iiFusucii
        SOCIALIŞTI
        ROMÂNIA SICTIA DE ŞTI IN T E ISTORICE
                                   ROMAN IA E
o Ţ3R3
                       vol. xxm
www.dacoromanica.ro
                                      HISTORICA i
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                       SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE
            Documenta
               romaniae
               H ISTORICA
            COMITETUL DE REDACŢIE
       Acad. ANDREI OŢETEA, Acad. DAYID PRODAN
             (Redactori responsabili),
       CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
                         ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE
                  INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA"
                            B.ŢflRa ROMÂNCaSCĂ
                                      VOLUMUL XXIII
                      (1630-1632)
                     VOLUM ÎNTOCMIT DE
                   DAMASCHIN MIOC
                              EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE
                          Bucureşti, 1969
                           www.dacoromanica.ro
EOMÂNIA
ROMÂNIA
                PREFAŢĂ
      Volumul XXIII al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE BISTORICA cuprinde actele interne ale Ţării Româneşti din anii 1630 -1632.
      Cele 451 documente autentice— din care 377 pînă acum inedite — — cuprind date importante referitoare la aspecte multiple din istoria societăţii româneşti în prima treime a secolului al XVIl-lea : economice (dezvoltarea principalelor ramuri ale economiei, agricultura, comerţul, meşteşugurile), sociale (relaţiile agrare), politice şi administrative (domnia şi sfatul domnesc, fiscalitatea, justiţia, armata). Atragem atenţia îndeosebi asupra unor aşezăminte ale lui Leon Vodă, de o excepţională însemnătate pentru ilustrarea frămîntărilor social-politice ale vremii, apărute în volum sub nr. 255, 258 şi 358. Sub presiunea unor adunări ale stărilor, care vădesc un caracter de reacţiune antigrecească, domnul este silit să adopte măsuri menite a întări puterea politică şi economică a unor categorii sociale privilegiate autohtone: boieri, slujitori, cler. Boierii şi negustorii greci, cu unde excepţii, urmează a fi alungaţi din ţară. Măsurile preconizate nu aplanează frămîntările, deoarece fracţiunea boierilor români, condusă de aga Matei din Brîncoveni, nu este satisfăcută nici de aceste măsuri şi nici de modul cum se aplicau. Izbucnesc mişcări violente, dîndu-se lupte între această partidă, căreia i se alătură slujitori şi chiar ţărani, şi susţinătorii lui Leon Vodă (vezi doc. nr. 271 şi 272).
      După forma în care ni s-au păstrat cde 451 documente autentice din volum, 330 sînt originale (230 româneşti, 96 slave şi 4 greceşti), 94 sînt copii (89 româneşti, reprezentînd copii sau traduceri mai vechi, şi 5 slave), iar 27 le-am reprodus după alte publicaţii (21 româneşti, 5 slave şi 1 grecesc). La sfîrşit am adăogal şi 5 documente de autenticitate înăoidnică. După cum se poate vedea, ca şi în volumele precedente XXI şi XXII, predomină actele în limba română, ea ocupînd primul loc chiar şi în cancdaria domnească.
      După emitent, documentele se repartizează astfel: 213 din cancelaria domnească, 222 sînt zapise, 7 de la înalţi ierarhi ai bisericii, 6 de la marii dregători şi 3 de la judeţi şi pîrgari. După materialul pe care a u fost scrise cde 330 acte originale, 50 sînt pe pergament şi 280 pe hîrtie.
V
www.dacoromanica.ro
       Documentele au fost culese din următoarele fonduri: 275 de la Arhivele Statului din Bucureşti, 114 de la Biblioteca Academiei, 8 de la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, 7 de la Biblioteca Centrală de Stat, 5 de la Muzeul Militar Central, S de la Muzeul Regional al Olteniei, 3 din arhiva Arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, 2 de la Arhivele Statului din Craiova, 2 de la Arhivele Statului din Budapesta, 2 de la Arhivele Statului din Iaşi, cîte unul de la Arhivele Statului din Rîmnicu-Vîlcea, Muzeul din Ploieşti şi Institutul de istorie „Nicolae Iorga”. După diferite publicaţii, cum s-a mai spus, am reprodus 27 acte, ale căror originale sau copii nu ne-au fost accesibile.
       La baza unei mari părţi a volumului de faţă stau textele documentelor transcrise de către un numeros colectiv între anii 1949—1954 (Vezi în Introducere la colecţia Documente privind Istoria României, voi. I, p. 3—4, numele celor 78 de colaboratori). Pentru volumul de faţă o contribuţie mai însemnată au avut: P. P. Panaitescu, A. Sacerdoţeanu, D. P. Bogdan, E. Vîrtosu, Al. Elian, Ileana Leonte, M. Regleanu, I. Şucu, Luda Djamo, P. Olteanu, Aurora Ilieş şi Theodora Rădulescu.
       Schimbările intervenite în metoda de editare au făcut necesară retran-scrierea documentelor slave şi a unei bune părţi din cele româneşti. Ţoale textele transcrise ale documentelor au fost revizuite după originalele sau copiile din arhive. Pentru evitarea unor greşeli ce ar mai fi putut scăpa, date fiind dificultăţile de editare a unor asemenea texte, şi corectura s-a făcut tot după materialele din arhive.
       Indicde volumului a fost alcătuit de Saşa Caracas, Ruxandra Cămă-răşescu şi Olimpia Diaconescu, colectiv care a ajutat şi la unele operaţiuni tehnice, legate de pregătirea pentru tipar.
       în anexă dăm o listă a expresiilor şi cuvintelor slave frecvent întîlnite în documentele de limbă română, o listă a documentelor cu dată greşită, documente româneşti în transcriere chirilică, pentru uzul lingviştilor, şi 20 fotocopii ale unor documente din volum, pentru ilustrarea grafiei epocii.
VI
www.dacoromanica.ro
          PRESCURT ĂRI _ bibliografie
Alexiu, Doc. Teleajen. Andreescu, Ctitorii.
Bălăşel, Hris. Bogdăneşli.
Bianu, Doc. rom.
Bogdan, Acte muntene
Bolliac, M-rile închinate.
Buciumul.
Cipariu, Arckivu
Constantinescu, Corn. Brăneşti.
Filitti, Arhiva Canlacuzino.
Florescu-Pleşa, Mat. arh. pari.
Ghenadie, Episcopul, Hrisovul lui Leon vodă.
Ghibănescu, Documente. Ghibănescu, Surele. Ghibănescu, Codrescu. Grecianu, Genealogii.
Hagi Mosco, Doc. olt.
= Alexiu, Eleonora, Documente de pe valea Teleaje-nului, Bucureşti, 1939.
= Andreescu, Şt., Ctleva precizări despre clitoriile bucu-reşlene ale lui Ghiorma banul, In „Glasul bisericii”, XIII (1964).
= Bălăşel, pr. T., Hrisoave domneşti şi alte feluri de documente, tn copie sau regeşte, cu privire la salul Bogdăneşli, judeţul Vtlcea, in „Arhivele Olteniei”, XIX (1940).
= Bianu, Ion, Documente româneşti publicate de..., Bucureşti, 1907.
= Bogdan, Damian P., Acte muntene, In „Arhiva românească”, III (1939).
   Bolliac, C., Monaslirile din România (Mănăstirile închinate), Bucureşti, 1862.
   „Buciumul”, I (1862—63), nr. 27 din 6 aprilie.
= Cipariu, T., Archivu pentru filologia şl Istoria, Blaj
   I  (1867).
= Constantinescu, iconom Ioan, Monografia comunei Brăneşti din judeţul Gorjiu, Tlrgu-Jiu, 1914.
= Filitti, Ion C., Arhiva Gheorghe Grigore Canlacuzino, Bucureşti, 1919.
= Florescu, G. D. şi Dan Pleşa, Materiale din arhive particulare, In „Studii şi materiale de istorie medie”, V (1962).
= Ghenadie, episcop al Rtmnicului, Hrisovul lui Leon voevod pentru scoaterea grecilor din ţară, tn „Arhiva”-Iaşi, V (1894).
— Ghibănescu, Gh., O serie de documente, In „Epoca”, YI (1900), nr. 1541/350 din 21 decembrie.
= Ghibănescu, Gh., Surele şi izvoade, documente slavo-române, V—VI, Iaşi, 1908—1909.
= Ghibănescu, Gh., Documente, In „Teodor Codrescu”,
   II  (1933).
= Grecianu, Ştefan, D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, I, Bucureşti, 1913.
= Hagi Mosco, Emanoil, Documente olteneşti, In „Arhivele Olteniei”, IX (1930).
www.dacoromanica.ro
VII
Haşdeu, Arh. ist.
H urm uzaki-Jorga. Ionaşcu, Doc. Oltenia. Ionaşcu, Bolintin.
Ionaşcu, Radu Popescu. Ionaşcu, Stoica Ludescu.
Ionnescu-Gion, Ist. Buc. Iorga, Studii şi doc.
Iorga, Doc. urlăţene.
Mag. ist.
Mano, Doc. Mano.
Marian, Patru documente. Mihailovici, Mărturii româneşti
Muşeţeanu, Glavacioc.
Nandriş, Athos.
Nicolaescu, Radu Vodă.
Pessiacov, Acte.
Potra, Doc. Bucureşti.
Sacerdoţeanu, Cozia.
Sacerdoţeanu-Regleanu, Facsimile.
Samarian, Călăraşi.
Săulescu, Hrisov Strtmba.
= Haşdeu, B. Petriceicu, Archiva istorică a României, I, Bucureşti, 1865.
= Iorga, N., Documente greceşti privitoare la istoria românilor, in Hurmuzaki, XIV, 1, Bucureşti, 1915.
= Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, In „Arhivele Olteniei”, XIV (1935).
= Ionaşcu, I., Vechimea mănăstirii din Pădurea cea mare de la Bolintin, in „Revista istorică română”, VII (1937).
= Ionaşcu, I., Mărturii relative la cronica lui Radu Popescu, in „Revista istorică română”, XV (1945).
= Ionaşcu, I., Despre logofătul Stoica Ludescu, in „Analele Universităţii „C. I. Parhon”, seria ştiinţe sociale—istorie, nr. 5 (1956).
= Ionnescu-Gion, G. I., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1899.
= Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria românilor, I, IV-VI, XI şi XVI, Bucureşti, 1902-[1908 sau 1909].
= Iorga, N., Documente urlăţene, in „Buletinul Omisiunii istorice”, V (1926).
   Legrand, Emile, Recueil de documente grecs concernant Ies relations du patriarcat de Jirusalem avec la Rouma-nie (1569—1718), Paris, 1895.
= Magazinu istoricu pentru Dacia, I (1845), V (1847).
= Mano, Constantin George, Documente din secolele al XVI-lea -XIX privitoare la familia Mano, culese, adnotate şi publicate de ..., Bucureşti, 1907.
= Marian, Ion, Patru documente, in „Arhivele Olteniei”, XVI (1937).
= Mihailovici, Paul, Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia, In „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, XXIII (1933).
= Muşeţeanu, pr. Ioan, Mănăstirea Glavacioe, Bucureşti, 1933.
   Nandriş, Gr., Documente româneşti tn limba slavă de la mănăstirile Muntelui Athos, Bucureşti, 1936.
= Nicolaescu, Şt., Documente cu privire la istoricul m-rii Radu Vodă din Bucureşti, in „Bucureşti”, III (1937), nr. 1-2.
— Pessiacov, A., Acte şi notiţe isterice, 1908.
= Potra, George, Documente privitoare la isteria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961.
= Sacerdoţeanu, A., Din arhiva mănăstirii Cozia, In „Hrisovul”, VI (1946).
= Sacerdoţeanu, Aurelian şi Mihail G. Regleanu, Culegere de facsimile—seria greacă—, Bucureşti, 1942.
= Samarian dr. Pompei Gh., Istoria oraşului Călăraşi, Bucureşti, 1931.
= Săulescu, M., Hrisov de la Leon vodă pentru întărirea de ctitori la m-rea Strtmba, In „Arhivele Olteniei”, IV (1925).
VIII
www.dacoromanica.ro
Ştefulescu, Doc. sl. rom. Urechia, Notiţe
Urechia, Memoriu.
Urechiâ, Un doc. important.
Veneiin
Zota, Dobreni.
= Ştefulescu Al., Documente slaoo-romăne relative la Gorj 1406 — 1665, Tlrgul-Jiulul, 1908.
= Urechia V. A., Notiţe despre slobozii, In „Anal. Acad. Rom.”, Mem. Secţ. Ist., seria II, tom. IX (1886— 1887).
= Urechiă, V, A., Memoriu asupra perioadei din istoria românilor de la 1774—1786 însoţit de documente cu totul inedite, In „Anal. Acad. Rom.”, Mem. Secţ. Ist., "seria II, t. XII (1889-1890).
= Urechiă, V. A., Un document important, In „Buletinul Fundaţiunii Urechiă”, I (1901), nr. 1.
= Veneiin, BJiaxo-OoJirapcKie hjih flaKo-cjiaBHHCKîe rpaMOTH, St. Peterburg, 1840.
= Z<ota>, S<ever>, Documente relative la Hrizea vistierul şi la moşia Dobreni In „Arhiva genealogică”-II (1913).
www.dacoromanica.ro
                  REZUMATELE DOCUMENTELOR
     1.     — 1 6 3 0 (713 8) ianuarie. — Dumitru vornic vinde fiului său Bunea logofăt ocină şi vecini tn Grădiştea de Jos. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie in anexă, pi. I).
     2.      — 1630 ianuarie. — Chirii, patriarhul Constantinopolului, la cererea călugărilor de la m-rea Bistriţa, porunceşte ca alegerea egumenilor să se facă numai dintre călugării din acea mănăstire. (Cu fotocopie in anexă, pl. II).
     3.     — 1630 (713 8) ianuarie 7, Bucureşti.— Dumitru şi fratele său Tudor dăruiesc m-rii Golgota nişte locuri in Cimpul Ruşilor. (Cu fotocopie In anexă, pl. III).
     4.     — 1630(7138)ianuarie 8, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod întăreşte negustorului Cirstea vie, ocină şi loc de casă la Verneşti.
     5.      — 1 6 3 0 (713 8) ianuarie 8, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Cozia ocină in Voineasa.
     6.      — 1 6 3 0 (713 8) ianuarie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Costandin, nepotul lui Avram, ocini la Mirceşti şi Joseni şi un scoc de moară la Scur-teşti.
     7.     — 1 6 3 0 (7 13 8) ianuarie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod scuteşte de dări posluşnicii episcopiei de Buzău, numai ,,să lucreze” şi să fie ,,de ajutor şi de posluşanie” episcopiei. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie in anexă, pl. IV).
     8.      — 1 6 3 0 (7 13 8) ianuarie 10,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Gorgan fost mare spătar şi soţiei lui, Stana, satul Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţi In urma unei judecăţi.
     9.      — 1630 (7 13 8) ianuarie 10, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod apără de rumânie pe Mihail, Brătin şi Oancea din Frăţeşti.
     10.     — 1630 (7 13 8) ianuarie 10, Bucureşti.—Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sfinta Troiţă < Radu Vodă> un loc in Bucureşti, „unde a fost palanga care a făcut-o Sinan paşa”, scutind de dări şi slujbe pe oamenii care se vor aşeza acolo.
     11.     — 1 6 3 0 (713 8) ianuarie 11, Bucureşti .—Leon Tomşa voievod Întăreşte scutirea de dări a satului Cetăţele, jud. Ialomiţa, slobozie a lui Ianache fost mare postelnic in Moldova.
     12.     — 1 6 3 0 (7 13 8) ianuarie 12,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte scutirea de dări a satului Vaideei, jud. Ialomiţa, slobozie a lui Ianache fost mare postelnic in Moldova.
     13.     — 1630 (7 138) ianuarie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Aslan fost mare vornic ocină şi vecini in Lazu, jud. Mehedinţi.
     14.     — 1630 (7 13 8) ianuarie 13,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte Bisericii Domneşti un loc de prăvălii in Bucureşti.
     15.     — 1630 (7138) ianuarie 13. — Leon Tomşa voievod Împuterniceşte pe egumenul Dionisie de la Cozia să-şi ţină satele Studeniţa şi Frăsinetul, jud. Romanaţi, cu rumânii.
www.dacoromanica.ro
XI
      16.      — 1630 (7 138) ianuarie 13. — Leon Tomşa voievod voiniceşte pe călugării de la m-rea Cozia să-şi strlngă dăjdiile de la toţi ţiganii mănăstirii.
      17.      — 1630 (7138) ianuarie 13. — Leon Tomşa voievod porunceşte orăşenilor din Clmpulung şi satelor care au vii In Dealul Piteştilor să dea vinărici la m-rea Sfinta Tro. iţă <Radu Vodă>.
      18. — 1 6 3 0 (7 138) ianuarie 14, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
scuteşte de dări şi slujbe preoţii şi diaconii de la Biserica Domnească din Bucureşti.
      19. — 1630    (7 138) ianuarie 15. — Preda sulger se obligă să restituie la
termen banii ce datorează cojocarilor Zota, State şi Dima.
      20.      — 1 6 3 0 (7 13 8) ianuarie 15,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Bistriţa satul Costeşti, dăruit acesteia de Mihai Viteazul.
      21.      — 1630 (7138) ianuarie 15, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Tismana, al n)-rii Tismana, numai să apere mănăstirea de „oameni răi”.
      22. — 1630    (7138) ianuarie 15, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte m-rii Tutana vinăriciul domnesc de pe Dealul Piteştilor.
      23. — 1630    (7138) ianuarie 17. — Lăudat logofăt vinde nepotului său
Tatul logofăt un rumân din Coteşti, cu delniţa lui.
      24.      — 1 6 3 0 (7 138) ianuarie 17,Bucureşti.— Stanciu al Voicăi vinde lui Necula vistier partea sa de ocină din Sărăţcni.
      25.      — 1630 (7138) ianuarie 18.— Răvaş de boieri hotărnici pentru satul Grădiştea de Jos.
      26.      — 1630 (7 13 8) ianuarie 18, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Iscrul şi fraţilor săi Zaharia şi Preda ocină in Frăsinet.
      27.      — 1630 (7 13 8) ianuarie 19.— Dumitru vornic vinde fiului său Bunea logofăt ocină şi rumâni in Grădiştea (Cu fotocopie In anexă, pl. V).
      28. — 1630    (7138) ianuarie 20, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Clrstea plrcălab ocine la Biroslăveni.
      29. — 1630    (7138) ianuarie 20, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină In Bonţeşti, jud. Ilfov.
      30. — 1 6 3 0 (7 138) ianuarie 20, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Preda spătar din Albeşti nişte ţigani, In urma unor judecăţi.
      31.      — 1630 (7 13 8) ianuarie 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfinta Troiţă <Radu Vodă> satul Domneşti, jud. Muşcel, şi Pădureţ, in urma unor judecăţi.
      32. — 1 6 3 0 (7138) ianuarie 22, Bucureşti. — Drosul şi Paraschiva
din Vllcăneşti vlnd lui Pătru logofăt şi lui Drăguşin ocina lor din Osica.
      33. — 1 6 3 0 (7138) ianuarie 22, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte m-rii Sfinta Troiţă <Radu Vodă> bălţile Cornăţelu, Corcovatul şi Mojdreanul, In urma unor judecăţi.
      34. — 1630    (7138) Ianuarie 23, Bucureşti.— Stan postelnic din
Dllga vinde lui Dobrin logofăt un sălaş de ţigani.
      35. — 1 6 3 0 (7138) ianuarie 23, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte m-rii Sfinta Troiţă <Radu Vodă> bălţile Cornăţelu, Corcovatul şi Mojdreanul, in urma unei judecăţi cu Nenciul vornic.
      36. — 1630    (7138) ianuarie 25, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Tatul postelnic moşie In Bereşti.
      37. — 1630    (7138) ianuarie 26, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni glrla Goia.
      38.      — 1 6 3 0 (7138) ianuarie 28.— Duca, fiul lui Mihai legănarul, vinde lui Ene vistier un loc de casă In Bucureşti.
      39.      — 1630 (7138) ianuarie 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Strlmbu un codru de ocină, numit Lacul.
XII
www.dacoromanica.ro
     40.      — 1 6 3 0 (7138) ianuarie 29, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod porunceşte unor boieri să hotărnicească partea lui Vlad mare logofăt şi a altora din satul Futeşti de către partea m-rii Argeş. (Cu fotocopie In anexă, pl. VI).
     41.      —1630 (7138) ianuarie 29, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Bratu postelnic ocini In Bratia.
     42.      — 1630 (7138) ianuarie 30,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe, In afară de bir, satele Boldorogeşti şi Roata ale m-rii Plumbuita.
     43.      — < 1 6 3 0 > februarie.— Patriarhul Chirii al Constantinopolului hotărăşte ca alegerea egumenilor să se facă de către călugări, fără alt amestec.
     44. — 1630    (7138) februarie 2, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Bunea logofăt ocină şi vecini In Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
     45.      — 1630 (7138) februarie 2.— Leon Tomşa voievod scuteşte m-rea Plumbuita de toate dările şi slujbele.
     46.      —1630 (7138) februarie 3. — Mai mulţi megiaşi din satul Vlrbiţa de Jos, jud. Mehedinţi, se vlnd rumâni, cu ocinele lor, lui Andrei spătar.
     47.      — 1 6 3 0 (7138) februarie 3, Bucureşti.- Leon Tomşa voievod porunceşte rumânilor din Ioneşti, jud. Vlaşca, să asculte de stăplnul lor Trufanda fost mare vistier, să-i lucreze „la tot lucrul”, cum „iaste lâgea şi obiceiul rumânescu”.
     48. — 1 6 3 0 (7138) februarie 5, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod
scuteşte de dări satul Parapani, jud. Vlaşca, al m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă >.
     48. — 1 6 3 0 (7138) februarie 6. — Lăudat, fiul Dobrei din Beleţi, vinde partea sa de ocină şi vie din Ţigăneşti lui Stroe logofăt.
     50. — 1630    (7138) februarie 6, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte scutirea de dări a satului Dobruşeşti, jud. Ilfov, căci sătenii slnt lemnarii m-rii Snagov.
     51.      — 16 3 0 (7138) februarie 10,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Necula fost mare vistier o vie şi trei roţi de moară In Bucureşti.
     52.      — 1 6 3 0 (7138) februarie 14, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Închină mănăstirea Dealul ca metoh la m-rea Iviron de la Athos.
     53.      — <1630 — 1632> februarie 16. — Mitropolitul Grigorie al Ţării Româneşti scrie orăşenilor şi preoţilor din Bucureşti să cerceteze care este locul m-rii Banu din Buzău In oraşul Bucureşti. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie In anexă, pl. VII).
     54.      —1630 (7138) februarie 19. — Danciul vinde lui Hrizea mare vornic un ţigan.
     55.      — 1 6 3 0 (7138) februarie 26, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti balta Cornăţelului, In urma unei judecăţi.
     56.      — 1 6 3 0 (7 13 8) februarie 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Lăudat ocină la Goleşti. (Cu fotocopie In anexă, pl. VIII).
     57. — 1630    (7 138) februarie 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
scuteşte de dări şi slujbe satul Luciiani, jud. Dîmboviţa, căci „sint meşteri domneşti”.
     58.      — 1 6 3 0 (7138) martie 3, Bucureşti. — Dumitru vornic din Mogo-şeşti dăruieşte fiului său Bunea logofăt satul Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
     58. — 1 6 3 0 (7 13 8) martie 3.— Manea postelnic cumpără moşie In Ibăneşti.
     60. — 1630 (7 13 8) martie 6.— Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Bolintin satul Bolintinul.
     61.      — 1630 (7 13 8) martie 8, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Viforăşti bălţile de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti.
     62.      — 1630 (7138) martie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte mitropoliei din Tlrgovişte satele Vărăşti, Călugăreni şi Periaţi, jud. Rlmnicu-Sărat şi Brăila.
     63.      — 1630 (7138) martie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Trufanda fost mare vistier un lo c de vie In Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
XIII
      64.      — 1630 (7138) martie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod In-târeşte lui Bunea logofăt ocină şi rumâni In Comani, jud. Olt.
      65.      — 1630 (7138) martie 10, Bucureşti . — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Bunea logofăt satul Grădiştea de Jos.
      66. — 1630    (7138) <martie-iunie >10, Bucureşti. —Leon Tomşa
voievod Întăreşte lui Bunea logofăt ocină şi vecini in satul Grădiştea de Jos, Jud. Vlaşca.
      67.      — 1630 (7138) <martie-iunie 1 0 > , Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Pădure paharnic ocină In Lazuri şi In Sturzeni.
      68. — 1630    (7138) martie 13, Bucureşti. — Radu, Simion, Prodan
şi Laţcu din Comanca, Împreună cu fiii lor, se vlnd rumâni lui Necula vistier.
      69.       — 1630 (7138) martie 15. — Preda sluger pune zălog la Zota cojocar satul Cirlomani, pentru nişte bani pe care i-a Împrumutat.
      70.       — 1630 (713 8) martie 16, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Miloş logofăt satul Bllta, jud. Gorj, In urma unei judecăţi cu vecinii din sat, care se judeciseră.
      71 — 1630 (7138) martie 20. — Oprea, fiul lui Badea, vinde lui Dumitru şi lui Sfranţea ocină la Păuşeşti.
      72.      — 1 6 3 0 (7138) martie 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte mitropoliei din Tlrgovişte satul Vărăştii, jud. Rlmnicu -Sărat şi Brăila.
      73.      — 1630 (7138) martie 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod dă voie lui Trufanda fost mare vistier să-şi facă slobozie la Stăneşti, jud. Vlaşca, scutind de dări pe cei ce se vor aşeza acolo.
      74.      — 1630 (7138) martie 22. — Maria, juplneasa lui Crăciun vornic din Clrlomăneşti, vinde lui Mihalcea vornic un scoc de o roată de moară. (Cu transcriere chirilică in anexă).
      75.      — 1 6 3 0 (7138) martie 27. — Călugăriţa Elisafta lasă la moartea sa două ţigănci m-rii Vierăş.
      76.      — 1630 (7138) martie 27. — Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe pe dlrvarii m-rii Mislea.
      77. — 1630    (7138) aprilie 1. — Ispravnicii scaunului Tlrgovişte! judecă
pricina dintre Zaharia şi Vlad din Boteni pentru nişte locuri.
      78.      — 1630 (7138) aprilie 6.— Manea vinde lui Mogoş vătaf vie şi ocină la Jigorani.
      79.      — 1630 aprilie 7, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod stabileşte, In urma unor hotărlri anterioare ale patriarhilor din Constantinopol, modul de alegere a egumenilor şi de judecată a călugărilor.
      80.      — 1630 (7138) aprilie 10,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Negrilă şi altora vii, locuri de vii şi ocini in dealul Verneştilor şi la Poenari.
      81. — 1630    (7138) aprilie 12.— Leon Tomşa voievod Împuterniceşte
m-rea Viforlta să-şi ţie balta Sticlenul.
      82.      — 1 6 3 0 (7 13 8) aprilie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Enache postelnic satul Slăvica, In urma unor judecăţi.
      83. — 1 6 3 0 (7138) aprilie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Frlncu postelnic ocină la Măniceşti.
      84.      — 1630 (7138) aprilie 13,Bucureşti. —Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Mihalcea al doilea vornic din Pătlrlage nişte sălaşe de ţigani.
      85. — 1 6 3 0 (7 13 8) aprilie 18.— Drăgan vinde popii Ciochină din Ple-
şoi ocină la Clrlogani.
      86. — 1 6 3 0 (7138) aprilie 18, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Mogoş vătaf vie şi ocină la Jugureni.
      87. — 1630    (7138) aprilie 23, Bucureşti. — Călin postelnic vinde
lui Iane negustor vie, livezi şi locuri de arătură In Săteni.
XIV
www.dacoromanica.ro
      88.       — 1630 (7138) aprilie 24. — Mai mulţi megiaşi din Comanca se vlnd rumâni lui Necula vistier.
      89.       — 1630 (7138) aprilie 24.— Vruţul din Scărişoara şi alţii se vlnd rumâni lui Necula vistier.
      90.       — 1630 (7138) aprilie 24.— Răvaş de jurători ai lui Radu postelnic diit-Fărcaş şi ai lui Stan postelnic din Greci pentru nişte rumâni <din Bărcăneşti>.
      91.       — 1630 (7138) aprilie 25,Bucureşti.— Juplneasa Neaga din Pă-tlrlage vinde lui Dumitru Dudescu ocina sa din Clrstieneştii de pe Colentina.
      92.       — 1630 (7138) aprilie 27. — Socol paharnic recunoaşte că a primit bani de la Hriza mare vornic pentru o ocină In Gemenile, fiind acesta mai volnic să cumpere.
      93.       — 1630 (7138) aprilie 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Vucina căpitan un sălaş de ţigani.
      94.       — 1 6 3 0 (7138) mai 1, Bucureşti, — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Badea logofăt din Argeş ocini, vecini şi ţigani in Brădişăşti, Eşciori, Iaşii de Jos, Cerbureni ş.a.
      95.       — 1 6 3 0 (7138) mai 2, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină şi vecini la Clrstieneştii de pe Colentina.
      96.       — 1630 (7138) mai 7, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Nucet un loc de casă şi de prăvălii şi cu pivniţă In Tlrgovişte.
      97.       — 1630 (7138) mai 12. — Juplneasa Voica cu rudele ei şi Barbul Buciumaş-dăruiesc moşiile lor din Jdreala mănăstirii care atunci se făcea acolo.
      98.       — 1 6 3 0 (7138) mai 12. — Stanciu logofăt şi Oancea logofăt se Înţeleg cu egumenul Nicodim de la m-rea Valea In privinţa unor ţigănci.
      99.       — 1630 <mai 1 2 > . — Nicodim, egumenul m-rii Valea, se Invoieşte cu Stanciu din Cllceşti şi Oancea din Lereşti, In privinţa unor ţigănci.
      100.       — 1630 (7138) mai 14. — Miloş logofăt răscumpără m-rea Strlmba de-la m-rea Tismana cu 300 de galbeni, pentru a nu mai fi acesteia metoh.
      101.       — 1 6 3 0 (7138) mai 18, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Intă-reşte Malei vie in dealul Bădenilor.
      102. —1630    (7138) mai 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod lntă-
reşte lui Limber şelariul ocină şi vecini In Vlădeni, jud. Prahova.
      103. — 1630    (7138)   mai 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod întă-
reşte lui Miloş logofăt şi fraţilor lui, Bălăci şi Dragotă, moşie In Brăneşti, In urma unei judecăţi.
      104.       — 1630 (7138) mai 22.— Marii boieri mărturisesc In privinţa Împrejurărilor In care satul Clineşti cade In rumânie la Sima al doilea logofăt.
      105. — 1630    (7138)   mai 23, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întă-
reşte lui Anastasie şi lui Alexe, fiii lui Sevasto, precum şi altora, ocini şi vii la Bănceşti şi Zoreşti, jud. Buzău.
      106.       — 1630 (71 38) mai 23. — Leon Tomşa Întăreşte m-rii Mislea moşie In Clmpineni.
      107.       — 1630 (7138), mai 26, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Gorgan fost mare spătar ocină şi vecini In Criva de Jos, jud. Romanaţi.
      108. — 1630   (7138) mai 27, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întă-
reşte lui Miloş logofăt mănăstirea Strlmba cu toate averile sale.
      109. — 1630   (7138) mai 28.— Ursea din Jideni cumpără nişte răzoare la
Ţuşăşti.
      110.       — 1 6 3 0 (7138) mai 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte popii Ionache din Morlnglavi şi popii Plrvul din Şerbăneşti părţi din satul Şerbăneşti.
      111.       — 1 6 3 0 (7138) iunie 2.— Teofan patriarhul Ierusalimului arată că Dumitru vornic a stricat cărţile de iertare a unor rumâni, dlndu-i fiului său Bunea logofăt.
      112. — 1 6 3 0 (7138) iunie 2.— Leon Tomşa voievod Împuterniceşte pe-
Gherghe să ia dijmă de la toţi oamenii care „vor fi arat pre moşia lui In Zorileşti”.
      113. — 1630   (7138) iunie 6, Bucureşti.—Leon Tomşa voievod
Întăreşte m-rii Iver de la muntele Athos m-rea lui Stelea spătarul din Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
XV
      114. — 1 6 3 0 (7138) iunie 9 , Bucureşti. — Leon Tomşa voievod În-
tăreşte lui Văsiiu şi soţiei lui, Neagolea, ocină in Berivoeşti.
      115.       — 1630 (7138) iunie 12,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Ion logolăt din Muţi ocină la Plăviceni şi la Studina.
      116.       — 1 6 3 0 (7138) iunie 14, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte eliberarea din rumânie a lui Mihu din Şotlnga, jud. Dîmboviţa.
      117. — 1630    (7138) iunie 14. — Leon Tomşa voievod Împuterniceşte pe
Miloş logofăt să-şi strlngă rumânii fugiţi din Brăneşti.
      118.       — 1630 (7138) iunie 14,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod lntă -reşte lui Şerbu din Nenişori şi soţiei lui Staica, două pogoane de vie in Dealul Vălenilor.
      119.       — 1630 (7138) iunie 16. — Paraschiva cu fiicele ei vlnd m-rii Coziani «cina lor din Tifuleşti.
      120.       —1630 (7138) iunie 17.— Barbu şi Neag, fiul lui Toader, se vlnd rumâni cu toată ocina lor din Găurici lui Leca spătar.
      121.       — 1630 (7138) iunie 20.— Mai mulţi megiaşi vlnd lui Radu logofăt ■un vad de moară la Smedeşti.
      122. — 1630    (7138) iunie 23, Bucureşti. — Radu Turcul şi fiii săi
se vlnd rumâni lui Bunea logofăt, Împreună cu ocina lor din Sminov, jud. Vlaşca.
      123. — 1630    (7138) iunie 28. — Theofan, patriarhul Ierusalimului, scrie
unor megiaşi jurători, să cerceteze pricina dintre rumânii din Studeniţa şi m-rea Cozia.
      124.       — 1630 (7138) iunie 30. — Dumitru din Beleţi vinde lui Stroe logofăt o silişte In mijlocul satului Ţigăneşti.
      125.       — 1630 (7138) <iulie >,Bucureşti. — Răvaş de jurători dat unor .săteni din Studeniţa să jure că nu slnt rumâni al m-rii Cozia.
      126.       — 1630 (713 8) iulie 2.— Tudor sluger scrie nepotului său Vlad mare logofăt lntr-o pricină pe care a avut-o Anghel cu nişte judeci din Cremenari. (Cu transcriere chirilică In anexă).
      127.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 2.— Patru boieri luaţi de Tudor sluger mărturisesc in pricina unor rumâni din Ciumăgeşti, că unii s-au judecit Înainte de legătura lui Mihai Viteazul, iar alţii, după aceea.
      128.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 3,Băjeşti.— Stanciu se Înfrăţeşte cu vărul său Oancea dăruindu-i o delniţă in Mihăeşti şi primind de la acesta 600 de bani.
      129.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 6, Bucureşti. — Dumitru vinde lui Stamate postelnic din Piteşti un loc de casă in Bucureşti.
      130. — 1 6 3 0 (7138) iulie 8, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întă-
reşte lui Oprea şi soţiei lui, Maria, ocini in Budişteni, Dobroeşti şi Crlngureni.
      131.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 13.— Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe rumânii mănăstirii de la Colentina <Plumbuita>, care locuiesc In jurul ei.
      132.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 21, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Bolovan ocini, vii şi livezi In Berislăveşti.
      133.       — 1 6 3 0 (7138) iulie 25. — Dobromir plrcălab şi juplneasa lui, Maria vlnd lui Dumitraşco mare vistier o ocină In Bereni.
      134.       —1630 (7138) iulie 25.— Răvaş de boieri tocmelnici pentru nişte rumâni din Lichireşti.
      135.       — 16 3 0 ( 7 1 38) iulie 27, Bucureşti.— Leon Tomşa voievod scuteşte m-rea Nucetul de vamă pentru bucatele ce le va vinde In tlrg la Tlrgovişte.
      136.       — 1630 (7138) iulie 29.— Gligorie, fiul popii Dumitru, vinde lui Sima logofăt o luncă pe Otăsău, la Păuşeşti.
      137.       — 1630 (7138) august 1. — Oprea logofăt vinde lui Hrizea mare vornic moşie In Bălţaţi.
      138. — 1630    (7138) august 1.— Şase boieri jurători mărturisesc lntr-o
pricină pentru nişte rumâni din Lichireşti.
XVI
www.dacoromanica.ro
      139.      — 1 6 3 0 ( 7133) august 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Hotăranl satul Plosca, ]ud. Doi], cu balta.
      140 .—.1630  (7138) august 12.— Muşat mare stolnic şi jupaniţa lui,
Despina, dăruiesc copiilor lor, Vasile şi Ancuţa, ocină la Stăneşti. (Cu transcriere chirilică tn anexă).
      141.      — 1630 (7138) august 12, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Vlad mare logolăt vecini In Lichireşti, jud. Ialomiţa.
      142. — 1630  (7138) august 13.— Despa, Ieremia şi Dumitra vlnd lui
Hrizea vornic ocină şi vie In Greci.
      143.      — 1630 august 20.— Partenie ieromonah mărturiseşte că a primit de la familia iul Trufanda fos t mare postelnic 150 de galbeni pentru satul Bel Izvor, jud. Mehedinţi.
      144. — 1630  (7138) august <2>6, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte moşnenilor din Clmpulung ocina oraşului şi nişte plaiuri.
      145.      — <1 630 septembrie 1 — 1631 august 31> 7139.— Nan cumpără loc de casă la Jugureni şi vii la Dumbrava.
      146. — <1630 septembrie 1 — 1631 august 31>7139. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Molomoc moşie la Creţeşti, jud. Prahova.
      147. — <1630 septembrie 1—1631 august 31>7139. — Leon Tomşa voievod întăreşte lui Radu postelnic din Farca; nişte rumâni din Bărcăneşti, tn urma unei judecăţi.
      148.      — <1 6 3 0 > septembrie 1. — Neagu din Clndeşti vinde lui Albu din Mierlia 2 pogoane de vie <la Ctrlomăneşti >.
      149.      — 1630 (7139) septembrie 1, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte iui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină şi vecini In satul Sularl, jud. Dolj.
      150.      — <1630 septembrie — 1631 august >5, 7139 . — Groza din Brtn-coveni se răscumpără din rumânie de la Barbu postelnic, Împreună cu moşia.
      151.      — <1 630 septembrie —1631 august >5, 7139. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Sima al doilea logofăt vie la Păuşeşti.
      152.      — 1630 (7139) septembrie 7,<Bucureşti>. — Stoican cu fratele său Marin din Comanca se vlnd rumâni lui Necula vistier, împreună cu moşia lor.
      153. — 1630  (7139) septembrie 10.— Leon Tomşa voievod hotărăşte
ca Muşat stolnic să Întoarcă fostei sale nurori, Maria, toată zestrea pe care a avut-o ca de la tatăl ei, Ivaşco vornic.
      154. — 1630 (7139) septembrie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Stanciu al doilea vornic ocină la Sălătruc, jud. Argeş.
      155. — 1630 (7139) septembrie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod porunceşte dijmarilor, vinăricerilor şi mierarilor din jud. Gorj să lase In pace satul Tismana al m-rii Tismana, deoarece este scutit de dări.
      156. — 1630  (7139) septembrie 15.— Gherman mărturiseşte că Stan
gramatic a răscumpărat o ocină In Băbeni, fostă a moşului său.
      157. — 1630  (7139) septembrie 25, Bucureşti. — Leon Tomşa
voievod întăreşte lui Leca spătar ocini tn Măgurele, jud. Prahova.
      158. —1630   (7139) octombrie. — Eftimie postelnic schimbă cu Braţul
comis un loc tn Peştera pentru un loc tn Clofrlngeni (Cu transcriere chirilică In anexă).
      159.      — 1630 octombrie. — Chirii Lucaris, patriarhul Constantinopolului, consfinţeşte închinarea la biserica Sftntului Mormtnt din Ierusalim a satului Poieni al m-rii Sf. Gheorghe din Bucureşti, scutit de slujbe şi dări de Leon Tomşa voievod.
      160. — 1630  (7139) octombrie 2.— Grigorie vinde lui Sima logofăt o
silişte la Păuşeşti.
      161.       — 1 6 3 0 (7139) octombrie 2. — Popa Stoica vinde lui Sima logofăt o silişte la Păuşeşti.
      162.      —1630 (7139) octombrie 5.— Răzmiriţă vinde popii Şerbu vie şi ioc de casă tn dealul Ctndeştilor.
2-o. «2
www.dacoromanica.ro
XVII
     163.     — 1 6 3 0 (7139) octombrie 6.— Stoilă vinde lui Sava postelnic din Stănceşti o ocină In hotarul satului Găgeni.
     164. — 1 6 3 0 (7139) octombrie 10, Bucureşti, — Ianiu Pslra vis-
tier şi soţia lui, Maria, vlnd iul Gberghe logofăt de vistierie satul Vărăştl de pe Sabar, jud. Ilfov.
     165.      — 1 6 3 0 (7139) octombrie 12. — Stoica Bonchiciu Vinde lui Gherghe postelnic din Piteşti o vie in Samara.
     166.      — 1 6 3 0 (7139) octombrie 13.— Drăgan cu fiii şi nepoţii săi se vlnd rumâni lui Hrizea vornicul Împreună cu moşia lor din Stăneşti.
     167.      — 1630 (7139) octombrie 19.— Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Mislea vama de peşte de la Greaca, jud. Vlaşca.
     168.     — <1 6 3 0 > octombrie 20.— Vasile scrie lui Paraschiva logofăt despre fuga unor mari boieri In Transilvania din cauza iul Leon vodă.
     168. — 1 6 3 0 (7139) octombrie 23, Scărişoara.— Voia din Scări-
şoara şl alţii se vlnd rumâni iul Necula vistier.
     170.      — 1630 (7139) noiembrie 3.— Staicu paharnicul şi soţia lui, Rada, vlnd lui Buzlnca mare comis ocinile lor din Ceptura, Muşcel, Flntlnele, Roma şi Tătărăi.
     171. —1630     (7139) noiembrie 4.— Cornea din Urlaţi vinde jupanului
Nastea ocina Trestlenească din Ratina.
     172.      — 1630 (7139) noiembrie 5.— Moştenii satului Negraşi, jud. Vlaşca, se vlnd rumâni juplnesel Maria, soţia lui Trufanda vistier.
     173.      — <1 630 noiembrie 10 — 1631 iulie 6>7139. — Leon Tomşa voievod scrie lui Mibo mare ban al Craiovei să hotărnicească moşia de la Şegarcea a Patriarhiei de Alexandria, pentru care aceasta are plră cu Pătraşco postelnic.
     174. — 1 6 3 0 (7 139) <n o i e m b r i e -decembrie» 10, Bucureşti.—
Leon Tomşa voievod Întăreşte satul Brăeşti, jud. Buzău, moşnenilor satului, In urma unei judecăţi.
     175.      — 1630 (7139) noiembrie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte Iul Gheorghe logofăt de vistierie satul Vărăşti, jud. Ilfov.
     176.      — 1 6 3 0 (7139) noiembrie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte Iul Mibalcea vornic din Pătlrlage moşie, vad de moară şi pivniţă In Cacaleţii din Vale, Clndeştl şi Văleni.
     177.      — 1630 (7139) noiembrie 10, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Nucet satul Livezeni, jud. Dîmboviţa, pe care-1 scuteşte de dări.
     178. —1630     (7139) noiembrie 18. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui
Stroe logofăt satele Goleşti, Criva, Epoteşti, Urzica, Gogoşi şi Marmuri, precum şi ţigani. (Cn transcriere chirilică In anexă).
     179. — 1630    (7139) noiembrie 24.— Stanumir cu fraţii săi Chirca şi
Stănilă din Păuşeştl, jud. Vllcea, vlnd lui Sima logofăt o livadă.
     180. — 1630    (7139) noiembrie 27, Bucureşti. — Nicula, fiul lui
Necula din Căzăneştl, vinde Iul Pavlache clucer ocină In Lunca Babelor.
     181.      —1630 (7139) decembrie 1. — Moştenii satului Lătceni, jud. Teleorman, se vlnd rumâni lui Bunea logofăt.
     182.      — 1630 (7139) decembrie 5.— Fetele lui Nistor şi mama lor vlnd lui Sima logofăt moşia lor din Păuşeşti.
     183.     — < 1 6 3 0 decembrie — 1631 ianuarie >5, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte Iul Radu logofăt satul Tlncăbeşti, jud. Ilfov.
     184.      — 1 6 3 0 (7139) decembrie 6.— Ionachi Îşi dă moşia din Cornet lui Ion postelnicul pentru o datorie.
     185.      — 1 6 3 0 (7139) decembrie 8,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Pavlache clucer o moşie In Lunca Babelor.
     186.      — 1 6 3 0 decembrie 10, Clmpulung. — Gbergbe şi vărul său Petru vlnd Iul Oancea logofăt din Lereşti părţi dintr-un vad de moară.
XVIII
www.dacoromanica.ro
      187. — 1 6 3 0 (7139) decembrie 11,— Mai mulţi moşneni din Vaideei
se vlnd rumâni lui Radul postelnic şi lui Danciul din Măldăreşti.
      188.       — 1 6 3 0 (7139) decembrie 12, Bucureşti. — Leon Tomşa voie* vod Întăreşte lui Dragotă şi altora ocini la Nucet şi Călmăţuiu, jud. Săcuieni.
      188. — 1 6 3 0 (7139) decembrie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Dragomir postelnic moşie in Zlătărei.
      190. —1630     (7139) decembrie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa
voievod Întăreşte lui Leca spătar un vecin din Măgureni.
      191. — 1631    (7139) ianuarie 3. — Radu din Gonţaţi vinde juplnului
Sima şi altora vie In dealul Scăianilor.
      192. — 1 6 3 1 (7139) ianuarie 5.— Lăudat Împrumută bani de la Tatu
logolăt, punlnd zălog o delniţă din Coteşti.
      193.       —1631 (7139) ianuarie 11,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Săcuiani balta mănăstirii, in urma unei Judecăţi.
      194.       — 1631 (7139) ianuarie 12, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Nedelco ocină In Dobroteni, Jud. Săcuieni.
      195.       — 1631 (7139) ianuarie 18.— Stan, fiul călugărului Mardarie, vinde popii Pătru vie In dealul Negoeştilor.
      196.       — 1631 (7139) ianuarie 18, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Închină biserica lui Ghiorma banul din Bucureşti mănăstirii arhiepiscopiei Pogonianei din Ţara Grecească.
      197. — 1631    (7139) ianuarie 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Udrea postelnic şi soţiei lui, Caplea, silişte şi iaz de moară la Rădăcineşti, In urma unei judecăţi.
      198. — 1631    (7139) ianuarie 23.— Tudor sluger adevereşte ră satul
Băcăleşti a fost vlndut de fiica sa Zamfira lui Dumitru şi Vasile, cu ştirea sa.
      199. — 1 6 3 1 (7139) ianuarie 23, Bucureşti. — Leon Tomşa vo-
ievod stabileşte birul satului Parapani al m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti.
      200. — 1 6 3 1 (7139) ianuarie 27. — Stanciu din Izbiceni mărturiseşte
despre Înţelegerea dintre el şi m-rile Bistriţa şi Cozia pentru un schimb de ţigănci.
      201.       — 1631 (7139) ianuarie 31. — Maria vorniceasa zălogeşte la Gheorghe logofătul satul Curăteştii de Sus, jud. Vlaşca, pentru 20 de ughi.
      202.       — 1631 (7139) februarie 5, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Crăciun şi lui Stoican odni şi vii la Zoreşti, Căpăţlneşti şi Joseni.
      203. — 1631    (7 1 39) februarie 6, Bucureşti. — Tănasie paharnic
cu fiii săi Pătru şi Ştefan vlnd lui Andoca vătaful opt pogoane de vie la Valea Largă, In dealul Trestienilor.
      204.       — 1631 (7 1 39) februarie 10. — înţelegerea dintre Ionaşco postelnic şi nişte megiaşi asupra modului de stăplnire, pe părţi, In Rlfov.
      205.       — 1631 (7 1 39) februarie 11.— Ion cumpără de la Drăgoi şi Răcnea un pogon şi jumătate de vie.
      206. — 1631    (7 1 39) februarie 11, Bucureşti, Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Andronie vătaf ocină In Udeni, jud. Dîmboviţa.
      207.       — 1631 (7 1 39) februarie 12.— Stroe din Cheia Înzestrează pe fiica sa Oprea cu mai multe locuri.
      208. — 1631    (7139) februarie 12. — Leon Tomşa voievod porunceşte
vameşilor de la Cornăţel să nu mai supere satul Chiseletu al m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă>.
      209.       — 1631 (7139) martie 2.— Leon Tomşa voievod Întăreşte Despinei, soţia lui Vlad Rudeanu fost mare logofăt, satul Lichireşti, jud. Ialomiţa.
      210.  — 1631   (7139) martie 3.— Gorga şi alţii vlnd lui Gherghe că măr aş
cinci pogoane de vie In Domireşti.
      211.       — 1631 (7139) martie 4.— Şandru neguţătorul şi soţia lui, Maria, vlnd lui Ghioca postelnic ocina lor din Cotroceni.
www.dacoromanica.ro
XIX
      212.  — 1631    (7139) martie 5,<Bucureştl>.— Leon Tomşa voievod
împuterniceşte pe popa Gavril, socotitorul bisericii lui Ghiorma banul, s& spargă casele unor oameni care s-au aşezat pe ocina bisericii la Obileşti, jud. Ilfov, şi nu vor să dea dijma.
      213.       — 1 6 3 1 (7139) martie 7. — Leon Tomşa voievod porunceşte lui Udrea postelnic să Întoarcă popi} Stanclu nişte cai, pe care i-a luat pe nedrept, pentru o pradă.
      214.  — 1 6 3 1 (7139) martie 7. — Leon Tomşa voievod Împuterniceşte pe
popa Luchian, năstavnlcul m-rll Vieroş, să ia două ţigănci ale mănăstirii de la popa Iane din Ctmpulung.
      215.  — 1 6 3 1 (7139) martie 13, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte lui Gheorghe cămăraşul din Rlmnic ocini şi vii la Clrlomăneşti, Bărăşti şi Domireşti precum şi o moară la Rlmnic.
      216.       — 1 6 3 1 (7139) martie 14.— Şuica din Şuiei vinde popii Sava de la m-rea Valea o ţigancă.
      217.       — 1631 (7139) martie 15. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Udrişte, fiul lui Oprea logofăt, jumătate din satul Foleştii de Jos, jud. Vllcea.
      218.  — 1631    (7139) martie 20. — Şerban logofăt vinde juplnului Panga
un loc cu casă şi pivniţă In Bucureşti.
      219.  — 1631    (7139) martie 21. — Radu Ciurilă, Badiu şi Toader Glrdea
din Dălbăneşti se vlnd rumâni, cu ocinile lor, lui Hrizea mare vornic.
      220.       — 1631 (7139) martie 22. — Juplneasa Marga lasă m-rii Sftnta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti, după moartea sa, o casă cu loc la Tlrgovişte.
      221.       — 1631 (7139) martie 23, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Balea şi soţiei sale, Voina, ocini şi vii la Lipia, jud. Buzău.
      222.       — <1631>aprilie 3.— Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe cnezii din Jiblea şi Spinul, fugiţi in Transilvania şi acum relntorşi In satele lor.
      223.       — 1631 (7139) aprilie 4. — Nichifor postelnic şi fratele său Vlaicu vlnd lui Hriza mare vornic ocină şi rumâni In Greci, precum şi şapte pogoane de vie.
      224.       — 1631 (7139) aprilie 8. — Stan al lui Mircică vinde lui Drăgoia ocină In Cătun.
      225.       — 1631 (7139) aprilie 15. — Drăghici din Berindeşti vinde lui Ghinea din Turburea două fălci de loc in Secături şi două in Bolovanu.
      226.  — 1631    (7139)  aprilie 15, Bucureşti. —          Leon Tomşa voievod
întăreşte m-rii Balamuci mănăstirea Pirvuleşti, Închinată ei ca metoh de către Teodosie spătar şi Negoiţă postelnic.
      227.       — 1631 (7139) aprilie 15,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Oprea căpitan şi jupaniţei lui, Maria, un copil de ţigan.
      228.  — 1631    (7139) aprilie 17, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
întăreşte lui Nedelco vii In dealul Bobului şi ocini la Fundeni.
      229.  — < I n a i n t e de 1631 aprilie 21>.— Grăjdana,        juplneasa lui
Leca spătar, lasă nepotului ei, Preda al doilea spătar, moşiile ei din Leurdeni, Ciumernic,
Stllpenii de Sus şi Cătun, cu vii, mori, rumâni şi ţigani.
      230.  — 1631    (7139)  aprilie 21, Bucureşti. —          Leon Tomşa voievod
porunceşte lui Ghica agă şi bătrlnului Sima din Călineşti să mărturisească pentru nişte vii din Dealul Piteştilor ale juplnesei Grăjdana (Cu fotocopie In anexă, pl. IX).
      231.  — 1631    (7139) aprilie 23. — Despa, soţia lui Pană vistier, Închină
biserica zidită de bunicul ei, Ghiorma banul, In Bucureşti, arhiepiscopiei Pogonianei.
      232.       — 1 6 3 1 (7139) aprilie 23. — Vlad din Deduleşti şi alţii arată părţile pe care le are Stanca In Deduleşti şi In roata de moară de la Buzău.
      233.  — 1631    (7139) aprilie 27, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte popii Ghioca, lui Vlad Şterfenitul şi lui Jipa o funie de ocină In Mălăeşti, jud. Dolj.
      234.  — 1631    (7139) aprilie 28. — Dumitru din Drajna cu soţia şi fiii săi
vlnd lui Hrizea mare vornic biserica din Drajna, făcută pe locul vornicului.
      235.  — 1631 (7139) aprilie 30. — Dădui vinde lui Băjan moşie In Guzeni.
XX
www.dacoromanica.ro
      236.      — 1 6 31 (7139) mai 1 < B u z ă u >. — Mai mulţi megiaşi din Mărăcineni vlnd lui Mihalcea vornic moşii la Clndeşti.
      237.      — 16 31 (7 1 39) mai 1.— Lazăr judeţul şi pirgarii din Tirgovişte Întăresc lui Iane negustorul ocină in Săteni.
      238.      — 1 6 31 (7139) mai 2, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod porunceşte oierilor din judeţele Vlaşca şi A rgeş să nu ia gorştină de la oile m-rilor Glavadoc şi Tutana. (Cu lotocopie in anexă, pi. X).
      239.      — 1 6 31 (7139) mai 5.— Dragomir din Smedeşti, cu nepoţii, şi Ghinea din Buzău vlnd lui Radu logofăt vad de moară şi ocină la Smedeşti.
      240.      — 1631 (7139) mai 6, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Papa mare logofăt şi soţiei sale, Elina, satul Gropeni, jud. Mehedinţi.
      241.      — 1 6 31 (7139) mai 15, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Buzinca fost mare clucer ocini şi vecini in Cepture, Drăgăneşti, Măteşti şi altele, precum şi vii, mori şi ţigani.
      242.      — 1631 (7 1 39) mai 20,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Albu din Mierlia două pogoane de vie <la Clrlomăneşti>.
      243.      — 1631 (7139) mai 26, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Hamza postelnic jumătate din satul Vlrtopul, jud. Mehedinţi.
      244.      — 1631 (7 1 39) mai 30, — Leon Tomşa scuteşte de dări şi slujbe, in afară de bir, satul Tutana, slobozia m-rii Tutana.
      245.       — 1631 (7139) iunie 11, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Blagoveştenia din Buzău satul Maxinul, jud. Buzău, pe care-1 scuteşte de dări.
      246.       — 1631 (7139) iunie 11, Tirgovişte.-— Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Livezeni, slobozia m-rii Nucet, care „se-au răsipit de bogate păsuri şi nevoi ce au avut asupra lor”.
      247.      — 1631 (7139) iunie 17. — Melentie năstavnicul m-rii Dealul schimbă o ţigancă cu Mihai al doilea armaş.
      248.       — 1631 (7139) iunie 19. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Cozia satul Studeniţa, jud. Romanaţi, Împuternicind pe egumen să ia de la studeniţeni cărţile domneşti care li eliberau de rumânie.
      249.       — 1 6 3 1 (7139) iunie 22. — Maria, fiica lui Dragomir, vinde lui Sima al doilea logofăt moşie In Clineşti.
      250.       — 1 6 3 1 (7139) iunie 27. — Dobrin din Clrlomăneşti şi Negulici vlnd lui Mihalcea vornic ocină In Clndeşti. (Cu transcriere chirilică In anexă).
      251.       — < 1 6 3 1 > iulie 1. — Sătenii din Drajna vlnd ocini, iar unii se vind rumâni lui Hrizea mare vornic.
      252.       — 1 6 3 1 (7139) iulie 6,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Mihalcea vornic ocini, vie şi o roată de moară la Clndeşti, jud. Buzău.
      253.      — 1631 (7139) iulie 9.— Leon Tomşa voievod porunceşte stolnicilor de la Cornăţel să lase călugăriţele de la m-rea Viforita să-şi ia peştele din bălţile : Vărăşti, Gurguiaţi, Argeş şi Sticlenul.
      254. — 1 6 3 1 (7139) iulie 10, Siliştioara.— Nedelco din Vişina, ru-
mân al m-rii Cozia, eliberindu-se de rumânie, lasă In locul său pe Lică, fiul lui Radu din Dudeşti.
      255.       — 1 6 3 1 (7139) iulie 15, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod arată măsurile pe care le ia pentru Îndreptarea relelor provocate de grecii veniţi In ţară.
      256.       — 1631 (7139) iulie 15, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Detco ocină la Deduleşti.
      257. — 1 6 3 1 (7139) < Intre iulie 15 —august 3 1 >. — Leon Tomşa
voievod Întăreşte m-rii Cozianii de la Schit ocine In Tifuleşti, jud. Buzău.
      258. — 1 6 3 1 (7139) iulie 23, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod cu
sfatul marii adunări a ţării hotărăşte scoaterea grecilor din ţară şi scutirea de unele dări a roşilor şi a preoţilor.
www.dacoromanica.ro
XXI
      259.     — 16 31 (7139) iulie 25, Bucureşti. — Ivaşco fost mare vornic şi Buzinca mare comis cu 12 boieri hotărnici Întăresc lui Nica căpitan patru răzoare de vie In Dealul Tlrgoviştei, In urma unei judecăţi.
      260.     — 16 31 (7139) iulie 26, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Papa mare logofăt doi copii de ţigani.
      261.     — 1631 (7139) Iulie 29, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă < Radu Vodă> un rumân din Bora, In urma unei judecăţi.
      262.     — 1631 (7 1 39) <lnainte de august 8 >. — State, Dima şi Zota, cojocari din Bucureşti, vlnd lui Necula vistier satul Putineiul, jud. Teleorman, pus zălog la ei de Preda sluger.
      263.     — 16 31 (7139) august 8, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Necula fost mare vistier satul Putineiu, jud. Teleorman.
      264.     — 1631 (7139) august 9. — Leon Tomşa voievod Încuviinţează lui Pană ceauşul de postelnici din Piteşti să ţină morile lui Muşat vistier, „carele le-au ajuns In delniţele lui cu hotarul”.
      265. — 16 3 1  (7139) august 12. — Dumitru vornic din Mogoşăşti Îşi lasă
averea soţiei sale, Mana, şi fiului ei, Bunea logofăt.
      266. — 1631    (7 1 39) august 12, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
întăreşte jupaniţei Maria şi fiului său Bunea logofăt rumâni, ţigani, ocini şi vite In Nucşoara.
      267. — 1631    (7 1 39) august 17, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod
Întăreşte popii Şerbu din Odobeni vie şi locuri de vie la Clndeşti.
      268. — 1631    (7 1 39) august 20. — Ilina, fiica Stanei, vinde lui Tudoran
sluger din Vlădeşti moşie şi rumâni In Aninoasa.
      269.     — <1631 septembrie 1 — 1632 august 31>7140. — Oprea şi /iul său Muşat vlnd lui Para fost mare paharnic o ocină la Şerbăneşti, jud. Dîmboviţa.
      270.     — <1631 septembrie 1 — 1632 august 31>7140. — Gherghe judeţul şi plrgarii din Bucureşti adeveresc că Stamatie neguţătorul din Piteşti a cumpărat un loc cu prăvălii in Bucureşti.
      271.     — 1631 (7140) septembrie 1, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă < Radu Vodă> din Bucureşti un ţigan (Cu fotocopie In anexă, pi. XI).
      272.     — 1 6 3 1 (7140) septembrie 5,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă < Radu Vodă> satul Betejanii, jud. Romanaţi, luat pe seama domniei de la Matei aga Brlncoveanul, care s-a hiclenit.
      273.     — 1 6 3 1 (7140) septembrie 13, Bucureşti — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Matei Lătinul din Bosna Sărai satul Pleaşovul, jud. Olt.
      274.     — 1 6 3 1 (7140) septembrie 14. — Oancea vinde popii Neacşu o moşie la Brezoaia.
      275.     — 1631 (7140) septembrie 15. — Vladimir vinde lui Tatul ocină in Vulpeni.
      276.     — 1631 (7140) septembrie 16. — Drăghici logofăt Împarte ocina sa din Sălătruc intre fiica sa Neacşa şi fiul său Stanciu.
      277.     — 1 6 3 1 (7140) septembrie 20. — Oprea logofăt vinde lui Hrizea mare vornic moşie in Bâlţaţl.
      278. — 1 6 3 1 (7140) septembrie 22, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Necula fost mare vistier satul Pleaşovul, jud. Olt.
      279.     — 1631 (7140) septembrie 26,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte din nou lui Necula fost mare vistier satul Pleaşovul, jud. Olt.
      280. — 1 6 3 1 (7140) septembrie 28, Bucureşti. — Stanciu logofăt
şi Gago mărturisesc că au vlndut o ocină jupaniţei Neacşa din Vlăduleni.
      281 . — 1631 (7140) septembrie 29, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte jupaniţei Neacşa ocină la Vlăduleni.
XXII
www.dacoromanica.ro
      282.     — 1 6 3 1 (7140) octombrie 3,Bucureşti.— Leon Tomşa voievod întăreşte juplnesei Ivana şi bărbatului ei, Stanclu, jumătate din moşia Studina.
      283. — 1631 (7 1 40) octombrie 3, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Vihorăşti bălţile de la Vărăştl şl Gurguiaţi, In urma unei judecăţi.
      284. — 1 6 3 1 (7 1 40) octombrie 5, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte din nou m-rii Mislea vama de peşte de la balta Greaca.
      285. — 1 6 3 1 (7140) octombrie 13. — Vlad Leotă zălogeşte moşia sa
<dln Topliţa> popii Stoica pentru o datorie de bani şi mălai.
      286. — 1 6 3 1 (7140) octombrie 18. — Marla călugăriţa vinde Iul Hrizea
mare vornic locuri In Drajna.
      287. — 1 6 3 1 (7140) octombrie 20. — Crăciun vinde Iul Hrizea vornic
ocină In Stăneşti şi Drajna.
      288.      — 1 6 3 1 (7140) noiembrie 8. — Radu vinde Iul Radu logofăt ocină In Lipereşti.
      289. — 1 6 3 1 (7140) noiembrie 10,      < B u c u r e ş 11 > .—Ilie vornic
vinde lui lorgachi vornic partea sa de pivniţă din Bucureşti, cu locul şi casele.
      290. — 1 6 3 1 (7140) noiembrie 11, Bucureşti. — Leon Tomşa voie-
vod Întăreşte Iul Danciu clucer Doicescu ocini In Stroeştl, Lăţcoii de Sus, Buclumenl şl altele, o vie la Văleni şi o ţigancă.
      291.      — 1631 (7140) noiembrie 19, Bucureşti. — Leon Tomşa vole^ vod Întăreşte Iul Plrvu vii şi ocini la Urlaţi, jud. Săcuieni.
      292.      — 1631 (7140) noiembrie 20. — Badlu din Stăneşti cu fiul său, Dumitru, se vlnd rumâni lui Hrizea mare vornic, Insă fără ocină.
      293. — < 1 6 3 1 > noiembrie 21. — Preda vornic vinde lui Băjan ocină În Guzeni.
      294. — 1631    (7140) noiembrie 22. — Leon Tomşa voievod Întăreşte Iul
Calotă postelnic şi fratelui său Standul parte din satul Boziiani.
      295.      — 1 6 3 1 (7140) noiembrie 23. — Ion, fiul spătarului Şain, Îşi vinde ocina sa din Şaineşti.
      296.      — 1631 (7140) decembrie, Bucureşti. — Apostol, fiul Iul Iane banul, Închină jumătate din ţigănia tatălui său m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă>, Iar jumătate m-rii Sf. Gheorghe, deoarece turcindu-se, nu mal are dreptul de a ţine ţigani In ţară.
      297.      — 1 6 3 1 (7140) decembrie 15. — Doi moşneni din Siliştioara, cu fiii lor, se vlnd rumâni lui Necula vistier.
      298.      — 1 6 3 1 (7140) decembrie 16, Bucureşti. — Juplneasa Desplna vinde lui Ianiu satul Futeştil din jud. Ilfov.
      299.      — 1 6 3 1 (7140) decembrie 18.— Juplneasa Rada şl cu fiul el, Duml-traşco logofăt, vlnd căpitanului Ţondrea partea lor de moşie din Ţigăneşti.
      300. — 1 6 3 1 (7140) decembrie 20. — Simina vinde Iul Rateu ocină În
Cornet.
      301.      — 1 6 3 1 (7140) decembrie 21. — Filip vinde Iul Tudor comis din Izvor partea sa de moşie din satul Poeni.
      302. — 1 6 3 1 (7140) decembrie 23, <Bucureştl>. — Ghione vinde
juplnulul Stanciu Pustiul neguţătorul o prăvălie In Bucureşti.
      303. — 1 6 3 1 (7140) decembrie 23, Bucureşti. — Dumitru judeţul
cu plrgarli Întăresc lui Standul Pustiul un loc de prăvălie şi o prăvălie in Bucureşti.
      304. — 1631    (7140) decembrie 26. — Ştefan din Corşorl vinde lui Ion
logofăt un loc la lacul Booru.
      305.      —1631 (7140) decembrie 28 .—Anca şi fiul el Mirean vlnd lui Hrizea mare vornic ocina lor din Drajna.
      306. — < 1 6 3 2 > .— Mihalcea şi soţia sa Despa vlnd moşie la Coteştl iul Matei logofăt.
      307.      — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 1.— Necula din Buzău vinde lui Ianache din Arceşti patru pogoane de vie la Valea Teancului.
www.dacoromanica.ro
XXIII
308. — 1 6 3 2
309. - 1 6 3 2
(7140) ianuarie 3. — Vinzare de moşie la Bozieni.
(7144) ianuarie 6. — Băjan cumpără de la Preda vornic* o
moşie <la Guzeni>.
      310.       — 1 6 3 2 (7140) ianuarie - 6. — Nenciu vornic vinde iui Iorgachi -vornic moşie la Vlrleţi şi cu un rumân.
      311.       —1632 (7140) ianuarie 8. — M-rea Mislea face schimb de moşii cu Radul postelnic, dlnd o odnă din Pătirlage pentru una din Blejoii de Sus.
      312.       — 1632 (7140) ianuarie 8. — Radul postelnic face schimb de moşii cu m-rea Mislea dlnd partea sa din Blejoi pentru o parte din Pătirlage.
      313.       — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 11, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte jupanului Gherghe fost mare stolnic şi soţiei lui, Sofica, satul Popeştii de lingă Blrzeşti, jud. Ilfov, cu vecini şi ţigani şi ocină in Pucheni, jud. Dîmboviţa, cu vecini şi ţigani.
      314. — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 13. — Fătul dăruieşte m-rii Menedic o moşie
la Săruleşti.
     315.    — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 15. - Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Neagu, Căzan şi popa Albul moşia de la Sărăşti, cu moară, in urma unei judecăţi.
     316.     — 1632 (7140) ianuarie 16,Tlrgovişte. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Costea şi altora o moşie la Piscani, jud. Dîmboviţa.
     317. — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 21. — Nenciul vinde lui Matei clucer o delniţă
in Coteşti.
      318. — 1 6 3 2 (7140) ianuarie 25. — Vilcan vinde lui Ivan un loc la Vaţa.
      319. — 1632 (7140) ianuarie 26. — Opriş şi Blra din Samara vlnd două locuri postelnicului Gherghe.
      320.      — 1 6 3 2 ( 7 1 40) ianuarie 27, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Ianiu vistier jumătate din satul Hirteşti, jud. Muscel şi Pădureţ.
      321.      — 1632 (7140) ianuarie 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Dealu partea domnească de vinărid de pe ocina numită Şolomon, a mănăstirii.
      322.      —1632 (7140) februarie 1,Bucureşti. — Drăgan şi Ioana vlnd lui Costea cojocarul un loc de casă <ln Bucureşti».
      323. — 1632 (7140) februarie 4.— Gherghe paharnic vinde lui Necula
logofăt jumătate din satul Petreşti, Insă fără rumâni, care se răscumpăraseră.
      324. — 1632 (7140) februarie 13, Bucureşti. — Mai mulţi megiaşi
din loneşti, jud. Vlaşca, se vlnd rumâni juplnesei Maria vistiereasa.
      325.     — 1632 (7140) februarie 14. — Buica şi fiul ei, Dumitraşco, vlnd lui Ghiorma arm aş o fată de ţigan.
      326. — 1632 (7140) februarie 18, Bucureşti. — Preda vornic din
Balomireşti vinde iui Bunea logofătul ocină In satul Lătceni.
      327.     — 1632 (7140) februarie 18. — Stan Tăbeică din Bădeni pune zălog o livadă din Văsiia la Dragomir, fiul său vitreg.
      328.      — 1632 (7130) februarie 18. — Coman şi alţii aleg partea popii Zaha-ria din Bădeni, cu rumâni.
      329. — 1632 (7140) februarie 20, Bucureşti. — Gherghe, Radu şi
Bădicea din loneşti se vlnd rumâni juplnesei Maria, soţia lui Trufanda fost mare vistier.
      330. — 1 6 3 2 (7140) februarie 21. — Megiaşi din Drajna şi Costeni se vlnd
rumâni lui Hrizea mare vornic.
      331 . — 1632 (7140) februarie 21.'— Neagoe şi Radu din Stăneşti, jud. Săcuieni, se vlnd rumâni, cu ocina lor, lui Hrizea mare vornic.
      332.     — 1632 (7140) februarie 24. — Barbu din Goleşti se vinde rumân lui Bratosin din Prăvăleni, care-1 lasă, In locul său, rumân la m-rea Argeş.
      333.     — 1632 (7140) februarie 24, Bucureşti. — Eftemie şi Dobrotă din Negraşi cu fiii lor se vlnd rumâni juplnesei Maria.
      334.     — 1632 (7140) martie 1. — Banu din Ludăneşti şi alţii vlnd logofătului Bunea părţile lor de ocină din Lătceni.
XXIV
www.dacoromanica.ro
      335.       — 1 6 3 2 (7140) martie 1. — Megiaşii din Clineşti se vind rumâni lui Sima-logofăt.
      336.        — 1 6 3 2 (7140) martie 2. — Stoica din Frumuşanl şi fiul său, Tudoran, se vind rumâni lui Bunea logofăt.
      337.        — 1632 (7140) martie 3, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti locul unde a fost palanga lui Sinan paşa,, pe care Îşi făcuse mori Necula fost mare vistier.
      338.        — 1632 (7140) martie 7, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte jupaniţel Anca vorniceasa şi fiului ei, Gavrilaş postelnic, ocină in Netezeşti.
      339.  — 1632    (7140) martie 8. — Stanciu, Neagu şl Stănllă vind părţi de
moşie la Negoşina şi Zărneşti lui Ionaşco ceauş, neavtnd cu ce-şi plăti birul haraclulul.
      340.        — 1632 (7140) martie 10.— Vlad şi Sora vind iul Necola şi altora ocina lor numită partea Rădănească, din apa Buzăului plnă in hotarul Brăgăreştilor.
      341.  — 1632    (7140) martie 16. — Stroe din Fiani şl fiul său, Pătru, se vlndi
rumâni lui Bunea logofăt.
      342.        — 1632 (7140) martie 17. — Nan şl Răducul din Drajna se vind rumâni lui Hrizea mare vornic.
      343.  — < 1 6 3 2 > martie 17.— Zoze vinde iul Mogoş călăraşul ocină la Clinceni
      344.  — 1 6 3 2 (7140) martie 18, Bucureşti. — Cartea de judecată a
lui Ivaşco fost mare vornic şi a lui Mihalcea căpitan din Pătlrlage pentru moşii in Piteştii de Sus-şi lna Găneştii de Jos.
      345.        — 1632 (7140) aprilie. — Leon Tomşa voievod scuteşte de dări, in afară de'bir, satul Parapani, jud. Vlaşca, al m-rii Sfinta Troiţă <Radu Vodă>.
      346.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 3. — Ion din Muţi şi nepotul său, Gitlra postelnic,, vind mitropolitului Grigorie un loc de casă in Bucureşti.
      347.        — 1632 (7140) aprilie 6. — Răzvan căpitan şi egumenul Vasile de la. m-rea Bistriţa fac schimb de ţigani. (Cu fotocopie in anexă, pl. XII).
      348.        — 1632 (7140) aprilie 7,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod seu-teşte prăvăliile din Bucureşti ale bisericii lui Ghiorma banul de galbenul de fum.
      349.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 10. — Radul din Samara vinde juplnului Ivan* un loc din funia Mănească.
      350.  — 1632    (7140) aprilie 10. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rife
Sflnta Troiţă <Radu Vodă> o ocină la Glfna.
      351.  — 1632    (7140) aprilie 12.— Mitropolitul Grigorie şi alţi dregători)
mărturisesc in privinţa testamentului lui Dumitru vornic din Mogoşeşti.
      352.  — 1632    (7140) aprilie 13. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii>
Cozia o ocină la Jlblea.
      353.        — < 1 6 3 2 > aprilie 13. — Negoţu vinde o ocină din Clinceni lui Vasilie-iuzbaşa.
      354.  — 1632    (7140) 'aprilie 16, Bucureşti. — Mai mulţi boierişi»
negustori hotărăsc in pricina dintre nepoţii lui Leca spătar şi soţia acestuia Grăjdana, pentru) moştenire.
      355.       — 1632 (7140) aprilie 17.— Mihai postelnic şi Tudosie spătar Împart: cu mătuşa lor Grăjdana ocinele rămase de la unchiul lor, Leca spătar.
      356.        — 1632 (7140) aprilie 18. — Vlad din Scărişoara se vinde rumân cu' fiii şi cu ocina sa lui Necula vistier.
      357.        — 1632 (7140) aprilie 20, Bucureşti. — Şase boieri judecă şl hotărăsc in pricina dintre Nedelco fost mare paharnic şi Ianiu spătar pentru nişte zestre.
      358.  — 1 6 3 2 (7140) aprilie 20, Bucureşti. —Leon Tomşa voievod
scuteşte mănăstirile din Ţara Românească de dări.
      359.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 21. — Colţea căpitan vinde lui Oprea căpitan, un sălaş de ţigani.
www.dacoromanica.ro
XXV
        360.        — < I n a i n t e de 1632 aprilie 2 4 > . — Ivaşco {ost mare vornic scrie Sui Muşat In legătură cu o delniţă la Stăneşti.
        361.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 24. — Muşat al doilea vistier lasă la moarte, m-rii Argeş partea lui din Muşeteşti şi din Nucşoara.
        362.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 24. — Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe •dlrvarll m-rii Mislea.
        363.        — 1 6 3 2 (7140) aprilie 26.— Anghel şi Vlad vlnd lui Goran logofăt 12 .& ici de ocină la Sărăcineşti.
        364. — 1 6 3 2 (7140) aprilie 27, Bucureşti. — Leon Tomşa Întăreşte
m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> rumâni In Cretineşti. (Cu fotocopie In anexă, pi. XIII).
        365. — 1 6 3 2 (7140) aprilie 28, Bucureşti. —Leon Tomşa Întăreşte
m-rii Snagov un rumân din Izvorani, jud. Ilfov.
        366.        — 1632 (7140) mai 1. — Voico şi Banu vlnd lui Nicolae Ţarigrădeanul ocina lor din Clinceni.
        367.        — <1 632 după mai 1 >. — Neagoe vinde lui Necula partea lui de moşie din •Clinceni.
        368.        — 1632 (7140) mai 5. — Radu Plrlea şi Muşat se vlnd rumâni, cu părţile lor de moşie din Drăghineşti, juplnului Gberghe mare agă.
        368.— 1632 (7140) mai 5. — Pătraşco clucerul şi Vllcu logofăt cumpără lm-ipreună o moşie lingă Fundeni.
        370.        — 1 6 3 2 (7140) mai 6. — Drăghici din Berindeşti vinde juplnului Ghinea fălci de ocină la Secături şi Bolovanu.
        371.        — 1 6 3 2 (7140) mai 6. — Stoica spătarul, la moartea sa, Îşi lasă toată averea fiilor săi Pătru, Dumitru şi Pădure.
        372.        — 1632 (7140) mai 7. — Dubrotă şi Petcu vlnd partea lor din Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
        373. — 1 6 3 2 (7140) mai 7. — Ion vinde partea lui din Clinceni lui Vasilie
iuzbaşa.
        374.        — <1632 după mai 7>. — Sora, femeia lui Drăgol călăraş, şl Filip vlnd •ocine In Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
        375.       — <1632 după mai 7>. — Zlate vinde partea lui din Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
        376.       — <1632 după mai 7>. — Dumitru Slrbul vinde Iul Zaharia vătaf ocină la Clinceni.
        377.        — 1632 (714 0) mai 8.— Clrstea vinde juplnului Ghinea o delniţă de moşie ia Turburea.
        378.        — 1632 (7140) mai 8, Bucureşti. —Leon voievod Întăreşte m-ril •Glavacioc un rumân din Cernăteşti, jud. Săcuieni.
        379. — 1632 (7140) mai 9. — Zapisul unor megiaşi pentru o ocină In Albeşti.
        380. — 1632 (7140) mai 10. — Popa Vlăduţ din Albeşti vinde lui Ene păharnic un ţigan.
        381.        — 1632 (7140) mai 14. — Răvaş de boieri tocmelnici In pricina de moşie •dintre Neagu, Radu logofăt şi Gherghe din Mirosloveşti.
        382.        — 1 6 3 2 (7140) mai 15. — Dionisie egumenul m-rii Cozia, Împreună cu alţii •arată care slnt locurile mănăstirii la Rlmnic.
        383. — 1632    (7140) mai 16, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod intă-
.reşte lui Stoica postelnic ocini, vecini şi ţigani In Urdari, Şişeşti, Dragomireşti, Bălboşi ş.a.
        384.        — 1632 (7140) mai 20. — Radu Gtlgte se lnvoieşte cu Udrişte logofăt •pentru o parte de moşie din Lipereşti.
        385.        — 1632 (7140) mai 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Manea mare postelnic satul Roşiul, jud. Ilfov, părţi cu vecini In satele Frăţeşti şl Cos-teşti, jud. Vlaşca şi vii la Cătun.
XXVI
www.dacoromanica.ro
      386.       — 1 6 3 2 (7140) mai 28, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Mihalcea vornic din P&tlrlage ocine şi vaduri de moară la Cacaleţii din Coastă şi la Cacale-ţii din Vale, jud. Buzău, precum şi ţigani.
      387.       — 1632 (7140) iunie 1. — Petrişor, fiul său Stan şi cu Preda vlnd lui Banciul logofătul din Plrliani jumătate din satul Baia.
      388.       — 1632 (7140) iunie 2. — Neagoe vinde nepotului său, popa Gheorghe, partea sa de moşie din Săcuiani.
      389.       — 1632 (7140) iunie 2. — Sima logofăt mărturiseşte că o parte din me-giaşii din Clineşti s-au plătit de datoria ce o aveau la el, iar altă parte i-au rămas rumâni.
      390.       — 16 3 2 ( 7 1 40) iunie 10,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Radu logofăt din Măneşti ocine şi vaduri de moară In Smedeşti, Mirceşti şi Cucuteni.
      391.       — 1 6 3 2 (7140) iunie 14,Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Vlaicu logofăt şi soţiei sale, Stana, ocine In Conţeşti şi Davideşti, jud. Muşcel, precum şi casă şi vie la Piteşti.
      392.       — 1632 (7140) iunie 16.— Voica din Găvăneşti dăruieşte m-rii Căluiu o moşie la Broşteni.
      393. — 1 6 3 2 (7140) iunie 20, Bucureşti. — Negre şi VintilăÎşi vlnd
ocinele din Blrzeştii de Sus lui Dumitru Dudescu al doilea vistier.
      394.       — <1632 (7140) iunie 20>. — Viga Podeana dăruieşte moşia sa din Podeni şi viile de la Racoţi şi Cllceşti nepotului său Nicola (Cu fotocopie In anexă, pl. XIV).
      395.       — 1632 (7140) iunie 20, Bucureşti. — Drăghici din Glogova Întăreşte dania surorii sale, Viga, făcută nepotului lor Nicola.
      396.       — 1632 (7140) iunie 20, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Împuterniceşte m-rea Mislea să ia dijmă de pe ocina din satul Stllpeni şi de la moşiile mănăstirii de lingă Oraşul Floci.
      397. — 1632 (7140) iulie 2, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod orln-duieşte boieri ca să cerceteze o pricină dintre Dumitru Dudescu şi Gherghe fost al doilea vistier, pentru nişte mori. (Cu fotocopie In anexă, pl. XV).
      398. -1632 (7140) iulie 6, Văleni. - Barbu Răuţ vinde logofătului Tudor Rătescu ocină la Măstăneşti.
      399.       — 1632 (7140) iulie 7. — Ionaşco logofăt şi alţii vlnd popii Vancea ocină la Bogdăneşti.
      400.       — 1632 (7140) iulie 11, Bucureşti. — Leon Tomşa voievod Întăreşte m-rii Banul satul Groşanii Trilului, cu plasele Obidiţii, Căldăreştii şi Mălăeştii, jud. Buzău, dăruit de Antonie cămăraşul.
      401.       — 1 6 3 2 iulie 12. — Leon Tomşa voievod Întăreşte lui Oancea logofăt din Lereşti o roată de moară la Clmpulung, In urma unei judecăţi.
      402.       — 1 6 3 2 (7140) iulie 16. — Dumitru vinde lui Tudor comisul o ocină la Mogoşăşti.
      403.       — 1632 (7140) iulie 22.— Cartea episcopului de Buzău, Efrem, In legătură cu mărturia unchiaşului Oană pentru o ocină din Berindeşti. (Cu fotocopie In anexă, pl. XVI).
      404.       — 1 6 3 2 (7140) iulie 24. — Voichiţa, fiica lui Muşat vistier, vinde jupanului Stafie o delniţă la Izvorani.
      405.       — 1 6 3 2 (7140) iulie 25. — Năstase din Bănceşti se Înfrăţeşte cu Braţul din Coiteşti, făclndu-şi reciproc daruri.
      406. — 1 6 3 2 (7140) august. — Apostol vinde logofătului Borcea ocină la
Stroeşti.
      407.       — 1632 (7140) august 3.— Pătru Buzea şi Dumitru căpitan vlnd lui Lupu vornic moşie la Glaveş.
      408.       — 1 6 3 2 (7140) august 15. — Stan Tebeică <din Bădeni>, la moartea sa, lasă fiastrului său Dragomir o delniţă.
www.dacoromanica.ro
XXVII
      409.     — 1 6 3 2 (7140) august 15. — Staico paharnic dă soţiei sale, Rada, satele Fcmeteşti, Runcu şi Toxobeni in schimbul satelor ei Frăţeşti, Creţuleşti şi Cepturile, pe care le-a vlndut el, pentru a plăti datoriile tatălui său Tudosie logofăt.
      410. — < 1 6 3 2 septembrie 1 — 1633       august 31>7141. — Jupl-neasa Ilinca vinde juplnului Iane Topliceanu moşie In Sămărăşti, Topliceni şi Jideni.
      411.    — < 1 6 3 2 septembrie 1 — 1633 august 3 1 > 7 1 4 1 . — Neagoe din Blrzeşti vinde lui Neagoe al lui Păcală un loc.
      412.    — <1632 septembrie 1 — 1633 august 31>7141.— Stana vinde jupinului Neagul trei pogoane la Scăiani.
      413. — <1632 septembrie 1 — 1633           august 31>7141.— Lorinţ vinde lui Vlad ocină la Deduleşti. (Cu fotocopie in anexă, pi. XVII).
      414.     — < 1 6 3 2 septembrie 1 — 1633 august 31>7141.— Neagoe vinde lui Vlad ocină la Deduleşti.
      415. — 1632 (7141) septembrie 4. — Negoiţă postelnic mărturiseşte că
dutorează lui Socol clucer 200 de galbeni.
      416.     — 1632 (7141) septembrie 29.— Despina, Voicbiţa şi Ancuţa vlnd lui Barbu postelnic şi popii Şerban o delniţă la Izvorani.
      417. — 1632 (7141) septembrie 30.— Vichentie călugărul vinde popii
Ionache părţi de moşie in Morunglavi, Iaşi şi Tomeşti.
      418.     — <1632 octombrie - decembrie». - Răvaş de boieri hotărnici pentru' ocini şi mori- la Sărăşti şi Plăticeşti.
      419.     — 1632 (7141) octombrie 6, Bucureşti. - Matei Basarab voievod scuteşte pe rum&nii din Şoaş, ai m-rii Bistriţa, de lucru la ocnele de sare de la Ocna Mare (Cu fotocopie in anexă, pl. XVIII).
      420.     — 1632 (7141) octombrie 7, Bucureşti. — Matei Basarab voievod hotărăşte ca ţiganii m-rii Cozia să nu lucreze la Ocna Mare.
      421.     — 1 6 3 2 (7141) octombrie 3. — Matei Basarab voievod Întăreşte lui Bunea logofăt rumâni In Grădiştea de Jos.
      422. — 1632 (7141) octombrie 10, Bucureşti. — Matei Basarab
voievod scuteşte de dări pe posluşnicii episcopiei de Buzău.
      423. — 1632 (7141) octombrie 12.— Matei Basarab voievod scuteşte
de dări pe plăiaşii din satele Jiblea, Spinul şi Brădăţeni, cărora le Îngăduise să se reîntoarcă din Transilvania, unde fuseseră fugiţi.
      424.     — 1632 (7141) octombrie 20. — Rădăcină şi alţi Judeci din Genu-neni Îşi vlnd ocinele lui Sima logofăt.
      425. — 1632 (7141)  octombrie     24, Bucureşti.   — Matei Basarab
voievod Întăreşte lui Drăghici logofăt şi lui Ianiu postelnic satul Stejarul, din Jud. Mehedinţi.
      426.     — 1632 (7141) octombrie 30.— Matei Basarab voievod Împuterniceşte pe egumenul de la m-rea Sfinta Troiţă <Radu Vodă > să stăplnească şi să judece In satul Chiselctu.
      427.    —1632 (7141) noiembrie 10. — Voica dăruieşte nepoţilor ei Irimiia şi Neaga moşie In Vemeşti.
      428.     — 1 6 < 3 2 > (7 1 <4 1 > ) noiembrie 18.— Stoica Perţa vinde lui Oprea negustor un loc In Coasta Turburii.
      429. — 1632 (7141)  noiembrie     20, Bucureşti.   — Matei Basarab
voievod scuteşte de dări satul Tismana al m-rii Tismana.
      430. — 1632 (7141)  noiembrie     21, Bucureşti.   — Matei Basarab
voievod Întăreşte Ancăi, juplneasa postelnicului Mibăilă de la Văleni, satul Găbojdibrod din jud. Romanaţl.
      431. — 1632 (7141)  noiembrie     23, Bucureşti.   — Matei Basarab
voievod scuteşte cinci posluşnici ai m-rii Sfinta Troiţă <Radu Vodă > de poclon.
XXVIII
www.dacoromanica.ro
      432.      — 1632 (7141) noiembrie 27. — Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Bunea logofăt să-şi stăplnească rumânii care s-au Înscris la ddrăbani şi călăraşi şi să-i pună la lucru cu ceilalţi rumâni.
      433.      — 1632 (7141) noiembrie 27.— Matei Basarab voievod porunceşte rumânilor din Parapani să-şi dea toate obligaţiile m-rii Sf. Troiţă <Radu Vodă> fără a se mai opune călugărilor. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie In anexă, pl. XIX).
      434. — 1 6 3 2 (7141) noiembrie 28, Bucureşti. — Matei Basarab
voievod Întăreşte m-rii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti balta Comăţelului.
      435.      — 1632 (7141) decembrie 3.— Matei Basarab voievod scrie locuitorilor din Nenciuleşti şi năvodarilor ca să dea banii din venitul bălţii numai In mina călugărilor de la m-rea Sflnta Troiţă <Radu Vodă>.
      436. — 1 6 3 2 (7141) decembrie 5. — Popa Ştefan vinde cumnatului său
Ghinea o delniţă In Turburea.
      437.      — 1632 (7141) decembrie 5, Bucureşti. — Matei Basarab voievod scuteşte satul Flămlnzeştii din jud. Argeş de toate dăjdiile ctte slnt peste an, In afară de bir. (Cu fotocopie In anexă, pl. XX).
      438.      — 1632 (7141) decembrie 5, Bucureşti. — Matei Basarab voievod Întăreşte popii Dumitru moşie la Ciulniţa, jud. Ialomiţa.
      439. — 1632    (7141) decembrie 6, Bucureşti. — Matei Basarab voie_
vod scuteşte de dări satul Corbii de Piatră, jud. Muscel şi Pădureţ al m-rii Argeş.
      440. — 1632    (7141) decembrie 6, Bucureşti. — Matei Basarab
voievod Întăreşte satul Ciulniţa din jud. Ialomiţa moşnenilor satului, In urma unor judecăţi.
      441.      — 1632 (7141) decembrie 7. — Manole şi Iorga vlnd juplnului Mihai partea lor dintr-o moară de la Tlrgovişt e.
      442.      — 1632 (7141) decembrie 7. — Bustea vinde juplnului Panait cupeţul o casă şi o funie de loc la Cucuteni
      443.      — < 1 6 3 2 > decembrie 8, Bucureşti. — Matei Basarab voievod Întăreşte lui Udrea logofăt de vistierie satul Rădăcineşti, jud. Argeş.
      444.      — 1 6 3 2 (7141) decembrie 9. — Iacov logofăt şi alţii vlnd căpitanului Dumbravă moşie In Ţigăneşti.
      445.      — 1 6 3 2 (7141) decembrie 11.— Matei Basarab voievod scuteşte de dări pe preoţii de la Biserica Domnească din Bucureşti.
      446.      — 1632 (7141) decembrie 12. — Popa Radu răscumpără de la Mihai Ergopul părţi dintr-o jumătate de moară de la Tlrgovişte.
      447. — 1632    (7141) decembrie 13, Bucureşti. — Staico postelnic
din Bucşani vinde lui Calotă postelnic ocină la Bozieni.
      448. — 1632 (7141) decembrie 13, Bucureşti. — Matei Basarab voievod porunceşte locuitorilor din Nenciuleşti şi năvodarilor care prind peşte In bălţile mănăstirii Sflnta Troiţă <Radu Vodă> să dea acesteia cuvenita vamă din peşte.
      449. — 1 6 3 2 (7141) decembrie 13, Bucureşti. — Matei Basarab voievod Întăreşte popii Radu o roată de moară şi o grădină la Tlrgovişte.
      450.      — 1 6 3 2 ( 7 1 41) decembrie 15. — Rădivoi vinde lui Necula Mirşăviţ «cină la Dudeşti.
      451.      — 1632(7141) decembrie 2 0, Bucureşti. —Matei Basarab voievod Întăreşte lui Dumitru logofăt jumătate din satul Mogoşoaia, jud. Ilfov, şi un vad de moară pe Colentina.
      A.        —1630 (713 9) octombrie 3.— Blrsan şi fratele său Dumitru vlnd Iu* Vasilie logofăt din Brătiani ocine In Călugărul şi Ulmul.
      B.        —1631 (7139) aprilie 5, Bucureşti. — Muşat vistier mărturiseşte că popa Stoica şi fratele său Mihăilă au răscumpărat şi ocină In sat In Trănşani, odată cu rumânii, «lnd aceştia s-au judecat.
www.dacoromanica.ro
XXIX
     C.     — <1631 septembrie 1 — 1632 august 31>7140. — Nedelco, fiul Glţel, cumpără ocină in Trănşani.
     D.     — < 1 6 3 2 septembrie 1 — 1633 august 31 >7141. — Popa Matei lasă nepotului său Iane o moşie ia Plrscov.
     E.      <1632 — 1638>. — Patru megiaşi din Plrscov daţi de marele vornic dau mărturie pentru partea de moşie a lui Negul, fiul lui Miclea, In pricina cu Oncea, Radul şi Şteful, nepoţii lui Oprea Paşadia.
www.dacoromanica.ro
                         BfiSUMfiS DES DOCUMENTS
      1. — Janvier 1630       (7138). —Le vornic Dumitru vend â son <beau>-
fils, le logothăte Bunea, une terre et des serfs â Grădiştea-de-Jos. (Transcription en caractă-res cyrilliques, et photocopie en annexe, pl. I).
      2.       — Janvier 1630. — A la demande des moines du monastăre de Bistriţa, Cyrille-patriarche de Constantinople, ordonne que l’hăgoumăne soit choisi uniquement parmi ies moines du monastăre. (Photocopie en annexe, pl. II).
      3.       -7 janvier 1630 (7138), Bucarest. - Dumitru et son frfere Tudor-font don au monastăre de Golgota de terrains â Cimpul Ruşilor. (Photocopie en annexe, pl. III).
      4. -8 janvier 1630        (7138), Bucarest. — Le votevode Lăon Tomşa
confirme au marchand Cirstea une vigne, une terre et un emplacement de maison â Verneşti.
      5.       -8 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voiăvode Lăon Tomşa confirme au monastere de Cozia une terre â Voineasa.
      6.       — 10 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voiăvode Lăon Tomşa confirme â Costandin, neveu d’Avram, des terres â Mire eşti et â Joseni, ainsi qu’un bief de mou-lin â Scurteşti.
      7.       — 10 Janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîfrvode Lăon Tomşa exempte de contributions Ies serviteurs de l’ăvâchă de Buzău, â seule fin «qu’ils travailent *-et qu’ils soient « en aide et soumis > â l’ăvăchă. (Transcription en caractăres cyrilliques, et photocopie en annexe, pl. IV).
      8.      — 10 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le vo'iăvode Lăon Tomşa confirme, aprăs jugement, â l’ancien grand spathaire Gorgan et â son ăpouse, Stana, le village-de Goleşti, du district de Muşcel.
      9.       — 10 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voiăvode L6on Tomşa dăfend contre le servage Mihail, Brătin et Oancea, de Frăţeşti.
      10.      — 10 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voiăvode L6on Tomşa confirme au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> un terrain â Bucarest,« oh se trouvai-ent Ies fortifications faites par Sinan Paşa >, exemptant de contributions et de corvăes ceux qui s’y ătabliront.
      11.       — 11 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme l’exemption de contributions dont jouit le village de Cetăţele, du district de Ialomiţa,, colonie franche de Ianache, ancien grand postelnic de Moldavie.
      12.      — 12 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voKvode Lăon Tomşa confirme l’exemption de contributions dont jouit le village de Vaideei, du district de Ialomiţa colonie franche de Ianache, ancien grand postelnic de Moldavie.
      13.      — 13 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme â l’ancien grand vornic Aslan une terre et des serfs â Lazu, dans le district de Mehedinţi.
www.dacoromanica.ro
XXXI
       14.        — 13 janvier 1630 (7138), Bucarest.— Le votevode Lăon Tomşa ■confirme & l’Egllss Princiare (Biserica Domnească) un emplacement pour magasins ■â Bucarest.
       15. — 13 janvier 1630            (7138). — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au
tmonast&re de Cozia la possession de ses villages de Studeniţa et de Frăsinetul, du district de Romanaţi, serfs compris.
       16. — 13 janvier 1630            (7138). — Le voîăvode Lăon Tomşa autorise ies
moines du monastfere de Cozia â percevoir ies redevances de tous ies tziganes du monastăre.
       17.        — 13 janvier 1630 (7138). — Le voîăvode Lăon Tomşa ordonne aux ihabitants de la viile de Ctmpulung et des villages qui ont des vignes dans le vignoble de Piteşti d’acquitter la dlme du vin au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă>.
       18.        — 14 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le volewode Lăon Tomşa •exempte de contributions et de corvăes ies prâtres et lesdiacres de l’Eglise Princiare (Biserica Domnească) de Bucarest.
       19.        — 15 janvier 1630 (7138). — Le sulger Preda s’engage â rembour-ser au terme prăvu l’argent qu’il doit aux pelletiers Zota, State et Dima.
       20.        — 15 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa •confirme au monastăre de Bistriţa Ie village de Costeşti, qui lui a ătă donnă par Michel le Brave et maintient ies privilfeges accordăs.
       21.        — 15 janvier 1630 (7138), Bucarest.— Le vo'idvode Lăon Tomşa .confirme l’excmption de contributions ct de corvăes dont jouit le village de Tismana, apparte-nant au monastăre de Tismana, afin de le dăfendre contre ies malfaitcurs.
       22.        — 15 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîevode Lăon Tomşa •confirme au monast&re de Tutana la redevance princiare sur le vin du vignoble de Piteşti.
       23.        — 17 janvier 1630. — Le logothfete Lăudat vend â son ncveu, le logothăte Tatul, un serf de Coteşti, ave c son lot de terre.
       24. — 17 janvier 1630            (7138), Bucarest. — Stanciu, fils de Voica,
vend au vistier Necula sa part de terre de Sărăţeni.
       25.        — 18 janvier 1630 (7138). — Billet princier portant Ies noms des bo-yards dăsignăs po ur arpent er le village de Grădiştea-de Jos.
       28.        — 18 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voiăvode LăonTomşa •confirme & Iscrul et â ses frăres Zaharia et Preda une terre â Frăsinet.
       27.        — 19 janvier 1630 (7138). — Le vornic Dumitru vend ă son <beau-> fils, Ie iogothăte Bunea, une terre et des serfs â Grădiştea (Photocopie en annexe, pl. V).
       28.        — 20 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le vofăvode Lăon Tomşa •confirme au plrcălab CIrstea des terres â Biroslăveni.
       29.        — 20 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa ■confirme au second vistier Dumitru Dudescu une terre â Bonţcşti, dans le district d’Ilfov.
       30.        — 20 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa •confirme, aprăs jugement, des tziganes au spathaire Preda, d'Albeşti.
       31.        — 20 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa •confirme au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> ie village de Domneşti, du district de
Muşcei, â la suite de piusieurs procăs.
       32.        — 2 2 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Drosul et Paraschiva, de Vllcăneştl, vendent au iogothăte Pătru et ă Drăguşin leur terre d'Osica.
       33.        —22 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa •confirme au monastăre de Ia Sainte-Trinită <Radu-Vodâ> Ies ătangs de Cornăţeiul, Corcovatui •et Mojdreanul, aprăs jugement.
       34.  — 2 3 janvier 1630          (7138), Bucarest. — Le postelnic, Stan
•de Dliga, vend au logothăte Dobrin une familie de tziganes.
       35.        —23 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> ies ătangs de Cornăţeiul, Corcovatui •et Mojdreanul, aprfes litige avec le vornic Nenciul.
XXXII
www.dacoromanica.ro
      38.       — 2 5 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au postelnic Tatul l’achat de terres & Bereşti.
      37.       — 26 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au paharnic Socol de Cornăţeni ses droits sur le couk d’eau Goia.
      38.       — 28 janvier 1630 (7138). — Duca, fils du carrossier Mihai, vend au oistier Ene un emplacement de maison & Bucarest.
      39.       — 28 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le vol&vode Lăon Tomşa confirme au monastire de Strlmbu un bout de terre, nommi Lacul.
      40.       — 2 9 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Billet princier enjoig-nant & plusieurs boyards de dălimiter la part de Futeşti qui revient au grand logothfete Vlad et autres, de celle du monast&re d’Argeş. (Photocopie en annexe, pl. VI).
      41.       — 2 9 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le voî&vode Lăon Tomşa confirme au postelnic Bratu des terres & Bratia.
      42.       — 30 janvier 1630 (7138), Bucarest. — Le vol&vode Lăon Tomşa exempte de toutes Ies contributions et Ies corvăes, exceptă la taille, Ies villages de Boldorogeşti et de Roata, appartenant au monastfere de Plumbuita.
      43.       — Fivrier <1630>. — Le patriarche Cyrille de Constantinople decide que ies hăgoumănes soient ilus par Ies moines du monastire sans autre immixtion.
      44.       -2 f 6 v r i e r 1630 (7138), Bucarest. — Le vol&vode Lăon Tomşa confirme au logothăte Bunea une terre et des serfs & Grădiştea-de-Jos, dans le district de Vlaşca.
      45.       -2 f ă v r i e r 1630 (7138). — Le voîăvode Lăon Tomşa exempte le monas-tfere de Plumbuita de toute contribution et corvăe.
      46.       -3 f ă v r i e r 1630 (7138). — Plusieurs paysans libres du village de Vlr-biţa-de-Jos du district de Mehedinţi, se vendent comme serfs, ycompris leurs terres, au spathaire Andrei.
      47. -3 fâvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le voî&vode Leon Tomşa enjoint aux serfs de Ioneşti, du district de Vlaşca, d’obăir â leur maltre, l’ancien, grand vistier Trufanda , et d ’ effectuer pour lui«tous ies travaux *, conformăment « & la loi et ă la coutume valaques ».
      48.       -5 f ă v r i e r 1630 (7138), Bucarest. — Le voMvode Lăon Tomşa exempte de contributions le village de Parapani, du district de Vlaşca, appartenant au monas-tfere de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă>.
      49.       -6 fâvrier 1630 (7138).— Lăudat, fils de Dobre, de Beleţi, vend sa part de terre et de vigne de Ţigăneşti au logoth&te Stroe.
      50. — 6 făvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme l’exemption de contributions du village de Dobruşeşti, du district d’Ilfov, dont Ies habitants sont Ies charpentiers du monast&re de Snagov.
      51.       — 10 făvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le vottvode Lăon Tomşa confirme â l’ancien grand vistier Necula une vigne et trois roues de moulin â Bucarest.
      52.       — 14 făvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le voIOvode LăonTomşa dădie et soumet le monast&re de Dealul au monastfere d’Iviron du Mont Athos,
      53.       — 16 făvrier <1630 — 1632>. — La mătropolite Grigorie de Valachie mande aux habitants et aux prfitres de Bucarest d’identifier l’emplacement que possăde â Bucarest le monastfere Banu de Buzău. (Transcription en caract&res cyrilliques et photocopie en annexe, pl. VII).
      54.       — 19 făvrier 1630 (7138). — Danciul vend un tzigane au grand vornic Hrizea.
      55.       - 2 6 Uvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode LăonTomşa confirme au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> de Bucarest,aprăs jugement, l’ătang de Cornăţelul.
      56.       — 2 8 făvrier 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme â Lăudat une terre â Goleşti. (Photocopie en annexe, pl. VIII).
S - c. 62
www.dacoromanica.ro
XXXIII
       57.       — 2 8 f i v r i e r 1630 (7138), Bucare>t.-Le voiivode Lion Tomşa «xempte de toute contributlon et corvie Ie village de Lucllani, du district de Dîmboviţa, itant donni que ses habitants sont des « artisans prlnciers ».
       58.       -3 marş 1630 (7138), B u c a r e s t. — Dumitru, vornic de Mogo-şeşti.donne fi son <beau->fils, Ie logothite Bunea, Ie village de Grfidlştea-de-Jos, du district de Vlaşca.
       50. — 3 marş 1630        (7138). — Le postelnic Manea achite une terre fi
IbfineştI.
       60.       — 6 marş 1630 (7138) . — Le voiivode Lion Tomşa confirme au monastire de Bolintin Ie village de Bolintinul.
       61. — 8 marş 1630        (7138), Bucarest. - Le voiivode Lion Tomşa
confirme au monastire de Viforfişti Ies itangs de Gurguiaţi et de Vărfişti.
       62. — 10 marş 1630        (7138), Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa
confirme fi Ia Mitropolie de TIrgovişte Ies villages de Vărfişti, Călugăreni et Periaţi, du district de Rlmnicu-Sărat et BrfiUa.
       63. — 10  marş      1630     (7138),  Bucarest. —    Le  voiivode Lion Tomşa
confirme k Trufanda, ancien grand vistier , un terrain k vlgne k Bucarest.
       64. — 10  marş      1630     (7138),  Bucarest. —    Le  voiivode Lion Tomşa
confirme au logothite Bunea une terre et des serfs k Comani, dans Ie district d’Olt.
       65.       — 10 marş 1630 (7138), Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa Confirme au logothite Bunea Ie village de Grădiştea-de- Jos.
       66.       — 10 <mars-Juin>1630 (7138), Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa confirme au logothite Bunea des terres et des serfs dans Ie village de Grfidlştea-de-Jos du district de Vlaşca.
       67.       — 10 <mars-juis> 1630 (7138), Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa confirme au paharnic Pădure des terres fi Lazuri et fi Sturzeni.
       68. — 13  marş      1630     (7138),  Bucarest. —    Radu, Simlon, Prodan et
Laţcu, avec leurs fils, se vendent comme serfs au vistier Necula.
       69.      — 15 marş 1630 (7138). — Le sluger Preda met en gage chez le pel-Ietier Zota Ie village de Clrlomani, pour l’argent qu’il Iul a emprunti.
       70. — 16 marş 1630 (7138) Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa confirme au logothite Miloş Ie village de Bllta, du district de Gorj, apris gain de cause contre Ies serfs du village, qui s’itaient fait affranchir.
       71.       —20 marş 1630 ( 7 1 3 8 ). — ©prea, fils de Badea, vend fi Dumitru et fi Sfranţea une terre fi Pfiuşeşti.
       72. — 2 0 marş      1630     (7138),  Bucarest. —     Le vofivode Lion Tomşa
confirme fi Ia Mitropolie de Tirgovişte Ie village de Vărfişti, du district de Rlmnicu-Sfirat et Brăila.
       73. — 20 marş 1630 (7138), Bucarest. — Le voiivode Lion Tomşa autorise Trufanda, ancien grand vistier , fi constituer une colonie franche fi Stfineşti, district de Vlaşca, ceux qui s’y itabliront itant exemptis de toute contributlon.
       74.       — 22 marş 1630 (7138). — Maria, ipouse du vornic Crficiun, de Cirio-măneşti, vend au vornic Mihalcea un bief de mouiin. (Transcription en caractire cyrilliques, en annexe).
       75.       — 2 7 marş 1630 (7138). — La religieuse Elisafta ligue fi sa mort deux temmes tziganes au monastire de Vierfiş.
       76.      — 27 marş 1630 (7138). — Le voiivode Lion Tomşa exempte de contri-butions et de corvies Ies dtrvari du monastire de Mislea.
       77.       — Ier avril 1630 (7138). — Les ispravntcs du siige de Tirgovişte Jugent le litige entre Zaharia et Vlad, de Boteni, pour des terrains.
       78.       -6 avril 1630 (7138). — Manea vend au vătaf Mogoş une vigne et une terre fi Jigorani.
XXXIV
www.dacoromanica.ro
      79. -7 avril 1630        (7138), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa
ătablit, en tenant compte des dăcisions anttrieures des patriarcbes de Constantinople, le mode d’âlection des h6goum&nes et de jugement des moines.
      80. — 10 avril 1630      (7138), Bucarest. — Le volâvode L6on Tomşa
confirme â Negrilă et â d’autres des vignes, des terrains â vigne et des terres sur Ies collines de Verneştl et â Poenari.
      81.       — 12 avril 1630 (7138). — Le voivode L6on Tomşa confirme au monas-t&re de Viforlta la possession de l’ătang de Sticlenul.
      82. — 13         avril 1630                  (7138), Bucarest. — Le           volâvode L6on Tomşa
confirme au postelnic Enache, aprfes jugement, le village de Slăvica.
      83. — 13         avril 1630                  (7138), Bucarest. — Le            voivode L6on Tomşa
confirme au postelnic Frlncu une terre â Măniceşti.
      84. — 13         avril 1630                  (7138), Bucarest. — Le           voftvode L6on Tomşa
confirme â Mihalcea, second vornic de Pătlrlage, plusieurs familles de tziganes.
      85.       — 18 avril 1630 (7138). — Drăgan vend au prâtre Ciochină, de Pleşoi une terre â Clrlogani.
      86. — 18         avril 1630                  (7138), Bucarest. — Le           volăvode L6on Tomşa
confirme au vătaf Mogoş une vigne et une terre â Jugureni.
      87. — 23         avril 1630                  (7138), Bucarest. — Le postelnic Călin vend au
marchand Jane une vigne, des vergers et des terres arables â Săteni.
      88.       — 24 avril 1630 (7138). — Plusieurs paysans libres de Comanca se ven-dent comme serfs au vistier Necula.
      89.       — 2 4 avril 1630 (7138). — Vruţul, de Scărişoara et autres paysans ÎL bres se vendent comme serfs au vistier Necula.
      90.       — 2 4 avril 1630 (7138). — Billet princier portant Ies noms des coju-reurs du postelnic Radu, de Fărcaş, et du postelnic Stan, de Greci, en litige pour des serfs <de Bărcăneşti>.
      91.       — 2 5 avril 1630 (7138), Bucarest. — Dame Neaga, de Pătlrlage, vend â Dumitru Dudescu sa terre de Cirstineşti sur Colentina.
      92.       — 27 avril 1630 (7138). — Le paharnic Socol reconnalt avoir ătă rem-boursă par le grand vornic Hriza pour une terre â Gemenile, sur laquelle celui-ci avait prio-rită d’achat.
      93.       — 2 8 avril 1630 (7138), Bucarest. — Le volăvode L6on Tomşa confirme au capitaine Vucina une familie de tziganes.
      84. — lermai 1630 (7138),Bucarest. — Le voUvode L6on Tomşa confirme au logothfete Badea d’Argeş des terres, des serfs et des tziganes â Brădişăşti, Esciori, Iaşii-de-Jos, Cerbureni etc.
      95.       -2 mai 1630 (7138), Bucarest. — Le voiâvode L6on Tomşa confirme au second vistier Dumitru Dudescu une terre et des serfs â Clrstieneştii sur la Colentina.
      96.       — 7 mai 1630 (7138), Bucarest. — Le voiâvode L6on Tomşa confirme au monast&re de Nucet un emplacement de maison et de magasins, avec cave, â Tirgovişte.
      97.       — 12 mai 1630 (7138). — Dame Voica, avec ses proches, et Barbu Buciu-maş font don de leurs terres de Jdreala au monast&re qui est en voie de construction en ce lieu.
      98.       — 12 mai 1630 (7138). — Les logoth&tes Stanciu et Oancea s’entendent avec Nicodim, hăgoumfene du monast&re de Valea, dans une question de tziganes.
      99.       — <12 mai > 1630. — Nicodim, h6goum&ne du monast&re de Valea, tombe d ’accord avec Stanciu de Cllceşti et Oancea de Lereşti, au sujet d’une question de tziganes.
      100.       — 14 mai 1630 (7138). — Le logoth&te Miloş rachete le monast&re de Strlmba au monastfere de Tismana, pour 300 ducats, afin qu’il ne soit plus sous sa dipendance.
      101. — 18 mai 1630       (7138), Bucarest. — Le volâvode Lion Tomşa
confirme â Mala une vigne dans le vignoble de Bădeni.
www.dacoromanica.ro
XXXV
      102.       — 20 mal 1630 (7138), Bucarest.-Le voKvode L4on Tomşa confirme au sellier Limberiu une terre et des serfs & Vlădeni, dans le district de Prahova.
      103. — 20  mai    1630       (7138),      Bucarest. — Le voîăvode L6on  Tomşa
confirme, aprfes jugement, au logothfete Milo; et â ses frferes Bălăci et Dragotă une terre & Br&neşti.
      104.       — 2 2 mai 1630 (7138). — Les grands boyards tămoignent au sujet des circonstances dans lesquelles le village de Clineşti a £t£ asservi par le second logothfete Sima.
      105. — 2 3 mai    1630       (7138),      Bucarest. — Le voîăvode L4on  Tomşa
confirme & Anastasie et â Alexe, fils de Savasto, et â d’autres des terres et des vignes â Bănceşti et & Zoreşti.
      106.       - 2 3 mai 1630 (7138). — Le voîfevode L£on Tomşa confirme au monas-tfere de Mislea une terre â Clmpineni.
      107. — 26  mai    1630       (7138),      Bucarest. — Le voîăvode Lăon  Tomşa
confirme & l’ancien spathaire Gorgan une terre et des serfs â Criva-de-Jos, dans le district de Romanaţi.
      108. — 2 7 mai    1630       (7138),      Bucarest. — Le voîăvode Lăon  Tomşa
confirme au logothăte Miloş le monastfere de Strlmba, avec tout son avoir.
      108. — 28 mai 1630 (7138).— Ursea, de Jideni, achfete des parcelles & Ţuşăşti.
      110. — 28  mai    1630       (7138),      Bucarest. — Le voi'ăvode Lăon Tomşa
confirme au prâtre Ionache de Moringlavi et au prfitre Plrvul de Şerbăneşti plusieurs parts au
village de Şerbăneşti.
      111.       — 2 juin 1630 (7138). — Thăophane, patriarche de Jărusalem, atteste que le vornic Dumitru a annulă les actes d’affranchissement de plusieurs serfs, en les donnant â son fils, le logothăte Bunea.
      112.       — 2 juin 1630 (7138). — Le voîăvode L4on Tomşa autorise Gherghe â prălever la dlme de chez tous ceux « qui auront laboură sur sa terre de Zorileşti ».
      113.       — 6 juin 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode L4on Tomşa confirme au monastfere Iviron du Mont Athos le monast&re du spathaire Stelea, de Bucarest.
      114.       — 9 juin 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode L4on Tomşa confirme â Văsiiu et & son ăpouse Neagolea une terre & Berivoeşti.
      115. — 12 juin 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode L4on Tomşa confirme au logothfete Ion, de Muţi, des terres & Plăviceni et & Studina.
      116.       — 14 juin 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode L4on Tomşa confirme l’affranchissement de Mihu, de Şotinga, du district de Dîmboviţa.
      117.       — 14 juin 1630 (7138). —Le voi'ăvodă L4on Tomşa autorise lelogothete Miloş â recouvrer ses serfs enfuis de Brăneşti.
      118. — 14 juin 1630 (7138), Bucarest. — Le voîăvode L4on Tomşa confirme â Şerbu de Nenişori et & son ăpouse Staica, deux arpents de vigne dans les vignobles de Văleni.
      118. — 16 juin 1630 (7138). — Paraschiva et ses filles vendent au monast&re de Coziani leur terre de Tifuleşti.
      120.       — 17 juin 1630 (7138). — Barbu et Neag, fils de Toader, se vendent comme serfs, avec toute leur terre de Găurici, au spathaire Leca.
      121.       — 20 juin 1630 (7138). — Plusieurs paysans libres vendent au logoth&te Radu un emplacement de moulin & Smedeşti.
      122. — 23 juin 1630       (7138), Bucarest. — Radu Turcul et ses fils
se vendent comme serfs au logoth&te Bunea, y compris leur terre de Sminov, du district de Vlaşca.
      123.       — 28 juin 1630 (7138).— Thăophane, patriarche de Jărusalem, mande aux cojureurs d’enquSter sans duplicită le litige opposant les serfs de Studeniţa au monastăre de Cozia.
      124.       — 30 juin 1630 (7138). — Dumitru, de Beleţi, vend au logothfete Stroe un emplacement au centre du village de Ţigăneşti.
XXXVI
www.dacoromanica.ro
       125. — < J u i 11 e t > 1630  (7138), Bucarest. — Billet princier portant
Ies noms des cojureurs disignis pour jurer que plusieurs paysans de Studeniţa ne sont pas Ies serfs du monast&re de Cozia.
       126.       — 2 juillet 1630 (7138). — Le sluger Tudor icrit & son neveu, le grand logothite Vlad, au sujet d’un litige entre Anghel et plusieurs paysans libres de Creme-nari. (Transcription en caract&res cyrilliques en annexe).
       127.       — 2 juillet 1630 (7138).— Quatre boyards cojureurs, obtenus par le sluger Tudor dans un litige avec plusieurs serfs de Ciumăgeşti, attestent que Ies uns se sont affranchis avant le servage de la gl&be idicti par Michel le Brave, Ies autres apr&s.
       128. — 3 juillet 1630         (7138), Băjeşti. — Stanciu s’affr&re avec
son cousin Oancea, lui donnant un lot de terre â Mihăeşti et reţoit en icbange 600 deniers.
       128. — 6 juillet 1630 (7138), Bucarest. — Dumitruvend au postelnic Stamate, de Piteşti, un emplacement & Bucarest.
       130.       — 8 juillet 1630 (7138), Bucarest. — Le voîivode Lion Tomşa confirme â Oprea et & son ipouse, Maria, des terres â Budişteni, Dobreşti et Crlngureni.
       131.       — 13 juillet 1630 (7138). — Le voîivode L£on Tomşa exempte de contributions Ies serfs du monast&re de Colentina < Plumbuita» itablis autour du monast&re.
       132.       — 21 juillet 1630 (7138), Bucarest. — Le voîivode Lion Tomşa confirme & Bolovan des terres, des vignes et des prăs & Berislăveşti.
       133.       — 2 5 juillet 1630 (7138). — Le ptrcălab Dobromir et dame Maria, son ipouse, vendent au grand vistier Dumitraşco une terre & Bereni.
       134.       — 2 5 juillet 1630 (7138).— Billet princier portant Ies noms des boyards disignis comme midiateurs dans un litige concernant des serfs de Lichireşti.
       135.       — 2 7 juillet 1630 (7138), Bucarest. — Le volivode LionTomşa exempte le monastire de Nucet des taxes d’octroi pour Ies produits qu’il vendra au marchi de Tlrgovişte.
       136.       — 2 9 juillet 1630 (7138). — Gligore, fils du prâtre Dumitru, vend au logoth&te Sima une prairie sur ies bords de l’Otăsău, ă Păuşeşti.
       137.       — ler aoOt 1630 (7138). — Le logoth&te Oprea vend au grand vornic Hrizea une terre â Bălţaţi.
       138.       — let aoAt 1 63 0 (7138). — Six boyards cojureurs diposent dans un litige concernant des serfs de Lichireşti.
       139.       — lOaoOt 1630 (7138), Bucarest. — Le voîivode Lion Tomşa confirme au monastire de Hotărani le village de Plosca du district de Dolj, avec son ătang.
       140.       — 12 aoOt 1630 (7138). — Le grand stolnic Muşat et dame Despina, son ăpouse, donnent & leurs enfants, Vasile et Ancuţa, une terre ă Stăneşti. (Transcription en caractires cyrilliques en annexe).
       141.       — 12 a o ti t 1630 (7138), Bucarest. — Le voivode Lion Tomşa confirme au grand logothite Vlad des serfs & Lichireşti, dans le district de Ialomiţa.
       142.       —13 a o ti t 1630 (7138). — Despa, Ieremia et Dumitra vendent au vornic Hrizea une terre et une vlgne & Greci.
       143. — 20 aoAt 1 630 (7138). — Le hiiromoine Partenie reconnalt avoir reşu de la familie du grand postelnic Trufanda 150 ducats pour le village de Bel-Izvor, du district de Mehedinţi.
       144.       — < 2 > 6 aoOt 1630 (7138), Bucarest. — Le voî6vode L6on Tomşa confirme aux habitants autochtones de la viile de Cimpulung la terre de la viile et plusieurs alpages.
       145.       — <ler septembre 1630 — 31 aoOt 1631>7139.— Nan achite un emplacement & Jugureni et des vignes & Dumbrava.
       146.       — <l“ septembre 1630 —31 aoflt 1631> 7139. — Le voli-vode Lion Tomşa confirme au monast&re de Molomoc une terre & Creţeşti, dans le district de Prahova.
www.dacoromanica.ro
XXXVII
      147. — < ler septembre 1630       -31 a o Ot 1631>7139.-.Le voK-
vode Lăon Tomşa confirme, aprăs jugement, au postelnic Radu de Farcaş, des serfs de Bfir-cftncştl.
      148.      -1“ septembre < 1 6 3 0 > . — Neagu, de Ctndeştl, vend k Albu, de Mle-rlia, 2 arpents de vigne < k Ctrlomăneşti >.
      149. — l#r septembre 1630       (7139), Bucareit.-Le voîăvode Lăou
Tomşa confirme au second vistier Dumitru Dudescu une terre et des serfs dans le village de Sul ari, district de Dolj.
      150.       — 5, <septembre 1630 —aoftt 1631>7139. — Groza, de Brlnco-venj, se rachfete du servage de chez le postelnic Barbu, sa terre comprise.
      151.       — 5. < s e p t e m b r e 1630 — aotlt 1 6 3 1 > 7139. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au second logothăte Sima une vigne â P&uşeştl.
      152. — 7 septembre 1630         (7139), <B u c a r e s t >. — Stoican et son
fr&re Marin, de Comanca, se vendent comme serfs au vistier Necula, leur terre comprise.
      153.       — 10 septembre 1630 (7139).— Le voîăvode Lăon Tomşa dăcide que le stolnic Muşat ait & rendre â son anclenne bru, Marla, toute la dot qu’elle a reţue de son pire, le vornic Ivaşco.
      154.       — 10 septembre 1630 (7139), Bucarest.-Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au second vornic Stanciu une terre â Sălătruc, dans le district d’Argeş.
      155.       — 10 septembre 1630 (7139), Bucarest.-Le voîăvode Lăon Tomşa ordonne aux percepteurs de la dlme du vin, du miel et des autres produits du district de Gorj de ne rien răclamer au village de Tismana appartenant au monast&re de Tismana, car il est exemptă de toute contribution.
      156.       — 15 septembre 1630 (7139). — Gherman atteste que le gramatic Stan a rachetă une terre de Băbenl, qui avait appartenu & son grand-p&re.
      157.       — 2 5 septembre 1630 (7139), Bucarest.-Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au spathaire Leca des terres & Măgurele, dans le district de Prahova.
      158. — Octobre 1630        (7139).— Le postelnic Eftimie et le comis
Braţul ăchangent un terrain k Peştera pour un terrain â Ciofrlngenl. (Transcription en caractă-res cyrilliques en annexe).
      159.      — Octobre 1630. — Cyrille Loukaris, patriarche de Constantinople, ratifie l’offrande faite & l’ăglise du SaintSăpulcre de Jărusalem, du village de Poieni, appartenant au monastăre de Salnt-Georges de Bucarest, exemptă de corvăes et de contrlbutlons par le voîăvode Lăon Tomşa.
      160.      — 2 octobre 1630 (7139). — Grlgorie vend au logothăte Sima un emplacement â Păuşeşti.
      161.      — 2 octobre 1630 (7139). — Le prfitre Stoica vend au logothăte Sima un emplacement & Păuşeşti.
      162.      — 5 octobre 1630 (7139). — R&zmirlţă vend au prfitre Şerbu une vigne et un emplacement dans le vignoble de Clndeşti.
      163. — 6 octobre 1630        (7139).— Stoilă vend au postelnic Sava, de
Stănceştl, une terre sltuăe sur le territoire du village de Gâgeni.
      164. — 10 octobre 1630          (7139), Bucarest. — Le vistier Ianlu
Psira et son ăpouse, Maria, vendent â Gherghe, logothăte de la trăsorerie, le village de VârSştl, sur le Sabar, dans le district d’Ilfov.
      165. — 12 octobre 1630       (7139). — Stoica Bonchiclu vend au postelnic
Gherghe de Piteşti, une vigne â Samara.
      166.      — 13 octobre 1630 (7139). — Dr&gan avec ses fils et petlts-flls se vendent comme serfs au vornic Hrizea, y comprls leur terre de Stăneşti.
      167.      — 19 octobre 1630 (7139). — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au monastăre de Mlslea la redevance sur la pâche de l’ătang de Greaca, du district de Vlaşca.
      168.       — 20 octobre <1630>. — Vasile ăcrit au logothăte Paraschiva au sujet de la fulte en Transylvanie de plusieuis grands boyards, fulte dont le votăvode Lăon est la cause.
XXXVIII
www.dacoromanica.ro
      169.       — 2 3 octobre 1630 (7139), Scirişoara.- Voia et autres pay* sans libres de Scărişoara se vendent comme serfs au vistier Necula.
      170.       —3 novembre 1630 (7139. — Le paharnic Staicu et son ăpouse, Rada, vendent au grand comis Buzinca leurs terres de Ceptura, Muşcel, Ftntlnele, Roma et Tătărăi.
      171.       —4 novembre 1630 (7139). — Cornea, d’Urlaţi, vend â messire Nas-tea la terre nommăe Trestieneasca â Ratina.
      172.       — 5 novembre 1630 (7139). — Les paysans libres du village de Ne-graşi, du district de Vlaşca, se vendent comme serfs â dame Maria, veuve du vistier Trufanda.
      173.       — <10 novembre 1630 — 6 juillet 1631 >(7139).— Le voîăvode Lăon Tomşa mande â Miho, grand ban de Craiova, de dălimiter la terre de Segarcea, pour laquelle le Patriarcat d’Alexandrie est en litige avec le postelnic Pătraşco.
     ' 174. —10 <novembre -dicembre >           1630 (7139), Bucarest. -
Le volăvode Lăon Tomşa confirme, apris jugement, au village de Brăeşti, du district de Buzău, son ătat de libertă.
      175. — 10      novembre    1630                  (7139), Bucarest. — Le vofăvode Lăon
Tomşa confirme â Gheorghe, logoth&te de la trăsorerie, le village de Vărăşti, du
district d’ Ilfov
      176. — 10      novembre    1630                  (7139), Bucarest. — Le voîăvode Lăon
Tomşa confirme au vornic Mihalcea, de Păttrlage, une terre, un emplacement de moulin et une cave â Cacaleţii-din-Vale, Clndeşti et Văleni.
      177. — 10      novembre    1630                  (7139), Bucarest. — Le vofăvode L#on
Tomşa confirme au monastfere de Nucet le village de Livezeni, du district de Dîmboviţa, qu’il exempte de constributions.
      178.       — 18 novembre 1630 (7139). — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au logoth&te Stroe les villages de Goleşti, Criva, Epoteşti, Urzica, Gogoşi et Marmuri, ainsi que des tziganes. (Transcription en caractferes cyrilliques en annexe).
      179.       — 24 novembre 1630 (7139). — Stanumir, avec ses frăres Chirca et Stănilă, de Păuşeşti, dans le district de Vllcea, vendent un pră au logoth&te Sima.
      180.       — 27 novembre 1630 (7139), Bucarest. — Nicula, fils de Necula, de Căzăneşti, vend au clucer Pavlache une terre â Lunca Babelor.
      181.       — ler decembre 1630 (7139).— Les paysans libres du village de Lăt-cenl, du district de Teleorman, se vendent comme serfs au logoth&te Bunea.
      182.       — 3 dăcembre 1630 (7139). — Les filles de Nistor et leur mfcre vendent au logothăte Sima leur terre de Păuşeşti.
      183.       — 5< dăcembre 1630 —janvier 16 3 1 >, Bucarest. — Levofă-vode Lăon Tomşa confirme au logothfete Radu le village de Tincăbeşti du district d’Ufov.
      184.       — 6 dăcembre 1630 (7139). — Ionachi cfede sa terre de Cornet au postelnic Ion, pour une dette.
      185. — 8 dăcembre 1630          (7139), Bucarest. — Le voîăvode Lăon
Tomşa confirme au clucer Pavlache une terre â Lunca Babelor.
      186. — 10  dăcembre        1630                  (7139), Clmpulung. — Gherghe et son
cousin Petru vendent au logothfete Oancea de Lereşti, leurs parts d’un emplacement de moulin.
      187.       — 11 dăcembre 1630 (7139). Plusieurs paysans libres de Vaideei se vendent comme serfs au postelnic Radu et â Danciul de Măldăreşti.
      188. — 12  dăcembre        1630                  (7139), Bucarest. — Lă volăvode Lăon
Tomşa confirme â Dragotă et autres des terres â Nucet et â Călmăţulu, dans le district de Săcueni.
      189. — 13  dăcembre        1630                  (7139), Bucarest. — Le voivode  Lăon
Tomşa confirme au postelnic Dragomir une terre â Zlătărei.
      190. — 13  dăcembre        1630                  (7139), Bucarest. — Le volăvode Lăon
Tomşa confirme au spathaire Leca un serf & Măgureni.
www.dacoromanica.ro
XXXIX
      191. — 3 janvier 1631        (7139). — Radu, de Gonţaţi, vend â messire Sima
une vigne sur la colline de Scăiani.
      192.       — 5 janvier 1631 (7139).— Lăudat emprunte de l’argent au logothfete Tatu, mettant en gage un lot de terre de Coteşti.
      193.       — 11 janvier 1631 (7139), Bucarest.-LevoîăvodeLăonTomşa confirme au monastăre de S&cuiani, aprfes jugement et dălimitation, un ătang.
      194.       — 12 janvier 1631 (7139), Bucarest. - Le voiăvode Lăon Tomşa confirme â Nedelco une terre â Dobroteni, dans le district de S&cuieni.
      196.       — 18 janvier 1631 (7139). — Stan, fils du moine Mardarie, vend au prătre Pătru une vigne â Negoeşti.
      196.       — 18 janvier 1631 (7139), Bucarest. — LevoîăvodeLăonTomşa dădie l’ăglise du ban Ghlorma, de Bucarest, au monastăre archevSchă de Pogoniani, en Grfece.
      197.       —20 janvier 1631 (7139), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa au confirme postelnic Udrea et â son ăpouse, Caplea, aprfes jugement, un emplaceemnt et un bief de moulin â R&d&cineşti.
      198.       —23 janvier 1631 (7139).— Le sluger Tudor atteste que levillage de Băc&leşti a ătă vendu â son escient par sa fille, Zamfira, â Dumitru et â Vasile.
      199.       — 23 janvier 1631 (7139), Bucarest. — Le voiăvode Lăon Tomşa fixe le montant de la taille due par le village du monast&re de la Sainte-Trinită <Radu-Vod&>, Parapani, en l’exemptant d’autres contributions et corvăes.
      200.       — 2 7 janvier 1631 (7139). — Stanciu, d’Izbiceni, tămoigne sur l’ac-cord condu entre lui et Ies monast&re de Bistriţa et de Cozia pour un ăchange de femmes tzi-ganes.
      201. — 31 janvier 1631           (7139). — La vorniceasa Maria remet en
gage au logothâte Gheorghe le village de CurăteştU-de-Sus, du district de Vlaşca, pour 20 ducats.
      202.       — 5 făvrier 1631 (7139), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme â Crăciun et â Stoican des terres et des vignes â Zoreşti, Căpăţlneşti et Joseni.
      203. — 6 făvrier 1631        (7 139), Bucarest. — Le paharnic Tănasie
et ses fils Pătru et Ştefan vendent au vătaf Andoca huit arpents de vigne ă Valea-Largă, sur la colline de Trestieni.
      204.       — 10 făvrier 1631 (7139). — Accord entre le postelnic Ionaşco et plusleurs paysans llbres de Rlfov sur le mode de possession des lots de terre de ce village.
      205.       — llfăvrler 1631 (7139). — Ion achăte â Drăgoi et ă Răcnea un arpent et demi de vigne.
      206.       — 11 făvrier 1631 (7139),Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au vătaf Andronie une terre â Udeni, dans le district de Dîmboviţa.
      207.       — 12 făvrier 1631 (7139). — Stroe, de Cheia, donne plusieurs terrains en dot â sa fille Oprea.
      208.       — 12 lăvrier 1631 (7139).— Le voîăvode Lăon Tomşa ordonne aux collecteurs de Cornăţel de ne plus falre de difficultăs au village Chlseleţu, du monastăre de la Salnte-Trinltă <Radu-Vodă>.
      209.       —2 marş 1631 (7139).— Le volăvode Lăon Tomşa confirme â Despina, veuve de l’ancien grand logothăte Vlad Rudeanu, le village de Lichlreşti, du district de Ialomiţa.
      210. —3 marş 1631         (7139). — Gorga et autres vendent au cămăraş
Gherghe cinq arpents de vigne â Domireştl.
      211.       — 4 marş 1631 (7139). — Le marchand Şandru et son ăpouse, Maria, vendent au postelnic Ghioca leur terre de Cotroceni.
      212. — 5 marş 1631        (7139), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa
autorise le prătre Gavril, administrateur des blens de l’ăglise du ban Ghiorma, â abattre Ies maisons de tous ceux qui se sont ătablis ă Oblleştl, dans le district d’ Ilfov, sur la terre de l’ăglise et refusent de payer le dime.
XL
www.dacoromanica.ro
      213.       — 7 marş 1631 (7139). — Le voîâvode Lâon Tomşa ordonne au postelnic Udrea de restituer au prâtre Stanciu Ies chevaux qu’fl lui a pris indCment, pour des dâgâts.
      214.       — 7 marş 1631 (7139).— Le voîâvode Lâon Tomşa autorise le prâtre Luchian, hâgoumâne du monastâre de Vieroş, â prendre chez le prâtre Iane de Ctmpulung deux femmes tziganes appartenant au monastâre.
      215. — 13 marş 1631        (7139), Bucarest. - Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme au cămăraş Gheorghe, de Rlmnic, des terres et des vignes â Ctrlomăneşti, BărăşU et Domireşti, ainsi qu’un moulin â Rlmnic.
      216.       — 14 marş 1631 (7139).— Şuica de Şuiei, vend une tzigane au prâtre Sava du monastâre de Valea.
      217.       — 15 marş 1631 (7139).— Le voîâvode Lâon Tomşa confirme â Udrişte, fils du logothâte Oprea, la moitiâ du village de Foleştii-de-Jos, du district de Vllcea.
      218.       — 20 marş 1631 (7139). — Le logothâte Şerban vend k messire Panga un emplacement avec maison et cave k Bucarest.
      219.       — 2 1 marş 1631 (7139).— Radu Ciurilă, Badiu et Toader Glrdea, de Dălbăneşti, se vendent comme serfs, terres comprises, au grand vornic Hrizea.
      220.       — 22 marş 1631 (7139). — Dame Marga lâgue, aprâs sa mort, au monastâre de la Sainte-Trinitâ < Radu-Vodă > de Bucarest une maison avec terrain â Tlrgovişte.
      221. — 23 marş 1631        (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme k Balea et â son âpouse, Voina, des terres et des vignes â Lipia, dans le district de Buzău.
      222.       — 3 avril <1631>. — Le voîâvode Lâon Tomşa exempte de contributions Ies knâzes de Jiblea et de Spinul, qui s’âtaient enfuis en Transylvanie et ont maintenant regagnâ leurs villages.
      223.       — 4 avril 1631 (7139).— Le postelnic Nichifor et son frâre Vlaicu vendent au grand vornic Hriza une terre et des serfs k Greci, ainsi que sept arpents de vigne.
      224.       — 7 avril 1631 (7139). — Stan, fils de Mircică, vend â Drăgoia une terre a Cătun.
      225.       — 15 avril 1631 (7139). — Drăghici, de Berlndeşti, vend â Ghinea, de Turburea, deux fălci de terrain â Secături et deux autres ă Bolovanu.
      226. — 15 avril 1631       (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme au monastâre de Balamuci le monastâre de Plrvuleşti, qui a âtâ mis sous sa dâpen-dance par le spathaire Teodosie et le postelnic Negoiţă.
      227. — 15 avril 1631       (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme au capitaine Oprea et â son âpouse, dame Maria, un enfant de tziganes.
      228. — 17 avril 1631       (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme â Nedelco des vignes sur la colline de Bobu, ainsi que des terres â Fundeni.
      229.       — < Avânt le 21 avril 16 3 1 >. — Dame Grăjdana, veuve du spathaire Leca, lâgue â son neveu, le second spathaire Preda, ses terres de Leurdeni, Ciumemic, Stllpenii-de-Sus et Cătun, y compris vignes, moulins, serfs et tziganes.
      230. — 21 avril 1631       (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
enjoint â l’aj/a Ghica et au pâre Sima de Călineşti, de tâmoigner au sujet des vignes qu pos-sâde dame Grăjdana dans Ies vignobles de Piteşti. (Photocopie en annexe, pl. IX).
      231. — 23 avril 1631        (7139).— Despa, âpouse du vistier Pană, dâdie
â l’archevâchâ de Pogoniani l’âglise bâtie â Bucarest par son grand-pâre, le ban Ghiorma.
      232.       — 23 avril 1631 (7139).— Vlad, de Deduleşti, et autres dâlimitent Ies parts que possâde Stanca â Deduleşti et dans Ie moulin du Buzău.
      233. — 27 avril 1631       (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme au prâtre Ghioca, â Vlad Şterfenitul et â Jipa, une bande de terrain (funie) k Mălăeşti, dans le district de Dolj.
      234.       — 28 avril 1631 (7139).— Dumitru, de Drajna, avec son âpouse et ses fils, vend au grand vornic Hrizea l’âglise de Drajna, bâtie sur le terrain du vornic.
www.dacoromanica.ro
XLI
      235. — 3 0 avril 1631 (7139).— Dădui vend & Băjan une terre â Guzeni.
      236.      - 1“ mai 1631 (7139),<Buzău>. — Plusieurs paysans libres de Mără-cineni vendent au vornic Mihalcea des terres â Clndeşti.
      237.      -l" mal 1 63 1 (7139). — Le bourgmestre Lazăr et Ies ăchevins de Tlrgo-viţte conllrment au marchand Iane une terre & Săteni.
      238.      — 2 mai 1631 ( 71 3 9 ), Bucarest.- Le voîăvode Lăon Tomşa ordonne aux percepteurs de la redevance sur Ies moutons des distrlcts de Vlaşca et d’Argeş de ne pas per-cevoir de redevance sur Ies moutons des monastăres de Glavacioc ct de Tutana. (Photocople en. annexe, pl. X).
      239. — 5 mai 1631     (7139).— Dragomir, de Smedeşti, avec ses neveux, et
Ghinea, de Buzău, vendent au logothfete Radu un emplacement de moulin et une terre â Smedeşti.
      240.      — 6 mai 1631 (7139), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au grand logothăte Papa et â son ăpouse, Elina, le village de Gropeni, du district de Mehedinţi.
      241. — 15 mai 1631      (7139), Bucarest.— Le voiăvode Lăon Tomşa
confirme â l’ancien grand clucer Buzinca des terres et des serfs â Cepturile, Drăgăneşti, Măteşti et autres lieux, ainsi que des vignes, des moulins et des tziganes.
      242. — 2 0  mai  1631      (7139), Bucarest. — Le   voîăvode Lăon Tomşa
confirme â Albu, de Mieriia, deux arpents de vigne <â Clrlomăneşti>.
      243. — 2 6  mai  1631      (7139), Bucarest. — Le   voîăvode Lăon Tomşa
confirme au postelnic Hamza la moltlă du village de Vlrtopul, du district de Mehedinţi.
      244.      — 30 mai 1631 (7139). — Le voîăvode Lăon Tomşa exempte de contri-butions et de corvăes, exceptă la taille, le village de Tutana, colonie franche du monastăre de Tutana.
      243. — 11  juin  1631      (7139), Buearest.— Le    voîăvode Lăon Tomşa
confirme au monastăre de i'Annondation <Banu> de Buzău le village de Maxinul, du district de Buzău, qu’il exempte de contributions.
      246.      — 11 juin 1631 (7139), Tlrgovişte. — Le voîăvode Lăon Tomşa exempte de contributions et de corvăcs le village de Livezeni, colonie franche du monastăre de Nucet, qui „s’est dispersă â la suite des grandes ăpreuves et des manques endurăs”.
      247.      — 17 juin 1631 (7139). — Melentie, hăgoumăne du monastăre de Dealul, ăchange une tzlgane avec le second armaş Mihai.
      248.      — 19 juin 1631 (7139). — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au monastăre de Cozia le village de Studeniţa, du district de Romanaţi, autorisant l’hăgoumăne de prendre aux habitants du village Ies documents princiers par lesquels ils avaient ătă affranchis du ser-vage.
      249.      — 22 juin 1631 (7139). — Maria, fille de Dragomir, vend au second logo-thăte Sima une terre â Ctineşti.
      250.      — 27 juin 1631 (7139). — Dobrin, de Clrlomăneşti, et Negulici vendent. au vornic Mihalcea une terre â Clndeşti. (Transcription en caractăres cyrilliques en annexe)
      251.      — laI juillet <1631 >. — Les habitants du village de Drajna vendent des terres et certains d’entre eux se vendent comme serfs au grand vornic Hrizea.
      252. — 6 juillet 1631     (7139), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa
confirme au vornic Mihalcea des terres, une vigne et une roue de moulin â Clndeşti, dans le district de Buzău.
      253. — 9 juillet 1631     (7139).— Le voîăvode Lăon Tomşa ordonne aux
stolnici de Cornăţel de laisser les religieuses du monastăre de Viforlta prendre le poisson auquel elles ont droit des ătangs de Vărăşti, Gurguiaţi, Argeş et Sticlenul.
      254.      — 10 juillet 1631 (7139), Siliştioara.— Pour s’affranchir du servage, Nedelco, de Vişina, serf du monastăre de Cozia, laisse & sa place Lică, fils de Radu, de Dudeştl.
XLII
www.dacoromanica.ro
      255.       — 15 juillet 1631 (7139), Bucarest.-Le volâvode Lâon Tomşa expose Ies mesuies qu’il a adoptăes pour remădier aux maux provoquăs par la venue des Grecs en Valachie.
      256.      — 1 5 Juillet 1631 (7139), Bucarest. - Le voîâvode Lâon Tomşa confirme & Detco une terre k Deduleşti.
      257.      — < A p r fe s le 15 Juillet jusqu’au 31 ao&t > 1631 (7139). — Le votăvode Lâon Tomşa confirme au monastăre Cozianii-de-la-Schit des terres k Tifuleşti, district de Buzău.
      258.      — 2 3 Juillet 1631 (7138), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa, avec la Grande Assemblâe du pays, dâcident d'expulser Ies Grecs de Valachie et d’exempter Ies roşi et Ies prâtres de certaines contributions.
      258. — 2 5 juillet 1631 (7139), Bucarest. — L’ancien grand vornic Ivaşco et le grand comis Buzinca, assistâs de 12 boyards arpenteurs, confirment au capi-taine Nica, aprâs jugement quatre arpents de vlgne dans le vignoble de Tlrgovişte.
      260.      — 2 6 juillet 1631 (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa confirme au grand logothâte Papa deux enfants de tziganes.
      261.      — 29 Juillet 1631 (7139)., Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa confirme au monastâre de la Sainte-Trinitâ <Radu-Vodă>, aprâs Jugement, un serf de Bora.
      262.       — < A v a n t le 8 aodt >1631 (7139).— State, Dima et Zota, pel-letiers de Bucarest, vendent au vistier Necula le village de Putineiul, du district de Teleorman, qu’lls avaient reţu en gage du sluger Preda.
      263. — 8 a o O t 1631    (7139), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme & l'ancien grand vistier Necula le village de Putineiu, du district de Teleorman.
      264. — 9    a o O t 1631 (7139).—   Le voîâvode Lâon Tomşa accorde â Pană,
ceauş de postelnici, de Piteşti, la jouissance des moulins du vistier Muşat, „qui ont
âtâ delimltâs sur ses lots”.
      265.       — 12 a o O t 1631 (7139). — Le vornic Dumitru de Mogoşăşti lfcgue son avoir â son âpouse, Maria, et â son <beau-> fils, le logothâte Bunea.
      266. — 1 2  a o O t 1631         (7139), Bucarest. —     Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme â dame Maria et â son fils, le logothâte Bunea, des serfs, des tziganes, des terres et du bătăii â Nucşoara.
      267. — 17   a o O t 1631         (7139), Bucarest. —     Le voîâvode Lâon Tomşa
confirme au prâtre Şerbu d’Odobeni une vigne et des terrains â vlgne â Clndeşti.
      268.       — 2 0 aodt 1 6 3 1 (7139). — Ilina, fille de Stana, vend au sluger T u-doran de Vlădeşti, une terre et des serfs â Aninoasa.
      269.       — <ler septembre 1631 —31 aodt 1 6 3 2 > 7140. — Oprea et son fils Muşat vendent k Para, ancien grand paharnic, une terre â Şerbăneşti, dans le district de Dîmboviţa.
      270. - <ler septembre 1631-31 aoftt 1632>             7140.- Le bourg-
mestre Gherghe et ies âchevlns de Bucarest attestent que le marchand Stamatie, de Piteşti, a achetâ un emplacement, avec des magasins â Bucarest.
      271.      — l*r septembre 1631 (7140), Bucarest. — Le voîâvode Lâon Tomşa confirme la propriâtâ d’un tzigane au monastăre de la Sainte-Trinitâ <Radu-Vodă> de Bucarest. (Photocopie en annexe, pl. XI).
      272. —5 septembre 1631          (7140), Bucarest. — Le volâvode Lâon
Tomşa confirme au monastăre de Ia Sainte-Trinitâ <Radu Vodă> le village de Betejanii, du district de Romanaţi, qui avait âtâ confisquâ pour fâlonie, k Vaga Matei Brlncoveanu.
      273. — 13 septembre 1631        (7140), Bucarest. — Le volâvode Lâon
Tomşa confirme â Matei Lătinul, de Bosna Sărai, le village de Pleaşovul, du district d’Olt.
      274.       — 14 septembre 1631 (7140). — Oancea vend au prătre Neacşu une terre & Brezoaia.
      275.       — 15 septembre 1631 (7140). — Vladimir vend â Tatul une terre ă Vulpeni.
www.dacoromanica.ro
XLIII
      276.       — 16 septembre 1631 (7140). — Le grand logothăte Drăghici partage-sa terre de Sălătruc entre sa fille Neacşa et son lils Stanciu.
      277.       — 2 0 septembre 1631 (7140). — Le logothăte Oprea vend au grand vornic Hrizea une terre â Bălţaţi.
      276. — 22 septembre 1631 (7140), Bucarest. - Le voîăvode Lăon Tomşa confirme â l’ancien grand vistier Necula le village de Pleaşovul, du district d’Olt.
      279.       — 2 6 septembre 1631 (7140), Bucarest. — Le voMvode L6on> Tomşa confirme & nouveau â l’ancien grand vistier Necula la terre de Pleaşovul, du district d’Olt.
      280.       — 28 septembre 1631 (7140), Bucarest. — Le logothăte Stanciu et Gago attestent qu’ils ont vendu une terre â dame Neacşa de Vlăduleni.
      281. — 29 septembre 1631          (7140), Bucarest. — Le voMvode Lăon
Tomşa confirme â dame Neacşa une terre â Vlăduleni.
      282.       — 3 octobre 1631 (7140),Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme â dame Ivana et â son ăpoux, Stanciu, moitiă d’une terre â Studina.
      283.       —5 octobre 1631 (7140), Bucarest. — Le vottvode Lăon Tomşa confirme au monastăre de Vihorăşti, aprăs jugenient, Ies ătangs de Vărăşti et de Gurguiaţi.
      284.       — 5 octobre 1631 (7140), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme â nouveau au monastfere de Mislea la redevance sur la păche de l’etang. de Greaca.
      286.       — 13 octobre 1631 (7140). — Vlad Leotă remet en gage sa terre <de Topliţa> au prâtre Stoica, pour une dette d’argent et de farine de millet.
      286.       — 18 octobre 1631 (7140). — La religieuse Mari a vend au grand vornic Hrizea des terrains â Drajna.
      287. — 20 octobre 1631         (7140).— Crăciun vend au grand vornic
Hrizea des terres â Stăneşti et â Drajna.
      288. — 8 novembre 1631         (7140).— Radu vend au logothăte Radu une-
terre â Lipereştl.
      289. — 10 novembre 1631           (7140) <B u ca r e s t > . — Le vornic Iile-
vend au vornic Iorgachi sa part de cave â Bucarest, y compris le terrain et la maison.
      290.       — 11 novembre 1631 (7140), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au clucer Danciu Doicescu des terres â Stroeşti, Lăţcoii-de-Sus, Buciumeni et autres lieux, ainsi qu’une vigne â Văleni et une tzigane.
      291. — 19 novembre 1631           (7140), Bucarest. — Le voîăvode Lăon.
Tomşa confirme â Plrvu des vignes et des terres ă Urlaţi, dans le district de Săcueni.
      292. — 20 novembre 1631           (7140).— Badiu, de Stăneşti, avec son fils.
Dumitru, se vendent comme serfs au grand vornic Hrizea, mais sans leur terre.
      293.       — <21 novembre <1631>. — Le vornic Preda vend â Băjan une terre â Guzeni.
      294.       — 22 novembre 1631 (7140). — Le voîăvode L6on Tomşa confirme au postelnic Calotă et â son frere Stanciul une pârtie du village de Boziiani.
      295.       —23 novembre 1631 (7140). — Ion, fils du spathaire Şain, vend sa. terre de Şaineşti.
      296.       — Dăcembre 1631 (7140), Bucarest. — Apostol, fils du ban Iane, fait don de la moitiă de ses tziganes au monastăre de la Sainte-Trinitg <Radu-Vodă> et de l’au-tre moitiă au monastăre Saint-Georges, vu que, devenu turc, il n’a plus le droit de possăder de tziganes au pays.
      297.       — 15 dăcembre 1631 (7140). — Deux paysans libres de Siliştioara,. avec leurs fils, se vendent comme serfs au vistier Necula.
      298. — 16 dăcembre 1631           (7140), Bucarest. — Dame Despina
vend â Ianiu le village de Futeştii, du district d’Ilfov.
      299.       — 1 8 dăcembre 1631 (7140). — Dame Rada et son fils, le logothăte Dumitraşco, vendent au capitaine Ţondrea leur part de terre de Ţigăneşti.
XLIV
www.dacoromanica.ro
     300. — 2 0 decembre 1631 (7140). — Simina vend â Rateu une terre &
                                                                                        Cornet.
      301.       — 21 decembre 1631 (7140). — Filip vend au comis Tudor d’Izvor, «a part de terre du village de Poeni.
      302. — 23 decembre 1631      (7140), <Bucarest >. - Ghione vend â
                                               messire Stanciul Pustiul, marchand, un magasin & Bucarest.
      303. — 23 decembre 1631      (7140), Bucarest. — Le bourgmestre Du-
mitru et Ies dchevins confirment â Stanciul Pustiul un emplacement de magasin et un magasin A Bucarest.
      304. — 2 6 decembre 1631     (7140). — Ştefan, de Corşori, vend au logo-
                                                                th&te Ion un terrain prăs du lac Booru.
      SOS. — 28 decembre 1631      (7140).— Anca et son fils Mirean vendent au
                                                             grand vornic Hrizea leur terre de Drajna.
      306. — < 1 6 3 2 > . Mihalcea et son ăpouse, Despa, vendent une terre de Coteşti au logo-thfete Matei.
       307.      — l" j a n v i e r 1632 (7140). — Necula, de Buzău, vend & Ianache, d’Ar-ceşti, quatre arpents de vigne â Valea Teancului.
       308. —3 janvier 1632 (7140).— Vente de terre â Bozieni.
       309. — 6 janvier 1632       (7140). — Băjan ach&te une terre <â Guzeni> au
                                                                                        vornic Preda.
       310. — 6 janvier 1632       (7140). — Le vornic Nenciu vend au vornic
                                                               Iorgachi une terre â Virleţi, y compris un serf.
       311.       — 8 janvier 1632 (7140). — Le monast&re de Mislea fait un ăchange de terres avec le postelnic Radu, donnant une terre â Pătlrlage pour une autre â Blejoii-de-Sus.
       312. — 8 janvier 1632       (7140). — Le postelnic Radu fait un ăchange
                          de terres avec le monastăre de Mislea, donnant sa part de Blejoi pour une terre ă Pătlrlage.
       313.       — 11 janvier 1632 (7140), Bucarest. — Le vottvode Leon Tomşa confirme ă l’ancien grand stolnic Gherghe et â son ăpouse, Sofica, le village de Popeşti, pr&s de Blrzeşti, district d’ Ilfov, serfs et tziganes compris, ainsi qu’une terre â Pucheni, district de Dîmboviţa, y compris serfs et tziganes.
       314.      — 13 janvier 1632 (7140).— Fătul fait don au monastăre de Menedic d’une terre â Săruleşti.
       315. — 15 janvier 1632       (7140). — Le voîăvode L6on Tomşa confirme â
                          Neagu, â Cazan et au prâtre Albul, apres jugement, la terre de Sărăşti, y compris un moulin.
       316. — 16 janvier 1632       (7140), Tlrgovişte. — Le volăvode Lăon
                                Tomşa confirme â Costea et autres une terre ă Piscani, dans le district de Dîmboviţa.
       317. — 2 1 janvier 1632      (7140).— Nenciul vend au clucer Matei un
                                                                                   lot de terre â Coteşti.
       318. — 2 5 janvier 1632 (7140).— Vllcan vend â Ivan une terre â Vaţa.
       319.       — 2 6 janvier 1632 (7140). — Opriş et Blra, de Samara, vendent deux terrains au postelnic Gherghe.
       320.       — 2 7 janvier 1632 (7140), Bucarest. — Le vofăvode Lăon Tomşa confirme au vistier Ianiu la moitiă du village de Hlrteşti, du district de Muscel et Pădureţ.
       321.       — 28 janvier 1632 (7140), Bucarest. — Le volăvode Lăon Tomşa confirme au monast&re de Dealu le don de la dlme princi&re sur le vin â percevoir sur la terre, du monast&re, dănommăe Solomon.
       322.       — ler făvriăr 1632 (7140), Bucarest. — Drăgan et Ioana vendent au pelletier Costea un emplacement <â Bucarest».
       323.       - 4 fivrier 1632 (7140).—Le paharnic Gherghe vend au logothăte Necula la moitiă du village de Petreşti, mais sans serfs, ceux-ci s’ătant rachetăs.
       324. — 13 făvrier 1632       (7140), Bucarest. — Plusieurs paysans li-
                       bres de Ioneşti, du district de Vlaşca, se vendent comme serfs â dame Maria la visliereasa.
www.dacoromanica.ro
                                                      XLV
       325.       — 14 f 6 v r i e r 1632 (7140). — Bulca et son fils Dumitraşco vendent au grand armaţ Ghiorma une fille de tziganes.
       326.       — 18 f 6 v r i e r 1632 (7140), Bucarest. - Le vornic Preda, de Balomireşti, vend au logoth&te Bunea une terre dans le village de Lătceni.
       327.       — 1 8 f 6 v r i e r 1632 (7140). — StanTăbeicămetengageunprftdeVăsiia chez son beau-fils Dragomir.
     ' 328. — 1 8 f 6 v r i e r 1632 (7140). — Coman et autres săparent la part de Bădeni du prfitre Zaharia, y compris Ies serfs.
       329.       — 20 f 6 v r i e r 1632 (7140), Bucarest. — Gherghe, Radu et Bădi-cea, de Ioneşti, se vendent comme serfs ft dame Maria, veuve de l’ancien grand visiici Trufanda.
       330.       — 21 Uvrier 1632 (7140).— Des paysans libres de Drajna et de Cos-teni se vendent comme serfs au grand vornic Hrizea.
       331.       — 21 f 6 v r 1 e r 1632 (7140).— Neagoe et Radu, de Stăneşti, du district de Săcuieni, se vendent comme serfs, terres comprises, au grand vornic Hrizea.
       332.       — 24 fdvrier 1632 (7140). — Barbu, de Goleşti, se vend comme serf 6 Bratosin, de Prăvăleni, qui le laisse & sa place comme serf au monast&re d’Argeş.
       333. - 24 f 4 v r i e r 1632    (7140), Bucarest.- Eftimie et Dobrotă,
de Negraşi, avec leurs fils, se vendent comme serfs ft dame Maria.
       334.       — l" m a r s 1632 (7140). — Banu, de Ludăneşti, et autres vendent au logo-thfete Bunea leurs parts de terre de Lătceni.
       335.       -l" marş 1632 (7140). — Les paysans libres de Clineşti se vendent comme serfs au logoth&te Sima.
       336.       — 2 marş 1632 (7140).— Stoica, de Frumuşani, et son fils Tudoran se vendent comme serfs au logothfete Bunea.
       337. — 3 marş 1632 (7140), Bucarest. — Le vottvode Leon Tomşa confirme au monast&re de la Sainte -Trinită <Radu-Vodă> de Bucarest le terrain oii se trou-vaient les fortifications de Sinan Pacha, sur lequel l’ancien grand vistier Necula s’ătait fait bâtir des moulins.
       338. — 7 marş 1632 (7140), Bucarest. — Le vottvode L6on Tomşa confirme â dame Anca la vorniceasa et ft son fils, le vornic Gavrilaş, une terre ft Netezeşti.
       339.       — 8 marş 1632 (7140).— Stanciu, Neaga et Stănilft vendent des parts de terre ft Negoşina et ft Zărneşti au ceauş Ionaşco, n’ayant pas de quoi lui payer l’impât du kharatch.
       340.       — 10 marş 1632 (7140).— Vlad et Sora vendent ft Necola et autres leur part de terre, dftnommfte Rădănească, depuis la rive du Buzftu jusqu’ft la limite de Brftgăreşti.
       341.       — 16 marş 1632 (7140). — Stroe, de Fiani, et son Bis Pfttru se vendent comme serfs au logoth&te Bunea.
       342.       — 17 marş 1632 (7140). — Nan et Rftducul, de Drajna, se vendent comme serfs au grand vornic Hrizea.
       343. — 17 marş <1632>. — Zozevend au călăraş Mogoş une terre ft Clinceni.
       344.       — 18 marş 1632 (7140), Bucarest. — Sentence de 1’andengrand vornic Ivaşco et du capitaine Mibalcea de Pfttlrlage, concemant des terres de Piteştii-de-Sus et de Găneştli de Jos.
       345.       — Avril 1632 (7140). — Le vofftvode Leon Tomşa exempte de toutes les contributions, exceptft la taille, le village du monast&re de la Sainte-Triniti <Radu-Vodă>, Parapani, du district de Vlaşca.
       346.       — 3 avril 1632 (7140).— Ion, de Muţi, et son neveu le postelnic Giura vendent au mfttropolite Grigorie un emplacement ft Bucarest.
       347.       — 6 avril 1632 (7140).— Le capitaine Rftzvan et Vasile, hftgoum&ne du monast&re de Bistriţa, font un ftchange de tziganes. (Photocopie en annexe, pi. XII).
XLVI
www.dacoromanica.ro
       348. — 7 a v r i 1 1632     (7140), Bucarest.— Le voîâvode Lâon Tomşa
exempte Ies magasins de Bucarest de l’ăglise du ban Ghiorma de la taxe d’un ducat par cheminăe.
       349.       — 10 avril 1632 (7140). — Radu, de Samara, vend â messire Ivan une parcelle dans le terrain et laniăre (funie), Măneasca.
       350.       — 10 avril 1632 (7140).— Le voîâvode Lâon Tomşa confirme au mo-nasture de la Sainte-Trinit6 <Radu-Vodă> une terre ă Glina.
       351. — 12 avril 1632        (7140), — Le mâtropolite et d’autres grands digni-
taires tâmoignent au sujet du testament du vornia Dumitru de Mogoşeşti.
       352.       — 13 avril 1632 (7140).— Le voîâvode Lâon Tomşa confirme au mo-nastăre de Cozia une terre k Jiblea.
       '353. — 13 avril <1632>.— Negoţu vend une terre de Clincenl au iuzbaşa Vasilie.
       354. — 16 avril 1632        (7140), Bucarest. — Plusieurs boyards et mar-
chands statuent sur le litige opposant Ies neveux du spathaire Leca k l’âpouse de celui-d, Grăj-dana, pour son hăritage.
       355. — 1 7 avril 1632       (7140). — Le postelnic Mihai et le spathaire
Tudosie partagent avec leur tante, Grăjdana, Ies terres laissâes par leur oncle, le spathaire Leca.
       356.       — 18 avril 1632 (7140).— Vlad, de Scărişoara, et ses fils se vendent, terres comprises, au vistier Necula.
       357.       — 2 0 a v r i 1 1632 (714 0), Bucarest.— Six boyards jugent le litige opposant l’anden grand paharnic Nedelco et le spathaire Ianiu pour des biens dotaux.
       358 — 2 0 a v r i 1 1632 (7140), Bucarest. — Le voîăvode Lăon Tomşa exempte de contributions Ies monastferes de Valachie.
       359.       — 21 avril 1632 (714 0). — Le capitaine Colţea vend une familie de tziganes au capitaine Oprea.
       360 — <Avant le 24 avril 1 632>.— L’ancien grand vornic Ivaşco ăcrit k Muşat au sujet d’un lot de terre de Stfineşti.
       361.       — 24 avril 1632 (714 0). — Le second vistier Muşat l&gue k sa mort au monas-t&re d’Argeş sa part de Muşeteşti et de Nucşoara.
       362.       — 24 avril 1632 (714 0).—Le voîăvode Lâon Tomşa exempte de contributions Ies dtrvari du monastăre de Mislea.
       363.       — 26 avril 1632 (7140). — Anghel et Vlad vendent au logoth&te Goran 12 fălci de terre k Sărădneşti.
       364.       - 2 7 avril 163 2 (7140), B u c ar e s t.— Le voîăvode Lăon Tomşa confirme au monastfere de la Sainte-Trinitâ <Radu-Vodă> des serfs â Cretineşti. (Photocopie en annexe, pl. XIII).
       365.       - 2 8 avril 1632 (7140), B u c a r e s t.— Le voKvode Lăon Tomşa confirme au monast&re de Snagov un seif d’Izvorani, dans le district d’Ilfov.
       366.       — lu m a I 16 3 2 (714 0). — Voico et Banu vendent â Nicolae le constantinopo-litain leur terre de Clinceni.
       367. — <A p r ă s le l#r mal 1632>.— Neagoe vend k Necula sa part de terre de Clin*
ceni.
       368.       — 5 mai 1632 (714 0).— Radu Plrlea et Muşat se vendent comme serfs, avec leurs parts de terre de Drăghineşti, au grand agă, messire Gherghe.
       369.       — 5 mai 1 6 3 2 (714 0). — Le clucer Pătraşco et le logothăte Vllcu achfetent â eux deux une terre prăs de Fundeni.
       370.       — 6 mai 163 2 (714 0). — Drăghid de Berindeşti, vend ă messire Ghinea des fălci de terre & Secături et k Bolovanu.
       371.       — 6 mai 163 2 (714 0). — Le spathaire Stoica lăgue, k sa mort, tont son avoir â ses flls Pfitru, Dumitru et Pădure.
       372.       — 7 mai 1632 (714 0).— Dubrotă et Petcu vendent leur part de Clinceni au iuzbaşa Vasilie.
       373. — 7 mai 1632 (714 0).— Ion vend sa part de Clinceni au iuzbaşa Vasilie
www.dacoromanica.ro
XLVII
       374.        — <A p r t s le 7 mai 16 3 2>.— Sora, la femme du călăraş Drăgoi, et Filip -vendent des terres ă Clinceni au iuzbaşa Vasllie.
       375.        — <A p r i s le 7 mai 1632 >.— Zlate vend sa part de Clinceni au iuzbaşa-Vasilie.
       375.— <A p r fe s 1 e 7 mai 163 2>.— Dumitru Slrbul vend au vătaf Zaharia une terre â Clinceni.
       377.  — 8 mai 1632 (7 14 0).— Clrstea vend â messire Ghinea un lot de terre â Tur*
burea.
       378.        — 8 mai 1632 (714 0).— Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au monastfere de Gla-vacioc un serf de Cernăteşti, dans le district de Săcueni.
       379.  -9 mai 1632 (7140).— Acte de plusieurs paysans libres pour une terre & Albeşti.
       380.        — 10 mai 1632 (714 0).— Le prfetre Vlăduţ d’Albeşti vend un tzigane au paharnic Ene.
       381.        — 14 mai 1632 (7 14 0).— Billet princier portant Ies noms des boyards mfedia teurs dfesignfes dans le litige entre Neagu, le logothfete Radu et Gheorghe de Mirosloveşti.
       382.        — 1 5 mai 1632 (714 0). —Dionisie, hfegoumfene du monastfere de Cozia, ainsi que •d’autres personnes, designent Ies emplacements du monastfere â Rlmnic.
       383.        — 16 mai 1632 (714 0), Bucarest.—Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au postelnic Stoica des terres, des serfs et des tziganes ă Urdari, Şişeşti, Dragomireşti, Băl-boşi, etc..
       384.        — 20 mai 1632 (7 14 0). —Radu GUgle tombe d’accord avec le logothfete Udrişte au sujet d’une terre ă Lipereşti.
       385.        — 28 mai 1632 (714 0), Bucarest. — Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au grand postelnic Manea le village de Roşiul, du district d’Ilfov, des terres — serfs corn-pris — dans Ies villages de Frăţeşti et de Costeşti, du district de Vlaşca, et des vignes & Căi un.
       386.        — 28 mai 1632 (714 0), Bucarest.—Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au vornic Mihalcea de Pătlrlage, des terres et des emplacements de moulin â Cacaleţii-din-Coas-tă et â Cacaleţii-din-Vale, district de Buzău, ainsi que des tziganes.
       387.        — ler j u i n 1 6 3 2 (7 1 4 0). — Petrişor, fils de Stan, et Preda vendent au logothfete Danciul de Plrliani, la moitife du village de Baia.
       388.        — 2 juin 1632 (7140).— Neagoe vend â son neveu, le prâtre Gherghe, sa part ‘de terre de Săcuiani.
       389.        — 2 juin 1632 (7140).— Le logothfete Sima atteste qu’une pârtie des paysans libres de Clineşti ont acquittfe leurs dettes envers lui, tandis que Ies autres sont devenus ses serfs.
       390.        — 10 juin 1632 (7140), Bucarest.—Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au logothfete Radu de Măneşti, des terres et des emplacements de moulin â Smedeşti, Mirceştiet Cucuteni.
       391.        — 14 juin 1632 (7140), B u c a r e s t.—Le voîfevode Lfeon Tomşa confirme au logothfete Vlaicu et ă son fepouse, Stana, des terres â Costeşti et â Davideşti, dans le district de Muscel, ainsi qu’une maison et une vigne â Piteşti.
       392.        — 16 juin 1632 (7140). — Voica, de Găvăneşti, fait don au monastfere de Căluiu •d’une terre ă Broşteni.
       393.        — 20 juin 1632 (7 14 0), Bucares t.—Negre et Vintilă vendent leurs terres de Blrzeştii-de-Sus au second vistier Dumitru Dudescu.
       394.        — <2 0 juin 1632 (7140)>.—Viga Podeana donne sa terre de Podeni et ses vignes de Racoţi et de Cllceşti ă son neveu Nicola. (Avec photocopie en annexe, pl. XIV).
       395.        — 20 juin 1632 (714 0), Bucarest. — Drăghid, de Glogova, confirme la •donation faite par sa sceur, Viga, ă leur neveu, Nicola.
       396.        — 20 juin 1632 (714 0), Bucarest. — Le voîfevode Lfeon Tomşa autorise le monastfere de Mislea â prfelever la dtme sur sa terre du village de StUpeni et sur Ies terres qu’il possfede dans Ies alentours de la viile de Floci.
XLVIII
www.dacoromanica.ro
      397.       — 2 j u i 11 e t 1632 (714 0), Bucarest. — Billet princier dâsignant Ies bo-yards chargâs d’enquâter sur un litige pour des moulins entre Dumitru Dudescu et l’ancien second vistier Gherghe. (Photocopie en annexe, pl. XV).
      398.       - 6 j uillet 1 6 3 2 (7 1 4 0), V ă 1 e n i.- Barbu Răuţ vend au logothâte Tudor Rătescu une terre â Măstăneşti.
      399.        — 7 j u i 11 e t 1632 (714 0).— Le logothete Ionaşco et autres vendent au prâtre Vancea une terre â Bogdăneşti.
      400.        — 1 1 juillet 1632 (7 14 0), Bucarest.— Le voîâvode Lâon Tomşa confirme au monastâre Banul le village de Groşanii Trifului, avec ies terres d’Obidiţii, Căldă-reştii et Mălăeştii, du district de Buzău, donation du cămoraş Antonie.
      401.        — 12 juillet 1632 (714 0).— Le voîâvode Lâon Tomşa confirme, aprâs jugement, au logothâte Oancea de Lereşti, une roue de moulin.
      402.        — 16 juillet 1632 (714 0).— Dumitru vend au comis Tudor une terre ă Mogoşăşti.
      403.        — 22 juillet 1632 (714 0).—L’âvâque de Buzău, Efrem certifie le tâmoignage du pâre Oană concernant une terre de Berindeşti. (Photocopie en annexe, pl. XVI).
      404.       — 24juillet 1632 (7 14 0).— Voichiţa, fille du vistier Muşat, vend â messire Stafie un lot de terre â Izvorani.
      405.        — 25 juillet 1632 (7 14 0).— Năstase, de Bănceşti, et Braţul, de Coiteşti, s’affrârent, se faisant râciproquement des donations.
      406.  — Aoflt 1632 (714 0).— Apostol vend au logothâte Borcea une terre â Stroeşti
      407.        — 3 aoflt 1632 (714 0).— Pătru Buzea et le capitaine Dumitru vendent au vornic Lupu une terre â Glaveş.
      408.        — 15 aoflt 1632 (714 0).— Stan Tebeică <de Bădeni> lâgue, â sa mort, un lot. de terre ă son beau-fils Dragomir.
      409.        — 1 5 aoflt 1632 (714 0).— Le paharnio Staico donne â son âpouse, Rada, Ies villages de Fometeşti, Runcu et Toxoben, en âchange de ses propres villages de Frăţeşti, Creţuleşti et Cepturile, qu’il a vendus afin dei payer Ies dettes de son pâre, le logothâte Tudosie.
      410.        — <ler septembre 1632 — 31 aoflt 1633> 714 1.— Dame Illnca vend â messire Iane Topliceanu des terres ă Sămărăşti, Topliceni et Jideni.
      411.        — <ler septembre 1632 — 31 aoflt 1 6 3 3> 7 1 4 1.— Neagoe, de Blrzeşti, vend un terrain â Neagoe, fils de Păcală.
      412.        — <ler septembre 1632 — 31 aoflt 1633>714 1.— Stana vend ă messire Neagul trois arpents â Scăiani.
      413.        — <ler septembre 1632—31 aoflt 1633> 714 1.— Lorinţ vend â Vlad une terre â Deduleşti. (Avec photocopie en annexe, pl. XVII).
      414.        — <ler septembre 1632 — 31 aoflt 1633> 7141.— Neagoe vend â Vlad une terre â Deduleşti.
      415.  — 4 septembre 1632           (7 141).— Le postelnic Negoiţă reconnalt
devoir 200 ducats au clucer Socol.
      416.        — 29 septembre 1632 (7 141).— Despina, veuve du vistier Muiat, Voichiţa et Ancuţa vendent au postelnic Barbu et au prâtre Şerban un lot de terre ă Izvorani.
      417. — 30 septembre 1632 (7 14 1).— Le moine Vichentie vend au prâtre Ionache ses parts de terre de Morunglavi, Iaşi et Tomeştl.
      418.       — <Octobre — dâcembre 1 6 3 2 >.— Billet princier portant Ies noms des boyards arpenteurs pour des terres et des moulins de Sărăşti et de Plăticeşti.
      419.        — 6octobrel632 (7141), Bucarest. — Le voîâvode Matei Basarab exempte ies serfs de Şoaş, qui sont sous la dâpendance du monastâre de Bistriţa, du travail dans ies mines de sel d’Ocna Mare.(Photocopie en annexe, pl. XVIII).
      420.       — 7 octobre 1632 (7 1 4 1), B u c ar est.— Le voîâvode Matei Basarab dâcide que Ies tziganes du monastâre de Cozia n’aient pas â travailler aux mines de sel d’Ocna Mare.
      421.        — 8 octobre 1632 (7 14 1).— Le voîâvode Matei Basarab confirme au logothâte Bunea ies serfs de Grădiştea-de-Jos.
4 - o. 62
www.dacoromanica.ro
XLIZ
       422.       — 10 octobre 1632 (714 1), Bucarest.— Le voivode Matei Basarab exemple de contributfons Ies domestiques (posluşnici) de l’ăvâchă de Buzău.
       423.       — 12 octobre 1632 (714 1).— Le voivode Matei Basarab exempte de contributions Ies garde-frontiăres des villages de Jiblea, Spinul et Brădăţeni, qu’il a autorisăs ă rentrer de Transylvanie, oii ils s’ătaient enfuis.
       424.       — 20octobre 1632 (7141).— Rădăcină et d’autres paysans libres de Genuneni vendent leurs terres au logothăte Sima.
       425.— 24 octobre 1632 (7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab confirme au logothăte Drăghici et au posluşnic Ianiu le village de Stejarul, du district de Mehedinţi.
       426.       — 30 octobre 1632 (7141).— Le voîăvode Matei Basarab accorde â l’hăgou-măne du monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> le droit de possession et de juridiction sur le village de Chiseletu.
       427.       — 10 novembrel63 2.—Voica donne â ses neveux Irimiia et Neaga une terre â Verneşti.
       428.       — 18 novembre 1 6<3 2> (7 1<4 1 >).— Stoica Perţa vend au marchand Oprea un terrain â Coasta Turburii.
       429.       — 20 novembre 1632 (7141), Bucares t.— Le voîăvode Matei Basarab exempte de contributions le village de Tismana appartenant au monastăre de Tismana.
       430.        21 novembre 16 32 (7 141), Bucarest.— Le volevode Matei Basarab confirme & dame Anca, la veuve du postelnic Mihăilă de Văleni, le village de Găbojdibrod, du district de Romanaţi.
       431.       — 23 novembre 1632 (7141), Bucares t.— Le voîăvode Matei Basarab exempte de l’obligation du poclon cinq domestiques (posluşnici) du monastăre de la Sainte-Trinltă <Radu-Vodă>.
       432.       — 27novembre 1632 (7 141).— Le voîăvode Matei Basarab confirme au logo-thăte Bunea ses droits sur ceux de ses serfs qui se sont inscrits comme dărăbani et călăraşi, l’autorisant â Ies faire travailler â câtă de ses autres serfs.
       433.       — 27 novembre 1632 (7141). — Le voîăvode Matei Basarab enjoint aux serfs de Parapani de satisfaire â toutes leurs obligations envers le monastăre de la Sainte-Trinltă <Radu-Vodă>, sans plus s’opposer aux moines. (Transcription en caractăres cyrilliques et photocopie en annexe, pl. XIX).
       434.       — 28 novembre 1632 (7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab confirme au monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă> de Bucarest l’ătang de Cornăţel.
       435.       — 3 dăcembre 1632 (714 1).— Le voîăvode Matei Basarab mande aux păcheurs de Nenciuleşti de ne verser l’argent qui răsulte du revenu de l’ătang qu’aux moines du monastăre de la Sainte-Trinită <Radu-Vodă>, en mains propres.
       436.       — 5 dăcembre 1632 (7141).— Le prătre Ştefan vend â son beau-frăre Ghinea un lot de terre â Turburea.
       437.       — 5 dăcembre 1632 (7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab exempte le village de Flămlnzeşti de toutes Ies contributions dues dans le courant de l’annăe, â l’exception de la taille. (Photocopie en annexe, pl. XX).
       438.       — 5 dăcembre 1632(7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab confirme au prătre Dumitru une terre â Ciulniţa, dans le district de Ialomiţa.
       439.       — 6 dăcembre 1632 (7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab exempte de contributions le village du monastăre d’Argeş, Corbii-de-Piatră, du district de Muscel.
       440.       — 6 dăcembre 1632 (7141), Bucarest.— Le voîăvode Matei Basarab confirme, aprăs jugement, le village de Ciulniţa, du district de Ialomiţa, aux paysans libres du village.
       441.       — 7 dăcembre 1632 (7141).— Manole et Iorga vendent ă messire Mihai leur part d’un moulin de Tirgovişte.
L
www.dacoromanica.ro
       442.      — 7 decembre 1632 (7 14 1).— Bustea vend ă messire Panait, marchand vine maison et un terrain en lanifere (funie) â Cucuteni.
       443.      — 8 decembre <1632>, B u c a r e s t.— Le voîfevode Matei Basarab conifere â Udrea, logothfete de la trfesorerie, le droit de tenir en servage le village de Rădăcineşti, du district d’Argeş.
       444.      — 9 dicembre 1632 (7 141).— Le logothfete Iacov et autres vendent au capitaine Dumbravă une terre â Ţigăneşti.
       445.      — lldfecembre 1632 (7141).— Le voîfevode Matei Basarab exempte de contributions Ies prâtres de l’Eglise Princifere (Biserica domnească) de Bucarest.
       446.      — 12dfecembre 1632 (71 4 1).— Le prâtre Radu rachfete â Mihai Ergopul des parts d’un moulin â Tlrgovişte.
       447.      — 1 3 dicembre 1632 (7 14 1), Bucarest.— Le postelnic Staico, de Bucşani, vend au postelnic Calotă une terre â Bozieni.
       448.      — 13 dfecembre 1632 (7141), Bucarest.— Le voifevode Matei Basarab enjoint aux habltants de Nenciuleşti et â tous ceux qui pfechent dans Ies fetangs du monastfere de la Sainte-Trinitfe <Radu-Vodă> de remettre â celui-ci la redevance sur la pfeche qui lui est due.
       449.      — 13 dfecembre 1632 (7141), Bucarest. — Le voîfevode Matei Basarab confirme au prâtre Radu une roue de moulin et un potager â Tlrgovişte.
       450.      — 15 dfecembre 1632 (7 141).— Rădivoi vend â Necula Mlrşăviţ une terre â Dudeşti.
       451.      — 20 dfecembre 1 632 (71 4 1), B u c a r e s t.— Le voîfevode Matei Basarab confirme au logothfete Dumitru la moitife du village de Mogoşoaia, du district d’ Ilfov, et un emplacement de moulin sur la Colentina.
                               DOCUMENTS DOUTEUX
       A.       — 3octobrel630 (7 1 3 9).- Birsan et son frfere Dumitru vendent au logothfete Vasilie de Brătiani, des terres â Călugărul et â Ulmul.
       B.       — 5a vrii 1 6 31 (71 3 9), B u c a r e st.— Le vistier Muşat atteste que, lorsque Ies serfs du village de Trănşani se sont affranchis du servage, le prâtre Stoica et son frfere Mihăilă ont aussi rachetfe une terre sise dans ce village.
       C.       — <ler septembre 1631—30 aoăt 163 2> 7 1 4 0.—Nedelco, fils de G^ţă, achfete une terre â Trănşani.
       D.       — <ler septembre 1632 — 31 a o 0 t 1 6 3 3> 714 1.— Le prâtre Matei lfegue â son neveu Iane une terre â Plrşcov.
       E.       — <1632 — 1638 >.— Quatre mfediateurs nommfes par le grand vornic tfemoignent pour la part â Plrşcov de Negul, fils de Micle, qui este en litige avec Oncea, Radul et Şteful, Ies petits-fils d’Oprea Paşadia.
www.dacoromanica.ro
LI
           DOCUMENTE
               1630
www.dacoromanica.ro
1
1630 (7138) ianuarie.
            Dumitru vornic vinde fiului său Bunea logofăt ocină şi vecini în Grădiştea de Jos.
      t Eu Dumitru vornicul scris-am al mieu zapis la mina fiiu-mieu Bunei logofăt cum să se ştie că i-am vândut toată partea de ocină de priste tot hotarul cît am ţinut eu de în Grădiştea de Jos şi cu viile şi cu rumânii, anume : Dragomir Gherancea şi cu feciorii lui şi YÎIsul cu fraţii lui şi cu feciorii lor şi Dobre meşterul cu feciorii lui şi Keagoe pârcălabul cu feciorii lui şi Dragomir viiariul cu feciorii lui i Dobre Cătăramă cu feciorii i ÎTeagoe Bădiianu cu feciorii lui, derept bani gata ughi 200. Şi i-am vândut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, să-i fie moşie în viiaţă stătătoare şi pre mene să mă caute la bătrînâţele m61e.
      Păntru că aceşti oameni fost-au ertaţi de mene, după moartea mea. Şi le-am făcut şi zapise şi cărţi, însă să mă caute până voiu fi viu. Iară de către ei nici o căutare n-am avut. Ce i-am vândut de bunăvoea mea şi de rudele m61e nimenea treabă să n-aibă.
      Iară cine se va ispiti cu vreo pâră în urma mea să fie triolet şi blă-stemat de 318 otţi ije vă Nechii. Şi vericine va scoate nescare cărţi sau zapise, măcar rumâni, măcar alţii, tot să nu se crează, ce să se spargă.
      Şi au fost la tocmeală: Ianache vtori postelnic i Ghiorman frate-mieu şi Vasile nepotu mieu i Tudor comis i Necula peharnic i Ked61co căpitan i Coman ot Sminov i Ddlea ot Buddni i Micul, i Micul ot Bere-ştii, Neagoe i Trifa slujer i Yoico ot Mogoşeşti.
      Şi am scris eu, Badul postelnic, sinu Staico vornic. Pis m£seţa ghenarie, vă leat 7138 <1630>.
                 Ghiorma
                 NîxoXa1
                 Nedelco capitan* 8 Bibi. Acad., CCCXCIX/30.
         Orig., hlrtie (30 x 21), şapte peceţi aplicate.
        1 Nicola.
        8 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
3
2
1630 ianuarie.
             Chirii, patriarhul Constantinopolului, la cererea călugărilor de la m-rea Bistriţa porunceşte ca alegerea egumenilor să se facă numai dintre călugării din acea mănăstire.
       ţ KiipiXXoţ IXem ©eou âpxiE7cfcjxo7tor KtovoT«vTivou7t6XEcoş vbaţ 'P&)(nf)ş xal oixou(iEvixoş 7t«TptâpX'»l?.
       f ’HTTfjoavTO 7tap’7][ic5v 61 ev tu [iovacmr]p£cp Tvjţ MniorpiT^aţ lspo[i6vaxo£ te xal (lova^ol, 071105 8m[iev aîiToîţ ypâ(j.(j.a Iv’sx [ibaou ai>Tcov xal oiix &XXo$ev ExXEy7]Tai 6 •f]y01Jji.EV0ţ, ’ETTElS'i] C7UVE(37] 7T0XX«XIŞ S^CoSev &XoUţ bX&OVTaţ ^7](l£av> Oii T7)V 07r0iav0UV 7tpO^EV7)(T«l TU (lOvaaTYJplcp, COţ Xal bv ET^pOtţ SybvETO TJ^LElţ 8b EuXoyov rr(v itrqcuv aiixcov xptvovTEţ xai biţ au[icpb<pov tou p.ovaar7]p£ou (lăXXov, E7CE1S7] &XX0&EV <b>xX£yo[ibvcov tcov 7tpoectcotcov, uuyxuaEiţ xai Ta<p>ax«i xai âXXa 7tXEÎcTa xaxâ 7tpoi-EvouvTai.
       A^b ypâ<povTEţ ev ây£co 7tv<EiS(J.aT>i xai <X7TO(paiv6|i.E&a Sxcoţ âx6 tou vuv, fiTav [ibXXouai •Jjyoiip.Evov bxXb^aa&ai, elţ xupbpvT)<nv xai xpoaraaiav tou (i.ovaa-T7]p(oU, EX TCOV ISÎCOV TCOV Ev a UT Cp TCp |10vacm)p£cp EUp«7XO(i,bvCOV iEpO(XOvây(OV bxXbycovTai Tbv cjuvetcotepov xai xupEpvtjTixciTbpov xai â^icoTEpov, (i.t)Sa(j.coţ 7tâ&ouţ zic, Tb (ibaov XcopouvToş^ âXXâ $6|3ou Oeou xai EuXapsiaţ xpb? TOiiTto 8b 7tapayybXo(iEv bxcoţ Tb ev bxsî cnr^Xaiov 7capa xavTtov tcov •f)youp.bvcov I^TJ 8iâ 7tavTbş b7ti(ibXsiav, bxîvo yâp Scttu xai> Svtco? ippoiipiov tou jjiova<mplou exeivou t^ş MxtarpiT^aş, ev cp ££v][iic!)5 7coXXoi ev xaipcp XPe^a? buvavTai (puXax^vai. TauT’ oîiv 8iâ tcov 7tap6vTcov 7tapayybXo(iev xai 9iXo(iEV slvai âxaTaXuTa xai âaâxeuTa.
       E’iş 8b 7t£c7Tcoaiv xai £a<pdcXsi,av 7tapbxo(iEv to fj[ibTEpov touto ypdtjijia Tb 7taTpiapxixbu ev Stei xa-co, x_“, X-co.
       ’AXX’ ou8s 6 xaTa Tb7tov dpxiEpsbţ ex^tco itSsiav xapaaocXEUaai t<x dtvoOsv, ev {tâpei xaTapaţ xai dcpopicrfiou oXutou.
       ’Ev [X7]vi iavouapfou, ivSiXTilbvoş îy-7]ţ.
       f Chirii, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Romă şi patriarh a toată lumea.
       t Ieromonahii şi monahii din mănăstirea Bistriţa au cerut de la noi să le dăm carte spre a fi ales din mijlocul lor egumenul, nu din altă parte, pentru că adesea s-a întîmplat ca venind alţii din afară să pricinuiască pagubă însemnată mănăstirii, cum s-a petrecut şi în altele; deci noi am socotit întemeiată cererea lor şi mai ales în interesul mănăstirii, pentru că, dacă sînt aleşi proestoşi din altă parte, se pricinuiesc supărări şi tulburări şi alte foarte multe rele.
       De aceea scriind, poruncim întru duhul sfînt ca de acum înainte, ori de cîte ori vor să-şi aleagă egumen spre cîrmuirea şi ocrotirea mănăstirii,
d
www.dacoromanica.ro
să aleagă dintre chiar ieromonahii ce se găsesc în această mănăstire pe cel mai cuminte, mai harnic şi mai vrednic, care să nu îngăduie între dînşii nici o patimă, ci frica lui Dumnezeu şi evlavia. Pe lîngă aceasta poruncim ca, de peştera de acolo, toţi egumenii să poarte de-a pururi grijă, căci aceasta este de fapt un loc întărit al acelei mănăstiri, Bistriţa, în care, în siguranţă mulţi pot să fie adăpostiţi la nevoie.
      Pentru cele de faţă, acestea poruncim aşadar şi voim să rămînă nedesfiinţate şi neclintite.
      Iar spre credinţă şi siguranţă dăm această a noastră carte patriarhi-cească, în anul 1630.
      Şi nici arhiereul locului să nu aibă îngăduinţa să clintească cele de mai sus, sub ameninţarea blestemului şi a afuriseniei nedeslegate.
      în luna ianuarie, indictionul 13.
         Arh. St. Buc., M-rea Bisţriţa LXVI/583.
         Orig., perg- (41 x 29,5).
                                           3
1630  (7138) ianuarie 7, Bucureşti.
            Dumitru şi fratele său Tudor dăruiesc m-rii Qolgota nişte locuri in Cîmpul Ruşilor.
      t Adecă eu Dumitru înpreună cu frate-mieu Tudor, feciorii Annii, nepoata popei Coicăi, fata Mariii, scris-am şi mărturisim cu acest al nostru zapis să fie de credinţă la mina călugărilor de la sfînta mănăstire Golgothar hram Pr£obreajenie, ca să se ştii cînd au fost în zilele domnu nostru Io Leon voevod, sinu pocoinnago Ştefan voevod, iar noi singuri, de în voia noastră, dat-am şi am miluit şi am închinat nişte locure ce am avut noi de la moşii noştri în Cîmpul Huşilor, la mănăstirea Golgota pentru pomana, care locure au fost dă moşie ale moş nostru popa Coicăi, ca să se pomenească la sfîntul pom£nicu, anume : popa Coica i Marina i Paraschiva i Mariia i Anna i Muşica i Pană i Dumitru i Tudor. Aceasta am scris, ca să se ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă pus-am şi pecetea noastră.
      H Harnica! aă ASmhtpS1 $ HSkSpeljjh, Avfccftţa reupYc 's a^hh, k* *k A-feT xSpĂît.
      Eu Dumitru logofăt
      Eu Tudor
      Eu Soare gramatic 2
          Arh. St. Buc., M-rea Golgota, V/9.
          Orig., htrtie (15,5 x 21), două peceţi aplicate.
          Copii ibidem, ms. 228 f. 78 şi la Bibi. Acad., CMLXVIII/88.
       1 . . . Dumitru...
       * Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
5
4
1630 (7138) ianuarie 8, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte negustorului Cîrstea vie, ocină şi loc de casă la Verneşti.
       f fllYAocTYno eokYiio, Iw Aiwh BOfROAa h rocnoAHHK b-kcoh siaiai i>rrppoK/u-XYhckoi, chhk BtAHKaro h np-bAoaporo, noKOHHHOAiS îw         bo(boa<i- AaBaT rocnoA-
ctko aih cYw no<s>M’bHY( rocnoACTsa aih Kpkctib KSnu,S wt.. . h ckc chhobh iro, iahi^iai RorK np-bnScTHT, <ra>KO>Ki AA <wS ict ak£ noroaHi sa BHHorpaAS h noAORHHo 8 Aţa h AvbcTO sa kSkm, wt Hssop a»PH 8 ropSH h asi ciwihh sa wmhh8 wt a-^ AcpH 8 KoacTK, noH(>K( ict noxSnHA KpKCT-fc KSnu,S â'i noroam sa RHHorpaAi? h ckc cYh cIkIhh sa w4hhk, i>ki c8t bhiui pmiHH, wt HaA Aai^i, chhk ripris PoeSA WT ciao wt KcpHdjiu, sa xîc acnpH roTOBH. H npoAMoJC Aai^i, chhk I’ipriB PoeSa, wh sa HiroaS A^apo boaw h ckc SsHaHYio bkcIsai AitrYauioAi wt rop hs a»<i h wt wkpkcthhai amctoai h wt npfA rccncACTsa aih. H kiatokaa ict KpKCT-b KSmţS ckc iMAkaikui-apYt acnpH tti.
       H BHA’bVoAi rocnoACTao aih h sanHc sa npoAJHYi Ha p8K8 Kpkctib K8nu,8, ckc aihosh a°ePh awaYi CBiAfcTiAH, HanHcaHH 8 sanHc, Ha hau: wt II8u,ihih, HipHaT AwroiţiT h chhk iro, A8mui h AH,wa KSnuS h ITai^i K8nu,8 h Gtah h ropraH h PaAtta Ga^HpoHA’K h P’bKHA’b h XKpa h Kohko HpoAH h <xhfc HterocAAB n nona ripri h Ap^omhp AISujk’k h Kp’khu.'k h AParc,iMHP U'bESuiKa h Kohko, iţiiopSA 10rK h apSsh aihosh AitrYauiH.
       Giro paAH AaAoX ckai rocnoACTso mh KpKCTtB K8nn8, hkoxi Aa <ii8 ict cYf Ase noroaHi sa ao3Yi m cYf AifccTo sa k8k» h cY( am cihcihh sa whhh'k A'bAYHS h wLiE8 CHHOBOAI H BHSKOAI H np-bKHSHITOiW H Hf WT KOrOJKA® HtnOKOAlîEHAlS, nO pH3AI0 rocnoACTBa aih.
       Gihci oyso h cBfA'bTfAYf nocTABA’bfAi rocnoACTBO aih: scSnaH Ibauibo bia eah KpartfBCKYH h scSnaH Xpnsa bia akophhk h scSnaH lLtaA&i bia AwrwiţiT ri scSnaH Mhakh b(a bhctYhp h kSiuh MhXo b(a cnaTap h scSnaH AISuiat ctoahhk h »(8naH Kohai k{a kojVihc h jkSiuh EaciaYi bia ncXapHHK h scSnaH flAf&HApt1 2 bia nocTiAHHK. H HcnpasHHK, Raaa^a bia Awrw^fT.
       H HanncaX ask, Goapi rpaiiiaTHK, B-KHacTOA rpaA$ 8 ESKSpei|if, Aitciua rmapYi ”îî AKHH, H WT âAa.!ia A® HKH’b TfKSl|lfAI A-bTOAl, BK A'bTK xSpAH, a WT POJKAICTBO XpâcTOBa, xaJfA.
       t Iw Aiwh BWCBWAa, aiYaoctYw eoîkY», rocnoAHHK.
       Hw Aiwh BOHBOAa <m. p.>
       f Din mila lui Dumnezeu Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlaliiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cîrstea negustorul
        1 Loc alb.
        3 {1ac4«haP( ”, scris cu altă cerneală.
6
www.dacoromanica.ro
din . . -1 şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie două pogoane şi jumătate de vie în deal şi loc de casă, de la izvor pînă la gorun şi doi stînjeni de ocină din deal pînă în coastă, pentru că a cumpărat Cîrstea negustorul aceste pogoane de vie şi cu aceşti stînjeni de ocină, care sînt mai sus-zişi, de la Alexe, fiul lui Gherghe Eobul din sat din Verneşti, pentru 5 200 aspri gata. Şi a vîndut Alexe, fiul lui Gherghe Eobul, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi a cheltuit Cîrstea negustorul cu aldă-măşarii 380 aspri.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mîna, lui Cîrstea negustorul, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume : din Puţenei, Cernat logofăt şi fiul lui, Lupşe şi Dima negustorul şi Alexe negustorul şi Stan şi Gorgan şi Badul Safiroilă şi Bechilea şi Hăra şi Yoico Prodi şi Ocea Neagoslav şi popa Gherghe şi Dragomir Muşcă şi Crăiţă şi Dragomir Ţeabuşca şi Yoico, feciorul Iughii şi alţi mulţi megiaşi.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Cîrstea negustorul, ca să-i fie aceste două pogoane de vie şi acest loc de casă şi aceşti doi stînjeni de ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandre 2 mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 8 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io  Leon voievod <m. p. >
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/12.
         Orig., hlrtie (44 x 29), rupt, pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1860; altă trad. ibidem, ms. 171, f. 223 v.
                                           5
1630   (7138) ianuarie 8, Bucureşti.
                                      Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Cozia ocină în Voineasa.
                         f dIVnocTÎw kojkKho, Iw dtWH kockoa h rocnoAHH’k K’kcox scaiai dfrrposiM-XYhckoE, eonii BEAHKjro rt npfcA©BP4ro, noKOHturo îw IţIt$4N koekoa- AdB4T rocnoACTKo
      1 Loc alb.
      2 „Alexandre” scris cu altă cerneală.
www.dacoromanica.ro
7
MH cTk> UOBlAtHYl rOCnOACTKJ MH CB'fcT’fcH KOJKfCTKHH’feH MOHJCTHp rAjrOAIMH KoSYa , AAESII ICT XpjM CK-kTJ TpoHlţTk SIHBOHJIJAHOE H KTiCoX IOHWBWM, OKI HIHR8l|lY B"E WEHTEAK ClrO, OBOSII M MS ICT CK’k'TbH MOHJCTHp WMHH» $ CIAO 8 EoHHtCJ, WBJMI AEAJ HwHOB Toro XpOM, KTiCjX, JAH îl SJ XoA^ H WT IUSAM MITBp'ETJrO A* *AO wt no B*EC CIAO H WT TOp H WT BOAJ njK MfTEP"KTJrO A^Ti, WT no B"EC CIAOB.
       IIoHIStl cY» W1HHS ISII BHUJl plMIHHO BHAJ ICT SJ A^AHHS IwHOK, CHHTi ©TJH-MIOAOB, B*EHSB ni-KpEJH *IoEJH. H        frO SJ W1HHS IwHOE, OKI CI SOKlAUrO HJ HAM
W1HHJ III'KpBJHOE ’loKJH EHAJ ICT B"ECJ IwHOK. TjSII RTk TOM IwHOK, WH ElţlITKI MHOrO npiEHKJIT B”E CR-feTJ MOHJCTHp KoSYa, HJ Bp-kAM SJ CHpHAVjX l!|ll H SJ HlBOAJO AECET A-kTH H XoBJOT HMJT IwHOE AMIOrO TAIAJhYI H MHAOEJHYl WT B*E CR-feTJ MOHJCTHp. TjSII E*K TOM, IwHOE JKO CJM EHA'feA TOAHKJ TAIAMlYl H AtHAORJHYl WT R*E CE-kTJ MOHJCTHp, WH ICT CEMOTpHA H AIHCAHA B"E CpkAU,l trO, Eorj pJA« H pJAH A**UJI iro, Tipl ICT A<^ H (IOMHaSkJA H npHAOJKHA R"E CR-feTJ MOHJCTHp KosYa CEC TlX WMHHS |}KI BHUJl pmiHO R"ECjX, OBOSII M MS ICT B'kMHOI R’ECJIOMHHJHYI J HHOKOM SJ
jihiijS h no cemp*eth iro A<* ha\jt iohokhm wt cs-kTj mohjcthp AA caSsihth T-kAo iro h Aj rj noM<i>HHTH h A< rj EpirSAi sj R-EC-feX obosii ict iahh mp*etr8 h m i*j nOM<l>HHTH HMI IPO HJ CR-feTOI Sip'ET'ER'EHHR.
       H BHAtXoM rocnoACTBO mh h sjnnc Hwhobh cec eiahboi bait^ h cec aihosh CBtAtTlAYl B-E CB’kTJ AlOHJCTHp JAH HJ HAM: WTEIţS irSMEH ^YWHHCYl H JipOIrSAMH
3jXjpYa h npoirSMlH IwhhbYi h nonj GtijJuh h a<>cbja Iwctujt h wt Gemeothh, Thwbj nwcTiAHHB h wt GtpoihIiijh, IIp'ebSa AorojJiiT h wt K'EAHMiHEiţiH, nonj IKwu h Kjam8a Toro ctjp h Gdnpnm MYhk h itpisn mhosh a^eph aioah, istl H-feCT nnui sa*. H J iiotom shjah Kothm cYio whhh8 B'ECjX.
       Giro pJAH 4AA^X h rocnoACTBO aih CR-feT-feH BostlCTRtH-feH mohjcthp KosYa, OBOSII A<> ICT cYl WMHh8 ISII BHUJl piHIH’E, BTw wXjBS CR-fevfcH MOHJCTHp H Hl WT Borosil HinoT'EBHHOBiHO, iiophsmS rocnoACTBJ mh.
       Gisii h cb^a^tiaYi jioctjbhXom rocnoACTBO ami: siSiuh Hbjujbo biahbYh ejh EpjAlBCBH H SltilUH XpHSJ biahbYh AKOPHHB H StSlUH PjA^A1 BIAHBHYH AOrO+IT H stfnJH Mhjki biahbYh bhctYjp h siSjuh jUhXo bia cnjTjp h siSiuh jHSujjt eia
CTOAHHB H KoHA* BIA BOAIHC H KoCTJHAHH2 BIA njXjpHHB H StSlIJH . . . .3 BIAHBYH noerfcAHHB. H HCnpjBHHB PjaSa 1 BIA AOrOjjllT.
       H js, Gtjh Aoro^iT, k-e a**khYA rpjA ESrSphjjh HcnHcjX, M’kclivi riHjpYf A
AEHH, WT HAJMJ A,0 HHirfe TIB8i{1H, B-E A-kTO xipĂH.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Cozia, unde este hramul sânta troiţă, începătoare de viaţă şi tuturor călugărilor care trăiesc în acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în sat la Yoineasa, însă partea lui Ion cel şchiop, toată, însă 20
8
       1 In loc de : Vladul.
       * In acest timp mare paharnic era Vasilie.
       8 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
de paşi şi din pădure a patra parte şi de peste tot satul şi din munte şi din apă iar a patra parte, de peste tot satul.
      Pentru că această ocină care este mai sus-zisă a fost de moştenire a lui Ion, fiul lui Stanciul, nepotul lui Şerban Ciocan. Şi partea lui de ocină, a lui Ion, care se numeşte ocina lui Şerban Ciocan, a fost toată a lui Ion. Astfel, întru aceasta, Ion încă a petrecut mult în sfînta mănăstire Cozia, la vreme de sărăcie şi încă şi de nevoie, zece ani. Şi a avut Ion multă căutare şi miluire de la sfînta mănăstire. Astfel, întru aceasta, Ion, dacă însuşi a văzut atîta căutare şi miluire de la sfînta mănăstire, el a socotit şi s-a gîndit in inima lui pentru Dumnezeu şi pentru sufletul lui, de a dat şi a miluit şi a dăruit la sfînta mănăstire Cozia această ocină, care este mai sus zisă, toată, ca să-i fie veşnică pomenire, iar călugărilor de hrană. Iar după moartea lui, să aibă călugării de la sfînta mănăstire a-i sluji trupul şi să-l pomenească şi să aibă grijă de toate ca unui mort şi să-i pomenească numele la sfîntul jertfelnic.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Ion cu mare blestem şi cu mulţi martori, în sfînta mănăstire, însă anume: părintele egumen Dionisie şi proegumenul Zaharia şi proegumenul Ionichie şi popa Ştefan şi dascălul Iosif şi din Sîmbotin, Ghioca postelnic şi din Stroeneşti, Pîrvul logofăt şi din Călimăneşti, popa Jipa şi Calciul cel bătrîn1 şi Opriş Miiac2 şi încă mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici. Iar după aceea, a ştiut Cotici această ocină toată.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Cozia, ca să-i fie această ocină, care este mai sus-zisă, de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Cra-iovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Badul 8 mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi Conde mare comis şi Costandin4 mare paharnic şi jupan....8 mare postelnic. Şi ispravnic, Badul3 mare logofăt.
      Şi eu, Stan logofăt, am scris în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 8 zile, de la Adam pînă acum cursul, în anul 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia nr. 712, t. 374 v — 375. Copie din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
          Trad. ibidem, ms. 209, f. 204.
       1 In D.R.H. B, Ţara Românească, XXII nr. 211 : Calin cel bătrln.
       2 Ibidem: Miiuziuică.
       * In loc de : Vladul.
       1 In acest timp mare paharnic era Vasilie.
       4 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
9
6
1630 (7138) ianuarie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Cosianăin, nepotul lui Avram, ocini la Mirceşti şi Joseni şi un scoc de moară la Scur-teşti.
       f eUYaoctYc» eojkYeio, Iw Acum boebwaa h rocnoAHHk bticoh scame Jîrrppo-baaXYhckoe, cHHh BEAHKAro h np-kA^P^r o noKOHHHOA\8 Iw IJIej|mh BOEBOA^- A<1k'it rocnoACTso mh cYe noBCA-bHYc rocnoACTBA a\h cASrS rocnoACTBO aah Koctahahhob, BHSK flspAMOB WT iUkpkHHH-bHH H CkC CHHOBH CH, EAHlţEAl Eork AiCT> taKOJKC A^ <«8 ECT WHHH8 8 AfcASA AtHpMEIflHAOp, Bk C8ACTBO EgS’kS, AAH A* *CET CEJKCHH SA WHHH8, HTO ECT EHA IlOBSllHA EkcYtt WT WHHHA rOCnOACKA, nOKSnHA ECT KoCTAHAHH WT HAA RkcTlO CHHTi PorOAWk WT AlHpMEIflH, SA xSC <ACnpH>, WT TAABA A® TAABA, WT KpAIOIţlt
TSijseAop A*pn 8 eoaobah; a wt noA» h wt a^a h wt ha ui8au a* Pasa^aht ckc
AP8SH EPATH SA WHHHS WKOAHO, CJKC CE XtHT HSEpATH HAA cYH 7 CCJKCHH. H npoAAA ECT KkCYtO, CHHTk IVoAUrk, WH SA A^BpO BOA», B*k A^hYH PaA$AA BOCBOA Kk HA BTOpOE PEA- H EHA ECT TdrAA CBEAETEAH, HA HA\E: WT BApOUI $AOHH, lOwprA EAH8A H <WT>' A1hPMEI|1H, AlH^Ht Th H KoCTAHAHH H Tat8A H AatEO, CHH*k AaHOB h Paa8a rpEH’kHSA.
       H nAK noKSnHA Koctahahh 8 AtASA AIhphhiiih r cc/KEhh sa wHHirk wt a*a
QTCHK’kB BATAX WT HAA Eae8a WT *lHCAkS, SA \f ACnpH rOTOBH. H EHA ECT CBEAY* teah: wt EllHpHEifiE, Tat8a h dlHXH’k Th h Gtah bYiapioa.
       H iuk noKSnHA Koctahahh wt haa roroAuni a\ecto koahko a^hae cbc koaa wt
AP8AA A®Ph ha nHBHHU,E, SA \f ACfipH rOTOBH. H EHA ECT CBEAYtEAH : WT AlapiElţlH, AlHXVfe Th h TatSa h Ctah BYrapwA.
       H nAK noKSnHA Koctahahh whhh8 8 Koaaeiiie, >T2 sa cokehh wt JKoc-feHH H3AOA wt Eoaaei|ie, aah a^o nonEB cllAHOT’kB rtbcaJC, wt noA» h wt ui8a\h h wt boaa, AAH WT KoCTtW A®PH 8 3AnilJA, WT HAA nonj AÎAHOTTi CHHk Eoe8AOB WT E0AAE141E, sa xîy Acnpn roTOBH. H npoAAA ect nonA AIahot^, wh sa HEroB8 A®Epo koa» Bk AkHYH Hae3ahap8 bocboa, CHHk PaaSaob boeboa- H eha ect cbeahteaYh: WT E0AAHI41E, TatSa H IwHAUIKO H 6$PHM, CHHH TatSAEB, H TAAm» H /HhkSA TAEAK8A H Kp'kCT'fe MtAEn H WT AlkpkMHH’bHH, OaBA flBpAM H WT EpkHAA, flHTOH H HhK8AA Eo<TO>UIAH8A.
       H nAK noKSnHA Koctahahh wt haa PkAHHE h wt epatYh cro K boaa E83<Tk8A0B> EAHH CKOK SA BOAHHH[ţ8 8 CEAO 8 G^pTEIflC, SA xAU> ACnpH rOTOBH. H EHA fCT CBE” AYtEaYh, HA HA\E3: WT E*kHHHI|lE, IIhTEA AWrW$ET H WT HopklţlE, GtOHKA ’IopkCKSA H WT npkCKOB, Kp*kHIOA H ElkAAH H EpAA$A.
        1 Omis.
        * Cifra „hx” scrisă peste un text ras.
        9 Pasajul: „H imk nostinHA .... cbiahtiaIh, ha hau „este tăiat cu chinovar şi s-a scris deasupra, tot cu chinovar, In româneşte : „b-whaSt a8T iia mXiPHHR1*.
10
www.dacoromanica.ro
       H npoAMOim cYh bhuie pemehh aioaYc hhXhe wmhhe, whh 3a hhXhoai A^sp« boaw h c*kc SshahYa KKckM MCrYauioM wt rop hsaoa h wt wkprct av^ctoai h ivt npfeA rocnoACTKa aih.
       Gir© pjaY am«K cra» r©cn©ACTR© aih Crt8r8 rocn©ACTRj mh Koctahahh, rhSk flspaiuoR, hk©>ki Aa ai8 ict wmhhS a^A^hS h rr ivXaeS chh©r©a\ h bhŞkoai h npts-hSmetoai h hi wt Kor©>KAf heiiok© aIerhaio 1 nopHSAio rocn©ACTRa a\h.
       Ceke ©\'e© rt criaYtiaYh nocTaRHX r©cn©ACTR© mh: kSiiah ÎRauiK© rea bah KpaAEBCKYH h x<8naH XpH34 bea abophhk h x<8naH Raaa^a bea nwrwiţET h kSiuh IaHAKH rea rhctYhp h >K8n<iH AIhYo bea cnaTap h wSnaH AloyujjT rea ctoahhk h jkSiuh Kohah bea komhc h kSiuh RaceaYe rea nsXapHHK h kSimh Hah^ahapn rea nocTEAHHK. H HcnpaRHHK, KSnau ILuaSa bea Avvrw^ET.
       H uanHcaX 43R, GoapE rpaAUTHK, b’r hjctoa rpaA$ ©V ESkSpeiije, AvfccEna rmapYE
f A^XH li IVT flAaAU AO HHH'b TEMEhYE AtTOAt, RR A’fcTR xSpAH, & WT pOKAECTRa XpHCT©Ra, xajfA.
       f Iw Aewh BWEBWAa, mYaoctYi© e©>kYi©, r©cn©AHHR.
         Hw Aewh R©rtR©Aa <m. p.)
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Cos-tandin, nepotul lui Avram din Mărăcineni şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în dealul Mirceştilor, în judeţul Buzău, însă zece stînjeni de ocină, ce i-a cumpărat Yăsiiu din ocina domnească, a cumpărat Costandin de la Yăsiiu, fiul lui Gogoaşă din Mirceşti, pentru 6200 aspri, din cap în cap, din marginea tufelor pînă în bolovan; iar din cîmp şi din deal şi din pădure, să împartă cu alţi fraţi de ocină împreună, care se vor alege pe aceşti 10 stînjeni. Şi a vîndut Yăsiiu, fiul lui Gogoaşă, el de a lui bunăvoie, în zilele lui Badul voievod, în al doilea rînd. Şi au fost atunci martori, anume: din Oraşul Floci, lorga banul şi <din> Mirceşti, Mihnea Ghi şi Costandin şi Tatul şi Datco, fiul lui Dan şi Badul Greceanul.
      Şi iar a cumpărat Costandin în dealul Mirceşti 2 stînjeni de ocină din partea lui Stoica vătaf de la Albul din Cislău, pentru 400 aspri gata. Şi au fost martori: din Mirceşti, Tatul şi Mihnea Ghi şi Stan vieriul.
      Şi iar a cumpărat Costandin de la Gogoaşă loc cît merge cu carul din drum pînă la pivniţă, pejitru 400 aspri gata. Şi au fost martori: din Mirceşti, Mihnea Ghi şi Stan vieriul.
      Şi iar a cumpărat Costandin ocină în Boldeşti 90 1 de stînjeni, de la Joseni, din jos de Boldeşti, însă partea popii Manotă toată, din cîmp şi din pădure şi din apă, însă de la Costeni pînă la Zapşa, de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti, pentru 1400 aspri gata. Şi a vîndut popa Manotă, el de a lui bunăvoie, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod.
1 „90” scris peste un text ras.
www.dacoromanica.ro
Şi au fost martori: din Boldeşti, Tatul şi Ionaşco şi Efrim, fiii lui Tatul şi Talpă şi Micul tabacul şi Cîrstea gelepul şi din Mărăcineni, Sava A"VTam şi din Brăila, Anton şi Nicula Bo<to>şanul.
      Şi iar a cumpărat Costandin de la Bădiche şi de la fraţii lui în apa Buzăului un scoc de moară în sat în Scurteşti, pentru 1800 aspri gata. Şi au fost martori, anume1: din Bănceşti, Anghel logofăt şi din Ciorăşti, Stoica Ciorăscul şi din Pîrscov, Crăciul şi Bălan şi Bradul.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinele lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Costandin, nepotul lui Avram, casă-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea ; jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Condi mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m. p. >
        Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/8.
        Orig., perg. (36 X 49), pecete timbrată.
        Cu o trad. din 1850; altă trad. ibidem, ms. 172, f. 279.
                                  7
1630  (7138) ianuarie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod scuteşte de dări posluşnicii episcopiei de Buzău numai „să lucreze” şi să fie „de ajutor şi de posluşanie” episcopiei.
      f dlrtitocTTno kowTuo, Iu» Aiu»h koiboaj h roenoAHifh, chh-k iiokohhhomS Iu» IţlnţaH K0EK0A4- A»*K4T rocnoACTKO mh cYh nosi A-kirît rocnoACTKd mh sfintei episcupii şi cinstitului, prealuminatul părintelui nostru chir Efrem piscupul de Buzău, ca
                              1 Pasajul: „Şi iar a cumpărat Costandin de la Rădiche . . . martori, anume “este şters cu roşu In document şi s-a scris deasupra, tot cu roşu, In româneşte : „vlndut lui vel peharnic’’.
12
www.dacoromanica.ro
să-i fie în pace posluşnicii ce sînt înprejurul sfintei episcupii strînşi, nişte săraci, unii de pre în Moldova, alţii de în Brăila, alţii de pre într-altă parte, să aibă pace de bir şi de galbenu şi de osluhă şi de cătră judeţul cu 12 pîrgari şi de cătră călăraşi pentru caii de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii măle. însă care va fi moldoveanu, el să aibă a-şi dară birul moldovenesc, iar care nu va fi moldoveanu, să aibă bună pace de toate, cum scrii mai sus.
       Pentru că i-am ertat domnia mea, să fie în pace de toate, cum scrii mai sus, pentru sfînta episcupie, căce iaste arsă şi stricată, ca să lucrăze şi să direagă, să fie de ajutor şi de posluşania sfintei piscupii. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Kadul voevod şi cartea fiiu său Alexandru voevod şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul lu Hiiaş voevod, de pace şi de răpaos. Aşijderea şi domnia mea încă am întărit şi am înnoit mila şi ertăciunea altor domni, pre tocmeală, cum scrii mai sus, ca să poată fi de ajutor şi de posluşanie sfintei episcupii de toate ce vor trebui. Derept acăia, să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i1 va învălui certare va avea. Hhjko a^ H’bcT, no ptn rocnoACTBA a\h-H HcnpdBHHK, cdrtv pw rocnoACTKd a\h-IIhc 8 ESK8pci|iY, Avfcceivi rcHapVc Ţ a^hh, st <vfcT xăpĂH. f Iw flfivn kwekwaa auîaoctYio eo>kYw rOCnOAHHK.
       Hw Aewh boeboa<i <m. p.>
         Bibi. Acad., CXXIV/148.
         Orig., hlrtie (30,5 x 21), pecete mică aplicată.
         Copie la Arh. St. Buc., ms. 171, f. 28.
                                 8
1630  (7138) ianuarie 10, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Gorgan fost mare spătar şi soţiei lui, Stana, satul Goleşti, jud. Muscel şi Pădureţi, în urma unei judecăţi. .
         î MYaoctYew eokYem, Iw Aewh koekoaa h rocnoAHH’K kt^coh 3Emah «frrppoRAA-XYhckoe, CHHii KCAHKiiro h np-feA*EP‘ir*> noKOHHHaro Iw I{Ie^h eoekoa<). A,<ik<it rocnoACTKO aih cTe noBEAEHYf rocnoACTKj ave nonkTEHHOAtS npaBHTEAio rocnoACTKO m» atSruH Popra» ehbuieX bea cndTap h khteahhiieb fro, Cimhek h c*kc chhokh hX, eahi^em Eor’k npn-
         1 In text: nice-i.
6 - o. 62
13
www.dacoromanica.ro
nSCTHT, I3K0JKE AA «8 ECT <C>EAO rOAELpIH WT C8ACTK0 AY8UKMEA> H IIaA8<pElţ> KlvC CEAO CKC KlvCOAV XOTApOA\ H CKC KTvCHX KEMHhYH H CKC RlvC XoAOKOA\ WT nOAlO H WT U]Sa\A H WT KOA<J H WT A^tfA C"KC KHHOrpAAYS H CKC KEMHHH H WT CEAAAHipE CSAOK WT nOCK»A KapE EAHKA CE XtHT HSEpAT WT HAA RlvC XoTApOM, 3AHE2KE Toro CEAO rOAEltl'l'H KHIilf nHC, WH ECT BÎW 3A A^A'ihS. WEAME ABA A^H ÎbAIUKOK ABOpHHK, A TpBTATO A*AO
EHAO ECT CECTpdM CH >K8ndHHU,EB............\ MTO hX ECT BHA AAA AlATEpAAE CH 2K8nAHHlţA
........1 npEKE.
       3 IlOTOAV, KTs.AA ECT BHA npH A^hYE 3AtgAHAp8 KOEKOA. CHHTi HaY/WUI KOSKOAA, A Sr&ttEHSA AYEABHtYB WT CKtTA AWHACTHp SpiJBlllSA, OH BTi3AKHroX npEHYE CKC Br8AUH»A OaHACYE WT CK’kTAA AWHACTHp XpAA\ CK’kTA TpOHIVK WT KApOUl EiÎKSpElpH, p4AY CEAO AoAVHElpTH, no BptA\E KOrAA BHCT JK^nAH FoprAH CnATAp SATKOpEH WT 3AEgAHAp8 KOEKOA-Ta>HE ErSAHHd AYEAEHtYE, WH ECT H3KAAHA HtKOB KHHTH KStXh 8 AHBAH, WT npH A^hYE KliCApAES KOEKOA- 3A (T AtT, TSpS C8t Klv3HA\dA CEAO ,A,OA\HEipYH WT HA CK"fcTA A\OHACTHp GK-kTAA TpOHU,1i H H’kCT nOAP"K>KAAA HKKOTAAJKE. 3 Er8A\EH8A TaHAcYE K"K3EA ECT CEAH, ToAEltlYH PAA> CEAO /^OAVHELilYH H CHU.B pSKATi ECT npEA 3aE§AHAP8 KOEKOA 8 AHBAH, KAKO ECT BHA AAA AYhXh* KOEKOA 8 p8K8 IbAÎHKOB ABOPHKK xK SA JKHATH HOKU.H, AA hX npo-
a\ehhtY 8 ^rrppcKA seaeae, aa hX cktkopht jkhath, a wh hX ect keatokaa. 3 hotoai,
JKSndH ToprAH CnATAp, WH, EAA1AJKE ECT H3At3HA WT SATKOpEHÎE, CKliptllJE CE 3A AH 11,8 npEA SlAEgAHApS KOEKOA CTiC Sr8A\SH8A TaHAcYE WT CK’kTA TpOHIVK P^aY CEAW ToAELilYH 8 4KA AHKAHOKE H KlvC WCTAA KAASrEpYH WT CK’fcTAAiTpOHU.'B WT 3AK0H. <H> KHA"kX rOC-nOACTKO MH H KHHr 3AEgAHAp8 KOEKOA 3A WCTAHWK. H Kt3HA\AA ECT ToprAH CnATAp ceao ToaeliiYh nAKHJKE HA p8K8 Ero.
       3 noTOA\, ktxAA ect bha ctiAA ktx AKHlf rocnoACTKA a\h, naKH ect npHuiEA KAASrepYH WT CK’kTAA TpOHU.’B npEA rocnoACTKA A\H 8 AHBAH, TSpE C’Knp’fclllE CE 3A AHU.8 CEC nOMhTEHHArO npAKHTEA rocnoACTKA A\H             JKSnAH roprauS CnATAp     pAAY  CtAO
ToAELtlYH H C'hnp'kUlE CE H Er8A\EH8A MeAEHtYE WT         CK’kTA AWHACTHp 3pgEUI     CKC  Er8-
A\EH8a TaHAcYE WT CB-kTA TpOHIVK PAAY CEAO                      Rlv TOAt rOCnOACTKO MH
ckai taeaaX h c8ahXoai no npas8 h no 3akoh, KSnuoiKf ckc k-kchX iuh mkcththaue
npAKHTEAYH rocnoACTKA A\H H A^BpE CKM HCTHHCTKOKAA              TOCnOACTKO MH        CKC  KTiC
AHKAHOAA, KAKO CEAO ToAEltlYH, WHO ECT KHAO 3A A^AYHO ÎbAIUKOK ABOpHHK, A CEAO jV,OAWEl|lYH, WHO ECT EHAO H(8nAHHIţEK CaHHEB ABOpHHM’kCA IbAIUKOK ABOpHHK, HEHHA 3A At aYhS, AAA npEKtO WT pOAHTEA eh. H cYh khiiie PEMEHH hoki^h keatokaa hX ECT H IAAEA HîSnAHHlVJ 6AHHA ABOpHHM’kCA ElţlETKE no C'KMp'KTH AlSSC EH ÎbAIUKOK ABOpHHK. H EHAH C8t K*K3HA\AA AlHXHt KOEKOA AlHOrE A^AYhE 5K8nAHHHEK 0AHHEK AKOpHHMACA MTO ECT HAUA 3A npEKIO CEAd H AlţHrAHH pAAY TEX HOKI^H x? 3d 8rH. Ta5KE ECT KTiSHAMA dlHXH'k KOEKOA H CEAO ^,OA\HEiyYH H nO.UHAOKAA ECT no CK’kTAA MOHACTHP XpAiU CKATAA TpOHt^’K-
       Biv TOA\ TOCnOACTKO A\H CKAt AAA CEAO ToAElllYH ÎKSnAHS ToprAHOK CnATAp, A<* e8aY nAKHJKE HA p8K8 Ero H }K8lUHHIţEK8 Ero CTAHEK Cn’KT’Kp-kCA, KAKO ECT BHA H WT np-kJKAE Kp'kAVE, <A> CEAO A,OAMIE|||Yh aa C8AET IIAK HA CK'kTA TpOHt^lv, KAKO ECT BHA AAA WT nOKOHHHArO AlHXH-k KOEKOA- 3 Er8AlEH8A AYEAEHTYE WT 3pgEUI H’kCT HAtdA HHEAHA TptKS CKC CEAO ^OA\HE1|iYh, HHHCE CK’kTA TpOHl^lv CKC CtAO ToAE||iYH. TaîKE
1 Loc alb 2 cm.
14
www.dacoromanica.ro
ecT wCTdA KdrtSrepTH wt CBtTd Tponn% wt 3dK0H h wt cSîkaehYe wt npEA roc-nOACTBd MH.
      <C>frO pdAV TOCnOACTKO A\H 83tXoA\ K'KCtX' KHHTOBE WT KdASrEpH HdA CEAW roASHi'i'H H AaA®^ rocnoACTBO a\h homkt<hhoa\ npdBHTEAtt rccnoACTKd mm jkSiuh TopraH cnaTap h ^SnaHHi^cs iro Ctaheb cms.T'Kpfccd, hkoke a<* cav <c>eaw FoaeliiYh c*kc k*kc XoTapOAV H CTiC KEMHHYH H C'KC K'KC X’dAOXOAV W4HHS, A^AIHO H B*K wXdE» CHHOBOAI H BHSKOAV H nptBHSMETOAV H HE WT KOrOJKA0 HEnOKOAtEHAVO, I10pH3A\0 rOCIlOACTBd AVH.
      <G>E>KE 8SO H CKEAHTEAIE nOCTdBAtEA\ rocnoACTBO AVH : WSlldH ÎKdLUKO BEA BdH KpdAEBCKYH H WtfldH XpHSt BEA AEOpHHK H >K8fldH &AdA$A BEA AWrOEjvET H >K8lldH 6HdKH BEA KHCT'frap H «SlldH AYhX'o BEA CndTdp H iUSllldT BEA CTOAHHK H K$IldH KoHAd BEA KOAtHC H JKSfTdH fidCMAl'E BEA nEXdpHHK H JKSlldH &AEgdHAPH BEA riOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, KiAdA^A BEAHkYH AOrO<JiET.
      H HdflHCdX' d3t rtfmiA^T AWrO^VET, BTk HdCTOA rpdA# ESKSpSUJH, A\tCEU,a rEHdpYE Y A^HH H WT flAMVd A^E A« HHHt KT» CErO nHCdHYE AtTOM, BTi AtT x3pAH, d WT pO>KAECTBd XpHCTOBO xdJ(A.
      t îw Hiwh BWEBWAd, avYaoctY» eoîkY», rOCnOAHHh.
      Iw Aewh BOHBOAd <ni. p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara-UngTovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod-Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Gorgan fost mare spătar şi soţiei lui, Stana şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Goleştii din judeţul Muşcel şi Pădureţ, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu viile şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că acel sat Goleştii mai sus-scris, el a fost de moştenire, însă două părţi ale lui Ivaşco vornic, iar a treia parte a fost a surorii sale, a jupaniţei . . pe care i-a dat-o mama sa, jupaniţa . . .*, zestre.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, egumenul Melentie de la sfînta mănăstire Argeşul a ridicat pîră cu egumenul Tanasie de la sfînta mănăstire hramul sfînta troiţă din oraşul Bucureşti pentru satul Domneştii, pe vremea cînd au fost jupan Gorgan spătar închis de Alexandru voievod. Astfel egumenul Melentie, el a scos nişte cărţi vechi în divan, din zilele lui Basarab voievod, de 100 de ani, de a luat satul Domneştii de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă şi n-a ţinut niciodată. Iar egumenul Tanasie a luat satul Goleştii pentru satul Domneştii şi aşa a spus înaintea lui Alexandru voievod în divan că a dat Mihnea voievod în mîna lui Ivaşco vornic 2000 de galbeni bani, să-i schimbe în ţara Ungurească, ca să-i facă galbeni, iar el i-a cheltuit. Iar după aceea, jupan Gorgan spătar, el, dacă a ieşit din închisoare, s-a pîrlt de faţă
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
15
înaintea lui Alexandru voievod cu egumenul Tanasie de la Sfînta Troiţă pentru satul Goleştii în două divane şi au tot rămas călugării de la Sfînta Troiţă de lege. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod de rămas. Şi a luat Gorgan spătar satul Goleştii iar la mîna lui.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iarăşi au venit călugării de la Sfînta Troiţă înaintea domniei mele în divan, de s-au pîrît de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Gorgan spătar pentru satul Goleştii şi s-au pîrît şi egumenul Melentie de la sfînta mănăstire Argeş cu egumenul Tanasie de la Sfînta Troiţă pentru satul Domneştii, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că satul Goleştii, a fost de moştenire al lui Ivaşco vornic, iar satul Domneştii, el a fost al jupaniţei Elina, vorniceasa lui Ivaşco vornic, al ei de moştenire, dat zestre de părintele ei. Şi aceşti mai sus-zişi bani i-a cheltuit şi i-a mîncat jupaniţa Elina vorniceasa •chiar după moartea soţului ei Ivaşco vornic. Şi a luat Mihnea voievod multe dedine ale jupaniţei Elina vorniceasa, pe care le-a avut de zestre, .sate şi ţigani, pentru acei bani, 2000 de ughi. Deci a luat Mihnea voievod şi satul Domneştii şi a miluit pe sfînta mănăstire hramul sfînta troiţă.
     întru aceasta, domnia mea am dat satul Goleştii jupanului Gorgan .spătar, să fie iarăşi la mîna lui şi a jupaniţei lui, Stana spătăreasa, cum a fost şi dinainte vreme, iar satul Domneştii să fie iar la Sfînta Troiţă, cum a fost dat de răposatul Mihnea voievod. Iar egumenul Melentie de la Argeş n-a avut nici o treabă cu satul Domneştii, nici Sfînta Troiţă cu satul Goleştii. Astfel au rămas călugării de la Sfînta Troiţă de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      De aceea, domnia mea am luat toate cărţile de la călugări pe satul Goleşti şi le-am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Gorgan spătar şi jupaniţei lui, Stana spătăreasa, ca să le fie satul Goleştii cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
16
www.dacoromanica.ro
     t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Leon voievod <m. p. >
       Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/147. Orig., hîrtie (43 x 29), pecete timbrată.
       Trad. Ia Bibi. Acad., XXIX/133.
                                          9
1630   (7133) ianuarie 10, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod apără de rumânie pe Mihail, Brătin şi
             Oancea din Frătesti.
                                 »
       t dlHrtocTVf» eojkYew, Îvv Aewn koekoa4 h rocn»AHH*si, chh’k noKOKHHar» îw IJIe$4n eoeboa4* ţy&sr rocnoACTKO aih cYe noBEAEHi'E rocnoACTK4 aih acestor oameni, anume Mihăilă şi frate-său Brătin şi Oancei, ce au fost rumâni jupîn&sei Voicăi şi lu Staico pehamic Eudeanul de în Frăţeşti, ca să fie de acum în pace şi slobozi de rumânie, ei şi feciorii lor, de cătră cinstitul boiarinul domnii măle jupan Trufanda biv vel vistier şi de cătră feciorii lui, mai mult val să n-aibă.
       Pentru că aceşti oameni ce scriu mai sus, ei ai cui au fost rumâni, se-au scumpărat de rumânie de la stăpînii lor, încă în zilele Radului voevod. Iar cîndu iaste acum, Trufanda vistier şi soacră-sa, jupîneasa vistiereasar fata lui Pană vistier,- ei vor să-i rumânească căci au ocină şi rumâni în Frăţeşti.
       Derept ac£ia, domnia mea am judecat şi am dat lui Mihail şi lu Br^tinu şi Oancei, ca să fie în pace de rumânie de cătră jupan Trufanda vistier şi de cătră soacră-sa, mai multă treabă cu aceşti săraci să n-aibă, ce să fie neşte oamini slobozi, căci nu le sînt rumâni, nici au treabă cu ei. Iar ei unde vor lăcui, ori în ce loc, să-şi dea birul şi dajdea cu satul, că aşa iaste învăţătura domnii m£le, mai mult bîntuială de rumânie să n-aibă. Hh4ko A4 H-kcT, no pEw rocnoACTKa aih.
       H HCnpJBNHK, CAII pE4 rOCnOACTKA AtH.
       IThC t> ESk$PEI(JH. AVkCElVI rEHapî'E Y AENH, Kt AtT xSpĂH.
       t Iw Aewh rwebivaa. aihaoctT» ko>kYio, rocnoAHHK.
       HlV dfVH KOfKC>A4 <m. p.>
          Bibi. Acad., LVIII/18.
          Orig., hlrtie (30 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 170—171.
www.dacoromanica.ro
17
10
1630   (7138) ianuarie 10, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Radu Voăă> un loc în Bucureşti, (iunde a fost falanga care a făcut-o Sinan paşa", scutind de dări şi slujbe pe oamenii care se vor aşeza acolo.
       -j- AIYaoctYio eojkYeio, Iw Aewh roeroa4 h rocnoAHH-K r-kcoh 3£a\ae orrppoRAa-XYHckoe, chh-k KEAHKdro h nptA®Eparo, noKOHHHOAVÎÎ îw I(lE$aH ROESOA4. AdKaT rocnoA-■CTRO AW CIE IIOKEAEhTE rOCilOACTKO AW CRbTOAVo, BOJKECTRH’bH AVOHJCTHp HapHU,aEAVarO XpaiH CstTaa Tpomviv, ra>KE ect H3aoa BapouiS E8k8peiijh h wtu,8 ErSAvma 6aHac'fE h
K’kC'kM HHHOKOAV EAHU.H >KHRSipKjX R’K IVBHT'feAH TOE, I3K02KE Aa A\8 ECT CR’bT’bH AV0H4" CTHp RHUiE nHC EAHH AVECTO H3A0A RapOUiS KisKSpEHJH, MTO ECT KW A CRtTd AVOHdCTHpH,
htae?ke ect naAaura e>ke c8t shah c’ktrophah Chhjh naiua npa a^hYe <HhX<;ha roeroa-Aah Aa ce 3H4ET: wt Kp’KCTa IIip^aHOR usrop wt k8ae aPioke naAaHKa 8 aca, no 4l8T fi'kK'kpEipHAOp, A®pn 8 R'K XoTjpSA TpEMHAOp H WT n$T R'KK'KpEipHAOp 8 A^ANH, A,opn 8 A,'kA\EOKHU,a h wt naAaHn, 8 A®rt, A®pn naK 8 A.'kaveokhu.’k, noHEiKS Toro AVECTO RHUIE nuc, WH ECT BHA 3a A^A^O CR’bT’bH AVOHACTHp A4A H AJP®R4A WT aoKoiiHHaro, CTaparo flAEgaHApS roeroa h4 catTa AiouacTHp XpaAV CR-bTja TpoHu/K, I3HCE ECT BHA CKTROpHAa H CKSHJKAET WT rocnoACTRO EA\8 WT TEAUAYl, laKOJK! fi,i e8ae CR-bT0A\8 AEOHacTHp Toro a\Ecto 3a a^aiho h 8Kp-bn,vEHYE h rocnoACTKO eav8, EEMHOE R’RCnOAWHaHlV.
       H RHA’bX rocnoACTRO aw h khHtS hokohhhoav, cTapora flAEgaHAP$ ROEROAa h KHHrS eMhXher roeroa h XpkcorSa flAEgaHAp3 roeroa, chh-k HaYaui ROEROA, WT
Hcnp-KRO pEA H XpHCORiÎA Pifi,$Ai ROEROA H XpHCORSA CHH8 CH flAEgaHAPS ROEROA, H KHHP8 naKHHCE tlAEgaHAp-K ROEROA, C"KHa IaYmUI ROEROA, R'K Ha RTOPOE pEA 3a rocnoACTRO, R’K AtT x3pĂ3, CIvTROpEHE 3a A\HA8 EAHHJ no CAHHOE H O^TRp’KJKAEHE CTvC REAHKOE KAETRO H4A Toro AVECTO H A^AHH^> K4KO 8 ECT BHA AVHAORAA R’K CR'bTA AVOH4CTHp, XpaA\ CR’bTaa TpoKUfK.
       Ta?KE, K-KAa ect bha c-KAa, R’K a^hi’e recnoACTRa a\h, ako AapoRaA At'b ect rocnoA’K Eon, h hkcthtoaaS i^ipio ckc rocnoACTRi'A h c-kc cKprtnTpS seavae EAauiKoc, A rocnoACTRO AVH El|lE7KC CKAV IIOHORHXoAV H nOAUHAORiX H 8TRP*KAhXoA\ KHHrEX H XpH-coareae WREiU rocnc>AapH h haa cYa khhp8 rocnoACTRa aw, kako ect bha h wt np-bscA* Rp-biWE H C’KAV A4A H POCnOACTRO AW TOPO AVECTO RHUIE nHC, HKOJKE A<> *CT CR’bT’bH MOHaCTHp8 XpaM CR-bTJ TpOHlfK A^AYHO R’K R’bKH, KAKO ECT RHUIE nHC. Rapf KOE «IKAOREK’K XoKET np’bBHRATH HAA TOPO AVECTO RHUIE pfX AIOEO BHTH RAaX AIOEO rp"KK AIOEO Cp-KEHH AIOEO apE*KHaUJ AIOEO AHOAAOR’bH, RapE MTO HKAOREK*K XoKET BHTH HIOJKA iipHUlEA WT npE3 ^SHAR HAH WT R’K HHHACTpAHHO, RKCHX Aa fCT 0\* AWpHH H npOUlEHH aa SsaEAvcTRORauYE h 3a r-kba8 h 3a ceho h 3a roa h 3a cSXa weu,8 h sa koh roc-xioack8 h sa avea H 3a rocok h sa 8ru H sa wn-KMHHauiH h sa paEOT rocnoACR8 h E0A-bpCK8 H sa RHH’KpHH H 3a nfX’KpHHHYE H 3a nHEAHOE AH3CAV8 H 3a ropijJHHa CRHHOiW
18
www.dacoromanica.ro
H WBlţ4AV H UFT KOHH 34 WA4K H 34 CB4KE A4KE0KC H HÎKAEHYE, KOAHKO C$T npE3 A"kT© KTk 3(4441 rOCnOACTKO A\H H 3^( 8 B4pOUl E8K8pEI{IH, 34 HhXtO B4HT0B4HYE A<* H( HAV4T HHI|I4, <n>OH(>KI 10 CKAV fipOCTHA rOCnOACTBO A\H, K4KO C8T EHA npOlţlEHH H WT HHHKI rocnoA-ipw, takoîke hX c-rav npocTHXoAiv h rocnoACTso avh 34 K-kct bhuie pemehe A4h;k£, h8 tveY» ji,i noA\4r4(T no rocnoACTso a\h H4 ehp8a 34 VapaM mrcthtoavS H4pio, W54ME
CTiC........1 5KHATH Eli (AHH POAHH, 4AH HAUT nA4THTHCH...................1 5KHATH H4
CK-kTH riWprYf, 4 APSrH..........1 ÎKHAtY H4 CK-kTH A,HA\HTpY(. H EHp$A HAI HTO C*
nOAC>E4(T KHU1I pEMEH, A<* A°»*CHT WHH C4AVH 8 RHCTIEpYA POCnOACTKO A\H, nOHEJKE CHIţE CTkAV C’KTKOpHX'OM H rOCHOACTKO A\H SCTpOEHfE CKU1 H'/lAVH WT npCA KTkC Ahkjhoa'
rocnoACTso a\h, a«"W>ke X'okio chth rocnoACTso avh b-k rocnoACTso h 8 jkhbot
P0Cn0ACTK4 AVH, TVtfE A<* fCT 34 Tp-feK8 H 34 nOCA8UJ4HYA <CK’k>2T’kH A\0H4CTHp CK'kT44 TpOHIi.'K, KOTOpYH CI XoiJlET EHTH Xp4HHTY H4A TOrO AVECTO CB’kT’kH AV0H4CTrtp, K4K0 (CT BHUJE nHC.
       6ips:K£ H 34KAHH4HY( nOCT4BAt(A\: no WUJ'KCTKYtO rocnoACTso AVH, Koro H3K£p£T rocnoAh Eon», bhth rocnoA4ph h ba4A4aeu,S seavah Raaujkoe hah wt cpsAHmwro naoA4 rocnoACTso a\h hah wt chpoahhk H4in( hah, no rptceX H4in(, hah wt hhho nAtAVEHHK, A4 4ipf nOMKTET H nOHOBHT H STBp’KAHT CY( KHHP4 TOCnOACTBO AVH, TOrO
rocnoATi Korii a,a r4 no*uiT(T h a<i C’kX’pahht b-r rocnoACTBA ero, 4 bti bSaelphX’ BEU.aX’ AS1H4 (ro. fl ALfJEAHWE H( nOMKTET H H( nOHOBHT H HE SKptnHT cYlO KHHrS rocnoACTBO mh, 4h8 nonEpET h p430p(T h hcXabht, Toro A<* ect tp-kkast h 4H4e(AV4 H 4Ejl8pEC4H WT ThY CBATH WTKU.H £>K£ COyT BTi HEKEH H A<* HAV4T M4CTII0 CTkC Î8A4 H CKC JlpYA H4 EAHH AVECTO H C"KC HHHHAVH HEBtpHfH Y8a<H.
       CttKE Oy-BO H CBeAHTEAYH nOCTAKAlîEAV rocnoACTBO AVH: %8n4H Îb4I11K0 BEA E4H Kp4AEBCKY(l H >K8n4H XpH34 BEAHkYh Ak°PHHi< H JKSnJH Ra4A8a BEA AWPOEjVET H JKSnaii 6H4KH BEA BHCtYap H ÎKSn4H YHhXo BEA Cn4T4p H >KSn4H (118U14T bea CTOAHHK H }K8i14H KoHA4 BEA KOAIVHC H ÎKSn4H BaCHAfE BEA n(X’4pHHK H >KSn4H fL\i$AHAPH BEAHkYh nOCTEAHHK. H HCnp4BHHK, /K8n4H £a4A8a BEA AOrO$ET.
       H H4nHC4X’ 43, AEnikA4T AOrO^SET, BTk H4CT0AHH Pp4AV ficKSpElţlH, AVkCEiy4 PEH4pYE 7 ABNH H WT Sfi,âMA A® HHH’k TEKSlJlHAV A'kTOAV, B*K A'kT x§pĂfi, 4 WT pOÎKAECTBO XpHCTOBO, xijfiv.
       f Iw Aewh bwebwa4, aviaoctYio eojxYeo, rOCnOAHHIi.
       Hw Aewh boeboa4 <m. JJ->
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leou voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă hramul Sfînta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti, şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor monahilor cîţi vieţuiesc în lăcaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise un loc din jos de oraşul Bucureşti, care este lingă sfînta mănăstire, unde este palanga care a fost făcut-o Sinan paşa, în zilele lui Mihail voievod. însă să se ştie :
        1 Loc alb.
        2 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
19
de la Crucea lui Iştvan, din sus, de unde ţine palanca în jos, pe drumul Văcăreştilor pînă la hotarul Grecilor şi din drumul Văcăreştilor în jos, pînă la Dîmboviţa şi de la palanga în jos, pînă iarăşi la Dîmboviţa, pentru că acel loc mai sus-scris, el a fost de moştenire al sfintei mănăstiri, dat şi dăruit de răposatul, bătrînul Alexandru voievod la sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă, care a fost făcută şi zidită de domnia lui din temelie, ca să fie sfintei mănăstiri acel loc de moştenire şi întărire, şi domniei lui veşnică pomenire.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului, bătrînului Alexandru voievod şi cartea lui Mihnea voievod şi hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, din primul rînd şi hrisovul lui Radul voievod şi hrisovul fiului său Alexandru voievod, în al doilea rînd de domnie, în anul 7137, făcute de milă unul după altul şi întărite cu mare blestem pe acel loc şi dedină, cum l-a miluit la sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă.
      Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia şi cu schiptrul Ţării Româneşti, domnia mea încă am înnoit şi am miluit şi am întărit cărţile şi hrisoavele acestor domni şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai înainte vreme şi am dat şi domnia mea acel loc mai sus-scris, ca să fie sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă dedină în veci, cum este mai sus scris. Oricare om va trăi pe acel loc mai sus-zis, sau fie vlah sau grec sau sîrb sau axbănaş sau moldovean, oricare om străin ar fi venit de peste Dunăre sau din altă parte, toţi să fie în pace şi iertaţi de împrumut şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de ughi şi de opăcinaşi şi de lucrul domnesc şi boieresc şi de vinărici şi de păhărnicie şi de dijma de stupi şi de gorştina porcilor şi a oilor şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele şi aici în oraşul Bucureşti, de la nimeni turburare să nu aibă nimic, pentru că i-am iertat domnia mea, cum au fost iertaţi şi de alţi domni, tot aşa i-am iertat şi domnia mea de toate mai sus-zisele dăjdii, ci numai să ajute pe domnia mea la birul de haraci al cinstitului împărat însă cu ... galbeni într-un an, însă să aibă a-şi plăti . . . -1 galbeni la sfîntul Gheorghe, iar alţi . . -1 galbeni la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor ce le revine, mai sus zis, să-l ducă ei singuri la vistieria domniei mele, pentru că aşa am făcut şi domnia mea întocmire cu ei înaintea a tot divanul domniei mele, pînă ce voi fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele, numai să fie pentru treaba şi pentru ascultarea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, cîţi se vor hrăni pe acel loc al sfintei mănăstiri, cum este mai sus-scris.
      încă şi blestem punem : după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor în Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele
1 Loc alb.
20
www.dacoromanica.ro
noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a-domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, şi o va călca şi o va rupe şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io  Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXI/8.
          Orig., htrtie (42,5 x 28), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1744 ; alte traduceri ibidem, ms. 256, f. 65 v — 66 şi Bibi. Acad. XI/15 şi ms. 4985, f. 38.
                                    11
1630  (7138) ianuarie 11, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte scutirea de dări a satului Cetă-ţele, jud. Ialomiţa, slobozie a lui Ianache fost mare postelnic în-Moldova.
       f dlHAOCTÎIIO EOJKIIIO, îw dflVH BOEBOAA H rOCIlOAHHT». BTiCOH 3EAIAH XrrppO-baaXYhckoh, chhti BEAHKAro h nptAOKparo, iiokohhhomS Îw lîlftjux boeboa<i- A^kat rOCIMACTBO A\H C'flO nOB’kAEHIE rOCnOACTKO A\H nOHKTEHHOMS II K-kpHArO BOrtlpOAl roc-noACTBi a\h jkSiiah 6hakh eheujeX bea iiocteahhk 3Eawe iMoaaakckoio, bhSk jkSiijh CspiiAET, HKOJKI A4 A\8 ECT HErOBO CEAO, HA HAU *1 ETTilVkAEAf, MIT CtACTKO MaOAV-HHIţEH, 8 AtHpHO H CEOGOA»® 3A K Ti EA IO H 3A C"kHO H 3A EOA H 3A CSXo WBlJ(t5 H 3A KOHIl rt SA AMA H 3A KOCOK H 3A #3AHAWTB0BAhYh H 3A IIOAKOAA't H 3A CTClţYf H 3A BAHH MIT CSACTBO H 3A WB 3A C&tglO H 3A pAKOT POCIIOACKS H 3A KOHE 3A IVAAK H 3A CT3AKE IAA^hYH H pAEOTf H CASJKEE H AP*?™ A<»KEE AP0KHf> KOAHUE CST npE3 A’bT CKB03t sewae rocnoACTEO a\h, iioheike topo ceao METiiivkAHAE bhuie iihc eha ect iiokoiiha 3a nomiTJHAro jkSiiah 6hakh iiocteahhk.
www.dacoromanica.ro
SI
       fl K-KA<> ECT EHA K-K AhHH flAEgdHApS BOEBOAd, CHH*h nOKOHHHOAtS PdASAd BOEBOAd, nopoEHAt ect T-hTdpYrt bilchX bEmhhYh wt ceao, Tipf ect wcTdn ceao nScTd, ees ak>aYe,
HEMECOIKE pdSBE TKMYlO WMHHd nSCTd.
       T<bke, k*ka<> kha HHH'k, B-h npH a^hh rocnoACTKd AtH, d xSiuh 6hjkh nOCTEAHHK, WH ECT ChTBOpHA K-hUlAH, rAdrOAEAtH KOIUdpE, HdA WMHHd Ero WT HETIv-u,1jai, a<> w ect 3d aoehtok h Sd ckot. H a^hechae c8t pScri h a\oaaokehh, tSîkaYh
AK>AYE, EE3 A^AE) TE HX ECT nOCTdRttAH TdAtO Hd TEX K-hUlAH, HAtdT EHTE TTiMYiO Sd CAtOTpEHYE CKOTOA1. E"h TOM, rOCnOACTBO MH EHA'kE EAHH CEAO IdKOJKE ECT WCTdA nScTO rt ect Hd nod» 8 nScTiHTdTE H no TdAtS eah3 AP^rH ciiAd hh c8t h kjko ChAp-hKETE A MhAOBEIţH 3AHX B8XeE H TA*hXdpE no AP^AVSpE, HdA TOrO AtECTO, d roc-JIOACTEO MH CMOTpHA CTiAt KSnHOKE ChC K"KCfX npdBHTEAYH EOA'kpf rOOlOACTBO AtH, KdKO EAHHd A<> KSAE h pAAE nd3d XopEK B-K TOE CTpdHO, AP^rd HE BtcXoTfXoM HH3KE rOCnOACTBO AtH A<> h WCTdBHTE EE3 AAHCAE, AH8 CTutt ChTBOpHA TOCnOACTBO AtH SCTpOEHYl ChC HHX WT npEA AEKdHOM rOCnOACTBd AtH H WT npEA BTiCEAtH MhCTHTEAtH npdKHTMK» rOCnOACTBO AtH, nOMTO pdA« C8T MîOîKaYE AK>aYE WT APS™ 3SAtAE, I3K0>KI Ad A^CT A<>H C-KC pdCTp-h.roA\ HdA AtT, I3K0IKE \i nOAtdrdHT H WHH Hd HHBOAIO XopHRH TOCnOACTBO A\H, Hd EHpiOA 3d XdpdM,        AdBdTH K h CAHH TOAHH 8rH Ât, WEdME fi,A HAtdT
nAdTHTE K JKHATE Hd CKATH FlWprYf, d AP^rH ^ 5KHAT* Hd CKATH ^HAtHTpYE. H EHpiOA HAtH, MTO CE IJOAOEdHT BHUIE pEMEHH, A<> A0HfCHTE WHH CdAtH Oy BHCTYrdpfia TOC-nOACTBO AtH, nOHEHCE hX, ECT ChM npOCTHXOAt rOCnOACTBO AtH 3d cYE BHUIE pEMEHE A<EKAE, d AP^rO HHIfld EdHTOBdHYE A<> HE HAtdT, 3dHWKE CKIţE C"hAt CKTBOpHXoAt rOCHOA" CTBO AtH SCTpOEHIE, KdKO ECT BHUIE nHC, A°HAEÎKE XoKE EHTH rOCnOACTBO AtH B-K rOC-UOACTBO H B-h IKHBOTE rOCnOACTBO AtH.
       IIOHEIKE BHAHXoAt rOCnOACTBO AtH H KHHTd îw fLtlâdHApS BOEBOAd, CHH*h nOKOH-Hdro îw GAfraiiJ BOEBOAd, C-hC SdKAHHdHYH; TdlKE H TOCnOACTBO AtH ChAt nOAtHOBHA H STKP-KAYaE cYlO KHErd rOCnOACTBO AtH no cYE BHUIE PSMEHE CEAO MET-hl^tAHAE, KdKO ECT EKA H WT npEIKAE-
       H ElţlEIKE BdKAHHdHYE nOCTdKA"kHAt rOCnOACTBO AtH : no WUIliCTBYE TOCnOA^TEO AtH, Koro H3EspET rocnoA-h Bor h ehte rocnoAdp-K EAdUiKoio semah hah wt cp-KAHHHdro nAOAd rOCnOACTBO AtH HAH WT C-hpOAHHKd HdUlE HAH, no rp-kCE HdUlE, HAH WT HHHO-nAEMEHHK, A^ dipi nOMKTET H OyTBpiiAETE cYlO KHErd rOCnOACTBO AtH, TOrO rocnoA-h Bor-h ai rd noMhTET h 8tbp-kaete h c-hXpdHETl B-h rocnoACTB-k Ero, d b-k e8aei|ih Kt^eX, A^UJd Ero. n dlţlEAHIKE HH nOHKTHT H HE nOHOBHT H HE SKptflHT CYlO KHHrS rOC-nOACTBO AtH, TOrO rocnoA-h Eor-h HE nOMTHT H HE ChXpdHHT H HE Stbp-kaYte B-h rocnoACTBt Ero, d he b-k e8<ae>4iY B-kiţEX aSuje Ero. H koe hbaobek Xoket pdsopHT h ncnepHT h HcXdEHT cYh KHHrS, Toro rocnoAt Bor-h Ad rd pdsopHT h nonepHT h pdCHnET 3AE TEAOAt ErO H d B-h e8a(41H Etl^eX A^UJd Ero H A * fCT TpEKAET H dHd-0EAtd H d$SpHCdH WT tÎÎY CBMTH WThlţE, E.'Kf B-h HEKEH H A<* HAtdT HhCTYlO ChC lyA^ h c-hc HpYA h c-h HHHAtE hebephYh Î^a^h, h>ke B-h3-hnHUJS HdA KP^s rocnoAd Bord cndCd HdUIErO Îc8cd XpHCTd H pEK-hT: „KTvSAtH, B-hS.ltH, pdCflEHH Ero“, Kp-hB ErO HdA HHX H Hd MEAY hX, ECT, e8AHT B-h B-bKH, B-bKOM, dAtHH*h.
       CEîKE 8E0 H CTKHAHTEAK» nOCTdKAlAt rOCnOACTBO AtH: >K8ndH XpHSd beahkYh ABOPHHK H >K8ndH EAdA\rA BEAHKYH AOrO$ET H »8ndH @HdKY BEA bhctYhp H »8ndH iKhXo BEA Cn-hTdp H >K8ndH EllSUIdT BEA CTOAHHK H JK8ndH KoHAH BEA KOAtHC H »8ndH BdCHAYE BEA nEXdpHHK H >K8ndH IlAEgdHAPE bea nOCTEAHHK. H HCnpdBHEK, BddAVA beahkYh AOroţlT.
22
www.dacoromanica.ro
       H nncdX' A3, Gtohkj AorojjuT, k*k hjctoahîh rpdAV E8K8pii]iH, AvkcEiţd riHdp‘i‘(
ir        WT flAdAAd AO HHH'fc TEKTOJ1H A*bTH K /VfcT xSpÂH.
       f îw AewH KWERWAd, AlYAOeTÎi© KOJKTw rOCnOAHHK.
       Hw Aewh soEROAd <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele jupan Enachi, fost mare postelnic al ţării Moldovei, nepotul jupanului Scărlet, ca să-i fie satul lui, anume Cetăţelele, din judeţul Ialomiţei, în pace şi slobod de găleată şi de fiii şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi depodvoade şi de steţie şi de bani de judeţ şi de berbeci de sulgiu şi de lucrul domnesc şi de cai de olac şi de orice mîncături şi munci şi slujbe şi alte dajdii mărunte, cîte sînt peste an prin ţara domniei mele, pentru că acel sat Cetăţelele, mai sus-scris, a fost cumpărat de cinstitul jupan Enachi postelnic.
      Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, au robit tătarii pe toţi vecinii din sat, de a rămas satul pustiu, fără oameni, nimeni în afară numai de ocina pustie.
      Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupan Enachi postelnic a făcut cîşle, ce se cheamă coşare, pe ocina lui din Cetăţele, ca să-i fie pentru dobitoace şi pentru vite. Şi a adus ruşi şi moldoveni, oameni străini, fără dajdie, de i-a aşezat acolo la acele cîşle, ca să-i fie numai pentru îngrijirea vitelor. întru aceea, domnia mea dacă l-am văzut ca pe un sat care a rămas pustiu şi este la cîmp, în pustietate, şi pe acolo pe aproape alte sate nu sînt şi cum se aţin şi oameni răi, hoţi şi tîlhari de drumuri, la acel loc, domnia mea am socotit împreună cu toţi dregătorii boieri ai domniei mele, ca, pe de o parte, să fie şi pentru paza ţării în acea parte, iar pe de alta n-am vrut nici domnia mea să-i las fără dajdie, ci am făcut domnia mea întocmire cu ei dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, pentru că sînt oameni străini din alte ţări, ca să dea dare cu ruptoare pe an, ca să ajute şi ei la nevoia ţării domniei mele, la birul de haraci, ca să dea într-un an 40 ughi, însă să aibă a plăti 20 galbeni la sfîntul Gheorghie, iar alţi 20 galbeni la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor ce li se cade, mai sus-zis, să-l aducă ei singuri în vistieria domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea de aceste mai sus-zise dăjdii, iar altă nimica turburare să nu aibă, deoarece aşa am făcut domnia mea întocmire, cum este mai sus-scris, pînă cînd va fi domnia mea în domnie şi in viaţa domniei mele.
      Pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul răposatului Io Eliiaş voievod, cu blestem; astfel şi domnia mea am înnoit şi am întărit această carte a domniei mele pe acest mai sus-zis sat Cetăţelele, cum a fost şi dinainte.
www.dacoromanica.ro
23
      Şi încă blestem punem domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va nimici şi va călca şi va strica această carte, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l calce şi să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie blestemat de trei ori şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, cei de la Kicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 răs-tigneşte-1”, sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, este ,va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Condi mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandre mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 11 zile, de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod, <m. p. >
          Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Euache, II/9.
          Orig., perg. (42 x 48), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1905.
          O copie la Bibi. Acad., jUCCXA'I/2 (Condica m-rii Slobozia lui Ianache).
                                    12
1630   (7138) ianuarie 12, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte scutirea de dări a satului Vaideei, jud. Ialomiţa, slobozie a lui Ianache fost mare postelnic în Moldova.
       t dÎHAOCTÎfW EOJKIflO, IlV dilVH ROEKOA4 H rOCnO^HH-X R-RCOf SEMAE ©mppO-KAJÎHCKOE, CHH*k RfAHKdrO H np-fc^OEp^rO, IIOKOHHHOA’.S IlV [ţluţaH KOEBOA4. AaKAT roc-
noACTRO mh cYk> nOR-kACHYf rocn^ACVRO aih ik mktjhhoaiS h R-kpHJro EOAfpoAi rocnoA*
24
www.dacoromanica.ro
CTRO AtH JKSniH 6hAKE EHBIUEX EEA nOCTEAHHK SEAtAE ilIoAAAECKOE, EH8K JK8UJHA CKpEAET, QKOJKE fi,i AtS ECT HETORO CEAO, Hi HAtE BiHAEH, WT CSACTRO IflAOAtHHtţEH, 8 AtHpHO H CAOEOAHO SA KTiEAlO H Si CEHO H 3A BOA H Si C8Xi WRIţS H 3i KOH H Si AtEA H 3i KOCOK H Si SSAEMCTROEAHYE H Si nOAROiA* * H Si CTEIţYC H Si EiHH WT CSACTRO H Si WREtţH Si cSAylO H Si piBOT TOCnOACK8 H Si KOHE Si WAiK H Si CTEiKE laAEHfHTf H piEOTE H CASjKEE H ApSrE AiWEf AP^KHE, KOAHtţE C8T npE3 AtT CKE03"k SEMAE roe-I1JACTKO AtH, nOHEJKE Toro CEAO EiHAEH KHUIE nHC, EHA ECT IIOKOIIHA Si nOMETEHATO HfSniH 6HdKH nOCTEAHHK.
       SI K-KAi ECT EHA Eli A^HH flAEgiHApS EOEROAi, CHHTi (lOKOHHHOAtS PiA^Ai KOE-BOAi, FIOpOEHAH ECT TliTApYH E'kCEX’ EEMHhYE WT CEAO, TfpE ECT WCTiA CEAO nSCTA EE3 AIOAYE HHMCOJKE, piSBE TTiHYiO WMHHA nSCTA.
       TiJKE K-KAi ECT EHA HHHt, Eli (ipEAH A<*HH TOCnOACTEO A\H, i JK8niH 6HAKE, WH KT C'kTEOpEA K-kUJAE, TAATOAEMH KOUlipE, HiA WMHHi ErO, EiHAEH, Ai » ECT Si A©' EHTOK H Si CKOT H A©HECHAE c8t pSCH H AtOAA©RtHE, t8>KA* A»AY, BE3 Ai>KAE, TEpE HX ECT IIOCTiEHA TAAtO Hi TEX KTiUJAE Ai HAtAT BHTH TTvMYiO Si CAtOTpEHYE CKOTOAt. Eli TOM TOCnOACTEO MH BHAH EAHH CEAO I3K0JKE ECT WCTiA nOCT H ECT Hi HOAIO w nSCTYETiTE H no TiMO EAH3 H APSrE CEATi HE c8t H KiKO CkAPIOKHT H MhAOBEIţE 3AHX ESXoEt H TATiXipH no AP^AtSpE Hi TOrO MfcCTO, i TOCnOACTEO MH CMOTpEA CBAt Kfc'nHOJKH CEC ETiCH npiBETEAK» EOAEpEM TOCnOACTRA AtH, KiKO EAHi Ai k8aY H piAE niSi XopEBH RTi TOE CTpiHO, AP^ri HE RTicXoTEXoM HHJKE TOCnOACTEO AtH Ai H WCTiEHT EES Ai>KAE> i H8 ChAt ChTROpHA TOCnOACTEO AtH SCTpOEHl'E CEC HHX WT npH AHEiHOM rocnoACTBi AtH h wt npEA e-ecea\h mecthtemh h npiEHTEAio rocnoACTEo ave, noMTO piAY c8t Mio>KAf a»aYe wt ApSrE SEAtAE, hkojke Ai Ai-T Ai« cec piCTp-EPOM HiA AtT, IZKOJKE Ai nOA\iTiHT H WHE Hi HEEOAIO XopERH TOCTIOACTEO AtH Hi BHpiOA Si XipiH, Ai AiKiTH B-E EAEH rOAEH 8TH g, WEdME Ai EAtAT nAiTETE A JKHATH Hi CEATH TEWprYE i AP$rE ~A JKHATH Hi CEATH /^HAtHTpYE. H KHpSA HAtH MTO CE nOACEiHT BHUIE pEMEHH, Ai AOHECHTE WHH CiAtH OY EHCTYiap TOCnOACTEO AtH, nOHEJKE hX ECT CEAt npOCTHXoAt rocnoACTEO a\h si cYio bhuje pemeho Ai^AE, i AP^ro hhijja ejhtobahYe Ai he ha\at> SiHEJKE CHIţE CEM CkTKOpEXOAt TOCnOACTEO AtH SCTpOEHl'f, KiKO ECT KHUJE nHC, A©HAEJKE Xoke bhte rocnoACTEO A'H e*e rocnoACTEO H e-e jkheote rocnoACTBi AtH.
       HoHEJKE EHAHXoAt TOCnOACTEO AtH H KHETi Iw fTAEgiHAp8 EOEEOAE, CHH"E nOKOEHiTO Iw 6aY|3UJ EOEKOAi CEC SiKAHHiHYH J TiJKE H TOCnOACTEO AtH CEAI nOMHOEEA H 8TEp"E-A'I'aE cYlO KHHTA TOCnOACTEA AtH no cYlO BHUIE pEMEHE CEAO EjHAEH KAKO ECT KHA H WT npEJKAE.
       H EIJlEJKE SAKAHHAHYE nOCTABAtEM TOCnOACTEO AtH, no WUTECTeYE TOCnOACTEO MH, KOTO HSBEpET TOCnOA*E EoT-E BHTE T<OCnOAip'E>1 EaAUIKOE SEAtAE HAH WT Cp-EAHHHATO nAOAi TOCnOACTEO MH HAH <WT>2 CEpOAHHKH HiUJE HAH no TpECE HAUJE hah wt Hho* nAEMEHHK, Ai iipE nOMETET H 8TEP"EAYTE CYlO KHETi TOCnOACTEO MH, TOTO TOCnOAT» EoTTi Ai ri nOMETET H 8tbP"EAYtE H CEXpiHHT E*E TOCnOACTEE ETO i B"E E8AEI41Y RtlţEX A^HJi (To; i ilţlEAHJKE HE nOMETHTH H HE nOHOBHTH H HE SKptnHTE CYlO KHETi TOCnOACTEO AtH, TOTO TOCnOA"E EoT’E Ai H EnOMETHTH H HE CEXpiHHTH H HE Oy'TRp'R-AYTE E*E TOCnOACTEE ETO, i HE Eli BSAELJjY Etl^jX A^UIE ETO. Q KOE ‘JhAOKEK'E XoKET
       1 Loc rupt.
       * Omis
www.dacoromanica.ro
25
pasopHTH h noneptTf h hcXaehte cfw KHHrt, Toro rocnoATi fiorii A<* ra pa3opHTH h nontpHTE h pacHnHTf sa* teaoa\ fro h a k-k eSaeipT K-kiţEX a#tuf ero h a<i kt TpiiKrtET h aHa0EA\a h ajJsSpecaH vvt fîft ckmth u>Thu,e, ejke kti HekYe h a<* hamt MhCT'l'iO CKC ÎSAa H CKC flpYA H CKC HHHiU HEK'bpHE Y$AfH, H>KE B’hS'MlHUJE HAA KpTiR rocnoAa Bora cnaca uaiuEro fcSca XpHCTa h pektit : „k'K3a\h, kti3a\h, pacncHH Ero“, KpiiK ero haa hhX h ha kaYh hX ect, ESAfr kti bIeke kIekor, aa\Ah.
        Ceîke 8eo ctkeahteaio (ioctaraeha\ rocnoACTKO mH : >K8naN XpE3a keahkYe akop-hhk h jkSeiah RaaaSa beahkYh Aoro^ET h wSniH 6hake KEA KECTYiap H JK8(1AH AIhXo KEA cniiTjp H TKSliaH dfiSUIAT KEA CTOAHHK A HCSflAH KoHAf KEA KOA\HC H KSlMH fiaCHAYE kea neXapHHK h wSnatj dAEgaNAPf kea iiocteahhk. H HcnpaBHHK, Raaa^a keahkYe auto^set.
        HcnncaX a3, Gtohka AwroiJiET, bti HdCTOAiiYe rpaAV fiSKSpeipH, A\-bceu,a rtnapYe K? A^HH, WT fÎA'iA'a A® HHHÎî TEKTiipYe A-kT, Eli A^T x3pAH.
        f Iw dEWH EOEEWAa, A\HAOCTYlO EOJKYW, f^OCnOAHHh.
        Hw Aewh kohkoaa <m. p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leou voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele jupan Enache fost mare postelnic al ţării Moldovei, nepotul jupanului Scărlet, ca să-i fie satul lui, anume Yaidei, din judeţul Ialomiţei, în pace şi slobod de găleată şi de fin şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de podvoade şi de steţie şi de bani de judeţ şi de berbeci de sulgiu şi de lucrul domnesc şi de cai de olac şi de orice măncături şi munci şi slujbe şi alte dăjdii mărunte, cîte sînt peste an prin ţara domniei mele, pentru că acel sat Yaidei, mai sus-scris, a fost cumpărat de cinstitul jupan Enachi postelnic.
      Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Eadul voievod, au robit tătarii pe toţi vecinii din sat, de a rămas satul pustiu, fără oameni, fără nimeni, numai ocină pustie.
      Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupan Enache, el a făcut cîşle, ce se chiamă coşare, pe ocina lui, Yaidei, ca să-i fie pentru dobitoace şi pentru vite şi a adus ruşi şi moldoveni, oameni străini, fără dajdie, de i-a aşezat acolo la acele cîşle, ca să-i fie numai pentru îngrijirea vitelor. întru aceea, domnia mea l-am văzut ca pe un sat care a rămas pustiu şi este la cîmp, în pustietate, şi pe acolo pe aproape nu sînt şi alte sate şi cum se aţin şi oameni răi, hoţi şi tîlhari de drumuri, la acel loc, iar domnia mea am socotit împreună cu toţi dregătorii boieri ai domniei mele ca, pe de o parte, să fie şi pentru paza ţării în acea parte, iar pe de alta, n-am vrut nici domnia mea să-i las fără dajdie, ci am făcut domnia mea întocmire cu ei, dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, pentru că sînt oameni străini din alte ţări, ca să dea dare cu ruptoare pe an, ca să ajute şi ei la nevoia ţării domniei mele, la birul de haraci, ca să dea într-un an 60 ughi, însă să aibă a plăti 30 de gal-
26
www.dacoromanica.ro
beni la sfîntul Gheorghe, iar alţi 30 galbeni la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor ce li se cuvine, mai sus-zişilor, să-l ducă ei singuri î*n vistieria domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea de aceste mai sus-zise dajdii, iar alta nimic turburare să nu aiBă, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire, cum este mai sus-scris, cît timp va fi domnia mea in domnie şi în viaţa domniei mele.
      Pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Io Alexandru voievod^ fiul răposatului Io Iliaş voievod, cu blestem ; astfel şi domnia mea am înnoit şi întărit cu această carte a domniei mele pe acest mai sus-zis sat Yaidei, cum a fost şi înainte.
      Şi încă blestem punem domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege dom'nul Dumnezeu să fie <domn>1 Ţării Bomîneşti,. sau din ruda inimii domniei mele sau <din > 2 rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va strica şi va călca şi va rupe această carte, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l calce şi să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, cei de la îsichcia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului, mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus : „ia-1, ia-1, răstigneşte-1”, sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor este, va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hreza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enache mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandre mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Am scris eu, Stoica logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 12 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >„
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn .
      Io Leon voievod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, 11/10. Orig., perg. (38 X 48), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1904.
       1 Loc rupt.
       2 Omis.
www.dacoromanica.ro
27
13
1630 (7138) ianuarie 13, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte lui Aslan fost mare vornic ocină şi vecini în Lazu, jud. Mehedinţi.
       t AIYaoctTeio eojkTeio, Tw Aewh boekoaa h rocnoAHHK b* *kcoh seaiae XrrppoBAA-
XlHCKOE, CHH”K BEAHKArO H np-fe^OEparO [70K0HHH0A\8 îw I{lE$AH BOEBOAA- XiKiT POC-noACTBO a\h ci» noBErt-bHTf rocnoACTBA a\h (70mktehhoa\8 iipabhtea rocnoACTBA mh JKO^fJAH flcAAH BHB BEA AKC,PHHK H CKC CHHOBH ErO, EAHlţEJKE EorK AApOEX, BKOJKE Ai A\8 ECT WHHH8 H BEMHHH 8 CEAO 8 Aa38, Eli C8ACTBO AfcXEAHHIţH \ WT IlOA» H WT w8MA H WT BOA<l H CKC EEMHHi'H H WT BHHOrpJAV H WT CEA<WHl|lE CEAOB, WT I10CB8A H WT HJA KKC X*OTApOA\, BApH EAHKA CE XtHT H3EPATH, WT XoTAp A°PH 8 XoTAp.
       H BEMHHÎE EL|lE7KE AA CE 3HAET EKCH, HA HA\E KOTOpYH CE C8t npOAABAAH BEMHHH CKC CHHOBH HA\ H CKC A'bAOBE HA\ 3A WMHHK, UO HA\E : CtAHMIOA CKC CHHOBH ErO H A8ll8A CKC CHHOBH CH H GtKHHTOIO CKC CHHOBH CH H CtAHMIOA $8ArA CKC CHHOBH CH H CTPOE CKC CHHOBH CH H CtAH CKC CHHOBH CH H &H1UAH CKC CHHOBH CH H ChAHHWH CKC CHHOBH CH H CtAHMIOA CKC CHHOBH CH H A8ll8A CKC CHHOBH CH H EApE8A CKC CHHOBH CH H CTAH CKC CHHOBH CH H IIpOAAH CKC CHHOBH CH H IIpKK8A CKC CHHOBH CH H CH-A\EWH CKC CHHOBH CH H EAps8A CKC CHHOBH CH H Kp’KCT'k CKC CHHOBH CH H EoPA<!H CKC CHHOBH CH H AA3Ap CKC CHHOBH CH H ToAOClE CKC CHHOBH CH H CTEnAH CKC CHHOBH CH H n-KTp8 CKC CHHOBH CH H T8AOP CKC CHHOBH CH H PktIî CKC CHHOBH CH H AlKpHH CKC CHHOBH CH H T8AC>P CKC CHHOBH CH H EAPE8A CKC CHHOBH CH H ApKPHM CKC CHHOBH CH H HEAfAKO CKC CHHOBH CH H HErOHAK CKC CHHOBH CH H HfcPOE 3r"KEB CKC CHHOBH CH H illAHt CKC CHHOBH CH H CtAH IţHIţEQ CKC CHHOBH CH H ÂpKPHM CKC CHHOBH CH H CtAH CKC CHHOBH CH H H CtAH CKC CHHOBH CH H ^pArSA CKC CHHOBH CH H PAA&ACAAK CKC •CHHOBH CH H Htr8A CK CHHOBH CH H CtOBH CKC CHHOBH CH2 H EaPB8A CKC CHHOBH CH H A8ll8A CKC CHHOBH CH H EaPk8A I'pAAlEBH CKC CHHOBH CH H ^HAIA CKC CHHOBH CH H CTOBH CKC CHHOBH CH H ^AH CKC BpAT CH HEKOApK, CKC CHHOBH hX H A,pKrHM PKAH-MEBH CKC CHHOBH CH.
       IIOHEHCE CEAO Aa38a EJKE ECT BHU1E nHC KHAO ECT BKC AK>Af{ KHESH CKC WMHHE HAt, wt A^Al 3a np-bA^AV, eijjetke wt nptJKA* KptME. fi iiotoai, kkaa ect eha bk AKHÎE AAEgAHAp8 BOEBOA, CHHK ÎaYMUJ BOEBOA, A CÎH BHUIE pEMEHH HMEHHTH AIOA^E WT CEAO WT AA3, KOAHIţE C8T IIO pEA8 BHUIE IIHCAHH, WHH npOAAA»UIE CE KKCHX BEMHHH CKC CHHOBH HAU H CKC EKCaX A^A HM CA WMHH8 WT Aa38, H 3A A^A^8 H 3A IIOBSIIEhTE, nOMKTEHHOM npABHTEA POCIIOACTBA MH JKSlIAH flcAAH EHB BEA AK0PHHK, 3A ijjĂÂ 5KHATH BKCHX rOTOBH. H npOAABAA CE-fe C8T WHH 3A HHXHOM A^EpO BOA» EE3 HHEAHA CHAOCtY», CKC 83HAHÎE BKCtAt MErYAUlOM WT TOp H A** H WT WKpKCT A1ECTOM H WT npfA TOCIIOACTK<i AtH. H fl,AA hX ECT H KHHTOBE HM, MTO ECT HM-feA 3A A'bAlH0 ha p8KA
       1 Cuvlnt scris posterior, peste un Ioc iniţial alb.
                                * „Gt»1m c\c CHH9RH ch ” şters cu chinovar şi scris deasupra, tot cu chinovar : I-a8 iim
11«P4CK«.
.28
www.dacoromanica.ro
2K$IMH flCAdH AKOpHHKS/l. (I dlfUAHMtt XoKlT H3BAAHTH HtK©rA<l HfK'ff KHfrH A<> P*KKT KdKO H'kCT CC c8t npOAdHH, A<* HC CC K'bpSHT, H# AkJKHWWJ A<> CTOHT.
       H KHA'feJf rocnoACTKO aw h same 3a npoAdHYi wt p#KdA\H «X ckc auiosh EontpH ceca^tcaTh HdnHcaHH 8 3anHc, ha hau: wt EphHKOBtHH, cllaTCic ara h wt 4enT8-poara, T8a©cTc cnaTap h IIpCAa cnaTap h AIhXaio KAioqap wt KoiţoiJrfcHH h wt AAhr<1> CtAHMIOA nOCTCAHHK H CHHh CrO IlkTpdUJKO H WT EphA^H, EdpBSA lieXdpHHK H WT ECSAHHd, y\,HA\a (10CTCAHHK H WT TpiiHdEd, PiflţSA AOrOiJUT H WT UlHTOdia, AAhXjptk nOCTCAHHK H WT 4>AIiK«;), IlkTpS AOrujlCT H WT C(lHH'fcHH, ^MHTpdUJKO nOCTCAHHK H Mh» AOrO$*T>
       Cero paAT, A<*A®^ cbm rocnoACTKO aw nowhTfHHOAt# npaKHTCA rocnoACTKa a\h JKSnaH Acaah eiib bca akc>phhk, raKOJKi as a\8 cct wmhh8 h bcmhhh, oki covt bhujc
pCMCHH 8 AaâS WMHH8, A^AYhC H BB wXdE8 CHHOBOAV. <BH8KOA\> 1 H np'fcBH8wETOA\ H HC WT KOrOJKA® HCnOKOA'kEHAVOi n0pH3M0 rOCIlOACTKd a\h.
       Ccjkc Sec h ckhahthaVc nccTdBA-kCAi rocnoACTBO aw : JKSnaH Tbauiec eca ban KpaaheckYh h wSnaH Xpnsa eca akcphhk h JKSnaH EaaaSa bca AorwJifT h h&imh MHaKH bca bhctYqp h wSimh AIhXo bca cnaTap H JKSfldH dlSllldT BCA CTOAHHK H jk8-naH Kcha£ bca koawc h JKSnaH EaccaYc bca ncXapHHK h JKSnaH Aac^ahaPh bca iicctcahhk-H HcnpaBHHK, JKSnan EaaaSa bca norojţtT.
       H nanHcaX d3B, Coapc rpaA\aTHK, rb hactoa rpaAV $ ESKSpnju, Avfeceiţa rCHapYc Pf ABHH H WT flA^Ud A® HHH"k TCWChYC A'fcTOAV, RB A^T x3pAH, A WT pCJKAÎCTBC XpHCTOEd xdjţA.
       f lw Acwh bwcbwa^) avYaoctYw eojkT» rocnoAHHh.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fhil marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Aslan fost mare vornic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Lazu, în judeţul Mehedinţi2, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege din hotar pînă în hotar.
       Şi vecinii încă se să ştie toţi, anume care s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină, pe nume : Stanciul cu fiii lui şi Lupul cu fiii săi şi Stănigoiu cu fiii săi şi Stanciul Fulga cu fiii săi şi Stroe cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Vişan cu fiii săi şi Simion cu fiii săi şi Stanciul cu fiii săi şi Lupul cu fiii săi şi Barbul cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Prodan cu fiii săi şi Pîrvul cu fiii săi şi Simeon cu fiii săi şi Barbul cu fiii săi şi Cîrstea cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi Lazar cu fiii săi şi Tudose cu fiii săi şi Stepan cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Tudor cu fiii săi şi Băteacufiii săi şi Mărin cu fiii săi şi Tudor cu fiii săi şi Barbul cu fiii săi şi Drăghici cu fiii săi şi Nedelco cu fiii săi şi Negoilă cu fiii săi şi Neagoe al lui Zgăe cu
        1 Omis.
        a Cuvînt scris ulterior, pe un loc lăsat iniţial alb.
• - e. 62
www.dacoromanica.ro
29
fiii săi şi Manea cu fiii săi şi Stan Ţiţeia cu fiii săi şi Drăghici cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi alt Stan cu fiii săi şi Dragul cu fiii săi şi Radulslav cu fiii săi şi Neagul cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi1 şi Barbul cu fiii săi şi Lupul cu fiii săi şi Barbul al lui Grama cu fiii săi şi Dima cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi şi Dan cu fratele său Kecoară, cu fiii lor şi Drăghici al Bădicei cu fiii săi.
      Pentru că satul Lazul, care este mai sus-scris, au tot fost oameni cnezi cu ocinele lor, din moşi, din strămoşi, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod fiul lui lliiaş voievod, aceşti mai sus-zişi numiţi oameni din sat din Laz, cîţi sînt pe rînd mai sus-scrişi, ei s-auvîndut toţi vecini cu fiii lor şi cu toată partea lor de ocină din Lazu, şi de moştenire şi de cumpărătură, cinstitului dregător al domniei mele jupan Aslan fost mare vornic, pentru 534 galbeni toţi gata. Şi s-au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi i-au dat şi cărţile lor, pe care le-au avut de moştenire, la mîna jupanului Aslan vornicul. Iar dacă vor scoate cîndva niscaiva cărţi, ca să spună că nu s-au vîndut, să nu se creadă, ci să stea mincinoase.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Brîncoveni, Matei aga şi din Cepturoaia, Tudosie spătar şi Preda spătar şi Mihai clucer din Coţofeni şi din Dîlga, Stanciul postelnic şi fiul lui, Pătraşco şi din Brădeşti, Barbul paharnic şi din Bezdina, Dima postelnic şi din Tîrnava, Radul logofăt şi din Şitoaia, Mihart postelnic şi dih Fălcoi, Pătru logofăt şi din Spineni, Dumitraşco postelnic şi Ianiu logofăt.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Aslan, fost mare vornic, ca să-i fie ocina şi vecinii, care sînt mai sus-zişi în Lazu, ocină, dedină şi de ohabă fiilor < şi nepoţilor» 2 şi strănepoţilor şf de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 13 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos 1630.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XVIII/15.
          Orig., perg. (40 x 49), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1860. * *
       1 Pasajul „Şi Stoian cu Iiii săi” şters cu chinovar şi scris deasupra, tot cu chino\ ar „Nau ertat Parasco”.
       * Omis.
30
www.dacoromanica.ro
14
1630 (7138) ianuarie 13, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte Bisericii Domneşti un loc de prăvălii în Bucureşti.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabnnului răpoosatului Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m61e sfintei şi dumnezeeştii Bisericii Domneşti, care iaste la scaunul domniei m61e în Bucureşti, unde iaste hramul Bunavestire a preasfintei de Dumnezeu născătoarei şi preoţilor şi diaconilor, cîţi slujăscn sfintei biserici, ca să fie sfintei biserici precum s-au zis mai sus, a scaunului domniei mele, locul Bisericii Doamnei Măriei şi cu totul locul după înprejur, oricît să va alege şi cu locul de prăvălie de la uliţă în lungu şi în lat. însă ca să să ştie : din locul Seghilovii1, nepotul popii Braţului, pînă la locul răspîntiei, drept locul Stanciului logofăt.
       Pentru că acest locu al Besericii Doamnei Măriei şi cu locul de prăvălie, el au fost locu domnescu. Apoi acea Beserică a Doamnei Măriei s-au stricat pînă la temelie şi au rămas numai pămîntul pustiiu şi deşărt, aşa au fost rămas locul acela pustiiu, de atnncea pînă în zilele lui Alexandru Iliiaş voevod întru a doao domnie a lui al ţării aceştiia. Atuncea domniia lui, Alexandru Iliiaş voevod, dnpre cum s-an zis mai sus, el au socotit dinpreună cu toţi cinstiţii boerii domniei lui, cum s-au zis, această mai sus-Beserică Domneiscă din scaunul acesta, neavînd cîştig şi venit de nicăi-rea, drept aceia au dat şi au miluit pre sfînta Beserică Domnească cu acest locu ce s-au zis mai sus, care au fost al Besericii Doamnei Măriei şi cu tot locul dinprejur de prăvălii, cum s-au scris mai sus.
       Dreptu aceasta şi domniia mea văzînd cartea domniei sale pentru această milă şi dăruire a sfintei beserici, întărită cu blestem, am dat şi domniia mea şi am miluit pre sfînta Beserică Domnească cu acestu locu tot, dnpe cumu s-au scris mai sus, ca să fie sfintei beserici de baştină şi ohabnică şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
       Şi încă şi blestem am pus domniia mea, ca după petrecaniia domniei mele, pre care va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneştir sau din fiei domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatile noastre sau din altu neamu, de va cinsti şi va înnoi această cart6 a domniei mele de milă, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în scaunul domniei lui şi sufletul lui, în veacul cel viitor. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu o va întări această carte şi milă a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va spargi, acela să fie proclet, afurisit şi anathema de tatăl şi fiiul şi de sfîntul duhu, troiţa de o fiinţă şi de 318 sfinţi părinţi de la îîicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un locu.
     1 în D.R.H., B. Ţara Româtească, XXII, nr. 343 : Neagul.
                                                                  www.dacoromanica.ro
SI
       Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe : Ivaşco vel ban i pe jupan Hrizea vel vornic i jupan Ylad vel logofăt i jupan Iane vel vistier i jupan Mihol vel spătar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Conda vel comis i jupan Vasilie vel paharnic şi jupan Dumitru 1 vel postelnic. Şi au fost ispravnic pă acest hrisov jupan Ylad vel logofăt.
       Şi am scris Radul Năsturel vtori logofătul, în scaunul Bucureştilor, .ghenarie 13 dni, leat 7138 <1630 >.
           Bibi. Acad. ms., 403, f. 25—26.
           Copie din 1762.
           EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti, 88 — 89.
                                             15
1630  (7138) ianuarie 13.
            Leon Tomşa voievod împuterniceşte pe egumenul Dionisie de la Cozia să-şi ţie satele Studeniţa şi Frăsinetul, jud. Bomanaţi, cu rumânii.
       Milostiiu bojiiu, Io Leon voivod i gospodin, sinu pocoinago Ştefana voivod. Davat gospodstvo mi sie pov^lenie gospodstva mi părintelui egumenului Dionisie 2 de la sfînta mănăstire Coziia şi tuturor călugărilor, ca să fie volnici cu această carte a domnii m61e, să-ş ţie satele sfintei mănăstiri, anume Studeniţa i Frăsinetul den judeţul Romanaţi, care sate sînt ale mănăstirii de moşie, date de cei ctitori bătrîni. Pentru că au venit egumenul Dionisie înnaintea domnii m61e în divan de s-au jăluit pentru aceste sate cam sînt ale mănăstiri de moşie, iar cînd au fost în zilele lui Alixandru voevod, feciorul lui Iliiaş vodă, iar o sumă de rumâni dintr-aceste sate, ei s-au sculat de s-au vîndut cinstitului boiarinului domniei miile jupan Neculii vistiar şi ei n-au fost megiiaşi, ci au fost rumâni mănăstirei.
       Deci domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptul şi pre lege, cu toţi cinstiţii diregătorii domniei mele, şi am dat domniia mea părintelui egumen ce este mai sus-zis, să fie volnic a-i ţine să fie rumâni mănăstirii şi cu toată ocina cum au fost. Iar lor de la va părea cu strîmb, să vie de faţă, însă să aibă la Paşti a veni. I nad vsia n£st, po rece gospodstva mi.
       I ispravnic, sain reci gospodstva mi.
       Ghenarie 13 dni, leat 7138 <1630>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 521 v — 522. Copie; alte copii ibidem, mss. 209, f. 306 v şi 215, f. 300 v.
        1 în acest timp mare postelnic era Alexandri.
        2 în actul următor, din aceeaşi zi, egumen este Ioanichie.
32
www.dacoromanica.ro
16
1630 (7138) ianuarie 13.
            Leon Tomşa voievod voiniceşte pe călugării de la m-rea Cozia să-şi strîngă ăajăiile de la toţi ţiganii mănăstirii.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod igospodin, sinu pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu povel^niiu gospodstva mi egumenului Ioanichie de la sfînta mănăstire Coziia, hramul sfînta troiţă, ca să fie volnici călugării cu aciastă carte a domnii m61e şi cu sluga domnii mdle anume . . . -1 de să-şi ia dăjdiile de la ţiganii mănăstirii carii sînt rudari şi de la globnici şi de la toţi ţiganii mănăstirii, cum au fost obiceiul şi mai de-nainte vr6me şi de nimeni opreală să n-aibă. Pentru că au venit părintele egumenul Ioanichie înaintea domnii m61e de au jăluit şi au spus cum nu vor să asculte ţiganii rudarii ai sfintei mănăstiri, să-şi plătească dăjdiile, cum au fost legea.
      Drept ac£ia şi voi, armaşilor, carii umblaţi împreună cu rudarii, în vrdme ce veţi vedea cartea domnii m6le şi sluga domnii m61e, ce scrie mai sus, iar voi să căutaţi să lăsaţi rudarii să-şi dea dăjdiile, pentru că am văzut domniia mea şi cartea lui Alicsandru voevod. Aşăjderea am dat şi cartea domnii m61e, de nimeni val sau bîntuială să n-aibă. Iar cine să va ispiti preste cartea domnii m61e, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Inaco da n6st, po rici gospodstva mi.
      I ispravnic, sam reci gospodstva mi.
      Pis nrâseţa ghenarie 13, vă leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 411. Copie.
                                              17
1630  (7138) ianuarie 13.
           Leon Tomşa voievod porunceşte orăşenilor din Cîmpulung şi satelor care au vii în Dealul Piteştilor să dea vinârici la m-rea Sfînta Troiţă <Raău Vodă>.
       t dlH/iOCTVfW EOJKÎfW, IlV dflVH RojK^J H rOCnO^HHTi, CHH1 IIOKOHHIUrO Iw
IţJe^H ROEKo^i). IIhujet rocnoACTKo aih voao oroşanilor de în Cîmpul Lungu
      1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
33
■şi voao tuturor satelor care aveţi vii în Dealul Piteştelor pre partea domnească de la Văleni, care parte iaste dată şi închinată la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă.
       După ac£ia, vă dau în ştire domnia mea, pentru că aicea înnaintea domnii mdle au venit părintele Atanasie de la Sfînta Troiţă, carele iaste nas-tavnic, de au jăluit şi au spus cum unii de în voi ş-au plătit vinăriciul de tob, iar alţii nu ş-au plătit, ce purtaţi pre călugări de val şi ziceţi că nu veţi plăti. Iar domnia mea am văzut atîta cărţi bătrîne de la toţi domnii de milă pentru acel vinărici, dat şi miluit de alţi domni şi de Alecsandru \oe-vod, feciorul Eadului voevod.
       Derept ac£ia, domnia mea înncă n-am vrut să spargu pomana altor domni, ce am dat şi am miluit şi domniia mea pre sfînta mănăstire ce scrii mai sus cu acea parte de vinărici domnescu.
       Deci, de vr£me ci veţi vedea această carte a domnii mdle şi omul părintelui Atanasie egumenul, iar voi să căutaţi să vă plătiţi toţi vinăriciul deplin, mai mult a d-oara să nu mai vii să se mai jăluiască, că apoi bine să ştiţi că o va veni om domnescu de veţi da şi treapăd şi veţi plăti tot pînă la un ban. Iar cine nu va avea bani să dea, el să aibă a dar6 şi vin bun şi să-l aducă aicea la mănăstire, cum iaste l£gea şi mai mult val să nu fie. Aceasta vă grăescu domnia mea, hhjko a** hIjct, no pen rocnoACTaa a\h.
       H HCnpdBHHK, CdA\ pm TOCnOACTKd A\H-
       IIhc reiupTe rV A^hh, k-k A-feT xjpah.
       t îw dfWH EOEROAA AUiAOCTÎIO BOJKÎ'lO, rOCnOAHHh.
            Arh. St. Buc., M-rea Badu Vodă, XVIII 5. Orig., hîrtie (30 x 22), pecete aplicată, stricată. Copie ibidem, ms. 256, f. 587.
                                              18
1630  (7138) inauarie 14, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe preoţii şi diaconii de la Biserica Domnească din Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului răposatului Ştefan voevod. Dat-a m domniia mea această poruncă a domniei mele acestor preoţi şi diaconi, anume : popa Borcea eclisiarh şi popa Ivan şi popa Dragul şi Stanciul diaconul de la sfînta beserică din clirosul domniei mele din curtea domnească a oraşului Bucureştii, unde iaste hramul bunavestirea născătoarei de Dumnezeu, ca să fie de acum înnainte casele lor şi bucatele lor în
34
www.dacoromanica.ro
pace şi slobode de bir şi de bou şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de ceară şi de galben şi de cai de olacu şi de vinărici şi de păhărnicie şi de schimbul banilor şi de găleată cu fin şi de untdelemnu şi de dijmă şi de năem şi de înprumutare şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domniei m&e, de nimic bîntuială să nu aibă, pentru că am ertat domniia mea pre dînşii, ca să se odihnească în zilele domniei măle, cum au fost ertaţi şi la alţi domni, de cînd au fost zidită sfînta beserică. Că am văzut domniia mea şi cărţile altor domni, ce au fost mai-nainte de noi : cartea Radului voevod şi a fiiu său, Alexandru voevod, de ertare şi de odihnă.
      Şi aşăjderea am ertat domniia mea pre dînşii, ca ei odihnindu-se să poată încă mai mult, fără de toată turburarea, a păzi sfînta beserică cu slujbe neîncetat zioa şi noaptea şi pre noi şi pre părinţii noştri cu osîrdie să ne pomenească întru dumnezeeştile liturghii şi pre toţi domnii ce s-au pristăvit.
      Pentru această şi tu, judeţule, cu 12 purgari din oraşul domniei măle din Bucureşti şi voi, birarilor, şi altor slugi ale domniei măle, carii umblaţi în slujbele ce sînt scrise mai sus, voao aşa să porunceşte de la domniia mea, ca foarte să vă feriţi de casele preoţilor şi a diaconilor domniei m£le şi să-i lăsaţi în pace de toate dăjdile ce s-au zis mai sus, de nimic să nu le faceţi supărare preste această carte a domniei m£le, că unul ca acela om urgii şi pedepsii va fi supus de domniia mea şi mult rău va păţi.
      Iată şi blestem am pus domniia mea : după petrecerea domniei mele pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, au din fii domniei măle au din rudeniile noastre sau din alt neam, de va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei măle, care iaste de mila preoţilor şi diaconilor de la beserică domniei măle, pre unul ca acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru domniia lui, iar în veacul viitoriu, sufletul lui. Iar de nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi, ci
0 va sparge mai vîrtos şi o va călca, pre acela domnul Dumnezeu să-l zdrobească aici cu trupul, iar în veacul viitoriu sufletul lui şi să fie proclet şi anathema de tatăl şi de fiiul şi de sfîntul duhu, troiţă sfîntă şi de o fiinţă şi nedespărţită şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi parte să aibă cu Iuda şi cu Ariia la un loeu.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe : jupan Ivaşco vel ban de la Craiova i jupan Hrizea vel vornic 1 i jupan Yladul vel logofăt i jupan Dumitrache 2 vel vistier i jupan Miho vel spathar i jupan Conda vel comis
1  jupan Muşat vel stolnic i jupan Vasilie vel paharnic i jupan Ianache3 vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul vel logofăt. * *
       1 în copie greşit, In loc de vornic: „zdorc”.
       * In acest timp mare vistier era Ianache.
       * în acest timp mare postelnic era Alexandri.
www.dacoromanica.ro
35
      Şi am scris eu, Uriil Năsturel, în scaunul oraşului Bucureştii, în luna lui ghenarie 14 dni, leat 7138 <1630 >.
           Bibi. Acad., ms. 403, f. 20 v — 21v. Copie din 1762.
           EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti, 90—91.
                                     19
1630  (713G) ianuarie 15.
             Preda sulger se obligă să restituie la termen banii ce datorează cojocarilor Zota, State şi JDima.
       Scris-am eu Preda sulgăriul acest al mieu zapis, să fie la mina jupî-nului Zotii şi a lu State şi a Dimei cojocarii, ca să se ştie că ne-am tocmit denaintea jupînului Hrizei marele vornec, cum de acum nainte în trei sâptămîni să aibu a le da banii ce le sînt dator, fără de nici un cuvînt. Iar de nu le voiu da banii, eu să aibu a le da cărţile satului Putineiului, cărţile de moşie, să şi-l ţie.
       Şi ispravnic ne iaste Stan portariul.
       Şi am scris eu, Udrişte Năsturel, măseţa ghenarie 15, leat 7138 < 1630 >
       Preda sulgâru <m. p. >
         Muzeul Militar Central, Doc. 11/48.
         Orig., hlrtie (15 x 19).
         Copie din 1836 la Bibi. Acad., DXLVIII/4.
                                  20
1630   (7138) ianuarie 15 Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Costeşti, dăruit acesteia de Mihai Viteazul.
       t AIYaoctYik» Eoatfae, Iw Afum emeoa* h rocnoAHH'R r-ecoh sfMAf Xrrppo-RAiXYHCKOf, cauţi. RfAHKAro h np-feA®KPar® noKOHuuaro Iw Iţluţdu koiroaa* fk,mrr roc-noACTKO a\h cfw noRfAfuYf rocnoACTKA mh CKAT-ka, EoatACTRU-feu MouacTHp rAaro-AfMH BHCTpaim.E, HAUKf fCT JCpdAN np-feCKAT-feH, MHCfkH, lip-kEAArOCAORfHYf raaah-MHi(f udiuf BoropoAHitf H npHcuoAf^H AlapYa mhctho tu oycnfuYf h wtku.8 trSMfu
36
www.dacoromanica.ro
EdCHAYl HlpMOHdX H EpdTYtlMH }KHK$l{lHA\ Eli CKtTfeM'K WBKITtAYl, 13K0JKI M IA\ CIAC no HAM KocTHJiYh WT CSACTKO IxAKMt, K"KCHX CKC K"KC0A\ XoTdpOA\ H CKC K'KCHX KIMHhYh H CKC B"KC XoAOKOM WT nOCsS^H II WT HdA KTW XoTdpOA\, Kdpi IAHKd CI XtIT H3EpdTH.
       3dH(H<i Toro ciao KoctihiYh bhuii nHc, wh ict eha HdHnptKA* khish. IIoKSnHA hX ict noKOHHHOAiS lliHXdiw koikoa<i wt HdA h'kchX AMrYdUiYH wt ciao, no HAM : WT fllHKAt CKC MITOAţ Iro H WT Hd BoHK8a CKC MIT irO H WT BdpE8A CKC MIT trO H WT Ilond CKC MITOM CH H WT (x)npt llIoUJOdlKH CKC MITOA» CH, 3d xM^K dCnpH TOTOBH. H npOAdA^IUI CA WHH CdMH BIMHHH 3d CBOHM A®bP® KOAIO nOKOI!HHOA\8 fflHXdHA B0IB0A KpOAVk HH IAHO CHAOCTYl WT K*K rOCnOACTKS IMS H nOKAWHHUII CI WHH EHTH BIMHHH B*K BtKKI. îl nOTOA\, llÎHXdHA BOlBOA CdA\ roenOACTKO IA\8 AdA®^ H npHAOJKHX Toro CIAO KoCTlipYH oy CBtTd MOHdCTHp EHTH pdAY a8ui8 iro H poahtiaYhai iro^ I2K02K! A<< fcT CK’kTOAţ» A\OHdCTHp nOMOipK H 8KptnAIHYl. flAH K”KAd nOKSnHA ICT n0K0HHH0A\ lllHX'dHA BOlBOA T®r® CIAO KoCTIIJiYh EHA ICT TO^d Hd HSAISIhYa Iro WT rOCnOACTBYl H WT 3IMAI H BHA ICT TO^d BTi MHOrd TICHOTd H CKp'KEd WT CBdKlX CTpdHI H SaUAIHYI CTIJKdHYl 3d CMH38. (I nOTOM nOAtHCAHA H nOKpinHT cYl BHUII plX A\OHdCTHp H WT TOAt WT A\drtO CMH38 HJKI HMdA rOCnOACTKS irO. IldK pdAH Ad$8
[Ahhia\ kohhh ehbuiiX koa rocnoACTso im8 TorAA nHTdA ict dlnXdHA boiboa b-kchX
TlX KOHHH XoKIOT A<> WCTdKHT Atrt HM 3d Ad$8 KSnHTH CI TOrO CIAO BHUII nHC, A<* ict Bord p^aY 8 CBMTdd MOHdCTHp h pdAH noMtHd rocnoACTBO ia\8. fi whh, tiX KOHHH, K-KCliX TOrAd BlAI TAdCHO rAdrOAITTi EHTH no SrOAHO H no BOAt rOCnOACTK» IA\8 H pdA'f CBtTd A\OHdCTHp BHUII nHC, IdKOJKI A<> (CT 8KptnAlHYl, d HHOKOAt BK nnip8 d rocnoACTKS ia\8 kimhoi K'KcnoAiHHdHYl. H eha ict pjaY HlA\o>KlHYd rocnoACTso iro H 3d TOAHKd HIKOAIO MTO HAIdA HIKOAHKO BptAMHd, CIAHA ICT CKC TlX BOHHH 8 CBtTd A\OHdCTHp H TOrAd ICT KSnHA TOrO CIAO KHHM nHC. fi TlX BIMHHH IJKI ICT BHA. KHISH, WHH c8t PIKAH, KdKO A<> HSBdAHX nOKOHHHdrO AlllXdllA BOlBOA H 3d EHp H 3d CBdKI I3H<AIhY| H no Tdl EHTH 8CTpOIHYl HM. TdJKI TOrAd KTkSHAtdA ICT nOKOHHHOA\8 AÎHXdHA KOlKOAd CIAO KoCTlipYH. H 83IA ICT TlX AMrYAUlH dCnpH BHUII plMlHH H nOKAOHHUII CI EHtY KIMHHH. fi nOTOM nOKOHHHdrO AlHXdHA KOIBOA npHAOJKHA ICT TOrO CIAO B*K CKATd A\OHdCTHp H H3BdAHAH hX ICT 3d EHp H WT CBdKI AdKBOBl, BKOJKI A* C8T OV*A\HpHH H CBOEOAHH npH AhH^f H 8 JKHKOTd TOCnOACTKO IA\8 H Hd B'KCHX EAdrO-
micthkYh rocnoAdpH XphctYahh ehth whh npoipiHH a®hA(h<i ctoht cstTd a\ohjcthp*.
EHP Ad HI AdKdTH HHKOrAdH<l, HHJKI K*KBAd, HHHCC KlHdpHM, HHJKI BOCOK, HHJKI WKlţH, HHJKI CKIIHH, HHJKI AMA, HHJKI AHJKA\8 3d nMlAH, HHJKI K-KWKpYl, HHJKI KOHH Sd WAdK. CHI^I WCTdKHA nOKOHHHdrO iMHXdHA BOlBOA CKC KlAHKOlO KAITB8.
       H KHAtX roenOACTKO MH H KHHrd llÎHXdHA < KOIKOA >x H KHHTd IIIlpEdH BOIKOA XpHCOK H XpHCOK8A PdA8Ad BOIKOA H KHHrd TdBpYHA KOIKOA H KHHrd flA[gdHAp8 BOIKOA) CHH<I PdAVAd BOIKOA H KHHrd BAlgdHAP8 BOIKOA, CHH"K HaYaUI8 KOIKOA, CKC KlAHKOl KAITK8 C-KTKOplHI IAHHd nO IAHHOI.
       Ciro pdAY H rocnoACTso mh liplJKi cka\ noHOBnXoM h 8tkp"KAhXoa\ h HdA cYio KHHr8 roenOACTKO MH HdA 8CTpOI WBIM rOCnOAdpH KIIUII PlMlHH, KdKO ICT EHA H WT nptKA* BptAM h a4A®X rocnoAcrso mh ciawkh KoctiujYh bhuii nHc, KdKO Ad *cr 8 MHpHH H CBOEOAHH Sd EHp H 3d K'KCtX AdH<EOK[ EHTH Hd nOTptEH8 H STBp'KJKAlHYl CBATOM8 MOHdCTHp RHCTpHtţd, d AP8rd EdHTOKdHYf Ad HI HAUT E'K BtKH.
       1 Omis.
www.dacoromanica.ro
3T
                         Gljiexu h saKAiNaaYE (ioctarhX: no wwtiCtrYe rocnOACTso a\h Koro H3KEpET rocnoA^ Horii ehth rocnoAapii 3Ea\ae Raahjkoe hah wt cpivAHNNaro iiaoaa rocnoA*
                         CTKO A\H HAH WT CTipOAHHK HAU/E HAH no rptCEX HAlUf HAH WT HNNOIlA’kAlENHK, AlOAIOAt BH Cli HA\ENEA\ Eo>KYw H fiptMkCTH trO AtATEpii, KAKO A A STBpiiAHTH H 110 A\H A OK ATM
cYt awaobanYe h npoiiimYe, Toro rocnoAii Horii aa ra noikTtT h aa oJfpaNHT kti rocnoACTKt ero h a bti eSaeijjh bEgEÎ a^uia tro. a aijjeah>ke he (ionetet h he iiohokit H NE 8<TKp'kAHT>1 cYe <AVrlAOBANYE CB’kT’k'l AtONAO1 T.Hp EMCTpHgA II HE WCTAKHT KHlllE plX CEAO 8 A\HpHO no SCTpOEHl'E MTO ECT EHA N<aHnpt>1M<Af, ANS BAAOBATH HAH nonEpET h pasopET h hcXaehth cYio a\nao<kjnYe h knhte rocnoAap:iA\ 3a npoi(iE>1HYE, Toro aa <k8aET npOKAET l^1 ANATEAM <H a>^OpECAH WT CKtTO WTklţH, E5KE CST KTi HEKEH H AA HAIAT MkCTl'lO CkC TiÎAA H CkC flpYA H EAHO A\ECTO H CkC HHH!HA\H NEK’kpN<H »>1AEH.
       <Ce>1îke Sko <cke>1a<hte>1ah nocTAK'iX rocnoACTKO a\:h: >K<$naH fsauj^Ko bea SAH KpaAEBCKYH H HiSllAN Xp;i3A BEA AKOPHHK H MiSlUN ElAAAVA BEA AWrO^ET H JKSfldN 6hakh bea bictYhp h jkShan AlInXo bea cnaTap h wSiun AI8w.it beaiikYh ctoahuk h jkSiiah Kohaa rea koavic h >kShan HachaYe bea heXaphhk h jkShan                beahkY<h
n»CTEAH3K>1. H HCnpABNHK, HtâllAH ILMAVa KEAHkYH AOrOljiET.
       H HAIIHCaYoA\ A3, AeIIIiAAT AWrOifSET, B-k NACTOANH rpAA^ ESKSpElJJH, AttCEIţA TEHApYE cY A^HH H WT tfAAA\A A® NHHtj TENEhYa A*kTOA\, Bli A*kTO x3pAH.
       t îw Aewn bwebwaa, a\YaoctYio bwkY», rocnoAHNk.
       Hw Aewn boeboaa < m. p. >
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei, prea bine-cuvîntatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, cinstita ei Uspenie şi părintelui egumen Yasilie ieromonah şi fraţilor ce vieţuiesc în sfîntul lăcaş, ca să-i fie satul anume Costeştii, din judeţul Vîlcea, tot cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege.
       Pentru că acel sat Costeştii mai sus-scris, ei au fost mai înainte cnezi. L-a cumpărat Mihail voievod de la toţi megiaşii din sat, anume : de la Mi-clea cu ceata lui şi de la Yoicul cu ceata lui şi de la Barbul cu ceata lui şi de la Popa cu ceata sa şi de la Oprea al Moşoaei cu ceata sa, pentru 42000 aspri gata. Şi s-au vîndut ei singuri vecini, de a lor bunăvoie, răposatului Mihail voievod, fără nici o silă de către domnia lui şi s-au închinat ei să fie vecini în veci. Iar după aceea, Mihail voievod, însuşi domnia lui a dat şi a dăruit acel sat Costeştii la sfînta mănăstire să fie pentru sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să fie sfintei mănăstiri ajutor şi întărire, însă cînd a cumpărat răposatul Mihail voievod acel sat, Costeştii, a fost atunci la ieşirea lui din domnie şi din ţară şi a fost atunci în mare strîm-toare şi necaz din toate părţile şi în puţină agoniseală de bani. Iar apoi
       1 Loc rupt.
38
www.dacoromanica.ro
s-a gîndit şi a întărit această mai sus-zisă mănăstire şi de acolo din puţinii bani pe care i-a avut domnia lui. Iar pentru leafa unor oşteni, ce erau lîngă domnia lui atunci, i-a întrebat Mihail voievod pe toţi acei oşteni: vor să lase partea lor de leafă să se cumpere acel sat mai sus-scris, ca să fie la sfînta mănăstire, pentru Dumnezeu şi pentru pomana domniei lui? Iar ei, acei oşteni, toţi au strigat atunci cu mare glas : să fie pe placul şi pe voia domniei lui şi pentru sfînta mănăstire mai sus-scrisă, ca să-i fie de întărire, iar călugărilor de hrană, iar domniei lui veşnică pomenire. Şi pentru neputinţa domniei lui şi pentru atîta nevoie pe care a avut-o cîtăva vreme, a şezut cu acei oşteni în sfînta mănăstire şi atunci a cumpărat acel sat mai sus-scris. Iar acei vecini, care au fost cnezi, ei au spus ca să-i scoată răposatul Mihail voievod şi de la bir şi de la toate mîncăturile şi pe acec a să fie întocmirea lor. Astfel, atunci a luat răposatul Mihail voievod satul Costeştii. Şi au luat acei megiaşi asprii mai sus-spuşi şi s-au închinat să fie vecini. Iar după aceea, răposatul Mihail voievod a dăruit acel sat la sfînta mănăstire şi i-a scos de la bir şi de la toate dajdiile, ca să fie în pace şi slobozi în zilele şi în viaţa domniei lui şi la toţi binecinstitorii domni creştini, să fie ei iertaţi cît timp va sta sfînta mănăstire, bir să nu dea niciodată, nici găleată, nici vinărici, nici ceară, nici oi, nici porci, nici miere, nici dijma din stupi, nici căşărie, nici cai de olac. Aşa a lăsat răposatul Mihail voievod cu mare blestem.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihail <voievod > 1 şi cartea lui Şerban voievod, hrisov, şi hrisovul lui Badul voievod şi cartea lui Gavriil voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Tliiaş voievod, cu mare blestem, făcute una după alta.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, pe întocm'rea acestor domni mai sus-spuşi, cum a fost şi dinainte vreme şi am dat domnia mea satul Costeştii, mai sus-scris, ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de toate dăjdiile, să fie la nevoia şi întărirea sfintei mănăstiri Bistriţa, iar altă turburare să nu aibă, în veci.
      încă şi blestem am pus : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rog, cu numele lui Dumnezeu şi al preacuratei lui maici, ca să întărească această miluire şi iertare, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această <miluire a sfintei >1 mănăstiri Bistriţa şi nu va lăsa în pace mai sus-zisul sat, după întocmirea care a fost mai dinainte, ci va turbura sau va călca şi va strica şi va rupe această miluire <şi cărţile domnilor de iertare > 2, acela să <fie blestemat şi > 2 anatema <şi> 2 afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la
      1 Omis.
      4 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
39
Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei.
      Iată dar martori am pus domnia mea :       < jupan Ivaş ^co mare
ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Mibo mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare <postelnic > b Şi ispravnic, jupan 'Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, 1/19.
           Orig. perg. (44 X 53), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1795, după care s-au făcut unele completări; alte traduceri ibldem, mss. 192, f. 146v—147v, 201, f. 28-29v, 713, f. 631-634 şi la Arh. St. Rimnicu--Vllcea, ms. 72, f. 15.
                                    21
1630  (7138) ianuarie 15, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Tismana, al m-rii Tismana, numai să apere mănăstirea de ,,oameni răi”.
       t d/iwocTYe» eokYeio, Îw Aewh koekoaa h rocnoAHH-k e-ecoh seamh Xrrppo-
EAaXYHCKOE, CHH*E EEAHKATO H tipEAOEpArw, nOKOHHHklH Iw       EOEEOA4. AdKaT rOC-
1K>ACTK0 A\H cYlO (IOKEAEhYE rOCtlOACTKO A\H CK-kT-kH, EOJKECTEH'kH MOHACTHp rArOAEAtH TacAvkHd, haewe (ct Xpam np'kcE'kT'kH iHCT-ka h npkEAjrocAOKEHkH kaaaYihivk. haiue BoropoAHiţf h npHCHOA'kKu AIapYa mectho eh oycnEHYE h WThiţS ErSMEHA Geiv^ha HEpAtOHdX H EpATYEAt JKHKSlţlklM Eli CK'kT'kH WEHT’kAhl cYf, I3KOJKE M ECT CfAO THC-AVkHA WT KOA AtOHACTHpŞ 8 MHpHO H CEOEOAHO SA KHp H SA KTiEAlO H SA CEHO H SA BHHApHM H SA EOA H SA CO^Xa WKlţS H 3A KOH H SA MEA H SA EOCOK H SA AHWM8 fltEAAM H SA ropi{lYHA WEIţAM H CKHHOAt H SA K-KUTKpYE H SA EAHH WT C^ACTEO H WT KOHH SA WAAK H SA KOHH rOHIOACKYH H SA EIsCEX’ CAS>KEf H A^EE H lalKAEHYE, EAHKO
coy*T npts A-kTO ee sca\ah rocnoACTBA a\h, iiohejke cYk> ehuie pemeho Teicm^ha eha
ECT lipOCTHA WT tipkJKAE Ep’kME, WT IipH A^hYE npOMYEAt CTApH rOCflOAApEJ. H pA38-MkXoM TOCnOACTEO A\H WT CB-kTOE AtOHACTHp E7KC ECT EHUIE pEMEHA, KAKO ECT A<WIKW HA KpAIOtţlkl SEAMA TOCnOACTEO A\H H SA AUJOrO KpATH npYHTH TAELipYH H tlAHASpYH
      1 Loc rupt.
40
www.dacoromanica.ro
WT npfS nA4HCH H4 CKtT4 AI0H4CTHp, Tfpf CCT IIA'kHHA H KdXOKdA, HOHttKC fCT KHA npOCTHY Toro CCAO CK-bT-bH AIOH4CTHp KHIUC pCHCHO, K4KO CCT no KHIUC nHC4HO, EHpOKC H         TkHYlO piAY nJSHTH CC cYC C8tTA4 AIOH4CTHP 34 3Akl IkAOKClţH. H KHA"bXoA\
POCnOACTKO AIH H KHHr8 nOKOHHOM IlICpEAHOK BO(BOA H KHIIrS PjAV^ KOCKOA, chha /HhXhCK KOCKOA H XpHCOKSA flACKgjHAPS KOCKOA, CHH$ IaHAIU$ KOCKOA4, TCIChYc AtTOAl xSpRT npoiiicuYc p<iah khiuc pciCHO-
       T-bAtKC H rocnoACTKO aih [rocnoACTKO aih] nopcKHOK4X ehth horei ktkjtop «V CR-bTOf A\OH4CTHp KHIUC pCHCH4, HKOÎKC H npbJKHklitt CT4pH rOCHOA4pkl npb>KAC H4C EklKIUA- TjJKC KTv TOAI npOCTrlXOAl H rOCnOACTKO AIH CYC KHIUC pCICHO CCAO THCAVbHJ 3A KTkCeX" EHUIC pdCHC EllpOKC H A4>KEC, A4 HC A<*K4T HHI|I4 npH A^HH JKHKOT4 rOCnOA* CTKO AIII, C141OKC H npH A^hYC HHkIAI rOCnOA4pkl, CHCC XoKfT EHTH WT CkA4 UJnpCA-H 4 nOTOAl H A^HACHCC CTOHT cYC CK-bTJ KHIUC pCHCHJ AIOH4CTHp, TTvHYC A4 HAI4T AIOAYC WT cYC KHIUC pCHCHO CCAO nOCA$IU4TH WT CroyAICH KHIUC pCMCH H 34 KHiChX KJASrCpYH WT CKATOC KHIUC p«CH4 A\OH4CTHp KjpC 34 HTO XoKCT A4TH HAI nOttaCHYC p4AY TpbEHOC H nOCA$UI4HYC CK-bT-bH AIOH4CTHP H A<> U43HT H K*k A^XH H K*k HOI|IH 34 3Akl IhAOKCIţH.
       Ccro paaY h rocnoACTKO aih chiokc crai iiohokha h KKp-bnuXoAi h H4A cYio khhtS rocnoACTKO aih no wctpochYc kako cct eha h wt npb>KAC Kp-bAic.
       61410KC h 34KAHH4hYc : no wuicctkYa rocnoACTKS aih, koaiS KkpSiHT rocnoATv Eor-k butii rocnoA4p-k Raaiukoc scaiac hah wt cp-EAHiHAro nAOA4 rocnoACTKO aih
HAH WT C KpOAHklKH H4IUHX HAH no rpbCCY H4UIHX IIAH WT HHHOnAAAICHHK AIOAIO KH CC C'k HAICHCAI Eo/KYlO H nptMIICTO cro AUTCpk, K4KO A4 STKPTvAYtH H nOHOKHTH cYio KHHrS rocnoACTKO AIH H nOAlHA&ITC CK-bT44 AI0H4CT.?P$ WT TOCnOA4 A<*H4rO K4AI CTC~ >K4HYC Ck MHAI KH EorTv H4CT4KHT, QKOHîC C4ill XpHCTOC 34nOKtA4 KH H pCMC : „E$aYtC AIYaOCTHKU, I4K0AIC II 43“ H npOH44 W CCAI p43AP'feUICHYC rp-bXoAl A4 HAI4T Kk CTP4UI-HbAI H HCAHU,CAlbpHjrO Ci$Akll4l4 H KTOp4PO npHlUCCTKM TOCnOA4 Eor4 H Cn4C4 H4UICPO Ic8C4 XPHCT4 A<1 npbAB4pHT Hkl H CnOAOEHT Hkl W AtCXTiB XpHCT4 np4KCAX4PO C$aYC CT4Tkl H3pCipkl AP^T AP#r4 KCCCAHAIH AklIţH KTv H4pCTKU HCECCH"biM Kk R-bKU, 4AIHH, A4 4IJiCAH>KC nOHTCT H nOHOKHT H 5>KpbnHT cYC KHHrU POCnOACTKO AIH TOPO rocnoAiv fiork A<> i^4 noiTCT h a<> c kXpjiiHT K-k rocnoACTK-b cro, 4 K-k e8a<i|iuX KCiţ-bX A8UJ4 cro. ă 4l|lCAH}KC HC nOHTkT H HC nOHOKHT cYio KHHrS rocnoACTKO aih, Toro roc-noA'k Eor*k a<> xc hohtct K-k rocnoACTK-b cro 4 hc K-k eSachikiX kchaX aSuj4 *ro. H koc ikAOKCK-k Xokct p43opHT cYio KHHrS rocnoACTKO aih, <T>oro rocnoA*K Eor-k A4 r4 p430pCT 3AC TbAOAl Cro, 4 HC Kk ESACipklX Kbl^cX A^XI4 cro H A4 (CT npOKACT H 4^8pHC4H WT ThY CKATH WTklţH, C?KC COyT KTi HCKCI H A<* HAI4T MklCTIC CTiC Î8A4 H CkC HpYA H C'k HHHkl HCKbpHfH YSaCH-
       Cokc 8co h ckcahtcaYh nocT4KHX rocnoACTKO aih : hcSmh Ikauiko kca E4H Kp4* ACKCkYh H >K8n4H XpH34 KCA AK0PHXK H JK8n4H Ea4A^a KCA AWrOljlCT II Hî8n4ll 6H4KH KCA KHCTYiap H HC$n4H lUtlXo KCA Cn4T4p H >K$n4H lUi>UJ4T KCA CTOAHHK H JK8n4H KoHA4 KCA KOAIHC H H{8n4H EaCIIaYC KCA n4X4pHHK H }K$n4H {YaC§4HAPH KCA nOCTCAHHK. H HC-np4KHHK, EajaSa kcahkYh AWrOjjlîT.
       H HZnHC4X 43*k, Acn-kA4T AWrOljlCT, K"k H4CTOAHYH rp4A® EoyKUpCIJIH, AlbCCHJ rCH4pYC CY AkHH II WT Ha4AI4 a® XHH-b TCMChYC A-bTOM K"k A-bT x3pAH, 4 pO>KA(CTK4 XpHCTK4 x4J(Â.
       t îw Acwh kwckwa4, aiYaoctYio eohxYio, rocnoAHHK.
       Hw AcWH KOHKOA4 <m. p.>
41
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea-binecuvîntatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Mariia, cinstita ei Uspenie, şi părintelui egumen Teofil ieromonah şi fraţilor care trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să fie satul Tismana, de lîngă mănăstire, în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fîn şi de vinărici şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de dijma de stupi şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de căşărie şi de banii de judeţ şi de cai de olac şi de cai domneşti şi de toate slujbele şi dăjdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, pentru că acest mai sus-zis <sat>, Tismana, a fost iertat dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni. Şi am înţeles domnia mea de sfînta mănăstire, care este mai sus-zisă, că este departe, la marginea ţării domniei mele şi de multe ori a in tîlharii şi pandurii de peste munte la sfînta mănăstire de o pradă şi o jefuiesc şi că au fost iertate birurile şi dăjdiile acelui sat al sfintei mănăstiri, mai sus-zis cum este mai sus-scris, numai să păzească această sfîntă mănăstire de oameni răi. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Şerban voievod şi cartea lui Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod şi hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui llliiaş voievod, cursul anilor 7125, pentru iertarea mai sus-zisă.
      Pentru aceasta şi domnia mea am rîvnit să fiu ctitor nou la sfînta mănăstire mai sus-zisă, ca şi alţi domni bătrîni, care au fost înaintea noastră. Astfel, întru aceea, am iertat şi domnia mea acest mai sus-zis sat, Tismana, de toate mai sus-zisele biruri şi dăjdii, să nu dea nimic în zilele vieţii domniei mele, încă şi în zilele altor domni, care vor fi de acum înainte. Şi după aceea, şi cît timp va dăinui această sfîntă mănăstire mai sus-zisă, numai să asculte oamenii din acest mai sus-zis sat de egumenul mai sus-zis şi de toţi călugării de la sfînta mănăstire mai sus-zisă, la orice le vor da lor învăţătură, pentru treaba şi ascultarea sfintei mănăstiri şi să o păzească şi ziua şi noaptea de oameni răi.
      De aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, după întocmire, cum a fost şi dinainte vreme.
      încă şi blestem: după trecerea domniei mele, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti, sau din rodul inimiii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau dintr-alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu şi al preacuratei sale mame ca să întăriţi şi să înnoiţi această carte a domniei mele şi să miluiţi sfînta mănăstire din agoniseala dată vouă de domnul, cu ce vă va învăţa Dumnezeu, după cum însuşi Hristos v-a poruncit şi a zis : „fiţi milostivi, după cum şi eu” şi celelalte, ca să aveţi iertarea păcatelor la cumplita şi nefăţarnica judecată şi la a doua venire a domnului Dumnezeu şi mînuitorului nostru Isus Hristos, să ne ferească şi să ne învrednicească să stăm la dreapta lui
42
www.dacoromanica.ro
Hristos, judecătorul cel drept să stea, privindu-ne unul pe altul cu feţe vesele în împărăţia cerurilor, în veci, amin. Dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească în domnia lui, nici în veacurile viitoare sufletului lui. Iar care om va strica această carte a domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu să-i nimicească aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/25.
          Orig., perg. (48 x 49), pecete timbrată.
          Traduceri ibidem, mss. 329, f. 38 — 39 şi 711, f. 26— 27.
                                 22
1630   (7138) ianuarie 15, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul domnesc de pe Dealul Piteştilor.
       -ţ (MYaoctYew eohueks, îw dtwH boeboa4 h rocnoAHHk kts.com 3tA\At Xrrppo-BrtdXYHCKOE, CHNk BErtHKdrO H nptAOBpjrO, (10K0HHH0M8 Îw IjiujUH KOEKOA4. 4,aBaT rOCIlOACTBO A\H CTE nOBErttHl'E rOCnOACTKd A\H CBtT0A\t>, EOXtECTBH’kH AtOHdCTHp 30BE-moiwS TSTdHHaa, HAt>KE ect XpM\ CKtToro fleaaacYE flTOHCKoro h ivtku.8 EroyAHENa ©aHac'lf H BkCtM HHHOKOM EAHU.E JKHKSipHÎf Bk WEHTErttH TOH, taKOJKH Aa ECT CB’kT’kH, EO>KECTBH4 .UOHaCTHpH, E1KE ECT BHU1E pEMEHa, BHHapHMMA, WKaHE A^A rOCIWACKA, 9TO ECT HaA WMHHa CBtT»M8 MOHaCTHpM WT Hi BluVkHH 110 ^,-krtSrt IlHTEltlHrtOp, BkC BHHipHHWrt, eahko ce Xtet HSKpaT AocToaHYa rocnoACBa, wt a*cet beape EAHa BAApk,
43
www.dacoromanica.ro
                         -dAH BKCfcX AEAd TOCnOACKJ 3a BHHjpHM, nOHEHtE CKA\ A«M H n0A\HA0KdX0A\ rOCnOACTBO a\h no cB'kTJ MOHdCTHp TStjhj ckc Toro BHHapnmo AOCTOiiHlA rocnoACKa, e>ke ect
BHLUE nHCJHJ, KdKO ECT EHA A<W H nOAWAOBdA H IVT flAE0JHAPS BOEBOAa, CHHit nOKOH* Haro          BOEBOA H IVT dAfjJdHAPiî BOEBOAa, CHIM îrtViaii] BOEBOAa.
                          H BHA'bXoiH rocnoACTBO a\h Xphcob&i flAE£)aHAP$ BOEBOAa, chhk PaA\'Aa bo(boa<i h KHHra flAEgaHApS BOEBOAa, chh-k ÎaYauj BOEBOAa, bk AtT xâpĂs, sa noAUiAOBdHTe,
                          CKTBOpEHE CKC BEAHKOE KAETBO. TaKOJKAEpE CT»A\ nOA\HAOBdA rOCnOACTEO A\H no CBtTd
AWHacTHp TSeana ckc BHHapamoA AfAd rocnoACKa, kako ect bha h ivt np-fewAE Bp-bAU, iaKO>Kf A4 BlâAf rocnoACTBS a\h h poahteaYea\ rocnoACTBa aih behhoh KKcnoA\HHAHiE, a CBtTtH A\onacTHpH TSTana A11 w ect ŞtkbpkkaehYe h bk nHiţiS, a eowkctbhhaa
HHHOKOiU BK SCTpdEiJ.
       Gfro p'AÎ h rocnoACTBO a\h EiţiEKE cka\ noHOBHXoAt H StbpkahXoai h HaA cTio KHHrS rocnoACTBa a\h, raxoftE Ad ect cYe a\YaobahYe AdWE A° rk bIîkh h he wt Koro>KAO HEnoKOAtKHi«o, nop:i3A\o rocnoACTBO a\h.
       6iţiE>KE h 3aKAHHanÎE nocTABHX rocnoACTBO a\h : no oiu-kctbYio rocnoACTBa aih Koro H3BEpET rocnoA"K Eor-K bhth KAa<Aa>TEA h rocnoAapK seame Raaiuboe hah wt cpTiAHMHaro nAOAa rocnoACTBa a\h hah wt cKpoAHHKa hauihX <h>ah no rpbcnX naniE HAH WT HHHOnAAAMHHKK, Ai ‘»PE nOHKTET H nOHOBIIT H STBpKAHT cYE KHHTA rOCnOA' ctba a\h, Toro rocnoA"K Eor-K a<* ra nonKTHT H A<* CKXpaHHT bk rocnoACTB-b Ero H a bk b8aei|ihX BEiţftX A^wa Ero. (I ai|i ahîke he noHKTHT H he SKp-bnHT H he nouoBHT cYio KHHrS rocnoACTBO a\h, Toro rocnoAK EorK a<* he ra noHKTtT h he CKXpaHHT b-k rocnoACTB-k Ero, a he bk eSaeiiiY B-biţEX A^uia Ero, a koe hkaobekk Xoket nontpET h pa3opET H pacnnET ii HcXaeHTY cYe KHsra rocnoACTBa avi, Toro rocnoA"K Eor-K a* r<> pa3opHT h nonspET h pacEnET sae T-bAOAt Ero, a bk e$aei|ihX B-bi^X A^uia Ero, Ai ECT TPKKAET H aHa@EAU H aţSpECAH WT THY CB-bTH WTKIţH, E2KE CST BK HhkYEII H Ai HA\aT HKICTYiO CKIC ÎSa^ h CKC flpY* H CK HHHH.VMI HEB-bpuYH YSAEH, E>KE BK3*KnHlllE HaA kpkb rocnoAd Eora h cnaca HaiuEro IcSca XpHCTa h pek-kt: „bk3auiX, bk3a\hX“ h KpKB Ero haa h'h h HaA *<EAa hX, ibko>ke ect h k$aet bk bIîkh, a.uHH.
       Oe>ke oy-BO h cbeahteaYh nocTasaX rocnoACTBO a\h : %SnaH Veauiko bea eah KpaAEBCKYn h HiSnaH Xpnsa bea ak°Phhk h >K3naH Eaaa^a bea Aoro^ET h >K8naH IanaKH bea bhctYqp h xtfnau MhXo bea cnaTap h HtSnau <HtiuiaT bea ctoahhk h >K$naH Kohae bea koa\hc <h>1 HtSnau EachaYeh bea nEXap.iHK h HtSnaH Hae^ahap:) bea <nOCTEAHHK>1. H HCnpaBHHK, HfSnaH Eaaa^a BEA AWrw4iET.
       H HcnncaX a3K, GoapE rpaaiaTHK, bk hactoa <rpaA>1S fi^BSpEifiH, AvbcEiţa rEHapYE (Y AKH3 H WT flAAAM <A0>1 HKH-b TEHEhYE A-bTOAt, B-K A~bT xSPAH-
       t îw Aewh bwebwaa, miaoctYio eoîkYio rocnoAHHK. îw Aewh BOEBOAa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tutana, unde este hramul sfîntului Athanasie de la Atos şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în
       1 Loc rupt.
44
www.dacoromanica.ro
acel lăcaş, ca să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este mai sus-zisă vinăriciul, însă partea domnească ce este pe ocina sfintei mănăstiri de la Văleni, pe Dealul Piteştilor, tot vinăriciul, cît se va alege venitul domnesc, din zece vedre, o vadră, însă toată partea domnească de vinărici, pentru că am dat şi am miluit domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu acel vinărici, venitul domnesc, care este mai sus scris, cum a fost dat şi miluit şi de Alexandru voievod, fiul răposatului Badul voievod şi de Alexandru voievod, fiul lui Hiiaş voievod.
      Şi am văzut domnia mea hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod şi cartea de miluire a lui Alexandru voievod, fiul lui Hiiaş voievod, din anul 7136, făcute cu mare blestem. De asemenea am miluit domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu vinăriciul, partea domnească, cum a fost şi înainte vreme, ca să fie domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire, iar sfintei mănăstiri Tutana să-i fie întărire şi de hrană, iar dumnezeieştilor călugări de folosinţă.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, ca să-i fie această miluire pînă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Bomâ-neşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă cu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui, nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va călca şi va strica şi va risipi şi va nimici această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-i risipească aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la ÎTicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au zis : „ia-1 ia-1” şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis <şi >1 jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare < postelnic >x. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
1 Loc rupt.
45
7 - 0. 82
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, lima ianuarie 15 zile şi de la Adam <pînă> * 1 acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
     t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVIII/6. Orig., hlrtie (42 x 28), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. ai XVIII-lea.
                                           23
1630  (7138) ianuarie 17.
            Lăudat logofăt vinde nepotului său Totul logofăt un rumân din Coteşti, cu delniţa lui.
      ţ Adecă eu Lăudat logofet, feciorul Badei lui Bădease ot Coteşti, acesta al meu zapis, să fie de mare credinţi la mîna nepotu-meu Tatului logofetului, cum să să ştie că am vîndut im rumân al meu ce am avut de moşie în sat în Coteşti, însă anume Ylaicul, feciorul Micului şi cu d61niţa lui, cîtă să va alăge din sat şi din cîmp şi despre tot hotarul. Şi i l-am vîndut de a mea hunăvoe, fără nice o silă, dereptu 3 300 de hani gata. Şi mi-eu dat toţi în mîna mea. Pentru căce-mi iaste jupîneasa Tatului logofetului nepoată de a doa vară şi sintem fraţi pre toată muşiia, ce mi să cade mai hine să dau la singe meu decît la striine.
      Şi cîndu am făcut acestă tocmală cu Tatul logofetul, de am luat hani ce-s mai sus-scrişi, tîmplatu-s-au mărturie de au fost de faţă: văru-meu Colţea şi frate-său Neagoe şi văru meu Ylaicul popei şi Neagoe Pun-gina de Coteşti. Şi au fost şi acest rumân de faţă, ce iaste mai sus-scris.
      Şi am scris eu, monah Theofan. Şi au fost şi Cîrstiian, sluga Pîrvu-lui logofetului din Buda.
      Şi am scris eu, Lăudat, cu mîna meh pentru credinţa cum să să ştie, că am luat eu cu mîna meh hanii. Pis mâseţa ghenarie 17 dnă, leat 7138 <1630 >.
      ■ţ K4y<^ o 7ta7t5? ’AyaOmv (rap-rupS t<x fivcoOsv2.
      YMcu
      Colţe, dogitul meu
      Begoe
      Eu Pungina
      1Loc rupt.
      1 Şi eu popa Agaton mărturisesc cele de mai sus.
46
www.dacoromanica.ro
<Pe verso > r
      tPîrvul, bani 7. t Radul, bani 5. t Nego, bani 5. t Necşul, b1 t Tatul, bani 3. t Pavel, bani 2. t Badul, bani 2.
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/6. Orig., hlrtie (29,5 x 20), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 293 v — 294.
                                         24
1630  (7138) ianuarie 17, Bucureşti.
            Stanciu dl Voicăi vinde lui Necula vistier partea sa de ocină din Sărâţeni.
      Eu Stanciul Voicăi ot varoş ot Floci scris-am acest al mieu zapis, să fie de credinţă la mina jupînului Neculii vistier, ca să să ştie că me-am vîndut toată partea mea de ocină din Sărăţeni jupînului Neculii vistier, însă 230 de stînjăni în baltă şi în şăzutul satului 100 stînjăni, drept 13 200 asprii gata. Şi am luat toţi banii dăplin. Şi o am vîndut de bunăvoia mea şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de pre împrejurul locului, de sus şi de jos.
      Şi mărturie: jupan Grigorie comis i Danciul Doicescul i Gherghe paharnic, Iane dă Blagodeşti i Voia de Orezii i Stan de Mătăseşti i Anghel judeţul de Oraş de Floci i Vintilă logofăt i Stanciul pitar de Buciumeni i Leca de Berileşti i Miitescul şi încă alţi boeri şi oameni buni, care nu sînt scrişi, ca să să crează.
      S-au scris de Gherghe gramatic în Bucureşti, ianuarie 17 dni, leat 7138 <1639>.
      Stanciul Voicăi
      Ivaşco vornic
      Papa biv vel logofăt
      Hrizea vel vistier2 * *
       1 Şters cu cerneală de diac.
       * In acest timp Hrizea este mare vornic.
www.dacoromanica.ro
47
     Vladul vel logofăt
     ’AţXavTfc TTpOYJV PopvTJXOţ1
     Grigorie comis Gherghe paharnic Matern agă Dumitru căpitan Enache
     Eu Mihaiu clucer
     Badu vornec ot Desa
     TuavYte P^<mr|«pYi<;2
     Ioniţă paharnic sinii Stamate agă
     Pătraşco postelnic ot Dîlga
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 182 (nr. 20). Copie.
                                          25
1630   (7138) ianuarie 18.
                     Răvaş de boieri hotărnici pentru satul Grădiştea de Jos.
        t Zde bolearii hotărnicii lu Dumitru vornic i Bunea logofăt şi ai tutu» ror rumânilor ot Doi Grădiştea, na ime: Staico vornic i Tudor comis ot Izvor i Necula peharnic ot Epureşti şi Ghiorman logofăt ot Budăni i Nedelco căpitan ot Dărăşti i Trifa suljer ot Orbească i Yoico ot Mogo-şăşti i Micul i Delea ot Budâni i Stan ot Sminovu i Micul dragoman ot Bereşti i Neagoe ot tam, ca să caute şi să îmbie să adeverâze şi să înpie-trâze şi să aleagă jumătate de sat ot Doi Grădişte de preste tot hotarul, cum vor afla cu sufletele lor.
        Hh4Ko fi,i H'fccT, no p« rocnoACTKd mh.
        H HCnpiKHHK, . . . .s KTOpÎH nOCTCAHHK.
        IIhc rHHdpYt HY       s-k A-tv xâpĂH.
        f Iw d(WH KivfKivAd, aihaoctYio sokYio rocnoAHHh.
           Bibi. Acad., CCCXCIX/28a.
           Orlg., hlrtle (21 x 15), pecete aplicată. Cu un exemplar identic (b), pe cealaltă
           Jumătate a hlrtiei.
          1   Aslan fost vornic. a Iane vistier.
           8 Loc alb.
48
www.dacoromanica.ro
26
1630   (7138) ianuarie 18, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Iscrul şi fraţilor săi Zaharia şi Preda ocină în Frăsinet.
       f JIYaoctYio eojkYio, Îw diurn KOfKOAd h rocnoAHHii k-bcoi siaiai XrrppoKAd-XYhckoi, chh'K BfAHKdro H np-bAospdro noKOHHdro îw IţlfifUH koiboa-           rocnoACTBo
mh cYw noB’fe/MHYi rocnoACTBi mh cn83-b rocnoACTKd aih Hckp8aok h EpdTOAi ch SdXdpYlK H IIpiAiB, CHHH SdXdpYfK AWrO^IT H ChC HH}r CHHOBH CH, fAHUUKf fM EorTi AdpOKdX, HKOJKI A<i «8 iCT WMHHS 8 CfAO 8 «fcpTiCHHfT WT nOA», dAH KTiCdJf A*Ad PdAVAOK IIOCTfAHHK H KSlUHHIţfB HhK-BB WT EdAOMHpfl(IH, Kdpf fAHKdX Ci XtHT HSEpjT WT IIOAIO H WT UlSAI H WT BOAAHWT CiAAAHtpi CiAOB H WT IK> KTiC XoTdpOM H CKC KfMHHYH H CkC KTiC A«’^«’A0<K0>‘"-
       IIoHflKf cYlO WMHH8 KHUIi pfX, WHJ iCT EHAd Sd A^AHHO PdAyA IIOCTfAHHK H HtflUHHIţfB iro flHK’kK. Td>KI Bt TOM PdAY* IIOCTfAHHK H JKSlUHHIţd frO flHKd» WHH fCT npOAdA CYlO WHHHS OKI BHUif plV AIhXo KOAIHC, EpdT HHKOM, 3d gS 3d JKHATH KTiCHX rOTOBH. fl IlOTOM, dlHX’o KOAIHC [KOAlHc] npHASMHA Ci fCT Bp^Alf 3d C'KMp'KT'K H HOrpHEdA Cf fCT TfcAOM frO Hd CB’kTd MOHdCTHp TAdrOAfMH E8k8BIU, H EHA A^ KT AIhXo KOMHC H CYlO WHHH8 WT 4>p*KCHHfT CB-bT-bH MOHdCTHp pdAY A^UII frO. ă KTiAd iCT EHA nOCAfe, KTiASripYH WT CB-bTd MOHdCTHp, WHH fCT C’kTKOpHA npOMfHfHYf CKC K8ndHHUld RoHKHIţd» }K8ndHHIV> HhK'KK KOAIHC, Ţipi fCT fi,âA 2K8fldllHlţd RoHKHIţd A^ HhK'BK KOAIHC WT CfAO WT ,A,Y0 B’kCdX CB-bT-bH MOHdCTHp, 110 4T0 pdAY fCT EHA CiAOB ^Ytl EAHS WT CB-bTd MOHdCTHp, d KTiASrlpYH, WHH fCT A<>^ JK8ndHrlU,IK RoHKHIţfK WIHHd WT ^p-KCHHfT, WHHH8 pdAH W4HH8. H TdKAlHAf Ci C8T WT CBOfAI A^EpO BOA». ă <nOTOM HOSfldUHlţd RoHKHIţd, WHd fCT <Ad>A cY» <WHHH8 f>}K<f KHUII pf>X WT
^>p-KCHHfT nplKI. ..., <SfT>WM CH A>HM(K IIOCTfAHHK.............HcKp8A H BdXdpYf <H>
IIpfAd.......<c>Y» A^d Sd whhh8.... HdA aut <fpj.. .> h wt Hd ?K8n<dHHivi iro
KdTdAHHd . .> denpH rOTOBH. <H npOAd>A«X’ ,A,HMd IIOCTfAHHK H HtfndHHIţd <frO> KdTd-<AHHd CY»> WHHH8 OKI BHUif pfX WT CBOfM A«EpO BOA» <H> CkC 83HdHYf BtCoX’ MfrYdlUH.il WT Kp-BCTli MtCTOM WT TOp H3 A°A H WT np-bA TOCnOACTBd MH.
       H KHA-bXoM rocnoACTBo mh h Sdnnc ,A,hmik nocTfAHHK h JK8ndHHu,iK iro KdTd-AHHIK Sd npOA4HYf Hd p8K8 HcKpSAOK H SdX’dpYfB H lIplAIE CKC AIH03H A0EpH A»ATf CBf AHTIAYf, Hd HMf: WT ©TiTiAHUi, &TpOf IIOCTfAHHK H WT R-KAMfipY, ţlOpd H KdAOTTi H WT tll-KHHqfipH, IwH AWroţfT H WT THT0», KpTiMIOH AWroţfT H WT ^YHKSAfipH, Up-hBSA H IldCKSA H WT HpiMBIi, 3dXdpYf.
       Giro pdAY          h rocnoACTBo mh Hckp8aob h BdXdpYfE h IIpiAfK, hkojki aj
M8 fCT WHHH8 OKI BHUif pfX Eli wX'dBS CHHOBH H BH8KOM H npiBHOMITOM H Hf WT HiKo<ro»Ki HfnoKOA-bBHMO, no pm rocnoACTBd mh.
       OfiKf h ckiahtiaYi nocTdBHX’ rocnoACTBo mh : »8ndH ÎBdUiKo biahkh BdH JKhackh H }K8ndH XpHS-b KIA ABOpHHK H >K8ndH &AdA$A KlA AWrO$fT H SHdKf KIA BHCTYBp H IBhX’o KlA CIUTdp H dISUidT KIA CTOAHHK H KoHAd KIA KOAIHC H KoCTdHAHH KlA nfX’dpHHK1 H >K8lldH. ..a KlA IIOCTfAHHK. H HCflpdBHHK, EAdA^A KIA AWrO^fT.
       1 In acest timp mare paharnic era Vasilie.
       aLoc alb.
www.dacoromanica.ro
49
       H HcnHcaX GtjhkSa Awroţfr k-k ahkhh rpaA# figKgpiiiiH, Mtcfiţd riiupYf hţ
AkHH, WT flAiAU A® HHH-fe, K"K /VkT xâprtH.
       t Iw AfWN KwiBivAA mYaoctYio eojkYio rociK»AHHb.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Iscrul şi fraţilor săi Zaharie şi Preda, fiii lui Zaharie logofăt şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină în sat la Frăsinetul de Cîmp, însă toată partea lui Badul postelnic şi a jupaniţei Anca din Balomireşti, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul.
       Pentru că această ocină mai sus-zisă, ea a fost de moştenire a lui Radul postelnic şi a jupaniţei lui Anca. Astfel întru aceea, Radul postelnic şi jupaniţa lui, Anca, ei au vîndut această ocină, care s-a zis mai sus, lui Miho comis, fratele lui Mea, pentru 66 de galbeni toţi gata. Iar după aceea, lyi Miho comis [comis] i s-a întîmplat vreme de moarte şi s-a îngropat trupul lui la sfînta mănăstire numită Bucuveţ şi a dat Miho comis şi această ocină din Frăsinet sfintei mănăstiri pentru sufletul lui. Iar cînd a fost mai pe urmă, călugării de la sfînta mănăstire au făcut schimb cu jupaniţa Voichiţa, jupaniţa lui Mea comis, de a dat jupaniţa Yoichiţa sfintei mănăstiri toată partea lui Mea comis din sat din Diia, pentru că a fost satul Diia mai aproape de sfînta mănăstire, iar călugării au dat jupaniţei Yoichiţa ocina din Frăsinet, ocină pentru ocină. Şi s-au tocmit de a lor bunăvoie. Iar <după aceea >, jupaniţa Yoichiţa a dat această <ocină> mai sus-
zisă din Frăsinet zestre.......................ginerelui ei, Dima postelnic
..........Iscrul şi Zaharie <şi> Preda . . . .această parte de ocină . .
de la mama . . . . şi de la jupaniţa lui, Cătălină..........aspri gata. <Şi>au
vîndut Dima postelnic şi jupaniţa lui, Cătălină, această ocină, care s-a zis mai sus, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus, din jos şi dinaintea domniei mele.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Dima postelnic şi al jupaniţei lui, Cătălină, de vînzare, la mîna lui Iscrul şi a lui Zaharie şi a lui Preda, cu mulţi oameni buni martori, anume : din Oteteliş, Stroe postelnic şi din Bălceşti, Giura şi Calotă şi din Măniceşti, Ion logofăt şi din Titoiu, Crăciun logofăt şi din Diiculeşti, Pîrvul şi Pascul şi din Prejvă, Zaharie.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Iscrul şi lui Zaharie şi lui Preda, ca să le fie ocina care s-a zis mai sus de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Jiului şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi Enache mare vistier şi Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Conda mare comis şi
50
www.dacoromanica.ro
Costandin 1 mare paharnic şi jupan...............2 mare postelnic. Şi isprav-
nic, Yladul mare logofăt.
       Şi a scris Stancul logofăt în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 18 zile, de la Âdam pînă acum în anul 7138 <1630 >. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Cozta, XXIV/9.
          Orig., htrtie (42 x 28), rupt, pecete timbrată, stricată.
          Copie slavă, ibidem, ms. 712, f. 340.
          Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 215, f. 301—302 şi 215 bis, f. 15-17.
                                          27
1630  (7138) ianuarie 19.
            Dumitru vornic vinde fiului său Bunea logofăt ocină şi rumâni in Grădiştea.
      t Jupan Dumitru vornicul scris-am zapisul mieu, ca să fie la mina fiiu-mieu Bunei, cum să se ştie căi-am vîndut ocina de la Grădişte de priste tot hotarul, cît am fost ţinut eu, şi cu toţi rumânii, derept ughi 200. Şi rumânii anume : Dragomir Cherancea cu feciorii lui i Vîlsul cu fraţii-şi i Dobre meşterul i Neagoe i Dragomir Viiariul i Cătăramă i Neagoe pîrcă-labul. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe. Şi el încă să mă caute pînă la moartea mea. Şi să-i fie lui moşie neclătită şi nemenilea de neamul mieu să n-aibă în treabă cu acăste moşii. Iar cine se va ispiti a face într-alt chip, să fie proclet şi blăstemat de 318 otţi ije vă Nechii.
      Şi au fost mulţi boiari cînd i-am vîndut această ocină, anume : Ianache vtori postelnic şi Ghiurman frate-mieu i Vasilie nepotu-mieu i Tudor comis i Necula peharnic i Ned&co căpitanul i Coman ot Sminov i Dălea ot Budăni i Micul ot Bud6ni i Micul ot Bereşti i Neagoe i Trifa slu-jer i Yoico ot Mogoşeşti.
      Şi am scris eu, Badul postelnic, fecior lu Staico vornicul. Pis m^seţa ghenarie 19 dni, vă leat 7138 <1630 >. rlavaxi^ 7roffTeXvY)xoţ3             Nedelco căpitan5
Ghiurma logofăt NixoXoc4
           Bibi. Acad, CCCXCIX/29.
           Orig., hlrtie (30 x 21,5), 11 peceţi aplicate.
       1 în acest timp mare paharnic era Vasilie.
       * Loc alb.
       * Ianache postelnic.
       4 Nicola.
       4 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
51
28
1630  (7138) ianuarie 20, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Cîrstea pîrcălab ocine la Biro-slâveni.
       f AITaoctTin bojkYho, Iw flfwH BOfBOAd h rocnoAHHE b"ecwh 3f«Af &rrppwBAd-<XYhc>koi, CHHk BMHKdro h np'fcAOKpdro, noKOHHHdro Iw IJIfţdH BOfBOAd- A‘*k<jt rocnoACTBO aih cY» noBf AfcHYf rocnoACTBd aih Kp'kCTfB np'BK'EAdE wt .. .x h cec chhobh ch, fAHiţHKt Eorh A1P0BdX’, HKOJKI A<> «8 KT WMHH8 8 EHpOCA'EB'feHH, dAH WT WMHHd npfAfK EdpB’BdAB’E, WT nOAlO H WT IU8AI H WT BWA H WT C8X H BTiCdX BHHOrpdA^ MT» fCT EHA CETBOpHA TodAfP, WTEl(8 TpH$fK H WT (I8cb8aY> Kdpt fAHKd Cf XtHT HSEpdT WT no B'ECWAI XOTdpWAI, IIWHBKf fCT IJOKSnHA Kp’ECTk np’EK’EAdS cY» BHIljf pfMfHd WMHH8 WT HdA TpH+d, KH8K8 EdpE'hdAB'E WT EHpOCA'EK-bHH, 3d xîT dCnpH rwTOBH. H fipOAdd WH CkC 83HdHYd B^CbAl EpdTYdAI iro H CEC 83HduYf n0p8A(HY( HA\ H C*KC 8SHJHYd /^pjrOAUipWB H AJHWB> 3fTH 8HKOAI CH IIpfAfH EdpB'kdAE'E.
       H ndK nwK8iiHA KpECT-k np'EK'BAdK 7 jrpf 3j auctw : fAHHoro 8 a8hke no koa 8aa»h non(B ţlwpi, Ât sa iuiuh, a AP^ro amctw kt 8 $8ha8a Ctjheb, AP8ro
AlfCTO (CT 8 IIOAtO KdAMHfB, APSrO AlfCTO fCT 8 EpOA Hd--------2, AP#™ AlfCTO 8 A\f»AO
BAdTf, WT HdA Ap^HM WT EHpOCAEK-kHH, Sd x7 dCnpH rwTOBH.
       H niK iiok8iiha KpECT-b np’EK’BAdK 7 arp8 Sd aikto hj Ebsaa h Aact cec TAdB8 8 nEp, WT HdA KoCTfe WT EHpOCAEB’bHH, Sd 7 denpH rwTOBH.
       H ndK I10K8I1HA KpECT-b np’BK’BAdS WT HdA EpiAd KpdCTdWTl^S 7 drpf SA aucto kwa o^aaiYh nontH ţtopfB, wt 8aa\h a®PH 8 8aaah, d AP#ro aiicto wt Hste^Sc
AOpH 8 EkATfeHH, 3d TAA dCnpH TWTOBH.
       H ndK noKSnHA KpBCT-fe np’BK’BAds 7 drp8 Sd aucto 3d 7 ndUiH npts noAioBH ^fT’EHSfBH WT HdA HtXOf HioXSA 3d. . . .2 denpH POTOKH.
       H ndK a^ kt Kp'ECTfB np’BK’BAdE 7 arp8 Sd aucto no kwa BESAdHd koa
nptAd, nOHOKC fCT flOKSflHA KpECT-b np’EK’BAdK WT HdA A81^ H WT (yTdH, 3d p» denpH TOTOBH.
       H ndK noKSnHA KpkCTfc np’BK’BAds 7 aucto wt HdA G3mio a®PH 8 stAiHHK ero> WT HdA (^TdHMIOA nOnEBH H WT BH8K0AI CH IdHIO, 3d TH dCnpH TOTWBH.
       H ndKHJKi noKSnHA KpECT-b np’EK’EAds wt HdA Gtehha’e 7 drpf Sd a\(cto: 8 KSp'ETSpH Sd 7 ndUJH H A<>CT CEC TAdB8 8 AtfCTO AP’lirHl,0E, AP^rO AUCTO CEC TAdBA 8 8AA\YH EA’ECdHWB, Sd TA dCnpH TWTOBH.
       H ndK nOKSnHA Kp'ECT’b np’EK’EAdE WT HdA HfKOAd 7 AUCTO oy K8p,ET0ypH> KOA KpEHr8A Ep’EH3dpdpiOAOB, 3d T dCnpH TWTOBH.
       1 Loc alb In original (semnalare In copie).
       aLoc rupt In original (semnalare In copie).
52
www.dacoromanica.ro
       H ridK \i ICT Kp-KCTfK lip'kK'kAdS B AUCTOKI, IAHH AMCTO Hd dSHKE, d AP#™ ICT np(3 ÎKT», IIOHOKC ICT IlOKtJnHA Kp'kCTt WT HdA TodAlp 3d y denpH TWTOKH, d/tH aa ci SHdlT: Hd aShkti c8t 71 3d ndiiiH, d npi3 JKY» c8t m 3d riduiH wt EdAt 3Ad K*K Hd A^A, npC3 KpTiHOdl.
       H IldK 4A ICT Kp-KCTIK lip'kK'kAdS WHHHOy 8 EHpOCAkBtHH, BTiCjf WHHHA TodAipoR HirpiB Hd aShk-k h npi3 /KT» Hd a^a h cec B-kcdX BHHorpdAd wt iiSckSah H WT no B'kC XOTdpWAt, NWHfîKf ICT nOKSllHA Kp'kCT'fe lip'kK'kAdS cT» KHIJII plHIHd WHHH8 OT HdA TodAlp HirplK WT EHpOCAOKtHH, 3d xdjf denpH rOTWKH.
       H ndK noKoynHA Kp-kCTt npkKkAds 7 drp8 3d amcto 3d kî ndui:t oy 4>8ha8a GtOIK WT HdA ,\KH8h8A h WT »<AA> ■ ■ ■ . 2 3d pAt denpH rOTOKH.
       H npoAdAcX cYi bhuji pihihh a»a'i’i hhXhi whhhi h amctobi bhiui pmiHH,
WHH 3d CBOHAt A®&P® BOA», BI3 HHIAHd CHAOCT H CkC 83HdHYl B'kCtA\ AUNdUiOAt WT TOp H3 A®** H WT WKp-kCT AUCTOAt H WT IiptA TOCnOACTBd A\H.
       H KHAtXOA\ TOCnOACTBO AtH H 3dllHC WT pbKd WT HdA B'ECHX BHUII pmiHH a»aT*) 3i npoAdHfi, Hd p8Kd KpkCTiBH iip-kS-sAdE rkc a\hosh A®spi a»aH ckiahtiaTi HdnHCdHH oy 3dllHC, KOTOpYH ICT BHA TOrAd ICT nOKSlIHA, Hd HAM :     WT EHpOCAkBlipH,
,A,8A\HTp8 <lHHTtH8A H BAdA^A H GdBd H ,A,dTKO H ©TIIldH H CyTdH B"kr8UI H Tlprl H EpdTd H Kp-KHIOH H flAlKgl H ^dHMIOA H ©T-kHMATv H GtOI3 H IIpkKljA EtvCTiOBH H CTdH KpdC-TdB"Kl^ H ©T-kHMATv flHHTtHSA^H AtHOSH A«Kpl A»Al*> OKI HI CO\’T IIHCdHI 3AI B"k Tdl KHHrlJ.
       Giro pdAY aaa®X cikA\ rocnoACTBO AtH KpkCTiBH npkKkAdESA, hkwjki aa ■ ■ ■ ■ 2 WHHH’K. ... 2 H Eli wXdKlJ HAt H CHHOBWAt H BH$KOA\ H MptKHiiH3T0A\ H HI WT KOrOÎKAW HMOKOA'fcSHAtO, n0pH3A\0 TOCnOACTBO A\H.
       GllKI CBIaTtIAYI nOCTdBAtiA\ rocnoACTBO AtH: JKSlldH ÎBdlllKO BIAHKYh EdH KpdAIBCKH H >K$lldH XpHSd BIAHKYI AKOpHHK H WSlldH EAdA^A BiAHKYi AWrOjjSIT H
WSfldH......2 H MSlldH AIhXo BIAHKH endTdp H >K$ndH AIoyUldT biahkTi ctoahhkU h
MSlldH KoHAd BiAHKYi KOAtHC H MSlIdH BdCHAYl BIATkYi niXdpHHK H HtâlIdH BAigdHAPH BiAHKYi nOCT'kAHHK. II HCnpdKHHK, IKSlldH BAdA^A BIAHKYh AWrOiJilT.
       H HdAtd3dXoAt dS'k, 4i^‘HHTP°V rpdAld<THK> Bk HdCTOAHH TpdA^ SOBIAtdTO E$K$* pIljiH, AVfcCII(d riHdpYi ir AkHH H WT JlAdAU AAHM A* HHH'k B-K drw IIHCdHTl tihihYa AtTWA\ Bk AtT xSpAH H d WT pWKA'CTBd XpHCTOBd xdjfA.
       + Iw iIiwhiv KwiBWAd, aOaoctT» eo>kTio rocnoAHH.
       + Din mila Ini Dumnezeu, Io Leon voievod ^i domn a toată ţara Ungrovlaliiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cîrstea pîrcâlab din . . . .3 şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Biroslă-veni, însă din ocina Ini Preda Barbăalbă , din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi toată via ce a făcut-o Toader, tatăl lui Trifa, şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Cîrstea pîrcălab această mai sus-zisă ocină de la Trifa, nepotul lui Barbăalbă din Biroslăveni, pentru 2000 aspri gata. Şi a vîndut el cu ştirea tuturor fra-
       1 Probabil:   ; confuzia copistului, care a transcris 7 (1) In loc de "Ă (30).
       2 Loc rupt.
       3 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
53
ţilor lui şi cu ştirea rudelor lui şi cu ştirea lui Dragomir şi a lui Dan, ginerii unchiului său Preda Barbăalbă.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab 5 ogoare de loc: unul în luncă, pe lîngă Ulmii popii Giura, 40 de paşi, iar alt loc în Fundul lui Stoia, alt loc este în Cîmpul Pietrei, alt loc este în vad la ....* 1 alt loc între bălţi, de la Drăghici din Biroslăveni, pentru 1000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab un ogor de loc la Bîzda şi dă cu capul în păr, de la Costea din Biroslăveni, pentru 200 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab de la Preda Crastaotţu 2 2 ogoare de loc : lîngă Ulmii popii Giura, din ulmi pînă în ulmi, iar alt loc din Cetă-ţuie pînă în Bălteni, pentru 340 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab un ogor de loc de 20 paşi peste cîmpul Cetăţuiei, de la Neagoe Ciuhul, pentru . . . -1 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Cîrstea pîrcălab un ogor de loc lîngă Bîzda, pe lîngă Preda, pentru că a cumpărat Cîrstea pîrcălab de la Duţul şi de la Stan, pentru 170 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab un loc de la Ociu pînă la bordeiul lui, de la Stanciul al popii şi de la nepotul său Ianiu, pentru 350 aspri gata.
      Şi iarăşi a cumpărat Cîrstea pîrcălab de la Stănilă 2 ogoare de loc în curături, de 30 paşi şi dă cu capul în locul lui Drăghici, alt loc cu capul în Ulmii lui Vîlsan, pentru 330 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab de la Necola un loc în curături, lîngă crîngul Brînzararului, pentru 200 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Cîrstea pîrcălab 2 locuri, un loc la luncă, iar altul este peste Jiu, pentru că a cumpărat Cîrstea de la Toader, pentru 400 aspri gata ; însă să se ştie : la luncă este ls pas, iar peste Jiu sînt 40 de paşi, din Valea Bea spre deal, peste Cîrcioae.
      Şi iar să-i fie lui Cîrstea pîrcălab ocină în Biroslăveni, toată ocina lui Toader al lui Negrea, la luncă şi peste Jiu la deal şi cu toată via, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Cîrstea pîrcălab această mai sus-zisă ocină de la Toader al lui Negrea din Biroslăveni, pentru 1600 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Cîrstea pîrcălab un ogor de loc de 25 paşi, în Fundul lui Stoia, de la Dănuţul şi de la . . . .x pentru 140 aspri gata.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinele şi locurile lor mai sus-spuse, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna tuturor acestor mai sus-spuşi oameni la mîna lui Cîrstea pîrcălab cu mulţi oameni buni, martori, scrişi în zapis, care au fost cînd a cumpărat, anume : din
       1 Loc rupt.
        1 Probabil transcriere greşită In loc de „Crastavăţ”.
        * Probabil 30; confuzia copistului, care a transcris 1 (7) In loc de 30 (7).
54
www.dacoromanica.ro
Biroslăveşti, Dumitru Linteanul şi Yladul şi Sava şi Datco şi Stepan şi Stau Băguş şi Gherghe şi Brata şi Crăciun şi Alexe şi Danciul şi Stănilă şi Stoia şi Pîrvul al lui Văsiiu şi Stan Crastavăţ şi Stănilă Linteanul şi mulţi oameni buni, care nu sînt acrişi aici in această carte.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Cîrstea pîrcălabul, ca <să-i fie de >1 ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de ni* meni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craio-vei şi jupan Briza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan . . .x şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 250-252. Copie.
          Cu o trad.
                                           29
1630  (7138) ianuarie 20, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină în Bonţeşti, jud. Ilfov.
       t dÎHAorrYfio gokYeio, Iw Acwh ko{boaa h rocnoAHH’K bilcoh scaiah Jîrrppo* BAdXYHCKOf, CHHt KEAHKdrO H np-feA^parO, nOKOHHHdrO Iw IJIu|MI4 KOEKOAd. AaK4T rocnoACTKO a\h cYf nosMCiiYf rocnoACTBa a\h nouTfHHOMS BOA-fcpHHS rocnoACTBa aih JKSndH A&UHTpS A8AfcK8rt KTOp'lH BHCTYiap H ChC CHHOBH CH, CAHU,(A\ Eorii AapOKaX, QKOHtf Aa ^8 tCT W4HH’K BTi CfAO >KSndHHU,(K OnpHHfK 8 EoHU,CipH, K"K CSACTKO 6aI<0K>, AA H CfJKfHH PKT, WT 110 A IO H WT KSAId H WT BOA H WT CtA<WH4« CfAOB, WT nOCBSAY, Kapt f AHKd Cf It{T H3GpaTH WT HdA B*hC JfOTdpOA».
       IIoHfJKf fCT nOKSnHA BOA'kpHH rOCflOACTKd A\H A8<WHTp8 BHCTYiap <C>tA0 TliTapSA wt wSnaHHita COnpHHa, b-k a^hY( noKOHHHaro Pi^yM bocboa, k"k np-KEa rocnoACTBO, c-kc CBaKaX wuhh-k h ckc bc^hhh h ckc b-kc ÎToaokom wt nocs8AY, sape <AHKa et XtHT H3BpaTH WT no B-KC JfOTapOA», B-KC no H0BU.H rOTOBH. fi nOTOM,
       1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
55
KtAJ fCT EHA k-K AMlY< IÎA<g4HAp8 KOIKOA, CHH4 IaYbUI EOIEOA4, K-k npivKOi rOCflOACTBO, TlHBlYl AtTOAt xSpKS, 4 EOAlspHH POCIIOACTEO AIH /^8 WHTpS BHCtYtip, IVH iCT HAI4A np8)f
npiA flAigdHAPk boiboa PMY op 34 cixihH 34 whhhtv wt ciao T-kT4p8A ckc (ahn-k AopoE4Hiţ8, no haii A^tko h c-kc jkiha ipo; KaivA4E h c-knptuii ci 34 ahi*8 npiA UitigaHApS koikoa, 8 biahkYh ahkjh. Tahci aocthpaa ict 34KOH4 h cSjkaihYa, Ţipi c8t B*k3HAI4A AtTKO A»POEJH1^8a cYH OP 34 CIJKIHH WT W4HH4 CIAWB T"kTjp8A. H CkTBOPHA ICT flrtlgdHAPS BOIBOA ASAIHTPOB EHCtYbP KHHP4 rOCnOACTKO IA|8 M B-kS-HAI4IT WT WTTv4ICTK4 %8niHHIţiK OnpHHIB WT fi-kH4il|IH cYH OP 34 CBKIHH Si W4HHTv, Ai ICT WMHH-k PJAY WMHH-k, K4KO ICT BHUIi nHC.
       H iuk AA ict EOA’kpHnS rocnoACTBO aih xSiuh ASaihtpok A8aick8a bhctYbp wMHH-k 8 EoHiţnjiH, imkhjki wt ciao jkSmhmuik OnpHMB chkihh îT wt nocs8AY H WT H4A B-kCOM JfOT4pOAI, B4PI IAHK4 Ci XtIT HSEpjTH. IIoHOKi cYH KHUIi piNIHH *H CIHCIHH 34 WHHH'k, WHH ICT EHAH AHflC8K4A WT W4HH4 CiAWB T*kT4p8A, H4 BP'kAM K’kAA ICT AtlpHA W4HH4 CIAWB T'kT4p8A. T4>KI ICT EHA B-k3HAI4A cYH CI2KIHH 34 WHHITk WT CIAO WT E-kHMIipH, l>KI C8T BHUII PI4IHH pKT WT AiA >K8(I4HHI^IB QnPHHIB. ă OOTOAI, KTwA^ ICT EYw npH A^uYl EAlg4HAp8 KOIKOA, CHH4 P4AVA4 BOIBOA, B'kSHAIUA ICT T8AOP CTOAHHK K'kCaX Al'' HCSrUHHHIK GSnpHHIB WT fi-kH4il|IH, Ţipi ICT H3K4AHA T$AOP CTOAHHK WT CIA H no }KHTlAHHlţ4 ©npHH4 H no ,A,8AIHTp8 EHCtYBP. H B*kSHAUA ICT T8AOP CTOAHHK cYH pKT 34 CiftlHH WT E-kH4fl{JH K'KCaX’ A^ OnpHHIB H WCT4A ICT EOA-kpHH POCnOACTKO A\H A,8a|HTP8 bhctYbp EIS WMHH'k.
       Tajki 4 noTOiH, A,8aihtp8 bhctYbp, wh ict nouiiA 8 a«k4h npfcA âAig4HAP8 K0IK0A4, CHH4 P4A\'A4 BOIBOA4, Ţipi B kCnpOCHA ICT WT WT-kNICTKYi K8ll4HHIliB GDnpHHlH cYH pî<r 34 COKIHH, W4HHT, P4AY W4HH"k. H CkTBOpHA hX ICT POOIOACTBO IAl8 KHHP4 POCHOACK4, K4K0 Ai HX AP^^HT ,A,8a|HTP8 KHCtYbP W4HH"k 8 CfAO 8 fioHIţilJIH 8 CIAO ?K8n4HHIţlB OfipHHfH. <H> BHAtXoAl TOCnOACTBO AIH KHHPA fl0K0HHH0A\8 P4A\'A4 BOIBOA H KHHP4 4IA8 CH fLllg4HAp8 BOIBOA, K4KO Ai 83HA44IT ,A,8aihtp8 bhctYbp cYh ppk 34 cemehh 34nA-kuo k-kc wt cia wt Eohi^hiih, Ai k8a*
W4HH-K P4AY W4HH-K.
       Ciro P4AY, a^A0^ c-kiM H rocnoACTBO <mh no4TiHHOA<8 EOA-kpHHS rocnoACTBj aih ?K8n4H ,&,8aihtp8 bhctYbp, bkojki ai haut aP^^th ci cYh pier 34 cixihh wt cia
WT EoHIţilJlH, P4AY OP 34 CIJKIHH WT TtiT4P8a, 4TO ICT EHA K*k3HM4A A.4TK0 A^PO* E4HI^8A H P4AY Tl)f ÎT 34 CIKIHH 4TO ICT EHA 83HM4A T8AOP CTOAHHK WT CIA WT fi-kHHHJlH, BKOJKI Ai ^\8 ICT W4HH*k, A^A^HO H Elk W^4E CHHOBOAI H KH8K0AI H nP'feK-H84ET0AI H Hi WT KOPOJKAO HlnOKOA’bEHAlO, nopH3A\0 POCnOACTSA AIH.
       GlKE oyso H CBIAITIaYH nOCT4BA’blA\ POCnOACTKO MH: }K8n4H Ibauiko BEA E4H KP4AEBCKYH H >K8n4H XPHS4 BIA A^P^KS H >K8n4H Ea4A8a EIA AWPW^SIT H }K8n4H 6h4KH bia bhctYbp h »8n4H iHhXo bia crvmp h >K8n4H dJ8ui4T kia ctoahhk h ?K8n4H KohAI bia KOAIHC H >K8n4H &4CHaY| BIA nlfopHHK H X8n4H flAig4HAPH BIA nOCTEAHHK. H HCnp4BHHK, EA4A8A BIA AOPO$fT.
       H H4nHC4X 43, Affl’kA'IT AOTOijslT, B*k PP4AY E8K8pil|IH, AltCflţA PIH84PI ÎT ABHH H WT flAiMi, K’k A^T xSpĂH.
       ţ Iw Aewh bwibwaA aihaoctYeio eojkYiio pocnoAHH-k.
56
www.dacoromanica.ro
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi fiilor lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul jupaniţei Oprina, la Bonţeşti, în judeţul Ilfov, însă 123 de stînjeni din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
      Pentru că a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier satul Tătarul de la jupaniţa Oprina în zilele răposatului Badul voievod, în prima domnie, cu toată ocina şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, tot pe bani gata. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, în prima domnie, cursul anilor 7126, iar boierul domniei mele Dumitru vistier, el a avut pîră înaintea lui Alexandru voievod pentru 73 stînjeni de ocină din satul Tătarul cu un dorobanţ anume Datco şi cu soţia lui, Ylădaia, şi s-au pîrît de faţă înaintea lui Alexandru voievod, în marele divan. Astfel l-a ajuns legea şi judecata de a luat Datco dorobanţul aceşti 73 de stînjeni din ocina satului Tătarul. Şi Alexandru voievod i-a făcut lui Dumitru vistier cartea domniei lui, ca să ia din moşia jupaniţei Oprina din Băiceşti aceşti 73 de stînjeni de ocină, ca să fie ocină pentru ocină, cum e scris mai sus.
      Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Dumitru Dudescul vistier ocină la Bonţeşti, tot din satul jupaniţei Oprina, 50 stînjeni, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Pentru că aceşti 50 stînjeni de ocină mai sus-zişi au lipsit din ocina satului Tătarul, în vremea cînd s-a măsurat ocina satului Tătarul. Astfel a luat aceşti stînjeni de ocină din sat din Băiceşti care sînt scrişi mai sus, 123, din partea jupaniţei Oprina. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Kadul voievod, Tudor stolnic a luat toată partea jupaniţei Oprina din Băiceşti, de a scos din sat Tudor stolnic şi pe jupaniţa Oprina şi pe Dumitru vistier. Şi a luat Tudor stolnic aceşti 123 de stînjeni din Băiceşti, toată partea Oprinei şi a rămas boierul domniei mele Dumitru vistier fără ocină.
      Astfel după aceea, Dumitru vistier s-a dus la divan înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod, de a cerut din moşia jupaniţei Oprina acei 123 stînjeni ocină pentru ocină. Şi i-a făcut domnia lui carte domnească ca să stăpînească Dumitru vistier ocină în sat la Bonţeşti, în satul jupaniţei Oprina. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Badul voievod şi cartea fiului său Alexandru voievod, ca să ia Dumitru vistier aceşti 123 de stînjeni deplin, toţi din sat din Bonţeşti, să fie ocină pentru ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Dumitru vistier, ca să aibă a stăpîni aceşti 123 de stînjeni din sat din Bonţeşti pentru cei 73 de stînjeni din Tătarul, pe care i-a luat Datco dorobanţul şi pentru acei 50 stînjeni pe care i-a luat Tudor stolnic din sat din
www.dacoromanica.ro
57
Băiceşti, ca să-i fie ocină, dedină şi ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic . Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      j- Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., XLII/57.
         Orig., htrtie (42,5 X 29), pecete timbrată.
                                          30
1630  (7138) ianuarie 20, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Preda spătar din Albeşti nişte ţigani, în urma unor judecăţi.
       t dÎHAOCTYfW G0>KYfw, Iw fliWH roiroaa h rocnoAHHK r-rcoh siAtAi cfrrppo-R/UXYHCKOf, CHHTi RiAHKArO H nP’kA^P'*™ H nOKOHHHAPO llV IţIi$4H ROIROA4- Ar4K4T rocnoAcrRO a\h cYkj noRiA-feHYi rocnoACTRj a\h CAoyr rocnoACVRA a\h IIpiAiB cnaTap
WT ilAEfipY H CkC CHHORH CH, tAHIţHHti Eor"k A4P«BaX, taKOJKi               A\8 fCT fAHH
aiţHraH, no hau GDnp-fe iţHran, spaT Koes iţHranSA, ckc r-kc MHA-feA iro h ckc chhorh iro, Gtah h XaAiiHra, noHiJKi fCT Tor ipiran GOnp-k, sHUii nHC, kha fCT sa a^aIhho IIpfAfK cnaTap wt ma poAlTMi hai.
       Tanti, KTs.Aa ict bhaJ k-k a^hh niipsan rosroa, kha sct paSA’kAHT EaAfc cnaTap, Eaijia lipiAiB cnaTap, ckc PaaY'' RHCTYrap, 8hkoa\ ch, R-kc-kX A^A^i h iţHraHH h kha iCT pasA^AHT TorAa H cYw RHinf piniHH 's iptranH. Tan«, npiASMH ca fânpk HHraH 8 am IIpiAiB cnaTap, chhti EaAiB cnaTap, a Kora, BpaT GOnptR iţHraH, wh ict bha npiASMHA Ha PaAY^ khctYhp. fi noTOAi, no pa3AiA«Yi WRfA\ ipiranH h a A^A^ORi hai, npHASMH ca EaAis cnaTap, wti(8 IIpiAiB cnaTap, ckAtp’hT, aPaAY^ khctYhp bha iCT npHTiCHSA no Tor i^Hran, fânp-fe, RHinf nHC, KOf fCT bha EaAiB cnaTap.
       Tanti, KiiAa kt bha r*k akhh flAigaHAPi* ROiROA, chha noKOHnnaro IaYbuj EOfROA. 4 IIpiAa cnaTap, chh-b EaAiB cnaTap, ivh K’kSRHraA np8X paAY cYi bhui{ piMiHH iţHranH h cknp-kuii ct sa ahi(S ckc IIpiAa CASntip h ckc EpaT iro, GTpoi nOCTfAHHK, CHHH PaAY^B RHCTYiap IVT rpfMH, np^A dAiăaHAP^Y BOiROA’ CHH’K iAYiaill KoiROAa* H cntţH nAaKauii ct IIpiAa cnaTap np-kA rocnoACTRS iA\8 KaKO ci iCT bha npHASMHA Tor iţHraH, fânp-k i^HraH, 8 A^ToaHYa EaijioAi ch EaAiB cnaTap. Taxtt, aijit
58
www.dacoromanica.ro
flPHAttaHA CI HAI C'kAlp'kT, A WH ICT BHA WCTAA AMA, SJ CkCIţS, A PAfi\A KHCTYBP
eha ict npHTicHSA no Tor iţHrjH ©np-fc, khuii nHc. R-k toai, flAigaHAPS koikoa paiaaX h coyahX no npaKA$ h no sakoho, K8nHO>Ki ckc K-krkAiH noHTtHHAiH npaKH-tIaYi rocnoACTKU fAioy h bha hctihctbokja rocnoACTKO iai8 kiaam aoepo, ckc btic AHBanoAi, kjko ict bha HptAlR cnaTap sa a^aVhho ivt HaA saipoAi ch Eaaik cnaTap wt paSAiAinYi hai. Ta»! ict wctaa IIpiAa ca8>kip h KpaT iro, ©Tpoi nocTiAHHK, chhh P*AYA khctYhp, wt saKwx h wt c&kaihYi wt np'kA RAigaHAP# koikoa. H KHA'kXoAi rocnoACTKO aih h KHHra sa np8X h sa wctaa Ha p8ka UpiaYh cnaTap, nonOKi ICT H-feCT BHA HMAA IIplAA CA8>Klp H SpaT Iro, GtPOI nOCTIAHHK, HHIAHa TP'fcBtS CkC
cYio i^HranH ©np-fc, khuii nHc.
       H naK a<* kt ca8p rocnoACTKa aih IIpiaYh cnaTap irkKoi iţHraHm, no haii Rohka u,HraHKa ckc A^WiX *h H ^okYa ckc a^WI^ ihX, AMup-fcX P8n« iţHraHHtK. IIohijki cYi khuii piMiHoy u,HraHK8, P8na, shaa ict A,paroAiHpoK nocTiAHHK wt CiipaTa, Tawi ict eha nocaraA Ţipi ict kiiSHama iahh aiţuraH EaAiK koaihc, no haii . . . *. R EaA'fe koaihc, a(A IIplAlK cnaTap, wh ict eha hama lAna aiţHraHK#, no hau Gopa, Aiiipipa ©npiK Tp&|muj8a iţHraH, no iahh i^Hrau, ua hau Koctahahh, Ţipi ict ci 8TAKAIHA EaA'fe KOAIHC CTiC ^parOAlHP nocTiAHHK, Ţipi ICT WCTAKHA HHPaHKTk paAY iţHrauKS. TaiKi a noTOAi, no ckAtp-kTH EaA» cnaTap, caipS IIpiaik cnaTap, a APjro~ AIHP nocTiAHHK, WH ICT BHA KlkSHAiaA H no A^iPt PSnlK U,HraHMfK, Ţipi ICT AP’UKM H u,HraHKa hai h aP^aa h umpahmi Ta sa npoAUHlHHYi.
       il noTOAi, KtAa ict eha K-k AhNH flAiganAPt koikoa, chhti ÎaYbiu koikoa, <* nPfAa cnaTap, wh noAYpaA np8X ckc /HhXaio nocTiAHHK wt CtpaTa h cknp-fcuit ci sa AHiţS. R-k toai, RalgaHAP'K koikoa «-fccT K-fcpoKAA, ah8 ict aaa k" EOA-fcpH wt npiA POcnoACTKS iai8, no hau IaYi ab°Phhk wt KopHiipY h H-fcroi nocTiAHHK wt 6*kpaTa, iaKo>K{ Aa hctihctkBit kako ict wsp-fcTaA whh ckc aSuiaaih hX. Tawi cYh
KHUII pmiHH EOA-kpH, WHH HCTIHCTKOBAAH KAKO ICT EHA npoAMHHA H AaA W ICT A,P<apo>1 2 aihp nocTiAHHK wt G"kPaTa no PSna u,HraHKa Eaaik koaihc, a EaA-fe koaihc, wh ict bha AiA no Gopa u,HraHKa ^paroAinpoK nocTiAHHK. H kha^Xoai pocnoACTKo aih H KHHra wkiai KHUII pmiHH EOA-fcpH Sa c&kaihYi, KaKO A<* AP^X<HT AparoAiHp nocTiAHHK no Gopa ckc A'K4|iPa ih> a IIpiAa cnaTap, kh8k EaAiK koaihc, a* AP^ht ATapipiX PSniH u,HpaHHiK, Kano ict eha npoAUHHA h AP&r AUT-kXS Ad hi HAtaT AIhXah c-kc IIpiAa cnaTap.
       H nan Ad ict IIpiaih cnaTap 7 iţHPanS, no hau EipM-fc, c-kc K-kc HHAtA iro, noHKKi ict top u,HpaH wh ict eha A^PosaA no EaAt koaihc Ha EpaK AiA^ ch CTan K'kASr'kpHu.iK c-kc top i^ipaH. H nan Ad ict IIpcaYh cnaTap 7 u,HraH, no hau EaAt, ckc K*kc HHA-kA iro, noHiHU ict naKHJKl ict AaP0B^ EaAiK cnaTap wt np-kA^A^ ch UauiaAYa, KOPAa ict poaYtia, h ckc au,HpaHKS, no hau PaAa. H KHA’kXoAt rocnoA-ctko aih h sanHd AiaTtpaAi ch 6tahh aiohaXYh h khhpa niipsaH koikoa haa cYi i^hpahh, sa A^PcnaHYi, Kano ict khuii nuc.
       Giro paAY, AaA°^ ckAi h pocnoACTKo aih caSp rocnoACTKa aih IIpiAis cnaTap wt AaecijiY, qko>ki a* ict cYh khuii pmiHH u,HraHH AtAYHHO H K-k wXas hai h chhokoai h khSkoai h np^kh8mitoai h hi wt kopokao HinoKOA-ksHAio, nopHSAio rocnoACTKa aih.
       1 Loc alb.
       2 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
59
       Gtftt h CKfA'rrlrtH nocTdKHX rocno^CTKo a\h : JKSndH I&ujjko kia bjh KpaackckYh h KSMH XpH3d AROPHHK H JKSniH EjU,i,\'rt BfA AOrOjJitT H MjHJKH KHCTYiap H YHhIo CIldTdp H dlSlJJdT CTOAHHK H KoH,i,d KOMHC H RjCHaYh flfXdpHHK H JKSfldH ArtfgdHAPH K(A OOCTIAHHK. H HînpdKHHK, KSlUH RaA^^A KIA AWrW^fT.
       H HMUSiXoM, A,8AUITp8 rpdAUTHK, K"K rpA^V E8K$p(l|lY, Altctlţi TfUipYt *K AhHH
H WT HA,âMi A° HHtffc, KTi A^T xIpÂH.
       ţ Iui diurn KWfKWAd, avhaoctY» eojkYio tocimahitk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro> vlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Preda spătar din Albeşti şi cu fiii lui, clţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un ţigan, anume Oprea ţiganul, fratele lui Coe ţiganul, cu tot sălaşul său şi cu fiii săi, Stan şi Halînga, pentru că aceBt ţigan mai sus-Bcris, Oprea, a fost de moştenire al lui Preda Bpătar de la părinţii lui.
       Apoi, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, a împărţit Badea Bpătar, tatăl lui Preda Bpătar, cu Radul vistier, unchiul Bău, toate dedinele şi ţiganii şi au împărţit atunci şi pe aceşti 2 ţigani mai BUB-zişi. Astfel 8-a întîmplat Oprea ţiganul în partea lui Preda spătar, fiul lui Badea Bpătar, iar Coia, fratele lui Oprea ţiganul, 8-a întîmplat la Radul viBtier. Iar apoi, după împărţirea aceBtor ţigani şi a dedinelor lor, 8-a întîmplat moarte lui Badea spătar, tatăl lui Preda Bpătar, iar Radul vistier a cotropit pe acest ţigan, Oprea mai sus-scris, care era al lui Badea Bpătar.
       Astfel, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliiaş voievod, Preda spătar, fiul lui Badea Bpătar, el a ridicat pîră pentru aceşti ţigani mai sus-zişi şi s-a pîrît de faţă cu Preda sluger şi cu fratele lui, Stroe postelnic, fiii lui Radul vistier din Greci, înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod. Şi aşa s-a plîns Preda spătar înaintea domni-«i lui că acest ţigan Oprea ţiganul, a căzut în partea cuvenită tatălui său Badea spătar. Apoi, dacă i s-a întîmplat moartea, el rămăsese mic, de ţîţă, iar Radul vistier a cotropit pe acest ţigan mai sus scris, Oprea. Intru aceasta, Alexandru voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi a adeverit domnia lui foarte bine, cu tot divanul, că i-a fost lui Preda spătar de moştenire de la tatăl său Badea spătar, încă de la împărţeala lor. Astfel Preda sluger şi fratele său Stroe postelnic, fiii lui Radul vistier, au rămas de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod. Şi am văzut domnia mea cartea de pîră şi de rămas la mîna lui Preda spătar, pentru că nu au avut Preda sluger şi fratele lui, Stroe postelnic, nici o treabă cu acest ţigan mai Sus scris, Oprea.
       Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele Preda spătar nişte ţigănci, anume Voica ţiganca cu fiicele ei şi Dochia cu fiicele ei, fiicele Rupei ţiganca. Pentru că această ţigancă mai sus-zisă, Rupă, a fost a lui Dragomir postelnic <lin Sărata. Apoi s-a căsătorit şi a luat un ţigan al lui Badea comis, anume
60
www.dacoromanica.ro
. . . .*. Iar Badea comis, bunicul lui Preda spătar, el a avut o ţigancă, anume Sora, fiica lui Oprea Trufaşul ţiganul, după un ţigan anume Cos-tandin, de s-au tocmit Badea comisul cu Dragomir postelnic, de a lăsat ţigancă pentru ţigancă. Astfel după aceea, după moartea lui Badea spătar, tatăl lui Preda spătar, iar Dragomir postelnic a luat şi pe fetele Bupei ţiganca de a stăpînit şi pe ţiganca lor şi pe ţigăncile acelea de schimb.
       Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Hiiaş voievod, Preda spătar a ridicat pîră cu Mihaiu postelnic din Sărata şi s-au pîrît de faţă. Intru aceasta, Alexandru voievod nu a crezut, ci a dat 2 boieri dinaintea domniei lui, anume Ilie vornic din Corneşti şi îîeagoe postelnic din Sărata, ca să adeverească cum vor găsi ei cu sufletele lor. Astfel aceşti mai sus-zişi boieri, ei au adeverit că o schimbase şi o dăduse Dragomir postelnic din Sărata pe Bupa ţiganca lui Badea comis, iar Badea comis îi dăduse pe Sora ţiganca lui Dragomir postelnic. Şi am văzut domnia mea şi cartea de judecată a acelor boieri mai sus-zişi, ca să stăpînească Dragomir postelnic pe Sora cu fiica ei, iar Preda spătar, nepotul lui Badea comis, să stăpînească pe fiicele Bupei ţiganca, după cum schimbaseră şi alt amestec să nu aibă Mihai cu Preda spătar.
       Şi iar să-i fie lui Preda spătar un ţigan, anume Bercea, cu tot sălaşul lui, pentru că acest ţigan fusese dăruit lui Badea comis la nuntă de bunicul său Stan al călugăriţei. Şi iarăşi să-i fie lui Preda spătar un ţigan, anume Badea, cu tot sălaşul său, pentru că de asemenea fusese dăruit lui Badea spătar, cînd a fost tată, de străbunicul său Paşadia, şi cu o ţigancă, anume Bada. Şi am văzut domnia mea şi zapisele mamei sale Stana monahia şi cartea de danie a lui Şerban voievod pentru aceşti ţigani cum este scris mai sus.
       De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Preda spătar din Albeşti, ca să-i fie aceşti ţigani mai sus-zişi dedină şi ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Cra-iovei şi jupan Briza vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi Ianachi vistier şi Miho spătar şi Muşat stolnic şi Gonda comis şi Yasilii paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
       Şi am scris, Dumitru grămătic, in cetatea Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7138 <1630 >.
       t Io Leon voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., XXXIX/8.
         Orig., hlrtie (42 x 28), pecete timbrată. * 8
        1 Loc alb.
8 - e. «2
www.dacoromanica.ro
61
31
1630  (7138) ianuarie 20, Bucureşti.
             Zeon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Raău Vodă> satul Domneşti, jud. Muscel şi Pădureţ, în urma unor judecăţi.
        f <eMYaoc>tYek> cottTao, îw Acum koekoaa h PocnoAHHT» t»t»coh 3Eaiae ^rrppo-KAAHhCKOE, CHHT» KEAHKAPO H nptAOKpAPO, nOKOHHHOAl îw IţlE$AH KOEKOAA. ^AKAT pociioactko aih c!e hokeaehYe PocnoACTKa aih CKtTOAiS, coîKECTKHtH aiohacthp paapo-
AEAIAPO JfpAAI GKtTAA TpOHUA, I3>KE ECT H3A0AHH KApOUlS ESKSpEipHH H WThlţS ErSAlEHA ©AHAcYE H KhCtAI HHOKWAt, EAHU.H >KHK8lţlHAI KT». WEHTtAH TOE, I3K0ÎKE fi,i AlS ECT CfffeTtH AlOHACTHp KHU1E ptX CEA» ,\OAIHEl|IHH WT C8ACTKO EMSUI<MEA> H IIaA8<PfH>. KT»C CEAO CT»C KT»COA\ XoTApOAl H C1»C R’KChX’ REMHHIH H CV KT»C XoAOKOAl WT nOA» H WT IU8Aia H WT KOAd H CT»C K0AYhHU,EX H WT CEA^AHlJlE CEAWBH WT nOCK^A H WT HAA KT»C XoTA-POAI, BdpE EAHKA CE XtET H3BpAT, WT XoTAp A<»KE fi,C> 8 XoTAp.
        IIOHEKE TOrO CEAO ,l\,0AIHEHlTH, EKE ECT BHU1E nHC, BHAO ECT 3A A^A”»8 îKSllAHH-U,EK 6AHHEH AEOPHHMACd, >K8ndHHU,a HeJUIKWB AEOPHHKSa WT rOAEl|IH, A“W npEKIO WT
PoaYteah eh. Il noTOAi, kt»aa ect bha kt» amM noKOHHHOAiS AIhXhek koekoa. no CT»A\pT»TH HbAUIKOB AboPhhk> i >KHTEAHHl^d ErO, 0AHHA AEOpHHMACA, npHASMHAO ct C8T KptAIE, TEpE ECT BHA RTiSHAIAA WT nOKOHHHArO AlHXHt KOEKOAA xîT SA 5KHATH, BT»C HORlţH, A & HX npOAlEHHT KT» &8rrppT»CKd 3EAIA6, A<* HX CKTKOpHT R*KC ÎKHATH SA 3AAT0. ii nOTOAl >K8ndHHU,a SaHHA Akc,PHHMACA, WHA ect keatokaa teJT hoki^h RT»CH no TpEEOKE EH, nOHEKE K’KcXoillET A<* CKSnHTH EAHH CEAO WT &8lTp’kCKd SEAIAE, MTO ECT EHA AIHAOKAA SA npEKIO no Al8>K EH }K8nAH HbAIUKO AK0PHHK8i'. A nOCAEX, H<8nAHHU,A 6aHHA AEOPHHMACA, WHA ECT DAEA H KEATOBAAH C8T R-KCHjf HOKIţYH. Ta>KE KT» TOAI, nOKOHH-HAPO dlH^H-k KOEKOA, POCnOACTKd EPO KT»3HA\AA ECT CEAA H AlţHrAHH H AIHOPE A^A^Ht WT HtfndHHIţd 6AHHA Ak°Phhi|‘1c‘i> PM^ TEX xlT SA >KHATH WT HOKIţH. H BT»3HAUA ECT AlHXut KOEKOA CEAO jV,0AI\H6l|lYH PAAY xT SA 8rH, TEPE c8t H nOAlHAOBAA CT»C CEAO ^VomheiiiYh no ckIeta aiohacthp Xpaai GKtTaa TpoHiyK. H wt TorAd kt»c aP^^aa ect kaa8pepYh CEAO /^oai\hei|iYh ct»c aokpoai AltnpHO.
        il noTOAt, kt»aa ect eYw npn a^hYe Hah8ahap8 koekoa. chha H ah a ui roekoa,
A EP8A«Ha AUaEHtYE WT CK-kTAA AlOHACTHp JlpyflU, WH KTiSKHPoX npSX                             CEAOK
/^oai\hei{)Yh h nouiEA Ect npEA flAEgdHAPS koekoa °V keahkYh ahkah, TEpE chnptuiE ce
SA AHIţ8 ChC WThl^S EP8MEH TaHACYE WT CKlETA AltOHACTHp (xK'kTAA TpOHU,T». H CHU.E np-kUlE Er8,UEH8A AÎEAEHtYE oy AHgAH H H3BAAHA ECT H EAHA KHHPA nOKOHHHOAl IPkTpOK KOEKOA MePMEA, KAKO ECT BHA CEAO ^OAtHElJlYH 3A A^A^H0 CKtT0A\8 AWHACTHp HpgElll. nOK8nHA WT nOKOHHarO Et»CT»PAK KOEKOA h                   H npHAO>KHX KT» CBtTAA AlOHACTHp
ApPEUlCKOA\ H KAKO ECT BHA npHTECHSA SA HbAUIKO Ak0Phhk "0 CT»AtpT»TH E’KC'KpAB KOEKOA- TdJKE KT» TOAt IlAHgAHAPS KOEKOA POCnOACTBO EA|8 ECT KT»3HAIAET CEAO ^OAIHEipYH KHU1E nHC WT CBtTAA TpOHU,T», TEpE PA ECT A<M CKtTtH AlOHACTHp âpgEUl8A, A PAaY CEAO ^,OAIHElilYH, A<^ Ect E1aH§AHAP8 KOEKOA CRtTO AlOHACTHp XpAAV
62
www.dacoromanica.ro
Cb^TA TpOHU.1v Ap^ro CEAO, HA HAU ToaEIIiYh, HKE ECT bYw 34 A^A^O HbAUIKOBH AKOpHHKSA. H IVT TOrA4. WT no CTvAipivTH HlvCTvpAK BOEBOA, H'bCT nOAPTOKAA AtOHACTHpA flpgiUlSA CEAO ^OAIHE1|iYH HHKOPA45KE, TEpE C8T no AIHOPO 34 P* A"tvTH.
       fi nOTOAt, K"KA4 ECT BHA n4K Biv AhHlt flAH§4HAP$ BOEBOA> BTvSABHSAA 6CT np8X ToprdH BHBtllEX BEA Cn4T4p P4AY CEAO ToaEI|IHH H IVCT4A ECT no K4<A8>PEpHH WT GB-kT44 TpOHU.1v H BTvSHAIUA ECT TopP4H Cn4T4p CEAO TOAEl{lHH WT Ge^TA TpOHU.1v, 4 Wl*8 EP8AIEH4 WT CB-fcTA AI0H4CTHP flpPEUl, WH ECT AP'bKAA CEAO A,0AIHEI|1HH Biv CHAOCTYE H BE3 npABOCTYE.
       TaJKE K1vA4 ECT BHA Biv AMYE POCnOACTBA AtH, EPA4 A<*P*K'a A1M ECT POCnOA>v Eoriv H MhCTHTOAl IţApiO CTvC rOCnOACTBÎA 8 EaAUIKO* SEAtAE, Biv H4CT0A POCnOACTBA A\H, 4 WTIvU.8 EPSAtEHA TivHAcYE WT Cb^TA TpOHiyK, WH ECT npKUlEA npEA POCnOACTBA A\H Oy BEAHkYH Ahk4h> TEPE CIvnp-fcUIE CE 34 AHlţS CKC EPSAUHA AIeaEHtYe WT CB-fcTA AtOHACTHp flpPEUl P4AY CEAO ^OAtHEipHH. H I3BHU1E Er8AIEH8A TaHACYE Oy AHK4H KHHPH CTAPE H XpHCOABE H4A CEAO ^0A1HE1|1HH. Ta>KE Biv TOAt, POCnOACTBO AtH CTvAt rAEAdX H C$AhX no   np4BA8 H no 34K0H8 KOJKYlO, KSnHOJKE         C-KC BTvChX   nOMTEHHHAtH npABHTEAHH
POCnOACTBA AtH H A°eP* CIvAI HCTHHCTB0B4A POCnOACTBO AtH            CTvC BTvC AHBAHOAt, K4K0
CB-fcTA AtOHACTHpE HpiJEUlSA H’kCT AP^^AA CEAO ^0A1HE1|1HH HHK0PA4JKE, HH/KE HA EAHH pocnoAApiv.
       H HCBEAYtEACTBOBAA ECT npEA rOCnOACTBA AIIH BkCHX EOA-fcpHH WT AHK4H> K4K0 ECT BHA BIvSHAtAA /HH^H-fc BOEBOA CEAO A,OAtHEI|lHH WT HtfnAHHIţA 6aHH4 AboPhhiKc‘1 PAaY x"a 34 JKHATH. K4K0 ECT BHU1E nHC, H AiA* KT 8 Cb^TA TpOHll.8 WT A^^HO BptA\E. fi CB-fcTA AtOHACTHp flpiJEIUSA HtCT HAtAA CTvC CEAO ^,OA\HEipHH HHEAH4 TptBS, 4H8 ECT WCTAA EP8MEH8A /MEAEHTYE WT 3AK0H H WT C&KAMYE WT nptA POCnOACTBA AtH. (I AipEAH>KE JfOKET H3BAAHT KJASPfpHH WT flpgEUl HtKYE KHHPH HAA CEAO A,OAtHE-
       fi,A HE CE BtpSET, HS ECT AlvJKHHME.
       Cfro PAAY, A4A®^ CTvAI POCnOACTBO AtH CB-fcTOAtS AtOHACTHp XpAAt Cs-fcTAA TpOHU.1v, IAKOH{E    At8 ECT         CEAO ^OAtHEI|lYH CTvC BIvCOAt XoTApOAt H CTvC BEMHhYH M CTvC KTvC
XOAOKOAt,  WMHHTv,                A^A^0 H Biv wXaES H WT HHK0P05KA0 HEnOKOA'kBHiUO, nOpHSAtO
POCnOACTBA A\H.
       Sijjeke h sakahhahYe: no wtuiectbYio rocnoACTBA AtH, Koro hsbepet POcnoAiv
BOPIv BHTH TOCnOAApiv SEAtAH RaAUIKOE, HAH WT CpivAHMHA nAOAA POCnOACTBA AtH HAH WT CIvpOAHHKH HAIDE HAH, nO PptceX HAIDE, HAH WT HHOnAEAtEHHK, AtOAlO BH Clv HAUHEAt EOftYEAt AA nOUTETH H A* nOHOBHT H AA OyTBpivKAAET cYE KHHrA POCnOACTBA AtH. fi KOE XOKET nOnfpfT H PA3BAAHT H HcXaBHT, TOPO fi,A ECT TpivKAET H 42|W5pHC4H WT
THY CB-bTH WTktţH H5KE C8T Biv HhKEH.
       GeîKE oyso H CBEAETEaYE nOCTABHX POCnOACTBO AtH: H(8nAH Hkauiko bea bah KpAAEBCKYH H H<8nAH XpHSA BEA AK0PHHK H H<8nAH £a4A8a BEA AOrO^tET H 2K8I14H 6hAKE bea bhctYiap h AIhXo cnivTAp h eU8uut bea ctoahhk h Kohaa koaihc h RachaYe bea
nEXdpHHK H JK8n4H AaH^AHAPH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, Ra4A8a BEA AOPO^ET.
       H HAnHCdX 43, AlvirivAAT AOrO^ET, Biv TPAA8 fi8K8pEl|IH, AVkCElVi PEHApYE iT ABHH H WT AaAMA A° HUH-b TEMEHYa A-feTOAt, Biv A"bT xSPAH.
www.dacoromanica.ro
63
      fDin mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sânta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-spuse satul Domneştii din judeţul Muşcel şi Pădureţ, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu morile şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul ori cît se va alege, din hotar pînă în hotar.
      Pentru că acel sat, Domneştii, care este mai sus-scris, a fost de moştenire al jupaniţei Elinei vorniceasa, jupaniţa lui Ivaşco vornicul din Goleşti, dat zestre de părinţii ei. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivaşco vornic, jupaniţa lui, Elina vorniceasa, s-a întîmplat vremea de a luat de la răposatul Mihnea voievod 2000 galbeni, tot bani, ca să-i schimbe în Ţara Ungurească, să-i facă tot galbeni de aur. Iar apoi, jupaniţa Elina vorniceasa, ea a cheltuit toţi acei bani pe treburile ei, pentru că a vrut să răscumpere un sat din Ţara Ungurească, cu care a miluit, de zestre, pe bărbatul ei jupan Ivaşco. Iar după aceea, jupaniţa Elina vorniceasa, ea a mîncat şi a cheltuit toţi banii. Astfel, întru aceea, răposatul Mihnea voievod, domnia lui a luat satele şi ţiganii şi multe dedine de la jupaniţa Elina vorniceasa pentru acei 2000 galbeni de bani. Şi a luat Mihnea voievod satul Domneştii pentru 1000 de galbeni, de a dat şi a miluit cu satul Domneştii pe sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă. Şi de atunci au tot ţinut călugării satul Domneştii cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, egumenul Melentie de la sfînta mănăstire Argeş, el a ridicat pîră pentru satul Domneştii şi a venit înaintea lui Alixandru voievod în marele divan, de s-a pîrît de faţă cu părintele egumen Tanasie de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă. Şi aşa pîra egumenul Melentie în divan şi a scos şi o carte a răposatului Pătru voievod Cercel, cum a fost satul Domneştii de moştenire al sfintei mănăstiri Argeş, cumpărat de răposatul Băsă-rab voievod şi dat şi dăruit la sfînta mănăstire a Argeşului şi cum a fost cotropit de Ivaşco vornic, după moartea lui Băsărab voievod. Astfel, întru aceasta, Alexandru voievod, domnia lui a luat satul Domneştii mai sus-scris de la Sfînta Troiţă de l-a dat sfintei mănăstiri Argeşul, iar pentru satul Domneştii, a dat Alexandru voievod sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă alt sat, anume Goleştii, care a fost de moştenire al lui Ivaşco vornicul. Şi de atunci, după moartea lui Băsărab voievod, n-a ţinut mănăstirea Argeşul satul Domneştii niciodată, de sînt mai mult de 100 de ani.
      Iar apoi, cînd a fost iar în zilele lui Alexandru voievod, a ridicat pîră Gorgan fost mare spătar pentru satul Goleştii şi a rămas pe călugării de
64
www.dacoromanica.ro
la Sfînta Troiţă şi a luat Gorgan spătar satul Goleştii de la Sfînta Troiţă, iar părintele egumen de la sfînta mănăstire Argeş, el a ţinut satul Domneştii cu sila şi fără dreptate.
      Apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, cînd m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia în Ţara Eomânească, în scaunul domniei mele, iar părintele egumen Tănasie de la Sfînta Troiţă, el a venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-a pîrît de faţă cu egumenul Melentie de la sfînta mănăstire Argeş pentru satul Domneştii. Şi a arătat egumenul Tanasie în divan cărţi vechi şi hrisoave pentru satul Domneştii. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că sfînta mănăstire Argeşul n-a ţinut satul Domneştii niciodată, nici la un domn.
      Şi au mărturisit înaintea domniei mele toţi boierii din divan că a luat Mihnea voievod satul Domneştii de la jupaniţa Elina vorniceasa pentru 1000 de galbeni, cum este mai sus-scris şi l-a dat la Sfînta Troiţă de multă vreme. Iar sfînta mănăstire Argeşul n-a avut cu satul Domneştii nici o treabă, ci a rămas egumenul Melentie de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Iar dacă vor scoate călugării de la Argeş nişte cărţi pentru satul Domneştii, să nu se creadă, ci să fie mincinoase.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă, ca să-i fie satul Domneştii cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, ocină, dedină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rog, în numele lui Dumnezeu, să cinstiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi această carte a domniei mele. Iar care o va călca şi o va strica şi o va rupe, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enache mare vistier şi Miho spătar şi Muşat mare stolnic şi Conda comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lăpădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XIX ter/4.
           Copie figurată din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro
65
32
1630  (7138) ianuarie 22, Bucureşti.
             Drosul şi ParascJiiva din Vîlcăneşti vină lui Pătru logofăt şi lui Drăguşin ocina lor din Osica.
       f Scris-am eu Drosul şi Parascăva din în Vîlcăneşti acest zapis al nostru, ca să fie de mare crediînţă la mina lu Pătru logofătul şi lu Drăguşin di în Fălcoi, cum să să ştie că li-am văîndut parti nostră de ocină din Osica, însă o fune deplin şi cu viile cîte să vor afla de pre acea fune. Şi însă să ştie că am văîndut de preste tot locul şi di în căînpul şi di în pădure şi di în selişte şi di în apă şi însă o-m văîndut dereptu 4000 aspri gata.
       Şi căîndu am văîndut aceasta ocină au fost mulţi boiari mărturie, anume : Standul postelnic ot Pade şi Radul logofătul ot Desa şi Pătraşăco postelnic ot Dîlga şi Mihai logofătul ot Cîrcioia şi jupînul Zahariia ot Pri-ajăva.
       Şi am văîndut noi de a nostră bunăvoe, ca să le fie lor moşie şi ficiorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lor.
       Şi să au făcut acest zapis în gradu Bucureşti. Şi am scris eu, Stroe logofătul ot Braloştiţă şi păîntru crediînţă, am pus şi peceţile. Pis măseţa ghenari, dni 22 let 7138 <1630 >. t Eu Standul postelnic Eu Drosul Paraschiva Eu Mihai
       Eu Barbul postelnic Pătraşco iscal1
         Arh. St. Craiova, CCIII/9.
         Orig., hlrtie (30 x 21), cinci peceţl aplicate.
                                    33
1630  (7138) ianuarie 22, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă > bălţile Cornâţelu, Corcovatul şi Mojdreanul, în urma unor judecăţi.
       + dlTrtocT'ifw eojkTew, îw Aewh             h rocno^HH-K rticoh semah £rrppo-
B/uXi'HCKoe, chh*k Kt/iHKdro h npt^oEparo, noKOHHHaro îw l]lE$aH RotRo^a. ^,asaT
        1 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
rOCIlOACTKO        CY( nOBEAbHYE rOCnOA^TKA AM <C>KbTbH, EOKECTBHtH AlOHACTHp
TAJrOAfAM XpAAI GKtTAA TpOHlţlk, EIKOKE A<* HAIAT AP^WATH ct BAATA KopHTklţEAS-AWK H KopKOKAT$A H dto>KAP'kHSA A°Ph 8 TSprSlaiţH H A°Ph 8 r*K$>K4HH H A^P” 8 HeHMOAEIJJH H A^PH 8 $*K8pEH H A°PH 8 XoTApSA KTkpTwTflllHAOp H AfCKOMptlJlYAOp, CKC KAAU H CKC KTkC A0^°A0K0M EAATEK, EAHKA CE XtHT HSEpATH no CTApE XoTApt H EEAbSE, «JTO (CT EHA HSEpAHbET WT sY EOAbpH, EIJJE>KE npH AhHYf (10K0HHH0AI PaASAJ KOEKOA» CKIHTk IHhXhEB ţOEKOA, K AbT xâpKK, Klk npTkKOE rOCnOACTKO. H EHA KT TOrAA HCfipjBHHKtt HîSnjH HepHHKd EHK KEA Ak°Phhk> TEpf C8T HSKpAHHA WH A*rt AIOHA”
CTHpfE GubTaa TpoHiţ-K no crapi KHHrH h Xphcoake. H wt TorAa k-kc aP’UKm kt KAASrfpYH WT GKtTaa TpOHlţlk CYl EAaTH CKC A°eP° AMPHO.
       ă noTOM, K"KAa ect eYw ckaa, k-k a<>hYe rocnoACTKa aih, a EOA-bpHH rocnoA-ctka mh HtHiiOA ktopYh ak°PHHk, wh ect AHrH&t np8X npEA rocnoACTKa am paAf EAATA WT HEHHI0AE1|1H H npHIUEA ECT TEpE CKnp-blUE CE SA AHlţ8 CKC WTK10 ErSAlEHA OahacYe wt GK-bTaa TpoHiţ-K npEA rocnoACTKa am 8 keahkYh ahk4H- H cHiţE np-buif
H-bmiOA AB°PHHK. KAKO HAlbAH H WH A(<U K-K cYa EAAT WT HbH<JIOAEI|IH. ă ErSMEHSA
TauacYE, wh (ct hskaaha KHHrH h Xphcojke ctape npEA rocnoACTKa am 8 ahk^h • KHHra HOKOHHHOAI IMhXhEK KOEKOA, KHHra nOKOHHHOAl Paa8A KOEKOA. chh-k MhXhek KOEKOA, KHHra HAEgaHAp8 boekoaa, chh-k IaYaui koekoa, k-k np-KKOE piA sa rocnoACTKo, KorAa ehct tehehYe A-bToaa x3pi<A> haa cYio eaat khuie nHc. Tajke k-k tom rocnoACTKo am ckai taea<m h cSahXoai no npaKA8 H no sakoh, K8nHo%E ckc r-kchX am hkcththam npaKHTEAYH rocnoACTKa am <h>1 a°eP( c-kai hcthhctkokaa rocnoACTKo am kako he H Alb AH HbHWIOA AE0PHHK         cYl EAAT HH EAHO Tp-bE8, nOHEJKE KorAa CE c8t
EHA CK8nOBAA CEAO HeHMOAEIJiYh 3a KEMHHYE WT nOKOHHHaTO Paa8AA KOEKOA»
chh-k /HhXhek koekoa» i ceao HehmoaeijiYh, whh c8t CK8noBaA t-khYe whhha h c8Xo, a saata, wha ect bha rocnoACKa, h8 H-bcT haua hhXto hheaha TpbcS, EpE c8t EHA A^<1 H nOAMAOKAAA cYa EAAT KTk CKbTA AlOHACTHp GsbTA TpOHlţTk, H3A0A KApOUlS E8k8pe4ih, wt noKoHHHaro CTaparo flAEganAPS koekoa h wt noKOHHHaro iMhXhe koekoa-
Ta>KE WCTAA H-bHHIOA AE^PHHK WT SAKOH H WT C8KAEHYE WT npEA rOCnOACTKA AM, KAKO no KEKIO AIETbXS HHXTO A<* HE HAIAT CKC eYlO EAAT KHUIE pEMEHA.
       <C>Ero paaY rocnoACTKo am ei|je>ke ckai aH noAMAosaA h iiohokhX h 8tkp-k-AhXoai h haa cYe KHHra rocnoACTKo aih, kako ect bha h wt np-bKAE Kp-bAiE <h>1 AAAoX ckai rocnoACTKo aih <e>R-bT-bH aiohacthp XpaAi GK-bTaa Tpomţ-K, qkoike a4 IO ECT Ci A EAAT KHUIE pEHEHA A^A^HO H K-K wXae8 H SKpbnAEHYE K-K KbKH H HE WT KOrOKAO HEnOKOAbEHAlO, nopHSAlO rocnoACTKa AIH.
       <£>4ieke sakahhahYe nocTAKAbEAi rocnoACTKo aih: no wui-kctbYio rocnoACTKa aih Koro hseepet roenoA'E Eor*K ehth rocnoAap-K seaiae Eaauikoe, hah wt cp-KAHWHaro aaoaa rocnoACTKa aih hah wt ckpoahhkh hauihX hah no rpbciX hauih hah wt hhho-nAbAlEHHK, A<* nOWKTET H nOHOBHT H SKpbnHT cYlO KHHrS rocnoACTKa AM, Toro rocnoA-K Eor-K a<* ra nowKTiT h a<* 8tkp-kaht h a^ c-kXpahht k-k rocnoACTKb Ero H a K-K E8AE4IHX BElţbX A^UJ<i fro. (I A^IEAHIKE HE nOWKTET H HE nOHOBHT H HE SKpbnHT cYe KHHrS rocnoACTKa am, ah8 nonfpiT h pasbaaht h hcXakht aiha8 rocnoACTKa aih, Toro a<*
iECT Tp-KKAET H A^S8pECAH WT TH]f CBATH WTKlţH, EIKE e8T KTk HEKEH.
1 Omis.
61
www.dacoromanica.ro
       <G>tPo pmV h creahteaYh nocTdRA-kEM roeiTOACTKO mh: jkSimh IsdUiKO bea EdH KpdAERCKYH H JKtJiUH XpHSd BEA A&OPHHK H JKSfldH fiAdA^A BEA AWrOjjiET H JKSildH MHdKH BEA BHCTYiap H >K8ndH EUhXo BEA CfldTdp H >K8ndH /H8tUdT BEA CTOAHHK H KOHAd BEA KOAtfiC H BdCHAYE BEA flEXdpHHK H >K8ndH AAHgdHAPH BEA (10CTEAHHK* H HCnpdRHHK» Eaja8a beahkYh awpo^et.
       H HdnHCdX 43, AEnivAdT AWrO^ET, BTi rpdA8 ESKSpflflH, MtCElţd rEHdpYE KB AKHH H WT HAdAld A® HHH'fe TEMEhYE A^TOAI, B*K A’kT x3pĂH>
       f Iw AEIVH BWEBWAd. A\YaOCTYK> EOÎKYW TOCnOAHHh.
       Hw flfWH BOHBOAd <m. p.>
       ■ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţaraUngro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfînta Troiţă, ca să aibă a ţine bălţile Cornăţelul şi Corcovatul şi Mojdreanul pînă la Gurguiaţi şi pînă la Găujani şi pînă la Fenciuleşti şi pînă la Făurei şi pînă la hotarul Cărăteştilor şi Descopereştilor, cu vama şi cu tot venitul bălţilor, cît se va alege, pe vechile hotare şi semne, care au fost alese de 12 boieri, încă în zilele răposatului Fadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7122, în prima domnie. Şi a fost atunci ispravnic jupan Cernica fost mare vornic, de a ales el partea mănăstirii Sfînta Troiţă, după vechile cărţi şi hrisoave. Şi de atunci au tot ţinut călugării de la Sfînta Troiţă aceste bălţi cu bună pace.
       Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele Nenciul al doilea vornic a ridicat pîră înaintea domniei mele pentru balta din Nenciuleşti şi au venit de s-au pîrît de faţă cu părintele egumen Thanasie de la Sfînta Troiţă înaintea domniei mele în marele divan. Şi aşa pîra Nenciul vornic că a avut şi el parte la această baltă din Henciuleşti. Iar egumenul Tanasie a scos cărţi şi hrisoave vechi înaintea domniei mele în divan : cartea răposatului Mihnea voievod, cartea răposatului Fadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, în primul rînd de domnie, cînd a fost cursul anilor 7124, pe această baltă mai sus-scrisă. Astfel întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi>1 bine am adeverit domnia mea că n-a avut Nenciul vornic la această baltă nicio treabă, deoarece cînd s-a răscumpărat satul Nenciuleşti de vecinie de la răposatul Fadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, satul Nenciuleştii, ei au răscumpărat numai ocina şi uscatul, iar balta, ea a fost domnească, ci n-a avut nimeni nicio treabă, căci a fost dată şi miluită această baltă la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, din jos de oraşul Bucureşti, de răposatul Alexandru voievod cel Bătrîn şi de răposatul Mihnea voievod. Astfel a rămas Nenciul vornic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec nimeni să nu aibă cu această baltă mai sus-zisă.
      1 Omis.
68
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta domnia mea încă am dat şi am miluit şi am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme <şi > am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă, ca să-i fie această haltă mai suB-zisă dedină şi de ohahă şi întărire în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va strica şi va nimici mila domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la ÎTicheia.
      Pentru aceasta şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi Conda mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alixan-dri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 22 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/9. Orig., hlrtie (40,5 x 28), pecete timbrată.
                                    34
1630  (7138) ianuarie 23, Bucureşti.
            Stan postelnic din Dîlga vinde lui Dobrin logofăt un sălaş de ţigani.
      Stan postelnic ot Dîlga şi cu feciorii mii scriu şi mărturisescu cu acestu al nostru zapisu cum să ştie că am vîndutu lu Dobrinu logofătu şi fiiu-său lu Gherghe postelnicul unu ţiganii, Rîpa, cu ţiganca şi cu săla-şulu şi cu toţi feciorii şi fetele lui, cîte va avea, dereptu 23 000 de bani gata. însă acestu ţiganii cu sălaşulu lui fostu-l-amu cumpăraţii noi în zilele lu Alexandru voevoda, sîna pocoinago Eadulu voevoda şi l-amu ţinuţii
www.dacoromanica.ro
69
totu cu bună pace pînă în zilele domnu nostru lu Leon-vodă, feciorul răposatului Ştefanu voevoda. însă fostu-l-amu cumpăraţii noi de la Simionu poştei niculu, feciorulu lui Gheorghie vorniculu otii Săcăreşti şi cu ştirea a toată rudenia lorii.
       Iară cîndu au fostu acumu, în zilele domnu nostru lu Leonu voevoda, noi amu vîndutu acestu ţiganii cu totu sălaşulu acestoru boiari cei mai susu-scrişi. Şi l-amu vîndutu de a nostră bunăvoe şi cu ştirea a toată rudenia lor şi ....1 lorii noştri, ca să le fie lorii moşie neclătită în veci, lorii şi............1 fecioriloru şi nepoţiloru.
       Şi mărturii: ot Tîrn. .. în ... 1 Badulu velu vornicii şi Pătru slujer, sînă Aslanu vorniculu i Gherghe postelniculii otu Negoeşti i Stanciulâ. postelnicii otu Zătreni i Cîrstea logofătu otu Coţiani.
       Şi amu scrisu eu, Pătraşco postelnicii, sînă Stanciulu postelnicu otu Dîlga. Şi pentru credinţa pusu-ne -amu peceţile. Pis u Bucureşti, mesiţa ghenarie 23, leatu 7138 <1630 >.
            După N. Iorga, Studii şi doc., XVI, p. 140 — 141. Copie după orig. rom.
                                 35
1630  (7138) ianuarie 23, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă > bălţile Cornăţelu, Corcovatul şi Mojdreanul, în urma unei judecăţi cu Nenciul vornic.
      t dlHAOCTYfW EOJK'feW, îw dEWH K0fK0A<l H rOCnOAHHIi, CHH*K nOKOHHHJrO Iw
IJIfiţdH koee»a<i- Uhuiît rocnoACTKo mh voao oroşanilor de la Cornăţel şi voao satul Nenciuleştii şi voao Gurguiaţilor şi voao Găujanilor şi voao satul Făureii şi voao Curăteştelor şi voao satul Descopereştii, care sînteţi lingă balta Cornăţelului şi Corcovatului şi Mojdreanului.
      După acăia, vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul părintelui egumenul de la Sviata Troiţă, că au avut pîră înnaintea domnii m£le în divanul cel mare cu Ndnciul vornicul, pentru balta Cornăţelului şi Corcovatului şi Mojdreanului. Şi se-au pîrît de faţă înnaintea domnii m&e şi aşa pîrîia Ifdnciul vornic cum are şi el lucru şi parte într-această baltă.
      Iar domnia mea am judecat şi am citit hrisoave bătrîne şi cărţile răposatului Badul voievod pre această baltă şi am adevărat şi domnia mea cu tot divanul, cum au fost cumpărat Nenciul vornic numai satul Nenciului
1 Loc rupt.
70
www.dacoromanica.ro
pămînt uscat, iar balta n-au cumpărat, că au fost domnească, nici au avut nici o treabă j ce au rămas Nânciul vornicul de 16ge den în divan, cum mai mult de acum nainte să nu mai aibă treabă, nici să fie volnici nim^nilea să între în balta să ven£ze, fără ştirea călugărilor. Iar cine va vîna fără ştirea lor, să aibă a-1 globi şi de nim^nilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii m&e. Hhjko m H-ke-r, no p(4 rocnoACTKd <mh.
       H HCnpJKHHK, Cd,H p!4 rOMIOACTEJ MH.
       IIhc 8 H8K8p(i|iY, rfHdpYc kt a^hh, e*k /vfeT xSpÂH.
       + Iw AfWH BlVfKWAd, A\HA0ctYW KO>KYlO rOCnOAHH"K.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/10.
          Orig., hlrtie (30 x 20), pecete mică, aplicată.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 376v — 377; altă copie la Bibi. Acad., ms. 4985, f. 12.
                                36
1630  (7138) ianuarie 25, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Tatul postelnic moşie în Bereşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui, răposatului Io Ştefan voievod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Tatului postelnic şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lor moşie în Bereşti, adică partea lui Dragomir şi a frăţîni-său Stan şi cu locul şi cu fălcloa din cîmpu i din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi de peste tot hotarul, pentru că au fost cumpărat-o Tatul postelnic această mai sus-zisă moşie de la Dragomir şi de la frate-său Stan. drept aspri gata 2000.
      Şi iar au mai cumpărat Tatul postelnicul o fălc£ de loc şi cu tot pă-mîntul şi cu o livade de fin de lîngă sat în Bereşti, drept 300 de aspri gata. Pentru că au fost cumpărat Tatul postelnic aceste mai sus-zise moşteniri de la Drăgulin de la Alimăneşti.
      Şi au vîndut Dragomir şi cu frate-său Stan şi Drăgulin aceste mai sus-zise moşteniri de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos şi dinnaintea domnii mele.
      Şi atuncea au fost la acest aşăzămînt mulţi oameni buni aldămăşari, anume : din Bereşti, Marin şi Stan fii-său şi Vişan şi Stan şi [şi] de la Căză-neşti, Manciul şi Gherghe şi de la Cuca, Hrisant şi feciorul lui, Albuţ şi frate-său Dragomir şi Sima, fratele Mircii Fluerătoriul şi mulţi oameni.
      Pentru aceia am dat domniia mea Tatului postelnic, ca să fie lui aceaste mai sus-zise moşteniri ohabnice, feciorilor şi nepoţilor şi strene-
www.dacoromanica.ro
71
poţilor lui şi de niminea nici o supărare să nu aibă, după porunca domnii indie.
      Şi iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hrizea dvornic i jupan Ylad vel logofet i jupan Ianaiche vel vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Conda vel comis i jupan Vasile vel paharnic i jupan Alexandrul vel postelnic. Şi ispravnic, vel logofet Vladu.
      Şi am scris eu, ÎTeagoe logofet, în Bucureşti, în luna lui ghenarie 25, vă leat 7138 <1630 >.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana, nr. 357, f. 38 v — 39. Copie; altă copie ibidem, ms. 359, f. 29—30.
                                37
1630   (7138) ianuarie 26, Bucureşti.
             Zeon Tomşa voievod întăreşte lui Soeol ‘paharnic din Cornăfeni gtrla Goia.
       f dlHAOCTYfW KOÎKYfIO, îw flfWH KOEKOAd H rOCnOAHH*h, CHHTi nOKOHHHOM IlV
        KOfKOA^*        rocnoACTso a\h cYt noKf/vtHYf rocnoACTKd aih caSp rocnoAcreo
mh Cokoa ntXdpHHK ivt KopH'hivkHHJ, ca să fie volnic cu această carte a domnii mdle să-şi ţie gîrla ce se cheamă Goia de pre ocina lui de la Clici, cu tot venitul ce va fi şi să fie în pace de cătră călugări de la mănăstirea a răposatului Badul voevod, hram svdtaa troiţă, pentru că iaste a lui de moşie. Şi au mărturisit cu mulţi oameni buni, cum această gîrlă au fost făcută de părinţii lui, încă mai denainte vrdme şi n-au călugării nici o treabă. Şi am văzut domnia mea şi cartea a lu Alexandru voevod, feciorul lu Hiiaş voevod, pre această gîrlă, cum scrie mai sus, vă leat 7136.
       Derept acdia, şi voi, călugărilor de la Svdtaa Troiţă, în vrdme ce veţi vedea cartea domnii mdle, iară voi încă să căutaţi să vă feriţi de această gîrlă, ce scrie mai sus, nimica să nu vă amestecaţi, ce să-şi ţie Socol pehar-nic gîrla de la Clici cu bună pace şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul răposatului Badul voevod, cum iaste gîrla a lui de moşie. Deci de nimenilea val să n-aibă. Hh<iko a<i H-kcr, no pw rocnoACT&i mh.
       H HCnpdBHHK, CdAl pf4 POCnOACTKJ MH.
       IIhc $ ESkSp»|ih, AV’bcn^d rfHdpYf ks abhh> B"k aIst xâpÂH.
       f Tw dcivH KivfKWAd, aihaoctYio eojkYw rocnoAHHk-
          Bibi. Acad. CCCLXVIII/129.
          Orig., hlrtie (29,5 X 21), pecete aplicată.
      1 Socol paharnic din Cornăţdni.
72
www.dacoromanica.ro
38
1630  (7138) ianuarie 28.
             Duca, fiul lui Mihai legănarul, vinde lui Ene vistier un loc de casă în Bucureşti.
       t Adăcă eu Duca, feciorul lu Miliaiu legănarul, scris-am acesta al meu răvaş să să ştie cum am vîndut un loc dă casa dă în Bocoreşti, ce-u fostu pră lingă locol agăi Stancioloi, dă l-am vîndut vistiiarului Ene, jupînesei Mărie, dă a me bonăvoe, dereptu 3000 bani, ales cît au foştii îngrădit visterul; er cît au fostu neîngrădit den afară, de-am făcot schimbu cu călogării dă la Sveti Ion, eu nu l-am vîndut. Acesta am scris şi mărtori au fostă.
       Şi am vîndut ca să fie dă moşie visteiarului Ene şi jupînesei Mărie, lor şi feciorilor şi nepoţilor, de nime bîntoelă să n-aibă, nici dă feciorii me, nice dă nepoţii mei, ai Docăi, fecioru lu Mihaiu legănarul.
       Şi cîndu am vîndut eu Doca acostă loc au fostu la aldămaş : popa Anghel i dieconul Manta i comisul Yladul i comisul Andronie al doile i Manea neguţătorul şi Lazar, frate popii Anghel şi portarul Simca. Şi cine se va scorni a sparge acesta zapis dă în ruda me să fie proclet şi anatema <de> 318 otţi, ije vă Nichei.
      UhC Avbcllţd rlHdpTl, KH ABHH, TlK'KllIHAt rtlT xSpĂH*
       Eu popa Anghel
       Eu Sinea portar
           Arh. St. Buc., M-rea Valea, XII/2.
           Orig., hlrtie (31,5 x 22), trei peceţi inelare.
                                39
1630  (7138) ianuarie 28, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Strîmbu un codru de ocinâ* numit Lacul.
       -ţ AIhaoctYi» soacYtto, îw Aiwh boiboaj h rocnoAHHt k-rcoh simai Jfrrppo-KildXYHCKOI, CHHTv ElAHKdTO H liplEAOSpjrO, nOKOHHHdrO îw IţltţdH BOlBOAA AdBdT COC-n«AeTK« MH cY» IWBIAIhYI recnoACTBO A\H CB'k’rfeH H BOKICTBH-fcH MOH4CTHP IMdTOAIMH
www.dacoromanica.ro
73
Ctp-raibSa wt cSactr© /\,'km<kokhu,ek>, HA’feJUf ect JfpjM cR-feTAPO fpapXa h m»a©-TRopiţa Hhkoaai eUhphahkehckTh h wtu,S (p8m(hj dlapAApYe h R-KctM hhhokoan, eahi^h
JKHRSipklX' B-K WEHTtAH TOC, BKOttt A<> AlS CCT CR’kT’kH AtOHACTHp BHU1C ptHfHAA IAHH KWApS SA WHHHTi 30KCAUP0 AakSA, WT KOAA flprEWSAOR no RTiAltASlUt H no 8 QEA'KKH CT-hHHAWpOB, no HS TOp WT KAAAfHHll,A CtP'KA\e8AWK A»P« B*K Ma\JK. KSpKTiR 8 BOAA P-RCT'KHtH, HAC^C CC R'KKSnHHT CKC K "K AUlSlilOpSA, MOHEÎKt CCT nOK8lWA CrOV*A\CH8A AijpAApTe H CTiC R'kCHX’ KAASrCpTH WT CR-feTA AtOHACTHp CtP*KA\B8A TOPO KWApS SA WHHH’K, CttC CCT BHUIE nHC, WT HAA HpCAA nOCTCAHHK H WT EpAT CrO ^\pOc8A, CHHH PaAVAOB nOCTCAHHK WT EAAOA\HpClllH, 3A xX ACnpH POTOBH H (AHA AlţHPAHKTi. HA HAtC
Ctahka, A’wpfP'1 EStoiok bYwpapioa, sa k jkhath ivfeHo ch, cijiokc wt npH a^hYc HaC-gAHAPOK BOCBOA, CHH-K nOKOHHHOA\8 PaAVaj KOCBOA- H npOAAA0^ npCAA H EPAT CH ,\poc8A topo koapS sa wmhh*k bhuic nnc, whh sa hhXhoai a°kP°‘" koaC, ecs hh cana CHAOCTYlO H CKC 8SHAhYC B-KCtM AUpYaIUOA\ WT rop HS A°A H WT WKpiiCT A\CCTOi\l H wt np-kA rocnoACTRO a\h.
       H BHAtVoM rocnoACTBO a\h h saiihc wt p8k IIpCACK nOCTCAHHK h ApocSaok SA npOAAHYC, CKC AMJOSH BOA-kpH CBCA’kTCAYH H CKHJlCHHIţH, HA HAtC. WT Kon’KM'kHH, MhAKH UJC$ApiOA H WT /^CTKOH, RaA^ UlCcfupiOA H [wt] CoKOA MEXaPHHK WT KopHTx-
u,tHH h wt Ep'ksoc, AaeSa koauic h cpAtoHA^ HactacYc ahkY8a h nonA EachaYc kah-
CHiapiOA WT CBtTAA AlOHACT.Ap GtPTwUBSA H WT fiAAOAtHpClJIH, non /Hapit H WT A.8UJAHH, HfcPSA AWrwiJseT H AtHOSH A0KPH AIOaYC, £ÎK( HC C8T nHCAHH SAC R"K KHHPA cYa.
       (rCPO PAAY AM®^ CKAt rocnoACTBO AtH CR-fcTOMS AtOHACTHp GtPTuWBSa, IAKOÎKE A A A\8 CCT Toro KOAP$ 3A WMHH*K BHUIC nHC A^AYHO H RTi [wXaE H 8Kp-fenACHYC H HHHOKOAt R-K nHipS H HC WT KOrOJKA® HCnOKOA’kBHAtO, nopH3AtO POCnOACTRO AtH.
       C(ÎK( OVBO H CRCACTCaYH nOCTARAtCAt POCnOACTRO AtH : ÎKSllAH Irauiko rcahkYh eah KpaacrckYh h îkSmh XpHS’k rcahkYh akophhk h JKSnAH Eaaa8a rCahkYh awpweJsct h ÎKSnAH Mhakh rCa RHCTYiapio h ÎKSnAH AIhXo rcahkYh cnATAp h ÎKSnAH jHSiuat rca CTOAHHK H ÎKSnAH KoHAA RCA KOAtHC H ÎKSnAH EaCHaYC REA [KfopHHK H ÎKSnA.I dAH§AHAPH RCA nOCTCAHHK. H HCnpARHHK, ÎKSnAH EAAA8A RCA AOrOijsfT.
       H HAIIHCaX' A3> ACn'KA'iT AWPWijtCT, R*K PpAA# ESKSpEipH, AVkcCU,A PCHApYC KH AKHH H WT dAAittA, R AtT xSpitH.
       + Tw flCWH RWCRWAA, AtHAOCTY» BO>KY IO POCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Strîmbul din judeţul Dîmboviţa, unde este hramul sfîn-tului ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Miralichia şi părintelui egumen Mardarie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în locaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă un codru de ocină numit Lacul, de la apa Argeşului pe vîlceluşe şi pînă la merii lui Stănimir, pe din sus de Fîntîna Strîmbului pînă la Groapa lui Curcă, la apa Răstoacei, unde se împreună cu Cîmpuşorul, pentru că a cumpărat egumenul Mardarie şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Strîmbul acest codru de ocină, care este scris mai sus, de la Preda postelnic şi de la fratele lui, Drosul, fiii lui Radul postelnic din Balo-
74
www.dacoromanica.ro
mireşti, cu 4000 de aspri gata şi o ţigancă, anume Stanca, fiica lui Butoiu viorariul, preţul ei, 20 de galbeni, încă din zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod. Şi au vîndut Preda şi fratele său Drosul acest codru de ocină mai sus-scris, ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea, tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Preda postelnic şi a lui Drosul, cu mulţi boieri martori şi cu preoţi, anume : din Copă-ceni, Ianachi şefariul şi din Detcoi, Badea şefariul şi Socol paharnic din Comăţeni şi din Brezoe, Albul comis şi ieromonahul Nastasie dichiulşi popa Vasilie clisiariulde la sfînta mănăstire Strîmbul şi din Balomireşti, popa Mircea şi din Duşani, Neagul logofăt şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Strîmbul, ca să-i fie acest codru de ocină mai sus-scris, dedină şi de ohabă şi întărire, iar călugărilor hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 28 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      11° Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CCCLXVI/138.
         Orig. hlrtie (42 x 29), pecete timbrată.
                                 40
1630  (7138) ianuarie 29, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod porunceşte unor boieri să hotărnicească partea lui Vlad mare logofăt şi a altora din satul Futeşti de către partea m-rii Argeş.
      t Zde boierii hotărnici Radulov postelnic, zet jupan Vladulov vel logofet i Radul postelnic de Potoc&ii şi a nepoţilor lui, feciorii lu Micleuş, po ime : ot Doiceşti, Radul postelnic i ot Uscaţi, Danciul logofăt i ot Mă-neşti, N6ntiul dvornic i Tudor stolnic i ot Blagodeşti, Ianiu postelnic i
www.dacoromanica.ro
75
ot Piiarseca, Voia i ot Văicăreşti, Nan logofăt i ot Orboeşti, Voico i ot Hurezi, Radul, sinu Badev i ot Bucu, Nedelco i ot Tătărăi, Drume i ot Ivăneşti, Manea, să caute să hotărască şi să aleagă ocina de la satul Futeştii, cită Ta avea jupan Vladul vel logofăt, socrul Kadului postelnic, de moşie şi de cumpărătoare şi a Radului postelnic Potoceanul şi a nepoţilor lui, feciorii lu Micleuş, înnsă a patra parte de preste tot hotarul, den cîmpu şi den apă.
     Şi iar să aleagă şi să hotărască partea Dragului postelnic de Slăti-oare, iar a patra parte despre tot satul, de în cîmpu şi den apă, ca despre tot satul jumătate, iar altă jumătate să rămîe la mănăstirea de Argeş şi la Meiteşti şi la Braţul comis şi la Pătraşco, sinu Bărcan stolnic şi la alalţi megiiaşi. Să aleagă şi să hotărască pre dereptate, cum vor afla cu sufletele lor. Şi hotarnic........\
     Buc /HhXmme Aoro$fT2 8 ESKSpfujH, AitefiţA rftupY Ke amh, st AtT xspAH f Iw Aiivh KivfKWAA, mhaoctYw eokYio rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXII/8.
          Or!g„ hlrtie (21,5 x 15,5), pecete mijlocie timbrată, cu legenda: ţ Iw (Wwh iot boa. E<o>*tK> m<h>aoctIi« r<ocno>A<H>Hk Baauikoi simai.
                                  41
1630   (7138) ianuarie 29, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Bratu postelnic ocine in Bratia.
      f AJhaoctYio EowYto, Iw Aiwa koikoaa h rocnoAHHK KKCOf sfAiAf XrrppoKAA-XYhcKOI, CHtTK KfAHKATO H llptAOEpArO, AIHAOCTHKATO H flOKOHHArO Iw IJIf$AH KOtROA» A,akat rocnoACTK» aih cYto noR-kAiaYio rocnoACTKA aih CA»r rocnoACTKA aui EpatSaok IIOCTIAHHK, CHHh EaAHKSAOK WT EpATYlA H CKC CHHOKH CH, fAHIţfHCf Eoriv npHdSCTHT, dkohu aa ai8 (ct whhhS, i S cfAO 8 EpJTYa, wkah! a>ahhiv> kSki hm, kotoph ict EHA HHXhOM SA A'fcAHHS H AtA<HH>UA K8K8AfClK H AtAHHIţA K»KI EOA-fcpfCKliK WT HA IfKpKOK, HTO Cf XoKfT H3EpAT TpfTArO A*a> HOHfJKI cY» KHlUf pflfHf WHHH8 H AMHHIţf, WHf C»T WT A^AH H WT nplA'fcAH EpATSAOK flOCTfAHHK. H I1AK Ad fCT EpATSAOK OOCTfAHHK WHHH8 Oy CfAO EpATYA, WBAMf AtAHHIţA dJopOMYH H A’fcAHHIţA K8k8aor h A’feAHHIţA H'feHMSAOK H CIvC CHHOKH HAI, KOAHKO Cf XoiflfT HSEpAT, IlOHtiKf cYlO WHHH8 H A’kAHHIţf, WHf fCT EHAf SA A^AHHH EpATSAOK IIOCTfAHHK.
      H KTvC fCT KHA APtSU* A*AH EpATSAOK IIOCTfAHHK CKC A^pOAlHpHO H pOAHTfA IMS A» AhHH n-KTpS KOfKOA MfpHfA. fl KtA4 fCT BHA TOPAA, A KAASrfpYH WT CKfcTA AlOHACTHp WT EYfphUl, WHf fCT EHA lipHTfCHHA CYlO A(a SA WHHH8 KHUlf pfX.
      1Loc alb.
      1A scris Mihalcea logofăt . . .
76
www.dacoromanica.ro
       H K-fcC ECT EHA APbWdA KdASPEpOM WT CRtîTA AlOHdCTHp WT RYlp-hUI A® A^HH rjKpYHA dlorHAA EOEEOAA. fl KKA<i ICT EHA TOPAA. A CA»P rOCnOACTKA AIH fipjTSA IIOCTEAHHK, WH ECT EHA KOSBHrhA np8X liptlA rdRplHAd iHor'mrtd EOfBOAA ChC MEpHO-p(31^H WT CR-kTA MOHdCTHp BYlp-hUlSA. Td>KE TJEPThA BOEBOA, r0Cll0ACTR8 EM8, WH «ct bha Aaa A EOA-kpn no p* *KEduit pocnoACKH, ha hau : CaaeSa wt Gaehhk h EaahkSa WT ElpEROEl|IOE H KoKOpAT^A H PaA&A wt flAE«4IH, aa paiaath h hcthhctboeath
........1 H WEPITAA WHH CO HHXHOM A&JK. TjJKE TEX EOAkpH E5KE BHUIE plX, WHH
T4KO «CT EHA WEpCTAA H HCTHHCTKOHT ChC A**111* HM TOPAA, KAKO ECT BHA cYtO BHUlf
pEMfHf wmhhS h a^AHuS EpatSaoe iiocteahhk wt a^A” <sa npk>2A-kAH, AH8 «ct EHA lipHTECHHA SA KAASripH WT CR-fcTA AlOHACTHp WT RYlphlU. TjîKE ICT EHA WCTAA MEpHO-ptai^H WT CB'kTA AlOHACTHp WT EYlphUI TOPAA WT 3AKOH H WT c8H<AtHYE WT nplA
TaepYha roeeoa*
       H iuk a a ect ca8p rocnoACTEd aih EpatSaor iiocteahhk whhh8 oy ciao oy EpATYA, am HtPEE, A^UJHPA HtKIHEB, EHSkA KoHAPEB, TETKdM EpAT»AOK IIOCTEAHHK, KOCdX, WSAHE nET ACAHHHH, HA HAU: AfAHHI^A OkSPTHA-K H AfAHHIVl dloAIMHAAIU H AEAHHHA EliESpEH H AMHHIţA A,hHYHAhB H A^HHIţA EUaHEB EhKKB. AAH M CE SHAET, WT nOAK H WT w8MA H WT EOAA H WT CEAAAHlflE CEAO H COC BEHHHH. WT no BhC XoTdpOAI. <x)EAME aa CE SHAET BEHHHH, HA HME : lEHpHIţh Ch CHHOEH H /^OEpOTh H iMAHt H HtHHtjA H Qnp-k, CHHH EoHKSUI H Ch CHHOBH HA\ H COC AP&3H, BApE EAHKA CE XtHT H3EpAT WT TlX A^A SA WHHHS H>KE BHUIE ptX, nOHEKE ECT EHA nOKSlIHA SpATOyA IIOCTEAHHK WT HA rHAHWH, CHHh EoHKOB BHCTHEp. 3A ACIipH POTOBH, EL||EM<E WT npE A^HH TaBPYHA iMophaa BOEBOA*
       H IUK AA ect EpatSaor iiocteahhk WHHHS oy CEAO oy EpatYe, weahe TPE A*A-HHU^H, HA HME : AtMHIţA Iţh^H H A>AHHIţA AfflhAAT H AfAHHHd /^phrAHOB, IIOHDKE ECT EHA nOKSnHA EpATOyA IIOCTEAHHK WT HAA ThAHWH, CHHh RoHKOB BHCTHEp, 3d xP]f ACnpH POTOBH. H IAHA AHBAA( WT EjAtî GaATHHE, SA Y WBI^H COC ArHEIţh, E|||EIKE WT npH AhHH TaepYha AIophaa BOEBOA.
       H CB-kAHTEAH H AAAhA\hlllApYH ECT EhA TOPAA HA WCTpOEHYH HAI, HA HAU:
EphTHA-h wt ToAfHH h KohkSui wt EpatYa h noiu KAhASiţSA3 wt Aaeeiiih h PaaSa OypcS COC EPAT EPO, EaIiA^H H ApArSA liphKhAAE H nOIlA ripPE H I10I1A HkPpE WT /k,A-hPOnOA H flurEAh AWrw4lhT WT KhAAhpEllIH. <H> npOAAAoX cfto BHUIE p-kHHHYH HMEHHTH A»AH cYm A^AOBE 3A WHHH» SA CBOHM A^EpO BOAIO H COC S3HAHYE EOCtM M’krHMUIEM WT WKpECT A\"tCTO, HS POp H3 fi,M H EE3 HE EAHO CHAOCT.
       Gepo pjaY aaacX h rocnoACTBO aih cASr rocnoACTBA aih EpatSaob uocteahhk, OK03KE AA AlS ECT cYlO BHUIE ptHEHE WHHHE H A^AHHE EO SXAE*h CHHOBH H BH&KOM H npEBHSHHTOM H HE WT KOrOKE HEIIOKOAEEHMOH, llOpH3A!S POCIIOACTEA AIH-
       GeHîE OyEO H CB-kAHTEAH nOCTABAMEM TOCnOACTBO AIH:       WSllAH HbAUIKO BEA EAH
KpAAHBECKYH H HtSlUH XpHS-k BEA AR0PHHK H KSllAH EaAA^A BEA AWrW^fT, HtSlIAH
Hhakh bhctYqp h }kSiiah AIhXSa bea ciiatap 4 h skSiiah MSuiat bea ctoahhk h jkBihh KoHAt BEA KOMHC H H<8nAH EaCHaYE BEA nlXApHHK H HtfllAH lIpEAA5 IIOCTEAHHK. HcnpABHHK,
Eaaa$a rea Awrw^fT.
       1 Loc alb.
       ‘Completare după ms. 479.
       * „Baia#*" In ms. 479.
       4 „Kaamc ” In ms. 479.
       4 „KwAP-fc ««a” In ms. 479; In acest timp mare postelnic era Alexandri.
O - c. #2
www.dacoromanica.ro
71
KG CTOA rpa^oy E8K8pfi(jH, Mtcfiţj rWdplfl K0 AhHH>
        H as imcdJf Ki dtT xSfiAH-
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, milostivului şi răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Braţul postelnic, fiul lui Vlaicul din Bratiia şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în sat în Bratiia, însă delniţa casei lui, care a fost a lui de moştenire şi delniţa Cuculesei şi delniţa casei boiereşti de la biserică, ce se va alege a treia parte, pentru că această mai sus-spusă ocină şi delniţe sînt de la moşii şi de la strămoşii lui Braţul postelnic. Şi iar să-i fie lui Braţul postelnic ocină în satul Bratiia, însă delniţa lui Moroci şi delniţa lui Cucul şi delniţa lui Nenciul şi cu fiii lor, cît se va alege, pentru că această ocină şi delniţe au fost de moştenire ale lui Braţul postelnic.
      Şi tot au ţinut moşii lui Braţul postelnic cu bună pace şi părintele lui pînă în zilele lui Petru voievod Cercel. Iar cînd a fost atunci, călugării de la sfînta mănăstire de la Yierăş au cotropit această parte de ocină mai sus-spusă.
      Şi tot au ţinut călugării de la sfînta mănăstire de la Yierăş pînă în zilele lui Gavril Moghila voievod. Iar cînd a fost atunci, sluga domniei mele Braţul postelnic, el a ridicat pîră înaintea lui Gavriil Moghila voievod cu călugării de la sfînta mănăstire Vierăşul. Astfel Gavriil voievod, domnia, lui, a dat 4 boieri pe răvaşe domneşti, anume: Slavul din Slănic şi Ylaicul din Berivoeşti şi Cocoratul şi Badul din Albeşti, să cerceteze şi să adeverească . . . .1 şi să afle ei cu sufletele lor. Astfel acei boieri mai sus-spuşi, ei aşa au aflat şi au adeverit cu sufletele lor atunci că a fost această mai sus-spusă ocină şi dedină a lui Braţul postelnic de la moşi, de la strămoşi, ci a fost cotropită de călugării de la sfînta mănăstire de la Vierăş. Astfel au rămas călugării de la sfînta mănăstire de la Yierăş atunci de lege şi de judecată dinaintea lui Gavriil voievod.
      Şi iar să-i fie slugii domniei mele Braţul postelnic ocină în sat în Bratia toată partea Neagăi, fiica Neaoşei, nepoata lui Condrea, mătuşa lui Braţul postelnic, însă cinci delniţe, anume : delniţa Scurtilă şi delniţa Momcilaş şi delniţa Mezrei şi delniţa lui Dănilă şi delniţa lui Manea al lui Bică. însă să se ştie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii, de peste tot hotarul. însă să se ştie vecinii, anume: Miriţă cu fiii şi Dobrotă şi Manea şi Nenciul şi Oprea, fiii lui Voicuş şi cu fiii lor şi cu alţii, oricît se va alege în acea parte de ocină, care este mai sus-spusă, pentru că a cumpărat Braţul postelnic de la Ghidion, fiul lui Voico vistier, pentru 10 000 aspri gata, încă din zilele lui Gavriil Moghila voievod.
         1 Loc alb.
78.
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să-i fie lui Braţul postelnic ocină în sat în Bratia, însă trei delniţer anume : delniţa Ţăţui şi delniţa Lepădat şi delniţa lui Drăgan, pentru că a cumpărat Braţul postelnic de la Ghidion, fiul lui Yoico vistier, pentru 3600 aspri gata. Şi o livadă din Valea Slatinei, pentru 10 oi cu miei, încă din zilele lui Gavriil Moghila voievod.
      Şi martori şi aldămăşari au fost atunci la întocmirea lor, anume Brătilă din Godeni şi Voicuş din Bratiia şi popa Vlăduţul1 din Albeşti şi Badul Ursu cu fratele lui, Vlăduţ şi Dragul pîrcălab şi popa Gherghe şi popa Negrea din Cîmpulung şi Angliei logofăt din Căldăreşti. <Şi > au vîndut aceşti mai sus-spuşi numiţi oameni aceste părţi de ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi fără nici o silă.
      De aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele Braţul postelnic, ca să-i fie această mai sus-spusă ocină şi dedină de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt, jupan Ianachi vistier şi jupan Mihul mare spătar 2 şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Condea mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Preda 3 postelnic. Ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu . . .4 în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 29, în anul 7138 <1630 >.
                                                                Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 742.
                                                                       Copie ; altă copie, ibidem, ms. 479, f. 85—86 V.
          Traduceri ibidem, III bis/3, mss. 349, f. 69 — 70 v şi 71 — 72, 483, f. 120 — 124 şi 710-1. 733.
                               42
1630  (7138) ianuarie 30, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe, în afară de birr satele Boldorogeşti şi Roata ale m-rii Plumbuita.
                                     f AIhaoctYeio eo>kî'», Îw Aewh koekoaj h rocnoAHHTi, chhti iiokohhhwmS Iw
IţlElţdH K0CK0A4.            rOCHOACTKO MX cYt IIOKE/lEHl'e rOCHOACTRd rilUi CKtTOMS MOHJ-
                             cthp II/tSiUK$HT<i ivt Koahhthhj, XpaM cketh îwdH5, ca să fie satul mănăstirii.
       1 „Vlădul” In ms. 479.
       * „comis” In ms. 479.
       3 „Condrca mare” In ms. 479 ; in acest timp mare postelnic era Alexandri.
       4 Loc alb.
       5 Plumbuita de la Colentina, hramul sflntul Ioan . . .
www.dacoromanica.ro
79
Boldorogeşti cu Rota, ot sudstvo Elhov. ca să fie în pace de lucrul dom-nescu şi de bani de judeţ şi de mertice şi de cai de olac şi de podvoade, de nimenilea val să n-aibă, numai birul să-şi plătească, pentru că i-am ■ertat domnia mea, cum au fost lăsaţi şi de alţi domni, aşijderea i-am lăsat şi domnia mea, să fie numai de posluşaniia sfintei mănăstiri. Iar bani de judeţ nimica în sat să nu între, ce să fie în bună pace, cum am văzut domnia mea şi cărţile altor domni, cum scrie mai sus.
       Iară ce va fi judeca<ta> a satului, să fie volnic egumenul să judece rumânii mănăstirii, cum au fost şi mai denainte vr6me, pentru că de răul banilor se-au fost răsipit satul mănăstirii, de au fugit.
       Derept ac£ia şi voi, banilor de judeţ, încă să aveţi a lăsa satul Boldo-rogeştii cu Rota foarte în pace, nimic întru ei să nu intraţi, că cine seva ispiti preste cartea domnii m61e, certare va avea.
Himko a<> h Iîct, no pfM rocnoACTKd mh.
       H HcnpdKHHK, cjiit pfM rocnoACTRd a\h-
       IIhc 8 ESKSpcipH, «'beliţi rtHdpYc K akhh, k-k /vbT xăpÂH.
       t îw Aewh kivekwa4> mhaoctYko eohîYi© rocnoAHH-k.
       JÎMHA REA nOCTEAHHK.
           Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XV/7.
           Orig., htrtie (28 x 20,5), pecete mică, aplicată.
                                43
<1630 > februarie.
            Patriarhul Chirii al Constantinopolului hotărăşte ca alegerea egumenilor să se facă de către călugări, fără alt amestec.
      Chirii, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Ţarigradului şi a toată lumea patriiarh.
      Domnul nostru Iisus Hristos zice : unde sînt doi sau trei adunaţi întru numele mieu şi eu sîntu în mijlocul lor, cu cît mai vîrtos unde vor fi zdce sau mai mulţi, a nu fi în mijlocul lor, precum s-au făgăduit prin ne-mincinoasa lui gură, care vedem că să ţine şi să păzeşte în sfintele mănăstiri, unde şi orînduială prea plăcută şi pravilă s-au aşăzatu de cătră sfinţii şi dumnezeeştii părinţi şi s-au întărit prin dumnezeiască ldge şi sfinte canoane, ca alegerea egumenilor să fie la fiieşcare mănăstire, din cei ce vor fi lăcuitori părinţi într-acea mănăstire şi nici de boiarii locului pentru neturburaria scandăla călugărilor carii vor petrece la acel lăcaş, pentru mai buna stare şi prefaceria, iar nu spre prăpădiria mănăstirilor. Căci ieromo-
80
www.dacoromanica.ro
naşii şi monaşii ai fieşcăriia mănăstiri îşi aleg ignmen care îl cunosc cu faptă bună şi vrednic la această slujbă dintre dînşii, fiind vrednic nu numai la învăţătură şi povăţuiria căilor celor spre mîntuirea sufletului şi trupului, ci şi pentru întăriria, prefaceria, crăşteria şi pacinica stare, după graiul domnului ce zice : întru aceasta vă vor cunoaşte toţi că ai miei ucenici sînteţi cînd pace veţi avea întru voi.
      Pentru ac&a dar, de vr£me ce vrăjmaşul cel ce urăşte binele şi defăimează pacea scorneşte şi îndeamnă pre unii din mincinoşii ieromonaşi, sau mai vîrtos să zic, lupi înbrăcaţi în piiale de oae şi trec cătră unii din boiari şi cu daruri iau egumenii şi pentru aceasta s-au prăpădit lucrurile mănăstireşti, cum smerenia noastră cu trupul am mers şi cu ochii am văzut, din care una iaste sfînta şi dumnezeiasca mănăstire a sfintei troiţe, care să numeşte Cozia, care să prăpădeşte de tot din schimbarea igumenilor ce vin din puterea boiarilor ad^se.
      Pentru aceasta smereniia noastră zicem şi din duhul sfînt poruncim după cartiia răposatului Ieremiei patriiarhul Ţarigradului, cum alăgeria igumenilor să fie din ieromonaşi şi monaşi care sînt lăcuitori în mănăstire, iar nu de la boiari. în mare şi în v£ci afurisanie de la Dumnezeu neputred să fie, care ieromonah de acum înainte va îndrăzni să vie igumen la această sfîntă mănăstire a sfintei troiţe cu putere boerească, să fie oprit de preoţiia lui ca un vinovat de care să opreşte de nu mai slujaşte cfle preoţeşti. Iar cînd nu va vrea să ştie de această oprire, să fie afurisit de sânta troiţă şi blestemat şi neertat şi neputred după moarte în v6ci, să moştenească bubele lui Gheezi şi să aibă moartea Iudei sugrumat. La această grea afurisanie să fie şi aceia carii ajută la acest ffliu de nevrednici ieromonaşi.
      Pentru întărire s-au făcut şi această carte a smereniei noastre şi s-au dat la această sfîntă mănăstire a sfintei troiţă.
    Fevruarie, indiction 13.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 10. Traducere.
           Datat după patriarh şi indiction.
                                        44
1630  (7138) februarie 2, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Bunea logofăt ocină şi vecini în Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
       t dlHdocTi'fw E0>KVfw, Tw Aewh boiboaj h rocnoAHHK R'hcoH sfiUitH Jîrrppo-BAjHHCKOf, CHH-K BMHKjrO H nptAOBpJrO, nOKOHHHjrO Iw IJIf^JH BOEKOA<l-       roc-
www.dacoromanica.ro
81
tioACTKo a\h cYio noKiAiHfto rocnoACTKO a\h EOAtpHHS rocnoACTKo a\h EShik Aoro^iT
H CEC CHHOKH (TO, IAHU.E MS fiorii A^PO&jJT, HKOJKI AA A\8 (CT CfAO \<>A Fp-EAHipt WT CSACTRO EaAUJKA, WT IlOAJO H WT UjSAAA H WT BOA H CEC KIMHHYH H CEC KHHC-rpAAY H WT C(AAAH1(J( CfAOB, WT nOCE^AV, sapi IAHKA CI XVlT H3EPATH WT 110 KTxCOM MICTOM H WT no K'ECOM JfoTApOAt, KOAHKO CST EHA AP'kîk‘m A&HHTpS AK0PHHK8a. H KIMHHYH CI 3HAIT, HA HA\!: j^pArOAItHp KYfpAHMI CEC CHHOKH CH H IxATiCSA CEC
kechF epatYh iro h cec chhobh hX h A,0KPf Atnpip cec chhokh iro h H-fcroi np"EK"E* AAESA CEC CHHOKH (A\S H /V,pArOA\Hp KYcapiOA CEC CHHH iro H ArOEpi R-ET-EpAMTi CEC
chhokh iro h Htroi E-eaYah cec chhokh iro.
                              IIohoki <oiao \oa rp^EAVipe h cec kimhhYh iahu,h cSt no p(A$ khuji pimihh
EHAO ICT KIMHHH ,\8MHTpOR AK«PHHK 3A nOKSMHYl UpOKI HAIO WT npt>KA( KptMI, WT
npn a^hYi noKOHHHOMS jIIhXaha KOIKOA- Tajki a noTOAt, A,8a\htp8 ak°Phhk> wh fCT
CMOTpHA AOHAIHII XoKIT EHTH >KHK H CEC A^UlS, KAPI HA MTO HIKOAIO XoKIT fip’fHAI AO K-E JKHROT iro, K"EC A<* r<* TAIAAIT H AA nOMTIT H AA TA ChXpAHHT 8 JKHKOTt iro, A no CRMP'RTH A,8A\HTP8r Ae°PHHK, a cYh KHUJI PIMIHH KIMHHH WT A,oa rp-EAHipi, WHH AA ICT npOiplHH 3A KIMHhYI. H CETKOpHA HA\ ICT HA pSKAMH hX H 3AnHC 3A npo-jplHVl H KHHrA TOCnOACKA 3A a^A^h8.
                              fi noTOAt, ktvAA ict bYw npH a^hYi Hai^ahaP'e koikoaa, chhti TaYiauj koikoaa.
A A,8a\HTP8 A8°Phhk WT AIorOlimpH, WH ICT npOAAKAA EOA'kpHHS rOCnOACTBA A\H EShIK AWrWljlIT nOAOKHHS 3A CIAO WT ,A,OA I'p EAHipl, WMHHTi EI3 KIMHHH. Ta>KI R-E TOM, ESHt AWrW$(T KHAtK KAKO HI XoKIT MOJKI AP^^kATH A^AYhO KEKSnHO CEC cYh MAORtlţH OKI CSt KHUJI piMIHH, TAJKI KOrAA KHCT CE A A K*E A^hYI rOCnOACTKO A\H, npnujiA ict ESHt Aoro$iT npiA rocnoACTKo mh S kiahkYh ahkah KSnHO/Ki cec cYh
AlOAYl KHUJI PIMIHH, Ţipi ICT BrE3HA\AA WT npiA TOCnOACTRA AtH kY BOAtpH XoTApHHMH
no P'ebauji rocnoACKYn, ha ham : wt Hskop, TSaop koajhc h wt OnSpiipn, HikSaa
mXAPHHK H WT KpiU,[L|JH, PdAlfA nOCTIAHHK, CHH*E GtAHKOK Ak0PHHK H WT ^-Ep-EipH, HlA^AKO K-EnHTAH H WT ESA’bHH, TYwpAUH AOrOjJlIT H WT GOpEtCKA, TpH$A CASjKip H wt Gmhhok, ctap Koauh h ,A,iAt h wt Jlloroujii(jH, Eohko h wt Eipii(jY, AIhkSa H Htroi H WT ESAtHH, JHhkSA, UK02KI A<i CErAIAAIT H AA HSEpAHtlT AtA^HA J^Smhtpok ABOPHHK mto ICT npoAAA EShik AorojjiiT. fi noTo.u, kimhhYh wt \oa rp-EAHipl. WHH CSt XoAHAH CE A'E1(JEhY| CEC HtKOI AMrYAIUH, MTO ICT HAIAA H WHH WMHHS TAMS K-E CIAO, IAKOHM A^ HI A\OrST H3EPAHHA WT-EM-ECTKYa ESHIK AOrOjjilT WT K-E HHXHH. S-E TOM ^SMHTpS AKOPHHK, AKO KHAtAH CST CHJJ.I, KAKO JToAH KIMHHYH CEC AACKilHYl, I3K0>K{ A<i C-ETKOpHT no ESHt AOrOl|MT A<> CH KliSHAtAIT HOKI^Yh WT HA ^,SA\HTpS AkOPHHKSA, K-E TOM ^SMHTpS AK0PHHK, WH K*ECTAHHA Ct CST Ţipi hX ICT npOAAKAA EShik Aoro$!T k-echX, kako ict khuji nuc h cec k*ecaX AtA^HA ha\ wt \OA rp-EAHUH. KOAHKO ICT AP'B^AA ^SMHTpS A80pHHKSA, 3A xM ACJipH TOTOKH, BIS HH (AHA CHAOCTYl WT HHX’TO, WH 3A HirOB A^UPOROAIO, WT nptA WK(A\ EOAtpH KHUJI plMIHH, J3K0JKI A<> ICT AtA^hS ESHIK AOrOj|MT K*E KtKH. H H3KAAHA (CT /\,S' MHTpS AKOPHHK H WT KHHrA flAlgAHAPOK KOIKOAA, CHHA (KKOHHHOMS TaYBUJS KOIKOA, MTO HM CST CETKOpHA /^SAJHTpS A80PHHK 3A npOiplHYl, I3K0>K( A<> tCT CTOATIAHH HA
PSka EShik AwrwjjMT.
                        H KHAtXoM rocnoACTKo mh h SAnucSA A,Sauitpok abophhk k-e pSka EShik a wrw ^(T CETKOPIH WT npiA BOAtpHHS TOCnOACTRA AIH GlJAKIK nOCTtAHHK H3 K'ElpA TOC*
32
www.dacoromanica.ro
I10ACTKJ AW H WT nptA WBlAA kT EOA-bpH KHlUf mcaHH H EpJTOAt CH rTwpMJH H A KH8KO.W CH IiACHAYfK, CKTBOpHA CKC BfAHKOlO KAfTBS: KTO XoKIT CI nOKSCHX (lOIlfpfT
H pasapath taka»ik(hYa iro1. H hjiihcaa kt S sjimc kako ck Xokit hskaahth bemhhYh
«(Bre KHHrH HAH SJIIHCf, B4pf BIMHhYh, BApf EHTH KTO WT CKpOAHHKJ fPO, fi,d H( Cf KtpDfT, H-fc A<> ct PASOpfT. H npOAdA fCT A»A\HTp8 AK®PHHK CYH KflHHH KOAtpHH# rocnoACTKA mh EShik AwrwiţfT, wh sa ueros a®eP®K0AI® h c"kc SshahYa sivckM
MîrYjUIOAt WT WKOAHO AVfcCTO H WT lipfA TOCnOACTKA AtH-
       H naKHJKt a<* (ct BOAtpHHS rocnoACTKd aw Bo^hik Awrw^fT eahh «un ha ham PaaVa> ePjt ^HhkSawk wt B8a^hh h c^c chhokh tro h ckc B'KrfeX AfA (ro sa
WMHtTk WT nOAlO H WT UI&MA H WT EAATO H WT KHHOrpAAV H WT C(AAAHI|lf CIAOB, WT nOCB$AH, Kjpf EAHKA CI XtIT HSEpATY. IIoHttKE T0l*0 'JAOK'bK'K PaAVa rHIU( nHC, WH (CT EHA BfHHH ASAtHTpOB AK®PHHK i TdîKf TA fCT fJpOCTHA SJ BCMHhYE, EL(U}KE WT
npicHCAt Kp-kA\( paaY a#111# (ro h eha îct k’kc 8 awpho. ff iiotoai, k-kaa (ct eha k-k AKHY( BAfgAHAPS KOfBOAA. CHHJ (lOKOHHHATO IaYaUI# BO(BOA, A PiAVA> EPAT JIhkSAOB WT E$A^hh> BHIilC nHC, WH npOAAKAA Cfe CST BfMHH CKC CHHOKH CH H CKC A^A* (TO SA WMHH-K EOAtpHH# rOCI10ACTKO AW ESHEK AWrW$(T, SA xFîf ACfJpH POTOBH, WH SA HErOK A0KP0K0AW) r(3 HH iAH*K CHAOCT. H BHAtXoM rOCnOACTKO AW h saiihc wt p$KA PaAVaok SA npOAAHYl, CKC AWOSH A®ePh a*®A^( CBfAfTfAYH. HAnHCAHH 8 SAIIHC.
       Gero paaY aaa0^ c’km rocnoACTKo mh EOA-fepHHS rocnoACTKo aw EoyHfB aw-rW^fT, IAKOKE AA A\8 (CT C(AO fl,OA rp*KAHI(l(, KOAHKO C#T EHA AP^AA /l,8A\HTp8 ABOPHHK CKC cYH BMJJhYH OKI CSt KHUK plMIHH WMHH*K A^AThS H K*K wXAE CHHOKOiU H BHgKOM H nptBHSMITOM H H( WT KOrOJKAO HMlOKOA'tîEHMO, nopHSAtO TOCnOACTKO AW.
       Geike oyso h ckiaitiaYh nocTABHX rocnoACTKo aw : jkSiiah Îkauiko b(a eah Kpa-aikckTh h HtSnaH Xpnst b(a ab°Phhk h »<8naH KaaaVa r<a awi*w$(t h >K8naH 0hakh eia bhctYqp h >K8nan iMh^Co b(a cimtap h ikSiuh iESuiat b(a ctoahhk h >K8naH EachaY( b(a ntfapHHK h >KSnaH Kohaa b(a koawc h stânau YIah^ahaph b(a iioct(ahhk. H HcnpaKHHK, JKSnaif EaaaVa kiahkYh Aoro$(T.
       H HarwcaX as, Amtkaat Aoro$(T, k-k hactoa rpaAV Eo^KSpeipH, M-kcn^a $(sp8apY( B ArNH H WT flAAiUa AA>K( a® HHH-k B'K C(rw nHCAHY( T(K8iPHM AtTOM, B-K AtT xSPAH, 4 WT po>KA(CTB4 XpHCTOBO, xij(A.
       t Tw A(wh bw(kwaa, awaoctYio kojkYw rocnoAHHK.
       Hw A(wh ko(boaa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlăhiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofăt şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Grădiştea de Jos din judeţul Ylaşca, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu viile şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot locul şi de peste tot hotarul, cît a stăpînit Dumitru vornicul. Şi vecinii să se ştie, anume: Dragomir Cbierance cu fiii săi şi Vîlsul cu toţi fraţii lui şi cu fiii lor şi Dobre meşter cu fiii lui şi Neagoe pîrcălabul cu fiii lui şi
      1 Aşa ta text, fără Continuarea formularului de blestem.
www.dacoromanica.ro
83
Dragomir vierul cu fiii lui şi Dobre Cătăramă cu fiii lui şi Neagoe Badian cu fiii lui.
      Pentru că satul Grădiştea de Jos şi cu vecinii cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi au fost vecini de cumpărătură ai lui Dumitru vornic încă de mai înainte vreme, din zilele răposatului Mihail voievod. Apoi după aceea, Dumitru vornic a socotit pînă ce va fi în viaţă şi cu suflet, la orice nevoie se va întîmpla în viaţa lui, tot să-l caute şi să-l cinstească şi să-l hrănească în viaţa lui, iar după moartea lui Dumitru vornic, aceşti mai sus-zişi vecini din Grădiştea de Jos să fie iertaţi de vecinie. Şi le-a făcut lor şi zapis de iertare la mîinile lor şi carte domnească de moştenire.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, iar Dumitru vornic din Mogoşeşti, el a vîndut boierului domniei mele Bunea logofăt jumătate de sat din Grădiştea de Jos, ocină fără vecini. Astfel întru aceea, Bunea logofăt, văzînd că nu va putea să stăpînească dedina împreună cu aceşti oameni care sînt mai sus-zişi, astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Bunea logofăt a venit înaintea domniei mele în marele divan împreună cu aceşti oameni mai sus-zişi, de a luat dinaintea domniei mele 12 boieri hotărnici pe răvaşe domneşti, anume: din Izvor, Tudor comis şi din Epureşti, Necula paharnic şi din Creţeşti, Radul postelnic, fiul lui Staico vornic şi din Dărăşti, îîedelco căpitan şi din Budeni, Ghiorman logofăt şi din Orbească, Trifa slujer şi din Sminov, Coman cel bătrîn şi Delea şi din Mogoşeşti, Yoico şi din Bereşti, Micul şi Neagoe şi din Budeni, Micul, ca să cerceteze şi să aleagă dedina lui Dumitru vornic, pe care a vîndut-o lui Bunea logofăt. Iar după aceea, vecinii din Grădiştea de Jos, ei au umblat cu înşelăciune cu nişte megiaşi că au avut şi ei ocină acolo în sat, ca să nu se poată alege moştenirea lui Bunea logofăt de către ei. întru aceea Dumitru vornic, dacă a văzut aşa că umblă vecinii cu înşelăciune, ca să facă pe Bunea logofăt să-şi ia banii de la Dumitru vornic, întru aceea Dumitru vornic s-a sculat de i-a vîndut lui Bunea logofăt pe toţi, cum este mai sus-scris şi cu toată dedina lor din Grădiştea de Jos, cît a stăpînit Dumitru vornic, pentru 40 000 aspri gata, fără nici o silă de la nimeni, el de a lui bunăvoie, dinaintea acestor 12 boieri mai sus-zişi, ca să-i fie dedină lui Bunea logofăt în veci. Şi i-a scos Dumitru vornic şi din cartea lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliiaş voievod, pe care le-o făcuse Dumitru vornic pentru iertare, ca să fie stătători la mîna lui Bunea logofăt.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Dumitru vornic la mîna lui Bunea logofăt, făcut dinaintea boierului domniei mele Enache postelnic din casa domniei mele şi dinaintea acestor 12 boieri mai sus-scrişi şi a fratelui său Ghiorman şi a nepotului său Vasilie, făcut cu mare blestem r cine va încerca să calce şi să rupă întocmirea luix. Şi s-a scris în zapis că dacă vor scoate vecinii nişte cărţi sau zapise, fie vecinii, fie oricine din 1
      1 Aşa in text, fără continuarea formularului de blestem.
84
www.dacoromanica.ro
neamul lui, să nu se creadă, ci să se rupă. Şi a vîndut Dumitru vornic pe aceşti vecini boierului domniei mele Bunea logofăt, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele Bunea logofăt un vecin, anume Badul, fratele lui Micul din Budeni şi cu fiii lui şi cu toată partea? lui de ocină din cîmp şi din pădure şi din baltă şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege. Pentru că acel om Badul mai sus-scris, el a fost vecin al lui Dumitru vornic, apoi l-a iertat de vecinie încă dinainte vreme pentru sufletul lui şi a tot fost în pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliiaş voievod, Badul, fratele lui Micul din Budeni, mai sus-scris, el s-a vîndut vecin cu fiii săi şi cu partea lui de ocină boierului domniei mele Bunea logofăt, pentru 3 400 aspri gata, el de a lui bunăvoe, fără nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Badul, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis.
      De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele Bunea logofăt, ca să-i fie satul Grădiştea de Jos, cît a stăpînit Dumitru vornic, cu aceşti vecini care sînt mai sus-zişi, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna? februarie 2 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad., CCCXCIX/31.
        Orig., perg. (40 X 50), pecete timbrată.


1630 (7138) februarie 2.
           Leon Tomşa voievod scuteşte m-rea Plumbuita de toate dările şi slujbele.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi doninu, feciorul răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii
www.dacoromanica.ro
85
mele sfintei mănăstiri ot Plumbuita de la Colintina, ce să chiiamă hram svetîi Ioan, ca să fie în pace de bir şi de înprumut i de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste anu în ţara domnii mele, de nimica val sau bîn-tuială să nu aibă în zilile vieţii domnii mele, pentru că m-am milostivit domniia mea de o am ertat de toate ce scrie mai sus, căci iaste mănăstirea sărămană.
      Drept aceia şi voi, toate slugile domnii mele, oricarii dă ce slujbă veţi umbla, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi foarte să vă feriţi de sfînta mănăstire ce scrie mai sus şi de nimica să nu o învăluiţi, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Iar cine să va ispiti a o învălui preste cartea domnii mele, acel om mare certare va ave de către domniia mea. într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi însumi am zis domniia mea-
      Fevruarie 2 dni, leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-ril Plumbuita, nr. 255, f. 175. Copie.
                               46
1630  (7138) februarie 3.
            Mai mulţi megiaşi din satul Vîrbiţa de Jos, jud. Mehedinţi, se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Andrei spătar.
     t Adecă noi aceşti magiiaşi, ce sîntem moşnenii satului ot Doi Yîr-biţa, ot sudstvo Mehedinţi, scris-am noi acesta al nostru zapis, ca să fie •de mare credinţă la mînile jupan Andreiu spătariul, feciorul jupan Yladului velichii logofet, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi cu feciorii noştri şi cu ocinele noastre să-i fim rumâni de moşie.
     Vîndutu-m-am eu Stan Vîrbician cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 000 aspri şi eu Dragomir cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi Anghel cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi Badul lu Brătian cu toată ocina şi cu feciorii miei, radi 2 700 aspri şi Dănilă cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, radi 2 400 aspri şi eu Liia cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi eu Ion cu feciorii mie, cu toată ocina mea, radi 2 000 aspri şi eu Stan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1200 şi eu Florea cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1 200 şi Lupul cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1200 şi eu Oprea cu feciorii mei, fără ocină, 2 200 şi eu Stan Văcăruş cu feciorii miei, fără ocină, radi 1800 şi eu
86
www.dacoromanica.ro
Neagoe Hoţea cu feciorii miei, fără ocină, radi 1 800 şi eu N^gomir cu feciorii miei şi cu ocina mea den Ciorăiaşi, radi 2 800 şi eu Gherghe cu feciorii miei, radi 1 400 şi eu Stanciul den Sulariul vîndutu-m-am cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 000 şi 1 iapă.
      Pentru că noi, aceşti oameni ot Doi Vîrbiţa, cîţi scriem mai sus, fos-t-am megiiaşi cu ocinele noastre pînă în zilele lu Alexandru vodă, feciorul lu Hiaş voevodu. Iară cînd a fost atunce, venit-am noi toţi la jupan <An >-dreiu spatar de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu ocinele noastre să-i fim rumâni de moşie.
      Şi ne-am vîndut de a noastră bu<nă voe> 1 fără de nici o silă şi am luat toţi banii cum scriu mai sus, denaintea tuturor boiarilor celor mari mar<tori >1: jupan Ivaşco vel ban Crailovesoki i jupan Hrizea <vel dvornic i jupan >1 Papa biv vel logofet i jupan Dumitraşco biv vel <vistier i jupan Miho > 1 vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Conde vel comis i jupan Dumitru vtori vist<ier> 1 i . . . * *. Hh<iko a<* atCT.
      IIhc       2, Avkccivi $(sp&ipTf ^ A^h, r*k a^t xspĂii.
      Ivaşco dvornic Hrizea vel dvornic Papa biv vel logofet Dumitraşco vistier Muşat vel stolnic Stroe Fiera logofet Ionii peharnic
      Pătraşco postelnic ot Dîlga 3
         Arh. St. Buc., Mttrop. Ţării Rom., CLXVIII/7. Orig., hirtie (43 x 29), şase peceţi aplicate.
                               47
1630  (7138) februarie 3, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod porunceşte rumânilor din Ioneşti, jud. Vlaşca, să asculte de stăpînul lor, Trufanda fost mare vistier, să-i lucreze „la tot lucrul”, cum „iaste legea şi obiceiul rumâ-nescu”.
       j* AIhaoctYcjo eojkTho, Iw Acwh kocboa<i h rocnoAHHiw, chh-k (iokohhhato Iw ljlci|uH bo(koa4- IIhukt rocnoACVBo aih voao satul Ioneştii ot sudstvo Ylaşca.
       1 Loc rupt.
       1 Am scris Stanciul . .
       * Semnăturile slnt autografe.
www.dacoromanica.ro
87
       După acăia vă dau în ştire domnia mea pentru că au fost miluit răposatul Radul voevod pe cinstit dregătoriul domnii măle jupan Trufanda biv vel vistiiar cu voi, cu tot satul Ioneştii şi cu toţi rumânii, ca să-i fie de moşie, pentru slujbă direaptă ce i-au fost slujit; aşijderea miluitu-l-au şi fiiu-său, Alexandru voevod.
       Iar după acăia, cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul lu Hiaşi voevod, domnia lui încă l-au fost miluit cu voi, cu tot satul.
       Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii măle, deaca m-au dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul înpărat cu domniia şi cu steagul Ţărîi Ru-mâneşti, domnia mea încă l-am miluit cu voi, cu tot satul Ioneştii şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, ca să-i fiţi rumâni de moşii în veac, cum am văzut domnia mea şi cărţile altor domni, de milă, cu mare blăstem.
       Derept acăia, de vrăme ci veţi vedea această carte a domnii măle şi oamenii cinstitului dregătoriului domnii măle, ce scrii mai sus, iar voi încă să căutaţi să aveţi a ascultară toţi de toate de ce o vor da ei învăţătură, să lucraţi la tot lucrul ce-i va trebui, cum iaste lăgea şi obicăiul rumâ-nescu, că v-am dat domnia mea să-i fiţi tot rumâni, pre seama lui, cum aţi fost şi mai de înainte vreme. Iar carele de în voi nu va asculta, să-i facă mare certare şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătură domnii mele. Hhako ai H-ferr, no pm rocnoACTBd a\h.
       H HCnpdBHHK, Cd<\\ pfM POCnOACTBA MH.
       IIhc 8 E8K8p(i|iT, Avkcfiţd $(Kp8apY( 7 AkHH, k*k ivkT xăpĂH.
       t Tw d(wH Biv(BWAa, mhaoctY» eojkYio rocnoAHHii..
       Hw dcivn ko(koa<i <m.p.>
           Institutul de istorie „N. Iorga” al Academiei Republicii Socialiste România. Fotocopie după orig., la Arh. St. Budapesta.
                                48
IC30 (7138) februarie 5, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod scuteşte de dări satul Parapani, jud. Vlaşca, al m-rii Sftnta Troiţă <Padu Vodă>.
       t dlHAocTYno koikYcio, Îw dfwH bw(biva<i h rocnoAHHti, chh*k rokohhhoa\8 Iw l{Iu|ldH KOCKOAd. ^dEdT POCnOACTBO MH cYt nOKfrttHYt rocnOACTBd MH CiAlVB IldpdndHYH wt cSactbo Ea<iiii<k<i> \ ce iaste al mănăstirii hram Svătaa Troiţă, de jos de Bucureşti, ca să fie de acum în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de maje 1
       1 . . .Parapanii din judeţul Vlaşca . . .
88
www.dacoromanica.ro
de fum de pre margine şi de cai de olac, să nu dea şi de mertice şi de podvoade şi de maldăr, pentru că i-am lăsat domnia mea şi am ertat pre satul Parapanii, cum au fost lăsaţi şi ertaţi şi de răposatul Eadul voevod şi de fiiu-său Alexandru voevod. Şi am văzut domnia mea şi cărţi de ertăciune. Aşijderea lăsatu-l-am şi domnia mea ca pentru să fie numai de slujbă şi de posluşania sfintei mănăstiri hram Svetaa Troiţă.
       Derept acdia şi voi, slugile domnii m£le, carii veţi umbla în slujbe într-acest judeţu, în vr&ne ce veţi vedea cartea domnii mdle, iar voi încă să căutaţi nimica să nu-i învăluiţi, ce în pace să-i lăsaţi de aceaste slujbe ce scriu mai sus şi să fie în pace şi de lucrul domnescu, nimica val să n-aibă.
       Aşijderea şi de o gîrlă ce iaste a mănăstirii la satul Parapanii încă să fie în pace de cătră stolnici, să fie numai pre treaba mănăstirii, că o am lăsat şi domnia mea cum au fost lăsată şi de Eadul voevod şi de fiiu-său Alexandru voevoda.
       Derept aceia şi voi, măjarilor de pre margine, carii sînteşi acum şi carii veţi fi şi de acum înnainte, încă să căutaţi nimenilea să nu se ispitească a bîntui pre ceastă carte a domnii m£le, că apoi acela om mare certare va avea de cătră domnia mea, ce să aibă bună pace, cum iaste porunca domnii m£le. Şi această carte să fie preste toate cărţile. Himko h^ct, no pfM rocnoACTK<* mh.
       H HCnpaRHHK, cm pin rocno,â,CTKd a\h.
       IIhC $ ESKSpnpH, AVfeCELld {jstgp&ipYE T AhHH> K'h rttT xSpĂH.
       t îw dElVH KWEKWAd, a\haoctTk> eowY» rocnoAHHh.
       Hw dcWH KOEROAa <m. p.>
          Bibi. Acad., CCCX/20.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecc'e aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 256, f. 702.
                                 49
1630  (7138) februarie 6.
            Lăudat, fiul Dobrei din Beleţi, vinde partea sa de ocină şi vie din Ţigăneşti lui Stroe logofăt.
      t Adecă el1 Lăudat, feciorul Dobrei de Beleţi, fac cest zapis al mieu, să fie de credinţă la mîna jupînului Stroe logofăt şi a fraţilor lui, Yintilă i Eeagul, cum să se ştie că am fost trei fraţi şi am avut nişte ocină şi vii în
      1 Pentru: eu.
www.dacoromanica.ro
89
sat în Ţigăneşti toţi înpreună. Deci mi-am ales partea mea toată, de o-m •vândut derept dumnealor, derept 840 de bani gata şi partea de în vie şi de în cîmpu şi de în pădure şi de unde se va afla toată partea mea.
      Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, cu ştirea mîine-mea Dobrei şi a fraţilor miei şi cu ştirea totoror megiaşilor de înprejurul locului.
      Şi cînd am vîndut această partd a mea de vie şi de moşie, mărturie au fost: Vlaicul şi Baldovin i Dumitru i Şerban i popa Dumitru i Dona i sinu ego Stan i Neaoşul de în Ţigăneşti i Fiera i sinu ego Baico i Preda i Grozea i Coman i Ghiorghi i Tanasie şi uncheaşul Strati şi încă mulţi oameni buni.
      HcmcaX 43, Hek&u AwrwfJstT \ Avkctiţd $'Rp8<ipY( s a^hh, ^tT xSpĂH.
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13.767. Orig., hlrtie (15 x 21), patru peceţi aplicate.
                                50
1630    (7138) februarie 6, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte scutirea de dări a satului Dobru-şeşti, jud. Ilfov, căci sătenii sînt lemnarii m-rii Snagov.
       t iHYaoctYho kojkYiio, Îw Atwu KwtKWAd h rocnoAHHi». k"kcoh 3tA\At Xrrppo-KAdXÎHCKOt, CHH'K KtAHK4PO H np-fcAOEpdrO, ROKOHHHdrO Iw IţlflfUH KOfKOA<l. AiRiT COC-IlOACTKO A\H cft IlOKtAtHYt rOCnOACTKO A\H CKtTOMS, KOJKfCTKH'kH A\OH4CTHp rrtdrOAf-Aiuro Gnkros, H^tatt tcT Xp4m np'fccK'fcTBif KAdAHiHiţt HdiutAt EoropoAHiţt H npHCHO AtKhl dlaplH H IhCTHOt tA K"kKfAfHYf, MKCTHtHlUO.U WThlţS fnHCKOIlS KţfP Il4p0tHYt, COyiJlH HJCT4KHUK KK CK'kT'kH WEHTkAH CtH H KliC-biM HHOKOM WKIJIt JKHTfAfM K1l CK-kTO/nS AtOH4CTHp$ GHtrOKSA KHUIt pfMfHHd, HKOJKf fCT CfAO CKkTdrO AtOH4CTHp4 30KfA\0A\S ^OEpSUIflţlYH WT CSACTKO 6aX<0B>, f>Kf CST AP'XKJPH CK'kT'kH MOHdCTHp AtHpHO H np01)l(H 34 EHp H 34 KIlEAIO H 34 CkHO H 34 CSXd WKIţ8 H 34 KOA H 34 KOH rocnOACKS H 34 KOHH 34 WA4K H 34 P4BOT rocnOACKÎH H 34 B4HH WT CSACTKO H 34
A'KP’KBdHH H 34...........2 H 34 Wn/K<IHH4UJH H 34 8S4fA\CTKOK4HYf H 34 MIA H 34 KOCOK
H 34 WKflţH 34 cSAŞIO H 34 CK4KfX CA$>KEOKf H A^KKt H QlKAtHYt K04HK0 C$T nptS iVkTO Biv SfMAH TOCnOACTKd AIUI, HOHfJKf TOrO CfAO ^OBp8UJfl|lYH IfkCT fCT QKOlKf APtirt C(A4 CAOSOSVf, 4H8 tCT fAHH CfAO ROAMIAOK4AH WT rOCROACTKA AtH, fi,i tCT TI.hY|0 nOCASUIHHUH H AP'^PH CKATOAtS MOHdCTHp 34 P4BOT. H CluW H3K4AHXOA4 rOCnOACTKO AUi CklO KHUIt ptMtHO CfAO /\,OBp8um(lYH H WT K4T4CTHX WT KHCTYfpY/ft rOCIK»ACTK4 AUI, A4 tCT 8 AtHpHO 34 KliCtX A<UKE0Bf fAHIţf C8T npf3 AtTO 8 3tMAt rOCnOACTKA AUI, * *
         . . Necula logofăt.
       *Loc alb.
90
www.dacoromanica.ro
kako fCT eYw npoipEHH H ivctmkhth h wt npotfH rocnoA<ipH, t'rmYio A<* haut IIOAM-raTH no rocnoACTBO aih k'ka-i Xokiot a<*th AP^rf caoeo3Yh SsaeaictborahYe a<* A<*ct h wnh, iveam a<* ce shaet, Aa A^t 8rH f h A4 «f a<1k<>t hh>ke no aihopo, hhjke no amao, KpoAit ttvmYio cYa mhcaS sa hobu,h bhuje nnc, nouEKE chu,e wctabhXoai rocnoA-
CTKO AlH, A0HAE?KE XOKIO EHTH POCnOACTBO AIH Bk rOCnOACTBO H KTv JKHBOT’fc POC-
no ac rea aih.
       II BHAtXoM rocnoACTBO aih h KHHreX' CTapH rocnoAapH H XphcobSa rocnoA^pA. îw TaB<p>YHA BOCKOAa H KHHra noKOHHHaro PaAV<u boeboa h KHHra mea8 ch flAEgaHApS BOEBOAa paAY cEro bhuie pEMEnaro aihaobjnYe ckc beahkoio kaatbo» oyTBpk>KAE<HE>~ T^ai paAÎ, KivAa ect bha CKAa, Bk npH aweYe rocnoACTBa aih, a rocnoACTBO AIH EipE?KE CkAl oyTBp RAHXoAI AIHAOBAnYE H nONOBHX’oAl H CkC cYlO KHHrS rocnoACTBa, aih H <n>pocTH)ToAi rocnoACTBa aih cYe bhuie pemenoe ceao AionacTHpcKOE, \i ect 8 Awpno h cboboaho sa cbakeX eahkj c8t bhuie roteam, t-kmYe a<* EkAET ivhh sa nocaS-mauYE H 3a caSkbri CB-kTaro AtouacTHpa h \a nonS?KAAET Bk BkC’kX’ Tp-fcsa Aioua-CTHpfH H A<1 KTkAAT rOTOBH Bk BkC’fcX MTO JfoKET EHTH SanOB^A HaCTOaTEAA H. ErSaiEna cetTaro AtonacTHpS h a<* ect cB-kTtH AiouacTHpH Bk no.woip h hhokoai Bk. ScTpacS, a rocnoACTBSE aih h poaYteaYeai rocnoACTBO aih B-kMuoE BkcnoAiHHanYE.
       Takojkae H no wuj'kctbYio rocnoACTBa aih aioahai ca BkckAi BAaroMKCTHBYHAi CKpHnTpS npaB-kitJHA rocnoAapEAfk Bk ca-fcA Hac b8a(i)JHai hjke aipE EkAkT wt cpkAHM-naro naoAa rocnoACTBO aih hah wt ckpoahhk nauiE hah no rp-kcAJT nawH hah wt
HHHOnA-kAlEHHK HAH HKE aifJE EkAET WT HorOAVk A^P0^1^! TOCnOA^pH Ck HAlE<HE>HEAl EoftYEAIk AIOAHAI EH AlOAHTBH pJAY npEMHCTYE EoropOAHU,E XpaAia CEro, A<<i> nOMTETE H te STBpivAHTE cYe AIYaOBAHYE H A<> nOHOBHTE CYE KHHrE POOIOACTBO AIH, a rocnoAh Eork te noMTET bh Bk rocnoACTB-k baujeai, a Bk EkA^ipEAi BEivfcX a8111*1 Eroii hjke aipE he Step^aht cYe AiH<AOBaHYE H> Hi noHOBHT cYe khhp8 rocnoACTBa AlH, Hk paSAP^UlHT H nOnEpET H HcXaEHT H 3a WEBEhYE WCTaBHT, TOPO A<* fcT TpkKAET H a^opEcau wt tmT cbath wtri^h, ejke c8t b-k Hekeh, bkojke h Bk eSaet k-r
B-kKH, aaiHH.
       Gejke 8eo h cbeaeteaYe nocTaBHX rocnoACTBO aih : JKSnan îsauiKO bea eahr Kpa-aebckYh h scSnaH XpH3a bea ab°Phhk h >K^naH EaaaSa bea awpo$et h JKSnan Mhakh bea BHCTYiap h scSnau eUhXo bea cnaTap h scSnaH /IISuiaT bea ctoahhk h k$euh Kohae bea koaihc h ElachaYe nEXapHHK h scSnaH HAE§aHAPH bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHK, [no] caa\ pEu rocnoACTBa aih.
       H uanHcaX as, Asn-RA^T awpo^et, b-r nacTOA rpaA$ ESKiJpEipY, AitcEi^a EjiEBptJapYE. S ARHH H WT flAAAIU AA>KE A0 <H>HH'k TEMEnYa A-kTOAl, B*R A'kT x3pĂH. t îw Aewh BOEBWAa, aiYaoctYio eojkYio rocnoAHHR.
       Hw Aewh BOEBOAa <m-P->
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Snagov, unde este hramul preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei Vovidenie, cinstitului părinte episcop chir Parthenie, fiind nastavnic în sfîntul lăcaş acesta şi
                                                                                                             91
www.dacoromanica.ro
tuturor călugărilor în obşte vieţuitori în sfînta mănăstire Snagovul mai sus-zisă, ca să fie satul sfintei mănăstiri numit Dobruşeştii din judeţul Ilfov, care sînt lemnarii sfintei mănăstiri, în pace şi iertat de bir şi de găleată şi de fîn şi de oaie seacă şi de bou şi de cal domnesc şi de cai de olac
şi de lucrul domnesc şi de bani de judeţ şi de dărăbani şi de.............1
şi de opăcinaşi şi de împrumut şi de miere şi de ceară şi de berbeci de ■Sulgiu şi de toate slujbele şi dăjdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, pentru că acest sat Dobruşeştii nu este ca alte sate slobozie, ci este un sat miluit de domnia mea, ca să fie numai posluşnici şi lemnari sfintei mănăstiri pentru lucru. Şi am scos domnia mea acest mai .sus-zis sat Dobruşeştii şi din catastiful de la vistieria domniei mele, ca să fie în pace de toate dăjdiile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, cum au fost iertaţi şi lăsaţi şi de ceilalţi domni, numai să aibă a ajuta pe domnia mea, cînd vor da celelalte slobozii împrumut, să dea şi ei, însă să se ştie : să dea 10 ughi şi să nu dea nici mai mult, nici mai puţin, în afară numai de această sumă de bani mai sus-scrisă, pentru că aşa am lăsat domnia mea, cît timp voi fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi cărţile bătrînilor domni şi hrisovul domnului Io Gavriil voievod şi cartea răposatului Radul voievod şi cartea fiului său, Alexandru voievod, pentru această mai sus-scrisă miluire, întărite cu mare blestem.
      Pentru aceasta, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, domnia mea am întărit miluirea şi am înnoit şi cu această carte a domniei mele şi am iertat domnia mea acest mai sus-zis sat mănăstiresc, să fie în pace şi slobod -de toate cîte sînt mai sus-scrise, numai să fie ei de ascultare şi de slujbă sfintei mănăstiri şi să se străduiască la toate treburile mănăstirii şi să fie gata la tot ceea ce va fi porunca cîrmuitorului şi egumenului sfintei mănăstiri şi să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi călugărilor folosinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire.
      De asemenea şi după trecerea domniei mele, mă rog de toţi binecin-Stitorii domni purtători ai schiptrului, care vor fi în urma noastră, dacă vor fi din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam sau oricare vor fi dăruiţi de Dumnezeu domni, în numele lui Dumnezeu vă rog, pentru rugăciunile preacuratei de Dumnezeu născătoare, hramul acesta să cinstiţi şi să întăriţi această miluire şi să înnoiţi aceste cărţi ale domniei mele, iar domnul Dumnezeu să vă cinstească în domnia voastră, iar în veacurile viitoare sufletul vostru. Iar dacă nu va cinsti această miluire şi nu va înnoi această carte a domniei mele, ci o va nimici şi o va călca şi o va strica şi o va lăsa uitării, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, şi cum va fi în veci, amin.
      1Loc alb.
22
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Briza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi Vasilie paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 6 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7138 <1630 >. f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Snagov, IV/5.
           Orig., hlrtie (43,5 X 29), rupt şi pătat, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1852; altă trad. ibidem, ms. 354, f. 16—17.
                                    51
1630  (7138) februarie 10, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Necula fost mare vistier o vie şi trei roţi de moară în Bucureşti.
       t dlHnocTi'fW eojkYeio, Yw dfwH bwebwaa h rocnoAHH-h R-KcoH 3EjU<u XrrppoKA4-IYhckoe, chhti KfnHKiro h npfcAOKparo, noKOHHNWMS Iw 1|Ie4uh koekoaa. A4K4T roc-noACTKO AtH cYe iiokeaehYe rocnoACTKO AtH noMKTEHHW.ttS npaKHTEAio rocnoACTKO AtH jKSnan HekSaa ejke bhb bea bhctYmp h ckc chhokh ch, eahue a\S Eor-K A^poKaX, iskojke Ad a\S ect BHHorpaA^ T4 rocnoACKa wt Bapoui rocnoACTKO a\h, wt E$K8pEipH, mto ECT KOA A®‘"4 Ero H TpH K0AEC4 34 KOAEHHlţS, rOCnOACKH, EJKE cST 8 KOA4 KHlţEK, KOA K4E, EAH3 WT AE«p.
       IIoHEJKE cYlO BHHOrpAA^ H KOAEHHlţH, EJKE COyT KHUIE pEMEHE, EHAO ECT rOCnOACKH El(IEJKE H4IO WT nptjKAE KP’kAtE. (1 nOTO.lt, KTiAA ECT EHA npH A^HÎE dAEâdHAP8 K0EK0A4, CHETh nOKOHHHWAtS YaYAIUS KOEKOA4, i TOCnOACTKO EA\S CAM A^ H nOAtHAOKAA no nOMKTEHHarO npABHTEA TOCnOACTKO AtH JKSn4H HekSAA KHCTÎiap CKC BHHOrp4A8 H CKC koaehhueX, paaY npana h K’fepna caoyjKES mto io ect no;A&KHA rocnoACTBO em8, iakojke A4 io ect 34 a^a!h8. H ciiTKopHA hI ect rocnoACTKO ea\$ H khhpS 34 aihaokahYe H4A KHHOrpaAS H H4A KOAEHHlţH, c-kc keahkoe kaetko.
       il nOTOAl, K*KA4 ECT BÎW HHH-k, K"K AehYE TOCnOACTBO AtH, EAAU A^POBAA AtA ect rocnoA'h Eor-K h mkcthto.u iţapio no rocnoACTBO a\h c-kc rocnoACTKi'A h c-kc CKHnTpS APtKABHTH SEAtAE IÎA4UIKOE, 4 TOCnOACTBO AtH ElţlEJKE CKM A<*d H nOAtHAOB4A no noMKTEHHAro npABHTEA rocnoACTKO mh jkSimh HekSaa KHCTYrap c-kc cYio KHHorpaA# h BOA^HHlţH, EJKE COyT KHUIE pEMEHHE, P4A? np4K4 H K’kpHHA CA8JKE8 MTO ECT nOCA$JKHA H rocnoACTKO mh h c-k noABHroM aokphm hoakhsath ce k-k K-hctl mto ect eha Tpt-
io-c. #2                                                                       g$
www.dacoromanica.ro
BOBE r0Cn04,CTK4 A\H. H KHA'bXoM rOCnOACTBO AţH H KHHP flAE§AHAP$ BOEBOA, CHH"K TaYaIII BOEBOA, SA nOMHAOEJHYt, ChTKOpfHA CTkC BEAHKOW KAETBOIO HAA BHHOPpAA^ H HAA BOAEHHlţH BHUlf pEHEHE.
       Gepo pjaY rocnoACTBo aw EiţJOKE nun iiohobhXoaa h Stbp'kahXoai h haa «Yw khhpS rocnoACTBo a\h kako ect bha h wt nptXAE sp-kAVE. H aaA°X c’kai rocnoACTBo
AtH H 110AtH AOBAXo At no IlOHhTEHHWM npABHTEAlO POCIIOACTBA A\H XSflAH HekSAA BHCTHHp KAKO ECT BHA lIOAtHAOBAH H WT flAEgAHAP# BOEBOA, HKWXE AA A^S ECT cYlO BHHOPpJA^ h boaehhueX rocnoACKH, exe c8t bhwe pemehe, AtAÎHS h b-k wJ[jb8 chhoboai h bhSkoaa
H nptKHS<JETO.« H HE WT KOrOXAO HEnOKOAtBHAI, HopHSAtO POCnOACTBO AilH.
       6ijjexe h 3akahhahYe îioctabhX rocnoACTBo aw : nw wtuitictbYio Fochoactbo aih, kopo HSBEpET pocnoA"k fiorii ehth rocnoA<Jp"x 3Ea»ae Eaauikoe hah wt cptvAEhhapo nAOAA rocnoACTBi a\h hah wt ckpoahhk haiuh hah no pptcEX haiuh hah wt hhhw
nAAAlEHHK, A<* ALJIE nWHRTET H nOHOBHT H STBp KAHT CYlO KHHP8 TOCnOACTBO AWI SA aihaobahYe, topo rocnoA^ fiorii aa pa hohetet h aa c-kXpahht b-r rocnoACTB-b Ero H E E-K BSAEL(1HX BElţxX A*>U<A EPO. (I AI|IEA>IXE HE nWHhTET H HE nOHOBHT H HE STKp’K-AHT cYio khhp8 PocnoACTKA aih, ah$ w nonEpET H PA30PET h hcXabht, TOPO Aa kt TP'KKAET H AHAGEAIA H AiţopECAH WT fllY CB-fcTH WTRU.H, EXE C8t B”K HEKEH H AA HAUT HECtYiO CkC ISAA H CRC flpYA H CTi HHHHAtH HEB-fcpHYH YoyAEH EXE KTi3TinHlllt HAA KpivK pocnoAA Eopa h cnACA hauiepo TcSca Xphcta h pek-rt : ,,kti3a\hX, k’ksa\hX, pAcnEHH EP0“ H Kp-hB EPO HAA HklX H HAA *#AA HX, ECT H E^AET B*h BtKH, AAAHH.
       GEXE $BO H CBEAETEAYh nOCTABA-kEM POCnOACTBO AU1: X$IIAH Tbauiko beahkYh EAH KpaaebckYh h xSnAH Xphsa beahkh akophhk h xSeuh EaaaVa beahkh aopo$et h xSdah Mhakh beahkYh bectYbp h xSiiah EWhXo bea comp h x$iiah eMSujat bea ctoahhk n xSiiah Kohaa bea koauec h xSnan EachaYe beahkh mXaphhk h x$iiah E1ae§ahaph beahkYh
nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, XSllAH EaAA^A BEAHKH AWPW$ET.
       H HAnHCAX AS, dEn'kAATg AOPO^ET, KTi HACTOAHYH PPAAS ESk$PE1(1H, AVbCHIA ^EBpSApYE Y ARHH, H WT flAAMA, BTi AfeTO xSpĂH.
       f Tw fllWH BWEBWAAi AIHAOCTYlO EOXYtO POCnOAHHTk.
       Hw Aewh boeboaa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Necula, care a fost mare vistier şi cu fiii săi, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie via cea domnească, din oraşul domniei mele, din Bucureşti, ce este lingă casa lui şi trei roţi de moară, domneşti, care sîut pe apa Dîmboviţei, lingă baie, aproape de curte.
       Pentru că această vie şi mori, care sînt zise mai sus, au fost domneşti încă de mai înainte vTeme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Hiaş voievod, domnia sa însuşi a dat şi a miluit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Neeula vistier cu via şi cu morile, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce i-a slujit domniei sale, ca să-i fie
94
www.dacoromanica.ro
de moştenire. Şi i-a făcut domnia sa şi carte de miluire pe vie şi pe mori, cu mare blestem.
      Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, cînd m-a-dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat pe domnia mea cu domnia şi cu sceptrul stăpînirii Ţării Bomâneşti, iar domnia mea încă am dat şi miluit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Necula vistierul cu această vie şi mori, ce sînt zise mai sus, pentru dreapta şi credincioasa slujbă cu care a slujit şi pe domnia mea şi cu isprăvi bune s-a nevoit în toate cele ce au fost treburile domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, făcută cu blestem peste via şi peste morile, mai sus-zise.
      Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele, cum a fost de mai înainte vreme. Şi am dat domnia, mea şi am miluit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Necula vistierul cum a fost miluit şi de Alexandru voievod, ca să-i fie această vie şi mori domneşti, ce sînt mai sus-zise, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus dommnia mea : după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domnul Ţării Bomâneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre,, sau din alt neam, dacă cinsteşte şi înnoieşte şi întăreşte această carte a domniei mele de miluire pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-I păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o-va călca şi va strica şi o va sfărîma, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt în Nicheia. Şi să aibă parte-cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîn-gelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au zis-„ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1” şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conda mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 10 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
         Bibi. Acad., CCCXCVII/43.
         Orig., perg. (38 X 45), pecete timbrată.
www.dacoromanica.ro
52
1630   (7138) februarie 14, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod închină mănăstirea Dealul ca meioh la m-rea Iviron de la Athos.
       t Kiv XpHCTd Bora, BAaroBtpHYn h SAaroMECTHBYH h Xphcto^aioshbTh h caaio-AP’EKabhYh Tiv Aewh boeboaa, chhe BEAHKaro h nptAOEparo, iiokohhhoaiS Tiv Iţh$aH boeboaa, bojkYeio h aihaoctYio h ko>kTeaMv a<*PobahYeaib, oBAaAaeipo aih h rocnoA-
CTBOyEUlO A\H BECOH 3EAIAE OyrrppWBAaHHCKOE, EipEJKE H SAnAAHEHCKYH CTpAHHAAl, fLltAAUJ H 4>arapaui X’epu.tr. BAaronpoH3EOAHX’ rocnoACTBO aih cbohaie EnarkuiE npoH3BOAEHYEAiE mhctYh h CE'bTAfEAiE cptiAHEaie rocnoACTBa aih, hko npocAABHTYH ca npocAABABUjaro AIA Bora H CE CAABOA BESHECEUIArO AIA Ha np’kCTOA’k CBtTO nOMHBUieX' pOAHTEAlO
rocnoACTBa aih. Gejke a^P®^ h rocnoACTBO aih ceh BEctMHCTYH h EAarowEpa3HYE h nptnoMETaHHf, ce>ke haa BEctAiH mhctYh a^Pob hactoehiYh, cTe X’phcobSa rocnoACTBa a\h CBtTtH, BOHCECTBHtH AlOHACTHpS WT CBtTA Topa rAArOAEAUrO ÎBEpA, HAt>KE ECT XpAAl nptCB’kTtH, MHCTtH, nptBAArOCAOBEHtH BAAAHMHlţE Ham EA BoropOAHHE H npHCHO-A'kBEi AiapYf h mhctho eh oycnEHYE h MHCTH’knmoAiS wteu,8 etSaieha GahacYe, coipYn
HaCTaEHHK B"E CBtTtH WEHTtAH CEH H BECtAl HHOKWAl WEI4IE JKETEAEAl BE CBtTOAlS AlWHACTHpS, [3K0JKE A<< Al8 ECT CBtTA AlOHACTHp 30BEA18 /i,tASA IVT BOA TpErOBHipE, XpAAl CBtTH NEKOAAE, AIETOX H B"E nOAP^MYE CBtTtH AlOHACTHp îsEpA IVT GstTA Topa, EJKE ECT BHmE ptX’, CEC BECtX CEAA H CEC BECtX IVT’HHECTbYE H CEC BECtX BEMHhYH H
cec au,HraHTH h cec boahhi^eX h cec BHHorpaAV h cec baaia wt AIaaa Qkh-e h cec
BHHApHMIOA H CEC B’ECtX’ KWAIATH H CEC BEC CKOTOAl H CEC BECtX WKOBAhYE CBtTtH AlOHACTHp J^âASA1 H CEC BEC XoAOKOAl EAHKaX CE XtHT H3EpAT AlHOrO, AIAAO.
       IIoHEKE CfA CBtTA AlOHACTHp fi,±ASA EHAA ECT CETBOpEHA H WCHOBAHA WT TEAIEaYA EH WT nOKOHHHOAlS îw . . . . 2 BOEBOAA. fl nOTOAl, KEAA ECT BHA CEAA Kk AEHYH rocnoACTBO aih, ai|iE noAaposAA Alt ect rocnoAE BorE h mecthtoai M,apK> no rocnoA* CTBO AIH CEC rOCnOACTBYA H CEC CKHnTpOAl ApEipHipEH 3EAIAE EaAUJKOE, a rocnoACTBO AIH BHAtB cYlO CStTa AlOHACTHp fcktâA, KAKO BEcXoTtAE CBtTA AlOHACTHp A<* noyCTtET H A<* WEHHtJIABAlllE ; HTO ECT BHA XoAOKWAl CBtTtH AlOHACTHp BEC 83HAIAA ECT t8«aYH KOTOpYH C8T BHA yroyAlEHH H WTHAH WT CBtTA AlOHACTHp. TaJKE BE TOAl POCnOACTBO AIH CAlOTpHXoAl, KS[1H0}KE CEC WTElţS HAmEAlS Kyp BAAAHKA TpHrWpYE H CEC BECHXaIH MECTHTHAIH npaBHTEAfHAl rOCnOACTBA AIH H CEC BEC AHBAHWAl, HEBECXOTtXoAl POCnOA* CTBO AIH, QB02KE A<> CE WnSCTtBAET CYlO CBtTA AlOHACTHp8 H A<* WBHHipAET H A<* DOraSHET nOAltHJ TEAl nOHHBUEEX’ KTHTOpH APtBHHX- H A<> HE nOBSAET HAA PA3A0PA CrSiUEHHAOAl,    WTnOVCTtETH, CEAI nOCAAA TOCnOACTBO AIH HiUEHHAlE K0HTOpEAl WT
CBtTOiU AlOHACTHp WT /V,tA, fi,A BECnOAlHHAETH TAAIO HA CBtTA AlOHACTHp îsEpA WT GBtTA Popa, KAKO CE nOAltlJSET H npOMYH KTHTOpH, KOTOpYH C8T CETBOpHA TsEp8A.
       Gsro paaY ceai a<>a rocnoACTBO aih cstTA aiohacthp ^aHa ect aietoX ha CBtTA AlOHACTHp ÎBEpA WT GstTA fopA, JTpAAl O^CnEHlE BoropO^Hl^E, CEC CEAA H CEC
         1 Aşa In text.
         2 Loc alb In orig.
96
www.dacoromanica.ro
KEMHHÎH H CkC A^HrAHIH H CkC WKOKAHYE H CkC KkC CKOTOAV H CkC KkCfcX' A^A?^^ » CkC KkCbX KOAUTEX' H CkC KHHOrpJAV H ckc K®AtHHIV,K H CkC KkC XoAOKOAt, MTO XoKET KHTH A\HOrO, AEAAO, KkC fi,A (CT 110 p$KA WThlţS Er&UEHA 0AHACYE H A KkCtAl KAAgrEpOAA WT CKfcTAA A\OHACTHp Tk^pd. H MTO XoKET TplîKSET Oy CK*TA A\OHACTHp ^kASA, KkC AA HAI4T KAASrEpÎH WT Gk*TA ropA HOCHTH C IIE3AAH fl,iX STKpkîKAAETk H &âX CkPAH-AAET, fi,A CkAtOTp-bET KkC pAKOT CK’kT’kH A\OHACTHpS fckA$A H Kk HHMTOJKE fi,A HE K$A*V Kg WCKOAHO. UaK P^aT EPSMEMH, AA ECT £OAHHU,H KiJAiJrEplH WT GKtTd ropd KC*rA<l XoKET KHTH KOAt HA\ fl,A 110CTAKHT AP^P Er&HEH, A4 HAUT 110CAATH CE WT TAA\, M ECT HACTAKkHHK 3AE Kk CR-feTA AlOHACTHp ,4/bASA, KAKO ECT WSHMJWA H HA CKtTA AlOHA" CTHp WT 3A« WT GK’bTA TpOHU,E, E>KE IIOKAOHHAA A\ETdX' 11AK HA CKtTA AWHACTHpS YkEPA. H HE WT KOrO>KAf HEnOKOAtKHAtO, n0pH3A\0 rOCnOACTKA A\H.
       6141EHCE sakahhahYe nocTAKHX’ rocnoACTKo a\h : nw wiiikctkYe rocnoACTKA a\h, Kor» H3KEpET rOCnOAk fiorii KHTH KAAAAAElţS H rOdlOA^pk 3eA\AE RaAUJKOH HAH WT CpkAHH-HArO riAOAA rocnoACTKA A\H HAH WT CkpOAHHK HAU1H HAH, 110 rp’bCAX’ haiiihX’, HAH WT HHHOnA-bAtEHHKb*, A,A ALţlE [lOHkTET H riOHOKHT H SKp’bnHT cYE XpHCOKSA rOCnOACTKO A1Hr
Twr rocnoAb E®rk a,a ta iiohtet h a4 STKpkAHT h a a eaXpAHHT Kk rocnoACTKA Ero, A K-k Kb*AHL(lklX’ K'kU.eX', A^UIA Ero. (I ALjlEAH^KE HE 110HTET H HE riOHOKHT H HE OyKpfc-nHT cYm X’phcokSa rocnoACTKA a\h, Toro rocnoAk fiorii a a he iiomtet h he ckXpAHHT Kk rocnoACTKA Ero, A HE Kk kSA^U^ K’kU.fX A^A Ero. (IA KOE HAOKtKk Xoket nonepET H pA30pHT H paCHIUT cYa XpHCOKSA TOCnOACTKA A\H, TOrO TOCnOAk fiorii A a pA30pET h nonepET h pacheiet sae T-kAo.w ero, a Kk kSaelpkiX K’biybX aSuj<1 fro h a a ect
TpkKAET H AHA0EA\A H AlţSpECAH WT tÎTY CKtTH WTkU,H, E>KE CST Kk HekYH H A A HAMT HACTYlO CkC Î8AA H CkC flpYA H CkC HHHHA1H HHKtpHYH Î$AEH, HJKE KkSkllHUIE HAA KpkK rocnoAA fior a h cniCA HAUiEro îcScy Xphcta h pekkt : „KkâAUiX, kksaihX, paciiehh Eroct H KpkK Ero HAA HKlX H HAA                   H K8AET Kk KtKkl, AA\HH.
       Ge oyno h ckea^teaYe nocTAKA-bEAi ro:noACTKO a\h : >k8iiah Ikauiko kea kah KpAAEKCKYH H >K8nAH XpH3A KEA A^CpHHK H >KSnAH KAAAyA KEA AWrWijSET H >K8nAH @HAK» KEA KHCTYrap H >KSnAH EUhX’o KEA CEIATAp H >K8nAH fllSUJAT KEA CTOAHHK H >KSnAH KoHAt KEA KOA\HC H >K8nAH RaCHaYE KEA nE^ApHHK H H<SnAH flAEgAHAPH KEA nWCTEAHHK. H HCnpAKHHKr
caa\ pen rocnoACTKA a\h.
       HAnHCAX’ A3, GwApE rpAAUTHK, Kk HACTOA rpAAy fi8K8pEL(]H, A\tCEU,A ^(BP^PY( ÂV A^HH H WT flfi,iA\mf A® HklH-b TEHEhYE A’kTO/H, Kk AtT x3pAH.
       f Tw Aewh kwekwaa a\haoctYw ko>kYw rocnoAHHk.
       Iw Aewh koekoaa <ra.p.>
       t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hris-tos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Leon voievod, fiul marelui şi preabunu-lui, răposatului Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, din curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat la scaunul sfînt răposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este
www.dacoromanica.ro
97
•deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele sfintei, •dumnezeieştii mănăstiri de la Sfîntul Munte, numită Iver, unde este hramul preasfintei curatei, preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi curatei ei uspenii şi preacinstitului părinte egumen Thanasie, care este nastavnic în acest sfînt lăcaş şi tuturor •călugărilor care trăiesc în obşte în sfînta mănăstire, ca să-i fie sfînta mănăstire numită Dealul de lîngă Tîrgovişte, hramul sfîntului Nicolae, metoh şi în stăpînirea sfintei mănăstiri Iverul de la Sfîntul Munte, care este mai sus-zisă, cu toate satele şi cu toate moşiile şi cu toţi vecinii şi cu toţi ţiganii şi cu morile şi cu via şi cu vama de la Ocna Mică şi cu vinăriciul şi tu toate averile şi cu toate vitele şi cu toate ferecăturile sfintei mănăstiri Dealul şi cu tot venitul cît se va alege mult, puţin.
      Pentru că această sfîntă mănăstire Dealul a fost făcută şi ridicată din temelia ei de răposatul Io . . ^voievod. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat pe domnia mea cu domnia şi cu schiptrul de stăpînire a Ţării Eomâ-neşti, iar domnia mea văzînd această sfîntă mănăstire Dealul că era să se pustiiască sfînta mănăstire şi să se nimicească ; ceea ce a fost venitul sfintei mănăstiri l-au tot luat străinii care au fost egumeni şi au plecat de la sfînta mănăstire. Astfel, întru aceasta, domnia mea am socotit, împreună cu părintele nostru chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi cu tot divanul, nevrînd domnia mea ca să se pustiască această sfîntă mănăstire şi să se nimicească şi să se prăpădească pomana acelor răposaţi ctitori de demult şi ca să nu fie pe seama egumenilor ca s-o pustiiască, am trimis domnia mea numele ctitorilor de la sfînta mănăstire de la Dealul ca să-i pomenească acolo la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte, cum se pomenesc şi alţi ctitori care au făcut Iverul.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfînta mănăstire Dealul, ca să fie metoh la sfînta mănăstire Iverul de la Sfîntul Munte, hramul Uspeniia Născătoarei de Dumnezeu, cu satele şi cu vecinii şi cu ţiganii şi cu ferecăturile şi cu toate vitele şi cu toate dedinele şi cu toate averile şi cu via şi cu morile şi cu tot venitul cît va fi, mult, puţin, tot să fie pe mîna părintelui egumen Thanasie şi a tuturor călugărilor de la sfînta mănăstire Iverul. Şi ce va trebui în sfînta mănăstire Dealul, tot să aibă călugării de la Sfîntul Munte să poarte de grijă, să întărească şi să caute să îngrijească de toată treaba sfintei mănăstiri Dealul şi întru nimic să nu fie în lipsă. Iar pentru egumeni, să fie volnici călugării de la Sfîntul Munte, cînd va fi voia lor să pună alt egumen, să aibă a-1 trimite de acolo, ca să fie nastavnic aici în sfînta mănăstire Dealul, cum este obiceiul şi la sfînta mănăstire de aici de la Sfînta Troiţă, care este închinată metoh iarăşi la sfînta mănăstire Ive-rul. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
         1 Lee alb In orig.
98
www.dacoromanica.ro
      încă blestem am pus domnia mea : după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Bomâ-neşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui.
      Iar care om va călca şi va strica şi va risipi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l calce şi să-l risipească aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit şi de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis : „ia-1, ia-1, răstigneşte-1 pe el”, şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în veci amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Conde mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 14 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           După Grigore Nandriş, Doc. Athos, p. 146—151.
           Copie după orig., perg., aflător la m-rea Iviron de la Athos.
                                         £3
<1630—1632> februarie 16.
            Mitropolitul Grigorie al Ţării Româneşti scrie orăşenilor şi preoţilor din Bucureşti să cerceteze care este locul m-rii Banu din Buzău în oraşul Bucureşti.
        t AîhaoctYio kojkYio, np-bwcK-bi|ilHHUH icyp TpYropYc. MHTponodHT bicoh simah
fiiUUlKOH \ 1
       1 Preasltnţitul chir Grigorie, mitropolit a toată Tara Ungrovlahiei
www.dacoromanica.ro
99
      Scris-am vlădicia mea pace şi blagoslovenie la voi toţi preoţi şi la voi toţi oraşani mici şi mari ot varoş Bucureşti.
      Altă vă dau ştire vlădicia mea că au venit înainte noastră egumenul Samoil ot mănăstirea Banului ot Buzău şi s-au jeluit cum au fost cumpărat un loc de la Vladul pîrcălabul în zilele Mihnei voevoda; deci acel loc iaste acmu înpresuratu de alţi oameni. Deci vă grăescu vlădicia mea să căutaţi să socotiţi să adevăraţi acel loc cumu-i iaste tocmală, că cine va adevăra şi va spune cumu iaste cu direptul, acel om să fie blagoslovit de vlădica Isus Hristos şi de vlădicia mea, iar cine va şti şi nu va spune cumu-i cu direptul, ce va făţări şi va să îngroape moşie sfinţii mănăstiri, acela om să fie proclet şi afurisit de vlădica Isus Hristos i ot 318 otţă eje vă Bichei i ot vladicestva mi, că aşa am judecat vlădicia mea. Himko a4 H-bc-r.
         I7hc ijuKpSjp'fe sf AhHH. ţ BAafrvjxa rpiropiog1.
         Arh. St. Buc., M-rea Banu, XXXVI/2. Orig., hlrtie (28 x 19,5).
         Datat după vlădică şi egumen.
                                         54
1630 (7138) februarie 19.
                         Danciul vinde lui Srizea mare vornic un ţigan.
       t Scris-am eu Danciul aceast-al mieu zapis cum să să ştie că am vîn-dut dumnealui jupînului Hrizei vel dvornicu un ţigan, anume Tetiul şi cu feciori, cîţi Dumnezeu îi va da. Şi l-am vîndut de a mea bunăvoe, fără di nici o silă, derept ... .1 2 bani, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică. Păn-tru că acest ţigan eu l-am' cumpărat de la Stan de Gaia şi l-am vîndut dumnealui vornicului să-i fie moşie în veac.
       Mărturie au fost: Mihai cliucer, Radul vornic, Pătraşco postelnic, Mogoş vătab, Spiridon logofet. Păntru credinţa pus-am şi pec6tea.
       IIhC AVfcCElVl 4UKp&ipYf §Y AhHH, AtT x3pĂH.
       Danciul logofet Pîrîianul <m.p. >
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXX1X/9. Orig., hlrtie (31,5 x 22), pecete aplicată.
       1 Semnătură autografă : vlădică Grigorie
       a Loc alb.
100
www.dacoromanica.ro
55
1630   (7138) februarie 26, Bucureşti.
              Leon Tomşa voevod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Baău Vodă >
              din Bucureşti balta Cornăţelului, în urma unei judecăţi.
       t eIIYaoctYeio eoheYeio, Îw Aewh boeboaa h rocnoAHHE b-ecoh 3Eaiae Oyrrppo-BAaXYHCKOE, CHHK BEAHKarO H np-feA0KP‘lr0, nOKOHHHOAlS îw IţlE$aH BOEBOAA. ÂdBdT rocnoACTKo aih cYe noBEA-bHYE rocnoACTBa aih cB-tT-tH, EoxECTBH-bH aiohacthp r/iaro-aeaih XpaAi Cs-feTa TpoHiţE, raKOHEE a<* haiat ap^h^th ca baata KopheueaSawb, wt aioct royproytaiţHAop a®Ph Ha ceaoai royproyranYH h wt aiaaSa roypriJrauHAop a°PH na aiaaBa Bapow Kopheueaob h a°Ph Ha aiaaSa r'BoyxaHHAop h a$PH Ha aiaaSa Hehmio-AEIJJHAOAI H A°Ph Ha XoTaptta <I>BOypEHAOAI H A°PH Ha XoTapoyA ^ECKOflEpEItlHAOAl CKC BAAIA H CEC BBC A°^°A0K®a' BAATEB EAHKa CE XtHT HSEpaTH no CTapE XoTApE H EEA-kSE, MTO ECT EHA H3EpAH'feET WT §Y BOA'kpH, ElflEXE npH A^hYh nOKOHHHOAlS Pi/^AA BOEBOAA,. CHHB /HhXhEB EOEEOAa, B’H A’bT xSpKB, BB npBBOE rOCnOACTBO. H EHA ECT TOrAa HCnpaBHHK >KSnaH *]EpHHKa EHB ABOPHHK, TEpE C8T HBEpAHHA WH A^a AlOHACTHpEBH CBtTa TpoHU,ii no CTapE H KHHrH h XpncoaBE. H wt TorAa bkc aPT^aa ect KAAoy-rtpfH WT GE-kTaa TpOHU,1i cYE BAaTH CEC A^BpO AIHpHO.
       il iiotoai, KKAa ect eYw ceaa, bk a^hYe rocnoACTBa a\h, a EOA'bpHH rocnoACTBa A\H HtHMJOA ETOpYH AK0PHHK, WH ECT AHrwS np8X npEA rOOlOACTBA AIH paAY EAATa WT HEHMICAEIJIH H npHIllEA ECT TEpE CBnptlHE CE Ba AHU.8 CEC WTBlţS Er&llEHA OauacYE ot CstTaa TpoHU,H npEA rocnoACTBa a\h oy eeahkYh ahk^h h chu,e np-buu H-bumoA ABOPHHK, KaKO HAVfeAH H WH A^ cYa BAaT WT HEHMIOAEipH, i WTBIţg EroyAIEH QaHacYE. wh H3BaAHA ect KHHrH h Xphcoabe CTapE npEA rocnoACTBo a\h oy ahe^h: KHHra noKOHHHOA\8 eIIhXheb BOEBOAa h KHHra noKOHHHOA\t$ PaA\'Aa EOEEOAa h KHHra ilAEgaHApS BOEBOAa, chhe ÎaYauj boeboa, be npEBOE pEA# Ba rocnoACTBo, KorAa ehct temehYe A"bTOA\ xăpKA HaA cYe eaato bhuie nuc. Ta>ke e-e tom rocnoACTBo aih ceai rAEAaa h coyAHX no npaBA# h no saKOH, cec bechXaih mecththmh npaBHTEAYu rocnoACTBo a\h h a°bP( ceai hcthhctbobaX rocnoACTBo aih, kako he hai^ah H^hmioa Abophhk 8 cYa BAaT HHEAHa TptES, noHEJKt KorA<» ce cSt CKSnoBaa ceao HehmioaeipYh Ba eemhhYe wt noKOHnnaro Paa\'a EOEEOAa, cnna eHhXheb boeboa, a ceao HehmicaeiiiYh, whh c8t cbSiiobaa t-emYe wmhha h c8Xo, a EAaTa wHa ect eha rocnoACKa, hS Hfccr HAiaA HHXtO HHEAHO TptES, EpE ECT EYw \&AA H nOAlHAOBAAA CIA BAaT BE CEATA AlOHACTHp XpaAi Gs-feTa TpoHU,E H3aoa Bapoui ESKSpEipY wt noKOHHHaro CTaparo $Iae§ahap8 BOEBOAa H WT nOKOHHHarO EliH^H-b EOEEOAa. Ta>KE ECT OCTaA N’feHMIOA ABOPHHK WT SaKOH H WT coywAEHfE wt npEA rocnoACTBo aih, KaKO no bekio AiET-kX hhXto a<) he HAiaT cec BAaTO BHUIE pEMEHa.
       GEro paAY rocnoACTBo aih EipEHEE ceai A41' h noAiHAOEaA h noHOEHA H Stept^aha h haa cYio bhhtS rocnoACTBo aih, kako ect bYw h wt np-kx<AE sp'bAiE, a<>A0^ ceai rocnoACTBo aih cBAT-kH AionacTHp XpaAi CBtTaa TpoHU,E, raKo a*1 » ect cYa baat BHUIE pEMEHHa A^A^HO H BE wXasS H SKp-knAEHYE B*E E*kKEI H HE WT KOrOH<A»~ HEflOKOA'bEHAlO, nopH3AIO TOCnOACTBO AIH.
www.dacoromanica.ro
101
       6iţi{>K( h 3jkahhjhYe no wwhctkYio rocnoACTKo MH Koro H3KtpfT rocnoA’K Sorii £Hth rocnoA^pb 3Ea\ae Eajiukoe hah wt cpiiAH'JHiro nAOAA rocnoACTKO a\h hah wt
CKPOAHHKH HJUIHX HAH no rptCAX HJUJE HAH ivt HHHOIIAEAUHHK,          nOMTtT H nOHOKHT
cYt KHHrtJ rocnoACTKo a\h, Toro rocnoAK Eors aj ra iiomtet h a<> chXpahht bb rocnoACTB’k iro h j eh bova^^X' BEi^kX a^ujj tro, a aiptAHJKE          hi iiomtet h  hi
noHOBHT H hi oyKptnHT cYio khhtS rocnoACTBA a\h, i h8 nonipiT h pa3opiT, Toro       A<*
ICT TpTiKAlT H JH40EAAJ H J^pECdH WT THy CBATH              IVTBlţkl EJKE C$T Biv HlKEH.
       Gejke h cbiahtiaYe iioctjbhX rocnoACTBO a\h:            h&iijh Kbjiuko bia bjh KpdAEB-
ckTh h kSimh XpH3a bia ak<>Phhk « kŞimh RaaaSa bea Aivro^iT h kŞiijh Mhakh bea bhc rYrap h jkSiuh eIIhXo bea comp h h&iijn dîSujJT bea ctoahhk h jeSemn Eo^shhkj BEA KOiUKC H >KSlUH EacHaYI BEA IK&pKHK H JKSIKH flAH&JHAPH BEA nOCTEAHHK. H HenpJBHHK, Eaja^a beahkYh AorojjsiT.
       H HanHcaX rtenivMT auto^et eh rpAA# EBKSpiipY, AVbcmj «biKpSjpYe ks a^hh
H IVT flAAA>J a® HHH'k TEMEhYi A’kTOAt Bh A'kT xSpĂH.
       f Iw rtiwn EivEBivAd, a\YaoctYw kojkYw, rocnoAHHK.
          Iiv Aeivh boekoaa <m. p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJn-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfînta Troiţă, ca să aibă a-şi ţine balta Cornăţelului, ■de la podul Gurguiaţilor pînă la satul Gurguiaţii şi din malul Gurguiaţilor pînă la malul oraşului Cornăţel şi pînă la malul Găujanilor şi pînă la malul .Nenciuleştilor şi pînă la hotarul Făureilor şi pînă la hotarul Descopereşti-lor, cu vama şi cu tot venitul bălţii, cît se va alege pe vechile hotare şi semne, care a fost aleasă de 12 boieri, încă în zilele răposatului Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7122, în întîia domnie. Şi a fost atunci ispravnic jupan Cernica fost vornic, de a ales el partea mănăstirii Sfînta Troiţă după vechile cărţi şi hrisoave. Şi de atunci au tot ţinut călugării de la Sfînta Troiţă aceste bălţi cu bună pace.
       Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, boierul domniei mele Nenciul al doilea vornic a ridicat pînă înaintea domniei mele pentru balta de la ÎTenciuleşti şi a venit de s-a pîrît de faţă cu părintele egumen Tanasie de la Sfînta Troiţă, înaintea domniei mele în marele divan. Şi aşa pîra Nenciul vornic că a avut şi el parte în această baltă de la Nen-•ciuleşti, iar părintele egumen Thanasie, el a scos cărţi şi hrisoave vechi înaintea domniei mele în divan: cartea răposatului Mihnea voievod şi •cartea răposatului Badul voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, în primul rînd de domnie, cînd a fost cursul anilor 7124, pe această baltă mai sus-scrisă. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi bine am adeverit domnia mea că n-a avut Nenciul vornic în această baltă nici o treabă, pentru că atunci cînd s-a răscumpărat satul Nenciuleştii de vecinie de la răposatul Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar satul Nenciuleştii, ei au răscumpărat numai
102
www.dacoromanica.ro
ocina şi uscatul, iar balta, ea a fost domnească, ci n-a avut nimeni nici o treabă, căci a fost dată şi miluită această baltă la sfînta mănăstire, hramul Sfînta Troiţă, din jos de oraşul Bucureşti, de răposatul Alexandru voievod cel Bătrîn şi de răposatul Mihnea voievod. Astfel, a rămas Nenciul vornic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu balta mai sus-zisă.
      Pentru aceasta, domnia mea încă am dat şi am miluit şi am întărit şi am înnoit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme, am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă, ca să-i fie această baltă mai sus-zisă dedină şi de ohabă şi întărire în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia.
      Iată şi martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Cra-iovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Iana-chi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixan-dri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna februarie 26 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod, <m. p. >
        Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/11.
        Orig., hirtie (42 x 28), pecete timbrată.
        Cu două traduceri., una din 1752, iar cealaltă de la sflrşitul sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 256, f. 371 v — 372 şi 377—378 şi la Bibi. Acad., XI/14 şi ms. 4985, f. 11.
                                   56
1630  (7138) februarie 28, Bucureşti.
                    Leon Tomşa voievod întăreşte lui Lăudat ocină la Goleşti.
      t iBhaoctYiio bojkYiw, Iw dlwn boikoa<i h rocnoAHHt g^coH simai £8rrppo-kajXYhckoi, chh-k KfAHKăro h npfeAOBpiro noKOHHaro Iw IţlufUH BOlBOAt- A<*R<*’r roenoACTBO mh cYw noBiA’knYn roenoACTKo mh d^S^aTOB h c-kc chhobh iro, (AHiţiwi
                            www.dacoromanica.ro                      ^
Eor-h a<kt> hkojk* fi,i fer iro ivmhhSS 15 ciaob Toahiih, iveami am ©npm, EAipoM H-kKUKK, B*BCaX, WT nOAK> H WT UJ&tt H WT BOA H WT CfAAAHUK CIAOB H WT Hfr K-hC XoTApOAl, BApf (AHKA Cf XTfT H3EPATH.
       JIoHOKE CT» BHUIE plMIHA WMHH& EHA C8T 3A A^A^» ®nplB, ISKOAI d’K$A‘1T0B H A^ipipiB ero H'kKUKB, 3A a^A? wt np-bA^A^- Tajki iiphaSmha ce ecT OnptK m A’KlIlfpH ero H^KUIEB AipiiTBS, Tfpe eCT SAip-ETBHA WSA ABf> TAJKe HA AipiiTBlî EAlS, IV HH WCTABHAH CEC A3HK hX, Ac,Ki'^ fCT EHA IVHH 2KHBH, BTiCaX Atrt Ml8 SA WMHH# bh$koai ch rt’k8AilT0B) PJA^ A81114 hX, HKOHce a a K’hcnoAvkHSeuie h CETBopHiue cbiX nOAVfcxS HX, MTO K’KCTpfKSfT Aip'hTBS. H AP8™ IVT nopSACHYC CAIS HHKTO AlfT-bX AA H( HAIAT CEC cY» BHUK pCMCHA IVMHH8, Am ©nplB, EI3 T’hxYlO BHSKOAI CH fl'E$A<l'rOB, AA EHTH ero WMHH8 3A A'bA'HW-
       H KHA'bXoAi rocnoACTKO aih h saiihc GdnpEB h a’biP(Pe frOj H'bKuieK, cetbopch HA pSlţ-kX d-h^AATOK, CEC BEAHKOC KAITB» H CEC CBeAETIAYl A0KPH AlOAYe, HA HAU: IVT ToACIIIH, GtAH H Tp-EHAAjJSHp H RaAA H Kp-ECT-b H nonA Gtohka.
       Koe haobik-e ivt nopSA^nVe e,u8 iiokSchth pa3apath cYio takaukTio hX, aa ecT Tp-EKACT SA THT CB'bTH WlţH H fl,i HAIIAT HACTYlO CEC 10AA H CEC flpYf HA fAHH AUCTO.
       Giro paaY AM*^ h rocnoACTBO aih A-e^aatok, laKosce aa ecT ivmhhS sa a^A^io B"E IvXaB H CEC CHHOBH ero, BHSKOAI H npEBHOMETOAl H Hf IVT KOrOH<A( HenOKOA'bBHAlO, nopHSAio rocnoACTBO aih.
       Cexu h CBCAfTCAH iioctabh rocnoACTBO aih: îkSiiah Îbauiko bea bah KpaaobckYh
H JKSlIAH XpHS-b BCA Ab°PHHK H JKSllAH EaAA^A BEA AOrO$eT H >K$I1AH..............1 BfA
BHCTYiap H >KSnAH AIhXo BCA CIlATAp H dlSUJAT BCA CTOAHHB H KoHAA BEA KOAIHC H
........1 BCA neXApHHK H KSllAH............1 BCA flOCTCAHHK. H HCnpABHHK, KaAA8A BIA
AlVriV^CT.
       H hcfihcaX A3, Gtahmioa, b*e ctoa rpAAV 8 ESESpeipT, At-bcetţA 4^eEp8ApYe kh abhh> IVT flAAMA A® HHH'b TEMEhYE A'bTOAl, B*E AbT x3PAH.
       | Iw Ae.vH bivcbivaa, aihaoctYe» eojkTeio rocnoAHHE.
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-gr o vlah iei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lăudat şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie lui ocină în satul Goleşti, însă toată partea lui Oprea, tatăl Neaoşei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege.
       Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Oprea, unchiul lui Lăudat şi a fiicei lui, Neaoşa, din moşi, din strămoşi. Astfel s-a întîmplat moarte lui Oprea şi fiicei lui, Neaoşa de au murit amîndoi. Deci, la moartea lor, ei au lăsat cu limba lor, cît au fost în viaţă, toată partea lor de ocină nepotului lor, lui Lăudat, pentru sufletul lor, ca să-i pomenească şi să le facă toate pomenile care se cuvin mortului. Iar din rudele lui, nimeni altul să nu aibă amestec cu această ocină mai sus-zisă, cu partea lui Oprea, afară numai de nepotul său Lăudat, să-i fie lui ocina de moştenire.
1 Loc alb.
104
www.dacoromanica.ro
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Oprea şi al fiicei lui, Neaoşa, la mîinile lui Lăudat, făcut cu mare blestem şi cu martori oameni buni, anume: din Goleşti, Stan şi Trăndafir şi Ylad şi Cîrstea şi popa Stoica.
      Care om din rudele lui se va încerca să rupă această tocmeală a lor, să fie de trei ori blestemat de 318 sfinţi părinţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie Ia un loc.
      De aceea am dat şi domnia mea lui Lăudat, ca să-i fie ocină de moştenire, de ohabă şi cu fiii săi, nepoţilor şi strănepoţilor săi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori a pus domnia mea : jupan Ivaşco mare ban al Craio-vei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan ...1 mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Conda2 mare comis şi ....1 mare paharnic şi jupan ....1 mare postelnic Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stanciul, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 28 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
      < Pe verso rom. : > Cartea lu Leon vodă pentru ocină la Goleştii Vulpariului, ot po vodă Bratiev3, 7179 <1670—1671 >.
         Bibi. Acad., XXIX/336.
         Orig., hirtie (41 x 27,5), pecete timbrată.
                                  57
1630  (7138) februarie 28, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Luciiani, jud. Dîmboviţa, căci „sînt meşteri domneşti”.
      t dlHAOCTYfW B5>Ki'fW, îw dfVN K0SK0A H rOCIlOAHH'H, CHNTi        KOSKO^-
A,dKdT rocnoACTRO i\\h cYf nom’fem'H rocnoACTKd a\h satului Luciianii ot sud-stvo Dîm<boviţa>, ce sînt meşteri domneşti, ca să fie în pace şi slobozi de bir, de miare, de ceară, de oae seacă, de cal, de bou, do găleată cu fin, de dijmă, de gorştină, de bani de judeţ, de mertice, de podvoade, de gloabe să nu poarte, de căşărie, de cai de olac şi de toate
       1 Loc alb.
        2 Începînd cu data de 26 februarie 1630, mare comis apare Buzinca.
       3 ... de pe apa Bratiei.
www.dacoromanica.ro
105
dăjdile şi mincăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii mdie, de nimica val sau bîntuială să n-aibă.
       Şi să fie în pace şi o seamă de meşteri carii au ieşit de în Luciani, de-şi vor fi mersu la moşia lor să şază, numai să aibă a fi gata la lucrul domnii mdie, înpreună cu alalţi meşteri.
       Pentru că i-am ertat domnia mea, cum au fost ertaţi şi de alţi domni şi de răposatul Kadul voevod şi de fiiax -său Alexandru voevod şi de Alexandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod şi den domniia de întîiu şi de a doao domnie, aşijderea i-am ertat şi domnia mea, ca să să răpaose în zilele şi în viaţa domnii mdie cu bună pace, numai să fie de lucrul şi de treaba curţii domnii mdie, să lucreze ce va trebui aicea la scaun în Bucureşti, tot lucrul de lemnu, căci sînt meşteri domneşti şi sînt scoşi şi de la catastih de în vistierie, de nu sînt în număr cu ţeara la dăjdi.
       Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni: şi cartea a răposatului Badul voevod şi cartea lu Gavriil voevod şi cartea lu Alexandru voevod, sinu Iliaş voevod, de în domnia de întîiu, leat 7126 şi de al doilea rîndu de domnie, leat 71Ş6, făcute tot de pace şi de răpaos, cum scrie mai sus.
       Derept acdia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii indie, cari veţi umbla intr-acest judeţ în Dîmboviţa, în vrdme ce veţi vedea această carte a domnii indie, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-i lăsaţi, nimdnilea într-înşii să nu înntre să-i învăluiască, că lucrează la scaunul domnii mdie tot lucrul de lemn ce trebuiaşte. Iar cine se va ispiti a*i învălui preste această carte a domnii mele, acela om mare certare va avea de cătră domniia mea. Hhako a<* ntcT, no pm roenoACTKd mm.
       H HcnpjKHHK, cjm pfq rocnoACTBj aih.
       IIhc 8 fiSKSpfijiY, iwfccfuj $fsp8apYf kh a^hh, rtfcT xlpĂn.
       t îw flfivn BivfBivA^> «whaoctYw EojkYw rocnoAHHk.
       &MHA IlVH np'hK<'hA4E>.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXVII/5.
         Orig., hlrtie (30 x 20), pecete mică, aplicată.
         Copie ibidem, ms. 127, f. 8.
                                 58
1630  (7138) martie 3, Bucureşti.
           Dumitru vornic din Mogoşeşti dăruieşte fiului său Bunea logofăt satul Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca. -
      t Adecă eu Dumitru dvornic Zdmţea ot Mogoşeşti scris-am şi mărtu-risescu cu acest zapis al mieu, să fie de mare credinţă, cum să se ştie că am
106
www.dacoromanica.ro
miluit şi am dăruit pre fiiu mieu Bunea logofătul cu satul Doi Grădiştea, în judeţul Vlaş<ca>, despre tot hotarul, cit am ţinut eu, de în cîmpu, de în pădure, de în apă şi cu viile şi cu rumânii, anume : Vîlsul cu toţi fraţii lui şi cu feciorii lui şi Dragomir viiarul cu feciorii lui şi Dobre Cătăramă cu feciorii lui şi Dobre meşterul cu feciorii lui şi Dragomir Chierance cu feciorii lui şi Neagoe pîrcălabul cu feciorii lui şi Stoica Bădiianu cu feciorii lui. Pentru că aceşti rumâni ce scriu mai sus fost-am socotit cum, pînă voiu fi eu viu, să mă caute şi să mă asculte şi să mă hrănească, iară după moartea mea, ei să fie ertaţi.
      Iară după acâia, eu văzîndu deacam-au dăruit milostivul Dumnezeu cu darul sfinţiei lui, de mi se-au luoat vedărea ochilor, ei nice m-au căutat, nice m-au socotit. Deci văzîndu eu aşa, datu-i-am fiiu mieu Bunei logofătul să-i fie moşie stătătoare, pentru căce m-au căutat la nevoia mea şi la bătrîn£ţele m£le şi m-au socotit şi m-au cinstit şi m-au înbrăcat şi m-au hrănit, cît nici de o nevoe n-am ştiut, şi ca să mă pomenească după moartea mea. Ce văzîndu eu atîta căutare, sculatu-m-am de-am venit înnaintea domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul răposatului Ştefan voevodu, în divan şi înnaintea tuturor boiarilor, marii şi mici, de am dat această moşie şi cu rumânii ce scriu mai sus fiiu-mieu Bunei logofătul, ca să-i fie moşie stătătoare lui şi feciorilor lui.
      Şi le-am scos şi numele acestor rumâni de întru o carte domnească ce le-am fost făcut eu de ertăciune. Iară să vor scoate rumânii nescare zapise au de la oamenii miei şi de la rudele m£le ori de la cine voru fi, mă-cară şi zapisul mieu, tot să nu se crează şi întru nimica să nu fie, pentru că aşa mărturisescu eu singur cu gura mea într-acest zapis, cum scrie mai sus.
      Şi am pus şi blăstemu : cine va sparge această tocmeală a mea şi miluitură, au den fraţii miei au de în nepoţii miei au fiecine de în ruda mea, să fie trăclet şi blăstemat de 318 sveti otţi, ce sînt întru vă Nechei şi să nu vază acela faţa lu Hristos, nici să se judece cu creştinii, ce să lăcuiască întru un loc cu Iuda şi cu Ariie.
      Ce pentru mai mare credinţă, făcut-am acest zapis şi mi-am pus şi peceatea denaintea a tuturor boiarilor divanului: întîiu jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Ivaşco vel ban Cralevschi i jupan Hriza vel dvornic i jupan Yladul vel logofăt i jupan Papa biv vel logofăt i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Trufanda biv vel vistiiar i Dumitraşco vistiiar i Buzinca vel comis i Gligorie comis i Dumitru vtorii vistiiar i Sima vtorii logofăt i Vasilachi aga i ÎTeagul vel agă i Gherghe vel armaş i Nedelco biv vel portar i Iane vel portar i Grama vel pitar i Calotă biv vel armaş i Para logofăt i Staico dvornic i Cârstiian dvornic i Stroe logofăt, sinu Pierăv biv vel logofăt şi mulţi boiari.
      Aceasta scriu şi mărturisescu să se ştie şi să se crează.
www.dacoromanica.ro
107
                                   H HanHeaX Acn-k^T /uvrw&fT1 8 sapoui EtSKSpeipH, Aitcega auptYi r aehh, e-k
j\tT x3pdH.
       Ivaşco dvornic Hrizea vel dvornic Ylad vel logofăt Dumitraşco vistiiar AcrXav :tpoY)v Ppowjxoţ 2 (TreaTapy)?3
       Gherghe vel armaş Buzinca vel comis Grama pitar
Gligorie comis
Ned^lco portariul
Mitre pitar
Neagul vel agă
Para logofăt mânu propria 4
Zîpuov Xoyo&st/]? 5 mânu propria
Staico dvornic
Dumitru vistier
Yasili Paindur aga
Stroe logofăt, sinu Firi
logofăt 6
          Bibi. Acad. CLXXXI/84.
          Orig., hlrtie (43 x 29), 18 peceţi aplicate.
                                 59
1630  (7138) martie 3.
             Manea postelnic cumpără moşie în Ibăneşti.
       Adecă să să ştie cum au dat postelnicul Manea un cal drept 12 ughi şi dîntr-aceşti ughi i-au dat moşie drept ughi 8 a Draghiei dăn Ibăneşti, muiarea lui Ylad, moşiiaei dă zestre. Şi au rămas ughi 4 dupre cal nedaţi.
       Şi acest zapis dat de Vlad în mîna postelnicului Manii, cum să să ştie că i-au dat moşie stătătoare, drept cei 8 ughi, dă bunăvoia lui. Şi s-au scris acest zapis dă la mîna lui Ylad şi a muierii lui, Draghii, din zilele lui Alexandru voivod cel mare.
       Şi mărturie cînd au dat această carte pre această moşie : Onea 7 ceauşul de Căzăneşti i Dragomir călăraş ot Iubăneşti i Mogoş ot Căzăneşti i Ion ceauşul ot Ponor, Stoichirli ot Creţi.
       Pis m£seţa martie 3 dni, leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 548. Copie.
        1 Şi a scris Lepădat logofăt . . .
        2Aslan fost vornic.
        3 Miho spătar.
        4 Cuvintele „mânu propria” scrise cu caractere latine.
        3 Slmon logofăt.
        6 Semnăturile slnt autografe.
        7 In doc. din 1619 şi 1628 : Oancea.
108
www.dacoromanica.ro
60
1630  (7138) martie 6.
                                  Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Bolintin satul Bolintinul.
      Hrisov lui Leon voievod ce-1 dă la mănăstirea Bolintinul, ca să-i fie Bolintinul cu rumâni, anume în.satul Pileşti, în sud. Ilfov, fiindcă doi rumâni din Pileşti s-au lepădat de rumânie, şi au rămas de lege, i proci.
           Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, VIII/70, f. 4 v. Rezumat.
           EDIŢII. Ionaşcu, Bolintin, 335.
                                   61
1630  (7138) martie 8, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Viforâşti bălţile de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti.
                        t fllHdocTYfio Boxtfoo, îw dtivH KoeKOAd h rocnoAHN-k, chh*k noKOHmuro Iw IJIf4dH ko(koa<>. AdRaT rocnoAcvKo aih cYt iiokcaehYc rocnoACTKa mh CK-fcTo.wS
KOJKfCTKHtH MOHdCTHp r/MPMEAUrO £llXop'kl|lY1 HAtJKf ECT XpjM MHCTHOE PoîKAECTRO
Borop©AHu,f, ca să fie volnice călugăriţele cu această carte a domnii m£le să-şi ţie partea mănăstirii de în baltă de la satele sfintei mănăstiri de la Gurguiaţi şi de la Y ărăşti, însă de în podul Gurguiaţilor în jos, cu Argişul, şi cu Sticlenul şi cu toate gîrlele, cit ţine hotarul mănăstirii, cu tot venitul ce va fi partea mănăstirii. Şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi, de niminilea val să n-aibă, nici să se amestece alt nimenilea. într-aceaste bălţi ale mănăstirii, ce iaste mai sus-scris.
       Şi cîndu se vor vende alalte bălţi, iar cu partea mănăstirii den baltă tot să n-aibă treabă, pentru că aceaste sate cu bălţile au fost date şi miluite la sfînta mănăstire de răposatul Alexandru voevoda cel Bătrîn.
       Aşijderea am dat şi domnia mea, pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Simeon voevod şi cartea a fiiu său Gavriil voevod, vă leat 7127 şi cartea a răposatului Badul voevod, feciorul Mihnei voevod, de milă pentru pomeana celui răposat domnu.
      i VihorăştI
www.dacoromanica.ro
       Aşijderea domnia mea încă am dat şi am miluit pre sfînta mănăstire cu balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, de în pod în jos pînă unde se hotă-răscu cu Ciocăneştii, cum au fost dat şi mai denainte vr&ne, de alalţi domni.
       Derept aceiaşi voi, stolnicilor şi vameşilor, încasă căutaţi în pace să lăsaţi balta ce va fi partea mănăstirii şi tot venitul, să şi-o ţie călugăriţele, că aşa iaste învăţătura domnii m£le.
       IIhako aj H-kCT, no pEi rocnoACTBa a\h.
       H HCnpdKHHK, CAM pm rOCflOACTKA A\H.
       IIhc 8 E8K8p(i|iH, A\-kc(iţa amptYe h" a^hh, k-k A-kT SpAÎi.
       t îw Aewh kwekwaa, a\haoctT» kojkYio rocnoAHHk.
       i>MHA KTOpH AOrOiţtT.
           Arh. St. Buc., M-rea Viforita, 1/18. Orig., htrtie (30 x 21), pecete inelară.
                                62
1630  (7138) martie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte Mitropoliei din Tîrgovişte satele Vărăşti, Călugăreni şi Periaţi, juă. Rîmnicu Sărat şi’ Brăila.
       f dlYnocTÎ’fio BoJK'ffio, îw Aewh koekoaa h rocnoAHH’k etiCoh 3ea\ae &&rrppo-raaXYhckoe, chn-k KEAHKaro h np-feAcsparo, noKOHHHaro Iw IJIe^sah koekoaa. AaK4T rOCnOACTKO A\H cYE nOKEAEHlE TOCnOACTBO A\H CK-feTOAitJ E0>KECTKH’feH AÎHTpOnOAYH WT KapOlilS rOCnOACTKO Aia WT Tp-krOKHllJE, CHpfcH AMTH CK'kTklAi'k ItphKKaAMi, HAEMt ect Xpa.w B'kshecehYe rocnoAa Eora h enaca HaniEro IcSea XpncTa h HHCTH’kHiJUOM w nptWCBEipEHHOAi WTM(8 H4IJUEM apXYHA\HTpOnOAHT Kyp BAkAHKa TpHrOpYE &A4LUK0E SEAVAE, taKOJKE fi,i A\8 ECT CKtTtH A\HTponOAÎE CEAO rAArOAEAUrO R’kP’kllj'l’H (HoiiJOK H r-kptHYH h IIEpVrah'i’h wt cSactko Gaaa\ Pha\<hhk> h fipaHAa, CkC K’kcaX’ whhha H ckc K-kC XOTapOAl H CkC KTiCHX KEHHhYH H CkC EEA4 EA4T0 H CTiC Hl«<AH>HHI(a, EAHKA CE XtHT HSEpaTH WT CTATin ACPH 8 CTATin, WT nOCK^AÎ H WT npES K’kCOM JfOTapOAA. H KEHHhYH EIJJEWE A<> CE 3HAET nO HA\E: WT E’kp’kipY, /HSlJUaT CkC CHHOKH CH M
E8kSP CkC CHHH Ero H EapE$A CkC CHHkl ErO /MhkSA H CtAH CkC CHHOKH hX h................1
H WT K’hAgr-hp-kHH, EapS$A CkC CHHkl Ero H...............X.
       IIohejke ceao R’kp-kijjYH h K’hAtJr’kp-feHYH H IlEpTrauTH, e>ke c8t kkiiue pehehe, ehao
ECT dfrtfaAHEK EAHSA 34 nOK&lAEHYE WT HAA HaCAtAHHlO'H CEAOK, H4 HA\E: dlSWAT H
1 Loc alb.
110
www.dacoromanica.ro
WT EdpEtta H WT dlHjf'KHA'K H WT GTdH H WT H£TOA\ HX, ElfJEKE HdIO WT npt>K^f Kp-kAU, WT npH A^hY( nOKOHHHOAt jMHÎfdHA EOEBOA H KTiC EHA BEHHHH HdA pdSAOPd EPC CKC AOKpO AI\HpHO. fl nOTOA\, AtH^dAMt EdHSA WH ECT A<M CEAO fi Tipii LplH H K'KASr’K-p-kHYH H Il£pYlaU,TH npEKK» ATiUlEpdA\ CH HCSndHHlţEB IIpE^EE KAWHEptCd, >KHTEAHHU,d Pd^AOBL KAttiap E8seck8a, iaKo>KE eSaet eh 3d A^AYho.
       fl IlOTOAJ, K-KAd ECT EHA Eli AkHIE I10K0HHH0A\ OlEpEdH EOEBOA, IipHASHHAO Ct C$T >K$ndHHU,EB IIpEAEH KAlOHEpfcCd CKAipiiTH H norpHEdA CA ECT KOCT EH 3 CBATd AÎHTponOAYE. Td>KE KTiAd ECT EHA Hd KptA\t EH 3d CKMP'KT, d KSndHHlţd IIpEAd KAIOHE-pfcCd, A^^fP4 /UnXdAMEEd EdH$A, WHd CdAU WT BOAt EH A'1'' ECT H IlOAlHAOBdA [10 CBATd AlYTponOAYE CEC ETiC CEAO fi Tipii ipYn H CKC K’KASr’Kp’kHYH H CKC IlEpYraU,YH H CKC BEHHHÎH H CKC B-KC XoAOKOAl, EAHKd CE VtHT HSEpdTH H flOKAOHHA hV ECT 3d A^Spd. BOA 10 EH H HdnHCdUIE CA B"K CSATOW nOAVkHHK, IdKOHCE A<< E8aET EH BEHHOE BTiCnOAlH-HdHYE pdAY A^UE<> eh, d CB’bT’bH AlHTponOAYH A<> ECT A^A^O H IlOCTOdTEAHHO B"K B’kKH, d E0>KSCTBEHK1A\ HHOKOAl B"K nHIJjS H BTi WCTpdES. H WT TOPAd CdA\0 B"KC APT^dA ECT CBtTd AlHTp0I10AY£ CÎE BHUJE pEMEHE CEAd CKC A^EpOA\ AUIPHO.
       Td>K£ d nOTOAl, K-KAd ECT EHA CKAd, BTi AhHYS POCnOACTBO A\H, d HdCAtAHHUYH CEAOB WT H-Kp-KIIIH H WT K'KASP'KpfcHH H WT IlEpYraiţH, E>KE COyT BHUJE pEHEHKI, WHH ECT AHphSa np8Y h npHUJEA ect npEA rocnoACTEo a\h 8 beahkYh ahb<ih, tepe CKnptuiE ce 3d AHU.8 CKC WTKU.S HdUIEAl AlHTpOIlOAHT KATiAHKd TpHropYE. H CHU.E fiptUJE BEMHHYH WT cYE CEAd BHUJE pEHEHH, KdKO CE C8t CKSnOBdAH WHH 3d BEHHhTE WT HdA nOKOHHHdrC BA-KAlKd flSKd EHBUJEX AlHTpOflOAHT, 3d g >KHATH npH AkHlf TdBpYHA BOEBOA, CHH"K GhaIÎWH EOEBOAd, E-K TEHEhYS AtTOAl x§pK3. H HSEdAHAH C8T BEHHHÎH WT fi-Kp-KipH Jf WT K-KASr-KptHH H HfcKOE KHHPH A"K>KHHUE 8 AHKdH. TdHÎE B*K TOAt TOCnOACTBO A\H ChAJ PAEAdX H C8AHA no npdBAS H no 3dK0H8 CKC B'KCHX'aJH HKCTHTHAIH npdBHTEAYH POCnOACTBd AlH H A^P* CTiAl HCTHHCTBOBdA POCnOACTBO AlH CKC B-KC AH&*HOAl KdKO ECT EHA CYE CEAd BEHHhYh CB'feT’feH rtAHTpOnOAÎH H*K ECT JfOAHA BEHHHYH CKC KHHPH 3AE H CK AdCKdHYE, IdKOJKE A'* K"K3AIOP8t STEKdET 3d BEH/JHÎE. Td>KE ECT WCTdA BEHHHÎH WT fi’Kp’KtpH H WT K'KASr'Kp'bKH H WT IlEpîldl^H WT âdKOH H WT c8HEA(hYE H WT npEA
rocnoACTBd aui. H SS'kXoAi rocnoACTEo a\h h khhpobe wt ahk<|h^ h c-ka\ a<ea
POCnOACTBO AlH A<> ECT ndK BEHHHH CB'kT'kH jMHTpOnOAYH, KdKO ECT EHA H WT npfcîKAE BptAJE. fl dipEAHJKE XoiţJET H3B4AHTH BEMHHYH H'kKOPAd HEKYE KHHPH CKTBOpEHE CK A-KJIJEHÎE, A<> HC CE B’bpSET, H8 A*K}KHHHE A<> CTOET, H*K A<> ECT B*KC BEHHHÎH Eli B’kKH, KdKO 10 ECT nOKAOHHA HCSndHHJ^d IIpEAd KAlOHEp-kCd.
       GepO pdAÎ, A<>A0^ CKAl POCnOACTBO AlH CB^TOAIS îfiHTponOAYH, IdKOJKE A<> A\8 ECT CEAO fi'KP’KipYH H K'KASP'Kp'kHÎH H IlEpYldl^YH CKC B-KClf WHHHd H CKC BEMHHYH H CKC fiEAd fiAdTO H C-KC HlOAHHHlţd H CKC B-KC XoAOKOAl, EAHKO CE JÎTET HSEpdTI WHHH8 A^AThO H E-K w)fdK8 H HE WT KOPOÎKAO HEnOKOA'kEHAlO, nopH3A\0 POCnOACTBd A\H.
       Gejke 8eo h cbeahteaîe nocTdBA'bEAu rocnoACTEo a\h: H<8ndH Xpusd bea a^ophhk H JKSndH fiAdAV* EEA AOPOjjjET H }K8ndH 6ndKH BEA BHCTYiap H }K8ndH JUhXo BEA endTdp-H >K8ndH îHSUJdT BEA CTOAHHK H H(8ndH fiSBHHKd BEA KOAtHC H >K8ndH fidCHAVl BEA nEXdpHHK. H >K8ndH HAEgdHAPH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, fiddASA BEA AOPOljsET.
       H HdnHCdX d3, rtEn-KAdT aopoj|set, b-k HdCTOAuYn rpdAV B8k8pei|jh, Ai-kcEivi AUdpTYE Ţ AkHH H WT flAdAJd A» HHH'k TEHEHYE A"bTOM B-K A"kT xSpAH, A"kTd POCnOAHH"k xdJ(A>
       ţ Iw jIewh BWEBWAd, aiîaoctYio eohcYio rocnoAHHK.
www.dacoromanica.ro
111
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TTngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii Mitropolii din oraşul domniei mele din Tîrgovişte, adică mama sfintelor biserici, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi preacinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru arhimitropolit chir vlădica Grigorie al Ţării Komâneşti, ca să fie sfintei Mitropolii satul numit Vărăştii lui Moş şi Călugărenii şi Periaţii din judeţul Rîmnicul-Sărat şi Brăila, cu toată ocina şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu Balta Albă şi cu Ciu <li >niţa, cit se va alege din stîlp pînă în stîlp, de pretutindeni şi de peste tot hotarul.
       Şi vecinii încă să se ştie, anume: din Vărăşti, Muşat cu fiii săi şi Bucur cu fiii lui şi Barbul cu fiii lui şi Micul şi Stan cu fiii lor şi .... ............1. şi din Călugăreni, Barbul cu fiii lui şi.........\
       Pentru că satul V ărăştii şi Călugărenii şi Periaţii, care sînt mai sus-zise, au fost ale lui Mihalcea banul de cumpărătură de la moşnenii satului, anume : Muşat şi de la Barbul şi de la Mihăilă şi de la Stan şi de la ceata lor, încă de mai înainte vreme, din zilele răposatului Mihail voievod şi au tot fost vecini pe seama lui cu bună pace. Iar apoi, Mihalcea banul a dat satul Vărăştii şi Călugărenii şi Periaţii zestre fiicei sale, jupaniţei Preda cliucereasa, soţia lui Badul clucer Buzescul, ca să-i fie ei de moştenire.
       Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, s-a întîmplat moarte jupaniţei Preda cliucereasa şi s-au înmormîntat osemintele ei în sfînta Mitropolie. Astfel, cînd a fost la vremea morţii ei, jupa-niţa Preda cliucereasa, fiica lui Mihalcea banul, ea singură, de voia ei, a dat şi a miluit sfînta Mitropolie cu tot satul Vărăştii şi cu Călugărenii şi cu Periaţii şi cu vecinii şi cu tot venitul, cît se va alege, şi le-a închinat de bună-voia ei şi s-a scris în sfîntul pomelnic, ca să-i fie ei veşnică pomenire pentru sufletul ei, iar sfintei Mitropolii să-i fie dedină şi stătătoare în veci, iar dumnezeieştilor monahi de hrană şi de întremare. Şi de atunci numai a tot ţinut sfînta Mitropolie aceste mai sus-zise sate cu bună pace.
       Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, moşnenii satului din| V ărăşti şi din Călugăreni şi din Periaţi, care sînt mai sus-scrişi, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu părintele nostru mitropolit vlădica Grigorie. Şi aşa pîrau vecinii din aceste sate mai sus-zise că s-au răscumpărat ei de vecinie de la răposatul vlădica Luca, fostul mitropolit, pentru 60 galbeni, în zilele lui Gavriil voievod, fiul lui Simion voievod, în cursul anilor 7127. Şi au scos vecinii din Vărăşti şi din Călugăreni şi nişte cărţi mincinoase în divan. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi
1 Loc alb
112
www.dacoromanica.ro
după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că au fost aceste sate vecinii sfintei mitropolii, ci au venit vecinii cu cărţi rele şi cu înşelăciune, ca să poată să scape de vecinie. Astfel au rămas vecinii din Yărăşti şi din Călugăreni şi din Periaţi de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea» şi cărţile din divan şi i-am dat domnia mea să fie iar vecini sfintei Mitropolii,, cum au fost şi dinainte vreme. Iar dacă vor scoate vecinii cîndva niscaiva cărţi, făcute cu minciună, să nu se creadă, ci să stea minicinoase, ci să fis tot vecini în veci, cum i-a închinat jupaniţa Preda cliucereasa.
      Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei Mitropolii, ca să-i fie satul Yărăştii şi Călugărenii şi Periaţii cu toată ocina şi cu vecinii şi cu Balta Albă şi cu Ciuliniţa şi cu tot venitul cît se va alege ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupanYasi-lie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138, anul domnului 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXXXIX/4.
          Orig., hlrtie (42,5 x 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1854 ; alte traduceri ibidem, mss. 130, f. 76v—78 şi 132, f. 267v—268.
                                  63
1630  (7133) martie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Trufanda fost mare vistier un loc de vie în Bucureşti.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mâle cinstitului boiariului domniei mâle jupan Trufanda biv vel vistiiar şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui un loc şi deal do vie aici în oraşul
www.dacoromanica.ro
113
domniei mele în Bucureşti, care iaste preste apa Dîmboviţii, alăturea cu viia sfintei mănăstiri Sinaia, hramul sfînta Ecaterina, den sus de ariia domnească, oricît se va alăge.
       Pentru că acel loc şi deal de vie au fost dinnainte vr£me loc domnesc şi vie făcută , iar de cînd răotăţile, acea vie iar s-au pustiit şi au rămas un lo cu pustiiu.
       Apoi după ac&a, cînd au fost acum, în zilile domniei mfle, iar dom-niia mea însumi am dat şi am miluit pă cinstitul boiariul domniei măle jupan Trufanda biv vel vistiiar cu acel loc şi deal de vie, cît să va alăge, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domniei m41e şi curţii, ca să-i fie lui de baştină şi să facă vie pre acest deal, să-i fie moşie stătătoare, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domniei măle.
       încă şi blestem am pus domniia mea : după petrecaniia domniei măle, pre carele va alăge domnul Dumnezeu a fi stăpînitoriu şi domn Ţării Kumâ-neşti, sau din fiii domniei măle sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, sau dintr-altă seminţie, de va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele x. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei m^le, acela să fie proclet şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi, cari au strigat pre sîngele domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1 pre el” şi sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor, care iaste şi va fi în v£ci, amin.
       Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: pe jupan Aslan biv vel dvornic, ispravnicul scaunului Craiovei i jupan Hrizea vel dvornic i jupan Yladul vel logofăt i jupan Ianache vel vistiiar i jupăn Miho vel spatar i Muşat vel stolnic i Buzinca vel comis i Yasilie vel peharnic i jupanAlexân-dri vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul vel logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaunul cetăţii Bucureştii, luna martie 10 zile şi de la Adam pînă acum, într-această scrisoare, curgerea anilor, vă leat 7138 <1630 >.
       Acest izvod s-au tălmăcit după uric sîrbescu de Costandin dascăl slovenesc la şcoala slovenească la Svetîi Gbiorgbie cel Yecbi, u Bucureşti.
       t Az Costandin dascăl slovenesc izpisab, în anul 1779.
         Bibi. Acad., DCXXIII/33.
         Traducere.
1 Aşa In text, tără a se termina formularul obişnuit al blestemului.
114
www.dacoromanica.ro
64
1630  (7138) martie 19, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Bunea logofăt ocină şi rumâni în Comani, jud. Olt.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată ţeara Bumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domnia mea această porîncă a domnii m£le boiarenului domnii m&e Bunei logofătul şi cu feciorii, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-fie lui ocină şi rumânii în sat în Comani, den judeţul Oltului, însă den partea lu Staico cluc^riul jumătate de ocină, den cînpu şi den pădure şi den apă şi den vii şi cu rumânii şi den silişt[t]ea satului, de peste tot, oricît se va al6ge de peste tot hotarul.
      Şi rumânii ca să ştie anume : Miloş cu feciorii şi Badea cu feciorii şi Gunoia cu feciorii şi Manea MaţgTOS cu feciorii şi Stanciul şi Lazar cu feciorii şi Bădicea cu feciorii şi Angliei cu feciorii şi Bucşe cu feciorii şi Ion cu feciorii şi Tilea Ortacul cu feciorii şi Stan al lu Bratiţie şi Stan, feciorul Tilei şi Bălaur cu feciorii şi Voinea, ginerile Nuceteanului cu feciorii.
      Pentru că această jumătate de ocină den partea lui Staico clucer şi cu aceşti rumâni, care sîntu anume pe rîndu mai sus-zişi, au fostu de la moşi a lui Staico clucer de la părinţii lui, încă de mai nainte vr&ne, den zilele altoru domni bătrîni. Iar după ac£ia, cînd au fostu în zilele lui Alecxandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod, cîndu au fostu alergarea anilor 7130, boierenul domnii m£le Bunea logofătul au fostu cumpărat această pol de ocină den sat den Comani, însă de peste toată partea lu Staico cluc£riul şi cu aceşti rumâni, ce sîntu zcişi >x mai sus, direptu 70000 aspri gata. Şi au vîndut Staico clucerul această ocină şi rumânii, de a lui bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor rudeniilor lui şi a boiarilor den sus şi den jos şi denprejurul locului şi dennaintea domnii m61e. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lu Staico cluc£riul la mina Bunei logofătul, cu mulţi boiari mărturie, scrişi în zapis tot pe anume . .2
      Direptu aceasta, am dat singur domnia mea boiarenului domnii m£le Bunei logofătul, ca să-i fie lui ocină în Comani, care o au fostu cumpărat de la Staico clucer, den partea lui pol, cu rumânii şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul şi să-i fie stătătoare feciorilor şi nepoţilor şi strenepo-ţilor lui şi de cătră niminilea neclătitu, peste zisa domnii m£le.
      D£cii şi mărturii am pus domnia mea: jupan Hriza vel vomecu şi jupan Vladul marele logofăt şi jupan Ianache marele vistiiar şi <jupa>* *n
      1Loc rupt.
      *Loc alb.
www.dacoromanica.ro
115
Miho vel spătariu şi jupan Muşat marele stolnecii şi jupan Buzin<c>1a vel comis şi jupan Vasilie marele păharnec şi jupan Alecxandru marele post&necti. Şi ispravnec, Vladul marele logofăt.
      Şi s^-au scris în cetate, în Bucureşti, în luna lui martie 10 dni şi de la Adam pînă atunce alergarea anilor, ani 7138 <1630 >.
          Bibi. Centrală de Stat, XCIII/2. Traducere.
                                              65
1630  (7138) martie 10, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte lui Bunea logofăt satul Grădiştea de Jos.
       t eIîhaoctYeio bojkYeio, îw dtwH koekoaa h rocnoAHHiv rtvCoh seame &8ppppo-kaaXYhckoe, chhtv keahkapo h np’feACKPAro, noKOHHHaro Iw IJlEtJsaH koekoaa. Aakat pocnoACTKo aih ciE iiokeaehYe roenoACTKA a\h BOA’bpHHS roenoACTKA a\h E8hek autw-
jjlET H CTvC CHHOKH ErO, EAHU.EAV EoPTv AAPOKdX, I3K0JKE AA A\8 ECT CEAO A O A rpTvAHlJlE WT HdA KTvCOM XoTdpOAl, KOAHKO C8T APTOKAA ^SMHTpS AB*PHHK$A StAUl,^ WT dlorouiEijiH, ivt noAio h wt ui8au h wt koa h ctvC KHHorpaAY H ckc kehhhYe h wt CEA4AHIPE CEAOK, WT nOCKSAI, KdpE EAHKd CE XtET H3BpATH WT 110 KTvC XoTdpOAl.
       H KEMHHIH ElJlEfKE AA ce 3HdET no HAIE: RaTvCSa CTvC KTvChX BpATfE EA\8 H ClvC CHHOKH EPO H ,A,paPOA\Hp rfiap CTvC CHHOKH CH H ,A,OKpE K’kT’kpAAVk CTvC CHHOKH ErO H AoBpE AlEl^EpSA CTvC CHHOKH CH H ,A,par0A\Hp KYEpjHHE CTvC CHHOKH ErO H H'krOE npTv-KTvAAS8a CTvC CHHOKH EPO H CtOHKA KTvAY|3H CTvC CHHOKH CH.
       HOHEJKE CYH KEMHHH, E5KE C8T KHUIE pEMEHH, KHAO ECT CTvA\OTpHA ,A,SA\HTp8 AKClPHHK KdKO, A®HAE>KE XoKET BHTH WH 2KHK, A4 ta CTvrAEAAET H A A PA (I0CA$U1AET H Ad rA npnXpAHHT, a no ctvaiptvth Ero, aa ect npotpEHH. il noTOA\, cYh kemhhh wt A^a TpTv-AHltlE, WHH KHA'feB AKO AAPOKAA ECT POCnOATv GoPTv no A,8A\HTp8 KOpHHK CTvC AAPOAl CK'bTHH'b EPO, TEpE hX ECT KTvSEA KHA^nYa OMHAU, WHH HH5KE TAEAAA hX ECT HHXtE CTvMOTpHA ECT HX. Td>KE KTv TOAA, ,A,8A\HTp8 KOpHHK, WH KHA^K CHU.E, Aaa *> ECT EOA'kpHHS POCnOACTKA AVH KShEK AWrW$ET, AA ECT EAt8 A^ATuS nOCTOATEAHd, nOMTO PAaY PAEAAA 8 ECT HA HEKOAIO EPO H HA CTApOCTY» EPO H CAAOTpH 8 ECT H WBA'kMHA 8 ect. HAvfcAH c8t ,A,8a\htp8 kophhk8a AWOPO A^KP* H taeaahYe eahko HHJKE 3A EAH» HEKOAIO Ht SHAET H Aa TA KTvCnOAUEHAET no CTvAlpTvTH EPO.
       Ta>KE KHA'fcK ,A,8A\HTp8 AK0PHHK TOAHKA PAEAAhYE, WH KTvCTAHET CA TEpE ECT npHUIEA WH CAM npEA POCnOACTKA A\H 8 KEAHKYH AHKAH H np-kA KTvC-feAlH BOA’kpOAl, TEpE ECT AAA CYa A^AYhS H CTvC KEMHhYh, E>KE C8t KHUIE pEMEHH BOA'fepHHS POCnOACTKA A\H
       1 Loc rupt.
116
www.dacoromanica.ro
EShcb Awrw^CT, wH sa ncroB ^oEpo boaw, a4 k8ah A^Ahh8 ctoatcaha (a\8 h chhobha\ ero.
       <H> HSKAAHA hX CCT ,A,SA\HTp8 KOpHHK no BCHHHH H WT KHHT4 rOCnOACKa, MTO ICT EHA HAtAA BCHHhYh 34 npOlJjCHYC WT lA,8A\HTp8 ^.KOpHHKSA, HJH IVT nptftA* Ep-feA\C. ă 41|JCAH>KC XoKKT H3BAAHTH BCHHHH HfcKOrA4 HfcKYC 3<MHCC AWEO WT CKpOAHHlţcX' /^SAIHTpOB ABOpHHK HAH WT BH8U,YH fPO HAH WT p8K4 ,A,8A\HTpC>B AE®pHHK B"KC \i HC CC KtpSfT, HS AK.JKHH4H A4 CTOHT.
       H BHAtXoAA rOCnO^CTKO A\H H SanHC WT pSK /i,8A1lHTpOB AE®pHHK Ha pSl^-k ESHCB AWPWjţCT, CKTBOpCH CKC BCAHKOK» KACTBOW H CKC AHH03H EOAtpH H<MHC4HH cbcactcaIh 8 sanHc b-kch, Ha HMC: >K8naH HckSaa ehb b(a BHCTYiap H >K8naH Acaah e(a E4H KpaAfBCKYH H JKSnaH XpH3a E(A AK^PHHK H IB4UJKO EHB BfA AEC>pHHK H Ra^AVA B6A Aoro^fT h liana ehb e(a AorojţCT h îKSnaH TpS^HAa ehb bca BHCTYlap h ,A,8-MHTpaUlKO EHB BCA BHCTYlap H dlSllMT BCA CTOAHHK H E83HHK4 BCA KOA\HC H Hfcr8A BCA arK H EacHAaKH ara h Hcacako ehb bca nopTap h Tcprc bca apAum h KaAOTik ehb bca apAMiu h Ilapa AorojţCT h Ctjhko ak°Phhk h CTpoc Aoro^CT, chh-k d>Ycp kb autw^ct H A\H03H EOA'kpH, CKC HC C8T nHC4HH 3^C Eli KHHPa cYa.
       <H> nOCTABHA CCT ^8AIU1Tp8 ^BOpHHK H KACTBO: KOrO WT CKpOAHHKJ CrO XoKCT
Xtct a4 noncpcT h a4 pa3BaAHT cYa cro tjka\c>kchYc h a\haobjhYc hah wt EpaTY cro
HAH WT BH8U,H cro HAH KTO XoKCT EHTH WT nOp8ACHY<l CrO, TCTO A4 CCI’ Tp-KKACT H anaecAaa h a^opccaH wt THţ cbIsth wTipi, cjkc c8t b-k Hckch h a4 he eha^th ahua EokYio, hhjkc a4 ct cSahth ckc XphctYhhYh, h8 a4 nptEHBaCT e-k cahh ArfecTO c-kc Î8A4 H CKC flpYA.
       <G>cro paAY a4A°X ckaa rocnoACTBO a\h EOA-fepHHS rocnoACTBA a»h Eo^hcb Awrw-$CT, I3K0KC A4 A\8 CCT CCAO ,A,OA rP-KAHI|lt C KC B*KC XOTApOA», KOAHKO AP*K>KCT ,A,8iWHTp8 ABOpHHK H CKC BCHHHYH H CKC E*KC            WHHHS, A^aYhO H E*K wXâK CHHOBOiW, BHSKOAH
h nptBH8HCT»A\ h hc wt BoroJEAO HCnoKOA’kEHMO, nopH3A\o rocnoACTBa A\H.
       Gc>kc h cbcactcaYc nocTaRA^Ciw rocnoACTBO a\h : H<8naH Ucaah bca eah KpaaceckYh h >K8naH XpHsa bca a^Phhk h H<8naH KAaAV4 km awpw^ct h «Simh Mhakh bca BHCTYlap H >K8naH AîhXo bca cnaTap h >K8naH Al8uiaT bca ctoahhk h >K8naH E83HHKa bca koa\hc h H<8naH EachaYc bca ncXapHHK h >K8naH {IacSahapn bca hoctcahhk. H Hcnpas-HHK, Eaaa^a BCA AOrO$'T.
       H HanHcaX a3, Acn-KA4*1, awpw^ct, b-k hactoahh rpaA^ 8 E8K8pci|iH, A\tcci^a AaapTYc 7 A^HH h wt Aa44'4 A4}Kf A® HHHt TcHCHYa A-bTOA\, b-k aIjt x3Pah.
       f !w Acwh bwcbwa4» a\haoctVw eojkTw rocnoAHHK.
          Hw flCWH BOCBOA4 <m. p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofăt şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Grădiştea de Jos de peste tot hotarul, cit a ţinut Dumitru vornicul Zemţea din Mogo-şeşti, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vii şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
www.dacoromanica.ro
117
       Şi vecinii încă să se ştie, pe nume : Vîlsul cu toţi fraţii lui şi cu fiii lui şi Dragomir yier şi cu fiii lui şi Dobre Cătăramă cu fiii lui şi Dobre meşterul cu fiii lui şi Dragomir Cberance cu fiii lui şi Heagoe pîrcălabul cu fiii lui şi Stoica Bădiian cu fiii lui.
       Pentru că aceşti vecini, care sînt mai sus-zişi, a socotit Dumitru vornic, ca pînă cînd va fi el viu, să-l caute, să-l asculte şi să-l hrănească, iar după moartea lui să fie iertaţi. Iar după aceea, aceşti vecini din Grădiştea de Jos, dacă au văzut că a dăruit domnul Dumnezeu pe Dumitru vornic cu darul sfinţiei sale de i-a luat vederea ochilor, ei nici nu l-au mai căutat, nici n-au mai ţinut seamă de el. Astfel, întru aceasta, Dumitru vornic, văzînd aşa, a dat boierului domniei mele Bunea logofăt ca să-i fie dedină stătătoare, pentru că l-a căutat la nevoia şi la bătrîneţea lui şi a ţinut seamă de el şi l-a îmbrăcat. Şi a avut Dumitru vornicul mult bine şi îngrijire, încît nici nu a ştiut de vreo nevoie şi ca să-l pomenească după moartea lui.
       Astfel văzînd Dumitru vornic atîta îngrijire, el s-a sculat de a venit singur înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor boierilor, de a dat această dedină şi cu vecinii, care sînt mai sus-zişi, boierului domniei mele Bunea logofăt, el de bunăvoia lui, să-i fie dedină statornică lui şi fiilor lui.
       <Şi> i-a scos Dumitru vornic pe vecini şi din cartea domnească de iertare pe care o aveau vecinii de la Dumitru vornicul, de mai înainte vreme. Iar dacă vor scoate vecinii vreodată nişte zapise sau de la rudele lui Dumitru vornic sau de la nepoţii lui sau de la mîna lui Dumitru vornic tot să nu se creadă, ci să rămînă mincinoase.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Dumitru vornic la mîna lui Bunea logofăt, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis toţi, anume : jupan Necula fost mare vistier şi jupan Aslan mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi Vladul mare logofăt şi Papa fost mare logofăt şi jupan Trufanda fost mare vistier şi Dumitraşco fost mare vistier şi Muşat mare stolnic şi Budinca mare comis şi Neagul mare agă şi Vasilachi aga şi ÎTedelco fost mare portar şi Gherghe mare armaş şi Calotă fost mare armaş şi Para logofăt şi Staico vornic şi Stroe logofăt, fiul lui Fiera logofăt şi mulţi boieri, care nu sînt scrişi aci, în cartea aceasta.
       <Şi> a pus Dumitru vornic şi blestem : cine din rudele lui va voi să «aice şi să răstoarne această întocmire şi miluire a lui sau dintre fraţii lui sau dintre nepoţii lui sau cine va fi dintre rudele lui, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în ÎTicheia şi să nu vadă faţa lui Dumnezeu, nici să nu fie judecaţi cu creştinii, ci să trăiască la un loc cu Iuda şi cu Arie.
       De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Bunea logofăt ca să-i fie satul Grădiştea de Jos cu tot hotarul, cît ţine Dumitru vornic şi cu vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă, fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
118
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea : jupan Aslan mare ban al Craio-vei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna martie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad., CLXXXI/86.
        Orig., hirtie (42 X 28), pecete timbrată.
                                                         66
1630   (7138) <martie-iunie > 10, Bucureşti.
              Leon Tomşa voieovoă întăreşte lui Bimea logofăt ocini şi vecini în satul Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
       | dÎHAOCTYE» EOJKYiO, !w dtlVN KOEKOAd H rOCElOAHHTi KTiCOH 3EAVAE JîrrppO-BAdXYHCKOE, CHHTi KEAHKdrO H np-fcAOKpdrO, (10K0HMH0A\8 îw IţIC$aN KOEKOAd. ,A,dKdT rocnoACTKO a\h cîe noKEAEm'e rocnoACTKd a\h EOA-kpHHS rocnoACTKO a\h E8hEk A0r0#ET H CTiC CHHOKH ETO, EAHIţE A\8 fiorii AdpOKdX, I3K0JKE A4 ECT wmhh8
8 A,oa rp-KAHipE, k-k cSactko ErtaibKa, wt noAio u wt iu8au h wt boa h wt KHHorpaA'i’ H etc kemhhh, ha ha\e : /i,parort\Hp KYrapiOA ckc chhokh Ero h /^ospE AtfipepSA CliC CHHOKH CH H firtliCSrt CKC KTiCHH EpdTYH CrO H ChC CHHOKH hX H /\,pdrOA\Hp KYEpdHMS CKC CHHH Ero H ^,0EpE K'hT'HpdAVli ctc chhh Ero H Gtohka KliAYraH CliC CHHOKH Ero h HtroE npiiKiirtaESrt ckc chhokh Ero h wt cEAdAHipE ceaok, wt iiocbSae h wt haa
KTiC XoTjpOAt, EAHKO C8T AP^JKJA /\,SA\HTp8 3fcAUVfe AK<>pHHK8A WT dlorOWElJJH.
       IloHEJKE cYlO WMHH8 H CliC CÎH KHIUE pEMEHH KEMHHH EHAH C»T KEMHHH ^8A\HTp0B AKOpHHK, IIOKSnHAH ChC HOKl(H TOTOBH, ELpETKE WT npH A^hTE n0K0HHH0A\8 dlHXdHA KOEKOAd. TdJKE KTi TOA\, ^,8AtHTp8 AKOpHHK KHAO ECT CKAlOTpHA KdKO A^HAEJKE XOKET EHTH WH JKHK, Ad rd IM3HIUE H Ad rd npHXpdHHT H Ad ra nOMTET Eli JKHKOTd ErO, a no CKAtpniTH Ero, whh Ad *ct npoijiEHH. H cktkopha ha\ ect h SdnHc h KHHra IIae^ahapS KOEKOAd, cHHik noKOHHHdro IaThui koekoaa 3d npOIJlEHTE.
       fi noTOAt, ha Kp'kiitE 3a cTapocTYio fro h no hjke kt^shawa ct cSt kha^hTa WKOAt, a BEMHhYH KHIUE pEMEHH, WHH HHJKE 8 ECT rAEAAA, HHJKE 8 ECT nOMTHT. TdJKE KHA^K WH CHItE, WH HE R'fccXOT'kA fi,A hX llpOCTHAH, dHS HX ECT Add MEA8 CH B8hEK AWrWjfrET H IlOAlHAOKdA 8 ECT CliC cYH KEMHHH, EJKE C8T KHIUE pEMEHH, WT             fp^'
www.dacoromanica.ro
119
AYipE, BKOJKE K» (CT A^AThS EA\8 H CHHOROM, K-K K'bKH- H H3KAAHA hX ect h wt KHHra Ta rocnoA^xa flAEgdHAPOK roeroa h cktropha hX ect sanHc wt npEA k-kc ahka-HOM, flOHTO paAÎ 8 ECT TAEAaA B8H-k AWPW$ET H IIOHTHA H WKA"kHHA H HE SHdET HHJKE 3a EAHO HEROAW.
       fi noTOM, KTvAa ect eha cka<i> ek a**hYe rocnoACTsa aih, a cîh rehhhh, whh ce c8t RTv3AKHraA ckc npEHÎE npEA rocnoACTRa a\h h a0U1AH c8t TEpE CKnp'kuiE ce 3a AHiţ8 ckc ,\8a\htp8 akophhk h chi^e nptuiE rehhhYh 8 aheah kjko hm ect kha'cktropha npOlflEHYE HCnp’KRO H KHHrH R"KC CHlţE \i ECT fipOI|lEHH HAH A<* CH CK8nORaAH TAARE HA\, Aa ect npoi|iEHH 3a rehhmhYe a wt'khkctrYiI hm wt J^oa rP-KAii|iE a<* ect no p8KA ESHEK AWrwiJjET. tl R*K TOA\ ^SMHTpS AKC,PHHK> W.l HHKdKOJKE HE RTicXoipET fi,â hX npOCTHAH, HHJKE a& «X ck8iihhri, aH8 hX ECT am MEaS ch ESher AWrW^tT no cYh KHUIE pEHEHH REHHHH WT npEA rOCnOACTRa AtH H WT npEA K-kC AHRaHOM CKC A^AThERE HM H C'KC RHHOrpdAYE H CKC RKC XoAOKWM, \i hX ECT REHHHH 3a A^A^HO EA\8 H CHHORHM ErO. H CdA\ CREA'bTEACTRORdA ECT ^8AIHTp8 A^OpHHK 8 REAHkYh AHKAH KdKO dlflEAHJKE XoKtOT H3RAAHTH REHHhYh HAH EHtY KTO WT CKpOAHHK ErO HEkYh 3anHCE HAH KHHrH, Aa HE CE R'kpSET, noHEJKE wt np-kA rocnoACTRa aih pEKAiv ect ,\8a\htp$ a^ophhk EpE he hX Xoket npocTdX.
       Gsro paAY AaAoX ckm h rocnoACTRO mh EOA-fcpHuS rocnoACTRO avi ESher A\vrw-jjSET, lAKOJKE A<* A\S ECT cYh REHHHH WT jk,OA Fp'KATlIlE, KOAHlţH C8T no pEA8 RHUIE pEHEHH A^aYhO RTv RtKH ErO H K-K wXdK CHHOROM H RH8KOA\ H np"bRH8HETOA\ H HE WT KOrOJKA» HEnoKOA-kEHAio, nopH3A\o rocnoACTRa A\H.
       Gejke 8eo h creaeteaYh nocTaRHX rocnoACTRO mh: jk8imh XpH3a rea akophhk h JK8naH EajaVa «a AwrwjţfT h JK8naH Mh<ikh rea khctYbp h jkSimh eMhXo rea cnaTap h jkSimh ElîSuiaT rea ctoahhk h jkSmh ES3HUKa rea komhc h jk8iuh EachaYe rea nEXapHHK H JKSnaH flAEgaHAPH REA nOCTEAMHK. II HCnpaRHHK, BAaAVA KEAHkYh AOrOjJSET.
       H HaiiHcaX as, AeivkA'IT AwrwjţET, r-k h4ctoa rpjAV ESkSpehih, A\tcEu,a ....1 Ţ AI»HH El WT flAaMa A» HHHfc TEHEhYE A-bTOM, R-K A-bT x3pĂH.
       t Iw Aewh RwERWAa, aehaoctYio eojkYio rocnoAHHK.
         Mw Aewh ROEROAa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofăt şi cu fiii lui, cîţi i-au dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Grădiştea de Jos, în judeţul Vlaşca, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vecinii, anume : Dragomir vierul cu fiii săi şi Dobre meşterul cu fiii săi şi Vîlsul cu toţi fraţii lui şi cu fiii lor şi Dragomir Cbierance cu fiii săi şi Dobre Cătăramă cu fiii lui şi Stoica Bădian cu fiii lui şi ÎTeagoe pîrcălabul cu fiii lui şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cît a stăpînit Dumitru Zemţea vornicul din Mogoşeşti.
       Pentru că această ocină şi aceşti mai sus-zişi vecini au fost vecini ai lui Dumitru vornic, cumpăraţi cu bani gata, încă din zilele răposatului
      1 Loc alb.
120
www.dacoromanica.ro
Mihail voievod. Astfel întru aceea, Dumitru vornic a socotit că pînă ce va fi el în viaţă să-l păzească şi să-l hrănească şi să-l cinstească în viaţa lui, iar după moartea lui ei să fie iertaţi. Şi le-a făcut lor şi zapis şi cartea de iertare a lui Alexandru voievod, fiul răposatului Hiaş voievod.
      Iar după aceea, la vreme de bătrîneţe şi după ce i s-a luat vederea ochilor, iar vecinii mai sus-zişi, ei nici nu l-au căutat, nici nu l-au cinstit. Apoi văzînd el aşa, n-a vrut să-i ierte, ci i-a dat fiului său Bunea logofăt şi l-a miluit cu aceşti vecini care sînt mai sus-zişi din Grădiştea de Jos, ca să-i fie dedină lui şi fiilor în veci. Şi i-a scos şi din cartea cea domnească a lui Alexandru voievod şi i-a făcut lui zapis dinaintea întregului divan, pentru că l-a căutat Bunea logofăt şi l-a cinstit şi l-a îmbrăcat şi nu a ştiut de nici o nevoie.
      Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, aceşti vecini, ei s-au sculat cu pîră înaintea domniei mele şi au venit de s-au pîrît de faţă cu Dumitru vornic, şi aşa au pîrît vecinii în divan că le-a făcut iertare dintîi şi cărţi, tot astfel să fie iertaţi sau să-şi răscumpere capetele lor, să fie iertaţi de vecinie, iar moştenirea lor din Grădiştea de Jos să fie pe mina lui Bunea logofăt. Iar întru aceea Dumitru vornic, el nicicum n-a voit să-i ierte, nici să-i răscumpere, ci i-a dat fiului său Bunea logofăt pe aceşti vecini mai sus-zişi dinaintea domniei mele şi dinaintea întregului divan cu dedinele lor şi cu viile şi cu tot venitul, să-i fie vecini de moştenire, lui şi fiilor lui. Şi singur a mărturisit Dumitru vornic în marele divan că dacă vor scoate vecinii sau oricine din neamul lui nişte zapise sau cărţi, să nu se creadă, pentru că a spus Dumitru vornic înaintea domniei mele că nu-i va ierta.
      De aceea am dat şi domnia mea boierului domniei mele Bunea logofăt, ca să-i fie aceşti vecini din Grădiştea de Jos, cîţi sînt pe rînd mai sus zişi, dedină, în veac, lui şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
                      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna . . -110 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m. p. >
        Bibi. Acad., CLXXXI/87.
        Orig., hlrtie (43,5 x 29,5), pecete timbrată.
        Lunile, după divan.
1 Loc alb.
121
www.dacoromanica.ro
67
1630   (7138) <martie 10- iunie 10 > Bucureşti.
              Leon Tonica voievod întăreşte lui Pădure 'paharnic ocini în Lazuri şi in Sturzeni.
       f AIhaoctTki kok'i'w, Îw Aewh boeboaa h rocnoAHH'K b*kcoe seaiae XrrppoBAa-
XhlHCKOE, CHH"K BEAHKArO H nptAOKPArO H AIHAOCTEBArO H IIOKOHHHjrO Iw          BOEBOAA.
4,abat rocno^cTBO aih cYto robeaehYe rocnoACTBA aih CASr rocnoACTBO aih JIiiASpEK ncXjpHHK, CHH"K TatSAOB nOCTfAHHK WT AjSOpH H CKC CHHOBH IMS, EAHIţEHU EoCK npHnOCTHT, I3K0JKE AJ A\8 ECT W'IHHB 8 CEAO 8 AdSOpH, WEAMH WT 8>KA WT A«A UIHCTdr» AfA, AAH Atrt HEK8AEB, CHHK HaHCA$TEK MfpKHoXpfăad KTiCaX, WT noAto H WT UI8M h WT BOA H WT no B*KC0AI XoTdX<I>H WT CEAAAEipH CEAOB H WT nOCB8AY, BApH EAHKA CI Xtht hsepat-
       ITohejke cYio a^a sa wmhh8 wha ect bha wt HAHnpt>KAC sptAU a^A0*' Ero IItiA^PH ntXdpHHK. Tajke ect bha noKSnHA nonA GaX[X]at, a^A^ HekSaeb. Tajke, no CKAipTkT nonEB GaX[X]aT ECT BHA WCTAA fi,fA EAl8 SA WMHH8 WT AdSOpH no p8KKI
AHEn£YwA« ch reprtB nHTAp h bpath ce HekSaeb h Htrof. H btiC ect bha aP'K}K4a whh cYto a*a 3i wmhh8 a^AWAI ch nonEB CaX[X]at SAnAt^H. (I k'Kaa ect bha ckaa, Bt ABhh rocnoACTBA aih, a Hek8aa, bpat TEprEB nHTAp h HtroE, chhti Hahca^tYh mepho*
PHSU,EB, WHH CE C8T B’KCTAHHA CE, AH8 ECT BHA CKTBOpHA cYlO A*A fAl8 SA WHHH8 npO-AAHYE H ECT BHA B’KnpAUJAA Hek8AA no B'KCHX BPATH Ero WT CEAO AA30PEAE: XoillHUIE AE K8nHTH cYio   Afrt eai8 sa wmhh8   wt ceao <Ia3opeae hah he?  H whh ect bha peka-k Epe
HE AlOr^T A A AP’WKHT HErOBE     A^CEE SA WMHH8, HEKAKO fi,â  CE K8nHUIE APSst whhhe h
AtAYHH, AH8 TTiMtO CE C8t waptTAA TOTAA ILlA^PE nEXdpHHK fi,â K8nHUIE CYlO AfA 3A wmhh8 wt haa Hek8aa, sa xT AcnpH roTOBH. H kt^aa ect bha noK8nHA II-ka^pe iieXaphhk cYio a^a sa whhhB wt Hek8aa bYw aihosh aioaY aoepe h BOAtpn cb^aeteaio H AAA^AIAUljpH HA HAIE : I*EprE nHTAp, BpAT HEK8AEB H HeA^ABO H BpATH CE AIhXaIO h Ctohka h npEAJ, chhh IIpTiBSAOB wt Aas8PE h nonA np-KB$A h nonA EaAAVA h CtAH WT TAAI H ISA®? nOCTEAHHK WT Tp’KrOBHLUE.
       H ruK noKSnHA CA8r rocnoACTBA aih HtiaSP* neXApHHK whhh8 8 Gt8ps*hh H wt EpAHA AfA HaHOB nOCTEAHHK H CHH8 EPO T8A0P0B, BTiCaX WT nOAlO H WT ui8ai h wt boaa h wt     c8X h wt no bkcoai Xotapoai h wt nocB8AY,      bape eahka ce Xtht hsbpat.
IIoHEJKE cYlO AfA SA WHHH8 WT       CT8pStHH, WHA ECT BHA WT  HAHnptftA* BptAIE KHpTOn,
CHH"K AaHOB, 8HKOAI TAT8AOB nOCTEAHHK, BUpH IlTiASpH IlEXApHHK H WT ,|\AH0B IIopKSA. Si nOCAt ECT BHA nOK8nHA fânptuiop AWrWlJSET, BAIU HaHOB nOCTEAHHK1 WT HAA KnpTOn, 8HK0M TatSAWB nOCTEAHHK H WT HAA A4” IIopK8A, SIPETE WT HAHnptH<E BptAIE WT npH AEHH HHHX nOKOHHH CTApE TOCnOAApH. H BTiC ECT BHA API^^ WHH ChAa Ei, aehh rocnoACTBA aih. Si k’KA<1 <ct bha cbaa, bk aehh rocnoACTBA avh, a Haho nOCTEAHHK2 h ckc chh8 Ero, TBAOpO3, WHH CE C8t B'KCTAHHA ce, ah8 ect bha
       1 Cuvintele : „COnp-feuiop... iioctcahhk1' slnt scrise ulterior.
       2 Cuvintele : „Hah# n#eT«AHHK“”, la fel.
       2 Cuvlntul: „T8a«p«” la fel.
122
www.dacoromanica.ro
npoAAA CASr rocnoACTKA a\h IItiaSpck iicXaphhk, sa xr^r AcnpY roTOEH. H kt^aa cct eha noKSnHA n-KA^pe iicYaphhk cY» a£a sa whhhS, hkc bhuic peY ivt GTSpS'feHH ivt haa
HaHO flOCTCAHHK1 H IVT HAA «•»» £™, T8A®P® 2t WHH (CT EHA A\H03H AIOA^ A*EP£ CK'fcA'tTfAH H AAA'iul^UIApH, nO HA/IC: TkAH IVT B'KK'KpflJlH H T"KHAcYH IVT Il'kPK'k-TCl|IH. flAH EIlCaY A£a HJKf ICT EHA I10K$I1HA GOflp-felUAH3 AOrOlţCT, CAl{JH HaH flOCTCAHHK
ivt KHpTon h ivt /^ah Ckhh 1 * 3 4 * * 7. H npoAA^WH cY» ehuic pchhhh hauhhth ak>aY cY» HJKf no EHUIC pfHHHf AfAH SA IVHHH8 SA HHXhOAI A°eP°k0a19 h CKC 83HAHYc ETiCtAt AurYiauioAi ivt wkp'kct'k aucto, hs rop, hs a®a h ecs hi caho chaoctYio.
       Gero paaY, AM^ h rocnoACTEO a\h UniASpcK iicYaphhk, iakojkc a<* a\8 cct cYio hjkc KHine peY whhhc h a^A^hh e-k wYae h sa a^A^hh chhSeh ch h khSkom h np'kBHO-
HHTOA\ H Hf IVT KOrO JKC H£nOKOA"bEHiVlOH, flOpCS&HO TOCnOACTEA MH.
       Gcjkc Seo h CB'kA'bTfAio nocTAEA-kHAn rocnoACTEO a\h: jk$iiah (Icaah ecahkh eah KpAACBCKhl H JKSflAH XptSC ECAHKH AE0PHHK H JKSflAH £aAAVa KCAHKH AUTIST H JKSflAH Mhakh ecahkh EHCT-kp h jkSiiah AIhYo <kca>ehkh bhctYqp 8 H jkSiiah cIISujat ecahkh CTOAHHK H JKSflAH ES3HHKA KCAHKH KOA\HC H JKSllAH BaCAaYh fieYApHHK H JKSllAH fTACK§AHAPH ECAHKH IlOCTfAHHK. H HCnpAEHHK, JKSllAH KaAAVa KCAHKH AlvriVlţCT.
       <H> HCI1HCAY AS*K, CtAH, KH8K CTAP GtAHOE AlVriVjţCT IVT G'kBfCKHI, E*K HACTOAHH rpAAV HJKf CC SOECT ESkSPCI|JH, AVkCCIţA        IVT flA^MA A® HHH'k TCETiipArO A-kTOM,
E"h A’kT xSpAH*
       t Tiv Acivh eivceivaa, aihaoctY» eojkYio rocnoAHHh.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului şi răposatului Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pădure paharnic, fiul lui Tatul postelnic din Lazuri şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în sat în Lazuri, însă în funia de jos a şasea parte, însă partea lui Necula, fiul Hisaftei călugăriţa, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege.
       Pentru că această parte de ocină ea a fost mai dinainte vreme a bunicului lui Pădure paharnic. Deci, a cumpărat popa Sahat, bunicul lui Ne-cula. Apoi, după moartea popii Sahat, a rămas partea lui de ocină din Lazuri pe mina nepoţilor săi Gherghe pitar şi fraţii săi Eecula şi Neagoe. Şi tot au ţinut ei această parte de ocină a bunicului lor popa Sahat deplin.
       Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Necula, fratele lui Gherghe pitar şi Neagoe, fiii Hisaftei călugăriţa, ei s-au sculat de au făcut această parte de ocină vînzătoare şi a întrebat Necula pe toţi fraţii lui din
        1 Cuvintele : „Hah# nocTtahhk** slnt scrise ulterior.
        * Cuvlntul: „TUaopo” este scris ulterior cu altă cerneală.
        3 Aşa In text.
        4 Pasajul „Îrah wt Emipeiiih, ...Gkhh" , este scris ulterior, cu altă cerneală.
        8 Loc rupt.
        8 în loc de : rea cnvrap.
        7 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
123■
satul Lazurile : vor ei să cumpere această parte de ocină din satul Lazurile sau nu ? Iar ei au spus că nu pot să-şi ţină părţile lor de ocină, necum să-şi cumpere alte ocine şi dedine; ci numai ce s-a aflat atunci Pădure paharnic .să cumpere această parte de ocină de la Necula pentru 5000 aspri gata. Şi cînd a cumpărat Pădure paharnic această parte de ocină de la Necula au fost mulţi oamedi buni şi boieri mărturie şi aldămăşari, anume: Gherghe pitar, fratele lui Necula şi Nedelco şi fraţii săi Mihai şi Stoica şi Preda, fiii lui Pîrvul din Lazuri şi popa Pîrvul şi popa Vladul şi Stan de acolo şi Tudor postelnic din Tîrgovişte.
       Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Pădure paharnic ocină în Stur-zeni şi de la Braia partea lui Nan postelnic şi de la fiul lui, Tudor, toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de peste tot hotarul şi de pretutindeni, oricît se va alege.
       Pentru că această parte de ocină din Sturzeni, ea a fost mn.i dinainie vreme a lui Chirtop, fiul lui Dan, unchiul lui Tatul postelnic, tatăl lui Pădure paharnic; şi de la Dan Porcul. Iar apoi a cumpărat Oprişor logoiăt, tatăl lui Nan postelnic 1 de la Chirtop, unchiul lui Tatul postelnic şi de la Dan Porcul, încă mai dinainte vreme, din zilele altor răposaţi, bătrîni domni. Şi au tot ţinut ei pînă acum în zilele domniei mele. Iar cînd a fost :acum în zilele domniei mele, iar Nano postelnic 2 şi cu fiul lui, Tudoro 8, ei s-au sculat de au vîndut slugii domniei mele Pădure paharnic pentru 13 000 aspri gata. Iar cînd a cumpărat Pădure paharnic această parte de ocină din Sturzeni, care este mai sus-scrisă, de la Nano postelnic 2 şi de la fiul lui, Tudoro3, au fost mulţi oameni buni martori şi aldămăşari, anume : Ivan din Văcăreşti şi Tănasie din Bărbăteşti. însă toată partea care a cumpărat-o Oprişan4 logofăt, tatăl lui Nan postelnic, de la Chirtop şi de la Dan Porcul 5. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni mai sus-zisele părţi de ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus, din jos şi fără nici o silă.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Pădure paharnic, ca să-i “fie aceste mai sus-zise ocine şi dedine de ohabă şi de moştenire fiilor săi şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Aslan mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare vistier 6 şi jupan Muşat mare stolnic ţi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasalii paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
        1 Cuvintele : „Oprişor logofăt, tată Ilui Nan postelnic’' sint scrise ulterior.
        * Cuvintele „Nano postelnic” la fel.
        * Cuvlntul: „Tudoro” Ia fel.
        4 Aşa In text.
        * Pasajul „Ivan din Văcăreşti.. .Porcul” este scris ulterior, cu altă cerneală.
        * Greşit, In Ioc de : mare spătar.
124
www.dacoromanica.ro
      <Şi> am scris eu, Stan, nepotul bătrînului Stan logofăt din Săveşti, în cetatea de scaun care se chiamă Bucureşti, luna . . . .x, de la Âdam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630>.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., MDLXVII/19.
          Orig., perg. (38 x 37), pecete timbrată.
          Lunile, după divan.
          EDIŢII. Slav şi trad. Florescu-Pleşa. Mat. arh. part., 600—602, sub <martie-iunie 18>.
                                           68
1630  (7138) martie 13, Bucureşti.
          Radu, Simion, Prodan şi Laţcu, din Comanca, împreună cu fiii lor, se vînd rumâni lui Necula vistier.
       t Adecă eu Badul, cu fîiu mieu Cernat şi eu Simion, cu fiiu miu Vladul şi eu Prodan, frate lu Simion, cu fiu mieu "Vladul şi eu Laţcu <cu> feciorii mii de în sat de în Comanca, scris-am acest zapis al nostru să fie de credinţă la mîna jupînului Neculii vistier, cum să să ştie că am fostu megiiaşi cu toate moşiele noastre încă mai denainte vrdne. Iar după ac&a, cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Lion voivoda, sinu Ştefan vodă, iar noi am venit la dumnealui de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, derept 6800 aspri gata. Şi am luoat toţi banii deplin.
       Şi mărturii: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofăt i jupan Papa biv vel logofăt i jupan Ivaşco vornicul i jupan Trufanda biv vel vistiiar i jupan Gligorii comis i jupan Para logofăt i jupan Bunea logofăt şi Standul vtori dvornic.
       H Hdimcd as, Ttprt /uvrwiJstT1 2, 8 ESKSpeipH, Avkctga awptTi a^hh, rt*
ilttT xSpĂH.
       Hrizea vel vornic Vladul vel logofăt Papa biv vel logofăt Ivaşco dvornic Mtyoq cnraraptţ3 Dumitraşco logofăt
        1 Loc alb.
        2 Şi am scris eu, Gherghe logofăt. a Miho spătar.
12—c. 62
www.dacoromanica.ro
125
       Grama pitarul KcOCTTaVTIVOţ 7tâxaPv^X0? 1 Stroe, sinu Fieri logofăt2
         Bibi. Acad., DXCII/11. Orig., btrtie (29 x 21).
69
1630  (7138) martie 15.
             Preda sluger pune zălog la Zota cojocar satul Cîrlomani pentru nişte bani pe care i-a împrumutat.
      t Scris-am eu Preda slugear acest al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Zotei cojocar, cum Bă să ştie că am pus zălog satul Cîrlomani, drept patru sute de galbeni. Să aibu a-i da banii la sfeti Dimi-trie şi să-mi iau satul. Iar de nu voiu da banii, să fie volnec să-l vînză sau să-i fie lui moşie şi coconilor.
      Şi la această tocmeală a noastră au fost mulţi boiari: jupan Necula vistiiar, jupan Ivaşco vornecul, jupan Gligorie comis i Ghinea Parepa şi alţi mulţi boiari, ce n-am scris, şi Sima vătafu.
      Şi am scris Badul logofăt, cu voia slugearului şi a jupînului Zotei. Pis mâseţa martie 15 dni, leatu 7138 <1630 >.
         Muzeul Militar Central, Doc. 11/49.
         Orig., hlrtie (31 x 21), o pecete aplicată.
         Copie din 1836, Ia Bibi. Acad., DXLVIII/5.
                                         70
1630   (7138) martie 16, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Milos logofăt satul Bîlta, juă. Gorj, în urma unei judecăţi cu vecinii din sat, care se judeciseră.
       t (HYaoctYb© koxYao, Iw Auvh koikoaa h rocnoAHH-h k-hcoh 3* *am{ X8rrppoa<u-Hhckoc, cHH-fc KfAHKaro h np-kAOKparo ik>kohhhom8 Iw IJIf$4ii kockoaa A,dK4T rocnoA* ctko a\h cYf iiokea(hY><» rocnoACTKO AitH caSpo rocnoACTKa aui AIhaoui AoroijsfT, kh8k GtOHK’KR EHK KCA KHCTÎrap 34 Ep4T H CTvC CHHOKH CH, (AHU.EM Eor'k npHIlSCTHT, QKO/Kf A<* A'# tCT CfA© KaTiT4 WT c8ACTK© T©p 1KHA CTiC BEm4HYH H CKC K'KC JfoAO-
       1 Costantin paharnic.
       * Semnăturile sînt autografe.
126
www.dacoromanica.ro
                         KOAI IVT nOAlO H WT lllSAIA H IVT KOA H IVT KHHOrpAAY H IVT CEAAAHlfif CEAWK, KOAHKO-
cSt eha AP’kXUA Gtohka khctYhp, wt nocs^AY H wt haa ktvcoai Xotapoai eahka ct XVfT HSBpATH, no CTdpi XoTApE H KEAtrE.
       IloHEfKf CEAO Ba*KTA KHUIE nHC EHAH C8T flOKtSflHA SA CtOHKA BHCTlfrap WT HAA TewaocYe aotojJht wt P8aa, ciiic^kc Eli a^hYe hokohhhoai8 IIIepeah koekoa. H noTOAt K’KAA (CT Efw npH A^hY( raspYHA KOEKOA. no CkAip"KTH Gtohk"kk khctYhp, wctaaa ECT K'LC'bX’ A*^AYh(KE HAA P$KA EHSKOAI CH (HhAOUI AOrO^HT, nOHEfKE CHHH WT TEAOAl fro H"feCT HAIAA.
       il nOTOAl, K’KAA (CT EHA npH Ak»Y( fLlE§AHAP# KOEKOAA, CKWTK nOKOHHHOAl TaYaUT KOEKOA**» no CKAip*KTH fKSOlHHUEK ^OkYa KHCTfEptCA GtOHK"KK KHCTYiap, A CEAO EaTiTA HOUIEA ECT TEpE CE C8T CKSlIOKAAH SA KEMHHAHYE CKC HOKU.H rOTOKH WT HAA flAEăAHAP8 KOEKOA, HKOÎKE A<* E^A^ (1AK KHESH.
                        fi IIOTOAl, K*KA<* (CT EHA CKA<*> Ah**YE P0010ACTKA AIH, A CA$PA POCIIOACTKA-AIH (DhAWUI AWroţET, WH HE HSKEpHUIE CA A<* (CT KHESH, AH8 ECT npHUIEA CKC
kemhhYh wt Ea-kta 8 npSlf npfcA rocnoACTKA aih 8 keahkYh ahkah, tepe CKnptuiE ce sa ahu,8 npEA rocnoACTKA aih c*kc ceao Ea’kta. Tajke k*k toai rocnoACTKo a\h ckai TAEAaV H C8AHA no npAKA^ H no SAK0H8, K8nHO>KE CKC K’KCHXmH nOMTEHHHAIH npAKH-
                         teaYh rocnoACTKA a\h h a®sP* ckai hcthhctkokaXoai rocnoACTKo aih c*kc k-kc ahk**~
HOAI H CAIOTpHVoAl TOCnOACTKO AIH KAKO HtCT ECT 3AKOHA A<* CE CK8nOKATH KEMHHYH EOAtpeKYH WT rOCnoAApu, nOMTO pAAY HtCT EHA CEAO POCnOACK8, h8 ECT EHA CEAO BOAtpcKS, noKSnHA wt Gtohka khctYhp no hepokh npAKH AcnpH wt ha TewaocYe aw-rOjjlET, KAKO ECT KHU1E nHC. H HCKEA£TEACTKOKAAH c8t npEA rocnoACTKA AIH 8 AHK**** H nOHKTEHHArO npAKHTEA TOCnOACTKA AIH >K8nAH EaAA$A KEA AWrO$(T H 8KOAI CH T8ACP BHK KEA CA82KEP P8AtH8A, npOAAKHHU,H CErO CEAO BaTiTA, KAKO ECT EHAH HHXh8 SA
A^A^c- Ta>ke wctaa ect ceao Ea’kta wt 3akwh h wt c8>ka£h|( ivt npEA rocnoACTKA AIH WT Ahk**h- H 83fcXoAt rocnoACTKo AIH H KHHrH MTO C8T HAVfcA SA CK8nOKAHYE WT pSKAAIH hX”, AA ECT nAKH KEHHHH (HhAOUIOK AOrOjjKT, KAKO ECT EHA KEHHHH H HA 8HKOAI
ch Gtohka khctYiap, a hoku,Yh mto ect eha aA<* (ct kk hhhtojke, no mto paaY" Xoaha ect ck aackahYe a<* wtekaet sa kemhhYe.
       GEro paaY, A<*A°^ c-kai rocnoACTKo aih CA8ro rocnoACTKA aih AIhaoui8 AorojjKT, HKOfKE A** (CT <C>EAO EA’KTA CKC KEMHHYH H CKC K’KC XoAOKOAf, KOAHKO C8T AP’bXU'l Gtohka khctYhp wmhh8, a^A^o h kt, wXab8 chhokoai h khSkoai h nptKHgMETOAi h he wt KoroHCA0 HEnoKOAtEHAio, nopH3A\o rocnoACTKA AIH.
       Gehce 8bo h ckeahteaYe nocTAKHX rocnoACTKo aih : »8nAH fi ca ah ehk k(a akophhk, HCnpAKHHK K-K CTOA KpAAEBA H JKSnAH XpHSA KEAHKYH Ak0Ph**K H HCSndH EaAA^A KEA AWrO^ET H JKSriAH MhAKH KEA KHCTYrap H JKSnAH lllHVo KEA CnATAp H JKiinAH (U8U1AT KEA CTOAHHK H JKSnAH B83HHKA KEA KOAIHC H <>K8n.iH EaCH>1aYE KEA nE^ApHHK H >K8nAH flAE^AHApn kea nocTEAHHK. H HCnpAKHHK, >K8nAH Eaaa^a keahkYh Aor<o4»T>1.
       H HAnHCdX AS, Ylin’KAAT AWro4sET, K-K HACTOA rpAAV B8k8PEI|JH, AltCEI^A <AIAp>1_ tYe si' A^HH H wt CKSAAHYE AIHPA WT HCnp*KKArO MEAOKEKA dAAAU A<*>K( A® HHH-k, K"K CErO nHCAHYE, TEMEhYS AtTOAl, Kli AtT xSpĂCH)1, A WT P05KAECTKA XpHCTKO, xdjfA. t l-v Aewh kwekwaa, aiYaoctYw eohcYw rocnoAHHh.
         îw Aewh KOEKOAA <m. p.>
       1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
127
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Miloş logofăt, nepotul de frate al lui Stoica fost mare vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a lăsat, ca să-i fie satul Bîlta din judeţul Gorj, cu vecinii şi ■cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului, cit a ţinut Stoica vistier, de pretutindeni şi de peste tot hotarul cît se va alege, pe vechile hotare şi semne.
      Pentru că satul Bîlta, mai sus-scris a fost cumpărat de Stoica vistier de la Teodosie logofăt din Ruda, încă în zilele răposatului Şerban voievod. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, după moartea lui Stoica vistier, au rămas toate dedinele la mîna nepotului său Miloş logofăt, pentru că fii din trupul lui n-a avut.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliaş voievod, după moartea jupaniţeiDochia, vistiereasa, a lui Stoica vistier, satul Bîlta a mers de s-au răscumpărat de vecinie cu bani gata de la Alexandru voievod, ca să fie iar cnezi.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, sluga domniei mele Miloş logofăt n-a îngăduit să fie cnezi, ci a venit cu vecinii din Bîlta în pîră înaintea domniei mele, în marele divan, de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele cu satul Bîlta. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători al domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul şi am socotit domnia mea că nu este lege să se răscumpere vecinii boiereşti de la domn, deoarece n-a fost sat domnesc, ci a fost sat boieresc, cumpărat de Stoica vistier pe ai lui drepţi aspri de la Teodosie logofăt, cum este mai sus-scris. Şi au mărturisit înaintea domniei mele în divan cinstitul dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt şi unchiul său Tudor Rudeanul fost mare sluger, vînzătorii acestui sat Bîlta, că a fost al lor de moştenire. Ast-fel a rămas satul Bîlta de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi am luat domnia mea şi cărţile ce le-au avut de răscumpărare din mîinile lor, ca să fie iar vecini lui Miloş logofăt, cum au fost vecini şi la unchiul său Stoica vistier, iar banii ce i-au dat să fie întru nimic, pentru că au umblat cu înşelăciune, ca să scape de vecinie.
      De aceea am dat domnia mea slugii domniei mele Miloş logofăt, ca să-i fie satul Bîlta cu vecinii şi cu tot venitul, cît a ţinut Stoica vistier, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Aslan fost mare vornic, ispravnic în scaunul Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi <jupan Vasi >—1
        i Loc rupt.
128
www.dacoromanica.ro
lie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna <mar >2tie 16 zile şi de la zidirea lumii, de la cel dintîi om, Adam, pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos,. 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Rlmnic, XCIX/3.
          Orig. hlrtie, (42 x 29), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din sec. al XVIII-lea.
                                            71
1630  (7138) martie 20.
            Oprea fiul lui Badea, vinde lui Dumitru şi lui Sfranţea ocină la Pâuşeşti.
      t Adecă scris-am eu Oprea, ficiorul Badei, acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am vîndut lu Dumitru şi Sfranţei, ficiorei Grecului, ocină anume Siileştea, de la Iane şi locul de pre lingă vale de în jos de sat şi curătu-relei de în Cornul Măgurei, de la Iane. Şi mie-au dat bani toţi za gotovi bani 1000.
      Şi au fostu atunci mărturie, anume : Antonie şi Ilie şi Badea şi Nicula şe Grigorie şi Dumitru lu Bălaur. Şi aceste moşii le-am fost cumpărat eu de la Iane mai nainte şi sînt scrisă şi în carte domnească.
      Ispisa eu Ghinea logofet. Pis mdseţa martie 20 dni vă leat 7138 <1630 >.
      t Şi eu Oprea vînzător m-am pusu mîna pentru credenţa 2. Şi mi-amu pus şi picitea.
<Pe verso : > Păuşeşti.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/16.
          Orig., hlrtie (26,5 x 21), pecete aplicată. Scris Împreună cu un alt zapis, din 20 iunie 7151 <1643>, pentru aceeaşi moşie.
          Copie ibidem, ms. 445, f. 131 v. * *
        1 Loc rupt.
        * Scris autograf.
129
www.dacoromanica.ro
72
1630 (7138) martie 20, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte Mitropoliei din Tîrgovişte satul Vârăştii, jud. Eîmnicu-Sărat şi Brăila.
      t AIYaoctY(io GOJKÎfM, Tiv A(wh ro(koaa h rocnoAHHik r-rcoh 3(a\/u XrrppoKAd-TYhcko(, chh'k B(AHKaro h npkAOEparo, ookohhhapo Iw IJIe^AH ro(boaa. Ajmt rocno^CTRo iUH cYf nOB(A(HY( rOCnOACTKO AIH CR'kTkH, BOHUCTRH’kH (MHTpOnoAY( ivt Rjpom poc-flOACTRA MH Tp’KFORHl^, CHptM AIATH CRIîTHAIK IţP’KKBAAlK, HAOKf (CT JfpAAl R-KSHC-■c(hY( rocnoAa Eopa h cnaca Hauurw Tcoca Xphcta h HHCTHtHuio.uS h npkivcKdjHHOAi WTKIţS HAUKAl dpXVfAlHTpOnOAHT Kyp RATi^YKiI TpHropYf RaA(1IKO( 3(AIA(, laKOHU Ai ai8 fCT CR-kT-kH <MHTpOnOAÎH C(AA PAAPOA(AMPO R-Kp-KI^YH WT CÎÎACTRO GaAAI PhAA H EpAHA, CKC R’RCAX WHHHi H CKC RliC XoTApOAl H CKC R'KChX’ R(MHhYH H WT EaATO E(AA H CkC *IlOAHHA, (AHKA C( Xt(T HSEpAT WT CTATiII A®PH 8 CTA'KII, WT nOCRS^Y H WT HAA «-RCOAI XoTApOAA.
      IIoHf?Kf topo ccao Biip'KipYH RHuif nHC ehao kt AIhXaaikr eahSa 3A nOK8n(HY( WT HACAtAHHIţYH C(AOE, HA HAU î WT iF.SlltiT H WT EapE8A H IVT /HhI-KHATv H WT GtAH CKC MfTOAl hV, (l{J(?K( HaWWTnpkîKAf RpkAU, WT npH A**hY( nOKOHHHOAlS AIhIaHA BO(BOA H R-KC EHAH CST Rf'IHHH HAA PA3A0PA (PO CKC A^^pO AUipHO.
      fl noTOM, (MhXaama bah8a wh (ct a<*a c(ao R'Kp'KipYH npncYio a^'P'P^u ch }K8na-HHL^IR IIptAfE KAi.'lîp'kCA, JKHTfAHHI^A PaAYAOR KAlOMAp E83(CK8a, QKOHU eSA( (h 3A A^A^ho-
      fi nîTOiH, K KA<> (CT EHA R"K AKH,t nOKOHHHArO IU(pKAHOB RCXROAi npHASMHAO Ck c8t ?K8njHHHE2 I7p(AM KAfOHfptCA CKAip-KT K H flpOrpHEAA Ck CST KOCTH (H 8 CRkTA iUHTponoAYf. Taau, K’KA'1 ecT bha ha RpkiVU 3a ckaip*kth, a H&naHHiţa IIpfAa kaiomc» pkca, A't'PtP'i (UHlaAMK eah8a, wha caaia wt KOAk (h a<>a (ct h iioaihaoraa no CR-kTa AÎHTP0I10aY( CKC R*KC C(AO R'KP’KIIJYH CKC BmHHYH H CKC RTvC XoA«KOAl, (AHKA C( Xt(T H3EpaT H nOKAOHHA hX" (CT 3i A^fipO ROAIO H HanHCaUK C( RK CB^TOIO JKp'KTR'KHHK, laKOHU A“i K$AtT RfMHOt R’KCnOA^HHAHff paAY A$Uia (H, a CB-kTtH YEHTponOAYH A4 (CT AtAYHO nOCTOATfAHO RTi BtKH, i BOJK(CTB(HHAl HHOKOAl RTi. nHI|]g H R"K 8KpknA(HY(. H WT TOPAA WRAAIO R-KC AP^^AA CKtTAA (UHTponOAl‘( no C(AO E’KP’KIUYh CKC AOKPOAl AIHPHO.
      Tahu a noTO.u, k kaa (ct eha ckaa, b-k aeh1( PocnoACTRa aih, a HacA-kAHHiţYH
CfAOR WT KliPTiipY, (HU C8T RHUJf p(M(HH, WHH B'K3ABHPH(T npSX H IlpHIUtA (CT np(A rocnoACTBa aih 8 k(ahkYh ahbah, T(p( CKnpkuj( c( 3a ahi^8 ckc wtki^8 haukaiS mhtpo-HOAHTa KVP BA’KAXKa TpHPOpY( H CHI^E npkUK R(MHHYH wt E'Kp'KipY, RHUK p(H(HHj KAKO CI C8T CKSnORJAH WHH 3A B(MHhY( WT HA nOKOHHHOAl BA’KAYKA A8Ka, (HU BHR AIHTponOAHT, 3A 8PH g, E"K AKHY( TaBpYHA KO(EC>A, CHH'K GHAUWH AlorHAA RO(ROAAt B*K T<H(hY( AtTOAl >3PK3. H H3RJAHA (CT B(MHhYH WT K'Kp'KipY H HkKO( KHHPH A'KHIHH'K 8 AHKAH. Ta>K( RK. TOAl TOCnOACTRO AIH CKM rA(AAA H C8AHXoAI no npARAS H no 3AK0H8, K8nHO!KI CKC R'KCHX’AIH MCCTHTHAIH npARHTEAYH TOCnOACTRO A\H H A0EP( C*KA\
no
                                          www.dacoromanica.ro
HCTHHCTgOBiX rOCnOACTBO AIH CKC BTiC AHKJHOM, K4K« ICT EHA C(AO R’Kp’KIllYH BCMHHH CBtTfcH AÎHTpOnOrtYH, i KIMHHYH WHH (CT XoAHA CKC KHHPH 3AH H CKC AJCK4hY(, HKOJKt Ad A\Or-BT $T(Kd(T 3d BCMHHYC. Td5K( (CT WCTdA KIMHHYH WT R-Kp-BipH WT 3dKOH H
wt cSjkaihYi WT npiA PoenoACTBd aih <h S^atîfoAi rocnoACTBO aih h khhpobc wt
AHBdH H hX CKAI Add POCnOACTBO AIH Ad (CT ndK BtMHHH CB'fcT'fcH dÎHTpOfWAYH, KdKO KT EHA H IVT nptHfAf BpfcAM. fL dl)lCAHH<( XOKIT HSBdAHTY BIMHhYH H’fcK<OPA>1d HCKYt KHHPH CKTBOpiHi CK A'UIKHYC, Ad Hf CC BtpSfT, H$ ATOKHHm Ad CTOHT, HTi Ad (CT K’KC BCHHHH, KdKO HX (CT IIOKAOHHA HtSndHHIţd IIplAd KAWMIp-fcCd, BTk B’kKH.
       CfPO pdAY A*A*X CKAI POCnOACTBO AIH CB'fcT'fcH dlHTpOnOrtît, BKOJKt Ad A\8 (CT CIAO R’Kp’KipYH CKC CBdKdX WMHH» H CKC BCHHHYH H CKC KaATO BfAd H CKC 4»AHHd WMHHS, A^AThO H B’K wXdE$ H Hi IVT KOrOJKA® HtllOKOAfcEHAlO, llOpH3AAO POCnOACTBd AIH.
       6(h<( Sso h CBfA'bTfdYH nocTdKHJf rocnoACTBO aih ‘ jkSiuh XpHBd bca abophhk h tkSiuh BAdA^A biahkYh AoroijKT h jkSimh 6h<ikh bia bhctYhp h jkSimh AIhXo bca
endTdp H HtflldH AISUIdT BfA CTOAHHK H JKSlldH figSHHKd BfA KOAVHC H JKSlldH KdCHdYt BIA lllXdpHHK H JKSlldH HaH&IHAPH BCAHkYh IIOCTCAHHK- HcnpdBHHK, fiAdA^A BfA AOPOjjilT.
       H HdllHCdX' d3, AtlTKAdT AWPWjlfT, B’K HdCTOAHH rpdA» ESKSpflJlH, AlfcCdtd AldpTYl ir AbHH H IVT (lAdAld AdH<( AO HKHfc, B’K CfPO llHCdHYl, TfMfHlf AfcTOAl, BTi AfcT x3pAH, d pOJKAfCTBO XpHCTOBd, xdjfrt.
       t Tiv Aiwh BwfBWAA aiYaoctY» eoîkYio rocnoAHHK.
       ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui' şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii Mitropolii din oraşul domniei mele Tîrgovişte, adică mama sfintelor biserici, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi preacinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru arhimi-tropolit chir vlădica Grigorie al Ţării Bomâneşti, ca să-i fie sfintei Mitropolii satul Yărăştii din judeţul Bîmnicul Sărat şi Brăila, cu toată ocina şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi din Balta Albă şi cu Ciulina 2, cit se va alege din stîlp în stîlp, de pretutindeni şi de peste tot hotarul.
       Pentru că acel sac Yărăştii, mai sus scris, a fost al lui Mihalcea banul de cumpărătură de la moştenii satului, anume : de la Muşat şi de la Barbul şi de la Mihăilă şi de la Stan cu ceata lor, încă de mai înainte vreme, din zilele răposatului Mihail voievod. Şi au tot fost vecini pe seama lui cu bună pace. Iar apoi, Mihalcea banul a dat satul Yărăştii zestre fiicei sale, jupa-niţei Preda clucereasa, soţia lui Eadul clucer Buzescul, ca să-i fie de moştenire.
       Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, S-a întîmplat jupaniţei Preda clucereasa moarte şi s-au înmormîntat osemintele ei în sfînta Mitropolie. Astfel, cînd a fost la vremea morţii, jupa-niţa Preda clucereasa, fiica lui Mihalcea banul, ea singură, de voia ei,
        1 Loc rupt.
        2 In alte documente ’. Ciuliniţa.
132
www.dacoromanica.ro
a dat şi a miluit sfinta Mitropolie cu tot satul Vărăştii, cu vecinii şi cu tot venitul cit se va alege şi i-a închinat de bunăvoie şi s-a scris în sântul jertfelnic, ca să-i fie ei veşnică pomenire pentru sufletul ei, iar sfintei Mitropolii să-i fie dedină stătătoare în veci, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de întărire. Şi de atunci încoace a tot ţinut sfînta Mitropolie satul Vărăştii cu bună pace.
      Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, moştenii satului din Vărăşti, care sînt mai sus-zişi, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare, de s-au pîrît de faţă cu părintele nostru mitropolit chir vlădica Grigorie şi aşa pîrau vecinii din Vărăşti mai sus-zişi că s-au răscumpărat ei de vecinie de la răposatul vlădica Luca, care a fost mitropolit, pentru 60 ughi, în zilele lui Gavriil voievod, fiul lui Simeon Moghilă voievod, în cursul anilor 7127. Şi au scos vecinii din Vărăşti şi nişte cărţi mincinoase în divan. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că au fost satul Vărăştii vecini sfintei Mitropolii, iar vecinii au umblat cu cărţi rele şi cu înşelăciune, ca să poată scăpa de vecinie. Astfel au rămas vecinii din Vărăşti de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi le-am luat domnia mea şi cărţile din divan şi i-am dat domnia mea să fie iar vecini sfintei Mitropolii, cum au fost şi înainte vreme. Iar dacă vor scoate vecinii cîndva niscaiva cărţi făcute cu înşelăciune, să nu se creadă, ci să stea mincinoase, ci să fie tot vecini, cum i-a închinat jupaniţa Preda clucereasa, în veci.
      Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei Mitropolii, ca să-i fie satul Vărăştii cu toată ocina şi cu vecinii şi cu B alta Albă şi cu Ciulina1 ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
                      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXXXIX/5.
          Orig., hirtie (41 X 30), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1854; alte traduceri ibidem, mss. 130, 1. 78—79 şi 132, f. 269—270.
       In alte documente: Ciuiiniţa.
132
www.dacoromanica.ro
73
1630 (7138) martie 20, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod dă voie lui Trufanda fost mare vistier să-şi. facă slobozie la Stăneşti, jud. Vlaşca, scutind de dări pe cei ce se vor aşeza acolo.
      t eHhaoctYeio eojkYio, Îw A wh eoeboaa h rocnoAHH*k b-bcoh seawe Xppppobaa-XYhckoe, chh-k BEAHKdro h np-kAOBpAro, noKOHHHAro îw IJIe$ah boeboa. Aakat pocnoA-CTBO MH cYE IIOKEAEhYE rOCnOACTBO A\H nOMTEHHOMS npABHTIA rOCIlOACTBO A\H >K8flAH TpSi|SAHAA BHBIUEX BEA BHCTiap, QKOJKE AA HAUT CKTBOPHTH CE CAOBOSYE HAA HEPOBA WMHH'k WT HA CEAO GtTiHEI|]Yh, WT C&ACTBO EaAIU<KA>, HJKE ECT HErOBA nOKSMHYE WT HA AaeSA KOMHC WT Kpk30E, \S CkBHpAET TSKAH A»aYE WT AP^PA 3EMAE, BES AA?«AE> BAPE Cp-KBHH, BApE rp*kK, HAH KEMHH1, BApE ApB'KHAIll, BApE MOAAOBtH, KOTOpYH XoKWT JKEAATH AA npkKHBAET HAA cY» WMHH'k, AA CE S$ATHTH SA A\ECTO H SA XpAHS, A WT
pocnoACTao mh a a ect 8 aujphh h npoipEHH sa bhp h sa k'kbaio h sa ceho h sa boa h sa c$Xa wku,8 h sa koh h sa mea h sa bocokS h sa Ssaeai h sa pabot pociioackS
H SA MEpTHME H SA nOAKOAAE H SA KOHH SA WAAK H SA WB^H SA CSAIJIO H SA BAHH WT C&ACTBO H 3A 8rH H SA CBAKE CA8>KB0BE H AA>KBE, KOAHKO CST npE3 AfcTO B*k 3EAIAE TOCnOACTBA AtH, SA HH1|1A BAHTOBAHYE A A NE HAIAT WT HHHt A« • . •2 3 TOAHHH, nOHEJKt' lipOCTHA hX CKA\ POCnOACTBO A\H AA ECT 3A cYE SA B’kC'fc $ AtHpHO, KAKO ECT BHU1E nuc.
      H ckM aaa rocnoACTBO a\h iiomtehhom ijpakhtea rocnoACTBA aih jkSiiah TpS-Ef&AHAA BHCTYraptOA AA CH CkTBOpHT CEA SA MHA$ H CAOBOSYE HAA WMHHA ErO WT HA GT-kHEljlH H HhXtO B*k HhX A A HE SAfeSOUIE, AOHAEKE HE HAIIA'KHHT cYH A~kTH.
      Tem paaY h bh, bhpapom h eh, s-kc-kX caSsem rocnoACTBA a\h, koe Xoket Xoahth. 8 ca&kbe b-k Toro cSactbo, 8 sp-kME ejke Xoket Ssphuie cYio KHHr rocnoACTBO AWr A BH EljlEJKE AA TAEAATH H BEAAAA A A KH BApSETH SA cY/ft CAOBOSYE H S MHpHO A A WCTA* BHTH, SA HHIjlA A A HE BAHTOBATH MHOrO, KOAHKO ECT EAHH BAAC PAAB$, EpE A TOP» HAOBEK-k SAO WprYlO KlvCnpYEMAET WT K*k rOCnOACTBO AUf H HE WT KOPOJKA® HEIJOKO-A-kEHMO, IIOPHSMO POCIJOACTKA MH.
      6ijie;ke h sakahhahYe: no wurkCTBYio rocnoACTBA a\h kopo hsbepet rocnoA*k
Eor-k BHTH rOCnOAApiv H KAAAATEA ŞEAUA! IxAAIUKOE HAH WT Cp-kAHMHAPO nAOAA POCnOA" CTBA MH HAH WT CkpOAHHK HAU1E HAH, nO PpfcCEX HAU1E, HAH WT HHHOnA"fcMEHHK,
AI|)E nOMTET H nOHOBHT H StBPTvAYtH cYlO KHHT POCnOACTBA AW H A A ECT CTOATEAHA*. d At|lEAH2KE HEnOHTET H HE nOHOBHT H HE SKp-fcllHT, A H$ nonEpET H pA30pET H HcXaSHI-
cYto KHHr rocnoACTBA mh sa a\ha8 h sa caobosYe, Toro a a ect tp*mcaet h ahateau
WT thY CB-kTH WTIţH ESCE C8T Biv HEKEH.
      Gejke 8bo h cbeaetEaYe iioctakhX rocnoACTBO mh: NESnAH Acaah bea bah KpA-aebckYh h acSnAH Xphsa bea ak^Phhk h acSnAH EaaaVa e(a Awrw^ET h jkSiiah Mhakh
       1 Cuvintele „han khhh” slnt adăugate la marginea rlndului.
       3 Loc alb.
       3 Aţa In text, neterminat.
133-
www.dacoromanica.ro
BEA KHCTÎlap H JKSlldH AIhIo BEA CIMTAp H ?K$IMH dîSUJ<JT BEA CTOAHHK H ES3HHKJ BEA KOAtHC H EaCHAÎ<E B>1CA flfXdpHHK H JKSIUH flAE§4HApH BEA I10CTEAHHK. H HCI)p<lBHHK,
Ba4a8a bea Aorojţrr.
       H HafiHcaX' as, rtfniiArr awpw+et, b*k rpa^V ESkSpeijih, MtcEiţa auptYe k a^hh *4 WT (1a<1AU B-K A-kT xSpĂH.
       t Iw Aewh bwebwaa aweaoctY» eojkYio rocnoAHH-k.
       Hw Aewh boeb«a<* <m. P >
       f Din mila lui Dumnezeu Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJn-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.-Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Trufanda fost mare vistier, ca să-şi facă slobozie pe ocina lui de la satul Stăneştii, din judeţul Vlaşca, care îi este cumpărătură de la Albul comis din Brezoie, să strîngă oameni străini din altă ţară, fără dajdie, ori sîrb ori grec sau vecin2 3 ori arbănaş ori moldovean, care vor dori să trăiască pe această ocină, să se apuce de loc şi de hrană, iar de domnia mea să fie în pace şi iertaţi de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de lucru domnesc şi de mertice şi de podvoade şi de cai de olac şi de oi de sulgiu şi de bani de judeţ şi de ughi şi de toate slujbele şi dajdiile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimic turburare să nu aibă de acum pînă . . .8 ani, pentru că i-am iertat domnia mea să fie în pace de toate acestea cum este mai sus scris.
       Şi am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda vistierul să-şi facă sat de milă şi slobozie pe ocina lui de la Stăneşti şi nimeni la ei să nu intre, pînă ce nu se vor împlini aceşti ani.
       De aceea şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domniei mele, care veţi merge în slujbe în acel judeţ, în vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, voi încă să căutaţi şi foarte să vă feriţi de această slobozie şi în pace s-o lăsaţi, de nimic să n-o tulburaţi mai mult, nic; cît un fir de păr din cap, căci acel om va primi rea urgie de la domnia mea, şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem : după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpîn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele, sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele şi să fie stătătoare 4. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va călca şi va strica şi va rupe această carte a domniei mele de milă şi de slobozie, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 sfinţi pă-xinţi care sînt la Mcheia.
       1 Loc rupt.
       * Cuvintele : „sau vecin” slnt adăugate la marginea rlndului.
       3 Loc alb.
       4 Aşa in text, Determinat.
134
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Aslan mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşafc mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad., MDLXVII/18.
        Orig., hlrtie (40,5 x 27,5), pecete timbrată.
                                         74
1630  (7138) martie 22.
             Maria, jupîneasa lui Crăciun vornic din Cîrlomăneşti vinde lui Mihalcea vornic un scoc de roată de moară.
      t Eu jupîneasa Maria a lu Crăciun vornicul den Cîrlomăneşti şi cu coconii miei, Ianachi şi Crăciuna1, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al nostru cum am vîndut jupînului Mihalcei vornicul un scoc de o roată de moară întreagă pre ocina Cîndeştilor, derept 1800 de bani gata, însă numai scocul fără ocină. Şi am vîndut de bunăvoia noastră, cu ştirea fraţilor noştri şi a tutoror megeiaşilor den înprejurul nostru, ca să-i fie dumnealui de moşie.
      Şi <la >2 tocmeala noastră fost-au mulţi boiari şi megeiaşi mărturie, anume : de Odobtjni, Giurgiu i Lefter i ot Mărăcin^ni, Sava cel mic i Opriş, feciorul lu Anghel logofăt i ot Cîrlomăneşti, popa Radul i Stoicanul i Calin, fratele lu Crăciun vornicul i jupîneasa Doda i Stan i Dobre i Răzmi-riţă. Aşa mărturisim şi cu mare credinţă <pus-am>2 peceţile noastre.
      IlHC MhO AlVriV$tT WT             AVfeCdVi AMpTfc K8 AMHi K-K AtT xSpĂH.
      Popa Radul <m.p. >
         Bibi. Acad., CXCVI/60.
         Orig., hlrtie (15,5 X 21,5), şase peceţi aplicate. * *
      1 în documentul de sub nr. 215 : Crăciun.
      * Omis.
      * Iano logofăt din Odobăni...
www.dacoromanica.ro
135
75
1630 (7138) martie 27.
            Călugăriţa Elisafta lasă la moartea sa două ţigănci m-rii Vierăş.
      t Eu Elisafta, călugăriţa de la sfînta mănăstire din Valea Mare, scris-am al mieu zapis la ceasul de moarte, cum să fie de credinţă la sfînta mănăstire de la Vierăş, ce să chiamă hramul vovedeniei Bogorodiţe, pentru că am dat eu aceştii sfinte mănăstiri doao ţigance, anume ţiganca lui Cioban cu o fată a ei, să fie de moşie ale sfintei mănăstiri. Şi am lăsat eu la ceasul morţii să mă îngroape la sânta mănăstire Vierăşului. Şi am dăruit sfintei mănăstiri aceste ţigance.
      Drept aceia să fie volnic părintele Damaschin egumenul să meargă la popa Iane den Cîmpulungu să ia aceste ţigance, pentru că sînt ale mele de moşie. Şi am dat şi cartea măriei sale Radului vodă răposat la mîna părintelui Damaschin egumenului, cum să aibă a lua aceste ţigance de la popa Iane den Cîmpulungu, pentru că eu multă pîră am tras pentru aceste ţigance şi l-am rămas denaintea divanului răposatului Radului voevod. Şi mi-au făcut şi domniia lui şi carte cum să dd popa Iane ţigancile şi nu mi le-au mai dat.
      Şi mărturie iaste popa Vişan di Valea Mare şi călugăriţile den mănăstire şi popa Pătru ot Goleşti, cum am dat aceste ţigance să fie ale sfintei mănăstiri. Aşa am lăsat la moartea mea, într-altu chip să nu fie. Iar cine nu va asculta de cuvîntul mieu, să aibă a da seama înaintea lui Dumnezeu.
      Pis mdseţa martie 27 dni, leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, i. 740 v. Copie; altă copie ibidem, ms. 479, f. 101.
                                  76
1630  (7138) martie 27.
             Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe pe dîrvarii m-rii Mislea.
         f AIhaoctY» kokYm, Iw A(wh B0HK0A4 H rocnolalHH,fc, chh*k noKOHHaro fw IţIf$4H kohkoa- AaK4T rocnoACTKO iuh cYk> noBtafHYf rocnoACTKd a\h dîrvarilor svintei şi domnezăiască <mănăştiri >* Mislea, ce iaste hram sveti troiţă,
1 Omis.
136
www.dacoromanica.ro
ca să fii în pace şi sloboză de acum nainte de găliată cu fînu şi de oai siacă şi de bou şi de cal şi de miiare şi de ciară şi de cai de olac şi de bănişori de judeţu, să nu le calce casăli, şi de podvoade şi de toate slujbile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domni mile, de nimica val sau bîntuiaJă să n-aibă, nici de potropopii, nici de lucru domniscu, nici boiriscu, nici de nimic, ce de toate să aibă bună pace şi răpaos în zîleli vieţii domni mi-le, păntru că i-am ertat domnea mea, să fii numai de lucru şi de posluşaniia svintei mănăstirii. Că am văzut domnea mea şi cărţile altor domni şi cartea răposatului Badul voivod şi cartea fiiu-său lu Alixandru voivod şi a lu Alixandru voivod, ficiorul lu Iliiaş voivod, de pace şi de ertăciune la mina lor, cum scrie mai sus.
       Derept aciia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domni mile, vericare de ce slujbă veţi umbla, în vrime ce veţi vedea cartea domni mile, iar voi încă să căutaţi să vă feriţi şi foarte în pace să lăsaţi pre aceşti dîrvari ai mănăstirei Misiei, ce seri mai sus, de nimica să nu-i învăluiţi, că i-am ertat însumi domnea mea, să fie numai de treaba şi de posluşaniia svintei mănăstiri ce iaste mai sus-zîsă.
       Iar ceni să va ispiti priste cartea domni mile, acela om mare certare va avea de cătră domnea mea. Hh<jko ac ntcT, no pew rocnoArrsa a\h.
       HcnpdBHHK, c<ja\ pw rocnoACTKd a\h.
       UhC MdpTÎe K3 A^HH, K-K A"kT x3pĂH.
       t îw dewH KivfKivAd, awaoctYw ko>kTw rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Mislca, IV/4.
          Orig., hlrtie (30,5 X 21), pecete mică aplicată, cu legenda:
          ■ţ lw Anvn rohroaa Baauiroc, chh-r Gtc^ahS.
          Copii ibidem, mss. 465, f. 58 şi 466, f. 69—70.
          Un al doilea original IV/4 bis, fără pecete.
                                 77
1830 (7138) aprilie 1.
            Ispravnicii scaunului Tîrgoviştei judeca pricina dintre Zaharia şi Vlad din Boteni pentru nişte locuri.
      t Jupan Gherghe vornicul i N6stor logofăt, ispravnici ai scaunului Tîrgoviştii, scris-aam cartea nostră Zahariei, fecioriul uncheşiului Yîlsan ot Neagomirea, ca să fie în pace şi slobod di-acum nainti di [di] cătră Yladul ot Botinii, pentru ca au fost cupărat Yîlsan, tatăl Zahariei, nişti locorii di la Yladu, diriptu 450 di bani.
      Şi si-au tocmit di a lor bonăvoe şi cu omenii bunii mărturie : popa Badea ot Botinii i Alaman i Badul Ţuţea i Băncilă i Yladu ot Vălini i
www.dacoromanica.ro
137
Stan Năagomirăscul, toţi au fost la toc<mea>la lu Vîlsan, cînd să-a tocmit cu "Vladul pentru acălă locorii.
      Şi au fost cupărată încă dă în zilălă Eadului vodă dă în domnie dă întîiu. Iar cînd au fost acum, au venit Vladul naintea nostră să întorcă acălă locorii, iar noi am căutat şi am judecat pră dărăptu că nu să-au căzut să să întornă dă pră atunci, că au rămas Vladul dă lăgă.
      Dărăptu acea am făcut şi noi cartea nostră Zaharie să fie în pace dă cătră Vladul şi ce-au cupărat să fie cupărat.
      H)mko a<* irkcT, no hjiui p'kM-kHTc.
      IJhc Mtcnţa anpxaVf 7 AhHH< xSpah.
          Arh. St. Buc., M-rea Clmpulung, IX/4.
          Orig., hlrtie (30 X 21), două peceţi inelare.
          Cu o copie din sec. XIX; altă copie ibidem, ms. 204, f. 118.
                               78
1630  (7138) aprilie 6.
             Manea vinde lui Mogoş vătaf vie şi ocină la Jigorani.
       Adică eu Manea, ficiorul lui Stan ot Jigorani, acista al miiu zapis, <ca să se ştie că am vîn>dut, jupînului Mogoş vatah 1 pogon di vii di în funea < Ghigăi şi cu jumă >tati di stînjăn di ocină, di în hotar pînă în hotar <din mlacăpînă> în vîrfulpiitrii, di în cîmpti, di în păduri, diript <1200 aspri ga>ta, să-i fii moşii. Şi o-m vîndut di ameabunavoe, <cu ştirea tu>-turor fraţilor miii şi sătenilor miii < şi megiaş>ilor miii di înprijurul locului şi di sus şi di jos.
       <Şi la> tocmeala noastră fost-au mulţi boiari <martori>, oaminibuni, anume : Radul piharnic ot Frujirăni i <ot Răteşti, Tudor logofăt i ot Slă-nic>, Mihai iuzbaşa, ot Vălăni, Crăciun călăraşul <i Novac i> Ştiful, i Ghirghi i Liftir i Tudoran ot Jigorani. <Şi pintru mai adevărata credin>ţa ne-am pus şi piciţile.
       Hhc as CT-kHHauip /toro^rr1, <Avfectiţa> anpnnif s a^hh, A-feT xspăn.
       Manea vînzător.
       Radul piharnic ot Frujirăni.
         Arh. St. Iaşi, DCLXXXV/23.
         Orig., hlrtie, fragment, două peceţi aplicate.
         Completările s-au făcut după actul de Întărire din 18 aprilie 1630.
      1 Stănimir logofăt...
138
www.dacoromanica.ro
79
1630 aprilie 7, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod stabileşte, în urma unor hotărîri anterioare ale patriarhilor din Constantinopol, modul de alegere a egumenilor şi de judecată a călugărilor.
      Săbornicilor fieştecărora celor osebiţi ori de ce vîrstă şi de ce cinste şi de ce vrednicie vă veţi afla, patriarşilor, sfinţilor şi preaasfinţilor de Dumnezeu iubitorilor episcopi, preacuvioşilor arhimandriţi şi cuvioşilor igumeni, cinstiţilor şi bunilor boiari şi celorlalţi dinpreună, luminaţilor marilor cuvioşi şi blagorodnicilor, bunilor slăvitori, îndreptătorilor şi tuturor stăpînitorilor locurilor, celor ce vă veţi afla în laturile ţării noastre, aşa stăpînitorilor ca şi chivernisitorilor celor ce sînteţi acuma şi celor ce veţi fi după acăştâ, vă zicem să vă bucuraţi aducerii aminte, punem înna-intea blagorodniei voastre această scrisoare a noastră.
      Pentru că văzînd noi dar scrisorile, ce sînt puse ca şi nişte legi, ale sfîntului patriarhii al Ţarigradului chir Ieremiia şi ale altor patriarşi a toată lumea, foarte întărite pentru săbornica obşte, carele sîntu scrise şi cu mare blestem aşezate cătră toţi cei ce vor fi stăpînitori ţării şi mănăstirilor, iară mai ales căpeteniilor sfintei mănăstiri Cîmpulungu, hramul sfintei adormirei precestii, aşa ca să aibă totdeauna lâge neschimbată în văci, care iaste cum arată după obicia pravilei călugăreşti şi a soborului celui de obşte, ca de acum înnainte să nu să mai facă căle ce s-au făcut pînă acum fără de socoteală şi fără de orînduială, schimbarea câia ce s-au făcut făcîndu igumenilor care foarte fără de pravilă şi afară din socoteală s-au făcut, făcîndu adecă după ce ş-au fost puindu soborul fraţilor igumeni după obicină, iară alţii au fost luîndu putere şi voe de la arhierii, sau de la mai marii ţării şi pe igumenul cel pus de obşte fără nice o vină şi în silă îl lip-siia şi altul punea în locul aceluia precumu aceasta la arătare iaste. Căci s-au fost făcîndu acostă vînzîndu-se pre sine la cei puternici cu preţuri pen<tru> igumeniia de aicţa-Care lucru să cunoaşte că iaste ca o hrăpire şi mai alesu de mare hrăpire a strînsorii sfintei mănăstiri, sau mai alesu să zicem a sărăciei cei desăvîrşită şi de toate c&e după din lăuntrul şi după din afară dezgolire şi pustiire de tot, iară mai vîrtos loru-şi acăia ce să nevoescu pentru aceasta cu neputinţa iubirii de argint fără de minte în-drăznescu şi de cătră Dumnezeu pustiire îşi făcu lor singuri.
      Şi acestea dar făcîndu-se, ce pace vor fi avut fraţii între dînşii precum zice evangheliia : le arătoare iaste ca acum nicicum fără numai cerţi şi gîlcevi şi câlălalte ce urmează ale netocmirii, iară dragostea cea pohtită de Dumnezeu din mijloc o goniia.
139
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta dar şi acest mai sus-zis părinte şi a toată lumea păstori întru venirea lui aicia, de Dumnezeu fiindu îndemnat au scris săbornica aceasta şi cu toată pohta şi voinţa o au pusu ca o lege, ca de acum înnainte pravila călugărească ce iaste dată prin părinţi să fie adăpată prin duhul sfîntu, să stea în vdci neschimbată şi nestricată întru toate orînduia-lele, iară mai ales şi la arătare să zicemu dar : ca nimic dar din rînduiala arhierească, nici mitropolit, nici episcopii dintr-amîndoao laturile, nici mai marii norodului, nici singuri domnii, nici din puternicii lui boiari mari, să nu îndrăzniţi această pravilă ce s-au încredinţat şi cu legătură s-au legat pentru sobor, să nu cutezaţi a o dezlega. De unde vă zicem : nici unul din cei streini şi din cei ce dau mite, cei ce se află mulţi cercători şi cu do-"bînzi să nevoesc ca să se pue la spiţa năstăvniciei, cei ce sînt cu bune orîn-•duiale precumu au fostu şi mai dintîi, precumu au zis sfinţii părinţi, iară această urmare de aicea ce s-au întărit cu sobor şi cu hotar nestricatu, să o lăsaţi ca fieştecarele mănăstire de sobor, singuri călugării din mijlocul lor cîţi vor fi din ei, adecă pre carele îl vor iubi ei, să fie şi să-l pue loru-şi igumen cu un graiu al tuturor fraţilor dinpreună şi cu sfatul lor fără de toată înpocişare vorbelor. Iară pentru nevredniciia, adecă de nu să va afla într-acea mănăstire bărbat iscusit ca să-l rîdice la rînduiala igumeniei, atuncea fraţii pre carele ar şti într-altă mănăstire preot călugăr iscusit, aşa cu voinţa lor cea de obşte, să să ducă la oariicarii-şi fraţi să-l c£ia pre dînsul. Şi aşa cu ertăciune şi cu blagosloveniia de acolo să-l aducă pre dînsul şi să şi-l puie pre dînsul loru-şi igumen. Iară numai însă să se în-tîmpindze toţi cei ce sînt postrigaşii din mănăstire, toţi preoţi şi călugări că să aleagă şi cu ceilalţi ai mănăstirii părtaşi, de către toţi să să aleagă despre amîndoao părţile şi să să pue.
      Iară de cei streini şi de mite dătători în locul năstavnicilor să nu să pue nicicum, pentru că acestu lucru iaste călcare de ldge. Iară din cei •ce vor veni streini şi de curîndu şi nesocotiţi, să nu se priimească numai din-dată oariicarii ai mănăstirii şi să-l pue la rînduială năstavnicilor, măcar să fie şi iscusit bărbat şi preot călugăr, ca nu cumva încredinţîndu-1 igumeniei, iară după ce pre urmă, care toată agoniseala mănăstirii o va cheltui şi aşa va rămînea mănăstirea la sărăcie.
      Ci însă dar din călugării cei veniţi de curîndu într-acestaşi chip să-l priimească, măcar şi de cinste să fie vr6dni<c> bărbat nu aşa îndată şi după întîmplare să se învrednicească igumeniei, ci pre încetu. Întîi să i să dea de cătră fraţi locu de lăcuinţă şi de odihnă unde va pohti acela pînă •cînd cu bună vrăre va fi ispitit de cătră obşte ca să să făgăduiască cu jură-mînt să petreacă în mănăstire pănă la moartea lui.
      Iară oricarele din fraţi va cădea în vreo greşală să nu aibă elu voe să fugă din mănăstire şi nici igumenul şi nici alţi din călugări să nu aibă putăre a-1 izgoni pre el din mănăstire, ci cu soborul să ţie judecată frăţeşte. ■Şi de să va socoti pre sine a fi obidit de cătră sobor, atuncea şi cătră arhierei, ■adecă cătră episcopul al aceiaşi lăture să fie slobod a mărge ca să să judece şi
140
www.dacoromanica.ro
iarăşi la al lui postrig să să întoarcă. Iară de va fi <vi >novat cu greşală mare, atuncea să fie dusu şi la judecători mai mare ca să să judece şi să să îndreptâze, iară alt din călugării mănăstirii aceştiia să nu fie slobod să iasă din postrigul lui, nici a să înstreina din obşte, nici să-şi facă chilie deosebi afară din mănăstire, ci să lăcuiască în mănăstire dinpreună cu toţi fraţii, fără numai de va fi vreun bărbat iubitor de pustie, carele să să c^e pre sine de la sobor să-l slobozească şi să-l iarte şi cu blagosloveniia lor să-l lase să să ducă la Sfîntagoră sau aiurea unde va găsi ca să lăcuiască cu lucruri sufleteşti şi de folos. Şi aşa cu blagosloveniia lor să nu-1 oprească a să duce.
      Iară alţii ce vor eşi din postrigul lor şi să vor muta din mănăstire în mănăstire, pre unii ca ac£ia să nu-i priimească nicăirea nicicum, nici în rîn-duiala bisericească să nu-i învredniciască, nici odihnă, nici loc de lăcuinţă să nu-i dea pînă cîndu iarăşi să vor întoarce la postrigul lor.
      Iară călugării ce vor eşi la posluşaniile mănăstirii c&e de strînsoare să nu-şi ascunză nici să-şi strîngă loru-şi ceva deosebi nicicum, cît de puţin, măcar şi mirean de vor fi, fieştecarele să slujească în dreptate şi tot venitul ce va fi să-l aducă în mănăstire. Iară cel ce va fura şi va lua de la mănăstire fără de voia şi blagosloveniia fraţilor, acela blestemul va dobîndi. Igu-menul ce va fi, înpreună cu toţi fraţii, să socotească slujba acelora şi să le dea lor orice va fi hotărît cel ce au zis din mănăstiri, nimic să nu-i lipsească din obicina dării de plată.
      După acestea şi igumenii ce vor fi ai mănăstirii să nu fie apucătorii sau să-i tinză mina sa şi să-şi ascunză ceva lui-şi sau şi de faţă să nu aibă ceva de al mănăstirii, sau să facă schimburi, sau să le risipească, sau să le dea altor streini fără de sfatul soborului obştii.
      După aceasta şi arhiereilor şi voao domnilor şi tuturor boiarilor şi mai marilor a toată ţara vă scriem de obşte ce veţi vrea să fiţi de acum înnainte.
      Iară cîndu va căde asupra voastră grăotăţi şi turburări oarecarele din venirea lucrurilor celor protivnice şi a vrăjmaşilor celor ce toemescu războae, asupra voastră, dintru carele să vă păzească pre voi domnul Dumnezeu şi să vă acopere cu dreapta lui cea întru totul puternică, de unde ca să scăpaţi şi la vistieriile bisericii sau ale mănăstirii, vă veţi înprumuta, ac6ia să socotiţi cu toată adevărata grije şi cum ar fi cu degrabă după ce vă veţi mîntui să-l întoarceţi; iară voi cu frica lui Dumnezeu şi fără de toată zăbava, orice fâliuri de dichise vor fi, iară să nu fiţi nebăgători de samă, ca nu în loch de a milui sfintele mănăstiri iară voi să le lipsiţi şi de ale lor că mîniia lui Dumnezeu asupra voastră o veţi aduce.
      Şi alta, oricarele din domni sau din boiarii carii va veni la sfînta mănăstire pentru ca să vază sau să să ospetâze sau să să blagoslovească de la sfinţii părinţi, acela de va binevoi ca să să împreune ctitoriei cu vreo adăo-gare să facă ceva bine să fie blagoslovită, iară de nu va adaoga, iară să fie blagoslovit, iară de va îngreoia călugării şi va lua ceva din mănăstire
UI
II - o. «2
www.dacoromanica.ro
fără de blagoslovenie, făcîndu-se pre sine năcăjitoriu obiceaiului, moşteni-torin blestemului să face. Cătră aceştiia aşa atuncea dar de dle udai busu-zise s-au pomenit mai marele părinte dinpreună au pus llge cu mare blestem şi după dînsul oariicarii dintr-ai noştri buni şi luminaţi domni au legiuit, precum şi domnul şi stăpînitoriul Mihail Pătraşcovici acelui părinte mai mare a toată lumea i-au urmat şi s-au nevoit spre această pravilă a mănăstirii ce iaste mai susu-zisă de o au înnoit şi o au întărit cu a lui hrisovu de sobor foarte întărit şi cu groaznice blesteme şi afurisanii patriiarşeşti şi nemişcate le-au aşezat, ca să urmeze toţi după acea pravilă.
      Care şi noi cu îndemînare dumnezeiască cu multă rîvnă am pohtit şi am înnoit acea rînduială de llge ce au legiuit-o ei, ca şi acestu hrisovu al nostru urmează scrisori lor cu blestemul şi cu pecetea şi cu bună orîndu-ială l-am înnoit.
      Pentru aceasta precum de aclia s-au aşezat ca să stea această punere de llge nestricată şi neschimbată pînă în viei să rămîe, aşa şi noi precum mi s-au căzut aşa am şi tocmit să fie pînă în viei.
      Pentru aclstea dar socotindu şi noi această tocmire şi înnoire a fi foarte de folosu ce s-au tocmit cu hotar de cătră cel mai sus [sus]-zis, carele mai nainte de noi au înnoitu şi au întărit, aşa şi noi am urmat. Iară daru şi noi cu îndemnări lui Dumnezeu şi cu a noastră socotinţă şi faptă o dăm şi tot acilea ce au poruncit aceia atuncea şi noi acilea poruncim acele ce au legat, acelea şi noi legăm şi cele ce au oprit aceia şi noi oprim, nimic dintr-acelea mai mult adăogîndu, nici mai scăzîndu dintr-acllea, ce au aşezat, precum am văzut şi scrisorile lor cile de înnoire.
      Aşa şi noi am pus cu aceleaşi blestem şi afurisanii asupra tuturor, sau mitropolit, Bau episcopii, sau domnii, sau oricine ar fi de cătră amîndoao orînduialele ce sînt mai sus pomeniţi, ce nu vor vrea să urmlze aceştii pravile ce să vide, nici cît de puţin nu să vor arăta luotori aminte, cine vor osîndi şi înnoirea aceasta întru o nimic o vor socoti şi vor călca aclste hotară ce am pus, unii ca aceia să fie anathema de domnul nostru Isus Hristos mîntuitorul nostru şi de preacurata şi preaslăvită a lui maică şi de 318 sfinţi părinţi ce s-au adunat la Nicheia şi de cile şapte soboară şi de cei ce au legiuit aceasta ce sînt mai sus-pomeniţi patriiarşi a toată lumea şi de toţi cei de atuncea arhierei ale cărora nume întru mărturii le punem: întîi preasfinţitul părintele noBtru cel sufletescu chir Grigoire, mitropolitul Ţării Bumâneşti şi chir Theofil episcopul Bîmnicului şi chir Efrem episcopul Buzăului şi de toţi preacuvioşii arhimandriţi şi igumenii mănăstirilor din toată ţara şi întru această viiaţă să-i bată pre aclia mîniia şi urgiia lui Dumnezeu celui viu, iară în celălalt veacu ce va să fie să aibă parte cn Dathan şi cu Âviron şi cu Iuda şi cu Ariia să fie la un loc, amin.
      Iată dar şi înnaintea sfltnicii şi cinstiţii boiari ai graiurilor noastre dinpreună înţelegători şi cu un gîndu ca şi noi voitori întru toate următori şi ascultători pre anume înscriem ca nişte mărturii credincioase ce sîntu: jupan Hrizea întîiul judecătoria al norodului de o înpreună, jupan 'Vladul
142
www.dacoromanica.ro
vel logofăt, jupan Ianache marele vistier, jupan Mihai marele spathar şi povăţuitor ostaşilor, jupan Muşat marele stolnic şi jupan Buzinca mai marele cămăraşilor şi jupan Vasile vel clucer* 1 şi jupan Alexandru vel dvornica.
      Şi am scris eu, logofătul Uriil din Fiereşti. Şi s-au dat în oraşul scaunului nostru al Bucureştilor, în luna lui april în 7, întru anii de la domnul nostru Isus Hristos 1630.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Cîmpulung, nr. 1157,1. 6—12.
         Traducere.
         Copii ibidem, mss. 712, f. 265—269 şi 209, f. 12—14 şi la Bibi. Acad. LIII/4 şi DCXXV/6.
         Un rezumat francez la Bibi. Acad., ms. 4783, f. 6, nr. 42.
         EDIŢII. Urechiă, Memoriu, 719—723.
                                          80
1630  (7138) aprilie 10, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte Im Negrită şi altora vii, locuri de vii şi ocini în dealul Verneşlilor şi la Poenari.
       f dlHAOCTYflO EOftYClO, Î<W dOWH BOCROAa H POCnOAMPIk EXCOH SCAII AC &rrppo-kaaXYhckoc, chh’k bcahkapo h np^AOsparo, noKOHHHaro fw IjIc$aH kockoaa. Aabrr rocnoACTKO mh cY( horcachYc rocnoACTRO mh HcrpHA-KR wt IIccHapH, wt cSactbo E8St8, H C-h CHH0RH CPO, CAHIţCM Eor’h A<*Pob^> C3K0>Kf A4 M8 fCT 8 A^AtiA EcpHC-ipYAop, no EaA-fe TahkSaoe, (aha noAOBHHS sa noroH sa RHHorpaAV H C>KC AK* cokchh sa WMHHTi 8 IIoCHapH, (AHKa CC JCtCT HSRpaT, nOHHKC 10 ICT nOKSnHA HcrpHA-K WT H4A HfKH^opa, A'uptP'1 Eohkwr, sa x7 acnpH potorh r*k a^hYi IUcpcaH eocroa- H naKH noKSnHA HcrpHA-K wt haa Gtohka wt IIoiHapH 7 cokchh sa wmhh"k h c*kc a*a sa E0AHHHit8, cahka cc Xtct HSEpaTH, sa x7 acnpH potorh, e-k a^xYc PifltfAA eocroa a-H iukh noKSnHA Hcpphax wt dlaH-b wt /^ca8acl|iY 8 a^a8a EcpHCtpYAop 7 nopoH sa aosYc h c*kc e cokchh sa wmhhti, wt paab a® rA4R, sa xRy acnpn potorh h sa rT BCApa sa ehho, rx AkH^c nicpeaH eocroa, wt a*a T-kp-kivke.
       H naK noKSnHA Tat8a, t-kct Hcpphake, 7 noroH sa rhhoppaav 8 a^aSa EcpHCipYAop wt haa A«Kpa. A’Kll|tP<1 KocTaHAHHOB wt IIoCHapH, sa 7 koh h sa x7 acnpH potoeh, B’K AbHH cHh^hcb EocBOAa. H eha cct topaa Ha cYc noK8nCHYc mhosh AOspH aioaYc cecaitcaYh, iia hmC: nona rsi^a h nona Gtahhioa h nona EaaaVa H nicpsa H KoAUH WT dlHpMCipH H WT StM», T8a®P H A0KP0T’k H                       WT
$8pcipY.
       1 în loc de : paharnic.
       1 în loc de : postelnic.
www.dacoromanica.ro
143
       H EMK IWKSllHA HdH WT H4A KHŞKOA» CH                 CHH"K fijMHMjMK 7 E10P0H Sd
EHHOPpJAV H TpH KTKp'KlţH $ A"fcA#A RfpHtlpYAOp H CKC nOAOBHHO Sd CttKftTk Sd WMHH’K» IVT PAdB fifi TAdK, Sd ^ <>CnpH rOTOKH, K’K ArhYE IIlfpBdH KOEKOA-
       H ndK noKSiiHA Gopa, }KEHd H-brSrtOK, i*t HdA spdTSMfA CH P'KAHA'K 7 noroH h TpH HfTKp*KlţH 8 A^aSa EfpHfi|lYAOp H CKC IIOAOKHHO 3d COKEH’K Sd WHHH’K, 3d ţ dCnpH rOTOBH, K*K A^hY( IUtpEdH BOSBOA-
       H ndK iwkUiiha HdH wt HdA P<*AVA A4TK0K Avkc™ 3d 7 noroH ckc wkoipY» H CKC KSKIO 8 A^aSa E(pHElţlYAOP) 3d x7 dcnpH.
       H ndK noK^nHA Htr$A wt HdA P<*AVA A'bTK0K amcto 3d 7 noroH ckc mphkoaw h CKC k8k», Sd . . . dcnpH POTOKH.
       H ndK nOKSllHA GTOHKd WT HdA f^AVA A,a™OK (AHJ nOAOKHH 3J noroH, A\ECTO Sd n»A\H H Sd K8KS 8 A^^a EfpHfipYAOp................ KT* A>*hY( PdAyAd KOlKOAA.
       H npoA<*AcuJ( cYh rhuje pemehh ha\e<hh>th a>«aY( hhXhe wmhhe h aosYs Sd
HH/fHOA» ACKPOKOA» H CKC 83HdHYd K'KCfeAt AKIPYldUIOAt WT P«p> H3 A®A H WT WKp-KCT AUCTOAt.
       H EHA fCT AW03H A«KpH A»A^f CKEAETEaYH, Hd HAlE:            WT HoEHdpH, EdCHAÎE
AtOHdX H âHAPtW H PdAOAWp <H................/lrP>dPOAWp T8pTfc H fioAA'fe H Iţ’KAtsSlUKd
H WT IIoTOM-kHH,'MntO A«SO<IUd>P <H> WT RfpHfl{JH, HdH H WT KlUl KIVKHEIJlY, H-fcP8A H WT II............$8a.
       Grro pdAY, a<*AoX ckai rocnoACTBO mh Heppha’kr h TdvS<AOK h Hjhor h Gop-KK
H H-kr8AOK H> GtoHK-KH, QKOKE A* C8T HA\ W4HH8 H A03ÎE <K-K W4HH8 H K-K wXdS HHAI H CHHOEOAt H Kh8>KOM H nptBH84ST0A\ H Hf WT KOrOJKAO <HEnOKOA"feKHAlO>, nop<H3A\8> rocnoACTKd aih.
       Gsjke h cbeaeteaYh nocTJKA'kfAi rocncACTKo aih: k8<iuh XpH3t bea akophhk h> k8iuh EAdAVA kea AWPw^fT h k8iuh MudKH kea khctYdp h k8imh eHhXo kea ca.Tdp
H »8lUH diSllldT KEA CTOAHHK H JKSlUH E83HHKd BEA KOAIHC <H JK8IUH KdCHAYE> BEA nsXdpHHK H >K8[ldH flAEgdHAPH BEA [10CTEAHHK. H HCnpdBHHK, EAdAVA kea aopoe^et.
       H HdnHCdX Asn'KA'iT aopo^et, ckc noSMEHYd Chaieb btoph awpw^et, b-k rpdAV E8K<8pEl{]H, AVfcCE>lţd dnpHAYE 7 AKHH H WT tlAdAU K'K A*T xâpAH. t Iw Aewh rwekwa<J, avhaoctYw eohcYio rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Negrilă din Poenari, din judeţul Buzău, şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie în dealul Ycrneştilor, pe valea Tancului, o jumătate de pogon de vie şi cu doi stînjeni de ocină la Poenari, cit se va alege, pentru că a cumpărat de la ÎTechifora, fiica lui Yoico, pentru 1000 aspri gata în zilele lui Şerban voievod. Şi iar a cumpărat Negrilă de la Stoica din Poenari 5 stînjeni de ocină şi cu parte de moară, cît se va alege, pentru 1000 aspri gata în zilele lui Badul voievod. Şi iar a cumpărat Negrilă de la Manea din Deduleşti în dealul Verneştilor un pogon de vie şi cu 2 stînjeni de ocină, din cap pînâ în cap,
144
www.dacoromanica.ro
pentru 2400 aspri gata şi pentru 80 de vedre de vin în zilele lui Şerban voievod, din partea lui Tărîţă.
      Şi iar a cumpărat Tatul, socrul lui Negrilă, un pogon de vie în dealul Verneştilor de la Dobra, fiica lui Costandin din Poenari, pentru 1 cal şi pentru 1000 aspri gata în zilele lui Mihnea voievod. Şi au fost atunci la această cumpărătură mulţi oameni buni martori, anume: popa Guţa şi popa Standul şi popa Vladul şi Şerba şi Coman din Mirceşti şi din Beciu, Tudor şi Dobrotă şi Băzbici din Fureşti.
      Şi iar a cumpărat Nan de la nepotul lui Preda, fiul lui Branişte, un pogon de vie şi trei cetvîrţi în dealul Verneştilor şi cu jumătate de stînjen de ocină, din cap pînă în cap, pentru 500 aspri gata, în zilele lui Şerban voievod.
      Şi iar a cumpărat Sora, femeia lui Neagul, de la vărul său Kădilă 1 pogon şi trei cetvîrţi în dealul Verneştilor şi cu jumătate de stînjen de ocină, pentru 500 aspri gata în zilele lui Şerban voievod.
      Şi iar a cumpărat Nan de la Badul al lui Datco loc de un pogon cu pomet şi cu casă în dealul Verneştilor, pentru 1000 aspri.
      Şi iar a cumpărat Neagul de la Badul al lui Datco loc de un pogon cu grădină şi cu casă, pentru ... aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Stoica de la Badul al lui Datco o jumătate de pogon loc de pomi şi de casă în dealul Verneştilor.. .în zilele lui Badul voievod.
      Şi au vîndut aceşti numiţi oameni mai sus-zişi ocinele şi viile lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor <din sus >, din jos şi din jurul locului.
      Şi au fost mulţi oameni buni martori, anume: din Poenari, Vasilie monah şi Andrei şi Badomir <şi .. .Dr>agomir Turtea şi Boldea şi Ţăm-buşca şi din Potoceni, Ianiu dobo<şa > r <şi > din Verneşti, Nan şi din Căpă-ţîneşti, Neagul şi din P . . . ful.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Negrilă şi lui Tatul < şi lui Nan şi Sorăi şi lui Neagul > şi lui Stoica, ca să le fie ocină şi vii <de ocină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor > şi strănepoţilor şi de nimeni <neclintit, după porunca > domniei mele.
    Iată şi martori punem domnia mea: jupan <Hrizea mare vornic şi > jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis <şi jupan Vasilie > mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, cu învăţătura lui Sima al doilea logofăt, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 10 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Bibi. Acad. DCXXXIX/7.
        Orig., hirtie (43,5 x 29,5), rupt, pecete timbrată, stricată.
www.dacoromanica.ro
145
81
1630   (7138) aprilie 12.
             Leon Tomşa voievod împuterniceşte m-rea Vifcrîta să-şi ţie balta Sticlenul.
       t dlHAOCTYHO EOWYEIO, Iw dfWM ROfEOA<i H rOCnOAHirh, fcHHTi nOKOHHHOM# îw
I|Ie$ah roekoa<i- kiRAT rocno^CTEO a\h cYi noKfAfiiYf rocnoACTRO ath sfintei, dumnezeeşti mănăstiri de călugăriţe de lingă Tîrgovişte, ce iaste hramul rojdestvo Bogorodiţe, ca să fie volnice călugăriţele cu această carte a domnii măle de să-şi ţie balta ce se cheamă Sticlenul de la Vărăştii de lingă Cornăţel, ce iaste halta mănăstirii de moşie încă mai denainte vrăme, în mijlocul ocinii. Şi tot o au ţinut călugăriţele această baltă Sticlenul cu bună pace.
       Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii măle, iară şefarii, ei au înpresurat halta mănăstirii, Sticlenul şi au zis cum iaste baltă domnească, miluită de domni pre seama şifărească. Iar maica Ânghelina stariţa, ia se-au plînsu înaintea domnii măle în divanul cel mare şi au venit de se-au pîrit de faţă cu Chirca vameşul, care au fost cumpărat balta Sticlenul de la şifarii domneşti. Şi au scos călugăriţile cărţi pre baltă de la Sticlen înaintea domnii măle de la toţi domnii.
       într-acăia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre judecată direaptă şi cu toţi cinstiţii deregătorii domnii măle şi au mărturisit toţi boiarii ai divanului, cei bătrîni, cum balta Sticlenul n-au fost şifărească niciodată, ce au fost tot a mănăstirii de călugăriţe ce se cheamă Yihorîta, iar şifarii n-au avut nici o treabă, ce au fost balta şifărească în balta Cornăţelului ce se cheamă Căpiia deosebi. Şi au rămas Chirca vameşul şi şefarii de lăge şi de judecată denaintea domnii măle de în divan.
       Derept acăia, domnia <mea am judecată şi am dat călugăriţelor de la Yihorîta ca să aibă a-şi ţină balta mănăstirei ce <se chiamă Stic Elenul cu bună pace de cătră toţi şifarii, niminilea treabă să n-aibă, ce să fie mănăstirii moşie ohabnică în veac.
       Hhjko fl,i H'kCT, no pw rocnoACTsa a/ih-
       H HCnpjRHHK, CAM ptM rOCnOACTKA AIH.
       IIhc AvbcciţA anpHAYc kt AhNH, k-k A-br xspnfi.
       t Iw ăf VH RWfKWAA, AAHAOCtYiO EOIKYiO TOCnOAHHh.
       &MHA KfAHIţH EOA-bpH-
            Arh. St. Bac., M-rea Viforlta, 1/17. Orig., htrtie (29,5 x 21), pecete inelară.
1 Loc rupt.
146
www.dacoromanica.ro
82
1630   (7138) aprilie 13, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Enache postelnic satul Slă-vica, în urma unor judecăţi
       t /HhaoctTek eoîkYeio, Iw Hewh KofKOAd H rocnoAHHii b*ecwh semae Oyrrppw-
BddXYHCKOE, CHH'E BEdHKdrO H liptAOEpdrO, nOKOHHHWd\8 Iw IJIe^SJH BWEBWAd. ,A,dBdT rocnoACTBO d\H cYio noBEdtHYio rocnoACTBd mh noMTEHHWA\8 woyndH Mmke nwcTEdHHK WT 3Ed\dE AIodAdBCKOE H CEC CHHOBH CH, EdHIţEîKE BoCE AdPOKdX, tdKOÎKE A<* ^ ECT CEdO CddBHKd WT C^ACTKO . . . . X, BTiC CEdO CEC B*EC XoTdpWdl H CEC BIlC XoA©-KWM WT nod» H WT UI$M H WT KOA H WT nOCSt^, KdpE EdHKd CE XtHT H3EpdT WT no B-EC XoTdpWM, ddH T’EMYiO WMHHd EE3 BEMHHH.
       HoHEÎKE ECT TOrO CEdO CddBHKd BHUlE nHC WH ECT EHd 3d A^AYHHO ÎKSndHHIţEK H-kKUlEB, ÎKHTEdHHlţd HtHMIOdOB AKOpHHK H EdpE$dOB nOCTEdHHK WT dlliHElllH, EL|IHÎKE WT np-kttA* Kptd\E. fi nOTOM, KliA^ ECT EHd npE AbHH nOKOHHHOd\8 niEpEdH BOEBOAd, d ÎKSndHH^d HtKUld H d\8îK EH HtHMIOd BOPHHK H EdpfiiJd nOCTEdHHK WT flllUJELIIH, WHH ECT EHd npOAdd TOrO CEdO CddBHKd H CEC BUCHII BEMHhYH EOdtpHHS TOCEIOACTEd MH OdHMEB dWrW$ET, EpdT HtHMIOdOB, 3d 8rH pf> 3d CBOHM A^pOBOdlO. H EHd ECT AP*E>Kdd ©dHMt dWrW^ET TOrO CEdO CddBHKd BHUlE nHC K3 d-bTH B-EC A«Epd dlkHpHHO.
       TdîKE nOTOA\ GOdHMt dWrW^ET EHd ECT npOAdd CEdO CddBHKd nOMTEHHOdltS JKSndH MhdKE nOCTldHHK, 3d x(T dCnpH. fl nOTOM, K*EA<* ECT EHd npE A^HH fldEKgdHApB BOEBOA cHHd noKOHHHdro Iw IdYaoi boeboa, d HtHMiOd ak°Phhk h îKSndHHiţd Ero H-kKuid H fidpE^d nOCTEdHHK WT /H*EHE1{1H, WHH ECT XoAHd CEC ddCKdHÎE H CEC MESA)? Hd EdTEl(JH EHB KEd KdIOMdp, Ul8p fldEKgdHAPE BOEBOA IdYciUI, TEpE ECT CETBOpHd SdKOHd AOEP'E oy AHKdH HtHMIOd AKOpHHK H ÎKSlldHHIţEB Ero HtKUlEB, QKOÎKE \i nOBpdTHd HOBIţYH GOdHMEB dWrWl|iET B*ECnET, 8rH (T. H nOBpdTHd HOKI4YH TOrAd 8 AHKdH H B’ESEd WHH CEdO CddBHKd HdSdA WT HdA HtfndH MudKE nOCTEdHHK, TEpE ECT EHd no P$Kd HM.
       ti nOTOM, K*EA<E ECT EHd HHH-k, B*E A^HH TOCnOACTBd AVI, d ©dHMt dwrW^ET, WH HE WCTdBdtET CE CHIţE, dH$ ECT UpYHAET nptA TOCnOACTBO dW Oy AHKdH, TEpE CEnptUlE CE 3d dHIţ# CEC EpdT CH HtHMiOd AKOPHHK H CEC JKgndHHIţd Ero HtKUld H CEC EdpBSd nOCTEdHHK pdAY CEdO CddBHKd. TdîKE Biv TOM TOCnOACTEO AU4 CEM rdEAdX h c$ahX no npdBA# h no sdKotti kSiihoîke cec b'echXmh iiomtehhhami npdBH-
TEdH rOCnOACTKd dUI, H HCTEHCTBOKdd CEC B’EC AHBdHOM KdKO ECT EHd npOAdd HtHMIOA KOpHHK H ÎKSlldHHIţd (ro HtdKUld CEdO CddBHKd Sd HHXHOM A^KpOKOdlO ©dHMEB dwrw-4»T H KdKO ECT XoAHA CEC ddl|IEHYE H CEC M’ESA*? Hd fidTHl|lE, DKOÎKI A<* CETBOpHd UdEKgdHAPS BOEBOA IdYdUl SdKOHd AOKp'E. TdîKE ECT WCTdd HtHMIOA BOpHHK H îK^ndHHivi Ero HtKUld h EdpESd hocteahhk wt sdKOH h wt cSîkaehYe WT nptA
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
147
rOCflO,i,c'rK4 MH WT BEAHKYE         H IlOBpdTHA (x)dHM-k AWPWlţfT HOBUj'H H-kHMKAOB
AKOPHHK H 2K8fldHHU,EB EH HtKUKB fldKHHCE BltCnET SPH P* *. H WCTdA CEAO CAdBHKd 110 pSKd HtSlldH MHdKE flOCTEAHHK, KdKO H ECT KHA flOKSflHA, dAH TVtfl© WMHHd CaABHK'KH B’hCdX, d BEMHHYH WCTdA Hd pSKd OdHMfK AWPWiţfT.
       H BHAtXoA\ POCnOACTBO AiH H 3dllHC WT pSKd HfcHMWAOB ABOPHHK H d JKSlld-HHtţEB fro HtKUJfB H EdpKSAOB IIOCTEAHHK Sd lipOAdHYE Hd pSKd JKSlIdH MHdKE nOCTfAHHK, CKTBOpEH WT no llpfHYE MTO ECT nptA C*KC ffldHMt Awrwj^ET, c*kc kkchXmh mkcth-THMH npdBHTEAYH POCIlOACTKd MH CBEAETEaYH HdflHCdHH 8 SdlIHC B'KCHX no HME: JKSfldH XpHSd BEA AKOPHHK H JKSlldH fiAd^^A BEA AWPW^fT H JKSlldH Ildnd BHB BEA AWPW^ET H JKSlldH IsdUIKO BHB BEA AK®PHHK H JKSlldH E#3HHKd BEA KO.V.HC H TAHropYH KOMHC H A$MHTpdUIKO BHB BEA BHCTYop H £,$AWITp8 ,\8AECKS BTOpYH BHCTYap H RprE BEA dpAMUI H rpdAU BEA nHTdp H &dCHAYE dPd H T»A®P CASlKEp H ITdpd AWPWljlET h <x)npt <K'kllHTdH>1.
       <H nOCTdBHA H-kHMIOA AK®PHHK H >KSlldHHU,d Ero H-fcKUJd^ H EdpBSA nOCTEAHHK H <TAOEd>1: KOE WT HHX CE XokET B’hSBHrdA npSX HAH CKC ©dHHfc AOPO^SET HAH CKC MtSlldH MHdKE IIOCTEAHHK pd^Y CEAO CAdBHKd, Aa A4CT Ha p®ciioactkYe 8ph . . . 8
       Cfro pdAY AaA®^ H pociioactko mh iiohtEhhomS jkSiuhS MndKE iioctiahhk, DKOKE Aa M8 ECT TOPO CEAO CAdBHKd CTvC BTvC XoTdpOM H CkC BliC XoA®KOM> WMHHS EE3 BEMHHH, 3d A^A^HHO H BTi wJfdKTv HM H CHHOM H BH8KOM H nptBHSMHTOM H HE WT KOrOJKAO HEnOKOA-kBHMO, nopHSAtO TOCnOACTKd A\H.
       CEHCE 8SO H CBEaYtEaYH nOCTdKHÎfWM rocnoACTBO AtH: KSlldH flCAdH BHB BEA ABOPHHK, HCnpdBHHKSA CTOA POCIlOACTKd MH Hd KpdlOWBd, JKSlldH XpHSd BEA A^PM* H KSlIdH fiAdAVA BEA AWPWljlET H JKSlldH MHdKE BEA BHCTYapK» H JKSlldH AIhXo BEA CndTdp H JKSlldH iHSllldT [bea CTOAHHK H JKSlldH IlSSHHKd BEA KOAUICS H JKSlldH fidCHAYE BEAHKYE nOCdpHHKS H JKSlldH flAEK|JdHApH BEAHkYE IIOCTEAHHkS. H HCIlpdKHHKS, jkSiuh EAdAVA BEAHkYE AWPWljlET.
       H HdnHCdX dS, ,A,8MHTp8 rpdAIUTHK, B'k HdCTOAHH PpdAS KSKSpElJlY M'fcCEIţd
dnpHAYE rf a^hh h wt HAăAtdJKE a® Hittrk, b*b cepo nncdHYd temehYe a*twm, b-k A*T
xSpĂH.
       t Iw dEWH BWEBWAd, MHAOCTYlO EOHEYiO POCnOAHHhf
       f Din mila Ini Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului jupan Ianache postelnic din ţara Moldovei şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie satul Slavica din judeţul . . . . 3, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, însă numai ocină fără vecini.
       1 Loc rupt.
       *       Editorul are aci litera c, care insă in alfabetul chirilic nu este cifră; in traducere s-a trecut cifra 2000, ceea ce evident este imposibil. In manuscrisul nr. 314 este cifra 11, ceea ce pare mai aproape de realitate.
       * Loc alb.
148
www.dacoromanica.ro
       Pentru că aed sat Slavica mai sus-scris, el a fost de moştenire al jupaniţei Neacşa, soţia lui Nenciul vomic, şi al lui Barbul postelnic din Măneşti încă mai dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului, Şerban voievod, iar jupaniţa Neacşa şi soţul ei Nenciul vornic şi Barbul postelnic din Măneşti, ei au vîndut acel sat Slavica şi cu toţi vecinii boierului domniei mele Oancea logofăt, fratele Nenciului, pentru 100 ughi, de a lor bunăvoie. Şi a ţinut Oancea logofăt acel sat Slavica mai sus-scris 27 de ani tot cu bună pace.
       Iar după aceea, Oancea logofăt a vîndut satul Slavica cinstitului jupan Ianache postelnic, pentru 100 000 aspri. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Io Iliiaş voievod, iar Nenciul vornic şi jupaniţa lui, Neacşa şi Barbul postelnic din Măneşti, ei au umblat cu minciuni şi cu mită la Batişte fost mare clucer, cumnatul lui Alexandru voievod Iliiaş, de le-a făcut lege bună în divan, lui Nenciul vornic şi jupaniţei lui, Neacşa, ca să întoarcă banii lui Oancea logofăt îndărăt, ughi 100. Şi au întors atunci banii în divan şi au luat ei satul Slavica înapoi de la jupan Ianache postelnic, de a fost pe mina lor. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Oancea logofăt el nu s-a lăsat aşa, ci a venit înaintea domniei mele în divan de s-au pîrît de faţă cu fratele său Nenciul vornic şi cu jupaniţa lui Neacşa şi cu Barbul postelnic pentru satul Slavica. Astfel întru aceea domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu cinstiţii dregătorii domniei mele, şi am adeverit cu tot divanul că a vîndut Nenciul vornic şi jupaniţa lui, Neacşa, satul Slavica de a lor bunăvoie lui Oancea logofăt şi că au umblat cu minciună şi cu mită la Batişte, ca să le facă Alexandru voievod Iliiaş lege bună. Astfel a rămas Nenciul vornic şi jupaniţa lui, Neacşa şi Barbul postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din marele divan şi a întors Oancea logofăt banii lui Nenciul vornic şi jupaniţei iui, Neacşa, iarăşi îndărăt, ughi 100. Şi a rămas satul Slavica pe mîna jupanului Ianache postelnic, după cum l-a şi cumpărat, însă numai ocina Slavicăi toată, iar vecinii au rămas pe mîna lui Oancea logofăt.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Nenciul vornic şi a jupaniţei lui, Neacşa şi a lui Barbul postelnic, de vînzare, la mîna lui jupan Ianache postelnic, făcut după pîra ce s-au pîrît Oancea logofăt, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele martori, scrişi în zapis toţi pe nume : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Papa fost mare logofăt şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Buzinca mare comis şi Grigorie comis şi Dumitraşco fost mare vistier şi Dumitru Dudescu al doilea vistier şi Gherghe mare armaş şi Grama mare pitar şi Vasilie aga şi Tudor eluger şi Para logofăt şi Oprea < căpitan >*.
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
149
      <Şi au pus Nenciul vornic şi jupaniţa lui, Neaoşa >* 1 * * şi Barbul postelnic şi < gloabă >*: care dintre ei se va ridica cu pîră, sau cu Oancea logofăt sau cu jupan Ianache postelnic pentru satul Slavica, să dea la domnie ughi . *.a
      Pentru aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Ianache postelnic, ca să-i fie acel sat Slavica cu tot hotarul şi cu tot venitul, ocină fără vecini, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Aslan fost mare vornic, ispravnicul scaunului domniei mele la Craiova, jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alecxandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           După Gr. Nandriş, Doc. Athos, p. 142—144.
           Orig., hirtie (31 X 42), pecete aplicată.
           Traducere la Arh. St. Buc., ms. 314, f. 82—83, după care s-au făcut unele completări.
                                 83
1630  (7138) aprilie 13, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Frîneu postdnic ocină la Mănicesti.
                    9
        t diYAOCTYlO ROJKTiO, Îw flfWH KOfKOA'H H rOCEIOAHHk RTkCOlO 3EMAE XrrpoRAd-
XYhckoe, CHHt KfAHKdaro h np-kA«Kp<i4ro, noKOHHddro Iw IJIfţdH roeroa» Ar4K4v rocnoA*
CTR4 MH cY» ElOR-feAlHYl rOCIMACTKd MH CrtSrS rOttlOACTRd MH 3>pkHK8AOK IlOCTfAHHK, CHHk EoHKkK, EdA*K HlrpOK H CkC CHHOKH 1m8, EAHl^EM Eork AdCT, IdKOJKE A4 HM ECT WMHHk 8 dikHHMfipH, WEA1E WT AM<* AfAK/A CH BdA^K Hfl*p8AOR EIOAOKHHO H WT CEAO H WT IKdN H WT U|8m H WT ROA H WT IIO KkCOM XoTdpOM EAHKd Ck XoKET HSspdT, iiohejke im ect CTdpd h npdR4 WMHHk wt AfAw iip^A^A1®- H ndK a<* hm ect
CA8r8 rOCIlOACTKd AVH $pk<H>K8A8H E10CTEAHHK WMHHS 8 dtkHHMElflH, WBdME A*<U TETKdM CH H-kKUlEK RkCdX H WT CEAO H WT nOAK> H WT UI8m H WT ROA H WT 110 RkCOM
       1 Loc rupt.
                                 1 Editorul are aci litera e, care insă !n alfabetul chirilic nu este cifră; In traducere s-a
trecut cifra 2000, ceea ce evident este imposibil. In manuscrisul nr. 314 este cifra 11, ceea ce
pare mal aproape de realitate.
150
www.dacoromanica.ro
JfoTapOM, EAHK4 CK XoKET HSEpAT. IIOHEOKE> P4 Tit filAi SA WHHHK HeKUIEB KHrtd ECT npoAdHd nonfB IIiiTp» H nonEB IţdAdnH. Tajke noru IţaAdiiH d wh ect npOA'1'' hepok AEA Sd WHHHK IIOAOKHHO WT fl,tA HeKUIEK ^SddHTpSK AWrOljSET, Sd x7 dCnpH. fl nOTOM caSim rocnoACTBd aih 3>pkhkSa iiocteahhk, d wh ect eiokoiiha ta* nOAOKHHO sd whhhk WT AfA HeKUIEB WT Hd ^SAMITpS AWrO$ET, Sd x? dCnpH. ă AP8™ nOAOBHHO Sd WHHHK WT A{a H-bKUlEB, d ^PSHKKA WH (ÎOKOIIH WT nOIU IlbTpS, Sd xSf dCnpH.
                               H ndK Aa HAI *CT ^>pbHKOAWB IIOCTEAHHK BHHOrpAA WT rpiiAHHH, IIOHEJKE HECT»
                         npoAdH KbA<> Ecr npoAdA aiatep eaiS Eohka whhh# /^pdroMHpoK, d KHHorpdA hect
npoAdA.
       H npoAdA cSt cYio bhuie pehehh aioaYe cYio whhh*k wt no bhuie nucAHH wt
HdHnp-kH<AE BP’kAIE Sd HHÎChOAI A^P0 KOA» H C*KC SHdHE KkCEAI EpATÎIAI H BKCEAI AMrHiaUJOiH WT KphCT» AIECTO H WT npEA POCnOACTKd AIH H CKC AAAKAIKIUApY, Hd HAIE: EHoPOUJ H KkSJH WT rKAtUIElţlfl H IţdAdnH H EMdpEUl H Kp’KCTYtaH WT E8HEl{IH H (xTAHHIOA H HwH H GtOHKA WT dlKHHHEI|IH.
       Gsro pdAH, A<*A^^ H rocnoACTBO mh caSp# rocnoACTBd aih $pkhk3awb nocTEA-HHK 13K0JKE A<* HAI ECT h£ BHUIE pEMEHd WHHHK BK wXaeS EAlS H CHHOBH EM H BHOKOAI, nptBHOMHTOiH H HH WT KOPOJKE HEIIOKOAflSHAIO, nopHSAIO rOCnOACTBd MH.
       GeîKE [h] H CB’kA’fcTEAtO nOCTdBA-kEAI rocnoACTBd AIH: JKSlUH XpH3d BEA AKOPHHK H JKSndH SAdA$A BEA AWPOljsET H WSlIAH fflHdKH BEA KHCtTiHP H JKSflAH EMhXo BEA CndTdp H flîSUJAT CTOAHHK H EbSHHKd KOAIHC [h] H RacYahE BEA n'K^dpHHK H JKSnAH 0AHgdHAPH BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, JKSndH EAdAVA BEA AWPO$ET.
       H WAIKSd dS, /ţSAIHTpS, BK AHKHC> CTOA rpdA SOBEAIdiPO ESltSpEl|lH, MfeCEIţA dnpHAYE Fy a^hh, b*k A-bT spÂH.
       t îw iIewh bwEbwaa aiYaoctYio eojkYio rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJn-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Frîn-cul postelnic, fiul Voicăi a lui Badea Negrul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Hăniceşti, însă din partea bunicului său Badea al lui Negrul jumătate şi din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul cît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină din moşi strămoşi. Şi iar să-i fie slugii domniei mele lui Frîncul postelnic ocină în Măniceşti, însă partea mătuşii sale Neaoşa, toată şi din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul cît se va alege. Pentru că acea parte de ocină a Neaoşei a fost vîndută popii Pătru şi popii Ţalapi. Astfel popa Ţalapi a vîndut partea lui de ocină, jumătate din partea Neaoşei, lui Dumitru logofăt pentru 1000 aspri. Iar după aceea, sluga domniei mele Frîncul postelnic a cumpărat acea jumătate de ocină din partea Neaoşei de la Dumitru logofăt, pentru 1000 aspri. Iar cealaltă jumătate de ocină din partea Neaoşei, Frîncul a cumpărat-o de la popa Pătru, pentru 1400 aspri.
                         Şi iar să fie lui Frîncul via de la grădini, pentru că n-a fost vîndută cînd a vîndut mama lui, Yoica, ocina lui Dragomir, iar via n-a vîndut-o.
www.dacoromanica.ro
151
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni aceste ocine de mai sus-scrise, de mai înainte vreme, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu aldă-măşari, anume : Mogoş şi Căzan din Găleşeşti şi Ţalapi şi Mareş şi Cîrstiian din Buneşti şi Stanciul şi Ion şi Stoica din Măniceşti.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Frîn-cul postelnic, ca să-i fie lui mai sus-zisa ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Muşat stolnic şi Buzinca comis şi Yasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru, în minunata cetate de scaun numită Bucureşti, luna aprilie 13 zile, în anul 7138 <1630 >.
      ţ Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe verso, în rom.: > „Cărţile de moşia Măniceştilor, care au dat jupînul Tudor stolnicelul din Măniceşti mănăstirii Argişului, ghenarie 20 zile, anul 7194 <1680 >”.
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, X/2.
           Orig., perg. (31 x 45), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1796; alte traduceri ibidem, mss. 168, f. 95 şi 708, f. 316.
                               84
1630   (7138) aprilie 18, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Mihalcea al doilea vornic din Pătîrlage nişte sălaşe de ţigani.
       ţ dlH/tocTÎfw eokYeio, Iw diurn kockoaa h rocnoAHHTv kucoh semah J»rrppc-BAaYYHCKOf, CHfTh KfitHKJTO H np-k^OEparO, nOKOHKHarC Iw ip^H EOfKOAă. f^HLiT rccnoACTKO aih cYf iiokiajhYi rocnoACTKO a\h EO/vkpHHS rccnoACTKO mh dlHljAMCs
BTCpU Ak°Pnhk8 WT n>Tp-KAaVf H CUC CHHOBH CH,                EorU fipHnSCTHT, IdKO/Kf
Ai a\8 fCT s sa ipiraHH, weame buc mcaiiih aP°knh h cuc Aumpa hai, Gtahka u,HraHKa h cuc chhu eh TatSa, cuc au,HraHKaM ch flxacYA h Ahaia h HikSaa h Kchka h 0Taua.
       IIOHEKE CYH BHIUE pfMfHH aU,HraHH EHAH C8t Si A^A™ CK'kTCAiS AiCHACTHp 30BEAWA\8 IIhhSA, XpaAt POJKAJCTBO EorOpOAHU,i. Tim, KUAa ECT EHA BU npH A^NYt flAEgAHAPS KOfKOA, CHHi nOKOHHHOAl IaYQIU KOfKOAa, TEMEhYE A-kTOAt xspai, KTHTOpYH CB'kT'kH A\OHaCTHpH IIhHSA, Ha HAU Hkrof I10CTEAHHK H dlHXaH nOCTIAHHK WT GupaTa, WHH C8t TfrAHA npfHYf CUC CEAW MOHiCTHpHYH IIhhSA, Hi HAM EpUEipYH WT CSACTK»
152
www.dacoromanica.ro
E8s<*k8> h i)»iuea (ct np(A flAfgaNApSn Ko(Eo/t,a, Tfpf CKiiptuif ct sa AHiţS 8 ahkah H WCTAA fCT CfAO Ep’KfipYH WT S4K0H- Ta}Kf CYh RHlUf pfMfHH K0HTOpH, WHH h1îCT HAUA KfAT»R4HYf CKC MT© R'KSARHSaX lipfHYA, aH8 (CT npO^AA H'brol l)OCT(AHHK H AfoXaio nocTfAHHK wt G-hpaTa cY( s A^wf sa aiţnraHH, (>ki c8t khui( pfnfHf, EOA-k* Phhob rocn«ACTBa a-.h AlHXaAHfR ab®Phhk8a wt II'KTp'KAagf, sa Ţ îkhath roTORH, Tfpf C8T HSBaAHA A^A^Ha AtOHaCTHpfR, CfAO Ep-KfipYH, Aa Hf Cf nOCT-kfT CE-kTa MOHa-CTHp H A<* norHEHfT nOAVkNa nOMHRUjYHA\ K0HT©pH H CfAO Ep’KtLpYH Aa Cf KHESCTR8-saiiif noHfftf c’hnp’kuif cf Ha tph rocnoA^P» h r'kc wctaa (ct c(ao Ep-KfipYH wt saKOH. <H> npoAaeaA H-fcrof nocrfAHHK h AIhXaio nocTfAHHK wt GtpaTa cYf s' A^uif sa aiţHraHH sHiuf pfMfHf AIhXjamer ak®Phhk> whh sa cbo(av a®bP®e®a>® h ckc SsHaHYa K*KCk AurYauioAt wt wkoaho amctoai. H KHAt:X©A\ rocnoACTR© mh h sanHC wt p8xa H-fcrof r h wt p8K4 AlaXaiOR sa npoAauYf ua p8K4 AIhXaam(r ae®Phhk ckc BOA-fcpH cEfAfTfAYH HanHcaHH 8 s:iihc, ua haiM: PaAYA nfXapHHK 4>pHtt8p'fcH8A h wt U’ktp’k* Aagf, lOwpra h wt P’kTfiiiH, Bohko ^paroAwpS h wt 3opfiţiH, EaA’fc*
       <H> naK Aa (ct EOA-fcpHHS rocnoACTR© a»h AlHXaAHfR ae®P«hk H-feKot aiţHraHH, «a HAaf 4>Yfpa i^otauSa h EapsSA h KfpsacYf, chhh Gtahor iţNraHSA. lIoHfHCf cYh ehuk pfMfHH ai^HrauH, whh c8t eha sa a^A^h» GTaHfR, jkiha Eohkwr. Ta>Kf, k’ka4 (eT BHA Ha C’KAUP’KTH GTaHfR, WH4 CAAU, CKC HfHH4 I3SHK WCT4RHA hX (CT A\8îK8 (H EoHKOR WT CfA WT P*KTfl|IH, CKC SanHC WT CKAtp’KTH fH, CKC RfAHKOf KAfTRO H CKC AtHOSH A»epH akaU CEfAfTfAYH HanHcaHH 8 sanHC. ă ii»toa», Eohk©, wh npoA4R4A (® (ct cYh ai^HraHH f>Kt c8t rhui( pfMfHH E»AtpHH8 rocnoACTRa a»h AIhXaam(r ae®P«hk, 3i x£r acnpH roTORH. H eha^X rocnoACTR© am A sanHC wt p8K4 GTaHfR wt ckaip’kth ha cYh RHlUf (IHCAHH IţHrAHH HA p8« E©HK©R, KAKO (CT RHlilf I1HC, HKOJKf W R’KCIIOAWI* HAfT m8?K fH EOHKO H A<* hX R-KSRHrH8TH R-KCfeX CKrp’klUfHYfAI fH. H np»A<M (CT Bohko cYh aiţnraHH whh sa HfroR aokpoeoam h AaKaA hX (ct R’KckX KHHroRf r-k p8ka /UHXaAHfR8 aboPhhk-
       Gfro paAY A^A^ c~km rocnoACTRO mh KOA’kpHHS rocnoACTRa mh (HHXaAHfR ARopHHK, QKo>Kf Ai c3t (m8 cYh a^>u( sa ai^YraHH rhiik pfnfHf a^A^hc h R'k wXas chhorom H rh8koa\ h np’kRH8>HTOM h Hf wt KOroJKAO HfnoKOA’fcSHAt, nopHSAto rocn®A* CTRA MH.
       Gfftf h CRfAfTfAYH nocTaRA’kfA\ rocnoACTRO aih : >K8naH XpHSa RfA aboPkhk « }«8naH EAaAVA K(A Awrw$fT h hcSiuh Mhakh r(a rhctTbp h >KbnaH /EhXo r(a cnaTap h JKSnan (H8uiaT r(a ctoahhk h hcSiuh E8SHHKa r(a koa\hc h }k8iuh EacHAÎf r(a nfXapHHK h >Kb’naH YTAfgaHAPH rea nocTfahhk> H HcnpaRHHK, EAaAVA R(A Awrw^fT.
       H HanHcaX Afn^A^T awtw^et r’k h4ctoa rpaAV BSKSpfipH, Avkcti^a anpHAYf ry AKHH H WT flA<lAM A® HHH’k TfHfHÎf A^TOAV, A^f A® Cfri HHCAHYf, R’K AljT xSpAH, a WT POH^A*®™ XpHCTORa, xâjfA.
       I lw AfWH EW(EWA<1, MHAOCtYm BO>KYk» rOCnOAHHk.
      ■f- Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele
www.dacoromanica.ro
153
Mihalcea al doilea vornic din Pătîrlage şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie şapte suflete de ţigani, însă toţi copii mici şi cu mama lor, Stanca ţiganca şi cu fiul ei Tatul, cu ţiganca sa Anasiia şi Dima şi hTecula şi Yoica şi Stana.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi ţigani au fost de dedină ai sfintei mănăstiri numită Pinul, hramul naşterea născătoarei de Dumnezeu. Astfel, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliiaş voievod, cursul anilor 7137, iar ctitorii sfintei mănăstiri Pinul, anume Keagoe postelnic şi Mihai postelnic din Sărata, ei au tras pîră cu satul mănăstirii Pinul, anume Brăeştii, din judeţul Buzău şi au venit înaintea lui Alexandru voievod de s-au pîrît de faţă în divan şi a rămas satul Brăeştii de lege. Astfel aceşti mai sus-zişi ctitori ei n-au avut de cheltuială, cu ce să ridice pîra, ci a vîndut îfeagoe postelnic şi Mihai postelnic din Sărata aceste şapte suflete de ţigani, care sînt mai sus-zise, boierului domniei mele Mihalcea vornicul din Pătîrlage, pentru 100 galbeni gata, de au scos dedina mănăstirii, satul Brăeştii, să nu se lipsească sfînta mănăstire şi să cadă pomana răposaţilor ctitori şi satul Brăeştii să se cnezească, pentru că s-au pîrît la trei domni şi tot a rămas satul Brăeştii de lege.
      Şi au vîndut hTeagoe postelnic şi Mihai postelnic din Sărata aceste şapte suflete de ţigani mai sus-zise lui Mihalcea vornic, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lui Neagoe şi de la mina lui Mihai, de virizare, la mina, lui Mihalcea vornic, cu boieri martori scrişi în zapis, anume : Badul paharnic Frijureanul şi din Pătîrlage, Iorga şi din Eăteşti, Yoico al lui Dragomir. şi din Zoreşti, Badea.
      <Şi> iar să fie boierului domniei mele Mihalcea vornic nişte ţigani anume Fiera ţiganul şi Barbul şi Chervasie, fiii lui Stan ţiganul. Pentru că aceşti mai sus-zişi ţigani, ei au fost de moştenire ai Stanei, soţia lui Yoico. Astfel, cînd a fost la moartea Stanei ea însăşi cu limba ei i-a lăsat soţului ei Yoico din sat din Eăteşti, cu zapis de la moartea ei, cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis. Iar apoi, Yoico i-a vîndut pe aceşti ţigani care sînt mai sus-scrişi boierului domniei mele Mihalcea vornic, pentru 12 000 de aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina Stanei, de la moarte, pe aceşti mai sus-scrişi ţigani, la mina lui Yoico, cum este mai sus-scris, ca să o pomenească soţul ei Yoico şi să-i ridice toate păcatele ei. Şi a vîndut Yoico aceşti ţigani de a lui bunăvoie şi a dat toate cărţile la mîna lui Mihalcea vornic.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea boierului domniei mele Mihalcea vornic, ca să-i fie aceste suflete de ţigani mai sus-zise dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
154
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi a scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 13 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, pînă la această scriere, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Bibi. Acad., MDLXVII/20.
        Orig., hlrtie (36 x 25,5), pecete timbrată, căzută.
                                85
1630   (7138) aprilie 18.
                                  Drăgan vinde Popii Ciochină din Pleşoi ocină la Cîrlogani.
       t Scris-am eu Drăgan, feciorul Manii din Cîrlogani, acesta al meu zapis la mîna popii luaCiochină din Pleşioi, cum să să ştie că i-aam vîndut partea mea de ocină din Cîrlogani, însă dintr-o fone, a patra parte de preste tot hotarul şi din cînpu şi din pădure şi din săliştie şi din dealul viilor, oricît să va al£gie de preste tot hotarul.
       Şi o aam vîndut de a mea bunăvoie, dirept 1200 de bani gata şi cu ştirea tuturor părtaşilor miei, ca să-i fie popii lu Ciochină moşîie neîn-torsă şi Inii şi feciorilor luii.
       Şi mărturii au fost oameni buni, anume: popa Lupul din Pădureţi, din Pleşioi, Pantazi i Sima i Barbul şi Ivan şi Yişan ot Cîneşti.
       Hhc        AwrwiJniT wr n-kASptiţH1, Avkcfiţa anpHAlf âr auih, ait xipiui.
       Eu Drăgan
       <Pe verso :> Această moşie o vîndut Pleşoianii Morînăglavilor diia-conului, la noembrie 24 dni, leat 7216 <1707 >.
         Bibi. Acad., CCCLXXI/187.
         Orig., hlrtie (29,5 X 20), patru peceţi aplicate.
      1Tudor logofăt din Pădureţi...
www.dacoromanica.ro
155
86
1630   (7138) aprilie 18, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte lui Mogoş vătaf vie şi ocină la Jugureni.
       t (HhaoctYio eojkYio, Îw Ahwh koiboaa h rocnoAHH-K k-kco( 3(aia( &rrppoKA(XY(CKOH, «hick KiAHKdro h np-feAosparo h noKOHHaro Iw IJI($jh boikoaa. A<1k<1t roctioACTBO a\h cYf noK-kAiHYf rocnoACTE4 aih CASr rocnoACTBA a\h (Horoui b-ktaXSa, hko>K( a<* * a\8 kt whhh8 oy JK-KropAHH, aa( wt am EAAAyAWB Miowpoioa a** noroAH( SA KHHOrpAAV 8 jykASA Hv’KropAHHAivK, noHHWK ict noKSiiHA (Horoui b*ktaX8a wt haa Eaaa# 4»w-
pOIOA WT JK'KropAHH, 3A xÂC ACnpH rOTOBH H CKC 3AI1HC SA npOAAHYf HA pSKA (HorOUI k-ktaX. H npoAAA wh sa cboh.w a®kP®k®''*o, e(3 <hh>1iaha chawctYi.
       H nAK nOKSllHA (HorOUI K'KTaX'SA (AHA MIASP'KTf SA UtAHHTw, IUKH WT HAA Eaaava, sa pk AcnpH roTOBH. H npoAAA wh sa cbohaa a®kP®k®a*®> bis <hh>Waha chao-CtY(, CKC SSHAHYta B'KC’kAI AUrYAUJOM H CKC SAI1HC SA npOAAHYf HA p$K AlorOUl BTwTaX'SA.
       H naK noKSnHA (Horoui b-ktaX’ (aho noroH sa EHHorpAAV h ckc noAWKHH sa CIIKIH'K 3A WMHH8 8 ÂK'kl’OpAHH, WT JfoT.p A® XoTjp, WT A'AAK"K A4**1 A®
KjAlIHH, WT nOA H wt ui8ai8 aah wt a*a...................2, nOH(5K( (CT noKSnHA (Horoui
K'ktaX’Sa wt haa Gtahmioa KoTopq-fe wt }K-KropAHH, sa yS AcnpH roTOBH. Tajki wt hj cY» noroH khk iijihk'k (aho miabp'kti sj i^ahh-k w (ct BtSHAAAA OSoroui k*ktaX8a wt haa Gtahmioa KoTopqk wt JK'KropAHH, sa pic. H npoAAA Gtahmioa cYf wmhh(, -wh Si CBOHAI18 A®sP®KOiU® BfS <HH>1(AHO CHAWCTYI, CKC 8SHAHY(îI B’KCkM AJIrYAUlOM H .CKC SAnHC SA npOAAHYf HA p8K (Horo UI B'KTjX'SA H CKC MHOSH CB-feAHTfAYf, HA HM( : Iwh fi'KKA WT 2K*KropAHH H KpATOM CH HoBAK H EaJA^A IIoSAVKHK'K UTK Kp*KMIOH ui'k Ghamap*® h Ctahmioa ctoahhk h GnupHAOH AwroijKT.
       H iiAK noKSnHA dloroui b*ktaX8a (aho noroH sa BHHorpAAy 8 JK-wopahh h ckc (AHA HfABpikTf H CKC nOAWBHH SA CUKOTk'sA WMHH8, WT nOA H WT U18m8 H WT BOA H WT no B-KC XoTJpOAJ, WBAMI WT AtAAK'K            A® KpTkX KAAMHH WT HAA ®npk H
Gtahmioa wr JKKropAHH, sj yn AcnpH totobh. H npoAAA Qnpfc h Gtahmioa cY« aorOH SA BHHOrpAAV H CKC nOAWBHH SA C(K(HK 3A WMHH8 WHH SA CBOHA\ A®SP® KOAIO CKC 8SHAHYA B’KC'feAl SpATYra.U CH H A A\(rYAUIOA\ H CKC SanHC SA npOAAHYf HA p8KO (Hor oui b'ktaX’ h ckc mhosh ck^aht/aYu, ha hmc Hobak wt 2K*KropAHH H A8n8A JOSEAUIA H ^AHHIOA AWrO^UT WT II'Kp'KiaHH H GlIHpHA®» AWrOi^lT.
       H nAK noKSnHA (Horo ui b'ktaX wt haa Haaava Hiowpoioa wt 3K-KropAHH norOAH( SJ BHHOrpAAV H CKC (AHO CUKdCK 3A WMHH-K, WT 4 A\AAK"K A<1>*<( A® KPTk^ Kaa\(hh. H npoAAA EaaaVA cYio noroAH( H ckc wmhhs hh<( (ct bhui-k nuc, sa cbohm
A®BPOBOAIO, E(3 HH tA,HA CHAWCTYf, SA x^T.
       H nAK noKSnHA (Horoui b'ktaX wt haa Ghmiap»® wt JK-KropAHH (aho noroH SA BHHorpAAy H CKC nOAWBHH SA COK(H*K SA WMHH8, WT AUAKlk Ai>K{ A® KP'K^ <Ka*
         1 Omis.
         *Text ilizibil.
156
www.dacoromanica.ro
amhh>* wt haa Ghaiiap», aa tjr acnpH potorh. H npoAAA Ghauap* wh sa crohm Aoeporoa», Kfs chawctYi, ckc SshahYb R-Kcteai AMrYauioAi h ckc same sa npoA<mY< im p8K iMoroui K-HTaX h ckc aihosh cr^ahtiaYi, iu ham : Ghhphaoh Awro^iT H WT 2K'RropAHH, HORAK H WT UpOMK-K, ^parSA H WT n-Kp-KiaHH, ^AHMIOA AwrwJtfT H WT M'KHfqiH, XpHSaH nOCTIAHHK H HiK$AA HOCTIAHHK H GaRA U|-RTpapiOA H WT P$Aa, Khcap ndCapHHK.
       H naK iwkSiiha Yttoroui r-ktaXSa wt haa Raa^a Hosai’khk'k wt IK’RropaHH noAWKHH sa noroH H’fertHH'K wt taab KHHorpaAV Ţipi cktropha kSkYir no cYi iioawrhh si noroH i^-feAHH-K, sa t acnpH roTORH. H npoAM KaaaY'a IIo3ai-kh<k-k>2 cYio iioawkhh sa noroH ivfcAHirR wh sa crohai# a<,kP<,k<,/U® h ckc sannc                                 sa npoAanYi ha p#K iMoroui
E-KTaX H CKC AIHOSH                CR-k^HTIAYl, HA HAM: WT S&’KropAHH, Iwh B*KKA H KpAT CH
Horak h Ctahmioa KoTopM-k h Chamap» h Eaaava h Gtahmioa ctoahhk h Gm-
pHAOH AWrOjjilT.
       H naK noKSnHA /Horoui r-ktaX wt ha^ ilîaHfc, chhti Gtah wt JK-KropaHH, iaho noroH sa rhhoppaa^, mi wt 8*a rHrKH h ckc noAWRHH sa cijkihti sa wmhh-k, wt Xotap a* XoTap, wt aiaak-k a4** A® RP’kK Kaamha, wt noA h wt ui#ai h wt haa /Hank, sa xăc. H npoAM ^ant whh sa crohai a®kpokoak>, ckc SshahYb R-KctAi Rpa-tYbai ch h a AifrYawoAt wt rop hs A®rt H WT kp-kct AifccTo h ckc sanHC sa npo-AAhYi ha p$K iHoroui k"ktaX h ckc aihosh cr^ahtiaYi, ha ham : wt $pi?K$p'kHH, Paa^a niJfapHHK h wt P-ktiijih, T#a*P awpo4«t h wt Gakhhk, iHhXaio toseauia H Kp’KMlOH [K’KA'KPAUISA               WT E'KA’kHH H HORAK H                       IJIlijsSA   H Tipri H WT Kt’RTOpAHH,
T#a®P<*h h Gt*khhaihp Awro^cr. H naK noKSnHA                                      flloroui r-rtaX’ wt haa nona Ctohka
WT $HH(titJIH H WT HAA CHH*K fro HirOHIVK IAHO noroH H nOAWRHH SA RHHOrpAAV H CKC IAHO CIKIHO SA WHHHS, WT nOA H WT UI#AI H WT KOA H WT IK R*KC XoTApOAl
h wt ciaaahiiiYh ciawr, aai wt Kaamha a® aiaak’k, wt Xotap a* Xotap, wt haa nona Gtohka h wt haa chhil iro Hipohivk, sa âw acnpH totorh. H npoAAA nona Gtohka h chh*k iro Hipohivk cYio noroH h hoawrhh sa RHHorpAAV h ckc cYio cijkih’K sa whhhS, whh sa crohai ackpokoaio, bis hh iaha chawctYi, ckc SshahYi RTicfeAt kPAtYbai ch h a AilrYatiioAi wt rop hs A»rt H WT RP’kct AifccToAi h wt npfcA roc-noACTSa aih. H rha^Xoai rocnoACTSo aih h sanHdR sa npoAAHYi ha p#K /Morouj r-ktaX H CKC AIHOSH CR^AHTIaYI, HA HAM: fr$AHH#A TipACHAI [WT HAA CRfcTA AlOHACTHpl Kp*kh8a h nona <Haaahh h Kp’Kcrk rhr ria caSjkip h Ghhphaoh AwroţfT h Hhctop AWrOjJsiT h Ctahhioa ctoahhk.
       Giro paAH             rocnoACTRO mh YOorom r’KtaX h ckc chhh iro, iahi^i ai8
Eor-K npnnScTHT, bkohm a<> c^t iai8 wmhh8 a^Ahh^ h k*k wJTar hai h chhorh hai h
RH&KOAI CH H np'kRHSMITOAl HAI H HI <WT>2 KorOH<A« HMOKOA'fcEHAlO, no WpHSAlO rOC-flOACTRA AIH.
       Cijki cR-fcAYTiAYH nocTARA’kiAi rocnoACTRO aih: scSnaH XpHS’b ria akcPhhk h stfnaH Baaa^a ria awpo+it h KSnaH Mhakh ria rhctYbp h xHiuh MhXo ria chatap H ftgfUH /HSlUAT RIA CTOAHHK H W&IAH BSSHHKA RIA KOAIHC H HtfSflAH RacHAYl RIA mXapHHK h seSnaH KaiSahaph ria nocTiAHHK. H hchparhhk, Eaaava ria Awroi|MT.
        *Text ilizibil şi rupt.
        * Omis.
14-e.M
www.dacoromanica.ro
157
       H aHlHCA 4S, iUjHOAC rpdAUTHK, E’H HdCTOA rpdAV ESKSptUlH, AVfcCHVI dnpHAÎA Hţ AKHf H WT          A® HHH'b TfKSlţMrO rttTOM xSprtH, H WT pOWAfCTBd XpHCTOBd,
K’K AtT xijA.
       t lw Ahwh bwibw^, mhaoctTk» ko>kYw, rocnoAHHt.
       Hw AfWH BofBOA<> <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Lion voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mogoş vătahul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Jăgo-rani, însă din partea lui Vladul Cioroiul două pogoane de vie în dealul Jăgo-ranilor, pentru că a cumpărat Mogoş vătahul de la Vladul Cioroiul din Jăgo-rani, pentru 1200 aspri gata şi cu zapis de vînzare la mina lui Mogoş vătah. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă.
       Şi iar a cumpărat Mogoş vătahul o cedvîrtă de ţelină, iarăşi de la Vladul, pentru 120 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor şi cu zapis de vînzare la mîna lui Mogoş vătahul.
       Şi iar a cumpărat Mogoş vătah un pogon de vie şi cu jumătate de stîn-jen de ocină în Jăgorani, din hotar în hotar, din mlacă pînă în vîrful Pie-trii, din cîmp şi din pădure, însă din partea . . . .*, pentru că a cumpărat Mogoş vătahul de la Stanciul Cotor cea din Jăgorani, pentru 450 aspri gata. Astfel, la acest pogon mai fiind încă o cedvîrte de ţelină, a luat-o Mogoş vătahul de la Stanciul Cotorcea din Jăgorani, pentru 120. Şi a vîndut Stanciul aceste ocine, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor şi cu zapis de vînzare la mîna lui Mogoş vătahul şi cu mulţi martori, anume : Ion Bîca din Jăgorani şi fratele său Novac şi Vladul Pozmîn-că şi Crăciun şi Simedriu şi Stanciul stolnic şi Spixidon logofăt.
       Şi iar a cumpărat Mogoş vătahul un pogon de vie la Jăgorani şi cu o cedvîrtă şi cu jumătate de stînjen de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, însă din mlacă pînă în vîrful Pietrii, de la Oprea şi Stanciul din Jăgorani, pentru 450 aspri gata. Şi au vîndut Oprea şi Stanciul acest pogon de vie şi cu jumătate de stînjen de ocină ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor fraţilor lor şi a megiaşilor şi cu zapis de vînzare la mîna lui Mogoş vătah şi cu mulţi martori, anume : Novac din Jăgorani şi Lupul iuzbaşa şi Danciul logofăt din Pîrîiani şi Spiridon logofăt.
       Şi iar a cumpărat Mogoş vătah de la Vladul Cioroiul din Jăgorani două pogoane de vie şi cu un stînjen de ocină de la mlacă pînă în vîrful Pietrii. Şi a vîndut Vladul aceste pogoane şi cu ocina, care s-au scris mai sus, de a lui bunăvoie, fără nici o silă, pentru 1300.
                       Şi iar a cumpărat Mogoş vătah de la Simedriu din Jăgorani un pogon de vie şi cu jumătate de stînjen de ocină, din mlacă pînă în vîrful Pietrii, de
      xText ilizibil
158
www.dacoromanica.ro
la Simedriu, pentru 700 aspri gata. Şi a vîndut Simedriu de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor şi cu zapis de vînzare la mina lui Mogoş vătah şi cu mulţi martori, anume : Spiridon logofăt şi din Jăgo-rani, Novac şi din Procieă, Dragul şi din Pîrîiani, Danciul logofăt şi din Mă-neşti, Hrizan postelnic şi Necula postelnic şi Sava şătrariul şi din Ruda, Chisar paharnic.
      Şi iar a cumpărat Mogoş vătahul de la Yladul Pozmîncă din Jăgo-rani jumătate de pogon de ţelină din capul viei, de a făcut case pe această jumătate de pogon de ţelină, pentru 300 aspri gata. Şi a vîndut Yladul Pozmîncă această jumătate de pogon de ţelină de a lui bunăvoie şi cu zapis de vînzare la mina lui Mogoş vătah şi cu mulţi martori, ahume : din Jăgo-rani, Ion Bîca şi fratele său Novac şi Stanciul Cotorcea şi Simedriu şi Yladul şi Stanciul stolnic şi Spiridon logofăt.
      Şi iar a cumpărat Mogoş vătah de la Manea, fiul lui Stan din Jăgorani, un pogon de vie, însă din funia Ghigăi şi cu jumătate de stîhjen de ocină, din hotar pînă în hotar, din mlacă pînă în vîrful Pietrii, din cîmp şi din pădure şi de la Manea, pentru 1200. Şi a vîndut Manea de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor fraţilor săi şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi cu zapis de vînzare la mina lui Mogoş vătah şi cu mulţi martori, anume ; din Frejureni, Radul paharnic şi din Răteşti, Tudor logofăt şi din Slănic, Mihaiu iuzbaşa şi Crăciun călăraşul din Yăleni şi Novac şi Şteful şi Gherghe şi din Jăgorani, Tudoran şi Stănimir logofăt.
      Şi iar a cumpărat Mogoş vătah de la popa Stoica din Finţeşti şi de la fiul lui, Negoiţă, un pogon şi jumătate de vie şi cu un stînjen de ocină, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul şi din vatra satului, însă din Piatră pînă în mlacă, din hotar pînă în hotar, de la popa Stoica şi de la fiul lui, Negoiţă, pentru 1800 aspri gata. Şi a vîndut popa Stoica şi fiul lui Negoiţă, acest pogon şi jumătate de vie şi cu acest stînjen de ocină, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor săi şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapise de vînzare la mîna lui Mogoş vătah şi cu mulţi martori, anume : egumenul Gherasim de la sfînta mănăstire Cîrnul şi popa Mladin şi Cîrstea fost mare slujer şi Spiridon logofăt şi Nistor logofăt şi Stanciul stolnic.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Mogoş vătah şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie ocină dedină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
www.dacoromanica.ro
159
      Şi am scris eu, Manole gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 18 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători 7138 şi de la naşterea lui Hristos, în anul 1630.
      t Io Lion voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Iaşi, CDLI/11.
          Orig., perg. (58 x 58), pecete timbrată.
          O  trad. din 1773 la Arh. St. Buc., A.N., CIX/5 : alte două copii din 1907, ibidem. EDIŢII. Slav şi Trad. Ghibănescu, Surele, V. 139—145. Trad,, acelaşi, Documente, 1.
                                 87
1630  (7138) aprilie 23, Bucureşti.
            Călin postelnic vinde lui lane negustor vie, livezi şi locuri de arătură în Săteni.
      f Adecă eu Calin postelnic din Săteni scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă lamîna jupînului lane neguţătorul, ca să să ştie că am fost cumpărat o vie în Dealul Sătenilor, cu livezi şi cu pomet şi cu o delniţă în sat, cu loc de arătură în cîmp, de la Gherghe al Bunei şi de la Mihaiu şoimariul din Săteni, în zilele Badului voevod, feciorul Mihnii voe-vod, în domniia dintîiu.
      Iar după ac&a, cînd au fost acum, în zilele domnului nostru Io Leon voevod, feciorul răposatului Ştefan voevod, iar eu Calin postelnicul şi cu feciorii miai, Costea şi Iorga, ajuns-am vreme de nevoe şi de lipsă şi am căzut în datorie. Deci am vîndut viia din Dealul Sătenilor cu locul şi cu pivniţa de piiatră şi cu livezi şi cu pomet şi cu locuri de arătură în cîmp cît să vor alege, jupînului lane neguţătoriul, drept 170 de galbeni 1 gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor vecinilor miei de pe împrejur şi din sus şi din jos, ca să-i fie jupînului lane neguţătoriul moşie, lui şi coconilor.
      Şi cînd am vîndut întrebat-am pre toţi oamenii şi vecinii ce au fost lîngă via mea. Deci nimenea nu s-au aflat ca să cumpere, fără numai jupîn lane neguţătoriul; şi am vîndut cu ştirea tuturor. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oameni buni mărturii, anume : jupan Ghinea neguţătoriul şi Ianoş Sîrbul şi Duşca neguţătorul şi Miho neguţătoriul şi Cara-Iane.
       1 Cifra pare neverosimilă; este mult prea mare.
160
www.dacoromanica.ro
      Aceasta am scris şi mărturisesc, ca să să ştie şi să să crează. Şi i-am dat şi cărţile ce am avut de moşie. într-alt chip să nu fie.
      Şi am scris eu, Lepădat logofătul, la Bucureşti, în luna lui aprilie în 23 dni, în zioa sfîntului Gheorghii, leat 7138 <1630 >.
      t Acest izvod de zapis l-am prefăcut şi l-am scris eu, Lupp dascăl slovenesc, după alt zapis ce iaste scris rumân£şte, numai acela fiind foarte şters la slove şi neputîndu-se lâsne a să ceti l-am prefăcut pre această coală de hîrtie, puind mare nevoinţă pînă am nemerit cuvintele. Şi cum au fost scris întru acela ştersu aşa am scris şi eu întru acest izvod. Şi pentru ca să să încredinţeze oricarele cine va ceti cum că după acel zapis am scris, să caute întru acela ştersul, că va vedea că sînt 6 peceţi ale mărturiilor celor ce au fost la vînzarea aceştii vii şi iscăliţi cu numele lor, numai eu am scris aici un izvod, ca să să poată ceti, neavînd acest izvod nici peceţi, nici iscălituri.
      Şi pentru credinţa am pus numai iscălitura mea, leat 7251.
            Az Lupp dascăl slovenesc izpisali.
          Arhiepiscopia romano-catolică, Bucureşti, I1/2. Copie; alte două copii din secol, al XIX-Iea, ibidem.
                               88
1630  (7138) aprilie 24.
            Mai mulţi megiaşi din Comanca se vînd rumâni lui Necula vistier.
      t Adecă eu Stroe cu fiiu mii Neagoe şi eu Stanciul, frate lu Stroe,cu fiiu mieu Ivan şi eu Iane cu fecior, Stoica şi eu Iva, fratele lu Iane cu fecior, Duma, de în sat de în Comanca, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să să ştie că noi toţi am fostu megiiaşi cu toate moşiile noastre încă mai denainte vrâme. Iar după acăia, cîndau fost acuma, în zilelidomnu nostru creştin, Lion voevodu, sinu Ştefan voevodu, iar noi singuri, de bună-voia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la jupînul ÎTicula vistiiar de ne-am vîndut toţi rumâni, cu toţi feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, ca să-i fim rumâni în vecii.
      însă să se ştii cini cîţi bani: am luoat eu Stroe cu fiiu mieuNeagoe, am luoat 1600 de bani şi eu Stanciul, frate lu Stroe, cu fiiu mieu Iovan,1 am luoat 1600 de bani şi eu Iane cu fiiu mieu Stoica am luoat 1600 debani
       1 Aşa In text; mai sus : Ivan.
www.dacoromanica.ro
161
gata, şi eu Iova1, frate lu Iane, cu fiiu mieu Duma am luoat 1600 aspri.
Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna jupînului...............2 * 4 5 6
      Şi mărturie: jupan Hriza vel vornic i jupan Yladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Ivaşco vornic i jupan Muşat stolnic i jupan Gligorie comis i jupan Mitrea pitar i jupan Dumitru vistiiar i jupan Iane vistiiar i jupan Bunea logofet.
      H HdnHedJf <13, Ttprt <uvrwi|iET®, <\\tcEu,<i <inpH<\Ye ka AkHH> k-k <vkT X3pĂH.
      Hriza vel dvornic
      Vladul vel logofet
      Papa biv vel logofet
      Ivaşco dvornic
      Mi^oţ CTTtaTap>;ţ *
      Muşat vel stolnic Costandin vtori postelnic KootavTTjvoţ Tta^apvrjxoţ *
      Gligorie comis
      Mitre pitar
      Mateiu aga
      Yasile Paindur aga
      Eu Eadu postelnic Năsturel
      Sijxaţ XoyoOety)? •
      Danciul logofet ot Uscaţi7
         Bibi. Acad., CLXXXIII/105.
         Orig., hlrtie (29,5 x 21).
                                 89
1630    (7138) aprilie 24.
            Vruţul din Scărişoara şi alţii se vînd rumâni lui Necula vistier.
      Adică eu Vruţul cu fiul mieu Stoica i Stan şi cu alalţi feciori, cîţ-im va hărăzi Dumnezeu, însă sîntem din sat de Scărişoara, scrim şi mărturi-
        1 Aşa In text; mai sus : Iva.
        2 Loc alb.
        8 ... Gherghe logofăt...
       4 Miho spătar.
       5 Costantin paharnic.
        6 Sima logofăt.
        7 Toate semnăturile sînt autografe.
162
www.dacoromanica.ro
sim cu acest zapis al nostru ca să se ştie că ne-am vîndut rumâni jupînului Niculii vistieru. Pentru că noi am fost megiaşi cu toată moşia noastră, însă mai dinnainte vreme. Iar dupe aceia cînd au fost acuma, în zilele domn nostru Io Lion voevod, sinu pocoinago Ştefan voivod, iar eu şi cu feciorii miei singuri am venit, de bunăvoia noastră, la jupînul Nicula vistieru de ne-am vîndut rumâni cu toţi feciorii noştri şi cu toată moşia noastră, cită se va afla, drept 1600 de bani gata. Şi am luat toţi banii deplin din mîna jupînului.
      Şi mărturii: jupan Hrizea vel vornic, jupan Vladul vel logofăt i jupan Papa biv vel logofăt i jupan Ivaşco vornic i jupan Grigorie comis i jupan Muşat vel stolnic i jupan Mitrea biv vel postelnic i jupan Dumitru vel1 vistier i jupan Iane vistieru i jupan Bunea logofăt.
      Scris-am Gherghe logofătu, luna aprilie 24 zile, anul 7138 <1630 >.
      Hriza vel dvornic
      "Vlad vel logofăt
      Papa biv vel logofăt
      Ivaşco dvornic
      Muşat vel stolnic
      Costandin paharnic
      Miho spatar
      Costandin vtori postelnic Mitrea postelnic Grigorie comis Matei agă
      Eu Eadu postelnic Năsturel Sima vel1 logofăt Danciu logofătu ot Uscaţi
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Ţigăneşti, nr. 327, f. 8. Copie.
                                 90
1630   (7138) aprilie 24.
             Răvaş de jurâtori ai lui Radu postelnic din Fărcaş şi ai lui Stan postelnic din Greci pentru nişte rumâni <ăin Bărcăneşii>.
       t Zdă boiarii ai Badului postelnic de Fărcaş şi ai lu Stan postelnic de Greci: ot Bălăneşti, Negre, ot Mihăeşti, Stan, ot Puturoasa, Staico,
      1 în loc de : vtori.
www.dacoromanica.ro
163
ot Prisaca, B arbul, ca să caute şi să adever^ze păntru nişti rumânii ce au avut pîră şi mîncătură, Eadul postelnic de Fărcaş i Stan postelnic de Greci, ai cui au fost de moşii şi unde i-au apucat legătura lui Mihai voivod. Dici, cum vor adevăra aceşti boiarii cu ale lor suflete, aşa să-i tocmească. Şi zioa la sveti Petră. Iar cari nu va putea strîngi boiari la zi, să fii rămas de tege.
             Ispravnic Stan portar.
      Hiuko a<* HtcT, no phm roenoAcTKii aw.
      H HcnpaKHHK, c4m phm rocnoAcra MH.
      IIhc anpHAYc ka, b*k AtT xSpĂîf.
      f Iw dtWH BWHBWAa, a\haoctYk> ko>kYk> rocnoAHHTi.
         Bibi. Acad., MDLVI/16.
         Orig., hlrtie (16 x 15), pecete.
                                 91
1630  (7138) aprilie 25, Bucureşti.
             Jupîneasa Neaga din Pătîrlage vinde lui Dumitru Dudescu ocina sa din Cîrstieneştii de pe Colentina.
      t Adecă eu, jupîneasa Neaga, fata a lu Pătru postelnic de Pătîrlage, jupîneasa TTdrei, feciorul Danciului Doiceascu, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul al doile vistier, ca să se ştie cum i-am vîndut toată partea de ocină de în Cîrstieneştii de pre Colintina, care ocină au fost de la părinţii miei, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în vad de moară şi cu doi rumâni, anume Dan cu feciorii-şi şi Voinea1 cu feciorii-şi şi cu alţi rumâni ce se vor mai afla pre partea mea şi den siliştea satului şi de preste tot hotarul cît se va al^ge.
      Pentru că o am vîndut această ocină cu rumâni ce scrie mai sus jupînului Dumitru vistier, derept 80 de galbeni gata. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor mâle şi a boiarilor de pre înprejurul locului, ca să-i fie lui de moşie şi coconilor în vecie.
      Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume : jupan Ianiu vel portar i Eadul Doicescul i Danciul ot Uscaţi i Miloş logofet, nepot Danciului cliucer Doicescul i Tudor stolnic i Eăzvan dvornic i
       1 Corectat In „Voico”.
164
www.dacoromanica.ro
Stanciul logofet i ot Bolească, Badul postelnic i Dumitrii logofet. Aceasta mărturisescu să se ştie şi să se crează.
      H HanHcdX as, dirrK^aT AoroijsiT1 S ESKSpfipY, M-kctu^ anpHrtYi ke AhHH> k-k
                                                                                        A-fcT xSpĂH.
      Hoavvijţ (iap-n;po xa avo&ev 2 Eu Calotă armaş Badul logofet Staico dvornic
      Eu Badu postelnic, mărturie
      Bunea Vilcul logofet
      Eu Prăda yornicu mărturisescu
      Eu Oprea vornicul
      Eu Neagoi peharnic mărturie
      Eu Badul Doicescul
      Stroe Fira logofăt
      Miloş logofet
      Paraschiva treti logofet
      Şerban vtori logofet 3
           Arta. St. Buc., M-rea Cotrocenl, XC/9.
           Orig., hlrtie (30,5 x 22), patru peceţi aplicate. Cu o copie ibidem, ms. 692, f. 43.
                               92
1630    (7138) aprilie 27.
             Socol paharnic recunoaşte că a primit hani de la Hriza mare vornic pentru o ocină in Oemenile, fiind acesta mai volnic să cumpere.
       t Eu Socol peharnic s<cris->4-a<m>4 acesta al mieu zapis, ca să fie la mina cinstitului, mai marelui nostru jupan Hreza vel vornic, cum să să ştie că am fost cumpărat eu Socol peharnic partea Prudei postelnic, feciorul Pîrvului de Lazure, cîtu au fost parte lui în sat în Gemenild, desprd fraţii lui, a patra partd şi cu trei rumâni, pre numd Yoico Glăva şe Coman şe Cîrstea şe cu feciorii lor, cum scrie şe în zapiseld Predai postelnic, cârd mi-eu făcut mie de la mîna lui cîndu mi-eu vîndut.
                       Iară după aceia, cîndu au fost acum, iar dumnelui vornicul Hreza mi-eu dat banii cît amu dat iu Socol peharnic în Tnîm. Preddi pre acestă partd,
       1.. .Lepădat logofăt...
       *  Ioan mărturisesc cele de mai sus.
       *  Toate semnăturile slnt autografe.
       *  Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
165
■cum scrii mai sus. însă. banii să să ştii şasezice şe optu de galbini. Şe amu dat şe zapiseli amîndoă la mina dumnelui vornicului cari am avut eu de la mina Predei postelnic de cumpărători, pintru că au fost dumnilui mai volnic a cumpăra.
      Acesta am scris. Pis miseţa aprilie 27, vă let 7138 <1630 >.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/17. Orig., hlrtie (30 x 21,5), pecete aplicată.
           O  copie ibidem, ms. 256, f. 566.
           EDIŢII. Haşdeu, Arh. ist., I, 32.
                                 93
1630   (7138) aprilie 28, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Vucina căpitan un sălaş de ţigani.
       t dlHrtocTYno sokYoo, Iw diwH roikoaa H rocnoAHH-k KivCOH sfMAi 2£rrppo-«AAXYhCKOI, CHH-R E(AHKAI*0 H nptACBP<>rO, (lOKOHHHdrO îw IJIh|LAH ROCKOAA Ajiut roc* noACTKo a\h cYto n»x(A(HY( rocnoACTEo aui, stpHOAnS cA$r$ rocnoACTEo aih KShhhie KAI1HTAH SA Cp*kS'H H CkC CHHOKH fAHtţCMS Eor"k npHIlScTHT, I3K0>K( AA A\S (CT (AHH JlţHrA/l, HA HM(          H CkC IţHIMHKA (rO, CtAHA, A^^XpJ Kp'kHlOHOR t^HrAHSA.
       IIoHttKI cYa AlţHrAHKM, CTJHA, WHA (CT SHA EOA’fepHHd rOCnOACTRO AUi dlHTpfK, (ÎK( KHK K(A flHTAp. fl nOTOM, KpTkMtOH tţHIMHSA, WH R"kCTAH(T, T(p( (CT (10KS(1HA ,Ap8rA IţHIMHKS, A tkl|l(pd HhKHT(K, T(p( W (CT fl,AA dlHTp(R (IHTApiOA, pA^Y
>(ro, Ctaha, a<> (CT itHrAHKS paaY 4HrAHK$. H wctaa (ct ehth Ctaha iţHrAHK-k haa pASAorA rocnoACKA.
       ti noTOAV, K"KA<1 (CT SHA CTiAA KTl AkH7( rOCflOACTKA A\H, R*k AkHTi WT CB(TH r(WprY(, K SA4 C-RAA SHA rOCnOACTRA AUI HA TpAIKS CkC KATiAHKA dLlKApY( WT TpTiHORO, (KgApXSA H CkC WTklţS HAUIHAI K^'p SAAAYkA TpHropY( ApXYlMHTponOAHT EaAIUKO( B(AIA( H CkC KTiCHX EOAtpYH E(AHU,H H AtAAH H MHOrO AK(5P» rOClOACTRO AUI CAM, WT EOA'k rocnoACTEo aui, c*km a,aa h iiomhaoeaa no stpHHAro cA$r rocnoACTKA a\h RShhha
KTvIIHTAH CkC TOrO HHA’kA SA <H(HrAHH, 4,P"kr8H8 H CkC At^HrAHKA (rO, CTAHA, OKI CST KHUi( I1HCAHH, PAAY IipAKA H E'kpHA caSjkeS HTO (CT nOCAS>KHA POCnOACTKA AIH, I3K05K( AA eSAIT A^A7h8 (lUS H CHHOROAt H EHSkOM H np-fcBH$M(TOM H H( WT KOrOJKI HMOKO-A’ksHAto, nopHSitto rocnoACTEo mh.
       6i(iok( h sakahhahYc iioctakht rocnoACTEo aih: no wukctbYio rocnoACTEo mh, «oro H3E(p(T rocnoAk Eor*k shth rocnoAAp 3(mah Kaaiukoi hah wt cp-kAHHHAro nAOAJ rocnoACTEo aih hah wt cepoahhk haiuh hah, no rptciX hauk, hah wt hhho-AntAUHHK, A<l AlţK nOMT(T H nOHORHT H SKp'knHT cY( KHHr rocnoACTEo aui, Toro roc-
166
www.dacoromanica.ro
noAb Eoni a<* rd iiomtit h a4 c-kXpahht b-k roenoACTKd fro, a b-k eSa^hX K'buiX'
A^UId fro. fl AIJIfAHKf Hf (lOVTfT H Hl nOHOKHT H Hf SKptllHT cYf KHHr TOCnOACTEd MH, AHS nOnfpfT H pASBAAHT H HcXaBHT CYtO AVHAOKAhYw TOCnOACTBO MH, TOrO A<> fer npOKAfT H AHA0fA\A H A^SpiCAH WT tHY WTKU.H UKf KTi HfKfH H A4 HAUT MACtY» CKC
F8A<* H ckc flpYi.
       CoKf 8bo h ckiahtiaYi nocTdKAtlM roenoACTBo a\h : jk8(iah Xphsa bia abophhk h wSiiah EaaaVa bia Aoroţrr h »8iiah Mhakh bia khctYiap h >k8iiah Atofo bia ciiatap
H K8I1AH dBSlUAT BfA CTOAHHK H >K8(1A ESSHHKA BfA KOAAHC H JKSllAH BAfgdHAPH BfA IlOCTfAHHK. HcnpdBHHK, EaAAYA KfA AOPOfjSfT.
       H nuc as, flm-KAAT Aoro^fT, b-k rpAAV B8K8piniH, Ai-bcfiţA anpHAYf kh AhHH H WT flAMUJKf A® HHH'k B*K CfrO nHCAHYf TEKSiparO AtTOAl, B-K AtT xSpAH, A WT P0M<A<CTBA XpHCTOBA, xÂjfĂ.
       ţ Iw flfwH bwibwm aihaoctYio bo>kYk> rocnoAHHK.
       Iw Aiwh bohboaa <m. p.>
      t Din mila Ini Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioasei slugi a domniei mele Yucina căpitan de sîrbi şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un ţigan anume Drăguţu şi cu ţiganca lui, Stana, fiica lui Crăciun ţiganul.
      Pentru că această ţigancă Stana, a fost a boierului domniei mele Mitrea, care a fost mare pitar. Iar apoi, Crăciun ţiganul, el s-a sculat de a cumpărat altă ţigancă, pe fiica lui Nichita, de a dat-o lui Mitre pitariul pentru fiica lui, Stana, ca să fie ţigancă pentru ţigancă. Şi a rămas Stana ţiganca să fie pe seama domnească.
      Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, în ziua de sflntul Gheorghe, cînd am fost domnia mea la masă cu vlădica Macarie de la Tîr-novo, exarhul şi cu părintele nostru chiar vlădica Grigorie arhimitropoli-tul Ţării Bomâneşti şi cu toţi boierii mari şi mici şi multă curte, iar domnia mea singur, din voia domniei mele, am dat şi am miluit pe credincioasa slugă a domniei mele Yucina căpitan cu acest sălaş de ţigani, Drăguţu şi cu ţiganca lui, Stana, care sînt mai sus-scrişi, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă pe care au slujit-o domniei mele, ca să-i fie dedină lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea : după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va rupe
www.dacoromanica.ro
167
şi o va strica şi va slăbi această miluire a domniei mele, acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianacbi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Alexandri mare postelnic. Ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofet, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 28 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere ani curgători, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p.>
         După Paul Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 19.
         Fotocopie după original, perg. (30 X 45), in Biblioteca Naţională din Sofia.
                                94
1630   (7138) mai 1, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte iui Badea logofăt din Argeş odne, vecini şi ţigani în Brădişăşti, Eşciori, Iaşii de Jos, Cerbureni ş.a.
       t AIYaoctYeio eojkYeio, Tw Aewh boeboaa h PocnoAHHTi k-kcoh |sea*ae Krrppo-
BAaXYHCKOE, CHH-k BEAHKArO H nptAOEpaTO, nOKOHHHAPO Iw I}lE$AH BWEBWAA. A^lBiT rocnoACTBO m cYio noEEA-kHYio pocnoACTBA aih CAoyrS poctoactba aih Baaeb Awro+ET WT AprEUl H CTv CHHOBH CH, EAHIţEHCE BoPTi AApOBiX, OKOTKE A<> Al8 ECT WHHH8 BHUIE pfMEHH1 81 CEA»1 Ep-KAHUrKlţlH WT C$ACTBO flpPEUI. H KEHHhYH A4 e* 3HAET BIlCHX,
no hau : PaaVa c1iC chhobh ch h TatSa1 c*kc chhobh ch h H-kKuiSA h Chh c*kc chhobh hm h Ctah1 h TSaop1 C"kc chhoeh hm H a*aa Ejaeb b-bcaX h a^aa Toaaepob B"kCAX WT no B-kC XoTApOM H EAHA Bp’kTOrpAA# 30BEAMP0 Bp*kTOrpAAA Aseoahbh1, WT nOAlO H WT UlSM H WT BOA H WT CEAAAHIţlE CEAOB, WT nSCBSAY, BApE EAHKA CE XtHT HSEgAT WT no B-kC XoTApOM. IIohEIKE ECT cYh BHUIE pEHEHH AIOaYE WHH c8t EHA B’kCHX BEHHHH wt HAHnptH<A< sp-kME Paava8 bhctYqp 3a a^aYhho. Tajke Paava khctYhp wh ect eha
nOAtHAOBAA nO GtOHH BoKOTAH, pAAY CASKES HTO ECT EHA nOCAtbKHA H B*kC EHA BEHHHH no PJ3A0PA EPO.
       H nOTOM K*kAA ECT eha npE A^HH TabpYha BOEBOA, a cYe BHUIE PEMEHH BEHHHH, WHH CE ECT EHA CK&IOBAA C*kC HOBIţH WT HAA GtOHH BoKOTAH H WCTAA EHtY MErHAUlH CTvC WHHHE hm.
       fi K"kAA ect eha npE a^hh noKOHHHaro P. AV'A boeboa, B-k ha tbopoe pEA, a cYh
BHUIE pEHEHH BEHHHH, WHH CE ECT EHA npOAAA BEHHHH C"kC CHHOBH Hm H CkC B"krkX
      1 Cuvinte scrise ulterior peste răzături.
168
www.dacoromanica.ro
AIaobi hm 34 wmhhS wt Ep-kaYuikiijY Eaaik wt flpuiui aopo4wt, sa xAxS acnpH potokh. H npoAAAOUJi ci whh kimhhh Eaaik aopo$it sa ckohm a*kP® koaio, bis hh IAHA CHAWCT sa HhXtO, KAKO fCT KHIilf nHC, A<! ICT KIMHHH H WHH H CHHOKH HM KTk K’kKH.
        H naK A<> ict ca8p8 rocnoACTKa mh Eaaik awpoiJsit wmhhS 8 Olimpii a*a non Gt-khhmhpob ivt AptraugA bkcaX ivt hoaio h wt ui8m h wt koa h wt ciaaahiiiI ciawk h ivt no r-kc Xotapom nouţa» ict noKSnrtA EaA'k awpoiJht cYi khuii pimiha wmhhS ivt haa HtSnaHHita Gtahka rposaROK iioctiahhk wt [^L’khhhciiih 1 sa X acnpH POTOKH, B-K A^HH flAlKgAHAp-R KOlKOA, CHH*K IIOKOHHAPO PaaVA koikoa. & >K8naHHHa GTAHKA, KSnAHHlţa rpOSAKOK IIOCTIAHHK, IVHa fl|IH»» ICT BHA nOKSnHA cYf WMHHS BHUlf
nHC wt haa non Gt-rhha\hp, k-r akhh noKOHHHaro Paaya koikoa, k-r np-KKOi pfA» h c-rc sanHC sa npOAAHYl na pSKA Eaaik aopo$it, ckc ckiaYtiaYh HaniicaHH 8 samic.
        H naK noK8nHA EaA'b Aoro^iT a*a Eaa»k Pok sa wmhh8 8 GuinopH R-kcaX, sa wg acnpH potokh, wt no k-kc Xotapom.
        H naK as ict Eaaik aopo+it iahh kimhhS, no hmi RaaaSa, wt A®a HuiY, ckc k-rcaX a<a iro sa wmhhS, wt ripPHirfccK-R iioaobhho wt noAio h wt ui8m h wt boa h wt no k-kc XoTApOAt, noHfttf ci ict npOAaA Eaaa8a kimhhS Eaaik aopo^it ckc chhobh tro h c-kc a(a iro sa wmhhS, kako ict khuii nHC, sa xT acnpH potokh h c-kc sanHC wt p8K hm sa npOAAHYf, c-kc aihoph ckiaYtiah HanHCAHH 8 sanHC.
        H naK AA ict ca8p8 rocnoACTKa mh Eaaik AwroţtT irkKOf kimhhh wt ciao wt HipsSptHH, no hmi : HabSa h iHSujat, chh-k Ha-kamhok Toro CTap, ckc aiaoki hm sa wmhh8, iiohix» ict bha a#>khh Eaaik awpoi|»t xS\f acnpH wt npi akhh TakpYha KOlKOA-Tas» K-KC BHA nOCTABHA A^Hlv nO AKH-K, HKOH» A4 nAATHA HOKIţYH Eaaik aopo+it, a nOCAt WHH HtCT HAUA AtOMIuYl AA nAATHA cYh KHII/f piMIHH HOKIţH } TAS» CI ICT BHA 8T4KAWA sa CBOHM A^BpOROAlO CKC EaA^ AWPOlJlIT, TIpl ICT BHA AAA ACnpH, QKOH» AA C8T HA\ KIMHHH H CKC CHHOKH HM H CKC sanHC WT p8KH HM sa npOAAHYl Ha P8ka Eaaik awpoiJkt, ckc mhosh ckiaYtiaYh MirYauiH HanncaHH 8 sanuc, kotopYh ict BHA TOPAA ha 8ctpoihYi hm.
        H naK aa ict Eaaik aopoiJsit iahh [kimhh8, ha hmi Apatomhp wt TipKSptHH
C-KC CHHOKH HM, HOHIS» CI ICT BHA npOAAA KIMHH8 EaAIK AWPOijsiT WH SA CKOHM AOBpO-
koaio, t-kmYio paar iro, bis wmhh8, sa J acnpH potokh h ckc [sanuc [wt p8kh hm sa npOAAHYl, ckc ckiaYtiah HamicaHH 8 sanuc.
        H naK aa ict Eaaik awpo+it iahh bimhh8, ha hmi H-fepoi, chh-k <A,8m>s Ytpok
WT XhPHUU-KIJjY, CKC CHHOKH CH, nOHIHCI CI ICT BHA npOAAA KIMHH8 EaAIKH AOPO^T,
wh sa cbohm acbpokoaYio, 3a xRjf acnpH potokh H ckc sanuc wt p8K hm sa npo-AAhYi ckc ckiaYtiah uanucaHu 8 sanuc.
        H naK noKSnuA EaAt aopo4»t no ©np-fc Iţ-Kpa wt K-ks-khii(iY ckc chhobh ipo
H ckc r-kcaX wmhha ipo h c-kc spoa sa koahhhi^8, paaY xÂÎ acnpH, aa khtY bimhh8.
        H naK aa ict Eaaik aopo$it iahh kimhh8, ha ham Apapomhp wt $Ta-km-khii(iY, c-kc chhobh ch h ckc r-kcaX a'aa ipo sa wmhh8, noHiJKi ci npOAAA bimhh8 EaaIkh awpo^it, sa xkw acnpH potokh. 1
       1 „Mvimoiw** este scris cu altă cerneală.
        1 Loc rupt $i şters.
www.dacoromanica.ro
169
       H iuk cc npoA&i Eaacb AoroiJsfT cahh bcjhhS, no ham ©np-k wt Ep-kTiuiY ckc CHHOBH CH H CKC BlvCdlC WMHHA CrO, Si x~Ă ACnpH H CAHH KOH U.'bHO HAI ACnpH xiX, M
shtY bchhhS. H npoAMowf cf whh bIhhhh c-kc chhokh hm h c-kc B’kckX a* *aobC hai sa whhh8, kako cct bhujc nnc, whh sa hhXhoai a®6Poboam.
       H naK noKSnHA EaA'k AwroijsCT CAHa AiptrAHKS, Ha haic Iphha wt HaA 3aXapYn h wt HaA spaT ch TSaop wt EcpctpY, sa xSy acnpn totobh h cmc sanHC sa npo-AaHTf, ckc cbCaYtCah HanncaHH 8 sannc.
       H naK noKSnHA EaA'k AoroijsCT CAHa AioAiKm sa ijnraH, Ha haic ECAHKa sa noAO-bhho sa toahh, wt HaA âspaAi iioctcahhk h wt KSnaHHija iro, AJSijjhka, wt . . . .
........1 sa w acnpH totobh, k-k abhh noKOHHHaro PaaVa bocboa, np’kBoc pCA h
cmc sannc sa npoAarfc.
       H naK noK&iHA EaA'k AorocjsCT CAHa ai^HraHKS, Ha haic GOnpHina u.HraHK'k, wt haa PaAV'A wt rAmTocjsAHH h wt HaA CHHaAi ch cUapYa h wt HaA khSkaai ch cMapYra, Amipcpa TSaopob wt EmskHH, ca xio acnpH totobh h cmc <sanHC>2 sa npoAaHYc ckc cbcaYtcaYh HanHcaHH 8 sanHC.
       H npoAaAowc cc cYh bhujc pchchh aioaY h bchhhh h hhJThh whhhc h u,HraHMC, WHH sa HhJThOAI AO^POBOAIO, CCS HH CAHA CHAOCT, CmC 83HaHYC B'kC'bM AICrYaUJOAl WT rop HS A®A H W1 WKpmCT AICCTOAI H CkC SanHCC WT p8KH HAI Sa npOAaHYC, C*kC AIHOPH CBCAHTCaYh, KaKO CCT BHUJC nuc.
       Gcro paAY, am®K h rocnoACTBo aih ca8p8 rocnoACTBa aih EaACBH AwrojţCT wt flpucuj, taKOJKC A A CCT HAI CYh BHUJC PCHCHH BCMHHH H I^HTAHMC A^A^HO H B*k W XaK» HAI H CHHOBOAI H BH8KOAI H npkBHSHHTOAl H HC WT KOTOJKA® HMOKOAfcKHAlO, nOpH3.UO rocnoACTBa aih.
       Gokc h cbcaYtcaYh nocTaKHJfoAi rocnoACTBo aih : jkSiiah XpHsa bca abophhk h kSmh EaaaVa bca AwrocjsCT h Mhakh bca bhctYiap h jHhXo bca cnaTap h CHSujat BCA CTOAHHK H E83HHKA BCA KOAIHC H RaCHAYh BCA ncXjpHHK H HCSnAH fElCgAHAPH BCAHKYH nocTCAHHK. H HcnpaBHHK, kSmh RaaaYa bcahkYh AwrocjstT.
       H uanHcaX a3, /\8aihtpS rpa.iiaTHK, sm hactoa rpAA$ EşkSpcijjY, Ai-kcnţA Aia» ~ ABH*k H WT ^A^Aia B*k AkT xSPAH.
       + Iw Ac Am KAiCKWAd, aiYaoctYio kojkYw rocnoAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Badea logofăt din Argeş şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocina mai sus-zisă în satul8 Brădişeşti din judeţul Argeş. Şi vecinii să se ştie toţi, anume: Radul cu fiii săi şi Tatul 3 cu fiii săi şi Neaoşul şi Sin cu fiii lor şi Stan3 şi Tudor3 cu fiii lor şi partea lui Badea toată şi partea lui Toa-
        1 Loc alb.
        * Omis.
        8 Cuvinte scrise ulterior peste răzături.
170
www.dacoromanica.ro
der, toată, de peste tot hotarul şi o grădină numită Grădina Lubolii1, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni au fost toţi vecini de mai înainte vreme ai lui Eadul vistier de moştenire. Astfel Badul vistier a miluit pe Stoian Bocotan pentru slujba pe care i-a slujit-o şi au tot fost vecini pe seama lui.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, aceşti mai sus-zişi vecini s-au răscumpărat cu bani de la Stoian Bocotan şi au rămas să fie megiaşi cu ocinele lor.
      Iar cînd a fost în zilele răposatului Eadul voievod, în al doilea rînd, aceşti mai sus-zişi vecini s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Brădişeşti lui Badea logofăt din Argeş, pentru 36 000 aspri gata. Şi s-au vîndut ei vecini lui Badea logofăt de a lor bunăvoie, fără nici o silă de la nimeni, cum este mai sus-scris, să fie vecini şi ei şi fiii lor în veci.
      Şi iar să fie slugii domniei mele lui Badea logofăt ocină în Eşciori partea popei Stănimir din Drăganul, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Badea logofăt această mai sus-zisă ocină de la jupaniţa Stanca a lui Grozav postelnic din Măniceşti 2 pentru 600 aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod,, fiul răposatului Eadul voievod. Iar jupaniţa Stanca, jupaniţa lui Grozav postelnic, ea încă a cumpărat această ocină mai sus-scrisă de la popa Stănimir, în zilele răposatului Eadul voievod, în primul rînd şi cu zapis de vîn-zare la mîna lui Badea logofăt, cu martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat Badea logofăt partea de ocină a lui Badea Bobul în Eşciori, toată, pentru 860 aspri gata, de peste tot hotarul.
      Şi iar să-i fie lui Badea logofăt un vecin anume Yladul din Iaşii de Jos, cu toată partea lui de ocină, jumătate din funia Gherghinească, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut Yladul vecin lui Badea logofăt, cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, cum este mai sus-scris, pentru 5000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi martori scrişi în zapis.
      Şi iar să fie slugii domniei mele lui Badea logofăt nişte vecini din sat din Cerbureni, anume : Albul şi Muşat, fiii lui Alăman cel bătrîn, cu părţile lor de ocină, pentru că au fost datori lui Badea logofăt 7400 aspri, din zilele lui Gavriil voievod. Astfel a tot pus zi după zi ca să plătească banii lui Badea logofăt, iar după aceea ei n-au avut putinţă să plătească aceşti mai sus-zişi bani; astfel s-au tocmit de bunăvoia lor cu Badea logofăt, de le-a dat 3000 aspri, ca să-i fie vecini şi cu fiii lor şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare, la mîna lui Badea logofăt, cu mulţi martori megiaşi scrişi în zapis, care au fost atunci la întocmirea lor. *
        1 Cuvlnt scris ulterior peste un 1 oc răzuit.
        * „Măniceşti" este scris cu altă cerneală.
www.dacoromanica.ro
171
      Şi iar să-i fie lui Badea logofăt un vecin, anume Dragomir dinCer-bureni cu fiii lui, pentru că s-a vîndut vecin lui Badea logofăt, el de a lui bunăvoie, numai capul lui, fără ocină, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui, cu martori scrişi in zapis.
      Şi iar să-i fie lui Badea logofăt un vecin, anume Neagoe, fiul lui <Dum >Mtru din Hirişăşti, cu fiii săi, pentru că s-a vîndut vecin lui Badea logofăt, el de a lui bunăvoie, pentru 2600 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat Badea logofăt pe Oprea Ţăra din Căzăneşti, cu fiii lui şi cu toată ocina lui şi cu vadul de moară, pentru 4 600 aspri, să fie vecin.
      Şi iar să-i fie lui Badea logofăt un vecin, anume Dragomir din Alămă-neşti, cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru că s-a vîndut vecin lui Badea logofăt, pentru 2 800 aspri gata.
      Şi iar s-a vîndut lui Ijtadea logofăt un vecin, anume Oprea din Bră-teşti cu fiii săi şi cu toată opina lui, pentru 4 000 aspri şi un cal, preţul lui 1 600 aspri, să fie vecin. Şi s-au vîndut ei vecini cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, cum este mai sus-scris, ei de a lor bunăvoie.
      Şi iar a cumpărat Badea logofăt o aţigancă, anume Irina, de la Zaha-ria şi de la fratele său Tudor din Bereşti, pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de vînzare, cu martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat Badea logofăt o fată de ţigan, anume Yelica, de jumătate de an, de la Avram postelnic şi de la jupaniţa lui, Muşica din
...............2 pentru 800 aspri gata, în zilele răposatului Eadul voievod,
în primul rînd, şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar a cumpărat Badea logofăt o ţigancă, anume Oprişa ţiganca, de la Badul din Gîltofani şi de la fiica sa Maria şi de la nepoata sa Maria, fiica lui Tudor din Băbeni, pentru 2070 aspri gata şi cu <zapis >8 de vînzare cu martori scrişi în zapis.
      Şi s-au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni şi vecini şi ocinele lor şi ţigăncile, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi cu zapise de la mîna lor, de vînzare, cu mulţi martori, cum este mai sus-scris.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Badea logofăt din Argeş, ca să-i fie aceşti mai sus-scrişi vecini şi ţigănci dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi Ianachi mare vistier şi Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt.
      1 Loc rupt şi şters.
      *  Loc alb.
      *  Omis.
m
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 1 zi şi de la Adam în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Arh. St. Buc., Ep. Argeş, V/2.
        Orig., perg. (34 X 48), pecete timbrată, stricată.
                                95
1630   (7138) mai 2, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină şi vecini la Cîrstieneştii de pe Colentina.
       t dlYAOCTYlIO EOJKYIIO, Iw AiWH BOIROAA H POCnOAHHTi K’kCOH 3IMAI «frrppo-RAaXYhCKOI, CHH*K RIAHKATO H np-bA^RPAPO HOKOHHHAPO Iw IJIi$AH ROlROAA. A‘KaT roc* ooactro aih cYi ijoriaihYi rocnoACTRO aah noMKTiHHAro EOA-bpxKS pochoactro ash xSiiah A^AIHTpS A*?A*ck8a RTOpYx RHCtYqP H CKC CHHORH CH, iAHIţiXU Boriv A^POKjX, HKOJKI A4 N& tCT WMHKS $ Kp'hCTHfHllllY WT DO KOAHHTHHA, WEAMi fl,tA }K8lUHHItfB H'br'hH, A*hl|llpA n-KTpOR nOCTIAHHK [WT IlKTp-KAAgl, JKHTIAHHIţA %APfK> CHN-R /i,AHHI0A0R A,OHMICK8a, fi,tA K’hCdX, KOAHKO C$T HMAA WT HA POaYtIaYH IH WT nOAlO H WT lllSMA H WT ROA H CKC EpOA SA ROAiHHIţS H CKC fifit RIMHHH, nO HAU:                 CKC
CHHORH CH H EOH...1 * CKC CHHORH CH H CKC HHHKf RIMHHH OKI Ci XOKIOT HAHWEptCTKlX HAA A'fe'tA HtSnAHHItiR HbrTiH H WT ClAAAHl|li CIAOR WT nOCRO^A^ Kjp( IAHKA Ci XtIT HSEPAtY WT no R^COM XoTApOM, nOHOKI IO iCT nOKSnHA nOMKTfHHOM EOA-kpHH roc* nOACTRO MH HtSnAH ASMHTpg ASA<CK8a RTOpYn RHCTYQP cYlO RHI1II piMCHA WMHHS WT HAA StSnAHHltA HtEPA, A'K1ilfP<1 II'KTpOR nOCTIAHHK WT II’KT’KpAAgi, JKSnAHHUA %APCK AohmickSa, sa xs7y <cnpn potorh. H ehah cSt h %AP^> m8>k jkSiiahhhir H-br-KH sa
AHI(8, KOPAA iCT R-KSHAIAA HORI^Yh no WMHH# RHIlli nHC- H npOAAA®X WHH SA CROHM AOEpO ROAtO H CKC SSHAhYI R-RCAM MirYAiUOM H A SOAfcpOM WT WKp*RCT AUCTOM H wt npiA rocnoACTRO mh h ckc shahYio R-RcbM nopSAÎHYiM ih, KpoM-b hh iaha chaoct.
       H RHA’bXoM rocnoACTRO mh h SAnnc wt p$ka jkhtiahhhir H-br-KH sa npoAA* RAHYi HA pSKA EOA-bpHHS POCUOACTRO MH ,A,8MHTpOK RHCTYop CKC MHOSH EOAbpH CRIAH-TiAYH, KAnHCAHH 8 SAI1HC, HA HAU :  HtSlIAH MhIO Bl A nOpTAp H WT ^OHMiCKSA, PâfifiA
nOCTIAHHK H WT &CKAI(H, /^AHMIOA AWPOjjliT H RH8K0A\ CH IHhAWIII H T8A®P CTOAHHK H P-KSRAH A^OPHHK H GtAHMIOA AOPW^iT H WT EOA-bCKA, Pifi\A nOCTIAHHK H A,&MHTpS AWTOjjUT H RaAOT-K ApMAUl H GtAHKO Ak0Phhk H WT XYip-Kl|lH, PaAYA nOCTIAHHK H
GOnp-b AB»pHHK h HpiAA akophhk h Paaya awpo^it h Eita-b aopo^it h Gtpoi, chh-k 4>Yip-KRH AWPO^IT H IlApACKHRA AWPOjjllT H IIIipEAH AWPO^IT H HbPOI niXApHHK dlilOWT H fllAH-b KSmtS.
         1 Loc alb.
16 - o. 62
www.dacoromanica.ro
173
      Gfro procno,4,cTKo a\h domktehhoiW soAtpHHS rocno^cTBO a\h A&WHTpOBH KHCT'l'tap ^AteK^Ai I3K0>KE A4 ECT WMHHTk H BEMHHH           M KTi
wX<IB$ CHHOBOAt H BNSkO.W W nptBHt>METOA\ H HE WT KOrO>KAO HEnOKOAfcEHAtd, n0pH3AW rocnoAcTBA a\h.
      Cejke Seo h cbeahteaYe nocTAEnX rocnoACTEC’ aw : >K4JnaH XpH3a bea akophhk h jkSimh Eaaa$a bea auto^et h jkSiuh Mhakh bea KKCTiiap h wSridH /IîhXo bea cnrrap
H KSndH dlŞllJdT BEA CTOAHHK H JKSlUH E$3HHKA BEA KOA\HC H >K8n<iH EaCHaYE BEA 11E-XapNHK H >KSridH flAEgAHAPH BEA [10CTEAHHK. H HCnpdEHHK, EaAAVA bCAHKYh AOrO^SET.
      H HanHcaX as, dErrKA<JT AwroifsET, k-k hactoahYh rpa^S Eb'KSpEtpî, A\tcE(ţa auh "b akhh h ivt flA<JAU a® hkihIî b-k cEro nneaHYE TEKSijjaro A-bTOA\ b-k a^t xăpÂH, a WT P05KAECTBA XpHCTOBa xijfA.
      t ÎO YlEWH EWEBWA4, A\YaOCtY|« ECOkYW, rOCnOAHHh.
      Hw <1ewh eoeeoa<J <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Cîrstieneştii de pe Colintina, însă partea jupa-niţei Neaga, fiica lui Pătru postelnic din Pătîrlage, soţia lui TJdrea, fiul Iui Danciul Doicescul, partea ei toată, cită a avut de la părinţii ei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară şi cu doi vecini, anume Dan cu fiii săi şi Voi<nea>1 cu fiii săi şi cu alţi vecini, care se vor mai găsi pe partea jupaniţei Neaga şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că o a cumpărat cinstitul boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier această mai sus-zisă ocină de la jupaniţa Neaga, fiica lui Pătru postelnic din Pătîrlage, jupaniţa lui TJdrea Doicescul, pentru 16 000 aspri gata. Şi a fost şi TJdrea, soţul jupaniţei Neaga, de faţă, cînd a luat banii pe ocina mai sus-scrisă. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a boierilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor rudelor ei, fără nici o silă.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina jitelniţei Neaga, de vîn-zare, la mina boierului domniei mele, a lui Dumitru vistier, cu mulţi boieri martori sorişi în zapis, anume : jupan Ianiu mare portar şi din Doicescul, Badul postelnic şi din Uscaţi, Danciul logofăt şi nepotul său Miloş şi Tudor stolnic şi Băzvan vornic şi Stanciul logofăt şi din Bolească, Badul postelnic şi Dumitru logofăt şi Calotă armaş şi Staico vornic şi din Hierăşti, Badul postelnic şi Oprea vornic şi Preda vornic şi Badul logofăt şi Bunea logofăt şi Stroe, fiul lui Pieră logofăt şi Paraschiva logofăt şi Şerban logofăt şi Neagoe paharnic Meiuot şi Manea negustorul.
       1 Completat după zapisul din 1630, aprilie 25.
17â
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului "boier al domnie» mele, Dumitru vistier Dudescul, ca să-i fie ocină şi vecini dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ian'achi mare vistier şi jupan Miho-mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare stolnic. Şi ispravnic,. Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 2 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XC/10.
          Orig., perg. (24 x 41), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă traducere ibidem, ms. 692, f. 43v—44.
                                96
1630  (7138) mai 7, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Nucet un loc de casă şi de prăvălii şi cu pivniţă în Tîrgovişte.
        t dlYAOCTYiw kojkYew, Iw davH kockoaj h rocnoAHM'h btiCOH 3Eaiae &rrppo~ KAdXYHCKOE, CHH-K KEAHKdrO H np-fcA®Kpdrd, n0K0HHH0A\S îw IJlE$dH BCEBCAd- A&iT rocnoACTKO a\h cYe ijokeaehYe rocnoACTKd aih cb^toaiS, KOWACTBEH’kH A\0HdCTHp taa-roAEA\H H8met, haejke ect JfpdAt CBtTAre, beahko axBmehhka rEwprYe h wtbu,8 Eroy-
MEHd flpEQd H B*KCtA\ HH0K0A\, EAHU.H JKHKvlJJHAţ B*K WKHTtAH TOE, laKOJKE fi,i Al8 ECT CBtT0A\$ AWHdCTHpey E/KE ECT BHU1E ptX" E^HH A1ECTC 3d k8k» 8 BdpOD rOCnOACTBA A\H 8 TptrOBHlllE CKC nHA\NHlVK H CKC A\ECT0 Sd METHpH np’KB’KAYH H CtC B'BC A\ECT0A\, EAHKO CE XtET HSBpdT WKOAHC 8 AdTirOT H Bli UJHpOT.
        IlOHEJKE TOrO AVfeCTO Sd k8k» H 3d np’hB’KAYH H CKC f]HBHHU,d, WHO ECT KHA >K8ndHHU,EB8 dldpYEB, >K8ndNHU,d dlHXdlOK nOCTEAHHK WT BliPKTiTEUlY. fi fJOTOAţ, K"kAd ECT BHA B*k AkHlf flAEgdHAPOB KOEKOA, CHHTi ÎAYiaUiOK KOEKOAd, K"K AtT x3pÂ3, d >K8ndHHU,d dîdpYta WHd ECT BTiSHAldA 83dEAt WT HdA Er8A\EH8A flpETd WT CBtTd AţOHd-CTHp H8MET8A 8rH SA) PMl AIHOTE HEKOAH MTO ECT HAIdA H C-KC 3dnHC WT p8Kd EH H C-KC A\H0rE CBEaYtEaYh. H IWCTdBHAH c8t AbHli KdKO fi,iCT HOKUjH, WT AVfeCEU,d H0EA\BpYE H ABHH A^t A® pMKAECTKd XpHCTOBO ; d dl(lEAH?KE MHH8ET AkH^) A4 ECT Tdrc A1ECTC CTOdTEAHO. TdJKE KTiAd ECT KHA TOrAd, Hd A^HH, d >K8f]dHHI(d dldpYra
www.dacoromanica.ro
175
ft-feCT MOrA-K (IAATHTH HOKUjH. Kl TOM JKSnAHHIţA ăIjpÎB BH^B HIBOAt, WHA 4CT iiaaaa ckc moaihYi ha irSMiH# flpiTO wt CB’kTd mohjcthp HshitSa, Ţipi mX ict npticfAHA abh'b wt ha p«w<aictbo XpHCTBO aohAi>k* ha CB’bTH riwprYi, WT np-kA B’hC^M BAPOUIAHHAOM WT TptrOBHUJi H WT lipfA BOA’kpHH TOCnOACTBO mh r«pn AKOpHHK, HClipdKHHKSA CTOANOM rpAA# Tp’hrOKHIjli H WT np>A AIhXaH BATaX H UpOKtB Jjp'hK'hAAKd H 6$piMOK C8AU,8 H AHMElpYlK UIIAApiOA WT Tp’BrOBHIjli. fl nOTOM, K’BA* ICT KHA HA A^t, J >KSnAHHl^A AlApYa, WHA I1AK HtCT MOrAt I1AATH HOBI^YH, AH$ (CT
wctaX ehth Toro micto sa kSki h sa npAKtAYH h chc nHAWHivi no ctoatiaho.
       H KHAtX roeitOACTBO mh h saiihc wt p#ka KSiuHHiţfB AIapYih, kako ict bhuii
J1HC, CTiC CBiA’kTiAYH, HA HMi: WT EtpS’fcTll|]Y, TAHAeYl H WT TptrOKHIjlf, /V,8MHTp$ H EaCHaYI DOCTfAHHK H HaH MfljlfpŞA. H KHAlX TOCnOACTBO MH H KHHTA G^SpiMOS «AH» Clic bY npiirApH H ChC CBfA'feTIAYH, KAKO SA Hi Xokit iiaatY HOKlţYH, 8rH §A, OKI C8t BHIIIi piMiHH, HA A**HH, A<* KT TOrO MICTO IlOCTOiaTIAHŞ. TaîKI flAK fCT
aihhSa akh^ wt cBtTH riwprYi a® ha EtSHiciHYi.
       Giro paaY AM& c-km rocnoACTBO mh CB-kTOA\S mohacthp HSmitSa, XpAM cs-feTH TlwprYi, hkoki a<* mS ict Toro micto sa kSkio h sa hpakaaYh h ckc iihbhhua 8 BApOUI Tp’BrOBHIjli WMHH’h A^A^HO H KTi wXABS H HI WT KOrOS^O HCIlOKOAtKHMO, HO-pHSAtO TOCnOACTKA MH.
       Gijki 8eo h CBiA'kTfAYH iioctakhX rocnoACTBO mh: mSiuh XpH3A bia ak°Phhk h HtânAH EaaaVa bia Awro^iT h jkSiiah Mhaki bia bhctYbp h kSiiah AIhXo bia cruTAp h kSiiah AÎSiiiat bia ctoahhk h ESshhka bia koaahc h kSiiah KachaYi bia niXApHHK H JKSlUH JIaI§AHAPH BIA IIOCTiAHHK. H HCnpAKHHK, EaAAVa RfA AWrO^lIT.
       H HAnHcaX as, AfirkAAT AorojjilT, b-k rpAA# fiSKSpiijiY, MtciiţA auh s abhh h WT flAAMA Klv A"feT xSpAH.
       t Iw Ai vh bwibwaa mYaoctYio kojkYio, rocnoAHHb*
          Iw Aiwa kohboaa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Cgronvlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Nucet, unde este hramul sfîntului mare mucenic Gheor-ghie şi părintelui egumen Areta şi tuturor călugărilor, cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, un loc de casă In oraşul domniei mele în Tîrgovişte, cu pivniţă şi cu loc pentru patru prăvălii şi cu tot locul cît se va alege în jur, în lung şi în lat.
       Pentru că acel loc de casă şi de prăvălii şi cu pivniţa a fost al jupaniţei Maria, jupaniţa lui Mihai postelnic din Bărbăteşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, în anul 7137, jupaniţa Maria a luat împrumut de la egumenul Areta de la sfînta mănăstire Nucetul 64 ughi, pentru multe nevoi ce-a avut şi cu zapis de la mîna ei şi cu mulţi martori. Şi au pus zi, ca să dea banii, din luna noiembrie 8 zile pînă la naşterea lui Hristos ; iar dacă va trece ziua, să fie acel loc statornic. Astfel, cînd a fost atunci, la zi, jupaniţa Maria n-a putut să plătească banii. Intru aceea, jupaniţa Maria, dacă a văzut nevoia, ea a căzut cu rugăminte
176
www.dacoromanica.ro
la egumenul Areta de la sânta mănăstire Nucetul de i-a mutat ziua de la-naşterea lui Hristos pînă la sântul Gheorghe, dinaintea tuturor orăşenilor din Tîrgăvişte şi dinaintea boierului domniei mele Gherghe vornic, ispravnicul cetăţii de scaun Tîrgovişte şi dinaintea lui Mihai vătaf şi a lui Proca pîrcălabul şi a lui Efrem judeţul şi a lui Limber şelariul din Tîrgovişte, Iar după aceea, cînd a fost la zi, iar jupaniţa Maria, ea iar n-a putut să plătească banii, ci a rămas să fie acel loc de case şi de prăvălii şi cu pivniţa-statornic.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina jupaniţei Maria, cum este mai 8us-scris, cu martori, anume : din Bărbăteşti, Tanasie şi din Tîrgovişte, Dumitru şi Vasilie postelnic şi Nan meşterul. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Efrem judeţul cu 12 pîrgari şi cu martori, cum dacă nu va plăti banii, 64 ughi, care sînt mai sus-zişi, la zi, să fie acel loc statornic. Astfel iar a trecut ziua, de la sfîntul Gheorghie pînă la înălţare.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Nucetul, hramul sântul Gheorghie ca să-i fie acel loc de casă şi de prăvălii şi cu pivniţar în oraşul Tîrgovişte, ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după-porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Briza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Miho-mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 7 zile şi de la Adam, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-rca Nucet, XV/5.
          Orig., perg. (35 X 40), pecete timbrată, cu legenda: f Iw Afvwf K0CK0A4, CHH"K IJlTUfM'l KbfKOAb, KOWY» AMMOCTY» rOCIMAIMh E/UUlKOf SfMAf.
          Trad., ibidem, ms. 457, f. 31 v— 32.
                                  97
1630  (7138) mai 12.
           Jupîneasa Voica cu rudele ei şi Barbul Buciumaş dăruiesc moşiile lor din Jdreala mănăstirii care atunci se făcea acolo.
      t în numele tatălui şi al fiului şi al sântului duh, amin.
      Eu Yoica jupîneasa, fata Mihnei banului ot Urezi şi cu feciorii miei, anume Dumitru i Socol i Dragomir i Stan şi cu nepoată-mea Stanca şi cu
www.dacoromanica.ro
177
■feciorii ei, anume Kadul i Manea i Albu şi cu Ion, nepotul lui Neagoe i Yoica i Necola al Cîrstei, scris-am acest al nostru zapis cum să să ştie că am dat moşiia din Jdreala, partea noastră, cu livezi, cu pădure, cu baltă, sfintei mănăstiri ce să face în Jdreala. Şi o am dat de a noastră bunăvoe, pentru ca să fie pomană moşilor şi părinţilor şi noao în veac de veac.
       Iară cine ar vrea să spargă această pomană din neamul nostru să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheiia.
       Şi iară eu Barbul Buciumaş şi cu nepoţii miei să să ştie că am dat şi •eu partea de moşie din Jdreala, cît am avut, cu pădure, cu livezi, cu baltă, ca să fie părinţilor şi mie pomenire în v6ci. Şi o am dat de a mea bunăvoe, pentru că au fost moşie a mea dreaptă.
       Iară cine ar vrea să spargă această pomană să fie proclet şi afurisit •de 318 sfinţi părinţi de la Nichela, au din ruda mea au de alţi streini.
       Şi pentru credinţa, ne-am pus degetele, ca să să crează.
       Mai 12 dni, leat 7138 <1630 >.
       Eu Yoica.
       Eu Dumitru.
       Eu Socol.
       Eu Dragomir.
       Eu Stan.
       Eu Stanca.
       Eu Kadul.
       Eu Manea.
          Arh. St. Buc., Condica Ep. Rtmnic, nr. 707, f. 183. Copie.
                                  98
1830 (7138) mai 12.
           Stanciu logofăt şi Oancea logofăt se înţeleg cu egumenul Jsieo-ăim de la m-rea Valea în privinţa unor ţigănci.
      t Adecă eu Stanciul logofăt ot Cîlceşti şi Oancea logofăt ot Lereşti scris-am acesta al nostru zapis, să fie de credinţă la mîna părintelui Nico-dim egumenul de la mănăstirea den Yale, cum să să ştie că au fost robit ungurii neşte ţigance ale mănăstirei şi le-au trecut în Ţara Ungurească. Iar cîndu se-au tîmplat de au bătut Şerban pre crai, iar acele ţigance prinsua le-au haiducii şi le-au dus în tabără, să le vînză la cochi vechi. Deci
178
www.dacoromanica.ro
într-acdia, Pribeag Mihaiu, el se-au tîmplat de le-au cumpărat ac61e 4 ţigance, derept ughi 15. Apoi ţigancele au scăpat de acolo şi au venit în ţară, iar la mănăstire.
      Iar Pribeag Mihaiu, cîndu au venit apoi den pribegie cu doamna lu Şerban voevod, în zile Badului voevodu, el au trimes de ş-au luat ţigancele de la mănăstire. Iar părintele Ioan, care au fost atunce egumen, el n-au vrut să dea ţigancele, ce au venit în pîră naintea Badului vodă cu Pribeag Mihaiu. Deci Badul vodă au dat aceste ţigance iar lu Pribeag Mihaiu, cum le-au cumpărat, să şi le ţie.
      Deci Pribeag Mihaiu apoi, el au făcut ţigancele vînzătoare, iară părintele Ioan, care au fost egumen, el n-au avut bani să le scumpere, ce au venit la noi de se-au rugat să-i dăm bani să le scumpere şi să ne dea banii pînă la o zi. Deci noi, într-acăa, am dat bani de le-am scumpărat şi i-am pus zi de la Bobotează pînă la Paşti, ca să ne dea banii. Iar el n-au putut nici într-un chip să ne dea banii, ce au rămas ţigancele la noi. Şi am mersu de faţă cu egumenul naintea Badului vodă în divan şi ne-au făcut cartea dumnealui. Şi am mersu şi naintea părintelui vlădicăi Luca, de am făcut şi cartea sfinţiei lui.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Leon voevodu, iar egumenul Mcodim au vrut să ne lepede banii de atîta vrâme şi să ia ţigancele toate. Iar noi am mersu cu dînsul naintea neguţătorilor şi naintea a mulţi boiari, anume : ot Uscaţi, Danciul logofăt i ot Corneşti, Ilie vtori dvornic i ot Mogoşani, Stoica Boteanul i ot Dărmăneşti, Baduslav i ot Bătâşti, Muja i Antonie i ot Voineşti, Badul pitar i ot Bătivoeşti, Simion pitar i Oprea logofăt, de ne-am tocmit de bunăvoe, de am dat 2 ţigance să fie la mănăstire, iar 2 le-am luat noi păntru bani ce am dat pre iale.
      Deci am dat acest zapis al nostru la mănăstire cum de acum nainte să avem pace unul de cătră alalt. Aşa ne-am tocmit noi denaintea acestor boiari carii sînt scrişi aici în cest zapis, cum de acum nainte să nu mai fie nici o price între noi.
    ■ '• Iar carele va mai scorni pîră de acum nainte, acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi de 318 otţi ije vă Nichei şi să lucuiască cu Iuda şi cu Aria. Şi păntru credinţa am pus şi peceţile noastre spre acest zapis ca să să ştie.
      HcnacdX ia, Aparc>A\Hp wt PvrMKoeqjM \ Avfecena aum £y AhHH> ^-kT xăpÂfi,
      Eu Stanciul logofet
      Iacovu logofet2 mânu propria 3
          Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/16.
          Orig., hlrtie (31 x 21,8), şapte peceţi inelare. Copie ibidem, ms. 478, f. 114.
       1 .. .Dragorair din Rătivoeşti... a Semnături autografe.
       a Cuvintele „mânu propria” scrise cu caractere latine.
www.dacoromanica.ro
179
99
1630  <mai 12 >.
             Nicodim, egumenul m-rii Valea, se înnoieşte cu Stanciu din Cilceşti si Oancea din Lereşti, în privinţa unor ţigănci.
       t GDjaoXoyo eyo co Yjyoujzsvo? arco T7jv BaXrja, o> 7ta7ta NyjxoSijao? to 7ro? 7ja7jaoTY)|jis |is tov ETaT^ouXo ano to KXyjt^eotyj xai (ie tov GSrţrja arco to Avjpecrif) to 7to? YjCTYjaffTYjxajze pe te? xaT^peXE? ounou te? yjxe E^aYopaanj axo tov M7tpY)(ina 7) MrjxaYj ano tyjv CDxypiQa xat 7}n[p]Yîpa syo) te? 8io> tyj {iYja tyjv ATpayava xat tyjv oXyj tyjv Kpa£ova[va] xat YjnYjpav xat at-nj te? aXs? te? Sio», tyj (ZYjav tyjv Afivqppovpta xat tyjv aXrj PaSTa xat 7tXY)6>Tspo to |zava<rT7]p7j va jayj ex^î va xaptY) jae Tauroovou?.
       Kat Sta to pe(Jeov tyj? aX7)0-Yja? syYjvEv yj napooaa rojtoXoyvja xaTEptnpoad-EV tov a^Yjon^aTOv (xapTTjpov a> At«t£ouXo? o> XoyoOET7j? ano to OoaxaT^Yj xat to HXYja? to ppovYjxo? ano to K[p]opvE<rrY) xat to PaSTouaXaPo? ano to TEp|zavE(rnj xat to £7}|£Etovo? ano to PetePeyeotyj xat GDnpYja? to XoyoOetyj? xat to Tpa-yo[xY]pY]? to xajxapaaY)? xat to Pa&TO? to nYjTapYj? ano to Boveoty] xat to STOYjxa? ano to MnorTjavY) xat yjtyj? Sev tyjv xyjoxyj, toutyjv tyjv toptoXoyYja va exyj va xpevsTE (xs tov HouSa, xaxX.
       t NixoSijjlo? (jtovaxo? xat xaOYjyoujjiEvo? tyj? Ayta? TptaSo? yj? tyj BaXrja.
       MkorS Awrw^UT mânu propria.
      t Mărturisesc eu egumenul de la Valea, popa Nicodim, că ne-am înţeles cu Stanciul de la Cîlceşti şi cu Oancea de la Lereşti şi ne-am înţeles pentru nişte ţigănci pe care le răscumpăraseră de la Pribeag Mihai din Ungaria şi am luat eu două, una Drăgana şi alta Crăciuna. Şi am mai luat încă alte două, una Lenfronma şi alta Bada şi mai mult să nu aibă mănăstirea a face cu aceste suflete.
      Şi pentru adevărată credinţă s-a făcut acest zapis în faţa martorilor vrednici de încredere: Danciul logofătul din Uscaţi şi Ilie vornicul din Cor-neşti şi Badoslav dinDărmăneşti şi Simeon din Betivoeşti şi Oprea logofătul şi Dragomir cămăraşul şi Badul pitarul din Voineşti şi Stoica din Boteani. Şi cine nu va păzi acest zapis să fie judecat cu Iuda, 1630. t Nicodim monah şi egumen al Sfinţii Treimi de la Valea.
      Iacovu logofet mânu propria
        Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVII1/15.
        Orig., blrtie (30 x 21), patru peceţi inelare.
        Luna $i ziua după documentul anterior.
180
www.dacoromanica.ro
100
1630  (7138) mai 14.
            Milos logofăt răscumpără m-rea Strîmba de la m-rea Tismana cu 300 de galbeni, pentru a nu mai fi acesteia metoh.
      f GdMpfHfr fr&UfH A<OHA WT CR-bTJ, KOJKfCTKHJ MOHJCTHfl ftUTO/MAUrO TlICAttlU, X(um ScmhYi np-femicTH fioropoAxiţt h npoerSAMH HjpmţifM eio^iwH h nona Iwh
I5K* ICT A<KiH H C-KC K'RCIM CfEOp »HKfI|lHAI Kt cYlO CKtTJ MOHdCTHp1 SCriem
şi mărturisim cu acesta al nostru zapis la mina lu Miloş logofet, ne-potu de frate jupînului Stoicăi ce au fost mare vistiiar, cum să se ştie că au fost trimis Alexandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod, pre Antonie postelnic ce-i zice Câţi Diiavolul, ca să strice şi să prade mănăstirea ce să chiamă Strîmba, hram sfînta troiţă, care o au zidit den temelie jupan Stoica vistiiar, unchiul lu Miloş logofet.
      Iar după ac&a, am văzut noi făcîndu-se atîta răotate despre domnie la cea sfîntă mănăstire, noi ne-am sculat toţi, cu tot săboriul, de am chiemat pre Antonie postelnic ce scrie mai sus, de l-am ospătat în sfînta monastire în Tismeana şi ne-am rugat să nu facă răotate mănăstirei. Şi ne-am tocmit de i-am dat galbeni 250, de o am cupărat această mănăstire despre domnie şi am v6nit la Alexandru voevod, dacă i-am dat banii şi ne-au făcut carte pre mănăstire, ca să fie mehtoh, moşie ohabnică. Şi o am tot ţinut cu bună pace pînă acuma, în zilele domnu nostru Leon voevod, feciorul lu Ştefan voevod.
      Deci cîndti au fostu acuma, iar Miloş logofet, carele iaste titor mănăstirii de la Strîmba, n-au vrut să-şi lase mănăstirea care o au zidit unchi-său Stoica vistiiariul ca să fie metohu la Tismâna, cum nâ-o fost vîndut Alexandru voevod, ce ne-am tocmit noi de-a noastră bunăvoe să ne dea banii noştri şi să-şi ţie mănăstirea, deacă nu-<i> iaste voia să o lase metoh Tismdnii. Şi am socotit cu toată cheltuiala şi cu dobînda banilor fac galbeni 300 de toţi. Derept ac&a, iar Miloş logofet el au muncitu şi ne-au dat aceşti bani ce scriu mai sus, galbeni 300, toţi deplin pînă la un ban, în mîna noastră tuturora, cîţi ne scriem mai sus.
      Şi aceşti bani ni i-au dat denaintea cinstiţilor deregătorilor domnu nostru : jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Tudor biv vel slujer i jupan Mateiu biv vel agă. Şi neguţători mărturie: jupînul Ghinea Coţi şi jupînul Proca i jupînul Jipa şi jupînul Isar. Deci mai mult noi călugării Tismânii treabă să nu mai avem
      1 Smeritul egumen David de la Sflnta, dumnezeiasca mănăstire numită Tismeana, hra -mul uspenia preacuratei de Dumnezeu născătoare şi proegumenul numit Theofil şi popa Ion, care este dichei şi cu tot soborul, care trăieşte In această sflntă mănăstire.
www.dacoromanica.ro
181
cu mănăstirea Stoicăi vistiiar, ce să chiemă Strîmba, că ne-au plătit toată datoriia pînă la un ban Miloş logofet, ce să avem pace de acum nainte unii cu alţii.
      H HjnicaX 43, Oojpe ppaauthk1, AvkcfiiA aiah ÂY A^hh, r-r A-feT xSpah-t Kai cyo) A “£■»}§ Yjyou^Ev0? Tscpiotva? 2 *.
      Mix°? auaxâpi? 3 Hriza dvel vornic Vlad vel logofăt Papa biv vel logofetu Muşat vel stolnic Buzinca vel comis Tudorti suljer Eu Mateiu aga4
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCXII/2. Orig., hirtie (44 x 29), zece peceţi aplicate. Copie la Bibi. Acad., ms. 61, f. 47—48.
                                  101
1630  (7138) mai 18, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte Modei vie în dealul Bădenilor. t AIhaoctYsio eojkYeio, Tiv Aeivh rosroa<J h rocnoAHH-R r^rcoh seaiah 0\v<rppo-
8AaXYHCK0H>, CHH-R REAHKjrO H nptAOKpdrO, IlOKOHHHdrO Tiv IţlE$4H R0SR0A4. A,jrat rocnoACTRO a\h cYh noREA'kHfH rocn<>ACTR4 a\h iH4a£s, rh8k4 sj cectpS <Eok>ot-rr MOHdX IVT fi’RA’kHH, H CRC CHHORH EH, EAHtţEKE Bor R npEnScTHT, (3K0JKE C$T EH
AR( norojHE 34 RHHorpjAV h iioaorhho 8 a^Sa E’RA'feHHAop.....................no IIhckSa
^’RPER 8 EpiHHipt K’RHSpEipHAOM H C*kC TpH piiSOdpE 34 WMHH8 8 nOAlO, R4pS EAHK4 CE XtHT H3SpdT.
       IIoHEJKE cYh RHUJE pEHEHH norOJHE 34 A03YH H CRC cYh p’R304pE 34 wmhh8 8 noAio SHA IO ECT nOKSnHA 34 fioKOT-R AIOH4X, 8HK4 dl4AER, IVT H4A GtSMH TOrO CT4p, £41(14 Gt’RHHA’RR IVT E’hA'^HH> TPH norOAHf 34nA*KH0 H CRC CfH TpH P"R304pE 34 IVMHH8, 34 x7 4cnpri TOTORH, npn AhHH I10K0HHH4r0 II1EPS4H R0ER0A-
       fi nOTOAl, K-RA' ECT EHA npE AhHH HAE^dHApS ROEROA, CHH4 n0K0HHH4r0 p4Alj'A KOEROA, RTi CA"kA T’RT4pOAt, 4 dÎAA'k, RH8K4 IlOKOT’RR AIOH4X 34 CECTp8, WH4 ECT EHA nOK8nHA R nor04HE H nOAORHHO H CEC cYh TpH p’R304pE 34 IVMHH8 IVT H4A HEAEA-k H
       1 Soare grămătic.
       * Şi eu David egumenul Tismanei.
       8 Miho spătar.
       4 Semnături autografe.
182
www.dacoromanica.ro
m
OJ'EOIUeUIOJODEp'MMM
                             •aHHVouooj oua<oa oijxoovhw ‘pVmaima nmiy mj 4,
                                                                                                   •Hvdşx XŞ.V
3.3 ‘Wliuţv OIJHJhIX 3JHP3HU mj|3 3.3 3-HHH oV JJKPV PWPVj} Xm H HH3V JţH P.I.PW pfaisţw ‘Hrtiidsagg .AVpdj hhvoxoph a.a ‘anxpwpdj gdxHwgV ’ep ^pshuph jj
             •X3îJ?OJOV V.4VPVJJ HPUgJK ‘HHH2PdU3H JJ 'HHHVIX30U V|3 HdVHpSaiVJj HPUgHC h aHHdpjpu via ijvhopjj h shwoh via <paHHBg]j> h hhhvoxo via xpmgjy HPuga< h dpxpus via ojfHip HPugw h deijxsua via lapngj HPUga< h xisjzojov via vAVpvg Npugw h aHHdoaV via PSHdx Hpuga< : hw oaxsVouooj wo^Hapxsou Hjvixj.Viao h gag iwiq
           hw paxoVouooj owsHdou ‘owHa^-voaouiH oVa»joa xm ih h woxihgna^du h <woagHa h> \voaoHH3 h hi a.apj(m a.a h ohjV^-V gHHhm ps idposa.d Hdx hjo oa.3 h IhHHHtPVlH 0HH30V0U H ^VpdjOHHa PS IHPOJOU laV HHIhld imHa HJ3 HI Xg3 pV «Koaa ‘jjphow aa.xoaa.jj gdxois pe pagna ‘aivpjţr mv oaxoVouooj h jjoVpV ‘jVpd ojiq -aonpxsm pg ‘sivrjy pagd ph.............mpaa.d h hw oaxoVouooj woj^Vua g
                                                                                                   •|Vs HHP3HU
xg3 ih iaci ‘hjVow idaoV hsomv • • • soim • • • HPadjjjj h................h lapvHOPţj
h 4du(ŢŢ) h xi$ojov pshoxq h 303.3. jj h HHj.x3a.djj h vghnrxg ‘oji agKa h aHHdos paHoxţ) ‘HH3.Vs.jj xm : iwh ph ‘HvixjViao h jVoiv idaoV hsohw xgs hvhs jj
                    •_p * Hdusp H.iHidu hj 3 33.3 3-vrjy waoxvia jj *gaq.dx phVi hh pVs.3 xm xpwh ih pV ohps ‘ijHiVacgo Xm h hohps xm pnpxţ) vpxsm <jj> -Hnm h latoaia ‘gHHhm ps xpda hhVi vhs xsi ihcihou ‘gaş.dx phVihh vpwh X3^.h pnm ‘ipmoVvotj PHPX0 P ‘»HU imHa X33 oapa ‘j(PHOW a3.X0H3.JJ ‘gHHhm 33.3 ‘lhHHH<PVlH gHIIhm PS idpos3,d Hdx Hj3 33.3 h AVpdjoHHa ps ihpojou Hj3 ‘a3.VHH3.x3 prtipa ‘hpuixq vpVodu vHa xsi oapa j^h mvpmgV 333 vpsohxshixoh HHm ‘Hmpj.jnv HHihid imua hjo ‘wox
3.3 I5KPJ, i HH HVH impovvog IHPXQ PHHhm OU X33 HVH3 : 0IJ.50V PS IHPOJOU HHIhld
imna hjo jVpd xigaxsnixsH pV h xipVivj pV latoaei ‘gv^o^Hj. h 3Hj(Hjy ‘hh^.V3.ţj xm iwh ph ‘gaoVouooj mpaa.d hhVi ou hiupjjiw iaV j^hh oijiw hw oaxoVouooj vpV
VV3.3 H gHOHPB OU H gVapdU OU J(HVg3 H J^PVlVJ W3.» HW 0aX3V0U30J WOX 3.3 ia<PJL •gViHv ps io im^du3.3 idix ‘hw paxsVousoj V^.du uvmHdu jj ‘HH^V3.g xm aa.vnn -3.XQ gYixm ‘dpxs jox hpuixq ‘HjHvixpVodu HjHihid imna hjj 33.3 ^.vVou gHHhm ps xpda vua xsi jVpd oxhou ‘hi PHHhm ou ^Vpdjonua xsi oapa a.vaid h ^vpţy Vph xm «audPHHa xip\vHB3.a pV ia<oaH ‘ga^dx phVihh sia vhhpx33,3 xoi 13 pnm ‘HH^.V3.g xm iPoVvog phpxq p ‘hw raxsVousoj HH3V 3.a ‘pVa.3 vwa xsi pV3.a ‘woxou jf
                 oHdmv odaoV 33.3 ‘ihhhmjpVih AVpdjoHHa ps ihpojou HHihid imua hj» ‘J(Phow a3.xoaog pagHa ‘q.vpjp vpaca.dV oa.a pVjox xm jj 'HjvixjViao ijVoiv hsohw h PHHOXQ H V^Vpj aPU H P3HPy H V^Vpj H HPadlJII H WHagJ ‘HH^.V3.g xm :iwh ou ‘Hdpma.wa.Vvp h ijVoiv idaoV hsohw ohu imHa gHHhm pg idposa.d hj» oa.3 h ^Vpdj •ohna ps ihpojou HJ3 3-vpţy vHugaou X3i pVa.a ‘HjvixjViao pVjox xoi VHa jj
                                       "ohu imua X3i oapa ‘vpVodu vhs ^.h pnm ‘oviV ojpxidx ‘aa.3Hy oviV laipx, -hviV Hdx g gHHhm ps idposa.d Hdx hjo 33.3 h oijsov PS IHPOJOU Hdx HHIhld IIHHH HJ.3 VHd03X3.3 H HdX3!3 Hdx VHa X3I I3<IH0JJ 'PHHhm
[pH]pHvpVoduiH oviV ojpxidx vpxom ‘owou xm gHHhm ps idposa.d Hdx hjo xm h iVpdjoHHa ps ihpojou ij3 xm ‘aa.j^H h aiviVijj pdxoio ‘gaa.3Hjj oviV xiphs 13 pV Hvp *i» HXHUgaou PHivoaou pnm vua X3i launou ‘j(phow aa-xoaog ‘ho woaug Hxa.dwa.3 ou ‘uaoxoj Hdusp ax ps ‘a.HH3 ps jjphow aa.xoaog uagna ‘pj^.jj ‘ho wpdxsio Vph xm
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un<grovlaliiei>, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Malei, nepoata de soră a lui Yocotă monahul din Bădeni, şi cu fiii ei, cîţi Dumnezeu îi va lăsa,
ca să-i fie două pogoane şi jumătate de vie în dealul Bădenilor........
pe Piscul Dărei, în braniştea Cănureştilor şi cu trei răzoare de ocină în cîmp, oricît se va alege.
      Pentru că aceste mai sus-zise pogoane de vie şi cu aceste răzoare de ocină în cîmp au fost cumpărate de Yocotă monahul, unchiul Malei, de la Stepan cel bătrîn, tatăl lui Stănilă din Bădeni, trei pogoane deplin şi cu aceste trei răzoare de ocină, pentru 1 000 de aspri gata, în zilele răposatului Şerban voievod.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, în urma tătarilor, iar Malea, nepoata de soră a lui Yocotă monahul, ea a cumpărat două pogoane şi jumătate şi cu aceste trei răzoare de ocină de la Nedelea şi de la sora sa, Neaga, nepoatele de fiu ale lui Yocotă monahul, pentru 2 000 aspri gata, după moartea unchiului său, Yocotă monahul, pentru că a fost ea mai volnică să cumpere. însă să se ştie că partea Ancăi, sora Nedelei şi a Neagăi, din aceste pogoane de vie şi din aceste trei răzoare de ocină din cîmp, a rămas a treia parte ocină nevîndută. Pentru că au fost trei surori şi au făcut aceste trei pogoane de vie şi cu aceste trei răzoare de ocină în trei părţi. Deci partea Ancăi, a treia parte, ea n-a vîndut-o, cum este mai sus scris.
      Şi au fost atunci martori, cînd a cumpărat Malea aceste pogoane de vie şi cu aceste răzoare de ocină mai sus-scrise, mulţi oameni buni şi aldămăşari, anume. din Bădeni, Iachim şi Şerban şi Radul şi Laica şi iar Radul şi Stoica şi mulţi oameni martori. Şi de atunci a tot ţinut Malea, nepoata lui Vocotă monahul, aceste pogoane de vie mai sus-spuse, nedajnice, cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stana (Bol-doaie din Bădeni s-a sculat fără nici o treabă, ca să ia vinărici de la Malea şi a spus că este via pe ocina ei, pentru că a fost frate de ocină, alături, cu acest mai sus-zis vînzător, Stepan cel bătrîn, tatăl lui Stănilă din Bădeni. Şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă. Deci, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea între ei doi megiaşi pe un răvaş domnesc, anume din Bădeni, Mihnea şi Tihul, ca să caute şi să adevereze pentru aceste mai sus-zise pogoane de vie : au fost pe ocina Stanei Boldoaie sau nu î Astfel întru aceea, aceşti mai sus-zişi megiaşi, au adeverit cu sufletele lor că a vîndut Stepan, tatăl lui Stănilă, aceste pogoane de vie şi cu aceste trei răzoare de ocină nedajnice, cu ocină, lui Yocotă monah cum este mai 8us-8cris, iar Stana Boldoaie n-a avut nici o treabă, pentru că a fost frate de ocină, ca şi ei. Şi a rămas Stana de lege şi de judecată, ca să
184
                                    www.dacoromanica.ro
nu aibă de acum nici o treabă. Şi a cheltuit Malea cu aceste pîri 1 000 de aspri.
      Şi au fost mulţi oameni buni şi martori anume : din Bădeni, Stoica vornic şi nepotul lui, Stanciul, şi Cîrstian şi Neagoe şi Stoica logofăt şi
Oprea şi Vasilache şi..............şi Şerban..............mulţi oameni
buni, care nu sînt scrişi aici.
      Şi am văzut domnia mea şi răvaş.................la mina Malei, de
rămas.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea Malei, nepoata de soră a lui Yocotă monahul, ca să-i fie aceste mai sus-zise două pogoane şi jumătate de vie nedajnice şi cu aceste trei răzoare de ocină, dedină şi de ohabă ei şi fiilor <şi nepoţilor > şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi <Buzinca > mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alccxandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 18 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cutbu1 anilor, în anul 7138 <1630>.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., A. N., MMDCCXCIX/2.
          Orig., perg. (29 x 47), deteriorat şi greu lizibil, pecete timbrată, căzută.
                                  102
1630   (7138) mai 20, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Limber şelariul ocină şi vecini în Vlădeni, jud. Prahova.
       t AIYaoctYiio rojkYoo, Iw Aewh roiroa*» h rocnoAHHh kiwCoh 3(mah Xrrppo-RAdXYHCKOC, CHHh BfAHKdrO H np'bA°BP<u'0) flOKOHHHdrO Iw IJIfţdH RO(BOA<<* AaKdT rOC-noACTKO ahh cYf noK(A(HYf rocnoACTKd aah CA8r8 rocnoACTRo aih Ahammpiorh cCAAdpiOA « ChC CHHORH (ro, (AHtţCAA Eorh AdP°Ka^> QKOJKt Ad A\8 tCT wmhhS h RNhhh 8 CfAO 8 Ka-KA^hh Kh C8ACTRO IIpdX<0Rd>1l dAH A*Ad >K8ndHHa(R dldpYiR R'KCdX,            A8ii8aor
SHR RCA Awrojţfr, WT nOAlO H WT U18AU H WT ROA H ChC REMHhYh, Hd HAU : GTdHMIOA
       1 „nnX“ scris cu altă cerneală.
www.dacoromanica.ro
185
CKC CHHOBH CH H ©4HH4 CKC CHHOBH ErO H HcTp4TYS CKC Ep4T ErO Gt4H H CEC CHHOBH hY H CHHH HcTP4TYEB, nO HAVE :        GtOHK4 H GtJHKO1 CKC CHHOKH hY H WT
CEAdAHipt CEAWBH, WT nOCRS^Y, B4pE EAHK4 CE YtET HSKPAtY IVT H4A KTiCOAV YoTdpOAV.
       IIOHSIKS cYlO BHUIE pEMEHd WMHH8 H BEMHHH bYiV ECT 34 A^A^HO >K8n4HHU,£K fiii-pY<E>K WT HdA PO<aY>TEaYh EH, E111E5KE IVT npfcîKAE BptAVE. fl nOTOAV, K-KA-J ECT 6HA Klv AhH^E flrtEgdHAPS K0EK0A4, 4 JKHTEAHHU4 AfapY/ft, A’kU^ ASnSAOK Aivro^ET, >K8n4-HHIM MnYaiOB nOCTEAHHK IVT E'KpB'KTEipY, WH4 ECT nOCT4BHA 34AWr B'hCdY fi,tAA EH 34 IVHHHS H CKC KEMHhYH IVT CEA4 IVT £a*KA^hh h<1 CASrS rOCnOACTBO A\H AHAVBEpiO IUEA4PI0A 34 xHxî 4CnpH, CKC 34nHC IVT pSK4 EH H C"KC A**HH AOHAEHSE H4 CK^TH TElvprYE, TEpE hY YoKET A'1™ HOBUYh H4 AkH>Ki 4 >K8n4HHU,4 dl4pYn, WH4 A<* CH AP^HfHT IVHHH4 H bWhhYh, 4 AlţlEAHXE HE YoKET A4™ HOKlţYH H4 A^TK, <> CASr4 rOCnOACTKO AVH AHAVKEfV CEAA4P, IVH Ai CH AP^H?HT IVHHH4 H KEMHHYH, nOHEJKE ECT BHA I10CT4KHA cY» WMHH"K 34Alvr, TEpE CE C8T I1A4THA p4AY AVEA X4UHK >rfe8ui, MTO ECT BHA Aa<k?kH4.' TaîKE KTvA4 ECT BHA H4 AkH^> 4 JK8n4HHU4 AfapYlH, IVH4 HHK4K0JKE H'fcCT AVOrATi Ad \ACT HOKlţYH H KHAH C8T AhAVBEP IUEA4PI0A P4A0CT fi,A HY A<IK4T HOBUYh HE>KAH IVMHH4.
       TdJKE, K"KA4 ECT BHA CKA^i KTi AkH^ rOCnOACTK4 AVH, 4 >K8n4HHU4 AÎ4pYca H BP4T CH TsprE mYaPHHK, CHH-K ASnSAOK AlVPOijlET, WHH C4AVH npYHAET npEA rocnoACTBo AVH, TEPE C8T pEKA-K K4K0 HE AVOrS fi,A fi,ACT HOBI4YH, H8 fi,A «Y CKTKOpHT KHHT8 H4A IVHHH8 CT04TEAH4.
       H KHAtYoM rocnoACTKO a\h h 34nnc wt p$K4 >k8ii4hhi^ebh AIapYeh, kako ect KHIUE nHC, Ha p8K4 AHAVSEpiOK CEAA4PI0 CKC AVKOSH EOA'fcpH CKEaYtEaYh H4I1HC4HH 8 34nHC, H4 HAVE : TElvprE AKOPHHK H Hae8a A^OpHHK H TAHrOpYE KOAVHC H IVT GliT-kHH, ©npt nOCTEAHHK H Kp-KCTt H IVT E’KpK’KTEltlY, XpH34H nOCTEAHHK H T4H4CYE H GtOHK4 H IVT dl-EHEltlH, EH4BPOAhh HEYaPHHK H E4pESA nOCTEAHHK H WT Pli3K4A> GtOHK4 H TaYE AROPHHK. H np0A4A0UJE WHH cY» WHHH-K H BCHHHH H fi,âA ECT >K8n4KHU,4 AÎ4pYia, WH4 34 HEHH4 A^BpO KOAIO H CKC 83H4HYE KTiCbAV AVErYlHIIIOAV WT TOp H3 A^A H WT WKp'KCT AVECTOAV H WT npEA T0Cn0ACTB4 AVH H CKC 3H4HYlO K"KC4A\ nOpSAEHYEAV EH H HHYtO HtCT CE C8T WBptT4A &A &&CT H0KU,H»
       Gero paaY, a^A®^ ckav rocnoACTBO avh cA8r8 rocnoACTBo avh Ahavbepio iiieaapioa,
I3K0?KE A<< A\8 ECT WHHH8 H KEMHHH 8 Ea-KA^HH, K4K0 ECT BHUIE nHC, A^A^hS H KT». wY4K8 CHHOKOAV H KH8KOAV H nptKHSHETOAV H HE WT KOrOWAO HEnOKOA’bKHAVS, n0pH3AV0 rocnoACTBo avh.
       Ge>ke 8eo h creaYteaYh <no>c<T4KH>2Y rocnoACTBo avh: >K8n4H XpH34 bea akophhk H >K8n4H EA4A8A bea AOrOE|VET H >K8n4H MH4KH bea BHCTYiap H >K8n4H AIhYo BEA Cn4T4p H >K8n4H AI8UI4T BEA CTOAHHK H >K8n4H E83HHK4 BEA KOAVHC H H<8n4H EaCHaYE BEA nfYapHHK h >K8n4H AaeSahaph bea nOCTEAHHK. H Hcnp4BHHK, KaaaSa BEA AOrOi(iET.
       H H4nHC4Y AEnTiA4T AWrO{|VET K"K rp4A$ E8k8PEIJ|Y, A\tCEU,4 AV4H ir A^hh H WT AA4AV4 AC HHH’b, B-K AtT xSpAH.
       t Iw AewH BWEB0A4, AVYaOCtYiO EO>KYKi TOCnOAHHK.
       Hw AewH B0EB0A4 <m. p.>
       1 Cuvintele “Ct«hkv h Ctvhk*" completate ulterior.
       2 Loc rupt.
186
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara. TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabUnului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Limber şelariul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină, şi vecini în sat în Ylădeni, în judeţul Prahova* 1, însă toată partea jupa-niţei Maria, fiica lui Lupul fost mare logofăt, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, anume: Stanciul cu fiii săi şi Oancea cu fiii lui şi Istratie cu fratele lui, Stan şi cu fiii lor şi fiii lui Istratie, anume Stoica şi Staico 2 cu fiii lor şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
      Pentru că această mai sus-zisă ocină şi vecini au fost de moştenire ai jupaniţei Maria de la părinţii ei, încă dinainte vreme. Iar după aceea,, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, jitelniţa Maria, fiica lui Lupul logofăt, jupaniţa lui Mihai postelnic din Bărbăteşti, ea a pus zălog toată partea ei de ocină şi cu vecinii din sat din Ylădeni la sluga domniei mele Limberiu şelariul pentru 18 000 aspri, cu zapis de la mîna ei şi cu zi pînă la sfîntul Gheorghie, de-i va da banii la zi, iar jupaniţa Maria, ea să-şi ţină ocina şi vecinii, iar dacă nu-i va da banii la zi, sluga domniei mele Limber şelar, el să ţină ocina şi vecinii, pentru că a pus această ocină zălog, de s-a plătit pentru miere la Hagi ceauş, ce a fost datoare. Astfel cînd a fost la zi, jupaniţa Maria, ea nicicum n-a putut să dea banii şi era Limber şelariul bucuros ca să-i dea banii în loc de ocină.
      Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Maria şi fratele său Gherghe paharnic, fiii lui Lupul logofăt, ei singuri au venit înaintea domniei mele, de au spus că nu pot să dea banii, ci să le facă carte pe ocină statornică.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Maria, cum este mai sus-scris, la mîna lui Limber şelariul cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume : Gheorghe vornic şi Albul vornic şi Gligorie comis şi din Săteni, Oprea postelnic şi Cîrstea şi din Bărbăteşti, Hrizan postelnic şi Tanasie şi Stoica şi din Măneşti, Mavrodin paharnic şi Barbul postelnic şi din Băzvad, Stoica şi Ilie vornic. Şi au vîndut ei această ocină şi vecini şi a dat jupaniţa Maria de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor rudelor ei şi nimeni nu s-a aflat ca să dea banii.
      De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele lui Limber şelariul, ca să-i fie ocină şi vecini în Ylădeni, cum este mai sus-scris, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori <am pus > 8 domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi
        1 „Prahova” scris cu altă cerneală. a „Stoica şi Staico” completat ulterior.
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
187
jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic Vladul mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., A. N., CXI/21.
          Orig., perg. (31 X 45), pecete timbrată. Cu o trad. din 1913.
                                  103
1630  (7138) mai 20, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Milos logofăt şi fraţilor luif Bălăci şi Dragotă, moşie în Brăneşti, în urma unei judecăţi.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată Ţara Bumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mâle lu Miloşi logofătu şi fraţilor lui, Bălăci şi Dragotă, feciorii Badei din Pîrîu şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie moşie în Brăneşti din judeţul Jîiului-de-Jos, însă din partea moşu-său Stan vătafu jumătate. Pentru că au avut Stan vătafu, moşu lu Miloşi logofăt, în Brăneşti, de preste tot satul a patra parte.
       Iară cînd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, s-au sculat Boman şi Yladu şi Berivoe, unchii lui Miloşi logofăt, de au înfrăţit pe soru-sa, jupîneasa Dumitra, maica lui Miloşi logofăt şi pre Badea, cumnatu-său, tata al lui Miloşi logofăt, ca să fie patru fraţi nedespărţiţi pre această mai sus-zisă moşie, a [a] patra parte a lui Stan vătafu din Brăneşti. Iară soru-sa Dumitra cu bărbatul ei Badea postelnic, tata al lui Miloş logofăt, ei au dăruit pă aceşti trei fraţi, pă unul cîte 7 oi cu miei şi cu lînă şi cîte 3 stupi şi cîte o rîmătoare cu prăsită. Şi au fost dator la Drăghici din Năsip 1 000 de aspri gata. Şi au fost pus la Draghici zălog 10 locuri arătoare. Deci au fost plătit tata al lui Miloş logofăt şi acea datorie de la Drăghici. Şi au dat acea mie de aspri gata în mîna lui 1
       1 Loc rupt.
188
www.dacoromanica.ro
Drăghici şi acele 10 locuri le-au luat Badea postelnic de la Drăghici. Şi iară au împărţit şi acele 10 locuri pe 4 fraţi. Şi tot au stăpînit tata al lui Miloş logofăt această moşie cu rumânii, precum am zis mai sus, cu bună pace, din zilele lui Mihail voevod pînă în zilele lui Şărban vodă.
      Iară cînd au fost în zilele răposatului Şerban voevod, au căzut Boman, fratele Vladului şi al lui Berivoe, dator la Ivaşco vornic aspri 3 000. Şi au trimis slugile sale de au luat toate bucatele Vladului pentru frate-său Boman. Iară Vladul nu au vrut să-şi lase bucatele sale să piară pentru frate-său Boman, ci au făcut partea lui Boman de moşie din Brăneşti vînzătoare. Iară Vladul iar au mersu la frate-său Berivoe ca să cumpere partea frăţini-său, a lui Boman, de moşie din Brăneşti, ca să-şi răscumpere bucatele sale de la Ivaşco vornic. Iar frate-său Birivoe n-au vrut să cumpere partea lui Boman de moşie. Iară Vladul iar au mersu la cumnatu-său Badea postelnicu, tata lui Miloş logofăt, de l-au întrebat ca să cumpere partea lui Boman de moşie din Brăneşti. Iară Badea postelnic, tata al lui Miloş logofătu, el au zis cum că nu va cumpăra partea lui Boman de moşie, ci, de va vrea, a sa parte de moşie să o vînză. Deci Vladul au vîndut a lui parte de moşie din Brăneşti, drept 3 000 de aspri gata. Şi au plătit ale lui bucate de la Ivaşco vornic. Şi tot au stăpînit Badea şi cu fiiu-său Miloş logofăt aceste 2 părţi cu bună pace, din zilele lui Şărban vodă pînă în zilele lui Alexandru vodă, feciorul Badului vodă.
      Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru vodă, feciorul Badului vodă, cînd au fost Ivaşco vornic la scaunul Craiovii, s-au sculat Drăghici postelnicu, feciorul lm Stan logofătu din Brăneşti, de au tras pîră înnaintea lui Ivaşco vornic cu Berivoe, unchiu lui Miloş logofăt, pentru această moşie. Şi aşa pîrîia Drăghici postelnicu pă Birivoi, cum că au plătit tată-său Stan logofăt în zilele Mihnei vodă birul de roşii aleşi al lui Stan vătafu, tata al lui Berivoe, şi au plătit şi birul rumânilor lui Stan, 8 năpăşti, de au dat şi au cheltuit pentru acestu biru de roşii şi pentru acele optii năpăşti boi 30 şi iapă 1 şi cal 1 şi aspri gata 1 000. Şi au dat la rîndaşi pînă au scos birul de roşii şi acele 8 năpăşti aspri 900. Şi au scos la judecată şi o carte a Mihnii vodă.
      Iar într-aceia, Ivaşco vornicu, el au dat lui Berivoe lege să jure cu 12 boiari, însă 6 megeiaşi şi 6 boiari- roşii aleşi. Iară dacă au venit Ivaşco vornicu de la Craiova aicea la curtea domnească, şi triimiţînd Alexandru voevod în locul lui la scaunul Craiovii pre cinstitul dregătoriul domnii măle jupan Muşat marele stolnic, iară Birivoe s-au plînsu înnaintea lui Muşat marele stolnic cum că nu poate să aducă acei 6 boiari, ci să-i schimbe şi să-i dea 6 megeiaşi. Deci într-aceia, jupîn Muşat marele stolnic, el au schimbat acei 6 boiari şi i-au dat 6 megeiaşi, ca să jure cu 12 megeiaşi. Deci nici cu acei 12 megeiaşi nu au putut să jure la scaunul Craiovii.
16 - e. 62
www.dacoromanica.ro
189
      Iar după aceia, sluga domnii mdie Miloş logofăt, el au venit de s-au pîrît de faţă cu Drăghici postelnicu înnaintea lui Alexandru vodă, feciorul Badului vodă. Şi au scos Miloşi logofăt atuncea în divan şi cartea ce au avut pre acea moşie, de frăţie şi de cumpărătoare. Deci într-aceia, Alexandru voevod, domniia lui au căutat şi au judecat pre dreptate şi pre lege şi au dat lege 12 boiari roşii aleşi, scrişi pă răvaşe domneşti, cum ca să jure că au plătit unchiu-său Berivoe şi maica lui Stăneasa toate bucatele lui Stan logofăt pînă la un ban. Deci cînd au fost la zi şi la soroc, iar sluga domnii mdie Miloşi logofăt, el au adus acei 12 boiari toţi deplin în divan înnaintea lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă. Deci au jurat Miloş logofăt cu acei 12 boiari şi au scos Miloş logofăt această moşie ce s-au zis mai sus de la mîna lui Drăghici postelnic. Şi au chieltuit sluga domnii mdie Miloş logofăt pînă au scos această moşie de la mîna lui Drăghici postelnicu 4 000 de aspri gata. Şi tot au stăpînit Miloş logofăt această moşie înpreună cu unchiu-său Berivoe cu bună pace, din zilele lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă, pînă acum în zilele domnii mdie.
      Iară cînd au fost acuma, în zilele domnii indic, s-au sculat Berivoe în pîră cu Miloşi logofăt de s-au pîrît de faţă înnaintea domnii mdie în marele divan. Şi aşa pîrîia Berivoe pe Miloş logofăt cum că n-au avut frăţie el şi fraţii lui cu Badea postelnic, tata al lui Miloş logofăt, şi cu jupîneasa lui, Dumitra, maica lui Miloş logofăt, nici au dăruit tata al lui Miloş logofăt pă acei 3 fraţi cu oi şi cu stupi şi cu rîmători, nici au cumpărat partea Vladului de moşie, precum am zis mai sus, ci au stăpînit în sila lor. Iar sluga domnii mele Miloş logofăt, el au scos cărţi înnaintea domnii mdie : cartea de frăţie şi de cumpărătoare, şi au scos cartea lui Alexandru vodă, cum au jurat cu acei 12 boiari pînă au scos această moşie de la Drăghici postelnic.
      Şi au mărturisit înnaintea domnii mdie în divan şi cinstitul dregă-toriul domnii mdie jupînul Ivaşco ce au fost mare dvornic, precum că au luat Vladul, fratele lui Berivoe, acei 3000 de aspri gata de la Badea postelnic, tata al lui Miloş logofăt, de s-au plătit de la dînsul. Şi au mărturisit înnaintea domnii mdie şi boiariul domniei mdie Preda ce au fost al doilea vornic, feciorul lui Drăghici din Năsip, cum că au luat tată-său şi acea 1000 de aspri gata din mîna Badei, tata al lui Miloş logofăt, pentru acea datorie, şi cum că s-au înfrăţit şi au împărţit şi acele 10 locuri, precum s-au scris mai sus, cum că au dăruit şi tata al lui Miloş logofăt pre acei 3 fraţi ce s-au zis mai sus cu oi şi cu stupi şi cu rîmători. Iar domniia mea am judecat pre dreptate şi pre lege cu toţi dregătorii domnii mdie şi am dat lui Berivoe lege preste ldgea lui Miloş logofăt, 24 de boiari, ca să jure cum că n-au avut Miloş logofăt nici o treabă cu această moşie din Brăneşti, care am zis mai sus, nici au cumpărat, nici au plătit acea 1000 de aspri gata la Drăghici din Hasip, tata al lui, precum am zis mai sus, nici au dăruit pre acei 3 fraţi cu oi şi cu stupi
190
www.dacoromanica.ro
şi cu rîmători, precum am zis mai sus, ci au stăpînit în sila sa. Iar Berivoe nu au vrut să să apuce de lege să jure nicicum, ci au rămas Berivoe de lege şi de judecată denaintea domnii m£le.
      Drept aceia, am dat însumi domniia mea slugii domnii m£le lui Miloş logofăt şi fraţilor lui, Bălăci şi Dragotă, ca să fie lor moşie moştenitoare şi ohabnică, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de niminea să. fie neclătită, peste zisa domnii m£le.
      Şi am întărit cartea aceasta cu tot sfatul credincioşilor boiarii domnii domnii m&e : jupan Hriza vel dvomic, jupan Vlad vel logofăt i jupan Ianacbi vel vistier i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vasilie vel paharnic i jupan Alexandri vel postelnicu. Şi ispravnic, jupan Vladul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Soare grămătic, în cetatea scaunului Bucureşti, luna lui mai 20 zile, leat de la Adam 7138, iar de la naşterea lui Hristos 1630.
      Io Leon voevoda.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 77—79.
         Copie; alte copii ibidem, mss. 253, f. 57—59 şi 716, f. 1138—1141 şi la Bibi. Acad., CMLXV1I/70.
         EDIŢII. Constantinescu, Com. Brăneşli, 154—159.
                                  104
1630  (7138) mai 22.
           Marii boieri mărturisesc în privinţa împrejurărilor în care satul Cîineşti cade în rumânie la Sima al doilea logofăt.
      f Jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Gorgan biv vel spatar i jupan Buzinca vel comis i jupan Costandin biv vel peharnic i jupan Gligorii biv vel comis i jupan Grama vel pitar i jujmn Gherghi vel armaş i jupan Keagul vel aga i Mitrea pitar i Tudor slujer Eudeanul i Vasilie aga i Mateiu aga i Stamatie aga i Kedelco portar i Ianiu velichii portar i Dumitru vtorii vistiiar Dudescul i Badul logofet i Para logofet i Paraschiva logofet i Bunea logofet ot vistiarie i Mateiu cliucer dascălul i Cîrstiian i Oprea i Hie i Staico i N^nciul i Mihalcea i Iorgachi i Paraschiva vtorii dvornici i Drăghici spatar, sinu Papev logofet i Andreiu spatar, sinu Vladul vel
www.dacoromanica.ro
191
logofet i Stroe logofet, sinii Fierăv logofet i Radul spatar Dudescul i Tudor comis Ştirbâiu i Riga vtorii armaş şi alţi boiari şi roşii mulţi de în ţeară, carii-ş yor pune mai jos peceţile lor şi iscăliturile lor, facem această carte a noastră să fie de mare credinţă la ruina fratelui nostru Sima vtorii logofet ca să-i fie satul Cîineştii de în Otăsău, ot sudstvo VÎI-cea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi megiiaşii cîţi se vor afla în sat, să-i fie rumâni şi cu tot venitul de pretutindenilea, oarecît se va alăge de preste tot hotarul.
       Pentru că se-au fost ucis un om în sat în Cîineşti, anume Tudor Cam-haz şi l-au fost ucis feciorii lui în casa lui. Deci au trimis domnu nostru Io Leon voevod, sinu Ştefan voevod, armaş ca să prinză pre acei hoţi şi să ia şi deşugubina. Apoi sătenii n-au sărit să prinză hoţii, ce au scăpat.
       Deci au adus pre Pîrvul Cosoroavă şi pre Yladul Bursul şi iar pre Yladul de în Surpatele şi pre Bîrsanu şi pre .... 1 aicea de i-au închis domnu nostru în temniţă. Iar fratele nostru Sima vtori logofet, el i-au luoat pre Cîineşti în chizăşiia lui de cătră domnu nostru, cum vor plăti deşugubina domnească. Apoi ei au fugit şi deşugubina nu o au plătit, ce au apucat domnu nostru pre fratele nostru Sima logofet chezaşul, de au plătit el toată deşugubina deplin, de au dat domnu nostru 115 oi cu mii. Şi au dat venitul fratelui nostru Hrizii vornic, partea lui, ughi 20 şi la Gherghi vel armaş, ughi 10 şi treapăd armaşilor, ughi 10, carii au fost mersu acolo. Şi au dat la fratele nostru Vladul logofet ughi 15, de au scos 16 vaci ale Paraschivei logofet, că au fost întrat chezaş pentru nişte birure ale Cîineştilor. Şi au dat fratele nostru Sima vtorii logofet aceste oi şi aceşti bani de înaintea noastră tuturora şi a tot sfatul divanului. Şi am văzut şi cartea domnu nostru la mîna fratelui nostru ce scrii mai sus, cum să ţie satul Cîineştii să-i fie rumâni, cum scrie şi mai sus.
       Aşijderea şi noi încă aşa mărturisim şi am făcut şi această carte a noastră ca să ţie satul Cîineştii, să-i fie rumâni, cu tot hotarul şi cu tot venitul, cum scrie şi mai sus. Şi ş-au pus zi pînă acum la Ispas, de nu se vor îndura de moşie, să-i plătească şi oile şi banii şi să aibă pace. Iar de nu vor plăti pînă la zi, să-i fie satul Cîineştii de moşie stătători în veacu. Deci zioa le-au trecut şi oile şi banii nu i-au mai plătit. Deci am dat şi noi, ca să-i fie rumâni de moşie cum scrii mai sus.
       Aceasta am scris, ca să se ştii şi să se crează. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus şi peceţile noastre şi iscăliturile noastre mai jos.
HHdKO trkcT.
1 Loc alb.
192
www.dacoromanica.ro
   Dhc A&itHTpS1 8 ESKSpfipY, Ai'kcdţa Necula
   Eriza vel dvornic Yladul vel logofet Papa biv vel logofet Ivaşco dvornic
   Mfyoţ (jTtaTixpiţ8
   Muşat vel stolnic Gorgan spatar Buzinca vel comis KocTavxtvoţ pvvjxoţ 4 * Gligorie comis Tudor suljer Mitrea pitar Neagul vel agă Eu Maţi aga Dumitraşco vistiiar t Iane vel portar Stamati aga Tuduran slujer Yasile Paindur aga Bunea Yîlcul vtorii logofet Para logofet ot vistiiar
M4H ÎCK2 3 A^hh> Klk <VkT xSpĂH*
      Parascliiva logofet Gherghe vel armaş MaSraîoţ xAouT&xpT)?6 Drăgan spătar Staico dvornic Stanciul vornic t Preda vtori dvornic Cîrstian dvornic Eu Iurgachi vornic Ilie vornic
      Andr&u spatar Eudenu t Eu Yasilie spatar Radu spatar Dudescul Harvatu spatar 6
la mina Simei vistiiar de la 22, 7138.
                                                   <Pe verso, însemnare ulterioară: > Carte divanul Bucureştilor, pe satu Cîineştii, mai
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/12. Orig., htrtie (41 x 27), 35 peceţi inelare. Copii ibidem, IV/13 şi ms. 445, 1. 107v—108.
                                  105
1630   (7138) mai 23, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Anastasie şi lui Alexe, fiii lui Savasto, precum şi altora, ocini şi vii la Bănceşti şi Zoreşti^ jud. Buzău.
       t AIYaoctYj» kojkYin, Iw Aiwh kockoaj h rocnoA.HH'K k-kcoh siahu Xrrppo-BAtXVHCKOf, CHH*K KfAHKdrO H np-fcA,©KpdrO, IIOKOHHHOAVS Iw lţI($4H KWIKWA4. A,‘5KJT rocnoACTKO mh cYh nosfAtHYH rocnoA,CTKd aih fliucTdcYiK, cam» Gabactok wt Etui-
       1 Dumitru.
       2 Luna şi ziua stnt scrise mai tlrziu, cu altă cerneală.
       3 Miho spătar.
       4 Costantin paharnic.
       * Matei clucer.
       4 Semnăturile slnt autografe.
www.dacoromanica.ro
193
«MI|H, CkC.CHHOKH CH, fAHlţfM Eoriv (ipHlSCTHT, lAKOWf A\8 tCT WMHH8 8 EliHHflIlH, «8ACTK© E83TiS, AAH A*a GtOHKTiK H A(A Paa8AOR K-KCaJT, KApf fAHKA Cf XTHT HSEpAT WT nOAlO H WT U|8M H WT KOA H WT A"^ H iVT nOCKSA'f, 3AHOKI K fCT KHA IIOK8nHA GaKACTO, WThtţS flHACTACYfK, cYf WMHH$ KHUIf nHC WT HAA GtOHKA H WT MAfl, PaAVA WT EliHMfl(IH, SA xflMO ACnpH, AAH SA TO ACflpH WT TfX" KHUIf pfMfHH AcnpH, whh c8t npOAiAH Ctah Hht-k h Hfr8iţ h Gtah EpatSaor iaha a*a sa wmhhS GtOHKTiR H PaaSAOK WT GtAPA Tp-KAlk A® PtKHtţH. H IIAK (lOKSlIHA GaKACTO, EAIJ1A flHACTACYfK, WMHHS ©y EliHMflJlH WT A*a EaAA8A0R 3 CftKfHH WT nO R'KCAX’ WMHHA, SA ACnpH. H        IIAK KHA   flOKSllHA GaKACTO, EAIJ1A flHACTACYfK, WMHHS 8 EliHHfl|IH WT
AfA ^AHOK F CfJKfHH     WT   nO             R-kCA^r WMHHA, SA ACnpH. H IIAK HOKSflHA GaKACTO,
WTMţ8 flHACTACYf, WMHHS 8 E'kHMflJIH WT A*a GtOHR^R 7 COKfHH WT IIO KliCAX WMHHA, SA x7 ACnpH. H njK IlOKSnH GaKACTO WMHHS 8 ElvHMfipH wr H-brSA r” CBKfHH, SA Y ACnpH. H IIAK IIOK8nHA GaKACTO WMHHS oy EliHMCipH WT Afrt GtAHOR CflKfHH A
WT no R'kCAX’ WMHHA, SA............1 ACnpH, IlOHfWf nOKSnHA GAKACTO, RA1|U flHACTACYf c'i'h
CHUlf pfMfHf WMHHf A° Aak8A T-RHI^-kR.
       H nAK noKSnHA ,4,-mimaţi wmhh8 8 EtHMftiiH, a*a HfrofR r-rcaX’, RApf fahka cf XTHT H3BPAT, AAH CfWfHH 7 H AfA **8 3A ROAHHHtţS H AfA SA KHHOrpAAV, WT rAAK WMHHfR flfi PkKHI^H, SA xKpH ACnpH. H (UKHHtf fCT noKSnHA ^'kHHA'k, RpAT Ga-SAC TOR, WMHH8 8 E'kHMflJIH A{a CtOHKTiK Afr8AOK R'hCdX H AfA M» 3A ROaYhHIJS H AfA m SA RHHOPpAAV'j WT Aak8a r-KHI^fR A° PtiKHIJH, 3A xjpH ACnpH. H IlAKHJKf fCT nOKSnHA A'hHHA’h, EpAT CaRACTOR, 8HK flHACTACYfK, WMHH8 8 E"kHMfl|lY A*a EaAA^AOR GOnptR r-roaX h    a(aa  fA\8 sa            roaYhhij8 h oy noAio wt Aak8a PkHiţfR A« P’kkhi^h
sa xdTr AcnpH. H   nAK  noKSnHA           ^-ruha-k wmhh-k 8 EkHMfipn a*a Gtjhor IIhtiv r-kcaX
WT no CRAKA WMHHA H WT KOAYHHIJS, WT AAK8A T'kHtţ'kK A® PlkKHI^H, 3A 4 ACnpH.
       H nAK a<* c8t Hfr8iţ h Gtahor Epat8aor h Garacto h ^Mlhha'k mhthph haa fAhh KpoA sa roaYhhi^8 oy aiatka Ess k8aor, k8aT XoKfT ckTKopHT Hfp8t4 h Gtah Epat8aok roahhhi^h, j\a eSaht h Garacto h /^tihhati EpATH c-rui hhmh.
       H npoA^A^X cTh khuh pfMfHH aioaY* HnXnf WMHHf h khhoppaaY h roaihh^i sa CROHM AOEp8 ROAIO HA\, KAKO fCT RHUJS nHC, npf A^HH nOKOHHHAPO AlnXHfK KOfKOAj CHH-k nAfgAHAPlk ROfROA, KOPAA EHCT TfMfHYf A-feTO.U x3MA.
       H nAK Aa tcT GaRACTOR, BĂII! flHACTACYfK WMHHS 8 E-kHMfl|lYH ÂKARpfR, AAH Cf>KfHH 3 WT Atrt AAKHUJOP, nOHf>Kf IO fCT KHA nOKSnHA GARACTO TfX* 3 C£>K£HH SA WMHH8 RHUJf nHC WT HAA flAEHUJOpSA, SA x7 ACnpH, AAH WT ROAA E831i8AOK A°Ph ^ rAAK WMHHfR- H nAK noKSnH Garacto 3 cfscfHH 3A wmhh8 wt haa Gtahko h wt haa
EpAT CH GtIiHHAIi WT CfA, 3A xT AcnpH, H IIAK WT ROAA E831i8AOK AdPH 8 PAAK wmhhcr- H nJKH?Kf fCT noKSnHA Garacto, wruţS flHACTACYf, s cfscfHH sa wmhh8 wt HAA iKARpA H WT HAA EpAT CH H-ferSA H WT HAA CfCTpAAA CH H-feKUlA WT CfA, SA x7 ACnrH, AAH WT ROAa ESSTiSAOK A«P» 8 PAAK WMHHfR. H nAK nOKSnH GaKACTO noAOKHHO sa roaYhhi^8 wt haa Gtah CdAHMfR wt CfA, sa x7 AcnpH. H nAK noKSnHA Garacto TpfTAPO AfA0 sa roaYhhi^8 wt haa Gtah Oahmik wt cfA sa »|r AcnpH. H nAK noKSnn Garacto TpfTAPO a*a® sa roaYhhhS wt haa JKakpa h wt haa spat CH H-fcrSA H WT HAA CfCTpA CA GtAHA H WT HAA H^KUIA WT CfAO 3A I|f ACnpH.
1 Loc alb.
194
www.dacoromanica.ro
       H noKSnHA HrtfKgH 3 cejkehh sa wmhh8 wt HaA dlaHt wt ceao, 3a x7 acnpH
AAH WT KO^a ESS'kSAOE A®PH $ PAAB WMHHEE.
       H npo^aA0^ whh sa HfrosS aokP° koaio wt npc akhh noKOHHaro <0HXaHA BOEBOA, CHN*K IlETpaiJJKOE BOEBOA, WT KOr^a KHCT TfMfHVa AfcTOM x3pE.
       H naK fi,i ect IIaek§eb h spaT ch fÎHacTacYEK wmhh8 8 E-khm(i(jYh IKaspEB, aAH cekehh 5" wt no BiiC XoTapoM, 3aHE>KE ect noK8nHA IIaekQh h spaT CH flnaCTacTE TEX CEJKEHH 3a WHHH8 BHIIJE nHC WT HAA KpaTSA, CHH-K GOaHMEK WT ElvHMEHl'l'H JKaBpEE) 3a w acnpH totobh.
       H naK noKSnHA flnacTacVi, chhti GasacTOK. T noroH 3a EHHorpaAV 8 aY^Sa K khmehjhaoa\ wt HaA 4>8aijep wt E^hmelph, 3a y acnpw. H naK noKSnHA llnacTacTE eahh noron 3a aosYe 8 aYa8a E-khmel(ihao.u Ha G3pk-khei(jh wt HaA AParomHP> chh-k /V,paroA\HpoE wt E’khheuiY, sa l£ acnpH.
       H naK noKSnHA flHacTacVf wmhh8 8 eUoheiijY Ha G3pk-khei(jh, am HYr'kB, CECTpa 4,parOA\HpOE 4,'KHH’k WT 3opEL(JH B'kCaX, BapE (AHKa CE XtHT H3KpaT WT no B'kC XoTapoM wt HaA AParo<MHP> ^paT HYr'kB wt 3openiY, 3a acnpH totobh.
       H naK noK8nH dHacTacYf noAOBHHO sa noroH 3a EHnorpaAV 8 aYa8a 3opeijiYaom wt HaA uiSp ch Eaaa^a h wt HaA KorAaHa wt 3openiH, sa xaw acnpH totobh.
       H ehah c8t cbeaYteaYh, Ha ha\e : wt E'khmeiiih, non Kohhha'k h HYroE h ElInXaAaKH h wt Gt’kh8aei(ih, dlaHY h $HHTa h KpivCTYiaH h Gtahko h wt dlo* heijjh, roroain-K h wt Tp"kr E8s-k<8aob>, TEprH c8a>4S.
       H eha ect npoAaA cYh bhiije pEHEHH aioaYe hhXhe WHHHE BHIIJE nHCaHH whh sa <C >BOHA\ Aospo BOAIOf BES HHEAHa CHAWCT WT HHXtO H C*kC 8SHAhYE B'kCYAt AlErYa-UJOAA WT rop H3 H WT WKP"KCt8 A\ECTWA\. H BHaYXoAI TOCnOACTBO AAH H KHHra flOKOHHHOAl /HhXhEB BOEBOA H KHHra <nOKOH>1 HHOAIJ EHuXaHA BOEBOA HaA cYh BHUJE ptMEHH WHHHE BET$H H paSAPaAHH.
       Giro paAY rocnoACTBO a»h ckm noHOBHloAi h Stbp'kahX'oaj ckc ci'io khht8 rocnoACTBa aih kako ect bha h wt npYKA* kpYaie, h am°^ c-kaii rocnoACTBO a\h HHacTacYiB h spaT ch (1aek§eb, chhh Gakactom wt E-khmeiiiY, ihko>ke Aa c8t iîai cYh
BHUJE pEMEHH WMHHE H norOAHE Sa BHHOrpaAY H BOA^HHI^eX’ WMHH8 A'tAYHHO H BTv wXaK8 HAI H CHHOBOAt H BH8KOAI H np'kBHSMETOM H HE WT KOrOJKAO HEnOKOA'kEHA'.O, nopHSAlO
rocnoACTBO a\h.
       Gejke 8eo h cbeaYteaYh nocTABHXoAi rocnoACTBO aih : >k8itah Xpusa beahkYh AKOPHHK8 H >K8naH Eaaa8a beahkYh AWrOjjţET h >k8iuh Mhakh BEA BHCTYiap H KSlUH jMhXo beahkYh cnaTapio h >k8iiah dlSiuaT beahkYh ctoahhk h 5k8iuh E83hhka beahkYh kwaiihc h >K8naH EachaYe beahkYh nEXapHHK h scSnau flAEKgaHAPH beahkYh hocteahhk. H HcnpasHHK, >K8naH Eaaa^a beahkYh Awroi|jET.
       H HanucaX as, ^,8aihtp8 rpaAiaTHK, b-k uacTOAHii rpaA8 sobeaiuto E8k8pei(jh, aaYceivj AiaYa ier a^hh h wt flAaAia Aa>KE A° hiîhY b-k cEro nHcauYio tehehYio aYtwai K-K aYt xâpAH, a WT pOHÎAECTBa XpHCTOBa xajfA.
       ţ Iw Aewh BWEBWAa, aiYaoctYio eohîYio rocnoAHHh.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Anastasie, fiul Ini
       1 Loc rupt şi şters.
www.dacoromanica.ro
195
Savasto din Bănceşti, cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a lăsat, ca să-i fie ocină în Bănceşti, Judeţul Buzău, însă partea lui Stoica şi partea lui Radul toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din deal şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Savasto, tatăl lui Anastasie, această ocină mai sus-scrisă de la Stoica şi de la Radul din Bănceşti, pentru 4970 aspri, însă pentru 370 aspri din aceşti mai sus-zişi aspri ei au vîn-dut lui Stan Pită şi Neguţ şi lui Stan al lui Braţul o parte din ocina lui Stoica şi a lui Radul, de la Gîrla Veche piuă la Răchiţi. Şi iar a cumpărat Savasto, tatăl lui Anastasie, ocină în Bănceşti din partea lui Vladul 7 stînjeni, de peste toată ocina, pentru 560 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto, tatăl lui Anastasie, ocină în Bănceşti din partea lui Dan 3 stînjeni de peste toată ocina, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto, tatăl lui Anastasie, ocină în Bănceşti din partea lui Stoica 5 stînjeni de peste toată ocina, pentru 1000 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto ocină în Bănceşti de la Neagul 2 stînjeni, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto ocină în Bănceşti din partea lui Stan 4 stînjeni de peste toată ocina, pentru... 1 aspri, pentru că a cumpărat Savasto, tatăl lui Anastasie, aceste mai sus-zise ocini pînă la Lacul lui Gînţă.
      Şi iar a cumpărat Dănilă ocină în Bănceşti partea lui Neagoe toată, oricît se va alege, însă 5 stînjeni şi partea lui de moară şi partea lui de vie, din capul ocinii pînă la Răchiţi, pentru 2150 aspri. Şi iar a cumpărat Dănilă, fratele lui Savasto, ocină în Bănceşti partea lui Stoica al lui Legul toată şi partea lui de moară şi partea lui de vie, de la Lacul lui Gînţă pînă la Răchiţi, pentru 1150 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Dănilă, fratele lui Savasto, unchiul lui Anastasie, ocină în Bănceşti partea lui Vladul al lui Oprea, toată şi partea lui de moară şi în cîmp, de la Lacul lui Gînţă pînă la Răchiţi, pentru 1015 aspri. Şi iar a cumpărat Dănilă ocină în Bănceşti partea lui Stan Pită toată, de peste toată ocina şi din moară, de la Lacul lui Gînţă pînă la Răchiţi, pentru 900 aspri.
      Şi iar să fie Neguţ şi Stan al lui Braţul şi Savasto şi Dănilă, patru pe un vad de moară în matca Buzăului, unde vor face Neguţ şi Stan al lui Braţul mori, să fie şi Savasto şi Dănilă fraţi cu ei.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinile lor şi viile şi morile de a lor bunăvoie, cum este mai sus-scris, în zilele răposatului Mihnea voievod, fiul lui Alexandru voievod, cînd a fost cursul anilor 7091.
      Şi iar să-i fie lui Savasto, tatăl lui Anastasie, ocină în Bănceştii Javrei, însă 7 stînjeni din partea lui Albişor, pentru că a cumpărat Savasto acei 7 stînjeni de ocină mai sus-scrişi de la Albişorul, pentru 1000 aspri, însă din apa Buzăului pînă în capul ocinii. Şi iar a cumpărat Savasto 7 stînjeni de ocină de la Staico şi de la fratele său Stănilă din sat pentru 1000 aspri, iarăşi din apa Buzăului pînă în capul ocinii. Şi iar a cum-
1 Loc alb.
196
www.dacoromanica.ro
pârât Savasto, tatăl lui Anastasie, 7 stînjeni de ocină de la Javra şi de la fratele său Neagul şi de la sora sa Neaoşa din sat, pentru 1000 aspri, însă din apa Buzăului pînă în capul ocinii. Şi iar a cumpărat Savasto jumătate de moară de la Stan al lui Oancea din sat, pentru 1000 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto a treia parte de moară de la Stan al lui Oancea din sat pentru 700 aspri. Şi iar a cumpărat Savasto a treia parte de moară de la Javra şi de la fratele său Neagul şi de la sora sa» Stana şi de la Neacşa din sat, pentru 700 aspri.
       Şi a cumpărat Alexi 7 stînjeni de ocină de la Manea din sat, pentru 1000 aspri, însă din apa Buzăului pînă în capul ocinii.
       Şi au vîndut ei de a lor bunovăie, din zilele răposatului ~MTha.il voievod, fiul lui Petraşco voievod, de dnd a fost cursul anilor 7102.
       Şi iar să fie lui Alexe şi fratelui său Anastasie ocină în Bănceştii Javrei, însă 7 stînjeni de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Alavi şi fratele său Anastasie acei stînjeni de ocină mai sus-scrişi de la Braţul,, fiul lui Oancea din Bănceştii Javrei, pentru 800 aspri gata.
       Şi iar a cumpărat Anastasie, fiul lui Savasto, un pogon de vie în dealul Bănceştilor de la Fulger din Bănceşti, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Anastasie un pogon de vie în dealul Bănceştilor, la Orcăneşti, de la Dragomir, fiul lui Dragomir din Bănceşti, pentru 900 aspri.
       Şi iar a cumpărat Anastasie ocină în Moceşti, la Orcăneşti, partea Neagăi, sora lui Dragomir Dăinea din Zoreşti, toată, oricît se va alege de-peste tot hotarul, de la Dragomir, fratele Neagăi din Zoreşti, pentru 900-aspri gata.
       Şi iar a cumpărat Anastasie jumătate de pogon de vie în dealul Zoreştilor, de la cumnatul său Yladul şi de la Bogdana din Zoreşti, pentru 1800 aspri gata.
       Şi au fost martori, anume: din Bănceşti, popa Voicilă şi Neagoe şi Mihalachi şi din Stănuleşti, Manea şi Finta şi Cîrstian şi Staico şi din Moceşti, Gogoaşă şi din tîrgul Buzăului, Gherghi judeţul.
       Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinile lor mai sus-scrise-şi de a lor bunăvoie, fără nici o silă de la nimeni şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea-şi cartea răposatului Mihnea voievod şi cartea răposatului Mihail voievod, pe aceste mai sus-zise ocini, vechi şi rupte.
       Pentru aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit cu această carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme şi am dat domnia mea lui Anastasie şi fratelui său Alexe, fiii lui Savasto din Bănceşti, ca să le fie lor aceste mai sus-zise ocini şi pogoane de vie şi mori ocină, dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan TTrî^a. mare vornic-şi jupan "Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare
www.dacoromanica.ro
197
comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
       Şi am scris eu, Dumitru gramatic, in cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 23 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630. f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/9.
          Orig., perg. (42 x 55), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1851; altă trad. ibidem, ms. 173, f. 98v—100.
                                    106
1630  (7138) mai 23.
           Leon Tomşa întăreşte m-rii Mislea moşie în Cîmpineni.
       Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodinu Ungrovlahiiscoe, sinu velicago i preadobrago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi sie pove-leniiu gospodstva mi. [Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m&e] sfintei, dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Mislea, unde iaste hramul sfintei troiţe şi părintelui egumenului Zosim şi tuturor călugărilor, cîţi vor lăcui în selaşul acela, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus moşiia ce să grăiaşte Cîmpineni, în judeţul Prahovei, însă partea cinstitului boiariului domnii măle jupan Nicolei, care au fost vel vistiiar, partea lui toată, dă preste tot satul a patrulea parte, care moşie iaste aleasă şi înpietrită dăspre satul Călugărdnii, care iaste aproape lingă sfînta mănăstire Mislea, însă moşie fără de rumâni, den cîmpu şi den pădure şi den apă şi den siliştea satului du pretutindenea, cu tot venitul, oricît să va aI6ge dă preste tot hotarul. Pentru că această moşie ce iaste zisă mai sus o au fost cumpărat cinstitul boiariul domnii m£le jupan Nicola, care a fost vel vistiiariu, încă den zilele lui Alixandru vodă, de la Şteful neguţătoriul ot Stănceşti, drept 14 000 aspri gata.
       Iar după acăia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele iar cinstitul boiariul domnii m61e jupan Nicola vistiiariu], el au făcut schimbu cu egumenul Zosim şi cu voea tuturor călugărilor de la sfînta mănăstire Mislea, hramul sfintei troiţe, pentrucă au fost avut şi el moşie în satul Sără-ţ6nii, în judeţul Ialomiţii, înpreună cu călugării de la sfînta mănăstire Mislea. Drept acăia au venit toţi de faţă înpreună înaintea domnii m61e de au mărturisit în divan cum au dat cinstitul boiariul domnii m&e jupan Hicola vistiiariul toată partea lui de moşie dem Cîmpineni, dă preste tot
198
www.dacoromanica.ro
hotarul, sfintei mănăstiri Misiei ce scrie mai sus, moşie4 fâr de rumâni, pentru ce că au fost aproape, lingă sfînta mănăstire. Iar egumenul Zosim inpreună cu tot săborul dă la sfînta mănăstire Mislea, hramul sfintei troiţe, ei încă au dat cinstitului boiariului domnii mele jupînului Nicolii, ce au fost vistiiariu, toată partea sfintei mănăstiri Mislea, din sat din Sărăţăni, stînjeni 427, dă preste tot, pretudindinea şi dă preste tot hotarul oricît să va aldge, însă moşie făr de rumâni, ca să fie moşie pentru moşie. Pentru ce văzîndu călugării cum iaste moşiia din Sărăţăni, partea mănăstirii Mislii, fîindu departe şi preste mînă şi nici un folos neavînd călugării dc acolo, pentru ce fiindu sfînta mănăstire la munte, iar moşiia de la Sărăţdni fiindu delungată, foarte departe, de nu pot călugării să să hrănească şi au schimbat unii cu alţii, ei de a lor bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi mari şi mici şi dennaintea domnii măle.
      Şi am văzut domniia mea şi zapisul de la mîna cinstitului boiariului domnii m61e jupan Eicolii vistiiariul de schimbu la mina, părintelui Zosim de la sânta mănăstire Mislea, cu mulţi boeri mărturii, scrişi în zapis, anume : jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofăt Budea-nul, Papa care au fost vel logofăt i Ivaşco care au fost vel dvornic i Miho vel spătar şi Dumitraşco care au fost vel vistiiar i Grama vel pitar i Oostandin ce au fost vel păharnic i Stroe logofăt, feciorul Pierăi ce au fost vel logofăt i Gherghie logofăt şi mulţi boiari, care nu sînt scrişi în cartea aceasta.
      Pentru acdia, am dat domniia mea sfintei, dumnezeeştii mănăstiri Misiei, ce s-au zis mai sus, ca să să ştie moşiia ce să chiamă Cîmpinăni, moşie stătătoare, ohabnică în v6ci şi de nimenea neclătită, după zisa domnii mele.
      Şi mărturii am pus domniia mea : jupan Hriza vel dvornic i jupan Enacbe vel vistier, jupan Euzinca vel comis.
      Mai 23 dni, 7138 <1630 >.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 14 v — 15. Traducere.
       Copie ibidem, ms. 466, f. 120.
                                  107
1630  (7138) mai 26, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Gorgan fost mare spătar ocină şi vecini în Criva de Jos, jud. Romanaţi.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată Ţara Bumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al
www.dacoromanica.ro
199
domniei mele jupan Gorgan biv vel spătar şi jupînesii lui, Stanei, şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie ocină şi vecini în Oriva de Jos din judeţul Romanaţi, însă partea lui Stoica şi a lui Pîrvul şi a lui Oprea, feciorii Pîrvului din Zătreni, toată partea lor din cîmp, din pădure şi din apă şi cu vecinii anume etc. etc.1 Pentru că au cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Gorgan biv vel spătar şi jupî-neasa lui, Stana, această mai sus-zisă ocină şi vecini de la Stoica şi de la fraţii lui Pîrvul şi Oprea, feciorii Pîrvului din Zătreni, în 24 000 de aspri.
      Şi iar au cumpărat jupan Gorgan şi jupîneasa Stana un vecin, anume Lepădat cu feciorii lui, etc. etc.1, drept 3 000 aspri gata, dar numai capul lui, fără de ocină.
      Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie fără de nici o silă, cu zapis de la mina lor de vînzare şi cu mărturii scrise în zapis, anume : din Brîncoveni, Matei aga şi din Vardeniţă, Stamatie aga şi din Ruda, Cbisar şi Andrei spătar Rudeanul şi din Popeşti, Calotă armaşul şi din Far caş, Radul postelnic şi din Leurdeni, Stroe logofăt, feciorul Fierăi logofăt, şi din Greci, Stroe postelnic şi din Prădeşti, Petru slujer şi din Fălcoiu, Patru logofăt şi din Roşiani, Preda postelnic, şi din Jiugălie, Sima.
      Şi iarăşi să-i fie etc.1 jupîn Gorgan spătar şi Stanei ocină în Jigă-lie, dar din partea lui Nedelco o funie întreagă deplin din cîmp etc. etc.1 şi din vii a treia parte, din şezutul satului, de pretutindeni, cît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că această funie etc.1 au fost ale Condei comis, date de socrul său Eedelco slujer, încă în zilele răposatului Radului voievod, pentru sufletul lui şi multă căutare şi buna cinstire ce au avut Nedelco slujer de la gineri-său Conda comis la vreme de nevoie şi la bâtrîneţea lui. Pentru că a făcut Conda comisul multă cheltuială de la el pînă ce a vrut să scoată socru-său Nedelcu slujer această funie de ocină de la megiaşii din Jegălie. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîna lui Nedelco slujer de miluire la mîna Condei comisul, cu mulţi boieri mărturii scrişi în zapis toţi anume. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, feciorul răposatului Radului voievod, pe vremea cînd a făcut domnia lui nunta peste Şiret la Miha,il Tecuciul, atunci cinstitul dregător al domniei mele jupan Gorgan spătar şi jupîneasa lui, Stana, ei au vîndut partea jupînesei Stanei de ocină din Izvorani lui Muşat vel stolnic şi a fost cumpărat această funie de moşie şi via a treia parte de la Conda comisul pentru ughi 100. Şi a vîndut-o el de a lui bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşi-lor dinprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîna Condei comisul la mîna lui Gorgan spătarul de vînzare şi cu mărturie, anume: Stamatie
        1 Aşa In text.
200
www.dacoromanica.ro
aga şi Mateiu aga şi Mihaiu clucerul şi Dumitru Fiileşanul şi Dimiian căpitanul.
    Drept aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupanului Gorgan spătar şi jupînesei lui, Stanei, ca să le fie lor ocină de moştenire şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după porunca domniei mele.
      Iată şi mărturii au pus domnia mea: jupan Hriza vel dv ornic şi jupan Vladul vel logofăt şi jupan Ianachi vel vistier şi jupan Miho vel spătar şi jupan Muşat vel stolnic şi jupan Buzinca vel comis şi jupan Vasi-lie vel paharnic şi jupan Alexandri vel postelnic. Si ispravnic, jupan Vladul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Soare grămăticul, în scaunul de cetate Bucureşti, una mai 26 zile şi de la Âdam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
         După Ion Marian, Palm documente nr. 89 — 91, p. 92—94. Traducere din 1911, după orig. slav, hlrtie, pecete căzută.
                                   108
1630 (7138) mai 27, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Milos logofăt mănăstirea Strîmba cu toate averile sale.
       ţ AlHAocrYfio kojkYwo, Iw Afum KofsoAd h rocnoAHirk rtlCoh sfAtAf Jfrrppo-
KAdXYHCKOf, CHHTv BfAHKdrO H nptAOBpdrO, IIOKOHHHOAlS Iw IţlujldH KOfKOAd. AaK<1T rocnoACTRO a\h cYf noKfA-fciiYf rocnoACTKd a\h CASr rocnoACTKd aih Aîhaoui AwroţfT, AHfflCH WT EpdT JKSfldH GTOHKHIţd BHRUIHX’ KfA KHCTYhP, HKOWf A<* AtS KT CBtTtH MOHdCTHpS rAATOAfAUro GTp-KAtEd, HA^Htf fCT XpdA\ CKtTdd TpOHlM, fftf CKSAăHd H ocHOKdHd wt TfMfAYf fu kSiuh Gtohka ehk KfA khctYhp H ckc CKnpSr-K fro jkSiu-
HHtţd        H nOAMtAOKd'dd H SKpffIAfHd CKC CfAdAUi H CKC IţHrdHYH H K*K UpTiKOR CH
WATDKAHKMM np-fcWKpdUlfHd H CKC CKOTOMH, f}Kf HdpfMf WKIţYH H ROAORH H KpdKH H EHROAH H nifAH H KOHH H KOEHAf H CKHHH H WT KKCfcX HHAUHH flOAtHAOKdUlf, HKOWf Ad fCT HHOKOM K-K flHipS d HHA\K KTi KtMHOf K'RCROAtHHdHYf. H B"kC APtKdAH CKC
AOBpodiwpHo fifi np-fccTdKAfHYf xtfiidH GtohkYh khctYhp. H no nptcTdBAfHYf fro kkc fCT AP'BXtdA CKCfipSr fro JKtSndHHUd A^KYfa H ckc dHfncH# hai AIhaoui Aoro+fT a*
www.dacoromanica.ro
201
npf AKH?H flAEgdHAPS KOEKOAd, CklHk HAHdUl KOIBOA» TtA\>KE TOPAd np’kCTdEH CE u KSndHHiţd AokYhh EHCTHEp-bcd.
       il no CKAtp-KTY JKSIUHHL^EK ^OkYEK KHCTHEpbCd, TtTKd EIIhAOUI AOro^ET, fr^d npYn^E flAE§dHAP8 BOEBOA, CHH1i IAHI3U1 KOEKOA, H CTdE EHTH rOCnOAdP"K 3eaka£ fiAdUiKOE B-k HdCTOA rpdAV E8k8pei|ih, Tor^d nocAdA?ECT fLugdHAP# boekoa no HhtohYe
nOCTEAHHK, HdpHIţdEAd KdtţH AhHKOA, CkC KEAHKOE ldp<0>CTk KdKO IlOpSUlHT H pd3AE-PET H A<> nAEHHT cYa CB'bTd lUOHdCTHp TAdrOAEAUrO GTpTuttEd KHUlE nHC. fi KdASrEpM wt CB’bTd AtoHdCTnpE HdpwţdEAi TnCiWbHd, HA’bJKE ect Xpdi\\ ScnEHYE nptcsbTbn fioropOAHiţE H CkC Er$A\EH$A EpAVOHdX 0EW$HA H CkC AfK^f non IwdH, ErAd BHA'feUlM WHH TOAHKO 3A0 H IlOpSUlEHYE H nAEHEHHE ia?KE XoiJlHT Ad CE CkTKOpHT CE AHO CBbTOMS AtOHdCTHpS WT K*k rOCIK>Adp8 WHH BHChX K'kCTdUIE E’kKSnb CkC K’kCEA\ CkEOpOA» npH3EdUlE no HhTOHYE nOCTEAHHK KHUlE nHC 8 CBbTJ AtOHdCTHpE 8 THCAVbHd TEpE TOCTHUlE CE H AIOAHU1H CE Ad HE CkTKOpHT TOAHKOAV SAO CKbTOA\8 AlOHdCTHpS, H*k STdKAltHUlE CE H AdA^Ulf HEA\8 2KHATH CH, TEpE (CT CK$A\HOEdA CYC CB'bTd A'.OHdCTHpS WT K-k rOCnOAdP"k. H npHUlEAH CST KdASrEpYH WT THCAVbHd Hd flAEgdHAPS BOEBOA, ErAd C8T CK&UnOBdA AWHdCTHpH WT HErOK rOCflOACTKS H CkTBOpHUlE CE KHHPOKE KdASrEpOAl WT THC.WbHd HdA CYA CB'bTd AtOHdCTHp, I3K0JKE Ad EHTYh HA\ A\eXtoX BTv A^A^HS h B*k wXdE. H B-kC APtWdA CkC AOBP°-UHPNO KdASrEpH WT THCAVbHd HO cYA A\OHdCTHp Ac a^hYh rocnoACTBd a\h.
       H K-kAd ect eha CkAd, B*k a^hTh rocnoACTBd mh, d CA$r rocnoACTBd a\h AIhAOUI AWrw^SET, EON ECT THTOp CEM8 CB-bTbH A\OHJCTHp WT GTP'kAtEd, WH HE B*kCXoTbUlE WCTdBHTH CBOIO AtOHdCTHp, I3JKE Ck3AdHd pOAYTEAE ErO, GTOHKd BHCTYiap, Ad BHTH AlEToX 8 THCAVbHd, KdKO ECT BHA npOAdA {L\E£dHAP8 BOEBOA, CHH*k HAHiaUl BOEBOAd, H"k STdKAlHUlE CE CASrd TOCnOACTBd MH IHhAOUI AOrOjJiET CkC KdABrepYH WT TncMbHd, CkC ep8a\(h, Hd ha\e AdKHA h npoEr&UEH Tew^sha h CkC non IwdH, ejke ect EHA A^KEH H CkC B'kCEM COEOpSrt WT THCAVbHd, KdKO Ad HAI nOKpdTET HOKU.H B*kCH, CkC B'kC < . . . KEA>* TOBdHYE, I32KE C8T CkTBOpHAE pdA* AWHdCTHp GTp’kAtEd H Ck . . . . 1U1E CkC B’kCEM H CkC A^BYld HOBIţH, HEH npf3 B’kC JK<HATH T>1.
       H 8 tea\, CA8rd rocnoACTBd ahh EHhaoui Aoro$ET, wh noTpSAHiuf ce h AdA ect cYh HOBIţH BHCH 3dnA*kH0, JKHATH T, B-k p8K ErSMEHd ,|\,d<KHA H>x npOErSMEHd @ew^ha H non IwdH, noHEJKE c-kH cSt ehah no F B*kK8nHO K*kAd ect AdA eUhaoui AOrO^tET cYh HOBIţH 8rn T Ttpc ECT nAdTHA HErOB MOHdCTHpE GTp’kAtESA no HErOBM npdBH HOKU.H.
       H AdA ect CA8r rocnoACTBd aiw eIIhaoui Awro^SET cYe hobi^h wbea\ KdA8rEpoA\ WT THCAVbHd KHUlE nHC WT npEA rocnoACTBd AtH 8 AHKdH H WT np-bnOMTEHOAt npa-bhteaYio rocnoACTBd aih ncSndH Xpn3d bea aec>Phhk h ikSiuh BAdAVA KfA Awro^ET h 3<8ndH Ildnd ehbuihX bea Awro$ET h 3<8ndH eBhXo bea cndTdp h JKSndH lUSuidT bea
CTOAHHK H XCO'ndH E83HHKd BEA KOAdHC H 3<8ndH T8AOP EHB BEA CtfAJKEp H XCSndU iHdXTEio ara.
       H BHA'bXoM rocnoACTBO ahh h 3dnnc wt p8K Kd.vSrEpoM wt CB'bTd ak>h;cthp8 WT THCAVbHd Hd pCK EUhAOUI AWPOlJsET CkC WBEAA EOAbpH KHUlE p-bX CBEAHTEaYH H CkC
1 Loc rupt.
202
www.dacoromanica.ro
MHorH KSngY nHCdHH ktv SdnHc Ha hme rHH-fe Koiţ H IIpOKa H JKHIld H Icap H dldH-fe.
       Gfro paA^ h           c-ka\ rocnoACTBo a\h cYa KHHra rocnoACTKd a\h ha pSK caSr
rOCfJOACTKA A\H EHhAOUJ, I3K0JKE A^'8 ECT cYE CBfcTd AtOHdCTHpH rAdrOAEAUrO GTpiuMEd, HA'bJKE ECT XpaAI CB-kTaa TpOHIţK, CKC CEAdMH, CKC IVHHHEBE, A^AYhOBE H CKC dl^YraHYH H CKC CKOTOAI H CKC B”KCH IVKOBAhYE H CKC BTvC XoA^KOAl E>KE BHAH AtoHdCTHpCKH, KJKOJKE A<i BSA*t WH KTHTOp, KdKOJKE ECT EHA H POaYtEaYH ErO MtândH GtOHKA EHBUIHX’ bea BHCTYrap h c-Kc npSr Ero, >Ki$ndHHiţd AoKYra BHCTiHEp’feca, d hhuto hhktojke a<> HH HAIdT HHÎCtO Tp-feEO CKC CIA CB'bTd AtOHdCTHp IVT GTp'KAtEd T'KHYiO IVH H CKIHOBE Ero H BHSKOA', np-kBH8HETOA\ H HE IVT KOrOJKAO HfnOKOA’bEHAW, I10PH3M0 TOCnOACTBd A\H.
       Gexîe 8s8 h cbeaYteaYh nocTdBHX rocnoACTKo aw: %8imh XpHSd bea A^opimK h JKgfldH EAdAYA EfA AlVriV^ET H >KSniH MHdKH BEA BHCTYrap H JKSndH EUhXo BEA CndTdp H JKSndH diSlUdT BEA CTOAHHK H >KSnd<H>1 E83HHKd BEA KOAtHC H JKSddH EdCHAÎE BEA nEVapHHK m kSimh JYae§jhaph bea hocteahhk. H HcnpaBHMK, >K8ndH SAdAYA BEA Awrw4sET.
       lldllHCdX d3, GoapE rpdMdTHK, Bli HdCTOA rpdAtt 8 Bj$K8pElţIH) AV’kCEgd AUH K3 AKHH H IVT {Ta<1AU A° HHHfc TEK$HIH AfcTOAl, B"K AfcT x3pĂH, d IVT P0>K<AE>1CTBO XpHCTOBO, xaifA-
       f Iw dEwwK BivEBivAd, aimaoctYio kojkYio rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preatmnului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slug i domniei mele Miloş logofăt, nepotul de frate al jupanului Stoichiţa fost mare vistier, ca să fie sfintei mănăstiri numită Strâmba, unde este hramul sfânta troiţă, pe care a zidit-o şi a ridicat-o din temelia ei jupan Stoica fost .mare vistier şi cu soţia lui, jupaniţa Dochia, şi miluită şi întărită cu sate şi cu ţigani şi biserica sa înfrumuseţată cu odăjdii şi cu vite, care se cheamă: oi şi boi şi vaci şi bivoli şi stupi şi cai şi iepe şi porci şi din toate averile miluită, ca să fie călugărilor de hrană, iar lor de veşnică pomenire. Şi a tot ţinut cu bună pace pînă la moartea jupanului Stoica vistier. Iar după moartea lui, a tot ţinut soţia lui, jupaniţa Dochia şi cu nepotul lor Miloş logofăt pînă în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş roievod. Apoi atunci a murit şi jupaniţa Dochia vistiereasa.
      Iar după moartea jupaniţei Dochia vistiereasa, mătuşa lui Miloş logofăt, dacă a venit Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod şi a stat să fie domn al Ţării Komâneşti în cetatea de scaun Bucureşti, atunci a trimis Alexandru voievod pe Antonie postelnic, zis Câţi Diavolul, cu multă tărie ca să ardă şi să strice şi să jefuiască această sfîntă mănăstire numită Strâmba, mai sus scrisă. Iar călugării de la sfânta mănăstire numită Tis-mana, unde este hramul uspenia preasfintei născătoare de Dumnezeu şi cu egumenul ieromonah Theofil şi cu dichiul popa Ioan, dacă an văzut
1 Omis.
www.dacoromanica.ro
203
•ei atîta răutate şi stricăciune şi jaf care trebuia să se facă acestei sfinte mănăstiri de către domn, ei toţi s-au sculat împreună cu tot soborul şi au chemat pe Antonie postelnic mai sus-scris la sânta mănăstire la Tismana de l-au ospătat şi s-au rugat de el să nu facă atîta rău sfintei mănăstiri, ci s-au tocmit şi i-au dat lui 250 de galbeni, de au răscumpărat Această sfîntă mănăstire de către domn. Şi s-au dus călugării de la Tismana la Alexandru voievod cînd au răscumpărat mănăstirea de la domnia lui şi s-au făcut şi cărţi călugărilor de la Tismana pe această sfîntă mănăstire, ca să le fie metoh de moştenire şi de ohabă. Şi au tot ţinut cu bună pace călugării de la Tismana această sântă mănăstire pînă în .zilele domniei mele.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar sluga domniei mele Miloş logofăt, care este ctitor acestei sfinte mănăstiri de la Strîmba, el n-a vrut să lase mănăstirea sa, care a fost zidită de părintele lui, Stoica vistier, să fie metoh la Tismana cum a vîndut Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, ci s-a tocmit sluga domniei mele Miloş logofăt cu călugării de la Tismana, cu egumenul anume David şi proegumenul Teofil şi cu popa Ioan, care a fost dichiu şi cu tot soborul de la Tismana, ca să le întoarcă banii toţi, cu toată cheltuiala pe care au făcut-o pentru mănăstirea Strîmba şi . . . . 1 cu tot şi cu dobînda banilor, fac peste tot galbeni < 300 > l.
      Iar întru aceasta, sluga domniei mele Miloş logofăt s-a trudit şi a dat aceşti bani toţi deplin, galbeni 300, în mîna egumenului David şi a proegumenului Teofil şi a popii Ioan, pentru că aceştia au fost cîteşi trei împreună cînd a dat Miloş logofăt aceşti bani, 300 de ughi, de a plătit mănăstirea sa Strîmba, pe banii săi drepţi.
      Şi a dat sluga domniei mele Miloş logofăt aceşti bani acestor călugări de la Tismana mai sus-scrişi dinaintea domniei mele în divan şi dinaintea preacinstiţilor dregători ai domniei mele: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Papa fost mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Tudor fost mare sluger şi jupan Matei aga.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna călugărilor de la sânta mănăstire de la Tismana la mîna lui Miloş logofăt, cu aceşti boieri mai sus-zişi martori şi cu mulţi negustori scrişi în zapis, anume Ghinea Coţi şi Proca şi Jipa şi Isar şi Manea.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea această carte a domniei mele la mîna slugii domniei mele Miloş, ca să-i fie această sântă mănăstire numită Strîmba, unde este hramul sfîntă troiţă, cu satele, cu ocinile, dedinele şi cu ţiganii şi cu vitele şi cu toate ferecăturile şi cu tot venitul •care a fost mănăstiresc, ca să fie el ctitor cum au fost şi părinţii lui, jupan Stoica fost mare vistier şi cu soţia lui, jupaniţa Dochia vistiereasa, altul
1 Loc rupt.
204
www.dacoromanica.ro
nimeni să nu aibă nici o treabă cu această sfîntă mănăstire de la Strîmba, numai el şi fiii lui şi nepoţii, strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Am scris eu, Soare gramatic, in cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 27 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, in anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Craiova, LXXVII/1.
          Orig., hlrtie (44 x 29), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. Săulescu, Hrisov Strlmba, 464—466.
                                   109
1630 (7138) mai 28.
                     Ursea din Jideni cumpără nişte răzoare la Ţuşăşti.
      t Să se ştie acesta răvaş cumu au cum[ăî]părat Ursea ot Jăd&ii 2 răzore, unu în imaşu, altul la Tufele Un[ă]tei, de la Tatoimir şi o jumătate de pogon, 660 aspri. Iară au cuînpărat Ursea 4 prăjini in lat şi în lungu, 10 prăjini de la Stanu, nepotul lu Tatomir, 230 bani. Iară au cumpărat Urîsea 1 răzor de la Enachi, fratele Manei lu Lupoe, la Ţuşăşti, 110 bani.
      Aldămăşari, anume: Badul Ciocanii i Frocopie i Giura i Bălan i Bratia i Meliîntie, Ionaşco i Stoican i Mihalcea, Ignat i Stan Geloiul i Miclea i Milea, Muşat Bughea i Stan lu Pătru i Stanu Voilă i Neagul i Manciul Cămîrzan.
     IIhc flHAPiftl. IIhc AvkeHţd auh, kh AkHH, k-k jvkr xipĂH.
     Popa Dragomir
     Popa Curea
           Arh. St. Buc., M-rea Rlmnicu Sărat, II/7. Orig. htrtie(ll,5 x 23), patru peceţî aplicate.
1 A scris Andrei.
17 — e. 82
www.dacoromanica.ro
205
110
1630 (7138) mai 28, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte popii Ionache din Morînglavi şi popii Pîrvul din Şerbăneşti părţi din satul Şerbăneşti.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele popei lui Ionache de la Morînglavi şi preotesei lui Cherei, fata Buicăi şi popei Pîrvului din satul Şerbăneşti şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie în Şerbăneştii de la Olt, însă partea lui Marco toată, de preste tot satul doao părţi, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din dealul cu viile şi din şezutul satului, de pretutindenea şi de preste tot hotarul, oricît să va al£ge. însă să să ştie, să ţie singur popa Ionache, din partea lui Marco jumătate, iar popa Pîrvul cu fraţii lui de moşie, ei să ţie toţi altă jumătate.
     Pentru că au fost cumpărat Buica cu soru-sa Ana de la Giura cel mic, unchiul lui Marco, drept 5 600 de aspri gata. Pentru că această moşie au fost de moştenire lui Marco şi Marco el n-au avut feciori din trupul lui. Apoi Marco, la moartea lui, au înpărţit moşiia lui din Şerbăneşti în doao părţi: jumătate din partea lui Marco unchiului său Giurei, iar altă jumătate, altui Giură, tatăl Buicăi, soacra popei lui Ionache, ca să fie doi fraţi amîndoi pe această moşie. Apoi, dintr-un Giură au rămas jupa-niţa Buica şi Anna, iar din alt Giură au rămas un fecior, anume Preda din Şărbăneşti. Deci Giura, tatăl Predei, el au căzut într-o nevoe pentru o datorie la un gelep, pentru 5 600 aspri. Într-ac6ia, Giura cel mic, tatăl Predei, el au vrut să vînză partea lui de moşie din partea lui Marco din Şărbăneşti, ca să plătească acei aspri la acel gelep pentru datorie. într-ac&a, Buica şi Ana, ele au vîndut partea lor de moşie din satul Pata şi au cumpărat partea Giurei, tatăl Predei, ce au fost din partea lui Marco din Şărbăneştii de la Olt, pe aceşti mai sus-zişi aspri, ca să fie moşie pentru moşie. Şi au plătit Buica şi Ana pe Giura cel mic, tatăl Predei, de către acel gelep, de acea datorie şi greotate. Şi au vîndut Giura cel mic această mai sus-zisă moşie de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiia-şilor dinprejurul locului, în zilele răposatului Mihail voevod. Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatului Vladu voevod, feciorul Vladului voevod, de moştenire pe moşiia din Şărbăneşti, cu leatul 7040 şi cartea răposatului Mihail voevod de cumpărătoare pre partea Giurei celui mic, tatăl Predei, de cînd au fost curgerea anilor 7104. Şi de atuncea tot au ţinut această moşie cu bună pace.
206
www.dacoromanica.ro
      Iar cînd au fost în zilele răposatului Badu voevod, feciorul Mihnei voevod, iar Buica, ia au dat partea ei zestre gineri-său, popei lui Ionache şi fetei sale, Cherei, iar popa Pîrvul, el au cumpărat din partea Anei jumătate de la Mihai, ginerile Anei şi de la muerea lui, Buica, pe bani gata, în zilele lui Mihail voevod. Şi de atunci încoace tot au ţinut această moşie cu bună pace.
      Iar cînd au fost acum, în zilele demnii mele, după moartea Buicăi şi a Anei, iar popa Ionache şi popa Pîrvul. ei au avut pîră cu Preda, feciorul Giurei celui mic din Şărlăneşti, pentru partea lui de moşie, jumătate, ce au fost dat Marco, feciorul lui Cazan, fratele Giurei, tatăl Predei, la moartea lui; după ac&a, au fost vîndut-o Giura cel mic Buicăi şi Anei, fetelor Giurei celui mare, partea lor de miluire, drept acel preţ de aspri, mai sus-scrişi, 5 600. Şi au venit popa Ionache şi popa Pîrvul înnaintea domnii mele în divanul cel mare, cu Preda, feciorul Giurei celui mic, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Preda înnaintea domnii mele în divan cum au fost întors aspri îndărăt Buicăi, soacrei popei lui Ionache şi Anei, soacrăi lui Mihail, fetelor Giurei celui mare, pe partea tătîni-său Giurei celui mic, de miluire, ca să ţie partea lui Marco, feciorul lui Cazan pe în doao. într-ac&a domniia mea am cătat şi am judecat, pe dreptate şi pre l£ge, cu toţi cinstiţii bcerii demnii mele şi am înteţit domniia mea pe Preda, ca să scoaţă în divan cartea cum că au întors aspri înapoi, 5 600, mai sus-zişi. Iar Preda, el singur au mărturisit în divanul cel mare, înnaintea domnii mele, cum că nu are carte, ci are oameni mărturii. Iar popa Ionache şi popa Pîrvul, ei au scos în divan cartea răposatului Mihail voevod, de cumpărătoare pe partea de moşie a Giurei, tatăl Predei, de miluire, cum că au fost cumpărat-o piecum scrie mai sus. Apoi au rămas Preda de 16ge şi de judecată dinnaintea demnii m£le, cum mai mult amestec Preda să nu aibă cu partea lui Marco, feciorul lui Cazan, nicicît. Xumai ales să să ştie : să ţie Preda partea tătini-său Giurei celui mic, partea lui cea de moştenire, du preste tot satul Şărbăneştii, a treia parte, iar popa Ionache şi popa Pîrvul, ei să ţie de preste tot satul doao părţi.
      Drept ac£ia, am dat şi domniia mea popei Ionache şi preot^sii lui Cherei şi popei Pîrvului cu fraţii lui, ca să le fie lor moşie întru moştenire şi ohabnică şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după porunca domnii mele.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel dvornic şi jupan Vladul vel logofăt şi jupan Ianache vel vistieriu şi jupan Miho vel spatariu şi jupan Muşat vel stolnic şi jupan Buzinca vel comis şi jupan Vasilache vel paharnic şi jupan Alexandri vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Lăpădat logofătul, în scaunul cetăţii Bucureştii, în luna lui mai în 28 de zile, iar de la zidirea lumii şi de la facerea omului
www.dacoromanica.ro
207
•celui dintîiu, Adam, pînă acum, curgerea anilor, văleat 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
           Io Leon voevod.
          Bibi. Acad., ms. 5722, f. 21 v— 23 v. Copie.
                                    111
                                                                        1630 (7138) iunie 2.
             Teofan patriarhul Ierusalimului arată că Dumitru vornic a stricat cărţile de iertare a unor rumâni, dîndu-i fiului său Bunea logofăt.
       OcwţdH, a\haoctYm eojkY*» (UTpYdpX CR-kToro rpdAd IepScjamam, ChpYhckYh h HPJsYhCKYh, KjHJ rjAHAfHCKYH H IVEOH nOA ÎwPAAHCKYh H CKtTOro GYWIU H KlvCfH Hjaicthhh \
       înnaintea smerenii noastre venit-au jupînul Dumitru biv dvornic de au mărturisit cum au fostu ertat nişte rumâni ai lui, ca pînă va fi viu să-l socotească şi să-l hrănească şi să-l asculte de toate, iar după moartea lui, ei să fie ertaţi. Şi le-au fostu făcutu şi cărţi domneşti şi zapisele lui la mina lor. Iar după ac&a, ei nici l-au căutatu, nici l-au socotit, nici l-au ascultat. Deci într-ac^ia, văzînd şi el aşa, vcnit-au în divan înaintea dumi-sale lu Io Leon voevoda, domnul Ţărîi Kumâneşti, feciorulu răposatului şi preabunului Io Ştefan voevoda şi înnaintea tuturor boiarilor cu rumânii de faţă, de i-au datu fiiu-său Bunei logofăt, căci l-au căutat şi l-au cinstit şi nici de o nevoe n-au ştiut. Deci le-au luat cărţile şi zapisele ce le-au fostu făcut de ertăciune, de le-au datu în mîna fiiu său Bunei logofăt, să-i fie de moşie rumâni, ei şi moşia lor şi cu altă moşie şi vii, cîtu au ţinut jupînul Dumitru vornicul în Doi-Grădişte.
       Deci într-acăia, venit-au Dumitru vorniculu şi înnaintea smerenii noastre, de au mărturisit însuş şi au arătatu şi zapisul lui, carele au fostu făcutu la mîna fiiu său Bunei logofet păntru aceşti rumâni şi moşii ce scrie pre nume în zapisul lu Dumitru vorniculu, cum i-au dat şi l-au miluit du bunăvoea lui, să-i fie moşie stătătoare.
                      Derept acdia şi smerenia noastră încă am datu această carte a noastră la mîna Bunei logofăt cum cine se va ispiti după petrecania lu Dumitru 1
      1 Theofan, din mila lui Dumnezeu, patriarh al sfintei cetăţi a Ierusalimului, al Siriei şi al Arabiei, al Canei Galileii şi al ambelor părţi ale Iordanului şi al sflntului Sion şi a toată Palestina.
208
www.dacoromanica.ro
vornicul, au de în fraţii lui au de în nepoţii lui au fie cine de în ruda lui sau măcar de într-altu neam striinu, a sparge tocmeala şi miluitura aceasta,. c6-au miluit şi c6 au tocmit Dumitru vornic păntru aceşti rumâni ce scria mai susu şi moşii, acela să fie afurisit şi tredet de domnul nostru Isua Hristos şi de smerenia noastră şi după moartea lui netopit să fie.
       Derept aceasta, am datu această carte a smerenii noastre.
       iH-bCEiţa mhYc r AkHH> AfcT xSpĂH.
       f ©eotpâvTjţ eAsw 0eoi3 7taTpiâp^Y)ţ rr\c ayîaţ noktoic, ’lepouaotXTjjjL1 <m. p.>
        Bibi. Acad., CLXXXI/85. Orig., hirtie (43,5 x 29).
                                            112
1630 (7138) iunie 2.
            Leon Tomşa voievod împuterniceşte pe Gherglie să ia dijmă de la toţi oamenii care „vor fi arat pre moşia lui în Zorileşti”►
       t dÎHAoerTftt kojkYho, îw dtvH boeboaa h ro'noAHH'h, CHH*K noKOHturo îw
1|Iu|uh ROfROA'i- AaK‘tT rccnoACVRo mh, cu învăţătura domnii m&e, acestui om, anume Gherghe de în Zorileşti, ca să fie volnic cu cartea dumniei. m&e de să-ş ia dijmă şi de grîu şi meiu de la rumânii <lu > Trufanda şi de la toţi oamenii carii vor fi arat pre moşiia lui în sa<t> în Zorileşti şi-dă nimenea opreală să n-aibă naintea cărţii dumnii mde. Şi să fie volnic Ghergbe cu cartea domnii mdle, cine va mai ara de acumu <na >inte neîntrebat pre moşiia lui, să-l prade pre acela om de pre... .u, pentru că aşa iaste şi dreptate cum <şi> ldge să ia <dijmă de> pre moşiia lui dă la ci<ne> va ara. •. Hmko Aa Hfe:T no pw rocnoACTBJ a\h-
       ..........»H‘t r aw,h> A-bT xipiui.
       t îw Aewn RWtRWAi, MHAOCTλ KOJKl’tO rOCnOAHHR.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XVII/2.
          Orig., hirtie (29,6 x 20), rupt, pecete mijlocie aplicată.
1 t Theofan, din mila lui Dumnezeu, patriarh al sfintei cetăţi a Ierusalimului.
www.dacoromanica.ro
209
113
1630 (7138) iunie 6, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Iver de la muntele Athos m-rea lui Stelea spătarul din Bucureşti.
       f dlYAOCTYEIO EOJKIEIO, Îw AEWH ROEROAA H rOCnO^HH-K RKCOH 3EAIAE Jîrrppo-KAaXYHCKOf, chhk sEAHKdro h npbAOEparo, noKOHHHaro Iw IJIej|uh roeroaa. y^aRaT rocnoACTRo a\h cYe noREAbuYE rocnoACTRa aih <c>RbTOA\8, EOJKECTKHbn aiohacthp sokeaioaiS Îkepa wt GnbTaa Topa, HAb>KE ect Xpa.w mkctoe oycnEuYE BoropoAHfţE,
laKOJKE fi,â ECT CR-feT-feH AlOHACTHp WT Gr^TJ Topa RHU1E pbX CfibTA AlOHACTHpS
raaroAEMaro Gteaek cnaTap, sae wt Rapoai rocnoACTRA aih BoYKSpEipH, ^PdiU hakhîke ScmhYe EoropoAHUE, aietoX h rk noApSufE CRbTO.wS aiohacthp ÎREpa, ckc RKcbX ceaa h ckc rkchX remhhYh h ckc aiţHrauYH h ckc RHHorpa^Y h ckc epoaore sa roaY-hhi^e 1 * h ckc RKcb wtkmectkYe, iiohejke cYio csbTa aiohacthp GtEaer cnaTap, khuie pEMEHHa, (IPKkYh KKAA ECT nOAlHCAK CKTROpHT cYlO AlOHACTHp, ElflEWE RK A^hYE iHhXhek roeroa, Rii npKROE pEA sa rocnoACTRo, npH3RAA »X caai GTEAb cnaTap no KaitSrEpYii wt CR-bTa aiohacthp IsEpa wt Gs-feTa Topa, TEpE ect npuuiEA sae, TEpE c8t cKTKopHA GTEAb cnaTap cYa CRbTa aiohacthp. H khah cSt HcnpasHHi^H kaa8-rEpfH wt Taiw wt GsbTa Topa, a keatobahYa aiohacthpYh ect eha rkcaX wt na GTEAb cnaTap. H hokaohha io ect wj caai ckc RKCbJf a^he h c1lC R’HcbJf koaia-tere, fi,i ect aietoX na crIjtj AioHacTHp Ikepa, £>KE khuie nuc, paaY A8"1'1 Ero h paAY a8uje poaYteaYeai Ero. H uanHcauiE ce Ha csbToio no.ubHHK h kkc eha ect no pasAor* AioiiacTHpYH wt GsbTaa Topa.
       fl noTOAi, kkaa ect eha npH a^hTe noxoviHHOAi AIhXaha roeroa, A®CTHr<>u|a RpbAIE TEpE HcXaEHA Cb ECT CRbTA AIOHACTHp8, KOrAA GhHAH naUJA WT SAOAbHCTKY E h nocTovsaA cb cSt ckc rkcoai.
       A noTOAi, kkaa ect eha ei* npn aehYh flAEgaHApS roeroaa, chha ÎaYaujS roeroaa, cToaA ect ehtkj wtku,8 haujeai TpnropYE raka’ikS h AiHTponoAHT 3eaiah Eaaujkoe, Koro bhah cot hactarhhk wt na csbTa aiohacthp8 iREpa nocTARHA etSaieh sae ua AionacTHpS iiokohhhoaiS, CTaparo flAEgAHApS roeroaa, wtku,8 iWhX’herH roeroa, 8 Rapoui rocnoACTRa aih oy E8k8peljih, XpaAi csbTaa tpohu-k. Ta>KE CRbTT\Hb sro topaa, 8 AhH^E flAfgaHApS roeroa, cnua HaYisuj ROEROAa, H.HHHaET h cktropha ect k8ke h nHA\HHU,a no AibcTOAi csbTbn AiouacTHp Gteaerh cnaTap.
       ii K'KAA ECT EHA HHHb, RK AhH^E rOCnOACTRA AIH, aKO nOAapOKiA Alb ect rocnoAt Eon\ h hecthtoai nap» no rocnoACTso aih ckc rocnoACTRo h ckc cKpnnTpS Eaaujkoe seaiae, a wtku,8 hjujeaiS rakaYka TpnropYE AiHTponoAHTa, CRbTKHb Ero HAHHHaET TEpE ECT HanpARHA CRbTa AlOHiCTHp Gteaer cnaTap H 8trPKAHA io ect bkc WT Tp8AHa CRETKHbR Ero CKC CA8>KBa H CKC nATpaXnp$A, TEpE ECT KEATORAA RKC
                                      1 Cuvintele: h ckc cpoaoiu nă itoAlHHu,i slnt şterse cu cliinovar şi s-a scris deasupra, tot
cu chinovar: „hjamwhY as, £aphi|je H-kct8p(a rt«p1h aoroijiiT, urr ahimh iUaTSca soesoah, atr x3pais“.
210
www.dacoromanica.ro
WT CKfT'KH'k trO H CKCTROpHA fCT CK'kTi MOHACTHp GTfAfR CIIJTjp nAKHJKf KAKO fCT SHA WT HCflp'kKO Hi WT XOAOKOAl CK'kT'kH MHTpOnOAÎH WT Tp’KrOKHlJlf, H8 RTiC WT A|8k H WT TpSAHO CKiTKH-k irO, nOHTO            fCT BHA A8}*CH8 BĂTURĂ TpHrOpYi HA
CR-feTA MOHACTHpS ÎRfpA 8rH CH H KfATORAA iCT CYh HORIţH, KOr^i R-RSHCCHAA iCT CKiT-KH-k irO MHTpOnOAHT H KA'kAYK'K R"K npH A^xYf flAf§AHAP'K ROfROAY. H nAK R-K
CA-kA CKfT-KH-b fro fi,d fCT cYio CR-kTJ aiohacthp GTiAtR cnjTjp Xpaa» 8cnfuYf Eorc-
pOAYlţf AliTOlfS H HAA pASAOrA CRlîTOAlS MOHdCTHp îfifpd CKC R-RCtlT WT-RMfCTRYfX H CKC R*KC XOAOKWM, KJKO fCT BHA           H (lOKAWHHAd WT nOKOHHHdrO GTfAfc CIldTdp HdlO WT
npkJKA* Kp-biUi, TdKOJKAf K> nOKAOHHA H rOCnOACTRd A\H. H HhXtO WT HHH-k HinpfA A<* XC B$ACT ROAfH CKC cTtt CK’bTA AtOHACTHp GTfAfc WEfclJlSfTf R-K HHHd CTpAHHO, HHJKf rOCnO-AdpS. HHJKf RA'KaYkS, HHM RfA KOAkpHH HH WT CKpOAHHKA GTfAfR CI1ATAP, HHJKf ApSrO HliXTO, KpOAI-k TTiHYiO KOAHKO RniC Ai tCT AUTOX8 HA CR-feTA AtOHACTHp ÎRfpA, KAKO fCT BHA IIOKAOHHAA H WT np-kJKAf Rp-fcAU, fpf C8t BHA WR-felţlfHA WT CAAtJ GTfAfc CflATAp, KOrO CKTROpHA fCT WH cYtO CR-feTA AlOHACTHp WT TfAlfAYf.
       <G>fro paaY AM0^ c-ka\ h rocnoACTRO a\h CR-feTOA\8 mohîcthp ÎRfpA wt GR-kTA ropA, XpAiH 8cnfuYf EoropoAYiţf, raKOJKf aj cct CR-feTd aiohacthp rAAroAfAuro GTfAfR CIIATAp WT SAf RApOIU rOCnOACTRA A\H E8K8pfIţlH AtfTOjfS H R-K noApSMYf CKC R-RCfe CfAA H CKC R"KC XOAOKOAV H CKC R-RCfeX WT-KMfCTRYfJf R-K SKpfenAfHYf H BOJKfCT-EfHHiW HHOKOiW R*K nH[(l8 H Hf WT KOrOJKAO HfnOKOA-feEHAlO, nOpilS.WO rOCnOACTRA A\H, R-K RfeKH.
       GlţlfJKf H SAKAHHAHYf nOCTARAfefAt TOCnOACTRO AIH nO WUTRCTkYiO rOCnOACTRA A'H Koro HâEfpfT rocnoA"R Eor-K bhth rocnc>Adp-K sfA\Af Raaiukoe hah wt cp-kahmhato (1AOAA TOCnOACTRO A\H HAH WT CKPOAHHKH HAlUf HAH n» rpkCfX HAUf HAH WT HHHO-HAtA\fHHK, fi,i Alţii IlOMKTfT H nOHORHT H 8TRP"KAHT cYf KHHrA rOCnOACTRA A\H, TOrO rocnoAii Eor-K fi,A ta noHTfT h fi,i ckXpahht r-k rocnoACTR-fe fro h r-k b8aci(ihX R’bljţfX’ A^UIA tr0, fi AlţJfAHJKf Hf IlOMKTfT H Hf (ÎOHORHT H Ht 8KpfenHT CYf KHHrA rocnoACTRA mA, ah8 w nompiT h pAaopfT h <hcX’a>bht cYf KHHrA rocnoACTRA a\h, TOrO A4 CCT Tp-KKAfT H <A>HA@fiUA H A^SpfCAH WT TÎiY CRfTH WTKIţH, fJKf C8T R"K HfKfH H A4 ’HAIAT MKCtY» CKC Î8AA H CKC flpYia HA fAH8 AlfCTO H CKC HHHHA\H HfR-bpHYH Î8AfH, fJKf R-KS-KnHUjf haa Kp*KR rocnoAA Hor A H CI1ACA HAIUfrO Îc8ca XpHCTA H piK-KT: „R-K3A\H, R-KSA’H, pACIlfHH fro“ H Kp-KR fro HAA HKlX H HAA MfAA \\X, fCT H E8AfT R-k RtKH, AAIHH.
       GfJKf OyKO H CRfAfTEAff nOCTARAkfA\ rocnoACTRA A\H: JKSllAH XpHSA RfA A^P' HHK8 H JKSnAH EaAA^A RfA AOrO$(T H JK8nAH Shakh RfA RHCTlVap H JKSnAH /KhX’o RfA CnATAp H JKSnAH AT8UIAT RfA CTOAHAk H JKSnAH E83HHKA RfA KOA\HC H JKSnAH EacAaYE BfA nfXApHHK H JK8nAH HAHgAHApY RfAHKYH nOCTfAHHK. H HCnpARHHK, Ea'ASA REAHkYh AWrOlJsfT.
       H HAnHCAX AS, Afn-KAAT AOrO$fT, R-K HACTOAHH rpAA» E8K8p(t|IH, AVbCfU,A WHYf § ARHH H WT flAAAIA AC HHH-b TfMfHYf A-bTOAl, R-K AfT X3PĂH.
       t îw AfWH RWfRWAA, AIYaOCtYiO BOJKYiO rOCnOAHHK.
       Hw AfWH ROfROAA <m. p.>
       t Din mila Ini Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.
                                                                                                              211
www.dacoromanica.ro
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Iver de la Sfîntul Munte, unde este hramul cinstitei uspenii a născătoarei de Dumnezeu, ca să fie sfintei mănăstiri de la Sfîntul Munte, mai sus-zisă, sfînta mănăstire ce se cheamă a lui Stelea spătar de aici din oraşul domniei mele Bucureşti, hramul iarăşi uspenia născătoarei de Dumnezeu, metoh şi în ascultarea sfintei mănăstiri Iver, cu toate satele şi cu toţi vecinii şi cu aţiganii şi cu viile şi cu vadurile de moară.1 şi cu toată moştenirea, pentru că această sfîntă monăstire a lui Stelea spătar, mai sus-zisă, mai întîi cînd s-a gîndit să facă această mănăstire, încă în zilele lui Mihnea voievod, în primul rînd de domnie, i-a chemat însuşi Stelea spătar pe călugării de la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte, de au venit aici, de a făcut Stelea spătar această sfîntă mănăstire. Şi au fost ispravnici călugării de acolo, de la Sfîntul Munte, iar cheltuiala mănăstirii au fost toată de la Stelea spătar. Şi a închinat-o el însuşi, cu toate dedinele şi cu toate averile, să fie metoh la sfînta mănăstire Iver, care s-a scris mai sus, pentru sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor lui. Şi s-a scris în sfîntul pomelnic şi a tot fost pe seama mănăstirii de la Sfîntul Munte.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, a venit vremea de s-a stricat sfînta mănăstire de răutăţi cînd cu Sinan paşa de s-a pustiit cu totul.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, a stat să fie părintele nostru Grigorie vlădică şi mitropolit al Ţării Bomâneşti, care a fost nastavnic de la sfînta mănăstire Iver, pus egumen aici la mănăstirea răposatului, hătrînului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, în oraşul domniei mele în Bucureşti, hramul sfînta Troiţă. Astfel sfinţia lui atunci, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, a început şi a făcut case şi pivniţă pe locul sfintei mănăstiri a lui Stelea spătar.
      Dar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat pe domnia mea cu domnia şi cu sceptrul Ţării Bomâneşti, părintele nostru vlădica Grigorie mitropolitul, sfinţia lui a început de a dres sfînta mănăstire a lui Stelea spătar şi a întărit-o din truda sfinţiei lui, cu slujha şi cu patrafirul, de a cheltuit tot de la sfinţia lui şi a făcut sfînta mănăstire a lui Stelea spătar iarăşi cum a fost dinţii, nu din venitul sfintei mitropolii din Tîrgovişte, ci tot din chinul şi din truda sfinţiei lui, pentru că a fost dator vlădica Grigorie la sfînta mănăstire Iver 250 ughi şi a cheltuit aceşti hani cînd s-a înălţat sfinţia lui mitropolit şi vlădică, în zilele lui Alexandru voievod. Şi iar în urma sfinţiei lui să fie această sfîntă mănăstire a lui Stelea spătar, hramul uspenia născă-
       1 Cuvintele: „şi cu vadurile de moară” stnt şterse cu chinovar şi s-a scris deasupra, tot cu chinovar: „am şters eu, Udrişte Năsturel, al doilea logofăt, din divanul lui Matei voievod, anul 7146".
212
www.dacoromanica.ro
toarei de Dumnezeu, metoh şi pe seama sfintei mănăstiri Iver, cu toate moştenirile şi cu tot venitul, cum a fost dată şi închinată de răposatul Stelea spătar de mai înainte vreme, aşijderea am închinat-o şi domnia mea. Şi nimeni de acum înainte să nu fie volnic cu această sfîntă mănăstire a lui Stelea să o făgăduiască în altă parte, nici domn, nici vlădică, nici mare boier, nici din ruda- lui Stelea Bpătar, nici altoi nimeni, afară numai cît să tot fie metoh la sfînta mănăstire Iver, cum a fost închinată şi dinainte vreme, căci a fost făgăduită de însuşi Stelea spătar, care a făcut el această sfîntă mănăstire din temelie.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Iver de la Sfîntul Munte, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, ca să fie sfînta mănăstire ce se cheamă a lui Stelea spătar, de aici din oraşul domniei mele Bucureşti, metoh şi sub ascultare, cu toate satele şi cu tot venitul şi cu toate moştenirile de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o-va nimici şi o va strica această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc ş. cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuito-rului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1” şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho-mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis, şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna. iunie 6 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m. p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXII1/7. Orig., hlrtie (44 X 29), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1903.
213
www.dacoromanica.ro
114
1630 (7138) iunie 9, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Văsiiu şi soţiei lui, Neagolea, ocină în Berivoeşti.
       f AIhaoctYio eowY», Iiv Afum BofBOAd h rocnoAHH-K b-kcoh seame &rrppoBAa-XYhckoe, chh-k BEAHKaro h np-bAOEparo, noKOHHaro Iui Iţlf^dH koeboa* A<1K4T rocnoA-cteo atu cYio noB-bAEHYf rocnoACTBa a\h R-kcYio uit Ra-kaeijiY h whheb sro, H-broAf
H C-KC CHHOBH CH, EAHU,E/KE E.ttU Bor"K fl,dfMEdK, laKOHţf fi,i A\8 ECT WMHH» 8 CfAO 8 EfpEBOElJIH, WEAMf WT Atrt TTkCTOAt CH, EaparHH-K, E^Hd A'b'WHU'K AldpKOB B KCdX, UIT nOAlO H UIT BOA H UIT UlSiU H WT CEA^AHipE CfAOB H WT nAdHHHlJ H WT 110 B*KC XoTapom, BdpE EAHKd CE XtHT HSBEpET, nOHE»E fCT IlOKSllHA Ek.cY|0 H >KHHdB fro, HfroAE, cYio a^^hh^ sa wmhh$, eke bhiuE pemehS, wt Ha t-kctah ch GTdHKa h uit
Ha CHHOBH EH, ROHKO H RAdHK$A, CHHH EaparHH-K, 3d fifif KOEHAf CKC HîpfSUH, U,-fcHO
E.v\S xA sa hobu,h h sa p acnpn totobh h sa Afc*T wspoam 3a >khto. H npoAaAoX
©TdHKd H CHHOBH EH, BoHKO H KAdHKSA, cYlO A'k'WHll#, E>KE BHUlf pEHEHO, WT CBOEAt AOEpoBoaio h c-kc SshshYe b-kcoX a\ErYauiH h wtkp-kct-k AVbcTOB, wt rop hs am h wt np-bA rocnoACTBa mh.
       H BHA'bX'oM rocnoACTBO a\h h 3anHC0B OTaHK-KB h chhobh eh, Bohko h BaaHKSa, 3a npoAaHYE Ha pSK R-kcYio h HfroAfB, c-kc mho3h a°ePH aioaYe cbeaeteaYe, Ha hau: wt Eepeboeiiih, Hau h chh*k fro, EoASoc-b h nifpsaH h Aeii-bast h ©np-b h AparHE h -Ot'khha’k h A<Pdro>A'HP H AYia h wt ror8Ei|iH, PpaAta ii H-brof h wt tlHHHOca, Aloroiu.
       H imk a<> ect B"ecYio h jkhheb fro, H-broAf, whhhh naK 8 Eepeboeiiih wt a^ t*kctoa\ ch EaparHH-K TpETaro a^« wt no s-KcaX am fro 3a whhhS wt Eepeboeiiih, nOHHKE ECT EHA A^ TTiCTOAt CH EaparHH-K cYlO WHHN8, f>KE BHUlf pfHEHg, lipEKl'lO A-KI|lEpaA\ CH H-brOAEB H SETOiM CH R-KcYlO, 3a HErOBO AOEpOBOAIO.
       H ei|ieh<e c8t eha TorAa hj wspohehYe hm, K-KAa ect Aaa t-kctoa\ ch <EaparHH-K>
•cYlO WHHH8, f>Kf BHUIE pEHEHO, A^^P^ CH HfrOAE H SETOAt CH, R"KcYlO, A\HOSH
AospH aioaYe cBE<A-bTEAYH>, Ha hau: wt Eepeboeiiih, AP'S'mwP h wt flHHH<oca>, non PaA^A H CHHK. fro, ASAWTpg H WT A-KHUEI|IH, YIaeSa CTOAHHK H fljJEJKf <a\hosh> AospH aioaYe, e>ke H-bcT c8t nucaHH 3aE.
       Cfro paAY, AM^ <c-km h rocnoACTBO a\h> R-kcYio h >khheb fro II-broAf, iaKo>Kf a<> m3 Ect whhhS, ejke bh<uie pehe>ho b-k wXaE chhobh h bhSkoa\ h npbBHo-hetoa\ <ha\ h> he wt Koro>KE HEnoKOA-bBHMo, nopHSMo rocnoACTBa mh.
       <Ge>ke> h cbeaeteaYe nocTasAbE.u rocnoACTBO a\h : KSnan Xpnsa beahkh aroPhhk h xtfnan BaaAV^ rea awewiJset h ©HdKf bea RHCTYiap <h A!h>X’o bea cnaTap h >K8nan.......1
BEA nfJCapHHK H JKSndH.......1 BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, ¥iA<i^>\'A BEA AWrW^SfT.
1 Loc alb.
214
www.dacoromanica.ro
       H RcnHcdY J3, GtmhkSa AwrwiJifT, st hjctoahh rpi^y ESkSpcijih, A\"bc£nj
K>HI'S e 4,kHH, WT        A® HHHt T(KSl||drO, Kt rifcT xâprtH.
       t îw dfWH KH’fKA'A) a\haoctT» eojkTic rocnoAHHt.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Yăsiiu din Ylădeşti şi soţiei lui, Neagolea, şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat la Berevoeşti, însă din partea socrului său Baraghină o del-niţă a lui Marcu, toată, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi din munte şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a ■cumpărat Yăsiu şi soţia lui, Neagolea, această delniţă de ocină care este mai sus-zisă de la soacra sa Stanca şi de la fiii ei, Yoico şi Ylaicul, fiii lui Baraghină, pentru două iepe cu mînji, preţul lor 4000 de hani şi pentru 100 de aspri gata şi pentru 10 obroace de grîu. Şi au vîndut Stanca şi fiii ei, Yoico şi Ylaicul, această delniţă, care este mai sus-zisă, de bunăvoia lor şi ou ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al Stancăi şi al fiilor ■ei, Yoico şi Ylaicul, la mina lui Yăsiiu şi a Neagolei cu mulţi oameni buni martori, anume: din Berevoeşti, Nan şi fiul lui, Bolbosea şi Şerban şi Lepădat şi Oprea şi Dragne şi Stănilă şi Dragomir şi Liia şi din Gogueşti, Grama şi Neagoe şi din Aninoasa, Mogoş.
       Şi iarăşi să-i fie lui Yăsiiu şi soţiei lui, Neagolea, ocină tot în Berevoeşti, a treia parte din partea socrului său Baraghină de peste toată partea lui din ocina de la Berevoeşti, pentru că socrul său Baraghină a dat această ocină, care este mai sus-zisă, de zestre fiicei lui, Neagolea şi ginerelui său, Yăsiiu, de bunăvoia lui.
       Şi încă au fost atunci la căsătoria lor, cînd a dat socrul său <Bara-ghină > această ocină, care este mai sus-zisă, de zestre fiicei sale Neagolea şi ginerelui său Yăsiiu, mulţi oameni buni martori, anume : din Berevoeşti, Dragomir şi din Aninoasa, popa Eadul şi fiul lui, Dumitru şi din Lăngeşti, Albul stolnic şi încă < mulţi > oameni buni, care nu sînt scrişi aici.
       De aceea am dat şi <domnia mea> lui Yăsiiu şi femeii lui, Neagolea, ca să-i fie ocina care este mai sus-spusă de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor dor şi > de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       <Iată dar > şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi Enache mare vistier <şi > Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi jupan.. .* mare paharnic şi jupan.. .x mare postelnic. Şi ispravnic, Yladul mare logofăt.
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
215
      Şi am scris eu, Stancul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, Juna iunie 9 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, 7138 <1630 >. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., XXX/21 a.
          Orig., hlrtie (43 x 29), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din secol al XVIII-lea.
                                            115
1630 (7138) iunie 12, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Ion logofăt din Muţi ocină la Plăviceni şi la Studina.
       t diHAOCTYEIO E0>kYE», Iw dtlVH K0EK0A* H rOCHOAHH'K K’KCOH 3EAME 0\TrppO-baaXYhckoe, chhti BfAHKaro h nptAOBparo iiokohhhomS Îw IJIfijuH koekoaa. \akat rocnoACTBO mh cYh noKEA-feHYE rocnoACTBa mh cASr rocnoACTBa a\h Iwhob Awrw^ET WT tUSlţH H CKC CHHORH CH, EAHU,E?KE fiort npEflSCTHT, BKOHCE fl,A M» ECT IVMHHS 8 ILvKKHMtHH M 8 GtSaYhA, WT c8aCTB0 PoAMHAIţH, AAH WT /(EA GtAHOB E83Yah8a nOAOKHHO, WT IWA» H WT tU&tU H WT BOfi, H WT BHHOrpAAV H CKC AHRE3H H WT
cE/(aAHi|iE ceaob, wt nScsS^Y, BapE eahka ce Xtht hsepath wt no B’kc XoTapoAt, wt XVrap /(o XoTap.
       IIOHEWE ECT cYh BHUIE pEMEHA WMHHE EHAH C8T SA /fk/tlHO CtAHOR E83*KiaH$A. il noTOM, K*K4,a ect bha npE akhh DIepsah roekoaa, rh8k Ercrpjcr roeroa, a cA8r rociK>4,CTKa aih Iwh AoroijsET, wh Ect eha haatha no KSnaHriiţa Sa'iha Gtahob E83BH8A H no CHHR EH Ka3AH WT nopOEAEHYE WT H4A TATApH, TEpE ECT /(AA IwH Awrw$ET HOBIţH rOTOKH PM ÎKHATH H WKORAHH, IţtHO Sa x3 ACnpH. Ta>KE A nOCAfe,
Iwh Aoro^ET, aokae ect hsraaha wt Hap, t-ktaph, npocHA hori^Yh h.w hasaa- E*k
TOM, WHTEAHHlţa 6 AH Ha H CHHK EH KaSAH, WHH H"kCT HAtAA HOEUjH \A A4CT, 4H8 ECT B'KCHOCHA CK CAOBECH no CA$r rOCnOACTRA AUi IwH A0r0j|SIT, 4.0KAE ECT /(0CTE34A BptME SJ C’KAtp'KT, TEpE ECT SMpEA WSAARE H HOBlţYH H"kCT EHA /(AA. TaîKE ECT EHA WCT4A E4.HH CHHK GtAHOR E83HH8A, HA HME AS.UHTpS.
       E-k tom, Iwh aoro^tT, wh naKHjKE HcnpocHA horu,Th ha ,A,8a\Htp8, qkojke a<* nAATHA no MATEpAiU CA 0AHHA H EpAT CH KA3AH. fi ^SAtHTpS, WH H"kCT /(AA H0R1(Yh, aH8 ECT npH^ATHA E*KXa H pEKA*K KAKO H’bcT BHA /(AA IwH A0r0$ET HE E/(HH H0Rl(8. H npYH^ET np-kA rocnoACTBa a\h 8 aHrah> TEpE CKnp-kuiE ci 3a ami(8. Ta>ke b*k tom, rocnoACTBO mh cka» taeaaX1 h c8a«X no npasA8 h no sakoh, KSrctOKE ckc b'kchXmh mecththavh npasHTEAE rocnoACTsa mh h &aa ckm rocnoACTBO aih ha cpEA HM MHTHpH EOA’kpH no p-KRAUJE TOCnOACKH, HA HME: WT IlA’KRHM’kHH, UtrOE AtOHaX H AP*KraH H ApTirSAHH WT GK'KpHUIOApa, UKOJKE A* TAEAiET H A A HCTEHCTBSET CKC
216
www.dacoromanica.ro
A&IMMH AY, KJKO fCT KHTH 11» IipJKOCTYH. El TOAI, cYh KHUlf pflfHH EOA'kpH, WHH «CT WEpIfTJAH H HCTfHCTROKJAH CKC aSIUJAIH hY, KJKO fCT KHA IwH AOPO+fT CYH KHUlf pflfHH HOKIţH KTiCmY, TI, f fCT 11AJTHA n» AMTfpJAI CH, HtSlIJHHIţJ GaAHJ H II» CHHK VA KjSJH WT IIOpOBAfHYf, KJKO fCT KHUlf I1HC. H fipHH/^fT cYH KHUlf pflfHH EOA'kpH H nptA rOCnOACTIU AMf 8 Ahk^U, Tfpf fCT CKfAYTfACTKOKJAH KJKO fCT KHUlf nuc. H KHA'feYoAi r»cn«ACTKO aih wza p~KKjuif rocnoACKH h khhpj wkiai mhthph EOA'kpH SJ CSHCAfHYf H 3J TJKAlfJKfHYf HJ p$K îwHOK AOPOţfT KHUlf pfMfHS. TjîKf fCT
wctja             chiik Gtjhok ESshh. wt sjkoh h wt c$KAfHYf A wt np^A roc-
IIOACTKJ AIH WT AXKJA H HSA-fcSHA CKC KfAHKOf CTpjAIOT WT AAKJH, KJKO n» AIHOPO MfTkY A<* H( HAMT CKC cYh KHUlf pfMfMJ WMHttS, HHHff CKC IwH AOPO+IT, KTi <KkKH>1.
       Gfro pjaY A,*AfiX ckai pociioactko aih caSp rocnoACTKJ aih Iwhok aopo^it,
IJKOJKf A<* fCT CYH KHUlf <pfMfHf> WMHHf WT ILl'KKHM'kHH A WT CtSaYhJ WMHllS H A^A^HO H KK wYjE HAI H CHHOKOAt H KHSKOAI H np'kKHSMHTOAl H Hf WT KOPOJKAO HfnOKOA-kBHAlO, nOpHSAlO POCnOACTKJ AIH.
       CfJKf $B$ H CKfAHTfAYH n»CTJKHY»AI POCnOACTKO AIH: HtSlUH XpHSJ KfA AKOpHHK H JKSlldH RaJA$A KfA AWPW$fT H MHJKH KfA KHCTYup H AIhYo KfA CIMTJp H dlSllIJT BfA CTOAHHK H ESâHHKJ KfA KOAIHC H EjCHAYH KfA nfYjpHHK H HtSfUH 0AfgjHAPH KfA flOCTfAHHK. H HCnpJKHHK, JKSlUH EaJA&I KfA AWPW^fT.
       H HJAUSjYoAl J3, /^8a\HTP8 rpJAUTHK, K^ HJCTOA rpJAV EÎ^KUpfipH, Al'kcflţj K>HYl KY Akhh H WT          A» HHHk TfMfHYf A-kTOAl, R"K A"kT xSpĂH.
       t îw flfWH KWfKWAJ, AIHAOCtYi» BOKYi» POCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ion logofăt din Muţi şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Plăviceni şi la Studina, din judeţul Eomanaţi, însă jumătate din partea lui Stan Buzianul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu livezi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar în hotar.
       Pentru că aceste mai sus-zise ocine au fost de moştenire ale lui Stan Buzianul. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, nepotul Ini Băsărab voievod, iar sluga domniei mele Ion logofăt, el a plătit pe jupa-niţa Elina a lui Stan Buzianul şi pe fiul ei Cazan din robie de la tătari, de a dat Ion logofăt bani gata 110 galbeni şi ferecături în preţ de 7 000 aspri. Astfel apoi, Ion logofăt, după ce i-a scos de la tătari, le-a cerut lor banii înapoi. întru aceea, jitelniţa Elina şi fiul ei Cazan, ei n-au avut bani să dea, ci l-au purtat cu vorba pe sluga domniei mele Ion logofăt pînă ce i-a ajuns vreme de moarte, de au murit amîndoi şi banii nu i-au dat. Astfel a rămas un fiu al lui Stan Buzianul, anume Dumitru.
       întru aceea, Ion logofăt el iarăşi a cerut banii de la Dumitru, ca să plătească pe mama lui, Elina şi pe fratele său Cazan. Iar Dumitra n-a dat
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
217
banii, ci a apucat bîha şi a spus că n-a dat Ion logofăt nici un ban. Şi au venit înaintea domniei mele în divan, de s-au pîrît de faţă. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei patru boieri pe răvaşe domneşti, anume : din Plăviceni, Nea-goe monah şi Drăgan şi Drăgulin din Scărişoara1, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor cum va fi după dreptate. întru aceea, aceşti mai sus-zişi boieri, ei au aflat şi au adeverit cu sufletele lor că a dat Ion logofăt aceşti mai sus-zişi bani, toţi, de a plătit pe mama lui, jupaniţa Elina şi pe fiul ei, Cazan, din robie, cum este mai sus-scris. Şi au venit aceşti mai sus-zişi boieri şi înaintea domniei mele în divan de au mărturisit cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea amîndouă răvaşele domneşti şi cartea de judecată şi de întocmire a acestor patru boieri la mîna lui Ion logofăt mai sus-zis. Astfel a rămas de lege şi de judecată Dumitru, fiul lui Stan Buzian, dinaintea domniei mele din divan şi a ieşit cu mare ruşine din divan, ca mai mult amestec să nu aibă cu această mai sus-zisă ocină, nici cu Ion logofăt, în <veci >2.
      De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Ion logofăt, ca să-i fie aceste mai sus-<zise>2 ocine de la Plăviceni şi de la Studina ocină, dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi Ianachi mare vistier şi Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 12 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., DXCIV/lO.
          Orig., l.lrtie (42 X 29), pecete aplicată, căzută.
                                           116
1630 (7138) iunie 14, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Mihu din Şotînga, jud. Dîmboviţa.
       Cu mila lui Dumnezeu, Ion Leon voivoda şi domn a toată Ţara Bumânească, ficiorul marelui şi preabunului, răposatului Ion Ştefan voie-
      1 Al patrulea jurător este omis In text.
      a Loc rupt.
218
www.dacoromanica.ro
vodă. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Mihului de la Şotînga, den judeţul Dîmboviţii şi cu ficiorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dar ca să fie în pace şi slobod de acum înnainte de rumânie el şi feciorii lui de către sluga domniei mele Hrinzan postelnicul din Bărbăteşti şi de către fraţii lui şi de către toate rudeniile lui, de nimenea bîntuială să nu aibă. Şi să-i fie delniţa lui de casă şi cu tot pometul cît va fi pe această delniţă.
      Pentru că au fost Mihul rumân lui Hrinzan postelnicu de mai nainte-vreme. Iar după aceea, cînd au fost în zilele răposatului Badului voivoda,. feciorul Mihnei voivoda, în domrna a doa în Ţara Bumânească, iară Hrinzan postelnicul, el au dat slobozenie Mibului ca să să răscumpere de cătră dînsul înpreună cu delniţa lui de casă şi să fie slobod. Şi au cerut TTrizan postelnicul de la Mihul, pentru slobozenia lui şi pentru delniţa lui înpreună,. să dea lui 7 000 de aspri. întru aceea, Mihu, iei au dat lui Hrizan de s-au. răscumpărat înpreună cu delniţa lui şapte mii de aspri gata, toţi în mina lui Hrizan deplin. Şi au slobozit Hrizan pe Mihul de a lui bunăvoie şi făr-de nici o silă şi cu voia tutulor fraţilor lui şi a rudeniilor lui şi a tutulor megiaşilor după împrejurul locului.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Hrizan postelnicul la mina Mibului, de răscumpărare şi cu multe mărturii, anume: Tatul şi de la Şotînga anume Badul şi Danciul şi Muşat şi din Solomon, Dîrjan şi Ono-frie şi den Măneşti, popa Codrea şi alţi mulţi.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Badului voivoda do răscumpărare, cum iaste mai sus-scris, de cînd au fost curgerea anilor 7130.
      Pentru ac&a şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele, precum au fost şi mai dinainte vreme. Şi am dat singur domnia mea Mihului, ca să fie lui delniţa casei stătătoare şi ohabnică şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi să fie în pace şi slobod de rumânie de către Hrizan postelnicu şi de către fraţii lui şi de către toată rudenia şi să fie slobod în veci şi de nimenea să nu să clintească, după. zisa domnii mele.
      Iată dar şi marturi am pus domnia mea pe : jupan Hrizan vel vornic şi jupan Vladul vel logofet şi jupan Ianache vel vistier şi jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vasilie vel paharnic i jupan Alexandri vel postelnic. Şi ispravnic, Vladul vel logofet.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaunul oraşului Bucureşti, iunie în 14, anno Adami 7138, di la Hristos, 1630.
      Acest izvod s-au scris pe limba rumânească dupe uricul slovenesc de Lupul dascălul slovenesc la şcoala domnească în Bucureşti.
          Arhiepiscopia romano-catolică, Bucureşti, 1/5.
          Copie cu litere latine din secolul al XlX-lea, după traducerea lui Lupp dascălul.
www.dacoromanica.ro
219
117
1630 (7138) iunie 14.
            Leon Tomşa voievod împuterniceşte pe Miloş logofăt să-şi siringă rumânii fugiţi din Brăneşti.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodin, sinu pocoinomu Io ştefan voevoda. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi Miloş logofăt, ca să fie volnic cu această carte a domnii mde şi cu sluga •domnii mde, anume...1 să-şi strîngă ai lui rumâni din Brăneşti, anume Stan Stănislav i Standul şi alţi rumâni, cîţi vor fi de în plasa moşu său lui Stan vătaf. Şi au unde îi va găsi să fie şăzînd, au în sat boerescu au în sat călugărescu au în sat domnescu au la slobozie au la oraşi au unde-i va găsi, tot să fie volnic să-i ducă la casa lui, "pentru că acei rumâni sînt ai lui, cumpăraţi de tata-său Sandul2 postelnic.
      Şi iar să fie volnic sluga domnii mde Miloş logofăt cu această carte & domnii mde şi cu sluga domnii mde ce e mai sus-zis, să apuce pă Mihai, nepotul Manului 3 Yodă, ca să-i plătească trei ţigani, să aibă a da ţigan pentru ţigan, pentru că au vîndut Mihai Stoicăi vistiiariul un sălaş de ţigani. Iară cînd au fost acum, au luat pă acei ţigani cinstitul dregătoriul domnii mde jupan Miiho vel spathar. Iară de nu va vrea să plătească acei ţigani, iar Miloş logofăt să fie volnic cu această carte a domnii mde să-l aducă fără de voiia lui aicea la divan înnaintea domnii mde. Şi de va fi la dînsul bucate...1 sau ei să tragă pentru ţigani, sau să va afla ţigani, încă să ia ţigance pentru ţigani.
      Şi iar să fie volnic Miloş logofăt cu această carte a domnii mde şi •cu sluga domnii mde să tragă pă Drăghici postdnicu ot Bălteni să-i ia un cal, pentru că au luat nişte birari de roşii un cal al Oprei Pîrvu pentru “birul lui Miloş logofăt. Iară Miloş logofăt, el ş-au strîns birul şi l-au luat Drăghici birul lui Miloş ughi 13. Deci n-au vrut Drăghici să plătească acel hir, ci au perit calul Oprei. Deci Miloş logofăt au prinsu pre Drăghici ca •să-i dea banii birului, să plătească acel cal. Iară Drăghici s-au rugat să nu-1 tragă. Şi i-au făcut zapis la mîna lui Miloş logofăt cu mărturii că-i va plăti el calu. Şi pînă acum nu l-au mai plătit.
      Drept aceia, i-am dat această carte a domnii mde să fie volnic a-1 trage şi de nimenea opreală să n-aibă înnaintea cărţii domnii mde. Inaco da nest, po reci gospodstva mi. * *
        1 Loc alb.
        * în loc de: Badea.
        * în loc de : banului.
220
www.dacoromanica.ro
      I ispravnic, sam reci gospodstva mi. Iunie 14, leat 7138 <1630>.
      Io Leon voevoda.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 94 v. Copie.
                                            118
1630 (7138) iunie 14, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Şerbu din Nenişori şi soţiei lui, Stoica, două pogoane de vie în dealul Vălenilor.
      t diHAOCTTttO KMKÎtie, IlV fllWH B0EB0A4 H rOCnOAHHTk, CHHTi HOKOHHHirO îlV
IJIe^mn BOfBo^.        rocnoACTBo AtH cYf noBE/UHYf rocnoACTBd mh lu Şerbu
de în Nănişori şi fămeii lui, Staicăi, ca să fie volnici cu aceasta carte a domnii mfle de să-şi ţie 2 pogoane de vie în dealul Vălenilor, care pogoane au fost ale fie-sa Mihaei şi ale ginere-său lu Bogdan. Şi să fie în pace Şerbu de cătră Stan răchiiariul şi de cătră Stan al Buzei de Oraş de Floci, pentru că aceste pogoane de vie, ce scrie mai sus, fost-au de moşie ale Udrei grămăticul, vărul Mihaei, f<eciorul> lu Tudor Grecul.
      <Deci s-au> sculat vară-sa Mihaia înpreună cu bărbatul ei Bogdan <de au> fost vîndut aceste do<ao> pogoane de vie lu Stan râ<chi>iar şi lu Stan al Buzei, <încă> în zilele lu Alixandru <vo>evod Iliiaş, fără
ştirea Udr<ei grămătic > şi fără ştirea------ Şerbu, iar a<poi> Udrea
grămătic, deaca au prins <de veste >, el ş-au luoat <ocina > lui îndărăt
d<e la > aceşti cumpărători, ce scriu mai sus.... ale lui........ iar Stan
răc<hiiariul> şi cu Stan al Buze<i >, ei se-au sc<ulat>... pre... 1 f<e>m6-ia... vani... fie... în pripă şi au <avut> strînsoare de bani... dregă-toriului domnii m61e jupan Hriza vel dvornic de le-au d<at... > derept 15 ga<lbeni> şi o iapă căci vrea să <dea> Danciul cliucer Doicescul... ia ac&e pogoane. Deci i-au fost judecat atunce să ia Şerbu de la fie-sa... şi de la ginere-său Bogdan ce va putea afla pentru bucatele lui ce au dat pentru d<în>şii, den altu <n-a>u aflat nemica să ia fără numai c£ste 2 pogoane de vie de în dealul Yăl<e>niilor, de le-au luoat.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Alexandru voevod de judecată cum scriu mai sus, leat 7137, cu mărturii, anume : Danciul cliucer i Stan-
1 Rupt, lipsă trei rlnduri.
îs - o. #2
www.dacoromanica.ro
221
ciul peharnic Meiutescul i Capotă ot ŞcMi i ot Bucşăneşti, Vîlsan i Yasiu i Ona ot Gîrbovi. Deci şi domnia mea încă am judecat şi am dat lu Şărbu i Staicăi ca să le fie aceste 2 pogoane de vie moşie lor şi coconilor lor în veacu. H»uko a<* H-kCT, no p(4 rocnoACTRa mh.
       H HCnpaKHHK, cam pt4 rocnoACTKa mh.
       IIhc 8 ESKSptuiH, iohYe Âv a^hh, k-k A-kT xâpĂH.
       t Iw Aewh bwekwa<i, mhaoctYio sojkYio rocnoAHH.
           Arh. St. Buc., M-rea Bradu, III/2.
           Orig., hlrtle (27 x 20), rupt, pecete aplicată. Copil ibidem, ms. 441, f. 18 ;i f. 36 v.
                                            119
1630 (7138) iunie 16.
           Paraschiva cu fiicele ei vină m-rii Coziani ocina lor din Tifu-leşti.
       t Eu Paraschiva, muiarea lu Ion, feciorul Manei Bonţii de în Tifu-îeştii şi cu fetele mele, anume: Samhira i Bada i Iona i Stana i Dobra, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum am vîndut noi tooată ocina nos[nos]tră ce ne-u rămasu de la părinţii noşştri, de pr6st6 tot hotarul de înn satu de înn Tefuleşti, de în sileşte satului şi de în cîmpu şi de în păduri şi de într-apă şi de preste totu locul cîtu se va alegi, părintelui Savei egumenol de la mănăstirea Coziianilor, unde iaste hramul sfînta troiţă, der6ptu 700 aspri gata.
       Şi am luatu eu Paraschiva cu fetele cele mai mici, cu Stana şi cu Dobra, 350 aspri, iar Samhira i Bada şi Iona aşijdirea au luatu 350 aspri gata, la vreme de fomete, de ne-m prinsu sufletele.
       Şi mărturiia mulţi omeni buni: de în Tifuieşti, Mirce i Stanciul i Tudor, de Moşăşti, Badul Scrăienţe i Stănigoci i Theodosie diiacon, de Bănoleşti, Ţintea i Vlădan, de în Trestiia, Dragomir.
       IIhc AvkcEivi iohYe sţ a^hh, k-k aIitŞa xspah.
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLIX/8. Orig., hlrtie (24,5 x 19).
222
www.dacoromanica.ro
120
1630 (7138) iunie 17.
            Barbu şi Neag, fiul lui Toader, se vînd rumâni, eu toată ocina lor din Găurici, lui Leca spătar.
      t Adecă eu Barbul s...1 urii i Neag, feciorul lu Toder de Găurici, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Lecăi spatar, cum să să ştii că ne-am vândut noi de bunăvoi nostră Lccăi spatar, fără nici o silă, să-i fiim lui rumâni şi cu ocina nostră, să-i fim moşii şi noi şi ficiorii nostre şi cu toată ocina nostră ohabnică, însă cu toată ocina nostră cît se va al^gi din Găorici, deript 40 de galbini gata, însă unul cît 4000 di bani.
      Şi la acistă tocmeală a nostră întîmplatu-se-au de-au fost mulţi boiri şi omini buni, anume Bunea logofăt şi Tatul logofăt i Dan ot Lătcini i Yoico ot Grozişti i Lazar ot tam şi alţi mulţi migiiaşi şi omini buni, carii nu sînt scris. Aeist-am scris să fii di mari cri[n]dinţă.
      IlHC AvkCEIţd K>hYE §Y Aklw> K'H A-feT xSpÂH.
      I Crăciun ot Novaci 2
      Barbul
      Neag
      Şi eu B<a>1dea mărturii Dan den Lătcini Yoico de Vîlcdni Gagiul ot Vităneşti Stoica de Yităneşti Tudor ot Poenari Vîrlea ot Poenari
          Bibi. Acad., MDXXXI/16.
          Orig., hlrtie (29 x 21,5).
                                     121
1630 (7138) iunie 20.
                                 Mai mulţi megiaşi vînd lui Eadu logofăt un vad de moară la
                                                                                        Smedesti.
                  >
                      Adecă eu Ghinea, feciorul Vîlcului din oraş din Buzău şi noi megiiaşii din sat din Smedeşti anume : Yoico i Stoica şi iar Yoico al Nedelii i Dra-
       1 Loc rupt.
       * „I Crăciun ot Novaci” adăugat, dc aceeaşi mină, Intre „iunie” şi „17”.
www.dacoromanica.ro
22$
gomir, feciorul lui Voicheci i Neagoe al Supţirelului, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, cum să să ştie că am vîndut jupînului Radului logofătu vad de o roată de moară întreagă pe ocina noastră cea din jos din hotarul tîrgului pînă în hotarul Edului, din sus de morile călugărilor de la mănăstirea Banului drept 2 800 de bani gata.
       însă eu Ghinea însumi am vîndut partea mea, o jumătate de roată, iar noi îilalţi megiiaşi, care sîntem mai sus scrişi, am vîndut altă jumătate de roată, ca să fie o roată întreagă, cum scrie mai sus.
       Şi n-am vîndut de vre-o silă sau de nevoe, ci am vîndut de bună-voia noastră, cu ştirea tuturor fraţilor noştri, ca să-i fie dumnealui de moşie.
       Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boeri şi megiiaşi dinprejurul locului mărturie, anume: din Mărădneni, Sava al lui Avram i Ffecula Botoşanul i Sava al Fătului i Sava al Simei i Mihaiu Carşotei i ot Puţinei, Cernat logofăt i ot Verneşti, Jipa i popa Gherghe i Standul vătaf ot Bozieni i ot Cîrlomăneşti, Do bre i Iachim şi alţii mulţi.
       însă iar să să ştie că am vîndut această roată de moară cu loc înpre-jur cît va arunca un voinic cu măciuca, să-i fie de treaba morilor dumnealui.
       Şi am scris eu, Iano logofăt ot Odobeni, în luna lui iunie 20, văleat 7138 <1630 >.
       Cernat.
         Bibi. Acad., MCCCCXXXI/1.
         Copie.
                                  122
1630 (7138) iunie 23, Bucureşti.
           Radu Turcul şi fiii săi se vînd rumâni lui Bunea logofăt, împreună cu ocina lor din Sminov, jud. Vlaşca.
      t Adecă eu Radul Turcul şi cu feciorie mie, anume Sasul şi Stoica •şi Staico, den satu den Sminov şi cu alalţi feciori, cîţi Dumnezeu-mi t a da, <scris-am>x acesta al mieu zapisu, ca să fie de mare credinţă la mîna Bunei logofăt de Orbească, cum să se ştie că m-am vîndut eu dumnealui, flă-i fi eu rumân şi cu feciorii mie şi cu toată ocina mea din satu den Sminov, ot sud Vlaşca şi cu viele şi cu tot venitul de preste tot hotarul, cît mi se va vene. Şi m-am vîndut u eu de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor
1 Omis.
224
www.dacoromanica.ro
megiaşilor, fără de nici o silă, derept 5 000 de bani gata, ca să-i fi eu lui rumân, şe feciorilor lui, cîţi Dumnezeu-i va da şi nepoţilor lui şi eu şi feciorie mie, în vecie.
      Şi la tocmeala nostră tîmplatu-se-au mulţi boiari mărturie, anume r jupînul Gherghe vel armaş şi Para logofăt şi Paraschiva logofăt ot Buteşti i Şerban logofăt den Bilcereşti i Dumitru logofăt şi Trifa slujer ot Orbească şi Vîlcul logofăt de Budăne. Şi pentru mare credenţă, pus-am şi pecetea mea.
      Şi am scrisu eu, Ştefan logofăt, sinii Marco pehamic ot Brătiiane, vă nastolea Bucureşti, m^seţa iunie 23 dni, vă leat 7138 <1630 >.
            Eu Eadul                    Vîlcul logofet
            Badul logofăt               Paraschiva logofăt1
            Şerban vtori logofăt Dumitru logofăt
         Bibi. Acad., CCCXCIX/32.
         Orig., hlrtie (30 x 21), patru peceţi aplicate.
                                 123
1630 (7138) iunie 28.
            Theofan, patriarhul Ierusalimului, scrie unor megiaşi jurători să cerceteze pricina dintre rumânii din Studeniţa ‘ şi m-rea Cozia.
      Theofan, bojiiu milostiiu i patriiarh svetie Ierusalimschi grada i Sirie i Aravie i oboi pol Iordana i Cana Galileii i vosei Palistinei. Scris-am smereniia noastră a noastră carte la dumneavoastră megiiaşilor care sînteţi luaţi pre răvaşe domneşti ai sfintei mănăstiri Coziei şi ai satului Studeni-ţei, molitvă şi blagoslovenie să aveţi de la noi.
      Alta vă grăesc, cum să căutaţi şi să adeveriţi cum va fi cu dreptul pentru sfînta mănăstire Cozia şi pentru studenicdnii: să vor fi luat bani toţi rumânii de la Mihai vodă şi să vor fi toţi dintr-aceşti moşi ce-i scrie în hrisovul lui Mihai voevod, daţi să fie la sfînta mănăstire. Iar carii nu vor fi dintr-acei moşi, nici vor fi luat bani, cum scrie mai sus, să fie slobozi de cătră sfînta mănăstire şi să nu asupriţi sfînta mănăstire, nici pre eir nici să făţăriţi cuiva, ci cum va fi cu dreptul.
      Deci de veţi căuta cum va fi cu dreptul, voi să fiţi blagosloviţi de vlădica Hristos şi de noi. Iară de veţi făţări cuiva, voi să fiţi procleţi şi
1 Semnăturile martorilor sint autografe.
www.dacoromanica.ro
225
afurisiţi de vlădica Hristos şi de 318 părinţi de la Nicheia şi să fiţi procleţi şi afurisiţi şi de noi şi să fie cu Iuda şi cu Ariia cine va făţări cuiva. Aceasta scriem. Să fiţi sănătoşi, amin.
       Iunie 28, leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 291. Copie.
                                  124
1630 (7138) iunie 30.
            Dumitru din Bsleţi vinde lui Stroe logofăt o silişte în mijlocul satului Ţigăneşti.
       t Adecă eu Dumitru de Băieţi, ginerile lu Mogoşilă de în Ţigăneşti, fac cest zapis al mieu, să fie de credinţă la mina jupan Stroe logofet şi a fraţilor lui, Vintilă i ÎJeagul, cum să se ştie că i-am vîndut o silişte în mijlocul satului Ţigăneşti, de la părul cela zgrăunţatul, care silişte mi-au dat zăstre socru-mieu Mogoşilă, derept 1150 de bani gata.
       Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea fraţilor miei şi a tuturor megiiaşilor, ca să le fie moşie în vecie.
       Şi cînd le-am vîndut această silişte, ce scrie mai sus, mărturie au fost: de în Ţigăneşti, Ylaicul i Radul i Stau i pac Stan, sinu Donei i Stoian dorobanţul i Stan de margine i Dumitru Borcei.
       HcriHCdX aa, HekSaa hwrwiţtT Avkcnid k>hYc a AkHH, Afcr xâpÂH.
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13 776. Orig., hlrtie (16 x 22), şapte peceţi aplicate.
                                  125
1630 (7138) <iulie>, Bucureşti.
            Rivaş de jurători dat unor săteni din Studeniţa să jure că nu sînt rumâni ai m-rii Cozia.
      Un răvaş domnescu al lui Leon voivod de jurămînt pentru rumâni de la Studeniţă.
      Zde cleto/ţii i a lu Stan Ariciul şi a lu Bălan şi a tuturor studeni-cănilor, po ime : ofc Rîie, Răduianul i ot Devesel, Stoinea i Borcan i Dragul i ot Comanca, Radul mazilul i ot Vlădilă, Stan mazîl i ot Scărişoară,
      1 Necula logotăt.
226
www.dacoromanica.ro
Drăgănâiu i ot Caracal, Badea i ot Amărăşti, Barbul i ot Zvorsca, Hamza i ot Obîrşie, Stoica Purn^che i ot Soare, Manea, să jure cum că nu sînt rumâni ai mănăstirii Coziia şi cum că nu sînt dîn trei moşi, Stavăr i Buia i Tatul, carii sînt scrişi în hrisovul lui Mihail voivod, cumpăraţi de Mihai voivod şi cum n-au luat bani şi cum nu iaste Stan Ariciu, nepot Buii şi Bălan, fecior Buii, nici sînt dîntr-aceşti oameni, însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la Cîrstov.
       Şi ispravnic, Iane vel portariu.
       Pis Lepădat u Bucureşti, leat 7138 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rli Cozia, nr. 712, f. 425.
          Copie.
          Luna, după hrisovul din 1631 iunie 19, privind aceleaşi fapte.
                                  126
1630 (7138) iulie 2.
            Tudor sluger serie nepotului său Vlad mare logofăt intr-o pricină pe care a avut-o Angliei cu nişte judeci din Cremenari.
      t Eu Tudor sulg^riul scris-am la al mie cinstit şi prea iubit fecior jupan Vladul vel logofăt, de la Dumnezeu pace şi sănătate scriem dumne-tale.
      Alta, dăm ştire dumnetale pentru o pîră ce-au avut Angliei cu judecii de în Cremenari pentru o silişte de sat, că judecii o făcea acea silişte curătură a lor, iar noi am căutat înpreună cu părintele piscupul şi cu Ta-nasie peharnic ş-am adevărat că iaste silişte, nu iaste curătură. Ce-am judecat să înparţă acea silişte cu funea, cum înpartu şi cîmpul, însă Angliei să funească, iar ei să iubească. Iar dumneavoastră veţi socoti şi mai bine, să ţie cum li se va veni.
      Aceasta dăm ştire dumnetale. Să fii dumneata sănătos, amin.
      HHC dS IwH1 2 3, AVfecftţd WrtYf Ti AMH, rtfcT xSpĂîf.
      Sm^rănnî episcup Theofil Rîmniceschi
      Tudor suljer s
<Pe verso : > f La al mieu cinstit şi prea iubit fecior jupan Vladul vel logofet.
          Arh. St. Buc., M-rea Dtntrunlemn, IX/4
          Ortg., blrtie (22,5 X 20,5), pecetea episcopiei aplicată.
          Copie ibidem, ms. 445, t. 15.
       1 In realitate: nepot.
        * Ion.
        3 Semnăturile slnt autografe.
227
www.dacoromanica.ro
127
1630 (7138) iulie 2.
            Patru boieri luaţi de Tudor sluger mărturisesc în pricina unor rumâni din Ciumăgeşti, că unii s-au judecit înainte de legătura lui Mihai Viteazul, iar alţii după aceea.
      t Adecă noi aceşti 4 boeri, ci-am fost luaţi denaintea domnu nostru lu Leon vodă de Tudor sulgeriul şi de Dionisie egumenul den Coziia şi de călugării de în Codmeana, boeri anume : Tanasie peharnic, Ghioca postelnic, Goran logofet, Dumitru logofet, ca să adevărăm păntru neşte rumâni de Număgeşti *, anume Vladul cu feciorii lui şi Toma cu feciorii lui şi Dumitru Bănăgui cu feciorii lui, care rumâni au fost mai nainte Treme ai mănăstirei de în Codmeana; ci să aflăm : fost-au eşit aceşti rumâni de la mănăstire mai nainte Treme, în zilele celor domni bătrîni, cîndu au fost rumânii slobozi a să judeci, au fost-au eşit de la Mihai Todă încoci? Şi Tudor sluger dat-au bani pre ei, au ţinutu-i-au în sila lui ?
      Dereptu aceia, noi am căutat înpreună cu cinstitul părintele episcu-pul Theofil Kimnicesc şi cu mulţi omeni buni şi [a] am adeTărat cum Vladul au fost eşit de la mănăstire încă mai nainte Treme, în zilele altor domni bătrîni şi au fost dat Vladul la mănăstire înzăciuială de în toote bucatele şi găleata de judecie, cum au fost obiceiul ţărîi şi au fost slobod despre mănăstire ş-au şăzut pre moşîia lui în sat în Ciumăgeşti. Tar după aceia, el s-au TÎndut lu Tudor sulgerul, să-i fie rumân şi i-au fost.
      Dereptu aceia, am dat şi noi pre Vladul cu feciorii lui să fie rumâni lu Tudor sulgeriul cum s-au TÎndut şi l-am scos den cărţile Coziei.
      Iar Toma şi Dumitru, noi am adeTărat cum au fost eşit de la mănăstire mai încoce de legătura lu Mihai Todă şi au fost luat şi ei bani de la Tudor sulger, ci noi i-am dat să fie rumâni mănăstirii, ei şi feciorii lor, şi i-am scos den cărţile lu Tudor sulgeriul, iar păntru banii ce-au luat de la Tudor sulger, el să le ţie, Tudor sulger, ocina lor, cum o TÎndut sau să dea banii.
      Aş-am adeTărat şi i-am tocmit şi i-am înpăcat denaintea părintelui episcupul Theofil Rimnicesc şi am făcut 2 cărţi de cestea, să fie cîte una la unul de ei, păntru să aibă pace unui cu alţi. Şi au fost la această tocmeala proegumenul Ionichie, ispraTnicul de la Coziia. Aş-am adeTerit noi cu sufletele nostre.
      HcnHCdX i\vkctu,i waY{ 'k A^uh, k-k ajt xăpĂfi.
      Tanasie peharnic
1 Aşa l.i text.
228
www.dacoromanica.ro
      Eu Ghioca -f Goran logofet Eu Dumitru1
            Arh. St. Buc., M-rea Cozia, LI/3.
            Orig., hlrtie (31 X 21), trei peceţi aplicate.
                                   128
1630 (7138) iulie 3, Băjeşti.
             Stanciu se înfrăţeşte cu vărul său Oancea dăruindu-i o delniţa în Mihăeşti şi primind de la acesta 600 de hani.
       t Adecă eu Standul scris-am al mieu zapis cum să se ştie că <m-am>2' înfrăţit cu văru mieu Oancea şi l-am dăruit cu o ddlniţă de în Mihăeşti,. însă d&niţa Mircei cu şăzutul ei şi cu locurile de în dmpu şi pespre tot,, pre unde va avea. Iar văru mieu Oncea m-au dăruit cu 600 de banL Şi iar m-au mai dăruit cu o vacă cu lapte. Şi am dăruit pentru că am avut multă parte de el.
       Şi mărturie încă am pus : de în Băjeşti, Ivan paharnic şi popa Ea-duslov de Eomâneşti şi Preda de Lereşti.
       Şi am scris eu, popa Yladulu de Băjeşti, în casa mea. Pis vă m^seta iulie vă 3 dni, vă leat 7138 <1630 >.
          Bibi. Centrală de Stat, D. 11. P. V/7.
          Orig., hîrtie (15,5 x 22), pecete aplicată.
                                   129
1630 (7138) iulie 6, Bucureşti.
              Dumitru vinde lui Stamate postelnic din Piteşti un loc de casă în Bucureşti.
        t Scris-am eu Dumitru, bărbatul Ştefanei, de aice de Bucureşti,, -acesta al meu zapis, cumu să ştie că amu vîndut eu Dumitru u<n> locu aice în Bucureşti, locul cîtu se va alege de lungu şi de lat şi cu 2 prăvălie * *
       1 Semnături autografe.
       * Loc rupt.
229
www.dacoromanica.ro
•şi lingă gîrlici, de în direpta, o prăvălioră mai mică. Şi pentre-aceld 2 prăvălii au fostu ulicioră, de au trecut cu calul încărcatu. Şi este acestu locu lingă prăvălie lu Sveti Ion şi lingă Strapodarul, şi de în zosu au fostu Stana Yoivei. Şi acestu locu au fostu alu Ştefanei, cunpăratu de Nechiforu. T3ră deca au murit Nechiforu, au luatu Ştefana pre mine. Eră Nechiforu şi Ştefana au fostu datoru la Ghiune gelepul 15 000 [mie] de bani. Ce deca amu luat eu Dumitru pre Ştefana, amu făcut coconi cu dinsa, de la Mihne vodă pînă în zilele lu Şărban voivod. Ş-amu plătit ace bani eu Dumitru, 15 000 de bani turceşti. Deci acest locu l-amu vîndut lu Stamati postelnic de oraş de Piteşti dereptu ughi 20 şi cheltuelă, ughi 2, ca să-i fie lui moşie şi lui şi fecioriloru lui şi să n-aibă nici o bîntuelă de niminile.
       Şi cîndu au dat Stamati aceşti 20 d<e> galbeni şi 2 cheltuelă, au fostu mărturie : popa Anghel i dieconul Manta i Dima cantaragiul i Dihni i Negul postelnic, Enachi croitor i Dima plapumar i Cîrste plapumar, Dumitru croitor.
       Şi cine va sparge acesta al meu zapis să fie proclet de 318 de oteţi «ce sîntu întru vă Necheiu şi să lăcuescă cu Iuda şi cu Arie la u<n> loc. IIhc /trfccnţ4 waYi s amh, nac k-k ait^spam.
       Eu Dihni
       Eu postelnic Negul Eu Dumitru Eu popa Anghelu Eu Dima
<Pe verso : > Martie 3, 7153. Zapisul de cumpărătoarea Ducăi ceauş ot Piteşti de 1 pimniţă den Bucureşti cu prăvălii, care le-au vîndut acum el cu fraţii lui jupînului Costandin vel postelnic, za ughi 60.
         Bibi. Acad., XLII/58.
         Orig., hlrtie (31 x 21), cinci peceţi aplicate.
         EDIŢII, Bianu, Doc. rom., 172 — 173.
                                   130
1630 (7138) iulie 8, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Oprea şi soţiei lui, Maria, ocini în Budişteni, Dobroeşti şi Crîngureni.
      f iHYrtocrîf» EOKYfM, Iiv flfwH koiroa4 h rocnoAHHTi k-kcoh siamj £rrppo-•saiXYhckoc, chh-k KtAHKiro H np-kAOBparo, noKOHHHaro Iw IJIfjţdH EOfROA4- AdK4T rocrwACTKO avh cY( noKfACHYc rocnoACTKO am caSp rocnoACTKO avh GOnpfs h jkSfuhk-u,«k fro dlapYfH, A’UJUP** GTdHfK wt ESahip^hh, wt cSa'tko iB8ui<MfA> h UaAy<p*it>
.230
                     www.dacoromanica.ro
H CkC CHHOKH hX, EdHIţEM Eorik npHn8CTHT, BKOJKE <Aa ECT>1 HM WMHH8 8 H»Af' l||-kHH, WEdME     TTwCTdM CH G TdHEK K"kCdX H CTvC KEHHHH, Hd HME: KdpE8d H EdBdH
H K'h.HAd, CHH*k EdpB8dOK H MHXdHd, CHH8 Il8HrHHEK WT E8AHI|lEHH H 8 CEdO fk,Od AoKpOEipY, ndK A^dl TTiCTdM CH CTdHEH KTiCdX H 8 Top ^OSpOELflH lldK A^d CTdHEK K-KcaX h 8 cEdo 8 Kp’KHrSptHH ndK A(Ad GTdHEK K'kCdX h KHHorpdAV rddrodEduro WT Xoi^Sd, WT nod» H WT UU8Md H WT KOAd A WT KHHOrpdAY H WT KOAHHHI48 H WT CEA4AHL(JE CEdOK) WT nOCKSAY, RJpE EdHKd CE XtET HSSpdT WT HdA K'kC'fcX XoTdpOKE.
       IIoHEJKE cYE A^H Sd WMHH'k H KEHHHH WT CYE Cfdd KHUIE pEHEHE EHdH C8T Sd A’bATHS JKSndHHI^EK CTdHEK, AT‘UJ*P‘* ©"pEK WT ESAHltltHH, WT pOAATEdYA EA, ElllEJKE WT np-fejKAE KP’bME. fi no TOM, KTiAd ECT EHd K*k AEHff fldE§dHAp8 KOEKOA, CHH"k IdTikUl KOEKOAd, K’k Hd KTOpoE pEA8 Sd TOCnOACTKO, d ftSnjHHI^d CTdHd WHd CdMd ECT fi,dA Clf KHUIE pEHEHE A^A^E npEKE SETOM CH ©npEH H A^4lfP‘1A' CH JKSlIdHHUtCK lUdpfEH, I3K0>KE M C8T HM Sd A^ATh8 R"k KfcKH, nOHEJKE AP8™ CHHH WT TfcdOdd EH H-feCT HMdd, KpOM'k TTiMTe AP8ra A’MtfP'1» Ha HME 6ljl0dHd, MTO ECT nocdrddd H 8npE-KlCTKOKddd ElflEKE WT npH A^f nOKOHHHdrO PdAVd KOEKOA, K-k npkKOE pEA® Sd rocnoACTKO. H KAA'fcXoM rocnoACTKO d\n h sanHC wt p8Kd ?K8ndHHLţEK ©TdHE Sd npEKIO Hd p8K SETOM CH GdnpEK, CkC MHOSH A0EPH dWA'fE CKEA^TEdTE HdnHCdHH 8 SdnHC, no Hd\l: WT ESAElfl'bHH, GTOAKd Kodl^t A GTdH H lOwpAdH A GTdH flloro-UUdH8d H ăHKd, CECTpd HC8ndHHlţEK CTdHE H ^OEpHUIdH, CHH*k JIhKTvK H WT P"kMHHK,
T8Aop.
       H ndK a<* tCT cd8r rocnoACTKd mh ©npEK 8 ^-fcdSd Kp-kHrSptHHAwp methph norodHE Sd KHHorpdAV> wt n8T sa KOd 8 ropHH a°Ph $ XoTdp h ckc uiecth mectoke 8 nodio, ddH TpH M*bCTOKE WT Hd ^8d\HTp8 H TpH WT HdA EddHK8d, nOHEJKE IO ECT noKSnHd cd8rd rocnoACTKd mh fânp-fe wt ESAHip'bHH wt HdA Gtjh dwroijiET h wt HdA EpdT Ero, non IIpkKiJd wt G-kREipH, Sd xdT dcnpH roTOKH, K"k akhTe rocnoACTKd mA h ckc Sdnnc wt pSKd hX 3d npoAdHYE H ckc cKEATTEdYA HdnHCdHE 8 Sdnnc, Hd H.V.E: WT ESACip^HH, lOwpAdH H GTOIKd KodIVfe H WT Kp'kHrSpfcHH, E-kCYlO H WT AlHHElflH, GTdH nOCTEAHHK H WT G’kKElfjA, GTpOE. H npOAdAOUIE WHH H A'W” ECT CÎE A^aThe, E>KE c8t KkiuuE pEHîHE, 3d hhXhom aoeP° kcaio ii ckc 8shjhYe K*kCkM d«rYd-UIOd\ WT rop H3       H WT WKpiiCT MECTOM H WT npEA TOCnOACTSd MH.
       Giro pdAY, AaA0^ c-km rocnoACTKO d\H cn8r rocnoACTKd diH GDnpEK h hcSiu-HHLţEK Ero lUdpYlII, IdKOHfE Aa M8 ECT WMHH8 A^Ahho h wXdB8 CHHOKOM H KH8K0M h np-kKHSMETOM h he wt KoroiKAC HEnoKOdtEHMo, nopHSMO rocnoACTKd MH.
       Ceike 8bo h ckeaYteaYe nocTdKHX rocnoACTKO mh: HtândH XpH3d KEd ak°Phhe h JKSndH EddAV^ keahkYh dwroijsET h >K8ndH /^SMHTpauiKo KEd khctYbp h >K8ndH eHhXo KEd endTdp H ?K8ndH lU8UUdT KEd CTOdHlIK H ?K8ndH E83HHKd KEdIIKYH KOMHC H »8ndH EdCHdYE KEd nEXdpHHK H »8ndH UdEâdHAPH KEd nOCTEdHHK. H HCnpdKHHK, EddAV^ KCdHKYH dwroijsiT.
       H K"k HdCTOdHH rpdAV H8K8pEl(lA HdnHCdX dS, dEn-kAdT, CkC no8MEHYE Ghmeh dWro4lET, MtCEI^d lOdYE H Aehh h WT HAdMd A° HHH"b K-k dtT xSPdH.
       f Iw Aewh KWEKWAd, mYaoctYio eoekYio rocnoAHHK.
1 Omis.
231
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Oprea şi jupaniţei lui, Maria, fiica Stanei din Budişteni, din judeţul Muşcel şi Pădureţi, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ea să le fie lor ocină în Budişteni, însă partea soacrei sale Stana toată şi cu vecinii, anume: Baibul şi Baban şi Cînda, fiul lui Barbul şi Mihail, fiul lui Punghinea din Budişteni şi în satul Dobroeştii de Jos, iar partea soacrei sale Stana toată şi în Dobroeştii de Sus, iar partea Stanei toată şi în sat în Crîngureni, iar partea Stanei toată şi via numită de la Hoţul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste toate hotarele.
      Pentru că aceste părţi de ocină şi vecini din aceste sate mai sus-zise au fost de moştenire ale jupaniţei Stana, fiica lui Oprea din Budişteni de la părinţii ei, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, în al doilea rînd de domnie, jupaniţa Stana, ea însăşi a dat aceste mai sus-zise dedine zestre ginerelui său Oprea şi fiicei sale jupaniţei Maria, ca să le fie lor de moştenire în veci, pentru că alţi fii din trupul ei n-a avut, în afară numai de o altă fiică, anume Eftana, care este măritată şi înzestrată încă din zilele răposatului Badul voievod, în primul rînd de domnie. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Stana, de zestre, la mîna ginerelui său, a lui Oprea, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Budişteni, Stoica Colţea şi Stan şi Iuordan şi Stan Mogoşanul şi Anca, sora jupaniţei Stana şi Dobrişan, fiul Ancăi şi din Bîmnic, Tudor.
      Şi iar să-i fie slugii domniei mele Oprea în dealul Crîngurenilor patru pogoane de vie, de la drumul de care în sus, pînă în hotar şi cu şase locuri în cîmp, însă trei locuri le-a cumpărat sluga domniei mele Oprea din Budişteni de la Stan logofăt şi de la fratele lui, popa Pîrvul din Săveşti, pentru 1300 aspri gata în zilele domniei mele şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare şi cu martori scrişi în zapis, anume: din Budişteni, Iuordan şi Stoica Colţea şi din Crîngureni, Văsiiu şi din Miceşti, Stan postelnic şi din Săveşti, Stroe. Şi au vîndut ei şi au dat aceste dedine, care sînt mai sus-zise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat domnia mea slugii domniei mele Oprea şi jupaniţei lui, Maria, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt.
232
www.dacoromanica.ro
      Şi în cetatea de scaun Bucureşti am scris eu, Lepădat, cu învăţătura lui Sima logofăt, luna iulie 8 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7138 <1630 >. f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, V/3.
          Orig., hlrtie (43 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, ms. 690, f. 68—69.
                                   131
1630 (7138) iulie 13, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe rumânii mănăstirii de la Colentina <Plumbuita>, care locuiesc în jurul ei.
      t AÎhaoctYe» KOJKiew, îw Aewh KOf&OA4 h rocnoAHHh, chhb noKOmhuro îw IţlttjidH K06K0A4- AaK<IT rocnoACTKo a\h cYe noKEAtHÎH rocnoACTKi a\h sfintei, dumnezeeştii mănăstiri de la Colentina, ce iaste hramul sveti Ioan Crîstitel, ca să fie rumânaşii de sînt înprejurul mănăstirii în pace de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi, pentru că i-am ertat domnia mea de toate mîncăturile, cum au fost ertaţi şi mai de înnainte VT&ne de alalţi domni, numai să fie de posluşaniia sfintei mănăstiri ce va trebui.
      Derept aceia şi voi, deregătorilor şi voi, toate slugile domniei m61e, carii veţi fi într-acest judeţ Elh<ov>, învrâme ce veţi vedea această carte a domnii mălă, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-i lăsaţi, nemica să nu-i învăluiţi rumânaşii ce sînt ai mănăstirii înprejur şi să aibă pace şi sfînta mănăstire de toate, cum scrie mai sus. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea lu Alecxandru voevod, sinii Radul voevod, leat 7135 şi cartea lu Alecxandru voevod Iliiaş, leat 7136, tot de pace şi de ertăciune. Aşijderea şi domnia mea încă i-am ertat şi le-am întărit cărţile pre tocmeală, cum scrie mai sus.
      Iar cine se va ispiti preste această carte a domnii măle a învălui mănăstirea şi rumânii mănăstirii, ce scrii mai sus, bine să ştie că acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Hhako m HtcT, no pw rocnoACTBd a\h.
      H HCnpdKHHS, CdA\ pEM rOCnOACTKd A\H.
      IIhc 8 ESKSpEipY, wa'i'e ry a^hh, kx AtT xăpĂH.
      t îw Aewh BWfBWAd, a\haocti'k> kojkYw rocnoAHHb.
      Hw Aewh bo£boa4 <m. p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XVI/4.
          Orig., hlrtie (30 x 21), pecete inelară, aplicată.
www.dacoromanica.ro
233
132
1630 (7138) iulie 21, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Bolovan ocini, vii şi livezi în BerislăVeşti.
       f iHYaoctYio bojkY», Iw dfWH boHboa h rocnoAHH'h Biicoio s(aia( Xrrppo-
BAaXYhCKO(, CHH*k E(AHKAATO H npbAOKpAATO, nOKOHHAATO H CTApAATO Iw                 KOHKOA.
/^ABAT rOCnOACTKA AIH cYlO nOK-kAEHYlO TOCnOACTBA aih Eoaobahob h c*kc chhorh hai, (AHI^AI Eor-k A^CT, QK02K( AJ HM (CT WMHH8 8 E(pHCA*KK(l|IH, WBAM( (AHA BHHOTpAA 8 A^a8 MTO C( 30K(T 8 rp8»A KjAHHOB H B AHB'kâH 8              <rp8>1», AAH 7 A'HBAAtH
AOA 8 HAApfc BHHOrpAAOK, A AP^rA MTO CB SOB(T AHBAA'b <WT>1 KopHS, nOH(HC( TA (CT nOKOnVA EoAOBAH WT HA HaY( H WT HA .A^AIHTpS, CHHOBH OnpHUlOK, (AHKA (CT ESAA AP’kHCAAA ©npHUJ BBC( H CBC BBC AMCTO WKpBCT# RHHOTpAAOB WT HA CHHOBH CDnpHUIOB KHUK pt SA xBC ACIIpH TOTOBH. H KOTAA (CT IIOKOIIHA BHAH C$T CB(A(HÎ( AAABMBUIApÎH A^KpY AHA?, HA HAIC ^pBTOlO H IU(pEAH H GtAH, CHH*B GtOHICBB WT E(pHCABB(i|iH h Hbro( KAA8r(poAi wt Ep'btYbohiiY.
       H (IAK IIOKOIIHA EoAOBAH (AHA AHBAA'b 8 KbSAhS.I WT H-ferO( KAA8r(pOAI H WT HA CHH"B (Al, YHapTHH, SA JKh ACIipH TOTOBH.
       H I1AK IIOKOIIHA EoAOBAH WMKHB 8 KOKOIO, AAH (AHA AHBAA'b MTO C*B SOB(T 8 XahBUJ, WT HA AaKHA, 3A CĂ ACIipH TOTOBH.
       H iiak iiokoiiha Eoaoba.i (aha ahbaa^ <'mt>]o cb sob(t 8 Tp8iOA Hbro(E wt ha GtAHMIOA fi, . . .1 MJ, SA CĂ ACIipH TOTOBH.
       H npoAAAOHK cYio bhuk pim«hh hakhhth>1 aioaY cYkhohk no bhuk [no bhuk]
<nH>]CAHH.............1 AMCTORb (>K( no BHUK nHC SA HhXhOAI A<OBpO EOAIO»1 H CBC
3HAHT( BBC(AI KpATHf hX H BB<C(AI>1 ilKrlIAUl WTKpBCTS AKCTOB8 H WT np(A TOCnOA" CTBA <A\H>1.
       G(ro paaY, aM®Koai h rocnoACTBA aih Eoaobahob, iakoxk a * hai (ct wmhh8 BB wXab8 (Al8 H CHHOBH (.11 H B-IOKOAI H np(BUOMHTO.\l H HH WT KOTO>K( H(nOKOA(BH.UO, nOpHSAlO rocnoACTBA AIH.
       G(>K( H CB(A(T(AH nOCTABA((AI rocnoACTBA aih:         K8nAH XpYSA B(A AKOpHHK H
>K8nAH Eaaa8a b(a awto$(t h >K8nAH 4,8aihtpauiko b(a bhctYqp h >K8niH YHhXo b(a CriATAp h iHSuiat B(A ctoahhk h E8SHHKA B(A koaihc h KacYah( niXdpHHK H >K8nAA llAHâAHAPH BfAHKH nOCT(AHHK. H HCnpABHHK, >K»I!A'( EAAA8A B(A AWTOlJSfT.
       H 8AIHSAX AS, ^S.UHTpS AWTW^KT WT APtBH(AhY( OpTHUlSB, BB AHKH0( ctoa rpAA HAp(U,AfiV\AArO E8K8p(ipH, 8 AlbCHVI IOaY( KĂ ABMH H T(ICBIJIHA\ A-bTOAl WT dAA.UA A° CbA(, E*B A-bT xSpĂH.
       f Iw A(wh rw(bwaa, aiYaoctYio eowYio rocnoAHHB.
1 Loc rupt.
234
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului şi bătrînului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bolovan şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Berislăveşti, însă o vie în dealul ce se cheamă în Gruiul lui Călin şi 2 livezi în.. .*, însă o livadă jos, la cotul viei, iar alta, care se numeşte livada <de la>1 Cornu, pentru că a cumpărat Bolovan de la Hie şi de la Dumitru, fiii lui Opriş, toate cît a ţinut Opriş şi cu tot locul din jurul viei, de la fiii lui Opriş, mai sus-zişi, pentru 2 200 aspri gata. Şi cînd a cumpărat au fost martori aldămăşari, oameni buni, anume : Drăgoiu şi Şerban şi Stan, fiul lui Stoica din Berislăveşti şi Neagoe călugărul din Brătivoeşti.
      Şi iar a cumpărat Bolovan o livadă în Căzanul de la îfeagoe călugărul şi de la fiul lui, Martin, pentru 650 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Bolovan ocină în Cocoiu, însă o livadă ce se cheamă în Hanăş, de la David, pentru 230 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Bolovan o livadă ce se cheamă în Gruiul lui Hea-goe, de la Standul.. -1 cea, pentru 230 aspri gata.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi < numiţi >1 oameni aceste care sînt
mai sus-scrise......1 locuri mai sus-scrise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea
tuturor fraţilor lor şi a tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei <mele>1.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Bolovan, ca să-i fie ocina de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vasilie paharnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt din ţinutul Argeşului, în minunata cetate de scaun numită Bucureşti, în luna iulie 21 zile şi anul curgător de la Adam pînă acum, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A. N., CCLXXXVIII/38.
         Orig., hirtie (36 X 28), pecete timbrată, stricată. Cu o trad.
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
235
133
1630 (7138) iulie 25.
           Dobromir pîrcălab si jupîneasa lui, Maria, vină lui Dumitraşco • mare vistier o ocină în Bereni.
      t Adecă eu Dobromir pîrcălabul şi jupîneasa mea Mariia, fata lu Dumitru Pîrtinea şi eu Yladul, feciorul Udrii ot Murgaşi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupî-nului Dumitraşco marele vistiiar, cum să se ştie că i-am vîndut noi, de a noastră bunăvoe partea noastră de ocină den sat den Berâni. însă să se ştie că sîntu preste tot hotarul în sat în Bereni 3 funi; ci i-am vîndut noi amîndoi părţile nostre de ocină de preste tot hotarul doo funi deplin şi dentr-altă fune a patra parte, dereptu bani gata ughi şasezeci.
      Şi am dat eu Yladul şi doi rumâni, anume Negre, feciorul lu Andreiu .şi Dan cu fămâia lui. Şi i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe, cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a tuturor fraţilor de ocină.
      Şi am luat noi de la dumnealui bani gata : eu Dobromir pîrcălabul ughi treizeci şi eu Yladul, feciorul Udrei, ughi treizeci. Şi i-am dat noi şi cărţile de moşii ca să-şi facă dumnealui cărţi, să-i fie moşie ohabnică şi lui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu-i va dărui.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie : părintele Teofil episcopul u Rîmnic i jupan Yladul vel logofet i jupan Gorgan biv vel spatar i jupan Matei aga i Ivaşco vornic ot Băloteşti i Cîrstiian vornic ot Bot&n i Muja i braţ ego Ivaşco ot Răteşti i Dragomir Prundeanul şi alţi boiari mulţi mărturie.
      Aceasta am scris. Pis iulie 25 dni, leat 7138 <1630 >. Şi am scris eu Dumitru logofăt.
      t Theofil episcup Rîmnic Eu ermona<h> egumen ot Bistriţa Igumen Dionisie ot Coziia Ylad vel logofet
      t Eu Vlad postelnic ot Murgaşi1
      <Adaos ulterior > f La noi la 24 de boiari aşa s-au adeverat dentr-•acest zapis, partea Yladului, feciorul Udrei, ughi 30; au lipsit, că s-au .aflat răscum<pă>rat cu cartea lui Matei vodă.
      f Iar partea lu Dobromir, cu ughi 30, au rămas sfintei episcopii.
           Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LXXI/3.
           Orig., hlrtie (30,5 x 21), şapte peceţi aplicate.
1 Semnături autografe.
236
www.dacoromanica.ro
           m
1630 <7138) iulie 25.
             Răvaş de boieri tocmelnid pentru nişte rumâni din Lichireşti.
    Zde bolearii tocmelnici ai jupanului Ylad vel logofăt şi a lui Ivaşco Drocneanu1 ot Băleni: ot Blagodeşti, Iano postelnic, ot Perieţi (î) 2, Voea, ot Doiceşti, Badu postelnic, ot Uscaţi, Danciul logofăt, otFierăşti, Badu Năsturel postelnic, ot Cornăţeni, Socol paharnic, de să caute şi să adevereze pentru rumânii Dragului postelnic, cari au fost din Lichireşti şi şăd acum in Crăceani; cari rumâni va fi şezut in Crăceam din legătura lui Mihai vodă încolo, aceia să fie rumânii lui Ivaşcu vornicu; iar cari rumâni vor fi şezut în Crăceani de în legătura lui Mihai vodă încoa, aceia să fie rumânii jupînului Vlad vel logofăt. însă, cum vor afla acei boeri cu sufletele lor şi zic.
      7138 <1630 > iuli 25.
      Leon voevod
           După Pompei, Călăraşi, p. 197.
           Copie după orig. rom., aflătoare In actele Eforiei.
                                  135
1630 (7138) iulie 27, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod scuteşte m-rea Nucetul de vamă pentru bucatele ce le va vinde în tîrg la Tîrgovişte.
       f dlTrtOCTVt» kojkToo, îw dfWH KOtBOAd h rocnoAHHK KikCOH SEAutf £rrppo-EAAXYHCKOE, CHHA BEAHKATO H flpt A^pAPO, (10K0HHH0MS Îw I}Ie$AH BOEBOAA. A.^1" POCflOACTBO MH cYh IIOBEAEhYE rOCnO^CTKd MH CBtTOAlS EOJKtCTKEHYH AtOHdCTHp 30BE-aaapo HSmetSa, haoke ect Ypdi» cK’kTOAiŞ h noEtAOHOciţA Xphctoko TYwprYc m
WTKlţS r<rS>A\EHd XdpETA H BTiCtlW HHOKOAt, EAHIţH ?KHSSl|lHX’ 8% IVBHT'fcAH TOE, IAK01KE tCT CBtTA AtOHACTMp BHUIE pEMEHA oy AtHpHHO H CB0E0AH0 3d BAAIO WT ICh, BtCtlX np’hK’kAdEYH WT BApOUI POCflOACTBO AtH WT TpTvPOKHipf, BApE MTO JfOKPT fipOAAA CBtTA AlVOHACTHp 8 IlASAp BApE 5KHT0 BdpH CKOT HAH AP8rH KOAtdTE, B* *hC fl,A ECT Oy AEHpHO H CBOSO^SO, SA HHXtO EAHTOBAHYE fi,i HE H.UAT, ItOHElKf cYE CBtTA AtOHACTHp H8<Kt8a, BHUlE pEMEHA, ApSr Xo^OK WT B"k HHA CTpAHO HtCT HMtA, EES TTvMYtO
      1 |n loc de: biv vel dvor.
      * în loc de : Piersica.
10 - «. «2
www.dacoromanica.ro
.237
ApioBaTH ct h npHXpaHHiuf CTkC naaapoAX «a Bapoiu rocnoACTBd a\h 8 TpiiroBHiiH. Ta>K( (CT npOCTH^OM rOCnOACTBO A\H SA BdA\0 WT BTiCtX KOA\dTOB(, KOAHKO (CT npoAdA 8 nasap, KaKO fCT bha nponieHH h wt AP^sh CTapH rocnoAapH WT HartnptJKA* KptdU, I3K0>K( A4 (CT CKtTOA\8 AtOHdCTHp 3d XpdAlO H BTi n0A10l{JH H KO>KACTK(hYH HHOKOAV Eli WCTpdES, d rOCnOACTBO A\H H POAYt(aYH rocnoACTBd A\H A4 (CT BEMHHOt K-hCn<>A\HH4HT(. H HMdA CBtTd AWdCTHp H8MIT8a H KHHrH 3d np04l(HY( H Sd CTkMH-pwT( wt hja AP^rH CTdpH rocnoAapH «K( (ct nptJKA* Hac, dH8 (ct 3arHH8A wt saomhctbYe. Tawi cTkA\ nonoKnXoA\ rocnoACTBO a*h h oytbptiAhXoax noAvkHd' h npo-ijJwTd AP^rH rocnoAapH cbc cY» KHHrS rocnoACTBd a\h, KdKo (ct bha m wt Han npt>KA( BptAU no TdKAt(H<(HT(, KdKO (ct bhuj( nuc.
       T(A\ pdAlf M BH, K'hC'kMH np’hK’hAdSHAOAX, KOTOpÎH (CT KHTH WT ChA4 HdnptA 8 Bapouj rocnoACTBd a\h oy TprhroBHHi(, 8 KptA\e h>K( Xoket 83phth cYh KHHr8 rOCnOACTBd A\H 3d npOLtl(HY(, d BH B(AMd A4 KH Btp8HT( H 8 A\HpHO A4 WCTdBHTă BTiCtX KOAUTE CBtTtH A\OHdCTHp H8M(t8a 3d BdA\0, KOAHKO (CT npOAdA 8 ndSdp,' 3d HhXtO <KdHTO>BdHY( A4H( HAUT, IIOHE (CT CdA\ tfpOCTHXoAX rOCnOACTBO A\H, KdKO (CT BHUJ( (1HC.
       fl KO( CE XoKET nOKSCHX BdHTOBdTH HAH KdAOKdTH CKtTd AlOHdCTHpS H8m(T8A 3d BdA\8, TOrO M£AOK(KTi 3A0 XoK(T B-hCnpHEAUET WT K*K rOCnOACTBd a\h.
       (îLJJHHU H 3dKA(HdHY( nOCTdKhXoAV rOCnOACTKO A\H no WW£CTBY( rOCnOACTBd A\H, Koro H3B(p(T rocnoAt Eor-h bhth rocnoAap'h KAdiiJKOE s(ma( hah wt c'KpAH'maro nAOAa rocnoACTBd a\h hah ot cbpoahhkh HdiuHX hah no rptciX HdiuhX hah wt hho nA(Ai(NHK, A4 aijj( noMhT(T h noHOBHT h oy’TBp'hAHT cYk> rocnoACTBd a\h KHrtr8, no 8CTPO(hY( KdKO (CT BHUJ( nHC. flLJJHAH>K( H( nOMhT(T H Hf STBp tvAHT CIH KHHP8 rocnoACTBd a\h, an8 non(p(T h pasop(T h 3dBB(HY( wCTdBHT, Toro rocnoA*K Bor-h A4 HI nOMTIT H H( 8TBpTkAHT RTi TOCnOACTBt (ro, HHJKI A4 B8A(T <K>Ti Ktll,tX A8uja (ro, an8 A4 (ct TpiiKA(T h aHaSHAta h a$8pHcan wt thY wtei^h (>K( c8t B-h HhkYh H A4 HA\dT MdCTIK» ChC IwwAd H ChC flpÎA H ChC HHHA\H H(BtpHH loyAÎf, (>K( (ct B'hS'hnHC HdA Kp-KB rocnoAa Bora H cnaca HdiuEro Îc8ca XpHCTd h p(KTkT : „Krh3A\H, B*h3A\H H pdCnEHH (ro“ H KpiiB (TO HdA HHX H HdA MEA4 HX (CT, B8A(T Eli BtKH, dA\HH.
       G(K( 8so h cb(aît(aYh nocTdBAt(A\ rocnoACTBO a\h: >K8ndH XpH3d b(a ABOpHHK H >K8ndH EddA8A B(AHkYh AWrO$(T H 3<8ndH ^8A\HTpaUJKO B(A KHCTÎrap H >K8ndH AIhXo b(a cnaTap h s<8naH /lîSuidT b(a ctoahhk h >K8nan B83HHKd bea komhc H }K8ndH EdCHAYH BEA n(XdpHHK H 3<SndH HAEgdHAPH BEAHkYE nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, ©HA\d BTOpYH AWrOiJi(T.
       H HdnncaX as, ,4i8a\htp8 rpdA\dTHK, B*h HdCTOA rpaA8 E8k8p(l{jY, Mtc(u,a k>aY( K3 AHHH H WT ilAdiUd A4** A® HHHt B-h C(rw nHCdHÎE T(M(hY( AtTOM, BTk AtT xSpÂiî H a WT p05KA(CTBd XpHCTOBdj xdjfA.
       I Iw A(WH BWEBWAd, A\ÎAOCTYk> B0H<YM TOCnOAHHh.
       Hw A(WH BOEBOAd <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.
238
www.dacoromanica.ro
Dă .domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Nucetul, unde este hramul sfîntului şi purtătorului de biruinţe al lui Hristos, Ghiorghie şi părintelui egumen Hareta şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfînta mănăstire mai sus-zisă în pace şi slobodă de vamă de către toţi pîrcălabii din oraşul domniei mele din Tîrgovişte, orice va vinde sfînta mănăstire în bazar ori grîu ori vite sau alte bucate, tot să fie în pace şi slobodă, de la nimeni turburare să nu aibă, pentru că această sfîntă mănăstire Nucetul mai sus-zisă alt venit din altă parte n-a avut, fără numai s-a ţinut şi s-a hrănit cu bazarul în oraşul domniei mele în Tîrgovişte. Astfel am iertat domnia mea de vamă din toate bucatele, cîte le-au vîndut în bazar, cum au fost iertaţi şi de alţi bătrîni domni de mai înainte vreme, ca să-ifie sfintei mănăstiri de hrană şi de ajutor şi dumnezeieştilor călugări de folosinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele să fie veşnică pomenire. Şi a avut sfînta mănăstire Nucetul şi cărţi de iertare şi de pace de la alţi domni bătrîni, care au fost înaintea noastră, ci le-au pierdut din pricina răutăţilor. Astfel am înnoit domnia mea şi am întărit pomana şi iertarea altor domni cu această carte a domniei mele, cum a fost şi mai dinainte vreme după întocmire, cum este mai sus-scris.
      Pentru aceasta şi voi, toţi pîrcălabii, care veţi fi de acum înainte în oraşul domniei mele în Tîrgovişte, în vremea în care veţi vedea această carte de iertare a domniei mele, voi tare să vă feriţi şi să lăsaţi în pace de vamă toate bucatele sfintei mănăstiri Nucetul, cîte a vîndut în bazar, de la nimeni turburare să nu aibă, pentru că am iertat însuşi domnia mea, cum este mai sus-scris.
      Iar cine se va încerca să turbure sau să învăluie sfînta mănăstire Nucetul de vamă, acel om rău va primi de la domnia mea.
      încă şi blestem am pus domnia mea ; după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn Ţării Eomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, după întocmire, cum este mai sus-scris 1. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa uitării, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici să nu-i fie în veacuri sufletul lui, ci să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au zis : „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1” şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Briza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan
      1 Aşa In orig., cu formularea blestemului incompletă.
www.dacoromanica.ro
239
Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare •comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. <Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 27 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7138, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Nucet, XX/14.
           Orlg., perg. (31 x 46), pecete timbrată.
           Trad. Ibidem, XXIV/2 şi ms. 457, f, 32 v - 33.
                                   136
1630 (7138) iulie 29.
             Gligorie, fiul popii Dumitru, vinde lui Sima logofăt o luncă pe Otâ8&u, la Păusesti.
                    •          » 9
      t Scris-am eu Gligorie, ficiorul popei lu Dumitru1 de pre Otăsău, acesta al mie zapis să fie de mare credinţă la mina jupanului Sima logofăt şi la mina jupînesei Măriei logofeteseie, cum să să ştied că am vîîndut dumnialor luînca de la rîu, însă a me parte, de în mejdina lu Antonii în curmeziş, pînă în apă, însă cu apă cu tot, şi în lungiş, de în Crucea Călugărului iar pînă în apă, iar cu apă cu tot şi în sus şi în jos, derept aspri 160.
      Şi o am vîîndut eu de b<un>ăvoia me şi cu ştire omenilor miei, ca să fie dumnialor moşiâ.
      Şi mărturii^: popa < S >2toica, popa Zahariia şi Luca, Antonii de acole, Tudor Grecul i Bade, Ili6.
      Şi am scris eu, Ghiorma pitar. Pis m^seţa iulie 29 dnă, vă let 7138 <1630 >.
      Eu Gligoriia <m.p. >
      <Pe verso : > Păuşeşti.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/17. Orlg., hlrtle (13 x 20).
          Copie ibidem, ms. 445, !. 132.
240
        1 Cuvlnt corectat.
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
137
1630 (7138) august 1.
                                  Oprea logofăt vinde lui Erizea mare vornic moşie în Bălţaţi.
      t Eu Oprea logofătul de Bălţaţi scris-amu acestu zapis al meu la mina jupînu[nu]lui Hrizei mardi vornic, Bă s6 şte cumu vîndut iar 20 de Btînjini de ocină în Bălţaţi, dereptu 2 000 de bani prestâ tot hotarul de în matca Prohovei pînă în matca Boşiei.
      Şi mărturie pus-am anume. Şi de apă şi de în cî<m>p şi de în del, prdstâ tot hotarul, pînă în matca Boşieia.
                      Şi adămăşari pus-am anume: Dediul arbunaşil şi jupînul Sima şî Ghica aga şi Miha arbunaşul şi Ghioca şi Stăncioi i Coman de Călineştu
      IIhc GOnp'fc AwrwiţlT, M*kc(u,a jsrScT X     A'fcT xipĂH.
<Pe verso : > ot Doi Bălţaţi.
         Arh. St. Buc., A. N., LX/20.
         Orig., hlrtie (22,5 x 16), pecete aplicată.
                                            138
1630 (7138) august 1.
            Şase boieri jurători mărturisesc într-o pricină pentru nişte rumâni din Lichireşti.
      Scris-am noi 6 boeri, anume: Ianu postelnic ot Blagodeşti, Yoinea-paharnic din Perieţi (î)1, Badu postelnicu Năsturel din Herăşti, Badu. postelnicu din Doiceşti, Danciu logofătu din Uscaţi, Socol căpitanul *• din Cornăţeni, ce am fost luaţi dinnnaintea domnului nostru Io Leon voevod, pre răvaşe domneşti, de jupînul Ylad vel logofăt şi de jupînul Ivaşcu vel vornic, ca să căutăm să-i judecăm pentru rumânii Dragului postelnicu, ce au fost din Lichireşti, cari rumâni vor fi apucaţi de legătura
       1 In loc de: Voia din Piersica. 3 In loc de: paharnicul.
www.dacoromanica.ro
241
lui Mihai voevod în sat la Lichireşti, să fie pe seama jupînului Ylad vel logofăt, iar cari rumâni vor fi apucat legătura lui Mihai voevod în sat în Oăceani, ei să fie pe seama jupînului Ivaşcu vornicu.
       într-acea, noi am mers aceşti 6 boeri în sat în Lichireşti, dinpreună ■cu Andrei spătaru, feciorul Yladului vel logofăt şi cu Gheorghe spătaru, fecioru lui Ivaşco vornicu, de am căutat şi am strîns oameni buni megiaşi de pre împrejurul locului şi de sus şi de jos, şi am adevărat din gura lor şi i-am şi jurat pre sfînta evanghelie cum să spuie cu dreptul. Deci aşa au mărturisit, cum rumânii Dragului postelnicu i-au apucat legătura lui Mihai voevod în satu lui, la Lichireşti şi au fost tot rumâni în Lichireşti, pînă în zilele lui Şerban voevod, pre vremea cînd s-au bătut cu hanul, în gura Teleajenului; atunci s-au răsipit, de au mers în sat la Crăceani. Deci să se ştie şi rumânii anume i-am dat să fie rumâni jupîn Ylad vel logofăt, din partea lui Ivaşco vornicu, pre nume : Marin şi Dobrin i Radu Marin şi iar Dobrin şi Costanda1 i Muşat Cercănescu2 i Mihai lunga i Neacşu i Muşat Osiescu şi iar Mihai, şi din partea lui jupan<Muja postelnic >, Stoian i Duşman i Tudor i Stan i Florea i Muzea 3 i Tufcală 4. Şi iar am dat jupînului Ivaşcu vornicu rumâni anume: Muşat, braţ Costi i Gradea i Comoia 5. Şi am dat Mujii <postelnic > rumâni, anume : Radul. Şi am dat mînăstirei Vieroşul un rumân, anume Pătru. Iar Zmiul6, feciorul Tzugulii şi Costea robul7, noi am adevărat cum nu i-au fost apucat legătura lui Mihai voevod nici în Lichireşti, nici la Crăceani, ci au fost robiţi, ci am dat şi noi să aibă aceşti oameni pace de rumânie de către aceşti boieri.
       Drept aceea, am făcut şi noi această carte a noastră, ca să fie de credinţă.
       Văleat 7138 <1630 > august 1.
       <ss > : Iano postelnicu, Yoea ot Perieţi8, Radu Năsturel,
       Radu postelnicu, Danciu logofătu, Socol căpitanu.
         După Pompei, Călăraşi, p. 198.
         Copie după orig. rom., între actele Eforiei.
         îndreptările din text şi note s-au făcut după documentul original din 1630 august 12.
       1 în loc de : Dobrin Costandă.
       2  în loc de: Cernătescul.
       *  în loc de: Budea.
       4 în loc de: Tăfală.
       6 în loc de: Babolea.
       *  în loc de : Mihăilă.
       7  în loc de: Costea, robii.
        8 în loc de: Piersica.
242
www.dacoromanica.ro
139
1630 (7138) august 10s Bucureşti.
             Leon Tom şa voievod întăreşte m-rii Hotărâm satul Plosca, juă. Dolj, cu balta.
       f /HYaoctîeio bojkieio, îw Aewh BOEBOAd h roeno^HHK biicoh 3Ea\ah £rrppo-BAdXlHCKOE, CHHk BEAHKdrO H nptAOEpdrO, nOKOHHHarO (w IţlE$dH BWEBWAd. /V,dRdT rOCnOACTBO A\H cVt nOREAEHYE rOCnOACTBO A\H CRtTtH, EOKECTBHtH AXOHdCTHp 30BE-AXOAtS XOTlipdHH, HAEKE ECT Xpd/H CBtTdrO dpJflHCTpdTHrd /HHXdHAd H WTkU,S Er»A\EHd 3dXdpi'A H RliCtAX HHOKOAX EAHU.E KHROyiJIHX Rli WBHTtAH TOE, IdKOKE Ad A\8 ECT CK'feTOAXS AXOHdCTHp E>KE ECT BHUlE pEMEHd CEAO IlAOCKd, IVT CO\'ACTKO /V,OA HJHA, B"kC CEAO CkC RliCOAX XoTdpOAX H CkC BAdTO, KOAHKO XoKIOT BHTH JfOTdpORE CEAWB IlAOCKd A°PH 8 Ar^HdBd, CliC EEMHHIH H CkC B*kC AoXoAOKOAX, WT nOCB^AH, BdpE EAHKd CE JTtET H3KpdTY H A4 hX B*k3HA\dET KdAtirEpYH BdAld OT pHE AECETdrO pHB», KdKO ECT bYw 3dKOHd H WBHMdlOA H WT nptftAE BptAXE, IIOHEÎKE TOrO CEAO IlAOCKd BHUlE nHC BHAH C$T nOK&lHA CB'bTd AXOHdCTHpS WT HdA EEHTHATi KAlOMdp, ElJlEKE WT AdBHO BP'kAXE, WT npH AEHYE IIIhX'hEkS BOEBOAd.
       H BHAtXoAX rOCnOACTBO A\H H XpHCObSa /IIhX'hEK BOEBOA HdA CEAO IlAOCKd, CkC GAdTd, WT KOrAd EHCT TEHEHId A'bTOiW x3MS H KHHrd IlOKOHHHOAX OlEpHdH BOEBOA, K-k AtT x3pEY H KHHrd nOKOHHHdrO PdA\'Ad BOEBOAd, CHHli AIhXhEK BOEBOAd, Biv AtT x3pî<K H KHHrd flAEgdHAP» BOEBOAd, CHH"k PdAV44 KOEBOA, Biv AtT xipĂd H KHHrd OAEgdHAP*k BOEBOAd, CHNli IaYAUI BOEBOA, B*k TEIEHYE AtTOA\ x3pA3. TEA\k pdAH H EH, KdA$r£pOA\ WT CBtTd AXOHdCTHpk THCA\tHd 8 BptA\E E)KE JfOKET S3pHUIE CIIO KHHrd rOCnOACTBd A\H, d BH E1|1EH{E A4 rAEAdTH Ai HA\dT BdpSETH WT GAdTd CEAOB IlAOCKd BHUlE nHC, CBtTOAX# MOHdCTHpH WT XOTlipdHH, HHX’tO CkC WT'kH'kCTBO A\OHdCTHpiH Tpt ES A4 HE HA\dT B*k BtKH.
       GErO PdAH, AM«I CkM H rOCnOACTBO MH H nOHOBH.YoAX H $TKpliAHX'oA\ H HdA cYlO KHHrd rOCnOACTBd A\H KdKO ECT EHA H WT nptH<AE EptA\E, IdKOHCE A4 ECT CBtTtH AXOHdCTHp XOTdpdHIH, EJKE ECT nO BkIUlE pEMEHHd, CEAO ILlWCKd H CkC GAdTd H CkC B-kC XoAOKWAX WMHH#, A^AHHS H B*k nHIJlS H B*k WCTpdG# H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOAtEHAlO, n0pH3M0 rOCnOACTBd A\H.
       GlJIEWE H SdKAHHdHÎE no WUITiCTrYiO rOCnOACTBd MH, Koro H3BEPET rOCnOA"k fiorii ghth rocnoA4P*k 3Ea\ah Raauikoe Bii CAtA HdC hah wt cp-kAHiHdro nAOAd rOCnOACTBd A\H HAH WT CkpOAHHKd HdUlHX HAH, nO rptCEX HdlllH, HAH WT HHHO nAEA\EHHK, A4 d^lE nOMKTET H nOHOBHT H SKptnHT cYlO KHHrd TOCnOACTBd A\H, TOPO rocnoAii fiorii A4 rd noukTET h a4 ckXpdHHT rTi rocnoACTst Ero, d K-k eoyae-l|lklX BtlţEX’ A^Uld Ero. ă dl|lEAHH{E HE nOIkTET H HE STBpiiAHT H HE nOHOBHT CIIO KHHrd rOCnOACTBO MH, dH# nonEpET H pd30pET H HcXdEHT cYlO KHHrS rOCnOACTBd A\H, TOrO A4 ECT TpliKAET H d^SpECdH WT "THV WTKU.H E>KE COţfT Kli HEKEH.
       Gejke oţ*Go cbeaYteaîh nocTdBAio rocnoACTBo mh: H<8ndH XpH3d bea akophhk H HîSndH fiAdA^A BEA AwrO$ET H H<8ndH @HdKH BEA KHCTÎQ0 H HtSndH MhX’o BEA CndTdp H HtSndH /IISUIdT BEA CTOAHHK H H<8ndH fidCHAYE BEA nEXdpHHK H HîSndH
www.dacoromanica.ro
243
E83HHK4 BlA BOMHC H 5KSFUH flAfgdHAPH KfA nOCTfAHHK. H HCFipdBHHK, KaM$A BfA Awro^fr.
      H HanHCdX d3, Aiii'hAJT Awro^rr, b'k hactoahh rpdAS E8K8pfi|iH, M-bcHVi
AKrb'CT J A^HH H WT HAdAld A© HHHfe TtMIHVt A’fcTOM, B'h A*T xSpĂH.
      t Iw AfWrl BWfBWAd, AXÎAOCTλ BOKÎK POCrMAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Hotărani, unde este hramul sântului arhistrateg Mihail şi părintelui egumen Zaharia şi tuturor monahilor cîţi vieţuiesc in acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, satul Plosca, din judeţul Dolj, tot satul, cu tot hotarul şi cu balta, cit vor fi hotarele satului Plosca pînă la Dunăre, cu vecinii şi cu tot venitul, de pretutindeni, oricît se va alege şi să ia călugării vama din peşte, al zecelea peşte, cum a fost legea şi obiceiul şi dinainte vreme, pentru că acel sat Plosca, mai sus-scris, l-a cumpărat sfînta mănăstire de la Yintilă clucer, incă de multă vreme, din zilele lui Mihnea voievod.
      Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Mihnea voievod pe satul Plosca, cu balta, de cînd a fost cursul anilor 7096 şi cartea răposatului Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7122 şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod, în anul 7131 şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, în cursul anilor 7137. Pentru aceasta şi voi, călugărilor de la sfînta mănăstire Tismana, în vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să vă feriţi de balta satului Plosca mai sus-scrisă, a sfintei mănăstiri din Hotărani, nimeni cu moştenirea mănăstirii treabă să nu aibă în veci.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea şi am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme, ca să fie sfintei mănăstiri Hotăranii, care este mai sus-zisă, satul Plosca şi cu balta şi cu tot venitul ocină, dedină şi de hrană şi de întremare şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem: după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn Ţării Bomâneşti în urma noastră sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, ci va călca şi va nimici şi va strica această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi, care au fost la Nicheia.
      Iată şi martori pun domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan
244
www.dacoromanica.ro
Buzinca mare comis şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic,. Yladul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 713& <1630 >.
      ţ Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
<Pe verso: > Hotărani, spart în divan.
        Arb. St. Buc., M-rea Tismana, LXXXVII/7.
        Orig., hlrtie (43 x 29), pecete timbrată.
                                            140
1630 (7138) august 12,
             Muşat mare stolnic şi jupaniţa lui, Despina, dăruiesc copiilor lor, Vasile şi Ancuţa, ocină la Stăneşti.
       t Adică eu jupanul Muşat vel stolnec şi jupaniţa meh Dispina, scris-am al nostru zapis cum să să ştii că am dăruit pr6 fii-miu Yasilie şi pre fii-me Ancuţa cu ocina de la Stăneşti, carie a-m fostu cu <m>parat de la Fătul şi de la frate-său Negoâ ot Corşori şi de la feciorei lor mai denai<n>te vreme de la denşie, dreptu 100 de galbeni, ca să le fie lor moşie şi feciorelor, în vecie adevărat, amin.
       IlHC MtCflţd dsrScT bY a^hS, k-k A-kT xâpĂH.
       Muşat vel stolnic <m.p. >
         Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, VIII/26. Orig., hlrtie (15 x 22), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 204, f. 105.
                                            141
1630 (7138) august 12, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte lui Vlad mare logofăt vecini în Lichireşti, jud. Ialomiţa.
       t dlHAOCTÎdO KOJKTfIO, Iw dfWH BOfBOAa H rOCnOAHHTi B*kC0H SfAiAf &ITppO* EAdlTHCKOf, CHH*K BEAHKATO H (îp-fcAOKparO, nOKOHHHOMS Iw                  BOEBO^a. faSRAT
rocnoACTBo mh cTe noBCA-kHYf rocnoACTKj mh iiomtehhomS npaBHTEAK rocnoACTBa mh
www.dacoromanica.ro
245
OJ’BDIUEUIOJODEp'MMM
                                                                                                                          m
*jjrtiidH3Hy o ijkhh Voaioa PVHPjjHjy ij.HPgiao vuap^a vhs ao3-H oapa aoi Hvpaoaa» -NlaOH iftHO HHm ‘HSPd ‘3-aoOJJ H aiVSJHjj S.HHO ‘H.VH'LJ^Kjy IWH PH ‘HHHhia |aV JJ •Voaioa aofPjjHţy ijjNPSiao pg iW3-da iV>K3j.du am HN3j.hH.djj a vwiHdu vhs aoi 8«p ‘jrtiidHHHy am iHHhia 0HHJV3.V ps os.a hvhs aoi HHm ‘m^dug aidHaorHow h aajKajy H HKHdoaV aoampaj vpV aoi oah ‘HHHhia HHihid imHa hjjo h iJKHrtii jj ‘8daa.jj iyvh PH ‘HţlhlH HhVl IJKKHPU VfilHH.dHg dHJ-OPHOW PJ.^.30 TN VPV H V^VPJ IWH FH ‘HHhlH nhV» aHHViaoou aijKSjy vpV h ko hhohho os.o 3j.voapg h 3-Vpdj h ho hhohho os.o ‘siaoog apds ‘apma# : iwh ph ‘HHHhia vpV aoi HHm ‘aHHdoaV aoampaj hpujîjk y •hvpoku oVid ou j.90 10a ‘HHHhia HHihid imHa hj.o aisjimjmv via vaVpvg hpusjk kw paaoVou -ooj viagardu awoHHiahou vpV h VHVjţo ihuo aoi iJKHrtii HHm ‘ohu iniua Hd^.voa s hj.o ijkpj, -ohu impia aoi oara ‘Voaioa HPsdijn khsV udu oV HrtildHaHy a HHHhia vhs
os.  a h jrtudHHHy a wh ovio a Voaioa aoipjjHiy P.lHPgiao vuap^s aoi HHm ‘aHHViaoou aovaJPdV Kj.Hiihia oapa ‘jjh mvprnaV os.o aoi p.vpaoaaoviaiViao itino HHm ijkpx
                                 •aVapdu oa.0 hvpspho pV ijkohei ‘i.i.vijjp.\i pj-^-ao ou hvivhfs h j-oi ijKHrtii h wh
pj.  08 am ud^-voa HHihid imHa h.io HVP20aj.0HU.0H jj -voV eh am h doj am ‘woaoiw OHvoam am Hmr.iJiw ij.Votv idaoV vpdHas.0 H vpVivj aoi idia ‘aHNdoaV aoampaj HPua* H.HHO ‘dpapuo HJdij 0H.0 OHUsarg i# ais|?mjmv via vaVpvg npusjk s.nho ‘dpapuo oiidVHy os.o OHuaapg jrtudHany a «vio a vimcjdu J.01 HHm ‘HdJj-vos s HHii>id imua h.io ‘woa s.a ijkpx -vaaHHdoaV oampaj hpusjk pjovgpd ou aoi pV HHm ‘HH3j.ha.djj a ovio a Voaioa soipjjHiy HjHPgiao re vhjps|?8 hj.hs HHHhia 10a p ‘aHHViaoou amvaJPdY j.ib ‘j.is|?mjmv via vaVpvg hpusjk mv oaaoYouooj oiviaHapdu swoHHiahou pjovgpd ou J-oi pV ‘HrtiidHauy a ©vio a pVoaioa aoipjjnjy pj.Hrgiao vHJ.Psj?f> hj.hs HHHhia 10a ‘j.ihidHany am vhs aoi oah aHHvu.oou aovaJPdV HHHhia HHihid imua hj.o j.Vrd j.iaaj.0 -HIJ.OH pV h jjpVivj pV «Koapi ‘aHHdpjjiu voaoQ ‘HH^is.Hdojj J.m h j.i?j?mjmv voihHpy ‘Hhraojş J.m h aHHViJ.oou v^Vpj ‘HrtuhHoy J.m h vid8J.oa.jj khhvij.oou v.Wpj ’jj.rtia.dijj.x j.m h Eiog ‘paiodajiji J.m h a«HviJ.oou oihjjj ‘HrtiiVojpvg j.m : iivh ou ‘hp3hV j.m hw paj.oVouooj V^du J.m hmoVouooj impaa.d ou Hd^.voa s wh VidopH vpwnsa.a j.oi HHm ‘aHHdoaV osiiipsj hph8>k o a. o oiu.jhps ‘j.isJ?mjmv via vaVpvg hpujîjk hw paj.oVouooj oivixHapdu 0JPHiJ.hcu p ‘hw paj.oVouooj HKaV a a ‘^.hhh vhs j.oi pVa.a ‘woj.ou y
                                                                                                        •HH3.hs.djj a vaaKHd
-oaV oamvaj aoHPussK PHHhm ou vimou h jrtndiiany am HjHHhia vpu<HO>pd io pVjoa ‘aovaHS.JK3.v1x Paos s.a v8hpjj oa.o vp.isou aoi io pVs.a in'3.da ou ‘Voaioa HPSdijjj ojPHHHoaou hhisV idu am y ‘HdpVouooj HdPJ.o WHjhodu hhsV idu jm ‘iW3-da iVjK3-du am îJKHrtil ‘HrtildHaHy am ovio am ‘ais|?mjmv via vAVpvţj hpu8>k aos.a ‘aHHViaoou aovaJPdV 0HHJ.V3.V pg hvhs aoi HHm ‘HHHhia HHihid imHa h.io aoi ijkihojj
                            •WH H30HH0 JJH0S.3 0S.0 S.VPSj?S-X H 3-V83 H 3-dOV$ H WH H30HH0 0S.0 HPaQ H doV8X H HO H30HH0 0S.0 HPWIU8V H Ha Ha0HHa
os.0 NHoaf) ‘aHHViaoou a»K8iy viV am hpu h wh H3ohho os.o s.VHS.jjHjy apu h vama3-jj h wh HaoHHo os.o vaaoipQ apm^oţy h js.vV joa s,vhs.\h^ji h ho h3ohho os.0 vsaou-s-Hdiji apm$jy h ho hhohho os.o s.VHPaoojj HHdsoy aru h ho uaoHuo os.0 HHdPjy apds ‘HHdsoy h ho hsohho os.o HHdPjy : iwh ou ‘vaaHHdoaV aoampaj viV am ihpsm ‘phuvvovgj oaaoVao s,a ‘HrtildHaHy Jlo wh ovio a HHHhia ioa3-H aoi aw pV »Koaa ‘\paodpV s.Jog ijkiIihvi ‘ho hhohho os.o h ai^mjmv ujauvia vaVpvg hpusjk
HHJKf $ Kp'kM'tHH, 4H$ ECT 110 T4E RpfcA\E IIOPOBHAH, 4HS ECT A<W A<* fCT 8 AVHPHH 34 REMHhYE H IVT KTv JKSfl4H Ea4A#A AWrWlJifT H WT HR4UJK0 Ak°PHHK h wt dîS}R4 H IVT KK CR'kTd A\0H4CTHP EhP'KUJSa. H RHA'feJfOAX H KHHT4 WREAX S ROA'bpH 34 C8>K-AEHYE H 34 T4KAXE>KEHYE, K4K0 ECT RHWE nHC.
       Cfro p4AY, A^A0^ ctvA\ rocnoACTRO axh no4T6HHOA\8 npdRHTEAio rocnoACTRo axh XSlldH Ea^aSA REAHKTh AWrW^ET, 3tT ^parSAOR [10CTEAHHK, I3K0XE && ECT cYh RHQJf PEHEHH REMHHH WT dHKHPElJjY A^AÎHHO H RTi XvLlB HAt H CHHOROAX H RHSKOAX H npt-RNShHTOAX H HE WT KOrOJKAO HEflOKOA'kEHAXO, nopH3A\0 rOCnOACTBd AXH.
       Gexe 8e8 h creaîteaYh iioctarhX^ tociioactro axh : jkSiuh XpH34 rea akophhk h >KSn4H liana bhr bea AwrwijsET h xSridH Mh4kh rea RHCTiiap h xSiiah eUhXo rea cnaTap h AISuiat rea ctoahhk h E83hhk4 rea koa\hc h EachaYe rea neX’apnHK h jRSnan
JÎAEKgaHAPH REA I10CTEAHHK. H HCIip4BHHK, JKiSnJH XpH34 REAHKYh Ak«PHHK8.
       H nanEpTaVoAv 43, /î,8a\htp8 rp4 axjthk, r-k h4ctoahh rpaA® BSk8pEi|iY, A\-bc£u,a
4Rr$CT RY AbHH H WT flA4A\4 A« HHH"fc TEHEHÎ4 AtTWAX, RTv AtT x3PAH.
       t îw AEWH RWERIVA, AlHAOCTl'lO BOJKIIO rCCflOAHHTi.
       | Din mila lui Dumnezeu, lo Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte vecini în sat la Lichireşti, în judeţul Ialomiţa, însă din partea lui Ivaşco vornicul, anume : Marin cu fiii săi şi Dobrin, fratele lui Marin cu fiii săi şi iarăşi Dobrin Costandă cu fiii săi şi Muşat Cernătescul cu fiii săi şi Mihăilă cel lung şi Muşat Osiescul cu fiii lui şi Neaoşul şi iarăşi Mihăilă cu fiii lui şi iarăşi din partea lui Muja postelnic, Stoian cu fiii lui şi Duşman cu fiii lui şi Tudor şi Stan cu fiii lor şi Florea şi Budea şi Tăfală cu toţi fiii lor.
       Pentru că aceşti vecini mai sus-zişi au fost de moştenire ai lui Dragul postelnic, socrul jupanului Vladul mare logofăt din sat de la Lichireşti, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrîni. Iar din zilele răposatului Şerban voievod, pe vremea cînd s-a bătut cu hanul la gura Teleajănului, atunci s-au risipit vecinii din Lichireşti şi s-au dus pe ocina jupanului Ivaşco vornicul, la Crăceni.
       Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt împreună cu jupan Ivaşco vornic au luat între ei 6 boieri pe răvaşe domneşti dinaintea domniei mele din divan, anume: din Blagodeşti, Ianiu postelnic şi din Piar-seca, Voia şi din Hierăşti, Radul postelnic Năsturel şi din Doiceşti, Radul postelnic şi din Uscaţi, Danciul logofăt şi din Cornăţeni, Socol paharnic, ca să cerceteze şi să adeverească pentru aceşti vecini mai sus-zişi, ai lui Dragul postelnic, care au fost din Lichireşti, pe care vecini i-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat la Lichireşti, să fie pe seama cinstitului dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt, ginerele lui Dragul
www.dacoromanica.ro
247
postelnic, iar vecinii pe care i-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat la Crăceni, ei să fie pe seama jupanului Ivaşco vornicul. Astfel, întru aceea, cei 6 boieri mai sus-zişi au venit în sat la Lichireşti împreună cu Andreiu spătar, fiul jupanului Vladul mare logofăt şi împreună cu Gherghi spătar, fiul jupanului Ivaşco vornic, de au cercetat şi au adunat oameni buni, megiaşi dimprejurul locului, din sus şi din jos. Şi au adeverit aceşti boieri mai sus-zişi din gura lor şi încă au şi jurat pe sfînta evanghelie că vor spune cu dreptate.
      Astfel ei aşa au adeverit cu sufletele lor, că pe vecinii lui Dragul postelnic i-a apucat legătura lui Mihai voievod în satul lor, la Lichireşti şi au tot fost vecini la Lichireşti pînă în zilele lui Şerban voievod, cum este scris mai sus. Astfel aceşti 6 boieri mai sus-scrişi, ei incă aşa au judecat şi au dat cinstitului dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt pe aceşti vecini mai sus-zişi, care sînt scrişi pe rînd. Iar jupanului Ivaşco vornic i-au dat vecinii, anume: Muşat, fratele lui Costea cu fiii săi şi Gradea şi Babolea cu fiii săi şi i-au dat lui Muja postelnic un vecin, anume Radul şi au dat sfintei mănăstiri Virăşul iarăşi un vecin, anume Pătru. Şi încă aceşti vecini mai sus-zişi, pe care i-au dat lui Ivaşco vornic şi lui Muja şi mănăstirii Virăş, ei au fost toţi de moştenire vecini din Lichireşti, ci au venit în Crăceni mai dinainte de legătura lui Mihai voievod. Iar doi vecini, anume Mihăilă, fiul lui Ţigulea şi Costea, robii, ei aşa au adeverit că nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod nici în Lichireşti, nici în Crăceni, ci în acea vreme au fost robi, ci au dat să fie în pace de vecinie şi de către jupan Vladul logofăt şi de Ivaşco vornic şi de Muja şi de către sfînta mănăstire Virăşul. Şi am văzut şi cartea de judecată şi de întocmire a acelor 6 boieri, cum este scris mai sus.
      De aceea am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Vladul mare logofăt, ginerele lui Dragul postelnic, ca să-i fie aceşti vecini mai sus-zişi din Lichireşti dedină şi ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa fost mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare vornic.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 12 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CCCLXVII/36.
         Orig., hirtie (42 x 28), pecete timbrată.
248
www.dacoromanica.ro
142
1630 (7138) august 13.
           Despa, Ieremia şi Dumitra vînd lui Hrizea vornic ocină şi vie în Greci.
      t Scris-am noi juplneasa Despa şi Eremiia i Dumitra, feciorii Radului postelnic di Potoc^ni, acesta zapis al nostru, cum să fie de credinţă la mina jupanului Hrizea vel dvornic, cum să să ştie că i-am vîndut patruzeci de stînjăni de ocină înn sat în Greci, preste tot hotarul, de înn hotar pînă înn hotar, şi cu 1 pogon de vie lucrat şi cîte pogoane să vor afla lucrate şi nelucrate, partea a 40 de stînjăni ce-am vîndut noi din Greci cu casa şi cu grădini cu tot.
      Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri, derept 12 galbeni. Şi mărturisescu şi eu D6tco peharnic, fratele Radului postelnic, cum au vîndut cumnată-mea Despa şi aceşti nepoţi ai miei ce sîntu mai sus-scrişi, de a lor bunăvoe acea ocină cu vii, ce-i mai sus-scris.
      Iară carele se va ispiti veri cine din ruda noastră a lăpăda banii îndărăt sau altă pîră a purta, să fie blăstămat de 318 otţi ije vă Nichei şi să fie cu Iuda şi cu Ariia întru loc.
      Şi mărturie: Stanciul t ornicul ot Sălătruc şi N^nciul vornicul ot Măneşti i Gherghe vornicul.
      Şi păntru credinţa pusu-ne-am şi peceţile.
      IIiic M-bciiţa 4kp8ct rf akh||> *3pĂM. t Eu Radu vornicul ot Desa mărăturie Kat eyo o AvTtovrjţ ţiapTipo va avoOev1 t Stanciul postelnic ot Pade t Eu Barbul postelnic ot Potoce<ni> mărturie
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLIII/6. Orig., hlrtie (31 x 21,5), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256, t. 86v-87.
      * Şi eu Antonie mărturisesc cele de mai sus.
www.dacoromanica.ro
249
143
1630 august 20.
             Partenie ieromonah mărturiseşte că a primit de la familia lui Trufanda fost mare postelnic 150 de galbeni pentru satul Bel-Izvor, jud. Mehedinţi.
        fAiâ tou 7rap6vToţ (xou iSioxslpou YP“(AlAaT0; 6p.oXoYo> iyk o izp6r,v Ile-Tpâcrxoţ 6 7totTTeXvixoş, 6 vuv IlapOevioş lepojxovaxo? xal âpx<.p-°cvSp(TY)? 8ti epLECTiTeuCTev 6 âpxwv o xup NixoXaoş 6 p^aTiapiţ sic, tov |xaxapÎT7]v t8v ’Pâ-SouX (Boe(36Sa, Siâ jxiav auXuarav el? to MeyxstIvt^i., ttjv oTtoîav XeYouax MxeX-sI<T(3cop ttj? oxoîaţ ol fikiypi eupiaxovTav cpeuYaTOi sic, to Bitivi xal sic, to wOcxTpo|3ov xal et£i |xe eSixyjv [xou ei?oSiav Touţ euYaXa xal Tooţ fypepa sic, to Xwplov xal âcp’oS eirfaXa T0^? |3Xâxouţ xal toI»ş fypepa ei? to Xcopiov, 6 (xaxapiTTj? 6 Tpouep<av>Taţ SvTa? tov (x^a? TrocjTeXvixoş lY^pe^v to âxoT&v (Xaxa-ptT7]v 'PâSouX (3ot(3oS a'iOevTe'iovTa? tov ei? t’J/v IIoYSavtav xal touto ijgkpiae.M a^Tou el? t8 oxoTov ey<u EX7)Ya vâ to yuP®^w âxo t&v [laxapiTTjv 'PâSouX [3oT[3oS xal 8Tav I^Ya exeî âvTa|xcO'îW)xa(xsv |xe tov (xaxapifrjv tov TpouepavTa, xal 8t£i ^xeaav ol âpxovxe? ei? ttjv |x£itvjv xal (xa? eauve^aaav, xal (xou eScoctev Eva ocXoyov xoupxixov, rj Tt(XY] too 3)tov Siâ exaTov cpXopta xaO-co? epaivETai xal y) ofxoXoYia (xou oxou tou ij$eXa Scocnj iSioxeipco? 8t£i to âXoYov euYYjxe v xout^ov xal touto EYUpiaa oxÎctw ei? to oxoîov sxepaaEV tcoXu? xaipo? ew? oxou inî-0-avEv 6 (xaxapÎTY)? o Tpoucpavrâ? xal Sev tou EYupEuaa titcote?, xal zxC,i |XETa TaijTa ecpâvTjxev (xou xâXiv vâ yuP£uctg) Tâ Si?oSa oxoij exajxa el? t8 âvtoOev Xcopiov, xal epâXafxev xp'/râSe? tou? utcoxoctcoOev yPccR^vou? xal |xa? e<xpiv>av 8ti va (xou yuP71ct°uv toc IxaTco cpXopia ttjv ti|XY)v tou âXoYou, xal eyio etxa oti Ta         |xe tov Suxepopov Ta âenrpa xal £t£i ol aîpsTal xpiral âxocpâaia’av 8ti
Siâ t'ov £i?oS6v (xou xal Siâ to Scâcpopov tcov âaxpcov vâ xâpco ExaTov 7rev7jvTa cpXopia axi ttjv cpapuXiav tou (xaxapiTou tou TpoucpavTa, xal âxo Ta xaiSia tou, xal inripa ataâ Ta IxaTov xsv^vTa cpXcopia, xal EUYaXa to 8vo|xa tou Xcopiou âxo to Xpuo6(3ouXX6v (xou, xal s'Scoxâ tou? xal t8 âepa)pi.aTi.x{>v YP“tJL(JLOt, xal xaTa nu? expivav ol alpeTal xpiTal SScocra t8 xapov (xou iSioxeipov Ypâ(x(xa |xe to ÎSi6v (xou 9^£X7]|xa, xal xXeov Sev fe'xcu vâ xâ(xco tItote? xal Siâ t8 (3£(3aiov TÎj? âXvj^eia? EYpatj/a tyjv xapouaav (xou 6|xoXoYÎav xal iSou pâvco xal ty)v pouXX<av>(xou.
        ’Ev |X7)vl auYouoT si? Tâ? 20, £tei âx6 Xp>]errou 1630. f riapO^vioţ lepo(x6vaxo? xal âpxcp-avSpiTY)? j- rewâSio? ÎEpo(x6vaxo? Stvatnfj? (xapTupo Ta âvcoO<ev>
        •f TyIvvo? K6x^t]q Kaxipyo tâ âvco>0-Ev Y£YPalJL^a t Ilavo? IIaXâ|xap7]ţ piapTipo Tâ âvcoOev
250
www.dacoromanica.ro
      t Mwj'JViaţ X(1)Yco8'ET7)ţ fiapx'.po xo âvco'&sv î ... 1 avo&sv f MAvoq Mou^axiţ {xapxrjpcoţ î 2'/]7taţ Acovou [iapxrpo x’avo&sv 2
      t Prin această carte < scrisă > de mina mea, mărturisesc eu cel ce-am fost Pătraşcu postelnicul, acum Partenie ieromonah şi arhimandrit, că a mijlocit boierul chir hTicolae vistierul la răposatul Eadu voievod pentru o silişte în Mehedinţi, ce se numeşte Bel-Izvor, ai cărei rumâni se aflau fugiţi la Yidin şi la Ostrov şi aşa cu însăşi a mea cheltuială i-am scos şi i-am adus în sat. Şi după ce i-am scos eu pe rumâni şi i-am adus în sat, răposatul Trufanda, fiind mare postelnic, a cerut satul de la răposatul Badul voievod, care domnea pe-atunci în Moldova şi i l-a dăruit acestuia. După care eu m-am dus să-l cer de la răposatul Eadu voievod şi cînd m-am dus acolo, ne-am întîlnit cu răposatul Trufanda şi încă au mijlocit boierii şi ne-au împăcat şi mi-a dat un cal turcesc, al cărui preţ era de o sută de galbeni, după cum arată şi mărturia mea pe care i-am dat-o <scrisă> de însăşi mîna mea. Iar calul s-a dovedit şchiop şi i l-am dat înapoi.
      După care a trecut multă vreme pînă cînd a murit răposatul Trufanda şi nu i-am cerut nimic şi aşa, după aceasta, mi-a venit în gînd iarăşi să-mi cer cheltuielile pe care le-am făcut în satul de mai sus şi am luat judecători pe cei iscăliţi mai jos şi ne-au judecat ca să-mi înapoieze cei o sută de galbeni, preţul calului şi eu am spus că aceşti bani să-i capăt cu dobîndă şi astfel judecătorii aleşi au poruncit ca pentru cheltuiala mea şi pentru dobînda banilor să iau o sută cincizeci de galbeni de la familia răposatului Trufanda şi de la copiii lui şi am luat aceşti o sută cincizeci de galbeni şi am scos numele satului din hrisovul meu şi le-am dat şi cartea de blestem şi după cum au judecat judecătorii aleşi, am dat această a mea carte, < scrisă > de însăşi mîna mea, de bunăvoia mea şi mai mult nu am să fac nimic.
      Şi spre întărirea adevărului am scris această a mea mărturie şi iată pun şi pecetea mea.
      în luna august la 20, anul de la Hristos 1630. t Partenie ieromonahul şi arhimandritul
      t Ghenadie ieromonahul Sinaitul mărturisesc cele de mai sus t Ghinea Coţi mărturisesc cele scrise mai sus ţ Pană Palamaris mărturisesc cele de mai sus t Bunea logofătul mărturisesc cele de mai sus t . . . 1 cele de mai sus * *
       1 Loc rupt.
       * Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
251
    ţ Mânu Muzachis martor
    t Jipa al lui Dona mărturisesc cele de mai sus 1
         Bibi. Acad., CCV/174.
         Orig., htrtie (41 x 28), pecete aplicată.
         Fotocopie, ibidem, Fotografii II1/25.
         EDIŢII. Trad. Hagi-Mano, Doc. olt., 188—189.
                                         144
1630 (7138) august <2 >6, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte moştenitor din Cîmpulung ocina oraşului şi nişte plaiuri.
       f AIhaoctYoo eojkYeio, Iw Aiwh KOfKOAd h rocnoAHHi». b-rcoh sjmaj XrrppoKAd-XYhckoj, chh*r KfArtKaro tf nptAOEparo, noKortHHaro Iw IflE^ KOfKOAd. AdKdT roeno^-■CTKO MH cYf nOKtACHYf rOCIlOACTRd MH KdpOlUOK ^AHirOflOAlO li KT».CtM HdCA’kAHHlţYHM KapoiuoM h crc ch<hokh> hX, iaHi(I>ki Bon». npnnScTHT, caKOJKi hai ict wWHd
rAjroAfAuro.........sapouiOM, h>ki coţt wt ct»3a<ihYio XoptK, WEdMl ct 3hut
Hd HAM : IlAAIOA n-KTpOK, WT PtKd EdpOUJOAOK ^AHiPOnOAlO A°PH 8 KO^d CTdp frlM-KORHlţfK H IlAdlOA d>pT»4IK lldK A°P” 8 A*RMEOKHlMK H 2KHMESpd IMK A^P» 8 </i,"RM-B0KH1(IK H> AOpH 8 IlVlSUlf H IIaAIOA Eo(KOA8e, WT AlfHdAfK npis KA’KHM'k A^P*1 8 Kanpa h spvronSA dloAPorHHd h sp-RTonSA BoapTfuioR h H(t«a»k> h KpT»Ton8A wt
<8l)8piB H WT Kp-RTOnSA EoapTtUIOK A®pn 8 Tp-RK<aKOK>, KOAHKO AP’b^T................
/V’RMEOEHI((R KT»C, nOHDKI (Yl EHUlf plMEHf < WMHHE > eha c8t sa A’fcAYHHO sapouios AAi».ronoAio wt A'fcAl sa nptAtAY, fipttKf wt Hdio wt nptKAf RptMl» wt cfSAdHYa KapouioK, wt npH a^hh AP8rnX ctjpriX rocnoAapH ijki c8t <sha wt A4kho>.
       H KHA’bXoM rocnoACTKO am h KHHra iiokohhhomS rraparo d/tapii koeeoaa wt KorAa ehct TfmuYa AtTOM xSî( rt KHHra noKOHHHaro EAdAd KOfKOAd. wt KorAd ehct TfHfHYa A-fcTOAt xSUĂuf H KHHra E<AaAH>CAaK KOEKOAd <wt KorAd ehct Ti«HYa> AtTOM xSUâ <H (IjlOKE A1HOSH KHHCH> H XpHCOdKf ITRCIM EAdrOMlCTHKRIM XpHCTYHHH
rocnoAaphi, hki erict nptJKA* Hac.
       Giro pdAY h rccnoACTKO am TdKOJKAfp* iiohoehX crm h iiotkp-rahXom tiX cYt CTapf KHHrf H CT»C CHAt XpHCOKOM rOCflOACTKd MH, I3KO Ad KSAfT KdKO H WT HdHIlptWA* sptMf. H AdA0^ <c*ra\> rocnoACTKO mh KdpouioM /^TRronoAio, a ah K-RctM uacAtA-JIHI(HM KapOlUOAOK, QKOKI AA C8t HM W4HHI H IlAdlOKf, RKf C8T 110 p<A8 KHUIt ptMHt, WHHH8, A^AHH8 H KT» wXdE HM H CHHOKOM <HM H &h8KOM H flptKUSMETOM > H WT HHKOrO%Ad HlnOKOAtEHMO, HOpHSMO rOCIlOACTKl MH.
       (silittKl h saKAHHaHYl nocraKAtfM rocnoACTKO mh: no wtuiictkYio rocnoACTKt .mh, Koro HSElpfT rocnoA*R Bon» ehth RAdAdTfA h rocnoAap siaiah EAdUiKOf Aah wt
       1 Semnături autografe.
252
www.dacoromanica.ro
<cp’KAHMHdro nAOAd rocnoACTKd a\h hah wt c*kpoahhkh> haiuhX hah, no rptcfX' haujhX,
< WT HHOnA*kA\fHHK>, A1|JE IlOMTET H flOHOKHT H STRpiiAHT C'ff KHHr rOdlOACVRA A\H, <topo rocnoAii fiorii a4 r<1 noMTfT> h StrptiAht rti rocnoACTK’b ero, sa* <T-bAOA\ trO>, A K-K B8a»|1h]C <R-felţEjf A811111 fro/ fIl|IEAH HE IIOMTET H> HE nOHOKHT H HE StkptiAht cYio KHHr rocnoACTKA aih, ahS nonfpfT <h pa3opHT> h hc)Ca<eht> cTio khhp rocnoACTKA a\h h khh™ APSrnX' rocnoA^pn h wctahSt rtw 3arkirahYe, topo a(CT
fipOKACT H AHAOEAU WT          CR1îTH WTIţH EJKE Eli llHKtH H fl,A HiWAT SMACtTe CKC
K)A<! H CKC (Ip'iâ H CKC HHHHAIH HfRtspHKlA\H »AtlA, (>K( K'KS'KnHUK HAA KpiiK rOC-
noAA Bora h ciiaca hauiei-o IcSca Xphcta h peickt : „r-ksaxh, k’ksaih h paciiehh fro“,
Kp-KK Ero HAA HhX’ H HA MCAOJC M, E>KE ECT H E8AET Rli R-feKH, AA\HH.
                          Gwke Seo h ckîA’bTfAi'f nocTARA'k(At rocnoACTSO AtH: wSiiah XpH3a rea akoPhhk h >K8naH AIhXo rea AwrwjJsET <h wSiiah Mhakh rea rhctYiap h wSfiah ASavhtpauiko rea cnaTap h wSfiah /USuiat rea ctoahhk h BS3hhka> rea ko.uhc h BachaYe <rea neVapHHK> h kSiiah (Iae^ahapn rea hocteahhk. H hciiparhhk, ORSnaH AIhX'c rea> aopo^et. H haiihcaX as, Ahi-ra^t AorojjsET, r*k hactoahh rpaAV KSk8pei|iY, AvkcEiţA arpSct
<K>S A^hh H WT flA4.ua fi,0 HHH'b TEMEHÎE A'kTOAl, RK A"bT xSPAH, A WT POJKAECTRA XpHCTORA, xijfA.
       t Iw AEWH RWERWA4, AlHAOCTYlO EOJKYi* rOCnOAHHTv.
       Hw Aewh roeroA4 <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele oraşului Cîmpulung şi tuturor moştenilor oraşului şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca
să le fie ocina numită...........a oraşului, care este de la întemeierea
ţării, însă să se ştie, anume : Plaiul lui Pătru, de la Rîul Oraşului Cîmpulung pînă la apa Dîmboviţei Vechi şi Plaiul lui Frăcea, tot pînă la Dîmboviţa şi Jimbura tot pînă la <Dîmboviţa şi> pînă la Păpuşa şi Plaiul Voevodului, de la Menadec peste Clăncea pînă la Capra şi vîrtopul Modro-ghina şi vîrtopul Boarteşului şi al Nete < dului > şi vîrtopul de la Epure şi de la vîrtopul Boarteşului pînă la < al lui Tîrcav> cît ţine .... Dîmboviţei, tot, pentru că aceste mai sus zise <ocine> au fost de moştenire ale oraşului Cîmpulung din moşi, din strămoşi, încă de mai înainte vreme, de la întemeierea oraşului, din zilele altor domni bătrîni, care <au fost de demult >.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mircea voievod cel Bătrîn, de cînd a fost cursul anilor 6900 şi cartea răposatului Vlad voievod, de cînd a fost cursul anilor 6947 şi cartea lui V<ladi>slav voievod <de cînd a fost atunci cursul > anilor 6960 <şi încă multe cărţi > şi hrisoave ale tuturor binecinstitorilor domni creştini, care au fost înaintea noastră.
      De aceea şi domnia mea de asemenea am înnoit şi am întărit şi prin acest hrisov al domniei mele aceste cărţi vechi, ca să fie cum a fost de mai înainte vreme. Şi am dat domnia mea oraşului Cîmpulung, însă
il - 6. 62
www.dacoromanica.ro
25
tuturor moştenitor oraşului, să le fie lor ocinele lor şi plaiurile care sînt mai sus-zise pe rînd, ocină, declină şi de ohabă, lor şi fiilor <lor şi nepoţilor şi strănepoţilor > şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti sau din <rodul inimii domniei mele sau dintre rudele > noastre fie, după păcatele noastre, <din alt neam>, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele <pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească > şi să-l întărească în domnia lui, aici <trupul lui >, iar în <veacurile > viitoare <sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti > şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi <va rupe> şi va nimici această carte a domniei mele şi cărţile altor domni şi vor rămîne în uitare, acela să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis : „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
       Iată şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan. Miho mare logofăt <şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumi-traşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi Buzinca> mare comis şi jupan Vasilie cmare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic >. Şi ispravnic, <jupan Miho mare> logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august <2>6 zfe şi de la Adam pînă acum cursul anilor . . ., în anul 7138 şi de la naşterea lui Hristos, 1630.
       t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Leon voievod <m.p. >
         Bibi. Acad., XXl/195.
         Orig., perg. (37X46), şters şi rupt, pecete timbrată, căzută.
         Data zilei după Miho mare logofăt.
         fiDIŢII. Trad. Mag. ist., V, 334-336.
                                 145
<1630 septembrie 1—1631 august 31 > 7139.
           Nan cumpără loc de casă la Jugureni şi vii la Dumbrava.
      t Să să ştie cum au cumpărat Nan de la Standul ot Juguranii o jumătaate de loc de casă dereptu 600 aspri. Şe aldămăşari: Petco i Stoicea i popa Neagul i Radulu.
254
www.dacoromanica.ro
     t Şi iară cumpăraţii Nanu de la Sora, fata lui Măreşti de Creţi, 2 pogonă de vie şi jumătaate în Dumăbravă, în dealulu viilo<r> 1 şe u<n> stînjenu de ocină şe u<n> rozor în cînpu, de o ţene Pascalie. Aldămăşari: Oana i Stan i Badu i Stălea i Calcea.
     Şe se-u cumpărat acele moşei dereptu 2400 aspri. Dădi Lepădat hină-sa Badii pogun, cîndu o au botezat, de vie cu loc, să nu fi dajnic, în Du<m>bravă. Cini-i va l<u>a, să fie brăstămat 300 şi 18 oteţi.
     Leatul 7139 <1630-1631 >.
          Bibi. Acad., CIII/191.
          Orig., hlrtie (16 x 15).
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 196.
                                   146
<1630 septembrie 1—1631 august 31 > 7139.
           Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Molomoe moşie la Creţeşti, jud. Prahova.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată Ţara Eumânească, feciorul marelui şi preabunului, răpoosatului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle sfintei şi dum-nezeeştii mănăstiri ce să zice Molomoe, cară iaste din jos de oraşul Gherghiţei, unde iaste hramul sfîntului ierarh şi de minuni făcătoriu Nico-lae, şi părintelui igumenului Grigorie şi tuturor călugărilor cîţi vor lăcui întru acest sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ce s-au scris mai sus moşie la Creţeşti în judeţul Prah<ova>, însă partea lui Tănasie postelnic toată ce iaste de la jupîneasa lui, Calea, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi din siliştea satului, dupretutindenea, oricît să va alăge du preste tot hotarul şi jumătate de roată de moară gata, cară iaste la apa satului Orbii.
      însă să să ştie, numai fără de doao locuri de casă dintru această mai sus-zisă moşie, ce o au fost vândut Tănase postelnic sătănilor din sat din Smîrci, încă de mai dinnainte vrăme, iar căalaltă moşie toată să fie la sfînta mănăstire Molomocul, cum iaste mai sus-scris, pentru că au cumpărat părintele igumenul Grigorie de la sfînta mănăstire Molomocul această mai sus-zisă moşie şi cu jumătată de roată de moară de la Tănasie
      1 „In Dumbravă, In dealulu viilo<r>” adăugat deasupra rlndului.
www.dacoromanica.ro
255
■postelnic şi de la feciorii lui, Patru şi Ştefan din Bărbăteşti, drept ugbi 100 bani gata.
      Şi au vândut ei de a lor bunăvoe, fără de nici o silă în zilele lui Alexandru voevod, feciorul lui Iliiaş vodă, leat 7137 şi cu ştirea tututor megiiaşilor din sus şi din jos şi după înprejurul locului.
      Şi am văzut domniia mea şi zapisul de la mina lui Tănasie postelnic şi de la feciorii lui de vânzare la mina sfintei mănăstiri Molomocul, ■cu mulţi boiari şi oameni buni mărturie sorişi în zapis, cari au fost la tocmeala lor, anume: Grama cliucer şi Puiul1 iuzbaşa şi din Buzău, TJrsu şi din Lazure, Pădure şi din Oraş de la Floci ... 2 neguţătoriul şi ÎTica Damaschino neguţătoriul şi Alexie neguţătoriul şi Iane şi din Tîrgovişte, Stoica al Barbului şi TJdrea grămăticul.
      Pentru ac6ia am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus, Molomocul, ca să-i fie moşiia stătătoare şi ohabnică şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m<$le.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea, pe jupan . . . . 2 vel "ban Craiovescul i jupan Hrizea vel dvornic şi alţii.
      Şi s-au scris în oraşul Bucureştilor la luna . . . 2, leat 7139 <1030 — 1631 >.
      f Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe hrisovul slo-venesc de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala Domnească în Bucureşti, la leat 7250. Az Lupp dascăl slovenesc ispisah.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXX/6. Traducere.
           Copie ibidem, ms. 128, f. 524.
                                   147
-<1630 septembrie 1—1631 august 31 > 7139.
               Leon Tomşa voievod, întăreşte lui Radu postelnic din Farcaş nişte rumâni din Bircăneşti, în urma unei judecăţi.
        f dlHAOCTY» KOXtflO, î* <flfWH>3 KO«KOAd H roCn<>AHH'8> CHH-K nOKOHNdrO IvV IJlf$dH
■K0fK«Ad- A,d8dT rocnc>ACTKCl a\h cLo nose-urne rocno,i,CT8d aih Cd$r rocnoACTKd a\h Radului postelnic ot <F> 3a<r> 3caş, ca de să-i fie lui neşte rumâni în «atul Bărcăneştii, pentru c-au avut pîră naintea domnii <m>36le Radul
       1 în loc de: Lupul. Ct. doc. din 1629 aug. 6.
        2 Loc alb.
       3 Loc rupt.
256
www.dacoromanica.ro
postelnic ot Farcaş cu Stan postelnic din Greci şi se-au pîrît de faţă nain-tea domnii m&e. Deci domnea mea le-am dat 4 boiari pre răvaşe domneşti, anume : Negre logofătul i Stan din Miheşti i Staico ot Puturoasa i Barbul ot Prisaca, ca să caute să-i judece şi să-i tocmească cum vor afla cu sufletele lor. Deci aceşti boiari ce sîntu mai sus-scrişi au căutat şi i-au judecat şi ia-u tocmit de-au dat Radului postelnic aceşti rumâni, anume : Stan i Mircea, feciorii Radului Dămţuescul şi Oancea cu nepotu-său Cîrstea. Iară. Iu Stan postelnic i-au dat pre Borduşilă cu feciorul şi pre feciorul lu Opriş-Ş-am văzut domnâea mea şi zapisul acestor boiari, ce sîntu mai sus-scrişi, la mina Radului postelnic, cum i-au judecat şi i-au tocmit şi i-au înpăcat cum dâ acum nainte să nu mai aibă pîiă şi gîlceavă întru ei-Dereptu acăe am dat şi această carte a domnii m&e Radului postelnic ca să-ş ţie aceşti rumâni ce sînt mai sus-scrişi cu bună pace, pre tocmeală ce i-au tocmit şi i-au judecat şi i-au înpăcat aceşti boiari ce sînt mai sus-zişi. Toc roBopău rocno^cTeo Atn, hhako fi,d uter, no pcn rocnoACTBd a h.
       H HCnpdBHHK CdA\ ptM TOCnOACTBd AU(. line A\tCEi;d.......1, AtT xâpĂe.
          fw dnwH BWEBWAd, a\haoct'i'k> eojkYkj rocnoAHHh.
          Bibi. Acad., CXCVII/57.
          Orig., hirtie (30,5 X 21), pecete timbrată, căzută.
                                  148
<1630 > septembrie 1.
            Neagu din Cîndeşti vinde lui Albu din Mierîia 2 pogoane de vie <la Cîrlomănesti>.
                               i
      Să să ştie acest răvaş că a vîndut Neagul ot Cîndeşti Albului din Mierîia 2 pogoani de vie cu obraţie şi din sus şi din jos, cu 1 stînjăn de-ocină din hotar pînă în hotar, drept 1000 2 bani gata şi cu ştirea tuturor fraţilor din sus şi din jos. Şi o am vîndut Albului acea moşie să fie neclătită şi lui şi feciorilor lui.
      Şi aldămăşari au fost: Lupul ot Cîndeşti, Dragu, Stoica, Muşat^ Balotă; din Cîrlomăneşti, Radul i Dragomir Cheramalaiul, Roman, Stan Ţapora. Şi am vîndut în zilele Radului vodă.
      Şi am scris eu, logofăt Ifrim.
        1 Loc alb.
        2 în actul domnesc original (v. nr. 242) : 2000.
www.dacoromanica.ro
257
     Şi am cheltuit cu lucrul pe acele vii bani 600. Septembrie 1, leat 7141 <1632 >.
              Arh. St. Buc., Condica m-rii Bradu-Hanu Greci-Codreni, nr. 459, f. 99.
              Copie; altă copie ibidem, ms. 441, f. 18 şi f. 36 v.
              Văleatul pare greşit, fiindcă Întărirea domnească este din 1631 mai 20, act care ne-a servit la datare. Se vorbeşte, de altfel, şi despre un Radu Vodă.
                                          149
1630 (7139) septembrie 1, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Dumitru Dudeseu al doilea vistier ocină şi vecini în satul Sulari, jud. Dolj.
       t /HhaoctT(» eowYekj, Tw Aiwh boeboaa h rocnoAHHk biicoh 3fAtAf Xrrppo-
SAdXYHCKOf, CHH*k BIAHKjrO H np-kA^SpirO, flOKOHHHlTO îw I)I(^4H KOIKOA4. AdKdT rocnoACTBO avi cYf noBtAiHYf rocnoACTBO AtH BbpHOAt8 EOAtpHH8 atSndn A8<"HTP8 A8a*ck8a btopYh bhctYhp» h cec chhobh ch, (AHiţfiU Borti npwiScTHT, qkoike m At8 fCT WMHH8 H BfMHHH 3 CfAO G8A4PH, Eli C8ACTBO /^OA JKhA, WT IlOAtt H WT U18aU H WT BOA H CkC BHHOrpdAYf H CkC BfMHHH H WT CfA4AHI|lf CfAOB, WT I10CB8A, sapf fAHKA Cf XTHT HSEPATH WT no BtiCOAt XOTAPOAI, no CTdpC XoTdpi H ElA'bS*.
       H BfHHHH fl|lf}Kf AA Cf SHAfT no HAtf KOTOpYH Cf <C>»T npOA4A BfMHHH SOAtpHI#
rocnoACTsa arh xSniH A8wHTP°K khctYbp, cec chhobh hX A cec cpdTYf HAt 0 ckc
B'kCfX A^AOBf HA\ 34 WMHIIk WT GoyAdpH, H 34 A'bAYHO H 34 flOKSflIHYl. H B*kSHAt4A HOKIţH K0A\0>KA8 no rA4B fA\8 A H4A MfA4 hX. H4 H.V.f: EtiCYlC C'kC T CHHkl, no HAtf K*k34H H r»WpAU H PififiA H Oa0P H Gt4HK8A H CE HHX CHHOBH, fAHIţfAt Eorn A4CT H CkC B'kCjX A* A frO 34 WMWTk, 34 8rH 7 TOTOBH H C'kC fT 34 CfJKfHH. H ^AHMIOA C'kC |T CHHkl, H4 HAtf IwH H Ea4A8A H Ck HHX CHHOBH H CkC B'kCjX A^ hX 34 WHHH'k, CfJKfHkl Al, WT npf3 B"kC CfAW, 34 8rH fY rOTOKH. H GT'kHHA'k H CkC KP4TOAA CH HfAfAKO H C'kC CHHOB4 hX H CkC KtiCdX fi,tA HAU 34 WHHH'k, CfHCfHH bY, 34 8rH ~ TOTOKH. H PdAOAtHP C'kC îf ^fMOPH H4 HAtf GtJHMIOA H GTOHK4 H Ck HHX CHHOBH H CkC A^d4 hau 34 WHHH-k, CBKEHkl Ât, 34 8rH fY TOTOBH. H AblXdlO C'kC F CHHkl, H4 HAtf fiOHKO H HtKUlSA H Tăt H Ck HhX CHHOBH, fAHIţf At8 Eork AACT H C'kC BTvCdX AtAi HAt 34 WMHH8, CflKfHkl, 34 8rH ÎT rOTOBH. H ^OSpf C4A\, KfS WHHH'k, H C'kC chhobh fro, 34 Srn (T. H dlnXu-b C4A\, Bf3 WHHH-k, h ckc chhobh fro, 34 8rH ÎT nOA. H Gt4H C'kC EpdTOAt CH GhaXY8A H CkC CHHOBH HAIl, fAHIţfAt Borti A4CT, sa 8rH rY roTOBH. H H-brof ckc ii chhei, h4 hau fflnplt h /^aXha, ckc chhobh hau, Ef3 wmhh-k, 34 8m îT roTOBH. H Paa8a ckc chhobh fro h ckc B'ecaX A*d Iro 34 wmhh'e, ct-JKfHH M, 34 AK4 KOSHAf, IffcHO HAt 4CnpH xBW. H HaHMIOA C'kC CHHOBH CH H C'kC S*kC4X A<A fro 34 WHHH-k, 34 8rH 7 TOTOBH, CfJKfHH H. H IwH H GOnplf, BH8lţYH
258
www.dacoromanica.ro
Iwhob BapsTidAs* ivt EpiiEHija h cec chhokh hm, 3a 8rH h potokh. H Hhctop, chhti Gtahok, cec chhokh epo H cec KiicaX A*a Ero sa whhhS uit CSaapiOA, sa Sph 7 potokh. Hhh no k-ec 8rH p§3 noA.
       IIohike ceao GSaapîH bhah c8t r-kchX aioaYe khesh cec wmhhe Hm wt a^aY, sa np-fcAtAf) ct|iOKC Haio wr npfcKAE sp-bMf, wt npn a^hIc npoilEM CTapH pocno-Aapw ap^bhmV. (1 noTOMKE, K*EAa <ct sTw »pH a^hii flAE^AHAP# koekoaa, chh-e Iaîhuiob boeboa, no Bp-kMf KorAa hX ce c8t k'eshmm rocnoAapYA wr uapcTBo, a nacrt-bAHHu,YH ceawk wt GSaapH, KOTopîH c8t no pEA# bhuie pmiHH, whh c8t nouifa, Sa HHXHOM AOBPOSOAIO, TEpE npOAaAOUlf CA KEIHHH nOITEHHOM, BkpHHOMS BOrt'kpHHS
rocnoACTBO mh xtânaH /k,8MHTp8 ^SaeckSa ktopîh khctYgip, cec chhokh hX h cec
K'EC'fcîf A^OBE HA\ sa WHHH-E, WT GSAapH, Sa..........1 5KHATH POTOKH, BES HHEAHA
CHAOCTÎIO WT HHXtO, CEC SSHaHYA K'EC'kMH EOA^pOM H A MfPYaUlOM WT TOp H HS AOA H WT WKp-ECTHHM MfCTOM H WT npEA POCnOACTKA MH, BKOSCE \A K fCT KE4HHH AkAYuo, k-e B'kKH. H k'eshmaah cSt b-echX acnpYn sanA*EHS b*e pSKaMH hX, komohîa0 HdA raaB Ero h HaA mca<* hX, kako ect bhuie nHc.
       H BHA'bXoiW rocnoACTBO mh h sanuc wt pSKa hm sa npoAaHYE ce a\hoph EOA’kpH cbeaeteaYe, HanncaHH 8 sanHc, kotophh c8t bha ha ScTpoEHÎa hX, ha hme : jKSnaH Hhkoaj bhb bea khctYap h scSiuh XpHsa bea aeoPhhk h wSnau Dana bhb bea Awrw$ET h Ibauiko bhb bea aP^phhk h TpS^anAa bhctYdp h Saaa^a bea AWrW$ET H YHhXo BEA AWrW^ET, HTO ECT BHA TOP A a BEA CnATAp H ^SMHTpAUlKO BEA CnATAp,
EHCE bhb TorAa bea khctYqp h TopraH bhb bea cnaTap h AIBumt bea ctoahhk, ito Ect bha TorAa bea caSkep h Gtamath ara H YHateio bhb bea ap-e h PaaSa btopYh Abophhk wt /^eca h wt IIaae, Ctahhioa nocTEAHHK h wt Ep-EAEi|iH, BapESa nEXapHHK H wt YH-eheiiih, Paava Aoro^ET h /^SMHTpS aoro^ET h fiSH-k aopo$et H IlapacKHBa AOrOEflET H UlEpSAH AWrwijUT H ^SMHTpaUlKO IIOCTEAHHK H EHhXaIO KAlOHEp H WT E'EpB’ETEtllH, /^SMHTpS AOrO^ET H WT ToilOAOK’fcHH, T»A®P AOPOEjiET H Eop*rk H A\HOSH EOA’kpH, EMCE HE C0ţ*T nHCAHH SA< K*E KHHPA cYa.
       GEPO pAAI, A*A®X CEM rocnoACTBO MH B-kpHHOM BOA-kpHHS rOCnOACTBA a\h îKSnAH /^SMHTpOK ^SAECKSa BTOpÎH BHCTYnp, UK05KE AE m8 ect wmhhS h bemhhh E'E CEAO 8 GoţVtapH, KAKO ECT BHUIE I1HC, A^AHHO H BTi wXaî CHHOBOM H BH8KOM H npkBHSHETOM h he wt KoroiKA» HEnoKOA’kBHMo, nopHSMo rocnoACTKa MH.
       Gehce 8bo h cbea^teaVe hoctabhXom rocnoACTBO a\h : HtfnaH XpHsa bea akophhk H JKftlAH YHhXo BEAHKYH AVrW^ET H JKSnAH GH4KH BEA BHCtIdP H HCftlAH A,8mh-TpaUlKO BEA cnaTap H HCSnAH YlISUIAT BEA CTOAHHK H HCftlAH ESshhka bea komhc h KftiAH EachaYe bea nEXapHHK H scSnaH (IaeSahaph beahkYh nocTEAHHK. H HcnpaKHHK 3K8nAH YHhXo keahkih aoro^ET.
       H HanncaX as, AEn-EAaT awpw^et, b-e hactoahh rpaAV E8K3pEt|iH, avbcEna cEnTEA\gpYE 7 aeh-e h wt flAa.ua a<*>ke A® HHHk temehYe a^tom, b*e atT x3pĂe, A’kTa rocnoAHH-k xâjfĂ.
       •f Iw Aewh kwEbwaa mhaoctYio bohciio rocnoAHHE.
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.
   1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
259
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Sulari, în judeţul Dolj, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne.
      Şi vecinii încă să se ştie pe nume, cîţi s-au vîndut vecini boierului domniei mele jupan Dumitru vistier, cu fiii lor şi cu fraţii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Sulari, şi de moştenire şi de cumpărătură. Şi au luat bani fiecare pe capul lui şi pe copiii lor, anume : Yăsiiu cu 5 fii, anume Căzan şi Ghiuorma şi Badul şi Odor şi Stancul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da şi cu toată partea lui de ocină, pentru ughi 30 gata şi cu 80 de stînjeni. Şi Danciul cu 2 fii, anume Ion şi Yladul şi cu fiii lor şi cu toată partea lor de ocină, stînjeni 35, de peste tot satul, pentru ughi 15 gata. Şi Stănilă şi cu fratele său Hedelco şi cu fiii lor şi cu toată partea lor de ocină, stînjeni 12, pentru ughi 10 gata. Şi Badomir cu 2 feciori, anume Stanciul şi Stoica şi cu fiii lor şi cu partea lor de ocină, stînjeni 40, pentru ughi 15 gata. Şi Mihaiu cu 3 fii, anume Yoico şi Neacşul şi Ilea şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu şi cu toată partea lor de ocină, 12 stînjeni, pentru ughi 20 gata. Şi Dobre singur, fără ocină, şi cu fiii lui, pentru ughi 9. Şi Mihnea singur, fără ocină, şi cu fiii lui, pentru ughi 8 şi jumătate. Şi Stan cu fratele său Spahiul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, pentru ughi 13 gata. Şi Heagoe cu 2 fii, anume Oprea şi Dahna, cu fiii lor, fără ocină, pentru ughi 15 gata. Şi Badul cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină, stînjeni 40, pentru două iepe, preţul lor aspri 2800. Şi Nanciul cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină pentru ughi 5 gata, stînjeni 8. Şi Ion şi Oprea, nepoţii lui Ion Barbăalbă din Yîrbiţa şi cu fiii lor, pentru ughi 8 gata. Şi ÎTistor, fiul lui Stan, cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină din Sulariul, pentru ughi 5 gata. Fac peste tot ughi 167 şi jumătate.
      Pentru că satul Sularii au fost toţi oamenii cnezi cu ocinele lor din moşi, din strămoşi, încă mai dinainte vreme, din zilele altor domni bă-trîni de demult. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, pe vremea cînd se lua domnia de la împărăţie, iar moşnenii satului din Sulari, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi, ei au venit de a lor bunăvoie de s-au vîndut vecini cinstitului, credinciosului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Sulari, pentru ... 1 galbeni gata, fără nici o silă de la nimeni, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele, ca să-i fie vecini dedină, în veci. Şi au luat toţi aspri deplin în mîinile lor, fiecare pe capul lui şi al copiilor lui, cum este mai sus-scris.
1 Loc alb.
260
www.dacoromanica.ro
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lor, eu mulţi boieri martori sorişi în zapis, cîţi au fost la întocmirea lor, anume : jupan Nicola fost mare vistier şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa fost mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic şi Trufanda vistier şi Vladul mare logofăt şi Miho mare logofăt, care a fost atunci mare spătar şi Dumitraşco mare spătar, care a fost atunci mare vistier şi Gorgan fost mare spătar şi Muşat mare stolnic, care a fost atunci mare slujer şi Stamati aga şi Mateiu fost mare agă şi Badul al doilea vornic din Desa şi din Pade, Stan-ciul postelnic şi din Brădeşti, Barbul paharnic şi din Măneşti, Badul logofăt şi Dumitru logofăt şi Bunea logofăt şi Paraschiva logofăt şi Şerban logofăt şi Dumitraşco postelnic şi Mihaiu clucer şi din Bărbăteşti, Dumitru logofăt şi din Topoloveni, Tudor logofăt şi Borcea şi mulţi boieri, care nu sînt scrisi aici în această carte.
      Pentru aceasta am dat domnia mea credinciosului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Sulari, cum este mai sus-scris, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Miho mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Miho mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti,, luna septembrie 1 zi şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139, anul domnului, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul Militar Central, doc. III/58. Orig., perg. (41 x 50), pecete timbrată. Trad. din 1905 la Bibi. Acad. CXCI/43.
                                 150
<1630 septembrie — 1631 august> 5, 7139.
           Groza din Brîncoveni se răscumpără din rumânie de la Barbu postelnic, împreună cu moşia.
      t Adecă eu Barbul postelnecul, feciorul Dulcelui postelnecul, <scris-am >1 acesta al meu zapes la mîna Grozei ot Brîncovenie cu feciorul lui,
1 Omis. .
www.dacoromanica.ro
261
cîţe Dumnezeu au data, şe cu moşeia lui, cită să va adăvăra den fune a lu Stăneslavu, păntru că s-au scumpărat de la Barbul postelnic, dereptu aspre 12 900 de a lui bnnăvoe şe cu şterea tuturu megeiaşeloru.
      Şe iar să să ştie că această moşee, ce iaste mai sus-scresă, <cu>1m să să şte că au scupăratu Groze şe Avan, parăte Groze, cită să va adi-ve<ra> 1 dentr-ace fune.
      Şe mărture: popa Mehae ot Lumaşu, popa Dumetru Doi Coşovene şi Mehea ot Cărăceia şe Preda ot Eobăneşte e Yladul Coşăventi ot Jăi e Gherghena ot tam.
      IlHC AVkCflţd...2 7, AfeT x3pĂ0.
          Bibi. Acad., CCCC/230.
          Orig., hlrtie (28,5 X 19), pecete aplicată.
                                   151
<1630 septembrie — 1631 august >5, 7139.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt vie la Păusesti.
                   >  9
      | dlHAOCTλ K05Kλ, Tw dfWH KOHKOAd H rOCtlOAHHI, CHHTi flOKOHHdrO IJIfiţdH KOHBOAd. AaRAT rOCnOACTKO A\H cT» nOKfAfHÎH rOCnOACTKd AtH KOBpHHŞ rOCnOACTKA A\H
Simei vtorii logofăt, ca să-i fii lui 2 pogoane de vii de la viia cea boerească de jos de la Păuşăşti den Otăsău. Păntru că acele 2 pogoane fost-au den viia a Oprii logofăt, iar cînd au vîndut Preda, feciorul Oprii logofăt, acele ▼ii, iar aceste 2 pogoane el le-au făcut că sîntu rumâneşti, ale 2 rumâni, ■ce să fac judeci, anume Radul şi 3 . . . . 1 2 Şi tot le-au ţinut pînă acum, ■că au fost tot făcut înşălăciune de cătră jude-său Preda, ca să i le plătească, de nu le va şti boiarinul dumnii mdle Sima logofăt.
      Iar cînd au fostu acum, în zilele dumnii mele, iar boiarinul dumnii mele ce-i mai sus-scris, iar el au aflat cum acele 2 pogoane de vii au fostu den viia boerească, n-au fostu acelor rumâni. Şi au mărturisit toţi megiiaşii den prejurul locului şi de acolo den sat den Păuşăşti. Iar boiarinul dumnii mâle Sima logofăt au apucat pre Preda, feciorul Oprii logofăt, pentru acele 2 pogoane de vii. Deci şi el încă le-au dat boiarinului dumnii m61e Simei logofăt, ca să-i fi moşii stătătoare cum sînt şi celelalte vii.
        1 Loc rupt.
        * Loc alb.
        * Cuvintele „Radul şi” slnt adăugate ulterior de altă mină cu altă cerneală.
262
www.dacoromanica.ro
       Derept acdia am dat şi dumnia mea ca să-i fii aceste răzoare de vii ohabnice şi de nimeni oprdală să n-aibă. Hh4k© \a HtcT, no pcn rocnoACTKd a\h.
       HcnpdKHHK, CdM piM rOCflOACTKd MH.
       IIhc A\tceu,d........1 T a*»hh, k-k A-fcT xâpĂe.
       t Iu> dflVH KlVfKlVA, mhaoctYw BOKÎtt TOCnOAHHA.
       Hw flfwH BOfBOAd <m. p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/21.
          Orig., hirtie (31 x 22), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms., 445, f. 132 v.
                                   152
1630 (7139) septembrie 7, <Bucureşti>.
             Stoican cu fratele său Marin din Gomanca se vînd rumâni lui Necula vistier, împreună cu moşia lor.
       f Adecă eu Stoican şi cu frate-mieu Marin, feciorii popei Sadului ot Comanca, scris-am zapisul nostru, să fie de credinţă la mina jupînului Neculii vistiiar, ca să să ştie că am fostu toţi megiiaşi cu moşielenoastre, încă mai denaente vrdme. Iar după acâia, cînd au fost acuma, in zilele domnu nostru creştin Leon voevodti, iar noi singuri, de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la dumnealui jupan Necula vistiiar, dă ne-am vîndut amîndoi fraţii rumâni cu feciorii noştrii şi cu toate moşiile noastre de în Comanca, derept 2000 de bani. Şi am luoat toţi banii deplin de în mina jupînului Ivaşco vornicul.
       Şi mărturii: jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie comis, i jupan Gherghe biv vel spătar i jupan Eăzvan vtorii vornic i Barbul postelnic de Poiana şi încă mulţi boiari, carii nu sînt scrişi într-acest zapis.
       IIhc Ttpri rpdAidTHK $ M'KH'KCTHpfc PdAYd BOA"*» Gs-fcTdd TpoHiţ'K,2 cfrrrfAt-Kpîf 3 AhHH, E'K AfcT xSpĂ9.
       Ivaşco dvornic Gligorie comis Gherghe peharnic Ghiuriţă căpitan Barbul postelnic 3
         Bibi. Acad., CLXXXIII/99.
         Orig., hirtie (29,5 x 21), trei peceţl aplicate. 1
       1 Loc rupt.
       1 A scris Gherghe gramatic In mănăstirea Radp Vodă, Sflnta Troiţa. * Toate semnăturile slnt autografe.
www.dacoromanica.ro
263
153
1630 (7139) septembrie 10.
             Leon Tomşa voievod hotărăşte ca Muşat stolnic să întoarcă fostei sale nurori, Maria, toată zestrea pe care a avut-o ea de la tatăl ei, Ivasco vornic.
      t iHhaoctT» eokî'io, Tiv flewH boeboaa h rocnoAHH-K, chh-k (iokohhom Tiv
BOEBOA- A4B4T rOCnOACTBO A\H ci'w [IOBEAEhVE reenOACTBd A\H nOMTEHHOAt np4BHT(AHA\
rocnoACT ba a\h jupan Ivaşco biv vel vornic, ca să să ştie că se-au tocmit cu boiarinul domnie măle jupan Muşat vel stolnic dinaintea domnie măle păntru zestre care au fost dat jupînul Ivaşco vornicul fie-sii, jupîneasa Mariia, toată să le dea jupînul Muşat stolnecul jupînăsii Marii, nemica să nu oprească. Şi aini ce va fi făcut Vasilie spătar jupînăsii Marii toate săi'le dea, iar ce vor fi agonisit Yasilii spătar şi cu jupîneasa Marii, ori rumâni, ori ţigani, ori firecături, ori vite de cai, veri dechise de casă, veri vii, orice vor fi agonesit pînă vor fi fost în casă amîndoi, tot să împarţă dă în doo, toati să dea jupînăsii Marii jumătati, iar altă jumătati să rămîi la cocoani, să fie lor şi cocoanili să rămîi pri seama lu Yasilii spătar, păntru că aşa se-au tocmit dinaintea domnii măle jupînul Ivaşco vornic şi cu Muşat stolnic de bunăvoia lor, fără dă nici o silă.
      Derept acăia să aibă a dară jupînul Muşat stolnic acăstea toate cîte să scrie mai sus jupînăsii Marii. Hnaito m H-bc-r, no pm rocnoACTBd auu
      H HCnpdBHHK, cam p(M rocnoACTBA MH.
      IlHC CEnTEMBpÎE Y AhHH, B*K A'feT xSpÂO.
      | Tiv dfVH BIVEBIVAA, aihaoctT» bokîio. rOCnOAHHh.
          Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, LX/6. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
                                                   154
1636 (7139) septembrie 10, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Btanciu al doilea vornic ocină la Sălătruc, jud. Argeş.
      t dl'ÎAOCTÎflO EOWÎEIO, TlV flfWH <BOfBOAd H>* rOCnOAHHTv KTvCOH SEMAl &rrppO> KAdXÎHCKOt, CHH-K BtAHKdrO H np-feAOEparO, nOKOHHHdrO îw l]l»ţdH BOEBOA4. rocnoACTBO mh c'ft noBEAEHÎc rocnoACTBO a\h <EOA-b>1pHHS rocnoACTBO mh Gt4hmioa
      1 Loc rupt.
264
www.dacoromanica.ro
KTOp'fH AKOPHHK, CHHTi AP’lirHqWB AWrOlJiET WT G’EA’ETpSK WT COyACTBO flprEUl H
«•ec chhobh Ero, eahuIke ea«5 fiorii AaP®Ba^, taKo>KE Aa a\$ ect whhh'e 8 G-ea-etpSk, WEaME AfA AaHfK KTiCaV, EAHKa CE îfTET HSEpaT WT nOAlO H WT BOA H WT luCa\ h CEC BTiCHV BEUHhYh H WT CEAaAHLIiE CEAOB WT nOCR$AE H WT no B"EC XoTapo.w H WT nAanHHki mto ce 3obet Epata noAOBHHS h wt KaiieSmeuS h wt GnHHH, 3dHf>KE io ect noKSnHw Ap-^rHM AoroijiET, saL|iS GTanmoAOB akophhk, kShhcoke cec JKSnaHHita Ero, A'cnHHa, cTa bhuie pEMEtta wmhhS wt TSa®P> a\&k AaHtK> sa xfT acnpH totobh. (lisam cîe BHUJE ptV wmhhS ehw ect 3a A^AYhS A<iheb, nptiBaEpaTaMEAa Ap’U’Hmiok Awro$ET. Ta>KE SA\pEAa ect AaHa H chhei «tcT HA\aA, auS wctabha hV ect KoaaaTH h wmhhS CH WT Gr'EA’ETpSK A^JKS CH TSA®P®b> I3K0JKE Aa » nOA\(HHA.
       <1 noTOA», AP1irHq AwroijJET H >KSnaHHU,a Ero AtcnHHa H                 whh h^ct
K'EcVoT'kA fi,i e^aY bhuie pfcîf whhhS b"e p»k8 T8a®P®k> ah8 c8t HA\aAH npttf npEA /HhICheb boeroa'i cec T8a®P> «8>k AaHEK H CHUi npfcuiE AP'hrHM Aoro$ET H fiaAt KaKO HE ECT WCTaBHAA EpaTa«IEAa CH A<tHa C^E WHHHTi 8 pSKS T$AOpOB HHKaKOJKE, HHJKE ECT KEATOSaA T8A®P HH EAHH HOBLjS WT KOAUTH EAlS paAÎ KOAMTH A<>heb8.
       fl oy tem, EUH^Ht BOEBOAa, rocnoACTBO eaiS rAEAaa ect h cSahV no npaBAS H no saKOH, KSnno cec b-ech^uh hecththa\h npaBHTEA’t’H rocnoACTBO ea\S h cec WTELjS BA-EAYKa Ctpa^HA\. H BHAtA ECT fllH^Ht BOEBOAa H npOHHTaîf H KHHra nOKOHHHOA\S POAÎTEAIO TOCnOACTBO 6A\S Yw flAfgaHAP'E BOEBOAa, KaKO ECT A<1A H WCTABHA AaHa> K*EAa *CT EHW JKHBA, B^CEV KOAUTE H WMHHa EH WT G'EA’ETpiÎK A\t’>K» CH T^ACpOB. TaKO>KAEpE WCTABHAa ECT H no CEAipiiT EH, CEC KAETBOBAhYE, kako Aa he HA\aT np'EBH EpaTHHEA'i AP'KrHl' Awro$ET h fiaA’fc hh EAHa A\ETtV cec «YlO BHUIE pEMEHa W'lHH», pa3B* AlTiJKS EH T8A®P8- H ElflEIKE ECT EHA Aaa <Hh)(h* BOEBOAa AP'KrH>IKK Awro$ET H BaAER 3akoh EOA-kpH, wjauE Aa e$aî teJT kţ EOA-kpH WT rAf tîiWpEAA ECT AaHa) a AP'KrHq AOrOljsET H EaA'b, WHH HHKaKOJKE HtCT MOrAHS OyjJiaTHTH CE WT 3aK0H, Aa BaKAET KaKO HE ECT Aaa H WCTdKHA Aa«a BIlCEX KOAiaTH EH H W3HHS A\*E>K8 EH Tt>AOpOK, aH$ C8t WCTaAH Ap^f14 AWrOlJSET H EaAt WT
3aKOH wt npEA eHhA'hek boeboa.
       tl nOTOAl, T«AOp3 CETBOpfHa ECT BEIUIE pE'lEHa wmhh8 npoAaTEAHa 8 A^op. E*e toae AP’KrHq aoto^et h >K8naHHu,a Ero AEcnHHa> whh he weiih^euih ce wt bhuie ptJf W4HH8 Aa 8aE3ht AP^fH 3 a^AHh^ AeA^ ch, au3 cSt npoAan A*Aa >KSnaHHU,EB AECnHHEB WT CEAO WT PSHKîJ, WT npE3 Gc)AT, E>KE ECT EHA WT Ha Bai4l$ CH OpiiB^A
Awro^sET h KSnaHHiţa Ero KaAE, homtehhom JKiSnaHS AokP°a/vhpob, ehb beahk’i’h Ban, TipE cSt KtînoKaAH wt no teX acnpH a*a AaHfK wt C-ea-etpSk wt atejkS ch T^a^P» 3a xH acnp» totokh, iakojke Aa b$AY k-e A\tcTO ceaob P8hk8a, Aa he 3arHH8T AtAHHS >K3naHHu,EB A{cnHHfB h poahteaYe eh h Aa'H ce cSt teX acnpH no vvmhhS WT 6'EA'ETpSK 8 KSKEB nonEB IlapaCKHBEB WT Tp-ErOBHI|IE.
       H npoAaa ect T^AopS wt cboea\8 A®spo boaio h cec SâuauYE bcea\ AAErY’auioM WT rop H3 A®A H WT WKp-ECT AHECTOAIl. H KEATOBAA ECT TOrAa AP'krH‘* AOrO^ET H iKSnaHHiţa Ero AtcnHHa, «aTH GTanmoAOK akophhk, no T-fe)f KOAvaTH a®kaE X^TtT KSnoKaTH, p" acnpH totobh.
       H KHA’bX’ rocnoACTBO a\h h KHHra MhX'herS boeroaj naA cYio whhhS wt G'ea'etp^k, E/KE bhuie nnc, wt KorAa ehct tehehÎe a^toai x3ÎÎ3, h KHHra noKOHHHOM IKh^HA BOEBOAA, CETKOpEHa EAHHi HO EAHHOE, B*E TEMEhYE A’bTO.W x3pA.
www.dacoromanica.ro
265
       Giro roenoACTBO aih f 1410KB ckai noHOBHXoAi h Stbp’kahX'o.w h haa cYio KHHra rocnoACTBA aih, kako ect bha h wt np-kJKA* rocnoACTBA aih h aM<>I cka\ rocn*ACTBO aih EOA’kpHHS rocnoACTgo aih GTawmoAOK btopYh abophhk, chh*k AptrH-
WS AWrO^iT, BKO>KE A & Al8 ECT WHHH8 BHUJE pEMEHA H KE4HHH A^AÎHO H Eli wX’aBS CHHOBHAI H BHSKOAI H nptBHSMEAOA\ H HE U'T KOrOJKAO HEnOKOAtBHAlO, ROpHSAlO TOC-nOACTBA AIH.
       Ge>ke oyBO H cbeaYteaYh fioctabhIC rocnoACTKO aih: wSruH XpHăa beahkYh Abophhk H xtânaH eKhX’o bea Awro$ET h JKSnaH Mhakh bea bhctYbp h h&'iuh \S.m-TpaujKO bea enaTap h «SruH dlSuidT bea ctoahhk h «Semn E83HHKd beahkYh koaihc h >K8naH EachaYe bea eieXaphhk h jKSndH ae§ahaph beahkYh eiocteahhk. H HcnpaBHHK, AîhJCo beahkYh Aoro^ET.
       H HanHcaX as, AErrKAdT AorojjsET, kt, h^ctoa rpaAS Bt»KSpci(iH. AvkcEiţ4 ceei-TEAlKpÎE T AKHH H WT flAAAia A« HMH’k TEMEHÎE A’bTOAl, B*K A’bTO xSpĂO.
       f Iw Aewh B'jvEkwaa, aiîaoctYw eojkTio, rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon <voievod şi > 1 domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Stanciul al doilea vornic, fiul lui Drăghici logofăt din Sălătruc, din judeţul Argeş, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Sălătruc, însă partea Danei toată, cit se va alege din cîmp şi din apă şi din pădure, şi cu toţi vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, şi din muntele ce se chiamă Braia jumătate şi din Clăbuceţu şi din Spini, pentru că a cumpărat-o Drăghici logofăt, tatăl lui Stanciul vornic, împreună cu jupaniţa lui, Despina, această mai sus-zisă ocină de la Tudor, soţul Danei, pentru 8 000 aspri gata. însă această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a Danei, vara primară a lui Drăghici logofăt. Astfel a murit Dana şi fii n-a avut, ci i-a lăsat averile şi ocina ei din Sălătruc soţului său, lui Tudor, ca să o pomenească.
       Iar după aceea, Drăghici logofăt şi jupaniţa lui, Despina şi Badea, ei n-au vrut să fie mai sus-zisa ocină la mina lui Tudor, soţul Danei şi aşa pîrau Drăghici logofăt şi Badea că n-a lăsat vara lor, Dana, această ocină la mîna lui Tudor nicicum, nici n-a cheltuit Tudor nici un ban din averea lui pentru averea Danei.
       Iar întru aceea, Mihnea voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi cu părintele vlădica Serafim. Şi a văzut Mihnea voievod şi a citit şi cartea răposatului părinte al domniei lui, Io Alexandru voievod, cum a dat şi a lăsat Dana, cînd a fost vie, toate averile şi ocina ei din Sălătruc soţului său, Tudor. De asemenea a lăsat şi după moartea ei, cu blestem, ca să nu aibe verii ei primari, Drăghici logofăt şi Badea, nici un ames-
1 Loc rupt.
266
www.dacoromanica.ro
tec cu această mai sus-zisă ocină, în afara soţului ei, Tudor. Şi încă a dat Mihnea voievod lui Drăghici logofăt şi lui Badea lege, 12 boieri, însă să fie acei 12 boieri de unde a murit Dana, iar Drăghici logofăt şi Badea, ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, să jure că n-a dat şi n-a lăsat Dana toate averile ei şi ocina soţului ei, lui Tudor, ci au rămas. Drăghici logofăt şi Badea de lege dinaintea lui Mihnea voievod.
      Iar apoi, Tudor a făcut această mai sus-zisă ocină vînzătoare la curte. întru aceea, Drăghici logofăt şi jupaniţa lui, Despina, ei nu s-au îndurat de mai sus-zisa ocină, ca să intre alţii în dedina bunicului său, ci au vîndut partea jupaniţei Despina din sat din Buncu, de peste Olt, care a fost de la tatăl său, Sîrbul logofăt şi de la jupaniţa lui, Cale, cinstitului jupan Dobromir fost mare han, de au cumpărat de pe acei aspri partea Danei din Sălătruc, de la soţul său Tudor, pentru 8 000 aspri gata, ca să fie în locul satului Buncul, ca să nu se piardă dedina jupaniţei Despina şi a părinţilor ei. Şi au dat acei aspri pe ocina din Sălătruc în casa popei Paraschiva din Tîrgovişte.
      Şi a vîndut Tudor de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi a cheltuit atunci Drăghici logofăt şi jupaniţa lui, Despina, mama lui Standul vornic, pe acele averi, pînă le-au cumpărat, 100 aspri gata.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod pe această ocină din Sălătruc, care s-a scris mai sus, de rînd a fost cursul anilor 7087 şi cartea răposatului Mihail voievod, făcută una după alta, în cursul anilor 7104.
      Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi dinaintea domniei mele şi am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Standul al doilea vornic, fiul lui Drăghici logofăt, ca să-i fie ocina mai sus-zisă şi vecinii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei.mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Miho mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumi-traşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Miho mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139 <1630 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/25.
          Orig., hlrtie (41,5 x 28), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, ms. 133, t. 14 — 15.
www.dacoromanica.ro
267
155
1630 (7139) septembrie 10, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod porunceşte dijmarilor, vinărieerilor şi mierarilor din jud. Gorj să lase în pace satul Tismana al m-rii Tismana, deoarece este scutit de dări.
       f d/lHAOCTl'OO SOKÎCtt, Tw AtWH KOtKOAd H rOCnOAHlTK, CHHT». nOKOHHHOA\S Tiv
Ijlfiţ4” KofKOAd. IIhuict rocnoACTKo a\h yoao dijmarilor şi voao vinărieerilor şi voao mierarilor ot sudstvo Gorjil.
       După aceia vă dau în ştire domnia mea pentru că am fost ertat domnia mea satul Tismeana, sloboziia al sfintei mănăstiri Tismeana, cu cartea domnii meie, ca să fie în pace de toate mîncăturile şi slujbele cîte sînt preste an, cum au fost ertat şi de alalţi domni. Iară cîndu au fost acum, voi de cartea domnii ipeie n-aţi ascultat, ce umblaţi învăluindu. Deci au venit egumenul Ignatie de la sfînta mănăstire Tismeana aicea înaintea domnii m&e, de au jeluit şi au spus cum n-au pace, ce aţi scris şi veţi să-i dijmuiţi.
       Deci, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii m61e, iar voi să căutaţi să lăsaţi foarte în pace bucatele mănăstirii şi ale satului Tismeana, nimica să nu-i învăluiţi, nici să luoaţi ceva, pentru că am lăsat şi am ertat domnia mea să fie în pace de toate, în zilele domnii m&e, cum au fost ertat şi de alalţi domni.
       Şi de veţi fi luoat ceva sau veţi fi tras, au den bucatele mănăs tirii au de în bucatele satului Tismeana, tot să daţi îndărăt, nimica să nu vă atingeţi de ceva sau să vie a do-ara jalbă, că bine să ştiţi că nu veţi plăti cu alt, ce cu capetele şi mare certare veţi avea, căci nu veţi asculta cum iaste porunca domnie m61e.
       Aceasta vă grăescu domnia mea. Hhako aa H-kc-r, no ptut rocnoA*
CTKd A\H.
       H HcnpasHHK, cdAi ptM rocii«ACTRd a\h.
       IIhc S HSKSptllJH, AVkdlVi CfnTfiWKpTf J AhHH> AfcT x3PÂ0. f îw dfwH KWfKWAd, a\haoctTw gokîw, rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCII/23.
          Orig., hirtie (30 X 20,5), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 329, f. 39.
268
www.dacoromanica.ro
156
1630 (7139) septembrie 15.
            Oherman mărturiseşte că Stan gramatic a răscumpărat o ocină în Băbeni, fostă a moşului său.
      In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh. troiţa cea de o fiinţă şi nedespărţită.
      Adică să se ştie zapisele de moşiile popei Stan din Băbeni. Adică eu Gherman, feciorul lui Gherman, nepotul lui Opriş logofătu, scriu şi mărturisesc cu acest zapis al meu ca să fie de mitre credinţă la mtna. lui Stan grămăticul, feciorul lui Mănăilă, nepotul lui Mustaţă vătaful, cum să se ştie că ş-au răscumpărat partea de moşie a moşu-său Stoica din Băbeni, toată cită se va alege din hotar pînă In hotar, din siliştea satului, din grădinile cu pomi şi din pădure şi din apă şi din cîmp şi din vaduri de moară şi du peste tot locul, drept vedre de vin 100, ca să fie lor moşie în veci, fiilor şi nepoţilor şi strenepoţilor.
      Şi cînd au cumpărat această mai sus-zisă moşie fost-au boeri şi oameni buni mărturii: Marin Mustaţă vătaful din Băbeni i popa Mirăul protopopul i Stan gineri-său i Micul cu fiul său Marin i Manea i Preman i Neagul Băzaci i Mîinea cel bătrîn i Pascul i ÎTeaguI, feciorul Oprinei i Grigorie i Nistor din Băceşti i Pătru i Dragomir Blăptavul.
      Şi am scris eu, popa Neniţă, luna lui septemvrie zile 15, leat 7139 <1630 >.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Deduleşti, nr. 218, p. 252. Copie.
                                                   157
1630 (7139) septembrie <25 >, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Leca spătar ocini in Măgurele, juă. Prahova.
       t dÎHitocTilw kojkTi», Iw dfOH boib»a<> h rocnoAHH'h B’hcoH 31/Uai £rrppo.
BAdXTHCKOl, CHHTk KlrtHKdPO H np-feA®Spdr0, IMKOHHHOMS Iw IţlfijuiH BOfBOA*- A,iEiT
rocnoACTBd mh cTh noBfdtHTH rocnoACTBi mh CASrS rocnoACTBd mh dlK-ws endTdp
21-c. 02
www.dacoromanica.ro
269
WT AI’KPSp’kAE H CKC CHHOBH CH, EAHIţEKE DOP!» AdpOBdX, 0KO1KE M8 ECT WMHHS
8 AI-KrSpfcAB, wt c8a«tbo IIpdX<OKa>, a* *a Ibjiukob h a spdTOM ch, GnHHmoA, nOAOBHHO, WT nOAN H WT UlSMd H WT BOA H WT BHHOPpdAÎ H CKC A&E BEHHHH, Hd HME H-fcPOE ChC CHHOBH CH H ^pTiPOlO CKC CHHOBH CH, H WT CCAiAHlţlf CEAWB, WT nSCBSAÎ, BdpE EAHKd Cf XtHT HSSpdT WT nO B*KC XoTdpOM, nOHDKB ECT nOKSflHA CASPd POCnOACTBO MH AEKd CndTdp cYH BHIIJE pEMEHd WHHH8 WT HdA ÎBdIIJKO H WT HdA KpdT EPO, GnHHHIOA, CHHH . . -1 WT AllirSp-feAl2, Sd xY denpH POTOBH H CKC SdnHC WT pSKdiWH hX Sd npOAdHTE, CKC CBEAÎTEaVh HdnH-CdMH 8 SdnHC, no HME: WT AI’KPSp’tAB, EUdpTHH H B"KAC8a H ITpBAd nOCTBAHHK, CHH'K. HEK8aEB AKOPHHK H /i,dHM(OA H AiHXdAH’k AWPWjjlBT.
       H ndK a<> ect ca8p8 pocnoACTBO a\h Aekkb cndTdp whhhS 8 AHpSp-kAS a*a K'KACSAWB nOAOBHHO, WT nOAlO H WT llj8Md H WT BOA H CKC BHHOPpdAV H WT CEAaAHijJl ceawb, wt n8cB8AY, sapE EAHKd ce Xtht HsepdT wt no ki»coa\ XoTdpoM, SdHElKE W ECT nOKSnHA CA8Pd TOCnOACTBO AEH AEKd cndTdp cYH BHIIJE pEHEHd WHHHS WT HdA E."KAC8a WT Al'KPSp’bAE, 3d            <>CnpH POTOBH H CKC 3dnHC WT p8Kd HAI
Sd npOAdHTl. GYH CBEAYtEaYH HdnHCdHH 8 3dnHC, KOTOpYE ECT BHAH TOPAd Hd TdKMI-ÎKBhYB HM, Hd HMB: WT EU’KPSp’kAE, ndKH>KE AldpTHH H IIpBAd nOCTBAHHK H AlHXdAM’k AWPW$ET H AdHMIOA H 0HIO PpdMdTHK H MHOSH A*6P* A»AYB CKBAYtBaYB, E>KE HE C8t nHCdHT 3AE B-K KHHPd cTe.
       H npoAd[A<i]AoX whh Sd hhXhoa\ a^poboaio, ebs hk EAHd chawct Sd hhXto h
CKC 8SHdHYl B’KC’kM MEPYdllJOAt WT POp H3 A^A H WT WKp*KCT8 AVBCTOM H WT
npfeA PocnoACTBO mh. H BHAfcXoM pocnoACTBO AtH h sdnHCE wt p8kh hm Sd npo-AdHYE CKC CBEAYtEaYH KOTOpYH c8t no pEAO BHIIJE nHCdHH.
       Gepo pdAY, A4A«X ckm pocnoACTBO mh ca8p8 rocnoACTKO mh Aek’kb cndTdp» 0KO2KE A* M8 ECT CYH BHIIJE pEMEHd WMHH8 WT Ai’KPSp'bAl WMHH8, A'bAYHHO H K"K. wXdE HM H CHHOBOAJ H KHSKOM H fip'feBHSHETOM H HE WT KOPOJKA® HEnOKOA'fcEHMO, nopHSAio pocnoACTBO mh.
       GBîKB 8EO H CBEAYtIAÎH nOCTdBHXoM POCflOACTBO MH: JKSndH XpHSd BEA AKOpHHK H JKSfldH AIhXo BEA AwrwţET H IKtSndH MHdKH BEA BHCtYqP H ftSndH A,8A\HTpdlIJKO BEA cndTdp H IKSndH AlSUJdT BEAHKYH CTOAHHK H KSndH <E83>3HHKd beahkYe komhc h IKSndH BdCHAYE beahkYe nEXdpHHKS <H >K8n>sdH AAEgdHAPH BEAHKYH nOCTBAHHK. H HCnpdBHHK, KSndH <A1hXo>3 beahkYh awpw^et.
       H HdnHCdX dS, A8MHTP8 PpdMdTHK, Bl» HdC<TOAHIH PpdAV E^KSp >3EIJjT, AvfecBU,d CEnTEBpYE <KB>4, WT flA^Md A<»KB a® HHH’b, Bl» CBPO nHCdHYE, <TE‘lEHÎE A’b>sTOM, B'K. AtTO <xSpÂe>4, d WT pOÎKABCTBd XpHCTOBd, xdjfA.
       t Iw AEWH BWEBWAA MHAOCtYio EOÎKYiO, POCnOAHHK.
       <Pe verso :> At xipĂo, ceatebpYe ke.
       1 Loc alb.
       * Cuvlnt adăugat ulterior, de altă mină, pe loc alb.
       * Loc rupt.
        * Loc rupt, completat după Însemnarea de pe verso.
210
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Leca spătar din Măgurele şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Măgurele, din judeţul Prahova, partea lui Ivaşco şi a fratelui său Spin-ciul, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu doi vecini, anume Neagoe cu fiii săi şi Drăgoiu cu fiii săi, şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Leca spătar această mai sus-zisă ocină de la Ivaşco şi de la fratele lui, Spinciul, fiii lui .... 1 din Măgurele 2. pentru 10 000 de aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâinile lor, cu martori scrişi în zapis, anume: din Măgurele, Martin şi Vîlsul şi Preda postelnic, fiul lui Necula vornic şi Danciul şi Mihalcea logofăt.
      Şi iarăşi să fie slugii domnii mele Leca spătar ocină la Măgurele, partea lui Vîlsul, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele Leca spătar această mai sus-spusă ocină de la Vîlsul din Măgurele, pentru 15 000 de aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lor. Aceşti martori <sînt> 3 scrişi în zapis, care au fost atunci la tocmeala lor, anume : din Măgurele tot Martin şi Preda postelnic şi Mihalcea logofăt şi Danciul şi Ianiu gramatic şi mulţi oameni buni martori, care nu sînt scrişi aici, în această carte.
      Şi au vîndut ei de bunăvoie, fără nici o silă de la nimeni şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare de la mîinile lor, cu martori care sînt scrişi mai sus pe rînd.
      De aceea am dat domnia mea slugii domniei mele Leca spătar, ca să-i fie această mai sus-scrisă ocină de la Măgurele ocină, dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Miho mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumi-traşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan <Miho > 4 mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în < cetatea >4 de scaun <Bucur > 4eşti, luna septembrie <25 > 5, de la Adam pînă acum la această
       1 Loc alb.
       3 „Măgurele”, adaus ulterior, de altă mină, pe loc alb.
       3 Omis.
       4 Loc rupt.
       6 Loc rupt, completat după Însemnarea de pe verso.
www.dacoromanica.ro
271
scriere <cursul >1 anilor, în anul <7139 >2 *, iar de la naşterea lui Hristos, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
<Pe verso : > „Leat 7139 septembrie 25”.
        Bibi. Acad., XXXIX/1.
        Orig., hlrtie (41 x 29), pecete timbrată.
                                           158
1630 (7139) octombrie.
            Eflimie postelnic schimbă cu Braţul comis un loc în Peştera pentru un loc în Ciofrîngeni.
       f Scris-am eu Eftimie al mieu zapis la mina Braţului comis şi a coconilor dumnealui, cum să să ştie că am schimbat un loc eu cu Braţul comis. Ci Braţul comis datu-mi-au un loc la Ciofrîngeni, lingă viia mea, iar eu am dat comisului un loc în Peştără, loc măsurat pre loc. Iară de va fi locul de în Peşteră mai mare de cel de la Ciofrîngeni, totu să fie dat, iar de va fi mai mic locul de în Peşteră, să mai ia loc de aire, să să unple măsura, loc pre loc să fie tocma.
       Şi am scîmbat de a nostră bunăvoe, cu ştirea a mulţi boiari şi megiiaşi, carii vor mărturisi mai jos.
       Şi am scris eu Eftimie cu mîna mea şi neme de noi sau de feciorii noştri să nu mai întoarcă, ci să fie moşie stătătoare în veci. Pis meseţa ohtombrie ...» dni, vă leat 7139 <1630 >.
       Eftimie postelnic
       Dumitru postelnic, sinii Mitrii pitar Albul ot Argiş, mărturie 4
          Arh. St. Buc., A. N., CLXXIV/7.
          Orig., hlrtie (29 x 19), pecete aplicată.
        1 Loc rupt.
        * Loc rupt, completat după Însemnarea de pe verso.
        1 Loc alb.
        4 Semnături autografe.
272
www.dacoromanica.ro
159
1630 octombrie.
            Chirii Lucaris, patriarhul Constantinopolului, consfinţeşte închinarea la biserica Sfîntului Mor mint din Ierusalim a satului Poieni al m-rii Sf. Gheorghe din Bucureşti, scutit de slujbe şi dări de Leon Tomşa voievod.
       -J- KuptXXoţ, eX£to ©eou Apxi£7tl<TX07ro<; KtovaravTivou7r6Xeto? v£a; 'Ptofi.?)? xal oîxoujievixi? xaTpiApx*)?.
       TA xoctA Betov axoniv yw^iieva xAvTa xaXA Xlav elal xai 7tp6ş 0eiv e&xpoaSexTa, xal (jiaXXov 6rs tI? auxA yjvlxa Set, xal oxou Set evarcoB Yjaaup laeie, xptaiv ev xaXotţ 7toioii{ievoţ, xal tA xaXA Tot? xoXXIctok; AvaTi6£|i,evo<;. qpav^p&v, 7cAvrtoţ xal 7tp6Si)Xov, tî>s xaTop0ou|jivtov Ipytov Aei|i.v^<rrtov xal [iaxapltov, 7toXX9)v tyjv XuoiT&eiav xoivtoţ itâoi 7toiouvrtov. ’Eicel toîvuv xal 6 euae66trraTOţ xal ixXa(jL7tp6xaTOţ auBivrq? xAtr»]? 0&Yxp°6Xaxîas xupioţ ’ltoAwnjs AAtov 6oe66vSaţ, xaxA icvetSpLa ui&ţ AyarniTS; -ri)? •Jjfitov (xeTpiSnrjTOţ, <puaetoq &v AyaBîjţ xal 7coXXA icepl tA Beta noiouţievoţ tt)v «ppovrlSa, ţîjX6v re AvaXaBtov IvBcov xal SiAxupov IfptoTa, xp^Aftevoţ ryj ţiXonfiia, xal 0£Xtov itopelav tivA XTSoBai, xal S^eiv tSv £tooS6xov TAq»v tou xuplou xal 0eou xal atoTÎjpoţ fjfitov ’Itjoou XpwrroCi xal Ttov Xomkov auTOU BeoBaSltmov Tirctov, âvaxouţiaţjtoo £vexa xal £7tixouptaţ Ttov auvexoi? yiYv0iJl^vt,Jv auTto Avuxoţdptov XPe“v> uxfcp Siv xal 6 AYiwxaxoţ xal (xaxapturaTOţ 7taTpiApX*)? t9)? Ayta? 7t6Xeto? *IepoucaXYj(ji xup ©eo<pAv>)?> 6 iv ayltp itveufiaTi xo0eiv6raTO? ASeXţiţ xal ouXXeiTOupyi? TÎjs f)(x<ov ptexpionj-ro?, ex^peA^exai xal AxaiTetrai Uzi (iAXurra, 7cpo<xT)Xti>aaTO xal Afiepcboaxo ev aurto tu £too$6x<p TA<p<u to X^ptov IIoYiâvi t& 4v Ttp xavSîjXixltu BXA<rxa, Sxep larl to3 xaxA rrjv Ayop Av tou MxouxoupeoTlou Aylou retopylou, xaxacipaXtoa? xPu®°6otSXXt|» auTOu, u7tOYpa<paî(;            ApxSvrtov xoXXtov tou 'Pl£ou Bopvtxou, toî» BXAvtou
IxeyAXou XoyoBfrou, tou ’ltoawou (jlcyAXou 6umApY), tou Mtyou (xcyAXou cxa-0apY), tou MouoAtou pteyAXou oroXvlxou, tou Mxou^oiiaxa (jLeyâXou xojxîoou, TOI) BaaiXelou jirrAXou pixaxapvlxou, tou ’AXe^avSpîj fzeY<xXou xotrreXvlxou xal AXXtov 7toXXtov, BeSaitocavroţ t& auT& Xputf*^ouXXov xal tou xaTA t6xov iepco* tAtou |iYjrpo7coX(TOu OuyxpoSXaxla? xup Tp^oplou xai t<ov OeoţtXsaTaTtov IxcoxSxcov <... >'Puptvlxou xal ’Eqppalpt Mxou^ou xal Souţ auw tîjv iXeuBeplav Tarinrjv, toî» elvai AxaTa7tA-nr)T0v, AouSotov xal Avev6xXyjT0v, xapA Ttavri? 7tpoao>7tou auBevrixou xai Apxovrixou, ifv Te tŞ Ixaţiţ) (xvjvi 7tapexo(J.^vtp XapaT^ltp xal toî? Sixaicojiaoi -rîj; yocklanoH; tou x^ptou, twv 6o£v, tcov xpoSATcov Ttov XeYojx^vcov oAxa, Ttov auOevrtxwn ţ7Mf«v, toQ (i^XiTOţ, tou XTjplou, tSexaTiaţ Toiv jxeXlooUiiVf Ttov 7ipo6aTOvo{xlcov, Ttov x^ipo)v, tou auBevTixou xpaoovO|xlou, tou Tupovofxlou, tou SaatXixoîi xaPaT£2ou, tou auBevrutou xavuntiou ^vlxa Ti)v
www.dacoromanica.ro
273
auOevrelav XaţiSâvet aî>0£vn]? v£o?j tqv Saveiaxwv, tou evo? «pXwpiou tou J^oprou, TÎj? x4£ia? (sic) rrj? 4xpa? tou xauvidcTixou, twv $iepx<>H-£vwv fi-uâvwv ev Taî? âxpai?, twv erlpwv fJ.7t4vwv tov 7repi7raToiSvrwv ev toT? xa&Tr]Xixloi?, twv <rroX-vlxwv tîj? rpaixa?, Sjtoi p.-») exovtwv âSeiav Xafi64veiv §4fj.a ex twv ix^wv tîj? {i7t4XTa? TÎ]? ev tw X^P^P airŞ Iloyiâvi oîîenQţ, twv Î7t7ttov twv i>X4xT)Swv, twv tcot6ovtcov tou xaPaT^0U "rou fj.oXTe§ev£axou, twv fJ.epTixiwv, twv pt7tTorvwv ev tw Xwpîw 7tapâ tou au0evT&? 7tpo6dtTwv xal âyopa£6vrwv ei? fieprixia twv e^wTepixwv, tou TCa^vauiou, twv £6Xwv, twv aaviăiwv, -rij? a&Oevrixîj? SouXeia?, tou x^upou XopTou, tou £aîpe xal twv Xoitcwv ouSooifxdlTwv -ri)? auOevTixîj? T^âpa? tou eviau-Toij oXou waaiiTw? xal tou? ev tw xwpiw auTW Iloyiâvi oixouvra? BXâxou?, tou? 6vTa? eYYeypa[J.(J.^vou? ev tw xpuuo6ouXXw 6vo(xa<rrl, IlaTotSXiqv, KotXevov, 2/ravov, Me0o8iov, StSvov, Kop[jL7rev, nixaToup^v, TojjLîtpev Mapîvov, 2t5vov, 'PâvSoXov Mouxâvou, BXocvtouXov, M^ocXiav, MTCoySavov Tioxav, ’IouX (?) Nrpe^avov, Nt5vov, NTO[i7rplxav, ’Iw64v, TepT^iXav, MTOiipXiav, St4t£ouXov, ’Iwv, Nâ^ouXov, 'Stwî-xav, T^oiipxav, M4pecnr]v, MixouXav, S^p(J.7iouXov, Maprivov, 'PaSouXav, NâyxouXov, StwîSvov, NâyxouXov, OXoxâv, 'Pâvre, Nt4îxov, ’IoXâTe, Et5vov, 2-rlXiav, MoaouX, BXâvTouXov, 'PavrouXov, STwixav, "O^piav, NT6(X7tpe, Mipxâv, MuaT^ov, NixoXa jjLeTâ twv 48eX<pwv auTou xai twv, toISwv xal Toi>? ei; 4XXo8a7rîj? 4<piy(ie-vou? XP^0U? Stxa Toi»? ovTa? 7repav tou AoUvâ6ew? î) S£p6ou? îj 'Pwjxaiov? ^ ’AX6avoi»? î) â7io tîj? MoX&o6a? ^ xal âpxwuxou?, BXâxou?, auOevrixov XP®°? p*7] exovra? xal eTepou? xal |i.7)Se|i.îav fe’xeiv e^ouotav tou? jmxvou? xal tou? 7:epxaX4|i.ou? xal âXXou? eioepxeoOai ev tw 7tpocr7)Xwfiivw aurw x<>>pt<i> xai ^7)Teîv ti twv âvwT^pw, w? eipiyrai xal Xafi64veiv xal evoxXelv toCi? eyxwplou? xal xaTa TUpawetv, exri>? (jlovov t&v An6 tou âyitorâTou 7taTptapxou 'Iepoao-Xujjlwv xaOitTTwvra 7)yoti(xevov tou (xovaaryjpiou âyiou Tewpytou xal e^T)TT)0T) xal 7tap’7i[J.wv e7ti6pa6eu0^vai tw XP0®»^0^^1^ Jtal 7)(x^Tepov 7taTptapxix^v yp4(x(xa. ^
      Toutou X“Plv 71 peTpioTT)? T)fj.wv yp4<pei xal ev âylw 7tapaxeXeuerat 7cveu(i.aTi, yvwjxy) xoLvyj ctuvoSix^, tva, a7ti> tou vuv xal ei? aiwva t^v a7tavra, t6 filv Xwpiov auro Iloyiâvi, xaTa t& auOevrixov Syypacpov xal t4 7tap’aurw âpxtepaTtxâ ypâ(X(xaTa eiT) xal Siap-evy) 47tapao4XeuTov xal 47t6<jxa<rrov, &XP1^       ° ^Xio?
e<popă, u7ti» tt)v e^ouaiav xal Seo7t6retav tou Te vuv âyiwTâTou 7taTptâpxou 'IepocroXufjLwv xal twv [xeT’auT&v, SioixoiSfxevov xal xuSepvoufievov Ttap’aurou TE xal TCj»V U7t’aUT0U 7te[i.7tO[i.^VWV 7taT£pWV, «ppOVTl^OVTWV Sia Ttavro? T7)V SiafxovTjv aurou xal atfi^triv xal ol ev aurw oixouvre?, w? 7tpoSeS7)XwTai, wenv eXeu0epoi, âSouXwToi xal axaTa^TQr»)Toi 7tapa 7tâvrwv twv SaotXixwv xal auOevrixwv ctuSooi(x4twv      xal 64pewv 6? S’4v twv (xeTa Taura, ^
4pX<uv 4px6[xevo?, 5) âpxiepeu?, ^ (juxpi»? ^ |i.£ya?, ^ xal twv xaTa xaipoi»? au0evrwv OuyxpoSXaxia? 0eX7)(rj) xaTa Tiva Tpo7iov avaTp£i];ai ou p.6vov t& au0evri.xi>v auro xpvxioSouXXov tou eucreSeaTâtou aCiTou xai exXa(JL7tpor4Tou aO0evTou Ouyxpo6Xaxla?, xupiou ’lwâvvou A£ovro? 6oe6ovăa, 4XXâ xal ttjv •^fierepav 47r6cpa«uv 7tapa6X£t];ai xal ttjv eXeu0epiav tou x^plou aîiTou SiaXucrai xal, 47io^evwoai Trj? Seaxoreia? tou ayiou Tâcpou xal ei? iSiav e^ouaiav xaTa-yayeTv auT^> xal tou? oixouvra? ev auTW SiaareToai, 4<pwpia[j.£vo? Scrrw [STOvrai
274
                                            www.dacoromanica.ro
al auvqBei? 4pal]. Outgj? d7te97)vâfze0a. ’Eypotip-») Se x& xapov xvj? f|{iSv (zexpio-ttjto? 6s6aiamx6v Ypâp.p.a TÎJS iipieptOCTeo)? xal 7tpo<n)X(î)ffea)<; tw âyîcp Tdt9<j> tou ^wplou aurou xal exs860'/) xm âyiwTâTW xal 7taxpiapxix<p ©plvfci xîj? ayla? 7t6XEG)? 'IepouffaX^p,, sî? xXelova xal Sujvexîj xrjv iaipâXeiav xal {jivtQ(jloct\5vou Ivexa tou etiffeSeaTdhrou auxou au0evxou xupou 'Iojâvvou Aiovxo?, ev Stei xa^X', {JOf)vl 6xX(o6pltj), IvSlXTlfiivO? l8\
       t KiipiXXo? eX£q) 0sou 4pxie7tl«rxo7toi; Ko)v«rTavnvou7t6Xea)i; via? 'Pwpj]? xal olxoupievixS? 7taTpiâpx?]?
       t ©eoipdtvTf)? eXeq) ©eou 7taTpiâpx^? TÎj? âyla? toSXeo)? 'IepouoaXyjjjL t 'O Toupvo6ou Maxâpio? t *0 Move(i6a<rla? Neâpuxo? t *0 Beppola? KupiXXo? t *0 Atvou IlapOlvio? t *0 2v)Xu6pla? Aa6plvrio? t 'O Ntxojjnf)8ela? t 'O OtXi7C7coU7c6Xe(d? Xpiaroţopo? t 'O ’Ajjiaoîa? Za^apta?
       f 'O ’Ixovlou ’A6£ pxto? f 'O TapSixlou rpiQYopio?
       f *0 {ieya? pVjTtop x% jj.EYaXY)? exxX-qala?, xâ? yvtipwt? x5v xavie-puxdtxuv ipxtepecov tou NaU7tâxxou xal "Aprij? tou MtxuXif)vY)S tou Me0u(J.vy)? xal tou BâpvTf)?.
      t Chirii, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei Borna cea nouă şi patriarh ecumenic.
      Cele ce se fac potrivit unui ţel dumnezeiesc sînt toate bune foarte şi bine primite la Dumnezeu, şi mai ales cînd cineva îşi face comoară dintr-însele, cînd şi unde trebuie, făcînd alegere între cele bune, şi adăugînd cele frumoase celor prea frumoase, este întru totul limpede şi vădit că, săvîrşindu-se lucruri de neuitat şi fericite, acestea aduc îndeobşte mult folos tuturor. O dată ce, dar, şi preacucernicul şi prealuminatul domn a toată Ţara Bomânească, domul Io Leon voievod, iubit fiu duhovnicesc al smereniei noastre, fiind bun din fire şi îngrijindu-se mult de cele dumnezeieşti şi cuprins de un zel de Dumnezeu insuflat şi de o aprinsă iubire, din aleasă rîvnă şi dorind să dobîndească şi să aibă un oarecare ajutor Mormîntul cel primitor de viaţă al Domnului şi Dumnezeului şi Mîntui-torului nostru Iisus Hristos şi celelalte locuri care ţin de el pe unde a păşit Dumnezeu pentru uşurare şi ajutor la nesuferitele datorii care necontenit i se adăugau, pentru care şi preasfîntul şi preafericitul patriarh al sfintei cetăţi a Ierusalimului, chir Teofan, cel întru Duhul Sfînt prea dorit
www.dacoromanica.ro
275
frate şi împreună liturghisitor al smereniei noastre stăruie şi cere cît mai mult, a dăruit şi a închinat acestui de viaţă primitor Mormînt satul Poieni din judeţul Ylaşca, care este al < mănăstirii > Sf. Gheorghe din tîrgul Bucureştilor, întărindu-1 prin hrisovul său, care are iscăliturile multor boieri: a lui Kizea vornicul, a lui Vlad marele logofăt, a lui Ioan marele vistier, a lui Mihu marele spătar, a lui Muşat marele stolnic, a lui Buzinca marele comis, a lui Vasile marele paharnic, a lui Alexandri marele postelnic şi a altor mulţi, care întăresc acest hrisov, şi aceea a preasfinţitului mitropolit al ţării, chir Grigorie şi a preaiubiţilor de Dumnezeu episcopi <Teofil> al Bîmnicului şi Efrem al Buzăului şi prin care-i dă această slobozenie de a fi neîncălcat, nesupus la dări şi nebîntuit de orice faţă domnească sau boierească, de haraciul care se dă în fiecare lună, şi de drepturile pe găleata de fîn, pe boi, pe oaia ce se cheamă seacă, pe caii domneşti, pe miere, pe ceară, pe dijma stupilor, de darea pe oi, pe porci, de vinăriciul domnesc, de căşărit, de haraciul împărătesc, de poclonul domnesc, cînd un domn nou ia domnia, de dajdiile de un florin pe fîn, de straja de margine, de fumărit, de banii care umblă pe la margini, de ceilalţi bani care umblă prin judeţe, de stolnicii de la Greaca, adică să nu aibă voie să ia vama din peştii bălţii care se găseşte în satul acesta Poieni, de caii de olac, de podvoade, de birul moldovenesc, de mertice, din oi, care sînt puse de domn asupra satului şi de cele care se cumpără pentru merticele străinilor, de păşunat, de lemne, de scînduri, de lucra domnesc, de galbenul de fîn, de zaherea şi de celelalte dări ale ţării domneşti pe întreg anul, de asemeni şi pe rumânii care locuiesc în satul acesta Poieni, care sînt scrişi în hrisov, pe nume: Pătulea, Călin, Stan, Metodie, Stan, Corbea, Picătură, Dobre, Marin, Stan, Badul Mocanul, Vladul, Balea, Bogdan Iuca, Iul (?), Drăgan, Dan, Dobrică, Iova, Tergilă, Burlea, Standul, Ion, Neaoşul, Stoica, Giurcă, Mareş, Micula, Şerbul, Martin, Badul, Neagul, Stoian, Neagul, Floca, Bade, Daicu, Istrate, Stan, Stelea, Moşul, Vladul, Badul, Stoica, Oprea, Dobre, Mirean, Baciu, Nicula cu fraţii lui şi cu copiii şi pe cei veniţi din ţară străină, fără datorii, care sînt de dincolo de Dunăre, fie sîrbi, fie greci, fie albanezi, fie din Moldova, fie şi rumâni domneşti, care nu au datorie domnească, precum şi alţii şi să nu aibă nici o putere banii şi pîrcălabii şi alţii să pătrundă în satul dăruit lui şi să ceară ceva din cele de mai sus, cum s-a spus, şi să ia şi să-i supere pe săteni şi să-i asuprească afară numai de igumenul rîn-duit de preasfîntul patriarh al Ierusalimului la mănăstirea Sf. Gheorghe. Şi a cerut şi de la noi să întărim hrisovul şi <să dăm şi> cartea noastră patriarhicească.
      Pentru aceasta smerenia noastră scrie şi îndeamnă întru Duhul Sfînt, cu încuviinţarea obştească a sinodului, ca, de acum şi pînă în veac, satul acesta Poieni, potrivit cu înscrisul domnesc şi cu scrisorile
276
www.dacoromanica.ro
arhiereşti care-1 însoţesc, să fie şi să rămînă neclintit şi neîmpărţit — cît va lumina soarele — sub stăpînirea şi puterea celui de acum prea sfînt patriarh al Ierusalimului şi a celor ce-1 vor urma, gospodărit şi cîrmuit de el şi de părinţii trimeşi de el, care să îngrijească pentru totdeauna de dăinuirea şi sporirea lui, şi cei ce locuesc într-însul, cum mai sus s-a arătat, să fie slobozi, nerobiţi şi nebîntuiţi de orice dări şi angarale împărăteşti şi domneşti.
      Iar după acestea, oricine — fie cîrmuitor, fie cîrmuit, fie arhiereu,, fie mic, fie mare, sau şi dintre cei după vremi domni ai Ţării Bomâneşti — ar dori, în vreun chip, nu numai să răstoarne acest hrisov domnesc al preacucernicului şi prealuminatului domn al Ţării Bomâneşti, domnul Io-Leon voievod, ci să treacă cu vederea şi hotărîrea noastră, şi să nimicească slobozenia satului şi să-l înstrăineze de stăpînirea Sfîntului Mormînt şi să-l aducă în stăpînire proprie iar pe cei ce locuiesc într-însul să-i turbure, să fie afurisit [urmează obişnuitele blesteme]. Astfel am hotărît. S-a scris-această scrisoare de întărire a smereniei noastre, pentru închinarea şi legarea de Sfîntul Mormînt a satului acesta şi s-a dat preasfîntului şi patriarhicescului Scaun al sfintei cetăţi a Ierusalimului, pentru mai deplină şi îndelungată încredinţare şi pentru pomenirea preacucernicului domn, chir Io Leon, în anul 1630, luna octombrie, indicţiunea a XlV-a-t Chirii, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolei, Borna cea nouă, şi patriarh ecumenic
      t Teofan, cu mila lui Dumnezeu patriarh al sfintei cetăţi a Ierusalimului
      t al Tîrnovei Macarie t al Monembasiei Neofit t al Verriei Chirii t al Enosului Partenie t al Selimvriei Lavrentie t al Nicomediei . . . t al Filipopolei Hristofor t al Âmasiei Zaharia t al Iconiului Averchie t al Gardikiului Grigorie
      t Marele ritor al Marii Biserici, avînd şi încuviinţările prea sfinţiţilor ierarhi de Naupact şi Arta, de Mittilini, de Methymna şi de Varna
         După Em. Legrand, Recueil de documente grece, p. 5—9. Copie In 1b. greacă după ms. 605 al Bibliotecii din Ierusalim1. Altă copie In Ib. greacă, Bibi. Acad, DCLXXXVII/53. EDIŢII. Grec şt trad. Hurmuzaki-Iorga, XIV, 1, p. 129—130. *
      * La A. Papadopulos Kerameus, ’lepoaoXupmki) 0i6Xio6i)k7;, Petrograd, 1915, p. 181, pct. 174, ms. 605 figurează cu nr. 622.
www.dacoromanica.ro
277
160
1630 (7139) octombrie 2.
           Grigorie vinde lui Sima logofăt o silişte la Păuşeşti.
      t Eu Gligoriâ de în Păuşeşti, ficiorul pope lui Dumitru, scris-am acesta al mieu zapis să fie la mina jupan logofătului Simei, de mare ere* dinţă, cum să să ştie că i-am vîîndut o selişte de între văi, derept aspri 150. Şi o am vîîndut eu de bunăvoia me şi cu ştire tuturor omenilor miei şi a rudelor.
      Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi megiiaşi şi omini buni, anume : popa Stoica şi popa Zahariia şi Stănilă şi unchiaşul Balaur şi Dumitru şi Antonie şi Lucafca] şi Oprea Bădese.
      Şi am scris eu Ghiorma pitar. Pis meseţa ohtomvrie 2 dnă, vă let 7139 <1630 >.
      Pitariuul Ghiorma
      Eu popa Stoica1.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/18.
          Orig., hlrtie (15 x 21), trei peceţi aplicate. Scris pe aceiaşi hlrtie cu zapisul următor. (V/18 bis).
                                   161
1630 (7139) octombrie 2.
            Popa Stoica vinde lui Sima logofăt o silişte la Păuşeşti.
      t Eu popa Stoica de în Păuşeşti scris-am acesta al mieu zapis să fie la mîna jupan Simei logofătul, să fie de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîîndut o selişte de între văi, ce o am fost cumpărat de la Badul lui Drăgan mai deinte vreme; acum o am vîîndut logofătului, derept aspri 150.
      Şi o am vîîndut eu de bunăvoia me şi denainte cestor mărturii ce-s mai sus-scrise. Păîntru credinţa pus-am mîna şi pecete.
      Şi am scris eu Ghiorma pitar. Ohtomvrie 2 dnă, vă let 7139 <1630 >.
      Eu popa Stoica o-m vîndut de voe me
      P itariuul Ghiorma 1
1 Semnături autografe.
278
www.dacoromanica.ro
        <Pe verso: > „Zapisul lui Gligorie şi a popei Stoicăi pre siliştele lor din Păuşeşti, 7139” <1630 >.
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/18 bis. Orig., hlrtie (15 x'"21), trei peceţi aplicate. Copie ibidem., ms. 445, f. 131.
                                 162
1630 (7139) octombrie 5.
            Bâzmiriţă vinde popii Şerbu vie şi loc de casă in dealul Cîndeşti-lor.
      t Eu Băzmiriţă, feciorul logofătului Stoicăi şi al Muşii den sat den Cîndeşti, scriiu şi mărtirisescu cu acesta zapis al mieu cum am vîndut popei lu Şerbu den sat den Odob^ni 1 locu1 de pogono de vie cu un locu de casă in dealul Cîndeştilor, dereptu 300 de aaspri gata locul cu ocină 2 nedajnic, den partea lu Magruşu.
      Şi o vînzu eu Băzmiriţă popei lu Şerbu de bunăvoia mea, să fie lui moşie şi lui şi făcioriloru lui şi nepoţilor lui şi strenipoţilor lui, nidintită.
      Şi aldămăşari oameni buni, annume: Neguleciu şi Balotă şi Lupul şi Yoico, făciorulu lu Neagoe şi Dragomiru, făciorulu lu Muşatti şi Stoica lu Băzmiriţă den Cirlomănişti şi Chiricu de Mierîia şi Tudoru, făciorulu iară al Muşat şi Neagulu, făciorulu Badul de Năgoşina.
      IlHC MtCdţd WKTOAVKpYl T AhHH, Kh, /VfeT xSpĂU.
         Bibi. Acad., CXCVI/61.
         Orig., hlrtie (31,5 x 21,5), o pecete aplicată.
                                 163
1630 (7139) octombrie 6.
            Stoilă vinde lui Sava postelnic din Stănceşti o ocină în hotarul satului G&geni.
      Zapisul lu Stoilă . • . 3 ot sud Prah<ova> la mina lu Savi postelnic ot Stănceşti, moşie pe Dîmbul, leat 7139 <1630 > octomvrie 6 dni.
        1 A tost scris lntti: ..pogon”, apoi şters.
        *,,cu ocină”, şters cu o linie.
        s Loc alb.
www.dacoromanica.ro
279
      t Adică eu Stoii ...1 sud Prahova, scris-am zapisol mieu la mina Savii postelnic ot Stănceşti, pe cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui moşie, însă pe Dîmbul, dă peste tot hotarul satului Găgeni a şase parte, drept bani gata ughi 12 pol. Şi i-am vîndut din cîmp, din pădure, din siliştea satului şi din deal 3 pogoane ţelină, ca să-ş pue vie şi cît va mai putea, să fie volnec.
      Şi lungul aceştii moşii, din apa Telâajănului asupra Braniciogului pînă în Lacul Porcului în hotarul Tîrşorului.
      Şi am vîndut eu Stoilă această moşie de a mea bunăvoe şi făr de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a tuturor vecinilor şi din sus şi din jos.
      Şi cînd s-au făcut acest zapis fost-au mulţi oameni buni mărturie, care îşi vor pune mai jos degitile şi iscăliturile. Şi pentru mai adevărată credinţă mi-am pus iscălitura mai jos, ca să să cr£ază.
      Şi am scris eu, diaconu Badu. t Eu Voico ot Găgăni. f Eu Stoica Druşul. f Eu Mărcea.
      Eu Mareş ot Călugăreni martor Eu Năvrap martur Eu Manea ot Tîrşor martur Eu Stan martur
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 58. Copie.
                                 164
1630 (7139) octombrie 10, Bucureşti.
             Ianiu Psira vistier şi soţia lui, Maria, vînd lui Qherghe logofăt de vistierie satul Vârâşti de pe Sabar, juă. Ilfov.
       t Adecă eu jupan Ianiu Psira vistiiariul denpreună cu jupîneasa mea Mariia scris-am şi mărturisim noi cu acesta al nostru zapis, să fie la mina jupînului Gherghe logofet de la vistierie de mare credinţă, ca să se
         1 Loc alb.
280
www.dacoromanica.ro
ştie cum i-am vîndut satul Yărăştii de pre Sabar, de în judeţul Elh<ov>, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu toţi rumânii şi de în siliştea satului, de pretutindinilea, oarecît se va alâge de preste tot hotarul, derept 90 0001 de bani gata. Şi l-am vlndut noi acest satu Yărăştii de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tutoror boiarilor, ca să-i fie lui moşie şi coconilor ce-i va da Dumnezeu în vecie.
       Pentru că acest satu Yărăştii fost-au dat de doamna Elina lu Cos-tandin cliucâriul, feciorul răposatului Şerban voevod. Iară apoi, cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul lui Hiaş voevoda, iar Costau-din cliucer, el au vîndut acest satu, Yărăştii, la noi, pre bani gata.
       Iară după ac&a, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul răposatului Ştefan voevod, iară eu Ianiu vistiiar şi cu jupîneasa mea Mariia, noi am vlndut acest satu Yărăştii, ce scrie mai sus, jupînului Gherghe logofătul derept acest preţu, cum iaste mai sus-scris.
       Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: jupan Dumitru al doilea vistiiar Dudescul şi Para logofet şi Dula logofet şi Bunea logofet şi Dumitru logofet şi Paraschiva cliucer şi Mogoş cliucer şi Andreiu spatar, fecior Yladului ce au fost logofet mare şi Costandin biv vel pehar-nic şi iar Costandin cliucer şi Panga vătahul de aprozi şi Manea cupeţu şi Dumitru şi alţi mulţi boiari carii se-au scris mai jos cu peceţile lor şi cu iscăliturile lor.
       Aşijdere şi noi pentru mai mare credinţă, adevărată, pusu-mi-am şi peceatea ca să se ştie şi să se crează. Himko m irfccr.
       IlHC A(ITkA4T AbrwjlIT* * 8 fiSKSpfllIH, iwkcilţj WKTOMRpYl Y AhHH, K*k dtr xspîte.
       Ioavvrjţ itp(on]v peortapîji;8
       II avo? xtojxîji;*
       Bunea Vîlcul logofet
       Dumitru logofet
       Paraschiva vtori clucer 5
         Bibi. Acad. CCCLXVIII/91.
         Orig., htrtle (43,5 x 29), patru peceţi aplicate.
         EDIŢII, Zota, Dobreni, 188—189; Ionaşcu, Radu Popescu, 28.
       'Cifra corectată.
       1 Lepădat logofăt...
       * Ioan fost vistier.
       4 Pană comis.
       * Semnăturile slnt autografe.
231
www.dacoromanica.ro
165
1630 (7139) octombrie 12.
            Stoica Bonchiciu vinde lui Gherghe postelnic din Piteşti o vie în
            Samara.
            Zapisul Stoicăi Bonchiciu dă o vie ot Samara.
      Să se ştie cum am vîndut eu Stoica Bonchiciu cu feciorii miei cu toţi o vie din Coada Gemenii, cu branişte cu tot, pînă în Coada lui Capiciu de lată şi de lungă, pînă în Zlapiia şi mărge pînă în apă şi dă în poala vii pînă în căpătîiul locului. Şi o am vîndut lui Ghierghe postelnic ot Piteşti, de bunăvoia mea, drept aspri 3 300 şi aldămaşul 200 de aspri.
      Şi mărturie: Danciul dîn Samara şi Opriş şi Eadul Mînie şi Oprea dîn Samara şi Duminică, feciorul lui Colceacu şi Darul dîn Izvorul şi Vla-dul şi Stanciul lui Gardină şi Stanciul Radului dîn Lipiia.
      Şi să fie acea vie postelnicului Gherghe şi feciorilor lui moşie, pentru că o am vîndut eu de bunăvoe, să n-aibă bîntuială de nici un om. Aici am scris noi toţi megiiaşii.
      Pis Dumitru logofăt, măseţa octomvrie 12 dni, leat 7139 <1630 >.
      Eu Stoica Bonchiciu cu feciorii mei vînzători.
        Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477, f. 39 v.
        Copie; altă copie ibidem, ms. 371, t. 21.
                                            166
1630 (7139) octombrie 13.
            Drăgan cu fiii şi nepoţii săi se vînd rumâni lui Hrizea vornicul împreună cu moşia lor din Stăneşti.
      t Adecă noi Drăgan cu 3 feciori, anume : Dragomir i Eadul i Dumitru, i Stanciul cu un fecior, anume Dumitru, i Dragomir cu un fecior, anume Voicu şi cu cîţi feciori vor naşte de acum nainte den noi, scris-am zapisul nostru ca să fie la mina jupînului Hrizei marele dvornic, cum să se ştie că ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, să-i fim ni mâni cu toată moşie noastră ot Stăneşti ot Teleajăn, de în hotar pîn în hotar şi de priste tot locul cîtă moşie am avut.
      Şi cîndu ne-am vîndut noi, ne-am vîndut cu ştirea tuturor migiiaşi-lor de în prejural locului şi de sus şi de jos. însă anume am luat: eu Drăr
282
www.dacoromanica.ro
gan, ughi 28 i Stanciul, ughi 14 i Dragomir, ughi 14. Aşa am tocmit şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoe.
      Pis măseţa octomvrie 13 dni, leat 7139 <1630 >.
      Şi păntru credinţă ne-am pus şi dăgitili.
      Drăgan.
      Stanciul.
      Dragomir.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 255. Copie.
                                  137
1630 (7139) octombrie 19.
            Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Mislea vama de peşte de la Greaca, jud. Vlaşca.
      Milostiiu bojiiu, IojLeon voevod-, sinu pocoinago Io Ştifan voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi părintelui Zosim, egumenul dă la sfînta mănăstire Mislea, hramul sfetae troiţă, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii măle să-ş ia vama de păşte dă la toate năvoadele, cîte vor vina păşte pre ocina sfinţii mănăstiri de la satul Greaca, tot să aibă a-ş luară vama de în 10 peşti un peşte şi de în 10 bani un ban, cum au fost luat şi mai denainte vrăme, pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Alixandru voevod Diiaş de în domniia de întîi, vă leat 7125 şi cartea răposatului Radul voevod, vă leat 7129 şi cartea fii-său, lui Alixandru voevod, vă leat 7134 şi iar cartea lui Alixandru voevod Iliiaş, vă leat 7136 pre tocmeală cum scrie mai sus. într-acăia şi domnia mea încă am dat şi am înnoit cărţile pentru vama mănăstirii şi pre această carte a domnii măle, ca să-ş ia mănăstirea vama, cum au fost de veacu.
      Drept acăia şi voi, toţi năvodarii, care veţi vina păşte pe ocina mănăstirii Mislea, în vreme ce veţi vedea cartea domnii măle, iar voi să aveţi toţi a vă dară vama la oamenii sfintei mănăstiri, cum scrie mai sus, mai mult val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii măle. Că apoi de va mai veni egumenul să să plîngă de voi, certare veţi avea.
      I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Octomvriejl^dni, vă leat 7139 <1630 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-ril Mislea, nr. 465, f. 47. Copie ; altă copie ibidem, ms. 466, f. 29.
www.dacoromanica.ro
283
168
<1630 > octombiie 20.
            Vasile scrie lui Paraschiva logofăt despre fuga unor mari boieri în Transilvania din cauza lui Leon vodă.
       t Cinstite logofete, să fii dumneata sănătos.
       Dau ştire dumitale pentru rîndul slujbei noastre de aicea, că slujim pînă o petrecuiu foarte bună. Cînd au fost luni in prînzu, în 18 zile, eu mă ■dusesem de la soroc să tocmescu neşte miiare cu ceşti negustori, să o iau, •că ne grăbiia turcul cu miiare; în urma mea fost-au venit feciorul Filie-,şanul cu 30 de omeni la mine să mă prinză. El nu m-au găsit acolea, ce-au :găsit ficiorii, ce-au şi prinsu a-i ucideri şi a-ntrebarâ de mine unde sînt. Eii, deac-au văzut nevoia, au fugit; ce-au luat şi caii miei toţi, de n-am rămas nici cu unul, ce sînt pedestru. Şi au luat calul Savei şi al lu Ion •şi al lu Stan Păţitul şi au luat şi banii cîţi era strînşi de mierărie, toţi, şi cîţi bani au fost de pre birărie, că atunce ne venise neşte feciori den bi-rărie, şi au luat; eara, cît n-au fost băgat în berbeniţă, toate. Şi au luat •dulama mea şi hainele Badului frăţine-mieu, i-au luat tot, de-au rămas numai cu cămeaşa şi au luat dulămile feciorilor, de sînt numai cu trupurile. Şi ne-au luat şi cămeşi şi tot ce au găsit. Şi cită vită au găsit de trăsură de miiare, toată o au luat: şi vaci şi cai şi tot. Şi catastişele, cîte au fost de astăvară, toate le-au luat, că era în desagii cu bani. Şi cîţi birari au găsit, toţi i-au luat de i-au legat, de le-au luat banii şi catastişele şi i-au despuiat, de i-au lăsat cu piialea. Şi au luat calul Paraschivei şi al Neamului şi al uncheaşului Stroe şi al Badului Bădăcel. Mai rea răutate n-am văzut de cînd sîntu.
       Cînd am mersu la tîrg, venise vâste la căpitanul cum trâce Aslan vornicul cu Gorgan şi cu Mateiti şi cu alalţi boiari cu tot la munte. Ce-am şi încălecat cu sîrbii, ce-am mersu luni seara la Buncul cliucearul; demă-neaţa ne-am sculat de noapte, ci ne-am dus unde au fost ei tăbărîţi. Ce ne-am pus în gura plaiului, ca să nu-i lăsăm să treacă. Eii au venit toţi de faţă, că era mulţi şi tot de folos, ce-au şi dat la noi. Cînd am stătut să vedem ce vor să facă, au eşit nainte lor Mihaiu cliucearul şi Dumitru căpitan şi chiema pre căpitanul să meargă la ei şi striga să ne închinăm lor. Deacă au văzut că nu vom, eii au şi dat la noi de ne-au răsipit, de-au fugit cine Incătroo au putut. Yrutu-ne-am pune şi capetele după alalte nevoi.
       Deaca am venit la tîrg, scris-au vornicul cărţi la vodă şi la vornicul şi la toţi boiarii cum au fugit Aslan vornic cu feciorul lui şi Gorgan spatar şi aga Mateiu şi Barbul Brădescul şi fratele lu Mihai cliucer şi Barbul de Poiană şi feciorii Iscrului şi Barbul de Fratoştiţă şi feciorul lu Malcoci şi
284
www.dacoromanica.ro
alţii mulţi de la Olt şi de la Bomanaţi şi de la Jiiul de Jos şi de la Mehedinţi. Ce-am vrut să viiu eu cu cărţile să spuih ce-am văzut; şi au scris şi vornicul şi căpitanul la vodă şi la boiari ce răutate au făcut, ci apoi eu gîndiiu cum voi veni şi să las aicea slujba pustie î Ce-am trimes ceşti feciori şi cu un sîrbu cu cărţile, ce vor spune şi ei şi de în gură ce-au văzut. Că acum ţeara fuge toată, că le-au zis acei boiari ţerăi: „fugiţi toţi după noi, nu mai daţi nemic”, ce acum nu rămîne nime.
      Ce să ştiţi dumneavoastră că ac... x, rumânii nu vor să dea nemic, ci bat feciorii şi le iau banii şi trăsurile şi zic că le-a zis boiarii să nu dea nemic, că le vine alt domnu. Ci acum noi ne-am îngrozit de nu ştim ce vom să facem că ni e frică că ne vor ucide. Ci acum, pînă nu se va face o toc-mală, noi nu îndrăznim nimic să ne tindem şi nici feciorii nu cutează să umble necăiurea să-şi strîngă cîte o rămăşiţă. Ce-am mai rămas să văz cum va fi lucrul şi să pornescu neşte vite de birărie la curte.
      Ci să ştii, logofete, că nu va să se aleagă nimic din judeţ că se-au făcut lucru ca acela, că acei boiari s-au lăudat cătră ţeară că preste puţine zile vor veni cu domnul. De altele ce voi scrie dumnitale? Spune-vor şi de în gură ceşti feciori cum au fost. Aceasta scriu dumnitale, să fii dumneata sănătos.
      f Mai micul dumnitale, Yasilie Pis ohtomvrie 20...1
<Pe verso :> f La dumnealui, la Paraschiva logofetul să se dea.
          După N. Iorga, Studii fi doc. IV,p. 19—20.
          Orig.
          Anul reiese din text. Luni 18 octombrie este numai In 1630, pe această epocă.
                                    169
1630 (7139) octombrie 23, Scărişoara.
                                 Voia din Scărişoara şi alţii se vînd rumâni lui Necula vistier.
      Adică eu Yoea cu feciorii miei, Badul cu fiiu-său Badea i Yoia ot Scărişoara scris-am acest zapis al nostru ca să fie de credinţă la mina jupînului ÎTiculii vistiearu, cum să se ştie că am fost cu toate moşiile noastre, şi eu Albul cu fiiu-mieu Ştefan i Stancul, tot am fost judeţi. Iar cînd au fost acuma, în zilele domn nostru creştin Lion voevod, sinu pocoinago Ştefan voevod, iar noi singuri, de bunăvoia noastră, venit-am la dumnealui
        1 Loc rupt.
22 - o. 62
www.dacoromanica.ro
28$
jupan Necula vistieru de ne-am vîndut drept ughi 20 şi am luat toţi banii deplin.
       Şi mărturii: jupan Ivaşco vornicu i jupan Grigorie comisu i Tatul logofătu i Sava postelnicu ot Tergovişte i Gherghe pîrcălabu de S tu dina i Oprea pîrcălabu de Scărişoară şi încă mulţi boiari, care îşi vor pune pece-ţile mai jos.
       Şi am scris eu, Gherghe logofătu, în sat în Scărişoara. Scris luna octomvrie 23, leat 7139 <1630 >.
       Ivaşco vornic Grigore comis -Gheorghe pîrcălabu Oprea pîrcălabu Eu popa Badea ot Scărişoara
           Arh. St. Buc., Condica schitului Ţigăneşti, nr. 327, f. 9. Copie.
                                  170
1630 (7139) noiembrie 3.
            &'taicu paharnicul şi soţia lui, Rada, vînd lui Buzinca mare comis ocinile lor din Ceptura, Muscel, Fîntînele, Roma şi Tă-tărâi.
      t Scris-am eu Staicu păhărnecul şi jupînesa me Bada, fata lu Dra-gomir postelnic de în Cepture, feciorul jupan Dumitru, ce au fost marele vornec, acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credinţă la mîna jupan Buzincăi marele comis şi la mîna jupînesii lui, Bina comisoaia, cum să se ştie c-am vîndut noi parte noastră de în Cepture toată şi cu cîţi rumâni se vor afla, însă parte jupînesii mele Badei, de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, însă rumânii anum6, de în Cepture: Soare cu feciorie lui şi Tudor cu feciorii lui 1 şi cîţi se vor afla de moşie de în Cepture şi parte jupîneseii meld Badei de moşi şi de cumpărătoare de Muşcel, cu cîţi rumâni se vor afla şi parte jupînesii mele Badei, de în Eîntînetâ, şi cu rumâni cîţi se vor afla şi parte jupînesii mel6 de în Borna toată şi cu rumâni cîţi se vor afla şi parte jupînesie me!6 Badei de în Tătărăi, cu cîţi rumâni se vor afla şi cu parte me de în Cepture, cîtă am cumpărat eu Staicu păharnic
          1 Pasajul „Soare.. .feciorii lui” este Încercuit cu negru.
286
www.dacoromanica.ro
am vîndut jupan Buzincăi, marele comis şi jupînesie lui Hinie, dereptu trie sute şi patruzeci de galbeni şi doi, cum să-i fie lui moşie şi fecioriloru.
       Şi la tocmela noastră fost-au jupan Tudoran sulgeriul i Măciucă clucer i Standul postelnic de Buziiani.
       IlHC HOf/UKpi't r, B-K A'feT x3pA0.
       t Tudoran sluger t Eu Staico paharnic t Standul de Boziiani 1
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XVII/3. Orig. hlrtie (30 X 22), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 69 2, f. 261.
                                   171
1630 (7139) noiembrie 4.
             Gornea din Urlaţi vinde jupanului Nastea ocina Trestieneaseâ din Botina.
      t Scris-am eu Cornea de Urlaţi zapisul meu la mina jupînului Nastei, cum să se ştie că am vîndut eu partea mea de ocină de în ocina Trestie-nească de în Batina, de peste tot hotarul a şaasea parte. Şi eu Cornea am cumpărat aceasta ocină mai denainte vr6me, de în zilele lui Simeon voevod, de la Necşat de Trestiiani de în Vali. Deci cîndu au fost acum, în zilele lui Alion voevod, iar eu Corinea de lipsă şi de nevoe o amu vîndut jupînului Nastei de în sat de Negoeşti direptu 600 aspri gotovi.
      Şi o am vîndut eu Cornea de a mea bunăvoe ca să fie jupînului Naşti moşie şi ficiorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor neclătit de nimd în vecie, amin.
      Şi mărturii: jupînul Neagul şi frati-său Antonie de Negoeşti şi Dima neguţătorul şi Iacovu neguţătorul şi popa Stoica şi Ndcul de Murgeştii şi Badul Babei şi Dumitru logofet şi Stan socru-său de Brăgăreştii.
      IIhcmi 43 nona 4>*kt8a, chhti Yfpm Gtohktih wt HtrouiiH c-rap,2 A\-kcfu,a
HOHMBpYH, fifMi A, BIl A"kT x3pĂ9.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LX/2. Orig., hlrtie (30 x 20), patru peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 130, f. 215 şi 132, f. 35.
        1 Semnături autografe.
        a Am scris eu, popa Fătul, fiul bătrlnului Stoica ierei din Negoeşti.
www.dacoromanica.ro
287
1630 ( 7139) noiembrie 5.
             Moştenii satului Negraşi, jud. Vlaşca, se vină rumâni jupînesei Maria, soţia lui Trufanda vistier’.
       t Adecă noi moştenii satului den Negraşi, ot sud Vlaşca, scriim şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de cridinţă la mina jupînâsii Mania a răposatului Trufanda vistiiar şi la mina coconilor domniiaii, cum să să ştie că am fostu toţi judici cu moşiile noastri şi cu feciorii noştri, încă mai denainti vr&ni.
       Iar după acâia, cînd au fostu acuma, în zilile domnu nostru criştin Lion vodă, sinii Ştifan vodă, iar noi singuri, debunăvoia noastră, fără dă nici o silă, vinit-am la dumneaei dă ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toati moşiile noastre cîte vom avea la Negraşi, însă iu Angbil cu fiiu-miiu Ganea am luat 6000 aspri gata şi iu Mibalco cu feciorii mii 3000 di bani şi eu Voico cu fiiu-miu Vlaicul i Oprea i Anghil, cu toată partea mea di ocină şi din sat şi cu c&a parti di ocină aleasă, am luoat 4 000 di bani; şi iu Albul cu feciorii mii am luoat aspri gata . . . A face priste toţi . . -* 1 di aspri. Şi am luoat toţi bani deplin.
       Şi mărturii cari-ş vor puni iscăliturili şi piceţili mai jos.
       Şi pintru cridinţă am pus în loc di picoti cu dăgitili.
       IIhc JTfprt Awrwţfr2, AtfecfHd HOHMKpVf T akhh, Kt /vfcr xăpĂe.
         Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 27432.
         Orig., hlrtie (31 x 22)
         Copie ibidem. ms 27653 p. 5.
                                           173
<1630 noiembrie 10—1631 iulie 6> 7139.
            Leon Tomşa voievod scrie lui Miho mare ban al Craiovei să hotărnicească moşia de la Şegarcea a Patriarhiei de Alexandria, pentru care aceasta are pîră cu Pătraşco postelnic.
      t Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodină, sinu pocoinom Io Ştefan voevod. Pişet gospodstvo mi pocitenom praviteliu gospodstva mi jupan Miho vel ban Craiovschi mnogo zdravie.
        1 Loc alb.
        1 Gherghe logofet.
288
www.dacoromanica.ro
       Cătră aceasta-ţi dau in ştire domniia mea, pentru că aicea au venit ispravnicul părintelui patriiarhului de la Alixandriia, carele iaste la satul Şăgarcea, inpreună cu sluga domnii mdle Pătraşco postelnic, de s-au pîrît pentru hotarele Şăgărcii şi ale Giurgiţii şi ale Cerătului şi ale Dîlgii şi ale Drănicului Cirstie, zicînd cum că înpresoară unul pre altul. într-acd-ia, ei s-au voit dinaintea domnii m£le, de în divan, de au luat 12 boiari pre răvaşă domneşti, scriind pre nume, de să le caute şi să adever£ze cu ale lor suflete, pre unde au fost hotarăle cdle bătrîne mai dinainte vr&ne.
       Drept ac&a, ei au pohtit pe dumneata ca să fii ispravnic dumneata, unde vor zice acei 12 boiari, că sînt hotarăle, să pui dumneata semnu, să nu mai aibă gîlceavă cu altul, nici să fie făţărie la nici o parte, pentru că vei vedea dumneata şi cartea părintelui patriarhului cu mare blestem, ci să nu fie făţărie nici spre unul nici spre altul, ci să fie dreptate. Aceasta scriu dumitale.
       Leat 7139 <1630—1631 >.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Şegarcea, nr. 725, f. 110.
         Copie.
         Datat după dregătoria lui Miho.
                                             174
1630 (7139) <noiembrie-decembrie>10, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod întăreşte satul Brăeşti, jud. Buzău, moşnenilor satului în urma unei judecăţi.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fecioru marelui şi preabunului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele satului Brăeşti, din judeţul Buz<ău> şi moştenitorilor satului Brăeşti, anume: Braia cu ceata sa şi Mihaiu şi Neaoşul şi Coman Bănză cu ceata sa şi cu toţi fraţii lor dă moşie şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor satul Brăeşti, tot satul, cu tot hotar şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, du pătutindinea, oricît s-ar alege du peste tot hotar, din hotar şi pînă în hotar, după bătrînile hotară şi semne, pentru că aceşti Brăeşti ce scrie mai sus au fost a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de moştenire de la moşi şi de la stremoşi, încă de mai înainte vreme, de la ceilalţi bătrîni domni de demult de la începutul ţării, şi de cătră nimeni bîntuială nu au avut.
      Iar după aceia, cînd au fost în zilile lui Alexandru vodă, fecior răposatului Iliiaş vodă, în ani 7138, iar satul Brăeştii, ei au avut pîră şi înpre-
www.dacoromanica.ro
298
surare de cătră Negoiţă postelnic şi de cătră Mihaiu postelnic din Sărata. Şi au fost mersu înnaintea lui Alexandru vodă, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Negoiţă şi Mihaiu, cum că au fost satul Brăeştii sfinţii mănăstiri Pinul, de stăpînire, daţi de stremoşul lor, Standul vistiar, ctitor mănăstirii Pinul. Iar satul Brăeşti ei s-au plînsu înnaintea lui Alexandru vodă, la marile divan, de mare năpastă şi înpresurare, cum că n-au fost vînduţi Standului vistiar, nici rumâni mănăstirii Pinul, ce au fost nişte oameni înpresuraţi fără dreptate. Deci întru aceia, Alexandru vodă, fecioru lui Iliiaş vodă, domniia sa au luat seama şi au judecat după dreptate şi după lege, înpreună cu toţi cinstiţii boieri domnii sale şi au dat satului Brăeştii lege 12 megiiaşi, după răvaşele domneşti, anume : din Pîcleni, Pardos şi Găgiul şi din N^goşîna, Braţul şi Stan al Negoţ ei şi din Micşani, Manea şi Costea şi din Mlacea, Şteful şi din Posobeşti, Voineaşi din Scăiani, Neagul al Iui Marco şi din Trestiia, Dragomir săbierul şi Ylăduncea şi din Crive-leşti, Stoica, ca să jure cu sufletele lor cum că n-au fost satul Brăeşti rumâni vînduţi Standului vistiar, ci au fost nişte oameni înpresuraţi fără dreptate.
      Deci cînd au fost acum, în zilele domnii mele, în anii 7138, iar satul Brăeştii, ei au venit înnaintea domnii mele la marele divan de s-au plînsu de mare supărare şi înpresurare. Deci întru aceia, domniia mea însumi am trimis domniia mea de la divan pă credincioasa sluga domnii mele, Stan aprodul, cu cartea domnii mele, ca să jure satul Brăeşti cu acei 12 megiiaşi, care sînt mai sus-zişi, cîţi au fost legaţi mai nainte de Alexandru vodă, ca să jure acolo pă loc. Şi s-au adunat atunci multe sate du prin prejuru locului şi au rămas Negoiţă postelnic şi Mihaiu postelnic de judecată şi osîndiţi dinnaintea domnii mele.
      Iar după aceia Negoiţă şi Mihaiu, ei nici aşa n-au vrut ca să să lase, ci au venit înnaintea domnii mele de faţă cu satul Brăeştii, de s-au pîrît de faţă la marile divan şi au cerut ei, Negoiţă şi Mihaiu, lege 24 de boiari. Deci întru aceia, domniia mea însum am luat seama şi am judecat, după dreptate şi după lege, înpreună cu toţi cinstiţii boerii domnii mele, şi am dat însumi domniia mea lui Negoiţă postelnic şi lui Mihaiu lege peste lege, 24 dă boeri, ca să jure ei cum că au fost satul Brăeşti rumâni şi vînduţi Standului vistiiar şi daţi sfintei mănăstiri Pinul. Şi au fost lor zioa la sfeti Petre, în ani 7138. Deci cîndu au fost la zi şi la soroc, iar Negoiţă şi Mihaiu postelnic ei nicidecum n-au putut ca să arate lege la divan, ca să jure, ci au rămas Negoiţă şi Mihaiu de lege şi osîndiţi dinnaintea domnii mele şi au lăsat acei 24 dă boeri peste sufletele acelor 12 megiaşi, cum au fost jurat dintîiu, să jure dupe dreptate. Şi am adevărat cum că au fost jurat după dreptate.
     Prin aceasta, am dat domniia mea însum satului Brăeştii şi tuturor moştenitorilor satului, cîţi sînt mai sus-zişi, cu toţi fraţii lor de moşie, ca să aibă pace de cătră Negoiţă şi de cătră Mihaiu, ca mai mult nicidecum treabă şi slujbă cu dînşii să nu mai facă. Ci am dat lor satul Brăeştii cu tot hotar după înprejur, din hotar pînă în hotar, moşiia de stăpînie şi ohabnică
290
www.dacoromanica.ro
lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor, şi de cătră nimeni să nu să clătească după zisa domnii mele.
       Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe jupan Miho vel ban Craiovii şi jupan Hrizea vel dvornic şi jupan Papa vel logofet şi jupan Ianache vel vistiiar şi jupan Dumitraşco vel spatar şi jupan Muşat vel stolnic şi jupan Buzinca vel comis şi jupan Vasilie vel paharnic, şi jupan Alexandru vel postelnic. Şi ispravnic, Papa vel logofet.
       Şi au scris Lepădat logofet, cu învăţătura Mihalcii dvornic, în scaunul
cetăţii Bucureştilor luna lui...........1 10 zile şi de la Adam pînă acum
curgerea anilor, ani 7139, iar de la naşterea lui Hristos, ani 1630.
         Bibi. Acad., CXXVI/182.
         Traducere.
         Datat din lunile noiembrie-decembrie din cauza indicării anului 1630 In text, şi după
         divan.
                                           173
1630 (7139) noiembrie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Qheorghe logofăt de vistierie satul Vărăşti, jud. Ilfov.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească feciorul marelui şi preabunului, răpoosatului Io Ştefan voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele boiariului domniei mele jupîn Gheorghe logofătul de visterie şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui satul Yărăşti de lingă Dobreni, după Sabar, din judeţul Elfov, tot satul şi cu toţi rumânii, cîţi sunt de baştină şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu siliştea satului, dupreste tot hotarul, cît se va alege, din hotar pînă în hotar.
      însă rumânii să să ştie, moşteni, anume : Stan Grămadă şi cu nepo-tu-său Stan şi cu feciorii lor şi Chirana cu feciorii ei şi Cîrstea cu feciorii lui şi Căzan cu feciorii lui şi Oprea cu feciorii lui şi Badiul cu feciorii lui şi Lupul, feciorul Badiului, cu feciorii lui şi Dobre cu feciorii lui şi Chiriac cu feciorii lui şi Drăghici cu feciorii lui şi Stan Robu cu feciorii lui şi Paraschiva cu feciorii ei şi Dragoslav cu feciorii lui şi Tudor cu feciorii lui şi alt Tudor cu feciorii lui, feciorul lui Graur şi Banu, feciorul Băntulei şi cu frate-său Dragoslav şi cu feciorii lui şi Dobre şi feciorul lui Andronache cu feciorii
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
291
lui şi Yoico cu feciorii lui şi Crăciun cu feciorii lui şi Neaoşa cu feciorii ei şi Cosman cu feciorii lui şi Măria cu feciorii ei şi Fetru, feciorul Măriei, cu feciorii lui, şi Fiera cu feciorii lui şi Dobre cu feciorii lui şi Stoian şi Bălan cu feciorii lor, toţi aceşti rumâni ce s-au zis mai sus, cu toţi fraţii lor şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da şi de acum înainte.
      Pentru că acel sat ce s-au zis mai sus, Vărăştii, au fost ai răposatului Şerban voevod; apoi, după moartea domniei sale, au căzut a fi acel sat pe mina boiariului domniei mele Costandin cliucerul, feciorul lui Şerban voevod.
      Apoi, cînd au fost în zilele lui Alexandru vodă, sin Ilieş voevod, iar Costandin cliucerul, el au căzut la mare datorie cu camătă. Apoi, cu alt nu au avut cu ce să plătească, el au făcut acel sat Vărăştii vînzătoriu, ca să-şi răscumpere capul de la acea mare datorie. După aceea, au întrebat Costandin cliucerul pe cumnatul său Constandinvelpebamic şi pe Socol peharnic, pentru căci se cădea ca să-i întrebe pe dînşii, căci au fost ei mai volnici să cumpere decît alţii streini. Iar Costandin pehamicul şi Socol peharnicul, ei nimic nu s-au apucat. Drept aceea, Costandin cliucerul, văzînd el că nu se apucă ei ca să cumpere şi neavînd Costandin cliucerul cum să facă pentru camătă şi pentru datorie, au făcut Costandin cliucerul tocmeală de a lui bunăvoie, de au vîndut satul Yărăştii cu tot hotarul şi cu toţi rumânii boiariului domniei mele jupânul Iani Psira vistierul, tot pe bani gata şi ş-au rădicat nevoia şi datoria. Şi au făcut zapis la mîna lui Iane vistierul. Şi l-au ţinut cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd au fost acum, în zilele domniei mele, boiariul domniei mele Iane Psira vistierul, el încă au căzut la datorie şi cu camătă la alţii. Apoi, cu alt nu au avut cu ce să plătească, ci au făcut şi Iane vistierul acel sat Yărăştii. vînzătoriu. Şi au întrebat pe Costandin cliucerul, pentru căci să cădea lui să cumpere decît altora străini, iar Constandin cliucerul nu s-au apucat de nimic. Apoi, văzînd Iane vistierul cum că nu vra să cumpere, după aceea Iane vistierul Psira, înpreună cu jupîneasa lui, Maria, ei nu au avut cum să facă pentru camăta de datorie, ci au făcut tocmeală de a lor bunăvoie, de au vîndut satul Yărăştii, ce s-au scris mai sus, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul boiariului domniei mele, lui Gheorghe logofătul, drept 480 galbeni, bani gata, fără de nici o silă, cu tirea tuturor boiarilor şi mari şi mici şi dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dupe înprejurul locului, ca să-i fie boiariului domniei mele moşia, a lui şi feciorilor lui în veci. Şi au dat Iane vistierul zapisul lui Constandin cliucerul şi cartea lui Alexandru vodă Tliaş de cumpărătoare la mîna boiariului domniei mele Gheorghe logofătul.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîna lui Iane Psira vistierul de vînzare, cu mulţi boiari mărturii, cari au fost la tocmeala lor, scrişi în zapis, anume: jupîn Ivaşco biv vel vornic i Grigorie biv vel comis i Buzinca vel comis i Costandin biv vel peharnic i Dumitru vistierul i Neagul biv vel agă i Nedelco vel agă i Para logofătul i Stoica dvornicul
292
www.dacoromanica.ro
i Mogoş cliucerul i Paraschiva cliucerul i Bunea logofătul i TJdreşte Năsturel biv vtori logofăt i Andrei spătarul, feciorul Yladului logofăt i Dumitru logofătul de visterie i Şerban logofătul i Badul spătarul, feciorul Dudescului vistier şi mulţi boiari, cari nu sînt scrişi aici în cartea aceasta.
      Pentru aceea, am dat şi domnia mea boiarului domniei mele, lui Gheorghe logofătul, ca să-i fie lui satul Vărăştii tot cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, moşie stătătoare şi ohabnică şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lui.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Miha vel ban craiovenesc i jupan Hrizea vel vornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Ia-nache vel vistier i jupan Dumitraşco vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vasilie vel peharnic i jupan Alexandri vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa vel logofăt.
      Şi au scris Lepădat logofătul în scaunul Bucureştilor, mesiţa noiem-vrie 10 dni, leat 7139 <1630 >.
      Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe hrisovul cel slo-venesc la Şcoala Domnească în Sfeti Sava, leat 7249.
      Az Luppu dascălul slovenesc.
           După Zota, Dobreni In „Arhiva genealogică”, II (1913), p. 189—191. Traducere.
                                176
1630 (7139) noiembrie 10, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Mihalcea vornic din Pătîr-lage moşie, vad de moară şi pivniţă in Cacaleţii din Vale, Cîn-deşti şi Văleni.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată ţara Bumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Ion Ştefan voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boiarului domnii mele jupan Mihalcii dvomic de la Pătîrlage şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Cacaleţi din Vale, sud . . .*, însă din partea lui Bogdan, feciorul Şupitului jumătate, stînjeni 150, ce să numeşte moşia la Gorgan, la Cremene. Şi să <se>2 ştie : în lungul moşii, din hotarul Macsinului, din Buşeţul . . .* pe reaze pîn la drumul cel mare,
       1Loc alb. 1 Omis.
www.dacoromanica.ro
293
unde să hotărăşte cu hotarul Bugheanilor şi al Glăvăşanilor. Pentru că au cumpărat boiarul domnii meii Mihalcea vornic această moşie de la Bogdan, feciorul Şupitului de la Macsin, drept 3000 aspri gata, stînjenul cîte 20 de bani.
       Şi iar au cumpărat boiarul domnii mele Mihalcea dvornic moşie la Cacaleţi din Vale, tot aleturea cu moşia lui Bogdan, însă partea lui Nan Şainescul toată şi partea lui Istratie, feciorul popei Vladului, toată şi partea lui Mihailă, feciorul lui Voicilă, toată, ce au fost avut ei de la Stoica a Bar-bului din Cacaleţi. însă au cumpărat de la Nan Şainescul stînjeni 20 şi de la Istratie stînjeni 35, şi de la Mihnea stînjeni 20, stînjenul cîte 20 de bani gata, cu zapise de la mîinile lor, de vînzare, cu mulţi oameni buni mărturii, anume : de la Bălişoară, Ivan şi Albul şi Mănilă şi Stan Pica şi Mîrzea şi Ivan şi din Gomoeşti, Bunea şi Mîrzea şi din Cacaleţii din Coastă, Ştefan şi State şi Udrişte.
       Şi iar au cumpărat boiarul domnii mele jupan Mihalcea dvornic vad de moară la apa Buzăului, la moşia Cîndeştilor, de la jupîneasa Maria, jupîneasa lui Crăciun dvornic din Cîrlomăneşti, drept 1800 aspri gata, de au făcut Mihalcea dvornic o roată de moară întru acel vad. Şi au fost mulţi oameni buni mărturii, anume : din Odobeani, Giurgiu şi Lefter şi din Mără-cineni, Sava cel mic şi Opriş, feciorul lui Anghel logofet şi din Cîrlomăneşti, popa Badul şi Stoicanul şi Calin, fratele lui Crăciun dvornic şi Doda, sora lui Crăciun şi din Buzău, Iane logofet.
       Şi iar au cumpărat boiarul domnii mele Mihalcea dvornic o pivniţă la sat la Văleni de pe Teleajăn şi cu o căşcioară la gîrliciul pivniţi, de la Ianu Psira vistier, drept 15 oi cu miei alăturea şi cu zapis de la mina lui, cu mulţi boiari mărturii scrişi în zapis, anume: Grama vel pitar, Vasilie biv vel agă şi din Măneşti, Nenciul dvornic şi Toma comisul şi mulţi boiari carii nu sînt scrişi aicea în cartea aceasta. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinpre-jurul locului şi dinnaintea domnii mele.
       Drept acea am dat însum şi domnia mea boiarului domnii mele Mihalcii dvornic, ca să-i fie moşie de baştină şi ohabnică lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domnii mele.
       Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pă : jupan Miho vel ban de la Crai ova i jupan Hrizea mare dvornic i jupan Papa vel logofet i jupan Ianachi vel vistiiar i jupan Dumitraşco vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vasilie vel paharnic i jupan Alexandru vel postelnic. Ispravnicu, Papa vel logofet.
       Şi am scris eu, Lepădat logofet, în oraşul Bucureşti, în luna lui noem-vrie 10 dni, leat 7139 <1630 >.
294
www.dacoromanica.ro
       Acest izvod s-au tălmăcit de pre cartea cea sîrbească asemenea, la şcoala domnească cea slovenească ot Sfîntul Gheorghie cel vechiu. t Floru ierei, dascălu slovenesc, izpisah.
         Bibi. Acad. CXLIV/248.
         Traducere.
                                            177
1630 (7139) noiembrie 10, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Nucet satul Livezeni, jud. Dîmboviţa, pe care-l scuteşte de dări,
       t AVirtocT'fEw bojkYeio, îw Aewh roeroa<i h rocnoAHHii. r-rcoh 3Eame Xrrppo-
RAdXÎHCKOE, CHH*R REAHKdrO H np'bAOEP‘iro (ÎOKOHHH PO îlV I{lE$dH ROEROAd. fadlUT rocnoACTKO a\h c'i'w noREA-bHl'E rocnoACTRo a\h <oeaor dHRES-kHÎH wt c^actro A'KA\BORHU,EH, I3JKS ECT CAOBOSYia <C>RtTtH EOHUCTRH’kH AWHdCTHp 30REA\0A\S> HSMET, HAtjKE ECT         Xpd.W CRtTdrO REAHKO A\$MSHHKd XpHCTORO  TEWprYE, I3KOKE A<1 ECT SA\HpHH
H CR030AHH        H npOlpEHH Sd K*RBAIO H 3d CEHO H 3d ROA  H Sd CiiXd WRU.S H 3d #3dEA\CTR0
H 3d SPH 3d AHA\ H Sd EHp 3d KOH H 3d A\EA H 3d ROCOKd H 3d KOHH 3d WAdK$ H 3d BdHH WT cSACTRO H 3d A\EpTHMS H 3d ElOAROdAE H 3d pdKOT rOCROACKS H Sd WK 3d CaSîK H 3d CKdKEX CA&KKORE H «JKAEhYE, EAHU,E CST npES A-kTO R*R SEiUAE rOCIlOACTRO AtH, <n>0:iEJKE IO CRAI npOCTHA rocnoACTRo A\H, K_KO ECT BHA fipOlţlEHH wr flAEgdHAPo KOEROAd, CHH-K nOKOH.’IHOA\ ÎaYaUI# ROEROAd, R"R lipiiROE pEAS, no TOA\ WT TdKpYHA ROEROAd, chhil GhaiYw.e rosroaa wt iiokohh uro PdAyAd ROEROAd, ch.i’k AIhYher roe-KOAd, ndK WT flAEgdHAPS KOEKOA IaYhUIS, R"R Hd KTOpOE pEA& Sd rOCIlOACTRO. <T>dWE TdKOÎKAE 10       CRAI npOCTHXoAl H rOCROACTRd AtH A<> ECT  8 A\HpHO 3d K’RC’k RHUlE pEMEHE
AdSCEH, WEdME T'RMl'lO A<* nOAtdPdST no rOCIlOACTKd A\H   Hd EHpSA  Sd X’dpdMW   MRCTHTOA\S
IţdpiO, dAH CRC iT 2K-IATH R-R SAHH POAHH, WKdME A<> HAldT IlAdTHTH CE KE JKHATH Hd AhHTi CR’bTH TEwprYE, d APSrH KE JKHATH Hd AhHl1 CR’bTH ,A,HA\HTpTE, AP^rO HÎI|Jd A4 HE A^RdT. <fl> RHp$A HA\ MTO CE IlOAOEdET, RRIUJE pSMSH, &A A®HfCHT 3 RHCTYEpYH
rocnoACTRd aw, <ii>ohe>ks chu.e cra\ crtrophXoa\ h rocnoACTRo a\h SctpoehYe crc hhX wt npEA ahRahoa\ rocnoACTRd a\h h wt npEA R’RcfeAW mrcththaah npdRHTEAYE rocnoACTRd a\h, aohAE>ks Xokio bhth rocnoACTRo a\h rti pociioactro h r-r JKHROT'b SAPdRYlO rocnoACTRo A\H, 13K0JKE A<> ECT CR-feTOA\S A\OHdCTHpS XpdAl CR-bTH [CR-bTH] TfWprYE CEAO ZlHRES'kHYH 3d riOCASUIdHIE 3d R-RC pdEOT H 3d CRdKdX Tp'kES MTO XoKET BHTH, I10HE2KE IO CRAI npOCTHA rOCflOACTRO A\H, KdKO ECT BHA npOIJlEHH H WT lipOMYH
rocnoA<>pRi HdHnptWAE, PdA? noAvfeHd h pdAY a8u,<1 eiokohhhavh poahteaYem rocnoACTRo
AW I3K0JKE A<> ECT CR^TOAlS AAOHdCTHp 3d nOASS H R-R SKptnAEHYE.
                         <H> RHA’kXoAi rocnoACTRo a\h h XphcorSA flAEgdHAp8 roeroaS, chh*r ÎaYi3UJ BOEROA, WT HCnp*RR0 TOCnOACTRO, KOPAd EHCT TEHEHYE A'kT0A\ x3pKE <H> KHHPd ndK
www.dacoromanica.ro
295
flrtfgjHApS BOEBOAJ IaToIU, Eli Hi BTOpOE pf^S, E*K AltT xSpÂS, 3J fipOipEHYE HJA cY( SCTpOJHYf, E2KE fCT KHLUf nHC, CKTBOpEHE CEC BEAHKOIO KAETKOtt.
                               <T>m pa^Y h eh, ca$3EA\ rocnoACTBO a*h, kotopYh Xoket ehth sj cYe caSjkee
H QîKAIH^f KHUif E1HCJHE, EIJIEJKE fi,d EH BjpSETE SJ CEAO AHB(3’kHYH, CAOEOSYa CBtTOMS AtoHJCTHp HSMETSA H 8 AMpHO &d hX WCTJBHTH Si CBJKEX, KJKO ECT EHUiE riKCJHO, T’EMY» BHpSA 4,J CH I1AJTHTH CE pJCTp-ErOA\ HJA A-feTO $PH Ti, KJKO ECT EHA HJIO WT nptîKA* Ep-fciUf.
                              <C>Ero pjaY rocno^cTBO a*h eijiehîe c-ea\ octjehXoa\ [mkh?ke hja cY» BctpoehYe
H CEA* tlOHOEHA rOCnO^CTEJ A\H XpHCOESA H KHHrE H HdA cYE KHHPJ rOCnO^CTEO AAH, AJ ECT [ÎOCTOATEAHJJ.
                        <6>uiejee h 3jkahhjhYe eioctjbhX rocno^cTBO a\h no wlu-ectbYio rocno^cTBj a\h <Koro> HSEEpET rocnoA-E <Eop-e> ehth rocnoAJp-E 3Ea\ae Eajlukoe, hah wt <c-epo>a-
                        HHKJ Cp'EAf'fHJfO nAOAJ rOCnO^CTEO A\H HAH WT CEpOAHHKH HJUiH, HAH no r<pfcCEX HJUJHX> HAH WT HHOnA’fcAUHHK, &d Jl)iE nOMTET H nOHOKHT H <8>T<Bp-EAH>T cYlO
khhpS rocnoACTBJ a\h sj npoipEHYE H    3J tjkaujkYe,..................aP^hX r<ocnoAJpH>
..........<C>XpdHHT E'E POCnOACTA      Ero H BTv e8AE1|1HX B'fclţEX A8ujJ fro.        fl JIJJEAHKE
HE n<OMK>TET...........HE 8<TBp-EAHT> , ■ . . • <pj>3EJAHT H HcXjEHT, TOrO A^ KT
                        Tp’KKAET H JHJTEMJ H JjjlOp<ECJH> WT <TÎTy CK"feTH> WTHU.H E<JKE C$T Eli HEKEH H AJ HAUT MECTIO CTvC lO^AJ H> CEC flpYA H C'kC HHHEIA\H HIKtpHlH Y8A(H, E7KE B*E3’E-
nHîKE hja Kp-EE rocnoAJ <Eopj> h cnjcj HJimro IcScjXphctj h pek-et: ,,e-e3a\h, b*e3mh h pjcnEHH Ero“ h Kp-EE epo hja hhX h hja heajX hX.
                        Gejke 8eo h cbeahteaYh nocTJBA-kEAA rocnoACTEO a\h : >K8njH eUhXo bea kjh KpjaeeckYh h KSriJH XpHSj bea ae°Phhk h JKSemh Iljnj bea awpojJset h >K8njH 6hjkh
BEA EHCTYiap H îKSllJH 4,8A\HTpjlUKO   BEA              CnJTjp H     KSllJH AlSUJdT BEA  CTOAHHK H
XttllJH ES3HHKJ BEA KOAJHC H SjCHAYE   BEA             nEXjpHHK H KSllJH flAEgjHAPH BEA nOCTEAHHK.
H HCnpJEHHK, Ujnj beahkYh aopo^et.
                              H HjnHCjX j3, Aeii-eajt awpo^et, b-k hjctoahh rpJA^ ESkSpeijih, AftEctiţj
HOEMBpYE Ţ Aehh H WT             A<> HHH-fc TEHEHYE aÎtOA\, BT» A^T x3pĂ0, A^TJ
pocnoAHH-b xJKÂ.
       t Iw AEWH BW6BWAJ, A\YAOCTYlO EOJKY» POCnOAHHE.
       -j* Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Livezenii din judeţul Dîmboviţei, care este slobozia sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Nucet, unde este hramul sfîntului, marelui mucenic al lui Hristos, Gheor-ghie, ca să fie în pace şi slobozi şi iertaţi de găleată şi de fin şi de bou şi de oaie seacă şi de împrumut şi de ughi de fum şi de birul de cal şi de miere şi de ceară şi de cai de olac şi de bani de judeţ şi de mertice şi de podvoade şi de lucrul domnesc şi de berbeci de sulgiu şi de toate slujbele şi mîncăturile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea, cum au fost iertaţi de Alexandru voievod fiul răposatului Iliaş voievod, în primul rînd apoi de Gavriil voievod, fiul lui Simion voievod, de răposatul
296
www.dacoromanica.ro
Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar de Alexandru voievod Hiaş, în al doilea rînd de domnie. Astfel de asemenea i-am iertat şi domnia mea, să fie în pace de toate mai sus-zisele dăjdii, însă numai să ajute pe domnia mea la birul de haraci al cinstitului împărat, însă cu 50 galbeni într-un an. Insă să aibă a-şi plăti 25 galbeni la ziua sfîntului Gbeorghie, iar alţi 25 galbeni la ziua sfîntului Dimitrie, alt nimica să nu dea. <Iar> birul lor ce li se cade, mai sus-zis, să-l aducă la vistieria domniei mele, pentru că aşa am făcut şi domnia mea întocmire cu ei dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele cît timp voi fi domnia mea în domnie şi în viaţă <şi > sănătatea domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri hramul sfîntului Gheorghie satul Livezenii de ascultare la tot lucrul şi la toată treaba ce va fi, pentru că i-am iertat domnia mea, cum au fost iertaţi şi de ceilalţi domni mai dinainte, pentru pomana şi pentru sufletul răposaţilor părinţi ai domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri de folos şi de întărire.
       <Şi> am văzut domnia mea şi hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, din prima domnie, cînd a fost cursul anilor 7125 <şi> cartea iar a lui Alexandru voievod Hiaş, în al doilea rînd, în anul 7136, de iertare pe această întocmire, care este mai sus-scrisă, făcute cu mare blestem.
       Pentru aceasta şi voi, slugile domniei mele, care veţi fi pentru aceste slujbe şi mîncături mai sus-scrise, încă să vă feriţi de satul Livezenii, slobozia sfintei mănăstiri Nucetul şi s-o lăsaţi în pace de toate, cum este mai sus-scris, numai birul să şi-l plătească cu ruptoare, pe an 50 ughi, cum a fost mai dinainte vreme.
       Pentru aceasta domnia mea încă am lăsat iarăşi pe această întocmire şi am înnoit domnia mea hrisovul şi cărţile şi pe această carte a domniei mele, ca să fie statornică.
       încă şi blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, <pe cine-l> va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rudele rodului inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de iertare şi de întocmire ... .de demult domni . . . să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui, iar dacă nu va cinsti .... şi nu va întări .... ci va dărîma şi va rupe, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de <318 sfinţi > părinţi <care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi > cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului dumnezeu > şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis : „ia-1, ia-1 şi răstig-neşte-1” şi sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare
www.dacoromanica.ro
297
stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139, anul domnului, 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Nucet XX/15.
          Orig., hlrtie (43 x 29), rupt, pecete timbrată, căzută.
                                  178
1630 (7139) noiembrie 18.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Stroe logofăt satele Goleşti, Criva, Epoteşti, Urzica, Gogoşi şi Marmuri, precum şi ţigani.
      | (HhaoctYiio eokYiw, Tiv Aewh koeboa h rocnoAHHt, CHHt noKOHHaro Iw KOCBOAd- A<!K4T rOCnOACTKO <MH cYe nOKEAEHYE r«Cn«ACTK4 AfH KCA'fcpfHS roc-noACTKd a\h Stroe logofet, ca să fie volnic cu această _ carte a domnia m61e să ţie satul Goleştii şi Criva şi Epoteştii i Urzica i Gogoşii i Marmuri1 şi ţiganii, păntru că aceaste sate şi ţigani, i sînt date zestre de la socru-său, jupînul Fota postelnic şi de la socră-sa, jupîneasa Stana.
      Deci domniia mea am vrut să le iau domnia mea pre seama domnească, păntru Gorgan spatar. Deci dec-am adevărat şi am aflat domnia mea că n-au avut Gorgan spatar nici o treabă cu acdle sate şi ţigani, ce au fost date zestre boerenului domnia m&e Stroe logofet, domnia mea iar le-am dat să fie pre mîna lui, alt nimea treabă şi meteah să n-aibă cu ac61e sate şi ţigani.
      Derept aceaia şi voi, toate slugile domnia măle, care veţi m^rge într-aceste sate ce scrii mai sus, în vr^me ce veţi vedea ceastă carte a domnia m&e, iară voi să căutaţi forte în pace să lăsaţi aceaste sate şi ţigani, de acum nainte moşiile alt 2 nimica să nu-i mai învăluiţi, că aşa iaste învăţătura domnia m61e. Hhako a* hIjct, no pm rocnoACTKA mh.
      H HCnpiKHHK, CAM pt4 rocnoACTKA A\H.
      IlHC HOCMBpYf hY AhHH, KX AtT xSpĂ5.
       1 ,,i Marmuri" scris pe margine de altă mină.
       *.,moşiile alt", adăugate altă mină, intre rlnduri.
298
www.dacoromanica.ro
       f Tiv rflfWH BlVfKlVAd, MHAOCtYW EO>KTk> rOCnOAHHb.
       Mw AfivH boeboa* <m. p.>
          Bibi. Acad., XLII/60.
          Orig., hlrtie (30 x 21), pecete mică, aplicată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 178—179.
                                  179
1630 (7139) noiembrie 24.
            Stanumir cu fraţii săi Chirca si Stănilă din Păuşeşti, jud.
            Vîlcea, vină lui Sima logofăt o livadă.
      t Eu Stanumir şi frate-miu Chirca de în sat de în Făuşăşti <s>cris-am acâst zapis al nostru şi cu frate-miu Stănilă, cum să se ştii că am vîndut-jupînului Simei logofet u ldvade de în josu de viia logofătului Simei în vale, lingă levade logofetului, derept 140 de hani.
      Şi mărturie : popa Stoica şi popa Zahariia şi Ion logofet ot Măniceşti i Crăciun logofet ot Titoiu i Udreşte logofet ot Şărenesa i Ionaşco logofet ot Corlăteşti.
      IThc EpiiuoK Awriv^jT1, Avbcfna hohmbpie kă A^hh, a^t xspĂd.
      Crăciun Ionaşco Braşov logofet Ion 2
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/19. Orig., hîrtie (15 x 21), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 132 v.
                                        180
1630 (7139) noiembrie 27, Bucureşti.
             Nicula, fiul lui Necula din Câzăneşti, vinde lui Pavlache clucer ocină în Lunca Babelor.
       Adică eu Nicula, fecioru Neculi din Căzăneşti, scris-am acest al mieu zapis să fie de credinţă la mina jupanului Pavlache cluceru, ca să se ştie
      1 A scris Braşov logofăt . . .
      2 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
299
cum i-am vîndut toată partea mea de ocină din Lunca Babelor, livezi de cosit din sus de cale, toată, iar din jos, jumătate, se înparţă cu Boba călugăriţa ot Dănciuleşti în doă, oricît să va alege, drept 1600 de bani gata. Şi am vîndut-o eu de a mea buuăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tutulor megiaşilor din sus şi dîn jos şi dinprejurul locului, ca să fie dumnealui şi coconilor moşie în veac stătătoare, ohavnică.
      Şi mărturii am pus boeri, anume: jupan Grama vel pitar i jupan Neagul agă i frate-so Andreiu izbaşa şi Para logofătu şi mulţi boieri care şi-au pus mai jos peceţile. Acesta am scris ca să se ştie.
      Pis Dumitru în Bucureşti, măseţa noemvrie 27 dni, vă leat 7139 < 1630 >.
      Grama pitaru.
      Mitrea pitarul.
      Neagul agă.
      Para logofătu.
      Dumitru logofătu.
      Andreiu izbaşa.
           Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clejani şi C&z&neşti, nr. 1268, p. 40. Copie.
                                    181
1630 (7139) decembrie 1.
           Moştenii satului Lătceni, jud. Teleorman, se vînd rumâni lui Bunea logofăt.
      t Adecă noi moştenii satului Lătcânii ot sud Teliorman, anume: Cozma i Radul i Turcea i Măciucă i Gernat i Opriş i Ciuda i Voico i Coman i Buda râspopul i Voico străcbinar, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum să să ştie că am fostu tot judeci cu moşule noastre şi cu toţi feciorii noştri încă mai dinainte vrâme. Iar dup-acăia, cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Lion voivod, feciorul răposatului Ştefan vodă, iar noi singuri, de bunăvoia noastră, fără de nici o silă, am venit la jupînul Bunea logofăt de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină den hotarul de jos, preste tot hotarul şi cu viile şi cu moara şi cu tot vinitul.
300
www.dacoromanica.ro
      însă eu Cozma cu feciorii mii Melentie şi Dobre şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat bani 3700 şi 2 boi, derept 1100 de bani şi eu Badul cu feciorii mii am luoat bani gata 2600 şi eu Turceală cu feciorii mii Cemat i Yladul i Peia şi cu alalţi feciori, cîţi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 4800 şi 2 boi, derept bani 1600 şi eu Măciucă cu feciorii mii Areon i Florea i Stoican i Mirean i Magdalin şi cu alalţi feciori, chiţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat bani gata 5400 şi 2 boi, derept bani 1600 şi eu Cemat cu feciorii mii Badul i Stan şi cu alalţi ficiori, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 3200 şi 2 boi, derept 1800 şi eu Opriş cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 2600 şi eu Cînda ou feciorii mii am luoat bani gata 2600 şi eu Yoico cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 2600 şi eu Coman cu feciorii mii am luoat bani gata 1500 şi 2 boi, derept bani 1100 şi eu Buda cu feciorii mii am luoat bani gata 2130 şi un bou, derept bani 470 şi eu Yoico străchinar cu feciorii mii am luoat bani gata 2050 şi 2 boi, derept bani 550; fac bani, înpreună cu boii, 415 00 de bani.
      Şi am luoat aceşti bani toţi deplin den mîna jupînului Bunii logofăt pre noi şi pre feciorii noştri şi pri toată moşiia noastră, cum iasti hotărîtă şi aleasă cu toată plasa noastră den jos, den hotar pînă în hotar şi den cînpu şi den pădure şi den apă şi cu viile şi cu tot venitul, cum scrie şi mai sus, ca să-i fim rumâni de moşie şi lui şi feciorilor lui şi nipoţilor lui.
      Şi mărturii: jupan Para logofet i Stroi logofet i Tatul logofet i Dumitru logofet i jupan Standul Pustiiul cupeţ i Leca spătar den Găvăneşti i Trifa slujer i jupan Apostol gdepul i Ghioca cupeţu i Şărban logofăt i Peia logofet i Mitrea postelnic şi încă mulţi boiari, carii-şi vor pune pece-ţile. Aceasta-m scris, ca să să crează, să-i fim rumâni în vicie.
      14 HdilNCdX d3, Tcprl rpdMdTHK1, Mtcflţd AHKCMKpîf 7 AhNH,      xSpĂO.
      Para logofet, mânu propria 2 3
      Gherghe armaş
      Ghinea postelnic ot Văleni
      Tatul logofet Danovic
      Peia logofet
      Trifa slugdu
      Gherghi logofet 8
              Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/2. Orig., hirtie (43 X 29), şapte peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 129, f. 49v — 50.
       1 Şi am scris eu, Gherghe gramatic.
       3 Cuvintele “mânu propria" sint scrise cu caractere latine.
       3 Semnături autografe.
23 - o. 62
www.dacoromanica.ro
301
182
1630 (7139) decembrie 5.
            Fetele lui Nistor şi mama lor tnnd lui Sima logofăt moşia lor din Păuşeşti.
      t Scris-am noi f£t<ele> 1 In Nistor ot Păuşăşti anu<me... > 1 Maria, înpreună cn mumă noastră, acestu zapis al nostru Bă fie de credinţă la mina Simei logofet, cum să se ştie că ne-am vîndut toată moşîia nostră ce-an fost de la tatălu nostru de în Păuşeşti, cît se va al£ge de în c<împ >*u, de în pădure, de într-apă <şi den >* seliştea satului cu viia, cu pomi, cu tot, de a noastră bunăvoe, deriptu bani gata aspri 1000.
      Şi am luoat aceşti bani deplin denaintea a tot satul, anume: popa Stoica, popa Zahariia, Luca cel mare, Stănilă Ddeanul, Oprea frate-său, Stepcea, Gbergbe, Bălaur, Chirca, Miho, Gbeorma pitar, Udrişte logofet, Ion ban.
      IIhc A3. Gt(4uh rpdMaTHK2, Attcenvt AitiMspli T a*»hh, kt. A-bT xapÂe.
      Eu popa Stoica Eu popa Zaharia Ghiorma pitar Udrişte logofet ot Şărineasa8
          Arta. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/20.
          Orig., tatrtie (20,7 x 14,2), cinci peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, 1. 133.
                                  183
<1630 decembrie — 1631 ianuarie >5 Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Radu logofăt satul Tîneăbeşti, juă. Ilfov.
       f fflHAOCTÎfie eojkîho, Iw diWH BttBOA* H roenoAHHTk b’kcoh 3(ma( £rrppo-BAaXTHCKOI, CHH*K BlAHKdrO H nptA»BparO, nOKOHHHAPO îw QIi^UH BOiBOAA* A.4B4T
rocnoACTBO mh cY» iwkiaihT» rocnoACTKO mh EOAtpHHS rocnoACrso mh P^av***
        1 Loc rupt.
        *  Ştefan gramatic.
        *  Semnături autografe.
'302
www.dacoromanica.ro
AOPO^fT H CKC. CHHORH HX, fAHIţfAI EoPTk A^OK44» HKOJKf A4 ICT «AO T-KHKTi-EftţiYH, wt cSactkw 6aX<ob>, k*kc CfAO cec k*kcoai Xotapoai h ckc b*kchX kimihYi H CKC K*KC XOAOKOM WT nOAlO H WT (USA! H WT KOA H -WT CfAAAHlţlf CfAOB, WT
hocbSah, sapi fAHKa ct Xtit hsbpath wt no b-bcoai Xotapoai, wt Xorap a* XoTap H ckc k%chX kimhhYh, koahi^h c8t haiihcahh no hai» k*k KHHr flAfgaHAPS BOfBOAa, CHHK TaYoUIS KOfKOAa.
       IIOHfKf TOPO CfAO T'KHK'KEIlţlÎH BHUlf nHC BHAH c8t IIpfAfB CnATap, CHHK
Hhk'kb bhb bia Aoro^iT. Tawf, ktvM fer bha b-k a^h( flAfgaHAp8 boiboaa chhk TAYiaui bocboA) Bt A-kT xspÂ1, a IIpfAa cnarap, wh fer naAaa 8 hiboaio h b*k satbO' PChYc, paAH aihosh hobu,h. Ta>Kf hX fCT nocTJKHA IIpfAa cnaTap B-KckX cfaa fro saaor Ha >K8naH P8cT-k K8nu,8 h Ha TaYf K8nu,8, Tfpf fCT a44 hobu,h paAÎ IIpfAa cnaTap, Tfpf ra ut HSBaAHA wt saTBopfHYf h wt KAaAf, hko>ki m hX npoAasaT IIpfAa cnarap WTKHKCTBYfX tro ckc u,kHO, Tfpf A4 hai nAATHT KOAiaTfAi EfS K'KCH-bHÎf. fl b*k tom, IIpfAa cnarap, aiţif hssaaha 8 fCT wt saTBopfHYf h wt cbcsahIc wh H-kCT hocht nfn-kAH A4 hX naaTHT.Ta A&KHOBfHYf wsfAi KSnu,H, kotopYh c8t BHiuf pmtHH, Tfpf ra fCT HSBAAHA WT CBf3AHCTBO, H*K fCT EfPaA B"K SSrpp'KCKA 3fAIAf, Tfpf C8T npHBfrCTBOBAAH H HtCT HOCHA nfHAA SA A^HCHOBfHYf.
       fl noTOAi, >KSnaH P8crt h JaYf K8nu,H, f}Ki c8t BHuif pfnfHH, whh, raKOJKf H-kKOI K8mj,H 4T0 HAI fCT npHXpAHfHÎf CKC K8n^8BAHff CKC HOKU.H, A4 cf npnXpAHfT, WHH Cf C8T B'KCTAHHAH, Tfpf fCT fipOA44 WT TfX CfAA TOPO CfAO T'KHK'KBft|lÎH BOAt-
PHh8 rocnoACTBO aih PaaV4WK awrwijsfT, sa 8ph y hobi^h potobh, laKOJKf a<* hX E8AfT sa a^a!h8. H npoAAA*X wHf sa a«bpoboaio.
       H BHA'kXoiii rocnoACTBO aih h sannc8A PScTfK h TaYfB K8niţYH sa npoAABAHÎf h khhpa HptAfs cnarap sa a^AIho ha p8kh PaaY4ob AwrwţfT. Aah 8 sannc PScTfK h Haits K8mţÎH tako HanHcaX, kako{hobu,h htoict A44 Pm#4 awpw^t no cfao T'khk'k-BfifiYH a4 Xoaht ckc a^*kham, ha aIjto A*cfTa 8 £y. fl atiiiAHKf XoKfr npYHTH IIpfAa cnarap wt npHB'krcTBW h Hf B'KcXoT'krH a4 CH wctabhth CfAO T’KHK’KEfiţiYH A4 fer npoA^iH. a IIpfAa cnaTap, wh a4 haiat A'Jkath cf Paavawk Awrw^fT b'kchX
HOBIţYH, H TAABfX 8PH \f H AOBHBAhYA HOBIţÎHAI, KOAHKO XOKfT CKTBOpHT B’KC A* HA iAHh hoku,8. Ta*f, ako XoKfT a4bath hobuYh h raaBfX H aok’ehAA 4 IIpfA4 cnaTap, wh TorAa A4 hX K-KSfAiafT CfAO ha p8x fro. fl atiifAHKf Hf XoKfT A4th hokuJi, A4 HAIAT APtKATH CA PaAV4 AOPOijSfT CfAO T'KHK'KBfl|lYH KAKO hX fCT RpOAAKAA H KAKO-ra fer noKSnHA, a IIpfAa HHipa Tp^ES aa hi haiat.
       Gfro paaY, a4A^X h rocnoAcrso aih BOA~kpHH8 rocnoACTBO aih Paava*k aw-PW^fT, iaKOH<f A4 M8 fCT CfAO T’KHK’KBflIlÎH CKC BTiC XOTApOAl H CKC B-KCHX BfHHHÎH H CKC B*KC XoAOKOAl WHHH8, A^A'h0 H B'K wXae8 CHHOBOAI H BHSKOAI H np-kBH8HfTOM H Hf WT KOPOH<A« HfnOKOA-kBHAlO, nO OpHSAlO POCHOACTBA AIH.
       CfWf 8bo h cBtAfTfAYH nocTABHX rocnoACTBO aih: »<8naH IHhXo BfAHKYn bah KpaAfBCKÎH h >K8nAH XpHSA BfA aeophhk h >K8naH liana Bfa Awrw^fT H jk8imh 6hakh BfA BHCTYap H >K8ndH ^,8AIHTpaUJKO BfA CnATAp H HfSlMH iHSlHAT BfA CTOAHHK W >K8lUH E8SHHKA BfA KOAIHC H JKSnAH SaCHAIf BfA nfXapHHK H JKSfUH flafgAHAPH BfAHKÎH nWCTfAHHK. H HCnpABHHK, JKSflAH IlanA BfA AWPW^fT.
       1 Lipseşte cifra unităţilor.
303
www.dacoromanica.ro
       H HdHHcrf 43, Afli-iAor Awrwijsrr, k% rp4a» E»K8piuiH, Mtcfiţ4-----1 7 a&hh
H IVT flA4A\4, Klk 4-bT x3PM-
       f Iw Afum KWIKWA4, mhaoctTio kojkTw rocnoAHHh.
       Hiv dfWH ko»koa4 <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlalii8i, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Radul logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Tîncăbeştii, din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar şi cu toţi vecinii, cîţi sînt scrişi pe nume în cartea lui Alexandru voievod fiul lui Hiiaş voievod.
       Pentru că acest sat Tîncăbeştii mai sus-scris a fost al lui Preda spătarul, fiul lui Mea fost mare logofăt. Deci, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, în anul 7130 2 iar Preda spătarul, el a căzut la nevoie şi la închisoare pentru mulţi bani. Deci şi-a pus Preda spătarul toate satele lui zălog la jupîn Rustea negustorul şi la Ilie negustorul, de au dat banii pentru Preda spătarul, de l-au scos din închisoare şi l-au îngăduit, ca să-şi vînză Preda moştenirile cu preţ, ca să le plătească averea fără întîrziere. Iar întru aceasta, Preda spătarul, dacă l-au scos din închisoare şi din lanţuri, el n-a purtat de grije casă le plătească acea datorie acelor negustori, care sînt mai sus-zişi, de l-au scos din lanţuri, ci a fugit în Ţara Ungurească, de a pribegit şi n-a purtat de grije pentru datorie.
       Iar după aceea, jupîn Rustea şi Ilie negustorii, care sînt mai sus-zişi, ei, ca nişte negustori cărora le este hrana cu negoţul cu bani, ca să se hrănească, ei s-au ridicat de au vîndut din acele sate, acest sat Tîncăbeştii boierului domniei mele Radul logofăt, pentru ughi 400, bani gata, ca sâ-i fie de moştenire. Şi au vîndut ei de bunăvoie.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Rustea şi al lui Ilie negustorii, de vînzare şi cartea lui Preda spătarul de moştenire la mîinile lui Radul logofăt. însă în zapisul lui Rustea şi al lui Ilie negustorii aşa au scris, ca banii pe cari i-a dat Radul logofăt pe satul Tîncăbeştii să umble cu dobîndă, peste an zece la 12. Şi dacă va veni Preda spătarul din pribegie şi nu va vrea să-şi lase satul Tîncăbeştii să fie vîndut, iar Preda spătar, el să aibă a da lui Radul logofătul toţi banii, şi capetele, ughi 400 şi do-bînda banilor, cît va face, totul pînă la un ban. Astfel, dacă va da banii, şi capetele şi dobînda, iar Preda spătarul, el atunci să-şi ia satul la mîna lui. Iar dacă nu va da banii, să aibă a-şi ţine Radul logofăt satul Tîncă- * *
        1 Loc alb.
        * Lipseşte cifra unităţilor.
304
www.dacoromanica.ro
beştii, precum a fost vîndut şi precum l-a cumpărat, iar Preda nici o treabă să nu aibă.
     De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Hâdul logofăt, ca să-i fie satul Tîncăbeşti cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Crai'ovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Enachi mare vistiernic şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt în cetatea Bucureşti, luna......1
5 zile şi de la Adam, în anul 7140.
     t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Leon voivod < m.p. >
           Institutul de istorie „N. Iorga”.
           Copie după orig. slav, In posesia familiei Fotescu-Nasopol. Văleatul greşit; datat după divan.
                                  184
1630 (7139) decembrie 6.
            lonachi îşi dă moşia din Cornet lui Ion postelnicul, pentru o datorie.
      t Eu lonachi scris-am acesta al meu zapis la mîna postelnicului lu Ion cum [cum] să să ştie că i-am fostu datori 162 galbini şi 4 costande. Dici altă n-am avut[t]u ce-i da, ci i-am dat moşia din Cor[ă]net, totă parta me di cîmpu şi di pădure şi de apă şi di sălişte şi de prdste totu hotarul ast, cîtă să va dăvăra parta me. Şi i-am dat de a me bunăvoe astă moşie făr’de om, ci moşie pustie.
      Şi cudă m-am toc[ă]mit, fost-a mulţi megiiaşi di prejurul locului ast, anumea: Stan vatahul de Gaia şi Calotă de Dubriceni şi popa Ionu de Gaia şi popa Preda de Grup[ă]şani şi Fira de Floreşti şi Radul şiBarbul de Cometu şi Lepa şi Barbul, ficiorul lu Pătru de Cometu. *
        1 Loc alb.
        * Cifra este corectată.
www.dacoromanica.ro
305
       Şi această moşie.o-m cupărat eu cu jupînasa Sta<n>ca ast, fără frate-miu Vlaica.
       IThc Mteiad ACKtBpHt 6 zile, siv AfcTk xâpÂe.
       Eu Ionachi vizitoriul.
       Stan vatahul.
       Popa Ion.
       Barbul, ficiorul Badului.
       Barbul, ficiorul Pătrului.
           Muzeul Olteniei—Craiova, nr. 48.
           Orig., htrtie (30 x 15), patru peceţi aplicate.
                                     185
1630 (7139) decembrie 8» Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Pavlaehe clucer o moşie in Lunca Babelor.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon yoeyod şi domn a toată Ţara Bumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan yoeyod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boerului domnii mele jupan Pavlaehe clucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu ti va da, ca să-i fie lui moşia ce să numeşte din Lunca Babelor, însă partea Secuii, feciorul Secuii ot Găzăneşti toată, livezi de cosit. însă să se ştie din sus de drum, toată, oricîtă se va alege, iar din jos, jumătate, să o împărţească Pavlaehe cluceru cu jupîneasa Boba călugăriţa ot Dănciuleşti prin doă, oricît va fi, sau multă ori puţină, pentru că o au cumpărat cinstitul boerul domnii mele jupan Pavlaehe clucer această parte de moşie din Lunca Babelor, ce s-au scris mai sus, de la Secula, feciorul Secuii din Găzăneşti, drept 1600 aspri gata. Şi au vîndut de a lor bunăvoe, cu ştirea tutulor boerilor şi a megiaşiloţ din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi dinaintea domnii mele.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina Secuii de vînzare cu mulţi boeri mărturii scris în zapis, anume, cîţi au fost la tocmeala lor: Gr ama vel pitar i Seagoe biv vel agă şi frate-so Andreiu izbaşa i Para logofăt i Mitrea pitarul i Dumitru logofătu şi alţi boeri, care nu s-au scris aici în cartea aceasta.
       Pentru aceea am dat însumi domnia mea cinstitului boerului domnii mele jupan Pavlaehe clucer, ca să-j fie lui moşie la Lunca Babelor
306
www.dacoromanica.ro
de baştină şi ohavnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nn să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea jupan Miho vel ban al Craiovei i jupan Hrizea vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Enache vel vistier i jupan Dumitraşco vel spătar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Yasilie vel paharnic i jupan Alecsandru vel postelnic. Şi ispravnio, Papa vel logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofătu, în scaunul cetăţii Bucureşti, luna dechemvrie 8 şi de la Adam pînă acum cursul anilor, leat 7139, anii domnului 1630.
      Acest izvod s-au scos întocmai după hrisovul cel slovenesc la şcoala mănăstirei Colţi din Bucureşti de mine cel mai jos iscălit, 1707 avgust 17.
      Az Chiriţă dascălu slovenesc de la şcoala mănăstiri Colţi, izpisah.
           Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clejani şt CăzSneşti, nr. 1268, p. 47. Copie după traducere.
                                 186
1630 decembrie 10, Cimpulung.
            Gherghe şi vărul său Petru vină lui Oanoea logofăt din Lereşti părţi ăintr-un vad de moară.
      „Gherghe feciorul lui Broz Sasul şi cu văru-mieu Petru, fecior lui Dumitru [lu Dumitru, frate lu Broz]”, dau zapis „la mîna Oancei logofătul de Lereşti”, pentru a-i vinde „dentru vadu de moară, însă vadul de moară de doo roate, trei părţi... Şi cînd l-am făcut acest vadu vînzătoriu, noi am pus pristavi la tîrgu de au strigat cine să va afla- să cumpere acel vadu. Şi neminele de în oraş nu s-au aflat să-l cumpere. Atunci am trimes la Oancea logofătul de-u venit de ne-am tocmit cu vadul, căce am ştiutu că iaste al lor de moşie”, cu 135 „de galbeni, bani gata”.
      Mărturii sînt: „părintele Aganton călugărul i popa Negre şi unchiaşul Gaşpar Goţman şi Iacov Sasul i Neculcea i Petru al Ţuseie i Iane postelnicul den Cînpulungu i Dumitru Strechia i Gherghie a lui Scărlat” etc.
          După N. Iorga, Stadii şi documente, I, p. 274, nr. 4. Rezumat după orig. rom.
www.dacoromanica.ro
307
187
1630 (7139) decembrie 11.
            Mai mulţi moşneni din Vaideei se vînd rumâni lui Radul postelnic şi lui Danciul din Măldârcşti.
       t Scris-am eu Vasilie şi Hlebul, Vladul, Stan, Ţigan, Stoica de Yaidiiai, am scris acestu al nostru zapis la mina postelnicului Eadului şi a Danciului de Măldăreşti, cum să să ştie c-am venit de ne-m dat noi rumânii de a nostră bunăvoe, nici ne-u silit eiai să ne dăm, ci noi ne-m datu de a nostră bunăvoe să fim rumânii dumnielor ohabănici, lor şi feciorilor lor.
       Şi la tocmela nostră au fost mulţi omeni buni: Fîrtat logofet de Creţeni, Opre pîrcălabul de Măldăreşti, Oprea sluga postelnicesi de Vlă-duleni şi popii de Măldăreşti, anume popa Necola şi dieconul Bade şi Dan şi Drăgan de Vlăduleni. Aceşti au fostu toţi la tocmela nostră şi pentru credinţa ne-m pus şi peceţile.
       IIhc MtCHiţa A*ssepf, akhh dî, a»t xâpÂO.
            Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXI/100. Orig., hlrtie (30 x 16), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 192,1. 364 v.
                                            188
1630 (7139) decembrie 12, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod întăreşte lui Dragotă şi altora ocini la Nucet şi Călmăţuiu, jud. Săcuieni.
       f MYaoctYoo eojkYj», Iw Acivh koikoA1* H rocnoAHHh e’kcwh scmac Srrppw-BAdXÎHCKOf, CHH-K KIAHKdrO H np'kA0KP‘,r0> nOKOHHHWAVS Iw IţlliţdH KO(K©Ad-rocnoACTKO mh cYh noKf/vfcHY* rocnoACTBd mh wkiajsh a»aY* no hm* ^p^pot-k ckc EpdTYdM CH H E-KCilOK H PdA^AOK IIS(K H KopHfB CKC EpdTYf HM H CtHUHOE TOP© M4ilH CKC EpdTYf *PO H EoHKWB d>"KU,0»A H CTfndHOB H PdHKWB CKC EpdTYdM CH H E0KA*B H KSpSTSpOK H P’KAfrWB H dlHXHfB H GTdHMtOAOK IpKTpS H non r*pPHHlB CKC EpdTYdM CH H HdHOB H EOPHN&IOB H PdA^AWK TdprSd H fidASilOK CKC EpdTIdM *PO H U-KTPWB WT dHCi|IH H FpOSdKOK CKC EpdTYdM CH H fiitdA&lWK YHdKdpÎH CKC
308
www.dacoromanica.ro
BpiTYdM CH H EuVkKiHOK H Kp*R>rRHOR CRC EpaTYaM cil H CRC CHHOKH HM, EAHU.EHCE Eor-k npinScTHT, hkomi \a c8t hm wihh8 8 a^aSa H8met8aor, wt cSactrw Gaxr aan ama Ap'rpoior r'rcaX h a*aa <I>p'Rr'RR R’rcaX h aeaa Ack8u,ht8awr R’rcaX h ama rEpMAHfs R'rcaX H a*aa TatSaor r’rcaX /^oEpHKiiR h ama eMhkSaok TpheaYh r’rcaX h ama IIhaSawr r-rcaX H a*aa ChmShSawr R'rcaX wt nwAio h wt ui8mh h wt kwaa h wt KHHorpAA# H wt ceaaahmk ceawr h wt nw r-rc Xotapwa\, noHEJKE ect IlOKSnHA CYH RHUIE pE'IIHH AIOAYE cYf AEAH sa WMHHS RHUIE nHC WT HAA cYe rhuie nHCAHH MfrlauiH sa xîi acnpH totorh t$pckh.
      H naK aa ict wremsh aioai'e rhuie pemAhh wmhhS 8 a^aSa H8met8aor, a*aa JKSlIAHHlţER ^OSpER GTOHK'kR E4H8a R'RCAX WT no R'RC XoTApOM, nOHEJKE ECT nOKSlMA wt %8naHHu,a ^ospa rhuie nuc sa xA$ acnpH t8pckh h sa p reapo sa rhho, npE
AkHH nOKOHNHWM IMhXhER ROfROAA.
      fl noTOM, k-raa ect eha npE a^hYh noKOHHHWM flluXauA ROEROA, a CÎH RHUIE pEMEHH AlOAYE, WHH ECT EHA R^SHMAA kY EOA’bpH XoTApHHMH CRC M’RAOREK’R POCnOACKS, no HME HwRAK nwCTEAHHK, TEpE ECT EHA XoTApHA H HSEpAHHA WMHMA ^,-kASAWR WT K"R &pAAll,H H WT Kh HSMEtS H nOCTABHA KAMEHH H CEA’kSH WT IÎ8T T’RTApSAWR
no nST wt no caemhe ao?h 8 rp'rXSa IIIapgAWK h no raae JK8rRCTET8AWK, ruKHKt AopH 8 II8t TvrapBAWR. H hmaa h khhph CTapH sa a^aYhho h sa Xotaphcaa, an8 ect sarEHRA r’r a^hh flAfgaHAP’R ROEROAa, chh"r noKOHHHWM PaA^A roeroa, K’raa ect aaa noraHH TaTapH sa< k’R semae. Taske c-rm noHORHXwM H Strp’rahXom roc-nOACTRO AM crc cY» khhpS, kako ect eha h wt npfcKA' RptME.
      H naK noKSnHA caM AparoT-R wmhh8 8 K-RAw-RiţSio ama Ctahmioawbh II-rt-Pwrh rrcaX sa xîp acnpH, a Gtahmioa IlkTpwR wh eiiihhce ect rha noxSnHA cYi wmhh8
wt uaA CrpoE wt P8uih. H naK noxSnHA AparwT-R wmhh8 8 ...................x, a*aa
Gtjhwrh, rh8k Eaaeh wt P8uih brcaX sa xâc acnpH potorh-. H npoAAA*X whh sa
CRWHM AWEPO KOAtO, BIS HH EAH4 CHAWCT, CRC S3H4HYE R’RC'bMH MErYaUlWM WT WKpikCT MECTWM.
      Ciro paAY AM*X c-rm rocnoACTRo am wremsh rhuie pehehh aioaYe, bkwme m
c8t HM cYe RHUIE pEHENH WHHHE Sa A^A^UHO H R’R wXae8 HM H CHHOM H RH8KWM H np^RH8HHTOM H HE WT KwrOJKAW HEHOKOA'bEHMO nopHSMO POCUOACTRa AM.
      Gejke 8bo h creaYteaYh hoctarhXwm rocnoACTRo am MSnau IHhXo rea 6aH Kpa-AERCKH H KSflAH XpHSa REA AKWpHHK H %8llAH liana REA Awrw$ET H KSlUH Mhakh rea rhctYqp h JKSnaH /^oyaMTpauiKo rea ciUTap h MSuiat rea ctwahhk h B8sh<h>ka
REA KWAMC H MSlUH EaCHaYE REA nEXapHHK H WSridH flAE§AHApH REA nwCTEAHHK. H HcnpaRHHK, %8naH liana rea awpw$et.
      H HanncaX as, AoyaMTp8 rpaaaiUTYK, M-bcEiţa akeairpYe £y A*mh h wt Aaaaia AaiKE aw HHH'b fifi cirw nncauYE temehYe A-bTwM, R'R A-bTO xSpăe.
      | Iw Aewh RWERWAa, mYaoctYio eoheYio rocnoAHHR.
      t Din mila lui Dumnezeu, lo Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume:
1 Loc alb.
309
www.dacoromanica.ro
Dragotă cu fraţii săi şi lui Yăsiiu şi lui Badul al lui Puia şi lui Cornea cu fraţii lor şi lui Stepan cel mic cu fraţii lui şi lui Yoico Făţoiul şi lui Stepan şi lui Baico cu fraţii săi şi lui Boldea şi lui Curutură şi lui Bădiciu şi lui Mihnea şi lui Stanciul Pătru şi popii Gherghina cu fraţii săi şi lui Nan şi lui Boghinul şi lui Badul Gargul şi lui Badul cu fraţii lui şi lui Pătru din Lieşti şi lui Grozav cu fraţii săi şi lui Yladul Macarii cu fraţii săi şi lui Yîlcan şi lui Crăciun cu fraţii săi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie lor ocină în dealul Nucetului, din judeţul Sac, însă partea lui Drăgoiu toată şi partea lui Fragă toată şi partea lui Ascuţitul toată şi partea lui Gherman toată şi partea lui Tatul si a lui Dobrică toată şi partea lui Micul Griblea toată şi partea lui Pilul toată şi partea lui Simunul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat aceşti mai sus-zişi oameni aceste părţi de ocină mai sus-scrise de la aceşti mai sus-scrişi megiaşi, pentru 8000 aspri turceşti gata.
      Şi iar să fie acestor oameni mai sus-zişi ocină în dealul Nucetului, toată partea jupaniţei Dobra a lui Stoica banul, de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat de la jupaniţa Dobra tna.i sus-scrisă, pentru 1500 aspri turceşti şi pentru 100 vedre de vin, în zilele răposatului Mihnea voievod.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, aceşti mai sus-spuşi oameni, ei au luat 12 boieri hotărnici cu om domnesc, pe nume Novac postelnic, de au hotărnicit şi au ales ocina dealului dinspre Urlaţi şi dinspre Nucetu şi au pus pietre şi semne din Drumul Tătarului, pe drumul de pe culme, pînă în Yîrful Şarului şi pe Yalea Jugăstetului, iarăşi pînă în Drumul Tătarului.
      Şi au avut şi cărţi vechi de moştenire şi de hotărnicie, dar le-au pierdut în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Badul voievod, cînd au dat tătarii păgîni aici în ţară. Astfel, am înnoit şi am întărit domnia mea cu această carte, cum a fost şi dinainte vreme.
      . Şi iar a! cumpărat singur Dragotă ocină în Călmăţuiu, toată partea lui Stanciul al lui Pătru, pentru 1100 aspri, iar Stanciul al lui Pătru, el încă a cumpărat această ocină de la Stroe din Buşi. Şi iar a cumpărat Dragotă ocină în ... 1 toată partea lui Stan, nepotul lui Balea din Buşi, pentru 1200 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor dinprejurul locului.
      Pentru aceasta am dat domnia mea acestor mai sus-zişi oameni, ca să le fie aceste mai sus-zise ocini de moştenire şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan
1Loc alb.
310
www.dacoromanica.ro
Ianachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Buzinca mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Dumitru gramatic, luna decembrie, 12 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, in anul 7139 <1630 >. t Io Leon voievod, din mila lui-Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 256—258. Copie.
          Cu o trad.
                                             189
1630 (7139) decembrie 13, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod întăreşte lui Dragomir postelnic moşie în Zlătărei.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voivod şi domnii a toată Ţara Bumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului domnii Io Ştefan voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mdle slugii domnii măle Dragomir postelnic şi feciorilor lui, cîţi Dumnezău îi va dărui, ca să-i fie lui moşie în Zlătărei, care au cumpărat din partea popei Daniei a treia parte, partea Stoicăi, ginerele popii Daniei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi despre tot hotariu, de la Stoica, ginerele popei Daniei, cu o vie d<in>1 dos şi din faţă şi cu casa <ş>M cu buţile şi cu vasele c<u>1 toate, dreptu 2500 di aspri gata.
      Drepţii aceia am datu însumi domnia mea slugii domnii mâle lui Dragomir postelnic, ca să-i fie lui moşie de moştenire ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor, strănepoţilor şi de nimenea să fie neclătit, preste zisa domnii mele.
      Că iată şi mărturie am <pus >x domniia mea: jupan Mihu marele ban al Craiovei şi jupan Hriza mar<e> vornic şi jupan Papa marele logofet şi jupan Enachi marele vistiiar şi jupan Du<mi>1traşco marele spătar şi Muşat marele stolnic şi Buzinca marele {corn»1 is şi Vasile marele paharnic şi jupan Alicsandru marele postelnic. <Ispravnic, j >Mipan Hriza.
      Şi am scris eu, Du<mi>1tru, în scaunul cetăţii Bucure < şti >\ luna dichembrie 13 dni, de la Adam leat 7139 <1630 >.
      Acest hristov l-am tălmăcit eu popa Stan ot Livezi.
        Arh. St. Buc., Ep. Rtmnlc, LXXVI/6.
        Copie din sec. al XVIII-lea; altă copie la Bibi. Acad., ms. CMLXXVI/194.
1Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
311
190
1630 (7139) decembrie 13, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Leca spătar un vecin din M&gureni.
       | Mhaoctîeio eokYeio, Tiv Aew;i boeroaa h rocnoAHH-K r-hcoh semae i>rrppoRAa-XYhckoe, ch(tk KiAHKjro h nptAcsp^ro, noKOHHHOiuS Tiv           boeroaa. Ajbat rocnoA-
ctko mh cTh noEE/itHYc rocnoACTKa iiiH ca$t8 rocnoACTRa mh Aek’kb# cnarap wt dÎTvrSptHH H CKC CH'.IORH CH, EAHIţEHIE Eoi”K AapOSaX, HKOJKe M# ECT E4.HH behhh no hme Hjh, bh#k HaHOK Awrw$ET wt rtt’KrSp’fcHH, ckc chhorh hm h ckc RTicaX AEaa Ero sa whmh# wt dl'KrSp’fcHH, eahka ce Xtht HSBpaTH, iiohehce ect bha nosYaA Hjh, bh$k HauoE awrw^ET bhuie nHc, no eahh u,Hran cA#r rocnoACTKa mh Aek’kb cnaTap, TEpE ect 8mpea. fl noTOM, Han ck AP$r HfccT hama aa nAATHA no tot u,HraH Aekiik cnaTap, ah# ect cktkopha sanuc wr p#Ka Ero, sa x7 acnpn h hoctjrha a^h'k Ha cketYh TaYe npopoK#, hkojke ai haatha no toto u,nra:i; a ai(jeah?ke HfccT nAATHA Ha AhH'K, wh a a ect behhh ckc chhokh eto h ckc csaKa aeao eto sa whhh# wt iH’KrtSp’kHH. TaHCE, k*kaa ect bha Ha a^tk, a wh H-kcT haiaa hokuJ a a nA4THA, ah# ECT WCTaA WT A^K WT TOAHKa KpfcME, sa EAHHa rOAHHA.
       H KHA'bX’oM rocnoACTBO mh h 3anHc wt p#kj hm Ha p#ka cA#r# rocnoACTKA mh Aek-kk cna’rap sa takmejkehYe, kako ect bhuie nuc, ckc soA-fepH cbeaYteaYh nanH* canH 8 3anHc, kotopYe ect bha TorAa Ha wctpoehYe hai, no hmE: kSiuh TEwprY bhk keahkYe apAum H kSiuh TYiOKa wt K-KAHHEiţiY H aihosh EOAtpH.
       Geto paAY h rocnoACTBO aih ei|ih?ke ect TAiAaA h c#ahX no npas h no sakoh, ICSmOHCE CKC B’KCHXaIH nOHTEHHAIH npaBHTEAH TOCnOACTBA AIH H AM*X CKM rocnoACTBO aih ca#t# rocnoACTsa aih Aek'kb cnaTap, hkohce \a ect tot remhh# Hau, bh#k Hau AWTWlJlET, CKC CHHOKH ETO H CKC K'KCaX A EA ETO Sa WMHH# WT AI’KrSp’kHH, kehhh sa A’bAXHHO H K-K wXaB*K HM H CHHOKOM H BH#KOM H np’bKHSlHTOM, KAKO ECT EIHCAA sanucSA hm h he wr KoroftAO HEnoKOA-bEHMO, nopnsMo rocnoACTKa aih.
       Cehie oyâo h cbeahteaYe nocraKHX rocnoACTBO aih : 5K#naH AKhXo beahkYh eah KpaaebckY h wSiiah XpHSfc bea akoPhhk h )K#naH liana bea awpw^et h H<#naH Mhakh bea bhctYbp h ?K#naH A#AWTpauiKO bea cnaTap h acSnaii AI#uiat beahkYh ctoahhk h jkSiuh ESshhka bea kwaihc h RachaYe bea nEXapHHK h jk#iuh AAEgaHAPH bea iioctiahhk. H HcnpaKHHK, HiSnau liana bea awpw^et.
       H HanucaX as, A#aihtp# rpaAUTHK, etk hactoa rpaAV E#k#pehih, MfecEiţa aekem-rpYe rY AhHH h wt flAaAia a9 HHH'fe, B’K A-bTO xipĂe.
       | Tw Aewh KwEKWAa, aihaoctYio bohcYio rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele
312
www.dacoromanica.ro
Leca spătar din Măgureni şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie un vecin anume Nan, nepotul lui Nan logofăt din Măgureni, cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină din Măgureni, cit se va alege, pentru că a bătut Nan nepotul lui Nan logofăt mai sus-scris pe un ţigan al slugii domniei mele Leca spătar de a murit. Iar apoi, Nan cu altceva n-a avut eu ce să plătească pe acel ţigan al lui Leca spătar, ci a făcut zapis de la mîna lui, pentru 5000 aspri şi a pus zi la sfîntul Hie proorocul, ca să plătească pe acel ţigan; iar dacă nu va plăti la zi, el să fie vecin cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină din Măgureni. Deci, cînd a fost la zi, el n-a avut bani să plătească, ci a rămas de zi de atîta vreme, de un an.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis dc la mîna lui la mîna slugii domniei mele Leca spătar, de întocmire cum este mai sus-scris, cu boieri martori acrişi în zapis, care au fost atunci la întocmirea lor, anume : jupan Gheorghi fost mare armaş şi jupan Ghioca din Călineşti şi mulţi boieri.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea slugii domniei mele Leca spătar ca să-i fie acel vecin Nan, nepotul lui Nan logofăt, cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină din Măgureni, vecin de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, cum este scris zapisul lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 13 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7139 <1630 >.
      f lo Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           După Damian P. Bogdan, Acte munlene, p. 189—191. Copie după orig., hlrtie, pecete aplicată.
           EDIŢII. Slav şi trad. Gtaibănescu, Codrescu, II, 71—72.
www.dacoromanica.ro
                 1631
www.dacoromanica.ro
191
1631 (7139) ianuarie 3.
             Radu din Gonţaţi vinde jupînului Sima şi altora vie în dealul Scăianilor.
      Scris-am io Radu ot Gonţaţi al miu zapis, cum să ştie cum că am vîndut jupînului Simii o cesvîrtă de pogon de vie dîn dealul Scăianilor, derept aspri 500 de bani, însă de lingă viili dumneilui şi cu stînjăni di ocină dîn hotar pin hotar şi cu ştirea totora megiaşilor.
      Şi iar am fost vîndutu eu Radul ot Gonţaţi Barbului croitorului ot Negoişti un rozoru de vie şi cu un stînjăn de ocină, derept aspri 700 de bani gata.
      Şi iară au fost vîndut nepoto-miu Radulu o jumătati di pogun di vie din dilul Scăianilor, derept aspri 700 di bani gata Barbului şi un stînjăn de ocină, dîn hotaru pînă hotaru ... 1 Barbului şi sărăcind au mers la Sima şi i-au vîndut acel rozoru de vie şi cu cel stînjăn de ocină. Şi iar au mers Barbu la Sima de i-au vîndut şi cea jumătate de pogon de vie şi cu cel stînjăn de ocină, iar derept aspri 700 de bani gata şi cu ştirea megiaşilor, ca să-i fie lui moşie şi coconilor, cîţi Dumnezeu i va da.
      Şi mărturii: Radu ot Gonţaţi, Oprie Chirii, Opre Bot, Pavel ot Dăneşti, şi mulţi omini buni.
      Pis meseţa ghinar 3, văleat 7139 <1631 >.
                        După Eleonora Alexiu, Documente de pe valea Teleafenului, p. 15 — 16. * 24
        1 Indescifrabil, nota editorului.
                                                                                                 317
24 - c. 62
www.dacoromanica.ro
192
1631 (7139) ianuarie 5.
          Lăudat împrumută bani de la Tatu logofăt, punînd zălog o delniţă din Coteşti.
      t Scriş eu Lăudaţii, feciorul Bandei ot Coteşti, acesta zapis alu meu, cum amîi luatu 1450 bani de la logofetul Tatul1 înprumutu şi am pus o delniţă zălogu, anum£ a lu Bolovan, cu tot ci-au avutu, den cimpu şi den satii totu ce ar6, plnă la lăsata săcului de carnă. De-i va da banii să-şii ţiie moşie, iară de nu va da bănie, să-i fie moşiia lo<go >-fătului Tatului.
      Şi mărturie : popa Stoica de Coteşti şi Ghergheie de Grădişte i Marin i ÎTegoe şi Mitrea i Danu.
      Şi amu scris eu Lăudat pă<n>tru cr£di<n >ţă.
      IIhc r(Hdpî( ? a,^hh, A’kT xapĂe.
      Degetul miu.
<Pe verso ; > -ţ* Să să ştie cum au pus Negoe o delniţă a lu Lăudat zălog la Tatul logofătul, să-i deh banii cîndu vah puteh. Şi au scris Lăudat însuşi, cu mina lui.
      Zapisul lu Bolovan, de la Lăudat, de vînzare ot Coteşti.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/7. Orig., hlrtie (29,5 X 20).
          Copie ibidem, ms. 137, f. 402 v.
                                              193
1631  (7139) ianuarie 11, Bucureşti.
            Leon Tomsa voievod întăreşte m-rii Sâcuiani balta mănă8tiriit în urma unei judecăţi.
       t dlHAOCTUK» EOJKYIW, Iw dfWH KOfKOA-» H rOCnOAHHI, CHHIk IIOKOHHHOMS IlV IţlufuH K«fKOA<*< AaKJT rocnoACTKO aih cY» noKbvbHYf rocnoACTKd mh ce-bT-bH, kojkictkhYh M0H4CTHp s«K(Auro Săcuiani a vornic6sii vornicului Cemicăi, car£ iaste metoh la sfînta mănăstire hram Sfînta Troiţă, ca să fie volnici
       1 ,,de la logofetul Tatul” adaus Intre rlnduri.
318
www.dacoromanica.ro
călugării cu această carte a domnii m&e de să ţie balta cârd iaste a sfintei .mănăstiri a vornicesii, de unde iaste piatra de în uscat pînă unde au pus ^emnu în balta şi par, cîtă iaste despre sfînta mănăstire.
       Pentru că această baltă fost-au de moşie a postelnicului Nedelco. Deci o au fost vîndut mai de înnainte -vreme vornicesii, de o au dat mănăstirii. Şi tot o au ţinut cu pace. Iar după acdia, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, avut-au pîră şi gîlceavă călugării de la mănăstirea (Vornicesii cu călugării de la mănăstirea Cernicăi vornicul şi au venit de se-au întrebat aicea. într-acdia, domniia mea trimis-am de aicea pre boiarenul domnii mdle Paraschiva vtorii dvornicu acolo, ca să strîngă oameni buni şi bătrîni să caute şi să aleagă balta care iaste partea şi a mănăstirii vorniceasa şi a mănăstirii dvomicul. într-acdia, deaca au mersu acolo, au strînsu oameni buni: Oprea logofăt ot Săcuiani, Ionaşco comis şi alţi megiiaşi şi au mersu şi cu vînzătoriul, Nedelco postelnic, de au ales balta şi au pus în mijlocul bălţii semnu şi par şi la uscat au fost piatră.
       Derept aceia şi domniia mea am judecat şi am dat ca să să ţie pre unde au pus semnu, să nu se mai amestece unii la alţii, ce să-şi ţie părţile cu pace unii de cătră alţii. Iar care se va mai amesteca în balta mănăstirii şi va mai scorni pîră, de mare gloabă va fi. Hauco ^ hIsct, no pm rocno-
CTBd MH.
       H HcnpasHHK, cam pm rocno^cTat mh.
       Unt 8 ESuSpiipY, ruupYf jţ 4,khh, b AfcT x3pĂ0.
       f Tiv dlWH BlVfKlV4,d, MHAOCTYlO EOXtflO, rOCIK»4,HHK.
       HlV dlWH KOIKOAd <m. p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/22.
          Orig., hlrtie (30 x 21), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 302 v— 303; altă copie la Muzeul de istorie a oraşului
          Bucureşti, nr. 30 471.
                                                 194
1631  (7139) ianuarie 12, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Nedelco ocină în Dobroteni, jud. Săcuieni.
      t (MhaoctYoo kojkYoo, Tiv Aiwh boiboaa h rocno^HH-h b-kcoh sia/ia* XrrppoKAd-XYhCKOI, CHHTk BMHKJrO H nptAOBpjrO, nOKOHHHJrO Iw       BOIBO^A ^,4KdT rocnoA*
CTBO AIH cYh nOBIA*kHY( rOCnOACTBd MH H<A<AK0B WT AoKpOVkHH H C*hC CHHOBH CH, iahimxi Eorh npmScTHT, hkojki a<* m8 ict wmhhS 8 ^ocpoT-bHH, b-k c8a«teo Caic,
AAH WT \tA dljTflOB MlTSpisTdrO \ttiA IVT iW BliC AMCTOM, WT MHH A°PH * 1HH.
www.dacoromanica.ro
319
       IIoHOKf fCT cYf KHUlf. piMfHd WMHHS EHAd fCT 3d A^A^HO dldTfWK.. TdJKf W fCT EHA npOA<M dIdTfK> CTOHKTkK KdA\Ed WT AoEpOTfcHH, 3d X» dCfipH, WT np-feJKA* Kp-fcMf,
       iI nOTOiW, KT^Ad fCT KHA CTiA<l, KTi ABHH TOCnOACTRO MH, d ©TOHKd KdMBd» WH fCT K-kHMdrt no HfAfrtKO ; TdJKf Hd B'kHMdHYe, WH fCT A^POKdA no HfA^KO CKC elf AfrtO 3d WMHHS WT Ar0BP0T^HH> MfTKpTiTdrO A*AO WT Atrt dldTfWK, QKOJKf A<* *CT
nort\tH8 h HfAfAKO wmhhS 3d a^A^hh0-
       H KHA^Vo/H TOCnOACTKO AtH H 3dnHC WT pfcÎKd CtOHK’BB Hd pfcÎKd HfAfdKOK, ChC MHOSH A0KPf CKfAYTfrtYH d/\A'BAtrKlUdpH) KOTOpY fCT KHA TOrAd Hd WCTpOfHYf, nO HMf | WT AoKPOTfeHH,                             /\dH H fUdHt H $TiT8rt H PdA^A lUdpfllI H fHSllIdT H TfKOdnTTi H
K)rd h fUdH-b h                            TodAtp h non Îwh h HfpHdTS h TfprH h /V,pdr8A «DtitSaok wt
EpiiHfipH H A\HOSH A®BP* rttCAiej f>Kf Hf C8T nHCdHH 3Af KTi Tdf KHHTH.
       H npYHAf np-bA rOCnOACTKd A\H H GTOHKd KdAIEd Tfpf fCT CKfAÎTfACTKOKdA CdM KdKO fCT AaP°BaA no HfAfAKO Hd B-bHMdHYf CKC cYlO   AfA 3d WMHhS KHUlf nHC.
       Cfro pdAY,                            AM®^ ciiM h rocnoACTKO mh HfAfAKOK, BKOJKf Aa a»S fCT wmhhS
A^a’IHUO H KTi wX’dE'k HM H CHHOBOA\ H Kh8KOA\ H np'kKHSMHTOAl H Hf WT KOrOJKAO HfnoKOA-bBHA\o, nopHSMO roenoACTBd a\h.
       (rfJKf H CKfAYTfAYH nOCTdKHX’OiW TCCnOACTKO A\H : JKSfldH IHhYo KfA EdH KpdrtfKCKH H JKgridH XpHSd KfA ABOPHHK H JKSridH Ildnd KfA AWrWjjUT H JKSfldH BHdKH KfA KHCTIdpiO H A&HHTpdUJKO KfA CndTdp H dlSllJdT KfA CTOAHHK H KoCTdHAHH KfA KO/HHC H KdCHAYH KfA nfXd;HHK H JKSlldH YlAfKgdHAPH KfA nOCTfAHHK. H HCnpdKHHK, JKSfldHS Ildnd KfAHKYf AWrWljsfT.
       H HdnHCdX' d3, A&MHTpS rpdiUdTHK, K"K HdCTOAHH rpdAV ESKSpflJJH, A\kcflj,d TfHdpYf KÎ A^HH H WT flAdiHd A° HHHfc, KT!. A^T xăpĂe.
       t îw dfWH KWfKWAd, aihaoctYio BOJKI'iO, rOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nedelco din Dobroteni şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Dobroteni, în judeţul Sac, însă din partea lui Matei a patra parte de peste tot locul, din cap pînă în cap.
       Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Matei. Deci a vîndut-o Matei lui Stoica Camba din Dobroteni, pentru 650 aspri, dinainte vreme.
       Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stoica Camba l-a cununat pe Nedelco ; astfel la cununie el l-a dăruit pe Nedelco cu această parte de ocină din Dobroteni, a patra parte din partea lui Matei, ca să-i fie pomană şi lui Nedelco ocină de moştenire.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Stoica la mîna lui Nedelco, cu mulţi martori buni, aldămăşari, care au fost atunci la întocmire, anume : din Dobroteni, Dan şi Manea şi Fătul şi Kadul Mareş şi Muşat şi Tecoaptă şi Iuga şi Manea şi Toader şi popa Ion şi Cernat şi Gherghi şi Dragul al lui Fătul din Brăneşti şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici, în această carte.
320
www.dacoromanica.ro
      Şi a venit înaintea domniei mele şi Stoica Camba de a mărturisit singur că a dăruit pe Nedelco la cununie cu această parte de ocină mai sus-scrisă.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Nedelco, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea : jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi Dumitraşco mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Costandin mare comis şi Yasilii mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 12 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7139 <1631 >.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV/8. Orig., hlrtie (42 X 29), pecete timbrată.
                                             193
1631  (7139) ianuarie 18.
             Stan, fiul călugărului Marăarie, vinde popii Patru vie în dealul JSFegoeştilor.
       f Scris-am eu Stan, ficiorul călugărului Mardarie, acesta al meu zapis la mîna popei <Pătru >, cum să să ştie că i-am vîndut 2 răzoare de vie în dealul Negoeştilor. Şi am vîndut eu Stan aceste 2 răzoare de vie şi casa şi 1 bute, de le-am vîndut popei Pătru, dereptu 3700 de aspri gata.
       Şi am vîndut eu Stanu această vie şi casa, ce sîntu mai sus-scrise, eu de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din prejurul locului. Şi au fostu mărturie : din Negoeşti, popa Lupul i Pătru Caldaşiu i Vladul i Picul i Pătru al Lupului i Ilie al Epure i Ion al Buicei i Stirian Grecul şi din Băleşti, Florea şi din AJbeani, popa Boman i Vladul Berivoescul.
       IlHC AVkCEU,a rHHdp HÎ, K"K AfcT x3pA0.
       t Eu Stan amu pus şi pecetea mea.
         După Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, VI, p. 17 — 18. Copie după orig. rom. fost In Muzeul Gorjului.
         EDIŢII. Iorga, St. şi doc., VI, 468.
321
www.dacoromanica.ro
196
1631 (7139) ianuarie 18, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod închină biserica lui Ghiorma banul din Bucureşti mănăstirii arhiepiscopiei Pogonianei din Ţara Grecească.
       t AIhaoctYii© eojkYuo, Iw Afum soiBOAd h rocnoAHHt b-ecoh siAtAi XppppoBAd-XYhckoi, chite sfAHKdro h nptAoepjro noKOHmaro Iw Iţli^dH soiBOAd. hăRir pocno a*
CTKO AllH cYh nOBfrt-bHYt POCnOACTBJ AW CB-bTtH, EOJKICTBHYH A\OHdCTHp8 WT SIAMI rp'kkckj, sobiampo (IpXYinHCKSn IIoroH-bHH, haoki ict Xpm cBtTdro dnocTOAd IIiTpd H IldBAd H E’ECbAlt HHOKOAt, IAHU.H }KHBSlJJHK Eli WSHT'bAH TOI, I3K0KI A,i ICT CBb-T0A\8 AdOHdCTHpf BHLUI plMlHd CBfcTdd IţpivKBd 30BIA\0A\8 TYwpAMB EdHt$A, l>KI ICT Xpa,V\ po>KAICTBO XpHCTOBO, WT SAi WT BdpOIU rOCnOACTBO A\H WT ESK$pil(IH, AMTOJC H B-K nOAP^MYf CB-bT-bH ALOHdCTHpH EH IUI IlHCdHd, CEC BTi.CbX npdBdAYHBI H C'hC B'ECbX WA^A^H H CEC B"EC Xoaokom MTO ICT EHTH, ALHOPO H A\dAO.
       IIOHUKf ICT cYlO CBbTd Iţp’EKBd BHLUI piMlHd EHAd ICT CETBOpiHd H WCHOBdHd WT TlAMAYd IH 3d LIOKOHHHOAL HwpAU EdH$A WT npi A^HH npOlYHAL CTdpH rOCnOAdpH AP’bBHH. H WT TOPAd KlvC CTOdA nSCTd, EI3 HH IAHd PAIAdHYl 3d HHJCtO.
       (I flOTOAL, K'EAd ICT EHA CEAd, B"E AhHYH TOCnOACTBO A\H, d POCnOACTBO A\H CEA\OTpnXoA\ 3dK8flH0 CEC BlvCHAdH HECTHTHAdH npdBHTIAIH POCnOACTBd A\H H CEC BlvC AHKdHOAL, Ţipi W CEAd AdA POCnOACTBO A\H H IIOKAOHHA AUToX TdAlO Hd cY» CBbTd AtOHdCTHp BHLUI piMIHd, CEC BOAt /\lCniB, BHtfcd FTwpAIIE EdH$A, E3KOJKI A<* HA\dT HOCHA niUdA KdASrlpYH 3d B'ECbX A^A^HI H CK8AHI(II CBbTbH Iţp'EKBt, fi,i HI CI pdCHIldA BTw ApSrd CTpdHO, bkojki a<* hi ci SntScTbBdA CBbTd iţp-EKBd, okojki fi,i ict rocnoACTKO AtH H nOKOHHH KTHTOpH BIMHOI B’ECnOAMiHdHYl.
       6i|iHH<i h SdKAlHdHYi nocTdBHX pocnoACTBO alh: no wtuiictkYi rocnoACTBd ailh, Koro HSEipiT rocnoA"E Eop’e ehth rocnoAdp’E siaiai fiAdUiKol hah wt cp'EA’^HHdrw nAOAd rocnoACTBd ailh hah wt cepoahhk HdUiH hah, no rpic^X1 HdHiH, hah wt hho-fiAb.uiHHK, a<* dLfii noMTiT h noHOEHT H tfcpbnHT cYl khhtS rocnoACTBd A\H H noAibHS, KdKO ICT EH IUI nHC, TOPO POCnOA*E EorE fi,i Pd nOMTIT H A<1 CEXpdHHT B"E pocnoA-CTBt IPO H d Kl E^AILIIhX B’blţtX' A^Uld IPO. fl dLJJIAHÎKI HWOHTIT H HI IIOHOBHT H Hi STBpTvAHT cYl KHHP8 POCnOACTBd AdH, dHS nonipiT H pdSOpiT H HcXdBHT H wekihYi WCTdBHT, TOPO ICT TP'EKAIT H dHdTHAItd H d$$pHCdH WT ThY CK’bTH WTIţH, l>KI C9T B*E HYKYl, H fi,i H/HdT MdCTYlO CEC IlOWAd H CEC flpY/E Hd IAHH ALICTO.
       Gijki 8eo h cbiaYtiaYi nocTdanX pocnoACTBO a\h : }KSndH A\hXo biahkYh EdH KpdAiBCKH h >KSndH XpH3d BiA ABOpHHKtS h 3<SndH ITdnd biahkYh AwrwiJsiT H >KS(ldn lilHdKH B(A EHCTYiap H >K8ndH8 /^SALHTpdlUKO BIA CfldTdp H HLSndHS AlSUIdT BIA CTOA-HHKS H H<8ndH KoCTdHAHH BIA KOAIHC H EdCHAYH BIA niXdpHHK H H<8lldH (lAigdHAPH biahkYh nocTiAHHK. H HcnpdBHHK, 3<SndH XpHSd biahkYh abc,Phhk.
       H HdnHCdX dS, Â$AUITp8 PpdAddTHK, Bl, HdCTOA PpdAV ESKBpiLJlH, AAbCII^I PIHdpYi «Y ABHH H WT tlAdAdd A« HHH’b, Biv AtT xspĂe.
       t Iw dlWH BWIBWAd, ALHAOCTYlO EOHCÎIO, POCnOAHHE.
       Hw Aiwh BoiBOAd <m. p.>
322
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din Ţara Grecească, numită arhiepiscopia Pogonianei, unde este hramul sfîntului apostol Petru şi Pavel şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă sfînta biserică numită a lui Ghiorma banul, unde este hramul Naşterii lui Hristos, de aici din oraşul domniei mele din Bucureşti, metoh şi în stăpînirea sfintei mănăstiri mai sus-scrisă, cu toate prăvăliile şi cu toate odăjdiile şi cu tot venitul ce va fi, mult sau puţin.
      Pentru că această sfîntă biserică mai sus-zisă a fost făcută şi zidită din temelia ei de răposatul Ghiorma banul, din zilele altor domni bătrîni de demult. Şi de atunci a tot stat pustie fără nici o căutare de la nimeni.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar domnia mea am socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu tot divanul, de am dat-o domnia mea şi am închinat-o metoh acolo la această sfîntă mănăstire mai sus-zisă, cu voia Despei, nepoata lui Ghiorma banul, ca să poarte de grijă călugării de toate dedinele şi sculele sfintei biserici, pentru a nu se risipi în altă parte, pentru a nu se pustii sfînta biserică, ca să fie domniei mele şi răposaţilor ctitori veşnică pomenire.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte şi pomană a domniei mele, cum este scris mai sus, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va strica şi va nimici şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi Vasilie mare paharnic şi jupan Alexandri mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare vornic.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 18 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7139 <1631 >. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Bradu-Hanu Greci-Codreni, 1/1. Orig., hlrtie (42 X 37), pecete aplicată.
           Cu o trad. din 1906.
           EDIŢII. Trad. Andreescu, Ctitorii, 557—558.
www.dacoromanica.ro
323
197
1631 (7139) ianuarie 20, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui TJdrea postelnic şi soţiei lui, Caplea, silişte şi iaz de moară la Bâdâcineşti, în urma unei judecăţi.
       Milostieiu bojieiu, Io Leon voevod i gospodarii, sinii pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi sii povelenie gospodstva mi sluga gospodstva mi Udxei postelnic ot Eădăcineşti şi jupînesii lui, Capiii şi feciorilor lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să vie1 volnici cu această carte a domniei m&e de Bă ţie o silişte de în sat, deasupra morii lui, la Eădăcineşti, pentru că această silişte fost-au de moşie a Marcului şi a lui Costandin, feciorii Oprii din Eădăcineşti, cumpărătoare de la Micul de sat.
       Iar după ac&a, cînd au fost acum, în zilele domniei m&e, iar Barbul şi Costandin, ce scriu mai sus, ei se-au voit de a lor bunăvoe cu Udrea postelnic de i-au dat TJdrei această silişte a lor. Iar TJdrea postelnic le-au slobozit o silişte a lor de în Gruiu, care le-au fost de moşie. însă au dat TJdrea postelnic pre doao părţi de la moară, trei părţi în Gruiu şi pomi pentru pomi, cu zapis de la mina lor şi cu ştirea unchilor lor, anume Berivoe i D ragomir i Eeacşu i Oprea şi cu ştirea altor săteni anume: Pătru i Opriş i Dumitru i Cîrstea i Ghizdaveţ i Sîrb i Vela şi tot satul Eădăcineşti ş i boiarii de pre înprejur, Pîrvul logofăt Dolofan de în Stoe-neşti i Simion pitar de în Eătivoeşti i Datco peharnic ot Copăceni i ot Băjărani, Tudor logofătul i ot Cepari, Ivaşco postelnic i ot Berindeşti, Oprea logofăt i ot Cîrstieneşti, Datco vătaf.
       Şi iar să fie volnic sluga domniei mfle TJdrea postelnic şi cu jupî-neasa lui, Caplea, de să aibă a ţinerea 1 iazu de moară de la Eădăcineşti, cît să va atege, pentru că au avut TJdrea postelnic tocmeală cu popa Standul şi cu frate său Pătru şi cu Voico i Stan i Badea, sinu Cîrstiian, de în Eădăcineşti, de i-au dat TJdrei postelnic loc de ş-au dus apă morii. Iar ei, cînd le va trebui, să macine fără de rînd. Cu zapis de la mîna lor tocmeală cu mare afurisanie şi cu gloabă să dea, care să va lepăda de tocmeală.
       Iar cînd au fost acum, în zilele domniei m&e, iar ei s-au lepădat de tocmeală şi au răd<ic>at pîră, de au venit toţi de s-au pîrît de faţă şi pîrîia ca să spargă moara TJdrei postelnic. Iar Udrea au scos zapisul lor de tocmeală, cum scrie mai sus. într-acda, domniia mea am căutat şi am judecat, pre dreptate şi pre l^ge şi am văzut domniia mea zapisul de la mîna lor de tocmeală, cu mare legătură şi cu multe mărturii scrise
      1 In loc de : fie.
824
www.dacoromanica.ro
în zapis : ÎTedelco aprodu i ot Cîrstieneşti, Drăghiciu i ot Dăngeşti, Stan Dolofan.
      Deci, am dat domniia mea Udrei şi jupînesii lui, Capiii, ca să ţie acel iazu cu bună pace, că au rămas Rădăcineştii de lăge. Şi de vor mai scorni pîră vreodinioară, să fie de gloabă, cum scrie zapisul lor. Şi mai mult val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domniei măle cu judecată. Ina<c>o da n6s<t>, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, sam reci gospodstva mi.
      Pis Dumitru u Bucureşti, m^seţa ghenarie 20, vă leat 7139 <1631 >.
      Io Leon voevod, milostiiu <bojiiu> gospodar.
           Bibi. Acad., ms. 5728, f. 63 v- 64. Copie de la Începutul sec. al XlX-lea.
                                           198
1631  (7139) ianuarie 23.
            Tudor sluger adevereşte că satul Băcăleşti a fost vîndut de fiica sa Zamfira lui Dumitru şi Vasile, cu ştirea sa.
      t Eu Tudor sulgăriul scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie la mîna jupînului lu Dumitru şi a jupînului Vasilie de la Nicopoe, cum să se ştie c-au cumpărat satul Băcăleştii, că acel sat fostu-l-am dat eu fii-mea Samfirei zăstre. Dici l-au vîndut acestor boiari cu ştirea mea.
      Şi voi, rumânilor, să ascultaţi dă aceşti boiari, că sînteţi de acum naintd rumâni lor şi feciorilor ai lor. Iar cărţile voastre, dă cînd v*aţi vîndut mie, toate sîntu la mine, deci să şedeţi pre bună pace, că le sînteţi rumâni.
      Aceasta am scris. Pis ghenarie 23 dni, leat 7139 <1631 >.
      Tudor suljer <m.p. >
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXLII/1. Orig., hlrtie (30 X 22), o pecete aplicată.
www.dacoromanica.ro
325
199
1631 (7139) ianuarie 23, Bucureşti.
             Leon Tovnşa voievod stabileşte birul satului Parapani al m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti.
       f dltMOCTIflO KWKYfW, IlV dlWH KOfKOAd H roCflOAHHIi, CHHIk IlOKOHHHir»
Iw IjlftţAH kokoa- A',K'rr rocnoACTKO mh cif noRi<rkHif rocnoACTKa amu satului Parapanii ot sudstvo Vlaşca, care este al sfintei mănăstiri hram Sv6ta Troiţă, de aicea de In oraş den Bucureşti, ca să se ştie să aibă a dar£ de <a >cum nainte bir numai un galben; nici să se mai adaoge, nici să se mai scază, ce tot să dea pre această cislă ce scrie mai sus, măcar de să va mai fiinţa birul, măcară de se va mai scădea, iar ei tot să dea pre această tocmeală, pentru că i-am lăsat domnia mea şi i-am ertat. Să daţi pre tocmeală cum iaste mai sus-scris, pentru sfînta mănăstire, ca săn fie mănăstirei de ajutor şi întărire, şi pentru că iaste un satu den margine, în calea turcilor, de au multe păsure şi greutăţi.
       Deci văzîndu domnia mea nevoia lor, şi mai vîrtos pentru sfînta mănăstire Sv£ta Troiţă, i-am lăsat domnia mea să dea bir 1 galben, altă asupreală să n-aibă.
       Derept ac&a şi voi, birarilor, carii veţi umbla într-acel judeţ Ylaş<ca>, încă să căutaţi mai multu să n-aibă asupreală satul Parapanii, ce scrie mai sus, fără numai cît să dea pre acea tocmeală, că sengur domnia mea m-am milostivit de i-am lăsat ca să poată fi de ajutor şi de posluşaniia sfintei mănăstiri şi domnii mele pomeană. Iar cine se va ispiti a-i învălui într-alt chip, mai mult de cum scrie mai sus, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea.
       Aşijderea am pus domnia mea şi blestem, pre care va dărui domnul Dumnezeu a fi domn şi biruitor Ţării Bumâneşti în urma noastră, încă-1 rugăm să aibă a întări mila şi pomeana şi ceastă carte a domnii m£le pre tocmeală cum scrie mai sus, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească întru domnia lui şi de altă lume să-i fie sufletul In răpaos. Iar care nu va cinsti, nici va înnoi, ce va călca şi va sparge mila şi pomeana domnii mele, să fie proclet şi anatema şi să aibă parte «cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
       Hhako fi,i xtcT, no pw rocnoAcv&i «vut.
       H HenpdKHHK, CAM p(«4 rOCnOACTKd A\H.
       IIhc b$tmTpŞ1 vţ E8KSpfi(iH, M’kciu.a rfHapYf kt A^hh, rt* xipâe.
       t tw dlWH KWKWAd, MHAOCTÎtO BOKYiO POCnOAHHk.
          Bibi. Acad., DCXXIV/89.
          Orig., hlrtie (29,5 X 20,5), pecete aplicată.
       1 Dumitru.
326
www.dacoromanica.ro
200
1631 (7139) ianuarie 27.
            Stanciu din Izbiceni mărturiseşte despre înţelegerea dintre el şi m-rile Bistriţa şi Gozia pentru un schimb de ţigănci.
      t Scris-am eu Stanciul de Iz[ă]bic6nie acesta alu meu zapis la mina părintelui Yasilii, egumenul ot Bistriţă, că me-u fost datori părintele Vasilie 1 ţigancă, anume An[ă]ca, fata Muei ţiganul, nora lu Şărban; iar Coziia au fost datore Bistriţie 1 ţigancă, iar eu Stanciul amu fost dator Cozie 1 ţigancă, fata Stanciului ţigan, ţiganca lu Idocse. Dici se-u tocmit egumenul Yasilie de la Bistriţă cu egumenul Dionisie de Coziia, de me-u făcut zapis egumenul Dionisii de la Cozie pre fata Stanciului ţiganul, ţiganca lu Idocse, să fie a me de moşii.
      Şi am făcut eu zapis egumenului Yasielii de la Bistriţa pre nora lu Şărban ţiganul, însă fără 2 fet£, ci a fost făcut mai nainte, să n-aibă Bistriţa lucru cu iale.
      diltCCgd rCHdpiC K3 ahe, act xSflÂe.
      t Şi mărturie părin[ă]tele episcupul de la Bîmnic, chir Theofel şi Ionii cliseriul ot Cozie şi An[î]ghel ot Costeşti şi Cîrstea postelnic ot Creţeşti şi Duiul i Lepădat ot Iz[ă]biceni.
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa , LXV/80. Orig., hirtie (31 x 21,5), o pecete aplicată. Copie ibidem, ms., 194, f. 387 v — 388.
                                  201
1631  (7139) ianuarie 31.
            Maria vorniceasa zălogeşte la Gheorghe logofătul satul Cură-teştii de Sus, jud. Vlaşca, pentru 20 de ughi.
      f Adecă eu jupîneasa Mariia vorniceasa scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupanului Gheorghie logofăt, cum să se ştie cum me-am pus zălog satul meu Curăteştii de Sus, rumânii mei, den judeţul Vlăşcii, cîţi să vor al6ge şi cu tot venitul den cîmpu şi den pădure şi den apă şi de peste tot hotariul, den hotar pînă în hotar,
www.dacoromanica.ro
327
dereptu ughi 20. Şi să aibă a lua dumnealui venitul şi să-i lucreze dumnealui ce-i va fi voia. Iar eu să n-aibu nici o treabă cu dînşii, pînă cîndu-i voiu da banii dumnealui. Iar deaca voiu da banii dumnealui, iar eu iar să-mi iau satul.
      Şi pentru mai mare credinţă, pusu-me-am şi pecetea.
      Şi se-au prilejit la tocmeala noastră : jupanul Para logofăt i jupanul Stanciul Pustiiul neguţătoriul şi Dumitru logofăt şi Necula peharnic. nuc /tt-kcnţa rfHdpic Âd a^hY, aIît xSpĂe.
      Eu Mărie <m.p. >
        Arh. St. Buc., Mitrop. Tării Rom., XXXII/3.
        Orig., hirtie (30 x 21), o pecete aplicată.
        Copie ibidem, ms. 128, f. 549 y.
                                202
1631   (7139) februarie 5, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Crăciun şi lui Stoican ocini şi vii la Zoreşti, Căpăţîneşti şi Joseni.
       f /MhAOCTTEW EOîkYEIO, îlV flEWH BOEBOAA H rOCnOAHHh KlvCOH 3EA1AE ^rrppO-BAdlfHCKOE, CHHh BEAHKdrO H nptAOSpdrO, n0K0HHH0A\8 îw IţlEtjSdH BOEKOAA- Aa&IT rOC-
noAcrso a\h cTt noBEA-feHYE rocnoAci'Bo a\h Kp'hHiOHOB wr KhnhUhHEipH h ci»c chhobh CH, EAHUEîKE E«rh A^pOKdX, tdKOJKE A<l A\8 fCT EA»H norOH 3d KHHOrpdAV H nOAOKHHO 8 A~kA SopeipHAOp, WT TAdK A®PH 8 nAOTOBE H ChC EAHH CE5KEH8 3d WHHH8 8 nOAW, WT rAdB A® rAdB, WT GhndT8A A®PH ®V ddKSrt ChC ShAOIKHHAE, nOHEKE ECT nOKSnHA Kp-hMICH WT HdA RoHKd H WT HdA 3ET EH, Mh» WT GhCfcHH, 3d xF$ dCnpH rOTOBH. H EHA ECT CBEA’CtEAH TOrAd H dAA'hAl'hUJdpH, Hi HA\E : WT GhC-feHH, non dlHpH’fe H (x)dHd H /y,parOE CKd8H8A H HHKOdpTi, EpdT IiÎHWK H A,0EpEUJdH8 H EdpE8A H WT noEHdpH, E8pAdH CKd8H8A H WT SopEipH, HhpTt H PiA^A H EpdT8A AlOHdX H EdA^.
       H ndK nOKSnHrt Kp-hHlOH WT 3opEIJIH HETHpH nOrOiHE H nOAOKHHO A03'fE H LffcAEH AOpH Hd Kp8UJ H A^d CE/KEHH 3d WHHH8, WT ClindTSA A®PH 8 fldKSA ChC 3’hAOKHHAE, WT HdA dl8uid, Ali^Hpd EdI410p0r8A8H WT 3opEL|lH, 3d xS denpH T0T0BH. H EHA c8t dAAhAihUJdpH .’ WT 3opEI4JH, EdCHAYE AlOHdX H TdT8A ChC EpdT ErO, CHHH /i,iHA®EK H WT REpHEipH, non T8Ud H /i,pdrOA\Hp I10CTEAHHK H WT nphCKO-BtHH, RAdAVA dpAddUJ H <x)nphlUJ, CHHh flHTEAOB H WT CThH8AElJIH, dloUjS H WT nOEHdpH, E8pAdH.
       H ndK A4 fCV Kp'hHK’HOB H CTOHKdHOK WHHH8 8 KhnhU,hHElJlH, dAH A*A CTdHKhB, A’hLpEpd GTdHOB TdTSAOB nOAOKHHO, KOAHKO ECT EHA WCTdA HEnpOAAAHd KpTvHKiHOB WT KhnhUhHEipH, WT nOAW H WT BOA H WT fJO BhC XoTdpOM, [10HE/KE ECT                GTdHKd,
328
www.dacoromanica.ro
WHd CdMd Hd CkAtp'kT EH cYE AfAO 3d WMHHS RpTiMIOHOR H GTOHKdHOK, nOMTO pd^Y W ECT flOcnSîKHn H KkCnOAtHHdA H KEATOKdA Hd CkAtp’kTÎE pd^Y KHHO, dCnpH T H TpH WKIţH, pd^Y denpH ţ* H KOCOK WKd K, 3d 7 dCnpH H KpdlUHd, 3d 7 dCnpH H Hd AtTO, *A«d KpdKd H 7 WKd KOCOK, KHHO T K^APE H IIJECT A\HpU,E 3d EpdllJHO H pEE, g dCnpH. H KHA ECT CKEAYtM* no CklAipiiT EH, no HAU WT KhnkU,hHEipH, HtrSd H GtdH H non Pk3A\HpEIfk WT dfţkTEIJIH H WT AtkpHHHH’kHH, TwHdlUKO H WT PpkBOKH, /UdH'fe.
       H ndK a4 ect Kp-kHioHOK wihhS 8 Kknki^kHEi|iH wt At4 Mhiob KoteckSa iije-CTdPO A MO, WT nOAlO H WT KOA H WT no KkC X OTdpOA\, (10HE7KE ECT npOAUHHA KpkMlOH CkC MHIOK MEpHOpH3U,EK, TEpE ECT A44 KpTiMIOH MhIOK A84 norOdHE 3d A03YE Oy EkH-«JEI(1H H dCIipH TOTOKH W, d Hh», WH ECT A44 Kp’RMIOHOK H GTOHKdHOK WMHHS Oy KkflkU,kHEipH WT Atrt TAdTOAHAtH KoCT’fecK’k UJECTdrO AE4®» WT HOAIO H WT KdA> WT no KkC XoTdpOAt, A4 *CT WMHH8 pdAÎ WMHH8 H CkC CKEAETEAE, Hd HAU : WT Kknklţk-HE1|IH, HtrSA Edl|ldK H fioHKO H ilîOllJKdH H CTdH HfcTOEK A’M)-,lB4H H WT CTkAS-
heiiih1, /HdHt Word.
       H           ndK nOKSnHA KpkMlOH WT Kk3dH Af4 Ero 3d  KOAEHHU.E K'kCdX’, WT WCAtdTO
AEAO   EAHKd CE X>HT H3EpdT, 3d x7 dCnpH TOTOKH H          CkC     dAAkA\kllJdpH, KOTOpÎH ECT
KHIIJE (lHCdHH.
       H           <ndK nOK8>2nHA KpkMlOH WMHHS 8 JKocbHH,  WT    Hd PdAVA, CHHTi A\OHd)f, WT
SJKd   ETO          WT P$AVr8pk, At4 E<rO>2 WT TdA\ KkCdX, 3d        7 dCnpH TOTOKH H 5 nMEAH
AtdTME, CkC CKEAETEAYh : WT iKoc-kHH, rtSn'b H KkpCTl'ldH H IldCKSA H WT dlkpkMH-H’kHH, BdpESA.
       H npOAdAoV Cl'f KHIIJE PEMEhYE HAUHHTE AlOAYE HhX’hE WMHHE, WHH 3d HHXHO AOCPH-KOAIO, KE3 HHEAHH CEAOCT CkC $3HdHYE K*kCdA\ AUrYdUIOAt WT TOp H3 AOA, WT WKpkCTk AUCTOAt H WT npEA TOCnOACTKd AVI.
       Geto pdAY, A4A^ cm rocnoACTKO a\h Kp’kiiOHOK h Ctohkahok wmhhe h ao3Ye Ad c8t HA\ 3d A'bAYHS H K"k w)fdE CHHOKOAt H KHOKOAt H np-bKH8HETOA\ H HE WT KOTOTKAO HEnOKOA-fcKHAlO, n0pH3A\0 TOCnOACTKd AIH.
       GeîKE oyEO H CKEAHTEAYlO nOCTdKA-kEiU TOCnOACTKd A\H: >KSndH WhXo KEA KdH KpdAEKCKÎH H JKOyndH XpH3d KEA A^OpHHK H JKSndH lldnd KEA AWTWljsET H HtfndH liÎHdKH KEA KHCTÎI3P H >K5>ndH /^,$A\HTpdUIKO KEA CndTdp H }K$ndH dlSllIdT KEA CTOAHHK H >KSndH KoCTdHAHH KEA KOAUIC H JKtSndH fidCHAIE KEA nlXdpHHK H >KSndH îlVKMfc KEA nOCTEAHHK. H HcnpdKHHK, JKtSndH lldnd KEA AWTWljSET.
       H HdnHCdV d3k, GodpE rpdiUdTHK, K-k HdCTOA TpdAV Et>K8pEI|IH, AVkcElţd iţEKpSdpi'E T AhHH H WT flAlAM A'EKE A° HHH"k K*k CETO nHCdHIE TEMEhYe A"kTOA\, K*k AtT x3pĂ9.
       f Iw Aewh KWEKWAd, aihaoctYio koîkTio TOCnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Crăciun din Căpă-ţîneşti şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un pogon şi jumătate de vie în dealul Zoreştilor din cap pînă în garduri şi cu un stînjen
       1 Aşa In text. Probabil: Slănuleşti.
       2 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
329
de ocină în cîmp, din cap pînă în cap, din Săpatul pînă la Lacul cu Zălo-jiile, pentru că a cumpărat Crăciun de la Voica şi de la ginerele ei, Ianiu din Săseni, pentru 3500 aspri gata. Şi au fost atunci martori şi aldămăşari, anume: din Săseni, popa Mircea şi Oana şi Dragoe scaunul şi Nicoară, fratele lui Ianiu şi Dobreşanu şi Barbul şi din Poenari, Burlan scaunul şi din Zoreşti, Pîrtea şi Badul şi Braţul monah şi Badea.
      Şi iar a cumpărat Crăciun din Zoreşti patru pogoane şi jumătate de vie şi ţelină pînă la păr şi doi stînjeni de ocină, de la Săpatul pînă la Lacul cu Zălojiile, de la Muşa, fiica Baştorogului din Zoreşti, pentru 6000 aspri gata. Şi au fost aldămăşari: din Zoreşti, Yasilie monah şi Tatul cu fratele lui, fiii lui Dandoe şi din Verneşti, popa Guţa şi Dragomir postelnic şi din Pîrscoveni, Yladul armaş şi Opriş, fiul lui Anghel şi din Stănuleşti, Moşu şi din Poenari, Burlan.
      Şi iar să-i fie lui Crăciun şi lui Stoican ocină în Căpăţîneşti, însă din partea Stancăi, fiica lui Stan al lui Tatul, jumătate, cît a rămas nevîndută lui Crăciun din Căpăţîneşti, din cîmp şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că a dat Stanca singură, la moartea ei, această parte de ocină lui Crăciun şi lui Stoican, deoarece au slujit-o şi au pomenit-o şi au cheltuit la moarte, pentru vin, 300 aspri şi trei oi, pentru 400 aspri şi ceară 2 oca, pentru 200 aspri şi făină, pentru 200 aspri şi la un an, o vacă şi 2 oca de ceară, vin 10 vedre şi şase mierţe de făină şi peşte, 60 aspri. Şi au fost martori, după moartea ei, anume: din Căpăţîneşti, Neagul şi Stan şi popa Băzmireţă din Măteşti şi din Mărăcineni, Ionaşco şi din Gîrbovi, Manea.
      Şi iar să-i fie lui Crăciun ocină la Căpăţîneşti, din partea lui Ianiu Cotescul a şasea parte, din cîmp şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că a schimbat Crăciun cu Ianiu călugărul, de a dat Crăciun lui Ianiu două pogoane de vie la Bănceşti şi 800 aspri gata, iar Ianiu, el a dat lui Crăciun şi lui Stoican ocină în Căpăţîneşti, din partea numită Costească, a şasea parte, din cîmp şi din apă, de peste tot hotarul, să fie ocină pentru ocină, şi cu martori, anume: din Căpăţîneşti, Neagul Baştac şi Yoico şi Moşcan şi Stan al lui Neagoe dărăban şi din Stăluieşti1, Manea Şoga.
      Şi iar a cumpărat Crăciun de la Căzan partea lui de moară toată, dintr-a opta parte cît se va alege, pentru 1000 aspri gata şi cu aldămăşari, care sînt mai sus-scrişi.
      Şi iar a cumpărat Crăciun ocină în Joseni de la Badul, fiul monahului, din funia lui de la Bumptură, toată partea lui de acolo, pentru 200 aspri gata şi 6 stupi mătci, cu martori: din Joseni, Lupea şi Cîrstian şi Fascul şi din Mărăcineni, Barbul.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ocinele lor, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
        1 Aşa In text. Probabil pentru: Stănuleşti.
330
www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat domnia mea lui Crăciun şi lui Stoican ocini şi vii, să le fie lor de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Iovcea mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 5 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., L/17
          Orig., perg. (31 x 48), pecete timbrată.
                                203
1631  (7139) februarie 6, Bucureşti.
             Tănasie ‘paharnic cu fiii săi Pătru şi Ştefan tind lui Andoca vătaful opt pogoane de vie la Valea Largă, în dealul Trestienilor.
       t Scris-am eu Tanasie peharnic, feciorul Mogăi ot Bărbăteşti şi cu feciorii mii, anume Pătru şi Ştefan, acest al nostru zapis, ca să fii dă mare credinţă la mina jupînului Andocăi vătaf, cum să să ştie că i-am vîndut noi optu pogoane de vii cu ocină şi cu levadi şi nedajnece, fără vinărici boerescu, pre Valea Largă, în dealul Trestiianilor. Şi o am dat derept 7200 de bani gata, ca să fii lui moşii şi feciorilor lui.
       Şi o am vîndut de a noastră bunăvoi şi cu ştirea a tuturor rudeniilor noastre şi cu ştirea vecinilor şi den sus şi din jos.
       Şi cînd se-au făcut această tocmeală au fost mulţi boiari mărturii, anume : jupan Neagul vel aga i jupan Grama vel pitar şi jupan Ned&co vel armaş i Socol paharnic i Ivan postelnic ot Văcăreşti.
       Hcimcif 43 BlkAHCiUK* 1 8 ESKgpflIIH, MtC(U,4 $<KpS4pYf S AMIH, Afrr x3PĂ0.
       HcnHcalf 43 U-vrpg, cHH*k TjHacYi ncXapHHK2.
       1 Vădislav.
       1 Pătru, fiul lui Tanasie paharnic.
331
www.dacoromanica.ro
      Eu Tanasii păntru credinţa me-mu pus şi mina mea. Grama pitarul <m.p. >
      Eu Stoian călăraş.
      Eu Stan Cucubeaţă.
      Eu Stan Păcurariul.
      Şi eu Ylad Coromîtcă moşn^nu; şi au zis să fie viiar.
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXXII/3. Orig., hirtie (30 x 21), trei peceţi aplicate.
                                204
1631  (7139) februarie 10.
            înţelegerea dintre lonaşco postelnic şi nişte megiaşi asupra modului de stapînire, pe părţi, în Bîfov.
      Scris-ani noi lonaşco postelnic i Tatul i Staico i Radul i Stroe acest al nostru zap'is, ca să să ştie cum ne-m tocmit noi toţi de a nostră bunăvoe să aibă a ţinea lonaşco postelnic jumătate de ocină de la Rîfov de peste tot hotarul, iar altă jumătate să avem a ţine noi toţi, i Tatul i Staico i Radul i Stroe, iar peste tot hotarul, iar cît să va aleg£ din cîmpu şi din apă şi din pădure şi din şăzutului satului. Peînntru că această ocină a fost a lor de moşie; deci au fost cumpărat Miroslav logofăt de la noi mai denaente vremea.
      Deci, cînd au fost apoi, iar ei ş-au fost răscumpărat, Tatul i Staico cu fraţii lor de la lonaşco postelnic. Iar cînd au fost apoi, au fost vîndut lonaşco postelnic o parte de ocină de la Româneşte a lui Yintilă logofăt, văr premar Tatului şi lui Staico. Deci, piînntru căci au vîndut lonaşco postelnic parte lui Yintelă de la Româneşte, iar el s-au tocmit de le-u dat de la Rîfov o parte din cele patru părţie şi au rămas lonaşco postelnic cu trei părţi.
      Şi ne-am tocmit noi de a nostră bunăvoe, ca să fie frăţie între noi de acum înnainte, să nu fie volnic lonaşco postelnic a vende sau a băga alţi oameni streini fără voe nostră, nici noi fără voe lui, numai nemul nostru. Iar cine va face alte tocmeli, să fie afurisit şi anathima de 318 otiţi.
332
www.dacoromanica.ro
       Şi mărturii: Sibiiu i Boica i Mirei i Bade Mălae i Răzmiriţă.
       IIhc Îwhjujko Aoro$<r wt Kopavthiiih1, Avbciu,a ţfKpSapYf ? a^hh, k-k
AfeT x3pA0.
          Eu Ionaşco postelnic.
       -}■ Eu Tatul. t Eu Radul, f Stroe postilnicul. f Staico.
       ţ Popa Stoica ot Vaidiei, martor <m.p. >
           Biblioteca Centrală de Stat, D. 12. P. V/8.
           Orig., hlrtie (31,5 x 21,5) o pecete aplicată.
           Copie ibldem, D. 279, P. XVIII/19; altă copie la Arh. St. Buc., ms. 1175, f. 5 v.
                                 205
1631  (7139) februarie 11.
           Ion cumpără de la Drăgoi şi Răcnea un pogon şi jumătate de vie.
       t Să să ştie cum au cumpărat Ion de la Dragoe şi de la Răcnea u<n>l pogon de vie şi jumătate cu stînjen de ocină, de în apa Buzăului pînă în Lacul cu Zălojie şi cu loc de casă în capul vie, dereptu 1900 aspri gata.
       Şi au fost aldămăşari: Barbul Tatuliui i Radul Croitorul i Dan I Dumitru, Trifa, Albul, Neagoie, Radul, Niţă, Necula, Ion voştinarul de Cislău, Stroe de Ploeşti, Costachi de Gherghiţă, Ştefan, Stoica al Bunii, Ianiu, Nicoară, Budu, Frdnţi, Coman al lu Cîrstiian, Stoica al Barbuliui, Stan Ţapul, Stroe croitorul.
      IIhc as AtaXaio2. IIhc Avkcfiţj $cspap it a^hh, k-k AfeT xSpăe.
           Arh. St. Buc., M-rea Bradu — Hanu Greci-Codreni, XVIII/1. Orig., hlrtie (20,5 X 16,5), două peceţi aplicate. * *
       1 Ionaşco logofăt ot Corlâtişti.
        * Mihaiu.
25-«, 62
www.dacoromanica.ro
333
208
1631 (7139) februarie 11, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Andronie vătaf ocină în Udeni} jud. Dîmboviţa.
       | AYhaoctYeio eojkYejo, Îw eîewh KOEKOAd h rocrwAHH'k bticoh semae XrrppoKAd-XYhckoe, chhti KtAHKaro h np-bAOKparo, noKOHHHaro Tw lţlEjjsaH sotRo^a. ,A,dKdT rocnoA-ctko mh cYto noKfrt-bHYf rocnoACTKO aih CASro rocnoACTKO aih AhapohYek k-ktaX h CKC CHHOKH ErO, EAHU.EJKE fiorii A<* *P0&»X, BKOJKE M AlS ECT IVMHHS «Y Xa^HU, K"K
cSactko /\,^aa<cokhu,(h>, (ioaokhho 3a ceao, iveaMf a<A0 JKSnaHHHEB H-kKuim K-kcaX h AEAO A^aiEP^ CH JK8ndHHU,EK flHKIiK, MTO ECT EHA HAldA 3a npEKYlO, friAd IVT AldTEpdM ch, JKSnaHHi^a HtKiud stc 8 ceao 8 ^a^hu, <mh wt uiSau a^P11 8 koaa ,A,Ti.aieo-KHl^IH, IVT (10CK8aH H IVT npE3 KIlCOAI XOTdpOAl, KdpE EAHKa CE XtHT H3EpaT, <n>OHEJKE io ect noK8nHA ca8r rocnoACTKO aih OhapohYe KdTaX cYq khuie peheha ivmhh-k wt haa JK8ndHHU,d HtKUJd, JKHTEAHHU,d MHdKEK UJH^UplOA H IVT HdA CHHH EH, HtrSA H KHpYldK wt KontM’kHH, 3d xrxjc acnpH roTOKH. Aah Ad ce SHdET: paAY a*a JKSnaHHHEB Ohk-kk, MTO ECT HAldA 3d npEKIO 8 Xa^HH, STdKAUlA C"fc C8T TEpE hX ECT fi,iA AldTEpdAl Cd,
JK8naHHU,a HtKwa, AtWP^Ai ch, JK8naHHU,EK Ahe-kk, ivmhh8 k-k AP^ro a.ecto 8...........x,
AtA’l'HS paAY a^A^ho, bkojke a<* ect noAOKHHO 3a ceao sanAiLHS k-k pSKa Ohapo-hYek KiiTaX.
       H npoAdAouiE ivhh cita khuje pEMEHd ivmhh8, noAOKHHS 3d ceao, 3d hhXhoai A°kP^ KOAIO, EE3 HHEAHO CHAOCT, CKC 3HdHÎE BTiCEAl nOpSAEHlEAl hX H d K'KC'kAl AlErîdlUOM IVT rop H3 A*A H IVT WKpTkCT AlECTOAl H IVT fipEA rOCnOACTKd A\H. H KHA'tXOAl rocnoACTKO aih h sanHC ivt p8Kd JKSndHHU,EB H-kKuiEH h a chhokhai eh 3d npoAdHYE h CKC EEAHKOE KAETK8 Hd p8Kd flHAPOHYEK KTiTdX H CEC AIH03H EOAtpH H A°KPH AIOAYE ckeaeteaTh HanHCdHH 8 sanHC, Hd ha\e kotopYh c8t ehah TorAd Hd 8cTpoEHîa hX: JKSnaH H-krSA keahkYh ara h ivt Eot^hh, KpiictYqh ak°Phhk h ivt KopHtivkHH, GoKOA nEXapHHK, EpaT JK8ndHHU,EK H'kKUJEH H IVT TetKOH, EdA'b WHjjSdp H IVT E'KK'Iv-pEipf, ÎKdH nOCTEAHHK H IVT THT, ©TOHKd, CHHTi ASiUHTpOK AlvriV$ET H IVT flpiUH, PdA^A H EliAHCAdE AlvriV^ET.
       ©Ero paAÎ AaA®^ ceai rocnoACTKO aih [aM^X c-kai rocnoACTKO a\h] CA8ro rocnoACTKd aih HhapohYeb BdTaX, qkojke a<* ect cYio noAOBHHo sa ceao ivt ^a^hh
KHUJE p-fcX IVMHH-K, A^A>HO H Eli IvXdE CHHOKOM H KHSKOAI H nplîKHSMETOAl H HE IVT KOrOJKAO HEnOKOA’kEHAlO, nopH3A\0 rocnoACTKO AIH.
       Gejke 8eo h ckeaeteaYe nocTdKA-kEAi rocnoACTKO a\h: JKSnaH AIhXo bea sau Kpa-aekckYh h JKSnaH XpH3d bea abc>Phhk h JKSnaH liana bea Aoro^tT h JKSnaH <MH>2aKH bea khctYdp h JKSnaH ASAiHTpaujKO bea cndTap h JKSnaH JMSinaT bea ctoahhk h JKSnaH KocTaHAHH bea komhc h JKSnaH EacHAtE bea nEXapHHK h JKSnaH IOivkme keahkYh nocT-kAHHK. H HcnpaBHHK, JKSnaH liana bea Aivriv$ET.
       1 Loc alb.
       *Loc rupt.
334
www.dacoromanica.ro
      H ►unHeaX as, Aimv^aT Awrivţrr, Kt rpaAV ESKSptipî, M-kcfua ^P^pît ^ AKhh h ivt flAaAia st *kT xăpĂg.
      f îw Afivn KivtKivAA /HhaoctTw eo>kTk> rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Andronie vătah şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Udeni, în judeţul Dîmboviţa, jumătate de sat, însă partea jupaniţei Neaoşa toată şi partea fiicei sale Anca, pe care a avut-o dată de zestre de la mama sa, jupaniţa Neaoşa, tot în sat în Udeni, însă din pădure pînă în apa Dîmboviţei, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele Andronie vătaf această ocină mai sus-zisă de la jupaniţa Neacşa, soţia lui Ianache şifariul şi de la fiii ei, Neagul şi Chiriac din Copăceni, pentru 13200 aspri gata. însă să se ştie : pentru partea jupaniţei Anca, ce a avut-o de zestre la Udeni, s-au tocmit de a dat mama sa, jupaniţa Neacşa, fiicei sale, jupaniţa Anca, ocină în alt loc, la ... dedină pentru dedină, ca să fie jumătate de sat deplin în mîna lui Andronie vătaf.
      Şi au vîndut ei această ocină mai sus-zisă, jumătate de sat, de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor lor şi a tuturor megia-şilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jupaniţei Neacşa şi a fiilor ei şi cu mare blestem, la mîna lui Andronie vătaf şi cu mulţi boieri şi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume, care au fost atunci la întocmirea lor: jupan Neagul mare agă şi din Boteni, Cîrstian vornic şi din Comăţeni, Socol paharnic, fratele jupaniţei Neacşa şi din Tetcoi, Badea şifariul şi din Văcăreşti, Ivan postelnic şi din Titu, Stoica, fiul lui Dumitru logofăt şi din Arşi, Badul şi Vădislav logofăt.
      De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Andronie vătaf, ca să-i fie această jumătate de sat din Udeni mai sus-zisă ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după» porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan <Ian>2ache vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare Stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iuovce mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
       1 Loc alb.
        *Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
335
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna februarie 11 zile şi de la Adam, în anul 7139 <1631 >.
      | Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/7-8.
          Orig., hlrtie (42,5 x 27), pecete timbrată.
          Cu două traduceri, una de la Începutul sec. al XlX-lea şt alta din 1900.
                                207
1631  (7139) februarie 12.
                                  Stroe din Cheia înzestrează pe fiica sa Oprea cu mai multe locuri.
      Adică eu Stroie ot Cheia făcut-am zapisul mieu la mîna fii-mea Oprii, precum să să ştie că i-am datu moşîia mea din Cheia zestre, peste tot hotarul ce să va afla ohabnică. Şi i-am scris şi locurile pe anume: în fundul Yarariului un loc mare pînă în sleme, alt locu iar mare la via Urzicarilor şi pînă în coasta Yeramor şi pînă în Mejdina Stoicăi, dupe dos, alt locu în Vîrtopu, alt locu de să întîlneşte cu al Zavricii în gruiu eu rîpile, un locu în calea Cheii, un locu mare i o silişte la satul cu pomii, peste rîu, la casa lui Albotu să împarţă în dooă. La heleşteu altă silişte să împarţă cu Mănişorii în dooă şi în Urzici mi să vine a treia din silişte în izlaz i mi să vine partea a patra şi din pădure partea a patra. Pe funia mea, la Cîrtoage un locu, la vîrful Pritocului, altu locu mai jos, pe şuviţa unui locu şi mai jos alt locu, i un clin pe slemne, un locu la Tisa, la curmătura plaiului, alt locu prin mijlocul Tisii între calea Comancii, alt locu în Cîrtogu, alt locu să să împarţă în dooă în faţa Teiuşului, alt locu în Sile, alt locu mejdina dintr-al Mănişorilor în susu, altu locu în Cîrtogu în runcul Greşului, alt locu la Piatra Tăiată, alt locu să împarţă în dooă cu Mă<ni>şorii la Potrinichi, din Poiana Porţilor în jos, un loc în calea Cheii, un locu, pe o vacă cu lapte de-a unchiului Savul. Pe funie ni să vine tot pe a patra şi din vaduri de moară ni să vine a patra şi din munte şi din plaiu ni să vine tot a patra parte.
      Eu Stroe am dat acestu zapis gineri-mieu Tomii şi fii-mea Oprii, cînd am măritat-o dupre Toma din Bărbăteşti.
      Şi le-am dat această moşîe zestre, să le fie lor şi fielor şi feciorilor lor în veci.
                                 7139  <1631 > februarie 12.
336
      Mărturii megiiaşi buni Grigorie ot Bărbăteşti Ivan o<t> tam.
www.dacoromanica.ro
      Iar Ivan ot Pietrari.
      Antonie ot Măldăreşti.
      Vladu lui Dobre din Cheia.
      Şi alţi megiiaşi care s-au lovit.
          Bibi. Acad., MCCCCXXX/2 (Condica Ep. Rlmnicului, ale schiturilor Iezeru şi Bradu). Copie.
                                  208
1631  (7139) februarie 12.
                                 Leon Tomşa voievod porunceşte vameşilor de la Cornăţel sâ nu
                                 mai supere satul Chiseletu al m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodâ>.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu, feciorul răposatului Io Ştefan voevod. Scris-am domniia mea voao vameşilor de la Cornăţel : către aceasta vă dau în ştire domniia mea, pentru că aicea înnaintea domnii mele au spus părintele egumenul Athanasie de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, zicîndu că aţi mersu la satul mănăstirii la Cheseleţ de faceţi scaunu acolo în sat şi aţi pus grosul în mijlocul satului, de prădaţi rumânii şi le cereţi să vă dea pocloane şi aţi gonit călugării, carii sîntu ispravneci acolo, şi opriţi părpărul şi ce este vama sfintei mănăstiri, cum n-au fost obiceiu niciodată şi cum n-au făcut alţi vameşi acest lucru nici odinioară, iar voi faceţi alte legi şi alte obicee, care n-au fost şi de cărţile domnii mele nu ascultaţi, nici în seamă nu le prindeţi, ce umblaţi den capetele voastre învăluindu şi opriţi ce este partea sfintei mănăstiri de vamă şi de alte venituri ce au avut mai denainte, în zilele altor domni, de care lucru nu ştiu domniia mea acest lucru ce poate fi, de nu ascultaţi de cărţile domnii mele.
      Drept aceia, de vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi mai mult să nu mai înţeleg domniia mea că faceţi scaune în satul mănăstirii sau faceţi judecăţi sau să mai opriţi ce este vama şi părpărul sfintei mănăstiri sau să mai faceţi alte obicee, care n-au mai fost, că apoi bine să ştiţi că foarte veţi avea o certare mare, care n-aţi mai petrecut, ci să vă faceţi scaun la Cornăţel, unde au fost din veac. Iar cu balta şi cu rumânii mănăstirii şi cu părpărul să n-aveţi nici o treabă, cum au fost legea, că domniia mea v-am vîndut să ţineţi cum au ţinut şi alţi vameşi, iar cu bucatele mănăstirei şi cu rumânii şi cu părpărul n-aveţi nici o treabă, ci foarte să vă vegheţi, că de vor mai veni călugării să să mai jăluiască cum nu ascultaţi nici de această carte a domnii mele, apoi avea-voiu domniia mea a grăi cu voi.
www.dacoromanica.ro
337
      Şi această carte să fie preste toate cărţile, iar de o va parea strîmbu să veniţi toţi de faţă. într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele.
      Şi însumi am zis domniia mea.
      Scris fevruar 12 zile, vă leat 7139 <1631 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 387. Copie.
                                 209
1631  (7139) martie 2.
            Leon Tomşa voievod întăreşte Despinei, soţia lui Vlad Rudeanu fost mare logofăt, satul Lichireşti, jud. Ialomiţa.
      Jupînesii Despinii, ce au fost a Yladului logofătul Eudeanu, ca să fie volnică cu această carte a domniei mele de să ţie tot satul Lichireşti, ot sudstvo Ialomiţa, cu toţi rumânii şi cu tot venitul ce se va alege, pentru că jumătate de sat din Lichireşti fost-au al jupînesii Despinii logofeteasa de zestre, dat de părinţii ei, iar altă jumătate de sat au fost pre mina fraţilor ei Paraschiva vornicul şi Constantin comisu i Dragul armaşul şi a cumnatu-său Murai1 2.
      De<ci>, cînd au fost în zilele lui Alexandru voevod Ilieş, iar Yladu logofătu, el a cumpărat şi acea jumătate de sat din Lichireşti, înpreună cu jupîneasa Despina logofeteasa, de la fraţii ei, ce scriu mai sus, drept ughi .... 2 gata.
      Iar cînd au fost la moartea Yladului logofăt, iar el au lăsat tot satul Lichireşti jupînesei lui, Despinei, cu toţi rumânii şi cu tot venitul, ca să o hrănească. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna Yladului logofătul la jupîneasa lui, Despina logofeteasa, ca să fie volnică să ţie satul Lichireşti cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, cum scrie mai sus, ca să-i fie moşie, să o hrănească, cum l-au dat şi l-au lăsat şi bărbatul ei, "Vlad logofătul. Şi de nimeni opreală să n-aibă, peste această carte a domniei mele.
      Martie 2, leat 7139 <1631 >.
      Leon vodă <m.p.>
           După Pompei, Călăraşi, p. 197.
           Copie după orig. rom., Intre actele Eforiei.
       1 în loc de : Muja.
       2 Loc alb.
338
www.dacoromanica.ro
210
1631 (7139) martie 3.
            Oorga şi alţii vînd lui Gherghe cămăraş cinci pogoane de vie în Domireşti.
      Adică să se ştie, eu Gorga ot Domireşti, feciorul Eadului, eu Ştefănia, femeia lui Vlad, noi feciorii lui Vlad, anume feciorul lui, Dobre sin1 Cazan şi cu fraţii mei cu toţi, cei mai mici, şi cu surorile mele, scris-am acest zapis al nostru, scriem şi mărturisim, cum am vîndut în sat în Domireşti cinci pogoane de vie cu pomătu, cu casa, cu vase, cu grădină ce este mai sus de casă, cît a fost în grădină mai dinnainte vreme şi de moşii noştri, de jur înprejur, pre unde este îngrădit, să fie volnic să ţie Gherghe cămăraşul acest, că i-am vîndut noi toţi partea noastră şi a moşu nostru, anume a lui Dobre, şi partea tatălui nostru şi partea Gorgăi.
      Şi am neguţat eu însumi, Gorga, înpreună cu femeia lui Vlad şi cu feciorii lui Vlad, cu cinci pogoane de vie ce-s mai sus-scrise şi un răzor în cîmp ori <un>de va plăcea, ca să fie volnic Gherghe să-şi ţie moşia ce i-am vîndut, să n-aibă nime nici o treabă, nici noi, nici alţii din ruda
noastră, ori care.......2 Am vîndut noi de a noastră bunăvoe, drept
16 galbeni, ca să fie lu Gherghe şi feciorilor lui.
      Şi au fost aldămăşari mulţi boeri, anume : Deadul postelnicul, Lazăr Toia ot Bărăşti i Stoian Şuta ot Domireşti i Bejan ot Eeade i Ianăş ot Eădea i Nan ot Eeade i Dobrin ot Eeade i Stanciu Cocoş ot tam i Ionaşco ot tam i Stoica Corsarul ot Domireşti i Iane, Lecae ot Domireşti i Balea merseciul i Frăţilă ot Curăstieneşti i popa Nicula Grecul dascălul, postelnic.
      Şi am scris, popa Grigorie ieromonahul, în zilele lui Io Leon voevod, văleat 7139 <1631 > martie 3.
      Şi am fost şi eu, feciorul Gorgăi, Ion, la această tocmeală faţă.
      Popa Nicolae.
      Popa Grigorie.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Deduleşti, nr. 218, f. 66 v— 67. Copie; altă copie la Bibi. Acad., CMLXXI/69.
        1,,sin” In loc de ,,şi”, cf. doc. 215.
        8 Linie In text, indiclnd loc rupt In original.
www.dacoromanica.ro
339
211
1631 (7139) martie 4
            Şandru neguţătorul şi soţia lui, Maria, vînd lui Ghioca postelnic ocina lor din Gotroceni.
      f Scris-am eu Şandrea neguţător şi cu soţiia mea Mariia acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina Ghiocăi postelnic ot Cotrăceni, cum să se ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină toată de la Cotrăceni, de în funea Predii, fratele jupîndsei m£le Mărie, a treia parte de în cîmpu de în pădure, de în apă şi de în vii şi de în şăzutul satului, însă de preste tot hotarul şi cu tot venitul. Insă ne-au dat bani ughi 35 şi cheltuiala ughi 5. Şi am <vînd>ut noi de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, ca să-i fie lui mo<şie> şi feciorilor lui.
      Mărturii au fost: jupan Miho neguţătorul şi Cost<ân>din fiiu-său şi Ivan ne<guţător >iul.
      Şi am dat cărţile m&e <... ce le-am av >ut eu pre acea ocină la mî <na Ghi>ocăi postelnic.
      IIhc AparoittHp AivrwţfT1, Avkcfiţa AupTÎe a A^hh, <vfcT xâpĂe.
      Şandru.
      Ivan neguţător.
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, 1/10.
           Orig., hlrtie (30 x 21,5), rupt, două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 692, f. 8.
                                   212
1631  (7139) martie 5, <Bucureşti>.
              Leon Tomşa voievod împuterniceşte pe popa Gavril, socotitorul bisericii lui Ghiorma banul, să spargă casele unor oameni care s-au aşezat pe ocina bisericii la Obileşti, jud. Ilfov, şi nu vor să dea dijma.
       f (HhaoctVho sokîcio, Iw dm>H roikoaa h rocnoAHHt, chh*k noKOHHHdro Iw I|Ic4taM R0CK0A4. ,A,4K4T rOCnOACTKO AAH CT» nOKfA-fcHli'H rOCnOACTKA AAH CR-kT-kH,
EoxfCTRHTH npTkKRt, car^ iaste aicea îu oraşu în Bucureşti, hram
      1 Dragomir logofăt.
340
www.dacoromanica.ro
Rojdestvo Hristovo, ce să chiamă a Ghiormei banul, ca să fie volnicu părintele popa Gavriil, carele iaste socotitoriul sfintei bestiei, cu această carte a domnii m&e de să spargă nişte case ale unor oameni carii se-au strînsu pre ocina besâricii la Obileşti ot Elh<ov> şi să-şi ţie ocina besdricii cu pace. Pentru că se-au strînsu oameni dentr-altă parte de ş-au făcut case şi se hrănescu pre acea. ocină de la Obileşti a sfintei besârici şi nemica nu vor să dea, al zecelea, ce iaste venitul şi dijma de pre acea ocină.
      Derept aeda, domnia mea am judecat şi am dat, ca să fie volnic părintele carele iaste la sfînta besdică să-şi ia dijma de în toate al zecelea de pre ocina besâricii, ce scrie mai sus şi den grădini şi de în pîine şi den fînu şi de în toate, cum iaste obiceaiul. Iar care om nu va vrea să dear să aibă a-i spargeri casa şi să-l gonească de pre ocină, să se ducă într-altă parte, unde va şti. Şi de nimânilea oprdală să n-aibă.
      Hh4Ko a<> H-kc-r, no pm rocnoACTsa a\h.
      H HCnpdKHHK, CAM rOCnOACTKJ MH.
      IlHC MdpTÎt ~ AkXH, K-K A-bT x3pĂ0.
      f Iw diurn kwikwaa, mhaoctYio ko>kYk> roenoAHHk.
           Arh. St. Buc., M-rea Bradu — Hanu Greci — Codreni, X/2. Orig., hlrtie (30 x 21,5), pecete aplicată.
           EDIŢII. Andreescu, Cititorii, 558.
                                 213
1631  (7139) martie 7.
            Leon Tomşa voievod porunceşte lui Udrea postelnic să întoarcă popii Stanciu nişte cai, pe care i-a luat pe nedrept, pentru o pradă.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodar, sinii pocoenom Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi popii Standul ot Rădăcineşti, ot sudstvo Argeş, să fie în pace şi slobod de acum înnainte de cătră Udrea postelnic de în satul Rădăcineştii, pentru o pradă ce au fost căzut pe sat. Că au venit popa Standul la divan înnaintea domniei m&e de s-au plîns şi au spus cum au căzut acea pradă asupra satului şi o au plătit. Iar acum Udrea, el le aruncă asupră şi altă cheltuială. Şi i-au aruncat satul şi asupra popii, să dea 2000 de bani şi nici o treabă cu popa ei n-au avut; deci, i-au luat Udrea doi cai, iar acum venit-au popa de faţă cu Dumitru de în sat. Deci domniia mea i-am judecat,
                                                                                             341
www.dacoromanica.ro
ca să fie popa Stanciul in pace pentru această pradă, căci n-au fost la bir cu satul, ci păzeşte dajdea [dajdea] lui, a vlădicăi şi să fie volnic popa Stanciul cu cartea domniei mdie şi cu sluga domniei mfle să aibă să-şi ia caii de la Udrea.
      Drept acdia şi tu, Udreo, să dai caii popii şi foarte în pace să-l laşi, ci să-ţi cauţi tu prada cu satul, că de va mai veni popa de să va plînge şi a doao oară, trimite-vom domniia mea de vei da caii fără voia ta şi vei da şi trdpăd şi vei avea şi altă certare. Că au stătut de faţă cu satul şi nu l-au dat pre popa platnic de acdia pradă şi au rămas sătenii de ldge. Inaco da nds<t>, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, sam reci[eci] gospodstva mi.
      Pis mdseţa martie 7, vă leat 7139 <1631 >.
      Io Leon voevod.
          Bibi. Acad., ms., 5728. f. 64 v- 65. Copie de la Începutul sec. al XlX-lea.
                                214
1631  (7139) martie 7.
            Leon Tomşa voievod împuterniceşte pe popa Luchian, năstavnicul m-rii Vier os să ia două ţigănci ale mănăstirii de la popa Iane din Cîmpulung.
      f Milostiiu bojieiu, Io Leon voevod i gospodină, sinu pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi sie povdlenie gospodstva mi părintelui popei Luchian, carele iaste nastavnic la sfînta şi dumnezeiasca mănăstire Vierăşul şi toţi călugăraşii cîţi vor lăcui într-acea sfîntă mănăstire, ca să fie volnic cu această carte a domniei mdie şi cu sluga domniei indie, na ime ... -1 de să aibă a apuca pre popa Iane den Cîmpulung de la Besdreca Domnească, să ia o ţigancă ce să chiamă a lu Cioban, cu o fată şi să le ducă la sfînta mănăstire Vierăşul.
      Pentru că aceste 2 ţigance ce scrie mai sus, fost-au a Elisaftei călugăriţii de în Vale de moşie, de strămoşie. Iar cînd au murit Elisafta călugăriţa, la moartea ei lăsat-au cu gura ei, cu mare blestem, să o îngroape la sfînta mănăstire Vierăşul. Şi au făcut şi zapis cum să o îngroape la Vierăş. Şi au miluit cu aceste ţigance ce scrie mai sus, ca să-i fie pomană, cum am văzut domniia mea şi zapis făcut al Elesaftei călugăriţii, la mîna
        1 Loc alb.
342
www.dacoromanica.ro
călugărilor de la sfînta mănăstire Vierăş, făcut şi zapis şi lăsat la moartea ei, ca să o îngroape şi să o grijească şi să o pomenească.
      într-aceia, domniia mea am judecat şi am dat egumenului la Vierăş să fie volnic cu această carte a domniei m61e şi cu sluga domniei mâle, ce iaste mai sus-scrisă, să ia aceste 2 ţigance dă la popa Iane de în Cîmpu-lung, să le ducă la Vierăş, cum le-au dat Elesafta călugăriţa.
      Aşijderea şi tu, popo Ene, în vreme ce vei vedea această cartea domniei m£le, şi sluga domniei m£le ce iaste mai sus-scris, să cauţi să dai ţiganca lui Cioban şi cu fata în mina slugii domniei mâle, să o aducă la sfînta mănăstire Vierăşul, cum au dat Elesafta călugăriţa, să-i fie pomană. Alt val să nu faci; iar de nu vei da de voia ta, să o ia cu sila, fără voia ta şi de nimenea opreală să n-aibă. Inaco da n6st, po reci gos* podstva mi.
      I ispravnic, sam rece gospodstva mi.
      Pis martie 7 dni, leat 7139 <1631 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 141 v. Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 790.
                                          S15
1631  (7139) martie 13, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Gheorghe eămăraşul din Rîmnie ocini şi vii la Cîrlomăneşti, Bărăşti şi Domireşti precum şi moară la Rîmnie.
       f rtÎHAOCTÎeiO E0>KTw, Iw d(WH KOIKOAd H rOCnOAHHE K'hCOE SI.UAI XrrppOKAA-XYECKOE, CHHh KEAHKdTO H np-fcAOSpdrO, nOKOHHHOAH îw IJlE^dH ROEBOAd. A<*K4T rocnoACTKO aih cT( noKEA-bHi'e rocnoACTKd a\h CASr rocnoACTKd mh r»owprEK K-hAn-hpaiiiSA wt Tphr PhA\HHK0y H ChC CHHOKH ErO, EAHlţEJKE Eorh A^POBdX, QKOHCE Aa A/l8 ECT WHHH8 8 KphAOAMvHEl|jH, KTv CSACTKO ESâ<’hS> . . . 1 H A*A KphHlOHOK AKOPHHK8A KhCdX H 3d A^AÎnS H 3d noKtnEHi'E, sape eahka ce Xtet HsspdT wt no rkcoai XoTapoA», wt rA4K A0 TAdS H WT CEAdAHipE CEAOK H WT A^aSa CkC KHHOrpdAÎE, ChC nET norcdHE sa s<HHorpaAV’>1 pasoTi'E h ckc kSke h ckc KdCEAE, nonoKE ect noKSniiA TiowprE KTkATh-paiaSA cîa wiHHh h ck A03ÎE wt HdA JKSnaHXivi dtapYia. acSnaHKga KphiiOHOK akophhk H WT HAA CHHOKH HAI, Hd HA\E MHdKE H KphMIOH WT KphAOAlhHEIflX, 3d SrH "p rOTOKH H chc sanHc wt poţ*Ka xX sa npoAdHÎE h ChC ckia^teaTh HanKcanx 8 sanHC, no hau.-Mephat AoroiţET H flpA\Era h Casa flKpaMOK h Mhakk saTaX h wt KphAOAUhxtiiiK, non PaA^. H npoAdAH c8t whh <sa hhXhoaa a>1«kpokoaio, ct».c 83HaE             h Kaakhok,
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
343
EpATH KpBMIOHOK, THpi hX (CT nAATHA ChC CÎH BHIllE pEHEHH HOKIţH A&KHWtf* KpB-HIOHOB 4,BC>pHHK.
       H naKH a<* fCT crtSr rocnoACTBa mh riowprE kba\bpaui8a A^a koabce sa boab-
HHIţ8 8 TphrS P<BAtHHK>’SA CKC EpOAOAt H CtC KAAMHf H CKC SCHA'kSHE CkC BBC rOTOB mto Tp"bs8ET, noHiscf fcT noKSrtHA riowprB KBAtBpaUjSA cîf KOABCE sa KOAEHHl^E H CkC EpoAOAt, kako fcT khlue mic, wt HaA noHTEHHOAt npaBHTEA rocnoACTKa AtH *8ndH AYhXo kea eah KpaaebckYh, K"kAa ect eha rea cna-rap, sa 8rH >T r otokh h ckc sannc WT poyKa Bro H CkC CBEAETEaYH, Ha HAM:         WT KkHHfipH, TaHacYf AOrOtjMT H WT
EBAIţaiţH, CtOHH H ToH AOrOjjMT H MhO BHCTÎtap H WT Tp-kr PkAtHHK, A^A^a no-CTEAHHK H WT E-kp-kipH, flA3ap H WT EbE^HH, EHSCTaiţB. (I >K8naH AIhXo SAH8A, WH EipE>KE ECT EHA (10K8I1HA TCTO EPOA 3i BOAEHHU,» WT HaA EUapgHHE H WT EpaTH BrO.
       H naK Aa ect ca8t rocnoACTBa a\h IVivprE kbavbpalii 8 cbao 8 EkpkipH A^a noroaHI sa BHHorpaAV CBC WBOipYlO H CkC nH.HHHIţa H CkC K03tAHHLţE H CkC TPH p030apE 8 noAio h 8 cEAaAHipE ceaob a\icto sa k8kio h wt boa h wt c8X h wt nocBSAB H WT B*kCOA\ XoTapOA\, flOHEJKB ECT E10K8I1HA KlOWprE1 2 KkMkpamSA WT HaA <Hhk8a AIoa\oioa h wt cHHk Ero, Gtoh, wt EkpkipH, sa 8rH rî noA roTOBH H ckc sanHe wt po^'Ka hX' h ckc cbeaeteaîh, no ham: wt . . . .3 non /X.P'KraH h non HHii,a h KachaYe TpekSa h wt Kbhhelph, TuHacYs H PiiASA-fc h wt IIoiaHa, rtlHpna h wt Ekpkipn, Aasap h set Ero, GtaXTe.
       H naK Aa ect TiowprE KBAtBpaw 8 EkpkipH iT noroaHE sa BHHorpaAV pasoTH, CkC WBOipVlO CkC BBC, WT WSpHUJH AOSYEB A^PY Ha ptK8 H WT SAantH BHHOrpaAV AOPH 8 noTpHBa nAOTOB IISpKkp’ki^'kB, noHEKE ect noK8nHA rYwprs KBAtBpauiSA wt HaA KksaH h wt CHHk Ero, Alant wt EkpkiiiH, sa 8rH h totobu, cbc sanHe wt poyK HAt H CkC CREAETHaYE, Ha HA\E: WT EkpkipH, IwHaiUKO PaKyA H PaAV API^H* H’kCEB H IIIEPEAH MHSAiapiOA H TSAOp H A^A*OA nOCTEAHHK.
       H naK Aa ect TiovvprEB kt^bpauiSa 8 ceao A^HplipH A*a IIacK8A8H, ARa noroaHE sa BHHorpaAV CkC SsoipYio ckc gkc, AOP* 8 hsbop H AKa posoapE 8 noAio, nOHEJKE IO ECT nOKSnHA TlOWprE K'kAtBpAUlSA WT Ha BkCH CEAtHÎH WT A^aEHpEipH: WT
non H-kr8a h wt Gtahhioa h wt Topra h wt Gtohh h wt r aaav H wt flÎHpn-b H WT Hau KpOHTOp H WT A9VA^ H WT AP1*1™1 H WT PkAOţ'Ha H WT EaCHAYE H WT GtOHKA KSpcap-0 H WT AOBPaUIKO H WT MhBUI H WT GtAHMIOA KOKOIU H WT A^KpHH, sa 8rH 3 rotokh, TEpE ect nAATHA aba Hack8aok sa EAHa A*uj8r8EHHB h sa ama-H BiA'b rocnoACTBO a\h h sanHe sa npoAauYE cbc ckeaEthaîb, Ha ha\h: &'pc8 KknHTa» H IlaX'oAM-k h E8SA8raH H MaHio h AhHhHAk 11 HHKoap-k ElloAAOK-bHSA.
       H naK Aa ect CA8r rocnoACTBO a\h TYiowprEB KkMkpaui â“ nor oh sa BHHorpaAV pasoTaHH 8 A^HpEipH, noHESCE ra ect noKSnHA wt HaA CTaH HE^kaaH h wt chhb Ero, EaaAV> wt A^\HpEi|iH, sa 8rH P rotokh, cbc sannc wt po\'K ha\ sa npoAauYE h cbc cbeaeteaYh, Ha ham: wt Aomhpeijih, non NtrSA h GTaHMioAH IlaXoAMahTopra h Gtoqh h wt TpBr Pba\hhk, lUHX'kHA'k saTaX h Gtohim. H npoAaAowE whh sa
HHXhOA\ AOKP^KOAIO H CBC 8SHauYE BBCkA\ AIErHaiUOA\ WT rop, HS AOA, WT KpBCT A\*bCTO-
344
        1 Loc rupt.
         * Aşa In text.
        3 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
       H iuk A<> ict rfiovpriK K-kMkpauj 8 a*a$a A,omhpii|ihaop T noroaHi sa khho-rpM$> ckc WKoipYto h ckc kSkio h ckc raci h ckc KpkTorpaAV* «*1 ict Ha hs rop wt Aoaaa, no kSa* ict kha SrpaAHA HiHfiptJKA* h ckc iahh posop 8 noato, iiohhîki ict noKSnHa TYivpri K'kAXkpauiS cYl noroaui sa KHHorpaAV* kako ict khuii iihc. wt uaA Topra, chhk Paayaok wt A,oMHpiipH h wt Iţlf^ikHYia, wwa £AaAVA0K H WT chhh fro, A»ospi h Kasan, sa 8rn sY totoui h ckc 3aiihc wt poţ*K4MH hX sa npoAauYl H CkC CKIAITHaYI, Ha HAM: 4,-bAIOA IlOCTiAHHK H Aasap H GtOQH WT jV,OMHpll|lH H wt P-fcAi» Gineau >i Mhoui h Hau h wt A,8mhpii|ih. Mhi h AfKa.
       H npoAaAoul< cYh khuii piiihh hamhhth aioaYi hhJChi wmhhi sa hhXhom A«Kpo-
KOAIO H Ckc ttSHauYf KkClM MirYaiilOM WT rop, HS A°A H WT WKpkCT MICTOM H WT
npiA rocnoACTKi aih.
       Ciro paAY, A*A& ckM rocnoACTKo mh c.tSr rocnoACTsa mh TiowpriK KkMk-paiutiA, bkohm Aa M8 ict w<mh8 h a^aIh# chhokom h khSkom h np-feKHSiHT0A\ H hi wt kopojkao HinoKOA-kEHMo, nopHSMo rocnoACTKa mh.
       Gisci $k© H ckiaIithaYi nocTasA-fciM rocnoACTKo mh: kSiuh AILhXo kiaYkYi sah KpaAlecKYi h jkSimh XpHsa kia akoPhhk h k$imh Dana kia Awrw^iT h kSiuh HlHaKl kia khctYhp h wSiuh ASmhtpauiko kia cnaTap h h$iuh iVISuiaT kia ctoahhk h wtfnut KocTaHAHH kia komhc h jkSiiah KachaYi kia iuXaphhk h jkSiiah JOwkhi kia nocTiAHHK. H HcnpaKHHK, liana kiaYkYi Aoro^iT.
       H HanHcaX as, AinkAAT AwrwţiT, kk hactoa rpaA# GSkSpiliih, Mtciua amptYi Ff A^HH, a WT âAaMa A° HHHfe TIMIhYI AfeTOM, rk AtT xspăe.
       f Iw Aiwh KwiKWAa, aihaoctY» soh<Y>o rocnoAHHk.
       Hw Aiwh BoiBOAa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ghiuorghe cămăraşul din tîrgul Bîmnic şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Cîrlomăneşti, în judeţul Buzău....1 partea lui Crăciun vornicul toată, şi de moştenire şi de cumpărătură, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cap pînă în cap şi din vatră satului şi din dealul cu viile, cu cinci pogoane de vie lucrate şi cu casă şi cu vasele, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul această ocină şi cu vie de la jupaniţa Maria, jupaniţa lui Crăciun vornic şi de la fiii lor, anume Ianache şi Crăciun2 din Cîrlomăneşti, pentru 100 ughi gata şi cu zapis de vînzare de la mina lor şi cu martori scrişi în zapis, anume : Cernat logofăt şi Armega şi Sava al lui Avram şi Ianachi vătaf şi din Cîrlomăneşti, popa Badu. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, cu ştirea Dodei şi a lui Călin, fraţii lui Crăciun, de au plătit cu aceşti bani mai sus-zişi datoria lui Crăciun vornic. * 3
       1 Loc rupt.
       3 Intr-un document anterior (v. nr. 74), apare: Crăciuna.
www.dacoromanica.ro
345
      Şi iarăşi să fie slugii domniei mele Ghiuorghe cămăraşul două roţi de moară în tîrgul <Rîmnie-> 1 cu vad şi cu pietre şi cu fiare cu tot ce trebuie gata, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul aceste roţi de moară şi cu vad, cum este mai sus-scris, de la cinstitul dregător al domniei mele jupan Miho mare ban al Craiovei, cînd a fost mare spătar, pentru 90 ughi gata şi cu zapis de la mina lui şi cu martori, anume: din Cîineşti, Tanasie logofăt şi din Bălţaţi, Stoian şi Toia logofăt şi Iano vistier şi din tîrg din Rîmnic, Dediul postelnic şi din Bărăşti, Lazăr şi din Băbeni, Mustaţă. Iar jupan Miho ba>nul, el încă a cumpărat acel vad de moară de la Margine şi de la fraţii lui.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Ghiuorghe cămăraş în sat la Bărăşti două pogoane de vie cu pomet şi cu pivniţă şi cu butoaie şi cu trei răzoare în cîmp şi loc de casă în vatra satului şi din apă. şi din uscat şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul de la Micul Momoiul şi de la fiul lui, Stoia, din Bărăşti, pentru 13 ughi şi jumătate gata şi cu zapis de la mîna lor şi cu martori, anume : din. . 2 popa Drăgan şi popa Niţă şi Vasilie Grecul şi din Cîineşti, Tanasie şi Rădu-lea şi din Poiana, Mircea şi din Bărăşti, Lazăr şi ginerele lui, Stahie.
      Şi iar să fie lui Ghiuorghe cămăraş la Bărăşti 2 pogoane de vie lucrate, cu pomet cu tot, de la obraţele viei pînă la rîu şi de la crama viei pînă în faţa gardului lui Purcăreaţă, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul delaCăzanşi de la fiul lui, Manea, din Bărăşti, pentru 8 ughi gata cu zapis de la mîna lor şi cu martori, anume: din Bărăşti, Ionaşco Racul şi Radul al Drăjinesei şi Şerban cizmariul şi Tudor şi Dediul postelnic
      Şi iar să fie lui Ghiuorghe cămăraşul în satul Domireşti partea lui Pascul, două pogoane de vie cu pomet cu tot, pînă la izvor şi două răzoare în cîmp, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul de la toţi sătenii din Domireşti: de la popa Neagul şi de la Stanciul şi de la Gorga şi de la Stoian şi de la Yladu şi de la Mircea şi de la Nan croitor şi de la Dulea şi de la Drăgan şi de la Răduna şi de la Vasilie şi de la Stoica Cursariul şi de la Dobraşco, şi de la Ianăş şi de la Stanciul Cocoş şi de la Dobrin, pentru 7 ughi gata, de a plătit partea lui Pascul pentru o deşugubină şi pentru miere. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu martori, anume: TJrsu căpitan şi Paholcea şi Buzdugan şi Ianiu şi Dănăilă şi Nicoară Moldoveanul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Ghiuorghe cămăraş 1 pogon de vie lucrată la Domireşti; pentru că l-a cumpărat de la Stan Cefălan şi de la fiul lui, Vladu, din Domireşti, pentru 3 ughi gata, cu zapis de vînzare de la mîna lor şi cu martori, anume : din Domireşti, popa Neagul şi Stanciul şi Paholcea şi Gorga şi Stoian şi din tîrgul Rîmnic, Mihăilă vătaf şi * *
        1 Loc rupt
        * Loc alb.
346
www.dacoromanica.ro
Stoica. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului.
      Şi iar să fie lui Ghiuorghe cămăraşul în dealul Domireştilor 5 pogoane de vie cu pomet şi cu casa şi cu vase şi cu grădina, care este din sus de casă, pe unde s-a îngrădit mai înainte şi cu un răzor în cîmp, pentru că a cumpărat Ghiuorghe cămăraşul aceste pogoane de vie, cum este mai sus-scris, de la Gorga, fiul lui Kadul din Domireşti şi de la Ştefănia, femeia lui Yladul şi de la fiii ei, Dobre şi Căzan, pentru 16 ughi gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor şi cu martori, anume: Dediul postelnic şi Lazăr şi Stoian din Domireşti şi din Eeade, Bejan şi Ianoş şi Nan şi din Dumireşti, Iane şi Leca.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ocinele lor, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Ghiuorghe cămăraşul, ca sări fie ocină şi dedină fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Iuovce mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 13 zile, iar de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad., LXXI/154.
        Orig., perg. (34 x 45), pecete timbrată.
        Cu trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
                                                216
1631  (7139) martie 14.
                                  Şutea din Şuiei vinde popii Sava de la m-rea Valea o ţigancă.
                      t Adecă eu Şuica ot Şuiei1 dat-am acesta al nostru zapis să fie la mîna părintelui popei [popei] Savei de la mănăstirea sânta trăiţă ot
     1 Cuvintele „ot Şuiei” adăugate ulterior, cu altă cerneală.
                                                                                                 347
www.dacoromanica.ro
Tale1, cum să să ştie că i-am vîndut o ţigancă, anume Iana, dereptu aspri 2500. Şi ne-am tocmit de a nostră bunăvoe.
       Şi la tocmeala a nostră au fost mulţi omenii buni, anume: popa Leontie şi popa Opriian, Dragomir postelnic, Badul postelnic, Ion, Balea i Stanciul postelnic.
       Şi zapisul am scris eu Leca. Pis măseta martie 14, vă leat 7139 <1631 >.
          Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/7. Orig., hlrtie (27 X 21).
          Copie ibidem, ms. 478, f. 107.
                                 219
1631   (7139) martie 15.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui TJdrişte, fiul lui Oprea logofăt,
              jumătate din satul Foleştii de Jos, jud. Vîlcea.
       f rtlHdocT'rt» koikYiio, Iw dfwH BofBOAJ h rocnoAHH"h Bivcoi siAuu ^rrppoBdj* Xhhckoi, cHH-k BMHKaro h np-feAosparo, iiokohhoaiS Iw           boiboa*- Xarat roc-
iwactbo mh cTto noK-katHYcx» rocnoACTKa AlH ca8r rocnoACTBa mh d>APHI<1(> cwrk COnPfH rtoro^siT wt IIIapHtrkca2 3 H c-h chhokh iaHitiai Boptv AaP°BaA> ca să-i fie lui jumătate de satu den Doi Eoleşti, de pre apa Bistriţei, ot sudstvo Vîlcea şi cu ocina den doao, den cîmpu, den pădure, dentr-apă şi den vadure de moară şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, vare •cîtu să va aldge, den hotar pînă în hotar, şi cu rumânii iar den doao, anume : Badul Mierăul cu feciorii lui şi cu toată fămăia lui şi Tatomir cu feciorii lui şi Dobrin cu feciorii lui i Gligorie cu feciorii lui i Stoica, feciorul Hăudăutăse, şi un fecior al Săracului, anume David, săs sinovim •emu i . . . s, să ţie boiarenul domnii m61e Sima vtori logofăt jumătate den satu den Foleşti, însă fără viia de la Foleşti, să n-aibă treabă, iar sluga domnii m£le, TJdrişte, să ţie altă jumătate de satu şi cu viia de la Foleşti, cîtă au cumpăratu tată-său Oprea logofăt de la Dorotei monah şi cîtă au făcut el şi s-au părăsit şi cu tot pornitul şi cu livadea den vîrful viei şi alăturea cum vin amîndoao văili, tot să fie pre mîna slugii •domnii m£le TJdrişte, cum le-au foştii tocmeala. Şi rumânii cîţii să vor mai găsi, fără ce scriu mai sus, tot să-i înparţă în doao.
-348
        1 Idem cuvintele „ot Vale”.
        * lui Udrişte, fiul Oprei logofăt din Şirineasa.
        3 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
       Păntru că acest satu Foleştii, cu viile ce scriu mai sus, fost-au a slugilor domnii m61e Udrişte i Stroe, cumpărat de tată-său, Oprea logofăt. Iar după moartea tătîni-său, Oprei logofăt, făcut-au înpărţdală cîte trei fraţii, Stroe i Preda i Udrişti, de au înpărţit toate ocinăle, carele de pre unde au avut şi au luat Stroe, fratele lu Udrişte, 2 părţii den Foleşti şi Udrişti 1 parte.
       Iar după acăia, Stroe, fratele lu Udrişte, făcut-au tot satul Foleştii vînzător, şi părţile lui şi parte lu Udrişte, fără ştirea lu Udrişte, şi ld-au vîndut lu Andrei spatar, sinii Yladulov logofet Kudeanul, derept ughi 500, tot bani gata. Iar sluga domnii m61e, Udrişte, vrut-au să-i ia şi el bani, cîtu-i făcea, iar boiarenul domnii măle Sima vtori logofet, el s-au rugat şi l-au luatu pre sluga domnii măle Udrişte, cu multe cuvinte şi s-au jurat cu mare jurămînt să nu lase satul Foleşti vînzător la alţii, ci să să scoale Udrişte cu pîră asupra frăţini-său lu Stroe şi a lu Andrei spatar, să ldpede banii şi să încape el acolea, iar că ce va trage Udrişte pîră şi mare cheltuială să ţie jumătate de sat şi cu rumânii şi cea<laltă jumă >Jtate de sat să o ţie Sima vtori logofăt <cu pomii la deal. Deci»1 Udrişti sculatu-s-au cu pîră asupra frăţini-său ca să <întoarcă banii»1 şi zicea Udrişte cum iaste el mai volnic să <întoarcă ba >xnii lu Andrei spatar şi să ţie el ocina tă<tî>1ni-său Oprea logofăt. Ş-au mersu în divanul cel mare, naintea lu Alexandru vodă Iliaş, de s-au pîrît de faţă cu frată-său Stroe şi cu Andrei spatar. Deci Stroe el ţinea cu Andrei spatar şi nu vrea Stroe să vînze frăţine-său lu Udrişti, iar Alexandru vodă Iliaş au preţuit satul ughi 300, ca păntru să fie mai bine la frate-său Udrişte, decît la alţii striini. Şi încă s-au mîniiat Alexandru vodă de l-au scos cu mare ruşine pre Stroe den în divan şi i-au lepădat Udrişti ughi 200 şi au luat Udrişti tot satul Foleşti pre mînă lui şi au înfrăţit pre Sima logofăt şi s-au tocmit să le fie satul Foleşti den doao, şi den rumâni şi den ocină. Iar viia de la Dorotei şi cîtă iaste părăsită şi cu pornitul cu livadea den vîrf şi alăturea, cum vin amîndoao văili, să fie pre mîna lu Udrişti izbră-nite, să n-aibă boiarenul domnii m&e Sima logofăt nici o treabă, cum i-au făcut Udrişte zapis la mîna Simei logofăt. Iar un zapis, c6-au făcut Stroe la mîna frăţini-său, lu Udrişte, cînd au luat banii pre părţili lui, şi l-au apucat boiarenul domnii mele Sima vtori logofăt, de-1 va scoate la vr-o judecată, să nu să crează, că l-au apucat cu înşelăciune de la Udrişte, ci să să ţie Sima vtori logofăt de tocmeală, cum au tocmit şi cum s-au înfrăţit cu Udrişte.
       Şi iar să fie lu Udrişte partea de ocină a Fadului Eăchei, cît va avea în hotarul Foleştilor, păntru că o a vîndut Luca şi muiarea Fadului Făchei, anume . . . - Oprdi logofăt în zilele Fadului vodă, în domniia dentîiu, derept un bou bun, preţul ... 2 aspri şi un rîmător gras, preţ . . 2 aspri. Şi au tocmit cu falcea, cîte 75 de bani. * *
      1 Loc rupt, completat după copia din ms. 719.
       * Loc alb.
26 — c. (2
www.dacoromanica.ro
349
       Cir© PmY> AM®* rocno^cTE© mh CASr rocnoACTB4 mh ă>APHiţn, chh'b Onpis AOrO^iT WT niHPHH-kei, QKOKI A4 M$ ICT cTfl© KHUlI piMIHhl IIOAOEHH© Si ClAOK H CTvC BIMHHhl H ChC BHH©PP4AV A(A^© H Klv wX4E IMS H CHHOB©m8 H BH8K©m8 H Iip-feKHSmT©A\SjH HI WT KOrOKAI Hln©KOAIBHMO, IIOPHSM© r©CIl©ACTB4 MH.
       G»k* 8bw CB-bAiTlAH iioctabhXom rocnoACTBO mh: ikSiiah <HhX© bia ban Kpa-
AIWBCKW H KSlMIl XpHSt BIA AE®PHHK H 2K&IMH UdlM BIA A©r©^IT H JK8i14H MhAKI BIA EHCTYiapjH ^SMHTPAHJK© BIA CI1ATAP H dîSlliAT BIA CTOAHHK H K©CT4HAHH BlA KO/HHC H R4CHAYl*BIA nlXiipHHK H >K8fl4H IwBTb BIA flOCTIAHHK H HClipABHHK, CHMA BTOPH A©P©^IT.
       H HAflHCaX 43, HcAK M4AH aYI3K1l, CHHlv MlX WT $ptkHMfl|IH, BTi H4CTOA rp4AV ESKSpilJIH, $ AVfcCIIţJ AIUPTYI tf AkHH H WT       A® HHWfc TIKgl|l4r© AtTOM B'K
A-kT x3P^0.
       f lw Aiwh BWIBWA4, mhaoctYi© bahîYi© r©en©AHHik.
       Hw Aiivh b©ib©A4 <m. p.>x
<Pe verso, contemporan : > Cartea lu Leon voivod ce-am făcut, ca să nu mă înşale vestiariul Săma, ci să ţănem pre jumătate satul Doi Foleştii.
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/13.
          Orig., hlrtie (42 x 28), pecete timbrată.
          Copii ibidem, mss. 719, f. 156 - 158 ţi 449, f. 213v-214.
                                           218
1631  (7139) martie 20.
            Şerban logofăt vinde jupînului Panga un loc eu casă fi pivniţă în Bucureşti.
     t Eu Şerban logofătul scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut jupînului Pangăi un loc de casă cu casa şi cu pimniţa aicea în Bucureşti, derept bani 3 000, care casă o am fost 1
       1 Pentru aceasta am dat domnia mea slugii domniei mele Udrişte, fiul lui Oprea logofăt din Şirineasa, ca să-i fie această mai sus-zisă jumătate de sat ;i cu vecinii şi cu via dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar martori punem domnia mea : jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hrizea mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianache mare vistier şi Dumitraşco mare spătar şi Muşat mare stolnic şi Costandin mare comis şi Yasilie mare paharnic şi jupan Iovcea mare postelnic. Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Isac diac mic, fiul lui Meh din Frlnceşti, In cetatea de scaun Bucureşti, In luna martie 15 zile şi de la Adam pină acum anii curgători, In anul 7139 <1631>. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Io Leon voievod <m.p.>
350
www.dacoromanica.ro
cumpăraţii eu de la diiaconul Stanciul de la Bes6reca Domnească ot Bucureşti. Şi i-am vîndutu eu această casă cu pimniţa şi cu casa cu locul de a mea bunăvoe şi cu ştirea părinţiloru mii şi a vecinilor şi a tuturor preoţilor, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.
      Şi păntru credinţa pusu-mi-am picdtd şi mina mai jos.
      Şi mărturie : popa Borcea cliseariul, popa Dragul, diaconul Stanciul, Kadul neguţătoriul, Deadiul vătaf i Defta.
      IlHC AUpTYl U AHH, KTi /VfeT x3prt0.
      Şerban logofăt1
       Arh. At. Buc., A. N., MMDCCCXXXI|1. Orig., htrtie (30 x 21), pecete aplicată.
                                          219
1631  (7139) martie 21.
           jRadu Ciurilă, Badiu şi Toader Gîrdea din Dâlbăneşti se vînd rumâni, cu ocinile lor, lui Hrizea mare vornic.
      t Scris-am noi Kadul Ciurilă şi Badiul şi Toader Gîrdea den satul Dălbăneştii ot sudstvo Prah<ova>, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţiala mina jupînului Hrizei marele dvornic, cum să să ştie că am fostu megiiaşi cu părţile noastre de ocine den satu den Dălbăneştii, iar cîndu au fostu acum, întru zilele domnu nostru Io Leon voevod, sinu pocoinago Io Ştefan voevoda, iar noi ne-am sculat de a noastră bunăvoe, fără di nici o silă, de nâ-am vîndut dumnealui jupînului Hrizei marele vornic, ca să fim rumânii dumnealui, şi noi şi feciorii noştri, cîţi ne va mai dărui Dumnezeu de aicea nainte şi cu toate părţile noastre de ocine den satul Dâlbăneşti, ce scriu mai sus.
      însă nd-am pus şi anume carele cîţi bani am luat: eu Kadul Ciurilă, bani gata 2800 şi eu Badiul, bani gata 2000 şi eu Toader Gîrdea, bani 1600. Diript aceşti bani ne-am vîndut noi di a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să fim rumâni şi noi şi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocine den Dâlbăneşti, cum scrie şi mai sus.
      Şi mărturie şi tocm61nici: Dădiul vătâhul ot Călineşti i jupînul Sima i aga Ghica i Miriţă ot Călineşti şi încă au fost şi dintr-alte părţii mulţii boiari, ce nu i-am scris noi aicea într-acest zapis.
       1 Semnătură autografă.
www.dacoromanica.ro
351
       Aceasta scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare cridinţă.
       IIhc Avfccnţd MiŞT'ii iîă A’bT xspÂe-
       Eu Badiul am pus degetul; pentru credinţa ni-m pus d^g^tile. Toader Gîrdea 1 Eadul Ciurilă
       IIxs7rxuX paxaxuX (xaprjQpo xa avo9-sv2
       ryixaa ayaa [AapxYjpo xa avo9-sv3
       H7ra&Ţ)oa Kodxa 7rpa(xa9-cqp<S^<; (JiapTjpo xa avo9-sv4
       repo?i(Jio; (iapxTjpo xa avo&ev5
       Ilx£7rxuX jjL7tuxup£axavuX jjLapxvjpop xa avo&ev®.
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13747. Orig., hlrtie (31 x 21,5), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 1354, f. 50 v.
                                 220
1631  (7139) martie 22.
             Jupîneasa Marga lasă m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă> din Bucureşti, după moartea sa, o casă cu loc la Tîrgovişte.
       f £*k HAM IV 11,4 H CHHd H CR-fcTdrO A^Xd, TpOHlfk lAVnOCSipHd HEpdSA'fcAHMd,
dA\HH.
       Scris-am eu jupîneasa Marga Taebula această carte a mea, ca să se ştie cum amu dat şi am lăsat cu voia mea şi cu limba mea, după mor-tea mea, să fie casa mea şi cu tot locul cit se va aldge, să fie la sfînta mănăstire ce se cheamă Sfînta Troiţă, unde iaste îngrupat domnu mieu Io Eadul voevoda. înnsă să şez eu în casă pînă voi fi cu suflet, iar după mortea mea, să ţie sfînta mănăstiri, cum zice mai sus, iar părinţii călugării dă la mănăstire să mă scrie la sveta bojestvena leturghie şi la pomănic să mă pomenească în vecie.
       Iar cine se va ispiti după mortea mea să făca altă tocmeală într-alt chip, acel om să fie afurisit dă vlădica Isus Hristos şi să fie blăstemat
       1 Semnăturile slnt autografe.
       2 Dedul vatahul mărturisesc cele de mai sus.
       3 Ghica aga mărturisesc cele de mai sus.
       4 Ipathie Coste neguţătorul mărturisesc cele de mai sus.
       5 Sima cel bătrln mărturisesc cele de mai sus.
       8 Dedul bucureşteanul mărturisesc cele de mai sus.
352
www.dacoromanica.ro
dă 318 sveti otţă, ije vă ÎJechei şi să fie cu Iuda şi cu Aria înntru un loc, vă v^chi, amin.
       Şi mărturii: părintele egumen Melentie, dohovnicul Eadului vodă popa Eoman i popa îTecula i popa Ivan ot Sveta Petca i popa Thanasie ot Sveti Ilie i popa Petrica i popa Arfenie i Lemberi şelar i Damian.
       H as, crap S$piM /iwrw$ET wt TpTkroKHipl, mie1 ArbcEiţa amptTe kb ^hh, AfcT x3pĂ0.
       <Pe verso :>
       f T9jţ ^7)(jntouveffai; Mâpy* * tcoîcs' (i.aţ eSoov) to «j7tr,T/j vtf, ctto T6>py66y)<jto.
       ’H xaipâ tou 'PâSooX 6o8a, ovopLa^coptew) Mapyaplxa, yp*‘P7) Sîvfl hc, xb (iovacrrîjpt 'PâSovX 668a ta cnr^Tiâ ttj? xal tov totjov xt)c, av)6 t6 Tt)py6§t)cttov.
       ’AO<avâat,oţ> >ÎY<0'-)M’ev>0^               1794 8sxe(i.6ptou 20 2.
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/18. Orig., hlrtie (31 x 21), o pecete aplicată. EDIŢII, Haşdeu, Arh. ist., I, 32.
                                   221
1631  (7139) martie 23, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Badea şi soţiei sale, Voina, ocini şi vii la Lipia, jud. Buzău.
       f dlHAOCTfttO KO>KTk>, Iw dEWH BOEBOA* H rOCnOAHHh KTvCOH 3EA1AE ^rrppOKAa-XThckoe, chhiv BEAHKaro h np^Aosparo, noKOHHHaro îw IJIf^uH BOEBOAd. /^asaT rocnoA-CTBO AftH ClfE nOBEAEHlfE POCnoACTBO ASH fidAEB WT danlA, WT CSACTKO BS3<TkS> h ckc chhobh iro. (AHg( m8 Eoriv npanScTHT, hkojke            ect  8 a^aSa danVEH eahh
noroH sa BHHorpaA# h fioaokhho h ckc eahh cejkehk. sa wmhh8 h fioaokhhS 8 noA», WT WMHHd HirpHA’kCK'K WT 8CTd TEHIH8aWB, WT A{A HkAtUlOB (AHKA CE JTtHT H3CE-PEt, noHEJKE ect noK8n:-iA EdA-b wt haa Htr8A wt IIp'KCKOB'kHH, 3a xi" acnpa potokh, a HfcrSA, wh ect bha noKSnHA Hau npiOKAE wt Ha UfeAEiii wt dmiîia. H naK noKSriHA EdAt wt HaA GDaHHa eahh noroH 3a BHHorpaAy H c1lC cejkEhtk sa wmhh’k 8 noAio, naK wt A*d HErpHA-kcK-K, 3a xiy aenpn totobh. H niK noK8nHA Eaat eahh noroH sa AOSlE H CKC T CEHtEH-K Sd WHHH’K WT HdA Hfcr8A WT IIp'KCKOB'kHH, WT AEA dlapHHEB wt wHHHa HirpHA’kCK’K, sa xby acnpn roTOBH. H naK noK8nHA EdA-k wt HaA flnoeTOA H wt HaA ApwM eahh norwH sa BHHorpaA^ h noAOBHHo h ckc eahh cemeh-k 3a
        1 Şi eu, bătrlnul Efrem logofăt din Tlrgovişte, am scris.
       * Al juplnesei Marga că ne-a dat casa sa din Tlrgovişte. Doamna lui Radul vodă, numită Mărgărită, scrie că dă la m-rea Radu Vodă casa sa cu locul ei din Tlrgovişte.
       Atanasie egumen                                            1794 decembrie 20
353
www.dacoromanica.ro
WHHHK, WT WHHHA HjrpMA'bCK’K, 3A x\\ dCnpH rOTORH. H nAK nOKSnHA EdAfe WT HAA
Gtahka PdA®‘«Hp-bcK 3" noroH 3a EHHorpAAV h ckc 7 cokihk 3a whhh-k, wt am HirpHAbcKK 3a ÂV <>enpH totorh. H nAK noKSnHA EdA-b wt haa D-bAiui h wt haa PdAOAtHp-bcR MbcTO 3a akJ norodul ha rp-kX h ckc (ahh cikih-k 3a whhhk, wt A(a HirpHAtcKK, 3a x7 jcnpn potorh. H iijk \i aP^ht EdA-b wt whhha ta XoTA?HCAAA WT HiA KPAtYh (PO 3A WHHHK TpiTAPO AMO, MH WT AM EpATSAOR, CHHK (Iab8r, WT np(3 KKCOAi XoTApOAi, 8 A^liPOT WT IIoiaHA K(AM(3(8aOR A®P« 8 Aak8a ckc Kp-RAHylAl, noHOKl io (ct noKSnHA EdAt wt hja Epat8a JIakok wt ciao wt dnnYia, 3a *a AcnpH potorh. H ndKHJKi aa ci 3ha(t kako (ct hmaa Gtobh Tahi^-k 8 A*rt Eaair, hto ict ha\m wh noK8n(HY( wt hja EpatSa, (ahh noPOH 3A RHHOPPJAV H C-KC fAHH COKIHK 3A WHHH8 8 nOAW; TA>K( 8 (CT IWKgllHA EdA-b WT HdA Gtobh ramvK, 3a X acnpH potorh. H naK noKSnHA BdAb wt hja RaaaSa MpK3t
WT n-KSHdtlH^COKIHH TpHA*C(T WT PAAR A® PAAR, WT nO RKC XoTApOAt, lAHKd CI Xt(T H3EpdT, 3A *AC JcnpH POTORH. H RHAH c8t TOPA* CR(A(T(aYh H AAA’KAirKUldpH, HA HMl : WT rOMOllţlY, EpATSA H GtKHHAK H ^PdPOMHp H Ctohka.
       H (1AK IlOKSnHA EdA-b WT HAA EPAT8a KdlIpfUlS H WT WIHA (PO, flHHA, AMUPA YHaphhor wt P-KcnonH. wt am CtpoIr /Hatpak, aah kpkhpS ha EY(38hY(, Micro sa »«THpn noroAHi, sa x7 Acnp:i potokh. H rhah c8t topaa cr(A(t(aYh: wt dfinYia, Hab8a h T(pp( h Eaaa dlpK3-b wt ToAitodiiY.
       H (iak noKSnHA EdA-b1 wt haa Ctaha, a^UMPa 3r-kph(t8aor, tpitapo amo AP'^P'KHSH'KK, WT WHHHA H(PpHA-bCK-K, 3A 7 ACnpH POTORH, npH A^hY( nOKOHHHOM IUlpEAH R0(R0AA.
       H iiak fi,d (ct Rohhih, hwha Eaa(r, whhh8 8 flnnîA aah wt am epatom ch YIarSaor tpha(c(t 3a nduiH, 8 ropHH noAio ndiUH iT h 8 a®ahh noAio nduiH *Y , noHOKi hX ict AM Aae8a cYh iiaiijh cicTpAAţ ch Eohhih np(KK>.
       H npoA4A®niE cYh rhuii p(m(hh hamhhth aioaYi hhXh( whhh( sa ckohai A®Epo-
BOAIO H CKC 83HAHY( BliCbAt M(PYdUIOM WT POP H HS A®* H WT WKp"KCTHHAl AVbCTO
h wt np(A PocnoACTRA a\h.
       C(PO PAAY A4A®X CKM P.CnOACTRO mh Eaa(r H 2K(HAR (PO Eohh(h, UKOHCI A<> A\8 (CT WMHH8, A^ATh8 H RK wXaR8 CHHOROAI H BH8KOM H np-bRH8H(TOAI H HI WT KOPOKAO HlnOKOA-b&HAlO, nopH3Aio POCnOACTRO MH.
       Ccki o^eo h cr(A(t(aY( nocTARA-blM rocnoACTRO aih : >K8ndH (HhXo rIahkYh EAH KPAAIRCKYH H «8nAH XpH3A R(A AK®PHHK H H<8nAH llAnd RIA AOrOjjKT H >K8niH @HAKH RIA KHCtYhP H >K8nAH ^SMHTpAUlKO R(A CnATAp H H&flAH lUSlUAT RIA CTOAHHK H »8nAH K OCT AH AHH R(AHKYh KOMHC H >K8nAH EdCHAÎI nlXdpHHK H HCgndH iOWEtk RIahkYh nOCT-bAHHK. H HCnpARHHK, IlAnd RIahkYh AWriV<fl(T.
       H HAnncdX A3, (Im-kaat AwrwijslT, r-k hactoahh rpAAV E8K8p(ipY, /trketut <M>A<P>T<Y(>2 KP AkHH H WT SA4MA A® HHH-b TlKSniAPO A-bTOM, R A-bT x3pA9. t Iw AlWH RWlRWAd, MHAOCtYiO EOHîYlO POCnOAHHK.
                         t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul m arelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.
       1 Pentru: Balea.
       a Text ilizibil.
354
www.dacoromanica.ro
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Iui Balea din Lipia, din judeţul Buzău şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie în dealul Lipiei un pogon şi jumătate de vie şi cu un stînjen şi jumătate de ocină în cîmp, din ocina Negrilească de la gura Teiuşului, din partea lui Peleş cît se va alege, pentru că a cumpărat Balea de la Neagul din Pîrscoveni, pentru 2000 aspri gata, iar Neagul a cumpărat mai dinainte vreme de la Peleş din Lipia. Şi iarăşi a cumpărat Balea de la Oanna un pogon de vie şi cu un stînjen de ocină în cîmp, iarăşi din partea Hegrilească, pentru 1400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea un pogon de vie şi cu un stînjen de ocină de la NeaguJ din Pîrscoveni, din partea Marinei, din ocina Negri-lească, pentru 2 400 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Balea de la Apostol şi de la Dragole un pogon şi jumătate de vie şi cu un stînjen de ocină, din ocina Negrilească, pentru 4 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea de la Stanca Radomireasa un pogon de vie şi cu un stînjen de ocină, din partea Hegrilească, pentru 4 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea de la Peleş şi de la Radomireasa loc de 2 pogoane de vîrf şi cu un stînjen de ocină, din partea Negrilească, pentru 1000 aspri gata. Şi iarăşi să stăpînească Balea din oc'na cea hotărnicită dinspre fraţii lui de ocină a treia parte, însă din partea lui Braţul, fiul lui Âlbu, de peste tot hotarul, în lung de la Poiana Chelmezeului pînă în Lacul cu Cîrligele, pentru că a cumpărat-o Balea de la Braţul al lui Albu din sat din Lipia, pentru 4000 aspri gata. Şi iar să se ştie, că a avut Stoian Gaiţă în partea lui Balea, pe care a avut-o el cumpărătură de la Braţul, un pogon de vie şi cu un stînjen de ocină în cîmp ; deci a cumpărat-o Balea de la Stoian Gaiţă, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea de la Vladul Mîrzea din Păuneşti treizeci stînjeni, din cap în cap, de peste tot hotarul cît se va alege, pentru 1200 aspri gata. Şi au fost atunci martori şi aldămăşari, anume: din Gomoeşti, Braţul şi Stănilă şi Dragomir şi Stoica.
      Şi iar a cumpărat Balea de la Braţul Capreşu şi de la soţia lui, Anna, fiica lui Marin din Răspopi, din partea lui Stroe Matrac, însă crîngul la Viezunie, loc de patru pogoane, pentru 1000 aspri gata. Şi au fost atunci martori; din Lipia, Albul şi Gherghe şi Ylad Mîrzea din Gomoeşti.
      Şi iar a cumpărat Badea1 de la Stana, fiica Zbîrcetului, a treia parte a lui Drăgănuţă, din ocina îTegrilească, pentru 200 aspri gata, în zilele răposatului Şerban voievod.
      Şi iar să fie Voinei, soţia lui Balea, ocină la Lipiia, însă din partea fratelui său Albul treizeci de paşi, în cîmpul de sus 20 paşi şi în cîmpul de jos 10 paşi, pentru că a dat Albul aceşti paşi surorii sale Voina de zestre.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ocinele lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
       1 Pentru: Balea.
355
www.dacoromanica.ro
      De aceea am dat domnia mea lui Balea şi soţiei lui, Yoina, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Muşat mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie paharnic şi jupan Iovcea mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna <m>a<r>t<ie>x 23 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Bibi. Acad., CXXXIV/6
        Orig., perg. (32 x 47), pecete timbrată.
                                222
<1631 > aprilie 3.
           Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe cnezii din Jiblea şi Spinul, fugiţi în transilvania şi acum reîntorşi în satele lor.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodin, sin pocoinnom Io Ştefana voevoda. Davat gospodstvo mi sie povelanie gospodstva mi acestor sate ai sfintei mănăstiri Coziia, anume Jiblia i Spinul, cnezi, ot sudstvo Argeşi, carii au fost fugiţi în Ţara Ungurească, pentru că au fost venit înaintia domniei mdie încă an în luna lui iunie în 27 de zile, de au cerşut milă şi ertăciune de la domniia m£a, ca să vie din Ţara Ungurească la moşiile lor. Într-ac6ia, domniia mea m-am milostivit de i-am ertat ca şi pre alte sate plăiaşi şi le-am făcut domniia mea carte să fie în pace şi ertaţi do găleată cu fîn şi de oae, de cal, de bou, de căşărie şi de alte slujbe, cum sînt ceialalţi plăiaşi ertaţi, aşa să fie şi ei, ca să se poată apuca şi ei de loc şi de hrană şi să-şi dea birul cum sînt scrişi la catastih şi să aibă a-şi păzi podul de la Jiblia, pre unde trec toate slugile domniei măle, şi funiile de la Ocna cea Mare.
      Drept ac6ia, domnia mea i-am ertat de toate cum scrie mai sus şi li-am făcut şi a doao carte de pace şi de răpaos la mina lor, ca să nu-i 2
          2 Text ilizibil.
356
www.dacoromanica.ro
mai învăluiască nimenia, nici să-i bîntuiască de nimic, că acela om mare certare va avia de cătră domnia mia. Inaco de nest, po reci gospodstva mi. I ispravnic sam gospodstva mi.
      Aprilie 3, 7142 <1634 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209,1. 142 v— 143. Copie.
          Data greşită. Datat după domn şi conţinut.
          EDIŢII, Sacerdoţeanu, Cozia, 71 — 72.
                                 223
1631  (7139) aprilie 4.
             Nichifor postelnic şi fratele său Vlaicu vînd lui Sriza mare vornic ocină şi rumâni în Greci, precum şi şapte pogoane de vie.
       t Scris-am noe Nechifuru postelnicul şi cu frate-meu Ylaicul acesta zapis al nostru, să fie la mina jupînului Hrezie marele dvornic, cum să se ştie că (B-m vîndutu partea noastră den Greci, cu 40 de stînjâni de ocină şi cu 4 rumâni, anume : Dragomir cu un feciorii, anume Dumitru şe Yladul, iar cu un fecior, anume Dan şe iar Cîrstea şe Dima iar cu un feciorii, anume Dragomir şe cu 7 pogone de vie şe den dealu şe den cîmpu şe den apă şe den şăzutul satului şe den otaru pînă otaru şe den pădure. Ş-am vîndutu noe de bunăvoe a noastră, derept ughi 72 pol, cu şterea tutorii fraţilor.
       Şe la tocmela noastră au fostu : Danciul Doicescul şe Gherghie bev vel armaş şe Proca neguţătoriul şe Mogoş clucdriul şe cumnată-meu Bogdan şe Nes tor logofet ot Tîrgovişti. Şe păntru credinţa ne-m pus şe pece-ţele.
       IIhc M-feceu,4 anpHnTj A A^hi, kti dtT răpite.
       Vlaicul ot Priiazda1 Mogoş clucer Gherghe armaş Danciul cliuceariul Nestor logofet ot Tîrgovişte Ilpdxaa KotÎ^v) ţiapvrjpo toc avoOev2.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLIII/7.
          Orig., hlrtie (31 x 22), cinci peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 87. * *
       1 Semnături autografe.
        * Proca Coţi mărturisesc cele de mai sus.
357
www.dacoromanica.ro
224
1631  (7139) aprilie 8.
            Stan al lui Mireică vinde lui Drăgoia ocină în Cătun.
       f Scris-am eu Stan al lui Mircicăi, nepotul ldragole, cestu zapisu •al meu la mina lu Drăgoia, ca să-i fie lui de mărturie pentru că i-am vîndut ocină în Cătun, însă de în hotarul Cătunului a patra parte, peste tot hotarul, de în cin pînă în cin, ocină alesă de peste tot hotarul a patra. Şi i-o am vîndut derept 1700 aspri gata. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor mei şi a megiaşilor şi de în sus şi de în jos.
       Şi mărturie: ot Păltineni, Hie i Mane, ot Sibiceni, Eăcne, ot 'Cheojdu, Voicilă i Negoe i Şerbu i Petre i Gavril i Ionaşco şi alţi omeni buni megieşi.
       Pisa meseţa aprilie 8 dne, Leon voevod, vă let 7139 <1631 >.
       Stan.          Negoe.
       Eăcne.         Voicilă.
       Ilie.
       S-au înfăţişat supt-scrisului astăzi 1862 iulie 20.
       Inginer hotarnic E. M. Mehtupciu.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 261. Copie.
                                225
1631   (7139) aprilie 15.
             Drăghici din Berindeşti vinde lui Ghinea din Turburea două fald de loc în Secături şi două în Bolovanu.
      t Adecă eu Drăghici de Berindeşti, frate lu Ţigan, scris-am al meu •zapis ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Ghinei ot Turburea, cum să să ştie că i-am vîndut în Secături 2 fălci de loc pre bani 100 şi Bolovanul 2 fălci, iar în bani 100. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, să-i fie dumnelui moşie stătătoare în vec.
      Şi cîndu am făcut acestă tocmelă, fost-au mulţi omeni buni mărturii, •po ime: Cîrste al Danciului ot Berindeşti, ot tam Oprea Boldescul i Stanciul Gangaleul i Oprea al Tatului i Standul Muşăte’scu i Cîrste Vîjga
358
                                   www.dacoromanica.ro
ofc Turbure i Aldea ot tam. Şi pentru credinţa pus-axn mai jos degetele să să crează.
      IIhc anpHAYc cY am<h. act xSpĂe.
      Eu Drăghici.
      Eu Cîrste.
      Eu Oprea.
      Eu Stanciul.
      Eu Oprea.
      Eu Stanciul.
      Eu Cîrste Yîjga.
      Eu ildea.
      Eu Ylad.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/26. Orig., hirtie (22 x 16).
                                 226
1631   (7139) aprilie 15, Bucureşti.’
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Balamuci mănăstirea Pîr-vuleşti, închinată ei ca metoh de către Teodosie spătar şi Negoiţă postelnic.
       t dlHAOCTYtw boîkTew, Îw dcivH RoeROAa H PocnoAHHh r-rcoh seaaac &prppo-KAaXTHCKOI, CHHh RCAHKAPO H np-fcAOKpaPO flOKOHHHOiWS Iw IţlC^UH KOCKOAa. &ABJT rocnoACTRO a\h cTi noRCA-knYc rocnoACTRa avh cR-kT-kH, BOKCCTRirkH AtoHacTHp PAaro-ACAiaro BaAaavSMH wt koa ccao TpcmYh, haokc cct XpaA\ CR-kThi HHKOAac h wtu,S frSMCHa GcpaiţHAV'b H KhcfcAV HHOKOM, CAHU.C KHESI|IHX’ Rh OBHTfcAH TOC, I3KOJKC \A CC SHaCT KaKo cct a^a h noKAOHHA EOA’kpHH rocnoACTRa a\h OcwaocYc cnaTap h GpaT CPO HCPOHIţh nOCTCAHHK, CHHhl EhHTHATvK EHR RCA AKOpHHK, CAHa AtOHACTHp MTO CCT HAUA WHH Ha CCAO lIpiiB$ACI|lYE, ORC CCT EHA MOHaCTHp 3a KdAOyPCpHU,C, XpaAv cR-kTaa TpoHU,c, a<* cct mctoX h Rh noAPoy>)Ya Ha CR-kTaa a\ohacthp XpaAt cR-kThi HHKOAac RHiuc p-kJf, hto cct a noMTCHaPo npaRHTCA pocnoACTRo a\h woynaH liana rca awpw+ct, ChC CEAa H ChC RCMHHfH H ChC aU,HPJHYH H ChC ROACHHU.C H ChC RHHOPpaAY H ChC CKOTO.W H ChC CK01fAHl|IH H ChC WAhH<ACHAC H ChC RhC XoAOKOAV, RapC CAHKa CC XtHT H3EpaT MHOPO, AAAAO, HK05KC fi,A CCT AUTOÎf CRlîTOiWOy AVOHAC PHp XpaAt CR-kThi HHKOAAC WT
EaAaAiSn, raJKc cct rhuic nHc.
       IIohckc cYc CR-kTa avohacthp wt IIphR$ACi|iH ehao cct 0cwa«cYcr cnaTap h
HEPOHIţhR nOCTCAHHK 3a A^A¥«&> ChTROpHHd WT pOAYTCA HA\ EHHTHAhR Ak0Phhk h np-ksHRaCT rrc KaAOypcpnuc Rh Ta cYc a\o>mcthp wt IIphRoyACitiH. fl noTo.w, kraa cct eha rhAA Rh a^h PocnoACTRo aih, a ToyAocYc cnaTap h spaT cpo Hcpohu,c
                                                                                                                359
www.dacoromanica.ro
IIOCTCAHHK, WHH EHAtB K4KO WKCHpOTHAA, pACHIACT Ct KOAIATHBC H CCA4 H BCMHhYH CKtTtH AlOHACTHp WT IIphBOyACIIIH H Hf AtOPOy KAA$PCpHlţCAC HOCHXtC nCMJA, I3K0JKC AA ChBHpACT H fi,â OyTBphJKAACT, E"h TOAl T<SYA«cYC CnATAp H JICPOHU.'h nOCTCAHHK, WHH CCT AAA H IIOKAOHHA AlOHACTHpA WT IIphBOyACItlH fi,A (CT AICToX H Bh nOAPOyM'ft H Eh nOCAOyiHAHY( CBtTOAIOy AlOHACTHp WT EjAAAIOyMH, XpAAI CBtThl NhKOAAC, ChC BhC XoAOKOAl, I3K0JKC fi,i AlOroyT HOCHTC KAAOyPCpYH WT T4AIO IKHAA A4 ChEtpfT CCA4
h bcmhhYh h aimjpahYh h AP°Vrc kPak( K»AMTf cstTOAtoy AioHACTHp, aa ncX cc oynoy-
CT(BA(T H A A flOPHEHfT CIOAltHA nOMHEUlfX KTHTOpOAl H Ad HAIAT nOCTABHTH CC KAA#PCpH TAAIO 8 AlOHACTHp. (I KAAOyrCpHIţCAC KOC JfOKIOT EHTH, CC A*HAf IlAKHJKt HA KAAOyPCpHIţC AA np-kKHEACT, IIOHCJKC W CCT AAA CAAt ToyAOCYC CIIAT4P H JICrOHU.'h nOCTCAHHK, CHHH IiHHTHAkB Ak0Phhk h nOKAOHHA W CCT AlCToX, WHH SA HHXhOAI AOEPOEOA», ECS HH CAHTv CHAOCT, ChC 0y3H4HYC EhCCAI EOAtpOAl ECAHU.H H AIAAH, I3K0JKC A A (CT CE'kTA AlOHACTHp WT IIphKOyACI|iH AICToX H Eh OyKptnACHl’C, A KTH-<TO>1pOA\ A A (CT EtMHOC EhCnOAlHHAHYC.
       H nocTAEHA (ct ToyAocYc ciiatap h Hcronu.'h iioctcahhk KACTsoy: koc cc Xokcp IIOKSChX WT ChpOAHHKA hX’ nonCpCT H pa3«pCT cYa oyCTp«(HYA H nOKAOHCHHC H BhStTH CC cYlO AlOHACTHp WT CEtTH HHKOA4C, TOrO fi,i CCT TphKACT H 4H4TCAI4 H 4$OpCC4H WT<THY>2 CEtTH WTU.H, CJKC CoyT Eh HCKCH.
       Gcro paaY, aaa^X chA\ PocnoAcrso aih cstTtH aiohacthp XpAAi cstTH Hckoaac, HKOJKC <AA (CT>2 CE'kTA AlOHACTHp WT IIphBOyACl|lH, XpAAt CEtTAA TpOHU,h, AlCToX ChC C(AA H ChC EhCtX A'kAlHOBC H ChC EhCtX KOAI4TC Eh OyKptnACHYC H CTOATCAHA HA CEtTH HhKOAAC Sil A^AYHOy H Eh wXaE H HC WT KOPOJKAO HCnOKOAtEHAlO, IlOpHSAlO POCnOACTBO AIH.
       SipCJKC H 34KACH4HT4 nOCPABH POCnOACTBO A\H: 110 WTUICCTeYiO POCnOACTBO AIH, KOPO HSECPCT POCnOAh Eorh EHPH rOCnOAAph SCAIAC EaAUIKOC HAH <WT>* CphAhMHArO
nA«AA rocnc>ACTKO aih hah wt ckpoahhk haiiihX hah, no rptccX- hauicX, hah wt,
HHOnAkAlCHHK, fi,i Al^JC nOMTHT H nOHOBHT H OyTBphAH cYlO KHHP POCnOACTBO AlH TOPO POCnOAh BoPh AA PA nOMTHT H A A ChXpAHHT Eh POCnOACPBk CPO H d Bh EOy-A(l|i( BkU,cX A^yiilA CPO. (ImtAHM HC nOMTCT H HC nOHOBHT H HC OyKptnHT cYC KHHP POCnOACTBO AIH, dHS W nonCpCT H pd30pCT, TOPO AA (CT TphKACT H 4HA0CAIA H AljsOy-pCCdH WT TÎÎY CEtTH WTHH, CJKC C8T Bh H(K(H.
       Gc oyso H CBCaYtCaYiO nOCTilBHX POCnOACTBO aih: JKSnAH cHhXo BCA EAH KpA-ACECKH H JKOynAH XpH34 BCA ABOpHHK H JKSnAH llAnA BCA AOPOjjlCT H JK$nAH ^OyAIHT-paUJKO BCA BCCTÎiap H JKSnAH II1IBA1IKH BCA CnATAp H JKOynAH TcwpPC BCA CTOAHHK H JKOynAH KoCTdHAHHh BCA KOAIHC H JKOynAH EACHA'lC ECA ncXiipHHK H JKOynAH IwBMC BCA nOCTCAHHK. H HCnpjEHHK, IlAnA ECA AWPWljSCT.
       H HiinHCilX 43, G04PC PpAAIATHK, B*h HACTOA PpAAy Oy ESKOypCipC, A\tCCU,4 AnpHAiC CY AbHH H WT fi A A AIA AAJKC A® HHHk Bh CCPO nHCAHIC TCKOyUlHAI AtTOAl, B’h AtT xSpĂ0.
       t Tw Acwh bwcbwaa, aihaoct’ho eojkYio rocnoAHHh.
       Hw Acwh bocboaa <m. p.>
       1 Omis.
       * Loc rupt.
360
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Balamuci, de lingă satul Grecii, unde este hramul sfântului ÎTicolae şi părintelui egumen Serafim şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acest lăcaş, ca să se ştie că a dat şi a închinat boierul domniei mele Theo-dosie spătar şi fratele lui, Negoiţă postelnic, fiii lui Vintilă fost mare vornic, o mănăstire, pe care au avut-o ei în satul Pîrvuleşti, care a fost mănăstire de călugăriţe, hramul sfintei troiţe, să fie metoh şi în stăpînirea sfintei mănăstiri cu hramul sfântului Uicolae, mai sus-zisă, ce este a cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt, cu satele şi cu vecinii şi cu ţiganii şi cu morile şi cu viile şi cu vitele şi cu sculele şi cu odăjdiile şi cu tot venitul, oricît se va alege, mult, puţin, ca să fie metoh sfintei mănăstiri cu hramul sfântului Nicolae, din Balamuci, care este mai sus-scrisă.
      Pentru că această sfântă mănăstire din Pîrvuleşti a fost a lui Theo-dosie spătar şi a lui Eegoiţă postelnic de moştenire, făcută de părintele lor Vintilă vornicul şi au tot vieţuit călugăriţe în această mănăstire din Pîrvuleşti. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Tudosie spătar şi fratele lui, Negoiţă postelnic, ei dacă au văzut cum a sărăcit, s-au risipit averile şi satele şi vecinii sfintei mănăstiri din Pîrvuleşti şi nu po călugăriţele să poarte grija, ca să le adune şi să le întărească, întru aceasta Tudosie spătar şi Negoiţă postelnic, ei au dat şi au închinat mănăstirea din Pîrvuleşti să fie metoh şi în stăpînirea şi sub ascultarea sfintei mănăstiri din Balamuci, hramul sfântului Nicolae, cu tot venitul, ca să poată purta de grijă călugării de acolo, să adune satele şi vecinii şi ţiganii şi alte drepte averi ale sfintei mănăstiri, să nu se pustiiască şi să nu piară pomana răposaţilor ctitori şi să se aşeze călugării acolo în mănăstire. Iar călugăriţele, care vor mai fi, să plece şi să vieţuiască iarăşi între călugăriţe, pentru că au dat-o însuşi Tudosie spătar şi Negoiţă postelnic, fiii lui Vintilă vornicul şi au închinat-o ca metoh, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor mari şi mici, ca să fie sfînta mănăstire din Pîrvuleşti metoh şi de întărire, iar ctitorilor să fie veşnică pomenire.
      Şi au pus Tudosie spătar şi Negoiţă postelnic blestem : cine dintre rudele lor va încerca să calce şi să strice această întocmire şi închinare şi să ia această mănăstire de la sfântul Mcolae, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de <318 >x sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul sfântului Necolae, ca <să-i fie >l sfînta mănăstire din Pîrvuleşti, hramul sfintei troiţe, cu satele şi cu toate dedinele şi cu toate averile, de întărire şi sta-
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
361
tornică la sfîntul Nicolae, de moştenire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem pune domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Eomâneşti sau <din>J rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt în Mcheia.
      Iată deci şi martori am pus domnia mea : jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iovce mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna aprilie 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      î Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Leon voievod <m.p. >
       Bibi. Acad., CCCXCVII /44.
       Orig., hlrtie (41,5 X 27), pecete timbrată.
                                 227
1631   (7139) aprilie 15, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Oprea căpitan şi jupaniţei lui, Maria, un copil de ţigan.
       f AIhaoctTio eo>kYm, liv Aewh koeeoa h rocno^HHK et^coe se.uae XrrppoBAa-XHCKOf, CHHk KfAHKdrO H np-feAOSpdrO, nOKOfHOAY KlV IţltzfSdH KCfKOA. Xa&AT rOcnOACTKO a\h cTw noBfAfHTn rocnoAcr&a a\h CASr rocnoACTBa a\h ©npt kiuihtjh h wSnaHHiţts ea\S, AlapiEB, h ckc chhobh ha\, ahu,ea\ Eort AdpCKaA, taKo>Kf t ha\ eahh a\oa\<k$> sa u,HraH, Ha hau CTaH, chhk AlapTEB uHraHKa.
       IIoHejKe ci» khuie pfMfHO a\oa\<k8> sa gHraH ejke bhuje hhc, wh ect bha sa A’fcAHHS >KSnaHHu,tK GTaHKivH BopHHH’kca, >KSnaHHu,a jKSnaH Eehteati bophekSa. Tim?
       ect bha ck^a, Biv a^hh rocnoAcrBa AtH, a jKSnhH-feca CTaHKa KopHHMtca h Onpt K"hnHTaH h >KSnaHHu,a ea\8, Alapia a imkh ckc AlapTra, amth efAP^fs iioctea-
       a Omis.
362
www.dacoromanica.ro
HHK WT IlA'KT'KpfUJH, 4 WHH KSilHO HA14T CAMWkHYt piftii A MORI HM 34 WMHHT» WT H4 CIAO GlMpiţlH H CTvC JW5nhH-fcC4 GT4HK4 BOpHHH’fcCd. TdWf OHH 114KH SKSllHO CkTROpHA fipiAtlHKH>HI, Tipf A4A^X Qnpfc KTvflHT4H H JKSfUHHl^ tAtS, ADpYta, HirOKi AtAi Si WMHHk WT H4 ClMpiţH /KSll4HHU,fK CT4HKhH BOpHHM'kCIR, 4 JKSfl4HHH4 Gt4HK4 BOpHHM'kC4r WH4 ICT KHA A4A TOP A10A\<K8>        34 HHr4H, BKI KHUII I1HC, A^AHHS p4AY A^AHH|>»
QnpfH KK11HT4H H >KSn4HH(^fB IA\8, ADpllR. GlJJIKI ICT KHA A^ »Sn4HHIţ4 CT4HKA EOpHHM-kC4 H H&IUHHlţtR ADpYtB WT IlAkTkptlJJH             KOEHAk AtSprk [IIHTlH04rk, EkC
P4AY IVMHH4 WT H4 Gl)4piţH.
       H EHAtXoM rOCnOACTRO AtH H 34I1HC8A JKSfUHHHIR CT4HKkH ROpHHM4C4 H4 pSK OOnpiE K'kfJHT4H H H4 JKSfl4HHU4 lAtfJ, ADpIta CkC ASHOSH AK>aY H EOA'kpH CRIA^TIAH H 4AAk;WkUJ4pH, H4 HAU: KpkCTfc H PHr4 RTOpH 4pAUUI H WT EtsKtfpiipH, Al4Ht AkpkS4H H >KkH4 IA\S, HirpHT4, T43A4 EOpHHM'kC'kH1 H AtHOSH AK>AI CRlA'bTIAH, OKI HI cSt flHC sa*.
       Ciro P4AI, AM®^ rOCnOACTRO AU1 CdnplR KknHT4H H KSlMHHlţEB lAtS, ADpYlH H CHHO HAI, AlKkH, I3K0JKI A<> I HAI cYlO EHU1I plMIH# AtOAKK#> 34 l^Hr4H R<'k WMHHSV AtAHHS H ETv wY4S HHAt H CHHOEOAt>2 HAI H EHOKOAt H np'fcRHIHITOAt H WT HHKOrOJKt HMOKOAHEHIAt, (IOpH3A\0 T0Cn0ACTR4 A\H.
       GtJKI <H CEIAtTlAH I10CT4RHY roCIlOACTBO AVH>2: JK8fl4H XpH34 RIA AKOPHHK K XSlUH EA4ASA RIA AWrW$!T H JKSI14H @H4KH BIA RHCTYiap H JKSI14H ASA\HTp4UJK^ RIA CII4T4P H KOCT4HAHH RIA KOAUJC H A1SU14T RIA CTOAHHK H JKSI14H AaI§4HAPH RIA nOCTIAHHK. H HCnpjRHHK, JK8fl4H Ea4A#A RIA AWrWiţlT.
       1ÎHC lArp4rOAlHp AWrWiţlT R-k H4CTOAHH 8 rp4A$ ESKSptlJJH, At4iCllţ4 4npHAYl fjf AkHH, WT flA4A\4 A® HYHfe TIHIhYI A'bT, RTi A'bT x3pÂ0.
       f Iw AlWH RWIRWA4, AtHAOCTÎW KOJKTw rOCnOAHHk.
      I Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Oprea căpitan şi jupaniţei lui, Măriei, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie un copil de ţigan, anume Stan, fiul Măriei ţiganca.
      Pentru că acest mai sus-zis copil de ţigan, care este mai sus scris, el a fost de moştenire al jupaniţei Stanca vorniceasa, jupaniţa jupanului Vintilă vornicul. Deci, dnd a fost acum, în zilele domniei mele, jupîneasa Stanca vorniceasa şi Oprea căpitan şi jupaniţa lui, Maria, şi iarăşi cu Maria, mama lui Udrişte postelnic din Plătăreşti, ei au avut împreună amestec pentru părţile lor de ocină din satul Sparţii şi cu jupîneasa Stanca vorniceasa. Astfel ei iarăşi împreună au făcut schimb, de a dat Oprea căpitan şi jupaniţa lui, Maria, partea lor de ocină de la Sparţi jupaniţei Stancăi vorniceasa, iar jupaniţa Stanca vorniceasa, ea a dat acel copil de ţigan, care este mai sus-scris, dedină pentru dedină, lui Oprea căpitan şi jupani-
1 Cuvintele ,,nam mphhhIcih” sînt scrise intre rlnduri.
* Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
363
ţei lui, Maria. încă a mai dat jupaniţa Stanca vorniceasa jupaniţei Maria din Plătăreşti o iapă murgă, pintenoagă, tot pentru ocina de la Sparţi.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei Stancăi vorniceasa ia mina lui Oprea căpitan şi a jupaniţei lui, Maria, cu mulţi oameni şi boieri martori şi aldămăşari, anume : Cîrstea şi Eiga al doilea armaş şi din Bucureşti, Manea dărăban şi soţia lui, Negrită, gazda vornicesei şi mulţi oameni martori, care nu sînt scrişi aici.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Oprea căpitan şi jupaniţei lui, Maria, şi fiului lor, Leca, ca să le fie acest mai sus-zis copil de ţigan de < ocină, dedină şi de ohabă lor şi fiilor >l lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată <şi martori am pus domnia mea»1: jupan Briza mare vornic şi jupan Yladul mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Dumi-traşco mare spătar şi Costandin mare comis şi Muşat mare stolnic şi jupan Alixandri mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Yladul mare logofăt.
                    A scris Dragomir logofăt în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna aprilie 15 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCCLV/2.
          Orig., hlrtie (43 x 28), pecete timbrată.
          Divanul nu corespunde cu data şi nici cu vre un alt divan din domnia lui Leon Tomşa.
228
1631  (7139) aprilie 17, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Nedelco vii în dealul Bobului şi ocini la Fundeni.
       f fiÎHAocTTEc gojki'ew, Îw dewH ko£koa<i h rocnoAHHh k-kcch 3fA\AH Xrrppo-KA4XÎECK0E, CHH"H BEAHK4rO H np’kA°EP(lro nOKOHHHO.MS îw IjluţdH B0EB0A4- A4Kll'r rocncACTKC a\h cTk> noB-feAEHi'e rccncACTKd a\h Heaeakob h cbc chhckh, eahi;e Eorh A4CT, taKOKE A & A\8 ECT HlîKOE BHHOrpdAÎ 8 A^aSa EoG$a8H H ChC 4ETBphT4rO a*a 34 W4HHG WT BphlSA EosSAWK A®PH 8 G0A4 KpHKOE&AOB, 4AH WT AfA dlHXiHA AtOHdX, nCHEJKE ECT nOKgllHA HEAiAKO KHHOrpdAÎ K'KC'bX', KOAHKO C8T GHA A*A dlnlAHA AWH4X H ChC 4ETBphT4r© AtA 34 W4HHG, WT nCCG^Af, B4pE EAHK4 CE ItHT H3Ep4T, WT HdA dlHlaHA KdASrEpSA wr <î>SHA'bHH, 34 xK 4CnpH rOTOKH H ChC 34nHC WT P$K4 Ero
1 Loc rupt.
364
www.dacoromanica.ro
H CkC CBfAfTfAYf, no HAM: CdRd K'kASr'kpSA H WT Kp-REHAd, EdCHAYf frSMfH H UIT rtprHiţk, AThkj h IlacKSA h Ctodh h AparoAuipS Ediyt.
       H ndK noKSnHA HfA'bAKO fifid norodHf 3d BHHSrpaAy wt A^aSa Eobo^aSh wt HdA dlHÎfdAH'fe H WT HdA PdA$A, CHHH /\8iWHTpOK TSpKSA WT EoyKSpflJlH 3d xB dCnpH rOTOSH H CkC 3dnHC WT p8KH HM H CkC CBfAfTfAYf, Hd HAM: AAdH’k K8Mţ8 H RddA^A H <x)dHMt H IJIe^iJH WT ESKOypntlH.
       H ndK noKSnHA HfAfAKO tph MfARP’ktţH 3d BHHorpdAy 8 A^aSa EoBoyA8H wt HdA KoKOM wt HfnTSpH, 3d TO dcnpn TOTOKH. H EHAH CST dAAkMkUJdpH: nond illHXdHA WT ^SHA’bHH.
       H ndK (lOKfcSnHA HfA*AKO WT HdA dldPKO KkAkpdUjSA WT TiprHl^k (AHO norOHk 3d KHHorpdA’i- ndK 8 a^a8a Eoe8aoe, 34 x7 dcnpn totoeh.
       H ndK noK8nHA HfAfAKO wt HdA Copd fAHd noAOEHHk 3d noroHk 3d BHHorpdAy 8 A'fcASA Eoe8a8h, Sd w dcnpn totoeh.
       H ndK nosSnHA HfAfAKO wt HdA Ctahmioa /^opoT-feio iahh noroH h hoa8khh8 3d w dcnpn roTOBH h wt HdA           nond    GdBd A^> norodHf 3d ropd, 3d y dcnpn  roTOBH,
Ad CkTBOpHT BHHorpdAy H CkC 3dnHC WT pSKdAIH hX" H      CkC  CBtA'fcTfAYf, Hd HA»: WT
<£>8HAtHH, IlkTpS H EAdA8 ^SpASKk H TSAOP X'pOAt H flHAPOHÎf BdTdJf H WT IIl8Td, Hh8a AoroijsfT h wt /V0EPS,1J(t!1H> ^SdpAdpVe AoroiJsfT.
       H ndK A<> KT HfA<AKOB WMHH8 8 3>8HAtHH, dAH A*A RoHKkB, A^^JHpd EdlflfB, KkCdX, WT nOAlO H WT UJSAI H WT npf3 KpHKOB H WT CfAdAfltlf CHAOE H WT WHlHd PAdrOAfAIdrO ^OBpOMHp-kCKd H dlHX’kfA’kCKd H fllkAkiaCKd, Bdpi fAHKd Cf JTtHT H3BpdT, flOHftKf IO tCT nOK8nHA HfAfAKO     c'I'IO WMHHk WT HdA EoHKd WT 3>8HA'bHH,         A^Hpd,
EdlJlfB, 3d xd dcnpn TOTOBH H         CkC      3dnHC WT poyKd fH CkC CEfAtT(AÎ(, Hd HA\f :
CTdHHIOA ddprSAOB H GndH KkA8rkp8A8H H MHO H Ea4A8a GTdfB H dldKHAOH H 1A,8PASH H /^pdrOA\Hp H IlkTpS WT <I>8HA"bHH.
       H npoAdAoujki cTh ehuic pchihh ak>aî< hhX’hc BHHorpdAi h whhhi, whh Sd ckohai
AOEPOEOAIOI H CkC 8SHdHYf BkCtAI AMrYialUOAt WT TOP, H3 A®A H WT WKpkCTk AVkCTOAl h wt np(A rocnoACTEd AtH.
       Gfro paA'f. AdAoX' ckAi rocnoACTBO aih HfAfAKOB, raKOKf Ad Alo fCT cYf bhho-rpdA'f H WMHHt wXdE CHHOEH fro H KH8KOA\ H np-bKHSHfTOAX H Hf WT KOPOKAO Hfno-KOA'kBHAtO, nopi3AtO POCTIOACTBd A\H.
       GfWf oyBO H CBfA'fcTtAYc nocTdBA'kfa\8 rocnoACTBO a\h: HîSndH AIhXo bcahkYc EdH KpdAfBCKYf H H<8ndH XpH3d B(AHKY( Ak0Phhk h K8ndH Ildnd BfAHKYf AOrO^UT H KSfldH /IjSMHTpdUIKO BfA BHCTYlap H JKSndH IldKAdKH BfA CndTdp H KSndH Ttprf BfA CTOAHHK H JKSndH KoCTdHAHH BfA KWA1HC H KSndH RdCHAY( BfA nfXdpHHK H K8ndH lOwBHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK, Ildnd BfAHKYf AWrW^fT.
       H HdnHCdX d3, GTOHKd rpdMdTHK, B"k HdCTOA rpdA\' E8KOypf((IH, Al-kcfl^d dnpH-Aif SY A^hh h wt ^AdAtd A<»Kf fifi HHH-k TfKSiydro a^tom, b-k cfro nncdnYf, B*k A-feT x3pA0.
       t Iw dfWH BwfBWAd, awaoctYio boskYio rOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod.
                                                                                                        365
37-e.«2                                .
                                www.dacoromanica.ro
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nedelco şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie nişte vii în dealul Bobului şi cu a patra parte de ocină, din vîrful Bobului pînă în apa Cricovului, însă din partea lui Mihail monah, pentru că a cumpărat ÎTedelco toate viile, cîte au fost partea lui Mihail monah şi cu a patra parte de ocină, de pretutindeni, oricît se va alege, de la Mihail călugărul din Fundeni, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui şi cu martori, anume: Sava călugărul şi de la Vîrbila, Vasilie egumen şi din Gherghiţa, Liica şi Pascul şi Stoian şi Dragomiru Baştea.
      Şi iar a cumpărat Nedelco două pogoane de vie din dealul Bobului de la Mihalcea şi de la Hâdul, fiii lui Dumitru Turcul din Bucureşti, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor şi cu martori, anume : Manea negustor şi Yladul şi Oancea şi Ştefan din Bucureşti.
      Şi iar a cumpărat Nedelco trei cedvîrţi de vie în dealul Bobului de la Cococi din Cepturi, pentru 370 aspri gata. Şi au fost aldămăşari popa Mihail din Fundeni.
      Şi iar a cumpărat ÎTedelco de la Marco călăraşul din Gherghiţa un pogon de vie tot în dealul Bobului, pentru 1000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Nedelco de la Sora o jumătate de pogon de vie în dealul Bobului, pentru 800 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Nedelco de la Stanciul Dorotei un pogon şi jumătate, pentru 800 aspri gata şi de la popa Sava două pogoane de pădure, pentru 400 aspri gata, să facă vie şi cu zapis de la mîna lor şi cu martori, anume : din Fundeni, Pătru şi Vladu Durducă şi Tudor şchiopul şi Andro-nie vătaf şi din Şuta, lanul logofăt şi din Dobruşeşti, Mardarie logofăt.
      Şi iar să fie lui Hedelco ocină la Fundeni, însă partea Voicăi, fiica lui Başte, toată, din cîmp şi din pădure şi de peste Cricov şi din vatra satului şi din ocina numită Dobromireasca şi Mihăileasca şi Mălăiasca, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Nedelco această ocină de la Voica din Fundeni, fiica lui Başte, pentru 1000 aspri gata şi cu zapis de la mîna ei, cu martori, anume: Stanciul al lui Largul şi Spân Călugărului şi Iano şi Vladul lui Stae şi Machidon şi Durduci şi Dragomir şi Pătru din Fundeni.
      Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi viile şi ocinele lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Nedelco ca să-i fie aceste vii şi ocini ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iuovci mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
366
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, din cetatea de scaun Bucureşti,, luna aprilie 17 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Bibi. Centrală de Stat, LXXXII/2. Orig., perg. (35 x 47), pecete timbrată.
                                 229
<Inainte de 1631 aprilie 21.>
           Grâjdana, jupîneasa lui Leca spătar, lasă nepotului său, Preda aT doilea spătar, moşiile ei din Leurdeni, Ciumernic, Stîlpenii de-Sus şi Cătun, eu vii, mori, rumâni şi ţigani.
      t Adecă eu, jupînesa Grăjdana, scris-amu acestii al miu zapis,. cumu să să ştie c-amii lăsaţii nipotu-miu Predeii tvori spatar toate ale mele sate, lui şi ţiganii tuţi şi tot ce-amii eu, şi satul prd nume satul Leur-denii, parte tăoată cu 2 vie şi cu 2 mure, şi parte ce am cumpărat de la Vladul vistdiar, dereptu 400 de ughi, că am vîndut scule de la părinţii mii, după moarte spătarilui Lecăi, de o-m scum<pă>rat ace partd cu 1 vie şi cu 2 more şi cu ocină în Ciumernicu, şi cumpărotoare şi moşie, cît se va alege, toată, i o-m lăsat lui şi cu rumânii pr6 nume: Radulu cu fe-ciuri-iş şi Stuian cu feciuri-iş şi Staico cu feciurii şe Radulu Dracea cu feciuri şe feciurii <lui> Mălai, toţi, şe Bobe cu feciurii şe Rade şe Dubr6 cu feciuri şe Braţul cu feciuri şi feciuri Badi şi Dragne cu feciur şi Chiţul cu feciurii, Dragomir cu feciur şi Stoica cu feciuri şe Sempitru cu feciur şi Scure feciuru lu Stanciul şi feciurii lu Nanu, tuţi şi Standul Bru[ş]ştaa-nul şi alţi rumâni eîţi se vor găsi şi se va afla pre acestă moşie, toţi şi parte me den Stîlpenii de Sus, a patra parte de sat, cu vie, cu mori, şi parte mea din Berceni den hotaru pînă jumătate tut şi parte mea den Bobefs]-ştie de Sus, toată, nomai ce dat lu Dubre Şerbegiul 60 de stânjenii şi parte mea den Bobeş[ş]tii de Jus, toată i ţeganii prd nomd: Bod<ea> cu feciuri şe sură-sa Mărie cu feciur şi Rada ţiganca cu fetele şi feciur lu Ne-delcu.
      Şe iar i-am îăsat viile de la Cătun, cu toată delniţa, păntru că acesta vii le-mu cu<m>părat înprdună cu suţul miu, cu Leca spătarele dereptu 150 de ughi şi ceastu ţiganii Ivan cu feciur, şi ceaastă ţigancă Anca cu fetele. Şi iar visteierele Pană mi-a luoat păntru suţu-miu haine şi scole ce au fustîi dature, prdţ de patru povări.
36T
www.dacoromanica.ro
      Daci, şi suţulu miu, cînd au morit, mi-u lăsat să-mi fi de moşie, «cumu ştie a[n]ga Ghica şi Sima ot Călenişte şi alţi boiari ce no i-em scris Aice.
      Deriptu acei şi suţul miu, spătarul Leca, şteund că m-au prădat, •dereptu lăcuiala ce am lăcuit am<î>ndoi înprâună, dereptu acei am tu-•cumit şi am lăsat după moarte, nimene să n-aaibă a întreba, nice Badea Jrate-meu, nice Toma comisul să n-aibă a întreba cu bocatele mele că le-am lăsat nepotu-mi Prudei, pînă amu fustu, cum să mă pomenescă. Iar cine se va ispită a face într-alt chipu, să fii proclet şi afuresăt de 318 •otţi şi să no aibă unde văni după măne. Şi slnt şa-alţi ţigani.
      Şi mărturie sînt: Turture păharnic şi Dumitru şi Badea şi Stan ot Bobeşti, ot Glina, Vladulu, ot Văcăreşti, Han lugufăt şi Stanciul ot Stîl-peni, cum ştiu de acestă tucmelă nostră.
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13 496 Orig., htrtie (43 X 29), o pecete aplicată.
                               230
1631  (7139) aprilie 21, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod porunceşte lui Ghica aga şi bătrînului Sima din Călineşti să mărturisească pentru nişte vii din Dealul Piteştilor ale jupînesei Grăjdana.
       t dlHAOCTl'e» KO/KÎtlO, îvv fl(WH BOtKO^ H rOCnOAHHTi, CHHTi nOKOHHHdr» Iw
IJIuţaH koiko4,4. IIhuiet rocnoACTK© a\3 ţie ago Ghico i star Simo et Călineşti.
       După acăia vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul jupînăsii Grajdanii, a Lecăi spătar, că au avut pîră înnaintea domnii măle în divan •cu Mihaiu, feciorul Tomoi comisul, fratele Lecăi spatar, pentru nişte vii •den Dealul Piteştilor. Şi au scos jupîneasa Grajdana şi o carte a lu Gavriil voevod şi o cartea a patriiarhului, în care carte eraţi voi mărturii scxişi, cum aţi mărturisit voi atunce.
       Derept acăia şi acum încă am lăsat pre voi să mărturisiţi şi să-i tocmiţi cum veţi şti cu sufletele voastre şi cum aţi mărturisit atunce. Şi am trimis şi acea carte aciia la voi, să o vedeţi şi vor veni şi ei de faţă.
       Deci, de vreme ce veţi vedea această carte a domnii măle, iar voi să •căutaţi cum ştiţi că aţi mărturisit atunci, aşa să mărturisiţi şi acum, nemic făţărie să nu fie, că domnia mea n-am vrut să întru Intr-acel blăstem, ce am lăsat domnia mea tot lucrul după voe. Deci, cum veţi şti voi cu sufletele voastre, aşa să scriiţi o carte şi să daţi ştire domnii m61e de tot
368
www.dacoromanica.ro
lucrul, că am vrut domnia mea să trimiţ să vă aducă de faţă aicea, să mărturisiţi, dar am înţeles domnia mea că sînteţi can bolnavi, ce i-am trimis-pe dinşii aciia la voi, să le luoaţi seama pre amănuntul, cum veţi şti voi cu ale voastre suflete.
      Aceasta vă grăescu domnia mea, hhako a<> hIsct, no pm rocnOACTBa mh-
      H HcnpasHHK, cm pm rocnoAcrsa aih.
      IIhc 8 ESKSptijjY, Affccfiţa anpHAÎc Ră a^hh, ktv ait xipĂe.
      t Tw dfWH soiBOAa, aihaoctYio eokYio roenoAHHK-
          Bibi. Acad., CCXVI/185.
          Orig., htrtie (30,5 x 21), pecete aplicată. EDIŢII. Grecianu, Genealogii, I, 275 — 276.
                                  231
1631   (7139) aprilie 23.
              Bespa, soţia lui Pană vistier, închină biserica zidită de bunicul ei, Ghiorma banul, în Bucureşti, arhiepiscopiei Pogonianeu
       A ti xrjţ Tiapoucnji; jjiou 6ftoXoy£a<; xaî iTzoSziţzcac,, StjAottoiw toî<; nâatv ey w Aianco Ildcvo 6E<motpEva, O-uyaTTjp Mâvftou utou tou tote Mtoxv ryicovpta, 8xt ttjv ExxXTjaiav o7tou Sxtictev 6 auxiţ nimeoc, [iou, Mîi&v ryiwvpwc? ev tw MTtouxoupEcr-TÎ<p, u7rsp ^uytxTjţ auxou CTamjplaţ, w? xAtj povojioi; auxou ££ alxEta? piou 6ouAtjC xai &eX7]cteco? a<pi£paxra auxrjv xai £7tpoCT7jAcoCTa slţ ttjv jr/jTEpa p.ac, ExxATjaiav ttjv âpXie7tioxo7i7]v IIcoyaHavvTjţ, ^xiţ saxiv va8ţ xwv âyiwv evSo^wv xaî TiavEU^Cpicov âTOffXoXwV xaî E7IpOCTT] A(OC7a TaiixTJV TTJV IxxXvjaîaV JiETOC TlâvTWV TWV XTTJJiaTWV xai TipoCToSwv auxîjţ, tout£ctt£v âpyaCTTYjpia, ycop<x<pt,a xai 8aa a?.Xa EiaoSfjfjtaxa aixîjţ 8xei U7r£p (ZVTJrW xai acoTTjpia? i^^ext]? auxou te tou xTTjxopoq, tou pr^EVTOţ MtiAv ryiwvpia, tou ninmu j*ou xai •Jjfjttov xwv eE, auxou xaxaywpiEvwv, xaî sîvai. xai UTOpXElV 7rpOCTTjAw:i£vY] Y] XOlaUTY] EXXXTjaia EV T^ âp^lE7Il(TX07I7) ricoywtaw^ţ Elţ aiwva x8v a7ravxa Scoţ o5 6 vjXioţ Icpopâ. 8cmc; Se PouAtj^tj âvaaxpEiţiai xai dbio^Evwffat ttjv xaXto? ysywvEÎav pt,ou âcpilptoaiv xaî 7tpoCTT)XcoCTiv, £y£TO) xâţ âpâţ xwv titj' ^Eoipopwv 7tax£pcov xwv ev Nixaia, xai xouţ âyiouţ <x7tocrr6Xouţ âvxiSixouţ ev Tfl Tjji£pa TYjţ xpiffEtoi;, coţ 7iapa6ax7jţ xwv Ositov v6[jkov. <pTj<rî yâp‘ xâ &naţ âcpiEpco-&£vxa xw Oew, âvExTtoiTjxâ eIo[. Eiţ Se ttjv nepl xouxou SeiAcoaiv xai aapaXEiav? Ey£vExo Ţj Tiapouaa piou 8yypa<poţ SfzoAoyia xax ’8(i,7tpoCT&EV tou âpxiEpaxsuovxoţ &EocpiXECTT(xTOu âpxiE7Uffx6TOu ncoywîavvTji; xupou Saxppoviou xai xwv auXaSEarocTcov xXTjpixwv xai xifjucoxâxwv âpyivxcov.
369
www.dacoromanica.ro
       ’Ev grei, £pX&'—Ş> fi^i ’ATcpiXXîou xy'—*]-■f ryivo? Eepeuţ xal oîxovojio?
       -j- AipiÎTpio? lepeuţ xal aaxeXapiog ■j- IlavoS ’IwâvvY]? xal axeuo<p[Xa£
       -ţ Aipu-rpio? îepeuţ xai aaxeXiou f ryîua)? Kot^y)? xai TCp0T0<Jj<xXT7]ţ "t Mtxa^lX Y]peY] iepopiviQfjMov i" ’ltoâvvY)? Eepeti? xai TcptoTtoTcaTca?
       + Tlauo? Mâvoţ fiapTY]pa?
       •j" ’ltoavvY]? tepeii? f S0aTio? ITocvou 6v]<ro;âp?] t NexouXaţ I^xoi)1
       t Prin acest al meu zapis şi mărturie fac cunoscut tuturor, eu Despa Tană vistiereasa, fiica lui Manta, fiul fostului ban Ghionma, că biserica pe care a zidit-o acest moş al meu, banul Ghionma, în Bucureşti, pentru mîntuirea lui sufletească, ca moştenitoare a lui, din a mea socotinţă şi voinţă, am închinat-o şi am supus-o la biserica noastră mamă, arhiepiscopia Pogonianei, care este biserică a Sfinţilor, slăviţilor şi preaînţelepţilor Apostoli.
       Şi am închinat această biserică cu toate bunurile şi veniturile ei, ■adică prăvălii, moşii şi toate celelalte venituri ce mai are, pentru pomenirea şi mîntuirea sufletească a acestui ctitor mai sus-zis, banul Ghionma, moşul meu, şi pentru a noastră, a celor ce ne tragem dintr-însul. Şi să fie şi să rămînă închinată această biserică la arhiepiscopia Pogonianei în vecii vecilor, cît va fi soarele.
       Şi oricine s-ar gîndi să întoarcă şi să înstrăineze această bine făcută închinare şi danie a mea, să aibă blestemele celor 318 purtători de Dumne-ieu părinţi de la îficheia şi pe sfinţii apostoli să-i aibă împotrivitori în ziua judecăţii, ca un călcător de legi dumnezeieşti; căci zice: cele odată dăruite lui Dumnezeu să rămînă neclintite.
       Iar spre ştiinţă şi siguranţă s-a făcut această în scris mărturie în faţa prea iubitorului de Dumnezeu, Sofronie, arhiepiscop al Pogonianei, care păst oreşte acum, şi a altor preacuvioşi clerici şi preacinstiţi boieri, în anul 7139 <1631 > luna aprilie 23.
       f Ghinea preot şi iconom t Dimitrie preot şi sachelar f Pană iconom şi schevofilax t Dimitrie preot şi sacheliu t Ghinea Coţi şi protopsalt
       1 Semnături autografe.
Zio
www.dacoromanica.ro
     t Mihail preot ieromnimon t Ioan preot şi protopop t Pană Mânu martor f Ioan preotul f State Pană vistierul t Necula Procu1
          Arh. St. Buc., M-rile Bradu-Hanu Greci-Codreni, XXXIX/1. Orig., hlrtie (30 X 20).
          EDIŢII. Grec. Sacerdoţeanu-Regleanu, Facsimile, pl. IV.
                                232
1631  (7139) aprilie 23.
             Vlad din Deduleşti şi alţii arată părţile pe care le are Stanca în Deduleşti şi în roata de moară de la Buzău.
       ... <meg >iiaşi, anume Vlad den Deduleşti i Manea de Mirceşti... <mărtu>risim cu acest zapis al nostru cum ne-audat vorni<culMihalcea>2 .. .itor lu Datco şi lu Vlad, cumnatu său şi... său pentru nişte vie şi pentru nişte ocine... <o >cina Buzunarilor şi o rotă de moară în Buz<ău>... megiaşi am ales dă am dat Stancăi viile de la casă... şi casa cu grădina den sat. Iar ocina cită... <su>rori, anume Sora şi Sorcă şi Stanca şi am... via de la popa Neagoe de la Oblegari şi am... în ocina Buzuna-ril<or>. Derept [a]acea cînd... şi Sorcă cînd... şi înzestrat... <de>reptu aceia am soc<otit>... le Stancăi... căci au rămas mai apoi de toate şi la săxă<cie>... şi mărturisim noi cu acest zapis al nostru... Marco den Bănceşti şi Stoicanul den Deduleşti... Toader de Mărăcinăni şi Vlad Mărzac... < oameni bu>ni mulţi. De aceasta scriem şi mărturisim.
         ....................3
       IIhc anpHATc ier AfcT xăpÂe.
         Bibi. Acad., CXLVI/186.
         Orig., hlrtie, fragment foarte deteriorat, pecete aplicată.
        1 Semnături autografe.
        2 întregit după doc. din 1631 iulie 15 (nr. 356). 8 Semnătură nedescifrată.
S71
www.dacoromanica.ro
                               OJ'BDIUEUICUOOep'MMM
                                                                                                       • ZIS
                                                                          •sţuio t
                                            *J.1$MJAW V» PUPfl KPU^OJK ‘aHH3PdU9H || *aHHVIJ.90U V» q.ha<Y>y
hpu^oh: h JiHHdpjfjii via i.ţvippy hpu^ojk h omvoa via hhVhpj.90}{ hpii^ohc h hhhvoj.9 via udij hpu^ojk h dpj.pua via Hapvapjj hpu^ch: h da.iJ.3Ha via 0amPdj.HW.A0Y hpu^oh< H xiîjfittjittv via piipjj hpuAow h HHHdoaV via PEHdx hpu.Aoh< h HJiaoaivpdg hps via oj(Hiy hpu^o» :hw oaj.9Vouooj wiq.vapj.aou Hjwu,jyja9 h 03.A0 ijkiq
                                              •HW oaj.9Vou90J owgHdou ‘gWHaqvoaoujH oVjkojoh j.ai ih h woj.ihgHaq.du h woaoHa h I<woaoHH9> spahii aa h 0HjVq.V dpj.oj( hhvoV g gHHhiti pe p>Kg PHihid imHa ip wh J.-\o9 pV ia<oaa ‘Hrtiiavaiy j.i« aiUHjg h vgjjwiţdilti aov^Vpvg h aaaittjj uou hw oaj.9Vouooj wa9 j(oVpV j.Vpd ojiq
                                                        •şfea* Hdu9P Hrtiiavajy j.i« vgj. -HHi^dijii aov^Vpvg gHHhM pe viV JiVpd ‘maHvj pVoaioa gdVHPgivy ijţ.H'iV aa ‘artiHa -hoj.^) a<gw ‘v^Vpj vpaoJ.via vhs j.91 oapa j.iphs io pV jj -ijiVow ipihid imHa ip oi.ihj<a.J.> q.aEPd ‘gHHhiw pe p>Kg ip 9a3 j.oapd oj.j[hh j.pwh hh pV ‘wodpj.o^ wooaa ou J.1Y1 ‘whh ^VpdJOHHa 9ao h Voa t<J.m> h pwgm j.im h oivou j.m ‘oHavups p>Kg phVi ’oviV ojpj.idJ. dpj.oj( hhvoV j.i« hhim J.Ha<adV pV lawaa ‘pwg oip Vph aiuHjjf h vgj.HHi$di]}i aov^Vpvg h Haamjij aiuou hw oaj.9Vouaoj pjhhh vHdoaj.a.9 wa.9 «turtii hw oaj.oVou90j woj. aa ijkpj, ’HHihid imHa j.^09 iau 'ijiVoiv hewism pagd OU VPJ.9M J.91 gHP *OJ.^HH J.IY1 VHUgaOU J.91 Ifl J.9q.H ‘PHihid imHa J.31 i>Ki ‘P>Kg OJPJ. -ido. p ‘ia<g paV otpa.J. dPJ.oj( voV .Ao Hrtiiavajy M gHHhtn VHugaou j.91 oapa 'wvo Hm ‘Hrtnavaty j.m pVidjj vpaoaj.9vu..iVia9 j.91 idu. ‘HpaHV HJiaHVia g hw ohj.3Vou30j Vq.du 'oaa.du3H J.<n pj. v^oj.HHnJfdijf] aov^Vpvg phhjk vhs j.91 oj.h ‘HihuaHOJ.0 acgw 'vgVpj 9ao OHUga pVidjj j.91 vimHdu jj -oj.jjhh j.m pvHUgaouiH h PHHVpVoduiH vpj.3<« J.91 PHM *dPJ.OJ[ HHVOV .Ao IJKHaPU J.91 OiLh *P}Kg PHihid IfllHH IJ[9 P ‘0VI3 J.M Hm O •hjiw HSgdV J.m dPJ.oj( hhvoV .Ao i>k.Ao paV Hrtiiavajp J\o gHHhiti vHu^oaou J.91 HHm ‘pVidjj h v^oaadjj p ‘hw oaj.9Vou90J ipaV aa ‘pVa9 vhs j.31 pVaa *woj.ou y
     *HdpVou30j HdPJ.3 Hj^hodu HHaV Hdu j.m *iwq.da iVa<q.du j.m inartii ‘HVq.Vq.du pe iiVq.V J.m gHjiVq.V H gHHhiti papdu h pdpj.3 peojih j.3i i>«ihpe *wodPJ.o^ 3aa ou j.m xpdssH xhx^ 13 paHvi idpa *iVga90u im *aovj9 HrtiHVPVi9 im h wh JiVpdjohhe 939 h Voa xivi h pwgm h oivoii xi« gHHhiti pe hviV ih^hh hvp *dPJ.oj( hhvoV ^0 ‘oHavu -pe gHHhM pe pjk^o phVi vhjk voY oaxoV^oo aa Hrtiiavaj^ ^0 ovi3 ^0 gHHhiw wh j>^09 pV ia<oaa ‘^paodpV aaog lacitiHV! ‘wh HaoHH9 333 h Hrtiiavaţp im aiuH^j; h v^oxHHiţdijfi aovgVpvg h aaamij uou hw oaxoVouooj i.iHq.viaou ip ihw oaxoVouooj xpapY ‘PVoaioa Hpţijfj gwoHHHoaou ‘ojpdaoVq.du h ojpaHVia 3HH9 ‘ioh9hju[pvh -oddjjjf ivwie H09a.a aHHVouooj h PVoaioa Hmiy ‘oiijiatoa oiiJixoovHţy 4-
           ‘fl°d 'Pnf lîfavWK ul pupo ap diunf o vdţp mi %s \n% p»2A lvooţnQ ndod dţtejipim poaoioa vswoj; uooj
                                             •ijsjjii.ma ‘iS af(ud« (6811) 1891
       H HdnHcaX as, Goapf tpmuthk, ri hjctoahh rpa^y oy EoyKSpuiu, <wfec»u,r anpHATi fes A^hh h wt Aaaau a<*^h a« «HH-k bk cir© nHcdHÎi TiMiHTd AfcT©A\, r-k. AtT xipĂe.
       t Iw Akvh rwirwaa, mhaoctTw e©>kTi© roen«AHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Ghioca şi lui Vladul Şterfenitul şi lui Jipa din Mălăeşti şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat la Mălăeşti, în judeţul Dolj, o funie de ocină deplin, în hotarul de jos, însă părţile lor de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu viile lor şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi dedină din moşi, strămoşi, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrîni.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Pîrvul şi Preda au cumpărat ocină la Mălăeşti, două funii în hotarul de jos, de la alţi megieşi din sat, iar această mai sus-zisă funie, care este tot în hotarul de jos, ea a rămas nevîndută şi necumpărată de nimeni. Şi a venit Preda împreună cu Badul, soţul Stoichiţei, care a fost soţia dintîi a lui Vladul1 Şterfenitul, înaintea domniei mele în marele divan, de a mărturisit Preda din Mălăeşti, el singur, că a cumpărat ocină la Mălăeşti în hotarul de jos numai două funii, iar a treia funie, care este mai sus-zisă, n-a fost cumpărată de nimeni, ci a rămas pe mîna acestor oameni, care sînt mai sus-zişi. Astfel, întru aceea, domnia mea încă am făcut cartea domniei mele popii Ghioca şi lui Vladul Şterfenitul şi lui Jipa pe această funie, ca să stăpî-nească ei a treia parte din hotarul de jos, o funie deplin, din cîmp şi din pădure şi <din>J apă şi via lor, de peste tot hotarul, să nu aibă nimeni treabă cu această funie de ocină, în afară numai de aceşti mai sus-zişi oameni. Şi să se ştie că a cheltuit Badul, bărbatul Stoichiţei, în zilele lui Alexandru voievod Hiaş, pentru partea de ocină a lui Vladul Şterfenitul din Mălăeşti, 2500 aspri.
      De aceea am dat domnia mea popii Ghioca şi lui Vladul Şterfenitul şi lui Jipa din Mălăeşti ca să le fie lor această mai sus-zisă funie de ocină, în hotarul de jos, dedină şi de ohabă <fiilor >* şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iovcea mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
       1 Omis.
373
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 27 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., LXXVI/4.
          Orig., perg. (25 x 37), pecete timbrată.
                                         234
1631   (7139) aprilie 28.
             Dumitru din Drajna cu soţia şi fiii săi iAnd lui Hrizea mare vornic biserica din Drajna, făcută pe locul vornicului.
       t Scris-am eu Dumitru den Drajna şi cu muiarea mea, anume Vişa şi cu feciorul meu, anume Zahariia şi cu fii-mea Stana acesta zapis să fie la mîna jupan Hrizei marile dvornic de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut besereca den Drajna cu tot ce iaste în beserecă, cu iconile şi cu avirile şi cu tot ce iaste în beserică, însă locul au fost al vornicului, dumnelui, numai ce sînt lămnele ale meale [ale meale].
       Şi o-m vîndut dă bunăvoia noastră şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi fără de nici o nevoie şi fără de nici o silă. Şi o-m vîndut, derept 3000 dă bani gata.
       Şi cînd o-m vîndut eu această beserică vornicului au fost la tocmeala noastră mulţi boiari, anume: jupînul Mogoş cliucerul şi jupînul Nan, socrul vornicului şi Iordache vornicul şi Radul armaşul şi stolnicul Stanciul şi Negoiţă păharnicul şi Niţă iuzbaşa şi Drăgulin roşul ot Chiojdti şi Stoica roşul al Scurtului ot Cheojdfi şi Drăgoe den Star Chiojde şi Coadă vătahul şi Şărbu vătahul şi Godean vătahul şi popa Văsiie den Drajna şi Pătru vătahul iar den Drajna şi Vlaicul den Ogretin şi Stoica vătahul den Cerăşovi şi Crăciun din Stîlpeani şi Drăgan den Stăneşti şi Dumitru den Rîncezi. Acesta am scris şi mărturisesc.
       Pis meseţa aprilie 28 dne, vă leat 7139 <1631 >.
       Mogoş clucerul.             Stoica ot Cheojdu.
       Nan uncheşul.               Drăgoe ot Star    Cheojda.
       Iordache vornicul.          Coadă   vătahul.
       Radul armaşu.               Şărbu vătahul. 1
       1 Omis.
374
www.dacoromanica.ro
       Stanciul stolnicul.
       Dragulin ot Chiojdti.
       Eu Dumitru den Drajna pentru credinţa mi-am pus şi pecetea.
          Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 262. Copie.
                                          235
1631   (7139) aprilie 30.
            Dădui vinde lui Bdjan moşie în Guzeni.
      Cum să să ştie că am vîndut eu Dădui ot Guzeni lui Băjan partea mea dă moşie1 tot pre bani gata ughi 6, stînjăni 36 2, de a mea bunăvoe o am vîndut. Şi o am vîndut-o în satu în Tîrnava Papei vornicului, în casa pîr* călabului Sineache.
      Şi cîndu o am vîndut eu, Dădui, această moşie, fost-au Sineache pîrcălabul mărturie şi eu Bărcan ot Cervenie mărturie şi Stanciu ot Gu-ziani mărturie şi vătaful Zîrnă ot Ologi. Şi să-i fie lui moşie şi feciorilor lui, cîţi îi va da Dumnezeu. Iar cine să va rădica ver care din neamul meu, ver care preste cuvîntul meu, să fie afurisit şi blestemat de 300 şi 18 otiţi, eje vă Nicheii. Şi o am vîndut-o în zilele lui Alion voevod.
      IlHC A\-feCtU,d dnpHAÎC A AhHH, Kt AtT x3pA0.
      Eu pîrcălabu Sineache.
      Eu vătaful Zîrnă.
      Eu Bărcan.
      Eu Stanciul Şănteae.
      Şi am scris eu, popa Stanciu ot Tîrnava, acest zapis.
         Bibi. Centrală de Stat, D., 575/2.
         Orig., hlrtie.
         Copie la Bibi Acad., LLXXXV/138 (cu menţiunea că moşia Guzenii se află In judeţul Teleorman) şi MCD/135.
      1 După acest cuvlnt urmează un pasaj şters : „a lui parte de moşie”.
      2 Cuvintele „stînjăni 36” au fost adăugate.
S75
www.dacoromanica.ro
236
1631 (7139) mai 1, <Buzău>.
           Mai mulţi megiaşi din Mărâcineni vină lui Mihalcea vornic moşii la Cîndeşti.
      t Scris-am noi megiiaşii, anume Stoian de Mărăcin^ni[ni] cu fraţii lui şi popa Manea cu fraţii-şi şi cu văru-său Stoica şi popa Dragotă de Ghespeşti cu fraţii lui, anume Stănilă şi îfeagul, cum am vîndut noi toţi care sînt^m mai sus-scrişi partea Calciului şi a Dobrea, femeii lui, de în Cîndeşti pă a cîtă se va alege, de în cîmpu şi de în păduri şi de în şăzutul satului. Yîndutu-o-am Mihalcei vornicului, noi toţi, cu ştire tuturor fraţilor, toată pr6st6 tot şi cu ştire megiiaşilor şi de în sus şi de în jos. Şi o am vîndut acesta ocină der^ptu ughi 10.
      Şi mărturie: Cernat logofătul şi Sava al Fătului şi Dumitru Bulo-roiul şi Sava lui Avram şi Costandin şi Radul Simei şi Jîpa de Venrâşti şi Dragomir N6bun61e şi popa Mihaiu de în Buzău. Şi ara n^guţat în casa Petrei Luciului în Buzău.
      Şi am scrisu în luna lui maiu de întîiu, vă leat 7139 <1631 >.
      Popa Manea <m.p. >
      Stoian.
          Bibi. Acad., CXCVI/64.
          Orig., hlrtie (29,5 X 21,5), trei peceţi aplicate.
                                 237
1631  (7139) mai 1.
            Lazăr judeţul şi pîrgarii din Tîrgovişte întăresc lui Iane negustorul ocină în Săteni.
      f HMf WTHJ H CHHJ H CtrkTiTQ AJSXd, TpOHIVk f aTh«c8||1H4, HfpjSA’bdHAU, JMHH.
Scris-am eu Lazar judeţul cu 12 pîrgari dă oraş dă Tîrgovişte această a noastră carte acestui neguţători pre nume Iani iatrol, ca să-i fie lui în sat în Sătâni ocină cu vie, cu livăzi, cu pomet, cu case, cu pimniţă la vie, cu tot cîtu se va atege, cît au ţinut Calin Tabără, păntru că au cumpărat jupînul Iane dă la Calin Tabără, derept 170 dă galbeni gata. Şi au cheltuit la aldămaş bani 2000. Şi au vîndut Calin dă a lui bunăvoie; aşijderea şi
376
                                    www.dacoromanica.ro
jupînul Iane au cumpărat cu ştirea a tuturor rudeniilor lu Calin şi cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a veciniloru dîn sus şi dîn jos, înprejurulu acei vii şi acelor locure şi dinaintea a mulţi oameni buni, megiiaşi şi tineri şi bătrîni, orăşani. Şi au dat ai lui bani direpţi gata cîţi sînt mai sus-scrişi ca să-i fie lui şi coconiloru şi nepoţilor şi strenepoţilor ocină şi moşie ohab-nică şi de nimenea nelegănat întru vecie.
      ©ipHJK» H esCACTlATf nocTdKA-bHM, no hau : nona Hkah wt Gs-feTă IlfTKd H @cw$ha irSAMH wt THCM-bna h mSimh THHt K8nu,8 h Mh-kijj cptikSa H A8ujKd KSnu,8 h AHhXo K$nu,8 h Kapa-MHH h IsauiKo1 şi mulţi oameni buni, ce nu i-am scris în cartea aceasta.
      fls CTap 6$p(M Awrw^tT2 3 mic AVkciiţd mah a akhh, k-k a^t xSpĂe.
         Arhiepiscopia romano-catolică, Bucureşti 1/6,
         Orig., hlrtie (30,5X21), pecete timbrată cu legenda:
         ţ GtTKOPH C» cYH nCMATHHK K*k A^HK KAarOB'kpHarO Iw H-fc______KOfKOA-
         Cu două copii din sec. al XlX-lea.
                                238
1631  (7139) mai 2, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod porunceşte oierilor din judeţele Vlaşca şi Argeş să nu ia gorştinâ de la oile m-rilor Glavacioc şi Tutana.
      ţ AIhaoctYi» bokTiio, Îw Aeivh koikoaa H rocnoAHHK, chhk noKOHHHaro Iw ipeiţan socsoAa. IIhukt rocnoACTno Atu voao oiarilor ot sudstvo Ylaş<ca> i ot sudstvo Argheş.
      După ac&a, grăescu domnia mea şi vă dau în ştire pentru rîndul sfintelor mănăstiri Glăvăciogul şi Tutana, care sînt metoaşe date şi închinate la Sfintaa Troiţă de aicea de Bucureşti; cîndu v-am fost vîndut domnia mea oerile, iar oile mănăstirii Glăvăciogul şi ale mănăstirii Tutanei nu vă le-am vîndut, ce am zis domnia mea să fie în pace. Şi le-am făcut domnia mea şi carte, ca să le lăsaţi oile în pace, iar voi oiarilor de în Vlaşca de cartea domnii mdle n-aţi ascultat, ce umblaţi învâluindu. Deci v-am scris domnia mea acum şi a doao carte.
      Derept acăia, în vrâme ce veţi vedea ceastă carte a domnii măle, iar voi să căutaţi să lăsaţi oile mănăstirii Glăvăciogul şi ale Tutanei, cîte vor fi, foarte în pace de gorştină, nimica de iale să nu vă atingeţi, nici să
                            1 încă şi martori punem, pe nume : popa Ivan de la Sllnta Paraschiva şi Theofil egumenul
de la Tismana şi jupan Ghinea neguţătorul şi Ianăş slrbul şi Duşca neguţătorul şi Miho neguţătorul şi Cara-Iani şi Ivaşco.
      3 Eu bătrtnul Efrem logofăt.
www.dacoromanica.ro
377
mai vie jalbă a do-ara aicea la domnia mea să se plângă de voi, că apoi bine să ştiţi că mare scârbă veţi avea de cătră domnia mea şi veţi păţi una car6 n-aţi păţit niciodată, neascultindu cărţile domneşti. Aceasta vă dau de ştire. Hn<ik© a4 uter, no ptM rocnoACTKO mh.
      H HCnpdKMHK, CdM PEM POCnOACTBO A\H.
      IIhc $ fiSKSpenjH, Avkceiţd a\ah k a^hh, kt* a^t xâpĂe. t Iw fltwN kwjkwaa. a\haoctT(o EOJKfio rocnoAHH'K.
      5>MHA dpPHpS AWrWljlfT.1
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/9. Orig., hlrtie (30,5 x 22), pecete mică, aplicată.
                                 239
1631   (7139) mai 5.
            Dragomir din Smedeşti cu nepoţii şi Ghinea din Buzău vînd lui Radu logofăt vad de moară şi ocină la Smedeşti.
      Adecă eu Dragomir, feciorul lui Voicheciu din sat din Smedeşti şi cu nepoţii miei, anume Paraschiva şi Stoian, feciorii lui Yoico Târziul de acolea, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum să să ştie că am vândut jupânului Badul logofătul vad de o roată de moară Întreagă pre ocina noastră cea din jos, din hotarul târgului până in hotarul Edului, din sus de morile călugărilor de la mănăstirea Banului, însă o roată de moară fără de ocină, cum am vândut şi mai dinainte vreme, drept 2400 de bani gata, ca să-i fie dumnealui de moşie.
      Şi iar eu, Ghinea al Vîlcului din oraş din Buzău, mărturisesc cum, după ce am vândut jupânului Kadului logofăt mai denainte vreme o jumătate de roată de moară fără ocină, acum i-am vândut dumnealui cinciîspre2-zece stinjăni de ocină din partea noastră dă la Smedeşti, iar din hotarul târgului până In hotarul Edului şi din matca Buzăului până în Lacul3 cu Cirligile, drept 750 de bani gata.
      Şi eu ...4 iar am vândut jupânului Kadul logofăt cinci stinjăni de moşie, din cap până în cap iar într-acel hotar, cum scrie mai sus drept .. .4 de bani.
      Şi eu Yoico Colţatul al Nedelii iar am vândut Kadului logofăt cinci stinjăni de ocină, iar într-acel hotar, din cap până în cap, drept 300 de bani.
        1 A Învăţat Arghiru logofăt.
        2  Adăugat ulterior deasupra cuvintului zece. 9 Scris peste cuvîntul „hotarul”.
        * Loc alb.
378
www.dacoromanica.ro
      Şi eu Negrită, fata lui Ciulfan din Smedeşti, iar am vîndut Radului logofăt cinci stînjăni de ocină, din cap pînă în cap, iar într-acel hotar şi cu partea mea de moară cît să va alege din vadul decindea, drept 500 de bani. Şi am vîndut noi toţi aceste mori şi ocine de bunăvoia noastră, ca să-i fie de moşie.
      Şi mărturie au fost mulţi boeri şi megiiaşi de prinprejur, anume Mihalcea vornec i Cernat logofăt i Sava lui AvTam ot Mărăcineni i Costan-din i Botuşanul i Opriş, sînu Angliei logofăt i ot Bănceşti [iot Bănceşti] Manea Şoga i Nastasie Miriceanul i Neagoslav i ot Tătărani, Stoiţirlea i Albul, sin popa Anghel şi din Cîrlomăneşti, Dobrin i Iachim i Costandin.
      Şi am scris eu, Iane logofăt, în luna lui maiu 5 dni, vă leat 7139-<1631 >.
      Mihalcea vornic.
      Cernat logofăt.
      Sava.
      Opriş.
      NixoXao?. .. (jiapTipa?.1 2
         Bibi. Acad., MCCCCXXXI/2.
         Copie.
                                 240
1631   (7139) mai 6, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Papa mare logofăt şi soţiei sale, Elina, satul Oropeni, jud. Mehedinţi.
       t eIIhaoctTeio bokYeio, Îw Aeivh boeboaa h rocnoAHHK kt».coh seaiae &rrppo-BAdXÎHCKOE, CHHK BEAHKdrO H nptAOBpjrO nOKOHHHOAlS Tw IJIe^AH BOEBOAA. &AKAT roc-noACTBo a\h cTe noB’krtEHÎd rocnoACTBO a\h eiomtehhoaiS npjBHTEA rocnoACTBO aih KSnAH ILinA <BEAHkYh>8 AWrW$ET H MtOynAHHIţE Ero, @AHHEH AWrW^ETfcCA H ckc CHHOBH CH, EAHU,OKE Eorh npEflO^CTHT, (3K0>KE A<* «8 ECT CEAO FponfcHTH, WT C&ACTB0 dlEX'<EAHHUlH>, BKC CEAO H CKC BKC XOTAPOAI H CKC BKCHX BEMHhTH H CKC BKC XoAOKOAl IVT nOAlO H IVT Ul8A\ H IVT BOA H CKC BHHOrpdAV H CKC rpKAEAE H CKC AEUIHAE H CKC BAATOBE H IVT CEAAAHlţlE CEAOB, IVT nOCB8AH, BApE EAHKA CE XTHT H3EpAT WT no BKC XOTAPOAI, WT XoTAp A® ^OTAP, (10 CTApH XoTApK H EEA’km.
       H BEMHhYh El|]H>KE fi,A CE SHAET KOTOpÎH CE C«T npOAAA EEMHHH CKC CHHOBH HAI H CKC BKC'kX' ACdOB-k HAI SA W4HH0y H 3A A^AYHHO H SA nOKSnEHTE IlOMTEHHOAlS (lpJBH-
tea rocnoACTBO a\h jKoyndH ITana bea Awrwi|WT, ha haie : ctap A,Phr<JH ckc chhobh
      1 Nicolae.. .martor.
      2 Loc răzuit.
www.dacoromanica.ro
379
■ch, sa SrH Fr h P&AYA> chhk AptraHOK, ckc chhokh ch, sa 8rn Fy h khSk jV,pbraHOB, sa SrH Fî H fllapKO ckc chhokh ch, sa SrH rf H Gtohh EopmKaHSA CkC CHHOKH   CH, 3a  SrH  Fţ H ©AHMt ţltAAAkSA CKC CHHOKH CH, Sa SrH Fî H Ep'KHA'k
CKC CHHOKH   CH, 3a  SrH Fţ H Erta^^A ilrSpHAK CKC CHHOKH CH, 3a SrH Fţ H         Apar HI
CKC CHHOKH ch, sa SrH ry H niKpBaH CKC CHHOKH ch, 3a SrH Fy h eUhaoiuS ckc CHHOKH CH, sa SrH Fy H <I>HHaCT CKC CHHOKH CH, 3a SrH Fî H BaAK’A CKC CHHOKH CH, sa SrH Fr h rpaAfc ckc chhokh ch, sa SrH Fy h XapiTa ckc chhokh ch, sa SrH Fy h ©aHHt Kioct ckc chhokh ch, sa SrH rf h ToypMt ckc chhokh ch, sa SrH Fy h CtahkSa ckc chhokh ch, sa SrH rf H IUora CKC CHHOKH CH, 3a SrH Fy H CTaH, CHHK <HoA\ajVkK, CKC CHHOKH CH, 3J SrH Ff H PaA*. 3IT EllorkK H CKC CHHOKH CH, 3a SrH Ff h Gtah, KpaT PaAiK, ckc chhokh ch, sa SrH Ff h Inan BaaaeaH ckc chhokh ch. Sa SrH Fy H rHHt CKC CHHOKH CH, Sa SrH Ff H APirC,‘HHP> CHH-K TorOUJKK WT fi-k-A’kHH H CKC CHHOKH CH, Sa SrH Ff H TH)faH CKC CHHOKH CH, 3a SrH Ff H HtKSAa, CHHK IţlopoKHHKK, 3a SrH Ff h ©Aop Toro CTap, sa SrH iT h Ctohh AloAAOKtuSA, sa £rH Ff h ©aua ckc chhokh ch, sa SrH rf h ©KHCAaK, khSk Gtohhok il/loAAOK’kHSa, ckc chhokh   ch, sa  SrH  rf...1 h Kohko IIotih, ckc chhokh ch, 3a SrH rf          h CTap
MHpt, CKC    CHHOKH  CH, 3a SrH rf H lllSUJaT, chhk HtSaok, ckc chhokh ch,         sa SrH
rf h ASKa ckc chhokh ch, sa SrH Ff h Htroi ckc chhokh ch, 3a SrH Ff h Koamh, chhk H’kroiK, sa SrH Ff h ©pst, chhk HtroiK h ckc chhokh ch, sa SrH rf...1 h CTap ©pst ckc chhokh ch, 3a SrH Ff h BirSa, chhk ©p3iK, ckc chhokh ch, sa SrH Ff H n-KTpS lUoKanSa ckc chhokh ch, sa SrH Fy h amah PaAf ckc chhokh ch, sa SrH Ff H IlkTpS IlkMHKaAk CKC CHHOKH CH, Sa SrH Ff H AJWH CKC CHHOKH CH, 3a SrH Ff H AoKPf, CHHK. . .1, CKC CHHOKH CH, Sa SrH Ff.
       IIOHEWE CEAO TpontHTH KHU1E nHC BHAH CST KkCHY KHISH CKC WMHHt HA\, ll(ll/KI wt npt>KA* KptiHE, wt npE a^hh cTapÎH nponTH CTapi roenoAapH. il noTOA\, KKAa ict bha eKAa, kk a^hYh roenoACTKO a\h, a eYi khuje pimihh haimhhti aioaie wt rpontHH, whh eo\'T npHLUEA nptA roenoACTKO aih oy kiahkYh AHBan, ţepi npoAaAouii el kihhhh noq-tihhoiWS npaKHTiA roenoACTKO a\h woynaH liana kiahkYh awrw^ET 3a Toro iţtHo 3a aenpH khuje iihc, ckc chhokh ha\ h ckc Kketf aiaoke hm 3a wmhhk, whh sa hhYhoai AOKPOKOAIO, BIS HH EAHa CIAOCT. H KKSHANAA ECT K'kCHX' ACIipH 3Jn.\KH0 KOA\0>KAO K*K
PSkh iro no raas iro h no chhokh Ero h no KKctX a'aoke iro 3a wmhhS, ckc oy3HaHYi KKctA\ AJErYaujOAV wt rop hs a®a, wt wkp’kct a\ectoa\ h wt nptA roenoACTKO aih.
       Ciro paAY AM^ ckm roenoACTKO a\h homtehhomS npaKHTîA woynau liana kiah-kYh AwrwjjsET h wSnaHHiţaK iro, Gahhhh Awrw^ETOKHi^a, bkowe Aa a\S ict ciao Tpo-ntnYu kkchX ckc kkchX kihhhYh h ckc kkc XoTapoM wmhhS, AtAHHO\' h kk wXas chho-KOM H KHO\'KOAJ H nptKH$METOA\ H Hi WT KOrOWA® HMOKOAtBH.UO, nopHS.HO roenoACTKO AJH.
       Ci>ke oyso h ckeahtiaYh rocTaKHÎf roenoACTKO ajh : woynaH eIIhXo keahkYh Ban KpaAiBCKYH h woynaH Xpusa kiahkYh ak®Phhk h woynaH liana keahkYh Awrw^iT h woynaH A^-A'HTpjniKo keahkYh khctbp h woynaH IlaKAaKH keahkYh enaTapio h woynaH Tlpru keahkYh ctoahhk h woynaH KocTaHAHH keahkYh komhc h woynaH BaeHAYl kiahkYh nEXapHHK h woynaH lOwKHt kiahkYh noeTtAHHK. H HcnpaKHHK, wSnaH Xpusa kiahkYi AKOPHHK.
         1 Loc alb.
380
www.dacoromanica.ro
      H HdroicdX dâ, Goapt rpaauTHK, r-k HacToa rpMV* * °V E8Koypii|it, avbctiid ana-, s a^hh h wt nAMna a<ukh A<> HHH'b, rti csro nHCdHYi, timehYc a^toai, r-r a-bT xipâ&> a WT pojKAfCTRO XpHCTORO, xdX’a.1
      f Iw A(wh rwcrwaa mhaoctY» kojkYio PocnoAHHh.
      Hw A(wh ROiROAa <m.p >
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt şi jupaniţei lui, Elinei logofeteasa şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Gropenii, din judeţul Mehedinţi, tot satul şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi cu gîrlele şi cu leasele şi cu bălţile şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar în hotar, pe vechile hotare şi semne.
      Şi vecinii încă să se ştie, cîţi s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, şi de moştenire şi de cumpărătură, cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt, anume : Drăgan cel bătrîn cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Badul, fiul lui Drăgan, cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Dan, nepotul lui Drăgan, pentru 13 ughi şi Marco cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Stoian Borcecanul cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Oancea Gea-lalăul cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Brăilă cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Yla-dul Aguridă cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Dragne cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Şerban cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Miloşu cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Einast cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Badiul cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Gradea cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Hareta cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Oancea Chiusea cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Turcea cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Stancul cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Şoga cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Stan, fiul lui Momală, cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Eade, ginerile lui Moga, şi cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Stan, fratele lui Eade, cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Ivan Balaban cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Ghinea cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Dragomir, fiul lui Gogoaşă din Văleni şi cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Tihan cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Necula, fiul lui Ştoro-chină, pentru 13 ughi şi Odor cel bătrîn, pentru 8 ughi şi Stoian Moldoveanul, pentru 13 ughi şi Oana cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Obislav, nepotul lui Stoian Moldoveanul, cu fiii săi, pentru 13 ughi....................2.
şi Voico Poteţ cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Mirea cel bătrîn cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Muşat, fiul lui Itul cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Luca cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Neagoe cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Coman, fiul lui Eeagoe, pentru 13 ughi şi Orzea, fiul lui îieagoe şi cu fiii săi, pentru 13
ughi...........J şi Orzea cel bătrîn cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Begul,
fiul lui Orzea, cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Pătru Mocanul cu fiii săi, pentru
      1 Anul erei noastre este greşit; corect: 1631.
      * Loc alb.
28-c. «2
www.dacoromanica.ro
381
13  ughi şi Bade cel mic cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Patru Păcicală cu fiii
Săi, pentru 13 ughi şi Dion cu fiii săi, pentru 13 ughi şi Dobre, fiul...1,
cu fiii săi, pentru 13 ughi.
      Pentru că satul Gropenii mai sus-scris au fost toţi cnezi cu ocinele lor încă dinainte vreme, din zilele altor vechi domni bătrîni. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar aceşti mai sus-zişi, numiţi, oameni din Gropeni, ei au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au vîndut vecini cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt pentru acel preţ de aspri mai sus-scris, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Şi au luat ei toţi asprii deplin fiecare în mîinile lui pe capul lui şi pe fiii lui şi pe toate părţile lui de ocină, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător jupan Papa mare logofăt şi jupaniţei lui, Elinei logofeteasa, ca să-i fie satul Gropenii toţi, cu toţi vecinii şi cu tot hotarul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghi mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iuovcea mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare vornic.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 6 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7139, iar de la naşterea lui Hristos 1630.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Leon voievod <m.p. >
         Muzeu] regional al Olteniei, nr. 47.
         Orig., perg. (40 X 56), pecete timbrată.
         Anul erei noastre este greşit: corect: 1631.
                                 241
1631  (7139) mai 15, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Businca fost mare clucer ocini şi vecini în Cepture, Drâgăneşti, Măteşii şi altele, precum şi vii, mori şi ţigani.
      + MhaoctYjw b<mkY(», lw Acum koikoa4 h rociWAHHk k'kcoh siMAl Jîrrppo-KAdXTeCKOf, CHHk RfAHKdrO H npt^OBpdrO nOKOHHHOMS îw ipijţdH BOtBO^d.         POC*
      1 Loc alb
382
www.dacoromanica.ro
noACTKo aih cY» noKtrttHTio pocnoACTBA mh noMTiHHOAtS npABHTfAio nocnoACTBA aut HtSnAH E8SHHKA EHB BfA KAlOMAp H CEC CHHOBH frO, |AHU,IA\ EoPE AAP®KAA, RKOJKt A* A<0 fCT UlMHHTv H BfMHHH 8 CfAO 8 HHlTSpf B'E CO\'ACTBO CaK, CEC BfMHHH KOAHIţf Cf XoKIOT HAHTH H 8 CfAO 8 dlSUIHtA, CEC BfMHHH KOAHlţf Ct XoKIOT HAHTH H 8 CfAO 8 ‘tEHTEHtrtf, CEC BfMHHH KOAHlţf Cf XoKIOT HAHTH H 8 CfAO PoMA, CEC BfMHHH KOAHIţH Cf XoKIOT HAHTH H 8 CfAO 8 TETEPEH, CEC BfMHHH KOAHlţf Cf X’OKIOT HAHTH, AAH A*A A,PArOiUHpOB nOCTfAHHK, CHHE ,/\8AIHTP0B KHB BfA AKOpHHK, BECAX H 34 A^AHH8 H SA. nOKSnfHl'E, UIT nOAlO H uit UJ8iUA H uit BOAA H uit BHHOrPAAÎ H CEC BfMHHH H UIT CfAAAHlflf CfAOB, UIT I10CB8aT. BApf fAHKA Cf XtHT HSEpAT UIT nO B'ECOAA XoTApoAIV. H BfMHHYf UIT HfnT8pf AA Cf SHAfT AAH no HMf :              CoApf CEC CHHOBH frO H T8A«>P CEC
CHHOBH frO1 H CEC AP^SH BfMHHH, fAHlfH Cf XoKIOT UIBP*bCTHX SA A^A^ WT TfX cYf CfAA BHUlf pfMfHH.
       HoHfHtf cYf BHUlf pfMfHf UIMHHf H CfAA <BHA>2 fCT SA A^A^H<> KaAIB, KSnAHHlţA ,Â,8AAH' TPOB ABOPHHK, UIT pOAHTfAYHf, flfJHJKf UIT nptoKAf Kpt.Wf. TA>Kf KEAA fCT BHA CfAA. BE AbHYf rOCnOACTBA AIH, A nOMTfHHOA\8 npABHTfA POCIIOACTBA A\H H<8nAH E83HHKA EHR BfA KAIOMAP, UIH fCT flOKSflHA CYf BHUlf pfMfHf UIMHHf H BHHOrpAA’f H BfMHHH UIT HAA CtAHKO nfXApHHK PSA^MSA H UIT HAA JKSnAHHlfA frO, PaAA, A^HI’HPA A.P'H’&'HHpOB nOCTfAHHK. CHHE ,/\8A\HTP0B AB°P*4HK UIT HfnTSpf, CEC BECHX BfMHH’lH H CEC BEC XOAOKOAU, SA 8rH TÎMB HOBU,H POTOBH. H BHA*bXoA\ POCIIOACTBA AIH H 3AI1HC SA npOAAH’ff CEC EOA’kpH SA CBf AfTfAlf, HA HAU T8AePAH CASftfp H AIeMIOKB KAIOMAP H UIT EoSÎIAHH, GtAHMIOA nOCTfAHHK.
       H I1AK A<> KT >K8nAH E83HHBEB <BHB BfA>* KAIOMAP UIMHH8 H BfMHHH 8 CfAO $ ^pEPEHfl{JH, UIT C8ACTBO IIpAX<OBA> H 8 CfAO 8 ©pEH, AAH Afrt GtAHKOB nfXApHHK PSA'kHSA BECaX, uit nOAlO H uit IUSAIA H uit BOAA H CEC BfMHHH H UIT CfAAAHIfJf CfAOB, UIT nOCB8AY, BApf fAHKA Cf XtHT HSEPAT uit no BECOAI XoTApOAt. H BfMHHH UIT Aph~ PEHflfJH AA Cf SHAfT, HA HAIf: TfpAlAH CEC CHHOBH CH H GtOHKA CEC CHHOBH CH H A°" BpOA\Hp CEC CHHOBH CH H IlAAAyA CEC CHHOBH CH H                     CEC CHHOBH CH. IlOHfJKf fCT
nOK8nHA >K8nAH E8SHHKA EHB BfA KAIOMAP cYf BHUlf PfMfHf UIMHHf H BfMHHH UIT HAA CTAHKd (IfXApHHK. CHHE 0fWAOCYf EHB BfA AOPOf^fT UIT P8AA, SA 8PH Hf HOBIţH POTOBH H CEC SAnnc uit p8ka fpo sa npoAAHYf.
       H nAK AA fCT }K8nAH E8SHHKEB EHB BfA KA8MAP UIMHH8 H fll'BTflflH, AAH A*A IUpEEAH H A*A H-kKUlEB H fl,fA lllSlUfB BECAX, TpfTAPO A*AO UIT Afl' A^A®*" CH, AP4" POfB, UIT IIOAIO H UIT Ul8A\A H UIT BOAA H UIT AfcA8A CEC BHHOP A\i H UIT CfAAAHIfJf CfAOB, BApf fAHKA Cf XtHT HSEpAT UIT no BECOM XoTApOAU, nOHBKf fCT nOKSnHA >K80ilt E83HHKA KAIOMAP UIT HAA IUpEEAH H UIT 5KHHA fPO, PSCA, H UIT H-kKUJA, CfCTpA P8CfH H fUSUlfB, SA xâc ACnpH POTOBH, CEC SAnHC UIT p8KAMH hX H CEC CBfAfTfAYf, HA HMf: uit EtpHfifj'f, <nonA>2 Tfppf h JKnnA h Apapoaihp h uit AfA8AfijiH, Gtohkahob h uit rtlETflfJH, MhAKEI H TAAnE H TABpHAE. H nAK AA fCT }K8nAH E8SHHKEH EHB BfA KA8MAP UIMHH8 8 AlETflfJH, AAH Afrt EAAfB, TpfTAPO A*AO UIT no BECOAI XoTApOAt, UIT nOAlO H UIT Ul8A\A H uit BOAA. H nAK A*A GfAIH UIT 3BpHflf]H, ttKf fCT EHAA AUTfpAAI CA TlOlţfB, BECAX, BApf fAHKA Cf XtHT HSEpAT UIT no BECOAI XoTApOAt. H nAK fl,tA GtAHOK UIT AlETflfJH BECAX AfA SA BHHOPPAA^, A^A SA BOAYHHIf8 BECaX. H nAK A*A /^PEPHMOB
       1 Pasajul: ,,C«iPi T8A«P esc chmpBh er«“, încercuit cu cerneală.
        2 Text ilizibil.
www.dacoromanica.ro
383
VhCaX, BApE EAHKA CE XtHT HâBpjT H KHHOrpMV H A{A 34 K®A’,HÎ,H8 KkCdY, EAHKA CE XTHT H3BPJT, MTO (CT EHA cYlO AfA nOKSlIHA WT HAA ®hHHAh WT (MhTElţlH. IIOHEJKE ect noKSnHA >K8nAH E83Hhka kaiomap cTt aea sa wmhh8 h 3a koaYhhhS wt haa Ttprf P0K8A WT EepHitpH <H WT>1 CHH'h ErO, (iMK&t, KHSl^H BaAEK, KOAHKO c8t HAVkA nOK$-
n(HY( wt hja BaaAya hocteahhk h wt spaTH Ero, Aparof h...1 caab h wt haa OH/Vk, KpaThMÎA CtAHOB H WT HJA ApKrHMlO, 3a xBy aCnpH rOTOKH H ChC 3anHC WT j)t$Ka<HH hX h chc ckeaeteaYe, hj hau : Mephat AorotJtfT h JKnna h KapuiOTf h wt lîcpHHţjH, non riprf h AparoMHp Iţa>v\Ba h COnpHui, chhk flnrEA. H naK noKSnHA JKSnan ESshhka kaiohap whhh8 8 EfthTEijiH, Bh cSactbo E83<-h8>, wt HaA HprE wt Eephei(jh, hto (ct eha ha\aa noKSnEm'E wt hja Gt'Vk wt REpHEipH, aea axatepaiU ca rioiţEB BhCaX, EAHKA CE XtHT HSBpaT WT B«A<> E83h8AOB, A®PH 8 PAABO WHHHEB H A(A 3a koa’ihhu,8, 3a \j? acnpH roTOBH. H naK A*a TsprEB, hto ect haiaa noKSnEHÎE wt naA OEAk, A*a BpaTBHEA ch Ctjhob BhcaX h Afrt 3a KHHorpaAy KhcaX h Afa 3a boaTnhh8 koahko ce Xtht HSBpaT, 3a t acnpH potobh. H naK am TsprEB, hto ect haxaa noK8-(UhYe wr hja               BhcaX h chc BHHorpAAy BhcaX h Afa 3a koaYhhu,8 BhcaX, 3a
y acnpH potobh h chc sanHc wt pSkaaih hX.
       H naK noKSnna H<8naH B83Hhka bhb bea kaiohap whhhb 8 SopEijiH wt naA tll8-inaT ot A{rt 3opkcKh HETBphTaro A*ao, wt koaa H83b8aob a®Ph 8 GhnaTSA, BapE eahka ce Xtht H3SpaT, sa xâw acnpH potobh, chc sannc wt p8k Ero h chc BOAkpH cbeaEteaTe HanHCAHH 8 sannc: wt ElIaâHHHh, A^aiHTpS h HfpnaT AoroijiET h Gaka HBpaA\OB H Hek8aa EotSuiahSa.
       H naK noKSn'HA JKSnan E83HHKA bhb bea kaiohap $ ceao 8 llihTEipH a noroanE SA BHHOrpaA'f ChC WHHHA KOAHKO XoKET APkWATH BHHOrpaA'f 8KOAHO, ChC WBOtpYlO wt A®A naach, WT HaA EoSOAfc, CHHh EphrjHOB H WT CHHh EPO, 4>HAHn WT /lihTElJJH, 3i xac acnpH tot^bh h chc san'Hc 3a npoAaHYE chc a\hosh BOAkpH ckeaeteaYe.
       H naK                                           noKSnHA JKSnan B83HHKa KAtonap wt haa ApaP®-«Hp h wt BpaT     Ero,
Paava, ch.eh                                           GOaHMEB wt EllHpAapH, EA^a Afa wt Bh EAHa koaa   3a boaYhhi^8, aah
-METBphTaro Afao wt $CTa EbXheb, wt HaA c^ao AhA8AfipYH 8 wmhhk SoptcKh, 3a ^ acnpH roTOBH, ckc sannc sa np>Aan’i'a h chc soAkpn cbeaeteaYe HanncaHH 8 sanHc.
       H naK noKSnHA jkSiuh E83HHKa bhb bea kaiomap wt HaA lll(^a H wt chhb Ero, naK I}Ie$8a h wt Hkros h wt EkTpk h wt G3pphh h wt AHi"a h wt A^A^a EA«a KOAa 3a boaYhhi^S h npnXoJKAEnYE 8 BpOA A£AHa(ipHAOp, aAH ckokSa i^kAO, 3a x3Î acnpH TOTOBH H ChC sanHc WT p8KaA\H kX H ChC BOAkpH CBEAfTEATE, Ha HA\E : T8A®paH ca8?kep h PaAya nofTEAHHK ES3(ckSa h A®Kpoa\Hp h ţlfopa
       H naK                                           noKSnHA JKSnan B83HHKa KAtonap wt haa A\ErYauiYH wt ElIhTEipH,  wt
HAA     BoKOAk H WT UIphBaH H WT TEpPE Po:8a H WT fl!lHXaAHk H                                          WT BpaTSA EAHHh
BpOA 3a boa(nhh8 3a METHpH koaa, 8 temenYa K83h8AOB, hahjke Ect pTeha 3a A'kAHHO, npaKO 8cta E-keh Eaajkok h chc A\kCTO 3a BphTorpaA8 WKphCTh koaYhhu,eb, 3a xîT acnpn totobh h chc 3anHc wt p8Ka.t\H hX 3a npoAanYf h chc BOA'bpH ckeaeteaYe HanncaHH 8 sannc.
       H naK Ad ect JKSnan E83HHKhB bhb bea KAionap eahhb axoa\k8 3a aiţHran Ha haxe IT8u,HKa. IIohejki e:t bha h.uaa B83HHKa KAtonap 8 u,HrhHYta cB-kT-kn mohacthp
          1 Text ilizibil.
384
www.dacoromanica.ro
TAATOAEAIATO AIhXaHA BOEBOA IVT BSKSpeilJH, JCpAAI CK’bTH HEKOAAE, EAH4 HHTAHKh, HA HAIF IUphEAHA H Ck fAHA AIOAIKA, HA HAIE flprHpA. TaJKE ST4KAIHA (t c8t B83HHK4 KAIOMAP ChC ET$A\EH AIEAEHtYE IVT CRtTA AlOHACTHp BHUJE ptX, Tfpf ECT A4A Er8MEH4 AIeAEHtYE PAaT flprHpA u,HrAHKA, A^HJHpa OIp-hEAHEB, eahh aioaikS 3a 4U,ht4h, HacYaYe IT8u,hka BHI1IE nHC. d no IIIpkEAHA U,HT4HK4, AIATH flpTHpEB, Tfpf IV ECT A^PORAA >«8n4H figSHHKA KAIOMAP CBtTtH AlOHACThlp JfpAAI CK'bTH HEBOAAE, 34 HETOBO A°SP« BOAIO. H KHAtXoA\
rocnoACTBO a\h h SAnnc ivt p8ka MeaehtYeb etSaieha sa takmewehYe h sa ck/HHpEHYE,.
EAHHh IVT Kk AP$r, Bk AfcT x§pÂA- H nAK (CT ÎKSllAH EgSHHKkB KHB BEA KAIOMAP H ÎKSnAHEU,EK EPO GaHHIH EAHH 4U,Hr4H, HA HA\E flÎApKO H ChC ARA HETOBH CHHH, HA HAIE HtrSA H BhUJAH H ChC METHphl A^ipHpf, HA ha\e Gtaha h Gtbhhavhpa h Gtahka h KAAt, Ah'LpHpEX' AÎAPKOB U,Hr4H8A, IVT H4A Ctahko KAIOMAP ivt Komahe, SA $TH M HORU.H roTOBH H chc sahhc ivt pSK Ero 3A npoAAHYf. H nAK noKSnHA ?K8nAH ESshhka kaiomap EAHH HEAtA SA Al^HrAHHi HA HAIE AphTAH $A8p8A H ChC 4U,Hr4HK4A\ CH EoTAAHA H ChC AEU.AAV CH, HA HME PaAV'A H CtAHA, ivt HAA COnpt KT^IHTAH H IVT JKSnAHHlţA Ero, AÎApi'A H IVT CHHh HA\ . . .1 KA IVT ESK, SA 8rH TT ACnpH TOTOBH, BTi AtT xSPÂH, H ChC SAnHC SA npOAAH'fE. H nAK A<> •ct >K8nAH ES3HHKkK KHB BEA KAlOMAp EAHH MEA-bA 3A> AU,HrAH!A, HA HAU THpOH ChC 4U,HT4HK4A\ CH Go^POhYa H CTvC A'HAAI CH, HA HA\E TAHTOpill H KoKA H 3>EtY|A H 6pHH4, nOHfîKf ECT nOK8nHA JKSnAH B83HHK4 KHB BEA KAlOMAp TOrO MEAEA CA 4U,HT4HH BHU1E nHC WT HAA EphCAH KHB BTOpYE AK0PHHK H WT 2K8n4HHlţA Ero, dHrEAHHA, A^ipHpA dDpKOB IlEnEA'b AOrO^ET IVT ThAXhpElllH, WT BOAOCT XopX-blOAOyH, 3A 8TH H3 HOBU.H TOTOBH H ChC SAnHC IVT pî$K HM 3A npOAAHl'E, ChC AIHOSH EOA'bpH cbeaeteah, ha haie : Îbauibo ab°Phhr h â8aihtp8 bhctYiap h cHhh eto, PaAV'A cnATAp H îu’PAAKri ARCPHHK H WT EEpEAEI|lH, I}IE$8a nOCTlAHHK H IVT E<$M>1$M'bHH, KphCTt AOTOijSET.
       Geto paaY, AAA«^ ceai rocnoACTBO aih homtehhoai8 npABHTEA rccnoACTKA aih 5KSnAH E83HHKA EHB BEA KAIOMAP, I3K0JKE AA ‘«O ECT CYE BHIHE pEMEHH WMHHE H BEMHHH IT KHHOrpAAH H KOAECA 3A BOaYhHU,8 H AU.HTAHH A^A^HO H Bh wXaE CHHOKH/H H BKSKOAI H lirtBHSMETOAl H HE WT KOTOKAE HinOKOA'bEHAlO, nopESAlO TOCnOACTBA AIH-
       Gejke o^eo h cbeaeteaYe noctaba^eai rocnoACTBO aih : k&iah eIIhXo bea eah
KpAAEBCKYE H JKijnAH XpH3A BEA ARCpHHK H ÎKUnAH IlAnA BEA AOTO$ET H ÎKUnAH /^8MH-TpALUKO BEA BHCTYlap H UaBAAKH BEA CnATAp H JKSnAH TsprE BEA CTOAHHK H ÎKUnAH KoCTAHAHH BEA CKOAIHO1 H ÎKSnAH IOwBME BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, ITAnA BEAHKYE AOTOijSET.
       H HAnHCAX A3...2, B*h HACTOA TpAAV E^BSpEljlH, MfCfU,A AIAH EY ARHH H WT flA^AIA A^E A® HHH'b TEKSllIATO A-bTOAl, Bh A'bT x5pĂ0, A WT pOÎKAECTBO XpKCTOBA» xAYAA-
       t îlV flEWH BlVEWOAA, AIHAOCTYlO KOJKYlO TOCnOAHHh.
       Hw duvH boekoaa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara-Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod-Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al
       1 Text ilizibil.
       2 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
385
domniei mele jupan Buzinca fost mare clucer şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină şi vecini în sat la Cepture, în judeţul Sac, cu vecinii cîţi se vor afla şi în sat la Muşcel, cu vecinii cîţi se vor afla şi în sat la Fîntînele, cu vecinii cîţi se vor afla şi în satul Borna, cu vecinii cîţi se vor afla şi în sat la Tătărăi, cu vecinii cîţi se vor afla, însă toată partea lui Dragomir postelnic, fiul lui Dumitru fost mare vornic, şi de moştenire şi de cumpărătură, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii din Cepture să se ştie, însă anume : Soare cu fiii lui şi Tudor eu fiii lui1 şi cu alţi vecini cîţi se vor afla de moştenire, din acele sate mai sus-zise.
       Pentru că aceste mai sus-zise ocine şi sate <au>2 fost de moştenire ale Calei, jupaniţa lui Dumitru vornic, de la părinţi, încă dinainte vreme. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare clucer a cumpărat aceste mai sus-zise ocine şi vii şi vecini de la Staico paharnic Budeanul şi de la jupaniţa lui, Eada, fiica lui Dragomir postelnic, fiul lui Dumitru vornic din Cepture, cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pentru 342 ughi, bani gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu boieri martori anume : Tudoran sluger şi Măciucă clucer şi din Boziani, Standul postelnic.
       Şi iar să-i fie jupanului Buzinca <fost mare>2 clucer ocină şi vecini în sat la Drăgăneşti, din judeţul Prahova, şi în sat la Orbi, însă toată partea lui Staico paharnic Budeanul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii din Drăgăneşti să se ştie, anume: Gherman cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi şi Dobromir cu fiii săi şi Yladul cu fiii săi şi Badul •cu fiii săi. Pentru că a cumpărat jupan Buzinca fost mare clucer aceste ocine mai sus-zise şi vecini de la Staico paharnic, fiul lui Teodosie, fost mare logofăt din Buda, pentru 55 ughi, bani gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui.
       Şi iar să-i fie jupanului Buzinca fost mare clucer ocină Ia Măteşti, insă partea lui Şărban şi partea Neacşăi şi partea Muşei, toată, a treia parte din partea bunicului său Dragoe, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vatra satului, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Buzinca clucer de la Şărban şi de la soţia lui, Busa şi de la Neaoşa, sora Busei şi Muşei pentru 1200 aspri gata, cu zapis de la mîinile lor şi cu martori, anume : din Verneşti, <popa >2 Gherghe şi Jipa şi Dragomir şi din Deduleşti, Stoican şi din Măteşti, Ianachi şi Talpă şi Gavrilă. îi iar să-i fie jupanului Buzinca fost mare clucer ocină la Măteşti, însă partea lui Balea, a treia parte de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă. Şi iar partea Selii din Zărneşti, care a fost a mamei * *
         1 Pasajul: „Soare.. .Tudor cu fiii Iui”, Încercuit cu cerneală.
         * Text ilizibil.
286
www.dacoromanica.ro
sale Ghiuţa, toată, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi mr partea lui Stan din Măteşti, toată partea de vie, partea de moară toată. Şi iarăşi partea lui Drăghici toată, oricît se va alege, şi via şi partea de moară toată, cît se va alege, care această parte a fost cumpărată de la Mănilă din Măteşti. Pentru că a cumpărat jupan Buzinca clucer această pârtie de ocină şi de moară de la Gherghe Robul din Verneşti <şi de la >* fiul lui, Alecse, nepoţii lui BaJea, cît au avut cumpărătură de la Yladul postelnic şi de la fraţii lui, Dragoe şi .... 1 slav şi de la Silea, vărul lui Stan şi de la Drăghici, pentru 2400 aspri gata şi cu zapis de la mîinile lor şi cu martori anume : Cernat logofăt şi Jipa şi Carşote şi din Verneşti, popa Gherghe şi Dra0omir Ţamba şi Opriş, fiul lui Anghel. Şi iar a cumpărat jupan Buzinca clucer ocină la Măteşti, în judeţul Buzău, de la Gherghe din Verneşti, ce a avut cumpărătură de la Selea din Verneşti, toată partea mamei sale Ghiuţa, cît se va alege din apa Buzăului pînă la capătul ocinei şi partea de moară, pentru 700 aspri gata. Şi iar partea lui Gherghe, ce a avut cumpărătură de la Selea, toată partea vărului său Stan şi toată partea de vie şi partea de moară, cît se va alege pentru 300 aspri gata. Şi iar partea lui Gherghe toată ce a avut cumpărătură de la Drăghici şi cu toată via şi toată partea de moară, pentru 400 aspri gata şi cu zapis de la- mîinile lor.
      Şi iar a cumpărat Buzinca fost mare clucer ocină 1a- Zoreşti de la Muşat, din partea Zorească a patra parte, din apa Buzăului pînă la Săpatul, oricît se va alege, pentru 1800 aspri gata, cu zapis de la mîna lor şi cu boieri martori scrişi în zapis : din Macsin, Dumitru şi Cernat logofăt şi Sava al lui Avram şi Necula Botuşanul.
    Şi iar a cumpărat jupan Buzinca fost mare clucer în sat la Măteşti 4 pogoane de vie cu ocina cît va ţine via împrejur, cu pometul din plasa fie jos, de la Bobolea, fiul lui Bărăgan şi de la fiul lui, Filip din Măteşti, pentru 4200 aspri gata şi cu zapis de vînzarc cu mulţi boieri martori.
      Şi iar a cumpărat jupan Buzinca clucer de la Dragomir şi fratele lui, Radul, fiii lui Oancea din Mirlari, o parte dintr-o roată de moară, însă a patra parte, de la gura Bahnei, de la satul Dăduleşti, în ocina Zorească, pentru 500 aspri gata, cu zapis de vinzare şi cu boieri martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat jupan Buzinca fost mare clucer de la Şteful şi de la fiul lui, iar Şteful, şi de la Neagoe şi de la Vetrea şi de la Ogrin şi de la Dima şi de la Dediul o roată de moară la trecerea în vadul Dedileştilor, însă tot scocul, pentru 6600 aspri gata şi cu zapis de la mîinile lor şi cu boieri martori anume : Tudoran slujer şi Radul postelnic Buzescul şi Do-bromir şi Giura.
         1 Text ilizibil
www.dacoromanica.ro
387
      Şi iar a cumpărat jupan Buzinca clucer de la megiaşii din Măteşti, de la Bobolea şi de la Şărban şi de la Gherghe Bobul şi de la Mihalcea şi de la Braţul un vad de moară de patru roţi, în cursul Buzăului, unde este matca de moştenire, drept la gura Yăii Blajului şi cu loc de grădină în jurul morii, pentru 8 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor şi cu boier» martori scrişi în zapis.
      Şi iar să-i f;e jupanului Buzinca fost mare clucer un băiat de ţigan, anume Puţica. Pentru că a avut Buzinca clucei la ţigănia sfintei mănăstiri, numită a lui Mibai voievod din Bucureşti, cu hramul sfîntului ÎTicolae, o ţigancă, anume Şărbana şi cu o fată, anume Arghira. Astfel s-au întocmit Buzinca clucer cu egumenul Melentie de la sfînta mănăstire maisus-zisă, de a dat egumenul Melentie pentru Arghira ţiganca, fiica Şărbanei, un băiat de ţigan, Yasilie Puţica mai sus-scris. Iar pe Şărbana ţiganca, mama Arghirei, a dăruit-o jupan Buzinca clucer sfintei mănăstiri cu hramul sfîntului Nicolae, de a lui bunăvoie. Şi am văzut domnia mea şi zapi-sul de la mîna lui Melentie egumenul de întocmire şi de împăcare, unul către celălalt, în anul 7134.
      Şi iar să-i fie jupanului Buzinca fost mare clucer şi jupaniţei lui, Elina, un ţigan, anume Marco şi cu do’ fii ai lui, anume Neagul şJ V’şan şi cu patru fiice, anume Stana şi Stănimira şi Stanca şi Calea, fiicele lui Marco ţiganul, <pe care i-a cumpărat»1 de la Staico clucer din Comane, pentru 90 ughi bani gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat jupan Buzinca clucer un sălaş de ţigani, anume : Drăgan faurul şi cu ţiganca sa Bogdana şi cu copiii săi, anume Badul şi Stana, de la Oprea căpitan şi de la jupaniţa lui, Maria şi de la fiul lor . . . .2 din Buc, pentru 50 ughi aspri gata, în anul 7138 şi cu zapis de vînzare. Şi iar să fie jupanului Buzinca fost mare clucer un sălaş de ţigani, anume Tiron cu ţiganca sa Sofronia şi cu copiii săi, anume Gligorie şi Coca şi Fetia şi Erina, pentru că a cumpărat jupan Buzinca fost mare clucer acel sălaş de ţigani mai sus-scris de la Bîi’san fost al doilea vornic şi de la jupaniţa lui, Anghe^a, fiica lui Marco Pepe’ea logofăt din Tîlhăreşti, din ţinutul Horheiului, pentru 57 ughi bani gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor cu mulţi boieri martori, anume: Ivaşco vornic şi Dumitru vistier şi fiul lui, Badul spătar şi lordache vornic şi din Bereleşti, Şteful postelnic şi din B cuci Rumeni, Cîrstea logofăt.
      Pentru aceasta am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare clucer, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi vecini şi vii şi roate de mori şi ţigani dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan
        1 Omis.
        2 Text ilizibil
388
www.dacoromanica.ro
Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare < comis >* * şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iuovce mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu . . .2 în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 15 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7139, iar de la naşterea lui Hristos, 1631.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni XXXVII^IO
         Orig., perg (43 X 53) pe alocuri ilizibil, pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1751; altă trad. ibidem, ms. 206, f. 527v—530.
                                 242
1631  (7139) mai 20, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Albu din Mierîia două pogoane-de vie <la Cîrlomăneşti>.
       f dlHiiOCT'l'e» EO>KTeiO, îw fllWH KOEKOA4 H rOCnOAHHTi, CHHTi noKOHHHdro îu-Ijle^aH KOEKOAd- &arat rocnoACTKo a\h cit noBbvfcHÎE rocnoACTKd a\h Albului de Mierîia ot sudstvo . . . .2, ca să fie volnic cu această carte a domnie m&e de să-şi ţie 2 pogoane de vie şi cu obraţii vii de în sus şi de în j os şi cu 1 stînjen, de în hotar pînă în hotar, pentru c-au cumpărat Albul aedste vi’ ş; acestu stînjen de ocină ce scriu mai sus, de la Neguhici de în sat. de Cîndeşti, dereptu 2000 de bani gata, de în zilele răposatului Badului voevoda.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare, la mina Albului cu mulţi oameni buni mărturie, scrişi în zapis, pre nume: ot Cîndeşti, Lupul i Dragul i Stoica i Muşat i Balotă i Eoman i ot Cîrlomăneşti, Kadul i Dra-gomir Caramaloiul i ot Yerineşti, Stan Ţabura. Şi au vîndut ÎTegulăci aceste doao răzoare de vie şi acestu stînjen de ocină, el de a lui bunăvoe,. cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului.
       Dereptu acăia am dat şi domn<ia m>ea 3 Albului, ca să-i fie aceste vii şi un stînjen de ocină lui şi feciorilor lui, moşie ohabnică.HH4Ko a4 hIict»
no pem rocnoACTBA A\H.
       H HcnpaKHHK, C4AI pm rocnoACTBd aih.
         1 Text ilizibil. a Loc alb.
         * Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
389'
        llHC $ E$K$pCI|IH, AltCEl],a AIAH "k AkHH, K A-kT xBpÂ0. ■f Iw Aewh KWEBWAa, aihaoctYio kojkV» rocnoAHHk.
         Bibi. Acad. LXXI/155
         Orig., hîrtie (30 x 21), pecete timbrată.
         EDIŢII. Bianu Doc. rom. 184—185.
                                 243
1631  (7139) mai 26, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Hamza postelnic jumătate din satul Vîrtopul, jud. Mehedinţi.
       f /HhaoctYeio kojkYho, Îw Aewh boeboaa h rocnoAHHk k"kcoh 3Ia\ae &rrp*KA4-XYhckoe, chhk BCAHKaro h nptAosparo, noKOHHHaro Iw Iţlf^aa boeboaa. Aabat rocnoA-ctbo aih cY( nosEAtHi'e roenoACTBO aih CA$r rocnoACTBa a\h Xaa\3ab nocTEAHHK wt Tpkr$A ţlAOpTgAOyH H CkC CHHOBH iro, EAHlţElKE Eork A-JPOBaX, I3K0JKE fl,i A\8 f(T ceao RpkTonoyA, wt coyACTBo iMeX<eahhi(H>, iioaobhho 3a ceao, weahe fijiA BHoyKOAi ch EapsoyAOs, chhk ^ahhioaob iioctiahhk EiHroae, BkcaX, wt noAio h wt iiiSaia h wt
BOA H WT COyX H WT A'fcAgA CkC BHHOrpaAYl H CkC BEHHhYH H WT C(A4AHl|l( CEAOB,
wt iiocbSaY. sape eahka ce Xtht HaspaT wt no BkcoAi Xotapoai, wt Xotap a© Xotap, noHEKE ect noK$n:iA caoyr rocnoACTBa a\h XaAi3a nocTEAHHK cÎa noAOBHHoy sa ceao WT EpkTOn H CkC BEHHhYH, EAHlţH CI Xoi|lST WEp-kCTHX HaA TlX c'l'e noAOBHHO sa CEAO WT HAA BHOyKOM CH EapKSA, CHHTi ^AHMIOAOB nOCTEAHHK ElHrOAE WT TpkrSA ţllAOp-ToyaoB, 3a xiT acnpx potobh. Ţipe hX ect CKoynosaA EapKoya AP©VrH wmhe h AtAYHE wt AP$ra ctpahho ckc cYe BHUiE pnehi'e acnpH. H npoAAA©X EapeSa HiroB a*a BkcaX wt EpkTon, noAOBHHO 3a ceao h ckc beihhYh, WH sa HErOBO A©eP©KOAIO H CkC #3HaHYa BkcaA\ soA-kpoaii h a AurYauioAt wt rop H3 a©a h wt wKpkCTk aiectoai h wt npiA roenoACTBO aiih.
       H BHA’kXoAt roenoACTBO aiih h 3anHC wt poyKa EapsoyAOK, CHHk ^ahhioaok nocTEAHHK, 3a npoAauYa, ckc aihoSh EOA'kpH cbeahteaYh harhcahh oy 3anHC, kotoph CgT EHA Ha OyCTpOEHYl HAI, Ha HAU*. WT flAE'kHH, tlHAPOHYE nocTEAHHK H WT EkE’kHH’
3aXapYa AwrwijuT h Mhio neXapHHK, chhk 3aXapYe Awrw^ET h wt Ekpcei|iH, IIpeaa Awr W^ET H WT fiESAHHA A,Haiia nocTEAHHK H WT EEAHHhS, EkAHCAAR nOCTEAHHK H wt OycKAtţH, AYhaouih Awrw^sET, cHHk Gkopeb AWrW^ET. .
       Gero paaY         ceai roenoACTBO aih CAoyr tochoacteo aih Xaai3a iiocteahhk,
QK01KE Aă MS ECT CEAO EpkTOnoyA nOAOBHHO H CkC BHHOrpAAY» H CkC BEHHhYE A^AÎ^Y H Bk wXaS CHHOBOAI H BHSkOAI H np'kBHUlETOAIl H WT KOrOJKA© HEnOKOA'kEHAIlO, nopHSMO
rocnoACTBa mh.
390
www.dacoromanica.ro
       Gijki oyc» h criaîtiaYh norraKHXoM rocno^CTRO aih: JKoynaH AIhXo kia ban Kpaaikckh h KoynaH XpYâa r(a ak0Ph^k h îKoynAH liana r(a AwrwiţlT h îKoynaH ^AţHTpaiuKo kia RHcrYrap h jKoynaH IlaRAaKH kia cnaTap h JKoynaH rtwprn ria ctoa-HHK H ÎKO^naH KOCT4HAHH KlA KOAUHC H ÎKOyndH [kia] fiaCHAÎI RIA nlATapHHK H 5KSI14H lOwRM’b ria nocriAHHK. H HcnpaRHHK, jKo^nan Hana kia Aivrw^lT.
       H HanHcaJC aa, Goapi rpaAUTHK, r-k ctoa rpaAV ®y EoyKOYpiiiii, Avketiţa Ata» ks AkHî1 h ivt flAa.wa aaîki a° HHH-fc, rk ciro nHcanYl, TmmYa a^toa», Kt a1ît x3PĂ0.
       f Iw Aiwa RiviKivAa, avhaoctYki ecokiw rocnoAHHb.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Hamza postelnic din Tîrgul Gelortului şi eu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, < a să-i fie satul Vîrtopul, din judeţul Mehedinţi, jumătate de sat, însă toată partea nepotului său Barbul, fiul lui Danciul postelnic Bengoae, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi din dealul cu vie şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Hamza postelnic această jumătate de sat din Vîrtop şi cu vecinii, cîţi se vor afla pe această jumătate de sat, de la nepotul său Barbul, fiul lui Danciul postelnic Bengoae din Tîrgul Gelortului, pentru 20 000 aspri gata, de şi-a răscumpărat Barbul cu aceşti mai sus-zişi aspri alte ocini şi dedine,din altă parte. Şi a vîndut Barbul partea lui toată din Vîrtop, jumătate de sat şi cu vecinii, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megia-şilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Barbul, fiul lui Danciul postelnic, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, care au fost la întocmirea lor, anume: din Albeni, Andronie postelnic şi din Băbeni, Zaharia logofăt şi Ianiu paharnic, fiul lui Zaharia logofăt şi din Bîrseşti, Preda logofăt şi din Bezdina, Dima postelnic şi din Belcinu, Vădislav postelnic şi din Uscaţi, Miloşi logofăt, fiul lui Scorea logofăt.
      De aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele Hamza postelnic, ca să-i fie satul Vîrtopul jumătate şi cu vie şi cu vecini, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor .şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gheorghi mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Iovcea mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
www.dacoromanica.ro
391
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti,, luna mai 28 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
      ţ Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Bibi. Acad., CI/1.
           Orig. perg. (32,5 x 49), pecete aplicată, căzută.
                                244
1631  (7139) mai 30.
             Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe, în afară de bir satul Tutana, slobozia m-rii Tutana.
       j- dlHAOCTVtw eo>kîck, îw Aiwh boeboaa h rocnoAHHE, chh’K noKOHHHaro Iw
IjlE^SdH B0EB0A4. fi,A&AT TOCnOACTEO A\H c'l'w nOB'kAEHYf rOCnOACTK4 AIH CK-kT-b» EOJKECT'KBHHH AtOHdCTHpH rAdrOAEA\H TSTdHd, XpdAI CB-bTH fÎTdHdCÎt Atohckh 1 H WTH8-
erS/uenS Casiian, ca să fie toate bucatele sfintei monastiri şi rumânii mănăstirii de la Tutana, carii au fost lăcuitori pre lingă sfînta monastire, slobozioară, în pace şi slobozi de bir de lună şi de găleată cu fîn şi de bou şi de cal şi de miiare cu ceară şi de cai de olac şi de banii de judeţ şi de podvoade şi de mertiee şi de lucru domnescu şi de toate mîneăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii nude, de nim^nilea sau bîntuială să n-aibă, nici să se tragă bucatele mănăstirii pentru alţii, ce să fie de toate slugile domnii m&e în pace.
       Pentru că satul Tutana fost-au slobozie încă mai de nainte vr&ne, de în zilele Eadului voevodi, iar eînd au fost acum, în zilele domnii măle, ei s-au răsipit.
       într-ac&a, domnia mea m-am milostivit şi i-am ertat, ca să fie iar slobozie, cum au fost şi mai denainte vr^me, să fie de posluşaniia sfinţii monastiri, numai să aibă a dar£ bir cu ruptul pre an, cînd vor da şi alalte slobozii, cîte [ug] ughi 4.
       Drept ac£ia şi voi, toate slugile domnii m^le, carii de ce slujbă veţi umbla în judeţul Argeşului, în vr£me ce veţi vedea, ceastă carto a domnii mdle, iar voi înncă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi această slobozioară a sfintei monastiri ce scrie mai sus de toate mîneăturile, pentru că m-am milostivit domniia mea de i-am ertat, cum au fost şi mai denainte vrdme. Că cine se va ispiti a învălui preste această carte a domnii m41e,
       1 Tutana, hramul sfintul Atanasie de la Athos.
392
www.dacoromanica.ro
acela om mare certare va avea de cătră domniia mea, ce gă aibă bună pace, ■cum scrie mai SUS. Hhako a*1 HtcT, no peh rocnoACTRA a\h.
       H HcnpdKHHK, c&M pjm rocnoACTBJ aih.
       IlHC <WbCEl(4 A14H ~Ă AhHH, B rttT xipÂe.
       t îw Aewh rwebwa. aihaoctI’io bojkTio rOCnOAHHh.
                              JÎMHA BEA AOrO^ET.
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XIX/6. Orig., hlrtie (30 x 22), pecete mică, aplicată.
                                245
1631   (7139) iunie 11, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Blagoveştenia din Buzău satul Maxinul, jud. Buzău, pe care-l scuteşte de dări.
       f AIhaoctTeio eojkTeio, fw (Iewh boeboaa h rocnoAHHk b-kcoh 3Ea\ae XrrppoRAa-XVECKOE, CHH-h KEAHKArO H nptAOSpjrO, nOKOHHHOAlS îw I{Ie£4H BOEKOAA. Ajbjt rocnoA* «TKO A\H cTlO nOBtAEHlTE rOCnOACTKA A\H CBtT-bH EOJKECTKHTH A\OH4CTHp WT RApOUI
cocnoACTBA ahh wt ESa-hS, HAtJKE ect Ypaai Eaapobeiiiehhe EoropoAHivh, hto e«t
A4A4 H nOKAOHHAA AIEToY ChC BhCbY CEA4 H KO/H4TE CB'bT'bH AI0H4CTHP TAJrOAEAtH )V,$IUKO, Yp4AI np'bWKpjJKEHM rOCnOAA Eorj H Cn4C4 HAUJErO Hct?C4 XpHCTJ, I3K0JKE AJ ECT REMHHÎH CR-bT-bH AIOH4CTHPH, EAHU.H CE YoKIOT H3EEPETH WT CEA WT dlAK§HH, WT
«Sactro ES3<’rS>, aah ha ha\e : Ctah h Gtahhioa h ©ahma h HbrSA h TahacYe h
<I»AOpb H CRC CHHOBH HA\ SA1HPHH H CBOEOAHH 34 EHP H 34 KKEAIO H 34 CEHO H 34 BOA H 34 C8Y4 WBlţS H 34 KOH TOCnOACK$ H 34 A\EA H 34 BOCOK H 34 S34HAICTB0 H 34 $PH H WT KOHH 34 WA4K H 34 nOAKOAAf H 34 AUpTHHE H 34 CB4KH CASKEOBE H taiK-AEHYE EAHlţE CST npE3 AtT BTi 3HMAE TOCnOACTBA A\H, 34 HHYtO K.'HTOBAHIE HH HA\4T.
       IIOHEKE CEAO fH4K§HH$A, ta>KE ECT    CBtTOA\S  A\OH4CTHp BHUIE pfcY, WH ECT EHA
fAHH   CEAO pACHnEH H P43AP4A WT /HHOrf     HSlKAH H SrtOAtHCTKÎH            H4H     WT nptKAt
KP’bA\E, TEpE ECT EEr4A KOni B*R K4A\0 C$T A\OrArR, laKOJKE H'bKOE MAOBElţH (îpHTECHSAHi 34 CHPOCTÎIO, A®hAH>K« ECT WCT4A CEAO n$CT4. d nOTOAl, K'hA'l ECT EHA (îpE A^HIH dAEgAHApS B0EB0A4, CHHTi ÎAÎiaUJ BOEBOA. BTi npKBOE pEAS 34 TOCnOACTBO, 4 rOCHOA-CTBO EA\S SAIHAOCTHBHYoAI CIO, TEpE C$T npOCTHA Toro CEAO dlAKgHHSA 34 RHP H 34 CB4KH ia>KAEHYE H nOA\HAOB4A ECT no CBtT4 AIOH4CTHP BHUIE pfcY, A<l HX CTiTKOpHT CA0B03ÎE H CEAO 34 AIHAO, TEpE CRBHP4ET AIOAYE tSIKAH, EE3 A^A*, H4A WHHH4 CB’bT’bH MOH4CTHP WT dţ4K§HH. T4KOKAH H HAOBEIţH KOTOpH JfoKIOT EH EHA 34 A^" AHHg   El|IS>KE A<1 CE CHEHP4ET H M SSA^    npOipEHH   34 CB4KH, K4KO        ECT  BHUIE nHC. H
BHAtVoAi rocnoACTBo a\h h VphcobSa (TaeQahapS        boeboa H Alta iu        34 npoipEHTE, k"k
AtT xâpk1 H KHHr T4BPHA BOEBOA. naKHHiE 34 npOlţlEHl'E, K1i AtT xipK1 H KHHr nOKOH-
       1 Lipseşte cifra unităţilor.
393
www.dacoromanica.ro
HHOA\S PaA«VA BO£BOA> Biv AljT x3pK0 H KHHr IIA8 CH tlAEâdHAP$ BOiBOAi Biv A’bT x3P<AÎ> 1.
       Tajke siv to/H rocnoACTBO a\h lipsim ctva\ npocTHA no cYh bhiiie pehehTh awaTh CBfcTOAtS AVOHaCTHp BHUII P’kX’, taKOJKE A<» HAtdT CTvAtHpEHYE 3a BlvC’kJT, KaKO ECT BHUIE nHc, 4A ch $noK<oHT Biv>1 a>* *hh h Biv îkhbot rocnoACTBa a\h h noHOBHXoAt H SKpfc-(ihXoai h cive cft KHHr rocnoACTBa a»h, KaKO ict eha h wt np-toKA* spfcAtE, 0Ko>Kf Aa e$a*t cstrtH AtoHacTHp siv Skpeiiaehîe, a eo>kectkhoa\ hhoko/H siv nHipS, a roc-nOACTBS MH H K0HTOPOA\ ECT B’kHHOH BTvCnOAtHHdHIE H HE WT KOrOJKA® HtnOKOA'b-EH/Ho, nopiSAio rocnoACTBa aih.
       SipOKi H saHAiHanVi nocTasH^: no wuiactbT» rocnoACTBa aih, Koro H3eepet rocnoAb Eoriv ehth roenoAap siaiae Eaaiiikoe hah wt cpivAivHHaro nAOAa rocnoACTBa AM HAH WT ClvpOAHHK HâlUHX’ HAH, no rpfcCEJf HdlHflX', HAH WT HHOnAtAMHHK, Aa dipE iioXtet 2 h noHOBHT h Utep^aht cTh KHfr rocnoACTBa a\h, Toro rocnoAiv Eon a<* ra noiTiT h a4 dvXpdHHT Biv rocnoACTBt tro. il dipEAHws he nonrfT H hh noxoBHT H he StbptvAHt cTe KHHr rocnoACTBa a\h, dH$ noiupET h pasoptT h HcXasHT, Toro Aa ECT TpivKAlT WT xTHT* CB'bTH WTlţH E>K£ C$T Biv HSKIH H A<* HAtdT «JdCTYlO ClvC I^Aa H ClvC flpfo H ClvC HHHH.UH HfB-fcpHH λA*H.
       Gtxt oyEO h cbeaetha'i'h nocTdBHX' rocnoACTBO a\h : kSimh sMhXo bea eah Kpa-aebckTh h kSimh XpH3d bea akophhk h jkSiuh liana bea Aoro^fT h HtSnaH /^Saihtpa-uiko bea BHCT'frap h >kSimh IlaBAaKH bea cnaTap h HtSnaH rsprs bea ctoahhk h jkSimh Koctahahh bea koa\hc h wSiuh Eachai'e bea M£)fapH:iK h wSiidH IOwbhh bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHK, liana bea Aoro$£T.
       H HanHcaX aa, Ctohka rpdAUTHK, siv hactoa rpaAV B$k8peiph, AitcEiţa iohYe âv AKhh h wt fÎAaA\a ac HHHfc tehehYe a1jtoa\> Biv A-kT x5pĂ0.
       f îw Aewh boeboaa, avhaoctYio eojkTw rocnoAHHiv.
       Hw Aewh BoEsoAa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfinte’, dumnezeieştii mănăstiri din oraşul domniei mele din Buzău, unde este hramul Blagoveş-tenia născătoarei de Dumnezeu, care este dată şi închinată metoh, cu toate satele şi averi’e sfintei mănăstiri numită Duşco, hramu' Schimbării la faţă a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos, ea să fie vecinii sfintei mănăstiri cîţi se vor alege din sat din Maxin, din judeţul Buzău, însă anume : Stan şi Standul şi Oancea şi Neamul şi Tanasie şi Florea şi cu fiii lor, în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de ughi şi de cai de olac şi de podvoade şi de mertice şi de toate slujbele şi mîncă-turile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimeni să nu aibăturbu-ra re.
        1 Loc rupt: completare după traducere.
        * Pentru iiohtit.
394
www.dacoromanica.ro
      Pentru că satul Maxinul, care este al sfintei mănăstiri mai sus-zise, a fost un sat risipit şi spart de multe nevoi şi răutăţi de mai înainte vreme, de au fugit care încotro au putut, ca nişte oameni cotropiţi de sărăcie, pînă ce a rămas satul pustiu. Iar după aceea, cînd a fost în zilele Ini Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, în primul rînd de domnie, domnia lui s-a milostivit de a iertat acest sat Maxinul de bir şi de orice mîncături şi a miluit sfînta mănăstire mai sus-zisă ca să-şi facă slobozie, sat de milă, să adune oameni străini fără dajdie pe ocina sfintei mănăstiri din Maxin. De asemenea şi oamenii care vor fi fost de moştenire încă să se adune şi să fie iertaţi de toate, cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Alexandru voievod Hiaş de iertare, în anul 712. -1 şi cartea lui Gavril voievod, iarăşi de iertare, în anul 712 . . -1 şi cartea răposatului Eadul voievod, în anul 7129 şi cartea fiului său Alexandru voievod, în anul 71 <35 >2.
      Astfel, întru aceasta, domnia mea încă am iertat pe aceşti oameni mai sus-zişi ai sfintei mănăstiri mai sus-zisă, ca să aibă pace de toate, cum este mai sus-scris, să fie liniştiţi în zilele şi în viaţa, domniei mele şi am Înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele, cum a fost şi mai înainte vreme, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi ctitorilor să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus : după moartea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Komâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele ,pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi va nimici, acela să fie de trei ori blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sînt la îîicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Miho mare banal Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Vasilie mare paharnic şi jupan Tuovce mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 11 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7139 <1631 >.
       1 Lipseşte cifra unităţilor.
       2 Loc rupt; completare după traducere.
www.dacoromanica.ro
395
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
         Arh. St. Buc., M-rea Banu, XI/17.
         Orig., hlrtie (36 x 26), pecete timbrată.
         O trad. de la Începutul sec. al XVIII-lea ibidem, XI/18; altă trad, ibidcm, ms, 186, f. 21 v—22.
                                246
1631  (7139) iunie 11, Tirgovişte.
             Leon Tomşa voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Livezeni, slobozia m-rii Nucet, care „se-au răsipit de bogate păsuri şi nevoi ce au avut asupra lor”.
       + diHilOCTYlfcS KOÎkYHO, Îw flfWH ROfUOAi H rOCnOAHH'K, CHHTv flOKOHHHOMS îw
IJIk|mh KotKOAa- A‘iKdT rocnoACTKo diH cYf noK-fertiHYf rocnoACTKd ,uh satului Livez6nii ot sudstvo Dîm<boviţa>, ce iaste sloboziia a sfentii mană ştire Nucetul, bram sveti Ghiorghie, ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fînn şi de bou şi de cal şi de miare şi de c£ară şi de cai de olae şi de lucru domnescu şi de mertice şi de podvoade şi de bani de judeţ şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte ■sîntu preste an în ţeara domnii m£le, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă.
       Pentru că această slobozie Livez^nii, ce scrie mai sus, fost-au ertată de toţi domnii de cinciu se-au făcut, casă fie sfentii mănăstiri de ajutoriu şi de poslusanie. Iar de la o seamă de vrăme încoace se-au răsipit de bogate păsuri şi nevoi ce au avut asupra lor.
       Iar cîndu au fost acumu, pevrăme cîndu eram domnia mea viitoriu aici la scaun în Tîrgovişte, întîmplatu-se-au domnii m61e de am trecut pren mijlocul satului Livez^nii, de am mersu domnia mea în sfînta mănăstire la Nuce tu, văzut-am domnia mea această slobozie fugită şi spartă. Şi mănăstirea alte sate şi moşii n-au avut. Iar domnia mea m-am milos-tevit de am ertat această slobozie, cum au fost ertată şi de alţi domui cu hrisoave şi cu cărţi de ertăciune, întărite cu mare blistemu.
       Aşijderea domnia mea încă am ertatu această slobozie Livez6nii, ca să fie în pace de toate cum ser do1 mai sus. Şi le-am făcut această carte a domnii m&e, ca să strîngă să-şi vie iar la urmă, să se apuce de locu şi de hrană şi să fie de posluşania sfentii mănăstiri.
        1 Loc rupt.
396
www.dacoromanica.ro
       Derept acâia şi voi, birarilor şi voao, tutoror slugilor domnii mâle, carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţu, încă să aveţi a vă feriri de această slobozie ce scrie mai sus, că cine o va învălui mare certare va avea de cătră domnia mea. Himko a* wtecT, no pm rocnoACT&a mh.
       H HcnpawmK, cm pm rocnoACTKj mh.
       Hhc 8 Tp-kroKHi|ii. Mtci^a whYi âf amh, k-b ait xipÂe.
       f Iw dtWH KU'fKU'Aa, /HHAOCTYw KOJKYk* POCnOAHHh.
       Hw Aiwh Koiso^a <m. p.>
            Arh. St. Buc., M-rea Nucetul, XX/16. Orig., hlrtie (30 x 21), pecete aplicată.
                                247
1631  (7139) iunie 17.
            Melentie năstavnicul m-rii Dealul schimbă o ţigancă cu Mihai al doilea armaş.
      t Adecă eu egumenul Melenthie, năstavnicul sfintei mănăstiri ot Dealu şi cu tot săhorul, scriem şi mărturisim cu acesta zapis, să fie la mina lu Mihaiu vtori armaş, cum să se ştie că au avut Mihaiu armaş o ţigancă, anume Sofiica după un ţigan al mănăstirii, anume Badnlea. Deci ne-am tocmit denaintea cinstitului jupînului Papei vel logofet de i-am dat o copilă de ţigan, anume Anca, ţigancă pentru ţigancă, cum iaste ldgea ţărîei, cum să fim în pace unul de cătră altul.
      HcnHcaX a3, Ctohkj itoro^ir wt EpvtYbhh1, Avfcciiţa iohYi Sf a^hh, Atr
xăpĂe.
      Papa vel logofet2 3
      To xa9Y)You(Aevo? tepaţ (lovr^ tou               MeXexio? îepofiovaxQ? xai
şi \co7tol ( !) 7taxepe<;*.
          Bibi. Acad,, XXI/284.
          Orig., hlrtie (14 x 9), pecete aplicată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 190, sub iunie 16.
       1 Stoica logofăt din Brătiiani.
        1 Semnături autografe.
       3 Catiegumenul sfintei mănăstiri Dealul, Meletie ieromonahul şi ceilalţi părinţi.
397-
29 - 0. 62
www.dacoromanica.ro
248
1631 (7139) iunie 19.
           Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Cozia satul Studeniţa, jud. Romanaţi, împuternicind pe egumen să ia de la studeniţeni că rţile domneşti care îi eliberau de rumânie.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodină, sinu pocoincomu lo Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfintei, dnmnezeeştii mănăstiri Coziei, hramul sfînta troiţă şi părintelui egumenului şi tuturor călugărilor, ca să fie volnici cu această carte a domniei m61e şi cu sluga domniei m£le, anume . . . 1 să ia 2 răvaşe de la satul Studeniţa, domneşti, de la Stan Ariciul şi de la Bălan şi de la toţi studeni-c6nii, pentru că acest sată ce scrie mai sus fost-au dat şi miluit de răposatul Mihail voevod şi de mumă-sa, Teofana călugăriţa, sfintei mănăstiri ce iaste mai sus-scrisă.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domniei m£le, acest sat ce iaste mai sus-scris, au ridicată pîră şi aşa pîrîia înaintia domniei m&le cum că nu s-au fostă vîndut lui Mihai voevod, nici nu sînt dintre2 moş Stavru.. .J Tatul, carii sînt scrişi în hrisovul lui Mihai voevod. Deci domniia mea am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mdle şi li-am dat l£ge pre răvaşe domneşti 12 jurători din judeţul Bomănaţilor, de UDde iaste şi acestu satu, luna iulie3 vă leat 7138.
      Şi le-au fost zioa să jure la Cîrstov, iar tegia i-au lăsat cum că i-au ştiută că sînt dintr-acei tri mişi 2 şi au fost vînduţi lui Mihai voevod şi daţi mănăstirii.
      Iar ei nu s-au lăsat, ci au mai venit şi a doa ora înaintia domniei m61e, şi le-am dat domniia mea şi a doa ora lâgia, iar 12 jurători, iar din-tr-acel judeţ al Bomănaţilor, pre alte răvaşe, ci n-au putut jura şi au rămas de lâge.
      Deci într-ac&a am judecat domniia mea şi am dat sfintei mănăstiri, ca să fie volnici cu cartia domniei mdle de să ţie satul ce scrie mai sus cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, cîţi să vor găsi într-acel satu, pentru că am văzut domniia mea şi hrisovul lui Mihai voevod şi al lui Şărban voevod şi cartia Badului vodă, şină Mihnia vodă, şi a lui Alixandru vodă Iliiaş şi zapisul Teofanei călugăriţei, muma lui Mihai vodă, la mina egumenului şi la sfînta mănăstire acăste hrisoave toate. Dreptu ac&a, domniia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie aceste sate de moşie şi să le ţie cu bună pace
       1 Loc alb.
       * In loc de „trei moşi”.
       8 In loc de : iunie; vezi doc. din 28 Iunie 1630 (nr. 123).
398
www.dacoromanica.ro
şi de nimenea bîntuială să n-aibă, pentm că aşa iaste învăţătura domniei m&e. Inaco da n6st, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, sam rece gospodstva mi.
      Iunie 19, leat 7139 <1631 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 292. Copie.
                                          249
1631  (7139) iunie 22.
           Maria, fiica lui Dragomir, vinde lui Sima al doilea logofăt moşie în Cîineşti.
      t Adecă eu Mariia, fata lu Dragomir ot Cîineşti, vara lu Bălaur, scris-am al mieu zapis să fie la mîna Simei vtori logofet, de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut partea, de moşie de în Cîineşti a tătîni-mie, lu Dragomir toată, de preste tot hotarul cît se va al6ge şi cu cumpărătorile de în cî<m>p, de în pădure, de într-apa cu vad de moară şi de în seliştea satului şi de în deal cu viile şi 'de pretutindinea, toată, cu tot venitul.
      Şi le-am vîndut acdste moşii şi aceste cumpărători de a mea bună voe, fără de nici o silă, dereptti bani gata 1400 şi cu ştirea tuturor megiiaşi-lor de în sat, de sus şi de jos şj de înprejurul locului.
      Şi mărturii am pus : Radul logofet i Tudor logofet ot Slăviteşti şi Dima pitar ot Bogdăneşti şi Gheorma pitar ot Păuşeşti, Udrişte logofet ot Şirineasa, Crucişatul de Păuşeşti, Grozav călăraşul ot Alunişi.
      Şi am scris eu, Ştefan gramatic ot Slatina. Pis mlseţa iunie dni 22, vă leat 7139 <1631 >.
      Eu Radul logofet ot Slăviteşti Eu Tudor ot Slăviteşti Eu Ghiorma pitar Udrişte logofet Grozav călăraş1
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/14. Orig., hlrtie (20 x 14,5), patru peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 108 v.
       1 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
399
250
  1631 (7139) iunie 27.
            Dobrin din Cîrlomăneşti fi Negulici vină lui Mihalcea vornic ocină în Cîndeşti.
      t Eu Dobrin den Cîrlomăneşti scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum am vîndut Mihalcei vornicul toată partea mea de ocină den Cîndeşti, însă ce-au fost cumpărătoarea mea de la popa Badul den Cîndeşti, însă den partea [den partea] lui a patra parte. Şi iar am mai vîndut Mihalcei vornicul 2 pămînturi pre ocina Cîndeştilor, care le-am fost cumpărat unul de la Calin, altul de la Stepan den Cîndeşti şi sînt scrise şi în -carte de moşie a răposatului Mihai vodă. Şi această moşie şi pămînturi ce sînt ma' sus-scr:se le-am vîndut Mihalcei vornicul, derept ughi 5, do a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor, den sus şi den jos, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.
      Şi eu Negulâci den Cîndeşti să se ştie cum am vîndut Mihalcei vornicul 1 roată de moară la siliştea Cîndeştilor, la Păr, derept ughi 10. Şi am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor den sus şi den jos.
      Şi mărturii anume : Cernat logofet i Armega ot PotocGni i Răzmiriţă. ot Cîndeşti i Dobre i Iachim ot Cîrlomăneşti i Dragomir Ţamba i Prodea i Ylad Hîrlău ot Yerneşti i Jipa ot Yerneşti. Aceasta scriem şi mărturisim. IThc /tvkcfuj hhYc ks Akhh, r-k. /vfeT spÂe»
      Cernat logofet. t Armega. t ţamba. t Pătraşco. t Jipa.
           Bibi. Acad., CXCVl 63.
           Orig., hlrtie (31,5 X 21,5), cinci peceţi aplicate.
                                           251
<1631 > iulie 1.
           Sătenii din Drajna vînd ocini, iar unii se vînd rumâni lui Hrizea mare vornic.
      t Acesta zapis să se ştie că l-am făcut noi sătiani şi oameni de în Drajnari, carii ne-am vîndut noi şi feciorii noştrii şi cu ocinele noastre şi
46ff                  www.dacoromanica.ro
cu casele noastre şi cu locurile noastre, ale caselor şi cu grădinile şi cu pomeatele noastre, carele pre unde sîntu, şi alţi oameni carii şi-au vîndut ocinele şi locurile caselor şi pre ei nu s-au vîndut.
      Eu Sadul Răspopii, ce am fostu de Ogrctin, vîndutu-m-am cu feciorii miei anume : Ion şi Stan şi Stanciul şi Stoian şi cu 6 pămînture în cîm-pul Ogretinului, într-un cîmpu 3 şi într-altu cîmpu alte 3, preţul ughi 20. Şi eu Toader cimpoetoriul încă m-am vîndut să fiu rumân jupanului Hrizei vornicul, cu cîţi feciori vor naşte do întru plodul mieu, însă fără ocină, preţul ughi 12. Şi eu Dumitru Olariul, carele ţine o cumnată a lu Mihăilă, muiarea lu Berilă, fratele lu Mihăilă, cela ce s-au vîndut întîiu lui Iordachi vornicu, apoi jupan Hrezea marele vornicu i-au lepădat hanii cu bunăvoia lu Iordachi vornicu, vîndutu-m-am . . .* partea de ocină a lu Berilă, fratele lu Mihăilă, cu cîtă ocină şi-au vîndut Mihăilă, atîta să fie vornicului şi de la Berilă şi de la feciorii lu Berilă, anume Oana şi Mihăilă şi ai miei, al lu Dumitru, făcuţi cu muiarea lu Berilă, anume: Tudosie i Lupul i Manea i Dan i Tudor i Sarul, aceştea toţi cîte optu feciorii şi eu ocina cîtă să va alege de în cîmpu şi de în pădure şi în şezutul satului şi de în apă şi cu vaduri de moară ce se vor aleage să fim rumâni în veac, preţul ughi 22. Şi iară eu, Dumitru, ginerile popii Lupului, mi-am vîndut casa cu locul şi cu pomeastiile şi cu pămînturile şi îngrădişurile, preţ ughi 19. Şi eu Crăciun şi cu nepotu mieu Nan ciul şi cu vară-mea Anca încă ne-am vîndut locurile de casă cîte. treale, cu îngrădişurele şi cu pomeatele, preţ să se ştie ughi 15. Şi eu Radul şi Lepădat, fiastri Âldei, încă am vîndut un loc de casă pre malul Drajnei, loc izlaz, preţ ughi 1. Şi eu Bîra am vîndut un loc de patru case, iaste ales : de în casa Savei pînă în gardurile di în drum, carele mearge la bes&ică şi pre răzor Bererei, pre îngrădişurile caselor, pînă în Drajna şi cu patru case, cu pomeatele şi grădinile, preţ ughi 8 i pol.
      Şi noi toţi cîţi sîntem scrişi aicea în cist zapis vîndut-am carii locure carii pre noi, de a noastră bunăvoe. Şi pentru credinţă pus-am degetele noastre şi peceţile noastre. Şi iarăşi Crăciun feciorul....................2
      Mdsiţa iulie 1 dni............2
      Mogoş clueeru.
      Deadul vătahul.
      Drăghici stolnic.
      Stanciul stolnic.
      Tudor logofătul.
        Arh. St. Buc., ins. 1233, t. 284.
        Copie din 1927.
        Datat după boierii martori. 1
        1 Loc rupt.
        a Ultimele rlnduri slnt şterse, ilizibile.
www.dacoromanica.ro
401
232
1631 (7139) iulie 6, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Mihalcea vornic ocini, vie şi o roată de moară la Cîndeşti, jud. Buzău.
       f AIhaoctYeio kojkTiiO. Îw A(wh BOEBOAd h rocnoAHHk bticoh 3(a\ah Xrrppo-KAaXfHCKOE, cHHh BEAHKaro h nptAOKpdro, noKOHHHOA\8 Iw ip($dH BOEBOAd. ^a&at rocnoACTKo a\h cYio noB-kAEHYio roenoACTBd mh GOAtpHHS roenoACTBd mh AlHXdAMt AKOpHHK WT IIkTpkAdy( H CkC CHHOBH CH, EAHIţftKE Eork A^POBdX, HKOJKE iU8 (CT WHHH8 8 KhHA«|IH, WT C8ACTBO ES3-kS, dAH AHA ^.OBpYHH BTiCdX, HTO (CT eha noKSnHA wt HdA non PdAyA wt Kkhauiih, «HTspkTdro aea wt noAto h wt uj8a\ h wt boa h wt no Bhc XoTdpoA\. H ndK a<> (ct /Qh^ameb abophhk ab( hhb( no WHHHd KkHAEipHAOB, KO( (CT BHA nOK$nHA ^OBpYHH, (AHH HHB WT HdA KdAHH, d AP^C HHB WT HdA GTMdH WT KkHAdpH. KOI HHBf C8T flHCdHH H Bk KHHrd 3d A'bAYHO nOKOHHHOA\8 fllnXdHA BOEBOAi nOH(>K( (CT nOKSnHA BOAtpHH roenoACTBd AtH AlH^dAH-k ABOPHHK CY( BHLIK pEMEHd WHHH8 WT HdA A0BP^HH WT KpkAOAtkHEipH, 3d xî dCnpH TOTOBH.
       H ndK noKSnHA AÎHXdAHt abophhk (AHd KOAd 3d boachhi^S Hd c(AHipt KkHAdpH. AOP, Hd KpSlU, WT HdA HEr&vkH1 WT KpkAOA\kH(l(IH, Sd xiT denpH TOTOBH H CkC sdnHc 3d npoAdHY( h ckc cb(aYt(a( HdnHcdHH 8 SdnHc, no haie: wt 1I8hhht(h, H(pndT AOTOjjHT H WT IIoTOTkHH. flpAVErd H WT KkHAEipH, ^,OBp( H WT KpkAOMkH(l(lH • MkHM H ,\pdrOAIHp [h] IldAAEd H IIpOA* H EddAyA XpkAk8 H WT E(pH(l|IH JKhm H IlkTpdUlkO.
       H ndK AA (CT KOAtpHHS roenoACTBd A\H AlHXdAHEH ABOPHHK WHHH8 8 KkHA(l(IH. A(A KdAHIOAOB H d }KHH(B (ro BkCdX, Bdp( (AHKd C( XtHT HSBpdT WT nOAlO H WT U|8a| H WT C(AdAHl{l( CfAOB H WT no BkC XoTdpOAt, nOHHKE (CT nOK8nHA AtHXdAHt ABOPHHK cYH BHUK piHEHd WMHH8 WT HdA AMrYHUlYH WT AlkPkHHHtHH, no HAIE: CtOQ CkC BpdTYH (ro H non KoMdH CkC GpdTfH (ro H CkC EpdTkHEA CH GTOHKd H non ,\pdrOTTw WT KHCn(l|lH CkC GpdTYtdAt CH CTkHdA-k H HfcrSA, 3d xB dCnpH TOTOBH H ckc sdnHc wt p8kh h.u 3d npoAdHYi. ckc ceeaYtiae, no h.uc H(pHdT Aoroijs(T h GdBd 4>kT8A0B H /^8AIHTp8 ESAkpOIOA H CdBi flKpdMOK H KoCTdHAYH8 H Pifi,SA GHiMEB H wt E(pH«|iH, JKnnd h j^pdroAiHp HEESH’fcA-fc, wt ESa-kS, non (UHÎfdio h U(Tp-b A8<jh8aob.
       H ndK nOK8nHA AlHXdATfe AKOpHHK TPH norOdHE 3d AOSYlO 8 A^aSa KkHA(l|IHAOM WT HdA EdCHAYE rsp-k H WT BpdT (TO. AlHpHţ AtOHdX H WT EpdTTHdAt CH WT KkHA(l|IH. 3d x'w denpH TOTOKH.
       H npoAMoX’ whh hhXhi whhhe h BHHorpdAY h boaYhhi^8 bhuk pehehh 3d hhXhoai AOBPOBOAIO H CkC 83HdHYd KkCtAI AMrYdUJOM WT TOp 3d A«A H WT WKpkCTk AI(CTO/H H wt nptA roenoACTBd aih. 1
        1 Cuvtnt retuşat.
402
www.dacoromanica.ro
       Cfro pmT> AAA*X ckm rocnoACTK® aw EOA'kpHHS rocnoACTK<J mh <Mh)Taa»iioaob Akophhk, iakcoke aa aho tcT ivmhhS, a^aIho h Biv wJTab chhobom h bhSkom h np-ks-HSMHTOM H HE IVT KOrOXA» HfnOKOA-kKHAHO, nOpfSAHO rOCnOACTBA AtH.
       ©ejke oyeo h cbeaYteae nocTAEAtEM rocnoAcTK» a\h: mSiiah AIhXo bia eah
KpAAEBCKYE H >KSnAH XpHSA KfA AKOPHHK H JKSflAH ILtflA B(A AWriwjsET H MiSlUN fi,8A\H~ TPAUJKO BEA BHCTYiap H }K8nAH IIaBAAKH BEA CflATAp H JKSlIAH I^prE BEA CTOAHHK H KSlIAH KoCTAHAHH BEA KOAHHC H JtCSlIAH ElACHaYE BEA IIEfopHHK H KSlMIl (OlVKMH bea nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, IlAnA BEA AOrttjSET.
       H haiihcaX as, Ctohka tpaahathk, bk mactoa rpAAV ESkSpeiiih, Ai-kcEiţA ioaYe s
AKHH, Biv A-bT xâpĂe.
       f Iu. Aewh bu.ebu.aa. aihaoctY» eojkYio rocnoAHHK-
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Mihalcea vornic din Pătîrlage şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Cîndeşti, din judeţul Buzău, însă toată partea lui Dobriin, pe care o cumpărase de la popa Rodiii in Cîndeşti, a patra parte din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul. Şi iar să fie lui Mihalcea vornic două ogoare pe ocina Cindeştilor, pe care le cumpărase Dobriin, un ogor de la Călin, iar alt ogor de la Stepan din Cîndeşti, care ogoare sînt scrise şi în cartea de moştenire a răposatului Mihail voievod, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornic această mai sus-zisă ocină de la Dob.in din Cirlomăncşti, pentru 1000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Mihalcea vornic o roată de moară la seliştea Cîn-deştilor, la Păr, de la Negulean1 din Cirlomăneşti, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu martori scrişi în zapis, anume; din Puţintei, Cernat logofăt şi din Potoceni, Armega şi din Cîndeşti, Dobre şi din Cîrlo-măneşti, Iachim şi Dragomir [şi] Ţamba şi Prodea şi Vladul Hîrlău şi din Vemeşti, Jipa şi Pătraşco.
      Şi iar să fie boierului domniei mele Mihalcea vornic ocină la Cîndeşti toată partea lui Calciul şi a soţiei lui, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Mihalcea vornic această mai sus-zisă ocină de la megiaşii din Mărăcineni, anume -. Stoia cu fraţii lui şi popa Coman cu fraţii lui şi cu vărul său Stoica şi popa Dragotă din Yispeşti cu fraţii săi Stănilă şi Neagul, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lor, cu martori, anume : Cernat logofăt şi Sava al lui Fătul şi Dumitru Bulăroiul şi Sava al lui Avram şi Costandin şi Radul al lui Sima şi din Vemeşti, Jipa şi Dragomir Nebune-lea, din Buzău, popa Mihai şi Petrea al lui Luciul.
        1 Cuvlnt retuşat.
www.dacoromanica.ro
403
      Şi iar a cumpărat Mihalcea vornic trei pogoane de vie in dealul Cîn-deştilor de la Yasilie Gură şi de la fratele lui, Mircea monah şi de la fraţii lor din Cîndeşti, pentru 1800 aspri gata. Şi au vîndut ei ocinile lor şi viile şi moara mai sus-zise de a lor bunăvoie şi cn ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea am dat domnia mea boierului domniei mele Mihalcea vornic, ca să-i fie lui ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Miho mare ban al Craiovei şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Pavlachi mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Costandin mare comis şi jupan Yasilie mare paharnic şi jupan Iuovcea mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 6 zile, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CX/3.
          Orig., hlrtie (36 X 25,5), pecete timbrată.
                                253
1631  (7139) iulie 9.
             Leon Tomşa voievod porunceşte stolnicilor de la Cornăţel să lase călugăriţele de la m-rea Viforîta să-şi ia peştele din bălţile : Vărăşti, Gurguiaţi, Argeş şi Sticlenul.
       | AlHAOCTtfM EMKÎHO, Iu> dfOH BOHtOAi H TOCriOAHH'K, CHH"k flOKOHHHiT® Iw
                 IlHuifT rocnoACTKO iUH voao stolnicilor de la Cornăţel.
       După acăia vă dau în ştire domnia mea că aicea înaintea domnii m£le au venit maicile de la mănăstire de la Yihorîta, de se-au jăluit şi au spus cum ce iaste venitul mănăstirii de păşte voi opriţi şi nu veţi să daţi şi de cartea domnii m£le nu ascultaţi.
       Derept acăia, de vrăme ci veţi vedea această carte a domnii m£le, iar voi să căutaţi să lăsaţi călugăriţili să-şi ia peştele den toate gîrlele lor de la Yârăşti şi de la Gurguiaţi, de în toate gîrlele şi de în Argeş şi de la Sti-glenu şi dentr-alte gîrle, cum au fost obiceiul, pre unde au fost ocina mănăstirii, mai mult a doa <oa >ră să nu mai vie jalbă la domnia mea cum le opriţi peştele, că apoi veţi avea de cătră domnia mea mare scîrbă. Iar
404
www.dacoromanica.ro
de-o va părea strîmbu, Bă veniţi de faţă, cu maicile, alt val să nu mai faceţi. Aceasta vă grăescu domnia mea. Hhjko a<* irfccT, n« pm rocno4,cTiu-mh [r«cnoACTK4 a»h].
       H HCnpJKHHK, CAM p<4 rOCnOACTK4 MM.
       Uhc ioaYi e AhHH> B atT xiîpÂe. t Iw Aovh KWfgwAA mhaoctY» kokYio r«cn«AHMK.
                                                                           Xhha kia ab«Phhk h k(a A«ro4»T.
           Arh. St. Buc., M-rea Viforlta, 1/19. Orig., hlrtie (30 x 20), pecete aplicată.
                               254
1631  (7139) iulie 10, Silişlioara.
             Nedelco din Vişina, rumân al m-rii Cozia, eliberîndu-se de ru~ mânie, lasă în locul său pe Lică, fiul lui Radu din JDudeştL
      t Adâcă eu Nedelco, rumânul svintei mănăstiri Coziei, din sat din Vişina, scris-am al miu zapis să fie de credinţă în svînta mănăstire Coziia, cum că m-am tocmit cu svînta mănăstire de m-au ertat de rumâ-nie şi am pus în locul miu prâ Liica, feciorul Radului din Dudeşti, din judeţul Elhovului, ca să fie rumân svintei mănăstiri, el şi feciorii lui şi nepoţii şi strenepoţii în vâci nâclătiţi.
      Şi m-am tocmit eu Nedelco, feciorul lu Neagoe din Vişina, d£ a mea bunăvoe, însă m-amu tocmit de a mea bunăvoe de amu eşit din sat fără moşie şi cu voia tutur<or> Tumânilor din satu din Vişina. Şi am tocmit prâ acâstti rumânu, ce e mai sus-scris, ca să fie rumân în locul miu. Şi i-am dat eu Nedelco acestui rumân câ e mai sus-scris 2 iapâ fort6 frumose cu mînzii alături.
      Şi iar zic, să să va găsi ciniva stăpîn Liicăi şi-l va lua de la svînta mănăstire, iar să fie eu în locul lui iar la Coziia, cum am fostu de moşie; iar să va fiii stătători la Coziia, eu să fiu în pace şi feciorii mie şi nepoţi şi strenepoţi în veci neclătiţi.
      Şi mărturie: igumen Vasilie ermonah ot Bistriţă i popa Badea ot Drăghiceni i Baraghină i Marco ot Seliştora i Standul Drăgănceseul ot Izbiceani i Neagoe al Romcăi ot Câlei i Stroe al popei i Stan Măcărău i Voina puşcaşul i Davîd ot Vădăstriţa i Bogdan ot Vişina.
                     Aceast-am scris noi dinaintea nostră în sat în Seliştora la mina egumenului Dionisie ot Coziia şi la tot săborul şi cu voia tuturor rumânilor
www.dacoromanica.ro
405
din Vişina. Iar cine va strica această tocmelâ să fie proclet de vlădica HriS' tos şi de 318 părinţi ije vă Ni chei, o Hristoase, amin.
       IlHC IOaY* f AkHri, AtTOM xSPAi.
        Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/18.
        Orig., hlrtie (30,5 x 21).
                                255
1631  (7139) iulie 15, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod, arată măsurile pe care le ia pentru îndreptarea relelor provocate de grecii veniţi în ţară.
       f Kt XpHCTa Bora, EAaroKtpHÎH h EaaromiCTHKTH h XphctSajceYh h caAWAPt->KaKHTH îw flfwH EoiKo^a, chhe (iokohhhomS Iw             EOCEo^a, BokYik mhaoctTw
H EokYIM A<>POBdHYfM WEiUA<Ultl»MH H rOCn«ACTgSfl(IOMH KtCOH Sf/HAf O^rrppOKiU-j[Vhckoh, uiittKf h sanaautHCKTHM ctpaham, {Imaauj h <l>arapaui Xtpiţir. Ea4to(ipoh3boahX
roCnOACTKO A\H CKOHM BAArHM Up0H3B0AtHÎ(Mh, MhCTl'H H CKtTrtYH/M cptAdfM rocnoA* «TEa mh, laKo npocaagHTÎH npocnaRAKuiaro mm Bora h ct caaboc RhSHicfuiaro aia Ha np-fccTOA-fc cg-kTonoHHguita poaYtiaio rocnoACTga mh. Crki a^PobaX h rocnoACTBo AtH ChH EhCfHkCTH'fH H EAdrOlVKPASHH H IiP’kllOMhTaHHH, IJKf H4A BhvfcMH HhCTYlO A<*PWK HacTotiţiH cYi XphcokSa rocnoACTga mh 1 ca să fie de mare credinţă la mina boiarilor ţerîi domnii mfle, mari şi mici şi boiarilor mazili şi roşiilor şi logofeţilor domneşti den toată ţeara domnii m£le, pentru nişte lucrare şi obic&ure r£le ce au fost adaos de oameni striini în ţeara domnii m&e, care obic&ure nimenilea nu le-au mai putut obicni căci văzîndu ■că sîntu de mare pagubă ţerîi, pentru ac£ia domnia mea am socotit de am strînsu toată ţeara, boiari mari şi mici şi roşii şi mazilii şi toţi slujitorii de am sfătuit, cu voia domnii mfle. Deci văzînd toţi atîta sărăcie şi pustiire ţerîi, căutam domnia mea, cu tot sfatul ţerîi, să se afle de unde cad ac&e nevoi pre ţeară. Aflatu-se-au şi se-au adevărat cum toate nevoile şi sărăcia ţerăi se începe de la greci striini, carii ameastecă domniile şi vînd ţeara fără milă şi o precupescu pre carnete asuprite. Şi deaca vin
        1 In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăplnitorul, Io Leon voievod, fiul răposatului Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu 'Şi cu darul lui Dumnezeu, stăpln'nd şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, Încă şi al părţilor de peste munţi, Amiaşuiui şi Făgăraşului, herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi cu slavă m-a ridicat pe scaunul sflnt răposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată. am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este mai presus de toate cinstitele daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele
406
www.dacoromanica.ro
aici în ţeară, ei nu socotescu să umble după obiceiul ţerîi, ce strică toate lucrurile bune şi adaogă legi rlle şi asuprite şi alte slujbe le-au mărit şi le-au rîdicat fără seamă pre atîta greime, ca să-şi plătească ei cametile lor şi să-şi înbogăţească casele lor. Şi încă alte multe striinări au arătat spre oamenii ţerîi, nesocotindu pre nici un om de ţeară, înstriinîndu oamenii ţerîi de cătră domnia mea cu pizme şi cu năpăşti şi asuprind săracii fără milă şi arătînd vrăjmăşie cătră toţi oamenii ţerîi. Deci văzîndu domnia mea nişte lucrare ca acilea şi pradă ţeara, socotit-am domnia mea, depreună cu tot sfatul ţerîi, de am făcut domnia mea legătură şi jurămînt mare, de am jurat domnia mea ţerîi pre sfinta ev<an> g<he>lie, cu mare afurisanie, de-naintea cinstitului şi preaaluminatului părintele nostru chir vlădica- Gri-gorie, mitropolitul Ţerîi Bumâneşti şi denaintea a părintelui Theofil episcu-pului de la Bîmnec, în sfînta beslrică a domnii mile cea mare de în cetatea a scaunului domnii mile de în Bucureşti. Şi după jurămînt, cu tot sfatul ţerîi câlcat-am adie obiclie rlle şi le-am pus domnia mea toate jos şi am scos acei greci striini de în ţeară afară ca pe nişte nepr'iateni ţerîi fiindu. Şi am tocmit domnia mea şi alte lucrare bune care să fie de folos ţerîi, ca şi cum cile legi şi obiele bune ce le-au fost tocmit cei domni bă-trîni ce li se ferecează viaţa lor şi li se cunoscu tocmllele, că> au fost de folos ţerîi. Âşijderea- şi domnia mea încă am tocmit şi am întărit legătură cum alte obide ce n-au fost mai înnainte vrlme să nu se mai facă, nici să seia boiarilor oerit de oi, nici dijmă de în stupi, nici gorştină de în porci, nici vină-rici, nici a boiariu mari nici a mic, nici a boiari mazili, nici a roşii nici a logofeţi domneşti, ce să fie în pace, cum au fost de veac, numai să aibă a da roşii bir întru 1 an de 2 ori, de un cal po ughi 40 la sveti Demitrie şi la sveti Gheor-ghie. Âşijderea şi logofeţii domneşti încă să aibă a da de doao ori întru un an ughi . . . cum le va fi cisla scrisă la vistierie.
      Alta: grecii carii sîntu însuraţi în ţeară, de au luoat rumâne şi au moşii, ei să se lipească la roşii şi la alalte dte, să tragă la nevoia ţerîi ca şi moştlmi locului. Aceia să fie într-una cu ţeara. Iar cui se va afla lucrul cu înstriinare despre binele ţerîi, au va amesteca domnia sau va fi mozavir ţerîi, pre acela fără cruţare să fie vinovat supt moarte groznică, ca un hi-tlean de ţeară.
      Iar grecii ce vor avea moşii aici în ţeară şi dobitoc şi-i va fi fămlia şi casa într-altă ţeară, de se va scrie în dtele ţerîi şi va trage nevoe cu ţeara, ei să lăcuiască aici în ţeară, iar carii nu se vor scrie, ei să fie lepsiţi de ţeară şi să li se ia moşiile şi bucatele pre seama domnească.
      Âşijderea şi călugării greci, carii au cumpărat mănăstirile de le-au făcut metoaşe, ca să le ia venitul, să-l scoaţă de în ţeară şi arginturile şi moşiile, aceia să iasă de în mănăstire afară, să fie numai călugări rumâni, cum au fost de veac şi să li se ia seama de tot ce au fost al mănăstirilor, nimic să nu lipsească.
      1Loc alb.
www.dacoromanica.ro
407
    Alta: după moartea boiariului sau fieşce om să nu i se ia bucatele domneşti, ce să rămîe la sînge sau unde va lăsa mortul, să fie lăsat cum au fost de veac.
      Alta : judeţul să nu se mai arunce cu sila asupra boiarilor.
      Alta : roşiei cai tnpărăteşti să nu dea, nici să tragă bucatele pentru sat sau pentru alţii.
      Alta: închinăciunile pizmaşilor, carii închină la domnie gloabă şi pradă, să nu se asculte.
      Alta : judecata de ocină şi de alte moşii sau orice judecată să nu se facă pre mită sau pre făţărie sau pre voia a boiari, ce să se facă cu derep-tate, după pravilă creştinească.
      Alta nici un om fără judecată şi fără divan să nu se omoară, ce să-l închiză întîiu, deaciia să-l scoaţă la divan, să-i fie vina cunoscută de toţi. Atunce să piară, cumu-1 va ajunge legea, pre vina lui.
      Alta: aprozii să iasă den mijloc, să nu mai fie, ce să fie postelnici de sută, oameni de ţeară, să ia treapăd cum au fost obiceiul.
      Alta : prada cupăriei şi a puşcăriei să nu fie, ce să ia numai de om 20 de bani, cînd va eşi.
      Alta : mitropoliia, episcupiile, egumeniile să nu se schimbe pre mită, ce să fie pre săbor. Şi să nu fie volnic patriiarhul a tremite aicea în ţeară nici vlădică, nici episcup, nici egumen, ce pre cine va alege ţeara şi sfatul, vlădică sau piscup, acela să fie. Numai să tremiţă la patriarhul să dea blagoslovenie, cum au fost de vac. Şi bani să nu se mai ia pentru cununia.
      Pre aeeaste pohte ale ţerîi şi ale sfatului, pre toate cîte scriu mai sus, domnia mea m-am juiat cu mare jurămînt, să aibu a le ţine în viaţa domnii mele. Iar să voiu călca una dentr-acestea, atunce acest jurămîntu să cază cu osîndă asupra domnii mele şi a feciorilor domnii mele.
      Şi în urma noastră, care va dărui domnul Dumnezeu a fi domnu Ţerîi Pumâneşti, ori den ce neam, încă-1 rog cu numele lui Dumnidzeu, să aibă a cinsti şi a noi şi a ţări acest hrisov al domnii măle pre tocmeală, cum scrie mai sus. Iar cine-1 va călca şi-l va sparge şi-l va strica, acela să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti otţi eje But vă Nechei şi să aibă parte a lăcui cu Iuda şi cu Aria la un loc, văveachi, amin.
      Goki eţrse h ckiaYtiaYh rwcTdKHJCoM rocnoAcrse mh : wSnaH Xpnsa kia Ak>P~ hhk h wSimh liana kia AwrwiţiT h KSnaH <\8'HHTpaiuKo kia khctYop h KSnaH tflttXo kia cnaTap h jkBitah ripri kia ctoahhk h kSiuh ESsHHKa kia ko.whc h xtânax Hiaiak* kia niXapwHK h xcSnaH ASMHTpaiuKe kia hoctiahhk. H ncnpasHHK, caAt pH rocn©ACTsa mh.
      H HanucaX as, Ctohka rpaMaTHK, bk hactoahh rpaAV CSuSpiipH, Avkciu,a »aYi ÎY A^HH H WT (IkUM A^K( A® HHH’k TIKSuiarO A’kTOM, Bk A-kT xâpÂQ a WT pow-
AfrrBa XpucTosa xăjfĂa.
408
www.dacoromanica.ro
       t Iw Aiu»h kwikwaj, iwhaoctT» kojkY» r»enoAHHk.
       Hu> Aiwh boibcaj <m.p.>1
          Bibi. Acad., Peceţi 185.
          Orig., perg. (63 x 36), pecete atlrnată.
          Copil ibidem, XLII/67 ţi CMLXXV/40.
          EDIŢII. Episcopul Ghenadie, Hrisovul lui Leon Vodă, 72—78; Urechia, Un doc, important, 28—29; Pessiacov, Acte, 50—53. Faes. Urechia, op. cit. Toate ediţiile nu menţionează luna.
                                256
1631  (7139) iulie 15, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Detco ocină la Deduleşti.
      Leon-vodă, pentru Deatco şi soţia sa, „fata a lu Momcilă ot Deduleşti ot sudstvo Buz<ău>’\ Se pomenesc: „ocină Buzănarilor ... Au fost luoat aceaste trei surori. .. Doi oameni buni denaintea boiarinului domnii mele Mihaicea dvornicul ca să-i judece şi să-i tocmească”. Nume: Sora, Sorcă.
         După N. Iorga, Studii fi doc, XI, p. 289, nr. 3. Rezumat după orig. rom.
                                 257
1631   (7139) <intre iulie 15 — august 31 >.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Cozianii de la Schit ochii în Tifuleşti, jud. Buzău.
       <+ AYhaoctY» eojkYw, Tw Aiwa kmkoa<i h rocnoAHHTi ktiCoh slmah £rrppo-
BAdXlfcHCKOf, CHHTi KfAHKATO H              flOKOHHdrO îu> IţlttţdHOB BOCBOAd. AdBdT
       1 Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi.jupan Papa mare logpfăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Glierglie mare stolnec şi.jupan Buzinca mare comis şi jupan Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic Însăşi spusa domniei mele.
       Şi am scris eu, Stoica gramatic, In cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 15 zile, de lâ Adam plnă acum, cursul anilor, In anul 7139, iar de la naşterea lui Hristos 1631. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Leon voievod <m.p.>
www.dacoromanica.ro
409
rocnoACTBo mh cYi noRiAiHTi rocnoACTBo mh CBkTkH KojKtcTKHkH avohacthp rAaro-
AfMH KoSYQHH WT CkHT,            ICT <Xpm CBtT-kH, XHKOHAMkAHkH TpOHlţl H WTlţV
trSAMHa Caca H K-RCkAl> HHOKOM, lAHlţH >KHK814Hv)X’ K'K WEHTkAH TOI, I3KOJKI M M8 ICT CBkTkH MOHACTHp KHUII ptMIHa WMHHK 8 CIAO 8 Th^AIUIH, R-R CSACTRO B83<'K-8aok>, wt a*a ţiopK-RK, 4/111 <WT A^a A*A4, koahko ict wctaa HinpoAaT>, wt iioaio h wt ui8Aia H wt KOAa h wt ciAaAHi|if ciaok, wt nocK8AY, Kapf iahka ci Xtit HSspaTH wt HaA k-kco/H JfoTapo/H, nouixt ict noKSnna Gasa tr8AUH8A cYa WMHH'K IXt ICT < BHUII nHC, WT HaA GtAH r-KAaH WT fiipHfltlH, 3a T acnpH H CKC iAHa Kpasa> ckc tiai^S, 114113(1 wt npH a>>hh flaigaHAP'K koikoa. chh-k PaAV4 KOIKOA*
      HruK a<* fer CBkTkH aiohacthph KosYahYh bhuii nuc iaha Koaa sa K»AHHmţ8 8 ciao 8 Th48a<i4ih, <no KOAa IIp-rhkokYiaok, noHOKf cYf koaa sa KOAHHH148 eha ict> rtirrKAaTOK wt AIouiiiiih. Taxi. KVâ,a ict eha npH a^hYi flaigaHAPOK koiroa> chh"K IaYauiok koikoa. a fr8A»H8A Casa, wh ict crtkopha npoMtHtHYl <ckc Ain-RAaT, Ţipi ict Gasa ip8auh Ain-RAaTOK wmhh-r> oy ciao 8 AIouiiiiih, taxi ict eha wt a<a At-KHHiVKK h am sa eoa AY-khha-kr. iAHKa ci Xtht HSEpaTH, a Am-raat. wh ict aaa MOHaCTHpiK IAHH Bp»A 3i KOAIHH1VK, IlOA sa KOAa.
      <H I14K M (CT CKkTkH AlOHaCTHpH Ko3YahTh WT Ha CkHT> IAHa k8ki ckc WB0141Y10 h ckc am:toa\ hs rop, wt HaA A^a» mto ict eha Hik^ttik, noHixi ict npo-mihha Casa rr8AMH$A ckc HiKHTa, Ţipi ict ma Casa irSAMH <csoa k8ki ckc WB0141Y10 Hikhtib, hs a^ wt... sapi iAHKa> ci Xtit hsepath. a HiKHTa, wh ict a<*a csk-T0M8 MOHACTHpH BHUII piMIHa K*K<4ia IPO CKC nipHBOAlO WT HS TOP H CKC MICTOM. A4
ict A^A^ P<*aY a^aTho. H npoaiiHHA <c8t whh sa cboi a°kpo koaio, bis hhiaha chaoct>.
      <H naK Aa ict CBkTkH aio>hacthp KosYahhaop wt Ha Gkht IAHa iţp-RKK8 8 CtAO 8 Th4^8aIL1JTH, aAH T^MIO AP^KlJf, IXI no AIICTO AtOHiCTHpYH, HOHIXI W ICT BHA nOKAOHHA <CY| U,p-RKK8 GHABICTp8 MOHaX CKC CHHTw irO AYHpMk, BKOXI A4 *CT CKkTOAHJ A»4HACTHp> BHUII piMIHa, WT HplA WTI48 MHCK8I18A G^ptMKI WT E8s*r8,
npu a^hYi AAigaHAP8 koikoa, chh-k TaYaui RoiBOAa. paAY aBuiaami hX. A noTox,
IţHrSAk nOCTlAHHK, CHH-K <ChABICTPOB AlOHiX, WH Hkcr WCTaA KaKO ICT nOKAOHHA Chabictp8> mohaX h AYHpvk, ah8 w ict npoAaa CBkTkH mohacthp i4p-KKBa, ik>ao-
BHHO. . . CKC Y WK-K Si ROCKOM H WCTaA nOAOBHHO DOKAOHHAA. H HanHCA CI <MPVT-
rhI hm Ha cskToi noMkHHK: non Ctahm» h Ghabictp8> MOHaJf h IaYi h IţHrSAk h AfHp>rk H fluKa, tu hpockomhaYio.
      H I10KA0HHA H npoMIHHA ICT cYl BHUII piMIHH HMIHHTH AlOAYf HHYhI WMHHI H A-kAHHI <34 HHXhoM A^Kpo KOAIO H CKC SSIUHYi B-KCkM MlrYaUlOM WT rop HS AfiA H wt WKp-KCT MkCTOA» H wt npiA pociioactk4 Aui. H eha KT TorA4 Ha 8ctpo!hYi hm a^PH aYioaYi, Ha hau ... mohaX h Ahvkaat h Ctah h AYapKo h wt Thi|i8> AH41H... <h T8aocYi h Alairk h...>
      <Taxi> A4A^ ckm rocnoACTBo a\H CBkTkH MonacTHp b-k whhh8 h r-k wX+ 68 H SKpknAlHYl H B-k nHI4l8...
      <GfXi h cbiaitiaYi nocrasAkiM rocnoACTBo mh:> x8naH Tbauiko ria sau KpaAiBCKH... akophhk... h xSruH AJhXo ria eirvrapio............... b-k AkT xspÂe.
410
www.dacoromanica.ro
      t <Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara > Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Cozianii de la Schit, unde este hramul <începătoarei de viaţă troiţe şi părintelui egumen > . . . călugărilor cîţi trăiesc în acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă ocină în sat la Tifuleşti îa judeţul Buzău, din partea lui Giurcă, însă <din două părţi cîtă au fost rămas nevîndută> din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Sava egumenul această ocină care este <mai sus-scrisă de la Stan Gădan din Yerneşti, drept 300 aspri şi o vacă > cu viţel, încă în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Badul voievod.
      Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Cozianii mai sus-scrisă o roată de moară în sat la Tifuleşti <în apa Pîrţcoviciului, pentru că această roată de moară a fost > a lui Lepădat din Moşeşti. Apoi cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, iar egumenul Sava el a făcut schimb <cu Lepădat, de au dat Sava egumenul lui Lepădat > . . .în sat la Moşeşti, care a fost din partea lui Mănăilă şi partea de apă a lui Mănăilă oricît se va alege. Iar Lepădat a dat mănăstirii un vad de moară, jumătate de roată.
      <Şi iar să fie sfintei mănăstiri Coziiani de la Schit > .... casă cu pomet şi cu loc din sus de pe dealul ce este al lui Nechita, pentru că a schimbat Sava egumenul cu Nechita, de a dat Sava egumenul <casa lui cu pome-tul Nichitei, din jos despre > . . . cît se va alege, iar Nechita a dat sfintei mănăstiri mai sus-zise casa lui cu grădină din sus şi cu loc, ca să fie dedină pentru dedină. Şi a schimbat ... .ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri Cozianilor de la Schit o biserică în sat la Tifuleşti, însă numai lemnul care este pe locul mănăstirii, pentru că a închinat < această biserică Silvestru monahul cu fiul său Mircea să fie >... mai sus-zisă dinaintea părintelui episcop Efrem din Buzău, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, pentru sufletele lor. Iar după aceea Ţigulea postelnicul, fiul <lui Silvestru monah, el nu a lăsat cum au fost închinat Silvestru > monah şi Mircea, ci a vîndut sfintei mănăstiri biserica jumătate.... cu 10 ocale de ceară şi a rămas jumătate închinată şi s-au scris <morţii lor la sfîntul pomdnic: popa Stanciu . . . > monah şi Hie şi Ţigulea şi Mircea şi Anca la proscomidie. Şi au închinat şi au schimbat aceşti oameni mai suszişi ocinele şi dedinele lor <de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor >... şi dinaintea domniei mele. Şi au fost atunci la întocmirea lor oameni buni, anume : . . . monah şi Lepădat şi Stan. şi Mareo şi din Tifuleşti . . . <şi Tudosie şi Manea > . . .
      < Astfel >, am dat domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi întărire şi de hrană . . .
411
www.dacoromanica.ro
                          <Iată şi martori punem domnia mea ;> jupan Ivaşco mare ban al
Craiovei. . . vornic. . . jupan Miho mare spătar.........in anul 7139
<1631 >.
                                                                                        Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLIX 9.
                                                                 Orig., perg., rupt, lipsindu-i o treime din stingă şi sflrşitul.
            Cu o trad. din 1861; altă trad., ibidem, ms. 172, f. 185 v—186, după care s-au făcut Întregirile.
                                                                                                           Lunile, după divan.
                                  258
1631  (7139) iulie 23, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod cu sfatul marii adunări a ţării hotărăşte scoaterea grecilor din ţară şi scutirea de unele dări a roşilor şi a preoţilor.
                      f AIhaoctYiio Eoatffio, Iw flfwH sofBOAi h rocnoAHHk k-kCoh 3Ia\ah Xrrppo-BAiXîHCKOH, CHHh KfAHKjrO H npfAOBparO nOKOHHHOAt» Iw IţlfţiH BOfBOAă- friRAT
rocnoACTso a\h cerc KHHr rocnoACTBA a\h ca să fie de mare credinţă tuturor popilor şi diiaconilor de pre în oraşă şi den toată ţeara domnii măle de la toate sfintele besârici, cîţi popi şi diiaconi vor fi în parofiia a părintelui episcupul Efrem de la sfînta episcupie de la Buzău, ca să se ştie pentru nişte lucrure şi obicâiure râie ce au fost adao3 de oameni streini în ţeara domnii mâle, care obiele nimenilea nu le-au mai putut obicni. Căci văzîndu că sîntu de mare pagubă ţerăi, pentru ac&a domnia mea am socotit de am strînsu toată ţeara, boiari mari şi mici şi roşii şi mazilii şi toţi slujitorii, de-am sfătuit cu voia dumnii mâle.
       Deci văzînd toţi atîta sărăcie şi pustiire ţerîi, căutat-am domnia mea, cu tot sfatul ţerîi, să se afle de unde cad acâle nevoi pre ţeară. Aflafrii-se-au şi se-au adevărat cum toate nevoile şi sărăciia ţerîi se încep de la greci streini, carii amestecă domniile şi vînd ţeara fără milă şi o precupeseu pre carnete asuprite. Şi deca vin aici în ţeară, ei nu socotescu să umble'după obiceiul ţerîi, ce strică toate lucrurile bune şi adaogă legi rele şi .asuprite şi alte slujbe le-au mărit şi le-au rădicat fără seamă pre atîta greime, ca să-şi plătească ei cametile lor şi să-şi înbogăţească casele lor. Şi încă a\ţe multe streinări au arătat spre oamenii ţerîi, nesocotindu pre nici un om de. ţeară, înstrienîndu oamenii ţerîi despre domnia mea cu pizme şi cu năpăşti şi asuprindu săracii fără milă şi arătîndu vrăjmăşie cătră toţi oamenii ţerîi.
                      Deci văzînd domnia mea nişte lucrure ca acâlea şi pradă ţeara, soco-tit-am domnia mea, depreună cu tot sfatul ţerîi, de am făcut domnia mea
412
www.dacoromanica.ro
legătură şi jurămîntu mare, de-am jurat domnia mea ţerîi pre sfînta evanghelie şi cu mare afurisanie denaintea cinstitului şi prea luminatului părintele nostru, al Ţerîi Bumâneşti chir vlădica Grigorie şi denaintea părintelui Theofil episcupul de la Bîmnic, în sfînta besdrică a domnii mâle cea maxe den cetatea a scaunului domnii m61e den Bucureşti. Şi după jurămîntu, cu tot sfatul ţerîi, călcat-am acâle obicde r61e şi le-am pns domnia mea toate jos şi am scos acei greci streini den ţeară afară, ca pre nişte nepriateni ţerîi fiindu.
       Şi am tocmit domnia mea şi alte lucrure bune, care să fie de folos ţerîi, ca şi cum c41e legi şi obic&ure bune ce le-au fost tocmit cei domni bătrîni, ce li se fericează viaţa lor şi li se cunoscu tocm&ele, că au fost de folos ţerîi. Aşijderea şi domnia mea încă am tocmit şi am întărit legătură cum să fie roşii în pace de dijmă şi de gorştină şi de vinărici şi să dea bir domniei m61e într-un an de doa ori, de un cal cîte ughi 40, la sveti Demitrie şi la sveti < Gheorghie >1. Şi popii încă să dea bir într-un an de doa ori, la sveti Demitrei ughi 1 şi la sveti Gheorghie iar ughi 1 şi <să dea sve > 1 tei episcupie de la Buzău cum au fost adetul şi obiceiul şi mai dena-inte vrdme.
       Şi am ertat domnia mea pre popi să fie în pace de bir de lună şi de găleată cu fîn şi de bou şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ceară şi de înprumută şi de bani de cununie şi de mîncăturile, cîte sîntu preste an, de nemica val sau bîntuială să n-aibă, numai să aibă a păzi sfintele bes6-rici cu slujbă şi cu pravilă dumniziiască şi în zi şi în noapte şi să roace Dumnidzeul pentru sănătatea domnii m£le şi pentru sufletul răposaţilor părinţilor domnii m£le şi pentru toată creştinătatea, ca să fie domnii mtîle pomânâ.
       Şi după jurămîntu pus-am domnia mea şi blăstem, cum de voiu călca domnia mea această legătură şi jurămînt, acela blăstem să fie tot asupra capului2 domnii m61e şi a casii domnii m61e. Iar pre care va dărui Dumnidzeu a fi domnu în urma noastră Ţerîi Bumâneşti, încă-1 rog cu numele lu Dumnizeu să aibă a cinsti şi a noi şi a ţări această legătură, pre tocmeală cum scrie mai sus. Iar cine va călca şi va sparge această legătură şi cartea domnii m61e, acela să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti oţi eje sut vă ÎTechei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria la un loc întru netrecuţii văci, amin.
       Ghki co h criaîtiaY* * nocT4RHXoM rocnoACTKo a\h : kSiuh XpHsa km akoPhhk h xtfiMH liana km aoro$iT h JKtinaH /tyiMHTpaujKo km khctYoip h xdSnaH jHhXo km cnrrap h Tipri km ctoahhk h EssHHtca km komhc h Hiamko km nfX’apHHK h kSiuh KoCTiHAHH KM nOCTfAHHK 3. H HCnpaKHHK. CaM PIM rOCnOACTKi MH.
       Uhc as, Ctohim rpaawrHK, kk nacToa rpaAV EŞk8p(i{ih. avfcefiţa toaTi kt Akhh
M wt fÎAiMa A^«( A» HHH'b THcgifiaro a-kTOM K'k a-fcT xspăe. a-fcTa roen«AHHt xăîaa.
      * Loc rupt.
      •Corectat tn: „corpului”.
      • în acest timp mare postelnic era: Durnitraşco.
41
so - e. «
www.dacoromanica.ro
       f Iw diwN KwfKWAd, aumoctT» eoîkTw rocnoA^Hk.
       Hw flfwH KofKOAd <m. p.>*
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXVII/1.
          Orig., hlrtie (41,5 x 27,5), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 713, f. 638; altă copie la Bibi. Acad., LIII/5.
          EDIŢII. Mag. ist., I, 122—125; Bolliac, M-rile închinate, 461—464 ; Buciumul, 107.
                                 259
1631  (7139) iulie 25, Bucureşti.
             Ivaşco fost mare vornic şi Buzinca mare comis cu 12 boieri hotărnici întăresc lui Nica căpitan patru răzoare de vie în Dealul Tîrgoviştei, în urma unei judecăţi.
      t Adecă noi ceşti doi boiari, jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Buzinca vel comis, carii am fost lăsaţi ispravnici Nicăi căpitan ot Tîrgo-vişte, înpreună cu 12 boiari ce au luoat Nica căpitan de înnaintea a domnu nostru Io Leon voevod den divan, pre răvaşe domneşti, anume : ot Yărdi-niţi, Stamatie aga i ot Popeşti, Calotă biv vel armaş, i Sava biv vel şătrar i Tanasie peharnic Budeanul i Manolachi şefar i ot Tîrgovişte, Neagoe logofet i Iorgachi vornic i ot Bucşani, Badea postelnic i Badul lu Hrizan i ot Cepari Eftemie postelnic i ot Săteni, Oprea postelnic, sinu Ventilă i ot Brezoe, Albul comis, scris-am şi mărtuiisim cu aceasta a noastră carte, ca să fie de mare credinţă Ricăi căpitanul, ca să se ştie cum au fost cumpărat patru răzoare de vie în Dealul Tîrgoviştii pre coasta mănăstirii Dealul, den jos de la Dragomir, carele au fost tată de suflet Despei, fata popei lu Hrestodor, unchiul lu Dumitiu logofăt de Piscani, încă den zilele răposatului Radului voevod, a doao domnie, văleat 7131, derept 3000 de bani gata, părăsişte, cu voia şi cu ştirea a tuturor rudelor Despei.
      Pentru că acăste 4 răzoare de vie ce scriu mai sus fost-au de moşie ale popei lu Hristodor. Deci la apropiiatul lui de moarte le-au dat fie-sa Despei şi o au dat şi pre Despa mică, de doao săptămîni, fată de suflet lu Dragomir, pentru lipsa şi de sărăcie, în zilele lu Şerban voevod. Şi i-au 1
       1 Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Gherghe mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Nedelco mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.                                                         '•
       Am scris eu Stoica grămătic, In cetatea de scaun Bucureşti luna iulie 23 zile şi de la Adam plnă acum cursul anilor In anul 7139, anul domnului 1631. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Leon voievod <m.p.>
414
www.dacoromanica.ro
făcut şi zapis de la mina lui, cum să-i fie moşie. Şi o au hrănit Dragomir pre Despa în doaozeci de ai, pînă o au şi căsătorit.
      Iar apoi, la vremea ei de moarte pentru multă căutare şi hine ce au avut de Dragomir, i-au dat şi i-au lăsat aceste patru răzoare pentru po-meana, ca să-i fie moşie. Apoi Dragomir le-au vîndut Nicăi căpitan pără-sişte, cum scrie şi mai sus. Şi de atunce pînă acum tot le-au ţinut Nica căpitan cu hună pace.
      Iar după acăia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevod, sinii Ştefan voevod, după moartea lu Dragomir, iar un nepot al popei lu Hristodor, anume Badul, feciorul lu Dumitru logofet de Piscani, el au scornit pîră pentru această vie şi au mersu de se-au pîrît de faţă în divan naintea domnu nostru. Şi aş-au pîrît Radul, cum n-au ştiut cînd au cumpărat Mea căpitan aceste răzoare de vie şi cum iaste el mai volnicu, iar Nica căpitan se-au plînsu cum sînt 7 ani de cînd au cumpărat şi au fost şi Radul aicea în ţeară, şi au făcut multă cheltuială cu acea vie şi încă ş-au fost vîndut Radul şi o parte a lui părăseşte, alaturea Nicăi căpitan, cînd au fost Alexandru voevod, sinu Radul voevod, la oaste la Daşova, derept 550 aspri.
      Într-ac6ia, domnu nostru datu-ne-au pre noi pre ceşti doi hoiari ispravnici împreună cu cei 3 2 hoiari, ca să le luom seama şi să-i judecăm cum va fi cu dreptate. Deci noi toţi înpreună am socotit în tot chipul şi le-am luat seama pre cărţi şi pre zapise şi am adevărat de tot lucrul, cum au lăsat singură Despa acăste răzoare de iii lu Dragomir cu gura ei şi cum le-au vîndut Dragomir Nicăi căpitan derept 3000 de hani şi cum au făcut atîta cheltuială. Deci n-am vrut să întrăm în hlăstemul mortului, să-i spargem mila, ce am judecat şi am dat viia Nicăi căpitan, să şi-o ţie cum au cumpărat, pentru că am văzut cartea Radului voevod şi a fiiu-său Alexandru voevod şi zapisul lu Dragomir şi zapis al Mitrei pitar şi al Cîrstei logofăt de Coţă-iani, care sînt jupînăsele lor v6re premari cu Radul şi zapisul Costei slujer. Deci noi încă am dat ca să-şi ţie Nica căpitan viia cu pace.
      Deci apoi, după această judecată a noastră, se-au tocmit Radul de i-au mai dat Nica căpitan 1400 de hani, ca să fie în pace unul de cătră alalt, să nu mai aihă treahă nici el, nici alt nimănilea den ruda lui. Şi i-au făcut şi el zapis de în mîna lui, cu slova lui, de tocmeală şi de pace.
      Derept aceia şi noi încă am dat această carte a noastră, ca să-i fie de hună credinţă Nicăi căpitan şi i-am dat amîndoao răvaşele domneşti şi toate cărţile la mîna Nicăi căpitan, ca să-i fie moşii lui şi coconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veacu. Şi pentru mai adevărată credinţa neam pus toţi peceţile noastre mai jos.
      Aceasta am scris ca să se ştie. Hh4ko a4 h*ct.
      JIhc ASMHTpt} AoroiţiT1 oy ESkSpiuiT, Afkciiţa »hT* ki a^hh, r-r /\*t xspAe.
      Ivaşco dvornic
      Buzinca vel comis
      1 Dumitru logofăt.
415
www.dacoromanica.ro
      tEu Calotă clucer Stamată biv vel aga Eftimie postelnic Cepariul MavoXaxr] ţr]<fapr]qx.
      Albul comis 2
<Pe verso contemporan: > Cartea celor 12 boiari judecători pentru viile den Tîrgovişte care le-au cumpărat pan Costandin vel postelnic de la Badea comis, sinu Nicăi iuzbaş.
          Bibi. Acad., XLII/64.
          Orig., hirtie (42 x 37), şase peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 191 — 193.
                                 260
1631   (7139) iulie 26, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Papa mare logofăt doi copii de ţigani.
       f iHHrtocTÎuo eojkYiio, Iui Aewh koikoaa h rocnoAHich bkcoh 3IA\ai &rrppo-KrtdXYHcKoi, chh* *k KfAHKjro H npfcA°Kparo, ncKOHHar© Ivv I|If$aH koikoaa- A^kat rocnoACTKo am cYi noEia-kwi rocnoACTsa a\h (iomtihhoaiS npjKHTiA» rocnoACTgo <hh kSiuh liana bia awpwiJsit h ckc chhokh ch, lAHiţiîKi Eorh a^PokaX, raKoiKi a<> a»3 *ct Abi a\oau(H sa iţHraHH, no hau ILickSa h £pc8 Hhkhka, noHiîKi fer hokShha ikimtih-HOAl npAKHTIAW rOCnOACTKA MH BHUII HHC cYH BHUIE piHIHH AlOAMţH 3A l(HrAHH, ILlCK$A
h JfpcS Bibhka uit haa Ctaahhko 3 niXapHHK wt PSa*. sa XT acnpn totobh, HHHt bk Akhh rocnoACTKo am.
       H npoAAAo^ uih sa Hiros aokpokoak», bis hh iaha chaoct h ckc 83hahYi K'KcfcAt BOA’kpoAt h a AMrYaiuoAi wt rop H3 a°a h wt wkp-kct auctoav h wt npfcA rocnoA-ctba am. H BHAtXoAi roenoACTK® am h sanHc wt pSKa Gtahko 3 niXapHHK 3a npo-AahYi ha pStca KSnaH IlaniH bia awpwiJut ckc amosh Eoatpn ckiaYtiae, kotopYh kt bha TorAa ha takauîkihYi hm.
       Gipo paAY. AaAoK cka\ pocooactbo am iwmtihhomS npasHTiAie rocncACTK<1 a h jkSiuh Bana bia awpw^ht, qkojki a a *8 kt cYi bhuii Pihihh abi ahoamih 3a tpiraH, naeKSA H oîpcS HhkHKA, 34 A'tiAlHHO H BK wXaB HA\ H CHHOKOAt H BHSKOAI H nptRHS-MHTOAt rt HI WT KOrOJKA® HlflOKOAfcSHAiO, IWPHSMO POCIKACTBO AM.
       1Manolachi şifariul
       * Semnături autografe
       * Cuvlnt retuşat
416
www.dacoromanica.ro
      Cm 8b8 h creaYtme nocTaKHX'oM rocnoACTKO mh: JKSruH XpHsa rm akophhk H >K8fl4H IkJIUKO EUR RM AROPHHK H JKiSniH ,&,SA\HTpdUIKO km khctYqp H >K8fUH dÎHJCo km cruTdp h JKSruH TiprH km ctoahhk h >K8n4H E83Hhka km komhc h K8ri4H Hea^ko km nfXjpHHK, h jk8it4h ^Smhtpaujko km iioctiahhk. H HcnpaKHHK, >K8n4H XpH34 km akophhk.
      H HiHipTiX 43, ,\8AtHTp8 PP4AUTHK, Kk H4CTOAHH PP4A8 ESKSpSLpV, AttClUA »AYl KS AkHH H WT dA<tU4 A® HHH'fc, Kk rttT x3pĂ0.
      f Iw Aiwh BWIKWA4. a\haoctYw kojkYw rocnoAHHk.
      Hw flewH koikoa<» <m. p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei , fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie doi băieţi de ţigani, anume Paseul şi Ursu Civica, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus-scris aceşti mai suszişi băieţi de ţigani, Pascu şi Ursu Cevica, de la Staico1 paharnic din Buda, pentru 5000 aspri gata, acum în zilele domniei mele.
      Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul ’ocului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vinzare de la mîna lui Staico1 paharnic la mîna jupanului Papa mare logofăt, cu mulţi boieri martori, care au fost atunci la întocmirea lor.
      De aceea am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt, ca să-i fie lui aceşti mai sus-zişi doi băieţi de ţigani, Paseul şi Ursu Civica, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Ne delco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare vornic.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 26 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
<Pe verso : > „Mănăstirea Sărindar. Hrisovul lui Leon Tomşa din 1629”.
           Bibi. Acad., Fotografii XXVII/35.
           Fotocopie după un orig., hirtie, pecete aplicată, căzută, din biblioteca Muzeului Etnografic, Atena.
        1 Cuvlnt retuşat.
417
www.dacoromanica.ro
261
1631  (7139) iulie 29, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă> un rumân din Bora, în urma unei judecăţi.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei, dumnezeeştii mănăstiri ce să chiiamă hram Sfînta Troiţă, care este din josul oraşului Bucureşti şi părintelui egumenului Athanasie şi tuturor călugărilor, cîţi vor lăcui într-acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Mihaiu, sinii Coman, cu feciorii lui, pentru că acest rumân ce s-au scris mai sus, el au fost rumân sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă din sat din Bora, încă de mai nainte vreme. Iar cîndu au fost acuma, în zilele domnii mele, iar egumenul Athanasie, el au avut pîră înnaintea domnii mele cu Mihaiu şi au venit de s-au pîrît de faţă la marele divan. Şi aşa pîra Mihaiu cum nu este rumân al mănăstirii din sat din Bora de cîndu l-au făcut tată-său Coman, ci este rumân Stoicăi păharnec, feciorul Vîlcului clucer din sat din Loloeşti. Şi au scos Mihaiu la divan şi un zapis mincinos şi o carte a lui Alixandru vodă lliiaş, cum s-au răscumpărat Mihaiu de rumânie de către Stojca paharnic, drept 3000 aspri gata. Apoi întru aceea, domniia mea însumi am luat seama şi am judecat după dreptate, înpreună cu toţi cinstiţii boerii domnii mele. Şi au mărturisit la divan şi părintele vlădica Grigorie,.ce. au fost năstavnec la Sfînta Troiţă, cum au fost Mihaiu rumân sfintei mănăstiri de baştină şi făcut de tată-său Coman. încă şi alţi oameni buni din Bora şi din Stoeneşti au mărturisit, anume : Stoica şi iar Stoica Cătinel i Raia şi Stăniia i popa Manea, cum au fost făcut Stoica păhamec acel zapis, făcut cu vicleşug. Şi aşa au mărturisit cu sufletile lor.
        întru aceea şi domniia mea încă însumi am adevărat cum au fost Mihaiu rumân sfintei mănăstiri, ci au umblat cu viclenie. Apoi au rămas Mihaiu de lege şi de judecată dinnaintea domnie mele şii-am luat domniia mea şi zapisul şi cartea lui Alexandru voevod lliiaş, de o am spart la divan.
      Pentru aceea am dat însumi domniia mea sfintei mănăstiri hram Sfînta Troiţă, ca să fie acest rumân Mihaiu şi cu feciorii lui de baştină şi ohabnec în veci şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi mărturie am pus domniia mea : jupînul Hrizea vel vornec i jupan Papa vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Mihovel spătar i jupan Gherghe vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Nedelco vel paharnic i jupan Dumitraşco vel postelnic. I ispravnic, vel logofăt Papa.
418
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Lepădat -logofăt, in cetatea Bucureştii, luna iulie 29 dni şi de la zidirea lumii, de la Adam, pînă acuma la această scrisoare curgerea anilor, văleat 7139, anii domnului, 1630.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 514 v — 515. Traducere.
           Anul erei noastre, greşit.
                                262
1631  (7139) <înainte de august 8>, Bucureşti.
            State, Dima şi Zota, cojocari din Bucureşti, vînd lui Necula vistier satul Putineiul, jud. Teleorman, pus zălog la ei de Preda sluger.
      t Adecă eu Stati şi eu Dima şi Zota cojocarii, de aicea de Bucureşti, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de credinţă la mîna jupînului Neculei vistiar, ca să să ştie că i-am vîndut satul Puteneiul ot sudstvo Tel<oer>m<an>, tot satul, cu tot hotarul şi cu tot venitul, de în cîmpu, de în pădure, den apă şi cu toţi rumânii şi cîţi se vor mai afla de moşie şi de preste tot hotarul, de în hotar pînă iar în hotar, derept ughi 500 de aspri gata.
      Pentru că acest sat Puteneiul, ce scrie mai sus, fost-au de zestre al Predii slugâriul despre jupîneasa lui Plorica. Deci cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, feciorul lui Hiiaş voevod, iar Preda slujer şi cu fiiu-său Mihaiu postelnic, ei au ajunsu vrăme de nevoe şi i-au închis în temniţă pentru datorii. Deci n-au avut cu ce plăti, ce l-am apucat aceşti datornici, ce scriem mai sus, pentru datoria noastră. într-ac£ia, Preda slujer înpreună cu fiiu-său Mihaiu ne-au pus acest satu Puteneiul zălog la noi, tot satul cu toţi rumânii şi cu tot venitul, de i-am dat 2 foi de samur şi 1 foaie de jder, derept ughi 560, de se-au plătit de datorie şi cu zapis la mîna noastră cu zi, ca să plătească aceste cojoace ce scriu mai sus, iar de nu va plăti noao, să ne fie satul nostru stătătoriu.
      Deci cîndu au fost la zi, lanoemvrie 15, în cursul ailor 7138, iar Preda slujer şi cu fiiu-său Mihai postelnic, ei n-au avut bani să ne plătească acâste cojoace, ce au rămas satul pre mîna, noastră. Şi am mersu şi în divan naintea lu Alexandru voevod Iliiaş, înpreună cu Preda slujer şi cu fiiu-său Mihaiu, ce au ajunsu l£gea şi judecata, ca să ţi <.ne > m noi satul Puteneiul cu toţi rumânii şi cu tot hotarul.
www.dacoromanica.ro
419
      Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostiu Io Leon voevod, sinu Ştefan voevod, noi l-am vîndut satul Puteneiul jupînului Neculei vistiiar derept acest preţ de aspri ce scrie mai sus, ca să-i fii dumnealui moşie şi coconilor în veacu. Şi l-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor mari şi mici, care-şi vor pune mai jos peceţile.
      Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă pusu-ne-am şi noi peceţile mai jos.
      IIhc 8 E8kSp(i|iY. . -1 akhh> k-k a-fe-r xipîiO.
      Hrizea vel dvornic Gligorie comis Papa vel logofăt Ivaşco dvornic Buzinca vel comis Grama pitarul Mihalcea vornic * Itoâvvvjţ xojjticra? 2 3 SxapXavoţ XoYo9-ery]ţs Stroie Fiera logofăt Drăghici spătar4
          Muzeul Militar Central, Doc. 11/42.
          Orig., hlrtie (42 X 27).
          Copie din 1836 la Bibi. Acad., DXLVIII/6. Datat după documentul următor.
                                 263
1631  (7139) august 8, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod întăreşte lui Necula fost mare vistier satul Putineiu, jud. Teleorman.
       f dlH/AOCTYftO KOKYEW, îw flfWH K0IK0A4 H TOCnOAHHh KtCOH                        JîrrppO-
EditVYHCKOH, cHHh KMHKdro h np-b^oEparo noKOHHHdro îw                    KotKOAd. faiKiT roc-
no,â,CTKO mh cYw noKfii-bHY» rocnoACTKd mh noMTiHHOMS npaKHTfii rocnoAcrsa xtSridH HîkS/U khk kca KHcrYrap h ckc chhokh tro, fdHU,fJKf Bor-h A^P^saX', hkojke
        1 Loc alb.
        2 Ioan comis.
        3 Scarlal logofăt.
        1 Semnături autografe.
420
www.dacoromanica.ro
AA At8 ICT CMO IIStHHIIOA, UIT CSaCTBO TlAfUipMAH, KKC CMO C'KC KKC OM XoTApOAt K> ChC KKCHX BIMHHYH H CKC BKC XoAOKOM, UIT IIOAI® H WT 1U8AU H UIT BOA H UIT CIAAAHIJJI CMOK, UIT nOCE^AYi KApi MHKA CI XtHT H3KpAT UIT n® BKCOM XOTAPOM,. UIT XoTAp A® XoTAp.
       IIoHOKI T®r® CMO UStHHIK'A BHUiC nHC KHAO ICT IIpiAlB BHK KM CASîKlp 3A npfK» uit haa «SnAHHHA tro OaopYhka, akijjhpa AIhXaio boiboa, H|Hîki ivt nptoKAI
KpfcMI. ă nOTOM, KKAA ICT EHA BK AKHH flAlgAHApS BOIBOA, CHHK (IOKOHHHO/H Iui IaHQUJ BOIBOA, KTv A-fcT x3pA3, A IIplAA CA8>Klp H CKC CHHK IPO AAhXaIO nOCTMHHK,. UIHH ICT A®CTHSM Kp-fcM-fc SA HfKOAlO H SATBOptHYl BK TlA\HHU8, PmY A8>KH8k{hYI. Ta«I irkCT HMiU CKC MTO nAATH, AH8 ICT nOCTAKHA TOPO CM® D8THHIIOA 3AAOP CKC KKC XOTAPOM H CKC KKCHX BIMHHYH HA GtATH H HA ,Â,HAtA H HA 3oTA KOJKOKApYH,. PAAY Ak( MlXH 3A CAA\8p8 H PAAY IAHH AttX SA JKAfp, SA 8PH J, TlpI CI C8T I1AATHA UIHH SA A&KHOKiHYt. H CKTKOpHA ICT lipi A A CASJKIp H AIhXaIO II9CTMHHK H SAI1HC HA. P8ka Gtatib h A,haub h 3otib kojkokapYh h ckc akhh, aa iiaatht tiX cYh KOJKOAMI,. OKI C8T BHUlf piHIHA: A1JJMHJKI HI XoKlT IIAATHT, AA ICT CM® CT®ATM.
       TaJKI KKAA ICT KHA HA A^h, 8 MtCIUA HOIMKpYf îî A^HH, BK A"fcT xSpĂH, A npiAA CA8JKIP H CKC CHHK IPO, AIhXaIO nOCTMHHK, UIHH H"fcCT HAtAA HOKlţH Ad IIAATHX TlX KOJKOAMI AH8 ICT nOUIM GtATI H ^HMA H 3oTA np^A flAI§AHAP8 KOIKOA IaHIAUI 8 AHBAH, K8riH® CKC IIpiAA caSjkip H CKC MIA IP®. YHhXaio nOCTMHHK, Ţipi ICT AM TOPO CM® II8THHIICA BHUJI nHC PAAY TAH ASJKHOKIhYI, AA ICT CMO CTOATM, A<1 CKT-B®PHT MT® XoKlT EHTH BOA*fc HM CKC CM® II8THHIIOA. H AAA ICT H XPHCOk8a AXhXaHA* K®IK®A, MTO ICT H.UAA SA n®K8nlHYl, nOHOK* CHU.H ICT A°CTHSAA SAKOH H CSJKAIhYa H AHBAH8A. H UIT TOPAA BKC APT^AA ICT CM® IIStHHIIOA CKC A®^po AUipHO HAA pA3A®rA. HM, EI3 HH14IA MAKKO.
       ă I10T0M, KKAA ICT EHA CKAA, BK A^HH POCnOACTBA MH, A CtATI H ,A,HA\A K<
3®ta k®îk®kapYh, uihh HtcT avopak aP^ath cmo IISthhiioa, ah8 ict npHUJM np-teA POCn®ACTBA mh 8 biahkYh AHKAH, Tfpl ICT npOAAA CMO II8tHhiioa, ckc KKC Xotapoai H CKC BKCHX BIMHhYH nOMTlHHOMS npABH’PM POCnOACTBA AtH >K8nAH Hik8aa bhctYqp, 3A 8PH $ ACnpH POTOKH, UIHH 3A HOM A®8p0B0AI0, bis hh iaa1 chaoct H CKC 83HAHYA. BKCbM EOAtpOM POCIIOACTKA MH, KlAHU/fH H MAAH, UIT A&®P POCnOACTBA MH.
       H KHA’bXoM POCnOACTBA MH H SAnHC UIT p8KA CtATIB H A,HMfK H 3otik 3A npOAAHYl, CKC AtHOSH EOAtpH CBIaYtIaYH, HAnHCAHH 8 SAnHC, KOTOpYH C8T EHA HA Slffe-
hihYa hm, ha hmi : Xphsa km as®Phhk h Ham km aopo^it h Ikauiko ehk km akophhk
H rAHPOpYl KOMHC H E83HHKA KOMHC H TpAAtA KM nHTAP H AftHXAAM'fc AK®PHHK H GtPOI AOPO^IT H ^,pKPHM CnATAp H. . .2.
       GfPO PAAY, AAA®X CKM POCn®ACTKO A\H nOMTlHHOM npAKHTM POCnOACTBA AIH }K8nAH Hik8aik EHK km KHCTYiap, QKOH» AA M8 ICT CMO II8THHIIOA ckc kkcom Xo-TAPOM H ChC KKCHX BIMHHYH H CKC KKC XoAOKOM UIMHH8, A^AYHO H BK U’XaE CHHOKOA\ H BH8KOA1 H np-kKH8MlTOM H HI IVT KOPO»A® HMOKOA'fcEHiV.O, nopiSAIO POCnOACTBA A\H.
       ClHU O’yEO H CKEAYtmYH nOCTAKHXoM POCnOACTBO MH : HCSnAH XpH3A KM AKOPHHK H }K8nAH llAnA KM AOP®$tP H JKpITAH /^SAIHTpA'JJK® KM KHCTYiap H }K8nAH AYhXo KM
       1 Aşa in text.
       * Loc alb.
421
www.dacoromanica.ro
cnjTjp h >K8njH Tfprf km ctmhhk h KSfidH E83hhk<i km ko<mhc h Hiamko km ncX’ap-whk h >KSfMH ASAtHTpdWK© Ef^ nocTMHHK. H HcnpjKHHK, liana KM aorufUT.
      H HdnHcdX <13, Aen-K^T aoroţfT, kti h<icto<i rpaESKo\'pf4JH, <H-fcctu,<i <JKrScT
iT AhHH H IVT tlAJ.HJ     A* HHH'k TfKSlildrO <VbTOA\, K-h <VfcT xSpÂe, <1 IVT POJKA1*
CTKd XpHCTOKd, ^dXĂ4.
      t Iw flfwH kwikivaa aumoctI» kojkTio rocnoAHHh.
      Hw <\fwH KofKOA^ <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a ţoală ţara Un. grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan lîecula fost mare vistier şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Putineiul, din judeţul Teleorman, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît seva alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar.
      Pentru că acel sat Putineiul mai sus-scris a fost al lui Preda mare slujer de zestre de la jupaniţa lui, Florica, fiica lui Mihaiu voievod, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposa "ului Io lliiaş voievod, în anul 7137, iar Preda slujer şi cu fiul lui, Mihaiu postelnic, pe ei i-a ajuns vreme de nevoie şi închisoare în temniţă pentru datorii. Astfel n-au avut cu ce plăti, ci au pus acel sat Putineiul zălog cu tot hotarul şi cu toţi vecinii la Stati şi la Dima şi la Zota cojocarii, pentru două blăni de samur şi pentru o blană de jder, pentru ughi 560, de s-au plătit ei de datorie. Şi au făcut Preda slujer şi Mihaiu postelnic şi zapis la mîna lui State şi Dima şi Zota cojocarii şi cu zi ca să plătească acele cojoace care sînt mai sus zise : dacă nu vor plăti, să fie satul stătător.
      Astfel, cînd a fost la zi, în luna noiembrie 15 zile, în anul 7133, iar Preda slujer şi cu fiul lui, Mihaiu postelnic, ei n-au avut bani să plătească acele cojoace, ci au venit State şi Dima şi Zota înaintea lui Alexandru voievod lliiaş în divan, împreună cu Preda slujer şi cu fiul lui, Mihaiu postelnic, de au dat acel sat Putineiul mai sus-scris pentru acea datorie, să fie satul stătător, să facă ce le va fi voia cu satul Putineiul. Şi au dat şi hrisovul lui Mihail voevod, ce au avut de cumpărătură, pentru că aşa i-a ajuns legea şi judecata şi divanul. Şi de atunci au tot ţinut satul Putineiul cu bună pace pe seama lor, fără nici o gîlceavă.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar State şi Dima şi Zota cojocarii, ei n-au putut să ţină satul Putineiul, ci au venit înaintea domniei mele în marele divan de au vîndut satul Putineiul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, cinstitului dregător al domniei mele jupan Necula vistier, pentru 500 de ughi aspri gata, ei de a lor bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici, de la curtea domniei mele.
422
www.dacoromanica.ro
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lui State şi a lui Dima şi a lui Zota de vînzare, cu mulţi boieri martori sorişi în zapis, care au fost la preţuirea lor, anume : Hriza mare vornic şi Papa mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic şi Grigorie comis şi Buzinca comis şi Grama mare pitar şi Mihalcea vornic şi Stroe logofăt şi Drăghici spătar şi ... 1
      Pentru aceasta am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan îfecula fost mare vistier, ca să-i fie satul Putineiul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 8 zile şi de la Âdam pînă acum cursul anilor, în anul 7139, iar de la naşterea lui Hristos, 1631.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m. p. >
        Muzeul Militar Central, doc. III/56.
        Orig., perg. (36 x 51), pecete timbrată.
        Trad. de la Începutul sec. al XlX-lea, ibidem, doc. 11/43; altă trad. din 1836 la Bibi.
        Acad., DXLVIII/7.
                              264
1631   (7139) august 9.
            Leon Tomşa voievod încuviinţează lui Pană ceauşul de postelnici din Piteşti să ţină morile lui Muşat vistier, „carele le-au ajuns în delniţele lui cu hotarul^.
      Milostiu bojieiu, Io Leon voevod i gospodină, şină velicago, pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu pov&eniiu gospodstva mi slug gospodstva mi lui Pană ceauşul de postelnici din oraşul domniei m&e din Piteşti, ca să fie volnic cu această carte a domniei m<$le, ca să ţie morile ale lui Muşat vistier, carele le-au ajuns în delniţele lui cu hotarul, să fie volnic să le ţie şi să fie în pace de către Tudoran.
      Pentru că au jăluit înnaintea domniei mdle, iar domniia mea am judecat cu cinstiţii dregătorii domniei m&e, cum să ţie Pană ceauşul
      1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
423
morile lui Muşat vistier, cum le*au ajuns hotarul şi să aibă pace de către Tudoran pitarul din Aninoasa şi [şi] de către soţiile lui, care au fost cu el înpreună in moară, pentru că au spus Pană ceauşul că au fost căzînd Tudoran pitarul pre mori.
      Iar domniia mea l-am judecat să fie oprit Tudoran pitarul de către mori şi să aibă bună pace. Inacc da nâstu, porizmu gospodstva mi.
      I ispravnic, sam râce gospodstva mi.
      Pis mdseţa avgust 9 dni, leat 7139 <1631 >.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroşui, nr. 479, f. 135.
           Copie; alte copii ibidem, mss : 710, f. 778, 349, f. 322 v - 323 şi 484 f. 12-13.
                                265
1631 (7139) august 12.
           Dumitru vornic din Mogoşăşti îşi lasă averea soţiei sale Maria şi fiului său Bunea logofăt.
      Adecă eu Dumitru dvornicul din Mogoşăşti scris-am şi mărturisesc cu acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînesii mele Marii şi a fiiu-mieu Bunei logofătu, ca să se ştie că apropiindu-mi-să vremea de pristăvit, socotit-am cum, după moartea mea, să aibă oamenii miei pace. Ce am mersu în divanul cel mare, înaintea tuturor boerilor ţării, mari şi mici, de am mărturisit singur cu gura mea şi cu acest zapis ce las jupînesii mele Marii şi fiiu-mieu Bunei logofătu în urma mea, pentru căci mi-au luat Dumnezeu vederea ochilor în şase ani. Ce ni-au tot păzit de toate lucrurile, cum mai bine decît cînd aş fi fost cu ochi, că nici de un lucru n-am ştiut şi nici de o nevoe. Ci văzînd eu atîta milă şi căutare, miluitu-i-am şi eu cu bucatele care am cîştigat în tinereţile mele, ca să-mi fie la vreme de nevoie.
      Întîi le-am dat 5 rumâni din sat din Nucşoară, sud Muş<cel> i Padu<reţ>, care scriu în cărţi pre nume şi pre Dumitru ţiganul cu tot Balaşul lui şi Oprea ţiganul cu salaşul lui şi pre Stan ţiganul cu tot salaşul lui şi pre Nedelcul ţiganul cu tot salaşul lui, cu ţiganca-şi şi cu fata-şi şi moşiia, din hotarul Mogoşăştilor pînă în Valea Micului, carea este aleasă şi cu viia cea boerească de la Grădişte, ce scriie iar în zapisul Bunei logofătul şi 50 de oi şi o căruţă cu doi cai, fără şase telegari ai ei, carii au fost cînd o am luat de la casa ei şi 8 boi şi 2 vaci şi 5 epe şi stupi, cîţi să vor alege toţi şi pîine de grîu şi de meiu şi alte dichise ale casii, toate, ca să mă pomenească în urma mea.
424
                                  www.dacoromanica.ro
      Iar lor să le fie acestea toate, ce scriu mai sus, moşie stătătoare în Teci, de nimenea să n-aibă nici o nevoie, nici de în fraţii miei, nici de nepoţi, nici un om din ruda mea, că n-are nimenilea nici o treabă cu bucatele mele, care sînt cîştigate de mine, ci cu ce m-am îndurat eu, i-am miluit şi pre ei.
      Aşijderea şi cine să va scorni din rudele jupînesuu mele a scorni vreo pîră încă să n-aibă nici o treabă cu bucatele mele, căci ia n-au avut nimic, nici zestre, nici alt nimica, ci o am luat numai cu trupul şi cît au fost ia cu zile ajunsu-le-au cît le-au dat. Iar în urma mea, cine să va ispiti a rîdica vreo pîră sau a strica această milă şi tocmeală au din rudele mele au din care şi judecătorii cine vor fi, acela om să fie blestemat de Dumnezeu şi să n-aibă unde veni în urmă după mine, nici a să judeca cu creştinii, ci cu Iuda şi cu Aria la un loc şi să fie anathima şi proclet ot 318 părinţi.
      Şi am pus mărturii, toţi dregătorii divanului: întîi jupan Nicola vistiiar i jupan Hrizea vel dvornic i jupan Papa vel logofet i Ivaşco dvornic i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Miho vel spatar i Grigorie comis i Buzinca vel comis i Muşat vtorii vistiiar i Dumitru vistiiar i Nedelco biv vel armaş i Neagul vel agă i Vasilache clucer i Gherghe vel armaş i Mihalcea dvornic i Mitrea pitar i Grama vel pitar i Nedelco vel paharnic ot Bucu i Calotă clucer ot Popeşti i Staico vornic i Para logofet i Sima logofet i Udriştii logofet Năsturel şi alţii mulţi, carii s-au întîmplat în divan şi-ş vor pune mai jos peceţile.
      Aceasta am scris şi pentru mai adevărată credinţă mi-am pus şi pecetea.
      Am scris, Dumitru gramatic ot Bucureşti, luna avgust 12 zile, leat 7130 <1631 x.
      Necula vistiiar.
      Hrizea vel dvornic.
      Mvjxo? ona.rctprfi1.
      Papa vel logofet.
      Yasilie Paindur vel clucer.
      Dumitraşco vel vistiiar.
      Muşat vtori vistiiar.
      Dumitru vistiiar.
      Mitrea pitar.
      Gherghe armaş.
      Buzinca vel comis.
      Radu postelnic Buzescu.
      Neagul vel agă.
      Grama pitar.
        1 Miho spătar.
www.dacoromanica.ro
425
       Sima logofet.
       Nedelco paharnic.
       Udrişte Năsturel vtori logofet.
       <Jos pe marginea textului ✓ Chiriţă dascăl sloyenesc.
         Bibi. Acad., ms. 5723, f. 3 v — 4.
         Copie.
                                266
1631  (7139) august 12, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte jupaniţei Maria şi fiului ei Bunea logofăt rumâni, ţigani, ocini şi vite în Nucşoara.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Bumânească, feciorul marelui şi preabunului şi răposatului Io Ştefan voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele jupînesii Marii, jupîneasa lui Dumitru vornicul ot Mogoşeşti şi fiu-său Bunei logofăt şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor 5 rumâni de în sat de în Necşoară, de în Muşcel, care sînt scrişi în cărţi pre nume, şi Dumitru ţiganul, cu tot sălaşul lui şi Nedelco ţiganul cu tot sălaşu lui, cu ţiganca-ş şi cu fata-ş; moşia de în hotarul Mogoşăştilor pînă în Yalea Micului, carea este aleasă, şi cu via boerească ot Grădişte, ce scrie iar în zapisul Bunei logofăt şi 50 de oi şi o căruţă cu doi cai, fără 6 telegari ai jupînesi; Marii, cu leagăn, care au fost ai ei cîndu o au luat de la casa ei, şi 8 boi şi 5 epe şi stupi cîţi se vor alege toţi şi pîine de grîu şi de meiu şi alte dichise ale casii, toate. Pentru că, apropiindu-se vremea de pristăvire lui Dumitru vornic, tatăl Bunei logofăt, socotit-au cum după moartea lui să aibă oamenii lui pace. Ce au venit înaintea domnii mele în divanul cel mare şi înaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei mele marii şi mai mici, de au mărturisit singur cu gura lui ce lasă jupînesii lui Marii şi fiiu-său Bunei logofăt în urma lui. Pentru că i-au luat Dumnezeu vederea ochilor în 6 ani, ce l-au tot păzit de toate lucrurile la nevoia lui, cît mai bine decît ar fi fost cu ochi, că nici de un lucru n-au ştiut şi nici de o nevoie. Drept aceea, el văzînd atîta căutare şi milă ce au avut de cătră jupîneasa lui Maria şi de cătră fiiu-său Bunea logofăt, el încă i-au miluit cu aceste bucate şi rumâni şi ţigani şi dobitoace ce scriu mai sus, care au fost cîştigate den tinereţele lui, ca să-i fie la vreme de nevoie şi să-l pomenească în urma lui, iar lor să le fie toate acestea, ce scriu mai sos, moşie stătătoare în veci.
426
www.dacoromanica.ro
     • Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lui cu mare blăstăm cum de nimenilea nici o nevoie să n-aibă nici de un om . . . . 1 ou bucatele lui, care au fost muncite şi cîştigate de dînsul. Aşijderea de se vor scorni ... 1 den rudele jupînesii lui cu vreo pîră, tot să n-aibă nici o treabă cu bucatele lui căci ia n-au avut nimic, ci o au luat numai cu trupul, făr zestre, făr nimic. Şi cit au fost ea cu zile, ajunsu-ia-u . . . -1,
      Au pus şi blestem : care din rudele lui se va ispiti în urma lui cu vreo pîră sau a strica acestea . . .* miluituri au den rudele lui au măcar şi judecători, cine va fi acela, să fie trăclet şi . . . 1 şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc şi să fie blăstămat de Dumnezeu . . A judeca în urma lui.
      Drept aceea, şi domnia mea încă am socotit, după cum este obiceiul ţării . . A jupînesii Măriei şi fiu-său Bunei logofăt, ca să le fie moşie în veci lor şi coconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor neclintită, preste cuvîntul domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domnia mea : jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistiar i Mibu vel spatar i .... 1 vel stolnic i Buzinca vel comis i Nedelco vel paharnic i jupan Dumitraşco vel postelnic. Şi ispravnic, Papa vel logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în scaunul oraşului Bucureşti, avgust 12, de la Adam, vălet 7139 <1631 >.
      Io Leon voievod <m.p. >
           După T. Cipariu, Archivu, p. 19—20.
           Copie după orig. rom., hirtie, pecete timbrată.
                                267
1631   (7139) august 17, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte popii Şerbu din Oăobeni vie şi locuri de vie la Cîndeşti.
       + dÎHrtOCTl'lO ECOKTW, Tiv fllWH BOEBOAd H TOCnOAHHTv BTvCOH SE/HAH Srrppo-BAdXYHCKOH, CHtTK BEAHKdrO H nptAOEpdrO, nOKOHHKdrO CTEijsdH E0EB0A- &C&AT TOC-noAevBO aih cYe noBEAtHÎE rocnoACTBi a\h nonoB UltpsS wt OAbEtHH h cbc chhobh CH, EAHU,E/Kf EAI8 BorS A«KT, făKO/KE Ad ECT *<H8 WMHHS SA F norOiHE 3d EHHOrpdA CbC AVfeCTO H CSC AVfeCTO 3d K8KE 8 ^AHA K'KHAElpHAOP H AEt pOSOdpE 8 nOAW, EAHH
posop 8 rop noA», AP^r posop 8 a^hîh noA», wk^me wt a^ K<iahhob KiAorEp wv
K-KHAElpH.
                    1 Punctele sint ale editorului, care menţionează că In aceste locuri n-a putut citi.
www.dacoromanica.ro
427
       34HUKI cYi norodHf h posoapt rha cSt noKSnAlHl wt HtrpSui, kaijj Ahr-kr wt MAfi, KmHH KArtOripS WT HiHXnp-bîKA* KptAlt, CI4JOKC WT npH A^HH nOKOHHiT fllHlnk «OlROA^- A K-kAA >CT RHA HHH-k, A nOIl© nilpES, WH flOKSllHA (CT cYl MfcCTO Si RH-HOPpaA H pOSOApi H MkCTO 34 KSKI WT Hi flHKd, A^UJiPi HlPpSlUOR H WT Hi CHHOKH
(h HaYi h IţHPgA-k h rtYHp^a, 3i xiT acnpa potorh. H npoA<w c$t whh sa hhXhim
A.OKpa^ROrt'b H CKC 3H4hY| EpiTÎQ/H HM H CTvC 3H4HÎI MHOPHM MtPYiatlJH WT WKpivCTK M-kCTO.W, l>Kl CST CR(A(TIaY( H iAAluU'KUJipH TOP Ai. Hi HMI : WT dI»UJll|iH, EdHSA H ©T4H H H’kpSrt H iUHpTk H WT 3»pil|JH, firtiA IţiKYi H WT ThXSaIUJH, HlKHT4 H IwHiUJKO, CHH*K GdRtH H Glp4$HM KiAOPfp H WT IliAiHP'K, nOn RoHKO.
       H niK Ai ict nonoR IUipsS MfccT© Si cahh îiopoh sa RHHorpaA. hiaawhhk h ckc M-kcTO Si k$ki wt a(a HirpSmoR o\* ,4,-feaSa K’rhahijhaop, 34hi>ki noKonHA ict non IlIipBS eYf MkcTo sa EHHorpaAl wt Hi P-r3MHPHU,-r, chhtv GtohktvH awpojJht WT K*KHA(l|JH, Si T icnpH POTORH. H npOAiA ICT WH Si HIPOR A0CP° BOA'k H ChC
3hahYi mipYawhm wt wKp-RCT MtcT». H criaitiaYi, Hi hmi : wt K-rhaiwh, HipS-
jVklS H SiAOT-K H dSflSA H RoHKO, CHH*K HfcPOl H ApAPOMHP, CHH-K flISllJJTOB H WT dlYip'bia, Khphk-k h TSa^P h wt HtPouiHHa, Htr$A, chh-k PaaSaor h hhYh awosh.
       ClPO paAY AiA»X H pocnoACTRO mh nonoR IIIipEOR, taKOJKl Ai KT IMS whhhS Si A'feAHHS H R-K wXdS CHHOROM (MS H RHSKOM H np’feRHfiH’feTOM IM H HH WT KOPO>Kf HflIOKOA’kEHMO, nopHSMS POCnOACTRi MH.
       Gijki h CR'kA'bTfAH nocTiRAio pociioactro mh : JKSnan XpHSi ria akoPhhk h jKSnan liana ria awpw$it h ncSnan ^MHTpauiKo ria rhctYqp h jKSnan ÎMhXo ria
endTdp H K$3HHK4 RIA KOMHC H TlpPI RlA CTOAHHK H HfAIAKO RlA nlfipHHK H JKSlldH ^SMHTpaUJKO RIA nOCTfAHHK. H HCnpARHHK, ILfU RlA AWPO^lT.
       H HcnuciX as, 10 ho awpo4«t, r-k hactoahh PpaAV ESKSpmiH, Mtciu,a arpSct sf A^HH H WT IlAiMi A° HHH-k, TIKSiIIIM AkTOA\ x3pA0. t Iw diWH RWiRWAi. AtHAOCTÎtO EOJKÎIO POCflOAHHK.
      I Din mila Iui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Şerbu din Odobeni şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui ocină de 3 pogoane de vie cu loc şi cu loc de casă în Dealul Cîndeştilor şi două răzoare în cîmp, un răzor în cîmpul de sus, al doilea răzor în cîmpul de jos, însă din partea lui Calin călugăr din Cîndeşti.
      Pentru că aceste pogoane şi răzoare au fost cumpărate de Negruş, tatăl Ancăi, de la Calin călugărul mai dinainte vreme, încă din zilele răposatului Mihnea voievod. Iar cînd a fost acum, popa Şerbu a cumpărat acest loc de vie şi răzoare şi loc de case de la Anca, fiica lui Negruş şi de la fiii ei, Ilie şi Ţigulea şi Mircea, pentru 2000 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea fraţilor lor şi cu ştirea multor megiaşi din jurul locului, care au fost martori şi aldămăşari atunci, anume : din Moşeşti, Banul şi Stan şi Neagul şi Mircea şi din Zoreşti, Ylad
428
www.dacoromanica.ro
Ţaehia şi din Tihuleşli, Nechita şi Ionaşco, fiul lui Sava şi Serafim călugăr şi din Palangă, popa Voico.
      Şi iar să-i fie popii Şerbu loc de un pogon de vie, nedajnic, şi cu loc de case, din partea lui Negruş în Dealul Cîndeştilor, pentru că a cumpărat popa Şerbu acest loc de vii de la Băzmiriţă, fiul lui Stoica logofăt din Cîndeşti, pentru 300 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea megiaşilor din jurul locului. Şi martori, anume: din Cîndeşti, Neguleciu şi Balotă şi Lupul şi Voico, fiul lui Neagoe şi Dragomir, fiul lui Muşat şi din Mierîia, Chirică şi Tudor şi din Neagoşina, Neagul, fiul lui Badul şi mulţi alţii.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea popii Şerbu ca să-i fie ocina de moştenire şi de ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Buzinca mare comis şi Gherghe mare stolnic şi Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Iano logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 17 zile şi de la Adam pînă acum, ani curgători 7139 <1631 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Mnzeul Olteniei din Craiova, nr. 49. Orig., hîrtie (41 x 28), pecete timbrată.
                                268
1631  (7139) august 20.
            Ilina, fiica Stanei, vinde lui Tudoran sluger din Vlădeşti moşie si rumâni în Aninoasa.
            t
      f Eu jupînesa Ilina, fata jupînesdi Stanie, nepota. logofătului Pîrvului Dolofan, scris-am acesta al mieu zapis să fie de cr6denţă la mîna jupînului Tudoran sulger ot Vlădeşti, cum amu avut o parte de moşie în satu în Anenosa, dată zestr^ de părinţi. Deci eu nu o-mu putut ţenea, ce eu de bunăvoia mea şi cu ştirea tuturor omeniilor miei m-amu tocmit cu dumnelui, ce iaste mai sus-scriş, jupînul Tudoran sulger, de me-mu vîndut toată parte ce au avut părinţii mii în satu în Aninosa şi cu rumâni, cîţi să vor găsi, ce m-eu fostu dat părinţii mii zestrâ, o-mu vîndut, deript ughi 50, însă mi-eu dat acum în mîna mea bani gata ughi 20, iară
S1-C.0Î
www.dacoromanica.ro
429
de 30 de galbeni amu tocmitu să mi-i dea la Cîrstovu, fără neee un cuvîntu.
      Şi amu făcut acestă tocmelă de bunăvoia mea şi cu şterea tuturor omenilor mii şi a megiiaşilor dc sus şi de jos.
      Şi mărturii: logofătul Pr&la ot Lerăşti şi jupan Lăudat comis ot Vlădeni şi Albul stolnicul ot Lăîngeşti şi Duca logofet ot Godeni şi Bulbosie stolnicul ot Ber^voeşti şi Neagoe ot Kîogeni.
      IIhc AVkcfga asrSCT iT a^hh> k-k a(t xspĂe.
      Jupîniţa Hina.
      Lăudat comis ot Ylădeni <m.p. >
      t Preda postelnic ot Lereşti <m.p. >
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/8. Orig., hlrtie (33 x 20,5), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 31.
                                     269
  <1631 septembrie 1—1632 august 31 > 7140,
            Oprea şi fiul său Muşat vină lui Para fost mare paharnic o ocină la Şerbâneşti, jud. Dîmboviţa.
        t Adecă eu Oprea şi cu fiiu mieu Muşat, feciorul Braţului ot Creaţa, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Parăi biv vel peharnie, cum să se ştie că am vîndut noi dumniialui partea noastră de ocină de în Şărbăneşti, de tn judeţul Dîm<boviţa>, însă de într-o fune a treia parte, cît ni se-au căzut partea noastră de priste tot hotarul, cît se va atege de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în şizutul satului, pentru că am vîndut noi această ocină ce scrii mai sus de a noastră bunăvoe, derept o mie şi patru sute de bani gata, ca să-i fie dumniialui moşie.
        Şi cînd am vîndut această ocină pus-am şi mărturie, anume: popa Milea şi Pătru pîrcălabul i Tlădimir i Staico i Yladul ot Creţuleşti i Stoica ot. Vlădeşti i Ion ot Copileşti. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile.
       IIhc dckcfgd...x, st <vfeT xspîu.
        Stoica Cîrjeul.
        Pătru.
        Oprea.
1 Loc alb.
439
www.dacoromanica.ro
      Moşatu.
      Ylădimir <m.p. >
      Eu popa Mile mărturie <m.p. >
          Arh. St. Buc., M-area Clmpulung, XIII/3.
          Orig., hlrtie (31,5 x 22), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 204, 1. 171.
          Documentul, după Para, ar putea fi şi de mai tirziu.
                                270
<1631 septembrie 1—1632 august 31 >7140.
            Gherghe judeţul şi pîrgarii din Bucureşti adeveresc că Stamatie neguţătorul din Piteşti a cumpărat un loc cu prăvălii în Bucureşti.
       t Scris-am eu judeţul Gherghe şi cu toţi pîrgarii şi cu preoţii şi cu neguţători şi cu oameni buni den în oraş den Bucureşti aceasta a nostrâ carte, să fie la mina jupînului Stamatie neguţătoriul ot Piteşti, cum să să ştie că au cumpărat de la Mara şi de la vătahul Gheorghe un loc, însă în tîrgu în Bucureşti, în tîrgul de sus, locul lu Gherghe Trufaşul, fratele Marăi, însă prăvălii 2, de cinci stînjăni în lat, şi cu pimniţa iar de cinci stînjeni în lat şi în lungu cît va mărge, dereptu bani gata ughi 1 00.
       Şi o-u vîn<du>tu această moşie Mara şi cu Gherghe vătah de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor omenilor lor şi cu ştirea nepoţilor Marăi şi cu ştirea tuturor rudelor şi cu ştirea vecinilor den sus şi den jos, ca să fie jupînului Stamatie moşie şi feciorilor lui, în veac.
       Şi la această tocmeală fost-au mulţi preoţi şi neguţători şi oam eni buni mărturie, anume: popa Manta i popa Drăgoiu i jupînul Cîrs tea neguţătoriul, Dima cantaragiul, Necula bacalul, Costandin mătăsar iul, Dumitru vornicul, Antonie, Enache mătăsariul, Hecula mătăsariul, IST ea-goe postelnic, Leca bărbiir, Cernica cizmar, Stan raehiiar i ot Pite şti, Arsenic postelnic i bratiia ego Pană i Ivan şi Dumitru aprod ot Bucure şti.
       IlHC 43, Hk4H AOrOiJltT WT IlHTtmH1, B* *K M-fcc«(4........2, A"fcT xSpl/î, WT
flAAtu timihTi.
Şi pentru mare credinţă ne-am pus peeeţile şi iscălituri.
       1 Ivan logofăt din Piteşti.
       *Loc alb.
431
www.dacoromanica.ro
       Iacovu logofet mânu propria 1 Ion biv vtorii ot Cîrsteneşti iŞi eu Oprea de Bălţaţi 2
           Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII 5. Orig., hlrtie (31 x 21,5), pecete aplicată. EDIŢII. Ionnescu-Gion, /*/. Buc., 727—728.
                                  271
1631  (7140) septembrie 1, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă> din Bucureşti un ţigan.
       t AIhaoctYiio eojkTiio, T v diwH boiboaa H rocnoAHHh b-ecoh 3Iaaai Xrrppo-BAdXYHCKOl, CHHK BlrtHKdrO H Itp-feA^SPăr». nOKOHHKOA‘,8 Iw Iţll^dH BOlBOAA* A‘JKaT rOCnOACTKO AAH cYl nOB^AlHfl rOCnOACTBO AAH CB'feT’feH EOJKICTBWfcH AAOHdCTHP rAATO-AIAAH XpdAl CBtTd TpOHIţl, CaTKC iCT H3 A^ă BdpOUJ EoyKOyplipH H WTlţOy iroyAAlHd ©dHdCll H BhCtAA HHOKOM, IAHIţf KHBOyiJIHl Bk WEHTtAH TOI, GIKOJKI fi,i ICT CBfcTkH AAOHdCTHP BHLUt flHC IAHH dlţHrdH, HA HAU GlBipHH, CHHh Gtoqhokmoa IţHrdHSA.
       IIohhki Toro au,HraH Gibiphh, wh ict eYw 3a a^aT*4# OyAPHiptB wt PouiTa. TaJKI, KTiAă ffT kYw CTvAA, BT* A^Yl rOCnOACTBA AAH, no Bp-feAU KOrAA CI c8t B-k-CTdHHA npHE-fcri'H HA A TOCnOACTBO AAH H HAA XopA TOCnOACTEO AAH CkC BOHCKOy WT %8rrppkCKA 3IAAAI H lipHIUIA ICT Tlpl CI C8T nOEÎUA CkC TOCnOACTBO AAH 8 UJICOyA Eo^KSpnpHAHAt KIAAAA KpfcnKO, A TOT O Ali,HrAH ClBlpHH, WH ll|ll7Kf CI COyT WBp-feTdA TOrAA HA EPAH H fipH^ATHA rd ICT CA83t)r TOCnOACTBd AAH XACAH H XSCIHH K^LUATh H IIaba cpeeSa oy epah h a°hicha ra ict Ha rocnoACTso aah oy TAEkpoy h hokaohha ct C8T CEC Hiro, HKOJKI HfcKOI CASrH npdBI. E-k TOAA, TOCnOACTBO AAH 8 CkM XdpHCHA PAAÎ CA8JKKA HAA fipAKd H WT npiA KkCHÎfAAH MkCTHTHAAH npABHTlAfl TOCnOACTBA AAH, BKOKf Ai C8T HAA 3A A^A'”*5-
       fl noTOiAA, ca8si rocnoACTso aah Xacah h X8cihh e^uiaTi h IIaba cpeeSa, whh coyT npoAAAH no Gibiphh iţtAraHSA wti*8 irSAAEHd ©ahaciib avt GB’fcTdd Tpomţl, ckc OySHJHÎA BkCkAA EOA'fcpOAt roCflOACTBO AAH WT TJEkpk, BtAHIţH, H AAAAH H WT nplA rOttlOACTBO .AAH, SA xBy ACfipH rOTOBH H CkC 3J11HC WT pSKAAAH H)f 3A npOAAHYl, CkC AAHOSH EOA'kpH
cbiaYtiaYh hahhcahh oy sanHC, ha haai : XpH3a bia akophhk h liana bia Awrw^lT h BIK8AA KHCTItAp H IMhXo BIA CnATAp H E83HHKA B(A KOAAKC.
        1 Cuvintele ,,manu propria” slnt scrise cu caractere latine.
        2 Semnături autografe.
432
www.dacoromanica.ro
       6tro paAt         cim rocnoACTRO aih cB’fcTtH /Mokacthp XpAAi CB’kTaa TpoHU,f
BKOÎKI fi,i fCT1 CR-fcTH AV0H4CTHPH Gr%T4 TpOHIVk TOrO 41ţHr4U GfB'kpHH A^AHtiS H Bk wX4S H Hf WT KOrOJKAO HfnOKOAtBHiMO. nopHSMO rOCI»ACTR4 MH.
       GfJKl 8ro h CR-bA'bTiAÎH n>CT4RA-fefA* rocnoACTKo aih : wSiuh XpH34 ria ak*P~ HHKk H KOyrUH JTjn<l KfA AWrWjţfT H 5K8i14N ^8/UHTP4UIK0 BfA RHCTYbP H îK8n4H iHhXo bca cn4T4p h JKoyruH TfprYf BfA ctoahhk h ESshhka ria komhc h H(A(ako r»a
[KX4PHHK H JKSndH 4,8/MHTP4KH BfA ftOCTfAHHK. H HCI7P4RHHK, UdlU BfA AWPW^fT.
       H H4(1HC4X 43, Co4Pf TP4AUTHK, Rt TP4A Eo^RSpeipH, MtefU,4 CfllTfMEpYf 7 A^Hk, K"k A±T x3PM.
       t ÎW dfWH RWIRWA4, mhaoctYio EO/KYiO rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi prebunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfînta Troiţă, care este mai jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Tanasie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în. acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrisă un ţigan, anume Seve-rin ţiganul, fiul lui Stoianovcea ţiganul.
      Pentru că acest ţigan Severin, el a fost de moştenire al lui Udrişte din Roşia. Astfel, cind a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea cînd s-au sculat pribegii asupra domniei mele şi asupra ţării domniei mele cu oaste din Ţara Ungurească şi au venit de s-au bătut cu domnia-mea în şesul Bucureştilor foarte tare, iar acel ţigan Severin, el încă se afla atunci la luptă şi l-au prins slugile domniei mele Hasan şi Husein beşlii şi Pava sîrbul în luptă şi l-au adus la domnia mea în tabără şi s-au închinat cu el, ca nişte slugi drepte. întru aceasta, domnia mea l-am dăruit pentru slujba lor dreaptă şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, ca să fie de moştenire.
      Iar după aceea, slugile domniei mele Hasan şi Husein beşlii şi Pava sîrbul, ei au vîndut pe Severin ţiganul părintelui egumen Tanasie de la Sfînta Troiţă, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele din tabără, mari şi mici, şi dinaintea domniei mele, pentru 2400 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume : Hriza mare vornic şi Papa mare logofăt şi Necula vistier şi Miho mare spătar şi Buzinca mare comis.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă, ca să fie1 sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, acel ţigan Severin, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea ; jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghie mare stolnic şi Buzinca mare comis.
1 De aici Înainte pină la sfjrşit, scris de altă mină.
www.dacoromanica.ro
43$
şi Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitrachi mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea Bucureşti, luna septembrie 1 zi, în anul 7140 <1631 >.
     t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIX/10. Orig., hirtie (29,5 x 21), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1903.
                                        272
1631  (7140) septembrie 5, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă> satul Betejanii, jud. Romanaţi, luat pe seama domniei de la Matei aga Brîneoveanul, care s-a hiclenit.
       f AIhaoctYeio sohcYeio, Îw Aewh roeroaa h rocnoAHHR r-rcoh seaiah XSrrppo-«AaXÎHCKOH, CHH-R EEAHKAPO H nptAOEpAr», nOKOHHHOA\S Tw IJif^AH ROEROAA. fi,i&iT rocnoAtvBo aih ci'w ncREAkm'io rocnoACTRO a\h CR-kT-kH, EoactcTEH-kH a\ohacthp PAAPOAEAtH Xpaa'S Getra Tpohivk h ivti(S ep$a\eha Gârneţi h RRrk/tt hhokoa\, eahi^e
TKKRO^IJJRlX RTi WBHTkAH TOE, BKCOKf ^â MS tCT CRkTkH AlOHACTHp RHUIE nHC CEAO EETEHCAhYH IVT CSACTRO PoM<AHAl(H>, RKC CEAO, CRC RRC XoTApoAt H CKC rrchX behhhYh H CRC EhC XoAOKOAt, WT nOAlO H WT UJ8a\A H WT ROA H CRC REMHhIH H WT CEA^AHIJIt CEAOR, WT nOCRSAh Kdpf EAHKA CE XtHT H36PAT WT npE3 RRC XoTApodt, IVT XoTAP AOPH S XoTAP, no CTApE XoTApE H BEAtPE.
       IIOHEJKE cYH RHUIE pEHEHO CEAO EHAO ECT 3A A^A^S AIatEIOR APA fipRHKORkHSA ivt a^A? 3â npkA’kAh EipEJKE haio wt npt»AE RpkAti, wt npH AhH?H npooYEAt ctape TOCnOA^PH. il nOTOA\, K’RA‘1 ECT BHA HHHt, R-R A^hIH <rOCnOACTBJ AIH»1, â AIaTEEO
in, ivh ce cSt aechSa haa rocnoACTRO AtH br wepa3 3a rocnoA^pR, cr rohckS wt ^SrrppcKA 3E/HAH H CRC BPAhYk. H npHUIEA (CT TEpE CE CST nOBYlAA CRC rocnoACTRO A\H 8 UIRcSa AOSYEAt RAPOUIOR SSxSpElJJÎH, BKOKE Ai nonEpET CKHnTpS MRCTHTOAtS napto H Ai hcXabht XopA pocnoACTBA mh crc 3aomrctri'e, kako Eopr herrcXoijjet, ha ect a<ia rocnoAR Eopr, tcpe cSt bha no ROAt hrcthtomS iţdpio h no ROAk hauie h wahecha ect EojkYio no rprkamuiYh pocnoACTBA a\h cr npkKAOHEHYE PAARt noA a\eha pochoactra A\H. H nAAHSA ECT EHTH RRCkX CEAA H WTRHECTRYeX dlATElOR APA HAA PA3A0PA POC-noACKA. E-r TOAt, wti(8 ErSAiEHA ©ahacYe, wh eijjeke cr noABHrodt aobPh noAKHSA ce p<?AY rocnoACTRA AiH ha tepot h ha hSjkaa rocnoACTRA mh. Tajke r-r toa\ rocnoA-CTEO MH CAtOTPHXoAt, K$nHO»« CRC RRCHXiUH HRCTHTHAtH npARHTEAYH POCnOACTRA AtH, TEpE CRA\ A<>d H nOMHAORAA no CRkTA AtOHACTHp XpAA\ Gr^TA TpOHIVR CRC CEAO EetE-
1 Omis.
434
www.dacoromanica.ro
MCdHlTH. IVT A^A^E AtdTHOK dTd, HKOJKE fi,i ECT CK'fcT'fcH AlOHdCTHp GRkTdd TpOHIVh A^AThS B"h K'kKhJ* (I9HE2KE ECT H3PSKHA ÎHdTEtt dPd HEPOEO CEAO IVT KK POCElOACTBd AIH ChC SAd JfHTA-fcHCTKO, HKOJKE EAHHh HEnpHTEA COyHJÎH MECTHTOAl l^dpiO H XopEE.
       <C>Ero pdAV, A^A0^ ceai pociioactro aih CKtTOAiS AioHdCTHp XpdAi Gs-kTd TpOHIţ'k CEAO fiETEJKdHÎH ChC KhC XoTdpOAl H ChC KhCHX KEMHHTh H ChC KhC XoAOKOAl? HKOJKE AA AlS ECT IvmiHS, A^A^hS H Kh IvXdE H SKpkllAEHÎE H EOJKECTKHHAI HHOKOM Kh (lHipS H HE IVT KOrOMCE HEnOKOAkKHAIOAl, nopESAHO POCnOACTKd AIH.
       H ElffEJKE H SdKAHHdHft IIOCTdKA'kEAI POCflOACTKO AIHnO WUJhCTKTiO TOCROACTKd AIH, Koro HSEEpET POCnOAh Bop-h EHTH POCIlOAdph fiAdUIKOE SEAIAE HAH IVT Cp’hA’k'EHdrO nAOAd TOCnOACTKd ARH HAH IVT ChpOAHHK HdUJHX HAH no pp-kc-k HdUJHX HAH IVT HHHO-ElA’kAlEHHK AA Al|lE IIOMTET H 8TEp hAHT H IlOKpknHT cYH KHHP POCIIOACTKd AIH, TOPO POCnOAh BoPh A A PA IIOMTtT H STKphAHT H ChXpdHHT Eh POCnOACTEk EPO, d Eh e8-AEI|IhX Ekl^kX A^IUA EPO. H AţICAHJKE HE nOMTET H HE nOHOEHT H HE STEph^HT cTh KHHP rOCnOACTEd AIH Sd AIHAOEdHTE, TOPO POCnOAh EoPh AA HE nOMTET H HE ChXpdHHT H HE STEphAHT Eh TOCnOACTE-k EPO, d HE Eh E$A<I(IH E'kl^'kX A^UId EPO. H KOE HAOE'kK XoKET pdSOpHT H nompET H pdCHnET CÎH KHHP POCnOACTKd AIH, TOPO POCnOAh EoPh Ad Pd pdsopET h nonEpET h pdcnnET sa* TkAOAi epo, d HE ek kSaEijih RkgkX a$uia EPO H Sd IVEEEHÎE IVCTdEHT H AA ECT TphIKAET H AHd0EA\A H d^SpHCdH WT THT CE'kTH (VTiyi, EJKE C8T Eh HEKEH H AA HAIdT MdCTÎIO ChC îo^AA H ChC flpÎA H Ch HHHH HEEkpHI »AfH, HJKE EhShnHUIE HdA KphE POCnOAA EoPd H CndCd HdUlEPO HcSCd XpHCTd H pEK-hT: „EhSAlHX, EhSAMlX H pdCnEHH EPO“, KphE EPO HdA HhX H HdA HEAd hX, ECT H ESAET K"h EkKH B'kKOAl, dAlHH.
       Gejke oyeo h ceeaTtEaTh nocTdEHX pocnoACTEO aih : jkSiuh Xpusd eea akophhk
H JK8(ldN Ildnd EEA AWPW^fT H JKSfldH jV,8AIHTpdUIKO EEA RHCTftap H JKSlIdH EUhXo EEA endTdp H JKSlIdH TePPE EEA CTOAHHK H JKSlIdH ESSHHKd EEA KOAIHC H JKSlIdH HEAiAKO BEA nlXdpHHK H JKSfldH /VjSAIHTpdlilKO EEA (TOCTEAHHK. H HCEipdEHHK, CdAI pEM POCnOA" CTEd AIH.
       H HdAIdSdX H npOHdMEpTd dS, GTOHKd PpdAldTHK, K"h HdCTOA A«KHO PpdAV E8k8-pEgJH, AlkClgd CEdTlAlKpTf x7 AbHH H IVT flAdAld AA>KE AC HHH'k TEKSipdPO A^TOAI, Eh AkT xSPĂi d WT pOJKAfCTKd XpHCTOEd, xdJfAd.
       | ÎW AEWH EWEEWAA, AiHAOCTTiO EOJKl'lO POCnOAHHh.
       Hw Aewh soEsoAd <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfinte', dumnezeieştii mănăstiri, numită hramul Sfînta Troiţă şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acest lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrisă satul Betejanii din judeţul Bomanaţi, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne.
       Pentru că acest sat mai sus-zis a fost de moştenire al lui Matei aga Brîncoveanul din moşi, din strămoşi, încă de mai înainte vreme, din zilele
www.dacoromanica.ro
435
altor domni bătrîni. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele < domniei mele > 1, iar Matei aga, el s-a ridicat asupra domniei mele în chip de domn, cu oaste din Ţara Ungurească şi cu război. Şi a venit de s-a bătut cu domnia mea în şesul viilor oraşului Bucureşti, ca să calce schiptrul cinstitului împărat şi să piardă ţara domniei mele cu răutăţi, cum Dumnezeu nu vrea, ci a dat domnul Dumnezeu de a fost după voia cinstitului împărat şi după voia noastră şi a adus Dumnezeu pe vrăjmaşii domniei mele cu plecarea capului sub sabia domniei mele. Şi au căzut toate satele şi averile lui Matei aga să fie pe seama domnească. Intru aceasta, părintele egumen Thanasie, el încă S-a ridicat pentru domnia mea cu sprijin bun la greutatea şi la nevoia domniei mele. Astfel la aceasta, domnia mea am cercetat împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, de am dat şi am miruit sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă cu satul Betejanii, din dedinele lui Matei aga, ca să fie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, dedină în veci, pentru că a pierdut Matei aga satul lui de către domnia mea cu rea hiclenie, ca fiind un duşman al cinstitului împărat şi al ţării.
      Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă satul Betejanii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă şi întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Şi încă şi blestem punem domnia mea : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va împuternici această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de miluire a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va strica şi va pierde şi va risipi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească aici cu trupul lui, ia*. în veacurile viitoare sufletul lui şi să-l lase uitării şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt în Mcheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei necredincioşi ce au strigat asupra sînge-lui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în vecii vecilor amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare
1 Omis.
436
www.dacoromanica.ro
comis şi jupan Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitra şco mare postelnic» Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Şi am scris şi am însemnat eu, Stoica gramatic, în minunata cetate-de scaun Bucureşti, luna septembrie 5 zile şi de la Âdam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1631. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M*rea Radu Vodă, X/ll. Orig., perg. (36 X 31), pecete timbrată. Cu o trad. de la sfirşitul sec. al XlX-lea.
                                  273
1631 (7140) septembrie 13, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Matei Lâtinul din Bosna Sărai satul Pleaşovul, jud. Olt.
       t dÎHAOCTÎEIO KOJKÎftO, Iw dEWH BOEBOA* H POCnOAHHB B*BCOH 3EMAH &PPppO-kaaXIhckoh, chhb BfAHKaro H np-bA^Eparo, noKOHHHOAtS îw I|lE$aH koeboaa. AasaT' rocnoACTBo a\h cTio noREAbHÎio rocnoACTKa mh Ibahob Y chhb, dlaTiioK AbthhIîa, wt Bocnă Chpaio h cbc chhobh ch, fAHtţEHCE Eopb npanScTHT, qkoike a* m8 kt ceao ILvbllJOB$A Top H A0il> WT CSACTKO GOaT, BBC CEAO CBC BBCOAt XoTApO/M H CKC RBCHX BEHHHÎH H CBC BBC XoAOKOM, WT nOAlO H WT [UlSMA H WT KOA H CBC BHHOPpaAV BOA-kpCKa H WT CEAAAHipf CEAOB, WT IIOCKSAE, KApE EAHKA CE XtHT HSKpAT WT nO BBC XOTAPOAI, WT XOTAp A© XOTAp, no CTApE XoTApE H KEAbSE H CBC RBCHX BEHHHÎH, KOAHIţf CSt HinHCAHE no HAM 8 KHHr nOKOHHHAPO PaAVA BOEBOA, CHHB (MhXheb KOEKOA-IIohe;ke Toro c(ao IlA-kuioKSA, ejke ect bhuje nuc, khao ect 3a               PaAyaoK
awpw^et h apaTOiH ch, A,$mhtpob abophhk h ,A,paroA\HpOR koa\hc, eiiiejke wt a*bho sp-kAiE, wt npE a^hTe noKOHHHaro PaAyaa boeboa. chhb PaA\*A boeboa, kopa* khct TEHEhYa A-kTOAt x3ĂS. H nOTOA», KBAA ECT KHA BB A^hYE AIhXhEB BOEBOA> noKOHHHaro AIhXaha boeboa, wh ect iiokSiiha Toro ceao IlAtuiosSA no Bp-b/HE KorAa bhct rocnoA-
CTBS E.h8 BOA-fepEH, BEA CTOAHHK, WT Hifi, MaCAbAHHl(YH CEAOB, EAHIţE C8t flHCAHH &
KHHrS PaAV^a boeboa, chhb AIhXheb boeboa, wt npES bbc ceao, ckc acnpH potobh.
       fi iiotom, noKOHHHOAt AIhXaha boeboa, kopa* ect kha rocnoAapB Seakah Baauikoe, a rocnoACTBS ea’.S ect a*a ceao IlA-bUiOBSA npEKE A*uiiEpE em8, JKSnaHHiţER «pAOpfHKBB H SET EPO IIpEAEB CAgJKEp. H WT TOP A A BBC KHA CEAO IhvbUIOKSA REMHHH IIpEAEK CASJKEp CKC AOKPO A\HpHO.
       (I KBAa ECT KHA BB ABhYE nOKOHHHOAtS PaAY*A BOEBOA, CHHB AIhXhEB BOEBOA, KB npBBOE pea8 3a rocnoACTBO, bb A-bT xâpk, a bemhhYh wt ILvbuiOB, whh bbctahNah
www.dacoromanica.ro
437
OJ'EOIUEUICUODep'MMM
8£lr
pjhhh h pVoajoa soipjfHjy pvpV xss hvhs h ouapV xm dPXQ cjox Voajoa pvAVpj HJHHV idll Xm HHm VP1VH XSJ OXh ‘PdPXS PX WOdŞ-VOa PJHHH VHSJHOV XSJ jdJX XJVh Hm *oiPda*) PH3og xm ouepjy ‘ojj hhhs p ‘vsHHxay Hpamoij Hxadwas ou y
                                                                                          H3HPVU EJdU J5KJHPU X3J
VfiHHW H VSSOm^VJI OVJS VPH HW PaXSVoUSOJ PJHHH H d»>KjţV3 ajVjdfl V83EUPE X3* J[H vpwHsaa h vhmsou xsj pj jskpx ‘vpapdpg 8 vshhxhu Hpaooij ou vpxş-dsm xsj Hm *d»K8V3 ajVjdy J*3S ‘derjixsHS sdxajf p ‘hw paxsVousoj Vph oi.iHPda sas h gasnoa sas
hjhpvu sidu xm Hjin^audu vjmudu xsi pVaa jwţda ou ‘pVas vhu xsj pVaa y
                                                                                                        •vgHHxay
Hpamoij ph jVs vHa xgs jHm ‘vgaom^-vy ovjs Vph hw paxsVousoj pjhhh h hhhvjxsou awpj^Hjy h djttgvs ajVldn vsshupe p ‘HtoaoH johş.h j.Vpd jjkjhpu ‘HHXjHjg wodaoV xm aov.Wpj aHHs ‘vjapjj jivh ph ‘EJ^og 8 HHxav aHHVj ph jovfe vHapxsou vhs xsj j[H nm ‘vsHHxay Hpamoij p ‘vpxsm pe px ‘Voajoa ajnj(H{y aHHs ‘Voajoa pv^Vpj pjhh» h <0HupVm pe pdpxs px ‘wodq-voa pjhhh jwpx •sh.i.Vş.V h oivjxpoxs vsaom^-vjj ovjs xsj oi pV jkohej 'vsHHxay aoHpamoij pasd ph j^saa ‘wh pasd xm shups h vpxsm pe h j(8du pe px ‘Voajoa ajHjfHţy aHHs ‘Voajoa vAVpj pjhhh h xsj vpV h vsacm -q.vy ovjs Vph shwoh dHWOJPdy h aHHdoaV sdxHWsV h xjs|?ojov vj^Vpj vpwh vhs xsj oxh ‘Voajoa pvAVpj aHHs ‘Voajoa pvAVpj pdpxs px pjhhh h xsj j[H vpV h j[H Hwpasd xm shupe h xsj oi vHdoaxas jj oi.i.xsovhs phVjhh sja ‘oivoaodaoV wohj^hh pe HHm ‘hxvhjk ps X pjţ.s jyx j[Vpd ‘aoijxpvy ojj aHHs h aonpamoij 8H.iVq.V ps xsj pV v83om^.vu ovjs hhhvjxsou oipj(Hiy h dja<8vs pVjdy xsj vpV h-hp3hV h.i.hhvjh 8 hw paxsVousoj V^.du s^hv ps jfHsaa xsj vjmHdu jj HtiaoH jVfd oau^da pwvja ‘hhhvjxsou oipj{H\y ‘ojj aHHs ou h diSKav'o pVjdy ou vhxpi|?8 xsj Hm ‘aouxpjy s^J-iw 'vsHHxay Hpamoi| p 'hiv paxsVousoj H.tHaV aa ‘pVas vhs xsj pVaa ‘woxou p jskpx
                                         'Jxhxpvu avjow xs^-H apu jj -hhhV vHvjsş-duou xsj jjh jdjx ‘vsHHxay Hpamoij ph Kdş.voa sas h jjhjvow sas vpVpu xsj Hm 'dja<8vs pVjdjj woxoy "stiHHWjx aa djwsvs pVjdy ou xjpjpvsaa h Voajoa sdVnpgjvy Vidu 8^ihv pe js jm^duas shp ‘H/toaoH xspV pV avjow xs^.h jkohphhh Hm ‘dja<8vs pVjdy p ‘anaV xjVH(du jrtip ‘jjkpx •Hj.haoH xhxpvu pV jjkohe/ ‘anaV sas h j(H pasd xm shups sas h X HJ8 ps 'oipdag pnsog ph xm vsHHxay Hpamoij ph jovpe vsaom^vy ovjs ojox vuapxsou xsj 3>kpx 'J.l.HjaoHa<8V PHHVja 8 vpVpu xgs HHm ‘hhhvjxsou oipjfHiy ojj anus h djatsvs pVjdy p ‘svdsx x^.v aa 'o^xsVousoj pe sVjd jjdoxa ph aa ‘Voajoa meiHV| hhhs ‘Voajoa sdVnpgjvy jmaV aa vHa xsj pVaa ‘woxou y
                                                            •oHdHiv odaoV sas vsaom^-vy ovjs dja<8V3 pVjrfjj vpa<adV saa owp3 pVjox xm jj *dJH<8vs ajVjdy pasd ph vsacm^vji ovjs saa Vph vpxsm ps h jjsdu ps Voajoa v^Vpj pjhhh h hiv oaxsVousoj j^q.VHa jj ■Voajoa viVpj Vjdu xm jmjVa<83 xm h hohps xm vsacm^vy ovjs vpxsm xsj j*px •Voajoa ajH^Hţy H^naV jdu ‘hhhvoxs vja 'Hjd^.voa 8"'j gaxsVousoj vhs xsj pVaa ‘iw^.da onapV xm v8aom^.v]j ovjs Voajoa vHPj(H]y vhushou vhs j.sj oara ‘Hdş-voa hsohw woHpaHV 8 pVjox xsj vpaoaxsvjxjVjas H wohp3hV saa sas sw'j s^xsVousoj vpaoaxsHHxsH xss JdsoV h ouj.a<og hohps ou h sVapdu ou vhVss h xsj vpVjvj ‘Stvj saxsVousoj ‘Voajoa vAVpj 'wox a.a jh<p<x>              wh VHdoaxas VHa sh ‘sdusp
hhhVj hh vpV xsj wh jh<hh ‘wh ^.voaodaoV pe Voajoa aoipj^Hţy HHHhja Hsm vpVodu xsa js xsq-H oapa Hj,H^aom^vji Hvjduas j^ihs H -jaoHPaHV paV s ‘dja<8vs pVjdy sas s^ihv pe vi Hm^duas jdjx xsj vamou h Voajoa vAVpj Vjdu j(8du $ xss v
Paayaa boeboa. chhk iHhXhEb boeboa, sa wctaa haa ceao ILvkiuoRita, wt haa Habea AkthhSa wt Go$Ta, 3a* nP*A rocnoACTBA a\h 8 ah^h, TfPf hm ect (1oka3AA h ckasaa ect
KAKO ICT MA DpEA^ CA8>KEP CEA llAtUIOSSA A^HOBEhITE. A<> Ect îtOWKAHOB EITiTHHSa
AtAYh$- H ckeaTtEactbSet 8 ahbah bkchX EOA’kpÎH: jkSiiah XpH3A bea akophhk h k8iiah IDiia BEA AWrWijjET H IbAIUKO AKOPHHK H IIIhXo BEA CflATAP H TAHropTE KOMHC H IlAKAAKH CflATAp H E83HHKA BEA KOAIHC H ălSUJAT BHCTÎI3P, KAKO ECT EHA fl,AA IIpEAA CA8>KEp H CHHb Ero AIhIaIO flOCTEAHHK CEAO ILvk IUOB8a IlOWKAHOK H CHHb Ero EMatEIOK. IAKOK* Aa ect hm 3a a^aTho, paaT toe hobl^h.
       <G>Ero p^A'f h rocnoACTBo a\h ei^ejke ra ckm \aa ceao IlAtujoBSA, m ect ha P8ka Iiobahob dbTHHSA h CHHb Ero eHatEiob. a a ra AP^îKht paaV HEroBE npjBE komatE, kako ect eha AaA H wt IIpEAa caSwep wt npEA rocnoACTBA a\h, taKOîKE Aa M8 Ect CEAO ILvklUOBgA CKC BhC JfOTApOM H CbC BbCHl BEWHhTH H CbC BbC JfOAOKOAV WHHH8, AtATHS H Bb wXaK CHHOBOM H BHSKOAV H nptBHSWETOM H HE WT KOrOKAO HEnOKOA’kEHA\0> nopE3A\0 rocnoACTBA A\H. fi AlţlEAHJKE JfoKET H3BAAHTH IIbTp8KHCTTiap H-bKOrAA 3AflHC8A TbCTO/H CH ITpiASK CASKEp H KHHrA rOCIlOACTBA A\H HAA CEAO HAtllJOB8A, MTO ECT KbSHAtaA wh wt haa Îwwbah eIbthhSa, Aa cE HE BtpgEUJE, noHTo paa'i' Ect norfcKAET no IlOWBAH dbTHHSA H S3EA ECT HbTpg KHCTl'tap TOrO SanHC H KHHrA rocnoACTBA MH CbC TAbJfbp’flA.
       <C>EJKE OlfEO H CBEAVtEAI'E nOCTABA’kfM rocnoACTBo A\H:          JKSllAH XpHSA BEA
ABOPHHK H JKSlIAH II An A BEA AWTWijjET H JKSflAH /^8a\HTPAUJKO BEA BHCTlîap H JKSflAH EUhICo BEA CnATAP H HiSflAH TEprE BEA CTOAHHK H }K8nAH fiSSHHKA BEA KOAIHC H 5K8(1AH HEAEAKO BEA mXaPHHK H KSnAH /i,SA\HTPAIIIKO BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, . . . 1.
       H HAMA3AX A3, . . . 1, ETk HACTOA rpAAV 8 fiSKSpElflH, AVkCEtţA CEnTEMBpÎE Ff AbHH H WT flAaAtA A<UKE A° HHH’k TEKSlJIATO AtTOAl, Bb A^T x3PM, A^TA rOCnOAHHk xA^ĂĂ.
       f Iw Aewh bwebwaa, mhaoctTio eojki’io rocnoAHHb.
       Hw Aewh boeboaa <m. p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ivan şi fiului, lui Matei Lăţimii, din Bosna Săraiu şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Pleaşovul de Sus şi de Jos din judeţul Olt, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şin din apă şi cu via boierească şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar plnă în hotar, pe vechile hotare şi semne şi cu toţi vecinii, cîţi sînt scrişi pe nume în cartea răposatului Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod.
      Pentru că acel sat Pleaşovul, care este mai sus-scris, a fost de moştenire al lui Badul logofăt şi al fraţilor săi, Dumitru vornic şi Dragomir
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
439
comis, încă de multă vreme, din zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7036. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, răposatul Mihail voievod, pe vremea cînd a fost domnia lui boier, mare stolnic, el a cumpărat acel sat Pleaşovul do la moştenii satului, cîţi sînt scrişi în cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, de peste tot satul, cu aspri gata.
      Iar după aceea, răposatul Mihail voievod, cînd a fost domn al Ţări i Româneşti, domnia lui a dat satul Pleaşovul zestre fiicei lui, jupaniţei Florica şi ginerelui lui, Preda sluger. Şi de atunci a tot fost satul Pleaşovul vecini ai lui Preda sluger cu bună pace.
      Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în primul rînd de domnie, în anul 7120 vecinii din Pleaşov s-au sculat în pîră înaintea lui Radul voievod şi s-au dus de s-au plrît de faţă. cu Preda sluger, în două divane. Şi astfel au pîrît pleaşovenii că nu s-au vîndut ei vecini lui Mihai voievod de bunăvoia lor, nici nu le-a dat nici un aspru, ci le-a făcut silă. Astfel întru aceea Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi a adeverit bine domnia lui cu tot divanul şi au mărturisit atunci în divan mulţi boieri că Mihail voievod a cumpărat satul Pleaşovul de multă vreme, cînd a fost domnia lui boier, mare stolnic, în zilele lui Mihnea voievod. Deci a rămas satul Pleaşovul de lege şi de judecată dinaintea lui Radul voievod. Şi am văzut domnia mea şi cartea de pîră şi de rămas, a lui Radul voievod pe tot satul Pleaşovul la mîna lui Preda sluger. Şi de atunci numai ce a tot stăpînit Preda sluger satul Pleaşovul cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zPele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, în al doilea rînd de domnie, In anul 7137, Preda sluger şi fiul lui, Mihai postelnic, ei au căzut în mare datorie. Deci au pus zălog acel sat Pleaşovul la Iovan Lătinul de la- Bosna Săraiu, pentru 600 ughi şi cu zapis de la mîna lor şi cu zi, ca să plătească bani1. Astfel, dacă a venit ziua, Preda sluger nici cum n-a putut să dea banii, ci s-a pîrît de faţă înaintea lui Alexandru voievod şi au băgat pe Preda sluger în temniţă. După aceea, Preda sluger a căzut cu rugăminte şi cu boieri la Iovan Lătinul de i-a mutat ziua. Şi iar n-a putut să plătească.
      Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Iovan Lătinul, tatăl lui Matei, el a. apucat pe Preda sluger şi pe fiul lui, Mihai postelnic, foarte tare, pentru bani. Şi au venit toţi de faţă înaintea domniei mele, în marele divan şi au dat Preda sluger şi Mihai postelnic satul Pleaşovul să fie de moştenire lui Iovan şi fiului lui, Matei, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, pentru acei 600 de galbeni. Şi i-au făcut şi zapis de la mîna lor şi i-au dat şi cartea cea veche a lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod, pe care au avut-o Radul logofăt şi Dumitru vornic şi Dragomir comis pe satul Pleaşovul şi au dat şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, tea de pîră şi de rămas şi zapis de la mîna.
440
www.dacoromanica.ro
lor, toate la mîna lui Iovan Lătinul, ca să-i fie satul Pleaşovul stătător şi dedină. Astfel, cartea boierilor cea veche de demult şi cartea lui Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod cea dc rămas, iar Iovan Lătinul, el le-a pus zălog la un lătin la Sofia, anume Pa vel, fiul lui Badul din Dobro Venetic tot pentru nişte bani, iar zapisul lui Preda sluger şi al lui Mihai postelnic şi cartea domniei mele pe satul Pleaşovul, ele au fost aici la Iovan Lătinul.
      Iar cînd a fost acum, pe vremea cînd au venit pribegii de peste munţi cu oaste şi cu luptă asupra domniei mele, iar Pătru vistier, ginerele lui Preda sluger, el l-a găsit pe Iovan Lătinul la Caracal, deci l-a tăiat şi i-a luat zapisul lui Preda sluger şi cartea domniei mele pe satul Pleaşovul şi a trecut iarăşi peste munţi.
      Iar după moartea lui IovaD Lătinul, iar fiul lui, Matei din Bosna Săraiu, el a mers de a adus de la Pavel Lătinul din Sofia cartea boierilor, cea veche, pe care au avut-o ei din zilele lui Badul voievod cel Bătrîn de demult şi au dat-o lui Mihai voievod şi cartea de rămas a lui Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod pe satul Pleaşovul, aici înaintea domniei mele în divan de le-a arătat şi a spus că a dat Preda sluger satul Plea-şovul pentru datorie, să-i fie lui Iovan Lătinul dedină. Şi au mărturisit în divan toţi boierii: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Ivaşco vornic şi Miho mare spătar şi Gligorie comis şi Pavlaehi spătar şi Buzinca mare comis şi Mnşat vistier, că Preda sluger şi fiul lui Mihai postelnic au dat satul Pleaşovul lui Iovan şi fiului lui, Matei, ca să lo fie lor de moştenire, pentru acei bani.
      De aceea şi domnia mea încă le-am dat satul Pleaşovul, să fie la mîna lui Iovan Lătinul şi a fiului lui, Matei, să-l stăpînească pentru dreptele lor averi, cum a fost dat şi de Preda sluger dinaintea domniei mele, ca să le fie satul Pleaşovul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iar dacă va scoate Pătru vistier cîndva zapisul socrului său Preda sluger şi cartea domniei mele pe satul Pleaşovul, pe care le-a- luat el de la Iovan Lătinul, să nu se creadă, pentru că l-a tăiat pe Iovan Lătinul şi a luat Pătru vistier acel zapis şi cartea domniei mele cu tîlhărie.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco marc vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe marc stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic...........1
      Şi am scris eu, . . . 1, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 13 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, anul domnului, 1631.
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
441
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad., XCV/62.
        Orig., perg. (60 X 50), pecete timbrat&.
                                274
1631  (7140) septembrie 14.
            Oancea vinde popii Neacşu o moşie la Brezoaia.
      Sineturile moşii Brezoaia.
      7140        <1631 > septemvrie 14. Zapis al Oanci cu fii-său Grozea din Pucleşti prin care vinde popii Neaoşului ot Dobroşăşti un căpătîiu de ocină din Dîmboviţa pînă în Rîioasa, în lat stînjăni 105.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCVI/53 (nr. 27.) Rezumat din 1835.
                                     07%
                                     Mit)
1631   (7140) septembrie 15.
             Vladimir vinde lui Totul ocină în Vulpeni.
       t Eu Ylădimiru scris-am acista almio zapis, cumu să se ştii ca amu vîndutu Tatolui ocină de a me bonăvoi, di în dilo di la Vulpeni, dreptu cîtă să va afla şi de în delu şi de vale, de peşti tot locolu, cîtă să va găsi parte lu Vlădimiro, drepto 520 de bani gata. Şi a fosto mărtorie: Marin de în dai şi Tecşan de Mătăsari şi Pătru pîreălabol şi Mane şi Stoica ot Criţoleşti.
       IlHC «fetiţi CHIlTfMBpYf AhHH t'f, AIT xSpM
       Vlădimiro.
         Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 28320.
         Orig., hlrtie (20 x 20).
442
www.dacoromanica.ro
276
1631  (7140) septembrie 16.
            Drăghici logofăt împarte ocina sa din Sălătruc între fiica sa Neacşa şi fiul său Stanciu.
      t Adecă eu Drăghici logofăt ot Sălătruc, dat-am zapisul meu la mina fie-mea Necşăi şi la coconii iai, cîţi Dumnezeu i-i va da, cum să să ştie că pentru parte mîne-sa Dospinei de moşie c6 au avuţii la Runcu de zestrâ, dată de tatu-său Sîrbul logofăt, care moşie o am vîndută eu banului Dobromir şi pentru alte scule de aur şi de argintă, ci n-am avut să-i dau,, eu i-am dat denu parte mea den Sălătruc, jumătaate de ocină şi cu rumânii şi cu casele cel6 de la rîu şi cu viile cele bătrîne de la Rădăcineşti. Pentru că cîndu am vîndutu Runcul banului, cu acei bani am cumpărat moşie-aici în Sălătruc.
      Pentru că am avut numai aceşti 2 feciori, anume Standul şi ÎTecşa,. şi văzîndu că n-au lăcuială întru iai, eu i-am tocmit cu sufletul meu şi cu mulţi boiari să ţie fie-mea Necşa den moşie, den rumâni, den mori şi de peste tot hotarul, den parte mea de moşie jumătaate şi fiiu meu Standul cu fetele lui, Anca, Necşa, iar jumătaate.
      Şi cîndu am făcută acestă zapis fost-au şi boiari mărturie : jupan Braţul comis i jupînul Vucomir i Drăghici postelnic ot Cîrstiianeşti i popa Ylăduţ i popa Radul.
      Şi am scris eu cu mîna mea, ca să să creză. Pis m^seţa septemvrie-dni 16, vă leat 7140 <1631 >.
      Eu Drăghici logofet Bratu comis Drăghici postelnic Eu popa Ylăduţ Eu popa Radul Eu Vucomir 1
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/28. Orig., hirtle (30 x 20,5), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 133, t. 15.
1 Semnături autografe.
                                                 US
www.dacoromanica.ro
277
1631  (7140) septembrie 20.
             Oprea logofăt vinde lui Hrizea mare vornic moşie în Bălţaţi.
       t Scris-amu eu Oprea logofăt de Bălţaţi acestu zapis al meu la mina jupînului Hrizei marălă vornic, cumu să să ştie că i-amu mai vîndut 20 de stînjini de ocină în Bălţaţi derăptu 2 500 de bani, în[î]să cei 20 de .stini ini ce i-amu fost vîndut Arcăi şi Stoicăi, feciorii lu Stan Părşanu de Cuclăşi, că cîndu e-mu fost vîndut n-amu întrăbat pe vornicul şi au fost •cumpărat vornicul mai denainte vrămă ocină în Bălţaţi de la Mânea.
       Deci e-mu făcut acestu zapis al meu la mina vornicului, să-i fie •de moşii şi să-şi facă şi cărţi pră ci i-amu vîndut.
       Şi aldămăşari încă au fost la tocmeala noastră ; Dediul vătahul şi Dediul bucuriştenul şi Mogoş vătaliul.
       Şi am scris eu, Oprea logofătul, în luna lui septevrie 20 dni, leat 7140 <1631 >.
       Şi me-mu pus eu Oprea logofăt şi pecetea, să fie de mare credinţă. <Pe verso : > ot Doi Bălţaţi.
         Arh. St. Buc., A.N., LX/21.
         Orig., hlrtie (22,5 x 15,5), pecete aplicată.
                                        278
1631  (7140) septembrie 22, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Necula fost mare vistier satul Pleaşovul, jud. Olt.
       t ilÎHAOCTÎlO K05KÎK), Iw dtWH B0EB0A4 H 1*0010 AHHk EtCOH 3EMAE JfrrPpOBAA-XTHCKOE, CHHk K-kAHKATO H nptAOSpdrW H flOKOHHHdTO Iw Iţlf^dH K0EK0A- &ARAT TOC-IK>ACTK0 AIH cîto IK)KEA^HTl TOCnOACTEA AtH nOMTEHHOAlS npdKHTfAThJ rOCIJOACTBO <UH KSlMH HHKSAa EHB BEA KHCT'fiap H CkC CHH0KH EMS, EAHI(E>KE Eork AăpOKAX, QKOJKf A<t MS ECT CEAO ILvfcUIOBSA Top H ^,0A, WT CSACTBO ©AT, BkC CEAO CkC BkCOAA loTApOM H CkC BkCHJC BEIHHÎH H CkC BkC X0A0K0A\ WT nOAlO H WT IU&U4 H WT BOA H CkC BHHOrpiAV’ EOA'kpeKJ H WT CEAdAHlpE CEAOB, WT IIOCBSAT, K<*pf EAHKA CE XtHT HSEpdT WT no BkC XoTJPtM, WT XOTJp A® XoTâp, no CTAPE XoTApE H EErt'bSE.
444
www.dacoromanica.ro
        <H' rcmhhYh Ad cf 3Mtr, no hau: IIIepeS h ckc chhorh fro, Ha hau PdAOAlHp h Pjaya h cec chhobh fro, fAHUfJKf BorE a<ict h Îwh h Hfcrof, chhh EpksSaor h CEC CHHORH Hitt H IIlEpEdH H QdHd H ,4,8A\HTpSÎ, CHHH XpCOR H CEC CHHORH Hi\\ H fiapESa h Epan, chhh [{IepEaHOR h cec chhorh ha\ h I'fpAiEAd r, chiie EdpESaoK h cec CHHORH CH H ^,phraH, CHHE G^A^AtR H CEC CHHORH CH H KpECrfc H CEC CHIIE fro, IIIpEKiî H CKC CHHORH HAI H GTdH H PdAyA, CHHH El83tTCK H CEC CHHORH CH H GTpfK'b, CHHE HtKiÎAfK H CEC CHHORH CH H GHAINHKOdpK, CHHE AYdpKOR H CEC CHHORH CH H Tfprf, CHHE AIhXeH/IER H CEC CHHORH CH H (1011 Pfeafe CEC CHHORH fro, GTOHKd H Ptat H CEC CHHORH HAI H flAB’felO, CHHE flABtlOR H CEC CHHORH CH H Hfcr CEC CHNORH CH H CTdHHIOA, CHHE HfcrSR H CEC CHHORH CH H APdrOAlHP, CHHE KdpfjUR H CEC CHHORH CH H EpdHKO CEC CHHORH CH H GTdHHIOA, CHHE EpaHKOR H CEC CHHORH CH H ThXSa, CHHE BoHilfR H CEC CHHORH CH H Htr IlEpSUJ, CHHE ÎEdHOE H CEC CHHORH fro H IIdCK$A, CHHE ÎEdHOR H CEC CHHOBH CH H CtOISH CEC CHHOBH CH H CTOHKd H ,\SAIHTpS, CHHH GtOHHOR H CEC CHHORH HAI H GTdH HfBSHSA, CHHE flSnSAfH$AOR H CEC CHHORH CH H CTdH, CHHE LaHOR H CEC CHHORH CH H CTdH, CHHE IţEAIEp&IOR H CEC CHHORH CH H flHrfA, CHHE illHpMfR H CEC CHHORH CH H llfTKO, CHHE 4>/t0pfK H CEC CHHORH CH H XpSKd H CEC
spaT tro, fUaHt T$pkSa, chhh Be^hor h cec chhorh hm h TaHt, chhe Ko$oior h
CEC CHHORH frO H BecVIO, CHHE IiHtJjdHOR H CEC CHHORH CH H flîdpKO, CHHE TdTOAlHpOR H CEC CHHORH CH H llÎHpKd CEC EpdT fro, CHHH TeA^I^ER H CEC CHHORH hX H ,&,SPA$K CHHE <x)dHHfR H CEC CHHORH CH H ^,OEPOTE, CHHE IţdfR H CEC CHHORH CH H ,A,pErdH, CHHE PaAOA\HpOR H CEC CHHORH CH H GTOHKd CEC EpdT fro, ^,$A\EpaRE, CHHH II&JKEK H CEC CHHORH CH H GTOHKd, CHHE BofHfR H CEC CHHORH CH H GTdH H CTdHHIOA, CHHH flHrHAOR H CEC CHHORH CH H A,pRrSUJ H ÎKdH, CHHH HEq&pdUJSAOB H CEC CHHORH fcX H KopB$A CEC CHHORH CH H IÎIfpEdH, CHHE KopE$AOR H CEC CHHORH CH H flAB$A, CHHE Pd-AyaOR H CEC CHHORH CH H CTdH, CHHE 4>pElţHAEK H CEC CHHORH CH H ^OEpf CEC KpdT fro, Gdnpt AbPbBdHIţCA, CHHH AfUjYfE H cec CHHORH hX H KpOHTOplOA CEC chhorh CH h CtOHH H ApErdH H APArO/tiHp, CHHH KpOHTOpiOAOR H CEC CHHORH «X H EdpdHrK H CEC EpdT fro, GTdH, SfT IlEKSpaplOAOR H CEC CHHORH hX H fânpfc H MHfUI, CHHH IţEpER H CEC CHHORH HX H AS‘"HTPS CEC CHHORH CH H 110II CltAlHHKOdPE, CHHE JV,l$AIHTpS H CEC CHHORH CH H /HhK$A, CHHE TeSIR H CEC CHHORH CH H E»Hfc, CHHE IţHHKER H CEC CHHORH CH H AIhXeHAE, CHHE. . -1 H CEC CHHORH CH H CEC REChX EpdTl'f HA\, fAHIţf fCT CKd3dA H pfKEA fCT 111'EpEOy H îlVH fpf CST RfHHHH IVT IIa^UIOK IVT llp’kA rOCnOACTRd MH H IVT np-fcA KECbM BOAfcpOAI.
        <II>OHf,-Kf Toro CfAO IJatUIORSA Top H ^OA, BKf fCT KHU,f ,B1C> KHAH cSt 3J A’bA^HS PaaSaor AivrvvfjsfT h a RpaTOA\ ch A&whtpor Akophhk h AparoaiHpoR koaihc, fipftKf WT np-bjKAf Rpteau, ivt npt AhH|w noKOHHHOAiS PdAya RofROAJ, chhe PdAyaa ROfROAd, KOrAd BHCT TfHfHl'd A’bTOAl xSAS. fl HOTOAI, KErV,A fCT EHA RE ARhYh MhX-HfR ROfROAd, a nOKOHHHdrO ,l\HXdHA ROfROAd BHAH C8T UOKSllHA CfAO ILvkliJORiÎA, n° Rp’kAlf KOrAd BHCT rOCnOACTRS fAlS EOAfcpHH, RfA CTOAHHK, WT HdA R"KCH HdCA-bAHH-IţfAI CfAOR, KOTOpYH CST HO pfA$ RHUlf pfHfHH, npfă REC CfAO, CEC dCflpH rOTORH. H npOAdAOUIH CM WHH RfHHHH 3d HHXhOAI AOEpOKOAW.
1 Loc alb.
445
82 — c. 82
www.dacoromanica.ro
       tl n«TOAi, AIhXaha koeroaa, keaa ect eha rocnoACTKS eai$ rocnoAApE 3Ea\ah RaAIUKOH, T0PA4 nOKOHHHJrO AIhXaHA KOEKOA A*M *CT CEAO IlAtlilOKiÎA npfKf ^ELpfpdM CH HttnAHHlţEK <J>AOpYHKEH H 3ETOM CH IIpEAEK CA$>KEP. H WT TOrAA, C4A\0 KEC EHA CEAO IlAtlHOKSA, KEMHHH IIpEAEK CA&KEp CEC A®EPOA\HPHO.
       fl KEA4 fCT EHA KE A^hYH nOKOHHHOA\8 P^AV^ KOEKOA, CHHE AIhXhEK KOEKOA, KE AtT x3PK, KE npEKOE rOCnOACTKO, 4 KEMHhYh WT IlAtlUOK, WHH ECT AHrHi>A np$X H nOIlIEA ECT TEpE CEnptlUE CE 34 AHlţS CEC IIpEAA CA$>KEp H CEC CHHE ErO, MhXaIO nOCTEAHHK, 8 ABA AHK4HOKE, H KE npEKOH rOCn^A^TKS H KE HA KTOpora rOCnOACTKtj. H CH<U,E CEfipEAH IlA’klllOK'k>2HYH K4K0 HtCT CE CiÎT npOAAA WHH KEMHHH AIhXaIOK KOEKOA 34 AO>POKOAIO, HHJKE A\S ECT A^ HH EAHH 4Clip$, 4H$ CETKOPHA HA\ ECT CHAOCTYlO.
Ta>ke ke toa\, PaaYa koekoaa, rocnoACTKS ea\8, taeaaa h cSahX no npAK h no sakoh
H A^BPE ECT HCTHHCTKiîfT rOCnOACTKi! EA\S KSnHO CEC KEC AH&AHOAt H CKEAtTEACTKSET TOrAA $ AHKAH AIHOSH EOAfcpH K4K0 BHA nOKSnHA iMhXaHA KOEKOA CEAO ILvkllJOKSA EiJIEKE WT KOrAA KHCT POCnOACTKiî EA\S KEA CTOAHHK, K*E A^hYh AIhXhEK KOEKOA* H CT4I1IA CEAO IlA'klllOKSA WT 34K0H H WT C$)KAEhYE WT np^A PMVA KOEKOA $ AKA AHKahoke, h ke npEKora rocnoACTKS h ke ha KTopora rocnoACTKS. H kha^Xoai pocnoA-CTKO A\H H KHHrA PAAI^AA KOEKOA SA np8X H 34 WCT4A HA pSK IIpEAEK CASîKEp. H WT T0PA4 CAA\0 KEC APE>K4A IIpEAA CA$>KEp CEAO IlA’kllJOKiÎA CEC AOKPO A1HPHO.
       fi nOTOA\, KEA4 ECT BHA KE A^hYe I1aS§4HAP8 KOEKOA, CHHE ÎaYhUI KOEKOAA, K*E HA KTOPOE PEAS 34 TOCnOACTKO, KE A'kT x3PÂ3, A IIpEAA CA&KEp H CHHE EPO, AIhXaIO nOCTEAHHK, WHH ECT nAAAA KEAA\A KE EAHA KEAHKA A$KHOKEhYE. TaîKE ECT nOCTAKHA nPEA4 CAS>KEp CEAO IlA’fcliJOKSA 34A0P HA IOWKAH AetHH&A WT fioCHA ChpAlO, 34 8PH f H CEC 3AI1HC WT p$K4A\H HX H CEC A^HE, HKO>KE fi,A nAATHT HOBlţYH. TaJKE, 41{1E ripYHAH' AKHE, A IIpEAA CaS>KEP, WH HHK4K0JKE HtCT A\OPAE \A AA&AT hoki^Yh, h& CEnptlHH CE 34 AHU.8 np^A flAE^AHAPS KOEKOAA H KEAOJKHA ECT no IIpEAA CA&KEp KE TEA\HHU,i>. IIOTOA\>KE IIpEAA CA$>KEp, WH ECT II4AH$A CEC AIOAEHIE H CEC EOA’kpH HA IOwKAH AETHHSA, TEpE hX ECT nOIip’kCEAHT A^HE. H nAK H"kCT A\OPAE nAATHTE.
       TaîKE, KEA4 ECT EHA CEAA, KE A^hYh POCnOACTKA AIH, A îIOWKAH Y1eTHH$A, WTIţS AIatEIOK, WH ECT $$4THA IIO IIpEAA CAi$>KEp H no CHHE EPO, AIhXaIO nOCTEAHHK, KEA/H4 Kp^nno paaY hoku,h. H npHiiiEA k’echX 34 ahu,8 npEA PocnoACTKA aih $ keahkYh AHKAH H nAKEJKE HtCT A\OPAE nAATHTE. Ta>KE ECT A^ IIpEAA CAgJKEp H AIhXa» nOCTEAHHK ceao nAtuioKSA aa ect a^aYhS Îiowkahok AethhSa H MEA®‘« CH eIIateiok, paaY teX cYE X 34 ÎKHATH, WHH 34 HHJfHOAX ACBpOKOA’k, BE3 HH EAHA CHAOCT. H CETKOpHA HX ECT H SAnHC WT p$K4A\H HX H A^ HX ECT H KHHP4 TA CTAPA, KHHPA PAAI^AA KOEKOA. CHHE PAAVi'iJ KOEKOAA, MTO ECT EHA HAEAA 34 A^AYhS PAAVrt AOPOijsET H KPATH EPO, A,8A\HTP8 AKOPHHK H A,P‘lf®‘"HP KOA\HC, H4A CEAO nA-kllIOK^A H KHHPA PaAV'U KOEKOA**, CHHE AIhXhEK KOEKOAA, TA 34 WCT4A H 34nHC WT p$K HA\, K’ECHX HA P$K îlOWKAHOK AeTHHSA, I3K0)KE A** HAI ECT CEAO IlA'kllIOKUA CTOATEA H A^A^HS KE K’kKEI.
       fi nOTOAl, îIOWKAH /IeTHIISa H CEC CHHE EPO, /1ÎATEI0, WHH, I4K02KE H’kKOE AlOAYE Ti>H<AH H Ki>mi,H WT AP^I'** 3EA\AH, H’kCT A\OPAE APKH<ATH CEAO IlAtllIOK^A, 4H$ PA ECT CETKOPHA npOAATEA H «TAKAVHA Ct CSt CEC nOMTEHHOA\ npAKHTEA POCnOACTKA A\H ÎKSnAH HEK$A4 KHCtYiAP, TEPE 10 ECT npOAAA CEAO IlAtlilOK^A, 34 $PH \’0H POTOKH. H i>3EA EAHA P43A0P 34 HOKI^H, $PH ?, KE p$K HAI, E14JEH{( A^KAE ECT BHA îlOWKAH YIetH-Hi>A >KHB. Ta;KE KHHPA EOA’kpOAl TA CTApA 34 WAAKHO H KHHPA PAA^AA KOEKOAA, CHHE
        1 Loc rupt
446
www.dacoromanica.ro
AIhX’hck eoikoa, Tac 3a wcTdA HdA ccao natiuosSa, a TiowRdH Aethh8a, wh hX cct eha nocTasHa saaor Ha IIjkia Aethh8a ivt Go$Ya, chhe PdAif8oK wt ^OEpoM Ec-hhthk, naK pa^V hIskoc hoku,h. H ehah c8t nocAdA Îiowrah Aethh8a no chhe fro, AldTCio, A4 A0HtcHT tcX KNHrH wt Go4iYc, a sanncSa IIpcack ca8>kcp h AlnKaiOR noc-tiahhk h KHHra rocnoACTRa a\h HdA ccao IlAfeuiORSA, whc c8t wcTdA wra< Ha îiowRdH Aethh8a.
       fi kea4 cct rha cEAd, re amYh rocnoACTRa a\h, no Ep-feMC KEAd cct npHiuCA npHE’by'l'H wt np(3 n/UHCH cec eohck8 h cec EpdHYio HdA rocnoACTRO mh, d IlRTpS RHCTVtap, 3(t IIpEACK caSjkcp, wh cct WRp'feTdA no IiowRaH AethhSa 8 KapdKdA, Tipc ra ict nocfeKdA h KK3H,\\dA cct wt mro 3anHc8A tectom ch Hpcacr caSjkcp h KHHra rocnoACTKa a\h, mto cct eha cETBopHaa HdA ccao IlainuoRSA h mhh8a cct naKH npC3 naaHCH.
       SI no CEiWpETH îto .VKdHOK AetHH8A, d CHHE CrO AldTCJO WT Ha Eocua CEpatO> wh cct aohccha KHHra Koatpoav Ta rocnoACKa CTapa sa WAaRHa Rpta\c h KHHra PdAY*A KoCBOAa, chhe AIhX’hcb kockoa4, sa wcTdA, mto cct haua, IIpCAa ca8>kcp no ccao IlA-feujOESA, wt naA IldECA AethhSa wt Co^Ya, TCpc hm cct noKdSdA npfcA rocnoA* CTKa a\h 8 bcahbYh AHKaH. H ckcacacteoeaa 8 ahkah eech^ RoatpÎH rocnoACTRa mh* jkSiwh XpH3a rea akophhk h liana rea awrw^CT h Îeauiko ak°Phhk h «\8MHTpauiKO REA RHCT'l'rap H AÎHXo REA CndTdp H rpHrop'l'C KOA1HC H ES3HHKd RCA KOA\HC H AlSUIdT RTOp'l'H RHCTÎiap, KdKO CCT RHA IIpCAa CA85KCP H CHHE CrO AIhXaIO nOCTCAHHK A**H<HH îlOWRaHOR AetHhSa H MCA<>A\ CH AldTCIOR 8rH jT. Ee TOA\, rocnoACTRO A\H CipOKC CEA\ AdA CCAO IlAtuiOKiSA, Ad CCT HA pSK AIatCIOR, CHHE ItOWRAHOR AETHHSA, A4 Td AP*»H<HT
PaaY Hcrosc npaRC koautc, kako cct rha a44 h wt IIpCAd ca8>kcp, iako>kc a4 <ct ca\8 A^aYhS. H CETROpiu 10 cea\ rocnoACTRO a\h AldTfiOR AethhSa h RToparo kpato KHHra HAA CCAO IlA-bUIORSA 3A A^AI’hS h wX’aehhke.
       fI noTOA\ ATatCio, wh cct npHtiiCA np-feA rocnoACTRa a\h 8 aHK4h h 8 np-feA
KEChXa\H ROAtpHAV rOCnOACTRd A\H KCAHU.H H AUAH, TCpc CCT CRCACTCACTRORAA AIatCIO KAKO CCT RHA npOAdA CCAO IlA-bUIORSA H<8ndH8 HCK8aCR KHCT'fiap, K^nHOHCC CEC Edl|IOA\ ch Irah Aethh8a, C141OKC aokac c8t wh >khe, 3a Toro u,tHO, chcc cct rhuic mic, 8rH YOH, REC CCAO, CEC REC XOTdpOAt H CEC RECHX RCHHH'i'H H CEC REC XoAOKOA\. H RE3HAIAA AIatCio r'kchX' hoku,Yh saiiaeho re p8k cro, koahu,c c8t rha wctaa hcaaraahh, wt npCA rocnoACTRa a\h 8 ahkah.
       <H> RHA'b^OAV rocnoACTRO a\h h 3anHC wt p8ka AIatcioa Aethh8a, chhe Îiow-RAHOR, 3A npOAdHTe, CEC A\HOBH ROAtpH CRCAHTCAYh, HdnHCAHH 8 3dnHC. H A4K4A HX cct h KHHroRC ti)T CTapH h KHHra rocnoACTRa a\h, ta CETROpCHa RTOpoi pCA8, no CCAO ITa^UIORSa, HA p8K >K8ndHS Hck8aCR KHCTYrap. fl ai4JTCAH>KC JfOKlT H3RAAHTH IlETpS RHCTYrap HiiRorAa sarhcSa tectoai ch IIpCAd caSjkip hah KHHra rocnoACTRa a\h tj WT HenpERO, MTO CCT RHA BE3H.WAA IlETp8 RHCTYiap WT HA TlOWRdH AetHhO'A CEC
3aomectrYc, a4 Hf Ci K’bpSemH.
       <C>cro paaY a4A0^ cea\ rocnoACTRO a\h noMTCHHOAvS npARHTCAio rocnoACTRa A\H >K8liaH8 HCK8aCR RHR REA KHCTYrap, raKO>KC A4 M8 CCT REC CCAO IlAtUlORSA Top H Aoa h cec rech^ ecmhhY.h h cec rec X’oaokoai wt nocR8AY wmhh8, a^aYh8 h re wX’dB CHHOEO,H H RHb'K0A\ H np-kAH8MCTOA\ H HC WT KOrOH<AO HCnOKOA’kBHMO, nOpCSAtO
rocnoACTRO aih.
www.dacoromanica.ro
447
       <G>e>ke eo h cbeacteaTh nocTdKAfcEM tociioactko a\h: iKSndH Xpnsd e(a akop-
HHK H JKSndH Ildnd KfA A©rw|SET H ÎKSndH ^SAlHTPdUJKO BEA EHCTViap H >KS[MH AIhXo BEA CfldTdp H JKSridH TEprE BEA CTOAHHK H ÎKUUH EgSHHKd BEA KOA\HC H ÎKSndH HEAtAKO BEA nEX’dpHHK H ÎKSn.H /i,8A\HT pdUlKO BEA KHCTYop1. H HCnpdBHHK, Ildnd BEA AWrWjţiET.
       H HdA\d30A\ d3"h, AErihAdT AOro^ET, BK HdCTOA TPdAV* 8 ESKSptipH, AVfcCEU,d CEn-TEAEBpYE Kk AbHH H IVT AAd.Ud A® HHHiî TEKSlJJdrO A'kTOAţ, B*h A-kT xSpĂT, d WT P«KA*CTBd XpHCTOBd, xdjfÂd.
       f IlV AEIVH BlVEBlVAd, A\HAOCtTh5 SO>kTK> rOCnOAHBK.
       Hiv Aeivh BOEBOAd <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitutului dregătoi al domniei mele jupan Nicula fost mare vistier şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Pleaşovul de Sus şi de Jos, din judeţul Olt, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via boierească şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pină în hotar, pe vechile hotare şi semne.
       <Şi> vecinii să se ştie pe nume : Şărbu şi cu fiii lui, anume Eado-mir şi Radul şi cu fiii lui, «iţi îi va da Dumnezeu şi Ion şi Neagoe, fiii lui Bîrzul şi cu fiii lor şi Şărban şi Oana şi Dumitru, fiii lui Ursu şi cu fiii lor şi Barbul şi Bran, fiii lui Şterban şi cu fiii lor şi Ghermălat, fiul lui Barbul şi cu fiii săi şi Drăgan, fiul lui Surdeală şi cu fiii săi şi Cîrstea şi cu fiul lui, Şărbu şi cu fiii lor şi Stan şi Radul, fiii lui Buzete şi cu fiii săi şi Strechea, fiul lui Necula şi cu fiii săi şi Simnicoară, fiul lui Marco şi cu fiii săi şi Gherghe, fiul lui Mihăilă şi cu fiii săi şi popa Belea cu fiii lui, Stoica şi Relea şi cu fiii lor şi Albeiu, fiul lui Albeiu şi cu fiii săi şi Neag cu fiii săi şi Standul, fiul lui Neag şi cu fiii săi şi Dragomir, fiul lui Carfa şi cu fiii săi şi Braico cu fiii săi şi Standul, fiul lui Braico şi cu fiii săi şi Tihul, fiul lui Voina şi cu fiii săi şi Neag Păruş, fiul lui Ivan şi cu fiii lui şi Pascul, fiul lui Ivan şi cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi şi Stoica şi Dumitru, fiii lui Stoian şi cu fiii lor şi Stan Nebunul, fiul lui Lrpuleţul şi cu fiii săi şi Stan, fiul lui Ivan şi cu fiii săi şi Stan, fiul lui Ţîmbiul şi cu fiii săi şi Anghel, fiul lui Mircea şi cu fiii săi şi Petco, fiul lui Florea şi cu fiii săi şi Uruca şi cu fratele lui, Manea Turcul, fiii lui Băjan şi cu fiii lor şi Ganea, fiul lui Cofoiu şi cu fiii Iui şi Văsiu, fiul lui Yişan şi cu fiii săi şi Marco, fiul lui Tatomir cu fiii săi şi Mirca cu fratele lui, fiii lui Gîdeaţă şi cu fiii lor şi Durduc, fiul lui Oancea şi cu fiii săi şi Dobrotă, fiul lui Ţaia şi cu fiii săi şi Drăgan, fiul lui Radomir şi cu fiii săi şi Stoica cu fratele lui, Dumbravă, fiii lui Puică si cu fiii săi şi Stoica, fiul lui Yoina şi cu fiii săi şi Stan şi Standul,
1 în loc de : owrm.
U8
www.dacoromanica.ro
fiii lui Anghil şi eu fiii săi şi Drăguş şi Ivan, fiii lui Eafuraşid şi cu fiii lor şi Corbul cu fiii săi şi Şerban, fiul lui Corbul şi cu fiii săi şi Albul, fiul lui Eadul şi cu fiii săi şi Stan, fiul lui Prăţilă şi cu fiii săi şi Dobre cu fratele lui, Oprea dăxăbanţul, fiii lui Leşie şi cu fiii lor şi Croitoriul cu fiii săi şi Stoian şi Drăgan şi Dragomir, fiii Croitoriului şi cu fiii lor şi Barangă şi fratele lui Stan, ginerele lui Păcurariul şi cu fiii lor şi Oprea şi Ianeş, fiii lui Ţîră şi cu fiii lor şi Dumitru cu fiii săi şi popa Simnicoară, fiid lui Dumitru şi cu fiii săi şi Micul, fiul lui Gîze şi cu fiii săi şi Bunea, fiul lui Ţincă şi cu fiii săi şi Mihăilă, fiul . . . 1 şi cu fiii săi şi cu toţi fraţii lor cîţi au arătat şi au spus Şărbu şi Ion dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor, că sîDt vecini din Pleaşov.
      Pentru că acel sat Pleaşovul de Sus şi de Jos, care este mai sus-scris, a fost de moştenire al lui Eadul logofăt şi al fraţilor săi, Dumitru vornic şi Dragomir comis, încă dma'nte vreme, d'n zilele răposatului Eadul voievod, fiul lu- Eadul voievod, cînd a- fost cursul anilor 7036. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, răposatul Mihail voievod, pe vremea cînd a fost. domnia lui boier, mare stolnic, a cumpărat satul Pleaşovul de la toţi moştenii satului, care sînt mai sus-zişi pe rînd, peste tot satul, cu aspri gata. Şi s-au vîndut ei vecini de a lor bunăvoie.
      Iar după aceea, Mihail voievod, cînd a fost domnia lui domn al Ţării Eomâneşti, atunci răposatul Mihail voievod a dat satul Pleaşovul zestre fiicei sale, jupaniţei Plorica şi ginerelui său, Preda sluger. Şi de atunci numai ce a tot fost satul Pleaşovul vecini lui Preda sluger cu bună pace.
      Iar cînd a fost în zilele răposatului Eadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7120, în prima domnie, vecinii din Pleaşov, ei au ridicat pîră şi au mers de s-au pîrît de faţă cu Preda sluger şi cu fiul lui, Mihai postelnic, în două divane şi în prima domnie şi în a a doua domnie. Şi aşa <pîrau pleaşove >2 nii că nu s-au vîndut ei vecini lui Mihai voievod de bunăvoie, nici nu le-a dat nici un aspru, ci le-a făcut silă. Astfel întru aceea, Eadul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi bine a adeverit domnia lui, împreună cu tot divanul şi au mărturisit atunci în divan mulţi boieri că Mihail voievod a cumpărat satul Pleaşovul încă de cînd a fost domnia lui mare stolnic, în zilele lui Mihnea voievod. Şi a rămas satul Pleaşovul de lege şi de judecată dinaintea lui Eadul voievod în două divane, şi în prima domnie şi în a doua domnie. Şi am văzut domnia mea şi cartea de pîră şi de rămas a lui Eadul voievod la mîna lui Preda sluger. Şi de atunci numai ce a tot ţinut Preda sluger satul Pleaşovul cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, în al doilea rînd de domnie, în anul 7137, Preda sulger şi fiul lui, Mihai postelnic, ei au căzut tare într-o mare datorie. Astfel a * *
        1 Loc alb.
        * Loc rupt.
449
www.dacoromanica.ro
pus zălog Preda sluger satul Pleaşovul la Iovan Latinul din Bosna Săraiu, pentru 600 ughi şi eu zapis de la mîinile lor şi cu zi, ca să plătească banii. Astfel, dacă a venit ziua, Preda sluger, el nicidecum n-a putut să dea banii, ci s-a pîrît de faţă înaintea lui Alexandru voievod şi l-a băgat pe Preda sluger în temniţă. După aceea Preda sluger, el a căzut cu rugăminte şi cu boieri la Iovan Latinul de i-a mutat ziua. Şi iar n-a putut să plătească.
      Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Iovan Lătinul, tatăl lui Matei, el a apucat pe Preda sluger şi pe fiul lui, Mihail postelnic, foarte tare, pentru bani şi au venit toţi de faţă înaintea domniei mele în marele divan şi iar n-a putut să plătească. Deci Preda sluger şi Mihai postelnic au dat satul Pleaşovul să fie dedină lui Iovan Lătinul şi fiului său Matei, pentru acei G00 de galbeni, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Şi le-au făcut şi zapis de la mîna lor şi le-au dat şi cartea cea veche, cartea lui Hâdul voievod, fiul lui Eadul voievod, pe care au avut-o de moştenire Eadul logofăt şi fraţii lui, Dumitru vornic şi Dragomir comis pe satul Pleaşovul şi cartea lui Eadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cea de rămas şi zapisul de la mîna lor, toate la mîna lui Iovan Lătinul, ca să-i fie satul Pleaşovul stătător şi dedină în veci.
      Iar după aceea, Iovan Lătinul şi cu fiul lui, Matei, ei, ca nişte oameni străini şi negustori din altă ţară, n-au putut să stăpînească satul Pleaşovul, ci l-au făcut vînzător şi s-au tocmit cu cinstitul dregător al domniei mele, jupan Necula vistier, de i-au vîndut satul Pleaşovul, pentru 478 ughi gata. Şi au luat o seamă de bani, 100 ughi, la mîna lor, încă pe cînd a fost Iovan Lătinul viu. Astfel cartea boierilor cea veche de demult şi cartea lui Eadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cea de rămas pe satul Pleaşovul, iar Iovan Latinul, el le pusese zălog la Pavel Lătinul din Sofia, fini lui Eadul dm Dobro Yenetic, tot pentru nişte bani. Şi a trimis Iovan Lătinul pe fiul lui, Matei, să aducă acele cărţi de la Sofia, iar zapisul lui Preda sluger şi Mihai postelnic şi cartea domniei mele pe satul Pleaşovul, ele au rămas aici la Iovan Lătinul.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea cînd au venit pribegii de peste munţi cu oaste şi cu luptă asupra domniei mele, iar Pătru vistier, ginerele lui Preda sluger, el l-a aflat pe Iovan Lătinul la Caracal, de l-a tăiat şi al luat de la el zapisul socrului său Preda sluger şi cartea domniei mele, caie a fost făcută pe satul Pleaşovul şi a trecut iarăşi peste munte.
      Iar după moartea lui Iovan Lătinul, fiul lui, Matei de la Bosna Săraiu, el a adus de la Pavel Lătinul din Sofia cartea boierilor cea domnească, veche, de multă vreme şi cartea de rămas a lui Eadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, pe care a avut-o Preda slugerul pe satul Pleaşovul, de le-a arătat înaintea domniei mele în marele divan. Şi au mărturi-
450
www.dacoromanica.ro
sit în divan toţi boierii domniei mele: jupan Hriza mare vornic şi Papa mare logofăt şi Ivaşco vornic şi Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Grigorie comis şi Buzinca mare comis şi Muşat al doilea vistier, că au fost datori Preda sluger şi fiul său Mihai postelnic lui Iovan Latinul şi fiului său Matei 600 de ughi. întru aceea, domnia mea încă am dat satul Pleaşovul, să fie la mina lui Matei, fiul lui Iovan Lătinul, să-l stăpî-nească pentru dreptele lui averi, cum a fost dat şi de Preda sluger, ca să-i fie lui dedină. Şi i-am făcut domnia mea lui Matei Lătinul şi a doua oară carte pe satul Pleaşovul, de moştenire şi ohabnică.
      Iar după aceea Matei, el a venit înaintea domniei mele la divan şi Înaintea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici, de a mărturisit Matei că a vîndut satul Pleaşovul jupanului Necula vistier, împreună cu tatăl său Iovan Lătinul, încă de cînd a fost el viu, pentru acel preţ care este mai sus-scris, 478 ughi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul. Şi a luat Matei toţi banii deplin la mîna lui, cîţi au rămas nedaţi, dinaintea domniei mele, în divan.
      <Şi > am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lui Matei Lătinul, fiul lui Iovan, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. Şi a dat la mîna jupanului Necula vistier şi cărţile cele vechi şi cartea domniei mele, cea făcută a doua oară pe satul Pleaşovul. Iar dacă va scoate Pătru vistier cîndva zapisul socrului său Preda sluger sau cartea domniei mele cea dintîi, pe care a luat-o Pătru vistier da la Iovan Lătinul cu tîlhărie, să nu se creadă.
      De aceea am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan ÎTecula, fost mare vistier, ca să-i fie tot satul Pleaşovul de Sus şi de Jos şi cu toţi vecinii şi cu tot vemtul de pretutindeni, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare vistier 1. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 22 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1631.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Bibi. Acad., XCV/63.
          Orig., perg. (67 x 49), pecete timbrată.
1 In loc de : postelnic.
www.dacoromanica.ro
451
279
1631  (7140) septembrie 26, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte din nou lui Neculafost mare vistier satul Pleaşovul, jud. Olt.
       t /LÎHrtocT'ffw eojkTiio, Tiv Auvh boîboaa h rocnoAHHE b-ecoh 3(Mah Xrrppo-baaXYhckoh, chhe BfAHKAro h np-feAOKparo, iiokohhhoa\S Îw I]If$AH bo(boaa. AiRiT r®c_ noACTBO mh cTw noBCA’kHlfie rocnoACTBA mh noMT(HHOA\8 npABHTtAio rocnoACTBA mh >K$nAH HfK$AA BHB BfA BHCTViap H CEC CHHOBH (A\S, fAHU,f?Kf EorE             HKOJKf A<1
MS tCT Cf AO llAtUIOB^A Top H ^,OA, WT C$ACTBO GOaT, BTiC CfAO CEC BEC OM XoTA-poM h cec bechX bcmhnîh h cec BEC XoAOKOA\ IVT nOAW      H WT   uj8a\a H WT                        BOA H CEC
BHHOrpdAV BOA’kpCKA H WT     CfA'lAHljJf CfAOB, WT nOCBSA^, KApf fAHKA Cf XtHT H3EPAT
WT no BEC XoTApOA\i WT XoTAp AA>Kf A® XoTAp, no CTApt XoTApf H EfAkrf.
       H BCMHhYH fljlf/Kf A<i Cf 3HA(T, KOAHlţf CST HAnHCAHH S KHHr nOKOHHHOAl PaAYA BO(BOA> CHHE /MhXh(B BOfBOAA, HA HAU : GtAH IlbKispApiOA CEC SfT fro, GtAHMWA H CEC CHHOBH hX fAHU,f>Kf EorE A<1ct H HibpES H CEC CHHE fro, PAAOAlHp K CEC CHHOBH hX H BaPESA CEC CHHOBH CH H &PC$ CEC CHHE fro, GtAHMIOA H CEC CHHOBH hX H CtOHKA KpOHTOp H CEC CHHOBH CH      H GtOHH   CEC CHHOBH CH H   IţEpA CEC CHHH  fro                        H CtOHKA
CEC CHHOBH CH H GtAHHWA      CEC EpAT  trO, EAArf H CEC  CHHOBH kX H   T8A®P                      CEC CHHOBH
CH H   rtÎHpSA  CEC CHHE fro, EAAIOA H CEC CHHOBH hX                            H ChMHHKOAPE CEC CHHOBH CH H
flUYfPAAH CEC CHHOBH CH H CTp(K-k    CEC CHHOBH CH H                           OAHM'b CEC CHHOBH CH H ChhAY-
HAf CEC EPAT cro, BhUJAH H CEC CHHOBH HX H KoKOpA CEC CHHOBH CH H &TAH npEKEAAE H CEC CHHOBH CH H GtOIAH CEC CHHOBH CH H ^SMHTpS, CHHE ASKEB H CEC CHHOBH CH
ffprf cec chhobh ch    H non P-kA-k                           cec chhobh ch h Ctohka cec chhobh ch h B$3fT-k
CEC CHHE fro,    PaAVa  H cec chhobh hX h Hoiate   cec chhobh ch h Ctaii cec chhobh
ch h    Ctoiah  XSa<kSa h cec chhobh ch h Boka cec                             chhobh CH H BeP38a cec chhobh
ch h    Bhuiah  PoeSa h cec chhobh  ch h dlAH-k rEA«U8 H cec chhe fro, dlnpMA H
CEC CHHOBH hX H fiAEfHKO CEC EpAT fro, Hkr H CEC CHHOBH HX H IţfAlEpgA H 8KOAI
(ro, Keka h cec chhobh hX h flrAAf cec epat (ro, ^piroAtnp H cec chhobh hX h
CTAp ^rPErAH H CEC CHHOBH CH H IIIfpES CEC CHHE (PO, TpSEAH H CEC CHHOBH HX H PAA\rA KbAHHfB H CEC CHHOBH CH H KopE$A CEC EpAT fro, ^,pEr8m H CEC CHHOBH hX
h tlnrfA cec    chhobh  ch h Gtah Eaha h cec chhobh ch h Onpk cec                                  epat fro,
^,OEpf H CEC    CHHOBH  HA\ H fioEAH                          CEC CHHE fro, Paa^A H CEC CHHOBH HM   H RoHH'k
CEC CHHOBH CH H Tfprf ţlitAflţSAOB CEC CHHE fro, f&pEIţHAE H CEC CHHOBH HAt H A,8A\BpABb H CEC CHHE fro, T^AOpAH H CEC CHHOBH hX.
       lIoHOKf Toro CfAO llAkUJOBgA Top H A®rt> MM lcT KHUJt nHC> BHrtH c8t 3<1 A’kAÎH8 PaaVaob AoroiJsfT h a epath fro, A8iUHTP^ AK®PHHK H AP<Jr®A'HP k®mhc, fi|if>Kf wt npfc>KA( BpkA\f, wt npf aehÎh nonoHHHOA\8 Paa\’a k®,e®A) chhe nAK PaaV"
AOB BOfBOAA, KOTAA BHCT TfMfHl'A AkTOM xSAS. ă nOTOM, KEAA (CT EHA BE AhH^H AînXHfB BOfBOAA, A nOKOHHHArO AIhXaHA BOfBOA EHA c8t nOKSnHA CfAO IlAkUJOBitA, no BpkA\f KOrAA EHCT rOCnOACTBS fA\S EOAkpfH, BfA CTOAHHK, wt HA RTiCH HACA'fcAHHHfM
452
www.dacoromanica.ro
CEAOB, KOTOpÎH C$T 110       KHUlE pElEHH, npE3 B"hC CEAO, ChC ACnpH rOTOKH. H npO-
Aaaouih ca whh bemhhh 3a hhXhoai AoePok°AIO.
      il noTOAt IiIhXaha boeeoaa, kTiaa ect eha rocnoACTKS eai8 rocuoAAph seamh Eaauikoe, TorAA noKOHnnaro eIIhXaha boeeoaa aaa ect ceao IlAtiuoKjA nptice AhipEpAM
CH KSfMHHIţEK $AOpHKhH H 3ET0A1 CH IIpEAEK CA8>KEp. H WT TOrAA CAAtO BhC EHA CEAO IlAtlUOBtlA KE1HHH IIpEAEB CAS>KEp ChC A0KP° A\HpHO.
      ii KhAA ect EHA Eh A^H nOKOHHHOAlS PdfflA BOEEOAA, CHHh AIhXhEE EOEEOA, E'h AtT x3PK, E*h np*hEOE POCnOACTBO, d EEIHhYh WT ILvtlUOK, W ,H ECT AHrH$A np8X h nouiEA ect tepe chnptuiH ca 3a ahi$ chc IIpeaa caSjkep h cec chhe Ero, YHhXaIO nOCTEAHHK, 9 AKA AHBJHOEE, E'h liphEOE TOCflOACTEO H E'h HA BTOpOIA pEA# 3A rOCnOACTKS. H CHl^H ChlipEAH IlAtUIOEtHIH, KAKO HtCT CE CST npOAAA WHH EEMHHH iHhXaIOK EOEEOA 3A A03P0E0AI0, HH7KE A\S ECT AJA HH EAHH ACnpS, AH# ChTEOpHA HAI ECT CHAOCTÎIO. TaîKE Eh TOA\, PaAVa EOEEOA, rOOlOACTB» EA\8 TAEA^A H CSahX HO npAEAS h no 3akoh h AOEpE ect hhcthhctbSet rocnoACTBS eaaS, KSnno chc bec ah*
BJHOM H CBEATtEACTB8ET TOPAA 8 AHRAH A\HOSH EOA'bpH, KAKO ECT EHA nOKSnHA /iiiH-XaIO EOEEOA CEAO IlA'kUlOBSA ElflETKE WT KOTAA EHCT TOCnOACTBu EA\S BEA CTOAHHK, E'h AEhTh AIhXhEE EOEEOAA. H WCTAUJA CEAO IlAtlUOKSA WT 3AK0H H WT CSJKAEHIE WT nptA Paava eoeboaa 3 ara Ahrahore, h be nphEOE rocnoACTBS h be ha BTopora roc-noACTB^. H EHA'bX’oAt rocnoACTBO a\h h KHHrA Paayaa eoeboa sj npSY h sa Sctaa
HA pSK IIpEAEK CASîKfp. H WT TOrAA CAA\0 EhC APEJKAA UpEAA CASjKEp CEAO IlAtlUOKSA CEC AOBPO AIHPHO.
      ii nOTOAl, KhAA ECT EHA Eh AEhYh flAE§AHAp8 BOEBOAA. CHHh î Al IA IU EOEEOA • Bh HA ETOPOE PEA$ 3A TOCnOACTB^, Eh AtT x3pĂ3, A IIpEAA C»?KEp H CHHh Ero, EHmVaIO nOCTEAHHK, WHH ECT HAAAA EEAAIA E’h EAHA EEAHKA A&KHOKmYE. Ta>KE ECT nOCTAEHA UpEAA CA&KEP CEAO IlAtUlOBSA 3AA0P HA ÎlOWBAH AhTHH8A WT EOCHA ChpAlO, 3A 8rH X H CEC 3AI1HC WT pSKAAlH H)f H CEC A^HE, lAKOKE AA HAATHT HOKlţÎH. TaîKE, AI}lE npTHAET ABHh, A IIpEAA CASîKEP, WH HHKAKOJKE HtCT AlOrAh AA AAKAT horu,Yh, hai ChnptuiH CE 3A AHlţS nptA flAEgAHAP# EOEEOA H BEAOKHA ECT 110 IIpEAA CA8>KEp Eh. TEAlHHlţS. IIOTOAAJKE IIpEAA CASîKEp, WH ECT HAAHSa CEC AIOAEhYE H CEC EOAtpH HA ÎlOWBAH flhTHHSA, TEpE hV ECT nonptCEAHT ABH|1- H nAK HtCT AlOrAh nAATHTH.
      Ta>KE, KhAA ECT EHA ChAA, Eh ABH>H rOCflOACTKA A1H, A ÎlOWBAH AhTHHSA, IVTU.S AIatEIOE, WH ECT $$ATHA HO IIpEAA CA&KEP H HO CHHh ErO AIhXaIO nOCTEAHHK EEAAIA KptUKO pAAY HOKUH. H npHLUEA ECT EbCHlf 3A AHU.S npEA TOCnOACTBA A1H 8 BEAHKIH AHEAH H HAKHJKE HtCT AlOrAh UAATH. TiUKE ECT AAA IIpEAA CASJKEp H i) uYd 10 nOCTEAHHK CEAO IlAtUlOB^A M (CT A^A^hS îlOWEAHOE ElhTHH$A H 4EA0A1 CH illATEIOE, PAAÎ TElf cYE x SA JKHAtYH, WHH 3A HHVhOAI AOKpOEOAt, EE3 HH EAHA CHAOCtYw. H ChTKO-PHA Hlf ECT H 3AUHC WT p»KA HAI H AAA hV ECT H KHHrA TA CTAPA, KHHPA PaAV^4 EOEEOA. CHHh PaAV^A EOEEOA, 4T0 ECT EHA HA1AA SA A^Aλ8 PAAVrt AWPWjjlET H EPATH ErO 4,^3Tp8 AK0PHHK H JV,pArOA\Hp K0A1HC HAA CEAO IlAtinOKisA H KHHrA PAA\'AA EOEEOA, CHHh /LIhIChEE EOEEOA. TA 3A WCTAA, H SAHHC WT p$K HAI KhCtX' HA p$K IOwEAHOE AhTHHSA, raKO>KE AA Ect HAI CEAO IlAtUlOBSA CTOATEA H A^AIhS E'h EtKH*
      si H0T0A1, ÎlOWBAH AhTHHSA H ChC CHHh ErO, AIatEIO, WHH, IAKO>KE HtKOE AIOAHE TS>KAH H KSnil,H WT AP^r<) 3EA1AH, HtCT AlOrAh AP^ATH CEAO IlAtUIOBSA, AHS rA ECT ChTEOpHA npOAATEA H StAKAIHA Ct C$T ChC nOUTfHHOAl HpdKHTEA rOCnOACTEA A\H H>SnAH
www.dacoromanica.ro
453
HEKSaA RHCTYhP, TSpS K ECT npOAAA CEAO DrttUIOKSA 3d SrH V(OH rOTOKH. H 0\{3f<\ fCT (AH11 Pd3A0r 3A HORUTh, 8rH jT, KK pSK HM, ElţlfJKE A»KAE ICT KHA IlOWKJH AkTH-h8a jkhr. Tanti khwa EOA-fcpoM Ta cTapa 3a waarho h KHHra Paayaa roeroaa, chhk MhXher roEkoa. Tas 3a wctaa hja ceao nA-fcwoKSA, a Îiowrah AkthhSa. u>h hX ect BHA nOCTAKHA 3AAOr Ha IldKEA AKTHHSA 8 Coj|jYA, CHHK PaA\*AOK WT ,\OEpOM Behh-thk, nan pa^V HkKOE hori^h. H bhah c8t nocAAA Îiowrah AkthhSa no chhk Ero, A\a-teio, Aa a^hecht teX- KHHrn wt Go$Ya. (I 3aanHc8a IIpEAtK caSjkip h AKhXaiok nocTEAHHK H KHHra roenoACTsa a\h haa ceao IlA-fcwoKSA, whe c8t wctaa wkae Ha IlOWKdH AKTHHSA.
       (I KKAa ECT BHA CKAa. KK A^Hl'H rOCnOACTKA A\H> n» Kp-kA\E KKAa ECT npHUJSA npHEki/i'H wt npE3 nAaHEH ckc rohckS h ckc EpaHiio HaA rocnoACTKa a\H, a IIktp8 KHCT'liap, 3ET DpEAEK CASjKEp, WH ECT WKp-fcTAA no îlOWKaH AKTHHSA 8 KapaKaA, TEpE ra ECT norfcKAA H KK3HA\AA ECT WT HErO 3anHC8A TKCTOM CH npEAEK CASJKEp H KHHra rocnoACTKa a\h, mto ect eha cktkophaa HaA ceao IÎAkwoKSA h a\hh8a ect naK npE3 nAaHEH.
       1I no ck.wpkth îiowKdHOK Akthh8a, a chhk Ero, AIateio wt Ha Bocnă GKpato wh ect a^h(cha KHHra EOA'kpoAl Ta roenoACKa CTapa, 3a wAaRHa Kp-fcAtE h KHHra Pa-AV'aa koEkoa> chhk AIhXhEk roeroaa, 3a wctaa, «ito ect HA\aA IIpEAa caSjkep no ceao IlA-kuiORSA, wt haa IIarea Akthh8a wt Co^Ya, TEpE HA\ Ect noKA3AA npkA rocnoACTKa A\H 8 KEAHkYH AHKAH. H CKEAETEACTKOKaA 8 AHBAH KKCHX KOA’fcpH rOCnOACTKO MH: jKSnan XpH3a rea akophhk h liana rea AorojjtfT h Tkaujko akophhk h ,\8a\htpaujko REA KHCTYiap H A\hXo REA CnaTap H rpHTOpYe KOA\HC H BS3HHKA REA koa\hc h AISujat ktopTh RHCTYtap, kako ect IIpEAa caSjkep h chhk Ero AIhXaio nocTEAHHK a^JKhh Tio-wrahor AkthhSa h meaoa\ ch AIateior SrH Kk toa\ roenoACTKO mh eijiejke ckm
AJA CEAO IlA-klUORSA, A4 fCT HA pSK AlaTE/OK, CHNK TlOWKAHOR AkTHHSA, Aa ra ApKJKHT PaaY HiroRE npaKE koa\ate, kako ect eha aaa h wt IIpeaa caSjkep, bkojke aa ect emS AtA'l'H8. H CKTROpHA IO CKA\ TOCnOACTRO MH AlaTEIOK AkTHHSA H KTOpArO KpATO KHHra HAA CEAO IlAtlHORSA 3A A^A'I'hS, wXaKHHKK.
       (I noTOM AIateio, wh ect npHUJEA np-kA rocnoACTKa a\h 8 ahkah 8 npfcA kk-CHXMH KOAfcpHM rocnoACTKa A\H, KEAHIţH H A\AAH, TEpE ect creaeteactroraa IHateio KAKO ECT EHA npOAAA CEAO IlAfcllJOKSA JKShAHSA HEkSAER KHCTYlAp, KSnHOJKE CKC EAI4IOM CH TlOWRAH AkTHHSa, EIJIEJKE A°KAE CST WH JKHR, 3A TOrO IţfcHO, EJKE ECT RHIUE nHC, SrH ifOH, RKC CEAO, CKC EKCOM XoTApOM H CKC KTvCHX REMHhYh H CKC RKCOM XoAOKOM-H RK3HAMA ECT AţaTEJO RKCHX HOKIţYH 3AnAKHK KK PSK ErO, KOAH1JH C8T EHA WCTAA 'HEAARAAH WT npEA TOCnOACTRA MH WT A^RAH.
       H KHAkXoM roenoACTKO mh h 3anHc wt pSka Mateiok AkthhSa, chhk Iiowra-
HOR, 3A npOAAHl'E, CKC AUJOSH KOA'fcpH CREaYtEaYh HAnHCAHH 8 3AnHC. H             hX ECT
H KHHrORE TEX CTApE H KHHra TOCnOACTKA A\H, TA CKTROPEHA KTOpH pEA^ no CEAO ILvfcllIOKSA, HA pSK JKSnAH HEKSAER KHCTYl3p. il AlfJTEAHJKE JfoKET H3RAAHTE IlKTpS
rhctYqp HkKorAa 3anHcSA tkctom ch IIpEAiR caSjkep hah KHHra rocnoACTKa a\h ta
WT HCnpKKO, HTO ECT EHA RK3H/UAA IlKTpS KHCTYiap WT HAA IlOWRAH AKTHHSA CKC 3A0HECTKÎE, A4 HE CE R'fcpSEIUE.
       Giro paAY, AaA°^ ckm roenoACTKO mh iiohtEhhomS npaRHTEAio rocnoACTKa mh ntSnaHS HekSaer ehr rea rhctibp, bkojke am8 ect rkc ceao IlA-fciuoRSA Top h ^,oa,
454
www.dacoromanica.ro
ChC KKC XoTipOA* H ChC BhCllX- KEMHHVh H CKC EhC XoAOKOM WT f10CB&AH WHHHg, A^* AÎhS H Eh wJfjE CHHOKOM H BHSKOAA H np'feKHSMtTOM H HI WT KOrOJKAO HinOKOA'kEHM», nopiSA\$ roenoA^TEj a\h.
       6hki eo h ckiaTtiaîh nocTJKA-kiAt roenoACTEo aih : jkSfuh XpH3a eia akophhk h wSruH Ilarii eia awpw$it h jkSiuh /^SMHTpauiKo eia ehctiqp h wSuih AIhXo eia cruTap h wSiiah Tipn eia ctoahhk h mSimh E$3hhka eia koaujc h jkSfuh Hiaiako eia
iU^apHHK H WŞfMH /^SA\HTpamKO EIA nOCTIAHHK. H HCfipdEHHK, Dini ElA AWPWjţlT.
       H haaiasoai as, dfnhAAT AororjsiT, bk hactoa rpaA S ESkŞpiijjh, AVfccttţj cm-
TIAVEpYl KS A^HH H WT flAiMi A<»K< A9 HHH'fe TIKSlJiarO A-kTOA\, Eh AtT xăpĂT, i WT POS<AICTBa XpHCTOBi, xajCĂT.
       f îw Aiwh EwiEWAa, mhaoctîki eojkYki rocnoA«H-
       Hw Aiwh EOiEOAa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Necula fost mare vistier şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Pleaşovul de Sus şi de Jos, din judeţul Olt, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via boierească şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne.
       Şi vecinii încă să se ştie, cîţi sînt scrişi în cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, anume: Stan Păcurariul cu ginerele lui, Stanoiul şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu şi Şărbu şi cu fiul lui, Radomir şi cu fiii lor şi Barbul cu f:ii săi şi Ursu cu fiul lui, Standul şi cu fiii lor şi Stoica Croitor şi cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi şi Ţîra cu fiii lui şi Stoica cu fiii săi şi Standul cu fratele lui Blaghe şi cu fiii lor şi Tudor cu fiii săi şi Mirul cu fiul lui, Badiul şi cu fiii lor şi Simnicoară cu fiii săi şi Mierlan cu fiii săi şi Strechea cu fiii săi şi Oancea cu fiii săi şi Sindiile cu fratele lui, Vişan şi cu fiii lor şi Cocora cu fiii săi şi Stan pîrcălab şi cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi şi Dumitru, fiul lui Luca şi cu fiii săi şi Gherghe cu fiii săi şi popa Relea cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi şi Buzetea cu fiul lui, Radul şi cu fiii lor şi Poiată cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Stoian Judecul şi cu fiii săi şi Boca cu fiii săi şi Bîrzul cu fiii săi şi Vişan Robul şi cu fiii săi şi Manea Gîdeţu şi cu fiul lui, Mircea şi cu fiii lor şi Albeico cu fratele lui, Keag şi cu fiii lor şi Ţembrul şi unchiul lui, Căca şi cu fiii lor şi Agale cu fratele lui, Dragomir şi cu fiii lor şi Drăgan cel bătrîn şi cu fiii săi şi Şerbu cu fiul lui, Gurban şi cu fiii lor şi Radul al Călinei şi cu fiii săi şi Corbul cu fratele lui, Drăguş şi cu fiii lor şi Anghel cu fiii săi şi Stan Bana şi cu fiii săi şi Oprea cu fratele lui, Dobre şi cu fiii lor şi Boban cu fiul lui, Radul şi cu fiii lor şi Voinea cu fiii săi şi Gherghe al Geleţului cu fiul lui, Frăţilă şi cu fiii lor şi Dumbravă şi cu fiul lui, Tudoran şi cu fiii lor.
                                                                                                      455
www.dacoromanica.ro
      Pentru că acel sat Pleaşovul de Sus şi de Jos, care este mai sus-scris, a fost de moştenire al lui Radul logofăt şi al fraţilor lui, Dumitru vornic şi Dragomir comis, încă mai dinainte vreme, din zilele răposatului Radul voievod, fiul iar al lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7036. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, răposatul Mihail voievod a cumpărat satul Pleaşovul pe vreme cînd a fost domnia lui boier, mare stolnic, de la toţi moştenii satului, care sînt pe rînd mai sus-zişi, peste tot satul, cu aspri gata. Şi s-au vîndut ei vecini de a lor bunăvoie.
      Iar după aceea Mihail voievod, cînd a fost domnia lui domn al Ţării Româneşti, atunci răposatul Mihail voievod a dat satul Pleaşovul zestre fiicei sale, jupaniţei Plorica şi ginerelui său, Preda sluger. Şi de atunci numai ce a tot fost satul Pleaşovul vecini lui Preda sluger cu bună pace.
      Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7120, în prima domnie, vecinii din Pleaşov, ei au ridicat pîră şi au mers de s-au pîrît de faţă cu Preda sluger şi cu fiul lui, Mihai postelnic, în două divane, în prima domnie şi în al doilea rînd de domnie. Şi aşa pîrau pleaşovenii că nu s-au vîndut ei vecini lui Mihai voievod de a lor bunăvoie, nici nu le-a dat nici un aspru, ci le-a făcut silă. Astfel întru aceea, Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi bine a adeverit domnia lui împreună cu tot divanul şi au mărturisit atunci în divan mulţi boieri că a cumpărat Mihai voievod satul Pleaşovul încă de cînd a fost domnia lui mare stolnic, în zilele lui Mihnea voievod. Şi a rămas satul Pleaşovul de lege şi de judecată dinaintea lui Radul voievod în două divane, şi în prima domnie şi în a doua domnie. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod de pîră şi de rămas la mîna lui Preda sluger. Şi de atunci încoace a tot stăpînit Preda sluger satul Pleaşovul cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Hiaş voievod, în al doilea rînd de domnie, în anul 7137, Preda sluger şi fiul lui, Mihai postelnic, ei au căzut tare într-o mare datorie. Astfel Preda sluger a pus zălog satul Pleaşovul la Iovan Latinul din Bosna Săraiu, pentru 600 ughi şi cu zapis de la mîinile lor şi cu zi, ca să plătească banii. Astfel, dacă a venit ziua, Preda sluger, el nicidecum n-a putut să dea banii, ci s-au pîrît de faţă înaintea lui Alexandru voievod şi l-a băgat pe Preda sluger în temniţă. După aceea Preda sluger, el a căzut cu rugăminte şi cu boieri la Iovan Lătinul de i-a mutat ziua. Şi iar n-a putut să plătească.
      Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Iovan Lătinul, tatăl lui Matei, el a apucat pe Preda sluger şi pe fiul lui, Mihai postelnic, foarte
456
www.dacoromanica.ro
tare, pentru bani şi au venit toţi de faţă înaintea domniei mele în marele divan şi iar n-a putut să plătească. Deci au dat Preda sluger şi Mihai postelnic satul Pleaşovul să fie dedină lui Iovan Lătinul şi fiului său Matei, pentru acei 600 de galbeni, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Şi le-au tăcut şi zapis de la mîna lor şi le-au dat şi cartea cea veche, cartea lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod, pe care au avut-o de moştenire Radul logofăt şi fraţii lui, Dumitru vornic şi Dragomir comis, pe satul Pleaşovul şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cea de Tămas şi zapisul de la mîna lor, toate la mîna lui Iovan Lătinul, ca să-i fie satul Pleaşovul stătător şi dedină în veci.
      Iar după aceea, Iovan Lătinul şi cu fiul lui, Matei, ei, ca nişte oameni străini şi negustori din altă ţară, n-au putut să stăpînească satul Pleaşovul, ci l-au făcut vînzător şi s-au tocmit cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Necula vistier, de i-a vîndut satul Pleaşovul, pentru 478 ughi gata. Şi au luat o seamă de bani, 100 ughi, la mîna lor, încă pe cînd a fost Iovan Lătinul viu. Astfel cartea boierilor cea veche de demult şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cea de rămas pe satul Pleaşovul, iar Iovan Lătinul, el le pusese zălog la Pavel Lătinul din Sofia, iiul lui Radul din Dobro Venetic, tot pentru nişte bani. Şi a trimis Iovan Lătinul pe fiul lui, Matei, să aducă acele cărţi de la Sofia, iar zapisul lui Preda sluger şi al lui Mihai postelnic şi cartea domniei mele pe satul Pleaşovul, ele au rămas aici la Iovan Lătinul.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea cînd au venit pribegii de peste munte cu oaste şi cu luptă asupra domniei mele, Pătru vistier, ginerele lui Preda sluger, el l-a aflat pe Iovan Lătinul la Caracal 'de l-a tăiat şi a luat de la el zapisul socrului său Preda sluger şi cartea domniei mele, care a fost făcută pe satul Pleaşovul şi a trecut iarăşi peste munte.
      Iar după moartea' lui Iovan Lătinul, fiul lui, Matei de la Bosna Sărai, el a adus cartea boierilor cea domnească, veche, de multă vreme şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, de rămas, ce a a'-ut-o Preda .sluger pentru satul Pleaşovul, de la Pavel Lătinul din Sofia, de le-a arătat înaintea domniei mele în marele divan. Şi au mărturisit în divan toţi boierii domniei mele: jupan Hriza mare vornic şi Papa mare logofăt şi Ivaşco vornic şi Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Grigorie comis şi Buzinca mare comis şi Muşat al doilea vistier, că Preda sluger •şi fiul lui, Mihai postelnic, au fost datori lui Iovan Lătinul şi fiului său Matei 600 de ughi. întru aceea domnia n'.ea încă am dat satul Pleaşovul să fie la mîna lui Matei, fiul lui Iovan Lătinul, să-l stăpînească pentru ■dreptele lui averi, cum a fost dat şi de Preda sluger, ca să-i fie lui dedină. •Şi i-am făcut domnia mea lui Matei Lătinul carte şi a doua oară pe satul Pleaşovul, de moştenire, chabnică.
www.dacoromanica.ro
457
      Iar după aceea, Matei, el a venit înaintea domniei mele în divan şi înaintea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici, de a mărturisit Matei că a vîndut satul Pleaşovul jupanului îsecula vistier, împreună cu tatăl său Jovan Latinul, încă de cînd a fost el viu, pentru acel preţ care este mai sus-scris, 478 ughi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul. Şi a luat Matei toţi banii depliu la mina lui, cîţi au rămas nedaţi, dinaintea domniei mele din divan.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Matei Lătinul, fiul lui Iovan, de vînzare cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. Şi a dat şi cărţile cele vechi şi cartea domniei mele, cea făcută a doua oară pe satul Pleaşovul la mîna jupanului Necula vistier. Iar dacă va scoate Pătru vistier cîndva zapisul socrului său Preda sluger sau cartea domniei mele cea dintîi, pe care a luat-o Pătru vistier de la Iovan Lătinul cutîlhărie, să nu se creadă.
      De aceea am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupanului Necula, fost mare vistier, ca să-i fie tot satul Pleaşovul de Sus şi de Jos cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Kedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 26 zile şi de la A dam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1631.
      + Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Bibi. Acad., XCV/64.
          Orig., perg. (66 X 56), pecete timbrată.
          Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
                                  280
1631 (7140) septembrie 28, Bueureşti.
           Standu logofăt şi Gago mărturisesc că au vîndut o ocină jupani-ţei Neaoşa din Vlăduleni.
      „Standul logofăt de Dobroslăv^ni” şi „Gago de Văleni” arată că au vîndut o moşie „jupîn£sei Neacşei de Vlăduleni... încă de în zilele lui Alexandru voevod Iliiaş, cîndu au fost cursul anilor 7136”.
458
www.dacoromanica.ro
      Marturi r „jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i ot Fălcoi, Pătru logofăt şi frate-său Negre şi de Văleni, Badul i ot Roşiiani,. Preda şi de Bălăneşti, Vădislav”.
      „Pis Lepădat logofăt u Bucureşti”.
         După N. Iorga, Studii şi doc., V, p. 181, nr. 24. Rezumat după orig. rom.
                                     281
1631  (7140) septembrie 29, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod întăreşte jupaniţei Neacşa ocină la Vlă-duleni.
      Leon vodă, pentru jupîneasa Neacşa din Ylădul^ni.
      Hriza vornic, Papa logofăt, Dumitrşaco vistier, Miho spătar, Gherghe stolnic, Buzinca comis, Nedelco paharnic, Dumitraşco postelnic.
      Scrie „Stoica gramatic”.
           După N. Iorga, Studii şi doc., V, p. 181, nr. 25.
           Rezumat al unei traduceri din 1779 al actului original slav.
                                      282
1631  (7140) octombrie 3, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte jupinesei Ivana şi bărbatului eit Stanciu, jumătate din moşia Studina.
      + dÎHAocTi'ew EojKi'ew, lu. deWH KOfKOAd H rOCMOAHH-K, CHHTv IlOKOHHHdrO
Iu> IţLţdU KCfKOA'i- A^KdT’ rocnoArrKO avh cYe noK-feAtHTe rocno,i,CTKd a\h jupî-năsei Ivanei şi bărbatului ei Standul de în Ylăduleni ot sudstvo Bom<anaţi>, ca să fie volnici cu această carte a domnii mfle să ţie jumătate de moşie de în Studina, ce să chiamă Arvăteştilor, de în cîmpu, de în apă, de în branişte şi de preste tot hotarul şi cu dijma şi cu tot venitul ce se va alăge despre toată ocina. Şi să fie în pace de cătră Radul postelnic-den Baba şi de cătră muiarea lui, Slana, fata lu Stan şi de cătră feciorii lor şi de cătră toţi oamenii lor.
www.dacoromanica.ro
459
      Pentru eă această jumătate de ocină de în Hărvăteşti fost-au a Danciului vornic şi a Iu Calotă banul şi a jupîn^sii lui, Calea şi a fraţilor lor Barbul i Matei postelnic, a lor de moşie, încă mai dennainte vrdne. Iar după ac da, cînd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, cînd au fost cursul anilor 7106, iar aceşti boiari ce scriu mai sus, de înpreună cu jupîneasa Stanca vorniceasa, ei au fostu miluit cu jumătate de ocină de în Hărvăteşti pre sluga lor Alecxii şi prc jupîneasa lui, Ivana ce scrii mai sus, car£ iaste acum jupîneasa Stanciului, pentru slujbă direaptă, ce le-au slujit pre în ţări striine, pre vrdne cînd i-au cununat. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lor de miluitură, cu mare blăstem şi cartea lu Mihail voevod, de moşie. Şi dă atunce tot o au ţinut cu bună pace.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mde, iar jupîneasa Ivana şi cu bărbatul ei, Standul, avut-au pîră cu Badul postelnic de Baba, ginerele <lui> Stan şi cu muiarea lui, Stana, şi au venit de se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîi-îia Badul postelnic cum iaste şi lor miluitură de acei boiari, ca să ia şi el dijmă şi să ţie ocină. Iar domnia mea am adevărat cum n-au avut Badul nici o treabă, ce au rămas de 16ge.
      Derept acda, am dat şi domnia mea jupln£sii Ivanii şi bărbatului ei, Standul, ca să-şi ţii şi jumătate de moşii şi dijmă jumătate1 şi tot şi să fie în pace de cătră Badul, cum scrii şi mai sus.
      Hhako m HtCT. no p-feq rocnoACTBA mh.
      H HCnpdKHHK, C4A\ piM rOCn»ACTK4 AflH.
      IThc 8 ESKgpfiţiH, M-kcnvi wXtoaibpYi r AhHH, kx a^t xspM-
      f Iw Aiwh swibwaa auhaoctY» eojkYio rocnoAHHK.
                                      XlHA BlA AWrwţfT.
         Arh. St. Buc., M-rea Brlncoveni, XIV/4.
         Orig., htrtie (29 x 20), pecete aplicată.
                                       283
1631  (7140) octombrie 3, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Vihorăşti bălţile de la Vărăşti şi Gurguiaţi, în urma unei judecăţi.
      + R-k Xphcta Eora, EAdTOK’kpHYH h eaatokctYbYh h XphctSaweYkYh h caa»o-APK>K4BYH Iw AtWH KOfBOAA, CHHK KfAHKdTO H np^AOSpiTO nOKOHHHOAiS Iw Ijlf+JH BOCBOAA, EOJKYII© H AXHAOCTI'I» H BMKYIAI A4P«KAHYIA\, WEA4AAtl)10AUt H rocnoACVKSiniOiMH b-kcoi st/HAf XrrppoRAAXYHCKOH, fipotd s<uia4HIHckY(a\ ctpahaaa, *
      * Cuvin t scris deasupra.
460
www.dacoromanica.ro
fLuAdiu h «^arapaui JCepi^sr, EAaronpoH3KOAHX' tooioactko a\h croha\ eaathav npoH3KO-aehYeai, mhctYh CK-fcTAVe.» cphAHE.u rocnoACTRd a\h, iako npocAdKHTfH npocAdRAhUiaro a\a Bora H ch CAdtwf Kh3HECEUiaro a\a HA npbcTOAb CRbTonoMHRiuYH poaYtEa» rocnoA-CTKA A\H. ©EJKE            H rOCnOACTKO A\H ChH RhCEMhCTHYH H EAdTOWEpdSHH H npb-
IlOMTdH'l'f, EJKE HAA RhCEAIH MhCTfH A^P^ HACTOEipH CIH XpHCORSA TOOlOACTKa AtH CRb-T-kH, EOÎKECTKHbH AtOftdCTHp TAaTOAEAUTO EHXophlJlH, HAEJKE ECT XpdA\ pOJKAECTRO np-bCK-bTtH EoTOpOAHlţE H A\dHKhK flHTEAHHEH H KhCbA\ AtOHdXTEAt, EAHlţE JKHKhl|JHA\ R-K CRbTbiM IVKilT’bAlti IAKOJKE AA A\S ECT CR’bT’bH AVOHACTHp RHUIE pbX EAdTd WT HA rgprSraiţM H IVT HA KhphljjH R-KCaX, (AHKA C8t EHA 3d AfcAYH8 CR’bT’bH A\OHdCTHp, no CTApt XoTape h BEAbrE.
       Ha( Aa ct shaet nphRYu ivt haa ceao rSprSianYn, no KomkorSa Tpoc H WT t8ia no 8 RHivpapiOA h no 8 OSpwHTSph a®PH 8 rphAd CTEJKapiOAOR hs rop, wt haa KopHhiţEA a®Ph 8 AraHaK 1 H CthkaehS h ©kioa hto ect noAAb ChC GthkaehSa, 8 cpeahh vvmhhee h H3 a®a> wr haa loKkHEipH no 8 poros a°Ph 8 KapdurEA, ae'i'h wt APkR 8 AP^S H WT tSaSKE ha nOAlO H WT AloXlJAh 8 MOftiAh, no K8AE ect EHA XoAHA JKSndH ^AHMIOA AKOPHHK H IUhXo nopTAp, TEpE C8t JfOTApECAET ChC R| EOAbpH Kh A^HIH IMhXhEK ROEROAA.
       3dHEJKE cVw RHUIE PEMEHA BAATO BHAA ect CTAPA H npARA WMHHS H 3A A^A^hS wt npE ahh'i'h nponYEAi ctape roenoAdphi, ejke ehr npbJKAE hac.
       TdJKB, K'kA'i ECT EHA RTi A^HIH IHhXhEK ROEROA, A AlOHdtfd WT CRETA A\OHdCTHp KHXophipYH, WHE CST HiWAAH TOTAd npSJT ChC KAA8rEpfH WT CRbTA A\OHACTHp WT B8k8PEI|1H XpdA\ CR-fcTA TpOHUTi, nOMTO PAAY ect EHA npHTECHSA e’l’E RHUIE pEHEHE XVrdpe wt eaata wt ha rgprSraiţH, aea CR-bTOA\8 avohacthp EHXophipYH. Ta>KE TOPAA, lipE AHHi’H EUhX'uER ROEROAA, EHA CE C8t nAAKAA AlOHdXlE, EJKE C8t RHUIE PEHEHE, 3A UpHTECHbHIE «ITO ECT HA\AA WT Kh KdASTEpYrt WT CK’bTAA TpOHlţ-h PAAY EAATA WT HA r8pr8lAI^H, <KA>1 2KO (CT EHA !IPHtECH8a XOTdpOKB AVOHACTHpER KHXophl|lYH WT EAATA-
(I AluXiib roeroa rocnoACTRS ea\8 nocAAA ect totaa no JK8nan A,ahh»a ahophhk h no JK8naH ilfuXo nopTAp, tepe c8t Xoahah whh totaa teJT EOAbpn 3AK8nH0 chc <KAA8TE>2PYh WT GhbTd TpOHIţh H ChC rY EOAbpH, TEpE ECT TAEAAA H XOTdpECdA BAATO EJKE ECT RHUIE pbjf H nOCTAKH Al8 EEAbSE no CYE XOTdph EJKE c8t RHUIE nHCAHE APbJKHTH kaaStephi^E wt ha BuX’ophipH.
       (I nOTOU, K"hAA ECT EHA Kh AHhYH nOKOHHHdTO PaAVa KOEKOAA, CHHh /UhX’hER ROEROAA, A KAASl’EpfH WT CRbTA A\OHACTHp CRbTA TpOHIţh, WHH HbCT WCTARHA, Hh naK RhSARHroJT iipehYe chc kaa8tephi^eae wt ha EnJfophipH, ndK PAAY cYe EAATA (JKE rhuie pbf. Eh toa\ PaaVa koeroa, rocnoACTRS eah8, taeaaa h cSahX" no npaKAS h
no 3AK0H ChC RhCH^WH MhCTHTHAIH npARHTEAYE TOCnOACTRO EA\8 H ChA\8TpHA ECT rocnoACTRS ea\8 tepe ect H3epahha no JKSnaH Hephhka ehr rea akophhk, tepe ect nOCAAA TAiMS, 3AK8|IH0 ChC r* EOAbpH. KOTOpYH C8t EHA WT TEjr Rf EOAbpH WT HA
noKOHHHOA\8 poahtEaio rocnoACTRS ea\S YI/InX’Hb roeroa, ejke ect bha Xoaha totaa
HA BAATO, TEPE ECT JTOTApHCAET- TaJKE H Kh AhHH PaAVa KOEROA X^OAHA ECT WT TEÎ EOAbpH WT TOTAA r' EOAbpH, HA H,Mb: WT HoK-hHEl|lH, ^,AH H WT FhSjKAllH, EaHKO H WT llEHmOAEl|lH, KoAVAH, KSnHO ChC JKSnAH HePHHKA Ak°Phhk> TEPE ECT TAEAAA TdA\0
       1 Aşa In text.
       2 Loc rupt.
OS - 0. #2
www.dacoromanica.ro
461
cVf XoTaph, ejke ect eha XWapiicafT naK wt hhX H4Hnpk>KAE sp-kAtt, npc amYh AIhXhek boeboa> kako ect khuie p-kX. TawE Kh AhHH P*AYA k®ekoa. naK teX 7
BOA'kpH KHUIE pEMEHH H ChC *IfpHHK4 AK®PHHK H ChC KaASrEpÎH WT Os'kTa TpOHUh KhCHX Xoaha T4A\o saKttaHO h H-kcT A\orAii cktkophth whh Kh hhho wepaâ, K4K0 A4 hcX4bhth
WHH CIE XOTaph WT BA4T4, HJKE ECT EHA nOCT4KHA H4H WT npk>KAE EpfcAIE WT AMYH
AIhXhek koekoa, h8 naK wctabha whh cYe XoTaph wt KAaTa, kjko ect khiiie nHC. H RHA'bXoAV rocnoACTKO a\h h KHHra hokohhhoaUS PaAya koekoa 3a np$X pa^Y cYe KHUIE PEMEHH X0T4ph WT KAaTa, KOrA4 KHCT TEMEHYa A"fcTOA\ x3PKK.
       Gero pa^Y h rocnoACTBO a\h cijieke chA\ iiohokhXom h oyTKphAHXoM h haa cYi© XphcobSa rocnoAcTKa a\h, kako ect kha h wt np-k^AE RP'k.uE, taKOJKE a4 ect
CK'fcT'fcH AA0H4CTHP EHXophlpIH WMHHh CIE KHUIE pEMEHE XOT4ph A^AYhS H Kh wXaEh, 4 EOIKECTKHHAI AlOHdXlEAI 34 np'kKHKauYE H Kh nHIJlg, a KTHTOPHAV H rOCnOACTKa A\H A4 ect K-kMHOE KhcnoA\HH4HiE h he wt Koro>KAO HEnoKOA'kcu.uo, nopE3A\o rocnoACTBa 4\H.
       H EipEJKE h 34Kahh4hYe nocT4KA,kEA\ rocnoACTBO a\h : no WUlhCTKÎIO rocnoACTBa A\H> Koro H3BEPET rOCnOAh Eorh EHTH rOCnOA4Pli EA4U1K0E 3EAIAH HAH WT CphAHM-Haro nAOA4 rocnoACTBa a\h hah wt chpoAHHKh hauihX hah, no rp'kc'k hauihX, hah wt
HHH«nA'kA\EHHK, A4 44*E IIOMTET H nOHOBWT H SKP'fcllHT H STRPKAHT CIH XpHCORSA
rocnoACTKa a\h haa cYe rhuie pemehh XoTaph, Toro rocnoAh fiorii a4 r4 homtEt h a4 Stkpkaht h a4 chXpaHHT Kh rocnoACTR-fc Ero h a Kh eSaeiphX RkiyfcX A^uia Ero. Jl 4IJJEAH?KE HE nOMTET H HE nOHORHT H HE STKphAHT CIH XpHCOB$A r0CI10ACTK4 A\H, TOrO rocnoAh Eoni A4 he noMTET h he chXpaHHT h he StkpiiAht r-k rocnoACTB-k Ero, a HE Kh ESAEIIIhX K'kU.'kX A**1114 Ero. fi KOE MAOBEKh Xoket pasopET H nonipiT h HcXaEHT h 3a wekehYe WCT4KHT cYe XphcokSa rocnoACTB4 a\h. Toro rocnoAh fiorii a4 ra pasopET h nonipiT h pacHiifT sae t1îaoa\ Ero h a4 ect TphKAET h 4H4tea\4 h a$SpH' C4H WT THÎ CBkTH WTU.H, EJKE C$T Kh HEKEH H A4 HA\4 M4CtYI0 ChC îoyA4 H Chl
fTpYa h ch hhhhaih HEBkpHH ÎSaeh, hjke Kh3hnHinE H4A KphB rocnoAa Eora h cnaca Hauilro îcSca XpHCT4 H pEKhT : „Kh3A\HX, Kh3A\uX H pacnEHH ErO>(, KphB Ero HaA hhX h H4A MfAaX hX, ECT H B$AEt Kh KtKH RtKOA\, 4A\HH.
       CEJKE OyKO H CKEAYtEaYh nOCT4BAtEA\ TOCnOACTKO A\H: HfSnaH XpH34 BEA Ak®P* hhk h JKtSnaH liana bea awtwj|set h >KSnaH /V,SA\HTpaujKo bea BHCTYiap h wiSnaH YUhXo kea cnaTap h JKSnaH TsprE bea ctoahhk h %8naH ESshhka bea koaihc h wSnaH Heaeako
BEA nfXapHHK H JKSnaH ^SAIHTpaUJKO REA nOCTEAHHK. H HCnpaBHHK, C4A\ PEM TOC> noACTBa a\h.
       H H4A\43aXoA\ 43, GtOHK4 rp4A\4THK, Bh H4CTOA rpaAV’ ^ E$K$pElJJH, A\kCE1^4 wXtOAIBPYE 7 AhHH H WT fTA4A\a A^E A® HHH>b TEKSiparO AtTOAl, Bh AtT xipAÎ, AkTa rocnoAnH^ xâ^Ăa.
       f Iw YIeivh bwebwa4> aihaoctYio bojkYio rocnoAHHh.
       Hw Aewh BOEBOAa <m. p.>
      t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Leon voievod, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei,
462
www.dacoromanica.ro
încă şi al părţilor de peste munte, al Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a ridicat în scaunul sânt răposatului părintelui domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi prea cinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Vihorăşti, unde este hramul naşterii preasfintei născătoare de Dumnezeu şi maicăi Anghelina şi tuturor călugăriţelor, care trăiesc în sântul lăcaş,, ca să fie sântei mănăstiri mai sus-zisă balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, toată, cit a fost de moştenire a sfintei mănăstiri pe vechile hotare şi semne.
      însă să se ştie: întîi de la satul Gurguiaţi pe Cocicovul Gros şi de aici pe la Viorariul şi pe la Furcitură pînă in Gîrla Stejariului, din sus, pe Cornăţel pînă la Dunăre şi Sticlenul şi Ochiul care este alături de Sti-clenul, în mijlocul ocinii, şi din jos, de la Ciocăneşti pe rogoz, pînă la Varanghel, apoi din copac în copac şi de acolo pe cîmp, din movilă în movilă, pe unde au mers jupan Danciul vornicul şi Miho portar, de au hotărnicit cu 12 boieri, în zilele lui Mihnea voievod.
      Pentru că această baltă mai sus-zisă a fost ocină veche şi dreaptă, şi de moştenire din zilele altor domni bătrîni, care au fost înainte de noi.
      Apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, iar călugăriţele de la sânta mănăstire Vihorăşti, ele au avut atunci pîră cu călugări de la sânta mănăstire din Bucureşti, hramul Sânta Troiţă, pentru că au cotropit aceste hotare mai sus-zise din balta de la Gurguiaţi, partea sântei mănăstiri Vihorăştii. Astfel atunci, în zilele lui Mihnea voievod, s-au plîns călugăriţele, care sînt mai sus-zise, pentru cotropirea ce au avut de către călugării de la Sânta Troiţă pentru balta de la Gurguiaţi, că le-au cotropit hotarele de la baltă ale mănăstirii Vihorăşti. Iar Mihnea voievod, domnia lui a trimis atunci pc jupan Danciul vornic şi pe jupan Miho portar, de au umblat ei atunci, acei boieri, împreună cu călugării de la Sânta Troiţă şi cu 12 boieri, de au cercetat şi au hotărnicit balta ce este mai sus-spusă şi au pus semne pe aceste hotare ce sînt mai sus-scrise, să le ţie călugăriţele de la Vihorăşti.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Eadul voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar călugării de la sânta mănăstire Sânta Troiţă, ei nu s-au lăsat, ci iarăşi au ridicat pîră cu călugăriţele de la Vihorăşti, tot pentru aceste bălţi ce sînt mai sus-zise. La aceasta, Badul voievod, domnia lui, a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a socotit domnia lui de a ales pe jupan Cernica fost mare vornic, de l-a trimis acolo, împreună cu trei boieri, care au fost dintre acei 12 boieri de la răposatul părinte al domniei lui, Mihnea
www.dacoromanica.ro
46$
voievod, care au umblat atunci la baltă, de au hotărnicit. Astfel şi în zilele lui Badul voievod au umblat din acei boieri de atunci trei boieri, anume : din Ciocăneşti, Dan şi din Găujani, Baico şi din Nenciuleşti, Coman, împreună cu jupan Cernica vornic, de au cercetat acolo aceste hotare care au fost hotărnicite de ei de mai înainte vreme, în zilele lui Mihnea voievod, cum este mai sus-zis. Astfel, în zilele lui Badul voievod, iarăşi acei 3 boieri mai sus-zişi şi cu Cernica vornicul şi cu călugării de la Sfînta Troiţă, toţi au umblat acolo împreună şi n-au putut să facă ei In alt fel, ca să strice ei acest hotar de la baltă, care a fost pus mai dinainte vreme, din zilele lui Mihnea voievod, ci iar au lăsat ei acest hotar de la baltă cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi cartea de pîră & răposatului Badul voievod pentru aceste hotare mai sus-zise de la baltă, cînd a fost cursul anilor, în anul 7122.
      De aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe acest hrisov al domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme, ca să fie sfintei mănăstiri Vihorăşti ocină aceste hotare mai sus-zise, dedină şi de ohabă, iar •dumnezeieştilor călugăriţe de întreţinere şi de hrană, iar ctitorilor şi domniei mele să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca ■domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Eomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau d:D rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va împuternici -acest hrisov al domniei mele pe aceste hotare mai sus-zise, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va strica şi va călca şi va pierde şi va lăsa în uitare acest hrisov al domniei mele, pe acela ■domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească aci cu trupul lui, şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 .■sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu .şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus : „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, «îngele lui asupra lor şi asupra fiilor lor, este şi va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Gherghe mare stolnic şi jupan Buzinca mare ■comis şi jupan Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi zisa domniei mele.
464
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti,, lima octombrie 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, anul domnului 1631.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Leon voievod <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Viforlta, 1/20.
           Orig., perg. (48 x 34), pecete atlrnată, căzută.
           Cu două traduceri: una de la mijlocul sec. al XVIII-lea şi alta din 1860.
                               284
1631  (7140) octombrie 5, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte din nou m-rii Mislea vama de peşte de la balta Greaca.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodinti, sinti pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi părintelui Zosim, egumenul de la sfînta mănăstire Mislea, unde iaste hramul sfînta troiţă, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii m41e de să-şi ia vama de p£şte de la toate năvoadele, cîte năvoade vor vina p4şte pre ocina sfintei mănăstiri de la satul Greaca, tot să aibă a-şi luar4 vama den 10 peşti 1 peşte şi de în 10 bani un ban, cum au fost luat şi mai denainte vr6me. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului Badu voevod de în domniia dintîi, vă leat 7120 şi cartea lui Alixandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod, de în domniia de întîi, vă leat 7125 şi cartea lui Gavrilă voevod, vă leat 7127 şi cartea iar a Badului voevod de a doao domnie, vă leat 7129 şi cartea fiiu-său, lui Alixandru voevod, vă leat 7134 şi iar cartea lui Alixandru voevod Iliiaşul de a doao domnie, vă leat 7136, pre tocmeala cum scrie mai sus.
      într-ac£ia, domniia mea încă am dat şi am înnoit cărţile domneşti pentru vama mănăstirii şi pre această carte a domnii m£le, cum şi de alte rînduri ce am mai fost înnoit iar cu ş-altă carte a domnii m&e, vă leat 7139, ca să-şi ia sfînta mănăstire vama cum au fost de veacu.
      Drept acdia şi voi, toţi năvodarii care veţi vina p^şte pre ocina, mănăstirii Mislea, în vr6me ce veţi vedea această carte a domnii m61e, iar voi să aveţi toţi a vă dar6 vama la oamenii sfintei mănăstiri cum scrie-mai sus, mai mult val să n-aibă, nici să mai vie egumenul a doao ora să se plîngă de voi, că apoi mare certare veţi avea de la domnia mea,, că aşa iaste învăţătura domnii m£le.
46S
www.dacoromanica.ro
       I ispravnic, sam reci gospodstva rai.
       Pis Lepădat u Bucureşti, octomvrie 5, leat 7140 <1631 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 46 v—47. Copie; altă copie ibidem, ms. 466, î. 28 v—29.
                                285
1631  (7140) octombrie 13.
             Vlad Leotă zălogeşte moşia sa <din Topliţa> popii Stoica pen tru o datorie de bani şi mălai.
       t Adecă eu Vlad Leotă dat-am zapisul mieu n£nei popei Stoicăi şi a fiiu-său, diiaconului Yoico, ca să fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am fost datoriu eu Vlad bani ughi 5 şi ferdele de raălaiu 8. Deci el m-au apucat cu strînsoare să-i plătescu banii şi mălaiul. Eu neavînd cu ce plăti, i-am pus moşiia zălog într-u<n> an, de la venerea mare pînă iar la venerea mare: de nu voiu putea da bani şi mălaiu pînă la zi, să-i fie moşiia stătătoare în veac.
       Şi la această tocmeală au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: Manea Daina i braţ ego Opriş, Vlad de jos, Vlaicul, Oprea Moroca, Manea Hîtie i Pătru, braţ ego, Mogoş, Stan lu Ivan i Vîlcul i Stan Lungoci, •Eegoe Ciutac, Oprea Bercea. Şi pentru credinţa mii-am pus şi degetul mai jos.
       IlHC AVkCflţd lVKT0A\KpTf Fr AKHH, A-kT xSPĂT
       Eu Vlad Leotă.
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LV/5. Orig., hlrtie (31,5 x 21).
                                286
1631  (7140) octombrie 18.
                                Maria călugăriţa vinde lui Hrizea mare vornic locuri în Drajna.
                     f Scris-am eu Maria călugăriţa acesta al mieu zapis să fie la mîna jupînului Hrizii vel dvornic, pentru să să ştie că i-am vîndut 3 locuri
466
www.dacoromanica.ro
den Drajna, unul de în luncă, altul de în cîmpul de sus, de în siliştea Stăneştilor, altu pămînt de la Săciu, cît să Ta alâage aceste locuri şi de în cîmpu şi de în apă şi despre tot locul ce se va aleage. Ş-am vindut aceste locuri de a mea bunăvoe fără de nici o silă, derept 400 de bani gata.
      Şi la această tocmeală au fostu: popa Yăsiiu ot Drajna i Pătru vătah ot Drajna i Dragomir ot Bătrîni i Mogoş cliucerul i Andronic pă-harnicul. Şi pentru credinţă pecete n-am avut, ci mi-am pus degetul. Pis octombrie 18 zile, leat 7140 <1631 >. f Eu Maria călugăriţa.
        Pătru vătahul.
        Mogoşu clucer.
        Ândronios proin portaris martiro ta anoten4
        Dragomir ot Bătrîni.
          Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 283. Copie.
                               287
1631  (7140) octombrie 20.
                                 Crăciun vinde lui Hrisea vornic ocină în Stăneşti şi Drajna.
      t Iarăşi eu Crăciun, feciorul Jidului, fost-am vîndut întîi vornicului locul case-mi şi cu casa şi cu pometele şi cu gardurele şi cu ocolu siliştei casei mde, preţ ughi 5; şi pămînture în cîmpu 4, preţ ughi 2. Şi am fost vindut popii [din] Yasiiu 2 pămînturi. Deci mi-au dat vornicul banii de i-am lepădat popii pre acdle 2 pămînturi, însă bani 250. Apoi m-am îndemnat de a mea bunăvoe de mi-am vîndut preste tot toată ocina cît mi-au fost rămas şi de în cîmpu şi de în pădure şi de apă, cu vadure de moară şi partea de în munte, de preste tot hotarul Stăneştilor şi al Drăj-narilor, de în cin pînă în cin. [Şi pentru] Şi preţul ocinii preste tot, şî întîiu şi apoi, face ughi 12 i pol.
      Credinţă pus-am degetele şi peceţile noastre. Şi mărturie fost-au cînd se-au cumpărat aceste ocine şi aceşti rumâni cari se-au vîndut şi ei cu pămîntul lor fost-au: Mogoş clucearul şi Deadiul vătah şi Standul stolnic şi Pavel postelnic, fecior Buicăi şi Coadă vătah şi Petru vătah de Drăjnari şi Dragul pitar . . . .2 şi Drăghici postelnic de Berileşti * *
       1 Andronie fost portar mărturisesc cele de mai sus.
       * Loc alb.
www.dacoromanica.ro
467
şi Ursea de Stăneşti şi Radul postelnic, fecior Mihalcei vornicul şi Neagoe de Stăneşti, Şerbul vătah şi Radul de Stăneşti.
      Şi am scris eu, Tudor de Răteşti, octomvrie dni 20, văleat 7140 <1631 >.
      Mogoşi cluceru.                 Petru vătahul.
      Tudor Rătescul.                 Andronios proniu.
      Deadiul vătahul.                Pătru postelnicu sinu Yoicul.
      Drăghici postelnicu.
      Stanciul stolnic.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 284 v. Copie.
                                288
1631  (7140) noiembrie 8.
                              Radu vinde lui Radu logofăt ocină în Lipereşii.
       t Adecă eu Radul scris-am zapisul meu la mina dumnealui Radul logofăt, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că am vîndut dumnelui totă parte mea cit am avut, totu, <s>tînjăni 75 de în Lepereşti*, partea Manţureştiloru. însă am vîndut stînjănul cîte bani 20.
       Şi o-m vîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor fraţilor de moşie, ca să-i fie dumnealui moşi stătătore în veci, dumnelui şi cu coconilor, cîţi Dumnezeu ei va dărui, pentru că mi-au dat aceşti bani toţi în mina mea.
       Şi la această scrisore fost-au mulţi omini buni. Şi pentru mai devărat credinţă mi-a<m> pus degitul şi numili, ca să creză.
       IIhc ditcfiţd Hof/HRpif, a^htv h", xipâT. t Eu Radul, t Eu Goleanu t Die logofet ot Periiaţi t Drăghici logofet Eu monah Calivit 1 2
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/10. Orig., hlrtie (22 x 20).
      1 „Lepereşti” adăugat cu altă cerneală.
       2 Semnăturile slnt autografe, cu excepţia lui Radul.
468
www.dacoromanica.ro
289
1631   (7140) noiembrie 10, <Bucureşti>.
             Ilie vornic vinde lui Iorgachi vornic partea sa de pivniţă din
             Bucureşti, cu locul si casele.
                    * * »
      t Scris-am eu Ilie vornecul acesta al meu zapis la mina vornecului Iorgachi, cum să să ştie ca am vîndut parte me de pimniţă den Bucureşti,, însă a tre parte, cu loc cu tot, cit ne-u fost denpreună, şi cu casele, păntru doozeci de galbeni gata. Şi o-m dat de bunăvoi, cu ştere coconelor şi co> jupînesei Dospinii.
      Şi mărturei: vel < paharnic >a Sedelco şi Sadul sulgerul şi Dumi* t<r>aşco comisul şi Eno spătar <şi >l Antonie postelnic şi Stoica Păcală, Şi se-u dat banii în casa Stoicăi Pă<ca>1lă, în Bucureşti. Şi păntru cre-denţă, <pus >xu-me-mu şi pecete.
      IlHC AICCEIţa HOEBpVc Ţ a^hh, b-k act xSpĂT
      t Ilie vornic                     Iano spatar
      t Antonie postelnic               Sadul Bancea
         Lupul iuzbaşa                  Ianachi 2
         Tudor
         Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/3.
         Orig., hîrtie (31,5 X 22), şase peceţi aplicate.
                                             290
1631  (7140) noiembrie 11, Bucureşti.
               Leon Tomşa voievod întăreşte lui Danciu clucer Doicescu ocini în Stroeşti, Liţcoii de Sus, Buciume ni şi altele, o vie la Văleni şi o ţigancă.
       f iIIhAOCTTCW EO>KTeiO, Iw dCWH ROCKOAd H rOCnOAHHS BTiCOH 3CAIAC £rrppo-BAaTfHCKoc, chhtv KCAHKdro h np-bA^sparo iiokohhhoaiS Tiv l|Ic^aH kockoaa. rocnoAc'rE$ a\h cTw noKCACHfw rocnoACTKo aah eoaIîPHhS rocnoACTKO a\h 4,aHM»A. KANMap ^ohmbckSa h ckc chhobh ch, bahl(C>ke Eor'R a<iP^e^> laKOHtc a<> ect wmhhS 8 Gtpochjh, b*k cSactE0 MAOA\<HL(a>, a*a IţoiţEB wt GrpofipH cOkchh kc wt noAK> H WT UiŞiWa H WT BOA H WT (10 B-KC XoTapOAl, (ÎOHOKE ECT (lOKSnHA ^aHMIOA KAlOMap cTh BHUJB pEMEHH COKCHH 3a WMHHS WT HaA               WT GtPOBIJJH, 3a 8rH BT rOTOBH.
       1  Loc rupt.
       2  Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
469
                        OJ'EDIUBUIOJODEp'MMM
                                                                                                              Otf
HJdlJ H 0PXPU3 VIS O^Hţy H dBJXSHS VIS OSmPdXHWSV H xi$ojov vis pupjj hpu$k H SHHdOSV VIS PEHdX HPUgSC : HW OSXSVOUSOJ JHSPX30U ivixj^Viss H ISH*)
                     *HW P3X3V0U30J OWSHdOU *OlVHSq.VOSOUIH oVstojos X« IH h wox -HhjţHS^dU H WOSfiHS H WOSOHH3 H WH SPjm S.S H OHHJV3.V X3| ftW pV ISCOSB *dPh -oivs voihHPV H*v vaxsVousoj sHHdţvos h\v osxoVouooj ws.3 j^oVpV jVpd ojiq
                                                            ♦woxsiw X3s.dsm xm h voV EH dOJ xm WOmPJLJW ivpis IJHPHS8 33.3 H X30VH3 PHVl HH SIS ‘OWOSOdSOV WHOS3 PE HHitt ‘ihHPJHtl H IHHhm ISPdU IHJfHH IjVoiV HHihld llnKS HJ3 JfOVpVodU ]]
     'HSOXOJ HdU3P S* PE ‘HJPV3PX3£ HhHJS.dV 3.HH3 VVOţJ VPH XM ‘PtlHy H PSHPX^ ‘HI JldlltlS.V 33.3 ‘pmS^JJ IWH OU ‘ftSHPJHtlP PHVl dPhOIVS VOlhHPy VHUgSOU SPU JJ
                        ■hsoxoj Hdusp Jfp» pe ‘xi^ojov sovgusy PdirtiM.V ‘p*ihVs.j Vph xm ‘spq Vga ‘hh^-v
-3.g 8 HHHflPd'LU VpdJOHHS PE IHPOJOU HdHXih dPhOIVS VOlhHPV VHUfiSOU SPU JJ
     *Hdu3P p^ pe ‘Hrttid© xw Hisdih ojox idsoV sjţHS ‘idsoy Vph xm xpdsEH xhxj 13 PSHVI idPS ‘<SO>JV<) Vft3 ‘HlhldO 8 SHHhm dPhOIVS VOlhHPV VHU8SOU SPU H
                                                            ■£ HdU3P ‘_H HHIW13 ‘dOSS.dX
8 ftHHhm ‘sojoj xm sovAVpj xie ‘otldVHy Vph xm spu jj Hdusp m pe ‘doas.dx xm sod ţS8H Vph xm .u hhijkio doa3.dx 8 8HHhm dPHOivs voihhpV vhussou ischspu jj * Hdusp 3PX pe ‘doss-dx xm ş.HH3.jy xm ev hhiskis doaa.dx 8 8HHhm spu jj *hsox -oj Hdu3P _JX pe ‘sojoj xm v^Vpj Vph xm ‘ivodpxojf ss.s ou xm hhijkio ‘sojoj xm v.Wpj viV ‘xpvs ph ‘<PtiH>wovgj Vsa ‘doas.dx 8 SHHhm vuuftsou spu jj
                                          'HSOXOJ HdU3P £x PE ‘HltlIHS.^ Xm SHHVIX30U vfisdpg Vph xm ‘wodpxo^ oa.a ou xm HXPdaEH xhx^ 13 pshvi idps ‘ovis xm oviV 0JPX3.dSXIh ‘HlflIOdXQ Vos <Hrtl|V8V'LY 8 8HHhm dPhOIVS VOlhHPV VHU8MOU SPU JJ
                                                                            'HSOXOJ HdU3P _SX PE ‘fitlUfiS HP$|jfj
                         Vph xm vhushou X3i iskihou ‘wodpxo^ os.s ou xm |f hhis<I3 ‘<sc>jvg oaxsVfis xm
‘HHq.lV8h8H 8 8HHhm dPhOIVS VOlhHPV HW PSX3V0U30J fiHHd^-VOS X3I PV SPU JJ
                                               'Hsoxoj Hduop _px pe ‘Hostos-y doj 8 Jy hhim<!3 ‘sov^Vpvg phs.sk ‘pmH*j Vph Vm spu jj -Hduop gj( pe ‘Hostis.y xm ss-sm^j pdirtis.V ‘psHsopdpjj Vph xm ‘jv hhiskio Hostia.y doj s dPhotvs vothHPV vhursou spu jj ■hsoxoj Hduop ^ pe ‘Hostis.y doj 8 X hhiskis vsHş-dSJH^ Hm| Vph xm spu y -hsox -oj Hduo? X pe ‘JLi HHijKis ‘pjiHod^oQ ‘oji pus.» Vph j.m h Hostis.y xm vfij^jj Vph xm ‘<Pt)H>WOVpj V83 ‘doj HOStlS.y 8 SHHhm dPhOIVS VOthHPV VHU8»OU spu jj
                                                                            •piog ‘Hdohms.j : iwh ou ‘hvix^Viso
3S3 H HSOXOJ HdU3P X* PS ‘JP33.S OJI V|V ‘HtlHHWHU |SV 3S.3 H Hlfl3.S ISV 3S.3 H AVpdJOHHS 33.3 ‘S HHIS<I3 HltlIOdxy Xm SHHhm PE OJI V|V H^SOVVOţy VHdSPJ Vph xm dPhOIVS VOlhHPV VKU8MOU SPU H "KdUSP J\ PE ‘Hlll|OdX0 8 ii! HH|S{|3 Hituodxo xm vsdHţy Vph xm dPhOivs vmhhpV hw psxsVousoj HHdq-vos vhusmoii spu jj
                                                     'hsoxoj Hduop _sx pe ‘Vodă pe HXPds hihipj[jiw JH33.S Vph xm h ^.Eodj xm h HHdsoV ‘oji xpds xm h s.vpjK3.dV Vph xm Hrtiiodxj) xm s^iHHjtVos pe Vodă pe ohhsovou diuoivs voihHPV vhushou spu h
                          •HPWHV3.JI H PSHOX0 H HPWOJPdV v^Vpj ‘llflldlUHy xm :iwh ou ivixhVis3 wpx x3i vhs jj 'hsoxoj Hduop 3Px pe ‘Hitiid3.uHy xm q.X33.d}{ Vph xm 'irodPXOJ 33.S OU xm ^S HHIS{|3 ‘HlhlOdXQ 8 SHHhm dPhOIVS VOlhHPy VHUSHOU spu jj
BfA CTOAHHK U E$3HHKd Kf A KO/HHC H HfAlAKO KfA ITfXdpHHK H XSlMH A&WHTP‘|U>K» Kirt noeTlAHHK. H HcnpdKHHK, jkŞiuh liana AIA KWrW$lT.
      H HanHeaX as, ASmktpB AorojjsiT, k-k HacTOA rpa^S ESkSpiijih, M-bciiţa hoim-gpYi âî a^hh> h wt (lAaaaa a<* HHtrfc timihTi AtTOAi, Kt a^t xipĂT' h a wt Bt nA-KI|lfHYH Xphctoko, xaX<Aa>1.
      f îw Aiwh KwfKWAa, «haoctY» kowYio rocnoAHHt.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovîahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Danciul clucer Doicescul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Stroeşti, în judeţul Ialomiţa, partea lui Ţoţea din Stroeşti, stînjeni 25, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Danciul clucerul aceşti stînjeni de ocină zişi mai sus de la Ţoţea din Stroeşti, pentru 12 ughi gata. Şi iar a cumpărat Danciul clucer ocină în Stroeşti stînjeni 20 de peste tot hotarul, de la Cîrstea din Lipăreşti, pentru 1200 aspri gata. Şi au fost acolo martori, anume: din Lipereşti, Eadul Dragoman şi Stoica şi Căliman.
      Şi iar a cumpărat Danciul clucer jumătate de vad de moară din Stroeşti de la Dîrjală şi de la fratele lui, Dobrin şi de la Grozea şi de la toţi megiaşii fraţi de vad, pentru 2000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Danciul clucer de la Mirul din Stroeşti 13 stînjeni în Stroeşti, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Danciul clucer de la Gavril Moldovean, partea lui de ocină din Stroeşti stînjeni 20 cu vie şi cu două case şi cu două pivniţe, partea lui toată, pentru 1000 aspri gata şi cu martori, anume : din Eăşciori, Yoia.
      Şi iar a cumpărat Danciul clucer ocină în Lăţcoii de Sus, judeţul Ialomiţa, de la Neagul din Lăţcoi şi de la femeia lui, Sofronia, 15 stînjeni, pentru 600 aspri gata. Şi iar de la Ion Ungureanul stînjeni 5 în Lăţcoii de Sus, pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Danciul clucer în Lăţcoii de Sus stînjeni 33 de la Paraschiva, fiica lui Ghiuoca din Lăţcoi, pentru 660 aspri. Şi iarăşi de la Yişa, femeia lui Yladul, stînjeni 33, în Lăţcoii de Sus, pentru 1000 aspri gata.
      Şi iar să-i fie boierului domniei mele Danciul clucer ocină în Bu-ciumeni, din judeţul Ilfov, 60 de stînjeni de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat de la Ştefan negustorul, pentru 2000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Danciul clucer ocină la Dăduleşti, lîngă Stroeşti, a patra parte din sat, oricît se va alege de peste tot hotarul, de la Barbul postelnic din Măneşti, pentru 5000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat ocină la Hîrbor, judeţul Ialomiţa, la baltă, partea lui Eadul din Eogoz, stînjeni 100, de peste tot hotarul, de la Eadul din Eogoz, pentru 3000 aspri gata. Şi iar ocină în Hîrbor, stînjeni 37, de la
     1 Lipsesc cifrele zecilor şi unităţilor.
471
www.dacoromanica.ro
Mîinea din Hîrbor, pentru 1200 aspri. Şi iar a cumpărat Danciul clucer ocină în Hîrbor stînjeni 13 de la Buzea Eobul din Hîrbor, pentru 800 aspri. Şi iar de la Andrei, ginerele lui Radul din Rogoz, ocină în Hîrbor, stînjeni 50, aspri 1000.
     Şi iar a cumpărat Danciul clucer ocină în Oreşti, judeţul Ilfov, oricît se va alege, de la Dobre nepotul lui Dobre cel Roşu din Oreşti, pentru 1000 aspri.
     Şi iar a cumpărat Danciul clucer patru pogoane de vie păragini în Văleni, judeţul Sac, de la Rădiţa, fiica lui Lupul logofăt, pentru 1600 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Danciul clucer o ţigancă, anume Neaoşa, cu fiicele ei, Stanca şi Liţa, de la Vodă, fiul lui Drăghici Gurăbună pentru 6000 aspri gata.
     Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi dreptele lor ocini şi ţigănci,, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus-şi din jos şi din jurul locului.
     De aceea am dat domnia mea boierului domniei mele Danciul clucer, ca să-i fie dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Gherghe mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 11 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7140, iar de la întruparea lui Hristos 16<31>1.
        Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan — Bucureşti, IV/10. Orig., hirtie (42 x 28), pecete timbrată.
                                                      291
1631  (7140) noiembrie 19, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Pîrvu vii şi ocine la Urlaţir jud. Săcueni.
       t dlHAOCTYf» KOJKYi», Îw A(WH ROEBOAd H POCIlOAHHk RTvCOH 3fAtAH &rrppO-BAaXTHCKOH, CHHk KEAHK4PO H np'kA*6p4rO, nOKOHHOAiS Tw IJIe$<1N KOCBOAS.          POC—
      1 Lipsesc cifrele zecilor şi unităţilor.
472
www.dacoromanica.ro
I10ACTK0 A\H CÎH nOK-brtfHIH rOCIWACTKJ MH IIpiiBSAOB WT &pAdU,H, WT C»ACTKO GdK h chc chhokh ch, eahueîke Born a^ct, rdKOJKE \i a\8 ect aka norodHE 3a BHHOrpdAV 8 A^aSa &pAdu,HAwp, rAdroAEAidro rp8» h cbc ake cejkehh 3a whhhS h cbc KSaHrh-roapt noAOBHHO, noHEJKE » e;t noK8nHA IIpbb8a wt HaA EdAOTB wt &pAdu,H, 3a xrjf acnpH roTOKH. H bhah c8t dAAKA\BUJdpH: wt XpAdUH, ©TdH HoKop'i'E h Man-k h PaASrt h GTaH4»A Pob8a h ,A,8aihtp8 rpaAiaTHK h wt HShet, Gtoh h wt TphBK-ME141H, ElîaHt 4oKaH h TSAopaH h AparoAiHp-k» h BpaTSa.
       H naK nosSnHA IIpbb8a wt HaA ThCTaM ch îwaHa eahh noroH sa EHnorpAV HhphCHipE H CBC EAHH CEJKEHh 3a WHHHS, 3a c” acnpH rOTOBH. H BHAH C8t dABA<nHB-uiapH: wt &pAau,H, EdAOTB h Ctah 4okopbe h dldHk.
       H naK noKSnHA IIpbbSa 8 a^aSa <I>bueu,ea8awb, A^a noroaHE sa BHHorpaAV wt HaA A,paroAiHp, cHHh fiaijiEH wt &pAau,H h chc a^e cejkehh sa whhh8, sa xk^ ac-flPH rOTOBH.
       H naK noKSnHA IIpbkSa naK wt ^paroAiHp, chhb RaipEH, ake hhbe sa whhh8 wt EpoijiHH-kcKa, sa cai acnpH totobh. H bha ect dABAbMBUJdpH: wt H8het, uon PaAVA h wt &pAdu,H, ©TdH HokopYe h DTdHHiOA Koauhok h EaaAV h ,A,8a\htp8 rpaAiaTHK h non ,/V,paroA\Hp.
       H naK noKSnHA IIpbb8a wt naA HtrSa A^a hhke wt whhhj HEKUiET-kcKh, sa ciu acnpH rOTOBH. H bhah c8t ckeaeteaTe, na haie: wt IIIhnhpEi|iH, JllSuidT (x)rA8s h EaA-b, chhk GhaekectpSawk.
       H npoA^A^uiE cYe bhuje pehehe hauhhts awaîe hhX’he KHHorpaAÎ h c’ih cehîehh 3a whhh8, Kano ect bhuje nHc, whh sa hhXhoa\ a®kpoboaw, cbc SshjhYj Bhc-kAt a\e-rHramoAi wt rop H3 a®a h wt okoaho aiectoai h wt iipea roenoACTBd a\h. H bhah c8t. . -1 npoAdAHHKOAi sa ahu8.
       Geto paAY, A<>A®^ ckai rocnoACTBO ahh IIpiikSaok, qkohU a4 a\8 ect cYh noroaHE 3a BHHorpaA h cejkehh 3a whhh8 a^aYhS h bb wXaB chhoko.w h bh8koa\ h np-kBH8HETOA\ h he wt KoroJKAO HEnoKOA'kEHiHOt nopE3A\o rocnoACTKa A\H.
       Cejke bo h ckeaTteaYe nocTdBHX’ rocnoACTKO aih : jk8hjh XpH3a bea akophhk h jKSnaH liana bea aoto^et h /V,8A\HTpauiKO bea BHCTYrap h JKSnaH jHhXo bea cnaTap H TsprE BEA CTOAHHK H E83HHKA BEA KOA\HC H HEAEAKW BEA nEXdpHHK H JKSndH ,A,8a\H-TpauiKO bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHK, liana bea AwrwijUT.
       H HaA\a3o a3, Gtohka rpaAiaTHK, b-b hactoa rpaAV EoykSpeijjh, A\tcEu,a hoeai-bpYe 6Y a^hh h wt nAaA\a a® HHH'k TEKSijjaro A-kTOA\, Biv A-kT x3Pa\ .
       f îw Aewh BWEBWAa, aihaoctTio bojkYio rocnoAHHB.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pîrvul din Urlaţi, din judeţul Sac şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie două pogoane de vie în dealul Urlaţilor, numit Gruiu şi cu doi stînjeni de ocină şi cu Culigătoarea jumătate, pentru că a cumpărat Pîrvul de la Balotă din
1 Loc al b.
www.dacoromanica.ro
473
Urlaţi, pentru 3600 aspri gata. Şi au fost aldămăşari: din Urlaţi, Stan Ciocorie şi Manea şi Radul şi Standul Robul şi Dumitru gramatic şi din Nucet, Stoia şi din Gîrbăceşti, Manea Ciocan şi Tudoran şi Dragomireiu şi Braţul.
      Şi iar a cumpărat Pîrvul de la soacra sa Ioana, un pogon de vie părăsişte şi cu un stînjen de ocină, pentru 200 aspri gata. Şi au fost aldămăşari : din Urlaţi, Balotă şi Stan Ciocorie şi Manea.
      Şi iar a cumpărat Pîrvul în dealul Făgeţelului două pogoane de vie de la Dragomir, fiul lui Baştea din Urlaţi şi cu doi stînjeni de ocină, pentru 2400 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Pîrvul tot de la Dragomir, fiul lui Baştea două ogoare de ocină din Broştineasca, pentru 240 aspri gata. Şi au fost aldămăşari : din Nucet, popa Radul şi din Urlaţi, Stan Ciocorie şi Stanciul a lui Coman şi Yladu şi Dumitru gramatic şi popa Dragomir.
      Şi iar a cumpărat Pîrvul de la Neagul două ogoare din ocina Necşe-tească, pentru 240 aspri gata. Şi au fost martori, anume : din Şăpăreşti, Muşat Ogluz şi Balea, fiul lui Silivestrul.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi, numiţi oameni, viile lor şi aceşti stînjeni de ocină cum este mai sus scris, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au fost... .a cu vînzătorii de faţă.
      Pentru aceea am dat domnia mea lui Pîrvul, ca să-i fie aceste pogoane de vie şi stânjeni de ocină dedine şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan TTriy.a. mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Gherghe mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Nedelco mare paharnic şi jupan Dumitraşco mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, lima noiembrie 19 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140 <1631 >.
      + Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXXIII/1 bis. Orig., perg. (26 x 39,5) pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1854.
           EDIŢII. Slav. Venelin, 298-300.
1 Loc alb.
474
www.dacoromanica.ro
292
1631 (7140) noiembrie 20.
           Badiu din Stăneşti cu fiul său, Dumitru, se vînd rumâni lui Hrizea mare vornic, însă fără ocină.
      t Adecă eu Badiul den Stăneşti scris-am acest al meu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Hrizei vel dvornicul, cum să să ştie că m-am vîndut eu şi cu un fecior al mieu, anume Dumitru, însă capetele noastre fără de ocină şi cu cîţi feciori ne ya dărui Dumnezeu. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, derept bani gata 3200, cu ştirea tuturor megiaşilor den sus şi den jos şi den prejurul locului.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturii, anume: den Bătrîni, Şărbu vătahul i Dragomir, fratele lui Şărbu, i ot Măniaci, Coadă vătahul i ot Drajna, Pătru vătah i Mihăilă i ot Căciulaţi, Mogoş vătahul i ot Călăraşi este Dădiul vătah i ot Desa, Hâdul logofăt i ot Mălăeşti, Andronie comis. Şi am scris eu Manole logofăt. Şi păntru credinţă ne-am. pus şi peceţile.
      Pis m^seţa noembrie 20 dni, leat 7140 <1631 >.
      Radul logofăt ot Desa.
      Badiul.
      Dumitru sinu Badiul.
      Andronios proin portaris martirio anothen1.
      Pătru vătaful.
      Mihăilă ot Drajna.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 263. Copie.
                                 293
< 1631 > noiembrie 21.
            Preda vornic vinde lui Băjan ocină în Ouseni.
      t Scris-am eu Preda vornicul acesta al meu zapis să fi la mîna br Băjan de Guzeni, cum să să ştii că i-am vîndut parte me de ocenă de Guzeni, însă stînjeni 70 şi stînjinul cîte 25 de bani. Şi me-u dat bani gata
      1 Andronie fost portar mărturisesc cele de mai sus.
www.dacoromanica.ro
475
.280. Şi me-u rămasu să de bani gata, să de ughi 7 i pol. Şi zi o am acum ■de ovedenii patru săptămîni, să se afle banii la mina me, fără nici un •cuvîntu.
          Bibi. Centrală de Stat, CI/1.
          Orig., hlrtie, pecete aplicată.
          Copii la Bibi. Acad., MLXXXV/139 şi MCD/136.
          Datat după doc. din 1632 ianuarie 6 (nr. 309).
                                294
1631  (7140) noiembrie 22.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Calotă postelnic şi fratelui său Standul parte din satul Boziiani.
      Leon vodă, lui Calotă postelnic şi fratele lui, Stanciul din Boziiani, partea din sat luată de la Bărcanu, fiul lui Drăghici.
      Boierii: Hriza vornic, Papa logofăt, Dumitraşco vistier, Miho spătar, Gherglie stolnic, Buzinca comis, Nedelco paharnic, Dumitraşco postelnic.
      < Scrie > Dumitru grămătic.
         După N. Iorga, Studii şi doc., V, p. 526, nr. 2. Rezumat după un orig. slav.
                                 295
1631  (7140) noiembrie 23.
            Ion, fiul spătarului Şain, îşi vinde ocina sa din Şaineşti.
      Adecă eu Ion, feciorul <lui>1 Şain spătar, scris-am aceasta al meu zapis cum să să ştie c-am vîndut parte tătîne-meu lu Şain spătar, cit va fie, veri [veri] den uscat veri den pădure veri den apă, ales moşie, uscat, cit să va afla parte tătîne-meu de moşie. Iar eu nu m-am vîndut neci altuia rumânu, nemic, fără ce am vîndut moşie tătîne-meu lu Şain spătar, ce e mai sus-scris. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, dreptu aspre 800, ca să fie moşie lu Andreiu păharnic, lui şi coconelor dumnelui şi strenepoţelor lui şi nepoţelor lui şi veri cene va fie de rudenie dumnelui.
1 Loc rupt.
476
www.dacoromanica.ro
       Şi mărturie: jupan Neagul biv vel agă şi Calotă vtori cluceri şi Nicola paharnic ot Epureşte şi megeeşe, anume : Drăgan şi Albul şi Furdui şi popa Iosef şi dascălul Dobrin. Aceşti megeeşi sînt ot Şaineşti şi mulţe megeşi denprejurul satelor sîntu mărturii, cîndu s-au făcut această tocmeală.
       Aceasta am scris eu Ion, feciorul lu Şain spătar. Şi pentru credenţa ne-am pus şi peceţile. Aceasta am scris. Pis m£seţa noembrie 23 dni, vă leat 7140 <1631 >.
       Eu Ion, fecior lu Şain spătar <m.p. >
          Bibi. Acad., DCCXXXV/45.
          Orig., hlrtie (21 x 20), pecete aplicată.
          EDIŢII. Iorg'a, Doc. urlă/ene, 187-188.
                                 296
1631  (7140) decembrie, Bucureşti.
            Apostol, fiul lui Iane banul, închină jumătate din ţigănia tatălui m-rii Sfînta Troiţă <Badu-Vodă>, iar jumătate m-rii Sf. Gheor-ghe, deoarece tutcindu-se, nu mai are dreptul de a ţine ţigani în ţară.
      t Adecă eu Apostol, feciorul lu Ianiu banul cel bătrîn, ce am fost den botez pre nume creştinescu Apostol, iar acum mă cheamă pre nume turcescu Curt Salam ciauş, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mina părintelui Tanasie egumenul de la Svetaa Troiţă de în Bucureşti, ce iaste închinată metoh la Svetagora la lavra cea mare de la Ivera, ca să fie sfintei mănăstiri Svetaa Troiţă jumătate den ţigăniia tătîini-mieu Iane banul de aicea den Ţeara Rumâ-nească, de cîndu au fost ban mare la zilele Mihnei voevod.
      înnsă să se ştie ţiganii, anume : Dumitru, feciorul Standului ÎTiia şi cu feciorii lui, Ţinea i Negre i Stoica i Gîdea i Yladul i Radul şi Gîdea, fratele lu Dumitru cu feciorii lui, Radul i Muşat . . . -1 şi alţi ţigani, cîţi se vor mai afla den ţigăniia tătîini-mieu lu Iane banul tot jumătate să fie ai mănăstirii Svetaa Troiţă, iar altă jumătate de ţigănie să fie la Sveti Gheorghie.
      Pentru că aceşti ţigani fost-au ai tătîini-mieu, lu Ianiu banul, de moşie înncă mai de nainte vrdne. Iar după aceia, cîndu au fost acum, în zilele lu Leon voevod, feciorul lu Ştefan voevod, iar eu am venit cu domnia lui aicea în ţeară şi mi-am căutat ţigăniia a tătîini-mieu Iane banul şi i-am aflat răsipiţi pre în ţigăniiale boiarilor, de am eşit la divan
     1 Loc alb, un rlnd Întreg.
S4-C.82
www.dacoromanica.ro
477
ca 8ă-m iau ţiganii. Iară divanul şi judecata m-au ajunsu cum să n-aibu treabă cu ţigăniia tătîini-mieu a-i ţin£r£, pentru căce am eşit den 16ge afară. într-a ac&ia, eu n-am putut lăsa cum să fie tată-mieu fără pomeană den moşiele lui, ce au cîştigat aicea în ţeară şi alţi feciori n-au mai avut de trupul lui, ce am cugetat pentru pomeana de am dat den ţigăniia tătîini-mieu Ianiu banul, pentru sufletul lui, jumătate de ţigani la sfînta mănăstire, hram Svetaa Troiţă, iar altă jumătate de ţigănie o am dat la sfînta mănăstire hram Sveti Gheorghie, ca să fie lui pomeană în vecie, iară sfintelor mănăstiri moşie.
      Şi sorişi ţiganii tot anume în zapise şi în cărţi, ca să se ştie mănăstirile care ţigani va ţină, pentru că mie nu mi se-au căzut să ţiu ţigăniia tătîini-mieu sau a-i vende, fiindu eu eşit într-altă lăge şi să ţiu moşii aicea în ţeară, ce am dat moşiia tătîini-mieu să fie de pomeană pentru sufletul părinţilor miei, iar alte rude ale măle, ori cine va fi, nimenilea treabă să n-aibă cu ţigănia tătîini-mieu lu Iane banul.
      Şi i-am închinat eu la Svetaa Troiţă şi la Sveti Gheorghie, să le fie tot înn doao, eu de a mea bunăvoe, de naintea lui Leon voevod şi de naintea a tuturor boiarilor ţerăi, mari şi mici, anume: jupan Necula biv vel vistier i jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofet i Ivaşco biv vel dvornic i Dumitraşco vel vistiar i Miho vel spatar i Pavlachi biv vel spatar i Gherghe vel stolnic i Vasilie vel cliucer i Gligorie biv vel comis i Buzinca vel comis i Nedelco vel peharnic i Dumitraşco biv vel postelnic i Mânui vel postelnic i Dumitru vel slujer i Grama vel pitar i Muşat vtorii vistiar i Nedelco Boteanul biv vel armaş i ÎTeagul biv vel aga i Iuorgachi vel armaş i Gherghe vel agă i Calciul vel portar şi alţi mulţi boiari. Aceasta mărturisescu să se ştie şi să se crează. Şi pentru adeverită credinţă pusu-mi-am pecetea şi iscălitura.
      H H4I1HC4A 43, AfmkAilT AOrOjţfT8 E$K8pfl|IH, AttCIlţd ACKIAlKpYf,. . .1 2 3 4 AhHH, Kli A-fcT xăpÎM .
      •f ’Eyto o KoupT*}? xai 2aX<&|i. T^eouaT]? xai 7tptî>7]v 'AxoaToXa xai 7)6?, tou Tc&avwjţ (rxâvou |i.£ Î8iov jjlou ^epi u7roypa^a xai niaro 6xva> xai t/jv 6ouXav (jlou s.
      Hriza vel dvornic
      Mfyo? ff7caTapiţ 4
      Papa vel logofăt
      Dumitraşco vistier
      Grama pitarul5
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIX/11.
         Orig., hlrtie (42 x 28), pecete aplicată, cu legendă turcească.
       1 .. .Lepădat logofăt...
       2 Loc alb.
       3        Şi eu Curt Salam ceauş fost Apostol, fiul lui Ioan banul, subscriu cu Însăşi mina mea şi pentru credinţă pun şi pecetea.
       4 Miho spătar.
       5 Semnături autografe.
478
www.dacoromanica.ro
297
1631 (7140) decembrie 15.
            Doi moşneni din Siliştioara, cu fiii lor, se vînd rumâni lui Necula vistier.
      t Adecă eu Prodan, cu fiiu mieu Stanciul i Cîrstea i Ylădimir, frat<ele> lu Prodan, cu fiiu mieu Stănislav, scris-am zapisul mieu să fie de credinţă la mina jupînului Neculie vistier, ca să să ştii că am fostu judici de moşii dă in Siliştoara, cu feciorii noştri şi cu toate moşiili noastri încă mai denaintd vr6mi.
      Iar după acdia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru criştin Lion vodă, iar noi am vinit la jupînul Necula vistier de bunăvoia noastră, făr de nici o silă, dă ne-am vîndut dumnealui rumâni cu feciorii noştri
şi cu toate moşiili noastri di pristi tot hotar <ul >, amîndoi diript bani.1 2 3
      Şi mărturii carii-şi vor puni piciţili mai jos. Şi am luoat bani toţi diplin. Aceast-am scris, ca să să crează.
      line AHKtMBpYC ÎY AkHH, R*K A-feT xSpĂ).
      Ivaşco dvornic AcrAav 7ipoyi Ppowjxoi; 8 Necula Catargiul Dumitraşco vistiiar Ned^lco armaş Mitre pitar Buzinca vel comis Muşat vtori vistiiar Bunea Vîlcul vtori logofet Iordache dvornic 5
<Notă : > Acist zapis s-au dat la sfînta mănăstire Bistriţa pintru moşie, dar cu rumîni nu s-a dat, ci numai moşia, să aibă a o stăpîni mănăstirea cu bună pace. Avgust 3, 1776.
      Maria Bălăceanca.
           Arh. St. Buc., M-rca Bistriţa, LHX/5.
           Orig., hirtie (29,5 x 20), opt peceţi aplicate.
           Copii ibidem, mss. 194, f. 91 v-92, 197, f. 6, 202, 1. 419 şi A. N„ LXXVI/5.
       1 Loc alb.
       2 Aslan fost vornic.
        3 Semnăturile sint autografe.
www.dacoromanica.ro
479
298
1631 (7140) decembrie 16, Bucureşti.
                                   Jupîneasa Despina vinde lui Ianiu satul Muteşti din jud. Ilfov.
       t Adecă eu jupîneasa Despina, jupîneasa a Yladului biv vel logofet, •depreună cu coconii miei, Radul şi Yladul, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mina a lu Ianiu, feciorul Oornei de oraş de Cornăţel, ca să se ştie cum i-am vîndut noi satul Futeştii despre apa Mostiştii, ot sudstvo Elh<ov>, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu 2 moare făcute şi cu rumânii, anume : Oprea cu fecio<r>ii lui şi Muşat şi Cîrstiian cu feciorii lui şi Balotă şi Goicea şi Standul şi Badea cu feciorii-şi şi Dobre şi Tatul şi Sîrbul cu feciorii lui, şi de în şăzutul satului, de pretutindinilea, ■de preste tot hotarul cît se va al£ge, den hotar pînă în hotar, pre hotară hătrîne. Şi sdnne : den hotarul Frăsinetului pînă la hotarul Curăteştilor. Pentru că acest sat fost-au al nostru de moşie mai denainte vr&ne.
       Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, iar eu jupîneasa Despina, cu coconii miei, noi am vînut acest satu şi cu rumânii lu Ianiu, feciorul Cornei, derept ughi 210. Şi l-am vîndut noi de a noastră hunăvoe şi cu ştirea a lu Andrei spatar şi cu ştirea a lu Staico peharnic, ca să-i fie de moşie lui şi coconilor.
       Şi au fost la tocmeala noastră mulţi hoiari mărturie, anume: jupan Gherghe vel stolnic i Ndnciul dvornic i Dumitru logofet i popa Borcea -clisiiar i jupan Isar cupţu i Standul Pustiiul i ot Cornăţel Iambal i Alecxe i ot Floreşti, popa Micul i Nânciul vatah i Cîrstea Burlan pîrcălabul. Aceasta mărturisim şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile.
       H HdfiHCdX d3, AHTfcAdT Aoro+fT 8 E$k8pei|ih. A\-tciu,d AfKfMKpîi sf AhHH> KTi <VfcT x3piw.
         Radul.
         Despina logofeteasa.
         Yladul.
         Nânciul dvornic <m.p. >
         Dumitru logofăt <m.p. > t Paraschiva dvornic <m.p. > t Popa Borcea clisiarh <m.p. >
       ’H<7api]<; xapoapatnji; ptapTipaS 1 2-
         Bibi. Acad., XLII/68.
         Orig., hlrtie (31 x 22), patru peceţi aplicate.
         Cu o copie din sec. XIX.
         EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 194.
       1 Lepădat logofăt.
        2 Isar câmăraşul martor.
480
www.dacoromanica.ro
299
1631 (7140) decembrie 18.
           Jupîneasa Rada şi cu fiul ei, Dumitraşco logofăt, vînd căpitanului Ţondrea partea lor de moşie din Ţigăneşti.
      Adică eu jupîneasa Bada şi cu fii-mieu Dumitraşco logofăt scris-am acestu al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Ţondrea căpitanul şi a jupîndsii lui, cum să să ştie că am vîndut dumnealor toată partea noastră de moşie, cît avem di sat din Ţigăneşti, toată de cumpărătoare, însă partea lui Gherghc toată şi partea Drujii toată şi partea-Buhtii toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din şăzutul satului, de pretutindinea, oricât să va al^ge de preste tot hotarul şi din pometu şi din livezi, pentru că am vîndut de a noastră bunăvoe, dreptu ughi 18, casă-i fie dumnealui moşie şi jupînăsii dumnealui şi a coconilor dumnealui.
      Şi la această a noastră tocmeală fost-au mulţi oameni buni, anume t popa Gherghe, Stanciul portar i Limber star i Hie iuzbaşa i Pîrvul Măurii i lano iuzbaşa. Şi pentru mai adevărata credinţă ne-am pus şi peceţile şt iscălitura.
      Dechemvrie 18 dni, leat 7140 <1631 >.
      Dumitraşco logofăt.
          Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127, f. 56. Copie.
                                 300
1631 (7140) decembrie 20.
            Simina vinde lui Rateu ocină în Cornet.
      t Scris-am eu Simina al miu zapisu, ca să fii la mîna lu Batcu şi fraţilor lui, corn să sd ştii că amu vîndut ocina a me parte cît să va afla-de în Curnetu, de matca gîrlei, păn în Vale lu Ion, diriptu ughi 5.
      Şi la tucmelă ne-u fostu mulţi boiare mărturii, anume; comisul Comano şi Pătraşco al 2 comisu şi Comanu, vărul agăi Begolui şi Stoica şi Eadul frate-său şi Negoiţă deGlopavi şi Ştefan, sinu lo Chiriaco de Stoineşti.
481
www.dacoromanica.ro
           IIhc M-kcitvi dechivri de 20 zile, vălet 7140 <1631 >. t Eu Coman comis <m.p. > t Pătraşco comisul <m.p. >
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXH/6. Orig., hlrtie (24,5 x 21), şase peceţi aplicate. O copie ibidem, ms. 135, f. 348.
                                  301
1631  (7140) decembrie 21.
            Filip vinde lui Tudor comis din Izvor partea sa de moşie din satul Poeni.
      ţ Adecă eu Filip ot Poeni scris-am acestu al miu zapis, ca să fie de bună credenţă la mina lu Tudor comis ot Izvor, cum să se şti că i-am vîn-dotu dumnelui partea mea de moşîie de sat din Poeni, însă cîtu să va alăgi partea mea. Şi m6-au dat dumnelui 1 cal şi l[o]bote de vin, dereptu bani preţuit ughi 30.
      Şi o am dat dumnelui aceasta moşii ce scrie mai sus, să fie dumnelui moşîie şi coconilor în v^ci. Şi cîndu[a]o amvîndutcu ştirie tuturor megeia-şilor miei. Şi păntru credenţă, posu-mâ-aum şi degetol.
      IIhc dvfectuj ahkimkpYi kî, ,vfeT xspăT-
      Eu Filip.
         Arh. St. Buc., M-rea Giavacloc, XIV/1.
         Orig., hlrtie (22 X 15,5).
         Copie ibidem, ms. 223, f. 62.
                                    302
1631  (7140) decembrie 23, <Bucureşti>.
            Ohione vinde jupînului Stanciu Pustiul neguţătorul o prăvălie în Bucureşti.
      Adecă eu Ghione, generele Savei de în Stănceşti, scris-am acesta al miu zapis să fie de mare credinţe la mina jupînului Standului Pustiiul neguţătoriul, ca să se ştie că i-amu vîndut o prăvălie gata cu locu în oraş
482
www.dacoromanica.ro
în Bucureşti, ce iaste lingă prăvălile lu Alecxe gflepul şi lingă casa lui, cu locul prăvăliei, cit să va al£ge în lnngu şi în largu, pentru că o am vîndut eu de a mea bunăvoe jupînulu Stanciului, dereptu 35 de galbeni, cu ştirea tuturor rudelor mele, ca să-i fie lui moşie şi coconilor.
      Iar eu o am fostu cumpărat această prăvălie de la jupîneasa Neacşa
a lu Tudor, feciorul Costei şi de la fie-său Leont[en]ie de în.............1 în
zilele lu Alexandru voevod, feciorul Badulu voevod.
      Cîndu au fostu acum, în zilele dom<nu> nostru lu Leon voevod, iar eu Ghione o am vîndut jupînului Stanciului cum <s >crie mai sus.
      Şi au fostu la tocmeala noastră mulţi oameni buni şi neguţători mărturie, carii ş-au pus mai jos şi peceţile şi iscălitura. Aceasta să se ştie şi să se crează. Iar eu pentru mai adeverită credinţe pusu-mi-am şi pecetea.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, meseţa dechemvrie 23 dni, vă leat 7140 <1631 >.
      ■j- MaprTjpa? ©eocprXo? Mticoy>cov 2
      •ţ EfturpotS-io? 'PoUT^âpv] ftapTfjpco ei? ra avoOeu2
      Haâpi? ryiovpia ftapripcj*
      ryiovpia? Tyioavou piapTrjpa?5
      ’AAe^t] (jiapr/)pa? B
      2i7ra? Acivou ua pripea râuoOeu 7
          Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, IX/2. Orig., htrtie (31 X 21), o pecete aplicată.
                                 303
1631   (7140) decembrie 23, Bucureşti.
            Dumitru judeţul cu pîrgarii întăresc lui Standul Pustiul un loc de prăvălie şi o prăvălie în Bucureşti.
      f E-K HM-fc Wgd H CHHd H CK-kTdKO A^Xd, TpoHlfX H Hfpd3A*dfH<Hd K"K K’kKH, dMHH.
      Scris-am eu Dumitru judeţul cu 12 pîrgari şi cu preoţii şi cu toţi bătrînii oraşului de oraş de Bucureşti acesta a nostră carte cestoii boia-
       1 Loc alb.
       3   Theofil Boncu martor.
       3   Eustratie Rudari mărturisesc cele de mai sus.
       4   Isar Ghionma mărturisesc.
       3  Ghionma Ioan martor.
       4   Alexa martor.
       7   Jipa al lui Dona mărturisesc cele de mai sus.
www.dacoromanica.ro
                                                                                   4SS
ren, anume jupanul Standul Pustiiul neguţătorul, ca dumniialui să-i fiia 1 locu de prăvălei cu prăvăliia faptă gata aicea în oraş în Bucureşti, peîntru că l-au cuînpăratu acestu locu de prăvălei cu prăvăliia gata jupanul Stanciul Pustiiul neguţetoriul de la Ghiune, ginerele Savei de Stăn-
ceşti, dereptu 35 de galbeni şi cheltoiala bani.....1 Şi i-au dat jupanulu'
Stanciul Pustiiul galbenii toţi gata la mina Ghiunei, generele Savei, de-naintea a omeni buni.
      Şi iaste locul de prăvălii cu prăvăliia lîîngă prăvăliia lu Alecxe gde-pulu şi lîîngă casa luii a de jos. Şi i l-au vîînndut şi Ghiunea, ginerele Savei, acest locu de prăvălii al luii cu prăvăliia gata jupanuluii Stanciolii neguţătorul, de a lui bunăvoie, cu şterea totoror vecinilor şi de în sus şi de în jos.
      Şi i-am vîîndut locul de prăvălii tot cîtu au fost şi maii denainte vrăme şi în lu<n>gu şi în largu. Deci noii acumu amu făcut jupanuluii Stanciuluii Pustiiul neguţătoriul acesta a nostră carte, ca peîntru să-i fie dumneialuii acest locu de prăvălii cu prăvăliia gata, ce au fost cuînpă-iat de la Ghiunea, ginerele Savei, moşie dumneialuii şi coconelor dumneialuii şi nepoţelor dumneaialui, în veciia, să-lu ţii cu bună pace de icea înnainte, pentru că ş-au dat jupanulu Stanciul Pustiul banii lui de în bucate derdpte.
      Şi am văzut şi zapisul Ghiunei, ginerele Savei şi am văzutu şi carte domnescă la mîna jupanului Standului Pustiul neguţătoriul de cuînpă-rătore.
      Şi sîînntu mărtorii omeni buni, anume: păreînntele popa Borcea clesiariul i popa Anghil i popa Ivan i jupanulu Chiful neguţătoriul i jupan Stanciul Buzer neguţătoriul i jupan Isariu neguţătoriul i jupan Ghiurman neguţătoriul i jupan Ghiunea Mustachi neguţătoriul i jupan Jîpa neguţătoriul i jupan Proca Coţe neguţătoriul i jupanulu Alexi gdepul neguţătoriul.
      Iară cene va sparge acesta a nostră carte, să fie blăstămat de 318 otţe ije ve Necheiu şi să-ii fie lăcoita cu Iuda şi cu Arii nevărnei.
      H as Sco imcaX ^paroAidH itbruţvrSA wt ESKSpiipi2. IIhc /itkcigd a* *khkpTI
KT Abili H WT flAdMd A® HfH-k C»T AtTH x3p<H .
          Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, X/l. Orig., hlrtie (42 x 28), pecete aplicată.
       1 Loc alb.
       * Dragoman logofătul din Bucureşti.
484
www.dacoromanica.ro
304
1631 (7140) decembrie 26.
           Ştefan din Corşori vinde lui Ion logofăt un loc la lacul Booru.
      Dichembrie 26 dni, 7140 <1631 >.
      Adică eu Ştefan ot Corşori scris-am zapisul mieu la mina lui Ion logofătul; cum să să ştie că i-am vîndutu un locu la lacul Booru, dreptu 150' dă bani gata, alăturea cu Tatul.
      Şi l-am vînădutu dă a nostră bunăvoia şi cu mulţi mărturii oameni,, anume: ot Corşori, Iuga i Gorun i Yoico i Coman, Opre ot Foenari. Şi amu scrisu eu popa Stoian ot Corbii. Şi pentru credinţa m-am iscălitu mai jos ca să să crează.
      Şi mi-i-am pus şi degetul în loc de pecetA
      Ştefan ot Corşori.
          Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 137., 1. 317 v-318. Copie.
                                          305
1631 (7140) decembrie 28.
           Anca şi fiul ei Mirean vînd lui Hrizea mare vornic ocina lor din Drajna.
       t Adecă eu Anca şi ficiorul meu Mirean scris-am acest al nostru za-pis ca să fie de credinţie la mîna jupan Hrizii vel vornic, cum să ştie că. ne-am vîndut a nostră ocină din sat din Drajna, din cin pin în cen, însă de preste tot hotarul, din hotar pîn <în> hotar, însă din sălişte şi din cînpu şi din apă şi din pădure şi de preste tot hotarul. Şi [şi] această ocină ce-i mai sus-scrisă o-m vîndut de a nostră bunăvoe, în bani gata 1200.
       Şi la tocmăala nostră fost-au mărturie: Stănilă căpitanul i Bunciul iuzbaşa şi Andreiaşu iuzbaşi ot Văleni i Coadă vătaf ot Măniaci, Şărbu vătaf ot Batrîni şi Pătru vătaf ot Drajna i Mihăilă pîrcălabul ot Drajna i Stan dărăbanţul ot tam. Şi păntru crendenţă ne-amu pus şi peceţile.
www.dacoromanica.ro
485
      Şi amu pis eu, Drăghici logofăt, ficiorulu Brizilii. Pis meseţa dechem-vrii dni 28, leat 7140 <1631 >.
      Stănilă căpitan.    Bonciul iuzbaşa.
      Anca.               Andriiaşi iuzbaşa.
      Mirean.             Coadă vătaf.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 264. Copie.
www.dacoromanica.ro
                       1632
www.dacoromanica.ro
           Mihalcea şi soţia sa Despa vînd moşie la Coteşti lui Matei logofăt.
      Zapisul Mihalcii pentru că au vîndutu partea lui de moşîia den Coteşti, cită să va alege.
       Adică eu Milialcea postelnic, dinpreună cu jupîneasa a mea Despa, scriem şi mărturisim cu acestu al nostru zapisu cum să să ştiia că i-am vîndutu paarte noastră dă moşîia den Coteşti, însă partea noastră cită să va al£g£ din silişti, din pădure, din apă dă pest6 tootu hotarul şi cu rumânii, anumd : Şărban cu feciori lui, feciori Mihni, un fecior al Mihnie şi cu 2 feciori. Şi i-am vîndutu de a noostră bunăvoia şi cu ştirea tuturor fraţilor. Şi i-am vîndutu dreptu ughi 90 şi i-am vîndutu să-i fie dumnealui t<oţ>i rumâni lui Mateiu logofăt moşie dumnelui şi coconilor dumnealui şi nepoţiloru dumnealui.
       Şi la această tocmeală fost-au mulţii boerii mărturii, care şi-oor pune mai jos iscăliturii^.
       Şi am scris eu, Mihalcea, cu mîna a mea.
           Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Tării Rom., nr. 137, f. 288 v.
           Copie.
           Datat după Indice cronologic, nr. 1, editat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti 1961, sub nr. 592. După cumpărător, documentul ar putea fi şi anterior (cf. ibidem, nr. 524, 525, 537, 538, 558 şi 587).
www.dacoromanica.ro
489
307
1632  (7140) ianuarie 1.
            Necula din Buzău vinde lui Ianaehe din Arceşti patru pogoane de vie <la Valea Teancului>.
       t Scris-am şi mărturisescu eu Necula, feciorul Stănucăi den oraş den Buzău, acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina, lula-nache de Arceşti, cum să să ştie că i-am vîndut 4 pogoane de vie, însă 2 pogoane vie lucrată şi 2 pogoane ţ6lină, şi cu stînjeni de ocină în cîmpu,
fără dajde, cum se vîndu viile nedajnice, în del, însă pre ocina...............*.
Şi am vîndut eu de bunăvoe a mea, pogonul cîte 10 galbeni 1 pol, aceste vii ce-s mai sus-zise şi fac bani peste tot ughi 42. Şi i-am vîndut eu Necula de a mea bunăvoe, fără nece o silă.
       Şi la tocmealea nostră fost-au. mulţi megiiaşi de înprejur, anume : jupan Lefter i postelnicul Dragomir i Prodea i Urs6i i Cîrstiian i Dragomir Moşea i Ţachie călugărul i Oprea lu Caloian i Lupşe şii feciorul lui, Lupul i Stan Pîrjog, Neagul Roşea i Stanciul i Gherghe Negrul i Neagoe Başta-cul i Balica i Albişorul călăraş.
       line Avfecciţd rnuplTf 7 AkH'k» ait x3P«
       Eu Necula, feciorul Stănucăi <Pe verso :> de viile, Valea Teancu.
         Bibi. Acad., LXXXVII/79.
         Orig., hlrtie (30,5 x 21), două peceţi aplicate.
         EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 196.
                                              308
1632  (7140) ianuarie 3.
            Vînzare de moşie la Bozieni.
      Patru boieri vînd moşie la nişte „megiiaşi” de la Bozieni: „stînjă-nul cîte 5 galbeni”.
          După N. Iorga, Stadii şi doc., V, p. 526, nr. 3.
          Rezumat după orig. rom. Editorul menţinează patru peceţi. 1
         1 Loc alb.
490
www.dacoromanica.ro
309
1632  (7140) ianuarie 6.
            Băjan cumpără de la Preda vornic o moşie <la 6uzeni>.
      Să să ştie că am dat eu Băjan bani pă moşiia Predii vornecu, pre szînjăni 35, bani au dat Băjan ughi 5 pol pă partea Predii şi a fraţilor lui.
      Şi iaste mărturie: jupan Nica ot Nacăr şi Neagoe, feciorul Barbului ot tam i Năstase, feciorul lui Nan ot Yităneşti şi Bechim Turbatul ot Bocoreşti şi Ghiorghe postelnic ot Negreni şi Badul Mehedinţul. Şi noi mărturisim şi am fost cînd s-au dat banii, că s-au dat în zioa ce s-au însurat logofătul Marco.
      Şi iaste popa ot Porosche.
      Ghenarie 6 dni, leat 7140 <1632 >.
        Bibi. Acad., MLXXXV/140.
        Copie: altă copie ibidem, MCD/137.
                                 310
1632  (7140) ianuarie 6.
            Nenciu vornic vinde lui Iorgachi vornic moşie la Vîrleţi şi cu un rumân.
      t Scris-am eu Nenciul vornecul acesta zapis al miu la mîna vorne-cului Iorgachie, cum să se ştii că am fostă cumpărat a patra parte ot Văr-leţu de la logofătul Tudur ot Ylădeni. Deci această parte eu am vîndut şi cu un rumân vorneculoi Iorgachie de a mea bunăvoe. Şi am vîndut dereptu 49 ughi, însă rumânul anomd Ylad şi cu feciurii loi, cîţi i va ave şi cîţi i va da Dumnezeu de acum înnaintâ.
      Şi la tucmala nostră au fost: Ilie vornecol şi Badul solgerul şi Iano spătarul şi jupînol Antun şi Borce logofătul şi Chida ot Sasol. Şi cartea dumnescă cari am făcut, încă au dat la mîna vorneculoi Iorgachie. Şi pentru credenţa poso-ne-m şi pecete mea.
      IlHC rtHAQit s AhMH, K"K AtT xSpSf. IlHC 43 AWrwijlkT ToAAlP1- 1
       1 Logofăt Toader.
www.dacoromanica.ro
491
       N^nciul dvornic Antonie postelnic Dragul logofet Bor ce logofet1
<Pe verso : > „înnsă să se ştie de vom afla 2 rumîni, să ne fie de înpreună, au unul, iar ocina o am dat toată”.
<Pe difolio : > Zapisul lui Petru ot Virlegi 2 de la Negul vornicul”. < Alături o însemnare turcească care rezumă documentul >.
         Arh. St. Buc., A.N., LXXX/2.
         Orig., hlrtie (31 X 21,5), 4 peceţi aplicate.
         Copie la Bibi. Acad., DVIII/63.
                                  311
1632  (7140) ianuarie 8.
            M-rea Mislea face schimb de moşii cu Radul postelnic, dină o ocină din Pătîrlage pentru una din Blejoi de Sus.
       t Adecă eu părintele Zosiman egumenul ot sfînta mănăstire ot Mislea, ce iaste hram svdta troiţă şi dinpreună cu tot săborul şi cu toţi titorii, cărei sint la sfînta mănăstire, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna Radului postelnic, sinu Mihalcea vornic şi la jupîneasa lui, anume Sofiica, să să ştie cum am făcut noi de a nostră bunăvoia schimbu, de am dat noi partea nostră a sfentei mănăstire de ocină ot selo ot Pătîrlage şi cu 2 rumâni, anume Lera şi Stan, şi cu feciorii lor cîţi vor fi şi să le fii moşiia lor şi feciorilor.
       Iar Radul postelnic şi jupîneasa lui, Sofiica, au dat sfentei mănăstire pentru această ocină ce-i mai sus-scris, ocină pentru ocină, partea lor de ocină din Breji de Sus, partea lor toată, cît să va alâge de preste tot hotarul şi cu o roată de moară făcută şi dup-această ocină şi au şi mai dat sfente mănăstire 3 iape cu mînzi. Şi am făcut noi această schimbătore de a nostră bunăvoia şi cu tot săboru şi cu ştirea titorilor.
       Şi la tocmeala nostră [nostră] au fostu mulţi boiari mărturii, na ime dinprejurul locului: Calotă postelnic şi Necula postelnic ot Cocorăşti, Radul sulger ot Frejurâni i Iordachi vornic i Antonii postelnic ot Negoeşti, Ionaşco comis i Nechita ot Cînpina, Negoiţă peharnic Meiută, Dragul logofăt ot Cislău.
        1 Semnături autografe.
        2 Aşa In text.
492
www.dacoromanica.ro
       Şi am scris eu Damaschin logofăt. Pis ghinarie 8 dni, vă leat 7140 <1632..
       f Eu Necula postelnic f StoCTtfxa? cepofj,6v»xoi; ^yoiifievoq1 Negoiţă peharnic t Calotă postelnic Antonie postelnic t Eu Dragul logofet
       f Eu Costandin ot Stăceşti mărturisescu 2
            Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXII/1. Orig., hirtle (31 x 21,5), 8 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 173, f. 46.
                                312
1632  (7140) ianuarie 8.
            Radul postelnic face schimb de moşii cu m-rca Mislea dînd partea sa din Blcjoi pentru o parte din Pătîrlage.
      \decă eu Eadul postelnic ot Pătîrlage şi cu jupîneasa mea Sofiiea scris-am acesta zapis al nostru să fie de mare credinţă la mina părintelui Zosim egumenul ot sfînta mănăstire Mislea, ce iaste hramul sfînta troiţă şi la mina ctitorilor, care sînt ctitori la sfînta mănăstire, să să ştie cum am făcut schimbu de am dat noi partea noastră de ocină den sat den Bldjoi de Sus, dă preste tot hotarul şi cu o roată de moară gata şi i-am dat şi 3 iape cu mînji la sfînta mănăstire de a noastră bunăvoe, iar părintele egumenul Zosim şi cu tot săbornl, înpreună cu ctitorii ne-au dat noao partea sfintei mănăstiri de ocină den sat den Pătîrlage şi cu 2 rumâni, anume Lera şi Stan cu feciorii lor, cîţi vor fi. Şi am făcut noi schimbu de a noastră bunăvoe de am dat ocină pentru ocină la sfînta mănăstire, să le fie de moşie şi cu ştirea tuturor fraţilor.
      Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boeri mărturii, anume : Ne cula postelnic i Calotă postelnic ot Cocorăşti i Eadul sluger ot Frejur6ni, Ior-dache vornic, Antonie postelnic, Ionaşco comis, Nechita ot Cîmpina,Costandin ot Stănceşti, Negoiţă păharnic, Dragul logofăt ot Cislă/u.
      Şi am scris eu, Damaschin logofăt, ghenarie 8 dni, leat 7140 <1632 >. * *
       1 Zosima ieromonah egumen.
       * Semnături autografe.
493
35 - o. «2
www.dacoromanica.ro
      Eadul postelnic, sinu Mihalcii. Eadul biv vel sluger.
      Calotă postelnic.
      Antonie postelnic.
      Costandin.
      Dragul logofăt.
      Negoiţă păharnic.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 24 v. Copie; alte copii ibidem, mss. 466, f. 162 v şi 173, f. 46 v.
                                 313
1632  (7140) ianuarie 11, Bucureşti.
           Leon Tomşa voievod întăreşte jupanului Oherghe fost mare stolnic şi soţiei lui, Sofica, satul Popeştii de lîngă Bîrzeşti, jud. Ilfov, cu vecini şi ţigani şi ocină în Pucheni, jud. Dîmboviţa, cu vecini şi ţigani.
      f dÎHrtocTYeio Roatffio, lu> flfuiH koiboaa h rocnoAHHE r’kcoh sfAlAH &rrppo-KAaXYHCKOH, CHHk BfAHKArO H np^AORparO, nOKOHHHOAt Jttl IJIl^AH KOIBOAA. hâKAT rocnoACTEO aih cYio noRfA-feHYio rocnoACTBa ah noMTiHHOAiS npaRHTfA rocnoACTBa aih îKSnaH T(pr( rhe eca ctoahhk h JKSnaHHHfB fro Co^Yhk'er, AhtfiHpa CtaikSaob akophhk.
H CEC CHHOEH HAI, fAHlţfKf Eorh A^POBaX, QKOJKI M Mi} fCT CIAO HonfipYH Urr KOA Eph3fl|IH, WT CSACTEO SaX<OR>, BEC CIAO CEC REC XOTAPOM H CEC BECHX RIMHhYH H CEC BEC XoAOKWM uit nOA H UIT UJSM H U>T BOA H CEC RECfeX BHHOrpAAY H ChC RpOA sa BOAYMHlţS H UIT Cf AAAHI|lf CIAWR, UIT IIOCBSaY, Bapi fAHKA CI XtHT H3RpaT urr no bec XoTapoAt.
      IIohkkc Toro cfAo IIonfi|iYH B*4Uif nHC rhah c8t sa a^A^hS CTaHKOB akophhk, tectS atfnaH ripriR ctoahhk, fi|ifacf ot nptacAt RpltAil, wmhhS HSRpaHHHAa h Ska-MfHHHa. d noTOAi, keaa fCT rha ceaa, be AhHH rocnoACTBa A\H, a Gtahko AKOPHHK 34k8iiho cec chhe fro, PaaBa nocTfahhk, wh:i fCT A4A npfKio 3fT0A\ ch ftprfR CTOAHHK H A^fHpa.\\ CH Co$YHKEH H CEC A^f RfMHHH, HA HA\f CtOHKA, CHHE HaHOB Tor CTap H ChC CHHORH CH H HfKtiAA, CHHE EoHKOB H ChC CHHORH CH, HKOHCf M CST HM AtAfH8 H CHHOrYhAI BE B-bKH. (I AP^Vra nOAORHHS sa CfAO WT IIonfl|lH UIT KOA EphSfl|lH UIT npf3 RheaX UIHHHS H ChC REC XoAOKOAl, UIT XoTAP A<UKf A° XoTAP H ChC A^f BfMHHH, HA HAM T0AA<P H ChC CHHORH CH H ChC RPATOM CH AlHAt, CHHEI HaHOB TOP CTAP H cec cuob'i ci, a HtSnaH Tfprf ctoahhk, uih ui fCT noKSnHA cYf noAORHHS sa cfAo uit HJA ThCTOM Ci CtAHKO A^OPHHK H UIT CHHE fro, PdA^A nOCTfAHHK, SA 8m (JA ACnpH TOTORH. H npOAA.\ fCT U>HH sa HHXHOM AO^POROAM, RfS HHfAHA CHAOCT. H RHA*bXoAl
494
                         www.dacoromanica.ro
pociioactko mh h sanHC wt p8k Gtahkob ae°Phhk 3a np(Kto h sa iiok8iiehYe, kako îct BHUIE nHc.
       H naK Aa *ct iwmtihhom npABHTEA rocnoACTKa aih kSimh Tfprf ehb bea ctoa-HHK H H&nAHHIţEB EPO, CoţYHKEH, WMHH8 H BEMHHH 8 CEAO 8 IISK'kHH, Eh CoyACTEO jV,AAI<EOEHIVI>. WT A*A GtAHKOB A^PHHK WT IlOA H WT I1I8AI H WT BOA H WT npfS BEC XoTApWAI H CEC 7 BEM'IHH CEC A^^HI^EAI HAI j H BEMHHH HA HAIE:            /^PAPOAIHP
E8a*ck8a cec chhobh ch h cec a^anhi^a epo h epat epo, Ctah JK’ehtHiie cec chhobh
CH H CEC A^AHHl^a EPO H Hau CEC CHHOBH CA H CEC A^AHH14a EPO H IţEPAb CEC CHHOBH CH H CEC AfcAHHIţa EPO H E8SA8Pa EHE3EB CEC CHHOBH CH H CEC A^AHHUa EPO. H EAHH
HEAtA sa auhpahh, Ha haie KSpkYm h eaha a^P4 ha haie Eoea. IIoheîke ect a^a
GtAHKO ABOpHHK cYE WMHH8 H BEMHHH H TOP MEA-bA sa AlţHPAHH npEKIO 3ET0AI CH Teppeb ctoahhk h AkWPAu ch Go^Yhkeh. cec same wt p8k Ctahkob ab°Phhk, kSRHOÎKE CEC CHHE EPO, PaaSa nOCTEAHHK, CEC EOA-bpYH cbeaYteaYe HAnHCAHH 8 sanHC, HA HAIE: rpYPOpYS KOAIHC H GtAAIAtYE APA H E8tA Ak®PHHK H E8Hb AWPW$ET H 4,8aihtp8 awpw$et h Ilapa awpw$et.
       CEPO PAaY AM®^ CEAI POCnOACTBO AIH (IOMTEHHOAI npABHTEA POCnOACTBA AIH HC8nAH rspPE EHB BEA CTOAHHK H HtfnAHHIţEB EPO, Go^YHKEH, BKOKE M Al8 ECT CEAO IIonEI|lYH SECUI, CEC BEC XoTApOAl H WMHH8 8 IISKbHH CEC BEHHHH H TOP MEA-bA sa AlţHPAHH A^A^hS H BE wXaK CHHOBOAI H BH8kOAI H npbBH8METOAI H HE WT KOPOÎKA® HEnOKOA-bEHAIOAl, nopESAlO POCnOACTBA AIH,
       Geîke eo h cbeaYteaYe nocTABA-bEAi PocnoACTBo aih :>K8naH XpHsa bea ar®Phhk h »8naH liana bea aopo^et h jkSimh Mhakh bea bhctYbp h jkSimh MhXo bea cnaTap h jkSimh Heaeako bea ctoahhk h JKSnaH E8shhka bea koaihc h %8iuh Hbp8a bea nEX'apHHK h kSiiah A1ah8a bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHK, liana bea aopo$et.
       H haaiasoai as, Gtohka ppaaiathk, b*e ha ctoa ppaa8 E8k8pei)ih, arbcEiţa
PEHapYE âjf AkHH H WT flAAAId A® HHHb TEMEhYa AbTOAl, BE AbT x3pÂt.
       f Iw Aewh bwebwaa, aihaoctYio bojkYio pocnoAHHE.
       Hw Aewh boeboaa <m. p.>
       t Din mila Iui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara-Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al1 domniei mele jupan Gherghe fost mare stolnic şi jupaniţei lui, Sofiica, fiica, lui Staicul vornic şi cu fiii lor cîţi Dumnezeu le va dărui ca să le fie satul Popeştii de lingă Bîrzeşti, din judeţul Elhov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu toate, viile şi cu vad de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
       Pentru că acel sat Popeştii mai sus-scris a fost de moştenire.al lui Staico vornic, socrul jupanului Gherghe stolnic, încă dinainte vieme, ocină aleasă şi împietrită. Iar apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele,iar Staico vornic împreună cu fiul lui, Eadul postelnic, ei au dat zestre ginerelui său, Gherghe stolnic şi fiicei sale Sofiica şi cu doi vecini anume Stoica,
                                                                                                             495
www.dacoromanica.ro
fiul lui Nan cel bătrîn şi cu fiii săi şi Necula, fiul lui Yoico şi cu fiii săi ca să le fie dedină şi fiilor în veci. Iar cealaltă jumătate de sat din Popeştii de lingă Bîrzeşti de peste toată ocina şi cu tot venitul, din hotar pînă în hotar şi cu doi vecini anume Toader şi cu fiii săi şi cu fratele său Milea, fiii lui Nan cel bătrîn, şi cu fiii săi, iar jupan Gherghe stolnic el o au cumpărat acpastă jumătate de sat de la socrul său Staico vornic şi de la fiul lui, Eadul postelnic, pentru 130 de ughi aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Staico vornic de zestre şi de cumpărătură, cum este mai sus-scris.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Gherghe fost mare stolnic şi jupaniţei lui, Sofiica, ocină şi vecini în sat în Pucheni, în judeţul Dîmboviţa, din partea lui Staico vornic, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul şi cu cinci vecini cu delniţele lor; şi vecinii anume : Dragomir Budescul cu fiii săi şi cu delniţa lui şi fratele lui, Stan Jîntiţă cu fiii săi şi cu delniţa. lui şi Nan cu fiii săi şi cu delniţa lui şi Ţeglea cu fiii săi şi cu delniţa lui şi Buzduga al lui Meze cu fiii săi şi cu delniţa lui. Şi un sălaş de ţigani, anume Curchiia şi o fiică anume Boba. Pentru că a dat Staico vornic această ocină şi vecini şi acel sălaş de ţigani zestre ginerelui său Gherghe stolnic şi fiicei sale, Sofiica, cu zapis de la mîna lui Staico vornic, împreună cu fiul lui, Eadul postelnic, cu boieri martori scrişi în zapis, anume: Grigorie comis şi Stamatie aga şi Buta vornic şi Bunea logofăt şi Dumitru logofăt şi Para logofăt.
      Pentru aceasta am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Gherghe fost mare stolnic şi jupaniţei lui, Sofiica, ca să le fie satul Popeştii toţi, cu tot hotarul şi ocină în Pucheni cu vecini şi acel sălaş de ţigani dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Neagul mare paharnic şi jupan Mânui mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 11 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7140 <1632 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Leon voievod <m.p. >
        Bibi. Acad. A.N., MDCLXV/15.
        Orig., htrtie (41 x 27), pecete timbrată.
496
www.dacoromanica.ro
314
1632 (7140) ianuarie 13.
                       Fătul dăruieşte m-rii Menedie o moşie la Săruleşti.
       t Eu Fătul, feciorul lu Toder Şogărgău den Săruleşti1, scris-am acest zapis al mieu să fie la sfînta mănăstire la Me<ne>dec, edeje est hram svetago arhierarha Nicolae, cum să se ştie c-am închinat moşiia de la Seruleşte, partea mea şi partea Terilor miei, anume Pătru i Radul i Stan-ciulu, cită se va aldge de în partea mea şi dîn partea Teriloru miei ocină den cîmp, den sat, den apă, de prespre tot locul, cu vad de moară în apa Slă-nicului şi alt vad de moară în Peceneaga, cît se va a-14ge şi pometul pre unde ■va fi.
       Am dat şi am închinat de bunăvoe mea pentru să fie pomeană părinţilor miei şi a ominilor miei şi mie. Şi i-am scris şi la sfântul pom^nic, unde se pomenescu ctitorii, pre tată-mieu, anume Toder şi muma mea, anume Dragole şi fraţii mie, anume Frăţilă i Stoica şi pre verii mie, anume Pătru i Radul i Standul, ca să fie ocină la sfînta mănăstire cîtă este mai sus-scri-să, toată ocina mea şi a verilor mie.
       Iar cene se va ispiti pre urma mea a sparge zapisul mieu şi pomeana mea şi a părinţilor mie, acela om să fie triclet şi proclet ot 318 sveti otţă ije sit vă Nechei, pentru că o-m închinat la sfînta mănăstire ot a mea bunăvoe, numai să aibă mănăstirea treabă cu dinsa, alt nimenile, căci eu n-am nimenile rudă, nici fraţi, nici veri premari, nici nimenile, nici nepoţi.
       Şi cînd se-u scris acest zapis fost-au mulţi omini buni de prinprejurul locului: den Săruleşti mărturii, anume Stan Piţigoiu i Eeniţă i ot Yăsieşti, Stănislav i Lăudat i Ion i ot Cocani, Stoe i Stan T odereştev. Şi se-au timpii) t la acestă tocmeală şi boiari: ot Poţintei, po ime Gemăt logofăt i ot Mâricinlni, Sava lu Avram i Sava Fătulev, Dragomir Motroce i Mihaiu Carşote i Radul, şină Simov.
       Hainea ct cft saime r-k Mteciţa rmapli ry AkHH-
       H Hainea aa PitfA 2, r-k a*to xapÂt.
         Arh. St. Buo., Ep. Buzău, XXXVIII/2.
         Orig., hlrtie (30 x 21).
         Copie ibidem, ms. 172, f. 293; altă copie la Bibi. Acad., ms. 3699,1.18 v—19.
       1 Cuvintele ,,den Săruleşti” slnt scrise deasupra rindului.
       1 Fadul.
www.dacoromanica.ro
497
315
1632 (7140) ianuarie 15.
            Leon Tomşa voievod întăreşte lui Neagu, Căzan şi popa Albul moşia de la Sărăşti, cu moară, în urma unei judecăţi.
       f tflH/WCTJ* EOJKYlO, |w ătWH KOtROA H rOCnOA,HHh, CHHO (10K0HH0M Iw ipiifUH
BOiKOA- friZAT cocnoACTKo mh cTio noKfiUHVio roenoAcTKi a\h Neagului i Căzan i popa Albul să iie volnici cu cartea domniei meie să-şi ţi<e> a lor moşie de la Sărăşti şi să iie în pace de unguri i de toţi oamenei Beldei, pentru că acea moară şi moşie d<e> la Sărăşti iost-au a Neagului şi a lu Căzan şi a popei Albul de la m<oşi>i lor, iar ungurenii, omenii Beldei, ei căzut-au pre acele moşii şi pre moară, de au ţenut în sila lor.
       Deci, cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, fecior Radului voevod şi iar la Alexandru voevod, fecior lu Iliiaş voevod, <iar> Neagul şi Căzan i popa Albul, ei fost-au avut pîră cu ungurenii, oamenei Beldei, păntru moşiile lor de la Sărăşti. Şi tot au rămas ungurenii de llge, şi iar tot au ţenut moara şi ocina de la Sărăşti în sila l<o>r, pînă fost-au luoatu şi boiari pre răvaşe domneşti, 6, ca să caute şi <să adeve>reze avut-au ungurenii vro treabă la <Sărăşti> au n-au avut? însă boiari anume : ot M<eh >edinţa . . . i braţ Rudean i ot Matiţi, Ra<dul> Bădica i ot Turb <urea > . . . ei fost-au căutat şi bine au adeverit cum ungurenii, <oamenei > Beldei, n-au avut nici o treabă la ocina Sărăştilor, nici cu moara, ci tot au ţen<ut în s >ila lor. Şi am văzut domniia mea şi cartea celor 6 boiari, la mîna Neagului cu fraţii l<ui>, de judecată, cum n-au fost avut ungurenii tot nici o treabă la Sărăşti şi tot au ţinut în sila lor.
       Iar cîndu au fost acum, iar ÎTeagul cu fraţii lui venit-au iar de faţă cu ungurenii <în / divan şi naintea domniei meie de iar se-au pîr<ît> pentru <m>oşîia de la Sărăşti. Deci domniia mea iar am judecat cu toţi censtiţii deregători domniei meie la divan şi am dat Neagului şi lu Căzan i popii Albul să-şi ţie moara şi .... cu moşîia lo<r> de <l>a Sără<şti> şi să scoaţă pre Stroe şi Beldea de la moară, că au rămas ungurenii de în lege.
       Şi au fost dat Neagul cu fraţii lui pre pietrili morii şi pre fiiară bani 360 la mîna lu Stroe.
       Mărturii fost-au cîndu au dat bani Grama postelnic i Măciucă clucer î Enachi. Hhako m h*ct, no pm rocnoACTKd mh.
       H <HCnpiKHHK>, CAM pfM TOCflOACTKA MH.
       IIhC MfeCllţA rfHApVl îr AHH> A-kT XSPM.
       •ţ Iw AfWH BWfKWAA. MHAOCtY» BO^KYlO roenOAHHK.
          Arh.St Buc., A.N., XC/3.
          Orig., hlrtie (30,5 X 21), rupt, pecete aplicată.
498
www.dacoromanica.ro
316
1632 (7140) ianuarie 16, Tirgovişte.
           Deon Tomşa voievod întăreşte lui Costea şi altora o moşie la Piscani, jud. Dîmboviţa.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Leon voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecioru lui marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voivodu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele acestor oameni, anume: Costea şi Tatul şi Şărbu cu fraţii lui, Stănicuţă şi Ion de la Glodeni şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezău le va dărui, ca să-i fie lor moşie la Piscani în judeţul Dîmboviţi, lîngă Glodeni, însă partea Yladu-lui toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi din muntile ce se cheamă Lespezi şi dupretutindinea, oricîtu să va alege du preste totu hotarul.
      Şi să să ştie semnile hotarului: din hotar din susu, de la Glodeni, din cap pînă în apa Ialomiţii şi din josu, la peatra Priboiului şi în lungu, la Curmătura Tătarului, la Lăculeţe şi pînă la Purcăricioare în lungu, pînă la Stringa Băglezii, dreptu peste Curpeniţă ce să cheamă Patru Fraţi şi cu vîrful pînă la Piscul Bacului şi din josu, pînă în apa Văii Lungi, pînă la rădăcina Prigorilor şi dreptu pînă la apa Ialumiţi.
      Pentru că au cumpăratu Costea şi Tatul şi Şărbu şi fraţii lor Stănicuţă şi Ion această mai susu-zisă moşie de la Yladu de la Piscani, 12 000 asuprii gata, în zilile răposatului Mihail voevod. Şi au avut carte de cumpărătoare, ce o au răpusu pre <vre>mea răzumiriţii.
      însă să să ştie carele cîţi bani au datu, aspre 4300, această mai susu-zisă moşie : Costea au datu asprii 4300 şi au ţinutu Costea trei părţi iar Tatul, el au datu 1500 asprii gata şi au ţinut o parte, iar Şărbu cu frate-său Stănicuţu, ei au datu asprii 3000 şi au ţinutu amîndoi o cios-vîrte de moşie din Piscani, iar Ion iarăşi au datu asprii 3000 şi au ţinutu singur o ciosvîrte dintru această mai susu-zisă moşie de la Piscani, pentru că au fostu cumpărată de ei de toţi această mai susu zisă moşie de la Piscani, de la Yladu, pre ai lor drepţi bani.
      Şi au venita înnaintea domnii mele mulţi megiiaşi oameni buni de prinprejurul locului, anume: Nanu, nepotu Yladului de la Glodeni, Coman şi frate-său Duica şi Voieul Spulber şi Stanciul, feciorul Albului celui bătrînu şi Radu mazîl şi Stan mazîl de [de] au mărturisitu, cum că au vîndutu Yladu partea lui toată de către alţi fraţi, el de a lui bunăvoie, au fostu vîndut-o fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiiaşilor de prin prejurul locului. Iar de va scoate cineva vreodată niscar cărţi vechi pentru această mai susu-zisă moşie să nu să crează, ci să rămîe mincinoase.
499
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta am datu [am datu] şi domniia mea acestor oameni, Costii şi Tatului şi lui Şărbu cu fraţii, Stănicuţu şi lui Ion, ca să le fie lor această mai susu-zisă moşie de la Piscani, moşie de moştenire [de moştenire] şi ohamnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimine să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pusu domniia mea pă: jupîn Hrizea vel vornic şi jupîn Papa vel logofătu şi jupîn Enache vel vistieru şi Miho vel [vel] spătar şi Nedelco vel stolnecu şi Buzinea vel comisu şi Neagul vel pitar1 şi jupîn Mano vel postelnecu. Şi ispravnicu, [vel] Papa vel logofătu.
      Şi s-au scris în oraşu Tîrgovişte, în luna lui enuarie 16 zile, de la Adam pînă acum curgerea anilor, leat 7140 <1632 >.
      Acestu hrisov s-au tălmăcit pre rumânie dupre ccl slovenescu, asemenea din cuvîntu în cuvîntu de popa Papa, ucenicu popii dascălu slovenescu al şcolii domneşti.
      Popa Papa zapisah.
         Arh. St. Buc., A.N., IV/1.
         Traducere.
                                 317
1632  (7140) ianuarie 21.
                     Nenciul vinde lui Matei clucer o delniţă în Coteşti.
      t Scris-am eu Nenciul, feciorul Standului ot Coteşti, zapisulmeu, ca să fie dă credinţă la mina lu Matăiu cluceriul ot Coteşti, ca să să ştie că am vîndut dă bunăvoia a me delniţa părinţilor mei dă în Coteşti, însă fără omU, şi dă în cîmpu şi dă în satu şi dă în pădure şi dă în apă şi cît să va alege partea me tootă, a treia partă, cu văru meu Bade şi cu Ylai-cul Ciortăscul, că acestă ocină nu iastă înpărţită cu dinşii; numai unde au iai, amil şi eu. Şi acesta [şi acesta] am vîndut muşiia tot lu 2 cluceriu-lui Matăiu, să fiia moşiia lui şi feciorilor lui dă astăzi înainta; dară dă să va apuca cinăva dă acestă moşiia, eu să portu pîra. Şi acestă moşiia o-mu vîndutu dereptu aspri 2000, bani gata.
      Şi sîntu mărturie : Iacob şi Antoia, fiiu său dă în Cîmpulungu, şi Manea Goden, Bran dă Bogăteşti şi Buşea ot tam şi Vlaicul ot tam şi
       1 în loc de : paharnic.
       a,,lu” şters in orig.
500
www.dacoromanica.ro
Braţul ot tam şi Bade, fecioriul lu Feştilă ot Cîmpulungu şi Ivan Boţoca ot Bogăteşti.
      Şi am scris eu, Gherghe gramatic ot Cîmpulungu acestu zapisul, cu voia Nenciului. Pis m^seţa ghenarie 21 dni, vă leat 7140 <1632/.
      Bran ot Bogăteşti.
      Gherghe gramatic <m.p. >
      Iaeob i Antoe.
      şi pentru credinţă, eu Nenciul n-am avut pecete, ci me-m pus degetol.
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/9. Orig., hlrtie (32 x 21), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 399.
                                 318
1632  (7140) ianuarie 25.
            Vîlcan vinde lui Ivan un loc la Vaţa.
      Să să ştie că am cumpărat eu Ivan un loc de la Vîlcan la pîrîul V£ţii alăturea cu drumul şi cu capul la silişte. Şi l-am vîndut eu Vîlcan de a mea bunăvoe, în aspri 220. Şi să-i fie lui moşie şi feciorilor lui şi de nimeni opreală să n-aibă. Iar cine, cui va trebui alte lucruri să facă, atunce la mine să vie la Vîlcan, iar lui Ivan să-i fie moşie de veac.
      Şi mărturie : Oprea ot Samara şi Badul ot Uda şi Micul ot Piteşti, Dionisie şi Macarie.
      Pis meseţa ghenarie 25 dni, leat 7140 <1632 >.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477 f. 183 v—184. Copie.
                                319
1632   (7140) ianuarie 26.
            Opriş şi Bîra din Samara vînd două locuri postelnicului Qherghe.
      Scriu eu Oprişu şi Bîra den Samara cu al nostru zapis, pentru să să ştie cum am vîndut postelnicului Gherghe un loc, drept aspri 170. Şi
                                                                                               501
www.dacoromanica.ro
iaste locul dăn Dealul Lungu pînă în apa Cotm&iii şi dă o parte iaste Oprea vecin.
       După ac&a, am vîndut eu Bîra un loc lingă Zlapiia, cu crivina pînă in apă şi de o parte iaste Eadu Mîinii vecin, dă altă parte iaste pînă in cale.
       Şi le-am vîndut de bunăvoe, să fie moşie postelnicului Gherghe şi feciorilor lui, să n-aibă nici o bîntuială dă nimeni dăspre oamenii noştri.
       Şi mărturie : popa Cherchelan ot Piteşti şi Novac neguţătoriu ot Piteşti şi Dragne ot Samara şi Neaoşul al izbaşii Colceacu.
       Pis eu, Dumitru logofătul, meseţa ghenarie 26, leat 7140 <1632 >.
       Eu Opriş.
       Eu Bîra vinzători.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477, f. 40.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 371, f. 21 V.
                                320
1632   (7140) ianuarie 27, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Ianiu vistier jumătate din satul Hîrteşti, jud. Muşcel şi Pădureţ.
          K-k XpxcTd Bora, EddroR-fepHOM# H BdaroiicTHROdtS H XphctSaioeTi h caato-APtftdBHYH Iw Aijvh BoiBo^a. chh'k RlaHKaro h np-feAosparo iiokohhh wm8 Iw ipi^dH KOIKOAA BOHCYll© MHilOCTYlIO H EOHCYldt AdpOSMÎtM WEddAdll|IOMH H rOCnOACTR8ll|IOAtH R-kCOH âtdddH O^rrppoKAiXYHCKOI, UJIincI SaiUUHtHCKYa CTpdHddt, flMddUI H $ll"kpdUI Xipuirk. EaaronpoHSBoaH pociioacteo dfri h crohai EAarriM npoHSROdlHYidit, mhctYi, crtTrtYH cp-kAniat rocnoACTBJ mh, dko npocaaBHTYH npocddRd’kuidro «a Bora H ck CiURof R*kSHfcfuuro ma Hd np-kcTOd-k cR'kTonoMHRiuYa poAHTfdH rocnoA^TKa aia. Cinci AapoEdX rt rocnoA^TEo mh ckH rtiCImicthYi h BddrowspdSHH h nptcnoMHTdH'k, tnciHdA e’kciaw mictYh a^Pok HacxonjiH, cYh XphcokSa rocnoACTRd mh EOdfepHHS rocnoACTRd «h kSimh Mhk rhctYdp h c-kc chhorh iro, idHiţinti Kork A^PORdX, qkohci a* mH «ct ivmhhS $ ciao 8 XpkTii|iH, R~k cSa^tro lH8ui<md> h IldAY^PiiU, wBam nodo-KHHd, ACRtCTOdlS MOHdCTHp SORldllOdllg BddtC, Xpddt CRitTd TpoHlVk, RMCIICT IJOKd-OHHdd AtlToX# Hd CRtCTd MOHdCTHp WT P&Mldl, HAIUII ICT Xpddt CK'kTH flpXdTrld'k iUHXdHd-k, WT nOdK) H WT UlS.U H WT ROA H CkC RP’kTOrpdA# H WT CIAddHI|ll CldOR, WT (IOCESaY, Bdpi IdHKd CI XtHT HSEpdT WT 110 R’kCOdt XoTdpOdt.
       IIoHinCI cYl RHUII plMlHHd WMHilS WT XpTkTll|IH BHdd ICT Sd A^AHHS CRttTOdt# AtOHdCTHp WT BddtC, ll|lincl WT nptOKA< Bpfedtl. (I nOTO.tt, K-RA-J ICT EHA CkA4, R"k A,kHH rocnoACTKd <mh, a wth# irSatiHd KHpHd-k wt P&utdi h irSatiHSd nona Gd&t
502
www.dacoromanica.ro
WT CK'kTi AlOHiCTHp EiAk H CRC K*KC COBOpWH, WHH fCT CRTROpHA T'RKMfJKfHl'f H npOAIfHfHÎf C"RC EOAkpHH POCnOACTRi AIH MhIO KHCTYtap, MTO fCT H WH KTHTWp 8 AIJHiC-THp WT fiiAf, Tfpf (CT A^A K4A8PfpTH cYf WMHH8 WT Xp'RTfipH, AfA AlOHiCTHpfR nOAO-KHH8, WMHH8 BfS RfMHHH, HAUKI C$T K-RI|]ORf Mh£K RHCT'fap, HKOHCf fi,i (CT fAI$ A^AHHS i MhiO RHCTYiap, WH CI|JE>KC piAH WMHHi WT XpliTfipH, flOKSflHA fCT AP$r( WHHHf 8 CfAO 8 rWlfJH H 8 CfAO Al’Rp’RVHHtHH, niK WHHH8 BfS RfMHHH, fpf (CT AiA CR’kT’kH AVOHicTHp fiiA-fc A<* fCT a^AHhS piAY A^AhhS. H npoAifHHAf c8t whh si hhXhoai AOBpOROAlO, BfS HH fAHi CHAOCTYlO H CRC 83HdHYia R'RCkAI BOAtpOAl H i AlfPYiaUJWAI WT POp H3 AOA H WT WKp'hCTh AtfCTOAl H WT npfA POCnOACTRi AIH.
       H BHAtX'WAI POCnOACTKO AIH H SinHCSA CRtTO.VlS AlOHiCTHp WT BiAf, CRTROpfH 3i 8CTpOfHYf WT P$K frSAUHi non GiRfH H CRC K-KC CRBOpWAI, CRC AIHOSH BOA’kpH CKIaYtIaTi HilIHCiHH 8 3dJlHC, Hi HAIf: WT flHHHOiCi 08A«PiH nHTip H CHH*R fPO MhIO nfX'ipHHK H WT Afpfl|JH, IIplAi H (x)iHHi AWPW^fT H WT AlHX’Rfl|JH, A/liBflO H SfT IPO, fflipKO nWCTIAHHK H WT R'liJK'MpH, IsiH nfXipHHK H WT IţHU,flJJH, AiSip nfX'ipHHK H WT A,iRHA(ltlH, CTiHKSA AWPWf^fT H WT R/KAMfipH, GTiHMIOA AWPW$fT H CHH’R fPO AiPdrOAlHp H HBiH H WT IlHTflJJH, HiHTi MiSlU H EpiT fPO, HpCCHYf H WT Tp-RAHltlt. TiT8A AOPO$fT H WT KOHIi,fl(JH, EaAHKSa AWPW$fT H WT EA'RAtHH, AliSAiT KWAIHC H EpiTY fPO, HpCCHYC nfX’ipHHK H CtHUH H T8AOp H AIHOSH BOA’kpH H AlfPYiUlf, f>Kf Hf C8T nHCiHH SA* R”R TOPO XpHCOR.
       Gfpo piAY AiA*X craii PocnoACTKo aih EOAtpHH8 pocnoACTBi aih Mhio rhcthqp, □KOHCf Ai A|8 fCT WHHHS AkAHH8 H R"R wXiEi CHHOBOAI H RH8KOAI H npkKHSlfTOAl H Nf WT KOPOJKA® HfnOKOAtBHAlO, nOpfSAlO POCnOACTRi AIH.
       H flfjftKf H SiKAHHiHYf nOCTiBAkfAI POCnOACTKO AIH: no WUTRCTRYf PO CflOACTBi MH, KOPO HSBfpHT POCIIOA'R EoPR BHTf POCnOAiP’R HAH KAiAiTfAK EAilIIKOf 3fAIAf HAH wt cp’RA'HHiPo nAOAi PocnoACTBi aih hah wt crpoahhk hauihX hah. no ppkckX iuiijhX,
HAH WT HHOnAkAlfHHK, Ai iipf nOMTfTR H nOHOKHT H UKpknHT cYf XpHCOKSA POCHOACTKi mH Si noKSnfHYf, topo PocnoAR Eopr Ai ri noMTfT h Ai crXp<ihht h Ai VKpkraiT k-k roenoACTBk fpo, i br eVa^'^ Rku.YfX’ A$wi fro. (I iiiifAWKf Hf noMTfT h Hf noHORHT H Hf SKpknHT cYf X'phcokSa pocnoACTBi aih, ah$ nonfpfT h hcXabht h pisopfT, TOPO Ai BSaY TpTkKAfT H iHi0fAII H A^pHCiH WT THT CRkTH WTl^H, f/Kf COYT R’R HfKfH H Ai HAIiT MiCTYlO CKC I$Ai H CRC flpYA i CRC HHHAIH HfKkpHf IoYA*H, <>Kf R’R3'KnHUJf HiA Kp-RR POCnOAi fioPi H CniCi HilUfPO IcSCi XpHCTi H PfK’RT: „R’RSAIHX', K-R3AIHX', piCnfHYf fP0“ H KplvK fPO HiA HhX* H HiA ‘«Ai hX, BKOXf fCT H G8ASt K"R RkKH RkKWiU, iAlHH.
       Gf>Kf BO H CKfAfTfAYf nOCTiBAkfAI POCnOACTRO AIH: HCSniH XpHSi RfA ABOpHHK H JKSniH Ilini RfA AOPO^fT H JK^niH MhAKH RfA RHCTHQP H H(SniH fflHXo RfA CniTip H >K8fUH HfAfAKO RfA CTOAHHK H X&IUH HtP$A RfA nfXipHHK H HCSniH ESSHHKi RfA KOAIHC H 3{SniH AliH^A RfA nOCTfAHHK. H HCnPiRHHK, . . . . 1.
       H HiiliSOAl iS, CTOHKi PPiAliTHK, R*R HiCTOAHH AHKHS PpiAV 8 E$K8pfl)JH, Alkcft^i PfHipYf K3 ARHH H WT flAiAli Ai>Kf A» HHHk TfKSlJJiPO AkTOM, R A%T x3pM. f Iw AfWH RWfRWAi, aihaoctYio eo>kY»o roenoAHHR.
       Hw AfWH ROfROAi <m.p.>
       1 Loc alb.
503
www.dacoromanica.ro
      t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Leon voievod, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea şi cu a sa bunăvoinţă, cu curată, luminată inimă a domniei mele, să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfînt al răposatului părinte al domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi prea cinstit care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, boierului domniei mele jupan Ianiu vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în sat în Hîrteşti în judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă jumătate, partea sfintei mănăstiri numită Valea, hramul sfintei troiţe, care a închinat-o metoh la sfînta mănăstire de la Eumele, unde este hramul sfântului arhanghel Mihail, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din grădină şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
      Pentru că această mai sus-spusă ocină din Hîrteşti a fost de moştenire a sfintei mănăstiri de la Valea, încă mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar părintele egumen Chi-rilă din Eumele şi egumenul popa Sava de la sfînta mănăstire Valea şi cu tot soborul au făcut întocmire şi schimb cu boierul domniei mele Ianiu vistier, care este şi el ctitor la mănăstirea de la Valea, de au dat călugării această ocină din Hîrteşti partea mănăstirii, jumătate, ocină fără vecini, unde sînt casele lui Ianiu vistier, ca să-i fie lui dedină şi Ianiu vistier, el încă pentru ocina de la Hîrteşti, a cumpărat alte ocini în sat la Goleşti şi în satul Mărgineni, iar ocina fără vecini, de le-a dat sfintei mănăstiri Valea, să fie dedină pentru dedină. Şi au schimbat de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de întocmire al sfintei mănăstiri de la Valea făcut de mina egumenului popa Sava şi cu tot soborul şi ca mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Aninoasa, Tudoran pitar şi fiul lui, Ianiu paharnic şi din Lereşti, Preda şi Oancea logofăt şi din Mihăeşti, Mateiu şi ginerele lui, Marco postelnic şi din Băjăşti, Ivan paharnic şi din Ţiţeşti, Lazăr paharnic şi din Davideşti, Stancul logofăt şi din Cîlceşti, Stanciul logofăt şi fiul lui, Dragomir şi Ivan şi din Piteşti, Pană ceauş şi fratele lui, Arsenie şi din Grădişte, Tatul logofăt şi din Conţeşti, Vlaicul logofăt şi din Vlădeni, Lăudat comis şi fraţii lui, Arsenie paharnic şi Stepan şi Tudor şi mulţi boieri şi megieşi, care nu sînt scrişi aici în acest hrisov.
      De aceea am dat domnia mea boierului domniei mele, Ianiu vistier, ea să-i fie lui ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
504
www.dacoromanica.ro
      încă şi blestem punem domnia mea : după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn sau stăpîn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, pentru păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele de cumpărătură, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi va pierde şi va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nichcia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîn-tuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus : „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1, sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri” precum este şi va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Neagul mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Mânui mare postelnic. Şi ispravnic, ... 1
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în minunata cetate de scaun Bucureşti, luna ianuarie 27 zile ş* de la Âdam pînă acum, cursul anilor, în anul 7140 <1632 >.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Leon voievod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Valea, IV/4.
         Orig., perg. (59 x 35,5), pecete aplicată.
         Documentul pare să fi fost spart In divan.
                                  321
1632   (7140) ianuarie 28, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Dealu partea domnească de vinărici de pe ocina numită Şolomon, a mănăstirii.
       f dlHAOCTÎiio eokYeu, îw dewH BOfROAd h rocnoAHHK KivCOH sea\ae Xrrppo-
KAaXYHCKOE, CHHH KfAHKdPO H np-k^ORpAPO nOKOHHHOA\8 îw Iţluţ^H 'KOEKOAd. JVdRdT
rocnoACTKO aih cYe noKfA’feHYl rocnoACTKd a\h cK-feTOAtg, soacfCTKH’feH awhacthp âOBEAIOAlS AtA, HA^Kf ECT XpdA» CBtTOrO EpdpXd H MJOAOTKOpgd HEKOAdE AlfipdAH-
      1 Loc alb.
505
www.dacoromanica.ro
KfHCKH H WTIţS ir&UIHA /HIAHHtYI H BpATYdHM HHOKOM, IAHIţl WHKOyiţlHX Kt WBHTkAH toi, hkojki aa ict CK-kT-kH mohacthp JV/kASA aoctojhYa rocnoACKa 3a RHHapHMio BIkCAX. KOAHKO BHHapHMJO XoKfT BHTH n© MICTO H 110 WMHHA MOHACTHpiK WT HA QIoaoaioh, kotopYh Xoijiiot KonaTH h Xokit noc-kMio akkm Kt ropa tvkAa, Ţipi Xokit MHHHTH KHHOrpaA? no WMHHa MONdCTHpfK, AIOKO CIAO rAOA^uTH AIOKO AP#™ MAOKItţH, Ktc Aa b8aY 8 mhpho 3a RHHtpHM, noHiKi cka\ SmhaocthkhXom cio rocnoACTKO mh Ţipi ctAi npocTHA no CK-kTaa MouacTHp A,kA8A sa khhaphm, aia rocnoACKa, wt no MICTO MOHdCTHptK A-kA8A, TAarOAIAIH IIIOAOMOH, KAKO ICT EHA npOCTHA H AP^^H roctioAapn khhaphmh totok, aia rocnoACKa, wt kk hhhh A^ASpi, takojkai ckm npo-cthXom h rocnoACTKO mh h noMHAOKdXoM no CK-kTa AtouacTHp A^aSa chc khhaphm, Ao<CTo>1anÎA rocnoACKa, paAY noAikua h paAY noMoiţih cBkT-kH MOHdCTHp A^aSa KHUlf piMIHa, IAKOJKI AA ICT CK-kT-kH MOHdCTHp Kt OyKp-knAlHYf, d KOJKICTKHHiH HHOKOAI
Kt nni|i8 h Kt ScTpasa, a rocnoACTK» mh h poaYtiaYihm rocnoACTKa mh kimhoi KtCnOMHHailYl H Hi WT KOrO>KAO HlnOKOA-kKHMO, nopHSMO rocnoACTKO MH.
      6i|iiH{[ h saKAHHauYi nocTaKA-kfM rocnoACTKO mh.- no wtuiictkYh rocnoACTKa mh, Koro HSKipiT rocnoAK Bork bhth rocnoAdpk BAdiUKot simai hah cptAHMHaro nAOAa rocnoACTKa mh hah wt ctpoAHHK uauinX hah, no rp-kci hauihX hah wt hho-nAkMiHHK, aa Alţii noMTiT h noHORHT h SKpknHT cYi KHHra rocnoACTKa mh, Toro rocnoAk Borş a a ra noMTiT H aa ctXpawHT h m oy-TKptAHT Kt rocnoACTK-k iro, A Kt KSAHlţl'H BklţkX A^IUA iro. ii dlţllAHlKI HI noMTiT H HI nOHOKHT H HI oyTKPtAHT cYi KHHra rocnoACTKO ah, dHS nonepiT h pasopiT, Toro M ict TptKAiT h aHaeiAia H a^JsopicaH wt th? cKtTl wtu,h, OKI cSt Kt Hikih h aa HMaT nacTYio ctc Î8AA H ctc flpYA Ha iah8 mccto.
      Gir© paAY H ckiaitiaYi nocTaBAkiM rocnoACTKO a\h : HtSnaH XpH3d kia akophhk h wSnaH liana kia A'vrw^iT h wSnaH Ghakh kia bhctYop h >KSnaH AVhXo KiAcnaTap h %SndH Hiaiako kia ctoahhk h wSnan EoyanHKd kia kommc h JKSnaH Htr&i kia mXapHH< h JKSfiJH illaH-fc kia nocTiaHHKS. H HcnpaKHHK, liana kiahkYh AwrweiT.
      H HanncaX *a3, Coapi rpaMdTH’c, Kt rpaAoy ESKSpeiţiH, Mkcitţa riuapYi KÎi h wt
fTAAMa, Kt AkT x3PM.
      f îw Aiwh KwiKWAa, mhaoctYio eojkTi© rocnoAHHt.
      Hw Aiwh KoiKOAa <m. p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungro vlah iei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Deal, unde este hramul sfintului erarh şi făcător de minuni Necolae de la Mira Lichiei şi părintelui egumen Melintie şi fraţilor călugări, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri Dealul venitul domnesc de vinărici, tot, cît vinărici va fi pe locul şi pe ocina mănăstirii de la Şolomon, care vor fi săpat şi vor fi tăiat stejari în pădurea întreagă fie satul Glodeni sau alţi oameni, ca să facă vie pe ocina mănăstirii, tot să fie în pace de vinărici, pentru că am miluit aceasta
      1 Omis.
506
www.dacoromanica.ro
domnia mea, de am iertat sfînta mănăstire Dealul de vinar ici, partea domnească, de pe locul mănăstirii Dealul, numit Şolomon, cum au iertat şi alţi domni vinăriciul gata, partea domnească, de pe alte dealuri, tot astfel am iertat şi domnia mea şi am miluit pe sfînta mănăstire Dealul cu vinăriciul, venitul domnesc, pentru pomană şi pentru ajutorul sfintei mănăstiri Dealul mai sus-zisă, ea să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de odihnă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele vecinică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca, domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea : după petrecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi sâ-1 păzească şi să-l întărească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi va stiica acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nieheia şi să aibă parte cu Iuda. şi cu Arie la un loc.
      Pentru aceasta şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Neagul mare paharnic şi jupan Manea mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în oraşul Bucureşti, luna ianuarie 28 şi de la Âdam, în anul 7140 <1632..
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/9.
           Orig., hlrtie (38 x 28), pecete aplicată.
           Cu o trad.; altă trad. ibidem, ms. 462, f. 34.
                                   322
1632  (7140) februarie 1, Bucureşti.
            Drăgan şi Ioana vînd lui Costea cojocarul un loc de casă <în Bucureşti >.
      t Adecă eu Drăgan, feciorul lu ADghel şi eu Ioana, fata Manei, nepoţii Cheajnei vorniceasa a Ceinicăi vornicul, scris-am acesta a nostru
www.dacoromanica.ro
507
zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Costei cojocariul şi a jupî-n£sei lui, Tudora şi a coconilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să se ştie cum le-am vîndut noi o parte de loc de casă, cit au fost înpărţit vorniceasa Cheajna, jumătate de loc. Şi ş-au fost vîndut partea ei jupînului Costei cojocariul, în zilele lu Alexandru voevod, fecior Badului voevod.
      Iar după ac6ia, cîndu au fost acum, în zilele domnii nostru Io Leon voevoda, iar noi nepoţii, eu Drăgan şi Ioana, carii sîntem mai sus-scrişi, am vîndut partea noastră toată, cît au fost rămas den înpărţeală, jupînului Costei cojocariul, cumnatul lu Fană neguţătoriul Palamari, za 3000 de bani gata. Şi l-am vîndut noi de bunăvoe.
      Şi acest locu iaste ales de cătră Şteful gramatic, feciorul popei Parascbivei den în Bucureşti. Şi se-au voit de bunăvoe, ca să nu mai fie întru ei pîră şi gîlceavă şi au pus sdmne de cătră ei. Şi au făcut Şteful şi zapis de în mîna lui la mina jupînului Costei cojocariul, cumnatul lu Pană neguţătoriul, feciorul lu Palamari. Şi cît loc au fost vîndut mătuşe noastră vorniceasa, atîta am vîndut şi noi jupînului Costei, de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi coconilor şi cu ştirea a vecinilor den mahala.
      Şi au fost mărturie la această tocmeală, anume: ot Bucureşti, popa Anghel i Dobre cojocar star i Simca, feciorul lu Eilimon portar i Antonie croitor i Paraschiva croitor i Manta diiacon i ot Brăzoe, Albul comis i Manolachi şefariul i Marco, sinu îfeagoev ot Tîrgovişte. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peeeţile.
        H HdnHCdXo/M as, dcn’hA'rr AoroijsfT1, 8 ESkSpiujh, M-fccfiţj $EKp8jpYf 7 Aura,
KTi /VfeT xăpiw.
Eu Drăgan.
Eu Ioana.
Eu popa Anghel. Dobre cojocar. Simca portar. Antonie.
Paraschiva croitor.
Albul comis <m.p.>
Eu Marco i sinu Neagoi logofet
                        <m.p. >
Manolache.
            Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/4.
            Orig., hlrtie (30,5 x 20,5), şapte peceţi aplicate.
1 Lepădat logofăt.
508
www.dacoromanica.ro
323
1632 (7140) februarie 4.
            Oherghe ‘paharnic vinde lui Necula logofăt jumătate din satul Petreşti, însă fără rumâni, care se răs cumpăr as eră.
      Adecă eu Gherghe păharnic scris-am şi mărturisescu cu al miieu zapis, ca se fie de mare credinţă la mina Neculii logofăt din Dărmăneşti, cum să să ştie că i-am vîndut noi un sat, anume Petreşti, cumpărat de părinţii miei, răposat Lupul logofăt, încă mai denainte vreme. Iar dupe moartea părinţilor miei întîplatu-s-au vremi de am vlndut o jumătate de sat, iar altă jumătate au rămas nevindută.
      Deci clnd au fostîi acum, in zilele domnului nostru, Ion Leon voivod, întîmplatu-s-au vreme de am vîndut şi ceialaltă parte, jumătate de sat, toată, du peste tot hotarul, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vadurile de moară şi din tot şăzutul satului jumătate Neculii logofăt, dreptu 12 000 de aspri gata. însă ocina fără de rumâni, pentru că au fost şi rumâni pre aceasta jumătate de ocină dă sat, însă rumâni, anume Bariciul şi cu feciorii lui şi Stoian. Deci eu tocmală am făcut cu aceşti rumâni ca să se răscumpere ei de rumânie şi cu această jumătate de sat, drentu 165 de galbeni. Şi le-am pus zi să să plătească şi să fie slobozi cu ocină cu tot. Iar ei nicicum n-au putut să să plătească de atîţi bani, fără cît numai ce mi-au dat şaizeci de galbeni, de s-au răscumpărat ei de rumânie, însă numai ei, capetele lor, fără de ocină, numai să fie slobozi a şede unde vor vre. Şi am vîndut eu această ocină, cît scrie mai sus. de a me bunăvoia, ca să fie moşie lui şi feciorilor lui în veci.
      încă şi mărturii au fost la această tohmală: din Eătevoeşti, Dra-gomir cămăraş i Vasile i Albul, fecior Oprii logofăt i din Bâineşti, Vlad postelnic i din Tămăşăşti, Ştefan paharnic i din Lireşti, Oance loeofăt. Aceasta şi mărturisescu eu Gherghe paharnic cu slova me şi cu pecete me.
      Fevruarie 4 dni, leat 7140 <1632 >.
      Eu Vintîlă logofăt martor.
      Eu Ştefan martor.
      I Profira Băjasca, dupe zapis ce eşti la mine, de cumpărătoare şi iaste adevărat.
           Arh. St. Buc., M-rea RIncăciov, XIII/7. Copie.
38—c. 62
www.dacoromanica.ro
509
324
1632 (7140) februarie 13, Bucureşti.
            Mai mulţi megiaşi din Ioneşti, jud. Vlaşca, se vînd rumâni jupînesei Maria vistiereasa.
      t Adecă noi ceşti megiiaşi de în Ioneşti, ot soudstvo Ylaş<ca>, anume Radul cu fiiu mieu Dobrişan şi eu Dragotă şi eu Oprea şi eu Dan, fraţii Radului, feciorii Stoicăi şi eu Margine şi eu Dragne cu fiiu-mieu Cîrstea şi eu Dumitru Mozăceanul şi eu Voico şi eu Dobrotă Răul, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupîn£sii Măriei vistiireasa şi a coconilor ei, jupîneasa a răposatului Trufanda vistier, ca să se ştie cum noi am fost megiaşi mai denainte vrdme, iar cîndu au fost în zilele lu Şărban voevoda, Leca spătariul, el au cumpărat nişte ocină în sat la Ioneşti .Deci noi aceşti megiiaşi, văzîndu cum iaste un boiariu mare şi vom avea razem mare şi scuteală de dinsul, noi ne-am lăsat de am fost supt mîna Lecăi spatar de ajutoriu cu alalţi sătdni, unde i-au trebuit.
      Iar după moartea Lecăi spatar, căzut-au ocina domnească, cîtă au avut Leca spatar cumpărătoare în Ioneşti şi au miluit Radul voevoda pre Trufanda postelnic cu partea de ocină a Lecăi spatar den Ioneşti.
      Iară cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lui Ştefan voevoda, iar eu Radul cu fiiu-mieu Dobrişan şi cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea noastră de ocină de în Ioneşti, m-am vîndut rumân jupîndsii Măriei vistier^sii şi coconilor ei, za ughi 18, bani gata şi eu Dragotă, fratele Radului, cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 13 pol şi eu Oprea, fratele lu Dragotă, cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 13 pol şi eu Dan, fratele Oprii, feciorii Stoicăi, cu feciorii miei şi cu partea mea deociuă, za ughi 13 pol şi eu Margine cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 15 pol şi eu Dragne cu fiiu-mieu Cîrstea, feciorul lu StanHorţul, şi cu feciorii ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină den Ghirgheşti, cîtă se va atâge, za ughi 18 şi eu Dumitru Mozăceanul m-am vîndut fără ocină, za ughi 12 pol şi eu Voico cu tată-mieu Dobrotă Răul den Răscăiaţi, vîndutu-ne-am rumâni fără ocină în Ioneşti şi cn fecerii noştri, za ughi 27. Şi am luoat noi toţi banii gata den mîna jupî-ndsii Măriei vistierdsii în mîinele noastre.
      Şi ne-am vîndut noi rumâni cu feciorii noştri şi cu părţile noastre de ocină, de a noastră bunăvoe, fără nice o silă, ca să fim rumâni jupî-n£sii Măriei vistiereasa şi coconilor ei moşie în vecie, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici şi a megiiaşilor de pe înprejurul locului.
510
www.dacoromanica.ro
       Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Necula vistiiar i jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofet i jupan Necula spatar Catargiul i Aslan biv vel dvornic i Ivaşco biv vel dvornic i Gligorie biv vel comis i Gherghe vel diucer i Miho vel spatar i Neagul vel peharnic i Mânui vel postelnic i Para logofet i Bunea logofet i Paiasa chiva logofet i Necula stolnic i Dumitru logofet i Şărban logofet. A ceas t-mărturisim ca să se ştie şi să se crează.
       H HanacaV as, Ahi'kat awrw^T1, ©y EbkSpeijih, A\'fcefu,a ţtRPttaplfi 'Pf A^hh
K'k AfcT X3PM-
       A7]{JL7]Tpa(JX0? 2 *
       Hrizea vel dvornic Papa vel logofet Necula Catargiul spătar Ivaşco dvornic
       AdXoiV 7Tpti)7]V PpOV7]XO?8
       Gherghi clociar Mitre pitar Buzinca vel comis
       . . .4 * Xwyto&cTr;?
       Radul Dudescul Stroe Fir a logofăt Paraschiva logofăt Az Ştefan Bujureanul postelnic
Dumitraşco biv vel postelnic Neddlco vel stolnic Neagul vel peharnic Muşat vtorii vistiiar Dumitru vel slujer Neddlco vel peharnic Grama pitarul
Udrişte Năsturel rucoiu svoe iscal
Şirban logofăt Bunea Yîlcu logofăt Dumitru logofăt 8
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LVI/1.
           Orig., hlrtie (42 X 28), 15 peceţi aplicate.
                                         325
1632  (7140) februarie 14.
           Buica şi fiul ei, Dumitraşco, vînd lui Ghiorma mare armaş o fată de ţigan.
      t Eu Buica şi cu fie-mieu, Dumitraşco, scris-amu acest al nostru zapis, ca să fie de mard credinţă la mina Gormei vel ar[ă]maş, cum să să
       1 Lepădat logofăt.
       * Dumitraşco.
       * Aslan fost vornic.
       4 Semnătură nedescifrată.
       4 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
511
ştie că i-am vîndutu noi o fată dă ţigan, annme Bada ţiganca, dereptd bani gata 3000. Şi o-mfi vîndutti. dă a nostră bunăvoe, ca să fie lui moşoia obab[ă]nică, lui şi ficioriilor dumnelui.
      Şi cînd o-mti vîndutii au fost mulţi boeri măr[ă]turii, anume: Mogoş vătah, Danciul logofăt, Barbul ot Poiana, Ionaşco postelnic ot Cor[ă]net, Mihartu postelnic, Barbul ot Pratoştiţa. Şi păntru mai mară credinţă pusu-ne-amu şi pecetea.
      Şi amu scris eu, Dima postelnic, sinti Marcoci slujer. Pis măseţa fevruarie dni 14, vă leat 7140 <1632 >.
      Eu Buica i sin ti, Dumitraşco postelnic.
      Ionaşco postelnic <m.p. >
        Arh. St. Buc., A.N., CLXXVI/2. Orig., hlrtie (16 x 22), pecete aplicată.
                                              326
1632  (7140) februarie 18, Bucureşti.
            Preda vornic din Balomireşti vinde lui Punea logofătul ocină în satul Lătceni.
      t Eu Preda vornic ot Balomireşti scris-am acesta al meu zapis, să fie de credinţă la mina Bunei logofătului, cum să se ştie că i-am vîndut ocină den în sat den Lătceni, însă partea lu Dan toată, den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat şi den moară şi de preste tot hotarul cîtă se va alăge partea lui, derept bani gata 2000.
      Pentru că această moşie ce iaste mai sus-scrisă fost-au a lu Dan şi a feciorilor lui Nastasie, ce o am cumpărat eu cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos. Deci venind vrăme să o vînzu, altul neîncăpînd, pentru că Buna logofătul au fost mai volnic, pentru că au avut ocină acolea lingă acea moşie, vindutu-am dumnealui de a mea bunăvoe, să-i fie moşie.
      Iar să va avea cineva vreo treabă a se întreba pentru această moşie, acela să aibă a se întreba cu mene, iar [iar] Bunea logofătul să aibă a-şi ţină moşîia cum i-o am vîndut.
      Şi mărturie: Para logofăt i Costandin postelnic i Şărban logofăt 1 Albul comis i Trifa slujer.
      Şi am scris eu, Sava şătrar, mânu propria x, în Bucureşti, măseţa fevruarie 18 dni, leat 7140 <1632 x.
1 Cuvintele „mânu propria” slnt scrise cu caractere latine.
512
www.dacoromanica.ro
      Eu Preda vornicul Şărban logofăt Badul postelnic Costandin vtorii postelnic Eu Albul comisul Trifa slujer 1
            Arb. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/3. Orig., hlrtie (31 X 21), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 129, f. 50 v.
                                        327
1632  (7140) februarie 18.
           Stan Tăbeicd din Bădeni pune zălog o livadă din Văsiia la Dragomir, fiul său vitreg.
      t Eu u<n>cbeaşul Stan Tăbeică de Bădăni scris-am zapis<u>lu meu la mina lu Dragomir, feiastrului meu, ca să bie de credinţă la urina. Iu Dragomir feiastrului meu, ca să aibă a ţ<i>nâ levadea din Yăsiia cu bună» pace, că o-mu zălojît la Dragomir feiastru meu, de bunăvoia mea. Şi m-am tocmitu cu el denaintea satului Dragoslăv^nii şi naintea Milei scbilăriul de mi-u datu Dragomir bani ughi 3 pol pre ace livadă din Yăsiia, bani gata.
      Şi m-amu tocmit cu Dragomir pînă nu-i voiu da banii să n-aibu treabă nece eu, nece nepoţi mei, nece rudele m41e, nece niminile de neamul min, pînă nu vor da banii lu Dragomir toţi.
      Iar cine să va ispite ţk o lua cu de-a-sila, di oamenii mii, să fie afurisit-şi proclet şi anatima de 318 oteţi ci sîntii la [ve] Nechiia.
      Şi păntru credi<n> ţa pus-am şi mărturii, pre nume : Milea vameşul i Coman i Papoe i Necula al Jîngăi şi Ion al lu Dumitru i Ultatu i popa. Stoica.
      Şi am scris eu, popa Stoian. Pis meseţa fevruarie 18 dni vă leat 7140 <1632 >.
          Arh. St. Buc., M-rea Ctmpulung, LXIII/9.
          Orig., hlrtie (32 x 20,5), aceeaşi pecete aplicată de şapte ori.
1 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
SIS
328
1632 (7140) februarie 18.
             Coman şi alţii aleg partea popii Zaharia din Bădeni, cu rumâni.
      t Să se ştie cum au înpărţit Coman şi Dumitru şi Milea şi Tudor şi popa Zaharie şi cu Stroe nişti rumânaşi ce-mu avut în Bădeni. Şi ne-mu tocmitu de nostră bunăvoi şi am ales parte popei Zaharie anume : prd hJichifuro, sinovi ego şi cu delniţa Aldei jumătate şi pră Drăguş, sinovi ego şi cu delniţa lu Mogoş, a patra parte. Şi am datu noi 1 aceşti fraţi carii sîntem mai sus-zişi, să fiia la mîna popei Zahariia acesta zapis.
      Şi mărturiia : Porce de Bădeni şi Stoica Măşoi ot Brăneşti şi Drăguş ot Bădeni.
      IlHC Mtcflţd $1.Spdp, HV A^hT», KTi AtT xypiu.
         Bibi. Acad., LIX/32.
         Orig., hlrtie (16 x 22,5).
         EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 198.
                                        329
1632   (7140) februarie 20, Bucureşti.
             Gherghe, Radu şi Bădicea din Ioneşti se rnnd rumâni jupînesei Maria, soţia lui Trufanda fost mare vistier.
       Adecă eu Gherghe, depreună cu frate mieu Radul, feciorii Balei de în Ioneşti şi eu Bădicea, feciorul lu Gherghe şi cu feciorii noştri, ce ne va da Dumnezeu, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînâsii Măriei, jupînâasa a răposatului Trufanda vistiiariul, şi a coconilor ei, ca să se ştie cîndu au fost acum în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lu Ştefan voevod, noi am venit, de a noas» tră bunăvoe, de ne-am vîndufc rumâni jupînesei Măriei, numai capetile noastre, fără ocine, derept 22 de galbeni bani gata, cu ştirea tuturor megi-iaşilor de pre înprejurul locului, fără nici o silă, ca să-i fim dumneaei şi coconilor ei rumâni în vecie. Şi am luoat toţi banii gata în mîinele noastre, cîţi sîntu mai sus scrişi.
      1 ,.noi” scris deasupra rindului.
514
www.dacoromanica.ro
      Şi Ia tocmeala noastră au fost mulţi boiari mărturii, anume: lpgofăt şi Bunea logofăt şi ÎTecula stolnic şi Andronie vătah. Aceasta mărturisim, ca să se ştie şi să se crează.
      IIhc S EoyKSpiiyH, M-kcnţd 4^<spSdpTf iT am*5*» AbT xspĂt. Dumitraşco biv vel postelnic Badul logofăt Dudescul Neagul vel păharnic               Nicola
Para
Paraschiva logofăt 1 Bunea Vîlcul logofăt Ştef<an>2 3 logofăt Andronie vatah
Para logofăt mânu propria Dum'tru logofăt .. .4 XtoYGifreT*)?
Paraschiva logofăt5
            Institutul de istorie ,,N. Iorga” al Academiei. Fotocopie după orig. la Arh. St. Budapesta.
                                 330
1632  (7140) februarie 21.
            Megiasi din Drajna si Costeni se vină rumâni lui Rrisea mare vornic.
      t Adecă noi Yasilie i Ion i Badul i Manii ot Drajna i Mihail ot Cos-teani, ot sud Saac, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînu’ui Hrizei marele dvornic, cum să să ştie că ne-am vîndut să-i fim dumnealui rumâni de moşie şi de ocină cu tot şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în siliştea satului şi de în munte, de pristetot hotariul, den hotar pîn în hotar.
      Şi ne-am rînduit6 de a noastră bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştire tuturor megiaşilor de înprejurul locului, însă eu Yasilie cu 2 ficiori, anume Ion i Badul, direptă bani gata patru mii şi eu Ion cu doi ficiori, anume Oprea i Simption, dereptu bani gata 4 mii i Badul cu trei feciori, anume Buscu i Vîntilă i Lăpădat, derept bani gata 4400 i Marin cu un fecior, anume Nea-gul, dereptu bani gata 2800 i Mihăilă ot Costeni, fără ocină, dereptu bani gata 1800.
      Şi cîndu ne-am vîndut fost-au mulţi boiari şi migiaşi mărturie: Mogoş cliucer ot Căciulaţii Deadiul vataf ot Călineşti i Andronie spatar ot
       1 Semnează de două or!.
       3 Loc rupt.
       3 Cuvintele „mânu propia” scrise cu caractere latine.
       * Nedescifrat.
       ^Semnături autografe.
       * In loc de : vîndut.
www.dacoromanica.ro
515
Mălăeşti i Coadă vataf ot Măniaci i Dragomir vataf i Şerban vataf ot Bă* trini i Mihăilă pîrcălabul ot Drajna i Drăgan ot Stăneşti. Şi păntru credinţă ne-am pus şi deagetele.
      Pis measiţa fevruarie 21 dni, leat 7140 <1632 >
      Vasilie.
      Ion.
      Badul.
      Marin.
      Mihail
      Andronios spataris martir o tanothen1
           Arh. St. Buc., ms. 1233, (. 265. Copie.
                                  331
1632  (7140) februarie 21.
            Neagoe şi Radu din Stăneşti, jud. Saae, se tind rumâni, cu ocina lor, lui Hrizea mare vornic.
      t Adecă noi Neagoi i Badul ot Stăneşti, ot sud Saac, scris-am aciasta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Hrizei marele dvornic, cum să sa ştie că ne-am vîndut să-i fim dumnealui rumâni de moşie cu ocină cu tot şi den cîmpu şi den pădure şi den apă şi den siliştea satului şi den munte şi de priste tot hotarul, den hotar pin in hotar. Şi ne-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor migiiaşi-lor den prejurul locului, însă eu Neagoe, derept bani gata 2800 i Badul, derept bani gata 2800.
      Şi cîndu ne-am vîndut fost-au mulţi boiari şi migiaşi mărturie, anume ; Mogoş clucer ot Căciulaţi i Deadiul vătaf ot Călineşti i Andronic spatar ot Mălăeşti i Coadă vătah ot Măniaciu i Dragomir vataf i Şerbu vătaf ot Bătrîni i Mihăilă pârcălabul ot Drajna i Dragan ot Stârneşti. Şi pentru credinţă ne-am pus şi deagetele.
      Pis measiţa februarie 21 dni, leat 8140 <1630 >.
      Neagoe.
      Badul
      Andronios proin spataris martiro tanothen2
           Arh. St. Buc., ms. 1233, t. 266. Copie.
       1 Andronie spătar mărturisesc cele de mai sus.
       2 Andronic fost spătar mărturisesc cele de mai sus.
516
www.dacoromanica.ro
332
1632 (7140) februarie 24.
            Barbu din Goleşti se vinde rumân lui Bratosin din Prăvălenir care-l lasă, în locul său, rumân la m-rea Argeş.
      t Scris-am eu Barbul den sat den Goleşti acesta al <meu >l zapis în. mina lu Bratosin de în sat den Prăvăldni, feciorul lu Albului, pentru c& m-am tocmit cu el să fiu eu, Barbul, cu muiarea şi cu copiii miei rumâni in locul lui Bratosin la sfînta mănăstire arhimandrie den Argiş, ce e hramul Uspenie preacistîi Bogorodiţi, şi năstavnicul sfintei mănăstire, Ioasaf.
      Şi m-am vîndut eu de bunăvoia mea, dereptu ban6 gata 4400 şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de sus şi de jos şi de înprejurul locului şi a bo-iari: logofet Badea şi Anghelet neguţător şi aldămăşari popa den Iaşi,. Radul i Oprea pîrcălab şi Draghie, Mihai croitor şi Boncea, Cîrstea lu Mar, Dragomir, Barbul de Flămînzeşti i Radul şi mulţi oameni buni, cum să fie dc acmu nainte Barbul cu muiarea şi cu copii rumâni la sfînta mănăstire în locul lui Bratosin, iar Bratosin să aibă bună pace de cătră sfînta mănăstire de rumânie.
      Hhc Mfceuţă 4'KpSdpTf M, ashh, k-k A*T xspM.
      fia Sbo (Sau,^ GTaHMWA h £î np-krapH2 3 4 *.
      HcnHcaX »pi$ iHairk8
      * Ayyz'kl'zoţ BaxaT^tC jxapTipo xa avoSev*
      Badea logofet6
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, VI/7.
           Orig., hlrtie (30 x 21), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 708, f. 386.
                                            333
1632  (7140) februarie 24, Bucureşti.
           Eftemie şi Dobrotâ din Negraşi cu fiii lor se vînd rumâni jupî-nesei Maria.
      ţ Adecă eu Eftemie, depieună cu feciorii miei, anume Stan şi Şărban şi Radul şi Yladul si cu Dobiolă cu fiiu-mieu Ganea, feciorul popei Ra-
       1 Omis.
       2 Eu, deci, judeţul Stanciul şi 12 pirgari
       3 Manca ercu.
      4 Anghelet Vataţis mărturisesc cele de mai sus
       8 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
517
dului, de în sat de în Negraşi, den judeţul Ylaş<ca>, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînesii Măriei, jupîneasa a răposatului Trufanda vistiiar şi a coconilor ei, ca să se ştie că am fost megiiaşi cu moşiile noastre încă mai denainte Treme. Iar după ac6ia, cîndu am fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voeyoda, feciorul lui Ştefan voevod, eu Eftemie cu feciorii miei, Stan şi Şărban, Radul şi Yladul şi cu feciori ce-m va mai da Dumnezeu şi cu toată partea noastră de ocină de în Negraşi, vîndutu-m-am rumân jupînesii Măriei şi coconilor ei, derept 30 de galbeni.
      Şi eu Dobrotă încă m-am vîndut rumân, cu fiiu mieu Ganea şi cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină den Negraşi, jupîndsii Măriei şi coconilor ei, za ughi 18.
      Şi ne-am vîndut noi rumâni de a nostră bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea megiiaşilor de pre înprejurul locului şi am luoat toţi banii gata pre în mîinele noastre.
      Şi au fost. la tocmeala nostră mulţi boiari mărturii, anume : jupan Nedelco vel stolnic i jupan Neagul vel peharnic i Para logofet i Bunea logofet i Stroe logofet i Dumitru logofet i Şărban logofet i Paraschivalogofet şi alţi boiari, carii s-au pus mai jos peceţile şi iscăleturile.
      Aceasta mărturisim, ca să să ştie şi să să crează.
      H HdmiejX as, Gtohkj rpjdMTHK1, $ EoyKSpmiH, <Htefiţj ţfKp&tpTc ka a^hh, <VfeT XSPM.
      Nedelco vel stolnic KovaTavT7]vo<; KavTaxou^vjvo? 2 Neagul vel peharnic Dumitraşco postelnic Buzinca vel comis t Radul logofăt Radul logofăt Dudescul Bunea Vîlcul logofăt Para logofăt mânu propria3 4 * Uriil Năsturel vtorii logofăt svoe rucnoe NixoXao?
      Paraschiva logofăt8
            Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 27433. Orig., hlrtie (36 x 25), opt peceţi aplicate.
        1 Stoica gramatic.
        a Constantin Cantacuzino.
        3 Cuvintele „mânu propria” scrise cu caractere latine.
        4 Nicolae logofăt.
        4 Semnăturile slnt autografe.
518
www.dacoromanica.ro
334
1632 (7140) martie 1.
           Banu din Ludăneşti şi alţii vînd logofătului Bunea părţile lor de ocină din Lătceni.
      t Scria-am noie, anume Banul de Ludăneşti i Gorban iar de Ludăneşti i Toderu de Ludăneştii ot Grozeşti, Istate i de Vităneşti, Badiul, feciorul popei Stanciului de Ludăneşti acesta al nostru zapisu să fie la mina jupanului Bunei logofătu de mare credeînţă, cum să se ştoi că amu văîndut părţele nostre de ocină de în Lătcene cîtu amu avutu toot, de în căînpu, de în pădure, de în apă, de în uscat şi cu vadul de moră şi de preste toot hotarul cîtu se va al£ge de în sat în Lătcene, care se cheamă Floceşti.
      Pentru că acestă ocină, părţele nostre, care scriem mai stts, fostu-ne-au şi nooa cumpărătore de la alţe omene de acolo. Dece cîndu au fost acum, văînndut-oo-mu jiipanuloui Bunei logofătul de a nostră bunăvoia, fără de ne ce o nevoei. însă iau Banul luat-am bane 1200 şi iau Gorban luat-am bane 800 şi iau Todoru luat-am bane 800 şi iau Statei luat-am bane 800 şi iau Badiul luat-am bane 800.
      Şi o-m văîndut noe{ acestă oc;nă jupanului Bunei logofătul, ca să fie dumniaJui moşie şi coconelor dumneialui în vecei, să o ţei dumneialui cu bună pace.
      Şi mărturei, anume: jupan Para logofătulu i Staico vornecul i Costanden postelnic i Şărban logofătulu i Radul sinu Staico vornecul i Trefa sulg^riul i Lee a spătariul i Dan ot Frăsenet.
      H as Sko iihcjX, /\,paroMaH Aoro^^vSA»IIhc /H-kciiţa /Hap-rTt 1 a^hh, A-fcT xspM.
      Şi peceţe n-am avut, ce amu pus degetele.
      Para logofăt, mânu propria1 2 3
      Şărban logofăt
      Radul postelnic8
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/4. Orig., hlrtie (31 X 21).
         Cu o copie; altă copie Ibidem, ms. 129, f. 50 v—51.
       1 Dragoman logofătul.
       * Cuvintele „mânu propria” scrise cu litere latine.
       3 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
519
335
1632  <7140) martie 1
                   Megiaşii din Cîineşti se mnd rumâni lui Sima logofăt.
      ţ Scris-am noi migiiaşii de în sat de în Cîineşti, anume Hîrs şi Yladul Crintea şi Bălaur Leahul şi Stanciul Mocni şi Milcnl şi Neagoe Tălpigă şi Yintilă i Badnl Cîrleanţa i Drăghici i Oprea i Stoica Jucărdlea i Filip i Badul Tămîrjac i Bîrsan i Pîrvnl Cosoroavă i Stanciu i Sarchiz, feciorii Ginroae, facem acest zapis al nostru să fie la mina Simei logofătul cum să să ştie că ne-am vîndut de a noastră bunăvoe să-i fim rumâni moştâni cu toate moşiile noastre cît să vor al£ge de preste tot hotarul satului Cîineştie şi de pre într-alte părţe unde vor avea şi cu toţi feciorii noştri, pre bani gata, bani 68700. Şi aceşti bani i-am luat deplin de în mîna jupînului Simei logofet, cum sînt scrişi şi în catastih, căruia cît ne-au dat.
      Aşij <derea: şi moşiia Standului Sfîrcu cît să va alăge de în sat de în Cîineşti de preste tot hotarul, încă s-au vîndut, derept 700 de bani gata.
      Insă am luat cine-ş pre capul lui bani gata, întîi eu Hîrs bani 6600 şi eu Yladul Crintea 6600, eu Bălaur Leahul 6600, eu Stanciul Mocul 5600, eu Milcul 5600, eu Yintilă 4600, eu Badul Cîrleanţa 4600, eu Drăghici i Oprea, feciorii Cambei, 6000, eu Neagoe Tălpigă 4500, eu Bîrsan 2400, eu Tămîrjac 2000, eu Filip 2000, eu Stanciul şi eu Sarchiz, feciorii Giuroae, 3000, eu Pîrvul Cosoroavă 4500, eu Stoica Jucărelu cu moşi’a ce avem în Şcrbăneşt' 4600. Ş: am luat aceşti bani deplin de în mina jupînului Simei logofătul.
      Şi cînd ne-am vîndut noi fost-au mulţi boiari şi megiiaşi de în tot judeţul Yîlcei: întîi preasfinţit părintele chir Theofil episcop ot Bîmnîc şi părintele Yasilie egumenul ot Bistriţa şi jupan Ghierghie biv vel aga i Badul armaş ot Stănceşti i Andrei spatar i Manea logofet i Preda logofet ot Bîrseşti i Chir ca peharnic, Badul postelnic ot Slăviteşti i Mitrea pehamic ot Mihăeşti i Badul i Danciul ot Măldăreşti i Goran ot Olăneşti i Dragomir ot Ohaba i Matei i Fiera ot Cacova i Tudor i Stanciul ot Bojorâni, Yoico ot Bîmnic i Tudor ot Slăviteşti i Tudor ot Doba i Barbul ot Cucişti i Dumitru aprodul ot Dăngeşti i Dima pitariul i Ghiorma pitariul i Albul ot Olăneşti, Chisar ot Sărăcineşti, Badea i Todosie Holobişti i Tudor postelnic ot Bărbăteşti, Badul i Cîrstiian i Nan, Goleştii i Udrişte ot Şirineasa i Găgoleşti.
      Pis eu Toma ot Cacova. Pis m^seţa martie 1 dni, va leatu 7140
<1632 >.
Lehul.
Vladul.
Hîrsul.
Milcul.
Yintilă.
Badul Cîrleanţa. Stanciul Mocul 1
   1 Numele rumânilor stnt scrise de aceeaşi mină.
520
www.dacoromanica.ro
•f Smerenie Theofil arhiepiscop Eîmnic.
Eadul armaş Gherghie aga
fEromonah egumen Yasilie
Andrei spătar
Eadul Slăviteşti
Eadul Măldărescul mărturie
Manea logof et
Goran logofet mărturie
Dima pitar Mitrea peharnic Eu Dragomir Eu Tudor ot Doba
Mathi ot Cacova Eu Tudor ot Slăviteşti Eu Albul
Eu Eiera
Eu Tudosie Holobescul Eu Tudor ot Bărbăteşti
Danciul ot Măldăreşti Eu Ghiorma pitar Ghirca păharnic
Chisar păharnic1 * ot <Sărăcineşti>*
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/15. Orig., hlrtie (30 x 20), 19 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 109.
                               336
1632  (7140) martie 2.
            Stoica din Frumuşani fi fiul său, Tudoran, se vînd rumâni lui Bunea logofăt.’
      t Eu Stoica şi cu feciorul meu, Tudoran, de Erumuşani, carele şăzu In Vîlcana, scris-am acest zapis al meu să fie de credinţă la mina jupînului Bunei logofătul, cum să se ştie că m-am vîndut dumnealui să-i fiu rumân, derept bani gata 2800. Şi m-am vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă.
      Şi mărturie: Para logofăt i Şărban logofăt i Trifa slujer i Dau ot Lătcăni i Stoica ot Orbească şi Fană de Tîrgovişte.
      Şi am scris eu, Sava şătrar, m£seţa martie 2 dni, leat 7140 <1632 >, mânu propria3,
      Şărban logofăt
      Para logofăt mânu propria®
      1 Semnături autografe.
      * Locul omis.
      3 Cuvintele „mânu propria” sint scrise cu caractere latine.
www.dacoromanica.ro
521
      Trifa slujer
      Stoica
      Danu1
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., L|6. Orig., htrtie (30 x 21) cinci peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 127, 1. 357.
                                337
1632   (7140) martie 3, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă > din Bucureşti locul unde a fost palanga lui Sinan paşa, pe care îşi făcuse mori Necula fost mare vistier.
      >■+ AIhaoctYiio kojkYi», Iw Aiwh koikoaa h rocnoAHHk rkcoh simah XrrppoKAd-XYhckoh, chhb BiAHKdro h nptAOEpare, noKOHHHOMS îw IJIi^dH koIkoaa, A,dKdT roc-flOACTKO MH cTie nOBtAiHYH rOCnOACTBd MH CK'bT’kH, EOJKICTKhIjH MOHdCTHp, QJKI ICT HS AOA KdpOUIOK ESKSpiIflYH, IA«KI ICT XpdM CsiTdd TpOHU,k H WTU.S IrSMIHd 0AHdCYf H KkffcM HHOKOM, IAHU.I JtfHKSipH RTk OEHTIAI TOI, QKOJKI fi,A ICT CK’kT’kH MOHdCTHp KHUli I1HC IAHH MICTO HS fi,CA KdpOUI ESKSpilJIH, MTO ICT KOA CKfcTd MOHdCTHp, HrAI* JKI ICT ndAdHrd KOTOpd ICT EHA CkTKOpHA &HHdH ndUId RTw A^HH fllHXdHA KOIKOA. dAi wt KpikCTd Hi(it|idi40K hs rop. wt kSai AP^dTi niAdHrd 3 a*a, no nST RkKk-pit|IHAOB, AOPH 3 XoTdpSA FpiMHAOp H WT nST EkKkpit|IHAOP 3 A*AHI, A*P* 8 /(kM-EORHIţk H WT lldAdHrk 8 A«A, A«PH lldK 8 j\KMEOKIIIAk. OOHIJKI TOrO MICTO EHUli nHC KHAH C8T A<*A H HOMHAOBdA WT IIOKOHHHdAI CTdpdTO flAlădHAP# BOIBOA H WT djilfXH'fc BOIBOA H WT nOKOHHHdTO PdAVA BOIBOA* H WT TOrAd CdMO BkCAPUKdA CK’fcTd MO-HdCTHp BHU1I nHC TOrO MICTO CkC A*Ki>0 MHpHO Hd BkCHX rOCfJOAdpU.
       11 nOTOAl, KkAA ICT BklA CIAd, Bk A^HH rOCnOACTBd MH, d nOMTIHHOM EOAfcpiH rOCnOACTBd AIH JKSlIdH HiKSAd KHB BiA KHCtYHP, WH ICT CkTBOpHA BOAHHHU.I KOA Kkl|ld iro, no MtCTO CK’kT’kH MOHdCTHp KHUli nHC, Ţipi C8t SAdKHA CkC KOAYHHU,iBf H KpkTOrpdAV MOHdCTHpiK H KPkTOrpdAV rOCI»ACKd H BOAYHHUiX rOCnOACKkl WT HdA Edi h koahhhui KdASripcKi. TdJKi ict npHuiiA wtu,8 ir8A\iHd TdHdcYi npiA rocnoACTKd MH Ţipi Ci CST nAdKdA pdAY KOAHHHIţi H pdAY KpkTOrpdA-
       H KHAtXoM rOCnOACTBO MH CdM CkC WmYH rocnoACTKd MH KdKO ICT SAdKHA HiKSAd khctYhp ckc koaYhhu.1 im8 no boaihhui KdASnpcKH h KpkTOrpdAV rocnoACKd. TdJKf CkM nOCAdA rOCnOACTBO AIH no K8Pt8 K-kHHTdH H CkC AEPkBdHUH, Ţipi ICT nOCtMHA SkrdCSA koaYhhuim HikSaik KHCTYop.
       fl noTOM, EOA'kpiH rocnoACTKd mh HiKSAd BHCTYiap, npi3 MdAH a^hh, ndK ict HdnpdKHA SkrdCSA, dH8 ndKklJKI ICT SAdKHA KOAYHHU.IK’k, IJKI CST KHUli PIMIHI. TdJKI
       1 Semnături autografe.
522
www.dacoromanica.ro
IMKHKf fCT npHUICA WTlţ8 fP8A\fHd TdHdcYf IVT CstTd TpoHIţk, Tfpt Cf C8t nAdKdA np-kA rocnoACTKd aih h RTopapo KpaT. H noxasdA KdA8rfpYH H Xphcor8a PdAyASH ROfROA, CHHk AYhXhIR ROfROA HdA TOrO AlfCTO. R"k TOM POCnOACTRO AIH, R'kCTdHHAt CkAl CdAI POCnOACTRO AIH, K8nHO CkC RkCHX BOA’bpH, Tfpf CkIAI nOUlfA TdAlO Hd AlfCTO H npHSORHXoM roenoACTRo aih no CTape RapouidHH h no CRfi|ifHHiţf A®KpH aioaTi. Ha HAif: wt E8K8pfi|iH, non Eop«rk kahchqp h non flHrfA h non j^pkroto H non HnaH H non Tfprf h Ctahiioa aYbkoh h AldHTd aYbkoh h ,A,8aihtp8 P^hir c8ai;8 ckc npk-rapYH H HoRdK GpkESA h Mhio rpuc h Gtohh rpkK, Tfpf hX ckAi RkcnpauiaA rocnoA* CTRO AM KdKO 3HdH WHH CkC ASUIdMH HX pdAV TOTo AlfCTO RHUlf nHC. TdJKf CHUf C8T CElAfTlACTROEdAH np^A TOCnOACTRd AIH, KdKO fCT GHA nOUlfA CdAI PififiA ROfROA, Tfpf ICT XoTdpHCdA TOTO AlfCTO no XoTdpf H EfAtrf, KdKO fCT RHUlf nHC H WT Kp'kCTd Giii^mhok aa hait no APSAi 8 a®ahh a°PH Ha AIoct IIIpkEdHOB ROfROA h aa fer AP8AI8A XoTdp H Hd AIoCT OIpkEdH ROfROA, A* HA*T ndK no AP^M a«PH 8 XkAfipfSA IIIpkEaHOR ROfROA, M *CT ndK AP^Al8A XoTdp. CHIţf C8t CRf AfTfACTRORdAH WHH RkCklX EdpOUldHYH CkC A^UJdAIH HX H A°&pf CkAI HCTfHCTRORdA POCnOACTRO AIH CkC AHRdHOAl H CkC npdRd C8>KAfHYH, KdKO BOAYHHIţf HTO fCT CkTROpHA HfK8Ad RHCTYiap KOA K8KIO fPO BHA fCT no AlfCTO CR-kTOAl8 AlOHdCTHp RHIMf pfX. H WCTdA fCT HfK8AA rhctThp wt saKOH H wt cSWA'HYf wt npfA PocnoACTRd aih, no aihopo AifT-kXk a* Hf HAIdT, dH8 AA hX RkS-fcTf HfK8Ad RHCtTHP TktflO AP^-fc fPO, d AlfCTO AA WCTdHfT ndK CR-kTOAl8 AlOHdCTHp.
       Gfpo paAY aaacX crai roenoACTRo aih CRkT’kH AionacTHp GR-kT-kH TpoHiţk,. QKOJKf AA Al8 fCT TOPO AlfCTO RHUlf nHC A^A^J H R*k wXdE H Hf WT KOPOKA® HfnoTkKHORfHYf, no sanoR-kA PocnoACTRd aih.
       H fL|lf>Kf H SdKAHHdHYf nOCTaRAtfAI POCnOACTRO AIH*. HO WUIkCTRYlO POCnOACTRA
aih, Koro HSEfpfT rocnoAk Eor-k bhth rocnoAAPk EAduiKof siaiah hah wt cpkAYiHdPO' nAOAd rocnoACTKd aih hah wt ckpoAHHK HauikiX hah, no rptct HauiH, hah wt hhho-nAfAifHHK, aa aiţif noMTfT h noHORHT H Stepeaht cYio khhp8 PocnoACTRd aih, topo^ rocnoAk Eon. aa pa noiTfT h aa ckXpdHHT Rk rocnoACTR-k fro H Ek E8Afi|iH st-H*X A^UIA fro. H dlţlfAH?Kf Hf nOMTfT H Hf nOHOEHT H Hf 8TEpkAHT cYH KHHPd POC-nOACTBd AIH, dH8 nonfpfT H paaopfT H HcXdEHT, TOPO M *CT TpkKAlT H dHdTfAid I* d$8pHCdH WT THY CE-kTH WTIţH, fTKf C8T E*k [Eli] HfKYl H M HAIdT MdCT CkC I&AA H CkC flpYtd, Hd fAHH AlfCTO Ek BfcKH, dAlHH.
       CftKf EO H CBIaYtIaYI nOCTdBAtfAI POCnOACTRO AIH î K8lldH XpHSd EfA A^OPHHK h hc8imh Dana sfA Aoro+fT h %8ndH MHdKH EfA rhctYhp h KSnan AIhXo EfA cnaTdp H %8lldH HfAfAKO EfA CTOAHHK H %8ndH E8SHHKd EfA KOAIHC H WSfldH HfcrSA EfA nfXapHHK h JKSnaH AldH-k sfA ijoctiahhk. H HcnpasHHK, .... 1
       H HdAIdSOAl d3, CTOHKd rpdAldTHK, Eli HdCTOA PpdA# E8K8pfl|IH, AltCflţd Aldp-TYf F AIiHH H WT flAAAId A® HHHt TfK8l|ldPO A’kTOAl, BTw AfcT                AfcTd POC-
noAHHt „djfĂd*.
       f Iw AfwH EWfBWAd, aihaoctY» eojkYi® rocnoAHH-k.
       Hw AfWH EOfEOAd <m.p.>
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
523
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este din jos de oraşul Bucureşti, unde este hramul Sfînta Troiţă şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise un loc din jos de oraşul Bucureşti, care este kîngă mănăstire, unde este palanga pe care a făcut-o Sinan paşa în zilele lui Mihail voievod, însă de la Crucea lui Iştvan din sus, de unde ţine palaDga, în jos pe drumul Văcăreştilor, pînă în hotarul Grecilor şi din drumul Văcăreştilor în jos, pînă în Dîmboviţa şi din palangă în jos, pînă iarăşi în Dîmboviţa, pentru că acel loc mai sus-scris a fost dat şi miluit de răposatul Alexandru voievod cel bătrîn şi de Mihnea voievod şi de răposatul Badul voievod. Şi de atunci numai ce a tot ţinut sfînta mănăstire mai sus-scrisă acel loc cu bună pace la toţi domnii.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul boier al domniei mele jupan Necula fost mare vistier, el a făcut mori lîngă casa lui, pe locul sfintei mănăstiri mai sus-scrisă, de au înecat cu morile şi grădina mănăstirii şi grădina domnească şi morile domneşti de la baie şi morile călugăreşti. Astfel a venit părintele egumen Thanasie înaintea dom* niei mele, de s-a plîns pentru mori şi pentru grădină.
      Şi am văzut singur domnia mea cu ochii domniei mele cum a înecat Necula vistier cu morile lui morile călugăreşti şi grădina domnească. Astfel am trimis domnia mea pe Curtn căpitan şi cu dărăbanţi, de au tăiat zăgazul morilor lui Necula vistier.
      Iar după aceea, boierul domniei mele Necula vistier, peste puţine zile, iar a dres zăgazul, ci iarăşi a înecat morile ce sînt mai sus-zise. Astfel iarăşi a venit părintele egumen Thanasie de la Sfînta Troiţă, de s-a plîns înaintea domniei mele şi a doua oară. Şi au arătat călugării şi hrisovul lui Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod pentru acel loc. La aceasta domnia mea m-am sculat singur domnia mea, împreună cu toţi boierii, de m-am dus acolo la loc şi am chemat domnia mea pe orăşenii bătrîni şi pe preoţi oameni buni, anume : din Bucureşti, popa Borcea clisiar şi popa Anghel şi popa Drăgoi şi popa Ivan şi popa Gherghe şi Standul diacon şi Manta diacon şi Dumitru al lui Bahnea judeţul cu pîrgarii şi Novac Sîrbul şi Ianiu Grecul şi Stoian Grecul, de i-am întrebat domnia mea ce ştiu ei cu sufletele lor, pentru acel loc mai sus-scris. Deci aşa au mărturisit înaintea domniei mele că a venit singur Badul voievod de a hotărnicit acel loc pe hotare şi semne, cum este scris mai sus şi de la Crucea lui Eştfan să meargă pe drum în jos pînă la Podul lui Şărban voievod şi să fie drumul hotar şi la Podul lui Şărban voievod, să meargă iar pe drum pînă la Heleşteul lui Şărban voievod, să fie iarăşi drumul hotar. Aşa au mărturisit ei toţi orăşenii cu sufletele lor şi bine am adeverit domnia mea cu divanul şi cu judecată dreaptă, că morile ce le-a făcut Necula vistierul lîngă casa lui au fost pe locul sfintei mănăstiri mai sus-zisă. Şi a rămas Necula vistier
524
www.dacoromanica.ro
de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă, ci să-şi ia Necula vistierul numai lemnele, iar locul să rămînă iarăşi al sfintei mănăstiri.
       De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, ca să-i fie acest loc mai sus-scris dedină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem am pus domnia mea : după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-i cinstească şi să-l apere în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi strica şi va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un 'oc în veci amin.
       Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Neagul mare paharnic şi jupan Manea mare postelnic. Şi ispravnic,.. .*
       Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, anul domnului 1631 .
       f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Leon voievod <m. p. >
          Arh. St. Buc.. M-rea Radu Vodă, XXXI/9.
          Orig., hlrtie (42 x 28), pecete timbrată.
          Cu două traduceri din 1900 ţi din 1916; alte traduceri ibidem, 1/10—11; ms. 256, f. 66 v—67 şi la Bibi. Acad., XI/16.
          Anul erei noastre greşit. Divanul corespunde cu văleatul.
                                 338
1632  (7140) martie 7, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte jupaniţei Anca vorniceasa şi fiului ei, Gavrilaş postelnic, ocină la Netezeşti.
       f yHhaoctYk kokYiio, Iumh AewH           h rocnoAHHt b-kcih siaiah XrpoBAt-
XYhckoh, cHHt noKOHHHjrw            eo(b»aY. A»***7 rocnoACTK» mh cYi noBliVkHYf
rOCIMACTEJ /HH KSlldHHIţî flHK-KB AKOPHHifbClK H CKIHS (A FdBpYHAdlllOBH, HKOKI A*
1 Loc alb.
S2S
*1 -1. ei
www.dacoromanica.ro
fcx h,\\ wmhhS 8 ceaa Hete3Eijjh stea A*'' A,0EP‘i‘HH«Ka H JKEhki Erw, dlapTia, wt noAia H wt lu&ua H wt boah H wt EpoAa BOAEHHMHdro h wt c'kAaAHijja cfacKarw H WT npE3 Kwcfrw XoTapa, eahko ca Xoiuet H3EpdTH wt raaBU h a® raasw.
       JIoHfJKt eVra wMHHa ebiaa kt 3a A'bAHHS CTapa h npasa wbkiX MAOB'kK’K buijje pEMEHKiX’ ^OEpHHa H jkehki Erw. Hiv ErA<* Kt euao npn a>*heX rocnoACTBa a\h, a cTh
MrtOBtKTv ^OEPHH H CTv JKfHOKJ CBOEIO iiiapVtK>, WHH npOAdWd cY» BhJIUE pEMEHS» HX W4Hh8 wt H(Tf3fi(iH JKSna«HUH IIhktvK h cmhS ch raspTrtOBH iioctEahhk, sa Srn 15, WT CBOEA HX AOKPKIA BOAH H CKC B’kAEHYEAt B’KC'bX HJKE WKpivCT hX CHJKHTEA ME-rYrauin H3 rop8>K« h a«a8 h ck npEAH rocnoACTBa a\h.
       H BHA’kX’ rocnoACTBO MH h pSKonHCdm'E hX, pekiue 3anHC, b-k p8u,t HtSnaHHiţH dHK-KB AKOPHHMaetB H CUHOM CBOH.U I\lBpYHAOA\ IIOCTEAHHK CK <HHOPHA\t MAOB'kKH EAarH/UH CB-kA’kTfrtCTBSKMiie, KaKO cSt npoAaaH e(3 hh lAHHarw HacHAOBaHia.
       Tt/HJKt n rocnoACTBO a\h AM«X cYio <khh>V8 rocnoACTBa a»h, hkojke a<* Kt hm Tara wiHHa e*k Haca-kAYe hm wXdES, hh wt KoroJKE nosuEAEHd H ckihwm hX h bhSkwa» h npaBHSifTWM, no wpH3M$ rocnoACTBa a»Y.
       Gepo paAY h cg-feA’kTEAia nocTdBHX rocnoACTBO a»Y : jKSnan XpHSt bea akophhk h JKSnaH liana bea aoro^ET h ' jKlEnan Mnabi' bea bhctYhp h jKSnan YHYko bea cnaTap H HEAtAKO BEA CTOAHHK H fi83HHKd BEA KOMHC H Htrt$A BEA nEXapHHK H KgfldH fllldHfc bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHKjKf, jKSnan liana bea aopo^et.
       H as, ^APHtfiE H-kctSpea btopkih aorojjiET, nncaX b-k CTOAHta\ rpaAt ESkS-PElJJH, MdpTYE 3 A'lHtj BTi A-feTO xSpăr.
       f îw Aewh BWfswAa, aehaoctTejo gojkYe» rocnoAHHH.
       Hw Aewh boeboaa <m.p.>
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Ioan Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul răposatului Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Anca vorniceasa şi fiului ei Gă-vrilaş, ca să le fie ocină în satul Netezeşti toată partea lui Dobrin şi a soţiei lui, Maria, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vaduri de moară şi din vatra satului şi de peste tot hotarul cît se va alege, din cap şi pînă în cap.
       Pentru că această ocină a fost de moştenire veche şi dreaptă a acestor oameni mai sus-zisi, Dobrin şi soţia lui. însă cînd a fost în zilele domniei mele, acest om Dobrin şi cu soţia sa Maria, ei au vîndut această ocină a lor mai sus-zisă din Netezeşti jupaniţei Anca şi fiului său Gavriil postelnic,, pentru 20 ughi, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor me0iaşilor, care sînt locuitori în jurul lor, din sus şi jos şi dinaintea domniei mele.
       Şi am văzut domnia mea şi scrisoarea lor de mină, adică zapis, la mîna jupaniţei Anca vorniceasa şi a fiului său Gavriil postelnic, cu mulţi oameni buni, care au mărturisit că au vîndut fără nici o silă.
       De aceea şi domnia mea am dat această carte a domniei mele, ca să le fie acea ocină de moştenire şi ohabă, de nimeni neclintit şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, după porunca domniei mele.
       1 Loc rupt.
526
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Janachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Nedelco mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Neagul mare paharnic şi jupan Manea mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt.
      Şi eu, Udrişte Năsturel al doilea logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, martie 7 zile, în anul 7140 <1632 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod, <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea Căldăruţani, LV/1.
           Orig., hlrtie (30 x 21), pecete aplicată, căzută.
           Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
                                339
1632  (7140) martie 8
           Stanciu, Neagu şi Stânilă vînd pir ţi de moşie la Negoşina şi Zârneşti lui Ionaşco ceauş, neavînd cu ee-şi plăti birul hameiului.
      t Adecă eu Stanciul Batcăi ot Barchetu împreună cu frate- meu Neagul i Stănilă dat-am zapisul nostru la mina dumnealui ciauşului Ionaşco, feciorul Beantii ot Băeştii, ca să fie de bună credenţă precum să să ştie că i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe toată partea nostră de moşie din hotarul Neagoşini şi din Zărneşti de pe plaiu şi din Bisăuci şi de peste totu hotarul, din cîmpu, din apă, din pădure, din pomete, cu totu venitul, pre unde vor ţinea alţi niagoşini, să ţie şi dumnealui. Pentru că om vîndut noi de a noastră buDăvoe, de nime siliţi, pentru birul haraciului.
      Şi o-m vîndut dereptu bani gata taleri 30. Şi am luat aceşti bani noi toţi deplin în mînile nostre ca să îi fie moşie stătător e luiu şi feciorilor dum-nealuiu, cîţi Dumnezeu îi va dărui.
      Şi cîndu am făcut noi acestu zapis fost-au mulţi omeni buni mărturii, care se vor iscăli mai jos, anume: Neagul viorarul, Stoican iuzbaşa ot Băeşti, Gherghe stegar ot tam, Soore vătăşel ot Criveleşti, Dragomir Bivol ot tam, Dragoe Stegar ot Fîrtopeşti, Sadul Giulea. Şi noi pentru credinţa mai jos ne-am pus degetile şi iscăliturile în loc de peceate, ca să să crează.
      Şi am scris eu Crăciun dascal cu zisa lor. Pis măseţa martie dină 8, vă leat 7140 <1632 >.
www.dacoromanica.ro
527
      ■f Eu Stanciul vînzător. t Eu Neagul vînzător.
      + Eu Stănilă vînzător.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVII/6. Orig., htrtie (22 x 16,5).
                                 340
1633  (7140) martie 10.
             Vlad şi Sora vînd lui Necola şi altora ocina lor numită, partea Bădăneaseă, din apa Buzăului pină în hotarul Brăgăreştilor.
      t Eu scriau şi mărturisesc Yladul, fecior lu Dumitru armaşul, iară Dumitru armaşul iaste nepotu lu Bădan de fecior, şi eu Sora, fata lu Stoian, nepota lu Şandxu de fecior, noi aceşti doi omeni am vîndut 150 de stejeni Necolei Botoşan şi lu Mihaiu Carşute şi lu Dragomir, derepet aspri 5000 gata. Şi i-am vîndut de bonăvoe nostră. Şi acesta ocină iaste vîndută de apa Buzăul pînă în hotar Brăgăreştelur, parte Eădănescă.
      Şi mărturie : ot Mărăcineni de Jus, Sava, feciur lu Avram i Constandin Pîrţachi i Sava Begheun iEadul, feciur Simei i Barbul, feciur Grozei, ot Puţinei, Cernatu lugofătul, ot Coieteşte, Talpă i Braţul.
      IlHe noru dUan-k1. Afkenţi auptY» 7 AkHH, st *fcT xspS.
      t Eu Yasie monah.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV/9. Orig., htrtie (31 x 21,5).
                                 341
1632   (7140) martie 16.
             Stroe din Fiani si fiul său. Pătru, se vînd rumâni lui Bunea logofăt.
      ţ Eu Stroe, feciorul lu Ylăduţă di Fiiani, care şăzu în Vîlcana, scriu .şi mărturisescu cu cest zapis al meu cum să se ştie că m-am vîndut eu şi
       1 popa Manea.
£28
www.dacoromanica.ro
cu fiiu meu Patru şi cu alţii, cîţi va da Dumnezeu, Bunei logofătului, derept bani gata ughi 15, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, ca să-i fiu dumnealui rumân de moşie în veac, cu toţi feciorii mii.
      Şi mărturie: Costandin vtori postelnic i Badul armaş ot Popeşti şi Trifa slujer şi star Matheiu ot Stupin&ii.
      Şi am scris eu, Sava şătrar mânu propria1, mâseţa martie 16 dni, leat 7140 <1632 >.
      Eu Stroe
      Costandin vtori postelnic Neagul logofăt Badul armaş Eu Matheiu mărturie Trifa slujer Eu Dobren2
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., L/7. Orig., hlrtie (31 X 20,5), patru peceţi aplicate. Copie, ibidem, ms. 127, f. 356 v.
                                342
1632 (7140) martie 17.
           Nan şi Râducul din Drajna se vînd rumâni lui Hrizea mare vornic.
      t Adecă noi Nan i Băducul ot Drajna scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Hrizei marile dvomic, cum să se ştie că ne-am vîndut să-i fim rumâni de moşie cu toată moşia noastră cită avem, de în eîmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului şi din munte, de priste tot hotarul, din hotar pîn în hotar. Şi ne-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă. Şi ne-am vîndut eu Nan, dirept bani gata 1600 şi Băducul, dirept bani gata 1600. Şi ne-am vîndut cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi a megiaşilor noştri den prejurul .locului.
      Şi cînd ne-am vîndut fost-au mulţi boiari şi megiaşi mărturie, anume : Coadă vătaf ot Măniaci i Şerbu vătaf i Dragomir vătaf, frate său, ot Bă-trîni i Patru vătaf ot Drajna i Mihăilă pîrcălabul ot Drajna i Neagoi ot Stăneşti. Şi păntru credinţă ne-am şi pus dogitele. * *
       1 Cuvintele „mânu propria” sint scrise cu caractere latine.
       * Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
529*
      Pis measiţa martie 17 dni, leat 7140 <1632 >. INan.
      IRăducul.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 267. Copie.
                                 343
<1632 > martie 17.
                        Zoze vinde lui Mogoş călăraşul ocină la Clinceni.
       Scris-am acestu zapis, anume Zoze de Clinceni, să se şti cum a<m> vîndutu ocina totă lo Mogoşu călăraşul, anume stî<n>jeni 20, ughi 4, 6 •costande.
       Şi a<u> fost mărturi: popa Muşat şi popa Nicola şi Toma daraban şi iuzbaşa Vasilie şi fratele lu Mogoş, anume Staneiul şi Marin de sat de ■Clinceni.
       Măseţa martie, dnă 17.
       <Pe verso, contemporan : > tScris-amu eu Mogoşu călăraşulu că amu daţii tizului Mogoşu 200, pă 20 de vedre de vinu la tomnă.
         Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/30.
         Orig., hlrtie (18 x 21), două peceţi aplicate.
         Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
         Datat după celelalte documente din pachet, cuprinzlnd vlnzări la Clinceni şi după
         martori.
                                344
1632   (7140) martie 18, Bucureşti.
             Cartea de judecată a lui Ivaşcofost mare vornic şi a lui Mihalcea căpitan din Pătîrlage pentru moşii în Piteştii de Sus şi în Oăneştii de Jos.
       Adică noi ceşti doi boiari, anume jupan Ivaşco biv vel dvornic şi Mihalcea căpitanul ot Pătîrlage, scris-am aceasta a noastră carte ca să se
.530
www.dacoromanica.ro
ştie cum am fost luaţi pre răvaşe domneşti denaintea domnul nostru Io Leon voivod, sin Ştefan voivod, de Şerban, feciorul lu Semăn ot Bucureşti şi de Miroslav cu frate-so Dumitru, feciorii lui Mihail logofătul ot Piteşti, ca să căutăm şi să judecăm pentru nişte ocină den Piteştii de Sus şi den Găneştii de Jos şi pentru nişte bani de au plătit Şerban pre Miroslav de la Hagi ceauş. Deci pentru acei bani n-au avut Miroslav cu ce plăti, ci au dat lui Şerban 323 de stînjeni de ocină den Piteştii de Sus şi den Găneştii de Jos.
      Iar cînd au fost acum, au avut gîlceavă şi întrebăciune pentru camătă acelor bani, zicînd Miroslav să întoarcă lu Şerban ughi 50, numai capetele, iar camata nu vrea să plătească nimic. într-aceia, noi am socotit şi am judecat cum să ţie Şerban aceşti 323 de stînjeni de ocină ce scrie mai sus. Iar apoi, Miroslav au căzut înaintea noastră şi înaintea lu Şerban cu rugăciune şi cu oameni buni, cum să-i lase 73 stînjeni şi să-i întoarcă ughi 11, să rămîie lu Şerban 250 de stînjeni şi lui iar 250 de stînjeni şi pre unde va avea Miroslav şi-i va ţinea ocină să ţie şi Şerban tot frăţeaşte.
      Şi au fost şi frate-său Dumitru de faţă la această tocmeală şi judecata şi l-am întrebat, are cum putere să întoarcă lui Şerban bani îndărăt, iar el a zis că n-are putere.
      Şi am văzut şi zapisul lui Miroslav pre aceste 250 stînjeni de ocină, cum i-au vîndut şi s-au înpăcat de bunăvoia lor.
      Derept aceia, noi încă am judecat şi am dat lu Şerban ca să-şi ţie această ocină, 250 de stînjeni den Piteşti de Sus şi den Găneşti de Jos, cu buna pace de preste tot hotarul.
      Şi am dat amîndoua răvaşele domneşti la mîna lui Şerban şi i-am făcut şi această carte a nostră de judecată şi de tocmeală, ca să nu mai aibă de acum înainte pîră şi gîlceavă cum scrie şi mai sus.
      Şi au fost la această tocmeală $ lor şi boiari marturi, anume: ot Bucureşti, Badu cupeţu i Stoica cupeţu i ot Poenari, Mainea postelnicu i ot Piteşti, Şteful logofăt i ot Săcşori, Dragomir i Laiotă i ot Bolească, Dan Bodea i ot Tatuleşti, Manta logofătu i Petre inaru dărăban i Manea vătaf i ot Sacuian, Neagoe şi alţi mulţi oameni buni. Aceasta mărturisim casă se crează. Şi ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile mai jos pentru credinţa.
      I napisah az, Dumitru logofătu, u Bucureşti, mesiţa martie 18 dni, ve leat 7140 <1632 >.
      Ivaşco dvornic.
      Mihalcea vel căpitan.
         Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 268.
         Copie.
         EDIŢII. Ionaţcu, Stoica Ludescu, 283—284.
www.dacoromanica.ro
531
345
1632  (7140) aprUie.
           Leon Tomşa voievod scuteşte de dări, în afară de bir, satul Parapani, jud. Vlaşca, al m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă>.
      ţ dlHAOCTÎf* KOîKT*», Iw dfWH KOIKOA4 H rftCnOAHICh, CHHTi nOKOHHHiTO Iw ipfjfuH boiboaa. fi,iRAT rocnoACTBO mh cYf nosfA-feaTi rocnoACTKO aw
satului Parapanii ot sudstvo Ylaş<ca>, ce iaste al sfintei mănăstiri Svătaa Troiţă, ca să fie de acum in pace şi slobod de găleată şi de fînu, de bou, de oae seacă, de birul calului, de sulgiu, de căşărie, de majă, de galbe<nu>l de fum, de podvoade, de mertice şi de înprumută, de lucrul domnescu, de bani de judeţu şi de toate mîncăturile cîte sînt preste an in ţeara < domnii mdle, do1 nimica val sau bîntuială să n-aibă.
      Pentru că satele cîte au fost de drum în jud<6ţ>1 pre mina boiarilor carii ţin judeţu de birărie şi au fost dîndu numai bir dirept, luoatu-le-am domnia mea toate de la mina lor de sintu la cămara domnii m£le şi le-am lăsat să dea numai bir cu ruptul întru 1 an de 2 ori, la sfeti Gheorghie şi la sfeti Dimitrie şi să meargă aprozi la zi să le ia birul, cine cum va fi scriş de la cămară, iar alt niminilea întru ei să nu între.
      Iar apoi părintele egumenul Tanasie de la Sv6ta Troiţă venit-au înnaintea domnii m£le cu rugăciune şi se-au plînsu cum iaste un sat de drum şi de margini de are multe păsuri şi nevoi de turci şi de călători, ca să las domnia mea acest sat Prapanii să nu dea cu ruptul într-un an de 2 ori ca alalte sate de drum, ce să fie tot pre tocmeala ce au avut în zilele altor domni şi acum în zilele domnii m61e.
      Într-ac4ia, domnia mea m-am milostivit pentru sfînta mănăstire Sv6ta Troiţă de l-am lăsat domnia mea să fie în pace şi ertat de toate, cum scrie mai sus, numai să dea 1 bir dirept, de lună cîte 1 galben, iar de vor eşi 2 birure întru o lună, să dea 2 galbeni şi miarea, cum vor da şi alalte sate de drum, însă aşa-m tocmit domnia mea cu părintele egumenul Tanasie pentru satele de drum ale Sfintei Troiţe şi ale mănăstirii Dealului, să le plătească el cu bani gata de în punga lui aicea la cămară, cum vor eşi birurile pre lună, iar birarii de judeţ, sau de aicea de la domnie să nu intre nimenilea în satele mănăstirii, fără numai egumenul să aibă a plăti el la cămară, cîte biruri vor fi de lună, au 1 bir au doao, tot cîte ughi 1.
      Derept ac£ia, nimenilea să nu se ispitească a le învălui, că acela om mare certare va avea. Şi această carte a domnii m&e să calce toate cărţile.
       1 Loc rupt.
532
www.dacoromanica.ro
      Şi am pus domnia mea şi blăstem : care va dărui Dumnezeu, în urma noastră a fi domnu Ţerîi Bumâneşti, încă să aibă a înnoi şi a înntări această carte a domnii mâle, pre tocmeala ce scrie mai sus. Iar cine va călca şi o va sparge, acela să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 oteţi şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Arie la un loc.
Hhako &a H’kCT, no pm ro:noA«TKj <hk.
      H HCnpaKHHK, cam pm roenoACTBA AIH.
      Uhc dem^T1 8 ESKSpnpH, «tciiv» -wphaYi... .2 abhh, ktv a*t xsp<*i. f Iw dfivn BivfBWAd, aihaoctT» bo>kTio roenoAHHh.
      Hw dfivn BOfBOAa <m.p.>
          Bibi. Acad., CCCX/21.
          Orig., hlrtie (30,5 x 21), pecete aplicată. EDIŢII. Nicolaescu, Radu Vodă, 193—194.
                                         346
1632   (7140) aprilie 3.
            Ion din Muţi şi nepotul său, Giura postelnic, vînd mitropolitului Grigorie un loc de casă in Bucureşti.
      t Adecă eu Ion, feciorul N^niului logofăt ot Muţi şi cu nepotă-mieu Giura postelnic scris-am al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina cinstitului vlădicăi Grigorie mitropolitului, cum să se ştie că i-am vîndut un loc de casă, cît se va alăge, care au cumpărat Năniul logofăt ot Muţi de la Dumitru postelnic, fratele lui Ianache vistiiar, den gardul viei domneşti, pînă în Uliţa cea mare şi pînă în poarta comis Radului celui mare şi pînă în casa Yoicăi, cît se va al6ge locu lu Dumitru postelnic, între locul lu Dumitraşco vistiiar şi între locul lu Iane portar.
      Şi am vîndut noi, anume Ion şi nepotu-mieu Giura, de a noastră bunăvoe, direptu bani gata 600, ca să fie moşie svenţii lui ohabnică.
      Şi mărturie : popa Borcea clisiar şi Iane biv vel portar, iarăş Gherghe vtorii dvornic ot Drăgăeşti şi popa Stanciul cel domnescu şi Costea grămătic şi Mihai postelnic şi mulţi omeni buni şi bătrîni. Şi pentru cre<de>nţa ne-am pus şi peceţili.
      IIhc dvfcctiţd anpHAÎt r' Ahirh, b-k a^t x3pĂ».
      Giurra hckaa
       1 Lepădat.
       z Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
533
      Popa Borce clisiar Gherghe vornic Eu Mihai postelnic Coste gramatic Popa Stanciu 1
      <Pe verso : > Zapisul lu Ion, sinu N^niului logofet şi al Giurei pentru un loc de casă den Bucureşti.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCLIII/1. Orig., hirtie (30 x 21), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 131, f. 106.
                                         347
1632  (7140) aprilie 6.
             Râzvan căpitan şi egumenul Vasile de la m~rea Bistriţa, fac schimb de ţigani.
       t Adecă eu Băzvan căpitanul scris-am acesta al mieu zapis să fie la mina părintelui egumenului Vasilie de la sfînta mănăstire de la Bistriţa, cum să să ştie c-am făcut schimb cu egumenul Vasilie şi am dat un sălaşu de ţigani, anume Iancul cu feciorii lui, Neaoşul i Mărie i Stana şi cu ţiganca Iancului. Şi am dat eu de bunăvoia mea pre aceşti ţigani să fie la sfînta mănăstire pentru aceşti ţigani pre Badul ţiganul Guze şi pre feciorii lui, Manea i Badea, de am schimbat şi am dat ţigani pentru ţigani. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoia.
       Şi au fost la tocmela noastră mulţi boiari, anume: jupan Papa vel logofet i Badul postelnic Buzescul i Sima logofet i Preda spatar i Dumitru cliucer ot Filiiaşi i Mihaiu sulger ot Coţofeni i Calotă cliucer ot Popeşti şi Veni amin călugărul i Tuodosie călugărul şi alalţi călugări, toţi den sfînta mănăstire. Şi am făcut noi de a noastră bunăvoia aceasta tocmela. Şi pentru credinţa pusu-ne-m şi peceţile, ca să să ştie şi să să creză.
       IIhc Avfecfiţa anpHdYf s amih, n-feT xspdi.
       Papa vel logofet
       Eu Preda spătar mărturie1
            Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXVI/547. Orig., hirtie (29,5 x 21), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 194, t. 388.
       1 Semnături autografe.
534
www.dacoromanica.ro
348
1632   (7140) aprilie 7, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod scuteşte prăvăliile din Bucureşti ale bisericii lui Ghiorma banul de galbenul de fum.
       •J* MHAOCTl'flO KOJKIflO, !w AfWH KOEKOA'f H rOCflOAHITk RTiCWH 3f.UAf «îrrppo-eaaXYhckoh, chh-k KfAHKdro h np-bAOKparo, noKOHHAro Tw IJIf$AH bo(koaY. .A/bat roe-
4IOACTKO A\H c'l'H IlOBf A*kHÎH rOCIlOACTRA MH CR'kT'kH BOJKfCTBHIH IţpkKRf 30RfMAr0 rrwpAUB EAH8a, XpAAl pO>KfCTBO XpHCTORO, WT 3A* WT BApOllI rOCflOACTBA A\H WT ESKSpfipH, KOf (CT AUTOX H BTv IIOAPSmYh HA ApXYHIlHCK8n8 IJorOHtHH WT 3(A\Af rpKKCKA, I3K07KC (CT BRCtX lip'kB'RAlHAOBf CB’fcT’fcH IţpkKRf, KOAHKO C8T 3A* OVf ESKSpfipH Ol{ AIHPHO H CSOBOAHO 3A JKHAT 3A AHA\, ICRAA *CT A<IA 8rH AP$rH np’RR’RAYH WT R"k HHA CTPAHO, A np'RB'kAlHAt U,pkKRfK HH4IA BAHTOBAHVC A'* Hf HAIAT SA 8rH, (JOHfîKf 8A1HAOCTHRHXoA\ Ci TOfnOACTBO (MH Tfpf fCT npOCTHA np’RB’RA'lHAf CBtTtH IţPkKRf 3A ÎKf ATS SA AHA\, IIOMTO PAAY cYh CR*TA HP'kKROy’ AP*5™ A^A'H( H AP*>r XoAOK H-kCT HAiAA WT HH (AHA CTPAHO, E(3 TRmYiO cYh npKBKAYH RHUlf MHCAHf, AA (CT BHv «KptllAlHYl H SA XpAHO IţpkKRfR. A TOCnOACTBO AIH R-kMHOf 110 Alt Hk.
       TlM PAaY H BH, RRCtX CA83fM roenOACTBO A\H, KOTOPHH (CT XoAHA 3A SrH 3A AHA\ 3A( 8 BSKSpdpH, 8 BptAlf fJKf XoKfT 83pHT cYh KHHT TOCnOACTBO AIH, A BWK( AA TAiAATi HH4IA BAHTOBAhY( &A HI HAIAT lipkRRAYHAf CRtTtH IţpkKRf, KAKO (CT 8H11K IIHC.
       IIoHiatf iioctabhXoai roenOACTBO a\h h ka(t^8 : «oro H3E(p(T rocnoA*k Eork EHTH rOCnOAAfk H BAAAATfA 3(AI\A( FlAAIllKOf HAH WT CpkAHMHATO nAOAA rOCIlOACTBA MH HAH WT CkpOAHHK HAUIHX HAH no rptctX HAUIHX, HAH WT HH0I1A(A\|HHK, AtOAHAII CRC HAKH(A\ EO>KYfA\ fl,i Al(lf IlOMTfT H IIOHOBHT H 8TBPRAHT cYh KHHr TOCnOACTBA aih, Toro rocnoA"k Eork aa pa iiomtit h aa crXpahht r-r rocnoACTEt fro h a br E8A(ltlH RknkX flţSUU fro. fi AIJIfAIUKf Hf IlOMTfT H Hf 8TBPRAIT, ah8 nonfpfT H HC-Xaeht H BR WSB(hY( WCTABHT, Toro AA (CT TpRKAfT H AHA0H.MA H AiJlSpHCAH WT THY CB'kTYH wthh, f>Kf c8t r-r H(khh h m haut hactYio crc ÎSAA h CRC IIpYa h crc HHHAIH HHB’kpHHH îoifAfH, BKf (CT BRSRlIHUlf HAA KpRB TOCnOAA EorA, CIIACA HAUlfrO HcifCA XpHCTA H P(KRT: „RR3MH, BR3AIH, pACflfHHX fro“ H KPRB fro HAA HHX H HAA HfAA hX, (CT, e8A(T B-R B’kKH, AA\HH. H Hf WT KOrOÎKAO HfllOKOAtBklAI, nop(3iUO rocnoACTBA mh.
       CtîKf H CBf aYt(A( IIOCTABHX rOCIlOACTRO MH ! ÎKSllAH XpHSA Bf A ABOpHHK H }K8-I1AH TIaIIA BfA AWrwiJlfT H 3<8nAH MhAKH B(A BHCTYiap H JKi'flAH YUhXo Bf A CnATAp H ÎKSnAH HfAfAKO BfA CTOAHHK H B83HHKA BfA K0A1HC H HtrSA BfA IlfXApHHK H YWaHO BfA IlOCTfAHHK. H HCnpABHHK,. . .1.
       H HAiUASA A3. T8a®P rpAAIATHK, Bk HACTOA rpAAOV B8K8pf41H, A\tCfl^A AlipHAYf 1 A>»HH H WT flAAMA AAH<( AO HHHt TfK8ipArO AtTO.U, B*R AtT XSPÂT.
      1 Loz a lb.
www.dacoromanica.ro
535
       t Iw Afw«i kwikwa4> mhaoctT» eokTio rocn«AHHK.
       Hw Aiwm roikoa^ <m.p.>
       Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii biserici numită a lui Gbiorma banul, hramul naşterea lui Hristos, de aici din oraşul domniei mele din Bucureşti, care este metob şi sub stăpînirea arhiepiscopului de Pogoneani din Ţara Grecească, ca să fie sfintei biserici toate prăvăliile cîte sînt aici în Bucureşti în pace şi slobode de galbenul de fum, cînd dau ugbi celelalte prăvălii din altă parte, iar prăvăliile bisericii nici o turburare să nu aibă de ughi, pentru că m-am milostivit domnia mea de am iertat prăvăliile sfintei biserici de galbenul de fum, deoarece această sfîntă biserică alte dedine şi alt venit nu a avut din nici o parte, în afară de aceste prăvălii mai sus-scrise, să-i fie de întărire şi de hrană bisericii, iar domniei mele veşnică pomană.
       De aceea şi voi, toate slugile domniei mele, care umblaţi pentru ughii de fum aici în Bucureşti, în vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, voi să vedeţi să nu aibă nici o turburare prăvăliile sfintei biserici, cum este mai sus-scris.
       Pentru că am pus domnia mea şi blestem : pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, rog în numele lui Dumnezeu, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va strica şi va lăsa • în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi Iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au spus : „ia-1, ia-1 şi răstig-neşte-1” şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Neagul mare paharnic şi Mano mare postelnic. Şi ispravnic,..............1
       Şi am scris eu, Tudor gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 7 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7140 <1632 >.
          1 Loc alb.
536
www.dacoromanica.ro
    t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Leon voievod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Bradu — Hanu Greci — Codreni 1/2. Orig., htrtie (35 x 25), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1906.
         EDIŢII. Andreescu, Ctitorii, 558—559.
                               349
         140) aprilie 10.
            Radul din Samara vinde jupînulvi Ivan un loc din funia Mănească.
      t Scria-am eu Radul Minei ot Samara zapisul miu la mina jupî-nului Ivan, cum să să ştie că i-am vîndut un locu de in fune Mănescă, suptu via lu Bonchici, de apă pînă în del, dereptu bani gata 360, să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui, cîţi i va dărui Dumnizeu.
      Şi mărturie: Bade i Radomir ot Cocul i popa Cherchelabă. Pentru credinţa pus-am degetul.
      IIhc anpHA'ii Ţ a^hh, A-fcT xspM.
      Eu Radul.
           Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/2.
           Orig., htrtie (33 x 20).
           Copii ibidem, mss. 371, f. 21 v şi 477, f. 40v—41.
                                 350
  1632   (7140) aprilie 10.
               Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă> o ocină la Qlina.
        ţ (HhaoctYiio bokYoo, Îw Aiwh koeboa* h rocnoAHNiv, chhk iiok#hhh4po Iw Iţlc^dH koikoaa. fk,âur roenoACTKo mh cY» noKkAfHYio rocnoACTBA aih sfinţie dumnezieşti mănăstire ce se chemă hramul Sânta Troiţă de la Bucureşti şi părentelui egumenului Tanasie, ca să fie volnici călugării
www.dacoromanica.ro
537
cu aceasta carte a domnie mâe de să-şi ţie ocină mănăstirii de la Glina, cum scrie hristov&£ şi cărţii^, păntru că această ocină au fost miluitură şi cumpărătură înncă mai dinainte vr£mA
      Iar cînd au fost acuma, în zilele domnie mfle, au venit o robă înnainte domnie m&e, zicînd cum ar£ şi ia part6 de ocină la Glina. Deci domnie mea i-am fost făcut o cart£ a domnie măle, ca să-şi ţie partea ei de ocină, cîtă va avea acole la Glina. Iar acu părintele egumenul Tanasie au venit înnaintea domnie m£le cu cărţi şi cu ispravă, în care cărţi şi hristov6 scriia cum au fost ocina mănăstirii miluitură şi cumpărătură mai denainte vr&nA
      Derept aceaia, am datu domniia mea să-şi ţie călugării şi sfînta mănăstiri ocina toată de acolea de la Glina, iar acea robă să n-aibă nici
0  trebă şi să-i ia acea cart£ de la mina ii, căci n-ar£ nici o trebă, nici să
1  s£ creză cartea. Şi de nim£nilea opreală să n-aibă înnaintea cărţii domnii m£le, păntru că aşa iaste învăţătura domnii mfle.
H hhjko HtcT, no pEM rocnoACTKA mh.
      HcnpasmK, eiA\ p(M rocnoACTKa aih.
      Altcfiţa anpHAli T Mhh, A-k-r xspĂv.
      f Hw d(VH KWfKWAA, A\HA0CtT(0 CO>KÎtO rOCnOAHHk.
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/23.
            Orig., hlrtie (30,5 x 21), pecete mică, aplicată. Copie ibidem, ms. 256, f. 316.
                                   351
1632   (7140) aprilie 12.
             Mitropolitul Grigorie şi alţi dregători mărturisesc în privinţa testamentului lui Dumitru vornic din Mogoşeşti.
      Arhiepiscop şi mitropolit chir Grigorie, Teofil Rîmnic, Efrem Buzăul Partenie episcop, Daniil1 egumen ot Cozia, Vasile ot Bistriţa şi cu boerii întîi: Ivaşco vornic, Grigorie comis, Vasile clucer, Mihalcea vornic, S'ma
logofăt, Gheorghe................i Danciul clucer i Eadu postelnic Năsturel
i Necula paharnic ot Epureşti i Ghionea ot Brînceni i Leca spătar ot Găvăneşti dau carte jupînesei Maria şi fiului ei Bunea logofăt, să se ştie că văzînd jupînul Dumitru vornicul (din Mogoşeşti) boerinul jupînesei Maria, tatăl Bunei logofăt, că i se apropie vremea de pristavire, fost-a socotit şi a venit în divanul cel mare de a mărturisit singur cum atîta
      1ln loc de: Dionisie.
538
www.dacoromanica.ro
căutare şi atîta milă ce a avut de către jupîneasa Maria şi de către fiul ei Bunea logofăt în 7 ani după ce i-a luat Dumnezeu vederea ochilor. El încă le-a dat din bucatele lui care le-a fost cîştigat în tinereţea lui: cinci rumâni din sat din ISTucşor, Muşcel şi pe Dumitru ţiganul cu tot
sălaşul lui..........şi moşia din hotarul Mogoşeştilor şi cu via cea
boerească ot Grădişte, care scrie şi în zapisele Bunei logofăt cele de Grădişte şi o căruţă cu 2 cai, fără 7 telegari, cu leagănul ce au fost ai ei şi boi, oi, vaci, iape şi stupii cîţi se vor alege. Iar după aceea început-au fraţii vornicului şi nepoţii, împreună şi cu jupîneasa Mogăi nepoata jupînesei vornicului cea dintîi şi cu alte nepoate, runcînd cuvinte zicînd cum ce a dat Dumitru vornicul jupînesei Măriei şi Bunei logofăt nu le va fi cu pace, alţii zicînd cum au şi datorie la vornicul Dumitru ca pentru să-l părăsească jupîneasa Maria şi Bunea logofăt. Iar după aceea auzind Dumitru vornicul acelea n-a vrut să lase ca să aibă jupîneasa Maria şi Bunea logofăt vreme val după moartea lui şi tocmeala lui să fie stricată, ci de cum a putut cu neputinţa lui şi venit-a înaintea noastră la mitropolie Şi a sorocit pe toate rudele lui şi pe rudele jupînesei cea dintîi cum cine ce datorea la el şi cine ce are a-şi cere să vie pînă este el cu suflet şi dinaintea noastră să le dea. Şi a venit Ghiorma frate-său şi cu Yasile nepotu-său şi i-am întrebat noi toţi cine are la Dumitru vornicul să-şi ceară. Şi ei singuri au mărturisit că n-au nimic a cere de la dînsul aici în urma lui de la jupîneasa Maria şi de la Bunea logofăt. Aşijderea am întrebat pe Dumitru vornicul pentru rudele jupînesei cei dintîi şi a mărturisit el pentru acea jupîneasă că n-a luat nici o zestre nici cu nimic numai cu trupul şi a scos o carte a răposatului vlădică Luca cum că fiind acea jupîneasă vie au făcut tocmeală între ei ca cine va muri întîi să rămîie-averea pe mîna celuilalt.
           După Filltti, Arhiva Cantacuzino, p. 212, nr. 675.
                                 352
i632   (7140) aprilie 13.
                                    Leon Tomşa voiovod întăreşte m-rii Cozia o ocină la Jiblea_
      f dÎHAOCTVW KOKIfW, Iiv dfWH BOfBOAil H TOCnOAHHh, CHHTi nOKOHHHdrO Iw lpe$dH BotBOAd. AiKaT rocnoACTBo <hh cYh noBfA'knÎH rocnoACTBd <hh cB-kT-bH, co-KecTBHtH AioHdCTHp Coziia ca să fie în pace şi slobodă ocina lu Andreiiu, partea lui, care iaste lu Andreiu de în sat de în Jiblea, de cătră Stoica-peharnic de Zărneşti. Pentru că au năpăstuit Stoica peharnic pre un
www.dacoromanica.ro
539'
ginere al lu Andreiu de Miroslăveşti, că i-au fost furat nişte bani den casa lu Datco peharnic. Şi i-au fost dat tâge şi l-au luoat socru-său in chizişie, ca să juri, iar apoi el au fugit de sărăcie in Ţara Ungirească, iar acum Stoica peharnic pune in ocina mănăstirii Cozii, pre partea lu Andrei să o vînză.
       Iar domnia mea am judecat şi am dat ca să fie în pace ocina mănăstirii, iar cînd va veni Andreiu şi cu ginere-său den Ţara Ungurească, elu-i va apuca pre dinşii, iar cu ocina să n-aibă nici o treabă, că apoi certare va avea. Himko m hIect, no pm rocnoACTBa <mh.
       H HcnpdSHHK, c&w pm rocnoACTBd mh.
       Hhc anpHAn rf a^hh. k-k A-fcT xspm.
       f Tw dtwH KivlKWAi) AtHAOCTÎio soxcYio rocnoAHHk.
         Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/12. Orig., hlrtie (30 X 20,5), pecete aplicaţi. Copii ibidem, mss. 209, f. 142 şi 213, f. 7.
                                 353
<1632 > aprilie 13.
                     Negoţu vinde o ocină din Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
      t Eu Negoţu zapis fac de la mina a mea ca să fie la mina izbaşi Taselie păntru ocina di la Cliceni peste totii locol, den otar pînă otar, ;şe pră apă şe pri oscat de la mina lu Nigoţu o cu<m>păratu izbaşa Yasili ace ocină di o mi di bani, ughi 1x.
      Şi mărturi: Yladul naşu săo şi Toma şi Slăvilă şi Necula, feciurulu lu Stan Mostoc şe Zahari şe diiconulu, ficiur popii Moşutu şi vătafu Necşul şe Duşa şi vătafulu Pătru, cumnat al izbaşii şe cîţiva pe după acişti mărturii. Şi păntru cridinţa şe degitele.
      Uhc M-kciitd anpHA'fi rr a^hh.
          Bibi. Acad. MCDLXXXVIII/32.
          Orig., hlrtie (17,2 x 20), trei peceţi inelare.
          Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
          Datat după celelalte acte din pachet şi după cumpărăturile lui Vasile iuzbaşa. 1
       1 Cuvintele: „ughi 1” slnt adăugate ulterior, pe margine.
540
www.dacoromanica.ro
354
1832 (7140) aprilie 16, Bucureşti.
             Mai mulţi boieri şi negustori hotărăsc în pricina dintre nepoţii lui Leca spătar şi soţia acestuia Grăjdana, pentru moştenire.
      t Adecă noi boiarii, jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie biv vel comis i jupan Bustea neguţătoriul şi Isar scris-am aceasta a noastră carte, ca să fie la mina a lu Tudosie spatar şi a lu Mihaiu postelnic, nepoţii Lecăi postelnic, ca să se ştie că ne-au luoat Tudosie spatar şi Mihaiu postelnic şi jupîneasa Grajdana denaintea domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lu Ştefan voevod, ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru moşii şi vii şi ţigani ce au rămas de Leca spatar pre mina jupîngsei lui, Grajdanei.
      Deci noi am socotit în tot chipul cum au fost pre direptate de i-am judecat şi i-am înpăcat cum am aflat cu sufletele noastre. Şi am dat să ţie nepoţii Lecăi spatar viile de la Cătun, de în Dealul Piteştilor şi cu toată moşiia şi cu rumânii cîţi vor fi nescumpăraţi, iar jupîn^sei Grajdanei am dat să ţie satul Leurddnii şi ţiganii. Şi să aibă pace unul de cătră alalt, mai mult pîră şi gîlceavă întru ei să nu fie, că aşa se-au tocmit şi se-au înpăcat ei de a lor bunăvoe.
      Şi lîngă această judecată a noastră, tîmplatu-se-au de-au fost mulţi boiari mărturie, anume : Paraschiva dvornic i Ianiu spatar i ot Slăviteşti, Badul logofăt i ot Mihăeşti, Mitrea peharnic.
      Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile.
      H hjiihcjX Acn'kA*1'1* iuvrtwjMT1 8 EltaSpiipH, A\-kc(t^a anpHAÎc sf   R-k
A-kT xâp5".
      Gligorie comis <m.p. >
      Ivaşco dvornic <m.p. >
      ’PoOCTTa? rytvv]ţ eiTcoypa^a xal fiapTrjpo tx avoOev1 2.
         Arh. St. Buc., A.N., CII/3.
         Orig., hlrtie (32,5 x 22,5), o pecete aplicată.
       1 Lepădat logofăt.
       s Ruste al lui Ghinea semnează şl mărturiseşte cele de mai sus.
541
www.dacoromanica.ro
355
1632 (7140) aprilie 17.
            Mihai postelnic şi Tudosie spătar împart cu mătuşa lor Grăj-dana ocinele râmase de la unchiul lor, Leca spătar.
      •f Adecă eu Mihaiu postelnic şi Tudosie spatar, nepoţii Lecăi spătarul, scris-am acestu zapis al nostru, să fie la mina jupînesii Grăjdana, mătuşui nostră, cumu să se ştie că amu avutu pîră şi gîlcevă păntru muşiili unuchi-nostru Leca spătar. Dece ne-au luatu buiari de ne-u judecat şi ne-u tocmitu pre ce-au rămasu di la ucăchi nostru, ci ne-u tocmitu să ţie mătuşă nostră Grăjdana satulu Leurdenii, cu morele şi cu viile şi ocina Fîrduiască şi toţi ţiganii cîţi să voru afla; iară noi să ţinemu viile din delul Cătunului de la Piteşte, cu muşiia cu totu, anăme nepoţii Lecăi spatar Mihaiu, că să ne fie de moşiia cu bună pace.
      Şi la morte, mătuşă nostră să fie volnică a le da u<n>de va vre, iară noi să nu avemu trebă. Şi ne-mu făcutu zapis unulo la altu. Şi ceni nu să va ţine de acestă tocmelă, să fie dator dumneie ughi 300.
      Şi la [ljcistă tocmelă a fostu boiari tocomelnici: Ivaşco vornic i Gligorie comis, Puste neguţătorul i Saru negoţătorul. Şi măr[ă]turi Paraschiva vornic şi Iane spătar.
      Şi am scris eu Mihaiu postelnic. Pis m^seţa aprilie 17, leat 7140 <1632 >.
      Eu Tudoşie spătar <m. p.>
      Eu Mihaiu postelnic <m.p.>
         Bibi. Acad., XXXIII/204.
         Orig., hlrtie (30 X 21), o pecete aplicată.
         EDIŢII. Iorga, Studii şi doc., IV, CLXIII notă ; Bianu, Doc. rom., 200, sub aprilie 16.
                                         356
1632  (7140) aprilie 18.
            Vlad din Scărişoara se vinde rumân cu fiii şi cu ocina sa lui Necula vistier.
     Yînzare către „jupînul Necula vistier” a unui Vlad, cu fiii, din Scărişoara; care „am fostu judec cu toată moşiia mea, iar acum în zilele domnu nostru creştin Leon vodă, iar eu m-am vîndut rumân cu
542
                     www.dacoromanica.ro
toţi feciorii mei, derept ughi 10. Şi aceşti bani i-am luoat din mina lui Bolfi, rumân vistiiarului, ca să-i fiu rumân în veci; păntru că Bolfi, el s-au fost vîndut rumân, cu toţi feciorii lui, jupînului Neculii vistier şi au luoat bani deplin, de casa lui; apoi au făcut pre un fecior al lui frate, de au luoat bani a doara, iar 2000 de bani. Ce, dec-au vinit jupînul Necula vistierul la sat, el au aflat pre Bolfi itlen; ci l-au pus să dea doo găleţi. Iar Bolfi au văzut că au făcut rău şi-i va fi greu, ci au luoat bani de la ficiorul lui, Vîlsan, şi mi-au dat mie, Yladul, ca să fiu rumân jupînului Neculii vistier în veci, şi Bolfi iar au rămas rumân cu feciorii lui”.
       Martori: Gligorie comis, Mitre pâharnic (?), Badu postelnic, Danciu logofăt.
         După N. Iorga, Stadii şi doc., V, p. 441—442, nr. 14. Rezumat după orig. rom.
                                           357
1632  (7HO) aprilie 20, Bucureşti.
            Şase boieri judecă şi hotărăsc în pricina dintre Nedelco fost mare paharnic şi laniu spătar pentru nişte zestre.
   Adecă noi ceşti 6 boiari: jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie comis i jupan Vasilie bivşeh vel cliucer i jupan Costandin biv vel postelnic, scris-am această carte a noastră, ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Ned61eo biv vel pehamic de Bucu şi la mîna cumnatu-său, lu laniu spatar, ca să se ştie cum au avut Nedelco pehamic multă pîră şi gîlceava cu soacră-sa, jupîneasa Mariia, fata lu Staico postelnic ot Bucov şi cu laniu spatar, cumnatu-său, pentru nişte zăstre, care zăstre mai cerea Nedelco peharnic de la soacră-sa, jupîneasa Mariia. Şi zicea Ned&co peharnic-cum ţine cumnată-său, laniu spatar, zâstre mai multe decît dinsul. Beci, într-acâia, noi am căutat şi i-am tocmit ca să-i dea soacră-sa, jupîneasa Mariia şi cu laniu spatar lu Nedâlco pehamic de în partea ei de în Mărgineni jumătate şi den ocină şi de în mmâni tot jumătate, cît se va al£ge despre tot. Şi iar au fost dat jupîneasa Mariia ginere-său, lu Nedălco peharnic, partea ei de în Muşeţel toată.
      Iar cînd au fost acum, la aceasta tocmeală, au zis Nedălco peharnic de i-au dat laniu spatar partea lui de în Măgur&oi toată, cît se va al6ge, a patra parte de în sat şi cu un rumân, anume Sinea cu feciorii lui, cîţi va avea, iar Nedelco peharnic i-a dat partea lui de în Muşeţel toată şi
                                                                                       543*
www.dacoromanica.ro
cu rumânii, cîţi se vor afla. Şi iar i-au mai dat soacră-sa, jupîneasa Mariia, lu Neddlco peharnic den partea ei de în Bucov jumătate şi i-au dat de în Fiii peşti de în partea ei jumătate.
       Şi se-au tocmit ei de a lor bunăvoe şi se-au înpăcat de înnaintea noastră, cum să nu mai aibă pîră şi gîlceavă unul cu alt după moartea jupînăsii Marii.
       Âşijderea să se ştie şi z^strele lu Ianiu spatar şi jupîn^sii lui, Elinii: Comarnicul, partea jupîndsii Marii toată şi den Mărgineni, den partea jupînăsii Marii jumătate şi den Bucoy den partea jupîndsii Marii jumătate şi den Muşeţel partea jupînâsii Marii toată.
       Şi ţiganii lu Ianiu spatar, anume: Stan căldărar şi Tatomir cu sălaşul şi îfecula robul cu feciorii-şi şi Bîlva cu sălaşul. Derept acâia, să se ştie şi ţiganii lu Nedelco peharnic, anume: Lupul cu tot sălaşul i Taraş cu tot sălaşul lui i Goţul cu sălaşul1 * *.
       Deci aşa să ţie, tot pre această tocmeală ce se-au făcut denaintea noastră, pentru că au fost şi ei de faţă toţi înaintea noastră. Şi cîte zapise vor avea ei, făcute mai denainte vr&ne, de le vor scoate undeva, să nu •se crează.
       Şi lingă această tocmeală şi judecată fost-au şi alţi mulţi boiari mărturie, po ime : ot Corneşti, Ilie dvoinic i ot Filipeşti, Dumitraşco comis i ot Ojogdri, Ianiu comis i ot Cocorăşti, Standul postelnic i îTecula postelnic i Calotă postelnic i ot Măgurdni, Leca spatar şi alţi mulţi boiari. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi ne-am pus şi peceţile şi iscălitura IIhc A&ulTpS 8 oy ESKSpmJH, Mtcfgd dnpinVf iT AhHH>                     x3pÎM.
       Hriza vel dvornic JK<o<rravT/)vo<;8 biv vel postelnic <Ivaşco vel dvornic >
       <Gligorie comis >
       Tasilie Paindur clucer 4
          Bibi. Acad., CXCVII/58.
          Orig., hlrtie (34 x 25), patru peccţi aplicate; lipsă partea de jos.
          Alt original, aproape identic, la Arh. St. Buc., A.N., CLXXIV/8, după care s-au făcut
          unele completări.
       1 Din exemplarul de la Arhive lipseşte menţiunea privitoare la ţigani.
        * Dumiru.
        * Costantin.
       4 Semnături autografe.
3U
www.dacoromanica.ro
358
1632 (7140) aprilie 20, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod scuteşte mănăstirile din Ţara Eomânească de dări.
       f (>AHU,H AEHAOCTHBH EHB4ET H EAHlţE pEBHOCT HAtAT no paSO^At H BTiCH TBl{J41ţlEH CA CBBPBUI4TH A0KP°A'fcTf rtH HE HH4K0, TB4II0 A^XoAt SOJtîYHAt H4CT4BA'k(A\H cYa cbbpbiu4!«t H ci’h cnoAOSA-bWT ca BkpHHX cbih8 eioao>kehYs h Hacat^Yf iţapcTBYa, hjke SroTOBAHHO ect wt HdMArta TBapH CB’kTOM’h hkoîke anocTOAB HabEa sbeiVet : „BAHlţE        EO>kTH/M BOAHT ca, cYh cbt cbihobh Eo>kYh“.
       Gsro paAY BBcfcK noXoTET-fcH a^u/e cboe cnacTH aabkeh kt peekobhth awaocth-BH.W H TdKOJKA* H CESE CH.M Cn»AOBHTH, I3.1C0JKS pEME flila0EH lyATEAHCT :  ,,EA4>KEHHHl
ameaocthbYh, hko tYh noA\HA$BdHHKi b8aet“. QpfcA Tau.’b/UB eo BpaTa u,apcTsYa heeec-naro HE3aTBap'biOT ca, hb nans paA^Ei^E ce, wTBpB3a(T ca caubo, hjke h mbctYio npfcA-BorOAtB, I3K0 CBHH tlOAO>KHHU,H C$ipH H BB WEHTfeAH HEEECHBlX B*B BfcKH BfcKa KEHMd-BaiOT CA BfcHlţHAtH HET A’kHHHMH.
       Csro paAY H as bb XpHCTa Bora BAaroKfcpHYH H saaroMBCTHBYH H XphctSaioeYh H caAtSAPbKaBYH Iw (Iewh boeboaa, aueaoctYeio Eondfio h eo>kYba\ npoH3BOAEHYEAtK. rocnoAapS bbcoh 3EA\ah ^SrrppoBAaXYhCKOE, cbih'b BfAHKarw h npkAOEparo noMHBUiaro Iw Gtse|s4H boeboa* nopSRHOBaX H rocnoscTBO AtH np-k/KA* Hac ehbujhX EoroBfcHHaHHHAt rocnoAapEAB A<>POEaBauiHX h 8tbpbahbuiha\b eoîkbctbhIîh wEHTfcAH. TaKOMAf B'bsaSehX h rocnoACTBa aih h a^P®64^ cbh bbcehbcthYh h EAaro wspa3HH h npfcnoMTaHHB bke HaA R'BC’feAtH MBCtYH AaP®R HaCTOElJtH cYE XpHCOB$A rocnoACTBa AtH BBCfcAt CB-kTBIM EOKICTBHBIAt AtOHACTBIpSMB EAHIţE C»T BB 3('AAH TOCnOACTBA A/VH rOCnOACKBI H EOA’bpCKBI H BBCkMB HHOKO/tTB EAHUB KHB$lJJBlX BB CB’bT’b MB WKHTEaYH QKOM E M (CT CKlîTlîAtBI AtOHA-CTHpEAtB H KOAtaTf AtOHACTHpOAt S.ttHpHE H CBOEOAHE WT CBAa HanpfcA 3a AHMAtS n><EA4Al h 3a ropipHHa wBiţa/H h cbhhoai h 3a BHHapHH h wt kohh iţapcKBi h 3a 83a(At ctbo h 34 BHH rOCflOACTKOy A4 HE SâHAtaET WT AlOHaCTHpE H 3a CBaKH caSjkee H Aa}KE( •* E>KA*HÎE EAHIţE C8t np(3 AfcT BB SE.ttAH TOCnOACTBa AtH 3a HHI|ia EAHTOBAhYE Aa HC HiVMT BB B'kKBI, nOHEJKE cYE BHUlEpcMEHH AtOHACTHpH KHAE CSt (ipOIflEAE 3a BBCHX rOCnO-AapBi EipEWf wt HaHnp-ka<A( sp-kMl wt npc aehh npoMÎH CTapE rocnoAapBi bbc c8t HA\4A CBMHpEHÎI Ha BCUX rOCn>A<ipBI H HHKTO HkCT BB3HAMA WT Ha AUHaCTHPH HHI(ia.
       (I kba4 (ct eha CBAa, bb amm rocnoACTBa /UH EPA4 noAapoBaA <rocnoAB BorB>1 H mbcthtoa\8 u,apio cbc rocnoACTBfa h cbc ckhiitpS APk^T( 3ea\a!I EAauiKOf, a rocnoACTBa Atu paAY MHorE tejkkbi h hv?kah h beatobahih mto cba\ hama rocnoACTK» AIH WT HaA 4BCTHT0AI8 U,aplO H WT HHHE CTpJHE H'kCT CBAt HAUA TOCIIOACTB» AtH KAKO Aa 4HHHT, aHg CBAt BBAOJKHA TOCnOACTBO AtH H CB'fcT'fcH AtOHACTUpi WT BBC-k Xopa rocnoACTBa Atu Ha kohh tţapcKBi h AaA ect h ropi|iHH8 34 wbu,h, tepe ect noAtaraET no k8a* tZT eha TEroT XopEK rocnoACTBa aih. ti cbaa rocnoAcTso Atu CBAtoTpHXoAt, KSnHo>RE cbc wtu.8 HauiEAtS apXiHittHTponoAHT Kyp baaaYka TpuropTc u
       1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
545
CKC inHCKSnYH K^p ©EWjjiHA WT PkRHHK H 6$pEAI WT fiS3-hS H CKC KhCHf ErSMEHYH M CKC KKC CKKOpOiH H CKC RRCHX nOMTIHHHMH npdRHTEAYH rOCnOACTRd A\H REA'llţf JKE H MdAH KdKO MTO ECT \iA, \i ECT \iA, d WT 3AEUJHYH HdnpfcA HHMHCOJKE Ad Hf AdKdT, IIOHEKE CKM 8MHAOCTHKHX0M rOCnOACTEO A\H TEpE CKA\ npocTHA EKtrk A\OHiCTHp ORE lEAHIţE eST RK Xopd rOCnOACTRd A\H Ad *CT S.UHpHO 3d CRdXKKI npH AbHH h rk 5KHROT rocnoACTRd mh, amaeke koahko Xokio rhth rocnoACTRO mh rk rocnoACTRS, tkmYio Ad moaio Bord rk a(hk h rk hoi{i HEnpfccTdHO pdAf SApdRÎc rocnoACTRd diH h Ad .'EKcno.WHHdET no roenoACTRO mh h PoaYteaYh rocnoACTRd mh rk cR-fcTd koîkect RHd AETSprYf Hd CR-kTOf nOAVkHEK, KdKO ECT RHA npoCTHAE H WT HdH npfcîKAE KpfcAU IJpH .AHH'E npOMfH CTdpE rOCnOAdpKl TdKOJKA* Ad *CT npOCTEAH H HKlH’k RK A>vHH rocnoACTRd AXH, nOHfJKE CHIţE CKM CKTdOpHA rOCnOACTRO MH SCTpOEHIE WT npfcA KKC AHRdHOAt -rocnoACTRd a\h.
        GEro pdAH, AdAcX' ckm rocnoACTRO axh RKckAt cr^tkiax koîkxctrhkimk Atond-CTHpEM EAHIţE C8T RK 3EMAH rocnoACTRd A\H rOCnOACKKI H KOAfcpCKKI KIKOJKE Ad ECT •SMHpHE H CR030AHH 3d CKjXKH KdKO ECT RHIIlEnHC H HE WT KOrOÎKAO HEnOThKHEKEHYH, no SdnoR-kA rocnoACTRd mh.
        H eijiejke h SdKAHHiHYE nocTdRA-fcEM rocnoACTRO mh : no wuikctrYi rocnoACTRd /MH, KO.ttS RK HdpOM.1T rOCnOAK BorK RHTKI rOCnOAdpK H RAdAdTEA 3eA\AH BAdlUKOE hah wt cpKAiHHdro nAOAd rocnoACTRd aih ndK wt ckpoahhk HdUiHX’ hah no rp-kcfc HdllIHX HAH WT HHOnAEMEHHK AXOAHM RH CK HMEHYEM KOJKYEAX El|IEH<E fi,i dl|IE nOMTET H nOHORHT H STRPRAHT cYH X'pHCORSA rocnoACTRd MH 3d nOMHAORdHYE H 3d npOlflEHYE KdKO ECT KHUlE nnc Toro rocnoAR BorK Ad rd noMTET h Ad CKXpdHHT r-k rocnoACTR-k Ero h d r-k k8aei|ih RtU/kX ASu,d Ero. A dlJlEAHJKE HE nOMTET H HE nOHORHT H HE oy*TpRAHT cYe XpHCORSA ■rocnoACTRd a\h dHS Xoket ce noKScH nonepfT h pd3opET h HcXdRHT h 3d wrrehYe "WCTdRHT AIOKO rOCnOAdpK A (ORO KOA-kpHH AIOKO KTO XoKET RHTH TOrO Ad ECT TpKKAET .-H dHdBEMd H djjWpHcdH WT RAdAfKd XpHCTOC H WT fîTf CR-fcTH WTU.H EJKE CST RK HekYE H WT RKCfcX XpdMORE CR-kTKlAX ROJKECTRHKIM AtOHdCTHpiO H WT RKCHX dpXl'HEpEH H ErSiWEHfH H Ad KAXdT MdCT CRC IoyAd H CKC flpYd H CR HHHHAţH HERtpHYH IlOAEH 'EJKE R-K3KnHUJE HdA KpKB rOCnOAd H ROrd CndCd HdUIErO Icycd XpiCTd HKRT Kh3HHX' «-K3MHX H pdenEHE ErO KpKR Ero HdA HHX H HdA **EAd hX H Ad KSAET CEmpHHK CR-fcTH IwdHK Kp-KCTHTEA Hd CTpdUlHdrO C»Ad HA*>KE AHtţEAVfcpYH HfcCT RK RfcKH RfcKOAX dAXHHR.
        Gejke oyRO h crIaYteaYe nocTdKA-fcEAt rocnoACTRO a\h: JKSndH HEKSAd khr rea RHCTYiap h HtândH XpH3d rea akophik h >KS>niH Ildnd rea Aoro^ET h »SndH (IcAdH khr REA AKOPHHK H JKSndH iRdUlKO RHR REA AKOpHHK H HtfndH MHdKH REA RHCTYlap H JKSfldH 4,SMHTpdUIK0 RHR REA RHCTYiap H JKSndH MhXo REA CndTdp H JKSndH HEKSAd KdTdpgYSA RHR REA CndTdp H HtfndH TEprE REA KAlOMdp H JKSnJH BdCHAÎE RHR REA KAlOMdp H JKSndH Heaeako rea ctoahhk h JKSndH TAHropYE khr rea kwaihc h KSndH ES3HHKd rea kwaxhc H JKSndH KoCTdHAHH RHR REA nOCTEAHHK H HfSndH 4,Oy*MHTp8 REA CASjKJp H HtSndH HkrSA REA nEXdpHHK H ?K8ndH /HSllldT KTOPÎH RHCTYrap H HfSndH rpdiWd REA nHTdp H -JKSndH /UdHSA REAHKYH nOCTEAHHK. H HCnpdRHHK CdAt pEM rocnoACTRd MH.
        H HdMd30M H npOHdMEPTdXoAt d3, GTOHKd rpdAtdTHK, RK HdCTOA rpdAV 8 B8K0V * PElţlH MkCEU,d dnpHAÎE ÎT AKHH H WT HAdMd A® HKlHk X3PA\, d WT pOJKAECTRd XpHCTOKd, xdjfĂR.
        t Iw Aewh -’ERWAd, mhaoctYio rojkYio rocnoAHHh.
         W AEWH RWERWAd <m. p.>
Mf)
www.dacoromanica.ro
      t Cîţi sînt milostivi şi cîţi au rîvnă pentru înţelepciune şi toţi care se străduiesc să facă fapte bune, săvîrşesc acestea nu altfel, ci învăţaţi de duhul lui Dumnezeu şi aceşti credincioşi se învrednicesc de înfiere şi moştenirea împărăţiei care este pregătită de la începutul facerii lumii, precum strigă apostolul Pavel: ”cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu”. Pentru aceasta oricine doreşte să-şi mîn-tuiască sufletul său este dator să rîvnească spre cei milostivi şi să se învrednicească şi el de aceştia cum zice Matei evanghelistul: ”fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”. înaintea unora ca acestora porţile împărăţiei cereşti nu se închid, ci mai ales bucurîndu-se se deschid cu slavă şi cu cinste înaintea lui Dumnezeu ca nişte fii înfiaţi şi cu lăcaşurile cereşti în vecii vecilor se încoronează cu cununi nepieritoare.
      Pentru aceasta şi eu, în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi bine-cinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu voia lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod, am rîv-nit şi domnia mea la domnii de Dumnezeu încoronaţi, care au fost mai înaintea noastră, care au dăruit şi au întărit lăcaşurile dumnezeieşti. De asemenea, mi-a plăcut şi domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov de faţă al domniei mele tuturor sfintelor dumnezeieşti mănăstiri, care sînt în ţara domniei mele, domneşti şi boiereşti şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc în sfintele locaşuri, ca să fie sfintele mănăstiri şi averile mănăstirilor în pace şi slobode de acum înainte de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de vinăriciu şi de cai împărăteşti şi de împrumut şi de vin domnesc, să nu se ia de la mănăstiri, şi de toate slujbele şi dajdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimic turburare să nu aibă în veci, pentru că aceste mănăstiri mai sus-zise au fost iertate de toţi domnii, încă de mai înainte vreme, din zilele celorlaţi domni bătrîni, tot au avut pace la toţi domnii şi nimeni nu a luat nimic de la mănăstiri.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd m-a dăruit < domnul Dumnezeu > 1 şi cinstitul împărat cu domnia şi cu sceptrul să stăpînesc Ţara Bomânească, domnia mea pentru multe greutăţi şi nevoi şi cheltuieli pe care le-am avut domnia mea de la cinstitul împărat şi din alte părţi, nu am avut domnia mea cum să fac, ci am pus domnia mea şi sfintele mănăstiri din toată ţara domniei mele la cai împărăteşti şi au dat şi gorştină de oi, de au ajutat pe unde a fost greutatea ţării domniei mele. Iar acum domnia mea am socotit împreună cu părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Grigorie şi cu episcopii chir Teofil de la Bîmnic şi Efrem de la Buzău şi cu toţi egumenii şi cu tot soborul şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele mari şi mici, ca ceea ce este dat,
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
547
să fie dat, iar de aici înainte nimic să nu dea, pentru că m-am milostivit domnia mea, de am iertat toate mănăstirile, cîte sînt în ţara domniei mele, să fie în pace de toate în zilele şi în viaţa domniei mele, pînă vor fi domnia mea în domnie, numai să se roage lui Dumnezeu, ziua şi noaptea, neîncetat, pentru sănătatea domniei mele şi să pomenească pe domnia mea şi pe părinţii domniei mele la sfînta, dumnezeiască liturghie, la sântul pomelnic, cum au fost iertate şi de mai înainte vreme, în zilele altor domni bătrîni, de asemenea să fie iertate şi acum în zilele domniei mele, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire, dinaintea a tot divanul domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea tuturor sfintelor, dumnezeieşti mănăstiri, cîte sînt în ţara domniei mele, domneşti şi boiereşti, ca să fie în pace şi slobode de toate, cum este mai sus-scris şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
      Şi încă şi blestem punem domnia mea : după trecerea domniei mele, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Bomâneşti, sau din rodul inimii domniei mele, sau din rudele noastre, sau după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu încă să cinstească şi să înnoiască şi să întărească acest hrisov de miluire şi de iertare al domniei mele, cum este mai sus-scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci se va ispiti să calce şi să strice şi să piardă şi să lase în uitare, fie domn, fie boier, fie cine va fi, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de stăpînul Hristos şi de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia, şi de toate hramurile sfintelor, dumnezeieşti mănăstiri şi de toţi arhiereii şi egumenii şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului şi Dumnezeului mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au spus : „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să-i fie potrivnic sântul Ioan Botezătorul la cumplita judecată unde nu este părtinire, în vecii vecilor, amin.
      Iată dar şi martori pune domnia mea : jupan Becula fost mare vistier şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan fost mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Dumitraşco fost mare vistier şi jupan Mfho mare spătar şi jupan Necula Catargiul fost mare spătar şi jupan Gherghe mare clucer şi jupan Yasilie fost mare clucer şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Gligorie fost mare comis şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Constantin fost mare postelnic şi jupan Dumitru mare slujer şi jupan Neagul mare
548
www.dacoromanica.ro
paharnic şi jupan Muşat al doilea vistier şi jupan Grama mare pitar şi jupan Mânui mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Şi am scris şi am însemnat eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, lima aprilie 20 zile şi de la Adam pînă acum 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1632.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., Peceţi nr. 44.
          Orig., perg. (56 X 38), pecete mare atimată, spartă. Din legendă se mai vede :
          (VIhaoctTw eojkT» Iw........................rocnoAHHh k-kcoe seaiae KAdiuKoE
          Cu o trad. din 1904; alte traduceri ibidem, ms. 256, f. 759—760 şi XXV/12.
          EDIŢII. Trad. Mano, Doc. Mano. 16—18.
                                 359
1632   (7140) aprilie 21.
                                Golţea căpitan vinde lui Oprea căpitan un sălaş de ţigani.
      t Adecă eu Colţea căpitanul şi jupîneasa mea Stana şi cu fiiu mieu Pătraşco scris-am aceasta zapis al nostru cum să fie de mare crediuţă la mîoa Oprei căpitanul şi a fiiu-mieu 1 Lecăi, cum să să ştie că i-am vîndut un sălaş de ţigani anume : Badul ţiganul şi cu ţiganca lui, anume Drăgana şi cu feciorii lui, anume îîecula şi Codrişan şi Ioana, derept galbeni 6<2> ug<hi>, bani gata. Şi i-am vîndut noi aceşti ţigani, de bunăvoe a noastră,, fără nici o silă. Iar să nu vor fi aceşti ţigani stătători la mina Oprei căpitanul, noi să avem a dare ţigani pentru ţigani. Iar noi i-am vîndut de bunăvoe a noastră, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume : jupan Vasilachi biv vel cliucer i jupan Neagul vel peharnic i Calciul portar i Barbul peharnic Brădescul i Negoiţă peharnic Meiut i Andreiu peharnic i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Mano li logofet ofc Tîrgovişte i Pană postelnic.
        1 Aşa In text.
www.dacoromanica.ro
549
       HeiiHeaX d3, &<ieH<tTf <toro^<T wt BpivTTaHH1, IIhc Mtciu,a <inpH<iYi kj aww»
sil. <VfeT xSPM .
       Pentru credinţa pusu-ne-am degetele; peceţi n-am avut.
       Neagul vel păharnic.
           Arh. St. Buc., M-rea Rlncăciovul, XIII/8. Orig., htrtie (31 X 22), trei peeţi aplicate.
                                360
<înainte de 1632 aprilie 24. >
            Ivaşco fost mare vornic scrie Im Muşat în legătură cu o delniţă
            la Stânesti.
                    »
       f Cinstite şi iubite frate Muşate, închinu-mă dumnetale cu sănătate Alta, pentru cea delniţă, ce-ai cumpărat de la Stăneşti, a lui Pătpălac, ci o ai cumpărat de la Neagoe de Corbşori, să o laşi dumneata să fie pre seama noastră şi ţi-o voiu prinde în sâama celor 18 galbeni, că dumneata ai dat pre acea delniţă 11 galbeni, ci ţi-i voiu prinde în sâamă pentru banii de pre sat. Şi să-ţi fie de s£ama dumnetale acest răvaş, cînd va fi la socoteala noastră. Aceasta scriu dumnetale, să fii dumneata sănătos, amin. t Neîndoit fratele dumnetale Ivaşco dvornic <m.p. > f Dragomir ot Eătivoeşti mărturie Şteful postelnic ot Tămăşeştii Necula den Dărmăneşti 2
          Arh. St. Buc., M-rea Clmpulung, LXI/179. Orig., hirtie (15 X 21).
          Datat după documentul următor.
                                  361
1632   (7140) aprilie 24.
              Muşat al doilea vistier lasă, la moarte, m-rii Argeş partea lui din Musetesti si din Nucşoara.
                       t   * * t            *
       t frh HM-k WTtţa H CHH4 H CRtTOrO            (AHHOMS RorS Htp43A'bAH0MS npHCHO
npOKAdHlHMOiWS H CA4KHMOMS K*h K'kKH R'kKOM, JiHHH.
      1 Vasilie logofăt din Brătiani.
                  * Numele celor trei martori slnt scrise cu altă cerneală, toate trei de aceeaşi mină.
550
www.dacoromanica.ro
      Adecă eu jupan Muşat vtorii vistiiar, după vrerea şi sfatul milostivului Dumnezeu, celuia ce ne-au făcut şi ne-au zidit de unde n-am fost şi ne-au lăsat să viem pre ciastă lume trecătoare şi înşelătoare, cît va fi voia sfinţiei sale, d^ciia să ne ducem cîndu va vrea iar în pămîntul de unde ne-am zidit.
      Deci şi mie tîmplîndu-mi-se să umplu porunca sfinţii sale, să mă petrec den ceastă lume spre c&alaltă, mai vîrtos spre domnu nostru Xisus Hristos, cum s-au petrecut moşii şi strămoşii noştri de la Adam pînă acum, cei credincioşi, şi apropiindu-mi-se ceasul, fiindu eu cu limbă vie, chemat-amu arhierei şi preoţi şi boiari de am socotit pentru petrecerea şi îngroparea trupului mieu, să-l dau suptu umbra şi mila lu Dumnezeu la vri-un loc sfîntu, unde să slujaşte şi să laudă numele lui cel sfîntu, ca să poci avea şi eu folos sufletului mieu şi ertare păcatelor măle pentru ruga acelor sfinţi părinţi ce vor lăcui acolo. Deci am ales cinstitul şi sfîntul hram a prea curatei şi prea cinstitei şi prea blagoslovitei şi prea slăvitei sventei Măriei, maicei şi născătoarei domnu nostru lui Iisus Hristos, ce iaste în cinstita şi slăvită lavră şi mănăstire de în Argeş, ca să mi se îngroape trupul acolo, pentru să-mi fie sfinţiia ei la înfrecoşatul judeţ înaintea fiiu-său, de ajutoriu şi de mîntuire den muncele veacului, făcîn-du-mă lăcuitoriu întru înpărăţiia fiiu-său.
      Deci şi eu cu limbă vie, cu tot cugetul mieu, cu toată inema mea, cu tot sufletul mieu lăsat-am dentru agonesita mea ce am agonesit pre pămîntu, la acea sfîntă mănăstire, partea mea den sat den Muşăteşti, cîtă se va atege, cu toţi rumânii, cu mori cu tot şi cu tot venitul, cum scrie zapisul mieu cel de cumpărătoare, ca să fie mănăstirii Argeşului moşie în vă vechie.
      Şi iar partea mea de în Nucşoară, cu rumânii, fustu-o-am dat sfinte mănăstiri încă mai denainte vrăme cu zapise, cu cărţi cu tot, ca să fie dat de moşie.
      Şi am lăsat ispravnic de acestu lucru să o dea prea iubit fratele mieu jupan Papa vel logofăt şi prea iubit soţul mieu jupîneasa Despina şi prea iubit fiiu-mieu Yasilie spatar, denaintea a prea sfinţitului părintele chir Grigorie mitropolitul Ţerîi Rumâneşti şi chir Teofil episcop ot Rîm-nic şi chir Partenie episcop Prespon şi jupînul Hriza vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i Nedelco vel stolnic i Buzinca vel comis i Neagul vel peharnic i Dumitru Dudescul vel slujer i Grama vel pitar i Costandin biv vel postelnic i Sima biv vtori logofet i Radul logofăt i Ivan stolnic i Ndnciul dvornic i Ivaşco dvornic ot Bălo-teşti i Drăghici spatar i Cîrstiian dvornic i Ivan spatar i Andreiu postelnic i Ciuda postelnic.
      însă rumânii ce sînt mai sus-scrişi de în c6ste sate să fie la mănăstire de lucru pre tocmeala Corbilor, să lucreze numai pre tocmeala lor, mai mult nemica asupreală să n-aibă.
www.dacoromanica.ro
551
       Şi am pus şi blăstem, cum după moartea mea, cine se va ispiti den sîngele mieu şi den ruda mea, au frate au sor au fecior au nepot au văr au unchiu au măcară judecătoriu, a călca şi a sparge aceasta a mea tocmeală şi pomeană, acela să fie blăstemat de vlădica Iisus Hristos şi afurisit de 318 sveti oţi, eje sut vă Neciiie şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria Ia un loc, să n-aibă unde veni după mine şi pietrile să se sfărîme şi lemnele să putrizească, iar trupul aceluia să nu-1 mănînce pămîntul. Şi pentru credinţa pus-am şi pecetea.
       Şi am scris eu Stoica, ucinicul lu Lepădat logofăt, u Bucureşti, m6seţa aprilie 24 dni, văleat 7140 <1632 >.
OuyxpopXa^'ia? T pyjyopîog1 Hrize vel dvornic Papa vel logofet Muşat vtorii vistiiar Dispina vistiriasa Eu Yasilii spatar Nedflco vel stolnic
                                             tmaTapiţ2
Dumitraşco vistiiar KwtTTavrijvo? KaTaxou^ivo?1 2 3 Heagoi vel peharnic Dumitru vel suljer Ivaşco postelnic4 Hîjxa? XoyoOeTY)? euvOettj? tjj? opoXoyîag xal gapTupa?5
       Am izvodit şi am tocmit acest zapis de moarte.
             Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/ll.
             Orig., hirtie (44 x 29,5), 13 peceţi aplicate. Alt original cu corecturi, ibidem, III/12. Copie ibidem, ms. 168, f. 150 v—151.
                                 362
1632   (7140) aprilie 24.
                                     Leon Tomşa voievod scuteşte de dări pe dîrvarii m-rii Mislea.
       Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodinu, sinu pocoinomu Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi pos-lujnicilor ce sînt dîrvari sfintei mănăstiri Mislea, hram sfînta troiţă, care sînt lăcuitori cu casele lingă zidul mănăstirii, ca să fie în pace şi slobozi de bir, de găleată cu fin, de bou, de oae seacă, de cal, de miiare cu ceară de înprumutu, de cai de olac, de podvoade, de lucru domnescu şi boerescu,
        1 Grigorie al Ungrovlahiei.
        2 Miho spătar.
        * Costantin Cantacuzino.
        4 Toate semnăturile sînt autografe.
        5 Sima logofăt Întocmitorul actului şi martor.
552
www.dacoromanica.ro
de banii de judeţ, de oae de sulgiu şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domnii m£le, de nimic val sau bîntuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de am ertat pre aceşti dîrvari să fie numai de posluşaniia sfintei mănăstiri, cum au fost ertaţi şi de alţi domni mai denainte vrfme, să nu dea nimic. Aşijderea i-am ertat domnia mea să fie în pace în zilele domnii m£le.
      Drept ac&a şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii m&e, oricare de ce slujbă veţi umbla în judeţul Prahovei, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii măle, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi aceşti dîrvari a mănăstirii Mislii, că cine-i va învălui acela om mare certare va avea. Şi această carte a domnii m£le să fie preste toate cărţile de pace şi de odihnă la mîna lor, pentru că aşa iaste învăţătura domnii m£le. Inaco da n£st, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Aprilie 24 dni, 7140 <1632 >.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 58 v. Copie ; altă copie ibidem ms. 466. f. 70.
                                 363
1632   (7140) aprilie 26.
              Anghel şi Vlad vînd lui Goran logofăt 12 fălci de ocină la Sără-cineşti.
      f Adecă eu Anghel şi cu frate-mieu Vladul, feciorii Badului de Olăneşti, nepoţii popei lu Anghel de Sărăcineşti, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Goran logofăt, cum să să ştie că î-au fost dat unchiu nostru popa Anghel lu Goran logofăt den mo-şiia lui de la Sărăcineşti fălci 12 de ocină, deript sufletul lui, pentru pomana, însă spre Secătură fălcile, la Jarăşte, unde i-au fost viia.
      Iar după moartea unchiu nostru popei lu Anghel, iară Goran logofăt, văzîndu sărăciia noastră, nu ne-au lăsat aşa, nici au lăcomit să ţie această ocină pre hărăzeala unchiu nostru popei lu Anghel, ce se-au tocmit cu noi de i-am vîndut această ocină ce scrie mai sus, deript aspri 840, însă locul de unde au fost viia şi înprejurul viei măsurat-am de i-am înplut aceste 12 fălci care scriu într-acest zapis al nostru şi în carte lui Leon voevodu. înfunatu-se-au locul viei cu pometul, însă fălci 2 pol şi în curături fălci 5 i pol, însă curăturile lîngă lazul boerilor, şi la viia Boei, fălci 4.
www.dacoromanica.ro
553
      Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără neei o silă şi cu bune mărturii: ot Olăneşti, Albul togo star i Bucur postelnic i Pîrvul logofăt i Vladul i Badul de jos i Preda i Vladul meşterul, Ionaşco postelnic şi alţi mulţi megiiaşi ce nu sînt sorişi aicea. Hhako a<> wtcT.
      Hac Gtahmk>a AwrwiţfT1 AvkefiţA anpHAÎi ks  k-k AtT x3Pm\
      Vladul.
      Anghel.
          Arh. St. Buc., Ep. Rtmnic, LX bis/2. Orlg., hlrtie (31,5 x 21).
                                364
1632  (7140) aprilie 27, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Madu Vodâ> rumâni în Cretineşti.
       f dlHAOCTVftt EOJKVIIO, Tw dflVH KOfKOAd H rOCflOAHHTi, CHHTk nOKlVHHMViUS Tiv Gtk|mh koekoaa. /^akat rocnoACTKO aih cTh nostAfHiH rocnoACTKA aih CRt-rtH ko-
JKfCTKH’fcH AlOHdCTHp XpdAl         TP0HU,Ts. H WTU.8 irSAMH HTdHdCYf H KliC-kAl KHOKWM,
ca să fie sfintei mănăstire nişte rumâni în sat în Cretineşti, anume Manea, şi frate-său Lazar şi Bobe şi Tudor şi Paţea, feciorul Radului şi Stoian cu feciorii lor ce vor avea, pentru că aceşti oameni fost-au rumâni de moşie ai mănăstirii Svdtaa Troiţă den sat den Cretineşti. Iar de cîndu au fost cele răotăţi în ţeară şi robii, ei au fugit de au trecut Dunărea decindea. Deci, în urma lui Şărban voevod, pre vr&ne cîndu au venit răposatul Radul voevod la domnia dentîiu şi au vrut să treacă Dunărea aicea în ţeară la scaun, iar aceşti rumâni ai mănăstirii i-au eşti înnainte la Dunăre şi zicîndu cătră domnia lui cum sînt robi, ca să le facă cărţi de robie, să fie în pace de rumânie. întră aceia, Radul voevod i-au crezut şi le-au făcut, pre cuventele lor, cărţi de robie şi de ertăciune. După aceeia, aceşti oameni s-au înturnat aici în ţeară şi ş-au venit iar la moşiile lor în Cretineşti, de au fost rumâni mănăstirii şi dajneci ca alalţi sătdni şi în zilele Radului voevod şi în zilele fiiu său Alexandru voevoda şi atun-ce nice o carte nu au mai scos în zilele domnii lor.
       Iar cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş, iar aceşti rumâni den Cretineşti ce scriu mai sus, ei au mers înnaintea domnii
        1 Standul logofăt.
554
www.dacoromanica.ro
lui în divan, fără ştirea călugărilor, de au arătat cărţi domneşti de robie. Deci într-aaceia şi Alexandru voevod Iliiaş, încă le-au fost făcut cărţi,, să fie în pace de rumânie, cu înşălăciune. Iar după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii m&e, iar părintele egumenul Athanasie de la Svâ-taa Troiţă, el i-au chemat la divan, căci văzîndu cum au umblat cu înşă-lăciuni, şi-au adus mulţi oameni buni megiiaşi mărturii, anume den Stoe-neşti, Stănie şi Badul şi . . . . 1 şi de Cretineşti, Mihnea şi Paţea şi Necşul şi alţi mulţi megiiaşi de pre înprejur de au mărturisit înnaintea domnii mele la divan, cu sufletele lor, cum aceşti rumâni au fost fugit preste Dunăre de preună cu dînşii de răutăţi şi cum nici au fostu robi, nici nemic ce sînt rumâni ai mănăstirii. întră aedia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre l^ge, înpreună cu toţi cinstiţii deregă-torii domnii m&e şi am adevărat domnia mea cum nu au fost robi, ce au umblat cu cărţi mencinoase. Deci le-am luoat domnia mea cărţile de le-am dat în mîna călugărilor şi i-am dat domnia mea den divan, să fie iar rumâni ai mănăstirii cum au fost şi de nimenilea oprelă săn-aibăr că se-au pîrît de faţă şi au rămas de 16ge den divan.
Hhako Ad H-fcrr, no pm rocnoACTBd aih.
      H HcnpdEHHK, cdAt ptM roenoACTBd mh.
      IIhc 8 ESKSpfipH, Ai-kctiv» anpHATi i<3 akhh> d-feT x3pĂT.
      f Tiv dfwH KivlKivAd, aihaoct'iw eojkYio roenoAHHik.
         Bibi. Acad., CLV/179.
         Orig., hlrtie (31 x 21), pecete timbrată.
         Copie la Arh. St. Buc., ms. 256, f. 334 v—335.
                                 365
1632  (7140) aprilie 28, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Snagov un rumân din Izvorani, jud. Ilfov.
                       f dlHAOCTÎClO EOJKÎttO, Tiv flflVH BOCBOAd H rOCnOANHIi, CHH'K nOKOHHHdrO Tiv IţEEffiaH BOCBOAd. /\,dKdT roenoACTBo aih eYl noBfA'kHYi roenoACTBo aih cK-k-roAiS,
BOXtfCTBH'kH AlOHdCTHp PAdrOACAlH ©H-trOBS, XpdAl B’hBf AfHYf EoropOAHlţf H
wmţş eroyAUHd popa Ignatie şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Bratoslavu, în sat în Izvorani ot sudstvo Elh<ov> cu fraţii lui şi cu feciorii lui, pentru că acest om Bratoslavu,
        1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
555
el au fost rumân de moşie al sfintei mănăstiri, şi el şi părinţii lui, încă mai denainte vr6me. Iar de în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Eadul voevoda, el se-au scris călăraş.
       Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii m£le, iar părintele egumenul popa Ignatie de la sfînta mănăstire de la Sneagovu, el nu se-au suferit să fie rumâni mănăstirii călăraşi, deci l-au tras pre Bratoslavu la divan şi la judecată. Iar el ştiundu cum au fost părinţii lui şi fraţii lui tot rumâni la mănăstire, deci într-acăia Bratoslav el n-au îndrăznit să stea de faţă naintea domnii mele la divan cu egumenul, ce au mersu de se-au închinat rumân de a lui bunăvoe, să fie rumân mănăstirii, cum sîntu şi fraţii lui, şi cum au fost şi părinţii lui, ce au fost umblat cu înşâlăciuni, ca să scape <le rumânie cu călărăşiia.
       Derept aceia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Sneagovul ca să-i fie acest rumân Bratoslavu cu feciorii lui moşie mănăstirii şi de nimenilea opreală să n-aibă, că au rămas călăraşul de judecată, să fie rumân de moşie. Hh<iko m H-fecT. no pm rocnoAcrsa avh.
       H HcnpdKHHK, c4A\ pm rocnoACT&i A\H.
       line $ &SkSP(1|ih, Avkctga anpHAYl iui am*h. k-k A-kT xspîu.
       f Iw deivH KivfKWAa, avhaoctY» ecokTio rocnoAHtrik.
       Hw dlWH KOiROAa <m.p.>
                         &MHA BIA A^OpHHK.
          Bibi. Acad., XX/107.
          Orig., hirtie (29,5 x 20,5), pecete timbrată.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 201.
                                 366
1632  (7140) mai 1.
           Voico şi Banii vînă lui Nicolae Ţarigrădeanul ocina lor din Clinceni.
      t Scris-am eu Yoico şi frate-mieu, Banul, feciorii a lu Stan ot Clen-<s£ne, acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credenţă la mina lui îficolei Ţaregrădeanul, ca să se ştie, noe aceşte fraţi cum am vîndut partea nos-tră de ocină den sat ot Clencene Nicolei de a nostră bunăvoe, pre bane gata, dereptu 1500, pre 30 de stînjîne, să fie lue moşie şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui.
      Şi mărturei: Toma, care iaste frate pre ocină i Badul i Onaiuzbaşa i Marten i Bran i diiaconul Andreiu i iuzbaşa Vasie i Zaharia i Dobrein i Badul.
556
www.dacoromanica.ro
       IlHC Avbctu,d A\dW H AkHk> KX AtT xâp<U.
       Yoico.
       Banul.
<De altă mînă: > Eu Yoico şi Banul, cum să se ştie că am vîndut muşiia sterpă. Şi am căutat eu popa Dumitru acesta zapis şi S tan stegar.
       IIhc Aitceu,d $f$p<ipTt ier a^hh,
         Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/4.
         Orig., hlrtie (29,5 x 20,5), o pecete aplicată.
         Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
                                 367
                                                                                <1632 după mai 1>
                                  Neagoe vinde lui Necula partea lui de moşie din Clinceni.
       Scris-am eu Neagoe acesta al meu zapis, ca să să ştie cum amu vîndutu Neculei partea mea de moşie de la Clincăni.
       Şi am tocmit denaintea frăţini-su Zozei şi denaintea iuzbaşei Neculei şi denaintea frăţiniu-meu Yoico şi a lu Brane şi denaintea meşşterului Ivan i a Yladului de Cornăţel şi a Lupului dărăbanţul şi denaintea Neicăi logofătului, ca să fie de credinţă. Şi sînt aceşti boeri mărturie. Eră cine va întorce cuvintul să fie anatima. Şi pentru credenţa, ne-am pus pece-ţile.
<Pe verso, contemporan : > Să să ştie că această moşie de la Niagoe s-au vîndut dereptu ughi 4.
         Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/28.
         Orig., hlrtie (10 x 22) cinci pecţi aplicate.
         Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
         Datat după alte documente din pachet şi după cumpărăturile lui Necula.
                                 368
1632  (7140) mai 5.
            Radu Pîrlea şi Muşat se vînd rumâni, cu părţile lor de moşie din Drăghineşti, jupînului Gherghe mare agă.
                    Adecă eu Badu Pîrlea i eu Muşat, nepotul Badului Pîrlii ot Drăghi-neşti, dat-am zapisul mieu la mina dumnealui jupîn Gherghe vel agă,
89 - e. 82
www.dacoromanica.ro
557
precum să să ştie că i-am vîndut dumnealui toate părţile noastre de moşie ce avem în Drăghineşti, din sud "Vlaşca, pe apa Drămbovnecului, din cîmpu, din pădure, din apă, din siliştea satului, dupretutindinea, oricîtă să va alege dă preste tot hotarul, drept bani gata aspri 5500. Şi să-i fim şi noi rumâni şi cu părţile de moşie, să-i fiem ohabnicî şi dumnealui şi cocoanilor dumnealui şi nepoţilor dumnealui şi strenepoţilor dumnealui. Pentru că nu că doar am vîndut de vreo silă, ci de a noastră bunăvoe.
      Şi cînd am vîndut aceste părţi de moşie fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din jos şi din sus. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit mai jos, ca să să crează.
      Şi încă să se ştie că este părţile noastre dăn moşul ce să cheamă Dragomirescul.
      Mai 5 dni, leat 7140 <1632 >. t Eu Eadu Pîrlea vânzător, t Eu Paştina ot Drăghineşti martur. t Eu Eobonea martur ot tam. t Eu Stroe ot tam martur. t Eu Eadu Caţaon martur ot Drăghineşti. t Eu Barbul ot Drăghineşti martur. t Eu Eoşca ot tam martur.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 654. Copie.
                                369
1632  (7140) mai 5.
           Pătraşco clucerul şi Vîlcu logofăt cumpără împreună o moşie lîngă Fundeni.
      t Adecă Pătraşco clucerul dat-am scrisore nostră la mîna logofătului Vîlîcului pă<n>tru să se ştie că am cu<m>păratu moşie de se chemă Lerescul de Colintina, de lî<n>gă Eun[ă]deni cu dumnelui dipreună, să ne fie di doo frăţeşte. Acesta [ta] am sc<r>is, ca să se creză.
      Mai zile 5, let 7140 <1632 >.
      Pătraşco clucer <m.p. >
<Pe verso, contemporan : > „Al n4nei lu Pătraşco, pentru moşiia Lerescul la Colintina”.
        Bibi. Acad., CXLVII/26.
        Orig., hîrtie (29,5 x 20,5).
558
www.dacoromanica.ro
370
1632 (7140) mai 6.
            Drăghici din Berindeşti vinde jupînului Ghinea fălci de ocină la Secături şi Bolovanu.
      t Să să şte cum am vîndut eu Diăghici de Berindeşti Săcăturul fălci 2 şi am dat aspri 100 şi Bolovanu fălci 2 şi aspri 100. Şi i-am vîndut de bunăvoe eu Dreghici de Berindeşti, anume jupînului Ghini ot Turbure, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui, cîţi Dumnezău-ivada.
      Şi mărturie : Standul Muşteachi şi Cîrstea Yîjga şi Standul Cîndee-cul, Yişan, Aldea, Sima logofăt, Dragomir, Hors, Tudoru, Stan, Yîjga.
      Şi am scris eu, popa Stoica de Berindeşti, mdseţa mai dna 6, vă. leat 7140 <1632 >.
      Drăghici.                    Aldea.
      Standul.                     Sima.
      Dragomir.                    Yîjga.
      Todoru.                      Yişan.
      Stan.                        Standul Muşăteachi.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLV11/27. Orig., hlrtie (19 x 21,5).
                                          371
 1632  (7140) mai 6.
            Stoica spătarul, la moartea sa, îşi lasă toată averea fiilor săi Pătru, Dumitru şi Pădure.
       t Adecă eu Stoica spatar, sinu pocoincmu jupan Dumitru bivşe velichii vornec ot Cepturile, scris-am şi mărturesescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina feciorilor miei, lu Pătiu i Dumitru i Pădure, cum să se ştie, ajungîndu-mă vr<fme de bătiîndţe şi de moarte, socotit-am pînă amu fostu cu zile de mi-amu tocmit feciorii, ca să nu aibă gîlceavă pre urma mea, ce să se ştie c-am lăsat feciorilor miei, lu Pătru i Dumitru i Pădure, toate părţile mde de moşie, cîte se vor al^ge de la părinţii miei de moşie şi de cumpărătoare şi cu toţi rumânii ce se vor afla. însă moşiile să se ştie: partea mea de la Cepturele toată şi de
www.dacoromanica.ro
559
la Fîntînălele dentr-amîndoo hotarăle ce se chiama Yăsiiască i Dătcu-lească şi partea mea de la Borna şi Dădeştii toţi cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu alte moşii ce se vor mai afla de la părinţii miei.
      însă alegînd partea de ocină din Muşcel, am lăsat jupîn&ei m61e Condeşei, cum dă va rămînea pre urma mea, să se hrănească cu această moşie cit va fi cu zile, să fiie pre mina ei şi cu vii ce se vor afla, iar după moartea ei, iar să fie pre mina feciorilor miei ce scriu mai sus.
      Şi le-am lăsat şi ţigani ce se vor afla de la părinţii miei să fie tot pre mina lor, să înparţă tot în trei părţi frăţeşte.
      Iar fiiu mieu Dumitraşco comisul să n-aibă treabă nimic într-acâste moşii, ce se trag de la părinţii miei, căci am socotit şi eu că fiiu mieu Dumitraşco comisul are multe moşîi şi rumâni şi ţigani despre mu-mă-sa şi are putere dă se hrăneşte cu moşiile lui. Iar pînă i-au fost moşiile lui pre mina mea, am silit şi am nevoit, ca să nu i se scază moşiile, ce am dat tot den strînsoarea de la părinţii miei multe dări şi înprumute grăle pre la toţi domnii pîntru aceste moşîi şi mi-am scăzut strînsoarea ce am avut de la părinţii miei, iar moşiile lui i-au fostu tot pre loc, ca să nu mă blasteme, ce să aibu şi pomană. Iar ceştflalţi feciori ai miei, mai mici, sîntu mai rămaşi şi mai scăzuţi de toate şi s-au aflat tot cu mene şi la bine şi la rău, ee am socotit ca să aibu pomană de la ei, să nu aibu blestem pre urma mea, ce am lăsat şi i-am tocmit cu limba mea şi cu voia mea să le fie lor aedste moşii toate şi rumâni şi ţigani ce scriu mai sus, să fie lor şi coconilor în veac.
      Şi iar să se ştie c-am lăsat feciorilor miei, lu Patru şi lu Dumitru şi lu Pădure, partea mea de sat den Măgur^ni jumătate şi cu toţi rumânii ce se vor afla şi den Tătărăi cit să va alăge partea mea şi cu rumânii ce se vor afla. Pentru că acâste moşii, anume Măgurânii şi Tătărăei, fost-au ai fiiu mieu lu Dumitraşco comis de moşie despre mumă-sa, jupîneasa mea Stana. Iar daca m-au înpreunat Dumnezeu cu jupîneasa mea Stana, muma fiiu mieu lu Dumitraşco comis, aflat-am zălogit dentru zdstrele ei partea ei de sat den Secărie, a patra parte, cu toţi rumânii, la Chisar vornecul ot Brăgăreşti, dereptu 80 000 1 de aspri de argint şi cu zi intr-un an; dă nu vor da banii la zi, să-i fie moşie stătătoare. Iar dacă m-au înpreunat Dumnezeu cu jupîneasa mea Stana, muma fiiu mieu lu Dumitraşco comis, n-am vrut să las să fie satul pre mina lu Chisar vornecul, şi am avut pîră cu Chisar vornecul înaintea Mihnii voevod şi l-am rămas din divan, să-i ldpăd banii. într-acăia, eu am făcut cum am putut, din strînsoarea ce am avut de la părinţii miei şi i-am lepădat toţi asprii gata cu mîna mea în divanul cel mare. Şi au rămas această.parte de sat pre mina mea.
      Iar daca s-au petrecut jupîneasa mea Stana şi au venit vr6me dă se-au ales fiiu mieu Dumitraşco comis dă cătră mene cu toate moşiile lui
        1 Cifra este retuşată.
560
www.dacoromanica.ro
dăspre mumă-sa, datu-mi-au aceste părţi dă moşii, Măgurdnii şi Tătărăei, şi cu toţi rumânii ce se vor afla pre aceaste moşii să fie păntru Secărie. într-ac&a, eu am socotit dă am lăsat aceaste părţi de sate iar pre mina feciorilor miei, lu Pătru i Dumitiu i Pădure, să fie lor şi fecioriilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, în veac.
       Aceasta am lăsat şi am tocmit cu limba mea, iar pre urma mea cine se va ispiti a stica şi a călca această tocmeală a mea, acela om să fie proclet şi anatema şi afurisit cu tot neamul lui şi să fie blestemat de 318 otţi şi să aibă a lăcui cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi ai Iudii în veac.
       dl-kcfiţi amh s akhh, Kt A-kr X3PM.
       t Eu Stoica spătariul <m.p>
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/11. Orig., hlrtie (43,5 X 28), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 206, f. 530—531.
                                        372
1632  (7140) mai 7.
                                 Dubrotă şi Petcu vînd partea lor din Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
      t Cumu amu scrisu zapistulu dă cride<n>ţă iuzbaşi Vasilie să să ştii dă la Dubrotă şi dă la Pătcu, f^ciurii lui .... J, cum îi partea luru[u] de Clicâni şi dă cîmpu şi de pădure şi de în apă muşiia luituată a şasi 2 ga<l>beni.
      Şi mărturii: Zoze, Domitro, Dano vă<ta>ful, iuzbaşa Pătro.
      7140 <1632 > meseţa maiu dni 7.
      Zoze.
      Domitro.
      Iuzbaşa Pătru.
      Dano.
        Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/6.
        Orig., hlrtie (13,2 X 21,8), două peceţi inelare, 1 punere de deget.
        Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lca. * *
        1 Loc alb.
       * Corectat peste : „cinci”.
www.dacoromanica.ro
561
373
1632 (7140) mai 7.
            Ion vinde partea lui din Clinceni lui Vasilie iuzbaşa.
      t Scrim eu Iono zapisul miu de cridinţă iuzbaşi Yasili sine ego Eegoi cumu amu vîndotu de în cî<m >po şi de apă şi de pădori cîtu-i parte lui t oată a saşi1 galbeni, de Cliceni parte luro totă.
      Zahariia, Yişano, Stanu, Veredeciu, Toma, martori tuţi aceşte. 7140 <1632 > mai dni 7.
      Toma.
      Zahariia.
      Yişano.
      Stan Veredeciu.
        Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/5.
        Orlg., hlrtie (20,8 x 17,4), două peceţi inelare şi două puneri de deget.
        Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
                                         374
<1632 după mai 7>
             Sora, femeia lui Drăgoi călăraş, şi Filip vînd ocine în Clinceni lui Vasile iuzbaşa.
       t Scris eu Sora muiarea lu Dragoiu călăraş şi de la fecioru lui Filip, să se şti că i-am vîndut ocina de la Cliînciani, dereptu 1000 asprii gata, lu Yasie iuzbaşa dă Drăîngeşte.
       Şi mărturie iaste: popa Teodor şi iuzbaşa Stănilă şi Eadu şi Toader i Criveţ i Stănilă ceauş de Bucureşte.
         Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/27.
         Orlg., hlrtie (30,5 X 9), două peceţi inelare.
         Cu o copie de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
         Datat după celelalte documente din pachet, după cumpărăturile lui Vasilie Iuzbaşa şi după diacul care a scris actul, el fiind identic cu cel care le-a scris pe cele din 1632 mai 7.
       1 Corectat peste : „cinci”.
562
www.dacoromanica.ro
375
<1632 după mai 7>
             Zlate vinde partea lui din Clinceni lui Vasile iuzbaşa.
       ţ Eu Zlat să se şti cum a vî<n>dutu parte me de moşiia de satu de Cliciani izbaşă Yasilei cîtă este toată der<e>ptu 1200 aspri. Şi ace moşi a fustu închinată domniscă şi a trasu pîră co alalţe fraţe deînpreună cu atîta chiltuială ş<i> o scosu cu multă gîlceava ş<i> astăză nu-i. Um vî<n>-dutu parte cîtu amu avutu totă am TÎ<n>dutu cută-i mi parte de moşie de satu de Cliciani. Şi cini v-ave vro pîră cu meni se pîră.
       Şi a şostu ( !) popa A<n>dreiu şi 2 armaşu Eadul şi Eecula şi Toma dărăban şi Yerdeciu postelnicul.
         Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/33.
         Orig., blrtie (9 x 20,9), trei peceţi aplicate.
         Cu o copie de Ia mijlocul sec. al XVIII-Iea.
         Datat după celelalte documente din pachet fi după cumpărăturile lui Vasil
         iuzbaşa.
                                        376
<1632 după mai 7>
            Dumitru Sîrbul vinde lui Zdharia vătaf ocină la Clinceni.
      t Eu Dumitru Sîrbul, cum a<m> vî<n>dutu moşiia de la Clăceni de bonăvoe a me vătafului Zaharie, bani ughi 5.
      Şi amuscrisu eu popa Yasilie.
      Şi mă <r >turie: Goviţă Sîrbu şi Toma şi Ionaşco.
        Bibi. Acad., MCDLXXXVIII/31.
        Orig., hlrtie (21 x 20).
        Cu o copie de Ia mijlocul sec. al XVIII-Iea.
        Datat după celelalte acte din pachet, privitoare Ia Clinceni şi după martori.
563
www.dacoromanica.ro
377
1632 (7140) mai 8.
            Cîrstea vinde jupînului Ghinea o ăelniţă de moşie la Turburea.
      t Adecă eu Cîrste al Danciului den sat din Turburea scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de bună credinţă la mina jupînului Ghinei, cum să să ştie că i-am vîndut o delniţă de moşie din sat de în Turburea, cari au fost de la Stan Butescul din sat ce zice Priseaca, de în cîmpu, de în pădure, de preste tot hotarul cît să va alăge parte lu Stan Butescul.Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, pre bani gata ughi 4, ca să-i fie dumnelui moşie stătătore în vec, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor.
      Şi cîndu am făcut acestu zapis fost-au mulţi omeni buni mărturii, po ime : popa Stoica de Berindeşti şi Dumitru Neagăi i Dumitru popei, Oprea Boldescul i Mihăilă i Opriş i Yişan i Şerbu de Poenari i Yoico diia-con i Standul i Yladul, Ivan din Turbure, Cîrste ot tam i Aldea i Andrdu. Şi pentru credinţa ne-m pus mai jos degetul să să crează.
Eu Cîrste.            Eu Şerbu.    
Eu popa Stoica.    Eu Yoico diiac. 
Eu Dumitru Neagăi.   Eu Standul.   
Eu Dumitru.           Eu Ylad.     
Eu Oprea.             Eu Ivan.     
Eu Mihăilă.          Eu Cîrste.    
Eu Opriş.            Eu Andreiu.   
Eu Yişan.             Eu Aldea.    
Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XV/6. Orig., hlrtie (30 x 21,5).
Copie ibidem, ms. 168, f. 131.
                                 378
1632  (7140) mai 8, Bucureşti.
             Leon voievod întăreşte m-rii Glavacioc un rumân din Gernăteşti, jud. Săeuieni.
      f ÎUhaoctT{» kmkYeio, Tw A(wh boeeoaj h rocnoAHHTi, chhti iiokohhhomS, Îw bojeoa<i-       rocnc>ACTEO a\h cYh noEiA-bHYH rocnoACTEA a\h CE-kT-bH, eo-
>KfcTBwbH AikOHacTHp rAAroA(MH TATiEiiMbr, XpjAii EAArdEdiifHYi EoropoAHiVh., ce iaste
564
                      www.dacoromanica.ro
metoh la Svetaa Troiţă, ca să fie sfintei mănăstiri Glăvăciogul un rumân, anume Manea, de sat de Cernăteşti, ot sudstvo Sac, cu feciorii lui, cîţi va avea şi cu toată casa lui. Pentru că acest om Manea, ce scrie mai sus, fost-au rumân de moşie al sfintei mănăstiri Glăvăciogul, den satul mănăstirii, den Cernăteşti, încă mai denainte vr&ne. Iar după acdia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mdle, iar acest rumân Manea, el n-au vrut să fie rumân mănăstirii, ce au umblat cu înşălăciuni şi cu cărţi men-cinoase, zicîndu Manea cum iaste călăraş şi cum s-au scumpărat de la călugării de la Glăvăciog, de au cumpărat altu rumân în locul lui, ca să scape de rumânie.
       într-aacdia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre Idge şi am adevărat domnia mea cum acel rumân ce au fost dat Manea mănăstirii în locul lui au şăzut numai o lună la mănăstire, deciia au fugit. Derept ac&a, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Glăvăciogul, ca să-i fie Manea iar rumân mănăstirii, cum au fost de moşie.
       Şi i-am luoat domnia mea şi cărţile domneşti ce au avut făcute, de le-am dat domnia mea în mîna părintelui egumenului Tanasie de la Svetaa Troiţă, ca să fie Manea şi feciorii lui rumâni mănăstirii în vecie. Şi de nimenilea opreală să n-aibă, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Manea de tege şi de judecată dennaintea domnii m£le. HHdKO HtcT, no pt«i roc-nOACTKd mh.
       H HCnpdBNHK, C4A\ piM TOCnOACTKd AW.
       line 0\' ESKSpflJJH, AVkCElţd AUW H A^HH, KT* AtT XSPM.
       f îw dtwH KwfKWAd, awaoctTkj koîkYkj roenoAHHii.
           Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/22. Orig., hlrtie (30 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Muşeţeanu, Glavacioc, 18, sub mai 1.
                                 379
1632  (7140) mai 9.
                          Zapisul unor megiaşi pentru o ocină în Albeşti.
      t Să se ştie ocina EAnciului ot Albeşti, pre unde are să aibă a ţindre îlAnciul cu feciorii lui ocină în Ndgreasca şi în Jilişte, din partea lui Muşat Pîrciul a treia parte de peste tot locul. Şi hotarul, cît se va aldge.
      Şi mărtorisim noi megiiaşi dinprijurul locului, anume : ot Nigreasca, Stan i ot Bălişoara, Grozea i Mihul faurul i ot Albeşti, Neagul Dălog, pen-
                                                                                            565
www.dacoromanica.ro
tru că acestu zapis se-au făcut di pre cartea lu Alixandru vodă Iliiaş, cînd era cursul ailor 7125, iar carte iaste la Ion şi la frate-său Tatomir, iar acestu zapis să hii la Mihăel, niputul N&iciului di ficior, să să crează. Aceasta scrim şi mărtorisim cu suflitele noştri.
       HhC AUH 9 AhHH, Atr „spitt.
       Stan.
       Grozea.
       Mihul faurul.
       Eeagul Dălog.
           Arh. St. Buc., M-rea Banu, XI/19.
           Orig., htrtie (30 X 21).
           CopU tbtdem, mss. 186, f. 70 v şi 196, f. 121.
                                380
1632  (7140) mai 10.
            Popa Vlăduţ din Albeşti vinde lui Ene păhamie un ţigan.
      t Eu popa Vlăduţu de Albeşti scris-am acesta zapis al meu, să fie de credinţă la mina lu Ene păharnicul, cum să se ştie că e-mâ. vîndut un ţigan, anume Yladul, dereptu bani gata 3800. Şi acestu ţigan au fostu al meu de moşie şî l-am vîndut eu de bunăvoe a mea şî cu ştire feciorilor mei şi a tuturălu omenilor mei, ca să fie lu Ene păharnicul moşie.
      Şî la tocmelă nostră au fostu mulţi oameni buni mărturie: de în Cînpulungu, Stan judeţul şî Ene postelnicul i Pană pîrcălabul i Marinii, ot Berevoeşti, Bolbose stolnicu, ot Corşori, Oprea, feciorii lu Fătulu.
      Aşa amu scrisu eu, popa Ylăduţu, cu mina me, m£seţa maiu 10 dni, vă leatu 7140 <1632 >.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/7. Orig., htrtie (31 x 22), o pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 137, t. 385.
S66
www.dacoromanica.ro
381
1632 (7140) mai 14.
            Răvaş de boieri tocmelnici in pricina de moşie dintre Neagu, Radu logofăt şi Gherghe din Mirosloveşti.
       t Zde boiarii jupîmilui Negului şi Radul logofătul şi ai lu Gherghe ot Mirosloveşti, anume: jupînul Nenciul hiv dvornic i jupan Neagoiţă Meiutescul ot Buciumeni. Şi se-au voitu aceşti boiari de a lor bunăvoe şi denaintea domnii mele să caute şi să adevereză pră cărţile hătrîne, cum vor fi ţinut mai denainte vrăme părinţii lor, aşa să ţie şi acum, şi cum veţi afla cu ale vostre suflete. Hh4k© a,a H’bcT, no pm rocnoACTKd a\h.
       HenpaKHHK, cm p*h rocnoACTKd /hh.
       HcnHcaX 4,8a\htp« nopTdp1. IIhc M-kcuta aui© aî A^hh, A-feT „âpĂt.
       Şi zio la sfeti Petru.
       f Iv dfwH KwfK^Aa. «haoctTw smkYk rocnoAHHh.
         Bibi. Acad., CXCVII/59.
         Orig., hlrtie (21 x 15,5), pecete aplicată.
                                          382
1632  (7140) mai 15.
          Rionisie egumenul m-rii Cozia, împreună cu alţii, arată care sini locurile mănăstirii la Rîmnic.
      Să se ştie locurile sfintei mănăstiri Cozii, care sînt la oraş, ce le-au căutat egumenul Dionisie împreună cu alţii.
      Dionisie egumenul sfintei mănăstiri Cozii şi cu Yoico al Ghinei şi cu Ahraamie călugărul şi cu alţi bătrîni den Rîmnic, cîndu au fost cursul anilor 7140 m6seţa mai 15 dni, că sînt 4 locuri între moara episcopii şi între locurile Iazerului.
      Iazerul are 2 locuri pînă la [la] moara Teptii şi iar ale Cozii sînt 3 locuri lîngă diiaconul Duca, paşi 103 şi iar locuri 3, paşi 100 pre lîngă popa săsescul, cu capetele în rîu şi din jos sîntu Carabeţii. Şi iar sînt 6 locuri de mergu cu capul la Olt, la vadul dîn sus, paşi 200 şi iarăşi din sus sînt Cara-
      1 Dumitru portar.
www.dacoromanica.ro
567
beţii. Şi iaste un loc, paşi 30, de m£rge cu capul la locurile lui Voicul Ghinii. Şi sînt 3 locuri, paşi 150, între Mitrea şi între Proca, cu capetele la drum. Şi iaste un loc la Mişăi, supt Obr^jie, la cruce, paşi 50. Şi iaste un loc deasupra, la Mişăi, paşi 70.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 460 v—461. Copie.
                                          383
1632   (7140) mai 16, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Stoica postelnic ocini, vecini şi ţigani în Urdari, Şişeşti, Dragomireşti, Bălboşi ş.a.
       f YLIhaoctYek> eojkîew, îiv flcwH eoekoaa h rocnoAHHE KTiCOH seaiah Oyrrppw-
BAAXYHCKOH, CHHK BEAHKArO H np-k^OSparO, nOKOHHHOmS Tw IJlE4i4H EOEBOAY /\,4K4T roc* noACTBO aih cYw noKEAtHYH rocnoACTBA aih cA8r8 rocnoACTBA aih Gtohkeb iioctiahhk,
CHHE IlKAAMOB IVT OyPA^PH, IVT COyACTKO Top JKha, H CEC CHHOBH EAlS, EAHU.E1KE
EorE A‘jct> iakojko a^ a\8 < ect> wmhhS h bemhhh oy ceao OyPAAPH, weame eecaX ae* WSnAHHU.EE HtKUlEK, A^HpA /HSwYH, UETEpETArO A^O IVT &PAAPH, IVT nOAlO H IVT UIOyAI H IVT EOA, CEC BEMHHH H IVT CEAAAHIJJE CEAWB, IVT nOCBSAÎ. EApE EAHKA Ct XtHT H3EPAT IVT no BEC XoTJpOAI. H BEMHHYE fi,â CE 3HAIT HA HAt( : CtAHMWA CEC EPAT Ero. A,8A\HTp8 H CEC CHHOBH HAI H IIpEAA CEC CHHOBH ErO H XOAHMA CEC CHHOBH Ero H GtOHKA CEC CHHOBH CH H KpECT-fc CEC CHHOBH CH H GtAHMIOA, CHH"E IlAAEB, CEC CHHOBH CH. IlOHEJKI ECT nOKSnHA GtOHKA nOCTEAHHK cYE BHUIE pEMEHO WMHHS H CEC BEMHHH IVT h a Mha, aelphpa reprHHEE wt OypAApn, khSka H^kuieb, Ah|4JHpA iMSjkbk, 3a xrj$ Acnpa h cec SAnnc wt pSk eh sa npoAAHfc h cec creaYteaYe ha haie: IIpeaa wt MEnA-k H /^PArOAlHp H ÂPErHM WT d>EpKEU!EI4JH H WT GOXaEE, GtAHKO nOCTEAHHK H wt Eheelph, EaaaSa nOCTEAHHK h wt Kotţoţ'kHH, AIhITaio h ^SAiHTpoy $haYhujah8a.
       H flAK AA (CT CA$r8 roenOACTEA AIH GtOHKEE nOCTEAHHK WMHH8 h bemhhh oy CEAO oy niHWEIJJH, BE COyACTBO YH AHHU.H, nOAOBHHO 3A CEAO, AAH AEd A°VmHTP‘lllJ* KOB nOCTEAHHK BECaX, WT nOAlO H WT UIOyAI H WT BOA H CEC EECHX BEMHHYH, WT CEAJAHLfJE CEAOK, WT nOCB^A^ MP* EAHKA Cl JfTHT H3EPAT WT JfoTAP A^JKE A® JfOTAP, AAH TBhY» EES EAHH BEMHHS, HA H.UE...1, MTO ECT EHA npOCTHA A^AIHTPAIljKO. IIoHEWE ECT nOKSnHA GtOHKA nOCTEAHHK cY( nOAOBHHS SA CEAO H CEC KECHX EEMHHYE WT HA ASAIHTPAUIKO nOCTEAHHK WT GnHH'kHH, 3A XA*3 ACnpH POTOBH H CEC 3AnHC WT POyK
Ero sa npoAAHVc h cec cbeaeteai'e ha haie : Upeaa akophhk h wt Hoiahe, BapeSa
1 Loc alb.
568
www.dacoromanica.ro
                         nOCTEAHHK H AP^rOAWp H APhrH*E WT $HPKKIJUKl{JH H WT PowYa, OyApHlJJTE H WT
^fnA/îi, J3kob h ivt I'aA1 GTaH BaTaX h wt GTEHrEHA, HekSaa hocteahhk h wt AAEra, ilETpauiKo hocteahhk.
       H naK aa ect CA8r8 roenOACTsa a\h Ctohkeb nocTEAHHK HfcKOE ke<ihhh, Ha haie: Ta/Maii] cec EpaTYAAi ch Hoeak h Ap^hh, noHEHtE ci coyT npoAAAH whh behhhh cec chhobh hm Gtohkbk nocTEAHHK wt OypAApY, 3a xrX acnpH totoeh, sa hhXhoai A0m EpOBOAlO, EE3 HHEAHa CHAOCT, TEHYiO TAaE( HAL EE3 W4HH8 H CHC SanHC CEC MHOPB cbeaYteaYe, Ha hau : RapcSa neX'apHHK h Hoam, nsXapHHK h wt Gaame, IIhtpS nwCTEA-HHK H WT XEpVHTOara, /THXaiO nOCTEAHHK H WT IţlSEfelO, GTaHHIOA H WT KapiHH, YHhahh h wt RapAHHHi^E, AacKaaSA h /\pErH4 h iHhXhhah h wt Hhhhh, Gtah h IţoifsAH.
       H naK aa ect CAyrS rocnoACTBa a<h Gtohkeb hocteahhk eahh hea^a 3a ai^H-rann, Ha ha\< Aatko i^nranSA cec aiţHraHKaM ch h cec aeiiam ch. IIohokc ect bha A8jkh8 /Hhaolu h REAan h .A.paroT'E, chhh RaAEB wt IlHpHoy Gtohkeb hocteahhk. acnpH. . .2 taîkb ect nocTdBHA whh aaAor Tor hea^a sa aituraHH cec sanHC h cec AhKE, 12K05KE AA A<*CT HOBlţYH Ha RhCKPECEhYa XpHCTOBW. & atJJTEAHÎKE HE XoKBT nAA-THTH HOBlţÎH Ha 4,EHE, i GtOHBA nOCTEAHHK, WH Ai API‘ÎKHT TOr HEA^A 3a AlţHraHH, Ai ect sa A^AinS. Taatf hX ect mhh8a a^he, wt topaa, tîpe c8t a toahhh. H BHAfcXoA\ rocnoACTBO a\h h sansc wt p8K ha\, KaKo ect bhue iihc h cec cbeaYteaYe, Ha ha\e : wt OyrpSMH, HbkSaa nsXapHHK h wt OEpKEUiEtfjH, APkrH4 h wt IIoahh, EapcSA nOCTEAHHK.
       H naK Ai ect CASrS rocnoACTBa a\h Gtohkeb hocteahhk eahh ai^nran, na ha» El8n8A, EpaT Cbbephhok i^nranSa, noHEJKE ect noKSnHA Gtohka iiocteahhk Tor aiţHraH WT HaA ^HAOT'blO ErSAlEHSA WT CB'feTa AWHaCTHp TAarorEMH GTpE/HKa, Xpa.W CB-feTaa TpoHiyn H wt haa IHhaoiju, bh8k Gtohkeb bhctYop, sa xF acnpH totobh, paAY ASjkhokbhYb CB’kT’kH aiohacthp, wt KE^a ect bha npoAaAa flAE§aHAP8 boeboa ÎAYiauu MonacTHp Gtpha\b8a a\EtoX Ha CB-kTa AioHacTHp TncMaHa. H kha^Xoai rocnoACTso AIH H SanHf CEC CbeaYteaYe, Ha HAU: WT 4>EpKEUIEqJH APhl'HH nOCTEAHHK H APar0lUHP H WT PoUl'lA, OyAPHIJlE nOCTEAHHK H WT POPOKEA. ©npt nOCTEAHHK H WT PoBHHapH. 4>pei^hae h wt MinA'k, IIpEAa akophhk h Akabh mohaX h AaspHHTYE wt CTpEAisa h MhIO VkAEnSA H AP^r MhIO XpiVM.
                               H naK Ai ect caSpS rocnoACTsa a^h Gtohkeb hocteahhk wmhh$ h bemhhh oy
CEAO oy APAfCAMipEHlH, WT C^ACTBO. . .2, AAH AEA 0\'HK0M CH AP^OTEB nOCTEAHHK, nOAOBHHO sa CEAO, CEC BE4HHH H CEC BEC XoAOKOA\, EAHKa CE XtHT HSBpaT.
       H naK aa ect ca8r8 rocnoACTsa a\h Gtohkeb hocteahhk whhhS h behhhh oy CEAO 8 ReABOUIH, AAH WT METBpETarO AEAO nOAOBHHS, AAH AEA oyHKOM CH, APATOTEB nOCTEAHHK, CEC BE4HHH H CEC BEC XOAOKO/H.
       H naK aa e:t ca8p8 rocnoACTBa a\h Gtohkeb hocteahhk wmhhS h behhhh 8 CEAO oy ATeHAAT, nOAOBHHS sa CEAO, AEA 8HKOAI CH APArOTEB nOCTEAHHK, CEC BE1HHH H CEC BEC XoAOKOA\.
       H naK Ai ect ca8r8 rocnoACTBa mh Gtohkeb hocteahhk wmhh8 h behhhh oy ceao 8 RoKopoBa, naK hoaokhhS 3a ceao, wt npEs BEck cEAa, aea APAroTEB hocteahhk H WT nOAlO H WT Ul8M H WT BOA H CEC KHHOrpaA^ H CEC BpOAOBE 3a BOAYHHlţOy H
       1 Editorul adaugă Intre paranteze : (A«a).
       2 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
569
CkC BKChX E(MHHYh H 1VT CEA<lAHl|Jf C(rtOE, WT nOCB8AY, Bdp( (AHKd C( XtHT H3KpdT IVT no BEC XOTdpOrtl.
       H ndK Ad (CT Crt8r8 rOCTlOACTEd MH GtOHKKE nOCT(AHHK EKCdX A(a 8hkom ch AtPdrOTkB nOCTIAHHK WT UHriHTf, Hd HM( /Epklllkrt'k U,HrdH8rt CKC EpdTOM CH <I>rtOp-k, CHHkl AlKHKdpYfB IţHrdHSrt H Pifl,YA> CHHk KopHIB H II8HKK U,HrdH8rt CKC                CH.
       IIOHOKf cYl BHUlf p(M(Hd Cfrtd H dl^HrdHH KHrtH C8t CTf>Kdrt( WT OyHKOM CH ^PdrOTK nOCT(AHHK H nOK8n(HH, KSnHO CKC >K8ndHHU,d fro Gdrtt$HPd, CiCTPd >K8ndHeU,eB XpKCOBfH, >K8ndHHli,d /llHXdtOE EkHU,hptHSrt, (l|J(}K( WT npttKA> BpfcrtU, WT np( AbH^H npoqY(A*K rocnoAdpu,
       fl noTOAi, KKAd (ct eh.v ei akhh flrttgdHAP» bo(eoa ÎAYram, d cd8rd rocnoA"
CTEd MH ©TOHKd nOCTtrtHHK WT &PAdPH, WH (CT HiWdrt np8X H rttrtkBS CKC A!HXd» KrttOMdP H CKC >K8ndHHU,d frO, XpkCOEd, pdAY C(rtd H dU,HrdHH, H>K( c8t H3A0rt EHUlf pfHfHH, MTO (CT EHrt nOKSnHrt APdrCTk nOCTtrtHHK H CKC KOyn.lHHlţd (rO, ©drtf^HPd H PdAY H’kKO( HOBU,H, 4T0 (CT EHrt Bk3Hrttdrt ^PdrOTk HOCT(rtHHK WT EpdTOrtt CH filrtdM, Edl|l8 CtOHKKB nWCT(rtHHK, HdnHCdHH Oy KdTdCTHX BKC nO HAU. Td>K( EKSHrtldrtH C8t
A EOA’kpH wt np-fcA iIrt(§dHAP8 eo(eoa îrtVrani, no pKEdUK rocnoACKKi, Hd hau: wt
KdPAHHHlţS, ©TdAUTY( drd H WT EpkHKOB’kHH, (MdTfH EHB B(rt drk H WT <I>HrtYtailJH, AS/MHTpS KknHTdH H WT XY(pkl|IH, &ApY>|l( ETOpH AwrWijHT, HKOÎKf Ad hX COyAHT H M hX STdKMHTH pdAÎ A^AYh( MTO (CT H/H rt pd3AtrtHTH CA ©TOHKd nOCTfrtHHK CKC rflHXdM KrtlOHrtp. Td*( EK TOM, cT( BHU1( p(M(HH A COrt^PH, WHH CHU,f c8t WEpfc-TdrtH CKC A^UIdMH HX, KdKO T(X cY( HOKU,H, MTO (CT EKSHAidrt AP‘>r0TK nOCT(AHHK WT HdA EpdTOrtt CH, EkrtdM, WH hX (CT EHrt &iA BKC nO A^AYh(. Td>K( (CT A44 cYh A EOrt-kpH, KdKO Ad APK>KHT WT T(X cY( C(rtd H dlţHrdHH, (>K( COyT EHUI( p(M(HH, KkC HdA ABOd, AlHXdlO KrttOHdp CKC KMIdHHlţd (rO, XpKCOEd, nOAOEHHS, d CTOHKd nOCTtrtHHK, WH Ai APkKHT Cdrt\ nOAOBHH». H EHA'kXortt POCnOACTEO MH H KHHP WB(M Â KOrttpH, 3d c8>KA(hY( H 3d 8ctPO(hY(, KdKO (CT KHUI( I1HC, Hd pSK GtOHKIE nOCT(rtHHK, A4 »( I)0E8A(T npSX H MAKB8 EK HKlX.
       H npoAdAcX KSndHHiţd Mud, A^HPd T(prHH(E wt &pa<iph h A8a\htp8 noc-TtrtHHK WT ©IIHH-kHH H ţ&HAOTtlO (r8iU(H8rt WT ©TpkrtlEd H AlHAOUl HhXh( WMHH( H B(MHHH H dl^HrdHH, WHH 3d HhXhOM A^eP^kmk H CKC SdnHC WT P»K HM H CKC 0^3-HdHYA EKCtrtt EOA'kpOrtl H d M(rYdUIOrtl8 WT TOP H3 Aoa H WT WCTPOP M(CTOM H
wt np(A rocnoACTEd mh.
       Gtro pdAY a4A°X ckm rocnoACTEd a\h Gtohkke nocT(AHHK wt 0yPA4>H BKOJK( Ad MS (CT cY( KHUI( p(q(HH C(rtd H EtMHHH H dl^HrdHH WMHH8, A^AYh» H EK wXdE CH-HOEOA\ <H EH8KOA\> H np'kEHSKTOM H H( WT KOrOÎKAO HtnOKOA-fcKH.WOM», nOp(SM#
rocnoACTEd mh.
       C(H<( oyso h ce(aît(aY( nocTdBA-ktrti rocnoACTEd aih : H<8pdH XpHSd k(a akc,P* hhk h JKSnrtH Udnd e(a rtwrwj^fT h >KSndH MHdKH b(a bhctYqp H >KSndH AIhXo B(rt endTdp H H(A(rtKO B(rt CTOAHHK H E#SHHKd B(rt KOA\HC H H-fcrSrt E(rt ntXdpHHK H >K8ndH (UdHSrt E(rt nOCT(AHHK. H HCnpdEHHK, Ildnd E(rt AOrO^(T.
       H HdrtldSdXortl dS, ©TOHKd rpdrtddTHK, OyMHHHKSrt d(nrKAd1'OE AOrO$(T, EK HdCTOrt rpdA» 8 E8K8p(i|iH, M-bcd^i Mdio sY AKNH H mt A^ama a® HHH-k T(K8i|idro rttTOM, EK rt-kT xSPM, d WT p05KA(CTEd XpHCTOBd, xdXrti.
570
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stoica postelnic, fiul lui Bălăci din Urdari, din judeţul Gorj şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Urdari, însă toată partea jupaniţei Neacşa, fiica lui Muja, a patra parte din Urdari, din dmp şi din pădure şi din apă, cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume : Standul cu fratele lui, Dumitru şi cu fiii lor şi Preda cu fiii lui şi Hodicea cu fiii lui şi Stoica cu fiii săi şi Cîrstea cu fiii săi şi Standul, fiul lui Badea, cu fiii săi. Pentru că a cumpărat Stoica postelnic această ocină mai sus-zisă şi cu vecinii de la Iana, fiica Gherghinei din Urdari, nepoata Neacşăi, fiica lui Muja, pentru 13 500 aspri şi cu zapis de la mina ei, de vînzare, şi cu martori anume : Preda din Ceplea şi Dragomir şi Drăghici din Fărcă-şăşti şi din Ohabă, Staico postelnic şi din Bibeşti, Yladul postelnic şi din Coţofeni, Mihaiu şi Dumitru Filiişanul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic ocină şi vecini în sat în Şişăşti, în judeţul Mehedinţi, jumătate de sat, însă partea lui Dumi-traşco postelnic toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu toţi vecinii din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar, însă fără un vecin anume ... -* 1, pe care l-a iertat Dumitraşco. Pentru că a cumpărat Stoica postelnic această jumătate de sat şi cu toţi vecinii de la Dumitraşco postelnic din Spineni pentru 37 000 de aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui şi cu martori anume : Preda vornic şi din Poiană, Barbul postelnic şi Dragomir şi Drăghici din Fărcă-şăşti şi din Boşiia, Udrişte şi din Ceplea, Iacov şi din Gaia 2, Stan vătah şi din Stîngăcea, Necula postelnic şi din Dîlga, Pătraşco postelnic.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic nişte vecini anume : Tamaş cu fraţii săi Novac şi Drăghici, pentru că s-au vîndut ei vecini cu fiii lor lui Stoica postelnic din Urdari, pentru 3600 aspri gata, de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, numai capetele lor, fără ocină, şi cu zapis cu mulţi martori, anume : Barbu paharnic şi Cioană paharnic şi din Salce, Pătru postelnic şi din Hărgitoaia, Mihaiu postelnic şi din Ştubeaiu, Stanciu şi din Carpeni, Mălin şi din Yardiniţă, Dascălul şi Drăghici şi Mihăilă şi din Anini, Stan şi Ţofan.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic un sălaş de ţigani, anume Datco ţiganul cu ţiganca sa şi cu copiii săi. Pentru că au fost datori Miloşi şi Bălăci şi Dragotă, fiii lui Badea din Pîrău lui Stoica postelnic aspri ... .s Astfel ei au pus zălog acel sălaş de ţigani cu zapis şi cu zi, ca să dea banii la învierea lui Hristos. Iar dacă nu vor plăti banii la zi, iar Stoica postelnic, el să stăpînească acel sălaş de ţigani, să-i fie de moşte-
       1 Loc alb.
       1 Editorul adaugă Intre paranteze (Dala)
       * Loc alb.
www.dacoromanica.ro
571
nire. Deci le-a trecut ziua, de sînt de atunci patru ani. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lor, cum este mai sus-scris şi cu martori, anume : din Ugrumi, Eecula paharnic şi din Fărcăşăşti, Drăghici şi din Poiană, Barbul postelnic.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic un ţigan, anume Lupul, fratele lui Severin ţiganul, pentru că a cumpărat Stoica postelnic acel ţigan d9 la Filoteiu egumenul de la sfînta mănăstire numită Strîmba, hramul sfînta troiţă, şi de la Miloş, nepotul lui Stoica vistier, pentru 3000 aspri gata, pentru datoria sfintei mănăstiri, de cînd a vîndut Alexandru voievod Iliaş mănăstirea Strîmbul metoh la sfînta mănăstire Tismana. Şi am văzut domnia mea şi zapis cu martori, anume : din Prăcăşăşti, Drăghici postelnic şi Dragomir şi din Eoşiia, Udrişte postelnic şi din Bogojăl, Oprea postelnic şi din Eovinari, Frăţilă şi din Ceplea, Preda vornic şi Acachi monah şi Lavrintie din Strîmba şi Iane gealepul şi alt Iane şchiopul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic ocină şi vecini în
sat în Dragomireşti din judeţul..............1, însă partea unchiului său
Dragotă postelnic, jumătate de sat cu vecini şi cu tot venitul, cît se va alege.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic ocină şi vecini în sat în Bălboşi, însă jumătate din a patra parte, însă partea unchiului său Dragotă postelnic, cu vecinii şi cu tot venitul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic ocină şi vecini în sat în Măilat, jumătate de sat, partea unchiului său Dragotă postelnic cu vecini şi cu tot venitul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic ocină şi vecini în sat în Cocorova, iar jumătate de sat, de peste tot satul, partea lui Dragotă postelnic şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi cu vadurile de moară şi cu toţi vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Stoica postelnic toată partea unchiului său Dragotă postelnic din ţigănie, anume Mîrşălă ţiganul cu fratele său Florea, fiii lui Mîncarie ţiganul şi Eadul, fiul lui Cornea şi Puică ţiganul cu copiii săi.
      Pentru că aceste sate mai sus-zise şi ţigani au fost agonisite şi cumpărate de unchiul său Dragotă postelnic, împreună cu jupaniţa lui, Sam-fira, sora jupaniţei Hîrsova, jupaniţa lui Mihaiu Ţînţăreanu, încă dinainte vreme, din zilele altor domni.
1Loc alb.
672
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Hiaş, sluga domniei mele Stoica postelnic din Urdari, el a avut pîră şi gîlceavă cu Mihaiu clucer şi cu jupaniţa lui, Hîrsova, pentru satele şi ţiganii care sînt din jos mai sus-zise, pe care le-a cumpărat Dragotă postelnic şi cu jupaniţa lui, Samfira, şi pentru nişte bani pe care i-a luat Dragotă postelnic dela fratele său Bălac;, tatăl lui Stoica postelnic, scrişi în catastih tot anume. Astfel au luat patru boieri dinaintea lui Alexandru voievod Iliaş, pe răvaşe domneşti, anume: din Yardiniţă, Stamatie aga şi din Brîncoveni, Matei fost mare agă şi din Piliiaşi, Dumitru căpitan şi din Hierăşti, Udrişte al doilea logofăt, ca să-i judece şi să-i întocmească pentru dedinele pe care le-au avut de împărţit Stoica postelnic cu Mihaiu clucer. Astfel întru aceasta, aceşti mai sus-zişi 4 boieri, ei aşa au aflat cu sufletele lor că acei bani, ce a luat Dragotă postelnic de la fratele său Bălăci, el i-a dat tot pe dedine. Deci au dat acei 4 boieri ca să ţină din acele sate şi ţigani, care sînt mai sus-zişi, tot pe din două, Mihaiu clucer cu jupaniţa lui, Hîrsova, jumătate, iar Stoica postelnic, el să ţină singur jumătate. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 4 boieri, de judecată şi de întocmire, cum este mai sus-scris, la mina lui Stoica postelnic, ca să nu mai fie pîră şi gîlceavă între ei.
      Şi au vîndut jupaniţa Iana, fiica Gherghinei din Urdari şi Dumitru postelnic din Spineni şi Piloteiu egumenul de la Strîmba şi Miloş ocinile lor şi vecinii şi ţiganii, ei de a lor bunăvoie şi cu zapis de la mîna lor şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Stoica postelnic din Urdari, ca să-i fie aceste mai sus-zise sate şi vecini şi ţigani ocină, dedină şi de ohabă fiilor <şi nepoţilor > şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Nedelco mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Neagul mare paharnic şi jupan Mânui mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, ucenicul lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 16 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători, anul 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1632.
          După Ştefulescu, Doc. slav.-rom., p. 450—458.
          Copie după orig. slav, In posesia familiei C. Z. Broşteanu-Urdăreanu. Traducere la Bibi. Acad., MCCXXXIII/4-5.
iO-c.02
www.dacoromanica.ro
573
384
1632  (7140) mai 20.
            Radu Gîlgîe se învoieşte cu Udrişte logofăt pentru o parte de moşie din Lipereşti.
      f Adică ieu Radul Gîlgîe făcut-amu zapisul mieu la mîna lui Udrişte logofăt ot Lipereşti, fecioru[ru]l lui Matei vătaful ot Lipereşti, cum să să ştie că ieu moşneanu n-am fostu, nici moşie în sat în Lipereşti n-amu avut, ce amu fost cumpărat o parte de moşie şi eu de în sat de în Lipereşti de în partea lu Plavăţu i Ciomag1, stînjeni 300.
      Şi cîndu am cumpărat această moşie ce scrie mai sus fost-am o am cumpăratu fără ştirea dumnealui Udrişte logofătul. Deci dumnelui fiindu moşneanu şi fiindu mai vol<nic>2 să o ia, dumnealui lepădatu-mi-i-au banii ce am dat pre dinsa, pre aceia moşie ce scrie mai sus. Deci ieu căzut--am la dumnealui cu rugăciune, ca să nu mă scoţă de în moşie, ce să mă lase ca să aibu şi eu moşie. Deci dumnealui nu s-au înduratu de mini, ce ş-au făcut pomană de mi-i-au lăsat stînjîni 200, ca să fiu şi eu cu moşie, iară pre 100 de stînjini datu-mi-au dumnelui bani înnapoi, ce am dat pre densa, pentru că i s-au căzutu dumnelui acestă moşie să o ţie totă dumnealui, iar eu rugîndu-mă dumnealui, înpreună cu toţi megiaşii, mi-<au>3 mai lăsat această moşie ce scri<e>* * 8 mai susu.
      Şi cîndu am făcut acestă scrisoare fost-au mulţi omeni buni mărturie, anume : Micul roşul ot Periiaţi i Ilie ot tam şi alţi, care-şi vor pune degetele şi iscălituri mai jos, ca să creză. Mi-am pus de<ge>2tul mai josjşi eu, ca să cr^ză.
      Şi am scris eu, popa Ionaşco ot Lipereşti. Pis mdseţa mai 20, let 7140 <1632 >.
      Eu Radul Gîlgîe.
      Ianachi iuzbaşa mărturie.
      Az Micul roşul ot Periiaţi mărturie.
      Eu Costandin comis ot Tozăni mărturie.
      Az Ilie logofăt ot Periaţi mărturie.
      Eu Dumitru croitorul ot Lipereşti mărturie.
      Eu Apostol mărturie ot Lipereşti.
      Eu Panaitu neguţătoriul mărturie.
      Eu Ianoş ot Lipireşti mărturie.
      Eu Macarie ot Li<pi>2reşti mărturie.
       1,,Ciomag” adăugat ulterior cu altă cerneală.
       * Omis.
       8 Loc rupt.
574
www.dacoromanica.ro
      Eu Bobe ot Lipereşti mărturie. Eu Udrea ot Lipireşti mărturie.
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/11. Orig., hlrtie (32 x 22), cinci peceţi aplicate.
                                         385
1632  (7140) mai 28. Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Manea mare postelnic satul Boşiul, jud. Ilfov, părţi cu vecini în satele Frăţeşti şi Gosteşti, jud. Vlaşca şi vii la Cătun.
       t AIhAOCTÎEIO KOJKTEIO, Iw flEWH KOEKOAA H rOCnOAHHh KhCOH SEAftAH JfrrppO-KAaXÎHCKOH» CHHh KEAHKArO H np-kA®KPArO nOKOHHHOA',8 Iw CtEjJsAH KOEKOAA. A‘jk<jt rocnoACTKo AtH cîh noKEA-kHÎH rocnoACTKA AtH noHTEHHOAtS iipjbhtea rocnoACTKA AtH >K8naH (liant kea hocteahhk h ckc chhokh £At8, eahiiejke fiorii aapokaa, hkojke aj m8 ECT CEAO Po'JJ'i'Sa, KhC CEAO ChC KhCOAt XoTApOAt H ChC KhCHX KEHHHYh H ChC KhC Xo^O-KOAi IVT nOAlO H WT Ul8,\tA H WT BOA H ChC KHHOrpAAS H ChC KOAÎHHU.E H WT CEA*»* AHipE CEAOB, WT HOCk8aY, SAPE EAHKA CE XtHT H3EPAT WT no KTiCOAt XoTApOAt, WT XoTAP A^E A® XoTap. H KEHHHYh fi,A CE 3HAET no HAtE: AparOAtHp ChC CHHOKH CH H HtHIOA ChC CHHOKH CH H AIhXaIO ChC CHHOKH CH H (HaHt, KpAT ^p jrOAtHpOK, ChC CHHOKH Ero, HA HAtE Pa\Sa H TsprE H ,<\,8AiHTp8 ChC CHHOKH hX H EaA>®A ChC CHHOKH CH, HA HAtE ApArOAtHP H T8A®P ChC CHHOKH hX H ,A,8AlHTp8 ChC CHHh Ero, AlHPAt H ChC CHHOKH HAI, EAHlţSWE fiorh AACT.
       IIoHEWE Toro CEAO PoIUI'Sa KH1UE IIHC BHAH c8t SA A^AYhS IIpEA^ HOCTEAHHK, CHHh TSAOCYEK CnATAp, KH8K IIpEAEB BHK BEA BAH, WT HAA AtATHpAAt CH, H&nAHHIV) (Hapa, AR4JEPA IIpeaek bah8a, eijjeme wt nptWAf Bp*kME. il iiotoai, ktiAa ect eha ChAA> B-h ABHH roenOACTBA AtH, A nOHTEHHOAt lipAKHTEA TOCnOACTBA AtH JKSllAH (HaH*k BEA nOCTEAHHK, WH ECT IIOKSnHA CEAO PoUjYSA H ChC KEHHHH KHUIE pEMEHH WT HA IIpEAA I10CTEAHHK, CHHh Ht8nAHHU,EB AlaphH, SA 8rH T, HOKU.H TOTOKH. H npoAAA ECT IIpEAA nOCTEAHHK, WH SA HErO A®EP® BOAIO, BE3 HH EAHA CHAOCT H ChC SAnHC WT p8KA Ero SA npOAAHYE. ChC AtHOSH EOA"fepH CBitAYTEAYE HAI1HCAHH Oy SAnHC, KEAHU.EJKE H AtAAE KOTOPYh c8t BHAH HA oyCTpoEHÎA HAI.
       H (1AK A A ECT nOHTEHHOAtS IIPAKHTEAIO roenOACTBA AtH StSnAH AlAH-k KEA nOCTEAHHK WHHHS H BEHHHH oy CEAO 8 ^phTEipH H 8 Kocteiiih, WT C8ACTKO Raaui<ka>, aah A EA 3<8nAHHItfK fioHKhB, A^U^PA PAAyAOK KHCTYiap WT ^EflTSpOAA, A*a EH KhCaX WT nOAlO H WT Ul8AtA H WT KOA H ChC KEHHHH H WT CEAAAH1JIE CEAOB, WT nOCK8AY> BApE EAHKA CE XtHT H3KPAT WT no BhC XoTApOAt, WT XoTap A^f A® ^OTAp. H BEHHHH fi,A CE SHAET no HAtE: RaAHK8a ChC CHHOKH CH H GTOHAh ChC CHHOKH Ero, fioHKO H Ibah
1 Loc alb.
575
www.dacoromanica.ro
H UtC CHHOBH hX H CHHK IlKpSllJOB, Hd HM( .      . . 1 H H(A CKC CHHK (rO, ToA H
AP'irOMHp CKC CHHOBH CH H A/IhXkHAK CKC CHHH (rO, PdAyA H AÎHK8A CKC CHHH (ro, ©TdH H /^SAlHrpS H CKC CHHOB? hX H        AaH CKC CHHH  CrO, GtAH H ©TOHKd H Afnd CKC
CHHK (ro, AldHt H CKC       CHHOBH hX  H  GtMHMIOA CKC  CHHK (ro, A(nd H CKC CHHOBH hX
H ,\OBpi CKC CHHK (ro,       ^pKrdH H  CKC CHHOKH hX H  ^pKrdH, BPaT A0EPfK CKC CHHOBH
ch h GDnpt ckc EpaT         (ro, Gtah h ckc chhobh hX  h Gaao( ckc chhobh ch . . -1 h
Mhwhi ckc ckhobh ch h Gt<jh IIpoahak h ckc chhobh ch h Htro( ckc chhobh h
AlKHKdH CKC CHHOKH CH H ^parOAUip CKC CHHOKH CH H CKC CHHOKH HA), (AHlţ(A) Eon* A<*CT.
       nOH(H<( cY( KHUJ( p(H(Hd WHHHOy CKC K(MHHH WT OpKTflJJH H WT KoCTOpH EHAd (ct sa a^A^hS »8ndHHiţ(B Eohkkb,               PaaSaok   KHCTYrap wt H(nT8podA, wt
POaTt(aT( (H, (ip(JK( WT nptH<A( KpfcML ă nOTOAA, KKAd (CT KHA CKAA, BK A**HH rocnoACTKd aah a homt(hhoa\ npaBHT(AK rocnoAcrsa a\h JKSnaH Alan-fe b(a iioct(ahhk, WH (CT nOKSnHA cTH A^AH 3d WHHHS WT <E>PKT(I(JH H WT KoCTOJJH, CKC K(HHHH (JK( C8t KHUJ( p(H(HH H CKC KKC XoA»KOM WT HdA (rTdHKO fl(XdPHHK, CHHK T8AOCY(K AOTO^fT WT
P8Aa h wt KSndHHiţd (ro, PaAa h wt AH‘ua> chhk AfldAKOM(K ca8jk(p wt KKnptHH h WT HfSndHHlţd (ro, KdTdAHHd, A^H^PJ >K8ndHHlţ(K EoHKKK, 3a SrH jfH, HOKlţH rOTOKH. H npOAdA (CT WHH 3a HhXhOA) AOBPOBOAIO H CKC SdnHC WT p8K HA) 3a npOA<U)Y(, CKC A1HOSH EOA'kpn ck(aYt(aY( HanHcaHH oy sanHc, b(ahi^h h a)Aah, kotopYh cSt bha Ha ScTpofHYa ha\k.
       H (1JK A^ (CT HOHT(HHOA)S (ipdBHT(A TOCnOACTBd A\H W8ndH AldHt B(A nOCTCA-HHK BHHOrpdA< wt Hd KktSH, WT /V'fcASA IlHTdJJHAOP, MTO (CT KHA A(KKB, (JK( EHK KlA endTdp, CKC KKCdX A^AÎHA H CKC B(-)HHH, KOAHlţH XoK(T BHTH H(CK8nOBdAH. Hd HAU . . .    . 1, nOH(H{( (CT nOKSnHA JKSndH AldHt B(A IIOCT(AHHK cY( KHU1( PCKHH
BHH0rpdA( H CKC K(MHHH WT Hd AlHXdIO nOCT(AHHK H WT C(CTpdAt CH, KSndHHIţd ASiWHTpa, CHHOBH ToAKB KOMHC, KHSI^Yh AfKKH CfldTdp WT IlKTpoa(, 3d 8rH cit, HOBIţH, roTOKH. H npoAdA (ct whh sa cbohm acspoboaio h ckc sannc wt p8KdAtH hX 3a npoAdHY(, ckc AtHOSH EOA'bpH cb(aYtcaY( HanHcaHH oy 3anHC h KSniţH, kotopYh c8t kha Hd 84'bHfHYa HM. H npOA^ACUK cYh BHUI( p(H(HH KOA-fcpH hhXhc whhh( h k(hhhh h aosh, WHH 3d HHXHOM AOEPOBOAIO, E(3 HH (AHd CHAOCT H CKC oySHdHYd KKCfcA) EOA"fcpoA) H a M(rYamoA\ wt rop H3 a°a h wt wkoaho m(ctom h wt np«A rocnoACTKd ah.
       G(ro paAY AaAcX ckm rocnoACTKO ah iioht(hhom8 npaKHT(Aio rocnoACTKd a\h >K8naH AtdH-k b(a oxtiahhk, iaKO/Kf M a\8 (ct c(ao PouiYSa WT C&ACTKO 6aXob. CKC KKC XoTdpoA) H CKC BKChX B(HHhY( H WHHH8 8 $PKt(1|1H H 8 KoCT(I|IH, CKC B(HHHH h KiHorpaAS wt Hd Kkt8h whhh8, A^AYh8 h bk wXas chhoboai h bh8koa\ h np-fcK«8-HiTOM H H( WT KOrOJK( H(nOKOA'kEHA)>, nop.-3MO rOdlOACTKd A\H.
       C(jk( oyso H cb(aYtmY( nocTdKA-b(At rocnoACTKO a\h : jkSimh Xpn3a b(a akophhk h >x8ndH liana b(a Aoro^(T h >K8njH MHdKH b(a bhctYibp h 2K8naH H(A(ako b(a CTOAHHK H JKSndH E83HHKd K(A KOAIHC H JKSndH H'fcrSA K(A n(XapHHK H H<8ndH .        . -1
b(a nocT(AHHK. H HcnpdKHHK, liana K(A Aoro$(T.
       H HanHcaX a3, Ctohiu rpaAUTHK, 8hhhhk AfnKAdTOK Aoro^fT, bk HdCTOA ahkhs rpaA8 EoyK8p»|iH. Mtcovi Ataio kh a^hh h wt IlAdMd A&Kt a° HHHt T(K8i|iaro A'kTOM, BK atT x3pM, d WT pOJKAfCTKd XpHCTOKd, xdJfAK.
       t îw A(wh KV(KWAa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHK.
       Hw A(mh ko(b>ai <m. p >
       1 Loc alb.
576
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satiil Eoşiul, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi cu moara şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar. Şi vecinii să se ştie pe nume: Dragomir cu fiii săi şi Neamul cu fii săi şi Mihai cu fii săi şi Manea, fratele lui Dragomir, cu fiii lui, anume Radul şi Gherghe şi Dumitru cu fiii lor şi Badiul cu fiii săi, anume Dragomir şi Tudor cu fiii lor şi Dumitru cu fiul lui, Mirlea şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da.
      Pentru că acel sat Roşiul mai sus scris a fost de moştenire al lui Preda postelnic, fiul lui Tudosie spătar, nepotul lui Preda fost mare ban, de la mama sa, jupaniţa Mara, fiica lui Preda banul, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic, el a cumpărat satul Roşiul şi cu vecinii mai sus-zişi de la Preda postelnic, fiul jupaniţei Marăi, pentru 300 ughi, bani gata. Şi a vîndut Preda postelnic de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, mari şi mici, care au fost la tocmeala lor.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic ocină şi vecini în sat în Frăţeşti şi în Costeşti, din judeţul Ylaşca, însă partea jupaniţei Voica, fiica lui Radul vistier din Cepturoaia, toată partea ei din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, Şi vecinii să se ştie pe nume : Ylaicul cu fiii săi şi Stoilă cu fiii lui, Yoico
şi Ivan şi cu fiii lor şi fiul lui Păruş, anume.1 şi ÎTeia cu fiul lui, Goia
şi Dragomir cu fiii săi şi Mihăilă cu fiii lui, Radul şi Micul cu fiii lui, Stan şi Dumitru şi cu fiii lor şi Dan cu fiii lui, Stan şi Stoica şi Lepa cu fiul lui, Manea şi cu fiii lor şi Stanciul cu fiul lui, Lepa şi cu fiii lor şi Dobre cu fiul lui, Drăgan şi cu fiii lor şi Drăgan, fratele lui Dobre, cu fiii săi şi Oprea cu
fratele lui, Stan şi cu fiii lor şi Baloe cu fiii săi......1 şi Miriţă cu
fiii săi şi Stan Prodilă şi cu fiii săi şi Neagoe cu fiii săi şi Măican cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da.
      Pentru că această mai sus-spusă ocină cu vecini din Frăţeşti şi din Costeşti a fost de moştenire a jupaniţei Yoica, fiica lui Radul vistier din Cepturoaia, de la părinţii ei, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
577
fost acum, în zilele domniei mele, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic, el a cumpărat aceste părţi de ocină din Frăţeşti şi din Costeşti cu vecinii care sînt mai sus-zişi şi cu tot venitul de la Staico paharnic, fiul lui Tudosie logofăt din Ruda şi de la jupaniţa lui, Rada şi de la Dima, fiul lui Malcoci slujer din Căpreni şi de la jupaniţa lui, Cătălină, fiica jupaniţei Yoica, pentru 650 ughi, bani gata. Şi au vîn-dut ei de a lor bunăvoie şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, mari şi mici, care au fost la tocmeala lor.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic viile de la Cătun, din Dealul Piteştilor, care au fost ale lui Leca, care a fost mare spătar, cu toată dedina şi cu vecinii, cîţi vor fi nerăscumpăraţi pe nume. .. -1 pentru că a cumpărat jupan Manea mare postelnic aceste mai sus-spuse vii şi cu vecinii de la Mihaiu postelnic şi de la sora sa, jupaniţa Dumitra, fiii lui Toma, nepoţii lui Leca spătar din Pătroae, pentru 220 ughi bani gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis şi cu neguţători care au fost la preţuiala lor. Şi au vîndut aceşti mai sus-spuşi boieri ocinele şi vecinii lor şi viile, ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Manea mare postelnic, ca să-i fie lui satul Roşiul din judeţul Ilfov, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi ocină în Frăţeşti şi în Costeşti cu vecinii şi via de la Cătun, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupanNedelco mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Keagul mare paharnic şi jupan ... mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, ucenicul lui Lepădat logofăt, în minunata cetate de scaun Bucureşti, luna mai 28 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140, iar de la naşterea lui Hristos, 1632.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
           Arh. St. Buc., M-rea St. Ioan — Bucureşti, III/5.
           Orig., perg. (40 x 49), pecete aplicată, căzută.
           Cu o trad. de la sflrşitul sec. al. XVIIl-lea; alte două traduceri la Bibi. Acad. mss. 2593, t. 19 v—21 şi 3526, t. 32 v.
1 Loc alb.
578
www.dacoromanica.ro
386
1632  (7140) mai 28, Bucureşti.
              Leon Tomşa voievod întăreşte lui Mihalcea vornic din Pătîrlage ocine şi vaduri de moară la Cacaleţii din Coastă şi Cacaleţii din Vale, juă. Buzău, precum şi ţigani.
       t IHhAOCtYEIO BOKÎEIO, îw AEWH BOEBOA H TOCnOAHH'k KTiCOH 3EAIAH cb'rrppO-BAaXÎHCKOH, CHHk BEAHKATO H npt4,OEpdrO, nOKOHHHOA\8 îlV GtE^AH BOeBOAY. /^ABAT rOCllOACTKO AIH cTw nOBEAtHÎIO TOCnOACTBA AIH n04TEHH0M8, K'fcpHHOAVS EOA'kpHHS roc-noACTKa aih >k8(14H /UaX’aAMt ak®Phhk wt IlkTpkAAUE h ckc chhobh eai8, eahu,e>ke Eork a<ip®kaa, raKo>Kf ai8 ect whhh8 oy ceao 8 KakaaeuJh wt Koact’k, wt coyA* ctko Eoys-kS, wt O^APfipfK, eaijj Gtahob, noAOBHH8, aah cekehh ta, wt noAio H WT UJ8AIA H WT BOA H WT Bp«>A 34 BOAYhHU,8 H WT CEA^HlfJE CEAOB H CkC BkC
Xoaokom wt nocK8AT> kap* iahha ct Xtht hsepat wt Xotap a®Ph 8 XoTap. H
EEAtSH W4HHEB A^> CE SHAET, Hi HAIE, Oy A^Kr W4HHEB, WT KkAAIklţ8lOA EaX'opkTSrtSH, XoTAp8A <ll4KgHH8rt8H, HrAEJKE CTptTHT CA XoTApkAE, 8 A^kr W4HHEB npES CEAHipE H npES pESH, A°Ph 8 ArP8'u8'l Toro &EAHKH, HTAE>KS 8A4PHT CA 8 TAABE C-kC XoTApkAE ESrTAHHrtOp H CkC XoTApkAE rAkBkLHAHHAOp.
       IIohEJKE c'l'E BHUJE PE4EH4 W4HH8, CEWEHH TA, EHAA ECT 3A A^AYh8 Ctahob wt HaA EAipOAl CH OyAPfipf WT KaBAAElţH. El(JE>KE WT nptJKAE BpfcAIE. fi nOTOM, KkAa ECT GHA CkA4, Bk AkHH TOCnOACTBA A\H, a EOA-kpHH rOCnOACTBa A\H EllHXaA4'k AKOPHHK, wh noK8nHA ect ci‘e ta sa cekehh sa w4hh8 wt HaA Ctah, cEKEHk no sa hobi^h acnpH roTOEH. H BHA-kXoAt rocnoACTBO a\h sanHC wt p8k Gtahob sa npoAauYE, ckc MHOSki EOA'kpH cbeahteaYe HanHcaHH 8 sanHC, Ha ha\e wt KaBAAEiţH, CtajJjYe h OyAPE-tţiE h lflE$aH, bh8i^h sa cpaT Ctahob h Ctpoe kmjhtah h Hau IIot8p8a h epat eto, Ctah h wt KakaaejVYh wt Raae, EapeSa h wt PkTEijjH, T8a»P Aoro^ET.
       H HAK nOK8nHA EOA-kpHH TOCnOACTBA A\H AljjX^-fc AK°PHHK W4HH8 Oy KaKAAEIţYH WT KoACT*k, 4AH CEJKEHH ÎT, WT HA YEkHSEIU WT EStYaHH, SA y ACnpH TOTOBH, KOE W4HH8 H CEJKEHH ECT EHA nOKSnHA ilitkHSEIU WT HAA AP^HH, EpAT GtAHOB, CHHk OyAPEtfiEB wt Kakaaei^h. H BHA-kXoAi rocnoACTBO aih h sanHC wt p8k IHmiseui sa npOAAHYE, CkC A\HOrH EOA'kpH CBEaYtEaYe HAnHCAHH 8 sanHC.
       H naK Ai ect EOAkpHHS rocnoACTsa ami YMhX’aaheb KknHTan1 whhh8 oy Kaka-AEtţYH WT EaAE, Afrt TAHropYEB H j^OEpEB B'kCaX, AAH CEHtEHH Âs, WT nOAlO H WT
iuSaa h wt bwa h wt ceaaahiije ceaob, wt nocs8AY h wt no skc Xotapoaa, sapi
EAHKA CE XTHT HSEpAT, nOHEHEE ECT nOK8nHA EOA-kpHH rOCnOACTBA AAH jHhXaA4A A^Op-HHK CYE ÂS CEIKEHH SA W4HH8, EÎKE BHUJE nHC, WT HA TAHropYE CEJKEHH IT, SA y ACnpH rOTOBH H WT HA A,OEpE CEJKEHH SY, SA TK ACnpH TOTOBH. tl TAHTOpYE H /i,OEpE, WHH ect eha noK8nHA cYe w4hh8 wt ha Ctohka, epat EapeSaob wt Kakaaei^h, wt HAH np-kJKAf Bp-kA\E- H EHA'kX’oAi rocnoACTBO aih h sanHC wt p8KA TAHropYEK H /i,OEpEB
1 Aşa In text.
www.dacoromanica.ro
579
sa npoAauYE, ckc aihosh EOA-kpH ckeahteaYe uanucaHH 8 sanHc, ua hme : HhtohYe kkaik-paiu H wt OAaE, IlfTpS h E'bKfui h AIhX’jam/i h Eopaah h OtiiHHcajk h 6tjh Oy-AatSa h ©TajJiYE h PjaVa> cHHk IlkTpS h wt IIIonpkAHra, J^HAk h wt IlkTpkAavE, GtAH, CHHk nonEK PkS/HHPEIlEK.
       H naK   a<* fcT KOA'kpHnS rocnoACTKa aih rtYHXaAMEK      AKopHHK wmhh8 oy KaKdAfuj'E
wt    Eaab aea A0EPfK> chhk Eaja^a^k XoiiiEH-kn-k, BkcaX,     ann cejkehh iT, wt noAio h
wt ujSai h wt koa h ckc ep©A sa koaThhi;», WT nOCK^A^ H WT no KkC Xotjpoai, sapi bahka ce Xtht hsepjt, nonfîKE ect noKSnHA eoA'kpHH rocnoACTBj aih JHHXanMk AKOpHHK cYe iT sa cejkehh h ckc EpoA sa koaThhi;», etke ehuie nnc, wt na AospE, CHHk EAaA^AOK XoijlEH'kA'k WT EkAHIUOapk, CEJKEHk no iT Sa HOEtţH acnpH rOTOBH, a AoBpE, WH ElflEJKE ECT EHA nOKSnHA CÎB CEJKEHH Sa WMHH8 WT Ha (rTOHKa EapBSAOK WT KaKaAEi^H wt hah np-kKAt Ep-kais H ck sanuck wt p8K A0EP(E sa npoAauYE, ckc aiwosh BOA'bpH ceeaîteaYe, Ha haie: wt KaKaAEi^YH wt KoacTk, GtajJsYb H IJlEjjiaH, chhh Apki’Hmek h Hau UotSpSa h Ctpoe KknHTan h wt *YHCAk8, APar8A aopojJibt.
       H naK   a<> ect EOA-kpoAi rocnoACTEa aih MhXaamee        akophhk HkKOf atţHraHH, Ha
haie  : HekBaa IbiţHKa h ckc ai^HraHKaai ch ha haie Tpaua h ckc a*<M< ha»    Ha ha»e PaA
h ckc ai^HraHKaa» ch no haie H-kKiua i^Hrauna h PaAa tţHraHKa h Mna tţHraHKa h /Hiipa i^HrauSA, noHEHCE noKSnHA EOA-kpHH rocnoACTEa aih dlHXaAMa akophhk cYe ehiue pekehh ai^HrauH wt uaA JKSnaHHna JlJapYA, Akijupa Ctohkoe nocTEAHHK wt E8kok h wt na AkipEpaa» ch 0AHHa, sa 8rH o” acnpH totoeh. H BHA'feXoA» rocnoACTEO aih h sanuc wt p8x scSnaHHi^EE /HapYEE h a AkipEpaa» ch &iHHa sa npoAauYE, ckc aihosh EOA-kpH ceeaYtEaYe HanHcauH 8 sanuc, ua haie : jKSnau Paa8a bhe bea caSjkep <Y>pEJK8pkH8A h IwpraKH A^opHHK h flSnSn iosEauia h wt KaxaAEtţH, CTpoE KknHTan h wt Kknki^k-HEIJJH, KpkMlOH.
       H naK a<i fCT BOAfcpoAt rocnoACTEa aih eHhXaamek akophhk HtKOB at^uraHH, ha haie Tat8a u,hpah8a $a8p H ckc AfHH eai8 Ha haie Ieah h A8a'htP8 aiţuraHH, noHCKE ect noKSnHA EOA-kpHH rocnoACTEa aih fllHXaAMt akophhk cYe bhuji pemchh aiţHraHH wt Ha EapB8A nocTEAHHK wt AlkHfijiH, sa 8ru K3 acnpu roTOBH h ckc sanuc wt p8K Ero ckc aihoph EOA-kpH ceEaYteaYe, Ha haie: HtumoA akophhk h IaYe akophhk h Pa ava aopojJset h HipnaT aopoiJset h 2Knna H Eopqa aopojJset h wt Peteijih, T8a«P aopojJset.
       H naK A<> *ct EOAkpoAi rocnoACTEa aih MuXaAMEE ascphhk eaha aiţHraHK-k, ha haie HkKma, noHEJKE ect noKSnHA EOA’kpoiU rocnoACTEa aih ^HuX’aAMa aeophhk cYe khuje pEMEHa au,HraHKk wt Ha IaYe h wt Ha EHuX’aio h wt Ha flaskp, EpaTHMEAY Eaja^aob AoroijsET wt HkHHiuopu, sa x Sy acnpu potobh h ckc s.nHc wt p8k hai, ckc aihoph EOAkpu cbEaYtEaYe, Ha HAIE: Mhio bea nopTap h PaAVA K8nu,8 H Paa8a ehe bea ca8->kep H T8a«P aopo^et wt PkTEiţiH H IEhio cnaTap H WT E8KOE, HeaEAKO nEX’apHHK H HHH AIHOSH A*EPH AIOAYE, EKE HE COyT HanHCaHH SAE Ek KHHPa cYta.
       H npoAaAcuiE cYe khuje pemehh EOAkpu hhXhe wmhhE h ai^uraHH, whh sa hhX’hoai AoepoaioaYe1 bes hh eaha chaoct h ckc oysHaHYa EkckAi BOAtpoAi h a AiErYamoAi wt rop hs a®a h wt wcTpor1 aiEctoaii h wt npEA rocnoACTEa aih.
       Gsro paAY a<>AcX’ ceai rocnoACTEO aih skpHHOH EOAkpoAi rocnoACTEa aih JHh-XaaHEK AKOpHHK, IAKOJKE fi,i A|8 ECT cYE KHUJE pEMEHE WMHHE WT KaKAAEl^YH WT KoaCTk
‘Aşa In text.
580
www.dacoromanica.ro
H wt K4K4aeu,Yh wt E4ae h cec                 ca b©aYhhu,8 h au,HraHH             h bk wX’as
CHHOBOM H BHSKOAA H nptBHSMETO/H H HE WT KOPOJKAO HEIlOKOA’kBHAW, (lOpES/HO POC-n©ACTBa mh.
       Gsjke ©ys© cbeaYteaYe nocTABAtEM r©cn©ACTB© a\h : jkSiuh XpHsa bea akCiPhH^ h jkSiuh liana bea A©r©$ET h kSimh Mhakh bea bhctYhp h >K8n4H A\hX» bea cnaTap H jkSiuh HeaEak© bea ctoahhk h E83Hhk4 bea koaihc h Htrfc'A bea iuXaphhk h wSnait Alant bea nocTEAHHK. H HcnpasNHK, liana bea aopo^et.
       H H4M434 h npona^EpTa as, Ctohka rpaAUTHK, ©vmehhk dErikA4TOB aopo^et, be nacTOAHH rpaAS ©y BSKSpEiiJrt, AA’kcEi^a Mai© kJJ a^hH h wt IIa^ma A^e a® HHN-fc TEKSipar© A’bTOAl, Bk AtT xSpĂÂ", 4 WT p©H<AECTBa XpHCT©B4, +âjCÂK> ţ Iw Aewh BwcBWAa, a\ha©ctYi© e©jkîi© rocnoAHHh.
       Hw Abwh B©EB©Aa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara. Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului, credinciosului boier al domniei mele jupan Mihalcea vornic din Pătîrlage şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat în Cacaleţii din Coastă, din judeţul Buzău, din partea lui Udrişte, tatăl lui Stan, jumătate, însă 330 stînjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară şi din vatra satului şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege din botar pînă în hotar. Şi semnele ocinei să se ştie, anume : în lungul odnei, din Călmăţuiul Vihorîtului, hotarul Maxinului, unde se întîlnesc hotarăle în lungul ocinii peste selişte şi peste curmătură, pînă la Drumul cel Mare, unde se lovesc în capete cu hotarele Bughianilor şi cu hotarele Glăvăşa-nilor.
      Pentru că această mai sus-zisă ocină, 330 stînjeni, a fost de moştenire a lui Stan de la tatăl său Udrişte din Cacaleţi, încă mai dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Mihalcea vornic, el a cumpărat aceşti 330 de stînjeni de ocină de la Stan, stînjenul cîte 22 de bani aspri gata. Şi am văzut domnia mea zapisul de vînzare de la mîna lui Stan cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume : din Cacaleţi, Stafie şi Udrişte şi Ştefan, nepoţii de frate ai lui Stan şi Stroe căpitan şi Han Poturul şi fratele lui, Stan şi din Cacaleţii din Vale, Barbul şi din Băteşti, Tudor logofăt.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornic ocină în Cacaleţii din Coastă, însă 20 stînjeni, de la Mînzeş din Bughiani, pentru 400 aspri gata, care ocină şi stînjeni i-a cumpărat Mînzeş de la Drăghici, fratele lui Stan, fiul lui Udrişte din Cacaleţi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lui Mînzeş cu mulţi boieri martori scrişi în zapis.
581
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să-i fie boierului domniei mele Mihalcea căpitan1 ocină în Cacaleţii din Yale, partea lui Gligorie şi a lui Dobre toată, însă 36 stânjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot botarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornic aceşti 36 stînjeni de ocină, care sînt mai sus-scrişi, de la Gligorie 20 stînjeni, pentru 400 aspri gata şi de la Dobre 16 stînjeni, pentru 320 aspri gata. Iar Gligorie şi Dobre, ei au cumpărat această ocină de la Stoica, fratele lui Barbul din Cacaleţi, de mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lui Gligorie şi a lui Dobre, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume : Antonie cămăraş şi din Odae, Pătru şi Veacheş şi Mihalcea şi Bogdan şi Stănislav şi Stan Udatul şi Stafie şi Badul, fiul lui Pătru şi din Şopîrliga, Milea şi din Pătîrlage, Stan, fiul popii Eăzmeriţă.
      Şi iar să-i fie boierului domniei mele Mihalcea vornic ocină în Cacaleţii din Yale, toată partea lui Dobre, fiul lui Yladul Hoşteneală, însă 20 stânjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că acumpăratboierul domniei mele Mihalcea vornic aceşti 20 stînjeni, şi cu vad de moară, care este mai sus-scris, de la Dobre, fiul lui Yladul Hoşteneală din Bălişoară, stînjenul cîte 20 de bani, aspri gata, iar Dobre, el încă a cumpărat aceşti stînjeni de ocină de la Stoica al lui Barbul din Cacaleţi de mai înainte vreme şi cu zapis de vînzare de la mîna lui Dobre, cu mulţi boieri martori, anume : din Cacaleţii din Coastă, Stafie şi Ştefan fiii lui Drăghici şi Nan Poturul şi Stroe căpitan şi din Cislău, Dragul logofăt.
      Şi iarăşi să fie boierului domniei mele Mihalcea vornic nişte ţigani, anume : Necula Puţica şi cu ţiganca sa anume Grana şi cu copiii lor anume Baia şi cu ţiganca sa anume Neacşa ţiganca şi Bada ţiganca şi Iana ţiganca şi Mira ţiganul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihal-eea vornic pe aceşti mai sus-zişi ţigani de la jupaniţa Maria, fiica lui Stoica postelnic din Bucov şi de la fiica sa Elina, pentru 70 de ughi aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jupaniţei Maria şi a fiicei sale Elina, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume : jupan Badul fost mare sluger Erejureanul şi Iorgachi vornic şi Lupul iuzbaşa şi din Cacaleţi, Stroe căpitan şi din Căpăţîneşti, Crăciun.
      Şi iar să fie boierului domniei mele Mihalcea vornic nişte ţigani, anume : Tatul ţiganul faur şi cu copiii lui anume Ivan şi Dumitru ţigani, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornic pe aceşti mai sus-zişi ţigani de la Barbul postelnic din Măneşti, pentru 27 ughi aspri gata şi cu zapis de la mîna lui cu mulţi boieri martori, anume: Nenciul vornic şi Hie vornic şi Badul logofăt şi Cernat logofăt şi Jipa şi Borcea logofăt şi din Băteşti, Tudor logofăt.
      1 Aşa In text.
582
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să fie boierului domniei mele Mihalcea vornic o ţigancă, anume .Neaoşa, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornic pe această mai sus-zisă ţigancă de la Hie şi de la Mihai şi de la Lazăr, verii lui Vladul logofăt din Nanişori, pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de la mina lor cu mulţi boieri martori, anume : Ianiu mare portar şi Badul negustor şi Badul fost mare sluger şi Tudor logofăt din Băteşti şi Ianiu spătar şi din Bucov, Nedelco paharnic şi alţi mulţi oameni buni, care nu sînt sorişi aici în cartea aceasta.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi boieri ocinile şi ţiganii lor, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea am dat domnia mea credinciosului boier al domniei mele Mihalcea vornic, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocini din Cacaleţii dinCoastă şi din Cacaleţii din Vale şi cu vadurile de moară şi ţigani, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Neagul mare paharnic şi jupan Manea mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris şi am însemnat eu, Stoica gramatic, ucenicul lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 28 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7140 şi de la naşterea lui Hristos, 1632.
      f Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
         Bibi. Acad., Cl/50.
         Orig., perg. (55,5 x 41) pecete timbrată.
         Copie slavă şi trad. la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 277 — 280.
                                387
1632  (7140) iunie 1.
            Petrişor, fiul său Stan şi cu Preda vînă lui Danciul logofătul din Pîrîiani jumătate din satul Baia.
      t Scris-am noi, Petrişor şi cu fiu-meu Stan ot Bae şi Preda ot Bîr-seşti, acesta al nostru zapis de mare credinţe la mîna Danciului logofăt ot Pîrîiani, cum să să ştie că i-am vîndut noi jumătate de sat di în Bae, însă partea lu Căzan, di în cîmpu, di în pădure, di în apă, di în siliştea satului şi di în munţi jumătate, de preste tot hotarul, însă şi cu rumăni, anume : Dumitru cu feciori, Stoica cu feciori, Banciu cu feciori, Bomcea cu feciori,
www.dacoromanica.ro
583
Lazăr cu feciori, Pătru cu feciori, Căzan cu feciori, Dragomir cu feciori, Neagoe cu feciori, Dan i Ţigul cu făciori, Radul cu feciori, Ţigul cu feciori, Lupul, Pătru cu feciori, Lupul stupariul cu feciori, Albul cu feciori, Pătru al Sitei, Yladul cu feciori, Oprea cu feciori, Neagoe cu feciori, Căzan, Pe-trica cu feciori şi cu alţi rumâni cari să vor mai găsi pre ceastă jumătate de sat a lu Căzan.
      Păntru că o-m vîndut noi Danciului logofăt derept aspri cinzeci şi doo de mii de bani gata, ca să fie moşie ohabnică lui şi feciorilor. Şi cîndu am vîndut această moşie vîndutu <cu>* ştirea tu<tu>* ror fraţilor noştri. Şi aceşti aspri am plătit datoriile lui Căzan.
      Şi şi mărturii: Hamza căpitanul, Preda vornicul, Diicul ot Rogojina, Stoica postelnic ot Urdari, Nicula peharnic ot Ogrumi, Udrea ot Bibeşti, Stanciul ot Zătrăni, Crăciun logofăt ot Căprăni, Stoia, Ghioca ocnariul, Seva, Dădiul. Pă<n>Hru credinţa am pus şi peceţile.
      IIhc A\tcega »nTe 1        r-k a-bT x8pĂT*
      Eu Prăda.
      Eu Petrişor.
      Eu Stan.
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XIX/5. Orig., hlrtie (32 x 22), pecete aplicată. Copie ibidetn, ms. 449, f. 178.
          EDIŢII. Ghibănescu, Surele, VI, 18.
                                 388
1632  (7140) iunie 2.
           Neagoe vinde nepotului său, popa Gherghe, partea sa de moşie din Săcuiani.
      t Adecă eu Neagoe, unchiul popei Gherghe ot Săcuiani, scris-am acesta al mieu zapis la mîna nepotu-mieu popei lui Gherghe, cum să să ştie că i-am vîndut partea me de moşie, silişta cu livezile şi cu locuri den cînpu şi den păduri şi din apa şi de peste tot hotarul, veri cită să va alăge partea me, această moşii care scrii mai sus. Cari moşii au foştii a lui Neagoe, ficiorul lui Tudorel, mai nainti de vrăme cumpărată de la Tudorel den Săcuiani, cari au foştii a lui Staico, din zilele lui Pătru voivod; dupri aciia au cumpărat-o popa Gherghe, nepotul lui Neagoe ot Săcuiani, această moşei di la Neagoe şi de la fiiu-său Nicula, derept bani gata 4300.
       1 Omis.
584
www.dacoromanica.ro
       Şi am vîndut eu Neagoe această moşie ci scrie mai sus, de a mea bunăvoc şi fără de nici o silă, de înnpreună cu fiiu-mieu Nicula şi cu ştirea tutulor megiiaşilor den sus şi din jos şi den prijurul locului.
       Dereptu aciia i-am dat acestu zapis în mîna nepotu-mieu popei lui Gher^he, ca să-i fii moşie ohabnică şi stătătoari lui şi ficiorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, cîţi îi va da Dumnizău.
       Şi cîndu am făcut acestu zapis fost-au mulţi omeni buni mărturii, anume: Stan cui postelnic ot Săcuiani şi Hie postelnic ot tam şi Neagoe stolnicul şi Yăsiiu şi Ion şi Badul şi Yoico şi Neagoe, ficiorul lui Stănigoiu şi Stan Chircoşe şi Stan rotariul şi Dragomir rotariul şi Heagul, vnuc ego şi Staico şi den Băzvad, Badul. Şi pintru mai adeverită cridinţă am iscălit mai jos, ca să să cr£ază.
       IIhc iohYe k AhHHi A-br xâpiu.
Eu Stancul. Eu Hie.
Eu Neagoi. Eu Stan. Eu Yăsiliu. Eu Ion.
Eu Badul. Eu Yoico.
Eu Neagoe.
Eu Stan.
Eu Stan Chircoşe. Eu Dragomir.
Eu Neagul.
Eu Staico.
Eu Badul.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Tării Rom., CLXXIII/28.
           Orig., hlrtie (31 X 21).
           Cu o copie; alte copii ibidem, mss. 127, f. 141 şi 134, f. 129.
                                  389
1632  (7140) iunie 2.
             Sima logofăt mărturiseşte că o parte din megiaşii din Cîineşti s-au plătit de datoria ce o aveau la el, iar altă parte i-au rămas rumâni.
       f Adecă eu Sima logofăt scris-am şi mărturisesc cu acest al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna acestor megiiaşi din sat din Cîineşti, ot sudstvo Yălcii, na ime Işfan şi cu fraţii lui i Nechifor cu frate-său popa Necula i Badu al lui Botoe cu fraţii lui i Bălaur cu feciorii lui i Andreică i Pîrvul Ghioca cu feciorii lui i popa Bran i Padeş i Badul Betez i Ghin i Ilie, cum să se ştie, eînd au fost în zilele domnului nostru Io Leon voevod, au căzut o deşugubină pre tot satul Cîineştii. Deci au mersu oameni dom-
www.dacoromanica.ro
585
neşti oa să prinză pre acei hoţi şi să-i aducă, iar ei nu i-au putut prinde că au fost fugit, ci au legat pre toţi bătrînii satului de i-au dus la curte şi i-au băgat în puşcărie. Deci într-aceia, eu Sima logofăt i-am luat în chieză-şie de la domnul nostru şi i-am scos din puşcărie. Iar ei n-au vrut să şază aici, ci au fugit, iar de la domnie m-au apucat pre mine de am plătit eu acea deşugubină a lor toată. Şi mi-au făcut domnul nostru carte ca să-mi fie ei rumâni, cu toată moşiia lor.
      Iar după aceia, sătenii din Cîineşti, ei au venit înaintea domnului nostru de ş-au pus zi pînă la Ispas, ca să-mi dea mie toţi banii la zi; iar care nu-mi va da banii la zi, el să-mi fie rumân.
      într-aceia, ei s-au cisluit dintru ei şi pre capete. Deci aceşti oameni carii scriu mai sus, ei mi-au dat bani la zi, căruia ce i-au ţînot partea lui: însă Işfan şi cu fraţii lui, 1300 bani i Nichifor cu frate-său popa Nicula, 1300 bani şi Eadu al lui Botoe cu fraţi lui, 1300 bani şi Bălaur cu feciorii lui, 650 bani şi Andreică, 650 bani şi Pîrvul Gbioc cu [cu] feciorii lui, 1300 bani şi popa Bran, 650 bani şi Padeş, 650 bani şi Radul Retez, 650 bani şi Ghin, 650 bani şi Ilie, 650 bani. Iar o seamă de oameni, ei nu mi-au dat bani la zi, ci au mai luat bani de la mine şi a rămas să-mi fie rumâni de moşie, şi mi-au făcut cărţi pre dînşii de rumânie.
      Iar aceşti oameni ce scriu mai sus, ei să fie în pace şi feciorii lor şi nepoţii lor şi strenepoţii lor şi cu toate moşiile lor, cîte vor avea în Cîineşti, de cătră mine şi de către feciorii miei şi de cătră toate rudeniile m£le, de nimeni val sau bîntuială să nu aibă, căci s-au plătit ei la zi de cătră mine cu ce au făcut părţile lor dintr-acea deşugubină, cum scriu mai sus. Iar de să va ivi vreo carte sau nescare zapise cîndăva pre dînşii şi preste tot hotarul, ele să nu se crează înaintea acestui zapis al mieu.
      Şi acest zapis al mieu l-am făcut înnaintea tuturor boerilor divanului : întîi jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i Ivaşco biv vel dvornic i Dumitraşco biv vel vistier i Mihu vel spatar i Costandin biv vel postelnic i jupan Manea vel postelnic i Gligorie biv vel comis i Vasilie biv vel clucer i Nedelco vel stolnec i Buzinca vel comis i Neagul vel paharnic i Grama vel pitar i Dumitru vel slujer i Gherghie vistier i Stroe logofăt, sin Fierăi logofăt i Paraschiva logofăt i Dumitru logofăt ot vistierie.
      Aceasta am scris şi mărturisesc ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru credinţa mi-am pus şi pecetea şi cu iscălitura mai jos.
      Pis Stoica gramatic u Bucureşti, m^seţa iunie 2, 7140 <1632 >•
      Sima logofăt.
         Arh. St. Buc., M-area Dintrunlemn, IV/16. Copie.
586
www.dacoromanica.ro
OJ-EDIUBUIOJODEp'MMM
m
          phhoxq Vth xm h hx Hdusp               hhjhu3 vaasivsaHX 'i-xovpg im hju
«dU3P ‘x HHJXU3 ‘jlltUhdHjy Xm 3-XOVPg VPPH Xm ‘H.»3q.hdHjy PPHHhm Xm ‘<8^>E8g
oaxsVss im ‘irtiihdHjy 8 SNHhm xa$mjmv vrVpj vhurnou xsi hkhhpu g
          •£fx Hdusp ‘vgx 33.3 ‘gViHHHVoa ps Vodă ps oHHaovou ‘Vvog                 h.nhs
•‘jojq.g Vph xm apu g 'Hdusp spx pg ‘pjgx 33.3 psavoa pb Vodă pb oHHaovou apu aovgH -q-Via-da-Q H.NH3 ‘apsxodj Vph im apu jj 'hsoxoj Hdusp 3P* pb ‘Vodă ojox 3.a 33.a ‘S^iHHHVoa pb psavoa pb Vodă pb OHHaovou aatHapu ‘Hrti3hH3.g im aihfiVdgg jpdarti3.V ‘pj^-H J*m H pdVHPgavp Vph im h phjjj Vph im h jtrtiahH3.g im ajvoHPjy 3.HH3 ‘pvvpdj Vph im apu {] uaoxoj Hdusp ţa* pg ‘dmvojpdy H3 woxjs Vph im h irtiahdHjy J.m vgaoj v^Vpj Vph im vHugaou xsa aauuou ‘a.as3.da.xdog PHHhm im oNHhm pb HH32K33 XV H aahsVdgg aonpY vgVoda 8 ‘irtiahH3.g im hhvoV im ‘a.ass.da.xdog PHHhm J-m gViHHhVoa ps psavoa ps Vodă ps OHHaovou xnjiojov aovTiVpj xsa pV apu g
                                   •avafiHva.dg sa.3 vgapy 8 HdoV aovsa-ssg PHaij xm h aovsVş vsdpxo^ 8 HdoV ‘vgHpg aaduxsPHOW jfîViHHHVoa im ‘aov8J3.dx vsdpxojf xm X83 jViHHHVoa ps aaoVoda H SNHhm pg unaxos HNjhjd irrua ajs : xiphe as pV hvjj
                                •ţvjax Hdusp ‘oh3.vups s^HHHVoa pb Psavoa PHVa pb Vodă ‘hhoxq h pauaspdpg ‘wh Hj.VisHa xm h oih^aj^og dmvojpdV Vph xm xjsjfojov v^Vpj vhu8hou apu jj -uaoxoj Hdusp Jwx pb ^as^VawQ PHHhm s s^HHHVoa pb Vodă pb «HHaovou aatuapu ‘wh H.i.xpda Vph xm h vsxpYivog oauog Vph xm h audaanag oauog Vph xm apu g -uaoxoj Hdusp Jvţx pg ‘vsasavgaa-vg ^.hhj Vph xm ‘'lhoş.Vmvq PHHhm ou aatuaru ‘sYiHHhVoa pe Vodă pe ouuaovou xa^mjmv v^Vpj VHugaou apu jj
                                                                                                •3Hu imHa aj.Voiv
313 Vph xm Haoxoj uViaon ou sa.a xaţojov v-AVpj vuusaou gHHhm pb hhîikîo aoa uaoxoj Hdusp *jx pg ‘h_ moaus ‘hpioxq h pauaspdpg ‘wh HjVisHa Vph xm h dHWOJpdy Vph xm h wX uduop ‘h HHaatas ‘3îhhj asna ‘oa.iog Vph xm h ţM-Hdusp ‘x HH35KJ3 aovsd'LJSva.g phhoxq Vph xm h Şi|? Hdusp ‘H HHawas aovsvadaYiusQ jojş-g Vph xm xj^mjmv v^Vpj VHugaou apu g -a.a33.V3w0 PHHhm g 3a.a ‘hJ» Hdusp _! hk»k33 <sa.>B^og modpa xm vsaojvsaa-vg ^.hhj Vph xm h hx Hduop hhîjkîo 3H<Hapu vsxpYivog oauog Vph xm h hx Hduop *£ hhhkjs ‘HrtHVaw^) xm aonaţvoig pdîitixLV ‘PXHdJîg Vph xm xjţmjmv ^Vpj vuusaou apu g ’Hduop hx ps ‘HrtuVawQ xm aHdajHjg oa.iog Vph xm sHKhm pe hhjhos HHihjd imua his xj^mjmv v^Vpj VKUgaou X3) aaiîHou ‘jVsassu xm £ hh3m<33 jhpam *<8a.>B8g oaxsVss xm ‘HrtuVawQ H 8HHhm X3î 8W pV awoaei ‘jjpaodpV a.jog sw hVihvj ‘H3 HaoHH3 33.3 h HrtHH3.ţţf xm xjţmjmv v^oVpj hvv paxsVousoj sHHdş-voa hw paxsVouaoj HiH^vjaou hj.3 hiv oax3 -Vou30j xpa;Y TVoajoa Hpsjfjjfj m| swohhhohou ‘ojpdaoV^-du h ojpauvaa 3.hho ‘ioa3H*j{ -pvaoddjj^Q ivwis Hosa.a nhhVousoj h pVoajoa Hmjy mj ‘oh.i>ko3 OHixaovHjy 4-
~lU9în0nQ IS ŢIS99MJ% ‘llS9p9Ulg UI pAVOVl 9p UnpVQ, IS 9UIOO
ţlS9uvj\[ uip îpfoBoi npvjj %n\ 9ţs9^pim poa,9ioa vkwoj, uo9j
                                                                    •iţăainana ‘Ol ajuni (oţ-u) SC91
                                          06C
CE2KEHH 7 H WT ^,p<irOA\HP HoESaOB, WEA 4,B{, cTf CE2KEHH 3A TM ACfipH H WT HAA GtOHKA KhU,OIOA H WT BABA ft\ApY/!V CEKEHH 7, dCfipH TH H WT HAA XoyfcK CE2KEH8 7, AcnpH 7, wt haa fllHJfH'k ThaT ceîkehh a> <*cnpH t h wt IJIee|s8a Taeak, cekehh S, ACnpH \fA\ H WT ,Â,HA\A TopSH H WT HAA KHSKOM CH RliTAllJA COKEHH 7, ACnpH TH H WT Tat8a EtHrHA’K CE2KEH8 7, ACnpH 7 H WT HAA fflHÎf'kHA-k CEKEH8 7, ACnpH 7 H WT fllAATfe CEHCEHH 7 nOA, AcnpH pOE.
       îl AH A'i CE SHAET CÎH BHUJE pEMEHH CE5KEHH 3A WHHH8, EÎKE ECT WT WMHHA AIhPMACKTi, HTO ECT BHA (lOKSflHA PaAV^ AOrOjjSET HA^ipH no BHHOrpAAÎ PiAYAW* AOrwjsET, BOE HA\AA 8 A’fc''8'' dÎHpWEiplAOP, no KOA XoTApSA ^piirOTECKS H WT AabSA c-ec Kp’kAHUtAE a®PH 8 npHnop, wt mhh A®P‘f 8 **hh.
       H naK noxSriHA PaaV'a AwrwjjsET wt haa baba RoYba, bh8ba rpocSAOB wt KSKSTtHH H WT m8>K EH, GtAH EpfcSOE, WMHH8 8 K8K8TtHH, CE5KEHH BY, ACIipH CM H WT HAA KOHBO, CHH"k non AIaHEB WT K’kll’klVkHELJjlf, CE5KEHH 7, ACIipH CM 8 K8K8TtHH.
       H npoAAA^X' c'i'h bhlue pehEhh aioai* hhX'he wmhhe h spoaobe sa boahhhi^eX' whh
SA CBOHM A^SPOBOAW, BE3 HHEAHA CHAOCT H CkC 83HAHYE BTiCfeM EOA-fepOA\ H A AAETIA-1UOM WT rop H3 A$A H WT WBP"ECT A\ECTOA\. H BHAH C8t TOTAA MHOSH EOA'kpH tlEpBEHH CBEAYtEAH H AAA’^M’kllJApH, no H.WE: WT IISl^HHTEH, HEpHAT AWTW$ET H BEA OaBA H flpMErA H WT REpHEipY, IKHnA H KoCTAHAHH IIp-kHABH H WT G'kHHEipY, ©npHUI H GtoYkA, C.EHH flHTEA AWTWijSET H ,â,ATKO H PaA^A, CHHH PaA^AOB ESpASlEB H wt AYhp'ieljjh, dlAHt nonEB h wt E’ehweijjY, HactacYe h non EoYhha'e h wt Gt"e-h8aeljjî, iUAHfc III or a h wt Ga\ea(iph, ^pAroAîHp h Kohbo Eehebphk H A\HOSH AOBPE a»aTe.
       Gsro paaY aaa*% cea\ rocnoACTBO a\h EOA-fepHHS rocnoACTBA a\h Paav*a AWrWEjSET, IHKO?KE A A A\8 ECT CYE BHUJE PEMEHH W4HHE H EpOAOBE 3A BOAHHHIţH WMHHS A'kAYHHO H B”E W?CaB HM H CHHOBOM H BH8K0M H np’lîBHSHHTOM H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOA’kEHAtO, nopHSMO TOCnOACTBA MH.
       Geîke o^bo h cbeaYteaYh nocTABHJf rocnoACTBO mh: >kSiiah XpH3A bea akophhb H >K8nAH IlAnA bea AwrwEjsET h >K8nAH Mhakh bea bhctYihp h H<8nAH AIhXo bea CnATAp H >K8nAH Heaeako bea ctoahhk h >K8nAH8 EachaYh beahkih koa\hc h >k8iiah IIapa bea J1EXaPHHK8 H >K8nAH AlAHt BEAHKYh nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, >K8nAH IlAnA beahkYh AWrwEjSET.
       H HAriHCA^ A3, ^8A\HTpoy AWrWEjSET, B"k HACTOA rpAAV E8K8pEipY A\tCEU,A IOhYE T A^HH H WT AaAMA A^E a® HHIfb B-k CErO nMCAHIE TEMEhYa AtTOM, Eli AfcT 3PM.
       f Iw Aewh bwebwaa, a\haoctîio bojkYio rocnoAHHk.
       Hw Aewh bwebwaa <m. p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan^voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei melo Sadul logofăt din Mâneşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Smedeşti, din judeţul Buzău, însă stînjeni 5 de pretutindeni,
588
www.dacoromanica.ro
pentru că a cumpărat Radul logofăt aceşti mai sus-spuşi stînjeni de ocină de la Yoico Benevric din Smedcşti, pentru 350 aspri. Şi iar a cumpărat Radul logofăt de la Negrită, fiica lui Ciulfen din Smedeşti, stînjeni 5, aspri 350 şi de la. Voico Colţatul iarăşi stînjeni 5, aspri 350 şi de la Ghinea Vîl-culescul din oraşul Buzău stînjeni 10, aspri 750, tot în ocina Smedească. Şi iar a cumpărat Radul logofăt de la Neagoi al iui Subţirelul, stînjeni 8, aspri 560 şi de la Stoica al Călugărului, stînjeni 5, aspri 350 şi de la Yoico nepotul lui Ghinea, stînjeni 8, aspri 640 şi de la Dragomir Yoicheciu şi de la nepoţii lui, Paraschiva şi Stoian, stînjeni 50, pentru 3500 aspri gata, care stînjeni de ocină i-a cumpărat Radul logofăt tot pe bani gata de la aceşti oameni mai sus-scrişi.
      Şi iar a cumpărat Radul logofăt jumătate de vad de moară, iarăşi pe ocina Smedească, de la Ghinea Yîlculescul, pentru 1400 aspri gata şi iar de la Voico Benevric şi de la Yoico Colţatul şi de la fraţii lor, iarăşi jumătate de vad de moară îu ocina Smedească, pentru 1400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul logofăt de la Dragomir Voicheciu şi de la nepoţii lui, Paraschiva şi Stoian, vad pentru o roată de moară deplin, aspri 2800.
      Dar să se ştie: aceşti mai sus-numiţi stînjeni de ocină şi vaduri de mori sînt din hotarul tîrgului, de la morile mănăstirii Banul pînă în hotarul Edului şi de la Ghena Buzăului pînă la Lacul cu Cîrligele.
      Şi iar să-i fie lui Radul logofăt jumătate de vad pentru o roată de moară din ocina Portărească, de din jos de Bănceşti, în vadul lui Dan al lui Burducea şi 14 stînjeni de ocină, din ocina Portărească, pentru că a cumpărat de la Radul Robul din Mirceşti şi de la ginerele său Dragomir, pentru 2500 aspri gata. Şi iar de la Grama, fiul lui Manolie din Bănceşti şi de la Iana şi de la Alexandra şi de la Neaga, fiicele lui Burducea din Bănceşti, iarăşi jumătate de vad pentru roată de moară, tot în acel vad, pentru 1200 aspri gata. Şi iar de la Grozav, fiul lui Sărăţeanul, iar jumătate de vad de roată, tot acolo, pentru 1200 aspri. Şi iar de la Neagoe, fiul lui Neagoe Bold, jumătate de vad de moară, tot acolo, aspri 1200.
      Şi iar a cumpărat Radul lofeofăt ocină în Mirceşti, din judeţul Buzău, din ocina Mircească, de la Balotă din Mirceşti, stînjeni 5, aspri 350 şi de la Balotă Ticulescul stînjeni 5, aspri 350 şi de la Stoica al lui Neică stîn-jeni 5 şi de la Dragomir al lui Ciobul, de la amîndoi, aceşti stînjeni, pentru 350 aspri şi de la Stoica Chiţoiul şi de la baba Maria stînjeni 5, aspri 350 şi de la Hogeac, stînjen 1, aspri 70, de la Mihnea Ghidi stînjeni 4, aspri 300 şi de la Şteful Tabac, stînjeni 6, aspri 440 şi de la Dima Gorun şi de la nepotul său, Yătaşa, stînjeni 5, aspri 350 şi de la Tatul Beanghilă, stînjen 1, aspri 70 şi de la Mihăilă, stînjen 1, aspri 70 şi de la Malcea, stînjeni 2 jumătate, aspri 175.
      însă să se ştie aceşti mai sus-numiţi stînjeni de ocină, care sînt din ocina Mircească, pe care i-a cumpărat Radul logofătul, merg pe viile lui Radul logofăt, pe care le-a avut în dealul Mirceştilor, pe lingă hotarul Drăgotescu şi din Lacul cu Cîrligele pînă la pripor, din cap pînă în cap,
41-0. 62
www.dacoromanica.ro
589
      Şi iar a cumpărat Badul logofăt de la baba Yoica, nepoata lui Grosul din Cucuteni şi de la bărbatul ei, Stan Brezoe, ocină în Cucuteni, stînjeni 12, aspri 240 şi de la Yoico, fiul popei Manea din Căpăţîneşti, stînjeni 8, aspri 240, în Cucuteni.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinele lor şi vadurile de mori, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megia-şilor din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi au fost atunci mulţi boieri roşii martori şi aldămăşari, anume : din Puţintei, Cernat logofăt şi Sava cel mare şi Armega şi din Verneşti, Jipa şi Costandin Pîrţachi şi din Băn-ceşti, Opriş şi Stoica, fiii lui Anghel logofăt şi Datco şi Badul, fiii lui Badul al lui Burducea şi din Mirceşti, Manea al popei şi din Bănceşti, Nastasie şi popa Voicilă şi din Stănuleşti, Manea Şoga şi din Smedeşti, Dragomir şi Voico Benevric şi mulţi oameni buni.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Badul logofăt, ca să-i fie aceste mai sus-numite ocine şi vaduri de mori ocină, dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Vasilie mare comis şi jupan Para mare paharnic şi Jupan Manea mare postelnic . Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, lima iunie, 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7140 <1632 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
          Arh. St. Buc., A.N. CXI/22.
          Orig., perg. (38 x 48), pecete aplicată.
          Cu o trad. din 1913; copie ibidem, ms. 1165, f. 7v. Divanul corespunde cu luna iulie.
                                           391
1632  (7140) iunie 14, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte lui Vlaicu logofăt şi soţiei sale, Stana, ocine în Conţeşti şi Davideşti, jud. Muşcel, precum şi casă şi vie la Piteşti.
       t dlMOCTTftt EOZtffK», îw flfWH B0EB0A4 H TOCnoAHHK BtCOH SE/ttAC &[TPpO-BMHCKOI, CHHk B(AklK4P0 H np-fcAOKparO flOKOHH4rO Iw IţlCjţaH B0EB0A4' A4B4T rOCIlOA"
590
www.dacoromanica.ro
CTEO /Hhl cTh IlOKtrt'bHÎH rOCnOACTKO A1H CA8r TOCnOACTBO A1H EaAHKSaWK AWrWifUT H JKHTCAHHIţCR CrO, GtAHCR, WT KoHlţCl{jH H ChC CHHORH CH, CAHlţOKC Eorh A^POSaX, raKOKC fi,i c8t ha\ whhhS 8 Kohu,cijjh wt cSactro /L18uj<hca> h I7aay<PC4>, wbamc ACAA IIphBSAOB AWrWi|UT Po^A^Sa BhCaX, WT nOAlO H WT U|8aU H WT BOAA H ChC ECHHhYH, K0AHU.H CC WKp'tTAA H WT CCAAAHIJJC CCAOK, WT nSCRSAf, RApC CAHKA CC XtHT H3EpaT wt no Khc Xotapoa*, noHHKC cct HcxonuA cA8r rocnoACTKd am Eaahk8a Awrwi|sCT h JKoynaHHiţa cro, Gtaha, cYh bhuic pcmcha whhh8 wt KoHiţCipH wt haa
WHTCAHHlţA EhaAC H WT HAA CCCTpAiM CA GtAHKA,                IIphRSAOR AWrWi^CT P8A"fe-
HO^A, 3A CH WK-k 3a ROCORS, WKA IIO 3 KOCTAHAC, MHH ACfipH .      .  . 1, ChC KCATOKaHYW
HHH-b Kh A^HH TOCnOACTKO AM H ChC 3anHC sa npoAaHIH WT pSK HAI, ChC A1HOTH
ckcaYtcac, no hau .-wt HcnToypn, 6^tca\Tc hoctcahhk, a\8>k wSnaHHtţCR Ehaac h ilpcAa cnaTap a\8>k wo^nauniţCR ©TaHKhK h wt IIhtci{jh, ^o^mhtp8 non Cakch H ^8AtlTp8 CAhAMHKhR H A8lUHTP8 &Hr8p H TAHrOpîC KSniţS H UurCACTA, RUSE (rTAHMIOAOR KSniţS h flpcCHYc nocTCAHHK h non KocTfe h flnocTOA h Cta$Yh.
       H nan a4 *ct EaahkSawr Awrw^fT h whiTCAMUţcs cro, CtahYh, caha k-khj
ChC AUCTOAI H ChC nHiMHHlţ, ChC EphTOrpAAY ®Y BapoUI 8 IlHTCHJH, flOHOKC CCT nOKOnHA.
EaahkSa Awrw^CT h w8naHHU,a cro, Ctaha, cYh ehuic pcmcha k8kk> wt haa Ilano EoAOBAH H WT HAA CHHh CrO, (yTAHMIOA, WT IIhTCHJH, 3a xA acnpn rOTOEH, ChC KCATOKAHYC.
       H nax noKonHA EajhkSa Aoro$CT h wSnauHiţa cro, Ctaha, cahh noroH 3a ao3Ye 8 a^Sa IIhtchjhaop, wt haa Eaaaya, kh8k P<ihko $hUJKoc h wt haa Bacţi Eaaay-aob, Ha hau A^A^a, no Eaafc HssopaHHAop, h wt haa Eohka, cccTpa Pahkor wt AAhronoa, 3a . . . 1 acnpn roTOBH h chc sannc 3a npoAanYH, chc cecaYtcac, ha hau: wt AAhronOA> Ctahko c8a4» h Hhka K8nu8 h non Bahna h IIaho nphKhAa&.
       H naK fi,i cct ca8r rocnoACTEa am EaahkSaoe Aoro^CT h jkSiiahhi^cr cro, CtahYh, whhh8 8 ccao 8 A^A^n, c8a cH8ukmca> h IlaAY^pciţ», aah \tAA JK8na-hhi^ce Kaace, A^uiHpa EaahkSaoe wt AaBHAci|iH, mto cct bha wSnaHHiţa Ap^oampor AWrW$CT, \tAi CH EheaX, AAH ThMYlO BC3 AK* A^AHHt^C 30ECA\Ar0 CHaKpfcCKA H ThMBO-q-bcKA, hto cct bha npoAAA CtahkSaoe Awrwc^CT h Onp-b ctoahhk, hah wt np-fe>KAt Ep-kAtC, w r nOAlO H WT UJ8<UA H WT EOAA H WT BPOA 3A EOAYhHI^S nOAORHHOy H WT CCAAAHlflH CCAOE H KSKN BOA’bpCKA H ChC nOKOnCHHH H A^AA ToMCE, BPAT EoHHHrhK,
noAOEHHS sa a^ahhi^S h chc APSrc noKoncuYc, koahi^c cc c8t Xokiot hsbpath, noKO-nCHH 3a AparoAtnp Awrw^CT, a\8jk HcSnaHHt^CB Kaace h chc bcmhhYh cahi^h cc Xokct WEptCTH HCnpoiflCHH H HCHCKOy’nOBAHH 3A HCSnAHHI^A KaA-fe H WT BPAT CH, EaAA$A, H wt npc3 Ehc XoTapoAt, sape cahka cc Xtht H3BpaT, noueste noKonHA ca8r rocnoACTEa MH EaahkSa AWrWC^CT H >K8naHHi^a cro, Ctaha, cYc EHUIC pCMCHA WMHH8 WT HAA »<8naHHtţa KaA-b, bpatamca Hakes A^HOH-bca, sa xÂX acnpH totoeh, ec3 AP^ra kcatoeahYh.
       H EHA’bXoM rocnoACTBO aih h KHHra HacSahaP^ koceoa ÎAYiaui, Kh A-bT xspĂs, h sanHeSA 3<8naHHiţCK Kaace 3a noKonCHfH, kako cct bhuic nuc, V chc amosh aobph a»aY ckcaYtcaYh HanHCAHH 8 sannc. H npoAM^X whh sa hhXhoai a®kpokoaio, bcs hc CAHA CHAOCT, ChC 83HAhYC EhCbAt nopSA^HIC HAI H A BpaTYaM HA\ WT TOp H3 A®A H
        1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
591
WT WKpBCT MECTOM H WT fip-feA rOCflOACTBd MH. H KHA'feX’OiW rOCflOACTKO A\H H 3A11HC
sa npoA'JHi'H wt pSkh hm, cbc cbeaYteae bbc no ha\e 8 sanne.
       Cero paAV AM°*w cbm h rocnoACTKo MH CASr rocnoACTKo mh Ka4HkSaob AWrW^ET H JKHTEAHHlţEB ErO, CtAHEB, WT KoHIţEIJJH, taKOJKE A<! cSt hai CYh KHUJf PEMEHH W4HHE A'feATHS H Eli wXabS HM H CHHOEOM H BH8KOA\ H np’kEHSMfTOM H H£ WT soroH<Ao HEnoKOA’bEHMO, nopt3A\o rocnoACTEa mh.
       Cejke oyeo h CBtAiTfaVn nocTasH^ rocnoACTBO mh: >KSn4H XpHSa bea ak®Phhk h kSmh liana bea a vtw^et h jkSimh Mhakh bea bhctYhp h jkSiuh eIîhVo bea enaTap h KSruH Heaeako bea ctoahhk h kSmh Esshhka bea koa\hc h KSnaH IltrSA bea nEXapHHK H >KSnaH milano bea iiocteahhk. H HcnpasHHK, liana bea AwrwijsET.
       H naMasoM a3, TSa°P rpauaTHK. bb hactoa rpaAV ESkSpeljjh, A\-kceu,a iohYe ÂY ABhh h wt flA<iMa aa>ke a® HHTk, Eli cEro nHcanYM, TEKSiparo aIîtom, bb A-kT xăpiS. f Iw Aewh bweewaa, a\haoctY/o eo>kYw rocnoAHHB.
       Hw Aewh boeboaa <m. p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Vlaicul logofăt şi soţiei lui, Stana, din Conţeşti şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruitDumnezeu oa să le fie ocină în Conţeşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă toată partea lui Pîrvul logofăt Eudeanul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi se vor găsi, şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a răscumpărat sluga domniei mele Vlaicul logofăt şi jupaniţa lui Stana această ocină mai sus-zisă din Conţeşti de la jitelniţa Vilae şi de la sora sa Stanca, fiicele lui Pîrvul logofăt Eudeanul, pentru 250 oca de ceară, ocaua cîte 7 costande, fac aspri . . -1 cu cheltuială, acum în zilele domniei mele şi cu zapis de vînzare de la mîna lor, cu mulţi martori, anume: din Cepturi, Eftemie postelnic, soţul jupaniţei Vilae şi Preda spătar, soţul jupaniţei Stanca şi din Piteşti, Dumitru al popii Sava şi Dumitru al Slămnicăi şi Dumitru Ungur şi Gligorie negustor şi Angheleta, nepotul lui Stanciul negustor şi Arsenie postelnic şi popa Costea şi Apostol şi Stafie.
      Şi iar să fie lui Vlaicul logofăt şi soţiei lui, Stana, o casă cu loc şi cu pivniţă, cu grădină, în oraş în Piteşti, pentru că a cumpărat Vlaicul logofăt şi jupaniţa lui, Stana, această mai sus-zisă casă de la Pano Bolovan şi de la fiul lui, Stanciul, din Piteşti, pentru 4000 aspri gata cu cheltuială.
      Şi iar a cumpărat Vlaicul logofăt şi jupaniţa lui, Stana, un pogon de vie în Dealul Piteştilor, de la Vladul, nepotul lui Eaico Fîşcoe şi de la tatăl lui Vladul, anume Dediul, pe valea Iz vor anilor şi de la Voica, sora lui Eaico din Cîmpulung, pentru . . A aspri gata şi cu zapis de vînzare cu
        1 Loc alb.
592
www.dacoromanica.ro
martori, anume : din Cîmpulung, Staico judeţul şi Nica negustorul şi popa Baciul şi Pano pîrcălab.
     Şi iar să-i fie slugii domniei mele Vlaicul logofăt şi jupaniţei lui Stana, ocină în sat în Davideşti, judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă partea jupaniţiei Calea, fiica lui Vlaicul din Davideşti, care a fost jupaniţa lui Dragomir logofăt, partea ei toată, însă numai fără două delniţe, numite : Măcreasca şi Tîmboceasea, ce le-a vîndut lui Stan cri logofăt şi Oprea stolnic mai dinainte vreme, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară jumătate şi din vatra satului şi casa boierească şi cu cumpărături şi partea lui Toma, fratele lui Voinigă, jumătate de delniţă şi cu alte cumpărături, cîte se vor alege cumpărate de Dragomir logofăt, soţul jupaniţei Calea şi cu vecinii, cîţi se vor găsi neiertaţi şi nerăscumpăraţi de jupaniţa Calea şi de fratele ei, Vladul, şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Vlaicul logofăt şi jupaniţa lui, Stana, această ocină mai sus-zisă de la jupaniţa Calea, vara Hcăi diaconeasa, pentru 4600 aspri gata, fără altă cheltuială.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru vodă Iliaş, în anul 7137, şi zapisul jupaniţei Calea de cumpărătură, cum este mai sus-scris şi cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor lor şi a fraţilor lor diD sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapise de vînzare de la mîna lor, cu martori tot pe nume în zapis.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugii domniei mele Vlaicul logofăt şi soţiei lui, Stana, din Conţeşti, ca să le fie aceste ocine mai sus-zise dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ianaehi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan îîedelco mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Neagul mare paharnic şi jupan Mano mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Tudor gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 14 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7140 <1632 >.
      t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Leon voievod <m.p. >
        Arh. St. Buc., A.N. CII/4.
        Orig., perg. (33 X 48), pecete timbrată, deteriorată.
www.dacoromanica.ro
&93
392
1632 (7140) iunie 16.
                                  Voica din Găvăneşti dăruieşte m-rii Căluiu o moşie la Broşteni.
      t Adecă eu jupîneasa Yoica ot Găvăneşti şi cu ginără-mieu Dima şi cu fii-mea Cătălină scriu şi mărturisăscu cu acest al nostru zapis, cum să să ştiia că eu jupîneasa Yoica mii-am dat partea mea dă ocină ot Brostăni la sfinta mănăstiri ot Căliui, însă parta mea cîtă să va alăgă, fără rumânii i iară parte lu Lacţo1 şi a Vladului ot Grup[ă]şani cîtă să va alăgă nu o-mu dat, ci să aibă a-şi ţînără parte lor dă moşiia, cîtă să va alege cu bună pace, că iaste a lor dă moşiia.
      Şi cînd am făcut acest zapis au fost mulţi boierii mărăturiia, anume : ot Grupşanii, Prăda, sinu Petrusor, Avram ot Murgaşi, Stan ot Popăze-leşti i Dragomir al lu Bădilă i Toma al lu Crăciuci ot Pîşcoveni i Dumitru ot Balşi i Ur[ă]su, sinii Pîr[î]vului ot Cîmpenii. Aciasta am scris şi măr[ă] turisim şi pentru mară crădinţa am pus pecete.
      IIhc Avkcru,d k>hT( sţ AhHH, A-fcT xspiu.
      Avram, t Dumitru, t Stan. t Toma.
      Eu Dragomir. t Eu Dima armaş.
      Ursul, t Preda.
         Arh. St. Buc., M-rea Căluiul, III/l.
         Orig., hlrtie (33 x 21), o pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 722 şi f. 241.
                                         393
1632  (7140) iunie 20, Bucureşti.
            Negre şi Vintilă îşi vînd ocinele din Bîrzeştii de Sus lui Dumitru Duăescu al doilea vistier.
                      t Adică eu, anume Negre, feciorul Baciului şi eu Yentilâ cu feciorul mieu, anume ... 1 den Bîrzeştii de Sus, scris-am şi mărturisim cu acesta
      1 Aşa in text.
594
www.dacoromanica.ro
al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Dumitru Dudescul vtorii vistiiar, ca să se ştie cum eu Negre, feciorul Baciului, am vîndut ocina mea den Bîrzeştii de Sus, cită am avut şi de moşie şi de schimbătoare, stînjeni 34, den hotarul lu Nan logofăt, din ocina Bîrzeştilor de Sus, cu viile şi cu vadul de moară, den cîmpu şi den pădure şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, oare cît se va aMge derept ughi 30, hani gata.
      Şi eu Ventilă cu feciorul mieu . . . -* 1 am vîndut iar jupînului Dumitru vistiiar ocină în Bîrzeştii de Sus, ce am avut şi de moşie şi de cumpărătoare, iar în hotarul lu Nan logofătul, însă de în partea..........1 stîn-
jăni şi iar den partea .... 1 stînjeni . . A cu viile m&e, cu vad de moară, de în cîmpu şi de în pădure şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, oare cît se va al^ge, derept ughi 15, bani gata.
      Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi coconilor şi cu ştirea a boiarilor şi a megiiaşilor de pre înpre-jurul locului şi denaintea domnu nostru Io Leon voevoda.
      Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume : jupan Vasilachi vel comis i Ianiu biv vel portar i N^nciul dvornic i Buta dvornic i ot Euda, Staico peharnic i ot Văcăreşti, Nan logofăt i ot Topolov^ni, Necula, sinu Vorcev i Tudor stolnic i ot Bud^ni, Ghiorma logofet i sinu ego, Vîlcul i ot Brătiiani, Ştefan logofet, sinu Marcov peharnic i ot Păuleşti, Mogoş, sinu Mogoş vornic şi mulţi megiiaşi de pre înprejurul locului. Aceasta mărturisim ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-ne-am peceţile.
      Duc 8 fiSKSpniiH, Avkcfiţd ionYe it Mhh, st <vfer xăpiw.
      Vasilachi Paindur vel comis
      Iane portar
      Nenciul dvornic
      Buta vornicol
      Eu Staico păharnic ot Buda
      Gherma logofet
      Vîlcul logofet
      Eu Necula
      Eu Ştefan logofet
      Mogoş logofet 2.
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, 35852. Orig., hirtie (30 x 21), zece peceţi aplicate.
        1 Loc alb.
        1 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
595
394
<1632 (7140) iunie 20 >.
             Viga Podeaua dăruieşte moşia sa din Podeni şi viile de la Racoţi şi Oîlceşti nepotului său Nicola.
      t Ş-amu scrisu eu Yiga Podiana la vriame de morte cum să ştii cum amu şi amu lăsatu eu de a mia bunăvoie nepotu-meu Nicolii, să aibă a mă căuta la vriame de morte şi a mă pomenii şi pe mine şi toţi morţi miei şi să-mu caute păcatele miale şi ale morţi mei. Şi ce au rămasu de mine, multu, puţin, să fiie pe mina nepotu-meu Nicoliei, însă anume : viiia de la Bacoţu cu prilogul pînă în vale şi viiiae de la Chilceşti şi moşiia de la Po-diani, cită să va aliage şi altu ci să va afla în urma miia, au vită au unialte au datoreie, tot să fie pe mina luie, ca să mă cautie şi să mă grijască pe mine şi morţi mei.
      Şi la cestu zapisu, cîndu s-au făcuţii, tîplatu-s-au boiare şi preoţe, anume : Manolia postelnic şi Dragot postelnic de în Jirov şi popa Pătru ot Glogova şi popa Miinia ot tam şi Dumitru şi Mihăilă şi Pixvulii şi de Că-priani, Miha şi Mătăsari, Frăţilă şi alţi mulţi chiţi nu sit scrişi mărturie.
      Altu amu lăsat cu blăstăm în urma mia, cine să va scula de sîngele miu au frate au nepotu au ce va fi şi nu va lăsa pe cuvintul meu, cum amu lăsat la vriame de morte, să fi blăstămat şi de mine şi de Dumnizău şi să n-aibă u<n>di vini după mine, ce să judici cu Iuda şi cu Ariia şi să nu le miargă suflitili lor la diripţi.
      Şi amu scrisu eu, popa Miinia ot Glogova.
      Popa Pătru.                  Dumitru.
      Popa Miinnia.                Mihăilă.
      Manol                        Miha.
      Dragotă.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XXVIII/3 a.
          Orig., hlrtie (31,5 x 21).
          Copii Ibidem, mss. 329, f. 295 şi 336, f. 3.
          Datat după zapisul de confirmare al fratelui Vigăi, pe acelaşi exemplar.
596
www.dacoromanica.ro
395
1632 (7140) iunie 20, Bucureşti.
            Drăghici din Glogova întăreşte dania surorii sale, Viga, făcută nepotului lor Nicola.
      ţ Scris-am eu Drăghici ot Glogova, frateli Viigăi Podanii, acista al mieu zapis, ca să fii la mîna nipotu-mieu Nicolii ot Glogova di mare cri-deanţă, ca să fii lăsatu şi di mini cum au lăsatu soru-mea la moartea ei, ca să fiii la mîna luie ci să va afla multu, puţinii, să fii la mîna nepotu-mieu Nicoliiei, ca să aibă a o comînda şi au o pomini pri soru-m<ea> şi pri morţii ii. însă, au lăsatu la mîna Nicolii o vie de la Racoţ1 cu prilogul cîtti să va alăgi şi cu vasăli viii i cu toti şi moşiia di la Podăni, cîtă să va alăge şi altă ci să va alăgi pri urmă, vir viti; vir ori datoriii, vir ci să va alăgă, totă să fi pri mîna nipotu-mieu Nicoliii ot Glogova, să fiii lăsat şi de mini cum au lăsat soru-m<ea> să fiii lăsat şi de mini şi di ominii noşştri de toţi.
      Şi cîndu am făcut acistu zapis fost-au mulţi mărturii, anumii: unchi-şul Stoicanu ot Cîlnici şi Manolă postelnic ot Jirovu şi Tudoru Bălteanul şi Lipădat căauşul şi Stipan vătah ot Lăturosa şi Ivaşco ot Costişti şi Diăghici ot Vabiţ şi Nicola ot tam şi Curiia şi Bogdanii ot Şiroca.
      Şi prătru cridănţa pus-am şi piciţili. Şi acestu zapis s-au scrisu în [r] oraş în Bucureşti, în casa lu Rădici toboşarul.
      IIhc A\tceu,d nhV( iT a^hh, b-k A-br xipiu.
      Manoleă.                        Ivaşco.
      Lăpădat.                        Tudoru.
      Stoican.                        Curiia.
      Drăghici.                       Bogdan.
      Stipan.
      <în stînga pe margine : > Pis sam eu Crăciun grămăticul ot lumănăria domnească.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XXVIII/3 b.
          Orig., hlrtie (31,5 x 21).
          Copii ibidem, mss. 329, f. 294 v—295 şi 336, f. 2 v—3.
      1 S-a scris „Racoviţă” şi s-a Îndreptat de aceeaşi mină „Racoţ”.
www.dacoromanica.ro
597
396
1632 (7140) iunie 20, Bucureşti.
            Leon Tomşa voievod împuterniceşte m-rea Mislea să ia dijmă de pe ocina din satul StUpeni şi de la moşiile m-rii de lîngă Oraşul Floci.
      Milostiiu bojiiu, Io Leon voevod i gospodină, sinu pocoinago Io Ştefan voevod. Davat gospodstvo mi sie poveleniiu gospodstva mi sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Mislii, care iaste hramul sfeta troiţă şi egumenului Zosim, ca să fie volnici călugării cu această carte a domniei lui de să-şi ia dijma dupre ocina mănăstirii de la satul Stîlp^ni şi den toate ocinile mănăstirii ce sînt lîngă Oraşul Flocii, de la tot omul cine va fi arat şi va fi cosit pre locul mănăstirii Mislea, să-şi ia dijma a zâce şi den pîine şi de în fînu şi de în p£şte şi den Mmne dă pre la grădină şi den tot venitul ce va fi, de la toţi oamenii să-şi ia dijma a zâce cum au fost lâgea şi obiceiul mai de-nainte vrâme, măcar fie călăraş, măcar roş, măcar ţăran, măcar oroşan, veri slugă domnească, de la tot omul să ia dijmă cum scrie mai sus şi de nimenea opreală să n-aibă. Aşijderea şi care om va fi lăcuitoriu pre ocina mănăstirii, de să va hrăni, încă să aibă a da găleata, cum au fost l£ge din-naintâ vr&ne. Şi opreală de nimenea să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domniei lui.
      Iar care om să va ispiti peste această carte a domniei lui a opri dijma, de mare gloabă va fi şi mare certare va avea de la domniia lui.
      I ispravnic, sam rece gospodstva mi.
      Pis Lepădat logofet u Bucureşti, iunie 20 dni, leat 7140 <1632 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 30. Copie.
                                 397
1632  (7140) iulie 2, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod orînduieşte boieri ca să cerceteze o pricină dintre Dumitru Dudescu şi Oherghe fost al doilea vistier, pentru nişte mori.
               t
     t Zde boleari ai lu Dumitru Dudescul vtorii vistiiar şi ai lu Gherghe biv 2 vistiiar po ime jupan Aslan biv vel dvornic i Ivaşco biv vel dvornio
S98
                               www.dacoromanica.ro
i Gligorie comis i Sima logofet şi doi meşteri de mori anume.....................1
să umble să caute : nâacă hotariul şi vadul de moară de la Bîrzeşti al boia-xinului domnii m&e Dumitru vistiiar, unde ş-au pus Ghergbe vistiar morile şi făcut-au pagubă la morile de la Dudeşti şi poate să se hrănească unde ş-au pus morile Ghergbe vistiiar pre ocina lui, să nu facă necătură la vadul de la Bîrzeşti au ba? însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la . -1.
       IIhc dEn-KA-iT           8 ESkSpeiiih, k>aYb k" a^h, kt* * A-bT xipÂt.
       + Iw <\ewh rwekwa<», mhaoctλ EojkY» rocnoAHNk.
<Pe verso : > Eâvaşele pentru morile din Popeşti.
           Bibi. Acad., XLII/69 a şi b.
           Două originale, hîrtie (17,5 x 15), pecete aplicată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 205.
                                 398
1632  (7140) iulie 6, Văleni.
             Barbu Băuţ vinde logofătului Tudor Bătescu ocină la M&stâ-neşti.
      Eu Barbul Băuţ, feciorul popei Dumei de Măstăneşti şi al Âncăi preotesei, scris-am al meu zapis, ca să fie la mîna văru-meu Tudor logofătul Bătescul, cum să se ştie că e-m vîndut partea me de ocină de la Măstăneşti de în cîmpu şi de apă şi de în silişte satului şi de în dealul cu viile, preste toată ocena, cîtă se va alege parte mea şi de la Buzotă şi parte mea de în Valea Boului, cîtă se va aldge, peste toată ocina şi de în cumpărătoare.
      Eră pre mene m-au dăruit văru meu Tudor logofătul la sărăcie mea cu un cal înşălat, înfrinat şi cu o dulamă, cu nădragi, cu [cu] ciobote, cu chivără, cu o părdche de sahaidace, eră eu cu parte mea ce e mai sus-scrisă ocină. însă să se ştie că această ocină că o au cumpărat Tudor logofătul cu soţie lui, cu jupîneasa Sava.
      Şi la această tocmeală fost-au: Stănilă căpitan, Bonciul iuzbaşa, Andreiaş iuzbaşa, Coadă vătah, Muşat căpitan, sluga Hrezei vel dvornic,
        1 Loc alb.
        * Lepădat logofăt.
www.dacoromanica.ro
599
Crăciun Carabeţ, Iorga gramatic, de Costen<i> Dragomir şi mulţi omene bunii.
       IIhc Avfcctga Krti'e a»h s, kti A-kT xspÂt Eu Barbul Răuţ.
       Aldămaş ban<i> 80.
       IIhc 43 non HaeSa k*k ctoa EivA-fcHH*.
          Arh. St. Buc., M-rca Slobozia lui Enache, XX/2.
          Orig., hlrtie (29,5 x 21), patru peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 314, f. 140.
                                399
1632  (7140) iulie 7.
           lonaşco logofăt şi alţii vînd popii Vane ea ocină la Bogdăneşti' Anul 7140 <1632 > iulie 7, de ani 195.
      Iarăşi zapis al lui Ionaşcu logofătul şi muerea Tudora şi Ranu cu muerea lui, Stanca, fata lui Tudor Bojidari, că vîndu popii Yancii ocina din Bogdăneşti toată, dupeste tot hotarul şi din Funduleţe, care se află şi din Vîrtop, cu cîmp, cu pădure, cum merge locul în Lacul Spidii, şi din apă cită să va afla, dupeste tot locul. Şi au vîndut de a lui bunăvoe şi le-au dat popa Vancea ughi 11.
           După : Bălăşel, Hris. Bogdăneşti, în „Arhivele Olteniei”, XXI (1942), p. 215.
                                400
1632   (7140) iulie 11, Bucureşti.
             Leon Tomşa voievod întăreşte m-rii Banul satul Groşanii Tri-fului, cu plasele Obidiţii, Căldâreştii şi Mâlăeştii, jud. Buzău, dăruit de Antonie c&mărasul.
                                                      t
       + (KhaoctTei© eo/kYoo, Tw Aiwh eoeeoa h rocnoAHH’K et^coh seaiah £rrpp«-KAJXThCKOE, CHH*h KEAHK4PO H np'kAOKP‘lro IlOKOHHHOAlS Tw 1}I(2|S4H B0JB0A4. ^,4E4T rocnoACTEo mh cYt noE(A(HYe pociioactba aih cs-fcToAiS h bojkicteh^h aich4cthp so- 1
      1 Popa Albul In scaunul Văleni.
600
www.dacoromanica.ro
kE.woaiS aiohacthpS EahSawb uit Bapoui rocnoACTBa aih wt B831i8, HrA^KE ect Ypaai hhcthoe RaaroEEi|iEHTE BoropoAHiţE, ra>Kf ect a\etoY8 Ha CEtTa aiohacthp wt Tp-K-HECKa 3E/HAE, rAaroAEAin ^Sujko, Ypaai IIptwBpaKEHYE rocnoAd Bora h cnaca HauiEro IcScj XpHCTa h wti^8 Er8/HEHa TaaaKeVA h B-EctAi hhokoai, eahi^h khb8i|ihY e-e WBHTtAH TOE, RKOJKf A<* ECT CE'kT'kH AlOHdCTHpS E4H8AOE, £>KE ECT EHIUE nHC, CEAO rpomaHi'H Tph$8awe cec naacEAE e>ke ce 3obet GOehahuYh KpsiţSAOB h K-eaa’epehjYh Ctahob H iII'EA'eeiijYh wr no K’eaateuSio, wt c8acteo E83"k8, wt noaio h wt uiSAia [h wt ui8a\a] h wt c8Y h wt c£A4AHifiE ceaoe, wt nocYSAY, saps EAHKa ce Xtht H3spaTH wt YoTap A^f A° XoTap, no CTapE YoTapE h BEAtSE.
        <n>OHEJKE Toro CEAO FpoUiaHYH H CEC naaCEAE, E>KE c8t EHIiiE pEHEHE, ©KHAHlţlH H K'kAA'bPflflYH H ftl'EA'ESl|jTH, BHAH C8t CEAO TOCnOACK8, nOKSnHA WT nOKOHHHOiH eMhYaha EOEEOAa no acnpH totoeh wt ehctYepYa rocnoACKa, b"e a^hYe rocnoACTEO C/h8. H wt TorAA caaio k-ec bha ceao rocnoACKS, no pa3Aora rocnoACKa.
        11 noTOAi, K'KA'i cei’ sYw e-k npH a^hYe noKOHHHaro PaAyA boeboaa, chh-e allnX-hee eoeeoa, aKO cSt npHiuEa rocnoACTES ea\8 rocnoAapii seaiah Baaiukoe, bt» Ha KTopoE pEA 3a rocnoACTEO, a rocnoACTBS eai8, PaAVA eoeeoa» kpoa<*a Ect ceao TpOlUaHYH CEC BEHHhYh H CEC nAACEAE, E2KE cSt EHUIE pEHEHE, H CEC E-EC JfoAOKWMT» JK8naH8 AhGohYeb K'E/U'EpaaiSa, sa pâ jkhath acnpH totoeh, cec 8SHaHYio boceai Eoatpo/H, laKOJKE a<* ect E/H8 A"bAi'*S- H A^aa ct c8t cYh eeiuje pehehh acnpH na-KHJKE E-E Tpte8 YopEB, HAtJKE ECT BHA TErOT H HEBOAIO. H BHAtYoAl TOCnOACTEO aih h KHHr noKOHHHoaiS PaA^A EOEEOAa sa noKSnEm'E, Kano ect ehuje nHC, Ha p8ka H<8naH HhtohYee K-EAi-EpaiuSA,, KorAa bhct tehehYe AtTOAi xâpa h khht flAE§aHAP8 eoeeoaa chha PaA^aa eoeeoa h KHHra flaigauAPS eoeeoa> chht» IaYaiu eoeeoa^ cet-eopehe EAHHa no eahhoe. H wt TorAa e*ec AP'kWaA Ect AhtohTe K'EAi'Epaiu cYe whhhe h A^A^he cec acbpo aihpho.
        H noTOAi, KT»Aa bha ceaa k-k amYe rocnoACTBa a\h, a wSnan HhtohYe ke«v paui8a wh caai, wt KOAt eai8, noAiHCA-E b-e cp’EAU.S Ero Bora paAH h paAV a^iue wheim rocnoAapEi, laKOJKE A4 ect h ea\8 noiWbHS, TEpE ect a<ia h noKAOHHA cTe WHHHE EJKE c8t EEIUJE pEHEHE CEivTtH AlOHACTHp EaH8AOE, WH 3d HErOE ACBPOBOAIO, paAY a^eu<> Ero, aah t^hYio whhha hwe, a eehhhYh wh hY ect npocTHA, a^> ect HtKol HAOBtUU CEOBOAHH, Aa H( HA\aT KdASrEp'l'H CEIU HH.WH HH EAHA TptE8, H8 A^ CE npHYpaHHIUE K4A8npYH T^hYIO CEC WHHHa, fii ECT CEtTOA\8 AlOHdCTHp BahSaob A'bAYHS, a TtA\ rocnoAapn h AhtohYeb Kiuu-Epaui a^> c8t hai behhoe B-EcnoAinnaiiYE, [iohejke ect a^ cmi (Ih6ohYe K-E/H-Epaiu cYe whhhe paAY noAitHa a no BEHHHH WH hY ect npocTHA sa eehhhYe, kabo ect ehiue nnc, EpE ect bha noKSnHAH no hetobh acnpH, wt AiSKd ePo npaEa. H EHAtYoAi rocnoACTEO aih h sannc wt p8k AhtohTeb k-eai-epauiSa 3a noAiHAOEaHYE Ha CEtTa aiohacthp ehiue nHC, cetbopeh cec beahkoio kaetbS h cec AIHOSH BOAtpH CBEAETEaTE HanHCAHH 8 sannc H4A cYe EHIUE PEHEHE WHHHE, BE3 BEHHHH. H HanHcoBaiuE ca na CBtTOio noaitHHK wh h poahteaYh Ero.
        H nOCTdBHA ECT flHTOHYE K’EAI’EpalUSA H KAETBS ! K4K0 no CEAip-ETH Ero Koro YoKET BHTH ErSAIEH H HaCTaEHHK H K4A8rEpYH E-E CEtTa AI0H4CTHP EaH8AOB h Yoket CE nOKO^CHY KSnHO CEC BTiC COBOPO/H TErAHTH CE H BEHHHHTH CE no BEHHHH WT TpO-uiaHH h wt GSbhaYi^h h wt K'EAA'bPHIJH H wt eHiuTEEiijh hah Yoket cekpeiY sann-c8a h KHHr rocnoACKa, Toro a<* ce cSahth cec l8Aa h c"ec flpYA na eahh aiecto h
                                                                                                                            601
www.dacoromanica.ro
fi,i ECT ElpOKAET H HhATEAM IVT T'fH CK’bTH WTKIţH EJKE C8t K"K HHKEH, IIOHEJKE CHl^P ECT WCT4KHA flHTOHYE K'KAţ’KpdUJ ckc a8u,a Ero wt npEA rOCnOACTBd A\H H IVT npEA K-KCEAI KOrt’bpOiW WT AHKdH, HAMT KAASrEpYH TpfcES H pdEOT T'KKAW CEC IV4HHAS HHB CE npHX’pJHHT, A CKC BBHHhYH HHtpj AUTfcJfS \A HE HA\dT ETj. B’kKH.
       CSrO pdA'f AM^ CKA\ rOCnOACTBO SA\S CB’kT’kH EOKECTBHtH AVOHdCTHp EahSACB. IVT BJpOUl El^S-KS laKOJKf Ai A\8 ECT CfAO I'pOUIdHYH TpH$gA0B CKC HAAClAf rAdrOAf-
Awro ©ehahuJh Kpeu,8aob h K'kaa'kpeijjYh Ctahob h dl'KA'KftpVH ivt no K'kam'k-
LţSlO, IVHHHS BE3 BEHHHH A^A^hS H BK. SKpfcnABHYS, A KOJKECTBHH-H HHOKOM BK. nHtpS' A HE IVT KOrOJKA® HEnOKOA’kEHiUO, nOpH3iMO rOCnOACTBd A\H.
       Cbjks Sbo h cbeaeteaYh nocTJBHX’ rocnoACTBO a\h : kSiijh HekSaj bhctYop h ftSlMH XpHSA BEAHKYh AKOPHHK H HtâlIJH Ildnd BEA AOrO$ET H JKSlldH €hjkh bea bhc-tYhp h kSimh AYhX’o bea cimtap h jkSimh Heaeako bea ctoahhk h jKSndH £jchaTe IDhhaSp bea komhc h jkSimh Ilapa bea nEX’apHHK h jkSimh A/Iant beahkYh iiocteahhk. H HcnpaBHHK, IlanaBEAHKYH Aivro^ET.
       H nanncaX as, dEn-KA-rr Aivriv^ST, b-k hactoahh rp^AV ESkSpbijjh, btv a^h-k cstTaa 6$ha\Yj, A\tceu,d ioaYe iy AhHH h ivt cksaahîe A\Hpa, ivt flAaA\a a^( A* CEAt, BTv CErO (IHCJhYE TEHEhYE AtTOM, B-K AfcT xSP^, AfcTd POCnOAHHA xdjfÂI. f Iiv Abivh BivfBivAa, aehaoctYio eojkYw rocnoAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn a toată ţara Ungrovlaliiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ştefan voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită mănăstirea Banului din oraşul domniei mele din Buzău, unde este hramul cinstita Blagoveştenie a născătoarei de Dumnezeu, care este metoh la sfînta mănăstire din Ţara Grecească, numită Duşco, hramul Preaobrajenia domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi părintelui egumen Galactia şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri a Banului, care este mai sus-scrisă, satul Groşanii Trifului cu plasele care se cheamă Obidiţii lui Creţul şi Căl-dăreştii lui Stan şi Mălăeştii de pe Călmăţui, din judeţul Buzău, din cîmp şi din pădure şi din uscat şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne.
      Pentru că acest sat Groşanii şi cu plasele care sînt spuse mai sus, Obidiţii şi Căldăreştii şi Mălăeştii, au fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voievod pe aspri gata din vistieria domnească, în zilele domniei lui. Şi de atunci numai ce a tot fost sat domnesc, pe seama domnească.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Eadul voievod, fiul lui Mih-nea voievod, cînd a venit domnia lui domn al Ţării Româneşti, în al doilea rînd de domnie, iar domnia lui, Radul voievod, a vîndut satul Groşanii cu vecinii şi cu plasele, care sînt mai sus-spuse şi cu tot venitul jupanului Antonie cămăraşul, pentru 160 galbeni aspri gata, cu ştirea tuturor boierilor, ca să-i fie dedină. Şi a dat aceşti mai sus-spuşi aspri iarăşi în treaba
602
www.dacoromanica.ro
ţării, unde a fost greutate şi nevoie. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a răposatului Radul voievod, cum este mai sus-scris, la mina jupanului Antonie camăraşul, cînd a fost cursul anilor 7130 şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, făcute una după alta. Şi de atunci a tot ţinut Antonie cămăraş aceste ocine şi dedine cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele iar jupan Antonie cămăraşul, el singur, de voia lui, s-a gîndit în inima lui pentru Dumnezeu şi pentru sufletul acelor domni, ca să-i fie pomană, de a dat şi a închinat aceste ocini, care sînt mai sus-spuse, sfintei mănăstiri Banului, el de bunăvoia lui, pentru sufletul lui, însă numai ocina ogor, iar vecinii el i-a iertat, să fie nişte oameni slobozi, să nu aibă călugării cu ei nici o treabă, ci să se hrănească călugării numai cu ocina, să fie sfintei mănăstiri Banului dedină, iar acelor domni şi lui Antonie cămăraş să le fie veşnică pomenire, pentru că a dat însuşi Antonie cămăraş aceste ocini pentru pomană, iar pe vecini el i-a iertat de vecinie, cum este mai sus-scris, căci i-a cumpărat pe asprii lui, din munca lui dreaptă. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de miluire de la mîna lui Antonie cămăraşul la sfînta mănăstire mai sus-scrisă, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, pe aceste ocine mai sus-spuse, fără vecini. Şi s-au scris la sfîntul pomelnic el şi părinţii lui.
      Şi a pus Antonie cămăraşul şi blstem : ca după moartea lui, cine va fi egumen şi nastavnic şi călugărit în sfînta mănăstire a Banului şi va încerca, împreună cu tot soborul, să-i tragă şi să-i vecinească pe vecinii din Groşani şi din Obidiţi şi din Căldăreşti şi din Mălăeşti sau să ascundă zapisul şi cartea domnească, acela să se judece cu Iuda şi cu Arie la un loc şi să fie bletemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nichela, pentru că aşa a lăsat Antonie cămăraş cu sufletul lui dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor din divan : călugării să aibă treabă si lucru numai cu ocina cîmp să se hrănească, iar cu vecinii nici un amestec să nu aibă, în veci.
      De aceea am dat domnia mea sfintei, dumnnezeieştii mănăstiri a Banului din oraşul Buzău, ca să-i fie satul Groşanii Trifului cu plasele numite Obidiţii lui Creţul şi Căldăreştii lui Stan şi Mălăeştii de pe Călmă-ţui, ocina fără vecini, dedină şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Necula vistier şi jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Enachi mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Vasilie Paindur mare comis şi jupan Para mare paharnic şi jupan Manea mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt.
www.dacoromanica.ro
603
      Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea de scaun Bucureşti, în ziua sfintei Efimia, luna iulie 11 zile şi de la facerea lumii, de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7140, anul domnului 1632. t Io Leon voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Bue., M-rea Banu, IX/13.
          Orig., perg. (37 x 47), peeete timbrată.
          Cu o trad. din prima jumătate a see. al XVIII-lea; alte tradueeri ibidem, mss. 186, f. 20-21 şi 196, f. 101 v—102.
                                  401
1632  iulie 12.
           Leon Tomşa voievod întăreşte lui Oancea logofăt din LereşH o roată de moară la Cîmpulung, în urma unei judecăţi.
      Leon vodă confirmă lui Oancea logofătul din Lereşti o roată de moară cumpărată de dînsul şi de fratele lui, Preda postelnicul. „Iar apoi, ora-şanii den Cînpulungu n-au suferit pă Preda postelnicul, ci i-au lepădat banii îndărăt". Proces înaintea domnului cu „Stan Eocan şi cu alalţi ora-şani, şi zicea cum sînt ei mai volnici să cumpere acele mori, iar Preda postelnicul şi cu frate-său Oancea logofătul, ei aşa au spus naintea domnii indie cum sînt ei mai volnici, că au ale lor de moşie”. Aşa se şi dovedeşte. Se adauge că fraţii făcuse înţelegere pentru cumpărătoare, dar Preda cumpărase apoi fără ştirea frăţine-său a doua jumătate de moară de la cîmpulnngeanul Patru Sasul. Oancea nesuferind „să între în morile lui”, hotărîrea domnească se pronunţă în favoarea lui.
         După N. Iorga, Studii fi doc., I, p. 274, nr. 5. Rezumat.
                                402
1632  (7140) iulie 16.
                                        Dumitru vinde lui Toăor comisul o ocină la Mogoşăşti.
                    t Adecă eu Dumitru scris-am al miu zapisu, ca să fie la mina jupî-nului Todoru comisul cum să să ştie că i-amu vîndutu ocine în Mogoşăşti,
604
www.dacoromanica.ro
însă partea lui Raduslav bănişurul, direptu 1000 de aspri. Păntru ca ace ocină ne-o fost vîndutu Radoslav mai denainte vrdme şi au fost tot la mîna nostru cu bonă pace, pînă acum.
      Iar cîndu au fost acum, eu o-mu vîndutu de a mea bună voii şi cu voia Prddda, carii iastd frate cu mine într-acel hotaru. Şi ne-mu voiitu cu bonăvoia nostru de o-mu vîndutu comisului Todoru ca să fie moşie lui şi feciorilur lui de acum naintd, păntru că aşa ne-mu tocmitu de bonăvoia nostru.
      Şi au fost şi mărturii Ia tucmela nostru, anume : Calin ot Deldn şi Radul ot tam şi Radul ot Tătării şi Gotea ot Mogoşăştii.
      Şi amu scrisu eu cu mîna mea şi păntru credinţa amo posşi pecetea mea. Pis mdseţa iulie 16 dnă, vă leat 7140 <1632 >.
      Arghiri peharnic
      Tatul logofăt Danovici mărturie
      Chirca spatar1
        Bibi. Acad., LXXV/245.
        Orig., hîrtie (15 x 21), trei peceţi aplicate.
        EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 205—206.
                               403
1632  (7140) iulie 22.
            Cartea episcopului de Buzău, Efrem, în legătură cu mărturia unchiaşului Oană pentru o ocină din Berindeşti.
       f G/HEpihTh enHCKon-h. Kyp 6$pcm ESsekckh2.
       f Să să ştie cum au mărturisit înaintea noastră uncheaşul Oana de în Berindeşti păntru ocina de la Berindeşti, cârd iastea svintii episcopii mestecată cu ocina a Lupului lu Braga şi cu a Jipei al Dobromirii, cum ţine svînta episcopie 2 părţi, iară Lupul şi Jupa ţin 1 parte.
       Şi mărturie fost-au: de în episcopie, irmonah Anastasie i Serafim i Simion i Chirii diiacon i Bogoslov călugărul şi Nănuţ şi Stan, curtdnii. Aşa au spus şi au mărturisit uncheaşul Oana cu sufletul, cum iaste mai sus-scris. * *
       1 Semnături autografe.
        * Smeritul episcop chir Efrem al Buzăului.
605
www.dacoromanica.ro
      H (IHC cdM, ahot ptKOH, AHtcdţA ioaTi kk a^hh, a*t xspĂ\, Şi Ghiorghie gramatic.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV/10.
          Orig., hlrtie (15,5 X 21).
          Copie ibidem, ms. 172, f. 273 v; altă copie la Bibi. Acad., ms. rom. 3699, f. 11.
                               404
1632  (7140) iulie 24.
               Voichiţa, fiica lui Muşat vistier, vinde jupanului Stafie o delniţă la Izvorani.
      t Adecă eu Yoichiţa, fata răposatului jupan Muşat vistier, scriu şi mărturisescu cu zapisul mieu să fie de credinţă la mina jupînului Stafie, cum să se ştie că i-am vîndut 1 delniţă de ocină de în Izvorani, însă anume delniţa Boriceanului1, de în hotaru ci ţine Şteful den sus, den cîmpu şi den apă şi de în del şi de în sileşte şi de unde i se va căd<ea>2 parte, să aibă a-şi ţine cum i-am vîndut. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştire tuturor boiarilor, dereptu ughi 30, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor.
      Şi la aceasta tocmelă au fost: Vasilie logofet i Necula logofet ot Dăr ■ măneşti i Andrăiu judeţul i Dumitru al popei Savei i<Ar>2senie postelnic
i Alexe Grecul i popa M<a>2r<tin i Dum>2itru al Slămnicăi..........2i
Mcoară i Simion.
      HcnHCdX Mkok Awrwţfr3. IIhc Avfecliţd ioaTc ka A<»hh> A-fcT xspivî.
      Dumitru <pe pecete >
      Eu Yasilii logofet Alexe
      Andreiu judeţul Eu Necula Ivan logofet Iacovu mărturie 4
          Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, XLVI/2. Orig., hlrtie (30 X 22), patru peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 204, f. 373 şi 1155, f. 2.
       1 Cuvintele ,,lnsă anume delniţa Boriceanului” slnt scrise pe marginea din stingă a documentului.
       * Loc rupt.
       * Iacov logofăt.
       4 Semnăturile slnt autografe.
606
www.dacoromanica.ro
405
1632 (7140) iulie 25.
            Năstase din B&nceşti se înfrăţeşte cu Braţul din Coiteşti, fă-cîndu-şi reciproc daruri.
      t Adecă eu Băstasie ot Bănceşti scriu şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să fie de mare credinţă la mî<na>1frate-miu Braţului ot Coe-teşti, pentru să să ştie că ne-am înfrăţit de a nostră bunăvoe, de nime nesiliţi, casă fim fraţi înviaci nedespărţiţi pînă la zioa de morte. Aşijdirea cu vriarea milostivului Dumnezeu am dăruit pe frate-miu Braţul cu o rotă de moră înblătore, cu fiarăle, cu pitrele, cu tot venitul şi cu loc cît va putia arunca un voinic cu băţul, cît vor sta carăle înprejurul morilor.
      Aşijderea jupînul Braţul, cu vriarea mii < oşti >2vului Dumnezeu, dăruit-am pe frate-miu Năstasie ot Băn<ceşti>2 cu o plaşcă de postav turcescu de parango, preţul i-au fostu ....2 bani şi au mai dăruit bani gata 13 000. Şi iar am mai dăruit dint<r-o >2 rotă a treia parte, ce se cheamă vadul Decendeştilor. Şi iar am mai dăruit din sus de la popa Grădină din doo rote a treia parte. Ş<i iar >2 am mai dăruit eu Bratu pe frate-său Năs-tasie cu un cal, <pr >2eţul 3000 de bani gata.
      Şi cîndu si-au înfrăţit fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a moşnenilor cari sîntu fraţi de moşie şi din sus şi din jos, ca să fie lui moşie stătător în viac şi feciorilor şi nepoţilor.
      Dereptu aciaia pus-am mare blestem : cine va strica dintru omenii mii sau din rudili indie sau din moşndni, că au fostu cu ştirea tuturor aciastă frăţie, pus-am mare blestem să fie treclet şi proclet şi afurisit de vlădica Hristos şi de 318 de oteţi ije vă Bechei şi de şapte soboră blestemat.
      Şi la ciastă frăţie au fostu: jupînul Grama ot Zărneşti i Kadulu Burducescul ot Bănceşte i Dima a lu Mihuldse i Stoica Scocioran i Crăsti-ian ot Verneşti i Stan Yătăşoiul i Gherghe a lui Armega i <Ti>2 ticul i Gherghe Meiut de Stănuleşti.
      dltcfiţa H&lft Kt akhh» Rt A-fer xspM.
      t Gherghei, vnoc Armega.
        Grama.
        Badul.
        Dima Mihul.
        Stoica i Stan.
        Crăstian.
        Eu Băstasie. * *
       1 Omis.
       * Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
607
      t Titicul. Crăstian. Stan.
           Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/10.
           Orig., hlrtie (31 x 22), o pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 173, f. 285.
                                 406
1632  (7140) august.
                       Apostol vinde logofătului Borcea ocină la Stroeşti.
       •ţ Adecă eu Apostol, feciorul lu Jereyeiu, al meu zapis, ca să fio la mina Borcei logofet de mare credinţă, cum să se şlee că e-m vîndut ocină de la Stroeşte, stînjene 13, însă despre Cînpenesca, ca să-i fie lui şi ficio-relor acesta moşie. însă bane dat-am şapte sute de bani.
       Şi mărturie a fost: Radul Scăfă şi Necşul ot Topoloveni. Şi pentru scredenţa pus-am şi pecete.
       IIhc Airkcitia dKrScTS, k-k AfeT x3Pm.
           Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan — Bucureşti, IV/11. Orig., hlrtie (20 X 20).
                                407
1632  (7140) august 3.
             Patru Buzea şi Dumitru căpitan vînd lui Lupu vornic moşie la Glaves.
                    9
      Leat 7140 <1632 > august 3.
      Adecă eu Pătru Buzea din Glaveş scris-am acesta al mieu zapis ca să fie dă bună credinţă la mina dumnealui Lupului vornicul ot Lapoş, cum să să ştie, că i-am vîndut moşie în Cîrnitură, stînjeni 147 po bani 88.
608
www.dacoromanica.ro
      Şi iar i-am vîndut eu Dumitru căpitan înpreună cu frate-mieu Sîrbul, iar moşie în Cîmitură, stînjeni 83 po bani 88.
      Şi o am vîndut dă a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri dă moşie, şi den sus şi den jos, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în v£ci.
      Şi cînd am vîndut această moşie fost-au mulţi oameni buni şi me-giiaşi mărturie, care s-au iscălit mai jos. Şi păntru mai adevărata credinţă ne-am pus şi noi degetul mai jos ca să să crează.
      Eu Pătru Buzea.
      Eu Dumitru căpitan.
      Eu Sîrbul.
      Ghiorma ot Glaveş, martor.
      Marco ot tam.
      Badul Cazacul ot tam.
      Nanu Bogheanul.
      Coman ot Leouteşti.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Tlrgşor, nr. 718, f. 732.
           Copie.
                                408
1632  (7140) august 15.
             8ian Tebeică <din Bddeni>, la moartea sa, lasă fiastrului său Dragomir o delniţă
      + &Tk HAM WTU,4 H CHH4 H CK"kT4rO ,5,8X4, 4A5HH.
      Să să ştie eu Stan Tibeică cum amu lăsat cu sufletul meu la m'or-te-mi lu Dragomir, hiiastrului miu, i-amu lăsat o delniţă a Titei tota. Amu dat pentru sufletul meu, căci la nivoe me şi la morte me m-a cătat elu şi mumă-sa pănă la vreme de petricanie me. Şi amu dat ace delniţă să hie de moşie.
      Şi mărturii a fostu : uncheşul Ylaicu şi Kegrita uncheşului Cîrstiian şi Isecula uncheşului Jîngăi de Dragoslavele. Aceşti mărturii noi aşa merti-risim cu <su>1fletele nostre.
      Şi amu’fostu eu popa Stoian la morte lui de l-am petricut ca pre omu bun şi au zis cine nu va lăsa de omenii lui cum au dat elu, să n-aibă unde
       1 Omis.
www.dacoromanica.ro
609
merge de pre elu la vreme de apoi, şi cu mare blăstem amu lăsat ace del-niţă să hie lu Dragomir.
      dAtccfiţd aerScT ir A^hh, k-k a*t xspm.
         Arh. St. Buc., M-rea Clmpulung, LXIII/145. Orig., hlrtie (20 X 21) trei peceţi aplicate.
                               409
1632  (7140) august 15.
            Staico paharnic dă soţiei sale, Sada, satele Fometeşti, Runcu şi Toxobeni în schimbul satelor ei Frăţeşti, Creţuleşti şi Cepturile, pe care le-a vîndut el, pentru a plăti datoriile tatălui său Tudosie logofăt.
     t Scris-am eu Staico păharnic aceasta a mea carte la mina jupînăsii măle Radei, să-i fie de mare credinţă lamina ei, cum să aibă a ţinără satele măle, păntru că i-am vîndut satele ei, pentru nevoia tatei, lu Tudosie, nu păntru nevoia mea, nici pentru nevoia jupănăsei măle Radei, ci păntru nevoia tatei, lu Tudosie logofăt. După moartea tatei, apucatu-ne-u Leon vodă pre nănea Yladul şi pre mine, de ne-au năpăstiit, c-au dat Pătru vodă tatei galbeni şase mie. Dici nănea Vladul au avut de s-au plătit, de ş-au scos capul din nevoe, de-au dat partea lui trei mie de galbeni, iar eu, mie mi-au făcut alte trei mie; dici eu n-am avut să-m scoţ capul într-alt chip, ce am vîndut satele jupînăsei măle Radei: Frăţeştii, Creţuleştii, Cepturile, cu viile, de mi-am scos capul şi le-am vîndut, căce au fost departe.
     Dici pentru Frăţeşti datu-i-am satnl Fometeştii, pentru Creţuleşti datu-i-am Runcul, păntru Ceptura datu-i-am Toxobeni şi viele de la Copăcel, să fie ale ei, moşii derept moşii. Iar de nu va plăcea feciorilor miei aşa, ei vor scumpăra moşiile măini-sa de vor avea putăre şi-ş vor ţină ei moşiile. Şi sînt dator jupănăsei măle trei sute de galbeni de pre vin de la Ceptura. Şi i-am vîndut şi zăstrele ei: vaci cu lapte 10, ovţi 100, iape, cu mică, cu mare, 10, sfini 30, boi 6, cai 6, să aibă a plătiră feciorii numai banii, iar zestre cum va fi lăgea, că aceasta nevoe nu o-m făcut eu sau ju-pîneasa mea pre vin să beu sau pre curvie sau pre bir domnescu, ci iaste datorie tătîni mieu şi a moşu mieu.
     Iar cine va sparge această tocmeală a mea şi de va fi lăgea să-i vînzu moşiile ei, ia să fie săracă, bine va fi, iară de nu, acela om ce va sparge această tocmeală să fie proclet şi afurisit şi blestemat de vlădica Hristos şi de 318 otiţă ije vă Nichei.
610
                     www.dacoromanica.ro
       Mărturii încă am pus: pre nănea Tanasie peharnic, frate-mieu i arhiepiscup Teofil şi uuchiu nostru Teofil coziianul cu toţi călugării, ne-putu mieu Andrei spatar şi verii miei Chisar peharnic, Tudosie spatar, Chirca spatar, Mitrea peharnic. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi pecetea. Hhc Avfcceu,a arScT iy a^hh, A-bT xspM.
       Staico peharnic t Eu Mitrea slujer Tanasie peharnic Andrei spatar1
         Bibi. Acad., CLXXXIII/175.
         Orig., hlrtie (31,5 x 21), patru peceţi aplicate.
         Copii la Arh. St. Buc., mss. 719, f. 274 şi 449, f. 112.
         EDIŢII. Ionaşcu. Loc. Oltenia, 113—114.
                                410
<1632 septembrie 1 — 1633 august 31 > 7141.
           Jupîneasa Ilinca vinde jupînului lane Topliceanu moşie în Sămărăşti, Topliceni şi Jideni.
      Adică eu Ilinca, jupîneasa lui Nichifor paharnicul, scris-am acest zapis al meu, ca să fie de mare credinţă la mina dumisale jupînului lane Topliceanu, cum am vîndut toate părţile mele de ocină, cît vor scrie în cele doă urice, părţile de moşie din sat din Sămărăşti şi din Topliceni şi din Jideni, din partea Ţoieştilor, toate părţile cît se va alege pre uricile cele bătrîne. Şi dumnealui mi-a dat bani gata la mîna mea ughi 40 şi a fost datorie a maică-mi Neaoşei ughi 20. Şi iar a cheltuit dumnealui jupî-nul lane pentru nevoile noastre la portarul cel mare un cal, drept ughi 20. Şi aceste părţi de ocină, cît va seri în uricile cele bătrîne, toate drept 80 ughi s-au preţuit. Deci eu de bunăvoea mea le-am vîndut, de nimini nevoită, nici asuprită, am vîndut jupînului lane drept aceşti bani ce scrie mai sus.
      Şi această tocmeală şi acest zapis am făcut dinnaintea dumisale Zaroschi căpitanu de Bîmnic şi dinnaintea lui Ion Nemeteţă, ce a fost iuzbaşe şi dinnaintea lui Bosance iuzbaşe, iar din Bîmnic, şi dinnaintea lui Tanasie cupeţ şi dinnaintea Ghiormi cupeţ şi dinnaintea Stoicăi Găvănescu, iar din Bîmnic.
      1 Semnături autografe.
www.dacoromanica.ro
611
      Şi acest zapis am scris eu Tiron, ce am fost armaş al doilea.
      Şi din ţigănaşi, anume : Badu, feciorul Golcei şi cu copiii lui, Dumi-traşco şi Dima, şi Gorcea, copiii Badului şi alt ţigan, anume Ion Eaţă, feciorul Dimei ţiganului.
      Şi altă ocină zălojită în Gudărăşti, a Mihalci, şi din moară şi din vii şi din cîmp şi de peste tot locul, zălojită drept 24 000 bani gata. Şi cine se va afla din ruda Mihalci Taivacă, să aibă a da banii şi să-şi ia şi morile şi viile şi câmpul ce va fi zălog.
      Şi altă ocină din Cotoceşti, partea lui Gago, peste tot locul şi din moară şi din pădure şi din cîmp, peste tot locul, că-i cumpărătoare, drept 5000 de bani.
      Şi altă ocină la Tîmboeşti, frate cu Ciocluzul, pe ocină cumpărătoare, drept 6000 de bani gata, că a fost cumpărată de banul Necula Purece. Acestea toate am vîndut eu Ilina, fata jupînului Niculi Purece şi a jupînesei Neaoşi, cum scrie mai sus, să fie moşie jupînului Iane nele-gănat.
      Şi au fost mărturiile aceşti boeri, toţi cît scrie mai sus. Pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile.
      Văleat 7141 <1632-1633 >.
      Zarochi căpitanul.
      Ion Nemeteţă iuzbaşa.
      Oancea logofătul.
      Gheorghie copeţ.
      Mihai An căpitan.
      Tanasie copeţ.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Deduleşti, nr. 218, f. 27—28. Copie; altă copie la Bibi. Acad., CMLXXI/13.
                                      411
<1632 septembrie 1 — 1633 august 21 > 7141.
                                    Neagoe din Bîrzeşti vinde lui Neagoe al lui Păcală un loc.
       t Adecă eu Negoe al Bursului din Bîrzăşti1 scris-am zapisulu meu la mîna lui Negoe a l<u>i Păcală din Bodeşti, ca să fii de mare credinţă precum să să ştii că i-am vîndut un loc în Ograda, pă lingă a l<u>i Marco Zoriş, direptu o vacă cu lapte.
      1 Cuvintele „din Bîrzăşti” scrise deasupra rlndului.
612
www.dacoromanica.ro
      Şi i-am vîndut de a mia bunăvoia, păntru că ne-m fost prinsu fraţi de cruce şi i l-am dat ca să i fii lui moşi<e >, şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi cîndu ni-m fost făcut acistă tocmelă, fost mulţi omeni mărturii. Şi păntru credinţa me-m pus degetul, ca să creză.
      Văleat 7141’<1632—1633 >.
      Eu ISTegoi.
      Eu Ylad lu Dîra mărturii.
      Eu Marco Zoriş.
      Eu Stoica Tîrcău mărturii.
      Eu Pîrvul mărturii.
      Eu Stanciul Măn mărturii.
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, III/2.
           Orig., blrtie (22 X 15,5).
           Copii ibidem, mss. 192, f. 207 v şi 201, f. 86 v.
                                  412
<1632 septembrie 1 — 1633 august 31 > 7141.
           Stana vinde jupînului Neagul trei pogoane la Sc&iani.
      Zapise pentru biserica ot Seciu i pentru viile de acolea ot deal Scă-ianilor.
      Adică eu Stana, fata Poşăcăi şi dă la bărbatul ei, scris-am al nostru zapis, ca să fie dă mare credinţă la mina jupîn Eeagului, cum să să ştie că i-am vîndut pogoane 3 de vie, drept bani 900, de bunăvoia noastră.
      Şi iar am vîndut noi, Dragomir i1 Yitan dăn Panţea şi dă la muia-rea lui, dă la Stoica, văr Kiculi, care au fost fecior vitreg lui Dragomir lui Yitan, am vîndut noi, aceşti oameni, jupînului Keagului un lazu, care iaste mănăstirea pă acel lazu, să cheamă acel lazu al Poşăcăi, drept bani 900.
      I-am vîndut noi dă a noastră bunăvoe şi dăn sus şi dăn jos şi cu ştirea megiiaşilor dănprejur locului mănăstirii: popa Stoica ot Bordeşti i Yîlcul ot tam i Stan Chicul ot tam i popa Ion i călugării ot mănăstire Secii i Dumitru Clocotea ot tam.
      Leat 7141 <1632—1633 >.
      t Stan2. * *
        1 în loc de: al lui.
        * în loc de: Stana.
www.dacoromanica.ro
613
      t Dragomir al lui Vitan. t Stoica.
      + Necula.
        Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 333v—334. Copie.
                                  413
<1632 septembrie 1 — 1633 august 31 > 7141.
           Lorinţ vinde lui Vlad ocină la Deduleşti.
      t Adecă eu Lorinţu, sinu popei Cîrstiian ot Deduleşti, scriu şi măr-turisescu cu al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina lui Yladu ot Deduleşti, ca să se ştie că i-am vîndut ocină înu Deduleşti stînjini 16 şi cită se va mai afla, insă în partea Făurr iască, dereptu bani gata ughi 8. însă di apa Buzăului pînă in Drumul Săpatului, de peste tot hotar ş <i > di apă şi di pădure şi di cînpu. Şi am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi di sus şi di jos şi diprejurul locului.
      Deci mărturi au fostu mulţi oameni buni şi bătrîni: di Deduleşti, Stoicanul i Neagoe, brati ego, Moşu i Manea i Stance i Neagoe cel mic i Stoica Guduluş i Badul meşterul i sin ego Crăciun ot Becăni.
      Eu Lorinţu, păntru credinţa me-am pus şi degetul în loc de pecâte.
      Yăleat 7141 <1632-1633 >.
      Lorinţu.
         Bibi. Acad., CXLVI/188. Orig., hîrtie (31 X 21,5).
                                   414
<1632 septembrie 1 — 1633 august 31 > 7141.
           Neagoe vinde lui Vlad ocină la Deduleşti.
      t Adecă eu Neagoe1 Găfule făcut-am zapisul a meu la mina luei Ylad ot Deduluşti, ca să fie de mare credinţă, pe cum să se ştie că i-am
     1 „Neagoe” scris deasupra rlndului de altă mină.
614
www.dacoromanica.ro
vîndut ocină de moşie din De<duleşti>, stînjăni 12 de funea Bulănească, derăptu bani gata galbini 6. Şi cîndu am vîndut de a mea bunăvoei, de apa Buzăului pînă Drummu Săpatulu şi de peste tot hotarul şi cî<m >pu şi den pădure şi di apă şi de peste hotarul.
      Şi cîndu am făcut acestu zapisu fost-a mu<l>ţi omnini buni mărturie bătrîni: eu Neague şi eu Moşii, Stochinu şi eu Barbul şi eu Ion Potecă ţi eu Stoica Motrocea.
      Şi cîndu am vîndut cu ştirea totur fraţilor de ocină, eu Neagoe Găfue, păntru credinţa me-am pus şi degetul în <lo >*c de pecete.
      Văleat 7141 <1632-1633 >.
      Eu N^goeu Găfule.
        Bibi. Acad., CXLVI/187.
        Orig., hlrtie (30 x 21).
                               415
1632  (7141) septembrie 4.
           Negoiţă postelnic mărturiseşte că datorează lui Socol clucer 200 de galbeni.
      f Eu Negoiţă postelnic, feciorul răposatului Ventilă vornicul, scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis, cum să se ştie că sîntu dator lu Socol clucer galbeni 200, păntru bani ce am luat dă la Manea postelnic păntru Eloreşti şi să aibu a-i dar£ ace bani, ce sîntu mai sus scrişi la Venerea Mare, fără nice un cuvîntu.
      Şi mărturie : jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Ned&eo vel cliucer i jupan Buzinca vel comis i Gherghe vistiiar i Badul vtorii vistiiar i Danciul cliucer ot Doiceşti i Danciul logofet ot Uscaţi. Şi mai mare mărturie sîntu eu, că mii-am pus şi mîna şi pecetea.
      Şi am scris eu, Danciul logofăt ot Uscaţi, m£seţa septembrie 4 dni, vă leat 7141 <1632 >.
      Eu Negoe postelnic mărturisesc cu acest al meu zapis <m.p. >
      <Pe verso, contemporan: > S-eu plătit de aceşti bani de toţi.
           Arh. St. Buc., M-rea Sărindar, IV/4.
           Orig., hlrtie (15,5 x 21), o pecete aplicată.
           Dregătoriile lui Ivaşco, Nedelco şi Buzinca nu corespund cu data.
1Loc rupt.
615
www.dacoromanica.ro
416
1632  (7141) septembrie 29.
             Despina, Voichiţa şi Ancuţa vină lui Barbu postelnic şi popii Şerban o delniţă la Izvorani.
       t Eu Despina vistiereasa şi Voichiţa, fata lu Muşat vistiiar şi Ancuţa jupîneasa lu Vasilie spatar, scris-am zapisul nostru să fi la mîna Barbului postelnic i popa Şărban ot Ştefăneşti, cum se ştie că i-am vîndut o delniţă den Izvorani, den partea Norocii vornicul, ci au fost cumpărată de Muşat vistiiar încă mai denaint^ vrdme de la Mariia, nepoata Norocii vornicul. Iar cîndu s6-au scumpărat acdste ocine, sd-au căzut Barbului postelnic să o scumpere înpr^ună cu popa Şărban.
       Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, dereptu 6000 de bani, ca să le fie lor moşie şi feciorilor. Şi am vîndut noi, cu tot venitul şi cu vinări-ciul den del şi cu partea den cîmpu şi den apă şi den pădure şi den şăzutul satului şi de preste tot hotarul, însă delniţă anome Tatul.
       Mărturie : Dumitru popei Savei i popa Mărtin i Stafi i Pană ot Dlă-gupole i Arsenie postelnic i Stănislav pehamic, Andr&u judeţul i Todoran, Iane căldărarul i Ivan scaunulu ot Ştefăneşti i Ion scaunulu ot Izvorani i Stepan postelnic.
       IIhc Mkok \ /Htcfu,a cerm/HKpTt se akhh, AtT xipÂu.
          Arh. St. Buc., M-rea Clmpulung, XLVI/3. Orig., hlrtie (25 x 20), patru peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 204, f. 374 şi 1155, f. 3.
                                417
1632  (7141) septembrie 30.
           Vichentie călugărul vinde popii Ionaehe părţi de moşie în Morunglavi, Iaşi şi Tomeşti.
      | Scris-am eu călugărul Vechi<nxtie, ficiorul Manea Moruglavului ot Moruvlavi1 2 cum să să ştie că am vîndut a mea parte de moşie şi a văru meu Kadului, a nostră parte de moşie de Moruglavi şi di Eşi şi de To-
       1 Iacov.
       2 Aşa In text.
616
www.dacoromanica.ro
meşti, partea nostră cită să va alege şi va fi toată, amu vîndut popei lu Ionacî ot Moruglavi, dereptu aspri gata 1100 şi o rasă preţuită de<re>ptu ughi 3, să-i fie moşie lui şi ficiorilor lui, să-i fie moşie în veac.
      Şî mărturie au fostu la tocmeala noastră...........J< Gri>gorie di Mo-
ruglavi şi din Diculeşti, Matei şi di Chinteşti, Bălin şi Crăciun şi Căpătîi şi Badulu frate-meu încă e mărturieia. Şi o am văndutu în zileld lu Matei vod<ă>.
      Eu Vechintee ne-ama pos şi mana.
      £ti AtT x3pÂW. IlHC /tVfeCfl(d CfflTfKpTt A
<Pe verso contemporan : > Moşie Morîglavi, Iaşi, Tomeşti cumpărate de la Vechintie, fecior Manei ot Moringlavi, nepotu lu Yişan, partea lui toată şi a văru său Badulu1 toată.
        Bibi. Acad., CCCLXXI/101.
        Orig., hlrtie (12 x 19,5), o pecete aplicată.
                                418
<1632 octombrie — decembrie >.
              Răvaş de boieri hotărnici pentru ocini şi mori la Sărăşti şi Plâ-
              ficesti.
                  >
      t Zde bolearii ai lu Tudor dvornic şi ai Manei de Băteşti şi a popei Albul şi ai lu Yăgae cu ceata lor, na ime : îîănciul dvornic şi Mavrodin dvornic şi Dobre dvornic şi Iuordaehe dvornic şi Liica de Gherghiţă şi de Bă-dăni, Barbul iuzbaşa de roşii, să caute şi să adeverăze cu sufletele lor: fosta-u cumpărat banul Stanciul, tatăl lu Tudor de Băteşti şi cu văru său Manea o moară măcinătoare de la Spahiul de Hăzeşti şi lepădat-au Mihaiu voevod birul al Sărăştilor şi al Plăticeştilor asupra Stanciului şi a Manei şi a lu Dobromir să-l plătească ei birul şi să ia aceaste ocine şi să ţie oamenii rumâni şi plătitu-le-au birul au nu le-au plătit şi ţinut-au Tudor dvomicu aceaste moşii de la Mihail voevod încoace pînă la Leon voevod, au n-au ţinut şi ţinut-au popa Albul şi Yăgae, cu ceata lor ocină în Sărăşti şi în Plăticeşti şi într-ac£le mori vreodinioară au n-au ţinut?
1 Loc şters,.
www.dacoromanica.ro
617
      Insă cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor şi să <caute şi să> t <oc>m<ească>.....
       <Pe verso: > Băvaş al lui Matei vodă pentru o moară den Sărăşti*
           Arh. St. Buc., A.N., XC/4.
           Orig., htrtie; o treime din document lipseşte.
           Datat de la Începutul domniei lui Matei Basarab, pe baza actelor din 15 ianuarie 1632 şi 5 mai <1634—1635>, in aceeaşi chestiune.
                                        419
1632  (7141) octombrie 6, Bucureşti.
           Matei Basarab voievod scuteşte pe rumânii din Şoaş, ai m-rii Bistriţa, de lucru la ocnele de sare de la Ocna Mare.
      f dlHAOCTYfte EOIKYOO, Tiv AldTJIO BOfBOAd H rOCnOAHH'h. KHSK nOKOHHHjrO Tiv E’hC’hPdE’h B0CB0A4- A'164’1’ rOOlOACTRO AIH ci»0 flOBCAtHÎIO rOCnOACTBa AIH CKtTOAlS, KOJKiCTKH’bH AiOHacTHp rAaroAiMH Ehctphii'k, Xpau JfcnfHif EoropoAHiţf H ivriţS frSMfHA Yasilie, ca să fie rumânii mănăstirii de la satul Şoaşul, ot sudstvo Yîlcea, în pace de cătră toţi cămăraşii de la Ocna cea Mare de tot lucrul ocnei ce va fi, să n-aibă de nimenilea val sau bîntuială şi să fie volnic părintele egumenul Yasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa să ia rumânii mănăstirii de în satul Şoaşul de la lucrul ocnei, să-i ducă la urmă la moşia lor, pentru că i-am lăsat domnia mea şi i-am slobozit de la ocnă să fie numai de pos-luşania mănăstiri, că i-au fost luoat cămăraşii de Ia o seamă de vr&ne în-coaci, de au tras rumânii mănăstiri nevoe cu ocnarii.
       Iar acum au venit părintele Yasilie egumenul innaintea domnii m£le în divan, de se-au pîrît de faţă cu pîrgarii de la ocnă. într-aceia, domnia mea am judecat şi am dat rumânilor să fie în pace de lucrul ocnei, mai mult val să n-aibă şi să fie volnic egumenul Yasilie să-i ia de la ocne, să-i ducă la moşia lor să şază, să fie ajutor şi de lucru mănăstirii, cum au fost şi mai denainte vrăme şi de nimenilea opreală să n-aibă. Şi să-i strîngă care pre unde \ or fi răsipiţi, oriunde-i vor afla, au în sat dom-nescu au [au] boerescu au călugărescu au la oraşe au la slobuzie, tot să-i ia să-i ducă cu tot ce vor avea la moşia lor în sat la Şoaş, că aşa iaste învăţătura domnii m^le. Hhjko a4 uter, no rocnoACTBd a\h.
      H HcnpasHHK, cjm pw rocnoACTRa aih.
      IlHC 8 ESKŞpiLpH, AVkCfgd IvXTOAtBpYf S A^HH, Kli AtT xSfMd.
618
www.dacoromanica.ro
       t Iw iM4tY» KWfKWA<>, /«haoctY» eokYio roenoAHH*h. Iw AIjtho kockoa <m.p.>
          1632 şi 5 mai <1634—1635>, In aceeaşi chestiune.
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXVI/511.
          Orig., hlrtie (29 x 21), pecete mică aplicată, cu legenda : f Iw Mm» rocroa4 h rĂirk.
          Copii ibidem, mss. 192, f. 265v—266 şi 713, f. 796v— 797.
                                    420
1632  (7141) octombrie 7, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod hotărăşte ca ţigaii m-rii Cozia să nu lucreze la Ocna Mare.
      Milostiiu bojiu, Io Matei voivod i gospodină, vnuc pocoinago Io Basarab voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveldnie gospodtsva mi tuturor ţiganilor ai sfintei mănăstiri Cozii, hram svetaia troiţă, cîţi sînt lăcuitori pre lingă sfînta mănăstire şi cîţi lăcuescu la metoh la Rîmnic, ca să fie în pace şi slobozi de cătră toţi ţiganii rudari, nimica ţiganii mănăstirii val să n-aibă de cătră rudari. Aşăjderea să fie în pace şi de cătră Ocna cea Mare, numai să fie rudarii carii sînt scrişi în catastişele mănăstirii de demult şi iar la Ocnă să fie, iar carii sînt scrişi în catastişele mănăstirii, iar cu alalţi nimic treabă să n-aibă, pentru că i-am lăsat domnia mea şi i-am ertat cum au fost în pace şi ertaţi la toţi domnii.
      Pentru că am văzut domnia mea cartea Radului voivod şi cartea lui Gavriil voivod şi cartea lui Alixandru voivod Iliiaş şi cartea lui Leon voivod, tot să aibă pace. Aşăjderea şi domnia mea încă i-am ertat şi le-am înnoit cărţile cu această carte a domnii m61e, pre tocmeală cum scrie mai sus.
      Şi iar să fie volnic părintele egumenul cu sluga domnii măle, care ţigan al mănăstirii va afla la rudari să-l ia să-l ducă la mănăstire şi să-l bată mult, ca pre un rob al mănăstirii.
      Iar cine se va ispiti a faceră vre un val preste această carte a domnii m£le, acela om certare va avea de cătră domniia mea. Inaco da nest, po rece gospodstva mi.
      I ispravnic, sam rece gospodstva mi.
      Pis Lepădat logofătul u grad Bucureşti, m^seţa octomvrie 7 dni, vă leato 7141 <1632 >.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 422v—423. Copie; altă copie ms. 209, f. 77v.
www.dacoromanica.ro
619
421
1632  (7141) octombrie 8.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea logofăt rumâni în Grădiştea de Jos.
      + dlHAOCTYE» EOkYC», ÎW fllATf» fi'KC'KPAS'K bo(boa- JÎ/BJT rocnoACTKO A\H ce» noKCAeHTH rocnoACTBA a\h boerinolui dumne-mele Bunea lugufăt, ca să fie volnicii cu carte a dumnei mele, de să-şi ţie rumânii de Grădişte de
Jos, anome: Yîlsulu şi frate-său.............1 şi Sucolea şi Petcu şi Dobr6
şi ÎTegoia şi Dobru meşteriul şi Dragomir şi ÎT£goia şi iar Dragomir, care rumâni e-u dat tată-său vornicu Dumitru, corn au mărturisit şi părintele G[ă]ligorea mitropolitol şi părinteld Teofil piscupul şi părintele Ifrim piscupul şi toţi boerii dumnei mele în divan, marii şi micii.
      Dereptu aceia am dat şi dumne me ca să-i fiia rumâni ca şi mai denainte vreme.
      Aşijdere şi voi, toţi rumâni, cară scrieţi mai sus, în vr&ne ce veţi vede acesta carte a dumne mele, iar voi să aveţi asculta de boerenul dumne mele, Bune lugufăt şi de omenii lui, de toate locrurete, şi să-i fiţi rumâni ca şi mai denainte vrâme, nimic val să nu mai unblaţi.
      Acesta v-am scris dumne me. Hhako m n-fec-r, no pt4 rocnoACTBA a\h.
      HcnpdKHHK, CAM PI4 rOCnO^CTBA A\H*
      IIhc Ai'kcciţd wXVo.WKpTt îT a^hh, a^t xSpMi.
      t ÎW dldTf» BWSKlVAd, aihaoctY» kcokY» rOCnOAHHh.
         Bibi. Acad., CCCXCIX/33.
         Orig., hirtie (30 X 20,5), pecete mică, aplicată.
                                         422
1632   (7141) octombrie 10, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod scuteşte de dări pe posluşnicii episcopiei de Buzău.
      f dÎHdocTÎe» soatYe», Iw dbm» bockoaY h rocnoAHH'k, khSk [iokohhhoa\S Iw E'KC'KPAB'K BOeBOAd. ,\aBAT TOCnOACTBO A\H CYC nOBEA'kHYE nOCnOACTBA A\H
1 Loc alb.
620
www.dacoromanica.ro
sfinţii episcupii şi cinstitului i peraluminatului părintelui nostru chir Efrem, piscupul de Buzău, ca să-i fie în pace posluşnecii ce sînt înprejurul sfinţii episcupii strînşi, nişte săraci, unii de pre în Moldova alţii de în Brăilă, alţii de pre într-altă parte, să aibă pace de bir şi de galben şi de osluhă şi de cătră judeţul cu 12 pîrgari şi de cătră călăraşi pentru caii de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii m&e. însă care va fi moldovean să aibă a-şi darâ birul moldovenescu, iar care nu va fi moldoveanu să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, pentru sfînta episcupie, căci iaste arsă şi strecată, ca să lucreze şi să direagă, să fie de ajutoriu şi de posluşaniie sfintei episcupiii. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Radului voevodu şi cartea fiiu-său Alexandru voevod şi cartea lu Alexandru voevod feciorul lu Iliiaş voevod şi cartea lu Leon voevod, de pace şi de răpaos. Aşijderea şi domnia mea încă am întărit şi am înnoit mila şi ertăciunea altor domni pre tocmeală, cum scrie mai sus, ca să poată fi de ajutoriu şi de posluşania sfinţii episcupii de toate de ce va trebui.
      Derept ac£ia să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui certare va avea. Hh4ko a* frkcT, no pm rocnoACTsa mh,
      H HenpjKHHK, C4/H pfM rOCIlOACTIU MH,
      IIhc oy BSkSPIUIH, M-fcCflţJ wX’tomkpYi T AMH, AfcT XSPM4.
      f îw dliTfio KWIKWA4, mhaoctYio eojkTm rocnoAHHh.
      Jw dliTdo KoiBOA <m. p.>
         Bibi. Acad., CXXIV/192.
         Orig., hlrtie (30 x 21), pecete mică aplicată.
         Cu o copie la Arh. St. Buc., Ep. Buzău, ms. 172, f. 354.
         EDIŢII. Urechiă, Notife, 153-154.
                                         423
1632  (7141) octombrie 12.
           Matei Basarab voievod scuteşte de dări pe plăiaşii din satele Jiblea, Spinul şi Brădiţeni, cărora le îngăduise să se reîntoarcă din Transilvania unde fuseseră fugiţi.
       ţ /UhaoctYho kowYeio, Tw dbmio boiboa* h rocnoAHHiw, bhSk noKOHHHOMS Tiv BxC’KpdS'K K9EKOA4. A,dKiT rOCnOACTBO A\H cYH ndKEA'kHYH rOCnOACTBi MH acestor sate ale sfinţii mănăstiri Gozia na ime Jiblea i Spinul şi Brădiţănii, cnedzi ot sudstvo Argheş, carii au fost fugiţi în Ţ6ra Ungurească, pentru
43 - c. 62
www.dacoromanica.ro
621
că au fost venit înnaintea domnii m£le de au cerşut milă şi ertăciune de la domnia mea, ca să vie den Ţeara Ungurească la moşiile lor. într-acdia, domnia mea m-am milostivit de i-am ertat ca şi pre alalte sate plăiaşi şi le-am făcut domnia mea această carte a domnii m&e, să fie în pace şi ertaţi de găleată cu fîn, de oae seacă, de cal, de bou, de căşărie şi de alte slujbe, cum sînt alalţi plăiaşi ertaţi, aşa să fie şi ei, ca să se poată apuca şi ei de loc şi de hrană şi să-şi dea birul, cum sînt scrişi la catastih şi să aibă a-şi păzi podul de la Jîblea, pre unde trec toate slugile domnii mdle şi funile de la Ocna cea Mare.
      Derept aceia, domnia mea i-am ertat de toate, cum scrie mai sus şi le-am făcut domnia mea această carte de răpaos la mina lor, ca să nu-i mai învăluiască nimdnili, nici să-i bîntuiască de nimic, că acela om ce-i va învălui mare certare va avea de cătră domnia mea. Hiuko m uter, no
pm rocnoACTKd am.
      H ncnjMKHHK, cm pw rocnoACTKa mh.
      IIhc wXtomrpY* kv a^hh, k-k. <vkT xSpMÎ.
      t îw dhmto bivekivaa mhaoctYw eokYio rocnoAHHb*
          Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVI/3. Orig., hlrtie (29 x 21), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 209, f. 142 v. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Cozia, 72.
                               424
1632 (7141) octombrie 20.
           Rădăcină şi alţi judeci din Genuneni îşi vînd ocinele lui Sima logofăt.
     t Adecă noi judeci din Genuneni ot Bistriţa: Bădicină, să să ştie că am vîndut jupan Simei logofătul ocina o falce şi jumătate în Gruiaţi şi iar am dat în Dumbrăviţă falce una. Şi iar am vîndut eu Stanciul 2 fălci în Gruiaţi: şi de la Tudor falce una în Şăpotea. Şi am vîndut eu Stuica 2 fălci, una în Dumbrăviţă, alta în Lunca Neagului, şi de la Stoica Şchiopul falce 1, în silişte de sus. Şi am rămas rămăşiţă patru fălci să dăm sau 320 de bani. Şi am tocmit de a noastră bunăvoe, fără nici un cuvînt.
     Şi am fost mulţi oameni mărturii: întîi ÎTăzură ot tam şi Calotă ot tam şi Tatomir ot huleşti, Pîrvul Cosoroavă ot Cîineşti şi Yladul Cîrstea ot tam.
622
www.dacoromanica.ro
      Pentru credinţa am pus şi peceţile, m^seţa 20 octombrie, leatul 7141 <1632 >.
      Rădăcină.
      Stoica.
      Stanciul.
      Stoica Şchiopul.
          Arta. St. Buc., Condica m-rii Dintrunlemn, nr. 445, f. 109 v. Copie.
                                   425
1632  (7141) octombrie 24, Bucureşti.
           Matei Basarab voievod întăreşte lui Drăghici logofăt şi lui Ianiu postelnic satul Stejarul, din jud. Mehedinţi.
      f AIhaoctTck eowYck, Iw AIatCio koiko^ h rociWAiWk, khSk noKOHHHaro Iw B'hC'hpaE’K K0fK«A4- AaK<1T r&cn&ACTB© a\h cVf noK(A-bHTio rocnoACTKO a\h ca9shai rocnoA" CTB4 aih Drăghici logofet i Ianiu postelnic ot Pleşoi, ca să le fie satul Stejariul ot sudstvo Meh<edinţi>, ce au fost al Manei b;v vel postelnic, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu viile şi cu tot venitul de pretutindenilea, oarecît se va al^ge den hotar în hotar. Pentru că acest sat Stejarul fost-au al Manei postelnic. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii m&e, iar domnia mea am dat şi am miluit pre slugile domnii m£le Drăghici logofăt i Ianiu postelnic, una, pentru căci le-au fost Manea postelnic datoriu ughi 150, bani gata, alta, i-am miluit domnia mea cu satul Stejariul pentru direaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domnii măle şi ţerîi la înpărăţie în Ţarigradu şi cîndu au venit vrăjmaşii domnii m£le asupra ţerîi şi a domnii m£le aicea la scaun în Bucureşti, cu oaste şi cu mare războiu. Deci i-am miluit domnia mea cu acest sat ce scrie mai sus, ca să le fie lor de moşie în veac şi de nimenilea opreală să n-aibă.
      Derept acăia şi voi, rumânilor de în Stejariul, încă să aveţi asculta de dinşii de toate ce vă vor da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama lor, iar cine nu va asculta să i se facă certare.
      Şi am pus domnia mea şi blăstem : care va dărui domnul Dumnezeu a fi în urma noastră domnu Ţerîi Rumâneşti încă-1 rog cu numele lu Dumnezeu să aibă a întări mila şi cartea domnii m£le pre tocmeala ce scrie mai sus. Iar cine va călca şi va sparge, acela să fie anatema şi afurisit de 318 otţi, eje sut vă Nechei, amin.
www.dacoromanica.ro
623
Hn4ko w HtCT, no pl4 rocnoACTKd aw.
       H HcnpdEHHK, caM pi4 rocnoACTBa <hh.
       IIhc 8 E8K8p(i(iH, Attcfiţa wX’tomepTi ka A^h» kt* k^t xăpâw. f lfv dlaeno BwfBivAa, a\haoctV» eohjYw rocnoAHMi.
       Iw d.<mw bohboa <m.p.>
        Arh. St. Buc., Ep. Rlmnic, XCVIII/1. Orig., hîrtie (31 x 20,5), pecete aplicată. Copie la Bibi. Acad., CMLXXVI/426.
                                426
1632 (7141) octombrie 30.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul de la m-rea Sfînta Troiţă <Raău Voăă> să stăpînească şi să judece în satul Chiseletu.
      Milostiiu bojiiu, Io Mateiu Basarab voevod i gospodinu, vnuc pocoi-nago Io Basarabă voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniu gospodstva mi satului Chiseleţul şi cu balta lor, carele este al sfintei mănăstiri de la Sfînta Troiţa, ca să fie în pace şi slobozi de acum înnainte, ei şi gîrla loru de către stolnici şi de către vameşi de la Cornăţelu, nimenea să n-aibă a să amesteca în judecata satului, nici să vîneze gîrla, ci să aibă treabă (mănăstirea)1 cu gîrla şi cu pîrcălabul care-1 va pune, să aibă a judecarea şi a-i globirea, cum au fost şi mai denainte vreme.
      Drept aceia şi voi, stolnicilor şi voi, vameşilor de la Cornăţelu, in vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi şi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi satul Chiseleţul şi cu gîrla lor, nimenea de nimic să nu să ispitească a intra în sat sau în judecată sau în gîrlă a vîna, că acela omu, carele să va ispiti priste cartea domnii mele a intra în satul sfintei mănăstiri, acela omu foarte va avea o certare mare. Ş-această carte a domnii mele nici o carte să nu o calce, că aşa este învăţătura domnii mele. Inaco da ne, po receniu gospodstva mi.
      Pis meseţa (luna)1 octomvri 30, 7141.
          Bibi. Acad., XI/19. Copie.
       1 Parantezele slnt ale copistului.
624
www.dacoromanica.ro
427
1632  (7141) noiembrie 10.
             Voica dăruieşte nepoţilor ei Irimiia şi Neaga moşie în Verneşti.
      f Adecă eu Yoica Pănoi dat-am acesta al miu zapis, ca să hii de bună credenţă la mina nepot-miu Irimii şi a nepot-mea Negăi ot Pârliţi, cum să să ştie că e-m dăruit eu Voica Pănoi doi stînjini de moşii în Verneşti de partea Tenculească pă lî<n>gă moşiia lui Balco, den apa Buzăului până în Lacul cu Zălojii. Şi er e-m mai dăruit eu Voica Pănoi merii de la fîntînă den jos de la Prodeleasa şi loc de grădină înprejurul merilor. Şi e-m dăruit de a mea bunăvoi, de nime silet, casă hii dumnelui moşii stătătore în veci, dumnelui şi coconilor dumnelui, cîţi Dumnezeu i va da. Iar nepot-miu Irimiia şi nepoată-mea Uega m-au dăruit pe mene cu 40 de obroace de pîine.
      Şi la acesta zapis au fost omeni buni şi aldămăşari: u <n >cheşul Preda ot Eăteşti şi Mirlea de acolea, Vasile ot Pîrliţi Lupe ot tam, Nedelco Bătlăgel ot tam şi uncheşul îfedelco Cogea şi Măican ot tam şi Stoica Secară ot tam.
      line nona Mkor ivt P-ktihjh 1- line hoha\kpYi Y, /vkr xăpSa.
      Eu Voica Pănoi ot Verneşti.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/14.
          Orig., hlrtie (30 x 21).
          Copie figurată ibidem, XXVI/13; altă copie ibidem, ms. 171 t. 168 — 169.
                                         428
16<32> (71 <41 >) noiembrie 18.
            Stoica Perţa vinde lui Oprea negustorul un loc în Coasta Turburii.
      t Adecă eu, Stoica Perţa, dat-am acesta al mieu zapis la mîna dumnealui Oprii neguţătoriului, precum să să ştie că i-am vândut un loc în Coasta Turburii, livade doao fălci cu coasta şi cu lacurile amîndoao,
       1 popa Iacov din Răteşti.
www.dacoromanica.ro
625
drept bani gata aspri 400. Şi o am vîndut noi dumnealui de a noastră bunăvoe, nefiind siliţi de nimenea.
       Şi cînd o am vîndut fost-au cu ştirea şi cu voia tuturor vecinilor miei. Şi o am vîndut ca să-i fie moşie ohabnică şi statornică în v£ci, lui şi copiilor lui, cîţi Dumnezeu i-au dăruit şi-i va dărui. Iar nimenea din neamul mieu să nu mai aibă voe să să scoale să mai întoarcă această moşie, că precum am zis, o am vîndut eu de a mea bunăvoe.
       Şi cînd au făcut această tocmeală fost-au mulţi omeni mărturii, care mai jos anume să vor iscăli.
       Şi eu, pentru mai adevărata credinţă, mi-i-am pus numele şi degetul mai jos, ca să să crează.
       <II>1 2HC AVketIVJ HOfcWBpft HY AkHH> XSP<AM> .
       t Eu Stoica Perţa, vîndut <-am>. t Eu Nistor martor, t Eu popa Stănislav martor, t Az Matei martor, t Az Vîlsan martor, f Az Stănislav martor, t Az Stoica martor, t Az Luca neguţătoriul martor.
          Arh. St. Rlmnicu-Vllcea, Documente istorice, XI/4. Orig., hlrtie (32 X 22).
                                          429
1632  (7141) noiembrie 20, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod scuteşte de dări satul Tismana al m-rii Tismana.
       + Eli 34K0Ht nOK-fcrtt rOCnOAh Eork CklHOAtk îcpAHAOBOAl HA BkCtKO iVfeTO AfCfTCTBOBJTH fAHKA Aljjf CTfJKHT H Ck RfAfiplH CBtTVHX EorOHOCHH lVTH,kJ H AIT0CT0AH CkBClJJAllJf HA n»At01|J H HA EAdr&A’^'TfACTBOAt A^lUJAt HAI1JHA1 H np^A^UJE HAM nOCA^AHlH •JfAOAt HM, IVRkl AWAHTBOA H EA^hVI H IIOCTOM, IVRH /HHAOCTHH'fcAtH H nOKAAHlf tVrp’bKATH CI IVT BkCtXKklX 3Ak H Ck BkCtKOA EtpoyA. T0T0BH B8AH^ 0\*CAHUJATH IVH rAAC npTHAtTf K*kM AlHfc RTiChX Tpo\*>KA41{JH CA IVBptMfHH H A3k Oţ'IlOKOH RH, npTHA’bTf RAATOCAORlHlf UiTIţd Atofro HACA-kA^HTA 0\,T0T0RAH0A BAM UAPCTKO IVT
       1 Loc rupt.
       2 Data a fost Întregită după documentul din 1633 (7141), Iunie 21.
€26
www.dacoromanica.ro
CA&KEhYe MHpS, BBSdAKdX BO CA H A4CTE MH I3CTBI, BB>Kd>KAdX H HdnOHCTI «A, Hdr EkX H WAEdCTE MA, EOAfH BkX H nOCkTHCTE iHA, CTpdHEH BkX H BBBEA&CTH AII, BB TEMHHlţS BkX H npYHAOCTf KB MHk.
       Gejke h as, BAaroB-kpHYH H BAaroHBCTHRYH h XphctoaioehbYh h caMO APBJKdBnYh rocnoAapB kbicoh 3(aua Eaauikoa. Îw AUteio ROEBOAd, bh8k BEAHKaro h npkAOBparo, CTaparo, noKOHNHOAtS Îw fiBCBpaKB BOEROAd. RTicnoMkHS h rocnoACTBO a\h caoro ^aBHAa npopoKd h iţapk rAdroAki|ia: „bajdkehh hmhce wt nScTHiuE ce besab^nTe, hm :ke npYKpHiuE ca rpkCBi, EnaiKEHH Moy* EMoyjKE he RBMkHHT rocnoAB rpkXd‘‘. H IUKH: „HM JKE WKpd30M SKEAdET EAEHH Hd HCTOMHKIKH BOAHÎH, CHtţEX JKEAdET A^Uld MOd K TfB-k, EoJKE*'. H naKHKE taKOJKE CdM XpHCTOC SdnOBkAdB H PEME:       „ECUfA^TE AVHAO-
CTHBH, laKOJKf H dS“, H npOMdd, „BAdKEHH MHAOCTHBH, l3K0*f tYh nOMHAOBdHH EOV’A(T"' TkMîKE noTBipaXoM ca h rocnoACTBO mh Eahko no cHAk HdiuEM BB*A*dkXoA\ [wtbpb-aYth, noKpknHTH H AaPOKdX rocnoACTBO mh «bh BBckX mbcthYh H BAdrowBpa3HYH N npknOMTdHMH, EKE HdA K'BCkAVH MBCtYk» AaP0R HdCTOElJlHX cYH XpHCOB^A rocnoACTBO MH CKkTkH BOJKECTBH’kH AVOHdCTHP TAdTOAEA\H ©HCMkHd, HA*** ECT XpdM ScnEHYE Eoropo-AHU,e H HBCTHkHLUOAVS WTIţS Ep8a\Eh8 ©HSfJspYlO 1 COyiţlHOM* HdCTdBHHKOy CBkTkH WBHT-kAH CEH H BBCkM HHHOKOM WSlJlEKHTEAEAt Eli CBkTOMS MOHdCTHpoy, I3K0JKE A* ECT CEAO CBkTkH AVOHdCTHP 30BEA\0A\0y ndKHKE THCMkHd, I3JKE ECT nOA CBkTH AVOHdCTHP H3 A«A, 8 A\HpHOO H CBOBOAHO 3d BHP H 3d KBBAIO H 3d «HO H 3d BOA H 3d COyXd WBlţS H 3d KOH H 3d AVfA H 3d BOCOK H 3d AH*Aid nMEAOM H 3d ropiţlHHd OBlţdM H CBHHOM H 3d BHHdpHH H 3d KBUIBpYf H WT KOHH 3d WAdK H 3d 83dEAVCTB0 H Sd BdHB wt cSactbo h noTpononH2 H 3d wbi^8 sa cSnyio h 3a CBdKBi ca8kbe h Ad*Ki, eahko c8t npEs AkTO BB 3fA\AE POCnOACTBO A\H, 3d HHXTO BdHTOBdHYE Aa HE HAddT B*B AkHYH H B"B JKHROTk TOCnOACTBd A\H, nOHEKE Toro CEAO THCA\kHd, IJKf ECT RHUiE nHC, EHAO ICT Sd A^AHHO CBkTOA\8 MOHdCTHP THCMkHd WTCTdBHA H npOCTHA WT BBCHX POCnOAdpYH, raKOJKE Ad ECT TBMIO 3d nOCASlUdHYE H Sd nd38 CBkTkH MOHdCTHP THCA\kHd 3d 3AH MAOBklţH H 3d ndHA^PH, Aa HE npHHAET WT npE3 nAdHEH fi,i HcXdBHT H Ad CBTBOpHT nakHEHYE m nar8s8 CRkTOAvS AvoHdCTHp, noHTO paAY ict aaaehe Hd KpaioiiiE XopiB h «y MkCTO CBC HEBOAfO H HE HMkAH CBC AP8r CBC HTO Ad CE npilXpjH.IT HAH AP^rH «Ad.
       H BHAkXoM rocnoACTBO a\h h XpHcodBf h khhth rrapE npouYeM rocnoAape cbtro-
PEHHE H 8TBpB*AEHHE CBC BEAHKOI» KAETB8 H 3d npOlţlEftYE WBOM CEAO THCAtkHd. TdJKE BB TOM rocnoACTBO A\H E141EOKE CBM nOHOBHXoM H STRpBAWXoM H HdA cYl« XpHCOBSn rocnoACTBd mh no ceao THCMkHd caobo3îa, Ad ect npocTHA 3a brceX aa*bobe, KdKo ECT SHA H WT npk*A* BpkA\E, Ad HE »Ak3HT HHXTO BB HBlX Ad ECT TBMIIO Sd ndS8 H Sd XpdHS H BB SKpknAEHl'E CBkTkH A\OHdCTHP, d BO*ECTBHBIM HHOKOA\ BB nHl|l8, d rocnoACTBO a\h h PoaîtEaYem rocnoACTBS a\h BknnoE B*BcnoA\HHdHTE h he wt KO<ro>s<Ac HinoKOAiBHA\o, nopHSA\o rocnoACTBd a\h.
       Sijieke h SdKAEHdHTE nocTdBHXoA\ rocnoACTBO a\H: no wtqjectbTio rocnoACTBO AtH, Koro HSBEpET rocnoAB Eopb bhth rocn»AdPB 3ea\aE EAauiKOE hah wt cp’BAHHHd naoAd rocnoACTBd mh hah wt cbpoahhk nauiE hah, no rpEc^X Haine, hah wt hhho-
       1 Cuvlnt adăugat ulterior cu altă cerneală.
       s Cuvintele : h narpononH slnt adăugate ulterior, pe margine, cu altă cerneală.
627
www.dacoromanica.ro
HAtMIHHK, A<l atfic HOMTfT H DOHOKHT H OyTRpkAHT cT» XpHCORSA rOCn©ACTE4 a\h, roro rocnoAK Kork ra iiomtht h m ckXpaHHT 8 Rk rocnoAcrRA iro h a Rk EoyA^kiX’ RAgAX A#wa *ro. fl at(jfAK}Ki hwomtit h hi iiohorht h hi SKp-knHT cYio XphcoeSa rocnoACTKa mh HaA cî» npoipiHVi, KaKO ict khuii rhc, aHy Xokit nonipHT h pasopiT h HcXacHT cîw XphcorSa rocnoACTKa mh, -roro a<> «ct tpkkait h aHaeiMA h a$8<pi>caH wt TÎiY cktTH WTiţk, hki coyT rk HhkYih h m HMaT m<ictTh ckc H<8>A* H CkC flpTM Ha IAHH MfcCTO H Ck HHHklMH HlRtpHHÎH loyAIH, IJKI RTiSklJHIIlf HaA Kpks rccnoA** Hora h cnaca Haiuiro Icyca XpHCTa h piKkT: „RkSMkiX, KkSMkiX h pacniHH iro“ h Kpks iro HaA hhX h HaA •HA<* hX ict h gSait rk r^kq, aAWMk.
       Gijki oyco h ckiaitiaYi nocTaRA-kiM rocnoACTKO mh: JKoynaH Iiuuiko ria AROpHHK h jkSimh I'ipn ria Awrw$tT h JKoynaH Paa,\[a HkCToypiA ria rhctYhp h jkSimh 0iwa*cîi ria ciUTap h KSnaH ... 1 ria ctoahhk h KSnan Hhka ria komhc h KSnan Eapcoy ria niXapHHK h kSimh KocTaHAHH ria (ioctiahhk. H hciiparhhk . . . *.
       H Han<Hc>aX a3k, Goapl rpaMaTHK, Rk hactoa rpaAV oy ESkSpiijih, A\tdu,a HOiMRpYi iT a^hm h wt ilAaMa, Rk a*t xSpMâ.
       f Iw Matiio RwiRWAa, mhaoctY» eokYw rocnoAHak.
       Iw dtaTi» rcirca <m. p.>
       t în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel ca în fiecare an să dea zeciuială din cit dobîndesc şi aceasta ştiind sfinţii părinţi purtători de Dumnezeu şi apostoli ne-au sfătuit spre ajutorul şi spre binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, cei din urmă copii ai lor, unii cu rugăciune, cu priveghere şi post, alţii cu milostenii şi pocăinţă să ne curăţăm de tot răul şi cu toată credinţa să fim gata să ascultăm acel glas : veniţi la mine toţi cei trudiţi <şi> îngreuiaţi şi eu vă voi odihni, veniţi binecuvîntaţii părintelui meu să moşteniţi împărăţia găsită vouă de la facerea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi cercetat, străin am fost şi m-aţi primit, în temniţă am fost şi aţi venit la mine.
       Iată dar şi eu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul domn a toată Ţara Românească, Io Matei voievod, nepotul mare şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Eăsărabă voievod, mi-am amintit şi domnia mea cuvîntul proorocului şi împăratului David, care spune: „fericiţi cei cărora li se iartă fărădelegile, cărora li se acoperă păcatele, fericit bărbatul căruia domnul nu-i ţine în seamă greşelile”. Şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul spre izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu către tine, Doamne”. Şi iarăşi cum a poruncit Hristos şi a spus : „fiţi milostivi ca şi mine”, şi celelalte, „fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi”. De aceea m-am străduit şi domnia mea şi am dorit, cît a fost în puterea noastră ca să întăresc, să împuter-
      1 Loc alb.
628
www.dacoromanica.ro
nicesc şi să dăruiesc domnia mea acest atoteinstit şi cu frumoasă faţă1 şi preacinstit acest hrisov de faţă al domniei mele, caro este deasupra tuturor cinstitelor daruri, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, unde este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, şi prea cinstitul părinte egumen Onufrie1, care este nestavnicul acestui sfînt lăcaş şi tuturor călugărilor care vieţuiesc în obşte în sfînta mănăstire, ca să fie satul sfintei mănăstiri numit tot Tismana, care este în jos, sub sfînta mănăstire, în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi de împrumut şi de bani de judeţ şi potiopop 2 şi de oaie de sulgiu şi de toate slujbele şi dăjdiile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimeni să nu aibă turburare în zilele şi în viaţa domniei mele, pentru că acel sat Tismana, care este mai sus-scris, a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Tismana lăsat şi iertat de toţi domnii, ea să fie numai de ascultarea şi de paza sfintei mănăstiri Tismana de oameni răi şi de panduri,, să nu vină de peste munte să strice şi să facă pradă şi pagubă sfintei mănăstiri, pentru că este departe, la marginea ţării şi la loc de nevoie şi nu are mai mult cu alta cu ce să se hrănească sau alte sate.
      Şi am văzut domnia mea şi hrisoave şi cărţi vechi ale altor domni,, făcute şi întărite cu mare blestem şi de iertare a acestui sat Tismana. Astfel, întru aceasta, domnia mea încă am îunoit şi am întărit şi cu acest hrisov al domniei mele satul Tismana, să fie iertat de toate dăjdiile cum a fost şi de mai înainte vreme să nu intre nimeni la ei, să fie numai de paza şi de hrana şi de întărirea sfintei mănăstiri, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele-pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele-noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest nrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi-să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele-pentru această iertare, cum este mai sus-scris, ci va călca şi va strica, şi va pierde acest hrisov al domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, care-au strigat asupra sîngelui demnului Dumnezeu şi mîntuitoiului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi iăstigneşte-1” şi sîngele asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
        1 Cuvlntul adăugat ulterior, cu altă cerneală.
        * Cuvintele „şl potropop” slnt adăugate pe margine, cu altă cerneală.
                                                                                                62fr
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gherghe mare logofăt şi jupan Radul Năsturel mare vistier şi
jupan Teodosie mare spătar şi jupan........1 mare stolnic şi jupan Nica
mare comis şi jupan Barbu mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic.....x.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în. Bucureşti, luna noiembrie 20 zile şi de la Adam, în anul 7141 <1632;. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Matei voievod <m.p. ✓
           Arh. St. Buc., Peceţi 45.
           Orig., perg. (45 x 40), pecete mijlocie atirnată.
           Cu o trad. de la Inceptul sec. al XlX-lea; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 39v—40.
                                433
1632  (7141) noiembrie 21, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte Ancăi, jupîneasa postelnicului Mihăilă de la Văleni, satul Găbojdibrod din jud. Romanaţi.
       t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, nepotul bătrînului şi preabunului Băsărab voevod. Dat-am -domniia mea această poruncă a domniei mele, jupîn&ii Ancăi, care au fost jupîneasă lui Mihăilă postelnic de la Văteni şi cu feciorii ei, cîţi Dumnezeu i-au dăruit, ca să-i fie ei satul Găbojdibrodul din judeţul Roma-naţilor, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, din ■cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi cu viile şi du preste tot hotarul, -din hotar pînă în hotar, pe hotarăle şi semnele c61e vechi, pentru că acel sat Găbojdibrodul, ce s-au scris mai sus, au fost al lor de baştină de la moşi, de la strămoşi, încă de mai nainte vreme, din zilele altor bătrîni domni de demult. Şi tot l-au ţinut cu bună pace.
       Iar după aceia, cînd au fost acum, în zilele domniei m£le, dăruin-du-mă domnul Dumnezeu şi cinstitul înpărat cu domnie şi cu schiptrul stăpîniei în Ţara Rumânească, după moartea lui Mihăilă postelnic şi a feciorului lui, Radul postelnic de la Văleni, iar rumânii de la Găbojdibrod, ei s-au sculat cu pîră, ca să să facă oameni slobozi, zicînd ei cum că n-au fost rumâni, ci i-au ţinut fără de treabă şi fără de cale şi vrea să să închine, .să fie domneşti.
1 Loc alb.
-630
www.dacoromanica.ro
      întru aceia, singur domniia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lăge, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei m61e şi fiind domniia mea de moşie şi de loc de aici şi ştiind cum că sînt rumâni ai lor de baştină de mai nainte vreme, nu sînt domneşti şi cum că n-au avut nici o pîră cu nimenea, domniia mea iarăşi i-am dat ca să fie rumâni, cu feciorii lor, precum au fost şi mai nainte vreme şi cu tot venitul, precum iaste mai sus-scris şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m&e, ci să fie al ei de baştină şi ohabnic şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor, precum au fost şi mai nainte vreme.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe : jupan Ivaşco vel dvomie i jupan Gheorghie vel logofet i jupan Radul vel vistiar i jupan Theodosie vel spatar i jupan Stroe vel stolnic i jupan Rica vel comis i jupan Barbul vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, singur domniia mea am zis.
      Şi am scris eu, Dumitru, în scaunul oraşului Bucureştii, noembrie 21 zile, leat 7141 <1632 >.
      t Acest izvod s-au tălmăcit de pe cartea domnească cea sîrbească la şcoala slovenească la sfîntul Gheorghie Yechiu.
      t Az Costandin dascăl slovenesc izpisah, vă leat 1773.
          Bibi. Acad., Condica Mitrop. Ţării Rom., ms. rom. 610, f. 40v—41v. Traducere.
                                      431
1632  (7141) noiembrie 23, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod scuteşte cinci posluşnici al m-rii Sjînta Troiţă <Radu Vodă> de poclon.
      f dÎHaOCTillO EOJKÎIK», ItV iFdTHO KOfKOAd H rOCflOAHNh, BHSK flOKOHHHarO Iw
fi'kC'kpaEt EOCBOAa. IIhuut rocnoACTso aui voao ma.ha.la.1ii a mănăstirii Sfînta Troiţă.
      După ac&a vă dau în ştire domnia mea că aici înnaintea domnii m61e au venit părintele egumenul Tanasie de se-au jeluit şi au spus cum sîntu 5 posluşnici ai mănăstirii, anume : Tudor i D6diul i Danciul i Necula i lacomi ertaţi de toţi domnii şi n-au avut cu voi amestecătură la nici o dajde, ce au fost lăsaţi să fie numai de posluşania mănăstirii. Acum căci v-am fost pus domnia mea la acest poclon, iar voi i învăluiţi şi pre posluşnici să dea şi ei poclon şi nimica treabă cu ei n-aaveţi şi i-am lăsat şi domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi domni să fie ertaţi şi în zilele domnii mele,
www.dacoromanica.ro
631
       Derept ac&a, în vr£me ce veţi vedea ceastă carte a domnii m61e. iar voi să căutaţi foarte în pace să-i lăsaţi, nimic să nu-i învăluiţi, că i-am lăsat domnia mea să fie numai de posluşania mănăstirii. Şi voi încă dâca veţi da acum, la acest poclon, nu veţi mai da nimic, ce veţi fi iar de treaba şi de posluşaniia sfintei mănăstiri şi ertaţi de domnia mea, cum aţi fost şi la alţi domni.
       Aşijderea şi voi, birarilor, carii umblaţi în mahala de birul de poclon, înncă foarte în bună pace să lăsaţi aceste slugi ale mănăstirii Sfînta Troiţă, ce scriu mai sus, că cine-i va învălui mare certare va avea.
       Şi această carte a domnii m£le să calce toate cărţile, să le fie de pace şi de răpaos. Hh4K©           hIjct. no ptM rocnoACTKd <wh.
       H HcnpdKHHK, om pm roen«ArrKj avh.
       IIhc 8 E8k8p»hjh, Mtefivi hoCmbpYe kt akhh> k AtT xâpMa.
       f Tw d? jTft©            /HHaoctYw ko5kY» r©cn©AHH*fc.
       Tu» dlaTEio boeboa <ni.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXI/10.
          Orig., hlrtie (29 x 20), pecete mică, aplicată.
                                432
1632 (7141) noiembrie 27.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Bunea logofăt să-şi stăpînească rumânii care s-au înscris la dărăbani şi călăraşi şi sâ-i pună la lucru cu ceilalţi rumâni.
       f AIhaoctYk EoatfiK, Iw AlaTEH bohboaj h rocnoAHH'h, kh8k E'KC'Bpaca BOMBO^a. J^iKAT rocno^CTBO iMH cYw noB-ka(HYH rocno^CTBa atH slugii domnii măle Bunii logofet, ca să fie volnic cu ceastă carte a domnii m£le, să-şi ţii ai lui rumâni, anume : Dobre x, care se-au scris la dărăbani şi Socolea, care se-au scris la călăraşi; să şi-i ţii şi alţi rumâni din Grădişte, carii se vor fi scris au călăraşi au dărăbani, tot să fii volnic cu cartea domni m61e să le ia armele şi să-i pue la lucru cu alaţi rumâni denpreună. Şi care nu va asculta, să fii volnic pîrcălabul lui să-l bată multu, că domnii m£le nu-m tribuescu slujitori rumânii boiarilor şi birnicii.
       Aşijderea şi voi, căpitanilor şi iuzbaşilor, veri la cine se vor afla de aceşti rumâni ai Bunii logofet, în vr£me ci veţi vedea cartea domnii
         1 „Dobre” este scris ulterior, pe loc lăsat iniţial alb.
632
www.dacoromanica.ro
mâle, iar voi să căutaţi veri să Tor fi scrişi la călăraşi veri la dărăbani, iar voi să-i daţi pre mina ominilor Bunii logofet, să-i ducă la moşiile lor, să aibă a-şi dar6 dajdea şi lucrul boerescu.
                         Crez, domnia mea v-am fost dat de cîteva ori învăţătură, rumâni boerişti şi bernici să nu-i scriiţi nici la călăraşi, nici la dărăbani.
                                Aceasta vă grăescu domnia mea. Ihjko H-fec-r, no pt«i rocnoACTR4 mh.
       H HcnpasHHK, caat pm rocnoACTKj mh.
       IlHC HOlflAKplt KS A^hh> A-feT xHPMd.
       f Iw ffldTIIO KWfKWAd. AVHAOCT'fiO EOXTlO rOCIlOAHHk.
       Iw flfldT»0 KOfKOA <m.p.>
       Bibi. Acad.. CCCXC1X/34
       Orig., hlrtie (29,5 x 21), pecete mică, aplicată.
                                433
1632   (7141) noiembrie 27.
             Matei Basarab voievod porunceşte rumânilor din Parapani să-şi dea toate obligaţiile m-rii Sfînta Troiţă <Badu Vodă>, fără a se mai opune călugărilor.
      f AIhaoctYiio bokYeio, Iw dilana fi’kC’kpdE’k bocboaa h rocnoAiork. IIhuiit rocnoACTBo mh voao tuturor rumânilor mănăstirii Sv^ta Troiţă de la Parapani.
      Cătră aceasta vă dau în ştire domniia mea că aicea la domniia mea au spus călugării de la mănăstire cum au venit acia la voi, ca să vă daţi datul şi găleţile şi grîul ce sînteţi datori, şi de stupi, de rîmători să vă daţi banii, iar voi aţi sărit asupra lor şi aţi zis că aţi ucis pre alţii mai mari, dar pre călugări. Şi ziceţi că sînteţi călăraşi, dărăbanţi şi nu veţi da nemica. Iar domnii m£le nu-mi trebuescu rumânii mănăstirii călăraşi sau dărăbanţi, ce v-am dat iar rumâni, că de-aţi stătut înpotriva vrăjmaşilor, pentru casele voastre aţi stătut, să nu vă robească tătarii feciorii.
      Deci în vreme ci veţi vedea această carte a domnii m&e, iar voi să daţi tot ce iaste venitul mănăstirii, că v-am scos domnia mea şi den vistierii de la catastih, să fiţi rumâni, iar carele <va >x sări preste această carte, a domnii mdle, acela, om mare certare va avea şi bucatele i se vor luoa domneşti şi voi trimite domnia mea de o vor aduce legaţi aicea. Hh4ko HtcT, no PIh rocnoACTKd aih.
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
633
       H HcnpasHHK, cah pm rocnoACTRj <hh.
       IlHC HOfMBpTi K3        KTv rttT x3pSd.
       f Iw dljTlH RWlRWAd, MHAOCtYk» KOwYk» TOCnOAHHK.
       Iw AljTfio kojkoa <m.p.>
          Bibi. Acad., CCCX/22.
          Orig., hlrtie (30 x 21), pecete mică, aplicată. Copie la Arh. St. Buc., ms. 256, 1. 702.
                                      434
1632  (7141) noiembrie 28, Bucureşti.
             Matei Basardb voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă <Radu Vodă -din Bucureşti balta Cornăţelului.
      t flflHrtocTÎHO bokToo, Iw dl<mio roiroa** h rocnoAHHii, rhSk noKOHmiaro Iw E’kC'hpASJ BOfKOA<l.      rOCIK>ACTRO MH CY* IlOKfiVkHYf rOCnOACTKJ MH CR-fcT0A\8
EMKfCTRHtH /HOHJCTHP 30RIM0MS XpjM OKtTAJ TpOHlfk, ca Să fie Volnici
cu această carte a domnii m£le să-şi ţie balta mănăstirii de la Cornăţel cu tot venitul, pre hotară bătrîne, pre unde au fost mai denainte vrâme, despre ¥en ciuleşti şi despre călugăriţele de la Vihorîta şi despre alalte s&nne, cum scriu hrisoavele şi cărţile mănăstirii, pentru că balta de la Cornăţel fost-au miluită la Sfînta Troiţă de domni bătrîni. Şi tot ş-au ţinut călugării balta cu bună pace.
      Iar acum, în zilele domnii m&e, se-au sculat Oancea logofăt de au făcut o carte fără ştirea domnii m&e, şi fără ştirea călugărilor, de i-au oprit de în baltă, care neavîndu nici o treabă şi-au făcut şi călugări<ţe >1le o carte, fără ştirea a domnii m&e.
      Derept ac&a, domniia mea am dat sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă ca să-şi ţie călugării balta cum o au fost ţinut şi mai denainte vr&ne, iar cărţile ce au făcut Oancea şi călugăriţele fără ştirea a domnii m£le şi a călugărilor nimic în seamă să nu se prinză, numai să ţie călugării balta cum au ţinut pînă acum şi să-şi ia tot venitul de în baltă, ce va fi şi de nimenilea opreală să n-aibă. Şi această carte a domnii m£le să calce toate cărţile, să fie balta pre mîna călugărilor.
      Derept ac&a şi voi, năvodarilor, care vînaţi peşte în baltă despre Nenciuleşti şi despre alte sate, în vrăme ce veţi vedea această carte a domnii m&e, iar voi să căutaţi de să daţi partea de în baltă ce va fi la
1 Omis.
634
www.dacoromanica.ro
mîna călugărilor, iar oamenii Oancei logofăt şi a călugăriţelor nimic treabă să n-aibă, că cine se va ispiti a se mai amesteca la balta mănăstirii, certare va avea.
      Hhako m Hfcrr, no pw rocnoACTKa aih.
      H HcnpasHHK, cam ptq rocnoACTRA aih.
      IIhc S CSkSphiih, Avfcceu,a HofAtKpft kh akhh, r-k AtT xspĂta-f Tw flÎATfio KiviKivAA aihaoctTio eojkTio rocnoAHHt.
      Tiv MatHo eoEeoa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/12.
          Orig. hlrtie (29x21), pecete mică, aplicată.
          Copii ibidem, XLV/15, f. 1 v., ms. 256, f. 372 v şi la Bibi. Acad., ms. 4985, f. 13 şi* XI/17.
                               435
1632 (7141) decembrie 3.
             Matei Basarab voievod scrie locuitorilor din Nenciuleşti şi' năvodarilor ca să dea banii din venitul bălţii numai în mîna călugărilor de la m-rea Sfînta Troiţă <Badu Vodă>.
       •ţ (HhaoctYw eojkYio, Tiv flUa-reH E'KC'hpaE'k roekoa h rocnoAHirh. IbnufT roc-noACTEo aih voao Nenciuleştelor şi voao năvodarilor.
       Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea cum de vr&ne ci <veţi >A vedea această carte a domnii mâle, iar voi să căutaţi ce bani veţi luoa de în baltă, venitul mănăstirii, voi să-l daţi tot pre mîna călugărilor. Mă[n]car să o vor veni şi nescare cărţi domneşti de la alţi boiari, voi tot să nu le daţi nemic pînă nu vor veni să stea de faţă la divan. Deci cui va cădea să-i daţi, voi să daţi, iar pînă nu vor isprăvi, să n-aibă treabă nimd-nilea în baltă, fără numai călugării de la Sânta Troiţă. Hh4ko Aa H-trr,. no pfi rocnoACTRA aih.
       H HcnpasHHK, cm pfn rocnoACTRA aih.
       IIhc a(keairpT( F AhHH> ^ XSP**-
       *t* Tiv dlaTfio kiverivaa 'MHaoctTio eojk'mo rocnoAHH'h.
       Tiv dlaTfio roiroa <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/13.
         Orig., hlrtie (30 x 19), pecete mică, aplicată.
         Copie ibidem, ms. 256, f. 378.
       4 Omis.
www.dacoromanica.ro
635-
436
1632 (7141) decembrie 5.
           Popa Ştefan vinde cumnatului sxu Ghinea o delniţă în Turburea•
      t Eu popa Ştefan scris-am acesta al meu zapis la roina cumnatu meu Ohinei ot Turbure, ca să-i fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut o delniţă în Turburea, ce-au fost partea mea, den şezutul satului, 4e în cîmpu, de în pădure, de peste tot hotariul. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, pre bani gata ughi 5, să-i fie lui moşie stătătore în vec.
      Şi cîndu am vîndut fost-au mulţi omini buni mărturii, po ime: Oprea Boldescul i Mihăilă i Dumitru Neagăi i Dumitru popei i Opriş şi Standul şi Ivan i Cîrste Yîjga i Aldea. Şi oru făcut în casa lu Pavel de Berindeşti. Pentru credinţa am pus degetele mai jos să să crează.
      IlHC A»K»MKplfl T    AtT xSpMd.
      Eu popa Ştefan.
      Eu Oprea.
      Eu Mihăilă.
      Eu Dumitru.
      Eu Dumitru popei.
Eu Opriş. Eu Standul. Eu Ivan.
Eu Cîrste. Eu Aldea.
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XV/7.
           Orig., htrtie (24,5 x 18). Copie ibidem, ms. 168, f. 131.
           Pe verso este scris un act original de la Matei Basarab, cu data 17 ian. 1645.
                                         437
1632 (7141) decembrie 5, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod scuteşte satul Flămînzeştii din jud. Argeş de toate ddjdiile cîte sînt peste an, în afară de bir.
      •f MhaîctY{j« EO/KTfw, îv dldTfH KofKOAd h rocnoAHHTi, khSk nOKOHUdrO Tw E'hC'KpdE'h KofKOAd. AdBllT rocnoACTKO a\h cY» noBfdtHYe rocnoACTBd <uh satului Elămînzeştii, ot sudstvo Argeş, carele iaste al sfintei mănăstiri ce săchiamă hram Uspenie Bogorodiţe, ca să fie în pace şi slobozi de acum
<636
www.dacoromanica.ro
înnainte de găleată cu fîn, de oae seacă, de cal, de miare cu ciară, de bou, de lucru domnescu, de podvoadă, de cai de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sîntu preste an în ţeara domnii m<51e, de nimic val sau bîntuială să n-aibă, fără numai cîtu-şi vor plăti birul derept, pre 10 cos-tande, nici să se mai adaog, nici să se mai scază, ce numai tot să dea această cislă de bir, 10 costande, ce scrie mai sus, cum dau şi alte sate ertate dentr-acest judeţ al Argeşului, iar ertaţi de alţi domni mai denainte vr^me.
      Şi am văzut domnia mea şi cărţi de ertăciune, ca să fie sfinţii mănăstiri de ajutoriu şi întărire şi răposaţilor ctitori pomdnă în vdci. Aşijderea să aibă pace de cătră toţi călătorii şi de cătră toate slugile domnii mdie carii nu vor avea treabă în sat, nimânili silă şi nevoe satului să nu facă, ce să-şi cumpere toţi bucate pre bani den pungă. Şi deaca-şi vor plăti birul să nu să tragă bucatele satului Flămînzeştii pentru alţii, nici să şază birarii în sat să-i cheltuiască, deaca-şi vor plăti birul.
      Pentru că au fost venit părintele egumen...............1, carele au fost
nastavnic la sânta mănăstire Argeş, de se-au jăluit înaintea lui Alexandru voievod Iliiaş şi au spus cum se răsip^şte satul de călători şi de birari, pentru că, deaca ş-au fost plătindu birul, ei tot au fost şăzînd în sat pînă au fost strîngînd birul de pre într-alte sate, de au fost făcut birarii şi mierarii scaun de bir în sat în Flămînzeşti, cum n-au fost obiceiul. Deci într-acdia Alexandru voevod Iliiaş le-au făcut carte, ca să aibă pace, cum scrie şi mai sus.
      Derept acdia şi domnia mea încă i-am ertat. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Badul voevod, leat 7129 şi cartea lu Alexandru voevod Iliiaş, de pace, cum scrie mai sus.
      Iar cine se va ispiti a-i mai învălui preste această carte a domnii m61e, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea, că aşa iaste învăţătura domnii m&e. Hhjko H-bcT, no ptM rocnoACTKd a\h.
      H HCnpdSHHK, CAM pf4 rocnoACTKd MH.
      JIhc oy ESkSpjhjh. Afkcnţd a'kimbpTi Ţ abhh, b *kT xspÂu.
      + îw dlarlto BWiBWAd, avhaoctîio eokYio rocnoAHHH.
      Iw dldTito bocboa <m.p.>
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/17.
           Orig., hlrtie (31 x 22), pecete mică, aplicată. Copie ibidem, ms. 708, t. 398.
1 Loc alb.
637
U -C. 62
www.dacoromanica.ro
438
1632 (7141) decembrie 5, Bncureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte popii Dumitru moşie la Ciul-niţa, jud. Ialomiţa.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Ion Matei voevod şi domn a toată Ţara Bumânească, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Ion Băsărab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mde popei lui Dumitru din satul Ciuliniţa, din judeţul Ialom<iţa>, şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşie la sat, la Ciuliniţa, din hotarul dc jos, însă din partea lui Voicilă stînjîni 20, din cîmp şi din pădure şi din apă şi du preste tot hotarul, din hotarul bălţii pînă la hotarul Ialo-mniţii, fără numai cu o grădină să nu aibă treabă, pentru că au cumpărat popa Dumitru aceşti mai sus-zişi stînjini de moşie de la Voicilă ot Ciulin iţă, drept ughi 12 bani gata.
      Şi iar au cumpărat popa Dumitru moşie la Ciuliniţă din hotarul de jos, însă din partea Bodii, stînjini 17, de la Dan, feciorul lui Stan, du preste tot hotarul oricît s-ar al^g£, drept 2040 aspri gata. Şi iar să fie popei lui Dumitru moşie la Ciuliniţa din hotarul de jos, însă din partea Bodii stînjini 17 du preste tot hotarul oricît s-ar al<5ge, pentru că au cumpărat popa Dumitru aceşti mai sus-zişi stînjini de moşie de la Băzan din Ciuliniţă, drept 2040 aspri gata. Şi iar să fie popei lui Dumitru moşie, la Ciuliniţă, din hotarul de jos, însă din partea Danciului stînjini 20, însă să să ştie să ţie popa Dumitru din partea Danciului numai o grădină la vale şi din hotarul bălţii pînă la hotarul Ialomniţii, pentru că au cumpărat popa Dumitru aceşti mai sus-zişi stînjini de moşie de la Danciul den Ciuliniţă, drept ughi 12 bani gata.
      Şi au fost la tocmeala lor mulţi oameni buni mărturie, anume din Ciuliniţă : Voico şi Ospenie şi Voicilă şi Standul şi Vasilie şi Stănimir şi Stan şi Oancea.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni ale lor moşii şi stînjini, precum iaste mai sus-scris, ei de a lor bunăvoe fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi dinnaintea domniei mde.
      Pentru aed a am dat singur domnia mea popei, lui Dumitru, ca să-i fie lui aceşti mai sus-zişi stînjini de moşie de la Ciuliniţă, moşie stătătoare şi ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, dupe zisa domniei mde.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gherghe vel logofăt i jupan Theodosie vel spatar i jupan
638
www.dacoromanica.ro
Stroe vel stolnic i jupan Fica vel comis i jupan Radul vel vistiiar i jupan Barbul vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi au fost ispravnic Gherghe vel logofăt.
       Şi au scris Stoica logofătul, ucenicul lui Lepădat logofătul, în scaunul minunatului oraş Bucureştii, mdseţa dechemvrie 5 dni, leat 7141 <1632>.
          Bibi. Centrală de Stat, LXXXIII/5. Traducere din sec. Stat al XVIII-lea.
                                         439
1632 (7141) decembrie 6, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod scuteşte de dări satul Corbii de Piatră, jud. Muscel şi Pădureţ al m-rii Argeş.
        + iHhaoctÎho eokYiio, Tiv diaTtH KoiKOAa h rocnoAHH-k k-ecoh siaiai Oyrrppo-KiuXYHCKol, kh8k np-kAOBparo h CTaparo E-hCEpaB RolKOAa. J^bat rocnoACTKo <hh cYh noBlAtHYH rocnoACTKa mh CR-feTOMS h eoHCEctbhomS MonacTHpS flprtrn, XpaAt mecthato OycniHfl nrtcR-kTRÎA npiEAarocAOKiHHYt H cAaKlHYf KAaAHMHiţa uauif BoropoAHita npH-CHCAtEhi AlapYi h np-bMRCTHOAaS wtu» YtpoMOHaXoy kvp iMiaihtYi cr&wtH h npoMYHAi npinoAWBHKiAi kpatTiaa\ hhokom tS %hk8i|ihai, hkoxi Aa hm ict ciao CK-kToro mo* HacTHpa HapuuaiAiaro KopsYH a * DYhtptv, wt c8actko fHoym<MlA> h HaA8<piU> oy MHPHO H CKOEOAHO sa K-KEAIO H Sa irbHO H sa AHA H sa KOCOK H WT SalAICTKOBaHÎf H sa c8Xa wmţa h sa wsiţa sa c8au» h wt khp sa koa h sa kohI? h sa mipthw h sa noAKoaAC h sa rAoasi rocnoACKH h sa satiH wt c8actko h sa kohh sa waaK h sa KtctX AastBOKi h cAoyxsH h b}Ka<hY»,      EAHKa cSt  npis AtT 8  sfMAi rocnoACTsa mh,
ttimYio Aa  HMaT ch AaTY bhp npas no   M-kciiţ8, no  t n-fcHASH.   Takojka* Aa AacT H
ropitiVn-K sa wKiţH h sa ckhhh h nniAnoio ahjka\8. IIohIKI ckm npocTHA rocnoACTKo MH CYt RHltll piMlHOl CIAO CK^TOrO KHUlI piMIHArO MOHaCTHpa WT K'kCfcf chX ropfe ptMtHHklX Aa>KEOKA paAY KHHkl CKC IţlKH : HKO KHA^X rOCnOACTKO MH ClrO AHEHarO H npfCAasHaro, nam?Ki KpacoToio h aoepotoio no AwpomoAEcf npHCAos8Taro ehuii pi-HMaro MonacTHpa wEHHitiaRUia wt ecioa8 h wscHp-kBUia ca wt ciAaXxc h KCtro ham* nYa CEOfro  wcAaEtKUia h E-KckKo wehhsmeam ehkuia    h wckSaha   ahuiehYe eckX A^AHnf
OKI EHUia   npHAOJKlHH h mhaokahh wt     np-KEH fro  kthtoph H hauihX rAaroAto np-fe-
                       wtivk TtAUKE K’kcnoM'bHSK rocnoACTKa mh KaKo e-KH npEAHEHUH MonacTHp fipnui, . wcnoEan ehct H ckSHAaH ehct h npiKpacno CKKp-KmiH wt CE-kTonoHHBmaro npawTiţa rocnoACTKa a\h CR-kTA-femuaro roenoAHna H-ferof B-KCKpaEa boiboai] h ck cB’kTA’kH* mo» H BAaxttHHo noMTvKmîio ceoio c8np8?KHHuiio ham npAMaTipYH, rocnoîKA*» ,\lcnHHo»,
                                                                                                          639
www.dacoromanica.ro
C-kMOTpH rOCflOACT&i A\H, BdKO M Hf SdTBOpHT CA A^O hX TdKOBOf M»AH» H nplEP-JKfCTBO B’KC’b'JfCKH CdnSCT-bHYfAt H*K SAWAOCP’KAÎ C( rOCflOACTKO A\H Hd BHUif ptMf-HOA\S CfAO CB-bTOrO AAOHdCTHpd H IVTfUÎCTH fAtS B’KC’bX’ BHUIi pfVfHÎA A^A», IlOHfJKf OyEO cil CfAO KopSH np-fc>KAH WHH Mfofoy CH B’KC’bX AdJKA®Kf HJf HCflOAS. IdKOJKf H VhFi nAdiauiH. Ta>Kf TdKOJKA* 8a\haocthbh ci h rocnoACTBO aih cB-bToro paA’i- MOHd-CTHpa H npoCTH HX IVT B’KC’bX HAUKf WEpd30A* ropb nHUJlT M fCT CB-bT-bH A\OHd-CTHP B’K OyKP’bflAfHTf, HHOKOM Eli. WCpdE, d TOCnOACTBd A\H H (10K0HHH POAYtIAH TOC-nOACTBd A1H KTHTOPH BfMHOf B’kCflOAWHdHlTf,
       GipHJKl h SdKAfHdHYf nocTdBHX rocnoACTBO aih: no ivuiicTBVf rocnoACTBd a\h, Koro HSEipiT rocnoAK fiorii ehth rocnoAdpK fiAdUJKOi sfMAf h EAdAdAdtţy, M nOHKTfT H nOHOBHT H OyKP'bnHT C'l'H KHHT rocnoACTBd A*H, no TdKAtfttfHYf KdKO fCT BHUIi nHC1. (I dlflTfAHIKf HlnOMTfT H HfWKP’bnHT, dHS nonfpfT, HcXdEHT H Eli WEKfHlf WCTdBHT, Toro M fCT TP’KKAfT H dHdTHA\d WT THY WTlţH fJKf cST Eli HHKÎf H Ad HAMT HdCTYlO CKC K>Ad H CKC flpYA Hd fAHH A\fCTO.
       GfJKf CBfAVTfAf nocTdBHX rocnoACTBO MH : KSfldH iBdUIKO BfA A&OPHHK H >KS-ndH TfprH BfA AoroijstT h ttSndH PdAya BfA bhctYbp h TfwAocYf eia cndTdp h Ctpoi BfA CTOAHHK H HHKd BfA KOMHC H fidpE$A BfA nfXdpHHK H HtSfldH KoCTdHAHH BfA nocTfAHHK. H HcnpdBHHK, cdA\ pcM rocnoACTBd A\H.
       HcnHCdX Cf B'K HdCTOA rpdAy fi$KOypfl|M, AfKfMBpYf S A^HH H WT flAdMd AC HHH'b, B’K A-bT x3pă\a.
       f îw fUdTflO BWfBWAd, A\HAOCtY» EOJKIW rOCnOAHHK. lfw AldTfIO BOHBOA <m.p.>
                          ^\oyAiHTpoy AwrwipfT
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată tara Ungrovlahiei, nepotul preabunului şi bătrînului Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Argeş, hramului cinstitei adormiri a preasfintei, preabine-cuvîntatei şi slăvitei stăpîna noastră de Dumnezeu născătoarei, pururea fecioarei Maria şi preacinstitului părinte ieromonah chir Melentie egumenul şi celorlalţi preacuvioşi călugări trăitori acolo, ca să fie satul sfintei mănăstiri numit Corbii de Piatră din judeţul Muşcel şi Pădureţ, în pace şi liber de găleată şi de fin şi de miere şi de ceară şi de bir şi împrumut şi de oaie seacă şi de oaie de sulgiu şi de bir de boi şi de cai şi de mertic şi de podvoade şi de gloabe domneşti şi de bani de judeţ şi de cai de olac şi de toate dajdiile şi slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domniei mele. Să aibă numai a da bir drept pe lună 300 bani. De asemenea să dea şi gorştină din oi şi din porci şi dijmă din stupi. Pentru că am iertat domnia mea acest mai sus-spus sat al sfintei mănăstiri mai sus-spuse de toate aceste mai sus-spuse dări, pentru pricinele acestea : că am văzut domnia mea această mai sus-spusă mănăstire minunată şi preaslăvită,
1 Aşa este In text; s-a omis un pasa] din formularul obişnuit.
640
www.dacoromanica.ro
încă şi preaslăvită în lume prin bunătatea minunilor, nimicită cu totul şi sărăcită de sate, slăbită de toate averile sale şi micşorată fiind şi sărăcită prin pierderea tuturor averilor, care au fost dăruite şi miluite de primii ei ctitori, adică Strămoşii noştri.
      Pentru aceasta, amintindu-mi domnia mea că această minunată mănăstire Argeş a fost întemeiată, a fost zidită şi prea frumos terminată de sfînt răposatul strămoş a! domniei mele, luminatul domn Keagoe Basarab voievod şi cu luminata şi în fericire răposata sa soţie, străbuna noastră doamna Despina, a socotit domnia mea ca să nu se oprească fapta lor atît de minunată şi preadumnezeiască întru întreaga pustiire, ci s-a milostivit domnia mea de mai sus-spusul sat al sfintei mănăstiri şi l-au iertat de toate mai sus-spusele dajdii, pentru că acest sat Corbii mai înainte au dat toate dările lor pe jumătate ca şi ceilalţi plăiaşi. Astfel, de asemenea, s-a milostivit domnia mea de această sântă mănăstire şi am iertat de toate în chipul în care scrie mai sus, să fie sfintei mănăstiri de întărire, călugărilor pentru nevoie, domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele, ctitori, veşnică pomenire.
      încă şi blestem am pus domnia mea : după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpin al Ţării Eomâ-iieşti, dacă cinsteşte şi înnoeşte şi întăreşte această carte a domniei mele după întocmirea care este mai sus-scrisă1. Iar dacă nu va cinsti şi întări, ci îl va călca şi nimici şi îl va lăsa în uitare, acesta să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care sînt la Nîcheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.
      Iată martori am pus domnia mea : jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gherghi mare logofăt şi jupan Radul mare vistier şi Teodosie mare spătar, Stroe mare stolnic şi Nica mare comis şi Barbul mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      S-a scris în cetatea de scaun Bucureşti, decembrie 6 zile şi de la Adam pînă acum anul 7141 <1632 >.
      f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Matei voievod <m.p. >
                                      Dumitru logofăt.
           Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XVI/18.
           Orig., perg. (30 X 49), pecete aplicată.
           Cu o trad. din 1795; alte traduceri ibidem, mss. 168, f. 277v—278 şi 708 f. 390—391.
1 Aşa este In text; s-a omis un pasaj din formularul obişnuit.
www.dacoromanica.ro
641
440
                                                                 1632 (7141) decembrie 6, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte satul Ciuliniţa din jud. Ialomiţa moşnenilor satului, in urma unor judecăţi.
      ■j- /Hha^ctTiw eojkYdo, Tiv YHdTl» RoiROAd h pociioahhk bticoh 3Imah &rrppo-baaXThckoh, bh8k KiAHKaro h upkAosparo, ik>kohhhom8 Tiv fi’KCKpaE’K roiroa- Aabat pocnoACTEo mh cYjo nosiAkHYH rocnoACTEd mh ivbiaish awaYh khish wt ciao M»a-HHlţd, WT COVACTKO MaOM<HUA>, no HAU : ©dHHd H ^OEPHKA H RoHHHA’K h non A&hhtp8 h AdHHioA c"kc kpatYh hm sa whhh8 h ckc chhokh hm, iahu,i>ki Boriv
                       AdCT, QKOHCI AA c8t hm C(A0 HtOAHHHlţd, ETiC CfAO CKC B’KC XoTdpOM H CKC RTvC
Xoaokom wt nocR^AY h wt npts r’kc XoTdpwM, wt XoTap aajki a® XoTap, no rrapH XoTdpi h EfA-kri, wt A>akha A«PH 8 TaSpa 3mi8aob.
      dAH Aa & 3hait, aa AP^kht GOaHH-k H Xoakp h fl8n$A h Bopnk h IPktp8 h ckc epatYh hm sa whh»8, aa( wt ropHH XoTap cokihh t. H naK aa ci shait, \a AP"k>kht Cttvhhmhp h A>0EPHKi H A0KP* h dîapHKd wt cpiAHH XoTap cijkihh (T, II naK aa ti SHdiT aa AP’UKHT Kohhha-k h YH-khha’k h ToMa wt a®ahh XoTap cikihh c. H naK wt aoahh XoTap aa aP^hwt ^hhioa h fidAk h Eopnk cukihh T. H naK wt a°^hh XoTap Aa AP^^t Ewa^h non ^,!Jmhtp8 h ©dHHt cokihh e”. 3dMGK( c8t hhXhi CTdpi h npaKi whhhI h sa a^A*^, iuimm wt npkKAi KpkMl. H ehah c8t KKCH AIOAÎI KHISH CKC WHHHI H/HK.
                             d k*kaa Ict eha Bik a^hh hokohhhomS AfoXaio boiboaY, a rocnoACTRS im8 caM
npHTfCH$A cY(0 BHU1I plHlHO ClAO HtOAHHHlţd CKC MHOPI HdlldCTl Sd EHpOBk, t>KI nOC-TdBHXMS 8 nAftlIK H/HK, Tlpf KIHHH8A hX ICT E*K CHAOCT. KpOM-k BOA-b HAVK. TdJKI WT TOrAA KKC ICT EHA ClAO f'OCnOACKS.
      fi noTOM, k*kaa ict eha e’k akhh noKoHHWMS PaAVA roiroaY, chhk YHhXhir koiboaY, E'k np’KRoi rocnoACKS, a rocnoACTBS im8 ict h noMHAosaA no KocTdKi KHXatawa ckc k-kc ciao Hioahhhivi, paAY cAoy?KEd iro. H wap’kwaa io ict Ha koahko
Bp-fcMI BlHHHH. d nOTOM, PdAYA ROIEOAT A\HAOCTHRHA ck (CT, Tip! CBOEOAHA ICT KTiCbX CIAd rOCnOACKKI, IAHIţf c8t EHA nOKSniHI WT nOKOHHdTO AtnXaHA ROIROA, AA ci cKSnoRaiT wt rocnoACTRS im8 sa bimhhYh h a* Aact e-kchX acnpn rocnoACKH, ko-AHUI c8t EHA E-KSHMdA WT dlHXdHA EOIEOAY WT EHCTYlpYia TOCnOACKd. d nOTOM, KocTdKi KHXatawa, wh ict mhcaha Bora paAY, laxosci aa hX cktropht noM-ku-K, dH8 <ct noutiA npiA PdAYA koIboa, Ţipi ict npocTHA sa eihhhYh no ciao MiOAmnuţa. H HCKSnoKdA ck c8t wt Hiro sa bihihYi, sa ciy jkhath potorh, a a e8a<t naKKi khish
HAA A~kAYHI HA\"K. H EHAH C8T WT TOPAA E’K 8MHPHO.
                       d K-KAA ict EHA E’K AKHH dAfădHAPS BOIBOAY TaYMIU, E’K nPKBOI POCnOACK8, a cYh RHUII plHIHH HdCAkAHHltl CIAOB HtOAHHHlţd, WHH C8T nOUIIA npiA POCnOACTBS
l.w8, Ţipi c8t noKasdA Xphcoe8a Pa\\m eoieoa sa cKSnoRdHYi. Tasu e’k tom, dAig* 4HAP8 boiboAi rocnoACTBS lr8 li{j|>Kl c8t nocTdBHA no takmisuhYa PaAVAa eoiboa,
642
www.dacoromanica.ro
                        Ai KT CKSno&iAi si bimihYh. H HiceT ier b-ksia roenoACTBS im8 wt hhX hh iahh HOBIţ8 PMY KAITBS. H WT TOrAi R’KC ict KHA ClAO HwAHHHIVI «V* MHpHO Si bimihYi. ă I10T0M, KKAi ICT BHA IUKHKI B*B A^HH IlAlăiHAPB BOIBOAY IaYaUI, R-R Hi
tbopoi p>AV 34 rocnoACKS, i 0JH*rk aoto^it, wh ci c8t iwctakha 8 rptEi ciawb IlOAHHHIVi H R'K3AKHroX fipgff H IKXUtA ICT npiA flAlăiHAPB BOlBOA, Ţipi CKnptlUH CI Si AHlţS. H CHIAC fipkllll ffîiHMi AOrO^lT, KiKO K ICT BHA ClAO HlOAHHHIţJ BlMHHH, AiBiAH Si H|K8AJ ROHBOA. CHHK IIÎhXjHA BOlBOA, npOM’kHIHÎI PAAY CfAO TAHHi, MTO KT BHA IlAK ClAO T0CI1OACK8 H H0MHA0R4A Si HlK8AA BOlBOA no QiHMk AOTO^lT. Tittl B’R TOM, flAlgiHApS EOIBOAY IaYaUI TAlAii ICT H C8AHA no npiRA3 H no SiKOH H HCTHHCTBOBiA ICT TOCnOACTRS Im8 KiKO IfkCT HMiA GDiHM-fc AOTOljllT CKC CfAO *IlOAHHHlţi HH IAHi TpfcES. H 0y3fX flAlăiUAP# BOlBOA BliCI KHHPI GDjHMIB AWTW^JIT WT AHBiH. H WT TOrAi R’RC ICT BHA ClAO MlOAHHHlţi 8 MHpHO.
       (I nOTOM, K*KAi KT BHA CRAi- R-R A^HH TOCnOACTKi MH, i OiHH'fc AWTWljHT, WH rUKHJKI IlOCTABHA Ck C8t 8 Tp-REi CIAOB MlOAHHHI^, Ai hX BIMHH8HT BTk CHAOCT H bis npiEOCTYio. Tawi ict npHmiA b-rchX 34K8nno npiA roenoACTBJ mh 8 biahkYh ah-KiH, Ţipi CI C8t nptilllA Si AHlţS. H CHIAI npklill 0iHMi AOTOijsiT, KiKO BHA hX ict ClAO MlOAHHHIVl HirOBH BlMHHH, R’RC ClAO, AiKiAH WT HlK8Ai EOIBOAY, CHHR nOKOHHOM IHhXjIO BOIBOaY. npOMlHlHYl pdAY ClAO TAHHi, MTO ICT BHA IliK CfAO rOCJlOACKS H nOMHAOBiA Si HlK8Ai BOlBOA no G3iHMi AOTO$IT. H HSBiAHAH C8T ©iHMk AOTOijsiT H IAHi KHHfM H|K8aIB BOIBOAY, SAi H ATvîKAHKi, BKOKI Ai npiTfCH8fT H Ai BfMHHHTH no CfAO HlOAHHHIţi CKC KPHBOCTYlO. Td*l R-R TOM TOCIMACTBO MH CKM TAfAii H
c8aYa no npjBA^ h no sakoh, crc b-rchmh iiomtihhhmh npiRHTiAYH rocnoACTBi mh h BHA’kXoM rocnoACTBO mh h Xphcob8a PiA^ii roiroa sa cK8nosiHYf crc biahkoi KAITR8, KOTAi BHCT TIMIhYa AkTOM ySpKT, Hi p8K CIAOB HlOAHHHIţi, QKOKI Ai ICT niK KHISH, H XpHCOSSA flAlgiHAP3 BOlROAi IaYbUI, nOHOBHA H StbPTvAHA HiA Xphcob8a PaAYa BOlROAi Si HCK8noBiHYi, wt HcnptEO rocnoACTBS, r’r A-kT xspicT h iukh>ki khhta HAigiHAPS boiboa IaTqiij e’r Hi BTopoi piAV Si tociioackS, si np8X H Si
WCTiA, B’R AkT x3pĂ3 H A^BPO CKM HCTHHCTBOBiA TOCIIOACTRO MH CTkC B’RCR A“* KAHOM. KiKO HkCT HMiA GDiHMk AOTO$lT HH IAHi TpkB8, iH8 ICT XOAHA OiHMi AOTO^IT CKC AACKiHYl H BIS npiBOCTYlO. Ti*l ICT WCTiA GOiHM'k AOTO^IT WT SiKOH h wt c8>kaihîi wt npiA rocnoACTRA mh, kako no rikio TpkE8 ckc MfrîiuiY wt
HlOAHHHIţi Ai HI HMiT, iH8 Ai B8AIT 8 MHPHH WT K*K GOiHMt AOTOljlfT H WT R-R CHHOBH ITO. ă JipfAH>KI XoKlT H3BAAHTH OiHMk AOTO^lT HkKOTAi H'kKÎH KHHTH HiA ClAO MlOAHHHIţd, Ai HI Cl BkpSlT, iH8 A"KJKHHMl Ai CTOHT.
                              6iro paaY AiAcX ckm rocnoACTBO wbimsh HiCAkAHHi^H ciaor wt ciao Hioah-
                        HHI^i, CdiHMiB H ^OBPHKTiK H £oHMHA*KB H non ^SMHTPOB H /^iHMIOAOR H CKC BpiTYH HM Si WMHH8, QKO>KI Ai C8t HM ClAO MlOAHHHHA, R-KC ClAO C*KC B*KC XOTipOM H CKC K*KC
                        Xoaokom wt nocBSAÎ, wmhh8, a^aYh8 h b*k wXae-k chhobom h bh8kwm h nptBH8-
MlTWM H HI WT KOKO>KAO HlnOKSAIBHMOM, nopi3MO TOCnOACTBO MH.
       Ci>ki 8bo h cbiahtiaîi nocTiBAkfM rocnoACTBO mh : >K8niH IsiiiiKO bIa ab°P* HHK H >K8niH Tipn BlA AOTO^lT H >K8niH PiAVA K(A BHCTY0P H >K8niH T8AOCÎI BIA cniTip h Ctpoi bia ctoahhk h ?K8ndH Hhka bia komhc h Kape8a rIa mXapHHK h »8niH KoCTiHAHH BIA nOCTIAHHK. H KCnpiBHHK, Tiprl BIA AOTOljllT.
www.dacoromanica.ro
643
       H HjnHcdX1 as, Otohkj rpjAMTHK, Kt hactoa rpa^V 8 ESkSpeijih, AvbcftiA A(KfMEpV( S AhHHi i WT HaAMA A^f A^ HHHt, K"k CfrO nncaHÎf, TEMIhTA AtTOM, K"h AtT y3pÂ\a.
       f Iw dfaTtie KWEKWAa, a\haoctî» eo>kîk> tociioahhk.
       Iiv dî<mio koiboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni cnezi din satul Ciuliniţa, din judeţul IaIom<niţa>, anume: Oancea şi Dobrica şi Voicilă şi popa Dumitru şi Danciul cu fraţii lor de ocină şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Ciuliniţa, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, după vechile hotare şi semne de la David pînă la Gaura Zmeului.
       Dar să se ştie, să ţină Oancea şi Hadăr şi Lupul şi Bor cea şi Fătru şi cu fraţii lor de ocină, însă din hotarul de sus stînjeni 300. Şi iar să se ştie, să ţină Stănimir şi Dobrica şi Dobre şi Marica din hotarul de mijloc stînjeni 100. Şi iar să se ştie, să ţină Voicilă şi Mănilă şi Toma din hotarul de jos, stînjeni 200. Şi iar din hotarul de jos să ţină Danciul şi Badea şi Borcea stînjeni 200. Şi iarăşi din hotarul de jos să ţină Bodea şi popa Dumitru şi Oancea stînjeni 200. Pentru că sînt ale lor vechi şi drepte ocine şi de moştenire, încă dinainte vreme. Şi au fost toţi oamenii cnezi cu ocinele lor.
       Şi cînd a fost în zilele răposatului Mihaiu voievod, iar domnia sa însuşi a împresurat acest sat mai sus-zis Ciuliniţa cu multe năpăşti de biruri, pe care le-a pus în spinarea lor, de i-a vecinit cu sila fără voia lor. Astfel de atunci a tot fost sat domnesc.
       Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Badul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în prima domnie, iar domnia lui a dat şi a miluit pe Costache chihaiaoa cu tot satul Ciuliniţa, pentru slujba lui. Şi l-a ţinut, pentru cîtăva vreme, vecini. Iar după aceea, Badul voievod s-a milostivit de a eliberat toate satele domneşti, cîte au fost cumpărate de răposatul Mihail voievod, să se răscumpere la domnia lui de vecinie şi să dea toţi asprii domneşti, cîţi au luat de la Mihail voievod, din vistieria domnească. Iar după aceea, Costache chihaiaoa, el s-a gîndit, pentru Dumnezeu, ca să-şi facă pomană, ci s-a dus înaintea lui Badul voievod, de a iertat de vecinie satul Ciuliniţa. Şi s-au răscumpărat de vecinie de la el, pentru 215 galbeni gata, să fie iar cnezi pe dedinele lor. Şi au fost de atunci în pace.
       Iar cînd a fost Îd zilele lui Alexandru voievod Iliaş, iar aceşti mai sus-zişi moşneni ai satului Ciuliniţa, ei s-au dus înaintea domniei lui de
644
www.dacoromanica.ro
au arătat hrisovul lui Radul voievod de răscumpărare. Astfel, întru, aceasta, Alexandru voievod, domnia lui încă a lăsat pe întocmirea lui Radul voievod, să fie răscumpăraţi de vecinie. Şi nu a luat domnia lui de la ei nici un ban pentru jurămînt. Şi de atunci a tot fost satul Ciuliniţa în pace de vecinie.
      Iar apoi, cînd a fost iarăşi în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în al doilea rînd de domnie, iar Oancea logofăt s-a pus pe spatele satului Ciuliniţa şi a ridicat pîră şi a mers înaintea lui Alexandru voievod de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Oancea logofăt că i-a fost satul Ciuliniţa vecini, daţi de Necula voievod, fiul lui Mihail voievod, schimb pentru satul Glina, care a fost iar sat domnesc şi miluit de Necula voievod lui Oancea logofăt. Astfel, întru aceasta, Alexandru voievod Iliaş a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a adeverit domnia lui că nu a avut Oancea logofăt cu satul Ciuliniţa nici o treabă. Şi a. luat Alexandru voievod toate cărţile lui Oancea logofăt din divan. Şi de atunci a tot fost satul Ciuliniţa în pace.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Oancea logofăt, el iarăşi s-a pus pe spatele satului Ciuliniţa, să-i vecinească cu sila şi fără dreptate. Astfel au venit toţi împreună înaintea domniei mele,, în marele divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Oancea logofăt că i-a fost satul Ciuliniţa vecinii lui, tot satul, daţi de Necula voievod, fiul răposatului Mihail voievod, schimb pentru satul Glina, care a fost iar sat domnesc, şi miluit de Necula \oievod lui Oancea logofăt. Şi a scos Oancea logofăt şi o carte a lui Necula voievod, rea şi mincinoasă, ca să cotropească şi să vecinească satul Ciuliniţa cu strîmbătate. Astfel, întru aceasta,, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Radul voievod de răscumpărare, cu mare blestem, cînd a fost cursul anilor 7123, la mina satului Ciuliniţa, ca să fie iar cnezi şi hrisovul lui Alexandru voievod Iliaş, înnoit şi întărit după hrisovul lui Radul voievod de răscumpărare, din prima domnie, în anul 7125 şi iarăşi cartea lui Alexandru voievod Iliaş în al doilea rînd de domnie, de pîră şi de rămas,, din anul 7136 şi bine am adeverit domnia mea, cu tot divanul, că n-a avut Oancea logofăt nici o treabă, ci a umblat Oancea logofăt cu înşelăciune şi fără dreptate. Astfel a rămas Oancea logofăt de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult treabă cu megiaşii din Ciuliniţa să nu aibă, ci să fie în pace de către Oancea logofăt şi de către fiii lui. Iar dacă va scoate Oancea logofătul cîndva niscaiva cărţi pe satul Ciuliniţa,. să nu se creadă, ci să stea mincinoase.
      Pentru aceasta am dat domnia mea acestor moşneni ai satului din. satul Ciuliniţa, lui Oancea şi lui Dobrica şi lui Voicilă şi popii Dumitru şi lui Danciul şi cu fraţii lui de ocină ca să le fie satul Ciuliniţa, tot satul' cu tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni ocină, dedină şi de ohabă
www.dacoromanica.ro
64&
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic ,şi jupan Gherghe mare logofăt şi jupan Badul mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi Stroe mare stolnic şi jupan Nica mare comis şi Barbul mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gherghe mare logofăt.
       Şi am scris eu, Stoica gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 6 zile şi de la Âdam pînă acum la această scriere, cursul .anilor, în anul 7141 <1632 >.
       f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Matei voevod <m.p. >
         Bibi. A£ad., CCCXCVII/45.
         Orig., perg. (32 x 47), pecete timbrată, căzută.
         Sus pe pergament este scris: „chir Dimlen”.
                                        441
*1632 (7141) -decembrie 7.
             Manole si lorga vînd jupînului Mihai partea lor dintr-o moară de la Tirgovişte.
       Adecă eu Manole şi frate mieu lorga scris-am acesta al nostru zapi ;să fie la mîna jupînului Mihaiu, cum să să ştie că am ţinut noi înpreună <cu jupînul Mihaiu 2 roate de moară. Deci partea noastră, o roată, o am vîndut jupînului Mihaiu, derept ughi cinzeci. Şi i-o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă.
       Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: popa Badul i popa Tatul i Duca diiaconul i Ion al lu Coresie. Şi pentru credinţa ne-am pus şl jieceţile.
       IIhc /wkcfiţd AtM-ugpYc 3 AhHH> Akr x3pMi.
       <Pe verso: > „Zapis pentru moară Tîrgovişte”.
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XXVII/3.
          Orig., hlrtie (31,5 x 22), două peceţi aplicate.
          Copii ibidem, mss. 720, f. 519v-520, 449, f. 531 şi Ia Bibi. Acad., ms. 2188, f. 21.
>646
www.dacoromanica.ro
442
1632 (7141) decembrie 7.
           Bustea vinde jupînului Panait cupeţul o casă şi o funie de loc la Cucuteni.
      t Scris-am eu Bustea acest al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mina jupînului Panait cupeţul, pe cum să să ştie că i-am yîndutd o casă cu siliştea, cu pomii şi cu o funee de loc, cît să va alege de cătră verii miei, anume Kadul i Oprea i Ion. Şi am vîndut-o drept bani gata 1500, ca să fie dumnealui moşie stătătoare în v£ci şi copiilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui.
      Şi la această tocmeală au fost mulţi oameni de aicea de sat de la Cucutdni, anume : Mihul i Badea i Ioan cel mare i popa Gherghe i monah Nichifor i Vasile Hogea de aicea, iar de la Tîrgovişte, jupan Ivan i braţ ego, Angliei i Eedelco păharnicul i jupan Dan i Iane cupeţul i Drăgoi puşcariul i jupan Ştefan i popa Ianache şi alţi oameni buni.
      Şi pentru adevărata credinţă, mi-am pus degetul în loc de pecete, ca să să crează. Şi noao ne sînt de cumpărătoare de la Ion.
      Dechemvrie 7 dni, an 7141 <1632 >.
      Eu Bustea.
      Pis popa Tănasie de la Biserica Albă ot Tîrgovişte.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţârii Rom., XXXVIII/3. Orig., htrtie (35,5 X 22).
         Copii ibidem, mss. 127, f. 120 şi 134, f. 187.
                                        443
<1632 > decembrie 8, Bucureşti.
           Matei Basarab voievod întăreşte lui TJdrea logofăt de vistierie satul Rădădneşti, jud. Argeş.
      Milostieiu bojiiu, Io Matern voevod i gospodină văsoi zem[b]le TJggrovla<h>iiscoe, vnuc predobrago i starago Io Băsărab voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleaniiu gospodstva mi TJdrea logofet ot vistiar
www.dacoromanica.ro
647
i săs sinovi si, eliţeje Bogă dorovah'1, ca să se ştie să aibă a apucară pre satul Rădăcineştii ot sudstvo Argheş, să-i plătească Udrei logofătul toată paguba cîtă au avut Udrea logofătul în zilele lui Leon voevod, însă 6 cai buni de călărie, preţuiţi drept 12 000 de bani şi stupi 80 şi bani gata 18000.
      Pentru că au avut Udrea logofătul multă pîră şi gîlceavă cu satul Rădăcineştii, în zilele lui Leon voevod, pîrîndu-1 satul pre Udrea logofătu cum le-au spart o carte domnească şi o au călcat cupicioarileşi l-au închinat de i-au luat aceste bucate domneşti de la casa lui şi încă şi-au stătut şi de cap. Iar după ce ş-au scumpărat capul de cătră Leon voevod, căzut-au Udrea logofătul cu satul Rădăcineştii şi cu Albul de sat de s-au pîrît de faţă înnaintea lui Leon voevod şi s-au fost plîns Udrea logofăt foarte de
0  strîmbătate mare şi asupriciune ce au avut de cătră sat. Deci într-aceia, Leon voevod au trimis acolo pre o slugă credincioasă, Nedelco aprodu, de-au mers ca să adevereze: fost-au spart Udrea logofătul cartea au ba 1 Deci deaca au fost mers acolo, el au adevărat cum n-au fost spart Udrea logofătul acea carte. Şi încă au fost adus Nedelco aprodu şi o carte de acolo de la boerii de pre înprejur la Leon voevod, mărturisind toţi cum n-au fost vinovat Udrea logofătul nimic, ci l-au fost închinat ei pre bună dreptate, ce l-au fost judecat Leon voevod, ca să-i plătească satul Rădăcineştii acea pagubă toată, ce au dat pre gura lor.
      Iar după aceia, satul Rădăcineştii, ei iar au mai rădicat pîră la Leon voevod şi iar s-au pîrît de faţă. Deci într-aceia Leon voevod le-au fost dat patru boeri pre răvaşă domneşti, din divan, pre nume: ot Sîm-botin, Ghioca postelnic şi ot Şuiei, Dumitru i ot Stoieneşti, Pîrvul Dolofan
1  ot Dăngeşti, Stan, ca să-i judece şi să-i tocmească cum vor afla cu sufletele lor. Deci aceşti boeri aşa au judecat şi au ales aceste bucate, ce scriu mai sus, să i le plătească. Şi au făcut cartea lor de judecată la mîna Udri logofăt. Şi încă pentru bună tocmeală şi pentru rugăciunea acestor boeri multe au ertat Rădăcineştii. Şi au făcut şi Rădăcineştii zapis de la mîna lor pre ce au rămas datori să-i plătească şi au făcut şi tocmeală cu legături: carele să vă mai lepăda den tocmeală, să dea au-12 * scoate 100 de galbeni gloabă domnească.
      Iar după aceste tocmeli toate, iar satul Rădăcineştii iar au scornit pîră cît să-i pue şi capul, cît, de mare pîră şi nevoe, n-au mai putut răbda, ci au fugit în Ţara Ungurească de au lăcuit 2 ani.
      Deci cînd au fost acum, în zilele domniei m&e............8 chematu-i-au
la divan de faţă, de-au stătut cu dlnşii şi au scos Udrea logofăt toate cărţile lu Leon voevod de pîră şi toate zapisele ce au avut de judecată şi de tocmeală. Deci deaca am văzut domniia mea acele cărţi toate, domniia mea încă n-am vrut să-i las să zică ei că au avut vre-o strîmbătate, ce le-am dat domniia mea ca să-şi mai ia şi alţi boeri, să-i mai judece şi
      1 .. .lui Udrea logofet de vistierie şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu li va dărui...
      2 Aşa In text.
      2 Loc alb.
648
www.dacoromanica.ro
să-i tocmească. Iar Rădăcineştii n-au mai vrut să mai ia boeri, ci legi din divan ca să plătească toate cum scrie mai sus şi cum le scrie cărţile şi zapisele.
      Drept aceia şi domniia mea încă am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei măle, ca să aibă a ţinerea moşiile şi pre dînşii rumâni, cu moşie cu tot. I ne ot cogoje nepocoleabim, porizmo gospodstva mi.
      Seje ubu i sveditelii postavibom gospodstvo mi: jupan Ivaşco vel vornic i jupan Gbergbi vel logofăt i jupan Radul vel vistiar i jupan Teo-dosie vel spatar i jupan Stroe vel stolnic i jupan Mica vel comis i jupan Barbul vel pebarnic i jupan Costandin vel postelnic. Ispravnic, jupan Sima vtori logofăt.
      Ispisab se va nastorni grad nâriţaemago Bucureşti, mdseţa dechemvrie 8, vă leat 7142 <1633 >.
      Io Mateiu voevod.
      Dumitru logofăt.
           Bibi. Acăd., ms. rom. 5728, f. 109 v. Copie din 1831, după o traducere. Văleatul greşit. Datat după divan.
                                        444
1632 (7141) decembrie 9.
           Iacov logofăt şi alţii vînă căpitanului Dumbravă moşie în Ţigă neşti.
      Adecă eu Iacov logofăt i Papa i Radul i Iano scris-am zapisul nostru să fie de credinţă la mîna jupînului Dumbravă căpitan, cum să să ştie că i-am vîndut o parte de moşie ce am avut la Ţigăneşti, însă partea Buhtii toată cu totu cu ce-i să va veni de pretutindiDea. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, dreptu ughi 6, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor lui şi cu ştirea tuturor megiiaşilor.
      Şi cînd am făcut această tocmeală fost-au mulţi oameni buni mărturii : Grade ceauşul, Danu ceauşul, Orzea vătah, Drăgan călăraş i Gherghe ot Ţigăneşti i Yoico doroban şi mulţi omeni buni.
      Dichemvrie 9 dni, leat 7141 <1632 >.
      Iacov logofăt.
          Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127, f. 55. Copie.
649
www.dacoromanica.ro
445
1632 (7141) decembrie 11.
           Matei Basarab voievod scuteşte de dări pe preoţii de la Biserica Domnească din Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m£le tuturor preoţilor de la sfînta beserecă a domniei m61e din Bucureşti, anume popa Borcea eclisiarh şi popa Ivan i popa Dragul şi diaconului Stanciu şi diacon Dumitru, ca să le fie casele şi bucatele ce vor avea în pace de bir şi de galben de fum, de înprumută, de vinărici, de păhărnicie, de pivniţă, de plocon, de miiare cu ceară, de birul calului şi de al boului, de cai de olacu şi de toate dăjdile şi mîncăturile, cîte sînt preste an în ţara domniei m£le, pentru că i-am ertat domnia mea de acestea toate pentru slujbă ce slujăscu sfintei beserici şi zioa şi noaptea neîncetat.
      Drept aceia şi voi, toate slugile domniei mâle şi voi, vinăricerilor şi voi, păhărniceilor şi voi carii umblaţi de fum încă să aveţi a-i lăsa în bună pace, de nimic să nu-i învăluiţi. Şi tu, judeţu cu 12 pîrgari, foarte să te fereşti de casele şi de bucatele acestor prdoţi ce sînt mai sus-scrişi, de nimic val sau bîntuială să nu aibă. Iar care să va ispiti a-i învălui ori dece, acela om mare certare şi mare urgie va avea de către domniia mea, că aşa este porunca domnii m61e.
      Dechemvrie 11 dni, 7141 <1632 >.
           Bibi. Acad., ms. rom. 403, f. 19. Copie din 1762.
           EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti, 91.
                                446
1632 (7141) decembrie 12.
            Popa Radu răscumpără de la Mihai Ergopul părţi dintr-o jumătate de moară de la Tîrgovişte.
      t Adecă eu popa Radul, sinu popii Danciului ot Tîrgovişte, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna a jupînului Mihai Ergopul, cum să se ştie că am fostu eu mai volnic decît jupînul Mihai de am răscumpărat o roată de moară, care s-au tras a noastră
650
www.dacoromanica.ro
de moşie, den susul oraşului, de suptu mal1, cu moara jumătate şi cu locufl din afară, cit se va aldge, de la Manole şi de la frate-său Iorga, cu cinzici de galbini. însă banii i-au dat jupînul Mihai, iar eu să aibu a înturnară jumătate de bani, 25 de galbeni, jupînului lu Mihai. Şi ne-am voit de a noastră bunăvoe să fim amîndoi fraţi pre acea roată de moară, pre tot venitul şi pre toată cheltuiala.
                           Şi au fostu la tocmeala noastră mărturie : Sima, ficiorul lu Chirfote.
                     Şi am pus şi blăstem: carele dintru voi se va lepăda, să fie triclet. şi proclet şi anathema şi afurisit de 318 otţi ci sîntu întru vă Nichei.
      Şi am scris eu, Dragul logofet, cu voia a lor. Pis m£seţa dichemvrie 12 dni, vă leat 7141 <1632 >.
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XXVII/5.
          Orig., hlrtie (30,5 X 21), o pecete aplicată.
          Copil ibidem, ms. 449, f. 530 şi la Bibi. Acad., ms. 2188, t. 18 v.
                                   447
1632 (7141) decembrie 13, Bucureşti.
            Staieo postelnic din Bucşani vinde lui Calotă postelnic ocină la Bozieni.
      „Staieo postelnic ot Eucşani” vinde „văru-mie, lu Calotă postelnic ot Boziiani” nişte pămînt la Eozieni, plătit în „galbeni”, între marturi şi „Ion dărăbanul”.
         După N. Iorga, Studii şi doc., V, p. 526, nr. 5. Rezumat după orig. rom.
                                         448
1632 (7141) decembrie 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod porunceşte locuitorilor din Nendulesti şi năvodarilor care prind peşte în bălţile mănăstirii Sfînta Troiţă <Radu Vodâ> să dea acesteia cuvenita vamă din peşte.
                              f AÎHAOCtVk» EOXtftt, Iw (HdTftO K0(R0A4 KH8K nOKOHHHOA\8 îw E'KC'k.păKT».
                       BOtEOA**. IIhuiet rocnoACTRo mh voao satului Nenciuleştii ot sudstvo Elh<ov >■
      1 In D. R. H. B. Ţara Românească ; XXI „Moara dă Supt Malu”.
651
www.dacoromanica.ro
rşi voao năvodarilor carii vînaţi pdşte în balta sfintei mănăstiri de la Sfînta Troiţă, aciia în baltă.
       După acdia, vă dau în ştire domnia mea pentru că fără ceastă carte de acum v-am mai fost scris domnia mea înncă 2 cărţi pentru balta mănăstirii de aciia de la Cornăţel şi de la Nenciuleşti, ca să le daţi vama ce iaste partea mănăstirii den tot venitul ce va fi şi să fie volnici numai călugării cu balta. Iar cîndu iaste acum, voi vă amestecaţi în balta mănăstirii şi nimica treabă nu aveţi, nici cărţile domnii mdle în seamă nu le-aţi băgat. Nu ştiu de ce năddjde trageţi. Şi balta iaste a mănăstirii, dată şi miluită •de alţi domni bătrîni încă mai denainte vr£me. Aşijderea şi domnia mea încă am miluit pre sfînta mănăstire să n-aibă nimenilea lucru şi a se amesteca cu balta, fără numai călugării.
       Derept acdia, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii mele
şi sluga domnii m&e, na ime............1, iară voi să căutaţi ce veţi fi luoat
bani de în baltă şi den venitul mănăstirii tot să daţi la mîna călugărului care iaste lăsat ispravnic aciia la baltă, nimica să nu opriţi orice veţi fi luoat pînă acum, nici să vă mai amestecaţi de acum nainte în baltă.
       Şi de veţi fi făcut şi nescari cărţi ale domnii m61e pre baltă, fără ştirea călugărilor-, încă să nu se crează, nici să se prinză în seamă, căci iaste balta de aciia dată de domni bătrîni sfintei mănăstiri. Şi o am dat domnia mea şi această carte a domnii m61e să calce toate cărţile, ca să-şi ţie călugării balta cu bună pace, că cine se va ispiti a face intr-alt chip sau va mai veni iar jalbă, bine să ştiţi, cîndu mă va aduce Dumnezeu de la înpărăţie cu sănătate aici la scaun, de mare pradă veţi fi şi de mare răutate veţi da, cît o veţi pune şi capetele, căci călcaţi cărţile domneşti. Că aşa iaste învăţătura domnii m£le. Hh<iko a4 «-fec-r, no p**i irocnoACTKd a\h.
       H HcnpdKHHK, cm pt>« rocnoACTKd mh.
       IIhc S ESKSpfipH, Mtcfiţd AfKflMKPTt rV     Kt rvbT xspiud.
       -j- Iw ftldTfio swfKWAA aumoctT» eojkT» rocnoAHHt.
       Iw AldTfJO boCkoa <m. p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLV/14.
          Orig., htrtie (30 x 21), pecete mică, aplicată.
          Copii ibidem, XLV/15, f. 1 v-2, ms. 256, f. 378 şi la Bibi. Acad., ms. 4985, f. 13v şi XI/18.
1 Loc alb.
<652
www.dacoromanica.ro
449
1632 (7141) decembrie 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte popii Radul o roată de moară şi o grădină la Tîrgovişte.
       + fllHAOCTYeiO EOJKÎfW, îw AtdGEH KOEBOA<* H rOCnOAHHh, KHSK nOKOHHHOAlS îw fi’hC'hpaB'K soEEo^a. AdBdT rocnoACTEO a’h cY» noEfACuîio rocnoACTEd aih popei Badului, sinii popei Danciului ot varoş ot Tîrgovişte, ca să fie voluec -cu aceasta carte a domnie mâle, ca de să-şi ţie o roată de moară şi cu grădina jumătate, care moară iaste den susul oraşului de supt mal1.
       Pentru că acea roată de moară fost-au de moşie, de strămoşie, a moşilor, a strămoşilor popii Badului, feciorul popii Danciului. Iar cînd au fostu acum, în zilile domnii m£le, iar popa Badul, el şi-o au răscumpărat de la Manole şi de la frati-său Iorga, feciorii Calfei Badul, cu bani gata, derept cincizeci de galbeni şi cu zapis de la mîinile lor şi cu multe mărturii şi aldămăşari scrise în zapis, anume: popa Tatul i Duca diiaconul i Ion, sinu Coresie i Sima al lui Chirfote i Yasilie al Savei ot Tîrgovişte.
       Iar după ac&a, el se-au sculat Neagoe, sinu Dobrii cu pîră şi au vinit de faţă în divan înaintea domnii m£le şi aşa plrîia Neagoe şi zicea cum iaste el mai volnic să cumpere acea roată de moară şi zicea cum iaste a lor de moşie. Iar domnie mea într-aceia am căutat şi bine am adevărat domnie mea cu tot devanul, cum n-au fostu acea roată de moară a lor de moşie, ci-au fostu altă roată de moară, carele o au cumpărat Mihai Ergopul de la Sima, făm£ia a lu Neagoe, feciorul Spinciului, cu bani gata şi cu zapis. Şi iaste scris într-acel zapis şi Neagoe, sinu Dobrii, de au fostu la tocmeala lor, de se-au tras acea roată de moară ce-au cumpărat Mihai Ergopul despre partea lu Neagoe, nepotul Spinciului, iar cu roata de moară ce-au răscumpărat popa Badul n-au avut treabă.
       Deci domnie mea într-acăia am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre lăge, înpreună cu toţi cinstiţii deregători domnii mile şi am dat domnie mea popii Badului, ca să-şi ţii acea roată de moară ce-au cumpărat cu bună pace, cum scrie mai sus. Iar Neagoe de va avea vreo tocmeală să-şi întrebe cu Mihai Ergopul.
       Şi au rămas Neagoelă de ge şi de judecată divanului denaintea demnii măle.
       Hn4Ko a<* H’bcT, no pfq rocnoACTsa a\h.
       H HCnpdENHK CdA\ ptM TOCnOACTEd A\H.
       Ehc Apdrtta rpdiWdTHK2 8 ESkSpcijjh, MteEi^d AHKeiWspYt rţ a^hh, e-e AtT spÂid.
       1 în D. R. H. B., Ţara Românească., XXI: „Moara dă Supt Malu”.
       2 Dragul gramatic.
                                                                                             653
45 - c. 62
www.dacoromanica.ro
       f Iw fflaeiH BU’tKU’Ai, MHjIOCtTw EOWYk r«Cn«AHHk. Iw fllaeoo ko«k©a <m. p.>
                          &MIM KM Ab°Phhk<
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XXVII/4.
          Orig., hlrtie (30 x 22), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 449, f. 530v-531, 720, f. 518v-519 şi la Bibi. Acad. ms. 2188, 1. 19v.
                                        450
1632 (7141) decembrie 15.
                   Rădivoi vinde lui Necula Mîrşăviţ ocină la Budeşli.
      t Ad[d]ecă eu Eădivoiu scris-am acesta zapis ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Neculei Mîrşăviţ, să se ştie cum i-am vînndut 2 funi de ocină di sat în Dodeşti, însă di parte lu Zâne. Iar de nu va ave Eădivoiu [e]ocină, să ia în parte lu Stan şi fiiu său Dedului. Şi am vîndut eu Eădivoe de a me bunăvoe şi cu ştire a toţi fraţii. Şi amu vîndut acestă ocină pentru o nevoe a fiiiu său lu Vişan că au căzut într-o nevoe şi au fostu şi în temniţă.
      Şi măr<turie>..................1 dene Crăciun armaşul şi de Bozi,
Popea < cu > iuzbaşa şi.........1 Meleştianu i Alixandru i Lazar ot
Periiaţi.............1 pismu.
       IIhc M(c(i(a a<k(kp< ff, xiîpMÂ2 Dedul, peceti.
<Pe verso sînt notate următoarele: > Zapis de vînzare de funii 2, din Dud^sca de moşii.
         Bibi. Acad., CXVI/89.
         Orig., hlrtie (31 x 21), trei peceţi aplicate. * *
       1Loc rupt.
       * Cifrele văleatului slnt scrise cu altă cerneală.
654
www.dacoromanica.ro
451
1632 (7141) decembrie 20, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru logofăt jumătate din satul Mogoşoaia, jud. Ilfov, şi un vad de moară pe Colentina.
       f AlHAOCTYEIO EOMîTEIO, Iw AlaTEH R0ER0A4 H rOCnOAHHTv R-RCOH SEAIAE Jîrrppo-raaXYhckoe, rh8k nptAOEparo h CTaparo, noKOHHHOAiS Iw R-rcrpab-r roeroaa. A4K4T rocnoACTRO aih cYio noREA-kHYE rocnoACTRA aih CAoyr rocnoACTRA a\h A&whtpok AWrW$ET H CRC CHHORH CH, EAHU,E>KE fiorii A'VOKaX', HKOJKE A<» Alt? ICT WMHH» 8 dlorowoaia, wt cSactro 6aX<or>, noAORHHO sa ceao. ©rame cYio iioaobhho sa ciao ECT R'RKSllHO C-RC WMHHA MTO ECT BHA IlOKlJnHA ^,8AIHTp8 AWPWiJSET WT H4IO npt>KAt RptAlE WT H4A 4>AOpt nOCTEAHHK Ai’RHAECKSA, 4AH WMHHA WT rop H CRC EAHH BpOA
sa boaYhhu,$ 8 roaa KoahhthhYh, 8 a*a wmhheb, koe kpoa ect 8 wmhha IcapoR wt AlorOUlOB. il >KHTEAHHU,4 Icapos, fipESSHKA H C-RC CHHORH EH, WH4 APt^HT EAHH
bp«a sa roahhhu,8 8 wmhha ,\8aihtpor AwrwţET, Ta wt rop, iipoaiehehYe; wbame
WMHH*R BES REMHHH, WT nOAlO H WT I1|8aI4 H WT ROA4 H WT CEA4AHlfJE CEAOR, WT IIOCrSaY, BapE EAHK4 CE XtHT HSBpiTH WT nO B'RC XOTAPOAI, AAH CEHtEHH nO R-RC CRC WMHHa $AOpER nOCTEAHHK MHH R*RK8nHO CEHtEHH .         . . 1. IIOHEJKE ECT EIOK^IIHA A&UHTpg
AOrO^SET CÎE RHIHE PEMEHA WMHH& WT fllorOLUOata WT H4A JKHTEAHHU.A EpESSHKA, MTO
ect bha >K8naHHU,a Icapos Toro ctap wt d/i orowoara, h wt haa chhorh eh, Hhka h HhtohYe h wt haa wtpokrhu,e eh, 6ahha h Alapa, sa pnk jkhath r-rch horu,h totobh. H npoAaA^ wha cYe rhiue pemeha wmhhS 3a croeh aobpo roaio, ees hheaha chaoct h
C"RC $3H4hYE R’RC'kM BOAtpOAl H 4 AIErfAllIOAl WT TOP HS fifiA H WT WKpTvCT AIECTOM.
       H RHAtX’oM rocnoACTRO aih h same wt p8ka %htEahhu,er EpesShk-rr h a CHHORH El sa EIPOAAhYE Ha P$K4 ,&,$AIHTP0E AOrO^ET, CRC AIIHOSH EOA-fepH H A^PE aioaYe creaYteaYh HanHcaHH 8 saiiHc, no haiiE: wt E-ra^hh, Irauiko abophhk h wt ^OHMElţlH, ,i,4HMIOA KAlOMAp H ESH^ AOrOiJSET H HapaCKHKA AOrO^ET H IIIlpEAH AOrOjflET h Paaya Aoro^ET ^.SaeckSa wt bhctYopYe h Ctpoe Aoro^ET h epat Ero Eehtha'r H XAPt H EpaT Ero, KOAiyk, CHHH ^AHMIOAOR KAlOMAp H WT AIOPOUIOB, EorAAH H WT HSTE14IH, CTAP IIIEPBS H AP8SH iHHOSH A9EPE AIOAYE CREaYtEAE, E5KE HE c8t nHCAHH SA< k-r KHHrS cYio.
       Cep# paaY, AM<>^ crai h tochoactro aiih ca8r rocnoACTRA aih Aoyaihtpor AOrOjjsET, I3K05KE A<* Al8 ECT cYE RHUIE pEMEHA WMHHS WT tflorOUIOia, nOAORHHO sa CEAO
wt rop h crc Toro BpOA sa roaîhhu.8 wt aoa wmhhek, sa A'bAlHHO h r-r wXab
HAI H CHHORWAI H RHSkOAI H nptRHSMHTOiH H HE WT KOTOXAO HEnOKOA'kBHAlO, nopHSAlO rocnoACTRA aih.
       Cejke h creaYteah nocTARHX’ rocnoACTRO aih: ;k8uih Irauiko bea abophhk h »8naH fEprE rea awpwiJset h xSnaH PiAVA KiA khctYbp h >K8nAH Tewaocie rea
1 Loc alb.
655
www.dacoromanica.ro
CIMTap H Hh«4 Kfrt KOA\HC H CtPOI Kfrt CTOrtHHK H EaPESa KfA lUXapHHK H H<S(UH KoCTdHAHH KfA IIOCTIAHHK. H HCtipdKHHK, }K8lMH Tlprf KfA AOrO^fT.
       HcnncaX et k-k hactoa rpaAy soRfAuro EoyKtJpnpT Atfcctiţa AKfAtRpfc iT A^hh h wt flAaMa A^f A® HHH-fe r% Cfro nncaHÎf, -modia activau, r-r a-Wo xăpiwa. f îw dil<mio KwtKWAa, a\haoctTio eojkTk» rocnoAHHh. îw dS<mio rocroa <m. p.>
                          fls ^V,oyA\HTp8 Aorojţrroy.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul preabunului şi bătrînului, răposatului Io Băsărabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dumitru logofăt şi fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Mogoşoaia, din judeţul Ilfov, jumătate de sat. însă această jumătate de sat este împreună cu ocina pe care a cumpărat-o Dumitru logofăt de mai înainte vreme de la Florea postelnicul Măndescul, însă ocina din sus şi cu un vad de moară în apa Colentinei, în josul ocinei, care vad este pe ocina lui Isar din Mogoşoaia. Tar soţia lui Isar, Brezuica, şi cu fiii ei, ea să stăpînească un vad de moară în ocina lui Dumitru logofăt, cea de sus, schimb; însă ocina fără vecini, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, însă stînjeni peste tot cu ocina lui Florea postelnic fac împreună stîn-jeni . . . .l Pentru că a cumpărat Dumitru logofăt această mai sus-spusă ocină din Mogoşoaia de la jitelniţa Brezuica, care a fost jupaniţa lui Isar cel bătrîn din Mogoşoaia şi de la fiii ei, Nica şi Antonie şi de la fiicele ei, Elina şi Mara, pentru 182 de galbeni, toţi bani gata. Şi a vîndut ea această mai sus-zisă ocină de a ei bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jitelniţei Brezuicăi şi a fiilor ei la mîna lui Dumitru logofăt, cu mulţi boieri şi oameni buni martori scrişi în zapis, anume: din Băleni, Ivaşco vornic şi din Doiceşti, Danciul clucer şi Bunea logofăt şi Paraschiva logofăt şi Şărban logofăt şi Badul logofăt Dudescul de la vistierie şi Stroe logofăt şi fratele lui, Ventilă şi Udrea şi fratele lui, Colţea, fiii lui Danciul clucer şi din Mogoşoaia, Bogdan şi din Buteşti, Şerbu cel bătrîn şi mulţi alţi oameni buni martori, care nu sînt scrişi aici, în cartea aceasta.
      De aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele Dumitru logofăt ca să-i fie această mai sus-zisă ocină de la Mogoşoaia, jumătate de sat •din sus şi cu acel vad de moară din josul ocinei, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca •domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gherghe mare logofăt şi jupan Badul mare vistier şi jupan Teo-
1 Loc alb.
656
www.dacoromanica.ro
dosio mare spătar şi Nica mare comis şi Stroe mare stolnic şi Barbul mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gherghe mare logofăt.
      S-a scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna decembrie 20 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7141 <1632>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Mateiu voievod <m.p. >
                     Eu Dumitxu logofăt.
          Muzeul de istorie din Ploieşti, nr. inv. 1902/1566, nr. doc. 5. Orig., perg. (33,5 x 49), pecete timbrată.
www.dacoromanica.ro
            DOCUMENTE ÎNDOIELNICE
www.dacoromanica.ro
A
1630 (7139) octombrie 3.
            Bîrsan şi fratele său Dumitru vînd lui Vasile logofăt din Bră-tiani ocine în Călugărul şiUlmul.
      t Adecă eu Bîrsanu şi cu frate-miu Dumitru ot Netuţi scris-am acesta al nustru zapis, ca să fii de mare crediniţi la mina lui Vasile lugu-fătul ot Brătiiani, ficiurul lui Marăcu păharnic, cum să să ştii că i-am vînîdut ocina de în Călugărul şi de IJlmul, de a nustră bunăvuii. Şi iară am vînîdut dinu Ulmul şi din Călugărul parte Gîsculescă, a treia parte. Şi iar amu mai vînîdut eu Bîrîsanu şi Dumitru parite nustră de ocină dîn mură, dîn lezuleţi, a cincia parite din Călugărul şi din Ulmul, tută cît să va al^gi din dmpu şi din păduri, din hutarul pînă hutaru, lucuri 18. Şi m^rugu lucurelei din hutaru pînă hutaru şi din pădure şi din cîmpu şi de preste tut lucul, den Ulmul şi den Călugărul, din hutaru pînă hutaru. Şi iară amu vîndut partea de ocină a lui Baheţ, dtu-i va vini den Călugărul şi den Ulmul, dă a nustră bunăvuie. Şi o-mu vîndut deript aspri gata 3200, şi o-m vîndut di a nustră bunăvuii, să-i fii dumnilui muşie-stătăture în veci.
      Şi la tucmela nustră fust-au mărturii: ceauşul Dumitru din Puiana şi Drăgan de Gurguiaţi şi Badu Miriticaşul de Bucureşti şi alţii mulţi [mulţi].
      Şi am scris eu, Ionaşcu lugufătul. Şi au fustu şi pupa Muţuc de Bîţcuvini şi fii-său Liontii. Şi păntru cridinta pusuni-m şi degetele ca să să creză.
      IlHC A\'kCEU,a lVKT0A\RpVf F A^HH, KTi A’bT x3prt0.
      t Eu Bîrsan
      t Eu Dumitru
         Bibi. Acad., XXXIII/203.
         Orig., htrtie (32 x 21).
         Îndoielnic după conţinut, formular, scris ;i hirtie.
         EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 175-176.
www.dacoromanica.ro
661
                                 B
1631 (7139) aprilie 5, Bucureşti.
             Huşat vistier mărturiseşte că popa Stoica şi fratele său Mihăilă au răscumpărat şi ocină în sat în Trănşani, odată cu rumânii, cînd aceştia s-au judecit.
       t Adecă eu jupan Muşat vistierul şi cu fiiu meu Yasilie spehamie .scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mina pope Stoicăi şi cu frate-său Mihăilă, pentru căce cîndu am erătat satul Trăşanie de se-u scupărat de rumânie cu ocină cu totu, iară noi am pus şi prâ popa Stoica cu frate-său Mihăilă de-u scupărat ocină deînpreună cu rumânie, păntru că n-au fost rumâni, ce-u fost tot preoţi den moşi, de în ■stremoşi.
       Dece le-mu ales despre toate părţile de ocină cîte sîntu în carte ce mare de ocină, scrisă de moşie, 26 sejeni de ocină, păntru că au dat şi ei 8 ughi gotovi.
       Şi eu Nedelco Cocen înncă e-mu vîndut 10 sejeni de ocină den ce mi se va alege parte, în 350 aspri srebro gotovi. Şi eu Albul Coculescul înncă e-mu vîndut eră 10 sejeni de ocină de în ci mi se va alege parte, •eră în 350 aspri gotovi. înnsă în zilele lu Alion voevod, sinu pocoinomu .Ştefan voevod. Şi se-u vîndut acestă ocină ce e mai sus-scrisă de în apă .şi de uscat şi despre tot hotarul, ca să-i fie de moşie pope Stoicăi cu frate-său Mihăilă şi feciorilor şi nepoţilor şi să fie neclătiţi de nemenile.
       Şi am pus şi mărturie [ceni] cine au fostu la tocmela nostră, însă .anume : egumenul Liontie de la sfînta mănăstire răposatului lu Mihaiu vodă şi egumenul Iosifat de la mănăstire den Argeşu şi Marco i Barbul vătah ot Cislău, Ivaşco dvornicul ot Băloteşti i ot selo ot Trăşani, Fătul i Cîrste Bănciulescul i Stan Bejenescul i Badul Momce<s>cul i Crăciun Măreşescul i Ciobote Negurescul i jupan Chirca.
       Pis az, Dragul logofet, în oraş în Bucureşti la sfînta mănăstire răposatului lu Mihai vodă. Pis măseţa april 5 dnă vă leat 7139 <1631 >.
       Muşat vtori vistiiar.
       i Yasilie spehamie.
       Nedelco.
       Albul.
            Arh. St. Buc., M-rca Radu Vodă, IX/5. Orig., hlrtie (30 x 21), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256, f. 440. îndoielnic după conţinut şi scris.
>662
www.dacoromanica.ro
                                    c
<1631 septembrie 1 — 1632 august 31 > 7140.
           Neăelco, fiul Gîţei, cumpără ocină în Trănşani.
/ t Vă dnă Ion Ileon voivod, scrisu-se-u acest zapis să să ştie cum am cumpărat eu Nedelco, sinu Gîţei, ocină de în Trăşani, însă de în parătea lu Banca, parătea de un omii ce se va alege, în 350 aspri srebro gotovi. Ar cine se va întorăce de în nemul meu să fie afurisit de 318 oţi. Şi de în partea Baei, sinu Dănii, ce se va alege toată, dereptu 700 aspri gotovi, ot Dunuv, pînă în frunte cîmpului i ot hotar do hotar.
      Şi a pus aşte megeşi omeni hune în sat de în Trăşani mărăturie, anume : popa Vlad i Mitre, Crăciun, Necula Botuş <anul>, Băcan.
      Şi pentru gredinţa ne-mu pus şi degetile.
      Vă 16to 7140 <1631-1632 >.
      Popa Vlad.
      Mitrea.
      Crăciun.
      NecuJa.
      Băcan.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IX/8.
           Orig., hlrtie (16 x 22).
           Copie ibidem, ms. 256, f. 40v—441, cu data 7146 <1637 — 1638*. îndoclnic după conţinut şi scris.
                              D
<1632 septembrie 1 — 1633 august 31 > 7141.
            Popa Matei lasă nepotului său Iane o moşie la Pîrscov.
      t Să se ştie cum am lăsatu eu popa Mateiu totă partia mia de ocinu din Pîrscov nepotu-miu, lui Iane, din moşul Daleca a treia parte de peste tot locul şi hotar Pîrscovului. Legătura am pus: să n-aibă unde veni după mene în pămînt şi să să fi al dracului şi al natemei de tre sute opt-spriaci oţi eje vă Mchiia.
www.dacoromanica.ro
663
     Mă<r^turie : de la Pîrscov, Părtenie, Stoian, Standul Bobul, Dan al lui Mican, Gligorie, Muce, Gligori, Magul, Jup, Toma şi cu frate-său Barbul. Şi mi-am pus mai jos degetul să să creză.
     Yălet 7141 <1632-1633 >.
     Eu popa Mateiu
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXVIII/13. Orig., hlrtie (15 x 21).
          Copie ibidem, ms. 172, f. 17v—18. Îndoielnic după scris, cerneală şi formular.
                               E
<1632-1638 >.
           Patru megiaşii din Pîrscov daţi de marele vornic mărturisesc pentru partea de moşie a lui Negul, fiul lui Miclea, în pricina cu Oncea, Radul şi Şteful, nepoţii lui Oprea Paşadia.
      t Să să ştie cum s-au pîrîtu nainte jupînului Ivaşco marele dvornic Negul, feciorul Midii de Pîrscov cu Oncea* 1 şi cu Badul şi cu Ştefu, nepoţii Oprd Paşadiei de colo, păntru ocină ce au fostu vindutu Oprea Paşadie, Midii; iar cîndu au fostu acmu iar nepoţii Paşadii ei zicu că nu i-au vîndutu. Deci s-au voitu de lor bunăvoia denaintea jupînului Ivaşco marile dvornic de ş-au luatu 4 megiiaşi, megiiaşii Negului anumd : de Pîrscov, Dan, de Bănuleşti, Ylădan 2; megiiaşii nepoţilor Paşadiei ce-s mai sus-scrişi, anume: Stoica de Blăstimatil£, de Yerneşti, Dragomir.
      După acda noi aceşti 4 megiiaşi am căutatu şi am într6batu bătrînii locului şi înprgjur toţi megiiaşii şi am aflatu şi am ade<ver>atu cum au vîndutu Oprea Paşadiia d<e> în partea lui de ocină a tr<eia> partea Midii de pr6ste totu hotarul de în cîmpu şi de în păd<ure ş>i de într-apă, ca să-i fie lui moşîe nedâtinat, derâptu 1800 <bani > gata şi l-au hrănitu pînă la mortea lui, că l-au părăsitu feciorii.
      Alta dăm ştir£, că fără această l^gi încă a mai purtat 2 legi şi totu aşa s-au aflat, iar noi încă nici aşa n-am crizotu, ce am atâsu bătrînii 6atului aldămăşarii carii au fostu cîndu s-au vîndutu această ocină de au juratu pr6 sfânta vanghelie cum au vîndutu Oprea Paşadie ocină Midie, încă în zilele Mihnei vodă.
      Şi am pos şi mărturie de Pîrsc<ov>, Calce bătrînul, Drăgoiu bătrinul, Crăciun bătrînul, Mîrzanul, Bradul, Mihăilă, Ivan, popa Stan, Vasilie,
      1 In copia 1: Clrstea.
      1 în copia 1 : Vlădilă.
664
www.dacoromanica.ro
Radul cizmariul, Stoian Negul, Huiupu, Tănasie, Begul, L6ra de Tîrcov, Şteful de Yerneşti, Gădan1 de Scăiani, Cîrstea de Blăstematil^, Stoian i N£ica şi alţi mulţi omeni buni.
       D-aceasta dăm ştire şi mărturisim.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLVIII/18.
          Orig., hlrtie (31,1 x 20,5), cinci peceţi aplicate.
          Copii ibidem, ms. 172, f. 25v, cu unele deosebiri, pe care le-am dat In note şi f. 37v—38. Datat după Ivaşco vornic mare.
          Îndoielnic după conţinut, formular, scris şi hlrtie.
        1 In copia 1 : Stan.
www.dacoromanica.ro
      INDICE ONOMASTIC
www.dacoromanica.ro
             PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI
c.    = comună    
f.    = fost      
j.    =judeţ      
Ig.   = lingă     
log.  = logofăt   
menţ. = menţiune  
m-re  = mănăstire 
or.   = oraş      
pah.  ■= paharnic 
post. = postelnic 
spăt. = spătar    
stol. = stolnic   
ş.a.  = şi alţii  
top.  = toponimic 
V.    = vezi      
vist. = vistier   
  * asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti.
( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi, prin indicaţia „menţ.”, lipsa de contemporaneitate.
< > paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările,
— pauza, pusă la Începutul rlndului, arată că forma onomasticului este diferită de cea frecventă.
(?) semnul de Întrebare, pus imediat după nume, exprimă Îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales In traduceri vechi şi copii. Cuvlntul „probabil" — In cazul numirilor dispărute — a fost folosit atlt pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cit şi Îndoială In cazurile de omonimie.
         Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate In text. Identificările s-au făcut In funcţie de Împărţirea administrativă actuală, indiclndu-se şi Împărţirea pe judeţe istorice.
         Trimiterile slnt făcute la numărul documentului; documentele Îndoielnice slnt Însemnate cu litere.
M - o. 62
www.dacoromanica.ro
A
Acacbi, monah din m-rea Strlmba, martor 383.
Agale, moşnesn rumânit din Pieaşov 279.
Aganton, călugăr martor <pentru Lereşti> 186; probabil acelaşi; Agaton, popă, martor pentru Coteştl, semnează greceşte 23.
Aguridă v. Vladul Aguridă.
Alaman din Botăni, martor 77.
Alăman cel bătrln, tatăl lui Albul şiMuşat moşneni rumâniţi din Cerbureni (menţ.)
    94.
Alămăneşti v. Alimăncştl, sat.
Albelu, moşnean din Pieaşov, tatăl lui Albeiu (menţ.) 278.
Albeiu (Albeico), moşnean rumânit din Pieaşov, fiul lui Albeiu 278, 279.
Albenl (Albeani), sat <j. Gorj> 195, 243.
Albeşti, sat <j. Argeş> 30.
Albeşti (Albişti), sat <j. Buzău> 379.
Albeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş>, popă 41, 380.
Alblşorul (Albişor), călăraş, vinde parte In Băn-ceştii Javrei 105; martor 307.
Albotu, casa lui la Cheia 207.
Albul, aldămăşar v. Albul din Lipia.
Albul cel bătrln 363; v. Albul din Olăneşti.
Albul cel bătrln, tatăl lui Stanciul din Glodeni (menţ.) 316.
Albul, comis din Brezoi, stăpln In Stăneşti 73; hotarnic 259; martor 39, semnează 259, 322, 326.
Albul din Argeş, martor pentru Ciofrlngeni şi Peşteră, semnează 158.
Albul din Bălişoara, martor 176.
Albul din Cislău, vinde parte In Mirceşti 6.
Albul din Lăngeşti v. Albul stol.
Albul din Lipia, Înzestrează pe sora saVoina 221 ; probabil acelaşi; Albul, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Albu din Lipia, tatăl lui Braţul (menţ.) 221.
Albul din Mierlia, cumpără parte cu vie In CI ndeşti 148, 242.
Albul din Olăneşti, martor, semnează 335; probabil acelaşi: Albul cel bătrln din Olăneşti, martor 363.
Albul din Rădăcincşti, In pricină cu Udrea log
    443.
Albul din Rătevoeşti, fiul lui Oprea log., martor pentru Petreşti 323.
Albul din Şaineşti, martor 295.
Albul din Tătărani, fiul popii Anghel, martor pentru Smedeşli 239.
Albu, fiul Stancăi şi ruda lui Mihnea banul din Urezi, dăruieşte parte din Jdreala mănăstirii care se zidea 97.
Albul, fratele Voinei v. Albul din Lipia.
Albul, moşneni rumâniţi: ~ din Cerbureni 94; ~ din Negraşi 172; ~ din Pieaşov 278 ; ~ din Scărişoara 169.
Albul, popă, in pricină pentru ocină şi moară la Sărăşti şi Plăticeşti 315, 418; scrie zapis In Văleni 398.
Albul, rumân din Bae 387.
Albul, stolnic din Lăngeşti, martor 114, 268.
Albul, tatăl lui Bratosin rumân din Prăvăleni (menţ.) 332.
Albul, vornic, martor pentru Vlădeni 102.
Albul Coculescul (Albul), vinde parte In Tră-şani B.
Albu{, fiul lui Hrisant din Cuca, martor 36.
Aldea, delniţa lui la Bădeni (menţ.) 328.
Aldea din Turburea, martor 225, 370, 377, 436.
Aldea, tată vitreg al lui Radul şi Lepădat care vlnd In Drajna (menţ.) 251.
Alexandra, fiica lui Burducea din Bănceşti, soră cu Iana şi Neaga, vinde vad de moară
    390.
Alexandri (Alecsandru, Alexandre, Alexandru, Alexandrul, Alicsandru, Alixandri, Ali-xandru), mare postelnic, In sfatul domnesc 4, 6, 8, 10—14, 18, 20—22, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96, 101—103, 105, 107, 108, 110, 113, 115, 116, 130, 132, 135, 139, 141, 144, 149, 154, 157, 174—177. 183, 185, 188—190, 194, 196, 227 ( 1) ; In sfat domnesc menţionat 159 ; erori in copii: Condrea şi Preda 41; Dumitru 11; Ianache 18; mare vornic 79.
Alexandria, patriarhie v. Allxandrlla'.
671
www.dacoromanica.ro
Alexandra, AUxandra:
Alexandra, domn al Ţării Româneşti < neidentificat» 102.
—   AUxandra, martor pentru Dudeşti 450.
Alexandra <Coconul> (Alecxandru, Alixan-
    dru), domn al Ţării Româneşti <1623— 1627>, fiul lui Radu Mihnea 6, 34, 94, 302, 322, 364, 365; atribuţii 103; Întăreşte şl acordă scutiri 7, 10, 17, 18, 20, 22, 29, 37, 39, 47, 48, 50, 57, 76, 103, 131, 139, 167, 245, 257, 284, 315, 400, 422; nunta lui 107; cu oastea la Daşov 259; tătarii pradă şi robesc sub ~ 11, 12, 101, 188.
Alexandra IUaş (Alccsandru, Alicsandru, Ali-xandru, Alexandru cel Mare, Alexandru Uieş, Alixandru Iliiaş), domn al Ţării Româneşti <1616—1618; 1627—1629», fiul lui Iliaş voievod 59, 64, 96, 106, 113, 130, 146, 164, 174, 209, 233, 257, 280; cumnat cu Batişte <Veveli» 82; ia domnia la Ţarigrad 149; dăruieşte locuri Bisericii Domneşti 14; judeceşte sat 70; rumâniri sub ~ 13, 15, 46, 149; Încercări de jude-cire 84, 313; Întemniţează boieri 8, 262, 263, 273, 278, 279; pradă şi vinde m-rea Strtmba a lui Stoica vist. 100, 108, 383; Întăreşte şi acordă scutiri 7, 8, 10—12, 16, 20—22, 29—31, 33, 37, 44, 47, 51, 55, 57, 66, 76, 118, 131, 139, 167, 175, 177, 183, 217, 245, 248, 261—263, 284, 315. 379, 391, 400, 420, 422, 437, 440.
Alexandru <Mlrcea» (Alexandru bătrinul, Alexandru cel Bătrln), domn al Ţării Româneşti <1568—1574», tatăl lui Mihnea Turcitul 105,154 ; zideşte din temelie şi dăruieşte m-rea Sflnta Troiţă 10, 33, 55, 113, 337; dăruieşte sate şi bălţi m-rii Viforlta 61.
Alexe, Alecxe, Ale exil, Alexa, Alexie :
Alexe din Biroslăveşti, martor 28.
—   Alecxe din Cornăţel martor pentru Futcşti
    298.
Alexe (Alecse), fiul lui Gherghe Robul, vinde parte cu moară In Măteşti şi Verneşti 4,
    241.
Alexe (Alexi), fiul lui Savasto, Întărit In Băn-ceştii Javrei 105.
—   Alexa (Alecxe), gelep, cu casă şi prăvălie In Bucureşti, martor 303, semnează greceşte 302.
Alexie, negustor din Oraşul de Floci, martor 146.
Alexe, negustor, martor pentru Verneşti 4.
—   Alecxii, sluga Danciului vornic, dăruit cu parte In Arvăteşti pentru slujbă (menţ.) 282.
Alexe Grecul (Alexe), martor pentru Izvorani
    404.
Alicsandru v. Alexandru.
Alicsandru, mare postelnic v. Alexandri.
Alimăneştl (Alămăneşti), sat <c. Ciofrlngeni, j. Argeş» 36; Dragomir din ~ se vinde rumân lui Badea log. din Argeş 94.
Alion voievod v. Leon Tomşa.
Alixandri, Alixandru mare postelnic v. Alexandri.
Allxandrlla, patriarhie, ispravnicul său In Ţara Românească 173.
Alixandru v. Alexandra.
Alunlşl, sat <j. Olt», călăraş 249.
Amasla, oraş <Turcia, Asia Mică», mitropolie 159.
Amărăşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj» 125.
Amlaşul şl Făgăraşul, In titulatura domnului 52, 255, 283, 320.
An v. Mi hai An.
An, plrcălab, Învaţă In act domnesc 57.
Ana, Anna:
Ana (Anna), fiica lui Giura cel mare, vinde parte In Fata ca să cumpere In Şerbăneştii de la Olt (menţ.) 110.
—   Anna, fiica lui Marin din Răspopi şi soţia lui Braţul Capreşu, vinde parte In Lipia 221.
—   Anna, fiica Măriei, nepoata popii Coica şi mama lui Dumitru log. şi Tudor care dăruiesc m-rii Golgota (menţ.) 3.
Anasiia, ţigancă 84.
Anastasie v. Nastasle.
Anca din Budişteni, sora jupaniţei Stana, martoră pentru Dobroeşti şi Crlngureni 130.
Anca, fiica lui Negruş, mama lui Ţigulea ş.a. vinde parte In dealul Clndeştilor 267; In pomelnicul m-rii Coziani 257.
Anca, fiica lui Standul şi nepoata lui Drăghici log. 276.
Anca, jupaniţă din Balomireşti, soţia lui Radul post., stăplnă In Frăsinetul de Clmp (menţ.) 26.
Anca, jupaniţă, fiica Neacşei, Înzestrată de mama sa cu parte In Udeni 206.
Anca, jupineasa lui Mihăilă post. din Văleni, stăplnă In Găbojdibrod 430.
Anca, mama lui Mirean, vinde parte in Drajna 305 ; probabil aceeaşi: Anca, săteancă din Drajna, vinde loc de casă cu pomet şi lngrădişuri 251.
Anca, nepoata lui Vocotă monah din Bădeni, cu parte şi vie In dealul Bădenilor 101.
Anca, preoteasă, soţia popii Duma din Măstă-neşti şi mama lui Barbul Răuţ 398.
Anca (Anâca), ţigănci 200, 229, 247.
Anca, vorniceasa, mama lui Gavrilaş post., stăplnă In Netezeşti 338.
Ancuţa, jupineasa <a doua» a lui Vasilie spăt. şi nora lui Muşat mare stol. stăplnă In Stăneşti şi Izvorani 140, 416.
Andoca, vătaf, cumpără vii In dealul Trestia-nilor 203.
Andrei, diacon v. Andrei popă.
Andrei (Andreiu, Andriiu) din Jiblea, rumân al m-rii Cozia, chezaş pentru ginerele său 352.
Andrei din Poenari, martor pentru Verneşti 80.
Andrei, ginerele lui Radul Rogoz, vinde parte In Hlrbor 290.
Andrei (Andreiu), iuzbaşă, frate cu Neagul mare agă, martor pentru Lunca Babelor 180, 185.
Andreiu, judeţ <din Piteşti», martor pentru Izvorani 404, 416.
Andreiu (Andrâiu), martor pentru Turburea 377.
672
www.dacoromanica.ro
Andrela, paharnic, cumpără In Şaineşti 295; martor 359.
Andrelu, popă, {ost diacon, martor pentru Clinceni 375.
Andrelu, postelnic, martor In diata lui Muşat vist. 361.
Andrei, scrie zapis pentru Tufele Untei 109.
Andrelu, tatăl lui Negre rumân din Bereni (menţ.) 133.
Andrei Rudeanul (Andrei, Andreiu Rudenu), spătar, fiul lui Vladul mare log., româneşte In Vlrbiţa de Jos 46; cumpără şi Întoarce parte In Foleştl 217; cu drepturi In Futeşti 298; martor 107, 138, 141, 164, 175, semnează 104, 335, 409.
Andrelaş (Andreiaşu, Andriiaşi), iuzbaşă din Văleni, martor pentru Drajna şi Măstă-neşti 398, semnează 305.
Andrelcă, megiaş din Clineşti, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
Andronacbe, fiul său rumân din Vărăşti (menţ.) 175.
Andronie, comis al doilea, martor pentru Bucureşti 38.
Andronie, postelnic din Albeşti, martor 243.
Andronie (Andronie, Andronii, Andronios), spătar din Mălăeşti 330, 331; f. portar (?) 286, 292; martor 286, 287, 292, 330, 331; erori In copii: paharnic 286, comis 292.
Andronie, vătaf, stăpln In Udeni 206; martor la rumânire ln Ioneşti, semnează 329; probabil aceiaşi: Andronie, vătaf martor pentru Dealul Bobului 228.
Anenosa v. Anlnoasa, sat.
Anghel, Anghil, Anlghel:
—   Anîghel din Costeşti, martor 200.
Anghel din Tlrgovişte, frate cu jupan Ivan,
    martor pentru Cucutenl 442.
Anghel, fiul lui Radul din Olăneşti şi nepot popii Angliei, vinde parte ln Sărăcineşti 363.
Anghel, ln pricină de hotare cu judecii din Cre-menari 126.
Anghel, judeţ din Oraşul de Floci, martor 24.
Anghel, logofăt din Bănceşti, din Ciorăşti, tatăl lui Opriş şi Stoica (menţ.) 74, 176, 202, 239, 241, 390; martor 6; probabil acelaşi: Anghel, logofăt din Căldăreşti, aldămăşar pentru Bratia (menţ.) 41.
—   Anghil, moştean din Pleaşov, tatăl lui Stan şi Stanciul (menţ.) 278.
Anghel (Anghil), moşneni rumâniţi: ~ din Negraşi 172; —din Pleaşov 278, 279; <—'din Vlrbiţa de Jos 46.
Anghel (Anghil), popă din Bucureşti, martor 38, 129, 303, 322, 337.
Anghel, popă din Sărăcineşti, dăruieşte parte (menţ.) 363.
Anghel, popă, tatăl lui Albul din Tătarani (menţ.) 239.
Anghel, rumân din Comani 64.
Anghel, tatăl lui Drăgan şi nepotul Cheajnei vorniceasa (menţ.) 322.
Anghel, tatăl lui Opriş v. Anghel log.
Anghelet Vataţls (Angheleta), negustor din Piteşti, nepotul lui Stanciul negustor, martor 391, semnează greceşte 332.
Anghelina, fiica lui Marco Pepelea log. din Tllhăreşti ţinutul Orhei, jupaniţa lui Blr-san f. al doilea vornic, vinde ţigani 241.
Anghelina, stareţă a m-rii Viforlta 81, 283.
Anghil v. Anghel.
Anini, sat cprobabil Valea Anilor, j. Mehe-dinţi> 383.
Anlnoasa (Anenosa, Aninosa), sat <j. Muscel şi Pădureţ; azi J. Argeş» 114, 264, 320; parte cu rumâni dată zestre de jupineasa Stana fiicei sale Ilina, vindută lui Tudoran sulger 268.
Anna v. Ana'
Antoia (Antoe) din Cimpulung, fiul lui Iacob, martor 317.
Antonie, Anton :
Antonie, cămăraş, dăruieşte m-rii Banu satul Groşani, liberlnd rumânii (menţ.) 400; martor 386.
Antonie, croitor din Bucureşti, martor 322.
— Anton din Brăila, martor pentru Boldeşti
    6.
Antonie din Negoeşti v. Antonie post.
Antonie (Antoniâ) din Păuşeşti, martor 71, 136, 160.
Antonie din Răteşti, tocmelnic 98.
Antonie, fiul jupaniţei Brezuica, vinde in Mogoşoaia, familie 451.
Antonie, martor pentru Bucureşti 270.
Antonie, martor pentru Greci, semnează greceşte 142.
Antonie (Antonii, Antun), postelnic din Negoeşti <viitorul domn», martor 171, 312, semnează 289, 310, 311.
Antonie, postelnic, zis Câţi Diavolul, trimis de Alexandru Iliaş să strice m-rea Strlmba (menţ.) 100, 108.
Apostol din Lipereşti, martor 384.
Apostol din Piteşti, martor 391.
Apostol (Curt Salam ceauş), fiul lui Ianiu banul cel bătrln <Epirotul>, turcit, dăruieşte m-rilor Sfinta Troiţă şi Sfintui Gheorghe ţigani şi moşii, pe care nu mai are drept să le ţină, semnează 296.
Apostol, fiul lui Jereveiu, vinde ocină ln Stroeşti 406.
Apostol, gelep, martor pentru Lătceni 181.
Apostol, vinde parte cu vie la Lipia 221.
Aravia, ln titulatura patriarhului de Ierusalim 111, 123.
Arca, fiul lui Stan Părşan din Cucleşi, cumpără fără drept ln Bălţaţi 277.
Arcăneşti v. Orcăneşti, sat.
Arceştl, sat <probabil j. Săcuieni; azf J. Prahova» 307.
Areon, judec rumânit din Lătceni 181.
Areta v. Bareta.
Arfenie v. Arsonie.
Argeş (Argiş), baltă la *Gurguiaţi <Chirnogi j. Ilfov; azi j. Ialomiţa» şi Vărăşti <j. Ilfov», Întărită m-rii Viforlta 61, 253.
www.dacoromanica.ro
673
Argeş (Argeşi, Argheş), judeţ, sate din ~ 94, 154, 213, 222, 423, 437, 443; oieri şi slugi domneşti 238, 244 ; Dumitru log. din ţinutul — 132.
Argeş (Argeşu, Argeşul, Argiş, Argişul, Adormirea, Uspenia), m-re <or. C. de Argeş> numită arhimandrie 332; ctitori 439; mormlnt 361;
     stăplniri, pricini 8, 31, 40, 332, 361, 439; scutiri 437;
     egumeni 8, 31, 437, 439, B ; nastavnic 332, 437 ; sărăcită 439;
     (menţ. 1680), 83.
Argeş (Argiş;, oraş <Curtea de Argiş> 94, 158 ; judeţul şi plrgarii <332>.
Argeşul, rlu sat pe — 39.
Argetoaia v. Hărgitoaia, sat.
Arghira, ţigancă 241.
Arghlru, logofăt Învaţă In act domnesc 238.
Arghiri, paharnic, martor pentru Mogoşeşti, semnează 402.
Ariciu, Ariciul v. Stan Ariciul.
Arion v. Areon.
Armega din Potoceni, martor 215, 250 252, 390 ; v. şi Fherglie a Iul Armega.
Arsenie, Arfenie :
Arsenie, paharnic, frate cu Lăudat comis din Vlădeni, martor 320.
— Arfenie, popă din Tlrgovişte, martor la diată 220.
Arsenie, postelnic din Piteşti» frate cu Pană ceauş, martor 270, 320, 391, 404, 416.
Arşi, sat <Arsurile j. Dlmboviţa> 206.
Arta, oraş <Grecia>> mitropolit de Naupact şi ~ 159.
Arv&teşti (Hărvăteşti). moşie la Studina <Ar-văteasca, j. Romanaţi; azi j. 01t>, dăruită de fiii lui Danciul vornic slugei sale Alexie şi jupaniţei lui Ivana din Vlăduleni 282.
Ascuţitul, mcgiaş din Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Aslan. mare ban al Craiovei, f. mare vornic tatăl lui Pătra sluger 34; stăpln In Lazu 13; pribeag peste munte împreună cu Matei aga <Basarab> ş.a. boieri 1G8; in sfatul domnesc: mare ban 65, 67, 70, 73 ; f. mare vornic 358 ; ispravnic al scaunului Craiovei 82:
     boier <jurător> 397; martor 24, 65, semnează greceşte 58, 297, 321.
Atanasie, Athanasie v. Tanasle.
Athos (Stintagorâ, Svetagora, Sflntul Munte), mnnte < Grecia > 22; călugări la ~ 79; m-rea Tvir (Iver, Ivera, Iverul, Adormirea, Uspenia), metoaşele ei în Ţara Românească 52, 113, 296.
Avan, fiul (?) lui Groze din Brlncoveni, se judeceşte 150.
Averchie, mitropolit al Iconiului 159.
Avram, Avraamie :
— Avramle, călugăr, martor pentru locurile din Rlmnic ale m-rii Cozia 382.
Avram din Mărăcineni, tatăl lui Sava (menţ.) 6, 121, 215, 236, 239, 241, 252, 314, 340; nepotul său Costandin slugă domnească 6.
Avram din Murgaşi, martor, semnează 392.
Avram, postelnic, soţul Muşicăi, vinde ţigancă 94.
B
Baba v. Radul Babei.
Baba (Babele), sat <Neajlovul, j. Vlaşca; azi j. llfov> 282; v. şi Lunca Babelor.
Baban, rumân din Budişteni 130.
Babet, partea lui la Călugăru şi Ulmul (menţ.) A.
Babolea, rumân din Lichireşti aşezat la Cră-ceni 138, 141 ; eroare : Comola 138.
Baciul, popă din Cimpulung, martor 391.
Baciul, rumân din Poieni 159.
Baciul, tatăl lui Negre care vinde In Blrzeştii de Sus (menţ.) 393.
Bacul v. Piscul Barului.
Badea, Badiul, Badul:
Badea, comis, bunicul lui Preda spăt. din Albeşti, stăpln de ţigani (menţ.) 30.
Badea, comis, fiul lui Nica iuzbaşa, vinde vie tn Tlrgovişte (menţ. contemporană) 259.
Bade, diacon, martor pentru Vaideei 187.
Badea din Argeş v. Badea log.
Badea din Bucşani v. Badea post.
Badea din Caracal, jurător pentru Studeniţa 125.
Bade din Cocul, martor pentru Samara 349.
— Badul din Coteşti ( ?) (menţ. ulterioară) 23.
Badea (Badea lui Bădâase, Bandea) din Coteşti, tatăl lui Lăudat log. (menţ.) 23, 192; v. şi Badea, văr cu Nenciul.
Badea din Cucuteni, martor 442.
Badea din Detcoi v. Badea şifar.
Badea din Hulube v. Badea Holobescul-
Badea din Plrlu v. Badea post.
Badea din Rădăcineşti, fiul lui Clrstiian 197.
Badea din Zoreşti, martor 84, 202.
Badea, feciorii săi rumâni din Ciumernic (menţ.) 229.
Bade, fiul lui Feştilă din Cimpulung, martor pentru Coteşti 317.
— Badiul, fiul popii Stanciul din Ludăneşti, vinde parte In Lătceni 334.
Badea fratele jupaniţei Grajdana spătăreasă v. Badea post. din Băleni.
Badea, logofăt din Argeş, stăpln In Brădişeşti, Eşciori ş.a., martor, semnează 94, 332.
Badea, martori: pentru Găurici 120; -^pentru Leurdeni ş.a. 229; ~ pentru Păuşeşti 71, 136.
Badea (Badiul), moşneni rumâniţi:         din
    Ciuliniţa, se judeceşte 440 ; ~ din Dălbă-neşti 219; ~ din Gropeni 240; din
674
www.dacoromanica.ro
    Pleaşov 279 ; ~ din Scărişoara 169; din Stăneşti, fără ocină 292.
Badea, partea lui la Brădişeşti (menţ.) 94.
—   Badul, partea lui tn dealul Nucetului 188.
Badea, popi: ~ din Boteni (menţ.) 77 ; ~ din
    Drăghiceni, martor 254; ~ din Scărişoara, martor 169.
Badea «postelnic din Bălcni>, fratele jupaniţei Grajdana spătărcasa 229.
Badea, postelnic din Bucşani, jurător 259.
Badea, postelnic din Plrlu, tatăl lui Miloş log., familie (menţ.) 103, 383; stăpln In Brăneşti 103, 117; eroare : Sandul 117.
Badea (Badiul), rumâni: ~ din Comani 64; ~ din Futcşti 298 ; — din Roşiul 385 ; ~ din Vărăşti 175.
Badea, spătar, tatăl lui Preda spăt. din Albeşti, familie; stăpln de ţigani (menţ.) 30.
Badea, şifar din Detcoi, martor 39, 206.
Badea, tatăl lui Oprea care vinde In Cornul Măgurei la Păuşeşti (menţ.) 71.
Badea, tatăl lui Radul din Hurezi (menţ.) 40.
Badea, tatăl lui Stanciul rumân din Urdari (menţ.) 383.
Badea, ţigani 30, 347.
Badea, văr cu Drăghici log. şi Dana; In pricină pentru Sălătruc 154.
Badea, văr cu Nenciul, partea lui In Coteşti 317; v. şi Badea din Coteşti.
Badea Holobescul, martor pentru Clineşti 335.
Badea lui Bădease v. Badea din Coteşti.
Bade Mălae, martor pentru Rlfov 204.
Badea Negrul (Badea al lui Negrul), tatăl Voicăi, bunicul lui Frlncul post., partea lui la Măniceşti (menţ.) 83.
Badea Robul din Eşciori, vinde parte 94.
Bae, sat «Baia de Fier, j. Gorj>, partea lui Căzan, cu munte şi rumâni, vlndută de Petrişor şi Preda din Blrseşti lui Danciul log. din Plrliani 387.
Baea, fiul Dănii, vinde parte la Trăşani C.
Bahna, plrlu la *Deduleşti «Potoceni, j. Bu-zău>, moară pe ~241.
Balco din Găojani, boier hotarnic (menţ.) 283.
Balaban v. Ivan Balaban.
Balacl (Bălăci) din Urdari, fiul lui Badea din Plrlu, familie, stăpln In Brăneşti 103, 383.
Balamucl (Sf. Nicolae) de lingă satul Grecii, m-re <j. Hfov>, ctitor, metoh, egumen
    226.
Balco, cu parte In Verneşti 427.
Baldovin din Ţigăneşti, martor 49.
Balea din Ioneşti, tatăl lui Gherghe şi al lui Radul moşneni rumâniţi (menţ.) 329.
Balea (Badea) din Lipia, soţul Voinei, cu vii şi ocine In dealul Lipiei şi In Negrileasca 221.
Balea din Ruşi (menţ.) 188.
Balea din Şipăreşti, fiul lui Silvestrul, martor la Necşeteasca 291.
—   Bale, martor 216.
Balen, meserciul, din Clrstieneşti, martor pentru Domireşti 210.
Balea, partea lui din Măteşti vlndută de nepoţii săi (menţ.) 241.
Balea, rumân din Poieni 159.
Ballca, martor pentru Valea Teancului 307.
Baloe, rumân din Frăţeşti şi Costeşti 385.
*Balomlreştl, sat «lg. Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov> 26, 326; popă 39.
Balotă, din Clndeşti, martor 148,162, 242,267.
Balotă, din Mirceşti, 'tunde parte din ocina Mircească 390.
Balotă, din Urlaţi, vinde vie In dealul Gruiu şi ocină In Culigătoarea 291.
Balotă, rumân din Futeşti 298.
Balotă Ticulescul, vinde parte In Mirceşti 390.
Baloteasca v. Băloteştl, sat.
Balşl. sat «or. Balş, j. Romanaţi; azi j. 01t> 392.
Balta, j. Gorj, sat «Bllta> cu vie, pădure şi vecini, fost al lui Stoica f. mare vist., răscumpărat de la domnie; redoblndit de Miloş log. 70.
Balta Albă, baltă la "Periaţi, j. R. Sărat şi Brăila «azi j. Bnzău>, Întărită mitropoliei din Tlrgovişte 62.
Bana v. Stan Bana.
Banca, vinde parte la Trăşani C.
Bancea v. Radul Baneea.
Banclu, rumân din Bae 387.
Banclul, rumân din Petreşti, se răscumpără fără ocină 323.
Bandea v. Badea din Coteşti.
Banu, m-re v. Buzău, oraş.
Banul din Ludăneşti, vinde parte In Lătcene
    334.
Banul din Moşeşti, martor pentru Clndeşti
     267.
Banul, fiul lui Stan din Clinceni, vinde ocină 366.
Banu, rumân din Vărăşti 175.
Baraghină «Neagul ~, rumân > din Siliştioa-ra, martor la judecire 254.
Baraglilnă, soţul Stancăi, părţile lui In Bere-voeşti 114.
Barangă, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Barbăalbă v. Ion <—■ şi Preda Barbăalbă.
Barbul v. Stoica al Barbutul.
Barbul, croitor din Negoeşti, cu vie In dealul Scăienilor 191.
Barbul din Amărăşti, jurător pentru Studiniţa 125.
Barbul din Bădeni v. Barbul iuzbaşa.
Barbu din Brădeşti v. Barbul Brădescul.
Barbul din Cacaleţii din Vale, fratele Stoicăl, martor 386.
Barbul din Cislău v. Barbul vătah.
Barbul din Cornet, fiul lui Radul, martor 184.
Barbul din Cucişti, martor la Clineşti 335.
Barbul din Drăghineşti, martor 368.
Barbul din Flămlnzeşti, aldămăşar 332.
Barbul din Fratoştiţa «postelnio, pribeag cu Matei aga <Basarab> 168; martor 325.
Barbul din Măneşti v. Barbul post.
Barbul din Mărăcinenii de Jos, fiul lui Groza, martor pentru Joseni şi Rădăneasca 202, 340.
Barbul din Nacăr, tatăl lui Neagoe (menţ.)
    309.
Barbul din Pleşoi, martor pentru Clrlogani 85.
www.dacoromanica.ro
675
Barbul din Poiană, din Potoceni v. Bărboi postelnici.
Bărboi din Prisaca, boier jurător 90, 147.
Barbul din Săseni, martor pentru Zoreşti 202.
Barbul, fiul lui Danciul post. Bengoae, vinde parte cu vie şi vecini In Vlrtop 243.
Barbul, fiul lui Oprea din Rădăcineşti <eroare > v. Marco.
Barbul, fiul lui Pătru din Cornctu, martor 184.
Barbul, fratele Calei şi al lui Matei postelnic <Basarab>, dăruieşte parte din Arvăteşti (menţ.) 282.
Barbul, fratele Tomei, martor pentru Plrscov D.
Barbul, iuzbaşă de roşii, din Bădeni, j urător pentru Sărăşti şi Plăticeşti 418.
Barbul, martor pentru Deduleşti 414.
Barbul, moşneni rumâniţi: ~ din Costeşti 20 ; ~ din Găurici 120 ; ~ din Goleşti 332 ; ~ din Lazu 13 ; ~ din Pleaşov 278, 279; ~ din Vărăşti, In pricină 62, 72.
Barbul, paharnic mare v. Barbul Brădescul.
Barbul, postelnic, cumpără delniţă In Izvorani 416.
Barbul, postelnic din Fratoştiţa v. Barbul din Fratoştiţa.
Barbul, postelnic din Măneşti, vinde satul Slavica şi moşie In Deduleşti 82, 290; vinde ţigani 386; martor 98.
Barbul, postelnic din Poiana, pribeag peste munte cu Matei aga <Basarab> ş. a. boieri 168; martor 325, semnează 152.
Barbul, postelnic din Potoceni, martor 142.
Barbul, postelnic, fiul lui Dulce post. <din Lumaş>, stăpln In Brlncoveni 150; probabil acelaşi: Barbul, postelnic, martor pentru Osica 32.
Barbul, rumâni: ~ din Budişteni 130; ~ din Călugăreni 62.
Barbul, ţigan 84.
Barbul, vătah din Cislău, martor pentru Trăn-şani B.
Barbul al Iul Grama, cneaz rumânit din Lazu 13.
Barbul Brădescul (~ Brădeanul) din Brădeşti, paharnic, apoi mare paharnic <de la 1632 nov. 20>;
    In sfatul domnesc 429, 430, 438—440, 443, 451 ;
    pribeag peste munţi cu Matei aga <Basa-rab> ş. a. boieri 168; martor 13, 149, 359, 383.
Barbul Buciumaş, dăruieşte parte din Jdra-lea, m-rii Jdralea 97.
Barbul Răuţ, fiul popii Dima, vinde in Măstă-neşti şi Valea Boului 398.
Barbul Totului, aldămăşar <la Lipia?> 205.
*Barchetu, sat <probabil lg. Căneşti, j. Buzău) 339.
Basarab voievod, ~ bătrînul, ~ bunicul lui Matei <Basarab> v. Neagoe Basarab.
Baştac, Baştacul v. Neagul Baştac.
Baştea din Urlaţi, tatăl lui Dragomir şi al Voi-căi din Fundeni (menţ.) 228, 291; v. şi Dragomir Baştea.
Baştorogul din Zoreşti, tatăl Muşei (menţ.
    202.
Batea v. Standul Batcăi.
<Bâthory Gabriel>, crai, Învins de Radu Şer-ban 98.
Batlşte <Veveli>, f. mare clucer, cumnatul lui Alexandru lliaş voievod 82.
*Băbeni, sat <lg. Măteşti, j. Buzău> 215.
Băbeni, sat <j. R. Sărat; azi j. Buzău>, partea lui Stoica răscumpărată de Stan grămătic 156.
Băbeni, sat <j. Vllcea> 243.
Băbeni, sat <Băbeni-Bistriţa, j. Vilcea> 94.
Băcan din Trăşani, martor C.
Băcăleşti, sat <j. Olt; azi j. Teleorman) cu rumâni, dat zestre de Tudor sluger fiicei sale Samfira, vlndut lui Dumitru şi Vasile din Nicopole 198.
Bădăcel v. Radul Bădăcel.
Bădâase, Bădese v. Badea din Coteşti şi Oprea Bădese.
Bădeni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), popă 327.
Bădeni, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), deal cu vie şi ocină ale lui Stepan cel bătrln, cumpărate de Vocotă monah şi vlndute de nepoatele sale Malei 101; iuzbaşă de roşii 418; probabil acelaşi:       delniţele popii
    Zaharia alese de ale lui Coman ş.a. 328.
Bădica, boier jurător pentru Sărăşti 315.
Bădicea, moşnean rumânit din loneşti, fără ocină 329.
Bădicca, rumân din Comani 64.
Bădilă v. Dragomir al lui Bădilă.
Bădiianu v. Neagoe Bădianu.
Băeştl, sat <j. Buzău) 339.
Băglează v. Siringa Băglezli.
Băguş v. Stan Băguş.
Băjan, Bejan :
Băjan din Guzeni, cumpără părţi 235, 293, <309).
— Bejan din Reade, martor pentru Domireşti 210, 215.
Băjan, moştean din Pleaşov (menţ.) 278.
Băjasca v. Profira Băjasca.
Băjărani v. Bujorenl, sat.
Băjeşti (Băjăşti), sat <j. Muscel şi Pădureţ; azi j. Argeş), popă 128, 320.
*Băiceşti, sat <lg. Stroeşti, j. Ilfov), partea ju-paniţei Oprina dată tn schimb lui Dumitru Dudescu, luată de Tudor stolnic 29.
Bălăci v. Bălăci.
Bălan, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti
    109.
Bălan din Pirscov, martor pentru Scurteşti
    6.
Bălan din Studeniţa, in pricină de rumânire 125, 248.
Bălan, rumân din Vărăşti 175.
Bălaur, rumân din Comani 64.
Bălaur, uncheaş din Păuşeşti 160, 182; probabil acelaşi: Bălaur din Clineşti, vărul Măriei 249; plăteşte duşegubină 389; v. şi Dumitru lu Bălaur.
Bălaur Leahul (Lehul), megiaş rumânit din Cli-neşti 335.
676
www.dacoromanica.ro
Bălăceanca v. Marla BSlăceanca.
Bălăneştl, sat <j. 01t> 90, 280.
Bălboşl, sat <Bolboşi, ]. Gorj>, parte cu rumâni a lui Dragotă post. Întărită lui Stoica post. din Urdari 383.
Bălceşti, sat <j. Vllcea> 26.
Bălenl, sat <j. Dîmboviţa» 134, 451.
BSlcşti, sat <j. Gorj> 195.
BSlileştl, sat <j. Muscel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 323.
Bulin din Chinteşti 417.
•Băllşoară, sat <lg. Budişteni, j. Buzău» 176, 379, 386.
Băloteştl, sat < j. Dîmboviţa; azi Baloteasca. j. Argeş» 133, 361, B.
Bălteanu v. Tudor Bălteanul.
Bălteni v. Biltenl, sat.
*Bălţaţl, sat <lg. Călineşti, j. Prahova» 270; părţi ale lui Oprea log. ş.a. vlndute lui Hriza mare vornic 137, 277; ~ de Jos (Doi ~) (menţ. ulterioară) 137, 277.
Bulţaţl, sat, <j. R. Sărat; azi Valea Rlmnicu-lui, j. Buzău» 215.
Bănăgui v. Dumitra Bănăgul.
Băncălă din Botăni, martor (menţ.) 77.
Bănceştl (Bănceşte), j. Buzău, sat <Băn-ceasca» 6, 232, 239, 405; vii In dealul Bănceştilor şi vad de moară cumpărate de Savasto şi Întărite fiilor săi Anastasie şi Alexe 105; vie dată In schimb de Crăciun lui Ianiu călugărul 202; părţi şi vad de moară din ocina Portărească ale lui Dan al lui Burducea vlndute lui Radul log. din Măneşti 390 ; popă 105, 390 ; ~ Javrei, părţile lui Albişor ş.a. Întărite fiilor lui Savasto 105.
Bănciulescu v. Cirstea Bănclulescu.
Băntulea, tatăl lui Banu rumân din Vărăşti 175.
*Bănuleşti (Bănoleşti), sat <lg. Plrscov, j Buzău», 119, E.
Bănză v. Coman Bănză.
Bărăgan, tatăl lui Bobolea cu parte în Măteşti (menţ.) 241.
Bărăşti, sat <j. R. Sărat; azi j. Buzău» 210; vii cu pomet şi ocine vlndute de Micul Momoiul şi Căzan lui Ghiuorghe cămăraş ; cizmar 215.
*Bărbăteşti, sat <lg. Şotlnga, j. Dîmboviţa» 67, 96, 102, 116, 146, 203.
Bărbăteşti, sat <j. Vllcea» 207, 335.
Bărbăteşti, sat 149.
Bărcan din Cervenie, martor pentru Guzeni 235.
Bărcan, fiul lui Drăghici, vinde parte la Bozi-ani (?) 294.
Bărcan, stolnic, tatăl lui Pătraşco cu parte la Futeşti (menţ.) 40.
Barcăneştl, sat <j. Olt», rumâni Întăriţi lui Radu post. din Farcaş şi lui Stan post. din Greci după judecată <90>, 147.
Băsărab, Băsăraba, Băsărabâ v. Neagoe Ba-sarnh.
Bătlăgel v. Nedelco Bătlăgel.
Bătrîni, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 286, 292, 305, 330, 331, 342.
Băzaci v. Neagul Băzacl-
Băzan din Ciuliniţa, vinde ocină 438.
Beanghilă v. Tatul Beanghllă.
Beanta d'n Băeşti, tatăl lui Ionaşco ceauş-(menţ.) 339.
Bocăni, sat <j. Buăzu» 413.
Bechlm Turbatul din Bucureşti, martor 309-
Beclu, sat <j. Buzău» 80.
Begheun v. Sava Begheun-
Begul, cneaz rumănit din Gropeni 240.
Begul din Plrscov, martor E.
Bejan v. Băjan.
Bejenescul v. Stan Bejenescul.
Belclnu, sat <j. Dolj» 243.
Beldea, ungurenii lui ţin In silă moşie şi moară' la Sărăşti 315.
Beleţl (Băieţi), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 49, 124.
♦Bel Izvor, j. Mehedinţi, sat <probabil Izvoarele» cu rumâni fugiţi la Vidin şi Ostrov, adunaţi de Pătraşcu post.; Întărit lui Trufanda mare post. 143.
Benevric v. Volco Benevric.
Bengoae v. Danciul Bengoae.
Bănta v. Manea BăntU.
Bercea v. Oprea Bercea.
Bercea, ţigan 30.
Berceni, sat <j. Ilfov», partea jupaniţei Graj-dana lăsată nepotului său Preda spăt. 229.
♦Berănl, sat <lg. Călina, j. Vllcea», funii vlndute de Dobromir plrcălab şi Vladul lui Dumitraşco mare vist. 133.
Berera v. Berllă-
♦Bereştl, sat <lg. Ceaureşti, j. Argeş» 94; părţile lui Dragomir, Stan şi Drăgulin Întărite lui Tatul post. 36.
Bereştl, sat <Adunaţii-Copăceni, j. Ilfov» 1,. 25, 27, 44.
Berevoeşti (Berăvoeşti, Berivoeşti), sat <j_ Muşcel şi Pădureţ; azi j. Dîmboviţa» 41. 268, 380; părţi cu munte ale lui Bara-ghină Întărite ginerelui său Văsiiu din Vlă-deşti şi soţiei lui Neagolea 114.
Beiilă (Berera), tatăl lui Mihăilă şi al Oanei rumâniţi la Drajna (menţ.) 251.
♦Berlleştl, sat <lg. Bucu, j. Ialomiţa» 24.
*Berileştl, sat <lg. Netezeşti, j. Ilfov» 241, 287.
Berlndeştl, sat <j. Argeş» 197, 225; casa lui Pavel la ~ 436; popă 370, 377.
♦Berlndeşti, sat <or. Buzău», alegerea ocinii episcopiei de cea a Lupului lu Braga şi a Jipei al Dobromirii 403.
Berlslăveştl, sat <j. Argeş; azi j. Vllcea», livezi şi vie vlndute de fiii lui Opriş lui Bolovan 132.
Berlvoe din Rădăcineşti 197.
Berivoe (Birivoe, Birivoi), fiul lui Stan vătaf din Brăneşti şi frate cu Roman, Vladul şi Dumitra; partea lui In Brăneşti 103.
Berivoescul v. Vladul Beiivoescul.
Berivoeşti v. Berevoeşti, sat.
♦Betejanl, j. Romanaţi, sat <lg. Glrcov, azi j. Olt», cu rumâni, fost al lui Matei agă
www.dacoromanica.ro
677
    Brlncoveanul, confiscat pentru hiclenie, dăruit m-rii Sflnta Troiţă 272.
Bezdlna (Bizda), sat <Blzdina, j. Dolj> 13, 243 ; Costea din Biroslăveni ş.a. vlnd ogoare lui Clrstca pircălab 28.
Bezetea v. Buzete.
Bibeştl, sat <j. Gorj) 383, 387.
Bică v. Manea al Iul Blcă.
Blleereşti, sat <probabil Bilciurcşti, j. Dîmboviţa) 122.
Birivoe, Birivoi v. Berlvoe.
*Biroslăveni(Biroslăveşti), sat <lg. Malu Mare, j. Dolj>, ocini şi vie ale lui Preda Barbăalbă ş.a. Întărite lui Clrstea pircălab; bordei 28.
Blsăuel, sat <Bisoca, j. Buzău), părţi ale lui Stanciul Batcăi din Barchetu şi ale altora vlndute pentru plata birului de haraci lui Ionaşco ceauş ; părţi ale unora din Nea-goşina 339.
Biserica Albă v. Tirgovlşte.
Biserica Doamnei Maria, Biserica Ghiormei banul v. Bucureşti.
Biserica Domnească v. Bucureşti şi Cimpulung.
Bistriţa (Uspcnia), m-re <j. Vllcea), stăplniri, scutiri 20, 200, 347, 418; alegerea egumenului 2; egumen 20, 133, 200, 254, 335, 347, 351 ;
    Mihai Viteazul la ~ 20;
    (menţ. tlrzie) 297.
Bistriţa, rlu <afluent al Oltului) sate pe ~ 217, 424.
Bivol v. Draflomlr Bivol.
Blca v. Ion Biea-
Bllta v. Balta, sat.
BUtenl, Bălteni:
—*Băltenl, sat <lg. Malu Mare, j. Dolj) 28.
Bilteni, sat <j. Gorj) 117.
Bilva, ţigan 357.
Bira din Drajna, \iade case, pomet şi grădini 251.
Blra din Samara, vinde loc 319.
Birsan (Birlsanu, Birsanu), frate cu Dumitru din Netoţi, vinde ocine In Călugărul şi In Ulmul A.
Birsan, megiaş rumânit din Ctineşti 335; Întemniţat pentru neplata unei duşegubine 104.
Birsan, vornic al doilea <fost), soţul Angheli-nei, ginerele lui Marco Pepelea log. din Tllhăreşti, ţinutul Orhei, vinde sălaş de ţigani 241.
Birseştl, sat <c. Buleta, j. Vllcca) 243, 335.
    387.
Birzăştl, sat sBlrzeşti c. Bodcşti,]. Vllcea) 411.
Birzeşti, j. Elhov, sat <or. Bucureşti) 313; părţi cu vie şi vad de moară din hotarul lui Nan log. vlndute de Negre şi Vintilă lui Dumitru Dudescul 393; pricină cu Gherghe vist. 397.
Blrzul, moştean rumânit din Plcaşov 278,
    279.
Biţcuvlni, sat <Blscoveni, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) A.
Bizda, Blzdlna v. Bezdlna, sat.
Blagbe, moştean rumânit din PJeaşov 279.
*Blagodeştl, sat <lg. Lunca, j. Ialomiţa) 24, 40, 134, 138, 111.
Blaj v. Valea Blajului.
Blăgari v. Oblcgarl, sat.
Blâptavul v. Dragomlr Blăptavul.
♦Blâstlmaîele (Blăstematile), sat <lg. Bădila, j. Sâcuicni; azi j. Buzău) E.
Blcjol de Sus (Brejii —), sat <j. Prahova), parte schimbată de Radu post. cu m-rca Mislca 311, 312.
Boarteşnl, munte al oraşului Cimpulung 144.
Boba, călugăriţă din Dănciuleşti, stăpină In Lunca Babelor 180, 185.
Boba, ţigancă 313.
Boban, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Bebe din Lipereşti, martor 384.
Bobe, rumâni: din Ciumernic 229; din Cretineşti, Încearcă să se judecească 384.
Bobeşti, sat <j. Ilfov); Bobeştle de Jus, ~ de Sus, partea jupanitei Grajdana a lui Leca spăt. lăsată nepotului său Preda spăt.; partea lui Dubre Serbegiul 229.
Bobolea, fiul lui Bărăgin, tatăl lui Filip din Mătcşti, vinde vie cu ocină, vad de moară şi pomet In Măteşti 241.
Bobonea din Drăghineşti, martor 368.
Bobul, deal <la Urlaţi, j. S*cuieni; azi j. Prahova), părţi de vie şi ocine ale Iui Mi-hail monah, Mihalcea, Radul ş.a. Întărite lui Nedelco 228.
Bobul din Boldeşti, tatăl popii Manotă (menţ.) 6.
Boea, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Bocoreşti v. Bucureşti.
Bocotan v. Slolan Bocotan.
Bodea, cu parte In Ciuliniţa 438, 440.
Bodea, ţigan 229.
Bodeştl, sat <j. Vllcea) 411.
Bogăteştl, sat <Flnllnea, j. Muşccl şi Pădureţ ; azi j. Argeş) 317.
Bogdan, bărbatul Mihaei, vinde vie In dealul Vălenilor 118.
Bogdan, cneaz rumânit din Lazu 13.
Bogdan, cumnat cu Nechifor, martor pentru Greci 223.
Bogdan din Mogoşoaia, martor 451.
Bogdan (Bogdană) din Şiroca, martor 395.
Bogdan din Vişina, martor 254.
Bogdan, feciorul lui Şupitul din Maxin, Vinde parte in Cacaleţii din Vale 176; probabil acelaşi: Bogdan, martor pentru Cacaleţii din Vale 386.
Bogdan luoa, rumân din Poeni 159.
Bogdana din Zoreşti, vinde vie In dealul Zoreştilor 105.
Bogdana, ţigancă 241.
Bogdăneştl, sat <j. Vllcea) 249; ocină vlndută de Ionaşcn log. şi Nanu popii Vancea 399.
Boghinul, cu parte In dealul Nucetului 188; v. şi Nan Bogheanul.
Bogoslav, călugăr la episcopia din Buzău, martor pentru Berindcşti 403.
Boia v. Bula.
Boica v. Bulea.
Bojidari v. Tudor Bojidaii.
678
www.dacoromanica.ro
Bojorani v. Bujorăni, sat.
Bolbosea (Bolbose, Bulb osie;, stolnic din Be-revoieşti, iiul lui Nan, martor 114, 268, 380.
Bolboşi v. Băllioşl, sat.
Bold v. Neagoe Bold.
Boldea, cu parte In dealul Nucetului 188; probabil acelaşi: Boldea, martor pentru Ver-neşti 80.
Boldescul v. Oprea Boldcscul.
Boldeşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova>, partea popii Manotă Întărită slugii domneşti Costandin 6.
<Boldeşti> (probabil eroare de copist: Bor-deşti), sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova> 412.
Boldoaie v. Stana Boldoaie.
*Boldorogeşti cu Rota din j. Elhov, sat <lg. Tămădău» al m-rii Plumbuita, scutit 42.
*Boleasca, sat <lg. Pasărea, j. Ilfov> 91, 95, 344.
Bolii, rumân din Scărişoara, In pricină pentru preţ 356.
Bolintinul, m-re <j. Ilfov>, stăplniri 60.
Bolintin, sat <j. ll!ov> cu rumâni, al m-rii Bolintinul 60.
Bolovan v. Pano Bolovan.
Bolovan, delniţa lui la Coteşti (menţ.) 192.
Bolovan, părţile lui In Berislăveşti şi Cocoiu 132.
Bolovanul, top. Ia Berindeşti şi Turburea <j. Argeş> 225, 370.
Boncea, aldămăşar pentru Goleşti 332.
Bonchiciu v. Stoica Boncbiciu,
Bondul (Bunciulj, iuzbaşă, martor pentru Drajna şi Măstăneşti 305, 398.
Boncu v. Teofll Boncu.
•Bonţcşti, j. Ilfov, sat <azi Mirceşti> al jupa-niţei Oprina, parte Întărită lui Dumitru Dudescul, după pricină 29.
Booru, Jac la Corşori <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş > 304.
•Bora, sat <j. Săcuieni; azi Padina j. Buzău> 261.
Borcan din Devesel, jurător pentru Studeniţa 125.
Borcea v. Dumitru Burcei.
Borcea, cnezi rumâniţi din Ciuliniţa, se răscumpără 440.
Borcea (Borcev), logofăt <din Topoloveni>, tatăl lui Necula 393; cumpără ocină In Stroeşti 406 ; martor 149, 386, semnează
    310.
Boreea, popă, eclesiarh la Biserica Domnească, scutit de dări 18, 445 ; martor 218, 303, 337, semnează 298, 346.
Borcecanul v. Stoian Borcecanul.
Bordeşti 412 <eroare> v. Boldeşti.
Borduşilă, rumân din Bărcăneşti 147.
Boriceanul, delniţa lui la Izvorani (menţ.) 404.
Bosance, iuzbaşă din Rimnic, martor pentru Sămărăşti ş.a. 410.
Bosna Sâraiu, oraş <Sarajevo, R.S.F. Iugoslavia» 273, 278, 279.
Bot v. Opre Bot.
Boteanul v. Nedelco ~ şi Stoica Boteanul.
Botcni, sat <j. Dîmboviţa» 133, 206.
Botenl (Boteani), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 99; popă 77.
Botoe v. Radu al Iul Botoe.
Botolu, ţigan viorar 39.
Botoşan, Botuşanul v. Necula Botuşanul.
Botoca v. Ivan Boţoca.
Bozi v. Buzău.
Bozieni (Boziani, Buziiani), Sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 121, 170, 241; părţile lui Calotă post. cumpărate de Ia Staico post. şi de la Bărcan 294, 447; boieri vlnd unor megieşi 308.
Bradul din Plrscov, martor 6, E.
Braga v. Lupul lu Braga.
Bruia, moştean din Brăeşti, apărat de rumâ-nie 174.
Braia, munte <j.A rgeş», jumătate Întărită lui Standul al doilea vornic 154.
Braia, vinde parte In Sturzeni 67.
Braico, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Braloştiţă, sat <j. Mehedinţi; azi j. Dolj» 32.
Bran din Bogăteşti, martor pentru Coteşti 317.
Bran (Brane) din Clinceni, martor 366, 367.
Bran, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Bran, popă din Clineşti 389.
Braniciog, top. la Găgeni <j. Prahova» 163.
Branişte, tatăl lui Preda care vinde vie In dealul Verneştilor (menţ.) 80.
Braşov, logofăt, scrie zapis pentru Păuşeştl, semnează 179.
Brata din Biroslăveni, martor 28.
Bratia v. şi Brfitia.
Bratia, rlu <afluent al Rlului Tlrgului», sat pe ~ 56.
Bratia (Bratiia), sat <j. Argeş: azi j. Vllcea» delniţe cu vecini, a Guculesii, a Iui Moroci, delniţa casei boiereşti de la biserică ş.a Întărite lui Braţul post. 41.
Bratiţie v. Stan al lu Bratlţir.
Brntosin, rumân din Prăvălăni, se judeceşte 332.
Bratoslavu, rumân din Izvorani, al m-rii Sna-gov, călăraş, pricină 365.
Bratoveşti v. Brătivoieşii, sat.
Braţul v. Stan al Iul Braţul.
Braţul, comis, stăpln In Futeşti 40 ;face schimb la Ciofrlngeni 153; martor, semnează 276.
Braţul din Bogăteşti, martor 317.
Braţul din Coeteşti, vinde In Bănceştii Javrei 105 ; se Înfrăţeşte cu Nastasie din Bănceşti 405 ; martor 340.
Braţul din Creaţa, tatăl lui Oprea şi bunicul 1 ii Muşat (menţ.) 269.
Braţul din Glrbăceşti, martor pentru Urlaţi 291.
Braţul din Gomoeşti, martor pentru Lipia221.
Braţul din Năgoşina, megiaş jurător pentru Brăeşti 174.
Braţul, fiul lui Albul, vinde parte In Lipia 221.
Braţul, megiaş din Măteşti, vinde vad de moară pe apa Buzăului 241.
Braţul, monah din Zoreşti, aldămăşar 202.
Braţul, popă <din Bucureşti» 14.
www.dacoromanica.ro
679
Braţul, postelnic, fiul lui Vlaicul din Bralia, stăpln 41.
Braţul, rumân din Ciumernicu 229.
Braţul, vinde vie şi ocină In Lipia (menţ.) 221.
Braţul Capreşu, soţul Anei, vinde parte in Lipia 221.
Brădeanul, Brădescul v. Barbut Brădescul.
BrSdeşti, sat <j. Dolj> 13, 149.
Brădişeşti, }. Argeş, sat <Brătăşeşti>, parte cu rumâni Întărită lui Badea log. din Argeş 94.
Brădi|âni, j. Argeş, sat <lg. Jiblea;azij. Vil-cea> de cnezi al m-rii Cozia, fugiţi In Transilvania ; Întorşi, scutiţi pentru paza podului 423.
Brăduleţ v. Brătiani, sat j. Argeş.
Brăeşti, j. Buzău, sat Împresurat de m-rea Pinul ; Întărit moştenilor satului după pricină cu Neagoe şi Mihai post. din Sărata, ctitorii m-rii 84, 174.
♦Brăgăreşti, sat <probabil Pucheni j. Prahova» 171.
*Brăgăreşti, sat <probabil lg. Baba Ana j. Săcuieni; azi j. Prahova) 371 ; hotare 340.
Brăila v. llimnicu-Sărat şi Brăila, judeţ.
Brăila (Brăilă), oraş 6.
Brăila <raia ?>, posluşnici ai episcopiei Buzău veniţi din ~ 7, 422.
Brăilă, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Brăneşti, j. Jiul de Jos, sat <azi j. Gorj>, părţi Întărite lui Miloş log., Dragotă şi Bălăci 103; rumânii lui Miloş log. din „plasa” lui Stan <vătaf> întorşi la urmă 117.
*Brăneşti, sat <lg. Jugureni, j. Săcuieni; azi j. Prahova» 194, 328.
Brătăşeşti v. Brădişeşti, sat.
Brăteşti, sat <j. Argeş», Oprea din ~ se vinde rumân lui Badea log. din Argeş 94.
Brătia, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşeşti 109.
Brătian v. Radul Iu Brătian.
Brătiani (Brătiiane, Brătiiani), sat brăduleţul, j. Argeş» 122, 247, 359, 393, A.
♦Brătiiani, sat A.
Brătilă din Godeni, aldămăşar pentru Bratia 41.
Brătin, rumân judecit din Frăţeşti, frate cu Mihăilă, apărat de rumânie 9.
Brătivoieşti, sat <Bratoveşti, j. Argeş; azi j. Vllcea» 132.
Brejii de Sus v. Blejoi de Sus.
Brczoaia (Brezoe, Brezoi), sat <j. Ilfov» 39, 73, 259, 322; ocina lui Oancea şi a fiului său Grozea din Fucleşti vlndută popii Neacşul din Dobroşeşti 274.
Brezoe v. Stan Brczoo.
Brezuica, jitelniţa, <fiica lui Antonie Grama», jupaniţa lui Isar cel bătrln din Mogoşoaia, mama lui Nica, Antonie, Elina şi Mara, stâplnă In Mogoşoaia 451.
Brizilea, tatăl lui Drăghici log. care scrie zapis pentru Drajna (menţ.) 305.
Brlncenl, sat <probabil j. Teleorman» 351.
Brincovenl, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt» 13, 107, 383; Groze din ~ se răscumpără din rumânie de la Barbul post. 150.
Brinzarul v. Crîngul Brînzarulul.
Broştânl, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt», parte dăruită de juplneasa Voica m-rii Călui 392.
Broştineasca, moşie la Urlaţi <j. Săcuieni; azi j. Prahova», ogoare vîndute de Dragomir lui Pirvul 291.
Broz Sasul (Broz), tatăl lui Gherghe, frate cu Dumitru (menţ.) 186.
Bruştaanul v. Stanciui Bruştaanul.
Buciumaş v. Barbul Buciumaş.
♦Buciumcni, sat <lg. Strachina, j. Ialomiţa» 24.
Buciumenl, j. Ilfov, sat 241, 381; partea lui Ştefan negustorul Întărită lui Danciul Doicescul 290.
Bucov, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 386; partea jupaniţei Maria din ~ dată zestre ginerilor ei; pricină 357.
Bucovăţ v. Bucuveţ, m-re.
♦Bucşanl (Bucşăneşti), sat <lg. Netezeşti, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov» 118, 259, 447.
Bucşe, rumân din Comani 64.
Bucu (Buc), sat <j. Ialomiţa» 40, 241, 265, 357.
Bucur, postelnic, martor pentru Sărăcineşti 363.
Bucur, rumân din Vărăşti 62.
Bucureştcanul v. Dediul Bucuriştenul.
Bucureşti (Bocoreşti), oraş, oraş domnesc, cetate de scaun 108, 116, 228, 303, 309, 443, A;
     locuri din jurul oraşului, palangalui Sinan, crucea lui Iştvan 10, 337; podul lui Şăr-ban vodă 337; şesul oraşului, luptă 271, 272, 425;
     curtea domnească 18, 51, 57; aria şi grădina domnească 63,337 ; heleşteul lui Şăr-ban vodă 337;
      mahala 431; uliţe 14, 129, 346; baie 51, 337; case, locuri de case 38, 51, 53, 113, 129, 218, 270, 289, 302, 303, 322, 337, 346, 395;
      tlrgul de sus 270; mori 51, 337; vii 51, 63, 272, 336, 346;
      prăvălii, locuri de prăvălie 14, 129, 196, 231, 270,302, 303, 348; pivniţe 113, 129, 213, 270, 289; negustori (cupeţi) 38, 218, 270, 302, 322, 344 ; gelep 302, 303 ; bacal, bărbier 270; cizmar 270; cantaragiu 129, 270; cojocari 262, 322; croitori 129, 322; mătăsari 270; meşteri 57 ; plăpu-mari 129; rachier 270 ;
      greci, slrb 337;
      judeţul şi plrgarii 18, 270, 303, 337, 445; bătrlnii oraşului 303;
      aprod 270; ceauş 374 ; dărăban, toboşar 227, 395;
      biserici şi m-ri:
     Biserica Doamnei Maria <din Piaţa de Flori», stricată plnă In temelii 14;
     Biserica Domnească (Bunavestire), dăruită cu locul Bisericii Doamnei Maria şi locuri de prăvălii 14; scutire acordată preoţilor şi diaconilor 18, 445; diacon 218; jurămlnt făcut de domn In ~ cea mare 255, 258;
680
www.dacoromanica.ro
    Biserica Ghlormel banul (Naşterea lui Hris-tos), metoh al arhiepiscopiei Pogoniana 196. 231, 348; slobozia ei 212; prăvălii scutite 348; popă 212;
    Colţea (menţ. tlrzie) 185 ;
    Mihal Vodă (Sf. Nicolae), ctitor B ; ţigani 241; egumen 241, B ;
    Radu Vodă (Sflnta Troiţă) din jos de Bucureşti, din Bucureşti 152; ctitori, mormînt 10, 113, 220 ; metoh al m-rii Ivir 52, 296 ; metoaşe 193, 238, 378; stăplniri, ţigani, scutiri, pricini 8, 10, 17, 31, 33, 35, 37, 48, 55, 199, 208, 261, 271, 272, 283, 345, 350, 364, 426, 431, 433-435, 448; drept de judecată 426 ; case şi locuri in oraşe 220, 337; mahalale 431; egumeni şi nastavnic 8, 10, 17, 31, 33, 55, 113, 208, 220, 261, 271, 272, 283, 296, 337, 345, 350, 364, 378, 431, 434;
    Sărindar (menţ. tlrzie) 260 ;
    Sl. Ecaterina (Sinaia), vie 63 ;
    Sf. Gheurghe <Nou>, Închinată la Sf. Mor-mlnt, egumen 159; sat, ţigani 159, 296 ; Sf. Ion, locuri de casă, prăvălii 38, 129; Stelea (Adormirea), ctitor vechi şi nou, metoh al m-rii Ivir; pustiită; case şi pivniţă făcute pe locul m-rii 113 ; popi, diaconi 14, 18, 38, 53, 129,270, 303, 322, 337, 445 ; grămătic 265 ; menţiuni tirzii : şcoala domnească 116, 146, 316, ~ de la Sf. Gheorghe Vechi 63, 176, 430; ~ de la Sf. Sava 175; ~ de la Colţea 185 ;
     acte domneşti scrise In ~, cetate de scaun : passim; cărţi de mărturie şi judecată scrise in~ 104, 259, 344, 351, 357; acte particulare scrise In ~ 3, 24, 32, 34, 58, 68, 87, 91, 122, 152, 164, 180, 203, 262,280, 296, 298, 322, 324, 326, 329, 333, 361, 389, 393, 395, B.
Bucuveţ, m-re <Bucovăţ, or. Craiova>, stă-plnă In Frăsinet şi Diia, mormlnt 26.
Buda, răspop, moştean rumânit din Lătceni 181.
Budea (eroare * Muzea) rumân din Lichireşti 138 141.
Budenl (Budăne, Budăni), sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov> 1, 25 27, 44, 122, 393.
Budescul v. Dragomlr Budeseul.
Budlştenl, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş>, parte cu vecini dată zestre de Stana fiicei sale Maria şi soţului ei Oprea 130.
Budu, aldămăşar <pentru Lipia?» 205.
Bughea v. Muşat Bughea.
Bugheanl (Bughiani), sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău>, hotare 176, 386.
Buhtea, partea lui la Ţigăneşti (menţ.) 299,
    444.
Bula, Boia:
— Boia, cu vie la Sărăcineştl 363.
Bula, moşnean rumânit din Studeniţa 125.
Buica, Bolea:
Bulca, fiica Anei şi muierea lui Mihai, vinde parte In Şerbăneştii de la Olt 110.
Bulca, fiica lui Giura cel mare, sora Anei, familie ; vinde parte In Fata pentru a
                                                                               cumpăra In Şerbăneştii de la Olt (menţ.)
     110.
Bulca, mama lui Dumitraşco post., vinde ţigan 325.
— Bolea, martor pentru Rlfov 204.
Bulca, tatăl lui Pavel post., martor pentru Drajna (menţ.) 287.
Buicea v. Ion al Bulcel.
Bujorănl (Băjăranl, Bojorani), sat <j. Vilcea> 197, 335.
Bujureanul v. Ştefan Bujureannl.
Buiăneasca, funie la *Deduleşti <Potoceni, j. Buzău> 414.
Bulăroiul, Buloroiul v. Dumitra Bulăroiul.
Bulbosie din Berevoeşti v. Bolbosea stol.
Bunciul v. Bondul iuzbaşă.
                                                                           Bunea v. şi Gherghe al Bunel, Stoica al Bunii.
Bunea din Gomoeşti, martor pentru Cacaleţii din Vale 176.
Bunea, logofăt, stăpln tn Comani 64.
Bunea, moştean rumânit din Pleaşov, fiul lui Ţincă 278.
Bunea Vilcui (Bunea, Bune) <Bunea Grădlş-teanu>, logofăt din Orbească, <fiul lui Vllcul log.> şi al jupaniţei Maria 351; fiu vitreg al lui Dumitru Zemţea vornic, stăpln In Grădiştea 1, 25, 27, 44, 58, 65, 66 111, 265, 266, 351, 421, 432 ; ~ In Mogoşeşti şi Nucşoara 265, 266, 351; rumâneşte In Lătceni 181, 326, 334, In Sminov 119, In Vllcana 336, 341 ;
     log. de vistierie 104 ; martor 68, 88, 89, 95, 104, 120, 143,149, 175, 313, 451, semnează 91, 104, 164, 297, 324, 329, 333.
Buneşti, sat 83.
Burducea, Burducescu v. Dan al lui Burducea şi Radul al Iul Burducescu.
Burducea din Bănceşti, tatăl Ianei, Alexandrei şi Neagăi (menţ.) 390.
Burlan v. Cîrstea Burlan.
Burlan, scaun din Poienari, aldămăşar pentru Zoreşti 202.
Burlea, rumân din Poieni 159.
Bursul v. Neagoe al Bursulul şi Vladul Borşul.
Bustea, văr cu Radul, Oprea şi Ion, vinde casă la Cucuteni 442.
Buta, vornic, martor pentru Pucheni şi Blr-zeştii de Sus 313, 393.
Butescul v. Stan Butescul.
Buteştl, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman» 122, 451.
Buzănari, ocina lor la *Deduleşti <Potoceni, j Buzău» 232, 256.
                                                                           Buzău, judeţ, sate din ~ 6, 80, 84, 105, 174, 215, 221, 245, 252, 256, 257,386, 390, 400.
Buzău (Bozi), oraş, oraş domnesc, tlrg: 146, 176, 307;
     hotarul tlrgului 390; casă 236 ; mori 121, 239, 390;
     judeţ 105 ; iuzbaşă 450 ; popă 236, 252 ; m-rea Banu (Blagoveştenia); Închinată la m-rea Duşca 245, 400; sate, mori 121, 239, 245, 390, 400; loc In Bucureşti 53; egumeni 53, 400;
681
www.dacoromanica.ro
     Episcopia, arsă şi stricată 7; stăplniri 403; scutiri, posluşnici 7, 422; adet dat de popi şi diaconi 258; episcopi 7, 159, 257 258, 351, 358, 403, 422.
Buzău, riu, matcă veche, sate pe ~ 105, 205, 239. 241, 340, 413, 414, 427; mori pe ~ 6, 105, 176, 232, 241 ; v. şi Ghena Buzăului.
Buzduga ai iul Meze, rumân din Pucheni 313.
Buzdugan, martor pentru Domireşti 215.
Buzea v. Pătru — şl Stan a) Buzei.
Buzca Bobul din lllrbor, vinde parte 290.
Buzescul v. Radul Buzescui.
Buzele (Bezetea), moştean din Plcaşov, tatăl lui Stan şi Radul (menţ.) 278, 279.
Buzian, Buzianul v. Stan Buzlanui.
Buziiani v. Bozienl, sat.
Buzfnea, mare comis, familie, stăpln In Cep-turi, Muşcel, Fintlnele ş.a. 170, 241; alături dc Leon Tomşa Împotriva pribegilor 271; marc clucer, f. mare clucer 241; mare comis In sfatul domnesc 55, 56, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96, 101—103, 105—108, 110, 113 — 116, 130, 132, 135, 139, 141, 144, 149, 154, 157, 174—177, 183, 185, 188—190, 255, 258, 260, 261, 263, 266, 267, 271—273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294, 313, 316, 320, 321, 337, 338, 348, 358, 383, 385, 386, 391 ; In sfat domnesc menţionat 159 ; ispravnic de jurători 259; martor 65, 82, 175, 263, 265, 271, 273, 278, 279, 296, 361, 389, 415, semnează 58, 100, 104, 259, 262, 297, 324, 333.
Buzotă, partea lui vlndută de Barbul Răuţ lui Tudor Rătescul log. 398.
c
*Cacale(l din Vale, ~ din Coastă j. Buzău, sat <lg. Albeşti>, părţi cu vad de moară ale lui Stoica, Udrişte şi Drăghici cumpărate de Mihalcea vornic 176, 386; hotare 176.
Cacova, sat <Piscul Mare, j. V!lcea> 335.
Calcea, aldămăşar pentru Dumbrava 145.
Caice bătrlnul din Plrscov, martor E.
Calciul cel bătrln din Călimăneşti 5.
Calciul, mare portar, martor 296, 359.
Calciul, soţul Dobrei, partea lor din Clndeşti vlndută dc megiaşii din Mărăcineni (menţ.) 236, 252.
Caldaşin v. Pătru Caldaşln.
Cale, jupaniţa lui Slrbul log., stăpină In Runcu (inenţ.j 154.
Calea <din Brlncoveni>, jupaniţa lui Calotă ban, soră cu Barbul şi Matei <Basarab>, stăpină In Arvăteşti (menţ.) 282.
Calea, jupaniţa lui Dragomir logofăt, fiica lui Vlaicu din Davideşti, vinde parte 391.
Calea, jupaniţa lui Dumitru f. mare vornic din Cepturi, mama lui Dragomir post., stăpină In Cepturi, Muşcel, Fintlnele ş.a. (menţ.) 241.
Calea, jupaniţa lui Tănasie post., mama lui Pătru şi Ştefan din Bărbăteşti, cu parte In Creţeşti (menţ.) 146.
Calea, ţigancă 241.
Calfa Radul, tatăl lui Manole şi Iorga care vlnd roată de moară la Tlrgovişte (menţ.) 449.
Calin v. Călin.
Callvlt, monah, martor pentru Lepereşti, semnează 288.
Caloian v. Oprea <al> lu Calolan.
Calotă armaş, v. Calotă din Popeşti.
Calotă, banul, soţul Calei din Brincoveni, stăpln In Arvăteşti (menţ.) 282.
Calotă, clucer v. Calotă din Popeşti.
Calotă din Bălceşti, martor pentru Frăsinet 26.
Calotă din Boziani, din Cocorăşti v. Calotă post.
Calotă din Dobriceni, martor pentru Cornet 184.
Calotă din Genuneni, martor 424.
Calotă din Popeşti, martor: armaş, f. mare armaş 58, 65, 91, 95 ,107, 259; clucer 265, 295, 347; clucer al doilea 295; jurător, semnează 259.
Calotă, postelnic din Boziani, fratele lui Stanciul, familie, cumpără părţi la Boziani 294, 447; probabil acelaşi: Calotă, postelnic din Cocorăşti, martor 312, 357, semnează 311.
Camba v. Stoica Camba.
Camba, fiii săi, Drăghici şi Oprea, megiaşi rumâniţi din Clineşti (menţ.) 335.
Cambaz v. Tudor Cambaz.
Cana Gallleil, in titulatura patriarhului de Ierusalim 111, 123.
Cantacuzino v. Costandln Cantacuzino.
Caplea, juplneasa lui Udrea post. din Rădă-cineşti, stăpină 197.
Capiciu v. Coada lui Capiclu.
Capotă din Şchei, martor pentru Văleni 118.
Capra, munte In hotarul ocinii oraşului Clmpu-lung 144.
Capreşu v. Braţul Capreşu.
Carabeţ v. Crăciun Carabeţ.
Carabeţli, familie, hotarul lor lingă oraşul Rlmnicu <Vllcea> 382.
Caracal, <oraş> 125 ; omor 273, 278, 279.
Caragca v. ianache Caragea.
Curai ani (Cara-Iane), martor pentru Sătâni 87, 237.
Caramaloiul v. Dragomir Caramalolul.
Carfa, moştean din Pleaşov, tatăl lui Dragomir (menţ.) 278.
Carpeni, sat <j. Mehedinţi; azi j. Dolj> 383.
Carşote, Carşute v. Mlhal Carşote.
682
www.dacoromanica.ro
Caslian, egumen al m-rii Tutana 244.
Cătălină, jupaniţa lui Dima al lui Malcoci slujer, fiica Voicăi 392; nepoata lui Radu vistier din Cepturoaia, vinde In Frăţeşti şi Costeşti 385 şi In Frăsinetul de Clmp 26.
Catargiul v. Neeula Catarglul.
<Catrina>, vistiereasa, fiica lui Pană vist., soacra lui Trufanda f. mare vist.; stăplnă In Frăţeşti, Încearcă să românească oameni slobozi 9.
Caţaon v. Radu Caţaon.
Câţi Diiavolul v. Antonie post.
Cazacul v. Radu] Cazacul.
Cazan v. Căzan.
Cfica, moştean rumânit din Pleaşov, unchiul lui Ţembrul 279.
Căclulaţl, sat <j. Ilfov> 292, 330, 331.
Căldăreştl, sat <j. Buzău> 41; ~lui Stan, plasă la * Groşanii Trifului <Ig. Brădeanu, j. Buzău> Întărită m-rii Banului 400.
Căllman din Lipereşti, martor pentru Stroeşti 290.
Căllmăneşli, sat <oraş, j. Vllcea>, popă 5.
Călin, Calin :
— Calin cel bătrln v. Calciul cel bătrln.
Călin v. Grulul lui Călin.
Călin (Calin), călugăr din Clndeşti, vinde parte (menţ.) 267.
Călin (Calin) din Clndeşti, vinde parte (menţ.) 250, 252.
Călin (Calin) din Cirlomăneşti, fratele lui Crăciun vornic şi al jupaniţei Doda 215; martor pentru Clndeşti 74, 176, 215.
Călin din Deleni, martor pentru Mogoşeşti 402.
Călin, rumân din Poieni 159.
Călin Tabără (Calin), postelnic din Săteni, tatăl lui Costea şi Iorga, vinde ocină cu vie 87, 237.
Călina v. Radul al Călinei.
CăllneştI, sat <j.Prahova> 137, 190, 219, 229 230, 292.
Căliui, m-re <Călui, j. Ronianaţi; azi j. 01t>, dania juplnesei Voica din Găvăneşti şi a fiicei sale Cătălină 392.
Călmăţui, rlu <Călmăţuiul Mare, j. Buzău >, sat pe ~400.
Călmăţuiu, top. la Nucet <Valea Nucetului j. Săcuieni; azi In or. Urlaţi j. Prahova> 188.
Călmăţuiul Vihoritulul, plrlu la * Cacaleţii din Coastă <Albeşti j. Buzău> 386.
*  Călugărenl, sat <lg. Mislea, j. Prahova>,
    hotar 106.
*  Călugărenl, j. R. Sărat şi Brăila , sat <lg.
    Custura ; azi j. Brăila>, rumânit de Mi-halcea banul sub Mihai Viteazul; dat zestre fiicei sale Preda clucereasa, dăruit mitropoliei din Tlrgovişte; pricină de rumânie 62.
Călugărenl, sat <probabil Valea Călugărească, j. Săcuieni; azi j. Prahova> 163.
Călugărul, sat <j. Vlaşca; azi Stejarul j. Teleorman», partea Glsculească vlndută de Blrsan şi Dumitru din Netoţi lui Vasile log. din Brăliani A.
Călui \. Căliui, m-re.
Cămlrzan v. Manclul Cămîrzan.
Cănureşti, braniştea lor In dealul Bădenilor 101.
Căpătîl din Chinteşti, martor pentru Morun-glavi, Iaşi şi Tomeşti 417.
Căpăţineşti, sat <j. Buzău» 80, 386 ; Crăciun şi Stoican Întăriţi In partea Stancăi şi partea Costească 202; popă 390.
Căprenl (Căprâni Căpriani), sat <j. Dolj ; azi j. Gorj» 385, 387, 394.
Cărăceia v. Circiola, sat.
Cărăteşti v. Curăleşlf, sat j. Ilfov.
Cătăramă v. ])obre Cătăramă.
Cătinel v. Stoica Cătinel.
Cătruneşti v. Cretlneştl, sat.
*  Cătun, In Dealul Piteştilor, sat <Turculeşti,
    c. Călineşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş», deal cu vii şi vecini, Întărit nepoţilor jupaniţei Grâjdana 229 şi ai lui Leca spătar, pricină <230», 354, 355; vlndut de Mihai post. lui Manea post. 385,
Cătun, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău»,partea lui Stan al lui Mircică vlndută lui Drăgoia 224.
Căzan, Cazan :
Căzan, cneaz rumânit din Sulari, fiul lui Văsiiu 149.
Căzan din Gălăşcşti, martor pentru Măniceşti 83.
—   Cazan, fiul lui Stan Buzianul şi al Elinei, frate cu Dumitru, robit de tătari 115.
Căzan (Cazan), fiul lui Vlad şi al Ştefaniei, frate cu Dobre, vinde vie In Domireşti 210, 215.
—   Cazan, fratele lui Giura cel mic şi tatăl lui Marco din Şerbăneştii de la Olt (menţ.) 110.
Căzan, intărit la Sărăşti, după pricină 315.
Căzan, partea lui cu munte şi rumâni In Bae (menţ.) 387.
Căzan, rumâni: ~ din Bae 387 ; ~ din Vă-răşti 175.
Căzan, tatăl lui Manea din Bărăşti, vinde vie 215.
Căzan, vinde partea lui din mori la Căpăţineşti (?) 202.
Căzanul, top. la Brătivoeşti <j. Argeş; azi j. Vllcea» 132.
CăzăneştI, sat <c. Milcoiu, j. Argeş; azi j. Vllcea» 36; Oprea Ţară se vinde rumân lui Badea log. din Argeş 94.
CăzăneştI, sat <j. Olt» 59.
*  CăzăneştI, sat <lg. Bucşani, j. Vlaşca;.
    azi j. Ilfov» 180, 185.
Cefălan v. Stan Cefălan.
Câlel, sat <Celeiu, j. Romanaţi; azi j. Olt» 254.
CeparI, sat <j. Argeş» 197, 259; eroare r Cepturi 391.
Cepariul v. Eftemle Ceparlul.
Ceplia, baltă la * Cornăţelu <lg. Mănăstirea,, j. Ilfov», şifari domneşti 81.
Ceplea, sat <j. Gorj» 383.
68S-
www.dacoromanica.ro
«Capturile (Ceptura, Cepture, Cepturele, Cep-turi), j. Sac, sat <azi j. Prahova> 228; parte cu vii şi rumâni a lui Dragomir post. vlndutft de Stoica pah. Rudeanu şi ju-paniţa Rada lui Buzinca mare comis 170, 241, 409; parte cu rumâni lăsată de Stoica spăt. fiilor săi: Pătru, Dumitru şi Pădure 371 ;
      eroare : In loc de Cepari 391.
<Cepturoala, sat <Iancu Jianu, j. Romanaţi; azi ]. 01t> 13, 385.
•Cerâşovl, sat <Ceraşu j. Săcuieni; azi j. Prahova) 234.
•Cerăt, sat <j. Dolj>, pricină de hotare Intre m-rea Şegarcea şi Pătraşco post. 173.
Cerburenl, sat <j. Argeş >, fiii lui Alăman cel bătrln se vlnd lui Badea log. din Argeş 94.
Cercănescu v. Muşat Cernătescul.
•Cernat din Dobroteni, martor 194.
•Cernut, logofăt din Puţinei, tatăl lui Lupşe, martor pentru Clndeşti, Smedeşti, Măteşti ş.a. 4, 121, 215, 236, 239, 241, 250, 252, 314, 340, 386, 390.
•Cernat, moşteni rumâniţi : din Comanca 68 ; ~<din Lătcăni 181.
•Cernătescul v. Muşnt Cernătescul.
Cernăteşti, j. Sac, sat <c. Plopu; azi j. Prahova) al m-rii Glavacioc 378.
•Cernica, cizmar, martor pentru Bucureşti 270.
CernJca (Mănăstirea Cernicăi vornic), m-re <j. Ilfov; or. Bucureşti), ctitor, pricină pentru baltă 193.
■Cernlca, vornic,f. mare vornic, soţul Cheajnei (menţ.) 322; ctitor al m-rii Cernica 193; ispravnic Ia hotărnicie 33, 55, 283.
•Cervenie, sat <j. Teleorman) 235.
* Cetăţelele din j. Ialomiţa, sat <lg. Griviţa) al lui Enachi <Caragea> f. mare post., pustiit de tătari, scutiri pentru paza ţării 11.
Cetăţule, top. la * Biroslăveni <lg. Malu Mare, j. Dolj) 28.
Cevica v. Urau Civica.
■Cheajna, vorniceasa, soţia lui Cernica vornic, mătuşa lui Drăgan şi a Ioanei; ctitoră 193, 322.
■Cheia, sat <ln or. Brăile Olăneşti, j. Vllcea), Stroie din •—• Înzestrează pe fiica sa Oprea, măritată cu Toma din Bărbăteşti, hotare, casă 207.
•Chelmezeul v. Poiana Chebnezeulul.
Cheojdu v. Chiojdu, sat.
•Chera, preoteasa popii Ienache din Morunglavi, fiica Buicăi, cu parte In Şerbăneştii de la Olt 110.
•Cheramalaiul v. Dragomir Caramaloiul.
Cherance. Chierance v. Dragomir Cherance.
•Cherchelabă (Cherchelan), popă din Piteşti, martor pentru Sămara 319, 349.
Chervasie, ţigan 84.
iCheseleţ v. Chlseleţul, sat.
Chicul v. Stan Chicul.
•Chida din Sasol, martor pentru Virleţu 310.
•Chilul din Bucureşti,neguţător, martor pentru vlnzare 303.
•Chilceşti v. Cilceşti, sat. j. Gorj.
•Chinteştl, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt)417.
Chiojdu (Cheojdii), sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 224, 234.
Chirana din Vărăşti, rumânită cu feciorii ei 175.
Chirca din Păuşeşti, frate cu Stanumir şi Stănilă, vinde livadă 179; martor 182.
Chirca, paharnic, martor la Clineştl, semnează
     335.
Chirca, spătar, văr cu Staico pah. Rudeanul, martor 409, semnează 402.
Chirca, vameş, In pricină cu m-rea Vihorlta pentru balta Sticleanu 81; probabil acelaşi: Chlrcă, jupan, martor pentru Trăşanl B.
Chircoşe v. Stan Chircoşe.
Chirfote, tatăl lui Sima, martor In Tlrgovişte (menţ.) 446.
Chirlac, din Copăceni, fiul jupaniţei Neacşa şi frate cu Neagul, vinde In Udeni 206.
Chirlac rumân din Vărăşti 175.
Chlrlcă (Chiricu) dinMierlia, aldămăşar pentru Clndeşti 162, 267.
Chirii v. Oprea Chirii.
Chirii, diacon din episcopia Buzău, martor pentru Berindeşti 403.
Chlrllă, egumen al m-rii Sf. Arhanghel dela Rumele 320.
Chirii, mitropolit al Verriei 159.
Chirii <LucariS), patriarh de Constantinopol, dă dispoziţii pentru alegerea egumenilor 2, 43; consfinţeşte Închinarea satului Poieni la bis. Sf. Mormlnt 159.
Chlrlţă, dascăl slovenesc la şcoala m-rii Colţca din Bucureşti (menţiuni tlrzii) 185,
     265.
Chlrtop, fiul lui Dan, unchiul lui Tatul post., cu părţi In Sturzeni (menţ.) 67.
Chlsar, paharnic din Ruda, văr cu Sta'co, martor 86, 107, 409.
Chlsar, paharnic din Sărăcineşti, martor la Ciineşti, semnează 335.
Chlsar, vornic din Brăgăreşti, Împrumută bani (menţ.) 371.
Chiseleţul (Cheseleţ), sat şi baltă <Chiselet, j. Ilfov) al m-rii Sflnta Troiţă, Imunităţi 426; pricină 208.
Chiţoiul v. Stoica Chiţoiul.
Chlţul, rumân din Ciumemic 229.
Chiusia V. Oancea Chiusia.
Cloană, paharnic, martor 383.
Cioban, ţigan (menţ.) 75, 214.
Ciobote Negurescul din Trăşani, martor B.
Ciobul v. Dragomir al Iul Ciobul.
Ciocan, Ciocanii v. Manea Ciocan, Radul Ciocanii şi Şerban Ciocan.
Ciocăneşti, sat <j. Ilfov; azi j. Ialomiţa), hotare 60, 283.
Ciochină, popă din Pleşioi, cumpără In Clrlo-gani 85.
Clocluzul, vinde (?) ocină la Tlmboeşti 410.
Ciocorie v. Stan Ciocorie,
                                                                             Ciofringdni, sat <j. Argeş), loc dat In schimb de Braţul comis lui Eftimie post. 158.
                                                                             Ciomag, partea lui la Lipereşti (menţ.) 384.
Ciomăgeşti v. Ciumăgeştl, sat.
                                                                             Ciorăiaşi, sat <Cioroiaşu, j. Dolj), moşnean din Virbiţa rumânit şi cu ocina din ■—• 46.
£84
www.dacoromanica.ro
Ciorăscul v. Stoica Ciorăscul.
*  Ciorăşli, sat <Cilibia, j. Buzău> 6.
Cioroiul v. VIadul Cioroiul.
Ciortdscul v. Vlaicul Ciortăscul.
Cireaţov v. Cerăşovi, sat.
Cislău, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău> 6, 205, 311, 312, 386, B.
Ciuhul v. Neagoe Ciuhul.
Ciuiten (Ciulfan) din Smedeţti, tatăl Negritei (menţ.) 239, 390.
Ciuliniţa (Ciulina), baltă la * Vărăşti, * Călu-găreni ţi * Periaţi j. R. Sărat şi Brăila <Custura, azi j. Brăila>, Întărite mitropoliei din Tlrgovişte 62, 72.
Ciuliniţa (Ciuliniţă), j. Ialomiţa, sat <Ciulniţa>, rumânitde Mihai Viteazul, dăruit lui Oancea log., apoi lui Costache chihaia; judecit, pricină de rumânire 440; părţile lui Voicilă şi ale altora, Întărite popii Dumitru 438.
Ciumăgeşti (Număgeşti?), sat <Ciomăgeşti, j. OU; azi j. Argeş>, rumâni judeciţi In pricină de rumânire cu Tudor sluger 127.
*  Clumernicu, sat <lg. Glina, j. Ilfov; or.
    Bucureşti>, părţi cu vie, mori şi rumâni cumpărate de juplneasa Grăjdana de la Vladul vist. şi lăsate moştenire nepotului său Preda spăt. 229.
Ciurilă v. Radul Ciurilă.
Ciutac v. Neagoe Ciutac.
Civica v. Ursu Civica.
Ciineşti, Cineşti:
*  Ciineşti, sat <j. Buzău> 215.
—   * Cineşti, sat <lg. Arceşti, j. Romanaţi; azi j. Olt> 85.
*  Ciineşti! de in Otâsău (Ciineşti, Cîineştie)
    j. Vllcea, sat <lg. Surpatelo 424; deal cu vii, megiaşi rumâniţi de Sima al doilea log. 104, 335, 389; judeciri 389; partea lui Dragomir cu vad de moară vlndută de fiica sa Maria lui Sima log. 249; casă 104.
Cilceşti, Chilceşti :
Cîlceşti, sat <Cllceasca, j. Muşccl şi Pădureţ; azi j. Argeş> 98, 99, 320.
—   Chilceşti, sat <Cllceşti, j. Gorj>, vie dăruită de Viga Podiana nepotului său Nicola 394.
Clinici, sat <Cllnicu, j. Gorj> 395.
Cimpenii, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj> 392.
Cimpina (Clmpineni, Clnpina), j. Prahova, sat <azi oraş> 311, 312; moşie cumpărată de Şteful negustor, dată in schimb de Nicola mare vist. m-rii Mislea; hotare 106.
Cimpul Pietrei, top. la * Biroslăveni <lg. Malu Mare, j. Dolj> 28.
Cimpul Ruşilor, top. <la * Ruşi lg. Lazuri, j. Dlmboviţa>, locurile popii Coica dăruite de nepoţii săi, m-rii Golgota 3.
Cimpulung (Clmpu Lung, Clnpulung, Dlă-gupole), oraş <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 416 ; Întemeiere, moştenii şi ocina oraşului, hotare 144 ; obligaţii şi drepturi ale orăşenilor 17, 186, 401; plrcălab şi judeţ 380, 391; moară (?), tlrg 186, 401; negustor 391; Biserica Domnească (Adormirea) popă 214; numită mănăstire, orlnduieli monastice 79; grămătic 309; popi 41, 75.
* Cimpuşorul, sat (?) <Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov>, in hotar cu Lacul 39.
Cinda, moştean rumânit din Lătcăni 181.
Cinda, postelnic, martor in diata lui Muşat al doiilea vist. 361.
Cinda, rumân din Budişteni, fiul lui Barbull30.
Clndescul v. Standul Cîndescul.
CIndeşti, j. Buzău, sat, deal cu vii, ocini şi vad de moară ale lui Calciu, Călin, Ştefan ş.a. vindute de Dobrin şi juplneasa Maria din Cirlomăneşti lui Mihalcea vornic 74, 176, 236, 250, 252; loc de vie cumpărat de Negruş, vlndut de fiica sa Anca ş.a. popii Şerbu din Odobeni 162, 267; via lui Neagul vlndută lui Albul din Mieriia 148, 242; v. şi Siliştea Cindeştllor.
Cineşti v. Ciineşti, sat.
Cînpeneasca, top. la Stroeşti <j. Ialomiţa; azi j. Ilfov> 406.
Clnpina v. Cimpina, sat.
Clnpulung v. Cimpulung.
Circioae, <Clrcea, plrlu> la * Biroslăveni <lg. Intorsura, j. Dolj> 28.
Circioia (Cărăceia), sat <Clrcea, j. Dolj> 32, 150.
Ciijeul v. Stoica Cirjeul.
Clrieanţa v. Radul Cirleanţa.
Cirlogani, sat <j. Vllcea; azi j. 01t>, deal cu vii, parte vlndută de Drăgan popii Ciochină din Pleşoi 85.
Cîrlomani, sat <j. Teleorman» al lui Preda sulger, pus zălog la Zota cojocar 69.
Cirlomăneşti, j. Buzău, sat 121, 148, 162, 176, 239, 242, 250, 252; deal cu vii, ocină şi vie vindute dejupaniţa Maria a lui Crăciun vornic, cumpărate de Mihalcea vornic şi de Gheorghe cămăraş, popă 74, 215.
Cimitura, top. probabil la * Glaveş <lg. Clm-peni, j. Săcuieni; azi j. Buzău», parte vlndută de Pătru Buzea şi Dumitru căpitan lui Lupul vornic din Lapoş 407.
Cirnul, m-re <j. Săcuieni; azi j. Buzău», egumen 86.
Cirstea, Cirstle:
— Clrstie v. Drănicul Cîrstie.
Cirstea v. Necola al Cirstei.
Cirstea v. Vladul Crintea.
Clrste din Berindeşti v. Cirste al Danciului.
Cirstea din Blastematile, martor E.
Cirstea din Coţăiani v. Cirstea log.
Cirstea din Creţeşti v. Cirstea post.
Cirstea din Goleşti, martor 56.
Cirstea din Lipăreşti, vinde parte In Stroeşti 290.
Cirstea din Rădăcineşti, martor 197.
Cirstea din Săteni, martor pentru Vlădeni 102.
Cirstea din Turburea v. Cirste al Danciului şi Cirstea Vijga.
Cirstea, logofăt din Coţăiani, cu drepturi In Dealul Tirgovitei 259; martor 34.
Cirstea, logofăt din Buciumeni, martor 241.
Cirstea, martor pentru Sparţi, In Bucureşti
    227.
Cirstea, moşteni rumâniţi:        din Ioneşti
    324 ; din Lazu 13 ; din Pleaşov 278 ; din Siliştioara 297.
47 —
C2
www.dacoromanica.ro
685
Cîrstea, negustor din Boldeşti, martor 6.
Cîrstea, negustor din Bucureşti, martor 270.
Cirstea, negustor, Întărit In Verneşti 4.
Cîrstea, nepotul lui Oprea Paşadia, In pricină cu fiul lui Miclea din Plrscov E.
Cîrstea, plrcălab, stăpin In Biroslăveni 28.
Cirstea, plăpumar, martor 129.
Cirstea, postelnic din Creţeşti, martor 200.
Cirstea, rumâni:     ~ din Bărcăneşti 147;
                                                                                  din Gemenile 92 ; ~ din Greci 223; ~ din Urdari 383; ~ din Vărăşti 175.
Cirstea, sluger mare (fost), martor 86.
Cirste al Danciului (Clrste) din Berindcşti şi Turburea, vinde delniţă 377; martor 225.
Cîrstea <al> Iu Mar, aldămăşar, pentru Goleşti 332.
Cirstea Bănclulescu din Trăşani, martor B.
Cirstea Burlan, plrcălab din Floreşti 298.
Cirstea Vljga (Clrste) din Turburea, martor 225, 370, 377, 436.
Cirstian, Crustian :
Clrstiian v. Coman al lu Clrstiian.
Cirstian din Bădeni, martor 101.
Cirstian din Boteni v. Cirstian vornic.
Clrstiian din Buneşti, martor pentru Măniceşti 83.
Cirstian din Joseni, martor 202.
Cirstian din Stănuleşti, martor pentru Zoreşti 105.
—   Crăstiian din Verneşti, martor 405.
Clrstiian (Crăstian), martori: ~ pentru Băn-
    ceşti 405 ; ~ pentru Clineşti 335 ; ~ pentru Valea Teancului 307.
Clrstiian, popă din Deduleşti, tatăl lui Lorenţ (menţ.) 413.
Clrstiian, rumân din Futeşti 298.
Clrstiian, sluga lui Plrvul log. din Ruda, martor pentru Coteşti 23.
Clrstiian, uncheaş, <tatăl?> Negritei martoră pentru Stan Tibeică din Bădeni (menţ.)
    408.
Clrstiian, tatăl lui Badea din Rădăcineşti (menţ.) 197.
Cirstian, vornic din Boteni, martor 58, 133, 206, 361 ; vornic al doilea, dă carte de mărturie, semnează 104.
Cirstieneşti, Curăslieneştl:
* Cirstieneşti (Clrstiianeşti), sat <lg. Văleni, j. Argeş> 197, 276.
Cirstieneştii de pre Colentina, sat <Herăstrău, or. Bucureşti» 270; ocină şi vad de moară cu rumâni vlndute de juplneasa Neaga lui Dumitru Dudescul al doilea vist. 91, 95.
—    Curăslieneştl, sat <Cristineşti, j. R. Sărat; azi j. Buzău» 210.
Cirtoage (Clrtogu), top. la Cheia <ln or. Băile Olăneşti, j. Vllcea», funia lui Stroie din Cheia dată fiicei sale Oprea 207.
Clăbucefu, munte <j. Argeş», Întărit Iui Stanciul al doilea vornic 154.
Clăncea, top. In hotarul oraşului Clmpulung
    144.
Clici, sat <Clinciu, j. Bfov», Socol pah. din Cornăţeni In pricină pentru glrla Goia 37.
Clinceni (Clăceni, Clencâne, Cliceni, Clilnciani), sat <or. Bucureşti», Zoze din ~ vinde
    ocina sa lui Mogoşu călăraşul 343; ocinile lui Negoţu, Dubrotă ş.a. cumpărate de Vasile iuzbaşă din Drăngeşti 353, 372— 375; parte Închinată domnească 375; părţi vlndute de Neagoe şi Voico lui Necula Ţărigrădeanul 366, 367; parte vlndută de Dumitru Slrbul lui Zaharia vătaf 376.
Clocotea v. Dumitru Clocotea.
Coadă, vătah din Măniaci, martor 234, 287, 292, 305, 330, 331, 342, 398.
Coada Iui Capiciu, top. In hotarul satului Samara <j. Argeş» 165.
Coada Gemenii, top. In hotarul satului Samara <j. Argeş» 165.
Coasta Turburii, top. <probabil la Vlădeşti, j. Vllcea», loc şi livadă vlndute de Stoica Perţa lui Oprea neguţător 428.
Coca, ţigan 241.
Cocani, sat <probabil Coca, j. Buzău» 314.
Cocen v. Nedelco Cocen.
Cocicovul Gros, top. la * Gurguiaţi <lg. Chir-nogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa» 283.
Cococi din Cepturi, vinde vie In dealul Bobului
    228.
Cocoiu, sat <Cucoiu, j. Argeş; azi j. Vllcea», livadă vlndută de David lui Bolovan 132.
Cocora, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Cocoratui din Albeşti, jurător pentru Bratia 41.
Cocorăşti, sat <j. Prahova» 311, 312, 357, 359.
Cocorova, sat <j. Dolj; azi j. Gorj», parte cu rumâni şi vad de moară a lui Dragotă post. Întărită lui Stoica post. din Urdari 383.
Cocoş v. Stanciul Cocoş.
Cocul, sat <Cocu, j. Argeş» 349.
Coculescul v. Albul Cocuiescui.
Codmeana, Cotmeana:
Codmeana, m-re <Cotmeana, j. Argeş», tutelată de m-rea Cozia; In pricină pentru rumâni 127.
— Cotmeana, plrlu <afluent al Vedei», loc pe <—> 319.
Codrea, popă din Măneşti, martor pentru Şotlnga 116.
Codrişan, ţigan 359.
Coe (Coia), ţigan 30.
Coeteşti (Coieteşti), sat < Săgeata, j. Buzău» 340, 405.
Cofoiu, moştean din Pleaşov, tatăl lui Ganea (menţ.) 278.
Cogca v. Nedelco Cogea.
Coica, popă, tatăl Măriei, bunicul Anei şi strămoşul lui Dumitru log. cu locuri In Clmpul Ruşilor (menţ.) 3.
Colceacu, iuzbaşă, tatăl lui Duminică şi al lui Neacşul, martor pentru Samara (menţ.) 165, 319.
Colentina (Colintina), rlu, sate pe ~ 91, 95, 369; m-rea de la ~ 42, 45, 131; moară 451.
Colţatul v. Voico ~ al Nedelii.
Colţea v. Stoica Colţea.
Colţea, m-re v. Bucureşti.
686
www.dacoromanica.ro
Colţea, căpitan, soţul Stanei şi tatăl lui Pă-traşco, vinde ţigani 359.
Colţea (Colţe) <din Coteşti, fiul lui Tatul>, frate cu Neagoe, vărul lui Lăudat log., martor 23.
Colţea, fiul lui Danciul Doicescul clucer, frate cu Udrea, martor pentru Mogoşoaia 451.
Coman v. Standul al lui Coman.
Coraan cel bătrln din Sminov, martor pentru Grădiştea 1, 27; boier hotarnic 44.
Coman (Comano), comis, martor pentru Cornet 300.
Coman din Călineşti, aldămăşar pentru Bălţaţi 137.
Coman din Corşori, martor 304.
Coman din Glodeni, frate cu Duica, martor pentru Piscani 316.
Coman din Leonteşti, martor pentru Clrni-tura 407.
Coman din Mirceşti, martor pentru Verneşti şi Poenari 80.
Coman din Nenduleşti, boier hotarnic 283.
Coman, martori:      pentru Ţigăneşti 49;
    ~ pentru Văsiia 327.
Coman, moşteni rumâniţi : din Gropeni 240 ; ~ din Lătcâni 181.
Coman, partea lui cu rumâni la Bădeni 328.
Coman, popă din Mărăcineni, văr cu Stoica, vinde partea lui Calciu din Clndeşti 252.
Coman, rumân din Gemenile 92.
Coman, tatăl lui Mihai rumân din Bora (menţ.) 261.
Coman, vărul lui Neagul agă, martor pentru Cornetu 300.
Coman al lu Cîrstiian, aldămăşar «pentru Lipia ?> 205.
Coman Bănză, moştean din Brăeşti, apărat de rumânie 174.
Comanca, sat <ln or. Băile Olăneşti, j. VUcea», in hotar cu Cheia 207.
Comanca, sat <j. Romanţi; azi j. 01t> 125; rumâniri făcute de Necula vist. 68, 88,152.
Comani (Comane), j. Olt, sat 241 ; jumătate din partea lui Staico clucer, cu vii şi rumâni Întărită lui Bunea log. 64.
Comarnicul, sat <j. Prahova>, parte dată zestre Elinei şi lui Ianiu spăt. de Maria din Bucov 357.
Comoia <eroare> v. Babolea.
Conda (Condea, Conde, Condi), mare comis, <f. mare armaş>, vinde partea din Jigălie, a lui Nedelco sulger, fostul său socru 107; in sfatul domnesc 4, 5, 6, 8, 10—14, 18, 20—22, 26, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50, 51, 52; martor 46.
Condeşa, juplneasa lui Stoica spăt. din Ceptu-rile, mama lui Pătru, Dumitru şi Pădure, dăruită In Muşcel 371.
Condrea, bunicul Neagăi stăplnă In Bratia (menţ.) 41.
Condrea, mare post. <eroare> v. Alexandri, mare post.
Constantin v. Costandin.
Constantinopol (Noua Romă, Ţarigrad), oraş 366; boieri munteni la ~ 425; patriarhi de ~ 2, 43, 79, 159.
Conţeşt , j. Muşcel şi Pădureţ sat, <azi j. Argeş> 320; parte cu rumâni a lui Pirvul log. Rudeanul cumpărată de Vlaicu log. şi soţia sa Stana 391.
Copăcel, sat <or. Ocnele Mari, j. Vîlcea», vii date schimb de Staico juplnesii sale Rada
    409.
Copăcenl, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea» 197.
Copat-eni, sat <j. Vlaşca ; azi j. Ilfov> 39, 206.
Copileşti, sat 269.
Corănet v. Cornetu, sat, j. Dolj.
Corbea, rumân din Poieni 159.
Corbi, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş>, „tocmeala Corbilor” 361 ; popă 304 ; ~ de Piatră, sat plăieşesc al m-rii Argeş, dări, scutiri 439.
Corbşorl (Corşori), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 380; Neagoe din ~ vinde deiniţă In Stăneşti 140, 360; locul lui Ştefan vindut lui Ion log. 304.
Corbul, moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Corcovatul, baltă <lg. Mănăstirea, j. Ilfov> a m-rii Sfinta Troiţă, hotare 33, 35; pricină 35.
Coresie, tatăl lui Ion din Tlrgovişte (menţ.) 441, 449.
Corlăteşti, sat <j. Prahova» 179, 204.
Cornăţelul, baltă <lg. Mănăstirea, j. Ilfov», dăruită de Alexandru Mircea m-rii Sfinta Troiţă 55, 448; hotare 33, 35, 286, 434; pricină 35, 434.
* Cornăţel, oraş <lg. Mănăstirea, j. Ilfov» 298> 367 ; hotare 35, 55,81 ; scaun de vamă 208; stolnici şi vameşi 208, 253, 426.
Cnrnăţeni, sat <Comăţelu, j. Dîmboviţa» 38, 39, 134, 138, 141, 206.
Cornea din Cornăţel, tatăl lui Ianiu (menţ.) 298.
Cornea (Corinea) din Urlaţi, vinde parte din ocina Trestienească de la Ratina 171; probabil acelaşi: Cornea, cu parte In dealul Nucetului 188.
Cornea, ţigan (menţ.) 383.
Corncşti, sat <j. Dîmboviţa» 30, 98, 99, 357.
Cornetu, Curnetu:
Cornetu (Cornet, Corănet), sat <probabil j. Dolj» 325; moşie pustie vlndută de Ianachi lui Ion post. 184.
— Curnetu, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov», ocină vlndută de Simina lui Rătcu 300.
Cornu, top. la Berislăveşti <j. Argeş; azi j. Vîlcea» 132.
Cornul Măgurei, top. la Păuşeşti <Păuşeştji de Otăsău, j. Vîlcea» 71.
Coromitcă v. Vladul Corojnitcă.
Corsarul v. Stoica Corsarul.
Corşori v. Corbşori, sat.
Coitofleş v. Ivan, jupln.
Cosman, rumân din Vărăşti 175.
Cosoroavă v. Pirvul Cosoroavă.
Costache, chihaiaoa, dăruit de Radu Mihnea cu satul Ciuliniţa pe care-1 judeceşte 440; v. şi Costea slujer.
www.dacoromanica.ro
687
Costachi din Gherghiţa, aldămăşar 205.
Costanda v. Dobrin Costanda.
Costandin (Constandin), clucer <viitorul domn Constantin Şerban>, fiul lui <Radu» Şerban, cumnatul lui Constantin Cantacuzino mare post., vinde satul Vărăşti 164,175 ; postelnic al doilea, martor 89, 334, semnează 88, 326, 341.
Costandin (Constantin), comis din Togozâni, fratele Paraschivei vornic, al lui Dragul armaş şi al Despinei jupaniţa lui Vlad Rudeanu; partea lui din Lichireşti cumpărată de soţul Despinei 209; martor 384.
Costandin, comis mare In sfatul domnesc 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226—228, 233, 240, 241, 243, 245, 252.
Costandin, dascăl slovenesc la şcoala de la Sf. Gheorghe Vechi din Bucureşti (menţ. tlrzie) 63, 430.
Costandin din Pocnari, tatăl Dobrei (menţ.) 80.
Costandin din Stănceşti, martor pentru Pătir-lage 312; semnează 311.
Costandin din Togozăni v. Costandin comis.
Costandin, fiul lui Milio negustor, martor pentru Cotroceni 211.
Costandin, fiul lui Oprea din Rădăcineşti, dă silişte In Rădăcineşti schimb pentru una In Gruiu 197.
Costandin, martori: pentru Clndeşti 236, 252;      ~ pentru Mirceşti 6;      ~ pentru
    Smedeşti 239.
Costandin, mătăsarlul din Bucureşti, martor 270.
Costandin, paharnic mare v. Costandin Cantacuzino.
Costandin postelnic v. Costandin clucer.
Costandin postelnic mare (fost) v. Costandin Cantacuzino.
Costandin, slugă domnească, nepotul lui Avram din Mărăcineni, Întărit In dealul Mirceştiior, Boldeşti şi Scurteşti 6.
Costandin, ţigan 30.
Costantin Cantacuzino (Constantin,Costandin ), cumnat cu Costandin clucer, cu drepturi la Vărăşti 175 ; cumpără In Bucureşti şi Tlrgovişte (In menţiuni ulterioare) 129, 259;
    In sfatul domnesc : <fost> mare paharnic 5, 26 ; fost mare postelnic 258, 358 ; mare postelnic <de la 1632 nov. 20> 429, 430, 438—140, 443, 451;
    martor : f. mare paharnic 68, 88, 89, 104, 106, 164, 175; f. mare postelnic 357, 361, 389; semnează greceşte 68, 88, 104, 333, 357, 361.
Costandin Pîrţachi, martor, pentru Rădă-neasca şi Smedeşti 340, 390.
Coste v. Ipathie Coste.
Costea, cojocar, soţul Tudorei, cumnat cu Pană Palamari, cumpără loc de casă In Bucureşti (?) 322.
Costea din Biroslăveni, vinde ogor 28.
Costea din Glodeni, cumpără parte In Piscani 316.
Costea din Micşani, megiaş j urător pentru Brăeşti 174.
Costea, fiul lui Calin Tabără post. din Săteni, cumpără parte 87.
Costea (Coste), gramatic, martor pentru Bucureşti, semnează 346.
Costea, popă din Piteşti, martor pentru Con-ţeşti 391.
Costea, slujer, Încuviinţează vlnzare In Dealul Tlrgoviştei 259; v. şi Costachi chihaia.
Costea (Costi), rob, frate cu Muşat rumân din Crăceni, apărat de rumânie 138, 141.
Costea, tatăl lui Tudor, soţul Neacşei care vinde in Bucureşti 302.
Costeasca, parte la Căpăţlneşti <j. Buzău> a lui Ianiu Cotescul, dată schimb de Ianiu călugărul lui Crăciun 202
Costeni (Costeani) j. Saac, sat <azi j. Prahova» 398; megiaş, se vinde rumân fără ocină lui Hriza mare vornic 330.
Costeni, sat (?) <probabil j. Săcuieni; azi j. Buzău» in hotar cu * Joseni Ig. Boldeşti 6.
Costeşti, Costişti:
— Costişti, sat <Costeşti, j. Mehedinţi» 395.
Costeşti j. Vllcea, sat 200; cnezi din ~ se vlnd lui Mihai Viteazul; dăruit m-rii Bistriţa, scutiri 20.
Costeşti j. Vlaşca, sat, ocină cu rumâni a jupaniţei Voica, fiica lui Radu vist. din Cepturoaia, vlndută de fiicele ei lui Manea mare post. 385.
CoşăvenS v. Vladul Coşăvenu.
Coşcovul Gros v. Cocicovul Gros.
Coşovene de Jos (Doi Coşovene), sat <j. Dolj» 150.
Cotescul v. Ianiu Cotescul.
Coteşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş», delniţa lui Bolovan zălogită, rumân cu delniţă vindut de Lăudat log. lui Tatul log. 23, 192; parte a lui Mihalcea post. şi delniţa lui Stanciul cumpărate de Matei log. 306, 317; popă 192.
Colici, martor pentru Voineasa 5.
Cotme; na v. Codineana.
*  Cotoceşti, sat <probabil j. R. Sărat; azi j.
    Vrancea», partea lui Gago vlndută de Hinca, jupaniţa lui Nichifor pah., lui Iane Topliceanul 410.
Cotorcea v. Stanciul Cotorcea.
Cotrăceni, sat <or. Bucureşti», parte din funia lui Preda vlndută de Şendrea negustor ş.a. lui Ghioca post. 211.
Coţe, Coţi v. Ghinea Coţi şi Proca Coţi.
*  Coţăiăni (Coţiani), sat <lg. Vulcana, j. Dîm-
    boviţa» 34, 259.
Coţofeni, sat <j. Dolj» 13, 347, 383.
Cozia (Coziia, Cozie, Sf. Troiţă), m-re <j. Vllcea», sate, ţigani, scutiri 5, 15, 16, 200, 222, 248, 352, 420, 423; locuri in oraşul Rlmnic 382; pricini de rumânie 123, 125, 127, 254; metoh 420;
    egumeni 5, 15, 16, 127, 133, 200, 254, 351, 382, 409; alegerea egumenului 43 ; ispravnic 127; catastif 420.
688
www.dacoromanica.ro
Cozianil de Ia Schit (Cozianii, Sf. Troiţă), m-re <Cozieni, j. Buzău>. Întărită la Tifuleşti, egumen 119, 257.
Cozma, moştean rumânit din Lătcăni 181 -
Craiova, oraş; mare ban de~4—6, 8, 10, 13, 18, 20, 22, 28—31, 33, 39, 41, 44, 46, 50—52, 55, 58, 63, 65, 67, 73, 146, 174—177, 183, 185, 188—190, 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252, 257; mare ban al Jiului 26; ispravnicul scaunului 70, 82, 103.
Cralevschi v. Craiova, ban.
Crastaoţ, Crastavăţ v. Preda Crastavăţ şi Stan Crastavăţ.
Crăceni (Crăceani), sat <or. Călăraşi», rumâni din Lichireşti stabiliţi In ~ Împărţiţi Intre V ad mare log. şi Ivaşco vornic din Băleni 134, 138. 141.
Crăciuci v. Toma al lu Crăciuci.
Crăc'ul din Plrscov, martor pentru Scurteşti 6.
Crăciun, armaş, martor pentru Dudeşti 450.
Crăciun, bătrlnul din Plrscov, martor E.
Crăciun, călăraş din Văleni, martor pentru Jigoreni 78, 86.
Ciăciun, dascăl, scrie zapis 339.
Crăciun din Beceni. fiul lui Radu meşterul, martor pentru Deduleşli 413.
Crăciun din Biroslăveşti, martor 28.
Crăciun din Căpăţtneşti şi Zoreşti, Întărit cu vii, ocini şi mori 202; martor 386.
Crăciun din Căpreni v. Crăciun log.
Crăciun din Chinteşti, martor pentru Morun-glavi 417.
Crăciun (Crăciuna) din Cirlomăneşti, fiul Jui Crăciun voinic şi al Măriei, vinde scoc de moară, vie şi ocină 74, 215.
Crăciun din Cirlcmăneşti, tatăl lui Crăciun v. Crăciun vornic.
Crăciun din Drajna, fiul Jidului, unchiul lui Nanciul, văr cu Anca, vinde ccină, loc cu casă şi pemet 251, 287.
Crăciun din Novaci, maitor pentru Găurici
    120.
Crăciun din Stllpeni, martor pentru Drajna 234.
Crăciun din Trăşani, martor C.
Crăciun, grămătic de la lumlnăria domnească, scrie zapis In Bucureşti 385.
Crăciun, logofăt din Căpreni, martor pentru Bae 387.
Crăciun, logofăt din Titoi, martor pentru Frăsinct 26, semnează 179.
Crăciun, martor pentru Jigorani 86.
Crăciun, partea lui In dealul Nucetului 188.
Crăciun, rumân din Vărăşti 175.
Crăciun, ţigan, Îşi răscumpără fiica 91.
Crăciun, vornic din Cirlcmăneşti, tatăl lui Ianache şi al lui Crăciun, soţul Măriei, frate cu Călin şi Doda (menţ.) 74, 176, 215.
Crăciun Carateţ, martor pentru Măstăneşti 398.
Crăciun Măreşescul din Trăşani, martor B.
Crăciuna v. Crăciun din Cirlomăneşti, fiul lui Crăciun vornic.
Crăciuna, ţigancă 99.
Crăstian v. Ctrstian.
Crăiţă, martor pentru Verneşti 4.
Creaţa v. Creţuleşti, sat.
Cremenari, sat <j. Argeş; azi j. Vllcea», judecii din ~In pricină cu Anghel 126. Cremene, sat <j. Buzău» 176.
Cretineşti, sat <probabil Cătruneşti, j. Ilfov», rumâni ai m-rii Sfînta Troiţă se dau drept robi pentru a se judeci 364.
Creţeni, sat <j. Vllcea» 187.
Creţeşti, sat <probabil j. Ilfov» 44.
*  Creţ eşti, j. Prahova, sat, parte cu roată de
    moară a juplncsii Calea, vlndută de soţul şi fiii ei m-rii Molomoc; sătenii din Smlrci cumpără locuri de casă in ~ 146.
*  Creţeşti, sat <lg. Scărişoara, j. Romanaţi;
    azi j. Olt» 200.
Creţi, sat <j. Olt» 59.
*  Creţi, sat <probabil lg. Mărgineanu, j. Să-
    cuieni; azi j. Buzău» 145.
Creţul v. Obidiţii Iul Creţul, plasă.
Creţuleşti (Creaţa, Criţoleşti), sat <j. Vlaşca;
    azi j. Dîmboviţa» 269, 275.
Creţuleşti, sat, fost al juplnesei Rada şi vindut de soţul ei Staico pah. Rudeanul 409. Creveleşti v. Criveleşti, sat.
Cricov, pirlu <Cricovul Sărat», la dealul Bobului 228.
Crintea v. Vladul Crintea.
Cristineşti v. Cîrstieneşti, sat, j. R. Sărat. Criţoleşti v. Creţuleşti, sat, j. Vlaşca.
Crlva, j. Romanaţi, sat <azi j. Olt», Întărit lui Stroe log. Leurdeanu zestre de la socrii săi Fota post. şi jupaniţa Stana din Brlncoveni 178; ~ de Jos, parte cu vecini vlndută de Stoica, Plrvul şi Oprea lui Gorgan f. mare spătar şi jupaniţei sale Stana 107.
Criveleşti, sat <Creveleşti, j. Buzău» 339. Criveţ, martor pentru Clinceni 374.
Crîngul Brinzorulul, top. la * Biroslăveni <lg.
    Malu Mare, j. Dolj» 28.
Cringureni, sat <Crlngurile; probabil j. Vlaşca; azi j. Argeş», deal, partea Stanei şi a ta* tălui ei Oprea din Budişteni dată zestre Măriei şi soţului ei Oprea 130.
Croitor, Croitoriul v. Mlbai Croitor, Radul Croitorul, Stoica Croitor şi Stroe Croitorul.
Crucea Călugărului, top. la Zorileşti <Zorleşti, j. Gorj» 136.
Crucea Iul Işlvan (~ lui Eştfan) in Bucureşti 10, 337.
Crucişatul din Păuşeşti, martor pentru Ciineşti 249.
Cuca, sat <j. Argeş» 36.
Cucişti, sat <Cuceşti, j. Vllcea» 335.
*  CucUşi, sat <lg. Mărginenii de Jos, j. Pra-
    hova» 277.
Cucoiu v. Cocolu, sat.
Cucubeaţă v. Stan Cucubeaţă.
Cucul, delniţa lui la Bratia 41.
689
www.dacoromanica.ro
Cuculeasa, delniţa ei la Bratia 41.
*  Cucuteni, sat <lg. Lipia, j. Buzău>, părţi
    vlndute de Stan Brezoe ş.a. lui Radul log. din Măneşti 390.
Cucutâni, sat <j. Dlmboviţa>, casă cu silişte pomi şi funie vlndută de Bustea, lui Panait cupeţ, cumpărătură de la Ion; popă 442.
Culigătoarea, moşie la Urlaţi <j. Săcuieni; azi or. Urlaţi, j. Prahova», vlndută de Balotă lui Ptrvul 291.1
Curăstieneşti v. Cirstieneşti, sat, j. R. Sărat. Curăteşti (Cărăteşti), sat <j. Ilfov>, In hotar cu Futeştii 298; oprit să vlneze In bălţile m-rii Sflnta Troiţă 33, 35.
*  Gurăteştii de Sus, j. Vlaşca, sat <azi Chircu-
    leşti, j. Ufov>, cu rumâni, zălogit de Maria vorniceasa la Gheorghie log. 201.
Curcă v. Groapa lui Curcă.
Curchlia, ţigan 313.
Curca, popă, martor pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Curiia din Şiroca, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Curmătura Tătarului, top. la * Piscani <Glo-deni, j. Dîmboviţa» 316.
Curnetu v. Cornetu.
Curpeniţă ce să cheamă Patru Fraţi, top. la •Piscani <Glodcni, j. Dîmboviţa» 316.
Cursariul v. Stoica Coisarul.
Curt Salam, ceauş v. Apostol, fiul lui Ianiu banul.
Curtu, căpitan de dărăbanţi, cu Însărcinări domneşti 337.
Curutură, cu parte In dealul Nucetului 188.
D
Dădui din Guzeni , vinde parte In Tlrnava 235.
Dahna, cneaz din Sulari rumânit, fără ocină 149.
Daia v. Gaia, sat.
Daicu, rumân din Poieni 159.
Daina v. Manea Daina.
Daleca, „moş” la Plrscov (menţ.) D.
Damaschin, egumen al m-rii Vieroş 75.
Damaschin, logofăt, scrie zapise pentru m-rea Mislea 311, 312.
Damaschino v. Nica Damaschino.
Damian, Dimien, Dimiian :
—   Dimiian, căpitan, martor pentru Jigălia 107.
—   Dimien, chir (menţ. ulterioară) 440.
Damian, martor la diată, In Tlrgovişte 220.
Dan, aldămăşar <pentru Lipia?» 205.
Danu ceauşu, martor pentru Ţigăneşti 444.
Dan din Ciocăneşti, boier hotarnic (menţ.) 283.
Dan din Dobroteni, martor 194.
Dan din Frăsinet, martor 334.
Dan (Danu) din Lătceni, martor 120, semnează 336; v. şi Dan, partea lui.
Dan din Plrscov v. Dan al iul Mican.
Dan, fiul lui Stan, vinde parte In Ciuliniţa 438.
Dan, ginerele lui Preda Barbăalbă din Biro-slăveni, Întrebat la vlnzare 28.
Dan, jupan din Tlrgovişte, martor pentru Cucuteni 442.
Danu, martor pentru Coteşti 192.
Dan, martor pentru Vaideei 187.
Dan, moşneni rumâniţi: ~ din Drajna 251; ~ din Gropeni 240; ~ din Ioneşti 324 ; ~ din Lazu 13.
Dan, partea lui In Bănceşti v. Dan al lui Burducea.
Dan, partea lui In Lătceni (menţ.) 326.
Dan, rumâni : ~ din Bae 387; ~ din Bereni 133; ~ din Cirstieneşti 91, 95; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ din Greci 223; ~ din Poieni 159.
Dan, tatăl lui Chirtop stăpln In Sturzeni (menţ.) 67.
Dan, tatăl lui Datco din Mirceşti (menţ.) 6.
Dan al lui Burducea (Dan), cu parte şi vad de moară la Bănceşti (menţ.) 105, 390.
Dan al lui Mican, martor pentru Plrscov D; probabil acelaşi: Dan din Plrscov, megiaş jurător E.
Dan Porcul, vinde In Sturzeni (menţ.) 67.
Dan Rodea din Bolească, martor 344.
Dana, mama Baei care vinde In Trăşani (menţ.) C.
Dana, soţia lui Tudor şi vară primară cu Drăghici log., stăplnă In Sălătruc (menţ.) 154.
Danciul v. Cirste al Danciului.
Danciul clucer v. Danciul Doicescul.
Danciul, cnezi rumâniţi: din Ciuliniţa, se răscumpără şi vinde parte cu grădină 438, 440; ~ din Sulari 149.
Danciul din Biroslăveşti, martor 28.
Danciul din Brlncoveni v. Danciul vornic.
Danciul din Doiceşti v. Dnnciul Doicescul.
Danciul din Măldăreşti, <fiul lui Tudor comis», rumâneşte In Vaideei 187; martor, semnează 335.
Danciul din Plrliani v. Danciul Pirîianul.
Danciul din Samara, martor 165.
Danciul din Şotlnga, martor 116.
Danciul din Tlrgul Gilort v. Danciul Bengoae post.
Danciul, logofăt 325 v. Danciul Pirîianul.
Danciul (Danciu), logofăt din Uscaţi, boier hotarnic, tocmelnic 40, 98, 134, 138, 141 ; martor 89, 91, 95, 99, 356, 415, semnează 88; scrie zapis 415.
Danciul, martor pentru Măgurele 157.
Danciul, popă din Tlrgovişte, tatăl popii Radul (menţ.) 446, 449.
Danciul, posluşnic al m-rii Sflnta Troiţă, scutit de poclon 431.
690
www.dacoromanica.ro
Daneiul, vornic < din Brlncoveni, tatăl lui Matei Basarab>, familie; dăruieşte pe o slugă a sa cu parte In Arvăteşti (inenţ.) 282; boier hotarnic 283.
Daneiul Bengoae, postelnic din Tlrgul Gilor-tului, tatăl lui Barbul (menţ.) 243.
Daneiul Doieeseul (Danciul), clucer din Doi-ceşti, tatăl lui Udrea şi Colţea 91, 95, 451 ; stăpin in Stroeşti, Lăţcoi, Buciumeni ş.a. cu case, vii şi ţigani 290; martor 24, 118, 351, 415, 451, semnează 223.
Daneiul rîriianul (Danciul), logofăt din Plrliani, cumpără parte In Bae cu munte şi rumâni 387; vinde ţigan, semnează 54; martor 86, 325.
Dandoe, tatăl lui Tatul aldămăşar pentru Zoreşti (menţ.) 202.
Danin, popă, socrul lui Stoica, partea lui In Zlătărei (menţ.) 189.
Daniil, egumen al m-rii Cozia 351.
Dano, vătaf, martor pentru Clinceni 372.
Danovici v. Talul Danovie.
Dara v. Piseul Dărei.
Darul din Izvorul, martor pentru Samara 165.
Dnseălul din Vardeniţa, martor 383.
Daşova <Daşov, oraş R.S.S. Ucraineană», Alexandru Coconul cu oastea la ~ 259.
Duteo, Deteo:
Datco v. Radul al Iul Dateo.
Datco cumnatul lui Vlad v. Dateo ginerele lui Momcilă.
Datco din Biroslăveşti, martor 28.
Datco din Cirstieneşti v. Dateo vătaf.
Dateo din Mirceşti, fiul lui Dan, martor 6.
Dateo, dorobanţ, soţul Vlădaei, doblndeşte parte în Tătarul 29.
Dateo, fiul lui Radul al lui Burducea, martor pentru Smedeşti 390.
Dateo (Deatco), ginerele lui Momcilă şi cumnat cu Vladul 232, 256; Întărit In Deduleşti 256.
Dateo, paharnic din Copăceni, bani furaţi din casa lui 352; martor 197.
—   Deteo, paharnic <din Potoceni», frate cu Radul post., unchiul lui Eremia şi al Dumitrei, martor 142.
Dateo, ţigan 383.
Dateo, vătaf din Cirstieneşti, martor 197.
David, Davîd:
—   David din Vădăstriţa, martor la judecire 254.
David, egumen al m-rii Tismana 108; semnează greceşte 100.
David, rumâni din Foleştii de Jos 217.
David, top. (?) la Ciuliniţa j. Ialomiţa 440.
David, vinde livadă la Cocoiu, In Hanăş 132.
Davideşti, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş» 320; delniţele Măcreasca şi Tlmbo-ceaşca vlndute de jupaniţa Calea lui Stancul log. şi Oprea stol., restul lui Vlai-cul log. 391.
Dădeşti, sat <Dideşti, j. Teleorman» cu rumâni, lăsat moştenire de Stoica spăt. fiilor săi Dumitru, Pătru şi Pădure 371.
Dădiul v. Dedlul.
Dăduleşti v. Deduleşti, sat.
Dăinea v. Dragomir D&inea.
*  Dălbăneşti (Dălbănişti), j. Prahova, sat
    <lg. Dărmăneşti», Toader ş.a. megiaşi se vlnd rumâni lui Hrizea mare vornic 219.
Dălog v. Neagul Dâlog.
Dămţuescul v. Radul Dămţueseul.
*  Dăneiuleşti, sat <probabil Sterea, j. Vlaşca ;
    azi j. Ilfov» 180, 185.
Dăneşti, sat <j. Prahova» 191.
Dăngeşti, sat <Dlngeşti, j. Argeş; azi). Vilcea» 197, 443 ; aprod 335.
Dănilă, delniţa lui la Bratia (menţ.) 41.
Dănilă, frate cu Savasto, cumpără parte in Bânceşti (menţ.) 105.
Dănilă, martor pentru Domireşti 215.
Dănilă, moşnean rumânit din Virbiţa de Jos 46.
Dănuţul, vinde ogor la Biroslăveni 28.
Dărăşti, sat <j. Ilfov» 25, 44.
Dărmăneşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 98, 99, 323, 360, 404.
Dăteuleasea, moşie la Flntlnele <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 371.
Deadul, Deadiul v. Dedlul.
Dealul (Deal, Dealu, Sf. Nicolae), m-re <or. Tîrgovişte», de lîngă Tîrgovişte 52, 259; ţigani, vinărici 247, 321; scutiri 345; metoh al m-rii Ivir 52; egumeni 247, 321; sărăcită 52.
Dealul Lungu, top. la Samara < Samara, j-Argeş» 319.
Dealul Piteştilor, sate cu vii 22, 230, 354, 355, 385, 391 ; vinărici 17.
Dealul Tîrgoviştei, vii In ~259.
Deatco v. Dateo.
Deeendeşti, vadul Decendeştilor la Bănceşti
    405.
Dedileşti v. Deduleşti, sat.
Dedlul, Dedul:
Dediul, arbănaş, aldămăşar pentru Bălţaţi 137.
— Dedul, fiul lui Stan, cu parte In Dudeşti 450.
Dediul, martor pentru Bae 387.
Dădiul, posluşnic al m-rii Sflnta Troiţă, scutit de poclon 431.
Dediul (Deadul), postelnic din tlrgul Rlmnic, martor 210, 215.
Dediul, tatal lui Vladul, vinde vie la Izvo-rani 391.
Dediul (Dădiul, Deadiul, Deadul, Dădiul), vătaf din Călineşti, martor 218, 251, 277, 287, 292, 330, 331, semnează greceşte 219.
Dediul, vinde Împreună cu alţii roată de moară la Deduleşti 241.
Dediul Bueuriştenul (Dedul Bucureşteanul) din Călineşti, martor 277, semnează greceşte 219.
Deduleşti, Dăduleşti:
*  Deduleşti (Dăduleşti, Dedileşti) j. Buzău,
    sat <Potoceni» 80; ocină, casă, vie şi roată de moară ale Stancăi, alese de megiaşi 232; roţi de moară pe ocina Zorească Întărite lui Buzinca f. mare clucer 241; parte Întărită fiicei lui Momcilă 256; ocină In Făurească şi In Bulăneasca vlndute lui Vladul 413, 414; popă 413.
691
www.dacoromanica.ro
—   * Dăduleştl, Ungă Stroeşti, sat <j. Ialomiţa; azi j. Ilfov>, parte vlndută de Barbut post. din Măneşti lui Danciul Doicescul 290.
Delta, martor pentru vlnzare In Bucureşti 218.
Delea (Dâlea) din Budeni, boier hotarnic 25, 44; martor 1, 27.
Deleanul v. Stănllă Deleanul.
Delânl, sat <j. 01t> 402.
Desa, sat <j. Dolj> 24, 32, 142, 149, 292.
* Descopereşll, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov», In hotar cu bălţile Cornăţelul, Corcovatul şi Mojdreanul 33, 35, 55; oprit să vineze in bălţile m-rii Sflnta Troiţă 35.
Despa, fiica popii Hristodor, fiică de suflet a lui Dragomir, lasă acestuia via ei din Dealul Tlrgoviştei (menţ.) 259.
Despa, jupineasa lui Mihalcea post., vinde moşie din Coteşti 306.
Despa, jupineasa lui Radul post. din Potoceni, familie; vinde parte cu casă, grădină şi vie In Greci 142.
Despa Pană (Despa), vistiereasă, fiica lui Manta şi nepoata lui Ghiorma banul, închină biserică arhiepiscopiei din Pogo-niana 196, 231.
Desplna, Dosplna :
Desplna, doamna lui Neagoe Basarab, ctitoră la m-rea Argeş (menţ.) 439.
Desplna (Dospina), fiica lui Slrbul log., jupa-niţa lui Drăghici log. şi mama lui Stanciul vornic, Înzestrată in Runcu (menţ.) 154, 276; vinde şi răscumpără partea soţului ei din Sălătruc 154.
—   Dosplna, jupineasa lui Ilie vornic din Corneşti 289.
Desplna, logofeteasa, <a doua> jupineasă a lui Vlad log. Rudeanul, familie; stăpină in Lichireşti, vinde In Futeşti 209, 298.
Desplna (Dispina), vistiereasa, <a doua> soţie a lui Muşat f. mare stol. şi mamă <vltregă> lui Vasilie spăt. 140; vinde delniţă in Izvorani 416; martoră, semnează 361.
Detco v. Datco.
Detcol, sat <or. Bucureşti», şefar din /~ 39.
Devesel, sat <Deveselu, j. Romanaţi; azi j. Olt» 125.
Dlculeşti (Diiculeşti), sat <j. Vllcea» 26, 417.
Dideşti v. Dădeştl, sat.
Dlhni, martor pentru vlnzare in Bucureşti 129.
Dlla, sat <Diea, c. Predeşti, j. Dolj», partea lui Nica comis dată schimb m-rii Bucovăţ 26.
Dllcul din Rogojina, martor 387.
Diiculeşti v. Dlculeşti, sat.
Dlma, armaş v. Dima post.
Dlma, cantaragiu din Bucureşti, martor 129, 270.
Dlma, cneaz rumânit din Lazu 13.
Dlma, cojocar din Bucureşti, vinde cojoace unui boier şi ţine zălog satul Putineiul 19, 262, 263.
Dima, fiul lui Malcoci sluger v. Dlma post.
Dlma, neguţător, martor pentru Trestienl şi Vemeşti 4, 171.
Dlma, pitar din Bogdăneşti, martor 249, semnează 335.
692
Dlma, plăpumar, martor pentru vlnzare in Bucureşti 129.
Dlma, postelnic, apoi armaş, fiul lui Malcoci sluger din Căpreni şi soţul Cătălinei, familie 392; stăpln In Frăsinet, Frăţeşti şi Costeşti 26, 385 ; scrie zapis 325; pribeag peste munte Împreună cu Matei aga <Basarab» ş.a. boieri <168».
Dima, postelnic din Bezdina, martor 13, 243.
Dima, rumân din Greci 223.
Dima, ţigani 84, 410.
Dlma, vinde împreună cu alţii roată de moară la Dedileşti 241.
Dima a lu Mihulfoe (Dima Mihul) din Vemeşti, martor la înfrăţire 405.
Dlma Gorun, unchiul lui Vătaşa, vinde parte In ocina Mircească 390.
Dimien, Dimiian v. Damlan.
Dimitrachi postelnic mare v. Dumltraşco.
Dimitrie v. Dumitru.
Dlon, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Dlonisle (Dionisii), egumen al m-rii Cozia 5, 15, 127, 200, 254, 382, semnează 133.
Dlonisle, martor <pentru Samara» 318.
Dispina v. Desplna.
Dilga, sat <j. Dolj» 13, 24, 32, 34, 46, 383; pricină de hotare intre m-rea Şegarcea şiPătraşco post. 173.
Dîmboviţa, judeţ, m-re din ~ 39; sate din ~ 57, 116, 177, 206, 246, 269, 313, 316; birari şi slugi domneşti 57.
Dîmboviţa, r!u, oraş pe —10, 63, 144, 337; sate 206, 274; moară 51; Dîmboviţa Veche 144.
Dlmbovnic v. Drămbovnecul.
Dimbul, plrlu la Găgeni <j. Prahova» 163.
Dingeşti v. Dăngeştl, sat.
Dira v. Vladul Iu Dira.
Dirjală, frate cu Dobrin, vinde parte de vad de moară la Stroeşti 290.
Dirjan din Solomon, martor pentru Şotlnga
    116.
Dlăgupole v. Cimpulung.
Doba, sat <j. Vilcea; azi j. Olt» 335.
Dobra, Dobrea :
Dobra din Beleţi, mama lui Lăudat, întrebată de fiul său la vlnzare In Ţigăneşti 49.
— Dobrea, femeia lui Calciu, partea lor din Cindeşti vlndută de megiaşii din Mără-cineni 236, <252».
Dobra, fiica lui Costandin din Poenari, vinde vie in dealul Verneştilor 80.
Dobra, fiica lui Ion şi a Paraschivei, vinde parte in Tifuleşti, la vreme de foamete 119.
Dobra, jupaniţa lui Stoica banul, vinde ocină in dealul Nucetului 188.
Dobraşco, sătean din Domireşti 215.
Dobre, Dubre :
Dobre, bătrinul, cojocar din Bucureşti, martor 322.
Dobre cel roşu din Oreşti (menţ.) 290.
Dobre din Cindeşti, din Clrlomăneşti, martor pentru Cindeşti şi Smedeşti 74, 121, 250, 252.
Dobre, fiul lui Vladu şi al Ştefaniei, fratele lui Căzan, vinde vii In Domireşti 210, 215.
www.dacoromanica.ro
Dobre, fiul lui Vladul Hoşteneală din Băli-şoara, cu parte şi vad de moară In Ca-caleţii din Vale 386.
Dobre (DobrO), meşter, rumân din Grădiştea de Jos 1, 27, 58, 65, 66, 421; In pricină de rumânie 44.
Dobre, moşneni rumâniţi: ~ din Ciuliniţa, se răscumpără 440 ; ~ din Gropeni 240; — din Lătcâni 181; — din Pleaşov 278, 279; ~ din Sulari, fără ocină 149.
Dobre, moşul lui Dobre şi Cazan, cu parte In Domireşti (menţ.) 210.
Dobre, nepotul lui Dobre cel roşu din Oreştî, vinde parte 290.
Dobre (Dubrâ), rumâni : ~ din Ciumernicu 229 ; ~ din Futeşti 298 ; — din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ din Grădiştea de Jos 421, Încearcă să se judecească prin Înscriere la dărăbani 432 ; — din Poieni 159; — din Vărăşti 175.
Dobre, tatăl lui Neagoe in pricină pentru moară In Tlrgovişte (menţ.) 449.
Dobre, vinde parte In Cacaleţi (menţ.) 386.
Dobre, vornic, boier hotarnic pentru Sărăşti şi Plăticeşti 418.
Dobre Cătărnmă (Cătăramă), rumân din Grădiştea de Jos 1, 27, 58, 65, 66; in pricină de rumânie 44.
—   Dubre Serbegiul, partea lui la Bobeştii dc Sus 229.
Dobrea v. Dobra.
Dobreni, sat <j. Ilfov>, in hotar cu Vărăşti 175.
Dobreşanu v. Dobrişan.
Dobrica, cneaz rumânit din Ciuliniţa, se re judeceşte 440.
Dobrică v. Tatul al Iul Dobrică.
Dobrică, rumân din Poieni 159.
Dobriceni v. Dubriceni, sat.
Dobrin, Dobren, Dobrein :
Dobrin, dascăl din Şaineşti, martor 295.
Dobrin (Dobriin) din Clrlomăneşti, vinde parte in Clndeşti 250, 252; martor pentru Smedeşti 239.
Dobrin din Reade, martor pentru Domireşti 210.
Dobrin, fratele lui Dlrjală, vinde In Stroeşti 290.
Dobrlnu, logofăt, tatăl lui Gherghe post., cumpără ţigani 34.
—   Dobrein, martor pentru Clinceni 366.
—   Dobren, martor pentru Vllcana, semnează 341.
Dobrin, rumâni: ~din Foleştii de Jos 217; ~ din Lichireşti 138, 141.
Dobrin, sătean din Domireşti, vinde parte 215.
Dobrin, soţul Măriei, vinde ocină in Netezeşti
    338.
Dobrin Costandă (— Costanda), rumân din Lichireşti 141.
Dobrişan, Dobreşanu:
—   Dobreşanu din Săseni, martor pentru Zoreşti 202.
Dobrişan, fiul Ancăi şi nepot de soră jupaniţei Stana care dăruieşte in Budişteni, Do-broeşti şi Crlngureni 130.
Dobrişan, megiaş rumânit din Ioneşti 324.
*  Dobroeştl (— de Jos, ~ de Sus), sat <llngă
    Budişteni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş», jupaniţa Stana Înzestrează pe fiica sa Maria, jupaniţa lui Oprea 130.
Dobromlr, fost mare ban, stăpln In Runcu (menţ.) 154, 276.
Dobromlr, martor pentru Deduleşti 241.
Dobromlr, plrcălab, soţul Măriei şi ginerele lui Dumitru Plrtinea, vinde parte in Bereni 133.
Dobromlr, rumân din Drăgăneşti 241.
Dobromlr, volnicit să rumânească oameni in Sărăşti şi Plăticeşti pentru că le-a plătit birul (menţ.) 418.
Dobromira v. Jipn din Verneşti.
Dobromireasca, ocină la * Fundeni <lg Slngcru, j. Săcuieni; azi j. Prahova> 228.
Dobroslavăni, sat <j. Dolj; azi j. OJt> 280.
Dobroşăşti (Dobruşeşti), j. Ilfov, sat <Dobro-şeşti, c. Snagov> 228; sat de lemnari a) m-rii Snagov, scutit de dări pentru a fi de slujbă m-rii 50; popă 274.
Dobrota sat v. Dobrotcni.
Dobrotă, Dubrotă :
— Dubrotă, fratele lui Pătcu, vinde ocină in Clinceni 372.
Dobrotă, martor pentru Verneşti şi Poenari 80.
Dobrotă, moşneni rumâniţi: din Negraşi 333 ; ~ din Pleaşov 278.
Dobrotă. rumân din Bratia, cu delniţă 41.
Dobrotă Răul din Răscăiaţi, rumânit in Ioneşti fără ocină 324.
Dobroteni j. Saac, sat <azi Dobrota, }. Pra-hova>, partea lui Matei dăruită de Stoica Camba lui Nedelco, la cununie 194.
Dobro Venetic, oraş <probabil Dubrovnic, R.S.F. Iugoslavia» 273, 278, 279.
Dobruşeşti v. Dobroşăşti, sat.
Doca v. Duca.
Dochia, ţigancă 30.
Dochia, vistiereasa, soţia lui Stoica f. mare vistier (menţ.) 70; ctitoră Ia m-rea Strlmba 108.
Doda, juplneasa din Clrlomăneşti, sora lui Crăciun vornic şi a lui Călin 215; martoră 74, 176.
Dodeşti v. Dudeştl, sat.
Doicescul v. Danciul ~, Radul ~ şi Udrea Dolcescul.
Dolceştl (eroare: Doicescul), sat <j. Ialomiţa; probabil or. Feteşti» 40, 95, 134, 138, 141, 415, 451.
Doi Bălţaţi v. Bălţaţl, sat.
Dolj (Jiiul de Jos, Jliul de Jos), judeţ, sate din ~ 103,139, 149, 233 ; boieri din ~ pribegesc Împreună cu Matei aga <viitorul domn» 168.
Dolofan v. JPîrvul ~ şi Stan Dolofan.
Doi Vlrbiţa v. Vîrblţa de Jos, sat.
*  Domireşti (Dumireşti), sat <lg. or. R. Sărat»,
    deal cu vii, părţi cu casă, pomet, grădini, vase vlndute de Gorga, Ştefania ş.a. lui Gherghe cămăraş 210, 215; duşegubină; croitor; popă 215.
Domitro v. Dumitru.
693
www.dacoromanica.ro
Domneşti, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş> cu rumâni şi mori, de zestre al Elinei vorniceasa, confiscat de Mihnea Turcitul şi dăruit m-rii Sflnta Troiţă; ţinut de m-rea Argeş 8, 31.
Dona v. Isnr al Iul ~ şi Jipa al Iul Dona.
Bona din Ţigăneşti, tatăl lui Stan 124; martor 49.
Dorotei v. Standul Dorotei.
Dorotei, monali, via lui la Foleşti (menţ.) 217.
Dospina v. Despina.
Dracea v. Radul Dracea.
Drayhia din Ibăneşti, muierea lui Vlad 59.
Drayliie, aldămăşar pentru Goleşti şl Pră-văleni 332.
Draghici v. Drugliici.
Dragne din Berevoeşti, martor 114.
Drayne din Samara, martor 319.
Dragne, moşneni rumâniţi: din Gropeni 240; ~ din Ioneşti şi cu ocina din Ghirgheşti 324.
Dragne, rumân din Ciumernic 229.
Dragoe, Dragoiu v. Drăgolu.
Dragole, Idragole :
— Idragole, nepotul său Stan al lui Mircică vinde în Cătun (menţ.) 224.
Dragole, soţia lui Toader Şogărgău din Săru-leşti, mama lui Fătul ş.a. (menţ.) 314.
Dragole, vinde parte cu vie în ocina Negri-lească 221.
Dragoman v. Dădui Dragoman.
Dragoman, logofăt din Bucureşti, scrie cartea judeţului 303; scrie zapis 334.
Dragomir v. Volco din Răteşti.
Dragomir, Dragojnireiu:
Dragomir, aldămăşar v. Dragomir martor.
Dragomir, călăraş din Ibăneşti, martor 59.
Dragomir, cămăraş din Rătivoeşti, martor 99, 323, 360; scrie zapis 98.
Dragomir, comis, frate cu Radul log. şi Dumitru vornic, stăpin in Pleaşov (menţ.) 273, 278, 279.
Dragomir, cumpără parte in Măniceşti (menţ.) 83.
Dragomir, cumpără partea Rădănească 340.
Dragomir din Bănceşti, tatăl lui Dragomir (menţ.) 105.
Dragomir din Bătrini v. Dragomir vătaf.
Dragomir din Berevoeşti, martor 114.
Dragomir din Cepturi, v. Dragomir post.
Dragomir din Ciineşti, tatăl Măriei, partea lui (menţ.) 249.
Dragomir (Dragomiru) din Cindeşti, fiul lui Aluşat, aldămăşar şi martor 162, 267.
Dragomir din Cirlomăneşti, martor pentru Cindeşti 250, 252.
Dragomir din Cuca, fratele lui Hrisant, martor pentru Bereşti 36.
Dragomir din Fărcăşeşti <postelnic, fiul lui Pătru armaş>, martor 383.
Dragomir din Fundeni, martor 228.
— Dragomireiu din Girbăceşti, martor pentru Urlaţi 291.
Dragomir din Gomoeşti, martor pentru Lipia 221.
€94
Dragomir din Ohaba, martor la rumânire In Ciineşti 335.
Dragomir din Rădăcineşti, schimb făcut cu ştirea lui 197.
Dragomir din Rătivoeşti v. Dragomir cămăraş.
Dragomir din Săcşori, martor pentru Pitească 344.
Dragomir din Sărata v. Dragomir post.
Dragomir din Smedeşti, martor 390.
Dragomir din Trestia, martor pentru Tifuleşti 119.
Dragomir din Verneşti, megiaş jurător pentru Plrscov E; martor pentru Măteşti 241.
Dragomir, fiul lui Baştea v. Dragomir Baştea.
Dragomir, fiul lui Dragomir din Bănceşti, vinde vie la Orcăneşti 105.
Dragomiru, fiul lui Muşat v. Dragomir din Cindeşti.
Dragomir, fiul lui Oancea din Mierlari, vinde in Deduleşti, pe ocina Zorească 241.
Dragomir, fiul lui Stanciul log. din Cilceşti, martor 320.
Dragomir, fiul lui Voicheciu din Smedeşti v. Dragomir Voiclieciu.
Dragomir, fiu vitreg al lui Stan Tăbcică din Bădeni, ţine zălog livadă in Văsiia 327; primeşte delniţa Titei 408.
Dragomir, fiul Voicăi şi nepotul lui Mihnea banul din Urezi, vinde parte in Jdreala 97.
Dragomir, fratele lui Stan, vinde parte in Bereşti 36.
Dragomir, ginerele lui Preda Barbăalbă din Biroslăveni 28.
Dragomir, ginerele lui Radul Robul din Mir-ceşti, vinde parte cu vad de moară in ocina Portărească 390.
Dragomir, logofăt <din Bucureşti), scrie act domnesc 227; scrie zapis pentru Cotroceni 211.
Dragomir, logofăt, soţul jupaniţei Calea şi ginerele lui Vlaicul din Davideşti, cumpără părţi 391.
Dragomir, martori şi aldămăşari: ~ pentru Berindeşti şi Turburea 370; ~ pentru Goleşti şi Prăvăleni 332; ~ pentru Măstă-neşti 398.
Dragomir, megiaş din Smedeşti v. Dragomir Voicheciu.
Dragomir, moşneni rumâniţi: ~ din Alămă-neşti 94 ; .— din Cerbureni, fără ocină 94 ; — din Gropeni 240; <~din Pleaşov 278, 279; din Stăneşti 166;—din Virbiţa de Jos 46.
Dragomir, popă din Urlaţi, martor pentru Broştineasca 291.
Dragomir, popă, martor pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Dragomir, postelnic, cumpără parte cu vie in Ziătărei 189.
Dragomir, postelnic din Cepturi, fiul lui Dumitru f. mare vornic şi socrul lui Staico pah. Rudeanul, familie; stăpin in Muşcel, Fintlnele, Tătărăi, Roma (menţ.) 170, 241.
Dragomir, postelnic din Fărcăşeşti v. Dragomir din Fărcăşeşti.
www.dacoromanica.ro
Dragomir, postelnic din Sărata, stăpln de ţigani (menţ.) 30.
Dragomir, postelnic din Verneşti, martor şi aldămăşar pentru Zoreşti şi Valea Teancului 202, 307.
Dragomir, postelnic, martor pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Dragomir, rotar, <unchiul> lui Neagul, martor pentru Săcuiani 388.
Dragomir, rumâni: ~ din Bae 387 ; ~ din Ciumcrnic 229; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385 ; ~ din Grădiştea de Jos 421; ~ din Greci 223; ~ din Boşiul 385.
Dragomir, săbier din Trestia, megiaş jurător pentru Brăeşti 174.
Dragomir, „tată de suflet” al Despci, vinde vie In Dealul TIrgoviştei (menţ.) 259.
Dragomir, vătaf din Bătrlni, frate cu Şerbu vătaf, martor 286, 292, 330, 331, 342.
Dragomir, vier, rumân din Grădiştea de Jos 1, 27, 58, 65, 66 ; in pricină de rumânie 44.
Dragomir al iu Bădilă (Dragomir), martor pentru Broşteni 392.
Dragomir al lui Ciobul, vinde parte In Mirceşti 390.
Dragomir al lui Vitan din Panţea, vinde, Împreună cu alţii, laz in dealul Scăienilor 412.
Dragomir Baştea (Dragomir), fiul lui Baştea din Urlaţi, vinde vie in dealul Făgeţelului şi ogoare in Broştineasca 291 ; martor 228.
Dragomir Bivol din Criveleşti, martor pentru Negoşina 339.
Dragomir Blăptavui, martor pentru Băbeni 156.
Dragomir Budescul, rumân din Pucheni, cu delniţă 313.
Dragomir Caramaloiul (.—• Cheremalaiul) din Clrlomăneşti, martor şi aldămăşar pentru Clndeşti 148, 242.
Dragomir Cherance (~ Cherancea, ~ Chie-rance), rumân din Grădiştea de Jos 1, 27, 58, 65, 66 ; in pricină de rumânie 44.
Dragomir Dăiuea (Dragomir) din Zoreşti, vinde partea surorii sale, Neaga, la Orcăneşti, in Moccşti 105.
Dragomir Moşea (— Muşcă), martor pentru Verneşti şi Valea Teancului 4, 307.
Dragomir Motroce din Mărăcineni, martor pentru Săruleşti 314.
Dragomir Nebunelea (~ Nâbunâle) din Verneşti, martor pentru Clndeşti 236, 252.
Dragomir Prundeanul, martor pentru Bereni 133.
Dragomir Turtea, martor pentru Verneşti 80.
Dragomir Ţamba din Clrlomăneşti, martor pentru Clndeşti şi Măteşti 241, 250, 252.
Dragomir Ţeabuşca, martor pentru Verneşti 4 ; v. şi Ţămbuşca.
Dragomir Voicheciu (Dragomir), megiaş din Smedcşti, fiul lui Voicheci, unchiul Paras-chivei şi al lui Stoian, vinde parte cu vad de moară 121, 239, 390.
Dragomirescul, „moş” la Drăghineşti (menţ.) 368.
* Dragomireşti, sat <lg. Almăju, ]. Dolj>, partea lui Dragotă post., cu rumâni, întărită lui Stoica post. din Urdari 383.
Dragoslav, rumâni din Vărăşti 175.
Dragoslavele, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 327, 408.
Dragotă, cu parte In dealul Nucetului, cumpără ocină In Călmăţui 188.
Dragotă, megiaş rumânit din Ioneşti 324.
Dragotă, popă din Vispeşti, frate cu Stănilă şi Neagul, vinde partea lui Calciul din Clndeşti 236, 252.
Dragotă (Dragot), postelnic din Jirov, martor pentru Racoţi şi Podeni 394.
Dragotă, postelnic, fiul lui Badea postelnic din Plriu, cumnat cu Mi hai clucer Ţlnţă-reanul, familie; Întărit In Brăneşti, după pricină 103; stăpln In Dragomireşti, Bălboşi, Măilat şi Cocorova 383.
Dragul, aldămăşar pentru Clndeşti v. Dragul din Clndeşti.
Dragu, armaş <fiul lui Dragul post. din Slă-tioaro, frate cu Constantin comis, Paras-chiva vornic şi Despina, cumnat cu Vlad log. Rudeanu, stăpln In Lichireşti 209.
Dragul, cneaz rumânit din Lazu 13.
Dragul din Cislău v. Dragul log.
Dragul (Dragu) din Clndeşti, martor şi aldămăşar 148, 242.
Dragul din Dcvesel, jurător pentru Studeniţa 125.
Dragul din Procică, martor pentru Jigorani 86.
Dragul din Slătioare v. Dragul armaş şi Dragul post.
Dragul, logofăt din Cislău, martor 312, 386, semnează 310, 311.
Dragul, logofăt, gramatic, scrie act domnesc şi zapise 446, 449, B.
Dragul, pitar, martor pentru Drajna şi Stă-neşti 287.
Dragul, plrcălab, aldămăşar pentru Bratia 41.
Dragul, popă de la Biserica Domnească din Bucureşti, din clirosul domnesc, scutit 18, 445 ; martor 218.
Dragul, postelnic din Slătioare, <fiul lui Eniul portar, > socrul lui Vladul mare log. (ment.) 141 ; Stăpln In Lichireşti 134, 138, 141 ; partea lui In Futeşti 40.
Dragul al Iul Fătul din Brăneşti, martor pentru Dobroteni 194.
Drajna, plriu <afluent al Teleajenului>, loc de casă pe ~251.
Drajna, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova*, in hotar cu Stăneşti 286, 287; părţi cu case, poinet, grădini, munte, vad de moară vlndute de megiaşi lui Hrizea mare vornic ; rumâniri 251, 286, 287, 305, 330, 342; dărăbanţ 305 ; plrcălab 305, 330, 331, 342 ; vătaf 286, 287, 292, 305 ; biserică de lemn făcută de Dumitru pe locul lui Hrizea mare vornic, vlndută acestuia 234, 251; popă 234, 286.
Drăgan v. Radul lui Drăgan.
Drăgan, călăraş, martor pentru Ţigăneşti 444.
695
www.dacoromanica.ro
Drăgan ce bătrln, moşneni rumâniţi: /■— din Gropeni 240; din Pleaşov 279.
Drăgan, delniţa lui la Bratia 41.
Drăgan din Gurguiaţi, martor pentru Ulmu şi Călugărul A.
Drăgan din Plăviceni, jurător 115.
Drăgan din Stăneşti, martor 234, 330, 331.
Drăgan din Şaineşti, martor 295.
Drăgan din Vlăduleni, martor la rumânire In Vaidiiani 187.
Drăgan, faurul, ţigan boieresc 241.
Drăgan, fiul lui Anghel şi nepot Cheajnei vorniceasa, vinde loc de casă din Bucureşti 322.
Drăgan, fiul lui Manea din Clrlogani, vinde parte 85.
Drăgan, moşneni rumâniţi: ~ din Pleaşov 278; '"'din Stăneşti 166.
Drăgan, popă, martor pentru Bărăşti 215.
Drăgan, rumâni: din Frăţeşti şi Costeşti 385 ; din Poieni 159.
Drăgan, sătean din Domireşti 215.
Drăgan, spătar, dă carte de mărturie pentru rumânire in Clineşti, semnează 104.
Drăgan, ţigan boieresc v. Drăgan faurul.
Drăgana, ţigănci 99, 359.
Drăganul, sat <j. Argeş>, popă 94.
Drăgăeştl, sat <probabil j. D!mboviţa> 346.
Drăgăncescul v. Standul Drăgăncescul.
Drăgăndu din Scărişoara, jurător pentru Studeniţa 125.
Drăgăneşti, j. Prahova, sat, parte cu vecini a lui Staico Rudeanu Întărită lui Buzinca f. mare clucer 241.
Drăgănuţă, partea lui In ocina Negrilească (menţ.) 221.
Drăghia v. Drag hi a.
Drăghicenl, sat <j. Romanaţi; azi j. 01t>, popă 254.
Drăghici din Berileşti v. Drăghici post.
Drăghid (Dreghici) din Berindeşti, frate cu Ţigan, vinde fălci In Secături şi Bolovanul 225, 370.
Drăghici din Biroslăveni, vinde ogoare 28.
Drăghici din Bllteni, din Clrstieneşti, din Fărcăşeşti v. Drăghici postelnici.
Drăghici din Glogova, recunoaşte dania sorei sale, Viga Podeana, din Racoţi şi Podeni 395.
Drăghici (Drăghici) din Năsip, tatăl lui Preda f. al doilea vornic, ţine zălog locuri ară-toare în Brăneşti (menţ.) 103.
Drăghici din Sălătruc v. Drăghici log.
Drăghici din Vabiţ, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Drăghici din Vardiniţă, martor 383.
Drăghici, fiul lui Udrişte din Cacaleţi, tatăl lui Stafie, Udrişte şi Ştefan, frate cu Stan, vinde ocină (menţ.) 386.
Drăghici, logofăt, dăruit de domn cu parte in Stejarul cu vii şi rumâni, pentru slujbă 425.
Drăghici, logofăt din Sălătruc, soţul Despinei şi ginerele lui Slrbul log., răscumpără partea verei sale Dana din Sălătruc 154; îşi Împarte ocina sa de la Sălătruc intre
696
    fiii săi Stanciul şi Neacşa 276; semnează 276.
Drăghici, logofăt, fiul Brizilii, scrie zapis pentru Drajna 305; v. şi Drăghici stol.
Drăghici, logofăt, martor pentru Lipereşti, semnează 288.
Drăghici, <logofăt>, tatăl lui Bărcan care vinde      In Boziani (menţ.)  294.
Drăghici,  moşnean rumânit,    fără  ocină, de
    Stoica  post. din Urdari   383.
Drăghici,  moşneni rumâniţi    din:  <■" Clineşti
    335 ; ~ din Lazu 13.
Drăghici, partea lui In Măteşti 241.
Drăghici, postelnic din Berileşti, martor pentru Drajna şi Stăneşti 287.
Drăghici, postelnic din Bllteni, fiul lui Stan log., In pricină pentru parte In Brăneşti 103; ia birul de roşii strlns de Miloş log.
    117.
Drăghici, postelnic din Clrstieneşti, martor, semnează 276; probabil acelaşi: Dră-ghiciu din Clrstieneşti, martor pentru moară la Rădăcineşti 197.
Drăghici, postelnic din Fărcăşeşti, <fiul lui Patru armaş>, martor 383.
Drăghici, rumân din Vărăşti 175.
Drăghici, spătar, martor pen'ru Putineiul 262, semnează 263 ; probabil acelaşi: Drăghici, spătar, fiul lui Papa log., dă carte de mărturie pentru rumânire în Clineşti 104 şi Drăghici, spătar, martor In diata lui Muşat vist. 361.
Drăghici, stolnic, martor pentru Drajna 251; v. şi Drăghici log.
Drăghici, tatăl lui Bărcan v. Drăghici log.
Drăghici al Rădicei, cneaz rumânit din Lazu 13.
Drăghici Gurăbună, tatăl lui Vodă (menţ.) 290.
Drăghineşti pe Drămbovnic, j. Vlaşca, sat <azi j. Teleorman>, Radu Plrlea şi Muşat se vlnd rumâni, cu partea lor din „moşul” Dragomirescul, lui Gherghe mare agă 368.
Drăgoiu, Dragoe, Dragoiu, Drăgoia :
Drăgoiu, bătrlnul, din Pirscov, martor E.
—   Dragoiu, călăraş, soţul Sorei care vinde in Clinceni 374.
—   Drăgoia, cumpără ocină in Cătun 224; v. şi Drăgoiu vinde.
Drăgoiu din Berislăveşti, martor 132.
—   Drăgoe din Star Chiojd, martor pentru Drajna, semnează 234.
—- Dragoe, frate cu Vlad post., cu parte in Măteşti (menţ.) 241.
Drăgoiu, megiaş dn Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Drăgoiu (Drăgoi), popă din Bucureşti, martor 270, 337.
Drăgoiu, rumân din Măgurele 157.
Drăgoi, puşcariul din Tlrgovişte, martor pentru Cucuteni 442.
—   Dragoe, scaunul, din Săseni, aldămăşar pentru Zoreşti 202.
—   Dragoe, stegar din Flrtopcşti, martor pentru Negoşina 339.
—   Dragoe, vinde ocină şi loc de casă <la Lipia ?> 205; v. şi Drăgoiu cumpără.
www.dacoromanica.ro
*  Drăgotescu, hotar <la Lipia, j. Buzău>, In
                                                                                                  hotar cu Mirceşti 390.
Drăgulin din Alimăneşti, vinde parte In Bereşti 36.
Drfigulin din Scărişoara, jurător pentru Plă-viceni şi Studina 115.
Brăgulin (Drâgulin), roşu din Chiojdu, martor pentru Drajna 234.
Drăguş din Bădeni, martor 328.
Drăguş, moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Drăguş, rumân din Bădeni, cu delniţă 328.
Drăguşin din Fălcoi, cumpără In Fălcoi 32.
Drăgu)u, ţigan 93.
*  Drăingeşte, sat <Drlngeşti, probabil lg.
    Bolintin, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov>, iuz-başă 374.
Drăjineasa v. Badul al Drfljinesel.
Drămbovnecul, plrlu <Dlmbovnic, afluent al Neajlovului>, sat pe ~368.
Drănlcul Clrstie, sat <Drănicu, j. Dolj>, pricină de hotar Intre m-rea Şegarcea şi Pătraşco post. 173.
Dreghici v. Drăghlci.
Drlngeşti v. Drăingeşte, sat.
Drocneanu v. Ivaşco vornic din Băleni.
Drosul din Vllcăneşti, vinde funie cu vii In Osica 32.
Drosul, fiul lui Radul post. din Balomireşti şi frate cu Preda post., vinde ocina numită Lacul 39.
Druja, partea lui la Ţigăneşti (menţ.) 299.
Drume din Tătărăi, boier hotarnic 40.
Drumul cel Mare <al Buzăului>, In hotarul satului * Cacaleţi <Albeşti, j. Buzâu> 176, 386.
Drumul Săpatului (~ Săpatulu), In hotarul satului * Deduleşti <Potoceni, j. Buzău> 413, 414; v. şi Săpatul.
Drumul Tătarului, drum la Nucet <j. Săcu-ieni; azi j. Prahova> 188.
Druşul v. Stoica Druşul.
Dubre v. Dobre.
Dubriceni, sat <Dobriceni, j. Romanaţi; azi j. 01t> 184.
Dubrotâ v. Dobrotă.
Dubrovnic v. Dobro Venetic.
Duca, ceauş din Piteşti, cumpără şi vinde pivniţă cu prăvălii In Bucureşti (menţ. 1645) 129.
Duca, diacon din Rlmnicu <Vllcea>, locurile lui In oraş 382.
Duca, diacon din Tlrgovişte, martor 441, 449.
Duca (Doca), fiul lui Mihaiu legănarul, vinde loc de casă In Bucureşti 38.
Duca, logofăt din Godeni, martor 268.
Dudescu, Dudescul v. Dumitru Dudescul şi Radul Dudescul.
Dudeşti, Dodeşti:
Dudeşti j. Ilfov, sat <or. Bucureşti» 254; morile lui Dumitru vist. Dudescul păgubite de cele de la Blrzeşti ale lui Gherghe vist. 397.
                                                                           — * Dodeşti (Dudâsca), sat <* Dudeşti lg. Maraloiu, j. R. Sărat; azi j. Brăila»,
    partea lui Zâne vlndută de Rădivoiu lui Necula Mlrşăviţ 450.
Duica din Glodeni, fratele lui Coman, martor pentru Piscani 316.
Duiul din Izbiceni, martor 200.
Dula, logofăt, martor pentru Vărăşti 164.
Dulce, postelnic <din Lumaş», tatăl lui Barbul post. (menţ.) 150.
Dulea, sătean din Domireşti, vinde parte 215.
Duma, megiaş rumânit din Comanca 88.
Duma, popă din Măstăneşti, tatăl lui Barbul Răuţ şi soţul Ancăi 398.
* Dumbrava, sat <probabil lg. Finţeşti, j. Săcuieni; azi ]. Prahova», vie vlndută lui Nan de Sora, fiica lui Mareş din Creţi; vie nedajnică dăruită de Lepădat finei sale Rada 145.
Dumbravă, căpitan, cumpără parte In Ţigăneşti 444.
Dumbravă, moşteni rumâniţi din Pleaşov 278, 279.
Dumbrăviţa (Dumbrăviţă), top. la Genuneni <j. Vllcea», fălci vlndute de Rădăcină şi Stoinea lui Sima log. 424.
Duminică, fiul lui Colceacu, martor pentru Samara 165.
Dumireşti v. Domireşti, sat.
Dumitra, fiica lui Radul post. din Potoceni şi a Despei, familie; vinde parte cu casă, grădină şi vie In Greci 142.
Dumitra, fiica lui Stan vătaf din Brăneşti, soţia lui Badea post. din Plrlu, mama lui MUoş log., Bălăci şi Dragotă, Înfrăţită de fraţii săi (menţ.) 103.
Dumitra, fiica lui Toma comis, nepoata lui Leca f. mare spăt. şi soră cu Mihai post. vinde vie şi rumâni In Cătun şi Dealul Piteştilor 385.
Dumitrache, mare vistier <eroare» v. Ianache mare vist.
Dumitraşco, comis din Filipeşti, fiul lui Stoica spăt. şi nepotul lui Dumitru f. mare vornic din Cepturi, stăptn In Secărie, moştenire de la mama sa Stana 371; martor 289, 357.
Dumitraşco din Spineni v. Dumitraşco post.
Dumitraşco, logofăt, fiul juplnesei Rada, vinde parte In Ţigăneşti cu pomet şi livezi 299.
Dumitraşco, logofăt, martor la rumânire In Comanca, semnează 68.
Dumitraşco, martor Împreună cu marii boieri, pentru Ioneşti, semnează greceşte 324.
Dumitraşco, postelnic, fiul Buicăi, vinde o fată de ţigan 325.
Dumitraşco (Dimitrachi, Dumitru), postelnic mare din Spineni, <fiul lui Preda clucer din Ţlnţăreni şi al Marei», vinde parte In Şişeşti; iartă rumân 383;
    In sfatul domnesc 255, 258, 260, 261, 263, 266, 267, 271—273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294;
    martor 13, 149, 296, semnează 324, 329, 333;
    eroare ; mare vistier 278.
www.dacoromanica.ro
697
Dumitraşco, spătar v. Dumitraşco vist. mare.
Dumitraşco, ţigan 410.
Dumitraşco, vistier mare, mare spătar «lin Bogdănei, ginerele lui Hriza mare vornic>, cumpără parte cu rumâni In Bereni 133; cu loc de casă In Bucureşti 346;
     In sfatul domnesc: mare vistier <1630 iulie 8 — iulie 27; 1631 aprilie 17 — nov. 22> 130, 132, 135, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252, 255, 258, 260, 261, 263, 266, 267, 271—273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294 ; f. mare vistier 358; mare spătar <1630 aug. 26 —1631 aprilie 15> 144, 149, 154, 157, 174—177, 183, 185, 188—190, 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226, 227; martor 65, 82, 106, 149, 265, 278, 279, 389, semnează 46, 58, 104, 296, 297, 361.
Dumitru, Dimitrie, Dumetru:
Dumitru v. Ion al lu Dumitru.
Dumitru, aldămăşar <pentru Lipia?> 205.
Dumitru, aprod din Bucureşti, martor 270.
Dumitru, aprod din Dăngeşti, martor la rumânire In Clineşti 335.
Dumitru, armaş, nepotul lui Rădan şi tatăl lui Vladul care vinde partea Rădănească (menţ.) 340.
Dumitru, căpitan v. şi Dumitru Filiişanul.
Dumitru, căpitan, frate cu Slrbul, vinde parte In Clrnitura 407.
Dumitru, ceauş din Poiana, martor pentru Ulmu şi Călugăru A.
Dumitru, clucer din Filiaşi v. Dumitru Filiişanul.
Dumitru, croitor din Bucureşti, martor 129.
Dumitru, croitor din Lipereşti, martor 384.
Dumitru, cu parte şi rumâni la Bădeni 328.
Dumitru, diacon de la Biserica Domnească din Bucureşti, scutit 445.
Dumitru din Aninoasa, fiul popii Radul, martor pentru Berevoeşti 114.
Dumitru din Balşi, martor pentru Broşteni 392.
Dumitru din Bărbăteşti v. Dumitru log.
Dumitru din Băieţi, ginerele lui Mogoşilă din Ţigăneşti, vinde selişte In Ţigăneşti 124.
Dumitru din Cepturi v. Dumitru vornic mare.
Dumitru din Drajna, soţul Vişei şi tatăl lui Zaharie şi al Stanei, vinde biserica făcută de el pe locul lui Hrizea vornic 234 ;pro-babil acelaşi: Dumitru, sătean din Drajna, ginerele popii Lupul, vinde casă cu loc, pămlnturi şi lngrădişuri 251.
Dumitru din Filiaşi v. Dumitru Filiişanul.
Dumitru din Hiriseşti, tatăl lui Neagoe (menţ.) 94.
Dumitru din Macsin, martor pentru Zoreşti 241.
Dumitru din Mogoşeşti v. Dumitru Zemţea.
Dumitru din Netoţi, frate cu Blrsanu, vinde ocine in Călugărul şi Ulmul A.
Dumitru din Păuşeşti, martor 160.
Dumitru din Piscani v. Dumitru log.
Dumitru din Puiana v. Dumitru ceauş.
Dumitru din Rădăcineşti 213; martor 197.
Dumitru din Rlncezi, martor pentru Drajna 234.
Dumitru din Şuiei, j urător pentru Rădăcineşti 443.
Dumitru din Tlrgovişte, martor 96.
Dumitru din Ţigăneşti, martor 49.
Dumitru, fiul lui Mihail log. din Piteşti şi frate cu Miroslav, Întrebat la vlnzare In Piteştii de Sus şi In Găneştii de Jos 344.
Dumitru, fiul lui Opriş şi frate cu llie, vinde vii şi livezi In Berislăveşti 132.
Dumitru, fiul lui Stan Buzianul şi al Elinei, frate cu Căzan, In pricină cu Ion log. pentru bani daţi la dezrobirea de la tătari a mamei şi fratelui său 115.
Dumitru, fiul lui Stoica spăt. şi al Condeşei, nepotul lui Dumitru f. mare vornic din Cepturi, familie; stăpin In Flntlnele, Roma, Dădeşti ş.a. 371.
— Dumiitru, fiul lui <Tudor> Grecul şi fratele lui Sfranţa, cumpără locuri In Cornul Măgurei la Păuşeşti 71.
Dumitru, fiul Voicăi şi nepotul lui Mihnea banul din Urezi, dăruieşte partea sa din Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Dumitru, grămătici v. Dumitru logofeţi.
Dumitru, judeţ din Bucureşti v. Dumitru al lui Rahnea.
Dumitru, jupln din Nicopole, cumpără satul Băcăleşti, Împreună cu Vasile 198.
Dumitru, logofăt, cumpără şi vinde parte In Măniceşti 83.
Dumitru, logofăt din Bărbăteşti, martor la rumânire in Sulari 149; probabil acelaşi; Dumitru logofăt de visterie 175, 389; martor 175, 389, semnează 122, 164, 298, 324, 329; v. şi Dumitru logofeţi şi grămătici scriu acte domneşti.
Dumitru, logofăt din Piscani, tatăl lui Radul şi nepotul popii Hrestodor 259.
Dumitru, logofăt din ţinutul Argeşului, scrie act domnesc in Bucureşti 132.
Dumitru <logofăt>, (gramatic) din Urlaţi, martor 291.
Dumitru, logofăt, fiul Anei şi strănepot popii Coica, dăruieşte, Împreună cu fratele său Tudor, locuri in Clmpul Ruşilor m-rii Golgota; semnează 3.
Dumitru, logofăt, ginerele lui Stan din Brăgă-reşti, martor pentru Trestieni 171.
Dumitru, logofeţi şi gramatici, scriu acte dom-neşti 28, 30, 82, 83, 94, 101, 105, 115, 135, 141, 157, 188—190, 194, 196, 197, 199, 260, 266, 290, 294, 390, 430, 439, 443; scriu zapise 3, 133, 165, 180, 319; scrie diată 265; scriu cărţi ale jurătorilor 259, 344, 357 ; scrie carte de mărturie 104.
Dumitru, logofăt, Întărit cu parte In Mogoşoaia şi vad de moară pe Colentina 451; martor pentru Clrstieneşti pe Colentina 91, 95.
Dumitru, logofeţi, martori: ~pentru Ciumă-geşti, semnează 127 ; ~ pentru Curăteşti 201 pentru Lătceni 181; ~ pentru Lunca Babelor 180, 185 ; ~ pentru Negraşi 333 ; ~ pentru Pucheni 313.
Dumitru, logofăt, tatăl lui Stoica din Titu (menţ.) 206.
698
www.dacoromanica.ro
Dumitru (Domitro), martori: —• pentru Clin-ceni 372; ~ pentru Leurdeni, Cătun ş.a. 229; ~ pentru Racoţi ş.a. 394; ~ pentru Vărăşti 164.
Dumitru, moşteni rumâniţi: ~ din Pleaşov 278, 279; ~ din Stăneşti 166; fără ocină 292.
Dumitru, popă, cercetează zapis pentru Clin-ceni 366.
—   Dimitrie, popi şi sachelari din Bucureşti, martori la Închinarea Bisericii Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Dumitru, popă din Ciuliniţa, cumpără In Ciulniţa 438; In pricină de rumânie 440.
—   Dumetru, popă din Coşovenii de Jos, martor 150.
Dumitru, popă din Păuşeşti-Otăsău, tatăl lui Gligorie (menţ.) 136, 160.
Dumitru, popă din Ţigăneşti, martor 49.
Dumitru, portar, scrie răvaş domnesc de jurători 381.
Dumitru, postelnic din Spineni v. Dumitraşco.
Dumitru, postelnic, fiul lui Mitrea pitar, martor pentru Ciofrlngeni, semnează 158.
Dumitru, postelnic, frate cu lanache vist., vinde loc de casă In Bucureşti (menţ.) 346.
Dumitru, postelnic mare <eroare> v. Alexandri.
Dumitru, rumâni: ~ din Bae 387 ; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385 ; ~ din Greci 223 ; ~ din Roşiul 385 ; — din Urdari 383.
Dumitru, sătean din Drajna v. Dumitru din Drajna.
Dumitru, sulger mare v. Dumitru Dudescu.
Dumitru, <soţul> (bărbatul) Ştefanei din Bucureşti, vinde loc de 3 prăvălii 129.
Dumitru, tatăl lui Petru şi frate cu Broz Sasul (menţ.) 186.
Dumitru, ţigani 265, 266, 296, 351, 386.
Dumitru, vinde partea lui Radoslav bănişorul din Mogoşeşti, scrie zapis 402.
Dumitru, vistier, vistier al doilea v. Dumitru Dudescu.
Dumitru, vornic din Mogoşeşti v. Dumitru Zemţea.
Dumitru, vornic, frate cu Radul log. şi Dra-gomir comis, stăpln In Pleaşov (menţ.) 273, 278, 279.
Dumitru, vornic mare (fost) din Cepturi, soţul Calei şi tatăl Iui Dragomir post. şi al lui Stoica spăt. (menţ.) 170, 241, 371.
Dumitru, vornic, martor pentru vinzare In Bucureşti 270.
Dumitru al lui Rahnea (Dumitru), judeţ din Bucureşti, martor 337; dă carte 303.
Dumitru al popei Savei v. Dumitru popei Savei.
Dumitru al Slămnicăi din Piteşti, martor pentru Conţeşti şi Izvorani 391, 404.
Dumitru Bănăgui (Dumitru), rumân din Ciomăgeşti, Încearcă să se judecească 127.
Dumitru Borcei din Ţigăneşti, martor 124.
Dumitru Bulăroiul (<—• Buloroiul), martor pentru Cindeşti 236, 252.
Dumitru Clocotea din Seciu, martor pentru Scăieni 412.
Dumitru Dudescu (Dudescul, Dumitru, ~ Du-descul), mare sluger, vistier al doilea, tatăl lui Radul spăt. 175, 241 ; stăpin In Clrstieneştii de pe Colentina, Bîrzeşti, Bonţeşti ş.a. 29, 91, 95, 393, 397; rumâ-neşte In Sulari 149;
     vistier al doilea 29, 46, 58, 82, 88, 89, 91, 95, 104, 149, 164, 175, 241, 265, 393, 397; mare sluger 296, 324, 358, 361, 389 ; In sfat domnesc menţionat 358 ;
     martor 45, 82, 88, 89, 104, 164, 175, 241, 265, 296, 389, semnează 58, 324, 361 ; eroare : mare vistier 89.
Dumitru Filiişanul (Dumitru, (~ Filieşanul, Fiileşanul), căpitan din Filiaşi, pribeag, peste munte Împreună cu Matei <Basarab> aga ş.a. boieri 168; jurător 383; martor
    24, 107, 383; probabil acelaşi: Dumitru clucer din Filiaşi, martor 347.
Dumitru Linteanul din Biroslăveşti, martor 28.
Dumitru lu Bălaur, martor pentru Păuşeşti 71.
Dumitru Mozăceanul, megiaş rumânit din Ioneşti, fără ocină 324.
Dumitru Neagăi (Dumitru), martor pentru Turburea 377, 436.
Dumitru Olariul (Dumitru), sătean rumânit din Drajna 251.
Dumitru Plrtinea, tatăl Măriei şi socrul lui Dobromir plrcălab (menţ.) 133.
Dumitru popei (Dumitru), martor pentru Turburea 378, 436.
Dumitru popei Savei (Dumitru al popei Sava> din Piteşti, martor pentru Conţeşti şi Izvorani 391, 404, 416.
Dumitru Sirbul, vinde parte In Clinceni 376.
Dumitru Strechia, martor pentru Clmpulung. 186.
Dumitru Turcul din Bucureşti, tatăl lui Mi-halcea şi al lui Radul (menţ.) 228.
Dumitru Ungur din Piteşti, martor pentru Conţeşti 391.
Dumitru Zemţea (Dumitru, <—• Zămţea), vornic din Mogoşeşti, lasă părţi din Grădiştea, Nucşoara ş.a. cu vii şi ţigani, soţiei sale Maria şi fiului său <vitreg> Bunea log. 1,
    25, 27, 58, 65, 265, 266, 351, 421, după ce anulează iertarea de rumânie acordată, rumânilor săi 44, 66, 111.
Dunărea (Dunuv), fluviu de hotar 139, 283, C ; rumini fugiţi peste ~ 364; oameni stăini veniţi de peste ~ 10, 159.
Durduc, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Durducă, Durduci, v. Vladul Durducă.
Duşa, martor pentru Clinceni 353.
* Duşani, sat <probabil lg. Crovu, j. Vlaşca ; azi j. Ilfov> 39.
Duşca, negustor, martor pentru Săteni 87, 237.
Duşco (Schimbarea la Faţă), m-re din Ţara Grecească <Dusico>, metoc : m-rea Bănui 245, 400.
Duşman, rumân din Lichireşti 138, 141.
Dnţul, vinde ogor la Biroslăveni 28.
www.dacoromanica.ro
699
E
Edul, hotarul Edului la * Smedeşti <lg. or. Buzău> 121, 239, 390.
Eltana, fiica Stanei din Budişteni, soră cu jupaniţa Maria 130.
Efrem, Efrim, Ifrlm :
—   Efrim din Boldeşti, fiul lui Tatul, martor 6.
Efrem (Ifrim), episcop de Buzău 7, 257, 422;
    dă mărturii 351, 421; Întocmeşte Împreună cu domnul, In sfat domnesc anterior 159, 358; dă carte 403.
Efrem, judeţ din Tîrgovişte, martor, dă carte 96.
Efrem, logofăt, bătrlnul, din Tîrgovişte, scrie cartea judeţului şi a plrgarilor 237; scrie diată 220.
—   Ifrlm, logofăt, scrie zapis pentru Clrlomă-neşti 148.
Eftemle, megiaş, rumânit din Negraşi 333.
Eftlmle Cepariul (Eftemie; eroare din „Cep-turi’'), postelnic din Cepari, soţul Vilaei şi ginerele lui Plrvul log. Rudeanul 391; dă loc la Peşteră şi primeşte In schimb unul la Ciofrlngeni, Ungă via lui 158; boier jurător 259; scrie zapis 158; semnează 158, 259.
Elnast, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Elesafta v. Ellsafta.
Elfov, Elhov v. Ilfov, judeţ.
Eliaş v. Illaş.
Elina, Illna:
EUna (Ilina, Ilinie), comisoaia, soţia lui Buzinca mare comis, f. mare clucer 241; stăpină In Cepture, Muşcel, Flntlnele ş.a. 170.
EUna <din Mărgineni>, doamna lui Radu Şerban, dă satul Vărăşti lui Costantin clucer «viitorul Constantin Şerban> (menţ.) 164; pribeagă <98>.
Elina, jupaniţă, fiica Brezuicăi, soţia lui Isar cel bătrln din Mogoşoaia, familie; vinde parte In Mogoşoaia 451.
Elina, jupaniţă, fiica Măriei din Bucov, soţia lui Ianiu spătar şi nepoata lui Stoica post., stăpină In Comarnic, Mărgineni ş.a. 357, 386.
—   IUna (Dinca), jupaniţă, fiica lui Necula Purece ban şl a Neacşei, soţia lui Nichifor
    paharnic, vinde In Sămărăşti, Topliceni, Jideni ş.a. 410.
— IUna, jupaniţă, fiica Stanei şi nepoata lui Plrvul Dolofan, vinde parte cu rumâni In Aninoasa, zestrea ei 268.
EUna, jupaniţa lui Stan Buzianul şi mama lui Căzan şi Dumitru, robită de tătari (menţ.) 115.
EUna, logofeteasa, soţia lui Papa mare log., rumâneşte In Gropeni, Împreună cu soţul ei 240.
EUna, vorniceasa «din Mărgineni>, soţia lui Ivaşco vornic din Goleşti, cheltuieşte bani domneşti In Transilvania, i se confiscă sate de zestre: Domneşti ş.a. (menţ.) 8, 31.
EUsafta (Elesafta), călugăriţă de la m-rea Valea, lasă ţigănci m-rii Vieroş (menţ.) 75, 214; mormlnt 214; probabil aceeaşi: IUsafta călugăriţă, mama Iul Gherghe pitar, a lui Neagoe şi a lui Necula cu parte In Lazuri (menţ.) 67.
Enache, Enachi v. Innnche.
Ene v. Ianiu.
Enos, oraş <Turcia>, mitropolie 159.
Epoteştl, sat «Ipoteşti, j. 01t>, Întărit lui Stroe log., zestre de la socrii săi Fota post. şi jupaniţa Stana 178.
Epure v. Iile al Epure.
Epure, munte din ocina oraşului Clmpulung 144.
Epureştl, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov> 25, 44, 295, 351.
Eremia v. Ieremla.
Ergopul v. Mlhai Ergopul.
Erina v. Irlna.
♦Eşclorl, sat <lg. Bărbăteşti, j. Argeş>, partea popii Stănimir din Drăganul vtn-dută de jupaniţa Stanca lui Badea log. din Argeş 94.
Eşi v. Iaşi, sat.
Eştfan v. Crucea Iul Iştvan.
Eustratle Ruclari (Standul Ruzer), negustor, martor pentru vlnzare In Bucureşti 303, semnează greceşte 302.
Ezer v. Mănăstirea Vornlcesel.
F
Farcaş (Fărcaşu), sat <j. Romanaţi; azi j. 01t> 107, 147.
Fata, sat «probabil Valea Fetei, j. 01t>, parte vlndută de Buica şi Ana 110.
Făgăraşul In titulatura domnului v. Amlaşul.
Făgeţel, deal la Urlaţi «j. Săcuieni; azi or. Urlaţi j. Prahova», vie vlndută de Dra-gomir lui Plrvul din Urlaţi 291.
Fălcoi (Fălcoiu), sat <j. Romanaţi; azi j. 01t> 13, 32, 107, 280.
Fărcaşu v. Farcaş, sat.
Fărcăşăştl, sat <j. Gorj> 383.
Fătul, Fătulev v. Dragul al Iul ~ şi Sava al Iul Fătul.
Fătul din Corbşori, frate cu Neagoe,vinde ocină In Stăneşti 140; probabil acelaşi: Fătul, tatăl lui Oprea din Corbşori (menţ.) 380.
Fătul din Dobroteni, martor 194.
Fătul din Trăşani, martor B.
Fătul, fiul lui Toder Şogărgău şi al Dragolei, Închină m-rii Menedic ocină la Săruleştl 314.
700
www.dacoromanica.ro
Fătul, popă, fiul popii Stoica din Negoeşti, scrie zapis 171.
Făţoiul v. Volco Făţolul.
Făurel, sat <]. Ilfov; azi j. Ialomiţa>, hotare 33, 35, 55; oprit să vlneze In bălţile m-rii Sflnta Troiţă 35.
Făurriască, parte la * Deduleşti <Potoceni, ]. Buzău> 413.
Feştilă din Clmpulung, tatăl lui Bade (menţ.) 317.
Fetla, ţigan 241.
Fieni v. Fllanl, sat.
Flera, Flra, Hăra :
Flera din Cacova, martor la Clineşti, semnează 335.
—   Flra din Floreşti, martor pentru Cornet 184.
Flera, fost mare logofăt <din Leurdeni, din
    Corbi>, tatăl lui Stroe log. (menţ.) 46, 58, 65, 68, 95, 104, 106, 107, 262, 324, 389.
—   Hăra, martor pentru Vemeşti 4.
Flera, rumân din Vărăşti 175.
Flera, tatăl lui Baico, martor pentru Ţigăneşti 49.
Flera, ţigan 84.
Flerăşti v. Hlereştl, sat.
Fllanl, sat <Fieni, ]. Dîmboviţa», Stroe din ~, care şade In Vllcana, se vinde rumân lui Bunea log. 341.
Filieşanul, Fiileşanul, Filiişanul v. Dumitru Fllllşanul.
Filllaşl, sat <]. DolJ> 347, 383.
Flllmon, portar, tatăl lui Simca (menţ.) 322.
Fllip din Măteşti, fiul lui Bobolea, vinde vie cu ocină şi pomet 241.
Fllip din Poeni, vinde partea sa lui Tudor comis din Izvor 301.
Fllip, fiul lui Drăgoiu călăraş, vinde ocină in Clinceni 374.
Fllip, megiaş rumânit din Clineşti 335.
Filipeşti, sat <j. Prahova», jumătate din partea Jupaniţei Maria <din Bucov» doblndită, după pricină, de ginerele său Nedelco f. mare pah. 357.
Filipopole, mitropolie <Plovdiv, R.P. Bulgaria» 159.
Fllotelu, egumen al m-rii Strlmba 383.
Flnta din Stănuleşti, martor pentru Zoreşti 105.
Flnţeştl,sat<j. Săcuieni;azi j. Buzău», popă 86.
Fira v. Flera.
Flntlna Strîmbulul, top. <la Găiseni, j. Dîmboviţa ; azi j. Ilfov» 39.
Flntinele, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova», parte cu vecini a lui Dragomir post. vln-dută de ginerele său Staico pah. Rudeanu şi jupaniţa iul, Rada, lui Buzinca mare comis 170, 241; parte cu vecini a iul Stoica spăt. lăsată moştenire fiilor săi 371.
Flrdulaseă, ocină la Leurdeni <j. Ilfov; or. Bucureşti» 355.
Flrjog v. Stan Flrjog.
Flrtat, logofăt din Creţenl, martor pentru Vaidiiai 187.
* Flrtopeştl, sat <* Hlrtopeştl, lg. Beceni, j. Buzău» 339.
Flşcoe v. Ralco Flşcoe.
Flămlnzeştl j. Argeş, sat <or. C. de Argeş» 332; al m-rii Argeş, scutit, făcut scaun de bir Împotriva obiceiului 437.
Floca, rumân din Poieni 159.
Floceşti v. Lătceni, sat.
Floci v. Oraşul de Flori.
Florea din Băleşti 195.
Florea, moştean din Pleaşov, tatăl lui Petco (menţ.) 278.
Florea, moşteni rumâniţi: din Lătceni, fiul lui Măciucă 181; ~din Vlrbiţa de Jos 46.
Florea, rumâni:.—■ din Lichireşti 138, 141; — din Maxinu 245.
Florea, ţigan 383.
Florea Alăndeseul, postelnic, vinde ocină In Mogoşoaia (menţ.) 451.
Floreşti, sat <j. Dolj» 184.
Floreşti, sat <probabil In or. Bucureşti» 298.
Floreşti, sat <probabil j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov» 415.
Florica, jupaniţă, fiica lui Mihai Viteazul, soţia lui Preda sluger, stăplnă tn Pleaşov şi Putineiul 262, 263, 273, 278, 279.
Floru, ierei, dascăl slovenesc de la şcoala domnească Sf. Gheorghe Vechi (menţ. ttrzie) 176.
Fluerătoriul v. Mlrcea Fluerătorlul.
Focan v. Stan Focan.
Foleştl (Fuleşti) pe Bistriţa, j. Vllcea, sat 424; ~ de Jos (Doi ~), cumpărat cu rumâni, vii, livadă şi pomi de Oprea log.; parte vlndută de fiul său Stroe lui Andrei spăt. Rudeanul, răscumpărată de fratele său Udrişte; Înfrăţire cu Sima al doilea log., partea Radului Răchei 217.
Fometeştl, sat <Rugeţu, j. Vllcea», dat schimb de Staico pah. <Rudeanul» juplnesel sale Rada 409.
Fota, postelnic, <prlmul» soţ al Stanei <spă-tăreasa din Brlncoveni», socrul Iul Stroe log. <Leurdeanul», dă zestre satele: Goleştli, Criva, Epoteşti ş.a. (menţ.) 178.
Fragă, megiaş din Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Fratoştlţa, sat <j. Dolj» 168, 325.
Frăcea v. Plaiul Iul Frăcea.
Frăslnet, Frăsenet:
Frăslnet (Frăsinetul), sat <j. Ilfov», hotare 298.
Frăslnet, j. Romanaţi (—de Clmp), sat <Frăsinet Gară, j. Romanaţi; azi j. Olt», rumâni ai m-rii Cozia se vlnd lui Necula vist. 15; partea lui Radul post. şl a jupaniţei Anca din Balomireşti dăruită m-rli Bucovăţ, schimbată şi vlndută de Dima post. şi jupaniţa Cătălină lui Iscrul şi fraţilor săi 26.
— Frăsenet, sat <Frăsinet, j. Vlaşca; azi Teleorman» 334.
Frăţeşti, j. Vlaşca, sat <azi j. Ilfov», ocină cu rumâni a Jupaniţei Voica, fiica Iul Radu vist. din Cepturoaia, vlndut de fiicele ei Rada şi Cătălină lui Manea mare post. 385, 409; rumâni judeciţi 9.
Frăţllă din Curăstieneştl, martor pentru Domireşti 210.
48-o. es
www.dacoromanica.ro
701
Frâţilâ din Mătăsari, martor pentru Racoţi, Cllceşti ş.a. 394.
Frâţilâ din Rovinari, martor 383.
Frâţilâ, fiul lui Toader Şogărgău din Săru-leşti şi al Dragolei, frate cu Fătul şi Stoica (menţ.) 314.
Frâţilâ, moştean din Pleaşov, tatăl lui Stan (menţ.) 278.
Frâţilâ, moştean rumânit din Pleaşov, fiul lui Gherghe al Geleţului 279.
* Frejurenl (Frejurâni, Frujireni), sat< Iazul, j. Săcuieni; azi j. Prahova> 78, 86, 311,
    312.
Frdnţe, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205-
Frijureanul v. Radul Frijureanul.
Frînceşti, sat <j. V!lcea> 217.
Frincul, postelnic, fiul Voicăi a lui Badea Negrul, stăpln în Măniceşti 83.
Frujireni v. Frejurenl, sat.
Frumuşanl, sat, Stoica şi Tudoran din ~ care şed în Vllcana, se vlnd rumâni lui Bunea log. 336.
*Fucleştl, sat <*Fugleşti, lg. Brezoaia, j. Ilfov> Grozea din ~ vinde în Brezoaia 274.
Fuleşti v. Foleştl, sat.
Fulga v. Stanciul Fulga.
Fulger din Bănceşti, vinde vie 105.
Funâdeni,sat <Fundeni,j. Ilfov: or. Bucureşti>, moşia Lerescul de Colintina, lingă ~ 369.
*Fundeni, sat <probabil lg. Slngeru, j. Săcuieni ; azi j. Prahova>, partea Voicăi din ocinele : Dobromirească, Mihăilească, Mă-lăiască, Întărită lui Nedelco; popă 228.
Fundul lui Stoia, top. la * Biroslăveni <lg. Malul Mare, j. Dolj> 28.
Funduleţe, top. la Bogdăneşti <j. Vilcea> 399.
Furcitură, top. la * Gurguiaţi <lg. Chirnogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa> 283.
Furdul din Şaineşti, martor 295.
•Fureşti, sat «Izvorul Dulce c. Cărpiniştea, j. Buzău> 80.
•Futcştil pe apa Mostiştii, j. Elhov, sat <lg. Frăsinet», vlndut cu rumâni şi mori de Despina logofeteasa <Rudeanu> lui Ianiu. fiul Comei din Cornăţel; hotare 298.
Futeştii, sat <j. Ialomiţa; or. Feteşti>, alegere Intre părţile lui Vladul mare log., Radul post. din Potoceni, Dragul post. din Slă-tioare, m-rea Argeş, Meiteşti ş.a. 40.
G
Gagiul din Vităneşti, martor pentru Găurici 120
Gago din Văleni, vine moşie juplnesei Neacşa din Vlăduleni 280.
Gago, partea lui In Cotoceşti (menţ. 410).
Gaia (Daia, eroarea editorului), sat <j. Dolj> 54, 383; popă 184.
Gaiţă v. Stol an Gaiţă.
Galactla, egumen al m-rii Banu 400.
Ganea, moşteni româniţi: ~ din Negraşi 172, 333 ; ~ din Pleaşov 278.
Gangaleul v. Stanciul Gangaleul.
Gardlchla, oraş <Grecia>, episcop 159.
Gardină v. Stanciul al Iul Gardină.
Gargul v. Radul Gargul.
Gaşpar Goţman, unchiaş, martor pentru Clmpulung 186.
Gaura Zmeului, top. la Ciuliniţa, <j. Ialomiţa» 440.
Gavril din Chiojdu, martor pentru Cătun 224.
Gavril din Măteşti, martor 241.
Gavrlil, popă, socotitorul Bis. Ghiormei banul, ia dijmă 212.
Gavrlil (Găvrilaş), postelnic, fiul Ancăi vorniceasa, Întărit la Netezeşti 338.
Gavrlil Moldovean, vinde parte cu vie, case şi pivniţe In Stroeşti 290.
Gavrlil Moghila (Gavrilă), domn al Ţării Româneşti <1618—1620», judecă, acordă scutiri, dă cărţi 20, 41, 50, 57, 61, 62, 70, 177, 230, 245, 284, 420; judecire In zilele lui.—• 72, 94.
Găbojdibrodul (Găbojdibrod), j. Romanaţi, sat <Grojdibodu, azi j. 01t> cu rumâni, baltă
    şi vii, Întărit Ancăi, juplneasa lui Mihăilă post. din Văleni; Încercare de judecire 430.
Gădan din Scăiani, martor E; v. şi Stan Gădan.
Găfue, Găfule, Găful v. Neagoe Găfule.
Găgeni (Găgăni), sat <j. Prahova», parte vlndută de Stoilă lui Sava post. din Stănceşti 163.
Gagiul din Plcleni, megiaş j urător pentru Brăeşti 174.
Găgleeşti, martori pentru Ciineşti 335.
Găgueşti v. Gogueşti, sat.
Găleşeşti, sat <c. Valea Mărului, j. Argeş» 83.
Găneştii de Jos, sat <Găneasa, j. Ilfov», parte de ocină doblndită de Şerban, fiul lui Semăn din Bucureşti de la Miroslav, fiul lui Mihail log. din Piteşti 344.
* Găujani, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov» 283 ;, hotare 33, 55; oprit să vlneze In bălţile m-rii Sfinta Troiţă 35.
Găurici (Găorici), sat < Izvoarele, j. Teleorman», Barbut şi Neag se vlnd rumâni lui Leca spăt. 120.
Găvănescu v. Stoica Găvănescu.
Găvăneşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt» 392.
Găvăneşti, sat <j. Teleorman» 181, 351.
Găvrilaş v. Gavril.
Gealalăul v. Oancea Gealalăul.
Geamăna v. Coada Gămenii, sat.
Geleţul v. Gherghe al Geleţului.
Geloiul v. Stan Gelolul.
Gelort v. Ttrgul Gelort.
Gămăliile, sat <Gemenea, j. Dîmboviţa», parte cu rumâni vlndută de Preda post.
702
www.dacoromanica.ro
    lui Socol. pah., răscumpărată de Hrizea mare vornic 92.
Genuneni de la Bistriţa, sat <j. Vllcea>, judeci Îşi vlnd ocina lui Sima log. 424.
Ghena Buzăului, top la * Smedeşti <lg. or. Buzău> 390.
Ghenadie Sinaitul, Ieromonah, martor 143.
Gherasim, egumen al m-rii Clrnul, martor 86.
Gherghe, Gheorghie, Ghiorghi, Ghergheia :
Glierghe (Ghierghie), agă mare (fost), rumâ-neşte In Drăghineşti 368; martor 296, semnează 335 ; probabil acelaşi: Glierghe (Glierghie, Gherghi, Gheorghi), armaş mare (fost), partea lui din treapăd pentru duşe-gubină, dă carte de mărturie 104 ; martor 65, 82, 122, 190, 265, semnează 58, 181, 223.
Gherghe, boier, dă mărturie pentru testamentul lui Dumitru vornic Zemţea 351; v. şi Gherghe grămătici şi Gherghe logofăt de vistierie.
Gherghe (Ghiuorghe), cămăraş din Rlmnicu < Sărat>, cumpără In Domireşti 210 ; întărit In Clrlomăneşti, Rtmnic, Bărăşti ş.a. 215.
Gherghi (Gherghe), clucer mare, In divanul domnesc 358; martor pentru Ioneşti, semnează 324.
—   Gheorghie, cupeţ, martor pentru Sămărăşti, Topliceni ş.a. 410.
Gherghe din Biroslăveşti, martor 28.
Gherghe din Căzăneşti, martor pentru Be-reşti 36.
Gherghi din Dobroteni, martor 194.
Gherghe din Drăgăeşti v. Gherghe vornic.
—   Ghergheie din Grădişte, martor pentru Coteşti 192.
Gherghe (Ghirghi), martor pentru Jigorani 78, 86.
Gherghe din Lipia, martor 221.
Gherghe din Miroslăveşti, In pricină cu jupln Neagul şi Radul log. 381.
Gherghe din Negoiaşte, Ghiorghe din Ne-greni, ~ din Piteşti v. Gherghe postelnici.
Gherghe din Păuşeşti, martor 182.
Gherghe din Studina v. Gherghe plrcălab.
Gherghe din Ţigăneşti, martor 444 ; v. şi Ghiorghi martor pentru Ţigăneşti.
Gherghe din Verneşti v. Gherghe Robul.
Gherghe din Zorileşti, Împuternicit să ia dijmă de la cei ce ară pe moşia lui 112.
Gherghe, fiul lui Broz Sasul, văr cu Petru, vinde vad de moară <la Clmpulung ?> 186.
Gherghe (Gheorghie, Gherghie, Ghiorghie), grămătici şi logofeţi; — scrie cartea episcopului 403; scriu zapise 24, 68, 88, 89, 152, 169, 172, 181, 317, 403; martor 106; v. şi Gherghe boier.
Gherghe (Gherghi), judeţi : din Bucureşti, dă carte 270 ; ~ din tîrgul Buzăului, martor pentru Zoreşti 105.
Gherghe (Gheorghie), logofăt, ţine zălog satul Curăteştii de Sus 201.
Gherghe (Gheorghe, Gherghi), logofăt de vistierie, soţul jupaniţei Maria, stăpln In Vărăşti 164, 175; martor pentru Lătceni
    181; v. şi Gherghe boier şi Gherghe vistier al doilea.
—   Gheorghe (Gherghi), logofăt mare <de la 1632 nov. 21 >, In sfatul domnesc 429, 430, 438—440, 443, 451 ; ispravnic 438.
—   Ghiorghi, martor pentru Ţigăneşti 49.
Gherghe, moşneni rumâniţi : ~ din Ioneşti,
    fiul Balei 329 ; ~ din Pleaşov 278, 279; ~ din Vîrbiţa de Jos 46.
Gherghe, paharnic, fiul lui Lupul f. mare log., frate cu Maria jupaniţa <lui Mihai post. din Bărbăteşti» 102; vinde jumătate din Petreşti fără rumâni 323 ; probabil acelaşi: Gherghe, paharnic, martor pentru Necula vist., semnează 24, 152.
Gherghe, partea lui la Ţigăneşti (menţ.) 299.
Gherghe, pitar, fiul Ilisaftei călugăriţa, frate cu Necula şi Neagoe, nepotul popei Sahat, vinde ocină In Lazuri 67.
Gherghe (Gheorghe), pîrcălabul din Studina, martor pentru Scărişoara 169.
Gherghe, popi; ~ martor pentru Ţigăneşti 299; ~ din Bucureşti martor — 337; ~ din Clmpulung, aldămăşar 41; ~ din Cu-cuteni, martor 442 ; ~ din Săcuiani, nepotul lui Neagoe, văr cu Nicula, cumpără parte 388; ~ din Verneşti, martor 4, 121, 241.
Gherghe, postelnic din Negoieşti <fratele lui Antonie vodă din Popeşti», martor 34.
—   Ghiorghe, postelnic din Negreni, martor <pentru Guzeni» 309.
Gherghe (Ghierghe), postelnic din Piteşti, cumpără In Sămara 165, 319.
Gherghe, postelnic, fiul lui Dobrin log., cumpără ţigani 34.
Gherghe, rumân din Roşiul, fiul lui Manea, frate cu Radul şi Dumitru 385.
Gherghe (Gheorghe, Gherghi), spătar, fiul lui Ivaşco mare vornic din Băleni 138, 141 ; martor 152.
Gherghe, stegar din Băeşti, martor pentru Negoşina 339.
Gherghe (Gherghi, Gherghie, Gheorghi) <Ca-ridi», stolnic mare, soţul jupaniţei Sofiica, fiica lui Staicul vornic, Înzestrată In Popeşti şi Pucheni 313 ;
     In sfatul domnesc 226, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252, 255, 258, 260, 261, 263, 267, 271 —273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294 ; martor 296, 298 ; probab'l acelaşi:   Gherghe (Gherghie),
    vistier al doilea (fost), în pricină pentru morile puse la Bîrzeşti 397; martor 389, 415 ; v. şi Gherghe log. de vistierie.
Gherghi, sudeţ v. Gherghe judeţ.
—   Gheorghe, vătaf, vinde loc cu prăvălii şi pivniţă în Bucureşti 270.
—   Gheorghie, vornic din Săcăreşti, tatăl lui Simion post. (menţ.) 34.
Gherghe, vornic, ispravnic al scaunului Tlrgo-viştei, judecă pricină 77; martor 96; probabil acelaşi: Gherghe, vornic al doilea din Drăgăeşti, martor 102, 142, 346.
Gherghe al Bunei, vinde vie în dealul Sătenilor (menţ.) 87.
www.dacoromanica.ro
703
Gherghe a Iul Armega (Gherghei), martor 405.
Gherghe al Geleţului, moştean rumânit din Pleaşov, tatăl lui Frăţilă 279.
Gherghle a Iul Sc&rlat, martor pentru Clmpu-lung 186.
Gherghe Melut din Stănuleşti, martor 405.
Gherghe Negrul, martor pentru Valea Teancului 307.
Gherghe Robul (Gherghe) din Verneşti, tatăl lui Alecse 4; vinde ocină şi moară In Măteşti 241.
Gherghe Trutaşul, fratele Marei, locul lui In Bucureşti (menţ.) 270.
Gherghena (Ghcrăghena) din Jăi, martor 150.
Ghergheşti v. Ghirgheştl, sat.
Gherghina din Urdari, tatăl Ianei (menţ.) 383.
Gherghina, popă, cu parte In dealul Nucetului 188.
Gherghineasca, funie la Iaşii de Jos <Valea laşului, j. Argeş> 94.
Gherghlţa, oraş <j. Ilfov; azi j. Prahova> 205, 228, 418; m-rea Molomoc din jos de ~ 146.
Gherma, Gherman v. Ghiorma.
Ghermălat, moştean rumânit din Pleaşov, fiul lui Barbul 278.
Ghespeşti v. Vlspeştl, sat.
Ghica, agă din Călineşti, martor 137, 219, 229; tocmelnic 230.
Ghi, Ghidi v. Mlhnea Ghidi.
Ghldlon, fiul lui Voico vistier, vinde rumâni din Bratia 41.
Ghierghie v. Gherghe.
Ghlga, funia lui la Jigoreni (menţ.) 78, 86.
Ghinea, Ghionea, Ghin, Ghiune :
Ghinea v. Rus te al ■—■ şi Voico al Ghinel.
Ghinea bunicul lui Voico v. Ghinea Vîlcu-1 eseul.
Ghinea, cneaz rumânit din Gropeni 240.
—   Ghionea din Brlnceni, martor 351.
Ghinea din Turburea, jupan, cumnat cu popa
    Ştefan, cumpără delniţa 377, 436 şi fălci de loc la Secături şi Bolovanu 225, 37O.
Ghinea din Văleni v. Ghinea post.
—   Ghiune, gelep, dă bani cu Împrumut 129.
—   Ghiune (Ghione, Ghiunea), ginerele lui Sava din Stănceşti, vinde prăvălii şi loc in Bucureşti 302, 303.
Ghinea, logofăt, scrie zapis pentru Păuşeşti 71.
—   Ghin, megiaş din Clineşti, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
Ghinea, negustor, martor pentru Săteni 87, 237.
Ghinea, popă, martor, semnează greceşte 231.
Ghinea, postelnic din Văleni, martor, semnează 181.
Ghinea Coţi, neguţător, martor 100, 108,133 ; protopsalt, semnează greceşte 231.
Ghinea Mustachl, negustor, martor In Bucureşti 303.
Ghinea Parepa, martor la zălogire 69.
Ghinea Vllculescul (~ al Vllcului) din Buzău, fiul Iul Vllcul, vinde ocină şi vad de moară la Smedeşti 121, 239, 390 ; probabil acelaşi; Ghinea, bunicul lui Voico care vinde la Smedeşti 390.
Ghioea, Ghluoca:
Ghioca, Ghioc v. Pîrvul Ghioea.
Ghioea, cupeţ, martor pentru Lătceni 181.
—   Ghluoca din Lăţcoi, tatăl Paraschivel (menţ.) 290.
Ghioca, jupan din Călineşti, 137, 190.
Ghioca, popă din Mălăeşti, cu parte 233.
Ghioca, postelnic din Cotroceni, cumpără ocină 211.
Ghioca, postelnic din Simbotin, martor 5; jurător 443 ; semnează 127.
Ghioca Ocnarlul <din Căpreni>, martor pentru
    Bae 387.
Ghionea v. Ghinea.
Ghionma v. Isar Ghlonma.
Ghionma ban v. Ghiorma.
Ghionma Ioan, martor pentru Bucureşti, semnează greceşte 302.
Ghiorghie v. Gherghe.
Ghiorma, Gherman, Ghluorma, Ghlurman, Gorma :
—   Gorma, armaş mare, cumpără ţigancă 325.
Ghiorma (Ghionma). ban (fost), bunicul Despei
    (menţ.) 196; tatăl lui Manta ban 231; biserica lui in Bucureşti 212, 348.
—   Ghluorma, cneaz rumânit din Sulari, fiul lui Văsiiu 149.
Ghiorma din Glaveş, martor pentru Clrni-tura 407.
Ghiorma din Păuşeşti v. Ghiorma pitar.
—   Gherman, fiul lui Gherman, nepotul lui Opriş log., martor pentru Băbeni 156.
—   Gherman, fiul lui Opriş şi tatăl lui Gherman (menţ.) 156.
—   Ghi urm a (Gherma, Ghiorma, Ghiurman), logofăt din Budâni, fratele lui Dumitru Zemţea vornic 1, 27, 351; tatăl Iul Vllcul log. 393; Încuviinţează diata fratelui său 351; hotamic 25, 44; martor, semnează 1, 27, 393.
—   Gherman, megiaş din Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Ghiorma (Ghiurman), negustori martori: in Bucureşti 303 ; ~ pentru Sămăreşti ş.a. 410.
Ghiorma (Gheorma, Gorma), pitar din Pău-şeşli <din Rlmnio, scrie zapis 136, 160 161; martor, semnează 182, 249, 335.
—   Gherman, rumân din Drăgăneşti 241.
Ghirgheştl, sat <Ghergheşti, j. Vlaşca; azi
    j. Dîmboviţa), Dragul megiaş din Ioneşli se vinde rumân şi cu partea din ~ 324,
Ghirghl v. Gherghe.
Ghiuoca v. Ghioca.
Ghiune, Ghiunea v. Ghinea.
Ghiuorghe v. Gherghe.
Ghiuorma, Ghiurman v. Ghiorma.
Ghlurlţă, căpitan, martor in Bucureşti, pentru Comanca, semnează 152.
Ghiuţa, mama Selii din Verneşti (menţ.), partea el la Măteşti 241.
Ghizdaveţ din Rădăcineşti, martor 197.
Gilort v. Tlrgul Gelort.
Giulea v. Radul Glulea.
Glura cel mare (Giura), tatăl Buicăi şi al Anei, primeşte parte in Şerbăneştii de la Olt (menţ.) 110.
704
www.dacoromanica.ro
Glura cel mic (Giura), unchiul lui Marco, tatăl lui Preda din Şerbăneşti, vinde partea sa din Şerbăneştii de la Olt pentru o datorie (menţ.) 110.
Glura din Bălceşti, martor pentru Frăsinet 26.
Giura, martori: ~ pentru Deduleşti 241; ~ pentru Jideni 109.
Glura, popă la Biroslăveni 28.
Glura (Giurra), postelnic, nepotul lui Ion din Muţi, vinde loc de casă In Bucureşti, semnează 346.
Glurcă, partea lui la Tifuleşti (menţ.) 257.
Giurcă, rumân din Poieni 159.
Glurglţa, sat <j. Dolj>, In pricină de hotare cu Şăgarcea, Cerăt, Dllga ş.a. 173.
Giurgiu, din Odobdni, martor pentru Clndeşti 74.
Gluroala, mama lui Stanciul şi Sarchiz, megiaşi rumâniţi din Clineşti (menţ.) 335.
Gldea, ţigan 296.
Gldeaţă, Gldcţu v. Manea Gîdeţu.
Gllgle v. Radul Gllgle.
Glltofani, sat <j. V!lcea> 94.
Glnţă v. Lacul Iul Glnţă.
*  Glrbăceşti, sat <lg. Urlaţi, j. Săcuieni;
    azi j. Prahova> 291.
Glrbovi, sat <c. Poşta, j. Buzău> 202.
Glrbovl, sat <Satu Mare, j. Ialomiţa) 118.
Glrdea v. Tudor Gîrdea.
Glrla Stejarului, top. la * Gurguiaţi <lg. Chir-nogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa) 283.
Gîrla Veche, top. la Bănceşti <Bănceasca, j. Buzău> 105.
Gîsculeasca, parte la Călugărul <j. Vlaşca; azi Stejarul, j. Teleorman) A.
Glţă, tatăl lui Nedelco care cumpără In Tră-şani (menţ.) C.
Glze, moştean din Pleaşov, tatăl lui Micul (menţ.) 278.
*  Glaveş, sat <lg. Clmpeni, j. Săcuieni; azi
    j. Buzău), hotare 176, 386; parte vlndută de Pătru Buzea şi Dumitru căpitan lui Lupul vornic din Lapoş 407.
Glăva v. Volco Glăva.
Glăvăclogul (Blagoveştenia) j. Vlaşca, m-re <azi j. Argeş), metoh al m-rii Sflnta Troiţă din Bucureşti, stăplnă In Cernăteşti 378; scutiri Încălcate de oierii din Vlaşca 238.
Gllgorle, Grlgorle;
Gllgorle (Grigore), comis, /. mare comis <din Poenari), In divanul domnesc 358; boier tocmelnic 354, 355, 357, 397; martor 24, 58, 68, 69, 82, 89, 102, 169, 175, 263, 265, 273, 278, 279, 296, 313, 324, 351, 356, 389, semnează 88, 104, 152, 262,
    354.
—   Grlgorle din Morunglavi, martor 417.
Gllgorle (Gligoriia, Grigorie) din Păuşeşti, fiul
    popii Dumitru, vinde selişte şi luncă 136, 160, 161; martor 71; semnează 136.
Gllgorle (Gligori) din Plrscgv, martor D.
—   Grlgorle, egumen al m-rii Molomoc 146.
—   Grigorie, episcop al Gardicliiei 159.
—   Grlgorle, ieromonah, scrie zapis pentru Domireşti 210.
—   Grigorie, martor pentru Băbeni 156.
— Grlgorle (Gligorea), mitropolit al Ţării Româneşti <1629—1637) 62, 72, 258; cumpără loc de casă In Bucureşti 346; cheltueli clnd s-a „Înălţat mitropolit", ctitor nou 113; jurămint făcut de domn In faţa lui ~ 255; Întocmeşte cu domnul 358; In sfat domnesc anterior 159; primeşte pe mitrop. de Tlrnova 93; dă carte 53, 351; martor 261, 421, semnează greceşte 53, 361.
Gllgorle, negustor din Piteşti, martor 391.
Gllgorle, rumân din Foleştii de Jos 217.
Gllgorle, ţigan 241.
Gllgorle, vinde parte In Cacaleţii din Vale (menţ.) 386.
Glina, sat <j. Ilfov; azi or. Bucureşti) 229; domnesc, dăruit de Nicolae Pătraşcu lui Oancea log. 440; parte Întărită m-rii Sflnta Troiţă după pricină cu o roabă 350.
Glodeni, j. Dîmboviţa, sat; oamenii din ~ cumpără părţi In Piscani 316; ~ lucrează pe ocina m-rii Dealul de la Şolomon 321.
Glogova, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj> 395; popi 394.
*  Glopavl, sat <lg. Mirău, j. Vlaşca; azi j.
    Ilfov) 300.
Godean vătaf, martor pentru Drajna 234.
Goden v. Manea Goden.
Godenl, sat <j. Muscel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 41, 268.
Gogoaşă din Mirceşti, tatăl lui Văsiiu, vinde In Mirceşti 6.
Gogoaşă din Moceşti, martor pentru dealul Zoreştilor 105.
Gogoaşă din Văleni, tatăl lui Dragomir cneaz rumânit din Gropeni (menţ.) 240.
Gogoşii, sat <j. Mehedinţi; azi j. Dolj), Întărit lui Stroe log., zestre de la socrii săi, Fota post. şi Stana 178.
*  Gogueştl, sat <log. Vlădeşti, j. Muscel şi
    Pădureţ ; azi j. Argeş) 114.
Gola, glrlă la Clici <Clinciu, j. Ilfov), făcută de boierii din Cornăţeni, Întărită lui Socol pah., pricină 36.
Gola, rumân din Frăţeşti şi Costeşti, fiul lui Neia 385.
Golcea, rumân din Futeşti 298.
Golcea v. Goreea.
Goleanu, martor pentru Lipereşti, semnează
    288.
Goleşti, sat <j. Argeş; azi j. Vilcea) 335; Barbul se vinde rumân m-rii Argeş, In locul lui Bratosin din Prăvăleni care se răscumpără 332.
Goleşti (Goleştii Vulpariului) pe Bratia, sat <j. Muscel şi Pădureţ; azi j. Argeş), partea lui Oprea Întărită lui Lăudat, 56 ; parte dată In schimb de Ianiu vist. m-rii Valea 320; popi 56, 75.                 !
Goleşti, sat <Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) cu rumâni şi vii al lui Ivaşco vornic; doblndit de Gorgan spăt. după pricină cu m-rea Sflnta Troiţă 8, 31; Întărit lui Stroe log., zestre de la socrii săi Fota post. şi jupaniţa Stana 178.
705
www.dacoromanica.ro
Golgota (Golgotha, Preobrajenie), m-re <j. Dîmboviţa», danie, pomelnic 3.
Gomoeşti (eroare: Păuneşti) sat <j. Buzău» 176, 221.
* Gonţaţi, sat <lg. Blejoi, j. Prahova» 191.
Goran, logofăt din Olăneşti, cumpără parte la Sărăcineşti 363; martor, jurător, semnează 127, 335.
Gorban, Gurban :
Gorban din Ludăneşti, vinde partea sa din Lătceni 334.
— Gurban, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Gorcea (Golcea), ţigani 410.
Gorga din Domireşti, fiul lui Radul, tatăl lui Ion, vinde vie 210, 215.
Gorgan, martor pentru Verneşti 4.
Gorgan, spătar, <fost» mare spătar, soţul Stanei <din Brtncoveni» stăpln In Criva de Jos, Jegălie şi Goleşti 31, 107; întemniţat 8 ; fuge peste munte 168 ; satele sale luate pe seamă domnească pentru viclenie 178 ; martor 133,149, dă carte de mărturie, semnează 104.
Gorgan la Cremene, topic la * Cacaleţii din Vale <probabil Albeşti, j. Buzău» 176.
Gorj (Gorjil), judeţ, sate din ~<70, 383; dijmari, vinăriceri, mierari din ~ 155; risipit, din pricina acţiunilor boierilor fugiţi peste munte 168.
Gorun v. Dima Gorun.
Gorun din Corşori, martor 304.
Gotea din Mogoşăşti, martor 402.
Goţman v. Gaşpar Goţman.
Goţul, ţigan 357.
Goviţă Sirbu, martor 376.
Gorma v. Ghiorma.
Grade, ceauş, martor pentru Ţigăneşti 444.
Gradea, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Gradea, rumân din Crăceni, de moştenire din Lichireşti 138, 141.
Grădişte v. Grădişte, sat, j. Vlaşca.
Grajdana v. Grăjdana.
Grama v. Barbut al lui Grama.
Grama, clucer, martor pentru Creţeşti 146.
Grama din Gogucşti, martor pentru Berevoeşti 114.
Grama, fiul lui Manolie din Bănceşti, vinde vad de moară lingă Bănceşti 390; v. şi Grama jupln din Zărneşti.
Grama, jupln din Zărneşti, martor 405.
Grama, mare pitar, In divanul domnesc lărgit 358; dă carte de mărturie 104; martor 81, 106, 176, 180, 185, 263, 265, 361, 389, semnează 58, 68, 203, 262, 296, 324.
Grama, postelnic < din Cepturi », martor pentru Sărăşti 315.
Grama, ţigancă 386.
Graur, tatăl lui Tudor rumân din Vărăşt* (menţ.) 175.
Grădină, popă <cu loc» la Bănceşti 405.
Grădina Lubolil, top. la Brădişeşti <Brătă-şeşti» j. Argeş 94.
Grădiştea, sat <or. Clmpulung» 192, 320.
706
Grădişte (Grădişte) j. Vlaşca, sat <azi j. Ilfov», via boierească dăruită de Dumitru vornic jupaniţei sale Maria şi fiului acesteia, Bunea log. 265, 266, 351; ~ de Jos (Doi Grădiştea), parte de sate cu vii şi vecini a lui Dumitru vornic dăruită lui Bunea, pricini de rumânire 1, 25, 27, 44, 58, 65, 66, 111, 421.
Grădişteanu v. Bunea Vilcul.
Grăjdana (Grajdana), juplneasa lui Leca spăt. 355; lasă părţi In Leurdeni, Ciumernic, Bobeşti ş.a. nepotului său Preda al doilea spăt. 229, 230, 354.
Grămadă v. Stan Grămadă.
Greaca, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov», cu baltă al m-rii Mislea, drepturi asupra vamei din peşte 167, 284; stolnicii de la baltă opriţi să ia vama din peşte de la satul Poieni, scutit 159.
Greceanul v. Radul Greceanul.
*  Greci, sat <j. Ilfov; or. Bucureşti», hotare
    10, 337.
Greci, sat <j. Ilfov» 226; părţi cu vii şi rumâni vindute de fiii lui Radul post. din Potoceni şi de Nichifor post. cu fratele său Vlaicul lui Hrizea mare vornic 142, 223.
Greci, sat <c. Schitu, j. Olt» 90, 147.
Greci, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt» 30, 107.
Grecia v. Ţara Grecească.
Grecul v. Alexe ~, Ianiu ~, Nlcula ~, Ştiri an     Stoian~, Tudor~ şi Vasilie Grecul.
Greşul v. Huncul Greşului.
Griblea v. Micul Griblca.
Grigore, Grigorie v. Gligorie.
Groapa Iul Curcă, top. <la Găiseni, j. Dîmboviţa ; azi j. Ilfov» 39.
Grojdibodu v. Găbojdibrodul, sat.
Gropeni j. Mehedinţi, sat <Gropanele; azi j. Dolj» cu pădure, vie, bălţi cumpărat şi rumânit de Papa mare log. 240.
Gropşani v. Grupşani sat.
Grosul din Cucuteni, bunicul Voicăi (menţ.) 390.
*  Groşanii Trffulul (Groşanii) de pe Călmăţui,
    j. Buzău, sat domnesc <lg. Brădeanu», plase: Obidiţii lui Creţu, Căldăreştii lui Stan şi Mălăeşti; vlndut de Radu Mihnea lui Antonie cămăraş carc-1 dăruieşte m-rii Banu 400.
Grozav, călăraş, din Aluniş, martor pentru Clineşti, semnează 249.
Grozav, fiul lui Sărăţeanul, vinde vad de moară In ocina Portărească, lingă Bănceşti 390.
Grozav, partea lui In dealul Nucetului 188.
Grozav, postelnic din Măniceşti, soţul Stancăi (menţ.) 94.
Groza, tatăl lui Barbul din Mărăcinenii de Jos (menţ.) 340.
Grozea din Bălişoara, megiaş jurător 379.
Groze din Brlncoveni, se judeceşte 150.
Grozea din Fucleşti, fiul Oancei, vinde ocină In Brezoaia 274.
Grozea, martor pentru Ţigăneşti 49.
Grozea, vinde vad de moară lq Stroeşti 290.
www.dacoromanica.ro
*  Grozeştl (Grozişti) sat <lg. Lăceni, j. Te-
    leorman> 120, 334.
Gruiaţi, top. la Genuneni <j. Vllcea», fălci vlndute de Rădăcină şi Standul lui Sima log. 424.
Gralu, sat <j. Argeş; azi ]. VUcea>, silişte dată schimb de Udrea post. din Rădă-cineşti lui Marcul şi Costandin 197.
Gralu, In dealul Urlaţilor <j. Săcuieni; azi j. Prahova», vie şi ocină vlndute de Balotă lui Plrvul 291.
Graiul Iul Călin, top. la Berislăveşti <j. Argeş ; azi j. Vllcea» 132.
Graiul Iul Neagoe, top. la Berislăveşti <j.
    Argeş; azi j. Vllcea» 132.
Grupşanl (Grupăşani), sat <Gropşani, j. Ro-manaţi; azi j. 01t>, partea lui Laţco şi a lui Vladul 392; popă 184.
*  Gudărăştl, sat <lg. Topliceni, j. Buzău»
    ocină, moară şi vie ale lui Mihalcea Taivacă
   zălogite, vlndute de Hinca jupaniţa Iul Nichifor pah. lui Iane Topliceanu 410. Guduluş v. Stoica Guduluş.
Gunoia, rumân din Comani 64.
Gură v. Vasilie Gură.
Gurăbună v. Drăghlci Gurăbunft.
Gurban v. Gorban.
*  Gurguiaţi, sat <lg. Chirnogi, j. Ilfov; azi
   j. Ialomiţa» cu baltă al m-rii Vihortta, pricini 35, 253, 283; hotare 33, 35, 55, 283; pod 55, 61.
Gurguiaţi, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman» A. Guţa, popă din Verneşti, martor 80, 202. Guze v. Radul Guze.
*  Guzeni (Guziani), sat <lg. Tlrnava, j. Vlaşca;
   azi j. Teleorman», părţi ale lui Preda vornic şi ale lui Dedul cumpărate de Băjan 235, 293, 309.
Gvardeniţa v. Vardeniţă, sat.
H
Hadir, cneaz rumftnit din Ciuliniţa, se răscumpără 440.
Ilagi, ceauş, strlnge mierea 102; creditor 344.
Halînga, ţigan 30.
Hamza, căpitan, martor pentru Bae 387.
Hamza din Zvorsca, jurător pentru Stude-niţa 125.
Hamza, postelnic din Tlrgul Gilort, stăpln In Vlrtop 243.
Hanăş, top. la Cocoiu <j. Argeş ; azi j. Vllcea» 132.
Hareta, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Hareta (Areta), egumen al m-rii Nucetul 96,
    135.
Harvatu, spătar, dă carte de mărturie, semnează 104.
Hăra v. Fiera.
Hărgitoaia, sat <Argetoaia, j. Mehedinţi; azi j. Dolj» 383.
Hărvăteşti v. Arvăteştl, moşie.
Hăzeşti, sat <Izeşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova» 418.
Heleşteul Iul Şărban voievod <Radu Şerban» In Bucureşti 337.
Hierăşti (Fierăşti, Herăşti), sat <Hereşti, j. Ilfov» 79, 95, 134, 138, 141, 383.
Hirişăşti, sat <j. Gorj», Neagoe din ~ se vinde rumân cu ocină lui Badea log. din Argeş 94.
* Hirbor j. Ialomiţa, sat <Tonea» cu baltă, părţile lui Radul din Rogoz ş.a. întărite lui Danciul Doicescul 290.
Hlrlău v. Vladul Hirlău.
Hlrs (Hlrsul), megiaş rumânit din Clineşti 335.
Hîrsova, juplneasa lui Mihai clucer Ţinţă-reanul, familie; stăplnă In Dragomireşti. Bălboşi, Cocorova (menţ.) 383.
Hirteştl j. Muscel şi Pădureţ., sat <H!rtieşti, azi j. Argeş», parte dată In schimb de m-rea Valea lui Ianiu vist. 320.
Hlrtopeşti v. Fîrtopeştl, sat.
Hltie v. Manea Hîtie.
Hlebul, moşnean rumânit din Vaideei 187.
Hodlcea, rumân din Urdari 383.
Hogea v. Vasile Hogea.
Hogeac, vinde parte din ocina Mircească 390.
Holobescul, Holobişti v. Badea Hoiobescul şi Tudosie Holobescul.
Horezu v. Orezl şi Urezi.
Horhei v. Orhei, ţinut.
Hors, martor pentru Berindeşti şi Turburea 370.
Horţul v. Stan Horţul.
Hoşteneală v. Vladul Hoşteneală.
Hotăranl (Sf. Mihail), m-re <j. Romanaţi; azi j. Olt», stăplnă In Plosca, cu baltă, vama din peşte; egumen 139.
Hoţea v. Neagoe Hoţea.
Hoţul, <deal» la Crlngureni < Crin gurile, probabil j. Vlaşca; azi j. Ilfov», via Stanei, dăruită de zestre fiicei sale Maria şi Întărită soţului acesteia Oprea 130.
Hrestodor, popă, unchiul lui Dumitru log. din Piscani, lasă fiicei sale Despa vie In Dealul Tlrgoviştei (menţ.) 259.
Hrisant din Cuca, tatăl lui Albuţ, martor pentru Bereşti 36.
Hrlstofor, mitropolit al Filipopolel 159.
Hrizan v. Radul lu Hrizan.
Hrizan (Hrinzan), postelnic din Bărbăteşti, din Măneşti, eliberează rumân 116; martor 86, 102.
Hrizea mare vistier <eroare» v. Hrizea, mare vornic.
www.dacoromanica.ro
707
Hrizea (Hreza, Hrezie, Rizea), mare vornic <plnă la 1632 iulie 11>; cumpără şi rumâneşteln Bălţaţi, Dălbă-neşti, Drajna ş.a. 54, 92, 137, 142, 166, 219, 223, 234, 251, 277, 280, 286, 287, 292, 305, 330, 331, 342;
   In sfatul domnesc 4—6, 8, 10—14, 18, 20 — 22, 26, 28 — 31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 56, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93 — 96, 101 — 103, 105—108, 110, 113—116, 130, 132, 135, 139, 141, 144, 146, 149, 154, 157, 174—177, 183,  185, 188—190, 194, 196, 202, 206,
   215,  217, 221, 226—228, 233, 240, 241,
   243,  245, 252, 255—258, 260, 261, 263,
    266,  267, 271—273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294, 313, 316, 320, 324, 337, 338, 348, 358, 383, 385, 386, 390, 391; In sfat domnesc menţionat 159; ispravnic In act domnesc 141, 196, 240, 260; partea lui din duşegubină 104; boier tocmelnic 19, 357; martor 24, 65, 82, 89, 106, 149, 263, 265, 271, 273, 278, 279, 389, semnează 46, 58, 68, 88, 100, 104, 262, 296, 324, 361 ;
    In tabără cu domnul Împotriva pribegilor 271; sluga sa 398 ; creditor (?) 118.
Huiupu (lup) din Plrscov, martor D, E.
Hurezi v. Orezu şi Urezi.
Husein, beşliu, luptă alături de Leon Tomşa Împotriva pribegilor 271.
I
închini din Bădeni, martor 101.
Iachim din Clrlomăneşti, martor pentru Cin. deşti şi Smedeşti 121, 239, 250, 252.
lacomi, posluşnic al m-rii Sflnta Troiţă, scutit de poclon 431.
Iacov din Ceplea, martor pentru Şişeşti 383.
Iacov (Iacovu), logofăt, martor pentru m-rea Valea şi pentru vlnzare In Bucureşti, semnează 98, 99, 270; scrie zapis pentru Izvo-rani 416, semnează 404.
Iacov, logofăt, vinde parte In Ţigăneşti 444.
Iacovfi, negustor, martor pentru Trestieni 171.
Iacov, popă din Răteşti, scrie zapis 427.
Iacob, tatăl lui Antoia din Clmpulung, martor pentru Coteşti 317.
Iacov Sasul, martor pentru Clmpulung 186.
Ialomiţa, judeţ, sate din ~ 11, 12, 106, 141, 209, 290, 438, 440.
Ialomiţa (Ialomniţa, Ialumiţa), rlu, sate pe ~ 316, 438.
Iambal din Cornăţel, martor pentru Futeşti 298.
Iana, fiica lui Burducea din Bănceşti, vinde Împreună cu alţii vad de moară In ocina Portărească 390.
Iana, fiica lui Gherghina din Urdari şi nepoata Neacşei, vinde parte cu rumâni 383.
Iana, ţigănci 216, 386.
Ianache, Enache :
—   Enachi, croitor, martor pentru vlnzare In Bucureşti 129.
Ianache din Arceşti v. Ianachi vătaf.
Ianachl din Măteşti, martor 241.
Ianache (Ianachi), fiul lui Crăciun vornic din Clrlomăneşti şi al Măriei, frate cu Crăciun, vinde scoc de roată de moară la Clndeşti 74; vinde parte cu vie In Clrlomăneşti 215.
—   Enachl, fratele Manei iu Lupoe, vinde răzor la Ţuşăşti 109.
Ianachi, iuzbaşă, martor pentru Lipereşti 384.
Ianachi (Enache, Enachi), martori -. pentru vlnzare In Bucureşti, semnează 289; »»> pentru Sărăşti 315 ; ~ pentru Sărăţeni 24.
—   Enache, mâtâsăriul din Bucureşti, martor la vlnzare 270.
Ianache, popă din Tlrgovişte, martor pentru Cucuteni 442.
Ianache (Enache), postelnic al doilea, din casa domnească 44 ; martor pentru Grădiştea 1, semnează greceşte 27.
Ianache postelnic mare 18 <eroare> v. Alexandri.
Ianache postelnic mare (fost) din ţara Moldovei v. Ianache Caragea.
Ianache (Ianachi), şifar din Copăceni <f. vornic al doilea>, soţul Neacşei 206 ; martor 39.
Ianache (Ianachi), vătaf din Arceşti, cumpără vie cu parte In Valea Teancului 307 : martor pentru Clrlomăneşti 215.
Ianache, vistier, frate cu Dumitru post. (menţ.) 346.
Ianache (Enache, Enachi, Ianachi, Ianaiche, Iane, Ioan), vistier mare In sfatul domnesc (1630 ian. 8 —1630 iunie 14; 1630 aug. 10 — 1631 martie 23 ; 1632 ian. 16 —1632 iulie 11) 4—6, 8, 10—14, 18, 20—22, 26, 29—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 62—67, 70,72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96,101—103,105—108,110,113—116, 139, 141, 144, 149, 154, 157, 174—177, 183, 185, 188—190, 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 316, 320, 321, 337, 338, 348, 358, 383, 385, 386, 390, 391, 400; In sfat domnesc menţionat 159; erori In copie: Dumitrache 18; mare postelnic 18.
Ianache <Caragea> (Enachi), f. mare postelnic In Moldova, nepotul lui Scărlet Grama; scutiri pentru Cetăţele şi Vaideei 11, 12; Întărit In Slăvica 82.
Ianăş, Ianeş, Ianoş :
—   Ianoş din Lipireşti, martor 384.
Ianăş (Ianoş) din Reade, martor pentru Domi-reşti 210, 215.
—   Ianeş, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Ianăş, sătean din Domireşti 215.
Ianăş Sirbul (Ianoş ~), martor pentru Săteni 87, 237.
Iancul, ţigan 347.
Ianlu, Iane, Iano, lanul;
—   Iane v. şi Cara-Iane.
708
www.dacoromanica.ro
Ianiu, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Ianiu (Iane, Ioan,, ban mare, cel bătrln <sec. XVI>, tatăl lui Apostol (Curt Salam ceauş), stăptn de ţigani 296.
•— Iane căldărar, martor pentru Izvorani 416.
Ianiu, călugăr, dă ocină In Căpăţlneşti schimb pentru vie tn Bănceşti 202.
Ianiu, comis din Ojogeni, martor 357.
Ianiu din Băbeni v. Ianiu pah.
Ianiu din Blagodeşti, v. Ianiu post.
—   Iane (Ene) din Clmpulung v. Ianiu post.
Ianiu (Iane) din Domireşti, martor 210, 215.
—   Iano din Fundeni, martor 228.
—   Iano din Odobeni, v. Ianiu log.
Ianiu din Ojogeni v. Ianiu comis.
—   Iane din Oraşul de Floci, martor pentru Creţeşti 146.
—   Iane din Păuşeşti-Otăsău, fiul lui Tudor Grecul v. Ianiu, vinde locuri In Siliştea ş.a.
Ianiu din Pleşoi, v. Ianiu post.
Ianiu din Săseni, fratele lui Nicoară şi ginerele Voicăi, vinde vie In dealul Zoreştilor 202.
—   lanul din Şuta v. Ianiu log.
Ianiu, doboşar din Potoceni, martor pentru Verneşti 80.
Ianiu, fiul lui Cornea din Comăţel, cumpără satul Futeşti cu rumâni şi mori 298.
—   Iane gelep, martor pentru ţigani 383.
Ianiu, gramatic, martor pentru Măgurele 157.
—   Iano, iuzbaşă, martor pentru Ţigăneşti 299; v. şi Ianiu, vinde parte In Ţigăneşti.
—   Iane (Iano), logofăt din Odobeni (din Buzău), martor 176; scrie act domnesc 267; scrie zapise 74, 121, 239.
—   lanul, logofăt din Şuta, martor pentru vie In dealul Bobului 228.
Ianiu, logofăt, martor pentru Lazu 13.
Ianiu, martor pentru Domireşti v. Ianiu din Domireşti.
—   Iane, megiaş rumânit din Comanca 88.
—   Iane, negustor din Tlrgovişte, martor pentru Cucuteni 442; v. şi Iani Iatrol.
Ianiu, nepotul lui Stanciul al popii, vinde loc la Biroslăveni 28.
—   Iane, nepotul popii Matei, moşteneşte ocină In Ptrscov D.
Ianiu, paharnic din Băbeni, fiul lui Zaharia log., martor pentru Vtrtop 243.
Ianiu, paharnic, fiul lui Tudoran pitar din Aninoasa, martor pentru Hlrteşti 320; probabil acelaşi: Ene, paharnic, cumpără ţigani de la Vlăduţ din Albeşti 380.
—   Iane (Ene), popă din Clmpulung de la Biserica Domnească, ţine, fără drept, ţigănci 75, 214.
Ianiu (Iane, lână), portar mare (fost), cu loc de casă In Bucureşti 346; ispravnic de jurători 125; martor 58, 91, 95, 346, 386, semnează 104, 393.
Ianiu (Iane, Iano, Ianu), postelnic din Blagodeşti, boier hotamic, tocmelnic, martor 24, 40, 134, 138, 141.
—   Iane (Ene), postelnic din Clmpulung, martor 186, 380.
Ianiu, postelnic din Pleşoi, dăruit de domn cu parte In Stejariul, cu vii şi rumâni,
    pentru slujbă dreaptă şi credincioasă 425.
Ianiu (Eno, Iane, Iano), spătar, soţul Elinei şi ginerele Măriei, fiica lui Staico post., stăptn In Bucov, Mărgineni ş.a., după pricină cu cumnatul său Nedelco f. mare pah. 357; martor 310, 354, 355, 386, semnează 289.
—   Iano, vinde parte In Ţigăneşti 444; v. şi Ianiu iuzbaşă.
—   Iane, vinde locuri In Siileştea şi Cornul Măgurei la Păuşeşti <fiul lui Tudor Grecul» 71.
Ianiu, Iano vistier v. Ianiu Pslra.
—   Iano, vistier din Bălţaţi ( ?), martor pentru RImnicu <Sărat> 215.
—   Iane vistier mare v. Ianacbe.
Ianiu Cotescul, partea lui la Căpăţlneşti (menţ.) 202.
Ianiu Grecul din Bucureşti, martor 337.
Ianl Iatrol (Iani), negustor din Tlrgovişte, cumpără parte cu vie şi pomet tn Săteni
    87,  237.
Ianiu Pleşoianul v. Ianiu post.
Ianiu Pslra (Ene, Iane, Ianiu, Iani Ianu <~), vistier, f. vistier, soţul Măriei, stăptn ln> Vărăşti şi Hlrteşti 164, 175, 320; cumpără loc de casă In Bucureşti, vinde pivniţă In Văleni 38, 176; casele lui la Hlrteşti, ctitor la m-rea Valea 320; martor 24,
    88,  89, semnează greceşte 164.
—   Iane Şchiopul, martor pentru un ţigan al m-rii Strlmba 383; v. şi Ion cel şchiop.
—   Iane Topllceanu (Iane), cumpără părţi cu mori, vii şi ţigani la Sămărăşti, Topliceni, Jideni ş.a. 410.
Ianoş v. Ianăş.
Iaşi, sat <Valea laşului, j. Argeş» popă 332 ; Iaşii de Jos, Vladul se vinde rumân lui Badea log. cu partea sa din funia Gherghi-nească 94.
* Iaşi (Eşi), sat <lg. Morunglavu, j. Romanaţi; azi j. Olt», parte vlndută de Vichentie călugăr şi vărul său, Radul, popii Ianache-din Morunglavi 417.
Iatrol v. Iane Iatrol.
Iazer, schit < Iezer, j. Vllcea», cu locuri In or. Rtmnic 382.
Ibăneştl (Iubăneşti), sat <j. Olt», partea Dra-ghiei vlndută lui Manea post.; călăraş 59.
Iconiu, mitropolie <Turcia, Asia Mică» 159.
Idoese, ţigan 200.
Idragole v. Dragole.
Ieremla, Eremla, Irlmiia:
—   Eremiia, fiul lui Radul post. din Potoceni, nepot <de frate» lui Deatco pah., familie -r vinde parte cu casă, grădină şi vie In Greci 142.
—   Irlmlla, nepotul Voicăi Pănoi, dăruit In. Verneşti 427.
Ieremla (Ieremiia), patriarh al Ţarigradului, dă cărţi (menţ.) 43, 79.
Ierusalim, cetate, Biserica Sflntului Mormlnt dăruită cu sat In Ţara Românească 159 patriarhia de ~ 111, 123, 159.
www.dacoromanica.ro
709
Iezer v. Iazer schit şi Mănăstirea Vornlcesel.
Ifrim v. Efrem.
Ignat, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109,
Ignatle, egumeni: ~ al m-rii Snagov 365 ; ~ al m-rii Tismana 155.
Uăudăutăsa, mama lui Stoica rumân din Foleştii de Jos (menţ.) 217.
Ilca, diaconeasa, vara jupaniţei Calea stăplnă In Davideşti 391.
Ilea v. Iile.
Ileon voievod v. Leon.
Ilfov (Elfov, Elhov), judeţ, sate din ~ 29, 42, 50, 60, 164, 175, 183, 212, 254, 290, 298, 313, 365, 385, 448, 451 ; dregători şi slugi domneşti 131.
Iliaş (Eliaş, Iliaşi, Ilieş Iliiaş) voievod, tatăl lui Alexandru Iliaş v. Alexandra Iliaş.
Iile, Ilea :
Ilie din Corneşti, v. Iile vornic al doilea.
Iile din Păltineni, martor pentru Cătun 224.
Ilie din Săcuiani v. Ilie post.
Iile, fiul Ancăi şi nepotul lui Negruş, frate cu Ţigulea şi Mircea, vinde parte in dealul Clndeştilor 267 ; In pomelnicul m-rii Coziani 257.
Ilie, fiul lui Opriş şi frate cu Dumitru, vinde vie şi livezi la Berislăveşti 132.
Iile, iuzbaşă, martor pentru Ţigăneşti 299.
Ilie, logofăt din Periaţi, martor 384, semnează 288.
Iile (Iliă), martor pentru Păuşeşti-Otăsău 71,
    136.
Ilie, megiaş din Clineşti, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
—   Ilea, megiaş rumânit din Sulari 149.
IUe, negustor <Ruceri>, dă bani cu Împrumut
    şi ţine zălog satul Tlncăbeşti al lui Preda spăt. 183.
Iile, postelnic din Săcuiani, martor 388.
IUe, vărul lui Vladul log. din Nănişori, vinde ţigancă 386.
Ilie, vornic al doilea din Corneşti, soţul jupaniţei Despina, vinde pivniţă şi case tn Bucureşti 289; jurător, tocmelnic 30, 98; martor 99, 102, 310, 357, 386, semnează 104, 289.
Iile al Epure din Negoeşti, martor 195.
Ilieş, Iliiaş v. Iliaş.
Ilina, Ilinca v. Elina.
Ilisafta v. EUsafta.
Ioan v. Ion.
Ioana, Iona :
—   Iona, fiica lui Ion şi a Paraschivei, vinde Împreună cu mama şi surorile ei parte In Tifuleşti, la vreme de foamete 119.
Ioana, fiica lui Manea şi nepoata Cheajnei vorniceasa, vinde parte de loc de casă 322.
Ioana, soacra lui Plrvul din Urlaţi, vinde vie părăsită 291.
Ioana, ţigancă 359.
Ioanichle (Ionichie), proegumen, egumen al m-rii Cozia 5, 15, 16, 127.
loasaf (Iosifat), nastavnic al m-rii Argeş B.
Ion, Ioan:
Ion, Ioan v. şi Ghionma Ioan, Ianiu şi Vale la Ion.
—   Ioan ban mare v. Ianiu.
Ion, ban, martor la vlnzare din Păuşeşti 182.
Ion, ceauş din Ponor, martor pentru Ibă-neşti 59.
—   Ioan cel mare din Cucuteni, martor 442.
Ion cel şchiop (Ion), fiul lui Stanciul şi nepotul
    lui Şerban Ciocan, dăruieşte parte In Voineasa 5; v. şi Iane şchiopul.
Ionă, cliser de la m-rea Cozia 200.
—   Ioan, comis, martor la vlnzarea satului Putineiul, semnează greceşte 262.
Ion, cumpără vie şi loc de casă <la Lipia?> 205.
Ion, dărăban, martor pentru Boziani 447.
Ion din Clrstieneşti v. Ion log. al doilea.
Ion din Copileşti, martor pentru Şerbăneşti 269.
Ion din Glodeni, frate cu Şărbu şi Stănicuţă, cumpără parte In Piscani 316.
Ion din Măniceşti, martor 83; v. şi Ion log.
Ion din Muţi v. Ion log.
Ion din Tlrgovişte, fiul lui Coresie v. Ion al lui Coresie.
Ion din Văsieşti, martor pentru Săruleşti 314.
—   Ioan, egumen al m-rii Valea (menţ.) 98.
Ion, fecior de birărie din Gorj, calul său luat de
    oamenii boierilor fugari 168.
Ion, fiul lui Gorga, martor pentru Domireştt
    210.
Ion, fiul lui Manea Bentii din Tifuleşti, soţul Paraschivei (menţ.) 119.
Ion, fiul lui Neniul log. din Muţi v. Ion log. din Muţi.
Ion, fiul lui Radul Răspopii v. Ion moşneni rumâniţi.
Ion, fiul lui Şain spăt., vinde parte In Şaineşti; scrie zapis, semnează 295.
Ion, fratele lui Tatomir, cu carte de stăplnire pentru Negrească şi Jilişte 379.
Ion, logofăt al doilea (fost) din Clrstieneşti, martor, semnează 270.
Ion, logofăt, cumpără loc la lacul Booru la Corşori 304.
Ion, logofăt din Măniceşti, martor 26, 179.
Ion, logofăt din Muţi, fiul lui Neniul log. şi unchiul lui Giura post., vinde loc de casă In Bucureşti 346; scoate din robie pe soţia lui Stan Buzianul şi pe fiul ei şi doblndeşte părţi In Plăviceni şi Studina 115.
Ion (Ioan), martori: ~ pentru Cirstieneştii de pe Colentina, semnează greceşte 91; ~ pentru Săcuiani 388; ~ pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Ion, moşneni (săteni) rumâniţi: ~ din Drajna 330 ; ~ din Ogretin, cu ocină şi In Drajna 251; ~ din Pleaşov 278 ; ~ din Sulari 149 din Virbiţa 46.
Ion nepotul lui Ion Barbăalbă v. Ion, moşneni rumâniţi.
Ion, nepotul lui Neagoe şi ruda lui Mihnea banul din Urezi, dăruieşte partea lui din Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Ionă, paharnic, martor pentru Virbiţa, semnează 46.
Ion postelnic v. Ionaşco post.
Ion, popă <egumen> al m-rii de la Seciu, martor pentru Scăiani 412.
710
www.dacoromanica.ro
Ion (Ioan), popă, dichiu la m-rea Tismana 100, 108.
Ion (Ionu), popă din Gaia, martor pentru Cornet 184.
—   Ioan, popă, martor la Închinarea bis. Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Ion, popă, martor pentru Dobroteni 194.
—   Ioan, popă şi protopop, martor la Închinarea bis. Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Ion, rumâni: ~ din Comani 64 ; ~ din Poieni 159.
Ion, scaun din Izvorani, martor 416.
Ioan, spătar, martor pentru Vărăşti, semnează 164.
Ion, văr cu Bustea, Radul şi Oprea, cu parte In Cucuteni 442.
—   Iono, vinde ocină In Clinceni 373.
Ion, vinde parte cu casă şi pomi, In Cucuteni 442.
—• Ioan vistier mare v. Ianache.
Ion, voştinarul din Cislău, aldămăşar 205.
Ion al Buicei din Negoeşti, martor 195.
Ion al lu Coresle (Ion) din Tlrgovişte, fiul lui Coresi, martor 441, 449.
Ion al lu Dumitru, martor pentru Văsiia 327.
Ion Barbăalbă din Vlrbiţa, nepoţii săi Ion şi Oprea cnezi rumâniţi din Sulari (menţ.) 149.
Ion Bica din Jigoreni, frate cu Novac, martor
    86.
Ion Nemeteaţă, fost iuzbaşe, martor pentru Sămărăşti, Topliceni şi Jideni 410.
Ion Potecă, martor pentru Deduleşti 414.
Ion Raţă, ţigan 410.
Ion Ungureanu, vinde parte In Lăţcoi 290.
Iona v. Ioana.
Ionache (Ionacl), popă din Morunglavi, soţul Cherei, cu părţi In Şerbăneştii de la Olt, Iaşi şi Tomeşti 110, 417.
Ionachi, frate cu Vlaico şi soţul Stancăi, vinde parte In Cornet 184.
Ionaşco, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Ionaşco, ceauş, fiul Beantii din Băeşti, cumpără In Negoşina, Zărneşti şi Bisăuci 339.
Ionaşco, comis <din Borusu, ginerele lui Cer-nica vornio, hotarnic pentru balta de la Săcuiani 193; martor pentru Pătlrlage 311, 312.
Ionaşco din Boldeşti, fiul lui Tatul, martor 6.
Ionaşco din Chiojdu, martor pentru Cătun 224.
Ionaşco din Corlăteşti v. Ionaşco log.
Ionaşco din Cătun, ~ din Cornet v. Ionaşco postelnici.
Ionaşco din Mărăcineni, martor pentru Căpă-ţlneşti 202.
Ionaşco din Reade, martor pentru Domireşti
    210.
Ionaşco din Tihuleşti, fiul lui Sava, martor pentru Clndeşti 267.
Ionaşco, logofăt din Corlăteşti, martor, semnează 179; scrie zapis 204.
Ionaşcu, logofăt, scrie zapis pentru Ulmul şi Călugărul A.
Ionaşcu, logofăt, soţul Tudorei, vinde ocină In Bogdăneşti 399.
Ionaşco, martor pentru Clinceni 376.
Ionaşco, popă din Lipereşti, scrie zapis 384.
Ionaşco (Ion), postelnic din Cornet, <fiul lui Iscrul vornic din Gaia>, cumpără parte 184; martor 363, semnează 325; pribeag peste munte, Împreună cu Matei aga <fiasarab> ş.a. boieri <168>.
Ionaşco, postelnic <din Cătun,> fiul lui Miro-slav log., stăpln In Rlfov şi Româneşti 204.
Ionaşco Racul din Bărăşti, martor 215.
Ioneşti, j. Vlaşca, sat, partea lui Leca spăt rămasă domnească, dăruită de Radu Mihnea lui Trufanda vist.; mcgiaşi rumâniţi de Maria vistiereasa 47, 324, 329.
Ionichie v. Ioanichle.
Ioniţă, paharnic, fiul agăi Stamate, martor pentru Sărăţeni 24.
Iordache, Iordachi vornic v. Iorgache.
Iordan, Iuordan :
Iordan, In titulatura patriarhului de Ierusalim 111, 123.
—   Iuordan, martor pentru Budişteni, Do-broeşti şi Crlngureni 130.
Iorga, ban din Oraşul Floci, martor pentru Mirceşti 6.
Iorga din Pătlrlage, martor 84. orga, fiul lui Calfa Radul şi fratele lui Manole, vinde roată de moară la Tlrgovişte 441, 446, 449.
Iorga, fiul lui Calin <Tabără> post. din Săteni 87.
Iorga, gramatic, martor pentru Măstăneşti 398.
Iorgachi, Iuorgachi:
—   Iuorgachi, mare armaş, martor la danie 296.
Iorgachi (Iordache, Iordachi, Iuordache, Iur-gachi), vornic, stăpln In Drajna şi Vlrliţi 251, 310; cu pivniţă şi loc In Bucureşti 289; boier jurător 259, 418; martor 234, 241, 311, 312, 386, semnează 104, 297 (?) ; vornic al doilea 297.
Iosef, popă din Şaineşti, martor 295.
Iosif, dascăl din m-rea Cozia 5.
Iosifat v. Ioasaf.
Iova, megiaş rumânit din Comanca v. Iva.
Iova, rumân din Poieni 159.
Iovan, megiaş rumânut din Comanca v. Ivan.
Iovan LăUnul (Ivan) din Bosna Săraiu, tatăl lui Matei, dă bani cu Împrumut şi ţine zălog satul Pleaşovul; tăiat la Caracal (menţ.) 273, 278, 279.
Iovcea (Iovce, Iuovce, Iuovcea, Iuovci), mare postelnic In sfatul domnesc 202, 206, 215, 217, 221, 226, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252.
Ipathle Coste, negustor, martor pentru Dălbă-neşti, semnează greceşte 219.
Ipoteşti v. Epoteştl, sat.
Irgopul v. Mihaf Ergopul.
Irimia v. Ieremie.
Irina (Erina), ţigănci 94, 241.
www.dacoromanica.ro
711
Isac, diac mic, fiul lui Meh din Frlnceşti, scrie act domnesc 217.
Isar (~ cel bătrln) din Mogoşoaia, soţul Brezuicăi <fiica Iul Antonie Grama>, cu parte şi vad de moară 451.
Isar (Saru), neguţători: martor In Bucureşti 298; martor pentru răscumpărarea m-rii Strlmba 100, 108; tocmelnic pentru jupa-niţa Grăjdana 354, 355.
Isar <al Iul Dona>, cămăraş, martor In Bucureşti, semnează greceşte 298.
Isar Ghlonma (Isariu), negustor, martor pentru vlnzare in Bucureşti 303, semnează greceşte 302.
Isbiceni v. Izbicenl, sat.
Iscrul, slugă domnească, fiul lui Zaharia log. şi frate cu Zaharia şi Preda, stăpln in Frăsinet 26.
Iscrul, <vomic din Gaia,> fiii săi fugiţi peste munte cu Matei aga <viitorul domn> 273.
Istrate v. State.
Istratie v. şi Strati.
Istratle, fiul popii Vladul, vinde ocină In Cacaleţi 176.
Istratie (Istrate), rumâni: ~ din Poieni 159 ; ~ din Vlădeni 102.
Işfan, megiaş din Clineşti, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
Iştvan v. Crucea Iul Iştvan.
Itul, tatăl lui Muşat cneaz rumânit din Gropeni (menţ.) 240.
Iubăneşti v. Ibăneşti, sat.
Iuca v. Bogdan Iuca.
Iuga din Corşori, martor 304.
Iuga, martor pentru Dobroteni 194.
Iuga, tatăl lui Voico martor pentru Verneşti (menţ.) 4.
Iul (?), rumân din Poieni 159.
Iuordache, Iuorgachi v. Iorgachi.
Iuordan v. Iordan.
Iuovce, Iuovcea, Iuovci mare postelnic v. Iovcea.
lup v. Huiupu.
Iurgachi vornic v. Iorgachi.
Iva (Iova), megiaş rumânit din Comanca 88.
Ivan v. Stan al Iu Ivan.
Ivan, cumpără v. Ivan jupln.
Ivan din Băjeşti v. Ivan post.
Ivan din Bălişoara, martor pentru Cacaleţi 176.
Ivan din Piteşti, v. Ivan jupln şi Ivan log.
Ivan din Plrscov, martor £.
Ivan din Pleşoi, martor pentru Clrlogani 85.
Ivan din Turbure, martor 377, 436.
Ivan din Văcăreşti v. Ivan post.
Ivan, jupan din Tlrgovişte, frate cu Anghel, martor pentru Cucuteni 442.
Ivan, jupln <Cortofleş din Piteşti», cumpără locuri la Samara 318, 349.
Ivan, logofăt din Piteşti, martor pentru Hlrteşti şi Izvoiani 320, 404; scrie zapis pentru vlnzare In Bucureşti 270; semnează 404.
Ivan martor pentru Turburea v. Ivan din Turburea.
Ivan (lovan), megiaşi rumâniţi: din Comanca 88; ~ din Pleaşov 278.
Ivan, meşter, martor pentru Clinceni 367.
Ivan, moşteni din Pleaşov (menţ.) 278.
Ivan, negustor, martor pentru Cotroceni 211.
Ivan, paharnic din Băjeşti, martor 128, 320.
Ivan, popă de la Biserica Domnească din Bucureşti, din clirosul domnesc, scutit 18, 445; martor 303, 337.
Ivan, popă de la bis. Sveta Petca din Tlrgo-vişle, martor la diată 220, 237.
Ivan, postelnic din Văcăreşti, martor 67, 203, 206.
Ivan, rumân din Costeşti şi Frăţeşti 385.
Ivan, scaun din Ştefăneşti, martor pentru Izvorani 416.
Ivan, spătar, martor In diata lui Muşat vist-361.
Ivan, stolnic, martor In diata lui Muşat vist. 361.
Ivan, tatăl lui Matei Lătinul v. Iovan Lăţimi^
Ivan, ţigani 229, 386.
Ivan Balaban, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Ivan Boţoca din Bogăteşti, martor pentru Coteşti 317.
Ivan Cortofleş v. Ivan jupln.
Ivan Norocea v. Norocea vornic.
Ivana, juplneasa lui Alexii slugă boierească, apoi a lui Standul din Vlăduleni, stăplnă In Arvăteşti 282.
Ivaşco ban marc, din Băleni v. Ivaşco vornic mare.
Ivaşco din Bălotcşti v. Ivaşco, vornic, post.
Ivaşco din Cepari v. Ivaşco post.
Ivaşco din Costeşti, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Ivaşco din Goleşti v. Ivaşco, vornic mare.
Ivaşco din Răteşti, fratele lui Muja, martor 133.
Ivaşco, frate cu Spinciul, vinde parte cu vie şi rumâni In Măgurele 157.
Ivaşco, martor pentru Săteni 237.
Ivaşco, postelnic din Cepari, <fiul lui Radul Cepariul», martor la schimb 197.
Ivaşco (Ivaşcu), vornic, mare vornic din Băleni, mare ban, tatăl lui Gherghe; In pricină pentru rumâni din Crăceni şi Lichireşti 134, 138, 141; In pridnă cu Muşat mare stol. pentru zestrea fiicei sale Maria 153, 360;
     In sfatul domnesc : mare ban <1630 ian. 8 —feb. 28> 4, 6, 8, 10, 13, 14, 18, 20—22, 29—31, 33, 39, 41, 44, 50—52, 55 ; fost mare vornic 260, 358; mare vornic <de la 1632 nov. 21 > 430, 438—440, 443, 451;
    vornic, ispravnic al Craiovei sub : Radu Şerban (?) 103; ~ sub Alexandru Coconul 103;
    boier tocmelnic, ispravnic de j urători 259, 344, 354—357, 397; martor 24, 65, 69, 82, 89, 103, 106,     149, 169, 175,
    241, 263, 265, 273, 278, 279, 296, 351, 389, 415, 451, E, semnează 46, 58, 68, 88, 104, 152, 259, 262, 297, 324, 344, 354, 360.
712
www.dacoromanica.ro
Tvnşco, vornic <mare> din Goleşti, soţul Elinei, stăpln in Goleşti (menţ.) 8, 31.
Ivaşco, vornic, postelnic din BăJoteşti, martor 133, B, semnează 361.
Ivăneştl, sat <probabil j. IaIomiţa> 40.
Iver, Ivera, Iverul, Ivir m-re v. Atbos.
Izblceani (Izăbiceni, Izăbicănie), sat <Isbi-ceni, j. Romanaţi; azi j. Oit> 200, 254.
Izeşti v. Hăzeşti, sat.
Izvoarele v. Bel Izvor.
Izvoranl, j. Ilfov, sat, rumân al m-rii Snagov, Înscris la călăraşi 365.
Izvoranl, din Dealul Piteştilor, sat <]. Muşcel şi Pădureţ; azi ]. Argeş>, parte vlndută de Stana şi Gorgan spăt. lui Muşat mare stol. 107; vie vlndută de Vladul şi Dediul lui Vlaicul log. 391; delniţa Boriceanului vlndută de Ancuţa nora lui Muşat vist., lui Stafie 404; delniţa lui Tatul din partea lui Norocea vornic cumpărată de Muşat vist., apoi vlndută de fiii săi lui Barbul post. şi popii Şărban 416; scaun 416.
Izvora (Izvor), sat <j. Argeş> 25, 44, 301.
Izvorul, sat <c. Fata, j. Argeş> 165.
J
Jarăşte, top. la Sărăcineşti <Balota, j. Vllcea> 363.
Javra, frate cu Neagul, Stana şi Neacşa, vinde parte cu moară In Bănceşti (ment.) 105.
Jădeni v. Jldeni, sat.
Jăgorani v. Juguranl, sat.
Jăi v. Jiu-
J dreala, m-re <Roaba-Zdralea, j. Dolj> zidire; dăruită cu părţi din satul Jdreala 97.
Jdreala, sat <c. Căciulăteşti, j. Dolj>, părţi cu livezi, pădure şi baltă dăruite de juplneasa Voica ş.a. m-rii Jdreala 97.
*  Jegălle (Jigălie, Jiugălie), sat <j. Romanaţi;
    azi j. 01t>, partea lui Nedelco sulger vlndută de ginerele său Conda comis lui Gorgan spăt. şi jupaniţei Stana 107.
Jereveiu, tatăl lui Apostol care vinde In Stroeşti (menţ.) 406.
Jlblea (Jiblia, Jlblea), j. Argeş, sat al m-rii Cozia; cnezi (plăleşi) fugiţi In Transilvania, Întorşi, scutiţi cu obligaţia de a păzi podul 222, 423; partea lui Andrei Întărită m-rii Cozia 352.
Jldeni (Jădeni), sat <j. R. Sărat; azi Podgoria, j. Buzău>, răzoare vtndute de Tatomir şi nepotul său, Stan, lui Ursea 109; partea Ţoieştilor vlndută de Ilinca jupaniţa lui Nichifor pah. 410.
Jldul, tatăl lui Crăciun care vinde in Drajna (menţ.) 287.
Jigălie v. Jegălle.
Jigorani v. Jugoranl, sat.
Jiiul de Jos, judeţ v. Dolj.
*  Jillşte, sat (?) <lg. Albeşti, j. Buzău>, ocina
    lui Nenciul aleasă din partea lui Muşat Plrciul 379.
Jimbura, munte din ocina oraşului Clmpulung 144.
Jlpa din Mălăeşti, cu parte 233.
Jlpa (Jlpa) din Vemeşti, <nepotul vlădică! Luca>, martor 121, 236, 241, 250, 252, 386, 390; probabil acelaşi: Jlpa al JDobro-mlrll (Jupa), ocina lui la Berindeşti aleasă de cea a episcopiei 403.
Jlpa, popă din Călimăneşti, martor 5.
Jlpa al Iul Dona, martor, semnează greceşte 143, 302; probabil acelaşi: Jlpa, negustor, martor pentru vlnzare In Bucureşti 303 şi Jlpa, negustor, martor pentru răscumpărarea m-ril Strlmba 100, 108.
Jlrov (Jirovă), sat <j. Mehedinţi) 394, 395.
Jiu, ban mare al Jiului 26; v. şi Cralova.
Jiu (Jăi), rlu, locuri şi sat pe ~ 28, 150.
Jiugălie v. Jegălie, sat.
Jlblea v. Jlblea, sat.
Jiiul de Jos, judeţ v. Dolj.
Jtnga, uncheaş din Dragoslavele, tatăl lui Necula (menţ.) 327, 408.
Jlntiţă v. Stan Jlntlţă.
Jlpa v. Jlpa.
Joseni, sat <j. Buzău>, funia lui Radul de la Ruptură Întărită lui Crăciun din Clrlo-măneşti 202.
* Joseni din jos de Boldeşti, sat (?) <j. Să-cuieni; azi j. Prahova), parte vlndută de popa Manotă lui Costandin nepotul lui Avram din Mărăcineni 6.
Jucărelea, Jucărelu v. Stoica Jucărelea.
Judecul v. Stolan Judecul.
Jugăstetul v. Valea Jugăstetulul.
Jugoranl (Jăgorani, Jigorănii, sat <Jugureni, j. Săcuienl; azi j. Prahova) 145; parte cu vie, din funia Ghigăi, vlndută de Manea lui Mogoş vătaf 78; parte cu vii şi ţelină vlndută de Vladul Cioroiul Standul Cotorcea ş.a. lui Mogoş vătaf 86'
L
Lacţo v. Laţeu.
* Lacul, sat (?) <Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov), hotare; parte Întărită m-rii Strlmbul 39.
Lacul cu Cirllgele (~cu Clrligile), In hotarul satelor Lipia şi Smedeşti <j. Buzău) 221, 239, 390.
Lacul cu Zălojle (~ cu Zălojlile), In hotarul satelor Zoreşti şi Vemeşti <j. Buzău) 202, 205, 427.
Lacul Iul GinţA, In hotarul satului Bănceşti <Bănceasca, j. Buzău) 105.
Lacul Porcului, In hotarul satului Găgeni <j. Prahova) 163.
www.dacoromanica.ro
713
Lacul Spidii, In hotarul satului Bogdăneşti <]. Vllcea> 399.
Laica din Bădeni, martor 101.
Lalotă din Săcşori, martor pentru Piteştii de Sus 344.
Lapoş, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău>, vornic 407.
Largul v. Standul al lui Largul.
Laţcu, Lacţo :
—   Lacţo, cu parte In Gropşani 392.
Laţcu, megia; rumânit din Comanca 68.
Lavrcntie, mitropolit al Selimvriei 159.
Lavrintie, monah din m-rea Strimba 383.
Lazăr, Lazar :
—   Lazar, cneaz rumânit din Lazu 13.
Lazăr din Bărăşti v. Lazăr Toia.
—   Lazar din Grozeşti, martor pentru Găurici
    120.
—   Lazar din Periaţi, martor pentru Dudeşti 450.
Lazăr, frate cu popa Anghel, martor pentru vlnzare In Bucureşti 38.
Lazăr, judeţ al oraşului Tlrgovişte, dă carte 237.
Lazăr, paharnic din Ţiţcşti, martor pentru Hirteşti 320.
Lazăr (Lazar) rumâni : din Bae 387; — din Comani 64 ; ~ din Cretineşti, Încearcă să se judecească 364.
Lazăr, vărul lui Vladul log. din Nănişori, vinde ţigancă 386.
Lazăr Xola (Lăzar) din Bărăşti, socrul lui Stahie, martor pentru Domireşti şi Rimnic 210, 215; v. şi Tola log.
Lazu (Laz) j. Mehedinţi, sat, cu pădure şi vii; cnezi se vlnd lui Aslan f. mare vornic 13.
Lazuri (Lazure, Lazurile), sat <j. Dlmboviţa> 92, 146; parte din funia de jos răscumpărată de Pădure pah. de la fiii Ilisaftei călugăriţa; popi 67.
Lăceni v. Lătcinl, sat.
Lăculeţe, sat <j. Dlmboviţa>, In hotar cu Piscani 316.
* Lungeşti (Lălngeşti), sat <lg. Furnicoşi j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 114,
    268.
Lăpădat logofăt v. Lepădat.
Lătcenl (Lătcene, Lătcâni, Lătcini), j. Teleorman, sat <Lăceni> 120, 336; părţi cu vad de moară In ' care se chiamă Floceşti, vlndute de Banul, Gorban ş.a. din Ludă-neşti şi Vităneşti lui Bunea log. 334; partea lui Dan vlndutâ de Preda vornic din Balomireştl lui Bunea log. 326; rumâni ri 181.
Lătinul v. Iovan ~, Matei ~ şi Favel Lătinul.
Lăturoasa, sat <c. Brateşul, j. Mehedinţi», vătaf 395.
♦Lăţcol, j. Ialomiţa, sat 290; ~de Sus, părţi vlndute de Neagul, Ion Ungureanul, Paraschiva ş.a. lui Danciul Doicescul clucer 290.
Lăudat, comis din Vlădeni, frate cu Arsenie pah., Stepan şi Tudor, martor 320, semnează 268.
Lăudat din Văsieşti, martor pentru Săruleşti 314.
Lăudat ‘fiul Dobrei din Beleţi, vinde parte cu vie In Ţigăneşti 49.
Lăudat, logofăt, fiul lui Badea din Cotcşti, rudă cu juplneasa lui Tatul log., vinde rumân cu delniţă 23 ; ia bani cu Împrumut, scrie zapis 192.
Lăudat, nepot <de frate 7» lui Oprea, Întărit In Goleşti 56.
Lăudătâsa v. Ilăudăutesa.
Lăzar v. Lazăr.
Leahul v. Bălaur Leahul.
Leca, bărbier, martor pentru vlnzare în Bucureşti 270.
Leca din Berileşti, martor pentru Sărăţeni 24.
Leca (Lecac) din Domireşti, martor 210, 215.
Leca, fiul lui Oprea căpitan şi al Manei, stăpln de ţigani 227, 359.
Leca, scrie zapis pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Leca, spătar din Măgurele, stăpln 157.
Leca, spătar din Măgureni şi Găvăneşti <Ra-cotă, nepotul lui Leca mare agă şi frate cu Ghinea armaş>, stăpln In Găorici şi Măgureni 120, 190; martor 181, 334, 351, 357.
Leca, spătar mare, mare postelnic din Pă-troaia (menţ.), soţul Grăjdanei, frate cu Toma comis şi un-hiul lui Mihai post. şi Tudosie spăt.; stăpln In Cătun şi Leurdeni 229, 230, 354, 355, 385; partea lui din Ioneşti rămasă domnească 324.
Lefter, Liftir:
Lefter din Odobeni, martor pentru Clndeşti 74, 176; probabil acelaşi: Lefter, jupan, martor pentru Valea Teancului 307.
—   Liftir, martor pentru Jigorani 78.
Legul v. Stoica al lui Legul.
Lehul v. Bălaur Leahul.
Lemberi v. Llmber.
Lentronma, ţigancă 99.
Leon Tomşa (Alion, Ileon, Lion, Lionu), domn al Ţării Româneşti <1629—1632>, fiul lui Ştefan voievod, ia domnia 246; dă aşezăminte 79, 255, 258, 358; confiscă sate şi urmăreşte datornici 178, 409; lupte cu boierii pribegi 271, 273, 278, 279; danie bis. Sflntului Mormlnt 159; menţionat 420, 422; passim.
Leontle, Llontle :
—   Llontle, egumen al m-rii Mihai Vodă B.
Leontie, fiul Neacşei, jupaniţa lui Tudor,
    vinde prăvălie In Bucureşti 302.
—   Liontl, fiul popii Moţoc din Biţcoveni, martor pentru Ulmul şi Călugărul A.
Leontle, popă, martor pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Leordeni v. Leurdeni, sat.
Leotă v. Vlad Leotă.
* Leouteştl, sat <* Leuteşti, lg. Căldăru-şeanca, j. Săcuieni; azi j. Buzău» 407.
Lepa, martor pentru Cornet 184.
Lepa, rumâni din Frăţeşti şi Costeşti 385.
714
www.dacoromanica.ro
Lepădat, Lăpădat:
.— Lăpădat (Lipădat), ceauş, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Lepădat, dăruieşte finei sale Rada vie nedaj-nică in Dumvrava 145.
Lepădat, delniţa lui la Bratie 41.
Lepădat din Berevoeşti, martor 114.
Lepădat din Izbiceni, martor 200.
Lepădat din Moşeşti, schimbă cu m-rea Coziani vad şi roată de moară In Ţifuleşti 257.
Lepădat (Lăpădat), logofăt <din Bucureşti», scrie acte domneşti 8, 10, 20, 21, 29, 31, 33, 39, 44, 50, 51, 55, 62, 63, 65, 66, 70, 72, 73, 80, 84, 93, 95, 96, 102, 110, 113, 116, 125, 130, 139, 144, 149, 154, 174—177, 183, 185, 206, 215, 221, 261, 263, 278, 279, 284, 345, 396, 397, 400, 420; scrie cartea jurătorilor 354; scrie zapise 58, 87, 91, 164, 280, 296, 298, 322, 324; ucenicul său 361, 383, 385, 386, 438,
— Lăpădat, megiaş rumânit din Drajna fiul lui Radul 330.
Lepădat, sătean din Drajna, fi strul Aldei, vinde loc de casă şi izlaz 251.
Lepădat, vecin fără ocină 107.
Lepereşti v. Lipereşti, sat.
Lera din Tlrcov, martor E.
Lera, rumân din Pătlrlage 311, 312.
Lerescul de <la> Colentina, moşie la Fundeni <or. Bucureşti», cumpărată de Pătraşco clucer şi Vllcul log. 369.
Lereşti (Lerâşti, Lireşti), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 98, 99, 128, 186, 268, 320, 323, 401.
Lespezi, munte <j. Dîmboviţa» Întărit unor oameni din Glodeni care cumpără In Piscani 316.
Leşie, moştean din Pleaşov, tatăl lui Dobre şi al lui Oprea dărăbanţul (menţ.) 278.
Leurdeanu v. Stroe log.
Leurdeni (Leurdânii), sat <j. Ilfov; or. Bucureşti», ocina Flrduiască cu mori şi vii 355 ; Întărit Grăjdanei, jupineasa lui Leca spăt., după pricină 229, 354, 355.
Leurdeni, sat <Leordeni, j. Muşcel şi Pădureţ ; azi j. Argeş» 107.
Leuteşti v. Leouteşti, sat.
Levcaduş v. Radul Levcaduş.
Lichireşti, j. Ialomiţa, sat <or. Călăraşi», rumâni din ~ ai lui Dragul post. aşezaţi pe ocina lui Ivaşco vornic de la Crăceni Întorşi lui Vladul mare log., ginerele lui Dragul 134, 138, 141 ; al jupaniţei Despina şi al lui Vladul mare log. 209.
*LieşM, sat <lg. Flntlnele, j. Săucuieni; azi j. Prahova» 188.
Liftir v. Lefter.
Liia din Berevoeşti, martor 114.
Lla, moşnean rumânit din Vlrbiţa de Jos 46.
Llica din Gherghiţa, boier hotarnic 410; martor 228.
Lilca, fiul lui Radul din Dudeşti, se vinde rumân 254.
Limber (Lemberi,~ bătrlnul), şelar din Tlrgo-vişte, Întărit peste parte ţinută zălog
    In Vlădeni, cu vecini 102; martor 96, 220,
    299.
Linteanul v. Dumitru ~ şi Stănilă Linteanui.
Lion voievod v. Leon Tomşa.
Lionti, Liontie v. Leontie.
Lipădat v. Lepădat.
*  Lipereşti (Lepereşti, Lipăreşti, Lipireşti),
    sat <lg. Slătioarele, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov» 290; partea Manţureştilor vîndută de Radul log. 288; partea lui Plavăţ şi Ciomag cumpărată de Radul Gllgăe; Întoarsă lui Udrişte log. 384; croitor; vătaf; popă 384.
Lipia, j. Buzău, sat, părţi In ocina Negri-lească şi vie In deal, vlndute de mai mulţi lui Balea şi soţiei sale Voina 221; vie cumpărată de Ion de la Dragoe şi Răcnea <205».
Lipita, sat <Lipia, j. Argeş» 165.
Lireşti v. Lereşti, sat.
Liţa, ţigancă 290.
*  Livezeni (Livezânii), j. Dîmboviţa, sat
    <lg. Nucet», slobozie a m-rii Nucet; risipită, scutiri 177, 246.
Livezi, sat <probabil j. Dolj», popă 189. Loloeşti, sat <Loloiasca, j. Săcuieni; azi j. Prahova» 261.
Lorinţu, fiul popii Clrstian din Deduleşti vinde partea Furească 413.
Lubolea v. Gradina Lubolii.
Luca cel mare din Păuşeşti, martor 182. Luca din Păuşeşti, martor 136, 160.
Luca, mitropolit al Ungrovlahiei <1605— —1629» 62, 72; judecă şi dă cărţi (menţ.) 98, 351.
Luca, moştean din Pleaşov, tatăl lui Dumitru (menţ.) 279.
Luca, moştean rumânit din Gropeni 240. Luca, neguţător, martor pentru Coasta Turburii 428.
Luca, vinde parte in Foleşti 217.
Luchian, nastavnic al m-rii Vieroş 214. Luciani (Luciiani), j. Dîmboviţa, sat <Lucieni», scutit de dări şi slujbe, fiind meşteri domneşti 57.
Luciul v. Pătru al lui Luciul.
Ludăneşti, sat <Ludăneasca, probabil j. Vlaşca; azi j. Teleorman», Banul, Gorban şi Tudor din ~ vlnd părţi în Lătceni; popă 334.
Lumaşfi, sat <lg. Coşoveni, j. Dolj», popă 150. Lunca Babelor, top. la Babele <j. Vlaşca; azi Neajlovul, j. Ilfov» parte vlndută de Nicula lui Pavlache clucer; partea de jos Împărţită Intre acesta şi Boba călugăriţa din Dănciuleşti 180, 185.
Lunca Neagulul, top. la Genuneni <j. Vllcea> 424.
Lungoci v. Stan Lungoci.
Lupe din Plrliţi, martor pentru Verncşti 427. Lupea din Joseni, martor 202.
Lupoe v. Manea Iu Lupoe.
Lupp (Luppu, Lupul), dascăl sloveneSc la Şcoala domnească de la Sf. Sava (menţ. tlrzii) 87, 116, 146, 175.
www.dacoromanica.ro
715
Lupşe, fiul lui Cernat log. din Puţinei, martor pentru Verneşti 4.
Lupşe, tatăl lui Lupul, martor pentru Valea Teancului 307.
Lupul v. Pfitru al Lupului.
Lupul, dărăbanţ, martor pentru Clinceni 367.
Lupul din Cindeşti, martor şi aldămăşar 148, 162, 242, 267.
Lupul din Lapoş v. Lupul vornic.
Lupul, fiul lui Lupşe, martor pentru Valea Teancului 307.
Lupul, iuzbaşă, martor pentru vînzare în Bucureşti şi Jigorani 86, 386, semnează 289.
Lupul, mare logofăt (fost) <din Măgureni>, tatăl lui Gherghe pah. şi al Măriei; stăpîn In Petreşti (menţ.) 102, 323 ; probabil acelaşi : Lupul, logofăt, tatăl Bădiţei care vinde în Văleni (menţ.) 290.
Lupul, moşneni rumăniţi: ~ din Ciulniţa, se rejudeceşle 440 ; ~ din Drajna 251;
                                                                              .— din Lazu 13 ; — din Vîrbiţa de Jos 46.
Lupul, popă din Negoeşti, martor 195.
Lupul, popă din Pădureţi, martor 85.
Lupul, popă, socrul lui Dumitru care vinde In Drajna (menţ.) 251.
Lupul, rumâni : din Bae 387 ; ~ din Vărăşti 175.
Lupul, stupariul, rumân din Bae 387.
Lupul, ţigani 357, 383.
Lupul, vornic din Lapoş, cumpără In Clrnitura 407.
Lupul lu Braga (Lupul), ocina lui la Berindeşti aleasă de cea a episcopiei 403.
Lupuleţul, moştean din Pleaşov, tatăl lui Stan Nebunelea (menţ.) 278.
M
Macarie v. Vladul Macarii.
Macarie din Lipireşti, martor 384.
Macarie, martor <pentru Sămara> 318.
Macarie, mitropolit al TIrnovei 159; în Ţara Românească 93.
Macbidon, martor pentru Fundeni 228.
Macsin v. Maxin, sat.
Magdalin, judec rumânit din Lătceni 181.
Mainea, post. v. Mlinea.
Malamuc, m-re v. Molomoc.
Malcea, vinde parte în ocina Mircească 390.
Malcoci (Marcoci), sluger din Căpreni <fost pitar>, tatăl lui Dima post. (menţ.) 168, 325, 385.
Malea, nepoată de soră a lui Vocotă monah, cu parte şi vie în dealul Bădenilor 101.
Malu Vîrtop v. Vîrtop.
Manciul din Căzăneşti, martor pentru Bereşti 36.
Manciul Cămirzan, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Manea, Mânu, Mânea :
— Mânu v. Pană Mânu.
Manea, dărăban din Bucureşti, soţul Negritei, martor pentru Sparţi 227.
Manea din Bănceşti, vinde parte 105; v. şi Manea Şoga.
Manea din Bărăşti, fiul lui Căzan, vinde vie 215.
Manea din Clrlogani, tatăl lui Drăgan (menţ.) 85.
Manea din Deduleşti, vinde parte cu vie In Verneşti 80; martor 413.
Manea din Dobroteni, martor 194.
Manea din Glrbovi, martor pentru Căpăţî-neşti 202.
Manea din Ivăneşti, boier hotarnic 40.
Manea din Micşani, megiaş, j urător pentru Brăeşti 174.
Manea din Mirceşti, megiaş hotarnic 232.
Manea din Morunglavi v. Manea Morun-glavul.
Mane din Păltineni, martor pentru Cătun 224
Manea din Răteşti, volnicit să rumânească* oameni în Sărăşti şi Plăticeşti, pentrucă le-a plătit birul 418.
Manea din Soare, jurător pentru Studeniţa 125.
Manea din Stănuleşti, martor pentru Zoreşti 105; v. şi Manea Şoga.
Manea din Tîrşor, martor pentru Găgeni 163.
Manea din Urlaţi, martor 291.
Manea, fiul lui Stan din Jigorani, vinde parte cu vie din funia Ghigăi 78, 86.
Manea, fiul Stancăi şi rudă cu Mihnea banul din Urezi, dăruieşte parte în Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Manea, logofăt, martor la rumânire în Clineşti, semnează 335.
Manea (Mane), martori: ~ pentru Băbeni 156 ; ~ pentru Tifuleşti 257; ~ Vulpeni 275.
Manea (Marin), moşneni rumâniţi: ~ din Drajna 251, 330; ~ din Lazu 13.
Manea, negustor din Bucureşti, martor 38, 95, 164, 228; probabil acelaşi: Manea, negustor, martor la răscumpărarea m-rii Strîmba 108.
Manea, popă din Căpăţîneşti, tatăl lui Voico (menţ.) 390; v. şi Manea, popă din Mără-cineni.
Manea, popă din Mărăcineni, vinde partea lui Calciul din Cindeşti 236; scrie zapis pentru Rădăneasca 340; semnează 236; v. şi Manea, popă din Căpăţîneşti.
Manea, popă, martor pentru un rumân din Bora 260.
Manea, popă, scrie zapis pentru Goleşti şi Prăvăleni, semnează 332.
Manea, postelnic, cumpără în Ibăneşti 59.
Manea (Mano, Mânui), postelnic mare, stăpln In Stejariul, Frăţeşti, Costeşti ş.a. cu mori şi vii 385, 425; dator lui Drăghici log. şi Ianiu post. 425;
716
www.dacoromanica.ro
     In sfatul domnesc 313, 316, 320, 321, 337,338, 348, 358, 383, 386, 390, 391, 400; martor 296, 324, 389; probabil acelaşi: Manea, postelnic, dă bani cu Împrumut lui Negoiţă post. 415.
Manea, rumâni: — din Bratia 41; ~ din Cer-năteşti, se judeceşte dlnd om In loc; se Înscrie la călăraşi, rumânit din nou prin fuga Înlocuitorului 378 ; — din Cretineşti, Încearcă să se judecească 364; — din Frăţeşti şi Costeşti 385; — din Roşiul 385.
Manea, tatăl Ioanei nepoata Cheajnei vorniceasa (menţ.) 322.
Manea, ţigan 347.
Manea, vătaf, martor pentru Piteştii de Sus 344.
—   Mănea, vinde ocină In Bălţaţi 277.
Manea al Iul Bică, delniţa lui la Bratia (menţ.)
    41.
Manea al popel din Mirceşti, martor pentru Smedeşti 390.
Manea Bdntii din Tifuleşti, tatăl lui Ion (menţ.) 119.
Manea Ciocan din Glrbăceşti, martor pentru Urlaţi 291.
Manea Daina, frate cu Opriş, martor <pentru Topliţa> 285.
Manea Gideţu (Gldeaţă), moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Manea Goden, martor pentru Coteşti 317.
Manea Hitie, frate cu Pătru, martor <pentru Topliţa> 285.
Manea iu Lupoe, frate cu Enachi care vinde in Ţuşăşti 109.
Manea Maţgros, rumân din Comani 64.
Manea Morunglavul (Manea) din Morunglavi, tatăl lui Vichentie călugăr (menţ.) 417.
—   Mânu Muzachis, martor pentru Bel Izvor 143.
Manea Şoga din Bânceşti şi Stănuleşti, martor 202, 239, 390; v. şi Manea din Bănceşti şi Manea din Stănuleşti.
Manea Turcul, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Mano, postelnic mare v. Manea.
Manolachi (Manolache), şefar, boier jurător 254; martor 322; semnează greceşte
    259.
Manolie din Băneşti, tatăl lui Grama (menţ.) 390.
Manole din Jirov v. Manole post.
Manole, fiul lui Calfa Radul şi frate cu Iorga, vinde moară In Tlrgovişte 441, 446, 449.
Manole, grămătic, scrie act domnesc 86.
Manoli, logofăt din Tlrgovişte, martor 359.
Manole, logofăt, scrie zapis pentru Stăneşti 292.
Manolâ (Manol, Manolia), postelnic din Jirov, martor pentru Racoţi şi Podeni 394, 395.
Manotă, popă, fiul lui Bobul din Boldeşti, vinde parte 6.
Manta, diacon din Bucureşti, martor 38, 129, 322, 337.
Manta, fiul lui Ghionma banul, tatăl Despei Pană (menţ.) 231.
Manta, logofăt din Tatuleşti, martor pentru Piteştii de Sus 344.
Manta, popă din Bucureşti, martor 270.
Manţureştii, partea lor la Lipereşti 288.
Mânu, Mânui v. Manea.
Mar v. Cîrstea lu Mar.
Mara, fiica Brezuicăi jupaniţa lui Isar cel bătrln din Mogoşoaia, familie; vinde parte 451.
Mara, jupaniţă, fiica lui Preda f. mare ban şi soţia lui Tudosie spăt., lasă satul Roşiul fiului său Preda post. 385.
Mara, sora lui Gherghe Trufaşul, vinde loc cu prăvălii şi pivniţă In Bucureşti 270.
Mareea v. Mărcea.
Marco, Marcul:
Marco v. şi Neagul al lui Marco.
Marco, călăraş din Gherghiţa, vinde vie In dealul Bobului 228.
—   Marcu, delniţa lui la Berevoeşti (menţ.) 114.
Marco din Bănceşti, martor 232.
Marco din Brătiani v. Marco pah.
Marco din Glaveş, martor 407.
Marco din Siliştioara, martor la judecire 254.
Marco din Şerbăneştii de la Olt, fiul lui Cazan şi nepotul lui Giura cel mic, partea lui (menţ.) 110.
Marco, fiul lui Neagoe log. din Tlrgovişte, martor pentru vlnzare In Bucureşti, semnează 322.
—   Marcul (eroare : Barbul), fiul lui Oprea din Rădăcineşti, cu silişte In Gruiu 197.
Marco, logofăt 309.
Marco, martor pentru Tifuleşti 257.
Marco, martor pentru Trănşani B.
Marco, moştean din Pleaşov, tatăl Iul Simni-coară (menţ.) 278.
Marco, moşteni rumâniţi: din Gropeni 240; ~ din Pleaşov 278.
Marco (Marăcu, Marcov), paharnic din Brătiani, tatăl lui Ştefan log. şi Vasile log. (menţ.) 122, 393, A.
Marco, postelnic, ginerele lui Matei din Mihăeşti, martor pentru Hirteşti 320.
Marco, ţigan 241.
Marco Pepelea, logofăt din Tllhăreşti, tatăl Anghelinei jupaniţa lui Blrsan al doilea vornic (menţ.) 241.
Marco Zoriş, locul lui la Ograda; martor 411.
Marcoci, sluger v. Malcoci.
Mardarie, călugăr, tatăl lui Stan care vinde vie tn Negoeşti (menţ.) 195.
Mardarie, egumen al m-rii Strlmbul 39.
Mardarie, logofăt din Dobroşeşti, martor 228.
Marea Biserică v. Ierusalim-
Mareş v. Radul Mareş.
Mareş din Buneşti, martor pentru Măniceşti 83.
Mareş din Călugăreni, martor pentru Găgeni 163.
Mareşii din Creţi, tatăl Sorei (menţ.) 145.
Mareş, rumân din Poieni 159.
Marga Taebula (Mărgărită „doamna” lui Radul Mihnea ; in menţ. 1794), lasă m-rii Sflnta Troiţă casa ei şi locul din Tirgo-vişte 220.
40 - o- 62
www.dacoromanica.ro
717
Margine, megiaş rumânit din Ioneşti 324.
Margine, vinde vad de moară in Rlmnic (menţ.) 215.
Maria, Măria:
Maria, baba ~, vinde parte in ocina Mircească 390.
Maria, călugăriţă, vinde locuri In Drajna 286.
Maria din Bucov v. Maria, jupaniţă, fiica lui Staico post.
Mariia, fiica lui Dragomir din Clineşti, vara lui Balaur, vinde parte 249.
Maria, fiica lui Nistor din Păuşeşti, vinde parte 182.
Maria, fiica lui Radul din Glltofani, vinde ţigancă 94.
Maria, fiica lui Tudor din Băbeni, vinde ţigancă 94.
Maria, fiica popii Coica, mama Anei şi bunica lui Dumitru log. şi Tudor care dăruiesc m-rii Golgota locuri In Cimpul Ruşilor (menţ.) 3.
Maria, jupaniţă din Plătăreşti, mama lui Udrişte post., stăplnă In Sparţi 227.
Mariia, jupaniţă, fiica lui Dumitru Plrtinea, soţia lui Dobromir plrcălab, vinde parte In Bereni 133.
Mariia, jupaniţă, fiica lui Ivaşco f. mare vornic, <prima soţie> a lui Vasilie spăt. şi <nora> lui Muşat mare stol., In pricină pentru zestre 153.
Maria, jupaniţă, fiica lui Lupul f. mare log,, soră cu Gherghe pah. şi soţia lui Mihai post. din Bărbăteşti, ia bani cu Împrumut şi pierde ocină in Vlădeni şi loc de casă, pivniţă şi prăvălii in Tlrgovişte 96, 102.
Maria, jupaniţă, fiica lui Staico post. din Bucov şi mama Elinei, In pricină pentru zestre cu ginerele său Nedelco f. mare pah. 357; vinde ţigani 386.
Maria, jupaniţă, fiica Stanei din Budişteni, soţia lui Oprea, Înzestrată In Dobroşeşti, Cringureni ş.a. 130.
Maria, jupaniţa lui Crăciun vornic din Clrlo-măneşti, mama lui Ianache şi a lui Crăciun, vinde vad de moară la Clndeşti 74, 176; vinde parte cu vie In Clrlomăneşti 215.
Maria, jupaniţa lui Dumitru vornic din Mogo-şeşti, mama lui Bunea log., moşteneşte vii in Grădiştea, rumâni In Nucşoara, ţigani ş.a. 265, 266, 351.
Maria (Mărie, Mariia), jupaniţa lui Ianiu Psira vist., stăplnă In Vărăşti 164, 175; cumpără loc de casă In Bucureşti 38.
Maria, jupaniţa lui Mihai post. din Bărbăteşti v. Maria jupaniţă, fiica lui Lupul f. mare log.
Maria, jupaniţa lui Oprea căpitan, mama lui Leca cu parte In Sparţi 227, 241.
Maria, jupaniţa lui Trufanda vist. v. Maria vistiereasa.
Maria, logofeteasa, soţia lui Sima <al doilea log.>, cumpără in Păuşeşti-Otăsău 136.
Mariia, nepoata lui <Ivan> Norocea vornic, vinde delniţă In Izvorani 416.
— Măria, rumân din Vărăşti 175.
Maria, soţia lui Dobrin, vinde ocină in Netezeşti 338.
Maria (Mariia), soţia lui Şandrea neguţător şi sora Predei, vinde ocină la Cotroceni 211.
Maria (Mărie), ţigănci 227, 229, 347.
Maria, vistiereasa, jupaniţa lui Trufanda vist., rumâneşte in Ioneşti şi Negraşi 172, 324, 329, 333.
Mariia (Mărie), vorniceasa, ia bani cu Împrumut şi zălogeşte satul Curăteşti; semnează 201.
Maria Bălăceanca, stăplnă In Siliştioara (menţ. 1776) 297.
Mariea, cneaz rumânit din Ciuliniţa, se re-judeceşte 440.
Marin v. şi Radu Marin.
Marin din Bereşti, tatăl lui Stan, martor 36.
Marină din Clmpulung, martor 380.
Mariu din Clinceni, martor 343.
Marin din Răspopi, tatăl Anei şi socrul lui Braţul Capreşu (menţ.) 221.
Marin, fiul lui Micul, martor pentru Băbeni 156.
Marin, martori: pentru Coteşti 192 ; ~ pentru Vulpeni 275.
Marin (Mărin), megiaşi rumâniţi: din Co-manca 152 ; ~ din Lazu 13.
Marin, rumâni: din Lichireşti 138,141; — din Poieni 159.
Marin Mustaţă (Mustaţă), vătaf din Băbeni, tatăl lui Mănăilă şi bunicul lui Stan grămătic, martor 156, 215.
Marina, cu parte in ocina Negrilească, la Lipia (menţ.) 221.
Marina, In pomelnicul lui Dumitru log. dăruit m-rii Golgota (menţ.) 3.
*Marmuri, sat <Nedeia, j. Dolj> Întărit lui Stroe log., zestre de la socrii săi Fota post. şi jupaniţa Stana 178.
Martin din Măgurele, martor 157.
Martin, fiul lui Neagoe călugărul din Brăti-voeşti, vinde livadă In Căzanul 132.
Marten, martor pentru Clinceni 366.
Martin (Mărtin), popă, martor pentru Izvorani 404, 416.
Martin, rumân din Poieni 159.
Matei, Matheiu:
Matei, agă v. Matei Basarab.
— Matheiu, bătrlnul din Stupineni, martor pentru VUcana, semnează 341.
Mateiu (Mat6iu), clucer şi dascăl din Coteşti < Mezahrinos>, cumpără delniţă 317; martor, semnează greceşte 104; probabil acelaşi: Matei, logofăt, cumpără parte In Coteşti 306.
Matei din Brincoveni v. Matei Basarab.
Matei (Mathi) din Cacova, martor la rumâ-nire In Clineşti, semnează 335.
Matei din Diculeşti, martor pentru Morunglavi ş.a. 417.
Mateiu din Mihăeşti, socrul lui Marco post., martor pentru Hlrteşti 320.
Matei, logofăt v. Mateiu clucer şi dascăl.
Matei, martor pentru Coasta Turburii 428.
Matei, popă, lasă parte In Plrscov, nepotului său Iane D.
718
www.dacoromanica.ro
Matei, vătaf din Lipereşti, tatăl lui Udrişte log. (menţ.) 384.
Matei, vinde parte In Dobroteni (menţ.) 194.
Matei Basarab (Matei, Mateiu, Mathci, Maţi, Mateiu Băsărabă, Matei Brlncoveanul), domn al Ţării Româneşti <1632—1654>, nepotul lui <Neagoe> Basarab vodă 419, 420, 422, 423, 425, 426, 429—432, 434, 437—440, 443, 445, 448, 449, 451 ; frate cu Barbu şi Calea 282; stăpln <tn Brln-coveni> şi Betejani 272, 430; dăruieşte parte In Arvăteşti unei slugi, pentru slujbă dreaptă 282;
    In boierie : postelnic 282; agă, f. mare agă din Brlncoveni, jurător383; martor 13,24, 89, 107, 108, 133, 149, semnează 88, 100, 104 ; pribeag peste munte cu alţi boieri 168; luptă Împotriva lui Leon Tomşa; sate confiscate pentru hiclenie 272; domn : 417 ; neconfirmat de Poartă 448 ; acordă scutiri 419, 420 422, 423, 429, 431, 437—439, 445; dă dispoziţii, cărţi, răvaşe dejurători 418, 421, 425, 426, 430, 432—435, 440, 443, 448, 449, 451; semnează 419, 422, 425, 429, 431—435, 437, 439, 440, 448, 449, 451 ;
     In menţ. ulterioare 113, 133.
Matei Lătinul (Matei) din Bosna Săraiu, fiul lui Iovan Lătinul, In pricină pentru Pleaşov 273, 278, 279.
Matiţi, sat <Matiţa, j. Săcuieni; azi j. Prahova > 315.
Mat rac v. Stroe Matrac.
Maţgros v. Manea Maţgros.
Mavrodin, paharnic, apoi vornic <din Măneşti>, jurător 418 ; martor 102.
Maxin (Macsin, Macsinul, Maxinu, Maxinul) j. Buzău, sat <Maxenu> 241; In hotar cu Cacalcţi 176, 386; sat pustiit al m-rii Banu făcut slobozie; scutiri 245.
Măcărău v. Stan Măcărău.
Măciucă, clucer, martor pentru Cepturi, Sărăşti ş.a. 170, 241, 315.
Măciucă, judec rumânit din Lătceni 181.
Măcreasca, delniţă la Davideşti, j. Muşcel şi Pădureţ <azi j. Argeş> 391.
Măgurele, j. Prahova, sat, părţi cu vie şi rumâni vlndute de Ivaşco, Spinciul şi Vflsul lui Leca spăt. 157.
Măgureni (Măgurâni), sat <j. Prahova>, Nan, nepotul lui Nan log., rumânit de Leca spăt. pentrucă a omorlt un ţigan 190; parte cu rumâni dată zestre de Maria din Bucov lui Ianiu spăt., schimbată cu cumnatul său Ncdelco f. mare pah. 357 ; parte cu rumâni dată de Dumitraşco comis tatălui său Stoica spăt., lăsată de acesta fiilor săi din a doua căsătorie 371.
Măican din Plrliţi, aldămăşar pentru Verncşli 427.
Măican, rumân din Frăţeşti şi Costeşti 385.
* Măilat, sat <lg. Poiana, j. Dolj ; azi j. Goij>, parte cu rumâni a lui Dragotă post. Întărită lui Stoica post. din Urdari 383.
Mălae v. Bade Mălae.
                                                                           Mălai, fiii săi rumâni din Ciumcrnic (menţ.)
    229.
                                                                          Mălăeştii, plasă la * Groşanii Trifului <lg Bră-deanu, j. Buzău>, Întărită m-rii Banu 400.
Mălăcşti, j. Dolj, sat, funii cumpărate de Pirvul şi Preda ; funie Întărită popii Ghioca, lui Vladul Ştcrfenitul şi lui Jipa 233.
Mâlăeşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova> 292, 330, 331.
Mălăiasea, ocină la * Fundeni <lg. Slngeru, j. Săcuieni; azi j. Prahova> 228.
Măldărescul v. Hâdul Muldărcscul.
Măldăreşti, sat <j. 'Vllcea> 335; pircălab; popă 187.
Mălin din Carpeni, martor 383.
Măn v. Standul Măn.
Mănăilă, partea lui de apă la Moşeşti (menţ.) 257.
Mănăilă, tatăl popii Stan grămătic din Băbeni (menţ.) 156.
Mănăstirea de la Colentina v. Plumbuita.
Mănăstirea den Vale v. Valea.
Mănăstirea Sflnta Ecaterina v. Bucureşti.
Mănăstirea Sflnta Troiţă v. Bucureşti, oraş, Pîrvuleşti şi Valea.
Mănăstirea Sfintul Arhanghel Mihail de la Runiele <Grecia>, metocul său in Ţara Rom. : m-rea Valea; egumen 320.
Mănăstirile Sfintul Ghcorghe, Sfintul Ion v. Bucureşti.
Mănăstirile Sfintul Ilie, Sveta Petca v. Tîrgo-vlşte.
*  Mănăstirea Vornicesei, numită Săcuiani
    <* Ezer, lg. Căldăraru j. Ilfov>, ctitori; metoh al m-rii Sflnta Troiţă; In pricină cu Mănăstirea Cernicăi vornicul 193.
Mănăstirea vornicului Cernica v. Cernlca.
Măndescul v. Florea Măndescul.
Mănea v. Manea.
Măneasca, funie la Samara <j. Argeş> 349.
Măncşti, sat <j. Dîmboviţa; azi j. Prahova> 40, 82, 86, 102, 142, 149, 176, 290, 386, 390 ; popă 116.
Maniaci (Măniaciu), sat <Măneciu, j. Săcuieni; azi j. Prahova>, vătaf 292, 305, 330, 331, 342.
Măniccşli, sat <j. Argeş> 94; partea lui Badea Negrul vlndută de Neacşa popii Pătru, popii Ţalapi ş.a., răscumpărată de nepotul său Frîncul post.; părţi dăruite de Tudor stol. m-rii Argeş 83.
*  Măniecşti, sat <probabil j. 01t> 26, 179.
Mănilă, cneaz rumânit din Ciuliniţa, se reju-
    deccşte 440.
Mănilă din Bălişoara, martor pentru Cacalcţi 176.
Mănilă din Măteşti, vinde vie şi moară 241.
Mănişorii, Împart locuri la Cheia cu Oprea, fiica lui Stroe 207.
*  Mărăcineni (Măricineni), sat <j. Buzău> 6, 74,
    121, 176, 202, 232, 239, 314; megiaşli vlnd ocina lui Calciu din Clndcşti; popă 236, 252 ; — de Jos 340.
Mareea, martor pentru Găgeni 163.
Măreşescul v. Crăciun Mureşescul.
www.dacoromanica.ro
719
* Mărgineni, sat <Valea'Stlneij. Muşcel ţi Pădureţ ; azi j. Argeş>, parte dată schimb pe Ianiu vist. m-rii Valea 320.
Mărgineni, sat <j. Prahova>, parte cu rumâni dată de jupaniţa Maria din Bucov zestre ginerilor săi Ianiu spăt. ţi Nedelco 1. mare pah. 357.
Măria v. Maria.
Măricineni v. Mărăclneni.sat.
Mărin v. Marin.
Mărtin v. Martin.
Mărzac ... v. Vlad Mărzac ...
*Mâstăneştl, sat <Apostolache, j. Săcuieni; azi j. Prahova», parte cu vii vlndută de Barbul Răuţ lui Tudor log. Rătescul; popă 398.
Măţoi v. Stoica Măşol.
Mătăsarl, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj> 394.
Mătăsarl, sat < Mătăsarul, probabil j. Vlaţca; azi j. Dîmboviţa» 275.
Mătâseţti,sat <Bucu-Mătăseţti, j. Ialomiţa» 24.
Măteţtl, j. Buzău, sat, părţi cu vie ţi moară ale lui Dragoe, Balea ţ.a. Întărite lui Buzinca f. mare clucer; pomet In plasa de jos 241; popă 202.
Măura v. Pirvul Măurii.
M... eah ..., sat, boier din ~ jurător pentru Sărăţti 315.
Meh din Frlnceţti, tatăl lui Isac diac mic (mcnţ.) 217.
Mehae v. Mihal.
Mehedinţi, judeţ, sate din 13, 46, 143, 168, 240, 243, 383, 425.
Mehedinţul v. Radul Mehedinţul.
Mehtupciu, E. M., inginer hotarnic (menţ., 1862) 224.
Melteştl, partea lor la Futeţti 40.
Meiuot, Meiut, Meiută, Meiutescul v. Gherghe Melut, Miilescul, Negoiţă Meiută ţi Stanciul Meiutescul.
Mejdina Slolcăi, top. la Cheia <in or. Băile Olăneţti, j. Vilcea», 207.
Melentie, Meliintie :
— Meliintie, aldămăţar pentru Jideni ţi Ţuşăşti 109.
Melentie, egumen al m-rii Argeţ 8, 31, 439.
Melentie (Meletie, Melintie), egumen ţi nas-tavnic al m-rii Dealu 247, 321; semnează greceţte 247 ; probabil acelaţi: Melentie, egumen, duhovnic al lui Radu <Mihnea ?» voievod, martor la diată In Tlrgoviţte 220.
Melentie, egumen al m-rii Mihai Vodă din Bucureţti 241.
Melentli, judec rumânit din Lătceni 181.
Meleştianu, martor pentru Dudeţti 450.
Menadec, top. In hotarul ocinei oraşului Cîmpu-lung 144.
Menedec, m-re <Vintilă Vodă, j. Buzău» dăruită de Fătul cu ocină, vaduri de moară ţi pomet In Săruleşti 314.
Merlari v. Mirlari, sat.
Methymna, mitropolie < Grecia» 159.
Metodie, rumân din Poieni 159.
Mezahrinos v. Matei, clucer ţi dascăl.
Meze v. Buzduga al Iul Meze.
Mezra, delniţa lui la Bratia (menţ.) 41.
Mican v. Ban al Iul Mican.
Miceşti, sat <j. Muşcel ţi Pădureţ; azi j Argeş» 130.
Mlclea, aldămăţar pentru Jideni ţi Ţuţăţti 109.
Miclea, cneaz rumânit din Costeţti 20.
Miclea din Plrscov, tatăl lui Neagul, cumpără ocină (menţ.) E.
Micleuş, <rudă» cu Radul post. din Potoceni, fiii săi stăplni In Futeţti (menţ.) 40.
* Mlcşanl, sat <lg. Negoţina, j. Buzău» 174.
Micul v. Valea Micului.
Micul din Bereţti v. Micul dragoman.
Micul din Budeni, boier hotarnic, martor pentru Grădiţtea 1, 25, 27, 44.
Micul din Piteţti, martor < pentru Samara» 318.
Alicul din Rădăcineşti, vinde siliţte (menţ.) 197%
Micul, dragoman din Bereţti, boier hotarnic, martor pentru Grădiţtea 1, 25, 27, 44.
Micul, moţtean rumânit din Pleaţov 278.
Micul, roţu din Periaţi, martor pentru Lipe-reţti 384.
Micul, rumâni : ~ din Frăteţti ţi Costeţti 385; ~ din Poieni 159; ~ din Vărăţti 62.
Micul, tabac din Boldeşti, martor 6.
Micul, tatăl lui Marin, martor pentru Băbeni 156.
Micul, tatăl lui Vlaicul rumân din Coteţti (menţ.) 23.
Alicul Grlblea, megiaţ din Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Alicul Alomolul, tatăl lui Stoia, vinde vie ţi pomet In Bărăşti 215.
Mierăul v. Radul Mierăul.
Mierîiu, sat <Mierea, j. Buzău» 148, 162, 242, 267.
Alierlan, moţtean rumânit din Pleaţov 279.
Aliha, arbănaţ, aldămăţar pentru Bălţaţi 137.
Aliha din Căpriani, martor pentru Racoţi ţ.a. 394.
Mihai, Mehae, Alihail, Mihăllă...
Mihaiu v. ţi Pribeag Mihaiu.
Alihaiu, armaţ al doilea, schimbă ţigancă 247.
—    Mihail. călugăr din Fundeni v. Mihai popă.
Mihai (Mihăilă) cel lung, rumân din Lichireţti
    138, 141.
Mihaiu clucer din Coţofeni v. Mihaiu Ţinţă-reanu.
Mihai din Bărbăteţti v. Mihai post.
—    Mehae din Clrcea, martor pentru Brln-coveni 150; v. ţi Mihai log.
Mihai din Coţofeni v. Alihaiu Ţinţăreanu.
—    Mihăilă din Drajna v. Alibai plrcălab.
Mihai din Hărgitoaia, ~ din Sărata v. Mihai
    postelnici.
Mihai din Slănic v. Aii hal, iuzbaţă.
—    Afihăilă din Vardiniţa, martor 383.
—    Mihăilă din Văleni v. Mihai post.
—    Alihăilă (eroare : Mihnea), fiul lui Voicilă, vinde parte In Cacaleţi 176.
Mihai fiul lui Pirvul din Lazuri v. Allhai post.
Mihaiu fiul lui Toma comis v. Mihai post.
Mihai (Mihaiu), iuzbaţă din Slănic, martor pentru Jigorani 78, 86.
720
www.dacoromanica.ro
Mihaiu, jupln, cu moară In Ttrgovişte v. Mihai Erţjopul.
Mihaiu, legănarul, tatăl lui Duca (menţ.) 38.
Mihai, logofăt din Clrcioia, martor pentru Osica 32; v. şi Mihai din Clrcea.
—   MJbail, logofăt din Piteşti, tatăl lui Miro-slav şi al lui Dumitru (menţ.) 344.
—   Mihăilă, martori:    pentru Pirscov E;
    ~ pentru Racoţi ş.a. 394; ~ pentru Turburea 377, 436.
Mihaiu (Mihailă), moşteni: ~ din Braia, apărat de rumânie 174din Pleaşov, tatăl lui Gherghe (menţ.) 278.
Mihai (Mihail, Mihaiu, Mihăilă), moşteni rumâniţi:       din Costeni 330; ~ din
    Drajna 251; ~ din Pleaşov 278 ; ~ din Sulari 149; — din Vărăşti, în pricină de rumânie 62, 72.
—   Mihăel, nepotul lui Nenciul din Albeşti, cu parte In Negrească şi Jilişte 379.
Mihai, nepotul lui Vodă banul, vinde ţigani 117.
—   Mihăilă, plrcălab din Drajna, martor 292, 305, 330, 331, 342.
—   Mihail, popă, călugăr din Fundeni, vinde parte cu vie In dealul Bobului; aldămăşar 228.
Mihai (Mihaiu), popă din Buzău, martor 236, 252.
—   Mehae, popă din Lumaş, martor 150.
—   Mihail, popă, ieromnimon, martor la închinarea bis. Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Mihai, postelnic din Bărbăteşti, soţul jupa-niţei Maria şi ginerele lui Lupul f. mare log. 96, 102.
Mihai, postelnic din Hărgitoaia, martor 383.
Mihai (Mihaiu), postelnic din Sărata, familie 174 ; ctitor la m-rea Pinul, în pricină pentru satul Brăeşti 84, 174; în pricină pentru ţigani 30.
—   Mihăilă, postelnic din Văleni, tatăl lui Radul post. şi soţul jupaniţei Anca (menţ.) 430.
Mihai, <postelnic>, fiul lui Plrvul din Lazuri, frate cu Nedclco, Stoica şi Preda, martor 67.
Mihai, postelnic, fiul iui Preda sluger şi al doamnei Florica, nepotul lui Miliai <Viteazul>; zălogeşte satul Pleaşovul 273, 278, 279; Întemniţat pentru datorii 262 263.
Mihai (Mihaiu), postelnic, fiul lui Toma comis şi nepotul lui Leca spăt., familie; stăpln In Cătun, în Dealul Piteştilor, pricini 230, 354, 355, 385 ; scrie zapis, semnează 355 ; probabil acelaşi; Mihai, postelnic, martor pentru vinzare în Bucureşti, semnează 346.
—   Mihăilă (eroare: Zmiul), robit, fiul lui Ţigulea, apărat dc a fi ruinânit în Crăceni sau Lichireşti 138, 141.
Mihai (Mihail, Mihaiu, Mihăilă), rumâni: ~ din Bora, Încearcă să se judecească 261; ~ din Budişteni 130; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ judecit din Frăţeşti, apărat de rumânie 9; —- din Lichireşti 138,141; ~•
    din Roşiul 385; ~ din Trănşani, frate cu popa Stoica, se judeceşte, cumpără parte B.
Mihaiu, scrie zapis <pentru Lipia ?> 205.
Mihai (Mihail), soţul Buicăi şl ginerele Anei, vinde parte în Şerbăneştii de la Olt 110.
Mihai spătar mare v. Mi ho.
Mihaiu, sulger din Coţofeni v. Mihaiu Ţînţă-reanu.
Mihaiu, şoimar din Săteni, vinde vie (menţ.) 87.
Mihai, vărul lui Vladul log. din Nănişori, vinde ţigancă 386.
—   Mihăilă, vătaf din Rîmnicu < Sărat>, martor pentru Domireşti 215.
Mihai, vătaf, martor pentru Tîrgovişte 96.
—   Mihăilă, vinde parte in ocina Mircească 390.
Mihai An (?), căpitan, martor pentru Sămă-răşti, Topliceni, Jideni ş.a. 410.
Mihaiu Carşote (Carşote, ~ Carşotei, ~ Car-şute), cumpără partea Rădăncască 340; martor 121, 241, 314.
Mihai Croitor, aldămăşar pentru Goleşti şi Prăvăleni 332.
Mihai Ergopul (Mihaiu, Mihai Irgopul), cumpără roată de moară în Tîrgovişte 441, 446, 449.
—   Mihail Tecuciul, nunta lui Alexandru Coconul la 107.
Mihaiu Ţinţăreanu (Mihai, Mihaiu), clucer din Coţofeni <fiul lui Preda clucer şi al Marei>, soţul Hlrsovei, cumnat cu Zamfira şi Dragotă post.; stăpln in Dragomireşti, Bălboşi şi Cocorova 383; martor 13, 24, 54, 107, 149, 347, 383; pribeag peste munte Împreună cu Matei aga <Basarab> ş.a. boieri 168; sluger 347.
Mihai <Viteazul> (Mihai), Mihail Pătraşco-vici), domn al Ţării Româneşti <1593— —1601 > 103, 188, 316; fiul lui Pătraşco voievod şi al Teofanei călugăriţa, tatăl lui Necula voievod şi al Floricăi; familie 79, 105, 248, 263, 273, 278, 279, 440; mare stolnic 273, 278, 279; ctitor, danii 20, 241, B; cumpără şi rumâ-neşte sate 20, 123, 125, 248, 273, 278, 279, 400, 440; Înzestrează pe liica sa 273, 278, 279; Înnoieşte şi Întăreşte aşe-zămlnt bisericesc 79; cărţi şi hrisoave de la~20, 79, 105, 110, 123, 125, 154, 248, 250, 252, 263, 282; legătura lui ~ 90, 127, 134, 138, 141 ; rumâniri In vremea lui 44, 62, 66, 72, 418 ;
     cu oastea la m-iea Bistriţa 20; palangă făcută de Sinan paşa, m-re pustiită In vremea lui 10, 113, 337.
Mihai Vodă m-re v. Bucureşti.
Mihaia, fiica lui Şerbu din Nănişori, soţia lui Bogdan, familie; vinde vie In dealul Vălenilor 118.
Mihalachi din Bănceşti, martor pentru Zoreşti 105.
Mihaleea, aldămăşar pentru Jideni şi Ţu-şăşti 109.
721
www.dacoromanica.ro
Mlhaleea, ban <Caragea>, tatăl Predei clu-cereasa şi socrul lui Radul Buzescul, rumâneşte In Vărăşti, Călugăreni şi Periaţi (menţ.) 62, 72.
Mlhaleea, căpitan din Pătlrlage v. Mihalcea vornic al doilea.
Mlhaleea din Odae, martor pentru Cacalcţi, 386.
Mihaleea,fiul luiDumitru Turcul din Bucureşti, frate cu Radul, vinde vie In dealul Bobului 228.
Mlhaleea, logofăt, martor pentru Măgurele 157.
Mihaleea, logofăt, scrie răvaş domnesc pentru Futeşti 40.
Mihaleea, megiaş din Măteşti, vinde cu alţii vad de moară 241.
Mihaleea, postelnic, soţul Despei, vinde moşie In Coteşti, scrie zapis 306.
Mihaleea, vornic al doilea din Pătirlage, mare căpitan, tatăl lui Radul post. 287, 311, 312; stăpln In Clndeşti şi Cacalcţi cu moară, pivniţă şi ţigani 74, 84, 176, 236, 250,252,386; judecă pricină 232,256; boier tocmelnic 344; martor 104, 239, 263, 265, 351, semnează 262; Învaţă In act domnesc 174; mare căpitan 344, 386.
Mihaleea Talvacă (Mihaleea), zălogeşte ocină In Gudărăşti (menţ.) 410.
Mihaleo, moştean rumânit din Negraşi 172.
Mihart (Mihartu), postelnic din Şitoaia, martor 13, 325.
Mihăeştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 320; Oancea înfrăţit de vărul său Stancea peste delniţa Mircei 128.
Mihăeştl (Miheşti), sat <j. 01t> 90, 147.
Mihăeştl, sat <j. Vllcea> 335, 354.
Mihăilă v. Mihai.
Mlhălleasea, ocină la * Fundeni <lg. Slngeru, j. Săcuieni; azi j. Prahova> 228.
Miheşti v. Mihăeşti, sat, j. Olt.
Mihnea, banul din Urezi, tatăl Voicăi(menţ.) 97.
Mihnea, cneaz din Sulari, rumânit fără ocină 149.
Mihnea, cu parte In dealul Nucetului 188.
Mihnea din Bădeni, megiaş, jurător 101.
Mihnea din Cretineşti, martor pentru rumâni fugiţi 364.
Mihnea, fiii săi rumâni din Coteşti (menţ.) 306.
Mihnea vinde parte In Cacaleţii din Vale <eroare> v. Mihăilă.
Mihnea voievozi v. Radul Mihnea şi Mihnea Tureltul.
Mihnea Ghidi (~ Ghi) din Mirceşti, vinde parte 390; martor 6.
Mihnea <Tureilul>, domn al Ţării Româneşti <1577—1583, 1585—1591> 80, 113, 129, 188, 267, 296, 371; fiul lui Alexandru Mircea şi tatăl lui Radul Mihnea 21, 33, 55, 61, 87, 105, 110, 113, 116, 139, 154, 177, 248, 273, 278, 279, 283, 337, 400, 440;
    dă bani spre a fi schimbaţi In Transilvania ; confiscă sate şi le dăruieşte m-rii Sflnta Troiţă 8, 31;
    rumâniri In vremea lui 273, 278, 279; cărţi şi hrisoave de la ~ 10, 33, 55, 105, 139, 154.
Mi ho, Mi hui:
—   Mihul v. şi Dima a lu Mihulcse.
Miho, ban mare v. Miho, spăt. mare.
Miho, comis, frate cu Nica comis, dăruieşte parte In Frăsinet m-rii Bucovăţ; mormlnt (menţ.) 26.
—   Mihul din Cucuteni, martor 442.
Miho din Păuşeşti, martor 182.
—   Mihul, din Şotinga, se răscumpără din rumânie 116.
—   Mihul, faurul din Bălişoara, megiaş <ju-rător> 379.
Miho, logofăt mare v. Miho spăt. mare.
Miho, neguţător, martor pentru Săteni 87, 237.
Miho, neguţător, tatăl lui Costandin, martor pentru Cotroccni 211.
Miho, portar <din Oraşul de Floci>, hotarnic (menţ.) 283.
Miho (Miha, Mihai, Mihol, Mihu, Mihul, Miiho) <ltacotă>, spătar mare, mare logofăt, ban mare al Craiovei; cumpără şi vinde moară la Rlmnicul <Sărat> 215; stăpln de ţigani 117;
    In sfatul domnesc: mare spătar <plnă la 1630 aug. 12; şi 1631 iulie 23—1632 iulie 11> 4—6, 8,10—14, 18, 20—22, 26, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 56, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96, 101—103, 105, 107, 108, 110, 113—116, 130, 132, 135, 139, 141, 258, 260, 261, 263, 266, 267, 271—273, 278, 279, 281, 283,  290,  291, 294,  313, 316,       320 321,
    337,  338,  348, 358,  383, 386, 390, 391,
    400; in sfat domnesc menţionat 159; mare logofăt <1630 aug. 26 — sept. 25> 141, 149, 154, 157; mare ban al Craiovei <1630 nov. 10—1631 iulie 6> 174—177, 183, 185,  188—190,   194,  196, 202,      206, 215,
    217,  221,  226, 228,  233, 240,      241, 243,
    245,  252;
    fost mare spătar 149, 215; ispravnic de hotărnicie (mare ban) 173; martor (mare spătar; mare logofăt) 46, 89, 106, 149, 265, 271, 273, 278, 279, 324, 389, semnează greceşte 58, 68, 88, 100, 104, 296, 361;
     In tabără, Împreună cu Lcon Tomşa 271; eroare: mare vistier 67.
Mihulâse v. Dima a lu Mihulcse.
Miiac v. Oprlş Miiac.
Miinia v. Miinea.
Miiteseul, martor pentru Sărăţeni 24.
Miiuzuică v. Opriş Milae.
Mileul, megiaş rumânit din Clineşti 335.
Milea, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Mlleu, cu parte şi rumâni In Bădeni 328.
Milea din Şoplrliga, martor pentru Cacaleţi 386.
Milea (Mile), popă, martor pentru Şerbăneşti, semnează 269.
722
www.dacoromanica.ro
Milea, rumân din Popeşti, fiul lui Nan cel bătrin 313.
Milea, schiler, martor Ia zălogirea unei livezi din Văsiia 327.
Miioşu, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Miloş (Miloşi), logofăt <din Piriu>, fiul Iui Badea log. şi al Dumitrei, familie 70, 100, 103, 108, 117, 383; stăpin in Bilta şi Brăneşti, volnicit să-şi strlngă rumânii fugiţi 70, 103, 117; stringe birul de roşii 117; răscumpără m-rca Strlmba a unchiului său Stoica f. mare vist., zălogeşte ţiganii m-rii 100, 108, 383.
Miloş (Miloşi), logofăt din Uscaţi, fiul lui Scorca log. şi nepotul Iui Danciul log., martor 91, 95, 243.
Miloş, rumân din Comani 64.
Minca v. Hâdul Miiuii.
Mira, ţigan 386.
Mirâul, popă, protopop, socrul lui Stan martor pentru Băbeni 156.
Mirca, moştcan rumânit din Pleaşov v. Mircea.
Mirean, fiul Ancăi, vinde ocină in Drajna 305.
Mirean, judec rumânit din Lâtceni, fiul lui Măciucă 181.
Mircea, Mirci:
Mircea, călugăr, frate cu Vasilie Gură, vinde vie in dealul Clndeştilor 252.
Mircea, delniţa lui la Miliăeşti (menţ.) 128.
Mircea din Moşeşti, martor pentru Clndeşti
    267.
Mircea din Poiană, martor pentru Bărăşti 215.
Mircea (Mirce) din Tifuleşti, fiul Ancăi, nepotul lui Negruş şi frate cu Ilie şi Ţigulea, vinde parte in dealul Clndeştilor 267; închină biserică m-rii Coziani 257; martor 119.
— Mirci, martor pentru Rîfov 204.
Mircea, moştean din Pleaşov (menţ.) 278.
Mircea (Mirca), moştean rumânit din Pleaşov, fiul Iui Manea Gideţu 278, 279.
Mircea, popă din Balomireşti, martor pentru Lacul 39.
Mircea, popă din Săseni, aldămăşar pentru Zoreşti 202.
Mircea, rumâni: ~ din Bărcăneşti, fiul lui Radul Dămţuescul 147 ; ~ din Poieni 159.
Mircea, sătean din Domircşti, vinde parte 215.
Mircea cel Bătrin, domn al Ţării Româneşti <1386—1418>, carte de Ia ~ 144.
Mircea Fluer&toriul, frate cu Sima, martor pentru Bereşti 36.
Mirceasca, ocină Ia *Mirceşti, j. Buzău <lg. Simileasca> 390.
*Mirceşti j. Buzău, sat <Ig. Simileasca> 80, 232; parte din ocina domnească vlndută de Yasiiu Iui Costandin slugă domnească ; partea Iui Stoica vătaf vlndută aceluiaşi de Albul din Cislău 6; părţi din ocina Mircească Întărite Iui Radul log.din Măneşti, deal cu vii 390.
Mirci v. Mircea.
Mircică v. Stan al Iui Mircicăi.
Mirea cel bătrin, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Miriceanul v. Nastasie Mirlceanul.
Miriticaşul v. Radul Miriticaşul.
Miriţă din Călineşti, martor pentru Dălbă-neşti 219.
Miriţă, rumâni: — din Bratia, cu delniţă 41; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385.
*Mirlari, sat <* Merlari lg. Pleşcoi, j. Buzău> 241.
Mirlea din Răteşti, aldămăşar pentru Ver-neşti 427.
Mirlea, rumân din Roşiul 385.
Miroslav, <logofăt>, fiul lui Mihail log. din Piteşti, frate cu Dumitru, pierde părţi in Piteştii de Sus şi in Găneştii de Jos, pentru datorie 344.
Miroslav, logofăt <mare fost, tatăl Iui> Io-naşcu post., stăpin in Rifov (menţ.) 204.
Mirosiăveşti, sat 352.
Mirosloveşti, sat <j. Prahova> 381.
Mirul din Stroeşti, vinde parte 290.
Mirul, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Mislea (Sf. Troiţă), m-re <j. Prahova>, slă-piniri, face schimb 106, 311, 312, 396; volnicită sâ ia vamă din peşte la Greaca 167, 284; scutiri pentru dlrvari 76, 362; egumeni 106, 167, 311, 396.
Mişăi, mahala la Rlmnicu <Vilcea> 382-
Mitrea din Mihăeşti v. Mitrea pah.
Mitrea (Mitre) din Trăşani, martor C.
Mitrea, locul Iui Ia Rlmnicu <VlIcea> 382.
Mitrea, martor pentru Coteşti 192.
Mitre, paharnic (?) 356 v. Mitrea pitar.
Mitrea, paharnic din Mihăeşti, văr cu Staico pah., martor 354, semnează 335, 409; sluger 409.
Mitrea, pitar, f. mare pitar, tatăl lui Dumitru post. 158; cu drepturi In Dealul Tîrgo-vişlei 259; schimbă ţigănci 93; martor pentru Grădiştea, Siliştioara, Lunca Babelor ş. a. 89, 180, 185, 265; semnează 58, 88, 104, 297, 324; eroare: f. mare post. 89; probabil acelaşi: Mitrea paharnic 356.
Mitrea, postelnic, 181.
Mittilinl, mitropolie <MytiIini, Grecia> 159.
Miinea, Maiuea, Miinia:
Mlinea v. Hâdul Miinii.
Miinea cel bătrin, martor pentru Băbeni 156.
Miinea din Hlrbor, vinde parte 290.
—   Miinia, popă din Glogova, martor, scrie zapis 394.
—   Mainea, postelnic din Poenari, martor pentru Piteşti 344.
Minearie, ţigan, tatăl Iui Mlrşală şi al Iui Florea (menţ.) 383.
Minie v. Radul Miinii.
Minzeş din Bughiani, vinde parte In Cacaleţi 386.
Mirşală, ţigan 383.
Mirşăviţ v. Neeula Mirşăviţ.
Mirzanul, martor pentru Plrscov E.
Mlrzea v. şi Vladul Mîrzea.
Mirzea din Bălişoara, martor pentru Cacaleţi 176.
723
www.dacoromanica.ro
Mlrzea din Gomoeşti, martor pentru Caca'eţi 176.
*Mlacea, sat <probabil lg. Cătina, j. Buzău>
    174.
Mladin, popă, martor <pentru Jigoreni ?> 86.
Moara de Supt Mal, top. la Tlrgovişte 446, 449.
Mocanul v. Pătru ~ şi Radul Mocanul.
* Moceşti, sat <lg. Lipia, j. Buzău> partea Neagăi din Zoreşti, la Orcăneşti, vlndută de Dragomir lui Anastasie 105.
Mocul v. Standul Mocul.
Modroghina, munte <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> al oraşului Clmpulung 144.
Moga, cu drepturi In Grădiştea şi Mogoşeşti, prin juplneasa sa nepoata primei soţii a lui Dumitru vornic 351.
Moga din Bărbăteşti, tatăl lui Tanasie pah. şi bunicul lui Pătru şi Ştefan (menţ.) 203.
Moga, socrul lui Rade cneaz rumânit din Gropeni 240.
Moghila, Moghilă v. Gavril Moghila şiSimeon Moghilă.
Mogoş (Mogoşu), călăraş, frate cu Standul, cumpără parte In Clinceni 343.
Mogoş (Mogoşi), clucer, vătaf din Căciulaţi, cumpără parte cu vie In Jugureni 78, 86; martor 54, 164, 175, 234, 251, 277, 286, 287, 292, 325, 330,331, semnează 223.
Mogoş, delniţa lui la Bădeni (menţ.) 328.
Mogoş din Aninoasa, martor pentru Bere-voeşti 114.
Mogoş din Căciulaţi v. Mogoş clucer.
Mogoş din Căzăneşti, martor pentru Ibă-neşti 59.
Mogoş din Gălăşeşti, martor pentru Măni-ceşti 83.
Mogoş din Păuleşti v. Mogoş log. şi Mogoş vornic.
Mogoş, logofăt din Păuleşti, fiul lui Mogoş vornic, martor, semnează 393.
Mogoş, martor <pentru Topliţa» 285.
Mogoş, vătaf din Căciulaţi v. Mogoş clucer.
Mogoşu, vinde vin lui Mogoş călăraş, care cumpără In Clinceni (In menţ. contemporană) 343.
Mogoş, vornic <din Păuleşti», tatăl lui Mogoş log. (menţ.) 393.
Mogoşani, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa» 98.
Mogoşanul v. Stan Mogoşanul.
Mogoşăştl, sat <j. Olt», partea lui Raduslav bănişor vlndută de Dumitru lui Todor comis 402.
Mogoşeşti (Mogoşăşti), sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov» 1, 25, 27, 44, 58, 65, 66; moşie lăsată de Dumitru vornic soţiei sale Maria şi fiului său <vitreg» Bunea log. 265, 266, 351.
Mogoşi v. Mogoş.
Mogoşilă din Ţigăneşti, socrul lui Dumitru din Beleţi 124.
Mogoşoaia, j. Ilfov, sat <azi or. Bucureşti», părţi cu vad de moară vlndute de Florea Măndescul post. şi de Brezuica, jupaniţa lui Isar cel bătrln, lui Dumitru log. 451.
m
Mojdreanul, baltă <lg. Mănăstirea, j. Ilfov» a m-rii Sflnta Troiţă, pricină cu Nenciul vornic; hotare 33, 35.
Moldova şi moldoveni, domn din ~ 143 ; mare postelnic din~stăpln In Ţara Rom. 11, 12, 82; moldoveni, posluşnici ai episcopiei de Buzău 7, 422, cu drept să se aşeze In slobozie 159; birul moldovenesc 7, 159, 422.
Moldovean, Moldoveanul v. Gavril Moldovean, A'icoară Moldoveanul şi Stoian Moldoveanul.
Moloinoc (Molomocul, Sf. Nicolae) din jos de or. Glierghiţa, m-re <Malamuc, j. Ilfov; azi j. Prahova», stăpînă în Creţ eşti; egumen 146.
Momalfi, tatăl lui Stan cneaz rumânit din Gropeni (menţ.) 240.
Momcescul v. Radul Momcescul.
Momcilaş, delniţa lui la Bratia (menţ.) 41.
Momcilă din Deduleşti, tatăl Stancăi, Sorei şi Sorcăi, familie (menţ.) 256.
Momoiul v. Micul Momoiul.
Monembasia, mitropolie <Montmvasia, Grecia» 159.
Moringlavi, m-re (?) <j. Romanaţi; azi j. Olt», cumpără parte In Pleşoi (menţ. 1707) 85.
Moringlavi (Morlglavi, Moruglavi, Morunglavi), sat <Morunglav, j. Romanaţi; azi j. Olt», părţi vlndute de călugăiul Vichentie şi vărul său Radul, popii Ionache 417; popă 110, 417.
Moroca v. Oprea Moroca.
Moroci, delniţa lui la Bratia 41.
Morunglavul v. Moringlavi şi Manca Morun-glavul.
Mosliştea, riu, sat pe — 298.
Mostoc v. Stan Mostoc.
Moş v. Vărăştii Iul Moş.
Moşatu v. Muşat.
Moşea v. Dragomir Moşea.
Moşcan din Căpăţlneşti, martor 202.
Moşeşti (Moşăşti), sat <c. Turburea, j. Buzău» 119, 257, 267.
Moşoaia v. Oprea al Moşoael.
Moşotu v. Muşat.
Moşu din Deduleşti, frate cu Neagoe, martor 413, 414.
Moşu din Stănuleşti, aldămăşar pentru Zoreşti
    202.
Moşul, rumân din Poieni 159.
Moţoc v. Muţuc.
Motroce, Motrocea v. Dragomir Motroce şi Stoica Motrocea.
Movilă v. Gavril Moghila şi Slmic-n Moghilă.
Mozăceanul v. Dumitru Mozăceanul.
Muce, martor pentru PIrscov D.
Muia, ţigan (menţ.) 2C0.
Muja (eroare: Murai), postelnic din Răteşti, frate cu Ivaşco şi cumnat cu Despina logofeteasa 133, 2G9; stăpin In Ciăceni şi Licliireşti 138, 141, 2C9; tocmelnic, martor 98, 133.
Muja, tatăl Neacşci stăplnă In Urdari (menţ.) 383.
Murai <eroare» v. Muja.
Murgaşi, sat <Murgaşu, j. Dolj» 133, 329.
www.dacoromanica.ro
Murgeşti!, sat <j. Buzău> 171.
Mustachi v. Glilnea Mustachl.
Mustaţă v. Marin Mustaţă.
Muşa din Clndeşti, soţia lui Stoica log. şi mama lui Răzmeriţă (menţ.) 162.
Muşa, fiica Baştorogului din Zoreşti, vinde vie 202.
Muşa, sora Neaoşei şi a Rusei, vinde parte cu vie In Zoreşti 241.
Muşat, căpitan, martor pentru Măstăneşti 398.
Muşat cumpără delniţă In Stăneşti v. Muşat vist.
Muşat din Clndeşti, aldămăşar şi martor 148,
    242.
Muşat din Şotlnga, martor 116.
Muşat (Moşatu), fiul lui Oprea şi nepotul lui Braţul din Creaţa, vinde parte de funie In Şerbăneşti 269.
Muşat, martor pentru Dobroteni 194.
Muşat, moşneni rumâniţi: ~ din Cerbureni, fiul lui Alăman cel bătrln 94 ; ~ din Dră-ghineşti, nepotul lui Radu Pirlea 368; ~din Gropeni 240din Vărăşti, In pricină de rumânie 62, 72.
Muşat (Moşotu) popă, tatăl diaconului 353; martor pentru Clinceni 343.
Muşat, rumâni: ~ din Crăceni, fugiţi din Lichireşti 138, 141;~ din Futeşti 298.
Muşat stolnic mare v. Muşat vist.
Muşat (Muşatu), tatăl lui Dragomir şi al lui Tudor aldămăşar pentru Clndeşti (menţ.) 162, 267.
Muşat, ţigan 296.
Muşat, vinde parte In Zoreşti 241.
Muşat, vistier al doilea, mare stolnic <din Pietroşani, după 24 aprilie 1632 menţ.>, soţul Despinei şi tatăl lui Vasilie şi al Voichiţei; familie 140, 153, 361, 404, 416, B ; stăpin In Izvorani, Stăneşti, Muşeteşti ş.a., cu mori la Piteşti 107, 140, 264, 361, 416, B; danii m-rii Argeş 361; In pricină cu Ivaşco mare vornic pentru zestrea norei sale 153, 360;
     In sfatul domnesc: mare stolnic 4—6, 8, 10—14, 18, 20—22, 26, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 56, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96, 101—103, 105,107,108, 110, 113—116, 130, 132, 135, 139, 141, 144, 149, 154, 157, 174—177, 183, 185, 188—190,194,196,202,206,215, 217, 221, 227; (menţ.) 159; vistier al doilea 358;
    ispravnic al Craiovci 103; f. mare sluger 149; mare stolnic 58, 65, 88, 89, 100, 104, 107, 140, 149, 153; al doilea vistier 264, 265, 273, 278, 279, 296, 297, 324, 361, 404, 416, B ; martor 58, 65, 89, 149, 265, 273, 278, 279, 296, semnează 46, 88, 100, 104, 140, 297, 324, 361; diată 361.
Muşat Bughea, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Biuşat Cornătescul (eroare : ~ Cercănescu), rumân din Lichireşti fugit la Crăceni 138, 141.
Muşat Oghiz din Şăpăreşti, martor pentru Necşeteasca 291.
Muşat Osiescu (~ Osiescul), rumân din Lichireşti fugit la Crăceni 138, 141.
Muşat Pirciul, partea lui In Negrească şi Jilişte (menţ.) 379.
Muşăteachi v. Stanei ui Muştcachl.
Muşătescă v. Stanciul Bluşătescă.
Muşăteşti, sat <Muşetcşti, j. Argcş>, parte cu rumâni şi mori dăruită de Muşat al doilea vist. m-rii Argeş, cu Întocmire pentru munca rumânilor 361.
Muşcă v. Dragomir Moşea.
*  Muşcel, sat <lg. Sărata, j. Buzău>, partea
    Calei vlndută de Rada jupaniţa lui Staico pah. lui Buzinca mare clucer 170, 241; partea lui Stoica spăt. lăsată soţiei sale Condeşa, iar după moartea ei, fiilor lor Pătru, Dumitru şi Pădure 371.
Muşcel şl Pădureţ (Muscel, Muşcel, Muscel şi Pădureţi), judeţ, sate din ~ 8, 31, 130, 265, 266, 320, 351, 391, 439.
*  Muşeţel, sat <lg. Lacu Rezi, j. R. Sărat şi
    Brăila; azi j. Brăila>, partea Măriei din Bucov doblnditădeNedelco f. mare pah.; schimbată de acesta cu cumnatul său laniu spăt. 357.
Muşeteşti v. Muşăteşti.
Muşica, In pomelnicul lui Dumitru log. dăruit m-rii Golgota (menţ.) 3.
Muşica, jupaniţa lui Avram post., vinde ţigancă 94.
Muşteachi v. Stanciul Muştoachi.
Muţi, sat <j. Teleorman> 115, '346.
Bluţuc, popă din Blţcovcni, martor pentru Ulmul şi Călugărul A.
Muzachis v. Manea Muzachis.
Muzea <eroare> v. Budeo.
N
Nacăr (?), sat 309.
Nan, Nanu :
Nan cel bătrln, tatăl lui Stoica, Toader şi Milca rumâni din Popeşti (menţ.) 313. Nan, croitor din Domireşti, vinde parte 215. Nan, cumpără de la nepotul său Preda parte cu vie In dealul Verneştilor 80.
Nan (Nanu), cumpără loc de casă şi vie In Dumbravă 145.
Nan, cu parte In dealul Nucetului 188; v. şi Nan Bogheanul.
Nan din Berevoeşti, tatăl lui Bolbosea, martor 114.
Nan din Măgureni v. Nan log.
Nan din Reade, martor pentru Domireşti 210, 215.
Nan din Văcăreşti v. Nan log.
Nan din Verneşti, martor 80.
725
www.dacoromanica.ro
Aon din Vităneşti, tatăl lui Năstase (menţ.) 309.
Nanu, fiii săi rumâni din Ciumernic 229.
Nan, logofăt din Măgureni 190.
Nan, logofăt din Văcăreşti, hotarul lui la Blrzeştii de Sus 393; hotarnic, martor 40, 229, 393.
Nan, martor pentru Ciineşti 335.
Nan, meşter din Tlrgovişte, martor 96.
Nan, moşnean rumânit din Drajna 342.
Nan, nepotul lui Nan log., rumânit cu ocina sa din Măgureni, pentru omor 190.
Nau, nepotul lui Vladul, martor pentru Piscani 316.
Nan (Nano), postelnic, fiul lui Oprişor log. şi tatăl lui Tudor, vinde parte In Sturzeni 67.
Nan, rumân din Pucheni, cu delniţă 313.
Nan, ,,socrul vornicului”, martor pentru Drajna 234.
—   Nanu, soţul Stancăi şi ginerele lui Tudor Bojidari, vinde parte In Bogdăneşti 399.
—   Nauu Ilogheanul, martor pentru Cirni-tura 407; v. şi Iiogkină şi Nan cu parte tn dealul Nucetului.
Nan Foturul din Cacaleţi, frate cu Stan, martor 386.
Nan Şainescul, vinde In Cacaleţi 176.
Nanciul v. Ncnciul.
Nastasie, Anastasie, Năstase :
Nastasie, fiii lui cu parte tn Lătceni (meuţ) 326.
—   Năstase, fiul lui Nan din Vităneşti, martor 309.
—   Anastasie, fiul lui Savasto din Bănceşti, familie; Întărit In Orcăneşti, Moceşti, Zoreşti ş.a. 105; probabil acelaşi: Nastasie, (Năstasie) din Bănceşti, Înfrăţit In Coeteşti 405; martor 390.
—   Anastasie, ieromonah de la episcopia din Buzău 403.
Nastasie, ieromonah din m-rea Strîmbul, dichiu 39.
Nastasie Mlriceanul din Bănceşti, martor pentru Smedeşti 239.
Nastea, jupln din Negoeşti, cumpără parte In ocina Trestienească de in Ratina 171.
Naupact, <Greoia>, mitropolit de Arta şi ~ 159.
Năluraşul, moştean din Pleaşov, tatăl lui Drăguş şi Ivan (menţ.) 278.
Năgoslav v. Oeea Nagoslav.
Năgruşu, partea lui la Cindeşti (menţ.) 162.
* Nănişori, sat <lg. Armăşcşti, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov> 118, 386.
Nănu), curtean, martor pentru Berindeşti 403,
Năsip, sat <c. Ceplea, j. Gorj> 103.
Năstasie v. Nastasie.
Năsturel v. Radul •—■ şi Udrişte Năsturel.
N&vrap, martor pentru Găgeni 163.
Năzură din Genuneni, martor 424.
Neacşa, Necşa:
—   Necşa, fiica lui Drăghici log. din Sălă-truc şi a Dospinei, soră cu Standul,primeşte de la tatăl său parte cu rumâni, moară şi casă In Sălătruc şi vii la Rădăcineşti 276.
Neacşa, fiica lui Oprea, partea ei la Goleşti (menţ.) 56.
—   Necşa, fiica lui Standul şi nepoata lui Drăghici log. din Sălătruc, soră cu Anca 276.
Neacşa, jupaniţă din Vlădulcni, stăplnă 280, 281.
Neacşa, jupaniţă, fiica lui Muja, stăplnă In Urdari (menţ.) 383.
Neacşa, jupaniţa lui Ianache şifar, soră cu Socol pah. din Cornăţeni, familie; vinde In Udeni 206.
Neacşa, jupaniţa lui Necula Purece şi mama llincăi jupaniţa lui Nichifor pah. slăplni In Sămărăşti, Topliceni şi Jideni (menţ.)
    410.
Neacşa, jupaniţa lui Nenciul vornic, stăplnă In Slăvica; In pricină cu Oancea log. 82.
Neacşa, jupaniţa lui Tudor şi mama lui Leontene, vinde prăvălie In Bucureşti 302.
Neacşa, mama Neagăi stăpină In Bratia, rudă cu Braţul post. (menţ.) 41.
Neacşa, mătuşa lui Frlncul post., partea ei la Măniccşti (menţ.) 83.
Neacşa, rumân din Vărăşti 175.
Neacşa, soră cu Javra, Stana şi Neagul, vinde parte cu moară In Bănceşti (menţ.) 105.
Neacşa, soră cu Rusa şi Muşa, vinde parte cu vie In Măteşti 241.
Neacşa, ţigănci 290, 386.
Neacşul, Necşul:
—   Necşul din Coteşti ( ?) (menţ. ulterioară) 23.
—   Necşul din Cretineşti, martor pentru rumâni fugiţi 364.
Neacşu din Rădăcineşti 197.
—   Necşul din Topoloveni, martor pentru Stroeşti 406.
Neacşul din Ţigăneşti, martor 49.
Neacşul, fiul lui Colceac iuzbaşa, martor pentru Samara 319.
Neacşul, moştean din Brăeşti, apărat de rumânie 174.
Neacşul, moştean rumânit din Sulari 149.
Neacşul, popă din Dobroşăşti, cumpără In Brezoaia 274.
Neacşul (Neacşu), rumâni:     din Brădişeşti,
    se judeceşte, rumânit din nou 94; ~ din Lichircşti 138, 141; ~ din Poieni 159.
Neacşul, ţigan 347.
—   Necşul, vătaf, martor pentru Clinceni 353.
Neag v. Neagul.
Neaga v. Dumitru Neagăi.
Neaga din Pirliţi, nepoata Voicăi Pănoi, dăruită In Verneşti 427.
Neaga din Zoreşti, soră cu Dragomir Dăinea, cu parte la Orcăneşti In Moceşti 105.
Neaga, fiica lui Burducca din Bănceşti, soră cu Alexandra şi Iana, vinde vad de moară In ocina Portărească 390.
Neaga, fiica Neacşci, nepoata lui Condrea şi mătuşa lui Braţul post., stăplnă In Bratia 41.
Neaga, jupaniţă, fiica lui Pătru post. din Pătirlage, soţia lui Udrea Doicescul, stăplnă In Clrstieneştii de pe Colentina 91, 95.
726
www.dacoromanica.ro
Neaga, nepoata lui Yocotă monah din Bădeni, soră cu Nedelea şi Anca, vinde parte cu vie 101.
Neagoe, Negoe, Negoi:
Neagoe v. Graiul lui ~ şi Stan al Iul Neagoe.
Neagoe agă mare v. Neagul pah. mare.
Neagoe, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Neagoe, călugăr din Brătivoeşti, tatăl lui Martin, vinde livadă In Căzanul; martor pentru Berislăveşti 132.
Neagoe, călugăr din Plăviceni 115.
Neagoe cel mic din Deduleşti, martor 413.
Neagoe din Bădeni, martor 101.
Neagoe din Bănceşti, martor pentru Zoreşti 105.
Neagoe din Bereşti, hotarnic şi martor pentru Grădiştea 1, 25, 27, 44.
—   Negoe din Cliiojdu, martor pentru Cătun 224.
Neagoe din Corbşori, frate cu Fătul, vinde părţi In Stăneşti 140, 360.
Neagoe (Neague) din Deduleşti, frate cu Moşu, martor 413, 414.
Neagoe din Gogueşti, martor pentru Bere-voeşti 114.
Neagoe din Rlogeni, martor 268.
Neagoe din Săcuiaui, fiul lui Tudorel şi unchiul popii Gherghe, vinde parte 388.
Neagoe din Săcuiani, martor pentru Piteştii de Sus 344.
Neagoe din Sărata v. Negoiţă post.
Neagoe (Neagoi) din Stăneşti, martor pentru Drajna 287, 342.
Neagoe din Vişina, tatăl lui Nedelco (menţ.) 254.
Neagoe, fiul Ilisaftei călugăriţa, frate cu Necula şi Gherghe pitar, nepotul popii Saliat, vinde parte In Lazuri 67.
Neagoe, fiul lui Barbul din Nacăr, martor 309.
Neagoe, fiul lui Dobre, în pricină pentru roată de moară în Tlrgovişte 449.
Neagoe, fiul lui Neagoe Bold, vinde parte de vad de moară în ocina Portărească, lingă Băneşti 390.
Neagoe, fiul lui Spiuciul şi soţul Simei care vinde roată de moară în Tlrgovişte 449.
Neagoe (Neagoi), fiul lui Stănigoiu, martor pentru Săcuiani 388.
Neagoe fiul lui Tudorel v. Neagoe din Săcuiani.
—   Negoi, fiul lui Vasilie iuzbaşa, cumpără în Clinceni 373.
Neagoe (Niagoe), frate cu Voico, vinde parte în Clinceni 367.
Neagoe, logofăt din Tlrgovişte, tatăl lui Marco 322; j urător 259; scrie act domnesc 36.
Neagoe (Negoe, Negoi), martori:        pentru
    Bodeşti 411pentru Coteşti 192; ~ pentru Deduleşti v. Neagoe din Deduleşti; ~ pentru Grădiştea v. Neagoe din Bereşti.
Neagoe (Neagoi), moşteni rumâniţi: ~ din Comanca 88; ~ din Gropeni 240; din Hiriseşti 94; ~ din Pleaşov 278; ~ din Sulari, fără ocină 149; ~ din Stăneşti
    331.
Neagoe, nepotul său Ion dăruieşte în Jdreala (menţ.) 97.
Neagoi paharnic v. Negoiţă Meiută.
Neagoe, partea lui la Bănceşti (menţ.) 105.
Neagoe (Năgoia), pircălab din Grădiştea de Jos, rumân 1, 27, 58, 65, 421 ; în pricină de rumânie 44, 66.
Neagoe, popă, cu vie la Blegani (menţ.) 232.
Neagoe postelnici v. Negoiţă.
Neagoe, postelnic, martor pentru Bucureşti 270; v. şi Negoiţă postelnici.
Neagoe (Nâgoia), rumâni: ~ din Bae 387 ; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ din Grădiştea v. Neagoe pircălab şi Neagoe Bădianu; ~ din Măgurele 157.
Neagoe, stolnic, martor pentru Săcuiani 388.
Neagoe, tatăl lui Voico din Cindeşti (menţ.) 162, 267.
Neagoe (Negoe), văr cu Lăudat log. şi frate cu Colţea, martor pentru Coteşti 23; v. şi Neagoe martori.
Neagoe, vinde împreună cu alţii roată de moară la Dedileşti 241.
—   Negoe, zălogeşte delniţă la Coteşti (menţ. ulterioară) 192.
—   Negoe al Bursului din Blrzăşti, vinde loc în Ograda 411.
—   Negoe a lui Păeală din Bodeşti, cumpără loc în Ograda 411.
Neagoe al Romeăi din Celei, martor la rumâ-nire 254.
Neagoe al Supţlrelului (~ al lui Subţirelul), megiaş din Smedeşti, vinde parte cu vad de moară 121, 390.
Neagoe al lui Zgăe, cneaz rumânit din Lazu 13.
Neagoe Basarab (Basarab bătrinul, Băsărab, Băsăraba, Băsărabă), domn al Ţării Româneşti <1512—1521 >, soţul doamnei Despina; strămoşul lui Radu Şerban 115, al lui Matei Basarab 419, 420, 423, 425, 426, 429—432, 434, 437, 438—440, 443, 445, 448, 449, 451 ; ctitor şi donator la m-rea Argeş 31, 439; pecetea sa folosită sub Leon Tomşa 237.
Neagoe Baştacul v. Neagul Baştac.
Neagoe Bold, tatăl Iul Neagoe care vinde vad de moară în ocina Portărească, lingă Bănceşti 390.
Neagoe Bădianu (Neagoe, Negoia, ~Bă-diianu), rumân din Grădiştea de Jos 1, 27, 421; în pricină de rumânie 44.
Neagoe Ciukul, vinde loc la Biroslăveni 28.
Neagoe Ciutae, martor <pentru Topliţa> 285.
Neagoe Găfule (~ Găfue, Nâgoeu Găful), vinde parte din funia Bulănească, la Deduleşti 414.
Neagoe Hoţea, moşnean rumânit din Vlrbiţa, fără ocină 46.
Neagoe Pungina (Pungina) din Coteşti, martor 23.
Neagoe Tălpigă, megiaş rumânit din Cîineşti 335.
Neagoiţă v. Negoiţă.
Neagolea (Negolea), fiica lui Baraghină şi soţia lui Văsiiu, cu părţi în Berevoeşti 114.
* Neagomirea, sat <* Neagomireşti, lg. Boteni j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 77.
Nâagomirescul v. Stan Neagojnireseul.
727
www.dacoromanica.ro
Neagoslav din Bănceşti, martor pentru Sme-deşti 239.
Neagoşina v. Negoşina, sat.
Neagul, Neag, Negul, NlaguJi
Neagul v. Lunca Ncagulul.
Neagul agă mare, f. mare agă v. Neagul pah. mare.
Neagul, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Neagul, cumpără grădină şi casă In dealul Verneştilor 80; probabil acelaşi: Neagul, soţul Sorei 80.
Neagul din Căpăţlneşti v. Neagul Baştac.
Neagul din Clndeşti v. Negulecl.
Neagul din Duşani v. Neagul log.
Neagul din Laţcoi, soţul Sofroniei, vinde parte 290.
Neagul din Moşeşti, martor pentru Clndeşti 267.
Neagul din Negoeşti v. Neagul, jupln.
Neagul (Neagulu) din Negoşina, fiul lui Radul, aldămăşar şi martor pentru Clndeşti 162, 267.
—   Niagul (Negul) din Pirscov, martor D, E.
Neagul din Plrscoveni, vinde parte din ocina
    Negrilească, la Lipia 221.
Neagul, fiul lui Fiera f. mare log. v. Neagul frate cu Stroe log.
—   Negul, fiul lui Miclea din Pirscov, In pricină E.
—   Ncgulu fiul lui Radul din Negoşina v. Neagul din Negoşina.
Neagul, fiul Neaoşei şi frate cu Chiriac din Copăceni, vinde parte In Udeni 206.
Neagul, fiul Oprinei, martor pentru Bădeni 156.
Neagul, frate cu Javra, Stana şi Neacşa, vinde parte cu moară In Bănceştii Javrei (menţ.) 105.
Neagul, frate cu Standul Batcăi, vinde părţi In Negoşina, Zărneşti şi Bisăuci pentru plata birului haraciului 339.
Neagul, frate cu Stroe log. şi Vintilă, <fiul lui Fiera Leurdeanu f. mare log.>, cumpără părţi cu vie In Ţigăneşti 49, 124.
Neagul, Întărit peste parte cu moară In Sărăşti, după pricină 315.
Neagul, jupln <postelnic din Negoeşti>, frate cu Antonie <vodă>; cumpără vie şi laz In dealul Scăianilor 412; In pricină cu Radu log. şi Gherghe din Miroslăveşti 381; martor 171; v. şi Negul post.
Neagul, logofăt din Duşani, martor 39, semnează 341.
Neagul, megiaş din Mărăcineni, frate cu popa Dragotă din Vispeşti şi cu Stănilă, vinde partea lui Calciul din Clndeşti 236, 252.
Neagul (Neag), moşteni rumâniţi: ~ din Drajna 330; ~ din Găurici 120; ~ din Lazu 13; ~ din Pleaşov 278, 279.
Neagul, nepotul lui Dragomir rotar, martor pentru Săcuiani 388.
Neagul (Scghilov ?), nepotul popii Braţul, cu loc In Bucureşti 14.
Neagul (Neagoe, Neagoi, Neagu), paharnic mare f. mare agă, frate cu Andrei iuzbaşa şi văr cu Coman 180, 185, 300;
    In sfatul domnesc : mare paharnic <1632, ian. 11 —iunie 14> 313,316, 320, 321, 337, 338, 348, 358, 383, 385, 386, 391; martor : mare agă, f. mare agă 65, 175, 180, 185, 203, 206, 265, 295, 296, semnează 58, 104 ; mare paharnic 359, 389, semnează 324, 329, 333, 361; eroare : mare pitar 316.
Neagul, partea lui la Bănceşti (menţ.) 105.
Neagul pitar mare <croarc> v. Neagul pah. mare.
Neagul, popă, aldămăşar 145.
Neagul, popă din Domireşti, martor 215.
—   Negul, postelnic, martor pentru vlnzarc In Bucureşti 129; v. şi Neagul jupln.
Neagul, rumâni: din Maxin, scutit 245 ; ~ din Poieni 159.
Neagul, ţigan 241.
Neagul, vinde ogoare In ocina Necşctească 291.
Neagul, viorarul, martor pentru Negoşina ş.a.
    339.
—   Negul vornic 310 v. Nenciul.
Neagul al Iul Marco din Scăiani, jurător pentru Brăeşti 174.
Neagul Baraghină v. Baraghină din Siliştioara.
Neagul Baştac (Neagoe Baştacul) din Căpăţlneşti, martor 80, 202, 307.
Neagul Băzaci, martor pentru Băbeni 156.
Neagul Dălog din Albeşti, megiaş jurător 379.
—   Neag Păruş, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Neagul Roşea, martor pentru Valea Teancului 307.
Neaniul v. Nenlul.
Nâbunâle, Nebunelea v. Dragomir Nebunelea.
Nebunul v. Stan Nebunul.
Nechifor v. Nichlfor.
Nechifora, fiica lui Voico, vinde vie In dealul Verneştilor şi parte în Poenari 80.
Nechita v. Nichlta.
Necoară v. Nicoară.
Necola v. Neculn.
Necşa v. Neacşa.
Necşat din Trcstianii din Vale, vinde parte (menţ.) 171.
Necşeteasca, moşie la Urlaţi <j. Săcuieni; azi oraş, j. Prahova», ogoare vindute de Neagul lui Pirvul 291.
Necşoara v. Nucşoara, sat.
Necşul v. Neacşul.
Necula, Necola, Nlcola, Nlcula:
Necula, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Necula, bacal, martor pentru vlnzare In Bucureşti 270.
Necula din Căzăneşti, tatăl lui Necula (menţ.) 180, 185.
Necula din Cocorăşti v. Necula post.
Necula din Dărmăneşti, martor pentru Stă-neşti 360.
—   Nicola din Epureşti v. Necola pah.
—   Nlcola din Glogova, nepotul Vigăi Podeana, dăruit cu părţi cu vii In Racoţi, Cllceşti ş.a. 394, 395.
Necula din Stlngăcea v. Necula post.
728
www.dacoromanica.ro
Necula din Topaloveni, (iul lui Borcea, martor pentru Birzeşti, semnează 393.
Necula din Trăşani, martor C.
Necula din Ugrumi v. Necula pah.
—   Nlcola din Vabiţ, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Necula, fiul Ilisaftei călugăriţa, nepotul popii Sahat şi frate cu Gherghe pitar şi Neagoe, vinde parte In Lazuri 67.
—   Nlcula, fiul lui Neagoe din Săcuiani, vinde parte 388.
Necula (Nicula), fiul lui Necula din Căzăneşti, vinde parte In Lunca Babelor 180, 185.
Necula, fiul lui Stan Mostoc, martor pentru Clinceni 353; v. şi Necula, martor pentru Clinceni.
Necula,fiul lui Stănucă din Buzău, vinde parte cu vie la Valea Teancului 307.
Necula (Necula al Jlngăi), fiul uncbeaşului Jlngăi din Dragoslavele, martor pentru Văsiia 327, 408.
Necula (Nicula), fiu vitreg al lui Dragomir al lui Vitan din Panţea, vinde Împreună cu alţii laz In dealul Scăianilor 412.
Necula, frate cu Zoza, cumpără parte In Clinceni v. Necula Ţarlgrădeanul.
Necula, iuzbaşa, martor pentru Clinceni 367.
Necula, logofăt din Dărmăneşti, cumpără parte In Petreşti, fără rumâni 323; martor, semnează 404; scrie zapise 49, 124.
Necula, martor pentru Clinceni 375; v. şi Necula, fiul lui Stan Mostoc.
—   Nicula, martor pentru Păuşeşti 71.
—   Nicola, nepotul Vigăi Podeana v. Necula din Glogova.
Necula, mătăsar, martor pentru vlnzare In Bucureşti 270.
Necula, moştean din Pleaşov, tatăl lui Strechea (menţ.) 278.
Necula, moştean rumânit din Gropeui, fiul lui Ştorochină 240.
Necula (Nicola), paharnic din Epureşti, boier hotarnic 25, 44; martor 201, 295, 351, semnează greceşte 1, 27.
Necula (Nicula), paharnic din Ugrumi, martor 383, 387.
Necula (Nicula), popă din Clineşti, frate cu Nichifor, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
—   Necola, popă din Măldăreşti, martor la rumânie 187.
Necula, popă din Tirgovişte, martor la diată
    220.
—   Nicola, popă, martor pentru Clinceni 343
Necula, posluşnic al m-rii Sflnta Troiţă, scutit
    de poclon 431.
Necula, postelnic din Cocorăşti, martor 86, 311, 312, 357.
Necula, postelnic din Stlngăcea, martor 383.
Necula (Nicula), rumâni: ~ din Poieni 159; «-"'din Popeşti 313.
Necula spătar v. Necula Catarglul.
Necula (Nicola), stolnic, martor 324, semnează 329.
Necula, ţigani 84, 359.
—   Necola, vinde loc la Biroslăveni, In curăturl, lingă Crlngul Brlnzarului 28.
Necula (Neculie, Nicola, Nicolae, Nicula), vistier, f. mare vistier 143; cumpără şl rumâneşte In Comanca, Scărişoara, SUiş-. tioara, Pleaşovul ş.a. 15, 24, 68, 88, 89, 106, 152, 169, 262, 263, 278, 279, 297, 356; cu case, mori şi vie In Bucureşti 51, 337;
    In sfatul domnesc 358, 400;
    martor 58, 65, 69, 149, 265, 271, 296,
    324, semnează 104;
    In tabără cu Leon Tomşa, Împotriva boierilor pribegi 271.
Necula voievod <Nicolae Pătraşcu>, domn al Ţării Româneşti <1599—1600>, fiul lui Mihai Viteazul, dărueşte pe Oancea log. cu satul Ciuliniţa, In schimbul satului Glina 440; carte de la ~ 440.
Necula, vornic, tatăl lui Preda post. (menţ.)
    157.
—   Necola al Cirstel, <ruda> lui Mihnea banul din Urezi, dărueşte partea lui din Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Necula al Jlngăi v. Necula fiul uncheaşului Jlngăi.
Necula Botuşanul (Botuşanul, Necola Bo-toşan, ~ Botoşanul, Nicula ~), cumpără partea Rădănească din Buzău, plnă In Brăgăreşti 340; martor pentru Boldeşti, Smedeşti ş.a. 6, 121, 239, 241, C.
Necula Catarglul, f. mare spătar, In sfatul domnesc 358; martor, semnează 297, 324.
—   Nicula Grecul (Nicolae), popă, dascăl, postelnic (?), martor pentru Domireşti 210.
Necula Mirşăviţ, cumpără funii in Dodeşti 450.
Necula Procu, martor la Închinarea bis. Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Necula Purece (Nicula ~), ban, soţul Neacşei şi tatăl Ilincăi, stăpln In Timboeşti (menţ.) 410.
Necula Puţlca, ţigan 386.
Necula Robul, ţigan 357.
Necula Ţurigrădeanul (Nicola), frate cu Zoze, cumpără parte In Clinceni 366, 367.
Neculcea, martor pentru Cimpulung 186.
Nedelco, agă mare, martor pentru Vărăşti 175.
Nedelco, aprod, slugă domnească, cercetează pricină, martor pentru moară In Rădă-cineşti 197, 443.
Nedelco, armaş mare (fost) v. Nedelco Boteanul.
Nedelco (Nedălco), căpitan din Dărăşti, boier hotarnic 25, 44; martor, semnează 1, 27.
Nedelco, clucer mare v. Nedelco Boteanul.
Nedelco, cnezi rumâniţi: din Lazu 13; ~ din Sulari 149.
Nedelco, cumpără părţi cu vii şi pădure In dealul Bobului şi Fundeni 228.
Nedelco din Bucu v. Nedelco pah. mare.
Nedelco din Dărăşti v. Nedelco căpitan.
Nedelco din Dobroteni, finul lui Stoica Gamba, dăruit cu parte 194.
Nedelco din Lazuri, din Mlrşa v. Nedelco postelnici.
Nedelco din Vişina, fiul lui Neagoe, rumân al m-rii Cozia, se judeceşte dlnd om In loc 254.
www.dacoromanica.ro
729
Nedelco fiul lui Pirvul din Lazuri, frate cu Mihai, Stoica şi Preda v. Nedelco p) st.
Nedelco, fiul Glţei, cumpără parte In Trăşani C.
Nedelco (Nedâlco), mare paharnic, f. mare paharnic din Bucu, ginerele Măriei din Bucov şi cumnat cu laniu spăt.; In pricină cu soacra sa pentru părţi In Mărgineni, Filipeşti, Muşeţel ş.a. 357 ;
    In sfatul domnesc: mare paharnic 255, 258, 260, 261, 263, 266, 267, 271—273, 278, 279, 281, 283, 290, 291, 294; boier hotarnic 40; martor 265, 289, 296, 386, semnează 324; probabil acelaşi: Nedelco paharnic, martor pentru Cucuteni 442.
Nedelco, portar mare (fost) v. Nedelco Bo-teanul.
Nedelco, postelnic <din Lazuri>, fiul lui Pirvul şi frate cu Mihai, Stoica şi Preda, martor 67.
Nedelco, postelnic <din Mtrşa, fiul lui Radul Căptariul>, vinde balta de la Săcuiani 193.
Nedelco (Nedelcu), sluger, socrul lui Conda comis, stăpln in Jigălie (menţ.) 107.
Nedelco stolnic mare v. Nedelco Boteanul.
Nedelco (Nedelcu, Nedelcul), ţigani 229, 265, 266.
Nedelco Bultăgel din Plrliţi, aldămăşar pentru Verneşti 427.
Nedelco Boteanul (Neddlco), mare stolnic, mare clucer, f. mare armaş şi mare portar; In sfatul domnesc: mare stolnic 313, 316, 320, 321, 337, 338, 348, 358, 383, 385, 386, 390, 391, 400 ; martor: f. mare portar 58, 65, 104; f. mare armaş 203, 265, 296, 297; mare stolnic 324, 333,361, 389; mare clucer 415; semnează 58, 297, 324, 333, 361.
Nedelco Cocen (Nedelco), vinde parte In Trăşanie B.
Nedelco Cogea, uncheaşul din Plrliţi, aldă-măşar pentru Verneşti 427.
Nedelea v. Voico Colţatul al NedelU.
Nedelea, nepoata lui Vocotă monah din Bădeni, soră cu Neaga şi Anca, vinde parte cu vie 101.
Nego din Coteşti (?) (menţ. ulterioară) 23-
Negoe v. Neagoe şi Negoiţă.
Negoeşti, sat <j. Gorj>, deal cu vii; răzoare cu casă vlndute de Stan popii Pătru; grec
    195.
Negoeşti (Negoişti), sat <Negoieşti, j. Prahova> 34, 171, 311; croitor 191; popă 171.
Negoi, Negola v. Neagoe.
Negoilă, cneaz rumânit din Lazu 13.
Negoiţă din Glopavi, martor pentru Cometu
    300.
Negoiţă, fiul popii Stoica din Finţeşti, Vinde vie 86.
Negoiţă (Neagoe), postelnic din Sărata, strămoşul său Stanciu vist. 174; ctitor al m-rii Pinul, In pricină cu satul Brăeşti 84, 174; jurător 30.
Negoiţă (Negoe), postelnic, fiul lui Vintilă vornic, frate cu Theodosie spăt.; ctitor 226; dator lui Socol clucer, semnează 415.
Negoiţă ălciută (Neagoe, Neagoi, Negoiţă, Neagoiţă Meiutescul, ~ Meiut), paharnic din Buciumeni, boier jurător 381; martor 95, 234, 312, 359, semnează 91, 311.
Negomir, moşnean rumânit din Vlrbiţa şi cu ocină In Cioroiaşi 46.
Negoşina (Neagoşina, Nâgoşîna), sat <j. Buzău> 162, 174, 267 ; megiaşi din ~ vlnd lui Ionaşco ceauş părţi In Zărneşti şi Bi-săuca, pentru plata birului de haraci 339.
Negota v. Stan al Negotei.
Negoţu v. Ncguţ.
Negrnşi j. Vlaşca, sat <azi j. Argeş>, moşteni se vlnd rumâni Măriei vistiereasa 172, 333 ; popă 333.
Negrea v. Xudor al lui Negrea.
Negre din Fălcoi, frate cu Pătru log., martor
    280.
Negre, fiul lui Baciul, vinde parte cu vie şi vad de moară In Blrzeşti 393.
Negre, logofăt din Bălăneşti, boier jurător 90, 147.
Negrea, popă din Ctmpulung, aldămăşar, martor 41, 186.
Negre, rumân din Bereni 133.
Negre, ţigan 296.
*Negreasca (Nigreasca), sat <lg. Odaia Banului, j. Buzău>, ocina lui Nenciul aleasă din partea lui Muşat Plrciul 379.
Negrelii, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 309.
Ncgrilă din Poenari, Întărit peste vie. şi parte de moară In Verneşti şi Poenari 80.
Negrileasca de la gura Teişului, moşie <la Lipia, j. Buzău> 221.
Negrită, fiica lui Ciulfan din Smedeşti, vinde parte cu vad de moară 239, 390.
Negrită, <fiica ?> uncheaşului Clrstian, martoră pentru Bădeni 408.
Negrită, soţia lui Manea dărăban din Bucureşti, martoră pentru Sparţi 227.
Negrul v. Badea ~ şi Gherghe Negrul.
Negruş, tatăl Ancăi şi bunicul lui Ilie, Ţigulea şi Mircea, cumpără parte In dealul Cln-dcştilor (menţ.) 267.
Negul v. Neagul.
Neguleci (Neagul, Negulean, Neguleciu) din ClndeşU, vinde vie şi roată de moară 148, 242, 250, 252; aldămăşar, martor 162, 267.
Negurescul v. Clobote Negurescui.
Neguţ, Negoţu:
Neguţ, cumpără parte cu vad de moară la Bănceşti 105.
— Negoţu (Nigoţu), vinde parte in Clinceni
    353.
Neia, rumân din Frăţeşti şi Costeşti 385.
Neică, logofăt, martor pentru Clinceni 367.
Neică, martor pentru Pirscov E.
Neică v. Stoica al lui Neică.
Năicul din Murgeşti, martor pentru Trestieni 171.
Nemeteaţă v. Ion Nemeteaţă.
730
www.dacoromanica.ro
Nenciul Nanciul:
—   Nanciul, cneaz rumânit din Sulari 149.
Nenciul, delniţa lui la Bratia (menţ.) 41.
Nenciul din Albeşti, ţine partea lui Muşat
                                             Plrciul In Negrească şi Jilişte 379.
Nenciul din Floreşti v. Nenciul vătaf.
Nănciul din Măneşti v. Nenciul vornic al doilea.
Nenciul, fiul lui Stanciul din Coteşti, văr cu Bade, vinde delniţă 317.
Nenciul, rumân din Bratie, cu delniţă 41.
—   Nanciul, sătean din Drajna, nepotul lui Crăciun, vinde loc de casă, pomet şi Ingrădişuri 251.
Nanciul, vătaf din Floreşti, martor pentru Futeşti 298.
Nenciul (Nănciul), vornic al doilea din Măneşti, soţul Neacşăi şi frate cu Oancea log., stăpin In Slavica şi Virleţi 82, 310; in pricină pentru bălţile Nenciuleşti, Cor-năţelul ş.a. 33, 35, 55 ; boier botarnic şi jurător 40, 381, 418; martor 104, 142, 176, 361, 386, semnează 298, 310, 393; eroare (in menţ. ulterioară): Negul 310.
* Nenciuleşti, j. Ilfov, sat cu baltă <Chirnogi, azi j. Ialomiţa> 283; hotare, pricini intre m-rea Sfinta Troiţă, Nenciul vornic ş.a. 33, 35, 55, 434, 435, 448; judecire sub Radu Mihnea 33, 55.
Neniţă din Săruleşti, martor 314.
Nenlţă, popă, scrie zapis pentru Băbeni 156.
Neniul, Neuniul:
—   Neaniul, birar <din Gorj>, calul său luat de oamenii boierilor ce fug peste munte 168.
Neniul, logofăt din Muţi, tatăl lui Ion, cumpără loc de casă In Bucureşti (menţ.) 346.
—   Neaniul, rumân din Roşiul 385.
Neofit, mitropolit al Monembasiei 159.
Nestor v. Nistor.
Netedul <Netotul>, munte al oraşului Cimpu-lung 144.
Netezeşti, sat <j. llfov>, partea lui Dobrin şi a Măriei, cu vad de moară, Întărită Ancăi vorniceasa şi fiului ei Gavrilaş 338.
Netuţi, sat <Tălpenii-Netoţi, j. Teleorman> A,
Niagul v. Neagul.
Nica, căpitan, iuzbaşă din Tlrgovişte, tatăl lui Badea comis, doblndeşte răzoare de vie in Dealul Tirgoviştei 259.
Nica, comis <din Găvăneşti>, soţul Voichiţei şi frate cu Miho comis, stăpin In Diia (menţ.) 26.
Nica, comis mare, in sfatul domnesc < de la 1632 nov. 21> 429, 430, 438—440, 443, 451.
Nica, fiul Brezuicăi jupaniţa lui Isar cel bătrin din Mogoşoaia, familie; vinde parte 451.
Nica, jupan din Nacăr, martor 309.
Nica, logofăt mare (fost), tatăl lui Preda spăt. (menţ.) 183.
Nica, negustor din Clmpulung, martor pentru vie In Dealul Piteştilor 391.
Nica Damaschino, negustor din Oraşul de Floci, martor pentru Creţeşti 146.
Nichifor, Nechlfor :
Nichifor, călugăr, martor pentru Cucuteni 442.
Nichifor (Nechifor), megiaş din Clineşti, plăteşte datoria lui Sima log. 389.
Nichifor, paharnic, soţul jupaniţei I linca stăplnă In Sămărăşti, Topliceni şi Jideni 410.
-— Nechifurd, postelnic <fiul lui Ştefan vătaf din Priazda> şi frate cu Vlaicul, stăpin in Greci 223.
Nichifuro, rumân din Bădeni, cu delniţă 328.
—   Nechiforu, soţul <dintii> al Ştefanei, cumpără loc in Bucureşti; dator lui Ghiune. gelep (menţ.) 129.
Nichifora v. Nechifora.
Nicliila, Nechita;
-— Nechita din Clmpina, martor pentru. Pătirlage şi Blejoi 311, 312.
Nichita (Nechita) din Tihuleşti, schimbă loc. cu casă şi grădină 257; martor pentru. Cindeşti 267.
Nichita, ţigan (menţ.) 93.
Nicoară, Necoară:
Nicoară, aldămăşar <pentru Lip ia ?> 205.
-— Necoară, cneaz rumânit din Lazu 13.
Nicoară din Săseni, fratele lui laniu, aldămăşar pentru Zoreşti 202.
Nicoară, martor pentru Izvorani 404.
Nicoară Moldoveanul, martor pentru Domi-reşti 215.
Nicodim, egumen al m-rii Valea 98, 99.
Nicola v. Necula.
Nicolae v. şi Necula.
Nicolae, logofăt, martor pentru Negraşi, semnează greceşte 333.
Nicolae, martor pentru Smedeşti, semnează greceşte 239.
Nicolae Pătraşcu voievod v. Necula voievod.
Nicomedia, oraş <Turcia, Asia Mică>, mitropolie 159.
Nicopoi, oraş <Nicopole, R. P. Bulgaria>„ jupin Dumitru şi Vasilie din ~cumpără sat in Ţara Rom. 198.
Nicula v. Necula.
Nigoţu v. Neguţ.
Niia v. Stanciul Niia.
Nisip v. Nâsip, sat.
Nistor, Nestor:
Nistor, cneaz rumânit din Sulari 149.
Nistor din Păuşeşti, tatăl Măriei (menţ.) 182-
Nistor din Răceşti, martor pentru Băbeni 156.
—   Nestor (Nâstor), logofăt, ispravnic aL scaunului Tirgoviştei, judecă pricină, dă carte 77; martor, semnează 223 ; probabil acelaşi: Nistor, logofăt, martor <pentru. Jigorani> 86.
Nistor, martor pentru Coasta Turburii 428.
Niţă, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Niţă, iuzbaşă, martor pentru Drajna 234.
Niţă, popă, martor pentru Bărăşti 215.
Norocea <Ivan Norocea>, vornic, stăpin In. Izvorani (menţ.) 416.
Noua Romă v. Constantinopol.
Novac din Jigorani, frate cu Ion Blca, martor 78, 86.
www.dacoromanica.ro
731
Novac, moşnean rumânit, fără ocină, de Stoica post. din Urdari 383.
Novac, negustor din Piteşti, martor pentru Samara 319.
Novac, postelnic, <ispravnic de> hotărnicie pentru dealul Nucetului (menţ.) 188.
Novac Sirbul din Bucureşti, martor 337.
Novaci, sat <j. Vlaşca> 120.
Nucet, j. Saac, sat <Valea Nucetului, azi j. Prahova>, în hotar cu Urlaţi; părţi vln-dute de megiaşi lui Dragotă ş.a., 188; popă 291.
Nuceteanul, socrul lui Voinea rumân din Comani 64.
Nucetul (Nucet, St. Gheorghe), m-re <j. Dlm-boviţa>, dă bani cu Împrumut şi ţine loc de casă în Tlrgovişte, cu pivniţă şi loc de prăvălii 96; scutită de vamă pentru vite şi bucate vlndute In bazar 135; scutiri acordate slobozii Livezeni 177, 246; egumen 96, 135, 177, 246.
Nucşoară (Necşoară, Nucşor) j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş>, parte cu rumâni lăsată de Muşat al doilea vist. m-rii Argeş, cu Întocmire pentru munca rumânilor 361; parte cu rumâni lăsată de Dumitru Zemţea jupaniţei sale Maria şi fiului său <vitreg> Bunea log. 265, 266, 351.
Număgeşti (?) v. Cinmăgeşti, sat.
O
Oana v. şi Ona.
Oana din Săseni, aldămăşar pentru Zoreşti 202; probabil acelaşi: Oana, aldămaşar pentru Dumbrava 145.
Oana, moşteni rumâniţi: ~ din Drajna 251; ~ din Gropeni 240; ~ din Pleaşov 278.
Oana, uncheşul din Berindeşti, dă mărturie pentru hotare 403.
Oanna, vinde parte cu vie In ocina Negri-lească, la Lipia 221.
Oancea, Oncea :
Oancea v. Stan al lui Oancea.
Oancea (Onea), ceauş din Căzăneşti 59.
Oancea din Bănceştii Javrei, tatăl lui Braţul (menţ.) 105.
Oancea din Bucureşti, martor pentru dealul Bobului 228.
Oancea din Ciuliniţă, martor 438.
Oancea din Mierlari, tatăl lui Dragomir şi Radul (menţ.) 241.
Oancea, logofăt <din Cuştureni>, frate cu Nenciul vornic 82; stăpln In Slăvica, In pricină pentru Ciuliniţă şi balta Cornăţel 82, 434, 440; martor 410.
Oancea (Oance, Oncia), logofăt din Lereşti, frate cu Preda post., stăpln de moară şi ţigani 98, 99, 186, 401; martor 320, 323, semnează 98.
Oancea, moştean din Pleaşov, tatăl lui Durduc (menţ.) 278.
Oancea, moşteni rumâniţi: ~ din Ciuliniţă, se rejudeceşte 440;~ din Pleaşov 279.
— Oncea, nepotul lui Oprea Paşadia, In pricină cu fiul lui Miclea din Plrscov E.
Oancea, rumâni: ~ din Bărcăneşti 147 ; ~ din Frăţeşti, se judeceşte 9; ~ din Maxin 245; ~ din Vlădeni 102.
Oancea, tatăl lui Grozea din Fucleşti, vinde parte In Brezoaia 274.
Oancea (Oncea), văr cu Stanciul, Înfrăţit peste delniţă In Mihăeşti 128.
Oancea Chiusia, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Oancea Gealalăol, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Obeni v. Ohaba, sat.
Obidiţi, Obidiţii lui Creţul, plase la * Groşanii Trifului <lg. Brădeanu, j. Buzău>, Întărite m-rii Banu 400.
Obileştl j. Ilfov, sat <or. Bucureşti», oameni aşezaţi pe ocina bis. Ghiormei banul, obligaţi să dea dijmă 212.
Obislav, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Obirşle, sat cOblrşia, j. Romanaţi; azi j. 01t> 125.
*  Oblegarl, sat <* Blăgari, lg. Grăjdana, j.
    Săcuieni; azi j. Buzău», via popii Neagoe 232.
Obrăjie, top. la Rlmnicu <Vilcea> 382.
Ocea Năgoslav, martor pentru Verneşti 4.
Ochiul, top. la * Gurguiaţi şi Vărăşti <j. Ilfov» 283.
Ociu, vinde loc la Biroslăveni 28.
Ocna cea Mare (Ocnă), ocnă, oraş <Ocnele Mari, j. Vllcea», rudari ai m-rii Cozia lucrează la ~ 420; cămăraşi opriţi să folosească rumânii m-rii Bistriţa 419; plrgari; de la'—'419; funii pentru — 222, 423.
Ocna Mică, ocnă <Ocniţa, j. Dîmboviţa», vama de la ~ luată de m-rea Dealul 52.
Ocnariul v. Ghloca Ocnarlul.
Octuriaco din Stoineşti, tatăl lui Ştefan (menţ.) 300.
Odae, sat <probabil Odaia Banului, j. Buzău» 386.
*  Odobeni (Odobeani, Odobăni), sat <lg. Sătuc,
    j. Buzău» 74, 121, 176; popă 162, 267.
Odor cel bătrln, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Odor, cneaz rumânit din Sulari 149.
Oghiz v. Muşat Oghiz.
Ograda, top. la Bodeşti <j. Vllcea», loc vlndut de Negoe al Bursului lui Negoe al lui Păcală 411.
Ogretin, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 234 ; Radul Răspopii se vinde rumân lui Hriza vornic 251.
Ogrln, vinde Împreună cu alţii, roată de moară In vadul Dedileştilor 241.
732
www.dacoromanica.ro
*  O0nurii (Ugrumi), sat <lg. Bengeşti, j.
    Gorj> 383, 387.
Ohabă, sat <Ohaba Jiu, j. Mehedinţi; azi j. Gorj> 383.
Ohaba, sat <probabil Obeni, j. Vilcea> 335.
*  Ojogănl, sat <lg. Slătioarelc, j. Ialomiţa> 357.
Olariul v. Dumitru Olarlul.
Olăneşti, sat <or. Olăneşti, j. Yîlcea> 335, 363.
Ologi, sat <Cringul, j. Teleorman> 235.
Olt, judeţ, sate din ~ 64, 273, 278, 279 ; boieri pribegi 168.
Olt, rlu 154; locuri pe ~ 382.
Ona v. şi Oana.
Ona din Gîrbovi, martor pentru dealul Vălenilor 118.
Ona, iuzbaşă, martor pentru Clinceni 366.
Oncea, Oncia v. Oaneen.
Onea, ceauş v. Oancea.
Onofrie din Solomon, martor pentru Şotinga 116.
Onufric, egumen al m-rii Tismana 429.
Oprea, Oprie :
Oprea v. şi Vladul al lui Oprea.
Oprea, căpitan din Bucu, soţul Măriei şi tatăl lui Leca, stăpln In Sparţi, de ţigani 227, 241, 359; martor 82.
Oprea, dărăbanţ, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Oprea din Bădeni, martor 101.
Oprea din Bălţaţi v. Oprea log.
Oprea din Berevoeşti, martor 114.
Oprea din Berindeştl v. Oprea log.
Oprea din Budişteni v. Oprea slugă domnească.
Oprea din Budişteni, tatăl Stanei şi bunicul Măriei, stăpln In Dobroeşti, Crlngureni ş.a. (menţ.) 130.
Oprea din Corşori, fiul lui Fătul, martor 380.
Oprea din Jigoreni, vinde parte cu vie 86.
Oprea din Măldăreşti v. Oprea plrcălab.
Oprea din Păuşeşti, frate cu Stănilă Deleanul, martor 182; v. şi Oprea, fiul lui Badea.
Opre din Poenari, martor pentru Corşori 304.
Oprea din Rădăcineşti, tatăl lui Costandin ş.a. (menţ.) 197.
Oprea din Rătivoeşti v. Oprea log.
Oprea din Rogojel v. Oprea post.
Oprea din Samara, cu parte 319; martor 165, 318.
Oprea din Săcuiani v. Oprea log.
Oprea din Săteni v. Oprea post.
Oprea din Scărişoara v. Oprea plrcălab.
Oprea din Şirineasa v. Oprea log.
Oprea, fiica lui Stroe din Cheia şi soţia lui Toma din Bărbăteşti 207.
Oprea, fiul lui Badea, vinde locuri in Cornul Măgurei, la Păuşeşti 71; v. şi Oprea din Păuşeşti.
Oprea, fiul lui Braţul din Creaţa şi tatăl lui Muşat, vinde parte de funie la Şerbăneşti
    269.
Oprea, fiul lui Plrvul din Zătreni, frate cu Stoica şi Plrvul, stăpln In Criva de Jos 107.
Oprea, logofăt din Bălţaţi, vinde parte 137, 277; martor, semnează 270; scrie zapise 137, 277.
Oprea, logofăt din Berindeşti, martor la schimb 197.
Oprea, logofăt din Rătivoeşti, tatăl lui Albul 323; tocmelnic, martor pentru m-rea Valea ş.a. 98, 99.
Oprea, logofăt din Săcuiani, hotarnic 193.
Oprea, logofăt din Şirineasa, tatăl lui Udrişte, Stroe şi Preda, stăpln in Păuşeşti şi Foleşti (menţ.) 151, 217.
Oprea, moşteni rumâniţi: ~ din Brăteşti 94; ~ din Clineşti, fiul Cambei 335; ~ din Drajna 330; ~ din Ioneşti 324; ~ din Negraşi 172;~ din Pleaşov 278,            279;
    ~ din Sulari, nepotul lui Barbăalbă 149; ~ din Sulari, fără ocină 149; ~ din Vlrbiţa, fără ocină 46.
Oprea, negustor, cumpără loc in Coasta Tur-burii 428.
Oprea, plrcălab, aldămăşar pentru Goleşti şi Prăvăleni 332.
Opre, plrcălab din Măldăreşti, martor 187.
Oprea, plrcălab din Scărişoara, martor 169.
Oprea, postelnic din Rogojel, martor 383.
Oprea, postelnic din Săteni, fiul lui Vintilă <post.>, boier jurător 259; martor 102.
Oprea, rumâni: ~ din Bae 387; ~ din Bratia, cu delniţâ 41; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385 ; ~ din Futeşti 298 ; ~ din Poieni 159 ; ~ din Vărăşti 175.
Oprea, slugă domnească din Budişteni, soţul Măriei şi ginerele Stanei, stăpln In Dobro-şeşti, Crlngureni ş.a. 130.
Oprea, sluga postelnicesei din Vlăduleni, martor pentru Vaideei 187.
Oprea, stolnic, cumpără delniţe la Davideşti
    391.
Oprea, tatăl Neacşei şi unchiul lui Lăudat, partea lui la Goleşti (menţ.) 56.
Oprea, ţigani 30, 265.
Oprea, văr cu Bustea, Radul şi Ion, cu parte In Cucuteni 442.
Oprea, vornic al doilea, martor 95, 104, semnează 91.
Oprea <al> Iu Calolan, martor pentru Valea Teancului 307.
Oprea al Moşoaei, cneaz rumânit din Costeşti
    20.
Oprea al Tatălui, martor pentru Berindeşti şi Turburea 225.
Oprea Bădcse din Păuşeşti, martor 160.
Oprea Bereea, martor pentru Topliţa 285.
Oprea Boldeseul (Oprea) din Berindeşti, martor 225, 377, 436.
Opre Bot, martor pentru dealul Scăianilor 191.
— Oprie Chirii, martor pentru dealul Scăianilor 191.
Oprea Moroea, martor pentru Topliţa 285.
Oprea Paşadia (Paşadie, ~ Paşadiia), bunicul lui Oncea, Radul şi Ştefu, vinde parte lui Miclea din Plrscov (menţ.) E.
Oprea Pîrvul (Oprea), dă cal pentru bir de roşii 117.
733
£0 - o. 82
www.dacoromanica.ro
Oprea Trufaşul, ţigan boieresc, tatăl Sorci (menţ.) 30.
Oprea Ţăra, moşnean rumânit din Căzăneşt 94.
Opriian, popă, martor pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Oprina, jupaniţă, <soţia lui Marco log.>, stăplnă In Bonţcşti şi Tătarul; In pricină cu Tudor stol. pentru Băiceşti (menţ.) 29.
Oprina, mama lui Neagul martor pentru Băbeni (menţ.) 156.
Opriş din Bădăcineşti, martor la schimb 197.
Opriş (Oprişu) din Samara, martor 165, 319.
Opriş, fiul lui Anghel log. din Bănceşti, frate cu Stoica, martor pentru Clndeşti, Zoreşti, Smedeşti ş.a. 74, 176, 202, 239, 241, 390.
Opriş, fiul său rumân din Bărcăneşti (menţ.) 147.
Opriş, frate cu Manea Daina, martor < pentru Topliţa> 285.
Opriş, logofăt, bunicul lui Gherman martor pentru Băbeni (menţ.) 156.
Opriş, martor pentru Turburea 377, 436.
Opriş, moştean rumânit din Lătcăni 181.
Opriş, tatăl lui Ilie şi Dumitru, partea lui la Berislăveşti (menţ.) 132.
Opriş Aliiac (■—■ Miiuziuică) din Călimăneşti, martor pentru Voincasa 5.
Oprişa, ţigancă 94.
Oprişor (Oprişan), logofăt <din Măneşti>, tatăl lui Nan post., stăpln in Sturzeni (menţ.) 67.
* Oraşul de Flaci (Oraşul Flocii), oraş <Piua Pietrii, j. Ialomiţa> 396; negustori 146; rachier 118; ban 6; judeţ 24.
Orăşti v. Oreşti, sat.
Orbească (Orbească), sat <j. Teleorman> 25, 44, 122, 336.
*  Orbi (Orbii), sat, <probabil j. Prahova> 146 ;
    partea lui Staico pah. Budeanul Întărită Iui Buzinca f. mare clucer 241.
*  Orboeşti, sat <lg. Adlncata, j. Ialomiţa; azi
    j. Ilfov> 40.
*  Orcăneşti, sat <lg. Lipia, j. Buzău>, partea
    Neagăi din Zoreşti, la~>ln Moceşti; partea lui Dragomir din Bănceşti, cumpărate dc Anastasie 105.
Oreşti, j. Ilfov, sat <probabil Orăşti>, partea lui Dobre Întărită lui Danciul Doicescul 290.
Orezi (Hurezi), sat cOrezu, j. Ialomiţa> 24, 40. <Orliei> (Horhei), ţinut, sat din ~ 241. Ortacul v. Tilea Ortacul.
Orzea cel bătrln, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Orzea, cneaz rumânit din Gropeni 240. Orzea, vătaf, martor pentru Ţigăneşti 444. Osica, sat <j. Bomanaţi; azi j. 01t>, funie cu vii vîndută de Drosul şi Paraschiva din Vilcăneşti lui Pătru log. şi Drăguşin din Fălcoi 32.
Osiescu, Osiescul v. Muşat Osiescul.
Ospenic, martor pentru Ciuliniţa 438.
Ostrov <probabil Ostrovul Corbului, j. Mehedinţi», rumâni boiereşti fugiţi la ~ 143. Otăsău, piriu <afluent al Bistriţei», sate pe~ 104, 136, 151.
Otetcliş, sat cOtetelişu, j. Vilcea» 26.
P
Pade, sat <j. Dolj» 32, 142, 149.
Padeş, megiaş din Ciincşti, plăteşte datorie lui Sima log., apărat de rumânie 389.
Pădureţ v. Muşcel şi Pădureţ, judeţ.
Paholcea, martor pentru Domireşti 215.
Paindur v. Vasilie Paindur.
Palamarl, tatăl lui Pană neguţătorul <din Bucureşti» (menţ.) 143, 322.
Falanga lui Sinan paşa In Bucureşti 10, 337.
* Palangă, sat <Unguriu, j. Buzău», popă 267.
Palestina (Palistina), In titulatura patriarhului de Ierusalim 111, 123.
Panait, neguţător, cumpără casă cu silişte şi pomi la Cucuteni 442; probabil acelaşi : Panaitu, negustor, martor pentru Lipe-reşti 384.
Pană v. Despa ~ şi State Pană.
Pană, ceauş de postelnicei din Piteşti, frate cu Arsenie post. 264, 270, 320.
Pană, comis, martor pentru Vărăşti, semnează greceşte 164.
Pană din Ctmpulung v. Pană plrcălab.
Pană din Tîrgovişte, martor pentru VUcana
    336.
734
Pană, econom şi schevofilax, martor la Închinarea bisericii Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Pană, fiul lui Palamari v. Pană Palamarls.
Pană, In pomelnicul dăruit de Dumitru log. m-rii Golgota (menţ.) 3.
Pană, plrcălab din Clmpulung, martor pentru Izvorani 380, 391, 416.
Pană, postelnic, martor 359.
Pană, vistier 229; tatăl cCatrinei» visticreasa, <socrul lui Vasilie vist.» (menţ.) 9.
Pano Bolovan din Piteşti, tatăl lui Standul, vinde casă In Piteşti 391.
Pană Mânu, martor la Închinarea bisericii Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Pană Palamarls, negustor, familie 322; martor 143.
Punga, juptn, cumpără loc, casă şi pivniţă In Bucureşti 218.
Panga, vătaf de aprozi, martor pentru Vărăşti 164.
Pantazi din Pleşoi, martor la Clrlogani 85.
P anţea (?) 412.
Papa, mare logofăt <din Greci, fiul lui Fiera log.» soţul Elinei, stăpln In Tlrnava 235;
www.dacoromanica.ro
    cumpără şi rumâneşte In Gropeni 240; stăpîn de ţigani 260; ispravnic al diatei „fratelui său” Muşat vistier 361 ; ctitor al m-riiBa-lamuci 226 ; in sfatul domnesc <1630 nov. —1632 iulie 11> 174—177, 183, 185, 188—190 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226-228, 233,   240,  241, 243, 245, 252,  255—258,
    261,   263, 266,  267, 271—273, 278,  279,
    281,   283,  290, 291, 294, 313. 316, 320,
    321,   337,  338, 348, 358, 383, 385, 386,
    390, 391, 400; f. mare log. 141; tocmelnic, dă carte de judecată 357; martor 24, 58, 65, 82, 89, 106, 108, 149, 263, 271, 273, 278, 279, 389, semnează 46, 88, 100; 104, 247, 262, 265, 280, 296, 324, 347 ; în tabără cu domnul împotriva pribegilor 271.
Papa, popă, tălmăceşte hrisov slovencsc (în meuţ. tlrzie) 316.
Papa, vinde parte in Ţigăneşti 444.
Papa, vornic 235.
Papoe, martor pentru Văsiia 327.
Para, logofăt, logofăt de vistier, apoi mare paharnic <ginerele lui Staico vornic din Sinteşti>, cumpără parte de funie in Şerbăneşti 269;
       In sfatul domnesc : mare paharnic <10 iunie — 11 iulie 1632> 390, 400; f. mare paharnic 269; logofăt de vistier 104;
       martor 65, 68,82, 122,164,175,180,185, 201, 265, 313, 324, 326, semnează 58, 104, 181, 329, 333, 334, 336.
* Parapani j. Vlaşca, sat de margine <azi Vedea, j. Ilfov>, cu girlă, al m-rii Sflnta Troiţă, dă bir cu ruptoare 47, 199, 345.
Paraschiva, birar din Gorj, calul său luat de oamenii boierilor ce fug peste munte 168.
Paraschiva, clucer, clucer al doilea, martor pentru Vărăşti 175, semnează 164.
Paraschiva (Parascheva), croitor din Bucureşti, martor 322.
Paraschiva din Buteşti v. Paraschiva log.
Paraschiva (Parascăva) din Vllcăneşti, vinde parte !n Csica 32.
Paraschiva, fiica lui Ghioca din Lăţcoii de Sus, vinde parte 290.
Paraschiva, fiul (?) lui Voico Tirziul din Smedeşti, nepotul (?) lui Dragomir Voi-checiul, vinde ocină şi vad de moară !n Smedeşti 239, 390.
Paraschiva, In pomelnicul dăruit de Dumitru log. m-rii Golgota (menţ.) 3.
Paraschiva, logofăt din Buteşti, logofăt al treilea <ginerele lui Vladul mare log.>, Înştiinţat de fuga unor boieri peste munte 168; chezaş pentru birul unui sat 104; martor 95, 149, 389, 451; semnează 91, 104, 122, 324, 329, 333.
Paraschiva, muierea lui Ion, mama Samhirci, Radei ş.a., vinde ocina sa din Tifuleşti 119.
Paraschiva, popă din Bucureşti, tatăl iul Şteful grămătic (menţ.) 322.
Paraschiva, popă din Tirgovişte, vlnzare făcută in casa lui 154.
Paraschiva, rumân din Vărăşti 175.
Paraschiva, vornic, vornic al doilea <fiul lui Dragul post. din Slătioaro, frate cu Constantin comis, Dragul armaş şi cu Despina, jupaniţa lui Vlad Rudeanul log., stăpin în Lichireşti 209; boier hotarnic 193 ; martor 104, 354, 355 ; semnează 298.
Parasco, iartă de rumânie rumâni din Lazu (menţ. ulterioară) 13.
I’urdos din Picleni, megiaş jură tor la Brăeşti 174.
Parcpa v. Ghinca Paropa.
Parteuie, Părlenie :
— Părlenie din Pîrscov, martor D.
Părlenie (Parthenie), episcop al Prespelor (Prcspon), egumen nastavnic al m-rii Snagov 50; martor 351, 361.
Partenie, ieromonah şi arhimandrit v. Pă-traşco post.
Părlenie, mitropolit al Enosului 159.
Pascalle, cu parte în Dumbrava (menţ.) 145.
Pascul din Diiculeşti, martor 26.
Pascul din Gherghiţa, martor pentru dealul Bobului 228.
Pascul din Joseni, martor 202.
Pascul, martor pentru Băbeni 156.
Pascul, moştean rumânit din Pleaşov, fiul lui Ivan 278.
Pascul, partea lui in Domireşti vindută de săteni pentru a-i plăti duşegubina şi mierea 215.
Pascul (Pascu), ţigan 260.
Paşadia, Paşadie v. Oprea Paşadia.
Paşadia, străbunicul lui Badea spăt. dăruieşte ţigancă (menţ.) 30.
Paştina din Drăghineşti, martor 368.
Patru Fraţi v. Curpeniţă.
Paţea, megiaş din Cretineşti, martor 364.
Paţca, rumân din Cretineşti, fiul lui Radul, Încearcă să se judecească 364.
Pava Sîrbul, luptă alături de Leon Tomşa Împotriva oştii pribegilor 271.
Pavcl din Berindcşti, vlnzare făcută in casa lui 436.
Pavel din Coteşti (?) (menţ. ulterioară) 23.
Pavel din Dăneşti, martor pentru dealul Scăienilor 191.
Pavel, postelnic <din Şoplea>, fiul Buicăi <şetrar>, martor 287.
Pavel Lătinul din Sofia, fiul lui Radul din Dobro Venetic, dă bani cu împrumut şi ţine zălog cărţile satului Pleaşov 273, 278, 279.
Favlache (Pavlachi), clucer, comis, apoi mare spătar, stăpîn in Lunca Babelor 180, 185;
    in sfatul domnesc: mare spătar <1631 apr. 15—6 iui.> 226, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252;
    martor, f. mare spătar 273, 296.
Păcală v. Neagoo a lui ~ şi Stoica Păcală.
Păcicală v. Patru Păcicală.
Păcurariul v. Stan Păcurariul.
www.dacoromanica.ro
735
Pădure, fiul lui Stoica spăt. şi al Condeşei, stăpln in Cepturile, Flntlnele, Măgureni ş.a. 371.
Pădure, paharnic din Lazuri, fiul lui Tatul post., stăpln In Lazuri, Sturzeni 67; martor 146.
Pădureţ v. Muşcel şi Pădureţ, judeţ.
Pădureţi, sat, popă 85.
Păltineni, sat <j. Săcuicni; azij. Buzău> 224.
Pănoi v. Voica Pănoi.
Păpuşa, munte <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argcş>, in hotar cu ocina oraşului Clmpu-lung 144.
Păr, top. la Clndeşti <j. Buzău> 250, 252.
Părşan v. Stan Părşanu.
Părtenie v. Partenie.
Păruş v. Ncagul 1’ăru.ş.
Păruş, fiul său rumân din Costeşti şi Frăţeşti (menţ.) 385.
Pătco v. Petco.
Pătirlage, sat<j. Săcuieni; azi j. Buzău> 84, 91, 95, 176, 252, 334; ocina m-rii Mislea cu rumâni, schimbată cu Radul post. 311, 312; popă 386.
Pătpăiac, delniţa lui la Stăncşti (menţ.) 360.
Pătraşco, clucer, cumpără moşia Lerescul pe Colentina, semnează 369.
Pătraşco, comis al doilea, martor pentru Cornet 300.
Pătraşco din Verneşti, martor 252; semnează 250.
Pătraşco, fiul lui Bărcan stol. <din Bucşani>, partea lui la Futeşti 40.
Pătraşco, fiul lui Colţea căpitan şi al Stanei, vinde ţigani 359.
Pătraşco (Pătraşăco), postelnic din Dllga, fiul lui Stanciul post., in pricină cu patriarhia de Alexandria pentru hotarele satelor: Săgarcca, Giurgiţa, Cerătu, Dllga ş.a. 173; martor 13, 24, 54, 383, semnează 32, 46; scrie zapis 34.
Pătraşco (Parthenic, ieromonah şi arhimandrit), postelnic <fiul lui Petru Cercel>, in pricină pentru Bel Izvor 143.
—   Petraşco <cel Bun>, domn al Ţării Româneşti <1554—1557>, tatăl lui Mihai Viteazul 79, 105.
Pătroae, sat <Pătroaia, j. Dîmboviţa; azi j. Argeş> 385.
Patru, Petre :
Pătru v. şi Plaiul lui Pătru, Stan <ul> lu Pătru şi Stanciul al lui Pătru.
Pătru, cnezi rumâniţi: — din Ciuliniţa, se răscumpără 440; ~ din Laz 13.
—   Petre din Chiojdu, martor pentru Cătun 224.
Pătru din Cornet, tatăl lui Barbul martor (menţ.) 184.
Pătru din Creţuleşti v. Pătru plrcălab.
Pătru din Fălcoiu v. Pătru log.
Pătru din Fiiani, fiul lui Stroe, se vinde rumân lui Bunea log. 341.
Pătru din Fundeni, martor 228.
Pătru din Lieşti, cu parte in dealul Nucetului 188.
736
Pătru din Odae, tatăl lui Radul, martor pentru Cacaleţii din Vale 386.
Pătru din Pătirlage v. Pătru post.
—   Petru din Prădcşti v. Pătru slujer.
Pătru din Rădăcineşti, fratele popii Stanciul,
                                                                                Întocmire pentru moară, martor 197.
Pătru din Salcc v. Pătru post.
Pătru din Vlrleţ (menţ. ulterioară) 310.
Pătru, fiul lui Stoica spăt. şi al Condeşei, stăpln In Cepturi, Flntlnele, Măgureni ş.a. 371.
Pătru, fiul lui Tanasie post. din Bărbăteşti, nepotul lui Moga, frate cu Ştefan, stăpln In Crcţeşti 146, Valea Largă şi dealul Trestianilor 203.
Pătru, frate cu Manea Hltie, martor <pentru Topliţa> 285.
—   Petre (?) inaru (?), <probabil Petriman>, dărăban, martor pentru Piteştii de Sus 344.
Pătru (Pătro), iuzbaşă, martor pentru Clinceni, semnează 372; v. şi Pătru vătaf.
Pătru, logofăt din Fălcoi, frate cu Negre, cumpără In Osica 32; martor 13, 107, 280.
Pătru, martor pentru Băbcni 156.
Pătru, plrcălab din Creţuleşti, martor pentru Şerbăneşti şi Vulpeni 269, 275.
Pătru, popă, cumpără şi vinde parte In Măni-ceşti (menţ.) 83.
Pătru, popă, cumpără vie şi casă In dealul Negoeştilor 195.
Pătru, popă din Glogova, martor pentru Racoţi şi Podeni 394.
Pătru, popă din Goleşti, martor la diată 75.
Pătru, postelnic din Pătirlage, tatăl Ncagăi, socrul lui Udrea Doicescul (menţ.) 91, 95.
Pătru, postelnic din Salce, martor 383.
Pătru, postelnic, fiul lui Voicul, martor pentru Drajna 287.
Pătru (Petru), rumâni: din Bae 387; ~ din Lichircşti, fugiţi la Crăceni 138,141; ~ din Vărăşti, fiul Măriei 175.
Pătru, sluger, fiul lui Aslan vornic, martor 34 ; probabil acelaşi: Petru, sluger din Pră-deşti, martor pentru Criva 107.
Pătru, văr cu Fătul, partea lui din Săruleşti Închinată m-rii Menedic (menţ.) 314.
Pătru, vătaf, cumnat cu Vasilie iuzbaşă, martor pentru Clinceni 353; v. şi Pătru, iuzbaşă.
Pătru, vătaf din Drajna, martor 234, 286, 287, 292, 305, 342.
Pătru, vistier, ginerele lui Preda sluger <Flo-ricoiul>, taie pe Iovan Lăţinui la Caracal şi-i ia cărţile satului Pleaşov 273, 278, 279.
—   Petreu al Iul Luciul (Petrea Luciului) din Buzău 236; martor pentru Clndeşti 252.
Pătru al Lupului din Negocşti, martor 195.
Pătru al Sitei, rumân din Bac 387.
—   Pătru al Ţuseie, martor pentru Clmpulung 186.
Pătru Buzen din Glaveş, vinde parte în Clrni-tura 407.
Pătru Caldaşin din Negoeşti, martor 195.
Pătru Cercel (Petru), domn al Ţării Româneşti <1583—1585>, <fiul lui Pătraşco cel Bun> 31, 41, 388, 409.
www.dacoromanica.ro
Pătru Mocanul, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Pătru Păcicală, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Pătru Sasul (Petru), cimpulungeanul, fiul lui Dumitru, văr cu Gherghe, vinde parte de moară 186, 401.
Pătulea, rumân din Poieni 159.
Păţitul v. Stan Păţitul.
Păuleşti, sat <j. Prahova> 393.
Păuneşti <eroare> v. Gomoeşti, sat.
Păuşeşti (Păuşăştii) din Otăsău, sat <j. Vllcea> 249; locurile lui Oprea de la Cornul Mă-gurei vlndute fiilor lui Tudor Grecul 71; părţi cu vie, pomi şi luncă cumpărate de la Gligorie, Oprea log., popa Stoica ş.a. de Sima log. 136, 151, 160, 161, 179, 182; popi 161, 179, 182.
Peceneaga, rlu <afluent al Slănicului>, vad de moară pe ~ 314.
Peia, judec rumânit din Lătceni, fiul lui Turceală 181.
Peia, logofăt, martor pentru Lătceni, semnează 181.
Peleş din Lipia, vinde parte In ocina Negri-leaseă (menţ.) 221.
Pepelea v. Marco Pepelea.
Perlaţi (Periiaţi), sat <Perieţi, j. Ialomiţa> 288; roşu 384.
* Periaţi (Periiaţi), j. R. Sărat şi Brăila, sat <lg. Grădiştea, azi j. Brăila> 450; rumânit de Mihalcea ban, dat zestre fiicei sale Preda clucereasa care 11 dăruieşte mitropoliei din Tlrgovişte, pricină de rumânire 62.
Perieţi 134 <eroare> v. Piarseca, sat.
Perţa v. Stoica Perţa.
Peşteră (Peştără), sat (?) <j. Argeş>, loc dat schimb de Eftimie post. lui Braţul comis
    158.
Peteo, Pătco:
Petco, aldămăşar pentru Standul din Jugureni
    145.
— Păteu, frate cu Dobrotă, vinde ocină In Clinceni 372.
Petco, moştean rumânit din Pleaşov, fiul Iui Florea 278.
Petcu, rumân din Grădiştea de Jos 421.
Petre, Petru v. Pătru.
Petreştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş>, cu vad de moară; jumătate vinlută de Gherghe pah. lui Necula log. din Dăr-măneşti, judeciri 323.
Petrica, popă din Tlrgovişte, martor 220.
Petriea, rumân din Bae 387.
Petriman, dărăban v. Pătru (?) inaru.
Petrişor din Bae, tatăl lui Stan, vinde parte cu munte şi rumâni 387.
Petruşor, tatăl lui Preda din Grupşani (menţ.)
    392.
Piarseca <eroare: Perieţi>, sat <Piersica, j. Ialomiţa) 40, 134, 138, 141.
Piatra (Piitra), munte <Piatra Cislăului, j. Săcuieni; azi j. Buzău>, In hotarul satului Jigoreni 78, 86.
Piatra Priboiului, top. la * Piscani <lg. Glo-deni, j. Dîmboviţa) 316.
Piatra Tăiată, top. la Cheia <j. VUcea; In or. Băile Olăneşti) 207.
Pica v. Stan Pica.
Picătură, rumân din Poieni 159.
Picul din Negoeşti, martor 195.
Piersica, Piiarseca v. Piarseca, sat.
Pileşti, j. Ilfov, sat al m-rii Bolintinul, rumâni din ~ Încearcă să se judecească 60.
Pilul, megiaş din Nucet, vinde parte (ment.) 188.
Pinul (Naşterea Maicii Domnului), m-rc <j. Săcuieni ; azi j. Buzău>, vinde ţigani pentru o judecată cu satul Brăcşti, ctitori 84, 174.
Pirvulă v. Pîrvul.
*  Piscani, lingă Glodeni j. Dîmboviţa, sat
    259; partea lui Vladul Întărită lui Costea, Ta tul ş.a. din Glodeni 316.
Piscul Bacului, top. in hotarul satului * Piscani <lg. Glodeni, j. Dîmboviţa) 316.
Piscul Dârei, top. la Dara <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 101.
Pită v. Stan Pită.
Piteşti, oraş 129, 165, 318, 320, oraş domnesc, mori 264; negustori 270, 319, 391 ; casă cu loc, pivniţă, grădină 391; popi 319, 391; v. şi Dealul Piteştilor.
Piteşti (Piteştii de Sus), sat <Piteasca, j. Ilfov), parte de ocină dobindită de Şerban, fiul lui Semăn, de la Miroslav, fiul lui Mihail log. din ~ 344.
Piţigoiu v. Stan Piţigoiu.
Picleni, sat <probabil Plclele, j. Buzău) 174. Plrciul v. Muşat Pirciul.
Plrdeşti v. Prădeşti, sat.
Pirîiaiii. sat <Pirlieni, j. Gorj; azi j. Vllcea) 86, 387.
Plrlianul v. Danciul Piriianul.
Pîrîu (Pirău), sat <probabil j. Gorj> 103, 383.
Pirlea v. Radu Pirlea.
*  Pirliţi, sat <Cochirleanaca, j. R. Sărat; azi
    j. Buzău) 427.
Pîrscov, sat <j. Buzău) 6; parte din „moşul" Daleca lăsată de popa Matei nepotului său Ianc D ; moşia lui Miclea, cumpărată de la Oprea Paşadia, pricină; cizmar, popă E.
Pirseoveni, I’îşcoveni:
*  Pirseoveni, sat <Lipia, j. Buzău) 202, 221. — Pişcoveiii, sat <Plrşcoveni, j. Romanaţi;
    azi j. Olt) 392.
Pirtea din Zoreşti, aldămăşar 202.
Plrtinea v. Dumitru Pîrtiuea.
Pirţachi v. Costuiidin Pîrţaclii.
Pirţeovielul, pirău <afluent al Buzăului), moară pe ~ 257.
Pirvu v. Oprea Pîivul.
Pirvul, cneaz rumânit din Lazu 13.
Pin ui din Coteşti (?), (menţ. ulterioară) 23. Pirvul din Diiculeşti, martor pentru Frăsinet
    26.
Pirvul din Lazuri v. Pirvu log.
Pirvul din Mălăeşti cumpără funii la Mălăcşti 233.
Pirvul din Stoeneşti v. Pîrvul Dolofan log.
www.dacoromanica.ro
737
Pirvul din Urlaţi, ginerele Ioanei, cumpără vii şi ocine tn Gruiu, Clrligătoarea ş.a. 291.
Pirvul din Zătreni, tatăl lui Stoica, Pirvul şi Oprea (menţ.) 107.
Pirvul, fiul lui Pirvul din Zătreni, partea lui cu vecini din Criva de Jos 107.
Pirvul, <logofăt> din Lazuri, tatăl lui Mihai, Nedelco, Preda şi Stoica (menţ.) 67, 92.
Pirvul, logofăt din Ruda v. Pirvul Rudeanul.
Pirvul, logofăt din Stoeneşti v. Pirvul Dolofan.
Pirvul, logofăt, martor pentru Sărăcineşti 363; v. şi Pirvul Dolofan.
Pirvul, martor pentru Bodeşti 411.
— Pirvul u, martor pentru Racoţi, Cllceşti ş.a. 394.
Pirvul (Plrlvul), tatăl lui Ursul din Cimpeni (menţ.) 392.
Pirvul, popă din Lazuri, martor 67.
Pirvul, popă din Săveşti, frate cu Stan log., vinde In dealul Cilngurenilor 130.
Pirvul, popă din Şerbăneşti, cu parte 110.
Pirvul al lui Văsiiu din Biroslăveşti, martor 28.
Pirvul Cosoroavă, megiaş rumânit diţi Clineşti 335; Întemniţat pentru neplaLa duşe-gubinei 104; martor 424.
Pirvul Dolofan, logofăt din Stoeneşti, bunicul juplnesei Ilina 268; jurător 443; martor 5, 197; v. şi Pirvul logofăt.
Pirvul Gbioca (~ Ghioc), megiaş din Clineşti, plăteşte o datorie lui Sima log. 389.
Pirvul Măurii, martor pentru Ţigăneşti 299.
Pirvul Rudeanul, logofăt din Ruda, tatăl Vilaei şi Stancăi, socrul lui Eftemie post. şi Preda spăt., stăpln In Conţeşti cu rumâni (menţ.) 391; sluga sa 23.
Pirvuleşti, sat; m-rea de călugăriţe Sflnta Troiţă din—făcută de Vintilă f. mare vornic <din Corbi>, Închinată de fiii săi metoh m-rii Balamuci 226.
Plşcoveni v. Plrseoveni.
Plaiul lui Frueea, munte al oraşului Cimpulung 144.
Plaiul lui Pătru, munte al oraşului Cimpulung 144.
Plaiul Voevodulul, munte al oraşului Cimpulung 144.
Plavuţu, partea lui la Lipereşti (menţ.) 384.
Plătăreşti, sat <j. Ilfov> 227.
*Plătiueşti, sat <lg. Izeşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova>, oameni ţinuţi rumâni cu ocinile lor pentru neplata birului de către Tudor vornic şi Manea din Răteşti, pricină 418.
Plăviceni, j. Romanaţi, sat <Plăviceanca; azi j. 01t>, parte cu vii şi livezi din partea lui Stan Buzianul, dobindită de Ion log. din Muţi 115.
Pleaşovul de Sus, ~ de Jos (Pleaşov), j. Olt, sat <azi j. Teleorman», cu vii, stăplnit de Radu log. şi fraţii săi: Dumitru vornic şi Dragomir comis; moştenii se vlnd lui Mihail mare stolnic <Viteazul»; dat zestre fiicei sale Florica; zălogit de Preda sluger la Io van Lă ţinui, Întărit acestuia; Încercare de judecire, popă 273, 278, 279.
Pleşioi, sat <Pleşoiu, j. Romanaţi; azi j. Oit>,
    pleşoiani vlnd parte din Clrlogani (menţ tlrzie) 85; popă 85.
Pleşoi, sat <j.Dolj> 425.
Pleşoianul v. Ianiu post.
Ploeşti <oraş> 205.
Plosea, pe Dunăre j. Dolj, sat, cu vecini, baltă, vamă din peşte, al m-rii Hotărani, de cumpărătură de la Vintilă clucer 139.
Plumbuita de la Colentina (Sf. Ioan Botezătorul), m-re <or. Bucureşti», stăplnă In Boldorogeşti cu Rota, scutiri 42, 45, 131; egumen 42.
*Podeni (Podiani), sat <lg. Ar joci, j. Gorj», parte lăsată de Viga Podăna nepotului său Nicola 394, 395.
Podena, Podiana v. Viga Podiana.
Podul Iul Şărban voievod In Bucureşti 337.
Poenari, sat <j. Argeş» 304, 377.
* Poenari j. Buzău, sat <lg. Căpăţlneşti» 202; ocină cu moară vlndută de Nechifora şi Stoica lui Negrilă 80.
Poenari, sat < Schitu Poenari, j. Vlaşca; azi j. Teleorman» 120.
Poenari, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov» 344.
Pogonlana din Ţara Grecească, arhiepiscopie, metoh, arhiepiscop 196, 231, 348.
Poiana (Poiană), sat <j. Dolj» 152, 168, 325 383.
Poiana, sat 215.
Poiana Chelmezeului, top. la Lipia <j. Buzău»
    221.
Poiana Porţilor, top. la Cheia <j. Vllcea; In or. Băile Olăneşti» 207.
Poiată, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Poieni, Poetid, Puiana:
Poieni j. Vlaşca, sat <Puieni j. Ilfov» A; cu baltă, al m-rii Sf. Gheorghe din Bucureşti, dăruit de domn bis. Sf. Mormlnt, scutiri 159.
— Puiana, sat <Poeni, j. Vlaşca; azi j. Teleorman» A.
—* Poeni, sat <lg. Ungheni, j. Teleorman; azi j. Argeş», parte vlndută de Filip lui Tudor comis din Izvor 301.
Ponor, sat 59.
Popa, cneaz rumânit din Costeşti 20.
Popăzeleşti, sat <Poplnzăleşti, j. Romanaţi; azi j. Dolj» 392.
Popeseu, iuzbaşă de Buzău, martor 450.
Popeştii de lingă Blrzeşti, j. Elhov, sat <or. Bucureşti», cu rumâni, ţigani, vii, vad de moară, al lui Staico vornic, doblndit de ginerele său Gherghe f. mare stol. şi fiica sa Sofica 313; pricină (menţ. pe verso) 397.
Popeşti, sat <c. Mihăileşti, j. Vlaşca; azi j. Ilfov» 107, 259, 265, 347 ; probabil acelaşi: Popeşti, sat 341.
Poplnzăleşti v. Popăzeleşti, sat.
Poree din Bădeni, martor 328.
Porcul v. Dan ~ şi Lacul Porcului.
Porosehe, sat <j. Teleorman», popă 309.
Portăreasea, ocină de din jos de Bănceşti <Bănceasca, j. Buzău» 390.
Posobeşti, sat <j. Buzău» 174.
Poşăea, mama Stanei, lazul ei In dealul Scăienilor (menţ.) 412.
Potecă v. Ion Potecă.
738
www.dacoromanica.ro
Poteţ v. Voico Poteţ.
Potoceanul v. Radul Potoceanul.
Potocenl (Potoc6ni), sat <j. Buzău» 40, 80, 142, 250, 252.
Potrinichi (?), top. la Cheia <j. Vllcea; In or. Băile 01ăneşti> 207.
Poturul v. Nan Poturul.
Pozmîcă, Pozinlncă v. Vladul Pozmîcă.
Poţintei v. Puţinei, sat.
Prahova, judeţ, sate din ~ 102, 106, 146, 157, 163, 219, 241; birari ţi slugi domneţti 362.
Prahova, rlu 137.
*  Prădeşti, sat <probabil * Plrdeşti lg. Vlădu-
    leni, j. Romanaţi; azi j. Oit> 107.
*  Prăvăldni, sat <lg. Valea Danului, j. Argeş>
    332.
Preajba de Pădure v. Prejvă, sat.
Preda ban mare (fost) v. Preda liuzescu.
Preda, clucereasa, fiica lui Mihalcea banul, soţia lui Radul clucer Buzescul, dăruieşte mitropoliei din Tlrgoviţte satele ei de zestre: Vărăşti, Călugăreni şi Periaţi; mormint (menţ.) 62, 72.
Preda din Albeşti v. Preda spăt.
Preda din Balomireşti v. Preda vornic.
Preda din Birseşti v. Preda log.
Preda din Ceplea v. Preda vornic.
Preda din Cepturoaia v. Preda post.
Preda (Prăda) din Grupşani, fiul lui Petruşor, martor pentru Broşteui 392.
Preda din Lereşti v. Preda log.
Preda din Mălăeşti, cumpără funii la Mălăeşti 233.
Preda din Robăneşti, martor pentru Brlncoveni 150.
Preda din Roşiani v. Preda post.
Preda din Şerbăneşti, fiul lui Giura cel mic, In pricină pentru parte 110.
Preda, fiul lui Branişte, nepotul lui Nan, vinde vie şi ocină ln dealul Verneştilor 80.
Preda, fiul lui Oprea log., vinde vii ln Pău-şeşti-Otăsău 151.
Preda, fiul lui Udrişte log. din Şirineasa 217.
Preda, fratele jupinesei Maria, cumnat cu Şandrea negustor, cu funie la Cotroceni (menţ.) 211.
Preda, logofăt din Birseşti, vinde parte cu munte şi rumâni ln Bae 387; martor 243, 335.
Preda, logofăt din Lereşti, apoi postelnic, frate cu Oancea log., In pricină cu clmpu-lungenii pentru o roată de moară 401; martor 128, 268, 320.
Preda, martor pentru Sărăcineşti 363.
Preda, martor pentru Ţigăneşti, <ginerele lui Boicea> 49.
Preda, popă din Grupăşani, martor pentru Cornet 184.
Preda, postelnic mare <eroare> v. Alexandri.
Preda, postelnic din Cepturoaia, fiul lui Tudosie spăt. şi al jupaniţei Mara, nepotul lui Preda <Buzescul> f. mare ban şi al lui Vintilă vornic, vinde satul Roşiul 385; spătar (?), martor 13.
Preda, postelnic din Lereşti v. Preda log.
Preda, postelnic din Roşiani, martor 107, 280.
Preda, postelnic, fiul lui Pirvul din Lazuri, frate cu Nedelco, Mihai ţi Stoica, vinde ln Gemenele 92; martor 67.
Preda postelnic, fiul lui Radu din Balomireşti v. Preda vornic.
Preda, postelnic, fiul lui Necula vornic, martor pentru Măgurele 157.
Preda, rumân din Urdari 383.
Preda, slugă domnească, fiul lui Zaharia log., frate cu Iscrul şi Zaharia, Întărit stăpln ln Frăsinetul de Clmp 26.
Preda, sluger, fiul lui Radu vist. din Greci, ginerele lui Mihai Viteazul, familie; ză~ logeţte satele Pleaşovul, Putineiul şi Clrlomani, Întemniţat pentru datorii 69, 262, 263, 273, 278, 279; pricină pentru ţigani 30; semnează 19.
Preda, spătar, spătar al doilea din Albeşti, fiul lui Badea spăt. ginerele lui Pirvul log. Rudeanul, familie; stăpln de ţigani 30; dăruit de mătuşa sa jupaniţa Grăjdana ln Leurdeni, Ciumernic, Bobeşti ş.a. 229; martor 391.
Preda, spătar, fiul lui Nica f. mare log., pierde Tlncăbeştii, Întemniţat pentru datorii; pribeag 183.
Preda spătar, martor 13.
Preda, spătar <ginerelc lui Papa mare log. ?>, martor, semnează 347.
Preda, uncheaşul din Răteşti, aldămăşar pentru Verneşti 427.
Preda, vornic din Balomireşti, f. postelnic, fiul lui Radu post., frate cu Drosul, vinde In: Găiseni, Guzeni ţi Lătceni 39, 293, 309, 326; semnează 326.
Preda, vornic al doilea (fost), din Ceplea, fiul lui Drăghici din Năsipi, ginerele lui Vlad din Ciocade, martor 103, 383, 387; dă carte de mărturie, semnează 104.
Preda, vornic, martor pentru ClrstieneştU de pe Colentina 95 ; semnează 91.
Preda Barbăalbă (Barbăalbă) din Biroslăveni, unchiul lui Trifa, socrul lui Dragomir şi al lui Dan, cu ocină (menţ.) 28.
Preda <I)uzescu> mare ban, tatăl jupaniţei Mara, bunicul lui Preda post., socrul lui Tudosie spăt. (menţ.) 385.
Preda Crastavăţ (Preda, ~ Crastaoţ), vinde ogoare la Biroslăveşti 28.
Predea, partea lui In Mogoşeşti 402.
Prejvă (Priajăva), sat <Preajba de Pădure, j. Romanaţi; azi j. Dolj> 26, 32.
Preman, martor pentru Băbeni 156.
Prespon, oraş <R.S.F. Iugoslavia», episcopi de ~ 361.
Prezuica v. Brezulca.
Priajăva v. Prejvă, sat.
Pribeag Mihai, Însoţeşte In pribegie pe doamna lui Radu Şerban; In plră pentru ţigănci 98, 99.
Priboiu v. Piatra Priboiului.
Prigorii, top. la * Piscani <lg. Glodeni, j. Dîmboviţa» 316.
* Priiazda, sat <probabil j. Ilfov» 223.
www.dacoromanica.ro
739
Prlsaca, sat <j. 01t> 90, 147.
Prlseaea, delniţă la Turburea <j. Argeş> 377.
Prltocul, vlrful — <lg. Cheia, j. Vilcea;ln or. Băile 01ăneşti> 207.
Proca, locul lui la Rlmnicu <Vilcea> 382.
Proca, plrcălab, martor pentru Tlrgovişte 96.
Proca Coţi (Proca, ~ Coţe), neguţător, martor 100, 108, 303, semnează greceşte 223.
Procică, sat <Proşca, j. Săcuieni; azi j. Buzău>
    86.
Procopie, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşeşti 109.
Procu v. Necula Proeu.
Prodan, megiaşi rumâniţi: ~ din Comanca 68 ; ~ din Lazu 13; ~ din Siliştioara 297.
Prodea din Cirlomăneşti, martor 250, 252, 307.
Prodeleasa, partea ei la Verneşti <j. Buzău> 427.
Prodi v. Voico Prodl.
Prodilă v. Stan Prodilă.
Prolira Băjasca, stăplnă In Petreşti (menţ. ulterioară) 323.
Proşca v. Procica, sat.
Prundeanul v. Dragomir Prundeanul.
Psira v. Ianiu Pslra.
Pucheni, j. Dîmboviţa, sat, parte cu rumâni, cu delniţe şi ţigani a lui Staico vornic,
    dată de zestre şi Întărită fiicei sale Sofiica şi ginerelui său Gheorghe stol. 313.
Puieni, Puiana v. Poieni, sate j. Vlaşca.
Puia v. Radul al Iul Puia.
Puica, moştean din Pleaşov, tatăl lui Stoica şi Dumbravă (menţ.) 278.
Puică, ţigan 383.
Puiul, iuzbaşă, martor pentru Creţeşti 146.
Pungliinea din Budişteni, tatăl lui Mihail rumân 130.
Pungina v. Neagoe Pungina.
Purcăreaţă, gardul lui la Bărăşti 215.
Purcurieioare, top. la * Piscani <lg. Glodeni, j. Dhnboviţa> 316.
Purece v. Necula Purece 410.
Purnăche v. Stoica Purnăclie.
Pustiiul v. Standul Pustiiul.
Putineiul, j. Teleorman, sat cu rumâni, de zestre al jupaniţei Florica, pus zălog la Stati, Dima şi Zota, cojocari din Bucureşti ; vtndut de aceştia lui Necula vist. 19, 262, 263.
Puturoasa, sat <Teiuşul j. 01t> 90, 147.
Puţica v. Necula ~ şi Vasilie Puţica.
Puţinei (Poţintei, Puţintei), sat <Potoceni j. Buzău> 4, 121, 252, 314, 340, 390.’
R
Racoţ (Racoţil), sat <Racoţi, j. Gorj>, vie dăruită de Viga Podiana nepotului său Nicola 394, 395.
Racul v. Ionaşco Racul.
Rada, fata lui Ion şi a Paraschivei, soră cu Samhira, Iona, Stana, şi Dobra, vinde ocină în Tifuleşti 119.
Rada, fina lui Lepădat, primeşte vie nedajnică cu loc la Dumbravă 145.
Rada, juplneasa lui Staico pah. <Rudeanul>, fiica lui Dragomir post. din Cepture şi a Voicăi, nepoata lui Dumitru mare vornic, stăplnă în Fintlnele, Muşcel, Tătărăi ş.a. 170, 241, 385; dă soţului său satele Frăţeşti, Creţuleşti şi Cepturi şi primeşte în schimb Fometeşti, Runcul, Toxobeni şi Copăcel 409.
Rada, juplneasă, mama lui Dumitraşco log., vinde parte în Ţigăneşti cu pomet şi livezi 299.
Rada, ţigănci 30, 99, 229, 325, 386.
Rade cel mic, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Rade, cneaz rumânit din Gropeni, ginerele lui Moga 240.
Rade, rumâni: ~ din Ciumernicu 229; ~ din Poieni 159.
Radomlr din Cocul, martor pentru Samara 349.
Radomir din Poenari, martor pentru Verneşti 80.
Radomir, moştean din Pleaşov, tatăl lui Drăgan 278.
Radomir, moştean din Pleaşov, fiul lui Şărbu 278, 279.
Radomireasa v. Stanca Radomireasa. Radoslav, Radulslav, Raduslov :
Radoslav (Raduslav), bănişor, cu parte In Mogoşeşti (menţ.) 402.
—   Radulslav, cneaz rumânit din Lazu 13. Radoslav (Raduslav) din Dărmăneşti, toc-
    melnic, martor 98, 99.
—   Raduslov, popă din Româneşti, martor 128. Radul v. Calfa ~ şi Standul Radului.
Radul, armaş, martor pentru Drajna 234. Radul, armaş din Popeşti, martor pentru VII-
    cana, semnează 341; probabil acelaşi: Radul armaş al doilea, martor pentru Clinceni 375.
Radul, armaş din Stănceşti, martor la Clineşti, semnează 335.
Radul, cizmar din Plrscov, martor E.
Radul clucer v. Radul Buzescu.
Radul, comis mare <Florescu>, casa lui în Bucureşti (menţ.) 346.
Radu, diacon, scrie zapis pentru Găgeni 163. Radul din Albeşti, jurător pentru Bratia 41. Radul din Arşi, martor pentru Udeni 206. Radul din Baba, ~ din Balomireşti, v. Radul postelnici.
Radul din Bădeni, martor 101.
Radul din Bănceşti, vinde parte 105; v. şi Radu, fiul lui Radu al lui Burducea.
Radu din Bolească v. Radu post.
Radu din Cepturoaia v. Radul vist.
740
www.dacoromanica.ro
Radul din Cirlomăneşti, martor pentru Cin-deşti 148, 242.
Radul din Coteşti (?) (menţ. ulterioară) 23.
Radul din Creţeşti v. Radul post.
Radul din Deleni, martor pentru Mogoşeşti 402.
Radul din Desa v. Radul log. şi Radul vornic al doilea.
Radul din Dobro Venetic, tatăl lui Pavel Lătinul din Sofia (menţ.) 273, 278, 279.
Radul din Doiceşti v. Radul Doieescul.
Radul din Domireşti, tatăl lui Gorga (menţ.) 210, 215.
Radul din Dudeşti, tatăl lui Liica (menţ.) 254.
Radul din Farcaş v. Radul post.
Radul din Frijureni v. Radul Frijureanul.
Radul din Gtltofani, tatăl Măriei, vinde ţigancă 94.
Radul din Goleşti (?), martor la Clineşti 335.
Radul din Gonţaţi, unchiul lui Radu, vinde vie In dealul Scăienilor, martor 191.
Radul din Greci v. Radul vist.
Radul din Hierăşti v. Radul Năsturel.
Radul din Hurezi, fiul lui Badea, boier hotarnic 40.
Radul din Matiţi, boier j urător pentru Sărăşti
    315.
Radul din Măldărăşti v. Radul Măldărescul.
Radul din Măneşti v. Radul log. <Cocorăscul>.
Radul din Mărăcineni (~ al lui Sima, ~ Simei), fiul lui Sima, martor pentru Clndeşti, Săruleşti ş.a. 236, 252, 314,
    340.
Radul din Negoşina, tatăl lui Neagul (menţ.) 162, 267.
Radul din Odae, fiul lui Pătru, martor pentru Cacaleţii din Vale 386.
Radul din Olăneşti, tatăl lui Anghel şi Vladul (menţ.) 363.
Radul din Pătlrlage v. Radu post.
Radul din Popeşti v. Radul armaş.
Radul din Potoceni v. Radul Potoceanul.
Radul din Răzvad, martor pentru Săcuieni
    388.
Radul din Rogoz, socrul lui Andrei, vinde parte in Hirbor 290.
Radul din Slăviteşti v. Radul log.
Radul din Stănceşti v. Radul armaş.
Radul din Stăneşti, martor pentru Drajna 287.
Radul din Stoeneşti, martor pentru Cretineşti 364.
Radul din Şotinga, martor (menţ.) 116.
Radul din Şuiei v. Radul post.
Radul din Tâtărăi, martor pentru Mogoşeşti 402.
Radul din Tirnava v. Radul log.
Radul din Ţigăneşti, martor 124.
Radul din Uda, martor 318.
Radul din Urlaţi, martor 291.
Radul din Văleni v. Radul post.
Radul din Voineşti v. Radul pitar.
Radul din Zoreşti, aldămăşar 202.
Radul, fiul Despinei logofeteasa <şi al lui Vlad Rudeanu>, frate cu Vladul, vinde In Futeşti 298.
Radul, fiul lui Dumitru log. din Piscani, in piră pentru vie in Dealul Tirgoviştei 259.
Radul, fiul lui Dumitru Turcul din Bucureşti,, frate cu Milialcea, vinde vie in dealul Bobului 228.
Radul, fiul lui Oancea din Mierlari, frate cu Dragomir, vinde parte dintr-o roată de moară la Deduleşti 241.
Radul, fiul lui Radul al lui Burducea din Bănceşti, frate cu Datco, martor pentru Smedeşti 390; v. şi Radul din Bănceşti.
Radul, fiul lui Sima v. Radul din Mărăcineni.
Radul, fiul monahului, vinde o funie la Ruptura, in Joseni 202.
Radul, fiul Stancăi, rudă cu Mihnea banul din Urezi, dăruieşte partea lui din Jdreala m-rii Jdreala 97.
Radul, frate cu Stoica, martor pentru Cornetu 300.
Radul, frate (?) cu Tatul, Staico şi Stroe post.,, cu parte In Rlfov 204.
Radul, frate cu Vasilie <dregător fiscal) din Gorj, jefuit de oamenii boierilor ce fugeau, peste munte 168.
Radul, frate cu Vechintie călugăr 417.
Radul logofeţi v. şi ~ Dudescul şi — Năsturel.
Radul, logofăt mare <eroare> v. Vladul logofăt mare.
Radul, logofăt din Desa martor 32, 292.
Radul, logofăt <Cocorăscul> din Măneşti,. stăpln In Smedeşti, Bănceşti, Tlncăbeşti ş.a. 121, 183, 239, 390; vistier al doilea 415; dă carte de mărturie 104; martor 95, 149, 333, 361, 386, 415, semnează 91,. 122, 333.
Radul, logofăt din Slăviteşti, martor 249, 354 ;. postelnic, martor 335.
Radul, logofăt din Tirnava, martor 13.
Radul, logofăt <din Ţigăneşti), cumpără in Lipereşti 288; probabil acelaşi: Radu, logofăt, in pricină pentru mori cu Neagul şi Gherghe din Miroslăveşti 381.
Radul, logofăt, frate cu Dumitru vornic şl Dragomir comis, stăpln in Pleaşov (menţ.) 273, 278, 279.
Radul, logofăt, scrie zapis 69.
Radul (Radu, Radulă), martor: ~ pentru Clinceni 366, 374; ~pentru Dumbrava 145 ; ~ pentru Goleşti 332; ~ <pentru Lipia ?> 205pentru Săcuiani 388;. ^pentru Sărăcineşti 363.
Radul (Radu) mazili: ~ din Comanca, ju-rător pentru Studeniţa 125; ~ din Glo-deni, martor pentru Piscani 316.
Radul, megiaşi rumâniţi:    - din Comanca 68 ţ
    ~ din Drajna 330 ; ~ din Gropeni 240 , ~ din Ioneşti 324,329;    ' din Lătceni 181;
    ~ din Negraşi 333 ; ~ din Pleaşov 278, 279 ; ~ din Scărişoara 169; ~ din Stă -neşti 166, 331 ; ~ din Sulari 149.
Radul, meşter, tatăl lui Crăciun din Beceni, martor pentru Deduleşti 413.
Radul, negustori, martori:        394; ~ dini
    Bucureşti 218, 344.
www.dacoromanica.ro
UI
Hâdul, nepotul Oprei Paşadia, In pricină pentru ocină E.
Radulu, nepotul lui Radu din Gonţaţi, vinde vie In dealul Scăianilor 191.
Radul, paharnic din Frcjureni v. Radul Frijureanul.
Radul, pitar din Voineşti, tocmelnic, martor 98, 99.
Radul, popă din Clndeşti, vinde ocină (menţ.) 250, 252.
Radul, popă din Comanca, fiii lui se vlnd rumâni (menţ.) 152.
Radul, popă din Negraşi, tatăl lui Dobrotă (menţ.) 333.
Radul, popă din Tirgovişte, fiul popii Danciul, Întărit cu moară şi grădină 446, 449; martor 441.
Radul, popi, martori: ~ din Aninoasa, tatăl lui Dumitru 114; ~ din Clrlomăneşti 176, 215, semnează 74; ~ din Iaşi 332; ~ din Nucet 291pentru Sălătruc, semnează 276.
Radul postelnici v. şi ~ Buzescul, ~ Dol-cescul, ~ Dudeseul, ~ Măldăreseul, ~ Năsturel şi ~ Potoceauul,
Radul, postelnic din Baba, soţul Stanei, In pricină pentru Arvăteşti 282.
Radul, postelnic din Balomireşti, soţul jupa-niţei Anca, tatăl lui Preda post. şi al lui Drosul (menţ.) 39; partea lui la Frăsinetul de Cimp 26.
Radul, postelnic din Bolească, martor pentru Clrstieneştii de pe Colentina, semnează 91, 95.
Radul, postelnic din Creţeşti, fiul lui Staico vornic, dă surorii sale Sofiica satul Popeşti 313 ; boier hotarnic 44 ; martor, semnează 326, 334; scrie zapis 1, 27.
Radul, postelnic din Fărcaş, Întărit In Bărcă-neşti, pricină 90, 147; martor 107.
Radul, postelnic din Pătlrlage, fiul lui Mihalcea vornic, soţul Sofiicăi, schimbă ocina sa din Blejoii de Sus cu cea a m-rii Mislea din Pătlrlage 311, 312; martor 287.
Radul postelnic din Slăviteşti v. Radul log.
Radul, postelnic <din Şuici>, martor pentru Şuiei 216.
Radul, postelnic din Vălâni, fiul lui Mihăilă post. 430, martor 280.
Radul, rumâni: ~ din Bae 387; ~ din Bră-dişeşti, se judeceşte, rumln din nou 94 ; ~ din Ciumernic 229; ~ din Crăceni, de moştenire din Lichireşti 138, 141; ~ din Drăgăneşti 241; ~ din Frăţeşti şi Costeşti, fiul lui Mihăilă 385; ~ din Pău-de Otăsău, Încearcă să se judecească 151; ~din Poieni 159; ~ din Roşiul, fiul lui Manea 385; ~ fratele lui Micul din Budeni, judecit, rumânit din nou 44.
Radul, sătean din Drajna, frate cu Lepădat, vinde loc de casă şi izlaz 251.
Radul, scrie zapis pentru Săruleşti 314.
Radulslav v. lladoslav.
Radu sluger mare (fost) v. Radul Frijureanul.
Radul, soţul Stăichiţei, cu droturi In Mălă-
eşti 233.
Radul spătar v. Radul Dudeseul.
Radul, tatăl lui Barbul din Cornet, martor 184.
Radul, tatăl lui Paţea rumân din Cretineşti (menţ.) 364.
Radul (Radulea), ţigani 241, 247, 296, 359, 383, 410.
Radul, văr cu Bustea, Oprea şi Ion, cu parte la Cucutcni 442.
Radul, văr cu Fătul, partea lui din Săruleşti Închinată m-rii Menedic (menţ.) 314.
Radul, văr cu Vechintie călugăr, vinde părţi In Morunglavi, Iaşi şi Tomeşti 417.
Radul, vinde parte In Ţigăneşti 444.
Radul, vinde parte Manţureştilor din Lepe-reşti 288.
Radul vistier al doilea v. Radul log. <Coco-răscul>.
Radu vistier mare v. Radul Năsturel.
Radul, vistier din Cepturoaia, din Greci, tatăl lui Preda sluger, familie (menţ.) 30, 385; stăpin 30, 94.
Radul, vornic din Desa, vornic al doilea 149; martor 24, 34, 54, 142, 149; eroare : Radul mare vornic 34.
Radul al Călinei, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Radul al Drăjinesel, martor pentru Bărăşti 215.
Radu al lui Botoe, megiaş din Clineşti 389.
Radu al lui Burducea v. Radulă Burdueeseu.
Radul al lui Dateo, vinde pomet şi casă In Dealul Verneştilor 80.
Radul al Iul Puia, cu parte In dealul Nucetului 188.
Radul al lui Sima, — al Simei v. Radul din Mărăcineni.
Radul Babei, martor pentru Trestiani 171.
Radul Bancea, martor pentru Bucureşti, semnează 289.
Radul Bădăeel, birar, calul său luat de oamenii boierilor ce fugeau peste munte 168.
Radulă Burdueeseu (Radul, ~ al lui Burducea) din Bănceşti, tatăl lui Dateo şi al lui Radu 390; martor 405.
Radul Buzescul, clucer <mare>, soţul Predci clucereasa, ginerele lui Mihalcea banul (menţ.) 62, 72.
Radul Buzescul, postelnic <fiul lui Radu Buzescu clucer>, martor 241, 265, 347.
Radul Caţaon din Drăghineşti, martor 368.
Radul Cazacul din Glaveş, martor pentru Cimitura 407.
Radul cel Bătrln voievod v. Radul de la Afumaţi.
Radul <cel Mare>, domn al Ţării Româneşti <1495—1508>, tatăl lui Radul de la Afumaţi 273, 278, 279.
Radul Ciocanfi, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Radul Ciurilă, megiaş rumânit din Dălbă-neşti 219.
Radul Cirleanţa (~ Clrlenţa), megiaş rumânit din Clineşti 335.
742
www.dacoromanica.ro
Radul Croitorul, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Radul Dămţuescul, tatăl lui Stan şi al lui Mircea rumâni din Bărcăneşti (menţ.) 147.
Radul <de la Afuniuţi> (~ cel Bătrln), domn al Ţării Româneşti <1522 ... 1529>, fiul lui Radul cel Mare, acte de la ~ 273, 278, 279.
Radul Doicescul, postelnic din Doiceşti, ho-tarnic 40 ; tocmelnic, jurător 134,138, 141; martor 95; semnează 91.
Radulu Dracea, rumân din Ciumernic 229.
Radul Dragoman din Lipcreşti, martor pentru Stroeşti 290.
Radul Dudescul (Radul), logofăt de vistierie, fiul lui Dumitru Dudescul vist. şi ginerele lui Vladul mare log., stăpln In Futeşti 40; postelnic 40; spătar 175, 241; martor 175, 241, 451, semnează 104, 324, 329, 333.
Radul Frijureanul, sluger, f. mare sluger din Frijureni; martor: paharnic 78, 84, 86; sluger 289, 310, 311, 386, semnează 312.
Radul Gargul, partea lui In dealul Nucetului 188.
Radul Giuleu, martor pentru Ncgoşina 339.
Radul Gilgie, cumpără parte In Lipereşti 384.
Radul Greceanul din Mirceşti, martor 6.
Radul Guzc, ţigan 347.
Radul lu Brătian, moşnean rumânit din Vlrbiţa dc Jos 46.
Radul lui Drăgan, vinde selişte In Păuşeşti (menţ.) 161.
Radul lu Hrizun din Bucşani, boier jurătar 259.
Radul Mareş din Dobroteni, martor 194.
Radu Marin, rumân din Lichircşti 138.
Radul Măldărescul, postelnic din Măldărcşti, rumâneşte In Vaidiiai, martor, semnează 187, 335.
Radul Mehedinjul, martor 309.
Radul Mierăul, rumân din Foleştii de Jos 217.
Radul <Mihnea> (Mihnea Radu), domn al Ţării Româneşti <1601... 1623> 9, 53, 77, 80, 130, 148, 217, 242, E; fiul lui Mihnea Turcitul şi tatăl lui Alexandru Coconul 6, 11, 12, 17, 22, 34, 39, 87, 94, 101, 107, 110, 131, 188, 257, 302, 315, 322, 365; luarea domniei 364;
    ctitor 37; mormlnt 220; dărueşte sate unor boieri 47, 143, 324, 440; vinde sat domnsec 400; Înfiinţează slobozie m-rească 244; acordă scutiri 7, 18, 48, 50, 57, 76, 167, 177, 245, 422; eliberează satele domneşti cumpărate de Mihai Viteazul 440; dă acte 10, 20, 21, 29, 33, 35, 55, 61, 75, 98, 103, 116, 139, 248, 259, 273, 278, 279, 283, 284, 337, 364, 400, 420, 437 ; domn al Moldovei, dă dispoziţii pentru un sat din Ţara Românească 143.
Radul Miriticaşul din Bucureşti, martor A.
Radul Miinli (Radul, ~ Minei, ~ Mlnie) din Samara, cu parte 319; vinde loc In funia Mănească 349; martor 165.
Radul Mocanul, rumân din Poieni 159.
Radul Momcescul din Trăşani, martor B.
Radul Năsturel (Radul), postelnic din Hierăşti, jurător 134, 138, 141; martor 89, 95, 351, 356, semnează 88;
                                                                                 in sfatul domnesc mare vistier <de la 20 nov. 1632> 429, 430, 438—440, 443,451; logofăt al doilea, scrie act domnesc 14.
Radu Pirlca din Drăghineşti, unchiul lui Muşat, se vinde rumân 368.
Radul Potoceanul (Radul), postelnic din Poto-ceni, soţul Despei, familie 142; stăpln In Futeşti 40.
Radul Răchei, partea lui la Folcşti (menţ.) 217.
Radul Răspopii, moşnean rumânit din Ogretin, cu ocină In Ogretin şi Drajna 251.
Radul Retez, megiaş din Clineşti, plăteşte datorie lui Sima log., apărat de rumânie
    389.
Radul Robul din Mirceşti, socrul lui Dragomir> vinde ocină şi vad de moară In Ocina Portărească, lingă Bănceşti 390.
Radul Safiroilă, martor pentru Vemeşti 4.
Radul Scăfă, martor pentru Stroeşti 406.
Radul Scrulănţe din Moşeşti, martor pentru Tifuleşti 119.
Radu Şerban (Şărban, Şerban), domn al Ţării Româneşti <1602—1610, 1611>, 62, 70, 72, 80, 82, 101, 103, 129, 221, 324, 364; tatăl lui Costandin clucer <Constantin Şerban> 164, 175; nepotul lui Băsărab voievod 115; stăpln In Vărăşti 175; dă acte 20, 21, 30, 248; podul, heleşteul lui ~ 337; tătarii pradă şi robesc, sărăcie In zilele lui ~ 115,259; lupte 98, 138, 141.
Radul Tătnirjuc (Tămirjac), megiaş rumânit din Clineşti 335.
Radul Turcul (Radul), moşnean rumânit din SminOv, tatăl lui Sasul ş.a. 122.
Radul Ţuţeu din Botâni, martor 77.
Radul Ursu, frate cu Vlăduţ, aldămăşar pentru Bratia 41.
Radu Vodă m-re v. Bucureşti.
Radulea v. Radul.
Radulslav, Raduslav, Raduslov v. Rudosluv.
Rahnea v. Dumitru al Iul Rahnea.
Raia, martor pentru un rumân din Bora 261.
Raia, ţigan 386.
Roico din Clmpulung, frate cu Voica 391.
Raico, partea lui In dealul Nucetului 188.
Roico Fîşcoe, nepotul său Vlad vinde vie In Dealul Piteştilor 391.
Rateu, cumpără ocină In Cornet 300.
Rutina, top. la Trestiani <j. Prahova> 171.
Raţă v. Ion Raţă.
Răceşti (?), sat 156.
Răchei v. Radul Răchei.
Răchiţi, top. la Bănceşti <Bănceasca, j. Buzău > 105.
Răcnea (Răcne) din Sibiciu, vinde ocină şi loc de casă <la Lipia ?> 205; martor pentru Cătun 224.
www.dacoromanica.ro
743
Rădan, bunicul lui Dumitru armaş, străbunicul lui Vladul care vinde partea Rădă-nească (menţ.) 340.
Rădăcină, judec din Genuneni, vinde ocinile din Gruiaţi ţi Dumbrăviţă 424.
Rădăcineşti, j. Argeş, sat <azi j. Vllcea>, in pricină cu Udrea post.; popă 197, 213, 443; vii date de Drâghici log. din Sălătruc fiicei sale Neacşa 276.
Rădănesca, moşie <j. Buzău>, hotare, parte vlndută de Vladul ş.a. lui Mihai Carşute, Necula Botoţan ş.a. 340.
Rădea v. Reade, sat.
Rădicea v. Drăybici al Rădice!.
Rădiche, vinde scoc de moară In Scurteşti 6.
Rădlciu, partea lui In dealul Nucetului 188.
Rădici, toboşar din Bucureşti, zapis scris In casa lui 395.
Rădilă, vărul Sorei, vinde vie şi ocină In dealul Verneţtilor 80.
Hudiţă, fiica lui Lupul log, vinde vie In Văleni 290.
Rădivoiu (Rădivoe), tatăl lui Vişan, vinde funii de ocină In Dudeşti 450.
Răducul, moşnean rumânii, din Drajna 342.
Răduianul din Râde, jurător pentru Stude-mţa 125.
Rădulea din Clineşti, martor pentru Bărăşti 215.
Răduna, sătean din Domireşti 215.
Răscăiaţi, sat «Răscăeţi, j. Vlaşca; azi j. Argeş>, Dobrotă Răul din ~ rumânit In loneşti, fără ocină 324.
Răspopa v. Radul Răspopii.
* Răspopi, sat <probabil lg. Grădiştea, j. R. Sărat; azi j. Brăila> 221.
Răstoaca, rlu <afluent al Argeşului> 39.
Răşciori (?), sat 290.
Rătea, cneaz rumânit din Lazu 13.
Rătescul v. Tudor Rătescul.
Ilăteşti, sat <j. Buzău> 84; popă 427.
Răteşti (Rătâşti), sat <j. Vlaşca; azi j. Argeş> 78, 86, 98, 133, 287, 386, 418.
Rătivoeşti (Retivoeşti), sat <Retevoeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 98, 99, 197, 323, 360.
Răugeni v. Rlogeni, sat.
Răul v. Dobrotă Răul.
Răuţ v. Barbul Răuţ.
Răzbici din Fureşti (menţ.) 80.
Răzmiriţă din Clndeşti, fiul lui Stoica log. ţi al Muţii, vinde loc de vie ţi de casă In dealul Clndeştilor 162, 267; martor 250.
Răzmiriţă din Clrlomăneşti, tatăl lui Stoica 267 ; martor pentru Clndeşti 74.
Răzmiriţă, martor pentru Rlfov 204.
—   Răziuircţă, popă din Măteşti, martor pentru Căpăţlncşti 202.
—   Răzmeriţă, popă, tatăl lui Stan din Pătlr-lage (menţ.) 386.
Răzvad, sat «Răzvadu de Jos, j. Dlmboviţa> 102, 388.
Răzvan, căpitan, stăpln de ţigani 347.
Răzvan, vornic, vornic al doilea, martor 91, 95, 152.
Reade (Rădea), sat <probabil lg. or. Rlmnicu Sărat> 210, 215.
Rccbilea, martor pentru Verneţti 4.
Rede, sat <Redea, j. Romanaţi; azi j. 01t> 125.
Relea, moştean rumânit din Pleaşov, fiul popii Relea 278.
Relea, popă rumânit din Pleaşov, tatăl lui Stoica şi Relea 278, 279.
Retevoeşti, Retivoeşti v. Rătivoeşti, sat.
Retez v. Radul Retez.
Riga, armaş al doilea, dă carte de mărturie 104; martor 227.
Rizea, vornic v. Hrizea.
Rlfov, sat <j. Prahova>, părţi Împărţite Intre Ionaşco post. fiul lui Miroslav log., ţi Tatul şi Staico cu fraţii lor 204.
Riioasa, top. la Brezoaia <j. Ilfov; azi j. Dîmboviţa > 274.
                                                                        Runnic, oraş <Rtmnicu-Vllcea> 130, 335; metohul m-rii Cozia din ~ 420; mori 382; bătrinii oraşului 382; popă săsesc 382; episcopie, stăplniri 133, 382; episcop 126, 127, 159, 200, 255,258, 335, 351, 358, 361.
Rîmnic, oraş, tlrg <Rlmnicu-Sărat> 410; moară cumpărată de Miho spăt. de la Margine ţi vlndută lui Ghiorghe cămăraş 215.
Rîuinicul Sărat şi Brăila, judeţ, sate din ~ 62, 72.
Rîncezi, sat <j. Săcuieni; azi Nucşoara de Jos j. Prahova> 234.
* Rlogeni, sat <lg. Aninoasa j. Muşcel şi Pădureţi; azi j. Argeş> 268.
Ripa, ţigan 35.
Riul Oraşului, rlu <Rlul Tlrgului, afluent al Rlului Doamnei> 144.
Roaba — Zdralea, m-re v. Jdreala.
Robăneşte, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj> 150.
Robu, Robul v. Badea ~, Buzea Gbergbe ~, Necula ~, Radul ~, Stan ~, Standul ~ ţi Vişan Robul.
Rodea v. Dan Rodea.
Rogojăl, sat <Rogojelu, j. Gorj> 383.
Rogojina, sat <j. Gorj> 387.
Rogoz, sat «probabil Rogozu, c. Sf. Gheorghe j. Ialomiţa> 391.
Roma, sat <Corbu, j. Buzău>, parte cu vecini a lui Dragomir post., vlndută de fiica sa Rada, jupaniţa lui Staico pah. Rudeanul, lui Buzinca f. mare clucer 170, 241; parte cu rumâni a lui Stoica spăt., fiul lui Dumitru mare vornic, lăsată moştenire fiilor săi 371.
Roman din Clndeşti, martor 148, 242.
Roman, fiul lui Stan vătaf din Brăneşti, familie; partea lui In Brăneşti 103.
Roman, popi, martori: ~ din Albeni 195; ~ din Tlrgovişte 220.
Romanaţi, judeţ, sate din ~ 15, 107, 115, 168, 248, 272, 282, 430.
Româneşti, sat <c. Bălileşti, j. Muşcel şi Pădureţi; azi j. Argeş> popă 128.
Româneşte, sat «Româneşti, j. Prahova), partea lui Vintilă log. vlndută de Ionaşco log. 204.
744
www.dacoromanica.ro
Romca v. Neagoe al Romcăl.
Romcea, rumân din Bae 387.
Roşea v. Neagul Roşcă.
Roşea din Drăghineşti, martor 368.
Roşia (Roşieia), pîrlu la * Bălţaţi <lg. Căli-neşti, j. Prahova> 137.
Roşia (Roşiia), sat <Roşia-Jiu, j. Goij> 271, 383.
Roşiani, sat <Roşieni, j. Romanaţi; azi j. 01t> 107, 280.
Roşiul din j. Ilfov, sat <or. Bucureşti) cu rumâni, vie şi moară al jupani ţei Mara, fiica lui Preda f. mare ban, lăsat fiului ci Preda post. care-1 vinde lui Manea mare post. 385.
Rota v. Boldorogeştl cu Rota, sat.
Roviuari, sat <j. Gorj> 383.
Ruceri, Ruciari v. Eustrntie Rueiarl şi Ilie negustor.
Ruda, sat <j. Argeş; azi j. Vllcea> 23, 70, 86, 107, 241, 260, 385, 393.
Rudean 315.
Rudeanul, Rudenu v. Andrei ~, Pirvul ~, Staico ~, Tanasie ~, Tudor ~ şi Vladui Rudeanul.
Ruinele, provincie <Rumclia>, m-rea Sf. Arhanghel din <—' 320.
Rumptura, top. la Joseni <j. Buzău> 202.
Runcul, sat <j. Gorj> al clucerului (?) 168.
Runcu (Runcul) de peste Olt, sat <j. Roma-naţi; azi j. OU> fost al lui Sirbul log., vlndut de fiica lui Despina lui Dobromir f. mare ban 154, 276.
Runeul, sat <j. Vllcea>, dat schimb de Staico pah. juplnesei sale Rada 409.
Runeul Greşului top. la Cheia <j. Vllcea ; In or. Băile Olăneşti) 207.
Rupă, ţigancă 30.
Rusa, sora Ncacşăi şi a Muşei, soţia lui Şărban, vinde parte In Măteşti 241.
Ruscu, megiaş rumânit din Drajna 330.
Rusea din Bogăteşti, martor pentru Cotcşti 317.
Ruste al Ghinci (Ruste, Rustea), negustor Împrumută cu bani pe Preda spăt., ţine zălog şi vinde satul acestuia, Tlncăbcşli 183; tocmelnic 355; semnează 354.
Ruşeţul, sat <j. Buzău; azi j. Brăila> 176.
Ruşi v. Ciinpul Ruşilor.
* Ruşi, sat <probabil Fulga, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 188.
Ruzer v. Eustratie Rueiarl.
s
Sabar, rlu <afluent al Argeşului), sat pe ~ 164, 175.
Sae (Saac), judeţ <Săcuieni), sate în ~ 188, 194, 241, 290, 291, 330, 331, 378.
Sacuian v. Săcuiani, sat.
Safiroilă v. Radul Safiroilă.
Sabat, popă, bunicul lui Necula, Gherghe pitar şi Neagoe, cumpără parte In Lazuri (menţ.) 67.
Salam v. Apostol, fiul lui Ianiu banul.
Salce, sat <Salcia, j. Mehedinţi; azi j. Dolj) 383.
Samara, sat <j. Argeş) 318; In hotar cu Zlapia, hotare 165, 319; locuri şi vie vindute de Opriş, Blra şi Stoica Bonchiciu lui Gherghe post. 165, 319; loc din funia Mănească, Ig. via lui Bonchiciu, vlndut de Radul Minei lui Ivan 349.
Samfira, Samhira :
— Samhira, fiica lui Ion şi a Paraschivei, soră cu Rada ş.a., vlnd parte din Tifuleşti la vreme de foamete 119.
Samfira, fiica lui Tudor sluger, vinde satul său de zestre, Băcăleşti 198.
Samfira, juplneasa lui Dragotă post., soră cu Hlrsova şi cumnată cu Mihai clucer Ţlnţăreanul, stăplnă în Dragomireşti.Băl-boşi şi Cocorova 383.
Samoil, egumen al m-rii Banu 53.
Sandul postelnic <eroare> v. Badea post. din Plrlu.
Sarchiz, megiaş rumânit din Clineşti, fiul Giuroae 335.
Saru negustor v. Isar.
Surul, moşnean rumânit din Drajna, fiul lui Dumitru Olariul 251.
* Sasol, sat <Sasul lg. Săpunari, j. Ialomiţa) 310.
Sasul v. Broz Iacov ~ şi Pătru Sasul.
Sasul, moşnean rumânit din Sminov, fiul lui Radul Turcul 122.
Sa va, Savul, Seva :
Sava v. şi Vasilie al Savei.
Sava, beşliu, luptă alături de Leon Tomşa Împotriva boierilor pribegi 271.
Sava, casa lui la Drajna 251.
Sava, călugăr, popă, vinde pădure; martor pentru dealul Bobului 228.
Sava cel mare din Puţintei, martor pentru Smedeşti 390.
Sava cel mic din Mărăcineni, martor pentru Clndeşti 74, 176.
Sava din Biroslăveşti, martor 28.
— Seva din Căpreni, martor pentru Bae 387.
Sava (~ Avram, ' al lui Avram) din Mărăcineni, fiul lui Avram martor 6, 121, 215, 236, 239, 241, 252, 314, 340.
Sava din Stănceşti, din Tlrgovişte v. Sava, post.
Sava, egumen al m-rii Cozianii de la Schit 119, 257.
Sava, egumen (popă) al m-rii Valea 216, 320.
Sava, fecior de birărie din Gorj, calul său luat de oamenii boierilor fugari 168.
Sava, juplneasa lui Tudor Rătescul log., stăplnă In Măstăneşti 398.
www.dacoromanica.ro
745
Sava, popă v. Dumitru popei Sava călugăr şi Sava egumen.
Sava, postelnic din Stănceşti, din Tlrgovişte, socrul lui Ghiune 302, 303; cumpără In Găgeni 163; martor 169.
Sava, şetrar, f. mare şetrar, j urător 259;
    martor 86; scrie zapise 326, 336, 341. Sava, tatăl lui Ionaşco din Tihuleşti (menţ.) 267.
—   Savul uncheşul, locul său la Cheia (menţ.) 207.
Sava al lui Avram, Sava Avram v. Sava din Mărăcineni.
Sava al Iul Fătul (~ al Fătului, ~ Fătulev), martor pentru Clndeşti, Săruleşti şi Sme-deşti 121, 236, 252, 314.
Sava al Simei, martor pentru Smedeşti 121. Sava Bcgheun, martor pentru Rădăneasca 340. Savasto din Bănceşti, tatăl lui Anastasie şi Alexe, frate cu Dănilă, stăpln (menţ.) 105. Săcăreşti, sat 34.
Săcăturul v. Secături.
Săclu, top. la Drajna <j. Săcuieni; azi j. Prahova> 286.
*  Săcşori, sat <probabil lg. Afumaţi, j. llfov>
    344.
Săcuiani, Sacuian :
Săcuiani, m-re v. Mănăstirea Vornicesel. Săcuiani, sat <Sâcueni, j. Dîmboviţa), parte cumpărată de popa Gherghe de la unchiul său Neagoe 388.
—   * Sacuian, sat <Săcuiani lg. Tinganu, j. Ilfov; azi In or. Bucureşti) 344.
Săcuieni judeţ v. Sac.
Sălătruc, j. Argeş, sat 142; partea Danci, cu rumâni, răscumpărată de vărul său Dră-ghici log., Împărţită Intre copiii acestuia 154, 276.
Sămara v. Samara, sat.
*  Sămărăşti, sat <lg. Colibaşi, j. R. Sărat;
    azi j. Buzău>, partea Ţoieştilor, vindută de Ilinca jupaniţa lui Nichifor pah., lui Iane Topliceanu 410.
*  Săpatul, sat (?) <j. Buzău), In hotar cu
    Zoreşti 202, 241 ; v. şi Drumul Săpatului. Săracul, tatăl lui David rumân din Folcştii de Jos (menţ.) 217.
Săraiu v. Bosna Săraiu.
Sărata, sat <j. Buzău) 30, 84, 174. Sărăcineşti, sat <Balota, j. Vllcca) 335; parte cu pomet a popii Anghel, vindută de Anghel şi Vladul lui Goran log. 363.
*  Sărăştl, sat <lg. Păcureţi, j. Săcuieni; azi
    j. Prahova) cu moară; oameni rumâniţi de Tudor vornic din Răteşti ş.a., pentru neplata birului 418; pricini Intre Neagul ş.a. pentru parte ţinută In silă de ungurenii Beldei 315.
Sărăţeanul, tatăl lui Grozav care vinde parte de vad de moară In Bănceşti (menţ.) 390. Sărăţeni (Sărăţânii), j. Ialomiţa, sat <azi Strachina), parte vindută de Stanciul Voicăi lui Necula vist. 24; parte fără rumâni dată schimb de m-rea .Mislea lui Nicula vist. 106.
Sărindar m-re v. Bucureşti.
Săruleşti (Seruleşte), sat <j. Buzău), partea lui Fătul şi a verilor lui, cu pomet şi vaduri de moară pe Slănic şi Peceneaga, Închinată m-rii Menedic 314.
Săsenl, sat <j. Buzău), popă 202.
Săteni (Sătâni), sat <j. Dîmboviţa) 102, 254; delniţă cu vie, livezi, pomet, casă, pivniţă cumpărate de Călin Tabără post. de la Mihai şoimarul ş.a. vlndute lui Iane neguţător 87, 237.
Să veşti, sat <j. Dîmboviţa) 67; popă 130.
Scarlat v. Scărlct.
Scăfă v. Radul Scăfă.
Scăianl, sat <Scăeni, j. Săcuieni;azij. Buzău) 174, E.
Scăianl, sat <Scăeni, j. Săcuieni; azi j. Prahova), dealul Scăianilor, via Stanei şi lazul Poşăcăi pe care se află m-rea Seciu, cumpărate de jupan Neagul 412; vii ale lui Radu din Gonţaţi ş.a. vindute de Barbu croitorul din Negoeşti lui Sima <log.) 191.
Seărlşoara (Scărişoară), sat <j. Romanaţi; azi j. 01t> 115, 125; judeci rumâniţi de Necula vist. 87, 169, 356; pircălab; popă; zapis scris In —169.
Scărlct, Scarlat:
Scărlat v. Gherghi a Iul Scărlat.
— Scarlat, logofăt, martor pentru vlnzarea satului Putineiul, semnează greceşte 262.
Scărlet <Grama, socrul lui Alexandru Coconul), unchiul lui Enache f. mare post. (menţ.) 11, 12.
Schit v. Cozianll de la Schit.
Schitu Poenari v. Poenari, sat j. Teleorman.
Scocioran v. Stoica Scocioran.
Scorea, logofăt, tatăl lui Miloş log. din Uscaţi (menţ.) 243.
Scrălânţe v. Radul Scrălcnţe.
Scure, rumân din Ciumernic 229.
Scurteşti, sat <j. Buzău), scoc de moară pe Buzău vîndut de Ridiche lui Costandin 6.
Scurlilă, delniţa lui la Bratia (menţ.) 41.
Scurtul v. Stoica al Scurtului.
Secară v. Stoiea Secară.
Secăreşti v. Săcăreşti, sat.
Seeărie, sat <j. Prahova), parte cu rumâni a jupaniţei Stana zălogită la Chisar vornic; răscumpărată de soţul acesteia Stoica spăt. şi moştenită de fiul lor Dumitraşco comis 371.
Secătură, top. la Sărăcineşti <Balotă, j. Vîlcea> 363.
Secături (Săcătuîul), top. la Berindeşti şi Turburea <j. Argeş> 225, 370.
Seeiu, m-rc <j. Săcuieni; azi j. Prahova) pe lazul Poşăcăi; cu vii In dealul Scăianilor 412.
Seghllov (?) v. Neagul, nepotul popii Braţul.
Selea (Silea) din Zărneşti, din Verncşti, fiul Ghiuţci, vinde parte In Măteşti 241.
Selijnvria, oraş <Turcia>, mitropolie 159.
Seliştea v. Siliştea. ..
Seliştora v. Siliştioara, sat.
Semăn <judeţul> din Bucureşti, tatăl lui Şciban (menţ.) 344.
746
www.dacoromanica.ro
Sempitru, rumân din Ciumernic 229.
Serafim, călugăr din Tihuleşti, martor pentru Clndcşti 267.
Serafim, egumen al m-rii Balamuci 226.
Serafim, ieromonah din episcopia de Buzău, martor 403.
Serafim, mitropolit al Ţării Româneşti <1576—1586>, judecă împreună cu domnul 154.
Serbegiul v. Dobre Serbcgiui.
Seruleşte v. Săruleşti, sat.
Seva v. Savn.
Severin, ţigan, fiul lui Stoianovcea, luptă in oastea boierilor pribegi; prins de beşlii 271.
Severin, ţigan, frate cu Lupul 383.
Sfîntagoră, Sfîntul Munte v. Atlios.
Sflrcii v. Standul Sfircâ.
Sfranţa, fiul lui <Tudor> Grecul şi frate cu Dumitru, cumpără locuri in Cornul Mă-gurei, la Păuşeşti 71.
Sibiceni, sat <Sibiciu, j. Săcuieni; azi j. Buzău> 224.
Sibiiu, martor pentru Rlfov 204.
Sile (7), top. la Cheia <j. Vilcea; azi in or. Băile 01ăneşti> 207.
Silea v. Selea.
Siliştea, Siilcştea :
— Siileştea, top. la Păuşeşti <Păuşeştii de Otăsău, j. Vllcea> 71.
Siliştea Cindeştilor (Seliştea ~), top. la Cln-deşti <j. Buzău> roată de moară vlndută de Neguleci lui Mihalcea vornic 250, 252.
Siliştioara (Seliştora), sat <j. Romanaţi; azi j. 01t>, judeci rumâniţi de Necula vist. 297; zapis scris In ~ 254; parte, fără rumâni, a m-rii Bistriţa (In sec. XVIII) 297.
Silivestrul, tatăl lui Balea din Şăpăreşti (menţ.) 291.
Silvestru, monah, tatăl lui Mircea şi Ţigulea, Închină bis. in Tifuleşti, m-rii Coziani 257.
Sima v. Sa va al Simei.
Sima cel bătrln din Călincşti, tocmelnic 230; martor la diată 229, semnează greceşte 219.
Sima din Jiugălie <postelnic>, martor pentru Criva 107.
Sima din Pleşioi, martor pentru Cirlogani 85.
Sima, femeia lui Neagoe şi nora lui Spinciul, vinde roată de moară In Tlrgovişte 449.
Sima (~al lui Chirfote), fiul lui Chirfote din Tlrgovişte, martor 446, 449.
Sima, frate cu Mircea Fluerătoriul, martor pentru Bereşti 36.
Sima, jupin, cumpără parte cu vie in dealul Scăianilor 191; aldămăşar pentru Bălţaţi
    137.
Sima, logofăt al doilea, soţul Măriei 136; înfrăţit in Foleştii de Jos 217; cumpără şi rumâneşte in Păuşeşti, Ciineşti şi Ge-nuneni 136, 151, 160, 161, 179, 182, 249, 335, 424; chezaş, rumâneşte sat pentru plata unei duşegubine 104, 389; ispravnic in act domnesc 135, 217, 443; Învaţă 80, 130; jurător 397; martor 89,
    265, 347, 351, 370; semnează greceşte 58, 88, 361;
     vistier (In menţ. ulterioară) 104 ; eroare : mare logofăt 89.
Sima, postelnic v. Sima din Jiugălie.
Sima, tatăl lui Radul din Mărăcineni (menţ.) 236, 252, 314, 340.
Sima, vătaf, martor la zălogirea satului Clrlomani 69.
Sima, vistier v. Sima log. al doilea.
Sima al lui Chirfote v. Sima, fiul lui Chirfote. Simbotin v. Simbotin, sat.
Simca, Sinea :
Simen (Sinea), portar din Bucureşti, fiul lui Filimon portar, martor 38, 322.
—   Sinea, rumân din Măgureni 357.
Simedriu din Jăgoreni, vinde parte cu vie;
    martor 86.
Siniina, vinde parte In Cornet 300.
Simion (Simeon), cnezi rumâniţi: ~ din Co-manca 68; ~ din Lazu 13.
Simion, ieromonah din episcopia Buzău, martor 403.
Simion, martor pentru Izvorani 404.
Simion (Simeon), pitar din Rătivoeşti, martor 98, 99, 197.
Siniionfi, postelnic, fiul lui Gheorghie vornic din Săcăreşti, vinde ţigani 34.
Simion Moghilă (Simeon), domn al Ţării Româneşti <1601—1602>          171; tatăl lui
    Gavril voievod 61, 62, 72, 177; carte de la ~ 61.
Simnicoară, moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Simnicoară popă, moştean rumânit din
    Pleaşov 278.
Simption, megiaş rumânit din Drajna 330. Simunul, megiaş din Nucet, vinde parte 188. Sin, rumân din Brădişeşti, se judeceşte, rumânit din nou 94.
<Sinni>, munte <R.A.U.> 143.
Sinnn paşa, in Ţara Românească (menţ.); pustieşte 113; face palangă In Bucureşti 10, 337.
Sinea v. Simca.
Sindiile, moştean rumânit din Pleaşov, fratele lui Vişan 279.
Sinenche, plrcălab, casa lui in Tlrnava;
    martor pentru Guzeni 235.
Sion, In titulatura patriarhului de Ierusalim
    111.
Şiret, riu 107.
Siria, in titulatura patriarhului Ierusalimului 111, 123.
Siroca v. Şiroca, sat.
Siseşti v. Şişăşti, sat.
Sitea v. Pătru al Sitei.
Simbotin (Simbotin), sat <j. Argeş; azi j.
    Vilcea> 5, 443.
SImpetru v. Sempitru.
Sirbul, Sîrb :
Slrbu, Sirbul v. Dumitru Sirbul, Ianăş Sirbul, Goviţi Sirbu, Novac Sirbul şi Pava Sirbul.
—   Sirb din Rădăcineşti, martor la schimb 197. Sirbul, frate cu Dumitru căpitan, vinde parte
    In Clrnitura 407.
747
www.dacoromanica.ro
Sirbul, logofăt, socrul lui Drăghici log. din Sălătruc, familie; stăpln In Runcu (menţ.) 154, 276.
Sirbul, rumân din Futeşti 298.
Slatina v. Valea Slatinei.
Slatina, <oraş>, gramatic din ~ 249.
  .. slav, cu parte In Măteşti 241.
■* Slavica, sat <j. Ialomiţa; lg. or. Slobozia) al jupaniţci Neacşa, cumpărat de Oancea, fratele lui Nenciul vornic; vindut lui Ianache post., fără rumâni 82.
Slavul din Slănic, <jurător> pentru Bratia 41.
Slămnica v. Dumitru al Slămnicăi.
Slănic, piriu <afluent al Buzăului>, vad de moară pe ~ 314.
Slănic, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 41.
Slănic, sat <j. Prahova; azi oraş>, iuzbaşă 78, 86.
Slălioare, sat <Slătioarele, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov> 40.
Slăvilă, martor pentru Clinceni 353.
Slăvica v. Slavica, sat.
Slăviteşti, sat <j. Vilcea> 249, 335, 354.
Smedeasca, ocină la * Smedeşli <lg. or. Buzău>
     390.
■* Smedeşti, j. Buzău, sat in hotarul tirgului Buzău; părţi cu vaduri de moară vindute de Ghinca, Dragomir, Voico Benevric ş.a. lui Radul log. din Măneşti 121, 239, 390; hotare 390.
*  Sminov (Sminovu), j. Vlaşca, sat <lg. Gră-
     diştea; azi j. Ilfov> 1, 25, 27, 44; Radul Turcul cu fiii săi rumâniţi de Bunea log. 122.
*  Smirci, sat <probabil j. Ialomiţa>, săteni
     din — cumpără locuri de casă in Creţeşti
     146.
Snagov (Sneagovu, Sneagovul, Intrarea In biserică), m-re <j. Ilfov>, scutiri pentru satul de lemnari, Dobruşeşti 50; rumân Înscris la călăraşi, Întors la m-re 365; nastavnic, egumen 50, 365.
Soare, Soore:
Soare, gramatic, scrie acte domneşti 4, 6, 13, 22, 52, 103, 107, 108, 202, 228, 233, 240, 243, 271, 321, 429; scrie zapise 100, 302; martor, semnează 3.
Soare, rumân din Cepture 170, 241.
Soare, sat <Valea Soarelui, j. Romanaţi: azi j. 01t> 125.
— Soore, vătăşel din Crivcleşti, martor pentru Negoşina ş.a. 339.
Socol, paharnic din Cornăţeni, apoi clucer <fiul lui Drăghici vomic>, frate cu Neacşa 206; stăpln in Clici, cu drepturi in Vărăşti ş.a. 37, 92, 176; creditor 415; boier toc-melnic, jurător 134, 138, 141; martor 39, 203, 206;
     clucer 415; eroare : căpitan 138.
Socol, fiul Voicăi şi nepotul lui Mihnea banul din Urezi, dăruieşte partea lui din Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Socotea, rumân din Grădiştea 421; Încearcă să se judecească Inscriindu-se la călăraşi 432.
Sofia, oraş <R.P. Bulgaria) 273, 278, 279.
Sofiica, jupaniţă, fiica lui Staico vornic din Sinteşti şi soţia lui Gherghe f. mare stol., stăplnă In Popeşti şi Pucheni, cu vii şi ţigani 313.
Sofiica, jupaniţa lui Radul post. din Pătirlage, stăplnă In Blejoii de Sus 311, 312.
Sofiica, ţigancă 247.
Sotronia, femeia lui Neagul din Lăţcoi, vinde parte 290.
Sofronia, ţigancă 241.
Sofronie, arhiepiscop al Pogonianei, de faţă la Închinarea bis. Ghiormei banul 231.
Solomon v. Şolomon, sat.
Soore v. Soare.
Sora, femeia lui Neagul, cumpără parte cu vie In dealul VcrncştUor 80.
Sora, fiica lui Stoian şi nepoata lui Şandru, vinde partea Rădănească 340.
Sora, fiica lui Mareş din Creţ, vinde parte cu vie In Dumbravă 145.
Sora, muierea lui Drăgoi călăraş, vinde parte in Clinceni 374.
Sora, sora Stancăi, fiica lui Momcilă din Deduleşli 232, 256.
Sora, vinde vie In dealul Bobului 228.
Sora, ţigancă 30.
Sorea, soră cu Stanca, fiica lui Momcilă din Deduleşti 232, 256.
Spahiul, cneaz riimânit din Sulari 149.
Spahiul din Hăzeşti, vinde moară 418.
Spân <al> călugărului, martor pentru Fundeni 228.
Sparţi, sat, părţi date schimb de Oprea căpitan şi Maria din Plătăreşti, Stancăi vorniceasa 227.
Spida v. Lacul Spidii.
Splnclul, frate cu Ivaşco, vinde parte cu vie şi rumâni In Măgurele 157.
Spinciul, tatăl lui Neagoe şi socrul Simei care vinde roată de moară in Tirgovişle (menţ.) 449.
Spinenl, sat <j. Dolj) 13, 383.
Spinul (Spini), j. Argeş, sat, plăieşi de pe moşia m-rii Cozia, fugiţi In Transilvania; Întorşi, scutiri, obligaţii 222, 423; parte Întărită lui Standul al doilea vornic 154.
Spiridon, logofăt, martor 54, 86.
Spulber v. Voico Spulber.
Stae v. Vladul iul Stae.
Stafie (State) din Cacaleţi, fiul lui Drăghici, familie; martor 176, 386.
Stafie din Piteşti, jupln, cumpără delniţă In Izvorani 404; martor 391, 416.
Stahie din Bărăşti, ginerele lui Lazăr, martor 215.
Staica, femeia lui Şerbu din Nenişori, familie; cu vie In dealul Vălenilor 118.
Staico, clucer din Comani, stăpln 64, 241.
Staico din Bucov, ~ din Bucşani, ~ din Ohaba v. Staico postelnici.
Staico din Puturoasa, boier jurător 90, 147.
Staico din Ruda v. Staico Rudeanul.
Staico din Stănuleşti, martor pentru Zoreşti 105.
Staico din Şintcşti v. Staico vornic.
m
www.dacoromanica.ro
Staico, frate cu Stănilă, vinde parte In Băn-ceştii Javrei 105.
Staico, frate (?) cu Tatul, Radul şi Stroe, cu parte In Rlfov 204.
Staico, Judeţul din Clmpulung, martor 391.
Staico, martori: — pentru Săcuiani 388 ; ~ pentru Şerbăneşti 269.
Staico, moşnean rumânit din Sminov, fiul lui Radul Turcul 122.
Staico paharnic v. Staico Rudeanul.
Staico, partea lui la Săcuiani (menţ.) 388.
Staico (Stoica), postelnic din Bucov, tatăl Măriei şi bunicul Elinei (menţ.) 357, 386.
Staico, postelnic din Bucşani, văr cu Calotă post., vinde In Bozieni 447.
Staico, postelnic din Ohabă, martor pentru Urdari 383.
Staico, rumâni: ~ din Ciumemic 229 ; ~ din Vlâdeni 102.
Staico» vornic <din Sinteşti>, tatăl lui Radul post. şi al Sofiicăi, socrul lui Gherghe f. mare stolnic 1, 27, 44, 313, 334; stăpln In Popeşti şi Pucheni 313; boier hotarnic 25; martor 65, 95, 265, 371, semnează 58, 91; probabil acelaşi: Staico, vornic al doilea, martor pentru Clineşti 104.
Staico ltudeanul (Staico, Staicu), paharnic din Ruda, fiul lui Tudosie log. şi soţul Radei, familie; stăpin In Fometeşti, Run-cul, Frăţeşti, ş. a. 9, 170, 241, 260, 298, 385, 409; semnează 170, 393, 409.
Stamate (Stamati, Stamatie), agă, f. mare agă din Vardeniţa, tatăl lui Ioniţă pah. 24; boier jurător 259, 383; martor 107, 149, 313, semnează 104, 259.
Stamatie, negustor din Piteşti, cumpără loc, prăvălii şi pivniţă In Bucureşti 270.
Stamate, postelnic din Piteşti, cumpără loc şi prăvălii In Bucureşti 129.
Stan, Stănie:
Stan v. Căldăreştii Iul Stan.
Stan, aprod din divan, ispravnic de jurători pentru Brăeşti 174.
Stan, aldămăşar pentru Dumbrava 145.
Stan, căldărar, ţigan boieresc, dat zestre 357.
Stan, curtean, martor pentru Berindeşti 403.
Stan, dărăbanţ din Drajna, martor 305.
Stan de margine <căpitan>, martor pentru Ţigăneşti 124.
Stan din Anini, martor 383.
Stan din Bae, fiul lui Petrişor, vinde parte cu munte şi rumâni 387.
Stan din Bereşti, martor 36.
Stan din Beiislăveşti, fiul lui Stoica, martor 132.
Stan din Bobeşti, martor 229.
Stan din Brăgăreşti, socrul lui Dumitru log., martor pentru Trestieni 171.
Stan din Brăneşti v. Stan log. şi Stan vătaf.
Stan din Budişteni, martor pentru Dobroeşti şi Crlngureni 130.
Stan din Cacaleţi, frate cu Nan Poturul, martor 386.
Stan din Căpăţineşti, martor 202.
Stan din Clinceni, tatăl lui Voico şi al lui Banul (menţ.) 366.
Stan din Ciuliniţă, martor 438.
Stan din Clrlomăneşti, martor pentru Clndeşti 74.
Stan din Dăngeşti, jurător 443.
Stan din Gaia v. Stan vătaf.
Stan din Goleşti, martor 56.
Stan din Greci v. Stan post.
Stan din Jigorani, tatăl lui Manea (menţ.) 78, 86.
Stan din Lazuri, martor 67.
Stan din Mătăseşti, martor pentru Sărăţeni 24.
Stan din Măteşti, văr cu Silea, cu vie şi moară 241.
Stan din Miceşti v. Stan post.
Stan din Mihăeşti (Miheşti), boier jurător 90, 147.
Stan din Moşeşti, martor pentru Clndeşti 267.
Stan din Negrească, megiaş jurător 379.
Stan din Pătirlage, fiul popii Răzmeriţă, martor pentru Cacaleţi 386.
Stan din Poplnzăleşti, martor pentru Broşteni 392.
Stan din Rădăcineşti, dă loc pentru aducerea apei unei mori 197.
Stan din Săveşti v. Stan logofeţi.
Stan din Scăiani, martor E ; v. şi Stan Gădan.
Stan din Sminov, boier hotarnic pentru Grădiştea 25.
— Stănie din Stoeneşti, martor pentru Cre-tineşti 364.
Stan din Ţigăneşti, fiul lui Dona, martor 49, 124.
Stan din Ţigăneşti, martor 124.
Stan, fiul călugărului Mardarie, vinde vie In dealul Negoeştilor 195.
Stan, fiul lui Marin din Bereşti, martor 36.
Stan, fiul lui Udrişte din Cacaleţi, familie; vinde parte 386.
Stan, fiul Voicăi şi nepotul lui Mihnea banul din Urezi, dăruieşte parte din Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Stan, frate cu Dragomir, vinde parte In Bereşti 36.
Stan, ginerele lui Mirău popă protopop, martor pentru Băbeni 156.
Stan grămătic, fiul lui Mănăilă v. Stan popă.
Stan, judeţ din Clmpulung, martor 380.
Stan, logofăt din Brăneşti, tatăl lui Drăghici post. (menţ.) 103.
Stan, logofăt din Săveşti, bătrlnul, unchiul lui Stan <log.> 67.
Stan, logofăt din Săveşti, nepotul bătrlnului Stan log., scrie acte domneşti 5, 67.
Stan, logofăt, frate cu Plrvul din Săveşti, vinde In dealul Crlngurenilor 130.
Stan, martori: pentru Bănceşti 405; pentru Găgeni 163; ~ pentru Săcăturul şi Bolovanul 370; ~ pentru Tifuleşti 257; /^pentru Verneşti 4.
Stan, mazil din Glodeni, martor pentru Piscani 316.
Stan, mazil din Vlădila, jurător pentru Studeniţa 125.
Stan, moşteni rumâniţi: ~ din Gropeni 240; ~ din Lazu 13; ~ din Lătceni 181; ~ din Negraşi 333; ~ din Ogretin, cu ocină şi In
                                                                                               749
61 -C. 62
www.dacoromanica.ro
    Drajna 251; ~ (Stanciui) din Pleaşov 278, 279; ~ din Scărişoara 89; ~ din Sularl 149din Valdeel 187; ~ din Vărăşti, tn pricină 62, 72; ~ din Vlrbiţă de Jos 46.
Stan, nepotul bătrlnulul Stan log. din Săveştl v. Stan log.
Stan, nepotul Iul Balea din Ruşi, vinde parte In Călmăţulu 188.
Stană, nepotul lui Tatomir, vinde parte la Tufele Untei, In Jideni 109.
Stan, partea lui In Bănceştl (menţ.) 105.
Stan, plrcălab, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Stan, popă din Livezi, tălmăceşte hrisov 189.
Stan, popă din Plrscov, martor E.
Stan, popă, grămătic din Băbenl, fiul lui Mănăilă; familie 156.
Stan, portar, ispravnic la Întocmire 19; Ispravnic de Jurători 90.
Stan, postelnic din Dllga v. Stanciui post. din Pade.
Stan, postelnic din Greci, <fiul lui Badea post. >, In pricină pentru rum&ni din Bărcăneştl 90, 147.
Stan, postelnic din Mlceştl, martor pentru Crlngurenl 130.
Stan, răchler din Oraşul de Flocl, Întoarce vie cumpărată In dealul Vălenilor 118.
Stan, răchier, martor pentru vlnzare In Bucureşti 270.
Stan, rotar, martor pentru Săculanl 388.
Stan, rumâni: ~ din Bărcăneştl 147 ; din Brădişeştl, se Judeceşte, rumânit din nou 94 ; ~ din Comanl 64 ; ~ din Frăţeşti şl Costeştl 385 ; ~ din Llchlreşti 138, 141; ~ din Maxin 245 ; — din Pătlrlage 311, 312 ; ~ din Poieni 159; ~ din Vărăşti 175; ~ din Vlădenl 102.
Stan, stegar, < cercetează» zapis pentru Cllnceni 366.
Stan, tatăl lui Dan care vinde In Cluliniţa (menţ.) 438.
Stan, tatăl lui Dedul cu parte In Dodeştl 450.
Stan, tatăl lui Nlstor cneaz rumânit din Sulari (menţ.) 149.
Stan, tatăl Stanei şl socrul Iul Radul post. din Baba (menţ.) 282.
Stan, ţigani 30, 84, 227, 265.
Stan, vătaf din Brăneşti, socrul lui Badea post. din Pirlu, bunicul iul Miioş log.; familie 103; stăpln 103, 117.
Stan, vătaf din Gaia, vinde ţigan 53; martor 184, 382.
Stan, vier din Mirceşti, martor 6.
Stan, vinde ogor In Biroslăvenl 28.
Stan al Buzei din Oraşul de Floci, Întoarce vie cumpărată In dealul Vălenilor 118.
Stan al călugăriţei, tatăl lui Badea comis, familie; dăruieşte ţigan (menţ.) 30.
Stan al Iul Bratiţle, rumân din Comani 64.
Stan al Iul Braţul, cumpără parte cu moară la Bănceştl 105.
Stan <al> lu Ivan, martor <pentru Topllţa»
    285.
Stan al Ini Mlrclcăi, nepotul Idragole, vinde parte In Cătun 224.
Stan al Iul Neagoe, dărăban, martor pentru Căpăţlneştl 202.
Stan al Iul Oancea, vinde parte de moară la Bănceştl 105.
Stan <al>lu Pătrn, aldămăşar pentru Jideni şl Ţuşăşti 109.
Stan al Iul Tatul, tatăl Stancăl cu parte In Căpăţlneştl (menţ.) 202.
Stan al Negotei din Negoşina, megiaş Jurător pentru Brăeştl 174.
Stan Ariciul (~ Ariclu) din Studeniţa, In pricină de rumânie 125, 248.
Stan Bana, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Stan Băguş din Biroslăveştl, martor 28.
Stan BeJenescul din Trăşani, mai tor B.
Stan Brezoe, soţul Voicăi, vinde parte In Cucuteni 390.
Stan Butescul din Priseaca, delriţa Iul la Turburea (menţ.) 377.
Stan Buzlanul (~ Buzian), dă Iul Ion log. părţi din Plăvlceni şi Studina pentrucă a scăpat din robie pe soţia sa Elina şl pe fiul său Căzan (menţ.) 115.
Stan Cefălan, tatăl Iul Vlad, vinde vie In Domireştl 215.
Stan Chicul din Boldeşti, martor pentru Scăienl 412.
Stan Chlrcoşe, martor pentru Săculani 388.
Stan Cleorle din Urlaţi, martor 292.
Stan Crastavăţ din Biroslăveştl, martor 28.
Stan Cucubeaţă, martor pentru Trestlani 203.
Stan Dolofan din Dăngeştl, martor 197.
Stan Flrjog, martor pentru Valea Teancului 307.
Stan Focan din CImpulung, In pricină pentru moară 401.
Stan Gădan din Vemeşti, vinde parte In Tifuleşti 257.
Stan Gelolul, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
Stan Grămadă, rumân din Vărăşti 175.
Stan Horţul, tatăl lui Dragne megiaş rumânit din loneştl (menţ.) 324.
Stan JinUţâ, rumân din Pucheni, cu delniţă
    313.
Stan Lungocl, martor <pentru Topliţa» 285.
Stan Mâcârău din Vădăstriţa, martor 254.
Stan Mogoşanul, martor pentru Budişteni ş.a. 130.
Stan Mostoc, tatăl lui Necula martor pentru Cllnceni (menţ.) 353.
Stan Nâagomlrescul, martor (menţ) 77.
Stan Nebunul, moştean rumânit din Pleaşov 278.
Stan Păcurarlul, martor pentru Trestlani 203.
Stan Păcurarlul (Păcurariul), moştean rumânit din Pleaşov, socrul lui Stan (Stanciui) 278, 279.
Stan Părşanu din Cucleşl, tatăl Arcăi şl al Stoicăi (menţ.) 277.
Stan Păţitul, fecior de birărie din Gorj, calul său luat de boierii pribegi 168.
Stan Pica din Bălişoara, martor pentru Cacaleţl 176.
Stan Pită, cumpără In Bănceştl (menţ.) 105.
Stan Plţlgolu din Săruleştl, martor 314.
750
www.dacoromanica.ro
Stan Prodilă, rumân din Frăţeşti şi Costeştl
    385.
Stan Robu, rumân din Vârăşti 175.
Stan Stănislav, rumân fugit din Brăneşti 117.
Stan T&beicâ (~ Tibeică), uncbeaş din Bădeni, pune zălog livadă in Văsiia la fiul său vitreg Dragomir 327; diată 408.
Stan Xodereştev din Cocani, martor pentru Săruleşti 314.
Stan Ţabura (— Ţapora) din Verneşti, aldă-măşar şi martor pentru Clndeşti 148, 242.
Stan Ţapul, aldămăşar < pentru Lipia ?> 205.
Stan Ţiţela, cneaz rumănit din Lazu 13.
Stan Udatul, din Odae, martor pentru Cacaleţi
    386.
Stan Văcăruş, moşnean rumănit din Vlrbiţa de Jos, fără ocină 46.
Stan Vătăşolul (Stan) din Stănuleştl, martor la Înfrăţire 405.
Stanu Veredeclu (Verdeciu), postelnic, martor pentru Clinceni 373, 375.
Stan Vlrbicean, moşnean rumănit din Vlrbiţa de Jos 46.
— Stănu Voiiă, aldămăşar pentru Jldenl şl Ţuşăşti 109.
Stana, fiica lui Dumitru din Drajna şi a Vişel, soră cu Zaharia 234.
Stana, fiica lui Ion şi a Paraschivel, vinde, Împreună cu mama şi surorile ei, parte In Tifuleşti, la vreme de foamete 119.
Stana, fiica Poşăcăi, vinde vie In dealul Scăianilor 412.
Stana, fiica Zblrcetulul, vinde parte in ocina Negrilească 221.
Stana, jupaniţă, fiica lui Oprea din Budişteni, familie; Înzestrează pe fiica sa In Dobro-şeşti şi Crlngureni 130.
Stana, jupanlţa lui Colţea căpitan şi mama lui Pătraşco, vinde ţigani 359.
Stana, jupaniţa lui Gorgan v. Stana spătă-reasa.
Stana, jupaniţa (tntiia) lui Stoica spât. <fiica lui Staico m. post. din Bucov> şi mama lui Dumitraşco comis, stăpină in Măgureni, Tătărăi şi Secărie (menţ.) 371.
Stana, jupaniţa lui Vlaicul log., stăpină in Conţeşti şi Davideşti, cu vie in Dealul Piteştilor şi casă cu pivniţă şi grădină in Piteşti 391.
Stana, jupaniţă, mama Uinei şi <fiica ?> lui Pirvul log. Dolofan (menţ.) 268.
Stana, monahia, bunica (7) lui Preda spăt. din Albeşti (menţ.) 30.
Stana, soră cu Javra, Neagul şi Neacşa, vinde parte de moară in Bănceşti (menţ.) 105.
Stana, soţia lui Radul post. din Baba, fiica lui Stan, in pricină pentru Arvăteşti 282.
Stana, soţia lui Voico din Răteşti, stăpină de ţigani (menţ.) 84.
Stana, spătăreasa <din Brincoveni>, soţia lui Fota post., apoi a lui Gorgan f. mare spăt., soacra lui Stroe log.; stăpină iu Goleşti, Izvorani, Criva ş.a. 8, 107, 178.
Stana, ţigănci 84, 93, 241, 347.
Stana Boldoale (Stana) din Bădeni, cu parte
    101.
Stana Volvel, cu loc in Bucureşti 129.
Stanca, fiica lui Momcilă din Deduleşti, soră cu Sora şi Sorea 232, <256>.
Stanca, fiica lui Stan al lui Tatul, dăruieşte parte in Căpăţineşti (menţ.) 202.
Stanca, fiica lui Tudor Bojidari şi muerea lui Nanu, vinde parte in Bogdăneşti 399.
Stanca, jupaniţă, liica lui Pirvul log. Rudeanul şi soţia lui Preda spăt., familie; vinde partea tatălui său din Conţeşti 391.
Stanca, jupaniţa lui Grozav post. din Măni-ceşti, vinde parte in Eşciori (menţ.) 94.
Stanca, jupaniţa lui Ionacbi, cumpără in Cornet 184.
Stanca, nepoata juplnesei Voica fiica lui Mibnea banul, familie; dăruieşte parte in Jdreala, m-rii Jdreala 97.
Stanca, soţia lui Baraghină şi mama lui Voico şi Vlaicul, vinde delniţă in Berevoeşti 114.
Stanca, ţigănci 39, 84, 241, 290.
Stanca, vorniceasa, jupaniţa lui Danciul vornic <din Brincoveni> familie; dăruieşte parte in Arvăteşti (menţ.) 282.
Stanca, vorniceasa, jupaniţa lui Vintilă <f. mare> vornic, dă un copil de ţigan schimb pentru parte in Sparţi 227.
Stanca Radomlreasa (Radomireasa), vinde parte cu vie din ocina Negrilească 221.
Standul, Stance, Standol:
—   Standol agă, cu loc de casă in Bucureşti 38.
Standul, ban, tatăl lui Tudor din Răteşti,
    volnicit să rumănească oameni din Sărăşti şi Plăticeşti pentru că le-a plătit birul (menţ.) 418.
Standul (Stanclu), diacon de la Biserica Domnească din Bucureşti, din dirosul domnesc, vinde loc de casă cu pivniţă 218; scutit 18, 445; martor 218, 337.
Standul din Bădeni, nepotul lui Stoica vornic, martor 101.
Standul din Bozieni v. Standul, vătaf.
Standul din Buciumeni v. Standul pitar.
Standul din Bujorani, martor la rumănire in Ciineşti 335.
Standul din Ciuliniţa, martor 438.
Standul din Cllceşti, ~ din Cirstieneşti v. Standul logofeţi.
Standul din Cocorâşti v. Standul post. din Boziani.
Standul din Coteşti, tatăl lui Nenciul, cu deiniţă (menţ.) 317.
—   Stance din Deduleşti, martor 413.
Standul din Dtlga v. Standul post. din Pade.
Standul din Dobroslăvcni v. Standul log.
Standul din Domireşti v. Stanciul sătean.
Standul din Glodeni, fiul lui Albul cel bătrin,
    martor pentru Piscani 316.
Stanciul din Izbiceni, face schimb de ţigănci 200; v. şi Stanciul Drăgăncescul.
Stanciul din Jugureni, vinde parte, vie şi loc de casă 86, 145.
Stanciul din Măniceşti, martor 83.
Stanciul din Pade v. Stanciul post.
Stanciul din Piteşti, fiul lui Pano Bolovan, vinde casă 391.
Stanciul din S&lătruc v. Standul vornic.
751
www.dacoromanica.ro
Standul din Stllpeni, martor 229.
Stanclu din Ştubeaiu, martor 383.
Standul din Tifuleşti, martor 119.
Standul din Vlăduleni, al doilea soţ al jupa-niţei Ivana, stăpln In Arvăteşti 282.
Standul din Zătreni, martor pentru Bae 387.
Standul fiul lui Drăghici log. din Sălătruc v. Standul vornic al doilea.
Standul, frate cu Mogoş călăraş, martor pentru Clinceni 343.
Standul (Stanciulu), frate cu Pătru şi Radu, partea lor din Săruleşti Închinată m-rii Menedic (menţ.) 314.
Standul, logofăt din CUceşti, tatăl lui Dra-gomir 320; stăpln de ţigănci 98, 99; martor 320, semnează 98.
Standul, logofăt <din Clrstieneşti>, martor pentru Clrstieneşti 91, 95.
Standul, logofăt din Dobroslăveni, vinde parte 280.
Standul, logofăt <din Fundeni> cu loc In Bucureşti 14.
Standul, logofeţi: ~ scrie act domnesc 56; ~ scriu zapise 46, 363.
Standul, martori: ~ pentru Turburea 377, 436 ; ~ pentru Valea Teancului 307.
Standul, moştean din Genuiieni, vinde ocină In Gruiaţi 424.
Standul (Stanciu), moşteni rumâniţi: ~ din Clineşti 335 ; ~ din Comanca 88; ~ din Lazu 13 ; ~ din Ogretin 251; ~ (Stan) din Pleaşov 278, 279; — din Siliştioara 297 ; ~ din Stăneşti 166; ~ din Sulari 149, cu parte şi In Vlrbiţa 46.
Standul, negustor, nepotul său Angheleta din Piteşti (menţ.) 391.
Standul, paharnic v. Standul Meiutescul.
Standul, pitar din Buciumeni, martor pentru Sărăţeni 24.
Standul, popă din Ludăneşti, tatăl lui Badiul (menţ.) 334.
Standul, popă din Rădăcineşti, dă loc pentru aducerea apei la o moară 197, 213.
Stanclu, popă din Tirnava, scrie zapis 235.
Standul (Stanciu), popă domnesc, martor pentru vlnzare In Bucureşti, semnează 346.
Stanclu, popă, In pomelnicul m-rii Coziani 257.
Standul, popă, martor pentru Verneşti şi Poenari 80.
Standul, portar, martor pentru Ţigăneşti 299.
Standul, postdnic din Boziani, fratele lui Calotă post., stăpln 294; martor 241, semnează 170; probabil acelaşi: Standul, postelnic din Cocorăşti, martor 357, 359.
Standul, postelnic din Pade (~ din DUga), tatăl lui Pătraşco 13, 34; vinde ţigani 34; martor 13, 33, 142, 149.
Standul (Stanciulă), postelnic din Zătreni, martor 34, 387.
Standul, postelnic, martor pentru Şuica din Şuiei şi m-rea Valea 216.
Standul rumâni:      din Brăneşti, fugit 117;
    ~ din Comani 64; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ din Futeşti 298; ~ din Maxin 245; din Poieni 159; ~ din Urdari 383 ; ~ din Vlădeni 102.
752
Standul, sătean din Domireşti, martor 215.
Stanciul, scrie act domnesc, scrie zapise v. Standul log.
Standul, stolnic, martor pentru Drajna şi Jigoreni 86, 234, 251, 287.
Standul, sudeţ <din Argeş>, martor 332.
Standul, tatăl lui Ion cel şchiop cu parte In Voineasa (menţ.) 5.
Standul, tatăl lui Scure rumân din Ciumernic 229.
Standul, ţigan (menţ.) 200.
Standul, văr cu Oancea, Înfrăţeşte pe vărul său peste delniţă In Mihăeşti 127.
Standul, vătaf din Bozieni, martor pentru Smedeşti 121; v. şi Stunclul post.
Standul, vinde livadă In Gruiul lui Neagoe 132.
Standul, vistier, strămoşul lui Negoiţă şi Mihai postelnici din Sărata; ctitor al m-rii Pinul (menţ.) 174.
Standul, vornic al doilea din Sălătruc, fiul lui Drăghici log., familie; stăpln In Sălătruc, Spini ş.a. 154, 276; martor 68, 142, semnează 104.
Standul al lui Coman din Urlaţi, martor pentru Broştineasca 291.
Standul <ul> lui Gurdină, martor pentru Samara 165.
Stanciul al iul Largul, martor pentru Fundeni 228.
Standul al iul Pătru (Stanciul Pătru), cu parte In dealul Nucetului cumpără şi vinde In Călmăţuiu 188.
Stanciul al popii, unchiul lui Ianiu, vinde loc la Biroslăveni 28.
Stanciul Batcăi (Stanciul) din Barchetu, vinde părţi In Neagoşina, Zărneşti ş.a. pentru plata birului haraciului 339.
Stanciul Bruştaanul, rumân din Ciumernic 229.
Stanciul Clndescul (Stanciul), martor pentru Berindeşti şi Turburea 370.
Stanciul Cocoş (Stanciu ~), sătean din Domir-reşti, din Reade, vinde parte 215; martor 210.
Standul Cotorcea (Stanciul) din Jăgorani vinde parte cu vie 86.
Stanciul Dorotel, vinde vie <ln dealul Bobului> 228.
Stanciul Drăgăncescul din Izbiceni, martor la judecire 254; v. şi Stanciul din Izbiceni.
Stanciul Fulga, cneaz rumânit din Lazu 13.
Stanciul Gangaleul (Stanciul), martor pentru Berindeşti şi Turburea 225.
Stanciul Măn, martor pentru Bodeşti 411.
Stanciul Meiutescul, paharnic, martor pentru dealul Vălenilor 118.
Stanciul Mocul, megiaş rumânit din Clineşti 335.
Standul Muşătlscii (Stanciul), martor pentru Berindeşti şi Turburea 225.
Stanciul Muşteachi (~ Muşâteachi), martor pentru Berindeşti şl Turburea 225.
Stanciul Niia, ţigan (menţ.) 296.
Stanciul Pătru v. Stanciul al lui Pătru.
www.dacoromanica.ro
Standul Pustllul (Stanciol, ~ Pustiul), negustor, cumpără prăvălie şi loc in Bucureşti 302, 303; martor 181, 201, 298.
Standul Radului din Lipia, martor pentru Samara 165.
Standul Robul din Plrscov, martor D.
Standul Robul din Urlaţi, martor 291.
Standul Ruzer v. Eustratle Rudari.
Standul Sîîrcfi, partea lui din Clineşti vln-dută lui Sima log. (menţ.) 335.
Standul Şănteae (Stanciu) din Guzeni, martor 235.
Standul Volcăl din Oraşul de Floci, vinde parte In Sărăţeni 24.
Stancul, cnezi rumâniţi: ~ din Gropeni 240 ; ~ din Scărişoara 169 ; ~ din Sulari 149.
Stancul, logofăt din Davideşti, cumpără del-niţe 391; martor 320; probabil acelaşi: Stancul, logofăt, scrie zapis pentru Bere-voeşti 114 şi Stancul, logofăt, scrie act domnesc 26.
Stancul, postelnic din Săcuiani, martor 388.
Stanislav v. Stănlslav.
Stanumir v. Stănimlr.
Star Chlojde (~ Cheojda), sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova> 234.
State, Istatel:
State (Stati), cojocar din Bucureşti, ţine zălog apoi vinde satul Putineiul pentru nişte cojoace date unui boier 19, 262, 263.
State din Cacaleţi v. Stalie.
— Istatd din Grozeştl, vinde parte In Lătceni 334.
State Pană, vistier, martor la Închinarea bis. Ghiormei banul, semnează greceşte 231.
Stavăr (Stavru), moşnean rumânit din Stu-deniţa 125, 248.
Stănceştl (Stăceşti), sat <j. Prahova> 163, 302, 303, 311, 312, 335; negustor 106.
Stăndol, aldămăşar pentru Bălţaţi 137.
Stăneasa, soţia lui Stan vătaf din Brăneşti; familie (menţ.) 103.
StăneslavQ v. Stănlslav.
Stăneştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş>, parte vlndută de Fătul şi Neagoe din Corbşori lui Muşat mare stol.; dăruită fiului său Vasilie 140; delniţa lui Pătpălac cumpărată de Muşat de la Neagoe, cerută de lvaşco mare vornic pentru o datorie 360 .
* Stăneştl ot Teleajen, j. Saac, sat <lg. Drajna de Sus; azi j. Prahova> 234, 330, 342; In hotar cu Drajna 286, 287; casă cu poment, vad de moară şi parte de munte vlndute de Crăciun lui Hrizea mare vornic 287; megiaşi rumâniţi 166, 292, 331.
Stăneştl, j. Vlaşca, sat <azi j. Ilfov>, vlndut de Albul comis din Brezoae lui Trufanda f. mare vist.; drept de slobozie, scutiri 73.
Stănlcuţă (StănicuţO) din Glodeni, frate cu Şărbu şi Ion, cumpără parte In Piscani
    316.
Stănie v. Stan.
Stănlgocl din Moşăşti, martor pentru Tifu-leşti 119.
St&nlgolu, cneaz rumânit din Lazu 13.
Stănigolu, tatăl lui Neagoe martor pentru Săcuiani (menţ.) 388i
Stănlla, martor pentru un rumân din Bora 261.
Stănilă, căpitan, martor pentru Drajna şi Măstăneşti 305, 398.
Stănilă, ceauş din Bucureşti, martor pentru Clinceni 374.
Stănilă, cneaz rumânit din Sulari 149.
Stănilă din Bădeni, fiul lui Stepan cel bătrln cu vie in Bădeni 101.
Stănilă din Berevoeşti, martor 114.
Stănilă din Biroslăveşti, martor 28.
Stănilă din Gomoeşti, martor pentru Lipia 221.
Stănilă din Păuşeşti, frate cu Stanumir şi Chirca, vinde livadă 179; marlor 160.
Stănilă, frate cu Staico, vinde parte In Băn-ceşti (menţ.) 105.
Stănilă, iuzbaşă, martor pentru Clinceni 374.
Stănilă, megiaş din 'Vispeşti, frate cu popa Dragotă şi Neagul, vinde partea iul Calciul din Clndeşti 236, 252.
Stănilă, vinde ogoare In Biroslăveni, 28.
Stănilă, vinde părţi In Negoşina, Zărneşti şi Bisăuci pentru plata birului haraciului 339.
Stănilă Deleanul din Păuşeşti, frate cu Oprea, martor 182.
Stănilă Llnteanul din Biroslăveşti <Biro-slăveni>, martor 28.
Stănimlr, Stanumir:
Stănimlr, cneaz rumânit din Ciuliniţa, se răscumpără 440.
Stănimlr din Ciuliniţa, martor 438.
—   Stanumir din Păuşeşti, frate cu Chirca şi Stănilă, vinde livadă 179.
Stănimlr, logofăt din Jigoreni, martor 86; scrie zapis 78.
Stănimlr, merii lui ~ In descriere de hotare la Lacul (menţ.) 39.
Stănlmir, popă din Drăganul, partea lui la Eşciori (menţ.) 94.
Stănlmlra, ţigancă 241.
Stănlslav, Stuneslavă :
Stănislav v. Stan Stănlslav.
Stănlslav din Odae, martor pentru Cacaleţi 386.
Stănlslav din 'Văsieşti, martor pentru Săru-leşti 314.
—   Stăneslavă, funia lui la Brlncoveni (menţ.) 150.
Stănlslav, judec rumânit din Siliştioara 297.
Stănlslav, martor pentru Coasta Turburii428.
Stănlslav, paharnic, martor pentru Izvorani 416.
Stănlslav, popă, martor pentru Coasta Turburii 428.
Stănucă din Buzău, tatăl lui Necula (menţ.) 307.
*  Stănuicştl (Stăluieşti), sat <lg. Găvăneşti, j.
    Buzău> 105, 202, 390, 405.
Ştefan v. Ştefan.
Stejarul v. Girla Stejarului.
*  Stejarul (Stejariul), j. Mehedinţi, sat <lg.
    Perişoru; azi j. Dolj> cu vie şi rumâni;
www.dacoromanica.ro
753
    (ost ai iul Manea mare post., d&ruit de domn iul Drăghici log. şl Ianlu post. 425. Stâlea, aidămăşar pentru Dumbravă 145. Steiea, biserică v. Bucureşti.
Steiea, rumân din Poieni 159.
Steiea spătar, ctitor (menţ.) 113.
Stepan v. şl Ştefan.
Stepan, Stlpan :
Stepan cel bătrln, tatăl iul Stănllă, vinde parte cu vie (menţ.; 101.
Stepan cel mic, cu parte In dealul Nucetului 188.
Stepan, cneaz rumânit din Lazu 13.
Stepan, cu parte In dealul Nucetului 188. Stepan din Blroslăveştl, martor 28.
Stepan din Clndeşti, vinde parte (menţ.) 250, 252.
Stepan, (rate cu Lăudat comis din Viădeni, Arsenie pah. şi Tudor, martor 320; probabil acelaşi: Stepan, postelnic, martor pentru Izvorani 416.
—   Stipan, vătaf din Lăturoasa, martor 395. Stepcea din Păuşeşti, martor 182.
Stieienul (Sticlen, Stiglenu), baltă la * Gur-
    guiaţi <lg. Chlrnogl, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa > şi Vărăşti <j. Ilfov> In descriere de hotare 283 ; a m-ril Viforlta 61, 253, pricină cu şifarll domneşti 81.
Stipan v. Stepan.
Stirian Grecul din Negoeşti, martor 195. StUpeani, sat <Valea Stlipului, ]. Săcuieni; azi j. Prahova> 234.
*  Stllpeni, sat <lg. Piua Pietrii, j. Ialomiţa»,
    m-rea Misiea volnicită să-şi la dijma de pe ocina sa 396.
*  Stllpeni (~ de Sus), sat <or. Bucureşti»,
    parte cu vie şl mori a jupanlţel Grăjdana lăsată nepotului său Preda spăt. 229. Stingăcea, sat <Stlngăceaua, j. Mehedinţi» 383.
Stoe v. Stola.
Stoeneştl, Stoineştl:
Stoeneştl (Stoleneşti, Stroeneştl), sat <J. Argeş» 5, 197, 443.
Staeneştl, sat <probabil Stoenoaia, j. Ilfov» 364.
*  Stoeneştl, sat <probabll ig. Călţuna, j. Să-
    cuianl; azi j. Buzău» 261.
—   Stoineştl, sat < Stoeneştl, j. Vlaşca; azi J. Ilfov» 300.
Stola, Stoe:
Stoia v. Fundul Iul Stola.
Stola din Bărăştl, fiul iul Micul Momoiui vinde vie cu pomet 215.
Stola din Blroslăveştl, martor 28.
—   Stoe din Cocani, martor pentru Săruieşti
    314.
Stoia din Nucet, martor pentru Urlaţi 291. Stola, martor pentru Bae 387.
Stoia megiaş din Mărăcineni v. Stoian.
Stoian, călăraş, martor pentru Trestiani 203. Stoian din Bălţaţl, martor pentru Rimnic 215. Stoian din Domireştl v. Stoian, sătean din Domlreştl.
Stoian din Gherghlţa, martor pentru dealul Bobului 228.
Stoian din Plrscov, martor D, E.
Stoian, dorobanţ din Ţigăneşti 124.
Stoian, fiul iul Şandru şl tatăl Sorel care vinde partea Rădănească (menţ.; 340.
Stoian, fiul iul Voico Tlrziul şl nepotul lui Dragomir Volcheclu, vinde parte cu vad de moară la Smedeşti 239, 390.
Stoian (Stola), megiaş din Mărăcineni, vinde partea iul Calciul din Clndeşti 236, 252.
Stoian, moşteni rumâniţl: <— din Lazu 13; ~ din Ogretln, cu ocină şl In Drajna 251; •— din Pleaşov 278, 279.
Stoian, nepotul iul Dragomir Volcheclu v. Stoian, fiul iul Voico Tlrziul.
Stoian, popă din Bădeni, martor in diată 408; scrie zapls 327.
Stoian, popă din Corbi, scrie zapis 304.
Stoian (Stuian) rumâni; ~ din Ciumernic 229; ~ din Cretineşti, Încearcă să se judecească 364; ~ din Llchireştl 138, 141; din Petreşti, se judeceşte, fără ocină 323; ~ din Poieni 159; ~ din Vărăşti 175.
Stoian, sătean din Domireşti, martor 215.
Stoian Bocotan, dăruit de un boier, cu vecini, pentru slujbă 94.
Stoian Borcecanul, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Stoian Gaiţă, vinde parte In Lipia 221.
Stoian Grecul din Bucureşti, martor 337.
Stoian Judecul, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Stoian Moldoveanul, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Stoian Şuta din Domireşti, martor 210.
Stoianovcea, ţigan, tatăl iui Severin 271.
Stoica v. MeJdina Stoicăl.
Stoica, banul, soţul Dobrei care vinde In dealul Nucetului (menţ.) 188.
Stolea, cumpără loc de casă şi de pomi In dealul Vemeştiior 80.
Stoica cupeţ din Bucureşti, martor 344.
Stoiea din Băbeni, moşul iui Stan grămătic, partea iui ia Băbeni (menţ.) 156.
Stoica din Bădeni v. şi Stoica iog. şi Stoica vornic.
Stoica din Bădeni, martor 101.
Stoica din Bănceşti, fiul iul Anghei iog., martor 390.
Stoica din Bănceşti, vinde parte (menţ.) 105.
Stoica din Bărbăteşti <postelnic», martor pentru Viădeni 102.
Stoica din Berisiăveşti, tatăl iul Stan (menţ.) 132.
Stoica din Biăstimatile, megiaş jurător pentru Plrscov E.
Stoica din Boteni v. Stoica Boteanul.
Stoica din Brătiani v. Stoica log.
Stoica din Cheojdu v. Stoica al Scurtului.
Stoica din Clndeşti v. Stoica log.
Stoica din Clndeşti, aidămăşar şl martor 148, 242.
Stoica din Cepturi v. Stoica spăt.
Stoica din Cerăşovi v. Stoica vătaf.
Stolea din Criţoieşti, martor pentru Vulpeni 275.
754
www.dacoromanica.ro
Stoica din Criveleşti, megiaş jurător pentru Brăeşti 174.
Stoica din Frumuşani, care fade in Viicana, tatăl lui Tudoran, se vinde rumân 336.
Stolea din Gomoefti, martor pentru Lipia
    221.
Stolea din Llpereşti, martor pentru Stroeştl 290.
Stoica din Mănlceşti, martor 83.
Stoica din Mogoşani v. Stoica Boteanul.
Stoica din Orbească, martor pentru Viicana, semnează 336.
Stoica din Poenari, vinde parte cu moară 80.
Stoica din Răzvad <pahamic>, martor pentru Vlădeni 102.
Stoica din Rlmnicu < Sărat >, martor pentru Domireşti 215.
Stoica din Titu, fiul lui Dumitru log., martor pentru Udeni 206.
Stoica din Urdari v. Stoica post.
Stolea din Vităneşti, martor pentru Găurici, semnează 120.
Stoica din Vlădeşti, martor pentru Şărbăneşti 269; v. şi Stoica Cirjeul.
Stoica din Zămeşti v. Stoica pah.
Stoica fiul lui Anghel log. v. Stoica din Băn-ceşti.
Stoica, fiul lui Plrvul din Lazuri v. Stoica post. din Lazuri.
Stoica, fiul lui Plrvul din Zătreni, frate cu Plrvul şi Oprea, stăpln in Criva de Jos 107.
Stoica, fiul lui Stan Părşanu din Cucleşi, frate cu Arca, cumpără fără drept In Bălţaţi 277.
Stoica, fiul lui Toder Şogârgău din Săruleşti şi al Dragolei, frate cu Fătul şi Frăţilă (menţ.) 314.
Stoica, frate cu Radul, martor pentru Cornetu 300.
Stoica, ginerele popii Daniia, vinde parte cu vie In Zlătărei 189.
Stolea, gramatic, logofăt, ucenicul lui Lepădat log., scrie acte domneşti 383, 385, 386, 438; scrie diată 361.
Stoica, gramatici şi logofeţi, scriu acte domneşti 11, 12, 228, 245, 252, 255, 258, 272, 281, 283, 291, 313, 320, 337, 358, 440; scriu zapise 333, 389.
Stolea, logofăt din Bădenl, martor 101.
Stoica, logofăt din Brătiani, scrie zapis 247.
Stolea, logofăt din Clndeşti, soţul Muşei şi tatăl lui Răzmeriţă (menţ.) 162, 267.
Stoica, martor pentru un rumân din Bora 261.
Stoica, martor pentru Coasta Turburii 428.
Stolea, megiaş din Ioneşti, tatăl lui Radul, Dragotă ş.a. (menţ.) 324.
Stoica, megiaş din Mărăcineni, vinde partea lui Calciul din Clndeşti 236, 252.
Stoica, megiaş din Smedeşti, vinde parte cu vad de moară 121.
Stoica (Stuica), moştean din Genuneni, vinde părţi din Dumbrăviţa şi Lunca Neagului 424.
Stolea, moşteni rum&nlţi: ~ din Comanca 88; /•w din Pleaşov 278, 279; ~ din Scări-
    şoară 69; ~ din Sminov 122;din Sular 149; ~ din Vaideei 187.
Stoica, paharnic din Răzvad v. Stolea din Răzvad.
Stoica, paharnic din Zărneşti, In pricină pentru ocină In Jiblea 352.
Stoica, paharnic, fiul lui VUcul clucer din Loloeşti, face zapis cu vicleşug pentru un rumân din Bora 261.
Stolea, partea iul În Bănceşti (menţ.) 105.
Stolea, popă, bătrinul, din Negoeşti, tatăl popii Fătul, martor 171.
Stoica, popă din Berindeşti, martor 377; scrie zapis 370.
Stoica, popă din Bordeşti, martor pentru Scăiani 412.
Stoica, popă din Coteşti, martor 192.
Stoica, popă din Finţeşti, tatăl lui Negoiţă, vinde parte cu vie <la Jăgoreni> 86.
Stoica, popă din Goleşti, martor 56.
Stoica, popă din Păuşeşti, martor 136, 179, semnează 160, 161, 182.
Stoica, popă din Trăşanl, rumân judecit B.
Stoica, popă din Vaideei, martor pentru Rlfov, semnează 204.
Stoica, popă, martor pentru Văsiia 327.
Stoica, popă, tatăl lui Voico diacon, ţine zălog ocină <ln Topliţa> 285.
Stoica, postelnic din Bărbăteşti v. Stoica din Bărbăteşti.
Stoica, postelnic din Bucov 386 v. Stalco.
Stoica, <postelnic din Lazuri>, fiul lui Plrvul din Lazuri, frate cu Nedelco, Mihai şi Preda, martor 67.
Stoica, postelnic din Urdari, fiul lui Bălăci, familie; stăpln In Şişeşti, Dragomireşti, Bălboşi ş.a. 383; martor 387.
Stoica, rumâni : din Bae 387; ~ din Ciu-mernic 229; ~ din Drăgăneşti 241; ~ din Foleştii de Jos 217; ~ din Frăţeşti şi Costeşti 385; ~ din Poieni 159; din Popeşti 313; ~ din Urdari 383; ~ din Vlădeni 102.
Stolea, spătar, fiul lui Dumitru f. mare vornic din Cepturile, familie ; face diată, semnează 371.
Stoica, ţigan 296.
Stoica, ucenicul lui Lepădat log. v. Stoica gramatic.
Stoica, vărul lui Nicula, vinde Împreună cu alţii laz In dealul Scăianilor 412.
Stoica, vătaf din Cerăşovi, martor pentru Drajna 234.
Stoica, vătaf, partea lui In Mirceşti (menţ.) 6; v. şi Stoica, vornic din Bădcni.
Stoica (Stoichiţa), vistier mare (fost) <Rlio-şanul>, soţul Dochiei şi unchiul lui Miloş log. (menţ.); stăpln In Bllta, cumpără ţigani 70,117; ctitor şi donator la m-rea Strimba 100, 108, 383.
Stoica, vornic din Bădeni, martor 101; v. şi Stoica vătaf, partea lui la Mirceşti.
Stoica, vornic, martor pentru Vărăşti 175.
Stoica a Barbutul (Stoica al lui Barbul, fratele ? lui Barbul) din Cacaleţi, cu parte
www.dacoromanica.ro
755
                                                                              176, 386; probabil acelaşi: Stoica al Barbului, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205,
Stoica al Barbului din Tlrgovişte, martor pentru Creţeşti 146.
Stoica al Bunii, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Stoica al călugărului, vinde parte In Smedeşti 390.
                                                                           Stoica al Iul Legul, partea lui In Bănceşti 105.
Stoica al lui Neică, vinde parte din ocina Mircească 390.
Stoica <al>lu Răzmlrlţă din Clrlomăneşti, aldămăşar pentru Clndeşti 162.
Stoica al Scurtului, roşu din Chiojd, martor pentru Drajna, semnează 234.
Stoica Bădlanu (~ Bădiianu), rumân din Grădiştea de Jos 58, 65, 66.
Stoica Bonchiclu (Bonchici), vinde vie la Samara 165, 349.
Stoica Boteanul (Stoica din Boteni) din Mogo-şani, tocmelnic, martor 98, 99.
Stoica Camba (Stoica) din Dobroteni, dăruieşte parte finului său Nedelco 194.
Stoica Cătinel, martor pentru un rumân din Bora 261.
Stoica Chiţolul, vinde parte In ocina Mircească 390.
Stoica Ciorăscul din Ciorăşti, martor pentru Scurteşti 6.
Stoica Clrjeul, martor pentru Şărbăneşti 269; v. şi Stoica din Vlădeşti.
                                                                            Stoica Colţea din Budişteni, martor 130.
Stoica Corsarul (— Cursariul) din Domireşti, martor 210, 215.
Stoica Croitor (Croitoriul), moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
                                                                           Stoica Druşul, martor pentru Găgeni 163.
SUdca Găvănescu, din Rlmnicu < Sărat >, martor pentru Sămărăşti ş.a. 410.
                                                                            Stoica Guduluş din Deduleşti, martor 413.
                                                                           Stoica Jucărelea (~ Jucărelu), megiaş rumânit din Clineşti şi cu ocină In Şerbăneşti 335.
Stoica Măşol din Brăneşti, martor pentru alegerea unei părţi In Bădeni 328.
                                                                           Stoica Motrocea, martor pentru Deduleşti 414.
                                                                           Stoica Păeală, cu casă In Bucureşti, martor
    289.
                                                                           Stoica Perţa, vinde loc In Coasta Turburii 428.
Stoica Purnăche din Oblrşie, jurător pentru Studeniţa 125.
Stoica Scocloran (Stoica) din Verneşti, martor 405.
Stoica Secară din Plrliţi, aldămăşar pentru Verneşti 427.
Stoica Şchiopul, judec din Genuneni, vinde parte 424.
                                                                           Stoica Tircău, martor pentru Bodeştl 411.
Stoican, Stolcanul:
Stolcan, aldămăşar pentru Jideni şi Ţuşăşti 109.
                                                                           Stoican (Stoicanul) din Deduleşti, frate cu Moşu şi Neagoe, martor 232, 241, 413.
— Stolcanul din Clrlomăneşti, martor 74, 176.
Stoican, luzbaşă din Băeşti, martor pentru Negoşina ş.a. 339.
Stoican, Întărit In Căpăţlneşti 202.
Stoican, megiaşi rumâniţi: din ConlanCa 152; ~ din Lătceni 181.
Stoican (Stoicanu), unchiaş din Clinici, martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Stolcea, aldămăşar pentru Standul din Jugu-reni 145.
SMchlrli din Creţi, martor pentru Ibăneşti 59.
Stolchiţa, soţia lui Radul cu drepturi In Mălăeşti 233.
Stoichiţă f. vistier mare v. Stoica.
Stollă, rumân din Frăţeşti şi Costeşti 385.
Stollă, vinde parte In Găgeni 163.
Stolnea din Devesel, jurător pentru Studeniţa 125.
Stoineşti v. Stoeneşti, sat.
Stolţlrlea din Tătărani, martor pentru Smedeşti 239.
Strapodarul (?) 129.
Strat! v. şi Istratle.
Strati, uncheaş, martor pentru Ţigăneşti 49.
Strechea, moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Strechia v. Dumitru Strechla.
Siringa (?) Bâglezii, <probabil Strunga ~>, top. In hotarul satului * Piscani, j. Dîmboviţa <lg. Glodeni> 316.
Strîmba (Strlmbul, Sf. Troiţă), m-re <Glrbovul de Sus, j. Gorj>, zidită şi Înzestrată de Stoica f. mare vist. 100, 108; vlndută de Alexandru lliaş, răscumpărată de m-rea Tismana; drepturi ale ctitorilor 100, 108, 383; egumen 383.
Strimbul, j. Dîmboviţa (Sf. Nicolae), m-re <Găiseni; azi j. Ufov>, Întărită la Lacul 39; egumen 39.
Stroe, bir ar, uncheaş «lin Gorj>, calul său luat de oamenii boierilor pribegi 168.
Stroe, căpitan din Cacaleţi, martor 386.
Stroe, cu parte şi rumâni In Bădeni 328.
Stroe din Braloştiţa v. Stroe log.
Stroe din Drăghineşti, martor 368.
Stroe (Stroie) din Cheia, tatăl Oprei şi socrul lui Toma din Bărbăteşti 207.
i'troe din Fiiani care şade In Vllcana, fiul lui Vlăduţă, se vinde rumân, semnează 341.
Stroe din Greci v. Stroe post.
Stroe din Leurdeni v. Stroe log.
Stroe din Oteteliş v. Stroe post.
Stroe din Ploieşti, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Stroe din Ruşi, vinde parte In Călmăţuiu (menţ.) 188.
Stroe din Săveşti, martor pentru Crlngureni 130.
Stroe fiul lui Oprea log. din Şirineasa v. Stroe slugă domnească.
Stroe, logofăt din Braloştiţa, scrie zapis 32.
Stroe (Stroi, Stroie), logofăt din Leurdeni, apoi mare stolnic, fiul lui Fiera f. mare log., frate cu Vintilă şi Neagul 49, 124, 451; ginerele lui Fota post., şi al Stanei «lin Brlncoveni> 178 ; stăpln In Ţigăneşti, Goleşti, Criva ş.a. 49, 124, 178;
                                                                               In sfatul domnesc, mare stolnic <de la 21 nov. 1632> 430, 438-440, 443, 451 ;
756
www.dacoromanica.ro
     martor (logofăt) 65, 95, 104, 106, i07, 181, 263, 333, 389, 451, semnează 46, 58, 68, 91, 262, 324.
Stroe, megiaşi rumân iţi: ■— din Comanca 88; ~ din Lazu 13.
Stroe, pierde parte cu moară ţinută in silă la Sărăşti 315.
Stroe, postelnic din Greci, fiul lui Radul vist. ;i frate cu Preda sluger <şi Voica din Găvăneşti>, In prinică pentru ţigani 30; martor 107.
Stroe, postelnic din Otetelis, martor pentru Frăsinet 26.
Stroe, postelnic, frate (?) cu Tatul, Staico şi Radu, cu parte in Rlfov 204.
Stroe, slugă domnească, fiul lui Oprea log. din Şirineasa, vinde parte in Foleşti 217.
Stroe, stolnic mare v. Stroe log. din Leurdeni.
Stroe al popel din Vădăstriţa, martor 254.
Stroe Croitorul, aldămăşar <pentru Lipia ?> 205.
Stroe Leurdeanu v. Stroe log.
Stroe Matrac, partea lui in Lipia (menţ.) 221.
Stroeneşti v. Stoeneşti, sat.
Stroeşti (Stroeşte), j. Ialomiţa, sat <azi ]. Ilfov), lingă * Dăduleşti; partea lui Ţoţea, a lui Cirstea din Lipereşti, a lui Dlrjală ş.a. cu case, vii şi pivniţe Întărite lui Danciul Doicescul 290; parte vlndută de Apostol lui Borcea log. 406.
Studenlţa (Studeniţă), j. Romanaţi, sat <Stude-niţa; azi j. 01t>, cnezi rumâniţi de Mihai
    Viteazul, dăruiţi de mama sa Teofana călugăriţa m-rii Cozia; pricini de rumânie 123, 125, 248; rumâni se vlnd lui Necula vist. 15.
Studina j. Romanaţi, sat <azi j. 01t>, parte cu vii şi livezi, din partea lui Stan Bu-zianul, doblndită de Ion log. din Muţi pentrucă a scăpat din robie pe soţia şi fiul aceluia 115; jumătate din partea ce se chiamă Arvăteşti, fostă a lui Danciul vornic, dăruită lui Alexie slugă domnească ; pricină Intre soţia acestuia Ivana cu Radul post. din Baba 282; plrcălab 169.
Stuian v. Stoian.
Stuica v. Stoica.
*  Stupinânl, sat <probabil lg. Sălcuţa, j. Dîm-
    boviţa) 341.
Sturzeni, sat <j. Dîmboviţa), partea Iul Chirtop şi a lui Dan Porcul cumpărată de Oprişor log., vlndută de fiul său lui Pădure pah. 67.
Subţirelul, Supţirelul v. Neagoe al Supţi-relulut.
Sucolea v. Socolea.
*  Sulariul (Sulari), j. Dolj, sat <lg. Giubega>,
    cnezi rumâniţi de Dumitru Dudescu al doilea vist. 149; Standul din ~ cu parte In Vlrbiţa rumânit de Andrei spăt. 46.
Surdeală, moştean din Pleaşov, tatăl lui Drăgan (menţ.) 278.
Surpatele, sat <j. Vllcea> 104.
Svetagora v. Atbos.
ş
Şain, spătar, tatăl lui Ion, partea lui la Şaineşti (menţ.) 295.
Şainescul v. Nan Şainescul.
Şaineşti, sat <Şeineasca, j. Buzău>, partea lui Şain spăt. vlndută de fiul său lui Andrei spăt.; popă, dascăl 295.
Şandrea (Şandru), negustor, soţul Măriei, vinde parte in Cotroceni 211.
Şandru, tatăl lui Stoian şi bunicul Sorei care vinde partea Rădănească (menţ.) 340. Şarul v. Virful Şarulul.
Şănteae v. Standul Şănteae.
*  Şăpăreştl, sat <* Şipăreşti, Jg. Vărbila
    j. Săcuieni; azi j. Prahova) 291.
Şăpotea, top. la Genuneni <j. Vllcea), falce vlndută de Tudor lui Sima log. 424.
Şărban v. Şerban.
Şărbana, ţigancă 241.
Şărbăneşti v. Şerbăneştl, sat.
Şărbu v. Şerbu.
Şărenesa, Şărineasa v. Şirineasa, sat.
*  Şchd, sat <probabil lg. Alexeni, j. Ialomiţa;
    azi j. Ilfov) 118.
Şchiopul v. laniu ~, Stoica —, Tudor Şchiopul şi Ion cel şchiop.
Şeineasca v. Ş&ineştl, sat.
Şeoaşul v. Şoaşul, sat.
Şerba din Mirceşti, martor pentru Verneşti şf Poenari 80.
Şerban, Şărban:
Şerban, cizmar, martor pentru Bărăşti 215.
Şerban din Bădeni, martor 101.
Şerban din Berevoeşti, martor 114.
Şerban din Berislăveşti, martor 132.
Şerban din Ţigăneşti, martor 49.
Şerban (Şărban), logofăt al doilea, <tatăl lui Stoica Ludescu), fiul lui Semăn <judeţul) din Bucureşti, vinde loc cu casă şi pivniţă 218; dă bani cu Împrumut şi ţine zălog părţi In Piteştii de Sus şi Găneştii de Jos 344; martor 95, 149, 175. 181, 324, 333, 451, semnează 91, 122, 218, 326, 334, 336 ; probabil acelaşi: Şerban, logofăt din Bilcereşti, martor pentru Sminov 122.
Şerban (Şărban), moşteni rumâniţi: din. Gropeni 240; ~ din Negraşi 333; — din. Pleaşov 278.
—   Şărban, popă din Ştefăneşti, cumpără delniţă In Izvorani 416.
—   Şărban, rumân din Coteşti 306.
—   Şărban, soţul Rusei, vinde parte cu vie In Măteşti 241.
—   Şărban, ţigan (menţ.) 200.
—   Şărban vătaf in Bătrlni v. Şerbu.
www.dacoromanica.ro
757
Şerban, Şărban voievod v. Rada Şerban domn, Podul Iul Şărban voevod şi Heleşteul Iul Ş&rban voievod.
Şerban Cloean, bunicul lui Ion cel şchiop, ocina lui la Voineasa (menţ.) 5.
Şerbana v. Şărbana.
Şerbăneştl, Şărbăneştl:
—   * Şărbăneştl, ]. Dîmboviţa, sat <lg. Cre-ţuleşti», parte de funie vlndută de Oprea şi fiul său lui Para f. mare pah. 269.
Şerbăneştll (Şărbăneştl) de la Olt, sat <] Vllcea; azi In c. Şcoala>, deal cu vii; partea lui Marco lăsată lui Giura, Întărită popii Ionache din Morunglavi şi popii Plrvul 110.
Şerbăneştl, sat <]. Vllcea; azi Inc. Săruleşti>, Stoica Jucărelu megiaş rumftnit din Clineşti şi cu ocină In ~ 335.
Şerbu, Şărbu:
Şerbu cel bătrln din Buteşti, martor pentru Mogoşoaia 451.
Şerbu din Cheojdu, martor pentru Cătun 224.
—   Şărbu din Glodeni, frate cu Stănicuţă şi Ion, cumpără parte In Piscani 316.
Şerbu (Şărbu) din Nănlşori, familie; cu vii In dealul Vălenilor 118.
Şerbu din Poenari, martor pentru Turburea 377.
Şerbu (Şărbu), moşteni rumâniţi din Pleaşov 278, 279.
Şerbu popă din Odobeni, cumpără parte cu casă şi vie In Clndeşti 162, 267.
Şerbul, rumân din Poieni 159.
Şerbu (Şărbu, Şerban, Şerbul), vătaf din Bătrlni, frate cu Dragomlr 292, 342; martor pentru Drajna şi Stăneşti 234, 287, 292, 305, 330, 331, 342.
Şipăreşti v. Şăpăreştl, sat.
Şlrlneasa (Şărenesa, Şărineasa), sat <]. Vllcea > 179, 182, 217, 249, 335.
Şlroea, sat <Siroca, ]. Mehedinţi» 395.
Şlşăşti, j. Mehedinţi, sat <Şlşeşti>, jumătate cu rumâni vlndută de Dumitraşco post. din Spineni lui Stoica post. din Urdari 383.
Şltoala, sat <j. Dolj» 13.
*  Şoaşul (Şoaş), j. Vllcea, sat <or. Ocnele Mari»
    al m-rii Bistriţa; rumâni fugiţi; scutiri pentru lucru la ocnă 419.
Şoga v. Manea Şoga.
Şoga, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Şogărgău v. Tudor Şogărgău.
*  Şolomon (Solomon), sat <lg. or. Tlrgovişte*
    116; al m-rii Dealul; vie făcută pe curătură; vinăriciul domnesc dăruit m-rii 321.
Şopirllga, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău» 386.
Şotlnga, j. Dîmboviţa, sat, Mihul se răscumpără, cu delniţa sa, de la Hrizan post. 116.
Ştefan v. şi Stepan.
Ştefan, Ştefan:
Ştefan, aldămăşar <pentru Lipia 7» 205.
Ştefan din Bărbăteşti, fiul lui Tănasie post., familie; vinde parte In Creţeşti 146 şi vie In dealul Trestianilor 203.
Ştefan din Brătiani v. Ştefan log.
Ştefan din Bucureşti, martor pentru dealul Bobului 228.
Ştefan din Cacaleţi, frate cu Stafie şi Udrişte, familie; martor 176, 386.
Ştefan din Corşori, vinde loc la lacul Boom 304.
Ştefan din Tămăşeşti v. Şteful post.
— Ştefan, fiul lui Chiriaco din Stoeneşti, martor pentru Cornetu 300.
Ştefan, fiul lui Tanasie pah. v. Ştefan din Bărbăteşti.
Ştefan (Ştefan), gramatic din Slatina, scrie zapise pentru Clineşti şi Păuşeşti 182, 249.
Ştefan, judec rumânit din Scărişoara 169.
Ştefan (Ştefan), logofăt din Brătiani, fiul lui Marco pah., martor, semnează 329, 393; scrie zapis 122.
Ştefan, negustor, vinde parte In Buciumeni 290; probabil acelaşi: Ştefan, jupan din Tlrgo-vişte, martor pentru Cucuteni 442.
Ştefan paharnic din Tămăşeşti v. Şteful post.
Ştefan, popă, cumnat cu Ghinea, vinde del-nlţă In Turbure 436.
Ştefan, „popă" din m-rea Cozia, martor la danie 5.
Ştefan, postelnic din Creţeşti v. Ştefan din Bărbăteşti.
Ştefan Bujureanul postelnic, martor, semnează 324.
Ştefan <Tomşa II», domn al Moldovei (1611— 1615; 1621—1623), tatăl lui Leon voievod 245.
Ştefana din Bucureşti, soţia lui Nichifor, apoi a lui Dumitru; locul şi prăvăliile ei vlndute pentru o datorie din prima căsătorie 129.
Ştefăneştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» scaun 416; popă 416.
Ştefănla, femeia lui Vlad şi mama lui Căzan şi lui Dobre, vinde in Domneşti 210, 215.
Şteful din Bereleşti v. Şteful post.
Şteful (Ştiful) din Jigorani, martor 78, 86.
Şteful din Mlacea, megiaş j urător pentru Brăeşti 174.
Şteful din Piteşti <Piteasca» v. Şteful log.
Şteful din Tămăşeşti v. Şteful post.
Şteful din Vemeşti, martor E.
Şteful, fiul lui Şteful, vinde Împreună cu alţii roată de moară cu tot scocul, la Dedileşti 241.
Şteful, gramatic, fiul popii Paraschiva, cu loc in Bucureşti 322.
Şteful, hotarul lui la Izvorani 404.
Şteful, logofăt din Piteşti, martor pentru Bucureşti 344.
Şteful, martor pentru Vemeşti 80.
Şteful, negustor din Stănceşti, vinde parte din Clmpineni 106.
Ştefu, nepotul lui Oprea Paşadia, in pricină cu Negul, fiul lui Miclea din Plrscov E.
Şteful, postelnic din Bereleşti, martor 241.
Şteful, postelnic din Tămăşeşti, martor pentru Stăneşti 360; probabil acelaşi: Ştefan, paharnic din Tămăşeşti, martor pentru Petreşti 323.
758
www.dacoromanica.ro
Ştefnl, tat&I lui Şteful, vinde Împreună cu alţii, roată de moară cu tot scocul cu Dedileşti 241.
Şteful Tabae, vinde parte In ocina Mlrcească 390.
Şterfenitul v. Vladul Şterfenitul.
Ştirbeiu v. Tudor Ştirbeiu.
Ştorochlnă, tatăl lui Necula cneaz rumânit din Gropeni (menţ.) 240.
Ştubealu, sat <Ştiubei j. DoIj> 383.
Şutea din Şuiei, vinde ţigancă 216.
Şuiei, sat <j. Argeş> 216, 443.
Şupitul din Macsin, tatăl lui Bogdan (menţ.) 176.
Şuta v. Stolan Şuta.
* Şuta, sat <lg. Scăienl, ]. Scăcuieni; azi j. Prahova» 228.
T
Tabac v. Şteful Tabac.
Tabără v. Călin Tabără.
Taebula v. Marga Taebula.
Taivacă v. Mihalcea Talvaeă.
Talpă din Măteşti, martor 241; probabil acelaşi: Talpă din Boldeşti, din Coieteşti 6, 340.
Tamaş, moşnean rumânit de Stoica post. din Urdari 383.
Tanasie, Tănasie, Thanasle:
Tonasie, cupeţ, martor pentru Sămărăşti, Topliceni şi Jideni 410.
Tanasie din Bărbăteşti v. Tanasie post.
—   Tănasie din Plrscov, martor E.
—   Thanasle egumen al m-rii Tutana 22.
—   Thanasle egumen, nastavnic al m-rii Iver 52.
Tanasie (Atanasie, Athanasie, Tănasie, Tha-nasie), egumen, nastavnic al m-rii Radu Vodă 8, 10, 17, 31, 33, 55, 208, 220, 261, 271, 272, 296, 337, 350, 364, 378, 431; răspunde de plata birului unui sat de drum 345.
Tanasie, logofăt din Clineşti, martor pentru Rlmnic 215.
Tanasie, martor pentru Ţigăneşti 49.
—   Tănasie (Thanasie), popi din Tirgovişte : ~ de la Biserica Albă, scrie zapis 442', ~ de la bis. Sflntul Ilie, martor 220.
Tanasie (Tănasie), postelnic din Bărbăteşti, apoi paharnic, fiul lui Moga, soţul Calei, tatăl lui Pătru şi Ştefan, vinde parte In Creţeşti şi vii la Valea Largă In dealul Trestianilor 146, 203; martor 67, 96,
    102.
Tanasie, rumân din Maxin, scutit de dări 245.
Tanasie Rudeanul (Tanasie), paharnic, frate cu Stoica pah., jurător 259; martor, semnează 409 ; probabil acelaşi: Tanasie, paharnic, jurător, semnează 127; martor 126.
Taraş, ţigan 357.
Tatol v. Tatul.
Tatomlr din Foleşti, martor 424.
Tatomir, fratele lui Ion, are carte de stăplnire In Năgreasca şl Jilişte 379.
Tatomlr, moştean din Pleaşov, tatăl lui Marco (menţ.) 278.
Tatomlr, rumân din Foleştii de Jos 217.
Tatomlr, ţigan 357.
Tatomir, (Totoimir), vinde vie la Tufele Untei In Jideni 109.
Tatul, Tatol -.
Tatul v. şi Barbul Tatului, Oprea al Talului şi Stan al lui Tatul.
— Tatol, cumpără ocină la Vulpenl 275.
Tatul, delniţa Iul la Izvoranl (menţ.) 416.
Tatul din Boldeşti, tatăl lui Ionaşco şi Efrim, martor 6.
Tatul din Coteştl (?), (menţ. ulterioară) 23.
Tatul din Glodeni, cumpără parte In Plscani 316.
Tatul din Grădiştea v. Tatul Danovlc.
Tatul din Lazuri v. Tatul post.
Tatul din Mirceşti, martor 6.
Tatul din Zoreşti, fiul lui Dandoe, aldămăşar 202.
Tatul, frate cu Staico, Radul şl Stroe post., partea lui la Rlfov 204.
Tatul, locul lui la lacul Booru, In Corşori 304.
Tatul, logofăt v. Tatul Danovie.
Tatul, moşnean rumânit din Studenlţa 125, 248.
Tatul, popă din Tirgovişte, martor 441, 449.
Tatul, postelnic, cumpără părţi In Bereştl 36.
Tatul, postelnic din Lazuri, tatăl iul Pădure log. 67.
Tatul, rumâni -. — din Brădişeşti, se judeceşte, rumânit din nou 94 ; ~ din Futeştl 298.
Tatul, socrul iul Negrită din Poenari, cumpără vie In dealul Verneştilor (menţ.) 80.
Tatul, ţigani: ~ 84 ; ~ faur 386.
Tatul al Iul Dobrică, megiaş din Nucet, vinde parte (menţ.) 188.
Tatul Beanghllă, vinde parte la Mirceşti 390.
Tatul Danovie (Tatul), logofăt din Grădiştea, nepot de vară lui Lăudat log., cumpără rumân şi ţine zălog delniţă In Coteşti 23, 192 ; martor 120, 169, 320; semnează 181, 402; probabil acelaşi:         Tatul, martor
    pentru Şotlnga 116.
* Ta tuleşti, sat <lg. Româneşti, j. Dîmboviţa» 344.
Tăbeică v. Stan Tăbeică.
Tăfală (eroare : Tuf cală), rumân din Llchlreştl 138, 141.
Tălpigă v. Neagoe Tălpigă.
Tămăşeşti (Tămăşăştl), sat <Valea Nandrii, j. Muşcel şl Pădureţ; azi j. Argeş» 323,
    360.
www.dacoromanica.ro
759
Tămtrjac v. Radul Tămirjac.
Tănasie v. Tanasle.
Tăriţă, partea lui din dealul Verncştilor (menţ.) 80.
Tătarul v. Curmătura Tătarului şi Drumul Tătarului.
*  Tătarul, sat <lg. Stroeşti, j. Ilfov> cu rumâni,
    al jupaniţei Oprina, cumpărat de Dumitru Dudescul; doblndit, In urma unei judecăţi, de Datco dorobanţ; hotărnicie 29.
*  Tăt&rnnl, sat <probabil Costieni, j. R.
    Sărat; azi j. Buzău> 239.
*  Tătârăl, sat <probabil lg. Andrăşeşti, j.
    Ialomiţa> 40.
Tătărăl (Tătărăei), sat <probabil Conduratu, j. Săcuieni; azi j. Prahova», parte cu rumâni a Radei, jupaniţa lui Staico pah. Rudeanul, vlndută lui Buzinca mare clucer 170, 241; parte cu rumâni a lui Stoica spăt., lăsată moştenire fiilor săi Pătru, Dumitru şi Pădure 371.
Tătuleşti v. Ta tuleşti, sat.
Tecoaptă, martor pentru Dobroteni 194.
Tecşau din Mătăsari, martor pentru Vulpeni 275.
<Tecucl>, oraş, nunta lui Alexandru Coconul la ~ 107.
Tefuleşti v. Ti tuleşti, sat.
Teluş, top. la Cheia <j. Vilcea; In or. Băile OÎăneşti» 207.
Teiuşui, pîriu (?), in hotare la Lipia <j. Buzău» 221.
Teleajen, rlu <afluent al Prahovei», sate pe ~ 163, 166, 176; bătălie dată de Radu Şerban cu hanul la gura ~ 138, 141.
Teleorman (Teliorman), judeţ, sate din ~ 181, 262, 263.
Tenculeasca, parte la Verneşti <j. Buzău» 427 ; v. şi Valea Teancului.
Teodor v. Tudor.
Teodosie v. Tudosle.
Teofan, Theofan:
—   Theofan, monah, scrie zapis pentru Co-teşti 23.
Teofan (Theofan), patriarh al Ierusalimului 159; dă cărţi 123, semnează greceşte 111.
Teofana, călugăriţa, mama lui Mihai Viteazul, dăruieşte satul Studeniţa m-rii Cozia (menţ.) 248.
Teofll, Theofll:
Teolil (Theofil), egumen, proegumen al m-rii Tismana 21, 100, 108 ; martor 237.
Teofll (Theofil), episcop, arhiepiscop de Rlmnic 258; jurămint făcut de domn In faţa lui 255; In sfat domnesc anterior 159; Întocmeşte Împreună cu domnul 358; cercetează pricină şi Împacă Împricinaţii 126, 127; martor 200, 351, 361, 409, 421, semnează 133, 335.
—   Theofil Boncu, martor, semnează greceşte 302.
Teefil Coziianul v. Tudor Rudeanul.
Teptea, moara lui In oraşul Rlmnicu Vilcea 382.
Tergllă, rumân din Poieni 159.
Tergovişte v. Tlrgovişte, oraş.
Tetcol, sat <Teţcoiu, j. Dîmboviţa» 206.
Tetlul, ţigan 54.
Tetoiu v. TI toi, sat.
Thanasie v. Tanasle.
Theodosie v. Tudosle.
Theofan v. Teofan.
Theofil v. Teofll.
Tibeică v. Stan Tăbelcă.
Ticulescul v. Balotă Tlculescul.
* Tlfuleştl (Tefuleşti, Tifulâşti, Tihuleşti), j. Buzău, sat <c. Cozieni», părţile Paraschivei şi a lui Stan Gădan vtndute m-rii Cozianii de la Schit; roată de moară schimbată de Lepădat din Moşeşti cu m-rea; jumătate de biserică vlndută de Ţigulea post. m-rii; foamete 119, 257.
Tihan, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Tihul din Bădeni, megiaş j urător 101.
Tihul, moştean rumânit din Pleaşov, fiul lui Voina 278.
Tihuleşti v. Tlfuleştl, sat.
Tllea Ortacul, rumân din Comani, tatăl lui Stan 64.
Ţinea, ţigancă 296.
Tiron, armaş al doilea, scrie zapis pentru Sămărăşti 410.
Tiron, ţigan 241.
Tisa, top. la Cheia <j. Vilcea; In or. Băile OÎăneşti» 207.
Tismana (Tismeana, Adormirea), m-re <j. Gorj»; ctitor nou 21; răscumpără de la domnie m-rea Strlmba 100, 108, 383; sate, scutiri, slobozie 21, 155, 429; oprită să vlneze In balta satului Plosca 139; prădată 21, 429; egumen, proegumen 21, 100, 108, 155, 237, 429; dichiu 100, 108.
Tismana (Tismeana), sat <j. Gorj» „care este din jos, sub sflnta mănăstire", al m-rii Tismana, scutit pentru a apăra m-rea de „tllhari” 21, 155, 429.
Tltea, delniţa sa lăsată de Stan Tibeică din Bădeni fiului său vitreg Dragomir (menţ.) 408.
Tltlcul din Stănuleşti, martor 405.
Tltolu, sat <Tetoiu, c. Bugiuleşti, j. Vilcea» 26, 179.
Tltu, sat <j. Dîmboviţa» 206.
Tilhăreşti, sat din ţinutul Orhei 241.
Tîmboceasca, delniţă la Davideşti <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» 391.
Timboeşti, sat <j. R. Sărat; azi j. Vrancea», ocină cumpărată de Necula Purece ban şi vlndută de fiica lui Ilinca lui Iane Topliceanu 410.
Tincăbeştl, j. Ilfov, sat cu vecini zălogit de Preda spăt., la negustorii Rustea şi Ilie; vlndut de aceştia lui Radu log. 183.
Tircav, In hotarul ocinei oraşului Clmpulung 144.
Tlrcău v. Stoica Tîrcău.
Tlrcov, sat <j. Buzău» E.
Tirgovlşte (Tergovişte), oraş domnesc 67, 146, 169, 220, 223, 259, 322, 336, 359, 442, cetate de scaun 96, 246; m-rea Dealul, m-rea Viforlta de Ungă - 52, 81;
760
www.dacoromanica.ro
     case şi loc de casă 96, 154, 220; mori şi grădini 441, 446, 449; pivniţă şi loc de prăvălii 96 ; bazar 135 ; meşter, şelar 96; negustori 237, 442; ispravnici, scaun de judecată 77, 96; pecete folosită de judeţ şi prgari 237; biserici: Biserica Albă 442; Sfintul Ilie, Sveta Petca (Sf. Paraschiva) 220, 237; popi 154, 220, 237,
    441, 442, 446 ; diacon 449 ; acte domneşti scrise In ~ 246,        316;
     mitropolia din ~ 62, 72 ; venitul ~ 113 ; V. şi Dealul Tîrgoviştei.
Tlrgşor, oraş v. Xîrşor.
♦Tîrgul Gelortului, tlrg <Bengeşti, j. Gorj>
    243.
Tirgu <Jiu>, tlrg <oraş> 168.
Tirnava, sat <j. Dolj> 13, 34.
Tirnava, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman», casa plrcălabului Sineache 235.
Tirnovo, oraş <R.P. Bulgaria», mitropolie 93, 159.
Tîrşor, tlrg (?) <Tlrgşor, j. Prahova», In hotar cu Găgenii 163.
Tlrziul v. Voieo Tirziul.
Toader, Toder v. Tudor.
Todereştev v. Stan Todereştev.
Todoru v. Tudor.
*  Togozenl, sat <lg. Slătioare, j. Ialomiţa; azi
    j. Ilfov» 384.
Toia v. Lazăr Joia.
Tola, logofăt, martor pentru Rlmnic 215; v. şi Lazăr Toia.
Toma, cneaz din Ciuliniţa, rumânit, se răscumpără 440.
Toma, comis, fratele Lecăi f. mare spăt., tatăl lui Mihai post. şi al Dumitrei (menţ.) 230, 385; fără drepturi la moştenirea lăsată de Leca spăt. jupaniţei sale Grăjdana 229 ; martor pentru Văleni 617.
Toma, dărăban, frate de ocină la Clinceni 366 ; martor 343, 353, 373, 375, 376.
Toma din Bărbăteşti, soţul Oprei, ginerele lui Stroie din Cheia, cu locuri la Cheia 207.
Toma din Cacova, scrie zapis 335.
Toma, fratele lui Barbul, martor pentru Pirscov D.
Toma, fratele lui Voinigă, delniţa lui la Davi-deşti 391.
Toma, rumân din Ciumăgeşti, Încearcă să se judecească 127.
Toma tatăl lui Mihai post. v. Toma comis.
Toma al lu Crăeluel (Toma) din Plrşcoveni, martor, semnează 392.
*  Tomeştl, sat <lg. Morunglav, j. Romanaţi;
    azi j. Olt», parte vlndută de Vechintie călugăr şi vărul său Radul popii Ianache din Morunglavi 417.
Tomşa v. Leon ~ şl Ştefan Tomşa.
Topliceanu v. Iane Toplieeanu.
Toplleeni, sat <j. R. Sărat; azi j. Buzău», partea Toieştilor vlndută de Ilinca, jupa-
    niţa lui Nichifor pah., lui Iane Topliceanu 410.
Topliţa, sat <j. Argeş», ocină zălogită de Vlad Leaotă popii Stoica 285.
Topolog, rlu <afluent al Oltului», sat pe ~ 276.
* Topoloveni, sat <lg. Stroeşti, j. Ilfov» 39, 149, 406.
*Toxobeni, sat <lg. Goranu, j. Argeş; azi j. Vllcea», dat schimb de Staico pah. jupi-nesei sale Rada 409.
Transilvania (Ţara Ungurească), sat din ~ al jupaniţei Elina a lui Ivaşco vornic 31; galbeni daţi spre a fi schimbaţi in ~ 8, 31; cnezi (plăieşti) fugiţi In ~ 222, 423; rumâni fugiţi in ~ 352; ţigănci robite trecute peste munte In ~ 98; boieri munteni fugiţi peste munte In ~ 168, 183, 443; Matei aga şi pribegii vin cu oaste din ~ asupra lui Leon Tomşa 271, 272.
Trăndafir din Goleşti, martor 56.
*Trăşanl (Trăşanie), sat <lg. Tonea, j. Ialomiţa» al lui Muşat al doilea vist., se judeceşte B; părţi cumpărate de Nedelco de la Banca şi Baia C; popă B, C.
Trefa sulger v. Trifa.
Trestiia (Trăstiia), sat <j. Săcuiani; azi j. Buzău» 119, 174.
Trestilanl (Trestieni, ~ de In Vali) de In Ratina, sat <j. Prahova», deal cu vii 203; parte de In ocina Trestienească cumpărată de Comea din Urlaţi şi vlndută juplnulul Nastea 171.
Trlta, aldămăşar <pentru Lipia ?» 205.
Trifa, fiul lui Toader şi nepot lui Preda Barbă-albă, vinde ocină In Biroslăveni 28.
Trifa (Trefa), sulger din Orbească, boier hotarnic 25, 44; martor 1, 27, 122; semnează 181, 326, 334, 336, 341.
Triful v. Groşanil Trilului, sat.
Trufanda, f. mare vistier, mare postelnic, postelnic, soţul Măriei, ginerele Catrinei (după 1630 nov. 5 menţ.) 9, 172, 324, 329, 333; dăruit de Radu Mihnea şi Leon Tomşa cu satele : Bel Izvor, Ioneşti 143, 324 şi cu loc In Bucureşti 63; drept de slobozie la Stăneşti 73; stăpin in Frăţeşti şi Zorileşti 9, 112; Încearcă să rumâ-nească sat 9; martor 58, 65, 68, 149.
Trufaşul v. Gherghe ~ şi Oprea Trufaşul.
Tudor, Teodor, Toader, Toder :
Tudor comis v. Tudor Ştlrbeiu.
Tudor din Băbeni, tatăl Măriei, vinde ţigancă 94.
Tudor din Bărbăteşti v. Tudor post. şi Tudor fiul lui Nan.
Tudor din Beciu, martor pentru Verneşti şi Poenari 80.
Tudor din Bereşti, frate cu Zaharia, vinde ţigancă 94.
Tudor din Bujorani v. Tudor log.
Tudor din Doba, martor la rumânire, semnează 335.
— Toader din Dobroteni, martor 194.
761
www.dacoromanica.ro
Toder din Giurici, tatăl lui Neag moşnean rumdnit (menţ.) 120.
Tudor din Izvor v. Tudor Ştirbălu.
—   Toderu (Todoru) din Ludăneşti, vinde partea sa din Litcene 334.
—   Toader din Miricineni, martor 232. Tudor din Mierlia, fiul lui Muşat, frate cu
    Dragomir, martor pentru Clndeşti 162, 267.
Tudor din Pădureţi v. Tudor log.
Tudor din Poenari, martor pentru Găurici, semnează 120.
Tudor din Răteşti v. Tudor vornic şi Tudor Rătescul.
Tudor din Rlmnic, martor pentru Budişteni ş.a. 130.
Tudor din Slăviteşti v. Tudor log.
Tudor din Tifuleşti, martor 119.
Tudor din Tlrgovişte v. Tudor post.
Tudor din Topoloveni v. Tudor log. şi Tudor
    stol.
Tudor din Vlădeni v. Tudor log. şi Tudor frate
    cu Lăudat.
Tudor, fiul lui Costea, soţul Neacşei (menţ.) 302.
Tudor (Tudoro), fiul lui Nan post. din Bărbăteşti şi nepotul lui Oprişor log., vinde parte in Sturzeni 67.
Tudor, frate cu Dumitru log., fiul Anei, nepot Măriei, dăruieşte locuri in Clmpul Ruşilor m-rii Golgota, semnează 3. Tudor, frate cu Lăudat comis din Vlădeni, Arsenie pah. şi Stepan, martor pentru Hlrtieşti 320.
Tudor, grămătic, scrie acte domneşti in Bucureşti 348, 391.
Tudor, judec din Genuneni, Îşi vinde ocina de la Şipote 424.
Tudor, logofăt din Răteşti v. Tudor Rătescul.
Tudor, logofăt din Bujordni, martor 197, 335. Tudor, logofăt din Pădureţi, scrie zapis pentru Cirlogani 85.
Tudor, logofăt din Slăviteşti, martor, semnează 249, 335.
Tudor, logofăt din Topoloveni, martor 149;
    v. şi Tudor stol. din Topoloveni.
Tudor, logofăt din Vlădeni, vinde parte in Virleţ (menţ.) 310.
—   Toader, logofăt, scrie zapis pentru Virleţ 310.
Tudor (Toader, Todoru), martori: ~ pentru Bărăşti 215; ~ pentru Berindeşti 370; ~ pentru Bucureşti, semnează 289; ~ pentru Clinceni 374.
Tudor (Toader, Toadir), moşneni rumăniţi : ~ din Drajna, cimpoetor 251; ~ din Lazu 13 ; ~ din Pleaşov 279.
Tudor, partea lui cu rumâni la Bădeni 328.
—   Toader, partea lui la Brădişeşti 94.
—   Teodor, popă, martor la Clinceni 374. Tudor, posluşnic al m-rii Sflnta Troiţă, scutit
    de poclon 431.
TUdor, postelnic din Bărbăteşti, martor, semnează 335.
Tudor, postelnic din Tlrgovişte, martor 67.
Tudor (Toader), rumâni: ~ din Brădişeşti, se judeceşte, apoi rumânit din nou 94; ~ din Cepture 170, 241; ~ din Cretineşti, Încearcă să se judecească 364; ~ din Lichi-reşti 138, 141; ~ din Popeşti 313; ~ din Roşiul 385; ~ din Vărăşti 175.
Tudor, soţul Danei, vinde partea soţiei sale din Sălătruc (menţ.) 154.
Tudor, stolnic din Topoloveni, stăpln in Băiceşti 29; hotarnic 40; martor 91, 95, 393; v. şi Tudor, log. din Topoloveni.
Tudor, stolnicel din Măniceşti (In menţ. ulterioară) 83.
Tudor, sluger v. Tudor Rudeanul.
—   Toader, tatăl lui Trif a, via lui la Biroslăveni (menţ.) 28.
—   Toader, vinde locuri la Biroslăveni 28.
Tudor, vornic din Răteşti, fiul lui Stanciul
    ban, văr cu Manea, stăpln In Sărăşti şl Plăticeşti, pricină 418; v. şi Tudor Rătescul.
—   Toader al iul Negrea din Biroslăveni, vinde ocină cu vie 28.
Tudoru Bălteanul (Tudoru), martor pentru Racoţi şi Podeni 395.
Tudor Bojidarl, tatăl Stancăi şi socrul lui Nanu care vlnd In Bogdăneşti (menţ.)
    399.
Tudor Cambaz din Clineşti, ucis In casa lui de către fiii săi 104.
—   Toader Gîrdea, megiaş rumânit din Dălbă-
    neşti 219.
Tudor Grecul (Grecul) <din Păuşeşti>, tatăl lui Dumitru şi Sfranţa 71; martor 136.
Tudor Grecul, tatăl lui Udrea, cu vie in dealul Vălenilor (menţ.) 118.
Tudor Rătescul (Tudor), logofăt, soţul jupa-niţei Sava, văr cu Barbu Răuţ, cumpără parte cu vie la Măstăneşti şl Valea Boului 398; martor 78, 86, 251, 287, 386; scrie zapis 287; v. şi Tudor vornic din Răteşti.
Tudor Rudeanul (Tudor), mare sluger (fost), sluger, tatăl Samfirei, unchiul lui Vladul mare log., moşteneşte, apoi vinde satul Balta 70; Înzestrează pe fiica sa in Băcă-leşti 198; pricină 127; dă carte de mărturie 104; cercetează pricină 126; martor 82, 108, semnează 100, 104, 198; eroare: „tatăl" lui Vladul mare log. 126, probabil acelaşi: Teofil Cozianul, unchiul lui Stoica paharnic Rudeanul, martor 409.
Tudor Şchiopul din Fundeni, martor 228.
—   Toder Şogărgău din Săruleşti, tatăl lui Fătul, Frăţilă şi Stoica, soţul Dragolei (menţ.) 314.
Tudor Ştirbâiu (Tudor, TodorQ), comis din Izvor, cumpără moşie in Mogoşeşti şi Poeni 301, 402; hotarnic 25, 44; dă carte de mărturie 104; martor 1, 27.
Tudora, jupineasa lui Costea cojocarul, cumpără loc de casă 322.
Tudora, soţia lui Ionaşcu log., vinde ocină In Bogdăneşti 399.
Tudoran, Todoran:
Tudoran din Aninoasa, v. Tudoran pitar.
762
www.dacoromanica.ro
Tudoran din Frumuşani, fiul lui Stoica care şade In Vllcana, se vinde rumân lui Bunea log. 336.
Tudoran din Girbăceşti, martor pentru Urlaţi 291.
Tudoran din Jigorani, martor 78, 86.
Tudoran din Vlădeşti v. Tudoran sluger.
—   Todoran, martor pentru Izvorani 416.
Tudoran, moştean rumânit din Pleaşov 279.
Tudoran, pitar din Aninoasa, tatăl lui Ianiu
    pah., In pricină pentru mori la Piteşti 264; martor 320.
Tudoran, sluger din Vlădeşti, cumpără parte cu rumâni In Aninoasa 268; martor 170, 241, semnează 104.
Tudorel din Săcuiani, tatăl lui Neagoe, cu parte (menţ.) 388.
Tudosie, Theodosle, Tuodosie :
—   Tuodosie, călugăr din m-rea Bistriţa 347.
—   Theodosle, diacon din Moşăşti, martor pentru Tifuleşti 119.
Tudosie (Teodosie), logofăt din Ruda, tatăl lui Staico pah. şi al lui Vladul (menţ.) 241, 385; vinde satul Bllta 70; dator 409.
Tudosie, martor pentru Tifuleşti 257.
Tudosie, moşneni rumâniţl: ~ din Drajna, fiul lui Dumitru Olariul 251; ~ din Lazu 13.
Tudosie (Teodosie, Theodosle), spătar din Cepturoaia <Corbeanui>, fiul lui Vintilă vornic, soţul Marei, tatăl lui Preda post. 385; Închină m-rea de la Plrvuleştl metoh m-rii Balamuci 226;
    mare spăt. In sfatul domnesc <de la 1632 nov. 20> 429, 430, 438—440, 443, 451 ; martor 13.
Tudosie, spătar, văr cu Staico pah. <Ru-deanul> 409; probabil acelaşi: Tudosie,
    spătar, stăpln In Cătun In Dealul Piteştilor 354; semnează 355.
Tudosie Holobescul, martor la rumânire, semnează 335.
Tufcală <eroare> v. TăfalA.
Tufele Untel, top. la Jidenl <]. R. Sărat; azi Podgoria j. Buzău> 109.
Tulburea v. Turburea, sat.
Turbatul v. Bechim Turbatul.
Turburea v. Coasta Turburei.
Turburea (Turbure), sat <]. Argeş> 370; fălcL la Secături şi Bolovanul şl delniţe vlndute de Drăghici din Berindeştl, popa Ştefan, ş.a. Iul Ghinea din ~ 225, 377, 436.
Turburea, sat <Tulburea, J. Săcuienl; azi ]. Prahova» 315.
Turcea (Turceală), moşneni rumâniţl: din Gropeni 236din Lătceni 181.
Turcia şi turci („Împărăţie”), boieri trimişi In ~ 423; turci In Ţara Românească 199, 345; aprovizionare din Ţara Românească 168; cal, postav, bani turceşti 126, 143, 188, 405; boier turcit 296; Însemnare turcească 310; In onomastică 122, 228, 278.
Turcul v. Dumitru ~, Manea — şi Radul Turcul.
Turtea v. Dragomir Turtea.
Turture, paharnic, martor pentru Leurdeni ş.a. 229.
Tutana (Sf. Athanasie) j. Argeş, m-re, metoh al m-ril Sflnta Troiţă din Bucureşti 238; stăplniri, drept de slobozie, pricină, egumen 22, 238, 244.
Tutana, sat <]. Argeş», slobozie a m-rll Tutana, risipită, scutită din nou 244.
T
Ţabura v. Stan Ţabura-
Ţachia v. Vlad Ţachia.
Ţachie, călugăr, martor pentru Valea Teancului 307.
Ţala, moştean din Pleaşov, tatăl lui Dobrotâ (menţ.) 278.
Ţalapl din Buneşti, martor pentru Mănlceştl 83.
Ţalapl, popă, cumpără şl vinde parte lnMăni-ceşti (menţ.) 83.
Ţamba v. Dragomir Ţamba.
Ţapora v. Stan Ţabura.
Ţapul v. Stan Ţapul.
Ţara Grecească, eparhie din — 348; mănăstire din ~ 196, 400.
Ţara Românească, sat şi oraş de la Întemeierea ~ 144; „marginea ţării” 159, 429 ; legea ţării 247; „ţara fuge toată” 168; măsuri luate Împotriva străinilor 255, 258, 278, 279, 296, 358; ~ jefuită şl sărăcită 11, 12, 101, 188, 255, 258, 358, 364; foamete 119; passlm.
Ţara Ungurească v. Transilvania.
Ţarigrad v. Constantlnopol.
Ţarigrădeanul v. Necula Ţarlgrădeanul. Ţămbuşca, martor pentru Verneştl 80 ; v. şi Dragomir Ţeabuşca.
Ţăra v. Oprea Ţăra.
Ţăţul, delnlţa lui la Bratla 41.
Ţeabuşca v. Dragomir Ţeabuşca.
Ţeglea, rumân din Puchenl 313.
Ţembrul (Ţlmbrul), moştean rumânit din Pleaşov 278, 279.
Ţigan, frate cu Drăghici din Berindeşti 225. Ţigan, moştean rumânit din Vaideei 187. * Ţigăneşti, sat <lg. Dumbrava, j. Dîmboviţa», părţile lui Gheorghe, Buhtea ş.a., vlndute de Iacov log. şl juplneasa Rada lui Dumbrava şl Ţondrea 299, 444.
Ţigăneşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş», parte cu vie, selişte vlndute de. Lăudat şi de Dumitru din Beleţi lui Stroe log. 49, 124; popă 49.
Ţlgul, rumân din Bae 387.
763
www.dacoromanica.ro
Ţigulea, postelnic, fiul Ancăi şi al lui Silvestru monah, familie; vinde parte In dealul Clndeştilor 267 şi jumătate de biserică la Tifuleşti Închinată m-rii Coziani 257.
Ţigulea (Tzugulea), tatăl lui Mihăilă fost rob (menţ.) 138, 141.
Ţlneă, moştean din Pleaşov, tatăl luiBunea (menţ.) 278.
'Ţintea din Bănuleşti, martor pentru Tifuleşti 119.
Ţiţeia v. Stan Ţlţela.
Ţlţeştl, sat <j. Argeş> 320.
Ţimbrul v. Ţembrul.
Ţlnţăreanu v. Mihalu Ţinţăreanu.
Ţîră, moştean rumânit din Pleaşov 278, 279. Ţofan din Anini, martor 383.
Ţolţeşti, partea lor la Jideni, Sămărăşti, Topliceni 410.
Ţondrea, căpitan, cumpără parte cu livezi şi pomet In Ţigăneşti 299.
Ţoţea din Stroeşti, vinde parte 290.
Ţusea v. P&tru al Ţuseie.
* Ţuşăştl, sat <lg. Jideni, j. R. Sărat; azi Podgoria, j. Buzău> 109.
Ţuţea v. Radul Ţuţea.
Tzugulea v. Ţlgulea.
u
•Uda, sat <j. Argeş> 318.
Udatul v. Stan Udatul.
-*UdenI j. Dîmboviţa, sat <lg. Produleşti>, jumătate sat vlndut de jupaniţa Neacşa lui Andronie vătaf 206.
Udrea din Bibeşti, martor pentru Bae 387.
Udrea din Lipereşti, martor 384.
Udrea din Murgaşi, tatăl lui Vladul (menţ.) 133.
Udrea, grămătic din Tlrgovişte, martor pentru Creţeşti 146; probabil acelaşi:          Udrea,
    grămătic, fiul lui Tudor Grecul şi văr cu Mihaia, cu vie In dealul Vălenilor 118.
•Udrea, postelnic din Rădăcineşti, apoi logofăt de vistierie, soţul Caplei; In pricină cu satul Rădăcineşti, pe care 11 rumâneşte; pribeag 197, 213, 443.
Udrea Dolcescul (Udrea), fiul lui Danciul Doicescul, frate cu Colţea şi soţul Neagăi, martor 91, 95, 451.
Udrişte din Cacaleţi, fiul lui Drăghici şi frate cu Stafie şi Ştefan, familie; martor 176, 386.
Udrişte din Cacaleţi, tatăl lui Drăghici şi al lui Stan cu parte (menţ.) 386.
Udrişte din Fierăşti, din Hierăşti v. Udrişte Năsturel.
Udrişte, logofăt din Lipereşti, fiul lui Matei vătaf, cumpără parte 384.
Udrişte (Udreşte, Udrişti), logofăt din Şiri-neasa, fiul lui Oprea log., frate cu Stroe şi Preda; stăpln In Foleştii de Jos 217; martor 179, 182, 335, semnează 249.
Udrişte, postelnic din Plătăreşti, fiul Măriei 227.
Udrişte, postelnic din Roşia, stăpln de ţigan 271; martor 383.
■Udrişte Năsturel (Udrişte, Uriil, Udreşte~), logofăt al doilea din Fiereşti, jurător 383; martor 175, 265, semnează 324, 333; scrie acte domneşti 18, 79, 338, scrie zapis 19; (In menţ. ulterioară) 113.
Ugrumi v. Ogrurai, sat.
Ulmii Iul Vîlsan, top. la * Biroslăveni <lg. Malu Mare, j. Dolj> 28.
Ulmii popii Glura, top. la * Biroslăveni <lg. Malu Mare, j. Dolj> 28.
*  Ulmul, sat <lg. Stejarul, j. Vlaşca; azi j.
    Teleorman», parte cu moară şi laz din partea Glsculească vtndute de Blrsan şi Dumitru din Netoţi lui Vasilie log. din Brătiani A.
Ultatu, martor pentru Văsiia 327.
Ungur v. Dumitru Ungur.
Ungureanul v. Ion Ungureanul.
Unta v. Tufele Untel.
Urcăneşti v. Orcăneştl, sat.
Urdarl, j. Goij, sat 387; partea Neacşel vlndută de Iana lui Stoica post.; rumâni indicaţi nominal 383.
Urezi, sat <Horezu-Poenari, j. Dolj» 97.
... urli, tatăl ( ?) lui Barbul moşnean rumânit din Găurici (menţ.) 120.
Uriil logofăt v. Udrişte Năsturel.
Urlaţi j. Sac, sat <azi oraş, j. Prahova» 171; In hotar cu dealul Nucetului 188; părţi şi vii vlndute de Balotă, Ioana ş.a. lui Plrvul; popă 291.
Ursea (Urisea) din Jădeni, cumpără răzoare la Tufele Untei şi la Ţuşăşti 109.
Ursea din Stăneşti, martor pentru Drajna 287.
Urs di, martor pentru Valea Teancului 307. Ursu v. Radul Ursu.
Ursu, căpitan, martor pentru Domireşti 215. Ursu din Buzău, martor pentru Creţeşti 146. Ursul (Urăsa) din Clmpeni, fiul lui Plrvul, martor pentru Broşteni 392.
Ursu, moştean din Pleaşov, tatăl lui Şărban ş.a. (menţ.) 278.
Ursu, moştean rumânit din Pleaşov 279. Ursu Civica Cevica), ţigan 260.
Uruca, moştean rumânit din Pleaşov 278. Urzica, sat <j. Dolj», Întărit lui Stroe log. <Leurdeanu», zestre de la socrii săi Fota post. şi Stana 178.
Urzici, top. la Cheia <j. Vllcea; In or. Băile Olăneşti», parte dată zestre de Stroe din Cheia fiicei sale Oprea; via Urzicarilor 207.
*  Uscaţi, sat <lg. Vasilaţi, j. Ilfov» 40, 88,
    89, 91, 95, 98, 99, 134, 138, 141, 243, 415.
764
www.dacoromanica.ro
V
Vablţ, sat <probabil Vrabeţ, j. Mehedinţi; azi or. Motru, j. Gorj> 395.
*Vaideel, j. Ialomiţa, sat <or. Slobozia> al lui Enache f. mare post., scutit, pustiit de tătari, repopulat cu oameni străini 12.
* Vaideel, sat <probabil j. Prahova), popă 204.
Valdllal, sat <Vaideeni, j. Vilcea>, Vasilie, Hlebul ş.a. se vlnd rumâni lui Radul post. şi Danciul din Mâldâreşti 187.
Valea (Vale, Sf. Troiţă), m-re <Ţiţeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argcş>, ctitor, metoh al m-rii Sf. Mihail din Rumelia; stăplnă 98, 99 ; dă parte In Hirteşti şi primeşte In schimb părţi In Goleşti şi Mărgineni 320; călugăriţă, popă 214, 216, egumeni 98, 99, 320.
Valea Blajului, <la Căldăruşa, j. Buzău), vad de moară vlndut de megiaşii din Măteşti lui Buzinca f. mare clucer 241.
Valea Boului, sat <j. Săcuieni; azi Valea Cricovului j. Prahova), partea lui Barbul Răuţ vlndută lui Tudor Rătescu log. 398.
Valea Călugărească v. Călugărenl, sat.
Valea laşului v. Iaşii, sat j. Argeş.
Valea Jugăstetulul, top. la Nucet <Valea Nucetului, azi In or. Urlaţi) 188.
Valea Largă, sat <j. Prahova), vii In dealul Trestianilor vlndute de Tanasie pah. lui Andoca vătaf 203.
Valea lu Ion, top. la Cornetu <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 300.
Valea Lungă, sat <Gorgota, j. Dîmboviţa) In hotar cu satul Piscani 316.
Valea Mare, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> popă 75; mănăstire de călugăriţe 75, 214.
Valea Micului, top. la Mogoşeşti <j. Vlaşca ; azi j. Ilfov) 265, 266.
Valea Nucetului v. Nucet.
Valea Rea, top. la * Biroslăveni <lg. Malu Mare. j. Dolj) 28.
Valea Slatinei, top. la Bratia <j. Argeş) 41.
Valea Soarelui v. Soare, sat.
Valea Stllpului v. Stllpenl, sat.
Valea Teancu (~ Tancului), top. la Verneşti <j. Buzău) 80; vie cu stlnjeni de ocină a lui Necula, vlndută lui Ianache din Arceşti (menţ. pe verso) 307; v. şi Tenculeasca.
Vancea, popă, cumpără parte In Bogdăneşti 399.
Varanghel, top. la ‘gurguiaţi <lg. Chirnogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa) 283.
Vararlul, top. la Cheia <j. Vilcea; In or. Băile Olăneşti) 207.
Vardenlţă (Vardiniţă, Vardeniţu, Vărdiniţi), sat <Gvardeniţa, j. Mehedinţi) 107, 259, 383.
Vama, mitropolie <R.P. Bulgaria) 159.
Vaselie, Vasie v. Vasilie.
Vasilache, agă, ~ f. mare clucer v. Vasilie Paindur.
Vasilache, martor pentru dealul Bădenilor 101.
Vasilache, paharnic mare v. VaslUe pah. mare.
Vasilie, agă (f. mare) v. VaslUe Paindur.
VasiUe, clucer, mare clucer (f. mare) v. VaslUe Paindur.
Vasilie clucer mare < eroare) 79 v. Vasilie pah. mare.
VasUie, comis mare v. VaslUe Paindur.
Vasilie din Brătiani v. VasiUe log.
VaslUe din Plrliţi, aldămăşar pentru Verneşti 427.
VaslUe din Plrscov, martor E.
Vaslle din Rătevoeşti, martor pentru Petreşti 323.
VasUie din Tlrgovişte v. VasiUe post.
VaslUe, «Iregător fiscal), scrie lui Paraschiva log. despre fuga unor boieri peste munţi In TransUvania 168.
Vasilie, egumeni: ~ al m-ru Bistriţa 20, 200, 347, 419, martor 254, 351, semnează 335; ~al VlrbUei 228.
Vasilie, fiul lui Muşat mare stol. v. VaslUe, spăt.
VasUie (Vaselie, Vasie), iuzbaşă din Drăngeşti, fiul lui Negoi, cumpără In Clinceni 353, 372—375; martor 343, 366.
Vasilie, jupin, boier de la Nicopoi, cumpără satul Băcăleşti 198.
VasUie (Vasile), logofăt din Brătiani, fiul lui Marcu pah., cumpără ocini In Călugărul şi Ulmul A; scrie zapis 359; probabil acelaşi: VasiUe (Vasilii), logofăt, martor, semnează 404.
VaslUe, martor pentru Ciuliniţa 438.
VaslUe, megiaşi rumâniţi: din Drajna 330; ~ din Vaideei 187.
VasUie (Vasie), monah din Zoreşti, martor 202, 340 ; probabil acelaşi: VaslUe, monah din Poenari, martor 80.
VaslUe (VasUe), nepotul lui Dumitru vornic din Mogoşeşti, martor 1, 27, 44, 351.
VasUie paharnic B v. VaslUe spăt.
VasUie (VasUache), paharnic, mare tn sfatul domnesc <plnă la 1631 iulie 6) 4, 6, 8, 10, 11—14, 18, 20—22, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 62—68, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 94—96, 101—103, 105, 107, 108, 110, 113—116, 130, 132, 135, 139, 141, 144, 149, 154, 157, 174—177 183, 185, 188—190, 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226—228, 233, 240, 241, 243, 245, 252; absent din sfatul domnesc 5, 26; In sfat domnesc anterior 159; eroare: clucer mare 79.
VaslUe, popi: ~ clisiarh la m-rea Strlmba, martor 39;~scrie zapis pentru Clinceni 376.
VaslUe, postelnic din Tlrgovişte, martor 96.
VaslUe, sătean din Domireşti, vinde parte 215.
VasUie (Vasilii), spătar, fiul lui Muşat mare stol. şi al Despinei, soţul Măriei apoi al Ancuţei, stăpln In Izvorani, Stâne şti şi Trănşani 140, 416, B ; In pricină pentru zestre 153; martor 361, semnează 104; „speharnte” B.
VaslUe al Savet din Tlrgovişte, martor 449.
VaslUe Grecul, martor pentru Bărăşti 215.
                                                                                                 765
62 - C. «2
www.dacoromanica.ro
Vasilie Gură, frate cu Mircea monah, vinde vie In dealul Clndeştilor 252.
Vasile Hogea din Cucuteni, martor 442.
Vasilie Faindur(Vasilachi, Vasilie, Vasilache~), In sfatul domnesc, comis mare 390, 400 ; martor: agă, f. mare agă 58, 65, 82, 88, 104, 176; ~ clucer, mare clucer 265, 296, 351, f. mare clucer 357—359, 389; mare comis 393, semnează 58, 88, 104, 357, 393.
Vasilie Puţica (Puţica), ţigan 241.
Vasiu v. Văsiiu.
Vataţis v. Anghelet Vataţis.
Vaţa, sat <j. Argeş>, loc cumpărat de Ivan de la Vllcan la plrlul Viţei 318.
Văcăreşti, sat <or. Bucureşti» 40, 229, 393; drumul ~ 10, 337.
Văcăreşti, sat <]. Dîmboviţa» 67, 203, 206.
Văcăruş v. Stan Văcăruş.
Vădăstriţa, sat <]. Romanaţi; azi ]. Olt» 254.
Vădislav din Bălăneşti, martor 280.
Vădislav, logofăt din Arşi, martor pentru Udeni 206.
Vădislav, postelnic din Belcinu, martor 243.
Vădislav, scrie zapis In Bucureşti 203.
Văgae, In pricină cu Tudor vornic din Răteşti pentru ocină şi moară In Sărăşti şi Plă-ticeşti 418.
Vâlcea v. Vllcea, judeţ.
Vălinl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş», parte domnească miluită m-rii Sflnta Troiţă 17; partea m-rii Tutana scutită de vinărici domnesc 22.
Vălănl, sat <Văleni-Dlmboviţa, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Dîmboviţa» 77.
Văleni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt» 280, 430.
*  Văleni, j. Sac, sat <lg. Vispeşti, azi j. Buzău»,
    dealul ~, vii Întărite lui Şerbu din Nă-nişori 118 şi lui Danciul Doicescul 290.
Văleni de pe Teleajăn, sat <j. Săcuieni; azi or. Vălenii de Munte» 78, 86, 305; pivniţă şi căscioară cumpărate de Mihalcea vornic de la lanu Pslra vist. 176; zapis scris Iu scaunul 398.
Văleni, sate 181, 240.
Vărăştli de lingă Cornăţel, sat <j. Ilfov» cu baltă al m-rii Viforlta 61, 81; pricini 253, 283.
Vărăştil de pe Sabar j. Elhov, sat cu rumân; al lui Radu Şerban, vlndut de fiul săuf Constantin clucer, lui Ianiu Psira ş; Întărit lui Gherghe log. de vist. 164, 175
*  Vărăşti, ~/lui Moş, j. Rlmnicu Sărat şi
    Brăila, sat <lg. Grădiştea, azi j. Brăila», rumânit de Mihalcea banul; dat zestre fiicei sale, Preda clucereasa; dăruit de aceasta mitropoliei din Tlrgovişte; Încercare de judecire 62, 72.
Vărbila v. Virbila, m-re.
Vărdiniţi v. Vardenlţă, sat.
Vâsleşti, sat 314.
Văslla, livadă la Dragoslavele <}. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş» zălogită de Stan Tăbeică din Bădeni fiului său vitreg Dragomir 327.
766
Văsllasca, moşie la Flntlnele <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 371.
Văsiiu v. Pirvul al Iul Văsiiu.
Văslu din Bucşăneşti, martor pentru dealul Vălenilor 118.
Văsiiu din Crlngureni, martor 130.
Văsiiu (Vasiu) din Vlădeşti, soţul Neagolei, ginerele lui Baraghină, Întărit In Bere-voeşti 114.
Văsiiu, fiul lui Gogoaşă din Mirceşti, Vinde In dealul Mirceştilor 6.
Văsiiu, martor pentru Săcuiani 388.
Văslu, moşteni rumănlţi: din Pleaşov 278; ~ din Sulari 149.
Văsiiu, partea lui In dealul Nucetului 188.
Văsiiu (Văsiiu, Văsiie), popă din Drajna, cumpără fără drept ocini la Stăneşti şi Drajna 287; martor 234, 286.
Vătaşa, nepotul lui Dima Gorun, vinde parte In ocina Mirccască 390.
Vătăşoiul v. Stan Vătăşo;ul.
Veacheş din Odae, martor pentru Cacaleţii din Vale 386.
Vecblntie (Vechintee), călugăr, fiul lui Manea Morunglavul din Morunglavi, văr cu Radul, familie; Vinde părţi din Morunglavi, Iaşi şi Tomeşti 417.
Vela din Rădăcineşti, martor 197.
Velica, ţigancă 94.
Venetic v. Dobro Venetic.
Venlamin, călugăr din m-rea Bistriţa, martor 347.
Ventilă v. Vintilâ.
Veramor (?), coasta ~la Cheia <j. Vllcea; In or. Băile Olăneşti» 207.
Verbiţa v. Virbiţa, sat.
Verdeciu, Veredeciu v. Stan Veredeclu.
Vemeşti, sat <j. Buzău» 121, 236, 241, 242, 250, 252, 257, 390, 405; vii şi ocine, locuri de casă şi de grădină din dealul ~ şi din partea Tenculească vlndute de Nechifora, Preda ş.a. lui Nan, Sora ş.a. 4, 80, 427; popă 202.
Verria, oraş <Grecia», mitropolie 159.
Vetrea, vinde roată de moară In vadul Dedi-leştilor 241.
Veveli v. Batişte Veveli.
Vichentie v. Vecblntie.
Vidin, oraş <R.P. Bulgaria», rumâni fugiţi la ~ 143.
Vierăş (Vieroşul, Virăş, Vovedenia), m-re <c. Colibaşi, j. Argeş», ţigani 75, 214; pricini 41, 138, 141, 214; morminte, egumen 75, 214.
Viezunle, top. la Lipia <j. Buzău» 221.
Vign Podlana (Viiga Podâna), sora lui Drăghici din Glogova, lasă nepotului său Nicola părţi şi vii In Podiani, Racoţi şi ClJceşti 394, 395.
Viborita de lingă Tlrgovişte (Vihorăşti, Naşterea Maicii Domnului), m-re de călugăriţe, bălţile el la Vărăşti şi Gurguiaţi 61, 81, 253, 283; pricină 434; stareţă 81, 283.
Vihorltul v. Călmăţulul Vihoritului.
Vilae, jitelniţă, fiica lui Pirvul log. Rudeanul, soţia lui Eftimie post. din Cepturi, vinde partea tatălui său din Conţeşti 391.
www.dacoromanica.ro
Vlntllă, Ventilă, Vîntllă :
Vlntllă, clucer <din Cornăţeni>, vinde satul Plosca m-rii Hotărani (menţ.) 139.
Vintilă, frate cu Stroe log. <Leurdcanul> şi cu Neagul, stăpln In Ţigăneşti 49,        124;
    martor 451.
Vintilă (Vintilă), logofeţi, martori: pentru Petreşti 323 ; ~ pentru Sărăţeni 24.
Vlntllă (Vintelă), logofăt, văr cu Tatul şi cu Staico, cu parte tn Româneşti (menţ.) 204.
—   Vlntllă, megiaşi rumâniţi: ~ din Clineşti 335 ; ~ din Drajna 330.
—   Ventilă, tatăl lui Oprea post. din Săteni (menţ.) 259.
—   Ventilă, vinde ocină cu vii şi vad de moară In Blrzeştii de Sus 393.
Vintilă Vodă, m-re v. Menedec.
Vlntllă (Ventilă), vornic, f. mare vornic <din Corbi», tatăl lui Tudosie spăt. şi al lui Negoiţă post., familie (menţ.) 227, 415 ; ctitor al m-rii din Plrvuleşti 226.
Vlorarlul, top. la * Gurguiaţi <lg. Chirnogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa> 283.
Virâş v. Vlerăş, m-re.
Virlegi v. Vlrleţu, sat.
Vispeştl (Ghespeştl), sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 236, 252.
Vlşa, soţia lui Dumitru din Dra]na, mama lui Zaharia şi a Stanei, vinde biserică 234.
Vlşa, soţia lui Vlad, vinde parte tn Lăţcoii de Sus 290.
Vlşan din Bereşti, martor 36.
Vlşan din Clineşti, martor pentru Clrlogani 85.
Vlşan, fiul lui Rădivoiu, Întemniţat 450.
Vlşan (Vişano), martori: ~ pentru Berindeşti şi Turburea 370, 377; — pentru Clinceni 373.
Vlşan, moştean din Pleaşov, tatăl lui Văsiu
    278.
Vlşan, moşteni rumâniţi: ~ din Lazu 13; din Pleaşov 279.
Vlşan, nepotul său Vechintie călugăr vinde părţi In Morunglavi, Iaşi şi Tomeşti (menţ.) 417.
Vlşan, popă din Valea Mare, martor 75.
Vlşan, ţigan 241.
Vlşan Robul, moştean rumânit din Pleaşov
    279.
Vişina, sat <j. Romanaţi; azi j. 01t>, al m-rii Cozia, judecire 254.
Vitan v. Dragomlr al Iul Vltan.
Vltăneştl, sat <j. Teleorman» 120, 309, 334.
Vljga v. Cirstoa Vijgn.
Vijga, martor pentru Turburea şi Berindeşti 370.
Vilcan, partea lui In dealul Nucetului 188.
Vilcan, vinde loc la Vaţa 318.
Vilcana, sat <]. Dîmboviţa», Stoica din Fru-muşani şi Stroe din Fiani care şed In ~ se vlnd rumâni lui Bunca log. 336, 341.
Vilcăneştl, sat <or. Craiova» 32.
Vilcea (Vâlcea), judeţ 335; sate din <^20, 104, 217, 389, 419.
*  Vilcenl, sat <lg. Comoara, j. Vlaşca; azi
    j. Teleorman» 120.
Vllcul v. Bunea ~ şi Ghlnea Vilculescul.
Vilcul, clucer dinLoloeşti, tatăl lui Stoica pah. (menţ.) 261.
Vilcul din Bordeşti, martor pentru Scăiani 412.
Vilcul din Buzău, tatăl lui Ghinea (menţ.) 121.
Vllcul, logofăt din Budeni, fiul lui Ghiorma log., martor, semnează 122, 393; probabil acelaşi: Vilcul, logofăt, cumpără moşia Lerescul de Colentina 369.
Vllcul, martor <pentru Topliţa» 285.
Vilculescul v. Ghinea Vilculescul.
Vtlsan v. Ulmii Iul Vilsan.
Vilsan din Bucşăneşti, martor pentru dealul Vălenilor 118.
Vilsan, fiul lui Bolfi rumân din Scărişoara, se dă drept judec şi Încearcă să se rumâ-nească a doua oară 356.
Vilsan, martor pentru Coasta Turburi! 428.
Vilsan, uncheaş din Neagomirea, tatăl lui Zaharia, cumpără locuri de la Vladul din Boteni (menţ.) 77.
Vîlsul din Măgurele, vinde parte cu vie, martor 157.
Vîlsul, rumân din Grădiştea 1, 27, 58, 65, 66, 421; In pricină de rumânire 44.
Vintilă v. Vlntllă.
Vlrbician v. Stan Vlrblclan.
Virblla, m-re <Vărbila, j. Săcuieni; azi j. Prahova», egumen 228.
Vlrblţu j. Mehedinţi, sat <Verbiţa, azi j. Dolj» 149 ; ~ de Jos (Doi ~), moşteni se vlnd rumâni lui Andrei spăt. 46.
Virful Şarulul, top. la Nucet <j. Săcuieni; azi or. Urlaţi» 188.
Virlea din Poenari, martor pentru Găurici 120.
*  Vlrleţu (Virlegi), sat < j. Prahova», parte cu
    rumâni a lui Tudor din Vlădeni vlndută de Nenciul vornic lui Iorgache vornic 310.
Virtop, sat <Malu Vlrtop, j. Vilcea», ocina lui Ionaşco log. şi a lui Nanu vtndute popii Vancea 399.
Virtop (Vlrtopul), j. Mehedinţi, sat <azi j. Dolj», parte cu vie şi vecini a lui Barbul, fiul lui Danciul post. Bengoae Întărită ■ lui Hamza post. din Tlrgul Gilort 243.
Virtop, top. la Cheia <j. Vilcea; azi In or. Băile Olăneşti» 207.
Vladlslav <II>, voievod, domn al Ţării Româneşti <1446—1456» 144.
Vladul, Vlad, Vlădul:
Vladul, armaş din Plrscovcni, aldămăşar pentru Zoreşti 202.
Vladul, comis, martor pentru Bucureşti 38.
Vladul, cumnat cu Anastasie, vinde vie In dealul Zoreştilor 105.
—   Vlad, cumnatul lui Datco, cu părţi in Deduleşti 232.
—   Vlad din Bălileşti v. Vlad post.
Vladul din Bibeşti v. Vladul post.
Vladul din Biroslăveşti, martor 28.
Vladul (Vladu) din Boteni, In pricină pentru locuri cu Zaharia, fiul lui Vilsan din Neagomirna 7 7.
767
www.dacoromanica.ro
Vladul din Bucureşti, martor pentru dealul Bobului 228.
Vladul din Cornăţel, martor pentru Clinceni 367; v. şi Vlad, martor pentru Clinceni.
Vladul din Creţuleşti, martor pentru Şerbă-neşti 269.
Vladu (Vlad) din Deduleşti, cumpără ocină In Deduleşti 413, 414; probabil acelaşi: Vlad, megiaş hotarnic 232.
Vladu din Domireşti, fiul lui Stan Cefălan, vinde vie (menţ.) 215; v. şi Vlad, sătean din Domireşti.
Vladulu din Glina, martor 229.
—   Vlad din Goleşti, martor 56.
Vladul din Grupşani, cu parte 392.
Vladul din Jigoreni, martor 86; v. şi Vladul
    Ciorolul.
Vladul din Murgaşi v. Vladul post.
Vladul din Nănişori v. Vladul log.
Vladul din Negoeşti, martor 195.
Vladul (Vladu) din Piscani, partea lui cu munte Întărită unor oameni din Glodeni (menţ.) 316.
Vladul din Surpatele, întemniţat pentru neplata unei duşegubine In Clineşti 104.
Vladu din llilaţi, martor pentru Broşte-neasca 291.
Vladu din Văleni, martor (menţ.) 77.
Vladul, fiul Despinei şi al lui Vladul Rudeanul mare log., vinde satul Futeşti 298.
Vladul, fiul lui Dediul, nepotul lui Raico Flşcoe, vinde vie In Dealul Piteştilor 391.
Vladul, fiul lui Dumitru armaşul, strănepotul lui Rădan, vinde partea Rădănească la Buzău 340.
Vladul, fiul lui Radul din Olăneşti, fratele lui Anghel, vinde parte In Sărăcineşti 363.
Vladul (Vladu), fiul lui Stan vătaf din Bră-neşti, frate cu Roman ş.a., cumnat cu Badea post. din Plrlu, partea lui In Brăneşti 103.
Vladul, frate cu Calea fiica lui Vlaicul din Davideşti 391.
Vladul, logofăt din Nănişori, văr cu Ilie, Mihai şi Lazăr 386.
Vladul logofăt, mare logofăt v. Vladul Rudeanul.
Vladul, martor pentru Clinceni 353; v. şi Vlad din Cornăţel.
Vladul, martor pentru Sărăcineşti 363.
Vladul, martor pentru Samara 165.
Vladul (Vlad), martor pentru Turburea şi Berindeşti 225, 377; probabil acelaşi: Vlad, martor pentru Topliţa 285.
Vladul (Vlad), megiaşi rumâniţi: — din Co-manca 68 ; ~ din Lătceni 181; ~ din Negraşi 333 ; ~ din Scărişoara 356 ; ~ din Sulari 149 ; ~ din Vaideei 187.
Vladul, meşter, martor pentru Sărăcineşti 363.
Vladul, partea lui In Bănceşti (menţ.) 105; v. şi Vladul al lui Oprea.
Vladul, plrcălab, vinde loc In Bucureşti (menţ.) 53.
—   Vlădul popă din Albeşti v. Vlăduţ.
Vladul, popă din Băjeşti, scrie zapis In casa sa 128.
Vladul, popă din Cacaleţii din Vale, tatăl lui Istratie (menţ.) 176.
Vladul, popă din Lazuri, martor 67.
—   Vlad, popă din Trăşani, martor C.
Vladul, popă, martor pentru Verneşti şi
    Poenari 80.
—   Vlad, postelnic din Bălileşti, martor pentru Petreşti 323.
Vladul, postelnic din Bibeşti, martor pentru Urdari 383.
Vladul (Vlad), postelnic din Murgaşi, fiul lui Udrea, vinde parte In Bereni, semnează 133.
Vladul, postelnic, frate cu Dragoe, vinde In Măteşti (menţ.) 241.
Vladul (Vlad), rumâni: ~ din Bae 387; ~din Ciumăgeşti, Încearcă să se judecească 127; ~ din Drăgăneşti 241; ~ din Greci 223; — din Iaşii de Jos 94; — din Poieni 159; ~ din Vlrleţi 310.
Vladul (Vlad, Vladu), sătean din Domireşti, soţul Ştefaniei, tatăl lui Dobre şi Căzan (menţ.) 210, 215; v. şi Vladu din Domireşti.
—   Vlad, soţul Draghiei, vinde parte In Ibă-neşti 59.
Vladul, soţul Vişei care vinde In Lăţcoii de Sus 290.
Vladul, ţigani 296, 380.
Vladul voievod v. Vlad Dracul.
Vladu voievod, fiul lui Vlad <Călugărul> v. Vladu < Înecatul >.
Vladu voievod, tatăl lui Vladu <înecatul> v. Vladul <CălugSrul>.
Vladul Aguridă, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Vladul al Iul Oprea, partea lui In Bănceşti (menţ.) 105; v. şi Vladul, partea lui In Bănceşti.
Vladul Berlvoescul din Albeni, martor pentru Negoeşti 195.
Vladul Bursul din Clineşti, Întemniţat pentru neplata duşegubinei 104.
Vladul <Călugărul>, domn al Ţării Româneşti <1481—1495>, tatăl lui Vladu voievod <Inecatul> 110.
Vladul Cioroiul (Vladul) din Jăgorani, vinde vie In dealul Jăgoranilor 86; v. şi Vladul din Jigorani.
—   Vlad Coromitcă, moştean, martor pentru Valea Largă 203.
Vladul Coşăvenit din Jăi, martor pentru Brlncoveni 150.
Vladul Crlntea (Vladul), megiaş rumânit din Clineşti 335; probabil acelaşi:        Vladul
    Cirstea, din Clineşti, martor 424.
—   Vlad <Dracul>, domn al Ţării Româneşti <1436—1442, 1443—1446> 144.
Vladu Durducă (Durduci) din Fundeni, martor 228.
Vladul Hîrlău (Vlad ~) din Clrlomăneşti, din Verneşti, martor pentru Clndeşti 250, 252.
Vladul Hoşteneală din Bălişoara, tatăl lui Dobre (menţ.) 386.
768
www.dacoromanica.ro
Vladu <Inecalul>, domn al Ţării Româneşti <1530—1532>, fiul lui Vlad <Călugărul> 110.
—   Vlad Leotă (Vlad), zălogeşte moşie In Topliţa plnă la plata unei datorii 285.
Vladul lu Dira, martor pentru Bodcşti 411.
Vladul lui Stae, martor pentru Fundeni 228.
Vladul Macarll, cu parte In dealul Nucetului 188.
—   Vlad Mărzac, martor pentru Deduleşti 232.
Vladul Mirzea din Gomoeşti, vinde parte In
    Lipia, martor 221: v. şi Mirzea din Gomoeşti.
Vladul Pozmîcă (— Pozmlncă), vinde In Jigo-rani, martor 86.
Vladul Rudeunul (Vlad, Vladul), mare logofăt <fiul lui Teodosie log.>, tatăl lui Andrei spăt. ş.a., soţul Despinei, familie 46, 70, 104, 126, 138, 141, 164, 175, 217, 298, 409; stăpin In Futeşti, Lichireşti ş.a. 40, 70, 138, 141, 209, 229; In pricină pentru rumâni fugiţi la Crăceni 134; fost vistier 229;
     In sfatul domnesc 4—6, 8, 10—14, 18, 20—22, 26, 28—31, 33, 36, 39, 41, 44, 50—52, 55, 56, 62—67, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 93—96, 101—103, 105, 107, 108, 110, 113—116, 130, 132, 135, 139, 227; In sfat domnesc anterior 159; martor 24, 65, 82, 89, 106, 149, semnează 58, 68, 88, 100, 104, 133; eroare : Radul mare logofăt 5.
Vadul Şterfenitul din Mălăeşti, cu parte 233.
—   Vlad Ţacliia din Zoreşti, martor pentru Cindeşti 267.
Vlaicul, Vlaica:
Vlaicul din Berivoeşti, jurător pentru Bratia 41.
Vlaicul din Bogăteşti, martor pentru Ceteşti
    317.
Vlaicul din Bratia, tatăl lui Braţul post. (menţ.) 41.
Vlaicul din Conţeşti v. Vlaicul log.
Vlaicul din Davideşti, tatăl jupaniţei Calea (menţ.) 391.
Vlaicul din Ogretin, martor pentru Drajna 234.
Vlaicul din Priiazda, frate cu Nechiforti post., vinde parte cu rumâni din Greci, semnează 223.
Vlaicul din Ţigăneşti, martor 49, 124.
Vlaicul, fiul lui Baraghină şi al Stancăi, frate cu Voico, vinde deluiţă In Bere-voeşti 114.
—   Vlaica, frate cu Ionachi şi cumnat cu Stanca, fără drept asupra părţii din Cornet a fratelui său 184.
Vlaicul, logofăt din Conţeşti, soţul Stanei, stăpin In Conţeşti şl Davideşti; cu vie In Dealul Piteştilor şi casă In Piteşti 391; martor 320.
Vlaicul, martor pentru Topliţa 285.
Vlaicul, moştean rumânit din Negraşi, fiul lui Voico 172.
Vlaicul, rumâni:    din Coteşti, fiul Micului,
    martor 23 ; — din Frăţeşti şi Costeşti 385.
Vlaicul, uncheaş, martor pentru Stan Tebeică din Bădeni 408.
Vlaicul Clortescul, partea lui In Coteşti 317.
Vlaicul pope! (Vlaicu), văr cu Lăudat log., martor pentru Coteşti 23.
Vlaşca, judeţ, sate din ~ 44, 47, 48, 58, 66, 122, 159, 172, 199, 201, 324, 333, 345, 368, 385; birari şi oieri din ~ 73, 199, 238.
Vlădan (Vlădilă) din Bănuleşti, jurător E; martor 119.
Vlădeni, sat <c. Mihăieşti, j. Muşcel şi Pădureţ ; azi j. Argeş> 268, 320.
Vlădeni, j. Prahova, sat 310; parte cu rumâni a jupaniţei Maria, fiica lui Lupu f. mare log., Întărită lui Limber şelariul 102.
Vlădeştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 114, 268, 269.
Vlădilă, sat <Vlădila, j. Romanaţi; azi j. 01t> 125.
Vlădimlr, judec rumânit din Siliştioara 297.
Vlădlmir, martor pentru Şărbăneşti, semnează 269.
Vlădimlru (Vlădimiro), vinde ocină In Vulpeni
    275.
Vlădulenl, j. Romanaţi, sat <azi j. 01t> 187, 280—282.
Vlăduncea din Trestiia, jurător pentru Brăeşti 174.
Vlăduţ, frate cu Radul Ursu, aldămăşar pentru Bratia 41.
Vlăduţ (Vlădul, Vlăduţul), popă din Albeşti, vinde ţigan 380; martor 41, semnează
    276.
Vlăduţă din Fiiani, tatăl lui Stroe (menţ.)
    341.
Vocotă, monah din Bădeni, unchiul Malei, cumpără vie şi ocină In dealul Bădenilor (menţ.) 101.
Vodă, fiul lui Drăghici Gurăbună, vinde ţigancă 290.
Vodă banul, nepotul său : Mihai (menţ.) 117.
Voevodul v. Plaiul Voevodulul.
Voia (Voea) din Piersica, boier jurător 40, 134, 138, 141 ; probabil acelaşi:        Voia
    din Orezi, martor pentru Sărăţeni 24; eroare : Yoinea paharnic, din Perieţi 138.
Voia din Răşciori (7), martor pentru Stroeşti
    290.
Voia (Voea), judeci rumâniţi din Scărişoara 169.
Voica v. şi Standul Volcăi.
Voica, cu casă In Bucureşti (menţ.) 346.
Voica din Fundeni, fiica lui Başte, vinde parte In Fundeni 228.
Voita (Voichiţa) din Găvăncşti, juplneasă, fiica lui Radu vist. din Cepturoaia, familie; stupină In Broşteni, Frăsinet ş.a. 9, 26, 385, 392.
Voica, fiica lui Badea Negrul, mama lui Frlncul post., stăpină In Măniceşti 83.
Voica, juplnese : fiica lui Mihnea banul din Urezi şi ruda sa dăruiesc părţi din Jdreala m-rii Jdreala 97.
Voica, soacra lui Ianiu din Săseni, vinde in dealul Zoreştilor 202.
Voica, sora lui Raico din Clmpulung, vinde vie In Dealul Piteştilor 391.
www.dacoromanica.ro
769
Voica (baba ~), soţia lui Stan Brezoe, nepoata lui Grosul din Cucutenl, vinde parte In Cucuteni 390.
Voica, ţigănci 30, 84.
Voica Pănoi din Verneşti, familie, schimbă ocină şi grădină 427.
Voicheciu v. şi Dragomir Voicbeciu.
Voicheciu (Voicheci), megiaş din Smedeşti, tatăl lui Dragomir (menţ.) 121, 239.
Voichlţa, fiica lui Muşat vist., vinde In Izvorani 404, 416.
Voichiţa, jupaniţa lui Nica comis v. Voica din Găvăneşti.
Voicilă, cneaz din Ciuliniţa 440; vinde parte, martor 438.
Volciiă din Chiojdu, martor pentru Cătun 224.
Voicilă, popă din Bănceşti, martor 105, 390.
Voicilă, tatăl lui Mihăilă, care vinde In Cacaleţii din Vale (menţ.) 176.
Voico, Voicul:
Voico, diacon, fiul popii Stoica, ţine zălog ocină In Topliţa pentru datorie 285; martor 377.
Voico din Căpăţlneşti, martor 202; v. şi Voico fiul popii Manea.
Voico din Ciuliniţa, martor 438.
Voico din Clndeşti, fiul lui Neagoe, martor 162, 267.
Voico din Corşori, martor 304.
Voico din Găgeni, martor 163.
Voico din Grozeşti, martor pentru Găurici 120.
Voico din Mogoşeşti, boier hotarnic şi martor pentru Grădiştea de Jos 1, 25, 27, 44.
Voico din Orboeşti, boier hotarnic pentru Futeşti 40.
Voico din Rădăcineşti, vinde loc 197.
Voico din Răteşti, soţul Stanei, vinde ţigani 84; probabil acelaşi: Voico al lui Dragomir din Răteşti, martor 84.
Voico din Rlmnic, martor la rumânire 335.
Voico din Vllceni, martor pentru Găurici, semnează 120.
Voico doroban, martor pentru Ţigăneşti 444.
Voico fiul Iughii, martor pontru Verneşti 4.
Voico, fiul lui Baraghină şi al Stancăi, frate cu Vlăicul, vinde delniţă In Berivoeşti 114.
Voico, fiul lui Stan din Clinceni, frate cu Banul, vinde ocină 366; v. şi Voico, fratele lui Neagoe.
Voico, fiul popei Manea din Căpăţlneşti, vinde ocină In Cucuteni 390; v. şi Voico din Căpăţlneşti.
Voico, fratele lui Neagoe, martor la Clinceni 367; v. şi Voico, fiul lui Stan.
Voico, martor pentru Săcuiani 388.
Voico, megiaş din Smedeşti, vinde parte cu vad de moară 121; v. şi Voico, nepotul lui Ghinea.
Voico (Voicu, Voicul), megiaş! rumâniţi: ~ din Costeşti 20; ~ din Ioneşti, fără ocină 324 ;din Lătceni 181; ~ din Negraşi 172 din Stăneşti 166; ~ din Sulari 149.
Voico, nepotul lui Ghinea, vinde la Smedeşti 390; v. şi Voico, megiaş din Smedeşti.
Voico, popă din Palanga, martor pentru Clndeşti 267.
Voico rumân v. Voinea.
Voico, rumâni: ~ din Coteşti şi Frăţeşti 385; ~ din Vărăşti 175.
Voico, străchinar, moşteanrumânit dinLătceni 181.
Voico, tatăl Nechitorei care vinde In Verneşti (menţ.) 80.
Voico, tatăl lui Necula, rumân din Popeşti (menţ.) 313.
—   Voicul, tatăl lui Pătru post. (menţ.) 287.
Voico, vistier, tatăl lui Ghidion (menţ.) 41.
Voico al Ghinei (Voicul Ghinii), locurile lui
    la Rlmnic; caută locurile m-rii Cozia din oraş 382.
Voico al lui Dragomir v. Voico din Răteşti.
Voico Benevric din Smedeşti, vinde ocină şi vad de moară, martor 390.
Voico Colţatul al Nedelii (Voico Colţatul,Voico al Nedelii), megiaş din Smedeşti, vinde ocină şi vad de moară 121, 239, 390.
Voico Făţoiul, cu parte In dealul Nucetului 188.
Voico Glăva, rumân din Gemenile 92.
Voico Poteţ, cneaz rumânit din Gropeni 240.
Voico Prodi, martor pentru Verneşti 4.
—   Voicul Spulber din Glodeni, martor pentru Piscani 316.
Voico Tirziul din Smedeşti, tatăl Paraschivei şi al lui Stoian (menţ.) 239.
Voicuş din Bratia, tatăl lui Dobrotă, Manea, Nenciul şi Oprea rumâni, aldămăşar (menţ.) 41.
Voilă v. St&nu Voilă.
Voinea din Posobeşti, megiaş jurător pentru Brăeşti 174.
Voinea (Voina), moşteni: din Pleaşov (menţ.) 278; ~ rumânit 279.
Voinea, paharnic din Perieţl v. Voia din Piersica.
Voina, puşcaş din Vădăstriţa, martor la jude-cire 254.
Voinea (Voico) rumâni: ~ din Clrstieneştii de pe Colentina 91, 95; ~ din Comani 64.
—   Voina, soţia lui Balea, soră cu Albul, Întărită la Lipia 221.
Voineasa, sat <j. Vilcea>, ocina lui Şerban Ciocan, dăruită de Ion cel şchiop m-rli Cozia 5.
Voineşti, sat <]. Muşcel şi Pădureţ; azi J. Argeş> 98, 99
Votnigă, fratele lui Toma cu delniţă la Davi-deşti 391.
Voiva v. Stana Voivei.
Vruţul, megiaş rumânit din Scărişoara 89.
Vucina, căpitan de slrbi, dăruit de domn cu ţigani pentru slujbă dreaptă şi credincioasă 93.
Vucomlr, jupan, martor pentru Sălătruc, semnează 276.
* Vulpenl, sat <lg. Mătăsuri, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa», deal, ocină vlndută de Vladlmir lui Tatul 275.
770
www.dacoromanica.ro
z
Zaharia din Băbeni v. Zaharia log.
Zahariia (Zaharie) din Preajva, martor 26, 32.
Zaharia, egumen al m-rii Hotărani 139.
Zahariia, fiul lui Dumitru din Drajna şi al Vişei, trate cu Stana 234.
Zaharia (Zaharie), fiul uncheaşului Vllsan din Neagomirea, In pricină cu Vladul din Boteni 77.
Zaharia, frate cu Tudor din Bereşti, vinde ţigancă 94.
Zaharia, logofăt din Băbeni, tatăl lui Ianiu pah., martor 243.
Zaharie, logofăt, tatăl lui Iscrul, Zaharie şi Preda (menţ.) 26.
Zaharie (Zahari, Zahariia), martor pentru Clinceni 353, 366, 373; v. şi Zaharie vătaf.
Zaharia, mitropolit al Amasiei 159.
Zaharia, popă, cu parte şi rumâni la Bădeni
    328.
Zaharia (Zahariia), popă din Păuşeşti, martor 136, 160, 179, semnează 182.
Zaharia, proegumen al m-rii Cozia, martor la danie 5.
Zaharie, slugă domnească, fiul lui Zaharie log. şi frate cu Iscrul şi Preda, stăpln In Frăsinetul de Cîmp 26.
Zaharie, vătaf, cumpără parte In Clinceni 376; v. şi Zaharia martor.
Zamfira v. Samfira.
Zâne, cu parte la Dodeşti (menţ.) 450.
Zapşa, top. la Boldeşti <j. Săcuieni; azi j. Prahova» 6.
Zaroschi (Zarochi), căpitan din Rlmnicu <Sărat>, martor pentru Sămărăşti ş.a. 410.
Zavricea, locul său la Cheia 207.
Zămţea v. Dumitru Zemţea.
Zărneştl, sat <probabil j. Argeş» 352.
Zărneştl, sat <probabil Zărneştii de Slănic, c. Cernăteşti, j. Buzău» 241, 405.
Zărneştii de pe plaiu, sat <j. Buzău», părţi ale lui Stanciul Bătcăi din Barchetu, Neagul ş.a. vlndute pentru plata birului de haraci lui Ionaşco ceauş; părţi ale unora din Negoşina 339.
Zătrăni, sat <j. Vllcea» 34, 387.
* Zătrenl, sat <lg. Frlnceşti, j. Vllcea» 107.
Zbircetul, tatăl Stanei care vinde parte In ocina Negrilească 221.
Zdralea, m-re v. Jdreala.
Zemţea v. Dumitru Zemţea.
Zgăe v. Neagoe al lui Zgăe.
Zîrnă, vătaf din Ologi, martor pentru Guzeni, semnează 235.
Zlapiia, sat <]. Argeş», In hotar cu Samara 165, 319.
Zlat, vinde parte In Clinceni 375.
Zlătărei, sat <j. Vllcea», partea Stoicăi, ginerele popii Dania, cu casă la vie şi vase, Întărită lui Dumitru post. 189.
Zmiul fost rob <eroare» v. Mihăilă.
Zorească, ocină la Zoreşti şi Dăduleşti <]. Buzău» 241.
Zoreşti, sat <j. Buzău», dealul Zoreştilor 84, 267; părţi cu vii vlndute de Voica ş.a. lui Crăciun din Căpăţlneşti ş.a. 105, 202; parte din partea Zorească vlndută de Muşat lui Buzinca f. mare clucer 241.
Zorileşti, sat <Zorleasca, j. Olt», rumânii lui Trufanda <vist.» obligaţi să dea dijmă pentru arătură făcută pe ocina altui om
    112.
Zoriş v. Marco Zoriş.
Zosim (Zosiman), egumen al m-rii Mislea 106, 167, 284, 312, 396; semnează greceşte
    311.
Zota, cojocar din Bucureşti, dă bani cu Împrumut unui boier şi ţine zălog satele Clrloman şi Putineiul 19, 69, 262, 263.
Zoze din Clinceni, frate cu Necula, vinde parte 343; martor 367, 372.
Zvorsca, sat <j. Romanaţi: azi j. Dolj» 125.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE MATERII
www.dacoromanica.ro
A
acte:
       date de domn: hrisoave 52, 60, 79, 144, 255, 283, 320, 358; hrisoave (?) menţionate 10, 20—22, 31, 33, 35, 50, 55, 79, 123, 125, 139, 143, 144, 146, 159, 175, 177, 189, 245, 246, 248, 263, 285, 316, 337, 350, 429, 434, 440; porunci, cărţi, scrisori ; passim; numite urice 63, 410; ~ vechi, rupte, pierdute, Înnoite 105, 135, 188, 381; acte cu pasaje scoase 6, 13, 113; mincinoase, sparte In divan 13, 62, 72, 139, 261, 364, 378, 434, 440; carte domnească spartă de un boier 443; pusă zălog 273, 278, 279;
       date de patriarhi 2, 43, 111, 123, 159; (menţ.) 43, 79, 173, 230;
       date de mitropolit 53, 351; (menţ.) 98, 351; date de episcop 403; ~ de alţi clerici 100, 143, 382; (menţ.) 143, 159; dat de ispravnicii scaunului 77; date de judeţ şi cei 12 plrgari 237, 270, 303; (menţ.) 96;
       dat de marii boieri 104; date de tocmelnici v. jurători. cărţi, răvaşe;
       date de particulari; zapise de vln-zări, schimb ş. a.: passim; ~ de mărturie, frăţie, Întocmiri, chitanţe 19, 98, 99, 103, 128, 156, 204, 232, 280, 328, 360, 379, 384, 405, 409, 415, B; scrisoare privitoare la fuga boierilor 168; ~ de rumânire şi slobozire 46, 68, 88, 89, 120, 122, 150, 152, 166, 169, 172, 181,187, 219, 251, 254, 292, 297, 324, 329— —333, 335, 336, 341, 342, 356, 368; ~de danie, diate 3, 75, 97, 140, 220, 229, 231, 248, 265, 276, 296, 314, 361, 371, 392, 394, 395, 408, 427, D; zapis spart In divan 261; ~ scrise In limba romănă: passim; In limba greacă 143, 231;
      acte cu Însemnări ulterioare (sec. XVII— —XVIII) 6, 13, 56, 83, 85, 94, 104, 113, 129, 136, 137, 139, 151, 161, 192, 220, 235
    259, 297, 343, 354, 366, 369, 415, 417, 441, 450.
adet 258; v. şi rentă feudală, agă 300; ~ stăplni 38, 272; ~ martori 13, 24, 58, 65, 82, 88, 89, 100, 107, 108, 133, 137, 149, 175, 176, 185, 219, 295, 296, 313, 335; ~ jurători, tocmelnici 230, 259, 383; dau cărţi de mărturie 104; fuge peste munte 168;
        mare agă In funcţie v. Neagul, Nedelco şi Gherghe; foşti — (textual) 100, 149, 175, 176, 180, 185, 259, 295, 296, 335, 383. ajutor, dat de scutiţi: unor m-ri 7, 199, 246, 422, 437; bănesc, dat domnului 50; megiaşi dau ~ unui boier 324. albanezi v. arbănaşl.
aldămaş 38, 83; cheltuieli pentru ~ 4, 165, 237, 398.
aldămăşari 4, 36, 41, 67, 101, 109, 132, 137, 145, 162, 194, 202, 205, 210, 221, 227, 228, 277, 291, 332, 390, 427, 449. amenzi v. gloabe, osluhă, pradă şi treapăd. angarale, in scutiri 159. aprozi, atribuţii 174, 255, 345, 443 ; ~ martori 197, 270, 335; vătaf de ~ 164. arătură, locuri de ~ 87, 103; dijmă luată de pe ~ 112, 396.
arbănaşl (albanezi), aldămăşari 137; in slobozii 10, 73, 159.
argint, scule de ~ 276; aspri de ~ 371, B, C; arginturl ale m-rilor, scoase din ţară de călugări greci 255.
arhiepiscopi v. episcop! şi mitropollţi. arhiepiscopii v. mitropolii, arhierei, atribuţii, oprelişti 2, 79, 159 ; martori
    361.
arhimandrie, m-re numită ~ 332. arhimandriji 79, 143. arie domnească 63.
armaşi 340; ~ stăplni 209, 247, 325; ~ martori 58, 65, 82, 91, 95, 107, 122, 181, 190, 202, 203, 223, 227, 234, 265, 296, 297, 335, 341, 375, 392, 450; ~j urător 259; dan cărţi 104; ~ scrie zapis 410;
775
www.dacoromanica.ro
    atribuţii, drepturi 16, 104;
       mari armaşi v. Gherghe şi 203, 296, 325; foşti mari armaşi 58, 65, 190, 223, 259, 265, 296; ~ clucer 259; al doilea armaş 104, 227, 247, 375, 410. arme, luate de la foşti dorobanţi 432. ascultare şl Învăţătură:
       obligaţie feudală 10, 16, 21, 47, 50, 61, 177, 429; refuz de ~ 16, 253; v. şi luptă de clasă; rentă feudală; m-re pusă sub ascultarea alteia 113, 226. aspri 26, 70, 313; In preţ 4, 6, 20, 24, 28, 32, 36, 39, 41, 44, 46, 64, 67, 68, 78, 80, 82—84, 86, 88, 94, 95, 101, 103, 105—107, 109, 110, 114, 116, 119, 130, 132, 136, 145, 149, 150, 154, 157, 160—162, 165,
bacal, martor 270. baie, In oraş 51, 337;
    bae (mină), In toponimie 387. balaur, In onomastică 64, 71, 182, 249, 335, 389.
bani <dregători> :
       familie, stăplni, ctitori 62, 72, 97, 117, 154, 188, 196, 212, 231, 276, 282, 296, 348, 410; 418 ; martori 6, 58, 182;
       mari bani <hi funcţie> v. Ivaşco şi Miho; ~ menţionaţi 154, 296, 385 ; ispravnic de hotărnicie 173;
       bănişori 76, 402; bani de judeţ, oprelişti 11, 12, 21, 42, 57, 73, 159, 177, 244, 246, 345, 362, 429, 439. bani <monedă> v. aspri, costande, florini, galbeni, taleri, ughl:
       echivalenţe 273, 278, 279, 307, 359, 400; schimbaţi In Transilvania 8, 31; evaluări in ~ 4, 103, 115, 154, 233;
       In plata dărilor 7, 10—12, 103, 117, 159, 177, 199, 244, 255, 258, 345, 422;
       unor duşegubine şi gloabe 82, 104, 215, 355, 389. bazar, din tlrg 135.
bălţi şl gtrle : domneşti 33, 35, 55; ~ concesionate, şifărească 81; ~ ale mitropoliei 62, 72;      • ale unor m-ri 33, 35, 55, 61,
    81, 97, 139, 159, 193, 208, 283, 426, 434, 435, 448; ~ ale unor boieri 24, 44, 193, 240, 290 , 430; venit 253; stolnici 48, 159; v. şi heleştee. bărbier, martor 270.
bătaie, fugă şi refuz de muncă pedepsite cu 420, 432; ţigan omorit In ~ 190. bătălii v. lupte.
bătrlnil oraşului 303; ~ ai satului, jură E; ~ Întemniţaţi 389.
băţ, aruncare cu ~• <unitate de măsură> 405.
    171, 172,  176,  182,  185, 188,  189, 191,
    194, 195,  202,  205,  206, 216,  217, 221,
    224, 228, 240, 241, 243, 252,257, 259—263, 267, 271, 273, 278, 279, 290, 291, 295, 316—319,    323, 340,  363, 368,  370, 374,
    375, 383,   386, 387,  390, 391,  400, 402,
    417, 428, 438, 440; ~ In datorie şi Împrumut 94, 102, 103, 371; evaluări ln~4, 103, 115, 154, 233; ~ln plata birului 103 ;
        — de argint 371, B, C; galbeni aspri 400; turceşti 188.
aşezăminte (Întocmire, legături), date de domn 79, 255, 258, 358. aur, scule de ~ 276 ; galbeni de ~ 31. averi: ale unui boier viclean 272; ~ ale unei biserici 234; passim.
B
berbeci de sulgiu, In scutiri 11, 12, 50, 177. berbeniţă (bărblnţa), bani ascunşi In ~ 168. beşlil, In oastea lui Leon Tomşa 271. bir:
       In scutiri 20, 21, 45, 57, 245, 246, 429; birul boului 439, 445; ~ calului 177, 345, 445; ~ domnesc 409; ~ drept 345, 437, 439; ~ de lună 159, 244, 258, 345; — de haraci 10—12, 177, 339; ~ de po-clon 431; ~ moldovenesc 7, 159 422; năpăşti de ~ 103, 440;
       categorii de birnici: dlrvari şi pos-luşnici 7, 362, 422; plăieşi 222, 423, 439; popi şi diaconi 18, 213, 258, 445; lemnari (?) 50; roşii 103, 255, 258; oameni slobozi 9; birul rumânilor 103; v. şi slobozii; ~ dat de scutiţi 42, 222,422, 423, 437, 439; ~ cu ruptoare 10—12, 177, 199, 244, 255, 258, 345;
       cuantum de ~ 175, 177, 199, 244, 258, 345, 437, 439; ~ dat la cămară 345; chezaş pentru plata ~ 104; scaun de bir 437; ~ strins de un boier 117;
       rumâniri pentru neplata —103, 418, 440.
blrarl 18, 73, 76, 246, 362, 437; ~ de judeţ 57, 199, 345; ~ care umblă In mahala 431; jefuiţi 168.
blrărie, boieri care ţin judeţ de •— 345; feciori de 168; vite de ^ 168. birnici, nu pot fi dărăbani şi călăraşi 432. biserici 41, 251; de lemn 234, 257; stricate, pustiite 14, 196; vlndută 234, 257; Închinată 196, 231, 234, 257; ~ domneşti 14, 258, 445; v. şi indicele onomastic, bivoli, In danie 108. blăni (foi) de samur, de jder 262, 263. bol 108, 217, 265, 266, 351, 409; preţ 181; <dare > în scutiri 10—12, 18, 21, 50, 57, 73, 76, 103, 159, 177, 222, 244—246, 258, 345, 362, 423, 429, 437; birul boului 439, 445; In toponimie 398.
776
www.dacoromanica.ro
boieri:
      «-'mari 46, 79, 81, 113; ~ mari şi mici 58, 93, 106, 175, 226, 255, 258, 262, 265, 271, 278, 279, 296, 324, 385, 421; — de la curtea domnească 263; bă-trlni 81jude 151; ~ negustor 303 ; ~ roşii 390;
      Îndatoriri, oprelişti 43, 79, 117, 213, 255, 345; abuzuri 8, 9, 31, 82;
      răsculaţi, pribegi 98,168,183,271—273, 278, 279, 443; Întemniţaţi, datori, vicleni 8, 178, 183, 262, 263, 272, 273, 278, 279, 443; cu scutiri 11, 12, 73; a-cordate prin aşezămlnt domnesc 255; robit 115; turcit 296; jefuit 352;
      Încuviinţează judeciri, iartă de rumânie 9, 13, 44, 94, 116, 150, 383, 391, 440;
        creditori, datori 19, 69, 96, 98, 102, 118, 175, 183, 201 (7); 215, 262, 263, 273, 278, 383, 409, 425;
        vie boierească 273, 278, 279; catastih boieresc 383;
        v. şi ctitori, danie, jurători, rum&niil şi sub numele dregătoriei; passim. bolovan, semn de hotar 6. bordei, In descriere de hotar 28. branişti 101, 165, 282.
                                                                                  bueate 18, 103, 117, 118, 155, 208, 229, 244, 255, 265, 266, 303, 351, 433, 437, 445; pline de griu, de mei 266; cai, stupi denumiţi ~ 443; vlndute in bazar 135; zeciuială din ~, dată la judecire 127. buji, butoaie 195, 215; pentru vin 189,
    301.
c
cai şi iepe 168, 410 ;
       In danie, schimb, zestre şi moştenire 108, 227, 265, 266, 311, 312, 351, 409; in preţ 46, 80, 114, 118, 149, 254, 301; daţi la Înfrăţire 398, 405; pradă luată In ~ 213, 443 ; bir luat in ~ 101, 117 ; preţ 59, 94, 114, 143, 149, 405, 410, 443;
       ~ turcesc 143 ;~ numiţi telegari 265,
    266,  351; — vite 153;
       unitate de măsură pentru lăţimea unei ulicioare 129;
       In obligaţii şi scutiri 11, 12, 18, 21, 57, 73, 76, 222, 244, 246, 258, 362, 423, 429, 437, 439; birul calului 177, 345, 445; —• de olac 7, 10—12, 18, 20, 21, 42, 48, 50, 57, 73, 76, 159, 177, 244-—246, 362, 422, 437, 439, 445; ~ domneşti 10, 21, 50, 159, 245 ; ~ Împărăteşti 255, 358; bir socotit după 255, 258. camati (doblndă) 79, 175 ; capete cu doblndă, procent 183; —• asuprite 255, 258 ; cuprinsă in valoare 100, 108, 143; refuz de a da ~ 344. cantaragiu, martor 129, 270. care 130; car luat ca unitate de măsură 6, 405; v. şi căruţe, case şi locuri de ~ :
       ~ln oraşe 38, 51, 53, 96, 113, 129, 154, 218, 220, 235, 236, 270, 289, 302, 303, 322, 337, 346, 391, 395; cu pivniţă 391; Îngrădite 38; scutite 18, 445 ;
       ~ din sate 4, 80, 104, 128, 142, 145, 146, 162, 205, 215, 235, 237, 251, 267,
    267, 276, 287, 290, 320, 352, 436, 442; casă boierească 41, 391;
    '■«■'Cu lngrădişuri şi dichise 153, 251, 265,
                                                                              ’ 266; cu pomet 80, 257;~la vie 189, 195, 210, 215, 232; delniţa casei 41, 116 ;
   ~ făcute in ţelină 86; ~ ale unor oameni din alte părţi 212; căşcioară 176;
       ~ cu Înţeles de familii 76, 356, 362; ~ In descriere de hotare 207 ; casă domnească 44.
catastife, birnici scrişi in ~ 222, 335, 423; de vistierie 50, 57, 433; ~ de birărie 168;
       ~ boieresc 383; ~ m-resc, ~ de ţigani 420.
cazac, in onomastică 407. călăraşi 374, 396 ; ~cu părţi 228, 343; ~ martori 59, 78, 86, 203, 249, 307, 444; călăraşii şi rumânia 365, 378, 432, 433; atribuţii 7, 422.
călători, obligaţii faţă de 345, 437. căldărari, martor 416; ţigan 357. călugări (monahi), cu părţi, donatori 101, 132, 195, 202, 217, 228, 252, 257, 267, 417; ~ martori 80, 115, 132, 186, 202, 228, 267, 288, 307, 340, 347, 383, 403, 409, 412, 442;
       Îndatoriri şi drepturi 2, 43, 79, 99, 255; ~ ispravnici 113, 208, 382, 442; scrie zapis 23;
       pravila călugărilor 79; in toponimie 136, A;
       ~ străini 159, 255; v. şi mănăstiri.
călugăriţe (monahii) 30, 67; ~ stăplne şi donatoare 75, 180, 185, 214, 248, 286;-'' martore 75; mănăstiri de ~ 61, 75, 81, 214, 226, 253, 283, 434. cămara domnească, bir dat la ~ 345. cămăraşl, Stăplni 210, 215, 400; martori 99, 298, 323, 386; ~ de la Ocna Mare, oprelişti 419.
căpitani, stăplni 227, 241, 259, 299, 347, 359, 386, 407, 444; ~ martori 1, 24, 27, 82, 107, 152, 215, 305, 386, 387, 398, 410; ~ hotărnici şi j urători 25, 44, 344, 383; sarcini şi obligaţii 93, 337, 432;
777
www.dacoromanica.ro
      fuge cu pribegii 168; mare ~ 344; —< de dărăbanţi şi călăraşi 337, 432; ~ de slrbi 93; eroare: in loc de paharnic 138. căruţă cu cai 266; in diată 351; in moştenire 265; trăsuri 168; leagăn 266, 351. căsătorie v. cununie şi nuntă, căşărle, in scutiri 20, 21, 57, 159, 222, 345, 423.
căşcioaifl, la glrliciul pivniţei 176. ceară, ocale de ~~ 202, 257; preţ 391;
    <darC>, in scutiri 10—12, 18, 20, 21, 50, 57, 73, 76, 159, 177, 245, 246, 258, 429, 439; miere cu ~244, 362, 437, 445. ceauş 296; stăplnl 129, 339; martori 59, 320, 374, 395, 444, A; stringe miere 102, 344; ~de postelnici 264. cedvlrtă v. ciozvirte. cercel, in onomastică 41. cetate de scaun v. Bucureşti şi Tîrgovlşte.
    in toponimie 11, 28. cete, greci Înscrişi la ~ 255. cheltuieli, la vlnzare 4, 129, 211, 237, 303; ~ adăugate la preţ 108, 143, 391; ~ de judecată 84, 101, 103, 107, 154, 217, 259, 375; ~ pentru lucru 148 ; ~ pentru Inmor-mlntare 202; — la Înscăunarea mitropolitului 113.
cbezaş 352; boier ~ pentru un sat 104, 389. ebibaie, dăruit de domn cu sat 440. chilii 79.
cbinovar, părţi scoase din documente cu ~ 6, 13, 113. chivără 398. cimpoetoriu, rumân 251. ciozvirte (cedvlrte, cesvlrte) de pogon, de vie, de ţelină 80, 86, 191, 228, 316. cisiă 389;de bir 199, 437; ~ scrisă la vistierie 255. ciubote, dăruite 398. cizmari, martori 215, 270, E. cîmp, de Jos, ~ de sus 221, 267, 286. cişle (coşare), pentru creşterea vitelor 11, 12. cliros domnesc, scutit 18. cllsiarhi, popi 218, 337; ~ martori 39, 200 298, 303, 346 ; ~ scutiţi 18, 445. elucerese, stăplne 62, 72. cluceri 62, 72, 91, 261;~stăpîni 64, 139, 164, 168, 175, 180, 185, 241, 290, 317, 369; dă bani cu Împrumut 415 ; martori 13, 24, 54, 107, 118, 146, 164, 170, 175, 223, 234, 241, 251, 265, 286, 287, 295, 296, 315, 324, 330, 331, 347, 358, 359, 389, 415, 451 ; 421 ;
    ~ jurători, tocmelnici 259, 357; ~ dau cărţi de mărturie 104, 351; ia mită 82; fuge cu pribegii 168;
      mari cluceri 82, 241, 265, 296, 324, 357—359, 389, 415; cluceri al doilea 164, 295; clucer dascăl 104. coehl vechi, ţigănci vindute la 98. codru 39.
cojoace, de samur, de jder 262, 263. cojocari, cumpără loc 322; ~ creditori, do-blndesc sat 19, 69, 262, 263; ~ martori 322.
eomisoaie, stăplnă 170. corn Îşi, familie, stăplni 26, 30, 40, 73, 107» 158, 209, 229, 230, 259, 268, 273, 278> 279, 301, 371, 402;~ martori 1, 27, 38. 39, 164, 176, 262, 276, 289, 292, 300, 311, 312, 320, 322, 326, 357, 384; ~ hotărnici şi jurători 25, 44, 104, 193, 259;
        ~ al doilea 38, 300; mari ~ 346; In funcţie v. Conde, Buzinca, Costandln, Vasile Palndur, Nica; foşti ~ v. Gligorie. copaci, semne de hotar 283. corsar, In onomastică 210, 215. cosit, dijmă din ~ 396; v. şi fin. costande 184, 343, 391, 437. crai 98. crivină 319. cring 221.
croitori, din oraşe 129, 322; ~ din sate 191, 215, 384; ~ martori şi aldămăşari 129, 205, 322, 332, 384; ~ in onomastică 205, 278, 279, 332.
cruci 382; ~ in toponimie 10, 136, 337. ctitori, domni 10, 15, 21, 113, 439; boieri 100, 108, 113, 174, 193, 196, 226, 231, 320, 348, 383 ; clerici 113 ;
      ctitori bătrlni 15 ; noi 21; donatori trecuţi In pomelnicul ~ 314 ;
      drepturi şi Îndatoriri 84, 100, 108, 113, 196, 231, 311, 312.
cununii (căsătorii) 30, 114; taxă de ~ 255, 258 ; danii la ~194, 282 ; nuntă domnească 107; căsătorie desfăcută 153. cupărie 255. cupeţi v. negustori, curături 28, 71, 126, 321, 363. curte 168; datornici Închişi la~389;M domnească 18, 51, 63, 103, 154; boierii mari şi mici de la ~ 263 ; lucru la 57. curteni, martori 403.
D
danii (Închinări, miluiri) 94, 282, 363;
    ~la botez 145; ~la nuntă 30, 194; la moarte, cu efect după moarte (diate) 56, 58, 65, 66, 111, 202, 214, 229, 265, 266,
276, 351, 361, 421, 389, 415, 451; D; danii făcute unor m-ri, mitropoliei 3; 5, 26, 62, 72, 75, 83, 97, 108, 193, 220, 241, 248, 257, 314, 361, 392, 400;
778
www.dacoromanica.ro
       ~ contestate, desfăcute 174, 257, 259; ~ cu particularităţi 140, 164, 266, 296, 361, 363, 427; biserici dăruite, Închinate 226, 231, 257;
       v. şl domnul, Închinări, dascăli, martori 5, 210, 295; scrie zapis 339 clucer 104; dascăl postelnic (?) 210; in onomastică 383;
       dascăli sloveneşti <in menţ. Urzii> 63, 87, 116, 146, 175, 176, 185, 265, 316, 430. dat, datorat m-rii 433.
datare şi cu anul de la Hristos 4, 6, 8, 10, 13, 21, 28, 44, 62,     70, 72, 73, 84, 86, 93, 95,
    103,  105,  108, 110, 116,  135, 144,  149,
    157,  174,  177, 185, 217,  240, 241,  255,
    258,  261,  263,  272, 273, 278,  279, 283,
    290, 337, 358, 383, 385, 386, 400; ~şi cu sărbătoare 87, 400; ~ cu indiction 2, 43 ; 159; şi după evenimente 101, 316. datorii băneşti 87, 175;
       Intre boieri 360, 383, 410, 415, 425; boier către domnie 409 ;~ către negustori
    19,  102, 110, 129, 183;
       ~ către popă 285; către boieri 184, 215 ; ~ in moşteniri 394, 395 ;
       ~ a unui mitropolit, făcute pentru Înscăunare 113 ;
       cu particularităţi 229,351,383,387,443 ; boieri Întemniţaţi pentru ~ 262, 263, 273, 278, 279; rumâniri pricinuite de ~ 94 ; datorie domnească 159. dăjdii v. dări şi rentă feudală, dărăbani (dorobanţi) 29, 202;
    martori 124, 227, 305, 343, 344, 367, 375, 444, 447; atribuţii, oprelişti 50; situaţia rumânilor ~ 278, 432, 433 ; căpitan de ~ 337.
dări şl slujbe (dăjdii, lucru, munci) <obligaţii către stat>:
       mărunte, de peste an 7, 10—12, 18,
    20,  21, 45, 50, 57, 73, 76, 155, 159, 177, 245, 246, 358, 362, 422, 429, 437, 439, 445; ~ din oraşe 348; ~ date cu ţara, cu satul 9, 57, 213; oameni fără dajdie 11, 12, 73,245; cisle 199, 255, 389, 437;
       plătite tn bani, cu ruptoare 7, 10—12, 103, 117, 159,177, 199, 244, 255, 258, 345, 422; cuantum 11, 12, 159;
       privilegiaţi apăraţi să fie traşi pentru dările altora 255; dările plăieşilor 222,423, 439; dajdea ţiganilor 16, 420; dări şi slujbe specificate, vezi: angarale, bani, berbeci, bir, cal, călători, căşărle, ceară, cosit, dăjdii, dijmă, fin, florin, fum, galbeni gloabe, goştină, haraci, împrumut, lemne, lucru, majă, maldăr, mertice, miere, mincături, năpăşti, oerit, oi, opăcinaşi, păhărnlcie, părpăr, păşunat, pivniţe, po-cloane, podvoade, porci, sclnduri, slujbe, steţie, stupi, suigiu, şoimi, untdelemn, vămi, vinărici, zeeiulală;
       v. şi rentă feudală, scutiri şl imunităţi.
deinlţe 114, 128, 192, 229, 264, 391, 408; ~ ale unor rumâni <textual> 23, 41, 116,
    313, 328 ;
       ~ sterpe, fără om 317; delniţă de casă 116; ~ casei boiereşti 41; ~ la sat 87;
       preţ ~ 317, 360, 377, 404, 416, 436. desagi cu bani 168.
despărţire <căsătorie desfăcută», condiţii 153. diac, mic, scrie act domnesc 217. dlaconeasă 391.
diaconi 14; ~ cu părţi 85, 285, 382 ; ~ martori 38, 119, 129, 187, 218, 322, 353, 366, 377, 403, 441, 449; ~]urător (?) 337; ■— scrie zapis 163;
       ~ din clirosul domnesc, scutiţi 18 218, 258, 445. diată v. danii şi Întocmiri, dichlse, de casă 153. dichiu, popă 100, 108 ; ~ ieromonah 39. dijmari din judeţ, oprelişti 155. dijmă :
       In scutiri -. 18, 57, 258 ; ~ din stupi 10, 20, 21, 131, 159, 255, 358, 429, 439;
       ~ cuvenită feudalilor 282; — luată, după lege 112 ; ~ din : fin, grădini, lemne, pline, din tot venitul 212, 396 ; ~ din in, din mei 112. divan (sfat domnesc):
    acte domneşti cu ~ (cu şi fără marele ban) 4, 6, 8,10—13, 20—22, 29—31, 33, 36, 39, 41,44, 50—52, 55, 62—66, 70, 72, 73, 79, 80, 82—84, 86, 94—96, 101—103, 105» 107,  108, 110,  113, 115, 116,  130, 132,
    135,  139, 144,  149, 154, 157,  174—177,
    183, 185, 188—190, 194, 196, 202, 206, 215, 217, 221, 226, 228, 233, 240, 241, 243, 245, 252, 255, 258,261, 263, 267, 271—273* 278,  279, 281,  283, 290, 291,  294, 313>
    316,  320, 321,  337, 338, 348,  383, 386,
    391,  430, 438—440, 443, 451; ~ cu particularităţi (lipsuri, schimbări ş.a.) 5, 14, 18, 26, 28, 56, 67, 93, 106, 114, 141, 146, 227, 257, 260, 266, 358, 385, 390, 400, 429; ~ necorespunzător 227;
       sfatul ţării 255, 258; sfatul divanului 104;
       marele divan <textual, menţ.> 29, 31. 33, 35, 44, 55, 62, 65, 66, 70, 72, 81, 82. 103, 110, 174, 217, 233, 240, 261, 263. 265, 266, 273, 278, 279, 351, 371, 440;
       sfaturi cu mitropolitul, episcopi şi f. mari boieri 159, 358;
       boier scos cu mare ruşine din ~ 217; passim.
dirvari, posluşnici, scutiţi 76, 362.
doamne 164, 220 ( ?); ctitoră 439; pribeagă 98.
dobitoace 255, 266.
doblndă v. camătă.
doboşar, martor 80.
779
www.dacoromanica.ro
domnul;
       titulatură dezvoltată 52, 255, 283, 320; luarea domniei 159, 258; v. şi schiptru ; casa domnească 44; curtea domnească 18, 51, 57, 63, 93, 103, 154, 263 ; cliros şi biserici domneşti 14, 18, 258, 346, 445; cămara şi vistieria domnească 50, 345, 400, 440; lumlnăria domnească 395; meşteri domneşti 57; şifari domneşti 81; sate, locuri, vii, mori ş.a. domneşti 6, 14, 33, 51, 63, 324, 337, 346, 400, 440; ţigani domneşti 93 ; ~ Înzestrează fiică 273, 278, 279;
                                                                                    ctitor şi donator 8, 10, 14, 17, 20, 31, 33, 55, 61, 113 , 248, 272, 329, 434, 448;
    —    dăruieşte unor boieri 47, 51, 63, 143, 271, 324, 425, 440 ; ~ unui căpitan 93 ;
    —    judeceşte şi rumâneşte 20, 123, 125, 248, 400, 440; ~ confiscă, retract 8, 31, 143, 172, 178, 255, 272, 433 ; ~ pradă m-re 100, 108, 383; ~ vinde sat domnesc pentru treaba ţării 400; atribuţii, oprelişti 79,
    103, 113, 159, 255, 377, 418; dă aşezăminte 79, 255, 258, 358; Întemniţează boier 8, 273, 278, 279; cu oastea, In tabără 259, 271 ; pretendenţi 168, 272 ; domn al Moldovei, dă dispoziţii pentru Ţara, Românească 143;
       v. şi acte, dări, divan, gloabă domnească, Ispravnic, Învaţă, Judecată, pedepse scutiri, slugi;
       domn străin, crai 98. dorobanţi v. dărăbanl. dragoman, boier hotarnic 25. dregători mari şi mici 266, 358; oprelişti 131; passim.
drum, loc de ~ cumpărat 6. duhovnic, egumen 220. dulame 168, 398.
duşegubină 215; rumâniri pentru plata unor —104, 389; bani luaţi de marele vornic, marele armaş ş.a. la luarea unei •—■ 104.
E
«clesiarhi v. clisiarhl.
«conom schevofilax, martor 231. egumeni:
        episcop şi nastavnic 50; catigumen 247 proegumen 100, 108,127; nastavnici 247, 437;
        alegerea egumenilor 2, 43, 52, 79, 159, 255;
        Îndatoriri, drepturi, abuzuri 42, 52, 79, 127, 345, 347, 358, 382, 420;
        ~ dau cărţi şi mărturii 100, 311, 351 ; martori 5, 39, 86, 133; 220, 228, 237, 254, 335, B;
        mitropolit fost egumen 113 ;
        v. şi mănăstiri sub voce;
       egumen străin 320. episcop! 7, 422;
       — numit arhiepiscop 409; nastavnic 50 ; alegere de ~ 255 ; drepturi şi Îndatoriri ~ 79,126,127;
          In sfatul domnesc 159, 358; ~ dau cărţi şi mărturii 351, 403, 421; ~ martori 133, 200, 257, 335, 361, 409;
       domnul jură In faţa mitropolitului şi a ~ 255, 258 ; ~ străin 231. episcopii, stăplniri 382; scutiri 7, 422; adetul, popilor 258; episcopie arsă 7, 422. evanghelie, jurămlnt făcut pe ~ 255, E.
F
lauri, megiaş 379; ţigani 241, 386.
făină 202.
lălcl, cunitate de măsură> 36, 363, 428; ~ preţuite 217, 225, 370, 424.
feciori de birărie 168.
lemel, rumâni 175; 440; ~ martoră 74, 75; situaţia grecilor căsătoriţi cu ~ românce 255.
ferdele de mălai 285.
ferecăturl (podoabe), ale unor boieri 115, 153;~ ale unor mănăstiri 52, 108; v. şi scule.
tiare de moară 215, 315, 405.
fiică de suflet 259.
fin, livadă de ~ 36 ; dijmă din ~ luată de m-re 212, 396; florin luat dajdie pe ~ 159; — In scutiri 10—12, 18, 21, 48, 50, 57, 73, 76, 159, 177, 222, 244 — 246,            258,
780
345, 362, 423, 429, 437, 439; v. şi găleată de ~.
flntînă In toponimie 39, 427. florin <monedă>, In scutiri 159. foamete 119.
fol de jder, de samur 262. fraţi de ocină, de moară 6, 23, 67, 101, 105, 110, 133, 148, 174, 221, 250, 288, 290, 306, 316, 366, 375, 391, 402, 405, 407, 413, 414, 440; frăţie, moşie stăplnită frăţeşte 204,344,369; ~ de cruce 411 ;v. şi înfrăţiri.
lrinci in onomastică 83. frlu 398. lugă:
                                                                           a unor rumâni m-reşti şi boiereşti 15, 42, 91, 95, 117, 245, 378, 419; ~a unei
www.dacoromanica.ro
    slobozii 246; ~ a unor ţigani 296, 420; ~ din cauza unor duşegubine 104, 389; ~ din cauza unor lupte 134, 138, 141; ~ peste botare : a unor rumâni 143, 352, 364; a unor plăieşi 222,423; a unor boieri 168, 183, 443; hoţ fugit 389. lum <dare>, in scutiri 445; galben şi ughi de ~ 159, 177, 345, 348, 445; prăvălie
    scutită de 348; majă de <—< 48; fumărit 159.
lunii 78, 85, 86, 94, 107, 150, 202, 207, 211, 233, 269, 349, 414, 442, 450; ~ preţuite 32, 67, 133; ocină funită 126; funiile de la Ocnă 223, 423. furt 352.
G
galbeni 10, 13, 26, 31, 39, 62, 69, 84, 87, 91, 92, 100, 108, 115, 118, 120, 129, 140, 142, 143, 149, 170, 175, 177, 184, 186, 199, 210, 237, 268, 289, 302, 303, 307, 308, 323, 329, 333, 345, 360, 372, 373, 409, 414, 415, 440, 443, 446, 447, 449, 451;
        ~ aspri 400; ~ de aur 31; ~ schimbaţi in Transilvania 8, 31; echivalenţe 273, 278, 279, 307, 359;
        <dare> 7, 18, 422; ~ de fum 159, 345, 348, 445.
garduri, locuri Îngrădite: In sate 202, 210, 215, 251, 287; ~ In oraşe 38, 346. gazdă 227.
găleţi: luate amendă pentru Înşelăciune 356; ~ datorate stăplnului 396, 433; ~ de judecire 127;
        <dare>, In scutiri 10—12, 20, 21, 48, 50, 73, 159, 177, 245, 246, 345, 429, 439;~cu fin 18, 57, 76, 159, 222, 244, 258, 362, 423, 437.
gelepi, cu case şi prăvălii 302, 303; ~ creditori 110, 129; martori 6, 181, 303,383. gîrlă 48, 240, 300; ~ făcută 37. gloabe, luate de m-re 35, 396, 426; ~ In scutiri 57, 439 ; ~ domneşti <433>, 439, 443 ; — Închinate 255 ; — date la redeschiderea pricinei 82, 193, 197, 355, 443. globnici 16.
gorştină <dare> In scutiri 57, 258; ~ din oi 10, 21, 131, 238, 358, 429, 439;~ din porci 10, 21, 131, 255, 358; ~ dată de privilegiaţi 358, 439. gorun: 4 ; ~ In onomastică 390.
grădini:
       case, vii, locuri cu — 80, 83, 94, 142, 210, 215, 232, 251, 257, 320, 391, 427, 438, 449; ~ cu pomi 156 ;moară cu —241; •v Înecată 337;
       ~ domnească 337; zeciuială luată din ~ 212, 396;
       ~ln onomastică 405.
grămătici, scriu acte domneşti 86, 348, 391, 449; v. şi Dumitru, Soare şi Stoica; scrie cartea episcopului 403; scriu zapise 24, 100, 152, 181, 182, 249, 265, 302, 317, 333, 389, 395;
       popă ~ 156; <—< cu părţi 118, 322; ~ martori 3, 146, 157, 291, 346, 398. greci:
       acte scrise greceşte 2, 143, 159, 231; Însemnare In lb. greacă 220;
       semnături cu caractere greceşti 1, 23, 24, 27, 53, 58, 68, 88, 91, 100, 104, 111, 142, 164, 219, 223, 239, 247, 259, 262, 286, 287, 292, 296—298, 302, 311, 324, 329—333, 354, 357, 361;
       ~ primiţi In slobozii 10, 73,    159;
       „greci străini” (veniţi de curlnd), măsuri Împotriva ~, aşezăminte 79, 255, 258;
       <■— In onomastică 136,195, 215,337, 404. griu vlndut 135 ; pline de ~ 265, 266 ; obroace de ~ 114 ; dijmă din griu luată de feudali 112, 433.
gros <temniţă> 208.
H
haiduci 98. haine 168, 229. hanul <tătarilor> 138, 141. haraci, birul de ~ 10—12, 177, 339;—de lună, ~< Împărătesc 159. beleştee 207, 337.
herţeg, In titulatura domnului 52, 255, 283, 320. holde 5.
hoştinar v. voştinar.
hotare, descrieri de ~ 39, 144, 163, 188, 251, 283, 316, 337, 386, 390; semne de ~ 55, 149, 188, 193, 283, 298, 322, 337, 400, 430;~ vechi 33, 55, 70, 149, 173, 174, 188, 240, 272, 273, 278, 279, 283, 298, 322, 400, 430, 434, 440 ; pricină de ~ 126, 283;
        hotarul de jos, de mijloc, de sus, 233, 438, 440.
hotărnicii : 33, 188, 221, 283, 322, 337; ocină Împietrită 25, 106, 313; măsurată 29;
6S-0.62
www.dacoromanica.ro
781
    ~ Infunată 363; alegeri 40, 55, 106, 126, 172, 181, 193, 224, 251, 265, 266, 403. hoţi 104, 389; In toponimie 130. hramuri:
    Adormirea Maicii Domnului (Uspenia) 20, 21, 52, 79, 100, 108, 113, 332, 361, 419, 429, 437, 439; Bunavestire (Blagove-ştenia) 14, 18, 245, 378, 400; Intrarea in biserică (Vovidenia) 50, 75, 365; înălţarea 62, 72; Naşterea lui Hristos (Roj-destvo Hristovo) 196, 212, 348; Naşterea Maicii Domnului (Rojdestvo Bogorodiţe)
laz de moară 197. icoane 234.
ieromonahi 2 ; ~ arhimandrit 143 ; ~ egumeni 20, 21, 133, 247, 254 ; ~ martori 143, 231, 403 ;~ scrie zapis 210. imaş 109.
Imunităţi v. scutiri şi
indiction v. datare.
inginer hotarnle <ln menţ. tlrzle> 224.
ispravnici:
       in acte domneşti: spusa domnului 7, 9, 15—17, 35, 37, 42, 47, 48, 50, 52, 57, 61, 76, 81, 90, 117, 118, 131, 147, 151, 153,  155, 167, 178, 193, 197, 199, 208,
    212—214,   222, 230, 238, 242, 248, 253,
    255,  258, 264, 272, 282—284,  315, 345,
    350,  352, 358, 362, 364, 365, 378, 381,
    396, 419 — 423, 425, 430 — 435, 437, 439, 448, 449; marele vornic 141, 189, 196,
61, 81, 84, 283; Schimbarea la faţă (PreobraJeniaj 3, 245, 400; Sf. Arhanghel Mihail 139, 320; Sf. Athanasie eî la Athos 22, 244; Sf. Ecaterina 63; Sf. Gheorghe 96, 135, 177, 246; Sf. Ilie 220; Sf. Ioan 42, 45, 131; Sf. Nicolae 39, 52, 146, 226, 241, 314, 321; Sf. Paraschiva (Sveta Petca) 220, 237; Sf. Petru şi Pavel 196, 231; Sf. Troiţă 5, 16, 43, 76, 99, 100, 106, 108, 119, 167, 216, 226, 248, 257, 284, 311, 312, 320, 362, 383, 396, 420; v. şi Bucureşti: Radu Vodă.
    240, 260; marele log. passim; al doilea log. 135, 217, 443;
       ~de j urători, de hotărnicie 40; portari ~ 19, 90, 125, 283 post, (7) 25, 188; vornici — 33, 55, 259, 283; comis ~ 259 ; marele ban ~ 173; doi ispravnici 259, 283 ;
       ~m-reşti 127, 208, 448; ~ ai unor patriarhii, m-ri străine 113, 173; — ai unei diate 361;
       ispravnici ai scaunului 77, 96;
       ^ai Craiovei 70, 82, 103. luzbaşl 319;—de călăraşi şl dărăbani 432; —' de roşii 418 ;
       iv cu părţi 259, 353, 372—375; ~ martori 78, 86, 146, 180, 185, 234, 289, 299, 305, 339, 343, 366, 367, 372, 374, 384, 386, 398, 410, 450; ~ Jurători 418;
       ~ numit şi căpitan 259.
Izlaz 207, 251.
1
împăiat (sultan), suzeran 10, 31, 47, 51, 52, 113, 272, 430; birul (de haraci) al ~ 10, 177; cheltuieli la Împărăţie 358, 448. împrumuturi:
       Intre rude 327; intre boieri 192, 201, 344, 371, 383, 415; ~ ale boierilor de la negustori şi străini 183, 273, 278, 279; iv de la m-ri 79, 96; boieri Împrumută m-ri 98;
       <dare> in scutiri 10—12,18, 45, 73,177, 245, 258, 345, 358, 362, 429, 439, 445; preoţi scutiţi de năem 18; cuantum 50. închinare, m-ri Închinate altor m-ri din ţară 100, 226, 231, 238, 378, 383, 420; ~ m-rilor străine 52, 113, 196, 231, 245, 296 320, 348, 400;
       aşezăminte pentru oprirea Închinării de mănăstiri străinilor 255, 258;
       moşie Închinată domnească 375; rumâni se Închină domneşti 430; ţigan Închinat 271;
       boier Închinat <amendat> 443.
Închisoare v. temniţă.
Înfrăţiri 103, <398 ?>, 405, 411; vinzări acoperite de ~ 128, 217; v. şi frăţie.
lngrădlşuri 251; v. şi garduri.
întocmiri (tocmeli) pentru moştenire <diate> 214, 361, 371, 408; V. şi danii; ~ pentru stăplnire 204, 401; ~ pentru a nu se redeschide pricină 82, 193, 197, 355, 443;
       ~ pentru lucru şi daturi 361; ~ pentru plata dărilor v. dări, ruptoare; v. şi aşezăminte.
învăţătură in acte domneşti: (Dhha) domnul 419; marii boieri 81; marele vornic 365, 449; marele vornic şi marele log. 253; marele log. 61, 244, 282; log. 80, 130, 238, <443, 451>; marele post. 42; pircălab 57;
       In relaţii feudale v. ascultare.
782
www.dacoromanica.ro
J
Jafuri, m-re jefuită de tllhari şi panduri 21, 429; ~ din ordin domnesc 100, 108.
Jder, blăni, foi de ~ 262, 263. jude, boier numit ~ 151.
Judecată:
        ~ln faţa domnului şi a divanului 8, 15, 16, 29, 30, 33, 35, 41, 55, 62, 66, 70, 72, 75, 81, 82, 98, 103, 104, 111, 115, 118, 147, 153, 155, 173, 190, 193, 197, 213, 214, 217, 259, 261—264, 282, 283, 296, 337, 344, 350, 352, 364, 365, 371, 378, 401, 419, 430, 437, 440, 449; ~ repetată 8, 31, 82, 84, 174, 248, 273, 278, 279, 315, 440, 443; ~ cu acordare de tocmelnici v. Jurători; ~ In faţa mitropolitului 98, 154, 351;   • in faţa ispravnicilor de scaun 77;
        ~ la scaunul Craiovei 103 ;
        ~ in faţa vornicului <232>, 256, repetată E;
        ~ făcută de vameşi 208; drept de ~ <textual> acordat unor m-ri 42,    <159, >,  426; tocmelnici şi
    jurători ,judecă” 30, 44,        115,  138,
    141, 143, 147, 344, 355, 357, 381, 383, 443;
        ~ cu particularităţi 110, 230, 337, 443; ~ după pravilă 79,255; Întocmiri, gloabe, consimţite pentru a nu se reîncepe «—■ 82, 193, 197, 355, 443; cheltuieli de ~ 84, 101, 103, 107, 154, 217, 259, 375; mită dată la ~ 82, 255; drept de „a sta de faţă” 253;
        v. şi domnul, atribuţii, judeci v. moşneni.
judeclri (cneziri, iertare de rumânie, răscumpărare, slobozire):
        ~ de la domn <33>, 55 ; ~ de la m-ri 127, 254, 332, 378;~de la boieri 9, 13, 44, 94, 116, 150, 383, 391, 440, B;
        sat boieresc nu se poate răscumpăra de la domnie 70 ;
        ~ cu particularităţi 70, 400 ; ~ cu efect după moartea stăplnului — anulate 1, 44, 58, 65, 66, 111; ~fărâ ocină 55, 323, 400; drept de ~ 127, 138, 141, 364; Încercări de —15, 60, 62, 66, 72, 84, 151, 261, 273, 278, 279, 364, 365, 378, 430, 432, 433;
        Radul Mihnea eliberează sate rumănite de Mihai voievod 440; — sub Radul Mihnea 9, 33, 55, 116; găleata de judecire 127.
Judeţe : bani de — 11, 12, 21, 42, 57, 73, 159, 177, 244, 246, 345, 362, 429, 439; slugi
    domneşti, diregători, birari de ~ 48,131, 246, 345; siliţi să ia ~ 255;
       ~ risipite 168;
       sate din ~ v. Argeş, Buzău, Dîmboviţa, Dolj, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Muşcei şl Pădureţ, Olt, Prahova, Bimnlcul Sărat şl Brăila, Romanaţl, Sac, Teleorman, Vilcea, Vlaşca.
Judeţl (sudeţi) martori 24, 96, 105, 332, 380, 391, 404, 416;
    —■ şi cei 12 plrgari, martori 332, 337; ~dau cărţi 96, 237, 270, 303; oprelişti 7, 18, 422.
jurămînt 79, 141, 217;
    ~ făcut de domn la darea aşezămintelor 225, 258; ~ln faţa jurătorilor 138, E; bani pentru ~ 440; v. şi jurători.
jurători (lege):
       ~ numiţi:     boieri, tocmelnici; pas-
    sim; boieri hotărnici 25, 40, 44, 188, 283; boieri mari (din divan) 344, 357; judecători aleşi 143; jurători 125, 248; megiaşi 103, 123, 174, 379, E; megiaşi hotărnici 232; oameni buni 256; mazili 125, meşteri de mori 397; roşii aleşi 103; boieri schimbaţi cu megiaşi 103;
       —■ daţi de vornic 232, 256, E;
       ~ cu particularităţi 230,- 283;
       ~ In număr de; doi 30, 101, 230, 256, 344, 381; de patru 41, 90, 115, 127, 147, 354, 355, 379, 383, 443, E; de şase 134, 138, 141, 315, 357, 397, 418; de nouă 98; de doisprezece 25, 33, 40, 44, 55, 103, 125, 154, 173, 174, 188, 248, 259, 283; de douăzeci şi patru (lege peste lege) 103, 133, 174;~cu 2 ispravnici 259, 283;
       ~ „judecă” 30, 44, 115, 138, 141, 143, 147, 344, 355, 357, 381, 383, 443; ~ iau jurămînt aldămăşarilor E;
       cărţi (răvaşe, scrisori) de judecată şi Întocmire date de ~ 109, 126, 127, 138, 259, 344, 354, 357, 379, E; (menţ.): 30, 115, 147, 259, 315, 354, 357, 383, 443;
       răvaşe domneşti de ~ 25, 40, 90, 125, 134, 381, 397; numire de ispravnic 173 ; (răvaşe menţ.) 41, 44, 101, 103, 115, 123, 134, 138, 141, 147, 173, 248, 259, 315, 383, 397, 418, 443.
L
lanfuri, boier pus In ~ 183. latini «catolici ?> In onomastică 273, 278, 279; v. şi litere latine, lavră, m-re numită ~ 361; ~ cea mare, m-re străină 296.
laz 412 ; ~ boierilor 363. lăzuleţ A.
leafă, dată oştenilor 20.
leagăn 266, 351; trăsură 168; v. şi căruţe.
leah, In onomastică 335.
7&1
www.dacoromanica.ro
legănar 38.
legătură făcută de domn 258; v. şi aşezăminte ;
    ~ lui Mihai voievod invocată In pricini de rumânie 90, 127, 134, 138, 141. lege 409; daturi date după — şi obicei 16, 17, 47, 112, 139, 208, 396; boier turcit ieşit din — 296; — „rele şi asuprite” 255, 258; legea ţării 247;
       domnul judecă după —: passim; v. şi judecată, Jurători. lemnari mănăstireşti scutiţi 50. lemne : biserici de ~ 234, 257; — de moară 337; meşteri domneşti de — 57;
       <dare> In scutiri 159; — <daturi> luate de o m-re 396. lese, la glrie 240.
litere latine folosite In iscălituri 58, 98, 99, 181, 270, 326, 329, 333, 334, 336, 341; — greceşti v. greci.
livezi 41, 87, 97, 115, 132, 179, 203, 217, 237, 299, 327, 388, 428; ~ de fin 36, 180, 185.
lină 103. locuinţă 79.
locuri, ca unitate de măsură 286, A; — pustiu 14; v. şi case; passim. logofetese, stăplne 136, 209, 240, 298. logofeţi : 74, 156, 162, 190, 241, 259, 309, 322; stăplni şi martori 3—6, 13, 14, 23, 24, 26, 27, 32, 34, 39, 41, 46, 49, 54, 58, 65, 67, 68, 70, 78, 82, 83, 86, 88, 89, 91, 94, 95, 98—101, 103, 106—108, 115, 117, 120—122, 124, 130, 149, 151, 154, 157, 164, 169, 171, 175, 176, 178—183, 185— —187, 197, 201, 204, 206, 215, 217, 218, 223, 228, 229, 235, 239, 243, 249—252, 262, 263, 265, 268, 270, 273, 276, 278—280, 288, 292, 298, 299, 304, 306, 310—314, 320,      323—326,  329,  332—336,      340, 341,
    344,  346, 354, 356,  359,     361, 363, 367,
    369,  381, 384, 386,  387, 389—391,      393,
    398,  399, 401, 402,  404,     406, 409, 410,
    425, 434, 44A, 444, 451, A; v. şi llunea Vtlcul Grădişteanul;
       creditori 192, 201; — dau cărţi de mărturie 104, 351;—jurători, hotărnici, tocmelnici 25, 40, 44, 98, 127, 134, 138, 141, 147, 193, 259, 383, 397;—In adunarea ţării 255;
       atribuţii, Îndatoriri 168; — chezaş pentru birul unui sat 104; — stringe bir 117; birul lor 255; — Învaţă (8<iha) In act domnesc 61, 80, 130, 238, 244, 253, 282, 443, 451;
       —      ispravnici In acte domneşti: log. al doilea 135, 443; mari log. passim;
       logofăt ispravnic al scaunului Tlrgo-viştei 77;
       —      scriu acte domneşti 5,11,12, 26, 36, 40, 67, 79, 114, 132, 227, 267, 290, 338, 390, 438, 439; v. şi Lepădat, log.
       —       scriu cărţi ale judeţului, jurătorilor ş.a. 237, 259, 303, 344, 354; — scriu zapise 32, 49, 68, 69, 71, 74, 78, 85, 88, 89, 121, 122, 124, 133, 137, 148, 165, 169, 172, 179, 204, 211, 220, 239, 247, 270, 277, 292, 305, 310, 311, 312, 319, 334, 359,
    363,  404, 415, 446, A, B; v. şi Lepădat log.
       mari — vezi: Vladul Rudeanul, Mlho,
    Papa, Gherghe 61, 253, 282; foşti mari — 58, 65, 102, 106, 183, 241; In sfatul domnesc 141; logofeţi domneşti 255; de vistierie 104, 164, 175, 389, 443, 451; logofăt al doilea v. Bunea Grădişteanul, Sima, Udrişte Năsturel şi 91, 122; logofăt al treilea 91;
       —      cu ucenic 361, 383, 385, 386, 438; cu slugă 23.
lucru (munci, posluşanie, treabă) :
       la curtea domnească 57; la ocnă 419, 420;—la vie 148, 321;
       In scutiri: munci de peste an 11, 12; scutiri de — domnesc pentru a lucra feudalului 10—12, 42, 47, 48, 50, 57, 73, 76, 177, 199, 244, 246, 345, 362, 419, 431, 437; lucru boieresc 76, 362; — datorat feudalului 201, 361, 431, 432; — după lege şi obiceiul rumânesc 47;
       Întocmire pentru — 361; muncă In bani 148;
       v. şi ajutor, posluşanie.
lumlnăria domnească 395. luncă 136.
lup, In onomastică 46. luptă de clasă:
       daturi refuzate feudalilor 16, 17, 212, 433;
       pricini de rumânire, Încercări de jude-cire 9, 15, 25, 60, 62, 66, 70, 72, 84, 123, 125, 151, 174, 248, 261, 273, 278, 279,
    364,  365, 378, 430, 432, 433 ;
       fugă a unor rumâni 15, 42, 91, 95, 117,143, 245, 352, 364, 378, 419 ; — a unor ţigani 296, 420; fugă şi refuz de muncă pedepsit cu bătaie 420, 432; biserică volnicită să strice casele unor oameni aşezaţi pe ocina sa 212;
       v. şi judeciri, pricini, rumăniri, lupte: cu tătarii 138, 141; pribegii luptă, Împotriva domnului 98, 271, 273, 278, 279.
M
mahalale 322 ; — a unei m-ri 431. mal marii ţării 79.
majă, In scutiri 48, 345; — de fum, de pre margine 48. maldăr, In scutiri 48.
margini : marginea ţării 21, 429; bani de — strajă de — 159; măjari de pe — 48. martori: passim; femei — 74 ; rumâni 23. matcă <veche> 241.
7 84
www.dacoromanica.ro
mazili: martori 316 ; jurători 125 ; In marea adunare a ţării 255, 258. măciucă, aruncare cu ~ <unitate de măsură» 121.
măjari de pe margini 48. mălai, ferdele de ~ 285. mănăstiri:
       arhimandrie 332; lavră 361; de călugăriţe 61, 75, 81, 214, 226, 253, 28S, 434 ; ~ domneşti 358;
       zidire, aşezare, refaceri, ctitori, morminte la ~: 21, 26, 75, 84, 97, 113, 174, 214, 220, 226, 361, 412, 439;
       ~ vlndută pentru datoria ctitorului
    100, 108, 383; alte biserici şi ~ vlndute 255, 257;
       ~ fac schimb 26, 38, 106, 200, 241, 247, 257, 311, 312, 320, vlnd 84; judecesc 127, 254; iau şi dau bani cu Împrumut 96, 98, 272; cu pivniţe şi prăvălii 96, 113; In pricini 41, 53, 60, 127, 138, 141, 253, 352, 364, 433;
       aşezăminte, dispoziţii, alegerea egumenilor ~2, 43, 52, 79, 159,         255;
       drept de judecată al ~ In satele proprii 42, 159, 426; ispravnici m-reşti 208, 448; catastife ale ~ 420;
       ~ volnicite să-şi adune ţiganii fugiţi 420; ~ pustiite, sărăcite 21, 45, 52, 79, 113,226, 439 ;~prădate de panduri 21,429;
       ~ Închinate unor m-ri din ţară 100, 226,238,378,383, 420;
       şcoli din — (menţ. Urzii) 63, 116, 146, 175, 176, 185, 316, 430; v. şi metoaşe şi scutiri şl Imunităţi;
       — străine cu metoaşe şl sate In Ţara Românească 52, 113, 159, 196, 231, 245, 296, 32C, 348, 400; Îndatoriri faţă de ~ Închinate 52;
       aşezăminte pentru oprirea Închinării ~ 255, 258 ;
       pentru stăplniri, egumeni ş.a., v. sub voce: Argeş, Bistriţa, Bolintln, Bucnveţ, Călul, Cernica, Cirnu, Codmeana, Cozla, Cozi unii de la Schit, Dealu, Glavaclog, Golgota, Hotărani, Iazer, Iver, Jdreala, Mănăstirea Sf. Arhanghel Mlhall de la Rumele, Mănăstirea Vornicesel, Menedec, Mislea, Moio-mac, Nucet, Pinul, Pirvuleştl, Plumbuita, Seclu, Snagov, Strimba, Strlmbul, Tutana, Valea, Valea Mare, Vărblla, Vlforitn m-ri şi Bucureşti, Buzău, Cimpulung, Rimnic, Tlrgovlşte, oraşe, măsuri:
    cal Împovărat 129; lăţimea carului 6; ciozvtrte 80, 86, 191, 228, 316; fălci 36, 217, 225, 363, 370, 424, 428 ; locuri 286, A ; locuri definite prin aruncare cu băţul, cu măciuca 121, 405; „parte de un om” C; ogoare 28, 252, 291 ; paşi 28, 221, 382 : pămlnturi 251, 287; prăjini 109; răzoare
    101, 109, 145, 151, 191, 195, 210, 215. 251, 259, 267 ; v. şi funii, pogoane, stinjeni;
       ferdele 285 ; merţe 202; obroace 114. 427; ocale 202, 257, 391; povară 229; vedre 22, 80, 156, 188, 202, 343.
mătăsarl, martori 270. mătcl de stupi 202.
meglaşl, vlnzări, Înfrăţiri ş.a. cu ştirea ~: passim; v. şi jurători, moşneni, mei, pline de ~ 265, 266 ; dijmă din ~ 112. meri 39, 427.
                                                                               mertlce <dare>, In scutiri 42, 48, 57, 73, 159. 177, 244, 246, 345, 439;~ ale străinilor
    159.
merţe de făină 202.
meserclu (?) (merseciu), In onomastică 210. meşteri: rumâni 1, 27, 44, 58, 65, 66, 421 ; martori 96, 363, 367, 413; jurători 397; ~ domneşti scutiţi 57.                  >1
metonce: m-ri Închinate unor m-ri din ţară 100, 108, 193, 226, 238, 378, 383, 420; unor m-ri străine 52, 113, 196, 231, 245, 296, 320, 348, 400; m-ri cumpărate şi făcute ~ de călugării greci 255. mierarl 155; ~ fac scaun de bir In sat scutit 437.
mierărle, bani strlnşi ia ~ 168. miere <dare>, In scutiri 10—12, 18, 20, 21, 50, 57, 73, 76, 159, 177, 244—246, 258, 429, 439; •—■ cu ceară 362, 437, 445 ; <—■ dată de sat scutit 345 ; ocini vlndute pentru plata ~ 102, 215 ;
        ~ datorată turcilor 168. mireni, Îndatoriri faţă de m-ri 79. mită 79; ~ pentru judecată 82, 255. mitropolii (arhiepiscopii) din ţară 351; mor-mlnt, stăplniri 62, 72; venit 113 ;
        arhiepiscopie străină cu metoh In Ţara Românească 196, 231; alte ~ 159. mltropoliţi (arhimitropoiiţi, arhiepiscopi, vlădică) 62, 72, 346;
        alegere, obligaţii 79, 113, 255 ; ctitor, origină 113 ;
        ~ Întocmeşte Împreună cu domnul 52, 154, 358; In sfat 159; primeşte jură-mlntul domnului 255, 258; dă cărţi de mărturie 98, 351 şi de blestem 53; martor 261, 361, 421; dajdea vlădicăi 213 ;
        ~ arhiepiscopi străini 159,348 ; vlădică, exarh In Ţara Românească 93. mlncături de peste an, In scutiri 7, 10—12, 18, 20, 21, 45, 50, 57, 76, 131, 155, 177, 244—246, 258, 345, 358, 362, 422, 437, 439, 445 ; slugi domneşti strlng ~ 177. mocan, In onomastică 159. moldoveni, primiţi In slobozie 10—12, 73 ; ~ In onomastică 215, 290. mori (vaduri şi roţi de ~) 31, 52, 80, 91, 94, 95, 105, 113, 130, 156, 181, 202, 207, 217, 226,      229,  232,  239, 241,  249, 250—252,
    257,  276,  287,  313, 323,  326,  334, 338,
    355,  361,  383,  385, 386,  390,  391, 393,
    410, 451, A;
        ~ln oraşe 51, 186, 215, 264, 337, 382, 401;
        ~ cu Întindere 121,     241,    421 ; cu
    particularităţi 197, 337 ; ~ gata 6, 74, 146, 176, 215, 241, 298, 311, 312, 315, 405, 418; cu mai multe roţi 51, 186, 215," 241; cu două vaduri 314 ;
785
www.dacoromanica.ro
       meşteri de~397 ; ~ Înecate, stricăciuni 337,  397 ; pricini pentru ~ 264, 315 ;
    făcute de un boier 337; preţuri de ~ 290, 315, 441, 446, 449;
       ~ In descriere de hotar 121, 239, 390. morminte, In m-re 26, 75, 214, 220, 361, ,,moş” 368, E.
moşii confiscate de la greci 255 ; ~ pustie 184. moşneni:
       numiţi: cnezi 13, 20, 70, 149, 222,
    240,  423, 440 ; judeci 126, 151, 169, 172, 181, 279, 297, 424 ; megiaşi 15, 44, 68, 88, 89, 94, 104, 107, 121, 152, 174, 188, 219,
    241,  252, 308, 324, 333, 335, 440, E; moşneni 46, 62, 149,172, 203, 440 ; moşteni 72, 144, 172, 175, 181, 245, 255, 273, 278, 279; moşteni cu Înţeles de băştinaş 144, 175, 245, 255;
       plăieşl ~ din sate m-reştl, obligaţii şl scutiri 222, 423;
       ~ vier 203 ; ~ vlnd şl cumpără 188, 241, 308, 424 ; ~ In obşte 121, 252; In pricină 107, 126;
       rumâni se dau drept ~ şl se revlnd 15; lşl vlnd toată partea şl casa, fără să se rumănească 251, 295; v. şl rumnirt, Judeelrl, jurătorl.
moşteniri, Intre soţi 154, 355, 371 ; ~cu excluderea rudelor de slnge 56, 58, 65, 66, 111, 265, 266; ~ cu particularităţi 8, 153, 256, 371, D;
       drept de a testa 255.
movilA 283.
munţi, In vlnzărl şl Întăriri 5, 114, 154, 287, 316, 330, 331, 342, 387.
N
nastavnlel 79, 332, 400; ~ şi egumeni 17, 214, 429, 437; al unei m-rl din ţară, episcop străin 50; nastavnicl ai unei m-ri străine 52 ; ~ devenit mitropolit al Ungro-vlahiei 113, 261. nădragi 398. năem v. împrumuturi, năpăştl 255, 352; ~ de bir 103, 440. năvoade 167, 284.
năvodari obligaţi să dea vamă din peşte m-rli 167, 284, 434, 435, 448. nevoi 246 ; ~ pricinuite de turci şl călători 345.
neguţfitorl (cupcţi) <textual > : 322; cu părţi, vil, pivniţe, 4, 87, 106, 211, 237, 270, 290, 428, 442 ; cu prăvălii 302, 303; preţuiesc 385, Împrumută şi ţin sat zălog 183; nu pot stăplnl sate 278, 279;
       martori 4, 38, 87, 95, 100, 108, 146, 171, 181, 201, 211, 218, 219, 223, 228, 237, 270, 298, 302, 303, 319, 332, 344, 384—386, 391, 410, 428, 442;~ dau mărturie 270; tocmelnici 98, 354, 355; ~ de miere 168.
nuntă domnească 107; ~ a unor boieri 30, 309; v. şl cununii.
O
oameni:
       ~ domneşti iau treapăd 17 ; prind hoţi 389 ; v. şl ispravnici de jurătorl; ~ ţării Înstrăinaţi de domnie 285 ;
    ~ buni şi bătrlnl martori, dau mărturie 37, 77, 87, 193, 206, 270, 302, 346;
       ~ răi. pradă m-re 429; v. şl tlihari; ~străinl primiţi In slobozii 10—12, 73, 245; nu pot stăplnl sate in Ţara Românească 278, 279.
oaste, oşteni 425; renunţă la leafă 20; Ieşită din ţară cu domnul 259; rumâni In ~ 433; oastea pribegilor 271—273, 278, 279. oliieei (obiceiul ţârii, lege şi ~) 266; munca rumânilor după ~ 41; dări şi dăjdii după ~ 47, 139, 208, 212, 253, 396 ; ~ la jude-cire 127; treapăd după ~ 255;
       scaun de bir aşezat Împotriva ~ 437 ; ~ la alegerea egumenilor 79;
       ~ ţării călcat de greci; obiceiuri rele 255, 258. obraţe ia vie 215.
obroaee de grlu 114; ~ de pline 427.
obştea călugărilor 79. ocale de ceară 202, 257, 391. oeină domnească 6 ; ~ aleasă 224 ; v. fi ho-tărnicll.
ocnari, rumâni m-reştl 419; martor 387. ocol al slllştel casei 287. odăjdii 108, 196, 226. oerll vlndute 238. oerlt, oeresc 10, 255; v. şl ol. ogoare 28, 252; preţuri 291. ol (~ cu miel ,cu lină). In danie, zestre, moş» tenlre f.a. 41, 103, 108, 176, 202, 265, 351, 409; In plata unei duşegubine 104;
        <dări> In scutiri: gorştină, dare din ~ 10, 20, 21, 131, 159, 222, 238; gorştină dată de privilegiat 439; oaie seacă 10—12, 18, 21, 50, 57, 73, 76, 159, 177, 245, 258, 345, 362, 423, 429, 437, 439 ; ~ de sulglu 73, 362, 429, 439; ~ pentru mertlcele străinilor 159;
        oleresc 10 ; oierit de ~ 255. oieri Iau gorştină 238. olac v. cai.
786
www.dacoromanica.ro
«lari 251.
omor 433; pedepse pentru — 190, 279 ; duşe-gubină luată pentru — 104. opăelnaşl, In scutiri 10, 50. oraşe şi tirgurl:
       oraşe de scaun v. Bueureşti; Tlrgo-vişte numit oraş (cetate) de scaun 77, 96, 246;
       Întemeiere 144 ; moşia oraşului, hotare, pricini 35,  144, 390; vama pazarului
    135;
       palanca, pod 10, 337; mahala 270, 431; uliţe 14, 129, 346; pazar 135, 186; curtea domnească 18, 51, 57, 103; case 38, 51, 53, 96, 113, 129, 154, 218, 220, 235, 236, 270, 289, 302, 303, 322, 337, 346, 391, 395; băi 51, 337;
       grădini 337, 391, 449; vii 17, 51, 63, 272, 336; mori 51, 121, 186, 215, 239, 337, 382, 390, 401, 446, 449; pivniţe şi prăvălii 14, 96, 113, 129, 196, 218, 231, 270, 289, 302, 303, 348, 391, 445; negustori 38, 146, 218, 237, 270, 302, 303, 319, 322, 344, 391, 442; bacali, bărbieri, cizmar
    270; cantaragiu 129, 270; cojocari 262, 322; croitori 129. 322; mătăsar 270; meşteri 57 ; plăpumari 129; rachieri 118, 270; orăşeni agricultori 396 ;
       judeţul şi plrgarii 7, 18, 24, 96, 105» 237, 270, 303, 332, 337, 380, 391, 404. 416, 419, 422, 445; bătrlnii oraşului 303. 337, 382; orăşeni mari şi mici 53; pircălabi 135, 391; vornic de tlrg 168; stolnici* vameşi, scaun de vamă 208, 253, 426; strigări In tlrg, pristav 186; fugă In—117, 419; v. şi Argeş, Buzău, Caracal, Clmpulung, Cornăţel, Cralova, Gherghiţa, Ocna Mare, Oraşul Flocl, Piteşti, Rimnicu Vilell, Rimnicu Sărat, Slatina, Tirgovişte, Tirgul Gelortulul, Tirgu Jiu şi Tirşor;
       oraşe străine v. Bosna Sara!, Constan-tinopol, Ierusalim, Solia, Tirnovo şi 159. orbire 58, 65, 66, 265, 266, 351. ortac, In onomastică 64. osluhă <amendă>, In scutiri 7, 422. ospeţe domneşti 93.
P
paharnici 122, 352, 410 ; stăpini 6, 9, 67, 92, 170, 175, 203, 260, 261, 269, 295, 298, 323, 357, 380, 385, 409; A, B ; martori 1, 13, 24, 27, 39, 46, 68, 78, 84, 86, 88, 89, 91, 95, 102, 106, 118, 128, 142, 149, 152, 164, 175,     197, 201, 203, 206, 229, 234, 243,
    286,              295, 311, 312, 320, 323, 335, 354,
    356,              359, 383, 386, 387, 393, 402, 409,
    416, 442; dau cărţi de            mărturie      104,
    351; tocmelnici, jurători, hotărnici 25, 44, 126, 127, 134, 138, 141, 259;
       mari — v. Vasilie, Nedeico, Neagu, Para şi Barbul Brădeseul; păhărnicei 445. paiangă, făcută de Sinan paşa 10, 337. panduri, pradă m-re 21, 429. par, semn de hotar 193. parango, postav de — 405. paşă 10, 113, 337.
paşi <unitate de măsură> 28, 221, 382. patriarhi, dau cărţi 2, 43, 79, 111, 123, 159, 173, 230; oprelişti 255. pază, ia m-re 21, 429 ; la pod 222, 423; — ţării 11, 12 ; straja de margine 159. păcurari, In onomastică 278, 279;—martor 203.
păduri: passim;—tăiate pentru a pune vie 228, 321. păhărnicei 445. păhămlcie <dare> 10, 18. pămînturi <unitate de măsură> 251, 287. păragină, părăsişte v. vii. părpăr 208. păşunat <dare> 159. pecete : passim; folosită de oraş 237.
pedepse:
        ameninţări domneşti: certare, mare — 16—18, 42, 45, 47, 48, 57, 76, 131, 135, 155, 199, 208, 213, 222, 238, 244, 246, 284, 345, 352, 362, 396, 420, 422, 423, 425 426, 431, 433, 434, 448; — şi mare urgie 445 ■
        —   cu bătaie 190, 420, 432;
        —      capitale 155, 175; reglementarea pedepsei capitale 255.
peri, in descriere de hotare şi toponimie 28, 124, 202, 250, 252.
peşte şi pescuit (vtnătoare de peşte) 202; vlnătoare cu năvoade 167, 284;
        vamă cuvenită m-rilor din bălţile lor 139, 167, 208, 253, 284, 434, 448; cuantum 139, 396; oprelişti 35, 159, 426.
pitari, familie, stăpini 67, 93, 158, 259, 264; martori 24, 68, 88, 99, 180, 182, 185, 197, 249, 265, 287, 297, 320, 324, 335; tocmelnici dau cărţi 98, 104; scriu zapise 136, 160, 161; In marele divan 358;
        foşti mari — 93 ; mare — In funcţie v. Grama;
        mare — 316; eroare, In loc de mare paharnic.
pivniţe, la vie 6, 87, 176, 215, 237, 290;
        —      In oraşe (case, prăvălii cu —) 96, 113, 129, 218, 270, 289, 391;—de piatră 87;
        —   <dare>, In oraş 445.
pitne de grlu şi de mei 265, 266; obroace de — 427;
        dijmă luată de m-re din — 212, 396;
        v. şi grlu.
787
www.dacoromanica.ro
plrcfilabi, cu părţi, cu case 28, 53, 133, 235; cu rumâni 1, 27, 44, 58, 65, 66, 279; martori 41, 96, 169, 187, 269, 275, 298, 305, 330, 332, 342, 380, 391; atribuţii, oprelişti 57, 135, 159, 426, 432;
       ~ din oraş 135 ; ~ m-resc 426. pirgarl poartă pricină 419; v. Judeţul şi cei 12
plaiuri 207, 339; ale unui oraş 144; v. şi munţi.
plase ale unor sate 117, 181, 241, 400. plaşcă de postav 405.
plăleşi, obligaţii şi scutiri 222, 423, 439;
    cnezi din sate m-reşti 222, 423. plăpumar, martor 129.
pocloane <dare> cerute rumânilor 208; In scutiri 159, 431, 445.
poduri 55, 61, 337; pază la pod 222, 423. podvoade, In scutiri 11, 12, 42, 48, 57, 73, 76, 159, 177, 244—246, 345, 362, 437, 439. pogoane 109;    ~ de vie 4, 78, 80, 86, 101, 105.
    118, 130,   142, 145,  148, 151,  162,   163,
    191, 202,   203, 205,  210, 215,  221,   223,
    228, 241,   242,  252, 267, 290,  291,   307,
    391, 412 ; ~ de pădure 228.
pomi, pomet 80, 87, 182, 197, 207, 217, 237, 251, 287, 299, 314, 339, 363, 442; case cu ~ 116, 257; grădini cu ~ 156 ; vii cu ~ 210, 215, 241.
popi 14, 28,    136, 152,  160, 176,  239,   251,
    257,  259,  333,  334, 353, 386,  390,   398,
    404, 413;
       ~ cu părţi, case ş.a. 3, 6, 67, 75, 83, 85, 86, 94,110,130, 154,156, 161, 162,188, 189,   195,  197, 214, 216, 232,  233, 235,
    250,   252,  267, 274, 285, 287,  315,   328,
    363,   380,  382, 388, 399, 405,  416—418,
    436, 438, 446, 449; D ; ~ rumâni 278, 279, 440; ~ dau dări, scutiţi 18, 213,
    258,  445 ; popă care nu poate li rumân B; ~ martori 4, 5, 38, 39, 41, 49, 53, 56,
    67, 74, 75, 77, 80, 85, 86, 105, 109, 114, 116,   121,  128, 129, 136, 145,  150, 160,
    169,   171,  176, 179, 182, 184,  186,   187,
    192, 194,   195,  202, 204, 215,  216,   218,
    220,   228,  231, 234, 235, 237,  241,   252,
    254,   261,  267, 269, 270, 276,  286,   291,
    295,   298,  299, 303, 319, 322,  827,   332,
    337,   343,  346, 349, 361, 374,  375,   377,
    390,   391,  394, 404, 408, 412,  416,   428,
    441, 442, 449, A, C, E;
       ~ călugări 79, 228; clisiarhi 18, 39, 218, 298, 337, 346, 445 ; ~ domnesc 346 ; ~ dascăl şi postelnic 210; dascăl slove-nesc In menţ. tlrzie 176, 316; ~ tălmăceşte hrisov 189 ; ~ dichiu 100, 108; econom 231; ~ egumen 365; ierom-nimon 231; protopopi 76,         156, 231;
    sachelar 231; socotitorul bisericii 212; răspop 181;
       grămătic 156; scriu zapise 128, 156, 171,  235,  304, 309, 327, 332, 340,
    366, 370, 376,380,384, 394,398,427, 442 ; ~ln onomastică 28.
porei (rlmători), In zestre, danii ş.a. 103, 108, 217,     409; ~ In onomastică 67,         163;
    In dări 20, 159; gorştină <dare> de ~ 10, 21, 131, 255, 433; plăieşi scutiţi dau goştina de ~ 439.
portari 322, 346; martori 38, 58, 65, 91, 95, 286, 292, 296, 299, 322, 346, 359, 393; dau cărţi de mărturie 104; ispravnici la Întocmire 19, 381; ~ de jurători 90,125, 283;
       mari portari v. Iane, Calciu, Nedelco; cal dat portarului celui mare 410. porţi 346.
posluşnici şl posluşanie: posluşnici ai unor m-ri (episcopii), scutiri 7, 50, 422, 431; ~ dlrvari 362; ~ moldoveni 422 ;
       posluşaniile m-rii 79;
       scutiri acordate pentru a fi de poslu-şania feudalilor 42, 48, 199, 244, 246, 419, 431;
       v. şi ajutor, lucru, rentă feudală, postav turcesc 405. postelnlceasă 187. postelnici 96, 102, 227;
       stăplni 11,12, 26,30,34, 36, 37, 39—41, 59, 67, 82—84, 90—92, 94, 95, 103, 116, 129,  133,  134, 138,  141, 143,  146, 147,
    150,  158,  163, 165, 173,  174,  178, 184,
    187,  189,  193, 197, 204,  211,  213, 223,
    226,  241,  243, 257, 262,  263,  278, 279,
    282,  290,  294, 306,  311—313,   319, 324,
    325,  338,  346, 354,  355, 383,  385, 386,
    401, 416, 425, 430, 447, 451; ~ creditor 415;
       martori 1, 5, 13, 24, 26, 27, 32, 34, 46, 54, 67, 86—89, 91, 95, 96, 102, 107, 129,  130,  142, 149,  152, 157,  158, 169,
    170,  181,  186, 197, 200,  202,  203, 206,
    210,  215,  216, 241, 243,  265,  268, 270,
    276, 287, 289, 296, 307, 309—312, 315, 320, 323, 325, 326, 333—335, 341, 344, 346, 347, 351, 356, 357, 359—361, 363, 375, 380, 383, 387—389, 391, 394, 395, 404, 416; tocmelnici, hotărnici 30, 40, 44, 127, 134, 138, 141, 259, 357, 443;
       Mom domnesc, ispravnic de jurători 25,188; ~ cu Însărcinări 100, 108; Învaţă (8hha) 42; ~ scrie zapis 1, 27, 34, 306, 325, 355 ; ~ dascăl şi popă 210 ; rosturi 117, 255;
       din casa domnească 44; ceauş de ~ 264; postelnic de sută 255; ~ al doilea 1, 25, 27, 88, 89, 326, 341;
       mari ~ v. Alexandri, Iovcea, Dumi-traşco, Manea şi Costandin Cantacuzino; f. mari postelnici (şi din Moldova) 11, 12, 42, 89, 143, 296.
postrlg, obligaţiile călugărilor faţă de ~ 79. povară <unitate de măsură> 229. pradă <amendă> 213; luată : de vameşi 208; pentru Încălcare de ocină 112; de la viclean 229; ~ Închinată domniei 255, 443;
       m-re prădată din ordin domnesc 100, 108;
       prada cupăriei şl a puşcăriei 255. pravilă, judecată după ~ 255 ; <—■> călugărească 79.
788
www.dacoromanica.ro
prăjini, In lat şi tn lung 109.
prăvălii 14, 96, 129, 196, 231, 270, 302, 303;
    ~ scutite de galbenul de fum 348. preţuri pentru :
        sate Întregi 20, 31, 82, 164, 175, 183, 217, 262, 263, 278, 279, 298, 385, 400, 425,  440; cltimi definite de sat 64,
    92, 106, 163, 171, 206, 224, 243, 252, 290, 313, 323, 383 ;
        rumâni cu părţi 13 23, 41, 44, 46, 68, 88, 89, 94, 116, 120, 122, 149,150, 152, 166, 169, 172, 181, 219, 240, 251, 254, 261, 324, 329—333, 335, 336, 341, 342, 356, 368, 383 ; ~ rumâni fără ocină 94, 107, 251, 292, 323, 324, 383;
        ţigani şi sălaşe de ţigani 34, 39, 84, 94, 98, 190, 216, 241, 260, 271, 290, 325, 359, 380, 383, 386;
        părţi arătate In stlnjeni şi fălci 4, 6, 24, 78, 80, 105, 137, 145, 148, 205, 217, 225,  235,  239, 277,  288, 290,  291, 293,
    308,  309,  340, 366,  370, 386,  390, 393,
    406,  407, 413, 414, 424, 428, 438, B; funii, delniţe, locuri, ogoare, pămlnturi 32, 41, 67, 85, 94, 101, 107, 133, 211, 252, 269, 286, 287, 291, 317, 360, 377, 404, 416, 436, C; ~ vii, In pogoane şi răzoare 4, 78, 80, 86,   101,  145, 148,  176, 191,
    202,  203,  210, 215,  221, 228,  241, 242,
    252, 259, 290, 291, 307, 412;
        mori, vaduri, roţi de moară 6, 74, 105, 121, 176, 186, 215, 239, 241, 250, 252,  290, 315, 390, 441, 446,         449;
        case din oraş 38, 218, 322, 346, 391; ~ selişte de casă din sat 124; ~ prăvălii, ~ cu pivniţe 129, 270, 302, 303;
        boi 181;~ cai 59, 94, 114, 143, 149, 301, 405, 410, 443; ~ oi 202; ~ stupi 443 ;
        vin 301, 343; ~ ceară, In ocale 202, 391 '
        blănuri, rasă 262, 417; lemnul unei biserici 234;
       preţuri In bunuri şi bani, pentru locurii nedefinite: passim.
pribegi, doamnă pribeagă 98; boieri ~ 98, 183; pribegi ridică oaste şi luptă cu domnul 271—273, 278, 279;
    ~în onomastică 98. pricini:
       Intre:   mănăstiri (episcopii, mitro-
    polie, patriarh) 8, 31, 193, 283; ~ şi slujitori domneşti, concesionari 16, 81, 155, 208, 238, 253, 284, 419, 437, 448; ~ şi orăşeni 53 ; ~ şi sat 448 ; ~ şi boieri 8, 33, 35, 37, 41, 55, 98, 173, 296, 337, 352;
       Intre: boieri 29, 30, 82, 90, 103, 115, 134, 143, 147, 153, 154, 190,217,230, 259, 264, 282, 344, 355, 357, 371, 381, 383, 397 ; ~ şi negustori, creditori 262, 263, 273, 278, 279; ~ şi orăşeni 401; ~ şi dorobanţi 29; ~ şi megiaşi, sat 107, 197, 443 ; ~ şi rumâni 25, 44; ~ şi popă 197, 213;
       purtate de popi 75, 110 ;
       Intre orăşeni 322 ; ~ şi m-re 53 ; —■ şi boier 401;
       Intre moşneni 77, 101, 118, 126, E; ~ şi ungureni 315 ;
       pricini de rumânie cu boieri 9, <25>, 66, 70, 273, 278, 279, 430, 432, 440; ~ cu m-ri, mitropolie 15, 60, 62, 72, 84, 123, 175, 248, 261, 350, 364, 365, 378, 433; ~ purtată de boier ctitor 174,
       vlnzători se obligă să poarte ~ 317, 375; pradă, gloabă, treapăd, consimţite de părţi la redeschiderea ~ 82, 193, 197, 213, 355, 443. pristavi, strigă In tlrg 186. protopopi (potropopi) 156, 231, 429. protopsalt, martor 231.
pustie, pustietate, sat din ~ 11, 12 ; moşie ■—* 184; v. şi minăstiri, sate pustiite, puşcaşi (puşcar), martor 254, 442. puşcărie v. temniţă.
R
rae in onomastică 215. raehleri 118; martor 270. rasă 417.
răchlţl In toponimie 105. răscumpărarea capului 175. răspop rumânit 181.
răutăţi, pustiiri 63, 113, 135, 245, 272, 364. răvaşe v. acte, zapise şi Jur&torl.
„război” cu pribegii 272. răzmeriţă 168, 316.
răzoare 251; ~ de clmp, 101, 109, 145, 210, 215, 267;~de vii 151, 191, 195, 259. rentă feudală:
       muncă, ajutor, ascultare, lucru, pos-luşanie datorate stăplnului 7, 10—12, 16, 21, 42, 47, 48, 50, 57, 61, 73, 177, 199, 201, 244, 246, 345, 361, 419, 429, 431, 432, 437; posluşaniile m-rii 79; lucru
boieresc 76, 362; muncă după lege şl obiceiul rumânesc 41, 47; după Întocmire 361;
    megiiaşi se pun sub mina unui boier să-i fie de ajutor In vederea unor scutiri. 324;
    adet 258; daturi 433; venit 52, 108. 113, 231, 255; dijmă, dajdie, venit zeci uială din fin, din grădini, din grlu, din pline, din lemne, din mei, găleţi 39, 112. 212, 396, 433; rumâni dajnici 364 ; vamă, venit, zeciuială din peşte, din bălţi 33. 35, 37, 55, 139, 159, 167, 208, 253, 284, 396, 426, 434, 435, 448; venit din bazar, din prăvălii 135, 231; vinărici 17, 22, 52, 101, 203, 321, 416; părpăr 208; dajdie dată de o mahala 431;
    dăjdii luate de la ţigani 16, 420;
www.dacoromanica.ro
789
        cuantum 17, 139, 396; după lege şl obicei 16, 17, 47, 112, 139, 208, 212, 396; luată In bani 17, 433;
        dajdia vlădicăi, a preoţilor 213, 258; dijmă dată de oameni liberi 212, 396; biserică volnicită să spargă casele unor oameni aşezaţi pe ocina sa 212;
        Împotrivire la darea ~ 17, 212, 433; v. şi pricini de rum&nire. rlndaşl 103.
riurl, matca <veche> 241; vadul de sus 382. robi, robie 350;
        robie la unguri 98; ~ la tătari 115, 433 ; cărţi de robie 364 ;
        rumâni căzuţi robi scapă de rumănle 138, 141, 364;
        rob in onomastică 4, 94, 175, 241, 279, 290, 291, 357, 390, D; v. şi ţigani, rogoz, In descriere de hotare 283. roşii 396; numiţi boieri 390 ; ~ aleşi 103; iuzbaşă de -— 418;
        martori 104, 234, 384, 390; in marea adunare a ţării 255, 258;
        birul lor, scutiri 103, 117, 255, 258; greei Înscrişi la ~ 255. rotari, martori 388. roţi v. mori.
rudari 420; m-reşti, dajdia lor 16. rude 226, 314; ~ Întrebate la vlnzare 28, 64, 91, 95, 197, 206, 259, 270, 302, 391; ~ excluse de la moştenire 56, 58, 65, 66, 111, 265, 266;
        răspunderi ale ~ 103;
        ~ ale ctitorului, drepturi 113 ; v. şi vinzări-eumpărărt, preemţiune. rumănl (vecini):
        numiţi: dlrvari 76, 362; moşteni 175; posluşnlcl 7, 362, 419; rumânaşl 131; săteni 324;
        rumâni domneşti 159, 400, 430;
        <■*» m-reşti, ai mitropoliei 15, 20, 31, 52, 60, 62, 72, 113, 127, 138, 139, 141, 159, 244, 261, 272; schimbaţi de m-re cu un boier 311, 312;~ fugiţi 42, 226, 245, 352, 364, 378, 419;
        ~ boiereşti 8, 9, 13, 26, 27, 29, 44, 47, 58, 64, 65, 90, 92, 102, 107, 111, 112, 127,  130, 133,  138,  147, 153,  154, 157,
    164,  166, 170,  175,  183, 198,  209, 217,
    223,  229, 241,  243,  262, 263,  265, 266,
    268,  276, 298,  306,  310, 351,  354, 357,
    371, 385, 387, 400, 421, 425;~ fugiţi 117, 134, 138, 141, 143; vlnduţl in lipsă 91, 95;
        ~ al unul popă 328; — al unor rumâni care se Judecesc 254, 332, 378;
       ~cu delnlţe 23, 41, 116, 313, 328; eu părţi in alte sate 324, 335; ~ fără ocină 94, 149, 251;
       ocini fără ~ 82, 106, 317, 320, 392, 451 ;
       vii româneşti 151;
       ~ popi 278, 279, 389, 440 ; ~ femei 175, 440; martori 23; meşteri 1, 27, 44, 58, 65, 66, 421; ocnari 419; ~ plrcălabi 1, 27, 44, 58, 65, 66, 279; ~ cimpoitor 251;~stupar 387;~ vieri 1, 44, 58, 65, 66;
       lucru rumânilor 201; muncesc cu tocmeală 361; la ocnă 419; muncă după legea şi obiceiul rumânesc 47;
       birul unor rumâni boiereşti plătit de alt boier 103;
       rumâni primiţi in slobozie 73, 245; prădaţi de vameşi 208; refuză să dea daturile 433; situaţia rumânilor călăraşi şi dărăbanţi 365, 378, 432, 433; oprelişti şi drepturi de judecire, 70, 127, 254 ; ~ ale rumânilor robiţi 11, 12, 138, 141, 364; rumâni răsculaţi la pribegirea boierilor 168;
       v. şi Judeeiri, luptă de elasă, rentă feudală, rumânirl, preţuri, românie, apărare de ~ 174 ; a unor rumâni judeciţi 9; ~ a unor judeci care Îşi vlnd tot pămlntul 251, 295;
       pricini de ~ 9, <25>, 60, 62, 66, 70, 72, 84, 123, 125, 174, 248, 261, 273, 278, 279, 378, 430, 432, 433. rumânirl:
       domnul (Mihai Viteazul) româneşte 20, 123, 125, 248, 440; boieri rumânesc 13, 46, 62, 66, 68, 72, 88, 89, 94, 104, 120, 122, 149, 152, 166, 169, 172, 181, 187, 190, 219, 240, 251, 273, 278, 279, 287, 292, 297, 324, 329—331, 333, 335, 336, 341, 342, 356, 368, 383, 389, 418, 443;
       rumâni care se judecesc românesc Înlocuitor 332;
       ~ numai cu capul 149, 251, 292, 324, 329, 330, 336, 341, 383; ~ cu particularităţi 20, 104, 190, 335, 336, 341, 356, 378, 389, 418, 440, 443;
          sub Mlhnea Turcitul 273, 278, 279; sub Mlhal Viteazul 44, 62, 66, 72, 418;. sub Radu Mlhnea 94; sub Alexandru Ililaş 13, 15, 46, 149;
       v. şl prleinl de rumănle. ruptoare (tocmeală), dări plătite cu ~ 11, 12, 177, 199, 244, 258, 345. ruşi, primiţi În slobozii 11, 12 ; in toponimie 3,
s
saehelar, preot — 231. aahaldaca 398. samur, blăni de ~ 262, 263. saşi, popă săsesc 382; in onomastică 186, 401.
790
                                                                  www.dacoromanica.ro
        sate şi săteni:
              Întinderea satului, numărul sătenilor 133, 233, 240, 278; săteni cu părţi in alte sate 188, 324, 335;
122,          sate de plăleşl 222, 423, 439; ~ de
                                                                                margine 48, 199; «»> pentru paza ţării 11,
    12, 21, 429; ~ de drum 345 ; ~ de lemnari 50;
        ~ domneşti 117, 272, 400, 419, 440; ~ rumânite de Mihai Viteazul 20, 123, 125, 248,440; slobozite 440; sat răscumpărat de la domnie, plătind datoria boierului 70; străini nu pot stăptni ~ 279;
        ~ sparte, risipite 42, 138, 141, 226, 245, 437 ; pustiite, robite de tătari 11, 12;
        ~ vtndut fără rumâni 82, părţi de ~ fără rumâni 106, 297, 317, 320, 323, 366, 451 ; săteni fără ocină 94, 251, 292, 323, 324, 330; oameni străini de sat 212, 324;
        Îndatoriri 104 ; răspundere solidară 6, 215, 252; birul şi dajdea dată cu~9, 213; sat sub judecata m-rii 42, 426; bâ-trlnii satului 389, E; passim.
săbler, megiaş j urător 174. săraci, posluşnici 7, 422; ~ oameni slobozi dau birul şi dajdea unde vor locui 9;~ asupriţi de greci 255.
sărăcie şi pustiire a ţării 255, 259, 352;m-ri sărăcite 45, 79, 226, 439. scaun 398; martori 202, 416 ;
        ~ de bir 437 ; .— al vameşilor 208; scaun domnesc v. Bucureşti şi 77, 96, 157, 246; ispravnici de~77, 96;
        scaunul Craiovei, ispravnici 70, 82,103. sehevofilax şi econom 231. schller, martor 327.
schimburi 30, 158, 176, 197, 202, 227, 347,
    357,  393, 409, 451 ; domnul schimbă 440; m-rl schimbă 26, 38, 106, 200, 241, 257, 311, 312, 320;
        —- de ţigani pentru respectarea sălaşului 93, 200, 241, 247;
        galbeni schimbaţi In Transilvania 8. sehiptru al Ţării Româneşti 10, 51, 52, 113,
    358,  430.
selnduri, in scutiri 159. scoc de moară 241 ; ~ vlndut fără ocină 74. seule (unelte) de aur, de argint, ale unor boieri 229, 276, 394 ; ~ ale unor biserici şi m-ri 196, 226; v. şi fereeături, odăjdii, seutlrl şi imunităţi:
        acordate prin aşezăminte tuturor categoriilor de privilegiaţi 255, 258, 358;
        acordate unor boieri, drept de a face slobozie 11, 12, 73 ; unor clerici, biserici domneşti din oraşe 18, 348, 445 ; ~ unor sate şi posluşnici m-reşti, m-rilor, episcopiilor, mitropoliei 7, 10, 17, 20—22, 42, 45, 50, 52, 76, 131, 135, 155, 159, 177, 208, 238, 244—246, 321, 345, 362, 419,
    422,  426, 429, 437 ; ~ pentru mahalaua unei m-ri 431; ~ unor sate de margine, lemnari, plăieşi mănăstireşti 48, 50, 222,
    423,  439 ; ~ unor ţigani m-reşti 16, 420 ; drept de judecată, acordat explicit m-rii 42, 426;
        acordate unor meşteri domneşti 57; scutiri (vlădiceşti) acordate unor clerici 18, 218, 258, 445; v. şi dări şl slujbe.
semne v. hotare.
sfatul, soborul ţării 255, 258, 358; sfat domnesc v. divan, sinod patriarhicese 159. sirbl primiţi In slobozii 10,73,159; martor 337; In oastea lui Leon Tomşa 168,271; căpitan de 93;
       In onomastică 87, 154, 197, 237, 298, 376, 407. slobozii t
       drept de a face ~ acordat unor boieri 11, 12, 73; ~ unor m-ri (episcopii) 155, 159, 244, 245; condiţii 7, 10, 177; slobozii sparte, risipite 244, 246 ;
       rumâni fugiţi In ~ 117, 419.
slugi:
       ~ boiereşti 23, 103,159,187, 266, 282, 398,421; ~ dăruite pentru slujbă 94,103;
       ~ domneşti, fără dregătorie arătată 6, 26, 130, 217, 222, 248, 396, 423; ~ cu sarcini domneşti 16, 117, 213, 214, 420, 448, ~ dăruite pentru slujbă dreaptă 271, 425; ~ scos cu ruşine din divan 217 ; şelar ~ 102 ; ~ oprite să turbure privilegiaţi 18, 45, 48, 57, 73, 76, 131, 159, 177, 178, 244, 246, 348, 362, 437, 445; v. şi boieri;
       ~ mănăstireşti 431; v. şi dirvari, posluşnici.
slujbe drepte şi credincioase, ale boierilor, răsplătite 47, 51, 63, 93, 271, 425; In ţări străine 282, 440;
       ~ ale unor slugi domneşti In judeţ 45, 177, 246;
       ~ale plăieşilor 222, 423, 439; rumân dăruit de boierul său pentru~94 ; ~ făcute de clerici 113, 445; cumpărarea, mărirea slujbelor 255, 258; ~ de peste an In scutiri 7, 11, 12, 21, 45, 50, 73, 76, 155, 177, 245, 246, 358, 362, 422, 423, 429, 437, 439;
       scutiri pentru a ti de ~ v. rentă feudală, v. şi dări şi slujbe, lucru, slujitori domneşti, In adunarea ţării 255, 258;
    rumâni boiereşti fi bimici nu pot fi ~ 432. soboare:
       ale m-rilor, Încuviinţează schimburi, judecirl 100, 106, 108, 247, 254, 311, 312, 320; rosturi 79, 225; soborul de obşte, ~ fraţilor, sobornica 79; soborul ţării 358. soeotitor al unei biserici 212. soroace:
       pentru plata unor datorii 19, 69, 94, 96, 98, 102, 192, 262, 263, 268. 273, 278, 279, 285, 293, 371, 383, 415; ~ unor duşegubine 104, 190, 389; ~ de judecată, de jurători 15, 90, 125, 174, 248, 351, 381;
       pentru dări cu ruptoare 255, 258, 345 ; ~ plata birului de haraci 177 ; pentru tocmit mierea 168. spahiu in onomastică 149, 418. spătari:
       stăptni, familie 8, 30, 31, 46, 107, 113, 120, 141, 153, 157, 183, 190, 217, 226, 229, 230, 295, 324, 354, 355, 357,
www.dacoromanica.ro
791
    371,  385, 416; martori 13, 104, 107, 133,
    138,  149, 152, 164, 175, 181,  241,  262,
    263,  289, 296, 298, 310, 324,  330,  331,
    334,  335, 347, 351, 354, 355,  357,  361,
    386, 391, 402, 409 ; ~ dau cărţi de mărturie 104 pribeag 168, 178;
       ~ al doilea 229 ; ~ In sfatul domnesc 358.
       mari ~ In funcţie v. Milio, Dumitraşco, Pavlachl şi Teodosie; foşti mari ~ 8, 31, 104, 107, 133, 149, 152, 296, 358, 385. spătăreasă 8. stareţă 81, 283. steag 47. stegari 339, 366. stejari 283, 321. steţie, In scutiri 11, 12. stilpl, semne de hotar 62, 72. stinjeni <unitate de măsură> de ocină 4, 6, 24, 29, 78, 80, 86, 105, 106, 137, 142, 145, 148,      149, 176, 191, 202,  205, 221,  223,
    229,  235, 239, 242, 270,  274, 290,  291,
    307—309,   340, 343, 344,  366, 384,  390,
    393,  406, 407, 413, 414,  427, 438,  440,
    451, B ; ~ preţuiţi 176, 277, 288, 293, 386. stolnici:
       familie, stăplni 29, 40, 83, 273, 278, 279, 313, 391 ; martori 86, 91, 95, 114, 234, 251, 268, 287, 324, 329, 361, 380, 388, 393 ; hotarnic 40 ;
        oprelişti, pricini pentru zeciuiala din baltă 48, 61, 159, 253, 426 ;
        f. mari stolnici 273, 278, 279; In sfatul domnesc nenumit 429 ; In funcţie v. Muşat, Gherghe, Nedelco, Stroe Leurdeanul. straja de margine <obligaţie> 159; paza ţării 11, 12.
8trăchinar 181.
străin v. oameni străini.
stupar 387.
stupi dăruiţi, In preţ ş.a. 103, 108, 202, 265, 266, 351; preţ 443;
        <dare> dijmă din ~ 10, 20, 21, 131, 159, 255, 439 ; ~ dată In bani 433. sudeţi v. judeţi.
suigeri (slugeri), stăplni, familie 19, 30, 69, 107, 127, 198, 262, 263, 268, 273, 278, 279, 325, 385 ; martori 1, 27, 34, 70, 82, 86, 100, 107, 108, 122, 149, 170, 181, 241, 259, 289, 296, 310—312, 324, 326, 334, 336, 341, 347, 361, 386, 389, 409; hotărnici, tocmelnici, dau cărţi 25, 44, 104, 126; ~ In divanul domnesc 358;
        mari suigeri tn funcţie 263 ( ?) v. Muşat şi Dumitru Dudescul; foşti mari ~ 70, 86, 100, 108, <263>, 386. sulglu <dare> 345; In scutiri v. oi. sultan v. împărat.
ş
şa, cal lnşeuat 398.
şcoală domnească, slovenească <ln menţ.
    Urzii> 63, 116, 146, 175, 176, 185, 316, 430. şelari, slugă domnească 102 ; martori 96, 220. şesul viilor 272 ; ~ oraşului 271. şerb, In onomastică 159, 224, 234, 287, 292, 305, 316, 331, 342, 451.
şetrari, martori şi jurători 86, 259; ~ scrie zapis 326, 336, 341.
şlfari, f. mare martori şl jurători 39, 206, 259, 322; ~ domneşti, abuzuri 81; baltă şifărească 81. şolmar 87.
T
tabac, martor 6; In onomastică 390. tabără domnească 271; ~ a pribegilor 168 ;
    ~a unor haiduci 98. taleri, In preţ 339.
tătari, pradă şi robesc 11, 12, 101, 115, 188, 433 ; ~ In toponimie 188, 316. telegari, In zestrea unei juplniţe 265, 266, 351.
temniţă (închisoare, puşcărie) 450; boieri Închişi 8, 183, 262, 263, 273, 278, 279; megiaşi închişi 104; bătrlnii unui sat Închişi 389; prada puşcăriei 255; v. şi gros.
termen, pentru invocarea protimisisului 259. tisă 207.
tilbari (hoţi, oameni răi) 11, 12; pradă m-re 21, 429; cărţi luate cu tllhărie 273, 278, 279.
tirg <pazar> 135, 186 (?) ; v. şi oraşe şi tirguri. toboşar 395.
trăsuri 168; v. şi e&ruţe, leagăn, treabă v. lucru, posluşanie. treaba ţării, sat domnesc vindut pentru ~ 400. treapăd 213; luat după obicei 255; ~ luat de armaşi şi om domnesc 17, 104; v. şi 355. tufe, In descriere de hotar 6. turci v. Turela.
T
ţap, In onomastică 205. ţară, legea ţării 247 ; sfatul, soborul ţării 255, 258, 358 ; mai marii ţării 79 ; paza ţării 11, 12, 159;
        ţări străine, trimişi In ~ 282; oameni din ~ primiţi In slobozii 10—12, 159; v. şi oameni străini, ţăran, In opoziţie cu orăşan 396.
792
www.dacoromanica.ro
felină vie — 86, 163, 202, 307. ţigani (sălaşe de ~) 153 ;
       In danii şi moşteniri 52, 75, 108, 113, 214, 229, 241, 265, 266, 351, 354, 355, 371 ; In zestre 8, 31, 178, 313, 357 ; puşi zălog 383; In vlnzări 34, 39, 54, 84, 117, 241, 260, 290, 325, 380, 383, 386, 410; In schimb 30, 227, 347; ~ schimbaţi pentru a nu se sparge sălaşul 93, 200, 241, 247;
       ~căldărari 357; fauri 241, 386; vio-
    rari 39; rudari, dau dajdie m-rii 16 ; lucrează la ocnă 420;
       ~ omorlt In bătaie 190; fugiţi 226 (?), 296, 420; In tabăra pribegilor 271; ţigănci robite de unguri 98, 99; răscumpărată de tatăl ei 93 ;
       ~ scrişi In catastiful m-rii, dăjdiile lor 16, 420;
       v. şi prefurl.
ţigănii boiereşti 296,383 ;~ mănăstirească 241. ţinut 132; ~ din Moldova 241.
u
ueenic, al unui logofăt 361, 383, 385, 386, 438; <ln menţ. tlrzie> 308.
ughl, In preţ, datorii ş.a. 1, 8, 27, 50, 59, 72, 96, 98, 107, 108, 113, 121, 129, 133, 146, 149, 163,      166,  169, 183, 201,  209, 211,
    215, 217,   223, 229, 235, 24o,   241, 250,
    251, 262,   263, 268, 270, 278,   279, 285,
    287,  290,  293, 298—301,  306,   307, 309,
    310, 313,   324, 327, 333, 338,   341, 343,
    344, 353,   356, 367, 376, 377,   385, 386,
    393, 399,   404, 410, 413, 417,   425, 436,
    438, 441, 444, B;
vaci 104, 168; In danie 108, 265, 351 ; In zestre 409; In preţ 128, 202, 207, 257, 411. vaduri de moară v. mori. vamă din baltă, din peşte 33, 55, 81, 159, 208, 434, 448 ; de la ocnă 52; ~ din oraş (bazar) 135;
       cuantum 139, 167, 284; vlndută <con-cesionată> 208;
       v. şi rentă feudală.
vameşi de la bălţi 61, 81, 208, 426 ; vameş de la schelă, martor 327. vase la vie 189, 210, 215, 395. vătafi, familie, stăplni 6, 78, 86, 103, 117, 203, 206, 270, 376, 384; martori 54, 69, 96, 121, 156, 164, 184, 197, 215, 218, 219, 228, 234, 235, 251, 277, 286, 287, 292, 298, 305, 325, 329, 330, 331, 339, 342, 344, 353, 372, 383, 395, 398, 444, B; vătaf de aprozi 164.
vedre de vin 22, 80, 156, 188, 202, 343. venit din bălţi 33, 55, 434, 435, 448; din glrle 37; din găleţi, porci, stupi ş.a. 433 ; din prăvălii 231; din bazar 135 ;
       ~ domnesc din vinărici, dăruit nuei m-ri 321;
       ~ mănăstiresc <nespecificat> 108, 113, 231 Înstrăinat de egumeni greci 52,255 ; v. şi rentă fuedală.
viclenii 356; averi boiereşti confiscate pentru ~ 178, 272.
vieri 1, 27, 44, 58, 65, 66, 203; martor 6.
       ~ In plata birului 11, 12,117, 177, 244, 255, 258, 345; ~ a gloabelor, a treapădului ş.a. 82, 104, 355;
       <dare> 10, 73, 245; ~ de fum 177, 348.
uliţe, In oraş 14, 346; ulicioară, lăţime 129. ulmi 28, A. unelte v. scule.
unguri şi ungureni 98, 290, 315, 391. untdelemn, preoţi scutiţi de ~ 18. urs, In onomastică 41.
vil 1, 4, 8, 13,17, 28,32, 44, 49, 52, 58, 63—66, 70, 78, 80, 85—87, 101, 105, 107, 110, 111,       115,  118, 130,  132, 145,  149, 151,
    153,  157,  158,  165, 179,  181,  182, 188,
    191,  195,  202,  205, 211,  221,  223, 226,
    228—230,    232,  233, 240,  241,  243, 249,
    252,  259,  267,  290, 313,  349,  354, 355,
    371,  383,  385,  391, 393,  398,  409, 410,
    412, 425, 430;
        şesul viilor oraşului 272 ; ~ bătrlne 276 ; pădure tăiată pentru a se sădi ~ 321 ; ~ de la grădini 83, 215 ; ~ Îngrădită 346 ; ~ cu obraţe 148, 242 ;
        ~ lucrate şi păragină 63, 142, 163, 215, 217, 259, 290, 291, 307, 363, 394,395; ~ cu cheltuieli de lucru 148 ; ■— cu case, cu vase 189, 210, 215, 237, 395;
        ~ domnească, In oraş 51, 63, 346 ; ~ boiereşti, mănăstireşti <textual> 113, 151, 265, 266, 273, 278, 279, 351 ; nedajnice 101, 145, 162, 203, 267, 307; ~ rumâ-neşti 151;~vlndute la rumânire 122;
        In descriere de hotar 207, 390. vin, vedre de 80, 156, 188, 202, 343; butie de —' 189, 301; preţ 343; In plata vină-riciului domnesc 17, 358. vinăricerl, opriţi să turubure privilegiaţi 155,
    445.
vinărici:
        domnesc In scutiri 10, 18, 20, 21, 159, 255, 258, 358, 445 ; ~iuat <explicit» de feudal 17, 22, 52, 321 ;
www.dacoromanica.ro
793
       —■ boieresc 101, 203, 416 ; vii nedajnice <fără vinărici boieresc» 101, 145, 162, 203, 267, 307;
       om dat In vin sau bani 17. vlorar, ţigan 39; martor 339. vistlerese, stăplne, ctitore 9, 70, 108, 231, 324, 416. vistieri:
       familie, stăplni 9, 30, 38, 41, 94, 149, 164, 174—176, 229, 264, 273, 278, 279, 320, 361, 383, 385 ;
       martori 24, 46, 58, 68, 69, 82, 88, 89, 149, 164, 175, 215, 231, 241, 265,271, 273, 278, 279, 296, 297, 324, 415 ; dau cărţi de mărturie 104, 143; atribuţii 229;
       mari vistieri v. Ianacbe, Dumitraşco, Radul Năsturei; foşti mari ~ v. Necula, Trufanda şi 70, 100, 108, 117; foşti mari ~ in sfătui domnesc 260, 358, 400; al doilea ~ v. Dumitru Dudescul, Muşat şi 397, 415; /— in sfat domnesc 358, al doilea iog. de vistierie 104;
       eroare: mare vist. in Ioc de mare vornic 24.
vistieria domnească 10—12, 79, 177, 400, 440; catastife de ~ 50, 57, 433; cislă scrisă Ia ~ 255 ; logofeţi dc ~ 104, 164, 175, 389, 451.
vite 52, 108, 226, 394, 395; creşterea ~ 11, 12 ; ~ vlndute in bazar 135 ; ~ de birărie 168; „~de cai” 153. vlnătoare v. peşte şl pescuit, vinzări-cumpărări: passim;
       ~ contestate, cu particularităţi 1, 27, 82, 100, 183, 204, 234, 257, 363, 375, 384, 398, E ; ~ şi Înfrăţiri 204, 217 ; anulate, preemţiune 44, 92, 118, 198, 204, 217, 251, 259, 277, 287, 401, 410, 446;
       termene de contestare a ~ 77 ; interdicţie de ~ 296 ; vlnzărl la cochli vechi 98; concesionare numită vlnzare v. vamă; v. şi rnmnlrl, Judeclrl.
vlahi, primiţi in slobozie 10. voevod v. domnul; ~ in toponimie 144. vomlcese, stăplne 8, 31, 193, 201, 227, 282, 322, 338. vorafei:
       familie, stăplni 1, 8, 25, 27, 34, 35, 44, 58, 65, 66, 74, 82, 111, 141, 157, 176, 193, 209, 215, 235, 241, 250—252, 265, 266, 273,    278, 279, 287, 289,  293, 309,
    310, 313,    322, 326, 351, 360,  371, 386,
    393, 407, 415, 416, 418, 421;
       martori 24, 34, 54, 58, 65, 69, 82, 89, 91, 95, 99, 101—103, 133, 142, 149, 152, 169, 175, 176, 206, 234, 239, 241, 262, 263, 265,    270, 297, 298, 310—313,   324,
    334, 346,    354, 355, 357, 361,  383, 386,
    387, 393, B; ~ tocmelnici, jurători, hotărnici 25, 30, 40, 98, 259, 344, 354, 355, 357, 381, 397, 418; ~ ispravnici de jurători 33, 55, 193, 259, 283dau cărţi de mărturie 104, 351;
       judecă, dau jurători 19, 104 (7), 232, 256, E;
       ispravnic al scaunului Tlrgoviştei 77, 96;
                                                                                Ispravnici ai scaunului Craiovei 82; ispravnici in act domnesc 141, 196, 260; învaţă (8hha) 174, 253, 365, 449;
       mari v. Hrizea, Ivaşco; foşti mari ~ v. Aslan, Hrizea, Ivaşco şi 31, 33, 170, 226, 227, 241, 283, 371; foşti mari ~ in sfatul domnesc 260, 358 ; ~ al doilea 33, <34>, 55, 68, 84, 98, 103, 104, 149, 152, 154, 193, 241, 346, 381 ; ~de tlrg 168;
       '■«■răsculat 168;
       slugi ale marilor ~ 103, 282, 398; erori: mare vornic in ioc de ai doilea vornic 34, 381; mare vistier in loc de mare vornic 24.
voştlnar (hoştinar), aldămăşar 205.
z
zaherea, in scutiri 159. zapise v. acte. zăgaz tăiat 337.
zălog, părţi şi sate puse ~ 69, 102, 103,183, 192, 201, 262, 263, 285, 327, 344, 371, 410; cărţi domneşti puse <—■ 273,278, 279 ; ţigani puşi ~ 383.
zeeiulell din bucate date la judecire 127; ~ din vin 22; din fin, din grădini, din peşte, din pline, din tot venitul 212, 396; v. şl dijmă.
zestre 59, 232; domni Înzestrează fiice 262, 263, 273, 278, 279; părinţi dau sate şi părţi 8, 26, 31, 62, 72,110, 114, 124, 130, 178, 198, 206, 207, 209, 268, 276, 313, 357; dau ~ cai şi obiecte 265, 266, 351; fraţi Înzestrează surori 221; jupaniţă fără ~ 265, 266, 351 ; sate de ~ vlndute, zăiogite 198, 371 ; pricină pentru ~ 153; legiuiri pentru ~ 409. zmeu In toponimie 440.
794
www.dacoromanica.ro
LISTĂ DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE
                     DE LIMBA ROMĂNĂ
fiz ......................................... =± eu
biv, bivşih.................................. B lost
biv vel...................................... es fost mare
Blagoveştenia................................ = Bunavestire
Bogorodiţe................................... = Născătoare        de Dumnezeu
braţ......................................... = frate
Buzevschi ................................... = al      Buzăului
Cralevschi .................................. = al      Craiovei
del.......................................... = parte
den, dni .................................... = zi,     zile
doi.......................................... = de      Jos
ego ......................................... = (al, a)   iul
gor ......................................... = de sus
gospodin, gospodschi......................... = domn,       domnesc
grad......................................... = cetate
i............................................ = şi
leat, vă leat................................ b an, In anul
mal (1)...................................... = mic
măseţa....................................... = luna
na ime, po ime............................... b anume, pe nume
nevărnic..................................... = necredincios
novţi (aspri) gotovi......................... = bani (aspri) gata
ot, ot tam................................... s din, de la, de acolo
pac.......................................... = iar
pis, ispisah, napisah........................ B a scris
pocoinago, pocoinomu......................... B răposatului
pol, polovino................................ = Jumătate
radi......................................... b pentru
Ribniceschi.................................. sal Rlmnicului
sin, sinu, snă............................... = fiu
star......................................... = bătrln
sud, sudstvo ................................ b Judeţ
sveti (a).................................... = sflnt(ă)
u, v, vă..................................... s la, In
Uspenia...................................... = Adormirea
varo;........................................ oraţ
vel, velichi................................. = mare
vladicestva mi............................... = vlădicia mea
vnuc......................................... = nepot
Vovidenia ................................... = Intrarea in Biserică
vtori........................................ s al doilea
za........................................... s pentru
zde cletovţi (bolearii) ..................... = aici Jurători (boierii)
318 oteţi, ije vă Nicbei .................... = 318 părinţi, cei     de la Nichela
7Z5
www.dacoromanica.ro
       t fflHrtOCTTtO bojkYw, Iw Aiwh KOl-ROA* h rocnoAHH'k, chh*k (RlăHKaro h npfc-AOKparo), iiokohhhomS (noKOHHHaro) Iw Iţll^dH KOlKOA-
       + /IAHrtocT'fw eojkYw, Iw /HiTiw Eaeipas roiroa<i h rocnoAHH'K. rhSk (npt-A,OEp4ro h cTaparo), (iokohnhomS (iwkoh-HHATO) Iw fi’KC’KpaB BOlEOA-
       AaKiT rocnoACTB* mh cYi noRfăte-jiYc (itHHr) roenoACTKa mh estTOMS, eo-
                                                                     HttCTBHtH MOHdCTHp 30RIM4T0 . . . HAIMI
:|ct JfpaM... noMTiHHOMS EOrt'fcpHHS (npă-BHTiaw) rocnoACTBa mh.
       Uhumt r«cnoACTBO mh.
       Hhjko ai H-kcT, no pm rocnoACTK^ •wh (no Hatul pimihYi).
                                                                           H HcnpaBHHK, eaM pm rocnoACTBa mh.
       Toi roBOpHM rocnoACTRO mh.
       Uhc S rpaA (Rapoui) . . . M-fediţa - . . AHH, atT (B-k <VfcT) . . . Smha.
       Iw Aiwh (iHanio) swiRWAa, mh-aoctYio eojkYw, rocnoAHHk-
       E*k hm ic w-riţa h cuHa h cR-kTaro .A&a, TpoHiţk. lAHHOCktiiHa h HipasA'k-AiHa (iahhomS EorS HipasAtAHOMS, npHc-MonoKaaHtiMOMS h cadRH/HOM», rk R-kKH), .JMHH.
     Din mila lui Dumnezeu, Io Leon voievod şi domn, fiul (marelui şi preabunului), răposatului Io Ştefan voievod.
= Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Ba-sarab voievod şi domn, nepotul (preabunului şi bătrlnului), răposatului Io Băsărab voievod
     Dă domnia mea această poruncă (carte) a domniei mele sfintei, dumnezeieştii
     mănăstiri numită.......... unde este
     hramul....... cinstitului boier (dregă-
     tor) al domniei mele.
= Scrie domnia mea.
= Altfel să nu fie, după spusa domniei mele (după spusa noastră).
= Şi ispravnic, Însăşi spusa domniei mele.
= Aceasta grăieşte domnia mea.
= Scris In cetatea (oraşul) ... luna_____________
      zile, anul (In anul).......
= a Învăţat.
= Io Leon (Matei) voievod, din mila iul Dumnezeu, domn.
= In numele tatălui şi al fiului şi al sfln-tului duh, troiţă cea de o fiinţă şi nedespărţită (unuia Dumnezeu nedespărţit, pururea Închinat şi slăvit In veci), amin
796
www.dacoromanica.ro
              LISTA DOCUMENTELOR GREŞIT DATATE
1. 1630 (7139) septembrie 8
    (Arh. St. Buc., Mitropolia Ţării Rom., Tudosie spătar şi fiul său Preda postelnic vlnd nr. 128 f. 549 v.).                                    lui Gherghe satul Vllcăneşti, jud. Ilfov.
                                                       Pe baza criticii interne, actul este din anul 1633.
2.  1630 (7139) decembrie 30
   (Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLI/2).
3.  Văleatul 7140 (ibidem, XLI/3).
4.  Văleatul 7140 (ibidem, XL 1/4).
5.  Văleatul 7140
   (ibidem, Condica Ep. Buzău, nr. 173, f. 200 v.).
6.  1632 (7140) ianuarie 7 (ibidem, f. 200 v.).
7.  Văleat 7141 (ibidem, f. 201).
Toate aceste documente, originale sau copii privesc vinzări sau schimbări de ocini In satul Păcăleşti. Pe baza comparaţiei cu alte acte referitoare la aceeaşi moşie, documentele de faţă nu pot fi dcclt de pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Toate ridică şi unele lndoeli asupra autenticităţii.
st-o. ta
www.dacoromanica.ro
797
DOCUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN TRANSCRIERE CHIRILICĂ
www.dacoromanica.ro
»
m
>
m
>
O
x
H
^2 2 o
P3
P3
H
2
x\ rk
os
u.
>
-ţ
>
                                                                                                                                                     * w
                                                                                                                                                      H |
                                                                                                                                                     •o F
                                                                                                                                                     ■§■ Z
                                                                                                                                                      “■ S
                                                                                                                                                      2 H
                                                                                                                                                     2 p
                                                                                                                                                     « £ z
                                                                                                                                                      x o
                                                                                                                                                         P3
                                                                                                                                                      5* -
0   *
1  £
% *
S H
o
o W
2 «
g > 2 rt-1= x F a:
Oo
K*
P*
Z
P3
O
H
u
x
z
o
P3
O
•o
z
x
z
2
0
«n
■£
1 «n
g
x
z
oc
x
z
oc
>
-a
w
■E
x
a
1
o
W
; 1
1 *
* -a-
s 8
—:  -j
«n »
                                                                                                                                                          00 > Ct
x
                                                                                                                                                             H
H *
oc >
- g-10 5
z
I 3
x z
                                                                                                                                                                                 s
                                                                                                                                                                                 P3
a h îr °
                                                                                                                                                                             s 1
                                                                                                                                                                             oc *
= ă
I5 £
I i
pa
>
p3
oc
>
bo
2
p3
z
Ct
a
&
p3
z
x
2
p3
z
Ck.
H
o
H
> s
m P3
- I.
P3 *
5
H
p-
J=
x
x
*
m
CO
P3
£ 5
*
p3
z
CC
-3
E
x
x
H
x
z
CC
z
pa
p3
z
p3
CC
H
•o
55 c
m ^
* s
X
pa
p3
0
x
•o
X
x
z
x
N- «
55 'p
m s
> £ * * >
1 2
H 5? £ «
z
•o
bo
p3
£
■o
1
p3
z
P3
■o
J=
P3
•o
p3
CC
■o
u
2
ri"
o
p3
-B*-
H
•o
X
*
      P3 •o
u S
pa -
? -v
E
H I
   z  -Bi- 
   CC p3   
   n  •o   
   «n p3   
55 &  z    
p3    X    
z     z    
H  a  X    
•o p3      
oc H       
   •o      
z  p3 0    
p3 z  X    
      >    
k  J= p3   
z          
<n >       
-E m  0    
X          
   2   1   
5     X    
z 1 oc o
-a- I
m *0 Z
•2 s,
= S
> 2
oc >
-* *
                                                                                                                                                                                            CC
~ -a-
*0 m
l I
> 5
0
pa a
*» 5?
m ^
1   I
■E rt-
E
s
p z
i ţ S o
z pl
oc
H
oc
         z z oc oc
H Is »
     2   w    n
pa      z    z
u   ^   o    o
z   «   *». *Ot
*   a   5    S
z
X
-e*-
o
oc
-T  * -S
:   s  1
^   g  >
Z  oc  m
>   H   >
os  «  $
n   a  z
>   £
a
oc
z
p3
>
CC
2
o
E
s
51
J=
P3
H
H
H
o
Ct
•o
                                                                                                                                £ > o
oc
1
s
0
s
51
2
w
p3
z
>
oc
H
a
1
«
p3
H
P3
•o
2
p3
z
oc
§b
s s E E
S X
55 W
*t p3 1   >
o
>• m m
•v P
>n a
? 51 > PS
11 ^ a *u H
H
o
Ct
H
a S e >
                                                                                                                                                              - oc
CC
>
z
oc
-Bl-
■o
0
E
X
z
oc
2
rt"
E
x
> >

•o
H
rt"
2
rt"
0
i >
£
ri"
a
cc
z
p3
w
o
55
1
o
m
w
p3
>
x
51
z
oc
•o
p3
z
p3
&
a
oc
                                                                                                                                                                                  z > oc oc X
                                                                                                                                                                                  “B*- —
                                                                                                                                                                                  z |
0   =
a* a x oc
os ■a s s
1    I 1" i
H
2, > x •»
ă Z
X
z
p3
z >
« m
X
H
z
X
z
oc
>
o
z
—*
&
10
2
p3
z
■g;
5*
CC
1 î i
f 5 “
                                                                H
I o “•ai
> z -Bl-
■P p3 p3
                                                                                                                             H H
    W
    oc z
>< X
0d
W
W
C9
a
B
a
a
e
o
?
d
1*1
Doc. nr. 7
                                                                        1630 (7138) ianuarie 10, Bucureşti
                         f AIhAOCtYJIO EOJKYîIO.JÎw AllVH BOfBOAd h r’OCnO^HH'K, CHH11 I10KOHHHOM8 Îw IţlttjSdH bwibwaa. /\dKdT rocno^CTEo mh cTh noBiA’kHVf rocnoACTRa mh c$hhtih inHCKSnYH
IUH HHHCTHT8A8H JipkA8MHHdT8A ITKPHHTIa8H HOCTP8 KyP 6$PIM nHCKSnSA A* E83Tk.8 Kd CTk'H $'fl + JldHI nOCrtSOJHHHYH m CKHT .fnpi>K8p8A CljSHHTM IflHCKSflYH CTp-KHUJH, ClvPdMH, 8hYH A* npf 4 MOAAOKd, dAlţYH A* *f Ep'KHA’K, drtljYH Al Jipi-fTPd-dAT-K ndPTf, CK dHETv ndMI Al KHP UIH fl,t IMAEIhS UIH A< WCA^X*K UIH A* K’KTP’K W8AH18A K» £r n*KprdpH UIH Al K'kTP'k K'KA'kPdUIH nfHTp8 KdHH Al WAdK UIH Al TOdTl CASJK-ElAl UIH AlTKHK'KTSpHAi, KTvTl CTvHT npiCTl dH + Ifkpd A^hYH AI-kAl. ^HCTk Kdpi Bd 4&H MOAAOE-kHS, (A CK dHB*K d-UIH A<*P^ BHPSa MOAAOKtHlCK#, 13P Kdpi HS Kd MOA-AOEtHS, CK dHE-K ESHTi JldHl Al TOdTl, KSM CKpYH MdH C8C.
                         IIIHTPS K*K I3M iPTdT A^^Yd Mk CK ^1 «f ndMI fl,t TOdTl, K8M CKpYH MdH CSC, nlHTpS C^TvHTd lnHCK8nYl, K^m laCTl dpCK UIH CrpHKdT'K, Kd CK A8Kp-k3i UIH
                         ck AHPfcrt* c-k $Yi a* <uk8top uih Al nocASuiduYd cj|shhtih iihckSiiYh. HihtpS k-k dM R-KS8t AtMtf*1 M-k UIH, KdPT-k d p-KnoedTSASH PdAVA KOfBOA UIH KdPT-k $îio ck8
flAigdHAP8 koiboa uih KdpT-b a8 flAlgdHAP8 koIkoa> ^emop8a a8 Taîgiui koikoa, Al ndMI ujh a * P"Kndwc. IIujiMCAiPk uih A°MuYd Mk ^hk*k dAi -fTipHT uih dAi «^hoht MHAd UIH iPT’KMlOH’fe dATOP A°MHH, npi TOKA\tATv, K8M CKpYH MdH C8C, Kd CK nOdTTk ^Y a< dHîSTop ujh Al nocA8uidHYl wJjhhtIh mhckSiiYh, ai TOdTl m sop tpibSh. A,l* pinT dMkta CK dHE-K E8H-K ndMI Al TOdTl, k8M CKpYH AtdH c8c, K-K MHHf-H Kd ^HETv-A8H mpTdpi Bd dKk. HHdKO fi,i HtCT, no PIM TOCnOACTBd A\H«
       H HCnpdBHHK, CAM PIM rOCIK>ACTEd AtH.
       IIhc oy fi8K8pn|iî, Mkcnţd riHdpYi Ţ akhh, k-k A-kT xspÂîT. f Iw Aiwh BwiBivAd, mhaoctîio eojkYio rocnoAHHK.
       Hw AllVH EOlKOAd
                                       Doc. nr. 53
                                                                         <1630-^1632> februarie 16.
                              MhaoctY» EojkYio, npkwcBkitUHHUH Kyp TpYropYl mhtpoiioaht k-kcoh simah
                                                                                             &AdlUKOH.
      CKPHC-dM BA-KAHHYd Mk UdMI UJH EAdrOCAOKlHYl Ad BOH TOlţH JipiOlţY UJH Ad BOH TOlţH^WPdUJdHH MHMH UJH MdpH WT BdpoUJ E8k8PU(IH.
      Aat-K R-K fi,4& [ţllpi KA-KAHHYd Mk K-K d8 ElHHT ^HHdHHTl HOdCTp-K lr8MlH8A CdMOHA WT M-KH-KCTHpk EdH8A8H WT ESSlkS UIH C-d8 HIRSUT K8M d8 l|lOCT k8M" n-KPdT 8h AOK Al Ad EiAdAyA n"KPK"KAdS8A .f 3HAIAI AIhXhM KOlBOAd; A(t|H AMIA AOK
802
www.dacoromanica.ro
racTt akm8 *nptc8paT8 a* aauJ wamihh. ,\imh Bt rptlCKS BAtAHMa A\-fe ct Ka8Tau,H Ct COKOTHU.H Ct AAIStpaiţH AMIA AOK KSm8-H OCTl TOKAUAt, Kt MHHl BA AAIBtpA
uih ba en8ui k8a\8 octe k8 ahp«it8a, amea wm ct $îe baapocaobht a* ka-kahka Ihc8c Xphctoc uih a< ka-kahhYa A\t, ap mhhi ba i|ih uih h8 ba en8ul k8m8-h k8 AHPMtSa, mi ba $tittpH uih ba ct ^urpoani avouiYi c$hhtih MtutcTHpH, amiaa om Ct 4&ÎC npoKAET UIH A^SpHCHT A * KAtAHKA Îhc8c XpHCTOC H WT mHV WTUt HJKI Kt HHKEH H WT BATkAHMICTKA MH* Kt AUIA AA\ }K8AEKaT BATvAHmTA Mfc. HhAKO Aa HtCT.
                                                                                     IIhc 4&>BpSApYi §T a^hh.
                                                                                     f BAa&vjxa Tpt^opto?
                                        Doc. nr. 74
1630 (7138) martie 22
       t 68 MgntH’kca fflapi'a a a8 KptMiou kophhk8a a(h KptAOMtuiijiH uih k8 kc-KOHYH MÎIH, MhAKH UIH KptMIOHa, CKpTS UIH MtpT8pHCECK8 k8 amict saune AA HOCTpS k8m am b-khaSt jK8ntu8A8H MhKaamih kophhkSa 8h ckok a* w poATt a* «oapt ^TP’krt npi WMHHA RtHAEipHAOP, A*P*nT xaw A< bahh tata, *uct h8mah ckok8a ijitpt WMHHt. IHh AM BtHA^T A« BSutBOa HOACTpt, K8 4IHpt $pAlţHAOP HOI|ipH UIH A TSTOpop MEgiaUlHAOP AfH «fnpi>K8p8A HOCTP#, KA CfH i|lYl A^MH"kA#H A< MOUlYl. Rin <AA> TOKAltlAA HOACTpt ^OCT-Atî M#AlţH EOapH UIH MEUIOUIH MtPT8pYl,
ah8a\i : a* CdA^tuH, ()8pu8 h Re^tep h wt YHtptMHU'fcuH, Gaba mia a\hk h GOnpHui, $EMop#A a8 Rupea AwrwijitT h wt KptAOAttuEiiiH, non Paa8a h CtohkahSa h Ka-AHH, 4^PATEAE a8 KptU8u BOpHHKSA H 5K8ntHtCA Ar°Aa H j^OBpi H PtăMHpHIţt. fllUA MtpT8pHCHA\ UIH K8 MAPI KpfAHHIVk <ll8C-AA\> MMflţHAl HOACTpl.
       IIhc Mho Awrw^iT wt <x>A06-feuH, Mtcuţa maptYi kk a^hh, Kt K-feT xspAH. Ilona PaAVa
                                       Doc. nr. 126
1630 (7138) iulie 2
                       f 68 T8AOP C8AgtpiOA CKPHC-AAt AA AA MYl MHHCTHT UIH nptlOBHT ifllHOp, >K8-IIAH EaAAYA BiA AWrWiJsiT, A< AA 4,8mHE3I8 IUMI UIH CtHtTATl CKPHIA1 A^HlTAAI.
      Rata at^\ ifinpi a^mhetaai niHTp8 o ntpt Mt8 ab8t RuriA k8 >k8a(hYh a* •f KpiMIHApH MHTp8 O CHAHI|I( A* CAT, Kt HiSAIIHH W iJStMfe AMfc CHAHipI K8ptT8pt a Aop, ap hoh am Kt8TAT ^npiSut k8 ntpHHTiAi nHcK8n8A uih k8 TahacYi nlXapuHK U^AM AAiBtpAT Kt OCTl CHAHI|ll, u8 OCTl K8ptT8pt. Hl'AM JK8AEKAT Ct ^nApiţt
www.dacoromanica.ro
803
     CHAHlJJl K8 $SH-k, k8m ^napTS IUH K-KA\n8rt, .fCK tlHTEA CK ijlSH-feCK’K ap EH CK EQK’bCK'K. Mp ASMHfcKOACTp-K KEHH COKOTH IUH MAH EHHE, CK IţYE k8/H AH CB BA KEHH. fliJ-feCTA            ipHpE aSMH'TAAE. 4tfH A^MH-kTA CKH-KTOC, AMHH.
       IIhc as Îwh, MlscEiţa ioaYe k" a^hh, A^T «spĂil. f OiW’kp'KHHKI EJIHCKWJ1 @£W$HA P'KAtHHMECKH.
       T8a»P caSjkep
                                       Doc. nr. 140
1630 (7138) august 12
       f âAHK'K E8 >KSnAH8A flftSlUAT BEA CTOAHEK IUH JKSnAHHlţA A\eX ^HCnHHA, CKPHC-AM AA HOCTpS 3AIIHC K8A\ CK CK l|lYH K*K AA\ A’kP8ht nP^ $HH-A\H$ EacYaYE IUH npE ||SHH-AW flHKSlţa K8 WHHHA Ae AA Ct'KHEIJJH, KApl'E W-A\ $OCT8 K8<A\>n'KPAT
Af aa <I>'kt8a ujh ae aa jJspats-ckS Hfrcfe wt Kopuiopn uih a* aa $s>iopeh awp mah AEhah<h>tI bpems ae aa a*hiuTe, AP£nT8 P" A£ taaeehh, ka ck ae jJiYe Aop a\ouiîe ujh
jJSSMOpEAOp, 4 BEhYE AAEB-KPAT, A/HHH,
       nHC MtCElţA ABrSCT BT AkHH> K’K AfcT x3pî\H.
       /llSlUAT BEA CTOAHHK
                                       Doc. nr. 158
1630 (7138) octombrie
       f Ckphc-aaa £8 SjJstYmYs aa aiYe8 saiihc aa m-kha Epat8a8h komhc uih a koko-HHAWP A^A\H-kA8H, k8m ck ck hjYi kt* aa\ ckhmeat 8h awk E8 k8 Epat8a koauic. Eh RpatSa komhc aat8-a\Y-a8 8h awk aa Ho$p-Kiiu-kHH, a'khck bYq Mt, ap £8 am
AAT KO<V.HC8a8H 8h AWK 4 nEiJJ'KP'K, AWK MTiCSpAT npE AWK. Mp*K A( $H AWK8A AE 4 nf4JEp-K MAH AAAPE A * *E£A A£AA Eo^P’KHyfeHH, TWT8 CW $YE AAT. ap A* BA 4^H MAH MHK AWK8A A1 4 EElJJEp'K, CK MAH a AWK A* AHpE. CK CK 8HI1AE MTvCSpA, AWK npE AWK CK jJsTe TOKA\A.
       IUH AM CKliAlEAT Ac A HOCTPTv eSh'KKOE, k8 ipHp-fe A A\8AU^ EOapH UJH AlEljYaUJH, KAPHH BOp A\-KPT8pHCH MAH KWC.
       EIh AM CKPHC E8 6$tYa\YE K8 MliHA A\-fe UJH A* HEMt A* HOH CA8 A* jjHHOpHH NOIJjpH CK H8 MdH ^TOAPK'K, 4H CK ijlYE MOIuYE CT’KT’KTOApE .f BtK. EHC MfeCflţA wXtombpYe... AhHH> A’l£'r xSpĂO.
       6jJstYa\YE nOCTEAHHK
       ^8mYtP8 nOCTEAHHK-K, CKH'K rtlHTpHH nHTAp Eae8a WT flpUHlIJ M’KPTSpYl
804
www.dacoromanica.ro
Doc. nr. 178
                                                                                    1630 (7239) noiembrie 18
       t eHhaoctYeio eojkieni Îw jIewh boeeoa h roenoAHHii, chh-k noKOHHAro îw IflE^aH koekoaa- Amt rocnoAcrso mh cYs hoeeaehYe rocnoACPRA a\h EOAbpEHS Gtpoe Awrw^CT, ka ck j|sYe koahhk k8 hactti kapte a aomhYa MtAE ck u,Te cat8a rorteipTH
                          U1H KpHBA UJH 6nOTeipYH H &P3HKA H ForOliJl'H H <lldpA\8pH I11H U,HrAHVH, IITiHTpS KTi AHACTE CATE UlY UHPAHHH CKHT AATE StCTpE A* AA COKp8-Ck8, JKSniiHSA «I>0TA nOCTEA*
hhk ioh A{ aa eoKPTi-cd, >K8mi.Htcd Ctaha.
       ^,EM AOAJhYa Mt AAt KP8t cil Al 138 A«AJHYa A\b npE CtAlA AOAmtCETi, niiHTp8 roprdH CIlATAp. ^EM AEK-d/H AACBTiPAT UJH A.H Ai|W\AT AoawYa AVb Kli H-A8 AE8T roprdH endTdp NHH W TP’bETi K8 AHtAE CATE UJH U,HrAHH, HE A8 4SC’CT A^TE StCTpE eoepeh8a8h a«a\hYa AVbAE Gtpoe Awrw^ET, a«a\hYa Avb rap AtA\ aat c-k ^i'e npE A\ltHA A8H, AAT HHA\t TpbE'k UJH A\ETtX CK H-AHETi K8 AH’kAE CATE UJH HHPAHH.
                         ^SPEnT AHAI3, UJH EOH, TOATE CA8IJYaE A*A\hYa M"bAE, KApE KEJJ.Y MbpUE -f>Tp-A-HACTE CATE ME CKpYH A\AH C8C, 4 KpbME HE EEII.H KEA"b HACTTi KApTE A A^MHIA M'bAE,
                         rap-k eoh ck k'kStau.h ijwP'rc 4 iiahe ck a'kcau.Y ahacte cate uih upjrAHH, a* ak8m
HAHHTE A\OI1jYHAE AAT <HH>A\HKA CK H8-H MAH ^K'KaSHU.Y, KTi AU1A I3CTE -fE'kU.'kTSpA AomhYa MtAE, Hhako aa H-bcT, no pin rocnoACTKA Amil HCnpAEHHK, CAAI pEH TOCnOACTEA A\H.
       IIhc hoE/HbpYe hY a^hh, e-k A-bT xSpĂe. t îw Aewh bwebwaa» mhaoctYio eojkYjo rocnoAHHk-Hw Aewh eoEeoaa-
                                       Doc. nr. 250
1631 7139) iunie 27
       t 68 A^BPHH a<h KiiPaoamiHEl|jh ckpY8 ujh aiiiPt8phceck8 k8 ahEcta aa mYe8
                         SAnHC K8M AM BTiHA^T /HhVaAMEH BOPHHK8A TOATTi nAPT-b A\t A* WHHNTi AtH K-kh-AEipH, .fHCk Ht8 j|S0CT KSMri'kP'kTOApt A\t A* AA nOJJA PaAYa A*H KliHAEgJH,
•fHCk a*h nApTb [ach nApT’b] a8h a jiatpa nApTE. DIh rap am mah e-kha8t jHhYaahih eophhk8a r niiMiiHT8pH npE whhha K-khaeiiiYaop, kape ae-am ^oct k#a\-n-KpAT 8h8a ac aa Kaahh, aat8a a> aa Gtehah a*h KiiHAC^jh ujY ckht ckpYce ujh 4H KApTE Af MOUji'E A piinOCAT8A8H JMhXaH ROATi- QIh AMACTTi MOUjYe UJH niiM1iHT8pH HE CKHT MAH C8C CKpYcE AbM ETiHA^T MhYaAHEH EOPHHK8a ACPCnT 8PH T, Al * Mt e8h-keoE ujh k8 JjiYpt T8T8pop ^Pai^Yawp, ACH c8c ujh a<h >koc ka ck-h $Ye a8h MOUjYe UJH ^CHOpHAOp A8H.
       niH e8 HErSAtn ach K-KHACgjY ck ce i{jYi k8m am k-khaSt AVhXaaheh eophhk8a 7 pOAT*k Al AJOApV AA CYAYip-b E-KHAHIJYaOP, aa n-KP, ACPCHT 8rH Y. niH AM E-KHA8T Al a Mb e8m-kkoe ujh k8 ipYpb T8T8pop ^Pai^YaoP A*h c8c ujh aih >koc.
www.dacoromanica.ro
805
      niH AVtpT8pYl aHSiUf: lJtpHdT AWrWijKT H flpMIra WT IIoTOM’bHT H Pt3A\HpHlţt WT KtHAfipH H ^oepf H IaKHM WT KptAOAttHllţlH H A<ur0/HHP IţaAIEa H IIpOAk H EaaA Xtpat8 wt EiphuiiY h JKYna wt EiputiiiY. flqkcTa ckpYem uih A\tpT8pYcHM. HHC MtCIIţa lOHYl KS AhHH> Kt afeT x3p§,
      MipiUT AWrWl|WT. f flpMira* f IţaAtEa. f UtTpauiKo.
      f IKîna
                                       Doc. nr. 433
1(132 (7141) noiembrie 27
      •f- illHAOCTYlIO EOHîYlIO, Iw dliTEH EtCtpaEt KOlKOAa H rOCnOAHH'k. IIhuiet rocnoACTKO mh Koaw T8T8pop pSaitHHAop atkh-kcthpYh GK-kTa TpoHHt a* aa IlapanaHH.
      KtTpt aq-kcTa Kt Aa# «f Uiupi fifiMHfâ Avk Kt aoq-k aa A®'HHTa Mfc a8 cn8c KtaSrtpYn a* *a MtHtCTHpi k8ai a8 behht aqYa aa boh Ka ct Kt a^h a^t8a uih rtafiţHAc uih rptSa m ctuTiiţH AaT0PH, uih a * CTSnH, a* PtMtTopu ct Bt a^h BauYH, ap boh aiţH ctpHT acSnpa aop uih aiyi shc Kt ai^H Sqxc npt aaiţYn auh Mapu, Aap npf KtaSrtpH. HIh 3Hq(iţH Kt ctHTfiţH KtatpauiH, A'kP’^BaHHH uih h8 kehh a<* HfA\HKa. Mp a^aihYh M-kac h8-a»h tp«e8ick8 p8a\tHi‘H AitHtcTHpYn KtatpauiH ca8 Atptsam^H, m k-aai a3T 13P pSaitMH, Kt Af’aHH cTtT8T ^.noTpHKa EptWAtauiHaop, uehtp8 Kacfaf EoacTpf ai^H CTtT8T, ct h8 Kt poskcKt TtTaptH $fqopYH.
      ^iqH, 4 sp-kAif qH KEiţH BlA’k aqacTt Kapn a ammYh avkal, cap boh ct a^H TOT qi raCTl EEHHTSa MtHtCTHpYH Kt K-aai CKOC A°^HYa Al-fe UIH A( KHCTYEpYH A* aa katacthJT, ct $hhh p8a\tHH, cap Kapiai <Ba> ctpH hpicti aqacTt KapTi a a^mhYh aikai, aqiaa wai Aiapf qipTapi sa aB-k uih s8KaTfaf h ci bop a8wa a°a'h8ip¥ uih boh tphaiYti A^MHYa Aik a< o bop aA^m airaiţH aHqa. Hhako Aa ukcT, no pfq rocnoA-CTBa AIH.
      UhC HOfAIBpYf KS A^HH, Bt akT XSPĂU.
      + Iw AlaTiH KWCKWAa> awaocTYw eo>kYio rocnoAHHk.
      Iw dtaTlIO KOIBOA
m
www.dacoromanica.ro
        FOTOCOPII
www.dacoromanica.ro
                                                       ’z,,»
         ,rrhJ>‘ ^,it’ciirn' tiO** (iV/iy ,>£/.;<J?r'\ qîrtfiyHijj^ • *///^''{l‘‘r"(‘<f M■*“,fjtl>Yfvli ™Af fihylt*
         $ix(V*ttAt-MtMlrnţAtj fii wr^
          ~ <7 .,i 7 L ■»4..» . i/r,.rar ./ .,» J j^sv
         <«r*rr« hrt^fifflw'K • *» ffti/tn/tirrrm*>Aitt h ra*A,e
         fc ,,o    •0/^»V j #           . îfr, ' T .ik
urHrt\H’rtl ' H HtţVtU tthrtf re* *H ***JhH*ti Hfj**} 1               '■* » '   o/, • d!*/_           l
      -?■1 -
      "f"
    n-?» -*V T» rf
                     I = Doc. nr. 1.
www.dacoromanica.ro
509
i '                : j       ? , ■,              yşssgr -
^ CnI-NJPP 4&pmf                      ^5- r9* Jifop
           ji^‘%»' juyt»          ‘ 3t3!',n~s?> *a&£•$>
mii/ffmjli f^pnSL jŞj&tţy'i  ‘V* &“* ' “t\fer fit     tiit tqmiP
n = Doc. nr. 2,
www.dacoromanica.ro
811
III = Doc. nr. 3.
www.dacoromanica.ro

CX X11^                               A                        ^
                  ţC" '•              '*' ^ *« *»««î «V<^? fef»’                          ’?*’"• rlSmC.
               —rr>M*rri» >.j^m-vH^krrttUvM-rYJ&«%^ML.*‘ijTV*:..r ‘">.1**, iv*—’ .£77? •'7^ ^T _ '

   '157^‘^fv^r^ 'fâzysz 'zzik^u?''
   Iţ^ef w^CT    1 ţSfC


                                                                                                                               ,\.u>
                                                                                                                               l?m&
                               IV   = Doc. nr. 7.
812
www.dacoromanica.ro
V
*v>. J*r
20
        ^rr*.« . £frjttj^£fn**)i*'■ hgtWjtrtrnmivsnit ■
        *          •£»«#               "              H3kvZ«â
        ^•v*uu uiijcafît                   n^n^t Wu ţ ^
" ‘"A ./$-'                   ■? t'
H #>w'î

* i
   iwtA r^' *3r™     T -rr
             -3f- ■ y ^‘m,n-,

                         V  = Doc. nr. 27.
                                                                                                                            , r
66-
c. C2
www.dacoromanica.ro
S23

J.
't /

f^zJg-7$Pfg' „m&Jt-4■ >£
eu ' , '        Uy->^ 'Âff* 0? *-> «Ju s-f' J? '>'~I?t^
                                    J -l T.'ÎTr.
ZZ'ţtfc*''             ă/^.4 •
-*-x.J~r CJeyfji'U<jTnv’^^r^ it^tS-utm
  u—-rv,
n-Mr.
pjfAVttt' Ttt-rltfv
                                                                                            <~r

 & uţrj'^i^W
                            ±u tyi^ti-r^' juiMJ <\{jrÂsc?* ■ juJu
 \ »» S^< ** V^ÎT '
'$£*' ^4/* ?T*
<#
UJj/tJTXt
^        '-' “i/Ul'r-
                                                                        £* A*.&.&$ KXUf% '
VI = Doc. nr. 40.

www.dacoromanica.ro
>ltwv \
, — «w». ,3-^. ^^2.
JJiA
                                                                                                              •• ;y* O *»
            <                 'î-rrr)
VII = Doe. nr. 53.
5i5
www.dacoromanica.ro
VIII = Doc. nr. 5G.
S1G
www.dacoromanica.ro

  l-_iJ»'^-i  _   ___* ... >*« ,*.**« M*/r. v#:W.«rrwf>*wTftf*   **
                                                       itft tt^rnt

IX = Doc. nr. 230.
www.dacoromanica.ro
817
X = Doc. nr. 238.
818
www.dacoromanica.ro

f,...
tui^tut ■«/!!                «Ci# i/uri
               -v \lr> .."V +- .. •.-            . ,
               m«8<       ri.(tn (ti              «n

‘l OkMntt'A
► Qr*
  ^ « ftes-r’..
        r< f*W- 9atR«H
        U %                    ^            ,'
        I / f . ",,^^*r|*'<rlJ8 n|i«Hf<a IU* ij«ţ.
                     wtwmw r4lMnj(|Vt lt»M nyaiiU / 1^4
             ,      Ot      '*f ' T* £ -r tL '« V*                         0*‘.*   * j
                       f)-4* ,rn'* “ -««/wnirt           .t^nr^ *w«M<        n*t
                                                               uitr^My* Jlcuorfio ,ium^ ttMtff ^(^*^|4VHV.4k,JUiua(u^^-:K • irt4tVM-<î
                '            « r '       . Jr     '* Sf7 * ”< -T J^a. * W *
                                  • iHBfv Jh**AA et(* «fcfMUfm* n^»u>r»n ha at.Vi»,
                                                 i#N<u((#img^ t|<V ii«i'»u. (<>t‘*<>.«(ff*y(i<U4f
                                                  'r *   '*«* îir '■*    C3^       V f
                                                 tu» .Aaxr.4 «•<«« iu fc *4riL*<<*** ojir#iin«4
                                                        » OT 1                  *    ■ <CP
A *•• • j*

IflvUfV.
■«•Hn (kMHlUr totfrMK4J4
                  ţ(rj^
        *m ;.***■

         niXAfA tfkK*t ciJMi;.'<«« TT[I «A •< «*1 f '»r-'" * ttjlţl
    nt«<nu< • (k'«yv»u «‘ii akt^.   ™i«» M»»TT<«’Mk **f        .1,*!.<<«• "«o r,p^'‘"'
   rZ&V, tŞ.'M. înţJTÎ. nŞtţinA
       -x. **  ^ r. ..wLi?' 2L' . a- »♦ 5 -! ^ jfiftL «ii< ,*«. ntuKXAAA*
o C*'C?U’
^ţ^*mui^411 »m** (}ftH 'Trbjj rrtftnitlt          I <-M;t»M«TH « lîafjptujk WW                 "“4?
HMt        I*lMO!-VÎv^i“n U&ita.n^.HA'rjM.M • r*i\ L'â Mul'Tf.m MOlTaf.A^I *‘!.AUIV (1 'l'*"1
| M AU* n«<KW ^ *<*> x
-   ’•’   »> TJT
' *] ^ ^L> ' I i
la Jl>rtt!fr$
târziii
RtJu ri'jx
**POs>
XI = Doe. nr. 271.
www.dacoromanica.ro
                                                                                                       e'*ffţ * <Şf ■ 'TTS
%vâ^
VW
HA.‘'J ■
t—y - c~**8l%
ft/STAif* j
LkVif^\
  {Vf\ff          rtrfsi'i/ntrv
  /*'*
XII = Doc. nr. 347.
820
www.dacoromanica.ro
XIII = Doc. nr. 364.
821
www.dacoromanica.ro
  , < £*r1                           A> »-A-    "
  ; ^ v U^ . - rf,t"r‘/jur"*}
*)*< str rtfTT'Vr*/*, »h(/mh tf -     ~    “    <
      W J- -U.
■r^
/
       ^ t^ ^        . J'*r
   /-Hi ^    ~ f     - t    ‘‘J Vr"f Wf‘’lTnr /K'^rtf JAl4V'*,'f'
                     ".rf~ ;    ™ J A- :J £
   A- r V<J ' * t—. «. ^£_ TTi'-VJaj rtfTr£Jwv>f v rlHt/JAHf ÂJ Jrtlff
       t/w V -* W        C ** ^ l'M”'   t% ir* -
   4S J3 f$y
   ^\j.           ‘7*'*jfl cjCyj i7't'tf*'*f ffft'j *rrr'yfr
?J^r*ft***^fc*s* £ -
.               WlJV^riqiuui/njWY^^          .
‘ ff-r1}f£ ‘ *p <J jf SM c , lry,H.fa Jjj. frf fllr/V'faţir* C v-^y T, £jp
~*  ttcexj /*n^i -m-tfHfo UjM-Cf
                                                                                                                                nn
                                                                                                                                   j..

TUrrftuf
■na'*»«*/& M f/tw*
                                                                                                                                                                        -rr»
          ,f r~ ^ rffrWMMTf» A*%{S\i
                      Ax wA„
                                   XIV = Doc. nr. 394.
522
www.dacoromanica.ro


                       s-t^'*^. W.' aîS
<ivr ^st;
                                              ;*W & f.*\Y
                                         k^i^'Jt VM:,
                                                25^
XV = Doc. nr. 397.
«23
www.dacoromanica.ro
Oo
                                                                                               XVI = Done. nr. 403.
www.dacoromanica.ro
oXLW ,           j                 T
    *-p               <n 04 ,74’,""n^#>r/^,tr' «*w
   ;   .•> J ’        .,,     5    / J 'v
   - v *•' / ,/ fVT *•*'"*'ţM* ^‘A Â0>«fn '‘|f,r^'M
    _j"^       .î    *     ■ *"^ _      *      Jfc
** ”          a /              n    4 /
< •».. .       il/          •*       • r                            t
*■•*'*>* -ArU
                                        m*jţ*>)** "*fttţi*mSA £ P. n! fUjLHAn.wU
      ,,        2k j ^ '          /-r >4 ^ ** A. . : ,
    Aw».          tlnA itn^n^rnttr*^,^inr<\     ju^,,,,^’
               ( | OU * ~1f.    ^                   '
    ‘Atyjhii-irinif 4j*A nu^r^Avim?aiB.*S
    Crruni%--Krii «rf^COI <fy«ţ<TO,i(r<l /M(}lii^-'’tttm£l\ ntOl'va.
    V ..’       I .V . j-d J j»              O, .
    7« «KI M,rr7«.l<M|rj^î-' >i<r# ,^1,?
    ** A*ţK*Y
                          ' I ^dsLL ' ^rx VjlL ^
                                                                                                    [vm*\ :<
/v).'
                              XVII = Doc. nr. 413.
www.dacoromanica.ro


"t+4
   • t/UC^s
  ' C^A'^jfTrb9y>k>^P^^*'v>n'                   ^T ^**HH*^-a*i
rrfjct.  • Xi$( $    ,
h h^Ţ J f> ^Jy* f
                                                            ui»
, _ v £*
£ tt> ■supt ff!i <
                      ......- iilrrtt ■fxfjvtn       yH 'Vffll
     «a        ţ \ţ t? ^       **l   % J. ^*7 *
~Jkf W4w< W*+i}Ht tAH2Mţrm}if 4*44 rlmrjMjsĂtsv'- 'c-uSfrtr,
'        4'«X<                       4-t4, tru;y f i f’< *vv y -.'                        1
                 '$*J                  TutAvtt/v c-ixi*.’i'ftŞf.yrtj* fii m**4t*'{<'*1*
     Jtl-rnltZfi. jMI/Jji‘1 ni^yY'iHHV- fU+Asi- fitAf <’£/t*nj>*ffjfJn't//lt*0
?Ţfî*g>■ “*Spr>-                irg\,
oâL.'
                -5.
jlp
\vB</
Ifi/**^**? &£•>£*
Mi f fm
vfu
•: v v.'
XVni = Doc. nr. 419.
826
www.dacoromanica.ro
■\h
(           .   . * '   *'    |< •                  S.....^ I                  "

'* *xdl -rr»**** cp***
           * ,■..~i?
rT,
*«8 *»»V.
*
rzx^'fcrjzp: mnşr      tjr$ i
,7V
,</grt(& fj'*> y.H< ■ 'p-" ţ f» * '«/<r,f'
.. -T "Tv^t- .. i
i 4jv«i Ţnjr»*i . tî t > .** ; * i /“""W
ff nd*irn*f -r'ititrnt <                           /ă
1 ^• -W v ^i •]                     j.. ; -
f «Sil j ♦** $ . irl fb ^Si^J ?j * ^ f x^-> . » jtt-. (, , '
              k- ; ^             ^
              tAfJfmyf,-       1 -*1 '

0* «rrr^i
Sat-* J •
                            •                                                  <r*j6pa* ^
                                    *‘XP                                   *£*''
Mf i ' ’             ■•»■«:>•-■ *ei ■                 tt% ^wwf^ 'r> .--*'
| ' j , -mt ş j i ;JU^

'V**
f7T»Y
-Wr
JH
>- >
3^
XIX = Doc. nr. 433
527
www.dacoromanica.ro
 e&tţşvrr-irwz?     ;“3f*T5 »>
 ■^b$mv^urf?^

                                                                                          t? Jp-t-ft 1 /*}-'
XX = Doc. nr. 437.
525
www.dacoromanica.ro
                        CUPRINS
      Prefaţă............................................ V
      Prescurtări-Bibliografie......................... VII
      Resumatele documentelor........................... XI
      Răsumâ des documents.............................XXXI
      Documente.......................................... 1
      Indice onomastic................................. 667
      Indice de materii................................ 773
      Listă de cuvinte şi expresii slave In documentele de
         limbă română.................................. 795
      Lista documentelor greşit datate................. 797
      Documente româneşti In transcriere chirilică .... 799
      Fotocopii ....................................... 807
www.dacoromanica.ro
Bun de tipar 24.10. 1969. Hirlie scris 1 A. de 80 a Im*. Coli tipar 62.
C.Z. pentru bibliotecile mari {
9(498)(001-12).
9(498.1) <1630:1632 * (001-12) C.Z. pentru bibliotecile mici (498)(093).
       Întreprinderea Poligrafică Informaţia. Comanda nr. 62 Bucureşti, etr. B rezol an u nr. 23—26. Republica Socialistă România
                 www.dacoromanica.ro
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      li: i;i:
felilll
                                                              ............J|!i!lill||iil!I!igL
Sl|!!llllli!!|!|lllfiillll!l!ili|I|I|!||IISillI!l|
I' ,1 I ,             ,1   .'V      '
  J... „J,!......L!............... ..............::.....
                             OJ-BDlUeLUOJODBp-MMM
               !; ’j.'.it'iî 1 ¥''!; li'''. ,11 ' ! . 11 1 ,; . 1 ' S . i ,
      **V  * f, . ' ‘          / !    ' , M ■! 1           , 1 1,1,1 , -| , *
     <, rl.';.-4- 'r':-■       ?|î^ VB                                      •
   lldlI; ; >1 1 1 ] i 11 ,     ^1 /' ' 11 1 I lii-'jj
   ,     . 1 > 1 .V'1'!.. ,'!i ■ 1 i , ! i
V EV fi                               .      
"!''', fi, 1 Vi\ !...................... 11
iliiÎ!EU,.......................................,i,-............
      ,, "i11 '-:1' :■, i. ./ ""'“i1i:E.,v-4 cx-wi;
      'i ,,'s '.p'!'1':           i. ii ..... ii;,! .! f ■' ’ 11 1 J
li 'i    1 , j' | , , ,| 1 1      ,1 1, > 1»11 1 1 1 ,'1 11.1 .1
        1 ’l. ' ‘J'l'l''1 1 '' "V 'I' ,!,,i 1 ,! ,,].,‘.,1 /“'III..1" 'î-"'» 1, 1 Ij'J |lni.Pj,!,i Iii T'l ‘ "I P1,!'
Wfev                iii;6,Î I' ■ * ■: ? , ttrfţWÎ E,1?i
......... - ■ n'.A'.T..................................... i'»
   iii
   .Ai,..'.!!, A...............„.Ai .a j. ..i... ..ilL AiiiAl A
          • i    , . i [' ‘         {        '.,1 ,, . . ,i . , ,, v  ! J ! I ,1 ,s
          !'l ' 'i. I* ' r iii' .f'. i !l li 11     '',1      , , , v«* ||» .1-1 ..
      H, 'I               ..... V, W; ■                       ' .1 "■.^ "," !.,,j
    .........             ,         1      1,1 ■' '               VW ,
    ....illjiiifilillilllfilllliiilliillijiilliiiiiljiliiliiisiiiiliiiliiliii
          V"1 Vil1»; I,'•                                             v,:, .              1 i
                               ilISIBBliaiiMlilllBIlIIlBlIlIIlIBIlliailillEllliBiBIliBllIBIIliilBlilI
                           IfiiilSiljtell'iiipiiiliiiiiijjiHiililiP^
      ainiisiiii.iKSi;::,,/ „ . iiiiijiij
          iiirli ^'1 'l}f?i 1 1" ' "' "1 1 u', ■
        I *- - /          '» ,      1      , _    ’           ,V1i1. ^ 'I 1 !'    ",|' IlflSIIjllj 1
        1                                      1    11 i .....' ni - ii , iiiipi             ffip
      ROHHMHliHMHMi