■+ ' ' ' li* ^ V V, ,v n REPUBLICII r| , ' ’ * ‘ * SOCIALISTE , /*) .î- - - IomA:N;|:^1S|||1| îllfsoc.^ V: ■;■■: 'p1.' :> - .t^bu iiiPâii ■1 ''■. vMf ^ \ o9 irp ■= i 1 l ţ >l- ISTORICE >fri Slş.v , tefeAii s! j:,. , ^^Ţ^:!iîi!^*sBC.?:y:»fe.!dJi^:UJL:^:■^..■ ■ ^=~=-;;iggiîC'::ii=»hil!8aiI=MSiE'=-f!;r-;-^=::^=r:SggS=.;i.;^hS>r-'—rMfMBî*—■!=:'•: = :--liu-E:li!:H«':i:;aili!Fi!lll!k»!L4d::Ei!iH!'£^~:!r;'!!-‘l'>:l>:l:.'. i :vll) : : :- 3': ;:■ "ii:. ; ÎVÎ,, :!ll|lli!!ill!IS meni wxmmKâmmtum «1* .., r r ,■ t - '*^iiii!iiiiiiiiiiiii:: ^ i * .JuKt'V j | 4V h , . .«■ ~ I I dl!, , . l., ,,.. ..‘ .... 5 «» ~ . MiiiiiiiiKW iiiill|l!llii|!l!Ei|i!!l ,1 -I I ......i.i.( ., :^HnaHV NHHMHBHHili wmmmrn ■-, .„f1 ■::.rc::îI!sN:^!.Tf2i:i=i;:iiî:îS:îiÎE=5!rî:î:î:!lfKr*rf~ WllliiiS: ■i 1 ” l -- - h , ■ . iŞŞl.”""1'? ' . i l'c,i,ol", ■U-hN^'nE .i-'' ..: Mumawmmm iiSII-ll iiij B.ŢflRft ROMÂNeMSCă =,». -ff,.. wmmmmm xxi WoitSIAaMi; ..*v ACADEMIEI ' r .REPUBUCIt .! r,;...■ E,■. f i:şo:ciARi:^!tiisiliaii!i*l|ili|j|||illlll|SI||-. i w &i#V»' jo^aaija^ ’I , , ;v . I!" ia; ....:• - i O'.1 >M !rLStv> . iii i-iSsiiiLra iiilHH: www.dacoromamca.ro fiSiii lllllillii ROMANI «c o TARA ROMANEASCA VOL. XXII www.dacoromanica.ro •±!H ISTORICA; ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE Acad. ANDREI OŢETEA, Acad. DAVID PRODAN (Redactori resţonsabili) CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCI SC PALL şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA II www.dacoromanica.ro ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA" EDITURA B.ŢflRH ROMÂNeaSCĂ VOLUMUL XXII (1628 - 1629) VOLUM ÎNTOCMIT DE DAMASCHIN MIOC ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti, 1969 www.dacoromanica.ro Coperta de Dumitru Negrescu www.dacoromanica.ro PREFAŢA Volumul al XXII-lea al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA cuprinde actele interne ale Ţării Româneşti din anii 1628—1629. Aceste documente, în număr de 387, din care 329 sînt inedite, aduc ştiri preţioase cu privire la principalele probleme ale feudalismului românesc din prima treime a secolului al XVII-lea: economice (agricultură, viticultură, comerţ), sociale (relaţii agrare, luptă de clasă) şi politico-administrative (domnie, fiscalitate, justiţie, armată). Cele mai multe acte sînt în limba română, adoptată, în bună măsură, şi de cancelaria domnească. După limba în care iniţial au fost scrise, 237 sînt documente româneşti (77 emanate din cancelaria domnului), 148 slave (în volum sînt 120, deoarece 28 s-au păstrat numai în traducere) şi 2 greceşti. Adele slave sînt din cancelaria domnească, cele greceşti sînt zapise. în privinţa formei în care ni s-au păstrat cele 387 documente (384 autentice şi 3 îndoielnice), 303 sînt originale (189 româneşti, 112 slave şi 2 greceşti), 82 copii şi traduceri mai vechi (74 româneşti şi 8 slave) şi 2 regeşte. După materialul pe care se află scrise cele 303 acte originale, 64 sînt pe pergament şi 239 pe hîrtie. Documentele au fost culese din următoarele fonduri: 250 de la Arhivele Statului din Bucureşti, 94 de la Biblioteca Academiei, 14 de la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, 9 după publicaţii, 5 de la Arhivele Statului din Craiova, 4 de la Arhivele Statului din Budapesta, 3 de la Muzeul Militar Central, cîte două de la Biblioteca Centrală de Stat, Muzeul judeţean din Tîrgu Jiu şi Biblioteca „V. A. Urechia“ din Galaţi, cîte 1 de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi Muzeul Olteniei—Craiova. * La baza volumului de faţă stau textele documentelor transcrise de către un numeros colectiv, între anii 1949—1954 (vezi în Introducere la colecţia V www.dacoromanica.ro Documente privind istoria României, voi. I, p. 3—4, numele celor 78 de colaboratori). Dintre aceştia, pentru prezentul volum au dat o contribuţie mai deosebită: A. Sacerdoţeanu, Em. Vîrtosu, I. Leonte şi M. Regleanu, pentru documentele româneşti şi D. I. Bogdan, P. P. Panaitescu, L. Djamo şi H. Chircă, pentru cele slave. Schimbările intervenite în metoda de publicare au făcut necesară retran-scrierea majorităţii documentelor slave şi a unei părţi din cele româneşti. Toate textele transcrise ale documentelor au fost revizuite după originale, înainte de trimiterea lor la tipar. De asemenea, pentru evitarea unor greşeli ce ar mai fi putut scăpa, date fiind dificultăţile de editare a unor atari texte, corectura s-a făcut direct după originalele aflătoare în arhive. Indicele volumului a fost alcătuit de 5. Caracaş, M. Bălan, R. Cămărăşescu şi O. Diaconescu, colectiv care, împreună cu C. Bălan, a ajutat şi la unele operaţiuni tehnice, legate de pregătirea pentru tipar. VI www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Alexiu, Eleonora, Documente de pe valea Teleajenului, Bucureşti, 1939. Andreescu, Bis. Scaune şi Săpunuri. = Andreescu, Şt., Contribuţii la istoricul bisericilor Scaune şi Săpunari din Bucureşti, In „Glasul bisericii", XXIII (1964), nr. 1—2. Bianu, Doc. rom. ' — Bianu, Ion, Documente româneşti publicate de... Bucu- reşti, 1907. Constantinescu, Doc. romanafean. Creţeanu, Topolniţa. Dinculescu, Doc. ţărani. D.I.R., B. =« Constantinescu, Ilie, Un document romanafean, in « Anuarul liceului „Ioniţă Asan" » din Caracal, 1930— 1931. = Creţeanu, Radu, întregiri la istoricul schitului Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei", IX (1957), nr. 3—4. = Dinculescu, N. G., Documente privitoare la starea ţăranilor, în „Arhivele Olteniei", 1(1922). Dinculescu, N. G., Documente de la Negoeşti-Mehe-dinţi, in „Arhivele Olteniei", II (1923). Dinculescu, N. G., Un zapis şi o carte domnească din Negoeşti-Mehedinţi, în „Arhivele Olteniei", III (1924). == Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veac. XVII, voi. IV, Bucureşti, 1954. Filitti, Condica Poenarilor-Almijeni. = Filitti, I.C., Condica Poenarilor-Almăjeni, in „Arhivele Olteniei", VIII (1929). = Fotino, George, Documente slavo-române inedite, în „Arhivele Olteniei," II (1923). = Ghibănescu, Gh., O serie de documente, în „Epoca" VI (1900), nr. 1541/350 din 21 decembrie. = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, VI, Iaşi, 1909. — Ghibănescu, Gh., Documente, în „Teodor Codrescu", 111 (1934), nr. 11. Fotino, Documente. Ghibănescu, Documente. Ghibănescu, Surete. Ghibănescu, Codrescu. VII www.dacoromanica.ro Giurescu Vechimea rumdniei. Hajdeu, Arh. ist. Ionaşcu, însemnări. Ionaşcu, Stoica Ludescu. Iorga, St. fi doc. Iorga, Doc. urlăfene. Iorga, Bucurefti. Manolescu, Hrisovul. Mironescu, Cemica. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. Panaitescu, P. P.... Plesia, Lupu Mehedinfeanul. Popescu-Răcâreanu, Moşnenii. Răuţescu, Dragoslavele. Sacerdoţeanu, Arh. Cozia. Sacerdoţeanu, Cernefi. Ştefulescu, Doc. sl.-rom. Ştefulescu, Strimta. Ştefulescu, Polovragii. Tocilescu, Doc. ist., I. Venelin. Zota, Dobreni. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială. Vechimea rumdniei. Despre rumâni. Despre boieri, Ed. a Il-a, Bucureşti, 1943. = Hajdeu, B. P„ Archiva istorică a României, I, Bucureşti, 1865. = Ionaşcu, I., însemnări pe marginea volumului-. Monografia judeţului Romanaţi de d-nii St. N. Ricman, Dr. Fr. Iosif, V. Enescu şi căp. Paul Constant, în „Arhivele Olteniei", XVII (1937). = Ionaşcu, I., Despre logofătul Stoica Ludescu, în « Analele Universităţii „C. I. Parhon" », seria ştiinţe so-ciale-istorie, nr. 5 (1956). = Iorga, N„ Studii şi documente cu privire la istoria românilor, VI, VII, Bucureşti, 1904. = Iorga, N., Documente urlăfene, in „Buletinul Comi-siunii istorice", V(1926). = Iorga, N., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1939. M, G. Th., Hrisovul lui Alexandru vodă Iliaş din 5 mai 1628, în „Arhivele Olteniei", VII(1928). = Mironescu, Athanasie, Istoria mănăstirii Cemica, Mănăstirea Cemica, 1930. = Nicolăescu-Plopşor, C„ S., Monografia judeţului Doljt în „Oltenia", VIII (1944), nov. 22. In „Naţionalul Vîlcii", 1937, noiembrie. = Plesia, D., O completare cu privire la Lupu Mehedinfeanul, în „Mitropolia Olteniei", XVI (1964), nr. 5—6. = Popescu-Răcăreanu, N. M., Moşnenii Răcăreni ot Boanga şi satul lor Răcari, judeţul Dîmboviţa, Tîrgo-vişte, 1939. Rădulescu-Codin, C. şi I. Răuţescu, Dragoslavele, Cîra-pulung, 1923. = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, Ed. a Il-a, Cîmpulung-Muscel, 1937. = Sacerdoţeanu, A., Din arhiva mănăstirii Cozia, în „Hrisovul", VI (1946). = Sacerdoţeanu, A., Satul fi mănăstirea Cernefi, în „Mitropolia Olteniei", XIII (1961). = Ştefulescu, Alexandru, Documente slavo-romdne relative la Gorj, 1406—1665, Tîrgul-Jiului, 1908. = Ştefulescu, Alexandru, Strîmba, Tîrgul-Jiului, 1906. = Ştefulescu, Al., Polovragii, Tîrgul-Jiului, 1906. = Tocilescu, Gr. G., Documente istorice inedite, în „Foaia societăţii românismul", I (1870—-1871). = Venelin, lÎAdţo-EoArjpcKift hah A«kocaaahhckih rpAMOTU, St. Peterburg, 1840. = Z, S, Documente relative la Hrizea vistierul şi la moşia Dobreni, la „Arhiva genealogică", II (1913). VIII www.dacoromanica.ro REZUMATUL DOCUMENTELOR 1. — <1628—1629>. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ivan, fiul lui Tudosie, ocină la Voinigeşti. 2. — 1628 (7136) ianuarie 3. — Popa Ghin vinde lui Sima logofăt ocină în Cîineşti. 3. — 1628 (7136) februarie 3. — Jupaniţa Calea dăruieşte m-rii Brîncoveni 4 sălaşe de ţigani. (Cu fotocopie în anexă, pl. I). 4. — 1628 (7136) februarie 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte eliberarea din vecinie a moşnenilor satelor Mogoşeşti şi Grădiştea de Jos. 5. — 1628 (7136) februarie 3. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a satului Tismana, al m-rii Tismana. (Cu fotocopie în anexă, pl. II). 6. — 1628 (7136) februarie 3. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului cu venitul. 7. — 1628 (7136) februarie 4. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe pe posluşnicii episcopiei Buzăului. 8. — 1628 (7136) februarie 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a dîrvarilor m-rii Mislea. 9. — 1628 (7136) februarie 6. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte m-rea Mislea să ia 2 rumâni de la Măicăneşti şi să-i aşeze la Ghitioara. 10. — 1628 (7136) februarie 8, Bucureşti. — Avram logofăt dă lui Toader din Fîntînele o ocină în Cepturile, în schimbul unei vii, tot acolo. 11. — 1628 (7136) februarie 9, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte Dobrei şi soţului ei Barbul ocină în Ciocade. 12. — 1628 (7136) februarie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Dumitru Dudescu al doilea vistier să ia de la jupîneasa Oprina o ocină, pe care o cumpărase mai înainte. 13. — 1628 (7136) februarie 10. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mislea nişte ţigani, în urma unei judecăţi. 14. — 1628 (7136) 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş judecata şi vama din oraşul Argeş. 15. — 1628 (7136) 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Argeş o vie în dealul Şoaşelor. IX www.dacoromanica.ro 16. — 1628 (7136) februarie 12. — Dumitru şi Vlad din Clineştii de pe Otăsău se vlnd rumâni, cu ocina lor, lui Sima al doilea logofăt. 17. — 1628 (7136) februarie 14. — Radul din Clineştii de pe Otâsău vinde lui Sima logofăt ocina sa din Ciineşti şi Mănăileşti. 18. — 1628 (7136) februarie 14, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod scuteşte de dări satul Dragoslavele. 19. — 1628 (7136) februarie 15, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Preda postelnic 2 rumâni din Tătarul. 20. — 1628 (7136) februarie 22. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Neagu un loc In Moşeşti. 21. — 1628 (7136) februarie, 22, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte Sorei moşie la Ogrăzeni. 22. — 1628 (7136) februarie 22, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod Întăreşte lui Vlad şi fratelui său Cazan ocină In Ogrăzeni, in jud. Vlaşca. 23. — 1628 (7136) februarie 23, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni nişte ţigani. 24. — 1628 (7136) februarie 28, Bucureşţi. — Alexandru lliaş voievod împuterniceşte pe Socol paharnic din Cornăţeni să-şi apere ocina de la Clici şi braniştea. 25. — 1628 (7136) februarie 28, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni gîrla Goia, de pe ocina sa de la Clici, poruncind călugărilor de la m-rea Sflnta Troiţă să se ferească de acea girlă. 26. — 1628 (7136) februarie 28, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Stoica spătar ocină In Cepturile, In urma unor judecăţi. 27. — 1628 (7136) martie, 3, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Preda spătar nişte vecini îu Tîncâbeşti, In urma unor jndecâţi. 28. — 1628 (7136) martie 5, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte satului Alboteşti răscumpărarea de vecinie de la Stroe postelnic din Oteteliş. 29. — 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod Întăreşte lui Nenciul al doilea vornic moşia Vîrleţi cu 4 rumâni. 30. — 1628 (7136) martie, 6, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod Întăreşte lui Hrizea mare logofăt ocine la Bucşani şi vaduri de moară in urma unor judecăţi. 31. — 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte egumenia lui Parthenie la m-rea Snagov şi hotărăşte, cu întreg sfatul ţării, să nu o închine metoh m-rii Pantocrator. 32. — 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Stancin logofăt din Fundeni ogoare in ocina Bucureştilor, pe apa Colentinei. 33. — 1628 (7136) martie 8. — Alexandru lliaş voievod întăreşte scutirea de dări a oamenilor săraci din jurul m-rii Menedic. 34. — 1628 (7136) martie 10, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte jupanului Trufanda fost mare vistier satul Rusineşti şi parte din satul Gostavăţul, din jud. Ro-manaţi. 35. — 1628 (7136) martie 11, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt trei locuri de casă In Bucureşti. 36. — 1628 (7136) martie 12. — Maria din Bucov vinde un ţigan Tui Ştefu postelnic. 37. — 1628 (7136) ma r t i e <13>, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt o ocină la Bucşani în urma unor judecăţi. 38. —>1628 (7136) martie 15, Bucureşti.— Alexandru lliaş voievod scuteşte de dări satul Sineşti al m-rii Mislea. X www.dacoromanica.ro 39. — 1628 (7136) martie 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod hotărăşte ca Tănase din Ciocăneşti să iie slobod de vecinie de către m-rea Mihai Vodă, deoarece a fost rob la turci. 40. — 1628 (7136) martie 18, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Clăteşti, din jud. Ilfov. 41. — 1628 (7136) martie 18, Bucureşti.—Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Sima logofăt un rumân şi ocine la Clineşti şi Bujorani. 42. — 1628 (7136) martie 20, Bucureşti, — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte satul Ciulniţa, jud. Ialomiţa, moşnenilor satului, în urma unor judecăţi. 43. — 1628 (7136) ma rtie 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte mai multor megiaşi părţile lor de ocină din Nenciuleşti, jud. Ilfov, in urma unor judecăţi. 44. — < 1628> martie 21. — Mihăilă din Căzăneşti vinde lui Pavlache fost mare comis două părţi din ocina sa de la Căzăneşti. 45. — 1628 (7136) martie 29, Bucureşti.— Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Gorgan mare spătar şi lui Matei mare agă din Brîncoveni satul Odobeşti. 46. —1628 (7136) martie 29, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Preda postelnic din Tătaru mai mulţi vecini din Brăgăreşti, în urma unor judecăţi. 47. — 1628 (7136) martie 30. — Neculachi şi Gherghe vînd lui Sava şetrar un loc de casă în Bucureşti. 48. — 1628 (7136) aprilie 2. — Parte din sătenii din Slănicul de Jos recunosc că s-au Împrumutat cu bani de la sulgerul Tudoran, pentru a se răscumpăra din rumânie. 49. — 1628 (7136) aprilie 2. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mislea ţigani şi o Împuterniceşte să-şi strîngă rumânii şi ţiganii fugiţi. 50. — < 1628> aprilie 2, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte satul Risipiţi, din jud. Mehedinţi, moşnenilor satului, în urma unor judecăţi. 51. — 1628 (7136) aprilie 6. — Vlad şi rudele sale vînd lui Andrei o vie la Buneşti. 52. — 1628 (7136) aprilie 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte scutirea de dări a satului Livezeni. din jud. Dîmboviţa, slobozie a m-rii Nucet. 53. — 1628 (7136) aprilie 17, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Izvorani ocină în Băbeni, roţi de moară la Cîndeşti şi vii la Săseni. 54. — 1628 (7136) aprilie 20. — Jupîneasa Elena vinde lui Lepădat logofăt ocină la Orlăndeşti. 55. — 1628 (7136) aprilie 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Grama clucer moşie la Ghimpaţi, Viezureşti şi Ştefoaia. 56. — <1628 după aprilie 20>. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Lepădat logofăt şi soţiei sale Stanca ocine la Orlăndeşti, jud. Dîmboviţa. 57. — 1628 (7136) aprilie 22, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Flămînzeşti al m-rii Argeş. 58. — 1628 (7136) aprilie 22, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod, la cererea egumenului de la Argeş, dă un nou răgaz unor boieri pentru a-şi prezenta cărţile de ocină la divan pentru partea lor din Ştefăneşti. 59. — 1628 (7136) aprilie 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Viforlta bălţile de la Vărăşti şi Gurguiaţi, în urma unei judecăţi. 60. — 1628 (7136) aprilie 27. — Jupîneasa Elina din Ctmpulung iartă de rumânie pe Manea din Vaideeşti, Împreună cu nepoţii lui şi cu moşiile ce le au la Vaideeşti şi Ioneştu 61. — 1628 (7136) mai 1, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dămian căpitan satul Salcea din jud. Mehedinţi. 62. — 1628 (7136) mai 1, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a Satului Nou, slobozie a m-rii Dealul. XI www.dacoromanica.ro 63. — 1628 (7136) mai 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii •Cotmeana nişte vecini din satul Prislop, în urma unei judecăţi. 64. — 1628 (7136) m a i 3. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte juplnesei Elina din Cîm-pulung rumâni în Ioneşti. 65. — 1628 (7136) mai 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Bar-bul logofăt ocină în Şerbăneşti, lingă Slatina. 66. — 1628 (7136) mai 7, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte ginerilor iui Vlad din Ciocade ocină in satul Ogrumii, din jud. Gorj. 67. — 1628 (7136) mai 8, Scoarţa. — Mărturie pentru o moştenire lăsată de Stanciu nepotului său Stan, la Scoarţa. 68. — 1628 (7136) mai 8, Bucureşti. — Stroe, fiul lui Oprea logofăt din Şirineasa, vinde fratelui său Udrişte părţile sale din satul Foleşti. 69. — 1628 (7136) mai 8. —Răvaş de jurătorii lui Staico postelnic. 70. — 1628 (7136) mai 8, Bucnreşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Tudor fost mare sluger sate, ocine, vecini şi ţigani. 71. — 1628 (7136) mai 9. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Andronie postelnic «cină în Boteni, jud. Vlaşca. 72. — 1628 (7136) mai 11, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Radu Vodă vama de la ocnele din Ghitioara şi Telega în urma unor judecăţi. 73. — < 1628 mai— august» 12. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Staico postelnic un rumân din Borăscul. ■74. — 1628 (7136) mai 13. — Anghelina şi Manole, fiii lui Ion postelnic, vînd lui Sima logofăt jumătate din satul Zgîriaţi (Cu transcriere chirilică şi fotocopie în anexă, pl. III). 75. — 1628 (7136) mai 14. — Sava vinde lui Necula vistier un rumân şi o ocină în Sără- ţeni. 76. — 1628 (7136) mai 14, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Viforita bălţile de la Vărăşti şi Gurguiaţi. 77. — 1628 (7136) mai 15. — Ganea din Negraşi şi fiul său se vînd rumâni împreună cu «cina lor lui Trufanda fost mare vistier. 78. — 1628 (7136) mai 15. — Gherghe Turcu şi fratele său vînd mănăstirii Golgota ocina lor numită Vamava. 79. — 1628 (7136) mai 15.—Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pîrvu logofăt un rumân în Pereni. 80. — 1628 (7136) mai 16, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt satul Bălteni în urma unor judecăţi. 81. — 1628 (7136) mai 18. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Hrizea mare logofăt să-şi strlngă rumânii din Bucşani. 82. — 1628 (7136) mai 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncăbeşti, din jud. Ilfov, in urma unor judecăţi. 83. — 1628 (7136) mai 21, Bucureşti. — Dona şi Mihai se învoiesc cu Ştefan şi Radul să împartă pe din două moşiile, ţiganii şi datoriile rămase pe urma lui Vodă banul şi a soţiei sale, Velica. 84. — 1628 (7136) mai 21. — Marin şi alţii vînd diaconului Oprea locuri in Danul. 85. — 1628 (7136) mai 25, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Nea-goe şi fraţilor lui ocine la Poborăşti, Lecurici, Băleşti, Bogoroi, vii la Pociovalişte şi ţigănci. 86. — <1628> mai 27. — Preda spătar vinde lui Pavlache comis ocină cu rumâni in Clejani. 87. —■ 1628 (7136) mai 28, Bucureşti. — Doisprezece boieri judecă o pricină pentru moştenirea rămasă în urma lui Anghel comis. (Cu transcriere chirilică în anexă). www.dacoromanica.ro 88. — 1628 (7136) mai 28, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Udrişte logofăt satul Foleştii de Jos, din jud. Vîlcea, în urma unor judecăţi. 89. — . — Menţiunea cumpărăturilor lui Udrişte logofăt în FoleştL 90. — 1628 (7136) mai 29. — Şase boieri judecă şi hotărăsc în pricina dintre mănăstirea. Jitianu şi Barbu postelnic. 91. — 1628 (7136) mai 29, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte satuL Cemeţul, ca slobozie, de toate dările şi slujbele. 92. — 1628 (7136) mai 30. — Barbu postelnic şi fratele său Badea se împacă cu egumenul mănăstirii Jitianul în pricina pe care a avut-o. 93. — 1628 (7136) mai 30. — Staico paharnic eliberează din românie pe fiii lui Ion, împreună cu partea lor de moşie din Ciineşti, pentru suma de 20 de galbeni. 94. — < 1628 înainte de 1 i u n i e>. — Răvaş dat de 12 megiaşi în pricina dintre Borcea şi Anania. 95. — 1628 1, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui Ion ş.a. răscumpărarea din românie de către Staico paharnic. 96. — 1628 (7136) iunie 1. — Anghelina şi soţul ei Nicoară vînd jupînesei Elina din Cîmpulung ocină cu români la Ioneşti. 97. — 1628 (7136) iunie 2, Bucureşti. — Neagoe, fiul Gherghinii, vinde lui Fană. postelnic jumătate de selişte din Bărbăteşti. 98. — 1628 (7136) iunie 3, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui Calotă fost mare armaş nişte ţigani. 99. — 1628 (7136) iunie 3, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui Fană postelnic o silişte de casă in Bărbăteşti. 100. — 1628 (7136) iunie 5, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş ocină şi vecini în satul Ştefăneşti, jud. Muşcel şi Pădureţi, în. urma unor judecăţi. 101. — 1628 (7136) iunie 5, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui Antonie cămăraş satul Groşanii şi plăşile Obidiţi, Căldăreşti şi Mălăeşti de pe Călmăţui, în jud. Buzău. 102. — 1628 (7136) iunie 5, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui Antonie cămăraş satele Căldărăştii, Stoeneşti şi ocină în Futuţi, din jud. Buzău şi un vad de-moară în Măneşti. 103. — 1628 (7136) iunie 7. — Oprea logofăt din Bălţaţi vinde lui Palaloga logofăt din Curiac o vie. 104. — 1628 (7136) iunie 8. — Stanciu vinde lui Martin o silişte la Şuiei. 105. — 1628 (7136) iunie 10, B u c u r e ş t i. —- Alexandra Iliaş voievod întăreşte popii Dumitra un loc pentru patra prăvălii în Bucureşti. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie în anexă pl. IV). 106. — 1628 (7136) iunie 10, Bucureşti.-— Alexandra Iliaş voievod întăreşte ju-paniţei Sima stolniceasa satul Voinigeştii, jud. Gorj. 107. — 1628 (7136) iunie 12. — Ştefana vinde egumenului Grigorie de la mănăstirea Sfînta Troiţă un loc de patra prăvălii în Bucureşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. V). 108. — 1628 (7136) iunie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte mai multor boieri jumătate din satele Grădişte şi Vîrîţi, jud. Olt. 109. — 1628 (7136) iunie 15, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte lui' Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţii de Jos. 110. — 1628 (7136) iunie 18, Bucureşti. — Alexandra Iliaş voievod întăreşte-răscumpărarea din românie a moşnenilor din satele Fierseca, Mierlari, Bordoşani, Posmagul, Piatra şi PetreCeşti. XIII www.dacoromanica.ro IU. — 1628 (7136) iunie 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Paripa postelnic şi soţiei sale Mara locuri de prăvălii şi case In Bucureşti. 112. — 1628 (7136) iunie 21, B n c u r e ş t i. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sava mare şetrar două locuri de casă în Bucureşti. 113. — 1628 (7136) iunie 22, Bucureşti. — Dumitru vornic din Mogoşeşti lasă fiului său Bunea logofăt ocine în Grădiştea de Jos şi de Sus. (Cu fotocopie în anexă, pl. VI). 114. — 1628 (7136) iunie 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sflnta Troiţă satul Grecii, In urma unei judecăţi. 115. — 1628 (7136) iunie 24, Bucureşti. — Nenciul vornic şi Iorgacbi vornic se înfrăţesc pe o moşie în Vîrleţi. 116. — 1628 (7136) iunie 25. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Braţul fost mare comis, satul Cruşovul. 117. — 1628 (7136) iunie 25, Bucureşti.—Alexandru Iliaş voievod porunceşte popii Dragomir şi tatălui său Stan să-şi plătească birul în satul Fiani jud. Ilfov, unde s-au stabilit. 118. — 1628 (7136) iunie 25. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor megiaşi să cerceteze o pricină pentru o ocină în Sibiceu. 119. — 1628 (7136) iunie 26, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ionaşco comis şi jupaniţei sale Neacşa parte din satul Glina, din jud. Ilfov. 120. — 1628 (7136) iunie 28, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Jitianu jumătate din satul Degeraţii şi un ţigan. In urma unei judecăţi. 121. — <1628> iunie 30. — Hrizan postelnic înfrăţeşte pe nepotul său Tatul logofăt şi dăruieşte pe nepoata sa Manca cu o ocină din Grădiştea de Sus şi Grădiştea de Jos. 122. — 1628 (7136) iulie. Bucureşti .— Alexandru Iliaş voievod întăreşte popii Stan ocine în Cacova, jud. Vllcea. 123. — <1628 i u 1 i e> 2. — Răvaş pentru o pricină dintre Borcea şi Zîrnă pentru o ocină la Sibiceu. 124. — 1628 (7136) iulie 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Tatul logofăt din Orbească şi fiicei sale Maria părţi din Grădiştea de Sus şi de Jos. 125. — 1628 (7136) iulie 7, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte răscumpărarea din vecinie a lui Stan şi Stroe, cu ocinele lor din Brăniştarii de la Măgura. 126. — 1628 (7136) iulie 8, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor boieri să facă o cercetare la Grădişte şi Vîrîţi, în legătură cu mutarea unor hotare. 127. — 162Ş (7136) iulie 12, B u c u r e ş ti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Borcea ocină în Sibiceu. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie în anexă, pl. VII). 128. — 1628 (7136) iulie 14. — Zaroschi, fiul căpitanului Bălan, vinde popii Nancu ocină în Săcşori. 129. — 1628 (7136) iulie 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod îşi întăreşte satul Borăştii, din jud. Gorj, luat pe seama domnească în urma morţii lui Stoica vistier, hi-clean faţă de domn. 130. — 1628 (7136) 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic ocină în Răzvadul de Jos. 131. — 1628 (7136) ini ie 17. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte la doi megiaşi să cerceteze o pricină pentru un loc in Muşsel. 132. — 1628 (7136) iulie 18, Bucureşti. — Judeţul şi pîrgarii din Bucureşti judecă o pricină pentru locuri de casă. 133. — 1628 (7136) i u 1 ie 18, B u c u r e ş t ir — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Neagu din Negoeşti şi fraţilor lui ţigani şi vii în dealul Fisticilor şi ocine în Popeşti. XIV www.dacoromanica.ro 134. — 1628 (7136) 25, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Socol paharnic jumătate din satul Borduşani. 135. — 1628 (7136) iulie 30, Bucureşti. — Răvaş domnesc de jurători într-o pricină de rumânie. 136. — 1628 (7136) august 3. — Mânu vinde o ocină lui Stan Dragoman. 137. — 1628 (7136) august 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare vornic vecini din Bălteni, In urma unor judecăţi. 138. — <1628> august 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Barbu postelnic satul Halmăjul, jud. Dolj. 139. — 1628 (7136) august 7. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor boieri să aleagă hotarele moşiei Halmăjul. 140. — 1628 (7136) august 8. —Andrei vinde lui Vlad vistier doi rumâni din Copăcel. (Cu fotocopie în anexă, pl. VIII). 141. — 1628(7136) august 8. — Stanciul al lui Baloi din Brăgăreşti vinde lui Hrizea vornicul o vie cu ocină în Bălţaţi. 142. — 1628 (7136) august 10. — Manea vinde o ocină lui Ionaşco postelnic. 143. — 1628 (7136) august 17, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte satul Bîlta, din jud. Gorj, moşnenilor satului care s-au răscumpărat din vecinie. 144. — 1628 (7136) august 17, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod eliberează din rumânie satul Gureni, din jud. Gorj. 145. — 1628 (7136) august 18, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pavlachi fost mare comis moşie la Căzăneşti. 146. — 1628 (7136) august 20. — Popa Ioan Crontiris vinde lui Caloian Stagazi o prăvălie în Bucureşti. 147. — 1628 (7136) august 20. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Bunea logofăt ocine, vii şi livezi In Grădiştea de Jos şi de Sus, din jud. Vlaşca. 148. — 1628 (7136) august 23, Bucureşti.—Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul de la Văleni în dealul Piteştilor. 149. — 1628 (7137) . — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Fiera mare logofăt nişte vecini din Vulpeşti, care s-au vîndut cu ocinele lor din Vulpeşti, Tomşani şi Curteni. 150. — 1628 (7137) septembrie 2, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scu-eşte de dări pe preoţii Dragomir şi Lupul. 151. — 1628 (7137) septembrie 3. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Radu Brînzea postelnic să aleagă moşia de la Topoloveni a m-rii Nucet. 152. — 1628 (7137) s e p t e m b r i e 4. — Cazan vinde lui Necula vistier ocină în Sărăţeni. 153. — 1628 (7137) septembrie 7. — Stroe postelnic vinde partea sa de ocină din Stăneşti lui Vlad vistier. 154. — 1628 (7137) septembrie 10. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Con-dilo mare postelnic să hotărnicească ocinele unor mănăstiri la Izvorani şi Ştefăneşti. 155. — <1628> septembrie 13, Bucureşti.—Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu moşie la Drăceşti. 156. — 1628 (7137) septembrie 16, Bucureşti. — Lăudat vinde lui Matei clucer ocină la Coteşti. 157. — <1628—1629> septembrie 28. — Stoica vinde lui Hriza vornic rumâni din Gemenile şi Pietrariul, cu delniţele lor. 158. — 1628 (7137) septembrie 30. — Manea din Oteşti vinde lui Manea Piscotan ocină la Ibăneşti. XV www.dacoromanica.ro 159. — 1628 (7137) octombrie 1. — Surorile Maria şi Marga vînd lui Sima logofăt ocine la Cîineşti şi Mănăileşti. 160. — 1628 (7137) octombrie 1. — Preda sluger şi fiul său Mibai postelnic zălogesc satul Putineiul la nişte cojocari, pentru blănurile ce le-au cumpărat. 161. — 1628 (7137) octombrie 2, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Vasilie mare agă locuri de casă în Bucureşti. 162. — 1628 (7137) octombrie 8. —Alexandru lliaş voievod porunceşte lui Conde mare postelnic şi altor boieri să hotărnicească ocina de la Ştefăneşti a m-rii Argeş. 163. — 1628 (7137) octombrie 10. — 24 de boieri judecă pricina dintre Tănase paharnic şi m-rea Vierăş pentru un ţigan. 164. — 1628 (7137) octombrie 10, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod Întăreşte lui Matei clucer şi soţiei sale Păuna ocine în Coteşti, jud. Muşcel. 165. — 1628 (7137) octombrie 11. — Theofil episcop de Rîmnic judecă pricina dintre Paraschiva logofăt şi Maria, soţia lui Anghel comis, pentru nişte ţigani. 166. — 1628 (7137) octombrie 19. — Alexandru lliaş voievod scrie egumenului Ana-nia de la m-rea Bistriţa ca să cerceteze pricina dintre Neagoe din Sărata şi rumânii din Cîineşti. 167. — 1628 (7137) octombrie 21, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Nan postelnic din Bărbăteşti ocine la Grădiştea de Sus, Şotînga şi Grădiştea de Jos precum şi o ţigancă. 168. — 1628 (7137) octombrie 23, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Cetăţele din jud. Ialomiţa, al lui Enache fost mare postelnic. 169. — 1628 (7137) octombrie 23, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte Muşei o ocină la Geamăna. 170. — 1628 (7137) octombrie 25. — Standul din Fedeleşoi se înfrăţeşte cu Martin din Titeşti pe ocina sa. 171. — 1628 (7137) octombrie 28, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Papa fost mare vornic ocină la Pietri. (Cu fotocopie în anexă, pl. IX). 172. — 1628 (7136) octombrie 30. — Stan logofăt din Poeniţa se împacă cu Gherghe vătaf în pricina pe care au avut-o pentru o moşie din Dobreşti. 173. — 1628 (7137) noiembrie 8, Bucureşti. — Mai mulţi moşneni din Zori-leşti se vînd rumâni lui Trufanda vistier împreună cu părţile lor de ocină. 174. — 1628 (7137) noiembrie 10, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Trufanda mare vistier ocină şi vecini în Zorileşti, jud. Olt. 175. — 1628(7137) noiembrie, 11, Bucureşti. — Alexandru lliaş voievod întăreşte unor megiaşi din Zorileşti, care nu s-au vîndut lui Trufanda mare vistier, ocina lor. 176. — 1628 (7137) noiembrie 14. — Aslan fost mare vornic, ispravnicul Craiovei, Împreună cu 12 boieri hotărnicesc moşia Fratoştiţa a lui Barbul postelnic de cea a judecilor din sat. 177. — 1628 (7137) noiembrie 16, Bucureşti. — Marin, fiul lui Stan Stelea, tş i lasă ocina sa din Măteşti, jud. Buzău, lui Vlădilă, Căciulat şi Criveţu. 178. — 1628 (7137) noiembrie 17. — Preda fost mare sluger vinde lui Necula fost mare vistier satul Cacaleţii. 179. — 1628 (7137) noiembrie 18. — Alexandru lliaş voievod porunceşte vameşilor de la Cornăţel să dea pace călugăriţelor de la m-rea Viforîta să-şi ia vama de la bălţile mănăstirii. (Cu fotocopie în anexă, pl. X). 180. — 1628 (7137) noiembrie 20. — Episcopul Efrem al Buzăului dă mărturie pentru o ocină din Macsinu cumpărată de m-rea Banului. XVI www.dacoromanica.ro 181. — 1628 (7137) noiembrie 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Voico logofăt şi fraţilor săi, Vlădilă şi Mogoş, moşie în Stoeneşti, jud. Vlaşca, ş.a. 182. — 1628 (7137) noiembrie 25, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sfânta Troiţă un loc lîngă mănăstire, unde este Palanga făcută de Sinan paşa. 183. — 1628 (7137) noiembrie 30. — Moşnenii din Siliştioara se vînd rumâni, cu oci-nsle lor, lui Necula vistier. (Cu transcriere chirilică şi fotocopie în anexă, pl. XI). 184. — 1628 (7137) decembrie 8, Bucureşti. — Judeţul şi pîrgarii întăresc lui Manolacbe şifariul 3 locuri de casă în Bucureşti. 185. — 1628 (7137) decembrie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pană, nepotul vistieresei Mărgărita a lui Stiriano fost mare vistier,’ocine în Aldeşti, jud. Teleorman. 186. — 1628 (7137) decembrie 14. — Moşnenii din Studina se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. (Cu fotocopie in anexă, pl. XII). 187. — 1628 (7137) decembrie 15, Bucureşti. — Oancea logofăt şi nora sa vînd lui Mitrea pitar parte din satul Muşeteşti. 188. — 1628 (7137) decembrie 15, Bucureşti. — Oancea logofăt şi nora sa vînd lui Mitrea pitar parte din satul Muşeteşti. 189. — 1628 (7137) decembrie 15. —Moşnenii din satul Polovine se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 190. — 1628 (7137) decembrie 15.—Alţi moşneni din Siliştioara se vînd rumâni lui Necula vistier. 191. — 1628 (7137) decembrie 16. — Toader din Vlădeni dăruieşte m-rii Mărgineni toată averea sa. 192. — 1628 (7137) decembrie 16. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Moise din Cornăţel să-şi mute o moară pe care a făcut-o la Vărăşti, pe moşia m-rii Viforîta. 193. — 1628 (7137) decembrie 17. — Moşnenii din Comanca se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 194. — 1628 (7137) decembrie 17, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte eliberarea din vecinie a unor rumâni din Cîineşti, jud. Vîlcea, în urma unor judecăţi. 195. — 1628 (7137) decembrie 26, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăr reşte m-rii Bistriţa ocină şi vii la Cîineştii de pe Otăsău, jud. Vîlcea. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII) i 196. — 1628 (7137) decembrie 30. — Mai mulţi boieri hotărăsc în pricina dintre m-rea Banu, Avram din Tătuleşti şi Anghel logofăt din Bănceşti, pentru trei vaduri de moară. 197. — 1628 (7137) decembrie 30, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte eliberarea din rumânie a unor săteni din Brăniştari, jud. Vlaşca. 198. — 1628 (7137) decembrie 31, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lji Sima al doilea logofăt ocină şi vecini în Foleştii de Jos, jud. Vîlcea. 199. — 1629 (7137) ianuarie 2, Bucureşti. — Necula postelnic vinde partea lui de sat din Clejani cu rumânii lui Pavlache comis. 200. — 1629 (7137) ianuarie 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări satul Boldorogeşti al m-rii Plumbuita. (Cu transcriere chirilică în anexă). 201. — 1629 (7137) ianuarie 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Paripa postelnic ocine şi vecini la Stănceşti din jud. Prahova, precum şi ţigani. 202. — 1629 (7137) ianuarie 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Balotă ocină la Fundeni. 203. — 1629 (7137) ianuarie 7. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mărgineni o ocină la Vlădeni, o vie la Bălţaţi şi ţigani, dania lui Toader. Documente — c. 915 XVII www.dacoromanica.ro 204. — 1629 (7137) ianuarie 8. — Alexandru Iliaş voievod Împuterniceşte pe Badea diaconul să-şi întoarcă de la fiii lui Tudor comis nişte vite, stupi şi grîu, el nefiind rumânul acestora. 205. — 1629 (7137) ianuarie 8.—Alexandru Iliaş voievod Împuterniceşte pe călugării episcopiei Buzăului să ia nişte ţigănci de la Jipa. 206. — 1629 (7137) ianuarie 10. — Moşnenii din Comanca se vînd rumâni cu toate ocinele lor lui Necula vistier. 207. — 1629 (7137) ianuarie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Gherghe vătaf de postelnici ocină la Dobreşti, în urma unor judecăţi. 208. — <1629 ianuarie-august> 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Sima al doilea logofăt satul Grozăveşti, jud. Ilfov. 209. — 1629 (7137) ianuarie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Cotmeana nişte vecini din satele Purcăreni şi Cacaleţi, jud. Argeş, care fugiseră şi-şi cumpăraseră ocină în satul Ciorîca, jud. Olt. 210. — 1629 (7137) ianuarie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Cotmeana alţi vecini din satele Purcăreni şi Cacaleţi, jud. Argeş, care fugiseră şi-şi cumpăraseră ocină în satul Ciorîca, jud. Olt. 211. — 1629 (7137) . — Ion cel şchiop dăruieşte m-rii Cozia ocina sa din satul Voineasa. 212. — 1629 (7137), Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte cămăraşilor de la Ocna Mare să lase în pace ţiganii m-rii Cozia, să nu-i mai pună la tăiat sare. 213. — 1629 (7137) ianuarie 16. — Ignat şi alţi moşneni din Siliştioara se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 214. — 1629 (7137) ianuarie 16. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Radu logofăt ocina de la Cuciul, dăruită acestuia de Radu Şerban voievod. 215. — 1629 (7137) ianuarie 22. — Preda postelnic şi Drosul vînd lui Vasilie spătar moşia lor din Muşăteşti, cu rumâni. 216. — 1629 (7137) ianuarie 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stoica logofăt ocine în Bătieşti. 217. — 1629 (7137) ianuarie 25, Bucureşti. — Răvaş de 12 boieri hotărnici ca să aleagă ocinele lui Dumitru vistier de ale moşnenilor din Cojeşti. 218. — 1629 (7137) ianuarie 25, Bucureşti.—Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Novac şi lui Curăia moşie la Ergheviţa, jud. Mehedinţi. 219. — 1629 (7137) ianuarie 27, Bucureşti. — Dumitru vornic lasă fiului său Bunea logofăt moşie şi vie la Grădişte, pentru că l-a îngrijit la bătrîneţe. 220. — 1629 (7137) ianuarie 30, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Banu din Buzău, ocină la Maxin. 221. — 1629 (7137) februarie 4. — Tatomir şi Barbul din Comanca se vînd rumâni lui Necula vistier. 222. — 1629 (7137) februarie 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Banu din oraşul Buzău ocine în Berindeşti, Muscelul Sărăţii şi Maxinu. 223. — 1629 (7137) februarie 9. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe rumânii fugiţi din satul Şovîriov al m-rii Topolniţa, în caz că se vor întoarce. 224. — 1629 (7137) februarie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ivaşco vornic un rumân din Silişte, răscumpărat de la turci. 225. — 1629 (7137) februarie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte închinarea m-rii Căscioarele m-rii Pantocrator de la Athos. XVIII www.dacoromanica.ro 226. — 1629 (7137) februarie 17. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Căluiul satul Răbegi, în urma unei judecăţi a acesteia cu rumânii din sat. 227. — 1629 (7137) februarie 23. — Ignat şi fratele său Marin vînd lui Hriza mare vornic ocină în Crăsani. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV). 228. — 1629 (7137) februarie 24, Bucureşti. — Marco din Vulpeşti se vinde rumân, cu ocina sa, lui Fiera mare logofăt. 229. — 1629 (7137) februarie 27, Bucureşti. — Moşnenii din satul Studina se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 230. — 1629 (7137) februarie 28, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Fiera mare logofăt un vecin, anume Marco din Vulpeşti. 231. — 1629 (7137) martie 1, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Nenciul şi fiului său Necula ocină la Ţigăneşti în jud. Muşcel şi Pădureţi. 232. — 1629 (7137) martie 2. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dima, State şi Zota, cojocari din Bucureşti, satul Putineiul, zălogit de Preda sluger pentru nişte cojoace de samur şi de jder. 233. — 1629 (7137) martie 2. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor megiaşi să aleagă părţile lui Necula şi Stan din Ţigăneşti. 234. — 1629 (7137) martie 3. — Moşnenii satului Clinceni vînd ICO de stînjeni lui Badea dărăban şi altora, drept 5000 de bani. 235. — 1629 (7137) martie 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Panaghia satele Mărceşti, Mătileşti, Măceşani şi altele. 236. — 1629 (7137) martie 20, Bucureşti. — Udrişte din Şirineasa se înfrăţeşte cu Sima al doilea logofăt pe satul Foleştii de Jos, din jud. Vîlcea. 237. — 1629 (7137) martie 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stanciu logofăt ocine cu vecini la Bujorani, precum şi ţigani. 238. — 1629 (7137) martie 22. — Petco şi Stoica din Cîineşti se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Sima logofăt. 239. — 1629 (7137) martie 23, Bucureşti. — Erina, soţia lui Ianiu roşu, vinde negustorului Isar Pepeno un loc de casă în Bucureşti. 240. — 1629 (7137) martie 24. — Silion călugărul dăruieşte nepoţilor săi de soră ocină în Stoiceşti. 241. — 1629 (7137) m a r t i e 25. — Dragotă Buzalău dă m-rii Argeş loc de casă în tîrgul . 242. — 1629 (7137) martie 30. — Stan mazilul din Potlogi vinde lui Trufanda mare vistier ocină la Gostavăţu. 243. -r- <1629> aprilie 10. — Barbul postelnic vinde lui Stoica logofăt Tărăceanul ocina sa din Tîrbăceni. 244. — 1629 (7137) aprilie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pavlacbe fost mare comis satul Clejani, din jud. Vlaşca. 245. —• 1629 (7137) aprilie 11, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş un loc de casă în Argeş, dăruit de Dragotă Buzălău. 246. — 1629 (7137) aprilie 12. — Oprea şi Stanciu din Jugureni vînd lui Mogoş vătaf ocină şi vie. 247. — 1629 (7137) aprilie 12, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte unor megiaşi din Caraula ocina lor, deoarece ei nu s-au vîndut rumâni lui Mihai clucer Coţofeanul. 248. — 1629 (7137) aprilie 13. — Bîldea şi Stanciu vînd lui Spida ocina lor din Cio-roiaşi. XIX www.dacoromanica.ro 249. —• . — Ivaşco cumpără de la Dumitru locuri la Ţigăneşti. 250. — < A n t e 1629 aprilie 20>. — Ivaşco cumpără de la Neagoe şi de la Stan vie şi locuri la Ţigăneşti. 251. — 1629 (7137) aprilie 20. — Ivaşco vinde lui Fiera logofăt vii şi locuri la Ţigăneşti. 252. — 1629 (7137) aprilie 20, Bucureşti. — Moşnenii din Negraşi şi Răuzeşti se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Trufanda mare vistier. 253. — 1629 (7137) aprilie 20. — Voinea, fiul lui Balotă, vinde lui Sava postelnic moşie în Trestiani. 254. — 1629 (7137) 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocine şi vecini, precum şi vii în satele: Tîm-bureşti, Biieşti, Slănic, Cîrstieneşti şi Scurteşti. De asemenea, mai multe sălaşe de (igani. 255. — 1629 (7137) aprilie 22. — Dragomir Burete vinde lui Ivan Cortofleş din Piteşti un loc în hotarul Sămarăi. 256. — 1629 (7137) aprilie 23, Bucureşti. — Moşnenii din Băldălui se vîr.d rumâni, cu ocinele lor, lui Coandă mare armaş. 257. — 1629 (7137) aprilie 24, Bucureşti. — Miloş din Polovine se vinde rumân, cu ocina sa, lui Necula vistier. ' 258. — 1629 (7137) aprilie 27. — Ion şi alţi megiaşi mărturisesc pentru zestrea primită de Sora, in Zeletin, la logodna ei. 259. — 1629 (7137) aprilţe 27, Bucureşti. — Moşnenii din Scărişoara se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 260. — 1629 (7137) aprilie 30. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Stana să ia pe din două cu Sasu tot ce a rămas de pe urma surorii sale Muşa. 261. — 1629 (7137) mai 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe preoţii, diaconii şi grămăticii de la Biserica Domnească din Bucureşti. 262. — 1629 (7137) mai 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sflnta Troiţă satul Izlazul, !n urma unor judecăţi. 263. — < A n t e 1629 mai 6 >. — Cîrstea schimbă cu fratele său Sava o ocină în Sără-ţeni pentru vii în Oraşul de Flori. 264. — < A n t e 1629 mai 6 >. — Sava vinde lui Necula vistier ocină la Sărăţeni. 265. — 1629 (7137) mai 6. — Patru megiaşi din Sărăţeni mărturisesc pentru moşia vîndută de fiii lui Murgeanu lui Necula vistier. 266. — 1629 (7137) mai 6, Bucureşti. — Răvaş de boieri hotărnici pentru moşia Sărăţeni. 267. — 1629 (7137) mai 8, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Iancu căpitan jumătate din satul Brătieşti, jud. Prahova. 268. — 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. — Braţul fost mare comis vinde lui Trufanda mare vistier partea lui de ocină din satul Cruşov cu rumâni. 269. — 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe, în afară de bir, satul Aninoasa al Mitropoliei din Tîrgovişte. 270. — 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină, vecini şi ţigani în Tîmbureşti şi Bora. 271. — 1629 (7137) mai 12, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitraşco şi unchiului său Pătru Mărcioiu o stînă la muntele numit Piscul Cumpătului, jud. Prahova. XX www.dacoromanica.ro 272. — 1629 (7137) mai 12, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Sfîntul Ioan moşii în Ostra şi Flocoşani. 273. — 1629 (7137) mai 14. — Danciu vinde lui Stoica stegar un pîrlog de vie . 274. — 1629 (7137) mai JL4> Bucureşti. — Moşnenii din satul Devesel judeţul Ro-manaţi se vlnd rumâni lui Necula vistier. 275. — 1629 (7137) mai 14. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Radu din Ţigăneşti să nu Împiedice nişte megiaşi să aleagă o moşie. 276. — 1629 (7137) ma i 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte răscumpărarea de rumânie a mai multor vecini din Slănicul de Jos. 277. — 1629 (7137) mai 18, Bucureşti. — Stan din Siliştioara şi fiii lui se vînd rumâni lui Necula vistier. (Cu transcriere chirilică în anexă). 278. — 1629 (7137) mai 18. — Constantin clucer, fiul lui Radu Şerban, vinde satul Vă-răşti lui Iane vistier, pentru a scăpa de o mare datorie, cu camătă. 279. — 1629 (7137) mai 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte jupa-niţei Marica o silişte din satul Hamzăeştii din jud. Săcuieni, Împreună cu balta Amarul. 280. — 1629 (7137) mai 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dăjdii şi slujbe satul Corbii de Piatră, jud. Muşcel şi Pădureţi, al m-rii Argeş. 281. — 1629 (7137) mai 25. — Stănilă din Răspopi mărturiseşte că a atleş împreună cu alţii partea de moşie a lui Nicoară, nepotul Buzăianului. 282. — 1629 (7137) mai 25. — Radu vinde jupînului Sima o jumătate de pogon de vie la Scăiani. 283. — . — Radu Brădea vinde jupînului Sima două pogoane de vie la Scăiani. 284. — 1629 (7137) iunie 1. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Argeş satul Futeşti cu balta Săltavei. (Cu transcriere chirilică în anexă). 285. — 1629 (7137) iunie 2. — Neacşa, soţia lui Stoica logofăt, vinde m-rii Gorgota o ocină în Tîrbăceni. 286. — 1629 (7137) iunie 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Stăneşti mai multe părţi de ocină şi vecini in satul Arşi, dania lui Stănilă slugerul. 287. — 1629 (7137) iunie 4, Bucureşti. — Răvaş de boieri care să hotărnicească moşia din Hăreşti a lui Hriza mare vornic de cea a lui Aslan vornic. (Cu fotocopie în anexă, pl. XV). 288. — 1629 (7137) iunie 4, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Vîlcan şi jumătate din balta Bistreţului. 289. — 1629 (7137) iunie 5, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Grecii din jud. Romanaţi, in urma unor judecăţi. 290. — 1629 (7137) iunie 6, Bucureşti. — Moşnenii din Apele Vii se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Trufanda mare vistier. 291. — 1629 (7137) iunie 8. — Ivaşco vornic cu 12 boieri hotărnicesc ocinile de la Hăreşti ale lui Aslan vornic şi Hrizea vornic. (Cu transcrierea chirilică în anexă). 292. — 1629 (7137) iunie 9, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Grecii de la Olt cu rumânii, volnicind-o să alunge după strîngerea recoltei pe Preda fost mare sluger şi pe Stroe postelnic. 293. — 1629 (7137) iunie 10.—Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Domneşti. 294. — 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş vama ds la 0;aa Mică de lîngă Tîrgovişte, partea domenască, în urma unor judecăţi. XXI www.dacoromanica.ro 295. — 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satele Greci, Domneşti, Fălcoii de la Olteţ şi Clociţi, precum şi jumătate din vama de la Ocna Mică de lingă Tîrgovişte, partea domnească. 296. — 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Dealul satul Alexenii din Ialomiţa. 297. — 1629 (7137) iunie 11, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Argeş satul Fălcoii din jud. Romananţi. 298. — 1629 (7137) iunie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Argeş satul Fălcoi. 299. — 1629 (7137) iunie 13, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Dealu grădina cu via şi casele din satul Fopşa. 300. — 1629 (7137) iunie 14, Bucureşti. — Moşnenii din satele Polovinele şi Vlă-dila se vînd rumâni, cu ocinile lor, lui Necula vistier. 301. — 1629 (7137) iunie 14, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte Mitropoliei un vad de moară In Bucureşti, pe apa Dîmboviţei. 302. — 1629 (7137) iunie 15. — Radu dorobanţul vinde lui Andronie postelnic moşie la Boteni. 303. — 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Împuterniceşte pe episcopul de Buzău să ia bir de la preoţii şi diaconii din eparhia sa. 304. — 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti.— Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Costeştii pe care 11 scuteşte de dări. 305. — 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzi, din jud. Mehedinţi, In urma unor judecăţi. 306. — 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Radu logofăt moşia Cuciul, unde a fost palanga Gherghiţei, cu rumâni şi mori. 307. — 1629 (7137) iunie 18, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Coandă mare armaş satul Băldăluiu lui Buia, jud. Dolj. 308 — 1629 (7137) iunie 18, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzii din jud. Mehedinţi, în urma unor judecăţi. 309. — 1629 (7137) iunie 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii de la Argeş ocină la Futeşti pe baltă în jud. Ialomiţa şi balta Săltava. 310. — 1629 (7137) iunie 22, Bucureşti. — Fiii lui Bălan din Devesel se vînd rumâni lui Necula vistier. 311. — 1629 (7137) iunie 25. — Alexandru Iliaş voievod judecă pricina dintre Turturea din Sufleni şi nepotul său Necula. 312. — <1629> iunie 26. — Muşat vistier cu fiii săi face schimb de moşie cu Mihai clucer şi fraţii săi, dînd satul Negoeşti pentru parte din satul Izvorani. 313. — 1629 (7137) iunie 28, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Bratu fost mare comis ocine cu rumâni la Ueşti, Drăgoeşti, Ciofrîngeni şi Găneasa. 314. — 1629 (7137) iunie 30. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Aslan vornici spravnicul scaunului Craiovei, să cerceteze în pricina unui heleşteu din Deveselul, spart de me-giaşii din sat. 315. — . — Moşnenii din Deveselul dau lui Necula vistier partea lor dintr-un heleşteu, pentru că i-a plătit de o gloabă. 316. — 1629 (7137) iulie 1. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Stati, Zota şi Dima cojocari să ia dijmă de la satul Futineiul, zâlogit lor de Preda sluger. XXII www.dacoromanica.ro 317. — 1629 (7137) 3, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Leca spătar ocine, vecini şi ţigani în Măgureni şi Găvăneşti. 318. — 1629 (7137) iulie 4, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte lui Ianiu logofăt ocină tn Deduleşti, jud. Buzău. 319. — 1629 (7137) i u 1 i e 7. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Clocociov un ţigan, In urma unei judecăţi. 320. — 1629 (7137) iulie 8. — Teodosie spătar şi fiul său Preda postelnic din Ceptu-roaia vînd lui Barbu postelnic din Poiana satul Scorila, jud. Mehedinţi. 321. — 1629 (7137) iulie 10. — Alexandru Iliaş voievod porunceşte locuitorilor din Celei şi altora să-şi dea dijma, vama şi vinăriciul m-rii Bistriţa. 322. — 1629 (7137) iulie 19, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda şi Petru din Mărgineni ocine la Mărgineni, jud. Vîlcea şi Măgureni. 323. — 1629 (7137) iulie 25, Bucureşti. — Manole şi fiul său Iordan din Scărişoara se vînd rumâni lui Necula vistier. 324. — 1629 (7137) iulie 27, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte popii Staico ocină şi vii la Fefelei. 325. — 1629 (7137) iulie 28. — Stoica eliberează din vecinie pe Bălan din Negoeşti. 326. — 1629 (7137) iulie 28, Bucureşti. — Cazan şi Balotă vînd lui Necula vistier ocină în Sărăţeni. 327. — 1629 (7137) iulie 31, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod iartă de şoimi satele Călimăneşti, Jiblea şi Brădiţeni, impuse pe nedrept de şoimari. 328. — 1629 (7137) < a u g u s t >, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod Întăreşte m-rii Grădiştea, jud. Ilfov nişte vecini. 329. — 1629 (7137) august 4. — Răvaş de şase boieri pentru alegerea unei ocine la Fugleşti. 330. — 1629 (7137) august 5, Bucureşti. — Lupu şi Sava din Polovine se vînd rumâni lui Necula vistier. 331. — 1629 (7137) august 5, Bucureşti. —Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stroe postelnic din Oteteliş vecini şi ţigani. 332. — 1629 (7137) august 6. — Tanasie postelnic vinde egumenului Neofit de la m-rea Molomoc moşie în Creţeşti. 333. — 1629 (7137) august 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Iane vistier şi fratelui său Ghiune satul Stâneşti, jud. Vîlcea. 334. — 1629 (7137) august 10. — Preda vinde lui Socol paharnic ocină în Gemenele. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI). 335. — 1629 (7137) august 10, Bucureşti. — Sima cămăraşul şi popa Dimitru vînd lui Conde mare armaş satul Obedinul. 336. — 1629 (7137) august 10. — Mihalcea şi Eremia adeverează că li s-a restituit de către Hamza din Pirîiani suma de 35.000 de bani, daţi acestuia de tatăl lor, Paraschiva. 337. — 1629 (7137) august 10, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Danciu logofăt, Stanciu postelnic şi Calotă, fiii lui Hamza din Pîrîiani, jumătate din satul Polovragi, luată cu sila de Paraschiva logofăt. 338. — < A n t e 1629 august 15 >. — Fiii lui Fiera, fost mare logofăt, cumpără de la Harvat ocină în Ţigăneşti. 339. — < A n t e 1629 august 15 >. — Pătru din Beleţi vinde o vie la Ţigăneşti. 340. — 1629 (7137) august 15, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stroe logofăt şi fraţilor săi, Vintilă şi Neagul, ocine în Ţigăneşti, din jud. Muşcel şi Pădureţi, şi ţigani. XXIII www.dacoromanica.ro 341. — 1629 (7137) august 16. — Drăghici şi Dragomir schimbă nişte ţigănci cu egumenul m-rii Tismana. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVII). 342. — 1629 (7137) august 16, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Mihai clucer din Coţofeni şi soţiei sale ocine şi vecini în Caraula, jud. Mehedinţi, în urma unor judecăţi. 343. — 1629 (7137) august 20, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte Bisericii Domneşti din Bucureşti un loc de prăvălii. 344. — 1629 (7137) august 23, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt şi soţiei sale Maria jumătate din satul Foleştii de Jos, jud. Vîlcea, peste care a fost înfrăţit de Udrişte logofăt. 345. — 1629 (7137) august 25. — Preda postelnic vinde lui Socol paharnic ocir.ă şi doi rumâni în Gemenele. 346. — 1629 (7137) august 27. — Boieri hotărnici aleg ocina din Sărăţeni a lui -Nccula vistier. 347. — 1629 (7137) august 31, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe egumenul de la m-rea Valea să ia de la Stanciu logofăt o ţigancă cu fetele ei. 348. — <1629 septembrie 1—1630 august 31 > 7138. — Mihai clucer şi Dumi-traşco postelnic vînd lui Preda vornic ocină la Stîngăceaua. 349. — <1629> septembrie 1. — Stan, rumân din Studiniţa, vinde lui Necula vistier părţi rămase nevîndute la rumânirea sa. 350. — < 1629> septembrie 1, Bucureşti. — Mai mulţi megiaşi se vînd rumâni lui Nicula vistier cu părţile de moşie din Studiniţa, Studina şi Frăsinet. 351. — 1629(7138) septembrie 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări m-rea Plumbuita şi pe colibaşii din jurul ei. 352. — 1629 (7138) septembrie 7. — Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe oamenii ce lucrează la morile de la Şegarcea, ale patriarhiei de Alexandria. 353. — 1629 (7138) , Bucu reşti.— Alexandru Iliaş voievod întăreşte patriarhiei de Alexandria vama de sare de la Ocnele Mari. 354. — 1629 (7138) septembrie 10, Bucureşti, — Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupaniţei Stana spătâreasa şi fratelui ei Preda spătar satul Goleştii din jud. Muşccl şi Pădureţi. 355. — 1629 (7138) septembrie 13. — Pătraşco vinde lui Radu logofăt ccină la Preoţeşti, jud. Prahova. 356. — 1629 (7138) septembrie 16, Bucureşti. — Alexardru Iliaş voievod întăreşte lui Radu logofăt ocine în Cătun, jud. Dîmboviţa, un vecin, mai mulţi ţigani şi un vid de moară. 357. — 1629 (7138) septembrie 16, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievocţ scuteşte satul Flămînzeşti de obligaţia de a găzdui pe birati, inferzicîrd acestcra de a face scaun de bir în sat. 358. — 1629 (7138) septembrie 16. — Alexardru Iliaş voicvcd întăreşte m-rii Argeş satul Greci, poruncind lui Treda sluger să plece cin sat. 359. — 1629 (7138) septembrie 16. — Alexandru Iliaş voicvcd pcrunceşte urcr boieri hotărnici să aleagă ocina de la Ştefăneşti a m-rii Argeş, precum şi un vad de moară la Gura Geamenii. 360. — 1629 (7138) septembrie 21. — Cîrstea vinde lui Danciu clucer o ocir.ă la Stroeşti. XXIV www.dacoromanica.ro 361. — 1629 (7138) septembrie 23. — Rădei din Clocotici vinde lui Martin din Ti-teşti moşie la Bumbueşti. 362. — 1629 (7138) septembrie 27. — Vişan vinde lui Dumitru vistier două răzoare de vie în dealul Văcăreştilor. 363. — 1629 (7138) septembrie 28. — Stoica şi fratele său Ion din Studiniţa se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII). 364. — 1629 (7138) octombrie 2. — Mai mulţi moşneni din Scărişoara se vînd rumâni lui Necula vistier. 365. — 1629 (7138) octombrie 2. — Vlad din Studina se vinde rumân, cu ocina sa, lui Necula vistier., 366. — 1629 (7138) octombrie 3, Bucureşti. — Trei moşneni din Comanca se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. 357. — 1629 (7138) octombrie 6, Bucureşti. — Dragomir şi mătuşa sa. Rada» vînd lui Bunea logofăt ocină în Grădişte. 358. — 1629 (7138) octombrie 6, Bucureşti. — Micul din Budeni vinde lui Bunea logofăt ocină în Grădiştea din Vale. 369. — 1629 (7138) octombrie 6, Bucureşti. — Alexandru Iliaş voievod hotărăşte ca Stanciul din Costeşti să nu fie rumân al lui Conda armaş, el fiind megiaş. 370. — 1629 (7138) octombrie 9, Bucureşti. — Alţi moşneni din Scărişoara se vînd rumâni lui Necula vistier. 371. — 1629 (7138) octombrie 15, Bucureşti. — Moşnenii din Sulari se vînd rumâni lui Dumitru Dudescu vistier. 372. — 1629 (7138) octombrie 15. Druja vinde lui Neagu şi Vlad parte de moşie în Ţigăneşti. 373. — 1629 (7138) noiembrie 5. — Necula vistier face un schimb de moşii cu m-rea Mislea, dînd o moşie la Cîmpina pentru una la Sărăţeni. 374. — 1629, noiembrie 9. — Iane vistierul şi soţia sa Maria dăruiesc fiicei lor Cristina satul Toteieşti, ca zestre. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIX). 375. — 1629 (7138) noiembrie 14. — Pantelimon călugărul vinde fiului său Pătru ocină la Creţuleşti. 376. — 1629 (7138) noiembrie 15. — Lupul vinde lui Neagu, Gherghe şi Antonie partea lui de ocină din Popeşti. 377. — 1629 (7138) noiembrie 28. — Patriarhul Chirii al Constantinopolului scrie mitropolitului Ţării Româneşti, episcopilor şi boierilor în pricina dintre Sima logofăt şi rudele Elisaftei pentru satul Grozăveşti. 378. — 1629 decembrie 4. — Barbul vinde lui Bărbat Micleuş ocină şi rumâni la Jupîneşti. 379. — 1629 (7138) decembrie 5. — Mai mulţi megiaşi din Laz se vînd rumâni, Cu ocinele lor, lui Aslan fost mare vornic. (Cu transcriere chirilică în anexă). 380. — 1629 (7138) decembrie 12. — Drăghici din Laz se vinde rumân, cu partea lui de moşie, lui Aslan vornic. (Cu fotocopie în anexă, pl. XX). 381. — 1629 (7138) decembrie 14. — Leon Tomşa voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Călimăneşti, al m-rii Cozia. 382. — < 1629 după dec. 14 — 1632 i u 1 i e >.— Mărturia unor megiaşi pentru o ocină din Foleşti, vîndută de Luca. XXV www.dacoromanica.ro 383. — 1629 (7138) decembrie 25. — Tanasie paharnic din Bărbăteşti vinde lui Vintilă vătaf moşie la Birciugov. 384. — 1629 (7138) decembrie 26. — Neagoe vinde lui Tatul logofăt un rumân cu delniţa lui. DOCUMENTE ÎNDOIELNICE A. — 1628 (7137) octombrie 8. — Mitrea logofăt cu soţia sa Teodora din Căldăru-şani vind nepotului lor Tudor stolnic ocină în Scurteşti. B. — 1629 (7138) septembrie 4. — Pătru din Rădăcineşti vinde lui Pîrvu mare logofăt moşii în Pereni şi Clocotici. C. — 1629 (7138) octombrie 18. — Mai mulţi săteni din Fefelei se învoiesc cu Tudor stolnic şi Borcea vornic să se mute pe moşia acestora. XXVI www.dacoromanica.ro r£sum£s des documents 1. — <1628—1629>-----Le voiăvode Alexandru Iliaş confirme îl Ivan, fils de Tudosie, une terre ă Voinigeşti. 2. — 3 janvier 1628 (7136). — Le pretre Ghin vend au logothăte Sima une terre â Ciineşti. 3. — 3 f ă v r i e r 1628 (7136). — Dame Calea fait don au monastăre de Brincoveni de 4 familles de tziganes. (Avec photocopie en annexe, pl. I). 4. — 3 f ă v r i e r 1628 (7136), Bucarest. — Le volevode Alexandru Iliaş confirme l’affranchişsement des paysans des villages de Mogoşeşti et de Grădiştea-de-Jos. 5. — 3 f ă v r i e r 1 628 (7136). — Le voîăvode Alexandru Iliaş confirme l’exemption de con-tributions du village de Tismana, propriătă du monastăre de Tismana. (Avec photocopie en annexe, pl. II). 6. — 3 făvrier 1628 (7136). — Le volevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Tismana la moitiă de l’ătang de Bistreţu, avec son revenu. 7. —4 făvrier 1628 (7136). — Le volevode Alexandru Iliaş exempte de contribu-tions et de corvăes Ies posluşnici (domestiques) de l'ăvechă de Buzău. 8. — 5 făvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le volăvode Alexandru Iliaş confirme l’exemption de contributions et de corvăes Ies dirvari (menuisiers et charrieurs de bois) du mo-nasture de Mislea. 9. — 6 făvrier 1628 (7136). — Le vofăvode Alexandru Iliaş autorise le monastăre de Mislea â prendre deux serfs de Măicăneşti pour Ies ătablir ă Ghitioara. 10. — 8 făvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le logothăte Avram donne ă Toader de Fintînele une terre â Cepturile, en ăchange d’une vigne du meme endroit. 11. —9 fă vrie r 1628 (7136). — Le volăvode Alexandru Iliaş confirme ă Dobra et â son ăpoux Barbul une terre â Ciocade. 12. — 10 făvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le volăvode Alexandru Iliaş autorise le second trăsorier Dumitru Dudescu de prendre ă dame Oprina la terre qu'il lui avait achetăe. 13. — 10 f 6 v r i e r 1628 (7136). — Le volevode Alexandru Iliaş confirme des tziganes au monastăre de Mislea, aprăs jugement. 14. — 10< f 6 v r i e r > 1628 (7136), Bucarest. — Le volevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre d’Argeş la juridiction et la douane de la viile d’Argeş. XXVII www.dacoromanica.ro 15. — 10 1628 (7136), Bucarest. — Le voufvode Alexandru Iliaş confirme au monastăre d’Argeş une vigne sise sur la colline des Şoaşe. 16. — 12 f 6 v r i e r 1628 (7136). — Dumitru et Vlad de Cîineşti sur Otăsău se vendent comme serfs, leur terre comprise, au second logothăte Sima. 17. — 14 f 6 v r i e r 1628 (7136). — Radul de Cîineşti sur Otăsău vend au logothăte Sima ses terres de Cîineşti et de Mănăileşti. 18. — 14 f 6 v r i e r 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş exempte de contributions le village de Dragoslavele. 19. — 15 (Uvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Preda deux serfs de Tătarul. 20. —22 f d v r i e r 1628 (7136). — Le votevode Alexandru Iliaş confirme ă Neagu un terrain â Moşeşti. 21. —22 tevrier 1628 (7136), Bucarest.—Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme ă Sora une terre ă Ogrâzeni. 22. — 22 f d v r i e r 1628 (7136), Bucarest. — Le votevode Alexandru Iliaş confirme ă Vlad et ă son frâre Căzan une terre ă Ogrăzeni, dans le district de Vlaşca. 23. — 23 f Uvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme des tziganes au paharnic Socol de Cornăţeni. 24. — 28 ff vrier 1628 (7136), Bucarest. — Le voi'dvode Alexandru Iliaş autorise le paharnic Socol de Cornăţeni â d^fendre l'acces sur sa terre de Clici et dans sa foret. 25. — 28 f Uvrier 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au paharnic Socol de Cornăţeni le cours d’eau de Goia de sur sa terre de Clici et enjoint aux moines du monastăre de La Sainte Trinitd d’eviter toute immixtion au sujet de ce cours d'eau. 26. — 28 f^vrier 1628 (7136), B u c a r e s t.—Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au spathaire Stoica, aprăs jugement, une terre ă Cepturile. 27. — 3 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au spathaire Preda, aprăs jugement, des serfs ă Tîncăbeşti. 28. — 5 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au village d'Alboteşti son rachat du servage de chez le postelnic Stroe d’Oteteliş. 29. — 6 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au second vornic Nenciuf la terre de Vîrleţi, y compris 4 serfs. 30. — 6 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand logothăte Hrizea, aprăs jugement, des terres â Bucşani et des emplacements de moulins. 31. — 6 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme Parthenie comme hegoumăne du monastăre de Snagov et decide, avec tout le conseil du pays, de ne pas dddier ce monastăre â celui du Pantocrator. 32. — 6 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Stanciu de Fundeni des lots de terre arable sur la Colentina, attenant ă la viile de Bucarest. 33. — 8 marş 1628 (7136), Bucarest.—Le voîevode Alexandru Iliaş confirme l’exemption de contributions de gens pauvres dtablis autour du monastfere de Menedic. 34. — 10 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme ă messire Trufanda, ancien grand trdsorier, le village de Rusineşti et une pârtie du village de Gostavăţul, du distr. de Romanaţi. 35. — 11 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand logothâte Hrizea trois emplacements ă Bucarest. 36. — 12 m a r s 1628 (7136). — Maria de Bucov vend un tzigane au postelnic Ştefu. XXVIII www.dacoromanica.ro 37. — 13 marş 1628 (7136), Buc arest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme au grand logothăte Hrizea, aptes jugement, une terre â Bucşani. 38. — 15 ma r s 1628 (7136), Bucarest. — Le vo'tevode Alexandru Iliaş exempte de contributions le village de Sineşti, appartenant au monastere de Mislea. 39. — 15 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş decide que Tănase de Ciocăneşti soit affranchi du servage qui le liait au monastere Mihai-Vodă, dtant donnd qu’il a etd en esclavage chez Ies Turcs. 40. — 18 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme l'exemption de contributions et de corvdes du village de Clăteşti, du distr. d'Ilfov. 41. — 18 marş 1628 (7136), Bucarest, — Le votevode Alexandru Iliaş confirme au logotltete Sima un serf et des terres â Ciineşti et â Bujorani. 42. —20 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme, aptes jugement, la propridte du village de Ciulniţa, distr. de Ialomiţa, aux cnezi (paysans libres) du village. 43. — 20 marş 1628 (7136),. Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme ă plusieurs megiaşi (paysans libres), aptes jugement, leurs parts de terre de Nenciuleşti, distr. d’Ilfov. 44. — 21 marş < 1623 >. — Mihăilă de Căzăneşti vend â l’ancien grand comis Favlache deux parts de sa terre de Căzăneşti. 45. — 29 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au grand spathaire Gorgan et au grand agă Matei de Brincoveni le village d'Odobeşti, distr. de Dîmboviţa. 46. — 29 marş 1628 (7136), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Preda de Tătara, aptes jugement, plusieurs serfs de Brăgăreşti. 47. — 30 m a r s 1628 (7136). — Neculachi et Gherghe vendent au şetrar Sava un emplace-ment â Bucarest. 48. — 2 avril 1628 (7136). — Une pârtie des habitants du village de Slănicul-de-Jos reconnaissent qu'ils ont emprante de l’argent du sulger Tudoran, pour se racheter du servage. 49. — 2 avril 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme des tziganes au monastere de Mislea et autorise celui-ci â recouvrer ses serfs et tziganes enfuis. 50. — 2 avril 1628, Bucarest. — Le voîdvode Alexandra Iliaş confirme, aptes jugement, le village de Risipiţi, du distr. de Mehedinţi, aux megieşi du village. 51. — 6 avril 1628 (7136). — Vlad et ses proches vendent â Andte une vigne â Bune şti. 52. — 6 avril 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandra Iliaş confirme l’exemption de contribution du village franc du monastere de Nucet, Livezeni, du distr. de Dîmboviţa. 53. — 17 avril 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandra Iliaş confirme au monastere d’Izvorani une terre â Băbeni, des roues de moulin â Cîndeşti et des vignes â Săseni. 54. — 20 avril 1628 (7136). — Dame Elena vend au logotltete Lepădat une terre â Orlăndeşti. 55. — 20 avril 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandra Iliaş confirme au clucer Grama des terres ă Ghimpaţi, Viezureşti et Ştefoaia. 56. — . — Le voîevode Alexandra Iliaş confirme au lo-gothfete Lepădat et â son dpouse Stanca des terres â Orlăndeşti, dans le distr. de Dîmboviţa. 57. — 22 avril 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandra Iliaş exempte de contributions et de corvdes le village de Flăminzeşti, appartenant au monastere d’Argeş. 58. — 22 avril 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş accorde k plusieurs boyards en litige avec le monastere d’Argeş, un nouveau d41ai pour la ptesentation au Divan de leurs actes de proprtete concernant leur part de Ştefăneşti. XXIX www.dacoromanica.ro 59. — 23 a v r i 1 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au monastfere de Viforîta, aprfes jugement. Ies dtangs de Vărăşti et de Gurguiaţi. 60. — 27 a v r i 1 1628 (7136). — Dame Elina de Cîmpulung affranchit Manea de Vaide-eşti et ses neveux, y compris leurs terres de Vaideeşti et de Ioneşti. 61. — Ier mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voi'dvode Alexandru lliaş confirme au capitaine Damian le village de Salcea, du distr. de Mehedinţi. 62. — 1“ mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme l’exem-ption de contributions de Satul Nou, colonie franche du monastfere de Dealul. 63. — 3 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au monastfere de Cotmeana, aprăs jugement, des serfs du village de Prislop. 64. —3 mai 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru lliaş confirme ă dame Elina de Cîmpulung des serfs de Ioneşti. 65. — 5 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au logothăte Barbu une terre & Şerbăneşti, prfes Slatina. 66. -7 m a i 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme aux gendres de Vlad de Ciocade une terre & Ogrumii, dans le distr. de Gorj. 67. -8 m a i 1628 (7136), Scoarţa. — Tdmoignage au sujet de biens dans le village de Scoarţa laissds en hdritage par Stanciu & son neveu Stan. 68. -8 m a i 1628 (7136), Bucarest. — Stroe, fils du Jogothfete Oprea de Şirineasa, vend & son frfere Udrişte ses parts du village de Foleşti. 69. — 8 mai 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru lliaş ddsigne Ies cojureurs du postelnic Staico. 70. — 8 mai 1628 (7136), Bucarest.—Le voîevode Alexandru lliaş confirme ă l’ancien grand sluger Tudor villages, terres, serfs et tziganes. 71. — 9 mai 1628 (7136), — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au postelnic Andronie une terre & Boteni, dans le distr. de Vlaşca. 72. — 11 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au monastăre Radu-Vodă, aprfes jugement, des redevances sur Ies salines de Ghitioara et de Telega. 73. — 12mai — aoflt 1628. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au postelnic Staico un serf de Borăscul. 74. — 13 mai 1628 (7136). — Anghelina et Manole, enfants du postelnic Ion, vendent au logothâte Sima la moitid du village de Zgîriaţi. (Avec transcription en caracteres cyrilliques et photocopie en annexe, pl. III). 75. — 14 mai 1628 (7136). — Sava vend au tresorier Necula un serf et une terre & Să-răţeni. 76. — 14 mai 1628 (7136), Bucarest.—Le voîevode Alexandru lliaş confirme au monastăre de Viforîta Ies etangs de Vărăşti et de Gurguiaţi. 77. — 15 mai 1628 (7136). — Ganea de Negraşi et son fils se vendent comme serfs, leur terre comprise, ă l’ancien grand tresorier Trufanda. 78. — 15 mai 1628 (7136). — Gherghe Turcu et son frfere vendent au monastăre de Golgota leur terre nommde Varnava. 79. — 15 mai 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au logothăte Pîrvu un serf de Pereni. 80. — 16 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru lliaş confirme au grand logothăte Hrizea, aprăs jugement, le village de Bălteni. 81. — 18 mai 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru lliaş autorise le grand logothăte Hrizea ă recouvrer ses serfs de Bucşani. XXX www.dacoromanica.ro 82. — 20 mai 1628 (7136), Bucare t. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au spathaire Preda, apres jugement, le village de Tincăbeşti, du distr. d’Ilfov. 83. — 21 mai 1628 (7136), B u c a r e s t. — Dona et Mihai tombent d’accord avec Ştefan et Radul pour partager de moitid Ies terres, tziganes et dettes hdrites du ban Vodă et de son dpouse Velica. 84. —21 mai 1628 (7136). — Marin et autres vendent au diacre Oprea des terrains A Danul. 85. — 25 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme A Neagoe et A ses freres des terres A Poborăşti, Lecurici, Băleşti, Bogoroi, des vignes A Pociova-lişte et des tziganes. 86. — 27 mai < 1628>. — Le spathaire Preda vend au comis Pavlache une terre A Clejani, serfs compris. 87. — 28 mai 1628 (7136), Bucarest. — Douze boyards, ddsignds par le prince, jugent un litige au sujet de l'hdritage du comis Anghel. (Avec transcription en caractăres cy-rilliques en annexe). 88. — 28 mai 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au logoth&te TJdrişte, aprăs jugement, le village de Foleştii-de-Jos, du distr. de Vîlcea. 89. — < Apris le 28 mai 1628 >. — Mention des achats faits par le logothăte Udrişte A Foleşti. 90. — 29 mai 1628 (7136). — Six boyards ddsignes par le prince, jugent le litige entre le monast&re de Jitianu et le postelnic Barbu. 91. — 29 m a i 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş ddclare le village de Cerneţul colonie franche, et l’exempte de contributions et corv&s. 92. — 30 mai 1628 (7136). — Le postelnic Barbu et son frăre Badea se r&oncilient avec l'h^goumene du monastere de Jitianu au sujet du litige qui Ies avait opposes. 93. —30 mai 1628 (7136). — Le paharnic Staico affranchit Ies fils de Ion, y compris leur terre de Cîineşti, moyennant 20 ducats. 94. — < A vânt le 1“ j u i n 1628 >.—Douze megieşi (proprietaires voisins) jugent un litige entre Borce et Anania. 95. — ler 1628, Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme A Ion et autres leur rachat du servage de chez le paharnic Staico. 96. — lec j u i n 1628 (7136). — Anghelina et son £poux Nicoară vendent A dame Elina de Cîmpulung une terre A Ioneşti, serfs compris. 97. — 2 j u i n 1628 (7136), Bucarest. — Neagoe, fils de Gherghina, vend au postelnic Pană la moitie d’un emplacement A Bărbăteşti. 98. — 3 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme des tziganes A l’ancien grand armaş Calotă. 99. — 3 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Pană un emplacement A Bărbăteşti. 100. — 5 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monast&re d’Argeş, apr&s jugement, sa terre et ses serfs du village de Ştefăneşti, dans le distr_ de Muscel et Pădureţi. 101. — 5 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme au cămăraş Antonie le village de Groşanii avec Ies terres d’Obidiţi, Căldăreşti et Mălăeşti, situdes sur le Călmăţui, dans le distr. de Buzău. 102. — 5 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au cămăraş Antonie Ies villages de Căldărăştii, Stoeneşti et une terre A Futuţi, dans le distr. de Buzău, ainsi qu'un emplacement de moulin A Măneşti. XXXI www.dacoromanica.ro 103. — 7 j u i n 1628 (7136). — Le logothâte Oprea de Bălţaţi vend une vigne au logothete Palaloga de Curiac. 104. —8 j u i n 1628 (7136). — Stanciu vend â Martin un emplacement â Şuiei. 105. — 10 j u i n 1628 (7136), Bucarest. — Le voîâvode Alexandru Iliaş confirme au pretre Dumitru un emplacement pour quatre magasins â Bucarest. (Avec transcription en caractâres cyrilliques et photocopie en annexe, pl. IV). 106. — 10 j u i n 1628 (7136), Bucarest. — Le voîâvode Alexandru Iliaş confirme â dame Sima stolniceasa le village de Voinigeşti, du distr. de Gorj. 107. — 12 j u i n 1628 (7136). — Ştefana vend â Grâgoire, hâgoumâne du monastere de la Sainte Trinitâ, un emplacement pour quatre magasins â Bucarest. (Avec photocopie en annexe, pl. V). 108. — 13 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîâvode Alexandru Iliaş confirme â plusieurs boyards la moitid des villages de Grădişte et de Vtrtţi, distr. d'Olt. 109. — 15 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîâvode Alexandru Iliaş confirme au grand logothete Hriza une terre ă Bălţaţii-de-Jos. 110. — 18 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme aux paysans des villages de Pierseca, Mierlari, Bordoşani, Posmagul, Piatra et Petreceşti leur rachat du servage. 111. — 20 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Paripa et â son dpouse Mara des emplacements de magasins et de maisons â Bucarest. 112. — 21 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand şetrar Sava deux emplacements â Bucarest. 113. — 22 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le vornic Dumitru de Mogoşeşti legue ă son fils le logothâte Bunea des terres â Grădiştea-de-Jos et Grădiştea-de-Sus. (Avec photocopie en annexe, pl. VI). 114. — 23 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîâvode Alexandru Iliaş confirme au monastâre de la Sainte-Trinitâ, apres jugement. Ie village de Greci. 115. — 24 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le vornic Nenciul et le vornic Iorgache s’affrerent pour une terre â Virleţi. 116. — 25 juin 1628 (7136). — Le voîăvode Alexandru Iliaş confirme â l'ancien grand coniis Braţul le village de Cruşovul. 117. — 25 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş accorde au pretre Dragomir et â son pâre Stan de payer la taille dans le village de Fiani, distr. d’Ilfov, oii ils se sont etablis. 118. — 25 juin 1628 (7136). — Le voîdvode Alexandru Iliaş commet deux megiaşi â faire enquete sur un litige au sujet d'une terre de Sibiceu. 119. — 26 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au comis Ionaşco et ă son âpouse Neacşa une pârtie du village de Glina, du distr. d'Ilfov. 120. —28 juin 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au monast&re de Jitianu, apres jugement, la moitiâ du village de Degeraţi et un tzigane. 121. — 30 juin <1628>. — Le postelnic Hrizan affrâre son neveu le logothâte Tatul et donne â sa ni&ce Marica des terres â Grădiştea-de-Sus et â Grădiştea-de-Jos. 122. — Juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au pretre Stan des terres â Cacova, dans le distr. de Vilcea. 123. — 2 < j u i 11 e t 1628 >. — Tdmoignage au sujet d'un litige entre Borcea et Zirnă pour une terre â Sibiceu. XXXII www.dacoromanica.ro 124. — 6 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au logoth&te Tatul d’Orbeasca et ă sa fille Maria des parts de terre ă Grădiştea-de-Sus et Grâ-diştea-de-Jos. 125. — 7 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme le rachat du servage de Stan et de Stroe, y compris leurs terres de Brâniştarii-de-la-Mâgura. 126. — 8 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş ordonne ă six boyards arpenteurs de decider, au sujet du deplacement de certaines limites, ă Grădişte et ă Vîrîţi. 127. — 12 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme k Borcea une terre ă Sibiceu. (Avec transcription en caracteres cyrilliques et photocopie en an-nexe, pl. VII). 128. — 14 juillet 1628 (7136). — Zaroschi, fils du capitaine Bălan, vend au pretre Nancu une terre ă Săcşori. 129. — 15 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş se confirme ă soi-meme le village de Borăştii, du distr. de Gorj, confisqu^ apres la mort du tră-sorier Stoica, traître envers le prince. 130. — 15 1628 (7136), Bucarest.—Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au paharnic Socol une terre ă Răzvadul-de-Jos. 131. — 17 juillet 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru Iliaş commet deux megiaşi ă faire enquete sur un litige au sujet d’un terrain de Muşcel. 132. — 18 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le bourgmestre et Ies 4chevins de Bucarest jugent un litige pour des emplacements. 133. — 18 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme ă Neagu de Negoeşti et ă ses frăres des tziganes et des vignes sur la colline de Fistici et des terres ă Popeşti. 134. — 25 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au paharnic Socol la moiti4 du village de Borduşani. 135. — 30 juillet 1628 (7136), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş designe Ies cojureurs de Stan, fils de Constantin Virtute, dans un litige de servage. 136. — 3 aoflt 1628 (7136). — Mânu vend une terre ă Stan Dragoman. 137. — 5 aoflt 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand vornic Hriza, aprăs jugement, ses serfs de Bălteni. 138. — 5 aoflt <1628>, Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Barbu le village de Halmăjul, distr. de Dolj. 139. — 7 aoăt 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru Iliaş commet plusieurs boyards ă delimiter la terre de Halmăjul. 140. — 8 a o 6 t 1628 (7136). — Andrei vend au tr^sorier Vlad deux serfs de Copăcel. (Avec photocopie en annexe, pl. VIII). 141. — 8 a o 6 t 1628 (7136), Bucarest. — Stanciul, fils de Băloi, de Brăgăreşti vend au vornic Hrizea une vigne avec un lot de terre ă Bălţaţi. 142. — 10 aoăt 1628 (7136). — Manea vend une terre au postelnic Ionaşco. 143. — 17 a o 6 t 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme le village de Bilta, du distr. de Gorj, aux paysans du village qui se sont rachet^s du servage. 144. — 17 a o 0 t 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş affranchit du servage le village de Gureni, du distr. de Gorj. 145. — 18 a o 6 t 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme â. I’ancien grand comis Pavlachi une terre ă Căzăneşti. Documente — c. 915 XXXIII www.dacoromanica.ro 146. — 20 a o fl t 1628 (7136). — Le prâtre Ioan Crontiris vend k Caloian Stagazi un ma-gasin k Bucarest. 147. —20 aoflt 1628 (7136). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothete Bunea des terres, des vignes et des vergers k Grădiştea-de-Jos et k Grădiştea-de-Sus, dans le distr. de Vlaşca. 148. — 23 a o fl t 1628 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastkre de Tutana la redevance sur le vin du village de Văleni, situ4 sur la colline de Piteşti. 149. — < Septembre —d 4cembre> 1628 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand logothkte Fiera des serfs de Vulpeşti, qui se sont vendus avec leurs terres de Vulpeşti, Tomşani et Curteni. 150. — 2 septembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş exempte de contributions Ies pretres Dragomir et Lupul. 151. — 3 septembre 1628 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş commet le postelnic Radu Brînzea k dllimiter la terre du monastkre de Nucet k Topoloveni. 152. — 4 septembre 1628 (7137). — Cazan vend au tr^sorier Necula une terre k Sărăţeni. 153. — 7 septembre 1628 (7137). — Le postelnic Stroe vend sa part de terre de Stă-neşti au tr4sorier Vlad. 154. — 10 septembre 1628 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş commet le grand postelnic Condilo k d^limiter des terres d’Izvorani et de Ştefăneşti assiste par douze boyards cojureurs. 155. — 13 septembre 1628, Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme k Dumitru Dudescu une terre k Drăceşti. 156. — 16 septembre 1628 (7137), Bucarest. — Lăudat vend au clucer Matei une terre k Coteşti. 157. — 28 septembre < 1628—1629 >. Stoica vend au vornic Hriza des serfs de Gemenile et de Pietrariul, y compris leurs lots de terre. 158. — 30 septembre 1628 (7137). — Manea d'Oteşti vend k Manea Piscotan une terre k Ibăneşti. 159. — ler o c t o b r e 1628 (7137). — Les soeurs Maria et Marga vendent au logothkte Sima des terres k Cîineşti et k Mănăileşti. 160. — ler octobre 1628 (7137). — Le sluger Preda et son fils le postelnic Mihai met-tent en gage le village de Putineiul, k des pelletiers, pour les fourrures qu’ils leur ont achet^es. 161. — 2 octobre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand agă Vasilie des emplacements k Bucarest. 162. — 8 octobre 1628 (7137). — Le voîe'vode Alexandru Iliaş commet le grand postelnic Conde et des boyards arpenteurs k delimiter la terre de Ştefăneşti, appartenant au monas-tere d’Argeş. 163. — 10 octobre 1628 (7137). — 24 boyards jugent le litige entre le paharnic Tănase et le monastere de Vierăş au sujet d'un tzigane. 164. — 10 octobre 1628 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au clucer Matei et k son 4pouse Păuna des terres k Coteşti, dans le distr. de Muşcel. 165. — 11 octobre 1628 (7137). —Theofil, 4veque de Rîmnic, juge le litige entre le lo-gothete Paraschiva et Maria, 4pouse du comis Anghel, au sujet de tziganes. 166. — 19 octobre 1628 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş mande k l’h^goumkne Anania du monastkre de Bistriţa de faire enquete sur le litige opposant Neagoe de Sărata aux serfs de Cîineşti. XXXIV www.dacoromanica.ro 167. —21 octobre 1628 (7137), Bucarest.— Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Nan de Bărbăteşti des terres ă Grădiştea-de-Sus, Şotînga et Grădiştea-de Jos, ainsi qu’une tzigane. 168. — 23 octobre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş exem-pte de contributions et de corvdes le village de Cetăţele du distr. de Ialomiţa, appartenant â l’ancien grand postelnic Enacbe. 169. — 23 octobre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme ă Muşa une terre ă Geamăna. 170. —25 octobre 1628 (7137). — Stanciul de Fedeleşoi s’affrăre avec Martin de Titeşti. 171. —28 octobre 1628 (7137), Bucarest. — Le vodîvode Alexandru Iliaş confirme ă l’ancien grand vornic Papa une terre ă Pietri. (Avec photocopie en annexe, pl. IX). 172. —30 octobre 1628 (7137).—'Le logoth&te Stan de Poeniţa se rdconcilie avec le vătaf Gheorghe au sujet de la terre de Dobreşti. 173. —8 novembre 1628 (7137), Bucarest. — Plusieurs paysans de Zorileşti se vendent comme serfs au trdsorier Trufanda, leurs parts de terres comprises. 174. — 10 novembre 1628 (7137), B u c a r e s t. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand trdsorier Trufanda une terre et des serfs ă Zorileşti, dans le distr. d’Olt. 175. — 11 novembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme leurs terres ă des megiaşi (paysans libres) de Zorileşti, qui ne se sont pas vendus au grand trdsorier Trufanda. 176. — 14 novembre 1628 (7137).—L’ancien grand vornic Aslan, ispravnic de Craiova, et 12 boyards arpenteurs ddlimitent la terre de Fratoştiţa, appartenant au postelnic Barbu, de celle des judeci (paysans libres) du village. 177. — 16 novembre 1628 (7137), Bucarest. — Marin, fils de Stan Stelea, lfegue sa terre de Măteşti, du distr. de Buzău, â Vlădilă, Căciulat et Criveţu. 178. — 17 novembre 1628 (7137). — L’ancien grand sluger Preda vend â l’ancien grand trdsorier Necula le village de Cacaleţi. 179. — 18 novembre 1628 (7137). — Le voîdvode Alexandru Iliaş enjoint aux dou-aniers de Cornăţel de laisser aux religieuses du monastăre de Viforîta toute libertd de prdlever leur redevance sur la peche des <$tangs du monastăre. (Avec photocopie en annexe, pl. X). 180. — 20 novembre 1628 (7137). — Efrem, dveque de Buzău, temoigne pour une terre â Macsinu, achetde par le monastăre Banu. 181. — 23 novembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothhte Voico et ă ses frăres, Vlădilă et Mogoş, des terres â Stoeneşti, dans le distr. de Vlaşca. 182. — 25 novembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de la Sainte-Trinitd un terrain, proche du monastăre, oh se trouvaient Ies fortifications dlev&s par Sinan pacha. 183. — 30 novembre 1628 (7137). —Les moşneni de Siliştioara se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tr&orier Necula. (Avec transcription en caractăres cyrilliques et photocopie en annexe, pl. XI). 184. — 8 ddcembre 1628 (7137), Bucarest. — Le bourgmestre et les echevins confirment au şifar Manolache 3 emplacements â Bucarest. 185. — lOddcembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme â Pană, neveu de dame Mărgărita, dpouse de l’ancien grand trdsorier Stiriano, des terres â Aldeşti, dans le distr. de Teleorman. XXXV www.dacoromanica.ro 186. — 14 decembre 1628 (7137).—Les moşneni de Studina se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. (Avec photocopie en annexe, pl. XII). 187. — 15 ddcembre 1628 (7137), Bucarest. — Le logothite Oancea et sa brii vendent au pitar Mitrea une pârtie du village de Muşeteşti. 188. — 15 ddcembre 1628 (7137), Bucarest. — Le logothite Oancea et sa bru vendent au pitar Mitrea une pârtie du village de Muşeteşti. 189. — 15 decembre 1628 (7137). — Les moşneni du village de Polovine se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. 190. — 15 dd cern bre 1628 (7137). — D’autres moşneni de Siliştioara se vendent comme serfs au tresorier Necula. 191. —16 ddcembre 1628 (7137). — Toader de Vlădeni fait don de tous ses biens au monastere de Mărgineni. 192. — 16 decembre 1628 (7137). — Le voîdvode Alexandru Iliaş ordonne â Moise de Cornăţel de faire enlever son moulin de Vărăşti, de sur la terre du monastfere de Viforîta. 193. — 17 decembre 1628 (7137). — Les moşneni de Comanca se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. 194. — 17 ddcembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme, aprăs jugement, l’affranchissement de plusieurs serfs de Cîineşti, du distr. de Vîlcea. 195. — 26 decembre 1628 (7137), Bucarest. — Le votevode Alexandru Iliaş confirme au monastfere de Bistriţa une terre et des vignes â Cîineşti sur Otăsău, dans le distr. de Vîlcea. (Avec photocopie en annexe, pl. XIII). 196. — 30 decembre 1628(7137). — Deux boyards nomm& par le prince jugent un litige au sujet de trois emplacements de moulin entre le monastfere Banu, Avram de Tătuleşti et le logothfete Anghel de Bănceşti. 197. — 30 decembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîfevode Alexandru Iliaş confirme l’affranchissement de plusieurs paysans de Brăniştari, du distr. de Vlaşca. 198. —31 decembre 1628 (7137), Bucarest. — Le voîfevode Alexandru Iliaş confirme au second logothfete Sima une terre et des serfs â Foleştii-de-Jos, dans le distr. de Vîlcea. 199. — 2 j a n v i e r 1629 (7137), Bucarest. — Le postelnic Necula vend sa part du village de Clejani, serfs compris, au comis Pavlache. 200. — 3 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîfevode Alexandru Iliaş exempte de contributions le village de Boldorogeşti, appartenant au monastfere de Plumbuita. (Avec transcription en caractferes cyrilliques en annexe). 201. —3 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Paripa des terres et des serfs â Stănceşti, dans le distr. de Prahova, ainsi que des tziganes. 202. — 5 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîfevode Alexandru Iliaş confirme â Balotă une terre â Fundeni. 203. — 7 janvier 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monas-tfere de Mărgineni une terre â Vlădeni, une vigne â Bălţaţi et des tziganes, donation de Toader. 204. — 8 janvier 1629 (7137). — Le voîfevode Alexandru Iliaş autorise le diacre Badea â reprendre son betail, ses ruches et son blfe de chez les fils du comis Tudor, fetant don ne qu’il n’est pas le serf de ceux-ci. 205. — 8 janvier 1629 (7137). — Le voîfevode Alexandru Iliaş autorise les moines de l’fevechfe de Buzău â recouvrer plusieurs tziganes de chez Jipa. 206. — 10 janvier 1629 (7137). — Les moşneni (paysans libres) de Comanca se vendent comme serfs, toutes leurs terres comprises, au trfesorier Necula. XXXVI www.dacoromanica.ro 207. — 10 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme, aprfes jugement, â Gherghe, vătaf (chef) de postelnici, une terre â Dobreşti. 208- — 10, Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au second logothfete Sima la terre de Grozăveşti, du distr. d’Ilfov. 209. — 13 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme aux monastăres de Cozia et de Cotmeana des serfs des villages de Purcăreni et de Ca-caleţi, dans le distr. d’Argeş, qui s’etaient enfuis et s’4taient achet£ une terre â Ciorîca, dans le distr. d’Olt. 210. — 13 j a n v i e r 1629 (7137), Bucarest.— Le voîevode Alexandru Iliaş confirme aux monastăres de Cozia et de Cotmeana d’autres serfs des villages de Purcăreni et de Cacaleţi, dans le distr. d'Argeş, qui s’£taient enfuis et s’etaient achete une terre dans le village de Ciorîca, du distr. d’Olt. 211. — < Apris le 13 j a n v i e r—a o A t > 1629 (7137). — Ion le boîteux fait don au monastăre de Cozia de sa terre de Voineasa. 212. — < A p r fe s le 13 j anvie r—a o A t > 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş ordonne aux cămăraşi d’Ocna-Mare de s’abstenir de faire couper le sel par Ies tzi-ganes du monastăre de Cozia. 213. — 16 janvier 1629 (7137). — Ignat et d’autres moşneni de Siliştoara se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. 214. — 16 janvier 1629 (7137). — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme au logothete Radu la terre de Cuciul, qui lui a 6t6 donn£e par le voîevode Radu Şerban. 215. — 22 janvier 1629 (7137). — Le postelnic Preda et son beau-frfere Drosul vendent au spathaire Vasilie leur terre de Muşăteşti, serfs compris. 216. —23 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Stoica des terres ă Bătieşti. 217. — 25 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş d&igne 12 boyards arpenteurs pour delimiter Ies terres du tresorier Dumitru ă Cojeşti. 218. —25 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme â Novac et â Curăia une terre ă Ergheviţa, dans le distr. de Mehedinţi. 219. — 27 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le vornic Dumitru lăgue ă son fils le logothete Bunea une terre et une vigne â Grădişte, pour l’avoir soign£ sur ses vieux jours. 220. — 30 janvier 1629 (7137), Bucarest. — Le voKvode Alexandru Iliaş confirme au monastăre du tresorier Andronie, de Buzău, une terre ă Maxin. 221. —4 fe v r i e r 1629 (7137). — Tatomir et Barbu de Comanca se vendent comme serfs au tresorier Necula. 222. — 5 fevrier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre dit d’Andronie, de Buzău, des terres ă Berindeşti, Muscelul Sărăţii et Maxenu. 223. — 9 fevrier 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş exempte de contribu-tions Ies serfs qui se sont enfuis du villages de Şovîrlov, appartenant au monastăre de Topolniţa* s’ils reintfegrent leurs foyers. 224. — 10 fevrier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş con' firme au vornic Ivaşco un serf de Selişte, rachete de chez Ies Turcs. 225. — 13 fevrier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere du Pantocrator, du Mont Athos, l’offrande qui lui a 6t6 faite du monastere de Căscioarele. 226. — 17 fevrier 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Căluiul le village de Răbegi, aprăs gain de son proces avec Ies serfs du village. XXXVII www.dacoromanica.ro 227. — 23 făvrier 1629 (7137). — Ignat et son frâre Marin vendent au grand vornic Hriza une terre k Crăsani. (Avec photocopie en annexe, pl. XIV). 228. — 24 făvrier 1629 (7137), Bucarest. — Marco de Vulpeşti se vend comme serf, sa terre comprise, au grand logothfete Fiera. 229. — 27 făvrier 1629 (7137), Bucarest. — Les moşneni du village de Studina se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tr&orier Necula. 230. — 28 făvrier 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand logothăte Fiera un serf, k savoir Marco de Vulpeşti. 231. — let marş 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme k Nenciul et k son fils Necula une terre k Ţigăneşti, dans le distr. de Muscel et Pădureţi. 232. — 2 marş 1629 (7137). — Le voîăvode Alexandru Iliaş confirme k Dima, â State et ă Zota, pelletiers de Bucarest, le village de Putineiul, qui leur a ătă remis en gage par le sluger Preda pour des pelisses de zibeline et de martre. 233. —2 marş 1629 (7137). — Le voîăvode Alexandru Iliaş commet plusieurs me giaşi ă dălimiter les parts de terre â Ţigăneşti de Necula et de Stan. 234. — 3 marş 1629 (7137). — Les vieux du village de Clinceni vendent 100 toises au dărăban Badea et autres, moyennant 5000 deniers. 235. — 6 marş 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Panaghia les villages de Mărceşti, Mătileşti, Măceşani et autres. 236. — 20 marş 1629 (7137), Bucarest. — Udrişte de Şirineasa s’affrtre avec e second logothfete Sima pour le village de Foleştii-de-Jos, du distr. de.Vîlcea. 237. — 20 marş 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Stanciu des terres, serfs compris, ă Bujorani, ainsi que des tziganes. 238. — 22 marş 1629 (7137). — Petco et Stoica de Cîineşti se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au logothfete Sima. 239. — 23 marş 1629 (7137), Bucarest. — Erina, ăpouse de Ianiu Roşu, vend au marchand Isar Pepeno un emplacement ă Bucarest. 240. — 24 marş 1629 (7137). — Le moine Silion fait don ă ses neveux d’une terre k Stoiceşti. 241. — 25 marş 1629 (7137). — Dragotă Buzalău fait don au monastkre d*Argeş d’un emplacement dans le centre commerţant . 242. — 30 marş 1629 (7137). — Le mazil Stan de Potlogi vend au grand tr&orier Trufanda une terre ă Gostavâţu. 243. — 10 a v r i 1 <1629>. — Le postelnic Barbu vend au logothăte Stoica T&răceanul sa terre de Tîrbăceni. 244. — 10 a v r i 1 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme k l’ancien grand comis Pavlache le village de Clejani, du distr. de Vlaşca. 245. — 11 a v r i 1 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au monast&re d’Argeş un emplacement k Argeş, donation de Dragotă Buzalău. 246. — 12 a v r i 1 1629 (7137). — Oprea et Stanciu de Jugureni vendent au vătaf Mogoş une terre et une vigne. 247. — 12 a v r i 1 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme leurs terres k plusieurs megieşi de Caraula, etant donnd qu’ils ne se sont pas vendus comme serfs au clucer Mihai Coţofeanul. 248. — 13 a v r i 1 1629 (7137). — Bîldea et Stanciu vendent k Spida leur terre de Cio-roiaşi. 249. — < Avânt le 20 avril 1629 >. — Ivaşco achkte k Dumitru des terrains k Ţigăneşti. XXXVIII www.dacoromanica.ro 250. — < Avânt le 20 avril 1629 >. — Ivaşco achfete A Neagoe et A Stan une vigne et des terrains â Ţigăneşti. 251. — 20 avril 1629 (7137). — Ivaşco vend au logothfete Fiera une vigne et de terrains ă Ţigăneşti. 252. — 20 avril 1629 (7137), B u c a r e s t. — Les moşneni (paysans libres) de Ne-graşi et de Kăuzeşti se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au grand trdsorier Trufanda. 253. — 20 avril 1629 (7137). — Voinea, fils de Balotă, vend au postelnic Sava une terre ă Trestiani. 254. — 20 < a v r i 1—j u i 11 e t > 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au second trdsorier Dumitru Dudescu une terre et des serfs, ainsi que des vignes dans les villages de Tîmbureşti, Bueşti, Slănic, Cîrstieneşti et Scurteşti; de meme, plusieurs familles de tziganes. 255. — 22 avril 1629 (7137). — Dragomir Burete vend ă Ivan Cortofleş de Piteşti un terrain ă Sămara. 256. — 23 avril 1629 (7137), Bucarest. — Les moşneni de Băldălui se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au grand armaş Coandă. 257. — 24 avril 1629 (7137), Bucarest. — Miloş de Polovine se vend comme seri, sa terre comprise, au trdsorier Necula. 258. — 27 avril 1629 (7137). —Ţon et d’autres megiaşi temoignent au sujet des biens de Zeletin reşus en dot par Sora ă ses fianşailles. 259. — 27 avril 1629 (7137), Bucarest. — Les paysans de Scărişoara se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tr4sorier Necula. 260. — 30 avril 1629 (7137). — Le voivode Alexandru Iliaş autorise Stana ă partager de moitiă avec Sasu la succession de sa soeur Muşa. 261. — 5 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş exempte de contributions les pretres, diacres et scribes de l'Eglise Princiare de Bucarest. 262. — 5 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de la Sainte-Trinită, aprăs jugement, le yiHage d’Izlazul. 263. — < Avânt le 6 mai 1629 >. — Cîrstea donne ă son frfere Sava sa terre de Sărăţeni en ăchange de vignes ă Oraşul-de-Floci. 264. —< A vânt le 6 mai 1629 >. — Sava vend au trdsorier Necula une terre ă Sărăţeni. 265. — 6 mai 1629 (7137). —Quatre megiaşi (propridtaires voisins) de Sărăţeni t6-moignent au sujet de la terre vendue par les fils de Murgeanu au tresorier Necula. 266. — 6 mai 1629 (7137), Bucarest. — ddsigne des boyards arpenteurs pour ddlimiter la terre de Sărăţeni. 267. — 8 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au capitaine Iancu la moiti£ du village de Brătieşti, du distr. de Prahova. 268. — 10 mai 1629 (7137), Bucarest. — L’ancien grand comis Braţul vend au grand tresorier Trufanda sa part de terre du village de Cruşov, serfs compris. 269. — 10 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş exempte de contributions et de corvdes, excepte la taille, le village d’Aninoasa, appartenant ă l’Eglise md-tropolitaine de Tîrgovişte. 270. — 10 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au second trăsorier Dumitru Dudescu une terre, des serfs et des tziganes ă Tîmbureşti et ă Bora. 271. — 12 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme ă Dumitraşco et ă son oncle Pătru Mărcioiu une bergerie situde sur la montagne nomm£e Piscul-Cumpătului, dans le distr. de Prahova. XXXIX www.dacoromanica.ro 272. — 12 m a i 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monast&re Saint-Jean des terres & Ostra et ă Flocoşani. 273. -— 14 mai 1629 (7137). — Danciu vend au porte-^tendard Stoica une vigne en friche ă Bîrca. 274. — 14 mai 1629 (7137), Bucarest.—Les paysans du village de Devesel, du distr. de Romanaţi, se vendent comme serfs au trdsorier Necula. 275. — 14 mai 1629 (7137). — Le voîdvode Alexandru Iliaş enjoint ă Radu de Ţigăneşti de ne point faire obstacle ă la ddlimitation d’une terre. 276. — 15 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme le ra-chat du servage de plusieurs serfs de Slănicul-de-Jos. 277. — 18 mai 1629 (7137), Bucarest. — Stan de Siliştioara et ses fils se vendent comme serfs au trdsorier Necula. (Avec transcription en caracteres cyrilliques en annexe). 278. — 18 mai 1629 (7137). — Le clucer Constantin, fils de Radu Şerban, vend le village de Vărăşti au tresorier Iane, pour ăchapper ă une importante dette avec int4r£ts usuraires. 279. — 20 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme ă dame Marica un emplacement dans le village de Hămzăeştii, du distr. de Săcuieni, ainsi que l’ătang d’Amarul. 280. — 23 mai 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş exempte de contributions et de corvdes la village de Corbii-de-Piatră, du distr. de Muşcel et Pădureţi, ap* partenant au monastere d’Argeş. 281. — 25 mai 1629 (7137). — Stănilă de Răspopi atteste que, de concert avec d’autres personnes, il a separi la part de terre de Nicoară, le neveu de Buzăianu. 282. — 25 mai 1629 (7137). — Radu vend ă messire Sima un demi-arpent de vigne â Scăiani. 283. — < Apres 1 e 25 mai 1629 (7137) >. — Radu Brădea vend â messire Sima deux arpents de vigne a Scăiani. 284. — ler juin 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d’Argeş la terre de Futeşti, y compris l’etang de Săltava. (Avec transcription en caracteres cyrilliques en annexe). 285. — 2 juin 1629 (7137). — Neacşa, epouse du logothăte Stoica, vend au monastere de Gorgota une terre ă Tîrbăceni. 286. — 3 juin 1629 (7137), B u c a r e st. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere de Stăneşti plusieurs parts de terre et des serfs du village d’Arşi, don du sluger Stănilă. 287. — 4 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandre Iliaş designe des boyards arpenteurs pour d^limiter la terre de Hăreşti du grand vornic Hriza de celle du vornic Aslan. (Avec photocopie en annexe, pl. XV). 288. — 4 juin 1629 (7137), Bucarest, — Le voMvode Alexandru Iliaş confirme au monastere de Tismana la douane de Vîlcan et la moitie de l’dtang de Bistreţu. 289. — 5 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre d’Argeş, apres jugement, le village Grecii du distr. de Romanaţi. 290. — 6 juin 1629 (7137), Bucarest. — Les paysans d’Apele-Vii se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au grand tresorier Trufanda. 291. — 8 juin 1629 (7137). — Le vornic Ivaşco, assiste de 12 boyards ddsignds par le prince, dâimite Ies terres de Hăreşti du vornic Aslan et du vornic Hrizea. (Avec transcription en caracteres cyrilliques en annexe). 292. — 9 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre d’Argeş le village de Greci sur l’Olt, serfs compris, l’autorisant â en expulser, apres la recolte, l’ancien grand sluger Preda et le postelnic Stroe. XL www.dacoromanica.ro 293. — 10 juin 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d’Argeş le village de Domneşti. 294. — 10 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d’Argeş, apres jugement, la part princiare de la redevance sur le sel d’Ocna-Mică, preş Tîrgovişte. 295. — 10 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d’Argeş Ies villages de Greci, Domneşti, Fălcoi sur l’Olteţ et Clociţi, ainsi que la moi-tie de la part prindere de la redevance sur le sel d’Ocna-Mică, preş Tîrgovişte. 296. — 10 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Dealul le village d'Alexeni, du distr. de Ialomiţa. 297. — 11 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d'Argeş le village de Fălcoi, du distr. de Romanaţî. 298. — 13 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere d’Argeş le village de Fălcoi. 299. — 13 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Dealu un jardin avec vigne et une maison dans le village de Popşa. 300. — 14 juin 1629 (7137), Bucarest. — Les moşneni des villages dePolovinele et de Vlădila se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. 301. — 14 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme â la Metropolie un emplacement de moulin ă Bucarest, sur la Dîmboviţa. 302. — 15 juin 1629 (7137). — Le dorobanţ Radu vend au postelnic Andronie une terre â Boteni. 303. — 15 juin 1629 (7137), B u c a r e s t. — Le voîevode Alexandru Iliaş autorise I’gveque de Buzău â prelever une redevance de chez les pretres et diacres de son diocese. 304. — 15 juin 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastere de Bistriţa le village de Costeştii, exempt de contributions. 305. — 15 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Tismana, aprăs jugement, le village de Corzi, du distr. de Mehedinţi. 306. — 15 juin 1629 (7137), Bucarest.—Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Radu la terre de Cuciul, oii se trouvaient autrefois les fortifications de Gherghiţa, y compris des serfs et des moulins. 307. — 18 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au grand armaş Coandă le village de Băldăluiu-lui-Buia, du distr. de Dolj. 308. — 18 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au monastăre de Tismana, aprăs jugement, le village de Corzi, du distr. de Mehedinţi. 309. — 20 j u i n 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au monastăre d’Argeş une terre dans le village de Futeşti du distr. de Ialomiţa, ainsi que l’etang de Sâltava. 310. — 22 juin 1629 (7137), Bucarest. — Les fils de Bălan de Devesel se vendent comme serfs au tresorier Necula. 311. — 25 juin 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş juge un litige entre Turturea de Sufleni et son neveu Necula. 312. — 26 juin 1629. — Le tresorier Muşat et ses fils font un dchange de terres avec le clucer Mihai et ses freres, donnant le village de Negoeşti pour une pârtie du village d’Izvorani. 313. — 28 juin 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme âl’ancien grand comis Bratu des terres â Ueşti, Drăgoeşti, Ciofrîngeni et Găneasa, serfs compris. 314. — 30 juin 1629 (7137). — Le voîdvode Alexandru Iliaş ordonne au vornic Aslan, ispravnic du si&ge de Craiova, de faire enquete au sujet d’ua etang de Deveselul dont les megiaşi ont fait s’ecouler le poisson. XLI www.dacoromanica.ro 315. — . — Les megiaşi de Deveselul cedent au tresorier Necula leur part d'un £tang, parce qu’il a pay£ pour eux une amende. 316. — 1“ juillet 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş autorise les pelletiers Stati, Zota'et Dima ă prâever la dime sur le village de Putineiul, qui lui avait 6t6 remis en gage par le sluger Preda. 317. — 3 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au spathaire Leca des terres, des serfs et des tziganes îl Măgureni et â Găvăneşti. 318. — 4 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au logoth&te Ianiu une terre â Deduleşti, dans le distr. de Buzău. 319. — 7 juillet 1629 (7137). — Le voivode Alexandru Iliaş confirme un tzigane au monastere de Clocociov, aprăs jugement. 320. — 8 juillet 1629 (7137). — Le spathaire Teodosie et son fils le postelnic Preda de Cepturoaia vendent au postelnic Barbu de Poiana le village de Scorila, du distr. de Mehedinţi. 321. — 10 juillet 1629 (7137). — Le voîevode Alexandru Iliaş enjoint aux habitants de Celei et de Seliştioara de remettre au monastfere de Bistriţa la dime et la redevance sur la peche et sur le vin auxquelles ils sont astreints. 322. — 10 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme â Preda et â Petru de Mărgineni des terres â Mărgineni, dans le distr. de Vilcea, et â Măgureni. 323. — 25 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Manole et son fils Iordan de Scărişoara se vendent comme serfs au tresorier Necula. 324. — 27 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au pretre Staico une terre et des vignes â Fefelei. 325. — 28 juillet 1629 (7137). — Stoica affranchit Bălan de Negoeşti. 326. — 28 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Cazan et Balotă vendent au tr£-sorier Necula une terre ă Sărăţeni. 327. — 31 juillet 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş exempte de la contribution de faucons les villages de Călimăneşti, Jiblea et Brădiţeni, injustement im-poses par les agents de fauconnerie. 328. — A o 0 t 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme des serfs au monastere de Grădiştea, du distr. d’Ilfov. 329. —4 aoflt 1629 (7137). — Alexandru Iliaş ddsigne six megiaşi pour dâimiter une terre ă Fugleşti. 330. —5 aoflt 1629 (7137), Bucarest. — Lupu et Sava de Polovine se vendent comme serfs au tresorier Necula. 331. — 5 aoflt 1629 (7137), Bucarest. —-Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au postelnic Stroe d'Oteteliş des serfs et des tziganes. 332. - 6 aoflt 1629 (7137). — Le postelnic Tanasie vend ă l’hdgoumftne Neofit du monastire de Molomoc une terre ă Creţeşti. 333. — 6 aoflt 1629 (7137), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Iliaş confirme au tresorier Iane et â son frăre Ghiune le village de Stăneşti, du distr. de Vilcea. 334. — 10 aoflt 1629 (7137). — Preda vend au paharnic Socol une terre ă Gemenele. (Avec photocopie en annexe, pl. XVI). 335. — 10 aoflt 1629 (7137), Bucarest. — Le cămăraş Sima et le pretre Dumitru vendent au grand armaş Conde le village d'Obedinul. 336. — 10 aoflt 1629 (7137). — Mihalcea et Eremia attestent que la somme de 35.000 deniers, donnee par leur păre Paraschiva ă Hamza de Pirîiani, leur a 6t6 restituie. XLII www.dacoromanica.ro 337. — 10 a o O t 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Danciu, au postelnic Stanciu et â Calotă, fils de Hamza de Piriiani, la moiti£ du village de Polovragi, prise de force par le logoth&te Paraschiva. 338. — . — Les fils de l’ancien grand logothăte Fiera achetent ă Harvat une terre â Ţigăneşti. 339. — (Avânt le 15 aofit 1629 >. — Pătru de Beleţi vend une vigne â Ţigăneşti. 340. — 15 aoflt 1629 (7137), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au logothete Stroe et â ses freres, Vintilă et Neagu, des terres ă Ţigăneşti, dans le distr. de Muşcel et Pădureţi, et des tziganes. 341. — 16 a o 0 t 1629 (7137). — Drăghici et Dragomir font un dchange de tziganes avec le monastere de Tismana. (Avec photocopie en annexe, pl. XVII). 342. — 16 aoat 1629 (7137), Bucarest. — Le voivode Alexandru Iliaş confirme au clucer Mihai de Coţofeni et â son dpouse, aprăs jugement, des terres et des serfs ă Caraula, dans le distr. de Mehedinţi. 343. — 20 aoat 1629 (7137), B u c a r e st. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme ă l'Eglise Prindere de Bucarest un emplacement de magasin. 344. — 23 aoat 1629 (7137), Bucarest. — Le voMvode Alexandru Iliaş confirme au second logothete Sima et â son dpouse Maria la moitid du village Foleştii-de-Jos, du distr. de Vilcea, pour laquelle il c'est affrdrd avec le logothăte Udrişte. 345. — 25 aoat 1629 (7137). — Le postelnic Preda vend au paharnic Socol une terre et deux serfs â Gemenele. 346. — 27 aoat 1629 (7137). — Douze boyards arpenteurs dâimitent la terre de Sără-teni du trdsorier Necula. 347. — 31 aoat 1629 (7137), Bucarest.—Le voivode Alexandru Iliaş autorise l’h^goumene du monastere de Valea ă recouvrer de chez le logothăte Stanciu une tzigane avec ses filles. 348. — < l®1 se p t e m b r e 1629 — 31 aoat 1620 > 7138. — Le clucer Mihai et le postelnic Dumitraşco vendent au vornic Preda une terre ă Stingăceaua. 349. — le>septembre <1629 >. — Stan, serf de Studiniţa,vend au tresorier Necula des parts restdes non vendues lors de son assujettissement. 350. — l'rseptembre < 1629>, Bucarest, — Plusieurs paysans se vendent comme serfs, y compris leurs terres de Studiniţa, Studina et Frăsinet, au trdsorier Necula. 351. — 6 septembre 1629 (7138), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş exempte de contributions le monastere de Plumbuita et ses colibaşi (habitants des chaumieres environnantes). 352. — 7 septembre 1629 (7138). — Le voîevode Alexandru Iliaş exempte de contributions les hommes qui travaillent aux moulins de Segarcea, appartenant au patriarcat d’Alexandrie. 353. — <8 septembre—8 octobre> 1629 (7138), Bucarest. — Le voîdvcde Alexandru Iliaş confirme au patriarcat d'Alexandrie la redevance sur le sel d’Ocnele-Mari. 354. — 10 septembre 1629 (7138), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme ă dame Stana spătăreasa et ă son frăre le spathaire Preda, le village de Goleşti, du distr. de Muşcel et Pădureţi. 355. — 13 septembre 1629 (7138). — Pătraşco vend au logothăte Radu une terre ă Preoţeşti, dans le distr. de Prahova. 356. — 16 septembre 1629 (7138), Bucarest. — Le voîdvode Alexandru Iliaş confirme au logothăte Radu des terres ă Cătun, dans le distr. de Dîmboviţa, un serf, plusieurs tziganes et un emplacement de moulin. XLIII www.dacoromanica.ro 357. — 16 septembre 1629 (7138), Bucarest.—Le voievode Alexandru Iliaş exempte le village de Flăminzeşti de l'obligation de loger Ies collecteurs, interdisant ă ceux-ci d'&ablir un centre de collection d’impftts dans le village. 358. — 16 septembre 1629 (7138). — Le voievode Alexandru Iliaş confirme au monastâre d’Argeş le village de Greci et ordonne au sluger Preda de quitter le village. 359. — 16 septembre 1629 (7139). — Le voievode Alexandru Iliaş commet douze boyards arpenteurs ă dâimiter la terre de Ştefăneşti, du monastere d’Argeş, ainsi qu’un empla-cement de moulin ă Gura-Geamenii. 360. — 21 septembre 1629 (7138). — Cîrstea vend au clucer Danciu une terre â Stroeşti. 361. — 23 septembre 1629 (7138). — Râdei de Clocotici vend ă Martin de Titeşti une terre â Bumbueşti. 362. — 27 septembre 1629 (7138). — Vişan vend au tresorier Dumitru deux parcelles de vigne sur la colline de Văcăreşti. 363. — 28 septembre 1629 (7138). — Stoica et son frfcre Ion de Studiniţa se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. (Avec photocopie en annexe, pl. XVIII). 364. —2 octobre 1629 (7138). — Plusieurs megiaşi (paysans libres) de Scărişoara se vendent comme serfs au tr&orier Necula. 365. — 2 octobre 1629 (7138). — Vlad de Studina se vend comme serf, sa terre corn-prise, au tresorier Necula. 366. — 3 octobre 1629 (7136), Bucarest. — Trois megiaşi de Comanca se vendent comme serfs, leurs terres comprises, au tresorier Necula. 367. — 6 octobre 1629 (7138), Bucarest. — Dragomir et sa tante. Rada, vendent au Iogoth&te Bunea une terre â Grădişte. 368. — 6 octobre 1629 (7138). Bucarest. — Micul de Budeni vend au logothfete Bunea une terre â Grădiştea-din-Vale. 369. — 6 octobre 1629 (7138), Bucarest. — Le voievode Alexandru Iliaş decide, aprfes jugement, que Stanciul de Costeşti ne soit pas serf de Yarmaş Conda. 370. —9 octobre 1629 (7138), Bucarest. — D’autres paysans de Scărişoara se vendent comme serfs au tresorier Necula. 371. — 15 octobre 1629 (7138), Bucarest. — Les megiaşi de Sulari se vendent comme serfs au tresorier Dumitru Dudescu. 372. — 15 octobre 1629 (7138). — Druja vend ă Neagu et ă Vlad une part de terre ă Ţigăneşti. 373. —5 novembre 1629 (7138). — Le tresorier Necula fait un ^change de terres avec le monastâre de Mislea, donnant une terre ă Cîmpina pour une autre ă Sărăţeni. 374. — 9 novembre 1629. — Le tresorier Iane et son £pouse Maria donnent en dot a leur fille Cristina le village de Toteieşti. (Avec photocopie en annexe, pl. XIX). 375. — 14 novembre 1629 (7138). — Le moine Pantelimon vend ă son fils Pătru une terre ă Creţuleşti. 376. — 15 novembre 1629 (7138). — Lupul vend ă Neagu, ă Gherghe et ă Antonie sa part de terre de Popeşti. 377. — 28 novembre 1629 (7138). — Le patriarche Cyrille de Constantinople ecrit au m^tropolite de Valachie, aux eveques et aux boyards, au sujet du litige entre le logothfete Sima et les parents d’Elisafta pour le village de Grozăveşti. 378. —4 decembre 1629. — Barbul vend â Bărbat Micleuş une terre et des serfs ă Jupîneşti. XLIV www.dacoromanica.ro 379. — 5 decembre 1629 (7138). — Plusieurs megiaşi de Laz se vendent comme serfs, leurs terres comprises, â l'ancien grand vornic Aslan. (Avec transcription en caracteres cyrilliques en annexe). 380. — 12 decembre 1629 (7138). — Drăghici de Laz se vend comme serf, sa terre comprise, au vornic Aslan. (Avec photocopie en annexe, pl. XX). 381. — 14 decembre 1629 (7138). — Le voîăvode Leon Tomşa confirme l’exemption de contributions et de corvăes du village de Călimăneşti, appartenant au monastăre de Cozia 382. — < Apris le 14 decembre 1629 — juillet 1632 >. — Tămoignage de plusieurs megiaşi au sujet d'une terre de Foleşti, vendue par Luca. 383. — 25 decembre 1629 (7138). — Le paharnic Tanasie de Bărbăteşti vend au vătaf Vintilă une terre â Birciugov. 384. — 26 decembre 1629 (7138). — Neagoe vend au logothăte Tatul un serf avec son lot de terre. DOCUMENTS DOUTEUX A. — 8 octobre 1628 (7137). — Le logothăte Mitrea et son dpouse Teodora de Căldă-ruşani vendent ă leur neveu le stolnic Tudor une terre â Scurteşti. B. — 4 septembre 1629 (7138). — Pătru de Rădăcineşti vend au grand logothete Pirvu des terres â Pereni et â Clocotici. C. — 18 octobre 1629 (7138). — Plusieurs habitants du village de Fefelei tombent d’accord avec le stolnic Tudor et le vornic Borcea pour s'ătablir sur la terre de ceux-ci. XLV www.dacoromanica.ro 1628 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 <1628-1629 >. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ivan, fiul lui Tudosie, ocină la Voinigeşti. f AIhaoctYio EojkYio, Iw Hah^ahapS boeboa h rocnoAHHk bocoh seaiae &rpo-baaxYeckoe, chh'k stAHKaro h nptAOEparo, noKOHHaro îw Iahbiu boeboa. Xarat rocnoACTBO aih cYh oobeaehYe rocnoACTBa aih ca8r rocnoACTBa aih Hbahob, chhk T8a$cYe, bh8k Ctohkkb EsaickSa wt Eohhhueiiih h ck chhobhx, eahhhke Eor-k Aact, hko>ke A* ai8 ect whhh8 8 a»ahh [8] Eohhhueiiih, wt cSactbo fTpucui, aah noAOBHHO sa whhho wt Eohhhueiiih, aAH aeao ^.SaiaocY1 Hbahob bkcax, koahko ECT HAIAA WH sa AfcAHHHO H sa (IOKSIIEhYE, nOHEWE ECT eha CTapa H iipaBa WMHH8 h sa a^A h nptAtAYHO hai. H EHAt^oAi rocnoACTBO aih h KHHr noKoHuaro PaAVA bohboAi chh'k BEAHKaro Eaaa bohboa, haa cYh bhuie pemeha whhhS, KorAa bhct temEhYe a^toai xss. H naK a* ict ca8r rocnoACTBa aih Hbahob, bh8k Ctohkkb ESaeckSa, whhh8 8 Eohhhueiiih aia Paa^aob awpw$et h a spKE IO HST8EH CkC SAA JfHTA’bHCTBO, t Ctohka wt OnkTEiiiH1 wh io aocth ckc npasAS ca8ke8 wt kk noKOHuaro PaA» BOHKOA* H noTOAl, wh io npoAAAi cYe bhuie peheh8 Paa^aob Aoro$ET h epat Ero OnpEB nocTEAHHK, sa xAch acnpH. H naK aa ect ca8p rocnoACTBa aih Hbahok, eh8k Ctohk’kk EsaickSa... 2 Aşa în text. Copia se întrerupe aici. 1 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ivan, fiul lui Tudosie, nepotul lui Stoica Budescul din Voinigeşti şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Voinigeştii de Jos, din judeţul Argeş, însă jumătate de ocină din Voinigeşti, însă toată partea lui Dumdosi1 al lui Ivan, cît a avut el de moştenire şi de cumpărătură, pentru că i-a fost veche şi dreaptă ocină şi de la moşi şi de la strămoşi. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposat'ilui Radul voievod, fiul marelui Vlad voievod, pe această mai sus-zisă ocină, cînd a fost cursul anilor 7006. Şi iar să fie slugii domniei mele Ivan, nepotul lui Stoica Budescul, ocină în Voinigeşti, toată partea lui Radul logofăt şi a fratelui lui, Oprea postelnic, cît a ţinut Ivan din Zătreni, pentru că o au pierdut cu rea hiclenie, iar Stoica din Opăteştiel a cîştigat-o cu dreaptă slujbă de la răposatul Radul voievod. Iar apoi, Stoica a vîndut acea mai sus zisă lui Radul logofăt şi fratelui lui, Oprea postelnic, pentru 1250 aspri. Şi iar să fie slugii domniei mele Ivan, nepotul lui Stoica Budescul... * * Arh. St. Buc., Condica m-rii Căldăruşani şi Fedelesciori, nr. 721, f. 809 v. Copie, fragment. Datat din a doua domnie a lui Alexandru Iliaş. 2| 1628 (7136) ianuarie 3. Popa Ghin vinde lui Sima logofăt ocină în Cîineşti. f Scris-am eu popa Ghin al mieu zapis la mîna Simei logofăt, să să ştie că amu vîndutu a mea ocină de în satu de în Cîineşti, partea lui Dumitru 8 pîntru că au fostu luat Dumitru3 de la popa Ghinu pre 11 vedre med şi au foştii chizaş Lupul pre această miere, făcu bani 1870. Iar Sima logofăt au dat popei lu Ghin 600 de bani pre această ocină, pînă voru căuta ocina. Deci, cît i va fi preţul, să-i dea. Aceast-amu scrisu. Şi au fostu la aceasta tocmeală măturii: Hrizea i Costandin i Gher-ghii Golescul. _______ IIhc ditcEivi riHipIi r a^hh, k-k act xapAS. 1 Aşa In text. * Copia se Întrerupe aici. * Corectat cu altă cerneală în „Tudur". 2 www.dacoromanica.ro TpOHIVh 6AHHOCTvl4JHd H Hfpd3A«-AHAId KTv K'bKH, dAtHITh. Scris-am eu ]upîsa Calea această a mea carte, cum să să ştie că am datu la sfîntă mănăstire la Brîncoveni, ce iaste hramul usp^nie bogoro-diţe, dat-am 4 sălaşe de ţigani, anume: Stan cu fraţi lui, Dumitru, Neagoe, feciorii Stîngăcescului şi Toada, feciorul Oprei şi Mire, feciorul Ştei, nepotul lu Bochici; i-am dat la sfînta mănăstire pentru sufletul miu, jupaniţi Calea, ca să-mă fie pomană la sfîntă mănăstire. Iar cine se va băga a sparge această pomană să fie proclet şi anatima de 318 otţi ije vă Nechei. Aceasta să să ştie, amin. IIhc di-kcHţd ifcfKpSdpYf r a^hh. Şi mărturie: popa Ştefan ot Văl&ii şi jupaniţa Anca ot tam, popa Cînda ot Brîncoveni. A-feT xspAS. IlHCdx non KkHA* wt EptHKOKEHH. Jupaniţa Anca. Popa Ştefan. Popa Cînda. Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XXII/2. Orig., hîrtie. (31 x 21). 4 1628 (7136) februarie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte eliberarea din vecinie a moşne nilor satelor Mogoşeşti şi G/ădiştea de Jos. f ittHAorrVK» EokYeio, îw Aae^ahapS boeboa*» chh-k noxoHHHdro îw Ltfiaui KOfKOAd H rOCnOAHH-h KTvCOE 3fAIAf ^rppOBAdXYHCKOE. P,iKAT reenOACTKO A1H cT( noBfA'bH’ff rocnoACTKd aih c(aok AlorourhiiiYH H HdCA-hAHHiţH ceaok, no hauhe : 1 Completat după copie. 3 www.dacoromanica.ro CTdp CTOHKd CKC CHHOBH fro H AOp-fe CKC CHHOBH fro H flrtAt CKC CHHOKH fro H HfK$Ad C'KC CHHOBH fro H T8A®P C'KC CHHOBH iro H CtOHKA C'KC CHHOBH fro H Sahko ckc chhobh iro H Hobak-k ckc chhobh iro H nond fidpB$A C'KC CHHOBH fro h /dapmoA ckc BpdTViaAiH fro, P&a\[a h Ctohka, H ckc chhobh hx h Eohko ckc CHHOBH fro H II'KTpS CKC CHHOBH fro H Toprd CKC CHHOBH fro H E'KPK’K ckc CHHOBH fro1 H KoCTdHTHH CKC CHHOBH fro H K)rd CKC CHHOBH fro H EoHMHA* *K CKC CHHOBH fro H PdAYA CKC CHHOBH fro H T»A«P C'KC CHHOBH fro H CTdHKgA CKC CHHOBH fro H fi’KpK'K CKC CHHOBH fro H fllSUIdT CKC CHHOBH fro H EoHKO, CHH-K AldHOB CKC CHHOBH fro. H ndKH Cf AOB £,©A rp-KAHUlfc, HdCA’fcAHHU.H Cf AOB, no HAIfHf : non CTOHKd CKC CHHOBH fro H Ai°BPI K'KT'hpdAI'h CKC CHHOBH fro H EA'KKSA CKC BpdTYldAI CH H ckc chhobh fro H ^paroAiHp ckc chhobh fro H Htrof CKC CHHOKH fro2 H Hcdp H HBdH CKC CHHOBH HAI H PdAYA CKC CHHOKH fro H ,\0Epf C'KC CHHOKH fro H TOAlHp KYfpdHMH CKC CHHOKH fro 3, IZKOJKf A* fCT $ AIHpHO H CAOBOAHH WT K"K K’KC'kAi BpdTTiaAI H BHOKHAI KSndHOK JV,8AIHTp8 KOpHHK$A H >KHTfAHHII,fK fro CTdHd H WT k-k K'Kckx’ nopSAiHYdAi fAlS. JIoHflKf cYf MKAOK-fclţf KHUlf p-fcjf BHAH C»T npOAdAH WHH Sd WHH A0KPH KOAH KHTH BfMHHH ÎKSfldHOK £,8AIHTp8 KOpHHKgA H >K8ndHflI,fK fro CTdHfK, fl|lf>Kf SA WAdKHd, npf A^HH IIOKOHHHdrO Iw fftHJfdHA KOfKOAd, TdJKf WT TOrAd A° CfAd K-KC BHA KfMHHH T-kjf IKAOK’felţf KHUlf p-fcjf JKSfldHOK ^.«AIHTpS KOpHHK#A H HCSlIdHflţfB frO CTdHfK. (I K-KAd ckt bha HHH’fe, npf aehYh rocnoACTBd AIH, d KSndH JV,8AIHTpS Kop-HHK8A H >KHTfAHHU,d fro CTdHd, WHH CAIOTpHA WT CBOHAI Cp'KAM, nOHTO pdAY CHHOKH Sd T-kAOAl CBOHAI Hf HAIdT, HO AIHCAHtY Eord pdAH H A^Ulf pdAY CBOHAI, Tfpf fCT CKOBOIKAdfT H fipOCTHA fCT WT BfMHHdHYf, no CKAip'KTH kH)(, A* CKAfT CAOBOAHH WHH H CHHOBH H)(. (x)BdMf A®HAHKf )fOKHT K8Ah >K8ndH A^'HHTpS KOpHH-k8a H >KHTfAHHU,d fro CTdHd 1KHKH, d Tfjf KfMHHH KHUlf pfcjfj WHH KTiC fi,A BTiAfT BfMHHH H fipHJfpdHHTH A° CKAip'KTH HAI. fi no CKAip'KTH HAI, d WHH, Tfjf KfMHHH KHUlf p-kjf, WHH M C8T 8 AIHpHO H CAOBOAHH WT KmHHYl, KdKO fCT KHUlf pt£ WT K-K B'KCkAI BpdTYdAI H nop8AKf H TOCnoACTBO AIH TdKOKAf AM^X WKIAI3H MKAOK'klţf KHUlf [p*)(> KdKO A <* f CT 8 AIHpHO H CAOBOAHH WT BfMHHdHYf, KdKO fCT KHUlf P’tejf» K-K BfKIO, no CKAIP'KTH WKfAISH BOA’fcpH, »8ndH £,8AIHTp8 KOpHHK^A H KHTfAHHIţd frO CTdHd, H WHH H CHHOKH HAI H BHOKHAI HAI H Hf WT KOrOKf HfnoAtBHAIO, 110 WpfSAlS rocnoACTBd AIH. H dlflflKf no CKAIP'KTH KgndH £,8AIHTp8 BOpHHK^A H >KH-TfAHHU,f frO CTdHd, A<> WBp-kTH CA HtKTH KHHrH ATkJKHH, A<> Hf K-kpOBd Ck. 1 Pasajul: h Sipni ckc chhobh «ro, tăiat cu chinovar * Pasajul: .,A«U>i Kvtmibmv.. H-fcrot ckc chhobh ch“, tăiat cu chinovar. * Pasajul: „h A®*P*— Elitdimi ctc chhobh f Din .mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod, fiul răposatului Io Iliaş voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Mogoşăşti şi moştenilor satului, anume: Stoica cel bătrin cu fiii lui şi Florea cu fiii lui şi Aldea cu fiii lui şi Necula cu fiii lui şi Tudor cu fiii lui şi Stoica cu fiii lui şi Baico cu fiii lui şi Novac cu fiii lui şi popa Barbul cu fiii lui şi Marciul cu fraţii lui, Radul şi Stpica, şi cu fiii lor şi Voico cu fiii lui şi Pătru cu fiii lui şi Gorga cu fiii lui şi Bîrcă cu fiii lui 2 şi Costantin cu fiii lui şi Iuga cu fiii lui şi Voicilă cu fiii lui şi Radul cu fiii lui şi Tudor cu fiii lui şi Stancul cu fiii lui şi Bîrcă cu fiii lui şi Muşat cu fiii lui şi Voico, fiul lui Man cu fiii lui. Şi iarăşi satului Grădiştea de Jos, moştenii satului, anume.* popa Stoica cu fiii lui şi Dobre Cătăramă cu fiii lui şi Vîlcul cu fraţii săi şi cu fiii lui şi Dragomir cu fiii lui şi Neagoe cu fiii lui 3 şi Isar şi Ivan cu fiii lor şi Radul cu fiii lui şi Dobre cu fiii lui şi Dragomir Chieranci cu fiii lui,4 ca să fie în pace şi slobozi de către toţi fraţii şi nepoţii jupanului Dumitru vornicul şi al soţiei lui, Stana şi de către toate rudele lui. Pentru că aceşti oameni mai sus-zişi s-au vîndut ei de a lor bunăvoie să fie vecini jupanului Dumitru vornicul şi jupaniţei lui, Stana, încă de demult, din zilele răposatului Io Mihail voievod. Astfel de atunci pînă acum, aceşti oameni mai sus-spuşi au fost vecini ai jupanului Dumitru vornicul şi ai jupaniţei lui, Stana. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupan Dumitru vornicul şi soţia lui, Stana, s-au socotit din inima lor, pentru că nu au avut fii din trupul lor, ci s-au gîndit, pentru Dumnezeu şi pentru sufletele lor, ca după moartea lor să-i slobozească şi să-i ierte de vecinie, să fie slobozi ei şi cu fii lor. însă pînă cînd vor fi vii jupan Dumitru vornicul şi soţia lui, Stana, acei vecini mai sus zişi tot să fie vecini şi să-i hrănească pînă la moartea lor. Iar după moartea lor, iar ei, acei vecini mai sus-zişi, să fie în pace şi slobozi de vecinie, cum este mai sus-zis, de către toţi fraţii şi rudele lor. 1 In acest timp mare comis este Ramandi. a Pasajul: „şi Bîrcă cu fiii lui" tăiat cu chinovar. * Pasajul: „Dobre Cătăramă... Neagoe cu fiii lui", tăiat cu chinovar. * Pasajul: „Dobre cu fiii... Chieranci cu fiii lui", tăiat cu chinovar. 5 www.dacoromanica.ro Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupanului Dumitru vornicul şi al soţiei lui Stana, făcut pe această tocmeală mai sus-zisă, încă şi cu mare blestem. De aceea şi domnia mea de asemenea am dat acelor oameni mai sus-zişi, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie, cum este mai sus spus, în veci, după moartea acestor boieri, jupan Dumitru vornicul şi soţia lui Stana, şi ei şi fiii lor şi nepoţii lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi dacă, după moartea jupanului Dumitru vornicul şi a soţiei lui, Stana, se vor găsi unele cărţi mincinoase, să nu se creadă. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Costandin1 mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hrizea mare logofăt. Şi am scris eu, Bunea logofăt din Orbească, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 3 zile, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, DX.CIV /9. "Orig., perg. (43 x 41), pecete timbratâ, cu legenda: MactIk EjkIiio Iw flAi3^HAP« *01*0A h rAHk, chi noxoliuro IaToui roa .3pa3. 5 1628 (7136) februarie 3. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a satuluui Tismana, al m-rii Tismana. t MhaoctTio EojkYi», Iw flAiâaHApB kockoaa h rocnoAHirk, chita ’noKOHHaro Iw HAYdui KOCKOAh. AdKdT rocnoACTKO aih cTk> noKCA'kHYio rocnoACTKd aih satului Tesmdnei al sfentei mănăstire Tesmdna, HA^wf «ct SciichYc EoropoAHiţf, ca să fie în pace de bir, de găleată, de fîn, de oae seacă, de dijma de stupi, de gorştina de porci, de vinăriciu, de cai de olac şi de gorştina de oi şi de toate dăjdile şi mîncăturile cîte vor fi preste an în ţeara domnii m61e, pentru că am văzut domniia mea şi cărţile altor domni bătrîni de ertăciuni şi am văzut domniia mea şi hrisovul domnii măle de ertăciune de în domniia domnii mele de întîiu. Aşijderea i-am ertat şi domnia mea şi am înnoit mila cu această carte a domnii m£le, ca să fie satul Tesmdna al sfentei mănăstire în pace de 1 In acest timp mare comis este Ramandi. 6 www.dacoromanica.ro toate cîte scriu mai sus, să fie numai de posluşanie sfentei mănăstiri şi domnii măle pomănu în vecire. Derept ac£ia şi voi, birari şi voi, toate slugili domnii măle, cărei ori de ce slujbe veţi umbla într-acel judeţ Gorjiiu, de în vrăme ce viţi vedea această carte a domnii măle, iară voi să căutaţi să vă feriţi de satul Tesm£na al sfentei monastire şi foarte în pace să-l lăsaţi de toate cîte scriu mai sus, cum l-am ertat domniia mea. Iar cine se va ispiti a-i bîntui, bine să ştie, că acela om mare certare va avea de către domnia mea. Himko a,a H'keT, no pw rocnoA* CTRA /HH. M HCnpjBHHK, C4/H pfM rOCIIOACTBA /HH. IIhc 4|iCRp8apTc r a*»hh> /vfeT xspĂs. f Iw flAfi/iHApS BWfKWAa, awaoctY» EojkY» rocnoAHHk. Hw flAH^AHAPS R0HK0A4 Arh. St. Buc., Tismana, XCIII/23. Orig., hîrtie (30 x 21,3), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 329, f. 37v-38. 6 1628 (7136) februarie 3. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului, cu venitul. •{• AIhaoctYek» EokYio, Iw flAfâaHAPV boeboa4 h rocnoAHH-h, chhti noKOHHHaro Iw HaY/!IU B0EB0A4. fk,MAT TOCnOACTBO /HH cYlO nOBEAtHYlO TOCnOACTBd /HH CB’kT’bH H EOJKICTB’bH /H0H4CTHp( TAdrOAIMH TfC/HtH4, HAEHtf (CT XPiM 1HCTH0E ScniHÎI EoropOAHi(( H wti(8 (r8/HCH8 Teofil şi cu alalţi călugări den sfînta mănăstire, ca să fie ei volnici cu aceasta carte a domnii m£le să ţie de în toată balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi den cîrmă şi den părpăre de la cară şi den tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai denainte vr£me, pre semnele bătrîne, însă den Bîrzogîrlă derept Covăciţa, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că această baltă iaste bătrînă şi dereaptă de moşie a sventei mănăstire, miluită de alţi domni bătrîni, ce-au fost mai dennainte vrăme. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrîni, făcute de milă şi cu mare blăstem: cartea răposatului Dan voevodu, feciorul Radului voe-vodu, cînd a fost tecenie leatom 6894 şi cartea răposatului Mircei voevodîi, feciorul Radului voevodu şi cartea răposatului Alexandru voevoda togo star, cînd a fost tecenie leatom 7080 şi cartea răposatului Radului vodă şi carte al Alexandru voevoda, fecior răposatului Radului voevodu, de milă www.dacoromanica.ro sventei mănăstiri, cum scrie mai sus. Aşijderea am miluit şi domnia mea şi am înnoit cărţili cu aceasta carte a domnii m£le şi am dat şi domnia mea 'sventei mănăstire, ca să ţie de în toată balta Bistreţului jumătate şi de nimă val sau opreală să n-aibă, preste cartea domnii m61e. Derept acăia şi voi, vameşilor, cărei veţi fi la acea baltă, în vr&ne ce veţi vedea aceasta carte a domnii măle, iară voi încă să căutaţi nimica să nu le opriţi de In ce va fi venitul mănăstirei, ce să aveţi a înpărţi tot în doo de într-această baltă cu svînta mănăstire, mai mult să nu li se oprească călugărilor cît este în cap de păr, că de se vor plînge că le opriţi ceva, mare certare veţi avea de cătră domnia mea. Hh4K© a<» HfecT, no pm rocnoACTKa aîh. H HcnpasHHK, caai p« rocn©ACTKa mh.^_______^ IIhc Aifecfiţa iJ^KpSapVf r akhh, atT xspas. f Iw flrt«3aHAp8 KIVEKWA4, /HHaoctYiO BojkVio rocnoAHHK. Hw flrtHSaHAP» KOHKOAa Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LXIV/11. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete aplicată, căzută. Copii ibidem, mss. 329, f. 607 şi 337, f. 333 şi la Arh. St. Oltenia, Condica m-rii Tismana III, i. 683—685. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor , Afon. j. Dolj, 145—146. 7 1628 (7136) februarie 4, Bucureşti. Alexandru lliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe pe posluşnicii episcopiei Buzăului. t illHAOCTTew KoîkT/o, Iw flafâaHApS koikoa* h rocn»AHHV chhti noKOHHHaro Iw HaTiaui sofKOAa. AaKaT rocnoACTKC> aih cîe noKEA'bH’ff rocnoAcrsa aih sfintei episcupii şi cinstitului prealuminatul părintelui nostru chir Efrem pis-cupul de Buzău, ca să-i fie în pace posluşnicii ce sînt înprejurul sfintei episcupii strînşi, neşte săraci, unii de pre în Moldova, alţii de în Brăilă, alţii de pre într-altă parte, să aibă pace de bir şi de galben şi de osluhă şi de cătră judeţul cu 12 pîrgari şi de cătră călăraşi, pentru cai de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii măle, pentru că i-am ertat domnia mea, să fie în pace de toate, cum scrie mai sus, pentru sfînta episcupie, căce iaste arsă şi stricată, ca să lucreze şi să direagă şi să fie de ajutor şi de posluşania sfintei piscupii. Derept ac&a, nimenilea să nu-i învăluiască preste cartea domnii măle, că acela om mare certare va avea, că am văzut domnia mea şi cartea domnii m£le de ertăciune, de în domnia dentîiu, de cîndu au fost cursul anilor 7126. 8 www.dacoromanica.ro Deci acum, a doa domnie, iar i-am ertat să aibă pace, cum scrie mai sus. Hhako a<* HtcT, no pEi rocnoACTBO aih. H HCnpdBHHK, CdAI pEM rOCnOACTBO AIH. IIhc 8 BgKgpElfJH, AI-kCEIţd $EBp8dpÎE A A^HH, K*K AtT xSpAS. ţ Iw flAHâdHApS KvvfKWAd, aihaoctYio BojkYio rocnoAHHK. Hvv flAHgdHApS BOHBOAd ^4HA BTOpH AOrO^ET. Academia Republicii Socialiste România, CXXIV/172. Orig., hirtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută. Copie la Arh. St. Buc., ms. 171, £. 27 v — 28. 8 1628 (7136) februarie 5* Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a dir-varilor m-rii Mislea. f AIhaoctYeio BokTem, Iw flAe3dHAp8 boeboa n-kcr, no pEi rocnoACTBd aih. H HenpdBHHK, CdAI pEM rOCnOACTBd AIH. IIhc 8 ESKSpnjiT, Ai-fcCEiţd $*Kp8api'£ Ţ a^hh, b-k A-fcT xipĂs. f Hw flAE^dHAP^ BWEBWAd, AlHAOCTTlO BoJKÎIO rOCnOAHHB. Hw flAH'ŞdHApS BOHBOAd Arh. St. Buc., M-rea Mislea, IV /3. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete căzută. Copii ibidem, mss. 465, f. 57 v — 58 şi 466, f. 69. 9 www.dacoromanica.ro 9 1628 (7136) februarie 6. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte m-rea Mislea să ia 2 rumâni de la Măicăneşti şi să-i aşeze la Ghitioara. O carte a mării sale răposatului Ionu Iliiaş voevod, fecior răposatului Io Iliiaş voevod, pentru 2 rumâni ai mănăstirii leat 7136<1628> februarie 6 dni. Milostiu Bojiu Ioan Alicsandru voevod, fecior lui Iliaaş voevod. Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi călugărilor de la sfînta mănăstire Mislea, ca să fie volnec cu această carte a domnii mele să ia 2 rumîni ai mănăstirii, anume Oancea şi pe frate-său, de la Măicăneşti, cu toate bucatele lor, să-i ducă la moşiia lor la Ghitioară, să şază la moşiia lor, să-şi dea birul şi toate dăjdiile, iar de către Măicăneşti să aibă bună pace şi de niminea opreală să nu aibă. Drept aceia voi, Măicăneştilor, încă să căutaţi să lăsaţi rumâni în pace, să-i ducă la moşiile lor. Inaco da n£st, po reci gospodstva mi. I ispravnic, sam reci gospodstva mi. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 65. Copie. 10 1628 (7136) februarie 8, Bucureşti. Avram logofăt dă lui Toader din Fîntînele o ocină în Cepturile, în schimbul unei vii tot acolo. f Scris-am eu Avram logofăt şi cu fiiu mieu Nica acesta al nostru zapis la mîna lu Toaderr- ot Fîntînele, cum să se ştie că i-am dat 12 stînjini de ocină în Cepturili, din cin pînă în cin, de preste tot hotarul, den cîmpu, den deal, den apă şi de pretudindinele, iar Toader ne-au dat noao o vie lucrată în Cepturili, de o am preţuit derept 2000 de bani. Şi ne-am tocmit noi de a noastră bunăvoe. I aldămăşari na ime: ot Bo-ziiani, popu Dumitru i ot Brăneşti, Sin i Balea i Şirban i ot Fîntînele, Gapie i Toader ot Drăghineşti i ot Tătuleşti, Chisar postelnic. H HaruicdX HHKd, cHtrh flKpa/U AiuriujfsET, în casa lu Nunerd 6 rpaA E$k$- pElţJH, dt-kcuţd ^EKpSapVt H AhHH, Bt iVfcT xSpAS. Scris-am şi eu Avram cu mîna, că peciat n-am avut. 10 www.dacoromanica.ro f Cum să s6 ştie că am vîdutu eu, Pătru postnicul 1 stînjen de ocină din hotaru pînă hotaru dereptu ughi 3. Şi l-am vîdutu eu Pătru postelnic de mea bunăvoe, Şi l-am vîdu lu Toderu Fîtîneanul. Aldămăşari au fostu: Anachi roşiul, Dragomiru iuzbaşa, Tdcoptu, Sorea, Voico ceauşul. Ianachi. Eu Dragomir izbaşa. Tdcopt. Sorea. Voico. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/8. Orig., hîrtie (20,5 x 15,5). Copie ibidem, ms. 206, f. 521 v. 11 628 (7136) februarie 9, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte Dobrei şi soţului ei Barbul ocină în Ciocade.| t ffiHrtOCTYE» BokYki, Iw flrtl§4HAp8 KOEKOA4 H rOCIlOAHH'k [COH 3E/HAE &rrppoErt4jfYHCKoe, chhti n»KOHHH4ro Iw HiiYuui koekoA4. A.4R4T rocnoACTKO mh cY( flOKlrttHi’f rOCn«ACTK4 AIH A,»BpEH, Astupa Eil4A8il»B WT ?»K4A< H jH&K EH BapaSA H CTiC CHHOKH HAI, EAHIţEAt Borik ^, HKOJKE A4 Al8 [ECT W4HH8 [8 H»K4A(, WE44E A<4 flpKAE H HfcrOEK KTiC4)(, WT IlOAM H WT U)8/H4 [h WT KOA H WT CEA4AHI|1E CEAOR, WT nOCKÎJAL K4pE EAHK4 CE JfTHT 2, IIOHEJKE ECT BHA np»A4A flpK4 1 HEPOE4 A<4 34 WMHHTw P4AYAOR RVr4)(, E4I|14 EA4A8AWR WT ?bK4AE, ElflElKE WT npH A^HH nOKOHHHdrO AtHJfHER KOEROA* * H WT TOPA4 RTkC ECT APTOK44 EiMAyA, CHH8 P4AY40R K4T4^ cYE WMHHTi ChC AOKPO K4I|I4 ^.OEpEH, EE3 RP'fe/HE 34 TAitppH, e*k aehYe noKOHHH4ro 1 Roeroa, ril np*KE pEAS. T4JKE, no CTk/HpTkT EA4A8AWR, 4 AtiP'PEX’ EA4A8AWK pASA’bAHA ECT WMHHEjf H A^AHNORE E4l}IOAt CH BA4A$A, 4 A*4 dpKTi.K H HfcPOEK II4AH8A CE C8T RTk A*4 A0KPfH H 4l8>K EH B4PK8A»K. H RTiC ECT APtK4A A»Rp4 H Al8lK EH E4ps8A CtC A®Epo AIHpHO cYE WMHHE RHU1E pEMEHE. 1 Loc rupt. * Omis. 11 www.dacoromanica.ro TdKf, KTvAd ICT BHA K"K A^xTl nOKOHHHdrO PdAyA BOfEOA ETOpdrO 1 Sd rOcnoACTKO, a flpKd H Hbrof, whh npYHAojf «P*A PMVAd ROfsoA S np8y ckc JV,OEpa h CTkC /hShc fit EapsSa. H eH4f nptuif flpKd h Hbrof KdKO H-bcT eha npo-AaA HH^Hf A^AH Sd WMHHIi PdA$AWE EdTdy, HHJKf fiAaA^AOK. TdJKf E"K TOAt Pa-AVa BOfEOA rocnoACTES fro rAfAdA kt h cSahjc no npdEAS h no saxon, ckc b-kc AHBdHOAt roenoACTBS fAt8 h AdA ict a AifrTauiH au>ka8 Hjf no p-KBdiuH rocnoA-CKTH, Hd HAU: WT XOAgEd, flSn$A H WT K’KpnfHHIU, A,parOAIHp H WT dABtHH, ÎwH P-KenOnSA H WT $p$AlSuifH, ÎwH KdTdX, QKO>K( Ad CKrAfAdfT H A* HCTHHCT-K8fT CKC A^UIdAI HJf: EHA KT npOAdA UpKd H HtPOf A*AOKf HAI 3d WMHHTv HAH HbCT EHA npOAdA? Td>Kf, K-KAd ICT EHA Hd ABHIl H Hd COpOK, d cYH KHUlf - pfMfHH A AUrYdUlH, WHH ICT PAfAdA H HCTHHCTBOKdA KdKO KT EHA npOAdA flpKd H HtrOf HHJfHf A*AH Sd WMHHTk, KdKO fCT KHUlf p-bjf. 1 KHAtjf POCnOACTBO AIH H KHHP ilAfâdHApS BOfEOA, CHHTk PdAyA BOfEOA H WBd p’KKdUIOKf rOcnOACKÎH H KHHP WKfAI A AUrYdUlH Hd pgK A«>KpfK H AI$>K IH EdpsSA, 3d np$X H Sd WCTdA, KOPAd EHCT TfMfHTd AbTOAl x3pAr. Gfro paAY rocnoACTEO aih fqjftKf noHOKHy h SKptnHyoAi H HdA eYio khhp rocnoACTEd aih, KdKO ecT eha h wt np-b»Af sptAif. H AM«X roenoACTBd aih AoBpfB H Al8}K fH EapBSAWK BKOKf Ad CtÎT HAI WMHHS H A^AYhS H KTv WJfdEHHAI CHHOBOA1 H EHSKOAI H nptBHSMfTOAl H Hf WT KOPOÎKAO HHlOKOAtSHAlO, nopH3AIO rocnoACTEO aih. 1i>kc Sbo h cBfAfffAYH x rocnoACTEO aih: JKSndH liana kia ABOpHHK H >K^ndH XpH3d BfA AWPO^fT H »SndH TpS^dHAd EfA KHCTYop H «SndH ToprdH EfA endTdp H HtândH /^SAIHTpdKH EfA CTOAHHK H JKSndH PdAldHAH EfA KO-A1HC H HiSndH ^YtdAldHAH EfA nfJfdpHHK H XtSndH KOHAfA EfA nOCTfAHHK. H HenpdE-HHK XpH3d EfA AWrOljSfT. H HdnHCdX Afn-KAdT' AWrO$fT ETk HdCTOAHH rpdAV ESK$pfl|IH, Alteflţd f|lf-EpSapYf e AEHH H WT flAdAld A* HHHt TfMfHYd AtTOAl ETk AtT x3pAS. f Iw tlAH^dHApS EWfBWAd, aihaoctYk» EohcYio roenoAHH-K. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Dobrei, fiica lui Vladul din Ciocade şi bărbatului ei Barbul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu 2. ca să le fie ocină în Ciocade, însă partea lui Arca şi a lui Neagoe toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cît se va 1, pentru că au vîndut Arca <şi Neagoe > 2 partea lor de ocină lui Radul vătaf, tatăl lui Vladul din Ciocade, încă din zilele răposatului Mihnea voievod. 1 Omis. 2 Loc rupt. 12 www.dacoromanica.ro Şi de atunci a tot stăpînit Vladul, fiul lui Radul vătaf, această ocină cu bună \ pînă a pierit Vladul, tatăl Dobrei, înainte de vreme, de tîlhari, în zilele răposatului < Radul >J voievod, în primul rînd. Apoi după moartea lui Vladul, iar fiicele lui Vladul au împărţit ocinile şi dedinele tatălui lor Vladul, iar părţile lui Arca şi ale lui Neagoe au căzut în partea Dobrei şi a bărbatului ei Barbul. Şi au tot stăpînit Dobra şi bărbatul ei Barbul cu bună pace aceste ocine mai sus zise. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în al doilea * 1 de domnie, Arca şi Neagoe au venit înaintea lui Radul voievod în pîră cu Dobra şi cu bărbatul ei Barbul. Şi aşa pîrau Arca şi Neagoe că n-au vîndut părţile lor de ocină lui Radul vătaf, nici lui Vladul. Astfel, la aceasta, Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu tot divanul domniei lui şi a dat 4 megiaşi între ei pe răvaşe dpmneşti, anume: din Holuba, Lupul şi din Cărpeniş, Dragomir şi din Albeani, Ion Răspopul şi din Frumuşei, Ion vătaf, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor: au vîndut Arca şi Neagoe părţile lor de ocină sau n-au vîndut? Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar aceşti 4 megiaşi mai sus-zişi, ei au cercetat şi au adeverit că Arca şi Neagoe au vîndut părţile lor de ocină, cum este mai sus spus. <Şi>8 am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi amîndouă răvaşele domneşti şi cartea de pîră şi de rămas a acestor 4 megiaşi în mîna Dobrei şi a bărbatului ei Barbul, cînd a fost cursul anilor 7133. De aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme. Şi am dat domnia mea Dobrei şi bărbatului ei, lui Barbul, ca să le fie lor ocină şi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori 2 domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan [Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic [şi jupan Condelo mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 9 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136<162S>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., XCIII/3. Orig., perg. (34 X 43,5), pecete timbratul. Cu o trad. din 1895. 1 Loc rupt. 1 Omis. 13 www.dacoromanica.ro 12 1628 (7136) februarie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Dumitru Dudescu al doilea vistier să ia de la jupîneasa Oprina o ocină, pe care o cumpărase mai înainte. f MhaoctYeio KokYeio, îw IlAfâdHApS roeroaa h rocnoAHH’h, enirh noKOHH-naro îw HnTraui roeroaa. AdKdT roenoACTRO a^t *spAs f Iw £TrtfâdHAP8 RW6RWA*, AtHAOCTYlO EojkTio, rOCnOAHHK. Hw flAHâdHAPS rohroaa Academia Republicii Socialiste România, XLIIf39. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 145. 13 1628 (7136) februarie 10. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mislea nişte ţigani, în urma unei judecăţi. f /HhaoctYeio Eojkîeio, Iw EaeSahaP^ rocroaa h rocnoAHH’h, chh-k noKOHH-Haro Iw HaTqui roeroaa. AdBdT roenoACTRO aih cYh noRtA'knYH rocnoACTRd aih părintelui episcupul Ioasaf ce iaste nastavnic la sfinta mănăstire Misiea ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii U www.dacoromanica.ro mele na ime...1 de să ia nişte ţigani ai sfintei mănăstiri Mislea de la Costandin şi de la Mogoş, feciorii lu Mogoş logofăt de în Păuleşti, însă anume: Neagoe ţiganul şi cu ţiganca lui, Bana şi cu fetele lui, Stana şi Dobra şi cu copiii lui, Lepădat şi Neag, să-i ia cu toate bucatele lor, ver ce va afla, ver stup, ver vacă, ver bou, ver ce va putea afla, să-l ia cu totul, să-l ducă la mănăstire Mislea şi de nim6nilea opreală să n-aibă. Pentru că au venit părintele Ioasaf naintea domnii m61e în divan de se-au pîrît de faţă cu Costandin şi cu Mogoş, feciorii lu Mogoş logofăt, pentru aceşti ţigani şi au rămas feciorii lu Mogoş de 16ge şi de judecată denaintea domnii m61e. Derept ac6ia, domnia mea am judecat şi am dat părintelui egumenului Ioasaf, ca să ia aceşti ţigani să-i ducă la mănăstire şi de nimenilea opreală să n-aibă. Hhjko a<> h1sct, no pE4 rocnoACTBd aih. H HCnpdKHHK, Cd> aihaoctYio EojkYio, roenoAHHh. Hw fLuiâdHApS kohkoa Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/8S. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete mică, aplicată, căzută. 14 1628 (7136) 10, Bucureşti . Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş judecata şi vama din oraşul Argeş. f AIhaoctYeio EokYio, Jw EaeSahapS boeboaKE A<> kSa*t boaeh wth8 etSmeha AIeaehtYe, kSiihowi ckc ktiCHX KdASripYH wt CBfcTd aiohacTHp flprftnSn, ckc cYio KHHrS TOCnOACTBO AIH aAPT^ht c8>k-AEHYd H BdAU WT BdpOUI TOCnOACTBd AIH WT flprEUl, 4TO ECT EHA A<>Ad H nOAlH-AOBdAd B4k CBkTd AJOHdCTHp BHUIE p£4EHA WT nOKOHHHdrO, CTdpdrO E'hC'kpdSd SOEBOA, HdH WT npk>KA( BptAU H WT [nOKOHHHdrO dlHJfH'b BOEBOA H WT [np04YH CTdpH rOCnOAdphl, E>KE BHB APfcKHIl,Jf> npk>KA( HdC. TdKOKAE CtAt A<*A H nOAlHAOBAA H rocnoACTBO aih no cb^ta aiohiIcthp HpyeuiSA, aa ap^ht coy>kaehYa h a<• kti3H- AIAET BAAIA ClvC yOAOKOAl 4TO JfOKET BHtY WT KdpOUI rOCnOACTBA MH WT flp^ElU, 1 Loc alb. 15 www.dacoromanica.ro KdKO ECT Bli3HAtdA H WT ItptKAE BptAtE, npH A^nVe HHHEIAI roCIlOAdpH, d AP8r HH]fT© Tp-bE» A<> HE HAtdT (TEC C&KAEHYd BdpOllIOAOB H CKC EdAld, HHJKf np'EK'KAd-EH, HHJKE EdHH WT CSACTBO, I10HE5KE SHAt^O/U r©Cll©ACTK© AtH H KHHr ItOKOHHHdrO MHXdHA BOEBOA H KHHr ItOKOHHHdrO OlEpBdHOB BOEBOA 3d IlOAtHAOKdHYd CEtTtH AtOHdCTHp HdA TdKAtEJKEHYE, KdKO ECT BHUIE nHC. TE/H pdAT H BH, np-hKdBHAt H BdAt, BdHHAt WT CSACTEO flprElll, WT BptiHE E>KE JfOKET 83PHU1E cYl© KHHr roCItOACTBd /HH, d BH ElflEKE M BH KdpSEIllE WT Ed-POUI, HHLţld /HET’bjfS A<> HE HAtdT CEC BdpOlll, TliMYl© M BH C&AHTH X©pd, d BdpOlll 6' AtHpHO A<* Td WCTdBHTH, SdHEKE TdKO ECT SdllOBtA r©Cll©ACTBd AtH. Gir© pdAT r©cn©ACTBd AtH eliieke ceai iiohobhx h Stbp'eahxo'H KHHrEX CTdpE H HdA cYl© KHHr r©Cn©ACTBd AtH, KdKO ECT EHA H WT l)p-fc}KAE sptAIE H AAA*X ceai rocnoACTB© AtH cB-bTOAtS At©HdCTHp flpymjSA, XPd/H SciiehYe fioropoAHtM, AA KHTH IlOAtOKHHK H B*E SKptnAEHYE Hd CBtTd AtOHdCTHp H HE WT KOrOMA* HEI1©-KOA’bBHAtW, n©pH3At© roCItOACTBd AtH. 0l|ie>ke H sdKAHHdHÎE: n© wtiiiactbYi© rocnoACTBd AtH, K©r© hseepet rocnoAii fiorii bhth rocnoAdpii 3EA1AE fiAduiKOE hah [wt cp-EAHMHdr© ra©aa r©cn©ACTBd AtH HAH WT CEP©AHHK HdllIHX HAH, no rptCEX HdllIHX* HAH WT HHNOnAtAtEHHK, AtOAl© BH CE HAtEHHAt Eo>KiE A<* ItOMETHTE H A<» n©H©BHT H A* STBP'EAHtY cYl© KHHr roenOACTBd AtH H A<> n©AtHA8HTE n© CBtTd AtOHdCTHp, Tor© TOCnOA'B fiorii Ad rd nOAtHASHT H A<> CEXPdHHT B'E r©cn©ACTBt fr© H d B'E e8A*4* 1 ir©; d dl(IEAH}KE HE IlOMETET H HE nOHOBHT H HE BKptltHT, d H# W ItOltEpET H pd30pET H HCXdBHT T©r© A* ECT TpiiKAET H dHdTEAtd H d$8pECdH WT THY CBtTH WTU.H EKE C8T B'E NEKEH H A* HAtdT «itCTll© CEC f^A* H CEC flpYia. Cejke 8e© h ckeaeteaYh nocTdEA-feEAi rocnoACTKO aih : kSimh Ifdnd eea abophhk h KSlldH XpH3d EEA AOrO$ET H >K8ndH TpS^dHAd EEA KHCTYtap H WSndll ^.SAtHTpdKH EEA CndTdp2 H HtSndH ^AtHTpdKH EEA CTOAHHK H KSlldH PdAtdHAÎ BEA KOAIHC H JKSlMH ^YldAldHAY BEA nEXdpHHK H KglldH KoHAHAO EEA IIOCTEAHHK. H HCIipdKHHK, XpH3d beahkYh AOrO^ET. H HdnHCdX d3, dEn-EAdT AWrw4tET Eli HdCTOAHH rpdAV BSKSpEHlH, AfbcEl^d ... s Y AKHH H WT flA^AM A© HHH-fe Eli A-feT xSpAS. •j"îw dAEâdHAP8 EWEEWAd, aihaoctYk» Eokhio, pociioahhe. Hw flAHâdHApS EOHEOAd f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei, preabinecuvîn-tatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare, pururea fecioara Maria, 1 Loc rupt. s In acest timp mare spătar era Gorgan. 1 Loc alb. 16 www.dacoromanica.ro cinstitei ei uspenii, ca să fie volnic părintele egumen Melentie, împreună cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Argeşul, cu această carte a domniei mele să ţină judecata şi vama din oraşul domniei mele din Argeş, care a fost dată şi miluită în sfînta mănăstire mai sus-zisă de răposatul, bătrînul Ba-sarab voievod mai dinainte vreme şi de răposatul Mihnea voievod şi de alţi bătrîni domni, care au fost în vechime, înaintea noastră. De asemeni am dat şi am miluit şi domnia mea sfînta mănăstire Argeşul, ca să ţină judecata şi să ia vama cu venitul ce va fi din oraşul domniei mele din Argeş, cum a luat-o şi dinainte vreme, în zilele altor domni, iar nimeni altul să nu aibă treabă cu judecata oraşului şi cu vama, nici pîrcălabii, nici banii de judeţ, pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihail voievod şi cartea răposatului Şerban voievod de miluire a sfintei mănăstiri pe întocmire, cum este mai sus-scris. De aceea şi voi, pîrcălabilor şi voi, banilor din judeţul Argeş, din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi încă să vă feriţi de oraş, nici un amestec să nu aveţi cu oraşul, numai să judecaţi ţara, iar oraşul să-l lăsaţi în pace, pentru că aşa este porunca domniei mele. De aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit vechile cărţi şi pe această carte a domniei mele cum a fost şi de mai înainte vreme şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul, hramul uspeniei născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie ajutor şi de întărire sfintei mănăstiri şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi blestem: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu să cinstiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi această carte a domniei mele şi să miluiţi sfînta mănăstire, pe acela domnul Dumnezeu să-l miluiască şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare < sufletul >1 lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Dumi-trachi2 3 mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna...8 10 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7136<1628>. 1 Loc rupt. 2 în acest timp mare spătar era Gorgan. 3 Loc alb. 17 www.dacoromanica.ro f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XLII/2. Orig., hîrtie (43,5 x 29,5), pecete timbrată. Luna, după divan. 15 1628 (7136) 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş o vie în dealul Şoa-şelor. f MhaoctYeio EojkYeio, Iw flnEâdHApS BOEBOAa h rocnoAHH-h b-kcoh seaiae ^îrrppoBAdX'fHCKoe, chh-k BEAHKaro h np-kA^^paro, noKOHHHaro Iw HaYhui boeboa-AaBaT rocnoACTBO aih cYe noBEAEHi'E rocnoACTBO aih cs'kT'kH EOJKECTBH-kH AiOHdCTHp rnaronEAtn dpreui, ha^ke ect XPadi oycnEHYE BoropoAHiţE h wti* *8 ErSAMna Meaeh-TÎE H BTkC-bAtH HHHOKOAt, EAHIţH KHK8l|IHX> B*h CB-fcTOE WEHT'kAH TOE I3KOJKE A<* Al8 ECT CB-kTOAti? AlOHdCTHp BHUIE pEHEHd EAHd BHHOrpdAy 8 A^aSa nioaUlEAOp, nOHEIKE cYio ao3Ye ehao ect T8a<>Pok, bemhh aiohacthpeb wt cea wt Qloaui; aH$ h npn-aSmhao c-k c8t TSa^P^k C'K/HP'Ivth, tepe ect Saipea. H H-kCT bha eiaatha PaAya CHAiBpVra TSaoPok, koahko c8t nocA&KHA Ha wh, an8 w ect naaTHA CHAiEpYia ErS-aiehSa MeaehtYe h B-KSHAiaA ect BHHOrpaAV wt HaA • • •1 sa eahh boa h sa acnpH roTOBH c, Aa ect b-k CB-kTa aiohacthp a^aIho, H ehah c8t h PaAya, chhtv A$aihtpob, sa AHUE. 8 WCTdA ECT WT T8A*P AKd At^EpE,’ HAI-kA ECT AlklflEPEX naK fAHH po3op 3a ao3Ye no koa Tora AP^r posop, an» ect noKSnHA ErSatENSa MeaehtYe h Toro po3op wt haa A’hliEpEX’ T$a*P*k> • • •1, sa EAHd «pasa cec TEAEiţh. H naK ECT $3HAtdA AIEAEHtYE ErS/HEHgA H AP^r posop, no KWA P030P$A ATkfHPEAI, WT naA Gtohm BpivH3Tv, tepe io ect a ect cTe khhoppaaY a^A^hS h kt». wpES chhokEai h khSko/M h npfKHSMtTO/H1 h he w/T kopokao HfnoKOA’bGH/Ho, nopHSAio roenoA* CTKd ke $so h cbeaeteaYh nocTdKAtfAi rocnoACTK© aih: K$naH liana bea akop-hhk h KSnaH XpH3a bea AwrwijsET h jkSimh TpSijsaHAa bea bhctYbp h jkSimh TopraH bea enaTap h kSimh /^AiHTpdKH bea ctoahhk h kSimh Paamhah bea koaihc h KSndH /\,Ya/HdHAH BEA (lfppHHK H K$ndH KoHAHAO2 BEA 110CTEAHHK. H HCnpdBHHK, Xpnsa beahkYh aopo^set. _ H HanHPax Aen-kA<»T aopo^et B-k hactoahh rpdAV BSKSpeiim, AVb«Hd...3 I A^HH H IVT &&AMA A» HHH’b TEMEHÎd AtTOAl, Kt AtT x3pAS. f îw flA(3dHApS KWEKivAa, aihaoctYio EokYs roenoAHHk. Hw EAHâdHApS bohboa | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Argeş, unde este hramul uspeniei născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Melentie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel sfînt lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise o vie în dealul Şoaşelor, pentru că această vie a fost a lui Tudor, vecinul mănăstirii din sat din Şoaş; ci i s-a întîm-plat moarte lui Tudor de a murit. Şi Radul n-a plătit simbria lui Tudor, cît a slujit la el, ci simbria a plătit-o egumenul Melentie şi a luat via de la .. .s pentru un bou şi pentru 200 aspri gata, să fie dedină la sfînta mănăstire. Şi a fost de faţă şi Radul, fiul lui Dumitru. <Şi> au rămas din Tudor două fiice; fiicele aveau iarăşi un răzor de vie pe lîngă celălalt răzor, ci egumenul Melentie a cumpărat şi acel răzor de la fiicele lui Tudor ... 8, pentru o vacă cu viţel. Şi iar a luat Melentie egumenul şi alt răzor, pe lîngă răzorul fiicelor, de la Stoica Brînză, de i-a dat altă vie, vie pentru vie. Şi iarăşi a cumpărat egumenul Melentie şi alt răzor de vie de la Dragomir, pentru un bou, pe lîngă răzorul lui Stoica. Şi aceste vii, ele sînt toate ale sfintei mănăstiri Argeş. Şi au vîndut ei şi au schimbat de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a cămăraşilor de la Ocna Mare, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în carte, preoţi şi pîrgari şi orăşeni de la Ocna Mare, că a cumpărat egumenul Melentie aceste răzoare de vie, cum este mai sus-scris. 1 Pasajul: „chhmtom... np’fenHii‘UT»M“) răzuit, ca nepotrivit cu destinatarul. 2 „Kohp,hao“ scris peste un text răzuit. 3 Loc alb. 19 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul hramul uspeniei născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie aceste vii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor1 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo 2 mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti luna ... 3 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXVII /4. Orig., hîrtie (43 x 30), pecete timbrată. Luna, după divan. 16 1628 (7136) februarie 12. Dumitru şi Vlad din Cîineştii de pe Otăsău se vînd rumâni, cu ocina lor, lui Sima al doilea logofăt. f Adecă eu Dumitru şi Vladul ot Cîeniştie de pe Otăsău scris-am şi mărturisim cu cesta al nostru zapes, să fie de mare cridenţă la mîna logofătului Simei al doilea logofăt, cum să să ştie că ne-am vîndut dumnealui deri

t 8600 de bani, unul cîte 4300 de bani şi cîte o dulamă de aba şi cîte o părăche de nădragi. Şi nă-am vîndut noi de a noastră bunăvoi, de nimă siliţi, ca să-i fim rumâni cu ficiori noştri şi cu ocina noastră şi cu toţi nepoţii noştrii. Şi cine va fi den noi de acum nainte, tot să fie rumâni cu toată ocina din Cîinişti, însă partea noastră cîtă ni va faci, tot să fim rumâni dumnealui şi coconilor domnealui, cari vor dărui Dumnezău, păntru căci am luoatii noi tot bani gata cîţi scriu mai sus, ca să-i fim rumâni în văci, cu tot ce avim. Şi cînd am luoatii aceşti bani fost-au mulţi boiari la tocmeala noastră şi ştiu toţi cînd am numărat banii de i-am luoatu la mîinili noastri. însă mărturii: jupan Fiera ije biv vil logofăt şi părintele Pathenii ipiscupul, carili iaste nastavnic la svînta mănăstiri la Sneagov i Stanciul postelnic ot Dîlga i Socol pihamic ot Răzvad i logofătul Radul ot Desa i Tudor comis * * 1 Cuvintele „fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor" răzuite, ca nepotrivite cu destinatarul. * „Condilo" scris peste alt nume. * Loc alb. 20 www.dacoromanica.ro ot Izvor i Ghirghii postelnic ot Nigoişti i Prida logofăt ot Bîrsăşti i Manea logofăt ot Şîrindasa i Arvat spatar i Pătraşco postelnic i Stroi spatar i Ghiorma pitar i star Păduri logofăt i Tudoran, şină Pridei ot Lerişti i Vasîli vataf i Radul ot Cîinişti, şină Vîlcului i Radul ot Cîineşti, fratele Diicului şi alţi mulţi, cari nu sînt scrişi într-acest zapes. Şi am numărat eu, Parthenii ipiscupul, banii de i-am dat cu mina mea în mîna lor. Şi am scris eu, Udrişti, sinu Oprii logofăt ot Şîrindasa. IIhc AitcnţA spSapfc kT, AfcT xspAS. Ilpeantov IlapOeviog1 Fiera logofăt Stanciul postelnic Radul logofăt Socol paharnic Tudor comis Stroe spatar Gherghe Harvat spatar Patraşco postelnic Vasilii vatah Star Pădure logofăt Radul Tudoran 2 * Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV /23. Orig., hîrtie (31 X 21,5), 14 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 106—107. 17 1628 (7136) februarie 14. Radul din Cîineştii de j>e Otăsău vinde lui Sima logofăt ocina sa din Cîineşti şi Mânăileşti. | Adecă eu Radul de Cîineştii de Otăsău scris-am acesta al mieu zapis să fie de credinţă la mîna jupan Simei logofet, cum să se ştii că m-am tocmit cu dumnealui să-i vînzu toată partea mea de ocină 8 cîtă am în Cîineşti şi în hotarul Mănăileştilor, fără o vie şi livadea den Valea Pleşciorei, pre nevăzute. Şi am luat arvună 2000 de bani, iar deca va veni să vază ocina, ne vom tocmi. Şi am luat banii den mîna părintelui Partenie piscupul. Şi mărturie: jupan Fiera logofăt, Stanciul postelnic ot Dîlga, Radul logofăt ot Desa, Gherghe postelnic ot Negoeşti. _____, HcnHcdX as, HekSaa Aoroijsrr, At-kCEiţa $»P&>pYf AhHH> k*k a^t xspAS. npEOToav IlapOevioq 4 Fiera logofăt 1 Partenie al Prespei * Toate semnăturile sînt autografe. * Cuvînt scris între rînduri. 4 Partenie al Prespei www.dacoromanica.ro Stanciul postelnic Radul logofăt Eu Gherghe postelnic Stroe spatar1 Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/17. Orig., hîrtie (15 X 21,4), şase peceţi aplicate. Copie ibidem. ms. 445, f. 107. 18 1628 (7136) februarie 14, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări satul Dragoslavele. f JIhaoctYio BoikYeio, Iw iLtEâaHAP'H bwebwaa h rocnOAHHTi r-kca seaiaai &rpOKAdXYHCKOA, CHHTk KfAHKdrO H np-bAOKparO, nOKOHHdrO Iw IaYqUI KOfKOAf. Aakat rocnoACTKO aih cYe noREA-bHYE [cYe noBEA-bmE] rocnoACTKd aih cea8 ha hau AparocAaBfAf wt cSa1!# IHSiikhea» h [IIaA<8pEH>, haeîKE ect ckaaa rocnoACKd, 0KOJKE A<1 C$T A1HPHH H CBOBOAHH SA KliBAd H SA CtHO H 3A AHA H SA BOCOK H SA BOA H SA KOH 1’OCIlOACK'kH H SA C8)fa WBIţA H 3A WD'KMHHAUIH H 3A BAhYh WT c8AH# H SA K'KUlCpYc H SA ropi]lYH8 SA WBIţY [h SA CBHHH H SA B'KC'k [caSjkkore h ia>KAiHYiax eahka wKp&KdiOT npE3 A-bTO b-k seaiaio rocnoACTBd aih. H wt hhxto eahtobahYe a<> h* haiSt, ttxhYio a<* haiSt iiaat£th bhp npas 8 bhctTepYio rocnoA- CTBA AIH B-K fAHH AltcElVK nO A(E^T >K(ATH, HHKE A<» WCKSA'fe*'!’, HHJKE A<» npW-AdratT ct. H b-k sp-bAit wbhEhYa ropipHHH, a<> AM*t rocnoACTK» aih no ch WBIţY B"h CAHHO A-bTO, A HHO HHMTOMU, NHJKE CE S3HAIAET nOKAOH, HH SA WEIţ» BAH, HH HHHO HHMT05KE, pdSEt cY( MHCAO SA WREIţH BHIliE pEMEHOS, A<> A^A^T KATA-rOAHHS HA Bp-bAIA ropipYHH H tYH A^th ?*kaeh, TdKOJKAt h khhtS chha ero Hae3ah-Apa koeboaV, noMTO paaY ect ceao cYe k-k beahkYh n$T, Tsps c-kbaioaaiot ckaaa h nAAio, h>ke ect no n$TH EpaimkBCKoAi. ©Ero paah StbptiAHx h rocnoACTBO aih toe [SctpoehYe h c"kc cYio KHHroio rOCnOACTBA AIH. T-bAIÎKE H BH ÎB-hCH CASîKHTEaYh rOCnOACTBA AIH H KOA-bpCKfH, KOTOpYH X°AHTE B-k cYh c8A> A<» SKAOHHTS CA WT CEAO ApdrOCAdREAE, HHKTOJKE A A HE BAAgET HX W HHHECOKS H wt HHKOrOJKE A<1 KSAfT HEnOKOA-bBHAlO, no WPH3-AI8 rocnoACTBd aih. 1 Semnături autografe. 22 www.dacoromanica.ro Geto h cbea^teaTe nocTABA’bfT rocnoACTBo a\H: kSiian Uaiia beahkYh ABOpHHK H jkSllJN XpHSt BEAHKÎH AOroGlT H JKSlldH Tp$^ | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului anume Dragoslavele, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, unde este scala domnească, ca să fie în pace şi slobozi de găleată şi de fin şi de miere şi de ceară şi de bou şi de cal domnesc şi de oaie seacă şi de opăcinaşi şi de banii de judeţ şi de căşerie şi de gorştină de oi şi de porci şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte se cuprind peste an în ţara domniei mele. Şi de la nimeni să nu aibă turburare, numai să plătească birul drept la vistieria domniei mele într-o lună cîte nouă galbeni, nici să se scadă, nici să se adauge. Şi la vremea gorştinii de oi, să dea domniei mele cîte 250 oi într-un an, iar altceva nimic, nici să li se ia poclon, nici ban de oaie, nici altceva, în afară de acest număr de oi mai sus zis, să dea în fiecare an la vremea gorştinii şi acei nouă galbeni în fiecare lună, pentru că a făcut această întocmire satul Dragoslavele cu răposatul Radul voievod şi de asemenea cu fiul lui, Alexandru voievod. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Radul voievod pentru această întocmire, întărit cu mare blestem. De asemenea şi cartea fiului lui. Alexandru voievod, pentru că este satul acesta în drumul mare, de veghează scala şi plaiul, care sînt pe drumul Braşovului. De aceea, am întărit şi domnia mea această întocmire şi cu cartea domniei mele. Pentru aceasta şi voi, toţi slujitorii domniei mele şi boiereşti, care veţi umbla în acest judeţ să vă abateţi de la satul Dragoslavele, nimeni să nu-i învăluiască pentru nimic şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Pentru aceasta şi martori a pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hrizea mare logofăt. 1 Ilizibil. 23 www.dacoromanica.ro Şi eu, Udrişte Năsturel din Fierăşti, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie paisprezece zile, în anul de la Adam 7136, iar de la domnul ce se chiamă Hristos, 1628. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod După C. Rădulescu-Codin şi I. 'Răuţescu, Dragoslavele, p. 24. Fotocopie după original. EDIŢII. Facs. Răuţescu, Dragoslavele, 14. 19 1628 (7136) februarie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda postelnic 2 rumâni din Tătarul. t AIhaoctYoo EojkTejo, îw fLuâdHAP# koekoaa h rocnoAHHTi, chhti noKOHH-naro îw HaYbui koeboaa. AaK‘,T rocnoACTBo mâni de în Tătarul, anume Dumitru cu frate-său Jitea şi cu feciorii lor şu bucatele lor şi cu tot ce vor avea, pentru că aceşti rumâni ce sînt mai sus-scrişi fost-au rumâni de moşie ai Predei de în zilele bătrînului răposatul Alixandru v, tatăl Mihnei voevod. Şi de atunce încoace tot i-au fost rumâni cu bună . Iar după ac^ia, cînd au fost acum, în zilele domnii mdle, ei au scornit pîră <şi au v>enit de se-au pîrît de faţă naintea domnii mdle în divanul cel mare cu Pre, şi aşa pîrîia Dumitru şi frate-său Jitea cum nu-i sînt rumâni, nit dentr-altă parte, nici are Preda postelnic treabă cu dînşii. Intr-ac&a, mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre ldge, înpreună cu toţi < cinstiţii > dregătorii domnii mdle şi am adiverit domnia mea cumu-i sînt rumâşie de în Tătarul. Deci, i-am dat domnia mea den divan, ca să-i fie rumâni şie pînă în veac, cum i-au fost şi mai dennainte vrdme şi de nimenilea să n-aibă, naintea cărţii domnii mdle. Hhako A11 ntcT, no pen rocnoACTBA aih. H HcnpjKHHK, jHH. ______ IlHC 8 ESKSpUJlH, AVbeElţA $(Bp$dpYE fY A^hh> KT* aihaoctYio BojkTw rocnoAHHK. Hw flAHâdHAP^ kohboa4 Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XV/9. Orig., hîrtie (30 X 21), rupt, pecete aplicată. Copie lacunară ibidem, ms. 171, f. 464 v — 465. 24 www.dacoromanica.ro 20 1628 (7136) februarie 22. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Neagu un loc în Moşeşti. f MhaoctY» EojkTio, Iw fli\câdHAp8 koikoa h rocnoAHirk, cwrk noKOHHdro Hw flaHiaui KOfKOA- AaKaT rocnoACTKa am cf» nc>RtrtfnT« rocnoA^Tsa a mea şi amu datu ca să-şi ţii Radul cele 5 locure ce-s scrise, iar pre Neagul mai multu să nu-1 bîntuiască, ce în pace să-i fizeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răpoosatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mdle Sorii, fată de suflet a lui Dobre Felea şi gineri-său, lui Stănimir şi cu feciorii lor, cîţi Dzeu le va da, ca să le fie lor moşie la Ogrăzăni, însă din jumătate de funiia Fădă-rească, din partea lui Dobre, însă din doao părţi ce-i iaste, a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi casa cu locul în sat şi cu grădina cu pomii şi cu loc de besdrică şi de arie, du pretutindenea, oricît să va 25 www.dacoromanica.ro aldge, pentru că această moşie ce s-au zis mai sus, ia au fost de baştină a lui Dobre Felea. Apoi, cînd au fost acum, în zilele domniei m£le, iar Dobre Felea, el au venit înnaintea domniei m61e, de au dat şi au miluit pe fie-sa Sora şi pe gineri-său Stănimir cu această moşie ce s-au scris mai sus, ca să fie a lor stătătoare, pentru pemenir6 1 şi pentru mila şi căutări, să aibă de la dînşii la vr£me de bătrîn^ţe, pănă la moartea lui. Şi după moartea lui, iar să aibă pomenire, pentru că aşa au dat el, de a lui bunăvoe. Insă să să ştie cum că au ţinut Dobre Felea din jumătate de funiia moşu-său Stoian, doao părţi du preste tot hotarul. Şi au fost atuncea mărturii oameni buni, anume: din Zăvărt^ni, Ananiia călugărul şi din Ogrăz^ni, popa Stan şi Dragostin şi Muşat şi Nan şi Mitrea şi Tudor şi Micul şi Vladul. Şi au pus Dobre Felea şi blestem: după moartea lui, cine din rudeniile lui va strica mila lui şi pamana 2, acela să fie proclet şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia. Şi iar să să ştie cum că au miluit Dobre Felea pe finu-său Gherghe şi pe Lazar cu moşiia la Ogrăz^ni, iar din partea lui, cîtă îi va rămînă, a treia parte, du pretutindenea şi du preste tot hotarul, el de a lui bună voe, să-ifie pomenire în v6ci. Şi au fost mărturii, anume: din Bucşani, Ştirbul şi din Gînşteşti, Martin şi din Ogrăz^ni, Andreica. Pentru ac6ia, am dat şi domniia mea Sorii şi bărbatului ei, Stănimir, ca să-i fie lor moşiia stătătoare şi ohabnică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domniei m61e. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Papa vel dvomic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Trufanda vel vistier i jupan Gorgan vel spatar i Dumitrache vel stolnic i Ramandi vel comis i Diiamandi vel pehamic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic, Hrizea vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în oraşul Bucureşti, fevruarie 22 dni, leat 7136 <1628>. t Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe hrisovul cel slovenesc de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala domnească în Bucureşti, la sveti Gheorghie cel vechiu, leat 7251. Az Lupp dascălul slovenesc ispisah. Academia Republicii Socialiste România, C/9. Traducere. * * 1 Pentru „pomenire". * Pentru „pomană". 26 www.dacoromanica.ro 22 1628 (7136) februarie 22, Bucureşti. Alexandru Iliaş voeivod întăreşte lui Vlad şi fratelui său Căzan ocină în Ogrăzeni, în jud. Vlaşca. t MhaoctY(io Eo*Yio, Îw flA(3dHAp8 bo(boa h rocnoAHH-K b-kcoh 3(AIa( Jîrppo- BAd)fYHCKO(, CHH-h KfAHKdrO H np^A^BparO, nOKOHHHdPO îw HaThui BO(BOAa. &d&iT rocnoACTBO aih cYio noB(A-bHY( rocnoACTBO aih EAdA^AOB h BpaTOAt ch K-K3dH0K m C’kC CHHOBH HJf, (AHlţ(AI fiorii npHnSCTHT, GIKOK( A<* C8t HA» WMHH8 8 Gdrp’KS'bHH, b-k cSactko EAduiKd, jah wt 8*a naK A BHAH C8t CK(A(T(aYH [A1H03H fAOBpH [aIOAY(, [hJ [hau: WT Orp-KS-kHH, 0HAPMKO H WT ESKUldHH, IJIhPKSa H WT r*Klll(l|lH, M*KpTHH [h HdHSA H T8AOp. H nOCTdBHA (CT A0EP( ^(A-b [h [kA(TBO: Koro MAOB(K"K WT ’cKpOAHHKd (ro jfOK(T c( noKScHX nompHTY h pasApaTH cYa A»HAOBdHY( H noAVbH8, Toro fAa e8ahi Tp-KKA(T H d$8p(CdH WT THY CB-bTH WTIţH, C8T B*K H(K(H. C(ro paAH A*A*X c-kai rocnoACTBO aih EaaaSaob h K-K3dH0K, bko*( aa c8t HAI WMHH-K, A'bAYHO H K*K WJfAB-K HHA1, CHH0B0A1 [h BH8K0A1 [h np-bBH8M(T0A1 H Hf WT KOrOJK( HfnOKOAbBHAVO, nopHSA\0 rocnoACTBO AIH. C(*( H cb(A(t(aYh nocTdBA-b(At rocnoACTBO aih: *8naH liana b(a abophhk h *8naH XpHsa b(a Aoro^(T h *8naH Tp8$dHAA b(a khctYbp h *8naH I’opraH b(a cnaTap H *8naH A^HTpaKH bia ctoahhk h *8naH PdAianAH b(a [koaihc h *8na>t AYiaAiaHAH b(a nfX'apHHK h *8naH Kohahaio b(a nocT(AHHK. H HcnpaBHHK, XpHsa. b(a Awroi(i(T. 2T www.dacoromanica.ro H HdnHCdX as, den’KAAT Aivro+rr, k*k hactoahh rpaAV E^KSpetjjH, Aitctiţd ^ispSapTi kk a^hh h wt CHSAanYE atHpa, wt Ha^au TfK8ipH/M atTO/H, kti a^t x3PAS. f Iw flAlSaHAP» KWfKWA^ aihaoctY» EowYk> roenoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi fratelui său, luiCăzan şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Ogrăzeani, în judeţul Vlaşca, însă din funia Fădărească, din jumătate de funie a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină a lor de moştenire, încă de multă vreme, de la moşi, strămoşi. Şi iarăşi să-i fie lui Căzan şi fratelui său, lui Vladul ocină în Ogrăzeani, însă să se ştie, din partea lui Dobre, fratele lui Dan, din poiană, a treia parte din hotar pînă în hotar, şi din pădure, a patra parte, de peste tot locul, cît se va alege, pentru că au cumpărat Căzan şi Vladul această ocină de la Dobre, fratele lui Dan din Ogrăzeani, pentru 1800 aspri gata, în zilele lui Şerban voievod, cînd a fost cursul anilor 7116. <Şi> iar să se ştie cum a dat şi a miluit bătrînul Dobre Felea înaintea domniei mele pe finul său Vlad şi pe fratele lui, Căzan, cu ocină în Ogrăzeani, însă din cîtă ocină i-a rămas nevîndută, cu a treia parte din partea lui Dobre Felea, de peste tot hotarul, pentru sufletul lui şi ca să aibă pomană. Şi a vîndut Dobre Felea şi a miluit el de a lui bună pace şi cu ştirea tuturor megiaşilor de sus, de jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. <Şi> au fost şi martori mulţi oameni buni, anume: din Ogrăzeani, Andreico şi din Bucşani, Ştirbul şi din Gîşteşti, Mărtin şi Nanul şi Tudor. Şi Dobre Felea a pus şi blestem: care din neamul lui va încerca să calce şi să rupă această miluire şi pomenire, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi sînt la Nicheia. De aceea, am dat domnia mea lui Vladul şi lui Căzan ca să le fie lor ocina dedină şi de ohabă, lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condiliu mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 22 zile şi de la facerea lumii, de la Adam, cursul anilor în anul 7136 <1628>. 28 www.dacoromanica.ro f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXIII/3. Orig., perg. (33 X 43), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1906. 23 1628 (7136) februarie 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic din Comăţeni nişte ţigani. f IHhaoctYm EokYe», Iw flAHâaHAPd boeboaa h rocnoAHHT». b-kcoio seaiae &rrppORA4)fYHCKOI, CHH'K BEAHKArO Iw HaYhUJ BOEBOAA. 4 ABAT rOCnOACTBO A1H CYt noKEAtHYi rocnoACTKa aih CAOţTOB rocnoACTRa aih Cokoaob nfjfapHHKdA, chh*k Apt* rHMOBK AKOPHHK WT KdpH’kl^tHH H CKC CHHOBH CH, (AHU.H (Aid Eorh A4CT, UKOSCE Aa Aid (ct (aha aiţHraHKdf ha hau... t, A^iiupa GOnpee aunraHdA, koe (ct nocara-aa no KocT-fc iţnraHdA, chh8 Kohkok iţHraHdA, noHCKf ict noKdnHA Cokoa ntpp-hhk wt rocno>KAa Sahha sa xF acnpu bahh potorh. H npoAAAA (ct rocno>KAA Sahha Cokoaob n()^apHHK sa A^po koaio eh h bes hheaha chahoctYio sahoke (ct cYe bhuje pemeha au,HraHKd, no haie...1, ehaa ect sa A^Aftid rocnoKAER Sahher. Tahce io ect b*ksea cero ai^nraud, ha haie Kocrt, Cokoaok mxaphhk, bhth (Aid ai^HraHKoy. Tajke k*k toai rocnoMAA Sahha he B’KCXOT-kAa ect pa3APATH MEA-kAd, AHd dCTpOHAA CE (CT CKC COKOA MXApHHK SA A*KpO BOAIO HAI, TEpE H^ (CT nAATHA CKC CYIO U,tHO BHUJE nHCAHO. H RHA’bA c*Al rocnoACTBO aih h sannc wt pdK rocnoMAfR Sahher sa npo-AAhYE HA pdK COKOAOB nE)(ApHHK, HCnHCAH H CKC nEMATE EH H CKC CBEAETEaYe A^PW BOA-bpH no HAIC A&HHtPAUJKO KOAIHC H HEAtAKO KOAIHC WT TdpBAHdA H TpAAia, cadra rocno>KA(R Sahher. Teai paaY AAA*X h rocnoACTBO aih Cokoaob nixapuHK, QKOME A4 dld ECT cY( BHUJE pEMEHA AlţHrAHKd B*K W^ABd (Aid H CHHOBOAI (Aid. H naKH Aa |upa TatSaok ai^HraudA noHEKE io ect KdnHA Cokoa nExapHHK naK wt roenoKAa Sahha, sa xB acnpH bahh totobh. H npoAAAA ect rocno>KAA Sahha Cokoaob nixapHHK sa A46P4 koaio eh, bes hheaha chahoctYio, sahoke cYe A%>tup( sa aiţHraH, ha hau Gtaha, A'RHUpa TatSaok, bhaa ECT AIATH EH, RoHKA AlţHrAHKA rOCnOKAEK SaHHEB £A A’bAlHd, a TatSa HHrAHdA BHA ECT GOKOAOB MXAPHHK SA A^A^Hd. fl KTv TOAI, GokOA nEXApHHK HAI A A ECT takaujkYe ckc rocno>KAa Sahha, paaY ap^X PaâAEAtHY( hai sa anHraHH H 8tak-aihah kako Aa A4R4T rocnoKAa Sahha Gokoaob ntxapHHK uject a$uji sa aiţnraH. 1 Loc alb. 29 www.dacoromanica.ro % TEAt, A4A4 ECT rOCnOJKA4 6aHH4 GOKOAOB nEJfApHHK c'fio 4U,Hr4HK8 H4 HAU RoHK4 IţHTAHKA T4T8AOB H CKC METHpE HO HAU AlaAt H T8A«p4 H A.HHK4 H BhK4 M CKC EAHH AIOAIK8 T«Y>KAY, H4 HAIE fi-KcYlO. fi cYe A*41*pl» 3<> AlţHrAH, EXE ECT «HU1E nHC4H4, H4 HAIE GT4H4, A^^P* T4T8AOB, WCT4A4 ECT ECT rOCnOXA* @AH- hek. B-k toai rocnoXA4 6ahh4 he B'KcyoT’bAA [ect [p43A’bAHTH 34 poaYteaYe eh, WT T4T8A HHT4H8A H WT AI4TH CH BOHK4 4lţHr4HK4, WT CECTpH EH, EXE C8t no SHUIE I1HC4HE, 4H8 EJf ECT npOA4A4 rOCnOXA4 6aHH4 GOKOAOB (1EJ^4pHHK 34p4AY cYe ARE xhaYaaY acnpu, hxe h no khuie nHC4H tţ-kHS. H kha^a caai rocnoACTKo aih h 34nHc wt po\*K rocno>KAEK 6ahhek hoihcah H CKC nEKAEB SaHHEB H GOKOAOB nEppHHK H HEK8AEB nEX’4pHHK. T4JKE CÎE 411HT41IH n4A4ET CE BKCH 8 AEA HEK8aEB nE]f4pHHK. fi no TOAI, HEK8A4 nEX4pHHX, w;i ECT npOA4A KKC AEA EAI8 34 4HHT4H [8IOKOAI CH GOKOAOB nEppHHK QAfri cit I^EHO KHUIE nHC, E14IE3KE npH ARHH {LlHâ4HAp8 BOEBOA, chhk P4AVa*K KWE-KWA4. Eh a ECT TOPA4 TEMEhYE A-kTOAl x3pAA> fi 4l|lEAH>KE nOWEp’kTAET H-kKOH 4I^Hr4HH WT cYe 4t^Hr4HYE EXE ECT BHUIE nHC H HE EHCT H4 p43AfcAEHYE H X^KET ce n4A4TH 8 a*' HekSaeb, b-kc» fi,i c8t ha poyK Gokoaob nEppHHK, noHEXE npo-A4ET CE HEK8A4 mppHHK BKC A** 34 4I^Hr4HH GOKOAOB nE^pHHK. H BHA’kA caai rocnoACTBO aih h 34nnc 34 npoA4nYE wt poyK HekSaeb nejf4p-hhk H4 p8K Gokoaob nEX’ApHHK HcnHC4H ckc p8k eai8 h ckc nei4T eai8 h ckc cbe-A,ETEaYe EOA-kpH H4 HAIE: $fEp4 BEA AWrw^ET H Hkr8A nOCTEAHHK H Ep4T EPO TsprE nocTEAHHK, chhh x8n4H Mh^aio wt TpKruuop h Bhiuah wt Ekpa. fi no toAI, 1 1 Text ilizibil. 30 www.dacoromanica.ro KHA'fcjf rOCHOACTKO AIH H KHHr AtAdAH flAH§dHAp8 KOEKOA<» Hd p8K Gokoaok nepp-HHK, CtTKOpEHd WT HdA 3dflHC8A HEK8AEK (lEjfdpHHK. H iidK a<> ict cA8r rocnoACTKd aih Gokoaok nEjfdpHHK cTe diţHrdHH no ha».- fttHpHt CI»C dUHrdHK» EAlS H CtC CHHOKH CH H PdAVA TaS^ dUHrdHK» EAI8 H etC CHHOKH CH H GOflpt dUHrdHSA, CHHK $TEpAkK Jh TtTpdAI dUHrdHSA, CHHh He« KSaEK...1. IIOHEAU cTe dUHrdHH HJKE ECT KHllIE pEMEHH, EHAH c8t 3d A^A^hS PdAy-AOK KAlOHdp, 8lOK GOKOAOK flEjfdpHHK; TdJKE nO ChAtptT EAlS, IldAdET CE KtCdJf A^- aYh8 ea<8 h diţHrdHÎE Hd p»K rocnoJKAEK Gahhek h Gokoaok nEppHHK h HekSaek ElEjfdpHHK. TdJKE cTe dlţHrdHH, WHH ndAdET CE KtCH 8 a* *a Gokoaok IlEppHHK, KhAd CE c8t pd3AtAHAH HHrdHÎH CtC HEKSAd flEJfdpHHK H CtC JK8(ldHH(ţd IiAtAdE, UlSpdd Gokoaok nEjfdpHHK. H KHA'bjf roenoACTKO aih h sanHCE wt pSK HekSapb nEjfdpHHK h wt p8K jk8-fldHHlţEK IxAtAdEK Hd pOyK GOKOAOK nEjfdpHHK, CtTKOpEHE 3d pdSAtAEHVE dlţHrdHHAl. H ElflEJKE C/RAI KHA'bA H rOCflOACTKO AIH H KHHr IlAHâdHApS KOEKOA, CHH h PdAV-'OK KOEKOAd, Hd poyn Gokoaok nEppHHK, CtTKOpEHd sa pdSA’kAEHYE nHrdHHAi, wt HdA sanHcSa roenoJKAEK Sahhek h wt HdA 3diiHc8A Gokoaok nEjfdpHHK h HekSaek nEjfdpHHK. GEro pdAV AM®)C h roenoACTKO aih CASroK rocnoACTKd aih Gokoaok nEjfdp-HHK, CHHh AptrHHOK Ak®P»HK WT KopHhlţ-kHH, I3K0JKE A<» Al8 ECT KtCHJf KHLUE pE-MEHH dlţHrdHH Kt WJfdES EAlS H CHHOKOA1 H KHSKOAI H nptKHSHETOAl EAlS H HH W KOrOJKE HEnOKOA'bAIO, nopHSAio rocnoACTKd AIH. Geaie h ckeaeteaie nocTdKA’kEAi roenoACTKO aih: jkSimh liana keahkh akophhk h JKOyndH XpHsfc kea AwrwjjsET h jkSimh TpS^dHAd kea khctYhp h ToprdH cndTdp H A,8AIHTpdKH CTOAHHK H HpdAldHAV KOAEHC .AJiaAtdHAY ElEjfdpHHK H KohaYaH KEA nOCTEAHHK- HdlpdKHHK, JKSfldH XpH3t KEA AWrWJ^ET. H as, CTdp GTdH Aoro^ET wt GtKEijiH, HcnHCdyoAl Kt HdCTOAHlfH rpdA 68-KSpElfJH, ATkCElţd ^EKpSdpfE Kr AKHKI, WT IlAdAld TEK8lUdrO A^TOAI A° HHH'kUJH'krO AKHH Kt AtTO x3pAS. f Iw HAHâdHApS kwekwa<>, AiHţoeTÎio Eojkîio rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Socol paharnicul, fiul lui Drăghici vornic din Comăţeni şi cu fiii săi, dţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie o ţigancă, anume ... a, fiica lui Oprea ţiganul, care s-a măritat după Costea ţiganul, fiul lui Voico ţiganul, pentru că Socol paharnic a cumpărat-o de la doamna Elina, pentru 3000 aspri bani gata. Şi doamna Elina a vîndut-o lui Socol paharnic de a ei bunăvoie şi fără nici o silă, pentru că această mai sus-zisă aţigancă anume ... 2 a fost de moştenire a doamnei Elina. Astfel şi-a luat-o acest ţigan. 1 Loc alb, circa 5—6 cuvinte. * Loc alb. 31 www.dacoromanica.ro anume Costea, al lui Socol paharnic, ca să-i fie lui ţigancă. Apoi, întru aceasta doamna Elina nu a vrut să spargă sălaşul, ci s-a tocmit cu Socol paharnic, de a lor bunăvoie, de i-a plătit cu acest preţ mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare, scris de mina doamnei Elina, la mîna lui Socol paharnic şi cu pecetea ei şi cu martori boieri buni, anume Dumitraşco comis şi Nedelco comis din Gurbanul şi Grama, sluga doamnei Elina. De aceea, am dat şi domnia mea lui Socol paharnic, ca să-i fie această mai sus-zisă ţigancă de ohabă lui şi fiilor lui. Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele lui Socol paharnic din Cornăţeni o fiică de ţigan, anume Stana, fiica lui Tatul ţiganul, pentru că a cumpărat-o Socol paharnic tot de la doamna Elina, pentru 2000 aspri bani gata. Şi a vîndut doamna Elina lui Socol paharnic de a ei bunăvoie, fără nici o silă, pentru că Voica ţiganca, mama acestei fiice de ţigan, anume Stana, fiica lui Tatul, a fost de moştenire a doamnei Elina, iar Tatul ţiganul a fost de moştenire al lui Socol paharnic. Iar întru aceasta, Socol paharnic a avut întocmire cu doamna Elina pentru alte împărţiri ale lor de ţigani şi s-au întocmit ca să dea doamna Elina lui Socol paharnic şase suflete de ţigani. Intru aceea, doamna Elina a dat lui Socol paharnic această ţigancă, anume Voica, ţiganca lui Tatul şi cu patru fiice, anume Malea şi Tudora şi Dinca şi Anca şi cu un copil străin, anume Văsiiu. Iar această fiică de ţigan, care este mai sus-scrisă, anume Stana, fiica lui Tatul, a rămas ca să fie a doamnei Elina. Intru aceea, doamna Elina n-a vrut s-o despartă de părinţii ei, de Tatul ţiganul şi de mama sa Voica ţiganca, de surorile ei, care sînt mai sus-scrise, ci doamna Elina a vîndut-o lui Socol paharnic pentru aceşti două mii de aspri, preţul care este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi zapis scris de mîna doamnei Elina şi cu pecetea ei la mîna lui Socol paharnic, făcut şi scris pentru Voica ţiganca şi pentru fiicele ei şi pentru acest copil, anume Văsiiu, pentru întocmirea ce a fost între ei şi cu martori, boieri buni, anume Dumitraşco comis (din Filipeşti şi Nedelco comis din Gurbanul şi Grama, sluga doamnei Elina. De aceea, am dat şi domnia mea lui Socol paharnic, ca să-i fie aceşti mai sus zişi ţigani de ohabă lui şi fiilor lui. Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele lui Socol paharnic din Comăţeani şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, partea de ţigani a nepotului său Necula paharnic, toată, cît a avut de la unchiul său Radul clucer Florescul. Şi să se ştie ţiganii anume: Briiu cu ţiganca lui şi cu fiii săi şi Voico cu ţiganca lui şi cu fiii săi şi ţiganca lui Stan, anume Diica şi cu fiii săi, anume Oprea şi Mihai şi Neniul şi cu fiicele ei Mica şi Neaga şi Rada, şi Radul, fiul lui ... 1 ulov şi cu fratele lui, Banciul şi Bădea, fiul Buduroaei ţiganca şi Stanciul, fiul lui Radul Surdul şi Radul, fiul Diicăi şi Gonţu, fiul lui Turturea şi Băjan, cu ţiganca 1 Text ilizibil. 32 www.dacoromanica.ro lui şi cu fiii lui, pentru că i-a cumpărat sluga domniei mele Socol paharnic de la nepotul său Necula paharnic din Comăţeni, pentru 41.200 aspri gata. Şi a vîndut Necula paharnic de buna lui voie. Pentru că aceşti ţigani au fost de moştenire ai lui Radul clucer Florescul; astfel, după moartea lui, toată declina lui şi ţiganii au căzut la mina doamnei Elina şi a lui Socol paharnic şi a lui Necula paharnic. Astfel, aceşti ţigani au căzut toţi în partea lui Necula paharnic. Iar după aceea, Necula paharnic, el a vîndut toată partea lui de ţigani unchiului său Socol paharnic pentru acest preţ mai sus-scris, încă din zilele lui Alixandru voievod, fiul lui Radul voievod. A fost atunci cursul anilor 7134. Iar dacă se vor mai afla nişte ţigani din această ţigănie care este mai sus-scrisă şi să nu fi fost la împărţire şi vor cădea în partea lui Necula, toţi să fie la mîna lui Socol paharnic, pentru că Necula paharnic şi-a vîndut toată partea lui de ţigani lui Socol paharnic. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lui Necula paharnic la mîna lui Socol paharnic, scris cu mîna lui şi cu pecetea lui şi cu martori boieri, anume: Fiera mare logofăt şi Neagul postelnic şi fratele său Gherghe postelnic, fiii jupanului Mihai din Tîrgşor şi Vişan din Bîra. Iar după aceea, am văzut domnia mea şi cartea lui Alixandru voievod cel tînăr la mîna lui Socol paharnic, făcută după zapisul lui Necula paharnic. Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele lui Socol paharnic aceşti ţigani, anume: Mircea cu ţiganca lui şi cu fiii săi şi Radul Surdul cu ţiganca lui şi cu fiii săi şi Oprea ţiganul, fiul lui Fiera şi Tetrade ţiganul, fiul lui Necula..1 Pentru că aceşti ţigani, care sînt mai sus-zişi, au fost de moştenire ai lui Radul clucer, unchiul lui Socol paharnic; astfel, după moartea lui, toată dedina şi ţigănia lui a căzut la mîna doamnei Elina şi a lui Secol paharnic şi a lui Necula paharnic Astfel aceşti ţigani, ei au căzut toţi în partea lui Socol paharnic, cînd s-au împărţit ţiganii cu Necula paharnic şi cu jupaniţa Vlădae, cumnata lui Socol paharnic. Şi am văzut domnia mea şi zapise de -la mîna lui Necula paharnic şi de la mîna jupaniţei Vlădae la mîna lui Socol paharnic, făcute pentru împărţirea ţiganilor. Şi încă am văzut domnia mea şi cartea lui Alixandru voievod, fiul lui Radul voievod, la mîna lui Socol paharnic, făcută pentru împărţirea ţiganilor după zapisul doamnei Elina şi după zapisul lui Socol paharnic şi al lui Necula paharnic. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Socol paharnic, fiul lui Drăghici vornic din Comăţeni, ca să-i fie toţi mai sus-zişii ţigani de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Gorgan spătar şi Dumi- 1 1 Loc alb circa 5—6 cuvinte. 33 www.dacoromanica.ro trachi stolnic şi Aramandi comis <şi> Diamandi paharnic şi Condili mare postelnic. Ispravnic, jupan Hlizea mare logofăt. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 23 zile, de la Adam cursul anilor pînă în aceste zile, în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVIII /9. Orig., perg. (41 x 48,5), pecete timbrată. 24 1628 (7136) februarie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte fe Socol paharnic din Cornă-ţeni să-şi apere ocina de la Clici şi braniştea. f iKHrtOCTh» EoxcYio, Iw fLuâaHApS ro*eoa<* h rocnoAHHTk, chh-k Iw HaYbui roieoA<>» A, 1 volnici ai lui oameni, anume ... 2 cu această carte a domnii m61e, de să-şi apere a lui ocină de la Clici de cătră toţi oamenii, nimenilea să nu meargă să are, fără ştirea lui. Aşijde-rea să apere şi braniştea, cît va fi partea lui, să nu lase pre nimenilea să tae braniştea, fără ştirea lui Socol pehamic, mult 1 lemnu, nici slugă domnească, nici slugă boerească, nice slujitoriu, nici oroşan, nici ţeran, ce de toţi oamenii să fie în pace moşia lui de la Clici. Iar pre care om va prinde arîndu ocina sau tăindu braniştea, să fie volnici oamenii lui să le ia săcurile, cum au fost 16gea, şi de nimenilea opreală să n-aibă. Că am văzut domnia mea şi cartea a lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, pre tocmeală, cum scrie mai sus, că cine se va ispi1 naintea cărţii domnii m£le, certare va avea. Hhjko a<* HtCT, no pfn rocnoACTRd am. H HfnpdEHHK, CiM pfM rOCnOACTK4 iHH. Ilue 4^lKpS Academia Republicii Socialiste România, CCCLXVIII/128. Orig., hlrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută. * 1 1 Omis. 1 Loc alb, circa 2 cuvinte. 34 www.dacoromanica.ro 25 1628 (7136) februarie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş ‘voievod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni gîrla Goia de pe ocina sa de la Clici, poruncind călugărilor de la m-rea Sfînta Troiţă să se ferească de acea gîrlă. t A\haoctV{ki Ecok'Uki, Iiv tLtfâdHApS KOtKOAd h roonoAHHt, CHHt noKOHHHaro Iw H<\Yraui KOfKOAa. A,dEdT [roenoACTKO aiH eVe noEMfcHYio roenoACTKO pfc KH AhHH, Kt A*T x3pAS. t Iw fhifâdHApS kivekiva4, /Hh.ioctTio EojkYio rocnoAHHfe. Hw fl/iHâdHApU BOHKOAd Academia Republicii Socialiste România, CCCLXVIII/127 Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută. 26 1628 (7136) februarie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stoica spătar ocină în Cepturile, în urma unor judecăţi. t AIhaoctYi© EojkYio, [Iiv [fh\HâanAp8 kivmiva* [h roenoAHHt st eon stAtAf &rrppivEAd)fYHCKOf, CHHt KMHKaro h np-kAOEparo, mvKOHHaro IrtYrauj eoieoa- A,aKdT rocnoAOTKO >HH MHJfHEB KOfKOA A* TOPO A^Hf. TaîKE, B*B TOAf, fflfpKAH KOA"B, rocnoACTKS fro PAfAAA h c8aha no npaK h no sako, cbc r*bchx noMTfHfAm npaBYTfAH PocnoACTKS fAt8 h aaa fCT rocnoACTKS fro II’bkaa'br h Gtohk-bk cna-Tap s BOAtpH Aif?KA8 HfAiH no p-BEAUlf POCnOACKH, HA HAtf: KapKa WT &BPATA h WT KoKOp*Bl(iH, KaaOT-B nOCTfAHHK H WT HpMflţlH, GtAHMIOA AWPW^fT H WT E8~ MIOAVkHH, Kp’BCT’k AWPWfjffT H WT T’BTKOH, AoAOKHK H WT K’BASP’BP’fcHH, IHhk8a, tKO>Kf AA PAEAAET H AA HCTH.ICTKSfT; KHA fCT nOK8nHA A,8AIHTp8 KOpHHK WT HA II’BKAA’B K’BCAJf WMHHA fPO H nOKSnHA fCT H cYf KfMYHH CBC WMHHA HAH TTvK.HO WMHHA Ef3 KfMHHH H AP'B^AA fCT GTOHKA CnATAp nO CHJf KfMHHH WT A^HH AlHJfHfK KOfKOA A«* TOPAA HAH H"kCT fCT AP'B^AA, KAKO OKp-fcl|lET A^UlAAfH CKOHAiH? TASK! EOA’kpH CYf PAfAAIIIf H CBAtOTpHUIA H R-BApAIUAIlIf nO AfHOPH AtfPYiaUlH WT WKp’BCT-HHAt AffCTW H KAEHAUlf HJf AA KA38fT nO npaK A*. TaîKt AOKpf HCTHHCTKOKAUlf CBC A8U1AA4H HX, KAKO ECT EHA nOKSnHA ,\8AfHTp8 KOpHHK H JKSnAHHl^A fPO Raa*, p>> AHTfAH GtOHK*BK CnATAp, WMH.IA K’BCAX WT HA II'BKAA’B K8nHO CBC KfMHHYH fl AP’BKAA HX fCT GtOHKA CnATAp cYf KfMHHH WT A^HH HlHXHfK KOfKOA» H WCTAA ECT II'BKAA'B, BHOK II'BKAAA'BB, WT 3AKWH WT npfA fflfpKAH KOfKOA» H WT TOPAA, K-BC fCT AP^AA GtOHKA CnATAp cYf WMHHf H CBC KfMHuYlt KHUlf pfMfHH CBC A^EpOAfHpHWAf A« A^HH PAA8A KOfKOA, CHh8 IHhXHIK KOfKOA» TaîKf, K*BAA fCT KHA XAA, nAK fCT HAVkA GtOHKA CnATAp nptHYf CBC n-B-kaa*b, khok8 II'bkaa'bk h cbc H’fcra, kh8ka II-braa-bk h cbc ai8jk eh ^AP^« H ch-14E np-kuif II'BKAA’B H H-kra H ^AP^ kako H-kCT eha npoAAA II'BKAA’B cYio wmhh8 cbc KfMHHH, H-B T*BmY|0 fCT npOAA \ WMHHA Ef3 KfMHHH, A KfMHHH HHKAKOKE H"kCT HX npOAAA. fi k-b toai, rocnoACTKS hai, Paa8a koekoa, PAfAax h c8ahx no npaK h no 3akwh 1 1 Loc rupt. 36 www.dacoromanica.ro H CKC K'KC'fcAllf II04TEHEAIH npdBHTEAH rOCnOACTKS HAI H ECT fipOMHTHA KHHrS po* aYteaYe rocnoACTK» hai, 1Hhj(hek koekoa, sd rioKiSneiiTf H p’KBdiiJ ekE rocnoA^KH niEpEdH KOEKOA H KHHr TEJf I1IECTH EOA'kpHAt Sd WCTdHWK. H A«KP* HCTHHCTRO-Kdjf rOCnOACTK» HAI KdKO ECT KHA npOAdA II’KKdA'K ,St,8AIHTpOK KOpHHK IVMHHd cro K-kCdX H ChC KEMH:|Th WT A ukwke wt np'KK'K. £-k toai, rocnoACTKO Jaih rAEAd^wAi h cSahjc no npdK H no SdKOH, CKC B'KC'kAlT nOMTEHEAlY npdKHTEAH rOCnOACTKd AIH. H KHA'kţWAI rocnoA* CTKO AIH H KHHr PdAV* KOEKOA, CHH8 AlHJfHfK KOEKOA, 3d WCTdHCTKO. TdKOJKE ECT WCTdA cTE A»AYE HJKE KHUIE pEMEHH WT SdKOH H WT C&KAEhYe H WT npEA rOCnOA' CTKO AIH. Ero pdAÎ AM®jf h rocnoACTKO aih Gtohk-kk cndTdp, qkoike a<* aiS ect W4HHS H KE4HHH HÎKE KHUIE pk^ K*K WJfdE HAI H CHJIOKHAI H KHOKWAi H fipkKHOMH-TOAI H HE WT KOrOIKE HEnOKOAEKHAlO nOpHSAlO rOCnOACTKO AIH. ekE ckeaeteaYh nocTdKA-kHAi rocnoACTKO aih: wtSndH Ildnd keahkh akophhk H ftgndH XpHSk KEAHKH AWTWijsET H WSfldH TpO^dllAd KEAHKH KHCTYldp H KikldH ToprdH KEAHKH CndTdp H K$ndH A^AIHTpdllIKO1 KEA CTOAHHK H SKtSfldH A,HAIdAH * BEA KOAIHC H JKSfldH HpAldAH8 KEA nEţdpHHK H ftgndH KoHAEAH KEA nOCTEAHHK. H MCI pdKHHK, JKiJndH XpHSd KEA AWrWlJlET. H nncdx Hao^h AwrwijiiT k-k HdCTOA 8 rpdAV K8K8pEipH, AikCEiţd $EKPS. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/9 Orig., hîrtie (42 x 29), pecete timbrată. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. XVIII. Copie ibidem 206, f. 525—527, cu data 25 februarie. 27 1628 (7136) martie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda spătar nişte vecini în Tîncăbeşti, în urma unor judecăţi. t MhaoctYiio EokYio, Iw flAfâaHApS ROfROAa h rocnoAHHii r-rcoh seaiac Xrrppo-KAAX’YHCKbf, CHlTk KfAHKărO H nptAOGparO (lOKOHHHărO Iw HaYgIUISR KOfKOA* rocnoACTKO aih cYk> iiokeaEhYe rocnoACTRO aih KOAtpniiS rocnoACTsa aih IIpEA'B CndTdp, CHHTi nOKOHHHOAt HHKIiK KHR REA AOrO$ET, H CTvC CHHORH CH, EAHIţEAI Eoriv AapORAJf, I3KOKE A4 AlS tCT N-kKOE R|4HHH RTi CfAO S T'hHK'hEflţlH, no HAU: ÎUairk h CTvC RpaT fro ^p-broio h chc aHftJrfH fAiS, SaatI h ToaAtp» h CTvC chhorh Hjf h CTiC RTkC-k)f KOAiaTfjf fM. IlOHEXU (Yh RfMHHH, f>Kf C8t BHUlf pfMfHH, HO RptAtf kiiAa ect bYw noxSnH.i noKOHHHaro îKSnaH dfKa khr rea ar^ ceao TiiNK-hREifiYH, 1 în loc de: Dumitrachi. 2 în acest timp Diamandi era mare paharnic, iar Ramandi mare comis. 39 www.dacoromanica.ro Klv npH AhHVf MHX’aiOE KOEKOA, TOPAd C4IEHCC CST EH ţ T8n Klv CEAO 8 TlvHKlvBEl|lY H 8$dTHI » fCT CKfSaHTA AlHXdlOK KOEKOA 8 TlvHKlvKfl|jY. il nOTOAl, K-KAd fCT bYw Klv A^H’ff nOKOHHHOAl IIIfpKddOK KOfKOA, nO CKAlplvTH Aekaik ara, a aiath epo wSndHHitd Kfpaiţa, wna fCT npoAdA KivC ceao TivhkivBEijjYh H CKC K’KCHX KEMHhYh I10K0H3H0AI HhKTvK AWPWfJlfT, WTlţS IIpEAER CnATAp, 34 xâ acnpH potokh. H wt TorAd k’kc AP’kKdA ict kemhhh ckc A«Kpo/H AtHpHo. H KlvAd (CT BH \ Klv A^hTe FaKpYA KOfKOA, d CEAO TlvHKlvKfHjYH, WHH CE CST CKSnOKdAH 3d KEMEilVf WT Klv FdKpiHA KOfKOA, KpOAlfc SHaHYE IIpfAEK CndTdp H BE3 S3Hd,lTM AHKdH HO Al. H nOTOAl, K'KAd fCT EH A Biv A^hTE flAfâdHApOK KOfKOA, CHHlv (lOKOHHHOAI Pd-Ayaa koekoa, a KOA-kpH» rocnoACTKO aih IIpfAd cndTdp, wh ect tepaha npSjf cec cfAO TkîiktvBEhjYh h CKnp-kwi cf sa AHiţS npfA rocnoACTKO eaiS* H wcTdAH c8t CEAO TlvHKlvKf4lYH WT SdKOH H WT C8KAEhYe WT npEA flrtEâdHApOK KOfKOA, CHHlv PaAyAd KOEKOA H AdA IO ECT WT AHKdH Ad B8AH ndKHJKf KEMHJIH, KdKO ECT EHA H wt np-kXAf Kp-kAiE. il noTOAi, d cYh kemhhh, iUdHt h ckc KpdTOAt ch HiiApfio1 h civC khSiO'h hai, 3,ldTE H TodAfp H CKC CH.IOKH H^, WHH HHKE CHlţE IIE WCTdKAfelOT CA Ad fCT Kf-MHHH, IZK02KE H npOMYH, dHS (CT nOUldvAH H WHH 8 npSjf 8 AHKdH npEA flrtfâdllApOK KOEKOA, CHHlv PdA8Ad KOEKOA, TEpE CKnptUIE CE 3d AHIţ8 CKC EOAtpHH POCIlOACTKd AtH IIpfAd CndTdp. H CHlţE nptUIE W:lH 8 AHKdH KdKO IlfcCT BHA KEMHHH npOAdKdAH (lfKlvK ara, HHJKf IO ECT r.pH^dTHA CKE3aHYM AlHXdIOK KOEKOA TdAlO Klv CEAO 8 TlvHKlvBE |1H. Td?Kf Biv TOAI flAfâdHApS KOEKOA, CHH8 PdA8Ad KOEKOA, POCHOACTK8 EAI8 PAfAdJf H CSAHJf no npdKA8 H no SdKOH8, K8nHOKE CKC KlvCkXAtH MKCTHTHA1H npdKHTEAYH POCnOACTKS EAlS H AOKpf HCTHHCTKOKdJf POCnOACTKS EAI8, KdKO ECT BHA KEMHHH AfKTvK dPd H npH$dTH UI CKtSdHYd AlHX’dIOK KOEKOA Klv CEAO 8 TlvHKlvBEl|IH. H ElfJEHCE C8T CKfAfTfACTKOKdA 8 AHKdH H nOMKTEHHOAt npdKHTEA POCnOACTKO AIH K8ndH8 liana kea akophhk kako ect bha kemhhh Aekivk ara HdH wt np-k>KAf KptAif H SijidTHA IO ECT CKfSdHYA AlHJfdHAd KOEKOA 8 TlvHKlvBE pH. H WCTdUId MdHt H CKC EpdT CH JV,pivrOIO H KH8(^Yh HAI, 3rtdTE H TodAfp, WT SdKOH H WT CS>KAfHYf WT npEA H.lE3dHAp8K KOEKOAd CHHlv PdAyAd KOEKOA» KHA^X POCnOACTKO AIH H KHHP8 3d np8X H 3d WCTdHCTKO. ă nOTOAl, K’KAd ECT EHA CKAd, Klv A^hYE POCnOACTKO AIH, Klv Hd KTOpOf pE- A8 sa rocnoACTKfE, a BOAtpHH rocnoACTKO AIH IIpfAd cndTdp, wh ect HAidA np8x npEA POCnOACTKd AIH, 8 AHKdH CKC cYh KHUIE pfMEHH KEMHHH H npHUIEA (CT TEpE CKnptuiE ce sa ahi^8. H chi^e np-kuiE ffidHt h EpdT ch A,pivPoio, ckc khSi^Yh hai, 3ddTE H TodAfp, npEA POCnOACTKd AIH 8 KEAHKYh AHKdH, KdKO H"bCT BHA KWHHH npoAdKdAH Aek-kk ara, hh>ke io ect nprtjfKdTHA cKEsaHYA HlH^aioK koekoa tSh k-k ceao 8 TtvHktvKEhiY. Taxe k-k toai rocnoACTKO aih ckai PAfAdjf h (8ahx no npaK- 1 Aşa tn text. 40 www.dacoromanica.ro AS h no saKonS h ndKHJKf ect wctaa c'i'h KfHHHH wt SdKO/i h wt npEA rocn«A* * CTKO MH, KdKO fCT bYW WCTAAH H WT nptJKAE Kpfc/Mf. Gtro paAV MA*X st^aî roenoAOTso aîh EOAtpH:iS roenoAOTBd aîh IIpEAEB ena- Tdp, lâKOJKf Ad AîS ECT c'i’h BEHHHH A'tAYHS H K"K WX'dK'k CH'AOBOAt tro H bhSkoai H npfKHSMfTO/M H Hf WT KOrOJKA® H EDOKOAt EHAÎO, nopHSAtO rOCnOACTRd Kf Seo h cbeaeteaYh noeTdBH^ roenoAOTso aîu:‘ kSimh liana bea Akophhk h KSnan XpH3a bea aoto^et h JKSnaH ^SAiHTpamKo bea bhctYhp h jKSnan Topran bea enaTap h A,Saîhtp1 b*k hactoanh rpaAV BSkSpe^h, AtfeCEiţa AiapTlt r a^hh h wt flAdAid ao HHHt, ktv cfro nHeanYl A-feTOAî b*k AtT xspAS. f Iw flAEâaHApS BWEBWAa, aîhaoctY» EoîkYw rocnoAHHh. Hw tfAHâaHApS bohboaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Preda spătar, fiul răposatului Nica fost mare logofăt, şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte vecini în sat în Tîncăbeşti pe nume: Manea şi cu fratele lui Drăgoi şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader, şi cu fiii lor şi cu toate averile lor. Pentru că aceşti vecini, care sînt mai sus-zişi, pe vremea cînd a cumpărat răposatul jupan Leca fost mare agă satul Tîncăbeşti, în zilele lui Mihai voievod, atunci încă au fost aici în sat la Tîncăbeşti şi i-a apucat legătura lui Mihai voievod în Tîncăbeşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, după moartea lui Leca aga, iar mama lui, jupaniţa Cheraţa, ea a vîndut tot satul Tîncăbeşti şi cu toţi vecinii răposatului Nica logofăt, tatăl lui Preda spătar, pentru 60.000 aspri gata. Şi de atunci a tot ţinut vecinii cu bună pace. Iar cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar satul Tîncăbeşti, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Gavriil voievod, fără ştirea lui Preda spătar şi fără ştirea divanului. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a tras pîră cu satul Tîncăbeşti şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei lui. Şi a rămas satul Tîncăbeştii de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi i-a dat din divan să-i fie iarăşi vecini, cum a fost şi înainte vreme. Iar după aceea, aceşti vecini, Manea şi cu fratele său Andrei 2 şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii lor, ei nici aşa nu s-au lăsat să fie vecini, ca şi ceilalţi, 1 Omis. * Aşa în text. 41 www.dacoromanica.ro ci au mers şi ei în pîră la divan înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Preda spătar. Şi aşa au pîrît ei în divan că nu s-au vîndut vecini lui Leca aga, nici nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod acolo în sat în Tîncăbeşti. Astfel, întru aceasta, Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi bine a adeverit domnia lui că au fost vecini lui Leca aga şi i-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat în Tîncăbeşti. Şi încă au mărturisit în divan şi cinstitul dregător al domniei mele jupan Papa mare vornic că au fost vecini lui Leca aga mai dinainte vreme şi i-a apucat legătura lui Mihail voievod în Tîncăbeşti. Şi a rămas Manea şi cu fratele său Drăgoi şi nepoţii lor, Zlate şi Toader, de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod. <Şi> am văzut domnia mea şi cartea de pîră şi de rămas. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a avut pîră înaintea domniei mele în divan cu aceşti mai sus-zişi vecini şi a venit de s-a pîrît de faţă. Şi aşa au pîrît Manea şi fratele său Drăgoi, cu nepoţii lor, Zlate şi Toader. înaintea domniei mele în marele divan, că nu s-au vîndut vecini lui Leca aga, nici i-a apucat legătura lui Mihai voievod aici în sat în Tîncăbeşti. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi iarăşi au rămas aceşti vecini de lege şi dinaintea domniei mele, cum au rămas şi dinainte vreme. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Preda spătar, ca să-i fie aceşti vecini dedină şi de ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi jupan Diia-mandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, 1 în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 3 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., A.N., CXI/18. Orig., hîrtie (42 x 28), pecete timbrată. Cu o trad. din 1913. 1 Omis. 42 www.dacoromanica.ro 28 1628 (7136) martie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte satului Alboteşti răscumpărarea de vecinie de la Stroe postelnic din Oteteliş. f AIhaoctYio EohcYio, Iw IlAEâdHApt? KOEKOAd h rocnoAHHTi ckcoe seaiac SrrppOKAd^VtCKO», eHirK KEAHKdrO H np-fcAOBpdrO H AIHAOCTHKdrO, nOKOHHOAlg Iw IaYgHU KOEKOAd. A,dKdT rOCl.OACTKO AIH CY» nOKEAEHYE rOCnOACTKd AIH CdT8d8E Aa-eoteiiih, dAH aioaYe no hau: 2KHTk h f iopd h AdTEuiS h ckc chhokYe, eahuihjke Bort Ader, qkoxce a<> ect 8 aihphYe h caokoahh Sd kemehYe. IIOHtîKE CY» KHUIE PEMEHYE CEAO H KEMHHH, WHH ECT KHA KEMHHYE Sd A'kAHHS GTpOEK nOCTEAHHK WT CEAO OtETEAHIU. â K1iA1 KOAlO H CKC SHdHYE CKC k Al AIErYd-111H WT rop HS fi,OA H WT Kp*KCT AlkCTO. H KHAkjfOAl H rOCnOACTKO AIH SdnHCOKE GtPOEK r.OCTEAHKK Hd pgKd CEAO HaEOTEI|IH Sd npOCTEHYE H Sd CKOnOBdA, KKOXCE KHUIE nHC H CKC AIHOSH CBEA^TEAH AOKpH A|0* AY, no haie: non TpHropYH wt Hd AioHdCTEp-k wt EdA-k ,\p-KrdH<8A>1OK h EadAita H WT A,EHK8aEI(1H, GTdHOE, WT ,ThtOH, nond... d1 H WT EVTHUIdHH, J^p-Kroio H ^,8AlHTp8 H WT T'KHEltlY, GTdHMIOA H WT fll'KprHHkHH, ToAld H IIliTpS H WT ţlO-AE141H, GTdHMIOA h Agnita H ndK wt ^p'KrdH, G3npk h AIhwhS, Sd cbea^teah np-kA TOCnOACTKd AIH KdKO npOCTEAg GtPOE Sd CKOH A<>Ep8 KOAIO, A<* ce CKgnOKdA. Gero pdAY h rocnoACTKO aih c8aha no npdKAo h no sdKOHo, ckc CKCkAiH nOMHTEHHAIH npdKHTEAEAI rOCnOACTKd AIH H AMOP'M h rocnoACTKO AIH ceaok Aa-BOTElflH CKC cYlO AIOAY H CKC CKCk WMHHd ErO BKOKE A<* ECT 8 AtHp Sd KEMHHYH WT k-k Gtpoe nOCTEAHHK wt k*k K*KCk nopoAYHYE Ero, WHH h chhokYe ErO H KHO-KOAI H npkBHOMETOAt H WT HHKOrOJKE HEnOT'KKHOKEHE, ROpESAlO rOCnOACTKd AIH. Geme cbea^teah nocTdBAkHAi h rocnoACTKO aih: %8ndH Ilara keahkh abophek H %8naH XpESk KEAHKH AOTOlJUT H %8ndH Tp8$dHAd keahkh khctYizp H %8naH Top* TdH KEAHKH CndTdp H %8ndH A,8AIHTpdKE KEAHKH [CTOAHHK [h %8ndH A,Yl2AldHAH KEA nEjfapHHK H K8ndH PdAldHAH KEA KOAIHC H MSndH EoHAHAd KEAHKH nOCTEAHHK- H HCnpdKHHK, GYHAId KTOpYH AOrO^ET. H nHC as, TEprE Aoro$ET, k*k Hd ctoa 8”rpdA B8K8pEi(iH, AikcEtţd amptYe t a>>hYh H WT flA<*Ald A» HHHk TEKSllldrO AkT, KTi AkT xSpAS. f Iw flAEâdHApS KWEKWAd, aihaoctYio EojkTio rOCnOAHHK. 1 Loc rupt. 43 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Alboteşti, însă oamenii anume Jitea şi Giura şi Lateşu şi cu fiii, cîţi le va da Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie. Pentru că acest sat şi vecinii mai sus spuşi au fost vecini de moştenire ai lui Stroe postelnic din satul Oteteliş. Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul vodă, Stroe postelnic s-a milostivit de i-a iertat de vecinie şi cu toată ocina lor, pentru 23000 aspri gata. Şi i-a iertat Stroe postelnic de bună voia lui şi cu ştirea tuturor megi aşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea zapisele lui Stroe postelnic la mîna satului Alboteşti, de iertare şi de răscumpărare, cum este mai sus scris, şi cu mulţi martori, oameni buni, anume: popa Grigorii de la mănăstirea din Valea Drăganului şi Vladul şi din Deiculeşti, Stanoe, din Titoi, popa... a 1 şi din Bătişani, Dră-goiu şi Dumitru şi din Găneşti, Standul şi din Mărghineani, Toma şi Pătru şi din Giuleşti, Standul şi Lupul şi iar din Drăgan, Oprea şi Mionu, de au mărturisit înaintea domniei mele că i-a iertat Stroe de a lui bunăvoie să se răscumpere. Pentru aceasta şi domnia mea am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat şi domnia mea satului Alboteşti, cu aceşti oameni şi cu toată ocina lor, ca să fie în pace de vecinie de către Stroe postelnic <şi> de către toate rudele lui, ei şi fiii lor şi nepoţii şi strănepoţii, şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrezea mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Diiamandi mare paharnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Siima al doilea logofăt. Şi am scris eu, Gherghe logofăt, în scaun, în cetatea Bucureşti, luna martie 5 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Rtmnicu-Vîlcea, XIV/1. Orig., perg. (26 X 3J,5), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. T r a d. P. P. Panaitescu, în „Naţionalul Vilcii", 1937, nov. p. 354. 1 Loc rupt. 44 www.dacoromanica.ro 29 1628 (7136) martie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Nenciul al doilea vornic moşia Vîrleţi cu 4 rumâni. Hotarul moşiei Vîrleţul, ce ţine tot dă Cozleciu. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m£le boierului domnii măle Nenciului vtori dvomec i jupînesii lui, Neacşii, şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la sat la Vîrleţi, însă din partea lui Theodosie monah, ce au fost numele lui Tudor logofăt din Vlădeni, jumătate de moşie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu patru rumâni şi din siliştea satului şi din vad de moară şi du pretutindinea şi du preste tot hotarul, oricît să va alege. Pentru că această moşie şi cu aceşti 4 rumâni fost-au de baştină, ai lui Tudor logofăt din Vlădeni, ce este călugăr la mănăstirea ce să cheamă. Ruda, încă de cumpărătoare mai dinnainte vreme. Iar după aceia, cînd au fost în zilile lui Alexandru voevod, sinii răposatul Radul voevod, de sînt de atunci pînă acum patru ani, iar Theodosie monah, el au făcut schimbu cu boerul domnii mdie Nenciul dvomec, de au dat Theodosie monah Nenciului 2 vomec, din partea lui de moşie din Vîrleţi jumătate, de preste tot hotarul şi patru rumâni, cum scrie mai sus, ca să-i fie lui de baştină, iar boerul domnii măle Nănciul dvomec, el încă au dat lui Theodosie monah patru pogoane de vie în dealul ... *, dooă pogoane lucrate şi dooă pogoane nelucrate şi bani gata 6 600, să fie moşie pentru moşie. Au schimbat ei amîndoi de a lor bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi din înprejurul locului şi dinnaintea domnii măle. Şi am văzut domniia mea şi zapisul lui Theodosie călugărul, de schimb, pre tocmeala cum scrie mai sus, făcut de la mîna lui, cu slova lui, la mîna Nenciului dvoraic. Drept aceia, am dat şi domniia mea boerului domnii m£le Nenciului dvor-nic i jupînăsii lui, Neacşii, ca să le fie lor moşie şi rumâni de baştină şi ohabnici, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nu se clătească, după zisa domnii măle. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Papa vel dvomic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Trufanda vel vistiar i jupan Gorgan vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i Ramandi vel comis i jupan Diiamandî vel paharnic i jupan Condila vel postelnic. Şi ispravnic, Hrizea vel logofăt. 1 Loc alb. 45 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în oraş Bucureştii, luna lui martie 5 dni, dă la Adam vă leat 7136 <1628>. Academia Republicii Socialiste România, DVIII/61. Traducere din 1818. 30 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt ocirte la Bucşani şi vaduri de moară, în urma unor judecăţi. Hrisovul răposatului Alexandru voevod, tot pentru moşîia Bucşannilor. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod, domnu a toată Ungro-vlahiia, fiiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m£le cinstitului boiariului domnii măle jupan Hrizea vel logofăt şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lui moşîe în Bucşanii dă Jos, den sud Vlaşca, însă partea Stanciului toată, stînjăni 45 şi iar partea Albului şi a fraţilor lui David şi a lui Costandin, toată, stînjăni 186 şi partea Manciului toată, stînjăni 214 şi partea lui Pătru post^lnecul din Pietroşani, stînjăni 30 şi iar partea celuilalt Pătru, toată, stîn-jeni 239 şi partea lui Ştefan logofăt, toată, stînjăni 45, cin cup stînjăni 800, den cîmpu, din pădure, den apă şi den siliştea satului şi cu morile şi du pretu-tindinea, dă peste tot hotarul, ori cîtă să va al£ge. Pentru că aceşti stînjăni de moşăe, ce scriu mai sus, i-au cumpărat răposatul jupan Andrei biv vel logofăt de la aceşti mai sus-numiţi oameni şi ca să fie rumâni, pentru 43.670 aspri gata. Şi iar au cumpărat Andrei biv vel logofăt moşîe la Bucşani, însă partea lui Balea logofătul de la Ruşi şi a fămei lui, toată, însă stînjăni 800. Şi s^mnile moşîi să să ştie: din calea hotarului, den mijlocul bis^recii pînă în hotarul Căzăneştilor, la vale, dă peste tot hotarul, den cîmpu şi den pădure şi den munte şi cu tot venitul, pentru 12.000 aspri gata, de la Balea logofătul şi de la făm£ia lui, pentru că o au cumpărat Andrei logofătul această ocină încă den zilele răposatului Mihail voevod. Şi de atunci au tot fostu aceste moşîi statornice, pînă în zilele lui Gavriilă vodă. Jar cînd au fostu atuncea, avut-au jupîneasa Tudosiia, a jupînului Andrei logofătul şi cu fata ei, Magdalina, pîră cu Balea logofătul, înnaintea lui Gavriilă vodă. Şi aşa pîrîia Balea logofătul cum că n-au vîndut din partea lui de moşîe lui Andrei logofătul nicidecum. Deci răposatul Gavriilă vodă domniia lui au căutat şi au judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, înpreună cu 46 www.dacoromanica.ro toţi cinstiţii boiarii domniei lui. Şi au citit şi cartea răposatului Mihail Voievod de cumpărătoare şi bine au adevărat domniia lui, cum că iaste partea Balei logofătul de moşie din Bucşani vîndută lui Andrei logofătul. Şi au rămas Balea logofătul de lege dennaintea lui Gavriilă vodă. Şi de atuncea au tot ţinut jupîneasa Tudosiia această moşie cu bună pace. Iar cînd au fost în zilele lui Alexandru vodă, feciorul răposatului Radului vodă, făcut-au jupîneasa Tudosiia şi cu fata iai aceste moşîi vînzătoare. După acdia, cinstitul boiariul domnii m£le Hrizea vel logofăt, el au cumpărat aceste moşîi toate, înpreună şi cu partea Balei logofătul de moşie din Bucşani şi cu rumînii de la jupîneasa Tudosiia şi de la fata iai, Magdalina şi de la gineri-său Vasilie, feciorul lui Ureche vornecul, pentru 250 galbeni bani gata. Şi au vîndut jupîneasa Tudosiia, făm&a lui Andrei logofătul şi cu fata iai şi cu gineri-său, aceste mai sus-zise moşîi jupînului Hrizei vel logofăt, de al lor bunăvoe, făr dă nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a toată curtea domnii măle. Şi au văzut domniia lui, Alexandru vodă, feciorul Radului voevod, şi zapisul jupî-năsii Tudosii şi al fie-sa şi al gineri-său la mîna boiariului domnii lui, jupan Hrizii vel logofăt, de vînzară şi cu mulţi boiari mărturii. Aşăjderea şi cartea lui Mihail voevod, de cumpărătoare, cîndu au fostu cumpărat Andrei logofătul acăste moşăi şi cărţile rumânilor, moşnenilor satului, de cîndu s-au fost vîndut cu moşîia lor lui Andrei logofătul. Aşăjderea şi cartea de pîră şi de rămas a lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă, de cîndu au fost curgerea anilor 7132, pă vrăme cînd au fost rămas Balea logofătul de în sat den Ruşi de l^ge, întru care au fost iscălit cu mîna întru tot sfinţitul părintele nostru Chirii, patriiarhul Alexandriei, mărturie întru această carte, de o au fost dat jupînesii Tudosii, la mîna dumnealui Hrizei vel logofăt. Şi de atuncea au fost tot ţinut acele moşîi cu bună pace. Iar după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar cinstitul boiariul domnii meie Hrizea mare logofăt au avut pîră înnaintea domnii mele cu Balea logofăt den Ruşi şi cu toţi moşnenii satului den Bucşani, cîţi sînt pre rîndu mai sus-zişi, pentru aceste moşîi den Bucşani. Şi viind să să pîrască de faţă înnaintea domnii mele, în divanul cel mare, aşa pîrîia Balea logofăt şi sătenii din Bucşani cum că n-au luat bani de la Andrei logofătul, ci i-au fostu călcat şi le-au ţinut moştenirea lor cu sila şi fără direptate. Deci jupan Hrizea vel logofăt au scos la divan zapisul de vînzare pentru partea Balei logofătul den Bucşani, făcut singur de la dînsul, cu mîna lui, scris de Balea logofăt, la mîna lui Andrei logofătul, care zapis n-au putut nici Balea logofătul să-l tăgăduiască nicicum, cum că nu iaste făcut de mîna lui. Şi am adevărat de aceasta, cum că au fostu luat Balea logofăt bani pe partea lui de moşîe din Bucşani, de la Andrei logofătul. 47 www.dacoromanica.ro Deci, domniia mea am căutat şi am îndreptat după lăgea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii boiarii domnii măle şi am văzut domniia mea şi am citit: întîi, cărţile lăcuitorilor den sat den Bucşani; după acăia, cartea lui Mihail voevod, de cumpărătoare şi cartea lui Gavriil voevod, de pîră şi de rămas şi cartea boiarilor cîţi au fost la divanul lui Gavriilă vodă: pan Ivaşco vel vornic i pan Papa vel logofăt i pan Stoica vel vistiiar i pan Ventilă vornecul i pan Mihai vel spatar i pan Buzinca vel comis i pan Radul Rudeanul vel paharnic i Paraschiva vtori logofăt, numele tuturor acestor boiari într-acest zapis cu peceţile lor şi iscăliţi mai jos cu mîinile lor şi cu mîna prea sfinţitului părintelui Chirii, patriiarhul Alexandriei, scriindu şi mărturinsindu cum au fost pricina. Şi atunci Balea logofătul şi cu lăcuitorii satului den Bucşani, dennaintea lui Gavriilă vodă, au fostu rămas de lăge şi de judecată de către jupîneasa Tudosiia a răposatului Andrei logofăt şi de către fie-sa Magdalina. Deci şi domniia mea, văzînd atîta cărţi şi zapise de mare credinţă, cum că au fostu cumpărat acăste moşîi de la Bucşani de jupînul Andrei logofătul şi de jupîneasa lui, Tudosiia şi iar după acăia le-au fost vîndut aceşti mai sus zişi boiari, jupîneasa Tudosiia şi fie-sa Magdalina şi gineri-său Vasile, jupan Hrizei mare logofăt, după cum s-au zis mai sus; aşăjderea văzînd acum cum să pîrîia jupan Hrizea vel logofăt cu Balea logofăt şi cu lăcuitorii satului den Bucşani, de faţă înnaintea domnii măle, în divanul cel mare, pentru acăste moşîi den Bucşani; şi iarăşi au rămas Balea logofătul şi cu lăcuitorii satului de lege şi de judecată dennaintea domnii măle, cum Balea logofătul de acum înnainte nici un fel dă treabă cu acăste moşîi den Bucşani să nu mai aibă, nici el, nici feciorii lui, iar lăcuitorii satului den Bucşani să fie ei şi feciorii lor rumâni jupînului Hrizei vel logofăt, în văci şi moşîe de baştină şi de moştenire, lui şi feciorilor lui. Şi iar să fie boiariului domnii măle Hrizei vel logofăt şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, moşîe şi vaduri de moară şi cu patru roate de moară în apa Dîmboviţii, însă doao roate în mal, de la satul Dragomireştii, în ţărmuri, iar alte doao roate în malul de la satul Cocani, pentru că acăste moşîi şi cu acăste vaduri de moară şi cu morile ce s-au zis, fost-au cumpărate de cinstit boiariul domnii măle Hrizea vel logofăt încă mai dennainte vreme, de la moşnenii acelui sat, tot în bani gata. Iar după acăia, cînd au fost în zilele răposatului Radului voevod, în al doilea domnie, iar cinstitul boiariul domnii mfle Hrizea vel logofăt au mersu ca să-şi caute moşîile şi vadurile de moară ce au fost cumpărat, ca să facă mori, să să chivernisească. Deci, daca au mers jupan Hrizea vel logofăt, el au aflat oarecari mori făcute de popa Ghiorghe din oraşul Bucureştii, 2 roate de moară la malul Tămădueştilor, iar doao roate făcute pă Copil, tot într-un vad, la malul Dragomireştilor. Cari mori au făcut mare pagubă pă locul satului Drago-mireştilor, pentru că au fost înnecat multe locuri şi livezi şi au fost stricat şi 48 www.dacoromanica.ro alte vaduri şi n-au fost avut popa Ghiorghe nici o treabă cu moşîia Dragomireş-tilor. Şi au stătut faţă cinstitul boiariul domnii mălă jupan Hrizea vel logofăt cu popa Ghiorghe, la divan, înnaintea răposatului Radului vodă şi aşa se plîngea Hrizea vel logofăt căci cînd i-au făcut popa Ghiorghe multă pagubă pe moşîea de la Dragomireşti. într-acăia: răposatul Radul voevod au căutat şi au judecat pe direptate şi pă lăge şi au dat domniia lui de la divan, pe răvaş domnescu, megiiaşi boiari şi meşteri, anume: den Sînteşti, Stoica postelnicul şi den Cîrstieneşti, Stanciul logofăt şi den Roşu, Tudor meşterul şi din oraşul Bucureştii, Mihul meşter, pentru ca să caute şi să adeverăze cu sufletul lor cum ar fi pă dreptate: că ar fi avut popa Ghiorghe treabă şi lucru cu moşîia Dragomireştilor sau n-au avut şi avut-au popa Ghiorghe vaduri de moară osebi au n-au avut? Pentru aceasta, aceşti boiari şi meşteri ce s-au zis mai sus, ei au umblat şi au căutat precum au socotit că va fi cu dreptate şi au mersu înnaintea răposatului Radului vodă la divan şi au mărturisit cu sufletile lor înnaintea domniei lui, cum că nu să cade ca să facă popa Ghiorghe mori acolo, într-acel vadu şi locu, pentru că au aflat vadul popei Ghiorghe mult mai la vale pe apa Dîmboviţii şi vadul jupînului Hrizei vel logofăt înnecat de popa Ghiorghe. Şi au rămas popa Ghiorghe de lăge şi de judecată, înnaintea Radului vodă şi au ajunsu lăgea şi judecata ca să tae morile popei Ghiorghe.Deci popa Ghiorghe, văzînd că va să-i tae morile, el au căzut înnaintea cinstitului boiariului domnii măle ce s-au zis cu acei boiari şi cu acei meşteri ce s-au zis, cu multe rugăciuni, ca să-i lase doao mori de la malul Tămădueştilor, iar acele doao roate de moară de la Copil, ce sînt la malul satului Dragomireştilor, le-au dat el însuşi popa Ghiorghe jupînului Hrizei vel logofăt. Deci cinstitul boiariul domnii m£le, ce scrie mai sus, văzînd că moara iaste făcută de popa Ghiorghe şi va fi făcut multă osteneală şi cheltuială pentru ac61e mori, el nu s-au îndurat nici de popa Ghiorghe, ci s-au tocmit de al lor bunăvoe înnaintea Radului vodă, făr dă nici o silă şi au dat jup'n Hrizea mare logofăt popei Ghiorghe galbeni 35, de i-au plătit lemnile şi pietrele şi hiarăle cu aceşti bani. Şi am văzut domniia mea şi zapisul popei lui Ghiorghe, la mîna jupan Hrizei vel logofăt, pe această tocmeală. Şi s-au chivernisit jupan Hrizea vel logofăt de atunci pînă acum, cu bună pace. Iar după acăia, cîndu au fost în zilele domnii m£le, pe vr£me cînd l-am fost trimes domniia mea de la Ţarigrad nainte pă credincios boiariul domnii m£le Alexie biv vel paharnic, aici la scaonul Bucureştilor, s-au fost sculat şi au fost stricat nişte mori de acele vechi şi au vrut ca să facă alte mori noaă într-acel, vad. Deci jupan Hrizea biv vel logofăt, neîngăduind ca să-i facă popa Ghiorghe pagubă şi înnecare pă moşîia Dragomireştilor, el au mersu de faţă cu popa Ghiorghe la divan, înnaintea boiarilor domnii m£le, jupan Alexie 49 www.dacoromanica.ro paharnic şi înnaintea tuturor boiarilor, şi au luat doi boeri şi patru meşteri anume boiarii: jupan Braţul biv vel comis şi Tudor biv vel slug6r şi den Roşul, Tudor meşterul şi Albul meşterul şi den Bucureşti, Mihul şi Dragomir, ca să caute şi să aleagă vadul popei Ghiorghe şi al jupîn Hrizei vel logofăt, ca să să chivernisească fieştecare cu pace în vadul lui. Şi au ales popei Ghiorghe vadul osebit şi cinstitului boiariului domnii mele, ce s-au zis mai sus, iarăşi vadul deosebi. Deci cîndu au fost mai pe urmă, popa Ghiorghe iar au ridicat pîră şi au venit înnaintea domnii m61e la divan, de să plîngea de jupan Hrizea vel logofăt, cum că au fost înnecat oamenii lui lemnile popei Ghiorghe, pe apă. Deci domniia mea am trimis de la divan pe sluga domnii m61e Radul vtori portar, ca să meargă şi să vază ce pagubă au avut popa Ghiorghe de jupan Hrizea vel logofăt. Deci, sluga domnii m61e ce s-au zis mai sus, el au mărturisit înnaintea domnii m61e cum n-au avut popa Ghiorghe nici o pagubă, ci au fost pîrît fără treabă. Şi au rămas popa Ghiorghe de lege şi de judecată. Deci domniia mea văzînd că n-are popa Ghiorghe cu boiariul domnii m61e Hrizea vel logofăt nici o treabă, domniia mea am judecat şi am dat domniia mea, ca să-şi facă popa Ghiorghe mori în vadul lui, iar jupan Hrizea vel logofăt să fie de acum înnainte în pace de către popa Ghiorghe, nici o amestecătură să n-aibă, ci să-şi ţie jupan Hrizea vel logofăt morile cu pace pe moşîia Dragomireştilor şi pe moşîia Cocanilor, precum am văzut domniia mea şi zapisele şi cărţile pe această moşîe şi vad de moară ce s-au zis mai sus, cumpărate de jupan Hrizea vel logofăt de la lăcuitorii satu'ui, cu mulţi boiari marturi şi adălmăşari, scrişi anume în zapise şi în cărţi. Pentru ac6ia am dat domniia mea cinstitului boiariului domnii m61e jupan Hrizea vel logofăt, ca să-i fie lui moşîe şi vad de moară cu aceste 4 roate de moară ce s-au zis mai sus, de baştină şi de moştenire, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclătit, după aşăzămîntul domnii măle. Iată şi mărturi am pus domniia mea: pan Papa vel vornic i pan Hrizea vel logofăt i pan Dumitraşco vel vistiar i pan Gorgan vel spătar i pan Dumi-trache vel stolnic i pan Ramandi vel comis i Diiamandi vel paharnic i pan Condilă vel postelnic. Şi ispravnic, Papa vel vornic. Şi am scris eu, Lepădat logofeţelul, în oraşul Bucureştilor, la martie zile, vă leat 7136 <1628>. Academia Republicii Socialiste România, ms. 4985, f. 45—49 (Condica m-rii Radu Vodă). Traducere; alte traduceri la Arh. St. Buc., mss. 256, f. 647—649 şi 1268, f. 99. 50 www.dacoromanica.ro 31 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte egumenia lui Parthenie la m-rea Snagov şi hotărăşte, cu întreg sfatul ţării, să nu o închine metoh m-rii Pantocrator. t Atu K-K XpHCTd fiord EAdrOEtpHUH H EAdrOUECTHKUH H XpHCTOAIOEHEUH H CdAtOAP'KJKdKHUH îlVdH ffAEjfdHApii EOEEOAd BoJKYEIO A|YaOCtY|0 H fiOJKIEIO KAdrOA<** TI» WEAdAAH H rOCnOACTKSAH KliCEIO 3EAIAEI0 &rpOKAd)fYHCKOIO H ElfJEJKE H 3dP0p* HU/HH CTpdHd/HH fL\A1dllj8 H «J»0rdpdUj8 KHASli, CHH"K npEAOEpdrO HAYldUId KEAHKdrO KOEKOAU, EAdrOnpOH3KOAHJf IVAI CKOHAI EAdrUAI H CpliAHUHUEAt npOHSKOAEHl'EAI, HKO npOCAdKHTH npOCAdEA-KUldrO HU fiord H Ck CAdEOlO Eli3HECEUJdrO HU Hd nptCTOAii CKATOnO>IHKUJHJfli pOAHTEAEH HdUJHJf. Ge BO AVAI cYE KTiCEMkCTHOE H EAdr0A>Epd3H0E EJKE IOT HdA ETiCt/HH AdpU H3pEAHtEUIEE cYE XPHOKSaO HdUIEE E0r0AI0KE3H0Al8 IVTMJ,8 Kyp IldpQEHYlO, HJKE euct hhotaa IIpcenoHeKYH EnHCKonii, a e-k HdCTOiauiE ejke KpEAtA AtOHdCTHpS GHHd-roroEH fioropoAHMHO/MS jfpdAitJ, hjke k-k iţpiiKOKii K'KKfAiHYa npEiHCTUA ea'KAHmh* iţa HduiEA fioropOAHiţa h npiCHOAEEU AlapiA, EEAHiţtH AdKpa HdCTOdTEAio rkHEAi>KE IVEHTEAU CEA HdCTOdTEACTEO EJKE ECT HrS/HEHCTKO K"kCErAd HAttTH HEH3AIAHHO ETiCt AKHH JKHEOTd ETO. IlOHEJKE C\'E0 Eli CYa BpEAlEHd npYHAOUIE HHOIţU CKATOrOpETYH WT CKATdrO AtOHdCTHpd EA'KAHXHdrO JfpdAJd rOCnOAd fiord K'kCEAP’EJKHTEAia IldHTOKpdTOpd H HAIH->KE C\‘AIMEHU EUJfOAl IIOKAOHHTH CErO KUUJE [plHEHHdrO AlOHdCTHpd GHHdrOrOEd H JlpHAOJKHTH H EUTH AIETOJfTi Klv nOApStfE ^BUUJE HAJEHHTOAlS AlOHdCTHpS HJKE Eli CKATtH Topd IleOHd, U,dpCKIA H EOJKACTBEHUA IVEHTEAU CKATdTO IldHTOKpdTOpd. 6AJKE A^A/Hd KEIJJH C’KE’bT CTvTKOpHJfWAl CK KTiCfeAIH HdSHpdEAIUAIH H BEAHKO Afcn-HUAIH C'KK'kTHHKU HdUJHAIH, TdKOJKAE KSllHO H CK K'KnpMXJEHYEAI'K B’KCkX EAdrO-pOAHUJflv KAdCTEAHHH ApTiJKdKU HdUJEA nOKOpHAHAI HAH WCTdBHAJ nOiVEUHHOAlS ETO CdAIOBAdCTYlO nptEUBdTH? 0T HETOJKE CKrAdCYd C-KK-kT-K WEl|jY H CHU,EJKE H3EpdX0\* 3dKOHO (ÎOAOJKEHH, cYh T^AIH CdAIO-EOAHt «\'A«Eli [10KA0HEHH EUUJA. TtAIJKE AIU EHAtEUJE «\'AldAEHTE AlOHdCTHpEH 3EAIAA HdUJEA HEC8l|JH)f ’aIETO^H EliKOţ'ntJKE H «\"AI0AHK HdUjS A

KdKH8lO EAdCTS ETiCT npEApEHEHHUH CHHTAHT EAd* TOpOAHtHUJHX WSpd30AI CHAI, QKOJKE O^AlHpHTH HdAI AlOHdCTHp HdUTK CKH KUUJE pEHEHHdrO nOAP^lYd H nOHtrKH H3 EUTH AIETO)feTKd CkATO TopCKdrO, OţfJKE AOBOA- 51 www.dacoromanica.ro HO ECT EAHKO Oţ'AOKAHUia npIJKAHYH KHASU rop» CRATSlOH» H HHAA AitCTA AtETO-XaAtH wt atoHacTHpEX 3iAtAA OyrpOKAaxYHCKYA, wrraKHXwAt h no mpkoaiS ir» WBKJwato HaA hhaih» hhkoaiS kaaaath H-k npiEUKdTH K-k nipnoi iro caAtOKAarrYE a atlTOX hhtaih» wt ciaa hi noApSwHTH ca saKti|iaxwai. IIotoaih» npoMii naKhi KikCH EoaiapH 3IA1aa hauiia noxBAA-kioi|iE npiA haaih B’HC’kKO EaaroroB’kHYi h AOBpoAt-rEAk h eh» w AtoHacTHpcKHX s-kAH-kHuiii no ni-mehYe h npHcn’kaHYi h B-kct aobpua h AionacTHpo noAESHUA KE141H ciro A^XaKHar<> WTktţa kuiue pmiHHaro IlapeiHYa, h atu wEAaroAaTHBiuiH A^poga^wat eaiS c-kH HaUlYH B’kpHUH AHCT XPHCOKSAHUH, CTvC HHAtH», I2K0H» npfcHCAt pEKOXWAt, H HkHfc naKU noBTopt 101411 pmiAt aa HAffcET npHCHO c8i4jectko HarroaTiACTKa piKuii i-.rS-atiHCTsa atoHacTHpa GHHarorosa Kkct aehh jkhkota iro hmpeaohcho t-kmYio oyso cboiio boaeio K-k HirAa BikCXOitiiT caAt wcTaTH ca TorAa AffccTO iro aa npYHAtiT HHOrO HHAKOH» HHKTOH» WT Ha< nani 8 rocnoACTB08aHii: d.ko no npiuncTEiio oyso HauiiAt, iron» hseipit rocnoAk Eor-k euth HaiaAHHK-k siaiah ceh OyrpoKAa-XYhckoe hah wt cp-KAHMHaro cailhYe cp-kAHE Hauiiro, hah wt c-kpoAHHK-k hauihx, hah wt rptx'k hauihx aioeo wt HHonAiAtiHHKiv hh» aifii noMTlT cYi xphcokSao HauiiAtS h weqraehYeAtiv oyTBpivAHT cYe oysaKOHO noAOH»nYi eh» wt hac oyrrpoi-hYe WBI41EAI npOHâBOAEHYlAI HKOJKI BUUIE piMlT, TOrO rOCnOAk Bortv Aa WEAOJKhT rocnoACTsYi aoepuai h EAaronoASMHUAt c-kAmpinYiAt h a A*kroaIjthu At EAaro SApasYiAt KSnHOJKi h sctKaro iro jkiaahYa KtHCAiAEHHaro aa hi ahuiht ca Ht nam aa choaoeht ca K-k hactoaiiieh jkhshh k-k eSa^MiYhh» s-kK-k aa waSmht hebechux BAark HacAaKAEHYi EoropoAHtHUAt x°AATaHCTBOAt, a hh» HlnoMTiT H HinpHAOHtHT noHOBHTH HTv npi3HpaA pasApSuiHT na*iE h nonlpHT H HHAKO paSBpATHT TOAtS Aa HH3nOCAlT Boriv AffcCTYH HanaCT Iwbaio CSrSEO C-k HEIO-h?i hckSchth ca T-kao iro hi wt paAHt aah» h a® nocatAHAro H3Auxania csoiro H no c’kAtp’kTH K-k AtSKax HinocToaHHUX Aa WTsp-k£ET wmh cboh H aa bSaet ana-ClAta WT HH» K-k TpOHIţH CAdBHAtarO Bora H WT CBATUX WTtl^-k TpHCTA H WCAtk Ha akatux hh» K-k Hhkeh eh, aaihh. G-k nocaSuiHHi^HH» cKtAtTiactbSk 141YH npiACTaKHX-* nana IlanS AsopHaro c8-aYio Hauiiro KEAHKaro h nana XpH3io BEAHKaro AoroGiTa H nana Tp8^<>HA8 KEAHKaro c*kKpoKHi)iHHKa h nana rana wpSntYi noctiţa KEAHKaro h kohhkoai koh /«YaoctYic BojkYks rocnoAHHh. Hw Jl/U^aHAPS KofsoAa f Noi, întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Ioan Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi încă al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului cneaz, fiul preabunului răposatului Iliiaş marele voievod, am binevoit cu a mea bună şi din inimă bunăvoinţă, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care ne-a proslăvit şi cu slavă ne-a ridicat pe scaunul sfînt răposaţilor părinţi ai noştrii. Iată dar am dăruit acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă, care este deasupra tuturor darurilor, acest preastrălucit hrisov al nostru preaiubito-rului de Dumnezeu părinte chir Parthenie, care a fost odinioară episcop al Presponului şi care este în vremea de acum cîrmuitor al mănăstirii Sinagogu-lui, cu hramul Născătoarei de Dumnezeu, care este Intrarea în biserică a preacuratei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria lavra cea mare, ca să aibă cîrmuirea adică egumenia acestui lăcaş, totdeauna neschimbat, în toate zilele vieţii sale. Pentru că în această vreme au venit călugării Sfîntului Munte, de la sfînta mănăstire cu hramul vlădicesc al domnului Dumnezeu atotţiitorul, Pantocrator, de care fiind rugat a închina această mai sus-zisă mănăstire a Sinagogului, ca s-o dăruiesc şi să fie metoh sub stăpînirea mai sus-numitei mănăstiri, celei de la Sfîntul Munte Athos, împărătescului şi dumnezeiescului lăcaş al sfîntului Pantocrator. Pentru care lucru am făcut sfat cu toţi străluciţi şi iluştrii sfetnici ai noştri, de asemenea şi cu întrebarea tuturor celor de bun neam vlastelini ai ţării noastre: s-o supunem sau să o lăsăm, după obiceiul ei, să trăiască de sine stătătoare? Din glăsuirea lor, sfatul obştei aşa a ales: ca nicăieri să nu se închine această mănăstire înainte spusă, a Sinagogului, ci a o lăsa la acea de sine stăpînire a ei, pe care au înfiinţat-o ca lege cei dintîi ctitori ai ei şi întru aceasta neschimbat să se aşeze. Pentru că am văzut că alţi cneazi, care au fost înaintea noastră, aproape toate mănăstirile de aici cu îndrăzneală le-au dat în stăpînire şi să fie metohuri închinate la Sfîntul Munte şi aiurea, care au fost zidite şi întemeiate de alţii şi într-altfel de lege întocmite, acestea au fost închinate de ei lesne cu de la sine putere. •53 www.dacoromanica.ro Deci văzînd noi împuţinarea mănăstirilor ţării noastre, care să nu fie metohuri, totodată şi tot mai sus-zisul sfat al celor de bun neam rugind puterea noastră stăpînitoare, în acest chip, ca să fie în pace mănăstirea de această mai sus-zisă stăpînire şi de a o scăpa de a fi metoh al Sfîntului Munte, căci este de ajuns cît au săturat cei de mai înainte domni Muntele Sfînt şi alte locuri cu metohuri din mănăstirile ţării Ungrovlahiei, am lăsat-o după obiceiul ei dintîi ca asupra ei nimeni să nu stăpînească, ci să petreacă în cea dintîi a ei de sine stăpînire şi am hotărît ca de acum să nu fie închinată metoh nicăieri. Iar după aceea, iarăşi toţi ceilalţi boieri ai ţării noastre lăudînd înaintea noastră toată evlavia şi virtutea şi acea mare grijă şi rîvnă de cele ale mănăstirii şi de toate lucrurile bune şi folositoare mănăstirii ale acestui părinte duhovnicesc mai sus zis, Parthenie, şi noi răsplătindu-1, i-am dăruit această carte de credinţă a noastră, hrisovul cu care, după cum am zis mai înainte şi acum iarăşi repetînd zicem, să aibă pururea în fiinţă cîrmuirea, adică egumenia mănăstirii Sinagogului, nestrămutat, în toate zilele vieţii sale. Decît numai cu a sa voie, cînd va voi singur să se lase, atunci în locul lui să primească pe altul. Altfel nimeni dintre căpetenii sau din căpeteniile bisericeşti să nu se afle, după aşezămîntul nostru, a fi vinovat de schimbarea lui, mai desluşit: nici cneazulx, nici mitropolitul să nu-1 scoaţă din cîrmuirea acestei mănăstiri, peste voia lui, pînă la cea din urmă suflare a lui. Iar după moartea lui, iarăşi spun celor care vor stăpîni această ţară, să nu aşeze pe cineva din altă parte, monahi streini, cîrmuitori la egumenia acestei mănăstiri, fără decît pe cine va fi primit cinul călugăresc aici; dintre aceia să aşeze egumeni şi pe care-1 va alege soborul mănăstirii. Să fie cu luare de seamă şi cu urmare de aproape această legiuire şi aşezămînt al nostru pentru toţi cei ce vor fi în urma noastră, binecinstitori domni sau dacă vom fi iarăşi în domnie, ca după plecarea noastră, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie cîrmuitor al acestei ţări a Ungrovlahiei sau din rodul semănăturii inimii noastre sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, care, dacă va cinsti acest hrisov şi înfăţişare a noastră şi va întări această legiuire, care a fost întocmită de noi cu obştească învoire, după cum s-a zis mai sus, aceluia domnul Dumnezeu să-i înconjure domnia cu bună şi fericită pace şi bună sănătate în ani îndelungaţi, totdeodată să nu se lipsească de orice dorinţă ar pofti, ci mai mult să se învrednicească în viaţa cea de acum, iar în veacul viitor să capete îndulcirea bunătăţilor cereşti, prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu. Iar cine nu va cinsti şi nu va pune să-l înnoiască, ci dispreţuindu-1 îl va dărîma, mai vîrtos îl va şi călca şi îl va întoarce altfel, aceluia să-i trimită Dumnezeu năpasta lui Iov îndoită, cu care să se încerce 1 Adică: domnul. 54 www.dacoromanica.ro trupul lui, fără odihnă, pînă la cea din urmă a lui suflare şi după moarte în munci neîncetate să deschidă ochii săi şi să fie anathema de cel în treime slăvit Dumnezeu şi de sfinţii părinţi trei sute optsprezece, cei de la Nicheia, amin. Din posluşnicii care au fost martori am înfăţişat pe: pan Papa marele nostru judecător al curţii şi pan Hrizea marele logofăt şi pan Trufanda marele păstrător al tezaurului şi pan Gorgan marele purtător de arme şi conducător .al călărimii şi pan Dimitrachi marele întocmitor al mesei şi Ramandi marele comis şi Diamandi mai marele peste vinuri şi pan Condilo mare căpetenie. Iar pristavnic al acestui fapt, pan Hrizea marele aşezător de cuvinte. Şi a scris credinciosul nostru scriitor Udrişte Năsturel, în anul de la facerea lumii 7136, iar de la întruparea fiului şi slavei dumnezeieşti a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos 1628, în a şasea zi a lunii dintîi, care este martie, în cetatea noastră Bucureşti, f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alexandru voievod Academia Republicii Socialiste România, Peceţi 76. Orig., perg. (47 x 32,5), pecete atîmată. Traduceri ibidem, XX/273 şi CCXCI/43 din 1862. 32 1628 (7136) martie 6, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stanciu logofăt din Funâeni ogoare în ocina Bucureştilor, pe apa Colentinei. f MYaoctYew fiowYno, îw iÎAEjJdHApS koekc>A4 h rocnoAHHt etecoh 3(aiac ^'rrppoKAdjfYHCKot, cHHt np-kAOKpdro, noKOHHHOAfS^Iw HaYizui [koekoa* AdKdT roc-noACTKO aih cYio nosfa^hYi rocnoACTKd aih cAfe'r rocnoACTKd aih GTdHMWAOK aw-P4+ET «IT «hSHAtHH H CTiC CHHOKH CH, EAHIţE/H E0PTk [AdCT, taKOJKE Ad AtiJ ECT EAHH HHK HdA WMHHd KdpOUjgAOK EtSKSSpElJlH, HdA KOAd KOAHHTHHEK, WHE>KE flO-AOKHHO 3d HHK WH ECT AdpOKdA flldpKO AOrOlJsET, CHHlk lK>fl EpdTSAOK nO HpPE AW-P4+ET, Edipd GTdHMIOAOK AWrOt|SET, pdAY A^Epd KpdTCTKO H}KE [c$T HAtdA AtEJKA® Hjf h npYoTEACTKO, d ApSro noAOKHHO uit Toro hhk, whh c8t kSiiha riprH Aoro-djlET» Edl|l GTdHMIOAOK AWrOt|SET, WT KpTvCTfc H WT IHdH-fe, nptKH EpdTOMEA ffidp-KO AWreijlET. H ndK Ad ECT GTdHMIOAOK AOPOţET AKd pOSOdpE 8 WMHHd wpdlil$AOK 8 AUa8a KoaHHTHhYH, HAE1KE ECT EH A llSHIţHAE TEprEBH Awroi|SET, pdAY ECT EH A flO-KSnHA cYh WMHH8 E3KE C8T KHU1E pEMEHH TEprE AOPOljlET, Bdl|l GTdHMMAOK AwrO^ET, wt HdA nond Ghaithwh, kti a^hh AIh^her koekoa- AdpoedA h [npoAdA whh 3d HHJfHOAt A^EpO KOAtO, CkC 83HdHYH VkC-fc/H AtErYdUIO/H 'wT WKpTkCTTv /HECTO/H. 55 www.dacoromanica.ro KHA'fcP'H rOCnOACTKO AiH H KHHT flOKOHHHOAtâ AlHJfHfK KOfKOA, BETJfd H pd3Ap4A4. Gfro pdAT rOCnOACTKO AiH CBAi lIOHOBHXOAi H 8TKp1vAH)fO/H HdA cT» 1 rocnoACTBd AiH, kako ect kha h wt npt>KAf Bp-feAiE H AM»X ciuH rocnoACTBO AiH GTdHMIOAOB AWrO$ET I2K02KE A<« tt ECT IVHHH8 A^A^O H KTv WJfdEiS CHHOBOAI H BHgKOAl H nptKHtÎHHTOAi H HE IVT KCTOJKAO HEflOKOA’fcEHAiO, (IOpH3AiO TOCflOACTBd AiH. <6>e>ke 8eo cbeacteaYh nocTdBAtE/H rocnoACTBO AiH: ksimh liana bea A^op-HHK H ftgfldH XpHid BEA AWrOjjlET H HiSfidH TpS^dHAd BEA BHCTYitp H KSfldN Top-raH bea cnaTap h >K8nan ,\8AiHTpJKH bea ctoahhk h PdAidHAH bea koaehc h ,i,Yia-AEdHAH BEA nEXapHHK H JKSlldH KOHAHAH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, XpHSd BEA AlVrOijSET. H HanHcax ,\8AiHTp8 rpaAidTHK 8 rpdAV E8kSpei4jh, AitcEUd aeaptYe s a^hh, H IVT Aa>KE A® HHHt Bt CETO nHCdHYE TEK^I4JdrO A^TOAi, B*K AtT x3pAS. f Iw fl/\E^anAp8 boeboaa, aeYaoctYm EoaOTio rocnoAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Stanciul logofăt din Fundeani şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un ogor pe ocina oraşului Bucureşti, pe apa Colentinei, cu care jumătate de ogor la dăruit Marco logofăt, fiul popei Braţul, pe Gherghe logofăt, tatăl lui Stanciul logofăt, pentru bună frăţie ce-au avut între ei şi prietenie, iar cealaltă jumătate din acel ogor a cumpărat-o Gherghi logofăt, tatăl lui Stanciul logofăt, de la Cîrstea şi de la Manea, văr primar al lui Marco logofăt. Şi iar să-i fie lui Stanciul logofăt două răzoare în ocina oraşului, pe malul Colentinei, unde au fost punţile lui Gherghe logofăt, pentru că a cumpărat aceste ocine, care sînt mai sus zise, Gherghe logofăt, tatăl lui Stanciul logofăt, de la popa Simtion, în zilele lui Mihnea voievod. Şi au dăruit şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor dimprejurul locului. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihnea voievod, veche şi ruptă. De aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit pe această < carto1 a domniei mele, cum a fost şi mai dinainte vreme şi am dat domnia mea lui Stanciul logofăt, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diiamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. 1 Omis. 56 www.dacoromanica.ro Şi am scris, Dumitru gramatic, în cetatea Bucureşti, luna martie 6 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, ani curgători în anul 7136 < 1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CXLVII/22. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete timbrată. Cu o trad. de la mijlocul sec. al XVIII-lea. 33 1628 (7136) martie 8. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a oamenilor săraci din jurul m-rii Menedic. Ţ AIhaoctTm EokTio, Iw flafâaHApS boiboa* h rocnoAHH-k, chh-k noKOHHaro Iw HitYiaui BotsoAâ* AdBdT roenoACTBO aih ci'io noBt.UHÎc rocnoACTBJ /HH acestor săraci de oameni cari lăcuescu lîngă svînta mănăstire de la Minidic, HAtftf tcr trtTY Nicolae, ca să fii în pace şi slobozi de bir şi de toate dăjdili şi mîncăturili cîti sîntu presti an în ţara domni măle, de nimic val sau bîntuială să n-aibă naintea cărţi domni măle, nici să li se tragă bucatili păntru alţi oamini, ci să aibă bună pace, păntru că i-am ertat domnăa mea cum au fost ertaţi şi di alţi domni mai denainti, păntru că am văzut domnea mea şi cartea răposatului Radul vodă şi a fiiu-său Alexandru vodă, di ertă-ciuni, cum să fii în pace de bir şi de toati. Aşîjderea i-am ertat şi domnăa mea, ca să aibă pace în zîlili vieţi domni măle di toate, numai să aibă a socoti ci va fi pusluşaniia svintii mănăstiri şi a păzîrea di hoţi, să nu întri în mănăstiri să ucigă călugării sau să facă altă pagubă. Diript aceia şi voi, birarilor şi voi, toati slugili domni m£li, oricarii di ci slujbă viţi înbla, în vrăme ci viţi videa ceastă cârti a domni m£le, iar voi încă să-i lăsaţi foarti în pace pre aceşti săraci şi bucatili lor, nimic să nu-i înv<âlu>1iţi, nimă di nimic, să hrănească hi bună pace, cum iasti învăţătura domni măli. Iar cini să va ispiti a-i învălui pristi cartea domni măle, acela om mari cirtari viţi avea di cătră domnea mea, pîntru că i-am ertat însumi dumnăa mea. HHdKo A4 N-feCT, no pf De la Vintilă vod<â>. 1 Loc rupt. 57 www.dacoromanica.ro Academia Republicii Socialiste România, CXXIV/186. Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete timbrată, căzută. Copie ibidem, ms. 3699, f. 18; altă copie la Arh. St. Buc., ms. 172, f. 292 v — 293. 34 1628 (7136) martie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupanului Trufanda fost mare vistier satul Rusineşti şi fiarte din satul Gostavăţul, dinjud. Roman aţi. f iHh/ioctTiki [EojkYiio, Îw HAf^aHApS BofsoAa h rocnoAHHK e-kcoh seaiai &rrppoEAax'HCKOf, chh-k EfAHKaro h nptAOKparo] noKOHHHaro [îw ÎaYqiu eoekoaa. Aaeat rocnoACTEO aih cYf noEf aehYio rocnoACTEO aih noMTfHHOAiS npaBHrfAio roc-noACTKo aih AtoynaH Tp8$aHAa eheiuex mahkTh bhctYizp h c-kc ckhoeh ch, iahu,!-ai8 [Eor-k [AapbKax, laKOJKf [aa ai8 ict wmhh8 h eemhhh 8 ciao 8 PSchhihjh, wt cSactko PoAKaHai^H>. H eemhhh fi,i ci shaet b-kchx no hau, kotop'îh ci c8t npo-AaA K0AI05KA8 ctc CHHOKH fro H CTvC KTvCfcX A*AOEf HAI Sa WMHH-K, a AH Ha HAII: PaA^A c-kc cH,ta iro Hiphat h c-kc e-kcax A^aa iai8 sa wmhh8 wt [noAio [h wt ui8Aia H wt koaa h wt nocE8AH, iahka ce xtHt hsepath wt no e-kcoai xoTapoAi, npoAasaA cfc c8t w8naH8 Tp8$aHAAB ehe bea ehctTqp sa 8rH sY. H EoHH-fc, EpaT PaaSawb ckc chhoeh ch h c-kc ama iro sa wmhh-k, sa 8rH sY. H Aaeha c-kc CHH-K fro, ^p-Kl^HA-K H CKC A^AA Ero SA WMHH-K SA 8rH sY. H lifta CKC CHHOKH iro, AlaHt H Gtohka h ckc e-kcax a*aa iro sa wmhh-k sa 8rH sY. H AparoAiHp CKC CHHOEH CH H CKC CBAKAX A*AA Ero SA WMHH-K, SA 8PH sY. H GtAHKO CKC CH-hoeh Ero h ckc a^aa Ero sa wmhh-k, sa 8rH sY. H Kaaot-k ckc chh-k Ero, Gtoiah H CKC E-KC A^AA ErO SA WMHH-K, SA 8rH SY. H WT A*AHH flAACAi: AaiţKO CKC CHHOEH iro' h ckc a*aa cro sa wmhh-k, sa 8rH sY. H Ep-KS-b ckc chhoeh fro, ©TOHM-b h Ep-K3t, c-kc apaTb h c-ke A(Aa (ro sa WMHH-k, sa 8rH sY. H j\,par8a ckc CHH-k (ro h c-kc B-kc A**a sa wMHH-k, sa 8rH sY. H HbKuiSA e-ke chhobh ch h e-ke B-kC A^a (ro sa WMHH-k, sa 8rH sY. Hah cYh ehui( p(M(HH b(mhhh a« sa( npoAaAH cb c8t jKSnaHS Tp8-$aHAaB bkctYbp bt, npH a*>hY( fTA('faHAp8B BOfBOAa, CHH-k noKOHHuaro PaASAa bo(-BOAa, wt KorAa khct t(m(hY( AbTOAl xSpAa. H wt sa(, wBaAto 8 aoahh, npoAasaA cb c8t e-kAa B*k a>>hY( rocnoACTBO aih, B-k ha KTopo( p(A8 sa rocnoACTBYf, Ha hau AlapKo c-kc chhobh ch h c-kc B-kcajf A^a (ro sa wMHH-k, sa 8rH sY. H ApjrHf c-kc chh8 (ro, GT-kHHCAaB h c-kc A(Aa (ro sa wMHH-k, sa 8rn sY. H Hbrc( c-kc CHH-k (ro, GTOHKa H c-kc B-kcajf AtAa (ro Sa WMHH-k-, sa 8rH sY. H PaA8A Pob8a c-kc chhobh ch h rkc A*aa (ro sa WMHH-k, sa 8rH sY. H Gtohm c-kc CHH-k (ro, GTaHMiOA h c-kc A*aa (AI8 sa WMHH-k, sa 8rH sY. H GTaH c-kc chhh (ro, H(A(aa h R-kcYio, c-kc B-kcajf A^a (ro sa wMHH-k, sa 8rH sY. H JV,paroT-k c-kc chhobh (ro, H(K8Aa h Gtahko h c-kc B-kcajf Afaa (ro sa WMHH-k, sa 8rH sY. H PocTb c-kc chhobh (ro h c-kc CBaKajf AbAa (ro sa wMHH-k, sa 8rH sY. H flilaHbc-kc chhobh (ro H c-kc A(aa (ro sa wMHH-k, sa 8rn sY. H îsaH c-kc chho (ro, IIpoAaH h c-kc AbAa (ro sa wMHH-k, sa 8rH sY. H flasap c-kc CHH-k (ro, H-bro( h c-kc A^a (ro sa WMHH-k, sa 8rH sY. H EaaA c-ke CHH-k (ro Pp-kCTb h c-kc A(aa (ro sa wMHH-k, sa 8rH sY. H T8h8a c-kc chhobh (ro, PaA8A h flHApoHTt h c-kc A*aa (ro sa wMHH-k, sa 8rH aa- AParaH cec chhobh (ro, PaA8A h HfpHaT h Rohko h c-kc a-kcajc A^a (ro sa wMHH-k, sa 8rn aa> H fflaTdo c-kc PHH-k (ro, AparoAlHp H c-kc CBaKajf wMHHa (ro, sa sY 8rH. H Hbra c-kc cHH*k (H, A,aBHA H c-kc B-kcax’ A*Aa (H sa WMHH-k, sa sY 8rH. H wt GK-kpHuioap-k, EaAb c-kc CHH-k (ro, GTaH h c-kc CEaKajf Afaa (ro sa wmhht, h c-kc BHHorpaA8, sa 8rH sY. H G3npb c-kc CHH-k (ro, AlHpMa h c-kc B-kcajc A*aa (ro sa wmhh-b'wt P8chh(-iţiH H wt GK-kpHuioap-k H ckc BHHorpaA8, sa 8rH k. H EtAbSfjf wmhhYh cfaob P8chh(i|jYh Aa c( sHarr: 8 AA-kroT, wt BOAa G3a- T8AOB AfpH 8 Jpi'apOAl Gt8AHH(B H Eli UlHpOT, WT X’OIMpSA DA-kBHMbHHAOp AOpH 8 jpTapSA. Fp-kM(i|iYAOp. H naK Aa (ct wSnaHS TpSjjsaHAaa, bhb b(a ehctYhp noK8n(HYa\ cfaob P8chh(-i|jYh, wt m8AU Aa c( sha(t: wt soAa OatSaob AwpH 8 AiaTKa GYioawb. IIohckf Toro c(ao P8chh(i|iYh, [ck( (ct [bhuk nHC, bYw (ct B-kCHX' a»aY( kh(SH c-kc wMHH(jf HAI, wt AbAH sa npbAbAY, (4JCK( wt npb»A( BpbAK. fl no-toai, K-kAa (ct bYw B-k npH a^hY( noKOHHHaro rtlHpHA BOfEOAa, a c(ao P8chh(-i|jYh, whh npoAasaAH ca c8t b(mhhh /Hhpioe bo(boa sa A^spa eoa(. H wt TorAa B-kC bhah b(mhhh rocnoACKYH, HaA pasAora rocnoACKa. fi K-kAa (CT EHA B-k A>»nY( TaBpYHA BO(BOA, a C(AO P8chhh|jYh bhui( nHC, WHH CKSnosaAH cb c8t sa b(mhhY( c-kc csaBajc wMHHa hai wt haa TaBpYHA bo(boa, no acnpH roTOBH H bhah c8t 8 AiHpHO sa b(mhhY(. 69 www.dacoromanica.ro fi nOTO/H, KtAA ECT eYw Kt ARhYe fÎAl^dHApiJ KOEKOA, CHHt nOKOHHHdrO PdA8A koekoa, <> cYh bhuii pemehh kemhhh wt P8chhEi|ih whh c8t notniA KtCHx npiA flAf'ŞjHAP«K KOEKOA 8 BEAHkYh AHKdH H 8 npfcA KtCtAIH BOAtpOAl KEAHIJH ,'h AldAH, TfpE npOAMOUJE CI KEMHHH CtC CHHOKH H^ H CtC KtCdX WMHHd HAI, WT nOCK8AH H WT nO KtC XOTdpOAl nOMTEHHOAlS npdKHTEA rOCnOACTKO AIH '}K8ndH8 Tp^AHAAK KHK-UIEX KEA KHCtYeP, 3d Tor 14-bHO Sd dCnpH OKI C8t BHUIE nHC, MHH KSn xpxHxS1, sd dcnpn roTOKH. H npOAAKdAH e-b c8t whh kemhhh ctc chhokh hx h ctc Ktcax AtAfHd HAI, Sd HHJfHOAt AOKpi KOAE H CtC 83HdHYl KtCtAI AIErYdtUOAt WT TOp H3 AOA H WT WKptCT AIECTOAI, Ai ECT KEMHHH Kt K'faKH. H KHA'bxoAl roenoACTKO aih h KHHr HAE^dHApoK koekoa, CHHd PdA$Ad koeko-AA kh8k iUhxhek koekoa, Sd no.iSnEHYs HdA wMHHd h kEmhhYh wt P$chhEi|ih, KorAd EHCT TEMEaYe A-kTOAl x3prtd, KdKO ECT KHUIE nHC H KHHr TdKpYHAWK KOEKOA CEAOK PSCHHEIJiYH 3d CKSnOKdHYE Hd pSKd EK8ndH8 TpS^IAHAdK KHCTYap. %co pdAY aaa ctAi roenoACTKO aih, qkoike a a] io ect wmhh-k h kemhhh 8 CEAO 8 P8CHHEl))H, A'bAYHO H Kt WXABt EAI8 H CHHOKOAI. H ndK aa ect noMTEHHOiUS npdKHTEA 10 rocnoACTKd aih >K8ndH8 TpS^dHAdK BHKUJEX KEA KHCTYap WMHH8 H KEMHHH 8 CEAO 8 ToCTdKtlţS, Kt C8ACTKO PwAKdHd-U,H> WT nOAlO H WT Ul8Ald H WT KOAd H WT EpOAOKE 3d KOAHHHIţE H WT KHHO-rpdA8 H WT WKdAlO WT AT H wt npE3 OAT, wt nOCK8AE, EAHKd CE XTfT HS-BpdTY. H KEmhhYh AA CE SHdET KtCH no HAIE KOTOpÎH CE C8T JlpOAAA KEMHHH H<8nd-h8 TpS$dHAAK KHCTYiap, CtC CHHOKH HAI H CtC CKdKfJf A'bAOKE HAI SA WMHHt, dAH: AlHHOrd CtC CHHOKH Ero, EAdA$A H JiOHHt H CtC KtCdX A*AA Ero 3d WMHHt, KOAHKd X^KET HAIdT H 3d A^AYhO H 3d nOK8nEHY|, H WT WKdAlO WT GDaT H WT npiS ©AT, H CtC BpOAOBE 3d KOAHHHI48 H CtC ARA A03YE H CtC WMHHd ErO WT X8pYjft H WT EptMIO-H-bHH h ctc KHHorpdA$ wt HSmet; npoAdKdioT ca AlHHord ctc chhokh Ero, KdKO khuie nnc, JKSlldHS Tp84lAHAAK KHCTYap, 3d xfxY dcnp» TOTOKH. H ndKHJKE npOAAIOT CA flpYwH ctc BpdTOAt CH lllSllJdT H ctc CHHOKH HJf H CtC KtCdX AEAd ErO Sd WMHHt H WT WKdAlO WT ©AT H WT npE3 ©AT H ctc A&A KHHOrpdA$, 3d xSW dCnpH TOTOKH. H ndK npOAAIOT CA iUHpOCAdK H ctc AR* EpdTH, Hd HAIE CTdHMIOA H AlH^aHA H CtC CHHOKH HX EdAt H ctc KtCdX AEAd HAI Sd WMHHt H WT WKdAlO WT ©AT H WT npE3 ©at h ctc ARA KHHorpdAS h ctc koahhhi^ex, sd xY dcnpH totokh. H PdA8A ctc BpdTOAt CH Iwn H ctc EpdT HAI Hd HAIE JV,8Ald H CtC KtC AEAd HAI 3d WMHHt H WT WKdAlO WT ©AT H WT npfS ©AT H ctc ARA KHHOrpdA$, Sd xSW dcnpH roTOKH. H PdA$A ittSHT-kHSA ctc K CHHH, nO HAIE HhTOhYe H IÎAdA$A H CtC CHHOKH HAI H CtC CKdKdX WMHHd HAI H WT WKdAlO WT ©AT H WT npE3 ©AT, 3d xS dCnpH rOTOKH. H j^pdrOAlHp, CHHt M8HT-bH8AWK H CtC CHHt ETO, Pdl3 H CtC KH8KOAI CH IIptKE H CtC KtCdX WMHHd HAI H CtC KHHOrpdAS H CtC KOAHHHlţd Sd xS dCnpH TOTOKH. H ©TdH POB8A CtC CHHOKH CH H CtC KtC AEAd ErO 3d WMHHt H CtC ARA KHHOrpdA$ H ctc KOAHHIţd Sd xry dcnpH rOTOKH. H JV,8AlHTp8 ctc BpdTOAl CH 1 Cifrele: „^^3“, scrise cu altă cerneală. 60 www.dacoromanica.ro A,8Kd H C’KC CHHOKH HJf H C’KC CBdKdX WT’KM’KCTKd HAI, WT ROCK8aY H C’KC KHHO-rpaAS, 3d xS acnpH totokh. H Tiopa h KdAHH, bpath Ilonis, C’KC chhokh hx h ckc B’KCdX WMHHd HAI H WT WKdAlO WT ©AT H WT npiS ©AT H C’KC KHHOrpdAS, SA xS dcnpH roTOBH. H fllHHd c*kc chhobh ipo, Gtah h Ehtah h ckc k*k wt-km-kctba HAI H C’KC BHHOrpdAS, 34 xPX dcnpH POTOKH. H ,Â,8AlHTp8 C’KC WMHHd IPO H C'KC CHHH IPO, Sd xBX dCnpH POTOBH. H GTOHKd C’KC CHHOKH IPO, Sd^apT/ft H HtlP H C’KC K’KCdX ACAd IPO Sd WMHH*K H C’KC A03Yl, Sd xPX dCnp.H TOTOKH. H GTpOi C’KC CHHOKH CH H C’KC K"KC A*Ad ITO Sd WMHHTk H C’KC KHHOPpdAS, 3d xK$ dClipH POTO-KM. H GtAH WT H8MIT H C’KC CHHOKH IPO, Sd xK$ dcnpH. H Kp-KCTt WT H8MIT C’KC CHHOKH CH, Sd xiţ dClipH. H CTpOi C’KC CHHOKH CH H C’KC K’KCdX WMHHd IPO H WT WKdAlO WT ©AT H WT npi3 ©AT, Sd xB$ dcnpH POTOBH. H ndKH AA ICT TOP CIAO PoCTdB’KlţSA BHUII nHC np-kKIO A’KllIipdAI CH POCnOJKAEK $A0PHK-KK H SITOAI CH IIpiAEK CASjKip WT TpiMH. H WT TOPAAO-pHKd, A’Klllipd MHXdIOK KOIKOAd, WHH pdAY AtHOri HIKOAH H A8JKHOKIHYH CKOEOAHAH ICT no CIAO rOCTdK-klţSA Sd HHXHOA1 AOKPO KOAI, Ţipi CI C8T CKSnOKdAH Sd KIMHHYi WT HHXHH, K*KC CIAO I’oCTdK’KlţSA no dcnpH TOTOKH, Sd xnxA dcnpH, I3K05KI A<> UT ndK KHISH C’KC WMHHI HAI. H CKTKOpHAH HAI C8T H KHHTH Hd p8Kd Sd CKSnOKdHfl. TdJKI d noTOAl, K*KAd ICT BHA K*K AKHYl flAlJŞdHApB KOIKOA, CHH*K HOKOHHHdTO PdASA KOIKOA, A HdCAtAHHI^YH CIAWK WT I'oCTdK’Klţ, KOAHIţH C8T no piA$ KHUII nHCdHH no HAU K-K cYa KHHrS, WHH CdAIH Sd HHXHOAI A°Bpd KOAI, BIS HHIAHd CH-AOCT, nOUI-A ICT npiA flAI'SdHApS KOIKOA, CHH8 PdA^Ad KOIKOA H npiA K-KCtXAIH MICTHTHAIH npdKHTIAYH TOCnOACTKS IAI8, KIAHIţH H AtdAH, Tip- npOAdAOUII CI KIMH-HH C’KC CHHOKH HX H C’KC CKdKdX WMHHd HAI WT nOCK$AH H WT HdA K’KC XOTdpOAl, nOMTIHHOAl npdKHTIA TOCnOACTKd AIH JK8ndH8 Tpb*l|liHAAK, EHK KIA KHCTYldp, Sd xflxlW1 dcnpH POTOBH, EHtY KIMHHH K*K K’kKH, C’KC 8SHdHYdk K’KC'fcAI AUTldUIOAl WT rop HS AOA H WT WKp*KCT AISCTOAI H WT npiA flAl||dHAP8 KOIKOA, CHH*K PdA^Ad KOIKOA- H II|II7KI C8t HSKdAHA POCnOACTKO IA18 TOTAd H HAIIHIAI WKIAI3H A»AYl KHUII piMEHH C’KC KHHOKdp WT KHHPOKIX MTO ICT HAtdA WHH Sd CK8nOKdHYl H Sd AtAYHO, HKOJKI A* CI SHdlT KTO ICT KIMHH H KOTOpYH C8T WCTdAH KHISH, A* H* 1 Cifrele: xnxiu> scrise cu altă cerneală. 61 www.dacoromanica.ro S&AET HtKd fipHTfCHfHYf H A1lI(J:hY£. fi dlJlfAHHCf X^KfT HSBdAHTY cYh KfMHHH HtKOrAA HfcKYf 1 fi,d pgKTvT KdKO Ci C8T KHfSCTKdA H OST KHfiSH.jAd Hf CC BtpSfT, IlOHTO pdA'f ci C8t npOAMH KfMHHH Sd A«BP« BOAf H rkc jK"KCkX Ia^AOBC HAI 3d IVMHH-K K8lldH8 Tp8$dHA f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda fost mare vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Rusineşti, din judeţul Roma-naţi. Şi vecinii să se ştie toţi, anume care s-au vîndut, fiecare cu fiii lui şi cu toate părţile lor de ocină, însă anume: Radul cu fiul lui, Cernat şi cu toată partea lui de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, s-au vîndut jupanului Trufanda fost mare vistier pentru 17 ughi. Şi Voinea, fratele lui Radul, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi David cu fiul lui, Frăţilă şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Peia cu fiii lui, Manea şi Stoica şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Dragomir cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Staico cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Calotă cu fiul lui, Stoian şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi din plasa de jos: Laţco cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Bîrzea cu fiii lui, Stoicea şi Bîrzea, cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Mihăilă cu fiii lui, Ventilă şi Bîrzea, cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Costea cu fiii lui, Ursu şi Neagul şi Dragotă şi Badea, cu fiii lor şi cu toată 1 0.nis. 62 www.dacoromanica.ro partea lor de ocină, pentru 17 ughi. Şi Manole cu fiii lui, Stan şi Bercea şi Stoia şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Neagoe, fratele lui Manole, cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Stepan cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Stoian, fratele lui Stepan, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Stoica cu fiii lui, Mircea şi Marco, cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Bunea cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Vîlcul cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Marin cu fiii lui, David şi Cernat şi lanul şi Stănislav şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Radul Palachi cu fiii lui, Ion şi Stoica şi Dobroiu şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Manole cu fiii lui, Utma şi Lepa şi Stanciul, cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Tudor cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Neacşul cu fiul lui, Ion şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Marco cu fiul lui, Fratea şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Dragul cu fiul lui şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Neacşul cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. însă aceşti mai sus-zişi vecini pînă aici s-au vîndut jupanului Trufanda vistier în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7131* Iar de aici încoace, în jos, s-au vîndut acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, anume: Marco cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Dragne cu fiul lui, Stănislav şi cu partea lui de ocină pentru 17 ughi. Şi Neagoe cu fiul lui, Stoica şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Radul Robul cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Stoica cu fiul lui, Stanciul şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi Şi Stan cu fiii lui, Nedelea şi Văsiiu, cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Dragotă cu fiii lui, Necula şi Staico şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Costea cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Manea cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Ivan cu fiul lui, Prodan şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Lazar cu fiul lui, Neagoe şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Vlad cu fiul lui, Cîrstea şi cu partea lui de ocină, pentru 17 ughi. Şi Guţul cu fiii lui, Radul şi Andronie şi cu partea lui de ocină, pentru 34 ughi. Şi Drăgan cu fiii lui, Radul şi Cernat şi Voico şi cu toată partea lui de ocină, pentru 34 ughi. Şi Mateiu cu fiul lui, Dragomir şi cu toată ocina lui, pentru 17 ughi. Şi Neaga cu fiul ei, David şi cu toată partea ei de ocină, pentru 17 ughi. Şi din Scărişoară, Badea cu fiul lui, Stan şi cu toată partea lui de ocină şi cu via, pentru 17 ughi. Şi Oprea cu fiul lui, Mircea şi cu toată partea lui de ocină din Rusineşti şi din Scărişoară şi cu via, pentru 20 ughi. Şi semnele ocinei satului Rusineştii să se ştie: în lung, de la apa Oltului pînă în hotarul Studinei şi în lat, din hotarul Plăvicenilor pînă în hotarul Crăceştilor. 63 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie jupanului Trufanda fost mare vistier cumpărătura din pădure a satului Rusineştii, să se ştie: din apa Oltului pînă în matca Siiului. Pentru că acel sat Rusineştii, care este mai sus-scris, au fost toţi oamenii cneji cu ocinele lor, din moşi, din strămoşi, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar satul Rusineştii, ei s-au vîndut vecini lui Mihail voievod de bunăvoie. Şi de atunci au tot fost vecini domneşti, pe seama domnească. Iar cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar satul Rusineştii mai sus-scris, ei s-au răscumpărat de vecinie cu toată ocina lor de la Gavriil voievod, pe aspri gata şi au fost în pace de vecinie. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, iar aceşti mai sus-zişi vecini din Rusineşti, ei s-au dus toţi înaintea lui Alexandru voievod, în divanul cel mare şi dinaintea tuturor boierilor mari şi mici, de s-au vîndut vecini, cu fiii lor şi cu toată ocina lor de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cinstitului dregător al domniei mele jupanului Trufanda fost mare vistier, pentru acel preţ de aspri, care sînt mai sus-scrişi, fac împreună 157 000 1 de aspri gata. Şi s-au vîndut ei vecini, cu fiii lor şi cu toată dedina lor, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor me-giaşilor din sus, din jos şi dimprejurul locului, să fie vecini în veci. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, nepotul lui Mihnea voievod, de cumpărătură pe ocina şi vecinii din Rusineşti, cînd a fost cursul anilor 7131, cum este mai sus scris şi cartea lui Gavriil voievod satului Rusineştii, de răscumpărare, la mîna jupanului Trufanda vistier. De aceea, am dat domnia mea, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Rusineşti dedină şi de ohabă lui şi fiilor. Şi iar să-i fie cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Trufanda fost mare vistier, ocină şi vecini în sat în Gostavăţu, în judeţul Romanaţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadurile de moară şi din vie şi de dincoace de Olt şi de peste Olt, de pretutindeni, oricît se va alege. Şi vecini să se ştie toţi pe nume, care s-au vîndut vecini jupanului Trufanda vistier, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, însă: Minoga cu fiii lui, Vladul şi Voinea şi cu toată partea lui de ocină, cît va avea şi de moştenire şi de cumpărătură şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu vadurile de moară şi cu două vii şi cu ocina lui din Huria şi din Crăciuneani şi cu via din Nucet; s-a vîndut Minoga cu fiii lui, cum s-a scris mai sus, jupanului Trufanda vistier, pentru 15 000 aspri gata. Şi iar s-a vîndut Arion cu fratele său Muşat şi cu fiii lor şi cu toată partea lor de ocină şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu două vii, pentru 6 800 aspri gata. Şi iar s-a vîndut Miroslav şi cu doi 1 Cifrele scrise cu altă cerneală. 64 www.dacoromanica.ro fraţi, anume Standul şi Mihail şi cu fiii lor, Badea şi cu toată partea lor de ocină şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu două vii şi cu morile, pentru 10 000 aspri gata. Şi Radul cu fratele său Ion şi cu fratele lor, anume Duma şi cu toată partea lor de ocină şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu două vii, pentru 6 800 aspri gata. Şi Radul Munteanul cu 2 fii, anume Antonie şi Vladul şi cu fiii lor şi cu toată ocina lor şi de dincoace de Olt şi de peste Olt, pentru 6030 aspri gata. Şi Dragomir, fiul lui Munteanul şi cu fiul lui, Raia şi cu nepotul său Pîrve şi cu toată ocina lor şi cu via şi cu moara, pentru 6000 aspri gata. Şi Stan Robul cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină şi cu două vii şi cu moara, pentru 3400 aspri gata. Şi Dumitru cu fratele său Duca şi cu fiii lor şi cu toată moştenirea lor, de pretutindeni şi cu via, pentru 6000 aspri gata. Şi Ghiura şi Calin, fraţii popii, cu fiii lor şi cu toată ocina lor şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu via, pentru 6000 aspri gata. Şi Mina cu fiii lui, Stan şi Vitan şi cu toată ocina lor şi cu via, pentru 3 600 aspri gata. Şi Dumitru cu ocina lui şi cu fiii lui, pentru 2 600 aspri gata. Şi Stoica cu fiii lui, Zaharia şi Neag şi cu toată partea lui de ocină şi cu via, pentru 3 600 aspri gata. Şi Stroe cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină şi cu via, pentru 2 500 aspri gata. Şi Stan din Nucet şi cu fiii lui, pentru 2 500 aspri. Şi Cîrstea din Nucet cu fiii lui, pentru 2 500 aspri. Şi Stroe cu fiii săi şi cu toată ocina lui şi de dincoace de Olt şi de peste Olt, pentru 2 500 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Trufanda doi vecini, anume Stan cu fiii săi şi Cîrstea cu fiul lui, Efthemie, pentru că i-a cumpărat pe aceşti vecini de la Standul, fiul lui Luca din Nucet, pentru 4 800 aspri gata. Pentru că satul Gostavăţul, mai sus-scris, au fost toţi oamenii cneji, cu ocinele lor, încă dinainte vreme, din zilele bătrînilor domni de demult. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar satul Gostavăţul, toţi moştenii satului, ei s-au vîndut vecini domneşti lui Mihai voievod. Astfel după aceea, domnia lui însuşi a dat acel sat Gostavăţul, mai sus-scris, zestre fiicei sale, doamnei Florica şi ginerelui său, lui Preda slujer din Greci. Şi de atunci i-au tot ţinut vecini pe seama lor, cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, în întîiul rînd, după moartea lui Mihai voievod, iar ginerele său Preda sluger şi cu jupaniţa lui, Florica, fiica lui Mihai voievod, ei, pentru multe nevoi şi datorii, au slobozit satul Gostavăţul, de a lor bunăvoie, de s-au răscumpărat de vecinie de la ei tot satul Gostavăţul, pe aspri gata, pentru 84 000 aspri, ca să fie iar cneji cu ocinele lor. Şi le-au făcut lor şi cărţi la mînă, de răscumpărare. Astfel după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, iar moştenii satului din Gostavăţ, cîţi sînt pe rînd mai sus-scrişi pe nume în această carte, ei singuri, de a lor bunăvoie, fără nici o silă, s-au dus înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod 65 www.dacoromanica.ro şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei lui, mari şi mici, de s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu toată ocina lor de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Trufanda fost mare vistier, pentru 85 8001 aspri gata, să fie vecini în veci, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod. Şi încă a scos domnia lui atunci şi numele acestor oameni mai sus-zişi cu chinovar din cărţile pe care le-au avut ei de răscumpărare şi de moştenire, ca să se ştie cine e vecin şi care au rămas cneji, ca să nu fie vreo cotropire şi înşelăciune. Iar dacă vor scoate aceşti vecini cîndva niscaiva < cărţi >2, ca să spună că s-au cnezit şi sînt cneji, să nu se crează, pentru că s-au vîndut vecini de bunăvoie şi cu toate părţile lor de ocină jupanului Trufanda vistier, cum este mai sus-scris, să fie vecini şi ei şi fiii lor pînă în veci. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda fost mare vistier, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Rusineşti şi în sat în Gostavăţu, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupanDumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şiDiamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 10 zile şi de la facerea lumii pînă la această scriere de la cel dintîi om Adam, cursul anilor în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CLXXXIV/13. Orig., perg. (57 x 76), pecete timbrată. 35 1628 (7136) martie 11, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt trei locuri de casă în Bucureşti. f MhaoctTio BokTjio, Iw fLuSâHAP'k ROfROA'* h rocnoAHHi b-kcoh 3£/Ua< &rp0KA4XfcCK0f, CHHTv KfAHKjrO H np-feACEpArO, IlOKOHHHArO HAYiaUJA ROfBOA^ A^ikjt rocnoACTKO mh np’knoMTEHHOAtâ npABHTtAie rocnoACT&i aih kBiiah XpHS-b keahkTh 1 Cifrele scrise cu altă cerneală. 2 Omis. 66 www.dacoromanica.ro /\OrO$£T H CKC CHHOBH?K£ £r0, £/UJi;Y?K£ j/H8 fior-K A-JpOKa.A, I3K0?K£ A4 *CT C/H8 «Aho /H-kcTO sa k8k£ 8 Kapoui rocnoACTKa mh 8 E8x8p£i4iY, noHHKC £ct noKSnna cYf /H-kcTO wt HaA Gthmh, awncYs Hh£k sa acnpH roTOKH w. H naKH Aa ict no*mHHO/H8 npaKHTtaio rocnoACTKa mh khui%p£W£hho/h8 hho£ /H-tcT© 3a k8k£, imkh 8 Kapoui fi8K8pa4iY h ckc iihkhhhS, ko£ /H-kcT© £ct wt ansa noAK/HaH£K h wt K>ra A^pH 8 /H-kcTa /HOHacTHp£K AlnxaH/ioK kojkoaY, noH£Kf noxSnHa £ct cY£ /HkcTO wt HaA Mapwk, AW non£K PaAyaoK h wt HaA At^hY «a UlTpYia h wt HaA> s-kTa ch Toata, sa acnpH r©T©KH xkw. H naKH Aa £ct iiowshho/HS npasHTMio rocnoACTKa /HH KHIiI£ p£H£HHO/H8 AP^rO /H-kCTO 3a K8K£ 8 KHU1£ nHCaHH'fH Kapoui 8 E8K8p*4lY, £>K£ /H-kCTO £CT KOA nHKHHIţS ITa3apAHKOK8, KOTOp8w IIHKHHIJ,$ AP^>K8t HHOtţY WT /HO-HacTHpa cK-kToro Hhkoa£, 3aH£?K£ arkcTO cf£ noxSnHa ro fer np£noHT£HHfH khui£ P£1£hh'ih npaKHT£/t rocnoACTKa /HH wt HaA MaH8a s8rpa$S/t, 3a xr acnpH totokh. H KHa cct nox8nna MaH8a 38rpa$ cYi /H-kcTO HaHiipk/KA* wt HaA PSJK/HaHa H wt HaA cHHa £ia j^8/HÎTp8. H npoAaAouia c'i'h khui£ P£4£hhYh awAΣ cYh /H-kcTa, ra?K£ c8t khui£ nHcaHH wt CKO£ia Hjf AOKpYtaKoaf h k£3 hhiahho£ HarHaosaHYf H ckc 3HaHY£/H K'Kckjf sapo-umhYx h /HaxaaauYfx h c8ai^ok ckc n*KprapH h wt np£A rocnoACTKa /HH. H kha^X rocnoACTKo mh h sanncoM chx ai©A«X npoAaT£/i£H k-k pSnk npknoHT£HHaro khuii p£H£HHaro npaKHTfara rocnoACTKa /HH ckc /HHorH/HH AOKpH aioAH/HH CKkA'kTfaYH, Ha HMt: Gtjtc n-KpK’Kaas h wt A,OBpo£i|iY, j^par8a nocTfaHHK H ^an, h?K£ £ct KHa KdTax 8 6p£/HYa aoro^£T h Iforol waSui h PaAya K-KTax H CTap£tţ T£pr£ H PaAya K8n£U,-K H Mhw s8rpa$ H Tcprc KoTp-KHkH8a h GnHpHA^H aoroijsrr h Kp-KCT-k wt AoBpoiţM H non HsaH wt Tp’KroKHijH h GTaHwtoa K8n£ivK h kSmivk h ATHxaaxo uiMap H HsaH uiMap h AlaHic Kp©HT©p h npouYH. Gir© paAH, AaA«X H rocnoACTKo mh npknowr£HHO/H8 npaKHTMt© rocnoACTKa /HH »8naH XpH3£K k£/\hko/H8 aoro^£T8, raKO?K£ Aa c8t £/h8 cYa khui£ nHcaHa /H-bcTa 3a k8kc h ckc nHKHHi^S wt Kapoui rocnoACTKa /HH wt E8K8p£ipY a^AYh8 £/h8 h wxas8 H CHHOKW/H £r0 H KH8KW/H H npkKH8H£TW/H H WT HHKOrOH<£ H£nOKCakKH/HO no wpH3/H8 rocnoACTKa /HH. Gkk£ h cK-kA'kTCaYi nocTaxat£T rocnoACTKo /HH: JKSnaH liana K£a akophhk h jKSnaH H£K8aa bhk kia khctYqp h JKSnaH OYipa bhk km aorojJs£T h ?K8naH TopraH K£a cnaTap H ?K8naH ^8/HHTpaxY km ctoahhk h Pa.HSAH km ko/HHc h A,Ya/HaHAH K£a nixapHHK h ?K8naH Kohaha'k kmhkYh nocTMHHK. HcnpasiiHK, OH/Ha ktopYh aoroijsiT. H a3, ^ApHi|i£ H-kct8pm, /HaaAYn nHC£u,, nncax b-k ctoa£HhYh rpaA E8K8p£ipY, /Htc£U,a /HapTYc aY a>>hh, k-k atTW wt cK3AaHYa /HHpa, x3pas. f Iw fla£§aHAp8 kw£kwA) /HHaoctYio EojkYw rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului dregător al 67 www.dacoromanica.ro domniei mele jupan Hrizea mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie lui un loc de casă în oraşul domniei mele în Bucureşti, pentru că a cumpărat acest loc de la Stepan, nepotul lui Iane, pentru 800 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie cinstitului dregător al domniei mele mai sus-zis alt loc de casă, iarăşi în oraşul Bucureşti şi cu pivniţă, care loc este din stînga alături de locul Rujmanei şi de la miază zi pînă la locul mănăstirii lui Mihail voievod, pentru că a cumpărat acel loc de la Mareea, fiica popii Radul şi de la fiica ei, Petriia şi de la ginerele său Toma, pentru 2 800 aspri gata. Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele mai sus-spus un alt loc de casă în mai sus-scrisul oraş în Bucureşti, care loc este lîngă pivniţa lui Pazarliv, care pivniţă o ţin ■ călugării de la mănăstirea sfîntului Nicolae, pentru că acest loc l-a cumpărat preacinstitul dregător al domniei mele mai sus-zis de la Mânui zugravul, pentru 3000 aspri gata. Şi Mânui zugraful a cumpărat acest loc mai înainte de la Rujmana şi de la fiul ei, Dumitru. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni aceste locuri, care sînt mai sus-scrise, de a lor bunăvoie şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor orăşenilor şi a mahalagiilor şi a sudeţului cu pîrgarii şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisele acestor oameni vînzători în mîna preacinstitului dregător al domniei mele mai sus-zis şi cu mulţi oameni buni martori, pe nume: State pîrcălab şi din Dobroeşti, Dragul postelnic şi Dan, care a fost vătaf la Eremia logofăt şi Ţogoe ceauş şi Radul vătaf şi Gherghe cel bătrîn şi Radul negustor şi Iane zugraf şi Gherghe Cotrăceanul şi Spiridon logofăt şi Cîrstea din Dobroţei şi popa Ivan din Tîrgovişte şi Stanciul negustor şi Mihalcea negustor şi Mihalco şelar şi Ivan şelar şi Manes croitor şi alţii. De aceea, am dat şi domnia mea preacinstitului dregător al domniei mele jupan Hrizea mare logofăt, ca să-i fie lui aceste mai sus-scrise locuri de casă şi cu pivniţă din oraşul domniei mele din Bucureşti, dedină lui şi ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Ne-cula fost vistier şi jupan Fiera fost mare logofăt şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt. Şi eu, Udrişte Năsturel, tînărul scriitor, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 11 zile, în anul de la facerea lumii 7136<1628>. | Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Cartea prăvăliilor de Bucureşti, care le-am dat la mănăstire. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, X/10. Orig., hîrtie (44 X 29,5), pecete timbrată. Cu o trad. de la sfîrşitul secolului al XlX-lea. 68 www.dacoromanica.ro 36 1628 (7136) martie 12. Maria din Bucov vinde un ţigan lui Ştefu postelnic. Scris-am eu jupînesa Mărie de Bu?ov acesta al meu zapis, cum să hie la mina Ştefuliui postelnic, pentru că i-am vîndut un ţigan, pre nume Radul Mitele, cu feciorii luiiu, cîţi va ave, însă Radul, feciorul Racenie, să hie de moşîe Ştefuliui postelnic, pentru că l-am vîndut de bună a mea voee, căce me-au fost al meu de moşîe de la părenţie. Ce să n-aibă neme treabă, nece fitele mele, nece nepoţi mei. Şî l-am vîndut cu totă inima mea, dirptu bani gata optu mie de bani, să hie Ştefiului moşîe dirptă. Acista am scris. Şî la tocmela nostră au fost mulţi boiari mărturii: Manole comisul, Ivaşco postelnic ot Bolotişti, Andronii armaş, Radul stolnicul, Ona croiuto-riul, Oprea ot Bucureşti i Tudor ot Bojorani. /ttfcCHţd MâjlTU KÎ AHT, K*K AtT x3pAS. Mariia. Stan logofăt ot Poiniţă1 Oprea. f Ivaşco postelnic1 Andronii armaş1 Stan de Micişti. Academia Republicii Socialiste România, CXCVI/195. Orig., hîrtie (31 x 21), şase peceţi aplicate. 37 1628 (7136) martie <13>, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt o ocină la Bucşani, în urma unor judecăţi. Hrisovul răposatului Alexandru voevod Iliiaş, tot pentru moşîia Buc-şanilor. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ungro-vlahiia, fiiul marelui şi preabunului, răposatul Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele preacinstitului boiariului domnii mele jupan Hrizea vel logofăt şi cu feciorii, lui cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să-i fie lui moşîe în Bucşanii dă Jos, în sud Vlaşca, însă partea Stanciului toată, stînjăni 145 şi partea lui Voicilă şi a frăţine-său Pătru toată, stînjăni 145 şi iar partea Albului şi a frăţine-său lui David şi al lui Costandin toată, stînjăni 381 şi partea Manciului toată, stînjăni 234 1 Semnături autografe. 69 www.dacoromanica.ro şi partea lui Patru postălnecul de la Pietroşani, stînjăni 40 şi iar partea altui Patru, stînjăni 339, toată, şi partea lui Ştefan logofătul toată, stînjăni 145, cin cup stînjăni 1434, den cîmpu, din pădure, din apă şi den siliştea satului şi cu morile şi du petutindinea şi dă peste tot hotarul, cîtă să va alege. Pentru că aceşti stînjăni de moşăe, ce s-au zis mai-sus, i-au cumpărat răposatul pan Andrei biv vel logofăt de la aceşti mai sus-numiţi oameni şi ei ca să fie rumâni, pentru 43 670 aspri bani gata. Şi iar au cumpărat Andrei biv vel logofătu moşîe în Bucşani, însă partea Balei logofătul ot Ruşi şi a fămei lui, toată, stînjăni 800. Şi sămnile moşîi să să ştie: din calea hotarului dăn mijlocul bisdricii pînă în hotarul Căzăne-ştilor la vale, dă peste tot hotarul, den cîmpu, den pădure, din deal şi cu tot venitul, pentru 12 000 aspri gata, de la Balea logofăt şi de la fămăia lui. Că au cumpărat Andrei logofătul acăste moşîi încă den zilele răposatului Mihail voevod. Şi de atunci au tot fostu acăste moşîi drăpte şi statornice, pînă în zilele lui Gavriil voevod. Iar cînd au fost atuncea, au fost avut jupîneasa Tudosiia jupînului Andrei biv vel logofăt şi cu fie-sa Magdalina, pîră cu Balea logofătul naintea lui Gavriil vodă şi aşa pîrîia Balea logofătul cum că n-au vîndut den partea lui dă moşîe lui Andrei logofăt. Şi au rămas Balea logofăt den Ruşi de lăge, dennaintea lui Gavriilă vodă. Şi atunci au tot ţinut jupîneasa Theo-dosiia aceste moşîi cu bună pace. Iar cîndu au fost în zilele lui Alexandru vodă, feciorul răposatului Radului vodă, făcut-au jupîneasa Tudosiia şi cu fie-sa aceste moşîi vîrizătoare. Decii cinstitul boiariul domnii măle jupan Hrizea vel logofăt, el au fost cumpărat acăste moşîi toate, denpreună şi cu partea Balei logofăt de moşîe din Bucşani şi cu rumânii, de la jupîneasa Tudosiia şi de la fie-sa Magdalina şi de la gineri-său Vasilie, feciorul lui Urăche vornecul, pentru 250 galbeni gata. Şi au vîndut jupîneasa Theodosie, jupîneasa lui Andrei logofătul şi cu fie-sa şi cu gineri-său ce s-au zis, acăste moşîi ce scriu, jupînului Hrizei vel logofăt, de a lor bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a toată curtea domniei lui. Şi au văzut domniia lui, Alexandru vodă, feciorul Radului vodă şi zapisul j upîn&ii Theodosiei şi al fie-sa al gineri-său la mîna boiariului domnii m£le jupan Hrizii vel logofăt, de vînzare şi cu mulţi boiari mărturii; aşăjderea şi cartea lui Mihail voevod, de cumpărătoare, cînd au fostu cumpărat Andrei logofătul aceste moşîi şi cărţile vecinilor, lăcuitorilor satului, de cînd au fostu vîndut aceste moşîi lui Andrei logofătul; aşăjderea şi cărţile de pîră şi de rămas ale lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă, cîndu au fost cursul anilor 7132, de pe vrăme cîndu au fostu rămas Balea logofătul din sat den Ruşi, de l£ge, întru care au fost iscălit cu mîna a tot sfinţitul părintele nostru Chirii, patriiarhul Alexandriei, întru mărturie aceştii cărţi. Care toate acăste le-au 70 www.dacoromanica.ro fost dat jupîneasa Theodosiia la mina jupînului Hrizei vel logofăt. Şi de atuncea au ţinut aceste moşii cu bună pace. Iar după ac&a, cîndu au fost acum, în zilele domnii m£le, iar cinstitul boiariul domnii m£le pan Hrizea vel logofăt au avut pîră cu Balea logofătul ot Ruşi şi cu toţi lăcuitorii satului Bucşănii, cîţi sînt pre rîndu mai sus scrişi, pentru această moşie den Bucşani. Şi viind, aşa să pîrîia de faţă, înnaintea domnii m£le, în divanul cel mare, zicînd Balea logofăt şi sătenii din Bucşani cum că n-au luat bani de la Andrei logofăt, ci i-au fost năpăstuit şi le-au ţinut moşiile lor în silă şi fără dreptate. D6cii jupan Hrizea vel logofăt au scos la divan zapisul de vînzare pre părţile Balei logofătul ot Bucşani, făcut şi scris cu singură mina Balei logofăt la mina lui Andrei logofăt, care zapis nici Balea logofăt n-au putut tăgădui nici intr-un chip, că n-ar fi făcut cu mina lui. Şi s-au adevărat că au fost luat Balea logofăt bani de la mîna lui Andrei logofătul, pre partea lui de moşie de la Bucşani. Decii domniia mea am căutat şi am judecat pe direptate şi pă l£ge, den-preună cu toţi cinstiţii boiarii domnii m£le şi am văzut domniia mea şi am citit întîi cărţile lăcuitorilor sătdni den Bucşani, după ac£ia cartea lui Mihail vodă, de cumpărătoare şi cartea lui Gavriilă vodă, de pîră şi de rămas şi zapisul tuturor boiarilor care au fost boiari de divan ai lui Gavriilă vodă, anume: pan Ivaşco ce-au fost atuncea vel vornic i pan Papa vel logofăt i pan Stoica vel vistier i pan Ventilă vornic şi pan vel spatar i pan Buzinca vel comis i pan Vladul Rudeanul vel paharnic i Paraschiva vtori logofăt, toţi aceşti boiari ce sînt numele lor în zapis, cu peceţile lor şi iscăliţi în dosul zapisului, cu mîna lor şi cu mîna întru tot prea sfinţitului patriarhu al nostru chir Chirii, patriarhul Alexandriei, scriind şi mărturisind cum au fost pricina. Şi atuncea Balea logofăt şi lăcuitorii satului de la Bucşani, înnaintea lui Gavriilă vodă, cu jupîneasa Theodosiia jupînului Andrei logofăt şi cu fie-sa Magdaliua, judecîndu-să, au rămas Balea logofăt şi atuncea dă l£ge şi de judecată. Aşăjderea şi domniia mea încă văzînd atîta cărţi şi zapise de mare credinţă, cum s-au fost cumpărat această moştenire de la Bucşani de jupîn Andrei logofăt şi de jupîneasa lui, Theodosiia, şi după aceia i-au fost vîndut aceşti mai sus zişi boiari, jupîn^sa Tehodosiia şi fie-sa Magdalina şi cu gineri-său Vasilie, feciorul lui Ureche vornic, cinstitului boiariului domnii m61e jupan Hrizei vel logofăt, precum mai sus scrie. Aşăjderea s-au pîrît şi jupan Hrizea vel logofăt cu Balea logofăt şi cu sătenii den Bucşani de faţă, înnaintea domnii mdle, în divanul cel mare, pentru acdste moşîi din Bucşani. D£cii iar au rămas Balea logofăt cu lăcuitorii den Bucşani, de l£ge şi de judecată şi dennaintea domnii m£le. Care de acum înnainte, Balea logofăt treabă şi meteahnă cu satul Bucşanii să nu mai aibă, nici el, nici feciorii lui; aşăjderea şi lăcuitorii satului den Bucşani să fie rumâni, ei şi feciorii lor, jupînului Hrizei vel logofăt, în v£ci şi moşîe 71 www.dacoromanica.ro de baştină şi ohabnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui de nimenea neclătit, după zisa domnii m61e. Iată şi mărturii am pus domniia mea: pan Papa vel vornic, pan Hera vel logofăt şi pan Dumitraşco vel vistiiar, pan Gorgan vel spătar, pan i pan Ramandi vel comis zile, vă leat 7136 <1628>. Academia Republicii Socialiste România, Condica m-rii Radu Vodă, ms. rom. 4985, f. 50—52. Traducere din c. 1760; altă traducere la Arh. St. Buc., ms. 256, f. 645—646, după care s-au făcut completările. 38 1628 (7136) martie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări satul Sineşti al m-rii Mislea. ţ Milostiiu Bojiiu, Io Alexandru voevod i gospodinu văsoi zemle Uggro-vlahiiscoe, sinu velicago i preadobrago , Hriza vel logofet. I napisah Lepădat logofet u grada Bucureşti, martie 15 dni, leat 7136 <1628>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 51v—52v. Traducere; altă trad. ibidem, ms 466, f. 67v — 68. 39 1628 (7136) martie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod hotărăşte ca Tănase din Ciocăneşti să fie slobod de vecinie de către m-rea Mihai Vodă, deoarece a fost rob la turci. f A1HA0CTTk> EOJkY», Iw flAH§dHAp8 KOtKOAd H rOCnOAHHTi KTiCOH SE/HAE &8rpopK,\dXÎHCKOH, CHHTi KEAHKdrO H lip'fcAOCpdrO, nOKOHHHO/US IdYiaUl KOfKOA. JV,dEdT rocnoACTKO AtH cYe iioke aehVe rocnoACTKd aih TdHdcYEK wt Hok-kheiph H ChC CHHOKHX, EAHU.EJKE E©r"k A<>CT, I3K0JKE A<* tCT 8 AlHp H CKOKOAHH 3d KfMfHII WT K"h AlfAHHTYf frS/HtHSil WT CK'feTd /UOHdCTHpf nOKOHHHOAlS AlH^dlO KOI-KOA WT E8k8j:(1(IH, (A^C ECT CKtTH IlHKOAdE H WT K-K npOMIH IrSAlEHH H KdASrţpH KOI XOKET EHtY 8 CK-fcTd /HOHdCTHpE. IÎOHOKE Epi TdHdcYf, WH ECT EHA 73 www.dacoromanica.ro poc 8 TSpcKd afMAt; TdJKE npYHAojf wt TspcKj seame wt nopociHYi. fl noTO/H, A\EAHHtYe Er8AUHi$A, WH ndAHSrt H pEKA*k KAKO ECT TaHJCYE KEMHH CKtTO/H8 AtOHd-CTHp h jfo^jET Ad ra bemhhSht. Jl TdHdcYt, wh npYHAOJf C'kc k*hc csao Hok'khsijiYh Tfpf ECT CBEAHTElVKCKOSdA npEA AtE.lHHTYES ErS/HEM KdKO HE ECT, HHKE ECT BHA KEMHH CKtT0/H8 /HOHdCTHp. H CKTBOpHA ECT A\EAHHtYe ErSAtEH H âdllHC HA p»K TdHdcYEB sa C'kaehpehYh. H KHAtx'O/H rocn«ACTKo am h 3jiihc8a AIeahhtYhk ep&ueh, KdKO HE ECT, HHÎKE ECT BHA TdHdcYE KEMHH. Gsro pdAH, AdA<>X h rocnoACTKO aw TdHdcYE, raKOJKE Ad e:t 8 AtHpHO h cao-eoa 3d kemehYe wt kt, A\eahhtYe et^aiehSa h wt K-K Ap83H ErSA'EHH H KdASripH WT CK-kTd /HOHdCTHpH HÎKE BHUJE ptjf H CHHOKHJf H BHOKOAE H lip-feHH8MET0At H HE WT KOrOME HEnOKOAEKHAEO n«pH3Al8 TOCnOACTKd aKE CKtAHTEAYH IlOCTdKHJf TOCnOACTKO A1H »8ndH Ildnd KEAHKH AKOpHHK H MStlAH XpH3t KEAHKH AWrW^ET H JKSlldH ^^HTpdUJKO KEAHKH KHCTYldp H 5K#-ndH ToprdH KEA CndTdp H KSridH ,\8A1HTpdKH KEA CTOAHHK H }K8IMH PdAtdHAH REA KOA4HC H I\i|a'HaHAH BEA riEJfdpHHK H JKStldH KoHAHAH BEA flOCTSAHHK. HcnpdKHHK, XPH3t AWrWiJsET. IlHC HaoSYh, B-K HdCTOA rpdAy E8K8pEl|IH, AVkCEtţd AMpTÎI eY A^HH h wt ilAdAld TEMEhYe, BTv A-bTO X3PAS. f Kw flAHâdHAP^ kwebwa, aehaoctYw EojkYw rocnoAHHH. ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tanasie din Ciocăneşti şi cu fiii, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobod de vecinie de către Melintie egumenul de la sfînta mănăstire a răposatului Mihai voievod din Bucureşti, unde este hramul sfîntului Nicolae şi de către ceilalţi egumeni şi călugări care vor fi în sfînta mănăst're. Pentru că Tanasie a fost rob în Ţara Turcească; astfel, a venit din Ţara Turcească din robie. Iar după aceea, Melintie egumenul, el a căzut şi a spus că Tanasie este vecin sfintei mănăstiri şi trebuie să-l vecinească. Iar Tanasie, el a venit cu tot satul Ciocăneşti, de a mărturisit înaintea egumenului Melintie că nu este, nici n-a fost vecin sfintei mănăstiri. La acestea şi Melintie egumenul a adeverit aşa că Tanasie nu este, nici n-a fost vecin sfintei mănăstiri. Şi Melintie egumen i-a făcut zapis de împăcare la mîna lui Tanasie. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Melintie egumenul că Tanasie n-a fost, nici nu este vecin. De aceea, am dat şi domnia mea lui Tanasie, ca să-i fie în pace şi slobod de vecinie de către egumenul Melintie şi de către alţi egumeni şi călugăr din sfînta mănăstire care s-a spus mai sus, şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Căci nici nu pot fi robii vecini. 74 www.dacoromanica.ro Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Ispravnic, Hrizea logofăt. Am scris Idoxie logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 15 zile şi de la Adam cursul anilor 7136<1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Nucet, XX/13. Orig., hîrtie (34,5 x 56,5), pecete timbrată. 40 1628 (7136) martie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Clăteşti, din jud. Ilfov. f illHAOCTYlO Eo%Y|0, Îw IlAEâdHApS KOEKOAd H rOCnOAHHT». K*kCOE 3EAJAE XrrppOKAdJfklHCKOE, CHHTv KEAHKdrO H nptAOEpdrO H AJHAOCTEKdrO H nOKOHHHdrO îw ÎaYhiu boEboaa» ,4,4k4t rocnoACTBO a\h cYio nosE aehYe rocnoACTBd ajh cEaok Kavte-l(lYH WT HdA EA4T4, WT CSACTKO @A](<®K>, I2K0JKE Aa ECT 8 AtHpHO H CA0E0AH0 34 K"KKAE H 3d CtHO H 34 AJEA rOCnOACKH H 34 BOCOK H 34 CSjţE WBlţE H 34 nOA-B04AE H 34 AJdHCk H 34 B*kHHUJOpH H 34 KOHk rOClOACKYH H 34 KOA 34 BOHCKd H 34 APkKE rocnOACKH [h 34 rp4B0T H 34 B4HH MTO JfOAY no Kp4El|lH H 34 B'kctjf QJKAEhYe, KOAHKO C»T npE3 AtT B"k 3EAJAE rOCnOACTKd AJH, flOHEJKE C*kAJ nOAJHAO-CTEKHJfOAJ rocnoACTBO AJH TEpE CkAJ (ipOCTHA no cYE KHUJE PEMEHO CEAO KaTiTEhYh1 34 cYlO 34 B-KCtX KOAHKO C»T no KHUJE nHCduYE, TTvMIO Aa HAJ4T Aa AACT KTv EAHH AtT no pi 34 JKHATH. G9B4ME Aa CE 3H4ET: Aa AaCT H4 CBtTH TloprYH H H H4 CBtTH ,4,EAJHTpEH, n4KH ÎT 34 JKHATH. H CE AaA( KHHdpHMIOA H AH%AJ$ 34 nuEAH H ropi(JHH4 34 WBlţH H 34 CBHHH, 4 AP^rO HHl(J4 KE HtCT H4HA4K4TE, 4AH K4KO ECT EHA Aaa H H4Hnpt>KAE BptAJE H4 nOKOHHdrO Iw PdAYA BOEBOA, nOHEJKE CkAJ BHAtA rocnoACTBO AJH H KHHT4 nOKOHHdrO îw PdAV'A K0EK0A4 34 npOlfJEHYE H 34 SctPOEhYE, CkTKOpHAd CkC BEAHK4 KAET$S, K4K0 ECT EHA TdKAJEJKYlO PdAV'A KOE- koa4 cec ceao KA-kTEipYH, Aa Aact kti eahh AtT jkhath jT, H4 CBtTH TiowprYH H BHH4PEMIOA H AEJKAJd 34 mjEAH H T0pi(JHH4 34 IVBlţH H 34 CBHHH, 4 AP^ro HHl(J4. TdJKE rocnoACTBO mh, I2ko>ke BHAtA noAJHAOBdA ch SctpoeijYh noKOHHdro PdAV'A BOEBOAA, a rocnoACTBO AJH EIJJEJKE nOAJHAOCTEBHJfOAJ H CkAJ SCTPOHA CkC cYe ceao KHUJE pEJf, KA'kTEipYH, K4KO no KHUJE pEJf, 34 B*kCtj(. TdJKE rocnoACTBO AJH <~kAJ 1 Aşa în text. 75 www.dacoromanica.ro c-hTKOpHA e'ff KHHra rocnoACTKd mh, TEpE c-kai 8/Mhokha h crai «Tp-hAHi KHHra noKOHHaro PaAyA KOEsoAa haa cYe KHHra rocnoACTKa aih, hkcoke M *ct hai ceaok Ka-RTEIJiYh 8 AIHpHO H CAOEOAHO 3d K'RCkjf taîKAfHYE, KOAHKO C8T KHUJE nHC, TTvMW Aa hamt Aa AacT koahko ect nHc 8 3A* khht rocnoACTKa aih, kako ect AatT h HaHnpt>KA‘ Kp'kaif • H eijieke 3aK.(EHa:iYf NOCTdKA-fefAi rocnoACTKO aih: koe maokek'r ce xoket hciih-TOKaa paâApaTH cYe aihaorahTe h SctpoehYe rocnoACTKa aih, a Tor maokek-r Aa ect npOKAET H a.MTEiHa WT tYh CR-feTH WTIţH H}KE C8T KTv HekYh H Aa HAUT MIC TI IO ckc f$Aa H crc flpîa h ckc hhh ÎSaYh. Gfro paAH AM*X H rocnoACTKO aih cEaok KaetehiYh, hkoîKE Aa ect 8 aihpho H caoboaho 3a K-Rrfejf ohcaehY, koahko c8t khuie nHc, hh^to Aa H’k caieht noKo-chth KaaoKaHYE npfcA cYe KHHr rocnoACTKa aih. Gejke 8bo h CK'bA'bTEAio NOCTdKAtHAi rocnoACTKO aih: jkSimh liana keahkh KwpHEK h KSnaH XpE3E keahkh Awrw$ET h HtSnau A,8AIHTpaUIKO KEAHKH KHCTYiap h ?K$naH TopraH keahkh cnaTap h xcSnau A,8AiHTpaKH keahkh ctoahhk h kSimh Pa-AiaHAH keahkh koaihc h kSimh A,YraAiaHAH keahkh nixapHHK h jkSimh Koiiahao keahkh nOCTtAHHK. H HCnpaKHHK, WgfMH KoHAH.lE KEA nOCTtAHHK. HcnHcay a3-R, Gtah, khSk cTap Gtah Awrw$ET wt G-rkeckh ktv imctoahh rpaAV e>ke ce 3oket BSkSpeijih, Alteia AiapTi't hY a^hh wt flAaaia ac HHHtunia-ro TEKTviparo AtTwAi, k-r aVto x3pAS. t îw fÎAtâaHApS KWEKWAa, aihaoctY | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Clăteştii de pe baltă, din judeţul Ilfov, ca să fie în pace şi slobod de găleţi şi de fîn şi de miere domnească şi de ceară şi de oaie seacă şi de podvoade şi de majă şi de bănişori şi de cal domnesc şi de care de oaste şi de lemne domneşti şi de munci şi de banii ce merg pe la margine şi de toate mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, pentru că domnia mea m-am milostivit de am iertat acest mai sus-zis sat Clătenii1 de toate acestea, cîte sînt mai sus-scrise, numai să aibă să dea într-un an cîte 100 de galbeni. însă să se ştie: să dea la sfîntul Gheorghe 50 de galbeni şi la sfîntul Dimitrie, iarăşi 50 de galbeni. Şi să-şi dea vinăriciul şi dijma de albine şi gorştina de oi şi de porci şi alt nimic să nu mai dea, însă cum s-a dat şi mai înainte vreme, în timpul răposatului Io Radul voievod, pentru că am văzut domnia mea şi cartea de iertare şi de întocmire a răposatului Io Radul voievod, făcută cu mare blestem, cum a fost întocmirea lui Radul voievod cu satul Clăteştii, să dea într-un an 1 Aşa în text. 76 www.dacoromanica.ro 100 galbeni, la sfîntul Gheorghe, şi vinăriciul şi dijma de albine şi gorştina de oi şi de porci şi altceva nimic. Astfel domnia mea, dacă l-am văzut miluit cu această întocmire a răposatului Radul voievod, iar domnia mea încă m-am milostivit şi am întocmit cu acest mai sus-zis sat Clăteştii cum s-a zis mai sus, pentru toate. Apoi domnia mea am făcut această carte a domniei mele, de am înnoit şi am întărit cartea răposatului Radul voievod pe această carte a domniei mele, ca să le fie satul Clăteştii în pace şi slobod de toate mîncăturile cîte sînt mai sus scrise, numai să aibă a da cît este scris aici în cartea domniei mele, cum a dat şi mai înnainte vreme. Şi încă blestem punem domnia mea: care om se va ispiti să rupă această miluire şi întocmire a domniei mele, iar acel om să fie blestemat şi anatema de cei 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia, şi să aibe parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei. De aceea, am dat şi domnia mea satului Clăteştii, ca să fie în pace şi slobod de toate mîncăturile cîte sînt mai sus scrise, nimeni să nu cuteze să încerce învăluire înaintea acestei cărţi a domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hreze mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Condilo mare postelnic. Am scris eu, Stan, nepotul bătrînului Stan logofăt din Săveşti, în cetatea de scaun care se cheamă Bucureşti, luna martie 18 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136<1628>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., A. N.. CXVI/25. Orig., hîrtie (44 X 29), pecete timbrată. Cu o trad. din secolul al XX-lea. 41 1628 (7136) martie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sima logofăt un rumân şi ocine la Cîineşti şi Bujorani. f AIhaoctYio EojkTeio, Iiv IbuâdHApS roeroa<» h roenoAHH-h r-rcoh seaiae Ă'rrppoRAdxi'HCKOE, chhti REAHKaro h nptAORparo, noKOHHdro liv HAi'iauioK roeroa* AdRdT rocnoACTRO KfHA fro, A\ApA\ H CKC CHHOBH HJf, BfpCT-b H I\lHrOpYf H CKC BTiCH CHHOBH HJf, nOHfftf ra fCT [1AATHA BOA'kpHH rocnoACTsa mh Ghaia Awrw$fT wt k-k AlaxaAUT t8pk8a wt ţliopyioK, ckc xKy 3a acnpH roTOKH, paA’f fAHa CKrp-kuifHYf mto fCT cktbopha, Tfpf io fCT 3ar8EHA fAHa KOEHAa. Taau nocAfy, Mhx’KHA'k AtoAAOB-kH8A H-kcT haiaa ckc mto Aa cf naaTHT wt k-k iMajfaAUT t8pk8a, ah8 fCT npHUifA Mh^-kha-k MoAAOB-kH8A KSnHoau ckc t8pk8a npfA rocnoACTKa mh 8 Bf ahkYh ahkah, Tfpf npoAaKa.» ck c8t AIh^-KHA-K rtloAACK-bHSA KfMHH ECAtpHH» rOCnOACTBA MH GHAffS KTOplH AWrwljsfT paAV Ta A&KHOKfHTf, ckc chhokh fro, wh 3a ckoi© a^bpokoaic wt ahkah, Tfpf ra fCT [1AATHA GHAIA AWrWljifT WT K* *K A\ayaAUT T8pK8 WT ţlOp^OB, C"KC cYf acnpH KHUjf pfMfHH, xsy. H a npOAAKAA ck C8T AINJ^KHA-K rt\OAA®K-fcH8A KfMHH GhAUK AWrwljsfT CKC b-kchx chhokhx fro wt npfA rocnoACTKa aih wt ahkah h wt npfA k-kcaai BOA-k-pOAl Bf AHlţf H A1AAH WT AKCpa rOCnOACTBA MH 3a A^BpO KOA-fc fro. H KHA-k^cAi rocnoACTBO aih h 3anHC 3a npoAanYf Mh^-kha-kb AloAAOK-kH8A CKC CHHOKH fro CKTBOpHA Ha p8K GhAUB AWrWljifT CKC A1H03H BOA*kpH CBf AfTf AÎH HanHcaHH 8 3annc, Ha HAU: »8naH liana Bfa Akophhk h >K8naH XpH3a Bfa Awrw^fT H flcAAH BHB Bf A AKOpHHK H îsaUJKO BHB Bf A AKOpHHK H Yfpa BHB Bf A AWrWljlfT H RaAAVA BHCTYiap H B83HHKA [BHCTYiap H jV,8A1HTpaUJKO BHCTYap H TopraH BfA cnaTap h TAHropYf koaihc h GtaaiatY nopTapiOA h A\aTfK> BfA ara h J\,8aihtp8 K-KnHTAH H AIh^AIO KAlOMAp H GtAHKO KAlOMAp H AlaTflOA KAlOMAp H KaAOTTi apAtAIII H npfAa AKOpHHK H Kp-KMIOH AKOpHHK H A1HOSH BOA*kpH f>Kf Hf c8t nHCAHH 3Af B*K KHHra cYa\. H naK Aa fCT EOA-fcpHHS rocnoACTKa AfH >K8naH Ghamb btopYh Awrw^fT WMHH8 8 ) *KHHfl(IH1 H 8 X0Tap8A At-KH-KHAfl(lYAOp, WBAMf \tA PaAyAOK WT K-KH-Hfi(iH B-Kcax, Bf3 fAHa 8HHorpaA h AHKaA"b wt RaA-k IlAfumopfH, fAHKa cf X"rtT H3KpaTH WT nOAlO H WT Ul8AtA H WT BOA, nOHfJKf IO fCT noKSnHA GHAIA AOrO^fT Clift W1HH*K WT HAA PaAyA WT K-KHHfl(IH WT C9tKCK8 3â...8 acnpH TOTOBH. H naK noKSnHA BOA-kpHH rocnoACTKa aih Ghaia ktopYh Awrw^fT wmhh-k 8 E-KHHfifiY, aah Afa nontB Thh8b B-Kcay, fAHKa ct xtit H3BpaTH, wt haa nona Th-h8, 3a...2 acnpH totobh, wt no b-kc pTapO/H, «of wmhh-k fCT bha b-k3haua ^,8-AlHTpS wt haa non Thh8 no bT BfAPf 3a AlfA» iţ-kHO xăwo acnpH. H bhah c8t ki-3aui haa cY.ft AlfA ha HAtf A8n8A wt...2 fi noTOAt, npoAaio fCT non Thh8 GHAffB AWrWiJjfT, KAKO fCT BHUlf nHC. H naK A a fCT BOA"kpHH8 rocnoACTKa AtH Chaiik ktopYh Awrw^fT w^hh-k 3 K-KHHflflH, AAH AfA A8AfHTp8K H B.UAVAOK WT E-KHHfl|lY WT no fâTfCKS KTkCaX, WT nOAlO H WT Ul8Afa H WT BOA H WT nOCKSAf, fAHKA Cf JfrfT H3BPATY, noHfACf 1 Cuvintele „ivhhhE 8 Ki.hhu(ih“ sînt scrise pe margine, cu roşu. * Loc alb. 78 www.dacoromanica.ro fCT nOKSflHA GhAIA AWrWj|KT CÎA WMHHTv WT HaA A,8AIHTp8 H WT HAA BaAAV1' ivt K-khheijjh, sa xHjf acnpH roTOBH. H b*k3Ea ect fAHHoro no xAt sa acnpn h cahi^e fAHa a8akai-k sa asa H KOAHiţE saha s(re sa h-kapauh. H npoAaiOT cf H IVHH BHTH BS4HHH CKC W4HNA HAI H CKC CHHOBH HJf Sa AOKpOBOAlO HAI H BfS HHtAHA chaoctYio, ckc 8shahYe B-KcbAi AisrYauioAi wt rop h wt a«a h wt wKp-KCT AIECTOAI. H npoAaAoujf cYh bhuje pt4SNH hauhhth aioaTb HHpE ivhhhe ivt npEA rocnoA-CTBa aih. H bha^X H sanncE sa npoAaHYE ckc AtHorn BOA-bpn cbeaetEaYh no haie: >K8naH $YEpa bhb bea awtwjJiet h wt ^A-tra, Gtan4ioa nwCTEAHHK H wt A,Eca, PaA\rA Aoro^ET h wt Hetoeijjh, rsprs nocTEAHHK H Xpnsa batajc h Koctahahh h n-KTpaUlKO nocTEAHHK H GoKOA nEJfApNHK H GTpOE CnATAp H WTlţS IlapTENYE SnH-CKonSn wt Gw-broB h wt H3Bop, TSaop koaihc h wt E-kpceijjY, IIpSAa Aoro^ET H wt niHpHH-bcK, Maut aoto+Et H XapBAT cnaTap h TiowpAEa nHTap H CTap ITk-A8pE AWrw4ttT H WT AEpElJJH, T8AOPAH, CHHTv IIpEAEB H WT K-KHHElJjY, PaAVA, CHH-h RakkSaok h PaAVA, BpaT A,Yhk8aob. H naK Aa ect EOA’bpHNS rocnoACTBa aih Ghaieb btopYh awtw^et w4Hn8 8 EojkSpahh1, wbame TAaroAEAtaro IIISBHiţa wt haa RaA’b Mahk-kb, wt noAio h wt ui8Ata, BapE eahka ce XTfT H3BpaTH aea nonEB Thh8b Btcav wt cYa Hl8BHiţa bh-uji pEjf: wt AAiir, wt boaa ©atSaob Aopn 8 jfOTapS HA’bJKE jf°TapHcauiB Ap8rs W4HHE, a AH cYia W4HN"K BE3 BHHOrpaA, nOHEJKE ECT nOK8nHA Ghaia AWrW^ET WT haa nona Thh8, sa xr acnpn totobh. H naK AapoKax ect nona Thh8 no JKSnaH Ghaia AwrwjjiST ckc eaha chahiijE 8 ceao 8 Eo>K8paHH, no Baab ckc Boaa, hko>ks aa io ect sa a^AHhS. H aapobaa c8t wh sa HEroB Aospo boae. H EHAt^oA» rocnoACTBO aih h sanncSa nonEB ThhSb 3a npoAanYE h sa AApo-KAhYE, CKC AtHOSH AOBpH AIOAYe H AAA’KATKUiapH, no HAIE: WT fiOJKOpAHH, EEpHHKA Aoro^ET h chhobh Ero, Thh8 h MSjka h [Raa* [h non IKtpS h EaA'fc MapYiK. Gsro paAY, AAAOJT ckai rocnoACTBO aih BOA,fcpHH8 rocnoACTBa aih ?K8naH Gh-aia Awrw^ET, bkojke aa ai8 ect cYe wmhhe A’bAYHE bhuje pehehe h b-k wj^ab-k ch- HOBOA1 H BH8KOA1 H np'bBNSHSTOAl H [hE WT KOTOJKA© HEnOKOA’bBHAlO, no OpHSAlO rocnoACTBa aih. Gejkb 8bo h cbeaetEiYh nocTABA-bEAi rocnoACTBO aih: K8naH liana [bEa A^op-hhk H »8naH Xpnsa bea awtw+Et h s<8naH ^8aihtpaiuko bea bhctYhp h JKSnaw Toprau bea cnaTap h A^aihtpakh ctoahhk h Paaiahah koaihc h AJfiaAiaHAH bea nExapHHK h JK8nau Kohahao bea nocTEAHHK. H HcnpaBNHK, Xpnsa bea Awrw^ET. H Hanncax ilsmiAAT Awrw$ET b-k hactoa rpaAV E8k8peijjh, ArbcE^a aiaptYe hY a^hh h wt flAAAia ao nhh1j, b-k A’bT x3pa.s. f Iw fÎAEâaHApS bweb«aa, aihaoctYio BostYio rocnoAHHt. Hw HiVHâaHApS bohboaa 1 Cuvintele „whhh# 8 K»xc8()4HH'‘ sînt scrise pe margine, cu roşu. 79 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Sima al doilea logofăt şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un vecin anume Mihăilă Moldoveanul şi cu soţia lui Maria şi cu fiii lor, Berstea şi Gligorie şi cu toţi fiii lor, pentru că l-a plătit boierul domniei mele Sima logofăt de la Mahamet turcul din Giurgiu cu 2 400 aspri gata, pentru o greşeală ce i-a făcut, de i-a pierdut o iapă. Astfel apoi, Mihăilă Moldoveanul n-a avut cu ce să se plătească de către Mahamet turcul, ci a venit Mihăilă Moldoveanul împreună cu turcul înaintea domniei mele în marele divan, de s-a vîndut Mihăilă Moldoveanul vecin boierului domniei mele Sima al doilea logofăt pentru acea datorie, cu fiii lui, el de a lui bunăvoie din divan, de l-a plătit Sima logofăt de către Mahamet turcul din Giurgiu cu aceşti mai sus-zişi aspri, 2 400. Şi a dat Sima logofăt în mîna lui Mihăilă 2 boi şi o vacă cu lapte. Şi s-a vîndut Mihăilă Moldoveanul vecin lui Sima logofăt, cu toţi fiii lui, dinaintea domniei mele din divan şi dinaintea tuturor boierilor mari şi mici din curtea domniei mele, de a lui bunăvoie. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare al lui Mihăilă Moldoveanul cu fiii lui, făcut la mîna lui Sima logofăt, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi Aslan fost mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi Fiera fost mare logofăt şi VIadul vistier şi Buzinca vistier şi Dumitraşco vistier şi Gorgan mare spătar şi Gligorie comis şi Stamati portariul şi Matei mare agă şi Dumitru căpitan şi Mihai clucer şi Staico clucer şi Mateiul clucer şi Calotă armaş şi Preda vornic şi Crăciun vornic şi mulţi boieri, care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta. Şi iarăşi să fie boierului domniei mele jupan Sima al doilea logofăt ocină în Cîineşti1 şi în hotarul Mănăileştilor, însă toată partea lui Radul din Cîineşti, fără o vie şi livada din Valea Pleşcioarei, cît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă, că a cumpărat-o Sima logofăt această ocină de la Radul din Cîi-neştii de la Otăsău, pentru...8 aspri gata.' Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Sima al doilea logofăt ocină la Cîineşti, însă toată partea popii Ghinu, cît se va alege, de la popa Ghinu, pentru...2 aspri gata, de peste tot hotarul, care ocină a luat-o Dumitru de la popa Ghinu pe 12 vedre de miere, preţul 1870 aspri. Şi a fost chezaş pe această miere anume Lupul din...2. Iar după aceea, a vîndut popa Ghinu lui Sima logofăt, cum este mai sus scris. Şi iar să fie boierului domniei mele Sima al doilea logofăt ocină la Cîineşti, însă toată partea ii Dumitru şi a lui Vladul din Cîineştii de pe Otesău( din cîmp şi din pădure ’ din apă şi de pretutindeni, cît se va alege, pentru 1 Cuvintele „ocină în k neşti" scrise pe margine cu roşu. 2 Loc alb. 80 www.dacoromanica.ro că a cumpărat Sima logofăt această ocină de la Dumitru şi de la Vladul din Cîineşti, pentru 8 600 aspri gata. Şi a luat fiecare cîte 4 300 de aspri şi cîte o dulamă de aba şi cîte o pereche de nădragi. Şi s-au vîndut şi ei să fie vecini cu ocina lor cu fiii lor, de a lor bunăvoie şi fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ocinele lor înaintea domniei mele. Şi am văzut şi zapisele de vînzare cu mulţi boieri, anume: jupan Fiera fost mare logofăt şi din Dîlga, Stanciul postelnic şi din Desa, Radul logofăt şi din Negoeşti, Gherghe postelnic şi Hriza vătah şi Costandin şi Pătraşco postelnic şi Socol paharnic şi Stroe spătar şi părintele Partenie episcopul de la Snagov şi din Izvor, Tudor comis şi din Bîrseşti, Preda logofăt şi din Şirineasa, Manea logofăt şi Harvat spătar şi Ghiuorma pitar şi bătrînul Pădure logofăt şi din Lereşti, Tudoran, fiul lui Preda şi din Cîineşti, Radul, fiul lui Vîlcul şi Radul, fratele lui Diicul. Şi iar să-i fie boierului domniei mele Sima al doilea logofăt ocină la Bo-jurani x, însă numită Şuviţa, de pe Valea Maicăi, din cîmp şi din pădure, oricît se va alege partea popii Ghinu toată din această Şuviţă mai sus-zisă: în lung, din apa Oltului, pînă în hotarul unde s-au hotărnicit alte ocine, însă această ocină fără vie, pentru că a cumpărat Sima logofăt de la popa Ghinu, pentru 3 000 aspri gata. Şi iarăşi a dăruit popa Ghinu pe jupan Sima logofăt cu o selişte în sat la Bojurani, pe Valea cu apă, ca să-i fie de moştenire. Şi a dăruit el de a lui bunăvoie. Şi am văzut domnia mea şi zapisul popii Ghinu de vînzare şi de dăruire cu mulţi oameni aldămăşari, anume: din Bojorani, Berincalogofăt şi fiii lui, Ghinu şi Muja şi Badea şi popa Pătru şi Badea al Măriei. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Sima logofăt, ca să-i fie aceste ocine mai sus-zise dedine şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi stolnic şi Ramandi comis şi Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 18 zile de la Adam pînă acum, în anul 7136<1628>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/8. Orig., hîrtie (43,5 x 29), pecete timbrată.. Cu o trad. din 1859. 1 Cuvintele „ocină la Bojurani" sînt scrise pe margine, cu roşu. 81 www.dacoromanica.ro 42 1628 (7136) martie 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte satul Ciulniţa, jud. Ialomiţa, moşnenilor satului, în urma unor judecăţi. f A\haoctYe/o Eojkieio, Kw fliMâaHApS BOEBOAd h rocnoAHHK b-kcoh 3Eaiae £rrppoKAdxYHCKoe, chh-k BEAHKdro h np'kAocparo, noKOHHHaro îw HaYbui BOEBOAd. A,asaT rocnoACTKo aih cYe hobeaehYe rocnoAcrea aih wbeaibh aioaYe khesh wt CEAO WT HjOAHHHIţ-K, WT CBACTBO MAOAIHlţd, nO HAIE: OdHWd H ^.OBpHKa H Eohwha-k H 11011 A,8AIHTp8 H A,dH>HOA CKC EpdTlE HAI SA WMHHTi H CTvC CHHOBH HJf, EAHIţEAt fior-K npHnScTHT, iakojke Aa cSt hai ceao HiOAHHHi^a, wt cSactbo Maoaihi^a, b-kc CEAO CKC B"KC JOTdpOAl H CKC K*KC JfOAOKOAl WT (IOCKSAH H WT (IpE3 B"KC X0Td' poAi, wt yoTdp AdJKE a® xot no CTapE jfOTdpE h [BEA-bSE. ce 3haet: wt A,dKHA, AopH 8 TaSpa 3aie8aob. Okame Aa ce 3haet: Aa aptokht fâdHHd h XdA"Kp H ASnSA H EopWd H n-KTpS H CKC BpdTY HAI 3d WMHH'K, dAH WT rOpHH JfOTdp, cejkehh t. H naK Aa ce shaet: Aa aptokht Gt-khhaihp h ^.oKpHKa h A,obpe h Ata-pHKa wt cpEAHH yoTdp cejkehh p. H naK Aa ce 3haet: Aa aptokht Eohhha-k h AI’khha'k h ToAia wt aoahh jfOTdp cejkehh c. H naK wt a*ahh yoTdp Aa aptokht A,dH>uo.t h BaAt h Eopwa cejkehh c. H naK wt a*ahh yoTdp Aa aptokht fioA-b h non ^,8aihtp8 h GOaHwa cejkehh c. 3dHEJKE ect hh^hoai CTapa h npasa whhh8 h 3a AtAYHS, eljjejke wt nptoKAE BpbAiE, wt npH abhYe npowfHAi CTapH rocnoAdpYn. H K*KC ECT BHA AI0AYE KHESH CKC WWHHE HAI. H noTOAl, K-KAa ect bha b-k aehYe noKOHHHaro AtH^aioB boeboa, a rocnoA- CTB8 £Al8 ca Al npHTECHSA CKIO BHUlEpEMEHS CEAO HlOAHHHIţd CKC AIHOPEJ HdndCTH£ 3a BHpOBE, EJKE ECT nOCTdBHJfAlS 8 nAEl|l8 HAI, TEpE HAI ECT BliSHAIdA WHHHEJf HAI K*K CHAOCT H BEWHHH.t ECT KpOAtt BOAIO HJ|[. TdJKE WT TOrAd K*KC BHA ECT CEAO HlOAHHHIţd HdA pa3Aora rocnoACKd. fi noTOAt, K-KAa ect bha npH akhYe noKOHHHaro PdAY a KOEKOAa, chh8 AIh^heb soEBOAa, a ro:noACTB8 EAI8 ect AdA h noAiHAOKdA no JK8nau ftocrdKH KH^aiawa ckc B-KC CEAO HlO.lHHHlţd pdAY npdBd H EtpHd CaSJKES, EJKE nOCASjKHA TOCnOACTBO eai8. H 8AP"KJKdA IO ECT H-bKOAHKO BptAIE BEMHHH. fi nOTOAl, nOKOHHHOAl PdAY'* BOEBOA 8AIHAOCTHBHA Ct ECT TEpE CBOKOAHA ECT BKCbjf CEAd rOCnOACKIH, EAHIţE c8t BHA noK8nEHE wt noKOHHHaro fllHjfdHA boeboa Aa ce CKSnHTH wt k-k rocnoACTBS eai8 3a bemhhYe h Aa AacT b-kchy acnpYn rocnoACKYH koahi^h c8t bha B-K3HAiaA wt AtHjfaHA boeboa 8 BHcrYspYra rocnoACKd. IIotoai JKSnaH KocTdKH KHyaiawa, wh ect aihcah \ b-k cp-KAU,8 Ero Bora pdAY, laKOJKE Aa H£ cktbopht noAltnS paAf caSjKBd Ero, h8 ect nouiE.i npEA noKOHHHaro Pi\yM boeboa 8 be.ihkYh AHBdH, TEpE ect npocTH.i 3a bemhhYe no ceao HioiHHH^a. H HCK8noBdA cb cSt wt hepo 3a bemhhYe, 3a cTf jkhath roTOBH, wt npbA PaAya boeboa, Aa b8aY naKHJKE khesh HdA wtv MECTBYa HJf, KdKO ECT BYw H WT npbJKAE BpbAIE. H BHA'bjfOAl TOCnOACTBO AIH H 82 www.dacoromanica.ro OJ-BDlUemCUOOEp'MMM S8 HPJdoj hpurjk h dmxoHa via oampdxHH'8V HPUg* h xi$ojmv via pgHdx hpusw h xHHdoaV via pupjj hpurjk :hvv oaxoVouooJ Xhspxsou H.i.vixiViao h oas ixciq hh' paxoVouooj otvsndou ‘otVHaq.voaouiH oVhcojoh xm ih h ivoxih -8Haq.du h tvoasna h tvoaoHHO apXM a.a h on;#Vq.V a.HHhM tvodpxoX oa.a oa.o Ph -HHHVWJj O VIO IVH X83 PV IJKOHEI H q.Vog H q.dug) H Phdog H V«hHPXg H HPX*) H dHtvojpdV h q.Vpg H gdxHtvsV uou :HHihidimHa Vid ou xgo HhHvoa ‘aovio ivoaHH -Vq-vopH D'ţni h PhHHHvo'|1 aovi HW oaxoVouooJ ivio XoVpV jVpd ojiq •hpshV xm Xq.oa.a xi$ojmv aihHPg) Xijhhh mv oaxoVouooJ woXq.E8 H -Haq.a a-a xpwh ih pV phHHHvoth ovio oa.o Xq.xitv wa -ia ou oapa ‘hiv paxoVouooj Vidu xm iihiV>K83 xm h hoxps xm xi$ojmv PhHPg) VPX3M X3I IWPJ, •fiVHH' PE HJHHH EI3 ‘X30VH3 $ XjjţHHhia XH PV IJKOaEI ‘XOSPd Eia h ij.xooapdu sia vq.dua.3 xoi rhp ‘saq-dx $hVi hh ptaHt'Hvo'h ovio oa.o xi$ojov PhHPg) vph'H xoq.H oapa hh' oaxoVouooJ X3i vpaoax3KHX3H wa.o jj *oaxiva ioh -Hvia oa.o !H!V>«a.dax$ ‘ivojsdv ou ojohhVi Hidoaxa.o Vid oaa.du oh xm hiv paxo ■Vouooj vjţaooKdjf h ijvpaoufiao ps pVoaioa pv^Vpj vgaoond^ HW oaxoVouooJ woX -q.VHa jj -hh' oaxoVouooJ H.i.vixHapdu nvHXHxoah Hivq.oa.a oa.o iwonuga ‘hohps ou h apdu ou XhV«o h XpVîvj iva,o HW oaxoVouooJ ‘H'ox a-a ihj1 aovio paa.dj 8 vHapxoou X83 io i'M i'8xa.$OJOV PhHPg) p ‘loampvg ivivis a,a iVs ij.axoVouooj ps 8Vid lodoxa ph a,a hiv paxoVouooj iinaV a,a ‘pVa,o vua xoi pVa,a ‘h'oxou ]} •IJ.HHhia PE OHdHH' 8 P^iHHHvotjj ovio vua oa.a pVjox xm jj -saxiva loanvia oa.o Hidoaxa.3 ‘ladsx H'oxq.v iiitihix xoHa pVjox xm ‘paxoVouooj ps 8Vid oaa.duoH xm hiv oaxoVou ■ooj vsaooHdX H hiv oaxsVousoj H'oXq.VHa j| *8axiva j.VPd 8tiaoH hhVi hh pVjox Xhh xm hw oaxoVouooJ H'oXq.ss ih jj -i^HHhia pe hhhushoh xoi pV ‘Voaioa vAV -pj VHIVHPX8 VHa xso oxh ij.HiaiiH'apx ou hiv oaxoVouooJ H'oXuapxoM wa-o 8hp ‘ladpVouooj H'iaHHH SHq-H'ou io HxpdVspd oaxiva h Hsa.vo h Xq.dj oauvox a.a hx -HHa.a hh' oaxsVouooj H'oXq.xoXoa.a ih h HH' paxoVouooj H/viXHapdu HH'Hxnxsah HH'Xnoa.a oa.3 ia<0HU83 H'oXHdxoH'o pVjox hw oaxoVouooJ ‘H'ox a.a i>kpx -8aJ-»'a loauvia oa.3 ‘hpohu imHa ou xoi oapa ‘svio oiohm ijHPaousxoH ps PVoaioa pv-AVpj vsaooHdX oa.o HH' paxoVouooj 8 vimudu X83 hhm ‘pViHHHVOtt aMvio HtiHHVq-vopH HHihid imua Hjo p ‘n'H'ig loampvg HXPX. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni cnezi din sat din Ciuliniţă, din judeţul Ialomiţa, anume: Oancea şi Dobrica şi Voicilâ şi popa Dumitru şi Danciul cu fraţii lor de ocină şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul Ciuliniţă, din judeţul Ialomiţa, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne. Să se ştie: de la David.pînă la Gaura Zmeului. Insă să se ştie: să stăpînească Oancea şi Hadăr şi Lupul şi Borcea şi Pătru şi cu fraţii lor de ocină, însă din hotarul de sus, 300 stînjeni. Şi iar să se ştie: să stăpînească Stănimir şi Dobrica şi Dobre şi Marica din hotarul de mijloc 100 stînjeni. Şi iar să se ştie: să stăpînească Voicilă şi Mănilă şi Toma din hotarul de jos 200 stînjeni. Şi iar din hotarul de jos să stăpînească Danciul şi Badea şi Borcea 200 stînjeni. Şi iar din hotarul de jos să stăpînească Bodea şi popa Dumitru şi Oancea 200 stînjeni. Pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrîni. Şi au tot fost oameni cnezi, cu ocinile lor. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihai voievod, domnia lui însuşi a cotropit acest sat mai sus zis, Ciuliniţă, cu multe năpăşti de biruri, pe care le-a pus pe umerii lor, de le-a luat ocinile lor cu sila şi i-a vecinit fără voia lor. Astfel, de atunci a tot fost satul Ciuliniţă pe seama domnească. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, domnia lui a dat şi a miluit pe jupan Costachi chihaiaua cu tot satul Ciulniţa pentru dreapta şi credincioasa slujbă, cu care a slujit domniei lui. Şi i-a stăpînit cîtăva vreme ca vecini. Iar apoi, răposatul Radul voievod s-a milostivit de a slobozit toate satele domneşti, cîte au fost cumpărate de răposatul Mihail voievod, să se răscumpere de vecinie de către domnia lui şi să dea toţi asprii domneşti, cîţi au luat de la Mihail voievod, în vistieria domnească Apoi, jupan Costachi chihaiaua, el s-a gîndit în inima lui, pentru Dumnezeu, ca să-şi facă pomană pentru slujba lui, ci a venit înaintea răposatului Radul voievod în marele divan de a iertat de vecinie satul Ciuliniţă. Şi s-au răscumpărat de vecinie de la el, pentru 215 galbeni gata, dinaintea lui Radul voievod, să fie iarăşi cnezi pe moştenirea lor, cum au fost şi de mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul de răscumpărare al răpo- 84 www.dacoromanica.ro satului Radul voievod asupra satului Ciuliniţa, cînd a fost cursul anilor 7123, pentru iertare şi pentru slobozenie, făcut cu mare blestem. Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi apoi şi cinstitul împărat cu domnia şi cu schiptrul pentru a stăpîni Ţara Românească, iar aceşti moşteni mai sus zişi ai satului Ciuliniţa, ei au venit la domnia mea cu hrisovul lui Radul voievod de răscumpărare al acelui sat, cum este mai sus scris, cu mare blestem. Astfel, întru aceea, domnia mea atunci am socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi nu am voit să intru domnia mea în atîta păcat şi la-crămi şi blestem să stric pomana altor domni, ci am lăsat domnia mea după întocmirea pe care a întocmit-o Radul voievod, să fie răscumpăraţi de vecinie. Şi nu am luat domnia mea atunci de la ei nici un ban pentru jurămînt. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul domniei mele din primul rînd de domnie, de cînd a fost cursul anilor 7125, făcut cu mare blestem. Şi de atunci a tot fost satul Ciuliniţa în pace de vecinie. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar Oancea logofăt el s-a pus pe spinarea satului Ciuliniţa şi a ridicat pîră. Astfel a venit înaintea domniei mele de s-a pîrît de faţă cu toţi sătenii din Ciuliniţa. Şi aşa pîra Oancea logofăt înaintea domniei mele în marele divan, că i-a fost satul Ciuliniţa vecini, daţi de Necula voievod, fiul lui Mihail voievod, schimb pentru satul Glina, care fusese tot sat domnesc, şi miluit de Necula voievod lui Oancea logofăt. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea hrisovul de răscumpărare al lui Radul voievod şi hrisovul domniei mele din primul rînd, făcut unul după altul, întărite cu mare blestem. Şi am adeverit domnia mea că nu a avut Oancea logofăt nici o treabă cu satul Ciuliniţa, ci a pîrît fără dreptate şi fără treabă, ca să-i vecinească cu sila, fără cărţi de milă. Astfel a rămas Oancea logofăt de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec cu satul Ciuliniţa să nu aibă în veci. Şi am luat domnia mea toate cărţile lui Oancea logofăt din divan. Pentru aceasta, am dat domnia mea satului Ciuliniţa şi tuturor moşte-nilor satului, cîţi sînt mai sus scrişi pe rînd, popa Dumitru şi Badea şi Drago-mir şi Stan şi Stanciul şi Borcea şi Oprea şi Bodea ca să le fie satul Ciuliniţa cu tot hotarul ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. 85 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7136 < 1628 >. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, DCXL/2. Orig., perg. (32 x 54), pecete timbrată. Trad. la Bibi. Centrală de Stat, LXXXIII/4. 43 1628 (7136) martie 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte mai multor megiaşi părţile lor de ocină din Nenciuleşti, jud. Ilfov, în urma unor judecăţi. t MhaOCtYEIO EOttYlO, Iw flrtfâdHAP# K0EK0A4 HrOCnOAHH-K k-kcoh 3EA1AE &8rrppo-KAdjfÎHCKof, chwk KEAHKaro H npfcA®Kp4ro, noKOHHHaro îw HnTiaw koekoa4. A,4K4t roenoAcrKO mh cYio nosEAEHYio rocnoACTKd AtH wKEAt3H aioaYe AtErYiauiH wt Heh-MIOAEIJJH, no HAU Tp’KBdH H EpiiTYAH H EdJfHE H Kpaia H HfAK>A H n-KTpS H d>p-K-IţHATi H A,aHMIOA H BOEME H ©T0HK4 H ©HAtYwH C"KC METOAt HJf H CKC EpdTÎE HAt H CKC CHHOKH HAt, EAHlţE At8 Eor*K A4P«K4J(, I4K0KE A4 C8T HAI WMHH8 8 HeH4(0~ AEIJJH, R"K cSACTKO 6aJ(<®K>, WE4ME HHJfHE A’kâH S4 WMHH’K R’KCkX’, WT nOAlO H WT BOA H WT C8j( H WT EAaTO, E>KE KET EHtY, WT nOCK^AH, BdpE EAHKd CE JfTET H3EpaTH WT no B*KC JfOTdpOAt, WT ©TpSHa1 Mocthi|iEk, A$PH 8 BdA-b r-KAEH8-IOAOK H WT X^TapSA ^TiSpEHAOp A«>pH 8 JfOTdpSA T*K8}K4HHAOp8, B4pE EAHK4 CE X"TET H3EP4TH AfA HAt 34 WMHH*K A4 HJf AP"K>KHT CKC AOBPO AIHpHO WT K*K ©4HM4 AW-rw+ET H WT K*K CHHOBH CH H WT K*K BpdTlfH [ErO, 34 HHJfTO B4HTOB4HÎE A4 HE HAt4T. IIoHOKE CEAO HehMIOAEI|1ÎH, WHH c8t EHA K'KCHJf AIOAÎE KHESH ’h AtErVdUIH CKC WMHHEX HAt 34 A^AHh8. fl no TOAt, K*KA4 ECT EHA K*K A^HÎE nOKOHHHdrO AIHX4HA koekoa, 4 rocnoACTEO Ero c4At npHTECH8A no Toro ceao HehmioaeiiiYh ehuie nHC ckc • AtnorE HanacTH 34 ehpobe h8 nocT4KHj( At8 8 nAEijiH HAt, (aohae>ke npoA4A«uiE ca kemhhh rocnoACK'ÎH, K4KO ce c8t eha npoA4A b’kcax’ jpP4» K{3 koaio. Tks Ict cbtbopha rocnOACTB8 eai8 TOrAA, npH ABHYE rOCnOACTBO EAlS, CBOBOKA'hYE H npOLpCH'l'c KTiCt/M CEAOAI rOCnOACKl'H, KOAHlţE c8t bhah noKSnfHt 3a noKOHHHaro MHpHA boeboa, tep* ct c8t cKSnoBdAH sa be-hhhYb wt rocnoACTBS eai8 cbc acnpH eahu,h c8t bha wt Ha MHjfdHA boeboa, uit bhctYepYm jfopBB. Ta?KE HCK8noBdA ca ect h cYh bhuje pbhbhh AiErYdUJH sa behhhYe wt HaA noKOHHHaro PaAyA koeboa, sa po1 jkhath totobh, cbc Biicfejf a^ah hai sa whhh8 wt ceao wt Hehhjoaeijjh. n GddBHd AWrW^SET TOTAd, HdA Td£ BP'kAlE, H"bCT BHA SAE BTi 3EAIAE, dH8 ECT BHA npHBtr CBC niepBdH BOEBOA 8 HEAUţCKOE 3EAIAE. H TOI^A, KliAA ce c8t CKSnOBdA CEAO HeHMWAEI|iYh 3d BEHHHHYE WT PdAV'' BOEBOA, A BpaTYH ErO, HtHHWA ABOPHHKSA H CBC B'BCdJf nopSAEHYa HAI, WHH C8t BHA BTiCHJf 3AE B"B 3EAIAE. H B’BcnpamaET cYh AiErYdUJH bhuje pshbhh no b-bch^: £oi|j8t aa Hjf CK8n8ETE h whh AEAOBE HAI 3d WMHH-B H A^Ad BpdTOAt CH GddHHEB AOTO^SET HAH HBI? fi WHH BTiCHJf pEKA*B KdKO HE AlOrS H HtCT Al8 TP’feESET HHJKE EAHO WMHH'B CKgJlOBdTH CH. TdJKE, B-B TOAJ, cYh BHUJE pEHEHH AJErYdUJH WT HEHHIOAEIJJH, WHHH CKSnOBdAH H)( ECT A^'O-BE HAI sa WMHH-B CBC AJHOrd AHncS H HEBOAIO, d pdAY ASA GddHHEB AWrW^SET 3d WHHH*B, WHH c8t ndTHT AJHOra [3dTB0pEHYE 8 KAdA H 8 JKHA'kSE H WT CBE3dHYE,' B'BSHAtdA ECT acnpH CBC AH£b8, AOHAE/KE HCK8nOBdA [ECT TOrAA H [A^Ad GddHHEB awtwjJsEt, ceao sanAiiHO, wt k*b noKOHHHaro PaA\rA boeboa. H eijiEJKE cbtbopha HAI c8t rocnoACTBO eaj8 h jfpHcos sa CK8noBdHYE,| aa k8a*t naK khesh HdA whh-HE HAI. H BHA c8t 8 AJHpHO. n no TOAJ, K*BAA ect BHA B-B ABHYe TdBpYHA BOEBOA, AKO C8t npHUJEA GDdHHd awtwjJset wt npHBfrYE, a wh B-B3ABHroy np8y npeA TdBpHA boeboa h noujEA tepe CBnptUJE CE sa AHIţ8 8 BEAHkYh AHBdH CBC B-BC CEAO HehhioaeujYh. H CHIţE CBnpEA GddHHd AWrWijjET, KdKO Td ECT bYw nOAJHAOBdA AIh^AHA BOEBOA C"BC BTvC CEAO HehhioaeujYh h KHHra H-feCT HAid.t AJHAOsYa paAf aa HSBdAHT 8 AHBdH, au8 CBnpEA CBC npHTECHEHYE npEA TdBpYHA BOEBOA8, KdKO aa »X behhhht no [ceao HehmioaeiiiYh h aa noupdTHT acnpH hai BivcnET. Kiv toai, TaBpYHA boeboa, rocnoACTBO eai8 tae-Adjf h c8ah^ no npauA8 H no saKou cbc k-bchaih npaBHTEAfH rocnoACTBO eais. H HSBpauHA c8t TorAa TaBpYHA boeboa wt AHBdHOAl rocnoACTBO eai8, tepe hai c8t AdA AIEriO HHJf S BOA-fcpH no p-BBdUJE rocnoACKYH, no HA1E: TAHropYE KOA1HC H MpiiS-k cndTdp H npEAd ca8hYEpa AwrwjjiET H GTOHKd Aoro-j|jET T’BP’BHdHSA, laKOJKE fi,A CBPAEAAET pEAO HAI: KdKO JOKET BHtH nO npdKOCTl’E, CHIţE AA Hy C8AHTE. Ta>KE 8 TEAI, cYh S BOA-bpH, WHH ECT TAEAAA H CHUE c8t HCTHHCTBOBdA CBC A^UJdADÎ Hjf H CBEAETEACTBOBdA ECT npEA FdBpY'HA BOEBOA REAE-PAACHO KdKO H-bCT HAIdA OdHHd AWrWijSET CBUJ HHA1H HHEAHd AUT-fe^S, HHJK5 CBC WHH, HHJKE CBC WHHHE HAI. Hh8 ECT HSBpdHHA H AAA ECT TOrAd cYh S BOAtpH CBC A$UJdA1H H^, KdKO AA CH APtKHT OdHHd AOrOjjjET T-BHIIO HErOEd A*A 3d whhh-b, 1 Corectat în: ca. 87 www.dacoromanica.ro EKi tl JfTHT H3BP4TT, nOMTO pj ECT EHA npHKtr, HtCT EHA 3At Rlv SEAIAE; 4 kpjtTh ir» h Shi^Yh Ero h nopSAEHi'i eai8, kotopYh c8t eha e^Shaiiih cec whh no WHHHTv, A4 n»TpivnHT 34 WHHHTv, A<• Hi HAI4T P4EOT HH1|14, nOMTO p4AÎ iCT EHA SAi Klv SiAlAt H E'KCnp4U14A IO iCT TOPA4, KlvA4 Ci C8t CK8nOK4A CiAO HiHMJOAi-I||TH IVT P4AVa KOEKOA 34 KEMHhYe, fl,i fi,iCT H WHH 4CnpH H4 CK8nOE4HÎi, 4 WHH Hi ElvC^OIIIiT. T4>Ki WCT4A iCT 04HM4 AOrO^iT WT S4KOH H WT C8>KAEHY£ WT npiA T4epYha koekoa* H eha^0'** rocnoACTKO aih h phcokSa noKOHHH4ro Paaya kce-BOA 34 CK8nOB4HYi H4 p8K CiAOB HeHMIOAEI||Yh, CTvTKOpEH CTvC BiAHKOi KAETK8, WT KOPA4 EHCT TEMEHYE AljTOAl x3pKr H KHHP4 rJKplHA KOiEOA 34 fipgjf H 34 WCT4A, KOPA4 EHA npH TEMEHIE A-fcTOAt xSpKH. H WT TOrA4 KTvC EHa CiAO HiHMIOAil(lY 8 AIHPHO WT Klv GD4HM4 AWrW$iT. fl no TOAI, KTvA4 iCT EHA CTkAA Klv A<*hYe rOCnOACTK4 AIH, 4 KE KHHP l\\HJf4HAOK KOfKOA, HH5KE npOMIfA» TOCnOA4pH, 4H8 ECT HSB4AHA HtKOS KHHPH AlvJKHHlţE, UKOWE A 4 npHTiCHSfT no cYH CHpOAMCH 34 HAOR-fe-U,H, BiS np4BOCTYi H A<* HJf KEHHH8ET Klv CHAOCT iPO. T45KE Klv TOAI, TOCnOACTKO AIH CTvAI PAEA4A H C8AHA no np4K H no S4KOH, K8nHO>Ki CTvC KTvCfcjfAIH MECTHTHAIH np4KHTEAYH TOCnOACTK4 AtH. H KHA’fcjfOAl rocnoACTKO AIH H npOMHTHJf pHCOK8A P4AYa<* KOEKOA TOTO 34 HCK8nOE4HYi H KHHP4 FAKpYHAOK KOEKOA 34 np8jf H 34 WC-T4HCTKO, ClvTROpEHE CTvC KEAHKOE KAETKO H AOEpE HCTHHCTBOK4A rocnoACTKO AtH K4KO HECT EHA nOAtHAOK4A 34 rt\H)f4HA KOEKOA CTvC CiAO HiHMIOAEIIlYH, 4H8 ECT JfOAHA 4HM4 AOPOijiET CTvC KHHPH 3A4 >KHTe, UKOWE A<> HJf KEMHH8ET 8 CHAOCT H H-fcCT HAU A HHEAH4 Tp-fcK8 CTvC CiAO HeHMIOA£I|IH, H8 WCT4A ECT 4HH4 AOPOjjlET WT S4KOH H WT c8KAEHYE WT npiA rOCnOACTK4 AIH. H 83tjf»At rocnoACTKO AtH H KHHrEJf C34HMEK AWPWijiET WT AHE4H; 4I|IEAH>K£ H3K4AHTY H~kKOrA4 HtKÎt KHHPH H4A CiAO HeHMJOAEI||Y, Aa Hi Ci KtpSET. Giro paaY A4AO)f civAt rocnoACTKO aih wkeaish aioaYe AtirY4UiH khuie nncAHH, UKOJKE A4 c8t HAI CiAO H£HMIOA£l(lYH CTvC KTvC )(OT4pOAI H EA4TO H CTvC KTvC JfOAO-KOAt WMHH8 A^AHH8 Klv W)(4E CHHOKOAI H KH8KOAI H nptKHSMETOAt H Hi WT KOrOKAO HEnOKOA'kEHAtO no 0PH3AI0 POCnOACTK4 AIH. H A<> iCT 8 AtHpHO WT Klv (x)4HM4 AW-rW^ET, no KEKIO WT HHH-k P4BOT ClvUI HHAIH A<* Hi HAI4T Klv K’fcKH. Ge>ke 8eo h ckeaeteaYh nocTabateai rocnoACTKO aih: >K8n4H Il4n4 kea AKop-HHK H >K8n4H XpH34 KEA AWTWi^ET H >K8n4H ^8AtHTp4UlKO KEA KHCTiiap H }K8n4H TopP4H KEA Cn4T4p H ^SAtHTpAKH KEA CTOAHHK H P4AUHAH KEA KO/ttHC H ^lUAtAHAH KEA ni^ApHHK H I’OHAHAO REA nOCTEAHHK. H HCnpAKHHK, XpH34 KEA AOTOi^ET. 1 Loc şters, ilizibil. 88 www.dacoromanica.ro H as, A«itAaT AoroijUT, uanHcax 8 rpaAy E8K8p«|iY, /Htcoţa Atap-rTc k a^hh M WT 0A4/M4 A« HHH'b TWfHTa A^TW/H, Klk A"fcT xSpAS, 4 WT pOJKAfCTKO XpH-CTOK4, x4XKH. t Kw ftA(34HAp8 KWfKWAa, /HHAOCT'f» Eo>kTk> TOCnOAHHb. Hw flA(34HAp8 kohk«A4 Pe f Aut© ypatpri xouq Ptopouvoix; onoo KaTTpcouaa sîg tcd Neiv-ti^o^a-tri Kai 8ev exoov va Kapouv ano tt]v tracta too Kopvr]T^EA.ou. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni megiaşi din Nenciuleşti, anume: Tîrban şi Brătian şi Bahne şi Craia şi Nediul şi Pătru şi Frăţilă şi Danciul şi Bobce şi Stoica şi Simion cu ceata lor şi cu fraţii lor şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină la Nenciuleşti, în judeţul Ilfov, însă părţile lor de ocină, toate, din cîmp şi din apă şi din uscat şi din baltă care vor fi, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din Struna 1 Mostiştei pînă în Valea Găleţuiului şi din hotarul Fău-reilor pînă în hotarul Găujanilor, oricît se va alege partea lor de ocină, să ţină cu bună pace de către Oancea logofăt şi de către fiii săi şi de către fraţii lui, de nimeni să nu aibă turburare. Pentru că satul Nenciuleştii, ei au fost toţi oamenii cnezi şi megiaşi cu ocinele lor de moştenire. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar domnia lui însuşi a cotropit acel sat Nenciuleştii mai sus-scris cu multe năpăşti de biruri ce le-a pus în spinarea lor, pînă ce s-au vîn-dut vecini domneşti, cum s-a vîndut toată ţara, fără voie. Astfel şi-a vîndut atunci şi Oancea logofăt partea lui de ocină împreună cu alţi megiaşi din sat. Şi de atunci, pînă în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, a tot fost satul Nenciuleştii sat domnesc, pe seama domnească. Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în primul rînd, cînd a fost cursul anilor 7123, domnia lui însuşi a socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi n-a vrut să lase ţara domniei lui să fie vecini domneşti, pentru că a socotit Radul voievod că este ţară împărătească. Astfel a făcut domnia lui atunci, în zilele domniei lui, slobozenie şi iertare tuturor satelor domneşti, cîte au fost cumpărate de răposatul Mihail voievod, de s-au răscumpărat de vecinie de la domnia lui cu asprii cîţi au fost de la Mihail voievod, din visteria ţării. Astfel s-au răscumpărat şi aceşti mai sus-zişi megiaşi de vecinie de la răposatul Radul voievod, pentru 170 2 de galbeni gata, cu toate părţile lor de ocină din sat din Nenciuleşti. 1 Aşa în text. 2 Era scris 170 apoi corectat 270. 89 www.dacoromanica.ro Iar Oancea logofăt, atunci, în aceea vreme, n-a fost aici în ţară, .ci a fost pribeag cu Şerban voievod în Ţara Nemţească. Şi atunci, cînd s-a răscumpărat satul Nenciuleştii de vecinie de la Radul voievod, iar fraţii lui, Nenciul vornicul şi cu toate rudele lor, ei au fost toţi aici în ţară. Şi au întrebat aceşti megiaşi mai sus-zişi pe toţi: vor să-şi răscumpere şi ei părţile lor de ocină şi partea fratelui lor, Oancea logofăt, sau nu? Iar ei toţi au spus că nu pot şi nu le trebuie nici o ocină să-şi răscumpere. Astfel, la aceasta, aceşti mai sus-zişi megiaşi din Nenciuleşti, ei au răscumpărat părţile lor de ocină cu multă lipsă şi nevoie, iar pentru partea de ocină a lui Oancea logofăt, ei au păţit multă închisoare în butuci şi în fiare şi în lanţuri: au luat asprii cu dobîndă, pînă ce au răscumpărat atunci şi partea lui Oancea logofăt, satul deplin, de la răposatul Radul voievod. Şi încă le-a făcut domnia lui şi hrisov de răscumpărare, ca să fie iarăşi cnezi pe ocinele lor. Şi au fost în pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, dacă a venit Oancea logofăt din pribegie, iar el a ridicat pîră înaintea lui Gavriil voievod şi a venit de s-a pîrît de faţă în marele divan cu tot satul Nenciuleştii. Şi aşa a pîrît Oancea logofăt că l-a miluit Mihail voievod cu tot satul Nenciuleştii şi n-a avut carte de miluire, ca să scoată în divan, ci a pîrît cu cotropire înaintea lui Gavriil voievod, ca să vecinească satul Nenciuleştii şi să le întoarcă asprii înapoi. La aceasta, Gavriil voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei lui. Şi a ales atunci Gavriil voievod din divanul domniei lui, de a dat între ei 6 boieri pe răvaşe domneşti, anume: Gligorie comis şi Mîrzea spătar şi Preda slujer şi Paraschiva logofăt şi Fiera logofăt şi Stoica logofăt Tărăceanul, ca să le cerceteze rîndul: cum va fi după dreptate, aşa să-i judece. Astfel la aceasta, aceşti 6 boieri au cercetat şi aşa au adeverit cu sufletele lor şi au mărturisit înaintea lui Gavriil voievod cu glas tare că Oancea logofăt n-a avut cu ei nici un amestec, nici cu ei, nici cu ocinele lor. Ci au ales şi au dat atunci cu sufletele lor aceşti 6 boieri, ca să-şi ţină Oancea logofăt numai partea lui de ocină, care se va alege, pentru că a fost pribeag, n-a fost aici în ţară; iar fraţii lui şi unchii lui şi rudele lui, care au fost funaşi cu ei pe ocină, să fie lipsiţi de ocină şi să n-aibă nici o treabă, pentru că au fost aici în ţară şi i-a întrebat atunci cînd s-a răscumpărat satul Nenciuleştii de la Radul voievod de vecinie, ca să dea şi ei aspri la răscumpărare, iar ei n-au vrut. Astfel a rămas Oancea logofăt de lege şi de judecată dinaintea lui Gavriil voievod. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Radul voievod de răscumpărare în mîna satului Nenciuleştii, făcut cu mare blestem, de cînd a fost cursul anilor 7123 şi cartea lui Gavriil voievod de pîră şi de rămas, cînd a fost în cursul anilor 7128. Şi de atunci a tot fost satul Nenciuleştii în pace din partea lui Oancea logofăt. 90 www.dacoromanica.ro Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Oancea logofăt s-a aşezat pe grumazii şi pe spinarea acestor megiaşi din Nenciuleşti şi a ridicat pîră şi a vrut să-i vecinească, fără cale şi fără dreptate. Astfel a venit înaintea domniei mele, de s-a pîrît de faţă în marele divan. Şi aşa pîra Oancea logofăt înaintea domniei mele, că l-a miluit răposatul Mihail voievod cu acel sat Nenciuleştii; şi n-a scos nici o carte de miluire în divan, nici cartea lui Mihail voievod, nici a altor domni, ci a scos nişte cărţi mincinoase, ca să cotropească fără dreptate pe aceşti sărmani de oameni şi să-i vecinească cu sila. Astfel la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit hrisovul lui Radul voievod cel de răscumpărare şi cartea de pîră şi de rămas a lui Gavriil voievod, făcute cu mare blestem şi bine a adeverit domnia mea cum n-a fost miluit de Mihail voievod cu satul Nenciuleşti, ci a umblat Oancea logofăt cu cărţi rele şi mincinoase, ca să-i vecinească în silă şi n-a avut nici o treabă cu satul Nenciuleştii, ci a rămas Oancea logofăt de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi a luat domnia mea şi cărţile lui Oancea logofăt din divan; dacă însă va scoate cîndva nişte cărţi pe satul Nenciuleşti, să nu se creadă. De aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni megiaşi mai sus scrişi, ca să le fie lor satul Nenciuleştii cu tot hotarul şi balta şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi să fie în pace de către Oancea logofăt, mai mult de acum treabă cu ei să nu aibă în veci. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 şi de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod martie 21. Mihăilă din Căzăneşti vinde lui Pavlache fost mare comis două părţi din ocina sa de la Căzăneşti. Eu Mihăilă din Căzăneşti scris-am acest al mieu zapis, ca se fie de mare credinţă la mina jupînului Pavlache biv vel comis, cum să se ştie că i-am vîn-dut din partea mea de ocină din Căzăneşti 2 părţi şi mie mi-am lăsat o parte. Şi i-am vîndut şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din lunca Babelor şi din moară şi din dîrstă şi despre tot hotarul, tot să aibă a ţinea din ocina mea doă părţi şi eu să ţin o parte. Pentru că i-o am vîndut-o eu drept 52 (?) de galbeni, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da. Şi mărturie: jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie biv vel comis i jupan Costea biv vel slujer i Grama clucer i Leca comisu i Udrea postelnic ot Siliştea i Andrei iuzbaşa. Şi pentru mare credinţă pusu-mi-am şi pecetea într-acest zapis şi l-am iscălit cu mîna mea. I pis m£seţa martie 21, veleat 7137 <1629>. Iscăliţi: Mihăilă vel paharnic. Gligorie vel comis. Ivaşco vel dvornic. Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clejani şi Căzăneşti, 1268, p. 46—47. Copie Datat ca anterior hrisovului de întărire, din 18 aug. 1628. Copistul probabil a transcris greşit cifra 71*5) în loc de 6 fs). 45 1628 (7136) martie 23. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Gorgan mare spătar şi lui Matei mare agă din Brîncoveni satul Octobeşti. f AIhaoctTk GojkTjio, iw fbuâaHAP» koeboa<* h rocntAHH’k, chhtv noKOHHHaro îw HaTraui eocKOAa. AasaT rocnoACTKo aih ci'io îioiU/UhT* rocnoACTRo aih îiomtgh-HOdif npaRHTEiU rocnoACTRo aih jkSimh Toprati Rf,t cnaTap h jkSiuh Ala-rno bm ar"K ivt Ep'kHKOR'bHH, ca să fie volnici cu această carte a domnii m£le, de să ţie satul Odobeşti, de în judeţul Dîm, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, de pretutindinilea, cît se va alege, pentru că aceast satu fost-au al lor de moşie, de la părinţii lor, încă mai denainte vr&ne, de în zilele altor domni bătrîni de demult. Şi tot l-au ţinut cu bună pace. 92 www.dacoromanica.ro Iar după ac&a, cîndu au fost în zilele răposatului Radul voevod, pre vrăme deac-au fost venit de la Hotin, cîndu au fost cu înpăratul să bată pre ldşi, atunce luoat-au Pătraşco postelnic, feciorul lu Pătru voevod Cercel, satul Odobe 1 de la mîna acestor boiarii ce scriu mai sus şi aş-au zis înaintea Radului voevod, cum au fost acest satu cumpărat de tată-său de la muma a lu Mateiu vel agă. Şi l-au ţinut de atunce încoace Pătraşco postelnic fără direptate şi fără de cărţi de cumpărătoare, numai cu cuvîntul, în silă. Iar după ac£ia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mdle, a doa domnie, iară cistiţii deregătorii domnii m£le jupan Gorgan vel spatar şi Mateiu vel agă, ei au adus înaintea domnii m£le, la divan, cărţi bătrîne, pre satul Odobeşti, cartea a răposatului Radul voevod, feciorul iar Radului voevod şi cartea a răposatului Mihail voevod, în care cărţi zicîndu cum au fost al cestor boiari de moşie. Derept acdia, domnia mea am adeverit cu divanul că au fost al lor de moşie, iară Pătraşco postelnic n-au avut nici o treabă, ce l-am dat să-şi ţie aceşti boiari satul şi de nimenilea opreală să n-aibă, să le fie de moşie, cum le-au fost de demult. Derept ac£ia şi voi, rumânilor de în Odobeşti, încă să căutaţi să aveţi asculta de oamenii boiarilor domnii mdle ce scriu mai sus, de toate ce o vor da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama loru. Hh4K« a<* H-ferr, no pen rocnoACTga aih. H HCnpaKHHK, CAM pCM r©Cn©ACTK4 AIH. IIhc Alaprîf Kr AhHH, K*k A^T x3PAS. f Iw flaeSaHApS kwekwaa, aihaoctYio Ecokiio, rocnoANHh. Hw flAHâaHApS kohkoa** Academia Republicii Socialiste România, CCXC/9. Orig., hîrtie (30,5 X 21), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, CCLXXV/3. 46 1628 (7136) martie 29, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda postelnic din Tătaru mai mulţi vecini din Brăgăreşti, în urma unor judecăţi. f MhaoctTcio EcokTeio, Iw fLuâaHAP# koekoa** h rocnoAHH-R k-kcoh 3(AIae ^SrrppoKAax'fHcKOf, chh-k KfAHK h np-bAOKparo noKOHHHaro îw HaIboi eoeko-Aa. JV^asaT rocnoACTKO aih cîe noKfA'bH'ff rocnoACTna aih ca8s rocnoACTKa aih IIpfAfK nOCTEAHHK WT IVrapSA H >K3naH {ro ffiapiHK-kK, A'klfUPA HHK'kK BHK K£A AWrw4»T H CKC CHHOKH H)f, (AHIţtAi BoPlv A<*CT, (HKOHCE A<* PST HAI HtKOE 1 Aşa în text. 93. www.dacoromanica.ro BEHHHH K-K CEAO 8 fip’KP'KpEI|JH, no HAIE: AEn-KAdT H BdAt H RdAOTli, CHHOBH Rdd-A8AOB Bp83A0E K'KASP'KpSA CKC CHHOBH HAI H CtC CKdKEJf KOAIdTEBE HAI, 3dHE5KE ECT BHA (lOKSnHA nOKOHHHdPO HHKd AWPW^ET B*KC CEAO GprKr'KpEl|lYH, WT CSACTKO npdX' H CKC K’KCHX' KEHHHYH, Eli A^hYe OlEpEdH BOEBOA- H npOAdAOUIE CE KE-HHHH HHK’KK AWPW^ET 3d ACBpOBOA’k HJf, no dCnpH POTOBH. H WT TOrAd K"KC ApliJKdA ECT HHKd AWrW$ET CEAO Ep'hrrKpfl|lYH CKC AOEpO AIHpOAI. fl no TOAI, K"KAd ECT EH l Eli A^hT- FdBpYHA BOEBOA, no C'KAlp'KTH HHK'KK AWPW^ET, d CHH-K EPO, IIpEAd CndTdp, Ul8p npEAEE nOCTEAHHK H AldTEpdAI CH, «8-ndHHlţd n-KSHd, WHH C8t AdA npEKE Toro [CEAO Gp'KP'KpEIJlYH npEAEE nOCTEAHHK H ^KHTEAHHIţEB EPO YlldpYEH1 H CKC cYh BEHHHH, CHHOBH RAdA8AOB Bp83AOE K’KASP'KpSA WT CEAO WT fip’KP’KpEIJJH, I3K0JKE Ad C8t HAI A^A^O. H WT TOPAd KTiC AP'k’KdA JO ECT IIpEAd nOCTEAHHK CKC AOBpOAt AIHpOAI. fl no TOAt, KliAd ECT bYw B*K A^hYe flAEâdHAPOB BOEBOA) CHHTi PdAVAWB KOE-KOA, d RaaaSa Bp83A0E k-baSpiipSa, wh b'K3Abhpox’ npEHfE [np£A pooioactbS eai8 8 AHBdH H CKnptUIE CE 3d AHlţS CKC IIpEAd nOCTEAHHK, 3ET HHK’KK AWPW$ET. H CHlţE nptUIE RddAţM Bp83A0f K-KASPTkpSA CKC CHHOBH EPO 8 AHBdH KdKO HJf ECT HpOAdA HHK'KK AWPW$ET TTiHYiO WHHHd WT CEAO WT Ep-KP-KpEIIIH, d no WH CKC CHHOBH EAI8 HtCT CE C8T BHA npOAdA HHK'KK AWrW^ET Ad ECT BEHHHH. TdJKE 8 TE Al, iLlEâdHApS BOEBOA) CHHTk PdA\'A BOEBOA) POMIOACTB# EPO PAEAdJf H cSAHJf no npdB H no 3dK0H H WCTdA ECT RAdAVA Bp83A0E WT 3dK0H WT AHBdH. H KHA’fejf POCnOACTBO AtH H KHHP 3d WCTdHCTBO HdA cYh BEHHHH, KOPAd EHCT TEHEhYe A^TOAI x3pAE. H no TOAI, K-KAd ECT BHA CKAd, KT) AhHYE POCnOACTBd AIH, K"K Hd KTOpOE pE-A8 3d PocnoACTKYE, d RndA\rA Bp83A0E k-kaSp-kpSa, wh ndKHKE K'K3AKHro)f OUIAH C8t np£A POCnOACTBd AIH, TEpE CKnptUIE CE 3d AHIţ8 Jc-KC IIpEAd nOCTEAHHK. II CHlţE nptUIE RAdA\'A Bp83A0E KdASPEpd KdKO HJf T-KHYio WHHHd, d 110 WHH HfcCT CE C8T npOAd.l BEHHHH HHK'KK AWPW^ET. Td>KE B*K TOAI, POCnOACTBO AIH CKAI Ad)f H cSAHJf nO npdB H no 34K0H H CKC B*KCHAtH HKCTHTHAIH npdBHTEAH> POCnOACTBd AIH H npOHHTdJf H KHHP BOEBOA Sd nOKSnEHIH H BHA npo-AdA H RAdAVA Bp8<3A0E K'KASr'kpSA H CKC CHHOBH CH> H CKC B-KCdJf WHHHd Ero HHK'KK AWPW<|SET, KdKO ECT KHUIE RHC. H WCTdUId RAdA\'A Bp83A0E KliASnipSA WT 3dK0H H WT c8KAEhYe WT npEA POCEOACTKd AIH, KdKO ECT BHA WCTdA H WT nplA flAEâdHApS BOEBOA) CHH-K PdA\'AOK BOEBOA- H H3Afc3HA ECT EAdAyA Ep83A0 KdA8PEp8A CKC 3Ad CpdAIOT WT AHBdH. EPO pdAÎ, AdAOJf CTiAI POCnOACTBO AIH CA83 POCnOACTBd AIH npEAEE nOCTEAHHK, I2K02KE Ad AI8 ECT cYh BEHHHH A^AYhO H KT, WJfdE CHHOBOAI H KHSKOAI H nptBHSHETOAl H HE WT KOPOJKAO HEI10K0AtKHAlO, n0pH3AI0 POCnOACTBd AIH. 1 Aşa în text. 94 www.dacoromanica.ro <6>1e?Kt 8bo h cbeaeteaTh nocTdKHjf rocnoACTKo aîh: wSruH Dana bea abophhk h XlSndH XpH3d BEA AlVriV^fT H JKSlldH ^S/HHTpdWKO BEA EHCThap H JKSlldH ToprdH BEA CndTdp H WSfldH ,4,8/HHTpdKH BEA CTOAHHK H WSfldH Pd/HdHAH KO/HHC H ^YiaAldHAH ntxapHHK h jkSimh I.ohaha1 eti hactoa rpaAV ESkSpeiiih, /UtCEi^a Atap-TÎE K0 AkHH H IVT flAaAta A« HHHfc, BTi AtT X3PAS. f îw flAEâaHApS BWEBWAa, /«hao:tYk> EosiTio rocnoAHHK. Hw flAHâaHApS BOHBOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Preda postelnic din Tătarul şi jupaniţei lui, Mariica, fiica lui Nica fost mare logofăt şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie nişte vecini în sat la Brăgăreşti, anume: Lepădat şi Badea şi Calotă, fiii lui Vladul Bruzdoe călugărul, cu fiii lor şi cu toate averile lor, pentru că răposatul Nica logofăt a cumpărat tot satul Brăgăreşti, din judeţul Prahova, şi cu toţi vecinii, în zilele lui Şerban voievod. Şi s-au vîndut vecini lui Nica logofăt, de a lor bunăvoie, pe aspri gata. Şi de atunci a tot ţinut Nica logofăt satul Brăgăreştii cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, după moartea lui Nica logofăt, iar fiul lui, Preda spătar, cumnatul lui Preda postelnic şi mama sa, jupaniţa Păuna, ei au dat acel sat, Brăgăreşti, zestre lui Preda postelnic şi soţiei lui Maria 2 şi cu aceşti vecini, fiii lui Vladul Bruzdoe călugărul din sat din Brăgăreşti, ca să le fie lor dedină. Şi de atunci l-a tot ţinut Preda postelnic cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, iar Vladul Bruzdoe călugărul, el a ridicat pîră înaintea domniei lui la divan şi s-a pîrît de faţă cu Preda postelnic, ginerele lui Nica logofăt. Şi aşa a pîrît Vladul Bruzdoe călugărul, cu fiii săi, în divan, că a vîndut lui Nica logofăt numai ocina din sat din Brăgăreşti, iar pe el cu fiii lui nu s-au vîndut lui Nica logofăt să-i fie vecini. Astfel la aceasta, Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a rămas Vladul Bruzdoe de lege din divan. Şi am văzut domnia mea şi cartea de rămas pe aceşti vecini, cînd a fost cursul anilor 7135. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, iar Vladul Bruzdoe călugărul, el iarăşi a ridicat au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă cu Preda postelnic. Şi aşa pîra Vladul Bruzdoe călugărul că numai ocina şi pe ei nu s-au vîndut vecini lui Nica logofăt. Astfel la aceasta, domnia mea am 1 Omis. a Aşa în text. 95 www.dacoromanica.ro cercetat şi am judecat după ai domniei mele şi am citit şi cartea voievod de cumpărătură <şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod de pîră şi de rămas şi bine> am adeverit domnia mea că s-a vîndut şi Vladul Bruz şi cu toată ocina sa lui Nica logofăt, cum este mai sus scris. Şi a rămas Vladul Bruzdoe călugărul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, cum rămăsese şi înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod. Şi a ieşit Vladul Bruzdoe călugărul cu rea ruşine din divan. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Preda pcstelnic, ca să-i fie aceşti vecini dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi comis şi Diiamandi paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, 1 în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 29 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7136 <1628>. ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV /7. Orig., hîrtie, (35,5 x 25 5), rupt, pecete timbrată. Cu o trad. din 1852,; altă trad. ibidem, ms. 173, f. 516 v.—517. 47 1628 (7136) martie 30. Neculachi şi Gherghe vînd lui Sava şetrar un loc de casă în Bucureşti. f Scris-am eu Neculachi, feciorul lu Petco şi eu Gherghi, feciorul lu Frasafi, cumu să se ştii că am văîndut un locu de casă jupînului Savei şătra-rului, dereptu ughi 45. Şi dereptu crădeînţă e-mu dat zapisul la mîna dumnelui. Şi eu am scrisu, Niculachi, zapisul. Şi e mărturii: jupînul vel aga Negul şi jupaînul vel căpitan Gherghi şi jupînul Eno [P] Psalti negoţătorul. Şi aldămăşari au fostu: popa Dan şi Dumitru tabacul şi Stan de Căînă şi Bucşe şi Catana şi Dumitru Vărgatul şi Dumitru Epură şi Bălan şi Gheca arbănaşul. 1 Omis. 96 www.dacoromanica.ro repyyi}1 2 Nt)koX.cikti 3 Negul aga : Icovrig 'FdX.xt papxnpo ta avoGev3. : ’Aywpaaa iov xPnov gxooi; and Xpurxou 1628 papxioo 30; ripepa KOpvaiai; Kai xi)v Seuxepa p’ eaxei^ev 6 aoGevxiiq fi xâ «DcoKcavii Kai e^îi^aya Srict xov ZanvKEpE ps xooq xaxapooi; Kai Sid xov Kavxiipfip4. lui Ivacişco, dereptu galbene 300. Detr-aaste 300 de galbene au datu sulgerulu în mîna nostră galbene 182 i pol, er ai nostre bani s-au dat galbene 117 i pol. Se se ştie că s-au venit sugerul 8 delniţe, anume: Dobrin cu delniţa lui i delţa lu Leucu i delniţa Curei i Man cu delniţa lui cu văru său Opre i Erca cu frate său Radul cu delniţa lor i Albul cu delniţa Bencăi i delniţa lu Drăghici i Oprea Cenuşe cu delniţa lui i Mane păcurar. I noi am rămas judecei, anume: Şirban cu delniţa lui şi Stoica Tăpşan cu nepotu-său Ionu cu delniţa lor i Erca cu delniţa lui i Man i Stan i Once cu delniţa lor şi Vădislav cu fii-său Stoica cu delniţa lor, cum a dat noi de ne-m scumpărat, dereptu 117 i pol galbene, cum scrie şi mai sus. Şi am făcut acestă tocmală de bunăvoe a nostră. Şi ot Berevoeşti mărturie: jupînul Dima i Bolbosi stolnic i Şirban, ot Slănic, Coste şi Vlad, den Goleşte, Stan Robul. 1 Gherghi. 2 Nicolachi. 3 Ion Psalti mărturisesc cele de mai sus. 4 Am cumpărat locul în anul de la Hristos 1628 martie 30. ziua duminică; şi luni mă trimise domnul la Focşani şi străjuii pentru Sahin Gherei cu tătarii şi pentru Cantimir. 97 www.dacoromanica.ro IIhc 43, non Gjk8a uit KotIiiih, Attcfiţd anpHAYt abhh k, st a»t xspAS. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţârii Rom., CXI/6. Orig., hlrtie (31 X 21,5), şapte peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 82. 49 1628 (7136) aprilie 2. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mislea ţigani şi o împuterniceşte să-şi strîngă rumânii şi ţiganii fugiţi. f (HhaoctYio BokYio, Iw {IanSahapS ROtROAa h rocnoAHHTi, chh noicoHHHdro IaYaiui roiroA- A HbcT, no pfM ro-cnoACTKa aih. HcnpdBHHK, caAt pCM rocnoACTKd AIH. IIhc anpHAYf k arhb, AbT x3pAS. f Iw flACâdHApS buiirwaa aihaoctYio EojkYio roenoAHHh. Hui HamSahap^ bohboaa JÎMHA BTOpH AUirul^CT. Arh. St. Buc., M-rea Mislea, III/27. Orig., hlrtie (30 x 20), pecete aplicată, căzută. 1 Loc alb. * „Rada" adaos contemporan pe loc alb. 98 www.dacoromanica.ro 50 <1628> aprilie 2, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte satul Risipiţi, din jud. Mehedinţi, moşnenilor satului, în urma unor judecăţi. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod, domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fecior marelui, răposatului Io Iliaş voevod. Dat-am domnia mea această • poruncă a domniei mdle satului Risipiţi din sud Meh şi moştenitorilor satului, anume: i Pătru şi lui Mănila i lui Ciortan şi lui Pătrăgoi şi popei Albului şi lui Brătilă i Botoe şi Suricea şi Standului şi lui Lepădatu şi lui Risipă şi lui Ghidoe şi cu toţi fraţii lor şi cu toată ceata lor şi cu feciorii lor, dţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor acest sat ce s-au zis mai susu tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu viile dupretutindenea, din hotar să fie păn la hotar. Şi hotarăle satului să să ştie: din Măgura Cerătului pînă la Lacul Singur, la doauă măguri gemene şi la dealu, pă calea Cuşmirului, la Piatra Nan şi pă Drumul Prutului sau al Fîntînii, la hotarul lui Dobridor x, de aci pe drumul Ascunsei, apoi iarăş la măgura din vii. Pentru că astă moşie şi satu ce s-au zis mai sus au fost bătrină şi dreaptă moştenire încă mai de nainte vreme, din zilele altor bătrini domni şi tot au stăpînit moştenitori ce s-au scrisu mai susu acestu satu şi moşie cu bună pace. pînă în zilele Mihnei voevod. Apoi, cînd au fost atunci, în zilele Mihnei voevod, s-au sculat Buzăştii cu pîră ... 1 2 jupînul Radu biv vel armaş ... 3 şi frate-său Preda biv spătari şi ... 3 Stroe biv 2 postelnic pentru acest sat ce s-au zis mai susu, pentru căci au fost iei atuncea stăpînitori şi cu sila ei i-au năpăstuitu pe acestu satu, de l-au rumânit şi le-au luat moşiia lor cu sila i au mai zisu cum că le-ar fi fost satul acesta de moştenire, iar dupe aceia, acei moştenitori ce s-au scris mai susu, ei să plîngea de strîmbătate înaintea Mihnei voevod. Dupe aceia, domniea lui, Mihnea voevod, au luat seama şi au judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boerii domnii lui şi au dat ace ... 4 tari lege 12 boeri, ca să jure cum că n-au fost avu tu Buzăştii nici un amestecu cu satul lor. Apoi, cînd au fost la zi şi la sorocu, iar satul Rîsipiţi ... 4 atu deplin acei 12 boeri şi au jurat înaintea Mihnii voevod cum n-au fost avut Buzăştii nici un amestec, nici treabă că d ... 4 au luat lege peste lege, 24 de boeri, acopere pre acei 12 boeri sau să-i supue. Apoi cîţi5 au fost la zi şi la sorocu, 1 In loc de: hotarul Dobridorului. 2 Loc ras. * Loc şters. 4 Loc rupt. 5 In loc de: cînd. 99 www.dacoromanica.ro iar ... 1 aduna la lege să jure ci au rămas ... 1 ca Mihni voevod cum că nici un amestec şi treabă să nu aibă cu oamenii şi ... 1ţi. Apoi de aceia Buzăştii, ei n-au vrut să să lase ci ... 1 s-au sculat făr de nici o dreptate, ci le-au înst ...1 cu sila moştenitorilor ce s-au zis mai sus r ... 1 şiea şi le-au luat moşiea şi cartea ce au avut de la mîinile sătenilor din Răsîpiţi, făr de cale şi făr de judecată şi făr de nici o dreptate şi nici au fost rat cu 24 de boeri, nici nimic. Apoi, de atunci pînă în zilele domnii m£le, întîi domnie, tot au <ţinut> Buzăştii .. .2 acel sat, însă în sa lor. Iar cînd au fost acum, cînd am stătut domniea mea a fi stăpînitorii Ţării Rumâ[mî]neşti în scaunul domniei m£le, cu schiptrul de la cinstitul împărat, iar acei moştenitori ce s-au zis mai sus, ei au venit înaintea domnii măle la marele divan şi înaintea cinstiţilor boerii domnii măle, de să plîngea şi să j ăluia cu multe lacrimi pentru multa nevoie şi greutatea şi asupreala ce au avut ei de către Buzăşti, cum că i-au fost asuprit de i-au rumânit şi le-au luat moşiile lor cu sîla, pentru căci era ei stăpînitori. Şi era de faţă la divan şi jupî-nesele Buzăştilor înaintea domnii măle. Iar după aceia, domnia mea am luat seama şi am judecat, dupe dreptate şi după lege şi toţi cinstiţii boerii domniei măle din divan şi bine am adeverit domnia mea cum că au fost asupriţi aceşti moştenitori ce s-au zis mai sus de către Buzeştii, făr de cale şi făr de dreptate, în care au întărit toţi boerii mari şi mici înaintea domniei m£le pentru dreptatea acestor moştenitori ce s-au zis cum că au fost ei asupriţi de către Buzăşti. Aci au rămas jupî-neasa Sima stolniceasa şi jupîneasa Cătălină şi fie-sa Mara şi jupîneasa Mariea şi frate-său Radu postelnic de lege şi de judecată dinaintea domnii m61e, cum că pînă în veacu amestec şi treabă să nu aibă cu satu Risipiţi şi să fie ei slobozi şi megiaşi cu moşiile lor de acum înainte în veac, cum au fost ei şi mai denainte vreme. Şi am luat de la dînşii domniea mea şi cărţile lor ce avea de pîră. Iar după aceia, jupînesele ce s-au zis mai sus, ele au jurat pe sfînta evanghelie cum că nu iaste nici o carte la mîna satului Risipiţii, iar de va scoate de acum înainte ... * * 8 nişte ţi de pîră vreodată, la alt domnu, să nu să crează ci să fie mincinoase. Apoi, dupe aceia, tot au fost acei moştenitori satu Risipiţi ce s-au zis mai sus în pace şi slobozi cu moşiile lor, pînă în zilele lui Gavriilu voevod. Iar cînd au fost în zilele lui Gavriilu voevod, s-au sculat [s-au sculat] cu pîră un boeri stăpînitori, jupîn Ianakche Ca>targiu biv vel ban, ce au fost luat pe jupîneasa Mariea, fata Buzăscului, jupanului Radu clucer, apoi iarăş s-au pus în spinarea acestor moştenitori zişi mai sus, din împreună cu jupîneasa Sima stolniceasa ... 1, i cumnată-său Radu postelnic. Apoi iarăşi 1 Loc rupt. * Loc ras. 8 Loc şters. 100 www.dacoromanica.ro i-au rumânit cu sila lor şi le-au luatu toate căr<ţile ... >1satu de moştenire ce s-au zis mai sus, întîi luînd şi ... 1mniei m61e altă carte, iarăş a do1 şi iarăşi catu ... 1 voevod toate aceste cărţi ce s-au zis mai sus ... 1 dă şi banul Catargiu şi cu jupîneasa Sima niceasa şi cu Radu postelnic, feciorul Buzăscului, cumnatul banului Catargiu, şi i-au ru ... 1 şti moştenitori ce s-au zis mai sus, neavînd ei unde să să m pîrască. Apoi, de atuncea pînă acum în zilele domnii măle, tot au aşteptat aceşti moşte ce s-au zis mai sus, cu multe lacrămii. Iar cînd au foum, cînd [cînd] s-au milostivit domnul Dumnezeu şi cinstitul înpăratul de m-au dăruit şi m-au miluit cu domniea şi cu schiptru de stăpînirea ţării, într-al doilea domnie, iarăş la scaunul domniei măle, iar satul Risipiţi ce s-au zis mai sus şi moşteni satului anume Nan şi Badea şi Nicoară şi Manea cu fraţii lor şi cu ceata lor, ei iarăş au venitu înaintea domniei m£le de jeluia şi să plîngea cu lacrămi pentru multa nevoe şi asupreală ce au fost avut ei în urma domniei lui, de către jupan Ianaiche banul Catargiu şi de către jupîneasa Sima stolniceasa şi de către Radu postelnicul, feciorul jupanului Radu cluceru Buzescu, cum iarăş s-au fost pus acei boeri ce s-au zisu mai susu în spinarea lor, de i-au rumânit şi le-au luat moşia lor cu sila şi le-au luat şi cărţile lor de moştenire, ce au fost avut satu. Şi au venit şi jupînesa Sima stolniceasa şi Radu postelnicul toţi de faţ, înaintea domniei măle de s-au pîrît. Apoi, întru aceia, şi domniea mea iarăş am luat seama şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boerii domnii m61e din divan, mari şi mici, şi am văzut domniea mea cum i-au fost asuprit pe aceşti moştenitori satu Risipiţi, Buzeştii, neavînd nici o treabă şi amestec cu satu Risipiţi. Şi apoi iarăş au rămas de lege dinnaintea domniei m£le jupîneasa Sima stolniceasa şi Radu postelnicu, al doilea rînd, cum pînă în veci amestec şi treabă să nu aibă ei cu satu Risipiţi de acum înnainte. Şi am luat domniea mea toate cărţile lor, ale jupîn&ii Sima stolnicesei şi ale lui Radu postelnic Buzăscu şi cele ce au avut la satu Risipiţi. încă după aceia iarăş au jurat al doilea rînd jupîneasa Sima stolniceasa şi Radu postelnicul pe sfînta evanghelie, cum că altă carte veiche de pîră de ale satului Risipiţi nu au la mîna lor. Iar de va scoate ei vreodat vreo carte de pîră de acest sat ce s-au zis mai susu, să nu să crează, ci să fie mincinoasă. Pentru aceasta, am dat şi domniea mea satului Risipiţi şi tuturor moştenitorilor satului ca să fie lor satu ce au zis mai sus de moştenire şi ohavnicu lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni să nu să clâtească> după zisa domnii m61e. Iată mărturii am pusu domniea mea: jupan Pa vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i jupan Dumitraşcu vel vistier i Gorgan spătar i Dumitraiche 1 Loc rupt. 101 www.dacoromanica.ro stolnicul i Romadă comisul i Diamandi paharnic i jupan Condiloi vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza vel logofăt. Şi eu, Neagoe logofăt, am scris în scaunul Bucureşti, aprilie 2 leat 7135 <1627>. Acest izvod s-au tălmăcit dupe hrisovul sîrbescu pe limba rumânească, din cuvînt în cuvînt, de popa Radu protopopu ot sud Doljiu, 1781 septembrie 2. Popa Radu protopopu. După Plopşor, Risipifii-Doljiu, în "Arhivele Olteniei", 11(1923), p. 126—130 (sub 1627 aprilie 2). Anul, după domn şi divan. 51 1628 (7136) aprilie 6. Vlad şi rudele sale vînd lui Andrei o vie la Buneşti. f Scris-am eu Vladul, ficiorul popei lui Stroe şi cu încu-seu Preda şi Oprea, moşu-s<ău>, al nostru zapis la mîna acestui omu, anume Andrei cume i-am vîndutu via de la Buneşti, jumătate şi pomi, jumătate. Şi o-m vîndut pentru datorie a popei lu Stroe, dereptu aspri 1800. Şi mărturie: ot Mihăeştie, Mitre păhamicul şi Anghelu şi popa Dumitru, ot Frăceşti, Pîrvul, ot Ohabă, Oprea Goguianul, ot Bătăşani, Pîrvul. Şi amu vîndutu să fie moşeia slobnodnică şi lui şi fieciorilor lui. IIhc /H-kcciţa anpHăVt amh s, k-k AtT xspas. Arh. St. Buc., M-rea Govora, XVII/2. Orig., hîrtie (30,5 X 21). Copii ibidem, mss. 234, f. 297 v—298, 447, f. 381 v şi 463, f. 123 v. 52 1628 (7136) aprilie 6, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a satului Livezeni din jud. Dîmboviţa, slobozie a m-rii Nucet. f fllHrtOCTÎfw EmkT» [EokTcm], Iw H, H>KI ICT CAOCOSYa K’bT’bH KOJKICTKH'kH AlOHdCTHp TAdrOAC/MH HSHIT, HAt>K( ICT XPaKHKOTt rocnoACTKO aih. ThiYc Aa h.mat cf io AHKis-knYH nocaSuiaTH CK-k-TOAI8 AIOHACTHP H8mT8A KHUII nHC sa Ktc paKOT H sa IcKdKdX Tp-kKa HTO X*K!T KHTH, nOHIJKI IO CtAi npOCTHXOAl TOCnOACTKO AIH KAKO ICT KHA npOIIIIHH naK WT rocnoACTKO aih HdHnptJKAi Kp-bAii, paAY noAt-kna H paAY A^uii noKoinuHAi poahti-ah rocnoACTKO aih h paAY sapakYio rocnoACTKa aih, qkojki Aa ict CKtTOAi8 aio-HacTHp Kt noASS h Kt 8KptnAinYt. H kha^X rocnoACTKO aih h xphcokSa rocnoA-CTKa aih sa npoipiHYi HdA cYa 8ctpoihYi khuii nuc, ctTKopiu ctc kiahkoi kaitkS, Kt nptKOi piA sa rocnoACTKYi, wt KorAd khct tihihYi AtTOAi xSpui. Tiai paAY h kh, ca8shai rocnoACTKa aih, kotopYh x0KtT khth sa cYi caSjkki H A*K>KAH KHUII piHIHI, tl|ltJKt Aa BH KdpSlTH sa CIAO AHKIStnYH, CAOBOSYa CKtTtH AlOHacTHp H8mit8a, h 8 AtnpHO Aa hx wcTasHTH sa CKaKix, kako ict khuii nHC, TtnYi khpSa Aa ch naaTHTH ct pacTptroAi, haa a^to 8rH h, KaKO ict kha naio-WTnp’kftAi spiAii. 6i|iijki h saKAHHaHi’i nocTdKHX rocnoACTKO aih: no wuiictkYio rocnoACTKO aih, koai8 KtpSnHT rocnoAt Bort khth rocnoAapt siaiai fiAauiKOl hah wt cptAHMHaro riAOAa rocnoACTKO aih hah wt ctpoAHHK nauii hah, no rpfccix hauii, hah wt HHnonA’kAil-hhk, Aa aifie noHTiT h nonoKHT 11 SKpfcnHT cYi KHHr rocnoACTKa aih sa npoiiimYi h sa tak-aisjkYi KaKO ict kha AP’kKHHx,TororocnoA'K Bort AaranoHTiT H Aa ctXPanHT Kt roc-noACTKk iro h a Kt kSahjihx Kiiţ-kx A^uia iro. (I aijiiahjki HinoHTiT H HinonoKHT h hi8t-RptAHT cYio KHHr rocnoACTKa aih, i oro Aa k8ai TptKAiT, a koi x^kit nonipiT h pasopiT h HcxaKHTY, Aa ict aHaTiAia h a$8picaH wt tYh CKtTH wthh i>ki c8t Kt Hikih h Aa HAtdT nacTYio ctc I$Aa H ct ApYA H ct’HiK-kpHYH I^ach i>ki Ktstnnx HdA KptK rocnoAa Bora h cnaca Hauiiro Icyca XpHCTa h piKtT: „KtSAtH, KtSAlHX, 1 Loc alb. 103 www.dacoromanica.ro pdeiuuif iro“ h Kp-hK fro haa hhj( h haa w*a f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Livezeanii, din judeţul Dîmboviţa, care este slobozia sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Nucet, unde este hramul sfîntului mare mucenic al lui Hristos, Gheorghie, ca să fie în pace şi slobozi şi iertaţi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de împrumut şi de ughi de fum şi de bir de cai şi de miere şi de ceară şi de cai de olac şi de .. -1 şi de banii de judeţ şi de mertice şi de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea, cum au fost iertaţi iarăşi de domnia mea în prima domnie şi după aceea de Gavriil voievod şi de răposatul Radul voievod. Astfel de asemenea i-am iertat domnia mea şi acum, în al doilea rînd de domnie, de toate mai sus-zisele dăjdi, ci numai să ajute pe domnia mea la birul de haraci al cinstitutului împărat, însă cu 50 galbeni într-un an. însă să aibă a plăti 25 galbeni în ziua sfîntului Gheorghie, iar ceilalţi 25 galbeni, la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor mai sus-zis, ce se cuvine, să-l aducă singuri în vistieria domniei mele, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire cu ei dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, pînă ce voiu fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele. Numai să asculte satul Livezenii de sfînta mănăstire Nucetul mai sus-scrisă, la tot lucrul şi la toată treaba ce va fi, pentru că i-am iertat domnia mea cum au fost iertaţi iarăşi de domnia mea înainte vreme, pentru pomană şi pentru sufletul răposaţilor părinţi ai domniei mele şi pentru sănătatea domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri de folos şi de întărire. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul domniei mele de iertare pe această întocmire mai sus-scrisă, făcut cu mare blestem în primul rînd de domnie, de cînd a fost cursul anilor 7125. De aceea şi voi, slugile domniei mele, care veţi fi pentru aceste slujbe şi dăjdii mai sus-zise, încă să vă feriţi de satul Livezeni, slobozia sfintei mănăs- 1 Loc alb. 104 www.dacoromanica.ro tiri Nucetul, şi în pace să-i lăsaţi de toate, cum este mai sus scris, numai birul să şi-l plătească cu ruptoare, pe an ughi 50, cum a fost mai dinainte vreme. încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după greşelile noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de iertare şi de întocmire cum a fost înainte, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Dacă însă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat, iar cine va călca şi va nimici şi va strica, să fie anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu necredincioşii iudei care au strigat asupra sîn-gelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1 pe el", şi sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Necula fost mare vistier. Şi am scris, eu Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 6 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 <1628>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Nucet, VIII/7 şi 8 Orig. perg. (34,5 x 56,5), pecete aplicată, căzută. Traduceri ibidem, XXII /3 şi ras. 457, f. 73 53 1628 (7136) aprilie 17, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Izvorani ocină în Bâbeni, roţi de moară la Cîndeşti şi vii la Săseni. f AIhaoctTw EojkTio, îiv flAt3dHAp8 bojboaa h rocnoAHHTi b'kcoh scaiae £r-rpoBAdx'fHCKOH, chh-k np-fcAOKparo, noKOHHHdro îw laTraiii KOfKOAd. A,dBdT r®cnoA-CTBd AIH CBfcT-fcH EOÎKfCTBHfcH AiOHdCTHp rAdrOAfAllH lf3B0pdHTH, HA»Kf tCT JfpdAI cBtTdro dpjfi'epapjfd h moAOTBopiţa HHKOAdH a\\'PHahkYhckTh, oke jct wcHOBdHa h rkSAdHd wt cB-kTdHinaro h np-kwcsfipfHHaro ivriţa Kyp ba-bahi^ rt$Kd, AiHTpono-AHT Tp’Bf’OBHlJJCKOH H BtCfH 3 S Al AH &AdlUK0H, taKOÎKf A4 tCT CBtTtH AiOHdCTHp, 105 www.dacoromanica.ro YEr8AIEH0AI H B*kCfeAI KdASripOAl, EAHIţH npfeEklBdET B*k CBfeTfeH AlOHdCTHp U>MHH8 8 B'kEtHH «IT UiMHHd PdA$AUIB EpYlH nOAOBHHA, UIT nO B*kCOAI JfOTdpUlAI H CkC no-AOBHHd KOAECd 3d BOAEHHIţ8 8 rp*kAd K*kHAEl|lHAOB H AP#Cd nOAOBHHd Sd KOAECd Sd koaehhi;8, mto ect noKSnAEHd uit nona HferoE uit HdA AlSuid, EHSKd rpdAiEH, pdAY i|r acnpH roTOBH1, ndKH B*k Toro EpoA, Ad ect EAHd KOAECd sa koaehhu,» iţ-feAd. 3dHEKE cYe Emul pEMEHd UiMHHd EKIAd ECT 3d AfeAHHO PdASAOE IIpYEH, Bdl|l IIpO-AEB. ti no toai, noKSnHA ect non HferoE wt haa IIpoAfe, chh-k PdASAOE IIpYEH, sa xST acnpH roTOEH. TajKE e*k toai ckteopha ect non H-feros npoAiEHEHYE c-kc sr8AiE* HO Al A,dHYHA H CkC B-kCfeAIH KdAOrEpH UIT CE-feTd MOHdCTHp H3E0pdHYH H CkC 3Hd-hYe WTlţ8 BA-kAHIţ-fe ASKd AIHTponOAHT H AdA ECT non HferoE cTe BHUIE PEMEHd WMH-h8 mto ect noKSnAEHd wt HdA IIpoA-fe, chh*k PdAyAOB IIpYEH ckc EAHd KOAECd sa BOAEHHIţg 14-feAd Ad ECT CB-feT-feH AlOHdCTHp UIMHH8 3d A^AHM», HEnOT'kKHOBEHd B*k BtKH. (I A,dHYHA ErSAIEH, KSnHO Ck EliCfeAIH KdAOrEpH UIT CKtTd AlOHdCTHp, UIHH AdEdAH C8T nonOE H-feroE UIMHHd UIT G*Ml*k8Kd CKC BHHOrpdAEAI HAI H c-kc UIBOIflYdAI H CkC Iţp-kKBd H CKC HKOHdAI B*kCfeAI, QKOÎKE C8t UirpdJKAEHE UIKOAHO, fi,i ECT UIMH-H8, A<> AP'UKHT KdAOrEpH UIMHHd nonOE H-feroE UIT E*kEfeHH CkC BOAEHHIţd 8 K*kH-AEl|ih, a non H-feroE Ad apt^kht uiMHHd uit G*kn*k8Kd ckc BHHorpaAY h ckc iţp-kKuis, Ad ECT EA18 3d A*feAHH8 B*k B"feKH. [H CkTEOpHA ECT non Hferof npOAlEHEHÎE CkC CE-feTd AlOHdCTHp 3d HErOB A^pO BOAfe, EE3 HHEAHd CHAOCTYlO H CKC 3HdHYEAI A\HO-rHAI AUrYldUJHAI CB-feA-feTE \H UIT OKp-kCTk AlfeCTO, Hd HA1E: UIT Top Al’kp-kMHH'feHH, A8n8A H TdT8A H EorAdH H IIlEpE [h non ©TdH H uit fi*kKfeHH, nou HfeHKd H GTOHKd H PdAVA rpEK H MHpM-fe H UIT JîpA’kTOH, GtOQH H ^HfeHSA H HferSA H HHKIH A1HOSH. H ndKH Ad ECT CB-feT-feH AlOHdCTHp EAHd KOAECd Sd BOAlHHIţS 8 EpOA K-kHAEI|IHAt, K-k EA HO AlfeCTO CkC IIpOAfe, 3dHE5K£ cYe KOAEnOAHT UIT HSBOpdHH, Ad ECT EAI8 EfeMHOE B*kCnoAIHHdHYE. H ndKH Ad ECT CB-feT-feH AlOHdCTHp UIT Hs Sd BHHOrpdA 8 A,-feA8A G*kCfep H CkC A^fe CE5KEHH Sd UlMHHTi 8 nOAlO, 3dHfJKE cYE BHHOrpdA l|lEHdrO BAdAHIţ-fe A8Kd AIHTponOAHT UIT HdA A,pa, Sd xry acnpH totobh. H npoAdAH c8t TOH BHHOrpdA 3d HHJfHdAI A^pOEOAlO H CkC SHdHYs AlfeCTO, Hd HAIE: UIT G*kCfeHH, non (xTdH H ElAMfe H TpHiJld H HferOAlHp H EapB8A H (xTdH... ^OK-kHEA H GTOHKd dA E8HEH H ,\8AIHTp8 H HHHH AIH03H. Giro paAY AdA«X h rocnoACTBO aih CB-feT-feH AioHsopdHH, bko-2KE Ad AlS ECT UIMHH8 Sd A*feAHH8 H B*k Ul^dES H HE UIT KOrOîKE HEnOKOAfeEHAId, nopH3Ai8 rocnoACTBd mh. GeJKE H CBEAfeTEAH nOCTdKA"feEAI rOCnOACTBO AIH: JKSndH liana BEA AKOpHHK H k8iuh XpHsa bea Awrui^ET h K8ndH A,8AiHTpduiKo bea BHCTÎtap h JKSndH ToprdH 1 Pasajul „wmhhS 8 E-hrfcNH... »|r icnpH roTOBH" este încercuit cu chinovar. 106 www.dacoromanica.ro REA CflATAp H JKSflAH .AjUiHHTpdKH REA CTOAHHK H JKtSflAH PdAÎAHAH REA KO/HHC H ?K$fMH AJaAÎAHAH REA M4I1IHHK H JK^flAH KOHAHAH REA IIOCTEAHHK. H HCfipARHHK, JKStlAH XpH-34 REA AWrW$ET. H as, Mho Aivrw^ET, HanHCAX 8 ESkSpeiijh, ArkceiţA aiiphaYe sY a^hh, temehYe AtTA WT flA4Mi A® HHH’fc, xSpAS. f Iw HaeSahap^ kwerwaa, aîhaoctY» EokYm rocnoAHHh. Hw {IanSahap^ rohroaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Izvo-ranii, unde este hramul sfîntului arhierarh şi făcător de minuni Nicolai din Mira Lichiei, care este întemeiată şi zidită de preasfinţitul şi prealuminatul părinte chir vlădica Luca mitropolit de Tîrgovişte şi a toată Ţara Românească, ca să fie sfintei mănăstiri, egumenului şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în sfînta mănăstire ocină la Băbeani, din ocina lui Radul al Priei, jumătate, de peste tot hotarul şi cu jumătate de roată de moară în gîrla Cîndeştilor şi altă jumătate de roată de moară, ce este cumpărată de popa Neagoe de la Muşa, nepoata lui Grama, pentru 700 aspri gata l, tot în acel vad, să fie o roată de moară întreagă. Pentru că această mai sus zisă ocină a fost de moştenire a lui Radul al Priei, tatăl lui Prodea. Iar după aceea, popa Neagoe a cumpărat-o de la Prodea, fiul lui Radul al Priei, pentru 7300 aspri gata. Astfel întru aceea, popa Neagoe a făcut schimb cu egumenul Daniil şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Izvoranii şi cu ştirea părintelui vlădica Luca mitropolit şi a dat popa Neagoe această mai sus zisă ocină care este cumpărată de la Prodea, fiul lui Radul al Priei, cu o roată de moară întreagă, să fie sfintei mănăstiri ocină de moştenire, neatinsă în veci. Iar Daniil egumenul, împreună cu toţi călugării de la sfînta mănăstire, ei au dat popii Neagoe ocina de la Săpăuca cu via lor şi cu pometul şi cu biserica şi cu toate icoanele după cum sînt împreună îngrădite, să fie ocină pentru ocină, să stăpînească călugării ocina de la Băbeani a popii Neagoe, cu moară la Cîndeşti, iar popa Neagoe să stăpînească ocina de la Săpăuca, cu viile şi cu biserica, să-i fie lui dedină în veci. Şi a făcut popa Neagoe schimb cu sfînta mănăstire de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea multor megiaşi martori din jurul locului, anume: din Mărăcinenii de Sus, Lupul şi Tatul şi Bogdan şi Şerbu şi popa Stan şi din Băbeani, popa Neică şi Stoica şi Radul Grecul şi Mircea şi din Urlătoi, Stoian şi Nenul şi Neagul şi alţi mulţi. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri o roată de moară în vadul Cîndeştilor, la un loc cu Prodea, pentru că această roată de moară a fost dată şi închinată 1 Pasajul: „ocină la Băbeni... 700 aspri gata" este încercuit cu cerneală roşie. 107 www.dacoromanica.ro de Ungurul din Băbeani, numit în călugărie Vasile, părintelui vlădica mitropolit din Izvorani, să-i fie lui veşnică pomenire. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri de la Izvorani <2 pogoane > de vie în dealul Săseanilor şi cu doi stînjeni de ocină în cîmp, pentru că această vie preasfinţitul vlădica Luca mitropolit de la Dragoe <şi de la fratele lui, Rîca din Săseani> pentru 3.400 aspri gata. Şi au vîndut acele vii de a lor bunăvoie şi cu ştirea locului, anume: din Săseani, popa Stan şi Belcea şi Trifa şi Neagomir şi Barbul şi Stan ... Ciocănel şi Stoica al Bunei şi Dumitru şi alţii mulţi. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Izvorani, ca să-i fie ocină de moştenire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare ceaşnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare logofăt. Şi eu, Iano logofăt, am scris în Bucureşti, luna aprilie 17 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CXLI/76. Orig., hîrtie (43,5 x 29) rupt, pecete timbrată. Cu o trad. de la Începutul sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut completările. 54 1628 (7136) aprilie 20. Jupîneasa Elina vinde lui Lepădat logofăt ocină la Orlăndeşti. Scris-am eu, jupîneasa Elena, fata lui Mihai păharnic şi a jupîn&ii Frujinii, fata Măndesculuî din Stănceşti, acesta al mieu zapis dînpreună cu coconii miei, Dumitraşco, ca să fie de bună credinţă la mîna lui Lepădat logofăt şi a feciorului lui, precum să să ştie că le-am vîndut ocină în Orlăndeşti, partea mea, stînjeni 180, dîn cîmpu şi din pădure şi din apă şi de preste tot hotarul cît să va alăge drept 3500 de bani gata, însă fără dă 80 dă stînjeni ce i-au fost vîndut Stan Dălbănescul. Şi am vîndut noi, de a noastră bunăvoe, fără dă nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor dîn sus şi dîn jos şi dînprejurul locului, ca să le fie moşie pînă în veac. 108 www.dacoromanica.ro Şi au fost la tocmeala noastră oameni buni mărturie, anume: Iano Papiche dîn Tîrgovişte şi Pavel postelnic, unchiul nostru, feciorul Boicăi şătrariul den. Şoplea şi Dragul, feciorul lui Mogoş dîn Stăneşti şi den Rotăni, Spiridon logofătul şi Radul vătaf, feciorul lui Nan logofăt dăn Dălbăneşti şi Stanciul lui Ştefodan dîn Tîrgvişte. Şi cînd am făcut această tocmeală fost-au şi soţiia mea de apoi, Iancul capitan dîn Gherghiţă şi Iano stegariul i Băcan ot Buzueşti i Rade Duca i Drăgan şi din Orlăndeşti, Oprea i Stan i Vlad i Paraschiva i Micul i Stoia dîn Brăteşti. Aceasta am scris, ca să să ştie. Şi pentru mai mare credinţă pusu-me-m şi pecătea mai jos, ca să să crează. Şi am scris eu, Dumitru grămăticul, sinii Pană postelnic ot Bucureşti, măseţa aprilie 20 dni, leat 7136 <1628>. Eu jupîneasa Elina vînzătoare. Eu Pavel postelnic ot Şoplea. Eu Iane martor. Eu Radul postelnic. Radul vătaf. Eu Socol păharnic. Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477, f. 183. Copie. 55 1628 (7136) aprilie 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Gr ama clucer moşie la Ghimpaţi, Viezureşti şi Ştefoaia. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Datam domniia mea această poruncă a domniii mele boeriului domniii mele Grami clucer i jupînesii lui, Viiani şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Ghimpaţi, însă partea lui Tudor şi a fămei lui, Stani, s+înjeni 30, din cîmpu, din pădure şi din apă cu vadu moară şi din siliştea satului, du pretutindenea, oricît să va alege, din cursura Vornecului pînă la Dumbă-vicioari, pentru că o au cumpărat boeriul domnii mele Grama clucer şi jupîneasa lui, Viiana, aceşti 30 dă stînjeni dă la Tudor şi dă la fămeia lui, Stana, fata Vladei din Ghimpaţi, drept 1800 aspri gata. Şi iar au cumpărat Grama clucer şi jupîneasa lui, Viiana, de la Voico tabac stînjeni 20 du preste tot hotarul, din matca Colintinii pînă la cursura Vornecului, drept 2100 aspri gata. Şi 109 www.dacoromanica.ro iar au cumpărat Gramma clucer şi jupîneasa lui, Viiana, de la Petriman dorobanţul 20 dă stînjeni dă moşie, din matca Colintinii pînă la cursura Vomecului, drept 800 aspri. Şi iar au cumpărat boeriul domniii mele Gramma clucer i jupîneasa lui, Viiana, moşie la Vizureşti, 20 de stînjeni din Zbîrciasca dă la Radul al Dimii, însă zestrea nevestii lui, Stani, din Pivniţa Brînzii, pînă la Dumbăvicioară, drept 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gramma clucer şi jupîneasa lui .Viiana, moşie la Vizureşti dă la Neagoe din Vizureşti stînjeni 26, din Pivniţa Brînzii, pînă la Dumbăvicioară, drept 1040 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gramma clucer şi jupîneasa lui, Viiana, dă la Radu al Dimii moşie dă moştenire a lui din Vizureşti stînjeni 14, din marginea sălcilor pînă la biserica Dălbăneştilor, drept un bou bun. Şi iar au cumpărat boeriul domniii mele Gramma clucer i jupîneasa lui, Viiana, moşie la Vizureşti dă la Drăghici stînjeni 30, însă moşie ce să chiiamă din Zbîrciasca, din matca Colintinii pînă la cursura Vomecului, du preste tot hotarul şi oricît să va alege, drept 1200 aspri gata. Şi iar au cumpărat boeriul domnii mele Gramma clucer şi jupîneasa lui, Viiana, moşie la Ştefoaia dă la Sawa logofăt, feciorul lui Stan logofăt dă la Ştefoaia, însă din funiia unchi-său Dragomir a treia parte, din cîmpu, din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu un rumân, anume Ganea, şi dă pretutindenea, oricît să va alege du preste tot hotarul, dă la Sawa logofăt, drept 6000 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus şi numiţi oameni ale lor moşii dă a lor bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi din înprejurul locului şi din înaintea domnii mele. Şi am văzut domniia mea şi zapisăle acelor vînzători toate pre rînd, cu mulţi oameni buni mărturii, scrişi în zapise, carii nu sînt scrişi aici în cartea aceasta. Pentru aceia, am dat însumi domnia mea boeriului domniii mele Grami clucer şi jupînesii lui, Viiana, ca să le fie lor moşie de baştină şi ohavnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi dă către nimeni să nu să clintească, după zisa domniii mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Papa vel dvomic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistier i jupan Gorgan vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i jupan Ramandi vel comis i jupan Diiamandi vel paharnic i jupan Condile vel postelnic. Şi ispravnic, Hrizea vel logofăt. Şi eu, Lepădat, am scris în scaunul cetăţii Bucureşti, aprilie 20, dă la Adam cursul anilor 7136, iar dă la naşterea lui Hristos, 1628. Acest izvod s-au tălmăcit întocmai după hrisovul cel slovenesc din cuvînt în cuvînt, la şcoala domnească cea slovenească ot sfîntul Gheorghe cel Vechiu, de mine cel iscălit, 1803 aprilie 24. Az Chiriţă dascal slovenesc izpisah. 110 www.dacoromanica.ro Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XLVII/l. Traducere. EDIŢII. Popescu-Răcăreanu, Moşnenii, 67—70. 56 <1628 după aprilie 20 >. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Lepădat logofăt şi soţiei sale Stanca ocine la Orlăndeşti, jud. Dîmboviţa. f AIhaoctYio Eo>kYio, Iw AaeSahap» koeboaa h rocnoAHHiv k-rcoe si/MAf &itppokaaţrihckoe, chhtw KiăHKdro h noicoHHHdro Iw IaYqiii koeboaa. jV,dKdT rocnoA-«tbo dtH eYio hokeaehYe rocnoACTKd /HH CASr rocnoACTBd aih Antract Awrw^ET h atfnaHEUEB Ero Gtahka h c*rc HHjf chhokh, eahuehce fiorii a^oraţ, iakojke a<* (St H/H WMHH8 6 COpA'RHAUllH, K*R C8ACTBO A,AuHKOKHU,/J, WBdME fl,tA KSndHEIţEB ©AHHEK, A*_ IJIHpd /HhŢAIOK niŢdpHHK H A WSndHHIţEB $p8}KHHYH, A'kiyHpa AtliHAECKSAOK WT Gt’RHMH-IflH, A EA EH K'RCdŢ, CEKEHH CS, dAH A<* SHAET, WT npfS K*RC CEAO TpETdrO A*A, WT I10AIO H WT UI8/H H WT BOAd H WT CIAdAHIpH CEAOK, WT nOCB$AY H WT HAA B*KC JfOTd-P«/H, KApE EAHKA Ct JfTHT HSBpdTH. IIoHEKE cYlO BHUK pEMEHd WHHH8 bYw KT SA 'a^AYhS HtfHdHHUEB ©AHHEH WT haa poaYteaYh eh. A n©T©/H, k-raa ect eha k~r AhHH noKOHHHaro Paa8aa KOEBOAA, K-R np'REOE pEA, KOTAA BHCT TEMEHYH AtTOAt x3pKT, A AeiTRACT AWTWjJsET, WH ECT BHA IlOKSnHA n SA CEWEHH 3A WMHH-R K-RC WT cYa BHU1E pEMEHA WMHH'R WT HAA GtAH AiA'RB'RHECK8a H WT JKHHA ErO H WT CHHOKH HAI, Hek8aA H rtldpKO, SA xdjf ACnpY rOTOBH, nOHEJKE ECT HAtAA H WH H AEA H CAVklllEHYE B-R TAE WHHH'R. I1AK ect bha nox8nHA ca8t rocnoACTKO aih AEn*RAAT aoto^et k-rc wt cYa wmhhtv ai SA CEWEHH I1AK K-R AhHH PaA$A KOEBOAA, WT HAA EoAU-k WT Iţ’RlŢRpAHUH, /HliJK >K8ndHHU,EK ©AHHEB, SA xA ACIipH rOTOKH. A nOTOAt, K*RA >K8nAHHUA ©AHHA H WT HAA CHHR EH ^,8A1HTpAUlK0 pAt SA CEKEHH SA WMHH8 WT no K*RC ŢOTApOAi, SA xrj|s ACnpH TOTOBH. npOAAA^X WHH 3K >K8nAHHU,6K ©AHHEB H 0HIO CTETAp H WT BSSElflH, E'RKAH H 111 www.dacoromanica.ro Apt^ah h wt |>H, fânp-fe h Gtah h RaaaSa h IIapackhba h wt Ep*kte-l|IH, Mhk$a h Gtohh h E*kaah tChllHTAH... AH Aa CE 3H4ET (pe c8t EHA A^ AEirkA" AWrW^ET WT cTa BHUiE p(M(- Hd wmhh$ k-k akhh noKOHHHoAiS PdA^A KotKOAd, Kiv Hd bto41H>PdAI CH KdnAEB PK CEttfHH 3d W4HHTi WT GOpAtHAEllIH, 4T0 ECT BHA noKiJtiHA HdHnp'k^Af KpteAU... rocnoACTKo aih AenivAdT awpw$et wSnaHHUEK ero 6TdHKd, laKOJKe... f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi răposatului Io Iliaş voievcd. Dă domnia m^a această poruncă a domniei mele slugii dcmniei mele Lepădat logofăt şi ju-paniţei lui Stanca şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în Orlăndeşti, în judeţul Dîmboviţa, însă partea jupaniţei Elina, fiica lui Mihai paharnic şi a jupaniţei Frujina, fiica lui Măndescul din Stănceşti, toată partea ei, 260 de stînjeni, însă să se ştie de peste tot satul a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost de moştenire a jupaniţei Elina de la părinţii ei. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în primul rînd, cînd a fost cursul anilor 7123, Lepădat logofăt a cumpărat 80 de stînjeni de ocină, tot din această ocină mai sus-zisă, de la Stan Dălbă-nescul şi de la soţia lui şi de la fiii lor Necula şi Marco, pentru 1600 aspri gata pentru că a avut şi el parte şi amestec în acea ocină. Şi iarăşi a cumpărat sluga domniei mele Lepădat logofăt, tot din această ocină, 40 de stînjeni, tot în zilele lui Radul voievod, de la Colţea din Ţăţărligi, bărbatul jupaniţei Elina, pentru 1000 aspri gata. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie în Ţara Românească, după moartea lui Colţea, sluga domniei mele Lepădat logofăt a cumpărat tot din aceşti stînjeni de ocină mai sus-zişi de la jupaniţâ Elina şi de la fiul ei Dumitraşco 140 de stînjeni de ocină de peste tot hotarul, pentru 3500 aspri gata. <Şi> au vîndut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi cu zapis de vînzare de la mîna lor, cu mulţi boieri şi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: Iane Papichi negustor din Tîrgovişte şi din Şoplea, Pavel postelnic şi din Stăneşti, Dragul postelnic şi din Roteni, Spiridon logofăt şi Radul vătaf, fiul lui Nan din Dălbăneşti şi Stanciul dărăban, fiul lui Ştefadan şi Iancul căpitan, bărbatul jupaniţei Elina şi Ianiu stegar şi din Buzeşti, Băcan <şi Rade Duca> şi Drăgan şi din Orlăndeşti, Oprea şi Stan şi Vladul şi Paraschiva şi din Brăteşti, Micul şi Stoian şi Bălan căpitan ... 112 www.dacoromanica.ro însă să se ştie că a dat Lepădat logofăt din această ocină mai sus-zisă în zilele răposatului Radu voievod, în al doilea jupaniţei lui, Stanca ca să........................................................................ Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII /14. Orig., hîrtie (19,5 x 28), rupt, lipsindu-i partea de jos. Datat din a doua domnie a lui Alexandru Iliaş, după conţinut şi după zapisul de vînzare. 57 1628 (7136) aprilie 22, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Flămînzeşti al m-rii Argeş. f rtlHAocTiew EoiKTew, Iw flAfâdNApS koekoaa h rocnoAHH-h, chh-k noKOHHHdro Iw HAfiam ko(roa le-am făcutu domnia mea şi această carte a domnii mdle de ertăciune, cum scrii mai sus. Derept acdia şi voi, găletarilor şi voi, toate slugile domnii m£le, oricarii veţi umbla de acdste slujbe, în vreme ci veţi vedea aciastă carte a domnii m£le, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-l lăsaţi, mai mult să nu-1 bîntuiţi, că apoi rele cuvente veţi avea de cătră domnia mea. Iar cine va trage preste această carte a domnii mdle, să nu i se dea nemica la mîna lui, fără ştirea domnii mdle. Hhako a<* NfcCT, no ptM rocnoACTKd aih. H HcnpdBHHK, cd Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/15. Orig., hîrtie (29,5 x 20,5), pecete aplicată. Copie ibidem, LXIX/57, fără dată şi ms. 708, f. 397 v. 113 www.dacoromanica.ro 58 1628 (7136) aprilie 22, Bucureşti. Alexandru lliaş voievod, la cererea egumenului de la Argeş, dă un nou răgaz unor boieri pentru a-şi prezenta cărţile de ocină la divan pentru partea lor din Ştefăneşti. f flilHAOCTYEIO EokYEIO, Iw flAEâdHApS BOEBOAd H rOCnOAHHIv, CHHTi nOKOHHHdrO Iw HaToui eoeeoaa. A,ab Arh. St Buc., Ep. Argeş, XIX/20. Orig., hîrtie (31 X 22), pecete aplicaLă. căzută. 59 1628 (7136) aprilie 23, Bucureşti. Alexandru lliaş voievod întăreşte m-rii Viforîta bălţile de la Vă-răşti şi Gurguiaţi, în urma unei judecăţi. f AIhaoctYeio BokYeio Îw HanSahapS bwebwaa h pocnoAHHi. bicoh semah ^rrpoBAdx'fHcKoio, ch.hti noKOHMHOAUS IaTihuiob boebwaa. A^bat rocnoACTBO aih cîe nOBEAtHIE rocnoACTBd A\H CB’kT’kH EOKECTBH-bH AiOHACTHp PAAPOAEA\H EH^OpltipH, hae>ke ect xp 8 MOJfHAd. IIoHEJKE ECT CBOHAI CTdpd H npdBd WHHH8 H 3d AtAVH» WT npH AkHH HHHAI CTdpH rOCnOAdpH, HJKE C8T EHA npk^KAE Ep-kAlE. TdJKE, K-KA<> ECT EHA npH A^HH nOKOHHHOAtS AlH^HEB BOEBWAd, d AtOHdJfVE WT CEtTd AlOHdCTHp BHIUE pkX, WHE C8t HAIdAH TOrAd npEHIE CKC KdASrEpVH WT CBk-Td AtOHdCTdp WT B8k8PEI)IH, TAdrOAEAIH CBkTd TppOHIţE, nOHEJKE ECT EHA npHTECHSA KdASrEpÎH WT Gs-kTd TpOHlţE no AlOHd^YE WT HdA RHXOP'KIIIH CK cYe XOTdpE WT BHIUE PEX WT EAdTd WT Hd r8pr8ialţH. TdJKE TOTAd, npH AKHH nOKOHHOA\8 AlHXHEB KOEEOAd, nAdKdA CE ECT AtOHdX'fE BHIUE pkX 3d npHTECHEHYE WT KdA8rEpH WT GskTd TppOHIţE pdAf EAdTd KdKO C8T EHA npHTECH8A XOTdpOKE HAI WT EAdTd. fl no TOAI, noKOHHdro rtlHX'Hk boeboaa nocAdA ect TorAd no JKSndH ^hmioa akophhk h no JKSndH AIhx« nopTdp, TEpE c8t x®AHah whh TorAd tex EOAkpH 3dK8nH0 ckc k-ka8-nipl'H WT ©BkTd TppOHlţE H CKC bY EOA, TEpE c8t taeaaah H X0TdPHcdfT cYe EAdTO BHUIE pkX H HOCTdBHAH C8T H EEAE3H HO cYe X0TdP* EJKE c8t BHIUE pkx AP"KJKdTH CE KdA8rEpHlţE WT Hd RHXOpAU(lH. H nOTOAl, KtAd ECT EHA npH A^HH noKOHHdro PdAyA BOEBWAd, d KdA8rEpYH WT OBkTd Tppom^E, WHH HE BTiCXOlllET WCTdBAkTH CE, dH8 ndK B'KSBHSdAH C8T npEHYE CKC K'KASr'KpHHE WT Hd |RHXOp, KOTOpYH C8T EHA WT TEX kY EOA WT Hd noKOHHdro fllHXHk B0EB0Ad> EJKE c8t EHAH XOAHAH TorAd 8 EAdTO, TEPE c8t X0' TdpHCdAH. TdJKE d nOTOAl ndK X°AHAH c8t H npH AbHH PdAyA B0EB0Ad WT TEX EOA wt TorAd r EOAkpn, Hd haie: AdHlJWA wt Hok-kheiiih h Eahko wt T-kw-JKdHH H KoAtdH WT HEHMIOAElfJH 3dK8nH0 CKC [jK8ndH HfpHHKd AKOPHHK, TEpE C8T TAEAdAH TdAlO TEX X0TdPE HJKf C8T EHAH X«TdPHcdAH ndK WT HHX WT HdHnpkJKAE KptAlE npH A^HH noKOHHdro MHXHEX B0EB0Ad> KdKO ECT BHUIE nHCdHO. TdJKE nOCAE, npH a^hh noKOHHdro PdAyA boeboaa, ndK c8t x°AHah tex r KOA ckc JK8ndH HepHHKd AKOPHHK H CKC KdASrEpH WT GskTd TppOHIţE, BTiCHX X°AHAH C8t TdMO 3dK8nH0 H HE B-KSAIOrAiT WHH CKTBOpHTH Biv HHO WBpdS KdKO Ad HCXdBHT WHH cYe X®TdP’K WT EAdTd, EJKE C8 EHAE nOCTdBAEHE WT HdHnpkJKAE BpkAlE, WT npH AKHH noKOHHdro AYHXHEB BOEBOAA, »8 ndKH WCTdBHAH C8T WHH cYe X0TdP* WT EAdTd EJKE C8T BHUIE pkx, EJKE C8T EHAH nOCTdBHAH WT npkJKAE BpkittE. fi nOTOM, K"KAd ECT EHA CKAd, npH AKHH rocnoACTBd AIH, ’d KdA8rEptUţE WT CBkTd AlOHdCTHp WT E.HXOP<&l{JH, WHH C8T npEIUAE npEA rocnoACTBd AIH CKC KHHrd 115 www.dacoromanica.ro noKOHHaro PaAVA koeboa, chh8 noKoHHOAtS Mh^heb boekoaa 3a yoTap-K, kako ect KHrt JfOTipHCiAH H WT np-kJKA* Bp-fcAlE Tljf EAATOBE no CTApE JfOTdpE. H KHA'feyOAX H rocnoACTK» aih khhim PaAVaa koekom fincaua ckc EEA-k3H h ckc jfOTapE H3Ep4HE h yoTapHcaHf no 8 saata h ckc tej( kY EOA, kako aa aPtokht KaASrtpHiţE wt fin^op^iiiH. TaKOJKAtP* AMojf rocnoACTKO a\h h nonoKH^ rocnoACTKO aih KHHra n«KOHHOAi8 PaAVAa boeboaa haa cYe khhp rocnoACTBd aih. Gepo paA? AMojf h rocnoACTKO aih CB-kT-kH aiohacthp wt EtH^opauiiH h a\o-HaxYEAI SUCEAI, QKOHCE Aa H ECT WMHH8 H (Ye JfOTdpE KHUIE pEMEHE A^AVh8 HAI H wyaES H EOJKECTBEHEAI AlOHdJfÎEAI Eli nHI|l8 H B*K np-kEHEauTlO, a KTHTOpHAI BEMHOE B*KcnoAlHHaHYE H hh wt kotojke HEnoKOAkEHAio, nopHSAio rocnoACTBJ AIH. ©ejke h cbeaeteaYe nocTaEAkEAi rocnoACTBa aih.- JKSnan liana beahkTh akophhk h JKSnan XpH3k beahkYh Awrw^ET h ;k8imh j^SAiHTpauiKo beahkYh bhctYqp h h<8-eijh Topran beahkYh cnaTap h ?k8imh j^8AiHTpaKH eeahkYh ctoahhk h xtânan PaaiaH-AH eeahkYh koaihc h ?k8imh j^YiaaiaHAH beahkYh nEppuHK h ?k8imh Kohaha*k beahkYh noeTEAHHK. H HenpaBHHK, ?k8imh HiKoyAa bhctYqp. H as, CTap GTau awtw^et wt G*kbei|ih, HcnHcajfOAi b-k Ha ctoahYh rpaA PAaroAEAiH E8K8pEtţiH, Ai-kcEiţa anpHAYE kp A^hh, TEK8i|iaPo A-kTOAi wt flAaAia b*k A-kT >3PAS. f Iw flAHSaHApS BwEswAa, aihaoctYio GojkYio rocnoAHHh- Hw flAHâaHAp8 BOHBOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Vihorăşti, unde este hramul naşterii preacuratei stăpînei de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria şi călugăriţelor care trăiesc în acest sfînt locaş, ca să le fie bălţile sfintei mănăstiri de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi toate, cîte au fost de moştenire ale sfintei mănăstiri. însă semnele să se ştie: mai întîiu de la Gurguiaţi, pe Cocicovul Gros şi pe unde au mers jupan Danciul vornic şi Miho portar, de au hotărnicit, în zilele răposatului Mihnea voievod, cu 12 boieri, şi de acolo pe Viorariul, pe Gîrla Stejarului în sus, de la Sticleanu pînă la Dunăre şi în jos, pe rogoz, pînă la Varanghel şi de acolo, din copac în copac şi de acolo pe cîmp, din movilă în movilă. Pentru că este veche şi dreaptă a ei ocină şi dedină, din zilele altor bătrîni domni, care au fost înainte vreme. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, iar călugăriţele din sfînta mănăstire mai sus-zisă, ele au avut atunci pîră cu călugării de la sfînta mănăstire din Bucureşti, numită Sfînta Troiţă, deoarece au cotropit călugării de la Sfînta Troiţă pe călugăriţele de la Vihorăşti cu aceste hotare de la mai sus-zisa baltă de la Gurguiaţi. Astfel atunci, în zilele răposatului Mihnea voievod, s-au plîns călugăriţele mai sus-zise de cotropire din partea 116 www.dacoromanica.ro călugărilor de la Sfînta Troiţă pentru baltă, că au cotropit hotarele lor de la baltă. Iar după aceea, răposatul Mihnea voievod a trimis atunci pe jupan Danciul vornic şi pe jupan Miho portar de au umblat ei atunci, aceşti boieri împreună cu călugării de la Sfînta Troiţă şi cu 12 boieri, de au cercetat şi au hotărnicit această baltă mai sus-zisă şi au aşezat-şi semne pe aceste hotare, care sînt mai sus-zise, ca să-şi ţină călugăriţele de la Vihorăşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar călugării de la Sfînta Troiţă, ei n-au vrut să se lase, ci iarăşi au ridicat pîră cu călugăriţele de la Vihorăşti, tot pentru această baltă mai sus-zisă. Iar la aceasta, răposatul Radul voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei lui şi a socotit domnia lui de a ales pe dregătorul domniei lui jupan Cernica fost mare vornic, de l-a trimis acolo împreună cu 3 boieri, care au fost din acei 12 boieri de la răposatul Mihnea voievod, care au umblat atunci în baltă de au hotărnicit. Astfel, după aceea, iarăşi au umblat şi în zilele lui Radul voievod din acei boieri de atunci, 3 boieri, anume: Danciul din Ciocăneşti şi Baico din Găojani şi Coman din Nenciuleşti, împreună cu jupan Cernica vornic, de au cercetat acolo acele hotare care au fost hotărnicite tot de ei mai dinainte vreme, în zilele răposatului Mihnea voievod, cum este mai sus-scris. Astfel apoi, în zilele răposatului Radul voievod, iarăşi au umblat acei 3 boieri cu jupan Cernica vornic şi cu călugării de la Sfînta Troiţă, toţi au umblat acolo împreună. Şi n-au putut ei să facă în alt chip, ca să strice ei acest hotar din baltă, care a fost aşezat dinainte vreme, din zilele răposatului Mihnea voievod, ci iarăşi au lăsat ei aceste hotare din baltă, ce sînt mai sus-scrise, care au' fost aşezate dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar călugăriţele de la sfînta mănăstire Vihorăşti, ele au" venit înaintea domniei mei e cu cartea de hotar a răposatului Radul voievod, fiul răposatului Mihnea voievod, cum au fost hotărnicite acele bălţi şi dinainte vreme pe vechile hotare. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod, scrisă cu semnele şi cu hotarele alese şi hotărnicite prin baltă şi cu acei 12 boieri, ca să ţină călugăriţele de la Vihorăşti. De asemenea am dat şi domnia mea şi am înnoit domnia mea cartea răposatului Radul voievod pe această carte a domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Vihorăşti şi tuturor călugăriţelor, ca să le fie ocină şi aceste hotare mai sus-zise, dedină lor şi ohabă şi dumnezeieştilor călugăriţe de hrană şi de întreţinere, iar ctitorilor veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hri-zea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan 117 www.dacoromanica.ro Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Necula vistier. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna aprilie 23 zile, cursul anilor de la Adam în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/13. Orig., perg (41 x 48), pecete timbrată, căzută. Cu trei traduceri: din 1778, de la sfirşitul secolului al XVIII-lea şi din 1860. 60 1628 (7136) aprilie 27. Jupîneasa Elina din Cîmpulung iartă de rumănie pe Manea din Vaideeşti, împreună cu nepoţii lui şi cu moşiile ce le au la Vaide-eşti şi Ioneşti. f Scris-am eu jupîneasa Elina, fata a lu Staico de în Vaideeşti, nepoata Stoicăi, ce lăcuescu în Cîmpulungu, acesta al mieu zapis, să fie la mina Manei cu nepoţii lui, Radul i Simion i Drăghici i Vladul i Manea cu feciorii lor, ca să fie în pace şi slobozi cu toată moşia lor de în Ioneşti, şi de moşie şi de cumpărătoare, de rumânie de cătră mine şi de toată ruda mea, că eu feciori n-am, să n-aibă de nimenilea val sau bîntuială. Pentru că aceşti oameni fostu-mi-au rumâni de moşie, de stremoşie, despre mama Voica, fata Stoicăi den Vaideeşti. Iar după aceaia, cîndu au fost în zilele răposatului Mihnea voevod, iar eu am cugetat ca să-mi fac pomeană cu dinşii> pentru sufletul mieu şi al părinţilor miei, de i-am ertat de rumânie, de bună voia mea, cu toată moşia mea de în Ioneşti şi de în Vaideeşti, căce eu feciori n-am avut, că au murit, ca să fie în pace. Şi mi-au dat atunce, în zilele Mihnei voevod 2 000 de aspri şi i-am slobozit, ca să fie judeci. Deci cîndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, iar mi-au mai dat 1470 de bani şi le-am făcut şi carte domnească a lui Gavriil voevod, de scumpărătoare, cîndu au fost cursul anilor 7127, cu mare blăstem. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Alexandru voevod, feciorul răposatului lu Iliiaş voevod, iar mi-au mai dat în mîna mea ce mi-au fost rămas den tocmeală ce am avut mai denainte vrdme bani gata 5 600, în casa Albului vtori pitar în Bucureşti, şi i-au numărat singur el cu mîna lui. Şi se-au plătit de tot de cătră mine. Ce le-am făcut cest zapis de mare credinţă, să fie ertaţi de rumânie pînă în vecie, cu toată moşia. 118 www.dacoromanica.ro Ce le-am pus şi blăstem: care om den ruda mea se va ispiti a sparge mila şi ertăciunea şi tocmeala mea, cum scrie mai sus, acela să fie trăclet şi afurisit de 318 otţi, eje sut vă Nechei şi să fie cu Iuda şi cu Ariia. Şi au fost mărturie la tocmeala noastră, anume: Albul pitar i Ilie postelnic ot Comeşti i ot Dălgopolie, popa Dumitru i ot Balomireşti, Oancea i Stan i Ivan i Duma i ot Mogoşani, Oprea. Aceasta mărturisescu să se crează. H HJfiHcajf flintAdT Aoro$ET, Mtciiţa anpHAYi ks A^hh, st atT xspAS. t Elina. f Eu popa Dumitru. | Albul pitar. Lepădat logofet Oancea. Oprea. Institutul de istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Republicii Socialiste România. Fotocopie după orig., hîrtie, laArh. St. Budapesta. 61 1628 (7136) mai 1, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dămian căpitan satul Salcea, din jud. Mehedinţi. ţ MHrtoc-rTew EojkYiw, îw fTAH-JanApS eoieoaa h rocnoAHHt Btcoio 3iaiaio â'rrpoKAax’fHCKOf, CHHt BiAHKaro h AtHAOCTHBaro Iw HaY&uiob KWiKOAd. A4k4t roc-(ioacteo aih cY» noBEA'kHVi rocnoACTBd aih R-fepHoAiS ca8r8 rocnoACTBd aih A^aiYhh KtnHTAHO^'A H 4IA0A1 CH II'KTpOE H CtC CHHOKH HAI, IAHIţl?KI HM fiort np'fnSCTHT, Ko>K£ A4 hai ict ciao GdAit wt c8actbo fflix, WT no SCTd fllOTpS-AOB, KtC C6A0 H CtC BtC JfOTdpOAl H CtC BtCHJf BIMHhYh H CtC KtC ACPACKS. H EIAI3H A4 CI SHdIT JfOTdpOBIAl: WT KdAlIHd 4T0 ICT nOCTdBHA nOKOHHarO rtlHpHA boibwa4) weam wt Kt (ŞsiMţH a«PH 8 Ga^aii EpdAOifiHiţiH h a«PH 8 Ga^aii PaCTHHK8A8H, Td>KI Kt no CA-k/HI A«pH 8 XOT4P8rt XptJKtTOdIK. IIoH£>Ke cTe bhuji pimiho ciao bha ict...1 noKOHHOAiS AIh^ha eoieoa4- Tajni, Kj&A4 ICT BHA Kt A^H|d P4A8aA BOIBWA4 HIlpEdH, d rOttlOACTKB IA18 ICT A44 H nOAlHAOKdA CtC cTl CIAO EHUII plWIHO GdAlt KtCdJf no CAO\'rd TOCnOACTEa AIH AtAiTian K^nHTdH h no cnnt iro IltTpS, paAH npaso h K-fepHO ca8ke8 iki ict H0Ca8?KHA rOCnOACTBS lAlS H CtC KptBO npOAHTÎIO Kt HHIJf MIO?KAH 3IA1AI0, I3K0>HI Aa hai AtAYH8. no twaIj KtAa fCT.npH a^hki PaASaa boibwaa, CHHt AIh^hik boiboaa, roc-noACTES IA18 naKH?Ki ict a4a h noAlHAOBdA no A^AiYiaH KtnHTdHSA h no CHHt iro ntTP8, KdKO ICT H no EHUII, CtC CIAO GdAlt, pdAY Ca8»E8 4T0 ICT nOCA8?KHA. 1 Loc alb. 119 www.dacoromanica.ro BHA'kJTO'H rocnoACTKO aih h khhph wkeai rocnoAapH, 3a noAiHAORaHlt, ckc kiah-KOIO KA£TK». fl no -roAt, KivAa *ct kha rocnoACTKO aih HcnpiiKo p£A8 rocnOAapii 9 siaiaa, IlAKHKt CKAI AAA H nOAtHAOKAA nO CA«yr$ POCnOACTBA AIH JV/KAlYiaH K'KnHTAHSA H no CHHTi tro lI'kTpS C"KC KlvC CfAO GaAM-b H C"KC KtMHHH H C"KC KTvC A^X^A^K, paAY npaso h K’bpHO caSkkS mto ict noca&KHA rocnoACTKa aih. no toai, k-kaa kt kha caaa, KTOparo p«A# 3a rocnoACTKit rocnoACTKa aih, «Kt ckai npHUiEA rocnoACTKO aih 9 ctoa rocnoACTKa aih, a caSra rocnoACTKa AIH jy,lkAlYiaH K'KnHTAH$A, WM npHUIIA £CT 9 POCnOACTKO AIH CKC KHHrH |AI8 3a KHIlll p£M£HO C£AO GaAMt, T£p£ £CT npOHKHA Rp£A POCnOACTKa AIH. TaJKt K*K TOAI rocnoACTKO aih nan Saihaocthkha caai Ttpt ckai noAlHAOKaA no caSra rocnoACTKa aih A,TiAlYraH k'mihtahSa naKHJKf h KTOparo p£A# ckc cYi khuh pimiho GaAH-k K-Kcajc H CKC KfMHHH H CKC K*KC ACJC°ACK. TaJKI rOCnOACTKO AIH nOHOKHJf H STRpTiAHJf nplvKa KHHra rocnoACTKa aih KtTjfa haa cYt hora KHHra rocnoACTKa aih. tro paAY A*A<>X h rocnoACTKO AIH K'kpHOAlS CA$r8 rocnoACTKa AIH JV/KAiYiaH K'KnHTAHSA H M6AOAI CH, IIliTpOK, QKOKt AA HAI £CT KTvC CfAO GaAM-fc H C"KC KfMH- hYh h ckc k-kc acx^Ack k*k wmhhS h w^aK-K hai h chhokoai hai h khSkoai h nptK-h8M£TOAI HAI H HH WT KOrOJKf Htr.OKOA'kKHAlO, n0pH3AI0 rocnoACTKa AIH. (lipeau h saKAHHaHYt nocraKHy rocnoACTKO aih: Koro HSK£p£T rocnoA*K fiorii khth rocnoAapii Raaujkoc 3fAMio hah wt cpiiAiMHaro nAWAA rocnoACTKa AIH hah WT CKpWAHHK HaUJHX HAH, (IO rptCIJf HAUIHX, HAH WT HHOnA"kAlfHHK, AA Al|l£ HOMTfT H noHOKHTK H Stkp’kaht cYe KHHra rocnoACTKa AIH, Tor rocnoA*K fiorii aa ra nOMTfT H CKXpANHT KTi rOCnOACTKfc frO, a K*K Ktl^£X A^IUA tro. il ai|l£- ah>K£ H£ noMTfT H H£ noHOKHT H H£ SKp'knHT cYe KHHra rocnoACTKa AIH, aHS none-p£T H pa30pHT, Toro AA £CT Tp"KKA£T H AjjlSpHCaH WT THY WTKtţKI, H>K£ C$T Kli Hhkih h aa HAiaT mactYio ckc 1»aa h ckc fTpTta. ea« Sko ck«aht£aY£ nocTaKA'kfAi rocnoACTKO aih: a&naH liana kiahkh akop-hhk h HiSnaH XpHS-k k£a Awro^tT H K$naH j^SAiHTpauiKo kia khctYcp h jkSimh TopraH kiahkh cnaTap H >K8naH ^S.HHTpaKH kia ctoahhk h KSnan (IpaAiaHAY kia i'oaihc H K$naH jV,YiaAiaHAH kea ntXApHHK H KSnan Kohah kiahkh roct£ahhk. Hc-npaKHHK, ..-1 H as, Gtah AwroiJifT wt GiiRiipH, HcnHca^oAl k*k HacTOAHYH rpaA® fiSKSpJ-i|iH, AVkc^a Ataio a A^Hii, T£Kiii(iaro A'kTOAi wt flAAAia, k'k A'kTO xspas. f Iw lîal^aHApS KW£KWAa, aiYaoctYio EojkYio rocnoAHHii. llw IlAH^aHApS KOHKOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi milostivului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioasei slugi a domniei mele Dămian 1 Loc alb. 120 www.dacoromanica.ro căpitanul şi fiului său Pătru şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie lor satul Salcea din judeţul Mehedinţi, de pe gura Motrului, tot satul şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul. Şi semnele hotarelor să se ştie: din piatra pe care a aşezat-o răposatul Mihail voievod, însă dinspre Ebenţi pînă în Culmea Braloştiţei şi pînă în Culmea Rastnicului, apoi pe culme pînă în hotarul Hîrjetoaei. Pentru că acest sat mai sus-zis a fost.. A al răposatului Mihail voievod. Apoi, cînd a fost în zilele lui Radul voievod Şerban, iar domnia lui a dat şi a miluit cu acest sat mai sus-zis, Salcea toată, pe sluga domniei mele Dămian căpitan şi pe fiul lui, Pătru, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, pe care au slujit-o domniei lui şi cu sînge vărsat în alte ţări străine, ca să le dedină. După aceea, cînd a fost în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, domnia lui iar a dat şi a miluit pe Dămian căpitanul şi pe fiul lui, Pătru, cum este şi mai sus, cu satul Salcea, pentru slujba ce au slujit-o. Şi am văzut domnia mea şi cărţile acestor domni, de miluire, cu mare blestem. Iar după aceea, cînd am fost domnia mea întîia oară domn în ţară, iar am dat şi am miluit pe sluga domniei mele Dămian căpitanul şi pe fiul lui, Pătru, cu tot satul Salcea şi cu vecinii şi cu tot venitul, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce a slujit domniei mele. După aceea, cînd a fost acum, în al doilea rînd de domnie a domniei mele, cînd am venit domnia mea în scaunul domniei mele, iar sluga domniei mele, Dămian căpitanul, el a venit la domnia mea cu cărţile lui pentru mai sus-zisul sat Salcea, de le-a înfăţişat înaintea domniei mele. Astfel, întru aceasta, domnia mea iar m-am milostivit de am miluit pe sluga domniei mele Dămian căpitanul şi de al doilea rînd, cu această mai sus-zisă Salcea toată şi cu vecinii şi cu tot venitul. Astfel domnia mea am înnoit şi am întărit întîia carte a domniei mele, veche, prin această carte nouă a domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea credincioasei slugi a domniei mele Dămian căpitanul şi fiului său, Pătru, ca să le fie tot satul Salcea şi cu vecinii şi cu tot venitul de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau dintr-alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat 1 Loc alb. 121 www.dacoromanica.ro şi afurisit de 318 părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Armandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condi mare postelnic. Ispravnic.. .1 Şi eu, Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 1 zi, ani curgători de la Adam în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Kepublcii Socialiste România, CCI/17. Orig., perg. (34,5X53), pecete timbrată. 62 1628 (7136) mai 1, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte scutirea de dări a Satului Nou, slobozie a m-rii Dealul. f AIhaoctYio EokYeio, Iw fLtHâaHAP^y bweewaa h rocnoAHH-k btvCOH sEAtAU £rrppoRAajfYHCKoio, cHHt np-kA^paro h BEAHKaro Iw HaYhujob boeboaa. A,aeat roc- nOACTBO AIH Cfe nOEEAEHIE rOCnOACTBA AIH CKtTtH, BEAHlţliH AlOHACTHpS TAarOAC- Aiaro wt ,4,-fcAh, Yaeîke ect xpaai apx’Yepapx'8 H khatH)C a^kat 3a paAY BHp rocnoACKH CBtTOAlS aiohacthp sa paAY Oţ'Kp'fcnAEllYE H paAY npHAO>KEnYE CB'kT'feH AIOHACTHP, AA HAIAT nOAlkHS, IAKO)KAE H rocnoACTBa aih sa pM'f [ah] noAikHS b-k b^kh h paaY aioaehYe wti^S GeprYj aih- TpOnOAHT rpHEEHCKH. 1 Loc alb. 122 www.dacoromanica.ro fi rocnoACTKO /HH caKACBf MTO C8t BHIUE nHCAHH H CKC cYe jT HCHATHlţH AA E8AET CBtTOMS mohacthpk sa 8Kp-bnAEHYf h sa nHifiS wt^ebo/H, laKOHCE aa Kt PocnoA- CTBO /HH BEMHOM noAPbH8. H IIHCAA CA/H POOIOACTBO /HH HA H/Ht K*KCH KOAHKO c8t C&EPAHH B-K TO/H CEAO H CKTBOpHA CAA1 POOIOACTBO /HH B"K WMHH8 H B*K WJfAEK AA e8AK-bH h Gtohka h Ghh-k h Gh/HEap» h G/\8HHM-kH h Gtohka h Xpoom H GtAH H HEAEAKO H ©AHM-fc H T8AOp H ^PAPOCHH H EEHTHAIl H BaAA H IwH H ^k/bTKO H fiAAt H /Vpc H HEAEAKO H KojKOKApiOA H ^,8AlHTp8 H f p-KMlOH H ^APOAlHp H Epat8a h Gtah h Eopaah h Gtahmioa h ^,ospE h Ahhteui h T8aop h Eot8uia h Onp-b h Hephhka h Pa^he h PAcnon8A h Ko/Hah h EorocAAB h 4>8teeo8 h ^p-kphm h 4»Yepa h Se/HHHk h Gtah h HfcPoE h Paa^Va A18uiat h Gtah h Baaa^'a h Tpost h Kauiot-k h A\HA-fe h T8a«P h Roctk h EonAMH h Gtah h II83H h Pah-KO H HEK8AA H GtPOE H ^OEPOT-K H HEK8AA H Tfi AMA H GoApE H GtOBH H EpTOKA h Hio$eh h n-KA^A-bw h K-kA/H-Kiţ8io h AIYhk8a h IţHr8AE h Gtoqh h Ibah h Gtoiah h IIaka h Gtah h Gtohka h Mhk8a h Qnp-b h ^ah aKAlApH, HHJKE HHK HHKTO, TKK/HO WTlţOBH WT CB-bT-bH AlOHACTHpS WT A^A. TaJKE WT CEAE HAnpEA, KOH CE JfTET CKEpAT AA CEAHT 8 TOE CEAO AA npfcKH-KAET H AlţIE HE H/HAT EHp H AtţlE HE H/HAT KHE3 AA ECT CAOEOA H TOH QKOHCE H npOMYH /HOUIHtHH, EHCE c8t KHUIE nHCAHH. H WT B-KCEJf TEUIKOBE AA HE H/HAT PAEOT CKC TEJf HH WBMAPH, HHHCE AH>K/HApYH, A A fCT CAOEOAHH WT BliCE^ AAKAEH H WT BliCtjf IA>KA*HYe E/lHKO c8t npE3 A'bT 8 3E/HAH POCnOACTBA /HH H WT B-KCEJf TE>KHCTE I2KO- 123 www.dacoromanica.ro }KE BHHJE (lHCaHO ECT. TaJKE BTi TO/H H POCflOACTBO iHH A^A^X c,f nOKfAtH'ff roc-noACTKa /HH h (iohobhx cYe KHHr rocnoACTBa aih wt haa AP^ra beahka KHHra roc-noACTBa /HH, ejke ect bha xphcobSa rocnoACTBS AtH npt>KA* Hcnphso pEA$ wt roc-jioactbYe rocnoACTBa /HH. GEro paA’i- iioaojkh roenoACTBO ajh a<> ect HEnopowEHO H Stbp'kkaeho h ct^pa-Hfho wt roenoACTBO aih h wt bticex ewe no Hac bhth x°'rei*Jl(’H esaapomecthbYh rocnoAapn H a* hi H/Hat hhkto pabot chc toi Hobo Geao hhwe wt caSsh roc-nOACTBa /HH, HHJKE WT BHpapH, HHWE HHH HHKTO, fcKOME BHUlf pfcjf H (ÎOBE/IE^ r«C-noACTBa /HH. fllJJE KTO HOKSCHJf CA paSAPSUJHTH cTe STBPTvJKAEhYE H cYe nOHOBAEHYE rocnoA-CTBS /HH H>KE npHAOJKHJfOAl CBtTOAfS AiOHACTHpt) H CBfcTOAtt) EpapJfO HHKOAaE A\HpH- aYkYhckYe, wh a f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, marei mănăstiri numită de la Deal, unde este hramul arhierarhului şi făcătorului de minuni Nicolae al Mira Lichiei şi părintelui Serghie, mitropolit al Grivenului, ca să fie în pace satul care se cheamă Satul Nou de miluire, care s-a adunat încă din zilele lui Io Şerban voievod pe ocina mănăstirească a sfintei mănăstiri de la Dealu, lîngă Brîn-ceani, de s-a făcut Satul Nou, de i-am iertat domnia mea de bir şi de găleţi şi de berbeci şi de oaie seacă şi de fîn şi de dijme şi de stupi şi de porci şi de miere şi de cai de olac şi de dărăbani şi de împrumut şi de maje şi de bănişori şi de toate dăjdiile şi greutăţile, cîte sînt peste an. Şi nimeni să nu aibe treabă cu ei, cu acest sat, afară numai părinţii de la sfînta mănăstire de la Dealu. Şi ei s-au tocmit cu dînşii să dea la mănăstire toate dăjdiile şi toate veniturile, ca şi satul Brînceanii. Şi aşa le este întocmirea: să dea 1 Adăugat ulterior cu altă cerneală. 124 www.dacoromanica.ro 100 galbeni, ducaţi pentru birul domnesc, sfintei mănăstiri de întărire şi pentru danie sfintei mănăstiri, să aibe pomană, cum şi domniei mele pentru pomenire în veci şi pentru ruga părintelui Serghie, mitropolitul Grivenului. Iar domnia mea am lăsat să fie cum a lăsat Io Radul voievod şi de la Io Şerban voievod. Şi domnia mea am miluit această sfîntă mănăstire iarăşi cu acest sat slobozie, anume Satul Nou şi domnia mea l-am iertat de toate dăjdile ce sînt mai sus scrise şi cu aceşti 100 galbeni, să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi de hrană părinţilor, ca să-i fie domniei mele veşnică pomenire. Şi am scris domnia mea anume pe toţi cîţi sînt adunaţi în acel sat şi l-am [făcut domnia mea să fie de ocină şi de ohabă, să nu aibă nimeni treabă cu ei nici oierii, nici dijmarii, nici alţii nimeni cu ei, ci numai sfînta mănăstire. Iar cine va avea nişte vecini în acel sat, să nu fie volnici a-i lua, pînă cînd nu vor sta faţă înaintea domniei mele la divan; dacă va rămîne de lege, să-l ia să fie vecin. Iar vecinii care sînt în sat, ei sînt pe nume: Micul şi Stoica şi Mînzatul şi Gherghie şi Bran şi Balotă şi Stanciul şi Stănislav şi Stanciul Zâne şi Muşat şi Ivan şi Bobe şi Ţigulea şi Grama şi Miroslav şi Milea şi Marco şi Lai şi Cîşlea şi Neagul şi Ochean şi Stoica şi Sin şi Simedriu şi Elunicean şi Stoica şi Hrosin şi Stan şi Nedelco şi Oancea şi Tudor şi Dragosin şi Ventilă şj Vlad şi Ion şi Detco şi Balea şi Urs şi Nedelco şi Cojocariul şi Dumitru şi Crăciun şi Dragomir şi Braţul şi Stan şi Bogdan şi Stanciul şi Dobre şi Linteş şi Tudor şi Botuşa şi Oprea şi Cernica şi Rahne şi Răspopul şi Coman şi Bogo-slav şi Futebou şi Drăghici şi Fiera şi Zemnic şi Stan şi Neagoe şi Radul şi Muşat şi Stan şi Vladul şi Grozea şi Caşotă şi Milea şi Tudor şi Costea şi Copaci şi Stan şi Puzi şi Raico şi Necula şi Stroe şi Dobrotă şi Necula şi Grama şi Soare şi Stoian şi Bîrja şi Ciufen şi Păduleaiu şi Călmăţuiu şi Micul şi Ţigulea şi Stoian şi Ivan şi Stoian şi Paca şi Stan şi Stoica şi Iancul şi Oprea şi Dan meşterul şi Nedelco şi Mîinea şi Pîrvana şi Stoian şi Botuşariul şi Paraschiva şi Şerban şi Pîslariul şi Vlad şi Lupul şi Stan şi Stoian meşterul şi Sîmbotin şi Ganea şi Ion şi Frăcea şi Grozea şi Stoian şi Necula şi Puş-cariul şi Radul şi Bîrga şi Dumitru şi Voicilă şi Radul şi Stoica şi Goia şi Stupariu şi Muşat Dragomir şi Turcul şi Vlad şi Iancul şi Iacov şi Goga şi Dobrotă şi Milea Vlad şi Drum şi Fuga şi Şîrba şi Dapcea şi Coman şi Petco şi Ion şi Birciul şi Giurgiu şi Barbul şi Muşat şi Boibeac şi Necula şi Badea şi Barbul şi Tatul şi Criveţ şi Portar şi Cioroiul şi Răspop şi Dobrotă şi Stanciul şi Oprea şi Şărban şi Duma şi Glăvan şi Stancul şi Mircea şi Stoica. Iar aceşti oameni toţi care sînt mai sus scrişi, i-am făcut să fie moşneni şi să nu aibă nimeni nici o treabă cu ei, nici oierii, nici dijmari, nici altul nimeni, numai părinţii din sfînta mănăstire de la Dealu. Astfel, de acum înainte, cine ar vrea să se adune să stea în acel sat, să rămînă şi dacă nu are bir şi dacă nu are cnez, să fie slobod şi el, ca şi cei- 125 www.dacoromanica.ro lalţi moşneni, care sînt mai sus scrişi. ’ Şi de toate greutăţile, să nu aibă treabă cu ei, nici oierii, nici dijmarii, să fie slobozi de toate dăjdiile şi de toate mîncă-turile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele şi de toate greutăţile, cum este mai sus scris. Astfel la aceasta şi domnia mea am dat această poruncă a domniei mele şi am înnoit această carte a domniei mele de pe altă carte mare a domniei mele, care a fost hrisovul domniei mele de mai înainte, în primul rînd de domnie al domniei mele. De aceea, am aşezat domnia mea să fie neclintit şi întărit şi păzit de ■domnia mea şi de toţi care vor fi după noi binecinstitorii domni şi să nu aibă nimeni treabă cu acel Satu Nou, nici din slugile domniei mele, nici din birari, nici nimeni altul, precum am spus mai sus şi am poruncit domnia mea. Dacă cineva s-ar încumeta să strice această întărire şi această poruncă a domniei mele, pe care am dăruit-o sfintei mănăstiri şi sfîntului ierarh Nicolae al Mira Lichiei, el să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi, care sînt la Nicheia şi cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui Domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1", sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Aramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi jupan Necula mare vistier, ispravnic1. Eu Stan logofăt din Săveşti am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 1 zi, cursul anilor de la Adam în anul 7136 <1628>. t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/8. Orig., perg. (48 X 42,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. de ia sfîrşitul sec. XVIII. 63 1628 (7136) mai 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Cotmeana nişte vecini din satul Prislop, în urma unei judecăţi. t AIhaoctTk» EojkT{kj, Iw fliuâaNApS koekoa4 h rocnoAHH-K k-kcoh smuic ^SrrppooKAaxi'HCKOf, chht». KfAHKaro h nptAOKparo, Iw Ha ita ui KOfKOAa. ^asar rocn©ACTKO mh cit nosfMH'ie rocnoACTKa aih cK-k-roaiS KOJKfcTKHa /«OHacTHpH 30- 1 Cuvînt adăugat ulterior. 126 www.dacoromanica.ro OJ-BDIUBUIOJODBp'MMM m vpivh xoş-h ompm h amv.AVpvg ayHaw a.HHhm pb vaV apx j_Vr(J oiAha.x ‘aixooapdu saa ‘xoovho a.a daa^vo doVsj, ±3* J(H V8H3axHdu shp ‘xpda phVî hh uovoHdg un OVW xm HVHE^VSH HVH3 X3Ş.H OMPM H PH^.H’VOJJ HdHXSPHOlV fiWOX^aD fiHHV^V PB [HHHhaa VH3 X38 OMPM] HHHhaa HVH3 Xf?3 OMPM IVOHPaHV 33.a 33.3 HIV 0aX3V0U30J vpaoax3HHX3H iv3.3 adaoV h aivş.da OHapV j.m vsuovoHdg «vas Vph adpxs h Hj(xaa jaPOOHdjf H HJHHM HP3HV 8 J(HXHhCdU H HIV OaXOVOUOOJ WO^VHa JJ -HIV PMXSVOUSOJ H|V)XH3PdU HIVHXHX33h HlVJ(Ş.3a.a 33.3 3MtOHU8M ‘HOMPB OU H VaPdU OU JlV$3 H J(PVîVJ IV3.3 hiv oaxoVouooj ‘ivox a.a awpj, •PHş.H'Vog 8 ana aaK8V3 doV8X **-83 HVHVP3BH 'HHVoaoaS HHHhaa X3H3 PVjOM XM ‘Voaaoa M3HJ(H1V IVOHHHOMOU 3HH3V 3.8 ‘PHŞ.|vVog HdHXSPHOlV px^.33 xm vpaoaxoHsaua x85 33 ompm h Hrtiaft3.ivot 8 «vas 8 x:a vamou h Voaaoa aaHjfHţv ivohhhomou a.maV 3.3 ‘uovsHdjj xm ovao xm ‘ph^-ivVojj HdHxspHotv H3.x3.a3 ovao xm vhs^-vbh xsa ompm h oivoapdaoV ps HHrti HHHhaa HVPVodu 33 ompm H Voaaoa PHpadam ojphhhomou aj.HsV a.a ‘HHahad amna ou x83 awa ‘HHHhaa ivaam 8toxm ‘aovAVpvg aPHaw vaV Vph xm jirtiaft3.ivoj1 xm ovao xm 3.HHhm ps vaV PHVa 33.3 vuuAmou xsa j[H ompm ‘daiK8V3 doV8£ atous y ’HpaHV Hj.MHvaa 8 8^hv ps 33 am^.du3.3 adax ‘hiv paxsVousoj Vadu X83 hviuoV jj ’ph^ivVo^ HdHxspHotv H3.x3.a3 uovoHdfl xm HHHhaa HHahad amHa hjs j.Vpd ‘V8H3-V8J daa^vo sdoVsj, hiv paxs -Voijooj PHHdq.voa 33.3 hiv paxoVouooj Vadu aHHadu vpivh xsa Hm ‘urjsog HdHxspHotv px^.33 xm aj.MHHpmg PH3iv8J3 8^i*Lrt' p ‘avivag aoampvg 8 aVs oaxoVojooj pb 8Vad aodoxa ph 3.a ‘hiv psxsVousoj ajmaV a.a ‘3.HHH vhs xsa pV3.m ‘ivoxou p *Voaaoa aaii^Hyi; bhhs ‘Voaaoa vAVpj ivohhhomou JHHM 8 H PH^-IVVOJJ HdHXSPHOlV 8tVOXŞ.a3 HHHhaa H.|3 OU daiKgVS 8doV8X VP3HUPH X83 awartia jj oivoaodaoV sivohj^hh pb HHm HHHhaa 8*va as amoVpVodu h Hrtiaft3.ivoj1 xm pvas xm 3.HHhm pb vaV PHVa 33o vhubmou xsa jjh ompm ‘3,i.h3U8mou pb ‘jjimh Vph ‘Voaaoa PHPadam ivohhhomou jhhm X83 HVHdoaxas h HHahad amua ‘pH3.ivVog HdHxs -PHOiv H^x^.a3 Hj.HHhaa V8H3axHdu xoa Hm ‘V8h^.V8J dawv83 doV8X hh7 faJ-sVouooj HHdavoa p ‘pVoaaoa PHpadani >A«3V Hdu ojphhhomou vhs xoa pVmm ‘ivoxou p •06x ivox^v ajH3h3x X3H3 pVjom xm ‘Voaaoa asVPvg phhs ‘Voaaoa AVpvg ojphhhomou a,i.H3V Hdu xm ‘atvq.da aVM h pmhoxq h vAVpj :aivH ph ‘hib -ag pVoa ou ‘maJdp oaxoVss a.a ‘uovsHdg 8 ‘PH^ivVog HdHxopuoiv h^-J-^so ovao 8 HHHhaa aoMş.H ‘j(^d amHa ‘bjisojj HdHxspHoiv sivox^as ajiHaaoHHaou 3.a h ajihsdVon 3.a xsa asKB ‘a^ijVodoJog ajiHartiiaojpva ivpdjj ‘PH^.ivVog HdnxsPHOiv H^xq.a3 xoa 8iv pV aJKOMPi ‘HV^-xHam sivox^ao 3.a j(i3rti8aHM{ ivomohh ivq.33.a h hjimhhpmj pnaiv -Aoja 8^i*Lrt' h HtiHodj^ Hq.HvahPHoaHM< h aoxţao ivpdjf xsa ijk^Vh ‘vjisog sivoH'aa CKC cTh BEMHHH HHEAH4 TptES. TaJKE H3BdAHA hX ECT CKAf rOCflOACTKO AfH CTvC KHHOKapw paEHO WT AHKaH no cYh BEMHHH CK-feTOAf8 AfOHdCTHpH I OA'H'bHa H WT KHHra IIIfpeaHOK koekoa h wt KHHra PdAyAd koekoa> hto eyT eha cktkopha TSAOP CASJKfp naA KEMHHÎH CK-bTOAtS AtOMaCTHpH, f>KE BHUlE nHC, KdKO nO KfKIO AlfTtX» H TptETi A<* ni HAI4T BTi K%KKI. H wctaa ict T$a°P caSJKfp wt saKOHa h wt cSMAfnYf wt npfA rocnoACTKa AtH WT AHKan. lî dlflEAHME XoKiT H3KaAHTH Tt^AOp CAftKEp H-feKOrAa H*kYE KHHrH naA cYh bemhhh ot IIpHcaon, a<> nf cf KtpSfT, 4hS a-kjkhhmh \a ctoet, noHfjKf CKAE B*K3HA14A TOCnOACTBO AtH H âanHCSA Toro ATvJKHHK H AP&ri KHHrH CKTBOpEHE civc A-KHJfHYf caaKo>Kf a<> haut ckaihpehYe wt k*k T8a«PS caSjkep h wt chhobh ero. Gero paAH a<*A®X ckai rocnoACTBO aih cb^toaiS aiohacthph cYh bhiiie pemihh KfMHHH WT IIpHCAOn A^AHHO H K"K wXiB H Hi WT KOTOJKA® KfnOKOA’kBHAl, nOpH3AtO rocnoACTKa aih. Gejke 8ko h CKfAfTfAiH nocTdBA’kEAt rocnoACTBO aih: JKSnaH liana beahkYh [bea] ABOPHHK H KglldH XpHS-k BEA AWrW$(T H JKSfUH A,8AlHTpaUIKO BEA BHCTYlap H JK8-naH ropraii bea cnaTap h kSimh ,\8AfHTpaKH bea ctoahhk h >K8ndH PaAtaHAH beah-kYh KOAtHc h JKSnaH Ata'tMHAH bea niXapHHK h kSimh Fohahaa bea hocteahhk. II HenpaBHHK, XpH3t BEA AOTOj|sET. H HanHcaX a3, dEiTKAdT AorofjsfT, b*k hactoahh rpaAV ESkSpeujh, AtfccEiţa auh r A^HH H WT &A&MA A» HHH’b TEMEhYe A’bTOAf, K-K A’bT x3pAS. ţ !w STAfSaHAPS bwebwaa, aihaoctYio EoftYie rocnoAHHh. Hw fÎAHgaHAPS BOHBOA<> | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri iiumită Cozia, unde este hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe şi părintelui egumen Ioanichie şi tuturor călugărilor care trăiesc în sfîntul locaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri Codmeana, hramul blagoveşteniei născătoarei de Dumnezeu, care este în stăpînirea şi în supunerea mai sus-zisei sfinte mănăstiri Cozia, nişte vecini în satul sfintei mănăstiri Codmeana, la Prislop, în judeţul Argeş, pe apa Vezei, anume: Radul şi Stoica şi Stănilă şi Cîrstea şi Dade, fiii lui Vladul şi cu fiii lor şi Toma şi Dumitru şi Toma şi cu fiul lui, Stan şi Pătru, fiul lui Drăgan şi cu fiii lor, pentru că aceşti mai sus-zişi vecini au fost de moştenire ai sfintei mănăstiri Codmeana, daţi şi miluiţi de răposatul jupan Bogdan fost mare vornic, ce i-a cumpărat el de la Stanciul pîrcălab, încă dinainte vreme, din zilele răposatului Vladu voievod, fiul lui Vladul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7009. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, boierul domniei mele Tudor slujer Rudeanul, el a cotropit pe vecinii sfintei mănăstiri Codmeana, mai sus-zişi şi a făcut cartea de cumpărătură a răposatului 128 www.dacoromanica.ro Şerban voievod pe ei, că i-a cumpărat cu o parte de ocină din sat din Ciomă-geşti şi că i s-au vîndut lui vecini de a lor bunăvoie. Şi încă a scris Tudor slujer pe aceşti vecini ai mănăstirii Codmeana şi în cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar părintele egumen Ioanichie din sfînta mănăstire Cozia, el a avut pîră înaintea domniei mele cu boierul domniei mele Tudor slujer Rudeanul, pentru aceşti mai sus-zişi vecini din Prislop ai sfintei mănăstiri Codmeana. Şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă în marele divan. Şi aşa a pîrît Tudor slujer că i-a cumpărat cu o parte de ocină din sat din Ciomăgeşti, din partea soţiei lui Vladul, tatăl acestor vecini, care sînt mai sus-zişi, în zilele răposatului Şerban voievod şi că s-au vîndut vecini ei de bunăvoie şi că au ieşit din satul sfintei mănăstiri Codmeana, din sat din Prislop, în zilele răposatului Mihnea voievod şi au mers în sat în Ciomăgeşti şi cum s-au făcut cnezi de către sfînta mănăstire Codmeana în zilele răposatului Mihnea voievod, de cînd au fost vecinii liberi. Şi a scos Tudor slujer în divan şi un zapis mincinos, cum că s-a răscumpărat Vladul, tatăl acestor vecini mai sus-zişi, de la egumenul Anastasie care a fost la Codmeana. Astfel la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit în divan cărţile şi hrisoavele vechi şi bătrîne pe satul Prislop de multă vreme şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că au fost vecini [că au fost vecini] de moştenire ai sfintei mănăstiri Codmeana şi că n-au ieşit din sat din Prislop niciodată, ci i-a cotropit Tudor slujer cu sila, fără dreptate, numai pentru acea parte de ocină a soţiei lui Vladul şi că n-a avut cu aceşti vecini nici o treabă. Astfel i-am scos din divan domnia mea cu chinovar deopotrivă pe aceşti vecini ai sfintei mănăstiri Codmeana şi din cartea lui Şerban voievod şi din cartea lui Radul voievod, pe care le-a făcut Tudor slujer asupra vecinilor sfintei mănăstiri, care este mai sus-scrisă, ca mai mult amestec şi treabă să n-aibă în veci. Şi a rămas Tudor slujer de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi dacă Tudor slujer va scoate vreodată niscaiva cărţi pe aceşti vecini din Prislop, să nu se creadă, ci să stea mincinoase, pentru că i-am luat domnia mea şi zapisul acela mincinos şi alte cărţi făcute cu înşelăciune, ca să aibă pace de către Tudor slujer şi de către fiii lui. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri pe aceşti mai sus-zişi vecini din Prislop dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis 9 — Documente — c. 915 229 www.dacoromanica.ro şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic, Hrizea mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 <1628>. | Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Cozie, L/l. Orig., perg. (35 x 42), pecete timbrată. Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 357, f. 24—25. 64 1628 (7136) mai 3. Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupînesei Elina din Cîmpulung rumâni în Ioneşti. t rtlHAOCTÎew EoHîTtw, îiv dnfâaHApS koekoa* h r«cn«AHH'h, chhtv iiokohhho-/H8 îw HaYhUI K0EK0A4. A,4E4T POCnOACTKA /HH cYt nOB(A-kHY( POCnOACTKO /HH aceştii jupînăse, anume Elina, fata lu Staico ot Vaidieşti, ce lăcuiaşte înCîm-pulungu, ca să fie volnică cu această carte a domnii măle, de să-şi ţie ai ei rumâni de în sat de în Ioneşti, anume Manea i Udrea i Dobrin i Radul i Simion i Drăghici i Vladul, cu toată ocina lor de în Ioneşti şi de în Vaideeşti şi cu feciorii lor şi cu toate bucatele lor, pentru că aceşti rumâni de în Ioneşti fost-au de moşie ai jupînăsei Elinei de la părinţii ei, de moşie, de stremoşie, încă de în zilele altor domni bătrîni, de multă vr£me. Iar după acăia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, a doao domnie, aicea în Ţara Rumânească, iar jupîneasa Elina i-au ajunsu vrăme de sărăcie şi de bătrînăţe şi fiindu fără coconi şi slabă şi neputămică, deci au mersu la rumâni de s-au cerşut datul şi găleţile, cum iaste obiceiul ţerăi de veac. Iar rumâni ce scrie mai sus, ei n-au vrut să-i dea nimica, ce au venit în pîră înaintea domnii măle în divanul cel mare cu jupîneasa Elina şi se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrîia rumânii cum se-au scumpărat de cătră jupîneasa Erina1 cu bani, în zilele lu Gavriil voevod şi au scos în divan şi o carte mincinoasă a lu Gavriil voevod, făcută fără ştirea jupînăsei Elinei. într-acăia, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lăge, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii măle şi bine am adeverit domnia mea, cu tot divanul, cum n-au fost dat jupînăsei Elinei nici 1 ban, ce au umblat rumânii cu înşelăciuni şi cu cărţi mincinoase, ca să scape de rumânie. 1 Aşa în text. 130 www.dacoromanica.ro Deci au rămas rumânii de lăge de în divan şi le-am luoat domnia mea şi cărţile ■ rumânilor de le-am dat pre mina jupînăsei Elinei şi i-am dat să-i fie iară rumâni, cum au fost mai denainte vrăme. Şi au eşit rumânii de în divan cu mare ruşine. Derept acăia, domnia mea am dat jupîn^sei Elinei, casă fie volnică să-şi ţie rumânii de în Ioneşti, cu toată moşia lor, să-i fie rumâni de moşie şi să facă cum va vrea cu dinşii şi de nimenilea opreală să n-aibă, naintea cărţii domnii măle. Hhjko a<* H-ferr, no pfq roenoACTBd a\h. FI HCnpdBHHK, CdAI pgM rOCnOACTKd AIH. IlHC /U-bCfUd AldH r A^HH, Kt AfeT x3pAS-t îw tlrtfâaHApS KWEKWAd, aihaoctY» EojkYk» rocnoAHHk. Institutul de istorie „N. Iorga" al Academiei Republicii Socialiste România. Fotocopie după orig., hirtie la Arh. St. Budapesta. 65 1628 (7136) mai 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Barbul logofăt ocină în Şerbă-neşti, lingă Slatina. ţ YHhaoctYeio EojkYeio, /w flAHâdHAPS KWEKWAd h roenoAHHt Rtcoio 3EA1AE XrrppWKAdXYHCKOlO, CHHt BEAHKdrO H AIHAOCTHKdrO îw îrtfdUJOK KOEKOAd. ^A&AT roenoACTKo aih cYe (iokeaehYe rocnoACTKd aih EapB8AOK, CHHt IsaHos wt OIepea-h(i{ih h etc aHincES sro, Reaeuiko h cte chhokh eahuh eai8 Bort npnnScTHT, hko-5KE A<* HAI ECT WMHH8 KOA ©AATHH/R, 8 IUlpEt HEljJH, A^ Edl|IOAI CH IsdHOK, CHHt AtorouioK, KtcaJf, wEdME METKptTaro am wt ceao, wt am a*['H]ak,'m ch YHoro-UIOB, WT nOAlO H WT UIO^AI H WT KOAd ©AT, WT XoTdp A®P« 8 XoTapS, (IOHE/KE hai ect CTapa h npaKa wmhh8 h 3a a^A^S- fl noTOAi, KTkAa ect eha c.%Ad, npH a^hh rocnoACTsa aih, a fiapsSA, CHHt ÎKdHOK h aHEncES sro Beahuiko, whh npnuiAH c8t npEA rocnoACTsa aih, tepe c8t npoAaAH EOA'bpHHS rocnoACTKd aih >K8naHOK TSaopok ehk eea cA^tgap whhh8 8 IIlEpEAHEI|IH WT Afrt Sdl|IOAI CH IeAHOE nOAOKHHS, WT HAA KtCdJf WMHHd HAI WT nOAlO H WT UI8AI H WT KOAd H WT CEAdAHI|lE CEAOK H CtC KEMHHH, EAHlţH C8T EH- AH HdA KHUIE pEMEHd WMHH8, AM Edl|10AI CH IeAHOE, 3d xt\[ dCnpH. H WCTdKHA ECT fiapESA H dHEnKWAl ch Eeahuika, whh ehth wee aki haa TaE APSra noAOEHHE wt AiAa EdijioAl ch IeahoeS, wt ha RtcalT AMa hai noAOEHH8 H wt haa Kte ceao wcAiaro a(aa, wt noaio h wt ui8ai h wt eoaa h wt cEAdAHiţiE ceaoe h wt noc-k8ae, aah t-khYio WMHHd EHTH EE3 KEMHHH. FI a noTOAi, a<> c8t aihphh h caoeoahh [wt Kt EOA'bpHHS rocnoACTsa aih ?K8naH TSaop ehkuje keahkh cSajkep h wt Kt epatYeai h wt Kt chhh hai h wt Atl|IEpE HAI H WT Kt dHtnCE HAI H A® I10P0aYh8 HAI, HEJKE AIET’kJf A<* HE HAIdT CtC HhX, BdAOBATH paAY KEHHHaHYE, SaHEHCE TtKAlO c8t WHH npOAAAH KHUIE pEMEHd WHHH8 H CtC 131 www.dacoromanica.ro kemhhh, a whh m hamt a«ep® ckaihpehîe, hhke m he BdHTOKdTH T8a$P c8Avdp»A n» BapBSrt h no Reahujko, hhjke chhokh hah a^lm^P* TSa^pob cSajkep no chhokh Eap* BSAOK H REAHUIKS, HHJKE HHKTO WT nOpOACH^E HAH WT KHSlţH HAH WT np-kKHSMETH. H EifiE h âannc CKTKopHA ect EdpBSA h anfncES ero Reahuiko, HcnHcan ckc ckeaeteah, no haie: ut nip'KE'hHEijjH, ESA'fe h Hhkh$op h 1 opB-k h ut Gaathhav, lOwpra 103 Baiu a h Kohka h IIema h TEprE h IsaH KSnn’f. Geto pdAÎ AM«X h rocnoACTso aih EapBS Aoro^ET, chh-k IsanoE h ansncES Ero, REAHUJKOj I3K0JKE A<* HAI c8t KHU1E pEMEHd nOAOEHHO WT A*A BaiJlOAl ch Ibanoe WT niEpEtHEIllH [ESA^fe H HHKHijsOp H KopEb H WT GAaTHHAl] RTi WMHH8 H wXdE8 HAI H CHHOKH HAI H KH8K0AI H np'kKHSlETOAl HAI H HH WT KOrOJKE HEnOKOA'kEHAlO, nopH3Aio rocnoACTKa aih. Gsjke h ckeaeteaîe nocTaKA'kEAi rocnoACTKO aih: JK8ndH liana keahkîh A^opHHK H JKSndH XpH3t keahkîh Awrw$ET h jkSimh A,8AiHTpaujKo keahkîh khctîbp H JK8-naH...1 TopraH keahkîh cnaTap h JKSridH ^Saihtpakh keahkîh ctoahhk h jk8imh HpaAiaHAH keahkh koaihc h jkSimh A,îtaAiaHAH keahkîh nEXapHHK h JK8ndH 1 oahha 2 KEAHKH nOCTEAHHK. H HdlpdKHHK, JKSlldH XpH3a KEAHKÎH AWrW^ET. H a3, CTapH Gtah awtwj|iet G-kkhi|ickhX HcnHcaXoAl k*k hactoahîh rpaA rAd-roAEAiaro E8k8pei|ih, AtbcEiţd AiaH e a^hh, teh-kiiia a^toai ut flA^Aia a° HHH'k, KTi A-bT x3pAS. ţ Kw IIaeSahApS kwekwaa, aihaoctîio eojkTei© rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi milostivului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Barbul, fiul lui Ivan din Şerbăneşti şi cu nepotul lui, Veleşco şi cu fiii, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină lîngă Slatina, în Şerbăneşti, partea tatălui său Ivan, fiul lui Mogoş, toată, însă a patra parte din sat, din partea bunicului său Mogoş, din cîmp şi din pădure şi din apa Oltului, din hotar pînă în hotar, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Barbul, fiul lui Ivan şi nepotul lui, Velişco, ei au venit înaintea domniei mele de au vîndut boierului domniei mele jupan Tudor fost mare sulger ocină în Şerbăneşti din partea tatălui său Ivan jumătate, de peste toată ocina lor, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii, cîţi au fost pe mai sus-zisa ocină, partea tatălui lor Ivan, pentru 5400 aspri. Şi a lăsat Barbul şi nepotul său Velişco ei să fie amîndoi pe această a doua jumătate din partea tatălui său Ivan, jumătate din toată partea lor şi de peste tot satul a opta parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni, însă să fie numai ocina fără vecini. 1 Loc rupt. 4 în loc de: „Kohahao" 132 www.dacoromanica.ro Iar după aceea, să fie în pace şi slobozi de către boierul domniei mele jupan Tudor fost mare sulger şi de către fraţii şi de către fiii lor şi de fiicele lor şi de către nepoţii lor şi pînă la neamul lor, nici un amestec să nu aibă cu ei, să-i învăluiască pentru vecinie, pentru că au vîndut ei numai jumătatea de ocină mai sus-zisă şi cu vecinii, iar ei să aibă bună pace, nici să turbure Tudor sulger pe Barbul şi pe Velişco, nici fiii sau fiicele lui Tudor sulger pe fiii lui Barbul şi ai lui Velişco, nici nimeni din rude sau din nepoţi sau din strănepoţi. Şi încă şi zapis a făcut Barbul şi nepotul lui, Velişco, scris cu martori, anume: din Şerbăneşti, Budea şi Nichifor şi Corbea şi din Slatina, Iorga iuzbaşa şi Coica şi Pecea şi Gherghe şi Ivan negustori. De aceea, am dat şi domnia mea lui Barbu logofăt, fiul lui Ivan şi nepotului lui, Velişco, ca să le fie mai sus-zisa jumătate-din partea tatălui său Ivan din Şerbăneşti [Budea şi Nichifor şi Corbea şi din Slatina], de ocină şi ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan ...1 Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Aramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Colind2 mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare logofăt. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 5 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 228. Copie din 1927. Cu o trad. EDIŢII. Trad. Manolescu, Hrisovul, 297—298. F a c s . ibid, 296. 66 1628 (7136) mai 7, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte ginerilor lui Vlad din Ciocade ocină în satul Ogrumii, din jud. Gorj. t rtViAOCTi'e^ Eo>kYk>, Îw fh\E3dHApS koekoa^ h rocnoAHich r-kcoh sEdhif £rrppoKAdXÎHcKOf, cmrh RfAHKdro h np-bA°KParo noKOHHHdro îw ÎAÎiaui kwIkwaa$3HA1 rocnoACTgo AtH 1 Loc rupt în original. 2 în loc de: Condii. 133 www.dacoromanica.ro ApiirHMOK UIT $'KpK'KUJEl|IH H HpEAEB KTOpYH ABOPHHK WT HlinAk H HekSaER nfppHHK WT KoAPKHEl|lY H EdpB8A0B WT PorMKHHd, 3ETH BrtdA^AWK WT HoKdA* H CKC CHHOBH CH, EAHIţEAlS fiorii A4P®BdX, I3K0KE A4 C8T HAI WHHH8 CEAO OrpSAlYH WT cSaCTKO Top JKhA, K'KCHX, CKC B-KCOAt )(OTdpOAt H CTiC K'KCHX BEMHHYH H CKC K-KC AoX’CA^K0^ WT nOAlO H WT UlSAId H WT KOAd, WT nOCKSAY, KdpE EAHKd Cf XTHT H3BpdTH WT nO BTiCOAl JfOTdpOAl, WT XoTdp A® X0T4P- OHE>KE C'fK» CEAO OrpSAlYH KHUJEnHC, WHH cSt EHAH K'KCHX aioaYe KHESH AUrldUJH CKC WMHHEX HAI EIJ1E5KE WT rptîKAf BP’kAU. il nOTOAl, K*KA4 ECT KÎW BTi ABHYE nOKOHHHWAlS nifpKdH BOEBOA, d BAdA8A WT HoKdAYE, TTiCrOAl CA83HAI rOCnOACTKd AIH BHUJE PEMEHH, WH ECT nOKSflHA KTiCdX WMHHd WT ©rpSAIH, CKC BEMHHYH, WT HdA IlETEHEA H WT KoTOpHATi H WT BpdTYH hX 3d WMHHTi H WT HdA @TdH H WT BpdT iro, HkroE h wt HdA GT-KHHCAdK h wt G3npk, chh8 K-kpcteb h wt A8n8A, chh-k TdUindpOB H WT P'KA’fc'® H WT GTdHKO fiSKSptCEK H WT SpdTYH Ero, GT*KHHCAdB H WT Fp-KMICA H WT B'KCdX METOAI hX H WT HdA K'KCHX HdCAkAHHlţH CEAWK, KOAHIţH C8T BHA HAVkAH WMHH’K 8 CEAO, 3d xKxE dCnpH rOTOKH. fflBdME A4 CE 3HdET EpE ECT npOA'iKdA IlETEMEA wt AfAd ErO 3d WMHH"K EAdASAOB WT HoKdAE TpH A*AH 3d WMHH-K WT A*44 EPO H WT ROAHHHlţS nOAOBHHS, dAH METKpTiTdrO A*4® 3d WMHHTi WT ©rpSAIH, WT A*44 HetEmeaok, a4 aP^ht A8n8A, chhti IIetemeaok, a4 b8aet KHES CKC WMHHd Ero H 8 AIHpHO 3d KEMEHYE CKC METRp'KTdrO At4® 3d WMHH'K, d AP8SH CEAtHH WT CEAd WT ©rpSAIH, WHH A4 KSaET K'KCHX BEMHHH, [10HEJKE CE C8T npOAdAH WHH BEMHHH 3d A®BpdBOA-k HX, BE3 HH EAHd CHAOCtYE. H nOTOAl, K-KAd ECT BHA nOCAEX, ndKH B-K A^hYE IUfpKdH BOEBOA, WHH B’K3AKHPcX np8X npEA HTEpedu boeboa h cHiţE c8t npkAH topaa cYh bhuie pemehh haiehhth akjaYe no EAdA8A WT HoKdAE np-bA niEpBdH BOEBOA> KdKO hX ECT npOAdA T'KMHO WMHHd d WHH H'kCT CE C8T npOAdAH A4 BHTH BEMHHH, HHJKE HAI ECT A44 K’KCHX dCfipfH nO WMHH-K. E-k toai, niEpBdH boEboa> rocnoACTB8 EAI8 TAEAdX h c8aY no npdRA8 h no 3dK0H8 H A4A®X 3dK0H if AIErYdUIH, A4 SdKAET KdKO ECT npOAdA TTiMYe WMHHd, d nO WHH H'kCT CE C8T npOAdAH A4 BHTH BEMHHH H KdKO H'kCT BliSHAIdA K'KCHX dCnpYH WT HdA EAdASA WT HoKdAE- IIOTOAI, cYh A»aYE BHUJE PEMEHH HE B'K3 Ad SdKAET, H8 WCTdUJE WT 3dK0H H EHAH C8T BTiC BEMHHH EAdA8A0B WT HoKdAE, CKC ACfiP®4* AIHPHO 8 ABA TOAHHH. n nOTOAl, K-KAd ECT BHA nOCAEX, HH>K£ T.O TdE HE WCTdSHUJE, dH8 ndKH CE AHrouiE ckc np8X nptA IUepBdH boeboa cîh meaobki^h wt G3rp8AiH bhuje nHCdHKi, TEpE CKnpkUJE CE 3d AHlţS CKC EAdA8A WT ?0KdAE- H CHl^E npkuiE BTOpYH pea8 npEA rocnoACTBO Ero, KdKO hX ect npoAdA ttimYio WMHHd, d dcnpYH H'kCT 83Ea K'KCHX. fi EAdA8A, WH ECT pEKAli 8 AHBdH KdKO A4 SdKAET cYh AIOaYE 110 KOAHI^H dCnpH HkCT AI8 ECT A44 EAdASA, d WHH HH>KE TdKO HkCT AlOTATi A* SdKAET. Td>KE A no TOAI c8t PEKA-K CYH A»aYE npkA niEpBdH BOEBOA A4 3dKAET TTiMYiO EAdA8A no CBATd G^dHrEAYE Blx CBATd rtlHTponOAfE npkA WTKl^S dpXYHAIHTponOAHT Kyp BA-KAHKd A8Kd CKC A*?1114 K4K® ECT A44 §AdA8A dcnpYH K'KCHX, TdJKE A4 ECT BEMHHH K*K KkKKI. TEAI pdAY EAdA8A, WH ECT 3dKAEA no CKATd GydHrEAYE 8 CRATd 134 www.dacoromanica.ro A\HTponortTf np-bA wtbi^s batvaYka A8ka, kako ict aaa acnpfH bivChX 8 p8kh hX xKxf, ejke c8t khuie pcMfHH. H wctauia wt saKOH bemhhYh wt nptA QlipeaH boeboa h KTOparo KpaTO h wt t8b btvC ehah bemhhh EaaaSaob, ttvCtoai ca83Hai rocnoACTKa AtH BHUlf pfMEHH, A<»l« A® npH A^HÎC nOKOHHHAPO PaA^Aa BOEBOA- (l noTOAi, KivAa jct eha b-k a^hYi PaA^Aa boeboa, kopaa bhct temihYi a*toai X3PKB, a CEAO KE [c8t BHUlf pfMEHhJ, WHH nAKHJKE c8t ah^hSah npSjf h 8 npiA roen©ACTB8 cais H a®ujah c8t Tfpf dvnptuif cf 3a AHiţ8 c-kc EaaaSa. H chu,e np-feAH WHH no Eaaa#a np*A Paa&i boeboa, chh8 AIhXhEB BOEBOA, KAKO HbCT AI8 fCT A<>A BTvCHX AClIpYH. fiii TOAI, Paa$a BOEBOA, rocnoACTBO fAi8 PAEAaX h c8ahX no npasAS h no 3akoh8 h npoMHTHX rocnoACTBO ir© 8 ahkah KHHra OlipEAH boeboa 3a koahko KpaTH ci c8t nptAH h KHHra WTK148 baivAHkivB A8ka, KaKO fCT 3aKAiA EaaaSa no cb^ta EyaHrfAYf Biv cb^ta AIhtp©-noaYi, h wcTaA ict cYh BHUlf pfHfHH aioaYe wt 3akoh, KaKO Al8 ict am acnpYti bivchX. Te ai paAY h noKOHHHaro PaaSa boeboa iififiKf c8t am EaaaSaob bkojke a<> HAI c8t CY10 WMHHIv 3a A^AYHO, KaKO IO ECT nOKSnHA, TaKOKAE H cYh BHUlf pfMEHH aioaYe a<> e8ae bemhhh, aAH ttvmYio IIethhea civc MfTBpivTar© am© a<> h*ct bemhh. il noTOAl, KivAa ict bha nocAfX, naKiCKf Biv a^hYi PaaSaa boeboa, 00 civAtpivTH EaaaSawb, whh naKH>KE cf c8t Biv3ASHraAH ceao C3rp8AlYH BTvCHX 8 npiuYi npfA PaA^Aa boeboa ktopYh pfA# c-kc 3EtYh EaaaSaob wt Hokaae h civc ^pivrui h CTvC IIpEAa H CTvC HfKOAa H c-kc EapeSA 3a TpfTaro npfHif H 1 nptuif kako sha^Xoai rocnoACTBO aih h KHHra noKOHHHOAtS PaaSaa boeboa sa np8X H 3a wcTaA HaA ceao OrpSAiYH, wt KorAa ehct temehYa AbTOAl X3PK9...1 H WT TOrAa BTvCAPTvJKaA CTvC A^UpOAl AIHpOAI. H nOTOAl, KivAa ECT EHA CKAa, Biv A^hYE rocnoACTBO AIH Biv Ha BTOPOE pEAS sa rocnoACTBO 8 EAauiKOf seaiae, a ceao G3rp8AiYH naK BivSABHroX np8X h aouiah c8t nptA rocnoACTBa aih Tfpf civnp-buiE ce 3a ahh8 cbc EOA'bpHH rocnoACTBO aih ITpfAa abophhk wt H-bnA-b h ckc Hek8aa mXapHHK, 3Eth Eaaa^aob wt HoKaAt, paAY CdrpSAlYH. H chu,E npbuiE bemhhh wt (x)rp8AiH, Ha haie: GOnpt I^-bHKiv h Ah-APEIO H flHAHYA H tpivMlOH H ElvAAt, KAKO WT EaAt ^OAIOBHX 8 TOpHH HtCT npO-AAA nOHEHIE CHU.E c8t pEKATv 8 AHRAH, KAKO HtCT EHA WMHHA WT XoTApSA G5rp8-AIHAOp MTO ECT EHA WT XoTApSA â'pfbHHAOp. TaîKE Biv TOAI, TOCnOACTBO AIH CTvAI taeaaX h c8aY no npasAS h no 3akoh, civc k-kchaih mbcththaih npaBHTEAYH roc-nOACTBO AIH H \AA CTvAI TOCnOACTBO AIH CEAWB G3rp8AlYH 3AKOH Eţ AIErYaUlH, BKO->KE Aa 3AKAET KAKO HtCT npOAAA WT EaAt ^,0A10BHA1 8 TOpHH, A WHH HHKAKOJKE 1 Loc rupt. 135 www.dacoromanica.ro HfcCT AlOrAK. Aa Cf npHX’KdTHTH WT 3dK0H dH$ fCT WCTdUId CfAO G3rp8AlYH WT 3dK0H H WT C&KAfHÎE wt npfA rocnoACTKd AIH. KHA^X rOCnOACTKO AIH H KHHra IIIfpEdHOK KOfKOA 3d MOKSdfHl'f HdA CfAO GDrpSAlYH H 3d WCTdA H KHHrd no-kohhhoaiS Paa^a koceoa nan sa wctaa. Tawf ckai nosTf rocnoACTKo aih no KfMH-HH WT Kf c8t KHUlf pfMfHH, WHH Hjf fCT K*K3HAIdA kY KOAfcpH XoTdpHHMH 3dK8nH0 CKC rtSnSA IlfTfMfAOK WT OrpSAIH, Tfpf fCT H3KpdHHA AEAd A8n8AOK H3 A°a 3d-WCfBHO KOAHKO C8T BHA HATkA 8 CfAO 8 Kf Aa CKKpHKafT H Aa nonfpfT no Tf)f kY BOA-kpH. il WHH HHKdKOJKf H'kCT AIOrA*K, nOMTO pdAY KHA’kUIf KdKO fCT XoAHA TfX" kY BOAfpH A0GPh H CK npdKOCTYf, dH8 WCTdA A8n8A IlfTfHfAS H CKC CHHOKH frO WT 3dK0H H WT C8>KAfHYf H KT Op A' ro KpdTO wt npfA rocnoACTKd aih. fro paA'i' AaA®^ ckai rocnoACTKo aih ca8shai rocnoACTKd aih jV.p'KrHMOK H npfAfK ABOpHHK H HfKOAfK nfXapHHK H EdpKSAOK, 3fTfH EAdA$AOK WT *Io-KdAf, l2K0>Kf C8T HAI CfAO ©TpSAlYH CKC KfMHHYH H CKC WMHHd, WT EdAfc A0’ AIOKHY 8 rop, A®PH 8 JfOTdp, WT no KKC AlfCTOAl, TTiHYiO Bf3 AfAd IlfTfMfAOK WT G3rp8A1H MfTKpKTdrO AEAO, MTO fCT HSBpdHHAd, WMHHK A^A^HO H KK wXdK HHAI CHH0K0A1 H KH8K0A1 H nptKHSMfTOAl H Hf lWT KOTOJKAO HfnOKOAtBHAlO, B0pH3AI0 rocnoACTKd aih. f>Kf 8bo h CKfAHTfAYn nocTdKHV rocnoACTKo AIH: w8ndH liana KfA abophhk h w8naH XpHsa KfA Awro^fT h w8naH AS/MHTPauJK0 bîa khctYbp h wSnan ropran KfA endTdp H A^'MHTpdKH BEA CTOAHHK H PdAldHAH KfA K0A1HC H Alra'MaHAH KfA JifVdpHHK H W8ndH 1 OHAHAO KfA nOCTfAHHK. H HCnpdKHHK, XpH3d KfAHKIH AWTOijsfT. II as, AfnKAdT Awro$fT, HanHcaV k-k HdCTOAHH rpaA# pfKOAiH ESKSpfijiH, Altcflţd AldH 3 H WT ilAiMd Aa>Bf A° HHH’k, KK CfrO nHCdHYf TfMfHYf AkTOAl K"K AkT xSpAS. t Iw îlAHgdHAPS KWfKWAd, AlYAOCTYlO EoJKÎIO roer.OAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Dră-ghici din Fărcăşeşti şi lui Preda al doilea vornic din Cepleaşi lui Necula paharnic din Comăneşti şi lui Barbul din Rogojina, ginerii lui Vladul din Ciocade 136 www.dacoromanica.ro şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină tot satul Ogrumii, din judeţul Gorj, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar, în hotar. Pentru că acest sat Ogrumii, mai sus-scris, ei au fost toţi oamenii cneji megiaşi, cu ocinele lor, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar Vladul din Ciocadie, socrul slugilor domniei mele mai sus-zise, el a cumpărat toată ocina din Ogrumi, cu vecinii, de la Petecel şi de la Cotorilă şi de la fraţii lor de ocină şi de la Stan şi de la fratele lui, Neagoe şi de la Stănislav şi de la Oprea, fiul lui Cîrstea şi de la Lupul, fiul lui Gaşpar şi de la Rădei şi de la Staico al Bucuresei şi de la fraţii lui, Stănislav şi de la Crăciul şi de la toată ceata lor şi de la toţi moştenii satului, cîţi au avut ocină în sat, pentru 25 000 aspri gata. însă să se ştie că a vîndut Petecel din partea lui de ocină lui Vladul din Ciocade trei părţi de ocină din partea lui şi din moară jumătate, însă a patra parte de ocină din Ogrumi, din partea lui Petecel, să ţină Lupul, fiul lui Petecel, să fie cnez cu ocina lui şi în pace de vecinie, cu a patra parte de ocină, iar ceilalţi săteni din sat din Ogrumi, ei să fie toţi vecini, pentru că s-au vîndut ei vecini de bunăvoia lor, fără nici o silă. Iar după aceea, cînd a fost mai pe urmă, iar în zilele lui Şerban voievod, ei au ridicat pîră înaintea lui Şerban voievod şi aşa au pîrît atunci aceşti mai sus-zişi numiţi oameni pe Vladul din Ciocade înaintea lui Şerban voievod, că şi-au vîndut numai ocina, iar ei nu s-au vîndut să fie vecini, nici nu le-a dat toţi asprii pe ocină. întru aceea, Şerban voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lege 12megiaşi, să jure că au vîndut numai ocina, iar pe ei nu s-au vîndut să fie vecini şi că nu au luat toţi asprii de la Vladul din Ciocade. Apoi, aceşti oameni mai sus-zişi n-au putut să jure, ci au rămas de lege şi au tot fost vecinii lui Vladul din Ciocade, cu bună pace, în doi ani. Iar apoi, cînd a fost mai pe urmă, nici pe aceea nu s-au lăsat, ci iar s-au ridicat cu pîră înaintea lui Şerban voievod aceşti oameni din Ogrumi, mai sus-scrişi, de s-au pîrît de faţă cu Vlad din Ciocade. Şi aşa au pîrît în al doilea rind înaintea domniei lui, că şi-au vîndut numai ocina, iar asprii nu i-au luat toţi. Iar Vladul, el a zis în divan ca să jure aceşti oameni pe cîţi aspri nu le-a dat Vladul, iar ei nici aşa n-au putut să jure. Astfel, după aceea, au zis aceşti oameni înaintea lui Şerban voievod să jure numai Vladul pe sfînta evanghelie, în sfînta mitropolie, înaintea părintelui arhimitropolit chir vlădica Luca, cu sufletul lui, că a dat Vladul asprii toţi, astfel să fie vecini, în veci. Pentru aceasta, Vladul, el a jurat pe sfînta evanghelie în sfînta mitropolie, înaintea părintelui vlădica Luca, că a dat asprii toţi în mîinile lor, 25 000, care sînt mai sus-zişi. Şi au rămas de lege vecinii dinaintea lui Şerban voievod şi a doua oară şi de atunci au tot fost vecini ai lui Vladul, socrul slugilor domniei mele mai sus-zise, pînă în zilele răposatului Radul voievod. 137 www.dacoromanica.ro Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7122, iar satul Ogrumii, moştenii satului, care sînt mai sus-zişi, ei au ridicat pîră şi dinaintea domniei lui şi au venit de s-au pîrît de faţă cu Vladul. Şi aşa pîrau ei pe Vladul înaintea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, că nu le-a dat toţi asprii. întru aceasta, Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a citit domnia lui în divan cartea lui Şerban voievod, de cîte ori s-au pîrît şi cartea părintelui vlădica Luca, cum a jurat Vladul pe sfînta evanghelie în sfînta mitropolie şi au rămas aceşti mai sus-zişi oameni de lege, că le-a dat toţi asprii. Pentru aceasta şi răposatul Radul voievod încă i-a dat lui Vladul ca să-i fie această ocină de moştenire, cum a cumpărat-o, asemenea şi aceşti mai sus-zişi oameni să fie vecini, însă numai Peticei cu a patra parte să nu fie vecin. Iar după aceea, cînd a fost pe urmă, iar în zilele lui Radul voievod, după moartea lui Vladul, ei iar s-au ridicat în pîră, satul Ogrumii, toţi, înaintea lui Radul voievod, în al doilea rind, cu ginerii lui Vladul din Ciocade şi cu Drăghici şi cu Preda şi cti Necola şi cu Barbul, a treia pîră. Şi 1 au pîrît cum 1 şi mai întîi. întru aceasta, răposatul Radul voievod, domnia lui iar a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat Radul voievod acestor gineri ai lui Vladul mai sus-zis, ca să le fie lor satul Ogrumii tot şi cu toată ocina şi cu toţi vecinii, din hotar în hotar, însă ales numai fără partea lui Pete-cel, pe care n-a vîndut-o, din partea lui a patra parte, ocină, dedină şi mai mult pîră să nu aibă. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod de pîră şi de rămas asupra satului Ogrumii, cînd a fost cursul anilor 712 ... Şi de atunci au tot ţinut cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rind de domnie în Ţara Românească, iar satul Ogrumii iar au ridicat pîră şi au venit înaintea domnii mele, de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Preda vornicul din Ceplea şi cu Necula paharnic, ginerii lui Vladul din Ciocade pentru Ogrumii şi aşa pîrau vecinii din Ogrumi, anume: Oprea Ţeancă şi Andrei şi Anania şi Crăciun şi Bîldea, că din Valea Caselor în sus n-au vîndut, pentru că aşa au spus în divan, că n-a fost ocina din hotarul Ogrumilor, ci a fost din hotarul Ursenilor. Astfel întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea satului Ogrumii lege 12 megiaşi, ca să jure că n-au vîndut din Valea Caselor în sus. Dar ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, ci au rămas satul Ogrumii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Şerban voievod de cumpărătură asupra satului Ogrumii şi de rămas şi cartea răposatului Radul voievod iar de rămas. Astfel am bătut foarte tare domnia mea pe vecinii din Ogrumi şi am dat domnia mea 1 Loc rupt. 138 www.dacoromanica.ro ginerilor lui Vladul din Ciocade să fie satul Ogrumii cu tot hotarul şi cu locul din Valea Caselor în sus, pînă în hotar, să le fie lor ocină, dedină. Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru, fiul lui Radul voievod, iar ginerii lui Vladul, care sînt mai sus-zişi, ei au luat 12 boieri hotărnici împreună cu Lupul al lui Petecel din Ogrumi, de au ales partea lui Lupul din jos, deosebit, cît a avut în sat în Ogrumi. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, de hotărnicie, cînd a fost cursul anilor 7133. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Lupul Petecelu şi cu fiii lui, ei nu s-au lăsat, ci au zis înaintea domniei mele că n-au hotărnicit cu dreptate, ci au luat hotărnici peste hotărnici, 24, ca să-i acopere şi să-i calce pe cei 12 boieri. Iar ei nicicum n-au putut, pentru că au văzut cum au mers acei 12 boieri buni şi cu dreptate, ci a rămas Lupul Petecelu şi cu fiii lui de lege şi de judecată şi a doua oară, dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, lui Drăghici şi lui Preda vornic şi lui Necola paharnic şi lui Barbul, ginerii lui Vladul din Ciocade, ca să le fie satul Ogrumii cu vecinii şi cu ocina din Valea Caselor în sus, pînă în hotar, de peste tot locul, afară numai de partea lui Petecel din Ogrumi a patra parte, care este aleasă, ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun ce se cheamă Bucureşti, luna mai 7 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7136 <1628>. t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, LXIX/141. Orig., perg. (34 x 59), pecete timbrată. EDIŢII. T r a d. Ghibănescu, Surele, VI, 12—=17 (sub mai 3). 67 1628 (7136) mai 8, Scoarţa. Mărturie pentru o moştenire lăsată de Stanciu nepotului său Stan, la Scoarţa. f Să să ştie că-u dat Stanciul din Scorţa par[e]tea lui preste[s]tot locul, din cînpu şi din pădure şi din viia. Că Stanciu au avut pre frate-său Crăciun, iar la vr£m£ de-apoi nimd n-au vrut să-lu caute, numai nepotu-său Stan. Şi 139 www.dacoromanica.ro l-au comîndat cu atîtea bucate: la masă, 3 berbeci şi ceară de 200 aspri şi i-au făcut 8 sărăcuste. Pintru acăia, cîndu au murit, au lăsat cu blăstăm să ţie nepotu-său tan moşiia de jumătate, că să ă nu 1-aru fi comîndat, tot are fi a lui. Iară de ceia nepoţi, care le întoarce, să fie afurisit i anatima. Şi adălmaş 7 vedre de vin, vadra cîte 50 aspri. Şi au fost în casa Lungului ot Scorţa. Şi măr[ă]turiia 12 megeaşi, anume: Lungul i Lupema i Togan i Opriianu i Vintilă i Coica ot Colibaşi i Vădislav i Pitea i Drăgan i Şeban Copâ-cioasa i Radulu lu Toaderu i Stan. llHC iHECtlţd MdH H1 A^HH AtT xSp/tB. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXXI/4. Orig., hîrtie (31 X 21). Copii ibidem, mss. 193, f. 67 şi 202, f. 272. EDIŢII. Tocilescu, Doc. ist., I. 150 (sub mai); Ghibănescu, Surele, VI, 12 (sub mai 4). 68 1628 (7136) mai 8, Bucureşti. Stroe, fiul lui Oprea logofăt din Şirineasa, vinde fratelui său Udrişte părţile sale din satul Foleşti. f Adecă eu Stroe, feciorul răposatului Oprei logofăt de în Şirineasă, fac cest zapis al mieu să fie de mare credinţă la nuna frăţine-mieu Udreşte, cum să se ştii că i-am vîndut părţile măle de în sat de în Foleşti, înnsă 2 părţi despre tot hotarul de în cîmpu şi de în pădure şi den apă şi den vii şi den siliştea satului ales de doinirile ce are Sima logofătul acolo de cumpărătoare de pre rumânii de în Păuşăşti şi de la alţii; cu acelea n-avem nici o treabă. Iar a treia parte de în sat de în Foleşti fost-au a frăţine-mieu lu Udreşte de înpărţeala dentîiu, cîndu am înpărţit moşiile. Iar 2 părţi au fost ale măle, că o parte mi-au venit la înpărţeală, iar o parte o am luoat pentru partea mea de în Păuşăşti, ce o au fost vîndut Simei logofătului, cînd se-au înfrăţit, ocină pentru ocină şi rumâni pentru rumâni. Pentru că aceste 2 părţi de ocină cu toţi rumânii cîţi sînt de moşie de acolo, scrişi în cărţile tătîni-mieu Oprei logofătul, le-am vîndut frăţine-mieu lu Udreşte, ce-s mai sus scrise, derept galbeni 200, tot bani gata. înnsă să se ştii că înntîiu eu, fără ştirea fraţilor miei Predii şi lu Udreşte, făcut-am frăţie cu Andreiu postelnic, feciorul Vladului vistiiarul Rudeanul, de i-am vîndut tot satul Foleştii cu bani, cu cal, cu haine, cu o parte de ocină de în Dimţăni, în preţu ughi 300, în zilele lu Alixandru voevod, feciorul răposa- 1 Data. zilei scrisă, de altă mină. 140 www.dacoromanica.ro tului Radul voevod, cîndu mergea la oaste la Daşova. Şi am făcut şi zapise la mina lu Andreiu postelnic să-i fie de moşie. Iar frate-mieu Udreşte, deaca au înţeles, întorsu-se-au de în Moldova şi se-au apucat în pîră cu mine şi cu Andreiu postelnic, că iaste el mai volnicu să ţie părţile măle, moşiia tătîine-său, decît să o ţie alţii. Şi ne-au rămas de lăge şi pre mine şi pre Andreiu postelnic şi ne-au întorsu banii ce mi-au fost dat înnapoi, ughi 100. Iar după acăia, cîndu au adus Dumnezeu pre domnu nostru Alexandru voevod, feciorul răposatului Iliiaş voevod, căzut-au frate-meu Udreşte înnain-tea domnii lui cu Vladul vistier şi cu fiiu-său, Andreiu postelnic în divanul cel mare, de se-au pîrît de faţă, iar domnia lui, domnu nostru, au judecat pre dreptate şi au luoat zapisele de în mîna Vladului vistier şi le-au datu în mîna frăţine-mieu, lu Udreşte. Iar după acăia, al doilea rînd, iar fără ştirea fraţilor miei am venit la Bucureşti de am făcut Foleştii vînzători Vladului vistier şi am luoat iar de la el ughi 100. Iar frate-meu Udreşte, deaca au oblecit, iar el au căzut iar la divanu înnaintea domnii lui domnu nostru. înntr-acăia, domnu nostru iar au dat să fie mai volnic frate-mieu Udreşte să ţie moşiia tătîine-său. Deci am întorsu banii Vladului vistier înnapoi şi am luoat de la frate-mieu Udreşte iar ughi 100 şi mai dennainte 100, fac ughi 200, face şi partea lui de înpărăţdle dentîiu, a treia parte, ughi 100, face satul tot ughi 300, fără dălniţele ce are Sima logofătul. Şi înnsă să se ştii că aceşti bani i-au dat numai frate-meuu Udreşte, iar frate nostru Preda n-are nici o treabă, că n-au dat nici un ban, măcar c-a avut el parte acolo. Deci să fie frăţine-meu lu Udreşte moşie vdcinică lui şi feciorilor lui. Şi se-au făcut acest zapisu den divanul cel mare dennaintea domnu nostru lu Alixandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod. Iar de va mai scoate Vladul vistier şi feciorul lui, Andreiu postelnic sau nepoţii lui sau altcineva de în rudele lor vreun zapis al mieu sau vreo carte domnească să nu se crează, că carte domnească nu se-au făcut. Şi mărturii iaste tot divanul, întîiu: jupan Papa vel dvomic i jupan Hriza vel logofăt i jupan Ivaşco biv vel dvomic i jupan Fiera biv vel logofet i Miho spatar i Dumitraşco vel vistier i Trufanda vistier i Buzinca vistier i Gligorie comis i Preda vel slujer i Tudor slujer i Costea slujer i Mitrea vel pitariu i jupan Muşat vtorii vistiar i Dumitru vistier Dudescul i Tudor Ştir-băiu comis i Matheiu vel agă i Dumitru căpitan i Mihaiu cliucer i ot Slăviteşti, Radul i Danciul cliuceri i Radul Măldărescul i Drăghici spatar i Stroe spatar i Radul postelnic Dudescul şi alţii mulţi boiari, carii nu i-am scris într-acest zapis. Şi pentru mai mare credinţa, pusu-mi-am şi pecătea mea mai jos. Aceasta am scris ca să se ştii şi să se crează. IIhc rpddtdTHK 8 EtÎKBpfUIH, At-feCElţd AtdK H AhHH> K-X A-feT x3pAs7 141 www.dacoromanica.ro Să se ştie că eu Stroe amu scrisu cu mina mea să fie de credinţe şi mie-am pus şi peceatea. Papa vel vornic Hrizea vel logofet Ivaşco dvornic Fiera logofăt TpoixpavOag1 Gligorie comis Buzinca vistiiar Mrţxoq airaxapig1 2 Costea slujer Dumitraşco vel vistiiar Muşat vtorii vistiiar Eu Mateiu vel aga Radul Dudescul Tudor slujer Preda vel sluger Mitrea vel pitar Dumitru vistiiar Dumitru căpitan Stroe spatar3 Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/7. Orig., hîrtie (44,5 X 29), 19 peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 449, f. 211 şi 719, f. 163—165. 69 1628 (7136) mai 8. Răvaş de jurătorii lui Staico postelnic. ai lui „Staico postelnicul din Ohabă ..., Stoica postelnic, Brăilă din Drăgoiani, Diicul din Rogojina" ca să cerceteze „cum l-au apucat legătura lu Mihail voevod tot în sat". După: N. Iorga, Studii şi documente, VII, p.5. EDIŢII. Giurescu, Vechimea rumâniei, 82—83. 70 1628 (7136) mai 8, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Tudor fost mare sluger sate, ocine, vpcini şi ţigani. ţ iUHAOCTTl EoJK'few, Iw flAHâdHApS KWfKlVAd H rOeilOAHH’h KTvCOH 3M1AH Â'rrppOKAdnHCKOW CHH-h KlAHKdrO H A*6pdr0 H AlHAOCTHKdrO IlV HaYkUUCB KlVtBWAd. KdT rocnoACTKo aih cit noKfA-fcHif rocnoACTRd aih EOA'kpHHS atSndH To^a^P^ 1 Trufanda * Miho spătar 3 Toate semnăturile sînt autografe. 142 www.dacoromanica.ro KHK EEAHkYh .cSAyapJO H C"k CKIHOKH CH, EAHlţH EAl8 EOPK npWlSCTHT, QKOKE fi,A Al8 ECT CEAO GhAT*kH(l(lYH B1kC WT nO K*KC XoTApOAl, WT n©AIO H WT UUSAI H WT K0A8 H WT nOCK^AE) 3AHE5KE ECT (10K8I1HA BOA’fcpHH rOCnOACTKS AIH SCOynaH TSAOpK coyawap wt HaA PaA©ya HkctSpea hocteahhk wt 4>Yepai|ih, 3a xY acnpH potorh, El|lE?KE WT npH A^HH noKOHHOAlS fl'lHX'aHAOK BOEKOAA; H EHA TOP A* TEMEH'fE A-kTO/H x3pn. H npoAaA'k ect PaAyA HkctSpea hocteahhk sa aoePakoae eai8. H naK Aa ect EOA’fcp rocnoACTKoy aih T8a©P©k cSajkep na hau ceao fiSAnfiplH BKC H CKC KKC XoTApOAl. IIoHEKE CErO CEAO, WHH ECT EHA KHE3H WT lip-fe)K-AE KpEAlE. fl KtiAa ECT EHA npH A^HU GhAIYwH SOEEOAa WHH CE C8T lipOAAAH KBCH EOA’kpHHS rocnoACTKoy aih T8a®Pok coyAKEp wt *hhXhoai8 aoepoeoaio sa xe acnpu roTOBH, el|ie npn abhw Paa8aa BOEKOAa IlIpEan. H KAAa ect eha npn abhbi PaAyaa BOEKOAa whh c8t npnuiAH npiA pooioactkS eai8 h chi^e np^ujE ceao RSAnEgjYn npEA rocnoACTKoy EAtoy kako he ce c8t npoAaAH WHH sa A^^POBOAIO HAI aH8 C-hTBOpHA hX ECT TSA*P CSAÎKEp CHAOCT. fl 8 TEAt, PaA\'A BOEKOAa IIlpEan paeaaa ect h c8aha no npasA8 h no sakoh EohcYio cec npaBHTEAYE rocnoACTK» eai8 h aaa ect ceao &8AnEi(JHAi 3akoh kY EOA<-kpH>Aa SaKAET KAKO HE CE COyT npOAAAH WHH 3A A^EpOKOAlO HAI, AH8 CKTKOpHA ECT BOAt* PHHS rocnoACTK» eai8 bhuje pemeho chaoct. fi ceao RSAnEgiYH HEB-RSAior^T npHXKa- THTHCE WT SAKOH HHKAKOJKE, AH8 WCTAIUE CEAO &8AnEl(jYH WT 3AK0H WT npEA PifitfAA eoEKOAa IIlpEan; h eha ect TorAa temehYe a^toai x3pY. Geto paaY, aaa^X h poc-noACTK» eai8 TSaopob cSaîkep ehth eai8 ceao RSAnEiiiYH kemhhh. H naK Aa ect BOA’fcpHHd rocnoACTBa aih T8a«P«k cSaîkep wmhhS 8 KspTYiuoapa AEa EaifioAt ch Ibahob bea Awrw^ET KTicaX, 3a a^A^hS eai8 h 3a noK8nEnYE, mto ECT EHA K8IIHA IbAH AWrw^ET WT IbAHKO, A*A EAI8 B'hCaX, 3a xA$ acnpu, El|lE9KE WT npn abhu nOKOHHOAtS CTaparo HahSahapS koekwaa. fl 3 teai, cetkopha ect eoaIephhS rocnoACTKt? a\h bhuje pfcX npoAlEHEHYE cec BpikTYiaAi ch, ckc T8a$cYe ehk bea Awrw$ET H ChC ITp-hKfcSA AOrO^ET H CEC Hlfl^AH AWPW^ET, TEpE ECT AAA T8A«PK CSAJKEp HETOKE AEAOBE 3a WMHHE WT CEAO KoHIţElfJH H WT CEAO \VT ^,pTvnvHEl(IH H WT CEAO E3At;ca no hhXhoai8 aea wt ceao wt KSpTYuioapa h wt flloAiuaHH x. (I no toai, aea Aaaiac- KHHOE K*hA8rEpOAl8 CHH'k COnpEK CTOAHHK, I10K8I1HA ECT EOA’kpHH rOCIlOACTKa AIH T8a«>P cSahcep wt A,aAtacKHH KAASrEpK, 3a xE acnpH. H naK aa ect 7»aopok cSahcep whhh8 8 K8pTYuioapa aea H'kniOAOK, chht, 4>aopek, E-hcaX, noHE>KE ect k8iiha T8a«PK cSajkep sa xi acnpn. H naK aa ect TSaopok c8ahKoynaHHi^EK ^,8aihtpek h wt a^aYh8 h wt jiok8iiehYe sapE CAHKA CE JfTET HSEpaT nOAOBHHO, nOHEJKE ECT K8IIHA TSAOpk COyAHCEp WT IwH, AHEncE8 H-kmoE, sa xsw acnpu. H naK aa ect EOA-kpHH8 rocnoACTK8 aih ceao E8hmeiiih ktvC h ckc ktiCOAI XoTApOB, AAH IIOAOKHHO WT CEAO nOK8nHA ECT WT EpAT EPO TSAOCYE AWrWjJiET, TEpE ect aaa T8aopk coyascEp aea EAI8 wt ceao Sp*KCEi|iH koa P8aa, haa cYe 1 1 Cuvintele: „h wt Mommahh" sint scrise deasupra rindului. 143 www.dacoromanica.ro ItOAOBHHO WT CEAO. SI T8A$cTB AWrW^fT WH ECT BHA KSnHA WT fflHTpfc, Batţl Iwhob,a*A8 A’fHK8a*K, sa xKxY acnpH, Et|iE wt npH abhh noKOHHaro PaAyAa BOEBOAa sa HcnptBO rocnoACTB'fl. SI ApSra noAOBHHa wt ceao Aaa ect A,Yhk8aob ckc bpatYea*, CHHH IwHOB, aHEIlCEH AYHTpBB, T8a«P CSAWBp,paAY A BE4EHH, E>KE ECT npOAaA AlHTp-fc T8a*cYeb awrw^ET h H-kcT Hkep wt Eephhka awtweJset h wt »8naHHiţa ea*8 Kanat, tepe ect am xExY acnpH h boaobh b sa x b acnpH h eahh epa*8a8k sa KapagH, sa xa acnpH h eahh bemeh, na H/HE Hncrop. H naK ECTAaa h AP^rS wmhhS wt &AHiţa wt koa Pii/HHHK, e>ke ect KSnHA T8a«P coyaJKBp H BpaTYE E/H8 TSaocYe awrwijsET h IIpkbSa AoroijsET wt Eephhka awrwijsET, sa xf acnpH, mhh KSnno xK xH acnpH. H naK a<* kt BOA-kpHHS rocnoAcrsa KBp wt a^A^whi^h cSaob wt IlBMfc h wt ©opa h wt Eosa H wt fflapYia aan b 8>kb, eke ce 3obet IIISHMEH-kcKa sa x bX acnpH. H naK K8nn TSaopk cSakep 7 8Ka, e>ke ce sobet KouiKSAtcKa, wt ©TOHKa h wt Isan h wt EakkSa h wt Kpcrfc h wt PaAyA h wt Alan-k, sa xaT acnpH. H naK KSnn a 8wa etke ce 30BET ©ScHfccKa, APSro am, wt ©tkhhaihp h wt Gtobh, sa y acnpH. H naK b 8îke, ejke ce 30BIt EEptcKa, wt PaAyA H wt Iwh h wt PaAyA H wt OpaTfc h wt ^pbraH h wt ©tahmioa h wt IsaH K8nH T8a«P cSascep, 3a xaT acnpH. H naK KSnn r 8>ke, eskep r 8>KE, E>KE ce 30BEt EoTopogt-cKa, wt fiTiKa h wt EaaAyA h wt APar0CAKEp r 8>ke, eme sobet ce A\-KHA^ptcKa, wt PoKEp noaoBHHO sa 8wa, e>ke ce sobet AlhpgHHtcKa, wt ©Tan, 3a ^ _JcnpH. FI naK K8nn wt wHHHa T8pk8a8h TSaopk c8a>kbp â” 8>Ka wt PaA«Va> 3a yK IlaK KSnn TSaop c8a>kep a 8>Ka wt IsaH, sa ^k acnpH. H naK K8nn T8a«P c8akep a 8>Ka wt $paTt, sa 7 boa. H npoAaan c8t cYe bhuje pemehh aioaYe hhXhe a^aYke wt no b-kc XVrap sa A®BpOBOAt H/H, BE3 HH EAHa CHAOCT BHtY E/H8 BEMHHH Sa A’bAYHS T8a«P«B C8a>KEp. H npOAaAH c8t BHIIIE pElEHH aioaYe EI|1E>KE WT npH ABHH nOKOHHOAtS ©H-aYE BEHHHH A° npH A^HH PaAyAOB BOEBOA, CHH*K AIhXhEB BOEBOAa. SI cYe BHUIE pEHEHH behhhh noAVraaH c8t npEHÎE npEA rocnoACTBS ea»8. II CHt^-k npEUiE whh kako Aa IU www.dacoromanica.ro ajethht acnp'fH 83dA T8a»P^k cSajkep. fi k*k toaj, rocnoAcrsS eaj8 PdAyrt boebo-Ad rdfAdd ect no npdBAS h c8aha ect ckc b-kc npdBHTErt'i'e rocnoACTBS eaj8 h WBptTdA ECT KdKO CE C8T npOAdAH BHU1E pEMEHH AIOaYE CKC A®KpOBOAt HAJ H AAA HX Hd pSK TSAOPOB CSrtJKEp EHtV EAJ8 BEMHHH, I3K0JKE H WT llptJKAE BptAJE. H H3-BdAHX hX ECT WT BEA AHBdH CKC BEAHKOIO CpdAJOT. H ndK k8(ih TSaopS c8a>kep wmhhS 4H ESkobeu, boa 1 SpTHuiodpd, wt GTdw KpEAJEHdpiOA. PdAH SdHEJKE c'l'E WMHH8 BHA ECT K8nHA GTdH 1 pEAUHdp EIJJEJKE WT np-fcKAE BptAJE, B"K AhHH PdAyAd BOEBOAd IUpEdH, BAtT x3pHl‘, WT flEmiAdT, B'KCdX WMHHd EAJS, 3a xdC dCIlpH. H ndK ECT BHA K8nHA GTdH WMHHAV 8 ESKOBAU, A*A AIhaEH B'KCdX', 3d xd denpH. H ndK K8hH GTdH WT ApdyiOA WMHHS 8 E8KOBAJU,, 3d xd denpH. A no TOAt, GTdH 1* pEAJEHdp npOAdA ECT cVE BHUJE pEMEHd B'KCdX T8-AopoB cSajkep, 3d xA denpH. II ndK AA ect T8AOPOB CSAJKEp ceao E'kceijjYh b*kc, CKC B*KC XoTdp H CKC B*KCH BEMHhYh, KdpE EAHKH XoKET WBptCTKI. IIOHEJKE CKH BHUJE pEMEHO CEAO BHA ECT WT nptJKAE BptAJE KHE3H. Td>KE, KTiAd ECT BHA npH A^HKI PdAţrA BOEBOAd IIIpBdH,. BAtT x3PHY BHUJE pEMEHH CEAEHH nOUJEAH C8T WHH CdAJH BliCHX BEAHU,HKE H AJdAH TEpE CE COţ"T npOAdAH TSACPOB CSAJKEP 3d A^spo BOAt HAJ, 3d xK dCnpH TO- TOBH. H B-KC BHAH CSt WHH BEMHHH EAJ8 B*K A^BpO CKAJHpEHYE. fi KAJA<* ECT BHA npH A^HKI PdAVAd BOEBOAd CK1HK AIhXhEK BOEBOAd, d HtKOE AIOaYE WT CEAO Hd HAJE GTdH Ekpboh h dHEncEH eaj8, ^pdroAJHp H KpCTYldH, WHH nOAHrdAH C8T npBHfE npBA PdAVA BOEBOAd 8AOp8 cSAJKEp. H CHU,E nptUJE cYe BHUJE pEHEHH BEMHHH KdKO WHH HE C8T BHAH WT CEAO 3d A^AYhS WT BKCE((JH, HHJKE c8t B*K3HAJdAH WHH BdHH ^3H CEAtHH. tt BOAtpHH TOCnOACTBd AJH BHUJE ptX A^HECHa ECT AJH03H A^BPH AIOAYE H CTdpH TEpE CSt CBEAETEACTBOBdA npEA PdAyAd BOEBOAd KdKO COţ'T CYE BEMHHH WT CEAO EKCI|JH <3d A^AYHOţ' H BHAH COţ'T H WHH BE JHHH SKSnHO CKC AP^3H CEAtHH. li a<*a ECT H rOCnOACTBS EAJ8 a<* c8t bemhhh TSaopob. CSAJKEp BHAH npt»AE KptAJE. H BHAH C8T BlkCHX BEMHHH 8 AOKpO ckajhpehYe aohaejke cx>aa> npH AhHH rocnoACTBd ajh 3d BTOpd rocnoACTsYE roc-IlOACTBd AJH, BAtT X3PAS. fi CYE BEMHHH WT CEAO EKCEI|JH n COţ'T B'KCff BEAHIţHJKE H AJdAH TEpE C8T npHUJAH 8 npEHYE npEA TOCnOACTBd AJH 3d AHU.8 CKC T8AOpK c8ajkep. II cHiyt npehYh KdKO aa ajethSt dcnpfH 83dA TSaopok C8AJKEP, I3K0JKE AA C8t ndK KHE3H. ă 8 TEAJ, rOCnOACTBO AJH BHAtXoAJ KHHr PdAyAd BOEBOA nipEdA H KHHr PdAyAd BOEBOAd, CHH"K AIhXhEB BOEBOAd Hd p8K T8-AOPOB C8AJKEP, KdKO CE C8T BHAH WHH CdAJH npOAdAH 3d A^P^BOAIO HAJ EHTH WHH BEMHHH. (I 8 TEAJ, TOCnOACTBO AJH TAEAdXoAJ H cSAYyOAJ no npdBA^ H no 3dK0H8, CKC K-KCH npdBHTEAYE TOCnOACTBd AJH H HCTHHCTBOBdXoAJ TOCnOACTBO AJH KdKO CE COţ'T npOAdAH WHH 3d A^BpOBOAlO HAJ EHTH WHH BEMHHH. H AAKAE BptAIE KHE3H. (I Kftfl,A ECT EHA npY A^Hkl nOKOHHOAlS GhAIYwH KOEKOAA EHA ECT TEHEHYe aIjTWAI x3pî, A CEAO BkKAElJlYH nOUJAH C8t ETiCHX BEAHIţH JKE H AUAH TEpE CE ECT npOAAAH H EEMHHECTEOEAAH c8t HA T$A^P CSAJKEp 3d AOEPOKOAIO HAI TEpE C8T A^H HAI ACElpH POTOBH xAxY H KTvC C8T EHAH EAI8 eehhhh ckc a°kP° aihpho A° C"kA4 npH AkHH 3a BTopa rocnoACTEYE rocnoACTEa AIH. (I K*A4 ECT EHA CA A4» A CEAO fi-kKAElJlYH EipHUlAH CO^T BIiCHX CEAfcHYH 8 npEHYE npEA rocnoACTKd aih 3a ahi;8 ckc T8aoP cSajkep. II cHiţE nptuiE cYe ehuie pehehh aioaYe kako a a aieth8t acnpYn 83aa TSaopok cSajkep h a4 ehth whh naKH khesh. (I TOCnOACTEO AIH TAEAaXoAI H c8ahXoAI CkC E'kCHX’ HHCTHTY npAEHTEAÎE rOCnOACTKd aih. II KHA'kXoAl rocnoACTEO aih KHHra noKOHHaro GhaiYwh eoeeoa 3d noK8nEHYE H KHHr nOKOHHOAlS PaA\TA K0EE0A4 UfpEAH H KHHra nOKOHHarO PdAVA EOEEOAa K"kA4 ce ect eha rknpEA T8aop cSajkep mc Kaahh h ckc AP^rH cEA-kuYH npEA PhavA4 EOEEOA4 H EHAH C8T WCTAA WT npEA PaA\f44 KOEEOA4 A4 c8t naKH EEHHHH kako c8t ehah whh eEhhhh H Ao CkA4- Teai paAÎ AM^X H POOIOACTEO AIH A4 k8ae WHH naKHJKE eehhhh. H nosfraXoAi rocnoACTEO aih no topo eehhh Ha haie Kaahh mc t 3A naAHI^EIO, IIOHTO pa AH BHA'bA CkAI rOOlOACTBO AIH 3aHEJKE ECT 3Ak HAOE’kKk H A-kKAHB. H naK a4 ect KOA-kpHH8 rocnoACTEa aih TSaopoe cSajkep noAOBHHO wt ceao wt IIpnctHAi h mc behhhYh no haie: EpasYia h fipoijrk h fllHKAt c-kc epatYeai ch I: OT-k h Gtan h AIhk^a h Eahava, noHEJKE ect K8nHA EOAtpHH» rocnoACTEa AIH T8aop c8a>kep wt Gtoi3 h wt £8pEaH, 3a x0 acnpn. fl cYe eEhhhYh ehah c8t K-kcnX Gtoeb. II B*k3EA ECT GtOIB x S acnpkl A E8pSAH B*k3EA ECT no HETOK AEA K*3 EEHHHH x P acnpH, weahe cYe bhuie pehehj whhh8 c-kc cYe eehhhh eha ect noK8nHA EOAtpHH» rocnoACTEa aih T8a»P c8A5KEp Ei|iE>KE npn a^hh iiokohhoai» GhaiYwh eoeeoaa; eha ECT TOrAa TEHEHYE A’feTWAI x 3pY II ETiC c8t whh EHAH EEHHHH CkC AOEPOAIHPHO. (I no TWAIj KAA4 ECT EHA npH AkHkl nOKOHHOAlS PaAVA4 KOEEOAa, CHHTi MhXheb eoeeoa4» cYe ehuie pehehh eehhhh whh noAYraAH c8t npEHYE npEA PaA\'Aa boEbwa4 mc T8a»P cSAgapiOA. II tako nptuiE ehuie pehehh eehhhh kako whh he c8t ehah eehhhh Gtoeb. fl E*k toai, PaAVA kweewa4» POcnoACTES eai8 c8a«a ect no npas-A8 h no 3akoh8 B05KYE» h a4a ect rocnoACTB8 eai8 weeai3H aioaYe s aioaYe 3akoh no rocnoACKH paleaui a4 3akaet c-kui hhaih kako he c8t ehah whh eehhhh Gtoeb. fl cYe EHUIE PEHEHH EEHEHH, K*kA4 ECT EHA Ha COpOK A^Hk, WHHJKE HH EAHHIO WEpa3 HE E*k3AI0PAT WAHECHTH 3aK0Ha HAI topaa au8 npECAHAH c8t whh COpOK AhHSk HAI h hah npEA, taKOjKE a4 3aKAET whh; hhjke EToparo ke K-k3AiorA»T 3akaeth au8 wcTaAH c8t wt 3aKOH. II naK a4a ect PaAVA koekoa bhth whh eehhhh. H ehah c8t E*kCH EEHHHH A° C*A4 npH AkHkl POCnOACTEA AIH 3A ETOpa POCnOACTE'l'E, KA’kT x3pAS. (I cit ehuie pehehh eehhhh naK noAYraAH c8t npEHYE npEA rocnoACTEa aih. 1 1 Loc alb. 146 www.dacoromanica.ro T/BKf cYf KfMHHH EAHHH WT HHX pfKTiT 3dHf>Kf Hf C8T EHAH KfMHHH GtOEK d AP&3H H3pfK"KT 3dHE?Kf C8T KdASrfpCKH KfMHHH KoTAO/H838AOB H (IpHUlAH C8T H BEMHhYH h KdrtSrepYH 3d ahi;8 Hd ahbah npfA rocnoACTKd /hh. fl rocnoACTKo /hh rAEAdX/Ho H C8AHX/HO CKC K'KCHX' npdKHTErtVf rOCnOACTKd /HH H KHA’kXo/H rOCnOACTKO /HH /HHOrfX KHHrH, BEtXH, AP^3f/H CTdpH rOCnOAApKl WT HdHnpkWf Kpt/Hf Hd p8K TSAOPOK CSAJKfp, KdKO C8T BHAH cYf BHUlf pfHfHH KfMHHH KTiC KfMHHH GtOEB. H AAA CA/H rOCnOACTKO /HH I3K0JKE A<> naK Kf4HHH KdKO C8T EHAH WHH H A® C*AA KfMHHH. H (ldKH A<1 fCT EOA’kpHHt? rOCnOACTKd /HH T^AOpK COyAJKfp wmhh8 8 GTOAHHHdHH WT 8>Kd Hf... *, MfTKpKTdrO AfA, nOHfJKf nOKOyMlH WT fipdTd, CHH8 fipdHKOK B’KCdX, 3d xKC denpH. H ndK A<* fCT TSAOpK CSAJKfp WT Tdf 8>Kd WMHH8 MfTKp-KTdrO A*A, nOHEKf fCT KSflHA WT (10(1 flHApf», 3d x T dCnpH. H ndK T8A«p8 C8A>Kfp A<* fCT WMHH8 8 GTOAHHMdHH WT 8>Kd fKE Cf 30KfT AţHXH-kCKA, EIOHEKE fCT K8nHA WT IKtP8 B8AOfCK8A, WEdMf MfTKp’KTdrO A* A 8T 8>K8 A/lHXH’kCKA, 3d X dC dCnpKI. H ndK A<* fCT TSAOpOK c8A>Kfp WMHH8 8 GTOAHHMdHH WT 8>Kd WT Hd F pCTfK, CHH8 II’KTpSK 3HAdpl«A, nOHEJKf IO fCT K8nHA T8A0p CSAJKfp, 3d B KOA H 3d xd denpH. H ndK \d fCT T8A0P0K COyAJKfp WMHH8 8 GTOAHHMfcHH AfA IlfTpHKAK, dHtnefS FkTPOB 3HAdpl«A, B’KCdX, nOHEKf fCT K8nHA T8A0p c8A>KEP 3d d KOEHAd H 3d xdW . H npOAdAH CE C8T cYe BHUlf pfMEHH AlOAYf fil|lfTKf npH AhHH AYhXhEK KOfKOAd. H ndK A<> fCT WMHH8 H GTOAHHM-kHH, AEA ffl8?KEK nOAOKHHS, nonfJKf fCT K8nHA T8a«P cSajkep 3d xdw denpH. H npoAdAH cf c8t cYe khiue pfMf-HH AlOAYf f4Jf>Kf npH A^HH AIhXhEB BOEBOAd. H A<* c8t WHH KfMHHH. H ndK A4 fCT T8AOpOK CSAJKfp WMHH8 8 B*KAAfl|lH AfA îwHOK H AIhX'KHA'KK B’KCdX, nOHEJKs ECT K8nHA WT IWH, 3d x Sy, dCnpH. IIOHEKE IwH H/HdA fCT WMHH8 CKC AIhX’KHA’K 8 K8pTHUI0dpd 8K8nHO H 8 E’KAAflflH H 8 KoAIOpHM. TdJKf AXhX'KHA'K npOAdA fCT WMHHd WT K8pTHUI0dpd, d IwH npOAdA ECT WMHHd WT EkAAEI|IH H WT KO/HOpHM, nOHE>KE TdKO Cf C8T BHAH 8TdK/HHAH WHH EpdTÎE 3d AOEpOBOAIC H/H. H ndK AA fCT T8AOpOK CSAJKfp WMHH8 8 &pA8fl|lH, AfA A,pdrO/HHpOK AÎoaao-BtH8A B’KCdX, nOHfftf ECT k8|1HA T8A0p c8a»£P fl^JETKf npH AEHH (TAHâdHApS KOEKOAd dAH Toro /HAdA, KA’feT .x3pAA, 3d xkX dCnpH rOTOKH. H ndK aa ect T8aopob cSajkep wmhh8 8 AlorouifuiH a*a npfAfB8, chh-k...1 B'KCdX. IIoHf?KE ECT BHA npOAdA IIpfAA fAHH MEA^A 3d dlţHrdHH, Hd H/HE GDnpt CKC dl^HrdMK8 CH H CKC d A^VIfp) 3d xr denpH rOTOKH, EL|lf>Kf npH AEHH nOKOHHO/H PdAVA BOEBOAd UIpEdH. H CHl^f CE COyT 8TdK/HHAH \d dl|IE HE E8AET Gdnp’k I^HrdH8A CKC MEA’kA E/H8 CTOdTEAH, d T8A0p c8a>KEP AA AP^HT WMHHd WT A\oromf[|lH B’KCdX. Td>KE Toro MEAtA 3d dl^HrdHH H-kCT EHAH CTOdTEAH, 3dHE>Kf 8*K3H/HdA hX ECT Htrd WT AlorOUIfl{lH, d npEAA H-fcCT H.HdA AP^3H dl^HrdHH \d CE nAATHTY, dH8 ECT AAA 3d HfrOB A^EpOBOAlO AfA fA<8 WT AlorOUlfijjY, B’KCdX T8AOpOK C8A>KEp, CKC BOA-k H CKC 3HdHYf K’KC'k/H EpdTYfAE EAE8, QKOHEE \d ECT T8A0P0B c8AHkep u,HraHH ha hau: PaaVa H GTpoE H Gtpoe h GtAHHSA H ElOHKAHS CkC CHHTi ErO nOHEÎKE ECT KSnHA T8A®P cSAÎKfp WT IlVH IVT Al8gH, set nonEK8 TekSmek. H npoAAAH c8t cYe khuie pemehh aiţHraHH npH a*»hki Paay’aa koekoaa Ulpsau, sa xh. acnpH potorh, KA-fcT xsprY. TEpE HCKSnoKAA ce ect IVH H no CHH*K Ero, G^S-k WT no POSAEHÎE WT p8KH T"KTApH/H. H naK Aa ECT TSAOpOK c8a>kep .k. iţHranH na hau G/HHA-k h spaT eai8 ţaA*p, nonEJKE cVe i^HranH noKSnHA ECT WT^BkCKSA WT ^parOAiHpEIflH EIJJEKE npH AkHH fl/lHâaHApS KOEKOAA KA-fcT x3pe. sa xr^i. acnpH potokh. H naK Aa *ct T8a«Pok cSaîkep a. iţnraHHH na hau fânp-fc h c-kc ckihobh ch, na H/HE GTaHMiOA h Paava, nonEJKE ect KSnHA ivt xtfnaHHiţa A,parana h ivt a^M^PA M, AVapYra, sa xr acnpH h eaha a^aai-k 3a Ko^THpfE, sa xr. acnpH h H-fcKOE r8pE sa E^Hp, 3a xd. acnpH. H naK Ad ect eahh ai^nrau no haKO>KApE H TOCnOACTKO A4H STKp-KAHX H nOHOKHX HAA cYe hoka h keahka khhta rocnoACTKA aih. GEro pdA'f A4A®^ H rocA-fcpHH8 rocnoACTKA /HH T8a«Pok c8ajkep, raKo>KE Ai a<8 ect k*k wmhhe h ai^HranH h kehhhh k*k wXae ea<8 h ckihokoai ea<8 h KH8K0Ak8iiah liana keahkh ak<°Phhk h >K8>naH XpH3fc keahkh autiv$et h >K8naH A,8AtHTpauiKO kea khctYiap h >K8naH TopraH keahkh cnaTap h »8naH ^Saihtpakh kea ctoahhk h >K8nan flpdMdHAi bea koahhc h >K8naH A,niaAK8naH KohaYah keahkh hocteahhk. licnpAKHHK, >K8naH XpH3fc KEA AUTIV$ET. H a3, ctap Gtah G-kkeijickhX, k-k hactwahYh rpaAV rAaroAE/HH B8-K8pEi|iY ArfccEi^a Mdhe h. AkHH TEK8i|iaro A-fcTivAt ivt flAAAta a° ceto nHcaHYe, wt HAA KTiCHX AfcTY, KA-fcTO x3pAS. f Iw iÎAHâaHApS kwekwaa, aehaoctYio BojkYio rocnoAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului şi milostivului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului jupan Tudor fost mare sulger şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Săltăneştii tot, 148 www.dacoromanica.ro (ie peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că l-a cumpărat boierul domniei mele jupan Tudor sulger de la Radul Năsturel postelnic din Fierăşti, pentru 10 000 aspri gata, încă din zilele răposatului Mihail voievod; şi a fost atunci cursul anilor 7102. Şi a vîndut Radul Năsturel postelnic de a lui bunăvoie. Şi iarăşi să fie boierului domniei mele, lui Tudor sulger, anume satul Vulpeştii tot şi cu tot hotarul. Pentru că acest sat, ei au fost cnezi dinainte vreme. Iar cînd a fost în zilele lui Simeon voievod, ei s-au vîndut toţi boierului domniei mele, lui Tudor sulger, de a lor bunăvoie, pentru 9000 aspri gata, încă din zilele lui Radul voievod Şerban. Iar cînd a fost în zilele lui Radul voievod, ei au venit înaintea domniei lui şi aşa a pîrît satul Vulpeştii şi înaintea domniei lui, că nu s-au vîndut ei de bunăvoia lor, ci le-a făcut Tudor sulger silă. Iar la aceasta, Radul voievod Şerban a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu dregătorii domniei lui şi a dat satului Vulpeşti lege 12 boieri, să jure că nu s-au vîndut ei de a lor bunăvoie, ci mai sus-zisul boier al domniei lui le-a făcut silă. Iar satul Vulpeştii nu a putut să se apuce de lege nicicum, ci a rămas satul Vulpeştii de lege dinaintea lui Radul voievod Şerban; şi a fost atunci cursul anilor 7110. De aceea, a dat şi domnia sa lui Tudor sulger ca să-i fie lui satul Vulpeştii vecini. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, lui Tudor sulger, ocină la Curtişoara, partea tatălui său, Ivan mare logofăt, toată, de moştenire a lui şi de cumpărătură, ce a cumpărat Ivan logofăt de la Ivanco, toată partea lui, pentru 4500 aspri, încă din zilele răposatului Alixandru voievod cel Bătrîn. Iar la aceasta, boierul domniei mele mai sus-zis a făcut schimb cu fraţii săi, cu Tudosie fost mare logofăt şi cu Pîrvul logofăt şi cu Iştfan logofăt, de a dat Tudor sulger părţile lui de ocină din satul Conţeşti şi din sat din Drăgăneşti şi din satul Budeasa, pe părţile lor din sat din Curtişoara şi din Momceani1. Iar după aceea, partea lui Damaschin călugărul, fiul lui Oprea stolnic, a cumpărat-o boierul domniei mele Tudor sulger de la Damaschin călugărul, pentru 5000 aspri. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ocină la Curtişoara partea lui Neaniul, fiul lui Florea, toată, pentru că a cumpărat Tudor sulger pentru 5000 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor sulger ocină la Curtişoara din partea lui Neaniul logofăt şi a jupaniţei Dumitra şi de moştenire şi de cumpărătură, oricît se va alege jumătate, pentru că a cumpărat Tudor sulger de la Ion, nepotul lui Neaniu pentru 7800 aspri. Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele satul Buiceşti tot şi cu tot hotarul, însă jumătate din sat a cumpărat de la fratele său, Tudosie logofăt, de a dat Tudor sulger partea lui din satul Bîrseşti lîngă Ruda pe această jumătate 1 „din Momceani" scris deasupra rîndului. 149 www.dacoromanica.ro de sat. Iar Tudosie logofăt, el a cumpărat de la Mitrea, tatăl lui Ion, bunicul lui Diicul, pentru 12 000 aspri, încă din zilele răposatului Radul voievod, în prima domnie. Iar cealaltă jumătate de sat a dat-o luiTudor sulger Diicul cu fraţii, fiii lui Ion, nepoţii lui Mitrea, pentru 4 vecini pe care i-a vîndut Mitrea lui Tudosie logofăt. Şi n-a avut vecini ca să-i dea, să se plătească, ci a dat acea jumătate de sat, însă ocina fără vecini. Ci a rămas satul Buiceştii ca să fie tot satul cu tot hotarul în mîna lui Tudor sulger. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ocină la Podişor, lîngă Curtişoara, partea lui Bernică logofăt şi a jupaniţei lui, Caplea, fiica lui Manea din Tumbureşti, toţi, însă a treia parte de peste tot hotarul şi cu vecinii, oricîţi vor fi, pentru că această ocină a cumpărat-o Tudor sulger de la Bemica logofăt şi de la jupaniţa lui, Caplea, de a dat 15000 aspri şi 2 boi de 2000 aspri şi un ermuluc de caragiu, de 1000 aspri şi un vecin, anume Nistor. Şi iarăşi a dat şi altă ocină de la Uliţa de lîngă Rîmnic, pe care a cumpărat-o Tudor sulger şi fraţii lui, Tudosie logofătul şi Pîrvul logofăt, de la Bemica logofăt, pentru 10000 aspri, împreună fac 28 000 aspri. Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Tudor sulger, satul Ciuriceşti cu tot hotarul şi cu toţi oamenii cîţi se vor afla prin acel sat, pentru că a cumpărat Tudor sulger de la moştenii satului: de la Pecea şi de la Sora şi de la Boba şi de la Maria, însă 2 funii, care se cheamă Şuiceneasca, pentru 2600 aspri. Şi iar a cumpărat Tudor sulger o funie, care se cheamă Coşculeasca, de la Stoica şi de la Ivan şi de la Vîlcul şi de la Cîrstea şi de la Radul şi de la Manea, pentru 1300 aspri. Şi iarăşi a cumpărat o funie, care se cheamă Sus-neasca, a doua parte, de la Stănimir şi de la Stoian, pentru 400 aspri. Şi iarăşi 2 funii, care se cheamă Bereasca, de la Radul şi de la Ion şi de la Radul şi de la Fratea şi de la Drăgan şi de la Standul şi de la Ivan, le-a cumpărat Tudor sulger pentru 1300 aspri. Şi iarăşi a cumpărat 3 funii, care se cheamă Oneasca, de la Coman şi de la Drăgoi şi de la Bîca şi Stan şi Stoica şi Radul şi Dragos-lav şi de la Atinge şi de la popa Stancul, pentru 3900 aspri. Şi iar a cumpărat Tudor sulger 3 funii, care se cheamă Botorogeasca, de la Bîca şi de la Vladul şi de la Dragoslav şi Drăgan şi de la Stancul şi de la Stan şi de la Radul, pentru 3900 aspri. Iarăşi a cumpărat Tudor sulger 3 funii, care se cheamă Măldărea-sca, de la Roman şi de la Stan şi de la Bîca şi de la Dragoslav şi Vladul şi popa Stancul, pentru 1300 aspri. Şi iar a cumpărat Tudor sulger jumătate de funie care se cheamă Mărginească, de la Stan, pentru 500 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Tudor sulger din ocina Turcului o funie, de la Radul, pentru 420. Iarăşi a cumpărat Tudor sulger o funie de la Ivan, pentru 420 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Tudor sulger o funie de la Fratea, pentru 1 bou. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni dedinele lor de peste tot hotarul de buna lor voie, fără nici o silă, să-i fie lui Tudor sulger vecini de moştenire. Şi s-au vîndut mai sus-numiţii oameni încă din zilele răposatului Simeon voievod, cursul anilor 150 www.dacoromanica.ro 7110. Şi tot au fost aceşti mai sus-zişi oameni vecini pînă în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar aceşti mai sus-zişi vecini au ridicat pîră înaintea domniei lui. Şi aşa au pîrît ei ca să întoarcă asprii înapoi lui Tudor sulger. Iar la aceasta, domnia lui, Radul voievod, a cercetat după dreptate şi a judecat cu toţi dregătorii domniei lui şi a aflat că s-au vîndut mai sus-zişii oameni de bunăvoia lor şi i-a dat în mîna lui Tudor sulger să-i fie lui vecini, ca şi înainte vreme. Şi i-a scos din marele divan cu mare ruşine. Şi iarăşi a cumpărat Tudor sulger ocină în Bucovăţ, lîngă Curtişoara, de la Stan Cremenariul. Pentru că această ocină a cumpărat-o Stan Cremena-riul încă dinainte vreme în zilele lui Radul voievod Şărban, în anul 7118, de la Lepădat, toată ocina lui, pentru 1200 aspri. Şi iar a cumpărat Stan ocină la Bucovăţ toată partea lui Milea, pentru 1000 aspri. Şi iar a cumpărat Stan de la Dragiul ocină la Bucovăţ, pentru 1000 aspri. Iar după aceea, Stan Cremenariul a vîndut toate acestea mai sus-zise lui Tudor sulger, pentru 4000 aspri. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger satul Băseştii tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, oricîţi se vor afla. Pentru că acest sat mai sus-zis au fost dinainte vreme cnezi. Apoi, cînd a fost în zilele lui Radul voievod Şerban, în anul 7118, mai sus-zişii săteni, ei au venit singuri cu toţii, mari şi mici, de s-au vîndut lui Tudor sulger de bunăvoia lor, pentru 20 000 aspri gata. Şi tot i-au fost ei vecini cu bună pace. Iar cînd a fost în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, nişte oameni din sat, anume Stan Bărboi şi nepoţii lui, Dragomir şi Cîrstian, ei au ridicat pîră înaintea lui Radul voievod udor sulger şi aşa au pîrît aceşti mai sus-zişi vecini că ei n-au fost din sat de moştenire din Băseşti nici n-au luat ei bani cu ceilalţi săteni. Iar boierul domniei mele mai sus-zis a adus mulţi oameni buni şi bătrîni, de au mărturisit înaintea lui Radul voievod că aceşti vecini din satul Băseşti sînt de moştenire şi au fost şi ei vecini împreună cu ceilalţi săteni. Şi a dat şi domnia lui să fie vecini lui Tudor sulger fost şi înainte vreme. Şi au fost toţi vecinii în bună pace, pînă acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie a domniei mele, în anul 7136. Iar aceşti vecini din satul Băseşti au < plecat > cu toţii, mari şi mici, de au venit în pîră înaintea domniei mele de faţă cu Tudor sulger şi aşa pîrau vecinii ca să lepede asprii înapoi lui Tudor sulger, ca să fie iarăşi cnezi. Iar la aceasta, domnia mea am văzut cartea lui Radul voievod Şerban şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în mîna lui Tudor sulger, că s-au vîndut ei singuri de a lor bunăvoie, ca să fie ei vecini. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea că s-au vîndut ei de bunăvoia lor, să fie ei vecini. Şi am dat şi domnia mea să fie ei vecini, cum au fost ei vecini şi dinainte vreme. Şi i-am scos şi domnia mea cu mare ruşine din divanul domniei mele, pentru că i-am văzut domnia mea că sînt nişte oameni răi şi mincinoşi. 151 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie lui Tudor sulger satul Bîcleştii tot şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, oricîţi vor fi din acel sat. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni au fost dinainte vreme cnezi. Iar cînd a fost în zilele răposatului Simeon voievod, a fost cursul anilor 7110, iar satul Bîcleştii s-au dus toţi, mari şi mici, •de s-au vîndut şi s-au vecinit la Tudor sulger de bunăvoia lor, de li s-au dat lor aspri gata 14 000. Şi tot i-au fost vecini cu bună pace pînă acum, în zilele celei de a doua domnii a domniei mele. Iar cînd a fost acum, satul Bîcleştii au venit toţi sătenii în pîră înaintea domniei mele de faţă cu Tudor sulger. Şi aşa au pîrît aceşti mai sus zişi oameni ca să lepede asprii înapoi lui Tudor sulger şi să fie iarăşi cnezi. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea cartea răposatului Simeon voievod de cumpărătură şi cartea răposatului Radul voievod Şerban şi cartea răposatului Radul voievod, cînd s-a pîrît Tudor sulger cu Calin şi cu alţi săteni înaintea lui Radul voievod şi au rămas înaintea lui Radul voievod, ca să fie iarăşi vecini, cum au fost vecini şi pînă acum. De aceea, am dat şi •domnia mea ca să fie şi ei iarăşi vecini. Şi am bătut domnia mea pe acel vecin, anume Calin, cu 300 toiege, pentru că am văzut domnia mea că este om rău şi mincinos. Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Tudor sulger, jumătate din sat •din Priseaca şi cu vecinii anume: Vrabie şi Broştea şi Miclea cu fraţii săi Cotea şi Stan şi Micul şi Vladul, pentru că boierul domniei mele Tudor sulge-rul a cumpărat de la Stoia şi de la Vurban pentru 9000 aspri. Iar aceşti vecini au fost toţi ai lui Stoia. Şi a luat Stoia 6000 aspri şi Vurban a luat pe partea lui, fără vecini, 3000 aspri. Insă această mai sus-zisă ocină cu aceşti vecini a cumpărat-o boierul domniei mele Tudor sulger încă din zilele răposatului Simion voievod; atunci a fost cursul anilor 7110. Şi tot au fost ei vecini cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, aceşti mai sus-zişi vecini, ei au ridicat pîră înaintea lui Radul voievod, cu Tudor sulger; şi aşa au pîrît maisus-zişii vecini, că ei n-au fost vecinii lui Stoe. Iar la aceasta, Radul voievod, domnia lui a judecat după •dreptate şi după legea dumnezeiască şi domnia lui a dat acestor oameni lege >6 oameni, pe răvaşe domneşti, ca să jure cu ei că n-au fost ei vecini lui Stoe. Iar aceşti mai sus-zişi vecini, cînd a fost în ziua sorocului, ei nici într-un chip n-au putut să aducă atunci legea lor, ci au mutat ei ziua sorocului lor şi mai încolo, ca să jure ei. Nici a doua oară n-au putut să jure, ci au rămas de lege. Şi iarăşi i-a dat Radul voievod ca să fie ei vecini. Şi au fost toţi vecini pînă acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie, în anul 7136. Iar aceşti mai sus-zişi vecini, iarăşi au ridicat pîră înaintea domniei mele. Astfel, aceşti vecini, unii din ei au spus că n-au fost vecini lui Stoe, iar alţii au spus că sînt vecini călugăreşti ai mănăstirii Cotlomuzului. Şi au venit de faţă la divan şi vecinii şi călugării înaintea domniei mele. Iar domnia mea am cercetat şi am 152 www.dacoromanica.ro judecat cu toţi dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea multe cărţi vechi de ale altor domni bătrîni dinainte vreme, în mîna lui Tudor sulger, că aceşti mai sus-zişi vecini au fost toţi vecinii lui Stoe. Şi am dat domnia mea ca să fie iarăşi vecini, cum au fost ei şi pînă acum vecini. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, lui Tudor sulger, ocină la Stolni-ceani din funia ... 1 a patra parte, pentru că a cumpărat-o de la Braţ, fiul lui Branco, toată, pentru 2200 aspri. Şi iarăşi să-i fie ocină lui Tudor sulger din acea funie a patra parte, pentru că a cumpărat-o de la popa Andrei pentru 3000 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor sulger ocină la Stolniceani din funia care se cheamă Mihnească, pentru că a cumpărat de la Pătru Budoescul, însă a patra parte din funia Mihnească, pentru 1200 aspri. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ocină la Stolniceani din funia de la Cîrstea, fiul lui Pătru zidarul, pentru că a cumpărat-o Tudor sulger pentru 2 boi şi pentru 1000 aspri. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ocină la Stolniceani partea lui Petrică, nepotul lui Pătru zidarul, toată, pentru că a cumpărat Tudor sulger pentru o iapă şi pentru 1800 . Şi s-au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni, încă din zilele lui Mih-nea voievod. Şi iar să fie ocină la Stolniceani partea lui Muja, jumătate, pentru că a cumpărat Tudor sulger, pentru 1800 aspri. Şi s-au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni încă din zilele lui Mihnea voievod. Şi să fie ei vecini. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor sulger ocină la Băldeşti, partea lui Ion şi a lui Mihăilă, toată, pentru că a cumpărat de la Ion, pentru 6400 aspri. Pentru că Ion a avut ocină împreună cu Mihăilă la Curtişoara şi la Băldeşti şi la Comorici. Astfel, Mihăilă a vîndut ocina de la Curtişoara, iar Ion a vîndut ocina de la Băldeşti şi de la Comorici, căci aşa s-au întocmit ei fraţii, de bunăvoia lor. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor sulger ocină la Urlueşti partea lui Dragomir Moldoveanul, toată, pentru că a cumpărat Tudor sulger încă din zilele lui Alexandru voievod, însă cel Tînăr, în anul 7134, pentru 2600 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ocină la Mogoşeşti, partea lui Preda fiul .. .x toată, pentru că a vîndut Preda un sălaş de ţigani, anume Oprea cu ţiganca lui şi cu o fiică, pentru 3000 aspri gata, încă din zilele răposatului Radul voievod Şerban. Şi aşa s-au întocmit, dacă nu va fi Oprea ţiganul cu sălaşul lui stătător, Tudor sulger să ţină toată ocina din Mogoşeşti. Astfel, acel sălaş de ţigani n-a fost stătător, pentru că l-a luat Neaga din Mogoşeşti, iar Preda n-a avut alţi ţigani, ca să se plătească, ci a dat de a lui bunăvoie partea lui din Mogoşeşti toată, lui Tudor sulger cu voia şi cu ştirea tuturor fraţilor lui, ca să-i fie lui Tudor sulger dedina lui. 1 Loc alb. 153 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie lui Tudor sulger ţiganii, anume: Radul şi Stroe şi Stroe şi Stanciul şi Voicanu cu fiul lui, pentru că a cumpărat Tudor sulger de la Ion din Muţi, ginerele popei Tecuci. Şi au vîndut aceşti mai sus zişi ţigani în zilele lui Radul voievod Şerban, pentru 8000 aspri gata, în anul 7113 de s-a răscumpărat el şi pe fiul lui, Buzea, din robie din mîinile tătarilor. Şi iarăşi sâ-i fie lui Tudor sulgerul 2 ţigani, anume Smilea şi fratele lui, Hadăr, pentru că aceşti ţigani au fost cumpăraţi de Vîscul din Dragomireşti, încă din zilele lui Alexandru voievod, în anul 7109, pentru 3500 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor sulger un ţigan anume Oprea şi cu fiii săi, anume Stanciul şi Radul, pentru că a cumpărat de la jupaniţa Dragna şi de la fiica ei, Maria, pentru 3000 aspri şi o dulamă de cofterie de 3000 aspri şi nişte gure de fir de 1000 aspri. Şi iar să fie un ţigan, anume Oprea, cu ţiganca lui, pentru că a cumpărat Tudor sulger de la Neaga din Curtişoara pentru 3000 aspri. Astfel aceşti ţigani n-au fost stătători, ci pentru acest sălaş a dat Ilea, fiul Neagăi, un copil de ţigan, anume Stan, din ţigănia lui, ca să-i fie dedină lui. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni şi boieri mai sus-zisele sate şi ocine cu vecinii şi mai sus-zişii ţigani precum este mai sus-scris pe rînd, de a lor bunăvoie şi fără nici o silă, cum a fost scris şi în alte cărţi vechi ale altor bătrîni domni. Ci a venit boierul domniei mele Tudor sulger cu toate cărţile lui înaintea domniei mele la marele divan al domniei mele, de a arătat toate cărţile lui de moştenire ce le-a avut de la alţi domni bătrîni, care au fost înaintea domniei mele. Şi am văzut şi am citit domnia mea pe rînd. De asemenea şi domnia mea am întărit şi am înnoit pe această carte nouă şi mare a domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Tudor sulger, ca să-i fie de ocină şi ţiganii şi vecinii de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Armandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Ispravnic jupan Hrizea mare logofăt. Şi eu, bătrînul Stan din Să veşti, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 8 zile, cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, de peste toţi anii, în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Şcoala Ionaşcu Slatina, II/l. Orig., perg., (65,5 X 53,5) deteriorat, pecete timbrată, în parte căzută. Cu o trad. de la mijlocul sec. al XVIII-lea. 154 www.dacoromanica.ro 71 1628 (7136) mai 9. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Andronie postelnic ocină în Boteni, jud. Vlaşca. t AIhaoctYi* Eo>kYk>, Iw flAcâdHApS boiboa* h rocnoAHH-k, emit noKomdro Ia» Iaheiui bockoal domniia mea şi 1 isul de cumpărătură la nuna lu Andrl de la Badiul i dă Vlada şi cu mulţi megeiaşi mărturie, cînd şi-au cumpărat cistă ocenă ce ia mai sus zisă. Şi mărtorie...1 Bobîlcă ot Boteni i Oprea i Radul i Tatul i Vîlsul i Iacov i Scorea i Andrăiu ot Ştefoia. &IHA \pf3d BCAHKH AWrW^fT. lÎNdKO A<* NfcCT, IT0 pfM rOCIIOACTKd AIH. H HcnpdBHHK, ci h pm rocnoACTBd AIH. IlHC AltCflţd Aid» e A^HH, BTi AfcT x3pAS. t Iu» flAfSdHApS BA»fBU»APOKdHY(A1 WEAdAdlipO AIH H rocnoA- 1 Loc rupt. 155 www.dacoromanica.ro CTK&LIIO /HH K"kCOH 3E/Hdkl SrrppOKddYYHCKOlO ElllEJKE H 3dnddHECKkl/H CTpdHHd/H f1/Hddiu8 h $ardpdiu8 YEpiţEr. fidaronpoH3BOdkiY roenoACTBO /HH cboh/H Bdaru/H npOH3BOd£HYE/H HHCTYlO H CBtT/WH/H CptAHE/H rOCnOACTKd /HH QKO npOCddBHTYH npocdaBd-kiuaro /ha Bora h cec cddBOE Kii3HfcEiiiaro /HA Ha nptcTOdt CKtTonoHHB-ujeY poaVteaYe roenoACTEd /hh. Gejke AdpOKdjf h roenoACTBO /HH ceh ktiCE4Hcthkj H BddrOWBpd3Hkl H nptnOHTdHHkl HJKE HdA KTiCt/HH HHCtYH AdpOK HdCTOEHiHY, cYE YpHCOBOyd roenoACTEd /HH CE-kT-kH, BOJKECTKHtH /HOHdCTHp CAL11EH H3 A«d E8K8p£* IţlH/H, EHJKE ECT Ypd/H CE-kT-kH H JKHBOHdHEdHt H TpWHLţH QJKE ECT WCHOKdHHd H C-k3AdHHd WT nOMHBUldrO CE f[/\H3dHApS BOEBOAd WTlţd MhYhEB BOEBWAd, I3K0JKE A<> ECT CE-kT-kH /HOHdCTklpS Bd/Hd WT GOKHd WT THTYwdpA H WT TEdErd, WKdHE Bd/Hd WT CKOT8 BtCdY, BdpE EdHKd CE YtET H3BpdT, KdKO ECT BHd 3dK0Hd WT nptJKA* Bpt/HE nOHEJKE cYE BHI11E pEHEHE Bd/HE WT CHY WKHE BHdE COyT A<»HE H nO/HHdOBdHE wt noKOHHdro h cTdparo Iw YldHâdHAp8 boebwA<> h wt chhk Ero, wt noKOHHHaro YVlHXHt BOEBOAd, HKOJKE M ECT TOCnOACTES H/H REHHOA KTiCnO/HHHdHYE. H BtC ECT 83£dH HHOLţkl WT CKtTYE BHIUE nHCdHYE /HOHdCTklpS cYE Kd/H8 3d ndkHO CtC AOKpO-/HHpO/H A«HAE>KE npHdSHH CE Bpt/HE 3d SdOAtHCTBd, Eli A^Hkl /HHYdHd BOEBOAd B-k3BHrH0^/\H CE C0\*T BpdHKI H BOHCKkl npOKdETH H3/HdHdTtHH H npHIUEAWE 3AE 8 BddlllKOE 3E/HdE H /HHOrd 3dOAtHCTBd CkTKOpHUJE TOrAd H pd3Ap8llJHIlJ£ H pd3Bd* dHUld CKtTl'E BOJKECTBHYE /HOHdCTHp H WTHE/H B-kJKErllJEIO, EdHKO K"k3AdCT H/H TOC- noAh no A^do/H hY. tT KAAd ECT Bkld npH A^Hkl PdA8dd BOEBOAd, CHHt YMhYhEB BOEBWAd, <* Kt TO/H roenoACTBO E/H8 HEKtcYoTtd 8EO WCTdBHTH nO/HtH8 pOAfTEd'fE roenoACTEd E/H8 Ad norHBHET, Ht ndKhl HdHHHdET EojKl'lO nO/HO!|lYlO Ck3AdTH H Bt3KHrH8TH CBtTd /HOHdCTkipg WT WCHOBdH*YE no nptKO/H8 CtCTdK8, KdKO ECT BHdd COCTdBdEHd WT CTdporO H noKOHHdro Iw fldHâdHApS BOEBOAd. TdJKE, Eli TO/H, roenoACTBO^ E/H8 rdEAdd ECT H npOHHTdd KHHTkl H nHTdKH nOKOHHO/HS CTdpOrd fldHâdHApS BWEBWAd H pOAYTEdIO roenoACTEd E/H8 YHhYhEK BOEBOAd 3d CEdd H 3a npHAOJKEHfE /HOHdCTHp* CKy, pdAf cYE AdHVE H nO/HHAOKdHl'E WT Bd/Hd WT Hd WKHE. TdJKE Kt TO/H, TOCnOA* CTK8 E/H8 BHAtBUJE C'lE KtCEY npHAOJKEHHd H nO/HHdORdHHd WT nOKOHHdrO AM.8 rocnoACTK» E/H8 CTdparo fldHâdHApS KOEKOAd, TdKOJKAEpE AdposaX h 8TKptA»Y no-/HtnS poAYTEdio rocnoACTBoy E/H8 YHhYhek BOEBOAd, paAY KEHHdro hY Ktcno/HHHdHfE. fl no TO/H, H/HddH COy-T M£pH0pH3HH npEHYE npEA PdAVdd BOEBOAd, CHHk /HhYhek BWEBWAd, CtC CEdO flHHHHUiSd. IloHEJKE TOE CSdO EHdH C8T KtCHY KHE3H, dH8 no* KSnHdH hY ECT JKOyndH ’ÎEpHHKd EHBUIE KEdHKfH AKOpHHK, Kt AKHkl PdA8dd BOEBWAd Kt CBtTO/H Kp-klţlEHIE HdpEHEHdrO IllpEdH. TdJKE, KtAd CE C»T npOAddH WHHJKE COyT pEKdH K-k JKOyndH ^EpHHKd AKOpHHK KdKO H/HdT H WHH Bd/HS Hd cYE WKH» WT Hd rHTIWdpA. H no TO/H, HEpHHKd A^OpHklK WH BkC ECT 83H/Hdd Bd/Hd H ECT BHd npHTECHSd Bd/Hd /HOHdCTHpCKAE. (I nO TO/H, PdA8dd BOEBOAd BHd ECT ROCddd TEpE ECT ACHECHd KEMHhYH WT TOrO CEdO TEpE C8T CTOddH dHI^S npEA rOCOACTBS E/H8 8 AHBdH H K-kCnpdUldd ECT T0CI10ACTK8 E/H8 nO KEHHhYH: H/HddH C8T H WHH C/HtlUEHYE Kt cYlO KHUIE pE lEHd Kd/HOy Hd'E HtCT H/Hdd? fi WHH rddrOddUIE dkJK8 H CdkrdlUE H 156 www.dacoromanica.ro ptKOUJI lpI C»T HAtdAkj; H HtCT HAtdAH HHJKI KHHTH HHÎKI CO\”T BHAH AP'UKAAH HHMTOJKf. fl Kt toai, rocnoACTKl} IAU} rAiAAA ict h c»aha no npanA# H no 3akoh8 ctc k'kchX' MkCTHTHAtH np AKHTIaYI rOCnOACTB# IAU}. R A no TOAI, AAA ICT rOCnOACTB# IAt8 3dK0Hk .kY. BOA-kpH TiAt BlHHHHAt WT TOrO KHUJf ptMIHO CIAO flHHHHUJgA A<> 3AKAIT KdKO C$T BHAH HAttAkl H WHM BA AH}, fl WHH HHKAKOJKI HI C#T AtOPAH npHXKATH-THCf WT 3dK0H, dHO\* WCTdUJI WT 3dK0H H WT c8)KAIHYl WT npiA rOCnOACTB# IAt8. fl no TOAt, HtpHHKd AKOpHHK lAAtdJKI ICT KHAtA WH CHIţl KAKO HtCT HAtdAkj HH-HTOÎKI ACA T|X BIHHHH Eli C'l'l KdAt$ TdJKI WH ll|J|}Kt ICT WCTABHA 3dCB0lr0 A^^po-BOAt WT AHKAHk PAA#AA BOIBOAA KAKO AA K8A* cYl HdCT I3JKI ICT $3IA WT KdAtJ} CBtTtH AtOHACTHp. H HAnHCAA CI ICT Eli CK-kTOI npOCKOAtHA’fi. Tajki, a no toai, kjraa ict eha npH abhkj raKpYHAOB boiboaa, a irt}AttHt?A JlapTIHVl H BtCHX KAAl}ripH WT AtOHACTHpa WT /HkpţJHHtHH, WHH nOAHPAAH COţ’T npiH’i’i npiA raKpYHAOB kwikwaa h tako nptuii kako coyT aPtokaah h whh toi baaia WT CKOT WT rHTYwap* H WT TlAlrA npH A^Hkl PaA^AA BOlBOAA nipEAH. fl Kt TOAt, rocnoACTK# iau} paiaaa ict h cSaha no npaKAS h no 3akoh# cec k’bchX’ noHTi-HHHAtH npAKHTIAYl rOOlOACTB# IAU} H HCTHHCTKOKdXk rOCnOACTB# IAU} KAKO ICT AP'K* JKAA BAAIA 3A COA A BAAIA 3A CKOT HtCT AP^^AA HHKOrOJKI, HHJKI HtCT HAtAA HH IAHO TptE)} ll|JC>KI WT np-bJKAI KptAII, HH/KI BAAIA 3A COA, HHJKI 3A CKOTJ AH)} ICT H3BAAHA nOKOHHAPO flAlâdHAp)} BOIKOAA CTAparO H nOAtHAOBAA H AAA hX HA AtOHACTHp BHUJI piHIHA WT GstTA TpOHIţH I3KWJKI AA ICT Kt tfcptnAlHYl IH, A BOJKICTBHklAt HHOKBjAt Kt nHl|jS A TOCnOACTBA HAt KlHHO KtCnOAtHHAHYl. H WCTAUII lrt}AtlH ITap-TIHYl H BtCHX KAASripYH WT AtOHACTHp WT AltpjjHHtHH WT 3AK0H H WT C$}KAKHHAt CTapu rocnoAApH npt>KAi bhbuji wt rocnoACTBO AtH haa c’i’i XpHCOBoya rocnoACTBA mh 3a noAtHAOBAHYi BtctAt rocnoAApbiAt. TiAt paaY AiA*X h noAtHAOBaX h rocnoACTBO AtH ctc c’fi bhuji pimiha BAAta WT CKOT WT rHTYwap* H WT TlAlrA laKOKt AA ict Kt wXaB CBtTtH AtOHACTHp BHUJI piHIHA H Bt SKptnAlHYl A BOHtlCTBHHAt HHOI^HAt Bt nHl|J A TOCnOACTBA AtH BI4HOJR BtCnOAtHHAHYl. 6i|j{>ki h sakahhah’i’i: no wljjictkYi rocnoACTBA AtH KoAtS BtpttaHT rocnoAh Borh kh-TH TOCnOAApt RaAUJKOAÎ 3IAtAI HAH WT CPAYHHArO nAWAA rocnoACTBA AtH HAH WTCtpO- 157 www.dacoromanica.ro AHHK HaillHX’ HAH, no rp-kCfX’ HdUlBlX', HAH IVT HHO IIA'kAVkHBIK, BTiC-fcKH KAdrOMHCTHKff VpH-ctYahbi ro cnoA a Jif noMTfT h Stbpbaht h noHOKHT elf XphcokSa rocnoACTBd aih Toro rocnoA*» B*rk aa ra noTrfTB H aaStbpbaht H aacbXpahht k-b rocnoACTB-k fro A BTi ESAfipTX’ B-felţfX A^UId fro. \A 4l|lf AHJKf Hf IlOMTfT H Hf STBpTiAHT H Hf noHOBHT ci'e X’phcobSa rocnoACTBa aih a h$ nonfpfT h nopSuiHT h k-b pasapabaihYi WCTABHT A4 AACT WTBtîTB BTk A*»HB CTpdUIHtAI C$AA AAIIHk* fl KOf MAOBtKB JfoKfT pa3opHT H nonfpfT h HcXdKHT eYi X’phcobSa rocnoAcrKa AIH topo rocnoAk Gork aa ra pasopHT h hcXaeht SA'b T-bAOAi fro a bti eSaewI K-kiţfX A^uia fro H A<> tCT npoKAfT H aijsSpHeaH wt thY wiţBi fjKf c8t r-b Hhiuh h aa haut h-bctYio cbc IyAA H civ flpYra h ck hhh HfR-fcpHfH i8a*h fjKf KiiSAinHUif Ha KphB rocnoAa Bora h cnaca Hauiero Icyea XpHCTd h pik*t; „b^aibi, r-bsaih h pacirfemf fro“, KP'BB fro HdA HHX’ H Ha HfAaX’ HX, fCT H E-BACT Kli K*kKH, AAIYh. GfîKf H CBfAfTfAYf nOCTdBA-fefAI TOCnOACTEd AIH: KOţ’IMH liana EfAHKBI AEOpHHK H KSlldH XpH3t BfAHKÎH AWrWijlfT H KOţflMH A,8AIHTpaUIKlV BfAHKYH BHCTYiap H kSiiah TopraH Bfa cnaTap H kSiiah A,$AiYTpaKH BfAHKi'H ctoahhk h kSimh flpaiUdHAY BfAHKYH KOA1HC H KSlldH ^YiaAldHAY BfAHKfH nfXdpHBIK H KOyildH KoHAYaH EfAHKH nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK) ?KO\'naH HfKC^Ad BHCTYiap. H a3, CTapB &TdHB_ GbbciiickbiX Awrwj|sfT, HcnHcaXoAi bb hactoahYh rpaA BSKSpfipY, AltCflţA AldHf aY AKHBI, WT (Ia am A TfK8l|JHAt AtTWAI B"B AtT x3pAS. t Iw flAHâdHApS BlVfBWAd, aihaoctY» eojkYio rOCnOAHHB. IIW flAHâaHAP^ BOHBOAd f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Alixandru voievod, fiul marelui şi milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi încă şi a părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfânt răposaţilor părinţilor domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest a tot cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este din jos de Bucureşti, ce are hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, care este întemeiată şi zidită de răposatul Alixandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, ca să-i fie sfintei mănăstiri vama de la ocnele de la Ghitioară şi de la Telega, însă vama de la vite toată, oricât se va alege, cum a fost legea dinainte vreme, pentru că aceste mai sus-zise vămi de la aceste ocne au fost date şi miluite de răposatul şi bătrînul Io Alixandru voievod şi de fiul său, de răposatul Mihnea voievod, ca să le fie domniilor lor veşnică pomenire. Şi au tot luat călugării din sfînta mai sus-scrisă mănăstire această vamă deplin cu bună pace pînă ce s-a întîm- 158 www.dacoromanica.ro plat vremea răutăţilor, în zilele lui Mihail voievod, de s-au ridicat taberele şi ostile blestemaţilor ismailteni şi au venit aici în Ţara Românească şi au făcut-atunci multe răutăţi şi au stricat şi au dărîmat sfînta, dumnezeiasca mănăstire şi au ars-o cu foc, cît le va da lor Domnul după faptele lor. Iar cînd a fost în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar la aceasta, domnia lui nevrînd să lase pomenirea părintelui domniei lui să piară, ci iarăşi a început, cu ajutorul lui Dumnezeu, să zidească şi să ridice sfînta mănăstire din temelie după alcătuirea dintîi, cum a fost alcătuită de bătrînul şi răposatul Io Alixandru voievod. Astfel, la aceasta, domnia lui a căutat şi a citit cărţile şi pitacele răposatului, bătrînului Alixandru voievod şi a părintelui domniei lui, Mihnea voievod, de satele şi de dania mănăstirii, pentru această danie şi miluire din vama de la ocne. Astfel, întru aceasta, domnia lui văzînd toate aceste dăruite şi miluite de răposatul bunicul domniei lui, bătrînul Alixandru voievod, de asemenea a dăruit şi a întărit pomana părintelui domniei lui, Mihnea voievod, pentru veşnica lor pomenire. Iar după aceea, călugării au avut pîră înaintea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cu satul Aninişul. Pentru că acel sat au fost toţi cnezi, ci i-a cumpărat jupan Cernica fost mare vornic, în zilele lui Radul voievod numit la sfîntul botez, Şerban. Astfel, cînd s-au vîndut, ei au spus către jupan Cernica vornic că au şi ei vamă la această ocnă de la Ghitioara. Iar după aceea, Cernica vornicul a tot luat vama şi a cotropit vama mănăstirească. Iar după aceea, Radul voievod a trimis de a adus vecinii din acel sat de au stat faţă înaintea domniei lui la divan şi a întrebat domnia lui pe vecini: au avut ei amestec în această mai sus-zisă vamă sau n-au avut? Iar ei au grăit minciuni şi au minţit şi au spus că au avut; şi n-au avut nici cărţi, nici n-au ţinut nimic. Iar la aceasta, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui. Iar după aceea, domnia lui a dat lege 12 boieri acelor vecini din acel mai sus-zis sat, Aninişul, să jure că au avut şi ei vamă. Iar ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei lui. Iar după aceea, Cernica vornicul, dacă a văzut el astfel că n-au avut acei vecini nici o parte în această vamă astfel, el încă a lăsat de a lui bunăvoie în divanul lui Radul voievod ca această parte din vamă, pe care a luat-o, să fie sfintei mănăstiri. Şi s-a scris în sfînta proscomidie. Astfel, după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar egumenul Partenie şi toţi călugării din mănăstirea de la Mărgineni, ei au ridicat pîră înaintea lui Gavriil voievod şi aşa au pîrît că au ţinut şi ei aceea vamă din vite de la Ghitioara şi de la Telega în zilele lui Radul voievod Şerban. Iar la aceasta, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a adeverit domnia lui că a ţinut vama din sare, iar vama din vite n-a ţinut nicicînd, nici n-a avut vreo treabă, încă 159 www.dacoromanica.ro dinainte vreme nici vama de sare, nici de vite, ci a scos răposatul Alexandru voievod cel bătrîn şi a miluit şi le-a dat lor, la mai sus-zisa mănăstire de la Sfînta Troiţă, ca să fie de întărirea ei, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei lui veşnică pomenire. Şi a rămas egumenul Partenie şi toţi călugării din mănăstirea de la Mărgineni de lege şi de judecată dinaintea lui Ga-vriil voievod. Iar la aceasta, domnia mea am văzut cartea răposatului bă-trînului Alexandru voievod şi cartea fiului său Mihnea voievod şi cartea lui Ştefan voievod şi cartea lui Mihail voievod şi cartea lui Radul voievod Şerban. Iar după aceea, cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod şi cartea lui Gavriil voievod iar apoi cartea lui Alexandru voievod cel Tînăr, fiul răposatului Radul voievod, cum au dat şi au miluit cu această mai sus-zisă vamă din vite de la Ghitioara şi de la Telega la sfînta mai sus-zisa mănăstire Sfînta Troiţă, ca să-i fie mai sus-zisei sfintei mănăstiri de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniilor lor, veşnică pomenire. De asemenea am dat şi am întărit şi am înnoit domnia mea toate mai sus-zisele cărţi vechi ale bătrînilor domni dinainte, care au fost înaintea domniei mele ale tuturor domnilor, cu acest hrisov al domniei mele, de miluire. De aceea, am dat şi am miluit şi domnia mea cu această mai sus-zisă vamă din vite de la Ghitioara şi de la Telega, ca să-i fie de ohabă sfintei mănăstiri mai sus-zise şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele, veşnică pomenire. încă şi blestem: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după greşelile noastre, sau din alt neam, toţi binecinstitorii domni creştini încă să cinstească şi să întărească şi să înnoiască acest hrisov al domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci îl va călca şi îl va strica şi în destrămare îl va lăsa, să dea răspuns în ziua înfricoşatei judecăţi, amin. Iar care om va distruge şi va călca şi va strica acest hrisov al domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l nimicească, aici cu trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui Domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1 pe el", sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco marele vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi marele stolnic şi jupan Armandi marele 160 www.dacoromanica.ro comis şi jupan Diamandi marele paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Necula vistier. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 11 zile, de la Adam cursul anilor în anul 7136<1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc.. Peceţi nr. 41 (M-rea Radu Vodă). Orig., perg. (76 X 50), pecete atîrnată. Cu o trad. din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 256, f. 555—556 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 4985, f. 106 v—108. 73 <1628 mai-august> 12. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Staico postelnic un rumân din Borăscul. ţ MhAOCTÎIO BoJK'flO, îw UAEâdHAP# . A4K<,T rocnoACTKo aw cYio noKfAtHYio rocnoACTKO mh crt8r roc-iioactbo aih Staico postelnic ot Ohabă... demnii măle, de să-i fie 1 rumân, anume Pătru de în Borăscul cu f. Pentru că acest om Pătru, ce scrie mai sus, el au fost rumân lu St şi părinţii,lui şi apucat şi de legătura lui Mihail voevod... i-au fost rumân cu bună pace. Iară după ac&a, cîndu au fost acuumânească, iar Pătru de Borăscul, el au rădicat pîră şi au v de faţă în divanul cel mare cu Staico postelnicul şi aşa pîrîia... postelnic, nici l-au apucat legătura a lu Mihail voevod în Borăscul pă... omnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre l£ge înpre şi am dat domnia mea lu Staico postelnic l£ge de în divan 3 boiatoica postelnic i ot Drăgoiani, Brăilă i ot Rogojina, Diicul i... au fost Pătru rumân de în sat de în Borăscul, de moşie şi cum l-a... orăscul şi cum iaste şi acum lăcuitoriu tot în Bor<ăscul,.. .S>taico postelnic, el şi-au adus lăge deplin în divan şi au jurat... Deci au rămas Pătru de lege şi de judecată denainoao răvăşele domneşti la mîna Iui Staico postelnic, cum...domnii mele lu Staico postelnic de Ohabă, ca să-i fie a... cărţii domnii m£le. Hhako . <11 HCnpdBHHK, C4M p64 rOCnOACTKd . kV AhHH, .... f Iw fhuâdHApS KOEKOAd, . Academia Republicii Socialiste România, CCCLIX/2. Orig., hîrtie (30,5 X 20,5), rupt, lipsă a şasea parte. Datat in legătură cu răvaşul de jurători din 8 mai 1628. EDIŢII. Iorga, St. şi doc. VII, 4—5. 11 — Documente — c. 915 161 www.dacoromanica.ro 1628 (7136) mai 13. 74 Anghelina şi Manole, fiii lui Ion postelnic, vînd lui Sima logofăt jumătate din satul Zgîriaţi. f Eu Anghelina şi cu frate-mieu Manole, feciorii lu Ion postelnic den Bucureşti, facem cest zapis al nostru, să fie de credinţă la mina jupan Simei logofet, cum să se ştie că i-am vîndut partea nostră de ocină den sat den Zgîrîiaţi de la Colintina, ot sud Elh, jumătate de sat, partea ce-au fost cumpărat tată nostru de la feciorii Balei, anume Oana i Radul i Vladul, părţile lor de preste tot hotarul şi partea ce au cumpărat tată nostru de la Gherghina şi de la Berivoe despre tot hotarul. Aceaste părţi fac jumătate de sat, ce o-m vîndut jupînului Simei logofet, derept 7 000 de bani gata. Iar altă jumătate de sat de Zgîrîiaţi fostu-o-u cumpărat răposatul jupînul Nica logofet de la alţii. Apoi au căzut să ia şi ciaia jumătate de sat ce-au fost cumpărat Ion postelnic. Şi se-au pîrît jupînul Nica logofet cu Ion postelnic de faţă, nainte răposatului Radul vodă Şerban. Şi au fost rămas Nica vistiiar de l£ge atunce. Iar de vor scorni de icea nainte feciorii Nicăi logofet vreo pîră, să avem noi a ne întreba cu dinşii, iar Sima logofet tot să-şi ţie ocina cum i-o-m vîndut. Şi i-am dat şi cartea răposatului Radul vodă Şerban, care se-au fost pîrît cu Nica logofet, de au rămas. Şi i-am vîndut noi această ocină de a noastră bunăvoe, denaintea a mulţi boiari mărturie: jupan Fiera biv vel logofet i jupan Dumitru vistiiar Dudescul i Para logofet i Stroe spatar i Radul postelnic, şină Dumitru vistiar i Pătraşco, sinii Nica logofet i Gherghe postelnic ot Negoeşti i Standul postelnic ot Cocorăşti i ot Tîrgovişte, Pîrvul logofet Mavrea i Gherghe logofet i Udreşti ot Şirineasa logofet. _____ HcnHcajf 43, Hek8a4 rpAAMTHK, Arkctiţd amh rT A^hh, bk Atr x3pAS. Eu Manole am scris Fiera logofet Dumitru vistiar Radul Dudescul Stroe spatar f Gherghe postelnic ţ Gherghe logofăt Udrişte ot Şărineasa1 Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, XI/2. Orig., hirtie (30 X 21), nouă peceţi aplicate. 1 Toate semnăturile sînt autografe. 162 www.dacoromanica.ro 75 1628 (7136) mai 14. Sava vinde lui Necula vistier un rumân şi o ocină în Sărăţeni. f Adică eu Sava, feciorul lui Mihaiu Murgeanul, scris-am acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Niculii vistierul, pentru să să ştie că i-am vîndut de bunăvoia mea un rumân, pre nume N£niul, cu feciorii lui şi cu 50 de stînjeni de ocină, în satu în Sărăţeni, din cîmpu, din pădure, din apă şi din baltă şi de preste tot hotarul, drept ughi 40, fac asprii 8 000. Vîndut-am de bunăvoia mea, cu ştirea tuturor fraţilor miei şi megiiaşilor. Întîmplatu-s-au şi mărturii la tocmeala noastră, boeri pre nume: Ivaşco vornicul, Vlad vistiiar, Gligore comisul, Tudoran pitarul, Manta logofăt dă la visterie. Iar din megiiaşii miei fost-au mărturie: frate-mieu Vasilie şi Stan-ciul Voichii şi Căzan; de la Crîngeşti, Costandin, feciorul sulgerului şi Micul postelnic. Aceşti toţi s-au întîmplat la tocmeala noastră, cînd i-am dat eu însumi şi am vîndut aceşti rumâni ce scrie mai sus şi această ocină, ca să fie moşie ohabnică jupînului Neculii vistier. Aşa să să ştie. Am scris Gorune logofăt, mai 14, leat 7136 <1628>. Eu Sava Murgeanul. Ivaşco vornic. Grigorie comis. Eu Vasilie Murgean. Vlad vistiiar. Costandin Avanul. Eu Cazan de Sărăţeni. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 179 v-180 (nr. ţl). Copie. 76 1628 (7136) mai 14, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Viforîta bălţile de la Vă-răşti şi Gurguiaţi. f rtlHnecTYfto BojKYew, Iu» fLuiâdHAP$ bu»jdnHCKOIO, CHHTk KEAHKdrO H AUlriOCTHKdrO H IlOKOHHdrO Iu» IrtYraUJ B0fB0A4. eYl nOBfdfeHlf» rocnoACTKd BtT,kH BMKfCTBHtH 163 www.dacoromanica.ro OJ’EDIUBUIOJODBp'MMM m -ou hhW Hdu xi« ‘aivq.da jVakh ‘jHJMd jmHa xdj JWJ 0XPV3 Xltt H?dPXOJ( JJ(D HHm HXHSPpH PV ‘SPdam OHH 'La HXHdoaXH.0 XYJOH' -sa.a 3H h oHUfiapg ‘owpx hvhVojj xsd jfHO'ta ‘iViHodx Pxq.aQ im Hdugvpa daj1 hpusjk oa.o ‘j(q.d imua Hdq.voa j j(jx Hapu ‘pVoaaoa vAVpj ojphh -oaou ‘OJJ H,HHD PH ‘jVDOU JJKPJ, *OHP3HU JfllHa XDJ OHPH ‘PVoaj03 OJPHHOaOU hhW Hdu ‘Jivq.da jVa jdjx ‘aHHdoaV PHHHdJh Da.D ohushps ‘Hituvoihnag xm HPivog h hhpjkm'lj xm oaHPg h HrtiJHa.aok xm hpV ••«vh ph ‘Hdq-voa j pVjox xm Hdq-voa j(ix xm pVoajoa pvAVpj hhW udu h xrd hvj.Voj( hhpu ‘tvoxou p jjkpx 'HvpjHdPxojf x.foo Jdjx ‘oxpva g pVjox Hv.ţVoj( hvhs xsd j>kj ‘pVmajma q.Hj(Hiv ojphhohouph xm Hdq.voa j.a j(jx xm hvhs xsd Hdoxoa ‘Hdq.voa J Da,D ohuAohps ohtx vpvdou xdj jdjx ‘aHHdoaV via ana paHHdj^ hpushc fiH'i fiaxaVouaoj j.i.vjxHapdu ou vHHPdasH xdj jdix 8WJ fiaxaVouaoj xdj vHdxotva.D h fiH'i fiaxaVouaoj j.ivjxHapdu XHS'La ?a.D ‘sHoapg ou h fiVapdu ou VHVfia h xdj vpVjvj pVoajoa vsVpj ojphhohou ‘tvix ft y -PHihid jiuHa pxpva ).p jVpd hhpu ‘Hrti'*rdoj(Hg ph xm jtiHdjJsvpa Da,D î.ihîdu x$3 HVPSHas'La jwhhpu rhp ‘io Hxq.va xaitiopH.a jh HHm ‘pVoajoa hjh ’lhhd ‘PVoajoa pvrVpj sivohhhohou hhW Hdu VHa xdj pV*th ‘H'oxou y •HrtiardojfHa ph xm jtiHdjJgvpa jd ^xpar^dV j(q.d juma x&> jhk ou h aHHdoaV voihHPV hpus>k ou pVjox vpvdou ‘pVoajoa q.Hj(H]y ojphhohou ‘h'oxou y •pxpva xm H'H jaodpxojf vsHajxudu vhs xrd oapa Vxpva .iVpd jtiHodx pxq.aţ) xm Hdjjsvpa xm jjHjHSJxHdu ps j(^.d jmua hjjphoh' xoj jo vpapvu ‘pVmajma ajHj(H]/y SH'OKHoaou nuaV Hdu ‘pVjox jmcpx H'UPifijdsj ph xm pxpva xm j(q.d jmua xm jdpxoj( jp oa.3 Hitwdoj(Hg ph xm ei.ijphoh' ou jtiHodj, px^.30 xm Hj.djjfivpa vftHajx -Hdu vhs xoj kjhou> ‘p^iHodx pxq.ao hh'jvojpvj ‘Hitiadfiasg xm pdHxopnoH' [xm] pxq.aD xm Hdjjgvpa sa.) j.mjdu pVjox jnm xAoo pivph'H j(^.d jmHa dHxopnoH' Pxq.ao xm j.tjfPHOH' p ‘pVmajma ajn^Hyy ojphhohou hhW Hdu VHa xdj pVara ‘j>kpx •jH'q.da jV>Kq.du VHa xdj j>kj ‘HdpVouDOj Hdpx -mug 8 ou ei8x xm h ‘Hdq.voa ja Da.D pVoajoa ajHjfHţy ojphhohou rinaV Hdu HVPDHd -pxoj( xAod jdjx ‘voidpxdou oj(Hţy h vsaHHdoaV voihHPV hpu8>k xdj vhVoj( jVaaou ‘ovjajY vfiaoamog ou HViPisJdsj ph xm oaa.duoH :xjphs jd p •fidHXDPHOH' Hq.xq.aD 8HjVq.V ps VHa xdj phhvj ‘j(PDa.a Htaei8Jd8J ph xm h Hrtia.da.g ph xm gdHXDPHOH' Hq.xq.aD pxpva xrd H'H pV jjkohej ‘ajţ.D Hvq.xHam H'q.xq.ao a.a ^HitiftaHMi j>kj ivj.ij(phoh' h HJLdpg; naq-VoHDHdu h oViHVodojog juiph jViHhHV -pva nq.XDHhq.du> oaxDjVwod H'Pdjf xdj jskjVh ‘Hitiardo^Hg hh'jvojpvj dHxoPHOiv KOHAA, AH8 (1JKH WCTAEHAH WHH cYE XoTApA WT EAATA, E>KE c8t BHUIE pEMEHE, cwc c8t EHAE nOCTABAEHE WT np-k>KAE Ep-kAlE. ti no toai, ktiAa ect eha cceaa, npH a^hh rocnoACTKa aih>, a KAA8rEpHiţE wt cE'kTa aiohacthp wt KhXopîeijih, whh c8t npHUiAH npEA rocnoACTEa aih eboaa, chh8 noKOHHOAt8 MhXheb boekoaa, sa Xotapjk h sa EEAk3E BliCEX, KaKO ECT EHA XoTApHCAA H WT np'kftA* KP'k/HE TEX EAATOEE no CTA"kXoAi h rocnoACTEO aih KHHr Paavaa koeboaa, nHcaHa cec EEA-kSH H CEC XoTApE H3EpAHE CEC TtX bY EOA'kpH, KAKO A a ap^scht KaA8r(pHi^( wt ha EhXop’eiiih. H cetbophXoa» rocnoACTEO aih h ap$* ra pEA$ wt KHHr a rocnoACTKa aih. ii no toai, naKH npEHYl npEA rocnoACTKa AIH CEC KopH-KU,E-AEhYh H TAKO np-kUlE WHE, KAKO hX ECT npHTECH8AH CTAptX XoTApOBE...1 2 K'hp'hlIJH, MTO ECT EHA nOCTABHA j^AHMIO AKOpHHK H MhXo nopTAp CEC eY 1 TEpE C8t nOCTAEHAH KAAIEHH H EEAtSH, KAKO ECT KHUIE ptX, A A nO TOAI, XoAHA ECT HePHHKA APOKHHK npH AbHH PaAyAA KOEBOAA CEC teX eY EOA'kpH, naK no Tpar teai eY EOA'kpH. fi a no toai HAHnocaE, naK k"e a^hh PaAVAA H EE3 bY EOA'kpH H EE3 SAKOH, TTiKAlO CEC KopA'hl^MH'kHYH8, TEpE hX C8t tlOtlEpHAH CTApE XoTApE HAI H nOCTAEHAH C8T KA-AtEHH 8 C8Xo H 8 EAAT fipE3 CTApS XoTAp HAI, TEpE C8t AIHH8AH npE3 JfOTAppE TEpE C8T npHTECHSAH...3 H CETKOpH C8t H EOAHHHIţS H nOC'kMHAH C8T H AtCH HAI WT EAAT H C'KTEOPHAH C8T WHH AP&3H AtCH. Ta>KE Eli TOAI, TOMIOACTEO AIH C8AHXOAI, no npaBAS h no sakoh8, h cec etic npaBHTEAYE rocnoACTEa aih h h3epahhXoai roc-noACTBO aih BkpHaro EOAkpHHS rocnoACTEa aih îwpra rocnoACTEO AIH TaAlO, 3AK8nH0 CEC KAA8repHU,E H XoAHT H CEC KopHTv-U.'hA'kHYH, Ai C'KBHpaET A0EPH H CTApH AIOAE WT WKP'KCT AIECTO HAI WT nO KpAW- IJJH H H3 rop H AOA BHAHT H A & HCTHHCTBSET paAY TEX EHUIE pEMEHE XoTApE. Ta«E •OKSnaH lfwpraKH> abophhk nouiEA ect taaio cec KHHr Paayaa koeboaa, chh-e MhXheb soEboaa, no k8ae ect Xoaha j^ahmioa akophhk h A\hXo nopTap, npH a**hh A\HXHt eoEboaa cec eY eoaeph h a no toai, no Tpar hai, Hephhka akophhk cec r EOA’kpH wt teX bY, kako ect no bhuie ptX. H I no TOAI <...Xotaph>4cahe CTAPE XoTapE HAI. H CEEHpAH ECT A0EPH AIOAHE HA HA1E: WT HoH^HElţlH, A,pArOAlHp, CHHTi ,\AHOK h AXaKapYia h wt r-hwiKanH, IIp-Eut h wt Hehmioaeliih, GKOpu,t h wt ^-eSpeh, ron A,ospE h Eoka, tepe c8t XoaYah cec EOAtpHH rocnoACTEa aih bhuie ptX h cec KAA8repHU,H H CEC KopH'EU.EAtHYH H....5 flAK nO 8 EAAT A, WT BEAtS tlAK 8 EEAtS H WT CSX, WT KAAtEH A® KAAIEH, KAKO ECT HCnHCAH H 8 KHHTH, no CTApE XoTApE, nO k8a( ect Xoaha ^ahmioa aeophhk h AIhXo nopTap, cec eY EOA'kpH, a no toai, b*e 1 Loc rupt circa 4—5 cuvinte. 2 Aşa în text. 3 Loc rupt circa 6—7 cuvinte. 4 Loc rupt circa 3—4 cuvinte. 5 Loc rupt circa 2—3 cuvinte. 165 www.dacoromanica.ro CAtA HAI, HfpHHKA ABOPHHK CKC T EOAfcpH H WT TfX kV EOA’bpH, Ttpt C8t JfOTa-pHCAAH TAKOÎKI H EOAtp AKOpHHK XoAHA ICT no Tpar HAI H AIITH8A ICT KaAlfHH H EfAtSH MTO ICT flOCTaKHA EpaT8A KOAIHC CKC KopH'KlţfA'kHH H EIS bY EOA’bpH H A«TH8AH C8T CaAIH KopH*KA’bHH KaAtfHH H naKH WCTaBHAH c8t no CTapH XVrapH h EfA-bSH, koh c8t noeraBHAH ^ahmioa akophhk h AYhXo nopTap CKC bY BOA’kpH. H a no toai nan sa iaha kaaikh, ok( bha nocraBHA JK8>nan Xpns-b bia Awrw-iJjit, a KaA8r(pHi^H naaKaX ct npfA PaAVA koiboa h nocaaa *ct KHHr rocnoACTKS (Al8 ckc AiaAH nmaT H ahthSa ra ict, a EpaT8A koaihc nax nocrasH rAf (ct nocrasH PHSa bia Awrwi|stT. fl no toai, IwpraKH, wh ra fer nocraBHA rAf fer khah crapn XoTapH. H CKfAfTfACTKOKâA (8t K’KCH AlOAYf WT no KpaiOI|lH H ClflCHCC H CTapH T8...1 Tfpf CBfAfTfACKOKaUlf, KaKO SHafT WHH WT APfBHVf A^HH KlvC aP'k^aah c8t kaa8-rfpHi^H H ict aiicto H eaatobh CB’kT’kH AlOHacTHp WT F.hXop’kujh H nOH’HJKAAA ter IwpraKH AKOPHHK KaKO M HSEaAHT KopH’KUfA’bHH H-bKH KHHPHJ WHH C8T pfKAH saHfttf hi HAiaT HHfAHa khhp. fl aifif hsbaaYth whh H-bKH khhph HtKorAa, aa hi stp8fT cf npfA cTio khhp rocnoACTBa aih. Giro paA'f AaA^ H rocnoACTBO aih cstTtH aiohacthp wt EhXop*i|ih, raKOKi Aa ict BHuif pfcX whhhi h BAaTOBf b-k wXaE hai Ei, K’bKH, a KTHTopoAl h rocnoA-CTBO AIH BfMHOI KTvCnOAlHHaHYl. no wuifCTBÎf rocnoACTBa aih, Koro b"kp8hht rocnoA*K fiori, ehtY rocnoAapi, 8 EAaUlKOlO 3IA1AI, AA Alţii nOHTlT H CKXpaHHT H nOHOBHT CYf KHHr rocnoACTBa aih, Toro rocnoA"K Eon, aa pa noHTlT h CKXpaHHT kt, rocnoACTB-k iro, a b-k eSaiiiihX BtiţfX A^uia iro. fi aiţii hi noMTiT H hi nOHOBHT cYf KHHr rocnoACTBa aih, topo rocnoA'K Eor’K aa hi noHTfT h hi ckXpahht bt, rocnoACTB-b iro, a b*k ESAfifiHX BtiţtX ASuia fro h aa ict ckmphhm np-fenHera BAaAHiHiţf h npHCHOA*BH AlapYia, b’k akhh crpaiiiH-bAl c8aa, aAiHH. K8nau nana bia akophhk h >K8naH \pHS-b bia Aoro^sfT H >K8naH ^SAiHTpauiKO bia bhctYiap h »8naH Toprau bia cnaTap H >K8nan ,\8AlHTpaKH bia K8naH> Paaiahah bia koaihc h %8naH A,YraAlaHAH bia nfXapHHK H >K8naH Kohahah bia nocTfAHHK. H HcnpasHHK %8naH HikSaa BHCTYiap. H as, , HcnHcaX 8 rpaA E8K8pii|iH, AVbciiţa AlaH ÂY AKHH, WT flAaAla TfK8l|lHAI A-bTf KTv AtT xSpAS. t Iw flAHâaHAPft bwibwaa, EokYio rocnoAHHK. Hw flAHâaHAPS bohboaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod. mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii 1 Loc rupt circa 2—3 cuvinte. 166 www.dacoromanica.ro mănăstiri ce se cheamă Vihorăşti, unde este hramul naşterii pururea fecioară Maria şi călugăriţelor care trăiesc în acest sfînt locaş, ca să le fie bălţile sfintei mănăstiri de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi toate, cîte au fost de moştenire ale sfintei mănăstiri. se ştie: dintîiu de la Gurguiaţi pe Coşcovul Gros, pe unde a mers jupan Danciul vornicul şi Miho portarul de au hotărnicit, în zilele răposatului Mihnea voievod, cu 12 boieri şi de acolo pe Stejarului în sus de la Sticleanu pînă la Dunăre şi din jos pe rogoz pînă la Varanghel şi de acolo, din copac în copac şi de acolo pe cîmp, din movilă în movilă, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire, din zilele bătrîni domni, care au fost înainte vreme. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, iar călugăriţele de la sfînta mănăstire mai sus zisă, ele au avut atunci pîră cu călugării de la sfînta mănăstire din Bucureşti, numită Sfînta Troiţă, < deoarece > călugării de la Sfînta Troiţă au cotropit pe călugăriţele de la Vihorăşti cu aceste hotare de la mai sus zisele bălţi de la Gurguiaţi. Astfel atunci, în zilele răposatului Mihnea voievod, s-au plîns călugăriţele mai sus-zise de cotropire de către călugării de la Sfînta Troiţă pentru bălţi, că au fost cotropite hotarele lor de la bălţi. Iar după aceea, răposatul Mihnea voievod a trimis atunci pe jupan Danciul vornic şi pe jupan Miho portarul de au umblat ei atunci, acei boieri, împreună cu călugării de la Sfînta Troiţă şi cu 12 boieri de au cercetat şi au hotărnicit aceste bălţi mai sus-zise şi au aşezat şi semne pe aceste hotare, care sînt mai sus-zise, să-şi ţină călugăriţele de la Vihorăşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, iar călugării de la Sfînta Troiţă, ei n-au vrut să se lase, ci iarăşi au ridicat pîră cu călugăriţele de la Vihorăşti, iarăşi pentru aceste bălţi mai sus-zise. Iar întru aceea, răposatul Radul voievod a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei lui şi a căutat domnia lui de a ales pe dregătorul domniei lui jupan Cemica fost mare vornic de l-a trimis acolo împreună cu 3 boieri, care au fost din acei 12 boieri de la răposatul Mihnea voievod, care au umblat atunci în baltă de au hotărnicit. Astfel, după aceea, iarăşi au mers şi în zilele lui Radul voievod din acei boieri de atunci 3 boieri, anume: Dan din Ciocăneşti şi Baico din Găojani şi Coman din Nenciuleşti, împreună cu Cemica vornic de acolo acele hotare care au fost hotărnicite tot de ei încă mai dinainte vreme, din zilele răposatului Mihnea voievod, cum este mai sus scris. Astfel mai apoi, la fiul lui, răposatul Radul voievod, iarăşi acei 3 boieri mai sus-zişi, cu jupan Cer călugării de la Sfînta Troiţă, toţi au umblat acolo împreună şi n-au putut să facă în alt chip, să strice ei aceste hotare de la baltă, care sînt mai sus zise, care au fost aşezate dinainte vreme, din zilele răposatului , ci iarăşi au lăsat ei aceste hotare de la baltă, care sînt mai sus-zise, care au fost aşezate dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost , iar călugăriţele de la sfînta mănăstire de la Vihorăşti, ele au venit înaintea domniei mele cu acei 12 boieri, ca să ţină călugăriţele de la Vihorăşti. Şi am făcut domnia mea şi altă 1 de au aşezat pietre şi semne cum este mai sus zis, şi iar apoi, a mers Cernica vornic în zilele lui Radul voievod cu <3 boieri care au fost din> acei 12 boieri, iar pe urma acelor 12 boieri. Iar după aceea, iarăşi în zilele lui Radul vornic s-a dus acolo cu cartea lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, pe unde a mers Danciul vornic şi Miho portar, în zilele lui Mihnea voievod, cu 12 boieri, şi iar după aceea, pe urma lor, Cernica vornic cu 3 boieri din acei 12 boieri, cum este mai sus scris. Şi după aceea.. .s hotărnicite vechile lor hotare. Şi a strîns oameni buni, anume: din Ciocăneşti, Dragomir, fiul lui Dan şi Macaria şi din Găojani, Pîrcea şi din Nenciuleşti, Scorţea şi din Făurei, popa Dobre şi Boca, de au umblat cu mai sus zisul boier al domniei mele şi cu călugăriţele şi cu Cornăţălenii şi ....4 iarăşi pe baltă din semn iarăşi în semn şi din uscat, din piatră în piatră, cum este scris şi în carte pe vechile hotare pe unde 1 Loc rupt circa 4—5 cuvinte. 4 Loc rupt circa 6—7 cuvinte. 4 Loc rupt circa 3—1 cuvinte. 4 Loc rupt circa 2—3 cuvinte. 168 www.dacoromanica.ro a umblat Danciul vornic şi Miho portar, cu 12 boieri, iar după aceea, în urma lor, Cernica vornic cu 3 boieri şi din acei 12 boieri, de au hotărnicit aşa. Şi boierul < domniei mele Iorgachi> vornic a umblat pe urma lor şi a aruncat pietrele şi semnele pe care le-a pus Braţul comis cu Cornăţelenii şi fără 12 boieri şi înşişi Cornăţelenii au aruncat pietrele şi iarăşi au lăsat vechile hotare şi semne pe care le-a pus Danciul vornic şi Miho portar cu 12 boieri. Iar după aceea, iarăşi pentru o piatră jupan Hrizea mare logofăt, iar călugăriţele s-au plîns înaintea lui Radul voievod şi au trimis cartea domniei lui cu pecetea mică şi au aruncat-o, iar Braţul comis iar a pus unde a pus Riza mare logofăt. Iar după aceea, acum Iorgachi vornic el a pus-o unde a fost vechiul hotar. Şi au mărturisit toţi oamenii de pe margini şi încă şi bătrînul.. -1 de au mărturisit că ştiu ei din zilele de demult că au tot ţinut călugăriţele şi locul şi bălţile sfintei mănăstiri de la Vihorăşti şi a silit Iorgachi vornic ca să scoată Cornăţelenii nişte cărţi; ei au spus că n-au nici o carte. Iar dacă vor scoate ei nişte cărţi vreodată, să nu se creadă înaintea acestei cărţi a domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Vihorăşti ca să-i fie mai sus zisele ocine şi bălţi de ohabă lor în veci, iar ctitorilor şi domniei mele, veşnică pomenire. După trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa Domnul Dumnezeu să fie domn în Ţara Românească, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi această carte a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie protivnică preacurata stăpîna şi pururea fecioară Maria în zilele înfricoşatei judecăţi, amin. <Şi martori> punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Necula vistier. Şi eu am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 14 zile şi de la Adam cursul anilor, în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/14. Orig., perg., rupt, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1860. 1 Loc rupt circa 2—3 cuvinte. 169 www.dacoromanica.ro 77 1628 (7136) mai 15. Ganea din Negraşi şi fiul său se vini rumâni împreună cu ocina lor lui Trufanda fost mare vistier. ţ Eu Ganea de Nigraşi al meu zapis să se ştie că m-am vîndut eu şi cu feciorul mieu, anume Calin şi cu ocina mea de la Nigraşi de în cîmpu şi de în pădure şi de în siliştea satului, de prestii tot hotarul, oari cîtu si va al£ge partea mea, de în apa Dombromnicului pînă în vale, în matcă, unde şade satul, în hotarul Negraşului şi di în Plopi 4 locure şi de în Haştu 4 locure şi de în Buciumi pămînture curaţi 6 şi de în branişti, unde şadi satul, pămîn-turi 2 şi de în Glîmbini pămînturi 2 şi di în poini 2 funi de ocină de laţi cîte de 20 de stînjeni, de în matcă pînă în Calea Cerbului. Vîndutu-ni-am noi amîndoi şi cu ocina cîtă scrii mai sus jupînului Trufanda ci-au fost vistiar mari, deript 8 000 de bani gata. Şi ni-am vîndut de bunăvoe a noastră cu ştirea tuturor fraţilor şi cu ştirea tuturor migiaşilor di înprijur să-i fim rumâni di moşie şi lui şe feciorilor lui şi să aibă a-şi facir6 şi cartea domniască pri zapisul nostru. Şi au fost la tocmala noastră boiari şi mulţi oameni mărturie, anume: Ivaşco vornicul şi Vladul vistiarul Rudeanul şi Gligorii comisul şi Para logofătul şi Iani postelnic de Blagodeşti şi Iani postelnic de Cîmpu Lungu şi Androni armaşul şi Radul logofet. IlHC /HtCflţd /Hd» H AkHH, B*k AtT x3pAS. Ivaşco dvomic Andronie armaş Vladu vistiiar Radu logofet Gligorie comis Haavrjg jnootatXvtjKog1 Para logofăt mânu propria Iano postelnic2 Muzeul de ist. a oraşului Bucureşti, nr. 27430. Orig., hîrtie (30,5 X 20,5), opt peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 27 653, i. 1. 1628 (7136) mai 15. 78 Gherghe Tur cu şi fratele său vînd mănăstirii Golgota ocina lor numită Varnava. ţ Adică eu Gherghie Turcul înpreună cu frati-miu Thanasie Păiosul feciorii lui Chef, dat-am zapisul nostru svătii şi dumnizăeştii mănăstiri Gol-gothii, unde eşti hramul preobrajeniei rocnoAd Bora h «iaca HdUitro lc8ca Xpu- 1 Ioan postelnic. 2 Semnăturile sînt autografe. 170 www.dacoromanica.ro era wt c8a A,’khb*khM cum să se ştie că avînd noi o ocină aproapi de svăta mănăstire, anume Varnava, care ocină ni-u fost din moşi, din strămoşi, deci noi, de bunăvoia nostră o am făcut vînzătoare şi ni-m tocmit cu egumenul di la svăta mănăstire ceia zisă mai sus, chir Nil, dinpreună cu tot săborul svătii mănăstiri şi o-m tocmit drept bani gata ughi 40. Şi-am luat acişti bani toţi în mîinili noastre şi ni-m scris şi la pomenicul svătei mănăstiri pe noi şi pe părinţii noştri, ca să fie această moşie \ce scrie mai sus a svătii mănăstiri ocină şi moşie ohabnică şi stătătoare în viei. Şi într-această tocmelă a nostră fost-au multe obraze de cinste, care să vor iscăli mai jos şi alţi megiiaşi di pi înprejurul locului a cărora li să vor puni mai jos numili. Şi pentru mai adevărată credinţa ne-am pus iscăliturili şi decitili mai jos, crez. însă să să ştie şi hotarul: din hotarul Răzvadului din sus din Slănic pi muchie pînă în vîrful undi eşti hotarul svătii mănăstiri Dealul, la fîntîna ce di pietră, şi în lungu, pînă în hălişteul Pinaghiei în sus pe muche, unde este copaciul cel mare la vîrfu şi în vale, undi întră Vîlcăniţa în Slănic, şi în lat, din Slănic pînă la mijlocul dealului, caii ci bătrînă a lui Mihai vodă, cari vini di la oraş. Şi am scris eu, Paisi ieromonah, egumenul sv^tii mănăstiri Pinaghiei, cu zisa lor, mai 15 dni 7136 <1628>. f Eu Ghirghie Turcul vînzător. Eu Athanasie Păiosul vînzător. f Gherghie judeţul ot Tîrgovişte1 Samoil monah ot Panaghie martor, ţ Agapie monah ot Blaj. Costandin şi Paraschiva ot Ocniţa martori. Stanciul ot Răzvad martur. Arh. St. Buc., M-rea Golgota, IV /6. Orig,. hirtie (32 x 22,5). Copii ibidem, M-rea Golgota, VII/14 şi mss. 228, f. 65 v şi 231, f. 5. 79 1628 (7136) mai 15. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pîrvu logofăt un rumân în Pereni. f Bo>kTk>, Iw fl/UâdHApS KOfaoAd h rocnoAHH'h, cHHt noKOHHOdtS Iw HrtHiaui EOfEOAJ- A',KdT rocnoACTso noBfc/WHlff rocnoACTBd chip n-a putut să jură atunce. Iar într-aceia, domnea mea încă i-am mai dat şi a do-oră lege 4 omeni, să jure cum au fost robitu, iar Pătru Borcan nece într-u chip nu să putu apuca de lăge, ce rămase de lege şi denaintea domnei măle, de în divanul domnei mele. Dereptu aceia, am datu şi domnea mea boerenului domnei măle ce e mai sus-scris, să-i fie rumân elu şi feciorii lui, în vădi. IlHdKO a<> hIjct, no pd rocnoACTBd aih. HcnpjKHHK, CAM p(M rOCnOACTBd AIH. IlHC Altclţd MAH 7f A*»HH, Bk AtT x3pAS. f Iw flAtâdHAP# KWfKWAd, AIHAOCTflO EoJKIIO rocnoAHHk. Academia Republicii Socialiste România, XXXIII/198. Orig., hîrtie (30 X 21). pecete timbrată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 148—149. 80 1628 (7136) mai 16, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt satul Bălteni în urma unor judecăţi. ţ AlHAOCTieiO Eoadftt, Iw flAfâdNAPS BOtBOAd H rOCnOAHNk BkCOH 3fAlAf ă>rrppoBAdXYHCKof, cHNk BfAHKaro h np-kAOBparo noKOHHHOAiS Iw H Alta in BOteOAd. ^aKdT rocnoACTBO aih cTe noBtAfnYt rocnoACTBO aih noMTfHHOAiS npasHTf aio rocnoA* ctbo aih «Snan \pH3a biahkYh AwrotjsfT h ckc chhobh iro (AHtţCHU Eork npHnSc- THT, iaK0)Kf A4 418 fCT C(A0 EkATtHYH, WT COyACTRO 6aŢ<0R>, RkC CfAO CkC BkCOAl ŢOTdpOAl H CkC RkCHŢ BCMHhYh H CkC RkC Xoa^KWAI WT nOAlO H WT UjSAU H WT BOA H WT BAdTO H WT nOCRSA* H WT no RkC ŢOTdpoAl, Rdpf fAHKd Cf ŢTfT HSBpdTH WT ŢOTap A4H« A® ndK ŢOTdp, no CTdpf ŢOTdpf H KlA'ksf H CkC CfH BdHHH no HAU: I'pdA'fc CkC CHHOBH fPO llkTpS H T(pr( H YHhaKO H PdA* CkC CHHOBH HX H IlkASpf CkC CHHOBH fro, TatSa H AidpHH H ^.ospe H H AldpHH CkC CHHk 172 www.dacoromanica.ro fro, iWaaahh h ©tohh crc chhokh iro, ©t-khhaihp h Mhk8a h ©arma crc chhokh HX H ©TAH CKC CHHOKH CH. IIoHfJKf Toro CfAO E*RATkHÎH H CKC KfMHHH KHUlf pfMfHH KHAH C8t SA A^ATHO AtAHK-RH fiHriAHHfK AIOHaXTaV, A'MHfpA ataHK’KK EaTAAHHfK, Kora fCT BHA A’KLpfpa EaA(K f>Kf BHA KfA AKOPHHK WT AVkr8pkAf H HtfnAHHIţfK...1 WT KoHtflţlH, KOf WT’KMfCTKA Ci TirAHT WT HAA KOAkpÎH WT Ko»fl(IH. H nOTOAl, K*KA<1 fCT KHA K*K A^Hl'i nOKOHHHOAt ©HA1ÎWH KOfKOA A AiAHR-KW flHTfAHHfK AfOHaXÎA npHASMHAO CA fH CKAlp’KT'K H AlOHaCTHpÎH MTO fCT HA1AA HA E-KATtHH CKJKHJKfHÎf H nSCTkHÎf. il no nSCT-kHÎf AtOHACTHpÎH, a BOA'kpÎH WT Ko-Kfl|lH, KOTOpÎH Ci CSt TfTAHAH 3A Kp"KK AtAHR-RK flHTf AHHfK AlOHaXÎA HA HAlf >R8-naHHiţa 6ahha h KSnaHHiţa 4,(cnHHA h »8naHHi;a Eohka, A'RUHpfX E’kpk’kk nocTfahhk WT Ko?Kfi(iH H KSnaHHiţa Htra, A'RHHpa >K8naHHiţfK$ EaAiH wt Ko?Rft|iH, wh( K-RCkX C8T paSA’kAHAH CfAO E’KAT'kHÎH H KfMHHÎH Tfpf HX fCT B’K3HAtAA K0AK»KA8 KO-AHKO C8t KHAH A^AA. H WT TOrAA KTkC AP*K»aA fCT CIA A'kAÎHS fJKf fCT KHUlf pcX1 Aa>Kf A® AhH'fc rocnoACTKa AtH, k~k np-KKOt piAS 3a rocnoACTKO 3A* 8 fiAauiKoe SfAlAf, KOrAA KHCT TfMfHÎf AkTOAt xSpKS. il noTOAl, }K8naHHi;a 6ahha, A'KHHpa E’kpk’kk nocTfAHHK wt Ko?Rft|iH, wha kt npOAAAA K-RCaX AEA fH 3a WMHH’K H CKC KfMHHÎH WT CfAO WT E’KATkHH nOMTfHHOAt npaKHTfaio rocnoACTKO aih >K8naH XpHsa KfA Awrw^fT r-kc no acnpH totokh. il noTOAl, K-RAA fCT BHA R-R npH A^HÎf FaRpÎHA KOfKOA, KOrAA BHCT TfMfHÎf AkTOAl x3pKH, nAKHJKI fCT nOKSnHA KSnAH XpH3A KfA AWrW$fT WMHH*K H KfMHHH 8 CfAO 8 E’KATkHH wt haa JK8nAHHu,a ^fcnHHa H wt haa >K8naHHna Eohka, A"KiiJf-pfX E’KPK’KK nocTfAHHK WT Ko>Rfl|jî, A*A HX R-RCaX K’KC nO acnpH TOTOKH. H nAKH nOKSnHA JKSnaH XpH3A Kf AHKÎH AATOiJsfT WMHH8 H KfMHHH 8 CfAO 8 E-KATkHH AfA H<8naHHi;fK Hki”KH, a^^P*1 JK8naHHu,fK BaAfH wt KoftftiiT h wt haa TAHropif koaihc naK wt a* a JRSnaHHHfK Hkr’KH a*a fH k’rcaX, k’kc no acnpH totokh. H naK noKSnHA noMTf HHaro npaKHTf a rocnoACTKO aih ?K8naH XpH3a KfA AwroijsfT wmhh8 k KfMHHH 8 CfAO 8 E-KATkHH WT HAA IkAH, BpAT ttSnAHHIţfK Hkr’KH, CHH*K SKHTfAHH” i^fK BaAfH wt Ko>Kfi|JH no acnpH totokh. Kof khht’KI h sanHCf 3a npoAAHÎf npoMH-TH^OAI rocnoACTKO AIH K-KCkX no pfA8 8 KfAHKÎH ahkah h Xphcok8a nOKOHHHOAlS PaAV'AA KOfKOAA HAA K’KC CfAO E-KATkHÎH H CKC R-KCHX KfMHHÎH £AHU,H C8T BHAH 3A AkAÎHS A4AHK-KK llHrfAHHfK WT CfAO WT E’KATkHH H KOAHIţH hX XoKfT BHTH 8$ATHA CKfSAHÎA MhXaIOK KOfKOA 8 E-KATkHH. H npOAAAOUlf CÎH ROAkpH WT to->KflJJH CfAO E-KATkHÎH H CKC R-KCÎX KfMHHÎH, WHH SA HHXHOA1 A®3p0K0AI0 KpOAlk HH fAHA CHAOCTÎf K’KC nO ACnpH TOTOKH SA...1 H CKC 8SHAHÎA B'KCkAf AlfrÎAUlOAl WT rop H3 A*A H WT WKp-KCT AtfCTOAL Ta>Kf no fJKf fCT BHA nOK8nHA nOMTfHHArO npaKHTf a rocnoACTKO aih jKSnaH XpH3a BfA Awro^sfT r-rc cfAO E-KATkHÎH h c-kc KfMHHÎH KAKO fCT KHUlf nHC, WH fCT nOCAAA Tfpf fCT CKEHpAfT no R-KCHX KfMHHÎH 1 Loc alb. 173 www.dacoromanica.ro WT E'KAT-kHH, KOTOpVH nO K»A* fCT BHAH pACHnAAH Tfpf HX ICT WAHfCHA nO KliCHX Ha WT'KMTvCTKYa hX 8 E'KAT-kHH. fl noTOAl, k*ka<* fCT sha KTv A^HYf fL\fâaHAp8 kockoAi chh8 noKOHHHOAt PaAyaa koikoa, TorAa nocAAA ict %8naH XpHsa kcahkYh AwrwijsfT Ttpi fer aohicha h no cfH KHUlf pfMfHH KfMHHH HA HAIf: TpaAt CKC CHHOKH fro, IpKTpS H Tfprf H rttHAKO h PaAf ckc chhokh hX h n-KASpf ckc chhokh fro, Tat8a H AtapHH H ^.oepc H H lUapHH CKC CHH-K frO, MaAAHH H GtOQH CKC CHHOKH CH, (rT-KHHAtHp H Mhk8a H GOaHMA CKC CHHOKH hX H GtAH ckc CHHOKH CH, KOTOpYH C»T BHAH SA A^A^HS WT E'KAT-kHH H 8$ATHAH CKISAHTa AYhXaiOK KOfKOA 8 E'KAT'kHKI. fi nOTO/H, K-KAA fCT BHA HHH'fc, K"K AhHY( POCnOACTKO AIH, K*K HA KTOpOf plA» sa roenoACTKO sac 8 Eaauikcx 3fAiAf, a cYh kimhhh wt E'KAT-kHH, TpAA’b ckc bpatYh tro h ckc chhokh fro, n-KTpg h Tfprf h Mhako h PaAf h ÎI-KA^pf ckc chhokh ch, Tat8a h fflapHH H ^.OBpf ckc chhokh hX h AlapHH ckc chha fro, AYaaahh h Gtohh ckc chhokh fro, Gt-khh/MHp» h AIhak8a h Oahma h Gtah, whh k-kchX K’KSAKHrouif np8X np-bA roenoACTKO aih 8 ahkah h npHuifA fCT Tfpf c-Knp-feTH cf sa AHiţg ckc nOMTfHHarO npAKHTfA roenoACTKO AIH JK8(1AH \pH3A KfA AWrWi|sfT 8 KfAHKYH AHKAH. H CHIţf np-buif WHH KAKO H-bCT BHAH KfMHHH SA A'bAVHS WT E'KAT-kHH, HHJKf C8T etAHAH HHKOrA c-kai rAfAaff H c8ahXoai, no npaKA8 h no sakoh ckc K-KckXAiH MKCTHTHAIH npAKHTfAYH rOCnOACTKO /HH H AAA«X CTiAI TOCnOACTKO /HH WKf/HSH KfMHHH fJKf C$T KHUlf pfMfHH SAKOH kY AlfrYaiUH nO p-KRAUlf TOCnOACKYH HA HAIf: wt 3ai8ata, Gtahmwa h $Yipa h wt E-KAtHH, Gtahmwa h iftan-k h Qnpt h wt T-Kp-KM-kHH, T8AOp8 H WT T'KT'Kp'KH, j^AHMIOA H AlHTP'k H WT ASl^KlvHfl|lY, A8lţKAH h wt [ţfnoujH, Htr8A h wt IIoHHa fipanoE, fânpt h A8n8A, QKOJKf a a sakaît kako H-kCT BHAH KfMHHH SA A^ATHO WT CfAO WT E'KAT-kHH, HHJKf HX fCT OyjjsATHA CKf-SAHYa AYh^AIOK KOfKOA 8 CfAO 8 E'KAT-kHH. TaJKf, K*KAA fCT BHA HA AhH'K H HA copoK, a TpaAt ckc chhokh fro, n-KTp8 h Tfprf h AYhako h PaAf h n-KA8pf ckc chhh fro, Tat8a h MapHH h ^ocpf h h MapHH ckc chh-k fro, AYaaahh h Gtoqh ckc chhokh fro, Gt-khhaihp h AYhk8a h ©ahma h Gtah ckc chhokh ch, whh c8t SAKAfAH KAKO fCT nO KHUlf nHC. fi nO TOAt nOMTfHHArO npAKHTfA» TOCnOACTKO /HH JK8nAH XpHSA KfA AWrOijlfT WH KHA-klflf TOAHKA KpHKOCTYf H fAHH pABOT BfS npa-KOCTYf, WH fl|lfJKf Hf WCTAKA"k»T CA CHIţf.HH HSKfpHUlf CA, AH8 fCT K*K3HAIAA WT np^A roenoACTKO aih wt ahkah sakoh npts sakoh, ka sa BOA-kpH, no p-KKauic rocnoACKH, ha HAIf: wt IţHr-KHfifiY, GTfnaH AwrwţfT H _\pariA h wt E8M$At-kHH, KpcT-k AwrwţfT H wt T'KHK’KBfiiiH, E8ta Awrw$fT H wt FpcrYfHf 4IH, Gtahm»a Awrw-^fT h wt KopHfi|iY, IaYi nocTfahhk h wt L-kaa,ep8uiahh, ^,8aihtp8 kataX h wt fll-KHflllY, H-bHM»A AKOPHHK H AlaKpOAHH IJjfApHHK H EAPB8A nOCTfAHHK H WT «ŞSHA-bH^ GtAHM»A AWrO$fT H WT TonOAOK-kHH, T8a*P ctoahhk h fiopua Awro+fT H WT ^.paroAiHpfiiiY, iWHTpk nocTfAHHK h Gtohka r.fXapHHK h wt EhpmYh, Eohko nfXapHHK H WT KOCOBA, PaAVa CHH-K IlaKfAOK UIHijiAp H WT &CKaiţH, Gnop-b AWrW^fT H WT 174 www.dacoromanica.ro PMi, PiAyA rtWrWiJsfT H WT K0KOPK41Y, ©TaHMWA nOCTlrtHHK H HfK&M nOCTfAHHK H WT Kp...1 fljlY Ijlf$8a nOCTfAHHK H WT EHTflJIH, MHpOCrtdK AWrW$fT H WT IHltofiiiY, Moroui, chh-k ffiorouioB abophhk, hkojki a<* saKAT paAÎ cYh pemiH KfMHHH IVT E’KAT'fcHH H A<* HCTHHCTKSfT CKC A$UJaAH hX EHAH fCT KfMHHH sa A'bAYHO ivt ctao ivt E’KATfeHH, hah Hbcr khah? H csfsaHYa AIhXaha BOfBOA HrAf>Kf hX fer 8$aTHA?; aah ivt Ghhah nama wbaao. H aiiifAHKf Hf Xokiot eh ehah Han cfAHrt no wmhha E’KATfeHHAop, HH>Kf ct X0411T ehth noXpaHHAH HHl|ia no wmhha E-KATfenHAOA ivt Ghhah nama a» «HHt a whh Aa fer h*koi K( k-k to/H, cYh ka sa BOA’bpH, whh ict Xoaha h caotphah (ct b'kc P43ahmhYc KaKO (ct kha no npaKoerYio h nouifA ter cYh ka sa Eoa-bpn 8 etao 8 E-KAT-kHM Ttpf (ct wBp’kTaa h eha^ah c8t whh caah CKe wmYh h/H ha^h» (ct eh<\ ha WCHOB4HY4 A*A0BHX H KfAHlJlf WKfASH KfMHHH KHUlf pfMfHH H HCTHHCTKOK4A fCT kIaaa A^spf: wt Tpar Ghhah nauia, k-k abhYi MhXaiob boiboa, KaKO ct c8t ehah npHCMHT etao E'KaT’kHH na /HOHacTHp-b aahk-kb flnnahhik aohaXYa h b’kc ciahah taao Aa>Kf A® npn A^HYt noKOHHHOA GhaYwh boiboa. Tajki TorAa, npn Tat Kp-b/Ht, KTkA<» ct c8t npHrtSMHA XoptK nocnoACTKO ah AHora SAOAtHCTKYf, Ttpt ict ciOKHraA H atonacTHpa h ciao K'KAT’fcHYH, noTOA paennaiOT ca b'kchX bimhhYh, kto kaao fCT AorA’K. Ta>Kf, k'kaa (ct eha k-k aehYi rocnoACTKO ah, k-k np-KBOf ptA sa rocnoACTKO h b'k a^hYi TaEpYna KOfKOAa, no tstf ict kha noKSnHA noMTfHHaro npasHTfA rocnoA* ctbo ah >K8naH Xpnsa bia Awrw+fT ciao E'h.AT'bHH wt HaA EOA-kpYH wt KoîkiijiY KHUlfpfMfHH WH fCT nOCAAH Ttpf CKKfpfT K’KCHX KfHHHYH WT E’KAT'bHH, H KOTOpYH c8t ehah sa A’bAYHS h kotopYh hX ict SijuTHA CEfsaHYa AtHXatos boiboa, Ttpf hX fCT wAHtcna na wt’km’kctba hX 8 E’kat*hh. Tajki noTOA, k’kaa ict eha k-k abhYi flafSaHAPoB EOtEOAa, chh’k noKOHHHOA PaA\fA KOfKOA» a noMTfHHaro npasHTfa rocnoA-CTBO AH KHUIf nHC nOCaaa fCT Ttpf fCT AOHfCHA H no cYh EH Uit pfMfHH EfMHHH, Ha HAf: TpaAf CKC CHHOBH frO, n-KTp8 H rtprt H rttHAKO H PaAf C*KC CHHOBH hX H II-KA^pt CKC CHHOBH CH, TaTSrt H MapHH H ^.OEpf CKC CHHOBH CH H H MapHH CKC cHHa tro, ALmahh h Otobh ckc chhobh tro Gt-khhahp h AIhk8a h ©anit ckc CHHOBH hX H ©TaH CKC CHHH frO, KOTOpYH C8T EHAH SijsaTHA CBfSaHYA nOKOHHHOA AXnXaHA BOfBOA 8 E’KrtT’kHH H HCTHHCTBOBirtH C8T H cYh EOA’bpH BfAAa A^Spf KaKO fCT khah cYt BtMHHH sa A^AYh8 wt E’KaT’bHH h 8j|saTHa hX fCT CEf3anYa AlHXaiOB BOfBOA b-k cfao 8 E’KrtT’fcHH. Tmt K’KAa fCT BHrt na ABHk h na copoK, a K8naH Ypnsa Bta aoro$fT wh hX fCT AOHfCHrt saKOH sana-KHO npbA rocnoACTKO ah 8 bmhkYh AHsan, Tfpţ^ c8t CBfA’bTfacTBOsaa ckc A^isaAH hX. H [k>h8ahXoa rocnoA* ctbo ah no cYh .ka- sa soabpH Ttpf ict saKafa k’kchX no pfA^, ckc p8KaAH no csbTa f^rfaYf k-k iţp’KKBa hs rpaA^ rocnoACTKO ah KaKO ict ehah kimhhh sa AtAYno h KaKO hX ict 8$aTHa CBfsanYA AlHXaHa BOfBOA 8 E-kat^hh. H nocTa- 1 Text ilizibil. 175 www.dacoromanica.ro khXo/M roenoACTEo aih tepe ect bha Ha kaetbS HcnpaBHHHH B’fcpHHHAiH BOA-kpHHH roenOACTBO AIH GnHpa H ©ElVjjiHAdKT BTOpYH nOCT-bAHHK HS K'K.llld rOCIlOACTBO AIH H ca8t roenoACTBo aih PaAyA ktopYh nopTdp. H saKAfA ect kSimh XpHSd bea auto-i|set mc cYh ka sa BOA-bpH kako ect bhuie nHc, npEs bV Taxa ect uictaa TpaA’k CKC BpaT'fH Ero H C-KC CHHOBH Ero, Ha H/HE IPkTpS H TEprE H ftÎHAKO H PaAE CTiC CHHOBH hX H n-KA^PE CKC CHHH Ero, TdT$A H rtldpHH H A,OBpE C"KC CHHOBH CH H H ittapHH mc eHna Ero, /HaaAHH h Gtohh mc chhh Ero, Gttihhaihp h /Hhk$a h GdaHHa h GTaH cec chhoeh hX wt saKOH h uit c&kaehYe uit npEA rocnoACTBo aih. H Aaa hX CEAI rocnoACTBo aih uit AHRaH A<* ect naKHJKE behhhh >K$naH$ XpHSEB bea AUiro^ET, KaKO ect bhah H uit np-kKAC Bp’bAiE. H nocAdîfoAl rocnoACTBo AIH TEpE c8T (lA’bHHA no TEX bY KAETOBtţH, KdKO ECT BHA UiBHH-blOA H 3B8naH XpHSEB bea AU>ru>$ET, qkoke a<* <«8 ect ceao G'KAT'bHYn mc b-kc XVrapoAt H mc B'KCHX' BEHHHYH H mc ETiC XoAOKOAE WMHH'k A^A'|'h® H BTi UlXdB CHHOBOA1 H BHgKOAf H np-bEH$HETOA1 H HE UIT KOrOJKA® HEnOKOA'bBHAlO, nopH3A10 TOCnOACTBO AIH. Gejke 8bo h cbeaeteaYh nocTasA-kET rocnoACTBo aih: JKSnaH liana bea akophhk h îk8-imh Xpnsa bea autuie^et h MiSnaH ^SAiHTpauiKo bea bhctYhp h kSimh Toprau bea cnaTap H K&ldH ^.SAEHTpaKH BEA CTOAHHK H KgEldH PdAfdHAH BEA KOAIHC H wSnaH A,Yra-aeahaY bea nEX'apHHK h MiSnaH Kohahaa beahkYh nocTEAHHK. H HcnpasHHK jkSimh...1 H HanHcay as, AEn'kA'iT AwroijsET, bt». hjctoahYh HapEiţaEAiaro rpaAa E$k$peijih, AftcEtţd AiaH sY H uit i a<1>KE A® HHH-b b-k cEro nHcam'E TEKSijiaro a^toai BTi A-kT xSpAS, a UIT pOJKAECTBO XpHCTOBO xAXkH. t Iui flAEâaHApS suiEsuiAa, aihaoctYiO EokYio rocnoAHHt. Iui flAHâaHApS BOEBOAa | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Băltenii, din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege din hotar pînă iarăşi în hotar, pe vechile hotare şi semne şi cu aceşti vecini, anume: Gradea cu fiii lui, Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade cu fiii lor şi Pădure cu fiii lui, Tatul şi Marin şi Dobre şi iar Marin cu fiul lui, Mladin şi Stoian cu fiii lui, Stănimir şi Micul şi Oancea cu fiii lor şi Stan cu fiii săi. Pentru că acel sat Băltenii şi cu vecinii mai sus zişi au fost de moştenire ai macii Anghelina monahia, fiica maicii Cătălină, care a fost fiica lui Badea fost mare vornic din Măgurele şi a jupaniţei.. -1 din Cojeşti, care moştenire 1 Loc alb. 176 www.dacoromanica.ro se trage de la boierii din Cojeşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Simeon voievod, maicii Anghelina monahia i s-a întîmplat moarte, iar mănăstirii ce a avut-o la Bălteni ardere şi pustiire. Iar după pustiirea mă» năstirii, boierii din Cojeşti, care s-au tras din sîngele maicii Anghelina monahia, anume jupaniţa Elina şi jupaniţa Despina şi jupaniţa Voica, fiicele lui Bîrcă postelnic din Cojeşti şi jupaniţa Neaga, fiica jupaniţei Badei din Cojeşti, ele toate au împărţit satul Băltenii şi vecinii, de au luat fiecare cît i-a fost partea. Şi de atunci au tot ţinut această dedină, care este mai sus zisă, pînă în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie aici în Ţara Românească, cînd a fost cursul anilor 7126. Iar după aceea, jupaniţa Elina, fiica lui Bîrcă postelnic din Cojeşti, ea a vîndut toată partea ei de ocină şi cu vecinii din sat din Bălteni cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, tot pe aspri gata. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, cînd a fost cursul anilor 7128, iarăşi a cumpărat jupan Hriza mare logofăt ocină şi vecini în sat la Bălteni de la jupaniţa Despina şi de la jupaniţa Voica, fiicele lui Bîrcă postelnic din Cojeşti, partea lor toată, tot pe aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat jupan Hriza mare logofăt ocină şi vecini în sat în Bălteni partea jupaniţei Neaga, fiica jupaniţei Badei din Cojeşti şi de la Gligorie comis, iarăşi din partea jupaniţei Neaga, toată partea ei, tot pe aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină şi vecini în sat în Bălteni de la Ivan, fratele jupaniţei Neaga, fiul jitelniţei Badei din Cojeşti, pe aspri gata. Care cărţi şi zapise de vînzare le-am citit domnia mea toate pe rînd în marele divan şi hrisovul răposatului Radul voievod peste tot satul Bălteni şi cu toţi vecinii cîţi au fost de moştenire ai maicii Anghelina din sat din Bălteni şi cîţi îi va fi apucat legătura lui Mihai voievod în Bălteni. Şi au vîndut aceşti boieri din Cojeşti satul Bălteni şi cu toţi vecinii, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, tot pe aspri gata, pentru.. .*■ şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi dimprejurul locului. Astfel, după ce a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt tot satul Băltenii şi cu vecinii, cum este mai sus scris, el a trimis de a strîns pe toţi vecinii din Bălteni, care pe unde au fost risipiţi, de i-a adus pe toţi la moştenirea lor, în Bălteni. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, atunci a trimis jupan Hriza mare logofăt de i-a adus şi pe aceşti vecini mai sus zişi, anume: Gradea cu fiii lui, Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade cu fiii lor şi Pădure cu fiii lui, Tatul şi Marin şi Dobre şi iar Marin cu fiul lui, Mladin şi Stoian cu fiii săi, Stănimir şi Micul şi Oancea cu fiii lor şi 1 Loc alb. 12 — Documente — c. 915 177 www.dacoromanica.ro Stan cu fiii săi, cîţi au fost de moştenire din Bălteni şi i-a apucat legătura lui Mihail voievod în Bălteni. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar aceşti vecini din Bălteni, Gradea cu fraţii lui şi cu fiii lui, Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade şi Pădure cu fiii săi, Tatul şi Marin şi Dobre cu fiii lor şi Marin cu fiul lui, Mladin şi Stoian cu fiii lui, Stănimir şi Micul şi Oancea şi Stan, ei toţi au ridicat pîră înaintea domniei mele la divan şi au venit de s-au pîrît de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt în marele divan. Şi aşa au pîrît ei că n-au fost vecini de moştenire din Bălteni, nici n-au stat vreodată pe ocina Băltenilor, nici nu s-au hrănit acolo pe aceea ocină, nici nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod în Bălteni. Astfel, întru aceea, domnia am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea acestor vecini care sînt mai sus zişi lege 12 megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din Zmulta, StanciulşiFiera şi din Văleni, Stanciul şi Manea şi Oprea şi din Tărăceani, Tudor şi din Tătărăi, Danciul şi Mitrea şi din Luţcăneşti, Luţcan şi din Ţepoşi, Neagul şi din Poiana lui Bran, Oprea şi Lupul, ca să jure că n-au fost vecini de moştenire din sat din Bălteni, nici nu i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat în Bălteni. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Gradea cu fiii lui, Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade şi Pădure cu fiii lui, Tatul şi Marin şi Dobre şi iar Marin cu fiul lui, Mladin şi Stoian cu fiii lui Stănimir şi Micul şi Oancea şi Stan cu fiii săi, ei au jurat cum este mai sus scris. Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, văzînd atîta strîmbătate şi o treabă fără dreptate, el încă nu s-a lăsat aşa, nici nu s-a încredinţat, ci a luat dinaintea domniei mele din divan lege peste lege, 24 de boieri, pe răvaşe domneşti, anume: din Ţigăneşti, Stepan logofăt şi Draghiia şi din Buciumeani, Cîrstea logofăt şi din Tîncăbeşti, Buta logofăt şi din Cîrstieneşti, Stanciul logofăt şi din Comeşti, Ilie postelnic şi din Căldăruşani, Dumitru vătaf şi din Măneşti, Nenciul vornic şi Mavrodin paharnic şi Barbul postelnic şi din Fundeani, Stanciul logofăt şi din Topoloveni, Tudor stolnic şi Borcea logofăt şi din Dragomi-reşti, Mitrea postelnic şi Stoica paharnic şi din Bircii, Voico paharnic şi din Cosoba, Radul, fiul lui Pavel şifar şi din Uscaţi, Scorea logofăt şi din Rasa, Radul logofăt şi din Cocorăşti, Stanciul postelnic şi Necula postelnic şi din Cr ... 1 eşti, Ştefan postelnic şi din Piteşti, Miroslav logofăt şi din Păuleşti, Mogoş, fiul lui Mogoş vornic, ca să jure pentru aceşti mai sus zişi vecini din Bălteni şi să adeverească cu sufletele lor: au fost vecini de moştenire din sat din Bălteni sau n-au fost ? Şi legătura lui Mihai voievod unde i-a apucat ?; însă de la Sinan paşa încoace. Şi dacă nu vor mai fi stat pe ocina Băltenilor, 1 Text ilizibil. 178 www.dacoromanica.ro nici nu se vor fi hrănit nimic pe ocina Băltenilor de la Sinan paşa pînă acum* iar ei să fie nişte oameni în pace. Iar dacă vor fi stat pe ocina Băltenilor şi se vor fi hrănit de atunci încoace, ei să fie vecini. Şi ziua a fost după Paşti. Astfel, întru aceea, aceşti 24 de boieri, ei au umblat şi au căutat cu tot dinadinsul cum a fost după dreptate. Şi au mers aceşti 24 de boieri în sat la Bălteni, de au aflat şi au văzut ei singuri, cu ochii lor, unde a fost temelia caselor şi locuinţa acestor vecini mai sus zişi şi au adeverit foarte bine: pe urma lui Sinan paşa, în zilele lui Mihai voievod, cum s-au aşezat în satul Bălteni la mănăstirea maicii Anghelina monahia şi au tot stat acolo pînă în zilele răposatului Simeon voievod. Astfel atunci, în acea vreme, cînd s-a întîmplat ţării domniei mele multă răutate, de a ars şi mănăstirea şi satul Băltenii, după aceea s-au risipit toţi vecinii, care încotro au putut. Astfel, cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie şi în zilele lui Gavriil voievod, după ce a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt satul Băltenii de la mai sus zişii boieri din Cojeşti, el a trimis să strîngă pe toţi vecinii din Bălteni, şi pe care au fost de moştenire şi pe care i-a apucat legătura lui Mihai voievod, de i-a adus la moştenirea lor, la Bălteni. Astfel, după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, cinstitul dregător al domniei mele mai sus scris a trimis de a adus şi pe aceşti mai sus zişi vecini, anume: Gradea cu fiii lui, Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade cu fiii lor şi Pădure cu fiii săi, Tatul şi Marin şi Dobre cu fiii săi şi iar Marin cu fiul său Mladin, şi Stoian cu fiii lui, Stănimir şi Micul şi Oancea cu fiii lor şi Stan cu fiii lui, pe care i-a apucat legătura răposatului Mihai voievod în Bălteni. Şi au adeverit şi aceşti boieri foarte bine că aceşti vecini au fost de moştenire din Bălteni şi i-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat în Bălteni. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, jupan Hriza mare logofăt, el a adus lege deplin înaintea domniei mele la marele divan, de au mărturisit cu sufletele lor. Şi i-am silit domnia mea pe aceşti 24 de boieri de au jurat toţi pe rînd, cu mîinile pe sfînta evanghelie, în biserica din cetatea domniei mele, că au fost vecini de moştenire şi că i-a apucat legătura lui Mihail voievod la Bălteni. Şi am pus domnia mea de au fost la jurămînt ispravnici credincioşi, boierii domniei mele Spira şi Teofilact ai doilea postelnici din casa domniei mele şi sluga domniei mele Radul al doilea portar. Şi a jurat jupan Hriza mare logofăt cu aceşti 24 de boieri, cum este mai sus scris, peste 12. Astfel a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele Gradea cu fraţii lui şi cu fiii lui, anume Pătru şi Gherghe şi Milco şi Rade cu fiii lor şi Pădure cu fiii lui, Tatul şi Marin şi Dobre cu fiii săi şi iar Marin cu fiul lui Mladin şi Stoian cu fiii lui, Stănimir şi Micul şi Oancea şi Stan cu fiii lor. Şi i-am dat domnia mea din divan să fie iarăşi vecini jupanului Hriza mare logofăt, cum au fost şi dinainte vreme. Şi am trimis domnia mea de i-au prădat pe acei 12 jurători, cum a fost obiceiul şi legea ţării, de au luat de la fiecare cîte 3 boi, pentru că au jurat strîmb. 179 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, ca să-i fie satul Băltenii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, jupan i Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 16 şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/35. Orig., perg. (61 X 70,5), pecete timbrată. Trad. din 1792 ibidem. ms. 256, f. 219 v—222. 81 1628 (7136) mai 18. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Hrizea mare logofăt să-şi strîngă rumânii din Bucşani. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu, fiul răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului dregătorului domnii mele jupan Hrizea vel logofăt, ca să fie volneci ai lui oameni, anume ... 1 cu această carte a domnii mele să aibă a strîngere şi a ţineri ai lui rumâni, care au fost de moşie din sat din Bucşani ai Balii postelnic şi şi ai altor megiiaşi, pentru că aceşti rumâni fost-au vîndut Balea postelnic i Udrea logofăt încă în zilele lui Mihaiu vodă. Iar cînd au fost apoi, în zilile Radului vodă, cumpărat-au jupîn Hrizea vel logofăt de la jupîneasa Tudosiia, jupîneasa lui Andreiu logofăt şi de la fie-sa Magda, care ocină şi rumâni rădicat-au Balea postelnicul pîră acum în zilile domnii mele şi s-au pîrît de faţă în divan Balea postelnicul cu Hrizea vel logofăt şi au rămas Balea postelnic de lege dinnaintea domnii mele. Intr-aceia, dat-am domniia mea jupînului Hrizei vel logofăt ca să aibă a-şi strînger6 şi a ţineri toţi rumânii cîţi au fost din satu den Bucşani ai Balii 1 Loc alb. 180 www.dacoromanica.ro postelnic şi ai altor megiiaşi, însă rumânii pre nume: Cornea i Stan şi frate-său Slăvilă şi Iancul i Cazan, fratele lui David şi Paraschiva meşterul i Stancul, fratele Cornii cu feciorii lui, anume Badea i Manciul i Tanasie, Oana i Stan i Oancea i Patru, să aibă a-i duceră pre toţi cu toate bucatele în sat în Bucşani şi de nimeni opreală să n-aibă, înnaintea domnii mele. Iar lor de le va părea strîmbu, vor veni de faţă înnaintea domnii mele. într-alt chip să nu fie. Şi însumi am zis domniia mea. Scris luna maiu 18 zile, văleat 7136 <1628>. Arh. St. Buc. Condica m-rii Radu Vodâ, nr. 256, f. 649 v. Traducere; alte traduceri ibidem, ms. 1268, f. 107 (cu data 1629 mai 3) şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 4985, f. 53. 82 1628 (7136) mai 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncăbeşti, din jud. Ilfov, în urma unor judecăţi. ţ /HhaoctYe» BojkYeio, Iw HrtfâdHApS boeboaa h rocnoAHH-K b-kcoh 3E/HAI &rrppoBAd)fYHCKOE, chh-k nptAOEpdro, noKOHHHdro Iw llrtVrauj boeboaa. AdKaT roc-hoactbo aih cYio noBfrtfHi’f rocnoACTBO , b-kc, CKC BliCOAl XoTdpOAt H CKC BTiCHX BEMHHÎH H CKC K*KC AO^OAOKOAl WT nOAlO H WT Uj80HE>KE Twrw CEAO T’KHK’KEElflYH BHUlE nHC WHH c8t BHAH B"KCH)f AlOAYE KHE-SH CKC WMHHE HÎf, WT AfcAY, 3d np^A^AY, EI|JE7KE WT npfc>KAE BpfcAlE. ÎI nOTOAl, K’KAâ tc EHA B-K A^hYE (10KWHHHWA1 dÎHXdHA B0EB0A> d CEAO TliHKTiKEl(]YH, WHH npwAAAoiuf CE bemhhh noKOHHHWAl >K8ndH iIek-kb ehb bea drx no hobu,h totobh, whh 181 www.dacoromanica.ro sa hh)Chw H CHpOCT'l’E H 8 AtHOrE A&KHOREHYH, H H-kCT AtOrAK CRC AP^r AA nAdTHAH TEÎf A8JKHOREHYH, TdJKE ECT npOAAAd CdAtd }KHTEAHHI|d KEpdlţd, AldTH AER-RR ara, nOROHHHWAI& JKSndHS HhR-KR BHR REA AWrW^SET CEAO T-RHR-REEI||YH CRC R-RCOAI XOTdpOAt H CRC r-rchX remhhYh, âa xâ acnpH roTORH, RdKO ect bha 814-kHHA h wt np-kwAE Rp-kAtE, dAH BE3 AP33H HORIţH, MTO EC BHA 83dEAICTR0RdA nO AERd. RHA-k^OAt rOCBOA* ctro AtH h 3annc 3a npoAaHVE wt pSKd wSnanHiţER Kepdiv'H c-rc reahroe raetro h C-RC AtHOJKECTRW AIOAYE CREA"kTEAYH HdnHCdHH 8 SanHC. H WT llpH A^hYE nOROHHHWAt niEpEdH ROEROA K"RC APTOKAAH BOAkpHH rOCnOACTRO AtH IIpEAa endTdp CEAO T-RHR-R-BEHJTH C-RC AOBpOAt AtHpOAt. fl noTOAt R-RAa ec bha r-r a^hYe TarpYha roeroa, no c-RAtpTH Hhr-rr Awrw-l|sET, wti|8 IIpEAER endTdp, a ceao T-rhr-rbeiijYh whh c8t Voahah r-r tahho h c-rc aacrahYe, TEpE ce c8t cRSnoRdA sa remhhYe wt ha TarpYha roeroa, KpoAi-k 3hahYa npEAER endTdp H BE3 SHAHYa AHBAHWAt; H H"kCT BHA CRC n8T H CRC npdROCTYE A<* ce cRSnSETE 3d remhhYe wt roenoAapRi h aa ce rheshctroraah ceaa BOA-kpcRYH. i\ noTOAt, R-RAa EC BHA R-R A^hYE flAE3dHAp8 ROEROA, CHH*R nOROHHHWAt PdAYRE C-RC R-RCkîfAJH MRCTHTHAJH npARHTEAYH TOCnOACTRO EA<8 H AOBpE HCTHHCTRORAA rOCnOACTRO ErO C-RC R-RC AHKdHOAl, RARO HtCT BHAH REMHHH rOC* nOACRYH, MTO ECT BHAH REMHHH AER-RR Ard H npOAARdAH WT AJdTH ErO, WSndHHIţA KEpaiţa, nwMTEHHWAJ h noROHHHaro w8ndH Hhr-rr bhr rea AwrwiJiET crc acnpH totorh, raro ect rhiue nnc. TaatE ect wctaiua ceao T-rhr-rbeiijYh wt 3aroh h wt c8»aehYe wt np-kA Hae3ahap8 roeroa, chha Paava boeroa, wt ahkah. H 83Ea hai ect roc- nOACTRO EAJ8 RHHT rdRpYHAOR ROEROA WT HAA ceao T-RHR-RBEl|IH MTO ECT HAIAA WHH 3A CR8nORAHYE CRTROpEHA 3AA H A-RJKAHRA, TEpE W ECT AaA HaE3aHAP8 ROEROA, CHHA PdAVrt koerwa, R-R p8Rd£ IIpEAER cnaTap, Aa io Ect naRH remhhh, raro io ect bhak H WT np-k>KAE Rp-kAlE. & noTOAi, r-raa ect bha nocAE^T, no np8X mto ce c8t bhah c-RnpEA IIpEAa endTdp crc ceao T-rhr-reeiijYh np-kA Hae3ahap8r roeroa, chh-r PaAV^a roeroaa h 182 www.dacoromanica.ro WCTAUIA CEAW T’KHK'fcBflflYH B’hC'fX IVT 3AK0H A C)'H KHUIE PEMEHH BEMHHH WT T'KHK'KBfIjJH, Ha haie AlaH-fc h c-kc epatoai ch .\p-Kroio h c-kc KHSiţY h£ 3aate h ToaAtp H c-kc CHHOBH HAI, WHH HE WCTABA-klOT CA CHlţE, A<* ESaY BEMHHH HKOIKE npWMÎH BEMHHH wt T-khk-kbeijih, ah$ ect nouiEAH whh 8 np8K np-kA IlAEâaHAP# koekoa, chha PaAyAa boeboaa, ckc BCA’kpHH rocnoACTBa mh UptAJ cnaTap 8 beahkYh ahkah tepe c-Knp-kTH ce sa ahh$ ckc IIpEAa cnaTap H chhe np-kuiE whh 8 ahkah kako H-kCT bhah kemh-hh Aek-kb ara npoAABAAH, hhwe k ect S^atha cbe3ahYa noKOHHHWAi /HhXaha koekoa taaio, k-k ceao 8 T-khk-kbeijih, KorAA ce c8t npoAAA ceao T-khk-keeijiYh Aek-kb ara. Tawe, k-k twai, Rae^ahapS koekoa, chh-k Paava koekoa, rocnoACTBO eaiS rAEAaV H c»AHjf, no npas h no sakoh, KSnHOKE ckc B-KCkLHH mkcththaih npaBHTEAYn roc-noACTBO eai8 H HCTHHCTBOsaA RaeSahapS bwebwa KaKO ect bha KfMHHH YIek-kb ara H 84SdTHrtH cbesahYa MhKaiok koekoa $ ceao 8 T-khk-keeijiY. H eijjeke c8t ckeaetea-ctbobaa TorAa 8 ahkah h noMTEHHaro npaBHTEAE rocnoACTBO mh wSnaH liana bea ABOPHHKS, KAKO ECT BHA BEMHHH Aek-KB ara HAH npkWAf BP’kAlE H S^ATHAH ECT cbe3ahYa /HhXaiok koekoa 8 ceao 8 T’khk’kbeijjY. R wctaa ect AlaH-k ckc bpat Ero AP^roio h aHEnv|/EH hK 3aate h Toaaep wt 3akoh h wt c&kaehYe wt np-kA y1ae3ahap8 koekoa, chh-k PaAyAa boeboaa a<* ect naKH bemhhh, kako ect bha wt AABHO Bp-kAlE, B-KK^nHO CKC K"KCH)f BEMHhYH WT T-KHK-KBElflY. KHA"k)fOAI rOCnOACTBO AIH H KHHT flAESaHAP» KOEKOA, CHH*K Pa&\[AA BOEBWA, 3A np$£ H 3A WCTAHCTBO HAA K-KCE CEAO T-KHK-KBE1|iYH H CKC CYH BEMHHH BHUIE pEMEHH, KOrAA EHCT TEMEhYa AfcTOAl xSPAA- H K-KC BHA BEMHHH CKC A*BpO AIHpOAI. Jl nOTO/H, K-KAA EC BHA CKAA, K"K A^hYE rOCnOACTBO AIH B-K HA KTOpOE pEAV sa rocnoACTBO sae 8 Raauikoe seaiae, a ceao T-khk-kbemiY, whh naKHWE Ect npnuiEA 8 npSX* ckc BOA-kpHH rocnoACTBO aih Hpeaa cnaTap, ckih-k Hhk-kb bhb bea Awrw-4^et h np-kA rocnoACTBO aih h 8 beahkYh ahkah tepe CKnp-kuiE ce sa AHiţg h chi*e np-kuiE ceao T-khk-kbeiiiYh np-kA rocnoACTBO aih, 8 ahkah, kako ce c$t bhah npo-Aaah bemhhh rocnoACKYH noKOHHHWAi AIhX’aha koekoa, H"kCT h£ ect bha noKSnHA ara Aeka no HEroBH acnpH. (I BOA-kpHH rocnoACTBO aih IIpEAa cnaTap wh ect ckeae-TEACTKOKAA npEA TOCnOACTBO AIH 8 AHKAH C-KC AIHOSH BOA*kpH, HA HAIE: JKSnAH A\hXo BHB BEA CnATAp H 3>YEpa BHB BEA AWrWfjiET H E83HHKA BHB BEA KHCTYiap H TAHropYE BHB BEA KOAIHC H HfcrSA BHB BEA ar-K, KAKO TOrO CEAO T-KHK-KBEI|iYH H-kCT BHA CEAO TOCnOACKg, nOKSnHA 3A AtufolOK BOEBWA, HH)KE ECT BHA noAiHAOBAA no Aeka ara, ah8 h)T ect bha noKSnHA ?K8naH Aeka ara wh caai no ceao T-khk-kbemiYh no hetokh npasH acnpH h kako c8t bhah cYh khuie peme-hh BOA-kpn k-kchY TorAa ha SctpwehYa H)f, k-kaa h£ ect noKSnHA Aeka ara ceao T-khk-kbei|iYh. E-k toai, rocnoACTKO aih ckai rAEAaX H c^ahX, no npaBA# H no 3akoh, KSnHWÎKE C-KC B-KC-k^AIH MKCTHTHAlY npABHTEAYH TOCnOACTBO AIH. BHA*kX TOCnOA* ctbo aih h 3anHc 3a npoAAHYE wt pSKa HcSnaHHiţEK KEpaiţEB, aiath Aek-kb ara, ha P»k IlpEAEB cnaTap, kako ect bha noK^nHA JKSnaH Hhka bhb bea AwrwjjiET toto CEAO T-KHK-KBElflYH KHUIE nHC, 3A x3 ACnpH TOTOBH, KAKO ECT BHUIE nHC. H A^pE CKAI HCTHHCTKOKAA TOCnOACTBO AIH CKC B*KC AHKAHWAI KAKO ECT BHA BEMHHH AflCKB Ara, 183 www.dacoromanica.ro HtCT EHA BEMHHYH rOCnOACKÎH HHKOrOÎKA4^* TdXCE ECT WCTAA CEAO TTvHXTvEEhTIH WT 3AK0H H WT CSîKAEhYe WT npEA rOCnOACTKO AIH H A4A » ECT CTvAI rocnoACTEO AIH WT AHBAH A4 e8aE ndKHJKE BEMHHH, KAKO ECT EHA H WT npbJKA* BpbAIE. H noTOAl, MdHb h civc epatoai ch jV.p'hroic h civc bhSu,Y hX 3aate h Toa-AEP, WHH HE WCTaKHA Cfc C8T CHU.E A<> BEMHHH BKW5KE H npOMÎH BEMHHYH WT TivHKivEEiiiH, ah8 ect npHuiEA 8 np8X npEA rocnoACTKO aih civc EOAbpHH rocnoACTKO AIH IIpEAa cnaTap, nax 8 ahbah, TEpE cknp-bTH ce sa AH148. H cHiţE np-buiE whh KAKO H-kCT EHA BEMHHH AEKIvB APA npOAABAAH HH3KE npHiJSATHA HX ECT CBE3AHIE AlH-XdlOB BOEBOA 8 CEAO TTv^KIvEEHiT, KOTAA CE C8T EHA CEAO TlvHKlvEEl|lYH AEKIvB APA npoAAA. Taîke, siv toai, rocnoACTKO AIH ceai taeaaX h c8aY no npas h no 3akoh; h ceeaEtEacteoeaah npEA rocnoACTEO AIH 8 ahkah nwMTEHHaro npasHTEAE rocnoACTKO aih 5K8nan liana eea akoPhhk kako ect eha bemhhh AekivB ara hah npbîKAE sp-kAiE H 8$ATHA hX ECT CEESAhYa AIhXaKB BOEBOA 8 CEAO 8 TtvHKTvEEI||Y H BTvC EHA EEMHHH A° HHHH-b. Ta>KE, naKH ECT WCTaA AlAH-b H A,p-hPOIO H eh8u,Y hX 3aate h ToaAEp WT 3AKOH H WT C8KAEHYE H WT np^A POCnOACTBO AIH, KAKO ECT EHA WCTAA H WT np-bA IIae3aHAP8 BOEBOA, CHHTv PaAVAA EOEEOAA H H3Ab3HAH c8t WT AHEAH, ClvC EEAHKA CpaAIOT. Gepo paaY am®X ceai rocnoACTEO aih EOA-bpHu rocnoACTEO aih Upeaee cnaTap, CHHlv nOKOHHHWAI >K8ndH HHKTvB EHE EEA AWPWijlET, GK05KE A<« AI8 ECT CEAO T’KHK’KSELIiYH ClvC BlvC XoTApOAl H ClvC BlvCHX EEMHhYH H CTvCBTvC XoACKWAI WMHH8, A"b-AYh8 H Elv wXaElv CIvIHOEOAI H BH8KOAI H npbBHSMETOAl H HE [WT KOPOJKAO HEnO-KOAtSHAlO, no PH3AIO POCnOACTBO AIH. Gejke h ceeaeteaYh (ioctakhX rocnoACTEO AIH: jkSrah liana eea akophhk h >k8-nan XpH3a bea awpw^et h jkSrah 4,8AtHTpaujKo bea BHCTYiap h >K8naH Topran eea cnaTap H >K8nan A,8aihtpakh bea ctoahhk h >K8ndH Paamhah bea kwaihc h jkSimh A,TraAIAHAH BEA neXapHHK H >K8naH KwHAHAA BEA nWCTEAHHK. H HcnpaEHHK, XpH3A BEAHKYH AWPW^fT. II HanncaXwAi a3, AerivA^t awpw^set, biv hactoaiih ppaAV G8K8pEi|iY, AVbcEi^a AIAH K A&HH H WT A<*>KE A® HHH'b, Elv CEPO (1HCAHIE, npH TEHEHl'E AbTOAl, Elv AtT xSpAS, a WT po>KAECTBA XpHCTOBO xaXKH. t Iw HaeSaHAPS B0EB0A4, AIHAOCtY» Bo>kYjO POCnOAHHh. Iw {Iah3ahap8 boeeoa t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Preda spătar, fiul răposatului jupan Nica fost mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul Tîncăbeştii, din judeţul Ilfov, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, anume: Nedelco cu fiii săi şi Milea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şerban cu fiii săi şi Isac cu fiii săi şi popa Stan cu fraţii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şerban cu 184 www.dacoromanica.ro fiii săi şi Braţul cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi cu fraţii săi şi Radul cu fiii săi şi Mirean cu fraţii săi Oancea şi Andrei şi Sahat cu fiii săi şi Bîrzea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Goţea cu fiii săi şi Crăciun cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Mihăilă cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Copită cu fiii săi şi Nedelco cu fiii săi şi Pădure cu fiii săi şi Baloe cu fiii săi şi Stan, fiul lui Călin, cu fiii săi şi Manea şi fratele său Drăgoiu şi nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii lor. Pentru că acel sat Tîncăbeştii mai sus-scris au fost toţi oameni cnezi cu ocinele lor din moşi, din strămoşi, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar satul Tîncăbeştii, ei s-au vîndut vecini răposatului jupan Leca fost mare agă, pe bani gata, ei de a lor bunăvoie. Iar după aceea, lui Leca aga i s-a întîmplat pribegie în Ţara Nemţească. Iar cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, în vremea în care Şerban voievod a trimis pe răposatul jupan Nica fost atunci mare vistier sol în Ţara Nemţească, atunci l-a împrumutat pe Leca aga în pribegie cu nişte bani, unde a fost greutatea şi nevoia lui. Iar după aceea, după moartea lui Leca aga, satul Tîncăbeşti a căzut să fie pe mîna mamei sale, a jupaniţei Cheraţa. Astfel, la aceasta ea, dacă a rămas bătrînă şi neputincioasă şi în destulă nevoie şi sărăcie şi în multe datorii şi n-a putut să plătească acele datorii cu altceva, aşa că a vîndut singură jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, răposatului jupan Nica fost mare logofăt satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, pentru 60 000 aspri gata, cum a fost preţuit şi dinainte vreme, însă fără alţi bani, cu care l-a împrumutat pe Leca. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jupaniţei Cheraţa cu mare jurămînt şi cu mulţime de oameni martori scrişi în zapis. Şi din zilele răposatului Şerban voievod tot a ţinut boierul domniei mele Preda spătar satul Tîncăbeştii cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, după moartea logofătului Nica, tatăl lui Preda spătar, iar satul Tîncăbeştii, ei au mers în taină şi cu linguşire de s-au răscumpărat de vecinie de la Gavriil voievod, fără ştirea lui Preda spătar şi fără ştirea divanului; şi n-a fost cu cale şi cu dreptate să se răscumpere de vecinie de la domn şi să se cnezească satele boiereşti. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a tras pîră înaintea domniei lui în marele divan cu satul Tîncăbeştii. Şi s-au dus înaintea lui Alexandru voievod de s-au pîrît de faţă şi aşa a pîrît satul Tîncăbeştii înaintea domniei lui că au fost vecini domneşti, vînduţi răposatului Mihai voievod, n-au fost vecini boiereşti, nici cumpăraţi de jupan Leca aga. Astfel, la aceasta, Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei sale şi bine a adeverit domnia lui cu tot divanul cum n-au fost vecini domneşti, ci au fost vecinii lui Leca aga şi vînduţi de mama lui, jupaniţa Cheraţa, cinstitului şi răposatului jupan Nica fost mare logofăt cu aspri gata, cum este mai 185 www.dacoromanica.ro sus-scris. Astfel a rămas satul Tîncăbeştii de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, din divan. Şi le-a luat domnia lui cartea de răscumpărare a lui Gavriil voievod, de la satul Tîncăbeşti, ce o aveau ei făcută rea şi mincinoasă, de a dat-o Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în mîinile lui Preda spătar, ca să-i fie iarăşi vecini, cum au fost şi dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost apoi, după pîra ce s-au pîrît Preda spătar cu satul Tîncăbeştii înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, şi a rămas tot satul Tîncăbeştii de lege, iar aceşti mai sus-zişi vecini din Tîncăbeşti, anume Manea şi cu fratele său Drăgoiu şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii lor, ei nu s-au lăsat aşa, să fie vecini ca şi alţi vecini din Tîncăbeşti, ci au venit ei în pîră înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, cu boierul domniei mele Preda spătar în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu Preda spătarul şi aşa au pîrît ei la divan, că nu s-au vîndut ei vecini lui Leca aga, nici i-a apucat legătura răposatului Mihail voievod acolo în sat la Tîncăbeşti, cînd s-a vîndut satul Tîncăbeştii lui Leca aga. Astfel, la aceasta, Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a adeverit Alexandru voievod că au fost vecinii lui Leca aga şi i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat la Tîncăbeşti. Şi încă au mărturisit atunci la divan şi cinstitul dregător al domniei mele jupan Papa mare vornic că au fost vecini ai lui Leca aga mai înainte vreme şi i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat la Tîncăbeşti. Şi a rămas Manea cu fratele său Drăgoi şi nepoţii lor, Zlate şi Toader, de lege şi de judecată înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, să fie iarăşi vecini, cum au fost din vremea de demult, împreună cu toţi vecinii din Tîncăbeşti. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, de pîră şi de rămas peste tot satul Tîncăbeşti şi cu aceşti vecini mai sus-zişi, cînd a fost cursul anilor 7134. Şi au tot fost vecini cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar satul Tîncăbeşti, ei iarăşi au venit în pîră cu boierul domniei mele Preda spătar, fiul lui Nica fost mare logofăt şi înaintea domniei mele şi în marele divan, de s-au pîrît de faţă şi aşa a pîrît satul Tîncăbeşti înaintea domniei mele, în divan, că s-au vîndut vecini domneşti răposatului Mihail voievod, nu i-a cumpărat Leca aga pe asprii lui. Iar boierul domniei mele Preda spătar a mărturisit înaintea domniei mele în divan, cu mulţi boieri, anume: jupan Miho fost mare spătar şi Fiera fost mare logofăt şi Buzinca fost mare vistier şi Gligorie fost mare comis şi Neagul fost mare agă că acel sat Tîncăbeştii n-a fost sat domnesc, cumpărat de Mihai voievod, nici nu l-a miluit pe Leca aga, ci jupan Leca aga a cumpărat el singur satul Tîncăbeştii pe drepţii lui aspri şi că aceşti mai sus-zişi boieri au fost toţi atunci la întocmirea lor, cînd a cumpărat Leca aga satul Tîncăbeştii. 186 www.dacoromanica.ro La aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. <Şi> am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jupaniţei Cheraţa, mama lui Leca aga, în nuna lui Preda spătar, cum a cumpărat jupan Nica fost mare logofăt acel sat Tîncăbeştii mai sus-scris, pentru 60 000 aspri gata, cum este mai sus-scris. Şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că au fost vecinii lui Leca aga, n-au fost nicicînd vecini domneşti. Aşa dar, a rămas satul Tîncăbeştii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi i-am dat domnia mea din divan ca să fie iarăşi vecini, cum au fost şi înainte vreme. Iar după aceea, Manea şi cu fratele său Drăgoi şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader, ei nu s-au lăsat aşa, să fie vecini ca şi alţi vecini din Tîncăbeşti, ci au venit în pîră înaintea domniei mele cu boierul domniei mele Preda spătar, iarăşi la divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa au pîrît ei că nu s-au vîn-dut vecini lui Leca aga, nici nu i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat la Tîncăbeşti, cînd s-a vîndut satul Tîncăbeşti lui Leca aga. Astfel, la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege; şi au mărturisit înaintea domniei mele în divan cinstitul dregător al domniei mele jupan Papa mare vornic că au fost vecinii lui Leca aga de mai înainte vreme şi i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat la Tîncăbeşti şi au tot fost vecini pînă acum. Astfel, iarăşi a rămas Manea şi Drăgoi şi nepoţii lor, Zlate şi Toader, de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele, cum au rămas şi înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi au ieşit din divan cu mare ruşine. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele Preda spătar, fiul răposatului jupan Nica fost mare logofăt, ca să-i fie satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, în cursul anilor, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., A. N., CXI/19. Orig., perg. (40 X 63), pecete aplicată, timbrată. Cu o trad. din 1913. 187 www.dacoromanica.ro 83 1628 (7136) mai 21, Bucureşti. Dona şi Mihai se învoiesc cu Ştefan şi Radul să împartă pe din două moşiile, ţiganii şi datoriile rămase pe urma lui Vodă banul şi a soţiei sale, Velica. f Scris-am eu Dona acesta al meu zapis, ca se fii la mena lu Ştefan logofet şi Radul, cume ame avut pire naiti lu Alixandru vode; deci ne judicat se ne fii de în dou, cume ne-o foste judecat şi alţi domni. Deci, după acista, ci ne-au judecat Alixandru vodă, noi ne-me împăcat de a nostre bunăvoi, să ţenem cume ne-o foste judecat şi boerii, să ţenem tote de în doo, de în moşei şi de în ţigani ci au foste rămas de la Vodă banul şi de la jupenesa Velica. Iar de în ţigani ci au foste împărţit, de li va căde civa pre ei, ei să fii toţi fraţi, vare pre pagube, vare pre dobinde. Şi de acuma nainte, de sa va mai găse nescari bugati sau datorii de la acei boeri, noi să fime tot fraţi pre aceste bucate. Şi ne-m tocmit de a nostre bunăvoi şi denainti boerilor, anume: Preda vel sulger şi Matei vel agă şi Tudosii postelnic, Negre logofăt ot Mineşti, Stan banul ot Mineşti i Radul postelnic ot Văleni i Stroi postelnic ot Greci, Adrino sulger ot Corleteşti i Stan ot Balşe, Pătru ot Apele Vii. Iar după aceste tocmele, ci ne-me înpăcat noi de a nostre bunăvoie, cine va mai scorne pîre de în nepoţii banului Vodi, anume Dona i Mihai, sau de în nepoţii jupenesei Velechei, anume Ştefan i Radul, să fei blestimaţi de Dumnezeu şi de precista şi de 318 otţi, ije vă Nichii, şi să lecuiască întru locu cu Iuda şi cu Ariia şi să aibe a da globă 300 de toige. Şi ame scris eu, Pătru logofăt ot Fălcoi, în Bucureşti aceste zapis. IIhc /tt-kcflţd MM Kd1 AhHH, KTk AfT x3pdS. Prida vel sulger t Eu Mateiu vel agă Negri logofăt Pătru logofăt 2 Academia Republicii Socialiste România, CXXIV/82. Orig., hîrtie (30 x 21), nouă peceţi aplicate. Copie la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 644. 1 Cifra k (20), tăiată cu altă cerneală. 2 Toate semnăturile sînt autografe. 188 www.dacoromanica.ro 84 1628 (7136) mai 21. Marin şi alţii vînd diaconului Oprea locuri în Danul. Adecă scris-am eu Marinu şi Cîrste ot Danul acesta al nostru zapis, ca să fie de maare credinţi la mina Oprii dieconului, feciorul lui Ar[ă]geşan, cumu să să ştie că i-am dat noi o falceă dă locu în Danul în Lostuni, cu pomii cu toată; i-o amu datu păntru că au făcut Opri dieconul tătîni-nostru o sără-custă şi ne o mai dat şi noaă bani 133. Şi i-amu dat acel locu ca să-i fie lui moşie ohamnică, păntru pomana şi păntru slujba caari au slujitu şi au osti-natu păntru on părinte al nostru. Şi păntru crădinţa, noi amu pus şi mărturii ot Danul, Dragomir. Şi iar amu vîndutu eu Stan Gomoi o falce dă loc în Şomîrdoali dieconului Opri, dărăptu bani 120. Şi o amu vîndut eu dă a me bunăvoia şi amu pus şi mărturii: Radul Palichi i Şărbu i Dragomir i Muşatu. Şi păntru credinţa nă-amu pus dăgetul. Pis mai 21 dni, leat 7136 <1628>. Marin. Cîrste braţ. Stan Gomoi. Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 232. Copie. 85 1628 (7136) mai 25, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Neagoe şi fraţilor lui ocine la Poborăşti, Lecurici, Boleşti, Bogoroi, vii la Pociovalişte şi ţigănci. f AIhaoctY» Eo>kTk>, Iw flAtâdHApS rocroa h rocnoAHHR ktvCoi 3 cai ac £rrp-PORAaXHCKOC, CHHTv RCAHKdPO H nptAOKpdrO, nOKOCHdrO Iiv IaHQUI KOCKOA. AaKT Ha iloBHlfjtHSA, 3a xY EaHH rOTOBH, WT nOAlO H WT UJO/H H WT B0A<1 H CEAtfAElJlH CEAOB, WT npE3 BTiC XoTApO/H. H naK noKonEA flilocopa, eaijjio HbroEB H YH’eahhoe h ^.paroE wke 30-BEAÎAPO npHCKSpHH’k H CTiC /H'bCTO EHHOPpaACK H C*kC K-klJia H C*kC nH/HHHlţa WT EHHOPpaA H ChC WBOtJjYlO H ChC rpdAaiJJH 3dAb3H KOA EHHOPpaA AAH /H'bCTO KOAHKO XoKK» AP^>KaA nAETOBE SKpCTO AVbCTO H CEC 8CTA n8TH, AAH KOAHKO XoKHT EHA ict noKonHA Hbrof wt ha Paava h wt ha EpdT fAi8, 6tah h wt AlapAapYE K'KASr'kpSA WT Il0HHEaAHI|lf, 3A fAHO K0EHA8, IţbHO xE EAHH H EAHH POTOEH X. FI naK noK8n(A IltroE (aho ehhoppaa wt ha $Aopt...2, naK 8 IIpHCKSpHMb, 3a t eahh potoeh. FI npoAdAo^ cYe ehuie pfke ehuie nHc wt ceohai a^eP^E0AI9 h ee3 hheaha chaoct h CEC SHAHÎia E'ECO/H EpATÎE/H CH H CEC 3HAHÎia E*ECOAI AfEPTiaUlOAl WT TOP H WT AOA H WT WKpECT AltCTOAI. FI EI|lE}KE EHAH C8T /HH03H A*EPH AIOAÎE CEEAETEAH H AAA'E'H'EUiapH, KorAd ECT sha noKonEA H-broE cYe ehuie pehehe a^AHhe h ehhoppaaY, no haie: wt...2, IlkTpS...2 H non PdAya H flpKa H Hae8a h wt GhphYh, KpEAHP H X'eht'eS h Gtah...1 h wt nOHOBAAHIIlE, n-ETpS H ^P'EPHH H îwH H AhX8a H IIpliESA H WT...2 $AOpb H AaA H A.P'ErHH, H ElflEHCE AIHOSH AlOAY, HAIE HE c8t nHCAHH 3AE. 1 Aşa în text. 2 Ilizibil. 190 www.dacoromanica.ro H fl4K (IOK81IHA A,par8A IA HO IţHrdHK-k, Hd HAU A,8AIHTpd, WT Hd reSKd K'kn’ktţhH'h WT K'Knp’kHH, 3d xF EdHH rOTOKH. IIoHHTKE Ipf Tdf IţHrdHK’k ^AIHTpd EHA C$T 3d A^AHHS HtflldHHIţEK H’feKIUEH WT Eli...1 I|1H. H d flOTOAl, HtflldHHIţd H’kKUld, WHd ECT EHA npOAdA no ^.SAIHTpd IţHrdHKd rfSKTiH, 3d x5 EdHH- H KOrAd ICT EHA nOCAfX, d ftSKd K'Ml'klţhH'R ndK ECT EHA npOAdA no /L,SAiHTpd IţHrdHKd A,pdrSAOK, sa xr EdHH roTOKH. H ndK noKonHA A,pdrSd EAho (ţHrdHK-h, Hd hau A,pdrOAE, WT Hd XdAtSd WT &Hr8pEA, 3d X EdHH rOTOKH. H ECT EHA TOrAd, K-KAd ECT EHA nOKOnEA A,pdr cYlO BHU1E pEMEHE I^HrdHHE H crea^tEaTe, Hd haie: wt IIonEi|iH, H’kroE h XdAiSd h non /L,pdroAlHp H wt ¥nr8pEA, H’kroE dpAldin h wt AorpEifiH, non IIpoA’fc h wt GSaoio, non EpanS, eijiEjki aihosh AIOA'i', I3JKE HE c8t nHC 3AE. 6epo pdA^ A*A*X H rocnoACTKO aih H’kroER H spdTYE EAtS AUahh h Apar, chhorh iHocop-kH h rhohh A,par Rerer, Ad E hai cYio rhuie pemeho wmhhe h A^A^he Eli WÎCdKTv HAI H CHHORH HAI H RHOKOA1 H np’kRHEHETOAl H WT HEKOPOKE nOKOAEEYE, no pEH rocnoACTRd aih. Gejke CREA'feTEAi'E nocTdRAEio rocnoACTRo aih: 3<8ndH liana reahkh AROpHHK H JKSlldH XpH3d REAHKH AWrW^ET H KSlIdH ^AIHTpdUIKO REA RHCTYlap H K$l1dH ToprdH REA CndTdp H JKSndH ^,8AIHTp8 REA CTOAHHK H HtflldH PdAldHAH REA KOAIHC H H&lldH ^.YdAldHAH REA [nEXapHHK H JKSlIdH KohAEAH REA nOCTEAHHK. II HCnpdRHHK, K$l1dH XpH3d REAHKH AWrW$ET. IlHCdX d3, ^.parOAlHp, AVfcCEIţd AldH KE ARHH, TEHEhYq A’fcTOAl Rlv AtîTd, R*k HdCTOAHH rpdA E8K8pEl|lH, xSpAS- ţ Iw ilAEâdHAP» RWERWAd, aihaoctYio EokYk rocnoAHH. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe şi fraţilor lui, Mălin şi Drag, fiii lui Mosora şi nepoţii lui Drag Ţibă, ca să le fie Seliştea Poborăş-tilor de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, din cap pînă în cap şi de peste tot hotarul şi cu vadurile de moară şi cu plaiuri, pentru că a cumpărat Drag Ţibă, bunicul lui Neagoe şi al lui Mălin şi al lui Drag de la Tîmpa şi de la Pilat din Poborăşti şi de la Pătru al Martei din Baia, pentru 10 000 bani gata. Şi încă a dat Drag Ţibă, bunicul lui Neagoe, atunci, pentru ocina din Poborăşti 44 de vaci pentru o deşugubină, ce a căzut pe ocina Poborăştilor, încă în zilele lui Mircea voievod. Şi iar a cumpărat Mosora, tatăl lui Neagoe şi al lui Mălin şi al lui Dragul, ocină în satul Lecurici, jumătate de sat, de la Lovişteanul, pentru 10 000 bani gata, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de peste tot hotarul. Şi iar a cumpărat Mosora, tatăl lui Neagoe şi al lui Mălin şi al lui Drag, ocină în satul Bircei, jumătate de funie de la Drăghici şi de la Radul, fiii Cordo- 1 Ilizibil. 191 www.dacoromanica.ro voaei, pentru 3700 bani gata, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului. Şi iar a cumpărat Drag Ţibă, tatăl1 lui Neagoe, ocină însă în Curmătura Băleştilor, de la Teşan din Băleşti, pentru 700 bani gata. Şi iar a cumpărat Neagoe ocină în hotarul Ciocăzii, partea lui Florea şi a fratelui lui, Bădilă, toată, din Runcuri, pentru 3000 aspri gata. Şi iar de la Leuştean 1 loc, pentru 270 bani gata. Şi iar a cumpărat Neagoe ocină în satul Bogoroi, însă 4 ogoare, două ogoare în Poiana Seciului şi un loc în Halîngă şi alt loc La Frasini, de la Zaharia din Bălceşti, pentru un cal. Şi iar a cumpărat Neagoe de la Dan 2 locuri, 1 loc în Poiana Velei, iar alt loc în Ograda la Băleşti. Şi iar a cumpărat Neagoe de la Ilie din Bogoroiu 2 locuri în Poiana Seciului, pentru 300 bani gata. Şi iar a cumpărat 1 loc în sat la Băleşti de la Crăciun Boldescul, pentru 100 bani gata. Şi iar a cumpărat Neagoe l loc în Seliştea Poborăştilor de la Coastea şi de la Mihăilă, pentru 50 bani gata. Şi iar a cumpărat Neagoe 1 loc iar în Runcuri de la Hîrţea, pentru 200 bani gata. Şi iar a cumpărat Neagoe o vie în satul Pociovalişte, în măgura care se chiamă Priscuricea şi cu locul viei şi cu casa şi cu pivniţa de la vie şi cu pomet şi cu îngrăditură la vie, însă loc cît vor ţine gardurile în jurul locului, şi cu gura drumului, însă cît a cumpărat Neagoe de la Radul şi de la fratele lui. Stan şi de la Mardarie călugărul din Pociovalişte, pentru o iapă, preţul 2000 bani şi bani gata 600. Şi iar a cumpărat Neagoe o vie de la Florea ... 8 iar în Priscuricea, pentru 300 bani gata. Şi au vîndut aceşti mai-sus zişi oameni vînzători părţile lor de ocină şi viile şi locurile care sînt mai sus-scrise de a lor bunăvoie şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi încă au fost mulţi oameni buni martori şi aldămăşari cînd a cumpărat Neagoe aceste mai sus-zise dedine şi vii, anume: din.. .2 Pătru.. .2 şi popa Radul şi Arca şi Albul şi din Bircii, Cîrlig şi Hăitău şi Stan.. .2 şi din Pociovalişte, Pătru şi Drăghici şi Ion şi Lihul şi Pîrvul şi din.. .2 Florea şi Lai şi Drăghici şi încă mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici. Şi iar a cumpărat Dragul o ţigancă, anume Dumitra, de la Gheuca Căpăţînă din Căpreni, pentru 3000 bani gata. Pentru că acea ţigancă Dumitra a fost de moştenire a jupaniţei Neacşa din Vă...2şti. Iar apoi, jupaniţa Neacşa a vîndut pe Dumitra ţiganca lui Gheuca, pentru 2000 bani. Iar cînd a fost apoi, Gheuca Căpăţînă iar a vîndut pe Dumitra ţiganca lui Dragul, pentru 3000 bani gata. Şi iar a cumpărat Dragul o ţigancă, anume Dragole, de la Hamza din Ungurel, pentru 600 bani gata. 1 Aşa în text. 2 Ilizibil. 192 www.dacoromanica.ro Şi au fost atunci, cînd a cumpărat Drag aceste mai sus-zise ţigănci şi martori, anume: din Popeşti, Neagoe şi Hamza şi popa Dragomir şi din Ungurel, Neagoe armaş şi din Logreşti, popa Prodea şi din Budoiu, popa Bran, încă mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Neagoe şi fraţilor lui, Mălin şi Drag, fiii lui Mosora şi nepoţii lui Drag Ţibă, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine şi dedine de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitru mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Dia-mandi mare paharnic şi jupan Condeli mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare logofăt. Am scris eu, Dragomir, luna mai 25 zile, cursul anilor în anul — în cetatea de scaun Bucureşti — 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul judeţean Tîrgu Jiu, nr. 87. Orig., perg. (31,5 x 50,5), pecete timbrată. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom. 439—444. 86 <1628 > mai 27. Preda spătar vinde lui Pavlache comis ocină cu rumâni în Clejani. Adică eu Preda spătaru scris-am acest al mieu zapis la mîna lui Pavlache comisu, cum să să ştie că i-am vîndut partea mea din sat din Clejani însă din satu, din ocină jumătate şi din rumâni ce să vor alege, iar jumătate, din cîmp şi din apă şi din pădure şi de preste tot hotarul. Şi l-am vîndut de a mea bunăvoe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui, drept 31 000 de bani. Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boeri, cărei sînt scrişi de jos zapi-sului. Şi pentru credinţă am pus şi pecetea mea. Pis meseţa mai 27, leat 71371 <1629>. Papa vel vornic. Vlad vistier. Buzinca vistier. Ferea logofătu. Mihu spătar. 1 Probabil cifra unităţilor transcrisă greşit: 3" (7) în loc de 3" (6). 13 — Documente — c. 915 193 www.dacoromanica.ro . Hrizea vel logofăt. Muşat vistier. Şerban vornic. Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clejani şi Căzăneşti, nr. 1268, p. 1. Copie. Anul, după. boierii martori. 87 1628 (7136) mai 28, Bucureşti. Doisprezece boieri judecă o pricină pentru moştenirea rămasă în urma lui Anghel comis. f Adecă noi 12 boeri carii am fost scrişi pre răvaşe domneşti, luaţi de nepoţii lu Anghel comisul, anume Chisar postelnic şi Paraschiva logofăt, şi de jupîneasa Măriia, ce-au fost a lu Anghel comisul: întîi Ivaşco vornicul i Fiera logofăt i Buzinca vistieri i Gligorie comisul i Stanciul postelnic ot Pade i Sima logofăt i Mihai clucear i Stan banul ot Sore i Davîdu ot Bărbăteşti i Negre logofăt ot Bălăneşti i Neagoe Hulubescul i Oprea vornicul, scris-am şi arătăm cu scriptura noastră păntru toote prigonele şi gîlceavă ce-au avut an dinsăi, în ce chip le-am adevărat şi i-am tocmit, după cum ne-am putut socoti, aş-am judecat: păntru o parte de ocină den Mihăeşti, ce-au fost cumpărat de la Andreico, datu-o-m să o ţie nepoţii lu Anghel comisul, adevărîndu c-au fost cumpărată mai nainte, pînă n-au fost înpreunat Anghel comis cu jupîneasa Mariia, încă în zilele Mihnei vodă. Aşijdirea şi partea lu Bălaur iarăşi să fie a nepoţilor lu Anghel comisul, c-au fost cumpărată mai nainte vreme. Iară ocina, cîtă să va alege partea Radului Bocăi, ei să aibă a înpărţi în doo nepoţii lu Anghel comis cu jupîneasa Mariia, păntru c-au fost cumpăratu-o Anghel comis înpreună cu jupîneasa Mariia, însă întîi să întoorcă nepoţii lu Anghel comis jupînesei Măriei aspri 4000. Deci să înpartă această ocină, cum scrie mai sus. Iară de ocina de la Iaroslaveşti şi de morile ci sîntu acolo, dat-am să fie ale jupînesei Măriei, păntru căci au fostu vîndute de Vladul logofăt, socrul Paraschivei logofăt şi de frate-său Chisar, nepoţii lu Anghel comis, jupînesei Măriei, după moartea lu Anghel comis. Iară de neşte ţigance, să caute să adevereze de vor fi fost ale jupînesăi Măriei zestre, ia să şi le ţie, iară să vor fi cumpărate de Anghel comis, ei să aibă a le înpărţi înn doo, nepoţii lu Anghel comis cu jupîneasa Mariia. Iară un ţigan, anume Radul, de să vor adevăra acele ţigance ale jupînesăi Măriei de zestre, ia să ţie pre Radul ţiganul, cum s-au fost tocmit mai nainte; iar 194 www.dacoromanica.ro să vor fi ţigancele de cumpărat, ei să-şi ia, nepoţii lu Anghel comis, pre Radul ţiganul şi să înparţă ţigancele în doo, cum am scris mai sus. Ocina şi rumânii de la Pietrari să înparţă jupîneasa Mariia înn doo cu nepoţii lu Anghel comis. Ocina şi rumânii de la Genuneni, cîtă va fi fost a jupînesăi Măriei mai denainte, să şi-o ia, iară cîtă va fi cumpărată de Anghel comis cu jupîneasa Mariia, să aibă a înpărţi înn doo jupîneasa Mariia cu nepoţii lu Anghel comis. Păntru c-au scos jupîneasa Mariia un zapis de-u zis că este al lu Anghel comis; scriia cum să ţie jupîneasa Mariia toată ocina de înn Genuneni cu rumânii. Deci nepoţii lu Anghel comis n-au crezut acel răvaş, ci noi am dat jupînesăi Măriei să jure cu 6 boeri, să i să crează acel zapis. Iară apoi, ei s-au voit să nu jure jupîneasa Mariia, neci să să crează acel zapis, ci i-am tocmit să înparţă în doo, şi ocina şi rumânii, cum scrie mai sus. Şi păntru credinţa acestor scripturi, noi am iscălit mai jos cu mîinile noastre. IlHCaX 8 AUsCflţa A14H KH A*»HH, R*h iVkT xSpAS. f Ivaşco dvomic Fiera logofăt Buzinca vistier Gligorie comis 1 Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LVIII/5. Orig., hîrtie (30 X 21), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 178, f. 3. 88 1628 (7136) mai 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Udrişte logofăt satul Foleştii de Jos, din jud. Vîlcea, în urma unor judecăţi. f JIhAOCtYJ» EwkYiw, Iw flA(âaHAp8 R0lR«A<» h rOCflOAHH'h RTkCOH SfAtAf &rrppoRA4nHCKOf, chh-k RfAHKaro h npkAORparo iiokohhhoaiS Iw HaHiaui koikoa^ A,4K4t rocnoACTEO AtH cY» noE(A(HYio rocnoACTRO AtH CAoyr rocnoACTsa mh &APUJJI AWriVl|llT, CHH-h IlOKOHHHOAtS G3fip(R AWrw4s(T WT niHpHHtC-h H C-hC CHHORH CH, fAHitiAt Eor-h AdCT, laKoiKi Aa ke a® jf0TaP> aah kes A^a-hhi^hai mto ict haiaa CA8r rocnoACTBa aih &APH4H AoroijsiT sa noKSnEHYl WT HaA behhhYh wt II'hSiii'KiiiH h wt HaA ApSrH, noHEKi ict Toro ciao ^oa 4>oaIi|ik bhiui nnc EHAOf ce c8t npoAaAH kemhhh KtkC ceao noKOHHaro GSnpiB Aoro^sfT, eaifia XAP*4JfK WT niHpHH’bCk, ElflHKI WT npi A^HH nOKOHHHArO PaAY’AA KOEKOA IUlpEAH,, stc no aeiipn totobh. fl K-kAa ECT EHA B-K A^HH nOKOHHHarO PaAVA KOEBOAa, CHH-K iMhXhik BOEBOA, B-k na btopoe piA sa rocnoACTBYH sai B’k seaiae, no ckAip'kTY OnpiB Aoro$iT, BTiCTaHHA cb ect &apeljie AoroijsET h cec epatYe Ero, Gtpoe h ITpiAa, chhh noKon-HHaro GOnpfK AoroijsiT Ţipi ect pasA^AHA BTkCbjf a^aYhe eaiiioai ch OnpiB Aoro-4>ET 8 Tpn A'bAH H CkTBOpHAH CEAO II'KSlUElIJrH TpH A*AH H \OA $OAEI|IH nAKHJKE TpH AtaH. Ta>KE IO ECT npÎHAfT EAHHOH no EAHO AfA. fi nOTO/H, K-kAa « c8t paSA’bAHAH, B'kCTAHHA CE C8T IIpEAa H &APUJJl> WKA EpaTl', Ţipi ECT nOEpaTHX' 110 BOA’kpHH rocnoACTBa aih Ghaia AwrwijsET, Ţipi k ect npoAAA no tpetYe A’kAOK-b wt ceao wt IPkSwkijjH a EpaTOAl ch Gtpoe wh he hsbepht aa wctabha aia iro sa WMHHii Aa ict npoAaAHa, Ţipi ect 8takaiha ckc EpaT ch IIpEAa, TEpE ect aaa IIpEAa Aiaa Ero wt ,\oa $oaeijjh sa wmhh-k paAY a*aa spaT ch Gtpoeb wt IPk8urki|iH, QKOKE Aa AP"k?KHT EOA’kpHH TOCnOACTBa AIH GHAla AOTOiJsET SanAtkHO WT ITkSlirklIIH, KaKO ECT EHA 8TAKAIHA. II WCTAA Aa AP^HT GTpOE AKA AlAH WT $OAEI|IH K EpaT Ero, &APIIJJH AoroijsET, EAHa aia, a IIpiAA,wH a a btiSHAIaa e:t aa AP^îkht B-k AP^rH WHHHE. H B-kC APtKAA Gtpoe CkC A®3P0 AIHpHO WT CEAO WT A,OA $OAEI|JH AKA AlAH h OyAPiiJJl IAHA AIA, A asii A® A^hh Hah^ahapS boeboa, cHH-k noKOHHHaro Paa\'a boeboaa. Tajke, ktvAa ect eha TorAA, no Bp-bAiE ktkAA ect nouiEA rocnoACTKS eai8 Ha BOHCKa Ha ^auiosa, eha ect nouiEA h &Apii|il aopo{|set ckc EOA’bpHH rocnoACTBa aih Ghaia AoroijiET Ha ^auioba, a spaTOAi ch Gtpoe, wh B-kcraA ce c8t ees shahYe EpaT O Al CH IIpEAIK H ^APUfllK, TEpE ECT CkTBOpHA TAKAIEKEhYe H EpaTCTKÎE TEpE ect nospaTHA no EIhapiio nocTEAHHK, chht, Kaaay’aok bhctYkp PSa^hSa, no s-kc CEAO ^,0A $OAEl|IH H ECT npOAAA CkC HOBIţH H CkC XaAHHE H CkC KOHH H CkC EAHA AIA sa WMHH’k WT ^HAlH^-kHH, H^HO 8rH T. H CkTBOpHA CTpOE H SanHC HAI Ha p8K flHApll®K nOCTEAHHK,' H AAA 10 ECT GTpOEB WT cYh BHUIE pEHEHH HOBIţH TTiMYiO 8rH ’p TOTOBH. fl nOTOAl, EpaTOAl CH ^APUflI SCAHUIAA H HCTEHCTKOKAA WT SEAIAE /QoAAaBCKOE WT Hp8T, KaKO 10 ECT EHA npOAAA EpaT O Al CH GTpOE A^A^A BAIJJOAI CH H AIA iro WT OAEI|JH BTk TOrO MAC TEpE ECT npYHAlT SAI 8 E8K8pEl{IH, TEpE ect ce 84satha 8 npEHYl ckc EpaT ch Gtpoe h ckc Hhapii® nocTEAHHK 8 nplA K-bp- HHAIH EOAtpHHH TOCnOACTB8 EAI8, KOTOpHH 10 ECT EHA WCTABHAH SA HAHâaHApS BOEBOA AA ECT HA AltCTO 8 CTOA rocnoA®TB8 EAI8 SAI 8 BApOUl 8 E8K8pll|JH no haie: >K8naH liana bea AsopHHK h »8naH Xpnsa bea Aoro$lT, Ţipi cknp-bAH sa ah-H8 ckc EpaT ch Gtpoe h ckc Hhapii® nocTEAHHK.. H tako np-feuif ^Apiifii kako ect WH nOBOAEH AA AACT HOBI4YH EpaTOAl CH H Aa AP’httHT WH CEAO \QA $OAEI{IH, SA-HEJKE ECT A®sp0 EpAT SA WTl|8 H SA AIATEp'k H HAIAA H WH EAHA AIA B”k TOTO 196 www.dacoromanica.ro OJ'raiUEUICUOOep-MMM m I!q!Z!l! ÎX»X t PH IVH VfiOHUPg H JOdXQ VHdOaxa.3 X3) JttHltl) H PSM )JH)dHlVa.3 HVHdoaxa.3 H Î3HU imHa x3i «ara ‘u^mjiwv airti)dV voV ovis 3a.s vpxom H ‘Hrtuvo^» voV xm oji v)V phV) pjis ou^ h J hj« ‘Vpsph h^Yisoh HtiadVdjj [ho ivoxpda] H9 ivoxpda vfiHxitvfi h ajHPaovpa pg vfiwaHV vhVojj h irti)dVkhv sa.3 hVoj[ j^Vrd oxuou ‘hYihvpu pg _ş vpV xsa idix ‘HP3HV J.M XOWPdXO PVg 3a.3 )Odxg H3 XPda O’J HIV OaXSVOUSOJ VHVPSBH JJKHrtU H ■Hjirtuvo(5 ovi3 sa.a hm xHH v©Y ovjo jodxg ho ivoxpda vpVodu iikhhpu vh3 xoi oapa otjLxoţa pg VHxp^Hdu oap ‘)rtudV£ ‘ivoxoi ]f HJfi HtiaoH vpivHga.a h a)rtiidVjf HV^-V paV H VPH'H X3) OXh ‘OJ) V)V PHV) ViXPVodU )>KHaPU Hrtl)VO h dEijxoHa vJlVPVţj xoi xpVpu] pVjoj, *ajax3Vou30J pg Vid jodoxa ph a.a ‘aoampvg av^ig fi iVs odx -UHas oa.3 h iji.axoVouooj oa.3 hiv oaxsVouooj ou oidpVi tvoxuxoah h a.Jog a.Vouooj vpaodpV xo) laoVHoV ohhpx a.a iohupb ppjox dEijxana v^VPvg vp*a.dV3a.a h ho H'ortipa afid a.a xsj vpVa.a h fiaoHoa xm ‘d»JiHX3Ha vJiVPvg ‘oji wortipa xo» viniHdu jaoVHoV vpa«a.dV oa.a xo) shp ‘HjiYiaoH vpV vh3 xoi pVa.a ‘airtudV^ Hafid a.a ixpV xartiopa.a ih Hm ‘ovao ou vuxpdaou X3) )3 rVa.a ‘aHHVjxoou aoiadVHif pafid ph lodx^ VHdoaxa.3 VHa xoa oxu )3HUPg y -viV phV) sa.3 vpxom iodx^) oj* xpda h Hrtuvo$ voY xm hvjV paV )rtudVk8iuh Ibauikc bhk bia aboPHHK h K8n4H Yipa ehe kia AwrwjfclT h AIhXo ehe kia cna-Tap h ^,8/HHTpaniKO eIa khctYqp h Tp8^aHAa khctYqp h B8shhka khctYqp h I\»h-ropYH koaihc h IIpiAa kia ca8>Kip h KocTfc caSjkip h iMHTp-b kia nHTap h AIEuiat btopYh khctYqp h /^8aiHTp8 khctYqp ,\8aick8a h T8a«P koaihc IţlHpcno h iBaecio bia arii h ^,8aihtp8 kiuihtah h iHhXah kaiomap 'h [wt 6a*kbhtii(ih, PdAyA h A,ahh»a KaiOMapH h PdAyA MikAA’fcp*CK8A h A,p"KrHM cnaTap h Gtpoi cnaTap h PdAyA nocTiaHHK A,8aick8a. H KHA'kXoAi rocnoACTEO aih h sanHCSa Gtpoir Ha p8K &AP*~ i|ii sa CTwMHpmYf h sa TdKAiijKiHYi CTkC cYh khuii pmiHH EOA'kpH cbiaitiaYh 8 sa-nHC. fi dijiiAHiKi Xokit HSKdAHT EddAyA khctYqp h chihii iro Hhapoo iioctiahhk H-kKorAa H-kKYH sanHCf wt Gtpoi hah KHHra rocnoACKa Aa hi ci KfcpSlT h Aa ict A’kKAHKH. Giro paAY, AAAoX ceai rocnoACTEO aih ca8r rocnoAOCTEO aih &APH|ii Aoro-$it, chh-k noKOHHaro GDnpiE Aoro^lT, qkoki Aa ict ciao X*a $*aii(ih cec e-kc XOTdpOAl H CEC R-KChX KIMHHYh, KaKO ICT (khuii [nHC H CRC E-KC XoAOKWAI WMHH8 A^aYho h k-e ivXas chhoboai h khSkoai h npfcKHSMHTOAi h wt KoroiKAi HinoKOA-k-EHAtO, nopHSAtO rocnoACTKd AIH. Giiki 8e8 h cbiaitiaYh nocTaBHX rocnoACTEO aih: w8ndH liana kia akophhk h kSimh XpHsa bia AwrwijsiT h w8ndH /^8aiHTpauiKO bia khctYqp h TopraH kia cnaTap H A,8AtHTpaKH KIA CTOAHHK H PdAtdHAH KIA KOAIHC H ,\YK8naH Kohaha kia nocTiaHHK. H HcnpasHHK, s(8naH XpHSd kia aoro^iT. H HanHcaX [as, A,8aihtp8 [aoroijsiT, [b-k [hactoahh rpdAy B8K8pti|iH, Ai-bcnţa AtaH kh akhh h wt flAaaia Aaxi A® HHH-k timihYi a-kTOAi, k-e a-kT xspas. ţ Iw flaHâaHApS EwiEWAa, aihaoctîio eoîkTio rocnoAHHK. Hw flaHâaHApS EOiEOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Udrişte logofăt, fiul răposatului Oprea logofăt din Şirineasă şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Foleştii de Jos de la Bistriţa, din judeţul Vîlcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, cîţi vor fi scrişi în cartea tatălui său Oprea logofăt, cea de cumpărare şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, însă fără delniţele ce le-a avut sluga domniei mele Udrişte logofăt de cumpărătură de la vecinii din Păuşeşti şi de la alţii, pentru că acel sat mai sus-scris, Foleştii de Jos, s-au vîndut vecini tot satul răposatului Oprea logofăt, tatăl lui Udrişte din Şirineasă, încă din zilele răposatului Radul voievod Şerban, tot pe aspri gata. 198 www.dacoromanica.ro Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în al doilea rînd de domnie aici în ţară, după moartea lui Oprea logofăt, s-a sculat Udrişte logofăt cu fraţii lui, Stroe şi Preda, fiii răposatului Oprea logofăt, de au împărţit toate dedinele tatălui lor Oprea logofăt în trei părţi şi au făcut satul Păuşeştii trei părţi şi Foleştii de Jos iarăşi trei părţi. Aşa dar, i-a venit fiecăruia cîte o parte. Iar după aceea, cînd s-au împărţit, s-au sculat Preda şi Udrişte, amîndoi fraţii, de au înfrăţit pe boierul domniei mele Sima logofăt, de i-au vîndut cîte o treime din sat din Păuşeşti, iar fratele lor Stroe, el nu s-a învoit să lase partea lui de ocină să fie vînzătoare, ci s-a tocmit cu fratele său Preda, de i-a dat Preda părţile lui de ocină din Foleştii de Jos, pentru părţile fratelui său Stroe din Păuşeşti, ca să ţină boierul domniei mele Sima logofăt deplin din Păuşeşti, cum s-a tocmit. Şi a rămas să ţină Stroe două părţi din Foleşti şi fratele său Udrişte logofăt o parte, iar Preda, el să ia şi să ţină în alte ocine. Şi a tot ţinut Stroe cu bună pace două părţi din sat din Foleştii de Jos şi Udrişte o parte pînă în zilele lui Alixandru voievod, fiul răposatului Radul voievod. Deci, cînd a fost atunci, pe vremea cînd a plecat domnia lui la oaste la Daşov, a plecat şi Udrişte logofăt cu boierul domniei mele Sima logofăt la Daşov, iar fratele său, Stroe, el s-a sculat, fără ştirea fraţilor săi, Preda şi Udrişte, de a făcut întocmire şi înfrăţire, de a înfrăţit pe Andreiu postelnic, fiul lui Vladul vistier Rudeanul, pe tot satul Foleştii de Jos şi a vîndut cu bani şi cu haine şi cu cai şi cu o parte de ocină de la Dimiţeni, preţul 300 de ughi. Şi a făcut Stroe şi zapisul lui la mîna lui Andreiu postelnic; şi din aceşti mai sus-zişi bani i-a dat lui Stroe numai 100 de ughi gata. Iar după aceea, fratele său Udrişte, dacă auzit şi a aflat adevărul, din Ţara Moldovei, de la Prut, că fratele său Stroe a vîndut moştenirea tatălui său şi partea lui din Foleşti, în acel ceas a venit aici în Bucureşti, de s-a apucat în pîră cu fratele său Stroe şi cu Andreiu postelnic înaintea credincioşilor boieri ai domniei lui, care au fost lăsaţi de Alixandru voievod să fie în loc în scaunul domniei lui, aici în oraş în Bucureşti, anume jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt, de s-au pîrît de faţă cu fratele său Stroe şi cu Andreiu postelnic. Şi aşa a pîrît Udrişte că este el mai volnic să dea banii fratelui său şi să ţină el satul Foleştii de Jos, pentru că îi este frate bun, de tată şi de mamă, şi a avut şi el o parte în acel sat, Foleştii de Jos. Şi au rămas Stroe şi cu Andreiu postelnic de judecată dinaintea acestor mai sus-zişi boieri. Şi s-a sculat fratele său Udrişte, de a lepădat banii lui Andreiu postelnic înapoi, 100 de ughi şi a luat Udrişte şi cealaltă parte din Foleştii de Jos, ca să ţină Udrişte două părţi din Foleştii de Jos şi fratele său Stroe a rămas cu o parte. Iar zapisele ce le-a făcut Stroe la mîna lui Andreiu postelnic, cînd s-a înfrăţit pe sat, el n-a vrut să le dea în mîinile lui Udrişte, cînd a dat banii, ci le-a tot ţinut, pînă cînd a venit tatăl lui, Vladul vistier, de la oaste 199 www.dacoromanica.ro şi le-a dat în mîna tatălui său. Şi Vladul vistier a tot ţinut în taină acele za-pise pînă cînd domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat m-a dăruit pe domnia mea cu domnia şi cu schiptrul aici în Ţara Românească, în al doilea rînd de domnie. Atunci a căzut Vladul vistier şi fiul său Andreiu postelnic şi cu Udrişte, 1 logofăt din Şirineasă, de s-au pîrît de faţă toţi înaintea domniei mele. Şi aşa s-a jeluit Udrişte înaintea domniei mele, că ce treabă are Vladul vistier şi cu fiul său Andreiu postelnic, de ţin zapisele pe dedina lui. La aceasta, domnia mea am socotit după dreptate şi am luat domnia mea toate zapisele de la Vladul vistier şi de la fiul lui, Andrei postelnic, de le-am rupt domnia mea şi le-am dat în mîna lui Udrişte, căci este el mai volnic să ţină dedina tatălui său Oprea logofăt, decît alţi streini. Astfel după aceea, fratele său Stroe, el iarăşi a venit, fără ştirea fratelu său Udrişte, în taină, aici în oraş în Bucureşti la Vladul vistier, de i-a făcut iarăşi vînzător satul Foleştii de Jos, o parte a lui ce a avut-o şi două părţi ale lui Udrişte şi a luat bani, 100 de ughi. Iar după aceea, Udrişte, dacă a prins de veste că fratele său Stroe iarăşi a vîndut Foleştii de Jos a doua oară( el a venit de s-a pîrît de faţă înaintea domniei mele în marele divan cu Vladul vistier şi cu fiul lui, Andreiu postelnic şi cu fratele său Stroe. Şi a spus Udrişte înaintea domniei mele că el este mai volnic să lepede banii fratelui său Stroe pe o parte, decît Stroe pe două părţi ce le-a avut Udrişte şi este mai volnic Udrişte să ţină dedina tatălui său Oprea logofăt decît Vladul vistier şi fiul său Andreiu postelnic, căci sînt oameni străini. Astfel la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că este mai volnic Udrişte să dea aceşti bani, 100 de ughi, şi să ţină el tot satul Foleştii. Şi încă am scos domnia mea pe fratele său Stroe cu rea ruşine din divan, de i-au dat 200 de toiege, pentru că umblă cu minciuni şi cu înşelăciune faţă de fratele său Udrişte şi a făcut divanului de val. Şi a lepădat Udrişte fratelui său [fratelui său] banii înapoi, 100 de ughi, şi pe această o parte a lui din Foleştii de Jos. Şi a rămas tot satul Foleştii de Jos să fie pe mîna lui Udrişte logofăt, cum este mai sus-scris. Şi au făcut împăcare amîndoi şi încă a făcut Stroe zapisul lui în mîna fratelui său Udrişte de împăcare şi cu tot divanul martori scrişi în zapis: mai întîiu jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt şi Miho fost mare spătar şi Dumitraşco mare vistier şi Trufanda vistier şi Buzinca vistier şi Gligorie comis şi Preda mare slujer şi Costea slujer şi Mitreamare pitar şi Muşat al doilea vistier şi Dumitru vistier Dudescul şi Tudor comis Ştirbei şi Matei mare agă şi Dumitru căpitan şi Mihai clucer şi din Slăviteşti, Radul şi Danciul cluceri şi Radul Măldărescul şi Drăghici spătar şi Stroe spă- 1 Text ilizibil. 200 www.dacoromanica.ro tar şi Radul postelnic Dudescul. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Stroe de împăcare şi de întocmire la mîna lui Udrişte cu aceşti mai sus-zişi boieri martori în zapis. Şi dacă ar vrea să scoată Vladul vistier şi fiul lui, Andreiu postelnic, vreodată nişte zapise de la Stroe sau carte domnească, să nu se creadă şi să fie mincinoase. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Udrişte logofăt, fiul răposatului Oprea logofăt, ca să-i fie satul Foleştii de Jos tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, cum este mai sus-scris şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condil mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 28 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod : „Cartea lui Alixandru vodă Iliaş ce am dat ughi 200 frăţăni-miiu, lu Stroe, pre partea lui de Foleşti şi l-am rămas, să ţîiu eu şi sat şi vie, cu tot“. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/8. Orig., perg. (37 X 49), pecete timbrată. Cu o trad. din 1858; alte traduceri ibidem, mss. 449, f. 209—210 şi 719, f. 148 v-152 şi f. 225—228. 89 . Menţiunea cumpărăturilor lui Udrişte logofăt în Foleşti. Să să ştie cumpărătorile anume: au cumpărat Udrişte logofătul den hotarul Păuşăştilor 1 aleasă de să amăstică în hotarul lui, al Foleştilor, aproape de viia lui de la Foleşti, tot pe bani gata, care cumpărătoare sînt scrise şi în cartea lui Alixandru vodă Iliiaşu. într-acestea, care . Eu Dumitru căpitan. Eu Barbul paharnic. , ca să fie volnică cu această carte a domnii măle să facă sat, să fie slobozie, să să strîngă oameni striini, sîrbi şi arbănaşi şi ungurăni şi oameni fără bir şi fără dajde, iar de cătră domniia mea să aibă milă şi să fie în pace de bir şi de găleată şi de fîn şi de dijmă de stupi şi de gorşteni de oi şi de porci şi de miiare şi de ceară şi birul boului şi al calului şi de oaia seacă şi de bănişorii din judeţ şi de cai de olac şi de toate dăjdile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domnii măle. Pentru că i-am ertat domniia mea ca să se strîngă oameni streini dintr-alte ţări, oameni fără bir şi fără dajde, numai să aibă a dare de un om cîte 2 galbeni într-un an, însă de la sveti Dimitrie 1 galbin şi la sveti Gheorghie alt galbin, iar de alte dăjdi să fie de toate în pace, cum scrie mai sus. Drept acăia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii m£le, oricarii de ce slujbă veţi umbla într-acest judeţ, în vrăme ce veţi vedea cartea domnii măle, iar voi să căutaţi să vă feriţi şi foarte în pace să lăsaţi satul Cerneţul de cîte scrie mai sus, de nimic val sau bîntuială să nu aibă înaintea cărţii domnii măle, pentru că aşa iaste învăţătura domnii măle. 1 Loc alb. 20$ www.dacoromanica.ro I ispravnic, sam reci gospodstva mi; Pis u Bucureşti, m^seţa mai 29 dni, vă leat 7136 <1628>. Arh. St. Buc.. Condica m-rii Govora, nr. 463, f. 86 v. Copie. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Cemeji, 62. 92 1628 (7136) mai 30. Barbu postelnic şi fratele său Badea se împacă cu egumenul mănăstirii Jitianul în pricina pe care au avut-o. Eu Barbul postelnic şi frate-mieu Bade, feciorii Badii logofăt ot Bălăci, scris-am zapisul nostru la mina părintelui egumenului Grigorie de la Jîtiianul, hramul sviatîi Dimitrie, ce iaste închinat la Sfetagoră, la Sfeti Pa vel, cum să să ştie că am avut pîră cu părintele Gligore pentru satu Degiraţii i Cacovţii şi Stălpuniţi şi pentru doi ţigani, anume Marin şi Blende şi mai denainte. Iar cîndu au fost acum, în zilile domnului nostru Alixandru voievod, sinii Iliaş vodă, avut-am pîră. Iar după pîra ce am avut, noi ne-am voit dentru noi şi ne-am tocmită şi ne-am înpăcat, cum să ţie mănăstire Degeraţii jumătate şi pre Blende ţigan, iar noi să ţinem Cacovţe şi Stălpleniţa jumătate şi pre Marin ţigan. Şi ne-am tocmită de a noastră bunăvoie şi denainte a mulţi boeri, anume: Stroe postelnic din Grădişte i Vlaicul iuzbaşa i Marco postelnic i Dii-cul i Stan ot Mihăeşti i Ion vătaf i Stroie de Tomăia şi încă alţi mulţi boeri. După acia, am pus şi blestem: cene dintru noi şi din rudeniia noastră să va scula şi va sparge aciastă pomană a noastră, acela să fie prociet şi afurisit de 318 otţi de la Nichia şi să fie cu Iuda şi cu Aria la un loc. Pis m6seţa mai 30 dni, 7136 <1628>. Barbul. Stroe. t Vlaicul. f Stan. f Stroie. t Marco, f Oana. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianu, nr. 723, f. 482. Copie. 204 www.dacoromanica.ro 93 1628 (7136) mai 30. Staico paharnic eliberează din rumânie pe fiii lui Ion, împreună cu partea lor de moşie din Cîineşti, pentru suma de 20 de galbeni. t Scris-am eu Staico pehamic acest al mieu zapis la mina lu Ion şi cu feciorii lui den Cîineşti, ca să fie în pace şi slobodă de rumânie de acum nainte, şi el şi feciorii lui şi cu toată ocina lui. Pentru că acest rumân, Ion, el au fost mai denainte vrdme judecu. Iară după acdia, cînd au fost în zilele lu Alec-sandru vodă, fecior Radului voivodu, el au venit de se-au vîndut mie, şi el şi feciorii lui, de să-mi fie rumâni, de a lor bunăvoe. Şi tot mi-au fost rumâni pînă acvm. Iar după acdia, cînd a fost acum, în zilile domnu nostru Alexandru voivodu, feciorul răposatului Io Iliaş voivodu, iară acest om Izvoran şi cu frate său, feciorii lu Ion den Cîineşti, ei au venit de se-au scumpărat de rumânie de cătră mine, cu ughi doaozeci x. Deci i-am slobozit eu de rumânie, de a mea bunăvoi, ca să fie în pace de acum nainte şi de cătră mine şi de cătră feciori miei. Şi să va eşi pre dinşii vreodată, au zapis au vreo carte de rumânie, să nu se crează, ce tot să fie în pace, cum i-am slobozit eu. Şi mărturie: Nan postelnic i Tanasie pehamic i jupan Isar cămăraş. IIhc Gt4hmioa, df-keciţa auh a akhh, st /vkT x3pas. ... BaXiaq1 2 3 Vladu vistiia8 f Eu Staico păharnic f Neagul logofet Drosul Max0aîoq KXoux^idpri? pdpxup4 t MavoXiq Kopiaoq5 Chisar pehamic ot Ruda Eu Tanasie pehamic Nan postelnic ot Bărbăteşti Hrizea vel logofet f Hoctpiq Kapapctcnq pdpxopaq6 t Tytivo ryT|oupYYr| papxripo xa av60ev7 1 Scris cu altă cerneală pe loc lăsat iniţial alb. * Indescifrabil ... valea. 3 Toate semnăturile sînt autografe. 4 Matei clucer martor 4 Manole comis * Isar cămăraş martor. 7 Ghinea Ghiurgbi mărturisesc cele de mai sus 20S www.dacoromanica.ro t HXi)aţ Poux^EpT] ţtapxiţpai; nţ xavoGev1 2 3 + EuaxaGiioţ Koaxa jiapxnpa?* Tlavoq naXipaptţ papxipo xa dvoQsv* t •4 ...4xavoo papxtpaţ5 Academia Republicii Socialiste România, CXVI /35. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), douâ peceţi aplicate. 94 <1628 înainte de 1 iunie >. Răvaş dat de 12 megiaşi în pricina dintre Borce şi Anania. f Să se ştie acestu răvaşu al nostru de în doisprezece dă măgiaşi, anume: Stoica de în Pătrîlage şi Stanciul Lerei i Stoican ot Săbiceu i Stan Hortilie cumu a jiudecat pre Biurce şi pră Anania. Şi am aflată să întorcă pra[v]-da Borcei 500 de bani şi de ocena lu Vlădan, eră am aflat să întorcă Borcei 1000 de bani după muşie lu Vlădan. Şi zioa să ia de banii în zioa de Dume-neca Mare. Să eră de nu e vurî da banii, să fie volnic Borce a ţine moşie lu Vlădan, eră ocena lu Marco e pus ziu pînă în sintă Mărie mică; să i de 400 bani i vad de moră să i de 170 de aspri, eră de i vurî da, să-i fie Borcei de moşie. Eră de ocena Stoicăi au aflafacei de doăprăzicii au dat de în deva[t]nul lu Gavriilă vodă o dat Borcei să-i fie de moşii. De nu vurî lăsa cum a pus cei patru megiiaşe, să aibă certare forte mare, carele nu se va ţine de în Borce şi de în Ananie; nu ascultă de megiiaş. Şi a fostă măgieaşi de în Pă-trîloge, Stanul Brădîţanol i Dobromir. Mărturie: i ot 6ăbiceu, Stanciul Ghelei i Dobrotă i Stanceol şi Calen i Stoica i Tihiul, Bade şi Pascu şi Dumitru de în Stănîla i Negol de Mlăjet şi popa Ion. Şi au jiudecat aceste doisprezeci pre Ananie şi el de jiudecata [şi el de judecata] a nostră nu se ţine şi nu ascultă şi mai multu la noi să nu-lă mînaţi pă Ananie, feceoro lo popei Oprei. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XVI/45. Orig., hîrtie (29 X 21,5), două peceţi inelare. Datat după Borcea şi sărbătorile menţionate. 1 llie Ruceri martor la cele de mai sus 2 Eustatie Costa, martor 3 Pană Palimari mărturisesc cele de mai sus. 4 Indescifrabil. 1 ... martor. • Loc rupt. 206 www.dacoromanica.ro 95 1628 (7136) 1, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ion şi altora răscumpărarea din rumânie de către Staico paharnic. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toata Ţara Rumânească, fiiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Ion cu feciorii lui, Izvoran şi Andronie din Cîineşti şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să fie în pace şi slobod de acum înnainte de rumânie de către Staico pahamicu, feciorul lui Theodosie logofăt din Ruda şi de către feciorii lui şi de către toate rudeniile lui. Pentru că acest rumân, el au fost de mai nainte vrăme judeci cu moşie, pînă în zilele lui Alexandru voevod, feciorul Radului voevod. Iar cîndu au fost atuncea, în zilele lui Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar Ion fiind cu Izvoran şi cu Andronie, el au fost venit la Staico pahamicu, de s-au vîndut de a lui bunăvoe, cu toată moşiia lui, să fie el rumân; şi tot au fost el rumân pînă acum, în zilele domnii mele. Iar cînd au fost acum, în zile domnii mele, iar Izvoran şi cu frate-său Andronie, feciorii lui Ion din Cîineşti, ei au fost venit de s-au răscumpărat de rumânie, cu toată moşiia lor, de către Staico pahamicu şi de către feciorii lui, drept 4 000 de bani gata, ca să fie iar judeci cu moşiia lor, cum au fost de mai nainte vr£me. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Staico pahar-nicu, făcut la mîna lui Izvoran şi a frăţini-său lui Andronie, feciorii lui Ion, cum s-au răscumpărat de rumânie de către Staico pahamicu şi de către feciorii lui, drept acei bani carii mai sus s-au zis. Niminea treabă să nu aibă cu ei sau cu feciorii lor, ci să fie în pace şi slobozi de acum înnainte de rumânie, de către Staico pahamicu şi de către feciorii lui şi de către toate rudeniile lui. Şi de să va ivi vre o carte sau zapise, altele, cîndva, de rumânie, să nu se crează, ci să fie mincinoase. Şi la tocmeala lor, cînd l-au fost ertat Staico pahamicu, de a lui bunăvoe, pe Izvoran şi pe frate-său Andronie, ca să să răscumpere de rumânie, fost-au atunci mulţi boeri şi oameni buni mărturii» anume: Nan post£lnicu şi Tănasie paharnic din Bărbăteşti şi jupan Isaru cupeţu. După ac£ia şi blestem am pus domniia mea: care om să va ispiti a face într-alt chip, de va strica şi va călca acest aşezămînt, ori din feciorii lui sau din nepoţii lui sau din rudeniile lui, iar acel om să fie blestemat şi anathema de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu afurisitul Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi, carii au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos, şi au zis: „ia-1, ia-1, răstig-neşte-1 pre el", sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor. 207 www.dacoromanica.ro Drept aceasta, am dat şi domniia mea lui Izvoran şi frăţini-său Andronie, feciorii lui Ion şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie ei în pace şi slobozi de rumânie de către Staico paharnicu şi de către feciorii lui şi de către nepoţii lui şi de către toate rudeniile lui. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Papa vel vornic şi jupan Hrize vel logofet şi jupan Dumitraşco vel vistieriu şi jupan Gorgan vel spatar şi jupan Dumitrache vel stolnic şi jupan Ramandi vel comis şi jupan Diia-mandi vel paharnic şi jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Hrize vel logofăt. Şi am scris eu, Stan, nepotul lui Stan logofăt cel bătrîn din Seveşti, în scaunul cetăţii ce să chiamă Bucureştii, în luna lui octombrie 1 zile, şi de la Adam pînă acum, curgerea anilor, văleat 7136<1628>. Io Alexandru voevod. Acest izvod rumânescu s-au tălmăcit de pe hrisov slovenesc din cuvînt în cuvînt, nici adăogînd, nici scăzînd, numele mieu iscălind, după adevăr încredinţînd. Dionisie eclisiarh dascăl slovenesc. Ano domino 1 1815. Academia Republicii Socialiste România, CXVIII /42. Traducere. Luna greşită în copie; datat după divan. 96 1628 (7136) iunie 1. Anghelina şi soţul ei Nicoară vînd jupînesei Elina din Cîmpulung ocină cu rumâni la Ioneşti. ţ Eu Anghilina, fata lu Pătru de Vaedeeşti şi cu bărbatul mieu, anume Nicoară, acista zapis al nostru, să fii di credinţă la mîna jupînăsii Elinii, mătuşă-mea di în Cîmpul Lungu, ca să să ştii că i-am vîndut partea mea di ocină de în Ioneşti, cari e di la tată mieu Pătru, fratili Stoicăi, tatăl Elinii, oari cîtă să va alăge di în cîmpu şi di în păduri şi di în apă şi di în sileştea satului, di pritutindinea, di în hotar, pînă în hotar, şi cu rumânii, cîţi si vor alegi, dirept 2600 di bani gata. Şi i-am vîndut di bună voia noastră, cu ştirea tuturor migiiaşilor. Şi să fii volnică Elina să-i vînză undi-i va fi voia ei, iar di cătră noi să aibă păci şi di către ficiorii noştri şi di cătră toată ruda noastră. 1 Aşa în text. 208 www.dacoromanica.ro Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oamini mărturii, anume: Manea neguţătoriul şi Andronii armaşul şi popa Dumitru di Cîmpul Lungu şi Răs-popul di Potlogi şi Ganea di Nigraşi. IIhc as, PaAVA Awrw^rr, dvfccfiţa leaTf1 a a^h*», a^t xspas. Radul logofet Răspopul d6 Potlogi. Andronie armaş. Anghelina. Mavoţ Xpiorou2 Necoară. Popa Dumitru Institutul de istorie „N. Iorga" al Academiei Republicii Socialiste România. Fotocopie după orig., hîrtie la Arh. St. Budapesta. Copie la Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCXXXVIII/1. 97 1628 (7136) iunie 2, Bucureşti. Neagoe, fiul Gherghinii, vinde lui Pană postelnic jumătate de se-lişte din Bărbăteşti. t Scris-am eu Neagoe, feciorul Gherghinii din Cojoc, acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna lui Pană postelnic de la Bărbăteşti, ca să se ştie cum i-am vîndut jumătate de silişte, partea mea toată cită să. va aldge, ce iaste lingă Dumitru Pustiiul, despre uliţă, pentru că i-am vîndut drept 900 de bani gata. Şi o am vîndut de a mea bună voe, făr nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi de pen prejur locului, ca să fie lui Pană postelnic şi coconilor de moşie pîn-în veac. Şi au fost la această tocmeală a noastră şi boiari mărturie, anume: Tănasie postelnic i braţ Stoica postelnic şi Mihai postelnic, fecior popii Pe-triman de la Bărbăteşti şi Iane neguţător şi Costandin i sin ego Laţco din Bucureşti. Aceasta am scris să se ştie şi să fie de credinţă şi mi-am pus şi numele mai jos. Au scris Patru, fecior lui Tănasie postelnic, în Bucureşti luna lui iunie 2 dăni, leat 7136<1628>. Eu Neagoe mărturisesc. Mihai postelnic. Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/226. Copie. 1 înaintea cuvîntului iunie se află şters cuvîntul: mai. 2 Manea Hristu 14 — Documente — c. 915 209 www.dacoromanica.ro 98 1628 (7136) iunie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Calotă fost mare armaş nişte ţigani. f /KhaoctTeio Eojki'eio, jfw flAEâdHApS BOEBOAd h rocnoAHHiv btvcoh 3EAUE &rrppoBAdXTHCKOE, chhtv BEAHKdro h np-kA^paro, rokohhhoais îiv Haihui BOEBOAd. ^dKdT rocnoACTKO aih cTe noBEAEHi'E roenOACTBd aih noiTEHHdro npdBHTEA rocnoA-CTKd AIH H&ndH KdAOTTv EHBIUEX BEA dpAldllI H ?KHTEAHHIţEB ErO, /HhAOTHHEB H CTvC CHHOBH hX, EAHlţEAI 1 AdpOBdA IdBOJKE M c8t HAI EAHd IţHrdHKAl Hd HAIE /MdpTdl, (UVHEJKE IO ECT IlOKSllHA F dAOTTv dpAldUI c'i/ft dl^HTdHK'k BHIIlE pEHEHd WT HdA HEpHHKd, CHHTv EtAHIOB IVT SlvEATviaHH, 3d xrc dCCpH rOTOBH. H nOTOAl, nOH-TEHHdre npdBHTEAlO roenOACTBd AIH KSndH KdAOTTv EHB BEA dpAldllI, IVH, KTvAA ECT BHA CTvAA, CTvTBOpHA ECT npOAlEHEHTE CTvC EdA^ IVT GnivT-kHH, 3ET AI'lvHHEB AwriV-ijsET IVT A/hpTvIJJH, TEpE ECT AdA KdAOTTv dpAldlllSA fidAEE no cYA dlţHrdHKS /HdpT/tl, E?KE ECT BHlllE pfcX, d BdAt, IVH ECT AdA F dAOTTvB dpAldUI 8 A EAHH dlţHrdH Hd HAIE AparoAlHp, paA'f iHdpYA [ţnrdHKd, Ad sct A^AYhS paAV a^aYhS. H npoAltHHAH cSt IVHH 3a HHXHOAI A^BPOBOAIO, EE3 HH EAHO CHAOCT H CTvC 3dllHC EAHHOTO Hd APSrdrO H CTvC CBEAtTEAYH HdnHCdHE 8 SdnHC. ndK nOKSnHA lIOHTEHHdrO npdBHTEAlO roc-nOACTBd AIH >K8ndH KdAOTTv EHB BEA dpAldUI H WSndHHIţd ErO, illHAOTHHd, EAHd dlţHrdHKTv Hd HAIE fll8llld IVT HdA AlHXdlO IVT CEA IVT HStHHEjO, 3d xry dCnpH rOTOBH H CTvC SdlIHC IVT p8Kd EAl8 3d npOAdBdHÎE. (IdKH IiOK8|1HA nOHTEHHdrO npdBHTEA roenOACTBd AIH >K8ndH KdAOTTv EHBIUEX BEA dpAldUI H KHTEAHHIţd Ero, fllHAOTHHd, EAHd dlţHrdHKTv Hd HAIE flHKd IVT HdA HJiVprd IVT AlvT-kHH, 3d xr dCnpH rOTOBH. H nOTOAl, llHKd HHTdHKd IVHd ECT BTv3HAIdA nO EAHH dlţHrdH CB-kT-fcH AIO-HdCTHpH TAdrOAEAIH GtPTvAIeSa. TdJKE nOCAEX, ErSAlEHSA iHdpAdpÎE IVT CB^Td AlOHdC-THp IVH ECT A<* *A >K8ndHOB KdAOTTv dpAldlllSA EAHH AIOAIK8 3d dlţHrdH Hd HAIE ÎBdH IVT IţHrTvHYia AlOHdCTHpTH pdAÎ tlHKd IţHrdHKd Ad ECT IţHrdH pdA'f IţHrdH, IIdK Ad ECT flOHTEHHdrO npdBHTEAlO roenOACTBd AIH HtândH KdAOTTv EHB BEA dpAldUI H JKS-ndHHIţEB Ero, illHAOTHHd, EAHd IţHrdHKTv Hd HAIE...2, IIOHEJKE IO ECT nOK$nHA IVT HdA EOA-kpHH roenOACTBd AIH ?K8ndH /HdTEIOB BEA drTv IVT BpTvHKOE’kHH 3d d KOH A^EpTv, Iţ-kHO Ero dCnpH xA- IldKHJKE Ad ECT nOHTEHHdrO npdBHTEA roenOACTBd AIH ?K8ndH KdAOTTvB EHBUIEX BEA dpAldUI EAHd A'klfKpd 3d dlţHrdHS Hd HAIE fânpHIUd nOHEJKE hX ECT AdpOBdA IftândHHlţd GTdHKd ABOpHHHdCd, JKHTEAHHIţd nOKOHHHOAl >K8ndH8 KEHTHATvB EHB BEA ABOPHHK CTvC BOA*k MEAOAI EH HErOHIţTv HOCTEAHHK H illdpYA, pdA'Y npdBd H BtpHd ca8>ke8 HTO HAI ECT nOCA8?KHA H paAV A^UIE KehthatvB AKOpHHK, fiorTv Ad ra npocTH, hkojke Ad c8t hai noAfkHS, a >KSnaH KdAOTTvB apAiaui Ad io ect A^ATho. 1 Omis. * Loc alb. 210 www.dacoromanica.ro H npOAdAOWt Cl'H KHUIE pEMEHH EOAkpH H FipOAikHHAH WHH 3d HHX'HOAl A°^pO-KOAtC, CEC S3HdHl'E KTiCfcAl EOAkpOAt H A AlEri'dlUOAi WT TOp H3 Aoa H WT WKp'ECT AiecTOAi h wt npfcA rocnoACTBa aih h cec sanHCE wt p8Ka wbeai EOA’kpH bhujE PEMEnh 3a npoAAHYt cec ckeaeteaYe HanHcaHH (5 3anHCE. H bhah cSt h npoAATEAYH npEA rocnoACTBd aih k’echX' 3a ahh$, KorAd ce c$t cetbophah cYa khhta. Gsro paAY H rocnoACTBO aih eijjewe ceae aaa noMTEHHOAiS npasHTEAto rocnoA' CTBA A1H HKHHlţEB Ero, YHhaothhEN, (bkohke 8eo h cseaeteaYe nocTaBAkEAi rocnoACTBO aih: w$naH liana bea abophhk h >K$ndH XpHSd BEA AOrO$ET H HiSlMH ^SAlHTpaUIKO BEA BHCTYiap H K$ndH Topran bea cnaTap h KSndH ,4,8AiHTpdKH bea ctoahhk h jkSimh PaaianAH bea koaihc h jKSndH AJraAidHAH bea nEXapHHK h JKSnan Kohahao bea hocteahhk. H HcnpaBHHK, XpH3d BEA AOrOijsET. FI HdnHcaX as, dEn'EAdT awpo^Et, b-e hactoahh rpaAy E$K$pEi|iY, A\kcEiţa IO.mYE r A^HH H WT IlAdAid A® HHHk TEMEHYE AtTOAi, B-E AtT x3pAS. f Iw flAEâaHApS BwEswAd, aihaoctYio Eo;kT(o rocnoAHHE. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei melp cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş şi soţiei lui, Milotinei, şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit 1, ca să le fie o ţigancă anume Maria, pentru că a cumpărat-o Calotă armaş pe această ţigancă mai sus-zisă de la Cernica, fiul lui Belciul din Zăblăiani, pentru 3 200 aspri gata. Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş, el, cînd a fost acum, a făcut schimb cu Badea din Spăteni, ginerele lui Mîinea logofăt din Dărăşti, de a dat Calotă armaşul lui Badea pe această ţigancă Maria, care este mai sus-zisă, iar Badea a dat lui Calotă armaşul un ţigan pe nume Dragomir pentru Maria ţiganca, să fie dedină pentru dedină. Şi au schimbat ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu zapisul unuia la celălalt şi cu martori scrişi în zapis. <Şi> iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş şi jupaniţa lui, Milotina, o ţigancă anume Muşa de la Mihai din sat din Putineiu, pentru 3 400 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui. <Şi> iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş şi soţia lui, Milotina, o ţigancă pe nume Anca de la Iuorga din Lăteni, pentru 3000 aspri gata. Iar după aceea, Anca ţiganca a luat pe un ţigan al sfintei mănăstiri numită Strîmbul. Astfel după aceea, egumenul Mardarie din sfînta mănăstire a dat jupanului Calotă armaşul un 1 Omis. 211 www.dacoromanica.ro băiat de ţigan, anume Ivan, din ţigănia mănăstirii pentru Anca ţiganca, ca să fie ţigan pentru ţigan. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş şi jupaniţei lui, Milotina, o ţigancă anume.. A pentru că a cumpărat-o de la boierul domniei mele jupan Matei mare agă din Brîncoveni pentru un cal bun, preţul lui 4 000 aspri. Iarăşi să-i fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş o fată de ţigan pe nume Oprişa, pentru că i-a dăruit jupaniţa Stanca vorniceasa, soţia răposatului jupan Vintilă fost mare vornic, cu voia copiilor ei, Negoiţă postelnic şi Maria, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce i-a slujit şi pentru sufletul lui Vintilă vornicul, Dumnezeu să-l ierte, ca să-i fie lui pomenire, iar jupanului Calotă armaş să-i fie dedină. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi boieri şi au schimbat ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi dimpre-jurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu zapise de cumpărătură de la mina acestor boieri mai sus-zişi, cu martori scrişi în zapise. Şi au fost şi vîn-zătorii înaintea domniei mele toţi de faţă, cînd s-a făcut această carte. De aceea şi domnia mea încă am dat cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare armaş şi soţiei lui, Milotinei, ca să le fie lor aceşti ţigani şi ţigănci, care sînt mai sus-zişi, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXX/4. Orig., hîrtie (41 x 28), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1906. 99 1628 (7136) iunie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pană postelnic o silişte de casă în Bărbăteşti. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle slugii domniei mele 1 1 Loc alb. 212 www.dacoromanica.ro lui Pană postelnic de la Bărbăteşti şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui o silişte de casă în sat în Bărbăteşti, însă partea lui Neagoe, feciorul Gherghinei, toată, cîtă să va alege, care iaste lîngă Dumitru Pustiiul despre uliţă. Pentru că au cumpărat sluga domniei m61e Pană postelnic această silişte de casă, care s-au scris mai sus de la Neagoe, feciorul Gherghinei de la Cojoc, drept 900 aspri gata. Şi au vîndut Neagoe, el de a lui bunăvoe, făr de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi du pen pre-jurul locului şi dinnaintea domnii m61e. Şi am văzut domniia mea şi zapisul de la mîna lui Neagoe, feciorul Gherghinei, de vînzare, la nuna lui Pană postelnic, cu mulţi boiari şi buni oameni mărturii, scrişi în zapis, cîţi au fost la tocmeala lor, anume: de la Bărbăteşti, Tănasie postelnic şi fratele lui, Stoica postelnic şi Mihai postelnic, feciorul popei lui Petriman şi Iane neguţătoriul şi Pătrul, feciorul lui Tănasie şi din oraşul Bucureşti, Costandin cizmariul şi feciorul lui, Laţco. Pentru aceasta, am dat însumi domniia mea slugii domniei m61e lui Pană postelnic, ca să-i fie această silişte de casă ce s-au zis mai sus de baştină şi ohabnică, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m£le. Iată dar mărturii am pus domniia mea pe: jupan Papa vel dvornic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Gorgan vel spătar i jupan Dumitrachi vel stolnic i jupan Ramandi vel comis i jupan Diamandi vel paharnic i jupan Condila vel postelnic. Şi ispravnic, Hrizea vel logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt, în oraşul Bucureştii, în luna lui iunie în 3 dăni şi de la Adam pînă acum întru această scrisoare curgerea anilor, leat 7136<1628>. f Floru ierei dascăl slovenesc. Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/226. Traducere. 100 1628 (7136) iunie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş ocină şi vecini în satul Ştefăneşti, jud. Muşcel şi Pădureţi, în urma unor judecăţi. f dlHAOCTYttt EmkTejo, Iiv fl/ttâaHApS roeroa* h rocnoAHWK r-hcoh seami JfrrppoKAaXtHCKof, chh'k REAHKaro h nptAoeparo, noKOHHHaro Iiv HaYeiui roeroaa. A,asaT rocnoACTRO aih cYe iioreaehYe rocnoACTRO AtH CR-bTOAtS EOXfCTRH-bH AtOHac- 213 www.dacoromanica.ro THp 30Kf.H0/M8 flprHUi, HAtftE fCT Xp4/H HECTHOE 0\'CnfHÎf BorOpOAHlţE H WTlţS Er8/HEH4 iHEAEHTYE H KTiCt/M HHHOKOA\ EAHIţH/H >KHK8lJJHX K"K CK’bT’bH WKHTfcAH TOf, QKOKE A<> AI8 ECT CK’bT’bH /H0H4CTHp KHLUf pfcX' WHHH8 H KEHHHH 8 CEAO 8 IţlE$-KHElJlY BTi C8ACTKW iH8lH H II/JA\p 4AH WT nOAOKHHO 3/1 CEAO AK4 A’feAH, WT nortio H WT UJ8/H/I H WT A^ASA CKC KHH0rp4AY CKC KHH/SpHM H WT CEA4AHLIIE CEAWK WT I10CB8AE K4pE EAHK4 CE XtET H3Bp4T WT no K’KCOAI X0T.ip0.li 34HEKE KtlUE cYA KHLUE pEHEH4 WHHH8 WT IţlE^liHEltlV AAA4 H npHA0>KEH4 EL|lE WT LiOKOHHH4rO B-KCKpASA KOEKOA/1 KTi CB’bT/l /HOH/ICTHp KHLUE (1HC/IH/I, p/lAV nO/HtH4 TOCnOACTKO ErO. H KHA"bXO/H rocnoACTKO aih h KHHr uokohhh4ŢO PdAyA koekoa, chh-k n4K P4AyA4 koekoaa wt KOrAd BHCT TELEhYE aIjTO/H x3AA H n/IKH KHHr IlOKOHHH/irO PdAlfAd KOEKOA*i> CHH"K TOrOJKAE PdAYAd KOEKOA/1) n/IK HzIA WHHH4 WT IţlE$rKHElllH 3d X0T4pHC4HYE ckc K8n4HHIţ4 K4C4AHH4 H CKC SET EH, Ea4HK8a K0A1HC, K0TA4 BtlUE TEHEHY4 AtTW/H x3/H0 H KHHr nOKOHHHATO fllHpHEKS K0EK0A4, CHH8 PdAyAd K0EK0A4, nAKHJKE H4A WHHH4 WT I{lE$rKHEl(lY, K4K0 ECT BHA AAA4 H npHA0>KEH4 34 IpKTpS PpliSHl^li El|lE>KE WT K1iA4 ECT BHA WH >KHK, CK’bT’bH /H0H4CTHp KHLUf nHC CKC HfrOK4 H3HK4, KKOKE A4 10 ECT KEHHOE K-KCnO/HHHAHYE. fl no CK/HpTH IpKTpOK rp'KSHlţ’K 4 CHHOKH f.V8, H4 H/Hf EehTHATi H IIpfA4 H ©T4HHJ0A WHH H/H4UJE LlpSX’ CKC Er8/HEH4 A4KpEHTYE TEpE np-bUlf CHHOKH IpKTpSK rp'kSHH'K K4K0 A4 p43K4AET n4/HET WTlţS H/H. H R-K3EUIE KHHT4 WTlţS H/H HTO ECT BHA SCTpOHA WH. fl nOTO/H CE AHHtE WTlţS ErS/HEH CK BP4tTQ/HH WT CR-bT4 /H0H4C-THp TEpE CE Blţ’bHHIHE CKC CHHOKH n-KTp8K rpTiSHUTi, Tfpf nOKSnHUIE Er8/HEH4 A4BpEHTYE AfA H/H K’KCaX' WT ipE$-KHEI|IH, 34 x3CH 4CnpH TOTOKH, K"K A^HIf nOKOH-HH4ro MhphekS koekoa, K0TA4 bhct tehehYe aeto/H x3^ h KHHr c8AU8 ckc kY np-Kr4pH H CKC non I7fTpH/H4H KAHCHiap T0CH0ACK8 WT K4pOUl tfpVfUl 34 CKEAETEACTKO, K4K0 ECT BHA nOKSnHA Er8/HEH4 A4KPEHTYE CHA WHHH-K WT IJlEj|&'KHEl|lY WT CHHOKH n-KTpOK rpTiSHl^-K, K4K0 ECT KHIUE nHC, WT K0rA4 BHCT TEHEhYE A^TO/H x3HH H KHHr nOKOH-HH4rO, CT4p4rO fÎAE34HAp8 K0EK0A4, CHH"K KEAHK4rO ilÎHpHfKS R0ER0A4, n4KH 34 no-KSlIfHl'f WT CHHOKH fl-KTpOK FP’KSHI^’K H4A WHHH4 /H0H4CTHpEK WT I|lE/|i'KHElJlY, K4K0 KHUIE nHC, K0TA4 BHCT TEHEHY4 A’bTO/H x30H. fl nOTO/H, K*KA4 ECT BHA CKA4, K’K A^WE TOCnOACTKO /HH, KTi H4 KTOpof pEA$ 34 TOCnOACTKO 8 Ea4UIK0E 3E/HAE, 4 WTlţ8 fr8/HEH4 /KeAEHtYE WT CK-bT4 KHUIE PEHEH4 /H0H4CTHP WT flprEUl H CKC npOEr8/HEH4 EnHCKOn HH4CT4C*I*E, WHH K’K3ABHrOUIE np$X nptA rocnoACTK4 /HH paAY whhha wt IJlEi]s-KHEi|iH ckc T8Aop8 KO/HHC IţlHpB-bio wt H3K0P H CKC T4T8A AWrWiJiET WT pB’bCK4, 3ET EOHKOK A vrW^ET WT KOTEI|IH h aoujah c8t TEpE CKnptuiE ce 34 ahu8 8 keahkYh AHK4H. H CHiţE nptuif frS/HfH MeaehtYe h ckc npoEr8/HEH EnncK8n $Th4ct4cYe np-bA rocnoACTKO /HH k4ko ect npHTfCHfHO WHHH4 /H0H4CTHpYH WT IJIe^&'KHEIIjY 34 T8A0P KO/HHC H 34 T4T8A AWrW^ET H CKC MfTO/H hX BE3 np4K0CTIf 4 WHH pEKOUIE 8 AHK4H K4K0 ECT HH/H CT4p4 H np4K4 WHHH-K 34 A^AYh8 WT A'kAY 3d nptAtAY H H3HEC0UIE 8 AHK4H KHHr nOKOHHH4rO B’KCKp4K’K KOEKOA H4A WHHH4 WT IIIe$-KHEI|IH npf3 K-KC. T4)Kf K"K TO/H TOCnOACTKO /HH CKAl TAEA4A H C8AHA, no np4KA H no 34K0H, KSnHOHLE CKC K-KC-b/HH HKCTHTH/HH np4KH- 214 www.dacoromanica.ro TBAYH rOCItOACTBd AtH H BHA'kJf TOCnOACTKO AtH H tipOHHTHÎf TfX KHHrH CTdpH roc-lIOAApH np-bîKAE AtEHE SHBUJHK H 3HdHAo)f rOClIOACTBO AtH KdKO ECT EHA npHTECHSAd BtCdX WHHHd AlOHdCTHpEB flprHUJ EE3 npdBOCrYE, tlOHTO pdA'l' ECT EHA nOKSnHAd H AdAd BTi CK'kTd AtOHdCTHp KdKO CKBA'kTBACTKd H nO EHUIE. TdJKE ECT WCTdlUd T$A*P KOAtHC H TdT8A AWrwijiST H CEC HETOAt h£ WT 3dKOH H WT CSJKAEhYE WT npEA rOCnOACTBd AtH, KdKO AA APT^BT CB’feTd AtOHdCTHp KHUIE 1IHC WT cY/ft tlOAOBHHO 3A cbao wt IţlE^niHEiijT AKd A'bAH wt nocBSAf h wt no k"ec XoTdpoAt, a T8a©P koaehc H TdTSA AWrwijSET CEC HBTOAt, WHH B’ECHX' AA APT^HT ndK WT Cl'B IIOAOBHHO 3A CBAO TP'kTdrO A*A, nOHBJKB CHU.E CEA» HCTHHCTBOBdA rOdlOACTBO AtH CEC B"EC AHKdHOAt. Gsro paA'f ceai ronoACTBO AtH CK-feTOAt8 AtOHdCTHp flprntu ibKO>KE m At8 ECT WHHH8 A^A^hS H K"E wXdE B*E B'kKH H EOKECTBHHAt HHOKOAt K"E 1IHI||8 H B*E WCTpdE d TOCnOACTBS AIH AA ECT BEHHOE B’ECriOAtHHdHIE. H HE WT KOrOJKB HEnO-KOAtîEHAiO, !IOpH3AtO rocnoACTBd AIH. Gijjeke h 3dKAHHdHi'E nocTdBH^ rocnoACTBO AIH: no wujectbYe rocnoACTBd AtH Koro H3EEpET rocnoA”E Boce bhth rocnoAap'E b"e cA-feA HauiE EAauiKOE 3EAtAE hah wt cpTiAHMHdro nAOAd rocnoACTBd AtH hah wt cepoahhk HdLUH hah, no rp-bcsjf HdUIE, HAH WT HHHOllA'kAtEHHK AA Al|JE nOMTBT H 110H0BHT H STBp'EAHT cYlO KHHrS rocnoACTBd AtH Toro rocnoA'E Boce aa ra iiohtet h aa CB^pdHHT b"e rocnoAcrB-fe Ero H d B-E e8AEI|JH Kt4f\' A^Uld Ero. fl dlJJEAHKE HE IIO^T H HE nOHOBHT H he SKp'fenHT cYio khhtS rocnoACTBd AtH dH8 nonEpET h pa3opET h hcLieht cY» KHHr rocnoACTBd AtH, Toro aa ect tp"ekabt h a<|s8pBCdH wt cs-feTH wti^h eke c8t B-E HEKEH H aa HAtdT HECTYiO CEC ÎSAA H CEC flpYld nOHEKE cY» BHUIE pEMEHd WHHH8 HTO ECT BHA AAAd K"E CB'kTd AtOHdCTHp flprHUi WT nOKOHHHdrO B’ECEpdE’E BOEBOA WT CEA WT I}lE<|rEHEl|JH EHAd ECT IIOKSnHAd WT TOCnOACTBO BAt8 WT HdA Ali^AAT H WT HdA ©TdHHIOA 3d ^xY ACnpH TOTOBII, HdCAt AHHlVlH CEAWB I{lE<|î'EHEl|lH. Gejke 8eo h cbeaetEaYe iiocTdBA-kEAt rocnoACTBO AtH: HtSndH Dana bea akophhic H HtSndH XpH3d BEA AWrW^ET H HiSndH .\8AtHTpdUlK0 BEA BHCTl'lZp H HtSndH ToprdH BEA endTdp H KSndH ^SAtHTpAKH BEA CTOAHHK H JKSndH PdAtdHAH BEA KOAtHC H >K8-ndH ^YraAtdHAH BEA nEX'apHHK H HtSndH KoHAHAd BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, XpH3t beahkYh AwrwiJtET. n HdnHCdX d3, AeiTEAAT AWrW<|tET, CEC noS^lEHl'd >K8ndH BdTHlflE, B"E HdCTOAHH rpdAy BSK8pEi|iY, AVkcEi^a iohYe e a^hh h wt cE3AdHYa AtHpa, wt Hcnp'EBdro heao-BEKd flAAAtd, AAÎKE B-E CErO nHCdHIE TEK8l|ldrO A-kTOAt B-E A'kT x3pAS, d WT pW>K-A*ECTBd XpHCTOBd xd^KH. f Iw flAEâdHApS BWEBWAA, AtHAOCTYiO BoUCYiO TOCnOAHHE. Hw flAHâdHApS boeboaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru, voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Argeş, unde este hramul cinstitei uspenii a născătoarei de 215 www.dacoromanica.ro Dumnezeu şi părintelui egumen Melentie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel sfînt locaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise ocină şi vecin1 în sat la Ştefăneşti, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă două părţi din jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din dealul cu viile cu vinărici şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că această mai sus-zisă ocină din Ştefăneşti a fost dată şi închinată încă de răposatul Băsărabă voievod sfintei mănăstiri mai sus-scrise, pentru pomana domniei lui. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod, fiul tot al lui Radul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7034 şi iarăşi cartea răposatului Radul voievod, fiul de asemenea al lui Radul voiev od, tot pe ocina de la Ştefăneşti, de hotărnicie cu jupaniţa Cătălină şi cu ginerele ei, Vlaicul comis, cînd era cursul anilor 7049 şi cartea răposatului Mircea voievod, fiul lui Radul voievod, iarăşi pe ocina de la Ştefăneşti, cum a fost dată şi închinată de Pătru Grăunţă, încă de cînd a fost el viu, sfintei mănăstiri mai sus-scrise, cu limba lui, ca să-i fie veşnică pomenire. Iar după moartea lui Pătru Grăunţă, fiii lui, anume Vintilă şi Preda şi Standul, ei au avut pîră cu egumenul Lavrentie, de au pîrît fiii lui Pătru Grăunţă ca să strice pomana tatălui lor. Şi au luat cartea tatălui lor pe care a făcut-o el. Iar după aceea, s-a ridicat părintele egumen cu fraţii din sfînta mănăstire de s-au tocmit cu fiii lui Pătru Grăunţă, de a cumpărat egumenul Lavrentie toată partea lor din Ştefăneşti, pentru 7250 aspri gata, în zilele răposatului Mircea voievod, cînd a fost cursul anilor 7060 şi cartea judeţului cu 12 pîrgari şi cu popa Petriman clisiarul domnesc din oraşul Argeş, de mărturie, că a cumpărat egumenul Lavrentie această ocină din Ştefăneşti de la fiii lui Pătru Grăunţă, precum este mai sus-scris, de cînd a fost cursul anilor 7058 şi cartea răposatului Alexandru voievod cel Bătrîn, fiul marelui Mircea voievod, iarăşi de cumpărătură de la fiii lui Pătru Grăunţă pe ocina mănăstirii, din Ştefăneşti, precum este mai sus-scris, cînd a fost cursul anilor 7078. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea vînd de domnie în Ţara Românească, iar părintele egumen Melentie din mai sus zise sfîntă mănăstire şi cu proegumenul episcop Anastasie, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele pentru ocina din Ştefăneşti cu Tudor comisul Ştirbei din Izvorul şi cu Tatul logofăt din Orbească, ginerele lui Voico logofăt din Coteşti şi au venit de s-au pîrît de faţă în marele divan. Şi aşa a pîrît egumenul Melentie şi cu proegumenul episcop Anastasie înaintea domniei mele că ocina mănăstirii din Ştefăneşti a fost cotropită de Tudor comis şi de Tatul logofăt şi cu ceata lor, fără drept, iar ei au spus la divan că este a lor veche şi dreaptă ocină de moştenire din moşi strămoşi şi au adus la divan cartea răposatului Băsărabă voievod pe ocina din Ştefăneşti, peste toată. Astfel, la aceasta, domnia mea am cercetat .şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut 216 www.dacoromanica.ro domnia mea şi am citit cărţile acelor bătrîni domni, care au fost înainte de mine şi am aflat domnia mea că a fost cotropită toată ocina mănăstirii Argeş, fără dreptate, pentru că a fost cumpărată şi dată sfintei mănăstiri cum s-a mărturisit şi mai sus. Astfel Tudor comis şi Tatul logofăt şi cu ceata lor au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca să ţină sfînta mănăstire mai sus-scrisă din această jumătate de sat din Ştefăneşti două părţi de pretutindeni, de peste tot hotarul, iar Tudor comis şi Tatul logofăt cu ceata, ei toţi să ţină iarăşi din această jumătate de sat a treia parte, pentru că aşa am adeverit domnia mea cu tot divanul. De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeş, ca să-i fie ocina dedină şi de ohabă în veci şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de întremare, iar domniei mele să-i fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după "trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn în urma noastră în Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după greşelile noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi va lupe şi va nimici această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, pentru că această mai sus-zisă ocină din sat din Ştefăneşti, care a fost dată sfintei mănăstiri Argeş de răposatul Băsărabă voievod, a fost cumpărată de domnia lui de la Lăudat şi de la Standul, moştenii satului Ştefăneşti, pentru 14 000 aspri gata. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Hrizea mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, cu învăţătura jupanului Batişte, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 5 zile şi de la facerea lumii, de la primul om Adam, pînă la această scriere, cursul anilor, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XIX/21. Orig., perg. (33 X 47), pecete timbrată. Cu o trad. din 1759; alte traduceri: ibidem, ms. 168, f. 331—332 şi la Academia Republicii Socialiste România, XXIX/262 217 www.dacoromanica.ro 101 1628 (7136) iunie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Antonie cămăraş satul Groşani şi plăşile Obidiţi, Căldăreşti şi Mălăeşti de pe Călmăţui, în jud. Buzău. f /HhaoctYe» BokYeio, Iw flrteâdHApS BOEBOAd h rocnoAHH-K b-kcoa 3EAIAE orrppOBAdJfYHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H nptAOKpdrO, nOKOHHHdrO Kw Hahqui BOEBOAd. ,\dBdT rOCIlOACTKO AIH cit nOBEAEHYlO rOCnOACTBO AIH BfcpHHOAlS KOAtpHH» rOCnOACTBO A1H >K8ndH flHTOHYE KTiAITipdUjSA H CKC CHHOBH CH, EAHlţE AlS EorTi AdpOBdJf, BKO>KE Ad AI8 ECT CEAO rpOUldHlH TpHifcSAOB H CKC FIAdCEAE E>KE CE 30BET (x)eHAHU,Yh H KliAATipflljTH H AlTiATiEl|jYH WT 110 KtA/H'klţSlO, WT C8ACTBO ES3, WT BOA» H WT UlS/Hd H WT BOA H WT C8jf H CKC BTvCHJf BEMHhYh KOAHlţH CE JfOLJjŞT WEpliCTHJf HdA Cl'E WMHHE H WT CEAdAHlJlE CEAOB, WT nOCBSAlj KdpE EAHKd CE JfTET H3EpdT WT no BliCO/H JfCTdpOAl, WT Jf°Tdp A<»KE A® "dK Jf°Tdp, no CTdpH JfOTdpE H EEA+TE, MTO ECT BHA WT npt>KAC Kpt/HE. Il0HE>KE Toro CEAO rpOUldHlH H CKC IlAdCEAE E>KE CSt BHU1E pEMEHH, GOkHAHU,VH H KliAATipE4lVH H /HTiATiEl|jYH, WHE CSt BHA CEAO rOMlOACKS, nOK$IIHA WT nOKOHHHdPO EllHX’dHA boeboa, no dcnpH roTOBH wt bhctYhpYa rocnoACKd. Td?KE wt TorAd WBdAlO B-KC BHA CEAO rOCnOACKS, no pd3ACTd rOCnOACKd. i\ noTOAl, KTiAd ect e'i'w npH a^hTe noKOHHHdro PdAVA boeboa, dKO cSt aoujea rocnoACTBO EAlS ciiC EokYeio jfOT’feHYE rocnoAdp wt MKCTHTdro iţdpd 3AE bti Beaiae fiAdUJKOE, BTi Hd BTOpOE pEAO, d TOCnOACTEO ErO Cd/H npOAdA Toro CEAO rpOUIdHYH H CKC IlAdCEAE E>KE CSt BHI11E pEl)EHE H CKC B'KCHX’ BEMHhYh B-bpHHOAlS EOA’fepHHS rOC-nOACTBO AIH >KŞndH AhtohYEB KTiAnipdlllSA, 3d pâ >KHATH TOTOBH CKC 83HdHYd BTiCfeAI EOA’kpo/H wt AKopd roenoACTBO Ero, qkoke Ad io ect a^A'iho. H AdRdET ca cYh BHU1E pEHEHH dcnpH BTiCH^ ndKHlKE BTi Tp-fenS JfOpEB, HAEÎKE ECT BHA TErOT H HEBOA"k. H bemhhYh no k8a* X'01I,fT khth sErdAH h pdcnndAH Ad Hjf CKBHpdET. II khA’^X^'U roenoACTBO aih h KHHr noKOHHHdro PdAVA boeboa HdA Toro [ceao bhuie pE\" 3d npOAdHYE, KOrAd EHCT TEWEHYE aIîTOAI x3pKfc» H KHHr MEAO CH, OAHâdHApS BOEBOA, KOrAd EHCT TEMEHfd A^TO/H x3pAB. Gsro pdAY h roenoACTBO aih Eijiecke ckai noHOBHX’O/tt h Stkp'kahx'O'H H HdA cYe KHHr roenoACTBO aih h ckai AdA roenoACTBO aih B-bpHOAiS EOA-bpHHS roenoACTBO aih HfSndHg AhtOHYE KTiAITipdlliSA, IZKOIKE Ad Al8 ECT CEAO TpOIUdHYH H CTiC nAdCEAE E>KE CE 30BET CObHAHI^YH H KliAAlipElllÎH H MliATiEl{lYH H CKC BTiCHJf BEMHHYH H CTiC BTiC AOJfOAOKOAt WHHHŞ A^AYHO H BTi WJfdE CHHOBOAI H BH8K0A1 H np’kBHSHHTOAl H HE WT Koro>KAo HEnoKOA'ksHAto, no wpH3Aio roenoACTBO aih. Gehie 8b8 h cbeaeteaYh nocTdKA*bEAi rocnoACTKO aih: HtSndH Ildnd beahkYh AROp-HHK8 H HtSndH \pH3d beahkYh AWrw^ET H H<8ndH8 jV,8A1HTpdUJKO beahkYh BHCTYiapiO h HîSndHS ToprdHŞ beahkYh cnd@dpio h h »8ndH8 jV,8AiHTpdKH beahkYh ctoahhkS h 218 www.dacoromanica.ro WSndHiS [H >KSndH8] Pd/HdHAH BEAHKYH KO/MHC H >KiînKSndHS KoHAHAO BCAHKYH nOCT-kAHHK. H HenpdKHHK, XpH3d BEAHKYH rtWrWijsET. H HdnHCdX AS, 4,8/HHTpS rpd/HdTHK, SMHHHK flEll'KAdTOB AU rwijsET, KTi HaCTOAHYH rpdAV f>KE ce 30BET GSKSpElfiH, /HtcEU,d K>hYE E AhHH H WT &fl,AMA AdJKE A® HHHt BTi csro nHCdH'l'E TEKOyiJJarO A-bTO/H BTi A-bT xâpAS, A WT pOJKAJCTBO XpHCTOBO, xA\’KH. f Iiv flAHâdHApS KivEsivAd, /MhaoctYio Bo>kY, R'KC ClAO CKC R'KC O Al TdpOAl H CKC K'KCHX KnHHTH H CKC R'KC X^A®*®** WT |1©CB8aT> RAp* EAHKd CI XT*T HSspdTH, wsam A^aa Eohkwk Aoro^ir. 2 kehhhYh Aa ci 3HdfT r-kchx no hau, KOAIOKAS CKC CHHOKH EAlS: fidAKA CKC CHHOKH CH H 1 OAldH CKC CHHORH CH H EpdT8A H K P'KHIOH CKC CHHH HAI H BaAA^A CKC CHHORH CH H GTdHMIOA H GtAH CKC CHHORH hx H EScrt ckc chhorh ch H GraHHioA EpirHAl h /Hhk8a H GTAHHA.A CKC CHHORH CH, Rusie F P'KHIOHOR H Kp'KMlOH CKC CHHORH CH H HtKUlSA CKC CHHORH ir©...2 II naKH Aa ict EOAtpHHtS rocnoACTRa aih atSnaH flHGoHi'iK K-KAVKpainSA whhh8 8 4>8t8i^h, aah A*a IlapacKHRlR R*Kcax, ckc r-kc x®A®K®dl h ckc r-kchx rihhhYh h WT nOCR8AÎ) WT HaA R'KC X®TAP®dl, Răpi EAHKd CI XTET H3KpaTH, KOAHKd WHHHd ICT RHA HAIdA EoHKO AWrW$IT 3d nOK8nEHIE. 11 naK Aa ect %8ndH8 HhtohYer8 K-KAVKpaiuSA ceao GtoeheiiiYh, ckc r*kcoai XOTapOAl H CKC K'KCHX KIHHHYH H CKC R'KC XOAOKWAt WT no R-KCOAI AIECTOAI, EAHKd ce xtet H3BpaTH wt x®Tap Aaxu A® naKHJKi 8 x®Tap. 1 2 remhhYh wt GtoiheiiiY 1 Omis. 2 Loc alb de circa 2—3 cuvinte. 220 www.dacoromanica.ro EI|lE}KE \d CI SHAET no HAU:...1 H CkC REMHHTH H CRC TOro EPOA sa KOAHHIţS. H naK A<* kt KOA'bpHxS rocnoACTRO aih K8nax AhtohTik K-RAi-RpauiSA K8nax AhtohTe K-KAn^pauiSA cTe kkiue pemexe cEAa x remhhh k c-kc epoa sa ro-AHH148, KaKO ect RKUiE nxc wt xaA Teaewh, chh8 Eohkor Awrw$ET wt Hop-ktiiT, sa $ sa îkxatx, r-rc acnpx potorh. 2 npoAAAojf wx sa croio aokporoaio k crc SsxaxYa RRctAi coAtpoAi x a AurYauioAi wt rop xs a®a k wt wkp*rct Ai-kcTOAl x wt nptA noKOKKKOAl PaA»A roeroa. 2 RKAtjfOAt rocnoACTRO aik k sannc wt p8K8 Feaewxor, sa npoAaxaxYE, na p8K8 x<8nan AhtohYer K-RATRpaui xaA cTe cEAa n wmhhe n remhhh rhuie pemexe, CRTROpEH CRC REAHKOE KAETRO X CKC AIXOSH EOA'fcpH xanHCaXX 8 SanXC, CRC nEMEIţHAE hai, xa mau: IlapaeKMRa emr rtopYh AwrwijuT x flpAura x wt IIoTOMtHM, PaAyA nOCTEAMHK, CHH'R J^tTK VR KAlOMap. 2 nOCTARHAH c8t TeAEWM, KT^A ECT npOAAA CYE CEAa X REMHHH H EpOAORE 9A ROAHHI^E, H KAlTiJlS, KaKO WT CRpOAHHKa EPO KOPO JfOKET CE nOKSCHJf nonEpET H pasApaTHT ce cYio HEroxa 8ctpoehYe, topo Aa ect tp*rkaet h aHaTEAta h a^8pEcaH wt thY creth wTiţx, ejke c8t r”r Hekeh h Aa HAiaT mactYio ckc Î8aa X C*RC flpYai. 2 RHAt^oAl x khhp8 noKOHxxaro PaA&t ROEROAa, cxh-r /Uh^hek roeroa, xaA cYe cEAa crc reihhh, KaKO ect rhuie nnc, wt KOPAa ehc temehYe A’fcTOAl xspaa. 6epo paAY rocnoACTRO aih eijjeke crai noxoRH^oAi x SKptnxţoAi x xaA cYi© khhp8 pocnoACTRa aih, KaKO ect eha h wt nptKAt RptAU. 2 aaa»A' c’k'H roc-noACTRO aih EOA-kpxxS pocnoACTRa AIH }K8nax AhtohTerS K-RAl'RpaiiifcA, ibkojke Aa AI8 ect 2eao K-raa^PEiiiTh 2 ceao 6toehei|jYh H WMHH8 8 $8t8HH H EPOA sa KOAHHI48 X CRC REMHHH WMHH’R, A'kAl’HO X R*R W^aR-R CHHOROAI H RH8KOAI X np-fcRX8-METOAI X HE WT KOPOttAO HEnOKOA’fcRHAlO, nopHSAlO POCnOACTRO AIH. 8e>ke 8eo h creaeteaYh nocTaRA-fcEAi rocnoACTRO aih: K8naH liana rea A^op-hhk x >K8naH Xpxsa rea awpw$et h jKSnaH ^,8AiHTpauiKo rea rhctYbp h JK8nK8naH A,8AiHTpaKH rea ctoahhk h K8naH PaAiaxAH rea koaihc h >K8nax ^.YiaAiaHAH rea nEjfapxxK x »8naH I ohahao rea nocTE/.HHK. H xcnpaRHHK, ^pxsa reahkYh awpo$et. H Hanxcay as, Asn'RAaT awpoj|set, r-r xacTOAHH rpaAV E8k8pei|iY, Ai-fccEiţa iohTe e ai»hh x wt c'rsaahYe Aixpa, wt Hcnp-RRapo maobera, aa>ke a® xHH-fcuix-fca R*R CEPO [llH] nHCauYE WT 0AAAU TEK8l{jaPO A'fcTOAl, R-R AfcT xSpAS, A WT pOJKAECT-Ra "XpHCTORO, xă^KH. f Iw IÎAx3aHAp8 RWERWAa, aihaoctYio Eo>kYio rocnoAHHR. Hw flAx3aHAp8 ROHROAa cn.p.> 1 Loc alb un rînd întreg. 2 Omis. 221 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Antonie cămăraşul şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Căldăreştii toţi, din judeţul Buzău, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege, însă părţile lui Voico logofăt. <Şi>x vecinii să se ştie toţi pe nume, fiecare cu fiii lui: Badiul cu fiii săi şi Coman cu fiii săi şi Braţul şi Crăciun cu fiii lor şi Vladul cu fiii săi şi Standul şi Stan cu fiii lor şi Bustea cu fiii săi şi Stanciul Breghidi şi Micul şi Stanciul cu fiii săi, nepotul lui Crăciun şi Crăciun cu fiii săi şi Neacşul cu fiii lui...1 2. Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele jupan Antonie cămăraşul ocină în Futuţi, însă partea lui Paraschiva toată, cu tot venitul şi cu toţi vecinii şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, oricît se va alege cîtă ocină a avut Voico logofătul de cumpărătură. Şi iar să-i fie jupanului Antonie cămăraşul satul Stoeneştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, de peste tot locul, oricît se va alege din hotar iarăşi pînă în hotar. <Şi> 1 vecinii din Stoeneşti încă să se ştie, anume... 3 şi cu vecinii şi cu acest vad de moară. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Antonie cămăraşul un vad de moară în sat în Măneşti. Pentru că a cumpărat boierul domniei mele jupan Antonie cămăraşul aceste mai sus spuse sate şi vecini şi cu vadul de moară, cum este scris mai sus, de la Ghedeon, fiul lui Voico logofăt din Ciorăşti, pentru 5 00 galbeni, tot aspri gata. <Şi> a vîndut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea răpos&tului Radul voievod. <Şi> am văzut domnia mea şi zapisul de cumpărătură de la mîna lui Ghedeon la mîna jupanului Antonie cămăraşul pe aceste sate şi ocine şi vecini mai sus-zişi, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boieri scrişi în zapis şi cu peceţile lor, anume: Paraschiva fost al doilea logofăt şi Muşat clucer şi Anghel logofăt şi Cernat logofăt şi Armega şi din Potoceni, Radul postelnic, fiul lui Deatco clucer. Iar cînd a vîndut aceste sate şi vecini şi vaduri de moară, a pus Ghedeon şi blestem: ca din rudele lui, cine va încerca să calce şi să strice această întocmire a lui, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care se află la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Şi am văzut şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, peste aceste sate cu vecini, cum este scris mai sus, de cînd a fost cursul anilor 7131. 1 Omis. 2 Loc alb, circa 2—3 cuvinte. 3 Loc alb, un rînd întreg. 222 www.dacoromanica.ro De aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai înainte vreme. Şi am dat domnia mea boierului domniei mele jupan Antonie cămăraşul, ca să-i fie satul Căldăreşti şi satul Stoeneştii şi ocină în Futuţi şi vad de moară şi cu vecini, ocină, de-dină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 5 zile şi de la zidirea lumii, de la cel dintîi om pînă acum, la această scriere, de la Adam cursul anilor, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos 1628. j Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Muzeul de istorie a Oraşului Bucureşti, nr. 26 8S3. Orig., perg. (98 X 58), pecete timbrata. Cu o trad. din 1898. 103 1628 (7136) iunie 7. Oprea logofăt din Bălţaţi vinde lui Palaloga logofăt din Cur iac o vie. f Adc<ă eu 0>Jprea logofăt de Bălţaţi scris-am acestu zapis al meu la mî1 Palalogăi logofăt de Curiac, ca să fie de mară crăd \ cumu să si ştie că e-mu vîndut viia ce-m luat de la Dumitru...1 ageola cu 2 stîn-jini de ocină de în matca Prahovei preste tot hotarul pînă în matca Roşii deretu 3 000 2 de bani gata, să-i fie lui moşei şi feciorii lui şi ne 3. Şi să aibă a-şi facere şi cartea domnească pră acestu zapis al meu. Şi aldămăşari încă au fost atuncea: Drăghici frate-meu şi Mihăilă şi Radul cel Bătrîn şi fi-său, Vladul şi Ventilă şi Radul Buzduci şi Larciu i Coman de Bălţaţi. Şi păntru credinţă pusu-m-em şi pecete. 1 Loc rupt. s S-a încercat contrafacerea cifrei, scriindu-se înaintea cifrei 3 000 un 600 (T)- 3 Omis în text. 223 www.dacoromanica.ro Şi amu scrisu eu Oprea logofăt, măseţa iunie 7 dni, vă leat 7136 <1628>. Eu Oprea logofăt. Academia Republicii Socialiste România, Achiziţii noi, MDCXXIII/46. Orig., hîrtie (31 x 22), o pecete; foarte şters. 104 1628 (7136) iunie 8. Stanciu vinde lui Martin o silişte la Şuiei. t Scris-aam eu Stanciul, feciorul Radului de în Şuiei, acista al miu zapis cum să să ştie că ăm vîndut lu Maartin silişte lu Tămpănă şi locul de după Gruiu, iar al lu Tămpănă. Şi i le-am dat să-i fie stătătoare, diriptu 620. Şi mărturie: Grama vătaful şi Radul armaşul şi de Boişoară, Criştu şi Ion cil tăiat, di Titişti, Pîrcioiul şi Bolovan, Ion Vărvur. fH-bCflţa ttH'l'f H AhHH, Eli iVfeT X3PAS. Şi chiltuiala c£-am chiltuet atunci, 2 v^dri di vin, fac bani 300. Şi ciluia cd-au scris zapisul, 60 di bani. Atîta chiltuiala toata, o-mu fîcut atunci. Arh. St. Rîmnicu Vîlcea, VI/l. Orig., hîrtie (8 x 21,5), pecete aplicată. 105 1628 (7136) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliiaş voievod întăreşte popii Dumitru un loc pentru patru prăvălii în Bucureşti. + /HhaoctTik Eo>KTf.«, îw flAlâdHAP# koekoa Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/19. Orig., hirtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută. 106 1628 (7136) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupaniţei Sima stolniceasa satul Voinigeştii, jud. Gorj. ţ MhaoctTi.o EojkTiO, Îv ilAcSaHApS KotsoAa h rocnoAHnt Ktcon scaiac &rrppoKAaxYHCKOt, chh8 KCAHKaro h nptJţoEparo, noKOHHHaro îw HaIbiii BOCBOAa. ^asaT rociioACTKO aih cY» noKCAtHfc rocnoACTKO 1erp8 K&iaHHiţER Toaiaher h ckc chhorh eh, eahueaHJ Bon». npH-flSCTHT, I3K02KE Ad ECT EH CEAO EoHHHgElJlYH, WT C&ACTKO Top 2KHA, KTv1 CEAO CKC R'RC )fOTapOAt H CKC KTvCHJf REHHhYh H CKC R'RC X®A®KOAI, WT nOAlO H WT UHjAIA H WT ROA H WT AOSfE H CKC CEAAAHIJIE CEAWR, WT nOCRUAH, RapE EAHKa CE XTfT HSRpaT, wt x®Tap Aa>ke a® X0TdP’ IIohejke Toro ceao Eohhhke noTOAl, stânaH A,obpoaihp bah, wh chhe ect Uctpoha h wctarha ckc CROIO 133 HK, HA CKAlp'KTH, ElflETKE AOKAE ECT BHA WH JKHR, R*K JKHROT'b ErO, EHTH R'RC CEAO EoHHHgEl|lYH StânAHHIţEK Ero, ToAIAEH, TETKA JKHTEAHHIţER GhAIEH CTOAHH-maca, noHE?KE ect bha noxSnHA no acnpYH stânaHHiţER ©oaiaeh 3a npEKio. H creaetea-CTRORAA ECT ,\OKpOAIHp EdH> WH CAAI, KAKO ECT RHIUE nHC. M KHA'feX0'1* rOCTIOACTRO aih h khhtU iHhxher roeroa sa noK8nEHÎE haa ceao EohhhveiiiYh, KorAa bhct temehYe A’bTOAl xSmÂ. H nOTOAl, KTvAA ECT BHA naK Bl» AKHYE /Kh^HER ROEROAA, no CKAlp'KTH jV,OBpOAIHp bah, a B8sei|iYh, Paa$a kaiomap h IIpEAa bah h Gtpoe ctoahhk, whh AHrH$A np#x npEA /Dh^her roeroa, hkojke Ad r^shaiaet Toro ceao EoHH1Ei|iYH wt haa stâ-naHHiţa Toaiae. H chi^e npfciuE whh, kako c8t bha Toro ceao hh^hoai sa a^AhhS. Et» toai, noKOHHHaro Mh^her roeroa, rocnoACTRO eai# taeaaa h c#aha no npaKA# h no sakohS h hcthhctroraa rocnoACTRO eaiS kako H-fecr haiaah B$seijiYh hh eaha Tp-kBS, h8 wctaa BSseijiYh wt sakoha h wt c&kaihYe. H kha^X rocnoACTRO aih h KHHrtS /IIhxher roeroa sa np$x h wctaa, KorAa bhct temehYe A-kTOAl x3ma. H WT TOrAA, R'RC UAP'K^aA ect (xHAIA CTOAHHM-bCA Toro CEAO EoHHHgEl|lH CKC A®EPOAI AIHPHO. Ta>ke, KT»Aa ect bYw HHH-fe, r-k akhie rocnoACTRA aih, r*k ha rtopoe pEA# SAf 8 Eaaiukoe 3eaiae, no craip-rth stânaHHiţER Toaiaer, a rhSkaai ch, jkhteahhha Ghaia CTOAHHM’kea, wha ect haiaa np#x npEA rocnoACTRA aih 8 reahkYh ahrah paaY CEAO EoHHHgEtJlYH RHIUE nHC CKC PaA$A nOCTEAHHK, chh8 Paa^awr kaiomap B$seck8a. H npHIUAH c8t TEpE CMip-feTH CE SA AHlţ8 8 AHRAH H CHlţE nptlUE PaA\'A nOCTEAHHK kako ect bha ceao EoHHHgEijiYH hhxh# sa a^aYh8 wt poaYteaYh Ero wt aakho Rp-kAiE. E-k toai rocnoACTRO aih crai taeaaa h c$ahx no npaRA$ h no sakohS, KSflHOJKE CKC R-KCkXAIH MKCTHTHAIH fipAKHTEaYh TOCnOACTRA AIH. H npOISRHAA ECT stânaHHiţa Ghaia ctoahhmaca np-bA rocnoACTRA aih $ reahkYh ahrah KHHr# iiokoh-HHOAI MHXHER ROEROA SA nOK^nEHYE HAA CEAO EoHHHgJOAEl|lYH 8 H SanHC WT P$KA TET-KAAI CH, HtânAHHIţEKtS ToAlAf, SA AIHAORAHYE, KOrAA BHCT TEMEhYa A^TOAI xSHA H 1 Omis. a Aşa în text. 226 www.dacoromanica.ro lldKHJKE KHHrS AIh£HEb8 KOEKOA 3d npSjf H 3d WCTdHCTBO, KdKO fCT BHUIE nHC H ApSrd KHHTd (ldKHXIE MHJfHEK» BOEKOA, 3d CKfAtTfrtCTKd, KdKO C$T BHA CBEAtTEACT-BOBdAH CAM ^.OBpO/HHp BdH$A Hd BOAECT EAlS IlptA nOKOHHHOAl AIh^HEB BOEKOA, KdKO ect bha noKSnHA Toro ceao EohhhueiijYh no dcnpYH KSndHHiţEB OoAidEE Sd npfKf, KorAd BHCT TEMEHYd A’bTOAl x34r. H HCTHHCTKOKdAH C$T rOCIlOACTKO AIH CKC KTxC AHKdHOAl, KdKO H’bCT HAIdA PdA^A nOCTEAHHK CKC CEAO IiOHHH'jEIJJH HH EAHd TpfcB$. H HCKEA’fc-TfACTKOKdA fCT CdAI PdA^A nOCTEAHHK npfA rOCnOACTKd AIH 8 AHBdH KdKO HE HAltAH HH EAHd KHHrS HdA CEAO &OHH1EI|JYh. TdîKE ECT WCTdA PdAyA nOCTEAHHK, CHH$ PdA^AWB KAlOHdp B$3ECKSA IVT 3dK0H H WT C&KAEhYE IVT nptA TOCnOACTBd AIH WT AHBdH, KdKO KEK» AIETtjfS CKC CEAO RoHHHpEipYH A<» HE HAIdT BTi BtKH H A<> ECT Y AIHpHO WT K"K PdA^A nOCTEAHHK. fi dlJiEAHKE pKET H3KdAHTH PdA^A nOCTEA-HHK HtKfE KHHrH HdA CEAO E.OHHH'jEI|iYH, A<> HE CE KtpSET, H$ A"K>KHH4E A<» CTOHT, nOHEJKE HH EAHd KHHrd 8 AHBdH HtCT H3BdAHA. Giro pdAY, AM*X c"kai rocnoACTBo aih >K^ndHHu,EB 6hau cTOAHHMdcd, ukojke Ad AlS ECT CEAO B.OHHHi,)EI4iYH KHUIE nHC CKC B-KC JfOTdpOAl H CKC K'KCHJf BEMHhYH H CKC KTxC ACXCACKOAI W4HH&, A'kAYHO H KK WJfdB CHHOBOAI H KH$KOAI H nptBH^METOAl H HE WT KOrOXIAC HEnOKOAtBHAlO, n0pH3AI0 TOCnOACTBd AIH. Gejke Sbo h cbeaeteaYh nocTdKAtEAi rocnoACTBo aih: kSiuh Ildnd reahkYh ABOpHHK H HlSlIdH XpH3d BEA AOrOijiET H »8ndH ^AIHTpdUIKO BEA BHCTTHP H JKtSndH ToprdH BEA endTdp H ftSndH A^'HHTpdKH BEA CTOAHHK H K&ldH PdAldHAH BEA KOAIHC H HlSndH ^.HldAldHAH BEA nEJfdpHHK H JKSndH KOHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, \pH3d BEAHKYH AWrWjjlET. H Hd4p'KTdJf H HdAU3dJf d3, AEll'KAdT AOrO^ET, Eli HdCTOAHH PpdAV B$K$pEl|IH, ATkcElţd IOHYE Y AhHH H WT flAdAld A» HHHt, B*K CErO nHCdHTE TEHEHYE AtTOAl, B*K AtT xSpAS- f Iw IlAEâdHApS BWEBWAd, aihaoctYe» EoîkYeio rocnoAHHK. Hw flAHâdHAP^ BOHEOAd ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Sima stolniceasa, nepoata de soră a jupaniţei Tomaia şi cu fiii ei, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Voinigeştii, din judeţul Gorj, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, din hotar pînă în hotar. Pentru că acest sat Voinigeştii mai sus-scris, el a fost de moştenire al jupaniţei Neacşa călugăriţa din Drăgoeşti. Apoi, cînd a fost în zilele bătrî-nului, răposatului Alexandru voievod, iar jupan Dobromir fost mare ban, el a cumpărat acest sat Voinigeştii mai sus-scris de la jupaniţa Neacşa din 1 Omis. 227 www.dacoromanica.ro Drăgoeşti şi de la nepotul ei Radul Bidiviul, pentru 60 000 aspri gata, însă. pe asprii de zestre ai jupaniţei Tomaia, de la părinţii ei. Astfel după aceea, jupan Dobroinir ban, el aşa a întocmit şi a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe cînd era el viu, în viaţa lui, să fie tot satul Voi-nigeştii jupaniţei lui, Tomaia, mătuşa jitelniţei Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupaniţei Tomaia. Şi a mărturisit Dobromir banul, el singur, cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a lui Mihnea voievod pe satul Voinigeştii, cînd a fost cursul anilor 7091. Iar după aceea, cînd a fost iarăşi în zilele lui Mihnea voievod, după moartea lui Dobromir banul, iar Buzeştii, Radul clucer şi Preda ban şi Stroe stolnic, ei au ridicat pîră înaintea lui Mihnea voievod, ca să ia acest sat Voi-neştii* 1 de la jupaniţa Tomaia. Şi aşa pîrau ei că au fost acest sat al lor de moştenire. Intru aceasta, răposatul Mihnea voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, şi a adeverit domnia lui că n-au avut Buzeştii nici o treabă, ci au rămas Buzeştii de lege şi de judecată. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod de pîră şi de rămas, cînd a fost cursul anilor 7094. Şi de atunci a tot ţinut Sima stolniceasa acest sat Voinigeştii cu bună pace. Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd aici în Ţara Românească, după moartea jupaniţei Tomaia, iar nepoata sa, jitel-niţa Sima stolniceasa, ea a avut pîră înaintea domniei mele, în marele divan, pentru satul Voinigeştii mai sus-scris cu Radul postelnic, fiul lui Radul clucer Buzescul. Şi au venit de s-au pîrît de faţă în divan şi aşa pîra Radul postelnic că satul Voinigeştii a fost al său de moştenire de la părinţii săi de mai înainte vreme. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi a arătat jupaniţa Sima stolniceasa înaintea domniei mele, în marele divan, cartea răposatului Mihnea voievod de cumpărătură pe satul Voini-giuleştii1 şi zapisul de la mîna mătuşei sale, jupaniţa Tomaia de miluire, cînd a fost cursul anilor 7094 şi iarăşi cartea lui Mihnea voievod de pîră şi de rămas, cum este scris mai sus şi altă carte iarăşi a lui Mihnea voievod de mărturie, cum a mărturisit însuşi Dobromir banul, la boala lui, înaintea răposatului Mihnea voievod, că a cumpărat acest sat Voinigeştii pe asprii de zestre ai jupaniţei Tomaia, cînd a fost cursul anilor 7093. Şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că n-a avut Radul postelnic cu satul Voinigeştii nici o treabă. Şi a mărturisit însuşi Radul postelnic înaintea domniei inele, în divan că n-a avut nici o carte pe satul Voinaeştii. Deci a rămas Radul postelnic, fiul lui Radul Buzescul clucer, de lege şi de judecată dinaintea 1 Aşa în text. 1 Omis. 228 www.dacoromanica.ro domniei mele din divan, ca mai mult amestec cu acest sat Voinigeştii să nu aibă, în veci şi să fie în pace de către Radul postelnic. Iar dacă va scoate Radul postelnic vreodată nişte cărţi pe satul Voinigeştii, să nu se creadă» ci să stea mincinoase, pentru că n-a scos în divan nici o carte. De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Sima stolniceasa, ca să-i fie satul Voinigeştii mai sus-scris cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am însemnat şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 26. 884. Orii,., pere;. (43,5 x 51,5), pecete timbrată. Cu două trad. din sec., al XVIII-lea şi din 1897. 107 1628 (7136) iunie 12. Ştefana vinde egumenului Grigorie de la mănăstirea SJînta Troiţă un loc de patru prăvălii în Bucureşti. f Scris-am eu preuteasa Ştefana, fata popei lu Matheiu, nepoata lu Macaveiu logofăt, zapisul nostru, cum să să ştie c-am vîndut părintelui egumenului Grigorie, carele iaste la Sv£ta Troiţă loc de 4 prăvălii, între prăvăliile Predei spătar, lîngă locul lu Macaveiu logofăt, derept 35 de galbeni gata. Şi aceste 4 prăvălii fost-au ale m£le de la tată-mieu, popa Matheiu şi le-am vîndut eu, preuteasa Ştefana, de a mea bunăvoe şi cu ştirea turor rudelor mdle şi a tuturor orăşanilor şi de în sus şi de în jos şi cu ştirea tuturor neguţătorilor. Şi mărturie: jupan Ghinea şi jupînul Isar i jupan Ilie i jupan State, jupan Stanciul i jupan Rustea i Franţa. Aşa să să ştie. _____ IlHC d3, np-kSKHTlp ArSAtHTpg, MtCfU,d KHi'l RY AkHH, Kt A-feT xâpAS. f Ei)axa0oţ PouxCepijţ papxripai; elţ xa dvtoOev1 1 Toate semnăturile sînt autografe. 229 www.dacoromanica.ro t ryivoq ryriopYY1 Papxopd ta fivoOev t HXîiaq Pouxţepî) papxopo xavoOev f Iooavtţq 'PaXtîi? papnpo xa avoGev t l WT BOAd K'kAAVklţ8KAWB A*PH 8 BOAd G3aT8AWB, 3dH0KE ECT HEroBd CTdpd h npdBd wmhh8 h Sd a^aYh8 wt HdA np-bA^AOAt ch EapcSA wt 2 +Eustatie Ruceri martor la cele de mai sus + Ghinea Gheorghe mărturisesc cele de mai sus + Ilie Ruceri. mărturisesc cele de mai sus + Ioan Psalti, mărturisesc cele de mai sus + Sfranţu Limidari martor la cele de mai sus -|-Isar Ghionma martor + Şi eu Ghinea Coţi mărturie la cele de mai sus + Eustatie Costa martor +Isar al lui Dona martor +Proca mărturisesc cele de mai sus şi faţă 230 www.dacoromanica.ro Eop'klJIH, JKSnAHHHEB GtAHEB, A\ATH WBEA\ BHUJE pEHCHH BOAtpH, EIJIEJKE WT npH akhYe noKOHHHaro IIcTpaiiJKOB boeboa, chhti Paa^a boeboaa, wt KorAa ehct TEMEhYe AtTOA» x3-{e. H WT TOTAA B’KCAP'KÎKaA ECT A^A^HH HA» cYe WMHHE H Rf-MHHH CKC A^BpOA» MHpHO. (I noTOA», k-kaa ect bha naK b-k akhYe noKOHHHaro IlETpaiiJKOB boeboa, a EapeSa wt Eop-KtiiH, wh ect hmaa np8x nptA [rocnoACTBS ea»8 mc IlapacKHBa h CKC CKHOBH EH GtAH H flHKA. H CHIţE nptUJE WHH nptA IlETpaiUKOB BOEBOAA, KAKO ECT HMAA H WHH WMHH-K 8 CEAO 8 Tp^AY^lE H 8 R-Kp-KlţH TpETArO A*AO. Eli TOA» IlETpaiiJKo boeboa rocnoACTBO ea»8 TAEAax h c8ahx> no npaBAS h no saxon, h aaa ECT IlapaCKHBEB H GTAHOB H flHKTiK SaKOH bY BOAtpH A4 SaKAET, [KaKO ECT HA\tA H WHH WMHH8 8 rp-BAYlllE H 8 R-Kp-KlţH TpETarO AfAO. Ta>KE, K-KAa ECT BHA Ha Akh-k h na copoK, a IlapacKHBa h chhobh eh Gtah h Ahka, whh ect 3akaea nptA n-KTpaUJKOK BOEBOA «TKC TEX bY BOAtpH, KaKO ECT HAfttA H WHH WMHH8 8 Fp-KAHllIE H 8 Rlip-Kl^H TpETaro AEAO. fi KTiAa ECT BHA nOCAE^, B*K A^hYE CTaparO nOKOHHHOA»8 flAE^AHApS BOEBOA, A EaAt [nEjfapHHK [>K8iiaHH4a Ero [Gtaha, wthh wbea\ BOAtpH bhuie pemehh, whh ElllEJKE HE WCTaBAtlOT CA TAKO, h8 ECT nOUJEA 8 np8]( CKC Gtah H CKC flHKA, chhh IlapacKHBEB, npEA cTaparo noKOHHHaro flaE^aHAP# boeboa, TEpE ect B*K3HA»aa saKOH npES saxon KĂ sa Eoatpn. Ta>ke, k-kaa ect [bha Ha a^h-k h Ha copox, a EaAt nExapHHK h »{8naHHiţa Ero GTaHa, whh c8t wahecha 3akoha sananiHO 8 ahbah ka sa BOAtpH, TEpE ECT 3AKAEA KAKO HtCT HAVAA llapaCKHKa H CHHOBH EH GTAH H flHKA WMHH8 8 rp-KAYt(lE H 8 R’Kp’KlţH HHMEC05KE, MTO ECT BHA 3AKAEA TEX bY BOAtpH KpHBO. TaîKE B-K TOA\ [nOKOHHHOA/,8] CTaparo nOKOHHHOA\8 EiAESaHApS BOEBOA K*K3HA\aA ECT BOAOBH TEX K) BOAtpH, KAKO ECT BHA CTApA 3AK0HA. H WT TOrAA B'KCAP'KJKAA ECT EaAt nExapHHK h jK8naHKiţa ea\8 Gtaha cit AtAH sa ceaa bhuie pemehe ckc A*spoA\ AVHpHO. fi noTOA», ic-kaa ect bha b-k akhie noKOHHHOAtS /Hhxhek boeboa, a EaAt nexapHHK h >K8naHHi^a Ero Gtaha, poahteaYh wbea» BOAtpH bhuie pemehh, whh ect ha\aa np8x nptA HIhxheb boeboa ckc Eaat wt Fp’kmioh'kheh h ckc kh8i^Yh Ero, CHHH GtAHOB H flHK'KK. H CHIţE nptUIE WHH 8 AHBAH, KAKO HtCT SAKAEA EaAt nExapHHK ckc tex KA sa BOAtpH npEA noKOHHHaro CTaparo HaeSahapSb boeboa» Tajke b-k toa\ noKOHHHOA\8 iHhxheb boeboa noH8AHA ect no EaAt iiEXaphhk, TEpE ect wahecha tex kA sa BOAtpH BToparo Kpaio, TEpE c8t cbeahteactb8et nptA rocnoAci'Bo e.u8 ckc a^uiaa»h hx‘, kako ect bha sakaea. Ta>ke ect wctaa Eaat h CHHH GtAHOB H dHK-KB WT 3AK0H BTOparO KpATO WT nptA AIhXHEk8 BOEBOA- H wt TorAa b'kcap'kmaa ect EaAt nExapHHK cYe wmhhe ckc A^poA» A»HpoA\. fi noTOA», k-kaa ect bha b-k akhYe noKOHHHaro PaaSaa boeboa, KorAA khct TEMEhYa AtTOiU x3pK0, nO CKA\p"KTH EaAEB nEXApHHK, A HtKUJA H CHHOBH EH KhPHK*K H GoKOA H ,&,8A»HTp8, BH8IxYh EaaEB WT 1 p*KMIOHEHEH, WHH C8T nOUJEA 8 np8X CKC GtPOE nOCTEAHHK H CKC ,&,8A\HTp8, CHHH EAAEB nEXApHHK WT Fp-KAHI(lE, WMHHA WT Rnip-KlţH H WT rp-KAHtilE H CHlţE nptUJE HtKUJA H CHHOBH EH KHpHICK H GoKOA 231 www.dacoromanica.ro H .\8AXHTp8, KdKO HA\tA H WHH WHHHTj 8 rpTjAHIflt H 8 BTj.pij.HH. Rlj TOM nO-KOHHHdPO PdA^A KOlKOA PAIA4A ICT H CSAHJf, nO npdKA8 H no SdKOH H KHAtX TOCnOACTKO li\\8 H npOMHTHJf KHHrS IltTpdllIKOK KOlKOA H KHHrS ACA^M CH ?lAf3dHAP$K H KHHP8 EdlflOAT CH AIh^HIK KOlKOA 3d npSjf H 3d WCTdA, KdKO HtCT HA\dA HtKUld H CHHH IH ) Hp'l'KS H GoKOA H .\8A\HTp8 HHIAHd TptK8 8 rpTjAHIlll H 8 RTj.pTj.HH. TdKOÎKAt ICT WCTdA H WT nplA nOKOHHHdrO PdA^Ad KOlKOA WT SdKOH TplTdPO A*AO. H WT TOrAd KTjC ICT AP'kttdA GTpOI nOCTIAHHK H £,8A\HTp8, CHHH EdAlK nlJfdpHHK, cYl WHHHI CTjC A^EPOM A\HpHO. fl nOTOA\, KTjAd ICT eTw HHH'k, KTj AEHYl POCnOACTKO A\H, KTj Hd KTOpOI piA8 3d TOCnOACTKO, d GTpOI nOCTIAHHK H BpdT IPO ^.SiUHTpS, WHH c8T HA*dA np8jf nplA POCIlOACTKd A\H 8 KIAHkYh AHKdH CTjC GoKOA H CTiC KlipHKTj H CTiC ,\8A\HTp8, KH8hYh IldpdCKHKlH, A\dTH HhKTjK WT t.OnijHfA, H npHUIIA ICT Ţipi CTjnptUII CI 3d AHH8. H CHHI nptuil WHH 8 AHKdH, KdKO ICT nOAOKHHO WT CIAO WT rpTjAYl|Jl H I10A0KHH8 WT RTjPTjHH HHJfHI WMHHI 3d A^A^lS. H3KdAHA ICT H IAHd KHHTd ATj)KHHKd nOKOHHHdrO (lAlgdHAp8 KOlKOA, CHHTj Mh^HIK KOlKOAd. f) GTpOI nOCTIAHHK H KpdT IPO A,8A\HTp8, WHH CHHI IIAdKdX CM 8 AHKdH nptA POCnOACTKd A\H, KdKO ICT HHA\ CTdpd H npdKd WHHHTj H 3d A'tA'HS WT A-1KHO Kp'kittl, WT HdA nptAIACM CH BdpE8A WT EopTjl|JH, MTO ICT bYw npHKICTKOKdA nO A'Bl|J4pdA\ CH /HdpYM, d HC8ndHHHd MdpfM, WHd II4JI-JKI C8T npHKICTKOKdA nO A'KLIJtpd IH ÎKSndHHHd GTdHd, AldTH GTpOlK nOCTIAHHK II A8a\HTPOK, CHHH EdAlK MJfdpHHK. TdJKI K*K T OA\ POCnOACTKO MH CTjA\ PAIA^X H C8AHA no npdKAS H no SdKOH, KSnHOftt CTjC KTjCHXKAIHY[ WT nplA POCIlOACTKd A\H. H 83-kXOM POCnOACTKO A\H WT AHKdH KHHPd Tdl 3Ad H KpHKd CTdpdrO flillSdHApS KOlKOA WT p8Kd KHSI^YhM UdpdCKHKlK Tip! IO CTjA\ nOCfMHA CdA\ TOCnOACTKO A\H CTjC HO>K 8 AHKdH, KdKO nO KlKIO MIT’kjf A<> HI HiVdT KTj K'kKH. Gipo pdAY AM^X ctjA\ POCnOACTKO a\h ca83Ha\ rocnoACTKd a\h Gtpoik noc-TIAHHK H ^,8A\HPpOK nOCTIAHHK, CHHH EdAlK nlJfdpHHK WT FpTjAHI|ll H Gl polK H nTjTpdUIKOK H IJlOplJIO, CHHH fl&HTpiK nOCTIAHHK, CHHTj EdAlK, BKOKI A<* C8T HM WHHH8 H KIHHHH 8 CIAO 8 rpTjAYlflI nOAOKHHO H 8 CIAO 8 RljpTjlţH ndK nOAOKHHO WT no KTjC ^OTdpOAX A^AIH8 H KTj WJfdK8 HHA\, CHHOKOAV H KH8KOA\ H np’kKHSHITOM H HI WT KOrOJKA* HlnOKOA'feBHATO, H0pH3(W0 TOCnOACTKd A\H. 232 www.dacoromanica.ro GfjKt 8ko h creahteaTh nocTdKHjf rocnoACTRo ath: scSimii Dana rea akophhk H JKS.IdH VpH3d REA AWrO^ET H JKSlldH ^,8A\HTpaUlK«> REA RECTÎiap H ftSlldH ToprdH REA CndTdp H ^SMHTpaKH REA CTOAHHK H PdA\dHAH REA KOAKHC H A,YiaAHAHAH BEA IlfppHHK H KSfldH KOHAHAO REA nOCTEAHHK. H HCnpdRHHK, XpH3d REAHkYh AwrO^ET. If HdnHeax as, Aeii’RA'1'1' aoro^fr, r-r hactoahh rpdAS E8k$pei(iY, AxtcE^a IOHYE Fî AKHH H WT f!AaA\a A® HHHfc TE IEHYE AlfTOA\, r-r A-fcT xSpĂS. f î-v Hae^ahapS roeroaa, a\YaoctTio EojkTio rocnoAHHh. Hw flA'H^dHApS R®:iR®A'> t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stroe postelnic şi lui Dumitru postelnic, fiii lui Badea paharnic din Grădişte şi cu fiii lor şi lui Stroe şi lui Pătraşco şi Giurgiu, fiii lui Mitrea postelnic, fiul lui Badea paharnic din Grădişte şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină şi vecini în sat în Grădişte jumătate, în satul Vîrîţi iar jumătate, în judeţul Olt, însă toată partea bunicii lor, a jupaniţei, fiica lui Barbul din Borăşti, mama jupaniţei Stana, care a fost soţia lui Badea paharnic, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din vie şi din tot venitul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din apa Calmăţuiului pînă în apa Oltului, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire de la străbunicul lor, Barbul din Borăşti, bunicul jupaniţei Stana, mama acestor mai sus-zişi boieri, încă din zilele răposatului Pe-traşco voievod, fiul lui Radul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7065. Şi de atunci au tot ţinut dedinele lor, aceste ocine şi vecini, cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost iar în zilele răposatului Petraşco voievod, iar Barbul din Borăşti, el a avut pîră înaintea domniei lui cu Paraschiva şi cu fiii ei, Stan şi Anca. Şi aşa pîrau ei înaintea lui Petraşco voievod, că au avut şi ei ocină în sat în Grădişte şi în Vîrîţi a treia parte. întru aceasta, Petraşco voievod domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, şi a dat Paraschivei şi lui Stan şi Ancăi lege 12 boieri, să jure că au avut şi ei ocină în Grădişte şi în Vîrîţi a treia parte. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Paraschiva şi fiii ei Stan şi Anca, ei au jurat înaintea lui Pătraşco voievod cu acei 12 boieri, că au avut şi ei ocină în Grădişte şi în Vîrîţi a treia parte. Iar cînd a fost mai pe urmă, în zilele bătrînului, răposatului Alexandru voievod, Badea paharnic şi jupaniţa lui, Stana, părinţii acestor boieri mai sus-zişi, ei încă nu s-au lăsat aşa, ci au pornit în pîră cu Stan şi cu Anca, fiii Paraschivei, înaintea bătrînului, răposatului Alexandru voievod, de au luat lege peste lege, 24 de boieri. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Badea 233 www.dacoromanica.ro paharnic şi jupaniţa lui, Stana, ei au adus legea deplin în divan, 24 de boieri, de au jurat că n-au avut Paraschiva şi fiii ei, Stan şi Anca, ocină în Grădişte şi în Vîrîţi nimic, ci au jurat acei 12 boieri strîmb. Astfel întru aceasta, răposatul, bătrînul, [răposatul] Alexandru voievod a luat boii acelor 12 boieri, cum a fost legea veche. Şi de atunci a tot ţinutBadea paharnic şi jupaniţa lui Stana aceste părţi de sate mai sus-zise cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, iar Badea paharnic şi jupaniţa lui Stana, părinţii acestor boieri mai sus-zişi, ei au avut pîră înaintea lui Mihnea voievod cu Balea din Crăciunănei şi cu nepoţii lui, fiii lui Stan şi ai Ancăi. Şi aşa pîrau ei în divan că n-a jurat Badea paharnic cu acei 24 de boieri înaintea răposatului, bătrînului Alexandru voievod. Astfel întru aceasta, răposatul Mihnea voievod l-a silit pe Badea paharnic de a adus acei 24 de boieri a doua oară, de au mărturisit înaintea domniei lui cu sufletele lor, cum au jurat. Astfel a rămas Balea şi fiii lui Stan şi ai Ancăi de lege a doua oară, dinaintea lui Mihnea voievod. Şi de atunci a tot ţinut Badea paharnic aceste ocine cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7129, după moartea lui Badea paharnic, iar Neacşa şi fiii ei Chirică şi Socol şi Dumitru, nepoţii lui Balea din Crăciunenei, ei au pomi în pîră cu Stroe postelnic şi cu Dumitru, fiii lui Badea paharnic din Grădişte, pentru ocina din Vîrîţi şi din Grădişte. Şi aşa pîrau Neacşa şi fiii ei, Chirică şi Socol şi Dumitru, că au şi ei ocină în Grădişte şi în Vîrîţi. Intru aceasta, răposatul Radul voievod a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege şi a văzut domnia lui şi a citit cartea lui Petraşco voievod şi cartea bunicului său, Alexandru şi cartea tatălui său Mihnea voievod, de pîră şi de rămas, cum n-a avut Neacşa şi fiii ei, Chirică şi Socol şi Dumitru, nici o treabă în Grădişte şi în Vîrîţi. De asemenea au rămas şi dinaintea răposatului Radul voievod de lege a treia oară. Şi de atunci a tot ţinut Stroe postelnic şi Dumitru fiii lui Badea paharnic, aceste ocine cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, iar Stroe postelnic şi fratele lui Dumitru, ei au avut pîră înaintea domniei mele în divanul cel mare cu Socol şi cu Chirică şi cu Dumitru, nepoţii Paraschivei, mama Ancăi din Copăcel şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau ei în divan că jumătate din sat din Grădişte şi jumătate din Vîrîţi sînt ocine ale lor de moştenire. Au scos şi o carte mincinoasă a răposatului Alexandru voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar Stroe postelnic şi fratele lui Dumitru, ei aşa s-au plîns în divan înaintea domniei mele, că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire, din vremea de demult, de la străbunicul lor, Barbul din Borăşti, care a înzestrat pe fiica sa Mar ia, iar jupaniţa Maria ea încă a înzestrat pe fiica ei, jupaniţa Stana, mama lui Stroe postelnic şi a lui Dumitru, fiii lui Badea paharnic. Astfel întru aceasta, dom- 234 www.dacoromanica.ro nia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile acestor domni bătrîni mai sus-scrişi pe aceste ocine şi vecini, cartea răposatului Petraşco voievod, fiul lui Radul voievod, în cursul anilor 7062 şi cartea lui Mihnea voievod, fiul lui Alexandru voievod, în cursul anilor 7087 şi cartea răposatului Mihail voievod de zestre pe aceste ocine din Grădişte şi din Vîrîţi, cînd a fost cursul anilor 7104 şi cartea răposatului Radul voievod de pîră şi de rămas, în cursul anilor 7129. Şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul, că au fost aceste dedine ale lui Stroe postelnic şi ale lui Dumitru, fiii lui Badea paharnic, iar Chirică şi Socol şi Dumitru, nepoţii Paraschivei, nici un amestec. Şi au rămas nepoţii Paraschivei de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea din divan cartea aceea rea şi strîmbă a bătrînului Alexandru voievod din mîna nepoţilor Paraschivei, de am tăiat-o însumi domnia mea cu cuţitul în divan, ca mai mult amestec să nu aibă în veci. De aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele, lui Stroe postelnic şi lui Dumitru postelnic, fiii lui Badea paharnic din Grădişte şi lui Stroe şi lui Pătraşco şi Giurgiu, fiii lui Mitrea postelnic, fiul lui Badea, ca să le fie lor ocina şi vecinii în sat în Grădişte jumătate şi în sat în Vîrîţi iar jumătate, de peste tot hotarul, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea-.jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi [jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 13 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CXXXIV/29. Orig., perg. (36,5 x 45), pecete timbrată. Copie ibidem, ms. 5193, f. 134—135 cu data 1628 (7136) iunie 13. 109 1628 (7136) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hriza niare logofăt ocină în Bălţaţii de jos. f iUhaoctYe» EokYeu, Iw Hae3jhap8 koekoa<» h rocnoAHHh KTiCOH 3Eaaae OyrrppoKAajfYHCKOE, chh-k KEAHKaro H nptAoeparo, iiokohhhomS Iw Baiqiu koekoaitehhoa\ iipaehteaio rocnoA- 235 www.dacoromanica.ro OJ’BDIUBUIOJODEp'MMM m •q]B oot ţ HPUflHi H PHWOH Via HVHPWPJ HPU8M4 H HHHVOXP Via HMPdXHWfiV WUfiJK H dPXPUP via HPJdoj HPugw h demxpHa via oampdxHwaV hpusjk h t"-hpu8>k h aHHdoaV HjNHvia pupii HPU^ :hw oaxpVojpoj wiqvapxpou h.ivi LiViap h oag iJKig •mv paxpVou -poj owsHdou ‘owHaqvoaouiH oVaiOJoa xm ih h woJ.ih8Haq.du H woaswa h woa -ohhp apXm a.a h OHjVqV 8HHhm xpi wh pV iHioaei ‘xis^mjmv via PEHd^ hpus>k hw paxpVoupoj oivixHavdu woHHixhou hw oexpVoupoj wup XoVpV j.Vpd ojiq •ip pjhhh u.a iVs phu X83 ih iaci ‘ij.Voiv hsohw h pdoag pwsojj h pViupdj h oioh -hu,xq h pwhq dpxp h phhj pjp ‘j.itiiHHvu.g xm h hHJ'tdV h oaHog h apvpodHjp ‘mivaag xm h xi^K8VP via aHa doVsx H shwoh via aHa ij.dojHvj h deiHXPHa via aHS paHHEsg h deiHXPHa via aHa vAVpvg h xis|?ojov via AimaHa Pdiji.$ h aHHdoaV via aHa oampaj h aHHdoaV via pupu hpus» :iwh ph ‘iphupe 8 hhpphu HjvixqViap Hdqvoa hsohw pu.p HwixpapVodu wiam p»8d xm laopHUPS h hw oaxpVoupoj woAqVHa h -i.ixpovhp phVi hh qwoda ‘hw paxpVoupoj wodqvoa wq.P'ta Vldu xm h hw paxpVoupoj Vqdu xm h woxpi.v wHHXpu.daitt xm h voV eh doj xm womPMi .v p h a.HHhrti pe oj] wijxpda wq.pu.a pjhphss pu.p h oivoa odaoV aoJiH pe h.yi xis|?iyumv q.du(v> XoVrVodu jj Miao loj Hdupp a^ex pe ‘HViPtivu.g xm xis^iVJ.tw q.du(x) Vph xm ‘phu imHa xpi ohph ‘HHHhia Hp pu.p h 'LHHhm oip xisjMuv.v via pe -Hdjf hpu8>k hw oaxpVoupoj viXHapdu ojpuuixhou VHusaou xpi oi ijkihou ‘qdxHţy H HH0 i.vh ph ‘oji HaoHHP pu.p h V8aa.vg i.vh ou ‘HHhia hhVi pu.p h AVpdjoHHa Eia a.HHhm O'ih'LX hvp ‘wodPXoX wopu.a ou xm ijrtioam pu.p h iVHEiauv pu.p ‘q.dug) dpxp hp wonh8 Vph xm xi$mj.iw qduţ*) vHusaou vna xpi oxh viV ihpam ‘xisjfmx -.tiv aidug) viV HXPdasH xixX ip iaK HW PaXOVOUPOJ OIVILHapdU WOHHIXhOU xpi pV hnpu u ‘PHUpe 8 hhpphuph Hj.vixq.Viap Hdqvoa heohw pup ‘ijHPapVodu pe oj] pasd xai phupe pu.p h oji imiVsdou Xppu.a p h u.HHhrti pe ojr wijxpda p h oji WHaoHHP pj[hphe8 pu.p ‘oivoa odaoV o*oao pe hk hw oaxpVoupox vixHapdu ojPHHixhou VHU8aou xpi oi ijkihou ‘aidpmjimoj phxpw 8 HdoV Hiao^pdg pVoa xm ‘wodpxojf pu.a ou xm H dmviitiiHHVu.g vsdpxoJf Voa stiHHHVoa pe Vodă pup h oijrtioanrt xm h HSiaHV xm h oivou xm ‘HtoYivu.g xm xisjfivurtiv apvpojpdY PE HVHU8H0U XPI OXh ‘JH HHi>KiP ‘0HH30V0U “aUrtvAVPVg XPda ‘aOlhHJ’LdV viV XlW hvp ‘J(pdg oaxpV8P 'La ‘HViPhvu.g voV Ao 8HHhm xpi wh pV ikohei ‘xhxp -ŞUHdu u.Jog wiVihvi ‘hp HaoHHP pu.p h xi'jfivumv Hj.aHvia psHdj^ hpu8JK hw oaxp 3JMUHAH KfA (UpPHHK H JKSfldH FOHAHAO RfA IlOCTf AHHK. H HCIipdKHHK, IhuiA RfA AKOpHHK. H HdnHCdX <13, Acn-KAdT autw^ct, r-k hactoahh rpdAV BSKSpeipH, AttefiţA KJHl'f H AhHH H WT {1A<1AV<1 A» HHH'b RTi CfrO nHCAHlf TfKt$HJH f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Bălţaţii de Jos, în judeţul Prahova, însă din partea lui Drăghici, fratele lui Vladul, jumătate, 18 stînjeni, pe care a cumpărat-o de la Dragoslav logofăt din Bălţaţi, din cîmp şi din livezi şi din pomet şi cu vadul de moară la hotarul Călineştilor şi de peste tot hotarul, din apa Prahovei pînă în matca Roşioarei, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt această ocină mai sus-zisă de la Dragoslav logofăt din Bălţaţi, pentru 4500 aspri gata însă ocină fără vie. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, cu ştirea fiilor lui şi a fraţilor lui de ocină şi a toată rudenia lui şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţii de Jos 20 stînjeni de pretutindeni, de peste tot hotarul ori-cît se va alege, din apa Prahovei pînă în matca Roşioarei şi cu vad de moară la hotarul Călineştilor care se va alege partea lui Oprea logofăt însă partea ce a cumpărat Oprea logofăt de la unchiul său bătrînul Oprea, cu livezile şi cu pometul de peste tot hotarul, însă numai ocina fără vie şi cu un vecin anume Vîlcul şi cu fiii lui anume Sin şi Mitrea, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt această ocină şi cu aceşti vecini cum este mai sus-scris, de la Oprea logofăt din Bălţaţi, pentru 7 800 aspri gata. Şi a vîndut Oprea logofăt de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor lui de ocină şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele, fără de nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapise de la mîna acestor vînzători cu mulţi boieri martori scrişi în zapise, anume: jupan Papa mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi Fiera fost mare logofăt şi Vladul fost mare vistier şi Bu-zinca fost mare vistier şi Gligorie fost mare comis şi Tudor fost mare sluger şi Conda mare armaş şi Dumitraşco comis şi Petrea sluger şi Radul logofăt şi din Călineşti Dediul vătah şi din Bălţaţi, Mihalcea logofăt şi din Cucleş, 237 www.dacoromanica.ro Miroslav şi Voico şi Drăghici şi din Călineşti, aga Ghina şi bătrînul Sima şi Stăncioiu şi Granţa şi Cozma Zbora şi mulţi oameni care nu sînt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan... 1 şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare vornic. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arg. St. Buc., A. N„ LX/18. Orig., hirtie (38 X 52,5), pecete timbrată. 110 1628 (7136) iunie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte răscumpărarea din rumănie a moşnenilor din satele Pierseca, Mierlari, Bordoşani, Posmagul, Piatra şi Petreceşti. f fllYAOcrTio BojkTw, Iiv flAEâdHAPS BOEBOAd h rocnoAHHTv b*eco i>rrppOBAd)(BIHCKOS, CHH*E BEAHKdrO H nptAOKpdPO H /U'frtOCTEBdPO H flOKOHHHdTO lw ÎA'failI BOEBOAd. \iRiT POCnOACTBO /HH cVw (IOBEAEhYE POCnOACTBd /HH CSAOB IlTEpCEKd, CSAOB dlTEpAdp'l'H H fiopAOUldHÎH H IIoC/Hdr$A H IlYAdTpd H IlETpEHEI|JH H HdCA’kAHHlţH CSAOB WT nV{pCHKd, Hd H/HE: IlOnd GtoHATi CEC EpdTd/H CH PdA^A CEC CHHOBH H/H H CEC KHSiVi'H H/H H ITETpS CEC METO/H CH H CEC BpdTEH/H CH H CHHOBH CH H CEC BHSlţHH HAI H HcndC CEC METO/H CH H CEC BpdTYE/H CH H CEC CHHOBH HJf H TEprE rpEKtiA CEC METO/H CH H CEC BpdTEH/H CH H CEC CHHOBH H/H H (Hant CEC METO/H CH H CEC BpdTEId/H CH H CEC BH$lţHH CH H IldpdCKHBd CEC BpdTÎE/H CH H CEC CHHOBH H CEC dHEflCH H)( H P*EBErd CEC BpdT’l’E/H CH H CEC CHHOBH H/H H CEC METO/H CH H Apar8A CEC BpdTH Ero H CEC METO/H CH H ©TdH IldAMECKSA CEC METO/H CH H CEC BpdTÎ'E/H CH H CTdp /HHpMd CEC BpdTÎTE/H CH H CEC METO/H CH H AaKHA nonEB CEC 1 Loc alb. 238 www.dacoromanica.ro 4ET0AI CH H CKC BpaTYEAI CH H EHhPHA GHAITHWHOB CKC HETOAI CH H CKC BpATYH CH H Ibah IlftTpapSA c-kc hetoai ch h cm BpaTY eai8 h EaaaSa cm chhobh ch h cm HETOAI CH H CM EpaTYEAI CH H GtAH POB'SA CM HETOAI CH H CM BpaTIH EAl8. H naK HacA-kAHHi^HH ciaob wt fllnpAapH, Ha hau: fllSwaT c-kc hetoai h CM BpaTIfAt CH H GaB8A CM HETOAI CH H CM BpaTYlBAI CH H KlvAHH CM HETOAI ch H cm bpatYeai ch H /HaHt cm hetoai ch H cm bpatYeai ch H ,\par8A C-KC METOAI CH H CM BPATYEAI CH H H8HKA CM HETOAI CH H CM BpaTfEAI CH H A,AH CKC HETOAI CH H CKC BpaTIEAt CH H CM KHSI^Th HAI H ,4,parOAIHp IlHHECKSA CM HETOAI CH H CKC BpaTl’fAI CH H CKC CHHOBH HJf, EAHlţE Eoriv CTHT, IAKOJKE A* ECT HAI CEAO nVfpCEKa H CKC cYb CEAA EAHlţH c8t no BHUJE pEHEHE CKC BM JfOTapoAl H CKC BM AOPAOKOAE WT nOA» H WT UlSAI H WT BOAA H WT BpOAOBE 3a BOA'fHHl^H H WT C8)( H WT nOCBSAf H WT HaA BlvC JfOTapOAt, BapE EAHKa CE JfTHT H3BpaTH. H JfOTApOKl WBEAI3H CEAa A<1 CE 3HaET: WHHHA IIÎEpeHHTH WT BOAA 0AlvAIHHlţHAI AopH 8 T8$Eae Kocteb h whhha EHHpAapHAwp wt b»a<* 0AOAiHHiţiB A^pH naK 8 TS$eaE, h whhha BopAouiaHHAOEH wt boaa A»PH 8 KaSTfc h whhha IIoeAiar8AOB WT BOAA Maoaehhi^eb a®PH 8 Ka8Tt H WHHHA IlfETpEB wt Maoaehhi^eb A»pH 8 BaEH3!AE CKC $pTvriv8A H WHHAA IlETpEM-lflHAOS WT BOAA M.AWAlHHlţlB CKC BOAYhY-IAEB H CKC BlvC H CKC ^pMlvSA ACpH 8 JfOTApSA CKC AIHOrH HAnACTH 3a BftpOBE, GE3 npABOCTYlO, fm c8T nOCTABHJf 8 nAEl|]8 HAI, AOHAEJKE ECT BEHHHHT BE3 BOA a H.ţ H B'KSEAlaET H.H C8T WHHHE HAI Biv CHAOCTH EAlS H AIETHHA ECT AIAAH ACnpV CKC Iţ'kHO H BE3 IţfcHO. TaJKE WT TOPAa B-KCAK8naH> ©roHKa bhctY«p8a a» Akhh TaBpHHA bosboaa bemhhh haa p8Ka Ero. H noTwAl, KivAa ect bYw biv a^hh TaKpHA BOEBOAa, no wiuhctbYh rocnoACTBa AIH 3a rocnoACTKYA H3npivKO, a rocnoACTBS eai 8 TaKpHHA boekoaa bha ect civTBopHA no Gtohka bea bhctYqp- <(l noTOAl> KivAa ect bha npE3 aiaao Bp-kAiE, wh ra a»c- THrAA ECT BHA Bp’kAlE 3A CKAlplvT H pA3AOrA Hfcc T npEA TaBpHA AA CE A ABAT H, aH8 ECT BHA WCTAA 8 BHCTfiapYia TOCnOACTBS EAI8 A<»KHO 8rH AIHOSH. TaHCE Biv TWAI rocnoACTBS eai8, TaBpHHA boeboaa wh ©tohktvb bhctYqp H CKAIOTPEA CKC BlvCH^ nOHHTEHHAIH npABHTfAE rOCnOACTB» EAlS, AH8 AP8rO H-kCT HAIAA HTO B’KSEX WT KOAIATOBE EAl8,aH8 CBOBOAHX TOCnOACTBS EAI8 cYE BHUIE pEHEHH CEAa H khESctbobaa no hh^hh, TEpE CE c8t cKSnoBAA CKC xa$ JKHATH, I3K0JKE AA BHTH nAKH KHESH no A^AYhE HAI, KAKO C8T BHA H HaHnptjKAf BptAIE, PAAY A^’KHOBEhYE ©TOHKlvB BHCTYrap hto ECT BHA WCTAA 8 BHCTfEpYra rocnoACTBS EAI8. 239 www.dacoromanica.ro Tajke a noTOAl, k*kaKS cYe aioa* e>ke bhuie pemehe, wt cYî ciaobs e>ks bhuie nHcaHVf, whh ect npHUJHA np(A roenoACTsa aih, TBps ect waAOBaAH sae npEA roenoACTBa aih hai ect 3Ea xa$ jkhath rocnoACTBS eai8 raspHHA BOEBOAa paAf a&khobehi'e mto ect bha ivciaa Gtohka bhctYap... AaeaTH. Ta>KB eha AaA cTe aioaY b>kb bhuie nHeaHYH wt cea ceaobe eke bhuie pemehe khath... TEpE CE C8T CKSnOKAA UIT KTi rOCnOACTBS SAI8 TaKpHHA BOEBOAa. Ta>KE 8 TEAI roenoACTBO /HH ckai /HHaocthbhj^wai HaA cTe ceaobe h a»aYb bhuie pE)f... HAia-h'ih hai a roenoACTBO /HH ckai... no whh, TEpS ect AaA jkhath $, TEpE ect HCK8no-baa rocnoACTBa /HH, Aa ehth nan khesh, KaKO ect eha h HaHnp-toKAC Bp-feAlE H CKAI H3BAAHA TOCnOACTKO Ml H WT... ApSrH KOrAa HtKOE JfpECOBE HAH KHHTH, Aa CE HE B'kpSE T, AH? Ai EHTH ATiJKHHMH. Giro paAY AaAwjf H roenoACTBO ah cîaob Ili’EpcEKa H ceao /IlHpAapYH, fiopA®-UIAhYh H lIoCAlarSA . ke h 3aKAHHanVt> nocTasA'kHAi roenoACTBO aih no wuihctbYio rocnoACTBa /HH, Koro HSEEpET TOCnOAB EOr*K EHTH rOCnOAapK IxAaUlKOE 3E/HAE HAH IVT CpIvAHM-naro nAOAa rocnoAc rsa aih, hah wt ckpoahhk nauiHjf hah no rp-kCEjf Haun\' haH IVT H.IOAA'k/H'bHHK A<> Aa Ect npoKAE r h a/|i8pHcaH h anaTEAia wt thY cbath wTBiţE, hjke c8t bti HekYio h Aa HAiaT mYctTio ckc K>aa H ckc ilpYra h ckc hhh HEBtpHE I^aYh, ejke B’KS’KnHUiE HaA kp*kb rocnoAa Bora H cnaca nauiEro Ic8:a XpHCTa H pek*kt biiSAIH, b-ksaih h pacn-k h kp*kk Ero HaA HH£ H HaA ‘lEAi Hy ECT H EIiAHT B*k BEKH B^KOAI, a/HHH'K. Gejke 8eo h cb^aeteaVe nocTaBA'kHAi roenoACTBO aih: xcSnan liana beahkh ABOpHHK H >K8na:i XpESE BEAHKH AwrO/|iET H H<8naH A,8AIHTpaUlK0 BEAHKH BHCTYiap H >K8naH TopraH bekh cnaTap h >K8naH ^8/HHTpaKH beahkh ctoahhk h xcSnaH PaAlaHAH BEAHKH KOAIHC H >K8naH J^YiaAlaHAH BEAHKH nE^apHHK H HfSnaH Kohahao BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, 3<8naH XpE3E BEAHKH AWrO^ET. 240 www.dacoromanica.ro Hciihcjx asii, Gtah AwroţET, khSk ctaph Gtahok AwrojJifT wt G’kkeckh, K-K HA CTOAHH rpAAS E>KE Ct SORIT ESKSpll|IH, AltCflţA IOHYE HI A^HH, WT flAA'HA AO HkH-fc TfKltl|IT4rO A'kT, K~k A^T x3pAS. f Iw YIae3ahap8 rwekwaa /HYaoctY» BokYio rocnoAHH'k. Hw YIahSahapS roiroaa | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Pier-seca, satului Mierlarii şi Bordoşanii şi Posmagul şi Piatra şi Petreceşti şi moştenilor satului din Pierseca, anume: popa Stoilă cu fratele său Radul, cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Pătru cu ceata sa şi cu fraţii săi şi fiii săi şi cu nepoţii lor şi Ispas cu ceata sa şi cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Gherghe Grecul cu ceata sa şi cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Manea cu ceata sa şi cu fraţii săi şi şi cu nepoţii săi şi Paraschiva cu fraţii săi şi cu fiii şi cu nepoţii lor şi Răbega cu fraţii săi şi cu fiii lor şi cu ceata sa şi Dragul cu fraţii lui şi cu ceata sa şi Stan Palcescul cu ceata sa şi cu fraţii săi şi bătrînul Mircea cu fraţii săi şi cu ceata sa şi David al popei cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Mircea al lui Simtion cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Ivan pietrarul cu ceata sa şi cu fraţii lai şi Vladul cu fiii săi şi cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Stan Robul cu ceata sa şi cu fraţii lui. Şi iar moştenii satului din Mierlari, anume: Muşat cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Savul cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Călin cu ceata sa şi cu fraţii săj şi Manea cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Dragul cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Puica cu ceata sa şi cu fraţii săi şi Dan cu ceata sa şi cu fraţii săi şi cu nepoţii lor şi Dragomir Pinescul cu ceata sa şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a lăsat, ca să le fie lor satul Pierseca şi cu aceste sate, cîte sint mai sus-zise, cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadurile de moară şi din uscat şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Şi hotarele acestor sate să se ştie: ocina Piersicii din apa Ialomiţei pînă în Tufele lui Costea şi ocina Mirlarilor, din apa Ialomiţei iar pînă în Tufe şi ocina Bordoşanilor, din apă pînă în Cautea şi ocina Posmagului, din apa Ialomiţei pînă în Cautea, şi ocina Pietrei, din Ialomiţa pînă în Blenzele cu Frăgăul şi ocina Petreceştilor, din apa Ialomiţei cu morile şi cu tot şi cu Frăgăul pînă în hotarul Lupşanilor şi pînă în ţelina lui Dapce, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină de moştenire de la moşi şi de la strămoşi. Şi aceste sate care sînt mai sus-zise, ei au fost toţi oamenii cneji cu oci-nele lor de mai înainte vreme, pînă în zilele răposatului Mihail voievod. Iar apoi, cînd a fost atunci, iar în zilele lui Mihail voievod, jupan Stoica vistierul a fost răboj ar în judeţul Ialomiţei şi a cotropit < aceste sate mai sus-zise > 16 — Documente — c. 915 241 www.dacoromanica.ro cu multe năpăşti de biruri, fără dreptate, pe care le-a pus pe spinarea lor, pînă cînd i-a vecinit fără voia lor şi le-a luat ocinile lor cu sila şi le-a lepădat puţini aspri, cu preţ şi fără preţ. Astfel de atunci i-a tot ţinut Stoica vistierul pînă în zilele lui Gavriil voievod vecini la mîna lui. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavril voievod, după plecarea domniei mele din domnia dintîi, domnia lui, Gavriil voievod l-a făcut pe Stoica mare vistier. , cînd a fost peste puţină vreme, l-a ajuns pe el vreme de moarte şi n-a putut să-şi dea seama înaintea lui Gavril, ci a rămas dator în vistieria domniei lui mulţi ughi. Astfel, întru aceea, domnia lui, Gavriil voievod el lui Stoica vistier, şi a socotit cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui, ci alta n-a avut ce să ia din averile lui, ci a slobozit domnia lui aceste mai sus-zise sate pentru datoria lui Stoica vistier, pe care a lăsat-o în vistieria domniei lui şi i-a cnejit pe ei, de s-au răscumpărat din vecinie de către domnia lui cu 1 500 galbeni, ca să fie iar cneji pe dedi-nele lor, cum au fost şi înainte vreme. Astfel după aceea, cînd a fost acum de s-a milostivit domnul dumnezeu... cinstitul împărat cu schiptrul Ţării Româneşti, iarăşi în scaunul domniei mele în al doilea rînd, domnia mea am dat... datoria domniei mele ce a rămas la Stoica vistierul. Astfel domnia mea alta n-am avut ce să iau pentru datoria domniei mele... mai sus-zisele sate. Astfel aceşti oameni mai sus-zişi, din aceste sate, care s-au scris mai sus, ei au venit înaintea domniei mele, de s-au jeluit aici în faţa domniei mele le-a luat 1 500 de galbeni domnia lui, Gavriil voievod, pentru datoria ce a lăsat Stoica vistier... să dea. Astfel au dat aceşti oameni, care s-au scris mai sus din aceste sate, care s-au zis mai sus, galbeni..., de s-au răscumpărat de la domnia lui, Gavriil voievod. Astfel, întru aceasta, domnia mea m-am milostivit de aceste sate şi oameni mai sus-zişî... averea lor, iar domnia mea... pe ei, de au dat 500 galbeni, de s-au răscumpărat <şi de la> domnia mea, să fie iar cneji, cum au fost şi mai înainte vreme şi am scos domnia mea şi din ... cărţi, ca să... alţii cîndva niscai hrisoave sau cărţi, să nu se creadă, ci să fie mincinoase. De aceea, am dat şi domnia mea satului Pierseca şi satelor Mierlarii, Bordoşanii şi Posmagul <şi Piatra şi Petreceştii şi tuturor >moştenilor satelor, cîţi sînt mai sus-zişi, ca să le fie lor aceste sate cu toate hotarele şi cu tot venitul ocină şi dedine şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, . dată şi blestem> punem domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă 242 www.dacoromanica.ro nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va strica şi va călca şi va risipi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l calce şi să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare, sufletul să fie blestemat şi afurisit şi anatema de 318 sfinţi părinţi, care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l‘‘ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în vecii vecilor, amin. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hreze mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hreze mare logofăt. Am scris eu, Stan logofăt, nepotul bătrînului Stan logofăt din Săveşti, în cetatea de scaun ce se cheamă Bucureşti, luna iunie 18 zile, de la Adam pînă acum ani curgători în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CCI/18. Orig., perg. (58 X 56), rupt şi pătat, pecete timbrată, căzută. Unele completări s-au făcut după doc. cu data 1620 (7128) iunie 19. de la Academia Republicii Socialiste România, Peceţi nr. 294. 111 1628 (7136) iunie 20, Bucureşti. Alexandru Jliaş voievod întăreşte lui Paripa postelnic şi soţiei sale Mara locuri de prăvălii şi case în Bucureşti. t /HhaoctTi» Iw flAfâaHApS ROfROA*» h roenoAHHt RiiCOH sfiMAf XrrppoKAax'mcKOf, chh*k biahkato h np-kAOBparo, noKOHHHaro Iw HAHtaui KbfBOAa. A,aKaT rocnoACTKO mh cYi noRCACHlf rocnoACTRO aih ROA'bpHuS rocnoACTRO a\h Ila-pHna noeTfAHHK h KSnauHiţfR iro fflap-KR H ctc chhorh hai, (AHiţftKi Ebrt A^poRa/f, HKOKf A4 C8t HA\ AlfCTO 34 fifii np’KR’KAlf 8 RâpOUI 8 E8K8pfl|IH KOA AH,Mâ dauriOA, noHttKf tcT noK8nHA ROA'kpHH rocnoACTRO a\h IlapHna nocTfAHHK h 3<8naHHiţa (ro, fflapa, cTf mccto sa a** np-KK'KATf khuu nHC wt uaA Thxa scKHa...1 wt E8K8pfi|iH, sa xr acnpn totorh h c-kc 3annc wt p8Ka ih sa npoAăHÎf, c"kc a\hosh A^epf awaYi 1 Loc alb. 243 www.dacoromanica.ro cbeaeteaYh HanHcaHH $ sanHc. H nAK noK8nHA BOAtpHH rocnoACTBA a\h IIapH nocTfAHHK h HtfnAHHiţA epo, Mapa, aiecto 3a aba npiiKTiAYE 8 BApoui oy E8k8peijjh, KOA IţpiiKRA AIh^HEE EOEEOA, WT HAA Mh» CHHTv GkOKTiK IVT BApOUJ IVT IlHTElJlH, 3A xÂX ACIipH POTOEH H CEC SAIIHC IVT p8K EPO 3A npOAAHYl. H ndKHJKE noKSnHA BOAtpHH rocnoACTKO aih IlapHnA nocTEAHHK h îkhteahhha epo, AIapa, eahh aiecto sa np'ks'kAYE 8 E8k8pei|ih, koa np-BE'KAYHAE Gkoktik, hs pop, koa 8ahi^a mto ect npHuiEA ha HpiiKiiRA nonEB Ahpeaive, noAKE ECT BHA flOK8llHA TOPO AIECTO 3A np’BB'KAYH BHU1E nHC IVT HA flHApYlAHA, A^IP^PA EHh)(OK UJETpApiOA Eli A^HH (IaH3aHAP8 EOEEOA, CHHTi IIOKOHHHAPO PaAVa KOEEOA» H nAK noKSnHA BOAtpHH PocnoACTEo aih IlApHna eiocteahhk h 2K8nHHHiţA epo, Mapa, eahh aiecto sa k8kio 8 BApoui 8 E8k8pei|ih,mto ect bha sa a^aTho nonEB Epat8AOK IVT E8k8PEI|JH ivt haa T8a«PA h ivt ha Ieaha H IVT HAA Gahha, CECTPH nonEH Epat8aoe ivt E8k8pei|jh, sa xaw Acnpn potoeh. H nAK AA ECT BOA’kpHHS POCnOACTEA AIH IlApHnEE nOCTEAHHK H H&nAHHIţEB YKaP'KE EAHH aiecto sa K'hiiiS koa T8a©P cectpa nonEB Epat8aoe, nOHEHCE ECT nOK8nHA BOAtpHH POCnOACTBO AIH IlApHnA nOCTEAHHK H W8nAHHIţA Ero, Ma$A, cYe AIECTO SA K8KIO MTO ECT BHA KOA AIECTOE T8AOPEB IVT HAA 6aHHA, EH8KA GtOHKIiK BHrpApiOA H IVT CHHTi EPO, IlVHAUJKO, IVT E8K8pEI|lH, SA 1 ACnpH TOTOEH. FI npOAAAOJf cYH BHUIE pEMEHH HAIEHHTH AIOAYE cYh LECTORE SA np'hK’KAHH H SA K8KE BHUIE nHC IVHH 3A CBOHAI A^BpOBOAlO, BES HHEAHA CHAOCT, CKC 83HAHYH BTiCtAI C8«AEA\ H A BApOUJAHHAt IVT IVKOAHO AIECTOEEAI H IVT nptA POCnOACTBO AIH. FI BHAtjfOAl POCnOACTBO AIH H SAnHCOBE HAI SA npOAAHYH HA p8KA BOAtpHH8 POCnOACTBO AIH JlApHnEK nOCTEAHHK H A HtSnAHHIţEB EPO IHaPTiE, CtC A1HOSH A^BpE AIOAYE H K8niţ»f H BApOlilAHVl CBEAYTEAYH HAnHCAHH 8 SAnHCE KOE c8t BHAH HA WCTpoEHYH HAI, no HAIE: IVT E8K8pEI|JH, non EopMA KAHCHiaptOA H Mhw ETOpYH nopTAp H Geaiah C8AH8 h A.HAIA AaHPIOA H T8AOP BATA)f WT UIETPAPH H TlOHE, SET GaEEE IVT Tp^POSHIţlE...1 I|JE GhAIA AOPO$ET H IIaH'B KAIOHAP, BPATHMEA IlAnASOAOE KAIOMAP H IVT IlHTEI|lH, IIahii nocTEAHHK, cHHii GptiB8AOB H non fl hpEa ivt E8K8pEi|iH h Gn...1 aiee uietpap h Ghaika nopTAp, chh'e 4hahaioh h Gn...1 E8kuiahh, Gtohka, chhti Gtah K8niţ8 TOPO MEpEEH H...1 AHOAE nocTEAHHK, CHH’K GaEEE H /HHJfEHATi H jV,8>HHTp8 KTip...1 AIHOSH A°BpE AIOAYE. Giro paah AAA^X h PocnoACTEo aih BOAtpHH rocnoACTBA aih IlApH nocTEAHHK H 2K8nAHHIţEB EPO, AlAptE, I3KOJKE A<* c8t HAI cYh BHUIE pEMEHH «AIE^CTOK SA np'KB'EAYH H SA K8KIO A*AYho H Eli WJfAE HAI H CHHOEOAI H BH8KOAI H nptEH8. MHTOAI H HE IVT KOPOMAO HEnOKOAtEHAlO, nopHSAtO POCnOACTBO AIH. 1 Loc rupt. 244 www.dacoromanica.ro Gok( yeo h ckeaeteaYe nocT/iKHjfOA\ ronoACTKO a\h: JKSnaH liana kea akophhk h mSeijh XpHaa kea Awrw$ET h jkSimh j^DatHTpauiKO rea khctYop h jkSimh Topran kea cnaTapw h A,Saihtpakh kea ctoahhk h Paamhah kea koa\hc h j^YiaatanAH kea nE^apnHK h >K8nan Kohahao kea iiocteahhk. H HcnpaKHHK, ftSnan XpHaa kea Awrw$ET. H nanHcax A,8mhtp8 rpaataTHK k*k hactoahh rpaAy ESkSpeiiih, AxteEiţa iohYe k A^HH H wt dAaaia a® HHnt k a^t xapĂs. f Iw dAHâaHApS KWEKWAa, avhaoctY» EojkT» rocnoAHHK. Hw dAHâaHApS ROEKOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui Paripa postelnic şi jupaniţei lui Mara şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie lor loc de două prăvălii în oraş în Bucureşti, lîngă Dima Langhiul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţa lui, Mara, acest loc de două prăvălii mai sus-scrise, de la Tiha, femeia... 1 din Bucureşti pentru 3 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna ei, cu mulţi oameni martori, scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţa lui, Mara, loc de două prăvălii în oraş în Bucureşti, lîngă biserica lui Mihnea voievod, de la Ianiu, fiul lui Scoca din oraş din Piteşti, pentru 1 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Paripa postelnic şi soţia lui, Mara, un loc de prăvălie din Bucureşti, lîngă prăvăliile lui Scoca, din sus, lîngă uliţa ce duce la biserica popii Anghel, alături, cu locul cît se va alege împrejur, de la Ianiu stegar domnesc, pentru 1 100 aspri gata. Şi Ianiu stegar, el încă a cumpărat acel loc de prăvălie mai sus-scris de la Andriana, fiica lui Miho şetrarul, în zilele lui Alixandru voievod, fiul răposatului Radul voievod. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţa lui, Mara, un loc de casă în oraş în Bucureşti, ce a fost de moştenire al popii Braţul din Bucureşti, de la Tudora şi de la Ivana şi de la Elina, surorile popii Braţul din Bucureşti, pentru 1 800 aspri gata. Şi iar să fie boierului domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţei Mara un loc de casă lîngă Tudora, sora popii Braţul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţa lui, Mara, acest loc de casă, care a fost lîngă locul Tudorei, de la Elina, nepoata lui Stoica bigrariul şi de la fiul lui, Ionaşco, din Bucureşti, pentru 1 000 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni aceste locuri de prăvălie şi de case mai sus scrise, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu şti- 1 Loc alb. 245 www.dacoromanica.ro rea tuturor vecinilor şi a orăşenilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au văzut domnia mea şi zapisele lor de vînzare la mina boierului domniei mele Paripa postelnic şi a jupaniţei lui, Mara, cu mulţi oameni buni şi negustori şi orăşeni martori, scrişi în zapise, care au fost la întocmirea lor, anume: din Bucureşti, popa Borcea clisiarul şi Ianiu al doilea portar şi Semăn judeţul şi Dima Langhiul şi Tudor vătaf de şetrari şi Ghiune, ginerele lui Sava din Tîrgovişte... 1 şi Sima logofăt şi Pană clucer, vărul lui Papazolu clucer şi din Piteşti, Pană postelnic, fiul lui Sîrbul şi popa Anghel din Bucureşti, şi Sp...1 şetrar şi Simca portar, fiul lui Filimon şi Sp...1 Bucşani, Stoica, fiul lui Stan negustorul cel roşu şi ... 1anole postelnic, fiul lui Sava şi Mihăilă şi Dumitru cîr... 1 mulţi oameni buni. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Paripa postelnic şi jupaniţei lui, Mara, ca să le fie lor aceste mai sus-zise locuri de prăvălii şi de case dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt. Şi am scris Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 20 zile şi de la Adam pînă acum în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXCVI/5. Orig., hîrtie (44 X 30), pecete timbrată. Cu o trad. din 1908. 112 1628 (7136) iunie 21, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sava mare şetrar două locuri de casă în Bucureşti. f dlYrtocTlffw Boarfcie, Iu> [fl/\c|{aHAp8 koekoa<> h rocnoAHH'K k'kcoh scame &8rrppoKA4]fYHCKOf, chite BCAHKaro h nptAOBparo noKOHHHaro Iw BaYqui koekoa<>. A,4K4t roenoACTKd a\h cYw noKEA'kHif rocnoACTKO a\h n0MKTEHH0A\8 BOA-bpHHg roc-noACTKd a\h >K8naH Gasa bea uifTpap» h cec chhokh ch, EAHiţEAt Eot-e A'iposax’, 1 Loc rupt. 246 www.dacoromanica.ro hkoîke M avS ect eahh avecto 3a k8kio 3AE 8 Bapoui rocnoACTBa a\h 8 ESKSpEipY, KOA BOAa A/bAVBOBHI^EB, MTO ECT BHA Gtahhioaok AVECTEgYSA, nOKSnHA WT HaA HepHHKa ApAVKUlEASA. 1 A5KE WT GtAHHIOA AVECTEgYSA HtCT WCTAA HHJfTO, H8 ECT naAaa avectoav rocnoACKS. fi noTOAV, noKOHHHaro IUepEAH boeboa noAVHAOBAA ect no >K8naH Gaba bea uiETpap, mto ect bha TorA<> kt^htah, ckc Toro avecto 3a kSk» ehuiE nnc, A4 # ect eavS 3a A^AYho paAY ca8>ke8 npaEa mto ect nocASJKHA. Ta>KE K-KAa ect eha cka<», k”k a^hYe rocnoACTBa a\h, egiEJKE ckav aav h no-avhaobaa no noMKTEHHaro EOA-kpHH rocnoACTBa avh >KSnaH Gaba bea uiETpap ckc topo avecto sa k8kio bhuie nHC, paAY npasa h stpHa ca8>ke8 mto ect noca8>KHA rocnoA-ctba a\h, raKOJKE A<> » ect 3a a^A^ho nano ect eha hoavhaobaa H sa noKOHHHaro OlEpBaH BOEBOA, TAKOJKE CKAV nOAVHAOBAA 8 rOCnOACTBA A\H. naKH m ect homtEhhoavS BOAtpHnS rocnoACTBa avh JKSnaH Gaba bea uiETpap eahh avecto sa k8kio sae 8 ESKSpEgiH, mto ect nax koa avecto topo H3 Aoa, noAAt, noHEHVE ra ect noxSnHA Gasa bea uiETpapio Toro avecto sa k8ke bhuie pE£ wt HaA HekSaakh, ckh*k IIetkwb wt E8K8pEi|iH, 3a xaiţ acnpH totobh. npoAaAojf whh sa cboio A»Bpa boaio ckc 83HaHYa B-KCkAV c8ceahav wt ma-jfAAa. II eha ect cbeahteaYh: non wt E8k8pei|ih h TSAop batax sa uiETpapH H ,\8AVHTp8 tabakSa H GTaH Ba\[rH h E8kuie h K-ktaha K’KA'KpautâA H ^8avhtp8 UIH TlOWKa H ,\8AVHTp8 UlETpAp H GtOHKA UiETpap. Ero paAY AM®)C c*kav h rocnoACTBO avh noMKTEHHaro EOA*kpHH8 rocnoACTBa avh >KSnaH Gaba bea uiETpap, qkoke a<» a\8 ect cYe avectobe sa k8kio bhuie pemehe WMHH'K, A^AHHO H B*K WJfaB8 CKHOBOAV H BHSKOAV H nptBHSMETOAV H HE WT KOrOHCA* HEnoKOA-kEHAto, no phsavo rocnoACTBa avh. e>ke h 3akahhahYe no wuiectbYe rocnoACTBa avh «oro hseepet rocnoAT* Eoni ehth rocnoAapTk 3Eavae Raauikoe hah wt cp'KAYMHaro naoAa rocnoACTBa avh, HAH WT CKpOAHHK HAUI, HAH nO rpfccfc HAUI HAH WT HHOnA*bAVEHHK, A<* AI|IH nOMKTET H e noHOBHT h Stbp’kaht cYw KHHrS rocnoACTBa avh, Toro rocnoAt Eor-K aa ra nOMKTET H AA CKJfpAHHT B*K rOCnOACTBfc ErO, a agiHAHJKE HEnOMTET H HE WT 8Kp-k> nHT, a h8 ect wcjfaBHT H nonEpET, T«ro aa ect tp”kkaet h a$8phcah h ahathava wt thY wtki;h e>ke c8t b*k HhkYh h a a havat mkctYio ckc Iiowaa h ck Ap!* ha eahh avecto. Geîke 8e8 cbeahteaYh nocTABHjf rocnoACTBO avh: »8naH liana bea a&ophhk8 h îKSnaH XpH3a bea AwroijsET H JKSnaH ^.SAVHTpauiKO bea bhctYqp h >K8nan Toprau BEA CnaTAp H ^.SAVHTpAKH BEA CTOAHHK H PaAVAHAH BEA KOAVHC H .AJa/HAHAH BEA nEjfapHHK h JKSnaH I ohahao bea noCTEAHHK. H HcnpaBHHK, JKSnaH XpH3a bea AWrOiJsET. H HanHcajf a3, fon-KA^T Awro^ET, b-k rpaAS E8K8pEi|iY, AVtcEna iohYe ka abhh, H WT ffAAAVa AA>KE AC HKH-k TEMEhYE AtTOAV, BTi, AtT x3pAS. t Iw flAE^aHApS bwebwaa, avYaoctYio EojkYw rocnoAHHK. Hw flAH^AHApS BOEBOAA 247 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Sava mare şetrariu şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie un loc de casă aici în oraşul domniei mele în Bucureşti, lîngă apa Dîmboviţei, care a fost al lui Stanciul mestegiul, cumpărat de la Cemica armăşelul. Astfel, din Stanciul mestegiul n-a rămas nimeni, ci a căzut loc domnesc-Iar după aceea, răposatul Şerban voievod a miluit pe jupan Sava mare şe-trar, care a fost atunci căpitan, cu acel loc de casă mai sus scris, ca să-i fie lui de moştenire pentru slujba dreaptă pe care a slujit-o. Apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, încă am dat şi am miluit pe cinstitul boier al domniei mele jupan Sava mare şetrar cu acel loc de casă mai sus-scris, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă pe care a slujit-o domniei mele, ca să-i fie de moştenire, cum a fost miluit şi de răposatul Şerban voievod, de asemenea l-am miluit şi domnia mea. <Şi > iar să-i fie cinstitului boier al domniei mele jupan Sava mare şetrar un loc de casă aici în Bucureşti, care este tot lîngă acel loc, mai jos, alături, pentru că l-a cumpărat Sava mare şetrariu acel loc de casă mai sus-zis de la Neculachi, fiul lui Petco din Bucureşti, pentru 1900 aspri gata. <Şi > au vîndut ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor vecinilor din mahala. Şi au fost martori: popa Dan din Bucureşti şi Tudor vătaf de şetrari şi Dumitru tabacul şi Stan Zapsi şi Bucşe şi Cătană călăraşul şi Dumitru şi Ghiuoca şi Dumitru şetrar şi Stoica şetrar. De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Sava mare şetrar, ca să-i fie aceste locuri de casă mai sus-zise ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi blestem: după plecarea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, dintr-alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va călca, acela să fie blestemat de trei ori şi afurisit şi anatema de 318 părinţi, care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda, cu Arie la un loc. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 21 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7136<1628>. 248 www.dacoromanica.ro f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod „L-au cumpărat pan Costandin mare postelnic loc de casă den Bucureşti". Academia Republicii Socialiste România, XLII/42. Orig., hîrtie (42,5 x 28,5) pecete, timbrată. 113 1628 (7136) iunie 22, Bucureşti. Dumitru vornic din Mogoşeşti lasă fiului său Bunea logofăt ocine în Grădiştea de Jos şi de Sus. f Adecă eu, Dumitru vornicul de în Mogoşăşti, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, cum să se ştie că am dat şi am dăruit pre fiiu-mieu Bunea logofătul cu toată partea mea de ocină de în sat de în Grădiştea de Jos, cîtă se va alege, de preste tot hotarul. însă care parte de ocină au fost a lui Lungoci şi a Micul Standul şi a lu Dobre vornicul şi a lu Tudor armaşul şi a Zmeului şi a Strechei şi a Răduceanului şi a lu Mogoş şi a lu Neag şi a Cane şi a lu Stoian şi a Bunei şi a lu Mădgan şi a lu Stănislav Lătîiul şi a Stoicăi Orbul şi a Băi, cît se va aldge partea mea toată şi partea acestor oameni de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în vii şi de în livezi şi cu viia cea mare boerească. Şi iar i-am dat şi l-am dăruit şi cu partea mea de ocină de în Grădiştea de Sus, care ocină cumpăratu-o-am de la jupîneasa Mariia, fata lu Vişan postelnicul. Păntru că această ocină, ce iaste mai sus scrisă, datu-o-am şi o am dăruit fiiu-mieu Bunei, de a mea bunăvoe, cu tot cu cît se scrie mai sus pre nume, păntru căci că la vreme de slăbiciunea-mi şe de nevoe, ce mi-au dat Dumnezeu, el m-au căutat şi m-au socotit şi m-au cinstit ca pre un părinte. Şi după ce i-am dat şi l-am dăruit cu această ocină, datu-i-am şi toate cărţile mele cîte amu avut pre această ocină, la mîna lui, ca să-i fie lui de moşie, ocină vă ohabă, lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu i va dărui. Şi cu această ocină ce am dăruit eu fiiu-mieu Bunei, de bunăvoea mea, nimea nici o treabă să n-aibă, nici frate, nici nepot, nice strenepot, nici nimea de în oamenii miei şi de în rudenia a mea. Iar după petrecania mea, cine se va ispiti într-alt chipu a bîntui şi a sparge şi a strica această tocmeală a mea, acela om să fie treclet şi afurisit de 318 otţi ce sîntu întru vă Nechie şi să aibă cinste cu Iuda şi cu Atiia. 249 www.dacoromanica.ro Şi la acestu dar pus-am mulţi boiari mărturie, po ime: jupan Dumitraşco biv vel vistiar i jupan Gligorie comis i jupan Muşat vtori vistiar i Radul logofăt i Para logofăt i Staico vornic i Danciul clucer i Iorgache vornicul i Pa-raschiva logofăt i Nănciul vornic i Iane vtori vornic i Sima vataf i Ghiorman frate-mieu. H HCIlHCdJf d3, nitpCdH AWrWjJifT, R-R CTOANH rpdAV BSKSpflJlH, AitCEIţd tONfE KB AhHH, A-kT xSpAS- Dumitraşco vistiar Muşat vtori vistiar Danciul clucer Radul logofăt Parascheva logofăt Tatul logofăt Danovic 1 Academia Republicii Socialiste România, CCCXCIX/24. Orig., hîrtie (29 x 20,5), şapte peceţi aplicate. 114 1628 (7136) iunie 23, Bucureşti. Alexandru Jliaş voievod întăreşte tn-rii Sfînia Troiţă satul Grecii, în urma unei judecăţi. f /HHAOCTfeiO BoJKYEW Iw flAtâdHAP» BOEBOAd H rOCnOAHHTv BlvCOH 3EMAE £rrppoBAd)fYHCKot, chhtv BEAHKdro H nptAOBpdro iiokohhhoaMJ Iw HaYduj BofBOAd. A^KdT rOCnOACTKO A\H cYlO IIOBEAEhYe rOCIlOACTBO MH CBtTOAftS H EOKECTBHtH AiO-HdCTHp TAdrOACAMi JfpdiVK GstTdd TpoHUlv, H>KS ECT H3 A$d BdpOW BttaSpflJIH H WTH# Er^AiEHd TAHropYE H BlvCtdA HNOKOAA EAHIţEAA JKHB#l(Jlv))( Biv WKHTtAH TOE, BK02KE M dl8 ECT CK-kTtH AiOHdCTHp KHUJE pEMEHd CEAO TpEMYH, BJKE ECT H3 A°AHO KdpOUi B8k8PE1(JH, EAH3 KOA CBtTdd AiOHdCTHp, H3 A»d, BlvC CEAO CTvC BTvC JfOTdpOA» H CTvC BOAHHHIţEJf H CTvC BTvC )(OAOKOA\ WT nOC^AE, BdpE EAHKd CE XTHT HSEpdT. 3dHE>KE Toro CEAO TpEMYH BHA ECT CTdpd H npdKd WMHNlv H Sd A^AYhO CBtTOittS AAOHdCTHp TAdrOAEAIlYH TlvHrdH. TdîKE Td ECT npOAAtNHA CBtTd AHOHdCTHp TlvHrdHSA CEAO TpEmYH CTvC IlOKOHHHdrO K&ldH IsdUlKO BHB BEA AKOpHHK, E(|IOKE WT AdBHO BptiWE, TEpi C8t AdA IsdllIKO APOPHHKgA CEAO UaIvTIvPEIJjYH, pdAY CEAW TpEmYH. il nOTOAK, K-kAd ECT BHA Biv A^hYe (10K0HHH0A\, CTdpdrO flAEâdHApS BOEBOA, WTlţ# fflHXHEB BOEBOAd, KOPAd BHCT TEMEhYe AtTOAi xSfl, d JKSndH IsdUJKO AKOPHHK wh ect npoAdA Toro ceao TpemYh noKOHHHOAV flAESdHAPOB BOEBOAd, 3d xă dcnpH rOTOBH 3d CplEpEHH. (I IIOTOAA, IlOKOHHHdPO flAEâdHApS BOEBOA, TOCnoACTBO EA\8 A^A ECT Toro CEAO BHUJE pt)( H npHAOJKHJf H IlOCTdBHJf Biv CBtTd AVOHdCTHpd TOCnOACTEd 1 Semnăturile sînt autografe. 250 www.dacoromanica.ro EA»8, EJKE RHUIE pEMEHA, CK-bTa TpOfilVR, BKOSCE Aa ECT CRtTOA\8 AAOHACTHp H CRb-toa\8 x'PaAi wmhhS a^aVno. H KHA'bJf0'" rocnoACTRO a\h h j^prcorSa noKOHHHOM Mh^her roeroa haa Toro ceao TpemYh, KorAa rict temehYe a*toa/i xsnH. H wt TorAa r-rcapt^aa ect cR-feTa mohacthp GR-bTaa TpoHiţ-R ceao TpemYh crc aoepomhpho. fl noTOM, KtAa ect rha craa, r-r a^hYe roci.OACTRO a\h, r-r ha RTopoE pea8 sa rocnoACTRO, sae r-r [seaiiaio Eaauikoe, a wti;8 Er&uEHa ranropYE wt GR-bTA TpOHl^-R, WH ECT HMAA np8)f npfcA rocnoACTRO A' H 8 REAHKYh AHRAH CRC M'RMIOK'R KAlCMap H CRC JKHTEAHHlţA ErO,...1, Rh8KA P HCApOR RHR REA ARCpHHK H CRC KAA8rE- pYs wt cR-bTa mohacthp T-RurauSA paAY ceao TpemYh. H npHUiEA ect tepe CRnp-b-uie ce sa AHiţS np-bA rocnoACTRa a/ih h cHiţE np-buiE iH-rmiok-r kaiomap 8 ahrah, QKOKE Aa 83HMAET CEAO IlA'RT'RpEI{lYH WT Ha CR-bTa A\OHACTHp T-RHraHtiA. H HSRA- AHA ect M-rmkr-r kaiomap 8 a*^ah eaha KHHr Mhxakr roeroa PaaY ceao IIa-rt-rpeijiYh, kako ect rha noKSnHA Ii HcapS akophhkSa IIa'rt'rpeiiiYh wt [haa TSaopah nocTEA-HHK, CHH-R IrAUIKOR AKOpHHK, A KAA8rEpYH WT T"RHraH8A, WHH nptUIE 8 AHRAH HKO-5KE A<) K-RSHMAET CEAO TPEmYh WT CR*bTA AtOHACTHp XPAM GfibTaa [TpOKIVR. Ta«E r-r toai, rocnoACTRO mh crm ral a ax h cSa^Xj no npaRA» h no sakoh, KSnno crc R-RCbjfA'H MRCTHTHMH npARHTEAYH rOCnOACTKA AAH. H RHA^^OM TOCnOACTRO A\H H npOMHTAJfOAA XPHCOR8A nOKOHHHOAţ MhX’HER ROEROA H Ap8rE XPHCOARE CTApE npOMYHA\ rocnoAapRi haa ceao TpemYh. H aokp* craa hcthhctroraa rocnoACTRO a\h crc rrc AHRAHOAA, KAKO ECT RHA npOA.bHHA [cRbTA A\OHACTHp [wT !T-RHrAH8A CEAO TPEmYH- crc noKOHHnaro wSiuh Irauiko abophhk, tepe c8t eha aaa Îrauiko akophi k cea» nA-RT-ipElIlYH paAY CEAO TpEmTh. H EHAH C8T TOrAa 8 CEAO ITa-RTIiPEIIiYh AA sa RE-MHHH H ARA KOAECE SA ROA'HHIţS R-R ROAA A,tAARHlţEK A 8 CEAO TPEmYh HbeT rha hhjke remhhh, hhjks roaehhi^e. H no e>ke c8t npoM-bHHA Irauiko akophhk, wh ECT CRTROpHA ROAEHHI^H HAA WMHHA CEAWR TPEMYh H RHAH ECT T-RMYio EAHH KEMHH 8 ceao. fl no toaa, ect npoAAA Irauiko akophhkSa ceao TpemYh noKOHHHOAi (YaeSah-Apos roeroa wti;8 /Qh^herS roeroaa rt>,c no acnpH totorh, sa x|{ acnpn cpEspEHH, KAKO ECT RHUIE nHC. TilJKE ECT WCTAA ilI'RMIOK'R KAlOMAp H KAA8rEpYu WT T"RHrAH8A wt sakoh h wt cSkaehYe wt np-bA rocnoACTRO a’h wt ahrah. H 8sbxoA\ rocnoACTRO aah KHHra /Qh^aior roeroa wt M-rmkk-r kakmap, tepe w ciaa aaa roc-nOACTRO AIH KAA8rEpOA\ WT GRbTAA TpOHl^-R A KAA8rEpYH WT T*RHrAH8A WHH A* CH APTOKHT CEAO IIa-RTIiPEIIiYh A AAOHACTHpA XP<*A\ GRtTA TpOHIţ-R AA A^P^HT CEAW TpemYh kako ra ect rha api^aa ao HHHt tepe c8t hs sa A-bTH h o A\uoro METbx /R-rmiok-r kaiomap h KAA8rEpYn wt T-RHrau crc ceao TpehYh aa he hmat r-r RtKH. Gfro paaY AaA®X c-ra\ rocnoACTRO mh cRbTOMS atohacthp GR-bTaa TpoHiţ-R^ QKOHCE AA A\8 ECT CEAO TPEmYH CRC ROAYhHI^EX H CRC R-RC ACX^ACRCA' WMHH-R, A-bAYHO h r-r 8KpbnAiuYE a rohcectrhhai hhhokom r-r nm|i8 h he wt Koros‘ftpa kea awtw$et h JKSndH Tp8$dHAd bea bhctYhp h KSndH Toprau kea cnaTap h jkSiuh A,8a'htP4KH kea ctoahhk h jkSimh Pamahah kea koa\hc h \'(a-avahah kea nEX’apHHK h xSimh Kohahao bea hocteahhk. H HcnpaKHHK 4>‘fEpa bea aopo$et. H HanHcax as, AEn’kA'iT Awro^ET, k*k hactoahh rpaAV BSkSpeijiY, At-fecEiţa kh'i'e kp a*»hh h wt flAaAta akT» rocnoAHHh. Hw flAH^aHAP^ KOEKOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfînta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Gligorie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă satul Grecii, care este din jos de oraşul Bucureşti aproape, lîngă sfînta mănăstire, din jos, tot satul cu tot hotarul şi cu morile şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege. Pentru că acel sat Greci a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire sfintei mănăstiri numită Tîngan. Astfel sfînta mănăstire Tînganul a schimbat satul Grecii cu răposatul jupan Ivaşco fost mare vornic, încă de multă vreme, de a dat Ivaşco vornicul satul Plătăreştii pentru satul Grecii. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului, bătrînului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, cînd a fost cursul anilor 7080, iar jupan Ivaşco vornic a vîndut acel sat Grecii răposatului Alexandru voievod, pentru 60 000 aspri gata de argint. Iar după aceea, răposatul Alexandru voievod, domnia lui a dat acel sat mai sus-zis şi l-a dăruit şi l-a aşezat la sfînta mănăstire a domniei lui, care este mai sus-zisă, Sfînta Troiţă, ca să-i fie sfintei mănăstiri şi sfîntului hram ocină, dedină. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Mihnea voievod pe acel sat Grecii, cînd a fost cursul anilor 7088. Şi de atunci a tot ţinut sfînta mănăstire Sfînta Troiţă satul Grecii cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar părintele egumen Gligorie de la Sfînta Troiţă a avut pîră înaintea domniei mele în marele divan cu Măciucă clucer şi cu soţia lui ... \ nepoata lui Chisar fost mare vornic şi cu călugării de la sfînta mănăstire Tînganul pentru satul Grecii. Şi au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele şi aşa a pîrît Măciucă clucer în divan, ca să ia satul 1 Loc alb. 252 www.dacoromanica.ro Plătăreştii de la sfînta mănăstire Tînganul. Şi a scos Măciucă clucer în divan o carte a lui Mihai voievod pentru satul Plătăreştii, cum Chisar vornicul a cumpărat Plătăreştii de la Tudoran postelnic, fiul lui Ivaşco vornic, iar călugării de la Tînganu, ei au pîrît în divan, ca să ia satul Grecii de la sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă. Astfel la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit hrisovul răposatului Mihnea voievod şi alte hrisoave vechi ale altor domni pe satul Grecii. Şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că a schimbat sfînta mănăstire de la Tînganul satul Grecii cu răposatul jupan Ivaşco vornic, de a dat Ivaşco vornic satul Plătăreştii pentru satul Grecii. Şi au fost atunci în satul Plătăreşti 40 de vecini şi două roţi de moară în apa Dîmboviţei, iar în satul Grecii n-au fost nici vecini, nici mori. Iar după ce a schimbat Ivaşco vornic, el a făcut mori pe ocina satului Grecii şi a fost numai un vecin în sat. Iar după aceea, Ivaşco vornicul a vîndut satul Grecii răposatului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, tot pe aspri gata, pentru 60000 aspri de argint, cum este mai sus-scris. Astfel a rămas Măciucă clucer şi călugării de la Tînganu de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi au luat domnia mea de la Măciucă clucer cartea lui Mihai voievod, de am dat-o domnia mea călugărilor de la Sfînta Troiţă, iar călugării de la Tînganul ei să-şi ţină satul Plătăreştii, iar mănăstirea hramul Sfînta Troiţă să ţină satul Grecii, cum l-a ţinut pînă acum, de sînt 56 de ani şi mai mult amestec să nu aibe în veci Măciucă clucer şi călugării de la Tînganu cu satul Grecii. De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, ca să-i fie satul Grecii cu morile şi cu tot venitul, ocină dedină şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 23 zile şi de la Adam pînă la această scriere, cursul anilor în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLIII/5. Orig., perg. (42,5 x 46,5),pecete timbrată. Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, ms. 256, f. 85—86. 253 www.dacoromanica.ro 115 1628 (7136) iunie 24, Bucureşti. Nenciul vornic şi lorgachi vornic se înfrăţesc pe o moşie în Vîrleţi. f Adecă eu Nănciul dvornicul scris-am acest al meu zapis să fie la mina lui Iurgachi vornicul, ca să se ştie pentru o parte de sat de în Vîrleţi, a patra parte şi cu 4 rumâni ce au fost ai lu Tudor logofăt de în Vlăd£ni. Şi am fost schimbat eu de i-am dat 4 pogoane de vii cu ocină şi i-am mai dat 33 de galbeni şi i-am mai dat altă cheltuială galbeni 4. Iar într-acel sat are şi Iurgachi vornicul, că au fost cumpărat mai denainte vr&ne, înncă de în zilele Radului voevod de întîiu, partea-i Hamzoae toată. Deci se-au rugat cu frăţie să-mi dea 2 pogoane de vie şi să-mi dea ughi 25, iar de rumâni eu să iau unul nainte, anume Voineag, iar cei 3 rumâni ce vom afla, să ne fie deînpreună, să-i împărţim în doao. Iar după ac6ia, avem tocmeală: cîtă ocină se va mai vende într-acel sat, Ori de la cine, tot să fim doi fraţi, să n-aibă voe să ia unul fără altul, iar cine se va lepăda de într-această tocmeală, să iasă afară de într-această ocină care o cumpărăm. Iar să vom avea fre o gîlceavă de cineva să ne cază asupră, iar noi amîndoi să tragem acea gîlceavă şi cheltuială şi să n-avem voe să ne lepădăm unul de cătră altul nemica. Innsă dup-această tocmeală mi-a mai dat mie Orgachi vornicul banii jumătate şi mi-au dat banii toţi şi viia ce se-au căzut mi-a da bani. Şi la această tocmeală au fost mulţi boiari: Crăciun dvomic i Bîrsan dvornic i Iane dvomic 1 i Prida dvomic şi Ilie postelnic de Corneşti i Sima vătah. IIhc Ha*3Te Awrw^tT, Avkcfiţd »hTe ka A^hh, k-k /vfeT xspits, 8 ESkSpeijih- Crăciun vornicul f Bîrsanu vornic 2 Arh. St. Buc., A. N., LXXX/1. Orig., hîrtie (30,5 X 21), cinci peceţi aplicate. Copie la Acacemia Republicii Socialiste România, DVIII/62. 1 Corectat în: portar. 2 Semnăturile sînt autografe. 254 www.dacoromanica.ro 116 1628 (7136) iunie 25. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Braţul fost mare comis satul Cruşovul. f AIhaoctYio 6o*Yio, lw fÎAcâdHApS BocsoAd h rocnoAHH-k, chhti noKOHHdro Iiv I Aia ui bocboa» \4RăT rocnoACTKO a\h cY» noB-kACwYc rocnoACTKd a»h no«rrcHOAt$ EOA'kpHHS rocnoACTKd a\h xSndH EpdTtU ehb kia koaihc, ca să fie volnic cu această carte a domnii m£le să-şi ţie satul Cruşovul tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumânii, pentru că acest sat Cruşovul fost-au de moşie al boiarinului domnii m£le jupan Braţul biv vel comis. Derept acăia, i-am dat domnia mea ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să-şi ţie satul Cruşovul cum l-au ţinut şi mai denainte vrăme, iar cine va zice că au cumpărat să să ducă să-şi ia banii de unde-i va fi datu. Şi să fie volnic cu această carte a domnii măle să-şi ia şi dijmă de pline de la toţi omenii cene va fi arat pre acea ocină, or fie arat călăraşi or mazili ori fie ce om va fi arat, de la toţi să ia dijmă cum au fost lăgea şi mai denainte vrăme şi de cătră nimănile opreală să n-aibă, preste cartea domnii măle. Iar cui va părea strlmbu, el să vie de faţă nainte domnii m£le. Hhako H-kcr, no p(i roc- fTOACTSd , ca să fie în pace şi slobozi de acum înnainte de cătră satul Poenile de rîn-dul birului şi de toate dăjdiile, să-şi dea birul unde şade, la Fiiani. Pentru 255 www.dacoromanica.ro că acest preot, popa Dragomir cu tată-său Stan, ei au fost de moşie de în sat de în Poeni. Iar dup-acăia, cînd au fost în zilele lu Alixandru voevod, feciorul Radul voevod, iar satul Poenile, ei se-au răsipit de au rămas siliştă pustii, de sînt acum 6 ani. Iar popa Dragomir cu tată-său Stan, el se-au dus ca un preot de ş-au aflat norii în sat în Fiiani în judeţul Elh. Şi de atunce pînă acum tot au şăzut acolea de ajuta la bir cîtu-i iaste putărea. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii măle, a doao domnie, iar satul Poenile, ei se-au strînsu la urmă şi la silişti şi ş-au luoat bir pre puterea lor. Dup-acăia, ei se-au sculat de au vrut să ia şi pre popa Dragomir cu tată-său Stan, să-l ducă la Poeni, de unde au fost de moşii. Deci au venit popa Dragomir cu tată-său Stan înnaintea domnii măle de se-au pîrît de faţă cu sătănii de în Poeni în divan. Şi aşa pîrîia satul Poenile cum să ia pre popa Dragomir cu tată-său Stan, să-i ducă iar la urmă, la Poeni. Şi ei dau birul cu satul Fiiani, unde lăcuescu şi unde ş-au aflat norii, cum iaste lăgea preotului. Deci într-ac&a, domnia mea am judecat şi am dat popei lu Dragomir cu tată-său Stan, ca să aibă bună pace de acum înnainte de cătră satul Poenile, să-şi dea birul unde şade, la Fiiani, de sînt acum 6 ani. Şi au mărturisit înnaintea domnii m£le în divan tot satul Fiianii cum dă popa Dragomir cu tată-său Stan bir cu dinşii. Deci se-au pîrît de faţă şi au rămas sătenii de în Poeni de l£ge şi de judecată de în divan, cum mai multă treabă cu popa Dragomir şi cu tată-său Stan să n-aibă de acum înnainte. Hhako a<* H-kcT, n» pfM rocnoACTB» mh. H HcnpasHHK, cam pcm rocnoACTso aih. IThc $ S$K$pei(iH, EokYio rOCnOAHHfe. &THA H(K$Aa KHCT'fap. Arh. St. Buc., A. N., CXVI/26. Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete timbrată, căzută. 118 1628 (7136) iunie 25. Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor tnegiaşi să cerceteze o pricină pentru o ocină în Sibiceu. f Zde meghiaşii ai Borcei, feciorul lu Vlădan şi ai lu Zîmă de Sibiceu, po ime, ot Mlăjet, Oprea Gădiuţă i ot Sibiceiu, Stanciul Borcei, să caute şi să adeverăze: fost-au cumpărat Vlădan, tatăl Borcei, partea lu Stan, tatăl lu Zîmă, de ocină den Sibiceu toată în zilele lu Mihail voevod, au cumpărat-au 256 www.dacoromanica.ro jumătate? Insă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la sveti Ilie prooroc. 1 ispravnic, Dumitru portar. IIhc flfn-hA^T, AvkcEiţa iohYe ke a<*hh, b k AfcT xspAS. f îw (1ae34hap8 ewebivaa, a\haoctY»o EojkYio roenoAHHh. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XIV/7 şi 8. Orig., hîrtie (20 x 14,5), pecete aplicată. 119 1628 (7136) iunie 26, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ionaşco comis şi jupaniţei sale Neacşa parte din satul Glina, din jud. Ilfov. f YHhaoctYio EojkYw, Îv HaeSahapS eoeeoaa h rocnoAHH-h eticoe seame ^rrppoEAaxYncKoE, chhti eeaheato h nptAoaparo h MHAocTEEaro h noKOHHHaro îw î a Via ui eoeeoaa. Aabat rocnoACTBO a\h cVio iiobeaehTe rocnoAcrso a\h cASr rocnoA- CTE4 AtH îwHAIllKO KOA\HC H KgnAHHIţEB Ero, HtKUlEB, H ChC CHHOEH HAU, CAHIţEJKE Bor ii npuiiScTHT, laxoftE M ect ha\ wihh8 8 Tasua, aah wt noAOEHHO sa ceao nOAOBHHg, WT nOAlO H WT IU&H H WT EOA4 H WT BAATWAt H ChC BHHOrpaAV H chc bewhh8 no ha\e IltroE h wt ceaaaeiim ceaoe, wt nScESAY, EapE EAHK4 ce jtht HSBpaT WT no ETiCWAV JfOTapOAV. H BEAtSE WMHhYh EtflElKE M CE 3H4ET: WT AOA, WT )(OT4p8A TSpTSp-kB H WT rOp, AOpH JfOTApgA BoEEt|IHAOp. IIoHEJKE cYra BHUIE pEMEHA WMHH8 WT IVlEHa, WH4 ECT EHA4 34 A^AIh» HhA$PEE B4H$A WT GhKSQHH H HeAEAKOB, 34K8nH0 ChC AP^SHiM A\ErTl3UIH WT TAHHa. TaJKE, KTiAa ect eha npn a^hh noKOHHHaro lUn^ana eoeeoaa a nacA-kAHHiţH ceaoe wt Tasha, whh npoAaAouiH ce e'kchx eemhhh rocnoACKH, chc E'hcajf whhha hau. II npo-Aaah c8t h II-hASpH bah8a wt GhK8iaHH AfA ea\8 sa whhhS wt TAuna n ckc Hea^ako S4K8nH8. fl noTOAt, Mh^aha eoeeoaa rocnoACTBa ea\8 aaa ect h noMHAOEAA no flHrHAAKH nopTapSA CKC ETiC CEAO TAHH4 H CKC E*hC pT4P®AH, EIK03KE A4 KSAET EAtS Sa A^AYhS, paA’f npaso n EfcpHA ca8>kb8 mto ect nocAftKHA roenoAciE» ea\8 CKC Kp*hE npOAHQA nO MIOKAYh 3EMAE. H ChTEOpHA ECT KHHr 34 nOAtHAOE4HÎE ChC BEAHKOE KAET$8. H WT TOrAa E'KCAP’hJKaA ECT BHA iÎNrHA4KH nopTapSA CEAO TAEHa ckc AOKpoAtnpHO Ha E’hCHjf rocnoAapnE. fl k'kaa ect bha npn a^hh rocnoACTBa a\h sa rocnoACKH hs np-hso, no chAtpTh fTHrEAaKHB nopTapSA, a KSnaHHiţa Ero Gtaha h ckc chh-k eh lOwpraKH whe ckteo-PHA ECT BHA CEAO rAEH4 npOAATEA. ŢaJKE II'hA^PE K4H8A H HtAEAKO H ChC EAH4 pasAor sa AtErViauiH wt Taeh4, whh HtcT AtorAii aa hj( cKSnosaHTH hhj(ho aeae 34 WHHH8, 4H8 ECT CEOBOAHA CKC BOA-k HA\ nO nOMTEHarO BOA-kpHH rocnoACTBa A\H HEpHHKa BHB BEA ABOPHHK TEpE ECT BHA nOKSnHA WH cYta EHUlE PEWEH4 WHHH8 WT 17 — Documente — c. 915 2ST www.dacoromanica.ro rAlHd WT HdA %8ndHHlţd GrdHd H WT CHHK fH lOwprdKH, Sd xY dClipY rOTOKH. Ham AKfcSndHHU,fK HtKUlIK, TKCT IwHdUlKO KOAtHC, CdAt WT nOAOKHHO 3d CIA» WT TAtHd flOAOBHHO H WT EAdT Td-kokahph, d ap^sh AMrYiauiH, whh kkchx A<> AP'WKHt AP^rd nOAOKHHO. TdîKi wt TOrAd AC CbAd KKC |CT BHA Kt8 IwHdUlKO KOAtHC H HtSndHHlţtK IPO, H-kKUltK, CKC ACKPO AtHpHO. fl KKAd ICT EHA CKAA EK AKHH rOCnOACTKd AtH, d cY» KIHHHS KHU1I PIHIH Htroi, wh ict B'H3ABH1 np8x np-kA rocnoACTKd AtH SdK8nuo ckc IwHdUlKO KOAtHC, 3IT HipHIKKK AEOPHHK H CKC «EndHHI^d Ir», HtKUld. H CHIţi nptuii cY» kiK8-ndHHiţd tro, HtKuid, wh TdKo nptuii npiA rocnoACTKd a\h KdKo ict eha kimhhS Sd A^A^H no cYlO AIA 3d WHHH8 UkA^P< KdH, IIOKSnHA WT HlpHHKd AKOPHHK. IIo1 rOCnOACTKO AtH CKAt PAIAdX H C8Afjf> CKC KKCHX nOHTIHHAt npdKHTlAf rocnoACTKd AtH H CKAt HCTHHCTKOKdA POCnOACTKO AtH KIAAtd ACEpO H KHAt CKAt rocnoACTKo AtH h khht rocnoACTKd AtH Sd noK8ntHÎi, cktkopha 3d rocnoACTKfA WT HSnp-KKO, Hd p8K8 IwHdUlKO KOAtHC H HtfndHHIţlK IPO, HtKUlIK, H npOHHTdAt KdKO ICT EHA nOKSnHA HlpHHKd AKOpHHK, TKCT IwHdUlKO KOAtHC, Edlfld K8ndHHlţ!K HtKUlIK, cYlO flfiA WMHH8, fifiA IlKA^P< KdH H CKC KI1HHH WT CIAO TAtHd WT HdA H<8ndHHI^d GTdHd H WT CHHK IPO lOwprdKH, Sd .xY dCnpY rOTOKH H CI c8t WEptTdA cYlO Kft|HH8 Htrot KHUII pix K!Kf CKAt PAIA<»X H C8AHX^At no npdK H no SdKOH CKC KKCHX nOMTIHHAIH npdKHTlAf POCnOACTKd AtH H CKAt A<*A POCnOACTKO AtH IwHdUlKO KOAtHC H KSndHHlţtK IPO HtKUlIK, laKOJKt A<* ICT HAt cYlO KIHHH8 KHUII pfX HtPOI KK WXdE-K, KdKo ICT EHA nOKSnHA WT HlpHHKd AROPHHK8 H KdKO ICT BHA APtKAA H A® CKAd. TdH« WCTdA Htroi WT 3dK0H H WT C8KA!hY| WT npiA rocnoACTKo AtH. H ndK A<* ICT IwHdUlKO KOAtHC H 2K8ndHHlţ!B IPO HtKUlHK IAHH AtOAtKO Sd dlţHPdH Hd HAt! A,HAtd, nOHIJKf cYlO AtOAtKO Sd IţHPdH BHA ICT nOKSnHA WT HipHHKd KopuHK h wt HdA ftSndHHiţd...8 3<8ndHHi^d Gtpoi, CHHK KKnTdp, Sd xdW denpH ro-TOKH, IIJJHKi WT npH A^HH POCnOACTKO AtH Sd POCnOACTKYld HSCnpKKO. H KKC ICT BHA AP’UKdA HtpHHKd KOpHHK CKC AOKpOA\HpHO A® A^HH PaA\A BOIKOAd, CHHK MhXHIK BOIKOAd. fl KKApE3A\0 POCIlOACTBd A^H. GEJK£ SBO H CEtA^TEAE nOCTdKAtHAt rocnoACTKO A\H: JKSfldH XpESE BEA BOpHHK H JKSlldH $Hpd BEA AWPOijsET, TpO$dHAHpd BEA AWrO$fT. IlHC ©TdH 8 ESKypeiJJH, AVkCElţd IOJeYe KS AEHH WT flA<*A\d A9 HHHfc TEKhlJJdPO AtTOM, Kh AtT xSpAS- f lw flAEâdHAS BWEBwAd, a\haoctTio EojkYk» POCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ionaşco comis şi jupaniţei lui, Neacşei şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie lor ocină la Glena, însă din jumătate de sat, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi cu via şi cu vecinul, anume Neagoe şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi semnele ocinei încă să se ştie: din jos, de la hotarul lui Turturea şi din sus, pînă în hotarul Bobeştilor. Pentru că această mai sus-zisă ocină, din Glena, ea a fost de moştenire a lui Pădure banul din Săcuiani şi a lui Nedelco, împreună cu alţi megiaşi din Glina. Deci, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, moştenii satului din Glena s-au vîndut toţi răposatului Mihail voievod, ca să fie vecini domneşti, cu toată ocina lor. Şi a vîndut şi Pădure banul din Săcuiani partea lui de ocină din Glina şi cu Nedelco împreună. Iar după aceea, Mihail voievod, domnia lui a dat şi a miluit pe Anghilachi portarul cu tot satul Glina şi cu tot hotarul, ca să-i fie lui de moştenire pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce a slujit-o domniei lui, cu sîngele vărsat în ţări străine. Şi a făcut carte de 259 www.dacoromanica.ro miluire cu mare blestem. Şi de atunci a tot ţinut Anghilachi portarul satul Glena cu bună pace la toţi domnii. Iar cînd a fost în zilele domniei mele, la domnia dintîi, după moartea lui Anghelachi portarul, jupaniţa lui Stana şi cu fiul ei, Iorgachi, au făcut satul Glena vînzător. Astfel, Pădure banul şi Nedelco şi cu o seamă de megiaşi din Glena, ei n-au putut să-şi răscumpere părţile lor de ocină, ci au slobozit cu voia lor pe cinstitul boier al domniei mele Cernica fost mare vornic de a cumpărat el această mai sus-zisă ocină din Glena de la jupaniţa Stana şi de la fiul ei, Iorgachi, pentru 10 000 aspri gata. Insă să se ştie: să ţină jupan Cernica, tatăl jupaniţei Neacşa, socrul lui Ionaşco comis, singur, din jumătatea de sat din Glena, o jumătate şi din baltă de asemenea, iar ceilalţi megiaşi, ei toţi să ţină cealaltă jumătate. Astfel, de atunci pînă acum, a tot fost vecin lui Ionaşco comis şi jupaniţei lui, Neacşa, cu bună pace. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, acest vecin mai sus-zis, Neagoe, el a ridicat pîră înaintea domniei mele împreună cu Ionaşco comis, ginerele lui Cernica vornic şi cu jupaniţa lui, Neacşa. Şi aşa pîra acest vecin, Neagoe, înaintea domniei mele, că n-a fost vecin de moştenire pe această ocină, partea lui Pădure ban. Iar Ionaşco comis, ginerele lui Cernica vornic şi cu jupaniţa lui, Neacşa, el aşa a pîrît înaintea domniei mele că a fost vecin de moştenire pe această parte de ocină a lui Pădure ban, cumpărată de Cernica vornic. După 1, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine şi am văzut domnia mea şi cartea domniei mele de cumpărătură, făcută în timpul domniei dintîi, la nuna lui Ionaşco comis şi a jupaniţei lui, Neacşa, şi am citit că a cumpărat Cernica vornic, socrul lui Ionaşco comis, tatăl jupaniţei Neacşa, această parte de ocină, partea lui Pădure ban şi cu vecinii din satul Glena de la jupaniţa Stana şi de la fiul ei, Iorgachi, pentru 10000 aspri gata şi s-a găsit acest vecin, Neagoe, mai sus-zis, vecin de moştenire pe acea parte de ocină a lui Pădure banul. Aşadar, domnia mea am văzut şi am adeverit că acest vecin mai sus-zis, Neagoe, a fost de moştenire pe acea parte de ocină, partea lui Pădure ban, cumpărată de Cernica vornic. Iar domnia mea încă am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Ionaşco comis şi jupaniţei lui, Neacşa, să le fie lor acest vecin mai sus-zis, Neagoe, de ohabă cum a fost cumpărat de Cernica vornic şi cum a fost ţinut şi pînă acum. Astfel, a rămas Neagoe de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi iarăşi să-i fie lui Ionaşco comis şi jupaniţei lui, Neacşa, un băiat de ţigan, anume Dima, pentrucă acest băiat de ţigan a fost cumpărat de Cernica vornic şi de jupaniţa ... 2 jupaniţa lui Stroe, fiul lui Căptar, pentru 1800 1 Loc rupt. * Loc alb. 2&0 www.dacoromanica.ro aspri gata, încă din zilele domniei mele din domnia dintîi. Şi a tot ţinut Cemica vornic cu bună pace pînă în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar cînd a fost atunci, Nan a ridicat pîră înaintea răposatului Radul voievod şi aşa a pîrît Nan, fiul jupaniţei ... x, că n-ar fi fost vîndut acel băiat de ţigan mama sa ... 1 lui Cemica vornic, iar Cernica vornic, el a mărturisit înaintea lui Radul voievod, cu mulţi oameni buni şi călugări, anume: Simion egumen de la Sfîntul Gheorghe şi popa Soroviţă cel bătrîn şi Oprea logofăt şi Stoia şi Stan Pecena şi Pădure logofăt şi tot satul Săcuiani. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod cu aceşti martori mai sus-scrişi. Şi a tot ţinut Ionaşco comis cu bună pace pînă acum în zilele domniei mele. ' Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Nan a ridicat pîră înaintea domniei mele cu Ionaşco comis şi cu jupaniţa lui, Neacşa. Şi aşa a pîrît Nan că n-a fost vîndut acel băiat de ţigan de mama lui, ci a vîndut numai Nedelco, fiul lir Căptar, fără mama sa. Astfel apoi, el a lăsat înaintea domniei mele după mărturie, cum va mărturisi jupaniţa Cheajna, jupaniţa lui Cernica vornic, cu sufletul ei. Astfel, ea a mărturisit aşa cu sufletul ei, că Cemica vornic a cumpărat acel băiat de ţigan mai sus-zis de la mama sa şi de la Nedelco,. pentru 1800 aspri gata. Astfel a rămas Nan de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Ionaşco şi jupaniţei lui, Neacşa, ca să-i fie aceste ocine şi vecinul şi ţiganii mai sus-zişi de ohabă fiilor săi şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hreze mare vornic şi jupan Fira mare logofăt, Trofanda mare vistier, Gorgan spătar, Dumitrachi stolnic, Ramandi comis, Diamandi paharnic, Condilo postelnic. Ispravnic, Fira mare logofăt. Am scris eu, Stan, în Bucureşti, luna iunie 26 zile, de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Pentru moşiia Glina, sud. Ilfov. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., V/15. Orig., hirtie (42 X 29), pecete timbrată. Cu o trad. din 1864. 120 1628 (7136) iunie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Jitian jumătate din satul Degeraţii şi un ţigan, în urma unei judecăţi. ţ MYaoctYm EowYie, Iw flăfâdHApS koiboa-i h rocnoAHHTv kecoh simah XrrppOKAJXYHCKOf, CHHh KCAHK4T0 H llptAOKpdrO, n0K0HH4r0 Iw lăQUI K0CK0A4- A,4B4T rOCIlOACTKO A\H cYie (lOKtAfHYl rOCIlOACTKd MM CKtTtH EMKACTKfH'kH MOHdCTHp 1 Loc alb. 261 www.dacoromanica.ro rAAPOAbMH ^KhtYIAHS, MA"b>Kf CCT CBATAPO CAABHAPO BCAHKAr© MltaCHHKA 3,HA\HTpYl3 MHpOTOHHEAPO H WTKU.S CP8a\CH TAHropYt H BkCH£ IOHOKOM CJKC JKHKkl|JHX B”k WEHTCAIO CCPO, JAKOJKC AA M8 iCT CKAT'bH MOHACTHp CCAO ^CgCpAlţH, WEAMC nOAOBHHO SA CCAOB, WT nOAl© H WT BOAA H WT UJSmH H WT CCAAAHl|JC CCAOB H WT n» BkC JfOTApoM, BApI CAHKA CC JfTHT «SBCpCT H CkC BCMHhYh, KOAHIţC CC JfOKIOT HAHTH Bk TOC nOAOBHHO SA CCAOB H CkC CAHH IţHPAH HA HA\C EAbHAt. IIOHCJKC cYlO CCAOB A,CyCpAU,YH H CkC TOPO IţHPAH CJKC BHU1C pbjf EHAH C»T 3A A^A’iHO JKSnAHHIţCB GtAHKTiK 8JKHKA EaPBSAOB nOCTCAHHK H EpATOM CH EaACB, CHHH EaACB AOPOi|iCT WT EAAAHH. TaJKC Bk TOM, JKSnAHHIţA GTAHA, KlkAA CCT EHA HA Ep-kAlC 3A nptCTAEACHYC CH, WHA CAMA OCTABHAA CCT, IAKOJKC AA H nOPpHEAA CC C»T KOCTH CH Bk CBtTA MOHACTHp H AAA CCT WHA H nOMHA$BA CB’kTA AtOHACTHpC CJKC BHU1C pbjf CkC CCAOBH AWpAlţH H KaKOBI^Y H ©TtAnHHIţYH H CkC B IţHPAHH, HA HMC EAbHAt H AILipHH nOHTO CC nOPpHEAA WHA Bk TOH CB-bTA AlOHACTHp, IAKOJKC M M8 CCT CH BtlHOC B'KCnOMHHAHYc, A »HOKOA\ SA nHJJjS. H B'kCAP'kJKAA CBtTA MOHACTHp TC)( CCAOBC H IţHPAHH CJKC EHU1C ptjf CkC AOEpO A\HpHO, WT TOPAA A® HHHt, Bk AkHH TOCnOA-CTBA MH. fi K-kAA CCT BHA CkAA, no CkMp-kT JKSnAHHIţCK GtAHK’KB, A WTklţg CrgMCH TAHropYc, wh cct HMtA npwYc nptA rocnoACTBA mh ckc EapeBa hoctcahhk h ckc bpat cro EAAt, paaY cYk> ccaobC h i^hpahh cjkc bhujc pt^. H crnţc nptiuc whh H PCKA-K KAKO HtCT BHA AAA HHJKC CCT BHA WCTABHA JKgnAHHIţA GtAHKA TCJ( CCAOBC H TC)f IţHTAHH CJKC BHUJC ptjf CBtTtH MOHACTAp. fl no TOM EaPBKA nOCTCAHHK H EPATOM CH EAAb WHH CCT CkMOTpHA WT no npCHYc CJKC CCT BHA CHiptA PAAY cY» CCAOBC H IţHPAHH CJKC BHUJC pCMCHH, TCpC CCT CkTBOpHA TAKMCJKCHYc C*kC CrSMCH I'AHPOpVC SA HCPOB& AOBPO BOA», H A AA CCT WHH CBtTt MOHACTHp CCAOB A,CgCpA!J,Y nOAOBHHO SA CCAOB H EAbHAt IţHPAH. fi CCAOBC EAKOBIţY H ©TTvAnHHl^Y H jllApHH IţHPAH AA AP'k’KHUJC EaPBSa nOCTCAHHK H EpATOM CH EAAt nOCTCAHHK. H CHIţC CC C8T WTAKMHAH WHH CAMH WT CBOCM AOEpOM BOA» H »A\HpHAH CC c8t. H EHAb^oM rocnoACTBo mh h 3Annc EapeBaob hoctcahhk h epatoa\ ch EaACB nOCTCAHHK HA p8K8 CP&MCHA TAHPOpYc, C'kTBOpHA CkC BCAHKOC KACT$8, SA takajcjkchYc h sa mhpchYc h ckc a\ho3H BOAtpH cbcactcaYc ha hmc : wt rp-kATilJC, ©TpoCB nOCTCAHHK H EAAHK8A I03BAUJA H /HaPKO nOCTCAHHK H AJHK8A H GtAH WT MHX*kCl|jj H ©AHA EATAJf H wt ToA^HH, ©Tpoc H ClfJCJKC MH03H BOAtpH, CJKC H-bcT c8t nnc 3AC. Gcpo paaY AAAox h rocnoACTBo a\h cE-bT-bn ahohacthp cjkc bhujc pcx, iakojkc Aa m8 cct ccao ^,cycpAU,Y nOAOBHHO h EAbHAt i^hpah sa a^ahuo b-k wxaeS cbm- TbH MOHACTHp. GcJKC H CBCAHTCaYc nOCTABAbCM POCnOACTBO MH : JK^nAH XpH3b bcahkYh ABOPHHK H JKSnAH 3>YcpA ECAHKY AOrOîjsCT H Tp84>ANAA BCA BHCTYap H TopPAH BCA cnATAp H ^,8a\htpakc eca ctoahhk H PamahaY eca komhc h ^YamahaY bcahkh nC^ApHHK H JKSnAH KoHAHA'k BCAVkYH HOCTCAHHK. HcnpABHHK, ^>YcpA BCA AWPO^CT* 262 www.dacoromanica.ro H HCMICdJf Gt4HK$A AWrO$(T, Kk AHRHH rpiAV ESK8p»4IH, Altcflţi »hYi kw AkHT, IVT flAAiWA A® HkWfe TtKSlJMrO AtTOM, B*k A-kT xSpAS. f Iw flAcâAHApS RivfRivAA, awaoctYw EojkYw roenoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a. toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Jitianu, unde este hramul sfîntului, slăvitului, mare mucenic Dimitrie, izvorîtorul de mir şi părintelui egumen Gligorie şi tuturor monahilor care trăiesc în acest lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri satul Degeraţi, însă jumătate de sat, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege şi cu vecinii, cîţi se vor afla în acea jumătate de sat şi cu un ţigan anume Blendea. Pentru că acest sat Degeraţii şi cu acel ţigan, care s-a zis mai sus, au fost de moştenire ai jupaniţei Stanca, rudă a lui Barbul postelnic şi a fratelui său Badea, fiii lui Badea logofăt din Bălăci. Astfel întru aceasta, jupaniţa Stanca, cînd a fost la vremea morţii ei, ea singură a lăsat, ca să i se înmormînteze oasele ei în sfînta mănăstire şi a dat ea şi a miluit sfînta mănăstire, care s-a zis mai sus, cu satele Degeraţii şi Cacovţii şi Stîlpniţii şi cu 2 ţigani, anume Blendea şi Marin, pentru că s-a înmormîntat ea în acea sfîntă mănăstire, ca să-i fie ei veşnică pomenire, iar monahilor de hrană. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire acele sate şi ţigani, care s-au zis mai sus, cu bună pace, de atunci pînă acum, în zilele domniei mele. Iar cînd a fost acum, după moartea jupaniţei Stanca, iar părintele egumen Gligorie, el a avut pîră înaintea domniei mele cu Barbul postelnic şi cu fratele lui, Badea, pentru aceste sate şi ţigani care s-au zis mai sus. Şi aşa pîrau ei şi au zis că n-a dat nici n-a lăsat jupaniţa Stanca acele sate şi acei ţigani mai sus-zişi sfintei mănăstiri. Iar după aceea, Barbul postelnic şi fratele său Badea, ei s-au socotit asupra pîrii, pe care au pîrît-o pentru aceste sate şi ţigani, care s-au zis mai sus, de au făcut întocmire cu egumenul Gligorie, de a lor bunăvoie şi au dat ei sfintei mănăstiri satul Degeraţi, jumătate de sat şi pe Blendea ţiganul. Iar satele Cacovţii şi Stîlpniţii şi pe Marin ţiganul să le ţină Barbul postelnic şi fratele său Badea postelnic. Şi aşa s-au întocmit ei singuri de a lor bunăvoie şi s-au împăcat. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Barbul postelnic şi al fratelui său Badea postelnic, la mîna egumenului Gligorie, făcut cu mare blestem, de întocmire şi de împăcare şi cu mulţi boieri martori, anume: din Grădişte, Stroe postelnic şi Vlaicul iuzbaşa şi Marco postelnic şi Diicul şi Stan din Mi-hăeşti şi Oana vătaf şi din Tomeni, Stroe şi încă mulţi boieri, care nu sînt scrişi aici. 263 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri care s-a zis mai sus( ca să-i fie satul Degeraţi jumătate şi Blendea ţiganul de dedină, de ohabă sfintei mănăstiri. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi Trufanda mare vistier şi Gorgan mare spătar şi Dumi-trache mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris Stancul logofăt în minunata cetate Bucureşti, luna iunie 28 zile, de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCXC/1. Orig., perg. (36,5 X 46), pecete timbrată, căzută. 121 1628 (7136) iunie 30. Ilrizan postelnic înfrăţeşte feste ocina lui din Grădiştea-de-Sus şi de Jos pe nepotul său Totul logofăt şi pe fiica acestuia, Marica, pentru că l-au îngrijit la bătrînefe şi l-au dăruit cu o sută de galbeni. f Scris-am eu Hrizan postelnicul acesta al mieu zapis să fie la mîna nepotu-mieu Tatul logofătul, cum să se ştie că m-am înfrăţit amîndoi, de a noastră bunăvoe, şi l-am dăruit cu toată parte mea de ocină de în Grădiştea-de-Sus şi de Jos, însă den în Grădiştea-de-Sus, toată partea mea şi cu 3 rumâni, anume Bădină şi Stroe şi Baloe şi cu feciorii lor, ca să-i fie nepotu-m6u Tatul logofătul şi nepoată-mea Maricăi moşie, pentru căce că m-au căutat nepotu-mieu Tatul logofătul la toate nevoile mdle şi am lăcuit bine amîndoi. Şi am miluit şi pre nepoată-mea Marica, fata Tatului logofătul, căci-mu iaste nepoată de vară, pre care şi o am botezatu eu. Derept acdia şi nepotu-mieu Tatul logofet încă nu s6-au îndurat de mine, căci m-au văzut că sînt cu toată inema cătră dinsul, ci m-au dăruit şi el pre mine cu o sută de galbeni. Dirept acdia, eu dat-am de a mea bunăvoe nepotu-mieu Tatul logofet şi n6-am înfrăţit, cum scrie mai sus, ca să fie lui moşie şi feciorilor şi mie pomeana, căce alţi feciori de trupul mieu n-am făcut, ce am socotit să-mi fie ei feciori. Iară frate-mieu Nan sau alte den rudăniili m61e nici o treabă sau amestec să n-aibă cu acăste părţii de ocină al6 m61e, carele scriu mai sus, că n-au nici un lucru cu mini, nici am avut nici o căutare de el nici m-au căutat nemic la nevoile m61e; cine m-au căutat, aceluia am dat. 264 www.dacoromanica.ro Iară carele den sing61e mieu să va ispiti a spargi această frăţie a noastră şi această milă a mea, acela om să fie afurisit şi athema de 318 otţă ije vă Nichei şi să n-aibă unde merg6 la judecată. Tîmplatu-se-au de au fost la tocmeală şi la frăţiia noastră.. i jupan Fiera vel logofet i jupan Dumitraşco vistiiar i Vasilie spatar, sinii Muşat vtori vistiiar i Leca comis i Mogoş vătahul i Necula postelnic i Udrişte vtori logofet i Bunea logofet u vistiarie. Şi am scris eu Isac, sinu Mehedinţului logofet. IIhc AvkcEiţa iohTe 7 AKHH, KTv AfcT xSpAS.1 2 Dumitraşco vistiiar Aekcx 3 Fera logofet Hrizan postelnic f Necula postelnic Vasilie spatar Bune logofet 4 Arh. St. Buc., M-rea Clmpulung, 1/11. Orig., hirtie (30 X 21), şase peceţi inelare. Cu o copie din sec. XIX; alţi copie ibidem, ms. 204, f. 9v—10. 122 1628 (7136) iulie, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte popii Stan ocine în Cacova, jud. Vîlcea. t fllHAOCTTlO EoxYeIO, Iw âAfSdHApS BOEBOAa H rOCflOAHHTv E'kCOH SEAIAE £rrppoBAax?ncKOE, chh*k KfAHKaro h np-feAosparo, noKOHHHaro Iw HaTaui koekoaa. A.4K4T rocnoACTKO aih cTf iiokeaehTe rocnoACTKO AiH nonfB Gtahok wt A,oa 1 aKoaa H IIptAER, CHHH PaAVAOK, H CTvC CHHOKH HJf, EAHIţE Al Eor*k A4CT BK05KE M C8T HM wmhhS 8 ji,0A KaKosa, r-k cSactko Eam-fe, wrame a*a epatmea ch Thecs k-kcajc, WT nOAlO H WT UlSAia H WT KOA H WT CEAaAHI|lf CEAOB, WT IWCESAH, BapE EAHK4 ce xTfT HSEpaT, iioheske io ect iiorSiiha PaA&i, Eaipa nonfR Gtahor h IIpeaer, wt HaA EpaTMEA ch THEa, sa 7 boa A^Ep-k h sa pH acnpH potorh. H naKH noKSnHA nona Gtah ca ai wt HaA E'fcAHA'k wt JV,oa KaKosa 7 aiecto Ha fiaA-b GttvHHaop, sa ck acnpH. H naKH noKSnHA caA\ non Gtah wt HaA 4>p*hUHA*k 1 Un nume şters cu cerneală.. 2 Văleatul este scris ulterior. 3 Leca. 4 Semnăturile sînt autografe. 265 www.dacoromanica.ro eahh ahscto Ha fflYip-k*, sa p acnpH. H naKH (iokSiiha caai non Gtah wt HdA fll-fcpHHa eahh aihecto Ha Raa'b Gttihhaop, ha noroptuit?, sa p acnpH. H naKH A<> cs 3HaET kako ce c8t noBpaTHA nona Gtah rkc PaaSa, tepe cSt AapoKdA non Gtah no Paa&h c-kc eaha cabaio a®eP® h rtc jiy aakth sa nAATHO, a PiAYA, wh ect AKf CKSnoBAA tae BHHorpaAY wt haa bpat ch IIpEAa, TEpE hx ect AaA no AiHoro, acnpH xly, qkojke Aa he Rahat IIpEAa HHEAHd TptB$ BT* TA KHHOrpdAY WT EpTiXSpB. H naKH noK^nHA nona Gtah wt haa Hhctop wt Kakoba hs A,oa a*ao Ero BTiCdX WT nOAlO H WT UlSAHA H WT BOA H WT no B*KCOAI X^TApOAH, EAHKd CE XTET HSBPAT, WT HAA HHCTOp, SA p dCnpH. H naKH npoAHEHHA nona Gtah cbc Gttihhatv tepe cSt AaA nona Gtah Gt-khhakk eahh ahscto Ha RpiiCT, ^naiţE, a Ct’bhha'k, wh ect AaA non Ctahob EAHH AHICTO 8 EdAt GttvHhaop, amo IIIaSpHAOB. H naKH ect npoaiEHHA nona Gtah c-kc Gt'bhha'k, tepe ect am nona Ctah Ctiihhaiib eahh ahecto ha K-kiiia IIISeb, a Gt'bhha’k, wh ect am nonEB Ctahob 1 ahecto ha C'ka'ktpSk. H naKH ect npoAHEHHA nona Gtah rkc Ct'hhha'K, tepe ect aaa nona Gtah GtxhhatiK chahire 3a Bp'KTorpdAV’, a Gttihhati, wh ect AaA nonEB Ctahob Eahh ahecto ha Ep-hnoanE, 8 Eaa-b Gtt»-HHAWP, AMO IIIaSpHAWB. H npOAM ECT H lipOAHBHHlll E WHH 3A HHXHOAH A«EpO BOAE * WMHHE, C’kC SshahYa b'kcaah AHErYauioAi wt rop hs a°a h wt wKpiiCT ahEctoah.i/. 1 Loc rupt. 266 www.dacoromanica.ro H khah c8t TorA<» Ha ivrrpofHYi hm 1 CHHOKOM H KH$KO/tl H np-kKH8liTOA\ H Hi WT KOPOJKAO HfnOKOAtEHMO, nopHSMO rocnoACTKa A\H. GlîKI SSO H CKEAETEaYh nOCTAKHJf POCnOACTKO mh: HtflIdH XpHSd BEA AKOpHHK h wSndH 4>Yipa bea AoroiJsET h kSimh TpS^aHAa kia ehctYbp x cnaTap h A,8mhtpakh kia ctoahhk h Pamahah kia komhc h A,YiaMaHAH kia nijfap- HHK H HCSnaH KOHAHAO KiA nOCTiAHHK. R HCnpAKHHK, $Yfpa KiA AOPO^fT. H HanHtax Afn-KAAT Awrw^iT k-k hactoahh rpaAV E8ic8pii|iH, M-bciiţa ioaVi...1 AKHh h wt e-KSAAHYf MHpa A^i k-k cipo nHcaHYf TiKSiparo AtTOM, k*k AtT xăpĂs, a WT pOHCAfCTKO YpHCTOKa, xajfKH. f Iw flAf3aHAp8 KWiKWAA, MHAOCtYiO EOJKYw POCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Stan din Cacova de Jos şi lui Preda, fiii lui Radul, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Cacova de Jos, în judeţul Vîlcea, însă partea vărului lor, Ghiba toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Radul, tatăl popii Stan şi al lui Preda, de la vărul lor, Ghiba, pentru un bou bun şi pentru 150 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stan singur de la Bădilă din Cacova de Jos 1 loc la Valea Stînilor, pentru 220 aspri. Şi iar a cumpărat singur popa Stan de la Frăţilă un loc la Mierîia, pentru 180 aspri. Şi iar a cumpărat singur popa Stan de la Mărina un loc la Valea Stînilor, la Pogorîşu, pentru 120 aspri. Şi iar să se ştie că s-au înfrăţit popa Stan cu Radul, de a dăruit popa Stan pe Radul cu o sabie bună şi cu 13 coţi de pînză, iar Radul, el a dăruit pe popa Stan cu partea lui de loc din Mierîia, ca să-i fie dedină. Şi iar a dat Măriia, soţia lui Oprea Prăvălescul, popii Stan un loc la Corbul Pleşei, pentru jumătate de sărăcustă. Şi iar a dat Ioana monahia popii Stan două locuri la Curmătura Sihlei şi alt loc la Predeşti şi alt loc la Pajişte, pentru 2 sărăcuste şi jumătate, pentru sufletul fiului său Stoica. Şi iar a cumpărat popa Stan, el singur, de la popa Iplea un loc la Rugi-noasa, pentru 80 aspri. Şi iar a dat Stoica popii Stan un loc la Sălătruc, pentru o sărăcustă, pentru împărtăşanie. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Dumitru, fiul lui Laiută, un loc în Pajişte, pentru 160 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stan singur de la Oprea, 1 Loc rupt. 267 www.dacoromanica.ro fiul lui Bălaur, un loc în Detunătură, pentru 320 aspri, pentru că a fost acel loc popii Stan de moştenire. Şi iar a cumpărat popa Stan singur de la Stoica Prăvălescul un loc la Dosul lui Bota, pentru 140 aspri. Şi iar să se ştie că a înfrăţit popa Stan pe fratele său Preda pe via popii Stan de zestre, de a dat Preda fratelui său popii Stan 800 aspri gata; iar apoi popa Stan iarăşi a răscumpărat acea vie de la fratele său Preda, de i-a dat mai mult, aspri 1400, ca să n-aibă Preda nici o treabă în acea vie de la Vîrhure. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Nistor din Cacova de Jos partea lui toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul oricît se va alege, de la Nistor, pentru 420 aspri. Şi iar a schimbat popa Stan cu Stănilă, de a dat popa Stan lui Stănilă un loc la Cruce, fîneaţă, iar Stănilă, el a dat popii Stan un loc în Valea Stînilor, partea lui Şaurilă. Şi iar a schimbat popa Stan cu Stănilă, de a dat popa Stan lui Stănilă un loc la Casa lui Şuia, iar Stănilă, el a dat popii Stan 1 loc la Sălătruc. Şi iar a schimbat popa Stan cu Stănilă, de a dat popa Stan lui Stănilă silişte de grădină, iar Stănilă, el a dat popii Stan un loc la Vîrtoape, în Valea Stînilor, partea lui Şaurilă. Şi au vîndut şi au schimbat ei de a lor bunăvoie aceste ocine, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului.. -1 Şi au fost atunci la întocmirea lor 1 martori buni, anume: din Cacova de Jos, popa Standul şi Dumitru şi Oprea şi din Cacova de Sus, Stănilă şi Voinea şi Stănilă monahul. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea popii Stan, fiul lui Radul, ca să-i fie ocină, dedină<şi de ohabă> 1 fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier <şi jupan... mare)1 spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie..,1 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere ani curgători, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos 1628. ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, MDCXXVII/1. Orig., perg. (32 X 45), pecete timbrată. 1 Loc rupt. 268 www.dacoromanica.ro 123 <1628 iulie > 2. Răvaş pentru o pricină dintre Borcea şi Zîrnă pentru o ocină la. Sibiceu. j- Să se ştie acestu răvaş al Borcei cum se-u pîrît cu Zîrnă de în Mlăjăt pentru o ocină de în Sibiceu. După aceei au trat în oameni anume: Stanciul de în Sibiceu i Opre de Mlăjet, ce au ublat şi în sus şi jos întrebîndu şi tineri şi bătrîni şi au găsit i aldămăşari de atunci cînd se-u vîndut ace ocină; ce mărturisit [t]şi acmu înainte cestor doi oameni, cum se-u vîndut de în zilele lu Mihaiu vodă preste tot cîtă se-u aflat lu Vlădan şi o au vîndut Zîrnă, fciorul lu Stan de în Sibiceu. Şi mărturie: popa Silivestru, călugărul Daniil, de în Sibiceu Dobrotă i Stanciul Ghelei i Stanciul Radului i Stanciul de în Mlăjet Frăce, Oace» Mihaiiu. Eu egumenu de la Aluniş scriş 2 dni măseţa iunie *. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XIV/6. Orig., perg. (16,5 x 18,5), două peceţi aplicate, scris pe o bucată tăiată dintr-alt document, de la care se văd ultimele litere. 124 1628 (7136) iulie 6, Bucureşti., Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Tatul logofăt din Orbească şi fiicei sale Maria părţi din Grădiştea de Sus şi de Jos. ţ /HhaoctY» EojkYio, Iw flAEâdHApS bobboaa h rocnoAHH'h b-kcwE 3BAias ©rrppo-BAdjfhlHCKOE, CHHTv BEAHKdrO H nptAOEpdrO H AlHAOCTEBdrO H nOKOHHHdrO Iw IA Via UI BOEBOAd. A.AKAT TOCnOACTBO A\H ci» nOBCAEHÎ'E rOCnOACTBA A\H BOAtpHH TOCnOACTBA MH TdTtiAOB AUirOljlET WT GOpKtCKd H A^ipHpH frO JKSndHHU,fB iHdpYEB H ChC CHHOBH HM EAElţEME Eoi”h npHnSCTHT, I3KOKE AA bct HA\ WMHH& WT CfAO WT Top rp-KAfUJt H WT A®A. (xlEdME WT rp’hAEUJ'b WT Top B-Kcax AtA XpCSdHOB 2 nOCTBA-HHK H ChC BEMHHH H WT nOA» H WT UiSM H WT BOAd H WT H WT CEAAAElţlH CEAOB H WT no B*hCO/H JfOTdpOM, sapi EAHKa CE )fTHT H3EpaT. flAH ce SHdBT : wt cYe a*a 3a wMHH'h wt Top rp-KAfUit bbmhhhh ha hms: E-kahh h Gtpoe h EaAOH H ChC CHHH HM. H WT Fp^A*^ ^T ^,0A, A*A XBpB3dH0B nOCTEAHHK ndK KTvCaX, BdpE EAHKa CE JfTHT H3EpdT H WT no KTvCOAt JfOTdpOAt H WT nOCB$AY. 1 Probabil: iulie; cf. celelalte documente pentru Sibiceu. 8 Aşa în text; mai jos: X«p«34h. 269 www.dacoromanica.ro IIOHfJKC C'l'f WMHHf H A^A^HH H KfMHHH H>Kf KHIlJf pfjf WHf fCT BHA 34 A^A^HH Xfpf34H nOCTfAHHK, CHH*h fflnpfB AWrO$fT OT fllliH-hlJIH. Ta>KI XfpfSAH nOCTfAHHK IVH fCT BHA nOA\HCAHA B*h CpAH"h frO Tfpt A<* ChTBOpHA BpATCTBOBAHYf C%C AHfn-âiWA\ CH TatSA AWrO$fT H ChTBOpHA BpATCTBOBAHYf. TAJKf Xfpf34H nOCTfAHHK pAAÎ BpATCTBOBAHYf HM WH fCT BHA A<>P0B4A nO AHfnâYlOM CH TatSA AwrO$fT C%C B-KC4X’ fl,fA frO 34 WMHH*h WT Top rp’hAfW'b H IVT fi,OA H ChC BfMHHHH HJKf KHUJf PIX-» KIKOJKf A4 fCT TatSAOB AWrO$fT H A"MJJHpH frO, fM'hpHK'hH, KHSKA XfpfSAHOB nOCTfAHHK A^A’lHH, nOHfJKf 13 KO fCT BHA TACA4TH TatSA AWrOijsfT nO XfpfSAH nOCTfAHHK H4 KhCfJf KptA\f 34 HfBOAlO H TfJKrO Jro MTO fCT BHA HM4A H fCT BHA lip’kBHB4A H JKHB'hIJJH A^Bpf WT \”BSAKf. H (CT BHA nOMHAOBAA XfpfSAH IlOCTfAHHK H no 4HfnS‘l‘l3 AÎApHKA, A'&WEP'I TatSAOB AWrOjjsfT, nOHfJKf fpf (CT AHfnâYlA 34 npivKA Ep4T4HfA4 H KpCTfT(A Xfpf34H nOCTfAHHK. TfeM pAAY H AHfnSTiO TatSa AWrw$fT flJJfJKf H’bCT Cf C$T SSHHOA Cf WT Xfpf34H nOCTfAHK nOMTO pAAY KHA^A lAKOJKf (CT BHA ChC KhCAJf CphAHA K"h TatSA AWrO$fT ,' TAJKf TatSA AWrOjJifT, pAAÎ A®“ BpO Bp4TCTBOK4HT( HA\ MTO (CT BHA HM4A SBOABf, WH (IJjfJKf (CT BHA A4POK4A nO XfpfSAH IlOCTfAHHK ChC fT 34 SKHATH 4CnpH TOTOBH. IIOMTO pAAÎ fCT BHA Aj|sfT p4A'f EpATCTKOKAHff HA\ K4KO no BHIIJf nnc, l3K0JKf AAf WT nOpOAfHÎf fM HfKTO K% Tp-feB HAH CAVklUfHYf A4 Hf HAIAT ChC eY» A^H 34 WMHHH H A^A*>*HH H KfMHHH HJKf KHUJf pf)(, A^ XfpfSA-HOK nOCTfAHHK, nOHfJKf fpf H"feCT BHA HM4A HfKTO p4BOT Ch WH I3K0JKI HfcCT fCT BHA HM4A HfJKf fA«0 rAfAAHl'f HAH AIHAOf 34 BpATCTKO HaH nOCTfAHHK HHJKf WT nOpOAYuYf tro HHIJJA H4 HfKOAlO fM, Bf3 TTvMIO TatSA AWrO$fT WH fCT BHA TAfAAA H4 KTvC-bX' HfKOA-k frO H H4 K'hCbX' TfJKrO frO MTO fCT BHA HA\4A. 6l|JfJKf H KAfHAHYf nOCTAKA'kHM TOCnOACTKO A\H : KOf MAOB'fcK'h WT KphB fPO Cf JfOKfT nOKOCHTH XP<>3AP4TH H nOnHpATH H CTpAMOTH cYlO BpATCTBOBAHYf HA\ H CYia MHAOCTH, 4 TOrO MAOK-kKh M fCT npOKAfT H AHATfMA H A^SpHCAH WT THV CKtTH WTlţf HJKf C$T KTv HfKYH H A4 HA\4T MACtYiO ChC I$A3 H C hC f)pY*4 H ChC hhh HfK'kpHf YSaih HJKf K'h3'hnHujf H4A KpiiK rocnoAA BorA h cnACA HAUjfro îcy XpHCTA H pfKhA : Bh3A\H, Bh3AIH, pACn’kHH frO ,* KphKli frO H4A HHJf H H4A Mf A4 HJf, ICT H KTvAHT KTv K’kKH K'bKOM, 4AJHH. H HA SCTpOfuYl HA\ H HA BpATCTBOBAHYf HAI H cY|3 A\HAOCTH npHA$MHA Cf Tfpf fCT BHA JKSnAH XpfSf KfA ABOpHHK H JKSnAH 4>fpA KfA AWrOjjjfT H HCSnAH A,t$AIHTp4UJKO BHK KfA KHCTHQp H EacYaYH CnATAp, CHH% AISlUATOK KTOpH KHCTHlAp H A-kKA KOMHC H AiorOIU KIlTA^ H HfKt$A4 nOCTfAHHK H ^APfUJTH KTOpH AWrO^fT H ESHf AWrOjJjfT WT H4A KHCTYfplH. H nAK noKSnHA TatSa AwrwjJsfT iaha AiţHrAHKii ha HMf Paaa, A Cta-HfH H/OKHKTvK H ChC IAHA MOMK4 PAAfK IţHTAHMfB, HA HMf OIhA, WT H4A A,8MHTp8, 270 www.dacoromanica.ro CHHTi, fllHp H WT HdA H(K8Ad, CHHK AlH\'dK> WT 4k>AHHHU,Tv, Sd ddipY rOTOKH. H npOAMOjf A,S pdAY AAA^Jf h rocnoACTKO a\h KOAtpHH rocnoACTKO a\h TdT8A©B aw-ro<^CT h A’Ktycpc cro /H'bpYk-hh qkohcc a<> cct hai cYk> bhuic pcmchh wmhhc h bcmhhh H B-HC-kjf HJKC BHUIC nHC KTv WJfdK H 3d A^A'f CHHOBH H BH8K©M H np’kBHOMHTOM H HC WT KOrOHCC HCnOKOA’kBHA\OH, n©pC3A\8 TOCnOACTBd A\H. GCJKC 8 CB'kA'bTCAC nOCTdBA'kHM TOCnOACTBO A\H : HfSndH XpC3C BCAHKH ABOPHHK H ?K8ndH <&Hpd BCAHKH AWrOljiCT H HtâlldH TpH$dHAd BCAHKH BHCTYlap H »8ndH ToprdH BCAHKH CndTdp H JKSndH A8ittHTPaKH BCAHKH CTOAHHK H K8ndH Pd-MdHAH BCAHKH KOMHC H KSndH A,YldA\dHAH BCAHKH nCJfdpHHKS H JKSndH ttOHAHAO BCAHKH nOCT-kAHHK. HcnpdBHHK, ?K8ndH AfC -S. AKHH H OT flAdA\d AO HHHt TC-K-Kljldro A'kTWA\ B-K A'kT £SpĂS. f îw flACâdHApS BWCBWAd, /HHaoctY» EoîkYio rOCnOAHHK. Hw flAHâdHApS KOHBOAd . f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui Tatul logofăt din Orbească şi fiicei lui, jupaniţa Maria şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină din sat din Grădiştea de Sus şi de Jos. însă din Grădiştea de Sus toată partea lui Hrezan 1 postelnic şi cu vecinii şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege; însă să se ştie vecinii din această parte de ocină din Grădiştea de Sus, anume: Bădin şi Stroe şi Baloi şi cu fiii lor. Şi din Grădiştea de Jos partea lui Herezan postelnic, iarăşi toată, oricît se va alege şi de peste tot hotarul şi de pretutindeni. Pentru că aceste ocine şi dedine şi vecini care s-au spus mai sus, ele au fost de moştenire ale lui Herezan postelnic, fiul lui Oprea logofăt din Măneşti. Astfel Herezan postelnic el s-a gîndit în inima lui ca să facă înfrăţire cu nepotul său Tatul logofăt şi a făcut înfrăţire. Astfel Herezan postelnic pentru 1 Aşa în text; mai jos: Herezan. 271 www.dacoromanica.ro înfrăţirea lor a dăruit pe nepotul său Tatul logofăt cu toată partea lui de ocină din Grădiştea de Sus şi de Jos şi cu vecini care s-au spus mai sus, ca sâ-i fie dedine lui Tatul logofăt şi fiicei lui, Mărica, nepoata lui Herezan postelnic, pentru că l-a căutat Tatul logofăt pe Herezan postelnic în toată vremea la nevoia şi greutatea lui, ce a avut-o şi a petrecut, şi a trăit bine din partea amîndorora. Şi a miluit Herezan postelnic şi pe nepoata Marica, fiica lui Tatul logofăt, pentru că este nepoată de văr primar şi a botezat-o Herezan postelnic. De aceea şi nepotul lui, Tatul logofăt, încă nu s-a îndurat de Herezan postelnic pentru că a văzut că a fost cu toată inima către Tatul logofăt; deci Tatul logofăt, pentru buna înfrăţire a lor pe care au avut-o amîndoi, el încă a dăruit pe Herezan postelnic cu 100 de galbeni aspri gata. Drept care, Herezan postelnic a dat de a lui bunăvoie acele părţi de ocină şi de moştenire şi cu vecinii care sînt mai sus-zişi nepotului său Tatul logofăt pentru înfrăţirea lor, cum este mai sus-scris, ca să-i fie lui dedine şi fiilor lui, iar lui Herezan postelnic să-i fie pomană, pentru că alţi fii din trupul lui n-a făcut, ci a socotit Herezan postelnic să fie ei în loc de fii. Iar fratele său Nan postelnic sau alţi oameni din rudele lui nimeni să nu aibe treabă sau amestec cu aceste părţi de ocină şi dedine şi vecinii care s-au zis mai sus partea lui Herezan postelnic, pentru că n-a avut nimeni nici o treabă cu ele, cum n-a avut nici o căutare sau milă de frate de la Nan postelnic nici de la rudele lui, nici la nevoia lui, afară numai Tatul logofăt, el l-a căutat la toate nevoile lui şi la toată greutatea lui, pe care le-a avut. încă şi blestem punem domnia mea: care om din sîngele lui va încerca să rupă şi să calce şi să ruşineze această înfrăţire a lor şi această miluire, acel om să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în vecii vecilor amin. Şi la întocmirea lor şi la înfrăţirea lor şi la această miluire s-a întîmplat de au fost: jupan Hreze mare vornic şi jupan Fera mare logofăt şi jupan Dumitraşco fost mare vistier şi Vasile spătar, fiul lui Muşat al doilea vistier şi Leca comis şi Mogoş vătaf şi Necula postelnic şi Udrişte al doilea logofăt Şi Bune logofăt de la vistierie. Şi iarăşi a cumpărat Tatul logofăt o ţigancă, anume Rada, fiica lui Stan Ciuvică şi cu o copilă a Radei ţiganca, anume Iana, de la Dumitru, fiul lui Miho şi de la Necula, fiul lui Mihai din Ciulniţă, pentru 2 400 aspri gata. Şi au vîndut Dumitru şi Necula de a lor bunăvoie fără nici o silă. Şi s-au întîmplat atunci la întocmirea lor martori: Ghiuca negustorul şi Stan din Comişi şi Neagomir din Curta şi Bunea logofăt din Orbească. Şi iarăşi a cumpărat Tatul logofăt un ţigan, anume Voicilă şi cu un băiat de ţigan, anume 272 www.dacoromanica.ro Soare, de la Mavrudin paharnic din Măneşti, pentru 3 000 aspri gata, încă din zilele răposatului Radul voievod; atunci a fost cursul anilor 7129. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Mavrodin paharnic şi al jupaniţei Maria din Bucov. Şi a vîndut Mavrudin paharnic aceşti mai sus-zişi ţigani de a lui bunăvoie, fără nici o silă. De aceea am dat şi domnia mea boierului domniei mele lui Tatul logofăt şi fiicei sale Mărica ca să le fie lor aceste mai sus-zise ocine şi vecini şi toate cîte sînt scrise mai sus, de ohabă şi de moştenire fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hreza mare vornic şi jupan Fira mare logofăt şi jupan Trifanda mare vistier şi jupan Gorgan mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Ispravnic, jupan Fira mare logofăt. Am scris eu Stan, nepotul bătrînului Stan logofăt din Săveşti, în cetatea de scaun care se cheamă Bucureşti, luna iulie 6 zile, şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung 1/9. Orig., perg. (36,5 X 67), pecete timbrată. Cu două traduceri: din sec. al XlX-lea şi din 1907; alte traduceri ibidem, ms. 204, f. 7—8 şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXIV/21. 125 1628 (7136) iulie 7, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte răscumpărarea din vecinie a lui Stan şi Stroe, cu ocinele lor din Brăniştarii de la Măgura. f iUhaoctYj.o EojkYjw, u fl/UâdHApS B0EB0A4 H reenOAHHTv BltCWH SfAU( orrpwBiMxlfHCKOf, chhil BfAHKaro h np-kA©Kparo, noKOHHHaro fw HaTisui bocbwaa. A<*k4t rocnoACTB» mh cYi noBfA(nY( rocnoACTBA mh Ctahob h Ctpoib wt Ept-HHlJldpYH WT dl'hrSp'h H ChC CHHOBH H]f, (AHIţfAl Eor-fc A4CT, QKW>K( M C8T HM WMHH8 8 BpTvHHl|JApYH WT iH'krSp'k, WT C8ACTBW Ea4UKK4>, WK4MŞ HHX’Hf A^AH 3a wmhhS wt nocBSAH, wt n©A» h wt ui8ma h wt k»A4 h wt no Btc yo-ra-PWM8, B4pE (AHK4 CC JfTtT HSBpaTH H M »CT 8 A'.HpHH H CBOEOAHH 34 BCMHhY(, WHH H CHHOBH H]f WT KTi ,\8A\HTp8 ABOpHHKSA WT iHorOUlfl|lY H WT KTt CHHOBH ero h wt Kii epatYh fro h wt ki cBaxajf nopSA^Ya tro, sa hh^to 64htob4hYi a a H( HM4T 34 B(MHhY( A» Bit bLkh. 18 — Documente — c. 915 273 www.dacoromanica.ro cYh MAOBElţH, (xTdH H EPdTHMEA CH CTpOE, KHUJf pfMfHH, WHH CST EHAH KIMHHH CKC WMHHd HM A^AKHTpWK AKOpHHK WT CEAO fipKHHl|JdpYH WT iUKrSpK, npOAAAH H flOKSflHAH 3d A$AKHTp8 A^OPHHK EIJJEWE WT npH AKHYf nOKOHHHWAK YftHjfdHA boebwaa. H wt TorAd bkc eha bemhhh ASakhtpwk akophhk. il noTOA», kkaa ect eha ckaa, kt». akhYe rocnoACTKo akh, b-k Hd ktopoe pea8 3d rOCnOA^PK 3Af 8 KAdUIKOE SeAKAE, d A8AKHTp8 AKOpHHK, WH ECT nOAKHCAK K-K cp-kAH* ckoemS fiord pdAY, dH8 ect npocTHA wh cdM sd kehhhYe no ©TdH h no CTpOE, CKC A^Ad HAI 3d WMHHK 3d HErOKd A«KpO BOA», pdA? A^UId ErO, I3KOJKE AA IO ECT nOAK'fcHS CKC KOA'k ErO H CKC S3HdHYA KKCfcAK MErldllIOAK WT rop H3 fi,«A H WT WKp-KCT AlECTOAl H WT nptA rOCnOACTKd A\H. H HCKSnOKdA Ct C8T CTdH H GtPOE 3d kehhhYe WT KK A*AKHTp8 AKWPHHK, 3d xîf dCnpH, I3K0JKE AA ECT HtKYH A»aYE CBOEOAHH CKC WT'KM’KCTBd HA\, A* CE SnOKOHT CKC A^pOA\ AIHpWAI pdAY BEMHhYa H CBEA'bTEACTBOBdA CdAK A,8MHTp8 AKOPHHK CKC SCTdJf EPO H CKC 3dnHC8A‘ *AK8, KdKO H]f ECT npOCTHA 3d BEMHhYE, paAY A^UId EPO, KdKO ECT H nO BHI1IE nHC. H BHAtpM rocnoACTBO mh h 3dnnc wt p8ka A,8mhtpwb akophhk 3d npwi|iEHYi Hd pSKd GtAHOB H CtPOEB, CKTBOpEH CKIC BEAHKOIO KAETKOJO H CKC AKHOSH AOKpH A»AYE CBEAtTEAYH HdnHCdHH 8 3dnHC, Hd HAKE: WT CaKHHOB, l.OAKdH H IlETKd H TET8A H WT YHorOIIIEI|jY, CTOHKd H CTdp /HdpMIOA H K>Pd H WT fiEpEI|lY, PdA\™ H nOn fidpGSA H AKH03H A»AYl, E>KE HE C8T nHCdHH 3Ai KK. KHflPA cYe. H nOCTdBHA ECT A,8MHTp8 AKOpHHK H 3aKAHHaHYE nO CKAKpKTH EPO: KOE MAO-KEKK WT CKpOAHHKd EPO JfOKET CE nOKSCHJf AIOKO WT EpdTYH ErO AIOEO WT KHSlţYH ErO nOnEpEAY H pd30pET H HCJfAEHTY cYa EPO nOAvfeHS H npOI|IEHYE, TOPO AA ect TPKKAET H dHdTEAKA H A$8pECAH WT CKtTH WTKIţH EJKE C8T BK HEKEH H A A HA\dT MdCTY» CKC ÎSAA H CKC flpY*. Cepo paaY A*A*X cha» h pomioactbo akh Ctahob h Gtpoeb iakoke aa ect 8 AKHpHH WT HHHt HdnpEA H CBOEOAHH 3A BEHHHYE CKC A^AA H^ 3d WMHHK, WHH H CHHOKH HAK, WT K-K A,8A\HTp8 AKOPHHK H WT K K BKCA^ nOp^AHHYd ErO, 3A HHJfTO BAAOBAhYE aa HE HAKdT KK K*KH H HE WT KOrA* HtnOKOAtEHAKW, IIOpHSAKO POC-nOACTKA AKH. Gejke 8eo h ckeaeteaYh nocTdKHjf rocnoACTBO akh: »8naH XpHsa keahkYh ak«P-HHK H »8nAH 4>YEpA KEA AWPOijsET H KSnAH TpSijidHAA keahkYh KHCTYiap H KSnAH A,8AKHTpdKH KEA CTOAHHK H »8nAH PAAKAHAY BEA KOAKHC 1 BEA nE^ApHHK H KStaAH KOHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, kYio rocnoAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această carte a domniei mele lui Stan şi lui Stroe din Brăniştarii 1 Loc rupt. 274 www.dacoromanica.ro de la Măgură şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Brăniştarii de la Măgură, din judeţul Vlaşca, însă părţile lor de ocină de pretutindeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste to.t hotarul, oricît se va alege. Şi să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi fiii lor de către Dumitru vornicul din Mogoşeşti şi de către fiii lui şi de către fraţii lui şi de către toate rudeniile lui, de nimeni să nu aibă turburare pentru vecinie, pînă în veci. Pentru că aceşti oameni, Stan şi vărul său Stroe, mai sus-spuşi, ei au fost vecini vînduţi lui Dumitru vornic, cu ocina lor din satul Brăniştarii de la Măgură, şi cumpăraţi de Dumitru vornic încă din zilele răposatului Mihail voievod. Şi de atunci au tot fost vecini lui Dumitru vornic. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, Dumitru vornic s-a gîndit în inima lui, pentru Dumnezeu, şi i-a iertat el însuşi de vecinie pe Stan şi pe Stroe cu părţile lor de ocină, de bunăvoia lui, pentru sufletul lui, ca să-i fie pomană, cu voia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi s-au răscumpărat Stan şi Stroe de vecinie de la Dumitru vornic, pentru 2000 aspri, ca să fie nişte oameni slobozi, cu moştenirea lor, să se liniştească cu bună pace de vecinie. Şi a mărturisit însuşi Dumitru vornic cu gura lui şi cu zapisul lui că i-a iertat de vecinie pentru sufletul lui, cum este şi mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi zapis de iertare de la mîna lui Dumitru vornic la mîna lui Stan şi Stroe, făcut cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Sminov, Coman şi Petca şi Tetul şi din Mogoşeşti, Stoica şi Marciul cel bătrîn şi Iuga şi din Bereşti, Radul şi popa Barbul şi mulţi oameni care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi a pus Dumitru vornic şi blestem: după moartea lui, cate om din neamul lui va încerca, fie din fraţii lui fie din nepoţii lui, să calce şi să strice şi să nimicească această pomană şi iertare a lui, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stan şi lui Stroe, ca să fie în pace de aci înainte şi slobozi de vecinie cu părţile lor de ocină, ei şi fiii lor, de către Dumitru vornic şi de toate rudeniile lui, de nimeni să nu aibă turburare în veci şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis <şi jupan Diiamandi>1 mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. 1 Loc rupt. 275 www.dacoromanica.ro Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea 1 Bucureşti, luna iulie 7 zile şi de la Adam, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 240—241. Copie; cu o trad. din 1910. 126 1628 (7136) iulie 8, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor boieri să facă o cercetare la Grădişte şi Vîrîţi, în legătură cu mutarea unor hotare. f AIhaoctYio EojkYho, Iw ffafâdHApS boiboaa h roenoAHH-h, chhtv noxoHHHdr» Iw HaYhuj bojboaa- Uhiuct rocnoACTBd aih voaoa şase boiari cari aţi fost în 12 boiari hotărnici, luoaţi de Barbul şi de Badea, nepoţii ai lu Dragomir logofăt de Bălăci, pentru satul Grădiştea şi Vîrîţii, în zilele lu Şerban voe-vod, anume: Dobriin logofăt de în Ungurei şi Staico cliucer de Comanei şi Negre logofăt de Bălăneşti şi Ion de Sitişeşti şi Vîrjoghe de Măniceşti şi Stan comis de Mihăeşti. După acăia, vă grăescu domnia mea pentru rîndul Barbului şi al Badei şi a lu Stroe postelnic şi a lu Dumitru şi al nepotu-său Stroe de Grădişte, că au avut pîră şi gîlceavă aicea înaintea domnii mele, unii cu alalţi, că aşa se-au plînsu Barbul şi Badea cum le-au înpresurat viile de la Grădişte şi ocina de la Vîrîţi şi le-au mutat hătarăle de ţine Stroe şi frate-său Dumitru mai mult. Deci în vreme ce veţi vedea cartea domnii măle şi sluga domnii măle, anume...2, iar voi să căutaţi şi să adevăraţi: ţine Stroe şi Dumitru viile Barbului de la Grădişte şi ocina de la Vîrîţi? Şi: înpresuratu-le-au moşiile au nu le-au înpresurat? Şi să aflaţi unde iaste mijlocul ocinei cu direptate şi în Grădişte şi în Vîrîţi. Deci cum veţi adevăra cu sufletele voastre că va fi cu dreptul, voi să puneţi sămne şi pietri, căce le iaste ocina tot de în doao. Hhako m Htcr, no pm rocnoACTKa aih. H HCnpJBHHK, CA Al pfM TOCnOACTBA AIH. IIhc AfntAAT 8 E$K$pfi|iTH, Airkcfiţa ioaYi ÎT a^hh, b’k A-kT xIpĂs. f Iw flAfSaHApS bocboaa, aihaoctT» EojkYio rocnoAHHh. OÎ4HA BfA AWrW^SfT. Şi zioa la Crăstov. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXLVII/5. • Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată, căzută. Copii ibidem, CXLVII/6, f. 1 şi ms. 136, f. 27v—28. 1 Loc rupt. * Loc alb. 276 www.dacoromanica.ro 127 1628 (7136) iulie 12, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Borcea ocină în Sibiceu. f AIhaoctYio EokYeio, Iw flAfâdHAP» koekoaa h rocnoAHHK, chh-x iiokohhho/H îw HaYiaui koekoaa. \i&ăT rocnoACTKO a\h cYe noBEAtHi'i rocnoACTRa mh wrom MAOKtK-K ha HAif Eopit, cHH-fc Ra’haahwr wt GhrhhejO, c»a Gak, ca să fie volnic cu această carte a domnii măle să ţie toată partea de ocină de în Sibiceu a lu Stan, tatăl lu Zîrnă de Mlăjet, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul cît se va alăge. Pentru că această ocină fost-au de moşie a lu Stan, tatăl lu Zîrnă de moşie. Deci cîndu au fost în zilele răposatului Mihaiu voevod, după moartea a lu Stan, iar muiarea lui, Neacşa Leroae şi cu fiiu-său, Zîrnă ei au vîndut această parte de ocină ce scrie mai sus lu Vlădan de Sibiceu, tatăl Borcei, derept 1000 de aspri. Iar după ac£ia, cîndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, cursul anilor 7128, iar Vlădan, el au avut pîră înnaintea domnii lui pentru această ocină cu Zîrnă al Neacşei Leroae. Şi se-au pîrît de faţă înnaintea a lu Gavriil voevod i siţe preaşe1 Zîrnă cum n-au cumpărat partea tătîini-său deplin, ce o au cumpărat numai jumătate. Intr-ac6ia, Gavriil voevod au căutat şi au judecat pre dirept şi pre l£ge şi au dat lu Vlădan de în divan 2 megiiaşi pre răvaşe domneşti, anume Radul popei lu Stan i Mircea de Sibiceu, de să adeverăze cu sufletele lor: fost-au cumpărat Vlădan, tatăl Borcei, jumătate 2 partea Neacşei Leroae, muma a lu Zîrnă, de în Sibiceiu, au nu o au cumpărat toată, ce o au cumpărat toată? Deci aceşti megiiaşi, ei aş-au mărturisit înnaintea lu Gavriil voevod cu sufletele lor cum o au fost cumpărat toată ocina deplin. Şi am văzut domnia mea amîndoao răvaşele domneşti şi cartea lu Gavriil voevod de cumpărătoare la mîna Borcei. Şi au fost rămas Zîrnă de l£ge. Şi tot au ţinut Borcea această ocină cu bună pace. Iară cîndu au fost acum în zilele domnii m£le, a doa domnie, după moartea lu Vlădan, iar fiiu-său Borcea, el au avut pîră înnaintea domnii m£le în divan cu Zîrnă, feciorul Ileroae, pentru partea tătîini-său, lu Stan de în Sibiceu. Şi au venit de se-au pîrît de faţă şi aşa pîrîia Zîrnă în divan cum au fost cumpărat Vlădan partea lu Stan numai jumătate, nu o au cumpărat deplin, preste tot. 1 Şi aşa a pirit. 3 A fost scris mai tntii: toată.. 277 www.dacoromanica.ro Intr-acăia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege şi am dat domniia mea la mijlocul lor 2 megiiaşi pre răvaşele domnii măle, anume de Mlăjet, Oprea Gădiuţă şi de Sibiceiu, Standul Borcei, să caute şi să adeverăze: cumpărat-au Vlădan, tatăl Borcei, partea lu Stan, tatăl lu Zîrnă, toată, în zilele lu Mihaiu voevod, au cumpăratu-o-au jumătate? Deci aceşti megiiaşi ei aş-au adevărat şi au mărturisit înnaintea domnii mfle cum se-au cumpărat partea lu Stan toată. Deci au rămas Zîrnă de lege şi de judecată denaintea domnii măle. Derept acăia, domnia mea am dat Borcei ca să aibă a ţinărd toată ocina lu Stan de în Sibiceu cum o au fost cumpărat Vlădan să-i fie Borcei moşie. HH4K0 A4 H-feCT, no pfM rOCnOACTBO /HH. H HCnpiBHHK, CdAI pfM rOCnOACTBd A\H. IIhc AfntAdT 8 ESKSptipH, AirbcCiţd ioaYe Pf a^hh, k-k A-kT xipivs. f Iw (lACâdHApS KwfKWAd, aihaoctYio EojkYio rocnoAHHK. i*4HA BCA AWrWjjsCT. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XIV/9 Orig., hîrtie (30 x 21,5), pecete aplicată, căzută. Copie la Academia Republicii Socialiste România, ms. rom. 1673, f. 31 cu văleatul 7137. 128 1628 (7136) iulie 14. Zaroschi, fiul căpitanului Bălan, vinde papii Nancu ocină la Săcşori. f Scris-am eu, Zaroschi, ficiorul căpitanului Bălan, al mieu zapis la popei Naîncului, cum să se ştie că i-am vîndut o fună de ocină de la Săcşori dereptu ughi 12 de a nostru bunăvoe şi cu ştir tuturoo megiia-şilor. Şi mărturie Borcea logofătul şi satul Săcşori tot. Hhc ioaYe ÂY A-feT xspĂs. Zaroschi postelnic. Az Ion al Didăi. &4HA HEK8Aa KHCTYtap. Arh. St. Buc., ms. 1414 nr. 25. Orig., hîrtie (17,5 x 21), cu o pecete aplicată pe verso. EDIŢII. Ionaşcu, Stoica Ludescu, 283. 278 www.dacoromanica.ro 129 1628 (7136) iulie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod îşi întăreşte satul Borăştii, din jud. Gorj, luat pe seama domnească în urma morţii lui Stoica vistier, hiclean faţă de domn. t /UYaoctYio EohcYeio, Iw flAEKCdHApS KOEROAd h rocnoAHHK kkcoh semae &rrpp0RA4£YHCK0(, CHHK KEAHKdrO H np-fcAOBpdrO nOKOHHdrO Iw II Alia UJ KOEROAd. \4KiT roenOACTRO /HH cYE nOREAEHYE rOCnOACTRd /HH, I3K0JKE Ad ECT rOCnOACTRd MH CEAO fiop-RI(lYH WT CSACTKO Top>KHA, RTiC CEAO CKC R*KCO/H JfOTdpOM H CKC K'KCHJf REMHHYh H CKC R*KC )fOAOKOA\ WT nOCK8AE H WT Nd R*KC )(OTdpO/H, RdpE EAHKd CE JfTET HSBpdTH, WT JfOTdp AdîKE A« ndKH 8 X®T,1P, "O CTdpE JfOTdpE H BEA’kâE. IIoHEHCE CEAO Eop-KIflYH RHUIE nHC, BHAO ECT 3d A^AYHO KSndHHIţER MdpfcH H WSnd-HHlţEK j^SMHTpER AKljlEpEJf...1 TdJKE KTkAd ECT RHA KK npH AKhTE I{lE$dHd ROEROAE, CHHK IwHOK ROEROAE, d TOrAd nOKOHHdrO /IlHJfdlC KOEROAd, TOCnOACTRd M8 ECT BKIA noKSnHA Toro ceao Eop-KifiYH wt HdA îKSndHHUd Mapa h wt cECTpa ch MSndHHiţd .\8MHTpd, Sd x£Tr denpH epEBpEHH rOTOKH, ElflEHCE WT KOrAd ECT BKIA /RHJfdHA KOE-KOAE TOCnOACTRd EMS ROA’kpHH REA SdH KpdAERCKYH. fl no TO/H, dlflE AdpORdA 8 ECT rOCnOA Eor-K TEpe ECT AOCTHSdA fllHJfdHA roeroae bkith rocnoAdph semae EAdiUKOio, d rocnoACTRO E/H8 cdM AdA h noA\HAOKdA no R-kpHdro BOA-kpHHd rocnoACTRd em8 GTOHKHiţd rhctYep ckc topo ceao Eop-kijiYh, pdAY npdRd h R-kpHd ca8>kb8 mto io ect nocASKHA rocnoACTKS em8 eikoke Ad io ECT CEAO Sd A^AHIIO KT, R'bKH. H CKTROpHA HJf ECT TOCnOACTRO EM8 H JfpHCOK Sa AIHAHO CK REAHKOE KAETK8. H WT TOrAd, WT npH A^hYE nOKOHHHO/H /IlHJfdlO ROEROAE R*KC API^KdA ECT GTOHKd RHCtYeIP cYlO CEAO EopKI|lYH CKC A°EpOM A\HpHO AdîKE A° AKHKI nOKOHHOAd PdASAd KOEROAd. fl no TOA\ K-KAd ECT BKIA TOrAd, ndKH B"K AKHYE rOCnOACTKS AH8, K"K Hd RTOpOE PEA8 Sd rocnoACTRO, no ckmp'kth Gtohka khctYeip, a AlH^dio KASiap, chh8 IIpEAER KASUdpiOA Iţ'KHIţ'KP’feHSA, WH HE 3Hd/H KdKO C8T MHHHA, TEpE IO ECT BKIA CKTROpHA PdA8A KOEROAd KHHr’K H AdA HJf ECT CEAO fiop-KI|lTYH, I3KOÎKE Ad ECT HdA P8Kd ErO. TdîKE d no TO/H, K*KAd ECT BKIA CKAd K"K AKhYE POCnOACTKd MH, K"K Hd RTOpOE pEA8 Sd rocnoACTRO sae 8 Ea/UUkoe semae, d rocnoACTRO a\h SHdET /Hm kako ect wct/ia GTOHKd KHCTYtap, TEPE c8t BKIA rOOlOACTKO MH /HHOPO nORHHEH'K H A*3îKH8 rOC-nOACTRS A\H CKC /HHOSH HOKIţKI H JfdAHHE H CK8AHI|rK H KdKO ECT BKIA CEAO Eo-PkiiiYh ceao rocnoACKS h noKSnHA wt noKOHHdro /Hh^aha koekoa h noMHAORdA no GTOHKd RHCTYiap H WT GTOHKd KHCTYtap CKIHKI WT TEAOM ErO H-bCT WCTdA HH^TO. (I rocnoACTRO MH CK/H TAEAdA Sd CEAd 3d WTEMECTBYEJf Gtohk-kr RHCTYap, TEPE HM CK/H KlkSHMdA TOCnOACTKO MH R-RCfe^ HdA PdSAOrd rOCnOACTKO MH, pdAH SAOBd 1 Loc alb. 279 www.dacoromanica.ro fro h paAH AtHora nar8B8 ck aSkakctkYe, mto ect cktkopha rocnoACTKS a\h. fi KOAHKO C8T BHA GTOHKA KHCTYtap 8 npHEE'jYi, A flln^A» KA8mAP HtCT CK C8T KapHA, HOHIJKI H-kCT HAftAA HHf AHA Tp-fesS CKC CfAO Bop-KIjlYH. fl no TOAt, KTvAA fCT EKIA CKAA, Mh^AIO KASMap, WH fiptlllf H pfKAH C8T KAKO Cf nOAOBATH EA\8 M APTOKHT CfAO Gop'KIflYH, taKOJKE fCT EKIA HHJfHOAA SA A'bAHHS...1 IlOCTABHA KT, AirkCTO Gtohktik KHCTYtap, no noMTiHHaro npanHTiAio rocnoACTKA a\h wSnaH Xpnsa bea AEOPHHK, Tfpf CMipfetllE Cf SA AHIţS...1 PAAH CfAO EopT^ljlYH npfcA B’KCbX’'1*" KOA-fe-pOAft CKK-bTHHHI^KIA»...1 H nOKASAA fCT JKSnAH XpHSA KfA AKOpHHK H )fpHCOK$A no-KOHHOAft...1 KAKO fCT EKIA nOKSnHA SA nOKOHHHAI”© /Hh^AHA KOEKOAA H nOAAHAOKAA no GTOHKA KHCTYtap C KC CfAO Bop-KIjlYH. TaWE K-K...1 TAEAAA ect K CKAftOTpHA ect no npAKAA H no SAKOH K HCTHHCTKOKAA ECT CKC A8UIAAIH H]f, KAKO CE nOAOBATH M AP"K5Kht Gtohka KHCTYtap k-kc...1, noMTo paaY Hjf ect eha /HhaokahYe SA /HhX'AHA KOEKOA, PAAH CA8JKE8 MTO IO ECT CASîKHA KT, AtHOrO Kp-bAlfHA, A /Hh^AIO KA8MAP H-tCT HAAAA HKfAHA TpfeBS. H fIjlfJKf C8T CK>iA’tTE ACTKOKAAH 8 AHKAH npEA KTiCbjfAtH EO-A'kpoAt x°PtK> H HtynaH TAHropYf ehk kea koaiutc h fHnjfo cnaTap, kako no Kp-bAif K-KAA ECT EKIA fflHX’AHA KOEKOA TOCnOACTKO EAA8 8 KapAKAA HA TpanES H HA npHX'OJK-AEhYe ha noAto, TorAA sa AiiHorf kpath HcnHTajf cb c8t IIpfAA kaiomap Iţ'KHiţKp-bHSA Tfpf C8T K-KnpOCHA TOrO CEAO Bop-KIjlYH WT HA nOKOHHArO McjfAHA KOEKOA, QKOJKE AA H)f AACT, A /HhX'AHA KOEKOA, rOCnOACTKO EA<8 ECT pEKAl,, KAKO A^AHHO MTO ECT nOK8nHA no HOKI^tO iro, ElflETKE WT EOipYl, HHKAKOKE HE X’OKET AATH. H KHA'bXOAl TOCnOACTKO AtH H KHHra KT,CbA\ EOA-bpOAH C-KK-kT JfOpfK SA c8jk-AEhYe, kako ect ivEp-bTAA whh ckc A^uiAA\H Hjf no npAKOCTYf, A<< AP^riT Gtokka bkctYep ceao Eop’KijiYfl a fflHjfato kaiomap wh ect wctaa wt sakoh h wt c8jka*hYe IVT AHKAH, KAKO nO BEKIO CKC CEAO Bop-KIjlYH AIETbjfS H pABOT HE HAftAT, K"K KtKH- Gfro paAH am fCT, taKOHCE m fCT rocnoACTK8 a\h Toro ceao Bop’KijiYH khuie nHC CKC BliCOAl JfOTApOAl H C KC KTiCHX' BEMHHYh H CKC KT»C JfOAOKOA», WMHN’H A’b* AYhO H KT, WJfAKS H HE IVT KOrOKE HEnOKOAfeKHAlO, nopHSAlO TOCnOACTBA AIH. Ceme 8bo h ckeaetiaTh nocTAKAtafAi: wSnaN XpH3a bea abophhk h M8naH $Yfpa Rf-AHKiH AOrOijSfT H K8nAH Tp8f|SAHAA KEA KHCTYtap H >K8naN KEA enATAP H 5K8- nAH ^,8AIHTpAKH KEA CTOAHHK H >K8llAH Pa Al AN AH KEA KOAIHC H JKi-'flAH ^YBAIAHAH BEA nEX’apHHK H SK8I1AH KoHAHAO KIAHKÎH nOCTEAHHK. H HCnpAKNI K, 4>Yfpa KEA AOrOtjlET. H HAnHCAX’ AS, Afn^AAT AOrOf|SET, KT, HACTOAHH rpAA*î B8K8pEI|lYH, A\’bCfHA ioaYe ey A^hh, h ivt c ksaahYe AiHpa ivt Haaaia ac HKH’b kt, cfro nHCAHYf tik8-Ijiaro A’fcTOAl xipĂS A WT pOKAfCTKO XpHCTA xĂjfKH. f Iw {Iae3ahap8 bwekwaa, AIhaoctYio Bo>kYio, rocnoAAHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, ca să fie domniei mele satul 1 Loc rupt. 280 www.dacoromanica.ro Borăştii din judeţul Gorj, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, din hotar pînă iar în hotar, pe vechile hotare şi semne. Pentru că satul Borăştii, mai sus-scris, a fost de moştenire al jupaniţei Mara şi al jupaniţei Dumitra, fiicele...1 Astfel cînd a fost în zilele lui Ştefan voievod, fiul lui Ion voievod, atunci răposatul Mihai voievod, domnia lui a cumpărat acel sat Borăştii de la jupaniţa Mara şi de la sora sa, jupaniţa Dumitra, pentru 23 000 aspri de argint gata, încă de cînd a fost Mihail voievod domnia lui boier, mare ban al Craiovei. Iar după aceea dacă l-a dăruit domnul Dumnezeu de a ajuns Mihail voievod să fie domn al Ţării Româneşti, iar domnia lui însuşi a dat şi a miluit pe credinciosul boier al domniei lui, Stoichiţa vistier, cu acel sat Borăştii, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce a slujit domniei lui, ca să-i fie satul de moştenire în veci. Şi i-a făcut domnia lui şi hrisov de miluire cu mare blestem. Şi de atunci, din zilele răposatului Mihai voievod, a tot ţinut Stoica vistier acest sat Borăştii cu bună pace, pînă în zilele răposatului Radul voievod- Iar după aceea, cînd a fost atunci, iar în zilele domniei lui, în al doilea rînd de domnie, după moartea lui Stoica vistier, Mihai clucer, fiul lui Preda clucerul Ţînţăreanul, el nu ştiu cum a făcut de i-a făcut Radul voievod carte şi i-a dat satul Borăştii, ca să fie la mîna lui. Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar domnia mea am ştiut cum a rămas Stoica vistier de a fost domniei mele mult vinovat şi dator domniei mele cu mulţi bani şi haine şi scule şi cum a fost satul Borăştii sat domnesc şi cumpărat de răposatul Mihail voievod şi l-a miluit pe Stoica vistier. Şi din Stoica vistier fii din trupul lui n-au rămas nimeni. Iar domnia mea am cercetat despre satele de moştenire ale lui Stoica vistier, de le-am luat domnia mea pe toate pe seama domniei mele, pentru răutatea lui şi pentru multă pagubă cu înşelăciune ce a făcut domniei mele. Şi cît a fost Stoica vistier în pribegie, iar Mihai clucer el nu a avut grijă, pentru că n-a avut nici o treabă cu satul Borăştii. Iar după aceea, cînd a fost acum, Mihai clucer el a pîrît şi a zis că se cuvine lui să ţie satul Borăştii, pentru că a fost al lui de moştenire...2 a pus în locul lui Stoica vistier pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vornic, de s-au pîrît de faţă...2 pentru satul Borăştii, înaintea tuturor boierilor sfetnici.. .a şi a arătat jupan Hriza mare vornic şi hrisovul răposatului...2 cum a fost cumpărat de răposatul Mihail voievod şi l-a miluit pe Stoica vistier cu satul Borăştii. Astfel întru.. .* au cercetat şi au socotit, după dreptate şi după lege, şi au adeverit cu sufletele lor, că se cuvine să ţie Ştoica vistier tot...2 pentru că i-a fost miluire 1 Loc alb. * Loc rupt. 281 www.dacoromanica.ro de la Mihail voievod, pentru slujba ce i-a slujit în multă vreme, iar Mihai clucer n-a avut nici o treabă. Şi încă au mărturisit în divan înaintea tuturor boierilor ţării şi jupan Gligorie fost mare comis şi Miho spătar că pe vremea cînd a fost Mihail voievod, domnia lui în Caracal la masă şi la plimbare pe cîmp, atunci de multe ori a încercat Preda clucer Tînţăreanul, de a cerut acel sat Borăştii de la Mihail voievod, ca să i-1 dea, iar Mihail voievod, domnia lui a zis că dedina ce a cumpărat-o pe banii lui, încă din boierie, nici cum n-o va da. Şi am văzut domnia mea şi cartea de judecată a tuturor boierilor sfatului ţării, cum au aflat ei cu sufletele lor după dreptate, să ţie Stoica vistier satul Borăştii, iar Mihai clucer el a rămas de lege şi de judecată din divan, ca mai mult cu satul Borăştii amestec şi treabă să nu aibă în veci. De aceea, a dat ca să fie domniei mele acel sat Borăştii mai sus-scris, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină dedină şi de ohabă Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 15 zile şi de la zidirea lumii, de la Adam, pînă acum la această scriere, ani curgători 7136, iar de la naşterea lui Hristos 1628. ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, LXXVI/21. Copie de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea. Traduceri ibidem, LXXVI/50 (cu data iulie 14) şi MCDLXI/2 (cu data mai 14.) 130 1628 (7136) dulie > 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic ocină în Răz-vadul de Jos. f AIYaoctYiio EoftYfio, u flAH3dHApS KOfKOAd H rOCflOAHHh GhCOW 3£AM( ^rrppoKAdxYHCKO», chhk keahkapo h np-kA^aparo Io HaYbuiok koikoa4. A,dBdT roc-noACTKO AtH cYio noKfAfaYf rocnoACTKd aih CAgros rocnoACTKd aih Gokoaok nfjfap-HHK8a, CHHh ApkrHMOK AKOpHHKSA WT Kopirh(VbHH H CTvC CHHOKH CH, (AHIţH (At$ Bort npHnUcTHT, hkojki m *ct wmhhS 8 A,oa Pi^EdA#, 4ah mm aHfncfS fro, IIpfAlB (lOCTfAHHK WT TkTHpaHH, KTiCaX, (AHKd fCT HAldA, WT nOAlO H WT UldAtH H 282 www.dacoromanica.ro WT BOAA H WT A^aSa C"KC BHHApHKIOA H CKC BECd^ RHHOrpAAS, EAHlţE IVSptTdfT CA. HiA cYe KHUJf pEMEHA WHHH8, BdpE EOAtpCKd HAH KdASrEpCKA HAH H BApOIUEH-kCKAt, BdpE HHHA1 JfOpdHH, HAH EHTH KOE JfOKET EHTH, B-KCt^ A<> COţ'T AAMHHHE CKC BHHdpHKIO, Ad AAKdT WT AECET BfAPf (AHA BEApS, KAKO (CT EHA CTdpd 3AK0HA, H WT np(S BKC AIECTO, EAHKO JfOKET CE H3EpdTH, H WT CEAAAHlflE CEAOR Pa13BAA8A0B H CKC B’KCHX' BEHHHH, n« HAIE : A.P'KrdH CKC CHHOBH CH H PaA8a, EpdT A,p-KrdHOB c^c CHHOBH CH H GtAHMIOA EpdT A,p-KrdHOB CKC CHHOBH CH, nOHEMCE ECT KSnHA GoKOA nEJfdpHKIK cVE BHIUE pEHEHd WHHH8 H CKC B’KCHX' cVE nHCdHH BEHHHH WT AHEnCES ErO, ITpEA<* IlOCTEA-HHK, BH8K rOCnOA%EBK Htr^B, 3d xg denpH EdHH rOTOBH, IAKOWE AA (ct Cokoaob nejfdpHHKSA A^AYhS EAlS H CHHOBOAI EA18 Eli WXAE1X Eli BtKKI. H npOAAA (CT ITp(AA nOCT(AHHK 3A A*EpO BOAIO EAlS H CKC SHAhYe BOCEAI AIErYialUOAl WT WKpKCT AIECTO, noHTO paAY noAOEdET ca ehth cYio A’bAHHS ha Cokoa nEjfapHHKSA, no*iTO paaY (ct np(AA nOCT(AHHK, BH8K EAlS H c8t WE(AK( WT (AHH KpKBK J H (CT cYe WHHHS H A^aYhS no koa wmhhS Cokoaob nEjfapHHKSA. T(ai paaY eha (ct wh nosoA(H KoynHTH HEWEAH AP»3H t8>KAH AIOAY( WT AP^COIO CTpAHO. fl AI||EAH>KE TA( WEptTdET CA HtKOe KEHHHH WT HA cY( BH1U( pEHEHA WHHHS pA3B( cYlO BH1U( nHCdHH BEHHHH, Bdp( EOKdAH, Bdp( npHTECHSAH WT AP^3H EOA’kpH, B’KCHX' A A CO\‘T BEHHHH COKOAOB nEjfdp-HHK8A, SKSnHO CKC BH1U( nHCdHH BEHHHKI, nOHEWE H]f (CT npOAAA ITp(AA nOCTEAHHK 3A ACKPO BOAIO EAlS, pA3B( HH(AHO CHAHOCTYlO COKOAOB MjfdpHHKSA. Fi AA C( 3Hd(T h whhheb (ahko ect j^otapSa: 8 AAiir, wt BOAA Haoaihhi^eh, aa>ke ao GakhkkSa EaHOB, A WT UJHpOT, WT JfOTApgA COKOAOB nEjfdpHHK, WT Top PaSBAA A^PH 8 yOTdpSA AlOHACTHpEH WT ^tA. H EHAd ECT cY( BHIUE pEMEHA WHHHS HSBpAHA WT npt>KA( BptAIE, AEE AEAOBE ITpEAEB nOCTEAHHK WT TktKPAHH, a (AHA A(AA WSnAHHlţEK A,(CnHH(B, >K8nAHHlţA ThHE ApAIAUl PdKOTTv. TA>K( IIpEAA nOCTEAHHK, WH npOAAA ECT HErOBA A (AA 3A WHHHOy K"KCdJ(, EAHKA’ (CT HA1AA H CKC B"KCH)f BHIUE nHCAHH BEHHHH SlOKOAl CH COKOAOB nEjfdpHHK H CHHO-RHAI EA18, SA cYe BHIUE pEHEHO Iţ-feHO, QKOJKE AA Al8 ECT KTv W^AEIl HAI K”K RtKH. H KHAt^oAi H rocnoACTBO aih h 3anHc wt p8ka IIpeaeb hocteahhk, nncaH wt pSKA. (A18 H CKC nEMdT EA18 H CKC CBEAHTEaYe AOKPH EOA’fepH H 3A HKCrYl©, nO HAIE .* >K8-ndH $YEpA BEA AWrOijSET H CTdp CTdH AWrO$(T WT ClvBEl|IH H RkrSA nOCTEAHHK H ckc epat (ro, TEprE nOCTEAHHK, chhh wSnaH fllHjfdiowK WT Tp-Kruiop H Iwh, Kp*KI|lEH IIpEAEB nOCTEAHHK, AAH cYlO BHIUE pEHEHH EOA-kpKI EHAH c8t B"KCH)f HA TdK-aiejkYio hai H k<&aa ect aaa Cokoa nEţdpHHK B-KCHjf bhuie nHCAHH denpH 8 p8ka AH(nC(8 (ro IIpEAEK nOCTEAHHK. C(ro paaY AM<>X h rocnoACTBO aih cA8r8 rocnoACTBd aih Cokoaob nEppHHK, CHH-K ^.p-ErHIOB AEOpHHK WT FopHAJVkHH, HK02KE AA Al8 ECT cY( BHUIE pEMEHA WHHH8 WT P*SBM AEAA IIpEAEK nOCTEAHHK H CKC KTvCHJf BHUIE nHCAHH REMHHH B*K WydE'K EAI8 H CHHOKOA1 EA18 H KH8KOAI H np’bBHS’lETOAl EAI8 H HH WT KOrOIKE HEnOKOA’kEHAlO, nopHSAlo rocnoACTBd aih. Cejkh h ckeahtEaYe nocTabateai rocnoACTBO aih : x8nAH XpHSt keahkYh ARop-HHK H >K8nAH OYEpd BEAHkYh AWrO$(T H X8nAH TpSljSdHAA keahkYh BHCTYap H 2K8nAH 2S3- www.dacoromanica.ro ittHJfO g|A CniTiţt H XSlUH A&HHTP4KH KM CTOAHHK H JKSllAH SlQ&MiHAH KM KW/HHC H KSllAH AJh/HAHAH KM nCX^PHHK H XtâllAH KoHAYaH BM IIOCTIAHHK. H HCnpdKHHK, kYi« rocnoAHHh. ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Socol paharnicul fiul lui Drăghici vornicul din Cornăţeni şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Răzvadu de Jos, însă partea nepotului său Preda postelnic din Tătărani, toată, cît a avut, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vinăriciul şi cu toată via, cît se va afla pe această mai sus-zisă ocină, ori boierească sau călugărească sau şi orăşenească, ori ale altor ţărani sau fie a pricui ar fi, toate să fie dajnice cu vinărici, să dea din zece vedre o vadră, cum a fost legea veche, şi de peste tot locul, oricît se va alege şi din vatra satului Răzvad şi cu toţi vecinii, anume: Drăgan cu fiii săi şi Radul, fratele lui Drăgan, cu fiii săi şi Standul, fratele lui Drăgan, cu fiii săi, pentru că a cumpărat Socol paharnic această mai sus-zisă ocină şi cu toţi aceşti mai sus-scrişi vecini de la nepotul lui, Preda postelnic, nepotul doamnei Neaga, pentru 60 000 aspri bani gata, ca să-i fie lui Socol paharnicul dedină lui şi fiilor lui de ohabă în ved. Şi a vîndut Preda postelnicul de bună voia lui şi cu ştirea tuturor megieşilor dimprejurul locului, pentru că se cade a fi această dedină lui Socol paharnicul, deoarece Preda postelnic este nepotul lui şi sînt amîndoi de un sînge şi este această ocină şi dedină pe lingă ocina lui Socol paharnicul. De aceea el a fost mai volnic să o cumpere decît alţi oameni străini, din altă parte. Iar dacă se vor afla cîndva niscaiva vecini pe această mai sus-zisă ocină, în afară de aceşti mai sus-scrişi vecini, ori fugiţi, ori cotropiţi de alţi boieri, toţi să fie vecini ai lui Socol paharnicul, împreună cu vecinii mai sus-scrişi, pentru că i-a vîndut Preda postelnicul de bunăvoia lui, fără de nici o silă, lui Socol paharnicul. Şi să se ştie şi hotarul ocinei cît este: în lung, de la apa Ialomiţei pînă la Slănicul Banului, iar în lat, de la hotarul lui Socol paharnicul, de la Răz-vadul de Sus, pînă la hotarul mănăstirii Dealului. Şi a fost această mai sus-zisă ocină aleasă de mai înainte vreme: două părţi, ale lui Preda postelnic din Tătărani, iar o parte, a jupaniţei Despina, jupaniţa lui Ghine armaşul Racotă. 1 După divan pare să fie luna iulie. 284 www.dacoromanica.ro Apoi, Preda postelnic a vîndut partea lui de ocină toată cită a avut şi cu toţi mai sus-scrişii vecini unchiului său Socol paharnicul şi fiilor lui, cu acest mai sus-zis preţ, ca să le fie lor de ohabă, în veci. Şi am văzut şi domnia mea şi zapis de la mina lui Preda postelnic, scris de mina lui şi cu pecetea lui şi cu martori boieri buni şi de cinste, anume: jupan Fiera mare logofăt şi bătrînul Stan logofăt din Săveşti şi Neagul postelnic şi cu fratele lui, Gher-ghe postelnic, fiii jupanului Mihai din Tîrgşor şi Ion, finul lui Preda postelnicul. însă aceşti mai sus-zişi boieri au fost toţi la tocmeala lor şi cînd a dat Socol paharnicul toţi mai sus-scrişii aspri la mîna nepotului său Preda postelnic. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Socol paharnic, fiul lui Drăghici vornic din Comăţeni, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină din Răzvad, partea lui Preda postelnic şi cu toţi mai sus-scrişii vecini, de ohabă lui şi fiilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Aramandi mare comis şi jupan Diiamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 1 15 zile, ani curgători de la Adam pînă în zilele de acum, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CI/Îl. Orig., perg. (41 x 51), pecete timbrată. Cu o trad. de la mijlocul sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, MLXXXVII/129. 131 1628 (7136) iulie 17. Alexandru Iliaş voievod porunceşte la doi megiaşi să cerceteze o pricină pentru un loc în Muşcel. ţ Zde megiiaşi tocm&neci ai Borcei şi ai Ananiii den Sebiceu, anume: de Bătrâni, Şerbu i ot Fîsăiţi, Vladul, ca să caute şi să adeverdze aceşti megiiaşi păntru locul den Muşcel, să-l înparţă; deci, de va fi locul Borcei, să fie Ana-niia prădat, iar de se va afla că iaste al Ananii să întoarcă Borcea un bou Ananii, ce l-au fost închinat. Şi să caute aceşti megiiaşi şi păntru ocina lu 1 După divan, documentul pare a fi din luna iulie; probabil greşeală a diacului. 285 www.dacoromanica.ro Vlădan, vărul Ananii şi al Borcei, carele au chieltuit bani mai mulţi, să aibă -a-şi întuma unul la alalt. Şi zioa la Vinerea mare. H HcnpasMHK, PaAVA KTOpH nop-rap. IIhc iH-kcfiţa Sj akhh, k-k A-bT xip/Ts. f Iw fTa(3aHAP8 RwiswAa, /HHaoctT» GowVw rocnoAHHK. &MHA KfA AROpHHK. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XIV/10. Orig., htrtie (20 x 14,5), pecete aplicată, căzută. 132 1628 (7136) iulie 18, Bucureşti. Judeţul şi pîrgarii din Bucureşti judecă o pricină pentru locuri de casă. f Hcnucajf as EaaAya c8au$ ctic bT np'hrapn 1 Bapoui wt Bucureşti, înpreună cu toţi preoţii şi 1 oraşului, aceasta a noastră carte să fie pre mina lu Ionaşco comisul, ginerile Cer1nicul şi la mina egumenului popa Atanasii de la mănăstirea Cernicăi dvomicul de...1 i hram sveti Necolae, ca să se ştii cum au avut pîră şi gîlceavă înaintea noastră cu Fota de în oraş de Tîrgovişte pentru nişte locure de casă cu prăvălii de aicea de în oraş de în Bucureşti, care locure au fost de moşii ale popei lu Stan şi ale frăţine-său popei Neagului de oraş de Bucureşti. Deci zicîndu Ionaşco comis şi egumenul popa Atanasii înnaintea noastră cum au fost cumpărate aceste locure de casă şi de prăvălii de Cemica dvornic, încă mai de înainte vrăme, de în zilele lu Şerban voevod, locul popei lu Stan tot şi al frăţine-său popei Neagului iar tot, cînd au fost cursul anilor 7117, iar Fota de Tîrgovişti, el se-au plînsu şi zicînd înaintea noastră şi a tot •oraşul cum au fost cumpărat el mai nainte de Cemica dvornic tot locul popei lu Stan şi de în partea popii Neagului jumătate de loc. Şi se-au fost pîrît Ionaşco comis de faţă cu Fota tîrgovişteanul pentru acăste locure naintea lu Alixandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, şi au arătat Ionaşco comis în divan cartea lu Şerban voevod de cumpărătoare pre aceste locure, •cum le-au fost cumpărat socru-său Cemica dvomicul. într-ac^ia, au ajunsu lăgea şi judecata cum să ţii Fota locul popei lu Stan tot şi den partea popei Neagului, de în faţa uliiţii pînă în fundul pimneţii, loc de o prăvălii. Şi i-au făcut Fotei de în divan şi carte de rămas, căci au fost cumpărătoriu mai nainte, cum să ţii locul popei lu Stan tot şi de în partea popei Neagului jumătate. 1 Loc rupt. 286 www.dacoromanica.ro Iar după ac£ia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru lu Alixandru voevod, feciorul răposatului lu Iliiaş voevod, iar Ionaşco comis şi egumenul popa Atasii, ei iar au avut pîră şi gâlceava cu Fota, că vrea să ia mai mult, cum scrii mai sus, şi au vrut să meargă şi la divan să se pîrască. Iar apoi, Fota şi Ionaşco comis şi Tanasii egumenul, ei au făcut pace şi se-au voit de înaintea noastră de a lor bunăvoe şi au eşit înaintea noastră şi a preoţilor şi a bătrînii oraşului de se-au întrebat pentru aceste locure. Intr-ac£ia, noi 1 preoţii şi bătrînii oraşului ne-am strînsu de am căutat şi am soco-tot în tot chipul cum au fost pre dreptate şi aşa am adevărat şi i-am tocmit cu sufletele noastre cum să ţii Ionaşco comis şi mănăstirea Cemicăi dvomic tot locul al popei Neagului, iar Fota, el să ţii partea popei lu Stan toată, pentru că aşa am adevărat. Şi se-au înpăcat ei de a lor bunăvoe, cum mai mult pîră şi gîlceavă să nu mai fii întru ei în veac Şi se-au scos partea popei Neagului, jumătate de loc, de în cartea Fotei cea de rămas a lu Alixandru voevod, feciorul Radul voevod de în divan cu chinovariu să-şi ţii cineşi locul de în doao, cum l-au hotărît, den faţa ulitii. i Şi la această judecată şi la această tocmeală fost-au mulţi oameni buni şi preoţi oroşani mărturii, anume: popa Borcea clisiiar i Ianiu vornicul şi popa Ivan gospodscu i Stanciul diiaconul i Dragul diiaconul, i Isar neguţător i ot Berileşti, Şteful postelnic i Stanciul postelnic de în Bucureşti, al Elinii i Ghinea croitor i Braţul gramatic i Pădure logofet. Aceasta mărturisim ca să se crează. line demvMT awpwiJset oy BtfcSpnjiH, ArbcEiţa waYh hy A^»h, kt». a1jt xIpĂs. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCLVII/1. Orig., hîrtie (40 X 28), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 131, f. 114. EDIŢII. Mironescu, Cernica, XIV—XV; Andreescu, Bis. Scaune şi Săpunuri, 112—113. F a c s. Iorga, Bucureşti, 361. 133 1628 (7136) iulie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Neagu din Negoeşti şi fraţilor lui ţigani şi vii în dealul Fisticilor şi ocine în Pofteşti. f fliYAOCTYio EowYew, Iw Hae3x8naii 4>Yipa RiaMxYH awro^UT h >x8naH TpS^saHAa Rfa rhctYqp h »8-nan AIhxo sta cnaTap h ?x8naH ^.SaiHTpaKH Ria ctoahhk h HiSnan PaatanAH Rfa xoaiHc h ?x8naH A,YaaiaHAH Rfa mxapiiHX H >K8naH KohAhao kiahkYh noCTianHx. H HcnpaRHHK, 4>Vipa RiaHxYn aorojjsfT. 1 Ar putea fi „Pop * ..xr?" scris cu altă cerneală. 8 ,.7 noiW' scris cu altă cerneală. 4 "xrf“> de asemenea. 288 www.dacoromanica.ro H Hanncajf as, AfirhA'iT Awroijif'r, kt» HarromiH rpM# E8K8p(i|iH, AVfcctua »rtTf ^ A^hh h ivt flAa^a Aa>Kf A® HHii’b si, ctro micanTl TfKSiparw A'kTO/tt KTi AtTO xSpĂS, a IVT poKA'CTBO XpHCT4 x4J(KH. t Iw Hrtf3anAp8 bivebwaa /hVaoctT» EojkYw roenoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Neagul şi cu fraţii săi, Gherghe şi Antonie din Negoeşti, lîngă Tîrgşor şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie un sălaş de ţigani, anume Banciul ţiganul şi cu ţiganca sa, anume Paraschiva şi cu copiii săi, Vladul şi Stan şi Maria, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Neagul cu fraţii lui, Gherghe şi Antonie, fiii lui Mihai, acel sălaş de ţigani mai sus-scris de la Mihaiu postelnic din Sărata, pentru 14 000 aspri gata. Ş i iar a cumpărat Neagul şi Gherghe şi Antonie de la Nenciul vornic şi de la jupaniţa lui, Neacşa din Măneşti, o ţigancă, anume Dumitrana, pentru 3 400 aspri gata. Şi au fost atunci la întocmirea lor boieri martori, anume: din Vaideei, Cos-tandin şi din Negoeşti, Nastea şi din Gortoeştil, Dima. Şi iar au cumpărat Neagul şi Gherghe şi Antonie în dealul Fisticilor de la Neguţu 1 pogon de vie şi cu stînjeni de ocină în cîmp, pentru 3 400 2 3 * aspri gata. Şi iar au cumpărat Neagul şi Gherghe şi Antonie de la Neagoe, fratele lui Neguţu din Fistici, 1 pogon 8 de vie pentru 3 400 aspri2 gata. Şi iar au cumpărat Neagul şi Gherghe şi Antonie de la Milea din Paţea un pogon de vie în dealul Fisticilor, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Neagul cu fraţii săi, Gherghe şi Antonie, de la Necula fiul lui Mihaiu din Popeşti şi de la soţia lui, Slaviţa, toată partea lor de ocină din sus şi din jos, cit se va alege, pentru 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Neagul şi Gherghe şi Antonie de la Stan şi de la fiul lui, Stan, şi de la Gîdeleiu toată partea lor de ocină din Popeşti, cit se ya alege, pentru 800 aspri gata. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori, anume: din oraşul Tîrgşor, popa Oprea şi Dragul şi din Paţea bătrînul Dragoe şi Vîlcul şi fratele lui, Mircea şi Chicul. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ţiganii şi via şi părţile de ocină ale lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele, lui Neagul cu fraţii lui, Gherghe şi Antonie, ca să le fie aceşti ţigani şi pogoane de vie şi părţi de ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 1 Ar putea fi: Toeştii de Sus. * „3400" scris cu altă cerneală. 3 „1 pogon" de asemenea scris cu altă cerneală. 19 — Documente — c. 915 OOQ www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 18 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere ani curgători, în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, dGmn. Academia Republicii Socialiste România, CCXCIX/10. Orig., perg. (33 x 44), pecete timbrată. 134 1628 (7136) dulie > 25, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Socol paharnic jumătate din satul Borduşani. f rtlHAOCT'feio BojkYuo, Îw flAHâaiiAP°Y RwfKWAd H rocnoAHiiâ r-hcoio sfAiAf &rrppoRAdxYHCKof, chivk EfAHKdro h np-feAosparo Iw HaYqui RofKOAd- J^akat roc-iioactko aih cTe noKfA-fenVf rocnoACTEd aih CAoyroK rocnoACTKd aih Cokoaor nfjfdp-HHKOyA H CTvC CHHOBH CH, fAHU,H fAl8 Bork npHnSCTHT, tdKOWf A<* AlS fCT WMHHS 8 BopASlUdHH, dAH A*M MCOyndHHIţd A,dpTfK, KSndHHIţd TodAfpOK WT BAâAtHH, R'kCdX, Rdpf fAHKd Cf XTtT HSBpdT A*4 fH, dAH WT HdA Bhc CfAO METKpkTdrO A*4, WT nOAlO H WT 1110X41 H WT ROAd H WT EAdTd CTvC pHEd H WT CfAdAHIflf CfAOR H CKC KTvCHX RfMHHH no HAU:...1 nOHOKi fCT KOynHA CoKOA ntXdpHHKSA cTf RHUlf pfMfHd WMHHS H CkC BkCHX RfMHHH fAHIţH EHA 6CT A*A fH WT Hd KSndHHIţd J\,dpYf KSndHHIţd TodAfpOK WT BAkAtHH, 34 xKxF dCnpH RdHH rOTORH, laKOKf A<> Aloy fCT WMHHS H WXdE fAl8 H CHH0R0A1 fAlS, dAH 3 HdA Cf WT HdA K*kC CfAO. SdHfKf (ct noAOKHHS wt cfAo BopA$WdHH CASros rocnoACTRd aih Cokoaor nfXdpHHK H C"KC RTvCHX RfMHHH fAHlţH fCT H Aid AH» d nOAORHHO WT RHUlf pfMfHg CfAO BopA^UIdHH fCT HtO^'ndHHlţfR ,\dpTfR H CTdpdrO H-krSAOR WT BopABUIdHH. X TM pdA'f, noAORdfT Cf rhth noROAfiih KoynHTH CAoyrd rocnoACTRd aih Cokoa nfXdpHHK, noMTo pdAl fCT A'fcAlHHiţg, d (jV,dpTf h H-feroyA whh c8t KoynHTfAVf, Tfpf co\'t KSnHAH wt np-kiKAf wt np-kA'kAY Cokoaor nfXdpHHK- H npoAdAd fCT cdAid JKoynd-HHIţd j^dpin 3d AOEpOROA-k fH, Bf3 HH fAHO CHAHOCTIIO H CTvC 3HdHVf KTvCfAl AlOAfAI fH H nOpOAlHS fH. II dljlf AWKf WEp^TdfT CA HtKOf RfMHHH KSndHHIţfR j\,dpTfR WT HdA CTf RHUlf pfHfHd AfA fH 3d WMHH8 pd3Ef cYlO RHUlf nHCdHH RfMHHH, Kdpf KfHCdAH, Edpf npHTfCH8AH 3d AP°X3H BOA’kpH, R~kCHX A4 K0\'AfT RfMHHH COKOAOR nfXdpHHK, 1 Loc alb. 290 www.dacoromanica.ro gK&IHO C-KC RHUIE IIHCdHH RE1HHH, flOMTO pdAY ECT IlpOA^A ««XlldHHHd .\dpfE CYB RHUIE pElEHd WMHHS H C"kC RE1HHH CoKOAOR ItEXApUHK 34 A*Bp® ROAt EH H P43KE HH EAHO CHAHOCtY», 3d cY» KHUIE IIHC4H Iţ-kHS, laKOHCE A4 M* ECT K-K U>X<»K EjHS h ch-HOEOAI E/H8 H np-kKHSMET SAI8 RTi R'kKH KfcKO/H. H d noTO/H, kha^X rocnoACTKO aih h SdnHC wt pSKd JKSndHHiţEE AdpYEE Hd P»\*K CoKOAOR nEXdp iHK HCllHCdH H CTiC IlEHdT EH H CKC CREAETEaYE C"HC A0KPH EO-dtp?l H 3d HkCTII©: H<8ndH «hlEpd REA AWrWj|UT H CTdp CTdH AOrOi|iET WT CliKE-1{IH H Htr$A IIOCTEAHrtK H C-KC BpjT Ero TEprE nOCTEAHHK, CHHH KglldH rtlHXdlOWR WT Tplvruiop, H TodA^P) APSWIH# H«SndHHIţEK AapiEK. Cfro pdA’f a<»A®X H focnoACTRO aeh CASroR rocnoACTRd aih Cokoaor nEXdpHHK CHHh JKSfldHOR ^pkTHMOR WT KopHklţtHHH, I3ROJKE A<* ECT cY» RHUIE pElEHd WMHHS WT fiopA^UidHH H CTvC REMHHH RTv WXdR EAlS H CHHORO/H EAlS H RMÎKOAI H nptRHSMETO/H baiS h hh wt RoroKE he noKOAtBHAio, nopH3Aio rocnoACTEd AtH. CEHIE H CREAETEaYE nOCTdRAtEAI rOCIlOACTEO AIH: KOyildH PH3d REAHKYh AKOpHHK h kSimh OYEpd reahkYh Aoro^sET h »SndH TpS^sdHAd [reahkYh ehctYeip h kSimh MhX» rea endTdp H KglldH A,$AlHTpdKH REAHKH CTOAIHK H KSlldH {IpdAldHAY REAHKH koaihc h wSndH ^MiaAidiiA'i' reahkYh nExapHHR h HoyiidH KohaYah reahkYh iwctbahhk. H HcnpdRHHK, woyndH $Yspd reahkYh AwrwijsET. H d3, CTdp CTdH Awrwi|sET wt CiiREliih, HcnHCdX»Ai Rii HdCTOAuYH rpdAy TAdrOAEAIH Bo\'KSpEHIH, AltCElţd I«hYB Kt A*kHH TEK$L|IdrO AtTOAt WT A* HH- HtUIHtrO A^HH Eli AtTO xStpAS. f Iw îlAHâdHApS EWEKWAd, aihaoctYw EojkYio, rOCnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Socol paharnicul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Borduşani, însă partea jupaniţei Daria, jupaniţa lui Toader din Vlădeni toată, oricît se va alege partea ei, însă de peste tot satul a patra parte din cîmp şi din pădure şi din apă şi din balta cu peşte şi din vatra satului şi cu vecinii anume: ... 1, pentru că a cumpărat Socol paharnicul această mai sus-zisă ocină şi cu toţi vecinii cît a fost partea ei de la jupaniţa Daria, jupaniţa lui Toader din Vlădeni, pentru 23 000 aspri bani gata, ca să-i fie ocină şi ohabă lui şi fiilor lui, însă să se ştie de peste tot satul. Pentru că jumătate din satul Borduşani este al slugii domniei mele Socol paharnic şi cu toţi vecinii cîţi a avut, iar jumătate din mai sus-zisul sat Borduşani este al jupaniţei Daria şi al bătrînului Neagul din Borduşani. Intru aceasta se cuvine să cumpere sluga domniei mele Socol paharnic fiind mai volnic pentru că este moştean, iar Daria şi Neagul sînt cumpărători de au cumpărat mai dinainte de la strămoşii lui Socol paharnic. 1 Loc alb. 291 www.dacoromanica.ro Şi a vîndut însăşi jupaniţa Daria de bunăvoia ei, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor ei şi a rudelor ei. Iar dacă s-ar întîmpla să se afle nişte vecini ai jupaniţei Daria de pe această mai sus-zisă parte de ocină a ei în afara vecinilor mai sus-zişi, fie fugiţi, fie cotropiţi de alţi boieri, să fie toţi vecini ai lui Socol paharnic împreună cu mai sus-zişii vecini, pentru că a vîndut jupaniţa Daria această mai sus-zisă ocină şi cu vecinii lui Socol paharnic de a ei bunăvoie şi fără de nici o silă pentru acest preţ mai sus-zis, ca să-i fie de ohabă lui şi fiilor lui şi strănepoţilor lui în veacul veacului. Iar după aceea am văzut domnia mea şi zapis de la nuna jupaniţei Daria la mîna lui Socol paharnic, scris şi cu pecetea ei şi cu martori, cu boieri buni şi de cinste: jupan Fiera mare logofăt şi bătrînul Stan logofăt din Săveşti şi Neagul postelnic şi cu fratele lui Gherghe postelnic, fiii jupanului Mihai din Tîrgşor şi Toader ruda jupaniţei Daria. Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Socol paharnic fiul jupanului Drăghici din Comăţeni, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină din Borduşani şi cu vecinii de ohabă lui şi fiiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Riza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Aramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condili mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Fiera mare logofăt. Şi eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iunie 125 zile ani curgători de la Adam pînă în zilele de acum, în anul 7136 <1628>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România MCDLX/228. Orig., perg. (40 X 48), pecete timbrată. Cu o trad. din 1937. Copie slavă la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 234—237. 135 1628 (7136) iulie 30, Bucureşti. Răvaş domnesc de jurători într-o pricină de rutnânie. f Zde jurătorii lui Stan, sinu Costandin Vărtute ... 2 anume: din Codreşeşti, Codrea şi din Iaroslăveşti, Paraschiva croitorul şi din Mîrşe, Nedelco; să jure Stan de către Dumitraşco biv vel vistier, cum nu iaste rumân 1 Luna, după divan. 2 Loc alb. 292 www.dacoromanica.ro de în Bucşani şi cum nu l-au apucat legătura lui Mihail voevod în Bucşani şi de cînd Sinan paşa încoace, pînă acum, n-au mai şăzut în Bucşani, nici s-au hrănit pre acea ocină. Deci, de nu va fi şăzut în Bucşani niciodată, el să fie în pace; iar de va fi şăzut în Bucşani şi să va fi hrănit acolo, el să fie rumân. Insă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa, după Adormirea născătoarei de Dumnezeu, august 20 dă zile. Şi ispravnec Radu portar. A scris Lepădat la Bucureşti, iulie 30 dni, văleat 7136 <1628>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 650. Copie; alte copii: ibidem, ms. 1268, f. 108 (cu data 1629 iunie 30) şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 4985, f. 53 v. EDIŢII. Ghibănescu, Codrescu, 164. 136 1628 (7136) august 3. Mânu vinde lui Stan Dragoman o ocină la Flămtnda. Scris-am eu Mânui al lui Lazăr acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lui Stan Dragomanul şi i-am vîndut 10 stînjeni dă ocină de a mea bunăvoe pre bani gata, cum să fie a lor şi a feciorilor lor şi a nepoţilor şi a strănepoţilor. Şi o am vîndut şi dăn apă şi dăn uscat, dăn vîrfu pînă în vîrfu. Şi au fost atuncea, na em: uncheaşul Dragalu şi Buna şi Ivan al Nelui mărturie. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţile mai jos, ca să să crează. Avgust 3, leat 7136 <1628>. Eu Dragul. f Eu Buna mărturie. Ivan al Nelui. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 167 v. Copie; altă copie, cu mici diferenţe, ibidem. Actul face parte dintr-o serie de zapise „pentru moşiia Flămînda". 137 1628 (7136) august 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Hriza mare vornic vecini în Bălteni, în urma unor judecăţi. f fflHAOCTÎflO EojK'fl», IlV ffAfSjHApS KOfK«A<* H rOCIlOAHHTi KTkCOH SfAlAl ^»l*rppOKAAJfÎHCKOf, CHH*K KlAHKdrO H flptEAdrdrO, llOKo[Ko]HHHbAt8 Iiv HaT|3U1 KOfKOAd. AdKdT rocnoACTKo aih cîe nosfAEHYf rocnoACTKd aih noMTfHHoAtS npdKHTfAK» rocnoA- 293 www.dacoromanica.ro CTKA AIH W8nAH XpHSJ KM ASOpHHK H CKC CHHOKH CH, [AHIţlWI Eor'K A^I^^X» QKOJKf 4A ICT H’kKOE KI4HHH 8 CIAO 8 EkATkHH, KTi C8ACTRO 6rt)f<0K>, Hi HAU: TpdAt ckc kpatYh iro h ckc chhokh iro...1 h AIaphh ckc chhokh ipo...1 h ITkaSpi CKC CHHH IPO H CtAH CKC CHHOKH CH...1 H CtOIAH CKC CHHH IPO...\ nOHIKI cYh KIHHHH IVT fi'KATkHH KHAH C8T (IOKSiIHAH SA nOHTlHHAPO npAKHTiA POCnOACTKA AIH JKSnAH XpHSA KIA ASOpHHK, 3AK8nH0 CKC R'KC CIAO fi-RATkHYH, ll|H>KI HAH WT npk->KAf RpkAii, WT npH akhYc rocnoACTKA aih, k-k np-KKOf rocnoACTKO, wt haa EOAkpYn KOTOpYH C8t KHAH HACAkAHHIţYH CIAWK. H R'KC AP^SUA HJf ICT CKC A^KpO AMipHO. il noTOAl, k* *kaa ict kha ckm k-k a^hYc rocnoACTKA aih, r*k ha KTOpOI piAS sa rocnoACTKO 3 A* 8 Eaauikoi 3iaia[, a oh bihhhh, rpAAk ckc kpatYh ipo, dki c8t khuii pimihh, ivhh c8t ckomhah np8x h aouha ict np-fcA rocnoACTKO aih 8 AHKAH, Ţipi CKnptlUI Cf SA AHIţ8 CKC nOMTlHHAPO lipAKHTlAK POCnOACTKA AIH HtSnAH XpHSA KIA AKOpHHK. H CHIţl npklUI WHH 8 AHKAH KAKO HtCT KHA KlNHHH SA A^AYhO IVT fi'KATkHH, HHJKI H^ ICT 8$ATHA CRISAhYa ^Hh^AIOK KOlKOA 8 CIAO 8 E'KAT’kHH. Tajki b-k toai, PocnoACTKo aih ckai a«*a TpAAiK ckc kpatYh ipo sakoh kY aiipYiauih no p-KKAUH POCHOACKYh, Ţipi C8t SAKAIA KAKO H-fcCT KHA KIMHHH WT fi'KATkHH. il nOTOAl, nOHTlHHArO npAKHTIA rocnoACTKO AIH >K8nAH XpHSA KIA AKOpHHK, WH CHIţi HI WCTAKAtlOT CA, H8 K'KSHAIAA WT nptA POCnOACTKA 3AK0H np!3 SAKOH KA SA EOAtpH, HAIIHCAHH K"KCHX HA HAII nO p-RKAUlOKI POCnOACTKA AIH, Ţipi C8t JfOAHAH H KHA’kAH C8t H WCHOKAhYA A^AIOKH HX WKIAISH KIHHHH 8 E'KAT’kHH H HCTHHCTKO-KAA ICT cYh KĂ Si KOAtpH CKC A&UJAAIH «X, KAKO ICT KHA KIHHHH SA A^A^HO WT fi'KATkHH H S^ATHAH SA CKISAhYA AlHXAWK KOlKOA 8 fi'KATkHH. H K"KC KHA 3A- K8nno ckc npotfH kihhhh 8 ciao a<»ki A® A^hYi ChaiYwh koikoa, kopaa ict kha saohkctkYix sa t'ktap'k; whh topaK8nAH XpHSA KIA ABOPHHK CIAO E-KATtHYH, WH [CT nOCAAA Ţipi C8t CKKHpAlT R"KCHX KIHHhYh WT nO K8Af C8t KHAH pACHnAAH. TaîKI [CT wahicha no cYh rihhhYh, rpAA-k ckc kpatYh ipo 8 ciao 8 fi'KAT'kHH. H npmniA ict cYh KĂ SA KOAkpH B*KCHX 3AnA"KH0 npiA POCnOACTKO AIH 0\* KIAHKYh AHKAH, Tip! C8t CKIAiTlACTKOKAA CKC A8UIAAIH HX KAKO C8t KHAH KIHHHH. H nOCAAA CKAI POttlOACTKO AIH no KkpHHAIH BOAkpHHH POCnOACTKO AIH CnHpA KTOpYH nOCTlAHHK H nO 6lW$HAAKT TpiTAPO nOCTlAHHK, HS K-RIJJA POCnOACTKO AIH, Ţipi C8t SAKAIA no cYh KA SA KOAkpH K*K CKkTA Iţp-KK-KKS, CKC p8lţlX HAA CKkTA [KAHrlAYl, K"KC no IAHHAPO nO p[A8, TlpI C8T 8 KAKO ICT KHA KIHHHH SA AkAHHO H 8^ATHAH WT CKISAHYa ffllHX<»OK KOlKOA KliC 8 CIAO 8 fi'KATkHH. TaJKI ICT WCTAA TpAAk CKC EPAtYh IPO WT SAKOH h wt c8hcaehYi wt npiA rocnoACTKA aih. H ckai nocAAA PocnoACTKo aih Ţipi ict nAkHHA no tix £y kaitoki^h, kako ict eha sakoha, noMTO paaY ict sakaia kphk8. fl noTOAi, k-kaa ict eha nocAix, npis aiaao KpkAH, a TpAAk ckc kpatYh ipo, IKI C8t KHUII piMIHH, WHH HI WCTAKAklT CA, AH8 nAK AHPH8A np8X H npHUIIA ICT 1 Loc alb. * Omis. 294 www.dacoromanica.ro nptA rocnoACTKa aih 8 ahbah, qkcoke aa ch k"K3HAUEt iiak sakoh aih sa coa-kpH, sakoh npE3 saKOH. Ta>Kt k*k toai, rocnoACTKo aih ckai paeaaa h c8aha no npasA^ H no 34KWH H CKAI CMOTpHJfOAl TOCnOACTKO AtH, K8flHOH{f CKC KTvCHJfAIH MECTHTHAIH npaKHTfrtm rocnoACTKa aih h civc k-kc ahkahoai, KaKo Toro wehmjio hi KtcjfOT'bjfOA\ rocnoACTKo AtH aa ra mhhhai, noMTO paAY Tai saKOH h toh WKHMaio kha ect nonpaA H n-KpaCHT H WCTdKHA A°AHH WT AAKHO Bp’kAtf, ELpEÎKf WT npH A^HH AlHţHEK BOfKOA. H WT TOPAA a® HHHt TAf SAKOH HtCT HaH EHCT 8 3EAIAE. Ta>KE iCT WCTaA tyAAt h ckc bpatYh tro wt saKOH h wt cSJKAiH'i'i fro wt nptA rocnoACTsa aih h eto-paro KpaT. H ckai hskaaha rocnoACTKo aih no k'kchx wt ahkah ckc eeahka cpaAtoT h nocTaKAtiAt rocnoACTEo aih Ţipi Ect aaa eahhoai8 no p" sa iMAHtţE 8 ahbah, noMTO paA'f cSt x°Aha k-kc ckc aackahYe h aa e’ksakhsut aP^pe OEHM’bi. Ciro paaY aaa«X c-kai rocnoACTKo aih eiomtehhoaiS npasHTfAio rocnoACTKo aih JKSflAH XpHSEH KEA A^OpHHK, IAK02KE M KtjfldH A>YK8naH Kohahaw keakkTh iiocteahhk. H HcnpaKHHK, 4>YfpA keahkYh awpw^et. H Hanncax Ain’KAAT awpweJset k-k rpaAV E8k8pei|ih, Aitcftvi aKrycr Ţ akhh h WT flAA'HA AA>KE A® HHHt K-K CEPO I1HC4HYE TEKTviparW AtTOAl, K"K AtT x3pAS, i WT pO>KAECTKO XpHiTOKa, yă^M. t îw HAE§aHApS KWEEWAA, AIHAOCtYiO BoJKYiO rOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vornic şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte vecini în sat la Bălteni, în judeţul Ilfov, anume: Gradea cu fraţii lui şi cu fiii lui ... 1 şi Marin cu fiii lui ... 1 şi Pădure cu fiii lui ... 1 şi Stan cu fiii săi ... 1 şi Stoian cu fiii lui ... 1, pentru că aceşti vecini din Bălteni au fost cumpăraţi de cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vornic împreună cu tot satul Bălteni, încă dinainte vreme, din zilele domniei mele în prima domnie, de la boierii care au fost moştenii satului. Şi i-a tot ţinut cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, aceşti vecini, Gradea cu fraţii săi, care sînt mai sus-zişi, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele la divan 1 Loc alb. 295 www.dacoromanica.ro de s-au pîrît de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vornic. Şi astfel au pîrît ei în divan cum n-au fost vecini de moştenire din Bălteni, nici i-a prins legătura lui Mihai voievod în sat la Bălteni. Astfel, întru aceea, domnia mea i-am dat lui Gradea cu fraţii lui lege 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, de au jurat că n-au fost vecini din Bălteni. Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vornic, el nu s-a lăsat aşa, ci a luat înaintea domniei mele lege peste lege, 24 de boieri, scrişi toţi anume pe răvaşul domniei mele, de au mers şi au văzut şj temelia caselor lor, a acestor vecini, la Bălteni şi au adeverit aceşti 24 de boieri cu sufletele lor că au fost vecini de moştenire din Bălteni şi apucaţi de legătura lui Mihai voievod la Bălteni. Şi au tot fost împreună cu ceilalţi vecini în sat pînă în zilele lui Simeon voievod, cînd au fost răutăţi de tătari; ei atunci s-au risipit din sat. Iar după ce a cumpărat jupan Hriza mare vornic satul Bălteni, el a trimis de a strîns pe toţi vecinii de pe unde au fost risipiţi. Astfel i-a adus şi pe aceşti vecini, Gradea cu fraţii lui, în sat la Bălteni. Şi au venit aceşti 24 de boieri toţi deplin înaintea domniei mele în marele divan, de au mărturisit cu sufletele lor că au fost vecini. Şi am trimis domnia mea pe credincioşii boieri ai domniei mele Spira al doilea postelnic şi pe Teofilact al treila postelnic, din casa domniei mele, de au jurat pe aceşti 24 de boieri în sfînta biserică, cu mîinile pe sfînta evanghelie, tot cîte unul pe rînd de au august 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Barbu postelnic satul Halmăjul, jud. Dolj. f Izvodul cărţii Io Alexan, feciorul marelui şi preabu-nului, Io Iliaş voevod, slugii domnii m£le Barbu fost de moşie al pomenitului Şerban voevod, de la părinţii lui. Iar după aceia, cîndu au fost mai nainte vr£me, în zilele Io Mihail voevod, cînd au fost cursul anilor 7108, pe vr£me cîîndu au fost dumnialui boeri paharnicii mare, iar atuncea pe acea vr£me pomenitul Şerban voivod, sîngur el a vîîndutu satul Halmăjul ^ 1 Loc alb. 297 www.dacoromanica.ro care scrie mai-sus, Gramei din Băltăni, socrul slugii domnii măle, Barbul postelnicul din Poiana, derept 24 000 de aspri gata. Şi au fost vîîndutu de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor boerilor şi a megiaşilor dinprejurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mina Gramei din Băltăni pe satul Halmăjul, făcută din luna lui mai 24 de zile, cînd au fost cursul anilor 7108, cu mulţi boeri mărturie şi întărit cu mare blestem şi cartea de cumpărătură peste tot satul Halmăjul, iar din luna lui mai, de cînd au fost iar cursul anilor 7108 şi cartea pomenitului Radul voevod, Mihnei voivod, cînd au fost cursul anilor 7128. Şi au dat ginere- Barbului postelnicul şi jupî-năsei lui, Neacşa, jul zăstre, în zilele lui Gavril voevod, iar în cursul anilor 7128 cu mu ... şi cu mare ble< stern >. Derept aceia, am datu domnia mea Barbului postelnicul şi jupînăsăi lui, Neacşăi, fata Gramei şi am întărit <şi cu această carte a> domnii măle, şi mai denainte vr<ăme tot> satul Halmăjul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii moşie, de, ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nime neplătită, peste zisa domnii măle. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea: jupan Hriza vel dvornic, jupan Hera vel logofăt, jupan Trufanda vel vistier, jupan Miho vel spătar, jupan Dumitrache vel stolnic, jupan Ramandi vel comis, jupan Condela vel postelnic. , Hera vel portar 1. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaunul cetăţii Bucureştilor, în luna lui august 5 dni şi de la Adam pînă acuma cursul anilor ... H cTt a* sa*2- La semnele hota lipsă, iar celelalte s-au găsit toate plin. După C. S. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 147—148 (fără an). Traducere comunicată de pr. D. Bălaşa. Anul după divan. 139 1628 (7136) august 7. Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor boieri să aleagă hotarele moşiei Halmăjul. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu, fiiul răposatului Io Iliiaş voevod. Scriem domniia mea voao tuturor boerilor, care sînteţi luaţi pre răvaşele domnii mele de boieriul domnii mele Mihai cluceru şi de sluga domnii mele Barbul postelnic. Către aceasta vă dau în ştire domniia 1 în loc de logofăt. 8 Şi acestea pină aici. 293 www.dacoromanica.ro mea că aicea, înaintea domnii mele venit-au sluga domnii mele Barbul postel-nicu de s-au jăluit cum întră Mihai cluceriul în hotarul Halmăjului cu o carte ce au fost făcut Dragotă postelnicu în zilele lui Mihai vodă, de-i înpresoară moşiia. Deci domniia mea v-am dat pre voi la mijlocul lor, ca să căutaţi şi să adevăraţi pre dreptul hotarăle căle bătrîne: sînt pre unde zice Mihai cluceriul au înpresoară moşiia? Intr-acăia, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele şi sluga domnii mele Radul vtori portar, iară voi să mergeţi acolo să căutaţi şi să călcaţi locul din hotar pînă în hotar, pe dreptate, să alegeţi pre unde au fost hotarăle cele bătrîne, pre acolo să fie, nimica între voi făţărie să nu fie, ci să-i tocmiţi cum veţi afla cu sufletele voastre. Şi să-i alegeţi şi despre satul Mălăeştii, să nu mai jăluiască la domniia mea. Şi dacă veţi tocmi, să daţi ştire domnii mdle pre sluga domnii mele ce iaste mai sus-scris. Aceasta v-am grăit domniia mea şi într-alt chip să nu fie, după cuvîntul domnii mele. Şi ispravnic însumi am zisu domniia mea. Şi s-au scris, avgust 7 zile, văleatul 7136 <1628>. Io Alexandru voevod. Biblioteca „V. A. Urechia" — Galaţi, ms. V. 221, f. lv—2. Copie din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. 140 1628 (7136) august 8. Andrei vinde lui Vlad vistier doi rumâni din Copăcel. f Scris-am eu Andreiu acesta al meu zapis la mîna Vladul vister, să fie de credinţă cum e-mu vîndut aceşti rumâni, anume Goran şi Dumitru, însă în bani gata 3400. Şi me-u scos şi birul direptu, făcut-au di lună bani 160. Dereptu acee aceşti rumâni fost-au de moşie de în sat de în Copăcel. Dici ocina cît amu avut într-acestu sat fostu-o-m vîndut mai denainte vrăme iar dumnelui, iar aceşti rumâni ci sintu mai sus-scrişi fostu-e-mu lăsat mie. Iar acum, ajunsu-m-au vr^me de nevoe, vîndutu-e-mu iar dumnelui, ca să-şi margă la moşie lor, iar la Copăcel. Şi i-am dat aceşti rumâni şi acesta ocină de a me bună voe, şi să-i fie moşie ohabnică şi feciorilor. Şi am mărturie: Dragomir de în Prundeni şi armaşul Oprea de în Mălureni şi armaşul Radu ... 1 şi Toder de în Cîrciumari şi Stan de în Rădeşti. 1 Loc alb. 299 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Dragomir; nuc Avbcuvi akpSctS, ^,khh h, rti ast xspAS. Academia Republicii Socialiste România, XLII/43. Orig., hîrtie (29 x 21), patru peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 149—150. 141 1628 (7136) august 8. Standul al lui Baloi din Brăgăreşti vinde lui Hrizea vornicul o vie cu ocină în Bălţaţi. f Scris-am eu Standul lu Baloi de Bregăreşti acesta sapis al meu cum am vîdut vornicului Hrizei o vie şi cu ocină de în Bălţa<ţi> cîtă scrie carte dum-nescă, care am dat în mina vornicului. Şi o am vîdut derept 4000 de bani gată, ca să-i fie moşii dumnelui şi conilor dumnelui. Şi la docmală au fostă de în Brăgăreşti, Stănîslavii, Tîmboe şi Stoica bîrcălabul şi Negoi Tulici şi de Călineşti, Stanciul, Ivan i Coman şi alţi negu-ţitore care să vor scrie mai jos. S-au scrisă sapis bătru credeţa ca să vac carte dimnescă pre astă sapis al meu. Vă let 7136 <1628> meseţă agostru 8 zi. ryrivas Ttporiv oA,oux£epr|i; papTipog xa avoGev1 Tepcooipai; papiripco xa avcoGev2 AeSouX, |iapTT|poi;3 KovStis |iapTT|poi;4 Mrixari^ papxipoţ5 Şi eu Dedul Simei am cris şi mărdurisescu ce-i mai sus scrisă ®. Bălţaţi. Arh. St. Buc., A. N., LX/19. Orig., hîrtie (30,5 x 21), patru peceţi aplicate. 1 Ghinea fost sluger martor de faţă a Gherasim martor de faţă 8 Dedul martor 4 Condea martor 6 Mihail martor * Toate semnăturile sînt autografe. 300 www.dacoromanica.ro 142 1628 (7136) august 10. Manea vinde o ocina lui Ionaşco postelnic. f Scris-am eu Manea acesta al mieu zapis să fie la mîna lui Ionaşco postelnic, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în partea Predei Turcului, diriptu bani gata 500 1 *. Şi i-am vîndut de bună voia mea, însă ocina fără rumâni, cum să-i fie ocină ohabnică să fie partea Predei toată de în ocină cu vie. Şi cîndu am vîndut această ocină ce iaste mai sus scris au fost mărturie omini buni de în prejurul locului, pre nume: Ghiuca ot Mileşti, ot Mălăeşti, Purece i Drăghici şi popa Radul i Dumitru, ficiorul popeii Radului de în Cornetu. IIhc OewawcYe aYbk; iwc Av-kctiţd asrocT f akhh wt ehtîe ktv aetox *3pĂs8 Arh. St. Oltenia, XLI/2. Orig. hîrtie (15 X 21,5). 143 1628 (7136) august 17, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte satul Bîlta, din jud. Gorj, moşnenilor satului, care s-au răscumpărat din vecinie. t fllYrtocTVe» EokTeio, Iw flAEâdHAp8 boeboaa h rocnoAHHK bkcoh seaiae ^rrppoKAd)(VHCKOf, chh"k BEAHKdro h nptEAdraro, iiokohhhoa<8 Iw HaYqiu eoeboa<*. A,dBdT rocnoACTKO /Uh cTl noKEAEHl’f rocnoACTKO aih ceaob fiA'KTd wt cSacteo rop>KHrt H HdCA'kAHHlţYHA\ CEAOB, Hd HAU: ^drOTli ,\dHCB H HferOE Ta'KK'KHECKSA h A.p'Kroio Ta'kkeckSa h llpKd E'kmhaeckSa h y»pa Ep'kthboeb h CtohkKfT WMHHd CEAWB fiA’KTd WKOAHO. 1 Lîngă cifră s-a mai adăugat ulterior XT = 1 000 a Unitatea pare să fie scrisă peste o cifră răzuită. 301 www.dacoromanica.ro IIOHEKE TOrO CEAO Ea*ET4 BHUIE IIHC4HO EH AH C8T KTvC BEMHHH 34 A^AThO H nOKSnHAH 34 CTOHK4 KHCTÎrap WT npH A^hY( nOKOHHHO/HS Mh<(4IOB BOEBOA4, wt H4A KOA'bpH KOTOpfH c8t EHA H4CAt AHHIiJh CEAOE. H WT TOPA4 B’EC BHA CEAO EaTvT4 BEMHHH CtOHKIvK BHCTYrap CEC A^BpO AIHpHO A4>KE fi,» HHH’k. H no TOAI, K*KA4 fCT EHA B’E A^HYf POCnOACTBA AIH Eli npiiBOE pEA$ 34 POC-nOACTBO 4 CtOHKA BHCTYrap WH T0PA4 npH T4f Kpt/Hf CEC 3A4 AIOK4BCTBYE AIOK4B-CTE0E4A Ct e8T WT Kli POCnOACTE4 A\H H CETBOpHA fCT A1HOP4 n4P8B8 P0Cn0ACTB4 AIH H WCT4A fCT A&KH8 POCnOACTE4 AIH AMOP4 P43AWP 34 HOBIţY. Ta>KE KTiA4 fCT EHA CEA4 B’E A1^* POCnOACTB4 AIH B*K H4 BTOpOE pEA# 34 roenoACTBO sa* st 3EAIAE Kaaihkoe, 4 roenoACTBO aih cAiOTpHjfOAi K8nno?KE cec B’ECHJfAIH nOMETEHHAIH H B’bpHYH npABHTEAYH POCnOACTBA AIH H CEC BliC AHK4HOA1, K4KO fCT BHA IIO npABOCTYE. Ta>KI nO CB/Hp’ETH CtOHK*EB BHCTÎiap A0CTHS4A ECT AHB4H0A1 H C8?KAEhT4, Tfpf CEAI B’ESH/HAA POCnOACTBO /HH ETiCt^ CEA4 H ETiCt^ WT’EM’ECTbYeX CtOHKTiB BHCTYiap H4A P43A0P4 POCnOACTBO /HH p4AY T4E n4P8E8 H ASJKHOBEhYE, MTO ECT EHA POenOACTE8 AIH. H CHHH wt T^AO/H EPO HtCT HA14A. TspE HAI C8t KHESCTB0B4A. Ta>KE CEAI CEOBOAHA POCnOACTBO /HH H nO TOPO CEAO Ea*ET4 BHUIE nHC, TEpE CK8nOB4A ck c8t WT POCnOACTBO A\H 34 EEHHHYE 34 CO JKHATH POTOBH, CEC 83H4HY/A BTiCtAE BOAfcpOAl POCnOACTBA /HH BEAHIţYH H /H4AH WT AHE4- ho/H PoenoACTBa aih h cetbopha cea\ poenoACTEO a\h ceaoeh Ea-eta cYio khhp8 pocnoACTsa aih sa cKSnosaiiYE, laxoME A<* *ct wt cea4 nanptA khesh H4A A'kAYHa HAI H CBOBOAHH 34 BEMHHYE CEC AOBpOAk AIHPHO fi,» Eli E’bKH» H CEpOAHHIţfX GtOHK-EB BHCTVnap HAH AP^rn AIOAY(, HhXtO TptB8 CE UI HH/HH A<> Hf HAI4T, H8 A4 ECT Eli AOEPO CEAIHPEhYE 34 BEMHhYE, WHH H CEIHOEH HAI, nOHEKE CK8nOE4A cb c8t wt k’e POCnOACTE4 /HH 34 EEMHhYE 34 TOPO Iţ-fcHO 34 4CnpH, K4K0 ECT nO BHUIE nHC. CErO P4AY A4AoX CEAI POCnOACTEO /HH CEAOE Ea*ET4 H BliCb/H H4CA-bAHHIţHAt ceaoe koahi^h c8t no pea8 no ehuie pemehh: ^papot-e h H-bros h 3,piiroio T*eaeeck8a h flpua H ţiopa h Ctohka h ^paroAwp h Ctpoe h I|Ie4|&8a h X8c8a h Ălora h fxOHKSA CEC METOAI hX H CEC EliCHX EP4tYh HAI 34 WMHH’E, I3K0JKE A4 C8t HAI EliC CEAO fiA*ET4, CEC BliCOAl JfOTApOAl, WMHH’E A^AYh8 H Eli wXas8 HH/H, CHHOEO/H H BHSKOAI H np’bBHSMETO/H H 8 /HlpHO 34 EEMHHYe H IIE WT KOrOJKAO HElIOKOA'kEH/HO nO PHSaio rocnoACTEa aih. GlJlEKE H 34KAHH4HYE nOCT4EA*bEAI POCnOACTEO AIH, nO WUI’ECTbY 10 POCnOACTBA aih, Koro hsbepet rocnoAE Eorii [rocnoAE sorii] bhth rocnoAapii 3Eaiaio Eaauikoe B"E CA-kA H4UIH, HAH WT CpiiAHUHAPO nAOAA TOCnOACTEA AIH HAH WT CliP0AHHK4 H4UIH HAH no rptCEjf H4UIH HAH WT HHHOnA'k/HEHHK, A4 4I|1E nOMETET H nOHOBHT H SKptnHT cYio khhp8 rocnoACTEa aih, topo rocnoAii Eorii fi,» ra noMETET h aa cEjfpaHHT sii rocnoACTst epo h a e*e e8aei|ihx' s-b^X A^uia epo. $Tijieah?ke he nouETET h he nOHOBHT H HE 8tEP*EAHT cYlO KHHP8 rocnoACTEa AIH, H8 nOnEpET H P430PHT H HCJfAEHT, TOrO A4 ECT TpiiKAET H 4H4TEAI4 H 4^8pEC4H WT CEATH WTEI^H, E>KE CST EE HEKEH H A4 H/H4T MECtYiO CEC H)A4 H CEC npYA H CEC HHHH/HH HEBtpHH ISAIH, E>KE 302 www.dacoromanica.ro B'KS’KnHUif HdA KpTkK rocnoAa Bora h civica Hauifro IeSea XpHCTa h pfKVr.' „Eik3/MH, K%3iWi h paeniHH iro!“ h Kp-HB tro HaA hhx h HaA M(Aa Hjf, bkojki ict h k8a*t Eik b*kh, aauih. C(?K( h ckiahtiaVi nocTasA-bfiM rocnoACTBO aih: jkSiuh ţpHsa e(a akophhk h jkSiuh 3>Yfpa b(a auto^t h jkSiuh TpS^aHAa b(a bhctîbp h jkSiuh Alap eca enaTap h kSimh ,\8aihtp h wt dAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Bîlta din judeţul Gorj şi moştenilor satului, anume: Dragotăallui Dan şi Neagoe Tîlvănescul şi Drăgoiu Tîlvescul şi Arca Băcilescul şi Giura al lui Brătivoe şi Stoica al lui Dragotă şi Dragomir Toderescu şi Stroe al lui Pîrţicală şi Ţîlful şi Husul şi Moga Răboşcinescul şi Voicul cu ceata lor şi cu toţi fraţii lor de ocină şi cu fiii, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să fie al lor satul Bîlta cu tot hotarul şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă, de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi hotarele satului să se ştie: din hotarul Runcului pînă în hotarul Gure-nilor şi din hotarul Brădicenilor pînă în hotarul Arcanilor şi din hotarul Sănă-teştilor pînă în hotarul Bîltişoarei şi din Valea Racilor pînă în Valea Neagră, cît ţine ocina satului Bîlta împrejur. Pentru că acel sat Bîlta mai sus-scris au tot fost vecini de moştenire şi cumpăraţi de Stoica vistier, din zilele răposatului Mihai voievod, de la boierii care au fost moştenii satului. Şi de atunci au tot fost satul Bîlta vecinii lui Stoica vistier cu bună pace, pînă acum. Iar după aceea, cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie, iar Stoica vistier, el atunci în acea vreme, cu rea înşelăciune a înşelat pe domnia mea şi a făcut multă pagubă domniei mele şi a rămas dator domniei mele multă seamă de bani. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar domnia mea am socotit cu toţi cinstiţii şi credincioşii dregători ai domniei mele şi cu tot divanul, cum a fost după dreptate. Astfel, după moartea lui Stoica vistier, am ajuns cu divanul şi cu judecata, de am luat domnia mea toate satele şi toate ocinele lui Stoica vistier pe seama domniei mele, pentru acea pagubă şi datorie, care a fost domniei mele. Şi fii din trupul lui n-a avut. Deci i-am făcut cneji. Astfel am slobozit domnia mea 1 Loc alb. 303 www.dacoromanica.ro şi pe acel sat Bîlta, mai sus scris, de s-au răscumpărat de la domnia mea de vecinie, pentru 270 galbeni gata, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici, din divanul domniei mele. Şi am făcut domnia mea satului Bîlta această carte a domniei mele de răscumpărare, ca să fie de acum înainte cneji pe dedina lor şi slobozi de vecinie, cu bună pace, pînă în vecie. Iar rudele lui Stoica vistier sau alţi oameni să nu aibă treabă cu ei, ci să fie în bună pace de vecinie, ei şi fiii lor, pentru că s-au răscumpărat de la domnia mea de vecinie pentru acel preţ de aspri, cum este mai sus-scris. De aceea, am dat domnia mea satului Bîlta şi tuturor moştenilor satului, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi: Dragotă şi Neagoe şi Drăgoiu Tîlvescul şi Arca şi Giura şi Stoica şi Dragomir şi Stroe şi Şteful şi Husul şi Moga şi Voicul cu ceata lor şi cu toţi fraţii lor de ocină, ca să le fie tot satul Bîlta, cu tot hotarul, ocină, dedină şi de ohabă, lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi în pace de vecinie şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti în urma noastră sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau, din păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va rupe, acela să fie blestemat de trei ori şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntui-torului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, după cum este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic ... Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 17 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7136 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voivod Cartea lui Alicsandru vodă spartă din divan pri Con-tandin Băsărab vodă. Academia Republicii Socialiste România, XCV/61. Orig., perg. (39,5 X 47,5), pecete timbrată. Trad. ibidem, MCCLXXXVIII/6. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strîmba, 61—66. 1 Loc alb. 304 www.dacoromanica.ro 144 1628 (7136) august 17, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod eliberează din rumânie satul Gureni, din jud. Gorj. f AIhaoctYeio EokYeio, Iw îlrttâdHApS koekoaa h rocnoAHHt Ktcou 3Ea\aI &8rrpp0KAaxYHCK0E, cHHt KEAHKAro h np-bAOKpdro, noKOHHHAro Iw HAYiaui koekoaa. A,akat rocnoACTKO aih cYio noKEAfcHYio rocnoACTKA aih ceawk royp-feHYH wt c8actko rOpJKHA H HACAfcAHHIţHAI CEAOK HA HMi : KoCTAHAHH H CtOHKA H HtHHAt H KptMIOH H llAlţKO KoKOlţOK H nAK KptMIOH ^OAO^AHOK H CtC METOAI HJf H CtC BpATYH HAI 34 WMHHt H CtC CHHOKH HAI, EAHIţEAI Bort npHtlSCTHT, HKOKE A<* c8t CKOHA1 CEAO rSptHYH KHUIE nHC, CtC KtCOAl JfOTdpO/H H CtC KtC X°A9K0AI WT nOCK^AH H WT no KtC pTdpO/H, KApE EAHKA CE X^HT HSGpAT, WT X0T nO CTApE XOTApE H BEAtrE, MTO c8t BHA AP^KHM^. H JfOTdpOKE CEAOK fi,4 CE 3HAET : WT KpH-khha HdpAoeSK no koaa 8 rop A^P» ha Aftp&t Il8pKAp.OAOK h no rpSEiţS A»PH Ept-X#A CTSpHAOp H WT T8ia A®pH 8 KAAAEHHIţA IwHAUlOK H nO KptX HA A^A A®pH HA rpSXOTSA BptTOAnEAOp H no KEAHKA A\EH*A A®pn 8 x*tap8a IlElJIHUIAIIHAOp. IIoHEKE TOrO CEAO T8ptHYH KHUIE nHC KHAO ECT KtC AIOAYE KHESH H CtC WHHHE hai wt A^AH 3A np’bA’kAH wt aakho KpEAlE, wt npH A^hYe npouYH CTApi rocno-AApH. fl nOTOAA, KtAA ECT BHA Kt ArHYE nOKOHHHOAl IIlEpEAHOB KOEKOA, A 'CEAO rsptenYn khuie nuc, whh npoAAAouiE ce Ktcnx kemhhh ctc ckakax WTtMtcTKA hai CTOHKtK KHCTYiap, WHH 3A A^pA KOAfc HAI, KpOAlfc HH EAHA CHAOCT. H WT TOrAA, WT npH A*>HYE OlEpGAHOK KOEKOA A® HHHfc KtC BHA CEAO rSotHYH CTOHKtK KHCTYiap. fl nOTOAl, KtAA ECT bYw Kt ABHYE POinOACTKA AIH, Kt nptKOE pEA8 3A roc-nOACTKYl 3Af Bt 3EAIAE, A CrOHKA KHCTYiap WH AlOKAKCTKOKAA ck c8t WT Kt POCnOACTKA AIH ctc 3AA AIOKAKCTKYE H CtTKOpHA ECT CTOHKA KHCTYiap roenOACTKA AIH Al HOPA nAP8B8 H WCTAAH C8T AAtJKHS POCnOACTKO AIH AIHOrA pA3A0r 3A HOKIţH. TaJKE KtAA ECT BHA CtAA Kt ABHYE POCnOACTKA AIH, Kt HA KTOpOE pEAS 3A rocnoACTKYl 3AE Kt 3EAIAE Eaauikoe, a rocnoACTKO aih ctAi taeaaa ta nAr8B8 h ASjkhokehYe ; tajke ctAioTpnxoAi rocnoACTKO aih K8nuoHKE c8t A*CTH-SAA C8>KAEhYA H AHKAHAIAI H ctc KtC CtKtTOAl X°P(RI TEpE CtAI 83kXOAI rocnoACTKO AIH KtctX CEAA H WTtMtCTKYEX CTOHKtK KHCTYiap no p!3A0rA TOCnOACTKA AIH pAAY tae a&kiiokehYe h narSGS mto c8t ctTKOpHT rocnoACTKO aih, tepe hai ctAi khe-SHCTKOKAA H CtAi CKOBOAHA POCnOACTKO AIH H no TOfO CEAO Tb'pfcHYH KHUIE nHC, 1 Loc rupt. 20 — Documente — c. 915 305 www.dacoromanica.ro TlpE CK8nOR4A Ct C8T CkC HORIţH WT Kli rOCnOACTBO MH 34 REMHhYE, 34 C JKHATH rOTOKH, CkC 83H4HYE R-kCb/H EOA’bpO/H REAHlţH H /H4AH WT AHB4HO/H r0CI10ACTK4 /HH H CkC 83H4HY/k ETiCt/H AlErTdUlOAt WT WKOAHO/H AHCTO/H. H CkTKOpH]f®/M rOCnOACTKO /HI CEAOR rSptHYH cYf KHHr r»Cn»ACTR4 MH 34 CK8n»R4HYf H4 p8K4 HM, HKMKf A<* C8T KH(SH H4A A^AHH4 HM, K4K0 (CT EYw H WT nptttA' KpfcAK H CBOCOAHH 34 REHHhYE CkC AOEpo iHHpHO wt HHH-k h a° K"bK4, 4 nopSAfHYEjf Ctohktib rhctYqp HHjfTO Tp-fcE$ CkUl HH/HH A<* W HMAT, H8 A4 fCT 8 /HHpHH 34 BEMHhVE WHH H CHHH HM, nOHEKE CK$nOB4A ck C8T CEAO rSptHYH WT rOCnOACTB4 KE H 34KAHH4HYE nOCT4RAtE/H rOCnOACTRO MH no WUIECTeYiO rOCnOACTKO MH, Koro H3EipiT rocnoAk Eork ehth kt». Tpar rocnoACTR4 mh rocnoA4p 3eaiah Kaauikoe hah wt cp’kAHMH4ro nA0A4 rocnoACTE4 mh hah wt ckpOAHHK H4U1E hah, no rp-beEjf H4UIH HAH WT HHHOnA'k/HEHHK, A<* 4I{JE nOHTET H nOHOBHT H SKpknHT cYlO KHHr TOC-noACTEO mh, Toro rocnoAk fiorii a<* r4 noHTET h aa ckXp4HHT eti rocnoACTR-b iro h 4 Eli bSahjjhx R-biţE^ A^ma iro. â aljjeahwe he noMTET h he nOHOBHT h he 8t-KpiiAHT cYe KHHr rocnoACTR4 mh, 4h8 w nonspET h pasopET, Toro A4 ect tptiKaet H 4H4TE/H4 H 4$8pEC4H WT 'THf CK^TH WTlţH EJKE c8t Eli HEKEH H A4 H/H4T M4CTYIO CkC I8A4 H CTiC TpliKAETO/H fTpYA BES8/HYE H CkC HHHH/HH HER-fepHH Î8A«. Ce>ke 8bo h ceeahteaYe nocT4RAtE/H rocnoACTRO aih: >K8naH Xpusa rea akophhk h >K8naH $YEp4 rea Awrw$K8n4H iWHp rea en4T4p H >K8n4H A,8/HHTp4KH KfA CTOAHHK H PdAldHAH REA KO/HHC H JSJ/A/H4HAH REA nixapHHK h >K8n4H Kohahao rea hocteahhk. H HcnpaRHHK,...1 H Hanncax as, AiniiA4T AwrwijsET, r-r h4ctoahh rpaAy B8K8pEijiY, /H-kcEiţa 4Rr8CT sf AbHH H WT C1i3A4hYE /HHp4 A4KE A» Ciro HHC4HYE WT Qf^MA TEK8l|14rO A’bTO/H, Eli AkT x3pAS, 4 WT pOJKA*CTE4 XpHCTORO xîjfKH. t Iw fTAHâ4HAp8 RWEEWA4, /HHAOCTYlO Eo>KYlO TOCnOAHHk. Hw 0ah34hap8 bohboa4 f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Gurenii din judeţul Gorj şi moştenilor satului anume: Costandin şi Stoica şi Nenilă şi Crăciun şi Laţco al lui Cocoţ şi iar Crăciun al lui Ciolofan şi cu ceata lor şi cu fraţii lor de ocină şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Gurenii mai-sus scris cu tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul oricît 1 Loc alb. 306 www.dacoromanica.ro se va alege, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne care sînt de demult. Şi hotarele satului să se ştie: din Crivina lui Pardos pe apă în sus pînă la Mărul Purcariului şi pe Gruieţu pînă în Vîrful Sturilor şi de acolo pînă în Fîntîna lui Ionaş şi pe vîrf la deal pînă la Gruhotul Vîrtoapelor şi pe mejdina mare pînă în fruntea lacului şi pe plai la deal pînă în Alba şi de acolo pînă în Bistriţa şi pe Bistriţa pînă sub Oslea şi de acolo Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 68. Orig., perg. (37 X 50), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1745. Copie slavă, cu o trad., la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 245—247. EDIŢII. Ştefulescu, Doc. sl.-rotn, 445—447. 145 1628 (7136) august 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pavlachi fost mare comis moşie la Căzăneşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Pavlache biv vel comis şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Căzăneşti sud. Vlaşca, însă din partea lui Mihăilă doă părţi din cîmp, din pădure, din apă şi din mori şi din dîrstă şi din livedea Babelor şi du preste tot hotarul oricît să va alege dupretutindinea, iar Mihăilă să stăpînească o parte. Pentru că au fost stăpînit Mihăilă jumătate de moşie din sat din Căză- 1 Loc alb. m www.dacoromanica.ro neşti încă mai dinainte vreme. Iar cînd au fost acum, iar Mihăilă, el au'venit înnaintea domnii mele în divan de au vîndut aceste doă părţi de moşie ce s-au zis mai sus boerului domnii mele lui Pavlache biv vel comis, drept 10 500 aspri gata. Şi au vîndut Mihăilă aceste doă părţi de moşie ce s-au zis din Căzăneşti de a lui bună voe şi cu ştirea tuturor megiaşilor dinprejurul locului din sus şi din jos şi cu ştirea fraţilor lui. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Mihăilă la mîna boierului domnii mele Pavlache biv vel comis de vînzare. Şi au rămas lui Mihăilă să stăpînească o parte. Pentru aceia, am dat domnia mea lui Pavlache biv vel comis, ca să-i fie această mai sus-zisă moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strene-poţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Hriza vel vornic şi jupan Fierea vel logofăt şi jupan Trufanda vel vistier i jupan Mihu vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i jupan Ramandi vel comis i jupan Diamandi vel paharnic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic, Fierea vel logofăt. Şi am scris eu, Evdocsie logofătu, în scaunul cetăţii Bucureşti, luna august 18 zile şi de la Adam şi pînă acum cursul anilor 7136 <1628>. Acest izvod s-au tălmăcit pe limba rumânească întocmai după hrisovul cel slovenesc la şcoala mănăstirii Colţea de aici din Bucureşti de mine cel mai jos iscălit, 1797 avgust 17. Az Chiriţă dascalov de la mănăstirea Colţea ispisah. Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clejani şi Căzăneşti, nr. 1268, p. 45. Traducere. 146 1628 (7136) august 20. Popa Ioan Crontiris vinde lui Caloian Stagazi o prăvălie in Bucureşti. Aia TTjg jiapouau; opoA,oyiaq icai arcoSii^aioţ SiAxmicb eycb o nana 'IoâvTjq o Kpcovifipii; io jtoq ai7io0A,T)(ja ttiv 7ipopoA,fi oîtou f|xa ano tcov naiGepcb pou, 8ia tt]v jrpiKa pou, ica8ia to Xpaîoq oîtou pai Xpaicbaiav tj 7ie0aipâ pou ctto MîiouKOupaicriv xoO KaA,oyiavr) Eraya^ri 8ia 87, nyouv âySâvia 'inia- ica ttiv auipOAjicra pai io rjSiov pou GaiyTjpa Ka pai io 0aiA.Tjpa xrjg îraîraSiai; pou icai ttiv aiîiouAjiaa pai tcov to îKpocrexfflv» pai p<6v> ypdpa Kax’ epnpoadev xa>v paiXX(ov rirco-ypâ»i/ai. Kai Pavo* Kai xt]V PoOXa pou. Ev sxii aXKV» ^vi auyoiKjxou k'. t rylvto? K6x^ii? papxfjpo eig xd fivGev t ’IIpdKog nap6v papxipo xa fivoGev t ’laxpd? Mdvxog papxipog t ’Hadpite Advou paprf|po xd fivoGev t EuaxdGiog Kdaxa papxfipog. t ’HXfiaq Pouxţdpii papxîpag t Ty^dvog rţiiodpKa papxfj

o xd fivoGev1 ţ CTdH 3»AcmtH KSniţS. H CHH-K fro CTOHKd H KoeTA rpd/HdTHK CTdp H GTdHMKi/i aTbkoh rocnoACKS H GfAidH CTdp C8A4S H CHHTi fro nifpGdH H IldTHlIJdX KOKOKdp K$ ^fMOp'fH A$H Eu popa Ioan Crontiris fac cunoscut cu acest zapis şi adeverire, că am vîndut prăvălia pe care am avut-o în Bucureşti de la socrul meu, din zestrea mea şi din datoria ce-mi datora soacra mea, lui Caloian Stagazi, cu 87 de galbeni, adică optzeci şi şapte. Şi am vîndut-o de a mea voe şi cu voia preotesei mele şi am vîndut-o şi cu < ştirea > tuturor vecinilor. Şi nimeni să nu strice aceasta. Şi pentru adevărată credinţă s-a făcut zapisul de faţă, în prezenţa celor ce vor semna mai jos. Şi pun şi pecetea mea. în anul 1628 luna august 20. f Ghinea Coţi mărturisesc pentru cele de mai sus. f Proca fiind faţă,mărturisesc cele de mai sus. f Doctorul Manta martor, f Isar al lui Dona mărturisesc cele de mai sus. f Eustatie Costa martor, f Ilie Ruceri martor. f Iane Giurca mărturisesc cele de mai sus 1. f Stan Flocean negustor şi fiul lui, Stoica şi Costea gramatic cel bătrîn şi Stanciul diiacon domnesc-şi 1 Primele 7 semnături sînt autografe. 310 www.dacoromanica.ro Semăn cel bătrîn, judeţul şi fiul lui, Şerban şi Patişah cojocar cu feciorii lui. Arh. St. Buc., M-rea Nucetu, XV /4. Orig., hîrtie (31 x 22), pecete aplicată. 147 1628 (7136) august 20. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Bunea logofăt ocine, vii şi livezi în Grădiştea de Jos şi de Sus, din jud. Vlaşca. f flUYrtocTYfw EoikYiio, Iw YlAfâdHApS BOfBOAd h rocnoAHH-k b-ecoh afAlAf ^SrppOKădjfHfCKOH, chh-k nptAOKpdro h noKOHHaro Iw HrtYtaui BOfBOAd. A'18'1'1, roc-noACTKO aih cY» noKfAtm'f rocnoACTBd aih CA8r rocnoACTBd aih E8hib Awrojjsrr h c*kc chhobh fro, fAHiţfKf Eor-k A^poBdX, aKOKf A4 hai ect whhh8 8 ciao 8 ^oa rp'KA'fiP'fe WT C8ACTBO RAdlUKd, A MO A8/HHTPOB KOpHHK KCfcX, BdpH fAHKd Cf JfTHT HSEpdTH IVT flOAlO H WT IliS/U h] IVT BOAd h WT BHHOrpdA H WT AHBfSH H CKC BfAHKd KHHOrpdA4 EOAfcpCKd WT nO B"kC XOTdpO/U, WT XOTdp A®PH X0T nOHfWf CYlO BHHOrpdAY H WHHH8 H AHBfSH EHAH e8T (10K8(1HA WT ,\8AIHTp8 KOpHHK fl|lfJKf WT HJHnptTKAf EpfcAlf WT Hd A8HrOH H WT Hi YHhK8a GTdHHIOA H WT Hi A0KPf BOpHHKSA H WT Hi TS^Op ipMiUl H WT Hd 3a»8a H WT Hd GTpfcKfc H WT Hd Pl»A8MtH8A H WT Hd Aloroui H WT Hd Hfcr8 H WT Hi KdHt H WT Hd GtOBH H WT Hd E8Ht H WT Hd M'KACdH H WT Hd GTTiHHCAdB fl-kT-klOA H WT Hd GTOHKd GKA-fcnO. H ndK aKf fCT nOHKTdA B-k JKHBOT frO. H eha^Xoai rocnoACTBO aih h SdnHCOBf ^Saihtpok bophhk Hd p8K8 E8HfB aw-roţfT CkC A1HOSH EOA'kpH CEfA^TfAN H CkC BfAHKd KAfT$d 8TBP”k?KAWd, KdKO no 311 www.dacoromanica.ro C'K/Hp'KT f/H8 HHJfTO IVT C-kpOACTKYf fAUS H((A>M Tp^BJ H iHfT'bXa fl,i HC HAMTS CKC C'tto BHUJt pfMfHH IVMHHH, HH/Kt BpdT, HHJKf KH8K, HHJKf nptBHSM'kT’K, BCS TTiMTiO ESH-k AWrO^fT. fi KTO P4IIT pH3AP (lOAtHASBdHYf, A Toro MhAOBfKTi M CCT TpfKrtfT H HAt fCT eYfO BHUJt pfMfHH IVMHHH H BHHOrpMY H AfBfSH A^A^S H B'k IV^AES HAtS H CklHOBH HAt H BHSKOAtS H llp'fcKHSHfTOAtS H Hf IVT HtKOrOJKt HtnOKOA’fe-EHAtS, nopHSAto rocnoACTsa aw. OfJKf H CKt A'bTtAW IIOCTABA'kCAt rOCnOACTKO AtH-' WSlMH XpHSfc BtA ABOpHHK H ÎKS-nYfpYfp f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Bunea logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să le fie ocină în sat în Grădiştea de Jos din judeţul Vlaşca, partea lui Dumitru vornic toată, ori cît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din livezi şi cu via cea mare boierească, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar. Pentru că această vie şi ocină şi livezi au fost cumpărate de Dumitru vornic, încă de mai înainte vreme, de la Lungoci şi de la Micul Stanciul şi de la Dobre vornicul şi de la Tudor armaş şi de la Zmeul şi de la Streche şi de la Răduceanul şi de la Mogoş şi de la Neagu şi de la Canea şi de la Stoian şi de la Bunea şi de la Mădgan şi de la Stănislav Lătîiul şi de la Stoica Tunsul. Şi iar să fie slugii domniei mele Bunea logofăt ocină în Grădiştea de Sus partea lui Dumitru vornic toată, însă care ocină a fost cumpărată de Dumitru vornic de la jitelniţa Maria, fiica lui Vişan postelnic, din cîmp şi din pădure şi din apă, din hotar pînă în hotar, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că aceste mai sus-zise ocine şi vie şi livezi au fost cumpărate de Dumitru vornic încă din zilele altor domni bătrîni. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Dumitru vornic el a venit în divanul cel mare, înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, de au mărturisit că a dat şi a miluit pe fiul său vitreg, pe Bunea logofăt, cu aceste mai sus-zise ocine şi dedine pentru multă căutare şi îngrijire, cu care l-a căutat şi l-a îngrijit Bunea logofăt în vremea 312 www.dacoromanica.ro bătrîneţei şi neputinţei şi în boala lui şi pentru multă cinstire cu care l-a cinstit în viaţa lui. Şi am văzut domnia mea şi zapisele lui Dumitru vornic la mîna lui Bunea logofăt cu mulţi boieri martori şi întărite cu mare blestem, ca după moartea lui, nimeni din neamul lui nici o treabă şi amestec să nu aibă cu aceste mai sus-zise ocine, nici frate, nici nepot, nici strănepot, fără numai Bunea logofăt. Iar cine va strica această miluire, acel om să fie blestemat de trei ori şi afurisit de 318 părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie în veci. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Bunea logofăt, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi vii şi livezi dedină şi de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho spătar şi Dumitrache mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Şerban logofăt, luna august 20 zile, cursul anilor în anul 7136<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CLXXXVII/2. Orig., hîrtie (36 x 26), pecete timbrată. 148 1628 (7136) august 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul de la Văleni, în dealul Piteştilor. f MeeaoctYeio EoîkYeio, Iuf flnEâdHApS BOEBOAd h rocnoAHH-k b-bcoh seaiae OyrrppoBrtdjflfHCKof, chitb BEAHKdro h np-bEAdrdro, (iokohhho/H8 îw HnYtauj BOEBOAd. A,dBdT rOCnOACTBO AM cTr© BEAEhYiO rOCnOACTBO AM CB'bTOAlS, BOKECTBH'kH AiONdCTHp 30BE/H0/H8 TSt1OHE>KE CK/H A*M H nO/HH1Bd-)(OAJ rOCnOACTBO AM no CBtfTd AlOHdCTHp T$TdHd ClC Toro BHHdpHMtO, AOCTOdHÎA 1 Omis. 313 www.dacoromanica.ro rocnoACKd, f>Kf fer ehim nncati, kako (ct eha a<*a h noAiHAOBAA h wt fÎAfâdHApS BOfEOAA, CHHA nOKOHHHOAl PaA^AA EOfEOA- H KHA’kX0'^ rOCnOACTKO AIH H XPHCOK8A rocnoACTKo fAiS sa aihaobahTc, CKTKopf h cec BfAHKOf kaiteo. TdKowAfpf ceai noAiH-aoeaa h rocnoACTKo aih no cB-kTd aiohacthp T86aha cec BHHiipHHiOA, a*aa rocnoA- CKA, KAKO fCT EHA H IVT fiptjKAf EpfcAlt, BKOJKf fi,i ESAH POCnOACTEO AIH H pOAHTf-aY(AI rOCnOACTBO AIH EfHHOf EliCnOAlHHAHYf, A CE-kT-kH AlOHACTHpH TStahha, A<> W teT STEp'KWAEHYt H Eli IIHIJIS, i EOJKfCTBHHAI HHHOKOAI Eli SCTpAES. Gfro paAY, rocnoACTB© aih ceai iiohokhxoai h SKp-knHXOAl xphcoe$a flAfâAHApiVK KOfKOA, chha Paavaa EOfsoAA h haa cY» KHHr rocnoACTKo aih, Qkoiki AA *ct cYf AtHAOEAHYf AA>K( AO Eli KtKH H Hf IVT KOrOÎKAO HfnOKOA"kBHAIO, flopHSAlO POCnOACTEO AIH. SlJlfKf H SAKAHHAHYf nOCTAEHX POCnOACTEO AIH : 110 IVUPECTbYiO POCnOACTEO AIH, Koro H3ECpfT rocnoAii Borii ehth eaa1t(a h rocnoAApii 3fAiAf Baauiko( hah wt cp'ea’ehhapo nAOAA rocnoACTEo aih hah ivt cepoahhka haiiih hah, no rpfccfx hauk, HAH IVT HHHOnAAAKHHK, AA AlflE nOHTfT H nOHOEHT H STBp’EAHT cYf KHHr POCnOACTEO aih, topo rocnoAii Borii a<* pa noMTfT h a<* cexpahht b'e rocnoACTE-k fro h a Eli BSACPHX KEl^AX ASUM fPO. (I AlflfAHHCf Hf nOMTfT H Hf SKp'kflHT H Hf nOHOEHT eYio khhp rocnoACTEo aih, topo rocnoAii Borii a a Hf pa noMTfT h Hf cexpahht b'e rocnoACTE-k fro, a Hf Eli eSa^Ix Efiţfx a^uia fro. (I KOf maobIck pxfT nontpfT H paaopfT h pacnnfT h hcxabhtY cYf khhp rocnoACTEo aih, topo rocnoA*E Borii AA PA pA30pfT H nonfpfT H pACHnfT 3A* T-kAOAl fPO, A Eli ESAtMMX BflţAlX' A$UIA fro. H Ai fCT TpiiKAfT H AHAOfAIA H A$$pfCAH IVT "tST CE'fcTH iVTIţH, BKf C#T Eli HfKfH H AKf B"E-31inHUIf HAA KpiiE POCnOAA BorA H CnACA HAUlfrO îcoyCA XpHCTA H pfKliT : „B’KSAIHX, Eli3AIHX“ H KpiiE fro HAA HH^ H HAA MfAA «X, QKOHCf fCT H K#AfT Eli E'kKH, AAlYtt-Of?Kf 0^'EO H CEfAfTfAYH nOCTAEHX POCnOACTEO AIH : JKSnAH XpH3A BfA AKOpHHK H JKSllAH <î>YfpA EfAHKYH AUTlVlJlfT H HtSnAH Tp8$AHA4 EfAHKYH BHCTYtap H JKSnAH AlHXO EfAHKYH CnATAp H JKtSnAH A.SAIHTPAKH EfAHKYH CTOAHHK H JKtinAH PaAIAHAH EfAHKYH KOAIHC H >KSnAH AJaAIAHAH EfAHKYH nfX^pHHK H H&nAH KOHAHAO EfA nOCT*AHHK. H HCnpAEHHK, 4>Yfpa EfA AOrO^fT. H HAnHCAX Asii, flfntAAT AoroijifT, Eli hactoahYh rpAAV BoyK8pfi|iY, Ai-kcfiyA AKrSCT KP AHHH H IVT iTAAAIA AA^f Eli Cfro flHCAHYf TfMfHYf A-fcTOAl, Eli A"kT x3pÂS, A IVT pO>KAfCTEA XpHCTOEO, xAXKH. t Iw flAfâAHApS BivfEivAA) aihaoctYio BohcYio rOCnOAHHE. HlV ilAHâAHApS BOfBOAA f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tutana, unde este hramul sfîntului Atanasie de la Athos şi părin- 1 Omis. 314 www.dacoromanica.ro telui egumen Grigore şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în locaşul acela, ca. să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, care este mai sus-zisă, vinăriciul,. însă partea domnească care este pe ocina sfintei mănăstiri de la Văleni pe Dealul Piteştilor, tot vinăriciul cît se va alege că se cuvine domnesc, din zece vedre, o vadră, însă toată partea domnească de vinărici, pentru că am dat şi am miluit domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu acel vinărici, ce se cuvine domnesc, care este mai sus-scris, precum a fost dat şi miluit şi de Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul de miluire al domniei lui, făcut cu mare blestem. De asemenea am miluit şi domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu vinăriciul, partea domnească, cum a fost şi mai dinainte vreme, ca să fie domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire, iar sfintei mănăstiri Tutana să-i fie întărire şi de hrană, iar dumnezeieştilor călugări de întremare. De aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui Radu voievod, şi pe această carte a domniei mele, ca să fie această miluire pînă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpîn şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte-a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şî nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va călca şi va nimici şi va risipi şi va strica această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească, să-l calce şi să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt laNicheia şi să aibe parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1" şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi-jupan Diiamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna-august 23 zile şi de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul' 7136, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. 315 www.dacoromanica.ro f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodâ, XVIII/96. Orig., perg. (38,5 X 52), pecete timbrată. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XlX-lea. 149 1628 (7137) . Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Fier a mare logofăt nişte vecini din Vulpeşti, care s-au vîndut cu ocinele lor din Vulpeşti, Tom-şani şi Curteni. f AlLtocTlfio BoJKÎtw, Iw ffarâdHApoy BO(BOAd h rocnoAHH-h b-kco( smui &8rrppoB/tdxY(CKO(, chh-k B(/tHKdro h np-kAOKpdro, noKOHHdro îw H/uraui so(BOAd. AdBdT rocnoACTBO /MH cYw noBfăftifro rocnoACTBd mh noMKT(HHO/M8 npdHHT(/\io roc-noACTBd /MH woyndH 4>îepd b(a /twrwjjHT h cbc chhobh (po, (AH(ţ(K( Eop-k Ader, i3Ko>Kf a<* /Mo Kt H'kKOf BfMHHH wt c(/to 8 E8/vki|ih, no H/Mf: fânp-k, chh-k H-fepo-AOB H ChC CHHOBH (PO H ChC BTiCdJf A*dd (PO 3d WMHH8 WT E8/UHIJITH H BdA'b ChC CHHOBY( (ro H CKC K’KCdJf A*dd (ro 3d WMHH8 WT C(/tO To/MIUdHH H WT Ci/lO KSpT-feHH H Hp/M-bH, CHH-K AtHjf'KHă'KB EHWpdp8A H CKC CHHOBH (PO H CKC B*KCd]f &iA4 (ro 3d WMHH8 WT JfOTdpO/M B’KpG'KTdpHrtOK H H(pHHKd, BpdT BdAdd (PO 3d WMHH8 WT E8An(l|IH H PdT-k CKC CHHOBH (ro H CKC H-hCdJf A(Ad (ro 3d WMHHS WT E8ăn(l|IH H WT To/MIUdHH H GTdHMIOA, BH8K PdT(B, ChC CHHOBH (ro H CKC B*KCd AiAi (PO 3d WMHH8 WT E8An(l|IH H WT To/MIUdHH H HfcP, CHH-K GTdHMIOAOB, CKC CHHOBH (PO H CKC B-hCd)f A*dd (PO 3d WMHH8 WT E8ăn(l|IH H TdTSA, CHH-K &CTdB 3d KpdBS H CKC CHHOBH (PO H ChC B-hCd)f A*dd (PO 3d WMHHS WT Ii SpT'bHH H AldH-k, CHH-K HwHOB H CKC CHHOBH (PO H CKC B-hCd)f A*dd (PO 3d WMHH8 WT E8An(l|IH, WBdM( nOAOBHHO Sd 8>K-K. UoH(>K( cYlO BHIU( p(H(HI( rtO\'AY( whh C8T BHA( KH-bSH CKC B-hCdJ( A*dH (PO 3d WHHH8, (1|IH>K( WT HdHnpiOKAE Bpb/M(. Td>K( nOTO/M, K-KAd (CT BHA CKAdX, BTi A^HI POCnOACTBO MH BTOpdPO p(A$ 3d rocnoA-CTBY(, cYlO BHIU( p(M(H*l*( AIOAY(, WHH (CT npHIUAH Hd nOMKT(HHO/M8 flpdBHT(rt( POCnOA* CTBd /MH KSndH K8fldH $Yfpd BCA AWPO^SCT, KdKO (CT npOAdBdTH CI WHH 3d CBOH A©EpO BOAIO, BI3 HEEAHO CIAWCT. GlPO pdAT AM®JC0/M H POCnOACTBO A1H IIOMKTlHHdPO lipdBHTEAEAf POCnOACTBd A\H JKSfldH iepd BIA AWP02|SIT, I3K02KE Ad AlO ICT CYl© BHU1I plMIHλ BIMHHH CKC CHHOBH IPO H CKC B’KCfcjf A. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XLII/50. Orig. hîrtie (43,5 X 29), pecete aplicată, căzută. Lunile, după divan. 1 Loc alb. 318 www.dacoromanica.ro 150 1628 (7137) septembrie 2, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe preoţii Dragomir şi Lupul. f rtlHitorrVew EoK'few, Iw flAeâdHApS KoesoAd h rocnoAHHii, chnti noKOHNdro Iw HaIbui KoesoA Rt xăpÂs. După: Al. Ştefulescu. Doc. sl.-rom., p. 448—449. Orig., hîrtie, fost în Muzeul Gorjului, doc. 101. EDIŢII. Iorga, St. şi doc., VI, 467—468 (fragment dezvoltat). 319 www.dacoromanica.ro 151 1628 (7137) septembrie 3. Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Radu Brînzea postelnic să aleagă moşia de la Topoloveni a m-rii Nucet. f YHhaOCtYEIO EoJKYEK», Iw flAEâdHApS KOCBOA mhaoctYio Bo>kYio rocnoAHHh. Arh. St. Buc., M-rea Nucet, XX/12. Orig., hîrtie (31 x 20,5), pecete aplicată, căzută. 152 1628 (7137) septembrie 4. Cazan vinde lui Necula vistier ocină în Sărâţeni. | Adecă eu Cazan de Sărăţeni scris-am acest zapis al mieu să fie de credinţă la mina jupînului Neculii vistier, ca să să ştie că i-am vîndut 30 de stîn-jăni de ocină din Sărăţeni, din hotarul de sus, drept 1 500 de bani gata. Şi o am vîndut de bună voia mea, fără de nici o silă, ca să fie dumnealui moşie. Şi mărturie: jupan Staico vornic i Balotă ot Sărăţeni i Simpietru i Stan ot Frăţileşti. Aceast-am scris să să crează. Septemvrie 4 dni, leat 7137<1628>. Eu Cazan. Staico vornic. Hrizea vel dvornic. Gherghe logofăt. Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enachc, ms. 314, i. 180 v. (nr. 15). Copie. 320 www.dacoromanica.ro 153 1628 (7137) septembrie 7. Stroe postelnic vinde partea sa de ocină din Stăneşti lui Vlad vistier. f Adecă eu Stroe postelnic, feciorul Badei peharnic de în Grădişte, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Vladului vistiar, ca să se ştii că i-am vîndut a mea toată partd de ocină de în sat de în Stăneşti oarecîtă se va atege despre alalţi fraţi ai mii de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă, şi cu rumâni anume: Avram şi Pro-dan i Datco i Mateiu i Sin i Albul i Sin i Dragomir cu frate-său Cîrstea i Lupul i Răf&u cu feciorii lor şi de în şăzutul satului oarecît se va al£ge despre tot hotarul, pentru că o am vîndut jupînului Vladului vistiar derept 160 de galbeni, de a mea bunăvoe fără de nici o silă, ca să-i fii dumnealui moşie şi coconilor în veac. Şi la această tocmeală a noastră, fostu-au şi mărturii boiari anume: ot Comane, Staico cliucer i ot Ungurei, Dobrin logpfet, i ot Grici, Stan postelnic i ot Mihăeşti, Stan i Diicul, i ot Potoroasa, Oancea i Stroe. Aceasta am scris ca să se ştii. Şi pentru mai mare credinţa, pusu-mi-am pecetea mea. IIhc Avkcfiţa CtnTfMgpYf 3 AHHH, BTk AtT xSpîli. Eu Stroe, fecerol Badei, screşe cu mîna me Dumitru ban Dobrin logofet Stan ot Greci Eu Staico clucer 1 Stroe i Oncia i Stroe braţ Stroev. : „Stoineştie" Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 28 525. Orig., hîrtie, (30,5 X 21), pecete aplicată. 154 1628 (7137) septembire 10. Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Condilo mare postelnic să hotărnicească ocinele unor mănăstiri la Izvorani şi Şte/ăneşti. f ÎHhaoctY» EowYfie, Iiv flAfâaHAPS boiboa<* h rocnoAHHTv, cHH'k noKOHHaro Hw HaYcain koeboa AdK4T rocnoACTBO m cY» noBta'fcHYf rocnoACTBa aw no*mHHOA\8 npaBHTfac rocnoACTEd am >K8naH K-kha^o bmYkY( noeTMHHK, ca să fie volnic cu 1 Semnăturile sint autografe. 21 — Documente — c. 915 321 www.dacoromanica.ro această carte a domnii măle de să hotărască ocina de la Izvorani şi de la Ştefăneşti şi să o împietrească; care ocină iaste a sventei mănăstiri de la Argeş şi a sventei mănăstiri de la Vierăş şi a sventei mănăstiri sveti Nicolae şi a mănăstiri de la Băltăni, cară iaste a maicăi Anghelinei, unde iaste hramul Prăpodobna şi a jupînului Muşat vtorie vistiar şi a lu Tudoran sluger şi a jupîi-năsei Marăi, cu 24 di boiari ce sînt luaţi pre răvaşele domnii măle, de să hotărască şi să o aleagă şi să o împietrească de cătră ocina oraşului Piteştii şi să-şi lipească cine-şi ocină lîngă ocina lui, cum au fost lăgea şi mai denainte vră-me, de la alalţi domni bătrîni şi cum va cu dereptate, aşa să o aleagă şi cum vor afla aceşti 24 de boiari, cu ale lor suflete, pîntru că aşa iaste învăţătura domnii mele. HuaKO m Htc-r, no pfu rocnoACTBd mh. H HCnpdKHHK, CdM PCM TOCnOACTKd A\H. IlHC CfnTfAtKpCe 7 A*»HH, AfcT xBpivS. f Iw H/\c3dHApS KuitRW4A, aumoctY» BojkTio rocnoAHHii. Hw flAHâdHAPS KOHKOAd Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIX/6. Orig., hîrtie (30 X 21,5), pecete aplicată, căzută. 155 1628 septembrie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu moşie la Drăceşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele, credinciosului boia-rului domnii mele jupan Dumitru Dudescul biv vtori vistiiar şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Drăceşti în judeţul Ilh, însă dîn partea lui Pogan şi a frăţine-său Vişan, 40 de stînjăni dă moşie, dîn cîmp şi din pădure şi din apa Mostiştii şi din siliştea satului du pretutindenea, oricît s-ar alege du preste tot hotarul, pentru că au fost cumpărat boerul domnii mele jupan Dumitru vistiiar aceşti stînjăni de moşie de la Pogan şi de la frate-său Vişan ot Drăceşti, drept 1000 aspri gata încă din zilele lui Gavriil vodă, cînd au fost curgerea anilor 7128. Şi iar să fie boiarului domnii mele jupan Dumitru vistier, moşia la Drăceşti, iarăşi dîn partea lui Pogan şi a lui Vişan, 100 de stînjăni, du pretutindenea şi du preste tot hotarul oricît s-ar alege, pentru că aceşti stînjăni de moşie ce s-au zis mai sus, i-au fost cumpărat Muşat Suguşăscul iuzbaşa din oraşul Bucureştii de la Pogan şi de la frate-său Vişan, drept 4 000 aspri gata, 322 www.dacoromanica.ro acum, în zilele domnii mele, fără de ştirea şi fără de voia boiarului domnii mele Dumitru vistiiar. Apoi, cînd au fost pe urmă, dac-au prins Dumitru vistiiar dă veste, el au venit înnaintea domnii mele la judecată, dînpreunâ cu Muşat iuzbaşa, şi aşa s-au plîns Dumitru vistiiar la marele divan înnaintea domnii mele, cum au cumpărat Muşat iuzbaşa aceşti 100 de stînjăni fără de ştirea lui şi fără de voia lui şi nu l-au întrebat. Drept aceia, domniia mea însumi, am luat seama şi am judecat dupe dreptate şi dupe lege, înpreună cu toţi cinstiţi boeri domnii mele şi am socotit domniia mea cu tot divanul, cum este obiceiul ţării şi însumi domniia mea am dat boerului domnii mele Dumitru vistiiar dă i-au întors toţi bani lui Muşat iuzbaşa înnapoi, dînna-intea domnii mele dîn divan, pentru că au fost el mai volnic Dumitru vistiiar a cumpăra, decît alţii streini să s<ă> amestece întru moştenirea aceasta, precum iaste el moştean la sat încă mai denainte vreme şi nu să cade lui Muşat iuzbaşa să cumpere, pentru că n-au avut treabă. Apoi au rămas Muşat iuzbaşa dă lege şi de judecată, dînnaintea domnii mele, cum amestec la sat la Drăceşti să nu aibă. Pentru aceasta, am dat însumi domniia mea boerului domnii mele lui Dumitru vistiiar, ca să fie lui moşie de baştină şi ohabnică feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Hrizea vel vornic i jupan Hera logofăt i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Mihul vel spathar i Dumitrache vel stolnic i Ramandi vel comis i jupan Diiamandi vel păharnic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic Hera vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaunul cetăţii Bucureştilor, septemvrie 13, şi de la Adam pînă acum, curgerea anilor leat 7139<1630>, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, ms. 1354, f. 11—12. Traducere din a doua jumătate a sec. al XVlII-lea. Văleatul greşit. Data erei noastre este bună; ea corespunde cu domnul şi divanul. 156 1628 (7137) septembrie 16, Bucureşti. Lăudat vinde lui Matei clucer ocină la Coteşti. t Adecă eu Lăudat, feciorul Badei de Coteşti, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie la mîna jupînului Mateiu cliucer şi a jupîndsei lui, Păunei, ca să se ştie cum am vîndut de a mea bunăvoe ocină den partea mea den Coteşti, însă d^lniţa şezutul casei Stanciului logofătul şi altă doniţă şezutul casei măle, unde au şezut părinţii miei şi dălniţa a lu Şerban şi 323 www.dacoromanica.ro ddlniţa a Peliţei, ce au fost rumânii noştri şi locul de la Ţigănie cit se va al£ge şi la cîmpu şi la pădure şi în apă şi în susul satului şi în jos, de preste tot hotarul. Pentru că l-am vîndut jupînului Mateiu cliucer şi jupînului* 1 Păunei aceaste ddlniţe ce scriu mai sus, derept 26 000 de bani gata, de a mea bunăvoe, ca să le fie moşie lor şi coconilor. Iar de se va rădica cineva den ruda mea sau den sîngele mieu cu pîră ca să ia aceaste moşie, să portu eu pîra, iar Mateiu clucer să-şi ţie moşiia cum o au cumpărat, căce iaste moşiia mea şi sînt volnic şi n-are nimenilea lucru să 1 moşiele mdie; păntru nevoile m£le am vîndut aceste moşii. Şi au fost la această tocmeală boiari mărturii, anume: jupan Hriza vel dvornic i jupan Fiera vel logofet i Ivaşco biv vel dvornic i Gligorie comis i Ivan şefar şi Tudoran slujer i Muşat vistiiar i Gherghe căpitan i Grama cliucer i Para logofet şi Pîrvul Dolofan i Stanciul armaş şi alţi mulţi boiari. Aceasta mărturisescu, să se crează. H HdnHCdX ddi-kAdT /toro$(T 8 E8k8pei(jh, mtcciţd cdiTiAiBpft ST akhh, iVfeT xSpĂ3. Şi am datu şi lazul de la Guleşti, că am uitat se scriu mai sus 2. Eu Lăudat am scris acestu zapis de a me bunăvoe. Hrizea vel vornic Fiera logofăt Ivan vtori vistiiar Para logofet mânu propria Ghirghi căpitan Muşat vtori vistiiar Grama clucer* Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV /3. Orig., hirtie (29 x 20), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, in ms. 137, f. 399. 157 <1628—1629 > septembrie 28. Stoica vinde lui Hriza vornic rumâni din Gemenile şt Pietrariul, cu delniţele lor. t Scris-am eu Stoica acest al mieu zapis, cum să se ştie că am vîndut vornicului Hrizei un rumân den Gdmenili cu ddlniţa lui, anume Neagu şi feciorul lui Ventilă şi den Pietrariul, Lepădat cu d£lniţa lui. Şi i-am vîndut 1 Aşa în text. 1 Însemnarea aceasta a fost dezvoltată într-o notă tirzie, fără a avea însă elemente noi (vezi Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, XXIX/2). * Toate semnăturile sînt autografe. 324 www.dacoromanica.ro eu de bunăvoea mea, dreptu 30 de galbeni gata. Iară de nu vor fi aceşti rumâni stătătoriu, să-şi ia vornicul doi rumâni de unde-i- va plăcea. Şi mărturie: Nănciul vornicul i Nan postelnic de Bărbăteşti, i. Oprea de Săteni i Hrizan postelnic i' popa Ivan i Nistor logofăt şi mulţi boiari. Pentru că i-am vîndut de bunăvoea mea, fără de nici un cuvînt. IIhc A\tctu,4 CfHTCAlKpTC KH A^HH. Nănciul dvornic. Arh. St. Buc., M-rea Radu-vodă, XVI/3. Orig., hîrtie (30 x 22.5), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, m$. 256, f. 756. Datat după boierul cumpărător şi după martori. 158 1628 (7137) septembrie 30. Manea din Oteşti vinde lui Manea Piscotan ocină la Ibăneşti. Adecă eu Manea din Oteşti scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mina lui Manii Piscotan, cum să să ştie că i-am vîndut o jumătate dă funie dă ocină dîn sat dîn Ibăneşti, dîn funea lui Tudor Bondăr. Şi o am vîndut eu dă a mea bunăvoe, cu ştirea tuturor fraţilor şi dîn sus şi dîn jos, pă bani gata drept 1600 dă aspri, de preste tot hotarul, dîn cîmpu, dîn pădure şi dîn apă şi dîn siliştea satului şi dîn dealul viilor, ori cîtă să va alăge partea mea dîntr-acea parte dă funie, ca să-i fie lui moşie în veaci şi feciorilor şi nepoţilor lui. Şi cîndu ne-am tocmit, pus-am şi mărturie, anume: Oancea ciauşul ot Căzăneşti şi Mogoş ot Ibăneşti şi Dragomir călăraşul şi Neagoe ot Creţi i Radul Caşotin ot Ibăneşti i Frăţilă ot Oteşti i popa Dragomir i popa Dumitru i Braţul. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi pecetea. Aceasta am scris. Pis septembrie 30 dni, leat 7137 <1628>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 548. Copie. 159 1628 (7137) octombrie 1. Surorile Maria şi Marga vînd lui Sima logofăt ocine la Cîineşti şi Mănăileşti. f Adecă eu Mariia şi cu soru-mea călugăriţa Marga, fetele Stanciului Voico ot Cîineşti ot Otăsău, facem cest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna jupan Simei logofet cum să să ştie că i-am vîndut parta nostră de ocină 325 www.dacoromanica.ro den satul Cîineşti şi partea tătîini nostru [şi parte] şi partea mumîini nostre Stancăi, fata Mîinei, preste tot hotarul acele doă părţi şi de în cîmp şi de pădure şi de într-apă şi de în silişte satului, însă şi cu tot6 cumpărăturile de în Mănăi-leşti. Aceste le-m vîîndut noi de a nostră bunăvoă derept bani o mie, însă moşie fără rumâni. Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi omini buni şi megiiaşi: popa Stoica ot Păuşeşti i popa Zahariia ot Cîineşti, Pîrvul lui Cosorovă i Radul i Stan Popescul i Costantin i Cîrste i Standul Bălţatul i Radul Băluţă şi mulţi megiiaşi de înprejur. Şi am scris eu, Ghiorma pitar ot Rîmnic. IIhc A\-k«ua 0)fT0A\RpYi 7 a<*hh, Kt AfcT xSpĂS. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/10. Orig., hîrtie (19,5 x 14), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 107 v. 160 1628 (7137) octombrie 1. Preda sluger şi fiul său Mihai postelnic zălogesc satul Putineiul la nişte cojocari, pentru blănurile ce le-au cumpărat. Jupan Preda sulgerul înpreună cu fiiu mieu Mihaiu postelnic scris-am za -pisul nostru de mărturisim cum amu luoat de la jupan Dima şi de la jupan Zota neguţători doi foe de samuri şi un făal de jder pentru cinci sute şi şasezici de galbeni. Şi am pus zi să le dau banii toţi la mina a loru; cîndu să vor împlea aceaste doao luni ohtovrie şi noemvrie să aibu a-i da aceşti bani, fără de nici un cuvîntu. Şi pentru bună credinţă am datu şi zălogu acest satu anume Puteniiul şi cu toţi rumânii, ca să fie de credinţă la mina a lor. Iar cîndu va fi la zi, de nu le voiu da banii, cum ne iaste tocmeale, iar aceste neguţători să fie volnici cu acesta zapis al nostru oare să ţie ei satul, oari să scumpiri pre rumâni, care să-l vînză altor boiari, cum va fi voia lor. Aşa să facă cu acestu satu, de vom rămînea de la zi şi nu le vom da banii. Şi la tocmeala a noastră au fost aceşti boiari mărturii: jupan Stamatie ce au fost mare portar i jupan Matie ce au fost mare agă i jupan Dumitru, capitan i jupan Staico i jupan Mihaiu ce-au fost clucear. Aceasta mărturisim. IIhc M-kciiţa u’Xtu’MkpYc I a^hh, k A-kT xapĂa. Prida sulgeru Mihaiu postelnic Stamatie portar f Eu Matei aga mărturi 326 www.dacoromanica.ro t Mihai clucer Dumitru căpitanul f Eu Staico clucer mărturi f Eu Standul logofet1 Muzeul Militar Central, 11/47. Orig., hîrtie (31,5 X 22,5), cu opt peceţi aplicate. Copie la Academia Republicii Socialiste România, DXLV1II/3 (cu data octomvrie 2). 161 1628 (7137) octombrie 2, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Vasilie mare agă locuri de casă în Bucureşti. f AIhAOCtYIIO EoJKTIW, Iw flAI§AHAP8 B0IB0A4 H POCnOAHHli BliCOH 3IAIAI £rrppOBAA)fYHCKOI, CHHTi BIAHKArO H np-fcAOBpjrO, nOKOHHHArO Iw HaHIAUI BOIKOAA. ^abat rocnoACTKO aih cYl noBiAlHYi rocnoACTBA aih noMTiHHOAiS npABHTiAio rocnoA-CTBA AIH JKSllAH KACHAYi BiAHKYH in H CKC CHHOBH CH, lAHlţlAI Corii AApOBAJf, HKO-JKI A4 Al8 ICT fAHJ K8KW CKC AIICTOAI WKOAHO, IAHKA CI JfTHT HSBpAT, SAI 8 KApOUI rocnoACTKJ mh oy E8K8pii{iY, 8 aia^aaawa non fiHriAOB, mto ict koa Gtah Aoro^iT, CHH-K TeprlB Awrw^iT H KOA MhJKEB K-KTAy H CKC nHAlHHIţA H CKC B-KCkjf wrpAJK-AIhYi, noHHKi ict noKSriHA noHTiHHjro npjBHTiA rocnoACTBA aih Ht8njH Rac.iaTi bia jr"K cYa KlilJIA, H CKC AlfcCTOAl WT HAA Tfprf BHB K'KIIHTAH WT $HHTA, 3A Âf SA JKHATH rOTOBH H CKC SAI1HC WT p8KA fro SA fipOAAHYl, CKC AIHOSH EOAtpH CKIA*TI-AYH HAI1HCAHH 8 SAI1HC, HA HAU : E83HHKA BHB BIA BHCTVcip H TSAOpAH CA8>Klp H flpAIIrA K"KI1HTAH8a H rpAAIA CSAJKip. H I1AKHJKI A4 ICT nOMTIHHOAl8 npABHTIAlO POCnOACTBA AIH >K8llAH EaCHaYI BIA Arii IAHH AlfcCTO SA K8KI0, I1AK KOA TOPO AIICTO WT HAA Tiprl K1U1HTAH, noA't'fe, IAHKA Ct JfTHT HSBpAT, nOHHKI TA ICT I10K8I1HA nOMTIHHArO lipABHTIA POCnOACTBA AIH 7K8I1AH EACHAYl KIAHK'i'H Arii Toro ATfeCTO SA K8KI0 SHUII nHC WT HAA AIh^O H WT HAA CHHH iro, XpH3A H I0HIO, H WT BpATÎH Iro, Gjr8A H MhIO, SA xi ACnp 1 TOTOKH, CKC SAI1HC WT p8KA Iro, SA npOAAHVl, CKC BOA'kpH CKIA’fcT IaYh HAI1HCAHH 8 SAnHC, HA HAI! : flpAtirA KlillHTAH H flHAPIK IOSBAUIA H fllSUIAT IOSBAUIA. H noK8nHA ict ik8iiah KaciaTi in h aia APjroA'HP°K khk iosbauii, koahko c8t HAIAA WT TOrO AIICTO BHUII nHC, WT HAA fltHJfO, BliC Eli ClrO Iţ-feHO xi SA ACnpH, KAKO ICT BHUII nHC. H npOAAACUII WHH SA HHJfHOAl ACBPOBOAIO H CKC 8SHAHYI BliCtAI c82AHAI WT AIAJfAAA, WT rop HS A°A H WT WKpiiCTHHAI AIICTOAI H WT npfcA TOCnOACTBA AiH- 1 Semnăturile sînt autografe. 2 Omis. 327 www.dacoromanica.ro Giro paAf MA*X c'kai rocnoACTRO mh ncxmHHOMS npdBHTiAio rocnoACTKa mh wSiuh EuichaYi eiahkYh ara, gikmki M a\8 ict cYl auctori sa kSkia rhuii pimihi AtA^HO h K*k wxas chhoeom h rhSkom h nptKHSYipa eia Awrw^iT h xBimh Tp8$dHAd eia ehctYqp h xSnaHt? Mh^o eia CIUTap H A&UHTpaKH EIA CTOAHHK H PdAMHAH EIA KOAtHC H AYAAMHAH EIA IHJfapHHK h jkSiuh Kohahao eia iioctiahhk. H HcnpaEHHK, $Yipa eia aopo^it. H HanHcax as, AintkA^T aopo^it, kt». rpdAy GSKSpiipH, Mtcnţa wxtoaiepYi e AKHI H WT ClkSAKAiCTEa Xphctoro, xÎxkh. f lw flAlSaHApS EwlEWAa, mhaoctYk» Eoarfio rocnoAHHK. Hw HAH3aHAP8 EoiBOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei /mele jupan Vasilie mare agă şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie o casă cu loc împrejur, cît se va alege, aici în oraşul domniei mele în Bucureşti, în mahalaua popii Anghel, care este lîngă Stan logofăt, fiul lui Gherghe logofăt şi lîngă Ianache vătah şi cu pivniţă şi cu toate îngrăditurile, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Vasilie mare agă această casă şi cu locul de la Gherghe fost căpitan din Finta, pentru 35 de galbeni gata şi cu zapis de vînzare de la nuna lui, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Buzinca fost mare vistier şi Tudoran slujer şi Armega căpitanul şi Grama suljer. Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Vasilie mare agă un loc de casă, iarăşi lîngă acel loc de la Gherghe căpitan, alăturea, cît se va alege, pentru că l-a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Vasilie mare agă acel loc de casă mai sus-scris de la Miho şi de la fiii lui, Hriza şi Ianiu, şi de la fraţii lui, Sagul şi Ianiu, pentru 1000 de aspri gata, cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu boieri martori scrişi în zapis, anume: Armega căpitan şi Andrei iuzbaşa şi Leca iuzbaşa şi Muşat iuzbaşa. Şi a cumpărat jupan Vasilie aga şi partea lui Dragomir fost iuzbaşă, cît a avut din acel loc mai sus-scris, de la Miho, tot în acel preţ de 1000 de aspri, cum este scris mai sus. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor vecinilor din mahala, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Vasilie mare agă, ca să-i fie aceste locuri de casă mai sus-spuse, dedină şi de 328 www.dacoromanica.ro ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. • Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna octombrie 2 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere ani curgători de la Adam în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628'. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, DCXX111/32. Orig., hirtie (42 x 28), pecete aplicată. 162 1628 (7137) octombrie 8. Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Conde mare postelnic şi altor boieri să hotărnicească ocina de la Ştefăneşti a m-rii Argeş. f AIhaoctVw EojkYio, Îw flnfâdHAPS roeroa*» h rocnoAHH'H, cHHik noKOHHHdro llAHiaiu roeroaT. HmiifT rocnoACTRO aih np-fenoMTEHHOAi npdRHTEAio rocnoACTRd mh jKSndH Kohae rea nocTlAHHK şi la alalţi boiari carii'sît luaţi hotărnici de Muşat vistiiar şi cu cdle mănăstiri, sănătate. Dup-ac£ia vă grăescu domniia mea, în vr^me ce veţi vedea această carte a domniei mde, iar voi să [căutaţi să ho-tărîţi şi ocina mănăstirii Argişului, cea de la Ştefăneşti. Şi să căutaţi să hotă-rîţi cu direptate. Şi alaltor mănăstiri, care vor vrea să să hotărască, să căutaţi săhotărîţicudireptul, ca să r.u să plîngă niminilA Aceasta v-am scris domniia mea h 3APkTk> rocnoAHHK. Hw flAHâdHApS k«hkpa f 'Eiţ to Exe. Arh. St., Buc., Condica m-rii Vieroş, ms. 479, f. 141. Copie; altă. copie ibidem, ms. 710, f. 789 v. 164 1628 (7137) octombrie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Matei clucer şi soţiei sale Păuna ocine în Coteşti, jud. Muşcel. f A\HA0CtYE» EoIKYEIO, Iw IlAfiŞdHApg ROEROAd H POCnOAHHlL K-KCOH 3EAIAE &rrppoBAdjfTHCKOf, chiul RfAHKdro h np’kEAdraro, noKOHHHdro Iw HaYqui ROEROAd* A,aKaT roenoACTKo /hh cYe noREA-buft pociioactro aah EOA-kpHH# poctoactro aih AlagEiCR KrtWMap h >K8naHHiţfK tro, ntgHd h ckc chhorh hj(, eahi^e ai8 Kornv AapoRdX» orohce Aa c8t hm wmhhB 8 ceao o\f Koteiiih, k"k cSactko AISiikhea» h IIaAV> dAH wt A^a Aii^AaTOK, chh-k EdAER, A^aHHIta cfAdHYA GTdHmoAOK awpw4set h nan AtAHHi^a cEAaHÎf kSker, hpahke ect ci aha poante aÎ4 Aii$AdTOK h AfcaHHiţa DIepeahor H AfcAHHIţd IlEAHIţER, MTO ECT EHA REMHHH AlL^AaTOK H AltCTO/H WT Hd IţHPltHYE, EAHKO X^KET EHTH WT IlOA» H WT Ul8/Hd H WT BOA H WT CEAdAHlJlE CEAWR H WT H3 TOP H WT H3 A®a, WT I10CR8AH, RdpE EAHKd CE JfTET HSRpdT WT 110 KTlC XOTdpO/H, nOHEJKE ECT nOKSnHA EOA'kpHH POCIlOACTBd AIH AldTEIO KAWMdp H JKHTEAHHlţd Ero, IIli.$Hd, CÎE KHUIE pEMEHE A^aHHIt( WT HdA A’hSAdT, CHHTl EdAER WT KoTEljlY, 3d xK^S dCnpH potorh. H npoAaA®X WH 3a heporo a®kpokoak>, e!3 hh EAHd chaoctY» h c-rc 83HdHYE R-RCkAI AIEPYdUJOM WT Pop H3 A«a H WT WKp'hCTHH/H AIECTOAI. H lipXUJEA ECT CdAI 1 în loc de; Lereşti. S30 www.dacoromanica.ro A’kSA'iT np'A rocnoACTKa aih 8 riahkYh ahrah h nptA R’kch^iMh mkct thaih npaRH-tIaYhm rocnoACTRa aih RiAHiţi h Aid ah, Tip* c8t criaitIactroraa oy AHRdH, kjko ict npoAM cY* A’feAHHi^i pdAH hiroaw iro h RtSHAldA ict R-kC.ijf hori^Yh safiatiho. H RHA'teX0'^ rocnoACTR© aih h Sdimc uit pSKd AtSAdTOR, sa npoAdHYl, Ha pitea AldTIKR KAKJMdp, C"KC AIHOSH EOAtpH CRlAt TIaYh, Ha HAU: K8fldH XpH3d RIA AKOpHHK H 4>Yipa ria AoroifctT h Irauiko bhr ria akophhk h TAHropYi bhr ria koaihc h T8a»Pah ehr ria CASteip h rt\8wdT RTopH rhctYqp h Ilapa Awrwj|siT h rpaAia kaiohap h Tipn KtDHTdH H IsdH UJI^ap H UIT GtOIHIIJIH, IIp-RR^A ,\OAO$dH H IVT G'HA'kTpSK, Gt4HMK5A apAUUl H AIHOSH KOAtpH OKI HI C8T llHCaHrl SAi R"R KHHra cYa. Giro paAY, AAA*X crai rocnoACTRo aih KOAtpHHS rocnoACTKd aih AYatiwr KAlOMdp H KSfldHHIţlR Iro, n'RSHiH, HKOJKI Ad HAI ICT UIHHHS H R"K UiyaR CHHOKOAI H BH8K0A1 H nptRHttelTOAl H HI UIT KOrOJKA® HlnOKOAtRHAlO, flOpH3AIO rocnoACTKa AIH- Gijki Seo h criaitiaYh nocTdKAfclAi rocnoACTRO aih: JKSridH XpHSd ria akophhk h k8imh <î>Y*pa ria AoroţiT h kSimh Tp8$dHAd ria rhctYbp h kSimh AYhx'o ria cnaTap h jkSiuh ,\8AiHTpdKH ria ctoahhk h kSimh PaAiaHAH ria koaihc h AJbaiahah ria nippHHK h teSnaH Kohahao ria nocTiAHHK. H HcnpaRHHK, 4»Yipa ria Aoro^siT. H naHHcay as Ain-RAdT AUiruiţiT, r"k hactoahh rpaAV HskSpuiih, AVkcuţd uiy-toairpYi 7 A^hh h uit flAaAta A® hhhIe tihihYi AtTOA\ a^hu a® ciro n»caHYi, r-r A-kT xSpĂS, a UIT pOJKA f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui Mateiu clucer şi jupaniţei lui, Păuna şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie lor ocină în sat în Coteşti, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă din partea lui Lăudat, fiul lui Badea, delniţa vatră a lui Stanciul logofăt şi iarăşi delniţa vatră a casei, unde au şezut părinţii lui Lăudat şi delniţa lui Şerban şi delniţa lui Peliţă, care au fost vecinii lui Lăudat şi locul de la Ţigănie, cît va fi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din sus şi din jos, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mateiu clucer şi soţia lui, Păuna, aceste mai sus-zise delniţe, de la Lăudat, fiul lui Badea din Coteşti, pentru 26000 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi a venit singur Lăudat înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, mari şi mici, de a mărturisit în divan, că a vîndut aceste delniţe pentru nevoia lui şi a luat toţi banii deplin. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Lăudat la mîna. lui Mateiu clucer cu mulţi boieri martori, anume: jupan Hriza mare vornic 331 www.dacoromanica.ro şi Fiera mare logofăt şi 'Ivaşco fost mare vortiic şi Gligorie fost mare comis şi Tudotan fost mare sltiger şi MuŞat al doilea vistier şi Para logofăt şi Grama clucer şi Gherghe căpitan şi Ivan şefar şi din- Stoeneşti, Pîrvul Dolofan şi dift Sălătruc, Stanciul armaş şi mhlţi boieri care nu âînt scrişi aici în această ‘carte. De aceea/ am dat domnia mea boierulili domniei mele lui Mateiu clucer şi jupaniţei lui, Păuna, ca să le fie ocină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor Şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punent domnia meă: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt Şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumît'rachi mare stolnic şi jupan Râmandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor pînă la această scriere, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/4. Orig., hîrtie (42 x 28), pecete timbrată. Cu o traci. din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; altă trad: ibidem, ms. 137, f. 137 v—138. 165 1628 (7137) octombrie 11. Theofil episcop de Rîmnic judecă pricina dintre Paraschiva logofăt şi Maria, soţia lui Anghel comis, pentru nişte ţigani. t dlHAocTVw Eo>kTk> np-bocKfipeHNaro apjfîfnHCKon xyp 6eo$ha PhbhThckh. | Scris-am episcupia mea aceasta carte, ca să să ştie de rindul logofetului Paraschivei cu jupîneasa lui, anume Comana, c-au avut pîră cu Mariia, jupî-neasa comisului lu Anghel, înnaintea domnu nostru lu Alexandru vodă, feciorul lui Iliiaş vodă, pentru ocine şi pentru [şi pentru] rumâni. Iară domnu nostru i-au dat pre mîna a doisprăz^ce boiari, să-i tocmească, însă boiarii divanului, şi i-au tocmit pre ocine şi pre rumâni, iară pentru neşte ţigani nu i-au putut adevăra fără mărturii. Ce au făcut domnu nostru carte şi au făcut şi boiarii divanului carte la episcupia mea, ca să le caut de rîndă şi să adeverez pentru doao ţigance, c-au zis jupîneasa Mariia că acăle doao ţigance au fost ale ei, însă depreună cu bărbatul ei ce e mai sus scris, comisul Anghel. Iară s xu adevărat că n-au fost cum au spus jupîneasa Mariia, ce s-au adevărat că o au 1 Loc rupt. www.dacoromanica.ro cumpărat comisul Anghel, încă mai dinainte de cum n-au fost înpreunat cu jupîneasa Mariia. Iară altă < ţigan >* că s-au adevărat c-au fost a ei, dată de jupîneasa lu Udrişte de Drăgoeşti. Deci de cea <ţig>* ancă ce-au cumpărată comisul Anghel, el o au fost cumpărată de la văru-su ...1 de Băb£ni, încă de zilele lu Ştefan vodă. Aş-au mărturi1 Banu ... 1 eşti şi răspopul 0

rea, şi s-au aflat şi zapis de la mîna comisu1 lu Anghel. Iară de c£ia ţigancă a jupîn<^s>1 ei Măriei, s-au d! mărturii de-au măcrturis >! it cum că i-o au dat jupîneasa lui Udrişte de Drăgoeşti, ce e mai sus-scris. Şi 1 uriile, anume Dragomir şi Duca. Dereptă ac£ia, am judecat şi am tocmit cum am <şti>*ut fegea ţărăei». să ia logofetul Paraschiva ţiganul cu feciorii, ţiganul anume Radul <şi>* feciorii anume Genea şi Oprea şi Stan şi Iova, iară jupîneasa Mariia * ţiganca ei cu fetele, anume ţiganca Stanca şi fetele, anume Muşa şi Dumitra şi îfeacşa. Dereptă iac£ia am judecat episcupia mea aşa, căce că au fost ţiganul al comisului lu Anghel, iară ţiganca a fost a jupîn^sei lui, Mariia. Şi au1 venit logofetul Paraschiva şi jupîneasa Maria, de s-au voit şi s-au tocmit de bunăvoia lor, denaintea 1 piei nfele. Dereptă ac£ia le-am făcut carte episcupiia mea, ca să abă pace unul de cătră altă. Aceast ■ am scris episcupiia mea. Duc M-fecEiţa oxTO/HKPft fi Akhh, Kt A^TO xSPĂS. Theofil episcop Rîmnicului. Academia Republicii Socialiste România, XC/29. Orig., blrtie (30 X 22), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 150-151. 166 1628 (7137) octombrie 19. Alexandru Iliaş voievod scrie egumenului Anania de la m-rea Bistriţa ca să cerceteze pricina dintre Neagoe din Sărata şi rumânii din Cîineşti. f AbiAOCTftie BojkYeki, lw flAfâaHApS kock«aeşti. Şi înc-au fost adaos şi pre alt om, anume Dumitru, într-acea carte. Şi Dumitru au jăluit înnaintea domnie mde cum el n-au mîncat nemica den bucatele lui Dragomir spătar, nici den bucatele jupînăsii Marii ne mult, ne puţin, nici nu i se ţin moşiile lui, nici viile la acea sfîntă mănăstire, ce au fost un om slobod ce l-au fost mestecat fără cale şi pre nedereptate, ca şi pre Vladul cu ceata lui, păntru căci că n-au fost arvuniţi cu bucatele lui Dragomir spătar, ce au fost cu bucatele jupîn^sii Marii, iar Neagoe n-au fost avut nici o treabă cu dînşii. Derept acda, în vr£me ce veţi vedea această carte a domnie mele, iar molitfa ta părinte Ananii egumen şi duhovnecul Veniamin i Anastasen, întra-cela ceas să căutaţi să luaţi acel zapis care l-au fost făcut jupîneasa Mariia la sfînta mănăstire păntru miluitura acelor moşii şi să veniţi aicea la domnia mea să mărturisiţi cu dereptate cum veţi şti că au lăsat jupînasa Mariia şi cum va citi zapisul ei, ce de nu vor ertaţi de ia şi nu va fi dat moşiile la sfînta mănăstire, opt1 să fie rumâni iar de va citi zapisul jupîn&ii Marii cum zic aceşti rumâni, domnia mea iar voiu judeca cum va fi cu dereptul. Iar să nu veri putea veni molitfa ta, părinte egumene, să cauţi să faceţi o carte denpreună cu totu soborul de adia dentru sfînta mănăstire cum veţi şti cu sufletele molitfelor voastre, că va fi lăsat acea jupîneasă şi cum va fi mai cu dereptul şi să tremeteţi şi zapisul de aciia care au fost făcut acea jupîneasă păntru miluitura şi acea carte ce veţi face pre un călugăru de aciia 1 Aşa în text. 334 www.dacoromanica.ro sâ le aducă aicea la domnia mea şi să socotiţi să fie cu dereptate i de voi ertaţi şi le veţi ţinea moletvele voastre moşiiele cum va fi fost lăsat mortul. Şi apoi să fie şi ei rumâni pre nedereptate apoi păcat o va fi şi osîndă molitfelor voastri; ce socotiţi cum va fi mai cu dereptul. Toc kh roKopHM rocnoACTKd a\h, HH4K0 m hIjct, no p(4 rocnoACTKd a\h. H HenpasHHK, caa\ pcq rocnoACTKd aah. IIhc /Htcciţa wktoaakpTc eî A^hh, siv A-fcT xspĂs. f Iw HacSahapS ewebwaa, aahaoctiio Bohci'io rocnoAHW». Pentru via de la Cîineşti. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, VI/2. Orig., hîrtie (31 x 20,5), pecete aplicată, căzută. Copii ibidem, ms. 192, f. 349 v — 350 şi 201, f. 206—207. 167 1628 (7137) octombrie 21, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Nan postelnic din Bărbăteşti ocine la Grădiştea de Sus, Şotînga şi Grădiştea de Jos, precum şi o ţigancă. f AAhaoctYeio BojkVho, Iw flA(â4HAp8 koekoaa h rocnoAHHt k-kcoh seaaae £rrppoKAd)fTHCKOt, chn'k KEAHKaro h np-bAOEparo, iiokohhhoai» Iw HaTraui KOfKOAd. ,A,4k4t rocnoACTKO aih cTho noB(A(Hft rocnoACTKd aah CASro rocnoACTKd aah Han nocTCAHHK wt B'KpE'KTCipT h ckc cmhokh ch, eahueaa Eor-k AdpOKdJf, laKOJKE A4 a\8 ict wmhh8 8 Top rp-hAHific, ktv cSactro Aloyui h IIaAV) aah a*a khSkoaa CH n-hTpaiUKOB H UdN-hg, CHHH ^P'hrHMIOK CndTdp, TT^TC KOAHKO C»T HAA4A WHH 34 AtAHHS, BE3 WMHHd 34 nOKSnCHl'C, WT nOAlO .1 WT I1|8AA H wt KOA H WT nA4H(H H BPOA 34 K0ACHHU.8 H WT CEAdAHLfJE C(A0K, WT nOCK8A, K4p( (AHKd Cf JfTHT H3EpdT WT H4A KTvCOM )(0T4p0Al, IlOHOKf 10 (CT npOAAtHHA H4H nOCTEAHHK, T(p( fCT A4A KHSKOAA CH ITkTp4UJK0K H Il4NrhB AK( BC'WHH WT IU0T'KHr4, E(3 34 WMHH'K, Hd HAA( : PdA^A H rcprHHd CKC CHHOBH H)( H (A«H KOH, 34 xKÎf dCnpH, 4 ITkTpdllIKO H IldH'k WHH ClflOKC C8T A4A 8HKOA4 CH HdHOB nOCTCAHHK A*A HAA 34 WMHH'h WT Tp^AHIllf, (5K( (CT BHUJC nHC, 4AH T-hHÎE WMHHd T4 34 A^A^HO, EE3 WMHHd 34 nOK8n(HY( H B(3 BEMHHH, A4 (ct A'âAYHS p4AÎ a^ATho. H npoAHHHA (ct whh sa ckohaa aoepokoaio h ckc 83H4hT( K’kC’tîAA AUrTdUiOAA. H BHA'fcjfOAA roenOACTBO AAH H SdnHC WT p8Kd II'hTpaUJ-KOB H IlaH'hB 3d npOAA-kHEHYC CKC CBCA'bTCAH HdnHCdHH 8 SdnHC, Hd HAU : WT G'KT’kHH, GOnpt nOCTCAHHK H EpaT CH KpkCT-k H WT fi8AB8M-kHH, PdAVA nocTCAHHK H WT fiSKUldHH, PdAVA n-kTpaiUKO nOCTCAHHK H WT B'kpE'KTCUiTf, TdHdCYC nOCTEAHHK H EpaT (ro, Gtohk4. H ndK aa (ct ca8ro rocnoACTBa aah Han nocTCAHHK wmhh8 8 Top Tp'kahiik, WEdM( AAH RfS WMHH'R, SA xR ACnpH TOTORH. H npOAARAA fCT WH SA AORpOROAtO. H RHA fCT CRfAfTfAYH HA TAK-AlfJKfHYd HAI, no HAIf : WT &RTtHH, fflnpt nOCTfAHHK H KoCTfc H WT B'RpR'RTfIIlY, TdHdCYf nOCTfAHHK H AYh^AIO nOCTfAHHK. H nAK Ai fCT CA»ro rocnoACTRA aih Hahor nocTfAHHK wmhh8 8 MoT^nra, WRanf AtAA RpATOAl CH XpHSAHOR nOCTfAHHK, fAHKA Cf XT*T HSRpAT WT TAAI SA ROA, WT nOAlO H WT 11I8AI H WT ROA H WT nAAHfH H WT CfA^AHIflf CfAWR, WT nOCR8AY, RApf fAHKA Cf XTHT HSRpAT WT no R'RC X0T<*PMI, AAH T'RMYlO RfS fAHH AlfCTO SA K8KIO AtHXOR WT CfA WT IIIOT'RHrA, KOAHKO APt*** KTiHld, RfS WROI|lYlO H RfS AlfCTO SA Kp'RTOrpAAV, nOHf>Kf IO fCT npOAltHHA HaH nocTfAHHK, Tfpf fCT A^A RpATOAl CH XpHSAHOR A>AA frO SA WMHH'R WT GSAHAtHH R'RCAX, A XpHSAH nOCTfAHHK, WH fCT AAA RpATOAl CH HaHOR nOCTfAHHK A*A4 fPO WT IIIOT-RUrA R’RCAX, K4K0 fCT KHUlf nHC, A a fCT A^AYho paaY A^aYh8 crc SdnHc wt p8kaaih hx crc AiHorf CRfAfTfAYH, ha HAIf ; WT EAArOAHPH, Tfprf APAIAUI, MTO CfAH 8 CfA 8 Ap-Rr-Rfl|IH H WT G-RT*HH, G3np-k n<0CTfAHHK>1 h h pKCT-k a wt B’RpRvrfi|iH, TahacYi nocTfAHHK h Gtohka. H I1AKH fCT npOAI-kHHA HaH nocTfAHHK CRC RpATOAl CH XpHSAH nOCTfAHHK, Tfpf fCT AAA HaH nocTfAHHK A*A4 frO WT AP"Kr"Kfll,H BPATOM CH XpHSAHOR, A AH AVkCTORf PAAY AlfCTORf, 1 XpHSAH nOCTfAHHK, WH fl|lf>Kf C8T AAA HaHOR nOCTfAHKK WT rpTiAHiP* nAK AffeCTO pAAÎ AVfeCTO, WT nOA H WT Ul8AI H WT ROA H WT nAAHfH H WT CfAAAHI|lf CfAOR, WT nOCRSAf H WT no R'RC X«T4pOAt, M fCT WMHHR PAAY WMHH'R. H npOAt-kHHA fCT WHH SA HHXHOAI A^RpOROAlO, RfS HHfAHA CHAOCT H CRC SAffilCf SA npOA\-kHfHYf WT p8K HAI. H naK noKSnHA ca8p rocnoACTRA aih Hah nocTfAHHK wt fi-RpR-RTfipY wt haa HhIO nocTfAHHK WT AA*RronOAIO IAH4 AIMfrAHK-R, HA HAIf AYapYia, SA xr^ ACnpH POTORH H crc SdnHc wt p8ka fro sa npoAAHYf crc ckia^tiaYi, ha HAtf: wt rapoui ^■RronoAio, nona BJhio kahchbp wt iţp-RKRa rocnoACKa h IIah-r K8nftţ8. H npoAMomf H npOAltHHAH CYh ROAtpH, WHH SA HHXHOAI A^RpOROAlO, CRC 8SHAHYf R'RC’kAI AlfrYdUIOAI WT rop H3 AM H WT WKp-RCT AltCTOAI H WT npfA rOCnOACTRA AIH. Gfro paaY, MA<>X c*rai rocnoACTRO aih ca8po rocnoACTRA aih Hahor nocTfAHHK, BKOKf aA Al8 fCT WMHH'R H cYa AlţHrAHK'R A^AYHO H R"R WXAR CHHOROAI H KHSKOAI H np-kRH8MfTOAI H Hf WT KOrOJKAO HfnOKOA-kRHAIO, nOpHSAIO rocnoACTRA AIH. Gf>Kf fc'RO h CRfAfTfAYH nocTARHx rocnoACTRO aih : %8naH XpHsa RfA akcphhk h )K8naH $>Yfpa RfA Awrw^fT h %8naH Tp8$dHAd RfA rhctYbp h %8naH IHhxo RfA cnaTap 1 Loc rupt. 336 www.dacoromanica.ro H %$IUH A&MHTpdKH KM CTOAHHK H JKSlMH PiAIAHAH KM KOMHC H A,YAAMHAH KM nfXdpHHK H XtâOdH KOHAHAO KM (IOCTMHHK. H HCnpdKHHK, 1 şi Cîrstea şi din Bărbăteşti, Tanasie postelnic şi Stoica. Şi iar a schimbat Nan postelnic cu fratele său Hrizan postelnic, de a dat Nan postelnic partea lui din Drăgăeşti fratelui său Hrizan, însă locuri pentru locuri, iar Hrizan postelnic el încă a dat lui Nan postelnic din Grădiştea de Jos iarăşi loc pentru loc, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, să fie ocină pentru ocină. Şi au schimbat ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu zapise de schimb de la mîna lor. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Nan postelnic din Bărbăteşti de la Ianiu postelnic din Câmpulung o ţigancă, anume Maria, pentru 3 500 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui cu martori, anume: din oraşul Cîmpu-lung, popa Ianiu clisiar de la biserica domnească şi Pană negustorul. Şi au vîndut şi au schimbat aceşti boieri, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Nan postelnic» ca să-i fie ocinele şi această ţigancă dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 21 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, 1/10. Orig., perg. (34 x 44), pecete timbrată. Cu două traduceri, una din 1843 iar cealaltă de la Începutul sec. al XX-lea; altă trad. ibidem, ms. 204, f. 8 v—9. 1 Loc rupt. 338 www.dacoromanica.ro 168 1628 (7137) octombrie 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe satul Cetâţele, din jud. Ialomiţa, al lui Enache fost mare postelnic. f AIhaoctYeio EokYeio, Iw HaeILihapS eoeeoaa h rocnoAHHii k*kcoh seaiae Xrrppo-baaxYhckoe, chh*k KEAHKaro h np-feAOEPAro, noKOHuuapo Iw HaYaiuob eoeeoaa. Aakat rocnoACTEO aih cYe nosEAEuYE pocnoACTEO ai» noMTEHHOAiS h E-fcpHHaro BOA*kpHH$ rocnoACTEA aih >K8naH Bhakh eheuiex kea iiocteahhk 3eaiae Moaaaeckok», bhSk jk8-naH Gk-kpait, heoke aa aiS ect hepoeS ceao ha haie HETiiivtAEAE, wt cSacteo Maoakhhu,ee> S aihpho h ceoeoaho sa k-reaio h sa ceh h sa boa h sa c8ya wsiţS h sa koh h sa aiea h sa eocok h sa SsaeaictbobahYe h sa noAAOAAE H sa ctekYe h sa bahh wt cSactbo h sa wb sa caSjk h sa paeot POcnoACKS h wt kohh 3a waak h sa ceake qaehYe h paeoth h caSkee h ApSre aa>kbe aP^bhh, KOAHiţE cSt npEs A-kTO CKBOS’k seaiae rocnoACTEA aih. IlOHEKE Tdro CEAO HETlklţ-bAEAE KHUlE I1HC BAAO ect noKSnHA sa nOMTEHHAPO JKS-naH Mhakh iiocteahhk. â k-raa ect eha b*k a^hYe fTAE3aHAP$ boeboa, chha noKOHHHOAiS PaA\rAa eoeboa, nopoEHA ect TikTapYH etiCHX bemehYh wt ceaa, tepe ect wctaa ceao nScTa, bes a»aYe hhmhcoke, pass-k TiiiYio wmhha nScTa. Tajke, ktiAA ect bha uHu-k, b-k npu A^hYe POCnOACTEA aih, a KSnau 6hakh noc- TEAHHK, WH HX ect CTkTEOpHA ElvIilAE, PAAPOAEAIH KOIlIApE, HAA WMHHA EPO WT HE T'kll.-fcAE, Aa k ect sa aokhtokS h sa ckot h a^hechah cSt pSch h AiOAAOE-fcHH, tSjkaTh A»AYe, BES A TEPE HX ECT nOCTABHA TAKO HA T^X KlvIilAE, AA HAIAT EHTH TTiMIO sa caiotpehYa ckotoai. K*k toai, pocnoACTEO aih eha^e eahh ceao qkoke ect wctaa nSCTO H ECT HA IIOAIO 8 nSCTYETATE H no TAAIO EAHS AP^PE CEAA HE CST H KAKO Ch AP"K>KET H MAOE-klţH 3AH, B$XKH H TATvXApH nO AP^AlSpE HAA TOPO AIECTO, A POCnOACTBO AIH CAIOTpHA CTiAt KSnHOJKE C*KC ETkCHX npABHTEAfH EOA'kpH POCnOACTEA AIH KAKO EAHA Aa bSah h paaY naşa x»P*k b*k toe ctpahho, ap8pa,he B'KCXOT’kx°M hhjke PocnoACTBO aih aa hx wctabht bes aama*» ahS crai cktbopha PocnoACTBO aih SctpoehYe C-KC HHX WT npEA AHBAHOAI PocnoACTBO AIH H WT npEA BTvCHXAIH MhCTHTHAIH npaRHTEAYEAtTi PocnoACTBO aih, noMTO paaY cSt miojkah aioaYe, wt APSra seaiae, qkoke aa Aicr AAH CKC paCTp-KPOAl HAA A"tjT, QKO?KE AA nOAIAPAET H WHH HA HEBOAIO X°PfK TOCnOA* CTBA AIH, HA EHPSa SA XaPaM> Aa AAKAT Eli EAHH POAHH tPH Ăl, WEAME AA HAIAT nAATHTH K- XHAtY HA CE'kTH TEwppYE, A AP^rH ÎT 5KHATH HA CE'kTH jVAKE HX ECT CkAt npOCTHXOAl PocnoACTBO AIH sa cYe BHUIE PEMEHE AAJKAH, a APSro hhiiia bahtobahYe aa he haiat, sahe>ke chi^e c*kai cktbophxoai poc-noACTBO aih SctpoehYe, kako ect bhuie nuc, a^hae>ke xoki° ehth rocnoACTBO aih S*K PocnoACTBO H B-k JKHEOT-k POCnOACTEA AIH. 339 www.dacoromanica.ro OijittKf SAKAHHAuYf nocT4KHjf rocnoACTRo aih: no wuiictbY» rocnoACTBA au», Koro HSEipiT rocnoA*K fiorii ehth rocnoAAp'K Eaauikch 3»aia» hah wt cp-KA^HAro imoaa rocnoACTBJ aih hah wt ckpoahhka hauihx hah, no rptcfjf HAUiHjf, hah wt HuuonAtauhhk, Aa 4i|if noMTiT h noHOBHT h StrptiAHt cYio khhp pociioactra aih, topo rocnoA'K fiort A4 pa noMTiT h 8trptiA'.t h CKjfpdHHT kti rocnoACTRt »ro, 4 k-k e8a»i|ihx RfciMX A#wa iro. (I 4l|ITf AHKf Hf nOHTfT H Hf nOlBHT H Hf «KptllHT (YlO KHHP rOCIIOACTRA AIH, TOPO rocnoAii fiorii aa hi noMTiT h hi c'kx'Pahht h Hf Stbp'kaht Eli rocnoACTEt iro, 4 Hf b'k e8a«|ihx Btiţijf a8uia tro. (I KOf HAos-fcirk jfOKfT pasopHT h nontpfT h hc^aeht cYio KHHr rocnoACTEA aih, Toro rocnoAii fiorii aa rA pasoptT h nontpfT h pachmt sAf T-kAOA» fPO H A B'k ESAIIJIHX' R’feU’fejf A^UIA iro H AA fCT TpiiKAfT H AHATfAIA H 4$8pHC4H WT THy CE’kTH WTIţf, f?Kf C8T Eli HfKfH H AA HAI4T MACtYiO CliC ISAA H CliC flpY* H CliC HHHHAIH HfE'feptlYH l8AfH, HJKf R'kS'klIHIlIf H4A KpiiK TOCnOAA fiorA H CnACA HAUlfrO IcyCA XpHCTA H pfKTiT: „B'KSAIH, K’KSAOI H pACIIfHH IPO“ H Kp'KR fPO HAA Hhljf H HAA HfAA HJf, fCT H ESAfT Eli E'bKH E'kKOAl, 4AIHH. GfjKf 8eo h ceia«tiaYh nocTAKA’kfT rocnoACTKo aih: hîSiiah XpHSA biahkYh ak^Phhk H JK8II4H «fcYfpA BfA AWrWijsfT H JKSllAH Tp8»|tAHAA eiahkY» EHCTYrap H >K8nAH AlHXO EfA CnATAp H >K8ll4H jV^SAIHTpAKH KfA CTOAHHK H JKSllAH PaAUHAH BfA KOAIHC H JKSllAH ^.YOAIAHAH BfA nfJfApHHK H JKSllAH KOHAHAO BfAHKYH nOCTfAHHK. H HCnpABHHK, 4>YfpA BfAHKYH AOPO^fT. H HAnHCAjf as, Afn-kAAT AoroiJsiT, Eli hactoahh rpAAy E8ic8pfi|iH, A\-kcfiţ4 wjf-TOBpYf KT A>>HH H WT A<> HHH’k TfHfHYf A’fcTOAl B'K AfcT xSpĂS, A WT pOJK- AfCTBA XpHCTORO, xAJfKH. flw AAf3AHAp8 BWfBWAA, AIHAOCTYlO EoJKY» POCnOAHHK. Hw flAHgAHAp8 B0HB0A4 t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele jupan Enachi fost mare postelnic al ţării Moldovei, nepotul jupanului Scărlet, ca să-i fie satul lui, anume Cetăţelele, din judeţul Ialomiţa, în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de boi şi de oaie seacă şi de cai şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de podvoade şi de steţie şi de bani de judeţ şi de berbeci de sulgiu şi de lucru domnesc şi de cai de olac şi de toate mîncăturile şi muncile şi slujbele şi alte dăjdii mărunte, cîte sînt peste an în ţara domniei mele. Pentru că acel sat Cetăţelele, mai sus scris, a fost cumpărat de cinstitul jupan Ianachi postelnic. Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, tătarii au robit pe toţi vecinii din sat, de a rămas satul pustiu, fără oameni, nimic, afară numai ocina pustie. 1 Omis. 340 www.dacoromanica.ro Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupan Enachi postelnic, el a făcut cîşle, numite coşare, pe ocina lui din Cetăţele, ca să fie pentru dobitoace şi pentru vite şi a adus ruşi şi moldoveni, oameni străini, fără dăjdii, de i-a aşezat astfel la acele cîşle, ca să fie numai pentru căutarea vitelor. La aceasta, domnia mea văzînd că a rămas un sat pustiu şi este la cîmpie în pustietate şi pe acolo aproape nu sînt alte sate şi cum se ţin şi oameni răi, hoţi şi tîlhari de drumuri pe acel loc, domnia mea am socotit împreună cu toţi dregătorii, boierii domniei mele, ca, pe de o parte, să fie şi pentru paza ţării în acea parte, pe de alta, n-am vrut nici domnia mea să-i las fără dăjdii, ci am făcut domnia mea întocmire cu ei dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, pentru că sînt oameni străini, din altă ţară, ca să dea dare cu ruptoare pe an, ca să ajute şi ei la nevoia ţării domniei mele, la birul de haraci, să dea într-un an ughi 40, însă să aibă a plăti 20 de galbeni la sfîntul Gheorghe, iar alţi 20 de galbeni la sfîntul Dimitrie. Şi birul lor ce se cuvine, mai sus zis, să-l aducă ei singuri la vistieria domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea de aceste mai sus-zise dăjdi, iar alta nimic, nici o turburare să nu aibă, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire, precum este mai sus scris, pînă ce voi fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după greşelile noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va nimici şi va călca şi va strica această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-i risipească aici trupul lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria şj cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „Ia-1, ia-1 şi răstig-neşte-l“, şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în vecii vecilor, amin. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt. 341 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 23 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, II /8. Otig., perg. (36,5 X 53,5), pecete timbrată. Cu o trad. din 1904. Copie la Academia Republicii Socialiste România, MCCXVI/1 (cu data octombrie 25) 169 1628 (7137) octombrie 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte Muşei o ocină la Geamăna. f (HhaoctT» EokTio, Iw IlACSaHApS boiboa* h rocnoAHHh, CHHt noKOHHHaro Im Hahaui BOfsoAa. jV,4K4T. rocnoACTBO mh cî»o noKi/vfcHÎe rocnoACTRa aih aceştii mueri bătrîne, anume Muşa, nepoata Muşei, fata Bădicăi de Schăii, ca să fie volnică cu această carte a domnii măle să-şi ţie ocina a moaşe-sa Muşei toată, cît se va alăge de preste tot hotarul, de la Dumbravă, den valea Esteului pînă în valea Purcăreţii, cu tot venitul, pentru că iaste a ei ocină bătrînă şi direaptă de moşie, despre moaşe-sa Muşa, încă mai denainte vrăme. Şi am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Pătru voevod, fecior Mircei voevod, pre această ocină de la Dumbravă, ce se cheamă Geamăna, cîndu au fost cursul anilor 7070. Şi tot o au ţinut această ocină cu bună pace. Iar cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, iară Muşa, ia au mersu înnaintea domnii lui în divan, denpre-ună cu toţi megiiaşii de pre înprejur şi carii ţin ocină la Dumbravă, de-au fost de faţă, anume Gherghe i Bratco i Badea al Budei şi Cîrstea de în Valea Rea şi Dragotă de Brăneşti, de au mărturisit ei toţi cu sufletele lor în divan, cum nici au vîndut Muşa ocina ei, nici au cumpărat nimenilea de la dinsa. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, pre această moşie şi de mărturie cum scrie mai sus, cîndu au fost cursul anilor 7135, în luna lu aprilie 7 zile. Derept acăia, domnia mea încă am dat Moşei să-şi ţie ocina a moşe-sa Muşei, fata Bădicăi, despre tot hotarul şi să fie în pace de către toţi megiiaşii de sat şi opreală de nimenilea să n-aibă de pre moşia ei, căce se-au adevărat că iaste a ei moşie direaptă, ce să-i fie ocină şi moşie ei şi feciorilor în veacu. Hhako m H-fccr, no pin rocnoACTBa mh. H HCnpdBHHK CA» p(M POCnOACTBA AIUI. 342 www.dacoromanica.ro IIhc 8 E8k8pei|ih, Aitcfiţa ojfroittKpYi ier a^hh, k*k AtT xSpĂs. ţ Iw llAf3aHAp8 kwcewaa, a/ihaoctYw EokYm rocnoAHHk. XlHA BIA AEOpHHK. Academia Republicii Socialiste România, XXI/112. Orig., hîrtie (29 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 151—152. 170 1628 (7137) octombrie 25. Standul din Fedeleşoi se înfrăţeşte cu Martin din Titeşti pe ocina sa. t Eu Standul ot Fedeleşoi, sinu Radul postelnic, scres-am al meu zapis fie de mare credenţâ la mîna frat^-meu Martin ot Tet^ştie, cumu să să ştie că m-amu înfrăţitu cu frate-mu Martin de a me bună voe şi fără nici o silă şe cu ştire tuturor fraţilor mei şe a unchilor mei şi a verilor. Şe la frăţi nostră, dăruit-amu pre frat^-meu Mart&i cu delneţa lu Tînpîn, cu locul di la Zburători di prist6 tot hotarul din cînpu şe de apa şe den pădure şe den munt£, măşăe de preste tot, cît să va alege, iar frate-meu Martăn m-au dăruitu pre mene cu 2 boi i cu 4 oi i 2 stupi. Şe la frăţie nostmu şi mărturie: ot Teteşti, pop Lazăr, din Gşti.. .troe i călugărul Daneloe şi del.. .ame Radul i Radul şe... ale, Dumitru i Standul i Radul. IIhc oyTOMspYi kI a^nh, A-feT xSpns. tanciul. u Goste. <Şi pentru oredenţă ne-am şi peceţile. Arh. St. Buc., A. N., CCLXXXVIII/4—5. Orig., hîrtie (29 X 20), rupt, două peceţi aplicate. Cu o copie, după care i-au făcut unele completări. 171 1628 (7137) octombrie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Papa fost mare vornic ocină la Pietri. f ftlHAOCTYfio EojkYho, Iw UnfSdNApS bo(b»a«8ndHHi^d IIp'kkSawk aw-PWijlET CEC IIp'KESa, np-KEO EpdTOMCA EH, CHH*K IJlE$dHOB AWPW^ET, TEpE HX ECT AdA np-KEO EpdTOlEA eh, IIp-KE^A, A*A EPO 3d WMMHTv WT CEAO CoASTpSK np-RRdX EpdTdqEAd EPO, IKSndHHIţER H-bKUlEH, E-KC-bX» EdpE EAHKd CE XTHT H3BpdTH H CKC RE-MHHYh. R E-K3EA ECT IIp-RE^A, CHH*K IJlE$dHOK AWPW^ET A*A ÎKSndHHlţER HbKUlEH, np-KEd EpdTdMEAd EPO, WT IIYETpH UlECTdPO A*d WT HdA nOAOBHHO 3d CEAO. H K-KAd C8t CKTBOpHA npHAlEHEHÎE, EHAd ECT H CKC ROA-fe KSndHHIţEBS IfloiţOKWB, SHHd IIp-KES-AWE, CHHd ipEljldHOK AWPW^ET. ă d nOTOM, K-KAd ECT EHA Biv A^hTE nOKOHHHOAlS IUEpEdH EOEEOA, Eli TEHEHl’E A-bTOAl X3P3Y, d nOMT-EHHdPO npdKHTEA POCnOACTEO AIH, H&ndH lldnd AKOPHHK^A, mto ECT EHA TOPAd RTOpTH RHCtYhP, WH ECT nOKSnHA cYa WMHH-K WT IIYETpH WT HdA IIp-KE^A, CHH-K ipE^dHOE AOPO^ET WT...1 H WT HdA TETKdM CH, KSndHHIţd flitOlţOKOB, 3d denpH x» TOTOEH. H K-KAd ECT CKTEOpHA TdKAlEJKEHYE H KTwAd ECT AdA 5K8ndH lldnd abophhkSa mhesYh ehah c8t TOPAd ceeahteaYe [crea^teaTe], Hd hme: Rp-reSa Awrw$ET WT P8Ad H T»AOpdH llHTdp H J^dHMIOA KAtOMdp H PdAVA nOCTEAHHK WT jV,OHMEI(JH H HHKd KOA1HC H M IXdIO K-KM*KpdUI H WT Tp-RPOBHtllE, HbPOE AWPW^ET. H npOAdA^X np-KRSA, CHHS IţlE$dHOK AWPW^ET H TETKdM CH, KSndHHIţd iUolţOKOK, WT HErojKE AOKPOAI8 80AI0 H CKC 83HdHYE KliCbAt MEPYdUIOAl H WT Pop H3 A«A H WT WKpCT MECTOM. ti K-KAd ECT EHA R-K AKHYE POCnOACTEO MH, R-R np*KROE pEA&, KOPAd EHCT TE-MEhYE A-bTOM xIpKÎS, no BptME K-KAd ECT npHUIEA dSflSjA nEXdpHHK CKC dfSrrppHHH WT npE3 nAdHEH, TEpE ECT H3RdAHA no POCnOACTEO MH WT 3EMAE H WT R*K HdCTOA POC-noACTEo aih, TorAduiH-bd, npu TdE Rp-bME, KdxosdA ect &rrppHHH no wtindH Rdnd AKOPHHK, TEpE HX Ect R-RSHAIdA AlHOPE XdAHHE H CK8AHI|IH H wKOKdHYE H 3drHH&A HX ECT H KHHrEX 3d WMHH-K. Td5KE, IVT R-RCkX KHHPE, EAHlţE C8T HMdA 3d A^AYHO, T-RMYiO MTO ECT WRp-feTdA cYlO KHHP, KOTOpd ECT no WMHHd WT IIYETpH EHUIE n.lC, TEpE W ECT CKSnOEdA WT XdHAttad CKC HOElţH. H KHA'feX^AI POCnOACTEO AIH KHHr nOKOHHHOAtS niEpEdH ROEROA HdA cYE WMHHS WT IIYETpH EHUIE pEMEHd nonpdAd, R'RTHAI'bHH H HCXdEHAd. GEPO pdAY, POCnOACTEO MH CKAI nOHOEHA H STBp-KAHA H HdA cYlO KHHP8 POCnOA-CTBO AIH, KdKO ECT EHA H HdIO WT npt>KA* RpfcAIE H CKM AdA POCnOACTEO AIH no-mtehhomS npdBHTEAE rocnoACTBd aih »8ndH lldnd ehbuiex bea akophhk, qkojke Ad ai8 Ect WMHH8, A'bAYHS H R-K WXdE-K CHHOBOAI H BHSKOAI H npbRHSMEAOM H HE WT KOPO-JKA® HEnOKOA-kEHAlO, nopH3MO POCnOACTEO AIH. 1 Loc alb. 344 www.dacoromanica.ro Geîke Sko h ckeaetEaYh nocTaKHjf rocnoACTKO aih: JKfc'naH XpH3d kea akophhk h KtSndH <î»Yipa rea AwriviJsET h jkSiuh TpS^aHAa kea khctYbp h >KSnaH iUHp kea cnaTap h kSimh A,8MHTpaKH kea ctoahhk h PaanaHAH kea komhc h AYaamhah kea nE^apHHK h >KSnaH Kohahao kea hocteahhk. H HcnpaKHHK, ^Yspa kea AoroiJsET. H uanHcax as> fl*nikA4T Aoro$ET, k-r rpaAV G8k$pei{ih, AvbCEiţa wjtokpYe kîe AhHH H WT HA3A\a, KTi A*kT x3pA3. flw flAEâaHApS KWEKWAa, aihaoctY» Go»Yio rocnoAHHK. Hw IlAHâaHApS KOEKOAa | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Papa fost mare vornic şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Pietri, în judeţul...1 însă partea jupaniţei Neacşa, soţia lui Pîrvul logofăt din Ruda, ce i-a fost de zestre de la mama ei, jupaniţa Calea, însă a şasea parte din jumătate de sat, din Pietri, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi cu vecinii. Pentru că această mai sus-zisă ocină a schimbat-o singură jupaniţa lui Pîrvul logofăt cu Pîrvul, vărul ei primar, fiul lui Ştefan logofăt, de i-a dat vărul ei primar, Pîrvul, verei lui primare, jupaniţei Neacşa, toată partea lui de ocină din satul Sălătruc, oricît se va alege şi cu vecinii. Şi a luat Pîrvul, fiul lui Ştefan logofăt, partea din Pietri, a şasea parte din jumătate de sat, a jupaniţei Neacşa, vara lui primară. Şi cînd s-a făcut schimbul, a fost şi cu voia jupaniţei lui Moţoc, mătuşa lui Pîrvul, fiul lui Ştefan logofăt. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, în cursul anilor 7117, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Papa vornicul, care a fost atunci al doilea vistier, el a cumpărat această ocină din Pietri de la Pîrvul, fiul lui Ştefan logofăt din ...1 şi de la mătuşa sa, jupaniţa lui Moţoc, pentru 9 000 aspri gata. Şi cînd s-a făcut întocmirea şi cînd a dat jupan Papa vornicul banii, au fost atunci martori, anume: Pîrvul logofăt din Ruda şi Tudoran pitar şi Danciul clucer şi Radul postelnic din Doiceşti şi Nica comis şi Mihai cămăraş şi din Tîrgovişte, Neagoe logofăt. Şi a vîndut Pîrvul, fiul lui Ştefan logofăt şi mătuşa sa, jupaniţa lui Moţoc, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Iar cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd, cînd a fost cursul anilor 7126, pe vremea cînd a venit Lupul paharnic cu ungurii de peste munte de m-a scos pe domnia mea din ţară şi de pe scaunul domniei mele, atunci, 1 Loc alb. 345 www.dacoromanica.ro în acea vreme, au jefuit ungurii pe jupan Papa vornic, de i-au luat multe haine şi scule şi odoare şi a pierdut şi cărţile de ocină. Aşa dar, din toate cărţile cîte a avut de moştenire s-a aflat numai această carte, care este pe ocina din Pietri mai sus-scrisă, de a răscumpărat-o cu bani de la haiduci. Şi am văzut domnia mea cartea răposatului Şerban voievod pe această ocină din Pietri, mai sus-zisă, călcată, înnegrită şi stricată. De aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele cum a fost şi de mai înainte vreme şi am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Papa fost mare vornic, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comjs şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna octombrie 28 zile şi de la Adam, în anul 7137 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, III/I Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1806 şi 1906; altă trad. ibidem, ms. 690, f. 216. 172 1628 (7136) octombrie 30. Stan logofăt din Poeniţa se împacă cu Gherghe vătaf în pricina Pe care au avut-o pentru o moşie din Dobreşti. f Adecă eu, Stan logofăt de Poeniţă, scris-am acest al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Gherghe vătah, cum să se ştie că am avut pîră pentru o moşie a uînchiu-său Butei, tată Cîrstei, pentru că au fost Cîrstea văr premare cu jupîneasa lu Gherghe vătah, anume Neaga. Deci o am fost cumpărat eu de Buta încă în zilele lu Şerban voevod. Iar cînd au fost în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, sinu poco-inago Iliiaş voevod, în rîndul domniei domnealui deîntîiu, iar Cîrstea, fecior Butei şi cu cumnatu-său Gherghe vătah, ei au luat 16ge 12 boiari, de au jurat atunce cum n-am fost cumpărat eu acea moşie pre bani. Într-ac6ia, eu Stan logofet încă nu m-am lăsat, ci am rădicat lăge preste Rge, 24 de boiari denaintea lu Gavriil voevod, ca să juru preste 16gea lor. 346 www.dacoromanica.ro Iar într-acăia vr&ne, cînd au fost să juru, iar Gherghe vătah n-au fost aice-în ţeară, ci au fost în ţeara Moldovei. Deci eu am zis că am jurat. Iar Gherghe vătahul dăc-au venit de în ţeara Moldovei, el n-au crezut că am jurat, ci' iar am avut pîră naintea domn nostru Alixandru voevod, sinu Iliiaş voevod, pentru acea moşie. Deci Gherghe vătah aşa pîrîia ca să-i strîngii lăgea, acei 24 de boiari,. să jure a doa oară. Deci într-aceia...1 24 de ar fi fost toţi vii, bucuroşi au fost să jure, ci jumătate au fost morţi, iar cîţi au fost vii, ei se-au strînsu şi au venit să jure. Iar după acăia, ei ne-au înpăcatşi ne-am înpăcat şi noi de a noastră bunăvoe şi ne-am tocmit şi am socotit de preste tot de mi-au dat Gherghe vătahul 4000 de bani şi de ică nainte să nu mai avem pîră şi vrajbă unul cu altul, nici despre feciori, nici de fraţi, nici de veri, nici nimenă de în rude-niia noastră, ci să ne fim ca nişte fraţi. Şi am pus şi jurămînt întru noi: cine de în noi au de în feciori au de în fraţi au cine de întru noi de în rudenia nostră, mai scorni pîră au gîlceavă,. acela om să fie proclet de 318 oteţi ije vă Nechei şi cu Iuda cu Ariia la un loc. Şi să vor eşi şi nescari cărţi, să nu se crează, ci să fie mincinoase; şi gloabă ughi 300. Şi mărturii mulţi boiari po ime Muşat vistiar i Tudor suljer i NănciuL vornic i Iane vornic i Manole comis i Nedelco căpitan i Ilie postelnic i Ivaşco-postelnic Bălotescul i Simion pitar i Tudor Răscul i Radul Dragiulov i Standul logofet Clăcescul i Paraschiva Dragulov i Neagoi Corbuşor i Radul. Lăngişti i Albul comis i Vasilii postelnic. IIhc Ha*3Yh Aivrivţ'T, M-fccctţa wjf-roMBplfe a a^hh, n-fe-r xspĂs. Stan logofet. Nedelco. Ivaşco postelnic. Simionu pitar. Tudor. Stanciul. Negoe. Albul. Dragiul. Para. Dobreşti. Arh. St. Buc., Schitul Nâmăeşti, II/4. Orig., hîrtie (31,5 x 21,5), 13 peceţi aplicate. Fie câ v&leatul este greşit: js (6) în loc de 3 (7) la cifra unităţilor, fie că anul este-de la ianuarie. Anul, după martori şi conţinut, nu poate fi decît 1628. 1 Loc rupt. UT www.dacoromanica.ro 173 1628 (7137) noiembrie 8, Bucureşti. Mai mulţi moşneni din Zorileşti se vînd rumâni lui Trufanda vistier împreuna cu părţile lor de ocină. f Adecă noi moştenii ai satului Zorileştii, de în judeţul Oltului, anume: Rămetd cu fiiu-mieu Velicico şi Radul cu feciorii miei, Dumitru şi Pătru şi Cernica cu feciorul mieu Stan şi Oprea Nedelcuţul cu fiiu-mieu Voicul şi Toader şi Aldea lu Puţă şi Dragomiru şi Bogdan şi Aldea al Giulicăi, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Trufanda vel vistiiariu, ca să fie cu ştire cum ne-am vîndut noi moştenii satului cu feciorii noştri care sîntem mai sus-scrişi şi cu toate părţile noastre de ocină de în Zorileşti, cît se va aldge şi de în cîmpu şi den pădure şi de în apă şi de în şezutul satului, despre tot hotarul. Şi semnele ocinii să se ştie: în lungu, de In hotarul Slatinei, pînă în hotarul Periiaţilor şi în lat, den hotarul satului Turiia, pînă în hotarul Ji-dului. Şi ne-am vîndut noi rumâni jupînului Trufanda vel vistiiar de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, derept 28 600 de bani gata, cu ştirea a tuturor fraţilor noştri de ocină şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului, ca să-i fim rumâni de moşie lui şi coconilor. Insă eu Rămetă cu feciorii miei luoat-am bani pre partea mea de ocină 3 400, şi eu Radul cu feciorii miei, iară 3 400 şi eu Cernica cu feciorii miei, iar 3 400 şi eu Necuţul cu feciorii miei, iară 3 400 şi Toader bani 3 000 şi eu Aldea lu Puţă, 3 000 şi eu Dragomir, 3 000 şi eu Bogdan, 3 000 şi eu Aldea al Giulicăi, 3 000. Şi am luat noi aceşti bani carii sînt mai sus scrişi toţi deplinu de la mîna jupînului Trufanda vel vistiiar denaintea domnu nostru lu Alexandru voevod, feciorul răposatului lu Iliiaş voevod, de în divan şi denaintea a tuturor boiarilor mari şi mici anume: jupan Papa bivşeh vel dvomic i jupan Hriza vel dvomic i jupan K8naH TpS^aHAa biahkYh bhctYhp h c-kc chhobh ch, iAHiţi a»8 Eopi npHnSCTHT, BKOJKI M Al8 ICT WMHhS H EIHHHH 6 CIAO 8 3opHAIIJlH, R’K cSACTRO GOaT, 4AH Afd P’KAllTlR B’KCaX H A*A PaA^AWB B'KCaX’ H AIA [II’KTpOK K-KCaX H A'A 1]|pHHK’KE B’KCAX H AKI WT H4H npt>KAl>s BptAti, wt npH a^hYi npomHAt CTapH rocnoAapH ap^^hkix. II noTOAi, K’KAA ICT BHA C-KA4, B’K AhHYl rOCnOACTBA AIH, B’K H4 BTOpOl plA8 34 TOCnOACTBYl 1 Miho spătar. 1 Toate semnăturile sînt autografe. 3 Ilizibil. 349 www.dacoromanica.ro 3Af Kt 3(MAC IÎAdlllKO(, d eYH AIOAY( WT 3opHA(l|lY, 1 2H C8T nO p(A8 KHUI( irncaHH, whh eaAiH wt koaa hm 1 WT HHJfTft. HaH Ax h A,paroAiHp ckc chhokh (ro h ckc a*a (ro 3d w>JHHt, acnpn xF h BorAdH ckc chhokh (ro h ckc a*a (ro sa w1 3a ckohm AOKPOKOAIO H CKC 83HdHY( KtCfcAl M(rYdUIOA< WT rop H3 AOA H WT WKptCT AUCTOAI h wt np(A rocnoACTKd a\h. H KtsHMdA (ct Ktcnx hoki^Yh sanAtHO, KdKo (ct khuk JUC. H CK(A(T(ACTKOKdA (CT WHH CdMH 8 AHKdH KdKO C( C8T npOAdKdA. H KHAtXOM rocnoACTKo a\h h sannc wt p8x wk(ai3h k(mhhh Y(pa K(A AOrO^UT H HKdUJKO KHK K(A A^OpHHK H AIhXo KfA CndTdp H fiAdAVA KHK K(A KHCTYtap H B83HHKd KHK K(A RHCTÎfap K(p>1 H ffidT(H XHR K(A drt H GTdMdTH KHK K(A nopTdp H A,8MHTp8 KHK K(A KtnHTdH H AYHXd KAIOMdp H T8AOP KHKUJCX K(A CA8?Kdp H Al8llJdT KHCTYtap H £,8A\HTp8 KHCTYtap h KocTdHAHH K8napioA h Ilapa AwrwejseT h a\hosh BOAtpH, (au h( c8t nHCdHH 3A( Kt cYm KHHr. Gero paAH, AM®X c-km rocnoACTKo mh nOMT(HHOAi8 npdKHT(Ato rocnoACTKd a\h ?K8ndH Tp8iJsdHAd k(a KHCTYtap, taKoxu aa a\8 (ct whhh8 h k(mhhh 8 c(ao 8 SopHAdpn, (HU C8t KHIIH p(M(HH H A^AYhO H Kt WXdB CHHOKOA\ H KH8K0AI H nptKH84(TOM H H( WT KOrOJKA® H(nOKOA’kGHAIO, nopH3MO rocnoACTKo A\H. Gok( 8bo h ck(A(t(aYh nocTdBHX rocnoACTKo mh: >K8ndH XpH3d k(a akophhk h 7K8naH 3>Y(pa k(a AwrwtjUT h ?KSndH K8naH KoHAHAO KMHkYH IIOCTiAHHK. H HCnpdKHHK, 4>Ytpd km Aoro^iT. H Hdnwcdjf da, A(n%Akc a® HHH-fc K-h Cfro nHCaHYi TEMfHYd AfcTOM K-K A-kT x3pĂ3, a WT pOJKAfCTKO XpHCTOKO, xdjfKlf. f Iw flAfâaHApS kwekwa^> ammoctY» EokYio roenoAHHK. Hw AAHgaHApS KOEKOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Zorileşti, în judeţul Olt, însă partea lui Rămetea toată şi partea lui Radul toată şi partea lui Pătru toată şi partea lui Cernica toată şi partea lui Neicuţul toată şi partea lui Toader toată şi partea lui Aldea al lui Puţă toată şi partea lui Dragomir toată şi partea lui Bogdan toată şi partea lui Aldea al lui Giulică toată şi partea lui Oprea toată, din cîmp Şi din apă şi din pădure şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi hotarul ocinei să se ştie: din hotarul Slatinei, în lung, pînă în hotarul Periaţilor şi în lat, din hotarul Turiei, pînă în hotarul Jidului. Pentru că satul Zorileştii au fost toţi oameni cnezi, cu ocine <încă mai dinainte >x vreme, din zilele altor domni bătrîni, de demult. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar aceşti oameni din Zorileşti, x sînt pe rînd mai sus scrişi, ei înşişi, de voia lor 3 de la nimeni. însă să se ştie care cîţi bani au luat de la mîna jupanului Trufanda mare vistier pe capul lor şi pe fiii lor şi pe partea lor de ocină, cînd i-a cumpărat jupan Trufanda vistier, anume: Rămetea cu fiii săi şi cu partea lui 3 şi Radul cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri 3 400 şi Cernica cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, aspri 3400 şi Neicuţul cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri 3400 şi Toader cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, aspri 3 000 şi Aldea al lui Puţă cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri <3000 >3 şi Dra- 1 Ilizibil. 2 Loc alb. 3 Ilizibil, completat după zapis. 351 www.dacoromanica.ro gomir cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri 3 000 şi Bogdan cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri 3 000 şi Aldea al lui Giulică cu fiii lui şi cu partea lui de ocină , aspri 3000 şi Oprea cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, aspri 3 000. Şi s-au vîndut ei cu fiii lor şi cu 1, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au luat toţi banii deplin cum este mai sus scris. Şi au mărturisit ei înşişi în divan că s-au vîndut. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna acestor vecini * * la mîna cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Papa fost mare vornic şi jupan Hriza mare vornic şi Fiera mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic şi Miho mare spătar şi Vladul fost mare vistier şi Buzinca fost mare vistier< şi Preda fost mare sulger> 1 şi Matei fost mare agă şi Stamati fost mare portar şi Dumitru fost mare căpitan şi Miha clucer şi Tudor fost mare slujer şi Muşat vistier şi Dumitru vistier şi Costandin] cupariul şi Para logofăt şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici în această carte. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Zorileşti, care sînt mai sus scrişi şi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan 1 şi jupan.. .2 şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la zidirea lumii, de la întîiul om Adam, pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlcmn, XVII/4. Orig., perg. (36,5 X 50,5), pecete timbrată. 1 Ilizibil, completat după zapis. * Loc alb. 352 www.dacoromanica.ro 175 1628 (7137) noiembrie 11, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte unor megiaşi din Zorileşti, care nu s-au vîndut lui Trufanda mare vistier, ocina lor. f AIhaoctYeio EokYeio, Iw Hae3ahap8 boeeoaa h rocnoAHHK e-kcoh 3emae Xrrppo-BAa^YHCKOE, CHH*K EEAHKAPO H nptAOEpAPO, nOKOHHHOMS Iw HaYauj boeeoaa. JV,aeat rocnoACTKo aih cYe hoeeaehYe rocnoACTKo a\h u>eem3H aioaYe mepYaujh u>t ceao wt 3opHAEI|IH, UIT C8ACTKO ©AT, HA HME GtOIAH, CHH*K Gt-KH8HIOK H ToCTE H GtAHOK H flAAt, CHH-K CTAp KoAlţEE H ^PTvUHATvK H PaAYAOE, CHH*K ţţlOAEK H CK CHHOKH HX, EAHIţEM Eor-K npHflSCTHT, taKO/KI &A C8t HM UIHHH8 8 CEAO 8 3opHAEI|IH, ttlEAHE T"KHYki HHX'HE AEAH SA UIWHlv UIT nOAlO H UIT UI8MA H UIT KOAA H UIT KHHOrpAAY H UIT CEAAAHIflE CEAUIK, UIT IIOCK8AH, EApE EAHKA CE )fT*T HSKpATH UIT 110 B*KCOM pTApOM. H JfOTApOKE UIHHHEB CEAOE 3opHAEl|lYH M CE SHAET: 8 AA"KP, UIT pTAp8A GaATHHEe AOpH 8 pTApSA IlEpYfZUYAOp H 8 UlHpOK, UIT JfOTApSA TSpYEH, A«PH 8 JKHA8A. 3aheke ceao 3ophaei|iYh ehao ect e-kc aioaYe khesh ckc uihhhe hm, eiijeme uit nptMAE EptAtE, uit a^aY sa nptAtaY, uit 1khTe nponYEM ctaph rocnoAApu APt-KHHy. fi nOTOAt, K-KAA ECT EHA CKAA, K"K npH ABhYE POCnOACTEA MH, KTv HA ETOPOE PEA8 3A rocnoACTsYE sae 8 Kaauikoe 31, a nponfE MErYtauiH uit ceao uit 3opHAEi|iY, U>HH CE C8T npOAAA EEHHHH CKC CHHOEH H)f H CKC CEAKEJf A'AOEE HM 3A UIHHH*K nOH-TEHHOM npAEH1 POCnOACTEA MH K811AH8 Tp8^AHAAE BEA EHCTYtap UIT lipEA POC-noACTso a\h uit ahbah, u>hh 3a hhxhoai aokpoeoaio, bes hheaha chaoct, e-kc no AcnpH potoeh. tl cYh kht 3opHAEi|iH, Gtoiah h Tocte h Gtah h flAAfc, CHH-K KoAU,EB H •tp’KUHA'K H PAAVA, CHH-K ţlOAEB, UIHH HtCT CE C8T npOAAA EEHHHH Tp8$AHA4E < EHCTYtap»1, HHKE U>HH, HHJKE CHHOEH H£, HHJKE UIHHHA HM UIT 3opHAEl{JH, AH8 ECT WCTAA KHESH CKC UIHHHA HM 8 CEAO 8 3opHAEt|lH H CBOEOAHH CKC AEAOEE HA\ 3A WHHH8. H npHUIEA ECT K"KCHX 3A AHU,8 nptA POCnOACTEA AU1 8 EEAHKYH AHBAH H nptA E-KCH^AUI HKCTHTHAAH npAEETEAYEM POCnOACTEO MH H BEHHHYH UIT 3o-PHAEI41H, TEJf npOAAEATEAH H CYH MEPYtaUlH HEnpOAAAH, KOTOpYH C8T no PEA8 EHUIE nHCAHH, SAE E-K KHHPA cYa. H HSBEAETEACTBOBAA ECT H Tp8$AHAA BEA EHCTYtap UIH CAM 8 AHBAH H BEHHHYH TE][ npOAATEAH, KAKO HtCT CE C8T npOAAA CYH MEPYtaUlH UIT 3opHAEi|iH, GTOtaH, chh-k Gt*kh8hok h Tocte h Gtah h flAAt, chh-k Koai^ib h $p-KlţHA-K H PaAVA, CHH-K ţţlOAEB, EJKE 1HEHH, Tp8$AHAAE EHCTYtapiOA HHJKE UIHH, HHHCE AtAOBE HM 3A UIHHH-K UIT 3opHAEt|lH, HHJKE ECT B-K3HAUA HOBU.H UIT p8K EPO, nOHEJKE HtCT M8 TptsSET npOAATH CE. Gepo paaY pocnoACTBO aah ckm hx ckteophxom khhp rocnoACTBA a\h ha p8ka UIBEM3H MEpYaUIH EHUIE pEHEHH H AAA CKM POCnOACTEO A\H GTOtaHOE, CHH*K Gt*KH8H0E H rOCTEB H GTAHOK H HaAEE, CHH*K CTAp KoAU,EE H <î>p-KU,HA-KB H PAAIfAOE, CHH-K 1 Loc rupt. 23 — Documente — c. 915 353 www.dacoromanica.ro y»rttK, BKOJKf A<* ApTiJKHT HHjfHE A^H Si WMHH"R WT 3opHAEl|lH, CKC A^KPO AWpHO WT K’K KSlldH Tp8$dHA4 REA RHCTYiap H M C8t HAt WMHH8 A'kAlfHS H RTk WJfdKS CHHOROAl H KH$KOAt H np'feBHS'IETOM H NH WT KOrWKA* HfnOKOA'bKHAţ, nopHBAtO PO-CIlOACTKd MH. Gkke 8eo h cbeaeteaYh nocTdRHX rocnoACTRO am: JKSndH XpH3d rea akophhk h >K8ndH 4»Tfpd rea AwrwjjsET h wSridH ...1 rea bhctYhp h K8ndH AtHjfo rea cndTdp H JKSndH A,8AtHTpdKH REA CTOAHHK H JK<8fldH PdAMHAH REA K0A\HC>2 H JKSndH \fa-AtdHAH REA nEXdpHHK H /KfcindH li OHA8. H HenpdRHHK, 4>Epd REAH- kYh Aoro^ET. H Hdn.icdx as, Ae^A^t Aoro^ET, r-r omctoahYi»8 rpdAY 8 B8k8pei4h, A\-fecEutd HAEAIRpYl d? 8 H WT flAdAtd, RTk A"tT xSpĂB. f Iw flAEâdHAPS RWERWAd, amaoctY» EojkYk» rOcnOAHHR. Hw flAHSdHApS ROHROAa t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni megiaşi din sat din Zorileşti, din judeţul Olt, anume: Stoian, fiul lui Stănuciu şi Goste şi Stan şi Aldea, fiul lui Colţea cel bătrîn şi Frăţilă şi Radul, fiul lui Giulea, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în sat în Zorileşti însă numai părţile lor de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi hotarele ocinei satului Zorileşti să se ştie: în lung, din hotarul Slatinei pînă în hotarul Periiaţilor şi în lat, din hotarul Turiei pînă în Jidul. Pentru că satul Zorileştii au fost toţi oamenii cnezi, cu ocinele lor încă dinainte vreme, de la moşi de la strămoşi, 8 altor domni bătrîni, de demult. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, iar alţi megiaşi din sat din Zorileşti, ei s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier dinaintea domniei mele din divan, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, tot pe aspri gata. Iar aceşti mai sus zişi oameni din Zorileşti, Stoian şi Goste şi Stan şi Aldea, fiul lui Colţea şi Frăţilă şi Radul, fiul lui Giulea, ei nu s-au vîndut vecini lui Trufanda vistier, nici ei, nici fiii lor, nici ocina lor din Zorileşti, ci au rămas cnezi cu ocina lor în sat în Zorileşti şi slobozi cu părţile lor de ocină. Şi au venit toţi de faţă înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi vecinii din Zorileşti, cei care s-au vîndut şi aceşti megiaşi nevînduţi, care sînt scrişi mai sus pe rînd aici în cartea aceasta. Şi a mărturisit şi Trufanda mare vistier el însuşi în divan şi vecinii 1 Loc alb. * Loc rupt. 354 www.dacoromanica.ro aceştia care s-au vîndut că aceşti megiaşi din Zorileşti, Stoian, fiul lui Stă-nuciu şi Goste şi Stan şi Aldea, fiul lui Colţea şi Frăţilă şi Radul, fiul lui Giulea, care sînt mai sus zişi, nu s-au vîndut lui Trufanda vistier, nici ei, nici părţile lor de ocină din Zorileşti, nici n-au luat bani din mîna lui, pentru că n-au avut nevoie să se vîndă. De aceea, domnia mea singur am făcut cartea domniei mele la mîna acestor megiaşi mai sus-zişi şi am dat singur domnia mea lui Stoian, fiul lui Stănuciu şi lui Goste şi lui Stan şi lui Aldea, fiul lui Colţea cel bătrîn şi lui Frăţilă şi lui Radul, fiul lui Giulea, ca să stăpînească părţile lor de ocină din Zorileşti cu bună pace de către Trufanda mare vistier şi să le fie lor ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan... 1 mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan 2 şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Conda în Bucureşti, luna noiembrie 11 1 şi de la Adam, în anul 7137 <1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XVII/6. Orig., hîrtie (42,5 x 29), pecete aplicată. Cu o trad. din 1860. 176 1628 (7137) noiembrie 14. Aslan fost mare vornic, ispravnicul Craiovei, împreună cu 12 boieri hotărnicesc moşia Fratoştiţa a lui Barbul postelnic de cea a judecilor din sat. f Jupan Aslan biv vel dvomic, ispravnicu scaunului Craiovei, scris-am aceasta a noastră carte Barbului postelnic de Fratoştiţi, cum să să ştie că i-am hotărîtu ocina din Fratoştiţe de cătră ocina judecilor din sat, pentru că au avut Barbul postelnic pîră naintea domnu nostru pentru hotămiciia cu judecii din sat, însă anume: Velici i Stroe. Deci, într-aia, domnu nostru au judecată pre ldge cu toţi censtiţi derigătorie dumnielui şi au dat Barbului postelnic şi judecilor la mijlocul lor 12 boiarii, scrişi pre răvaşe domneşti, * * 1 Loc alb. * Loc rupt. 355 www.dacoromanica.ro anume din Dîlga, Standul postelnic şi din Tîmava, Radu logofet, ot Bîzdîna, Dima postelnic, ot Ivancoţi, Barbul peharnic, ot Şitoia, Mihart postelnic, ot Albanie, Andronie, ot Căpintănie, Prida, ot Mălăişti, Radul, ot Rogojna, Zahariia, ot Bibeşti, Ciolca, ot Crasna, Vlăduţul, ot Săalce, Damiian căpitanul. Şi au datu domnu nostru şi pri mini ispravnicu acestor 12 boiari ce-s mai sus-zişi. Şi au venit Barbul postelnic la noi, cu cartea domno nostru, ca să viu aicea în sat în Frato<şti>ţii depreună cu aceşti 12 boiari de săhotărîm. într-a-cda, dacă am văzut cartea domnu nostru, noi ne-am sculat de am venit aicea în sat în Fratoştiţi şi <împri>ună cu toţi boiarie cîţi sîntu scrişi în răvaşele < domneşti > şi încă şi alţi boiari dinprijuru, anume Barbul postelnic ot Poiană şi ot Pleşoi, Iane postelnic i Drăghici logofăt şi alţii mulţi, ce nu i-am scris aic£. Deci, într-acda, Barbul postelnic adus-au naintea nostră şi a celor 12 boiari cărţi cojnici domneşti de moşie şi de cumpărătură şi zapisuri, de le-am văzut şi le-am cetit. într-aceasta am zis şi judecilor să-şi scoaţii cărţile lor să le vedem şi să le citim, iar ei au zis că n-au nici o carte. Dăci, derept aceaia, sculatu-ne-am cu aceşti 12 boiari şi cu Barbul postelnic şi cu judecie, de am călcatu tot locul din hotarii pîn în hotar şi am dat cu funea de am măsurat locul şi am alesu locul judecilor de o parte şi al Barbului postelnic de altă parte. Şi am alesu locul judecilor cît au zis ei cu gura lor — cărţi n-au avut — , iar pentru nişte locuri şi livezi ce zicea judecie că au cumpărat de la Zmîţa şi le ţine Barbul postelnic, dat-au Barbul postelnic judecilor locu pintru locu de pre partea lui. Şi am alesu de o parte ocina judecilor şi am pus petri şi am făcut s6măne, însă cu voia judecioru şi a Barbului postelnic. însă să să ştie hotariul: despri Filiiaşi, în curături Bumegeţului şi despri Crăneşti, în cîmpul micu şi despre Halmăj, în Piscu Săcilori. Şi am luat amîndoao răvaşele cele domneşti de la judeci şi le-amu datu Barbului postelnicii. Şi au posu toţi bori cîţii suit mai sus scrişi peceţile cu iscălitură, cum să să ştie. IIhc M-kcfiţd hoTairpTe arhh, ................î Dragotă Mălăiescul a Zahariia. 1 1 Rupt; loc pentru 3 semnături. * Rupt; loc pentru 1 semnătură. 356 www.dacoromanica.ro Vlăduţ. Prida. Ciolca. Dămiian. Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, CVII/5. Orig., hîrtie (31 X 21), rupt, 11 peccţi aplicate. Copie la Academia Republicii Socialiste România. CMLXXV/274. 177 1628 (7137) noiembrie 16, Bucureşti. Marin, fiul lui Stan Stelea, îşi lasă ocina sa din Măteşti, jud. Buzău, lui Vlădilă, Căciulat şi Criveţu. f Adecă eu Marin, feciorul lui Stan Stelii de sat de în Măteşti, sud Buz<ău>, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna lu Vlădilă şi lu Căciulat şi a lu Criveţu, feciorii uncheaşului...1 de oraş de Bucureşti, ca să se ştie cum i-am miluit eu cu toată partea mea de ocină de în sat de în Măteşti, den cîmpu şi den a, ca vadure de moară şi de dîrste şi cu patru răzoare de vie în deal, toată partea mea cît se va aldge; încă pînă am fost eu viu şi cu suflet şi cît voi trăi, ei să aibă a mă cisti şi a mă răni la slăbiciunea mea de bătrîndţe. Că feciori d trupul mieu nu mi-au dat Dumnezeu şi de alt de nimenilea milă şi căutare n-am avut fără numai de Vlădilă şi de Căciulat şi de Crivăţ, ce scriu mai sus. Derept ac6ia, i-am miluit eu singur cu partea mea de ocină de la Măteşti, ca să le fii ocină de moşie, lor şi coconilor, iar mie să-mi fii pomeană în veac, pentru mult bine şi căutare ce am avut la nevoia mea, şi la bine şi la rău, de în zilele răposatului Şerban voevod pînă acum, în zilele domnu nostru creştin Alixandru voevod, feciorul răposatului creştin Iliaş voevod. Şi la moartea mea să mă slujească cum se cade şi după moartea mea să mă pomenească. Iar alt nimenilea de în rudele m6 treabă cu moşiia mea să n-aibă. Şi la... au fost şi de Bucureşti, pghel i Tudosii i Iştoc călăraş şi megiiaşi den satul nostru na ime Bobolea i Mănilă i Balea şi mulţi oameni buni. Şi am pus şi blăstem: care va strica şi va sparge pomeana noastră, acela să fii trăclet şi anatima şi să aib<ă> parte cu Iuioda şi cu Arie la un loc. Aceasta mărturisescu. 1 Loc alb. 357 www.dacoromanica.ro Uhc A,8mhtp8 rpaAUTHK 8 ESkSphiiY, k~k a-Ict xâpîTa. Eu Dragomir Sorescul t Opre căpitanol Academia Republicii Socialiste România, CLVIII/6. Orig., hîrtie (29 X 20,5), rupt, cinci peceţi aplicate. 178 1628 (7137) noiembrie 17. Preda fost mare sluger vinde lui Necula fost mare vistier satul Cacaleţii. f Adecă eu jupan Preda biv vel slujer, înpreună cu fiiu-mieu Mihaiu postelnic, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de credinţă de mărturisim ca să se ştie cum am vîndut noi satul Cacaleţii de în malul Oltului jupan Neculei bivşe vel vistiiar, tot satul şi cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toată ocina, cu siliştea satului şi de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi cu toate viile şi cu toţi rumânii, de în hotar pînă în hotar. însă şi rumânii pre nume: Boşa cu feciorii-şe i Radul cu feciorii-şi i Stan cu feciorii-şi i Barbul cu feciorii-şi i Balea cu feciorii-şe i Radul cu feciorii-şe i Pahonie cu feciorii-şe i Moţea cu feciorii-şe i Dumitru cu feciorii-şe i Crăciun, feciorul Fluerătoriu-lui, cu feciorii-şe i Tunsul cu feciorii-şe i Crăciun cu feciorii-şe i Neacşul cu feciorii-şe i Oprea cu feciorii-şe i Urs cu feciorii-şe i Stan cu feciorii-şe i Badea cu feciorii-şe i Tunsul cu feciorii-şe i Dan cu feciorii-şe i Muşat cu feciorii-şe i Oancea cu feciorii-şe i Tatomir cu feciorii-şi i Cîrticeanul cu feciorii-şe i Bogdan cu feciorii-şe i Nan cu feciorii-şe i Marco cu feciorii-şe i Cozma cu feciorii-şe i Voico cu feciorii-şe i Lupul, feciorul lu Voico, cu feciorii-şe i Hodea cu feciorii-şe i Mihăilă cu feciorii-şe i Dan cu feciorii-şi i Bădiţă, feciorul lu Bădiţu, cu feciorii-şe i Tatomir cu feciorii-şe i Onea, feciorul Oprei, cu feciorii-şe i Stan cu feciorii-şe i i Stan cu [cu] feciorii-şe i Radul cu feciorii-şe i Tatomir cu feciorii-şe i Lupa cu feciorii-şe şi cu cîţi se vor mai afla rumâni şi nescrişi, toţi să fie pre seama jupan Neculei vistiiar. Pentru că acest sat, Cacaleţii, fost-au [fost-au] a noastră dereptă moşie. Iar după ac£ia, cîndu a fost acum în zilele domnu nostru Io Alexandrii voe-vodii, sinu pocoinago Io Iliaş voevodii, iar eu jupan Preda biv v£l slujer şi înpreună cu fiiu-mieu Mihaiu postelnic, noi am venit la jupan, Necula vistiiar de i-am vîndut noi acestu al nostru sat Cacaleţii, tot satul şi cu tot venitul şi cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, cîţi scriu mai sus şi cu cîţi se vor mai afla şi nescrişi într-acest zapis. Şi l-am vîndut derept 87 000 aspri gotovi. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă. Şi am luoat banii toţi cîţi scriu mai sus de în mijlocul divanului şi dena-intea acestor boiari a tuturora, cum se scriu pre nume mărturii: jupan Hrizea 358 www.dacoromanica.ro velichii dvornic i jupan Fiera velichii logofet i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Ivaşco biv velichii dvornic i jupan Miho velichii spatar i jupan Trufanda velichii vistiiar i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Buzinca biv vel vistiiar i jupan Gligorie biv vel comis 1 jupan Mateiu biv vel agă i jupan Stamatie biv vel portar i jupan Dumitru Filie-şanul biv căpitan şi alţi boiari mulţi ce nu sînt scrişi aicea într-acest zapis. Derept aceia, l-am vîndut noi ca să fie acest sat Cacaleţii jupan Neculei vistiiar, ca să-i fie de moşie lui şi feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor h HE WT KCrOKAO HEnOKOrttEHAW. HhJKS A<* H’kCT, no HJIKE pemehYe. HenHeax as, Gt^hmioa AivrwţET wt Qa-khemih, Ai-kcEiţa hoemkpYe £y A^hh, irk AfcT x3PA3. Preda slujer Mihaiu postelnic Hriza vel dvornic Fiera logofet Papa biv vel dvornic Ivaşco dvornic Vladu vistiiar t Eu Matei aga Dumitru căpitan Stamatie portar Dumitraşco vistiiar Buzinca vistiiar Gligorie comis 1 Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCLXXI/1. Orig., hîrtie (41 X 28), 13 peceţi aplicate. 179 1628 (7137) noiembrie 18. Alexandru Iliiaş voievod porunceşte vameşilor de la Cornăţel să dea pace călugăriţelor de la m-rea Viforîta să-şi ia vama de la bălţile mănăstirii. f AIhaoctTw BojkY», îw YIaeSahapS koekoaa h rocnoAmcii, chicii noKOHHaro Iw HaYauj B0H&0A4. IIhujE/H rocnoACTKO a\h voao vameşilor de la Cornăţel. După Acăia, vă grăescu domnia mea pentru că au venit călugăriţele de la Viho-rîta de-au jăluit şi au spus înnaintea a domnii m61e cum nu le daţi vama de la bălţile sventei mănăstiri, de Ia Vărăşti şi de la Gurguiaţi şi de la Sticlea, ce le opriţi voi vama lor de la ac^le bălţi. Deript ac^ia, în vrăme ce viţi videa cartea a domnii m61e, iar voi să căutaţi să le lăsaţi în bună pace. Cine vor vîna într-acele bălţi p^şte, iară călu- 1 Semnăturile sînt autografe. 359 www.dacoromanica.ro găriţele să aibă a-şi luard vama ce le se va cădea şi den p£şte şi de în toate cum le-au fost obiceiul şi cum au luat şi mai denainte vr£me şi nimica opr^ală să n-aibă de voi, că aşa iaste învăţătura domnii m£le. Toh kh rosopHAi roc-nOACTKO A\H, HHdKO A A HtCT, 110 rOCnoACTKA A\H. II HCnpdBHHK, CAM p(M rOCflOACTKA A\H. I7hc At-kcciţd hoha\kpY(, îff AhHH> k-k A-fcT xspÂs. •ţ Iw fÎAtâdHApS BWfBIVAA, A\HAOCtTiO Bc»kYW rOCnOAHHK. Hiv flA.HâAHApS sofBOAA 84HA H(KSAA KHCTÎiap. Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/15. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată, stricată. 180 1628 (7137) noiembrie 20. Episcopul Efrem al Buzăului dă mărturie pentru ocină din Mac-sinu, cumpărată de m-rea Banului. f Să se ştie cum au venit aceşti megiiaşi de în Macsin, anume Bogdan i Balica i Stan i Radul, înpreună au fost şi egumenul Samoil de la mănăstirea Banului, de-au mărturisit ei cu bunăvoia lor cum Bogdan ce iaste mai sus-scris, el au fost vîndut mainte vrăme 1 fune de ocină în Macsim de bunăvoia lui: jumătate deîntr-aacea funi au fost vîndut egumenului Samoil ce iaste mai sus-scris, iară altă jumătate dentr-aacea fune, el o a fost vîndut acestor megiaşi, ci-s mai sus-scrişi, Balica i Stan i Radul. Iară cînd iaste acum, iarăşi de bunăvoia lor ei o vînd egumenului Samoil, însă ocină seacă fără rumâni. Acăastă am scris şi episcupiia mea şi mărturisescu. Hhako hIjct. H nHc HOfAiKpYe î? akhh, A-feT xâpĂS. însă 50 de stînjăni. Episcup Efrem Buzevschi. Arh. St. Buc., M-rea Banul, XI/14. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 196, f. 121. 181 1628 (7137) noiembrie 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Voico logofăt şi fraţilor lui, Vlădilă şi Mogoş, moşie în Stoeneşti, jud. Vlaşca, ş. a. Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Alexandru voievod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Ioan Iliaşi voievod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele lui Voico logofăt şi 360 www.dacoromanica.ro cu fraţii lui, Vlădilă şi Mogoşi, şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Stoeneşti în sud Vlaşca, însă din partea lui Şerban şi a fraţilor lui, a Radului şi a Stanciului jumătate, oricît s-ar alege din Cîlnişte pînă la Padina Feneneului din cîmp şi din pădure şi din apă şi du preste tot hotarul, pentru că a cumpărat Voico logofăt şi fraţii lui, Vlădilă şi Mogoşi şi de la Şirban logofăt şi de la fratele lui Radu din Singureni drept 81 * aspri de argint . însă să să ştiie că au dat Voico logofăt singur aspri 6 a, din dobitoacele lui de zestre. Deci să aibă a ţinea Voico logofăt singur 6 părţi, iar Vlădilă şi fraţii lui să ţie o parte, cine cît au dat la preţ. Şi iar au cumpărat singur Voico logofăt moşie în Gorgan la Vîlceaoa Lipovului, pînă în matca Brebenii jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă, oricît s-ar alege du preste tot hotarul, de la Şerban logofăt şi de la fratele lui, Radul, din sat din Singureni, drept 1 700 aspri gata, iar din Bucatele lui de zestre. Şi iar au cumpărat singur Voico logofăt moşie la Gorgan, în sus, din partea unchi-său Voico logofăt jumătate, pînă în matca Brebenii du preste tot hotarul, iar din dobitoacele lui de zestre, de la unchi-său Voico logofăt din Singureni, drept 506 de aspri gata. Şi iar au cumpărat Voico logofăt un ţigan anume Muşat şi cu feciorii lui de la Stoica şi de la Vladul şi de la la unchi-său Radu peharnic din Cepari, drept 23 aspri de argint gata. Şi iar au cumpărat Voico logofăt un ţigan anume Şerban de la Dragomir din Tătăreşti drept...4 aspri gata. Şi iar au cumpărat Voico logofăt o ţigancă anume Dobra, de la Nae drept 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat Voico logofăt o ţigancă anume...4 de la Pătru din Pietroşani drept...4 de aspri gata încă din zilile răposatului Pătru voievod, feciorul lui Pătraşco voievod, cînd au fost curgerea anilor 7091. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ale lor moşii şi ţigani, cu de a lor bunăvoie şi cu ştirea tutulor megiaşilor du pen prejurul, locului. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Pătru voievod de cumpărătoare pentru această moşie şi ţigani, ce au zis mai sus, cum s-au scris mai sus. Pentru aceia şi domnia mea încă însumi am înoit şi am întărit cu această carte a domnii mele, cum au fost de mai nainte vreme, de vreme ce cartea lui Pătru voevod i-au fost veche şi stricată şi ruptă.. .4 Şi am dat însumi domnia mea lui Voico logofăt şi frate său, lui Vlădilă şi lui Mogoşi, ca să le 1 Probabil în loc de 8 000 de aspri. 3 Probabil în loc de 6 000 de aspri. 3 Probabil în loc de 2 000 de aspri. 4 Loc alb. 361 www.dacoromanica.ro fie lor moşiea şi ţiganii de baştină şi ohabnici feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni să nu se clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe jupan Hriza vel dvornic i jupan Fiera vel logofăt i jupan Trufanda vel vistiar i jupan Miho vel spatar i Dumitrache vel stolnic i Ramandi vel comis i Diamandi vel paharnic i ju-pan Pândele 1 vel postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, cu învăţătura lui vel logofăt în scaunul oraşului Bucureşti, în luna noembrie în 23 zile şi de la Adam pînă acum curgerea anilor, vă leat 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. Academia Republicii Socialiste România, MDLXXXIX/4. Copie din sec. al XlX-lea, după o traducere. 182 1628 (7137) noiembrie 25, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sfânta Troiţă un loc lingă mănăstire, unde este Falanga făcută de Sinan paşa. f AÎHAOCTYflO EoJKYfIO, Iw flAfSdHApS ROfROAA H rOCflOAHH’h K-KC01 3fMAf Xrrppo-KAdJfYHCKOf, CHICt KfAHKdrO H IiptAOBpdrO, fl0K0HHH0A\8 IlV HaYqIJJ KOEKOAd- Ji^KdT rocnoACTKO aih cYf noKfAfHYf rocnoACTKO AtH cK-kT-kn Go>KfcTKH'kH AtoHdCTHp rAdro-AiAUrO JfpdAI OK-kTdd TpOHlţTi BKf fCT HS A<>A Bdpoui BSKSpfl|lY, H K’KC’kM HHHOKOM, fAHIţH KHKSlfJklJf K*K WGHTkAH TOf IZKOKf M At8 fCT CK'kT'fch AtOHdCTHp KKUlf ptjf fAHH A«CTO H3 A*A WT E8K8pf l(jY, MTO fCT KWA CKtTd AtOHdCTHp, HAfWf fCT IldAdHrd, KOf c8t GHA C’kTKOpHA GHHdH ndUId R’K npH A^Yf AÎHJfdHA KOfKOA. 63GdM( M Cf 3HdfT: WT 1 p-KCTd Hlfl^dNOB HSrop WT K$A* AP^dTH IldAdHrS, 3 AOA, no nST K’hK’hpfl|lYAOAI, Aopn 3 K*KC JfOTdpSA TptMHAWp H WT Il8T E'KK'kpf ipYAOp 3 A»A, A$P« 8 ^’KAtEOKHIţ’h H WT IldAdUr-K 3 A^A, A^PH fldKH 1 f 8 ^,’KAtGOKHI^'K 3dHf?Kf TOrO AUCTO KHUIf nHC, WH fCT GHA 3d A^A^O CK’kT'kH AtOHdCTHp A<*A H AdpOKdA WT nOKOHHHdPO CTdpdrO JlAfâdHAP» KOfKOA Hd CRkTd AtOHdCTHP XPiM GKtTd TpOHIţ’h, MTO fCT GHA CKTKOpHAd H CkSHAdAd WT TOCnOACTKO fA\8 WT TfAtfAYf, feKOKf M fCT CR-fcTOMS AtOHdCTHp TOrO AWCTO 3d A'bAYHO H Eli SKpkflAfHYf H roenOACTKS fA\8 KfMHOf K-KCnOAlHHdHYf. H KH-A'kxcAt rocnoACTKO aih h KHHrd noKOdHHOiWS CTaparo flAfădHApS roikoa h KHHrd YHHjfHfKS KOfKOA H xphcokSa rocnoACTRd AIH WT HCfipiiRO pfA$ 3d TOCnOACTKO H XPHC0K8A nOKOHHHOAtS PdAV'Ad KOfKOA H JfpHCOKSA CHH$ CH flAfâdHAPS KOfKOA) CkT-KOpfHf 3d AtHAOBdHYf, fAHHd no fAHHOf, H STRpTiJKAfHf ChC KfAHKOH KAfTBO HdA TOrO AtfCTO H A'bAfHO, KOrd fCT GHA nOA\HAOKdA 110 CK’kTd AtOHdCTHp XpdA\ GR-kTd TpOHIţ’h. 1 In loc de: Condilo. 362 www.dacoromanica.ro Td*f, KTkAd tCT BHA CkAd, Kt Hd KTOpOf plA Si rOCnOACTKO rocnoACTKd AIH SAf KTk SfAlAf EddUIKOf, A rOCnOACTKO AIH flJIftKf CkM nOAWAOKdXOM H 8Kp"knHXOM KHHrfX ; XPHC0‘1KfAf H HdA CV» KTOpd KHHPd rOCnOACTKO AIH KdKO fCT EYw H WT np-feSKAt Kp-kAlf. H CkM AdA H rOCflOACTKO AIH TOrO MfCTO KHUlf nHC, BKO>KI AA fCT CK-feTOAlS MOHdCTHp XPdAI ©K^Td TpOHUTi A'bAHHS K"k K'kKH, KdKO fCT KHUlf nHC. H Kdpf KOf WAOK’kK’K X0KfT np'kKHKdTH HdA TOrO AlfCTO KHUlf pfX AIOEO SHTH KAdJf Kdpf rpivK AIOEO Cp-kEHH AIOEO dpEtHdUJ AIOEO AlOAAOK’kH, Kdpf MTO MAOK’kKli KfT EHTH T8îKA npHUlfA WT Kl HHHOf CTpdHO KtCHX Ad fCT 8 AIHpHH H npOI|lfHH Sd 8SdfMCT-ROKdHYf H Sd KtEAd H Sd CfHO .1 Sd KOA H Sd CSp WKIţ8 H Sd KOH POCnOACK# H Sd AlfA H Sd KOCOK H Sd SrH H Sd WniilKHdUIH H Sd pdEOT TOCnOACKS H EOA-kpCKS H Sd BHH-KpHMYf H Sd nfX”kpHHKAIO H Sd ropi(lYHd CKHHOAI H WKIţdAI H WT KOHH Sd WAdK H Sd CBdKf AdKEOKf H B>KA*HYf KOAHKO C8T npfS AlSTO SAf 8 Kd-poui TOCnOACTKd AIH 8 B8K8pflJlH, Sd HHXTO BdHTOKdHYf Ad Hf HAIdT, nOHRKf IO CkM npocTHA rocnoACTKO aih KdKO c8t ehal npoipfHH h wt apSsh rccnoAdpH, Td«f npo-CTHXOAI H rocnoACTKO AIH Sd K-KCtX KHUlf pfMfHf Ad%Ef, dHS TTvWYlO Ad nOAUrdfT no rocnoACTKO aih Hd bhp8a sd XaPdM hkcthtoai iţdpio dAH ckc...1 îkhath ki iahh TOAHH WEdMI Ad HAIdT nAdTHTH...1 SKHATH Hd CR^TH TfWprYf d AP^PH...1 >KHATH Hd CK-kTH AHAIHTpYf. H BHp8d HM MTO Cf nOAOEdfT KHUlf pfMfH Ad ACHfCHT CdAUl 8 khctYqp rocnoACTKd mh noHfstf CHi^f CkM cktkopha rocnoACTKO mh 8cTpofHYf ckc HHX WT npfA KlkC AHKdHOM TOCnOACTKd MH A«HAf>Kf X0KW EHTH POCnOACTKd MH KT*. rocnoACTKO h R-k JKHKOTk rocnoACTKd mh, ttvmYio Ad fCT sd Tp-kK8 h Sd nocd8uidHYia CKtTOM8 MOHdCTHpH KHUlf pfMfHd KOTOpYH Cf X«KIOT npHJfPdHH HdA TOro MfCTO CR-fc-T-kH MOHdCTHpH KdKO fCT KHUlf nHC. gipfJKf H 3dKAHHdHYf nOCTdKA-kfM: nO WUITiCTKYiO rocnoACTKd AIH, Koro HSBfpfT rocnoA’k Eork ehth rocnoAdp-k EAduiKOf sfMAf hah wt c'kpA'kMHdrxo nAOAd>* roc-nOACTKd MH HAM WT CkpOAHHK HdUlf HAH nO rpfcCfX HdUIH HAH WT HHHOnAAAIfHHK Ad di|jf nowTfT h noHOBHT h 8Kp-knHT cYf khht rocnoACTKO aih TJJHX Kfi^fX* A^uid fro. il dlJJfAHIKf Hf nOMTfT H Hf nOHOKHT H Hf 8TKp*kAHT cYlO KHHT TOCnOACTRO AIH d h8 W nonfpfT H pdSOpfT H HCXdBHT, TOrO Ad fCT TpTiKAfT H dHdTfMd H d$8pHCdH WT CK-kTH WTlţH f>Kf C8T KTi HfKfH H Ad HAIdT MdCTYlO CkC I»Ad H CkC flpYdl H C-kC HHHklMH HfKtpHYH l8AfH l>Kf K’kS’knHUlf HdA KpiK rOCHOAd EOPd H CndCd HdUlfro Icycd XpHCTd h plK-kT: r-rsaih, r-rsaihx pdcnfHH Hro. H Kp-kK fro HdA hhx H HdA ^fAd HX taKOKf fCT H E8AfT K*k K'kKH dMYH. 6fHK8ndH Tfpd KfA AwroijifT h >K8ndH Tp8ijidHAd KfA khctYqp h >K8ndH AIhxo KfA cndTdp 1 Loc alb. 2 Loc rupt. 363 www.dacoromanica.ro H SKSndH JV^AWTpaKH K«A CTOAHHK H KSfldH PdAUHAH K(A KOAWC H JKSlIdH jlJiaAMHAIf KIAHKTu JlfJfdpHHK H XtflldH KoHAHAO K(A ItOCTfAHHK. H HCnpdKHHK JKSfldH...1 H HdnHcax AtnikAdT Aoroi|i«T r-r rpdAV B8kSp«|iT Axtcciţd HOtavRp'rt kÎ a^hh H WT 0AAAIU KT». AtT xSpĂS. f Iw AA(3dHAP9 rwiriva*, aihaoctVw EokYi» rocnoAHHh. Hw flAHâdHApS ROCROAd f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se zice hramul Sfînta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşţi şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise un loc din jos de Bucureşti, ce este lîngă sfînta mănăstire, unde este Palanga pe care au făcut-o Sinan paşa, în zilele lui Mihail voievod. însă să se ştie de la Crucea lui Iştfan din sus, de unde ţine Palanga, în jos, pe drumul Văcă-reştilor, pînă în tot hotarul Grecilor şi din drumul Văcăreştilor în jos, pînă la Dîmboviţa şi din Palanga în jos, pînă iarăşi la Dîmboviţa, pentru că acel loc mai sus-scris a fost de moştenire al sfintei mănăstiri, dat şi dăruit de răposatul bătrînul Alexandru voievod la, sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă, care este făcută şi zidită din temelie de domnia lui, ca să-i fie sfintei mănăstiri acel loc de moştenire şi de întărire, iar domniei lui vecinică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului, bătrînului Alexandru voievod şi cartea lui Mihnea voievod şi hrisovurdomniei mele din primul rînd de domnie şi hrisovul răposatului Radul voievod şi hrisovul fiului său Alexandru voievod, făcute de miluire, unul după altul, şi întărite cu mare blestem, pe acel loc şi dedină, cînd a fost miluită sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă. Astfel cînd a fost acum, în al doilea rînd de domnie a domniei mele aici în Ţara Românească, iar domnia mea încă am miluit şi am întărit cărţile şi hrisoavele şi pe această a doua carte a domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme. Şi am dat şi domnia mea acel loc mai sus-scris ca să-i fie sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă dedină în veci, cum este mai sus-scris. Şi oricare om va trăi pe acel loc mai sus-zis, fie că ar fi vlah sau grec sau sîrb sau albanez sau moldovean sau orice alt om ar fi, străin, venit din altă ţară, toţi să fie în pace şi iertaţi de împrumut şi de găleată şi de fin şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de ughi şi de opă-cinaşi şi de lucru domnesc şi boieresc, şi de vinăricie şi de păhărnicie şi de dijma stupilor şi de gorştina porcilor şi a oilor şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi mîncăturile cît sînt peste an aici în oraşul domniei mele, în Bucureşti, 1 Loc alb. 364 www.dacoromanica.ro de la nimeni să nu aibe turburare, pentru că i-am iertat domnia mea cum au fost iertaţi şi de alţi domni, astfel i-am iertat şi domnia mea de toate mai sus-zisele dăjdii, ci numai să ajute pe domnia mea la birul de haraci al cinstitului împărat cu.. -1 galbeni într-un an, însă să aibă a plăti.. -1 galbeni la. sfîntul Gheorghe, iar alţi...1 galbeni la sfîntul Dumitru. Şi birul lor mar sus-zis, ce se cuvine, să-l aducă singuri la vistieria domniei mele, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire cu ei dinaintea întregului divan al domniei mele, pînă cînd voi fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele, numai să fie pentru treaba şi pentru ascultarea sfintei mănăstiri mai sus-zise cei ce se vor hrăni pe acel loc al sfintei mănăstiri, cum este mar sus-scris. încă şi blestem punem: după trecerea domniei mele, pe cine a alege domnul Dumnezeu să fie domn al ţării Româneşti sau din 2 inimii domniei mele sau din neamul nostru sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele pe < acela domnul >2 Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Dacă însă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi eu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîn-tuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“. Şisîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spatar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic,. jupan...1 Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 25 zile şi de la Adam în anul 7137<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XXXI/7. Orig., hîrtie (43 X 29), pecete timbrată. Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, ms. 2S6, i. 64v—65. * * 1 Loc alb. * Loc rupt. 36S www.dacoromanica.ro 183 1628 (7137) noiembrie 30. Moşnenii din Siliştioara se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. t Adecă noi satul Siliştoara, den judeţul Romonaţilor, moşnenii satului, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina jupan Neculei vistiiar, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi toţi cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre să fim rumâni de moşie cum scriem pre nume, însă: eu Neagul Baraghină şi cu feciori miei luoat-am pre partea mea de ocină 4 800 aspri voi1 1 şi eu Dumitru Grecu cu feciorii mii şi cu toată partea mea de ocină luoat-am 3200 aspri i voi1 1 şi eu Toma cu feciorii miei şi cu toată partea mea de ocină luoat-am 2 400 aspri i voi1 1 şi eu Şerbu cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 4 000 aspri i voi1 1 şi eu Puicul cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luat-am 1 600 aspri i voi1 1 şi eu Marco cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 1 600 apri i voi1 1 şi Cîrstea cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 1 600 aspri i voi1 1 şi eu Badea cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luat-am 1 600 i voi1 1 i Radul cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 1 600 aspri i voi1 1 iar eu Radul Bogzăi cu feciorii miei cu toată ocina mea luat-am 1 600 aspri i voi1 1 şi eu Buia cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 1 600 aspri i voi1 1 şi eu Bana cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am, 1 600 aspri 1 voi1 şi eu Fiera cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 1 600 i voi1 1 şi eu Radul Racea cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luat-am 2 400 aspri 1 voi 1 1 şi eu Voico Cochiia cu feciorii miei cu toată ocina mea luat-am 3 200 aspri i voi1 1 şi eu Lupul cu feciorii miei cu toată ocina mea luoat-am 3 200 aspri i voi1 1 şi eu Tatomir cu feciorii miei cu toată ocina mea luat-am 2 400 aspri i voi1 1. Pentru că noi aceşti moşneni ai satului Siliştoara, ce sîntem mai sus-scrişi pre nume, fost-am toţi megiaşi, judeci pre ocinele noastre. Iar după ac£ia, cînd a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu sinu pocoinago Io Iliaş voevodO, iar noi aceste nume de oameni cîţi scriem mai sus pre nume, venit-am toţi de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocine, de în hotar pînă în hotar, jupan Neculei vistiiar derept aceşti aspri ce scriu mai sus cin po văs 2 40. 000 aspri şi deript volovi cin po văs2 17 boi. 1 Bou. 2 Fac peste tot. 366 www.dacoromanica.ro Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoe jupan Neculei vistiiar fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului, ca să-i fim noi rumâni de moşie. Şi am luoat noi moşnenii satului aceşti bani pre rumânie de a mînile jupan Mateiu biv vel agă şi a jupan Stamatie biv vel portar şi ni i-au înpărţit domnealor tot pre capate. Şi am luat toţi banii den divan cel mare, denaintea domnu nostru Alexandru voevodu şi denaintea acestor boiari mari ce sînt scrişi pre nume mărturii: jupan Hrizea vel dvomic i jupan Fiera vel logofet i jupan Papa biv vel dvomic i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Buzinca biv vel vistiiar i jupan Gligorie comis i jupan Mateiu biv vel agă i jupan Stamatie portar i Dumitru căpitan şi alţi mulţi boiari, cărei nu sînt scrişi aicea într-acest zapis Derept ac6ia, ne-am vîndut ca să fim vistiiarului Neculei rumâni de moşie, de strămoşie, feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor h hi wt KoroJKAf hiiukoaIîkHiW. FIhjko agu şi în largu 5 stăînjăne i pol. Şi iar să-i fie 1 locu de casă aicea în Bucureşti peîntru că l-au cuînpărat jupan Manolache şăfariul de la Gherghe Br^zoei şătrariul şi de la Dragana, dereptu 700 de aspri şi cheltuiala aspri 200 şi în largu sîînntu stîînjene 4 i pol. Şi iară să fie jupanului Manolachi şăfariul 1 locu de casă aicea în Bucureşti, pentru că l-am cuînpărat de la Neagoei de în Drăceşti, dereptu 500 aspri şi cheltoială aspri 100, şi dă locul cu ucap în locul lu Apostul şi merge săbiiat, iar în cela căpătîiu despre podu sîîntu stîînjăne în largu 6. Aceste 3 locure sîîntu în largu stîînjene de toţe 16. Şi au dat jupanul Manolachi şifariul asprei toţe gata în mînele acestor omene. Şi a vîîndut şi aceşti omene aceste locure de casă jupanului Manolachi şăfariul, de a loru bunăvoei, cu şterea totoror vecenelor şi de în sus şi de în jos. Dece amu făcut noei acum jupanului Manolachi şăfariul acesta a nostră carte, ca lui să-i fie aceste 3 locure de casă ce au cuînpărat de la aceşti omene, moşăi lui şi feciorelor lui şi nepoţilor lui, în vecei, să le ţei cu bună pace. Şi mărtorei anume: păreîntele popa Borcea clesiariul i popa Mircea i popa Dumitru i Cîrsteian logofătulu i Stoeca trăînbiceriul i Radul stolnecul ot Bîldăneşti i Radul stolnecul ot Tătuleşti i Grama stolnecul ot Vaţa i Miho lumănărariul domnescu. Iară cene va sparge acesta a nostră carte -'să fie blestemat de 318 de otiţe ije vă Nechiaiu şi să-i fie lăcoita cu Iuda şi cu Aria nevemei. H as 8so fiHcajf A,paro, wBAMi A*AA BAPBSAOB IVT T8pA«|lY, MTO (CT HMAA WH nOK8MHY( IVT HA A PoAtAH H WT HA RhIUA IVT flAA(l|lY, A&A 8>K( 3A WMHHTi H CKC EpOA 3A BOAHHI^'K, WT nOOBSAI H WT no BTiC JfOTApO/H, nOK8n(HH 3A EApBSA cY( B 8»l 3A W ACnpH. H (1AK Ai (CT IIahS WMHH8 8 flAAOjlT AfA Eap-B8AWB MTO fCT HAtAA nOK&lfHYf WT HAA non E-KJKaH, 7 8>||lY, MTO fCT HAtAA nOK8n(HYi WT HAA GtAHMIOA, 7 8>KA 3A WMHHTv H ckc BpoA sa BOAHHtţk, noKSnHAA sa y AcnpH. H nAK Ai ier IIah8 wmhh8 8 Aa-Ail|lY, A AH AiA EapB8AOK WT T8pAilt>Y, MTO fCT HAtAA WH nOK8n(HYf WT HAA AAh> 7 8>ka 3A WMHH-K H CKC KpOA 3A BOAHHIţ-k, nOKSnHAA 3A EaPB8a 3A y AcnpH. H nAK Ai (CT I7ah8 AiA EaPBSAOK MTO (CT HAtAA WH nOK8nfHYf WT HAA E-KA-k WT rSS-kHH Aţii ero BCA, fAHKA ei )(T(T H3BPAT WT no BKCOAt JfOTApoAl, nOKSnHAA 3A Eape8a 3A X AcnpH. H nAK Ai iCT IIah8 A*AA EaPBSAOB MTO fCT HAtAA WH nOK8nfHYf WT HAA A,OEpOT-k, Aţii fAt8 BTiCA, fAHKA Cf JfTiT HSBpAT, nOKSnHAA 3A EaPB8a 3A jfACnpH. H nAK A<* ICT IIah8, AAi AiAA EaPB8AOB MTO (CT HittAA WH nOK8n(HYi WT HAA GtAH, AiA iro bca, noKSnHAA 3A Eapb8a 3a 7 boa. H nAK a nAK A<* iCT IIah8 AiA EaPB8AOB MTO iCT EHA nOK8nHA WT HAA B8A SA iAH*K BOA H 3A ~ Acnpn. H nAKH>Ki Ai icT IIahS wmhh8 8 flAAit|iY, aah Ati Eapb8aob, mto tCT bha noKSnsA wh wt haa Ajn^rSui, ah iro bca sa cS AcnpH. IIoHiHti CYi BHUIi pfMfHf AiAH SA WMHHTw WHH C8t nOKSniHH KCfcjf SA EApB8A WT HAA cYh BHUIi piMiHH AlOA’l'ţ, KAKO (CT BHUIi nHC, tl|l(>K( WT npi A^uYi nOKOHHOAt MHJfHiB BOiBOA H B*KC HAA iCT AP'UKAA CKC A^BpOAt AtHpOAt. H KHA’kX rOCnOACTBO AtH H KHHPA nOKOHHOAt IUipEAH BOiBOA, SA nOK8n(HYi HAA cYi WMHHi, WT KOrAA BKICT T(M(hY( AlfTOAt x3pĂT- il nOTOAl, K-KAA iCT EHA CKAA, BK ABHYi rOCnOACTBO AtH, no CkiMpkTH EapB8-AOB, A ILlH'k, AHincYw KEnAHHIţiB iW'KpP'KpHTIK KHCTYiptCA KiCTYap8B GtYpYAH, WH iCT nOKSnHA cYi AiAH SA WMHH-K BHUIi piMiHi WT haa Gtahmioa, CHHTk EaP'K8AWB WT T8pAit|lY SA xÂX ACnpH rOTOBH. H npOAAAi wh SA HirOB8 AOEPO BOAIO, BiS HHIAHA CHAOCTYi H CKC 83HAHYi K'KCfcAt AtirYtaUlOAt WT rop, H3A0A H WT WKP'KCT'K AtICTOAt H wt npiA rocnoACTBA AtH. Ekia h Gtahmioa, chh*k EapeSaob, sa AHtţ8 Ţipi cBiAiTiACTBOBAA npiA rocnoA- CTBO AtH 8 AHBAH, KAKO iCT npOAAA cYi AiAH SA WMHH-K IIah8, AHincY8 KHCTYipkCiK GtYpYqHOB, H>K( EHA B(A KHCTYiap KAKO iCT BHUIi nHC. 24 — Documente — c. 915 369 www.dacoromanica.ro Giro pjĂT pociwactko a\h ILih8 taKoau a<> a\8 fer wmhh8' 8 flAAfipY AtAHHO H Kt WJfdKS CHHOKOAA H KH8K0A\ H fiplî KHSMETOA/V H Hf WT KOrOÎKf HIIIOKOA- 'kBHMO, no pEM rocnoACTKA ami. GfîKf OVKO H CKf AfTfAYf IlOCTdKHJf TOCnOACTKO AIUC JKSfldH XpHSd KfA AKOpHHK H HC8-iuh XYipa KfA Awro^fT h >K8naH TpS^dHAd kia rhctYbp h jkSiuh illHp kca cndTdp h MCSlMH j^8A\HTpdKf KfA CTOAHHK H ?K8f1dH PdAUHAH KfA KOAItHC H JKSfldH \1iMMjSJU KfA ntXapHHK h jkSimh Kohahao KfA nocTfAHHK. H HcnpaKHHK, OmpTam» KfA khcvYhp bhk. H nanHcaX as, Pja8a Awro^fT, Kt nacTOAHH rpaA fi8K8pfi|if, Airkcfiţa AiKfA^ KpVf 7 AKHt H WT ilAi/M KK A-feT xSpĂS, i WT pOXA^'TKO XpHCTOKA xd^KH. f Iw HAf3aHAp8 KWfKWA t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru yoievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pană, nepotul vistieresei lui Stiriano fost mare vistier, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Aldeşti, în judeţul Teleorman, însă partea lui Barbul din Tur-deşti ce a avut el cumpărătură de la Roman şi de la Vişa din Aldeşti, două funii de ocină şi cu vadul de moară, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cumpărate aceste 2 funii de Barbul pentru 800 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti partea .lui Barbul, pe care a avut-o cumpărătură de la popa Băjan, o funie de ocină şi cu vadul de moară, cumpărată pentru 400 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti partea lui Barbul, pe care a avut-o el cumpărătură de la Ion, o funie de ocină şi cu vadul de moară, cumpărată pentru 430 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti partea lui Barbul din Turdeşti, pe care a avut-o cumpărătură de la Stanciul, o funie de ocină şi cu vadul de moară, cumpărată pentru 400 aspri.' Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti, însă partea lui Barbul din Turdeşti, pe care a avut-o el cumpărătură de la Dan, o funie de ocină şi cu vadul de moară, cumpărată de Barbul pentru 400 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană partea lui Barbul, pe care a avut-o el cumpărătură de la Bîlea din Guzeni, partea lui toată, cît se va alege de peste tot hotarul, cumpărată de Barbul pentru 600 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană partea lui Barbul, pe care a avut-o el cumpărătură de la Dobrotă, partea lui toată, cît. se va alege, cumpărată de Barbul pentru 600 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană, însă partea lui Barbul, pe care a avut-o cumpărătură de la Stan, partea lui toată, cumpărată de Barbul pentru un bou. Şi iar să-i fie lui Pană partea lui Barbul, pe care a avut-o el cumpărătură de la Vişa din Guzeni, partea ei toată, cumpărată de Barbul pentru 200 asprî. Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti partea lui Barbul, pe care a avut-o el cumpărătură de la Tenea, partea lui toată, cumpărată de Barbul pentru 700 aspri. <Şi> iar să-i fie lui Pană partea lui Barbul, pe care a cumpărat-o de la*Buia 370 www.dacoromanica.ro pentru un bou şi pentru ,100 aspri. Şi iar să-i fie lui Pană ocină în Aldeşti, însă-partea lui Barbul, pe care a cumpărat-o,el de la Drăguş, partea lui toată, pentru 260 aspri. Pentru că aceste mai sus-zise părţi de ocină, ele sînt cumpărate toate de Barbul de la aceşti mai sus-zişi oameni, cum este mai sus-scris, încă din zilele răposatului Mihnea voievod şi le-au tot ţinut cu bună pace. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Şerban voievpd de cumpărătură pe aceste ocine, de cînd a fost cursul anilor 7111. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Barbul, iar Pană, nepotul jupaniţei Mărgărita vistiereasa vistierului Sti-rian; el a cumpărat aceste părţi de ocină mai sus-zise de la Stanciul, fiul lui Barbul din Turdeşti, pentru 4 600 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi dimpreju-rul locului şi dinaintea domniei mele. A fost şi Stanciul, fiul lui Barbul, de faţă, de a mărturisit înaintea domniei mele în divan că a vîndut aceste părţi de ocină lui Pană, nepotul vistie-resei lui Stirian, care a fost mare vistier, cum este mai sus scris. De aceea, am dat domnia mea lui Pană ca să-i fie ocină în Aldeşti dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. ' Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Hiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miţio mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Stiriano fost mare vistier. Şi am scris eu, Radul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 10 zile şi de la Adam în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, XLII/45. Orig., htrtie (42 X 28), pecete timbrată. 186 1628 (7137) decembrie 14. Moşnenii din Studina se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. f Adecă noi selo Doi Studine ot Rom, moşnenii satului, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Neculei vis-tiiar, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi toţi cu fraţii noştri şi cu feciorii noţ- 371 www.dacoromanica.ro tri şi cu toate ocinele noastre, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu viile şi cu tot venitul i silişti selov. Şi ocinele de în hotar pînă în hotar. însă oamenii cum ne scriem pre nume într-acest zapis: înnsă Bălan cu feciorii lui şi cu, toată ocina lui şi Calin cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Mihaiu cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Costea cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Dumitru cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Radul cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Stan cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Vladul cu feciorii lui, şi cu toată ocina lui şi Dragomir cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Paică cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Stan cu feciorii lui şi cutoată1 lui, şi Gherghe cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Voico cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Tudoran cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Stan, fratele lu Gherghe, cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Stan, cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Bălaur cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Ursu cu feciorii lu1 şi cu toată ocina lui şi iară Stan cu feciorii lui şi cu toată ocina lui şi Hrană cu feciorii lui şi cu toată ocina lui. Pentru că noi aceşti moşneni ai satului Doi Studina, cîţi scriem mai sus, fost-am toţi megiiaşi cu ocinele noastre. Iară după ac&a, cîndu a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevoda, sinii pocoinnago Io Hiaş voevod, venit-am noi toţi la jupan Necula bivşe vel vistiiar de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate moşiile noastre de preste tot-hotarul, de în hotar pînă în hotar, za radi 40 000 de aspri văsi gotovi şi derept 20 de boi, preţuit boul cîtee aspri 800. Şi ne-am vîndut de a nostră bună voe şi fără nici de o silă, ca să-i fim rumâni noi şi feciorii noştri. Fac boi preste tot 16 000 aspri. Şi am luat noi toţi banii de în divanul cel mare denaintea domnu nostru Alexandru voevodu şi denaintea a tuturora boerilor celor mari ce mărturi-sescu aicea într-acest zapis: jupan Hrizea velichii dvomic i jupan Fiera velichii logofet i jupan Papa bivşe vel dvomic i jupan Trufanda velichii vistiiar i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Buzinca biv vel vistiiar i jupan Gligorie comis i jupan Stamatie biv vel portar i jupan Mateiu biv vel agă i jupan Dumitru biv vel căpitan i jupan Preda biv vel slujer i jupan Para logofet şi încă mulţi boiari ce nu sîntu8 scrişi aicea într-acest zapis. Derept acăia, ne-am vîndut ca să-i fim rumâne de moşie feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor. H hi wt kctowaT HinoKO/vfeBHAto. Hhako &i hIjct, no wnii PImihTi. HcnHCdjf 43, Gimhmioa /uvrwJjHT, A\*keciA4 aikimbpYi AhHH, kt» /vfeT xipĂjf^ Hrizea vel dvornic Fiera logofet 1 Omis. 3 Corectat peste: „sîntem". •372 www.dacoromanica.ro Papa biv vel dvornic Vladu vistiiar f Gligorie comis Dumitraşco vistiiar. f Stamat aga f Eu Mateiu aga t Dumitru căpitan1 Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXIV/11. Orig., hlrtie (41,5 X 28), nouă peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 39, f. 11, 193, f. 244 şi 202, f. 199v—201. 187 1628 (7137) decembrie 15, Bucureşti. Oancea logofăt şi nora sa vînd lui Mitrea pitar parte din satul Muşeteşti. f Adecă eu Oancea logofet de Cuşterăni, înpreună cu noru-mea Livera, fata Radului postelnic de Balomireşti, sud Dîm, scris-am şi mărtu-risescu cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Mitrei pitariul şi a jupînăsei lui, Neacşei, ca să se ştie cum le-am vîndut noi de în partea noastră de ocină den satu de în Muşeteşti, sud Argeşu, însă de în jumătate de sat, jumătate, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în pomet şi de în livezi şi cu rumâni, anume: Stanciul şi Micul şi Bucur şi Băruţă şi Opriş şi Neagoe şi Socol cu feciorii lor şi cu toate dălniţile lor şi cu dălniţe boereşti ce vor fi şi de în şăzutul satului şi de preste tot hotarul cît se va alăge, care ocină fostu-o-am cumpărat noi de la Preda postelnic, fratele Liverii, feciorii Radului postelnic de Balomireşti, cu bani turceşti luoaţi cu camătă pre miare. Deci cîndu au fost să plătim banii turcilor la zi, noi n-am avut banii să-i dăm, ce am făcut de în partea noastră de ocină den Muşeteşti de în jumătate de sat, jumătate, vînzătoare. Deci alt nimenilea nu se-au aflat să o cumpere fără numai ce se-au aflat Mitrea pitar şi jupîneasa Neacşa de o au cumpăratu, derept 2502 de galbeni gata, de am plătit banii turceşti. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megi-aşilor, însă să se ştie să ţie Mitrea pitar şi jupîneasa lui, Neacşa, de în jumătate de sat, jumătate, den partea noastră şi noi să ţinem altă jumătate, de în rumâni şi den tot venitul ce se va alăge. 1 Semnăturile sînt autografe. 2 Cifra 200 (Jţ) rasă din text. 373 www.dacoromanica.ro Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Ivaşco vornic i Gligorie comis i Neagul aga i Vasilachi aga i Nedilco portar i ot Popeşti, Calotă armaş i Staico dvornic ot Creţeşti i Para logofet i Stanciul armaş ot Sălătruc i ot Uscaţi, Danciul logofet i braţ ego, Scorea i Borcea logofet i ot Pîrceşti, Mitrea i ot Tîrgovişte, Vladul şoimar i ot Măneşti, Mogoş portar. Aceasta am scris, ca să se ştie. Şi pentru mai mare credinţă pus-am şi peceate. H HdnHCJX ds, dtfrk/MT itwriv^fT, 8 BskSphiiT, «tttcfiţa AfKMtKpfr if amw ;j ivi* flA<*AU, K"K A'kT xSpĂS. Oancea logofet Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/7. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete aplicată. 188 1628 (7137) decembrie 15 , Bucureşti. Oancea logofet şi nora sa vind lui Mitrea pitar parte din satul Mu-şeteşti. f Adecă eu Oancea logofet de Cuşter&ii, înpreună cu noru-mea Levera, fata Radului postelnic de Balomireşti, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fii de mare credinţă la mina jupan Mitrei pitar şi a jupîn^sii lui, Neacşii, ca să se ştii cum le-am vîndut noi de în partea noastră de ocină de în sat de în Muşeteştii, sud Argeş, de în jumătate de sat, jumătate, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în rumâni cîţi se vor afla şi de în pomet'şi den livezi şi de în şăzutul satului şi de preste tot hotarul cît se va alSge, care ocină fostu-o-am cumpărat noi de la Preda postelnic, fratele Liverii, feciorii Radului postelnic de Balomireşti, cu bani turceşti luoaţi cu camătă pre miare. Deci cînd au fost să plătim banii turcilor la zi, noi n-am avut banii să-i dăm, ce am făcut de în partea noastră de ocină den Muşăteşti de în jumătate de sat, jumătate, vînzătoare. Deci alt nimănilea nu se-au aflat să o cumpere, fără numai ce se-au aflat Mitrea pitar şi jupîneasa Neacşa de o au cumpă-ratu, derept 250 de galbeni gata, de am plătit banii turceşti. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe. însă să se ştie să ţie Mitrea pitar şi jupîneasa lui, Neacşa, de în jumătate' de sat, jumătate, de în partea noastră şi noi să ţinem altă jumătate, de în rumâni şi de în tot venitul ce se va alege. Şi au fost la această tocmeală a noastră mulţi boiari mărturii, anume: Ivaşco vornic, Gligorii comis i Neagul aga i Vasilachi aga i Nedilco portar 374 www.dacoromanica.ro i ot Popeşti, Calotă armaş i Staico dvomic ot Creţeşti i ginere-său Para logo-fet i Stanciul armaş ot Sălătruc i ot Uscaţi, Danciul logofet i braţ ego, Scorea logofet i Lepădat logofet i Borcea logofet i Neculcea ot Pîrceşti i Vladul şoi_ mar ot Tîrgovişte i Mogoş portar ot Măneşti. Aciasta am scris ca să se şti. Şi pentru mai mare credinţă pus-am şi pecetea. IlHC A,8MHTp8 rpdAMTHK 8 figK8p(l|lH, MtCEIţd AfKEMKpYf tf A*»HH, R*R AfcT x3prtâ. Aga Neagul Nedălco portar Oancea logofet Gligorie comis Ivaşco dvomic Staico dvomic Vasilachi Paindur aga Stanciul armaş Danciul logofet Lepădat logofet Dumitru gramatic 1 Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/8. Orig., hîrtie (30,5 x 21), zece peceţi aplicate. 189 1628 (7137) decembrie 15. Moşnenii din satul Polovine se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. f Adecă noi satul Polovinele, moşnenii satului, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupan Neculei vistiiar, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi toţi cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate ocinele noastre, de în cîmpu, den pădure şi den apă şi cu viile şi den siliştea satului şi cu tot venitul cu ocina den hotar pînă în hotar, însă oamenii cum ne scriem pre nume într-acest zapis, însă: Neagoe cu frate-său Paica şi cu feciorii noştri şi cu toată ocina noastră şi Anghel cu frate-său Mihnea şi cu feciorii noştri şi cu toată ocina noastră şi Neagul cu frate-său Gherge şi cu feciorii noştri şi cu toată ocina noastră şi Milcul cu feciorii lui cu toată ocina mea şi Radul cu feciorii miei, cu toată ocina mea şi Lupul cu feciorii miei, cu toată ocina mea şi Stoica cu feciorii miei, cu toată ocina mea. 1 Semnăturile sint autografe. 375 www.dacoromanica.ro Pentru că noi, aceşti moşneni ai satului Polovinele, cîţi scriem mai sus, fost-am toţi megiiaşi pre ocinele noastre. Iară după acăia, cîndu a fost acum în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu, sinu pocoinago Io Iliaş voevodu, venit-am noi toţi la jupan Necula vistiiar, de ne-am vîndut za 16 000 aspri, văs gotovi, să-i fim rumâni şi noi şi feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, cîte se vor alăge, de în hotar pînă în hotar. Şi am luat noi toţi banii de în divanul cel mare, dennaintea domnu nostru Io Alexandru voevodu şi de înna-intea acestor boiari mari ce mărturisescu aicea într-acest zapis: jupan Hrizea velichii dvornic i jupan Fiera vel logofet i jupan Trufanda vel vistiar i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Buzinca biv vel vistiiar i jupan Preda biv vel slujer i jupan Stamatie biv vel portar i jupan Mateiu bivşe vel agă i Dumitru căpitan i jupan Gligorie comis i Para logofet şi încă mulţi boiari ce nu-s scrişi aicea. Derept acăia, ne-am vîndut noi cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri, ca să-i fim rumâni de moşie h he wt kopokah HEnoKOA'kEHM. Hhako \i H-bcT, no hauie pemehVe. Hcmicdx as, Gt4hmioa, AirkcEiţa a*kem&pYe fi a^hh, A-feT xspĂs. Hriza vel dvornic Fiera logofet Papa biv vel dvornic Vladu vistiiar f Gligorie comis Dumitraşco vistiiar f Stamat aga f Eu Mateiu aga f Dumitru căpitan 1 Academia Republicii Socialiste România, XXXI/140. Orig., hîrtie (42 x 29), nouâ peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 154—i55. 190 1628 (7137) decembrie 15. Alţi moşneni din Siliştioara se vînd rumâni lui Necula vistier. f Adecă noi satul Siliştoara, moşnenii satului, scris-am noi acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Neculei vistiiar, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi toţi cu feciorii noştri şi cu toate ocinele noastre den cîmpu, de în pădure, de în apă, cu săliştea satului, cu tot venitul, ca să-i fim noi rumâni şi feciorii noştri, însă oamenii cum ne scriem pre nume 1 Semnăturile sînt autografe. 376 www.dacoromanica.ro într-acest zapis: Voico cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Lazar cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Crăciun cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Vladul cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Stan cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Dragul cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Neacşul cu feciorii-şi şi cu toată ocina lui şi Pavle cu feciorii lui, cu toată ocina lui şi Neagul cu feciorii lui, cu toată [şi Lepa cu]1 ocina lui şi Balea cu feciorii lui, cu toată ocina lui. Pentru că noi aceşti moşneni ai satului Siliştoara, cîţi scriem mai sus, fost-am toţi megiiaşe pre ocinele noastre. Iară după acdia, cîndu a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevoda, sinu pocoinagolo Iliaş voevodu, noi am venit la jupan Necula vistiiariul de ne-am vîndut de a noastră bună voe, derept 15 000 de aspri gotovi şi fără de nici o silă, ca să-i fim rumâni şi noi, feciorii noştri. Şi iară eu Braia m-am vîndut, derept 1 200 aspri, să fiu rumân şi eu Stan m-am vîndut, derept 1 200, să fiu rumân cu feciorii miei şi eu Soare m-am vîndut, derept 1 000 de aspri, să fiu rumân şi Cîrstiian, feciorul lu Soare, m-am vîndut, derept 1 000 de aspri, să fiu rumân şi Ion m-am vîndut, za 1 000 aspri, să fiu rumân şi eu Dumitru m-am vîndut, za 1 000 de aspri, să fiu rumân, feciorul lu Ion, iară eu Stoica m-am vîndut cu feciorii miei, za 1 000 aspri, să fiu rumân şi eu Doicin m-am vîndut cu feciorii miei, za 1 000 aspri, să fiu rumân şi eu şi cu feciorii miei. Şi noi acdste nume de oameni ne-am vîndut fără de moşie, că n-am avut noi moşie cu alalţi moşneni den Siliştoara, cin cup po văs2 8400 aspri gotovi. Deci noi moşnenii satului Siliştoara şi înpreună cu acdste nume de oameni ce se-au vîndut ei fără moşie, luoat-am noi toţi aceşti bani ai jupînului Neculei vistiiar de înnaintea domnu nostru de în divanul cel mare şi dena-intea a tuturor boiarilor celor mari ce mărturisescu aicea într-acest zapis: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Fiera vel logofet i jupan Papa biv vel dvor-nic i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Trufanda vel vistiiar i Dumitraşco vistiiar bivşe i jupan Preda slujer i jupan Gligorie comis i jupan aga Mateiu i jupan Stamate biv vel portar i Dumitru căpitan şi încă mulţi boiari ce nu sînt scrişi aică într-acest zapis. Derept acăia ne-am vîndut noi cu fraţii noştri, cu feciorii noştri, jupan Neculei vistiiar să-i fim rumâni de moşie, lui şi feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor H H( WT KOrOJKAO HfnOKOJVkBHiUO. Hh dichemvrie 16. Adică eu Toader din Vlădeni ot Prahova scris-am şi mărturisiscu cu acest al mieu zapis, să fie întru sfînta mănăstire ce să cheamă Mărgineni, hramul sfîntului arhiestratigu Mihailu şi la mîna călugărilor, de mare credinţă, ca să ştie cum eu Toader, niminia fecioru din trupul mieu n-au rămas. Deci văzînd eu că am rămas cu capul numai, fără femee, fără nimica şi cum am ajunsu la vreme de slăbiciune şi de bătrineţe, eu singur de voia mea, cîndu au fost acum în zilele domnului nostru Alexandru voevod, fecioru lui Iliiaşu voevod, eu mi-am închinatu toate moşiile mele cîte am şi ocine şi vii şi ţigani şi toate bucăţile mele cîte am avut, multe puţine, să fie toate în sfînta mănăstire Mărgineni. însă să ştie toată partea mea din Vlădeni şi viile de la Bălţaţi toate şi un ţigan pre nume Chirca şi cu ţiganca lui, Rada şi cu feciorii lor. Şi iar să ştie cum pînă voi fi cu sufletu să mă hrănescu, să n-aibu opreală şi de-mi va ajunge vremea de vre-o lipsă, să fiu eu volnicu a vinde din aceaste moşii, iar după moartea mea să fie toate la sfînta mănăstire cum le-am închinatu de voia mea, ca să-mi fie pomană şi să mă scrie la sfîntul pomel-nicu. Iar rudele mele, au frate, au soru, au nepotu, au văru, au unchiu, niminia treabă să nu aibă fără de numai mănăstirea. Şi am pus şi mărturii, anume: Radu logofătu din Măneşti i Nănciul dvornicul şi Mavrodin paharnic i Marcu postelnic i ot Vlădeni, Ivaşcu cu fiul său Costandin şi Hamza. Şi am dat moşiile la mănăstire fără de rumâni. 1 Semnăturile sînt autografe. 378 www.dacoromanica.ro Şi am pus şi blestem: cine va călca şi va sparge tocmeala mea ce am dat eu mănăstire pînă am fost cu sufletu acela să fie proclet, anathima şi afurisit. Arh. St. Buc., M-rea Mărgineni, V /2. Copie. 192 1628 (7137) decembrie 16. Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Moise din Cornăţel să-şt mute o moară pe care a făcut-o la Vărăşti, pe moşia m-rii Viforîta. f MhaoctYio GojkYio, Iw llafâaHApS KOfKOAd h rocnoAHHTi, chhii noKOHHaro Iiv HaTaui sofKOAS. IIhuict rocnoACTKO aih ţie Moisi de Cornăţelu. După ac6ia-ţî grăescu domnia mea pentru rîndul stariţei de la svînta mănăstire de la Vihorîta, că au iăluit şi a'u spus înnainte a domniei m£le, cum ţe-ai făcut o moară la Vărăşti pre moşiia sventei mănăstire. Deci de în vr£me ce veri vedea cartea domnii m£le, iar tu să cauţi să-ţi muţi lemnele morii de pre moşiia mănăstirei şi mai ittult să nu se plîngă; iară să nu-ţi veri muta lemnele morii de bună voe, iară stariţa să fie volnică cu această carte a domnii măle să-ţi spargă moafe de pre moşiia mănăstirei şi de nimenilea opreală să n-aibă, preste cartea â domnii m£le.' Hhako m HfcCT, no pfi rocnoACTKd a\h~ H HcnpasHHK, cam pm rocnoACTKa aih. IlHC M'kCE^a ACKCAltKpYl gf AhHH, K*h A'feT xSpĂs. f Iw flneâaHApS roirom aihaoctYio GojkYio rocnoAHH’h. Hw flAH^dHApS KOfKOAa Siha HckSaa BHCTYiap. Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/16. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată, căzută. 193 1628 (7137) decembrie 17. Moşnenii din Comanca se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Nesul# vistier. f Adecă noi satul Comanca, moşnenii satului, ot sudstvo...1 scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mînile jupan Neculei vistiia-riul, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi toţi cu feciorii noştri, cu fraţii noştri 1 Loc alb. 379- www.dacoromanica.ro şi cu toate ocinele noastre, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă, şi cu viile, cu săliştea satului, cu tot venitul şi cu ocina cîmpului, de în hotaru pînă în hotaru, ca să fim rumâni de moşie şi noi şi feciorii noştri şi fraţii noştri, însă oamenii pre nume cum ne scriem aicea într-acest zapis. Luoat-am eu Radul cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 900 aspri. Şi am luat eu Vâsiiu cu feciorii miei cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Neagoe cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Lepa cu feciorii miei cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Stoica cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Stan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luoat eu Stănislav şi cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi al luat eu Marco, braţ Stănislav, cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luoat eu Cîrstea cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Bran cu feciorii miei cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Vlaicul cu feciorii miei cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luat eu Manea cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700 aspri. Şi am luoat eu Cîrstea cu feciorii miei, cu toată ocina mea, 2 700. Şi am luoat eu Ned&co cu feciorii miei cu toată ocina mea, 2 700 aspri cin cup po văs aspri 38 000 de aspri. Pentru că noi aceşti moşneni ai satului Comanca, cîţi scriem mai sus, fost-am noi toţi megiiaşi cu ocinele noastre. hră şi după ac£ia, cînd a fost în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu, sinu Io Iliaş voevodu pocoinago, venit-am noi toţi la j 1 Necula vistiiar de ne-am vîndut, de a noastră bună voe, 1rept aceşti bani ce scriu mai sus, ca să fim noi rumâni 1 feciorii noştri, şi cu fraţii noştri şi cu toate moşiile noastre. Şi am luoat noi toţi banii de în divanul cel mare denaintea domnu nostru Alexandru voevodu, şi a tuturor boiarilor celor mari. Şi ne-au înpărţit aspri pre capete, jupan aga Stamatie i jupan Mateiu biv vel agă i Dumitru căpitan. Şi mărturii denaintea domnu nostru boiarii cei mari: jupan Hrizea veli-chii dvomic i jupan Fiera vel logofet i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco vistiiar i jupan Buzinca vistiiar i jupan Preda slujer i jupan Gligorie comis i jupan aga Stamatie i jupan aga Mateiu i jupan Dumitru căpitan i jupan Para logofet şi încă mulţi boiari, ce nu sînt scrişi aicea într-acest zapis. Derept ac£ia ne-am vîndut să fim rumîni de moşie, rti wjfacii h he wt KorojKA’f < HEnoKOA'kKH/Ho >2. Hh4ko ai H'kcTj no Haine pehehîe. line GT4HHI0A, AVkCEUA AEKf'WRpTe AbHH, RTk A-feT xSpĂ3. 1 Loc rupt. 8 Omis. 380 www.dacoromanica.ro Hrizea vel dvornic Fiera logofet Papa biv vel dvornic Vladul vistiiar t Gligorie comis Dumitraşco vistiiar ■f Eu Mateiu aga | Aga Stamat f Dumitru căpitan 1 Academia Republicii Socialiste România, C/139. Orig., hîrtie (41,5 x 28), nouă peceţi aplicate. 194 1628 (7137) decembrie 17, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte eliberarea din vecinie a unor rumâni din Cîineşti, jud. Vîlcea, în urma unor ’udecăti. f (HhaoctYeio EojkYeio, Iw flAEâaHAP# BOEsoAa h rocnoAHHt b-rcoe seaiae £>8r-rppoBAaCTHCKOE, chh*k BEAHKaro h npkAonparo, noKOHHaro Iw Haebuj BOEBOAa. \akat rocnoACTKO am cYio hokeaehYeio rocnoACTBa am wbeaa aioa'i'h no haie: Kaaava H ITa- A(Ul8 H IlETKO H GtOHKA CTiC BpaT (rO illH^'KHATi H A$AUITPS H ©TAHMIOA K'hH'k-T$A2 WT C(AO K'hHHEIfJH Eli C^ACTBO RA'kHa H C*KC CHHOBH (1*0 EAHlţEAt Eoi”lk A<>P0- Bajf, bkojke M c8t 8 ampho h ceoboaho sa bemehYh wt kt* HEroHivh (ioctcah k wt GnipaTa h wt kt* chhobh cro h wt kt* BTickx nopoAcnTi (ro, sa hh^to bak-TOBAhYh A<* HE HAMT A4>KE A® KlL B’kKH- IIohEIKE CYlO BHLUE pEHEHYE AWAYE, WHI C8t BHAH KHkSE CTiC WHHH& HA\ EIJJHWE wt npkKAt sp-kArk. fl noTOAt, ktiA<* ect bha kt* a^hh DIiipsaH koekoa^ a cYh bhuje PEmehYh aioaYh, whh ect npHunwM na wSnaHHiţa iHapYa\, mto ect bhct JKSnaHHiţ ^,paro-AtHpoK cnaTap, BpaT nacTSpKS HEroHiţEB iiocteahhk, thpe ect bmishama no[cT] tph KOSAH apBgH'k, THPH A<* CH npOAaA®WE BEMHHH. H BTiC AP'âWAA JKSnaHHl(a dlapVA, MTO ect bha wSnaHHiţa ^paroAtHpoK cnaTap bemhhh. fi no toai, K'kAA ect bha Ha BpkAtk sa c'baip'bt eh, a wua ect npocTHAa no cTw bhlue pemehYe a»aY sa bemehYh, ttimYio imabe hai, a wmhka hai h BHHOrpaAi ha\, wua ECT A4Aa Ha CB-kTOE AtOHaCTHpE EHCTpElţa, HAEHtE ECT XPKSnaHHU,a AlapYra hb babh bbmhh8 na CRtroH aiohacthpb bhiijb nnc h a<*a io bct t’rmYio wmhh'k hai h BHHorpaAV hai, a no whh H-feCT aaaa Aa ehtb bbmhhh h Aparoauip cnaTap, ai8?k Bh, hb haiat hbjcto AiBjfT’bjf ckc hhx, noHBHCB hb r-rsbah whh wt ha ^.paroAiHp cnaTap hh^to hb ko3ah, hb hobj^h, t-kmYio HtfnamuţB Bro MapYai. H KHAt-XOAi rocnoACTso aih h sanHCOB >K8naHHtţBR AtapniR ha p8Ka KAAorBgOAi no AiHAOKaHYn CKC BHUJB nHC WHHHB H RHHOrpiAfJ) t*T0 CB BHIUB CKC BHIUB nuc aioabai H APSrn sannc Hi p8Ka wbbai aioaYb, sa npoijjBHYn h sa cbosokabhYh, aAH t-khYio rAasn hai, a A'kAYHB HAI H BHHOrpaAH HAI, WHa BCT A<*A Ha CRtTA AlOHaCTHpB fiHCTpBIţa. H B(|JB>KB BCT BHA AaA >K8naHHU,a iHapYai h baha aba sa 1 wt hhx’ ha cs-kTa ai8hacthpb G8p-naTBAB, paAH A&wa bio. H kb bct>x B'KCjfOT’bA bbmbhha no ci'io aioaYb K4A8r 1TA AlSHACTHpf G8pnATBAB, i XSniHHU,i fllapYia HtCT JfOT"bA AA AX BrO IlfTKO WT K'RHHBIJJH, WHH HtCT BHA B-KSHAUA HHIJJi WT HAA >K8n4HHU,4 illapYia, HHKB WT HAA AP‘*r0A'HPc>K CnATAP Al8>K bh. fl HfroHU,ii nocTBAHHK wt G-rpata wh bct CAitujHA H nocTABHA no cYio AIOAYh ASAIHTpS H BPAT BTO IlfTKO B% TAB KHHT4 TOCnOACTBA Allf H H"fcCT HAIAA HB BAHA TptB8 CKC WHH. Ta>KB KT, TOAI, rOClOACTRO AIH rABAAJfOAl H CSAH^CAI nO npABAA H no SAKOHA EoftYia CKC KliC nOMTBHHOill npaBHTBABAI rocnoACTBa AIH h CKAI kctbhctro-BAA TOCnOACTBO AIH CKC R-RC AHRAHOAI rOCnOACTKA AIH KAKO HtCT BHA HAIAA J^PirO-aihpob cnaTap BpaT nacTSpKO HfroHU,fR nocTBAHHK hb baha TpţBa ckc whh, hhhjb bct Ma hb .bahh HOBiţo no cYio aioaY, hto bct pahtb HfroHU,H nocTBAHHK ckc aackahYio. H B-KStjfOAi rocnoACTBO aih h tab KHHra rocnoACTBa aih mto cktkophai sa wctaa HfrOHI^fK nocTBAHHK WT AHBAH H PASAPAA TOCnOACTBO AIH. H BliSHAIAA TOCnOACTBO aih r*kc sanHcostx' wt ha p8ka Hjroni^B nocTBAHHK h a^ ha p8kYh wstAi aioaYh. Ako hsraaht Hjroni^'K nocTBAHHK HBKorAa HtKYn KHHra h sanncSBtx' no cYio [cYio] 1 Loc rupt. 382 www.dacoromanica.ro /UOA'ff, Ai eE HE BtpSfTS, Ai CTOHTJţn A’UKHH. H RHA’bjfClM rOCIlOACTKO MH H KHHr4. sa CKfAtTfACTKOjf wt nonoRH h wt RTiC-by KHfcSH wt mao -wt K-khhiiiih ha p8km< HJC CBfA(TfACTBOiaL|lf K4K4 ECT fipCfCTHA JKSlUHHHd AUpYia 34 BEMHhYh TkKA\0 TA4KH «X, 4AHX- WMHHH H BHHOrpdA>f H£ A&* * H4 CRtTAd AtOHdCTHPE EHpTp(1^4 (l M4CT H4[iuj CR-fc-T4 M$H4CTfpf GSpiMTEAE. Gfro paAY AiA<>X*M H rociWACTR® aih wbeav aY»aΫ»> Haaaya h IDaeui H IIetk® H, GtOHK.4 C-h-C BP4T EPCl rtlHX’kHA'k H A,8/MHTp8.,.X laiWJKf A-» ECT 8 A'HPHO H CROKOA' Hft 34 BEIHhYH WHH H CHHPbYh EP$ WT,lKTi HErOHIţt nOpTJAHHK Ep4T ll4CTSpCK?/M A<>4~ rOAVHp CndTdp H WTiK’K CHHOEH frO H WT K"K K"KC I1C>PC>AHhTh EPO 34 HHXTO E4HTOR4-hYh A4 Hf HA\4T, K"k BţKH. GeWE yBV H CKfA^TfrttM J19CT4BA’kHA\ rOCnOACTKO AW: JK8114H XpH34 BEA A^OPHHK H JK8114H $Yfpa BEA ’AWrO^fT H JK8114H Tp8A\HC H, ^YiaANdHAH BEA f1EX4PHHK H >KS(14H KOHAHA4 BEA ll&CTEAHHK* ’H HCnp4BHHK, 0lepa BEA AWPOjjlET^ H flHC 43, rtprE rp4A\4THK; R-K H4CTOAHYH rp4AV 8lB8K8pEL|iH, At'tecfu.d AtKEAtBpYE A^HH H WT (Ia4M4 A° HHHt TEMEHYH AtTOA\, RTi AfcT x3pA3. f Iw flAEgdHAPS BWERWA4, a\haoctTk> EojkYw rocnoAHHk. Hw flAHâdHApS BOESOA1 t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn- a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ileiaş voievod. Dă domnia-mea această poruncă a. domniei mele acestor oameni, anume: Vladul şi Padeş şi Petco şi Stoica cu fratele lui, Mihăilă şi Dumitru şi < Standul Vînă-tul>2 din satul Cîineşti, în judeţul Vîlcea, şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Negoiţă postelnic din Sărata şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, de la nimeni să nu aibă turbu-rare pînă în veci. Pentru că aceşti mai sus zişi oameni ei au fpst cn£zi cu ocina lor încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod iar aceşti mai sus-zişi oameni, ei au venit la jupaniţa Maria, care a fost jupaniţa lui Dragomir spătar, fratele vitreg al lui Negoiţă postelnic, de au luat cîte trei capre arvună de s-au vîndut vecini. Şi i-a tot ţinut jupaniţa JVLaria, care a fost jupaniţa lui Dragomir spătar, vecini. Iar după aceea, cînd a fost la vremea morţii ei, iar ea a iertat de vecinie pe aceşti mai sus-zişi oameni, numai capetele lor, iar ocina lor şi viile lor ea le-a dat la sfînta mănăstire Bistriţa, unde este hramul uspeniei prea sfintei de Dumnezeu născătoare, pentru sufletul ei. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna ei, făcut la vremea morţii, li sfînta mănăstire Bistriţa, că 1 Loc alb. * Loc alb, completat, se pare contemporan: Standul Vînătul. 383 www.dacoromanica.ro a dat numai ocina şi viile, iar pe aceşti oameni nu i-a dat să fie vecini la sfînta mănăstire Bistriţa. Şi au fost tot în pace. Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele în al doilea rînd, iar Negoifă postelnic din Sărata, fratele vitreg al lui Dragomir spătar, el a ridicat pîră înaintea domniei mele şi a venit înaintea domniei mele în divan, de s-apîrît de faţă cu aceşti mai sus-zişi oameni. Şi aşa a pîrît Negoiţă postelnic că i-a cumpărat fratele său Dragomir spătar din averea lui. Şi aceşti mai suszişi oameni au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele ţn divan. Şi am făcut domnia mea şi cartea domniei mele de rămas la mîna lui Negoiţă postelnic din Sărata, fratele vitreg al lui Dragomir spătar. Iar după aceea, cînd a fost după puţină vreme, aceşti oameni văzînd că sînt nişte oameni cotropiţi fără dreptate, ei iarăşi au venit înaintea domniei mele în divan de s-au pîrît înaintea domniei mele de faţă, a doua oară, cu Negoiţă postelnic din Sărata şi au adus şi carte de la călugării din sfînta mănăstire Bistriţa, în care carte au mărturisit călugării că jupaniţa Maria n-a dat nici un vecin la sfînta mănăstire mai sus-scrisă şi i-a dat numai ocina lor şi via lor, iar pe ei nu i-a dat să fie vecini şi Dragomir spătar, bărbatul ei, n-a avut nici un amestec cu ei, pentru că ei n-au luat de la Dragomir spătar nimic, nici capre, nici bani, ci numai jupaniţa lui, Maria. Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei Maria la mîna călugărilor de miluire cu mai sus-scrisele ocine şi vii ce au fost cu mai sus-scrişii oameni şi alt zapis la mîna acestor oameni, de iertare şi de slobozenie, însă numai capetele lor, iar dedinele lor şi viile lor, ea le-a dat la sfînta mănăstire Bistriţa. Şi încă a dat jupaniţa Maria şi o parte de 1 de la ei la sfînta mănăstire Surpatele, pentru sufletul ei. Şi <încă> 1 au voit să-i vecinească pe aceşti oameni călugării 1 mănăstire Surpatele, iar jupaniţa Maria n-a vrut să dea nici un vecin, nimic. Iar Dumitru cu 1 lui, Petco, din Cîineşti ei n-au luat nimic de la jupaniţa Maria nici de la Dragomir spătar bărbatul ei. Iar Negoiţă postelnic din Sărata el i-a amestecat şi i-a pus pe aceşti oameni, Dumitru şi fratele său Petco, în acea carte a domniei mele şi n-a avut nici o treabă cu ei. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul domniei mele că Dragomir spătar, fratele vitreg al lui Negoiţă postelnic, n-a avut nici o treabă cu ei nici n-a dat nici un ban acestor oameni, ci a umblat Negoiţă postelnic cu înşelăciune. Şi am luat domnia mea şi acea carte a domniei mele ce am făcut-o de rămas lui Negoiţă postelnic din divan şi am rupt-o domnia mea. Şi am luat domnia 1 Loc rupt. 38 www.dacoromanica.ro mea toate zapisele de la mina lui Negoiţă postelnic şi le-am dat la mîinile acestor oameni. Dacă Negoiţă postelnic va scoate cîndva niscaiva cărţi şi zapise pe aceşti oameni să nu se creadă, să rămînă mincinoase. Şi am văzut domnia mea şi cartea de mărturie de la popi şi de la toţi cnezii din sat din Cîineşti în mîinile lor, mărturisind că le-a iertat jupaniţa Maria de vecinie numai capetele lor, însă ocinile şi viile lor le-a dat sfintei mănăstiri Bistriţa şi, parte, sfintei mănăstiri Surpatele. De aceea am dat şi domnia mea acestor oameni Vladul şi Padeş şi Petco şi Stoica cu fratele lui Mihăilă şi Dumitru...1 ca să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi fiii lor de către Negoiţă postelnic, fratele vitreg al lui Dragomir spătar, şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui de nimeni să nu aibă tur-burare în veci. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Gherghe gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna decembrie 17 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/II. Orig., hîrtie (41,5 x 30), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1859. 195 1628 (7137) decembrie 26, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Bistriţa ocină şi vii la Cîi-neştii de pe Otăsău, jud. Vîlcea. f (HhaoctTei© Eox'fno, îw fiAfăâHApS koekoaa h rociWAHH-h k-kcoe simai &8rrppo-kaaxYeckoe, CHirh KEiUfiuro h np^A^P^ro noKOHHdro Iw Hdfiaui roeroa^. Aa&it rocnoACTKo a\h cTio iwkejUhYe rocnoACTKă a\h CKt-rtH, eoîkectkhYe awhacthpe soROAuro Ekctpeiia, HAEKE ECT XPăiU ScnEHÎE EoropOAHlţTi H WTIţS Er8AlEHA HhAHÎO H K'RC'fcAt hhSkoai, EAmţE >KHK8lJJE K-K WEHTEAE TOE, HKOJKE M ECT CE'feT'kH AlOHACTHpE KHUIE nHC WJHH8 H KHHO- rpMV $ chao 8 Kiuiheiph wt no 69x1(18, k-k c8actkox Ed'Kq't. IIoHEJKE Ci» KHUIE pElEHÎE WUHH'R H KHHOrpAAV WT fi’EHHEIJJH, WHE c8t EHAE no-KOnHAE SA JKSnAHHlţA ilLipYia, JKSllAHHlţA AP4COA\Hp8 CnATAp2, WT HA H'feKOE AlErHIAUlH 1 Loc alb. 3 Cuvintele „AperoMHpit tiurip ‘ sînt scrise ulterior, pe un loc lăsat iniţial alb. 25 — Documente — c. 915 3$5 www.dacoromanica.ro WT K* *kHHII|IH, Hd HAU KAdA&l H IldAfllI H GTdHMWA. H fipOAMI Ct C»T H WHH A<* EHTI KCMHHH. fl K"EAd ICT EHA Hd Kptdtt JKSlMHHIţlB AldpYl Sd CTvAipTvT, d WHd ICT AM W1HHI H KHHOrpdTÎ cYl EH lllt piHlHYl AUrHQUlH Hd CK'bTd AlOHdCTHpi EHCTpilţd, pdAY A#ui<* h pdAY A^uid poahtiai (H, okoki a<* haut noAitn-K, d no cYi aioaY eh iui rwcdHH, WHd ict npocTHA sd rihhhYi. H KHAtjfOAl rOCnOACTKO MH H SdHHC WT p$Kd KSfldHHIţfE MdpYlK Hd CR-bTOI AlOHdCTHpi KhCTpilţd, KdKO ICT AM CYlO KHUII piMIHYH W1HHS H RHHOrpdAY, d QO EddA$A H lldACUI H GTdHHIOA EliHTiT1 HfcCT AM A<• EHTI RI1HHH, «JTO ICT CBOEOSCAM H CnpOCTHA M EHTI 8 AtHpHO, pdAY A^UId IH. Giro pdAH MA^X0M h rOCnOACTEO AUI CRtTOI EOJKICT'kBHd MOHdCTHp fiHCTpilţd, I3K02KI M tCT CYlO BHUII pi«HYl WMHHI H RHHOrpdAY 8 KlkHH!l|IH Sd A^AHHO H E*K ftcpillAlHYl, d «SndHHIţlE AldpYlE A<1 (CT nOAVfcHt E"K RtKH H WT HHKOrOKAO HinOKO-AIEHAIO, nopiSAlO rOCnOACTKd aih. Guki 8ko h ceiahtiai nocTdEAtHAi rocnoACTEo a\h: »8(uh XpHSfc eiahkYh AKop-HIK H JKftldH $Yipd ElAHKYl AWrW^VIT H HtSndH Tp8^dHA<< eiahkYh EHCTYiap H StfndH rtlHJfO ElAHKYl endTdp H JKSlldH A8mHTP<*KI EIAHkYI CTOAH K H HtffldH jV^HQAIdHAH riahkYi niJfdpHHK H JKSlIdH PdAldHAH SIA KOAIHC H JKSlIdH KoHAHAd EIAHKYH IlOCTtrtHIK. H HCfipd-ehik, scSndH $Yipd eiahkYh Awrw^iT. Hcnncd ds, Tipri rpdAUTHK, rti HdCTOAHH rpdAH 8 E8k8pii|ih, Aitciiţd ahkiaiepYi KS AhHH H WT 0AMU A® HHH'fe, Bt A'kT xSpAS. t Iw flrtigdHApS KwiBWAd, aihaoctYio EokYk rocnoAHHK. Hw flAHâdHApS KOIKOAd f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Ileiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Anania şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise ocină şi vie în sat la Cîineştii de pe Otăsău, în judeţul Vîlcea. Pentru că această mai sus-zisă ocină şi vie de la Cîineşti, ele au fost cumpărate de jupaniţa Maria, jupaniţa lui Dragomir spătar,2 de la nişte megiaşi din Cîineşti, anume Vladul şi Padeş şi Standul. Şi s-au vîndut şi ei să fie vecini. Iar cînd a fost la vremea morţii jupaniţei Maria, iar ea a dat ocinele şi viile acestor mai sus-zişi megiaşi la sfînta mănăstire Bistriţa, pentru sufletul ei şi pentru sufletul părinţilor ei, ca să aibe pomană. Iar pe aceşti oameni mai sus-scrişi, ea i-a iertat de vecinie. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Maria la sfînta mănăstire Bistriţa, că a dat aceste 1 Cuvintele „Gtahhwa Bun/r", sînt scrise ulterior pe un loc lăsat iniţial alb. * Cuvintele „Dragomir spătar" la fel. 386 www.dacoromanica.ro mai sus-zise ccină şi vii, iar pe Vladul şi Padeş şi Stanciul Vînăt1 nu i-a dat să fie vecini ci i-a slobozit şi i-a iertat, să fie în pace pentru sufletul ei. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Bistriţa ca să fie aceste mai sus-zise ocine şi vii în Cîineşti de moştenire şi de întărire, iar jupaniţei Maria, să-i fie pomană în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare .paharnic şi jupan Ramandi mare comis şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Gherghe gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna decembrie 26 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7137<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, VI/3. Orig., hirtie (42,5 x 29), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1795; alte traduceri: ibidem, mss. 192, f. 350v—351, 201, f. 207v—208 şi 713, f. 772v—773. 196 1628 (7137) decembrie 30. Mai mulţi boieri hotărăsc în pricina dintre m-rea Banu, Avram din Tătuleşti şi Anghel logofăt din Bănceţti, pentru trei vaduri de moară. Să se ştie acest răvaş al nostru, care boeri am fost luaţi de înnainte domnu nostru, pre răvaşele dumnealui, po ime Stoica vomicu ot Bădeni i Radul postelnicul ot Potuceni, ca să căutăm şi să adeverăm cu ale noastre suflete, pentru 3 vaduri de moară ce au fost unul a lu Avram ot Tătuleşti, iar alt vad au fost al lu Anghel logofătu de Bănceşti, iar altu au fost al călugărului de la mănăstirea Banului. Deci, avea ceartă între ei, că nu să poate hrăni nici unul. Deci au mersu la divan şi ne-au luat pre noi, ca să-i tocmim să nu să mai certe. Şi am mersu de am văzut acele vaduri de moară, cu mulţi boeri de în-prejurul locului, po ime: jupan Mihalcea vornicul, Sava sinu Avram i Necula Butuşan i Costandin i Dragomir postelnicul, Jipa, Pătraşcu spătaru i Mo- 1 Cuvintele „Stanciul Vînăt", la fel. 387 www.dacoromanica.ro trucea, Mihaiu Carăşute i Dan ot Bănceşti, Lupu şi sin Cernat i Badul postelnic şi alţi mulţi oameni buni. Şi am adevărat cu acei boeri, cu toţii depreună şi am lăsat pre Avram pre loc, iar pre Anghel logofătul l-am pus frate cu călugărul de la mănăstirea Banului şi am stricat moara lui Anghel logofătu, ca să se poată hrăni toţi şi să nu să mai certe. Iar apoi, feciorii lui Anghel logofătu, pre nume: Opriş. i Tamaş i Stoica i Larion, ei s-au voit fraţii toţi şi o au vîndut acea moară a lor, acel vad, cît li să cade lor, o au vîndut călugăru’.ui de la mănăstirea Banului, drept asprii 6000 gata, ca să nu mai aibă ei treabă acolea, ci să fie călugărului de moşie, în sus, pînă în logofătul Avram, pîn hotarul lui. Aceasta scriem şi mărturisim. Scris dechemvrie 30 zile, 7137, de la Hrlstos, 1629.1 Am scris Sava a) Simii. Arh. St. Buc., Condica M-rii Banul, nr. 196 f. 57. Copie; altă copie ibidem, ms. 186, f. 98. [197 1628 (7137) decembrie 30, Bucureşti. Alexandru Iliiaş voievod întăreşte eliberarea din rutnânie a unor săteni din Brăniştari, jud. Vlaşca. f AIHAOCtYEIO EoJKYEW, Iw flAEgAHAPS BOEBOAA H rOCnOAHHTi BTiCOE 3EA\Afc XSrrppwKAAjfYcKOE, chh"e BEAHKaro h npkAosparo, noKOHHaro îw Haeqiii boeroaa. AdBdT rocnoACTBO mh cYio iioeeaehYio rocnoACTBA a\h weem aioaYh wt ceao wt Ep*EHEi|idpH,. sil cSactbwx &Aaui, no hau ToAt cec ehSi^h Ero h HbahS cec chhobYe iro h rtlant cec ehSi^h ero h Gtohka cec chhobYe ero h nax ToA-k cec chhobh ch h 6t*EHHMHP CEC CHHOBH CH H dSlţKAH CEC CHHOBH CH H Gtah cec chhobh ch h...2 cec CHHOBH CH, HKOKE Ac8t SiMHpHO H CBOBOAHH SA BEMHhYE H WHH H CHHOBH [HM H CEC B'Ecbjf AfhOBt hm sa whhh8 h sa BHHorpaAY wt ceao wt Ep*EHHi|iap8 wt k*e A,8a\h-tpob akophekSa h wt k*e >K8naHHiţa Ero, Gtaha, wt MorourEi|iH h wt k"e chhobh HM H WT K-E EPAtYh HM H WT K*E B^Ck^ nOpSAEHÎH HM, SA HHJfTO BAHTOBAhYE M Hf HAtdT B-E BkKH. IIoheke cYe bhiue pehehYh aioaYh, whh c8t bha b*ec aioah khesh cec wmhhe ha\, ehjhjke wt npk>KAf Kp-kME. d noTOM, K'EA'i ect bha b*e AkHH noKWHHdro AIh^aha. boeeoaa, cYe bhiue pemehYe aioaYh, whe ce c8t bha npoAAA bemhhh, cec B'Eckjf A^OBt 1 Anul de la Hristos este greşit. a Loc alb; copistul menţionează că în original era loc rupt. 388 www.dacoromanica.ro Mai sa wmhh$ wt fipivHHitiapS, ,\8anHtpok akophhk h HcSnAHHtţEB epo','Gtaheb, whh Si HHJfHO A^EPO BOAIO. H WT C"KAA KTvC AP"K>KdA A,$MHTpO AKOpHHK H HfSnAHHIţA ErO, Gtaha, BEMHHH CK Aocpo AIHPHW. (I nOTOAN, K-KA<> ECT SHA HHHfc, Klv AKHH POCnOACTBA A\H, B"K HA KTOpOE pEAH Si rocnoACTBO 3A^ ke 3eanAe Eaauikoe, a A,8anhtpo akophhk h HcSnAHHtţA epo, Gtaha, whh c$t aoanhcahah Ai cktbopht noM-kHS h npocTH no cTh bhuie pemehYh aioaY, ToA-k H ÎkAH H AtAH-k H GtOHKA H nAK ToA-k H H Gt-KHHA\HP$ H dStţKAH H GtAH H...1 CKC chhobYh ha\ h ckc khSi^h hai 3a kehhhYh, ckc KivC-kx AtAoek han 3A whhhS h 3a bh-HorpAAY, paaY aciuam Hjf, hkojke a<> hanat noM-kH-K Kiv BkKH, noHHKE k> ect ehae noKonHAE wm no hehhe npABEjf koaiate. H KHA(XWlU POCnOACTKO AtH H 3AnHC WT PiÎKA A,8a|HTPWK AKOPHHK H A HCSnAHHtţEB EPO, GtAHEB, 3A MpoipEHIE, HA pSlţfc WKEAt AlOAY BHUIE nHCAHYE, CKC BEAHKOE KAETBO H CKC ANHOSH A^EPH AK>AY CBEA^TEAE HAnHCAHYH 8 3AnHC, no HAtE: WT MorourKi{iH, non BAPBSA H CTAP GtOHKA H IUpiiBAH H A.PAPOTK H WT Ep-KHHI(IAp, GtAHKO H HbAH Gtpoeb h ^.SaNhtpS h wt E$a^hh, Moroui h K-khaa h A,EAt h aikhosh ackph ak>- AYH, ia?KE HE C$T nHCAAE SA~k B-K cYlO KHHP. H npoCTHA A,8aNHTP$ AKOPHHK H WSnAHHtţA epo, Gtaha, whh 3A hh^ho aokpoboak», BE3 he eaha ceaoct, ckc $3hahYe BKCkAt EOA-k-PO/H H A ANEPHHUIOAN WT WKOAHO AVkCTOAI. H AOKA~k ECT ANHTpS AKOpHHK H 5K$nA- hhu,a epo, Gtaha, >khbh, a cYe bhuie pemehYe aioaY, whh a<> hanat p/-eaate h npEjfpAHHTE CE,IAKO?KE nOAOBAET, A no CKA\p*KTH HAN#, Ai ECT H’kKYE MAOBtllţE 8 ANHPHH H CBOBO^hYE 3A bemhhYe wt k*k B*KCkx nopSAWT* han, 3A HHjfTo eahtobahYe A<> HE HANAT, A hmat mactYio ckc H)aa h ckc flpYia ha eaeh anecto. Mko h3baaht EPAtYE HAN HAH WT CKpOAHEIţEX EPO HEKOPAA HkKl'E KHHPH HA EAHH AHBAH no CflO BHUIE PemehYe aioaYe, Ai ce he BkpSET, Ai ctoht abwb h Ai H3baaht wt ahbah ckc 3aax CTPAANOT. Gepo paah a<*AoKoan ckm rocnoACTBO anh wbEM aioaYe: ToA-k h Ibah h fflAH-k H GtOHKA H nAK ToAk H GtTvHHANHP 1 ckc chhobh han h CKC BH8U,H HAN, IAKOKE Ai ECT 8 MHPHE H CBOBOAHE 3A BEMHHH CKC KTvCkX 1 HAN SA WMHHg H 3A BHHOPpAAY WT Bp-KHHl(lAp WT KK A,8ANHTpS AK°pHEK H WT KK KSnAHHIţA EPO, GtAHA H WT K*K BTvCkX nop$A*lYfpA KfA AwrwţfT. H H3IMM AS, Tfprf rpAAUTHK, K*K H3CT0A 8 rpM# ESKSpfiJJH, AlfcCflţA AHKfKpYf  ABHTH H WT 0AMU A® HHH'k TfMfHTf A-kTWAI, K*K A’bT xSpĂS*. f Iw {lAf33HApS KOfKOAA, awaoctTio EojkY» roenoAWfK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Ileiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni din sat de la Brăneştari din judeţul Vlaşca, anume: Golea cu nepoţii lui şi Ivan cu fiii lui şi Manea cu nepoţii lui şi Stoica cu fiii lui şi iar Golea cu fiii săi şi Stănimir cu fiii săi şi Luţcan cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi... 1 cu fiii săi, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie şi ei şi fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină şi de vie din sat din Brăniştaru, de către Dumitru vornicul şi de către jupa-niţa lui, Stana, din Mogoşăşti şi de către fiii lor şi de către fraţii lor şi de către toate rudele lor, să nu aibă de la nimeni în veci nici o turburare. Pentru că aceşti oameni mai sus zişi, ei au tot fost oameni cnezi cu ocinele lor, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, aceşti oameni mai sus-zişi s-au vîndut vecini, cu toate părţile lor de ocină din Brăniştaru, lui Dumitru vornic şi jupaniţei lui, Stana, ei de bună-voia lor. Şi de atunci au tot stăpînit Dumitru vornic şi jupaniţa lui, Stana, pe vecini cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, Dumitru vornic şi jupaniţa lui, Stana, ei s-au gîndit să facă pomană şi să ierte de vecinie pe aceşti oameni mai sus-zişi: Golea şi Ivan şi Manea şi Stoica şi iar Golea şi Stănimir şi Luţcan şi Stan şi.. -1 cu fiii lor şi cu nepoţii lor, cu toate părţile lor de ocină şi de vie, pentru sufletele lor, ca să aibă pomană în veci, pentru că i-au cumpărat ei pe averile lor drepte. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de iertare de la mîna lui Dumitru vornic şi a jupaniţei lui, Stana, la mîna acestor oameni mai sus scrişi, cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis, anume: din Mo-goşeşti, popa Barbul şi Stoica cel bătrîn şi Şărban şi Dragotă şi din Brăniştar, Staico şi Ivan al lui Stroe şi Dumitru şi din Budeni, Mogoş şi Cînda şi Delea şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi i-au iertat Dumitru vornic şi jupaniţa lui, Stana, ei de bunăvoia lor, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului. Dar pînă cînd vor fi în viaţă Dumitru vornic şi jupaniţa lui, Stana, aceşti oameni mai sus zişi să-i caute şi să-i hrănească cum se cuvine, iar după moartea lor, să fie ca 1 Loc alb; copistul menţionează că în original era loc rupt. 390 www.dacoromanica.ro nişte oameni în pace şi slobozi de vecinie de către toate rudele lor, să nu aibă nici o turburare de la nimeni, pînă în veci. Şi au pus Dumitru vornic şi jupaniţa lui, Stana, şi blestem: care din rudele lor sau fraţi sau surori sau nepoţi sau veri vor încerca, pe urma lor, să strice această iertare şi pomană pe care au făcut-o ei, acel om să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. Dacă fraţii lor sau din rudele lor vor scoate cîndva nişte cărţi la vreun divan despre aceşti oameni mai sus-zişi, să nu se creadă, ci să stea mincinoase şi să fie scoşi din divan cu rea ruşine. De aceea, am dat domnia mea acestor oameni, Golea şi Ivan şi Manea şi Stoica şi iar Golea şi Stănimir <şi Luţcan şi Stan şi... > 1 cu fiii lor şi cu nepoţii lor, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie cu toate < părţile >1 lor de ocină şi de vie din Brăniştari de către Dumitru vornic şi de către jupaniţa lui, Stana, şi de către toate rudele lor cum este mai sus scris, de la nimeni turburare să nu aibă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrache mare stolnic şi Ramandi mare comis şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Gherghe gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 30 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137<1628>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 245—247. Copie. Cu o trad. 198 1628 (7137) decembrie 31, Bucureşti. Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Sima fost al doilea logofăt ocină şi vecini în Foleştii de Jos, jud. Vîlcea. t AVhaoctYe» EoftYfre, Iw AAfSdHAPS kocboaa h rocnoAHHt racof siaiae &r- rppOKAAjfYHCKOI, CHHTk KfAHKdrO H nptAOKpdrO, flOKOHHHOAtS IlV HaYqUI BOfKOAd. ^dBAT rocnoACTBO a\h cYh nosfA’kHYf rocnoACTBd aih BOA’fcpHHS rocnoACTBd aih Ghaieb bhb BTOPYh AWriVljUT H >K$[ldHHlţEB tro, AldpYfK, H CKC CHHOBH HJf, EAHlţf Eorik AJPOBdJf, BKOJKf A4 C8t HAI IVHHHS H BfHHHH 8 ClAO A.OA $0AE1|1H, BTk C8ACTBO £A'kH<'b>, WT 1 Loc alb; copistul menţionează că fn orig. era loc rupt. 391 www.dacoromanica.ro nortio H WT UlSiU 4 WT BOA H WT CEAAAH1EAOK, WT n8CK8A?, KdPB BAHKd CE JfTHT HSEpdT? WT no KlvC JfOTdpOiU. IIoHEJKB TOPO CEA» \M $0AEIJ1H KHUJE nuc EHA ECT nOKSriHA 3d G3np-k AWPWljUT WT niHpHH-kC-K, Edl|I &ApBl|JEK H GtPOSK H IIpEABK. ii nOTOA\, KTiAA ECT EHA C"KAA, k-k AhHH rocnoACTKd aah, a &APB4J6, chh-k fflnpBK Awrw^ET 1aT IIpEAEK h GtpoEk, WH ECT CKTKOpBA EpdTCTKd E*KC EOA'bpHH POCnOACTKd A1H GHAM AOPOjJUT H CKC >K8-ridHHiţd spo, MapYA, no r-kc ceao A,oa oaeijih, j k1e cbao H-kcT haua Gtpob H IIpEAd HH EAHa Tp-kEO, nOHBJKE rd ECT EHA CKSnOKdA &APB4K WT EpdTd HAt, GTpoB, 3d 8rH "c, KOAHKO ECT EHA A^A SrO. 0AH AA AP'MKHT GHAM AWPWifsBT nOAOKHHO 3d ceao, a AP^ra nOAOKHHO 3a cbao, ckc kemhhYh, m ap^^ht OyApBiţiB na A^oa, wt no KTiC X’OTapOA\, EAHKd CB JfTHT H3EpdTH. II KEMHHYH AA CE 3HdET no ABA GhiMEK AWPWijiET, no HA\E: (ld3ap CEC chhokh CH H Gt’KHHA’K CKC CHHOKH CH H GTdH PKEtM CKC C4HOKH CH H AEn*KAAT CKC CH-HOBH CH H CHH*K G8pA8AOK H CHH*K GtOHKTiK TaHAAP, no HAiE ...2 H RaTiKSA H A,8A\HTp8 CKC CHHOKH CH. II naK AA CE 3HdET KEHHHIH 8 aba ^ApeipEK, no HA\S: PdAYA AIEPESa ckc chhokh CH H TdTOAWp CKC CHHOKH CH H A,OEpHH CKC CHHOKH CH H A.dKHA'K CKC CHHOKH CH H AIaTEIO CKC CHHOKH CH H GTOHKd, EpdT A,8MHTpOK, CHH"K fl'KSA'KTtCB H TAHropTE CKC CHHOKH H EAHH CHHTi G*KpaK8AOK, no HA\E AlTipHH3. II APSSH KEMHHH K’KCHX' BAHICE CE P4IET HdHTH HdnHCAHH 8 KHHrH GOnpBK AWPW-$BT TAJKB 3d nOKSnEHÎE H 3d JfOTdpHCdHYE, H C8T EErdAH H pdCHndAH H X*KBT C"KEH-pdTH, K-KC AA E8ABT Hd AKOd. {IaH KEMHHYH C8t cYra: ^.dTKO CKC CHHOKH CH H GTOHKd IlEH8H-kH8A H npOHYH KEMHHH, KOAHKO HtCT CE ECT WEptCTHJf 8 CEAO. H dlJlBAHJKB JfOKET EHTH K*K EAHO CKTiABhYE HAH K*K EAHO AHnCO WT KEMEHH, KdpE WT TEjf MTO C8T 3d AHIţ8, KdpE WT TEX MT0 JC0KET CKKHpdTY, fi,d ECT nar8E8 HAH A^E'KHAA Hd AKOd H Hd npEHYE AA BCT ndKHHCE 3dK8nH0. ii ckc KHHorpaAY wt Ha $oaei{ih, koahko pasoTdETB ckaa h koahko ect eha HdHnpt>KAB KptiUE CKTK[K]opHAd 3d ®np-fc AWPWijiET, E4IJ1 &APB41B H CK ndpdCHA, KdKO A^UIAH WEdAKd K*KHAE WT Kp*KX> CKC K*KC nOA4ET8A H CKC AHKdAfc WT Kp"KX H CKC AHKdAt nOAtETSAOK A A HE HAtdT GHAtd AOPOlJiET TpfcES, dH8 AA ESABT &APB-IflEK, KOTOpa ECT H3EpdH1ham AoroiJiBT no ^apb>|JB ckc 8rH r; aai wt cYh hoki^h, mto ect k*k3Ea ^ApBipB, c8t ehah KSnaHEiţEK AIapYek ...,1 a tex AP^sh hoki^h Gha4Ek AwrwjjUT. Hah ECT EHA A A AACT ^ApB>|JB AKA ABAH 3d CEAO WT \OA $OAEI{IH, A A ECT...1 ABA WT CEAO, a &APBWE, WH ECT H3A40AHA CE C8T H nOMTO pdAY nOCA8>KHA GhiUEB AOPOjj^BT npYHAtH nOAOKHHO 3d CEAO WT ..-1, A A ECT ^APB4IB HdA nOAORHHd 3d CEAO H GhAU 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 3 Mv>hh. adaos ulterior, de altă mină, pe loc lăsat iniţial alb. 392 www.dacoromanica.ro Aoro^fT h jKSiuHHna iro, AlapYia, m jct haa AP^r4 noAORHHO. fi aijifAH/Kf et xc’KfT npoA^Tf H Ttx APSra hoaokhho sa ciao, a<* Hf MMaT TpfcGS b^hna* hh^to bis Ghau AWrW^JfT, A<* A4CT WH HOKIţH rOTOKH, 8PH...1, flOHIJKt CCT Ta STdKAMUUt cf whh sa hh^ho sa Ao^poBOAM wt npfcA rocnoACTKa a\h 8 ahbah h wt irptA BTkCkjfAtH EOAtpHHH rocnoACTKa aih. H nospaTHUif a whh sa cbohai aokpokoa», sts hh iaha chaoct. H KHA’fcX0'" rocnoACTKo a\h h sannc sa epitctbYh, KaKO> ecT ehui( nnc. Gtro paAY, AM$X c’hM rocnoACTKo a\h EOAtpHH» rocnoACTKa AtH Ghauk Aor«-4s£T h »8naHHiţfK ero, AlapT», hkojkî a<* c8t x ci» ehui( pf*«H8 wmhh8 h bmhhh WT &9A flOAOKHHO, A^A^HO H Eli WX<«K CHHOKO/H H BH8KOAt H fip’feBHSMHTOAt h 1 KorojKA» HfnoKOA'bEHflAo, nopH3A\o rocnoACTKd AtH. GejKf 8e8 h ce(A(t(aîh nocTasHpM rocnoACTKo ami: h<8imh XpH3a eca akophhk ftpa e(a Awrw+tT h kSiiah TpS^aHAJ e(a khctYhp h AIhxo eca cnaTap H ,A,8A\HTp4KH E(A CTOAHHK H PdAtdHAH K£A CKOAtHO1 H AJAAMHAH KfA fUXdpHHK H ?K8naH Kohahao e(a nocTfAHHK.1 H HcnpaKHHK, >K8fidH 4>T(pa eca Awrw^fT. H HanKcax 43, A,8a\htp8 rpaAUTHK k-k hactoahh rpaAV B8k8p«4ih, Avfectiţd ac* KfKplf A4 A*»HH H WT fÎA^Atd A 1 care sat Stroe şi Preda n-au avut nici o treabă, pentru că l-a răscumpărat Udrişte de la fratele lui, Stroe, pentru 200 ughi, cît a fost partea lui. însă Sima logofăt să ţină jumătate de sat, iar cealaltă jumătate de sat, cu vecinii, să o ţină Udrişte, pe din două, de peste tot hotarul, cît se va alege. Şi vecinii să se ştie, pe partea lui Sima logofăt, anume: Lazăr cu fiii săi şi Stănilă cu fiii săi şi Stan Găbeci cu fiii săi şi Lepădat cu fiii săi şi Ucea, fiul lui Surdul şi fiul lui Stoica Gaidar, anume... 8 şi Vîlcul şi Dumitru cu fiii săi. 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 393 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să se ştie vecinii în partea lui Udrişte, anume: Radul Mereul cu fiii săi şi Tatomir cu fiii săi şi Dobrin cu fiii săi şi David cu fiii săi şi Mateiu cu fiii săi şi Stoica, fratele lui Dumitru, fiul Lăudătesei şi Gligorie cu fiii săi şi un fiu al lui Săracul, anume Marin 1. Şi alţi vecini, toţi cîţi se vor găsi scrişi în cărţile lui Oprea logofăt, cele de cumpărătură şi de hotărnicie şi au fugit şi s-au risipit şi se vor strînge, toţi să fie pe din două. însă vecinii sînt aceştia: Datco cu fiii săi şi Stoica Genu-neanul şi ceilalţi vecini, cîţi nu s-au aflat în sat. Iar dacă va fi vreo scădere sau vreo lipsă din vecini, fie din cei ce sînt de faţă, fie din cei ce se vor aduna, să fie paguba sau dobînda pe din două şi la pîră să fie iarăşi împreună. Iar cu viile de la Foleşti, cîte se lucrează acum şi cîte au fost dinainte vreme făcute de Oprea logofăt, tatăl lui Udrişte şi s-au părăsit, cum vin amîn-două văile din vîrf cu tot pometul şi cu livada din vîrf şi cu livada pometului, Sima logofăt să nu aibă treabă, ci care este aleasă să fie a lui Udrişte... 2 Aşa s-au întocmit Udrişte cu Sima logofăt şi cu jupaniţa lui, Maria. Şi cînd s-au înfrăţit unii cu alţii, 2 Sima logofăt pe Udrişte cu 300 ughi; însă din aceşti bani ce i-a luat Udrişte, au fost ai jupaniţei Maria... 2, iar ceilalţi bani, ai lui Sima logofăt; însă trebuia să dea Udrişte două părţi de sat din Foleştii de Jos, să fie... 2 parte din sat, iar Udrişte, el s-a rugat şi pentru că a slujit lui Sima logofăt, el să primească jumătate de sat din...2 să fie Udrişte pe jumătate de sat şi Sima logofăt şi jupaniţa lui, Maria, să fie pe cealaltă jumătate. Iar dacă se va vinde şi cealaltă jumătate de sat, la aceasta să nu aibă treabă să intre nimeni, afară de Sima logofăt, să dea el bani gata ughi... 8 pentru că astfel s-au întocmit ei de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele în divan şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie fără nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de frăţie, cum este mai sus scris. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Sima logofăt şi jupaniţei lui, Maria, ca să le fie lor această mai sus-zisă ocină şi vecinii, jumătate din Foleştii-de-Jos, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi nimeni neclintit,după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Ramandi mare < comis > 2 şi Diamandi mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt. 1 „Marin" adaos de altă mină, pe loc lăsat alb. 2 Loc rupt. 3 Loc alb. 394 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 31 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul7137<1628>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/9. Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete timbrată. Cu o trad. din 1858; alte traduceri: ibidem, mss. 449, f. 212, 719, f. 171v-173 şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXIV/22. 395 www.dacoromanica.ro 1629 www.dacoromanica.ro 199 1629 (7137) ianuarie 2, Bucureşti. Necula postelnic vinde partea lui de sat din Clejani, cu rumânii, lui Pavlache comis. Adică eu, Necula postelnic de Cocorăşti, scris-am acest al mieu zapis, ca să fie de crezut la mina jupînului Pavlache comisul, cum să să ştie că i-am vîndut partea mea din satul din Clejani, cu toţi rumânii, cîţi să vor afla ai miei de moşie de jumătate de sat, din hotarul pînă în otar şi din pădure şi din cîmp şi cu vaduri de moară, cîte să vor alege din partea noastră, drept 34.000 bani gata. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a fraţilor, ca să-i fie lui de moşie şi coconilor dumnelaui cîţi îi va dărui Dumnezeu. Şi pentru credinţă am făcut acest zapis să fie de credinţă în mîna dumnealui. Şi mărturie jupan Hristea1 vel dvornic i jupan Fierea vel logofăt i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Trufanda vel vistier i jupan Mihu vel spătar i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Vladu biv vel vistier i jupan Gligorie biv vel comis i jupan Buzinca biv vel vistier i jupan Neagul vel agă i jupan Dumitru vtori vistier i jupan Muşat vistier i jupan Vasilache biv vel agă i jupan Costandin vel spătar 2 i Calotă biv vel armaş. Şi pentru credinţă mi-am pus şi pecetea. Şi a scris Gheorghe gramactio vă grad Bucureşti m£seţa ghinarie 2, leat 7137 <1629>. Hristea1 vel vornic. Neagul agă. Papa vel vornic. Mihai spătaru. 1 în loc de: Hrizea. * în loc de: paharnic. 399 www.dacoromanica.ro Fierea vel logofăt. Trufanda vel vistier. Ivaşco vornic. Vlad vel vistier. Muşat biv vel vistier. Buzinca biv vel vistier. Costandin. Gligorie comis. Eu Calotă armaş. Vasilache vel agă. Arh. St. Buc., Condica moşiilor Clcjani şi Căzăneşti, nr. 1268 p. 1—2. Copie. 200 1629 (7137) ianuarie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări satul Boldorogeşti al m-rii Plumbuita. t AIhaoctYho HchkYek Iw flAeâdHAPS bockoaa h rocnoAHirh, crnnv noKOHHiuro Iw HAYiaui koeboaa- AaKaT rocnoACTKO mh cYc noKEA-kHYl rocnoACTKd aih satului Boldorogeştii de în judeţul Elhov, cari sat iaste al sfintei mănăstiri Plumbuita, hram sveti Ioan, de la Colintina, ca să fie în pace şi slobod de lucru domnescu şi de banii de judeţ şi de mertice şi de toate slujbele şi de podvoade, de nimenil£ val sau bîntuilă să n-aibă, numai birul să-şi plătească, pentru că l-am ertat domnia mea să fie numai de posluşania sfintei mănăstiri. Iar banii de judeţu nimica în sat să nu între, ce să fie în bună pace, iar ce va fi judecata a satului, să fie volnic egumenul să judece rumânii mănăstirii cum au fost şi mai denainte vr&ne, pentru că de răul banilor se-au răsipit satul mănăstirii, de-au fugit. Derept acdia şi voi, banilor de judeţu, încă să aveţi a laşa satul Boldorogeşti foarte, nimic întru ei să nu intraţi, că cine se va ispiti preste cartea domnii mdle, certare va avea. Hhako H-fcrr, no ptn rocnoACTBd a\h. H HCnpdKHHK CdM pcn rocnoACTKd AIH. IIhc 8 K8tcSpei(iH, Avkceu,d rtHdpYe r" a^hh, k"k A-kT x§pĂ3. f Iw flAfgdHApS rivekivm avhaoctY» EojkYio rocnoAHHh. Hw flAH§dHAp8 bohkoaa Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XII/2. Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 255, f. 82. 400 www.dacoromanica.ro 201 1629 (7137) ianuarie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Paripa postelnic ocine şi vecini la Stănceşti, din jud. Prahova, precum şi ţigani. f AIhaoctYeio BokYeio, Iw flAEâaHAPS roeboaa h rocnoAHHk R-kCWH semae XrrppoKAax'YHCKof, chh-k reakkapo h np-kAoRparo, noRoumiapo Iw HaYaiij rwebwaa. Aabat rocnoACTRo aih cY» (iokeaihTe rocnoACTRo aih KOA-kpnHS rocnoACTRo aih Dapu-(IfK nWCTfAHHK H HtfnaHHIţER fro Atap-kR H CkC CHHOBH H)f, EAHIţEM Bor"k AApORAX, hkojke aa c8t hai wmhh8 8 ceao 8 Gt-mimemih, Riv cSactrw IIpa)f, aah wt eahhopo A*A, a MfTRp-kTaro aea wt noAio h wt ui8ai h wt rwa h wt kpoaore sa ROAYHHI^8 H WT CfAAAHI|lf CEAOR, WT (10CB8AY, Rapt fAHKa CE JfTHT HSRpaT WT no r-rcoai pTapoAi. fl Tijf aea i wt cYio a*A> whh M APi^kht Hhka Gtoer h \ham aps-kHaui h Gtahmioa, AifrYiauiH wt Ct-khmeiii •, nouEKE k ect noKSnuA BOA-kpHH roc- toactro aih llapEna hwcteahhk h KSnainiiţa ipo cYio r uie pemeha wmhh8 wt...1 wt Gt-khmeiiih, sa xT acnpu potorh. H iuk aa ect ROA-kpimS rocnoACTRo aih llapEna nwcTEAHHK < JKSnaHHiţER epo Alap-kR wmhh8 8 Cttoimeiiih wt aea TYwher, set Garer WT Tp'krOBHIIlE nOAORHHO SA AEAi WT noAio H WT UJ8AI H WT BOA H WT EPOAORE sa boahhhl^8 h wt no r-kc jfoTapoai h ckc a&i bemhhh no hau: Gtohka ckc chhobh ch h H-kr8A ckc chhobh ch, nwHEJKE k ect noK8nHA ROA’kpuH pooioactro aih llapuna nWCTEAHHK H >K8nAHHL^A EPO rttapa WT HAA TYwHE, SET GaRER WT Tp-kPORHIIlE, SA pîl JKHAT.J H CKC SAnHCE WT pSKAAIH HJf, SA npoAAHYE, CKC AIHOSH A^RPE AIOAYE CREAYtEAYh, HAnHCAHH 8 SAnHC. H nAK AA ect ROA-kpHH8 rocnoACTRo AIH IlapHnER nOCTEAH IK H KSnAHHLţER EPO AAap'kr eahh al^hpah, no haie IIack8a h ckc aiţHraHKaM ch, no hau H-kra h ckc cmpr epo, no h.ue A,PAroAiHp h ckc aioau^h hai, no haie Ahra h Sahha h Gtaha h Gap8A, nOHEHEE TOPO ALţHPAH RHUIE HM, WH ECT RHA 3A A^AYhO IIpEAER CnaTapS, CHH*k HHKkR AWrW$ET. Ta>KE ECT RHA HhKA A0P0j|SET, RAl|l8 IIpEAER CnATAp A^KHO KOA-fepHHS POC- nOACTEO AIH IlAPHnER (1WCTEAHHK8 H’kKOE HORLţH. TaîKE, paAY A^HEHOREhYe HAI WH ECT Aaa no ILjckSa h crc aiţHraHKaAi ch hai h ckc chhobh hai rhuje nuc, izkoke aa c8t HAI A'bAYHHO. Cepo paAi‘ MA*X crai rocnoACTRo aih ROA-kpHH8 rocnoACTRa aih IlapHnER nwc-TEAHHK H H<8naHHL^ER EPO ilIap-RR, I2K0HCE M C8T HM CYE RHUJE piMEHA WMHH8 A^AYhO H WJfaE-k HM, CHHOROM H RH8K0AI H (lp'kRHSMHTOM H HE WT K0P0HK8naH XpH3a rea akophhk h ?K8naH 4>Yspa rea awpw+et h kSiuh Tp8$aHAA rea rhctYhp h >K8naH flÎHjfo rea cnaTap h >K8naH ,\8aihtpake rea cpoahhk h JKSnaH ATmmahah rea kwaihc h wSnaH Koctahahh rea nExapHHK H Mtânan Koha’iao rea hwcteahhk. H HcnpaRHHK, »8naH XYspa reahkYh awpwi|set. 1 Loc alb. 26 — Documente — c. 915 40J www.dacoromanica.ro H H4I1HC4X 43, ^AWTp8 rp4AMTHK, K"K H4CT0AHYH rp4AV K8K8pil)lH, AVkCflţ4 Tf-H4PYH 7 A^HH H WT flAAAU A^< AO HHH-k K*k CirO nHC4HÎ( TIMIhYI A-bTOAl, K"k A-bT x3PA3. ■ţ Iw flAf34HAp8 kw(kwa4, aihaoctY» KojkYio rocnoAHHh. Hw flAH^AHAPS KOHKOA4 | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţei lui, Mara şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat la Stănceşti, în judeţul Prahova, însă dintr-un moş a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vaduri de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Iar acele părţi din acest moş să le ţină Nica al lui Stoe şi Dima arbănaş şi Standul, megiaşi din Stănceşti; pentru că a cumpărat boierul domniei mele Parepa postelnic şi jupaniţa lui această maă sus-zisă ocină de la .. -1 din Stănceşti, pentru 5 000 aspri gata. Şi iar să fie boierului domniei mele Parepa postelnic şi jupaniţei lui, Mara, ocină la Stănceşti din partea lui Ghionea, ginerele lui Sava din Tîrgovişte, jumătate de moş, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vaduri de moară şi de peste tot hotarul şi cu doi vecini, anume Stoica cu fiii săi şi Neagul cu fiii săi, pentru că a cumpărat-o boierul domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţa lui, Mara, de la Ghione, ginerele lui Sava din Tîrgovişte, pentru 150 galbeni şi cu zapise de la mîinile lor, de vînzare, cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis. Şi iar să fie boierului domniei mele Paripa postelnic şi jupaniţei lui, Mara, un ţigan, anume Pascul şi cu ţiganca sa, anume Neaga şi cu fiul lui, anume Dragomir şi cu copiii lor, anume Anca şi Elina şi Stana şi Sarul. Pentru că acel ţigan mai sus-scris a fost de moştenire al lui Preda spătar, fiul lui Nica logofăt. Astfel Nica logofăt, tatăl lui Preda spătar, a fost dator boierului domniei mele Paripa postelnic nişte bani. Deci, pentru datoria lui, el i-a dat pe acel ţigan, Pascul şi cu ţiganca sa şi cu fiii lor mai sus-scrişi ca să-i fie lui dedină. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Paripa postelnic şi jupaniţei lui, Mara, ca să le fie această mai sus-zisă ocină dedină şi ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hiera mare logofăt. 1 Loc alb. 402 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7137<1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Biblioteca facultăţii de istorie. Buc. D. S. I. Orig., hîrtie (43 X 29), pecete timbrată. 202 1629 (7137) ianuarie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Balotă ocină la Fundeni. f (HhaoctYiio EojkYiio Iw HaiIŞahapS koikoaa h rocnoAHHt Rtcoi sia\ai Jîrrppo-KAAJfYHCKOI, CHHt KIAHKArO H np'kAbBpArO MOKOHHArO îw HaIIAUI KOIKOAA. /V.AK4T rocnoACTKO a\h elfio noRtAHiYi rocnoACTKA a\h Emot'kk h ctc chhokh ch iro, tAHiţiAt Eort A4CT, IZKOJKf A<1 AHO ICT WMHHO 8 ^SHA’kHH, Kt C$ACTKOJf -1, AAH \tA TOWA-AIPWK H A KpATOAt CI IltTpAIUKW WT ..-1 KtCAJf, WT nOAlO H IVT U|8aA H IVT KWA H CtC A&* KPOAORt: 3A BOAtHItţl H WT CIAAAtipf CIAOK H WT nOCKSAY, KApi IAHKA CI JfTHT HSBpjTI WT nO KtCOA\ JfOTApOM, nOHIJKI IO ICT nOKSnHA EdAOTt cYl KHUII piMIHA WMHH8 WT $8HAfcHH WT HAA[h] dljpYia, AtWPA TowMfpWB, KH8KA IltTpAUJKOK WT...1, 3A x£j( ACnpH rOTOBH. H npOAM®^ WHA 3A CKOIH A^pOKOAt;, BIS HI IAHA CIAOCT H CtC 83HAHYt RtCtlAt MirHiaUlOAt WT TOp H WT H3 A«A H WT WKOAO AtfeCTOM H BHAtpAt rocnoACTKO mh h SAnuc wt p8ka iHapTik ha p8ka Eaaot*rr, sa xipoaahYc, ctc riahkoi kaitro h ctc aihosh a^bph aioaY ceia^tiai h AAAtMtuiApH, HAnxcAHH 8 SAmie, kotopYh c8t bhah ha cYra TAKAUJKtHfe, no ha\i : wt $8HAfcHH, rAHt h Gtah8 Tort h Îwh8 h (18ka h PaaSa, CHHt Iwhor h wt Gk-rhwuih, (Uaphh H KoAIAH, CHHOKH AIhAIR H WT TopOHlT, Hir8lţ8 H nOnA EAAA8A H tlţlHKI A\HOSH A«KPH aioaY gria^tiai, kotopYhixki hi c8t nHCAHf sa< Kt khhta cYra. H nocTARHA AldpTra, AtWPA Towaaipor h kaitro : Koro HRAORiKt 8 Rtcb pOAlHllţt: IH Rt3ARHrHHA CtC np8x, A4 Kt3HAUIT8 cYl WMHH8, Aki $eo h criahtiaYi nocTARA'kfAi rocnoACTRO aih : îkSiuh XpHsfc riahkYh ARopHfK h kSiuh «Ffipa ria AwrwijiiT h wSiiah TpS^ahaa K8ndH AlHJfO RIA CIUTap H JKSiUH 4.8AIHTP4KI KfA CTOAH K H JK8I14H AlOAIAHAH KIAHKYl KOAIHC H KSfUH KoCTAHAHH RIAHKYl IlIppHHK H KSiMH KoHAHAOJf riahkYh nOCT-kAHIK. H HcnpdRHHK, k$imh 3>Yp4 riahkYh AWPWlJlIT. HenHeajf as, Tipri rp4Ai4THK, r-r hactoahh rp4AV 8 EskSpuph, Ai-feen^ rHHdpYi r AI»hYH H WT flA4AI4 A4MI [A^W*] AW HHH’b, RTw CIP© nHC4HYl TIMIZI AfcTOAl, R'R A-kT xâpĂ3 H WT H4 pTOKA^TRO XpHCTORO, xdJfKH- + Iw flAiâdHApS rwirwA4, aihaoctYi© EojkYi© rocnoAHHR. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Balotă şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Fundeni, în judeţul...2, însă partea lui Toader şi a fratelui său Pătraşco din.. ,2, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu două vaduri de moară şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Balotă această mai sus-zisă ocină din Fundeni de la Maria, fiica lui Toader, nepoata lui Pătraşco din.. .2, pentru 2600 aspri gata. Şi a vîndut ea de a ei bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea zapisul de la mîna Măriei, de vînzare, la mîna lui Balotă cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori şi aldămăşari, scrişi în zapis, care au fost la această întocmire, anume: din Fundeni, Ganea. şi Stan Gogă şi Ion şi Luca şi Radul, fiul lui Ion şi din Scăioşi, Marin şi Co-man, fiii lui Milea şi din Goronet, Neguţu şi popa Vladul şi încă mulţi oameni buni martori, care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi Maria, fiica lui Toader, a pus şi blestem: care om toată rudenia ei se va ridica cu pîră să ia această ocină să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, nedespărţiţi. Şi a venit Maria, fiica lui Toader, înaintea domniei mele, de a mărturisit că a vîndut ea această mai sus-zisă ocină lui Balotă, de a ei bunăvoie, cum este mai sus-scris şi că nimeni n-a avut nici o treabă cu această ocină, în afara numai de ea. 1 Omis. 2 Loc alb. 404 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea lui Balotă, ca să-i fi această mai sus-zisă ocină de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda , şi de la naşterea lui Hristos, 1628. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 30 409. Orig., perg., (37,5 x 50), pecete timbrată.. Data de la Hristos este greşită. 203 1629 (7137) ianuarie 7. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Mărgineni o ocină la Vlădeni, o vie la Bălţaţi şi ţigani, dania lui Toader. Hrisovul răposatului Alixandru voevod de la leat 7137<1629>. Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod, domnu şi stăpînitoriu a toată Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele, ca să fie sfinţii mănăstiri Mărginenii ocină în satul Vlădenii, în sud Pra-h, însă partea .lui Toader toată, den cîmpu, den pădure, den apă şi dîn şăzutul satului şi cu pometul 2 şi du peste tot hotarul cît să va alege şi cu viia dî la Bălţaţi, partea lui Toader toată şi cu 2 sălaşe dă ţigani, anume Chirca ţiganul cu ţiganca lui şi co copii şi Piticul ţiganul şi cu ţiganca lui Rada şi cu copii lui, pentru că această ocină şi vii şi ţigani ce s-au zis mai sus au fost dă moşie lui Toader încă mai denainte vreme. Iar dup-aceia, cînd au fost acum în zili[li]le domnii mele, iar Toader, el au gîndit în inema lui, la vreme de bătrâneţe, el de a lui voe, de au venit înnaintea domnii mele la divan şi înnaintea boiarilor de au închinat Toader toate moşiile lui şi bucăţile lui sfinţii mănăstiri dă la Mărgineni, hram sfîntul arhanghel Mihail, pentru sufletul lui ca să-i fie lui pomenă, pentru că feciori 1 Omis. 2 în traducerea V/2: „cu tot venitul". 405 www.dacoromanica.ro dîn trupul lui, Toader n-au făcut, nici i-au rămas muiare, nici nimini, numai el cu capul lui. Deci văzînd Toader că l-au ajunsu vreme de bătrîneţe şi dă slăbiciune şi singur numai cu capul, el au închinat toate moşiile şi bucăţile lui sfinţii mănăstiri ce scrie mai sus, mult, puţin cît au avut, pentru sufletul lui, ca să fie lui pomană şi părinţilor şi să-i scrie în sfîntul pom^nec. iar nimini den rudeniile lui Toader treabă şi lucru să n-aibă cu moşiile lui, nici frate, nici soră, nici văr, nici nepot, nici unchiu, fără cît să aibă treabă numai sfînta mănăstire Mărginenii, cum iaste scris mai sus. însă pînă va fi Toader viu, el să aibă a să hrăni cu moşiile lui cu bună pace, iar după moartea lui Toader, să fie toate bucăţile lui şi moşiile lui la sfînta mănăstire ce scrie mai sus, cum au lăsat Toader el singur cu voia lui pînă ce au fost viu şi cu suflet, cu ştirea tuturor megiiaşilor (Împrejur locului şi denaintea domnii mele. Şi văzînd domniia mea şi zapisele de la mîna lui Toader făcute dă milă sfinţii mănăstiri cu mare blestem şi cu mulţi boiari mărturii, scrişi în zapis, anume: Ilie vtori vornic1 şi dîn Măneşti, Radul logofăt i N^nciul vornecul i Mavrodin păhamic i Barbul postelnic i ot Vlăd^ni, Ivaşco i fecior lui Cos-tandin i Hamza, ca să ştie că au dat Toader ocină făr de rumâni. Pus-au şi blestem, cum, care va călca den rudele lui şi va vrea a sparge această a lui tocmeală, acela să fiie treclet şi anathimaşi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda i cu Ariia. Drept aceia şi domniia mea încă am întărit şi am înnoit şi am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri Mărginenii ocină şi ţigani şi moşii de întărire şi dă nimini clătit să nu fie, peste zisa domnii mele. Arh. St. Buc.. Condica m-rii Mărgineni, nr. 454 f. 66. Traducere: altă trad. ibidem. M-rea Mărgineni. V/2(l). după care s-a luat data zilei şi luna. 204 1629 (7137) ianuarie 8. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Badea diaconul să-şi întoarcă de la fiii lui Tudor comis nişte vite, stupi şi grîu, el nefiind rumânul acestora. ţ MhaoctYho EokYho Iw fÎAfâaHApS boiboa^ h rocnoAHirk, chite sMHKjro, no-kohhho/hS Iw HrtYiaui EOtEOAi. A^EiT rocnoACTBO a\h cYf noEf/rkiiYi rocnoACTEa a\h acestui diiacon, anume Badea, feciorul popei Lupului, ca să fie volnic cu 1 La data aceasta. Ilie mai era Încă postelnic 406 www.dacoromanica.ro această carte a domnii mele şi cu sluga domnii m61e, na ime Radul portar, de să-şi întoarcă 1 cal şi 4 boi şi 1 vacă şi 6 mătci de stupi şi griul cît au avut acum astă vară, de la Radul şi de la Danciul, feciorii ai lu Tudor comisul de sat de Măldăreşti, pentru că au venit Badea diiaconul aicea înna-intea domnii mdle în divan de se-au jeluit şi au spus cum au fost ertat Tudor comisul, tatăl acestor boiari, pre Badea diiaconul de rumânie, depreună cu feciorii lui, pentru sufletul lui, căci au fost şi tată-său popă de-au avut po-mănă. Iar cîndu au fost acum, după moartea a lu Tudor comis, iară feciorii lui, Radul şi Danciul, ei se-au sculat de au luoat de la Badea diiaconul acăste bucate într-acdia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre l£ge şi am dat domnia mea Badei diiaconul, ca să fie volnic a-ş luoa bucatele de la feciorii ai lu Tudor comisul de Măldăreşti. Şi de nimenilă opreală să n-aibă, căce n-are treabă nimeniM cu popii şi cu diiaconii ai rumâni, ce să-şi ia bucatele îndărăt, că nu dau domnia mea preuţii să fie rumâni nimenuilea. Hhjko Aa H’keT, no pm rocnoACTKd mh. H HCnpdKHHK, CAA\ ptM rocnoACTKA A\H. IIhc Mtcfivi rfHjpi'E ÎT a^hh, st AfcT x3pĂ3. f Iw AaiUahapS KWfKWAA, /HhaoctTio EojkTw rocnoAHHK. Hw Hah^ahapS kohkoaa Arh. St. Buc., M-rea Hurez, 1/5. Orig., liîrtie (30,5 X 21,5), pecete aplicată, căzută. 205 1629 (7137) ianuarie 8. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe călugării episcopiei Buzăului să ia nişte ţigănci de la Jipa. f MhaoctYcio EojkYho, Iw AaisIahapS koekoa h rocnoAHHt, chh-k noKOHiwro Iw HaYqui ko(koa> AdBJT rocnoACTKO aui cYf noKCAtiiYf rocnoAcnu aih călugărilor şi posluşnicilor de la sfînta episcupie de la Buzău, ca să fie volnici cu această carte domnia măle şi cu sluga domnia m£le, anume...1 să ia nişte ţigance de la Jipa, nepotul vlădicăi Luca, păntru că sînt ale sfintei episcupii 'de Buzău, de moşie. Iar cui va rpărea strîmbu, să vie de faţă naintea domnia m£le. Hhako m H-krr, no ptM rocnoACTKA /hh. H HCnpjKHHK, CAAA ptM rOOlOACTRA A\H. 1 Loc alb. 407 www.dacoromanica.ro IIhc iu-kefiţa rmapTc ÎT a^hh, k-k A-feT xspns. f Iw flAfâdHAPS KWfswA<<> awiaoctY» BojkV» rocnoAHHK. â»MHA B(A AWriV$fT. Academia Republicii Socialiste România, CXXIV/139. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată. Copie la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 597 v. 206 1629 (7137) ianuarie 10. Moşnenii din Comanca se vînd rumâni cu toate ocinele lor lui Necula vistier. f Adecă noi satul Comanca, moşnenii satului, scris-am acest al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupan Neculei vistiiariul, ca să se ştie cum am venit noi toţi de ne-am vîndut să-i fim rumâni cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate moşiile noastre, de în cîmpu şi de în pădure şi den siliştea satului şi cu viile şi cu tot venitul şi cu ocinele, de în hotar pînă în hotar. însă oamenii cum ne scriem pre nume într-acest ?.apis, anume: Vîlcan săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Neagoe săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Stan săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Muşat săs sinovi i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Vîlsan săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Văsiiu săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Crăciun săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Aldea săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Muşat săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Drăghici săs sinovi ego i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Moş săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i One săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Stan săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Radul săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Vladul săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 2 700 aspri i Cemica cizmariul săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri gotovi i Voinea săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Cemica săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Drăgan săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Neagul săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Radul săs sinovi i săs văs ocina ego radi 1 600 aspri i Ion săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Danciul săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Voineag săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 i Tudor săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Nanul săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 i Dragoman săs sinovi si i săs văs ocina ego, 1 600 aspri i Datco săs sinovi 408 www.dacoromanica.ro si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Călin săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Baico săs sinovi si i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Jitea săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 1 600 aspri i Stănislav săs sinovi si ego i săs văs ocina ego, radi 1 600, cin cupno văs aspri 70 400. Pentru că noi aceşti oameni dţi scriem mai sus, fost-am toţi megiiaşi cu ocinele noastre în Comanca. După ac&a, cînd a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru v, sinu pocoinago Iliaş voevodu, iară noi venit-am toţi ddut jupan Neculei vistiiariului, derept aceşti aspri... scriu mai su, de ne-am vîndut de a noatră bună voe, fără o silă, să-i fim rumâni şi noi şi feciorii no<ştri cu> toate moşiile noastre, şi am luat toţi banii d.. .van cel mare, denaintea domnu nostru Io Alexandru voevodu şi denaintea tuturor boiarilor celor mari, ce scriu mărturii an tr-acest zapis... <în>tiîu: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Fiera velichii logofet i jupan Papa biv velichie dvornic i jupan vel i jupan Miho vel spatar i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Vladul biv vel vistiiar i jupan Dumitraşco vistiiar i jzinca vistiiar i jupan Preda slujer i jupan Stamatie biv vel portar i jupan Mateiu biv vel agă i jupan Dumitru căpitan şi.. .mulţi boiari ce nu sînt scrişi aicea într-aacest zapis. Derept aceia, noi ne-am vîndut de bună voea noastră, să fim rumâni în vecie h hc wt Kor«KA« 1 2. Hhjko m Htcr. IIhc as Gtmmkji wt GOjvtHfipH, M-bcnţa rtHipft J a*»hh, b*k afcT xspăs. Hriza vel dvornic Fiera logofet Papa biv vel dvornic Stamat Ivaşco dvornic TpoutpavTaţ Brio0TiapTiq 8 t Eu Mateiu aga Vladul vistiiar f Dumitraşco vistiiar f Dumiă Gligorie comis Preda biv vel slujer3 Academia Republicii Socialiste România, CLXXXI/33. Orig., hîrtie (41 X 29), rupt, 11 peceţi aplicate. EDIŢII. Ionaşcu, însemnări, 187—188. 1 Omis. 2 Trufanda vistier. 3 Toate semnăturile sînt autografe. 409 www.dacoromanica.ro 207 1629 (7137) ianuarie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Gherghe, vătaf de postelnici, ocină la Dobreşti, în urma unor judecăţi. ţ MhaoctYeio EojkYeio, Iw flAEâaHAp8 koekoa* h roenoAfflfK e-kcoh sea\ae £rrppo-baaxYhckoe, chh-k KfAHKaro h nptAocparo, iiokohhhoa\S Iw HaYaui eoeeoaa. /(arat rocnoACTKO aih cYio noBEAtHYE rocnoACTKo ahh ca8t8 rocnoACTKo ahh rtpri eatax sa nOCTtAHHMH H JKHTEAHHIţEE ETO HEfKK H CKC CHHOKH HX EAHIţEAA fiorii A^CT, BKOKE Aa c8t ha\ wuhh8 $ ceao AoepeijiYh wt... 1 wt cSacteo... *, weame am E8tee e-kcax wt noaio h wt ui8Aia h wt koa h wt ceaaahijje ceaob, wt nocsSAH H WT HaA K-kCOA\ X^TApoail, KApE (AHKa CI XTHT HSEpaTH. IIoHEKE cYf BHIUE PEMEHA WMHITK EHAO KT Sa A^AHHO EStER, WTlţS Ep-KCTEK, 8hkoa\ ucSnaHHi^fE Htr-kK, wgnaHHiţa nprEK eatax . îl noToaii, k*kaa ect eha e-k ae-hY( rocnoACTKo a\h, k*k npksoE peA# sa rocnoACTKo, temehYe AkTOM spiu, a Epcr-fe, chitk E8ter h ca8im rocnoACTEA a\h nprt e-ktax, whh c8t HAtaA np8x npEA roc-jioactro aih oy aheah ckc Gtah A«roi|UT wt IIoHfHiţ'k paAY A(a E8tee sa wmhitk wt /(oEpeifiY BKiufiiKc. H aoujah c8t tepe cKnpkuiE ca sa AWţ8 npEA rocnoAcTRO aih ckc Gtah awtw$et 8 ahkah. H chi^e nptuiE Gtah aotoe|sit kako kt eha noK8nHA rtkax AM E8tee 3a wmhh~k wt ,\oepeijjh eijjejke h ckc AP#ra a*a sa wmhitk wt /\oEp(ipH, iţtHo sa x? acnpn. Tajke r-k toai rocnoACTKo a\h cka\ taeaaxoai h c8aha no npasA8 h no saKOH ckc ekchxaih mticththaih npasHTEAYH rocnoACTKo aw h ckai a<*a rocnoACTso aiih Kpctek, cwtk E8teh h ui8p8A\ ch ripns saTax sakoh ef soatpH no pkeaiue rocnoACKÎH, TEpE c8t saKAfA TorAa npEA rocnoACTKo aui kako HkcT eha noK8nHA Gtah aotoiJset ta am sa WHHH-K E8tER WT ^k,OBpCl|IH, H8 KT EHA npHTECHSrtA Eli CHAOCT H EES npAEOCTYl. fl noTOAi, kkaa kt eha bk a^hYi raspYHAwR eoeeoa, a Gtah awtwi^et wh HE WCTAEA’klOT CA, aH8 (CT fAHTHSA np8X npiA raspYHA EOEEOA, Tfpf c8t k*kshama 3AK0H npES 3AKWH KA SA BOA’kpH, QKOMf A*1 SAKAET np(3 SAKOHA FpCTEE H Ul8p8/H CH TEprEB EATAX- îl TOrAA npH TAI Bp-kAM, K'KAA ECT EHA AA SAKAET GtAH AWrO+ET CKC K sa EOA’kpH, A TEprE EATAX WH HfcCT EHA SAE EK 3EAIAE, AU8 ECT EHA BK 3EA\AE eBoaAAKCKOE, HlfîKE ECT SAKAEA GtAH AWTO$ET, AH8 ECT X°AHA CK A*KI|lEHYf. îl noTOAl k"kaa ect eha ckaa, naKHJKE e-k aehYe rocnoACRTo a\h e*k ha etopoe PEa8 sa rocnoACTKo, a ca8ra rocnoACTKo aui TEprE sarax, wh ufccr K-kpoEAA m eh EHA SAKAEA GtAH AwrOiflET CKC TEX *Ă SA EOA’kpH, AH8 ECT npHUIEA TfprE EATAX nptA rocnoACTKo aui k8hho>ke ckc Gtah Awro^ET wt IIoehhi^'k, TEpE CKnpkuiE ce sa ahi;8 oy eeahkYh aheah paaY cYio wmhitk, aea K8tek wt Aoepeijih h chi^e nptuu Gtah aoto$et nptA rocnoACTKo aih kako ect eha sakaea e-k a^hYi TaepYha boeeoa CKC TEX K sa EOAtpn, A CA8r TOCnOACTEO MH TEprE EATAX, w« CHlţE nAAKAUlE CE npEA 1 Loc alb. 410 www.dacoromanica.ro rocnoACTBO aih 8 ahkah, kako h1jct sakaca Gtah Awro^CT hh>kc c8t bha tctaa 3A£ Biv 3CA\AC. Td* *e Biv TO/M, rOCnOACTBO A\H ClvAI TACA^X H C8AHX n0 npABAS H nO 3AKOH, KSnHOWC CTvC BhCkAtH MhCTHTHAIH npABHTCAYrl rOCnOACTBO A\H H Biv HHHO WBpAS H’bCT ClvAI K'kpOKAA rOCnOACTBO AIH, HHJKC nO CAHHOrO, HH>KC no APSrOAt, aH8 ClvAI pCKAlv rocnoACTBO aih wt ahkah kako aa ch achccht Gtah AwrwijiCT 3akoha npfcA rocno-Actbo aih 8 ahkah tcx KĂ’sa BOA'kpH Aa saKAET KToparo kpat HHut wt HcnpivKO~ TaîKC TCpi JfOKCT A\OJK SaKA'kTH, WH Aa HJf APlvJKHT WMHHA. Biv TOAI, GTan AWrO^CT, WH HHKAKOJKC HtCT AlOPAlv Aa CH CTvBCpCT sakoma 8 AHKAH, HHJKC CAHH EOAtpHH, ah8 cct naAAA Gtah Awro^CT ch aioaehYe h ha ckaihpchYc, Tcpc H]f cct 1 Gtah Awro^CT wt haa Tcpre batax btvchx hobuYh mto c8t pckatv cpc CCT KCATOBAA no WMHHlv H nO k8KIO H nO wrpa>KACHYC H HAA nAOTOKC H no CANA no-KSnCHYe MTO CCT HAVkA 8 ^OEpClflY IţtHO SA xT ACnpH. TaJKC C8t ClvTBOpHA SCTpOCHYC H CAIOTpHA CCT npCS ElvC TCpC CCT A2T H8 AlvJKHHMC AA CTOHT, nOMTO PAA^ H*CT H3BAAHA Ap8rc KHHPH 8 AHKAH. Gcro paaY AAA<>X civAi rocnoACTBO aih CA8r rocnoACTBO aih TcprCB batax h wSnaHHiţCK cro H-krivK, ihkowc AA hai cct wmhhtv 8 A^P^Hih h k8kcx h wrpajKAwY» 1 Omis. * Loc rupt. 411 www.dacoromanica.ro Gtahok AoroţiT a^aTho h k*k wxakS chhokh hx h bhSkoai h np-kKH8mT«A\ h hi TkT KOrttKA* HCnOKOAtKHMO, (K>pH3AI0 rOCnOACTKO aih. Giîki 8eo h ckiaitiaYh nocTARA-fetAii rocnoACTKO aih : kSiuh XpHsa kia ak«Phhk h jkSiiah 4»Ttpa kia Awro^n* h jkSimh TpS^ahaa kia rhctYhp h 2K$imh YHhx® kia ciu- TAp H K8I14H A8MHTP4KH KIA CTOAHHK H JKSfMH AYOAMHAY KIA KOAIHC H HCSflAH KOH-CT4HAHH KIA niXApHHK H JKSfUH KOHAHAO KIAHKYh OOCTIAHHK. H HCfipAKHHK, <î>Ylpd KIA Aoro^iT. H hjiihcax as, Ain'KAAT Awro^iT, k*k H4CTOAHH rpaAV EyKypmiV ATkctiţa ri- HApfl r A^HH H IVT flA4A\4 A$ HHH-fe TIHIhYI AlîTOAl, K*k A"tT x3p?3, â WT pOÎKAfCTKO XpHCTOKd, xâXK0. f Iw flAigaHApS kivikivaa, a\haoctY» EojkT» rocnoAHH* Hw f|AH§4HAP^ KOHK«AA f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Gherghe vătaf de postelnici şi soţiei lui, Neaga şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în satul Dobreştii de la... 1 din judeţul.. -1 însă partea lui Buta toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost de moştenire a lui Buta, tatăl lui Cîrstea, unchiul jupaniţei Neaga, jupaniţa lui Gherghe vătaf. Iar apoi, dnd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie, cursul anilor 7125, iar Cîrstea, fiul lui Buta şi sluga domniei mele Gherghe vătaf, ei au avut pîră înaintea domniei mele în divan cu Stan logofăt din Poeniţă, pentru partea de ocină din Dobreşti, mai sus-scrisă, a Iui Buta. Şi au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele în divan cu Stan logofăt. Şi aşa pîra Stan logofăt, că a cumpărat toată partea lui Buta de ocină din Dobreşti şi încă şi cu altă parte de ocină din Dobreşti, preţ de 1 000 aspri. Astfel, întru aceea, domnia mea am’cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Cîrstea, fiul lui Buta şi cumnatului său Gherghe vătaf lege, 12 boieri, pe răvaşe domneşti, de au jurat atunci înaintea domniei mele, că nu a cumpărat Stan logofăt acea parte de ocină a lui Buta din Dobreşti, ci a cotropit-o cu sila şi fără dreptate. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, Stan logofăt nu s-a lăsat, ci a ridicat pîră înaintea lui Gavriil voievod, de a luat lege peste lege, 24 boieri, ca să jure peste legea lui Cîrstea şi a cumnatului său, Gherghe vătaf. Iar atunci în acea vreme, cînd a fost să jure Stan logofăt cu 24 de boieri, 1 Loc alb. 412 www.dacoromanica.ro Gherghe vătaf nu a fost aici în ţară, ci a fost în ţara Moldovei, nici n-a jurat Stan logofăt, ci a umblat cu înşelăciune. Iar apoi, cînd a fost acum, iarăşi în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, sluga domniei mele Gherghe vătaf, el nu a crezut să fi jurat Stan logofăt cu acei 24 de boieri, ci a venit Gherghe vătaf înaintea domniei mele împreună cu Stan logofăt din Poeniţă, de s-au pîrît de faţă în divanul cel mare, pentru această ocină partea lui Buta din Dobreşti. Şi aşa pîra Stan logofăt înaintea domniei mele, că a jurat în zilele lui Gavriil voievod cu acei 24 de boieri. Iar sluga domniei mele Gherghe vătaf, el aşa se plîngea înaintea domniei mele în divan că nu a jurat Stan logofăt, nici nu a fost atunci aici în ţară. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi în alt chip nu am crezut domnia mea, nici pe unul, nici pe celălalt, ci am spus domnia mea din divan, ca să-şi aducă Stan logofăt legea înaintea domniei mele în divan, pe acei 24 de boieri, să jure a doua oară, acum ca dintîi. Astfel, de va putea să jure, el să-şi ţină ocina. într-aceea, Stan logofăt nicidecum nu a putut să-şi strîngă legea în divan, pe nici un boier, ci a căzut Stan logofăt cu rugăminte şi la împăcare de 1 Stan logofăt de la Gherghe vătaf toţi banii ce a spus că a cheltuit pe ocina şi pe casă şi pe curte şi pe garduri şi pe o cumpărătură, ca a avut în Dobreşti, preţ de 1000 aspri. Astfel, au făcut întocmire şi au socotit peste tot, de a dat Gherghe vătaf în mîna lui Stan logofăt 4 000 aspri, înaintea domniei mele în divan. Şi s-au împăcat ei, de a lor bunăvoie, ca mai mult pîră şi ceartă între ei să nu fie, în veci. Şi nu a lăsat Stan logofăt nici o pîră pentru loc în Dobreşti. Şi a cerut Gherghe vătaf de la Stan logofăt cartea lui Şerban voievod de cumpărare şi cartea domniei mele, aceea de 12 boieri, cu care a jurat Gherghe vătaf şi luată de Stan logofăt fără dreptate. Astfel, Stan logofăt aşa a spus înaintea domniei mele în divan că a pierdut acele cărţi şi nu a avut nici o carte. Iar cartea lui Stan logofăt ce a făcut-o în zilele lui Gavriil voievod, de 24 de boieri, că a jurat, domnia mea am luat-o din divan de am rupt-o. Şi a pus Stan logofăt şi blestem: care dintre ei sau din fiii lor va ridica pîră şi ceartă de acum înainte, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să dea la domnie gloabă 300 ughi. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Stan logofăt, la mîna lui Gherghe vătaf, cu blestem şi cu mulţi martori boieri scrişi în zapis, anume: Tudor sluger şi Muşat vistier şi Nenciul vornic şi Ianiu vornic şi Ivaşco vornic Băloteseul şi Manole comis şi Nedelco căpitan şi Tudor Rătescul şi Radul al lui Dragiul şi Standul Cîlcescul şi Paraschiva al lui Dragul şi Simion pitar 1 Omis. 413 www.dacoromanica.ro -şi din Corbuşori, Neagoe şi din Lăngeşti, Radul şi din Brezoe, Radul Bul •comis şi Vasile postelnic. Şi dacă va scoate Stan logofăt vreodată nişte cărţi pentru ocina din Dobreşti, să 1, ci să stea mincinoase, pentru că nu a scos alte cărţi în divan. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Gherghe vătaf ţi jupaniţei lui, Neaga, ca să le fie ocină în Dobreşti şi casele şi curtea lui Stan logofăt, dedină şi de ohabă fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de -nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Nâmăeşti, II /5. Orig., perg. (40 X 58), pecete timbrată. Cu o trad. din 1845. 208 <1629 ianuarie — august > 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt satul Grozăveşti, jud. Ilfov. t dlHAOCTYf» EoWYflO, Iw flAfgdHApS KOfKOAi H rOCnOAHHTv RTvCOH SfAtAf &rrpp0BA4Jf1THCK0(, CHH-h KfAHKdrO H nptA®KpdrO, (10K0HHH0/M8 Iw HaYAIU BOfBOAA. ^ABAT rOCnOACTKO A\H CYW OOKfAf'.Ylt rOCnOACTKA A\H IlOMTfHHOMg BOA’kpHHS rocnoA-CTBA A1H >KS[14HS GHAMR KTOpiH AOPOlJsfT H CKC CHHOBH fPO, fAHlţf A18 fiorii A<>CT, tZKOKf A A dl8 fCT CfAO rp03TvRei|]Tn, WT C«ACTRO GAJ(, CKC KTvCOAl JfOTApOAt H C-kC KTvCH)( BIMHhYH H CTvC RTvC )(OAOKOA\, WT flOAW H WT Ui8A\A H WT BOA H CKC KpOAOKf 3A KOAHHU,» H CKC ROAHHlţf)f H CTwC BfMHHH H WT C(AKE no C'kAtp'kTH HA\ IMANII fCT HAA P^KA EOAtpHHS rocnoACTBA a\h Ghamb AoroţtT. 1 Loc rupt. 414 www.dacoromanica.ro (I I10T0/H, KliAd (CT BHA HHHTi, KTi npH AEHYE TOCnOACTKO AIH, K"k Hd KTOpO ptAo sd rocnoACTKO, d ceao rpostBEifiYH khuje nHC, whh ect ahhhSa np8y npfA roc-IK>ACTKd AIH H npHUICA (CT TEpE CTOiptUiE CE Sd AHLţg CTiC BOA’bpHH rOCnOACTKd AIH GHAld KTOp'lH AWrW$ET 8 BEAHKYH AHKdH. H CHIţE np-kuif KEMHhYh WT rpOStKEIIIH KdKO H’bCT EHAH BEHHHH dÎHTpEKS AKOPHHK H 2K8ndHHIţEK ErO,...1 dÎHTpOdE, dH8 ECT BHA ceao rocnoACKS, noKSnHA wt noKOHHHdro dÎHXdHA koekoa, KorAd ce c8t npoAdA KtcdX jfopd, idKoxtf a & H’bCT ehtY behhhhh Ghaiek Awrw$ET. Bti tom, rocnoACTso a\h ctAi rAEAdA h c8ahjcoai no npdBAS h no SdKon8, K8n-HOKE CkC BTkCHJfMH MhCTHTHAlY npdBHTEAIH TOCnOACTBd AIH H A®KP* CTiAl HCTHHCTKO-BdA rocnoACTso MH KdKO H’bCT BHA BtMHHH rOCnOACKÎH. H HKHU1E GHAld AOrOijiET 8 AHBdH H BETJfH KHHTH H KHHrd noKOHHHdro PdA8Ad KOEKOA H KHHrd MEA8 CH flAEgdHAPOK BOtBOAi Sd np8jc H Sd WCTdA HdA CEAO rpOSliBElIlTH. H HCBEAETEACTBOBdA 8 AHBdH BTkCHJf BOA’bpYH BEAHIţHKE H Aid AH, KdKO H’bCT BHA BEHHHH fllH^dlOB BOEBOAd, dH8 ECT BHA BEHHHH Sd A^ATHO dÎHTpEK AKOpHHKSA H d >K8-ndHHi^EsS Ero. Td>KE ect WCTdA ceao rpostBEifiYH wt sdKOH h wt cSkaehYe WT npEA rocnoACTKd mh. Gtro pdAY AdA®X rocnoACTso am BOA'bpnnS rocnoACTKd aih »8ndH8 Ghaiek KTOpH AWrW^ET, IdKOKE Ad Al8 ECT CEAO rpOS’kKElţlYH CkC BTiC JfOTdpOAl H CkC KTkCHJf kehhhYh whhhti A’bAYHO h kti wjfdE chhoboai H khSkoai h np"bkh8hetoai H he wt ko-rc»KAo HEnoKOA’bEHAio, nopHSAio rocnoACTKd aih. Ge>ke 8eo h ckeaEteaYh nocTdKHjf rocnoACTKO aih: wSiuh XpHSd bea akophhk h ttSndH...1 BEA AWrwţET H WSlUH Tp8^dHAd BEA BHCTYap H H<8ndH EHhXO BEA CndTdp H A,8AMTpdKH BEA CTOAHHK H ^YldMdHAH KOA1HC H KoCTdHAHH BEA MJfdpHHK H »8lldH KoHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK,...1 BEA AOrO$ET. H HdnHCdX YlEn'kAdT AoroţET kti rpdA8 E8K8pEi(iY, AvbcEiţd...1 7 abhh h wt YlAdAU a® HHH-b TEHEHÎd A’bTOAl, KTk A"bT xSpAE. t îw flAEădHApS BOEBOAd, amaoctY» EojkY» rocnoAHHk. Hw YlAH^dHApS KOHKOAd f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Sima al doilea logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Grozăveştii, din judeţul Ilfov, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadurile de moară şi cu morile şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, după vechile hotare şi semne. 1 Loc alb. 415 www.dacoromanica.ro Pentru că acest sat mai sus-scris Grozăveştii a fost al lui Mitrea fost mare vornic şi al jupaniţei lui, Mitroaia. Astfel după moartea lor a căzut la mina boierului domniei mele Sima logofăt. Iar apoi, cînd a fost acum; în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, satul Grozăveştii mai sus-scris, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele şi au venit de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Sima al doilea logofăt, în marele divan. Şi aşa au pîrît vecinii din Grozăveşti că nu au fost vecini ai lui Mitrea vornic şi ai jupaniţei lui,... 1 Mitroaia, ci a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voievod, cînd s-a vîndut toată ţara, ca să nu fie vecini lui Sima logofăt. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea că nu au fost vecini domneşti. Şi a arătat Sima logofăt în divan şi cărţi vechi şi cartea răposatului Radul voievod şi cartea copilului său, Alexandru voievod, de pîră şi de rămas pe satul Grozăveştii. Şi au mărturisit în divan toţi boierii mari şi mici că nu au fost vecini lui Mihaiu voievod, ci au fost vecini de moşitenire ai lui Mitrea vornicul şi ai jupaniţei lui. Astfel a rămas satul Grozăveştii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele jupan Sima al doilea logofăt, ca să-i fie satul Grozăveştii cu tot hotarul şi cu toţi vecnii ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan... 1 mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic,... 1 mare logofăt. Şi a scris Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna.. -1 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea sf. Ioan din Bucureşti, II/17. Orig., hirtie (30 x 21), pecete timbrată. Cu o trad. din 1905—1907; alte traduceri la Academia Republicii Socialiste România. MLXXXV/23 şi MCCCC/49, cu luna iulie şi văleatul greşit. Văleatul greşit; datat după domn şi divan. 1 Loc alb. 416 www.dacoromanica.ro 209 1629 (7137) ianuarie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Cotmeana nişte vecini din satele Purcăreni şi Cacaleţi, jud. Argeş, care fugiseră şi-şi cumpăraseră ocină in satul dorica, jud. Olt. f eMhaoctYeio EoxkYeio, Iw (1ae3K'bT'bH EOHXECTBH’bH AlOHACTHp PAAPOAEAIH KoSYa HA'bJKE ECT JfPAAt CB-bTAA 2KHBOHAMEAHOE TpOHIţE H WT^S EPO^AIEHA IwAHHKYE H CS’bT’bH AlOHACTHp» 30BEAI0AI8 KoAAI’bHA, JfpAAI EAAP0BEI|IEHYE EOPOPOAHI^E, H5KE ECT AIETOJf H KTi nOAPSMYE H BTi nOBHHOBEHYE CKbTbH AlOHACTHpH KoSYa, H BTiCbAI HHHO-KOAt EAHlţH JKHB8l|lkl]f Eli IVEHT’bAH TOE I2K0JKE AA ECT CBbTOAl» AlOHACTHp KoAAI’bHA BHUIE pfcjf H-bKOE KEMHHH 8 CEAO 8 Il8pKTi.pbHBk C»ACTBO flpPEUl, HA HAIE: KoCTAHAHH C’kC C HO EH CH H GtOH CkC CHHOBH CH H GtAH CkC CHHOBH CH H IPkTpS CkC CHHOBH CH H BaTiA^A CkC CHHOBH CH H GhAIHH CkC CHHOBH CH H GhAIUIA CkC CHHOBH CH H GtAH dlOK'kHEA CkC CHHOBH CH H GtAHME CkC CHHOBH CH H UeTPHAIAH CkC CHHOBH H T8A«cYE CkC CHHOBH CH H A&WHTp8 CkC CHHOBH EPO H GtAHMIOA CkC CHHOBH H 3a£APYa CkC CHHOBH H IţHrAH CkC CHHOBH Cri H CtOHKA CkC CHHOBH EPO H GtAH K’kfl’kH’kH’k CkC CHHOBH CH H IPkTpS CTiC CHHOBH CH H GtAH IIlEpEOB CkC CHHOBH CH H ©lipt CkC CHHOBH CH H TATOAVHp CkC CHHOBH CH H CTOHKA 1 EAAABAH CkC CHHOBH CH H fipOMIH BEMHHH EAHl^H CE JfOlJlST WEptCTHX, (10HE2KE CYH BHUIE PEMEHH HAIEHHtY AIOAYE WHH C»T EHAH B-kCHX SA A^ATh» CK’bT’bH AlOHACTHpH KoAAI'bHA WT CEAO WT IISpK'kP'bHH AAAH H (10A1HA0BAAH WT np-bAOEpAPO CTAPAPO IIOKOHHOAI» EIIhPMA EOEBOA 8 CB'bTA AlOHACTHp KoAAVbHA ELflETKE WT KOPAA EHCT TEMEHYE AtTOAl xSWMS. TaîKE WT ICkAA 3A0A’bHCTBYE, A CB-bTA AlOHACTHp KoAAI’bHA WHA ECT WECHpOTHAA, A IIOTOAI BEMHHYh WT IISpK’kP’bHH H WT KaKAAEI^H, WHH EI|1E?KE C8T pACHnOBAAH. TaJKE EAHHH WT HHX WHH HJf ECT I10K8-nHA WMHH8 8 CEAO 8 ?Op*kKA, B*k C^ACTBO OaT2, a HHHkl HA HHO AIECT"b. TaJKE KO-TOpYH C8t EHA TOPAA EPSAIEHH B*k CB'bTA AlOHACTHp RoAAI’bHA HbCT PAEAAA SA WT*kME-CTBYEX CB-bTOAtS AlOHACTHpH KoAAVbHA HHI|U. d HOTOAI, K-kAA ECT EHA CkAA, B*k ABHYE POCnOACTBO AIH, A WTIţS EP8AIEHA IwAHHKYh WT KosYa H EP8a«H8A ^YwHHcYE WT CB’bTA AlOHACTHp KoAAI’bHA, WHH HX ECT C’kSHpAA BEMHHYh CK^TOAlS AlOHACTHpH KoAAI'bHA WT nO K»AE C»T EHA PACHIIOBAAH-TaJKE ECT CkEHpAA H nO cYh BEMHHH WT USpK’kP'bHH. (I nOTOAl, WHH HE HSBEpHUIE CE AA EHTH BEMHHH CK’bT’bH AlOHACTHpH KoAAI'bHA KAKO ECT EHA AP'bBHklf, 4H8 ECT npH- iuea npbA rocnoACTKO aih 3 np»x k8iiho ckc wth» epSaieha IwahhkYe wt KosYa h CkC EPSAIEHA ^YwHHCYE WT KoAAI'bHA, TEpE Cknp-bUIE CE SA AHIţg. H CHIţE np-bUIE 1 Cf. doc. 2X0. a Scris peste loc ras. 27 — Documente — c. 915 417 www.dacoromanica.ro remhhh oy ahrah KaKo irkcT eha remhhh aiohacthper KoAArkHa hhkopaaîke h8 ect eha KHESH CKC WMHHE. H3RAAHAH C#T KEMHhTh 8 AHRAH H KHHrf POCIIOACKYh Iţ pikBAIllE CKTROpEHE CKC AEOKARCTrYE, BKOKE £A 8TEK4ET 34 REMHhYE. TaJKE R"K TOA1, POCIIOACTRO aih c-KAt taca^X H cSahx no npasAS h no saKOH, ckc r-kchxaih mkcththaih npaRHTE-aYh rocnoAcTso aih a®epe crai hcthhctroraa rocnoACTKo aih kako ect eha cYh remhhh 3a a^aYho cK-kTOAiS aiohacthph KoMi-kHa. Ta»» hai ect riishaiaa rocnoACTKo ah KHKrOKEX WT AHRAH WT p#K4 KEMHHOM H Hitl C#T A<1A rOOlOACTRO AIH K"K pglţE EP$-AlEHrlAOAl H KHHrE POCnOACKIH H piiRAUlE WT AHRAH M *CT CR-kTkH /HOHACTHpH KoA~ AI-kHA IUKH REMHHH, KAKO ECT RHA H WT nptîKAE KptAIE. H WCTAUJA REMHhYh, KOAHIţH C8t no PEA RHU1E PEMEHH, WT SAKOH H WT C$>KAEhYE WT npEA POCnOACTRA AIH. H H3Ak3HA ECT REMHhYh CKC REAHKA CpAAtOT WT AHRAH. Gepo paaY AM°X cil ai pocnoAcrRO aih CRkTkH aiohacthp KoAAikua lastE ect R*K IIOAPSmYE CRkTOAlS AlOHACTHpH F 03f/A, BKOKE M dl8 ECT cYh REMHHH RHIUE PEMEHH AtA'iHo h r-k wxae CHHOBHAt h rhSuhai h npkknSmetoai* h he WT KoroJKA® HEnO-KOAkEHAI, nopH3AIO POCnOACTRO AIH KTiC M B$AH REMHHH KTi RkKH CRkTOAlS AlOHA-CTHP RHIUE pkx H RTi SKpknAEHl’E. Gejke 8eo h crEAEteaYh nocTABHX rscnoACTRO aih: »8n4H XPH3a keae akophha h >K8(ldH ijlTEpa REA AWPO$ET H 2K$nAH TpS^AHAA REA RHCTYiap H HtâilAH AIhxo rea cna-TAP H >K8n4H Â$AIHTpaKH REA CTOAHHK H >K8ndH ^YlAAtAHAH REA KOAIHC H >K8ndH E OCTAH-AHH REA nEXApHHK H KgllAH KoHAHAO REA nOCTkAHHK. H HCnpARHHK, *X>TEpd REAHKYh AW-PWi|SET. H HAnHcax A3,’AEnrKAa'P awpw^et, rk hactoahYh rpaAV B^kSpeiijh Alt ce ha pehapYe Fr Akhh h wt cksaahYe aihpa ax Balaban cu fiii săi şi ceilalţi vecini, cîţi se vor găsi, pentru că aceşti numiţi oameni mai sus zişi ei au fost toţi de moştenire ai sfintei mănăstiri Codmeana, din sat din Purcăreni, daţi şi miluiţi de preabunul, răposatul Mircea voievod cel Bătrîn la sfînta mănăstire Codmeana, încă de cînd a fost cursul anilor 6896. Astfel, de cînd răutăţile, sfînta mănăstire Codmeana a sărăcit, iar apoi vecinii din Purcăreni şi din Cacaleţi, ei încă s-au risipit. Astfel, unii dintre ei şi-au cumpărat ocină în sat în Ciorîca, în judeţul Olt 2 3 *, iar alţii în alt loc. Astfel, care au fost atunci egumeni la sfînta mănăstire Codmeana n-au căutat nicicum de moştenirea sfintei mănăstiri Codmeana. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, părintele Ioanichie de la Cozia şi egumenul Dionisie de la sfînta mănăstire Codmeana, ei au adunat vecinii sfintei mănăstiri Codmeana de pe unde se risipiseră. Astfel au adunat şi pe aceşti vecini din Purcăreni. Iar apoi, ei nu s-au învoit să fie vecini ai sfintei mănăstiri Codmeana cum au fost de demult, ci au venit înaintea domniei mele în pîră împreună cu părintele egumen Ioanichie de la Cozia şi cu egumenul Dionisie de la Codmeana, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa au pîrît vecinii în divan că nu au fost niciodată vecini ai mănăstirii Codmeana, ci au fost cnezi cu ocine. <Şi> au scos vecinii în divan şi cărţi domneşti şi răvaşe făcute cu înşelăciunea, ca să scape de vecinie. Astfel, întru aceea, domnia mea am cugetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea că au fost aceşti vecini de moştenire ai sfintei mănăstiri Codmeana. Deci am luat domnia mea cărţile din divan de la mîna vecinilor şi le-am dat domnia mea în divan în mîna egumenilor şi cărţile domneşti şi răvaşele, să fie sfintei mănăstiri Codmeana iarăşi vecini, cum au fost şi înainte vreme. Şi au rămas vecinii, cîţi au fost pe rînd mai sus-zişi, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi au ieşit vecinii cu mare ruşine din divan. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Codmeana, care este sub stăpînirea sfintei mănăstiri Cozia, ca să fie aceşti vecini mai sus-zişi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor 8 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele, tot să fie vecini şi de întărire sfintei mănăstiri mai sus-zise. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi 1 Cf. doc. 210. 3 Scris peste loc ras. s Text nepotrivit cu destinatarul. 419 www.dacoromanica.ro jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 13 zile şi de la facerea lumii pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc. ,M-rea Cozia, L/2. Orig., perg. (35,5 x 55), pecete timbrată. Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 357, f. 20—21. 210 1629 (7137) ianuarie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Cotmeana alţi vecini din satele Purcăreni şi Cacaleţi, jud. Argeş, care fugiseră şi-şi cumpăraseră ocină în satul Ciorîca, jud. Olt. f eHhaoctYio EojkYeo, Iw fhuiţdHApS eoeeoaa h rocnoAHHiv eticoh 3Eaiae £rrppo-eaaxYkckoe chh4 KfAHKjro h nptAOEpjro noKOHHH4ro Iw IaYaui koekoaa. A SE4AH WT CT4p4PO E10K0HHH4P0 lllHpH4 EOEBOA 8 CEkTJ AlOHJCTHp KwAdttH4, KOPAă BHCT TEMEhYE AfcTWM xSWMS. T EaaaYa ria AoroijuT**. 2 „h Ot«hka h n-kTptJ" şters cu chinovar. 3 Omis. 420 www.dacoromanica.ro f] ijotom, KVU (ct jbha ckaa k"k a<»hY( rocnoACTKo mh, a WTiţS (r8M(H4 Iw4hhkY( wt EosYa h (p8m(h8a 3»YwhhcY( wt cstiM moimcthp .KoAMtHa, whh c8t ckehpja R(MHhYH CK-kTtH MOHdCTHpH KwA-K4KCTKY(, laKOMtf AA 8T(K4(T 34 R(MHhY(. Ta>K( K-K TOM rOOlOACTRO MH CKA\ TA(AAX H C8AHA no npABA8 H no 34K0H CKC RIlCHXAIH nOMTEHHMH npaKHT(AYH rocnoACTKo A1H H AOEp( CKA\ HCTHHCTROR4A POOIOACTKO A\H K4KO (CT EHA K(MHHH 34 A^AYh8 CR-feTOMS MOH4CTHpH KoAAVkH4, H8 X®AHA (CT CK A*KI|1(hY(. Ta>K( HAI (CT EliSHAUA POCnOACTKO MH KHHP(X POCnOACKH H plvEAIlK WT AHKAH WT p8K4 K(MHHOM H HM C8T AAA POC-HOACTEO MH R’K p8lţ-k (r8A\(HOM H KHHPH TOCnOACKH H pivElvIlK WT AHRAH M (CT CKtT0M8 M0H4CTHP 1 0AA»tH4 IMKH)K( R(MHHH, K4KO (CT EHA H WT npt>KA(- H WCT4-AH C8T REMHhYh KOAHl^H C8T no p(A8 EHU1( p(M(HH WT 34K0H H WT C8>KA(HY( WT np*kA rocnoACTKo mh aa i|i(ah>k( x<>4*8t H3K4AHT wkKorAA h(kY( khhph aa h( ct Etp8(T, nOHOK( C8T H3At3HAH KEMHhYh WT AHKAH CKC K(AHK4 CP4MOT. G(po paaY AM®X ctim pociioactko aih CK-feTOM8 moiucthph KoAAfbHa, ia>K( (ct k*k noAp8MY( mohacthpYh Eo3Ym, iaKo>K( aa c8t b(mhhh a^AYhS h k-k wxae h whh H CHHH HX H H( WT KOPOKAO HdlOKOAfcEHAtO, n0PH3M0 POCnOACTKJ MH. Gok( 8bo h cb(A(t(aYh nocTAKHX rocnoACTKo a\h: >K8naH XpHsa k(a akophhk h jKSnaH Y(pa r(a awpoj|s(t h jkSimh TpS^AHAA k(a rhctYqp h jkSiuh (Hhxo k(a cnaTap h A,8a\htP4KH ctoahhk h AYaauhah k(< komhc h Koctahahh e(a mxaphhk h }K8naH Eohahao k(ahkYh nocT(AHHK. H ncnpaRHHK, Yepa k(a Awro$(T. H HanHcax Yl(n-KAAT r-k rpaAV fi8K8p(i|JH, A\-kc(i^a r(HapY( rY a^hh h wt (Imam, R*K AtT x3pA3. t Iw flA(gaHAP8 ew(ewaA) a\haoctYio Eo>kYio rocnoAHHK. Iw dAH§aHAP8 ROHEOAA t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Cozia unde este hramul sfintei şi începătoarei de viaţă troiţe şi părintelui egumen Ioanichie şi sfintei mănăstiri Codmeana, hramul blago-veşteniei născătoarei de Dumnezeu, care este sub stăpînirea şi în supunerea sfintei mănăstiri Cozia şi tuturor călugărilor, care vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri Codmeana mai sus-zise nişte vecini în sat în Purcăreni, în judeţul Argeş, care au fost de moştenire din sat toţi şi iarăşi cîţi au ieşit 421 www.dacoromanica.ro din sat, anume: Petreman şi Tudosie1 şi Dumitru cu fiii lor şi Standul şi Zaharia şi Ţigan cu fiii lor şi Stoica şi Patru2 şi Stan Căpăţînă şi Stan al lui Şerbu cu fiii lor şi Oprea şi Tatomir şi Stoica şi Balaban cu fiii săi şi ceilalţi, cîţi se vor afla, pentru că aceşti numiţi oameni mai sus-zişi, ei au fost toţi vecini ai sfintei mănăstiri Codmeana din sat din Purcăreni, daţi şi miluiţi de răposatul Mircea voievod cel Bătrin la sfînta mănăstire Codmeana, cînd a fost cursul anilor 6896. Astfel, de cînd cu răutăţile, sfînta mănăstire Codmeana a sărăcit; iar apoi, vecinii din Purcăreni şi din Cacaleţi, ei s-au risipit. Astfel, unii dintre ei au cumpărat ocină în sat la Ciorîca, în judeţul Olt, iar alţii în alt loc. Astfel, care au fost egumeni atunci la sfînta mănăstire Codmeana n-au căutat nicicum de moştenirea mănăstirii Codmeana. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Ioanichie de la Cozia şi egumenul Dionisie de la sfînta mănăstire Codmeana, ei au adunat vecinii sfintei mănăstiri Codmeana cu porunca domniei mele, de pe unde s-au risipit. Astfel, au adunat şi pe aceşti vecini mai sus-zişi din Purcăreni. Iar apoi, ei nu s-au învoit să fie vecini ai Codmenii, cum au fost de mult, ci au venit în pîră înaintea domniei mele, cu părintele egumen Ioanichie de la Cozia şi cu egumenul Dionisie de la Codmeana, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau vecinii în divan, că nu au fost vecini ai mănăstirii Codmeana niciodată, ci sînt cnezi cu ocine. Şi au scos vecinii în divan cărţi domneşti şi răvaşe, făcute cu înşelăciune, ca să scape de vecinie. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea, că au fost vecini de moştenire ai sfintei mănăstiri Codmeana, ci au umblat cu înşelăciune. Astfel le-am luat domnia mea cărţile domneşti şi răvaşele din divan din mîna vecinilor şi am dat domnia mea în mîna egumenului şi cărţile domneşti şi răvaşele din divan, să fie sfintei mănăstiri Codmeana iarăşi vecini, cum au fost şi de mai înainte. Şi au rămas vecinii, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Iar dacă vor scoate vreodată nişte cărţi să nu se creadă, pentru că au ieşit vecinii din divan cu mare ruşine. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Codmeana, care este sub stăpînirea mănăstirii Cozia, ca să fie vecinii dedină şi de ohabă şi ei şi fiii lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fier a mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt. 1 „Petreman şi Tudosie" şters cu chinovar şi scris tot cu chinovar deasupra: „a scos Vladul mare logofăt". 2 „Stoica şi Pătru" şters cu chinovar. 422 www.dacoromanica.ro Şi a scris Lepădat în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 13 zile şi de la Adam în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voivod Arh. St. Buc., M-nea Cozia, L/3. Orig., hîrtie (43,5 x 29), pecete timbrată. Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 357, f. 18"V—19£ cu data ianuarie 3. 211 1629 (7137) danuarie după 13 — august >. Ion cel şchiop dăruieşte m-rii Cozia ocina sa din satul Voineasa. Vă imea oţa i şina i svetago duha, amin. Scris-am eu Ion cel şchiop ca să să ştie c-am dat parte mea de ocină dîn sat dîn Voineasa toată sfintei mănăstiri Cozii, să fie în vecie a sfintei mănăstiri, pre nume 20 de holde dîn pădure, a patra parte preste tot, cîtă iaste ocina satului ce iaste mai sus-scrisă şi dîn apă iar a patra parte peste tot, căci că acest Ion au fost fecior Stanciului, nepot lui Şărban Ciocan. Deci eu Ion, robul lui Isus Hristos, voiu să spuiu pentru ce am dat partea mea dă ocină dîn sat dîn Voineasa toată să fie sfintei mănăstiri Cozii, cum iaste mai sus-scrisă, că am şăzut şi am lăcuit aici la sfînta mănăstire 10 ani şi m-au căutat părinţii dîn sfînta mănăstire şi m-au hrănit şi m-au miluit pîn la moarte. Şi la moarte m-am rugat părinţilor să mă caute şi să mă slujască şi să-mi facă pamete dîn mănăstire şi colivile şi să mă scrie la pomănic şi să ţie acea ocină cum iaste mai sus-scris. Şi mărturii încă am pus: părintele egumen Dionisie i Zahariia proegumen i Ioanichie proegumen, popa Ştefan, Iosif dascălul şi alţi mulţi părinţi dîn sfînta mănăstire şi postelnicul Ghioca dîn Sînboteni şi Pîrvul logofătul dîn Stoeneşti i popa Jipa ot Călimăneşte i Calin cel bătrîn i Opriş Miiuziuică şi alţi oameni buni de înprejurul locului. Şi ştie Cotici această ocină cum stă. Şi nimeni dîn ruda mea sau alt striin să nu fie volnic cu acea ocină ce iaste mai sus-scrisă, numai sfînta mănăstire. Iar cine s-ar ispiti într-alt chip să fie proclet şi afurisit de sfînta troiţă şi de 318 otţi şi să fie cu Iuda şi cu Ariia şi să fie blestemat şi dă mine. Şi s-au scris la cursul anilor 7137 <1629>. Eu Ion cel şchiop. Popa Jipa martor. Pîrvul logofătul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 289. Copie; altă. copie ibidem, ms. 209, f. 204v—205. Lunile, după egumen. 423 www.dacoromanica.ro 212 1629 (7137) , Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod porunceşte cămăraşilor de la Ocna Mare să lase în pace pe ţiganii m-rii Cozia, să nu-i mai pună la tăiat sare. f Milostiu Bojiu, Io Alexandru voivod i gospodin, şină pocoinago Io Iliaş voivod. Pişet gospodstvo mi voaoă cămăraşilor de la Ocna cea Mare. După acdia vă grăescu domnia mea că aici s-au jăluit părintele Dionisie, carele iaste nastavnic la sfînta şi dumnezeiasca mănăstire ce să cheamă Coziia, cum nu veţi să lăsaţi ţiganii sfintei mănăstiri în pace, ce-i băgaţi dă tae sare. Şi voi ştiţi bine cum iaste 16gea şi obiceiul: carii vor fi mai dinainte vr&ne, din zilele Mihnei voivod, în ocne băgaţi, aceia ei să fie şi acum să tae sare, iar care ţigani vor fi ai sfintei mănăstiri Cozii, ver în ţigănia de la mănăstire, ver la Rîmnic, ver alţi ţigani carii vor fi în ţara domnii m&e şi nu vor fi fost de veac tăetori, nici vor fi avut amestec cu tăetorii, iar voi să-i lăsaţi foarte în pace, nimic să nu-i mai învăluiţi. Iar carii au fost mai de demult să fie şi acum. Alt val să nu mai faceţi a mai amesteca ţiganii sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, că voiu mai înţelege domnia mea că nu ascultaţi de cartea şi de porunca domnii m&e, certare veţi avea de cătră domnia mea. Inaco da nest, po reci gospodstva mi. I ispravnic, saam reci gospodstva mi. Pis u Bucureşti, m£seţa..., vă leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 420v—421. Copie; altă. copie ibidem, ms. 209, f. 330—-331. Lunile, după egumen. EDIŢII. Secerdoţeanu, Arh, Cozia, 82—83. 213 1629 (7137) ianuarie 16. Ignat şi alţi moşneni din Siliştioara se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. f Adecă noi, Ignat şi Standul şi Neagoe şi Stan de în Siliştoară, scris-am noi acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupan Neculei vistiiar, ca să se ştie cum am venit noi toţi de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu toate ocinele noastre, den cîmpu, den pădure, den siliştea satului, cu toate moşiile şi ocinele noastre să fim rumâni dumnealui. Şi am luat eu Ignat şi cu feciorii miei pre toată ocina mea 2700 aspri şi eu Standul cu feciorii miei şi cu toată ocina mea luoat-am 2700 aspri şi eu Neagoe i sinovi si 1600 aspri şi eu Stan cu feciorii miei cu toată ocina 424 www.dacoromanica.ro mea, aspri 1600, de ne-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, fac bani preste tot aspri 8600. Pentru că noi aceşti oameni ce scriem mai sus fost-am megiiaşi judeci cu ocinele noastre. Iar după acăia, cînd a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu, sinu pocoinago Io Iliaş voevodu, noi am venit de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu toate ocinele noastre de în hotar pînă în hotar jupan Neculei vistiiar, să fim rumâni domnealui în vecie şi am luat toţi banii den divanul cel mare, denaintea domnu nostru Io Alexandru voivodu şi denaintea a tuturor boiarilor celor mari ce mărturisescîi aicea într-acest zapis: jupan Hrizea vel dvomic i jupan Fiera vel logofet i jupan Papa biv vel dvomic i jupan Ivaşco biv vel dvomic i jupan Miho vel spatar i jupan Trufanda vel vistiiar i jupa Vladul vistiiar i jupan Dumitraşco vistiiar i jupan Gligorie comis i Stamatie portar biv i aga Mateiu i Dumitru căpitan, încă mulţi boiari ce nu sînt scrişi aicea într-acest zapis. Deript acăia, ne-am vîndut să-i fim rumâni în vecie adivărat. IIhc as, Gtmhwa, AvbcHţa rfHaplf sT AKhh, k-k Akr xSpĂs. Hrizea vel dvomic Fiera logofet Vladu vistiiar Preda slujer Gligorie comis Stamat portar Eu Maţi aga Dumitru căpitan1 <în partea stingă a documentului, pe lungimea lui, se găsesc scrise următoarele două rînduri:> „Acest zapis s-au dat la sfînta mănăstire Bistriţa pentru căci să numeşte moşia, dar cu rumânii treabă să nu aibă sfînta mănăstire. Avgust 3, 1776. Maria Bălăceanca". Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LIII/4. Orig., hîrtie (30,5 x 21), opt peceţi aplicate. Copii ibidem, A.N. LXXVI/1 (nr. 3) şi mss. 194, f. 91, 197, f. 4. şi 202, f. 417v—418. 214 1629 (7137) ianuarie 16. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Radu logofăt ocina de la Cu-ciul, dăruită acestuia de Radu Şerban voievod. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn, feciorul răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele Radului logofăt, ca să fie volnic cu această carte 1 Semnăturile sînt autografe. 425 www.dacoromanica.ro a domnii mele, ca să ţie ocina ce să cheamă Cuciul şi cu morile ce au făcut Radu logofăt în Teleajăn. Pentru că această ocină fostu-o-au cumpărat răposatu Şărban voevod cu bani gata, cîndu au făcut palanga. Iar după ce s-au spart palanca şi au rămas acel loc pustiiu, fără de treabă, iar răposatu Şărban voevod au socotit de au miluit pre boerul domnii mele Radu logofăt cu aceLloc şi cu morile ce au fost făcute de răposatu Şărban voevod în apa Prahovii, pentru slujbă dreaptă ce i-au slujit şi mai mult pentru pomană. Iar după aceia, în urma lui Şărban voevod, cînd au fost Radu logofăt în pribegie cu Şărban voevod în domnia domnii mele dintîiu, iar domniia mea am fost datu acel loc şi cu morile din Prahova lui Stiriian vistier. Iar acum, cînd am venit domnia mea în a doăoa domnie aicea în ţară, iar Stiriian vistierul iar au luat acel loc şi cu morile ce au fost făcute de Radu logofăt. Iar după aceea, Radu logofăt au scos cărţile lui Şărban voevod, şi cea de cumpărătoare şi cea de milă, de le-am văzut domniia mea şi cartea lui Gavriil voevod şi a răposatului Radu voevod şi a lui Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, la mîna Radului logofăt, cum au miluit şi au întărit pomana Radului Şărban voevod. Deci domniia mea încă am socotit după cărţile şi după mila acelor domni, n-am vrut să calcu şi să spargu mila şi pomana, ce am dat şi am miluit pre boerul domnii mele Radu logofăt cu acel loc şi cu morile ce scrie mai sus, ca să fie şi domnii mele pomană şi lui moşie neclintită în veacu şi de nimenea opreală să n-aibă. Şi într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele, căci însumi am zis domniia mea. Scris luna ghenarie 16 zile, vă leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256. f. 270v—271. Copie. 215 1629 (7137) ianuarie 22. Preda postelnic şi Drosul vînd lui Vasilie spătar moşia lor din Muşăteşti, cu rumâni. | Adecă eu, Preda postelnic şi frate-mieu Drosul, feciorii Radului postelnic ot Balomireşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna lui Vasilie spatar, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de moşie toată den sat den Muşăteşti şi cu toţi rumânii, pre nume: Radul Piţigoiu cu feciorii lui şi Micul cu feciorii lui şi Stanciul i Zoică 426 www.dacoromanica.ro cu feciorii lui şi Băruţă cu feciorii lui şi Ştefan cu feciorii lui şi Ion cu feciorii lui şi Stanciul Spahiul cu feciorii lui şi Socol cu feciorii lui şi Neagoe cu feciorii lui şi C'rstea cu feciorii lui şi Opriş cu feciorii lui şi Oprea cu feciorii lui şi Bucuru cu feciorii lui şi cu toate doniţele şi cu d^lniţe boereşti ce vor fi şi den sat, den cîmpu şi den apă şi den pădure şi den munte, de preste tot hotarul, cită iaste partea noastră toată, derept patru sute şi optzeci de galbeni, bani gata. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Şi carii rumâni să vor afla fugiţi den partea noastră, încă să fie ai dumnealui, oriunde-i va găsi să şi-i ia să-i ducă la sat, fără de cîţi sînt scrişi în cest zapis. Şi mărturie încă au fost la această tocmeală mulţi boiari, anume: jupan Buzinca biv vel vistiiar i Dumitraşco comis ot Filipeşti i Tudoran suljer ot Vlădeşti i Grama suljer i N6nciul dvornic ot Măneşti i Hrizan postelnic ot Bărbăteşti i Tatul logofet ot Orbească i Oprea logofet ot Rătivoeşti i Albul ot tam i Paraschiva logofet ot Buteşti i Leca comis ot Finta i Stoica peharnic ot Zărneşti i Mihaiu ot Căldăruşani. Şi păntru mai mare credinţă, pus-am şi peceţile noastre spre acest zapis, ca să să ştie. HhC ia, AP^OAtHp WT PtTHEOCIJJH, AlfeCCIţd rfHdp'ff KK AfcT x3PA3. Eu Preda Eu Drosolu Paraschiva logofet Grama clucer Tudoran sluger Tatul logofet Danovic Dragomir Rătivoescul Aexa KcojiTiq1 Stoica peharnic2 Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/9. Orig. hîrtie (31 x 22), zece peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 168, f. 150. 216 1629 (7137) ianuarie 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stoica logofăt ocine în Bătieşii. f fllHAOCThO EojK'fe», Iw flAfâdNAPS BOCBOAd H roCnOAHHTi BtCOH SCAI AC ^rrpposAdX’lHCKbC, chh-k BCAHKdro h np'fcA«Epdro noKoHNdro Iw Ltfdui bocboaa. JiiKiT recnoAcTBo a\h cY» noB-bACNTc rocnoACTBd a\h caŞp rocnoACTKd a\h Gtohktib Aivrw- * * 1 Leca comis * Semnăturile sînt autografe. 427' www.dacoromanica.ro j|SET H CHC CHHOBH CH EAHIţEKE EA\8 Eor*K AAPOBA)(, I2K0WE AJ MS ECT WMHHTi $ CIAO .$ E-HtYEL|JH, WBAME A,tA PaAOKAHOB BTiCAJf, WT nOAtO H WT KOA H WT ui8m H WT CEAAAHl|JE CIAOB H WT no B-KC JfOTApoM, KjpE IAHKA C{ JfTHT H3EPAT, nOHEWE ECT EHA noKSnHA non &pkKE, satjj Gtohk-hb h chc bpatoav ch meaY cYto wmhh"h, e>ke khuje PEMEH8, WT HA PAAOBAH, 3A...1 ACnpYH, EI|JE}KE B*k A^HH rt\H)(HEK BOEBOA* H BTkC API^KAA non £pEKE, EAip GtOHKTiK AWPW^ET H CHC KpATMIAY Gtah cYio WMHH8 EKE BHUJE PEMEH8 CHC AOKPO MHpHO WT TOPAA A® AHHH TABpTHA KOEBOA* TaHCE, k"haa ict bha topaa, a non &pkKE h bpat iro meaY, whh ict HMkA npmYi paaY cYio wmhh8 eke bhuje pkjf chc iAHA A’HtpYpaK Paaobah, ha ha\i HkrA. H CH141 np-kuii H-bPA topaa H piKA-H kako HtcT bha noKSnHA non £ptKE h bpat (ro meaY Gtah, cYf WMHH8 EKE BHUII pkjf, H8 ICT BHA fipHT'HCHHA. (I K"HAA ICT EHA nOCA-fe, HkPA, A'HUlYpAB Paaobah, ako ict kha^a kako ict bha noKSnHA non &pkKE cYi wmhhS eh» bhuie PEmehS wt ha eaujom ch Paaorah , wha icT nAAH8A ha non &ptKE, Ţipi ce ahhpha; h eljjeh» noTOM ICT noAAA non &p-kKE Hkp-HK, A'miiYpa Paaobah, ACnpu potobh \jr h A\HPHAH CE C8T 3A HHJfHH AOBPOAH BOA». H nAK ECT noKSnHA Gtohka awpw^et 7 HHBE WT HA EAAk WT CEAA, 3A ~c ACnpH, EAHH HHB HA Iţp-HKBA, CHC BOI|J, A AP^P HA POP Jf°TAp. H nAK ECT llOK8nHA Gtohka AwrwijsiT 7 hhb wt ha Gtah, sa pîc AcnpY, b-h &cta EspShhhaob. H nAK ECT noKSnHA GtOHKA AWPW^IT 7 HHB WT HA Kp-HMtOH, KOA AOA JfOTAp, [wt ha Kp-H-m»h], sa e AcnpY. H nAK ect noKSnHA Gtohka awpw^set 7 hhb wt ha Aoepa koa Aoa pTAp, sa cm AcnpY. H nAK ect noKSnHA Gtohka awpwjJjet 7 hhb wt ha Gtohka Eohphb wt Ea-ht8pel(jY, sa cm AcnpY, 8 IIhckSa Gaehok. H nAK aa npoAAAOff cY» hmehhtYe aioaYe cYio wmhhe l>KE BHUII pkHEHH WT CBOEM AOBPOBOAIO H CHC 83HAHYE KTkCOJf A\ErYAUIHA\ H CHC CEE- AEteaYe no ha\e : wt EhtYelijY, Paava kojkokap h Th^8a h Hkroi h Iwh. Gepo paaY AAAOX h rocnoACTBo a\h Gtohk-hb awpweJset, taKOJKE aa a'8 ect WMHHE B-H WJfAB CHHOBH H KH8KOA\ H npkKHOMETOAJ H HE WT KOPOKE HinOKOA’bBHMO, nopH3M8 rocnoACTBA mh. Ge;ke h cbeaeteaYe nocTABHjfoAi rocnoACTBo a\h: >K8nAH XpHSk beahkYh akophhk >KSH nAH $YipA BEA AWPWjjlET H TpS^AHAA BEA BHCTYiap H /Hh^O BEA CnATAP H ASMHTPAKE BEA CTOAHHK H AYAAMHAY BEA KOA\HC H KoCTAHAHH BEA MJfApHHK H >K8nAH KoHAE BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, $YipA BEA AWPW^IT. 1 Loc alb. * Omis. m www.dacoromanica.ro H Hcnneax Gt4hk8a AwrwijsST R'k ahbhh rpaAV BgKSptuJH, Mtc(u,a rfHapVe kt AKHH, WT flAAAU A® HHHfc, K"K AtT xSpÂS. t Tiv flAtgdHAPS KWCKWM AVHAOCtY» Eo>KTiO TOCIKAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stoica logofăt şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat în Bă-tieşti, însă partea lui Radovan toată, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat popa Ureche, tatăl lui Stoica, şi cu vărul său această ocină care este mai sus-zisă, de la Radovan, pentru....1 aspri, încă din zilele lui Mihnea voievod. Şi au tot ţinut popa Ureche, tatăl lui Stoica logofăt, şi cu vărul său Stan această ocină care e mai sus-zisă cu bună pace, de atunci pînă în zilele lui Gavriil voievod. Deci, cînd a fost atunci, popa Ureche şi vărul său, ei au avut pîră pentru această ocină, care e mai sus-zisă, cu o fiică a lui Radovan, anume Neaga. Şi aşa a pîrît Neaga atunci şi a spus că nu a cumpărat popa Ureche şi vărul său Stan această ocină, care e mai sus-zisă, ci au cotropit-o. Iar cînd a fost după aceea, Neaga, fiica lui Radovan, dacă a văzut că a cumpărat popa Ureche această ocină, care e mai sus-zisă, de la tatăl său Radovan, ea a căzut la popa Ureche de s-au împăcat; şi încă după aceea, a mai dat popa Ureche 700 aspri gata Neagăi, fiica lui Radovan şi s-au împăcat de bunăvoia lor. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt 2 ogoare de la Balea din sat, pentru 200 aspri, un ogor la biserică, cu pomet, iar calălalt în hotarul de sus. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un ogor de la Stan, pentru 120 aspri, în Gura Buruianilor. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un ogor de la Crăciun, la hotarul de jos, [de la Crăciun,] pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un ogor de la Dobra la hotarul de jos, pentru 240 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un ogor de la Stoica al lui Boja din Vîltureşti, pentru 240 aspri, în Piscul Cerbului. Şi iar să-i fie popii Ureche două ogoare: unul în Gura Buruianilor, iar celălalt din sus de moară, pentru că aceste două ogoare le-a dat Nechifor la moartea lui popii Ureche, să-i facă 2 sărăcuste. Şi l-a pus pe Nechifor şi la pomelnic. Şi iar a cumpărat Stoica logofăt un ogor peste rîu de la Radul Vlăjău, pentru 90 bani. Pentru că aceste ocine şi locuri le-a cumpărat popa Ureche încă mai înainte vreme, din 2 altor domni bătrîni. <Şi>a au vîndut aceşti * * 1 Loc alb. * Omis. 429 www.dacoromanica.ro numiţi oameni aceste ocine care sînt mai- sus-zise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi cu martori,' anume: din Bătieşti, Radul cojocar şi Tihul şi Neagoe şi Ion. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stoica logofăt, ca să-i fie ocină de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumi-trache mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Conde mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt. Şi am scris Stancul logofăt în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 23 zile, de la Adam pînă acum, în anul 7137 <1629> f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţârii Rom., XCIII/11. Orig., hîrtie (37 X 26), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1743. 217 1629 (7137) ianuarie 25, Bucureşti. Răvaş de 12 boieri hotărnici ca să aleagă ocinele lui Dumitru vistier de ale moşnenilor din Cojeşti. Zde bolării hotărnici ai lu Dumitru vistier şi ai megieaşilor din Cojeşti [po ime] anume: ot Ruşi, Balea postelnic i ot Berileşti, Şteful postelnic i ot Săcuiani, Oprea logofet i ot Topoloveni, Borcea i Tudor i ot Belciugata, Frate i ot Săruleşti, Dobre logofet i ot Văcăreşti, Nan logofet i Banea i ot Piteşti, Miroslav i ot Stăneşti, Nan i ot Mileşti, Drăghici, să aleagă ocina Magdalinei călugăriţi, şi de moşie şi de cumpărătoare, şi partea a Fierăi, despre toţi moşteanii satului Cojeşti, însă de î şapte părţi, trei părţi ale călugăriţi Magdalinei, şi de moşie şi de cumpărătoare, iar patru părţi rămîn ale megieaşilor de Cojeşti, să fie a tuturor moşteanilor de î sat, însă cum vor afla cu sufletele lor şi să aibă a lipi ocină lîngă ocină. Şi ho-tamic....1 2 Pis Lepădat logofet u Bucureşti, măseţa ghenarie 25 dni, vă leat 7137 <1629>8. Academia Republicii Socialiste România, CCCCLXXXIII/3. Copie din 1856; altă copie la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, ms. 1354, f, 11. 1 Loc alb. 2 Anul este scris şi în cifre arabe. 430 www.dacoromanica.ro 218 1629 (7137) ianuarie 25, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Novac şi lui Curăia moşie la Ergheviţa, jud. Mehedinţi. Bucureşti, 25 ianuar 7137 <1629>. Alexandru Iliaş, lui Novac şi lui Curăia din Ergheaviţă şi fiilor lor, pentru această moşie din judeţul Mehedinţi, partea lui Mihart postelnicul, cu „vecinii": Tatomir, fiul lui Toader şi fiii lui Opre Ţigănaşul. Ei o cumpărase (Novac şi Curăia) de la Mihart din Şitoaia, pentru 10 000 de aspri gata, cu marturi „oameni buni", „anume: din Cerneţu, popa Vîlsan şi Grozav şi din Ergheaviţă, Lupul şi Dragul". Din acelaşi sat li se confirmă părţile lui Pîrvul şi Oance, fiii lui Dragul, nepoţii „preazviteriţii" lui popa Stan din Ergheaviţă. Pe această parte se dase 8 000 de aspri gata, cu mărturie de „oameni buni", „anume: din Cerneţu, popa Vîlsan şi Ion, nepotul de fiu al lui Lepădat, şi Avram şi Grozav şi Vîlcomir şi Vîlsan şi Lala şi din Găl-măjoaia, Dragomir şi Gripsor şi Pîrvul şi din Ergheaviţă, Lupul şi Dra....1 şi din Ţărovăţu, Nicşa şi Radoslavu vătah şi din Bistreţu, Nicolicea şi Lupul şi Pătru şi Dumitru". Marturi: Hriza vel vornic, Vladu vel logofăt, Trufanda vel vistier, Miho vel spatar, Dumitrachi vel stolnic,....2 vel comis, Costandin vel păharnic, Condilo vel postelnic. Ispravnic, Vladul vel logofăt. Scrie Lepădat logofătul. Monogramă cu roş şi pecete. Pergament. După N. Iorga, Studii şi documente, VII, p. 4. 219 1629 (7137) ianuarie 27, Bucureşti. Dumitru vornic lasă fiului său Burtea logofăt moşie şi vie la Grădişte, pentru că l-a îngrijit la bătrîneţe. f Adecă eu Dumitru vornicul de Mogoşăşti scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al mieu, cum să se ştie că mai naintea acestui zapis fost-am făcut alt zapis, iar al mieu, la mîna Bunei logofet, cum că de a mea bunăvoe datu-i-amu şi l-am dăruitu cu o moşie de în Grădişte şi cu viia cea mare 1 Loc rupt (menţiunea editorului). * La editor, loc alb exprimat printr-o linie. 431 www.dacoromanica.ro boerească, cum, după petrecania a mea, lui să-i fie acea ocină şi cu viia, moşie derept milă şi derept răpaos ce am văzutu de la dînsul, ca să-mi fie şi mie pomană în urmă. Şi nimea sau de în fraţi sau de în nepoţi sau de într-alte rude treabă sau meteah într-alt chipu să nu aibă, cum scrie în celalalt zapis. Iar după ac6ia, eu iar m-am socotit şi am gînditu că după atî milă şi răpaos şi cinste ce-mi arată el mie, gîndit-am fă mi-e un fecior, ce cu această moşie cu viia ce l-am dăruitu, ca să-i fie lui moşie după petricania a mea. Iar acum, eu-lu dăruescu, iar de a mea bunăvoe şi făr de nice o silă, ca să fie lui moşie za ohabă, şi pînă voiu fi eu viu cu bună pace. Şi să se va întîmpla mîine-sa, jupîin6sei m61e Marii moarte înaintea-mi, iar fiiului nostru Bunei logofet tot să-i fie lui moşie za ohabă în veac, cum scrie mai sus: moşia şi cu via cea mare boerească de în Grădiştea de Sus şi cu toate părţile, cum scrie şi în celalaalt zapis pre nume. Şi pre acestu zapis al mieu să aibă a-şi face şi cărţi de moşie domneşti. Şi păntru credinţa pus-am şi mărturie: jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie biv bel comis i jupan Muşat vistiiar i jupînul Staico logofet ot Şinteşti i Para logofet i Moga logofet i Ghiorman, braţ Dumitru vornic i star Stoica i şină Voico, ot Mogoşăşti, i Stan Bărcoci ot Grădişte i Şerban pîrcălabul. H nHc ia, IlltpEiH Awrw$er wt Eha4HPOjjh, Kt hjctoahh rp^AV ESkSphjjh, Avkceu,â TCHApIC K3 akhh, Kt A-feT xspĂs. Paraschiva logofet iscal Gligorie comis Staico dvornic1 Academia Republicii Socialiste România, CCCXCIX/25. Orig., hîrtie (30 x 20,5), trei peceţi aplicate. 220 1629 (7137) ianuarie 30, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Banu din Buzău ocină la Maxin. t EwkTeio, Iw BaeSahap^ koekoa^ h rocnoAHHt KtcoH siaiai Xrrppo-KAaxYHCKOE, CHHt KlAHKAr» H np-bAOKpâro, I10K0HHH0M Iw HaYaUI K»EK»A^< k&AT r»C-I10ACTK0 AIH cit nOKEAEHYE POCnOACTKO AM 2K'kT-kH KOîKICTKH’bH MOHACTHpH rAArO- * * 1 Semnăturile sînt autografe. * Omis. 432 www.dacoromanica.ro aeaah AhapchYek khctYap wt sapoui rocnoACTKO aih wt ES3-kS HrAtKE fCT KiUroKtiiJfHYf EoropoAHiţE H wTiţS ErSAiEHA nona Gaaioha h K-kcbAl hhhokoai EAHiţH JKHK8UIUX KTi WEHTEAH TOE, HKOJKE A<> ECT CK'bT'bH AlOHACTHpH KHUIE ptX WMHITk K*k ceao 8 eMak3hh, K"k c8actko Ess<-k8>, aah wt aeaa EorAAHOK CHH*k HbroEK III8- DHt8A nOAOKHHS, WT nOAlO H wr IU 8 AIA H WT BOA H WT CEAAAHIfJE CEAWK, WT f»OC-B$AE, BApE EAHKA CE XTHT HSBEpET WT nO KTiCOAl XC^pOAt, nOHEJKE ECT IlOKSflHA nOIU GAAIOHA Er$A\EH$A CYtO BHU1E pEMEHA WMHH’k WT HAA ^01* AAH, CHHTi HtrOEK niSflHTSA WT EHak3hH, 3A xÂV ACfipH rOTOBHj K”k A^hYE flAE^AHApS KOEKOA, CHH"k nOKOHHHATO PaAVAA KOEKOA, KOrAA KHCT TEMEhYi AtTOAl x3pĂr. 1 fipOAAA ECT EorAAH, WH 3A CKOEO AOEpOKOAIO. 1 KHA’bxoAi rocnoACTKO aih h KHHr wTiţS EfiHCKon 6^PEa\ Es3okckYh sa noKSfiEHYE, cic aihoSh a^eph aioaYe ckeaeteaYh, ha hau: wt AIak8hh, nona GDnpt h A$aihtpaiuko h Eoahh h Paava h P-kUEn h Gtahmioa h Gtoiah, kako ect eha no«S- flHA CYA WMHH’k WT IiptA CK’bTHH’b ErO. H (1AK A/i ECT CRtTOAlS AlOHACTHpH EH IDE ptX, JTP^ EAArOBEIJJEHYE EoropOAHlţf wmhh8 8 A\ak3hh, iukhjke wt aea EorAAHOB, CHH’k HtroEB IU8nHT8A, weame wt no- AOBHHO 3A 8»8, (10A0BHH8, WT nOAlO H WT UI8A\A H WT BOA H WT I10CB8AE H WT HAA K-kC X^TApOAE, EAHKA CE XTfT HSEpATH, (10HEJKE ECT EHA npOAAA EorAAH BHLUE nHC WT AEA ErO I10A0BHH0 SA SîK8, HAIO WT nptH1Ero paaY AM*X ciuli rocnoACTKO aih 1KbTOA\8 aiohacthph 3okeaioai8 AhAPOhYEB KHCtYiAP, XP<*M EAArOBEI|IEHYE fioropOAHIţE, BKOHCE Al8 ECT W4HH"k A^AYhO H K-k WXAE H HE WT KOrOWAO HEnOKOA'bEHAlO, nOpHSAlO TOCnOACTKA AIH. 1ejke 8eo h ckeaeteaYh nocTABHX rocnoACTKO aih: %8iiah Xphsa bea akophhk h K8nAH $YEPA BEA AWrWijlET H ÎK8nAH Tp84lAHAA BEA KHCtYhP H ÎKSnAH AIhXO bea cn*k-TAPIO H A8AIHTPAKH BEA CTOAHHK H ÂYAAIAHAH BEA KOAIHC H KoCTAHAHH BEA nEXApHHK h H<8nAH Kohahao bea nocTEAHHK. H HcnpABHHK, 4»Yepa beahkYh AWrW$ET. H HAmCAX AS, AEn*kAAT AOrO$ET, B*k HACTOAHH rpAAV PEKOAIH E8K8PEI4JH, AlbCEI^A rEHApYE  AhHH H WT CKSAAhYE AUipA, WT flAAAU A® HHHb K-k CErO nHCAHYE TEK-kl4JHAI AtTOAl, K*k AbT xSPAS, A WT pOJKAECTBA YpHCTOBO, xÂXKO. f Iw Hae3ahapS bwebwaa, aihaoctYio EojkYio rocnoAHHk. * 28 1 Omis. 28 — Documente — c. 915 433 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită a lui Andronie vistier din oraşul domniei mele din Buzău, unde este hramul blagoveşteniei născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen, popa Samoil şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă ocină în sat la Maxin, în judeţul Buzău, însă din partea lui Bogdan, fiul lui Neagoe Şupitul, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat popa Samoil egumenul această ocină mai sus-zisă de la Bogdan, fiul lui Neagoe Şupitul din Maxin, pentru 4400 aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7133. Şi a vîndut Bogdan de bunăvoia sa. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărare a părintelui episcop Efrem de Buzău cu mulţi oameni buni martori, anume: din Maxin, popa Oprea şi Dumitraşco şi Bodin şi Radul şi Răgep şi Standul şi Stoian, că a cumpărat această ocină dinaintea sfinţiei lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă, hramul blagoveşteniei născătoarei de Dumnezeu, ocină în Maxin, iarăşi din partea lui Bogdan, fiul lui Neagoe Şupitul, însă din jumătate de funie jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cît se va alege, pentru că a vîndut Bogdan mai sus-scrisul din partea lui jumătate de funie, mai dinainte vreme, lui Balica şi lui Stan şi lui Radul şi celorlalţi fraţi de ocină din Maxin. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, Balica şi Stan şi Radul şi cu fraţii de ocină, ei au vîndut din jumătatea de funie ce au cumpărat ei, jumătate părintelui egumen popa Samoil de la sfînta mănăstire de la Buzău mai sus-scrisă, hramul blagoveşteniei născătoarei de Dumnezeu, pentru 4000 aspri gata, iarăşi dinaintea părintelui episcop Efrem de Buzău, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri numită a lui Andronie vistier, hramul blagoveşteniei născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Fiera mare logofăt. 434 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna ianuarie 30 zile şi de la facerea lumii pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Banu, XI/15. Orig., perg. (30,5 X 37,5), pecete timbrată, căzută. Trad. din prima jumătate a sec. al XVIII-lea ibidem, XI/16; alte traduceri ibidem, mss. 186, f. 24v—25 şi 196, f. 120v—121. 221 1629 (7137) februarie 4. Tatomir şi Barbut din Comanca se vind rumâni lui Necula vistier. f Adecă eu Tatomir cu feciorii miei şi cu toată ocină mea şi eu Barbul cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, de în sat den Comanca, den judeţul Rom, scris-am acesta al nostru de mare credinţă, să fie la mina jupan Neculei vistiiar ca să se ştie cum am venit noi de ne-am vîndut jupan Ne-culei vistiiar, să-i fim rumâni cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toată ocina noastră, den cîmpu, de în pădure şi de în siliştea satului şi cu viile şi cu tot venitul. Şi am luoat eu Tatomir 2700 aspri şi am luoat eu Barbul iar 2700 aspri gotovi. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bună voe fără nici 0 silă. Pentru că am fost noi megiiaşe cu ocinele noastre. Iar după ac£ia, cîndu a fost acum în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu, sinu pocoinago Io Iliaş voevodu, venit-am moşnenii satului de se-au vîndut toţi să fie rumâni. Deci noi încă am venit al doile rînd de ne-am vîndut şi noi jupan Neculei vistiar, derept aceşti aspri cîţi scriu mai sus, să-i fim şi noi rumâni cu alalţi megiiaşi. Şi am luoat toţi banii de în divan, denaintea domnu nostru Io Alexandru voevodu şi a tuturor boiarilor celor mari. Mărturii: jupan Hlizea velichii dvomic i jupan Fiera vel logofet i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Ivaşco biv dvomic vel i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Miho vel spatar 1 Vlad biv vel vistiiar i Dumitraşco biv vel vistiiar i Gligorie comis i Stamatie biv vel portar i Mateiu aga i Dumitru căpitan. Hhjko m uter, no hjuit pcmtfr. IlHC GtAHWA AOroţfT, AVfcC«VI  AkHH> A-feT x§pÂ3. Hrizea vel dvornic Fiera logofet Papa biv vel dvomic Ivaşco vornic Gligorie comis 435 www.dacoromanica.ro ff^arapiţ1 Vladu vistiiar Dumitraşco vistiiar TpouşavTaq pTţcxtapriq* * Stamati aga Eu Matiiu aga Dumitru căpitan® Academia Republicii Socialiste România, C/141. Orig., htrtie (30,5 x 27,5), 12 peceţi aplicate. 222 1629 (7137) februarie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Banu, din oraşul Buzău, ocine în Berindeşti, Muscelul Săraţii şi Maxin. Dat-am domniia mea această învăţătură a domnii mele sfintei şi dumne-zeeştii mănăstiri ce să chiamă a lui Andronie vistiiar, care este din josul oraşului Buzău, unde este hramul Blagoveştenii Bogorodiţe şi părintelui egumenul popa Samoil şi tuturor călugărilor cîţi vor lăcui într-această mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus ocină în Berendeşti, însă parte lui Bădilă armaşul, tatăl Anii, cît au avut de cumpărătoare de la Cornea, partea lui toată, din cîmp, din pădure şi din apă şi de pătutindenea, de preste tot hotarul cît să va alege, din zilele Mihnii vodă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri, hramul Blagoveştenie Bogorodiţe ocină în Berendeşti, însă din partea Rădănească stînjăni 20, din apă pînă în vîrful cîmpului, ce au fost cumpărat Bădilă armaşul, tatăl Anii, de la Opriş, în zilele Mihnii vodă, leat 7086. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus ocină în Berendeşti, însă din partea Grosei 6 stînjăni de ocină, ce au fost dat Bădilă armaşul 6 vaci de au scos pă Grosie din mare nevoe, în zilele Mihnii vodă. Şi au mărturisit megiiaşii din Berendeşti, anume Oana i Muşat al Dumei i Şărban i Dobre i Pădure i Dragul în zilele lui Alexandru vodă, sin Radul vodă, leat 7131 cum au fost plătit Bădilă armaşu pe Grosie, cum scrie mai sus. Şi au dat Ana, fata lui Bădilă armaşu această ocină ce este mai sus-zisă la sfînta mănăstire hramul Blagoveştenii Bogorodiţe pentru pomană, ca să fie sfintei mănăstiri de moştenire. 1 Miho spătar * Trufanda vistier * Semnăturile slnt autografe. 436 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie sfintei mănăstiri ce este mai sus-zisă ocină în Berendeşti, însă partea Anii, fata lui Bădilă armaşu, toată şi de moştenire şi de cumpărătoare, din cîmp, din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi de pretu-tindenea, de preste tot hotarul, dt să va alege, pînă în vîrful cîmpului, pentru că au dat Ana, fata lui Bădilă armaşu, această ocină ce au avut ia de la părinţii ei, ca să fie sfintei mănăstiri din Buzău, hramul Blagoveşte-nii Bogorodiţe, care este metoh şi sub ascultară la sfînta mănăstire din Ru-meli, care să chiamă Duşca, hramul Preobrejenii, pentru sufletele părinţilor ei, ca să fie sfintei mănăstiri de moştenire. Şi au scris la sfîntul pomelnic 14 suflete, anume: Bădilă i Buna i Ana i Dobrişan logofătu i Neacşa i Muşat i Jălează i Vlad i Neacşa i Şărban i Nedelca i Dragul i Neagul i Calea, ca să se pomenească la sfînta, dumnezeiasca leturghie. Şi au dat Ana, fata lui Bădilă armaşu, această ocină ce este mai sus-zisă, ia de a ei bună voe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor, ca să fie sfintei mănăstiri hramul Blagoveştenii Bogorodiţe de moştenire. Şi am văzut domniia mea şi carte Mihnii vodă de moştenire pre această ocină, leat 7 000 şi zapise de la mîna Anii, fata lui Bădilă armaşu, cu mare blestem, leat 7134, cu mulţi boeri mărturii, iscăliţi în zapis, anume: Ivasco vel vornic i Buzinca vistiiar i Mihul vel păharnic i Gligorie comis i Costea slujer i Dumitru vistiiar, cum au dat şi au închinat Ana această ocină toată la sfînta mănăstire ce este mai sus-zisă, pentru pomană. Şi iar să fie sfintei mănăstiri hramul Blagoveştenii Bogorodiţe ocină în Muscelu Sărăţii, însă partea lui Dragomir Robul portarul, ce au fost cumpărată de boerul domnii mele Grigorie comisu, de la Naan şi de la Hrizan, nepoţii lui Dragomir Robul, drept ughi 80 gata, din cîmp, din pădure şi din apă şi din vie şi de pretutindinea, de preste tot hotarul, pentru că o au dat şi o au închinat singur Grigorie comisu această ocină ce este mai sus-zisă la sfînta mănăstire hramul Blagoveştenii Bogorodiţe, pentru sufletul lui, ca să fie sfintei mănăstiri de moştenire şi de întărire, iar lui Grigorie comisu ca să-i fie vecinică pomenire. Şi am văzut domniia mea şi zapisul de la mîna lui Grigorie comisu, cu mare blestem şi cu boeri mărturii, anume: jupan Ivaşco vornic i Vlad vistiiar şi din Potăcăni, Radul postelnic i Radu logofătu. Şi au pus Grigorie comisu şi blestem, ca nimenilea din rudeniile lui treabă să n-aibă a lua ocina de la sfînta mănăstire, nici fată, nici fecior, nici nepot. Iar cine să va ispiti ca să ia această ocină, acela să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi, carii au fost la Nicheia. Şi iar să fie sfintei mănăstiri hramul Blagoveştenii Bogorodiţe ocină în sat în Maxin ot sud Buzău, însă din partea lui Bogdan, feciorul lui Neagoe Şupitul, jumătate, din cîmp, din pădure, din apă, din siliştea satului, de pretutindinea, oricît să va alege şi de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat popa Samoil această ocină de la Bogdan, feciorul lui Neagoe Şupitul 437 www.dacoromanica.ro din Maxen, drept 4 400 aspri gata, în zilele lui Alexandru vodă, feciorul răposatului Radu vodă, leat 7133. Şi au vîndut Bogdan el de a lui bunăvoe. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui Efrem, episcopul de la Buzău, de cumpărătoare, cu mulţi oameni buni mărturii, anume: din Maxen, popa Oprea i Dumitraşco i Bodin i Radu i Rigep i Stoian i Stanciu, cum au fost cumpărat această ocină de mai nainte sfinţiia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, hramul Blagoveştenii Bogorodiţe, ocină în Maxen, iar din partea lui Bogdan, sin Neague Şupitul, însă din jumătate de fune, jumătate, din cîmp, din pădure, din apă, de pretutindenea, cît să va alege de preste tot hotarul, pentru că au fost vîndut Bogdan care este mai sus-zis, din partea lui, jumătate de fune, mai denainte vreme Balicăi şi lui Stan şi Radului şi celorlalţi] fraţi de ocină din Maxin. Iar după aceia, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, întru al doilea rînd de domnie, iar Balica şi Stan i Radul cu fraţii lor de ocină, ei au fost vîndut din jumătate de fună ce au fost cumpărat ei, jumătate, părintelui egumenului popii Samoil, de la sfînta mănăstire ce scrie mai sus, drept 4 000 aspri gata, iar denaintea părintelui Efrem episcopul şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi din prejurul locului. Şi au vîndut aceşti oameni ce sînt mai sus-zişi ale lor ocine, cum scrie mai* * susu, de a lor bunăvoe. Drept aceia şi domniia mea singur am dat sfintei mănăstiri ce să chiamă a lui Andronie vistiiar, hramul Blagoveştenii Bogorodiţe, ca să-i fie ei ocină de moştenire şi de întărire şi de către nimeni neclătit, să nu fie preste zisa domnii mele. Adecă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel vornic i pan fiera vel logofăt i pan Trufanda vel vistiiar i pan Mihul vel spatar i Du-mitrache vel stolnic i Iamandi1 vel comis i Constandin vel păhamic i pan Costandin2 vel postelnic. Şi ispravnic Fiera vel logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea Bucureşti, luna fevruarie 5 zile, de la Adam leat 7137 <1629>. Io Alexandru voevod, milostiiu Bojiiu, gospodin. Arh. St. Buc., Condica m-rii Banu, nr. 196, f. 57v — 58. Traducere; altâ. traducere ibidem, ms. 186, f. 22v — 24, cu unele deosebiri grafice. 1 Pentru: Diamandi. * Pentru: Condilo. 438 www.dacoromanica.ro 223 1629 (7137) februarie 9. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe rumânii fugiţi din satul Şovîrlov al m-rii Topolniţa, în caz că se vor întoarce. f A1haoctY(N EoJKYew îw flAtgaHAPS kohkoa Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/24. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 330 f. 206. EDIŢII. Dinculescu, Doc. ţărani, 29—31; Creţeanu, Topolniţa, 213-r-214. 1 Un cuvînt ilizibil, şters de diac cu cerneală. 439 www.dacoromanica.ro 224 1629 (7137) februarie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ivaşco vornic un rumân din Silişte, răscumpărat de la turci. f AIhaoctYeio EokYeio Iw fbuSaHAPS koekoaj h rocnoAHirh, chh-k noKOHHHaro u HaYqui KOEKOAa. A.4K4T rocnoACTKo mh cYh nosEA-bHYH rocnoACTKo mh iiomte-hhomS npaKHTEA» rocnoACTBa mh kSimh IsauiKo bhk bea akophhk h >k8iuhhi^ek fro fliiK-ui KopHHMaca h chh# ch raBpHiuiiiKo, ca să fie volnici cu această carte a domnii m£le de să ţie 1 rumân, anume Monea, feciorul lu Nan de în Silişte. Pentru că acest rumân Monea, el au fost rumân de moşie al Udrei, feciorul jupînăsei Mariii de Sileşte. Apoi, el au fugit în Ţeara Turcească şi cu o soră a lui. Apoi, el au fost furat acolo multe unealte de la un turcu. Deci, acel turcu i-au adus aicea înaintea domnii măle în divan. Deci, într-acăia, domnia mea i-am dat pre mina acelui turcu, ca să-i fii ca nişte robi. Apoi, domnia mea milostivit de am răscumpărat pre sora Monei de la acel turcu, cu 25 de galbeni, pentru pomeana şi iaste în casa domnii măle. Iar Monea, el au zis înnaintea domnii măle în divan, cum au fost rumân de moşie al Mîrzei spatar de în sat de în Greci. Deci, l-au răscumpărat cistit dregătoriul domnii măle jupan Ivaşco dvornic şi jupîneasa lui, Anca şi fiiu-său Gavrilaşco, pre Monea iar cu 25 de galbeni, ca să-i fii rumânu. Iar apoi Monea, deaca l-au răscumpărat cistit boiarenul domnii m61e ce scrii mai sus de la acel turcu, iar Monea se-au aflat şi se-au devărat că au fost rumân de moşie Udrei, feciorul jupînăsii Mareii de Silişte. Deci, într-acăia, cistit boiarenul domnii măle Ivaşco dvornicul întrebat-au şi pre Udrea de Silişte, vrea-va să-i întoarcă banii ce au dat şi să-şi ţie rumânul ce scrii mai sus, Monea. Iar el au zis că nu-i trebuiaşte. Deci într-acăia, domnia mea încă am dat cistitului boiarenului domnii măle jupan Ivaşco dvornic i jupaniţev ego Ancăi şi fiiu-său Gavrilaşco, ca să le fie acest rumânu, Monea, ce scrii mai sus de moşie în veacu. Hnano A4 HtCT, no pem rocnoACTB4 mh. H HcnpasHHK, caM pm rocnoACTsa mh. IIhc 8 ESkSpeiph, Mtcfiţa $EBp8apYE Ţ a^hh, kYw roenoAHHh. Hw (1ah34hap8 bohboaj Arh. St. Buc., A. N., CXVI/27. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată. 440 www.dacoromanica.ro 225 1629 (7137) februarie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte închinarea m-rii Căscioarele, m-rii Pantocrator de la Athos. f Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Alixandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răpoosatului Io Iliiaş voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri de la Svetagora, unde iaste hramul Opandocrator şi tuturor călugărilor cîţi vor lăcui întru acel sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri, ce s-au zis mai sus, sfînta mănăstire de aici din pămîntul domniei lui, cârd să chiamă Căşcioarele, hramul vovedeniia născătoarei de Dumnezeu, metoh şi supusă sfintei mănăstiri de la Pandocrator de la Svetagora, cu toate satele şi cu toţi rumânii şi cu toţi ţiganii şi cu toate bucatele şi cu tot venitul sfintei mănăstiri Căşcioarele cea mai sus-zisă. Pentru că la această sfîntă mănăstire Căşcioarele au fost ctitori moşii, strămoşii şi părinţii boiariului domniei lui Ivaşco vtori dvornic de la Băloteşti şi ai Mujei din Răteşti şi ai Paraschevii cu fraţii lui, feciorii Dragului postelnicului din Slătioare, încă mai dinnainte vrdme, din zilele altor domni bătrîni, de cînd s-au făcut sfînta mănăstire Căşcioarele. Iar după acdia, cînd au fost acum în zilele domniei lui, întru al doilea rînd de domnie aici în Ţara Rumânească, iar boiariul domniei lui, Ivaşco dvornic ot Băloteşti şi Muja din Răteşti şi Paraschiva cu fraţii lui, feciorii Dragului postelnic, ei au venit înaintea domniei lui la divan şi înnaintea tuturor cinstiţilor boiarilor domniei lui, de au dat şi au închinat pe sfînta mănăstire Căşcioarele metoh şi supusă să fie la sfînta mănăstire de la Svetagora, hramul Opandocrator, cu toate satele şi bucatele spre întărire şi dumnezeeştilor călugări spre hrană, iar ctitorilor şi domniei lui să-i fie vicinică pomenire şi să să pomenească ei şi părinţii lor la sfînta şi dumnezeiasca liturghie. Şi au văzut domnia lui şi zapis de la mîna acelor boiari ctitori, ce să scriu mai sus, făcut cu mare jurămînt la mîna părintelui igumenului Ve-niamin x cum să nu aibă altul nimenea din ctitori a să apuca de vre-un rumân sau ţigan sau de alte bucate de ale sfintei mănăstiri Căşcioarele, ci să fie toate satele şi moşiile ale sfintei mănăstiri Căşcioarele ce s-au zis mai sus cum au fost şi mai nainte vrdme, iar părintele igumenul Veniamin să aibă a purta grijă pentru toate satele, moşiile şi bucatele ale sfintei mănăstiri Căşcioarele, ca să nu să răsipească. 1 Loc rupt. 441 www.dacoromanica.ro Şi au închinat Ivaşco dvornecul ot Băloteşti şi Muja Rătescul şi Pa-Taschiva cu fraţii lui, feciorii Dragului postelnic de la Slătioare, carii sînt ctitori sfînta mănăstire Căşcioarele, ca să fie metoh şi supusă sfintei mănăstiri de la Svetagora, unde iaste hramul Opandocrator, ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a boiarilor mari şi mici şi din-naintea domniei lui. Şi au pus aceşti mai sus-zişi ctitori şi jurămînt, oricarii din neamul lor sau din feciorii lor nu vor vrea să lase pe acest aşăzămînt, ci vor vrea să calce şi să strice pomenirea lor, acela să fie anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, carii au fost la Nichea. Iar părinţii carii vor fi ispravnici în urma părintelui igumenului Veniamin la sfînta mănăstire Căşcioarele să aibă a pomeni moşii, strămoşii şi părinţii acelor boiari ce s-au zis mai sus şi pe dînşii la sfîntul pomSnec şi la sfînta dumnezeiasca liturghie. Iar [la] sfînta mănăstire Căşcioarele să fie metoh la Svetagora, hramul Opandocrator, în vdci cu toate bucatele şi cu toate moşiile şi cu tot venitul. Şi au făcut aceşti mai sus-zişi boiari ctitori şi zapis de la mîna lor cu mare jurămînt şi cu mulţi boiari mărturii scrişi în zapis, anume: jupan Papa biv vel dvornic i jupan Aslan biv vel dvornic i Hera vel logofet i Miho vel spatar i Radul biv vel vistiiar i Tudor biv vel slugSr i Neagul vel agă i Matei biv vel agă i Dumitru vtori viistiiar. Drept acăia au dat şi domnia lui sfintei mănăstiri de la Svetagora, hramul Opandocrator, ca să-i fie sfînta mănăstire Căşcioarele, hramul vovedenie născătoare de Dumnezeu, metoh şi supusă sfintei mănăstiri Opandocrator cu toate satele şi cu toate bucatele şi cu ţiganii şi cu tot venitul spre întărire şi călugărilor spre hrană şi spre chiverniseală şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei lui. încă şi jurămînt au pus domniia lui, după petrecerea domniei lui, pre carele va aldge domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti, au din fiii domniei lui au din neamul domniei sau din alt neam, de va cinsti şi va înnoi şi va întări aciastă carte a domniei lui, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească întru domniia lui, şi în veacul cel viitoriu sufletul lui. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei lui, ci 0 va călca şi o va strica, acela să fie blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, carii au fost la Nichea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria. Iată dar şi mărturii au pus domniia lui pe jupan Hrizea vel dvornic 1 jupan Hera vel logofet i jupan Trufanda vel vistiiar i jupaâ Miho vel spatar i Dumitrache vel stolnic i Constandin vel pehamic i Condilo vel postelnic. Şi au fost ispravnic Hera vel logofet. 442 www.dacoromanica.ro Şi au scris Lepădat logofet în scaunul Bucureştilor, m6seţa fevruarie-13 dni, leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., M-rea Căşcioarele, 1/1. Traducere. 226 1629 (7137) februarie 17. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Căluiu satul Răbegi în. urma unei judecăţi a acesteia cu rumânii din sat. Cu mila lui Dumnezeu, eu Alexandru voivod şi domn a toată Ţara Ru^ mânească, feciorul marelui şi preabunului Io Iliaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri ce se chea-^ mă Căluiul de la Cepturoae, unde este hramul sfîntului arhiereu şi făcătorul de minuni Nicolae al Mirilichiei, ca să fie sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus satul Răbegi, din judeţul Jiiul de Jos, tot satul cu toţi rumâni şi cu. tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp, din pădure şi din apă şi cu vie, ver cîtu se va alege satul Răbegi, ver multu ver puţinu, du preste tot hotarul,, din hotar pînă în hotar, pă bătrîne hotară şi pre semne. Pentru că acest sat Răbegi ce s-au scris mai sus, ei au fost tot oameni megiaşi cu moşiia lor, încă mai denainte vreme. Iar după aceia, cînd au fost în zilele răposatului Mihail voivod, iar satul Răbegi, ei s-au vîndut rumâni cu toate, cu toată moşiia lor, jupîn Radului Buzescul tot pă bani gata. Iar după aceea, jupînul Radul cluceru Buzescu, el au dat şi au miluit pă sfînta mănăstire Căluiul cu acest sat Răbegi, ce s-au scris mai sus, pentru sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor lui, ca să aibă pomană iar călugărilor să fie de hrană şi de întărire sfintei mănăstiri. Şi de atunci tot au stăpînit sfînta mănăstire Căluiul acest sat Răbegii, pînă acum cu bună pace. Iar după aceea, cînd au fost acum în zilele domnii mele, în al doilea rînd al domnii mele, iar satul Răbegi, ei au rădicat pîră şi au venit înnaintea. domnii mele în marele divan dă s-au pîrît de faţă cu egumenul Erimiia. Şi aşa pîra satul Răbegi înaintea domnii mele în divan, cum că nu s-au fost vîndut ei rumâni jupan Radul clucer Buzescul, nici ei, nici moşiia lor, nici au luat nici un ban, ci i-au înpresurat în silă. Deci într-aceia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege, înpreună cu toţi cinstiţi dregători domnii mele şi am dovedit domnia mea cu tot divanul cum că am fost vînduţi rumâni jupînului Radul cluceru Buzescu tot pe aspri gata. ei de a lor bunăvoe, făr de nici o silă. 443. www.dacoromanica.ro Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihail voevod cea de cumpărătoare şi de miluire la sfînta mănăstire Căluiul, scrişi toţi rumâni pre anume şi cine cîţi bani au luat, cînd au fost cursul anilor la leat 7103 şi cu mare blestem. Deci au rămas satul Răbegi de lege şi de judecată dinnaintea domnii mele din divan, ca să fie iar rumâni sfintei mănăstiri Căluiul, precum au fost şi mai denainte vreme Drept aceea, am dat însumi domniia mea sfintei mănăstiri Căluiul ce s-au zis mai sus, ca să fie tot satul Răbegi ohamnicu şi de nimeni să fie neclătit, preste zisa domnii mele. Şi mărturii am pus domnia mea: jupan Hrize vel vornic i Hiera vel logofăt i Trufanda vel vestiiar i Miho vel spatar i Dumitrache vel stolnic i Diiamandi vel comis i Costandin vel postelnic1. Fevruarie 17, leat 7137 <1629>. Iaste copie scoasă întocmai după o condică veche ce să află în canţe-lariia iconomiei sfintei mitropolii, 1848 maiu 25. Şeful canţ paharnic Zosima. Protocolit, D. Iconomu. Arh. St. Buc., M-rea Căluiu, X/3. Copie după traducere; altă copie ibidem, ms. 722, f. 220—221. EDIŢII. Nicolăescu-PIopşor, Mort, j. Dolj, 149—150. 227 1629 (7137) februarie 23. Ignat şi fratele său Marin vînd lui Hriza mare vornic ocină în Grăsani. f Scris-am eu Ignat şi cu frate-mieu Marin de în Crasani acesta al nostru zapis să fie de mare credinţe la mîna jupînului Hrizei marele vornic, cum să se ştie că am vîndut noi de bunăvoea noastră dumnealui stînjeni de ocină de în Crasani 100, însă de în funea Manului. Şi ne-au dat dumnealui pre stînjenul de ocină cîte trei costande. Datu-ne-au bani gata, tot costandi de argint, bani 2000 în mîna noastră, iară noi să nu vom avea ocină di în funea Manului, să-i umplem această sută de stînjini, noi să avim a dară dumnealui ocină de într-altă fun£, tot să-i umplem această sută de stînjeni. Dirept ac£ia, noi am făcut acest zapis al nostru să fie de mare credinţe la mîna dumnealui. 1 în acest timp Costandin era mare paharnic. 444 www.dacoromanica.ro Şi mărturii încă au fost la tocmeala noastră: Spiridon logofet şi Dra-gomir Nălbanul i Bădica i Stan de Pisculişti, şină Stanciului vătahul i Muşat, nipotul lu Bărbătei căpitanul. Acista am scris şi mărturisim cu acista al nostru zapis. IlHC A\-fcCflţd $fBp8dpYi KT AKHH, AtT XSPAS. Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, VI/4. Orig., hîrtie (28 X 22), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256, f, 326v—-327. 228 1629 (7137) februarie 24, Bucureşti. Marco din Vulpeşti se vinde rumân, cu ocina sa, lui Fiera mare logofăt. Adecăte eu Marco den Vulpeşti, feciorul lui Slavea, scris-am acesta al mieu zapis să fie de credinţă la mîna jupînului Fierăi vel logofăt, ca să să ştie că am venit eu de a mea bună voe la dumnealui de m-am vîndut rumân dreptu trei mie de bani gata. Şi m-am vîndut eu de a mea bunăvoe şi cu toţi feciorii miei şi toată partea mea de ocină care o am cumpărat de la mătuşă-mea Călină den funea Bebenească, ca să-i fiu dumnealui rumân, de moşie şi coconilor dumnealui pînă în vecie. Şi mărturie: Lepădat logofătul, Vasile den Bucureşti şi Pădure logofătul i Dumitru gramaticul ot Trăngăneşti1 şi den Vulpeşti, Oprea şi Standul şi Tatul. Şi am scris eu, Gherghe grămăticul, u grad ot Bucureşti, luna fevruarie 24 dni, leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 721. Copie. 229 1629 (7137) februarie 27, Bucureşti. Moşnenii din satul Studina se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Ne~ cula vistier. t Adecă noi satul Doi Studina moşnenii satului, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Neculei vistiiariul, ca să se ştie-cum am venit noi toţi de ne-am vîndut jupan Neculei vistiiariul cu feciorii 1 în loc de: Tîrgovişte. 44S www.dacoromanica.ro noştri, cu fraţii noştri, cu ocinele noastre de în cîmpu, de în pădure, de în apă şi cu viile, cu săliştea satului, cu tot venitul şi cu toata ocina noastră de în hotaru pînă în hotaru. Insă şi oamenii cum ne scriem pre nume aicea într-acest zapis: întîiu eu Tudor vîndutu-m-am cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Tanasie cu feciorii miei cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Radul cu fecioriei şi cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Călin cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Stepan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Nan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Toader cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Stan cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Dragomir cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Obreajie cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Aga cu feciorii miei, cu toată odna mea, za 1800 aspri şi Petco cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Radul cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Stan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Vişan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Prodan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Stoica cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Laţco cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri şi Mihăilă cu feciorii miei, cu toată ocina mea, za 1800 aspri, cin cupno văs1 34 200 aspri. Pentru că noi aceşti moşneni ai satului Doi Studina cîţi ne scriem mai ■sus, fost-am toţi megiiaşi judeci cu moşiile noastre. Iară după acăia, cînd a fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, sinu pocoinom Io Iliaş voevodu, venit-am noi toţi de ne-am vîndut la jupan Necula vistiiariul să-i fim rumâni cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate moşiile noastre. Şi ne-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici de o silă şi ne-am luat toţi banii, de în divanul cel mare deînaintea a domnu nostru Io Alexandru voevodu şi a tuturor boiarilor celor mari, care mărturisescu într-acest zapis: întîiu jupan Hrizea velichii dvornic i jupan Fiera velichii logofet i jupan Papa biv velichii dvornic i jupan Ivaşco biv velichii dvornic i jupan Miho velichii spatar i jupan Trufanda velichii vistiiar i jupan Vladul biv vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Gligorie comis i jupan Stamatie biv vel portar i jupan Mateiu biv vel agă. Şi ne-am vîndut noi de bună-voea noastră să fim rumâni jupan Neculei vistiiar de moşie. H he wt KorMKAl he- UOKOAtEHAW. HlMKO M hIsCT. HcnHCdjf js, Gtahmioa Awrw^ET, H rpjAV ESkSpeijih, AvkcEiţj $EKp&pYE A^hh, 8-lk AtT x3pĂ3. Hrizea vel dvornic Fiera logofet 1 Fac peste tot. 446 www.dacoromanica.ro Papa biv vel dvornic Ivaşco dvornic Mtixos CTitatapig1 Tpooqjavtag pumapT|<;* * 8 Dumitraşco vistiiar Vladul vistiiar Gligorie comis | Stanciul armaş Tatul dvornic8 Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXIV/10. Orig., hlrtie (41,5 x 28), 11 peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 193, f. 244v—245 şi 202, f. 198v—199. 230 1629 (7137) februarie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Fiera mare logofăt un vecin, anume Marco din Vulpeşti. f (HhaoctYio EojkYio, Iw flAfSdHApS bo(boa h rocnoAHHd kocoh 3(aiaa &rpoBAd£, chhk sfAHKdro h nptAOBpdrw, noKOHHdro Hdfdui BofBOA- A4841, rocnoACTBo aih cYio noB(d(HTio rocnoACTBd aih noHTfHHdrw npdsYTfAio rocnoACTBd aih w8ndH $ftpd b(a AWrW$(T H ChC CHHOBH (P0, (AHlţHAl EorK A^POBdX, BK0>K( A4 410 (CT (AHH b(hhh8, Hd HAU iUdpKO, CHHh GddB, RH8K TdT8A IVT CfAO EgAimpHH H ChC CHHOBH HM H ChC B'hCdX A’bdd fPO 3d WMHH8, KOTOpd» (CT BHA CKSflOBdrt IVT TfTKdAl C( K*hAHHd, WT 8>Kd rrtdrortlrtiH E-hBeHtCKt, wt noA h ivt ui8ai h wt boa h ivt cfAdAHipf chaob, wt nSCBOAH, (AHKd ck JfTHT HSBpdT. Il0Ht>K( Toro MfAOBhKh dldpKO BHUJf nHC WH (CT BHA KHt3 ChC WHHHd fAl8 WT EgAimpH. fl no TOAlj KhAd (CT BHA ChA^, BTi A^HH TOCnOACTBd AIH, d dldpKO, CHHTi GAdB, BhSK TdTSAOB, WH CdAt (CT nOUIHA Hd nOMTtHHdrO npdBHT(AIO POCnOACTBd AIH HtSndH 'I'Yepd b(a awpwiJut, thph npoAdBdTH ce hai b(hhh8 h c-hc chhobh (ro h ChC B'hCdX A(Ad (ro sd whhh8 wt ESAndpH sd x? dcnpH potobh, wh 3d cbohai a®epoai ROAIO, E(3 H( (AHd CYHAOCT H ChC 83HJHYH BTiCkAt AUrYKWhAl WT POp H3 H WT-Kp(CT AKCTOAI H WT np(A POCnOACTBd AIH. H BHA’kjfoAi rocnoACTBo aih h 3Annc 3d npoAdHfe Hd p8Kd >K8ndH XepiiH b(a awpw$(t chc cr(aYt(aY( Hd hak: [denii] den-hAdT awpw^(t h EdcfAYe BdTdjf h nhA8p( awpw^(t CTdp h 8 Tp-hPOBHi(i(, A8ittHTp8 ppdAidTHK h wt E8ah(i(ih, ©npt 1 Miho spătar 8 Trufanda vistier 8 Semnăturile sînt autografe. 447 www.dacoromanica.ro H GtAHM&I H Tat8a H GtAHMSa rpaAUTHK WT ^HfP’KIţlH H flJJfJKf MH03H CKIAfTfAÎf, bjki h( c8t nHca«H 3A"fc k'k cYw KHHra. Gira paah AM«X hm rocnoACTK© aih noMTfiurw npa&HTfA» recnoACTKA aih KSllAH $YfpA KfA AWrW^IT HKOJKt A* MO fCT cYtt KHUlf pfMfHO KfMHHO HA HMf AlipKO SA A^AHH8 A^K( A® K'k KfKM HM H CHHOKOAI HM H KHttfOM H fipfRHSMfTOM H WTHH-rOJKAO HinOKOAfBHMO, nopHSMO TOCnOACTKA AIH. GfîKf H CKIAPTIaYI nWCTAKAHM rOCnOACTKO AIH: JK8nAH XpHSt KfA AKOPHHK H HtfflAH ..-1 KfA AWriV^UT H JKSllAH AYhX’O KfA CflATAp H MgflAH TpS^AHAA KfA KHCTfp H JKgflAH ^iHHTPJK( KfA CTOAHHK H JKSflAH AHaAWHAH KfA K«AIHC H JKSllAH KoCTAH* AHH KfA nfXAPHHK H JKSflAH KoHAHAA KfA nWCTfAHHK. fl3 THprf rpAAIATHK KK HACTOAHYf POAA 8 Et$K8pfl|JH MtCflţA ijs«p8-ApYf KH AfHH, K'k A'KT icSpĂS. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toata ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Ileaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Fiera mare logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie un vecin anume Marco, fiul lui Slav, nepotul lui Tatul din satul Vulpeşti şi cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină, pe care a răscumpărat-o de la mătuşa sa Călina, din funia numită Băbenească, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege. Pentru că acest om Marco mai sus-scris, el a fost cnez cu ocina lui din Vulpeşti. Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, Marco, fiul lui Slav, nepotul lui Tatul, el singur a venit la cinstitul dregător al domniei mele jupan Fiera mare logofăt de s-a vîndut vecin şi cu fiii săi şi cu toată partea lui de ocină din Vulpeşti, pentru 3000 aspri gata, de a lui bunăvoie fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mîna jupanului Hera mare logofăt cu martori, anume: [Lepă] Lepădat logofăt şi Vasilie vătaf şi Pădure logofăt cel bătrîn şi din Tîrgovişte, Dumitru gramatic şi din Vulpeşti, Oprea şi Standul şi Tatul şi Standul gramatic din Fierăşti şi încă mulţi martori care nu sînt scrişi aici în această carte. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Fiera mare logofăt, ca să-i fie acest vecin mai sus-spus anume Marco de moştenire pînă în veci, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan....1 mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Trufanda mare vistier şi 1 Loc alb. 448 www.dacoromanica.ro jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condila mare postelnic. Eu Ghirghe gramatic în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna februarie 28 zile în anul 7137 <1629>. Arh., St. Buc., Condica m-rii Vieroş, ms. 710, f. 715—716. Copie; altă copie ibidem, ms. 479, f. 70v. Trad. ibidem, ms. 349, f. 293v—240. 231 1629 (7137) martie 1, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Nenciulşi fiului său Necula ocină la Ţigăneşti, în jud. Muşcel şi Pădureţi. f YHhaoctYeio EokYeio, h nptAOBpjro, iiokohhho/HS Iw Hahamii boeboaY. Aabat rocnoACTso m:\ cYio noBEAfcHYcE roenoACTBo a\h H’kHMKAOB h chh’b ch Hek8aeb h rac chhobh hx’j eahu,h hai Eoni a^ct>, iakojke c8t wmhh8 8 ceao 8 IţHrumtiH, WT C8ACTBO dl8lU H IlAAV’ WT <8HK8m CH, GtAHOB H BHTAHOB H GtOHKTiK I10A0BHH0 H WT ftlAA AU>TEpAA\ CH EoHKTiK IIAKHJKE nOAOBHHO, CTiC AMCTOBE H CKC AHBE3H H BE SA BOAYHH1X8 H WT CEA^AHtflE CEAOB, WT n8CB8AY, BApE EAHKA CE X^HT HSEpAT, IlOHEHtE cYlO KVUIE PEMEH8 WMHH8 8 CEAO 8 IţHfUIE(|lH EHAA ECT> HAU lipABA H CTApA WMHH8 H SA A'bAYHHO WT HAA 8HK8At CH HAI BHUIE IIHCAHH H WT SA npiiBO KpATMEA ch, Gtah h sa Eaahk8a, ui8p Gtahob. H btiC ap<*ukaah whh 8 chaoctYio. (I nOTOAt, K-KAA ECT BHA CTiAA, 8 AhHH POCnOACTBA At>H, BTi HA BTOpOE pEA8 SA TBCnOACTBO, A GtAH H Hek8AA, CHHli H’kHqiOAOB, W, kako ect bha haua h a*A4m ch Eohka wmhh8 8 IţHriiHEi|iH, kShho ckc epatY eh, Gtah h Kh, WH ECT CHIţH nptllIE TOCnOACTBO A1H KAKO HtCT EHA HAUA tetkaai ch Eohka, autepa HtHMiOAOK wmh c8ahx no npAB h no sakoh h ceai aaa roenoA-CTBO MH GtAHOB SAKOH S MErYAlUH A«BP H Aoa EorAiţH, bea Eaaaya h maa Eaaaya h WT KHU,EtpH, GtAHMIOA H WT IfHniHEipTH, Hfcr, <0KO>KE A4 3AKAET KAKO HtCT HMAA Eohka, autepa H-kHMiOAOB> wmhh8 8 IţHniHEtpH cac AP^sh epatY eh bhuje nHCAHH, HHJKE Aworo, HHJKE AUAO, HHHCE 3A nptKYlO. KE, KTiAA ECT HA AhHk H HA COpOK, A Gtah, wh Hfcrr Mornii a°h>hchiuh sakoha m sakaea hhkakoke, ah8 ect wctaa 29 29 — Documente — c. 915 449 www.dacoromanica.ro wt SdKOH. 1 BHAtjfOAi rocnoACTBO aih WEd A8a, whh ndKH>KC npi'HAfr 8 npSjf npiA rocnoACTRO a\h 8 RIAHKYh AHBdH, Ţipi ICT CKnptllil CI <3d AHIţ8 CKC HlK8Ad, CHHK HtHHIOAOB. H CHIţl nAdKdlUE CI HlK8Ad> nptA TOCnOACTRd AIH KdKO ICT RHA AKf 8HKOAI, Hd HAU 0TdH H KHTdH H HtCT WCTdA WT TtAOAl HJf KI CHHTi, HH?KE AM^i HH>KI HHKTO, pdSRt TTihYiO ABE RH8U,H>, Hd HAU HtHHIOA, Bdl|l H|K8aIB H 0TdH, EpdTHIA CH HtH-HIOAOB H M AP^HT WHH cYtO WHHH8 nptA rOCnOACTRO AIH 8 AHBdH, KdKO ICT BHA noKSnHA cYtO WHHH8, AIAd 0TdHOB, «HKOAI CH, WT K8A, Ul8p 0TdHOB WH CHU.I nptlUI TOCnOACTBO AIH, KdKO ICT BHA AM EHTdH, 8HKd HtHHIOAOB H EpdT IAHd BOdAd. H d nOCAt, BHA ICT CKTBOpHA 0TdH, BpdT-HIA HtHHIOAOB, TdKAlftKlHYl CKC IU8pOAI CH AP^HfdA cYlO WHHH8 WT AIAd EHTdHOB...2, 3d AIICTOKI. H R-KC APTk>HAA BIS npdBOCTYlO. OH, K8n-HO?KE CKC B"KC tAIH HKCTHTHAIrf npdBHTIAH TOCnOACTBO AIH H CKAI HCTIHCTBOBdA TOC-nOACTRO AIH B, AldTipd HtHHIOAOB, WHHHS 8 IţHr’KHElJIH CKC AP#SH EpdTY IH H KdKO (CT BHA X*AHA EAdHK8 HtHHIOA H WT K"K CHH8 CH, HlK8Ad, B'KCdJf. Td5KI ICT WCTdA IlAdHKSA WT SdKOH H WT C8>KAIA«X' C"KAI TOCnOACTBO AIH HtHHIOAWB H CHHS CH, HhKSAIR, tdKOWE te APIOKHT nOAOB, EohK-KB ndKHJKI nOAOBHHO, WT nSCB^AY d AP^Td nOAOBHHO Sd WHHH8 8 CIAO 8 EpdTHIA HtHHIOAOB H A<* B'K3AIIT> HOBIţYH WT TAI ICT BHA A^A, nOHIJKI dTdplHH HI HAIdA TplBO 3AE B*K <3IAIAI, I3K0 te npOAdBdET WHHH8. H WCTdA ICT 0TdH, EpdTHIA HtHHIOAOB WT> SdKOH H WT C8>KAIhY| WT AHBdH WT npiA TOCnOACTBO AIH H HTO JfOKIT BHA HIOA, te B8aY npOAdBdA WT AIAd HAI. (I HtHHIOA H CHH8 CH, HlK8Ad, W UlSpOAl CH, lÎAdHKSA, HtKorAd HtK h sdnHCl no cYio WHHH8, KO pi|lH AAA RTkCtjf KHHTH H 3d BHA CKTBOpHA WH CKC AdCKd CKAI H TOCnOACTBO AIH HtHHIOAOB H chh8 ch, aib, I3K02KI te C8t HAI WHHH8 A^AYhO HAI H B<*K W>)fdB8 CHHOROAI H BHOKOAI H nptRH»- WT KOTOHIAC HinOAtBHAlO, nopHSAlO TOCnOACTBO AIH. I Omis. a Loc alb. 450 www.dacoromanica.ro Gbkj 8r& ckcaTtmYh /)octYfpd RM rtWrWi|S{T. H Hd/Hdadp/H Z^SiMHTpS rpdAUTHK RTi rpdA B8K8pfl|lY] Altcfad A\dpTYt T AkHTv H WT flAAAtd AA?K( A° HHH'k Kt CtrO llHCdHYf TJMJHYf AfcTOAt, Kt AtT x3pî\3. f Kw YlAfgdHApS rwikwaa, mhaoctYw BojkYio rOCnOAHHK. Hw flAHâdHApS ROHROAd f Din mila lui Dumnezeu, şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă , ca să le fie ocină în sat în Ţigăneşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, din partea mamei sale Voica iarăşi jumătate, cu locuri şi cu livezi şi de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va < alege, pentru că această ocină mai sus-zisă în sat în Ţigăneşti a fost> ocina lor dreaptă şi veche şi de moştenire de la unchii lor mai sus-scrişi şi de la , în al doilea rînd de domnie, Stan şi Necula, fiul lui Nenciul, că a avut şi bunica lor Voica ocină în Ţigăneşti, împreună cu fraţii ei, Stan şi Vi, el aşa pîra domniei mele că nu a avut mătuşa sa Voica, mama lui Nenciul, nicicît am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Stan lege, 6 megiaşi, < oameni buni pe răvaşe domneşti, anume: din Bogaţii de Sus, Ion şi Dragoslav) şi din Bogaţii de Jos, Vladul cel mare şi Vladul cel mic şi din Chiţeşti, Stanciul şi din Ţigăneşti, Neag, înaintea domniei mele, că au fost doi unchi, anume: Stan şi Vitan şi n-au rămas din trupul lor , anume Nenciul, tatăl lui Necula şi Stan, vărul lui Nenciul şi să ţină ei această ocină înaintea domniei mele în divan, că a cumpărat această ocină, partea lui Stan, unchiul său, de la , cumnatul lui Stan, el aşa pîra domniei mele, că a dat Vitan, unchiul lui Nenciul şi o boală. Iar după aceea, a făcut Stan, vărul lui Nenciul, întocmire cu cumnatul său ţină această ocină din partea lui Vitan....1 de locuri. Şi a tot ţinut fără dreptate. lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea , mama lui Nenciul, ocină în Ţigăneşti cu ceilalţi fraţi ai ei şi că a umblat Vlaicul Nenciul şi de la fiul său Necula. Astfel, a rămas Vlaicul de lege şi de judecată «ii-naintea domniei mele din divan, că nu a avut nici o treabă. Şi am dat> domnia mea lui Nenciul şi fiului său Nicula, ca să ţină jumătate banii de unde i-a dat, pentru că agarenii nu au avut treabă aici în <ţară să vîndă odne. Şi a rămas Stan, vărul lui Nenciul de> lege şi de judecată din divan, dinaintea domniei mele. Şi ce va fi Nenciul, să fie vîndute din partea lui. Iar Nenciul şi fiul său Necula, cumnatul său, Vlaicul, vreodată nişte şi zapise pe această ocină, vor da în mîna lui Necula toate cărţile şi zapisele făcut ei cu înşelăciune <şi fără ştirea lui> Nenciul. < Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Nenciul şi fiului său Necula >, ca să le fie ocină, dedină, lor şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt. 1 Loc alb. 452 www.dacoromanica.ro Şi a scris Dumitru gramatic în cetatea Bucureşti, luna martie 1 zi şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dţimnezeu, domn» Io Alexandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Nămâeşti, II/6. Orig., hîrtie (37 X 30), lipsă o treime din mijloc, pecete timbrată. Cu o trad, din sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut completările. 232 1629 (7137) martie 2. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dima, State şi Zota, cojocari din Bucureşti, satul Putineiul, zălogit de Preda sluger pentru nişte cojoace de samur şi de jder. ţ AIhaoctTeio KojkYio, Iw] flAfâiNAPS koekoa<» h rocnoAHHiv cHHh noKOHHdro Iw. Haeaiii KOHKOAd. A>acuT rocnoACTKO a\h cYto nosfAtHi'H rocnoACTKd aui acestor cojocari, anume: Dima i State i Zota [den oraşul domnii măle, den Bucureşti, ca să fie volnici cu această carte] a domnii m£le] să ţie] tot satul Putineiul, den hotar pîn hotar, şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, să le fii lor de moşii. Pentru că acest sat fost-au de moşii al jupînului Predii slujer şi al fiiu-său Mihaiu postelnic. Deci au mersu Preda slujer, denpreună cu fiiu-său Mihaiu la aceşti cojocari, de au luat 2 cojoace de samur şi un cojoc de jder, drept 560 de galbeni. Deci bani n-au avut să dea, ce au pus acest satu Putineiul şi cu toţi rumânii zălog la aceşti cojocari şi au făcut şi zapis de la mîna Predii slujer şi a fiiu-său Mihaiu, la mina acestor cojocari şi cu multe mărturii, anume: jupan Stamatii biv vel portar i jupan Matheiu biv vel agă i Dumitru căpitanul i Staico clucer i Mihaiu cliucer, şi cu zi scrisă în zapis, cum să dea banii pînă la ohtovrie şi pîn la noimvrie. Iar să nu va da banii, ce va mai trdce de zi, iar aceşti cojocari, ei să ţii acest sat, să le fie de moşii, cu toţi rumânii şi, de le va fi voia să-l vînză, iar să fie volnici a-1 vindi, sau a scumpărară rumânii. Deci zioa au trecut şi banii nu i-aau mai dat. Şi am văzut şi domnii mea zapisul Predii slujer şi al fiiu-său Mihaiu postelnic, la mîna acestor cojocari, în care zapis scriiia pre tocmeală ce scrii mai sus. Drept acăia şi domnii mea, văzînd cum au rămas de cuvînt dat<-am> cartea domnii măle la mîna acestor cojocari: Dimei şi lu State şi Zotii, ca să fie volnici să ţii acest sat Putineiul, să le fie lor de moşii, cu toţi rumânii, iar să vor vrea să-l vînză, sau să scumpere rumânii, iar să fii volneci, păntru că aşa 16-au fost tocmeala şi au rămas de cuvînt. Deci de nimelea opreală să n-aibă. Hhako a* H-fccT, no pw rocnoACTBd a\h. 453 www.dacoromanica.ro HcnpaKHHK, cam pin rocnoAO’Ki aih. ■—'/'— IlHC M4PTHI R ARHH, A-kT x3pA3. Iw AaiSahapS rwikwaa, awaoctY» EojkY» roenoAHHK. Hw Aah34hap8 ROHBOAa 3>HHA KfA AWPW^fT. Muzeul Militar Central, 11/45. Orig., hîrtie (30 X 20,5), pecete aplicată în ceară roşie, căzută. Copie la Academia Republicii Socialiste România, DXLVIII/1, din 1836. 233 1629 (7137) martie 2. Alexandru Iliaş porunceşte unor megiaşi să aleagă părţile lui Ntcutaşi Stan din Ţigăneşti. t eptate, să nu care cumva să ascundeţi despre Necula, să daţi lu Stan, sau despre Stan să daţi Neculei, ci să ţie amîndoi înpreună toate părţile de moşie ale acelor unchi ai lor, cu vii, cu ce va fi fost, ca neşte fraţi, să nu se plîngă unul despre alaltu, că apoi veţi fi şi de praadă. Iar cîtă ocenă sau vie se vor afla vîndute numai de Stan fără ştire văru-său Nenciului, tatăl Neculei, să fie vîndutu de în partea lui, iar partea Neculei să o ţie deplen, că aşa i-am judecat domnie mea. Şi să fie volnec sluga domnie mde Necula Grama cu această carte a domnie mâe şi cu sluga domnie mâe, na ime....1 să ia răvaşul cel domnescu de jurători şi să ia ş-alte cărţi şi zapese de la Stan, ce va fi făcut pre acestă 1 Loc alb. 454 www.dacoromanica.ro ocină pre ascunsu şi să ia şi cărţile şi zapesele Vlaicului, care va fi făcut pre acestă moşiia ale unchelor Neculei şi ale lu 1 *. Iar de nu le vor da, să fie volnec sluga domnie xăle ce scrie mai sus să-i apuce să le dea fără voia lor, pentru că au rămas de lăge şi de judecată de în divanul domnie măle. Hhako a4 hict, no pm rocnoACTR4 avh. H HCnp4KHHK, C4AV p(M rOCnC>ACTK4 AVH. IlHC AVkC((J,4 M4PtY( K AkHH> KlL A-bT xâpÂS. f Iw HaiSahapS KWERWA4, avhaoctY» EojkYio rocnoAHHk. Hw Hah3ahap8 rohkoaa Arh. St. Buc., M-rea Nămâeşti, II /8. Qrig., hîrtie (29 x 20,5), pecete aplicată, căzută. 234 1629 (7137) martie 3. Moşnenii satului Clinceni vină 100 de stînjeni lui Badea daraban şi altora, drept 5000 de bani. t Adecă noi bătrînii moşîi de în satul Clincăni, anume: Stan i Păun i Radoslav i Zlati i Neagoe i Stan Schirlet i Măia i Roman, moştenii satului, scris-am zapisul nostru, să fie la mîna Badei dărăban şi la Radul cel mare şi Negoia8 şi la Căzan ot Văcăreşti şi la Neguci, cum să se ştie că le-am vîndut noi ocină şi moşie la satul Clincenii de preste tot hotariul stînjăni o sută, derept 5 000 de bani. Şi le-am vîndut noi acea moşie de a noastră bunăvoe, ca să le fie lor moşîe şi feciorilor ai lor. Şi aşa ne-am tocmit cu aceşti cumpărători, să vor vrea să vînză ei acea moşîe ori carele de în ei altu om niminea să nu aibă voe a cumpăra ci iar să o răscumpărăm noi moştenii satului. Mărturie: ot Jîgordii, Standul Scobală i Standul Baloescul, ot Floceşti, Moga i Danciul. UhC Ap4r»AVHp AWrWi|llT, AVbcElţA AV4PTYE 7 AhHH RTk AtT xSpitl. Academia Republicii Socialiste România MCDLXXXVIII/3. Orig., hîrtie (29 x 19,5), două peceţi inelare. Cu o copie. 1 Loc rupt. a „şi Negoia" adăugat cu altă cerneală peste „şi la Poica". 455 www.dacoromanica.ro 235 1629 (7137) martie 6, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Panaghia satele Mârceşti, Mătileşti, Măceşani şi altele. f eHhaoctYeio EojkYeio, Iw flneâdHApS BOEBOAd h rocnoAHH-K b-kcoh 3Eaiae J>rrppo-k/uxYhckoe, chh-k noKOHHHdro Iiv HaYihiii boeboaY- rocnoAcrso mh cYe hobeaehYe pocnoACTso mh CBkTkH eojkectbhTh MOHdCTHpn sosEAidro IldHdrYdi, hae>ke ect jfPdAi HKCTHOE SCIIEhTE EorOpOAHU,E H IVTU.8 ETSAUHd flHQHAI H B-KCkM HHOKOM, EAHU,H %HB8l4JH K"K IVEHT'kAH TOE, faKOWE Ad HM ECT Ck1îTOM8 AlOHdCTHpH BHUJE nHC CEAO EH-KPMEIJiYH BTiCHJf, CKC BTiCOAl Xc’TdPc’‘v' H CKC BEMHhYH H CKC B*kCOM Jf^A^KOM H EU-KtYaHIJiYH B’KCHX’ H /U’fcMEIUdHYH BTiCHJf H ^SHA’bHfH B’KCHX’ H K'KHH’kHYH E’KCHX’ H EpElţKSAEIJjYH BTiCHJf H «Ş-KA^OEIJiTH K’KCHX'. H IMK Ad ECT CBtTtH AlOHdCTHpH IldHdr'l'ia BHUJE nHC IVHHH8 8 CEAO 8 G'kKSrAHH B’KCdX’ AEAd OyAPEB EdHSA, IVT nOAlO H IVT UjSAId H IVT BOA H CKC BEHHHYH H WT CEAJAHIJIE CEAOB, IVT nOCBSAY, BdpE EAHKd CE X"THT H3KpdT IVT nO BliC p^pOAl, E>KE c8t cYe whhhe B'KC’kx’ b*k eahh xciT‘1P c-kc ceao eH-kpheiuYh. H BEMHHYH IVT iH’KTHAEIJlH \i CE 3HdET, nO HAU: Bp-KCPYfaH CKC CHHOBH EPO H IVT EpEU,K8AEl{JH, KEHHHH, Hd HAU: Kp-KCT’fc CKC CHHOBH CH H EoHKO CKC CHHOBH CH H Ap-KPdH CKC CHHOBH CH H EdAt «TKC CHHOBH CH H GtAHKSA CKC CHHOBH CH- H IUK IVT $-KA$OEI4JH Ad CE 3HdET BEHHHYH, Hd HAU: NtrOE H PdAyA CTvC CHHOBH HM. H IVT G*KK8iaHH, BEHHHIH Hd hau: fidAt H IIdCK8A, CHHH Kp'KCrYiaHOB, CTvC CHHOBH HAI. IIOHEKE cYe CEAd H IVHHHE H BEHHHH EJKE C8T BHUJE nHCdHH KHAH C8T 0\'APEB Kdu8A 3d A^A’IHO H 3d nOKSnEHYH. Td>KE, KliAd ECT EHA B1i AkHH nOKOHHHdPO jllHJfdHA BOEBOA, d ^'APt EdHSA, IVH ECT IVCTdBHA B"KCdJf AEAH ErO 3d WHHH8 H dlţHPdHH CB’bT’kH AlO-HdCTHpH IldHdrYia BHUJE P’kX’ H IVCTdBHA ECT H CEAO Al'KpMEIljYH CKC BEHHHYH H CKC B’KCkX’ X’CTdpOB'k BHUJE nHCdHH, EIJJHKE IVT npt>KAE EptAIE, ACHAEHfE ECT EHA JKHB H CKC ASUJS, nOHEJKE CHHH IVT TtAOM ErO HfcCT HAtdA. fl KTvAd ECT nOPHEET &Apt KdH8A 3d CdEAlO, B-K A^NH GhAIYiVH BOEBOAd, d OfAPt EdHSA, WH ECT EHA B’KS’KnHA TOrAd CKC BEAH TAdCHO KdKO Ad ECT cYH BHUJE pEHEHd CEAd H BEHHHYH H A^AYhE B’KCbjf 8 CB’kTd MOHdCTHpE IldHdrYM, d APS™ HHJfTO IVT CKpOAHHK ErO HHIJJd AIET’bjf Ad HE HAIdT. H nOrpEEHT T-kAOAl ErO 8 CBkTd AlOHdCTHpn BHUJE ptX- H BHAfcXOAt POCnOACTBO AIH H KHHr &APEB EdH8A, CKTBOpEHd CKC BEAHKOE KAET$0, KdKO ECT IVCTdA CKC I33HK EPO B'KCkX’ IVT’KHECTbYh 8 CB’kTd AlOHdCTHp, pdAY A^UJd EPO. (I KTO X«KET CE nOKSCHJf WT CKpOAHHKd ErO pd30pHTH CE HErOBd AVHAO H nOMtu8 H B"K3HAIdTH CE cYe A^AYhE IVT CB’kTd MOHdCTHpE, TOrO Ad ECT d$8pHCdH IVT IVTU.H, E?KE C8T B-K HhkYH. Kf HJf fCT AAA HASAA A^HH nifpeaH koîkoa, no cemp^eth &apeb eahSa, kil p$k8 epatoa» ch Eaaeb nocTfAHHK. H AOHfCHA fCT KfHHHYH KOTOpÎH C#T KHUlf pflfHH H nO EaA"k IlOCTfAHHK CKfAETfAYf 8 AHKAH, CE A'KIflfHYf, AA CKf AETfACTKSfT KpHK, lAKOJKf M STHKAfT SA KfMHHYf. Ta>Kf Klk TOM, rocnoACTKO MH CEA» PAfAAJf H CtJAHJf nO npaEAS H no 3AKOH, KSnHOJKf CEC KlkCHJfMH nOMTfHHAUl npAEHTfAYH POCnOACTEO MH H CEfA'kTfACTKOKAA fCT npfA rOCnOA* CTEO A\H 8 AHKAH H nOMTfHHHA\H npAEHTfAYH rOCnOACTKO A\H >KS(1AH Dana 6HB KfA AEOp-HHK H JK8naH XpHSA BfA AEOPHHK KAKO fCT EHA npOA\fHHA JÎAP'k EaH8A CEC BpATMfA CH ^,8MHTpS KAIOHAP WT E’EA'kHH, fIflfTKf WT AAEHO BptMf, Tfpf fCT AAA ^APt BA-h8A np-EB8 BpATHfA CH A8AWTPOB KAIOMAP CfAO FOAflJjYH, A ASMJTpS KAIOMAP, WH fCT AAA &AP*E BAH8A CfAO Aţ-EPHfipH, CfAO PAAY CfAO. H CEA\ HCTfHCTEOKAA TOCnOACTEO A\H CEC KlkC AHEAHOB, KAKO H'kCT EHA nOK8nfHYf CEC HOBIţH, AH8 fCl* EHA npO1HIO CfAO PAAY CfAO, HH>Kf C8T HAIAA TptBg EaA'k nOTfAHHK, BPAT &AP*B EAH8A, BrE3HA\ATH CH HOKIţH WT HAA KfMHHH, AH8 fCT JfOAHA CE Alkl(lfHYf, lAKOJKf fl,i HSKAAHT frO nO KfMHHH WT BfMHHAHYf. TaJKf fCT WCTAA KEMHhYh H EaA’k nOCTfAHHK WT 3AK0H H WT c8>KAEhTe wt nptA rocnoACTKO MH. H 83tpM rocnoACTKO MH K-ECkjf khhph wt p8K BfMHHHA» MTO fCT HMAA H PAAY KpHKOCTYlO HM, A POCnOACTKO MH R'EAOJKHJfOM rocnoACTKO MH no KfMHHH 8 TfMHHIţg. Hx ECT CEM AKAE KptAU. Gfro paaY MA*X c-em rocnoACTKA mh cstTtH mohacthp IlAHArYia khuie pemeha, IdKO/Kf AA M8 ECT CYlO CEAA H A^AYhE H KEMHHH EHIilE fMCAHH AtAÎHO Klk WJfABg H SKp-knAEHO H HE WT KOPOJKAO HfnOKOA'kEHA\0, nopHSMO POCnOACTEO MH. Ce?ke 8e8 h cbeaeteae nocTAKA-kEM rocnoACTKO a»h: >K8naH XpH3a keahkapo akop-HHK H JKSnAH $YEPA BEA AWrw+fT H JKSllAH Tp8$AHAA BEA KHCTYlap H AtHJfO BEA CflA-TAP H 3k^UHTPAKH BEA CTOAHHK H ^,YlAA\AHAH BEA KOMHC H KoCTAHAHH BEA nfJfAPHHK H ?K8nAH KoHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpaBHHK, JKSllAH <6Yfpa BEAHKYH AWrWiJiET. H HAnHCAX AS, ,A,8MHTp8 AOrO^ET, K-E HACTOAHH rpAAV EO\'K8pfl|lY, AVkCflţA AUp-0YE S AEHH H WT flAAAIA AAJKE A® HHH*k TEMEhYE A’kTOM, Klk A’kT x3pA3. f Iw (1ae3ahapS kwekwaa, amaoctYio Eo»Yio rOCnOAHHE. Hw flAH^AHAP» KOHKOAA t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Panaghia, 1 Omis. 457 www.dacoromanica.ro unde este hramul cinstitei uspenii a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Anthim şi tuturor călugărilor, cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Mărceştii toţi cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul şi Mătileştii toţi şi Măceşanii toţi şi Fundenii toţi şi Cîinenii toţi şi Breţculeştii toţi şi Fîlfoeştii toţi. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise, Panaghia, ocină în sat în Săcuiani, toată partea lui Udrea banul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, care aceste ocine toate sînt într-un hotar cu satul Mărceştii. Şi vecinii din Mătileşti să se ştie, anume Cîrstian cu fiii lui şi din Breţcu-leşti vecinii, anume Cîrstea cu fiii săi şi Voico cu cu fiii sai şi Drăgan cu fiii săi şi Badea cu fiii săi şi Stancul cu fiii săi. Şi iar din Fîlfoeşti să se ştie vecinii, anume Neagoe şi Radul cu fiii lor. Şi din Săcuiani vecinii, anume: Badea şi Pascul, fiii lui Cîrstian, cu fiii lor. Pentru că aceste sate şi ocine şi vecini care sînt mai sus-scrişi au fost ai lui Udrea banul de moştenire şi de cumpărătură. Astfel, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, Udrea banul, el a lăsat toate părţile lui de ocină şi ţiganii sfintei mănăstiri mai sus-zise, Panaghia, şi a lăsat şi satul Mărceştii cu vecinii şi cu toate hotarele mai sus-scrise încă de mai înainte vreme, cît a fost viu şi cu suflet, pentru că fii din trupul lui nu a avut. Şi cînd a pierit Udrea banul de sabie, în zilele lui Simion voievod, iar Udrea banul, el a strigat atunci cu mare glas, ca să fie aceste sate mai sus-zise şi vecini şi dedine toate la sfînta mănăstire Panaghia, iar altcineva din rudele lui nici un amestec să nu aibă. Şi s-a îngropat trupul lui în sfînta mănăstire mai sus-zisă. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Udrea banul făcută cu mare blestem, că a lăsat cu limba lui toată moştenirea lui la sfînta mănăstire pentru sufletul lui. Iar cine se va ispiti din rudele lui să strice mila şi pomana lui şi să ia aceste dedine de la sfînta mănăstire, acela să fie afurisit de 318 părinţi care sînt în Nicheia. <Şi am văzut domnia mea»1 şi cartea domniei mele în primul rînd de domnie pe aceste ocine mai sus-zise, cînd a fost cursul anilor 7125. Şi de atunci a tot ţinut sfînta mănăstire mai sus-zisă aceste sate şi ocine cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, părintele egumen Anthim şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Panaghia, ei au avut pîră înaintea domniei mele în divanul cel mare cu aceşti vecini mai sus-zişi. Şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau vecinii, că le-a făcut Udrea banul silă şi nu s-au vîndut vecini. Şi cîţi bani 1 Omis. 458 www.dacoromanica.ro au luat arvună din mina lui, încă i-au dat înapoi în zilele lui Şerban voievod, după moartea lui Udrea banul, în mîna fratelui său, Badea postelnic. Şi au adus vecinii care sînt mai sus-zişi şi pe Badea postelnic martor în divan, cu înşelăciune, să mărturisească strimb, ca să scape de vecinie. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi au mărturisit înaintea domniei mele în divan şi cinstiţii dregători ai domniei mele, jupan Papa fost mare vornic şi jupan Hriza mare vornic, că a schimbat Udrea banul cu vărul său, Dumitru clucer din Băleni, încă de multă vreme, de a dat Udrea banul vărului său primar Dumitru clucer satul Goleştii, iar Dumitru clucer, el a dat lui Udrea banul satul Mărceştii, sat pentru sat. Şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că nu a fost cumpărătură cu bani, ci a fost schimb, sat pentru sat, nici nu a avut treabă Badea postelnicul, fratele lui Udrea banul, să ia bani de la vecini, ci a umblat cu înşelăciune, ca să scoată el pe vecini de la vecinie. Astfel, au rămas vecinii şi Badea postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea şi toate cărţile din mîna vecinilor ce le-au avut, şi pentru strîmbătate domnia mea i-am băgat pe vecini în temniţă. I-am dat domnia mea să fie iarăşi vecini sfintei mănăstiri Panaghia cum a fost şi mai înainte vreme. Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei mănăstiri mai sus-zise Panaghia ca să-i fie aceste sate şi ocine şi vecini mai sus-scrişi dedină de ohabă, şi întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mar£ stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 6 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Nucet, VIII/9—11. Orig., hîrtie (42 x 28), pecete timbrată. Trad. ibidem. ms. 457, f. 71 v—72; altă trad. la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, ms. 27 654, p. 221. 236 1629 (7137) martie 20, Bucureşti. Vdrişte din Şirineasa se înfrăţeşte cu Sima dl doilea logofăt pe satul Foleştii de Jos, jud. Vîlcea. f Adecă eu Udrişte, feciorul răposatului Oprei logofăt ot Şărindasa, scris-am şi mărturisăscu cu cesta al meu zapis să fie de mare credenţă la mîna jupan Simei tvori logofăt şi jupîndsei Mărie logofet^sei, cum să să 459 www.dacoromanica.ro ştie că m-am înfrăţet cu dumnealor pre tot satul Doi Foleşte ot sudstvo Vîlcea, care sat n-au avut frate-meu Preda nici o treabă şi l-am răscumpărat de la frate-meu Stroe, derept doao sute de galbini partea lui cită i-au făcut să ţie dumnealui logofătul jumătate de satu şi eu altă jumătate de sat şi de ocină şi despre tot hotarul den cîmpu, den pădure, dentr-apă, den să-liştea satului, de preste toţi rumânie tot den dooa. Insă i s-au venit dumnâalui logofătului rumâni anume: Stoica cufrate-său, ficiorie lu Lazar, şi Stănilă cu ficiorie lui, Lepădat cu ficiorie lui, Matei, cu ficiorie lui, Stan Găbeace cu ficiorie lui, Ucea, ficiorul Surdului, i Dumitru cu ficiorie lui şi ficiorul lu Gaidar anume Iv,..1 i Vîlcul, feciorul Săracului, şi Stoica Genuneanul cu ficiori lui. Şi mi s-au venit mie rumâni anume: Radul Merăul cu ficiorie lui i Tatomir cu ficiorie lui i Dobrin cu ficiori lui, David cu ficiorie lui i Stoica, fratele lu Dumitru, ficiorul[i] Lăudătease şi Gligorie cu ficiorie lui şi un ficior al Săracului anume...1 şi alalţi rumâni, toţi cîţi să vor găsi scrişi în cărţile tătîne-meu cea de cumpărătoare şi de hotămiciune şi sînt răsfiraţi şi vom strînge tot să ne fie den dooa. Insă rumânii sînt aceştea: Datco cu ficiorie lui şi alalţi cîţi nu să află în sat. Iar să va fi vr-o scădenie au vr-o lipsă dentr-aceştie rumâni de sînt de faţă şi scriu mai sus ori den ceia ce vom să tragem ori den ceia ce sînt să fie paguba sau dobînda den dooa, şi la pîră iar den dooa. Iar cu viia de la Foleştie, cîtă lucreză acum şi cîtă au fost mai denainte vrăme şi de cumpărătoare şi cîtă au fost făcută de tată-meu, Oprea logofăt, şi s-au părăsit cum vin amîndooa văile den vîrfu şi cu tot pometul, cu livadea den vîrfu şi cu livadea pometului în vale şi alăturea pînă în cale, să n-aibă logofătul treabă, ce să fie a mea, că-i aleasă, izbrănită, a mea. Aşa m-am tocmit cu domnealor. Şi cînd m-am înfrăţit cu dumnealor, mi-i-au dat bani gata ughi 205. Insă au fost să le dau dumnealor 2 părţie de sat den Doi Foleştie şisărămîieu prea treia parte de sat, iar eu 2 rugat să facă pomană şi milă cu mine să ia jumătate de sat şi să-mi lase mie jumătate de sat 2tru căci le-am slujît şi sînt de mic pre lîngă dumnealor; au priimit jumătati de sat şi mi-i-au lăsat mie jumătati de sat den Doi Foleştie. Insă m-am prinsu cu această tocmeală cum do mi să tîmpla a chiltui şi c&alaltă jumătate de sat să n-aibă a întră nim£, nici frăţie mei nici alţi streini fără logofătul şi să aibă a-mi da pre acea jumătati de sat ughi 135. Iar să voi vrea să întorcu într-altti chip să ţie logofătul 2 părţi cum i-au fost a ţin6 şi eu 1. * * 1 Loc alb. * Loc rupt. 460 www.dacoromanica.ro Şi am făcut acest zapis cu această tocmeală de a mea bună voi, cu ştirea fraţilor mei Stroi i Pridei denaintea boiarilor divanului şi denaintea boiarelor de judeţu carii vor scrii mai jos şi vor puni peceţili. De care lucru am scris eu singur cu mina mea şi pui pecetea şi iscăletura ca să fi lucru stătători şi adevărat. Hhc 8 E$k$ph|ih, Mtenţa auptYi k a^hh, k-k it-kT *spA3. Hrizea vel vornic Papa vel logofet Udrişte logofet Şirinescu Vladu logofet Dumitraşco vel vistiiar Tpoixpavxctţ* 1 Ivaşco dvomic Costandin cluciar Gorgan spatar Socol pehamic Dumitru vtori vistiiar Para logofet mânu propria Paraschiva logofet Muşat vel suljer riavTiţ BicmapTis papxTipaţ2 Eu Mateiu aga Eu Gherghe postelnic ot Negoieşti Eu Staicu ot Ohabe Bunea Vîlcul logofet Dumitru căpitan Eu Mihaiu clucer Maxaioţ KXoux^iapri?3 * mânu propria ..........4 napxTipaţ8 Grama clucer Neagul vel aga Iane comis Stoica logofet Şerban logofet Eu Radul Măldărescul Stoica logofet 1 Trufanda 1 Iane vistier martor. * Matei clucer * Indescifrabil. * martor 461 www.dacoromanica.ro Mihaiu ot Morglavi Preda spatar Standul armaş , Udriste Năsturel > Dumit12 3 Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/IO. Orig., hîrtie (42,5 X 28), 33 peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 449, f. 212v—213 şi 719, f. 161—163. 237 1629 (7137) martie 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stanciu logofăt ocine cu vecini la Bujorani, precum şi ţigani. f /HhAOCtYEIO BoJKTEIO, îw flAfăAHAPli K0fK0AKOp4HH, Eli C8ACTRO EA’kMfc, 4AH AIA AP'fcrAHfK, METR’kpTAI’O AIA WT nOAlO H WT W3A\ H IVT ROA H IVT CEAAAHlfJE CEAWE, WT n3CE3AY, KAPf EAHK4 Cf JfTHT HSCpdT WT no RliC JfOTApOAl, 4AH IVT KoAP^A YIAEHMECK3, IVT H4A P'kREHHK IlHCKSnSAOR, nOHEKE ect noKSnHA CA3r4 rocnoACTBA a\h Gtahmioa AwrwijiET cTf rhuie pemiha wmhh3 wt haa Ap^raiu, A*Ki|ifPA nonER «I>p8>khhor wt Eokopahh, sa x7 AcnpH potorh h ckc SAnHC WT p8K4 EH, 34 npOAAHfE, CKC AfkHOrH CREAHTEAH H4nHC4HH 3 34nHC, no HAU: WT EdpOUI P'kMHHK, IIpOK4 np'kK’kAAK H Thh3 H IIaHIi AWrWljSET H WT EoKOpAHH, non Thh3 h nou ToyAop h Hek3aa h EdAt 41 dtdpiiH. H n4K aa ect CA3ro roc-nOACTRA AlH GTAHMIOAOR AOrOljlET WMHH3 3 rO>KOp4HH, 4AH A*A IIpYlR, A*hl|MPA A®-AIHTPOR lţ'KIA'K3> RliCAJf, WT nOAlO H WT UiyA» H I|1T ROA H WT CEAAAHI|IE CEAOR, WT n3CR3A"f, R4PE EAHK4 CE JfTHT riSKpATY WT no RlvC JfOTApOAl, nOHElKE ECT nO-KSnHA CA3r4 rOCnOACTRA aih Gtahmio AwrwijsET cYlO WMHH3 RHIUE nHC WT H4A UpTia, Alil(IEp4 A8A1HTPOR Uliiili8 WT EolKOpAHH, 34 xRT AM1PH TOTORH H C*kC SAnHC WT p3K4 EPO 34 npOAAHÎE, CKC AIHOrH CREAYtEaYE HAnHCAHH 3 SAnHC, nO ilME: WT EaTiAE-i|ih, Gtah Eakomea h wt Eohcopahh, PdAyA ESA'k h Eop*rfe h Îrah h Aaiiko h Baa-AyA IIptCEHli. H n4K aa ect cA3ro rocnoACTRA mh Gtahmioaor Aoro4uT eahh bemhh8 no hau A A\HTp3 AAAtYiaH H C-kC CKHORH CH nOHEHCE CE ECT npOAAA REMHH GTAHMIOAOR AWrW^ET, 34 xRl(8 AcnpH rOTORH, 34 CROHAI AOCpOROAlO H rkC 34nHC WT p3K4 ErO, 34 npOAAHYE, 1 Semnăturile sînt autografe. 2 Loc rupt. 3 Scris peste altă cifră răzuită. 462 www.dacoromanica.ro CKC CB(AYt(aY(, no HAI(: WT EoKOpdHH, H(K$AA H Gt4HMIOA Aor*KH H EA4AVa np-b-cwk h I'jkpYha h He8a h non ThhS h PaAya, chh"k Gtohk"kk AIokuj'kh. H naK Aa ict cayro rocnoACTKa aih GTawiiOAor Awrw+iT (ahh k(mhh8, no ham T8a®P h ckc CHHORH CH, HOH(>K( Ct npOA4A RfMHHK GtAHMIOAOK AWrWj|MT 34 HfrOBO A^EpOROAlO, 3a xr acnpH totokh h ckc same wt ptfca hau 3a npoAaHYe, ckc ckiaYtiaYh, Ha hau: wt Eoftopani, non ThhS h T»a<>P Awrw$tT h Gtahmio Aorui h EaAfc aA Alap-KH h Ibah h GapKf3, EpaT Ibah wt OatIîhh h (HhX’kha’k, chh’k A8k*kb h AIhX’kha’k, chh’k Gtahmioaor /Hokk'kk h wt fioftopam, non Herpe. H naK Aa (ct catJro rocnoACTsa aiui Gtahmioaor Awrw^fT wmhhS 8 Eoscopam, A*A KoCTaHAHHOK KTiCajf, WT nOAlO H WT UltJ/H H WT BHHOrpaA CKC BHH*KPHKI0A H wt cfAaAHipf, wt nScKSAÎ) sapt fAHKa ct j(tht HSEpaT wt no k*kc yoTapoAi, noH(-jk( (ct noKSnHA cAtJra rocnoACTsa aiui GTanmoA Awrw^fT cTio khuh pwnia wmhhS wt H4A AtSuia h wt H4A PaAa h wt Ha A,8aihtp8, sa x? acnpH totokh h kiapi sa KHH K H 3a AKf WK"K 34 KOCOK nOHMtt fpf (CT EHA npOA4A KoCT4HAHH R*KC A*a sa wmhh8 EojKopoR, a PaAa h AlSuia h A,8aihtp8, whh npoAaA wmhh8 Koct4hahh, wmhh8 paAY wmhhS h ckc same sa npoAaHY(, ckc cr(Aht(aYh, Ha haic wt Tokco-EtHH, Gt4h AlacT-b h wt Kakaaiuh, T8Aop h Kp'KCT'b h wt Eostopam, non Thh8 H E(pHHK4 AWrw4»T h RaaAyA h GapK(38. H naK Aa (ct cASro rocnoACTKa aih Gtahmioa Awrw^UT (ahh MHA'feA sa iţn-raHH, no ha\( PaAya iţuran h ckc aiţHraHKaai ch, na ham *Iok834 h (AHa A^il^pa na hai( Eosa, non(>K( c8t 3a np-bKYio wt na t*kct aih, no hau ASaiot’k. H npoAaA^X cYh bhuj( pimihh wmhh( h r(mhhh whh sa ceohai aoeporoaio b(s HHfAHa chawct, ckc 83hahY( s’KefcAt AMrYauiOAi h a BOAtpoAl wt rop hs a^a h wt WKp-KCT AMCTOAI H CKC 3anHC( 3d npOAAHY( CKC CB(AYt(aYh, K4K0 (CT RHUK nHC. G(ro paAY AAAoy rocnoACTBO aih CASro rocnoACTKa aih Gtahmioaor awpw^ct WT fio>KOpaHH, I3K0>K( Aa C8T HAI cYh KHUJf p(M(H( WMHH( H E(MHHH A^A^HO H K"K W-jfae hai h chhoboai h eh8koai h npl£RH8M(TOAi h h( wt Koro>KAo HinoKOAtsHAi, no-PH3Aio rocnoACTKa aih. Gbki 8e8 h cbiaYtiaYh nocTaKiijfOAi rocnoACTBO aih: stânan XpH34 b(a akophhk h KSnan Tfpa b(a Awrw$(T h >K8naH Tp8$ahaa b(a rhctYbp h KSnan AIh^o b(a cnaTap h jKSnan A8aihtpakh b(a ctoahhk h seSnan ^Y/Kauhah b(a koaihc h >K8naH Koctahahh b(a n(ppHHK h >K8naH Kohahao b(a nocT(AHHK. H HcnpasHHK, JKSnaH Y(pa b(ahkYh Awrw$(T. H HanHcaje 43, ,A,8aihtp8 rpaAtaTHK, b*k hactoahYh rpaAy ESKSpnpY, Aitcuţa AiapTY( 7 akhh h wt flAaAia Aa>K( a® HHHb t(m(hY( a^toai, k"k a^t x3pAs. f Iw flA(§4HAP8 BW(BWAa, aihaoctYio EojkTio rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Standul logofăt din Bojorani şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină 463 www.dacoromanica.ro în Bojorani, în judeţul Vîlcea, însă partea Drăganei, a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, însă din Codrul Albicescu de peşte Răvenicul Piscopului, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Stanciul logofăt această ocină mai sus zisă de la Drăgana, fiica popii Frujin din Bojorani, pentru 5 000 aspri gata şi cu zapis de la mîna ei, de vînzare, cu mulţi martori scrişi în zapis, anume: din oraşul Rîmnic, Proca pîrcălab şi Ghinu şi Pană logofăt şi din Bojorani, popa Ghinu şi popaTudor şi Necula şi Badea alMarăi. Şi iar să fie slugii domniei mele Stanciul logofăt ocină în Bojorani, însă partea Priei, fiica lui Dumitru Ţîţău, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Stanciul logofăt această ocină mai sus-scrisă de la Pria, fiica lui Dumitru Ţîţău din Bojorani, pentru 2 300 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna ei, cu mulţi martori scrişi în zapis, anume: din Vlădeşti, Stan Babocel şi din Bojorani, Radul Bule* şi Borcea şi Ivan şi Laţco şi Vladul Preasen. Şi iar să fie slugii domniei mele Stanciul logofăt un vecin, anume Dumitru Damian şi cu fiii săi, pentru că s-a vîndut vecin lui Stanciul logofăt, pentru 2 9001 aspri gata, de bunăvoia sa şi cu zapis de vînzare de la mîna lui cu martori, anume: din Bojorani, Necula şi Stanciul Logăi şi Vladul Preasen şi Gavriil şi Ibul şi popa Ghinu şi Radul, fiul lui Stoica Mocşăi. Şi iar să fie slugii domniei mele Stanciul logofăt un vecin, anume Tudor şi cu fiii săi, pentru că s-a vîndut vecin lui Stanciul logofăt de bunăvoia lui, pentru 3 000 de aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui cu martori, anume: din Bojorani, popa Ghinu şi Tudor logofăt şi Stanciul Logăi şi Badea al Marăi şi Ivan şi Sarchez, fratele lui Ivan din Olteni şi Mihăilă, fiul lui Duca şi Mihăilă, fiul lui Stanciul al Mocăi şi din Bojorani, popa Negre. Şi iar să fie slugii domniei mele Stanciul logofăt ocină în Bojorani, partea lui Costandin toată, din cîmp şi din pădure şi din vie, cu vinăriciul şi din vatră, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Stanciul logofăt această ocină mai sus-zisă de la Muşa şi de la Rada şi de la Dumitru, pentru 5 000 aspri gata şi 20 vedre de vin şi pentru două ocale de ceară, pentru că a vîndut Costandin toată partea de ocină a lui Bojor, iar Rada şi Muşa şi Dumitru, ei au vîndut ocina lui Costandin, ocină pentru ocină şi cu zapis de vînzare cu martori, anume: din Tocsobeni, Stan Mastea şi din Cacaleţi, Tudor şi Cîrstea şi din Bojorani, popa Ghinu şi Berinca logofăt şi Vladul şi Sarchezu. 1 „2900“ scris peste altă cifră răzuită. 464 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie slugii domniei mele Standul logofăt un sălaş de ţigani, anume: Radul ţiganul şi cu ţiganca sa, anume Ciocuza şi o fiică, anume Boba, pentru că sînt de zestre de la socrul lui, anume Lumotă. Şi au vîndut aceste mai sus-zise ocine şi vecini, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor şi a boierilor din sus, din jos şi dimprejurul locului şi cu zapise de vînzare cu martori, cum este mai sus scris. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Standul logofăt din Bojorani, ca să-i fie aceste ocine mai sus-zise şi vecini, dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Fiera mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XXXIV /40. Orig., hîrtie (43 X 29,5), pecete timbrată. Cu o trad. din 1785. 238 1629 (7137) martie 22. Petco şi Stoica din Cîineşti se vină rumâni, cu ocinele lor lui Sima logofăt. f Scris-am eu Petco, ficiorul Oprei de în Cîineşti şi eu Stoica, ficiorul lui Hîrs iar de în Cîineşti, acesta al nostru zapis la mîna jupan Simei logofătului, cum să să ştie că ne-am vîndut dumnealui noi de bunăvoia nostră, cu fămeile nostre şi cu ficiorii noştri, cîţi va da Dumnezău, cu moşiile nostre şi cu viile, cît să va alege parte nostră de în Cîineşti, derept aspri: Stoica 3 000 şi 15 Uni şi lui Petco, iar 3 000 şi 15 Uni. Şi cînd a făcut această tocmală fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de înprejur, anume: logofătul Diicul ot Mogoşani i Hriza vătaful de în Drăn-geşti şi Albul postelnic ot Argeş şi logofătul Nicula de în Tîrgovişte şi Cos-tantin şi Radul Stoinescul, Stangiul Cruceşatul i Stanciul Bălţatul, banul Ion; de în Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia, Stănilă, Radul Bidiviul, 30 30 — Documente — c. 915 465 www.dacoromanica.ro Nic'hifor, Opre, iar Opre, Radul, Standul, iar Standul Răul, Nicula, Gherghe, Mihăilă. H iihcjx' nwpAM itfTjp. IIhc Avkeftţa auT ici A<>hh, k"k act xSpas. Diicul. Standul. Costantin. Ion. Stoica. Necula. Radul. Hriza. Albul. Stănilă. Crucişat. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn,. IV/9. Orig., hîrtie (29 X 19,5), zece peceţi aplicate. 239 1629 (7137) martie 23, Bucureşti. Erina, soţia lui Ianiu roşu, vinde negustorului Isar Pepeno un loc de casă in Bucureşti. t Adecă eu Erina, muiarea lui Ianiu roşiul, înpreună cu feciorii mei Necula şi Despa şi Andreiu, scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis, să fie de credinţă la mînajupînului Isar Pepeno neguţătoriul, ca să se ştii cum i-am vîndut noi 1 loc de casă aicea în oraş în Bucureşti, derept 26 de galbeni şi jumătate, care loc iaste între Dumitru Cozl&ău croitoriul şi înntre Arvat şi înntre pimniţa lu Siman judeţul, lîngă uliţă, aproape de be-s&ica Ghiurmei banul şi m&rge locul în lungu pînă în Radul croitoriul. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea a tuturor vecinilor de în sus şi de în jos şi de pre înprejurul loculii, ca să-i fii lui moşie în veacu. Şi au fost la această tocmeală a noastră mulţi oameni buni, mărturii, anume: Lăpădat logofătul i Ianiu zugraf i Radul croitor de Bucureşti i Mixcea logofăt ot Jivi Vodă i Oprea logofăt ot Găur&ii şi Iştoc călăraşul i Tudosie de Bucureşti i Vuia i Antonie croitor i Dumitru croitor Cozl6ciu i Paraschiva croitor i Dobre cojocar i Necula şi mulţi oameni carii nu i-am scris într-acest zapis. Şi să aibă a-ş face şi cărţi pre loc. Aceasta am scris, ca să se ştie. Şi pentru mai mare credinţa pus-am şi pecetea noastră. Insă eu Andreiu ce sînt mai sus-scris n-am treabă cu acest loc, ce i-au luoat banii numai mama Erina şi cu fraţii miei Necula şi Despa, iar eu n-am luat un ban. IIhc A&hhtpS AwrwţfT 8 BskSpiijiT, M-bcftţj auptYi kt a^hh, kti a^t xspĂs. 466 www.dacoromanica.ro Insă să se ştii că au cumpărat acest loc de casă jupînul Isar Pepeno şi Ghinea cojocariul1 depreuriă acest loc, ca să, le fie lor de moşii în veacu. Eu Erina n-am avut pecete, ce am pus dăgetul cel mic. Lepădat logofăt2 Mircea logofăt ot Jivi Vodi2 Oprea logofăt Varzăr2 Eu Ghinea cojocar am loat ughi 10 pă parte-mi şi a ramas la jupunul Pa locul şi pentru credinţa îmi pui şi pecetea, f Martirii, eu Ghinea Mătracă. Dumitru logofăt2 Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/2. Orig., hîrtie (29,5 x 21), cinci peceţi aplicate. 240 1629 (7137) martie 24. Silion călugărul dăruieşte nepoţilor săi de soră ocină în Stoiceşti. 'f dăcă eu părintele Silion călugărul scris-am acăsta al mieu zapis, să fie la mîna nepoţilor miei dă soru, anume Neagul şi Albul3, ca să le fie ocină în Stoiceşte dă în funea Ionăască jumătate dă fună şi dă în funea Tătulească a triia partă şi dă în junea Bălotească, iar a triia partă şi dă în partea Drăghicească a patra partă dă ocină. Acestă părţi dă ocină că zic mai sus fost-au dă moşiia toati ală măle. Deci eu acuma la călugăriia mea şi la bătrîneţăle măle amu dat năpoţilor miei, ca să le 4 ocină şi moşie lor şi feciorilor loru şi năpoţilor lor. Şi dup-acăia, amil dăruit pre năpotu mieu Neagul, fără năpotul mieu Albul, cu partea me dă ocină dă în funea Climpucească oară cîtă să va alăge dă pre4tendinile, că cîndu au fost acumu, la năvoe mea a mă duce la Sfîntagura, iar năpotu mieu Neagul m-au dăruit cu 500 bani, iar eu încă l-amu miluit cu această dă ocină a mea partă, însă cît va alăgă acea partă Chiciul şi Stoica cu sufletele lor şi cu măntăle Corcomazului |jumătată. Şi păntru această jumătată dă muntă mi-au dat năpotul mieu Neagul un cal dă m-amuu dus la Sfîtagora. Iară cară pră urma mea se va amăsteca a spargă şi a strica tocmeala mea, acela omu să fie blăstimat dă vlădica Hristos şi să fie afurisit de 318 sveti oţi eje vă Năchiiu. 1 Cuvintele „şi Ghinea cojocariul" şterse cu o linie. 2 Semnătură autografă. 3 Cuvintele „şi Albul" sînt şterse. * Omis. 467 www.dacoromanica.ro Şi mărturiia: popa Stanciul de la B£ser6ca D£ o zi i Staico ciauşul i Dumitru vatah i Paraschiva, fecioriul armaşului Coman dă Piscuri. Hciihcjx A,#mhtp$ AwrwiJwT, Mtc«ţ4 amptîc icĂ A^hh, k-k Afcr xîipÂs. : ţ Din funea Ionească jumătate, de funea Tătu-lească a treia parte, den funea Bălotească a treia parte, den funea Drăghi-cească a patra parte, pre mina Albului şi a Neagului, iară den funea Climpo-nească, ce va zice ndnea Chiciul cu sufletul lui să fie pre mina Neagului, căce că m-au dăruit cu orece şi muntele Curmazul iară pre mina Neagului. Arh. St. Buc., A. N., CLXXIV/5. Orig., hîrtie (31,5 x 22,5), patru peceţi aplicate. 241 1629 (7137) martie 25. Dragotă Buzalău dă m-rii Argeş loc de casă în tîrgul . t Scris-am eu Dragotă Buzalău şi cu feciorii mie şe cu rudeli mdld, acesta al mieu zapis cum să se ştie că am dat la sfînta mănăstiri un loc den tîrgu să-şi facă sfînta mănăstiri o casă. Şe o-m dat de a nostră bunăvoe, păntru pomana. Şe cîndu o-m dat acestu loc ce e mai sus-scris pus-am şe mărturii, anume: Costea judeţul cu 12 pîrgari, şe jupunul Manol6 comisul şe Badea logofet şi jupunul Anghelet, popa Radul i popa Manea i popa Gherghe i Tudor den tîrg i Dumitru biv judeţul i Tuduran Tudurănescul i Dumitru i Neagoia al Velicâi. Acesta am scris. Şi păntru credinţa pusu-ne-m şe pecdţild. Şe cîndu am dat acestu loc fost-au egumen părintele Melintie năstavnecul sfintei mănăstiri. DhC AttCflţJ AUpTÎf KC AUJH, Kt AtT x3PA3. IlHC AWrwţfT. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXVII/4. Orig., hirtie (30 x 21), patru peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 168, f. 33. 242 1629 (7137) martie 30. Stan mazilul din Potlogi vinde lui Trufanda mare vistier ocină la Gostavăţu. t Addcă eu Stan mazîlul di Potlogi, scris-am acesta zapis.... cum să fie di mard cridinţă la mina jupan Trufanda vil vistieriu... pentru că i-am vîndut eu Stan mazîl doao funi di ocină di în Gostaviţu.... Gărdu... că au 468 www.dacoromanica.ro fost cupărat eu Stan acistea doao funi di o... la Gărdu, diriptu 2 400 di bani, iar acum eu li-m vîndut jupînului Trufanda vistier iar diriptu acei bani ci sîntu mai sus scrişi. Şi am vîndut numai ocina, iară eu şi ficiorii mei să fim în păci pintru rumânii. Şi mărturii: Paraschiva logofăt di Băteşti şi Bunea logofăt sinu Vîlcului logofăt i Sima postelnic di Jăgălii. IIhc /^oKpY Awrw+fT A\tceu,a auptYb  akhh, AtT xâpĂs. Az Stan mazîlu pentru credinţa am scris cu mîna mea. Paraschiva logofăt Bunea logofăt1 Muzeul Olteniei, Craiova, nr. 46. Orig., hîrtie (31 x 21), rupt, o pecete aplicată. 243 <1629 > aprilie 10. Barbul postelnic vinde lui Stoica logofăt Tărăceanul ocina sa din Tîrbăceni. ţ Eu Barbul postelnic de în Măneşti scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum toată partea meade ocină de în Tîrbăceni, însă a patra parte a mea, eu o am vîndut jupînului Stoicăi logofătul Tărăceanul, derept 25 de galbeni, ca să fie domnealui moşie cu pace, de niminea nici o bîn[tău]tuială să n-aibă. Scris-am eu, Ndnciul vornic ot Măneşti, cu mîna mea, m£seţa aprilie 10 dni. Mărturii să-şi pue minele: Stepan logofăt şi Cîrstea logofăt şi Şteful postelnic şi Ilie postelnic. Arh. St. Buc., M-rea Golgota, II/4. Orig., hirtie (31 x 21,5), pecete aplicată. Copie ibidem, mss. 228, f. 33v şi 230, f. 5. Datat după doc. din 1629 iunie 2. 244 1629 (7137) martie 30. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Pavlache fost mare comis satul Clejani, din jud. Vlaşca. Cu mila lui Dumnezeu, eu Alecsandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boerului 1 Semnături autografe. 469 www.dacoromanica.ro domnii mele jupan Pavlache biv vel comis şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui satul Clejani ot sud Vlaşca, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, din cîmp, din pădure şi din apă şi cu rumenii şi cu vadu de moară şi din siliştea satului dupretutindenea şi dă preste tot hotarul, oricît să va alege, din hotar pînă în hotar. Rumânii încă să se ştie, anume: Slavu cu feciorii lui şi Opriş cu feciorii lui şi Calin cu feciorii lui şi Fronea cu feciorii lui şi Neagu, feciorul lui Frăţilă cu feciorii lui şi Mihăilă cu feciorii lui şi Cîrstian, sinu Dragomir cu feciorii lui şi Tudor, sinii Crăciun, cu feciorii lui şi Neagoe cu feciorii lui şi Vlaicu cu feciorii lui şi Bolea cu feciorii lui şi alţi rumîni care vor fi fost de moştenire din Clejani. Pentru că acest sat Clejani, ce s-au scris mai sus, fost-au de baştină a lui Pătru spătaru, moşul Niculi postelnic, feciorul Badii ot Cocorăşti, încă mai denainte vreme. Iar după aceia, cît1 au fost acum, în zilele domnii mele, iar cinstitul boerul domnii mele jupan Pavlache biv vel comis, el au cumpărat jumătate de sat din Clejani şi cu rumânii de la Necula postelnic din Cocorăşti, du preste tot hotarul, drept 34 000 aspri gata, iar ceilaltă jumătate de sat din Clejani şi cu rumâni s-au cumpărat de la Preda spătaru, sinu Nicul logofătul, drept aspri gata 31 000, de au cumpărat satul deplin peste tot. Şi au vîndut ei însuşi de a lor bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor lor i a boerilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din prejurul locului şi dinaintea domnii mele şi cu zapise de la mîinile lor de vînzare la mîna jupanului Pavlache comisul, cu mulţi boeri mărturii scrişi în zapise, anume: jupan Papa biv vel dvomic, Hriza vel dvornic i Fierea biv vel logofăt i Ivaşco biv vel dvornic i Vladul vel logofăt i Trufanda vel vistier i Mihu vel spătar i Grigorie biv vel comis i Buzinca biv vel vistier i Ramandi comis i Neagul vel agă i Dumitru vistieru i Muşat vistieru i Vasilie biv vel agă i Costandin vel paharnic i Calotă biv vel armaş. Pentru aceia, am dat însumi domnia mea cinstitului boerului domnii mele jupan Pavlache biv vel comis, ca să-i fie satul Clejani ce s-au scris mai sus, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, moşie de baştină şi ohabnică, feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Hrizea vel dvomic i jupan Vlad vel logofăt i jupan Trufanda vel vistier i jupan Mihu vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i jupan Diamandi vel comis i jupan Costandin vel păhamic i jupan Condili vel postelnic. Ispravnic, Vlad vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în scaunul cetăţii Bucureşti, luna aprilie 10 şi de la Adam pînă acum curgerea anilor, 7137 <1629>. 1 în loc de: cind. 470 www.dacoromanica.ro Acest izvod s-au tălmăcit pe limba românească întocmai după hrisovul cel slovenesc la şcoala slavonească a sfintei mănăstiri Colţi de aici din Bucureşti de mine cel mai jos iscălit. 1797 avgust 17. Arh. St.. Buc., Condica moşiilor Clejani şi Căzineşti, nr. 1268 p. 2—4 Copie după traducere. 245 1629 (7137) aprilie 11, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş un loc de casă în Argeş, dăruit de Dragotă Buzalău. f dlHAocT'ftio Ecok'i'jw, Iui fTAEgdHAPt boekoaa h rocnoAiwk e-Kcorf s(AtA( £rrppo-KAAX'l'KCKOf, CHH-K BEAHKArO H np^EAdrArO llV HaYIAUI BOEBOAY. rOCnOACTKO AtH cTh noKfA'feuiH rocnoACTKA a\h ck^toaiS bokectbhYh aiohacthp soKEAtariv flprfui, haeike XPAAt HkCTHOE SCIlIHYl EoropOAHlţE H IVTlţS ErSAtEHA IIIeaEHtYh H K-kCtAt HHOKOAt, tAHIţH tKHBSipHX K-k IVBHTtAH TOE, I2K0IKE A<* ECT CK'bT'kH AtOHdCTHpH BHUIE p^X fAHH AtECTO 3A k8KIO 8 BApoUI tlpgEUJ, EAHKA CE XTHT H3SpATY. IlOHEIKE ECT TOTO AtECTO 3A (CkljlS, UIH ECT GHA 3A A^AIHO APar0T'KK GttedA'kS-AOB UIT fTpgEUJ. Ta>KE, KliAA ECT BHA CkAA, K*k ABHH rOCnOACTBA AtH, B"k HĂ TBOpOE PE A, A AP‘ir0Tt E83AA-k8A, WH ECT AM TOrO AtECTO 3d A«A' BHUIE nHC HA CBtTA AtOHACTHp flpgEUl, PAAY nOAVfeHA, I3K01KE Ai CkTBOpHT CB’tTA AtOHACTHp EAHA K-kipS. H BHA’feX0*" rocnoACTBo a\h h saiihc uit p8ka APar0T'KK BSsAA'kS ha cb-^ta AtOHACTHp BHUIE P'feX» C*kC AtHOSH A^BpE AlOAYH BApOUIAHH, CBEAYtEAYH, HAnHCAHH 8 3AnHC, no HAtE: KocTt c8Aiţ8 ckc by np-krapH uit BApoui flpgEui h eHahoae boaiwc h fiAAt AoroijsET h flHrEAETd h non PaaVa h non iHAHfc h non TiprE h T8aop uit nA3Ap h A8A\HTp8 BHB C8AU.8 H T8AOPAH T8AOp-kHECK8A H A8a'HTP8 H H-ferOE KEAHKk.B H ElţJHtKE AtHOSH A®KPJ AlOAYE CBEAÎTEAE, EtKE HE C8T BHA HHCAHH 3AE, B"k KHHrA CYH. Gsro PAAY, AAA»X C"kA\ rocnoACTBo AtH CBtT8A\8 SOJKECTBhYH AtOHACTHpH BHUIE nHCAHA, I3K05KE AA C8T TOrO AtECTO 3A BTilţlS BHUIE P^X A^AThO H B"k WXAB H 8Kpt-IIAEhYH, A SOJKECTBHYH HHOlţHAt 3A nHL|i8 H HE UIT KOrOJKA» HEnOKOAtSBHAt, nopH3AtO TOCnOACTBA AtH. 6e>KE 8k8 H CBEAITEaYh nOCTABHXOAt rocnoACTBo AtH : )K8nAH XpH3A BEA AKOPHHK h >K8nAH Baaava BfA Aivruii|iET h >K8nAH Tp8i(sahaa bea bhctYhp h >K8nAH eMhxo bea CnATAp H >K8nAH ^,8AtHTpAKH BEA CTOAHHK H >K8ndH ,â,YAAtAHAH BEA KOAtHC H >K8llAH KuiCTAHAHH BEAHkYh nEXApHHK H >K8llAH KOHAHAOX bea nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, >k8(iah Eaaava bea Auirun|iET. 471 www.dacoromanica.ro M lumca^ as, ,A,8mhtp8 rpaauTHK, k-k hjctoahYh rpaAV BUkSpiijith, Avkcfi^i anptbtYf Jf A>vhh h wt flA1 hramul cinstitei uspenii a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Melentie şi tuturor călugărilor, cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise un loc de casă în oraşul Argeş, cît se va alege. Pentru că acel loc de casă a fost de moştenire al lui Dragotă Buzalăul din Argeş. Deci, cînd a fost acum în zilele domniei mele, în al doilea rînd, iar Dragotă Buzalăul, el a dat acel loc de casă mai sus-scris la sfînta mănăstire Argeş pentru pomană, ca să facă sfînta mănăstire o casă. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la nuna lui Dragotă Buzalăul la sfînta mănăstire mai sus-zisă, cu mulţi oameni buni orăşeni, martori, scrişi în zapis, anume: Costea judeţul cu 12 pîrgari din oraşul Argeş şi Manole comis şi Badea logofăt şi Angheleta şi popa Radul şi popa Manea şi popa Gherghi şi Tudor din pazar şi Dumitru fost judeţ şi Tudoran Tudorănescul şi Dumitru şi Neagoe al Velicăi şi încă mulţi oameni buni martori, care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri mai sus-scrise ca să-i fie acel loc de casă mai sus-zis dedină şi de ohabă şi întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 11 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXVI/l. Orig., hîrtie, (30 X 21), pecete timbrată.. Omis. 472 www.dacoromanica.ro 246 1629 (7137) aprilie 12. Oprea şi Stanciu din Jugureni vînd lui Mogoş vătaf ocină şi vie. f Adecă eu Oprea de Jugurani i Stanciul scris-am acista al nostru zapis, să fie de credinţe la mina vătahului Mogoş, cum să să ştie că i-am vîndut 1 pogon di vie şi o cizvîrte, derept 450 di bani gata. Şi i-am vîndut acist pogon di vie şi cu o jumătate de st^njini di ocină din cîmpu şi din pădure şi din apă, dispre tot hotarul, însă di în mlacă pînă în vîrful Pietrii, di a noastră bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor. Fost-au şi mărturii din fraţii noştri cînd am luat banii, anume: Novac ot Jugurani i Lupul iuzbaşa i Danciul logofet ot Pîrîiani i Spiridon logofet. Acista scriim şi mărturisim cu acist zapis al nostru. IThc Mtctiţa anpHAYf £y A*»hh, aIjt xipÂI. f Eu Stanciul. ţ Oprea. Danciul logofet ot Pîrîiani Eu Spiridon logofet Lupul iuzbaşa Stanciul logofet Pis az Isac1 Arh. St Buc., A. N., CIX/4. Orig., hîrtie (31 X 25), pecete aplicată. EDIŢII. Ghibânescu, Documente, 1. 247 1629 (7137) aprilie 12, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte unor megiaşi din Caraula ocina lor, deoarece ei nu s-au vîndut rumâni lui Mihai clucer Coţofeanul. f /HhaoctY» EojkYio, Îw drtegdHAPoy KOfKOAd h roenoAHH-h k-kcoh stAtAt £rrppo-kaaxYhckoi, CHHik KfAHK^ro h nptAOEparo, noKOHHdro Iw Hahaui koikoaa- A‘,k4T ro_ ciioactko aih cYt nos(A(HY( rocnoACTKO ami wk(aish a»aY AUrYtauiH, Hd ha«: ©TdH dlfXfAHHiil}rt h TAHropYf, 3fT dle»TTwK h GOnpHUi h GOnp-t rma h doynSAenSA h chh*k noncK Gas» ivt KapaSAd h ckc chhobh hx, {ah iţeai fior-k a^ct, QKoau aa c^t ha\ ivmhhS 8 KapaSaa, k-k cSactko flţtx, 4ah ttvmYi hhxhh amh 3a wmhhS 1 Ultimile cinci semnături sînt autografe. 473 www.dacoromanica.ro IVT nOAlO H WT UjSMA H WT BOA H IVT BHHOrpdA H WT CEAAAEIfiE CEAOR, WT nOCR8A, RApE EAHKA CE JfTHT H3BpAT WT nO K"kCOA\ ^OTApOM, fi,d C8T A\HpHO WT R'k BOAk-PHH-K rOCnOACTKO AIH AIhX’AKB KA8MAP WT KoiţOjJstHH, 3AHEJKE ECT HErOBA CTApA H npABA WMHH8 H SA AtAEHS. fl nOTOM, K'kAA ECT BHA CEAA, R'k A^H rOCnOACTRO A\H, A AP83H CEAQHH WT CEAO WT KApASAA, WHH npOA^A^UJE CE B'kCHX REMHHH BOA’bpHHS rOCnOACTRO AIH AlÎH-JfAWR KAlOMAp KoHOjjitHSA, A CYh BHUJE pEMEHH HMEHHTH AJOAYE, AWYhIIJH WT KApAgAA, WHH HE CE C8T (lpOAAAH REMHHH EMhXAIOR KAlOMAp, HHJKE no WHH, HHJKE WMHHE HM, AH8 ECT WCTAAH KHE3H CkC AEAOBE HA\ 3A WHHH8, AH8 8BOHAH CE AA HE REMHHSET; TAJKf ect npHUJEA nptA rocnoACTRO a\h oy beahkYe ahbah, KSnHo c-kc EMhxaio kaiomap, tepe C8t CKA3AAH H CREAtTEACTRORAAH ECT H Mh^AW KAlOMAp, WH CAM Oy AHBAH npEA rocnoACTRO AM, KAKO cYh MAOBEtţH HfcCT E’kSHMAAH WT HErO HH EAHH HOElţS, HHJKE CE C8T npOAAAH REMHHH, HHJKE WHH, HHJKE WMHHA HA\, AH8 ECT WCTAAH KHE3H R'k CEAO, CKC A'feAORE HX 3A WMHH8. Tea\ paaY, rocnoACTRO mh CkTRopHA ha\ c8t cYio KHHrS rocnoACTRA a\h ha p8-KAA\H HX H AAA®X POCnOACTRO A\H GtAHOR AlEXEAHHlţSA H TAHropYER, 3ET /lÎEWWT'kR h GOnpHUJ h COnpEB Thha h flSnSAEtţSAOB h chhtiRom non Garhe, hkojke aaX AP^ht HHXHE AEAH 3A WMHH8, CkC ACBpOAHpHO WT R'k IMhXAIO KAlOMAp H AA C8t HM WMHH8, AtAHH8, KAKO ECT BA A H WT nptJKAE RptME. H nAKH M ect TAHropYER, 3ET EllElOWT'kR, WMHH8 8 K8k8I3HH, I3K0JKE ect no-AAt C-kC WMHHA WT KAPA8AA, AAH Af AEAOBE HM SA WMHH8 eIÎHXAIOK KAlOMAp KoHO^tHSA, A AEA EHeIOTIvR, TECTOM TAHropYEB, WHA ECT WCTAAA HEnpoAAAHA H H-kCT 83HAUA HOBtţH. Gkt AETEACTRORAA ECT TAHropYE CkC A\H03H A®&PH AlOAY H WT IlAEHHtyk, HA HM-k : IţHr'kH'fcA'fc H JJlOPKA H OptţAH, KAKO H"fcCT nOKOyn IA |Mh-XAIO KAlOMAp AEA EHeIOTIvR. Gsro paaY, AM®X ctvM rocnoACTRO a\h wbea\3h aioaYe wt Kapa8aa bhuie pemehYe, BKOJKE AA M8 hm WMHH8, A^AHH8 HA\ H CHHOROM WMHH8, A'kAHHS H R'k WXAB8 CHHOROA\ HBH8K0/HH np-kRHSMETOM H HH W KOrOJKAS HEnOKOAEBHMO, nop-!3MO TOCnOACTBA A\H. Gejke 8bo cbeaYteaYe nocTABHX rocnoACTRO aih: JKSnAH XpH3A bea akophhk h jkSiiah Baaa8a bea Awrw^ET h »8nAH Tp8e|iahaa bea khctYhp h >K8nAH AJhxSa bea CnATAP H >K8nAH ^,8a\HTPAKH BEA CTOAHHK H JKOynAH ^.YtaAVAHAH BEA KOAtHC H JKOynAH KoCTAHAHH BEA nEXAPHHK H JKOynAH KoHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpARHHKS, JK8nAH HaAA8A REA AWrWjjlET. H HAnHCAX A3, GoAPE rpAAIATHK, R'k HACTOAHH rpAAy Oy BoyKOypEI|lE, A\tCEHA AnpEAYE Ry AKHH, WT flAAAVA AC HHH-k TTvMEhYE R'k A-kTOAt, R'k A-kTO x3pA3, WT POJK-AECTBO XpHCTA, x^fK0, f Iw flAEgAHApS bwerwaa, mhaoctYio EojkYio rocnoAHHh. 474 www.dacoromanica.ro Iw tlAHăaHAP» kohkoaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni megiaşi, anume : Stan Mehedinţul şi Gligorie, ginerele lui Meiotă şi Opriş şi Oprea Ghina şi Lupuleţul şi fiului popii Sava din Caraula şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Caraula, din judeţul Mehedinţi, însă numai părţile lor de ocină, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, să fie în pace de către boierul domniei mele Mihai clucer din Coţofeni, fiindcă este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar alţi săteni din sat, din Caraula, ei s-au vîndut toţi vecini boierului domniei mele, lui Mihai clucer Coţofeanul. Iar aceşti mai sus-zişi numiţi oameni, megiaşi din Caraula, ei nu s-au vîndut vecini lui Mihai clucer, nici pe ei, nici ocinele lor, ci au rămas cnezi, cu părţile lor de ocină, ci s-au temut să nu-i vecinească; aşa dar, au venit înaintea domniei mele în marele divan, împreună cu Mihai clucer, de au spus şi au mărturisit şi Mihai clucer singur în divan înaintea domniei mele, că aceşti oameni n-au luat de la el nici un ban, nici nu s-au vîndut vecini, nici ei, nici ocina lor, ci au rămas cnezi în sat, cu părţile lor de ocină. De aceea, domnia mea le-am făcut această carte a domniei mele la mîna lor şi am dat domnia mea lui Stan Mehedinţul şi lui Gligorie, ginerele lui Meiuotă şi lui Opriş şi lui Oprea Ghina şi lui Lupuleţul şi fiului popii Sava,. ca să ţină părţile lor de ocină cu bună pace de către Mihai clucer şi să le fie ocină, dedină, cum a fost şi mai înainte vreme. Şi iar să-i fie lui Gligorie, ginerele lui Meiuotă, ocină în Cucuiaţi, căci este alături cu ocina din Caraula, însă partea socrului său Meiotă, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vii si din vatra satului, de pretutindeni, de peste tot hotarul oricît se va alege, fiindcă este ocina lui dreaptă, de la socrul său, Meiuotă. Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar satul Cucuiaţi, ei s-au vîndut toţi vecini, cu părţile lor de ocină lui Mihai clucer Coţofeanul, iar partea lui Meiotă, socrul lui Gligorie, a rămas nevîndută şi n-a luat bani. A mărturisit Gligorie cu mulţi oameni şi din Ple-niţa, anume: Ţigănelea şi Giurca şi Oprea Forţau, că n-a cumpărat Mihai clucer partea lui Meiotă. De aceea, am dat şi domnia mea acelor oameni din Caraula, mai sus-zişi, ca să le fie ocină, dedină lor şi fiilor, ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 47S www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Mihul mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 12 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Biblioteca Centrală de Stat, CXXXVI/1, Orig., perg., pecete căzută. EDIŢII . S 1 a v şi t r a d. Fotino, Documente, 308—311. Trad. Nicolaescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 150—152. 248 1629 (7137) aprilie 13. Bîldea şi Stanciu vînd lui Spida ocina lor din Cioroiaşi. f Adecă eu Bîlde i sinevi ego scris-am zapisulu nostru la mîna Spidei ca se-i fie de mare credinţe, cum se se şte că i-am vîndutu a patra perte de fune de Cioroiaşi, preste totu hotarulu, de în hotaru pînă hotar şi de în se [se]lişte satuliui. Şi i i-amu vîndutu de a meh bunăvoe dereptu ughi 5 şi 50 de bani, eu Bîlde i Stanciul i sinove ego i-am vîndutu fără nici o gîciavă acestă pămîntu de în satu de în Cioroiaşi, ca să fie moşie ohab-nică la mîna Spidei şi lui şi ficiori lui şi nepoţilor lui. Iar carele se va scula de nemul Bîlde şi de alu Stanciului, să fie procleţi. Şi cîndă i-am vîndutu au fostu mulţi megiiaşi, anume: Milce [c] Cră-ciună i Stănislav i Barbul alu lu Căzanu i Bogdană alu Cîrstei i Moş alu lu Şerbu şi Stanciul Cernescul i Văsii stegariul i popa Gruia i popa Petco i Todoră. Şi pătru credenţa ne-m pus şi peceţile. IIhc Mtenţa anpYnîf Fy a^hh, ktv xâp/is. Eu Milcea. Crăciun. Stănislav. Eu Bîldea. Popa Grue. Popa Petco, 476 www.dacoromanica.ro Standul. Văsii stegar. Barbul. Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XXIX-his/2. Orig., hîrtie (32 X 21,5). Copie din 1786 la Academia Republicii Socialiste România, CMLXXVI/472. 249 Ivaşco cumpără de la Dumitru locuri la Ţigăneşti. f Să se ştie cum au cupăratu Ivaşco viia dda Dumitru feciorul B [a]ratului, cu 2 locure: 1 în sus, altul în jos, dăriptu 950 d4 bani. Mărturi: Boncea, Haţaghiul, Patru, Balea. Ivaşco cumpără de la Neagoe şi de la Stan vie şi locuri la Ţigăneşti. I Să se ştie cum au cupăratu Ivaşco viia d&aNegoe Policie, d&răptu 1070. Şi au mai cupăratu d&a Stan[n]ciu Bîră 6 locure în cîpu şi selişte d£ satu, d4r4ptu 700. Măturie: Bonce şi ginerdli Bonei, Pr£da şi Pătru şi Oprea şi Haţaghiul. Mih <ăi>lu. t HmC AVkC«ţ scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la nuna jupînului Trufanda vel vistiiar, cum să se ştie că am venit noi toţi de ne-am vîndut jupînului Trufanda vel vistiiar, să-i fim rumâni, cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină cîte am avut, şi de moşie şi de cumpărătoare, de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi de în şăzutul satului, cu tot venitul, de pretutindinilea, cît se va al£ge, de în hotar pînă în hotar, însă pre nume cum ne scriem noi într-acest zapis, anume: eu Ganea de în Negraşi cu 1 fecior, anume Calin şi cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu, za 8000 aspri gata; şi eu Muşat, feciorul Radului, cu 3 feciori, anume Muşat i Radul i Ion şi cu feciorii cîţi ne va da Dumnezeu, za 4700 aspri gata şi eu Vîlcul, feciorul Oanei.cu 2 feciori, anume Soare şi Dragomir şi cu feciorii cîţi ne va da Dumnezeu, za 4300 aspri şi eu Stan, feciorul lu Şerban şi cu feciorii ce-mi va da Dumnezeu za 3400 aspri şi eu Naniia cu feciorii ce-mi va da Dumnezeu, za 3400 aspri; Oprea1 şi eu Stoica, feciorul lu Neag de în Răuzeşti, cu 1 fecior, anume Neag şi 1 Cuvîntul „Oprea", adăugat ulterior cu altă cerneală. 478 www.dacoromanica.ro cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu, za 4000 aspri gata ca şi eu Fătul, fratele Stoicăi, feciorul Iu Neag, cu feciori ce ne va da Dumnezeu, za 4000 aspri gata; Calin1 şi eu Dragomir, feciorul lu Ion de Răuzeşti, cu feciori ce-m va da Dumnezeu, za 4000 aspri gata; Stoica 3000 aspri1. Pentru că noi aceşti nume de oameni de în Negraşi şi den Răuzeşti, cîţi sîntem mai sus-scrişi, fost-am toţi megiiaşii cu ocinile noastre de moşie, de stremoşie, încă mai denainte vr&ne. Iară după acdia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru lu Alixandru voevod, feciorul lu Iliaş voevod, iară noi am venit toţi în divan înaintea domnu nostru şi înaintea tuturor boia-rilor, nesiluiţi de nimenilea, de ne-am vîndut noi rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre jupînul Trufanda vel vistiiar, de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, za....2 de galbeni gata, cum mărturiseşte şi mai sus, cu ştirea a tuturor megiiaşilor de sus şi de jos, ca să-i fim noi rumâni de moşie, lui şi coconilor, în veac. Şi am luoat noi toţi banii deplin de în mîna jupînului Trufanda vel vistiiar de în divan, în mîinile noastre, cineşi pre capetele noastre şi pre feciorii noştri şi pre toate moşiile noastre. Şi au fost mărturie diregătorii domnu nostru, mari şi mici, anume jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i Papa bivşeh vel dvornic i Ivaşco dvornic i Aslan dvornic i Miho vel spatar i Gligorie biv vel comis i Buzinca vistiiar i Dumitru vistiiar i Muşat vistiiar i Costea sluier i Costandin vel peharnic i Neagul vel agă i Calotă biv vel armaş i Ivaşco dvornic Bălotescul i Stroe logofet ot vistiar i Andreiu iuz-başa i ot Epureşti, Necula peharnic i ot Izvora, Tuduru comis Ştirb&u i braţ ego Harvat spatar i ot Răteşti, Muja i să bratii ego Tudor i Albul i Antonie i ot Brătiiani, Marco peharnic i Stoica logofet i Bunea logofet i Paraschiva logofet şi mulţi boiari. Aceasta mărturisim să se crează. IIhc Acn-hA^T aopo+it S E$K$pli(iH, M'kcfu.a anpHAVf K a^hh, k% atT xspîts. NeicouAu3 Hrizea vel dvornic Vladul vel logofet Papa biv vel dvornic Ivaşco dvornic ActAuv repoiv Bopvucoţ4 * * Mi^oţ aittnapT\qs Gligorie comis Buzinca vistiiar Muşat vistiiar KovaravtTivoţ psyaq naxapvr\Koq9 Eu Tudor comis Ştirb£iu t Neagul vel agă Marco peharnic f Antonie Ivaşcu, braţ Mujei Stroe, sinii Ferea logofet 1 Cuvintele „Calin" şi „Stoica 3000 aspri", scrise ulterior, cu alta cerneală. 2 Loc alb. 3 Necula 4 Aslan fost vornic 3 Miho spătar * Constantin mare paharnic 479 www.dacoromanica.ro Eu Costea slujer Stoica logofet Dumitru vistiiar Bunea Vîlcul logofet Paraschiva logofet1 Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 27 431. Orig., hlrtie (42 x 28), 20 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 27 653, f. 2v. 253 1629 (7137) apriUe 20, Voinea, fiul lui Balotă, vinde lui Sava postelnic moşie în Trestiani. t Adecă eu Voini, sinu Balotă ot Trestiiani, scris-am zapisul mieu, ca să fie de bună credinţă la mina dumnealui Savei postelnic ot Stănceşti, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui moşie la Trestiiani de la Cîmpu care să chiamă la Ratina, din Jos de Inoteşti. Şi amii vîndut partea de un moş de preste tot hotarul a patra parte, păntru că au ţinut tată mieu Balotă ţ>art£ de un moş singurii. Deci mie trebuîndu-mi bani şi fiindu-mi nevoe, m-am tocmit cu dumnealui, cu Sava postelnic, de i-am vîndutu aceasta moşie drepţii bani gata ughi 14 pol. ca să fie dumnealui moşie stătoare în văci, dumnealui şi ficiorilor dumnealui, nepoţilor i strănepoţilor, cîţi Dumnezeu i va dărui. Şi am luat aceşti bani ce scrie mai sus toţi gata în mîna mea. Şi amu vîndut această moşie de a mea bunăvoe, nesilit de nimă şi cu ştirea totororu vecinilor din sus şi din jos. Şi cînd s-au făcut acestu zapis fost-au mulţi oameni buni moşneni mărturie, care-i vor pune mai jos degetili şi iscăliturile. Şi pintru mai adevărata credinţă, ne-am pus şi noi dăgetili şi iscăliturili, ca să să crează. Aprilie 20 dni, leat 7137 <1629>. Voini, sinu Balotă, f Negre ot Trestiiani, martor, f Mihai Ghiuleş, mărtorie. f Eu Cîrjan ot N6govani, martor. Dragomir Cîrjă ot Trestiani mărturie, f Gherghe Ghiuleş martor, t Neagoe bl Trestiani mărturie. Tudor Boli. Dum martor. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LX/1. Orig., hîrtie (31 x 21,5). Copie ibidem mss. 130, f. 215 şi 132, f. 35. 1 Semnături autografe. 480 www.dacoromanica.ro 254 1629 (7137) 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocine şi vecini, precum şi vii in satele: Timbureşti, Bueşti, Slănic, Cîrstieneşti şi Scurteşti. De asemenea, mai multe sălaşe de ţigani. ţ /MYaoctYeio Eojki'eio, Iu? HasSahapS boeboaa h rocnoAHHE b,kcoh 3Ea\a( Xrrppo-EAAJfYHCKOE, CHHTi BEAHKArO H nptAOSparO nOKOHHHArO Iu? HaYAUJS BOEBOAA. AaKil'r rocnoAcrso aah cYw noKEAEiiYE rocnoACTKO aah K'bpNOAA EOA-bpHHS rocnoACTBA aah >K8naH ASaihtp# A8A£ck8a etopYh ehctYqp h cec chhobh ch, eahu,eaa fiorii 4APOBax iakome Aa AA8 iCT U?MKH8 H EEMHHH Eli CEAOy TliA\B8pH4JTH Eli CSACTEO MaOAA , AAH AfAO JK8nAHHU,£KH HtKUifEH, CfCTpa IIpfAtKH nOCTEAHHK H APoc8awrh> CHHH PaA8AU?EH nOCTEAHHK U?T fiAAOAAHpEl|IH, A^O EH ETiCA^ U?T nOAlO H U?T W8AAA H U?T BAATO H CEC EEHHHYH KOAHU.H C8T 3a A'feAHHS, Ha HAAE...1 H CEC CHHOBH CH H U?T CEAAAHIJIE CE AU? EH, U?T nOCE8A( H U?T HaA ETiCOAA yOTApOAA, EAHKA CE XTIT HSBpaTH, l)OHE}KE ECT flOKSflHA BOA'kpHH rocnoACTBO aah >K8naH A8a\htp8 ehctYqp cYe avmhh-e h eemhhh, AK8na-HHU.EBH HtKUlEEH, U?T HAA BPAtYH EH IIpEAA nOCTEAHHK H U?T ,A,pOC8A, CHHH PaASAAVEH nOCTEAHHK U?T fiAAOAAHpEl|IH, SA xE^Y ACnpH TOTOEH H CEC SAnHC U?T p8K8 HAI 3A npOAAHYE H CEC AAHOSH BOA'bpH CBEAHTEAYH, HAnHCAHH 8 SAnHC. H I1AKH5KE A<1 ECT BOA'bpHHS TOCnOACTBO AAH JKSnAHS 4,8AAHTp8HH KTOpYH BHCTYlap WHHH8 8 fi8El|IH, U?BaHE AtAa PaA8AU?EH, CHHTi AoKpYH, K-Ecax, ÎT 3A CEJKEHH U?T nOAlO H U?T I1|8AAA H U?T EOAA H U?T CEAAAH141E CEAU?BH, U?T nOCfiSAE H U?T no EliC JfOTApOAA, EAHKA CE XTlT HSBPATH, nOHEJKE ECT nOKSnHA BOA'kpHH TOCnOACTEA AAH ;\,8AAHTp8 EHCTYiap CYH A 3A CEJKEHH BHUIE PEMEHH IVT HAA PaA&A, CHHTi ,\0EpYH, 3<* 1(3 ACnpH rOTOBH H CEC 3AnHC AVT p8KA ErO SA npOA/AHl'f, CEC AAHOSH BOA'bpH CBEAHTEAYH, HA HAIE : MhIO BTOpH AKOPHHK H AVT E8EIJIH CTAp EoHMHAli H AVT EpiiTYiaHH, /RaPKO nEjfApHHK H riOWPAAA BATAX- H nAK AA ECT BOAtpHHS TOCnOACTEA AAH >K8nAH ^SAAHTpOEH BHCTYlap AVHHH8 8 Ga-EHHK Eli C8ACTBO /H8UIMEA H IIaA8, AAH AEAO AabSAAVEH, CHHTi HtrOEEH, EliCaX AVT nOAlO H AVT I1|8AAH H AVT EOAA H AVT nAAHEHS H CEC EliCbX A'k'AHHU.HAE H 3A A'feAYHO H 3A nOK8nEHYE H AVT CEA,AAHl(l8 CEAAVEH, AVT nOCESAE, BApE EAHKA CE jfTET HSBPATH AVT no ETiCOAA XCTApOAA, nOHEJKE IO ECT nOKSnHA BOA'kpHH TOCnOACTBO AAH >K8nAH 3,8AAHTp8 BHCTYlap cYlO AVMHHli AVT HAA Aae8a, CHHTi HEarOEBH AVT Ga’EHHK, 3A xS ACnpH TOTOKH, AAH TTiMYE AVHHHli BE3 EEMHHH H CEC SAnHC AVT p8KA ErO SA npOAAHYE H CEC BOA'kpfH CBEAHTEAYH, HA HAAE : AVT flHHHOACA, T8AOPAH nHTAp H AVT ©ATiHEipH, TopAH AAVrOi|SET H AVT TonOAOE'kHH, fiopMA H T8AOP H AVT G'EP’EMHHEl|IH, KhCAP nOCTEAHHK H AVT ^AlimOAlO, non 4,8‘MHTp8. * 31 1 Loc alb. 31 — Documente — c. 915 481 www.dacoromanica.ro H IMK Ad KT EOA'fcpHHS rocnoACTKO AtH îKSndn A,8a\htp8 khctYbp CAHH KIMIH R-K C(AO 8 GiVkHHK, Hd HMf...1 CKC CHHOKH CH, nOHOKf npOAdKd(T CA K(MHH WH Cd/H, 3d AOKpd KOAIO Sd...1 denpH rOTOKH H C"KC SdflHC WT p8Kd (TO 3d npoAdHYf H CKC AUJOSH AOKPH ak>ai'( CK(AHT(aY||. fl iuk Ad kt BOA’fcpHiiS rocnoACTKO th >K8ndH ,\8a\htp8kh khctYbpioa wmhhS 8 Kp'RCrY(H(l|JH, K-K C8ACTKO GaXOK, dAH WT A

K8ndHHl^(KH llldpTfH, >KtindHHU,d GTdHHIO-AWKH AWTOfJlfT, CBK(HH ÎT WT nOAlO H WT Ul8Md H WT KOAd H CKC BpOA 3d KOAHHHIţ8 H CKC TPH KCMHHH, Hd HM( : «iMOp-fc, CHH*K PdA^AOBH II'KtYH, CKC CHHOKH (TO H EdAt, BpdT 4>A0p(H, CKC CHHOKH CH H Epdll CKC CHHOKH (TO H WT C(AdAHI|IT( CfAWRH, WT nOCK8A*, Kdpc fAHKd Cf JfTfT H3KpdTH WT no K*KC JfOTdpOAX, nOHOKf (CT (10K8I1HA BOAtpHH8 TOCnOACTKd AtH >K8ndH /^8A\HTp\r KHCTl’lap CYh COKfHH 3d WMHHTi, RK( C8T KHUI( pfMIHH, WTHdA JKSndHHIţd (UdpYA, >KHT(AIlHl^d CTdHMIOAOKH AWPO^(T WT Kp-KCTY(HfipH, 3d xrxţ* dcnpn totokh h 3d (And auhtY( 3d rpdHd 3(A(Hd, ckc ahchi^i h ckc Sdmc wt p8Kd (H 3d npOAdHYl H CKC MHOSH KOA’fcpH CK(A(T(aYH, Hd HMC >K8ndH RAdA&t K(A AWTW$(T h] E83HHKd KHCTYhP H T8AOP CTOAHHK H EopMd H WT Ep’KTYdtHH, GTOHKd AWTOfJtfT H flîdpKO H()fdpHHK H IIIfpKdH AWTO$(T. H iuk Ad (ct soA-kpHH8 rocnoACTKd a\h >K8nd:> .\8aihtpobh khctYbp «kthph no-rodH( 3d KHHorpdAY 8 c(ao 8 Gk8pth|ih k-r c8actko E8s-r8 h ckc m(ctoa\ (îk( c8t kwa nond ^p-KrdH h koa GhaYwh, noHOKf (ct (iok8iiha ,\8mhtp8 khctYqp cY( Ă norodH( 3d A03Y( KHUK p(H(H( WT HdA EddA8A P'KAHKf, CHH*K E8H(KH WT Ck8PT(1{1H, 3d xA denpH rOTOKH H CKC 3dnHC WT p8Kd (ro 3d npOAdHf(, WT KOrAd BHCT T(M(hY( A’kTOAt x3pi"p. d nOTOiW, K-KAd Kt BHA RTk AkHY( flA(§dHAP8 KO(KOA, CHH"K PdA^Ad KO(KOA, R’R T(M(hY( AtTOA\ x3pĂ(, d &AdA$A P"KAHK( WH HX fCT lipOAdA K"KCdX A*AO (ro 3d WHHH8 wt Ck8PT(I4JH H CKC RHHOrpdAY(, (AHU,( C8T BHA WCTdA H(npOAdAH( BOA-kpHH8 rocnoACTKO a\h >K8ndH A,8mhtp8 rhctYhp, 3d xTjjl denpH totokh, T(p( hx K8ndH A,8a\htpokh rhctTcap 8 Ck8pt(1|jh nOAOKHHO 3d KHHorpdAY CKC AUCTOM, WT HdA CTdHd ©dHMOdf H WT CHHH (H CHAYWH h AlHXdHA h Htr8A, 3d ndK Ad (ct BOA'kpH.îS rocnoACTKO a\h >K8ndH8 A,8a\htporh khctYbp (AHH bihhh, Hd HAtf A,pdTOMHp WT RYAHH CKC CHHOKH (TO, nOH»K( npOAdA Cf C8T R(MHH8 A,8MHTP0KH RHCTYtap, WH 3d H(T0B8 AOBpo KOAIO, 3d xdW dCnpH TOTOKH H CKC 3dnHC WT p8Kd (TO CKC MHOTH KOA’fcpH CB(A'bT(AYH, Hd HA\C WT E8K8p(l{IH, MhIO AboPHHK H GOnpfc AKOpiJHK h Raiaua komhc h PdA^A nopTdp h KdAMiOA nopTdp h T8a«P komhc h H(K8Ad noc- TfAHHK H CTdHMIOA AWTOl|S(T. 1 Loc alb. 2 Pasajul „H imk A< ACTR4 AAH HCSnAH A^AAHTptî RTOpYH KHCTYiap fAKH MiA-kA sa aiţHraHH ha hau Il8a iţHraH&t ckc iţHraHKaAA ch ha hau Copa h ckc a^aa ch Ha HAAf IlSia h fipYA H ToaAfpa h IlapacKHKa h ESha h Ap'kraHa, noHttKf ict no-k8(iha eophh rocnoACTKa aah KSnaH ^SaihtpS khctYhp Toro HHA-kA 3a aiţHraHH, «Kf fCT KHUif nHC, IVT HaA IIpfAA nOCTfAHHK H WT EpaT CH ^par$A nOCTfAHHK, CHHH PaaSawkh nocTfAHHK ivt BaAOAAHpfijjh , 3a xA*Y AcnpH roTOKH h ckc same wt pitea ha\ 3a npoAaHTf h ckc BOA’kpn CKfA’kTfAYH HanncaHH 8 3anHc, Ha HAAf: Ibaujko ehk KfA AKOPHHK H GaAA^A KfA AWrOfjUT H Et$3HHKa RACTYiap H H-fcHHWA A^OpHHK H dlSlliaT KHCTiiap h Mhk> akophhk h KacHAif ara h ^,8a\htp» Aivro^fT. H naK noKSnHA ROA’kpHH rocnoACTKO aah A,8a\htp8 khctYbp H-fcKof aiţHraHH no hau HfKttaa i^HraH^A h ckc aiţHraHKaM ch ha HA\f...1. h ckc fAHa A^iPA Ha HA\f...1 H A,paroMHp i^HraH^A ckc iahh aaoaakş no HAAf Caak wt haa IlpfA^ nocTfAHHK h wt A,POC8a, CHHH PaA^AWBH nocTfAHHK WT EAAOA\Hpfl(IH, 3a acnpH rOTOBH H CKC 3anHC 3a npoA<*HYf h ckc a\ho3h BOAkpH esfA’kTfAYH, Ha hau : Tfprf ehk KfA nfyapHHK h Ilapa AwroijsfT h PaaSa AwroţfT h T8a«P ctoahhk h Eopna h Ctah KlSnulS h TpH-4s8a h Ctohka AwroţfT h nifpsaH AwroţfT. H naKH noKSnHA KOAkpHH roenoACTBO aah >K8naH ^SaahtpS BHcrYrap fAHH aaoaakS 3a a^HraH no HA\f EaA-fc, chh-k II'Ktpobh wt hoa TSAocTf cnaTap wt KAVrfipY, 3a xA Acnpn roTOKH H ckc 3anHC wt pitea fro 3a npoAAHYf H ckc EOAkpH CRfA’kTfAYH, Ha HAU : RaAA8a KfA AWroţfT H IsaUlKO EHK KfA A^OpHHK H TAHropYf KOAAHC H WT P-KTftpH, IbAUIKO H T8AOP CTOAHHK. H npoAAA^uJf cYf WHHHf h A03Yf h ai^HraHH, whh sa hh£hoaa A^Kpo boaio h ckc SSHAHYa B'KC'kAA BOA’kpOAA H A AAfrYlAUlOAl WT rop H3A0A H WT npfA roenoACTBO AAH. Cfro paaY c"Kaa rocnoAcrKo aah R’kpHOAi EOA-fcpoAA roenoACTBO a\h JKSnaH A&MHTpOKH A8A pHSAAO TOCnOACTRO AAH. CfJKf SSO H CRfAHTfAYf nOCTARHJf TOCnOACTRO AAH: JKSflAH \pH3A KfA AKOpHHK H XCSnAH BaAA^A KfA AWrOfjUT H HCSnAH TpS^AHAA KfA BHCTYlap H JKtîflAH fl^H^O KfA CnATAp H A,8a\HTPAKH KfA CTOAHHK H A.YAVAAAHAH KfA KOAAHC H SKSnAH KoCTAHAHH KfA nfppHHK H JKSfMH KoHAHAO KfA nOCTfAHHK. H HenpAKHHK,...1 KfA AWrOfjlfT. H HAnHCAX as, Am-raat AwrofjsfT, k~k hactoahh rpaAS BSKSpftpY, AA-kctiţa...1, ÎT AKHH, H WT flAAAAA AO HHIfk TfKStparO AliTOAA , R-R A-kT xipĂ3, a WT pOÎKAfCTKO -XpHCTOKO xâjfKe. f Iw YlAfgAHAP^ KwfKwAA, aiYaoctYio BojkYio rOCnOAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei 1 Loc alb. 483 www.dacoromanica.ro mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Tîmbureşti, în judeţul Ialo-miţei, însă partea jupaniţei Neacşa, sora lui Preda postelnic şi a lui Drosul, fiii lui Radul postelnic din Balomireşti, partea ei toată, din cîmp şi din pădure şi din baltă şi cu vecini, cîţi sînt de moştenire, anume........1 şi cu fiii lor şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat boierul domniei mele jupan Dumitru vistier această ocină şi vecinii, partea jupaniţei Neacşa, de la fraţii ei Preda postelnic, şi de la Drosul, fiii lui Radul postelnic din Balomireşti, pentru 12 000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare şi cu mulţi boieri martori, scrişi In zapis. Şi iar să fie boierului domniei mele, jupanului Dumitru al doilea vistier, ocină în Bueşti, însă partea lui Radul, fiul Dobrei, toată, 30 de stînjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier, aceşti 30 de stînjeni mai sus-zişi de la Radul, fiul Dobrei, pentru 2000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui de vînzare, cu mulţi boieri martori, anume: Ianiu al doilea vornic şi din Bueşti, bătrînul Voicilă şi din Brătiani, Marco paharnic şi Ghiuorma vătaf. Şi iar să fie boierului domniei mele jupan Dumitru vistier ocină în Slănic, în judeţul Muşcel şi Pădureţi, însă partea lui Albul, fiul lui Neagoe, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi cu toate delniţele şi de moştenire şi de cumpărătură şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele jupan Dumitru vistier această ocină de la Albul, fiul lui Neagoe din Slănic, pentru 6000 aspri gata, însă numai ocină fără vecini şi cu zapis de la nuna lui de vînzare şi cu boieri martori, anume: din Aninoasa, Tudoran pitar şi din Olăneşti, Goran logofăt şi din Topoloveni, Borcea şi Tudor şi din Sără-cineşti, Chisar postelnic şi din Cîmpulung, popa Dumitru. Şi iar să fie boierului domniei mele jupan Dumitru vistier un vecin în sat în Slănic, anume.......1, cu fiii săi, pentru că s-a vîndut vecin, el singur de bunăvoie, pentru........1 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui şi cu mulţi oameni buni martori. Şi iar să fie boierului domniei mele jupan Dumitru vistier ocină în Cîr-stieneşti, în judeţul Ilfov, însă din partea jupaniţei Maria, jupaniţa lui Standul logofăt, 80 de stînjeni din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară şi cu trei vecini, anume: Florea, fiul lui Radul Păţii, cu fiii lui şi Badea, fratele lui Florea, cu fiii săi şi Bran cu fiii lui, şi din vatra satului. 1 Loc alb. 484 www.dacoromanica.ro de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele, jupan Dumitru vistier aceşti stînjeni de ocină, care sînt mai sus-zişi, de la jupaniţa Maria, soţia lui Stanciul logofăt din Cîrstieneşti, pentru 13000 aspri gata şi pentru o mantie de grana verde, cu vulpe şi cu zapis de la mina ei, de vînzare şi cu mulţi boieri martori, anume: jupan Vladul mare logofăt şi Buzinca vistier şi Tudor stolnic şi Borcea şi din Brătiani, Stoica logofăt şi Marco paharnic şi Şerban logofăt. Şi iar să fie boierului domniei mele, jupanului Dumitru vistier, patru pogoane de vie în sat în Scurteşti, în judeţul Buzău, şi cu locurile care sînt lîngă popa Drăgan şi lîngă Silion, pentru că a cumpărat Dumitru vistier aceste 4 pogoane de vie mai sus-zise de la Vladul Rădiche, fiul lui Bunea din Scurteşti, pentru 4000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui, de vînzare, de cînd a fost cursul anilor 7133. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în cursul anilor 7135, iar Vladul Rădiche, el i-a vîndut toată partea lui de ocină din Scurteşti şi cu viile, cîte au rămas nevîndute, boierului domniei mele jupan Dumitru vistier, pentru 3500 aspri gata, de şi-a răscumpărat fiii din robie. Şi au fost la tocmirea lor mulţi oameni buni martori, anume: din Scurteşti, popa Drăgan şi Silion Tărchilă şi Şerban şi Neagoe şi din Homeşti, Dobromir şi din Pău-leşti, Mogoş şi din Văcăreşti, Micul. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele jupan Dumitru vistier în Scurteşti jumătate de vie cu locul de la Stana OnCioae şi de la fiii ei, Silion şi Mihail şi Neagul, pentru 10001 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor cu mulţi oameni martori. <Şi> iar să fie boierului domniei mele, jupanului Dumitru vistier, un vecin, anume Dragomir din Viani, cu fiii lui, pentru că s-a vîndut vecin lui Dumitru vistier, el de a lui bunăvoie, pentru 1800 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui cu mulţi boieri martori, anume: din Bucureşti, Ianiu vornic şi Oprea vornic şi Vladul comis şi Radul portar şi Calciul portar şi Tudor comis şi Necula postelnic şi Stanciul logofăt. Şi iar să fie boierului domniei mele, jupan Dumitru al doilea vistier, un sălaş de ţigani, anume Puia ţiganul cu ţiganca sa, anume Sora şi cu copiii săi, anume Puia şi Bria şi Toader şi Parascbiva şi Buna şi Drăgana, pentru că a cumpărat boierul domniei mele jupan Dumitru vistier acel sălaş de ţigani, care este mai sus-scris, de la Preda postelnic şi de Ia fratele său, Dragul postelnic, fiii lui Radul postelnic din Balomireşti pentru 14 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor şi cu boieri martori, scrişi în zapis, 1 Pasajul „Şi iar să fie boierului... şi Neagul, pentru 1000“, şters cu chinovar. între rînduri scris tot cu chinovar: „la Grigorie mare logofăt"; iar pe margine, în româneşte" cumpărate de domnul nostru Matei vodă şi date la episcupie", scris tot cu chinovar. 485 www.dacoromanica.ro anume: Ivaşco fost mare vornic şi Vladul mare logofăt şi Buzinca vistier şi Nenciul vornic şi Muşat vistier şi Ianiu vornic şi Vasilie aga şi Dumitru logofăt. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier nişte ţigani, anume Necula ţiganul şi cu ţiganca sa, anume.............1 şi cu o fiică, anume ......................................................1 şi Dragomir ţiganul cu un băiat, anume Slav, de la Preda postelnic şi de la Drosul, fiii lui Radul postelnic din Balomireşti, pentru 11 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu mulţi boieri martori, anume: Gherghe fost mare paharnic şi Para logofăt şi Radul logofăt şi Tudor stolnic şi Borcea şi Stan negustorul şi Triful şi Stoica logofăt şi Şerban logofăt. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele jupan Dumitru vistier un băiat de ţigan, anume Balea, fiul lui Pătru, de la Tudosie spătar din Clăteşti, pentru 4000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui şi cu boieri martori, anume: Vladul mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic şi Gligorie comis şi din Răteşti, Ivaşco şi Tudor stolnic. Şi au vîndut aceste ocine şi vii şi ţigani ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea credinciosului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier, ca să-i fie ocina şi vecinii şi via şi ţiganii, care sînt mai sus-zişi, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori au pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic.........1 mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna.....1 20 zile, şi de la Adam pînă acum ani curgători în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XLII/51. Orig., perg. (38,5 x 50), pecete timbrată. Cu o trad. de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea. Lunile după divan. 1 Loc alb. 486 www.dacoromanica.ro 255 1629 (7137) aprilie 22. Dragomir Burete vinde lui Ivan Cortofleş din Piteşti un loc in hotarul Sămarăi. f Adecă eu Dragomir Burate ot Lipiia scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Ivan Cortofleş ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vîndutu un loc de în hotariul Sămărăi de la Rogozu, fune deplin1 de în fune Cîineşănească alăturea cu Bonchiciu, pre de în sus şi dă cu capu în apa Cotm6nei şi pîn suptu delu. Şi acea fone de loc au fostu cumpărată de la moşi, de demultu m-eu fostu cumpărătoare. Deci o am vîndutu de a mea bunăvoe, dereptu bani gata 480, ca să fie de moşie dumnelui şi coconilor dumnelui în veci. Şi au fostu mărturie: Dragomir, fratele Danciului i Opre i Stan Rele i Pădure. Şi păntru credinţa am pus degetul mai jos. H iihc TanacTi norojjsrr. IIhc At-bctiţd anpHnVf kb a^h, Bt A-fcT xspĂs. Eu Dragomiru Burete. Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/i. Orig., hîrtie (31,5 X 22). Copie ibidem, mss. 371, f. 20—21 şi 477, f. 39. 256 1629 (7137) aprilie 23, Bucureşti. Moşnenii din Băldălui se vînd rumâni, cu ocinile lor, lui Coandă mare armaş. Adecă noi moşnenii satului de în Băldălui, ot sudstvo Dolj, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Coandei vel armaş, cum ca să să ştie că am venit noi toţi de bunăvoia noastră, de ne-am vîndut jupînului Coandei vel armaş, să-i fim rumâni cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină, şi de moşie şi de cumpărătoare, şi din în Băldăluei Buei, unde au fost şăzut mai dennainte vreme şi de întorsura de Jos, unde şădem acum, că iaste tot un hotar, den cîmpu şi din pădure şi din apă şi din şăzutu satului, de preste toate hotarele, cît să va alege de pretutindinilea, din hotar pînă în hotaru. 1 Cuvintele „tune deplin" scrise ulterior, cu altă cerneală. 487 www.dacoromanica.ro Insă pre nume cum ne scriem noi în zapisul acesta, pre nume: eu Crăciun cu un fecior şi cu alţi ce ne va da Dumnezeu şi eu Stanciul Pănăilă cu trei feciori şi cu feciori cîţi ne va da Dumnezeu şi eu Mîlidrea cu feciorii miei şi eu Ciocan cu feciorii miei, Ivan şi cu alţii, cari ne va da Dumnezeu şi eu Streia cu feciorii miei şi eu Pătru cu feciorii cîţi îmi va da Dumnezeu şi eu Stănislav cu 2 feciori şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi eu Oprea, vărul lui Stănislav, cu 4 feciori şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi eu Avram cu 2 feciori şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi eu Cîrstea vătaful cu feciorii miei şi eu Ion Mîţălescul cu 3 feciori şi cu feciori ce n^ va da Dumnezeu şi eu Neagul, cu un fecior al mieu şi cu feciorii ce ne va da Dumnezeu şi eu Drigoi, fratele Neagului, cu un fecior şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi eu Stanciul cu feciori ce-mi va da Dumnezeu şi eu Tru-fin c-un fecior şi eu Stan Fundulescu cu feciorii ce-mi va da Dumnezeu şi eu Duca, fratele lui Stan, cu un fecior şi eu Dumitru cu 2 feciori şi eu Vladul cu 3 feciori şi eu Radul cu 2 feciori şi eu Necula c-un fecior şi cu feciorii ce ne va da Dumnezeu şi eu Stanciul cu feciorii ce-mi va da Dumnezeu şi eu Anthonie c-un fecior şi noi 4 feciori ai lui Marco şi noi doi feciori ai Aldei şi cu feciorii ce ne va da Dumnezeu şi eu Ancul c-un fecior şi eu Lupul al lui Danu cu 2 feciori şi eu Dragomir cu un fecior şi eu Vladul Negru cu un fecior şi eu Stan Inimă cu I fecior şi eu Pătru Ţarălungă cu 2 feciori însuraţi şi eu Stănislav Boldea cu un fecior şi eu Oprea, braţ Boldei, cu un fecior şi eu Stoian Periş cu 2 feciori şi eu Stan al Dumei, cu doi fraţi ai miei şi cu cîţi feciori ne va da Dumnezeu şi eu Toma, feciorul Balei, şi eu Neacşu cu 1 fecior, ginerile Radului şi cu feciorii ce-mi va da Dumnezeu. Şi hotarul şi semnele ocinii să să ştie, întîiu în sus, de către hotarul Ţurei pînă în Drumul Purcariului şi pînă în Măgura Căţelei şi deciia . Hrizea dvornic. Radul vel logofet. Trufanda vistiiar. Vladul dvornicul. Muşat vel slujer. Gligorie comis. Mihai clucer. Dumitru căpitan. Matei aga. Stamate aga. Nica Răul ot Căprdni. Iane Pleşoianul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, ms. 712, f. 835v—836. Copie. 257 1629 (7137) aprilie 24, Bucureşti. Miloş din Polovine se vinde rumân, cu ocina sa, lui Necula vistier. f Adecă eu Miloş de Polovine, fratele Neagului, scris-am acesta al mieu zapes să fii de credinţă la mîna jupînului Neculii vistiiar cum să se ştie că am venit eu de bună voia mea la jupînul Necula vistiiar de m-am vîndut, să fiu dumnealui rumân şi cu feciorii mii, cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată moşiia mea den Polovine, derept 1600 aspri gata şi am luoat toţi banii deplin. 489 www.dacoromanica.ro Şi au fostu mulţi boiari mărturii, anume: jupan Ivaşco vornecul i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Gligorii comis i jupan Staico vornecul, jupan Vucina căpitan i Ilie postelnic i ot Studina, Gherghe pîrcălabul i ot Cacaleţi, Dragomir pîrcălabul i Cîrstea de Comanca. H mic as, Ttprf tpmuthk, 8 B8k8p«|ih, M-kcc^a anpuAYf, ka AU«h> *** i Bădica de Păcăleşti acesta al nostru zapis, să fie la mina Sorii, fata Stanc<ăi de credin>ţă să-i fie; noi cu sufletele noastre mărtirisim cîndu ş-au logodet S pre fie-sa după Stanu de Păcăleşti. Deci Stanca ş-au dat ocena de la Zeleestre fetii-şi, iar ocena de la Cheojdu o datu Stoicăi............, că n-au avut nimica de în bucatele lor să dea fetii-şi zestre, ce s-au dat ocena de la Zeletin toată, cîtă se va al£ge. Şi mulţi megiiaşi de înpr£jurul locului ştiu de tocmela lor, po ime: Stan i Simion de Şoimari şi de Drăgăneşti, Stan şi Bobe şi de Păcăleşti, Ştefan i Dimian şi Fătul şe Şteful şi de Mateţu, Rade şi Negul. Noi aceşti megeiaşi ce-s mai sus-scrişi, toţi cu ale noastre sufleti mărturisem cum i-au dat Stanca ocină parti ei ce i se va veni de în Ze.etin ocena, ş-au înzestrat pre fii-sa Sora. Acesta am scris. IIhc Avbcciţa aiiphaYc ks a^hh, k-k act x3pĂI. 1 Aslan fost * Semnăturile sînt autografe. 490 www.dacoromanica.ro Şi pentru credenţa pus-am şi degetele. Ion. Bobe. Dragomir. Dimian. Vîlcul. Fătul. Bădica. Şteful. Stan. Simion. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, LXVI/2. Orig., hîrtie (28,5 X 20), rupt. Copie ibidem, ms. 206, f. 339, după care s-au făcut completările. 259 1629 (7137) aprilie 27, Bucureşti. Moşnenii din Scărişoara se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. f Adecă noi moş[ş]tănii satului Scărişoara, ot sud Romanaţi, scris-am şi mărturisimu cu cestu zapis al nostru, carii ne-am vîndut rumâni jupî-nului Neculii vistiiarul, cu feciorii noştri şi cu toată părţile noastre de ocină şi cu viile şi cu tot venitul cit să va alăge de priste tot hotarul, şi de moşie şi de cumpărătoare, în care zapis ne-am scris noi toţi cîţi ne-am vîndutu rumâni şi cîte cîţi bani am luoat: însă Drăgan cu fiiu-mieu Toinea şi cu alalţi feciori cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, aspri 2000 şi eu Janghiul cu fiiu-mieu Neagoe şi cu alalţi feciori cîţi-mi hărăzi Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, aspri 2000 şi eu Mihăilă, cu fiiu-mieu Soare şi cu alalţi feciori cîţi-mi dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, am luoat 2000 aspri şi eu Albul cu fiiu-meu Mitrea şi cu alalţi cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, am luoat 2000 aspri gata şi eu Lupul cu feciorii mii cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Toma cu feciorii mii cîţi-mi va dărui Dumnezeu, şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Miho cu feciorii mie cîţi-mi fcîţi-m] va hărăzi Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Voia cu feciorii mii cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Dobre cu fiiu-meu Romcea şi cu alalţi feciori cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Radul cu fiiu-meu Ţiul şi cu alalţi feciori cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, 2000 aspri şi eu Stoica cu fe- 491 www.dacoromanica.ro ciorii mie cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină, am luoat 2000 aspri şi eu Dade cu feciorii mii cîţi-mi va da Dumnezeu şi cu toată ocina mea, 2000 aspri şi eu Voinea cu feciorii mii cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată ocina mea, 2000 aspri şi eu Oprea cu fiiu-mieu Roman şi cu alalţi feciori cîţi-mi va dărui Dumnezeu şi cu toată ocina mea, am luoat 2000 aspri şi eu Radul cu feciorii mii cîţi-mi va dărui Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Nedălco cu feciorii mii cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Voia cu feciorii mii cîţi-mi va dărui Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Radul cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Dan cu fiiu-mieu Miho şi cu alalţi feciori cîţi-mi va dărui Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Bolfe cu fiiu-mieu Brătilă şi cu alalţi feciori cîţe-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Vîlsan cu fiiu-mieu Roman şi cu alalţi cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Nănciul cu fiiu-mieu Radul şi cu alalţi feciori cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Cemat cu feciorii mii cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri şi eu Drăgan cu feciorii mii Vădislav i Badea şi cu alalţi cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 2000 aspri şi eu Puia cu feciorii mii cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat 2000 aspri, şi eu Stoica cu feciorii mii cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 2000 aspri, şi eu Dumitru cu feciorii mii Muşat şi Vlad i Oana şi cu alalţi cîţi-mi va da Dumnezeu, 2000 aspri. Păntru că aceşti oameni ce sîntem mai sus-scrişi în cest zapis, toţi am fost judeci cu toate moşiile noastre. Iar după acdia, cînd au fostu acumu, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voivod, sinii pocoinago Iliiaş vodă, iar noi singuri, de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la jupan Necula vistiiar de ne-amu vîndut toţi rumâni, de bunăvoia nostră, cu feciorii noştri şi cu toate părţile nostre de ocină, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, derept 54 000 aspri gata. Şi ne-am vîndut rumâni de bunăvoia nostră, denaintea domnu nostru Io Alexandru voivoda şi cu ştirea tuturor boiarilor, marii şi mici, ca să-i fim rumâni în veac. Şi am luoat noi toţi banii deplin den în mîna jupînului Ivaşco biv vel dvornic. Şi mărturie: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Papa biv vel dvornec i jupan Miho vel spatar i jupan Ivaşco biv vel vornec i jupan Aslan vornecul i jupan Gligorii comis i jupan Diamandi vel comis i jupan Costandin vel pehamic i jupan Dumi-traşco biv vel vistiiar i jupan Dumitru vtorii vistiiar i jupan Neddlco vel portar i jupan Muşat biv vtorii vistiiar i jupan Conda vel armaş i jupan Mateiu biv vel agă i Dumitru căpitanul i Buzinca biv vel vistiiar i jupan Tudor sluger i Mihaiu clucerul de Coţofeni i Staico clucer ot Coman i ot Sînteşti, Staico vornic i Radul postelnic, feciorul Stoicăi biv vel logofet 492 www.dacoromanica.ro i Stroe logofet, feciorul Fierăi vel logofet şi încă mulţi boiari, carii-şi vor pune peceţile mai jos. H mc as, ftprt rpaataTHK, 8 E$k8phjih, itrfccfiţa anpnaYc ks a^hh, kti . Hhjko a<* hIect, no pw rocnoA- CTK4 AtH. HenpasHHK, mai pm roenoAcTsa /hh. IIhc anpHAYe a a^hh, k-k a^t xipĂă. f îiv flA(§aHAp8 BivfsivAa, /HHaoctYio Bc»kTw rocnoAHHK. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LI/7. Orig., hîrtie (30,5 X 21,5), pecete aplicată, căzută. 261 1629 (7137) mai 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe preoţii, diaconii şi grămăticii de la Biserica Domnească din Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele acestor preoţi şi diiaconi şi grămătici, anume popa Borcea eclisiarhul i popa Ivan i popa Dragul i Standul diiaconul i Costea grămăticul i Udrea grămăticul i Braţul grămăticul i Şteful grămăticul de la sfînta biserică din clirosul domnii mele din curte de la oraşul domnii mele din Bucureşti, hramul bunavestire născătoarei de Dumnezeu, ca să fie de acum înnainte casele lor şi bucatele lor în pace şi slobode de bir şi de bou şi de oae seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de galbeni şi de cai de olac şi de vinărici şi de păhărnicie şi de schimbul banilor şi de găleată cu fîn şi de untdelemn şi de dijmă şi de năem şi de înprumutare şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domnii mele, de nimic bîntuială să n-aibă, pentru că singur domniia mea i-am ertat pre dînşii, ca să să odihnească în zilile şi în viiaţa domnii mele, precum au fost ertaţi şi în zilele altor domni bătrîni, de cînd este sfînta biserică a domnii mele şi de răposatul Radul voevod şi de fiiul său, Alexandru voevod. Şi am văzut domniia mea şi cărţile acestor domni, de pace şi de ertăciune. Aşijderea i-am ertat pre dînşii şi domniia mea, numai ei să aibă a păzi sfînta biserică cu slujbă, neîncetat zioa şi noaptea şi să aibă a pomeni pre domniia mea şi pre părinţii domnii mele şi pre alţi răposaţi domni, la sfînta dumnezeiască liturghie. Drept aceia şi tu, judeţule cu 12 pîrgari, din oraşul domnii mele din Bucureşti şi din Tîrgovişte şi voaă birarilor şi voi toate slugile domnii mele, carii veţi umbla în slujbele ce sînt mai sus-scrise, iar voi încă să vă feriţi 494 www.dacoromanica.ro şi în pace să lăsaţi pe preoţii şi diiaconii şi grămăticii din clirosul domnii mele ce s-au scris mai sus, de toate dăjdiile, nimeni de nimic să nu-i învă-luiască preste această carte a domnii mele, pentru că acel om rău va păţi de către domniia mea. încă şi blestem am pus domniia mea: după petrecerea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti, au din fiii domnii mele, au din rudeniile noastre, sau după păcatele noastre, dintr-alt neam, de va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de milă şi de ertare a domnii mele preste tocmeală ce este mai-sus scrisă, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru domniia lui şi în veacul viitor> sufletul lui. Iar de nu va cinsti şi nu va întări nici va înnoi, ci va călca şi va strica cartea domnii mele, acela să fie proclet şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Hrizea vel dvomici jupan........1 vel logofăt i jupan.......1 vel vistiiar i jupan Mihul vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i jupan Diamandi vel comis i Costandin vel paharnic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic............1 vel logofăt. Şi am scrie eu, Lepădat logofăt, în scaunul oraşului Bucureşti, mai 5, leat 7137 <1629>. Academia Republicii Socialiste România, ms. 907, f. 26—27. Traducere; altă trad. ibidem, ms. 403, f. 18v—19, cu data 10 mai. EDIŢII. lorga, Bucureşti, 340 (sub mai 3). 262 1629 (7137) mai 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă satul Izlazul, în urma unor judecăţi. f dlHAOCTYEIO EoJKTE» Iw flAESaHAP* KOEKOA4 H rOCnOAHITh KICOH 3EA1AE £rrppO-kaaxYhckoe, chhtv keahkapo h nptAOKparo noKOHHHaro Iw HaYaui koekoaa. A4R4t roc-iioactko aih cYt noKEA-kuYt rocnoACTKo am ckatomS soiKfHCTKEH'kH AtoHacTHp raaro-aeam XP4M Cs-kTaa TpoHiţt, raxu ect hsaoa aapouiS E$k$pei{jh h wTkiţS Er$AtEHa ©4H4CTe H B'hC'kAI HHHOKOAt, EAHIţH JKHKSljlHX’ K*h WEHTkAH TOE, DKOJKE M ECT kaa nan wt npbJKAC RPtAic. IlOHOKC TOPO CCAO HSAASSA BHIUC nHC BHAH C8t nOKSnHA nOAOKHHO sa ccao sa noKOHnnaro AlHXH'k bocboaa wt naA A®bp®aihp bah8a, sa xo" acnpH potobh cpcBpcuH. (I tac Ap8ra hoaokhhS sa ccao wt Hsaas, bha cct noKAOHHA cHhxaio hoctcahhk, ch-H*K ^OEPO/HHPOB BAH8a, Ha C"KAIp"KTH CPO, 8 CB^TA AlOHaCTHP, [AtOHACTHp] KHWC pC-«icha, paAÎ noAitua h norpcsacT ca b-k npHTBopa hp-kkb8, ciiicjkc wt npbJKAf Kp-bAic AptBHHX, KOrAA SHCT TCMChYC AtTOAl x3MC. H BHA fCT AAA CCAO HSAASSA 8 CKATAA aiohacthp XPa/H Gk^ta TpoHiţ-K sanA-uiS, kako cct bhiuc nuc h wt noKOHHHaro AYuXHb bocboaa i sa /Mhxaio nocTiAHHK, paA? A8iuaaih HX- fl WT K'KAA HAMHHAIOT CA SAOAbHCTKYfX» KT* abhYc noKOHHHaro /IIhXAHA BOCBOAA, tajkc TorAA no Tac sp-kAic wctaaa cct ceata aiohacthp GB-kTaa Tpohutv nScra h hcxa-BHAa sa b-kc wt tcaicaYc h pacHnaiOT ca h KAASrcpYH h koaiatcx h ccaa h B-KCtx WT'BHCCTBYCX CBATOAlS AlOHACTrfpH. fl WT npH ABhYC nOKOHHHOAlS IUcpBaH BOCBOAa wbaaio bha cct oifiJsaTHAH ?K8naH PaaSa KAioiap E8scck8a ccao HsaasSa haa pasAora CPO, BKOJKC CAHH BOA-bpHH HTO CCT HAIAA BOA-b H AIOJKChYC, HTv CCT npHTCCH8A H WB- APTokah ccao HsaasSa b-k chaoct cro h bcs npasorrYc. TaîKC KTkM CCT BHA K-K ABHYC flACgAHAP®K BOCBOA, CHHa PaA8AA BOCBOA, TCIfllYf A-bTOAi xSpÂA, a WTK148 cr8«CHa ©ahacYc wt ceata aiohacthp xpaai GsbTaa TpoH-U,-K, WH CCT WKp-fcTAA XPHCOB8A MhXHCB BOCBOA 8 Xrrpp-KCKA SCAIAC CKC AIHOr A KCA-tobahYc haa ccao HsaasSa, b-ksiiaia wt KorAa bhct npnuiCA Eat-kp Taeop Kpaio sac B-K SCAIAC, TCpC C8T H3BAKACH no IHcpKAH BOCBOA WT TOCnOACTBO, TOPAA CCT SarH- h8a xphcob8a. Tajkc cct bha nouica wthu,8 cpSaicha TahacYc npcA flACgAHApoB kocboa, chh-k Paa8aa bocboa. ®y bcahkYh AHbah, tcpc cbnpbwc cc sa ahi*8 c-kc Paa8a no- CTCAHHK, CHH-K PaA8AOB KAIOMAP E8SCCK8a, paAY TOPO CCAO HsAAS8a BHIUC nHC. Ta>KC 8 TO.M rocnoACTBO cai8 pacaaa cct H c8aha no npasA8 H no sakoh8, kSmhojkc ckc B-KCHXAIH MKCTHTHAIH npABHTCAYH POCnOATBO CAI8; 13BHUIC CP8AICH8A AtAHACTC 8 AHBAH H xphcob8a cUhxhcb bocboa haa ccao HsaasSa sa noKSncm'c h sa noAiHAosaHYc cbato AIOHACTHP XPAAI Gs-feTA XpOHU,^, KAKO CCT BHIUC nHC. fl PaA8A nOCTCAHHK WH IlAAKa-UIC CC 8 AHBAH, KAKO HAVbA H WH KHHPH no CCAO HSAASSA. H nOCTABHA HX CCT ABHTi H copoK wt npcA HacSahaPob bocboa chh-k Paa8aa bocboaa, wt ahbah, aa ch A®hc- CHT KHHPOBCX HAA CCAO HSAASSA 8 AHBAH HA ABH*K WT CEATA TpOHIţHi AA CTOCT SA AHU.S C-KC KAA8PCPYh. Ta>KC, K"KAA CCT BHA HA ABHTi, H-bCT HX CCT A®HCCHA KHHrOBCX, au8 CCT PCKA-K KAKO C8T 8 EpAUlOB, HA CCCTPAAI CH >K8nAHHI^A dlapYA, KOPAA CCT BHA npHBtrcTBo. Tajkc a noTOAi, naKHJKC hx cct hoctabha copoK h abh-k wt /vhbah h BTOPAPO KpATO HA ABH*K WT CBATH IICTp-K, AA HX A®HCCHT KHHPCX- TaJKC nAK IO CCT AIHH8A ABH-K H H-bCT HAVbA urACJKC npHHCCH HHCAHA KHHPA. E-B TOAI flACgAHAP8 BOCBOA. chh-k Paa8awk bocboa. rocnoACTBS cai8 cct tacaaa h c8aha no npaBA8 h no 3ako- h8. KSnHOJKC C-KC B-KCbAIH nOIKTCHHHAIH npABHTCAYH rOCnOACTBO CA|8 H KSnHOJKC C"KC noKOHHHaro wtki^8 ba-kaYka A8ka h hcthhctbobaa rocnoACTBO cai8 sa pca8 wboai CCAO KAKO CCT BHA CAHH CCAO npHTCCHSA. dlflCJKC c8t cbcactcactbobaa npcA (1ac§ah~ 496 www.dacoromanica.ro ApOB BOIBOA H CTJPhYh CfAOB WT H3Ad38 KdKO fCT BHA CfAO HsAdSgA B’KC CB/KTOMS AlOHdCTHp BHUJf IlflC WT AdKHO BptMf AAA H nOMHAOBdA WT nOKOHHHdrO AÎHJfH'fc BOI-BOA H WT fllHXdlO FIOCTfAHHK, CHH*K ,\0Bp0AACTBd AIH, B'K Hd BTOpOf pfA# 3d rocnoACTBo, a wtki;8 tr&nfHd ©andcYf, wh îct npniufA npfA rocnoACTBd aih 8 ah-BdH H 8 npfA B’kC'fcAt BOA-kpOM BfAHIţH H AUAH, Tfpf CST HOKdSdA XPHCOdBf H KHHrH BfTJfH HdA CfAO HsAdS&l H HCTHHCTBOBdA C'KAI H TOCnOACTBO AIH, KdKO fCT BHA CfAO H3Ad3$A CKATOAlS AlOHdCTHp BHUJf nHC, d PdA^A KAtOMdp figSfCKSA H MfA# CH PdA&l nOCTfAHHK, WHH H"tCT HAtdA HH fAHO Tp-fefiS, nOHTO pdAY fCT E A CBATOAlS AlOHd-CTHp 3d A^AYHO. Cfro PdAY A^A^X C'KAI H rocnoACTBo AIH CBATtJH EOJKfHCTBfH'feH AlOHdCTHp CKATd TpOHUTw, QKO>Kf AfAO HsAdS&l B'KC, C*KC B'KCOAI pTdpOAl H CKC BfMHHYH H C"KC B'KC pA^O/M, WHHH'K A^AYHO H B'K WJfdB'K B’K B’kKH H Hf WT KO-ro>KAo HfnoKOA'ksHAio nopH3AJo rocnoACTBd aih. GlJlOKf H 3dKAHHdHYf nOCTdBHJf TOCnOACTBO AIH: no WIUfCTKYf rocnoACTBd AIH, KOA\$ B’KpSHHT rOCnOAk EorK BHTH rOCnOAdpK SfAlAf RAdUlKOf HAH WT CpKAHMHdrO nAOAd rocnoACTBd aih hah wt ckpoahhk nauiH hah no rptcfX HduiH hah wt HHHonA'kAJf hhk, Ad aipf noMTfT h nouoBHT h SKp'bnHT cYf KHHrS rocnoACTBd aih, Toro rocnoAK Eor-K Aa ra nOHTfT H AA CKXPdHHT B'K TOCnOACTEt fro H d B’K BSAflpHX K*K B'klţfX’, A$Ufd fro. fl dlpfAHHif Hf nOHKTfT H Hf JJOHOBHT H Hf STBp'KAHT cYlO KHHr# TOCflOACTBd AIH, dH$ W nontpfT H pdSBdAHT H HSJfdKHT, Toro Ad fCT Tp'KKAfT H dţgpfCdH WT THf CBATH WTKIţH, f}Kf CST B’K HfKfH H Ad HMdT MdCTYf CKC ItÎAd H CKC flpY». CfJKf H CBfAHTfAYf nOCTdBHX TOCnOACTBO AIH: MSndH XpH3d BfA AKOPHHK H «8-nau Eaaa8a BfA AwroţfT h JKSnau TpSijsiHAd BfA bhctYqp h >K8nan AîhX’o BfA cnaTap H A^dlHTpdKH CTOA3HK H AjHAIdHA'l KOAIHC H KoCTdHAHH BfA niJfdpHHK H JKSndH KOH-AHAO BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK EAdA$A BIAHKYh AOrOjjlfT. H HdnHCdX d3, Afn’KAdT, B’K rpdA8 E8K8pf(JIH, AVkCflţd AldH T A^HH, h wt dAdAld AC HHH'fe TfHfHYf A’feTOM, B'K AtiTO x§pÂ3. t Iw flAfgdHApS BWfBWAd, aiYaoctYio Eo>KYK5 rOCnOAHHK. Iw AAfgdHAP8 BOfBWAd t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă hramul Sfînta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus zisă satul Izlazul, din judeţul Romanaţi, tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu venitul din cîmp şi din pădure 32 32 — Documente — c. 915 497 www.dacoromanica.ro şi din apă şi din baltă şi cu viile şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă iar în hotar, pe vechile hotare şi semne, pe care le-au ţinut mai dinainte vreme. Pentru că acel sat Izlazul mai sus-scris a fost cumpărat jumătate de sat de Mihnea voievod de la Dobromir banul, pentru 70 000 aspri gata de argint. Iar cealaltă jumătate de sat din Izlaz o închinase Mihaiu postelnic, fiul lui Dobromir banul, la moartea lui, sfintei mănăstiri mai sus-zisă, pentru pomană şi s-a înmormîntat în pridvorul bisericii, încă dinainte, din vremea veche, cînd a fost cursul anilor 7095. Şi a fost dat satul Izlazul la sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă, deplin, cum este mai sus-scris şi de răposatul Mihnea voivod şi de Mihaiu postelnic, pentru sufletele lor. Iar de cînd s-au întîmplat răutăţi, în zilele răposatului Mihail voievod, astfel atunci, pe acea vreme, a rămas sfînta mănăstire Sfînta Troiţă pustie şi dărîmată de tot din temelie şi s-au risipit şi călugării şi averile şi satele şi toate moştenirile sfintei mănăstiri. Iar din zilele răposatului Şerban voievod, încoace, a apucat jupan Radul clucer Buzescul satul Izlazul pe seama lui ca un boier care a avut voie şi putere, ci a cotropit şi a ţinut satul Izlazul cu sila şi fără dreptate. Apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, cursul anilor 7134, iar părintele egumen Thanasie de la sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă, el a aflat în Ţara Ungurească, cu multă cheltuială, hrisovul lui Mihnea voievod pe satul Izlazul, luat de cînd a trecut Batăr Gabor craiul aici în ţară, de l-au scos pe Şerban voievod din domnie, atunci a pierit hrisovul. Astfel s-a dus părintele egumen Thanasie înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu Radul postelnic, fiul lui Radul clucer Buzescul, pentru acel sat Izlazul mai sus-scris. Astfel întru aceasta, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui; a arătat egumenul Tanasie în divan şi hrisovul lui Mihnea voievod pe satul Izlazul, de cumpărătură şi de miluire sfintei mănăstiri hramul Sfînta Troiţă, cum este mai sus scris. Iar Radul postelnic, el s-a plîns în divan că a avut el cărţi pe satul Izlazul. Şi i s-a pus zi şi soroc dinaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod din divan, ca să-şi aducă cărţile pe satul Izlazul în divan, la ziua de Sfînta Troiţă, să stea de faţă cu călugării. Astfel cînd a fost la zi, nu şi-au adus cărţile, ci a spus că sînt la Braşov la sora sa, jupaniţa Maria, cînd a fost în pribegie. Astfel după aceea, iar i-a pus soroc şi zi din divan şi a doua oară, la ziua de sfîntul Petru, să-şi aducă cărţile. Astfel iar i-a trecut ziua şi n-a avut de unde să aducă nici o carte. Intru aceasta, Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregă- 498 www.dacoromanica.ro tori ai domniei lui şi împreună cu răposatul părinte vlădica Luca şi a adeverit domnia lui de rîndul acelui sat, că a fost un sat cotropit. încă au mărturisit înaintea lui Alexandru voievod şi bătrînii satului din Izlaz, că a fost satul Izlazul tot al sfintei mănăstiri mai sus-scrise, de îndelungă vreme, dat şi miluit de răposatul Mihnea voievod şi de Mihai postelnic, fiul lui Dragomir ban. Astfel a rămas Radul postelnic, fiul lui Radul clucer Buzescul, de lege şi de judecată. Şi am văzut şi hrisovul lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod de pîră şi de rămas pe satul Izlazul, de cînd a fost cursul anilor 7134. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, iar părintele egumen Thanasie, el a venit înaintea domniei mele în divan şi înaintea tuturor boierilor mari şi mici, de a arătat hrisoavele şi cărţile vechi pe satul Izlazul şi am adeverit şi domnia mea, că a fost satul Izlazul al sfintei mănăstiri mai sus-scrise, iar Radul clucer Buzescul şi fiul său Radul postelnic, ei n-au avut nici o treabă, pentru că a fost al sfintei mănăstiri de dedină. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Sfînta Troiţă, ca să-i fie satul Izlazul tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine îl va pune domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau,după păcatele noastre, sau dintr-alt neam, dâcă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici şi o va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi stolnic şi Diamandi comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Si am scris eu, Lepădat, în cetatea Bucureşti luna mai 5 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CXLI/108. Orig., hîrtie (41,5 X 28), pecete timbrată. 499 www.dacoromanica.ro 263 . Cîrstea schimbă cu fratele său Sava o ocină în Sărăţeni pentru nişte vii din Oraşul de Floci. Eu am scris, Cîrstea, al mieu zapis, cum am făcut schimbu cu frate mieu, cu Sava, de a mea bunăvoe, cu neşte vii dă la Oraş, iar eu Cîrstea i-am dat ocină din Sărăţeni stînjăni 60, ocină din apă şi din cîmpu şi din pădure şi de pretutindinea. Şi mărturie: Standul Voicăi i Ian Rătăiul i Stan banul ot Oraş şi Vă-siiu frate mieu. Şi mărturie, popa Negoslav, am scris zapis în casa Voicăi a Standului, şi cu mulţi oameni dinprejurul locului. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 180 (nr. 12). Copie. Data, după. doc. nr. 265. 264 . Sava vinde lui Necula vistier ocină la Sărăţeni. ţ Scris-am eu Sava, feciorul lui Mihaiu Murgeanulu din oraş de Floci, cu al mieu zapis, cum să se ştie c-am vîndutu ocina din sat din Sărăţeni vistiiarului Neculii; am vîndut partea frăţine-mieu Cîrstii, de bunăvoia mea, stînjăni 60, c-am vîndut-o cîte 10 costande şi făcu bani 30 galbeni. Şi ocina iaste şi din baltă şi din uscat şi din pădure şi de peste tot locul, din hotaru pînă în hotaru. Şi am mersu la sat la Dubrina, la casa vistierului Neculii, de am vîndut de bunăvoia mea, fără de nici o nevoe, ci de bunăvoia mea. Şi m-am tocmit cu frate-mieu de i-am dat ocină o vie de la oraş de Floci pentru această ocină, iar de nu va vrea frate-mieu să lase moşiia să fie vîndută vistierului Neculii, cum am vîndut-o eu, ocina 60 de stînjăni, iar de nu va vrea frate-mieu să lase ocina, eu să aibu a da de un stînjănu un galben vistierului Neculii, pentru ocină. Sava Murgeanu Mariia Murgeanca Xpf|crTos ’Hcrapi) paptupâ ta âvoaOev1 Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 180 (nr. 13). Copie. Data, după. altă vînzare a lui Sava, doc. 265. 1 Hristu al lui Isar mărturisesc cele de mai sus 500 www.dacoromanica.ro 1629 (7137) mai 6. 265 Patru megiaşi din Sărăţeni mărturisesc pentru moşia vîndută de fiii lui Murgeanu lui Necula vistier. f Eu Cazan din Sărăţeni şi Balotă şi Simpietru şi Dobromir, 1 al nostru zapis la mina jupînului Neculii vistiiarul, cum să se ştie că i-au vîndut Sava şi Cîrstea şi Necula, feciorii Murgeanului, moşie în Sărăţeni, stînjeni 220. Deci dumnealui ne-au chemat pre noi toţi megiiaşii din sat din Sărăţeni, dinaintea jupînului Aslan vornicul şi a lu Trufanda vel vistier şi a jupînului Grigorie comis şi a lu Tudoran sluger şi a agăi Mateiu şi a lui Mihaiu clucer, de ne-au întrebat pentru aceşti 220 de stînjăni ce i-au vîndut, feciorii Murgeanului, sînt deplin cum au vîndut sau nu sîntu. Iar noi toţi cîţi scriemu mai sus am mărturisit înaintea acestor boiari cum sînt 220 de stînjăni în sat în Sărăţeni, deplin, cum au vîndut ei. Şi pentru credinţa am făcut acest zapis să fie dumnealui moşie, cum au cumpărat. Aceasta scriem, maiu 6, leat 7137 <1629>. Aataxv JtpoT|V popviKog2. f Cazan, f Balotă, f Simpietru. TpoutpavGag Pt|. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 181 (nr. 17). Copie. 267 1629 (7137) mai 8, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Iancu căpitan jumătate din satul Brătieşti, jud. Prahova. ţ AIhaoctYeio EojkYeio, Îw flAEgauApS boeboaa h rocnoAwrk b-kcoh bea\ae ©rrppoBAA-XYhckoe, cant KEAHKdro h nptAOKParo, noKOHHHaro Iw Hahqui boeboaa. A,4kat roe_ noACTKO a\h cYw hobea(hYio rocnoACTBa a\h cA$r rocnoACTBa a\h MhkSaob k’kiihtah H CKC CHHOBH Ero, EAHtţEAt Borii AapOBAX, I3K01KE A<1 A\8 ECT WMHhB 8 BpTiTTEI|iY, R*K CSACTKO IIpaX, AAH WT fifA JKBnAHHIţER Ero, BaHHEK, A'hltlEpa dihiXAIOR flOCTEAHHK wt Ct-khmeiiih, wt npEs b"kc ceao eioaobhho sa ceao, wt hoaio h wt ui8a\ h wt BOA H WT BEMHHH H WT CEAaAHI|lE CEAOB, WT BpOA Ba BOAHHtţS H WT n$CB$Al> K4pE EAHKa CE XTHT HBKpaT WT (10 BliC XOTApoM. IfOHEWE CEAO Ep-hTYEI|lYH 6HA0 ECT Ba A^AIhO JKSnAHHlţEB Ero, SaHHEB, WT HaA PoaYteaYh eh. Taîke, kt^aa ect bha r-k abhh flAE§aHAp8 roeroa, chh-r noKOHHHaro PaAyh boeboa, KorAa bhct temehYe AtTOM xâpĂR, a wSnaHHtţa 6akha, no ap-kAiE kt^aa ect haiaa np$x ckc setom ch, Ctpoe, paaY nptKio, TorAa ect npoAAA xttnaHHita @ahha wt aea eh wt cea wt Bp-rtYeiiiYh Paavaor Awrw^ET TpETaro am H wt BEM1HH H WT no B-KC X^VapOAl, SA x? ACnpH TOTOBH, CKC SanHC WT pSK eh. il noTOM, k-kaa ect bha ckaa, b-k abhh rocnoACTBa aih, b-k ha rtopoe pea, a caSra rocnoACTBa aih MhkSa K'krhtah, aiSjk wSimhhimk Sahheb, wh he wkhhBa ck C8T Aa CE CMtlllATH AP^SH B*K WT-KITKCTBYE JKSflAHHHEB Ero, (ŞaHHER nOMTO paAY HAVfcA WTpoltH^CTiC HEra, 4h8 ECT SlţfcHHA BTiC CEAO BP'RtYEIJjYH, BA 8rH (T. TaîKE, (CT 1 Loc alb. •502 www.dacoromanica.ro aicthSa Hhk8a K-KnHTaH K-KCHjf horuJh PaAVAOK Aoro^*T HasaA, acnpH x?, koahu,h 6ct bha 8s(A >K8naHHU,a Bahha wt haa PaAVA Awrw^siT. il nocAEjf, 0hk8a K-KnHTaH, wh (ct a^a PaaSaoe AoroijsfT (i|iH?Kf no Autore acnpH xîf h am ect e-k p8k h >k8-nanHi^EE Ero, 6ahheb, acnpH x7, mhh n-K e-kc 8rn iu, Tfpt c8t wctaa noAOBHHo 3a ma haa p8k HtSnaHHi^CE iro, 6ahh(e, a AP8™ noAOEHHO sa «a wctaa haa p8k MhkSaoe K-KnHTaH. H npoAaA ict %8naHKiţa Sahha, wna sa hehka aobpoboaio h c-kc 83hahYe E-KrkAt AUrl'aiiJOAV wt rop hs a®a h wt wkoaho aiectoai h wt np(A rocnoACTBO a\h. H bha (ct Ha ivctpoehTe hai aihosh BOA-kpH h A®KPE ak>aYe CR(aYt(aYh Ha HAM : ^ahmioa Kaionap A,ohmeck8a h wt AI-kheijiY1, H-bumoA eophhk8a h aihosh BOA-kpH h AOKpt AiOAfn. e>k( uf c8t nucaHH sae b-k KHHra cYh. Ctro paAÎ, AM®X ctmi rocnoACTBO a\h cao\t rocnoACTBO aih HhkSaor K-KnHTaH, lOKOHM A'* A18 (CT cYh BHUie pEMEHA WMHH8 8 Ep-KTT(l|jY IIOAOBHHO 3a C(A, WMHH8, AtA'lHO H E-K wyaK HAI H CHHOBH HAI H EHSKOAI H np-feBH8MHTOAI H H( WT KOrOÎKAO HfllOKOAtEHAI, nopH3AIO rOCnOACTBA AIH. Cf?K( 8b8 h cb(aYt(aTh nocTaRHjfoAi rocnoACTBO aih: %8naH XpH3a e(ahkYh Abophhk h >K8naH Kaaava kia awtw^et h %8(Uh TpStţaHAA e(a ehctYbpio h xSiuh (Mh^o biahkYh cnaeapio h >K8nan A,8AiHTpaKH eeahkYh ctoahhk h >K8naH ^Yaauhah ri-ahkYh koaihc h %8naH Koctahahh eiahkYh nfxapHHKS h %8naH Kohah e(ahkih nocTtA-hhk. H HcnpasKHK, wSnaH KAaAVA bea AwrwtţiT. H Hanucax a3, /\,8aihtp8 rpaAUTHK, e-k hactoahYh rpAAV HapHiţaEAiaro E«YK8p(-i|iY, Aitca^a AiaYa h abhh h wt flA'*<'"a> aa>k( A<> HHH-k e-k cfro nHcauYE temehYe A-kTOiU E-K A-feT xSpÂS. ţ Iw 0A(gaHAP8 ew(ewaa> aihaoctYio EojkYio rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Iancul căpitan şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Brătieşti în judeţul Prahova, însă din partea jupaniţei lui, Elina, fiica lui Mihai postelnic din Stănceşti, de peste tot satul jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din vatra satului, din vadul de moară şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că satul Brătieştii a fost de moştenire al jupaniţei lui, Elina, de la părinţii ei. Astfel, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7132, iar jupaniţa Elina, pe vremea cînd a avut pîră cu ginerele său Stroe pentru zestre, atunci a vîndut jupaniţa Elina din partea ei de sat din Brătieşti lui Radul logofăt a treia parte şi din vecini şi de peste tot hotarul, pentru 5000 aspri gata, cu zapis de la mîna ei. 1 Corectat din E8hci(iT. 503 www.dacoromanica.ro Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd, iar sluga domniei mele Iancul căpitan, bărbatul jupaniţei Elina, el nu s-a îndurat să se amestece alţii în moştenirea jupaniţei lui, Elina, pentru că a avut copii cu ea, ci a preţuit tot satul Brătieştii, pentru 80 ughi. Deci, a aruncat Iancul căpitan toţi banii lui Radul logofăt înapoi, 5000 aspri, cîţi a luat jupaniţa Elina de la Radul logofăt. Iar după aceea, Iancul căpitan, el a dat lui Radul logofăt încă mai mult 2000 aspri şi a dat în mînă şi jupaniţei lui, Elina, 1000 aspri, fac peste tot 40 ughi, căci a rămas jumătate de sat la mîna jupaniţei lui, Elina, iar cealaltă jumătate de sat a rămas la mîna lui Iancul căpitan. Şi a vîndut jupaniţa Elina, ea, de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au fost la întocmirea lor mulţi boieri şi oameni buni martori, anume Danciul clucer Doicescul şi din Măneşti, Nenciul vornicul şi mulţi boieri şi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Iancul căpitan, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă în Brătieşti jumătate de sat, ocină, dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condi mare postelnic. Ispravnic, jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 8 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137<1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CXI/20. Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1913. 268 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. Braţul fost mare comis vinde lui Trufanda mare vistier partea lui de ocină din satul Cruşov cu rumâni. f Adecă eu jupan Braţul biv vel comis scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Trufanda vel vistiiar, ca să se ştii cum i-am vîndut eu toată partea mea de ocină de în sat de 504 www.dacoromanica.ro în Cruşov, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apa şi cu rumânii, anume: Barbul cu feciorii-ş i Duma cu feciorii-ş i Radul cu feciorii-ş i Grop&u cu feciorii-ş i Stoica cu feciurii-ş şi de în şăzutul satului de pretutindenilea şi despre tot hotarul cît se va aldge. Pentru că această ocină de în Cruşov fost-au de moşie a jupîndsii Radei, care au fost jupîneasa lu Nedelco slujer. Dar cîndu au fost în zilele răposatului Radului voevod, feciorul Mihnei voevod, iar eu Braţul comis fost-am cumpărat de la Nedelco slujer altă ocină, partea lui de în Bărăşti, cu toţi rumânii, cu bani gata; apoi nu mi-au fost cu pace, ce mi-au dat partea lui de în Cruşov, toată şi cu rumânii pentru partea de în Bărăşti, car£ am fost cumpărat în zilele Radul voevod, cînd au fost cursul anilor 7124. Şi mi-au dat şi cartea car£ au avut Nedelco slujer pre aciestă ocină. Iar după ac6ia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voevod, feciorul răposatului Iliiaş voevod, iar eu singur de în voia mea vîndut-am toată parte mea de în Cruşov cu rumânii şi cu tot venitul, cum scrie mai sus, jupînului Trufanda vel vistiiar, derept 12000 de bani gata, de înaintea domnu nostru şi de înnaintea tuturor boiarilor de în divan marii şi mici, şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de în sus şi de în jos, ca să fii jupînului Trufanda vel vistiiar ocină de moşie şi coconilor în veac. Şi au fost la tocmeala nostră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Hriza vel dvomic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel dvomic i Ivaşco dvomic i Aslan dvornic i Miho vel spatar i Buzinca vistiiar i Gligorii comis i Dumitraşco vistiiar i Costandin vel pehamic i Dumitru vistiiar Dudescul i Muşat vistiiar i Bunea logofet i Stroe logofet sinii Fierăv logofet i Dumitru logofet i Şerban logofet şi mulţi boiari carii nu sînt scrişi aicea într-acest zapis. Aoeasta mărturisescu ca să se ştii. Şi pentru mai mare credinţa pus-am şi pecetea mea. IIhc A,8mhtp8 8 E8k8pu|ih, AVfeeniA auw Ţ a^hh, AfeT xsPas. Eu Braţul comis Hriza vel dvornic Vlad vel logofet f Papa biv vel dvomic Mixoq oîiaTapiq1 Acykav jipoiv popvnicog8 Dumitrie vistiiar Dumitraşco vistiiar Gligorie comis Muşat vistiiar * * 1 Miho spătar * Aslan fost vornic. 505 www.dacoromanica.ro Şerban logofet Stroe logofet, sinu Fierăi logofet Dumitru logofet | Uriil Năsturel, tainic1 Academia Republicii Socialiste România. MCCCCXXVII/161. Orig., hîrtie (30 x 21), o pecete aplicată. Copie la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 249. 269 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări şi slujbe, în afară de bir, satul Aninoasa al mitropoliei din Tîrgovişte. f IMhAOCtTEIO BoîkYEIO, Îw flAEgAHAP'K EOEKOAA H rOCnOAHHK ETiCOH SEAtAE Xrrppo-KAayi'HCKoe, chh-k BEAHKAro u npkAOEpAro noKOHHHAro îw HaYaih eoeeoaa. A^ieat roc-IlOACTRO AM c'ie nOREAEHTE rOCllOACTEO AtH CK-kT-kH EEAHIţ-kH, EWKfCTRHkH AWTponOAft uit KApoui Tp’hroEHipE, hae>ke ect jfpAAt r-kshece;jYe rocnoAA Bora h ciiaca haiuepo Ic\'CA XpHCTA H MKCTH'kHLUOAtS WTU.8 HAIUEAtS ApjfYfAMTponOAHT Kyp EATiAHKA PpKropTf CEH WEHTtAH, HK01KE AA KT CR'kT’kH AMTponOAIH EH IDE pEMEHA CEAO flHHHOACA WT CSACTRO ^KAt, AMpHO H npOljlEHHO SA EHP H SA K* *KEAA CKC CtHOAt H SA BOA H SA C8)(A WEU.8 H SA MEA H SA BOCOK H SA...2 H SA 83AEMCTBO H IVT KOHH SA WAAK H SA EAHH UIT C8ACTRO H SA K’KUJ'KpYE H SA (ÎOABOAAE H SA AtEpTHHE H SA pAEOT rocnoACK8 h sa...2 h sa Btc-k^ ca8>kee pekuih wt eeahkYh aa>ke a® aiaahx, eahue c8t npES AkTO B-K SEMAE rOCIlOACTBA AtH, SA HHJfTO EAHTOBAhYE AA HE HAtAT, IlOHEîKE CKAt npocTHjfOAt rocnoACTEO am Toro ceaw Ohhhoaca, kako ect eYw npotpEH h wt npkîKAf BptA\E, npi a^hYe npouYHM ctaph rocnoAApH. H RHA'kX0/M rocnoACTEO am h xphcoare H KHHrH SA npOtpEHYE CKTKOpEHHE H STEpiOKAEHE CKC REAHKOtO KAETEO. IIoTOAt, ktiAa ect sha ckaa e-k a^hYe rocnoACTEO AtH, EHA'ka kako ect toahka TEroT H teuiko xopfK WT H,apctrYe paaY AUHorE h8>kah h keatoeahYe a rocnoACTEO AtH CAtOTpHJfOAt KttaHOKE CKC R’KCHJfAM *CKCTHTHAtH npAEHTEAYH TOCnoACTEA AM *1 H"kCT CKAt A\OrA"K WCTAEHTH TOCnOACTEO AltH KAKO AA H-fcCT EHTH TOrO CEAO flHHHOACA RES AA1KAE HHt|lA, Ah8 npOCTHA 8 CKAt rocnoACTEO AtH AA ECT WT APSrE SA K-KCkX EHUIE pEMEHE AAHCEE 8 AMPHO, TTiMYiO AA HAtAT nOAtArAET no TOCnOACTEO AltH HA EHp8A SA JfApAM MKCTHTOAItS HAP», A AH CKC Ât ÎKHATY ETi EAHH TOAHH, WEAME AA I1AATHTY "îl KHATH HA CE'kTH TEWprYE, A AP^rH K JKHAtY HA CE-kTH ^.HAtHTpYE H M HAtAT I10CA8-UIATH CE M KT SA nOAtOI|l H SA TpkfiS CEkTOAtS AtHTponOAYH HA E'KCfcKO BpkAtE. H 1 Semnăturile sînt autografe. * Loc alb. 506 www.dacoromanica.ro EHp$A HM MTO CE I10A0E4ET KHUIE pEMEH AA A®HECHT C4AUI 8 KHCTÎHp rOCnOACTKA A\H ApSr HHJfTO K-K HHX M Hf K'EA'k3HT, nOHOKE CHIţE «TEM CETKOpHA rOCIlOACTRO A\H SctpoehYe wt np(A Ahkahom rocnoACTKO a\h h wt np(A K'Ec*fcXA\H mecththavh npaRH-teaYhm rocnoACTKA mh, a°hae>ke xokk> ehth rocnoACTKO mh k*k rocnoACTKO h k-e JKHKOT'k rocnoACTKO MH, IdKOJKE A* *CT CRtTkH MHTponOAfE B*E 8Kp-kf1A(HT( H TOC-nOACTKO MH REMHOE K'ECI10A\HH4HYE. 6>(IE>KE h sakahhahYe nocT4RA-kEA\: no wwectkYe rocnoACTKa a\h, Koro hsbepet rocnoAii Eop-e ehth pociioaaP'e sea\ae Kaaujkoe hah wt cp-eahm hapo iiaoaa rocnoA- CTK4 MH HAH WT CEpOAHHKA 114IIIE HAH, no rp'kCEX H4I1IH, HAH WT HHMOnA’bAUHHK AA 41(1 E nOMTET H nOHOKHT H SKp’klIHT cYE KHHP4 P0CI10ACTK4 MH 34 AUIATIOE H npOlţJEHfE H4A tekmejkehYe K4K0 ect KHUiE nuc, Toro pooioak fior-E M ra noMTET h aa cexpa-HHT K*E rOCnOACTK-k EPO H 4 K"E e8AEI|IHX K-klţEX A^UIA EPO. (I 4IIIEAWKE HE noMTET H HE nOHOKHT H HE SKP’knHT CYE KKHPA P0CI10ACTR4 A\H, 4H8 H nOnEpET H P430PET H HC-X4EHT H 34 WBKEhYE WCT4KHT, TOPO AA ECT TpikKAET H 4H40EA\4 H 4$8pEC4H WT THY CK-kTH WTIţH EJKE C8T K*E HEKEH H AA HAtAT MACPYlO CEC I8AA H CEC flpYift H4 EAH*E AUCTO H CE HHHHA\H HER-kpHIH I8AEH E>KE K'ES'EIIH H4A KP'EK rOCnOAA EoP4 H Cn4C4 uauiEPo Icyca XpncTa h peicet: „k'esamix, k’esauix pacnEHH epow h kp*ee tro haa hhx H H4A MEA4 HX HK05KE ECT H E8AET K*E K'kKH, 4A\HH. Ceîke 8eo h ckeaeteaYh iioctarhx PocnoACTKO a\h: jkSiiah XpHsa beahkYh akophhk h >«8n4H Kaaava kea AWPOijsET h >K8n4H TpS^aHAa rea khctYhp H K8I14H Elluxo kea cnaTap h îkSiiah ^SauiTpaKH kea ctoahhk h jkSiiah ^Yhauhah rea koavhc h kBiuh KoCTAHAHH KEA nEXapHHK H >K8naH KoHAHAO KEA nOCTEAHHK. H KCnpaKHHK C4A\ PEM roc-nOACTKA MH. H Hanucax as, Aeii-rait, aopoj|set, k*e hactoa rpaAy B8k8pei|ih, AVkcEiţA auh ~ţ AKHH H WT flAAMa a® HHH’k TEMEhYE AtTOM K*E AtT 'SpĂS. t Iw flAEgaHApS KWEKWAA, mhaoctYio bokYio rOCnOAHHk. Hw flAHgaHApS koekoaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, marei, dumnezeieştii Mitropolii din oraşul Tîrgovişte, unde este hramul înălţarea domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi preacinstitului nostru părinte arhimitropolit chir vlădica Grigorie al acestui lăcaş, ca să fie sfintei mitropolii mai sus-zise satul Aninoasa, din judeţul Dîmboviţa, în pace şi iertat de bir şi de găleată cu fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de miere şi de ceară şi de.......1 şi de împrumut şi de cai de olac şi de bani de judeţ şi de căşărie- şi de podvoade şi de mertice şi de lucru domnesc şi de................1 şi de toate slujbele, adică de la cele mari pînă la cele mici, cîte sînt peste an în ţara 1 Loc alb. 507' www.dacoromanica.ro domniei mele, de nimeni să nu aibă turburare, pentru că am iertat domnia mea acel sat Aninoasa cum a fost iertat şi de mai înainte vreme, în zilele altor domni bătrîni. Şi am văzut domnia mea şi hrisoave şi cărţi de iertare făcute şi întărite cu mare blestem. Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, văzînd că este atîta greutate şi apăsare ţării de la împărăţie, pentru multe nevoi şi cheltuială, domnia mea am cercetat împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi nu am putut domnia mea să las să nu fie acest sat Aninoasa fără nici o dajde, ci l-am iertat domnia mea să fie în pace de toate celelalte dăjdii mai sus-zise, numai să aibă să ajute pe domnia mea la birul de haraci către cinstitul împărat, însă cu 40 de galbeni într-un an; însă să plătească 20 galbeni la sfîntul Gheorghe, iar ceilalţi 20 galbeni la sfîntul Dimitrie şi să asculte să fie de ajutorul şi treaba sfintei mitropolii la orice vreme. Şi birul lor mai sus-zis, ce se cuvine, să-l aducă singuri la vistieria domniei mele, altul nimeni să nu intre între ei, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire dinaintea divanului domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, cît timp va fi domnia mea în domnie şi în viaţa domniei mele, ca să fie sfintei Mitropolii de întărire şi domniei mele veşnică pomenire. încă şi blestem punem: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de milă şi de iertare pe această întocmire, cum este mai sus scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va rupe şi strica şi uitării o va lăsa, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1" şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veacul veacului, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătâr şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 10 zile şi de la Adam pînâ acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. 508 www.dacoromanica.ro f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXIV/13. Orig., hîrtie (44 X 29), pecete timbrată. Cu o trad. din 1854; altă trad. ibidem, ms. 127, f. 277v—278. EDIŢII. Slav. Venelin, 294—6 (sub martie 10). 270 1629 (7137) mai 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier ocină, vecini şi ţigani în Tîmbureşti şi Bora. f AIYaoctYeio EokYeio, Iw HaeSahapS roeboaa h rocnoAHHK r-kcoh seaaae Xrrppo-raaxYhckoe, chh-k sEAHiuro H nptAOBparo, noKOHHHaro Iw HaYaih bohbwaa. kt&ST rocnoACTKO am cY» nckeaehTe rocnoACTBO am B-bpH0M8 B0A-bpHH8 rocnoACTBO am >k8-nan A,8amtp8 A,8aeck8 a rtopYh bhctYh p h ckc chhobh Ero, EAKiţE a 8 Eor-K aaPOBAŢ QKOJKE A4 A\8 ECT WHHH8 H BSHHHH 8 CEAO 8 T*hAlB8pEl(JH RTk CSACTBO MaOAA WBAHE A*A0 CTAP AP^rOAlHpOB, CHH*K BAATEB WT Eopa RTkCAJf, WT nOAlO H WT Uj8At, H WT B0A4 H WT BAATA H CKC BEHHHH H WT CEAAAHipE CEAOB WT I10CK8AY, KApE EAHK, CE X"TET H3BP4TH WT nO R-RC0A\ JfOTApOAl. H BEHHhYh A<* CE SHAET, HA HAHE: BaAASA E-kpA4 CKC CHHOBH CH H PaA^A, 3ET ETvPAEB, CKC CHHOBH CH H (HhXAHA'K fiopMEB CKC CHHOBH CH H IlăpăCKHKA H flSnSA, CHHH EtJmOAUlJUOK, CKC CHHOBH HŢ H HfcrOE H J^p-RA. rSAHH CTkC CHHOBH HJf H ©AHA H A.8K4, CHHH KpElţOB, CKC CHHOBH HAI H IlapACKHBA H KpTkCTt, CHHH iUSUJATOK, CKC CHHOBH CH, BH8lţH IlapACKHBEH WT T-RAtB8pEI|IH. FI eiak A^ ECT BOA-bpHHS rocnoACTBO am A8amtp8r ^SaeckSa bhctYbp WMHH8 8 Eoppa, a*ao ^paroMHpoB, chh-r Bmteb, b-kcaţ, wt noaio h wt boaa h wt c8ţ H WT CEAAAHlfJE CEAWB WT TOpHH ŢOTAp H 3A CE5KEHH H WT A«*AHH ŢOTAp 7 SA CEXEHH, EAHKA CE JfTHT HSBpATH. H IUK A^ ECT KOA-kpHH8 TOCnOACTBO AM X8IUH jV,8AMTp8 BHCTftjp EAHH AtECTO^ sa k8kio ^paroAtHpoK, sae 8 sapoui rocnoACTRA am 8 ESKSpEipY, g»ke ect kwa ^8-AltHTpa KOTKPMHHOAE H KWA CeAMH C8AU8. TaKOHîA* H AlţHrAHYH KOAHlţH ŢOKET HAVfeAH AparoAuip, chh-k Baateb, eiok8ae Ţoket bhth pachiiaah m haiat ckbhpath ce, m ect b-rchx’ haa p8ka BOA-kpHH8 rocnoACTBO am ^8a»htpob khctYhp, a AP#ro hhţto TptBS AA HE HAItAT. HohEJKE cYE RHIUE pEMEHE WMHHE H BEMHHH H AlţKrAHH KHAO ECT B’KCbX SA A'fcAYHO CTAp /^parOAlHpOB, CHH-K BAATEB, EtpEHtE WT HAHEip-blKAE Bp-kAlW, WT lipH A^hYE npOMYEAt rocnoAapH. (I noTOAt, k-kaa ect bha ckA4. r-k AkhYe rocnoACTBO am, a j^paroAMp, chh-k Baateb wt Eoppa, wh ect aocthsaa sp-kAtE sa ctapoctYio h sa reahka heboaio, tepe 50& www.dacoromanica.ro ECT EHA WAOP H CAtn, BE3 KHAEhYE H WT KpivK ErO HHJfTO H"kCT WCTdA, HH2KE CHHlv WT T-kAOAt EPO, HH>Kf KH#K, HH>KE KpdT, HHJKE CECTpS, HHJKE KpdTOMEA. TdJKE Biv TOM j^paroAuip, wh ttvmYio cdM wt KOA-k Ero imauica-k k-k cpivAU# *ro, bes hheaho ch-aoctVe, laxoKE Ad he Smpe no Hd nAOTOK-k mbaobekom, iiomto pdAY ect cha h wh mb-AOKEK 3d MHCTE, TdJKE ECT IIOMHCAS Hd KH8KOM CH JKSndH» A,»A\HTp8 KIICTÎiap, TEpE ECT nOUIEA WH CdM Hd K#KIO EPO, TWÎIO CTvC T*kAOM H CTvC KOCTEJf H nOKAOHHA HJf ECT CÎE A^A^HE BTvCk, EAHlţE CSt KHUIE pEHEHE, KH&KOM CH A,8a\HTPOK KHCTYlap, Ai ect emS A^ATho b"K E’kKH. (I KOA'kpHH pocik»actbo mh >k8imh A,8awtp8 bhctYhp Ad HAUT PAEAdTH CE Hd HEMOKEHYd EPO, ARABICE JfOKET EHTH c^c A^UlS M Pd CA\OTPHTH h ak ;bot ea\8, a^kae jfOKET khtY >khb h CK A^UlS. AkO JfOKET O^MPETH H npOKOAHTH CA WT AUipd CEPO, d KOA'kpHH POCnOACTKO A\H A.SAIHTPS KHCTTtap M rd nOCA$KHT I3K0JKE no EAHH MKAOBEK'K 3d MHCTE. TdKOJKE H no CKAtpivTH EPO, M >*d E'KCnOMHHdfT KdKO CE nOAOKdTH. TEA» pdAY AdA HJf ECT H nOKAOHHA /^pdPOAtHP KTvCfcjf WTTvMECTBYE EPO EAHlţE c8t HMiiA MHOPO, AtdAO H BEMHHH H dlţHPdHH B'KC'fcjf M *CP HdA P#Kd KH&KOM CH JV,8AtHTp8 KHCTYlap, WH 3d IlEPOBg A«»KP0 BOAIO H CKC SSHdHYE KTvCfeM KOAfcpOM H WT np-fcA POCnOACTKO AW, d AP^PO HHJfTO WT CKPOAHHK EPO MET'kjfS Ad HE HAUT, IIOHEKE CHIţE C8T WCTdKHA CdAt jV,PdPOAtHP CTvC EPO H3HK. H BHA'bX PoenoACTBO mh h Sdnne wt ptfca ea\8 ctvtbopeh c-kc keahkoio kaetko H CKC A\H03H BOA-kpH CBEAHTEaYh HdnHCdHH 8 SdnHC, Hd HME : JKgndH iKdUlKO KHK BEA ABOPHIIK H KgndH EddA$A BEA KHCTYlap H flAEK§E BHB BEA nEjfdPHHK H (IISUIdT BHCTYtap H WT Bdpouj fi$K$PEl|JH, MhIO BTOPH A^OPHHK H non EopMd KAHCiap H non jV,8AtHTp8, CHHTv Tp'KH'KKOnOB H UlEpBdH AOPOKE c8t Biv HEKEH H Ad HMdT MdCTYlO CKC I#Ad H CK FIpYA Hd EAHH A\ECTO. CEPO PdAY AdA^X CKM H POCnOACTKO A\H B-kpHHOAtg KOA'kpHH# POCnOACTKO MH >K8ndH A,8a\htpob A,8ake Ad AtS ect cYe bhuie pemehe WMHHE H BEMHHH H dlţHPdHH WMHH8 A^AYhO H K"K WJfdKg CHHOBOM H BHSKOAt H np-kBHg-METOM H HE WT K0P02KA0 HEnOKOA*kBHA\0 n0PH3A\0 POCnOACTKO AtH. Geke o\,‘bo h cbeahtEaYh noeTdBHX PoenoACTBO a\h : >K8ndH XpHSd bea abophhk h >K8ndH EAdA8A bea awpo$et h >K8ndH TpS^SdHAd bea khctYhp h 3K8ndH A.YAAUHAH BEA KOMHC H 3K8ndH KOHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK EAdA^A BEA AWPO+ET. H Hdnnedx d3, AEniiAdT awpo^set, k*k hactoahYh ppdA8 ESkSpeiijh, AvkcEiţd A\dH r A^HH H WT flAdMd A® HHHk Biv CEPO nHCWYE TEMEhYE A-kTOM Biv a1îT xipĂS -d WT pO>KAfCTBd XpHCTOBO xdjfK0. t Iw nAE§dHAP8 BWEKWAd, /HYaOCTYiO fiOHCYlO POCnOAHHK. £10 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocina şi vecinii în sat în Tîmbureşti, în judeţul Ialomiţei, însă partea lui Dragomir cel bătrîn, fiul Zlatei din Borra, toată, din cîmp şi din pădure şi din baltă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume: Vladul Bîrda cu fiii săi şi Radul, ginerele lui Bîrda, cu fiii săi şi Mihail al lui Borcea cu fiii săi şi Paraschiva şi Lupul, fiii lui Buciumaş, cu fiii lor şi Neagoe şi Drăgulin cu fiii lor şi Oana şi Duca, fiii lui Creţu cu fiii lor şi Paraschiva şi Cîrstea, fiii lui Muşat cu fiii lor, nepoţii Paraschivei din Tîmbureşti. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, lui Dumitru Dudescul vistier, ocină în Borra, partea lui Dragomir, fiul Zlatei, toată, din cîmp şi din apă şi din uscat şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul. Tnsă să se ştie: din hotarul de sus 30 de stînjeni şi din hotarul de jos 90 de stînjeni, oricît se va alege. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Dumitru vistier un loc de casă al lui Dragomir, aici în oraşul domniei mele în Bucureşti, care este lîngă Dumitra Cotrăcinoae şi lîngă Semăn judeţul. De asemenea şi ţiganii cîţi i-a avut Dragomir, fiul Zlatei, pe unde se vor fi risipit, să aibă a se aduna, să fie toţi la mîna boierului domniei mele Dumitru vistier, iar altul nimeni treabă să nu aibă. Pentru că aceste mai sus-zise ocine şi vecini şi ţigani au fost toate de moştenire ale lui Dragomir cel bătrîn, fiul Zlatei, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni. Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar Dragomir, fiul Zlatei din Borra, pe el l-a ajuns vreme de bătrîneţe şi de mare nevoie, de a fost olog şi orb, fără vedere şi din sîngele lui nimeni n-a rămas, nici fiu din trupul lui, nici nepot, nici frate, nici soră, nici văr. Astfel, întru aceasta Dragomir, el singur numai de voia lui s-a gîndit în inima lui, fără nici o silă, că să nu moară pe la gardurile oamenilor, deoarece a fost şi el om de cinste, astfel s-a gîndit la nepotul său jupan Dumitru vistier, de s-au dus el singur la casa lui, numai cu trupul şi cu oasele şi i-a dăruit aceste dedine toate, cîte sînt mai sus-zise, nepotului său Dumitru vistier, ca să-i fie lui dedină în veci. Iar boierul domniei mele jupan Dumitru vistier să aibă a căuta de neputinţa lui, cît va fi cu suflet, să-l îngrijească şi să-l hrănească şi să-l miluiască în viaţa lui, pînă ce va fi viu şi cu suflet. Dacă va muri şi se va duce din lumea aceasta, iar boierul domniei mele Dumitru vistier să-l slujească ca pe un om de cinste. De asemenea şi după 511 www.dacoromanica.ro moartea lui, să-l pomenească cum se cuvine. Pentru aceasta, i-a dat şi i-a dăruit Dragomir toate moştenirile lui, cîte a avut, mult-puţin şi vecini şi ţigani, toate să fie la mîna nepotului său Dumitru vistier, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi dinaintea domniei mele, iar altul nimeni din rudele lui amestec să nu aibă, pentru că aşa le-a lăsat însuşi Dragomir cu limba lui. Şi am văzut domnia mea şi zapis de mîna lui, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Vladul mare vistier şi Alexe fost mare paharnic şi Muşat vistier şi din oraşul Bucureşti, Ianiu al doilea vornic şi popa Borcea disiarh şi popa Dumitru, fiul lui Tîmăcop şi Şerban logofăt de vistierie. Şi au pus Dragomir şi blestem: cine din ruda lui va călca cuvîntul lui şi va strica această întocmire, acel om să fie blestemat de trei ori şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. De aceea, am dat şi domnia mea credinciosului boier al domniei mele jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi vecini şi aţigani ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti luna mai 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos 1629. | Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România XLII /48. Orig., perg. (37 x 49,5), pecete timbrată. 271 1629 (7137) mai 12, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitraşco şi unchiului său Patru Mărcioiu o stînă la muntele numit Piscul Cumpătului, jud. Prahova. ţ iBYaoctYeb EokYk, Iw fhugaHApB boeboa4 h rocnoAHHt b’kcoh siamc £rrppo-kiuXYhckoe, cHHik BEAHKar» h np-bAOKparo iiokohhhomS Iw HaYaiu boekoa4. P,i&iT roe-iioactbo aih eYw iiobeaehYe roenoACTBo a\h wbea\3H aioaYe, hK( A4 c8t hai (ahh AitcTo 34 CT'kH'k ha nA4H(H8 3Af BTi 3(AIA(, STi CSACTBO 17p4X, fJKf C( 30B(T IIhCK8a Koy'AHl'kTOB. IIoHfJKf TOrO AlfCTO 34 CT'kH'k BHU1C nHC BHAO (CT 34 A^AThO X4AI34B, SThlţS ToaAfpOK IVT KA-kAtHH, H AaHl|WAWK WT CTO(H(ipH, (IţlKM IVT nptîKAf BptAW. (I nOTOAl, K"kA4 (CT EHA CVU, BTi A^H’l'f rOCnOACTKA AIH, 4 To4Afp8, CHHTi X4AI34B, BH8K ,A,4HHWAWK IVT CTOfHfipH, IVH C4AI npHUMA, Tfpf C8T npOAdKAA TOrO AKCTO 34 CT’kH'k, TA4rOA(A\H IIhCKSA K8Aln-kT8K, (ft( (CT BHU1( nHC, A^HTPaulK0B H 8HKOAI CH II'kTpOB (Hp"kHOK>A IIlKtSA, IVH 34 H(rOB4 A«BP4 BOAK>, 34 x[^ 4CnpH rOTOBH H CkC 83H4M( B-kCtA) AWrYAUJOAl IVT rop H3AOA H WT WKp-kCT AKCTOAI H WT np(A roe-nOACTBA AIH. H BHAtx’O'U rocnoACTKo aih h 3anHC ivt p8k8 ToaAfpoB 3a noKon(HY( Ha p8K8 ^SMHTpaUlKlVB H 4 8HKOA1 CH II'kTpOB HIpiiHOIOA CkC AIH03H BOAtpH H KSlHţH CB(At" T(AÎH H4nHC4HH 8 34nKC, H4 HAIC IVT /\parOA)Hp(ipH, dlHTpt rHppHHK H CtOHK4 M-XapHHK h Hcap K8niţ8 h IIpoKa, chhh IlfnfHOB, H AP**r < Hcap Ta^a K8niţ8 h THHt ko-JKOKap H IVT Tp'krOBHHK H(K8A4, CHH'k 64STf'MY(K. G(ro paAT, AM^X c-kAi rocnoACTBO a\h A,8mhtp4Uikob h 8hkoai ch IKtpS fllpTiHOIOA, raKOHtf A4 A\8 (CT TOrO AUCTO 34 CT'kH'k IIhCK8A ESAHIIiTOB, (>K( (CT 8 nA4H(H, IVHHH8 A^AThO H BTi W)f4K8 CHHOBOA\ H BHSKOAI H nptBH8H(TOAI H H( WT KO-rO>KAO H(nOKOAtEHAIO, nopH3A)0 rOCnOACTBA AIH. G(>K( 8bo h cb(Aht(aYh nocTaBHX rocnoACTBO aih: >K8n4H XpH34 b(a Ab<>PHHK h >K8naH RA4A8A b(a Aoro^UT h >K8naH Tp8^4HAA b(a bhctYhp h >K8naH yHhx’o b(a cna- T4P H A&MHTpaUlKO B(A CTOAHHK H ^,Y4A\4HAH B(A KOA\HC H JK8ll4H KoCTAHAHH B(A n(-X4PHHK H >K8n4H KoHAHAO B(A nOCT(AHHK. H HCnpaBHHK KaAASA B(A AWrOj|i(T. H Hanucax 43, AdivUT auto^it, siv rpaAS E8k8p(ijih, Aitcdţa auh bÎ akhh, H WT flAA‘M4 B-k Atro x3pÂ3. f îw HA(â4HAp8 BOfBOAa, aiiaoctYio EojkYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume lui Dumitraşco şi unchiului său, lui Pătru Mărcioiul Şcheaul din cetatea Braşovului şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie lor un loc de stînă la munte, aici în ţară, în judeţul Prahova, care se cheamă Piscul Cumpătului. Pentru că acel loc de stînă mai sus-scris a fost de moştenire al lui Hamza, tatăl lui Toader din Vlădeni, şi al lui Danciul din Stoeneşti, însă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele,’ iar Toa-deru, fiul lui Hamza, nepotul lui Danciul din Stoeneşti, el singur a venit de a vîndut acel loc de stînă, ce se cheamă Piscul Cumpătului, care este mai sus-scris, lui Dumitraşco şi unchiului său, lui Pătru Mărcioiul Şcheaul, 33 33 — Documente — c. 915 fi 13 www.dacoromanica.ro el de a lui bunăvoie, pentru 3 500 aspri gata şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. n Şi am văzut domnia mea şi zapis de cumpărătură de la mina lui Toader la mina lui Dumitraşco şi a unchiului său, a lui Pătru Mărcioiul, cu mulţi, boieri şi negustori martori, scrişi în zapis, anume: din Dragomireşti, Mitrea paharnic şi Stoica paharnic şi Isar negustorul şi Proca, fiii lui Pepeno şi alt Isar Gaha negustorul şi Ghinea cojocar şi din Tîrgovişte, Necula, fiul lui Eftemie. De aceea, am dat domnia mea lui Dumitraşco şi unchiului său Pătru Mărcioiul, ca să le fie acel loc de stînă, Piscul Cumpătului, care este la munte, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitraşco mare stolnic şi Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 12 zile şi de la Adam în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CVIII/21. Orig., perg. (28 x 38,5), pecete timbrată. 272 1629 (7137) mai 12, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Sfînttd Ioan moşii în Ostra şi Flocoşani. f Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răpoosatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle sfintei şi dumne-zeeştii mănăstiri ce să număşte sfîntul Ioan Mergătoriul Innainte, cară iaste metoh întru supunere sfintei mănăstiri din pămîntul grecesc ce să numeşte iar sveti Ioan Mergătoriul Innainte, unde se număşte locul acolo Zaina şi tuturor călugărilor cîţi vor lăcui întru acest sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus moşie la sat la Ostra în judeţul Oltului, toată partea cîtă au fost ţinut jupan Dan vistiiariul, însă partea lui Cazan stolnecul şi a frăţine-său Badii şi a Predii, din partea lor de sus, stînjini 150 şi din jos iar partea lor, stînjini 150, oricît să va alăge dupretutindenea, din cîmp 514 www.dacoromanica.ro şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu viile şi cu rumânii, cîţi să vor alăge. Insă să să ştie hotarul: din apa Oltului pînă la Drumul Oii. Pentru că această mai sus-zisă moşie ia au fost de baştină a jupînului Căzan stolnic şi a fraţilor lui, Badii şi Predii. Apoi, cînd au fost în zilele ră-poosatului Mihnii voevod atuncea au făcut frăţie jupan-Dan vistiiariul cu Cazan stolnic şi cu fraţii lui, Badea şi Preda, de au dat jupînului Dan vistiiariul pre această mai sus-zisă moşie, pre toată, ei de a lor bunăvoe. Iar după acdia, jupan Dan vistiiariul pentru frăţiia, el iar au dăruit pe Căzan stolnic şi pe fraţii lui, Badea şi Preda ce s-au zis mai sus, cu 6000 aspri gata turceşti de argint şi încă mai mult bine au făcut lor. Deci de atuncea tot au ţinut jupan Dan vistiiariul această mai) sus zisă moşie cu bună pace. Iar după acăia, cînd au fost în zilele răpoosatului Radului voevod, după moartea jupînului Dan vistiiariul, iar jupîneasa lui Vlada şi cu nepotul lui, Tatul, ei au vîndut această mai sus-zisă moşie du pretutindenea, jupînului Gherghe cliucer, drept 9000 aspri gata, ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor ginerilor lor, anume jupan Lupul pehamic şi jupan Gaşpar armaşul. Insă pînă nu au întrebat pre toţi acei boiari ce s-au zis mai sus, pînă atuncea nu au cumpărat Gherghe clucer această mai sus-zisă moşie. Şi după acdia i-au fost dat jupîneasa Vlada vistiereasa şi cartea răpoosatului Mihnii voevod, la mîna lui Gherghe cliucer, cârd au fost făcută pentru frăţiia cu jupan Dan vistiiariul şi cu Căzan stolnic şi cu fraţii lui ce s-au zis mai sus. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri a sfîntului Ioan, ce s-au zis mai sus, moşie la Flocoşani şi cu doao vii, însă stînjini 45,pentru că au cumpărat Gherghe cliucer această mai sus-zisă moşie de la Bîrzea, drept 3000 aspri gata. Şi iar au fost cumpărat Gherghe cliucer la Flocoşani, de la Stavăr şi de la fratele lui, Tudor, o vie cu 30 de stînjini de moşie, drept 3000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe cliucer de la Stepan din Ru-săneşti o vie şi cu 10 stînjini de moşie la Flocoşani, drept 1000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe cliucer la Flocoşani, de la Stavăr şi de la frate-său Tudor, altă vie la deal cu 6 stînjini de moşie, drept 2000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe cliucer la Flocoşani, de la Radomir cel bătrîn, o vie, drept 1400 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe cliucer o vie cu locul la hotarul Ostrii, de la Pira cel bătrîn, drept 700 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe cliucer la Flocoşani, de la feciorul Balicii, anume Piele-Turcul, o vie de la Măniceşti cu 6 stînjini de moşie de lîngă viia unchiu-său Cîndei, drept 5000 aspri gata. Şi după acdia au dat acei vînzători ce s-au zis mai sus, toate cărţile de moşie şi de cumpărare la mîna lui Gherghe cliucer. Şi au fost vîndut ei de a lor bunăvoe, fără de nici o silă. 515 www.dacoromanica.ro Iar după aceia, cînd au fost în zilele Radului voevod, feciorul Mihnii voevod, iar boiariul domniei mde Iane vistiiar el au fost cumpărat aceste mai sus-zise moşii şi vii toate du preste tot de la Gherghe cliucer, drept 20 000 aspri gata, încă de cînd au fost el viu, şi au vîndut el de a lui bu-năvoe, făr de nici o silă şi i-au dat el toate cărţile ce le-au avut el de cumpărătoare şi cărţile ce le-au avut el de baştină, preste aceste moşii, la mîna boiariului domniei m£le, Iane vistiiar. Deci după ac£ia, cînd au fost acum, în zilele domniei m£le, în rîndul al doilea de domnie, iar boiariul domniei mele Iane vistiiariul, el au dat şi au închinat pre această sfîntă mănăstire a lui, hramul sfîntului Ioan Mergă-toriul Innainte, de aici din ţară, metoh, şi supusă sfintei mănăstiri din Ţara Grecească, iar hramul sfîntului Ioan Mergătoriul Innainte, ce să chiamă locul acolo Zaina, cu aceste mai sus-zise moşii şi vii cu toate, ca să-i fie pomenire. Şi au dat şi toate cărţile ce le-au avut de cumpărătoare ale lui Gherghe cliucer la sfînta mănăstire ce s-a scris mai sus, ca să fie sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri, hramul sfîntului Ioan ce s-au zis mai sus stătătoare de baştină şi ohabnice şi de întărire, iar boiariului domniei mfle, Iane vistiiar, să-i fie pomenire în v£ci. Şi au pus Iane vistiiar şi blestem: care om din rudeniile lui s-ar ispiti ca să strice această pomană a lui, să ia aceste moşii şi vii ce s-au scris mai sus de la această sfîntă mănăstire, acela om să fie proclet şi anathema de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia. Pentru ac&a, am dat singur domniia mea sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri hramul sfîntului Ioan Preadetecii, ca să-i fie aceste mai sus-zise moşii şi vii, stătătoare de moştenire şi de întărire, iar dumnezeeştilor călugări spre hrană. Şi de niminea să nu să clătească după zisa domniei m£le. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Hrizea vel dvomic i jupan Vladul vel logofet i jupan Trufanda vel vistiiar i Miho vel spătar i Dumitru vel stolnic i Diamandi vel comis i Costandin vel pehamic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul vel logofet. Şi am scris eu, Dumitru logofet, în scaunul oraşului Bucureştii, în luna lui mai 12 dni, leat 7137 <1629>. j" Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe hrisovul cel slo-venesc de Lupp dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, 1744. Az Lupp dascal slovenesc izpisah. Academia Republicii Socialiste România, CCVI/46. Traducere. EDIŢII. Plesia, Lupu Mehedinteanul, 471—473. 516 www.dacoromanica.ro 273 1629 (7137) mai 14. Danciu vinde lui Stoica stegar un pîrlog de vie . Zapisul Danciului de vînzarea unii paragini de vie. Scris-am eu Danciul1 aceastu zapis ca să fie la mina Stoicăi stegarul, să să ştie cum am vîndut un pîrlog dă vie şi l-am dat să fie al lui şi al feciorilor lui, să-i fie moşie în vecu lui. Şi cîndu am vîndutu, au fost mărturii Vlad şi Badul şi Voinea şi Mărgar şi Cîrstiian şi Stanciul şi Cucui şi Dobra şi Voia şi Voicul şi Sava şi Dra-ghice, şi Hrana mazîlul; aceştea toţi au fost cîndu am vîndutu. Şi aşa au fost. Au zis Danciul că cine se va mai apuca de acel pîrlog dă vie să zică că iaste a lui sau cine să pîrască, să îmbie în pîră cu el, să fie afurisit şi anathima şi al Arii şi să să judece cu Iuda şi să fie blestemat de 318 oteţi, amin. Şi mi-au dat pre acel pîrlog de vie, ughi 12. Şi o au cumpărat în zilile lui Alixandru vodă, fecior răposatului Iliiaş voevod. Şi am scris eu Antonie logofătu, mai dni, leat 7137 <1629>. Radul vtori vornic i Barbul i Radul i Preda. Arh. St. Buc., Condica m-rii Sadova, nr. 715, f. 1035 v. Copie; altă. copie ms. 295, f. 60 v, după care s-au făcut completările. Data de zi pusă după ziua de ispas din document. 274 1629 (7137) mai 14, Bucureşti. Moşneni^ din satul Devesel, iudeţul Romanaţi, se vînd rumâni lui Necula vistier. f Adecă noi moştenii satului ot Devesel ot sudstvo Rom, scriim şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, carii ne-am vîndutu rumâni jupînului Neculii vistiiar, cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină şi de cumpărătoare şi de moşie şi cu tot venitul cît să va afla, de preste tot hotarul, în care zapis ne-am scris toţi pre nome şi cîte cîţi bani am luoat. Insă eu Bădicean şi cu 3 feciori ai mii, pre nume Drăgoiu şi cu fecior, 1 In ms. 295 : „Adecă eu Stanciul scris-am"... 517 www.dacoromanica.ro pre nume Pascul şi Dumbravă cu feciorii lui şi Mânăilă cu feciorii lui şi cu alalţi feciori, cîţi ne va dărui Dumnezeu, am luoat 8 600 aspri gata. Şi eu Vladul cu fiiu-mieu Pătru şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 2000 de bani gata. Şi eu Dragul cu fiiu-mieu Barbul şi cu alalţi feciori, cîţi mi va dărui Dumnezeu, am luoat 2000 de bani gata. Şi eu Dan cu fiiu-mieu Stanciul şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat 2000 de bani gata. Şi iar eu Dan cu fiiu-mieu Dumitru şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 2000 de bani gata. Şi eu Ion cu feciorii mii, cîţi-mi va dărui Dumnezeu, am luoat 1800 de bani. Şi eu Stoica cu fiiu-mieu Hîrsea şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat 2000 de bani. Şi eu Ion cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 1800 de bani gata. Şi eu Iova fratele lu Ion şi cu feciorii mii, cîţe-mi va da Dumnezeu, am luoat 1200 de bani. Şi eu Stoica cu fiiu-mieu Stanciul şi cu alalţi feciorii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 2000 de bani gata. Şi eu Armean cu fiiu-mieu Ion şi cu alalţi feciore, cîţi-mi va dărui Dumnezeu, am luoat 2000 de bani. Şi eu Dumbravă cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat 1200 de bani gata. Şi eu Costea cu feciorii mii, cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, luoat-am 1800 de bani. Şi eu Mihăilă cu fiiu-mieu Marin şi cu alalţi feciori, dţi-mi va da Dumnezeu, luoat-am 2000 de bani. Şi eu Voia cu feciorii miei, cîţe-mi va da Dumnezeu, luoat-am 1800 aspri. Şi eu Voico cu feciorii mii, cîţi-mi va hărăzi milostivul Dumnezeu, am luoat 1200 de bani. Şi eu Voinea cu feciorii mie, cîţe-mi va da Dumnezeu, am luoat 1200 de bani gata. Păntru că aceşti megiiaşi ce sîntem scrişi în cestu zapis tot am fostu megiiaşi cu moşiile noastre încă mai denainte vrăme. Iar după ac£ia, cînd au fostu acum în zilele domnu nostru Io Alexandru voivoda, feciorul răposatului Iliiaş vodă, iar noi toţi de bunăvoia noastră, fără de nici o silă, venit-am la dumnealui de ne-am vîndutu rumâni cu feciorii noştri şi toate părţile noastre de ocină, de în cîmpu şi de în păduri şi den dealul cu viile şi cu heleşt^ele, şi de priste tot hotarul cîtu să va afla, derept ughi 173. Şi ne-am vîndut rumîn jupînului Nculii vistiiarul, de bunăvoia noastră şi cu ştirea domnu nostru creştin Alexandru voivodu, şi cu ştirea tuturora boia- rilor, marii şi micii. Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna iupînului.1> că să-i fim rumâni pînă în vecii. Şi mărturii: jupan Hriza vel dvornec şi jupan Vladul vel logofet i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Papa biv vel dvornec i jupan Miho vel spatar i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Gligorii comis i jupan Neagul vel aga i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Nedâco vel portar i jupan Mateiu biv vel aga i jupan Vasilache biv vel aga i jupan Muşat biv vtori 1 Loc alb. 518 www.dacoromanica.ro vistiiar i jupan Dumitru Dudescul vtori vistiiar i Para logofet i Sima logofet i Udreşte vtori logofet i Bunea logofet i Neagoe logofet i Stroe logofet şi încă mulţi boiari, carii nu sînt scrişi într-acest zapis, şi-şi vor pune peceţile. Aceast-am scris, ca să să crează, să-i fim rumâni în v6ci. H HdnHMX <13, Ttprt rpdMdTHK, 8 E8k8pei|ih, dttcfifd awV» a^hh, k-k de taină, rouca izvestnaia4 * Zipai; Xoyo0eTT|(;6 Neagoe logofet Gligorie comis Bunea Vîlcul logofet Rizea vistiiar6 Academia Republicii Socialiste România, C/140. Orig., hîrtie (42 X 28), 19 peceţi. 1629 (7137) mai 14. 275 Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Radu din Ţigăneşti să nu împiedice nişte megiaşi să aleagă o moşie. f dlHCTYlO> BmkTk Iw f1 &MHA BEAHIţH COA'kpH- Arh. St. Buc., M-rea Nămâeşti, II/9. Orig., hîrtie (28,5 X 23), pecete aplicată. 276 1629 (7137) mai 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte răscumpărarea din rumânie a mai multor vecini din Slănicul de Jos. •j- /HhaoctTew Eexflfie, Iw flAfgdHApS BOfBOAd h recneAHH-H kt^coh 3Ea\ae ^‘rrppeRAdX'fHCKOf, chh'k BEAHKdre h np’kAo^pdre, noKOHHHdro îw ÎAftaiu sotBOAd-/(dKdT recnoACTKO aih cTe iiokeaehTe recneACTKO a\h wbeaish a»aHd ha«: CTOHKd H iwH H IUfpKdH H Htref Epii3HA* H dldHt H R’hAHCAdK H CTdH H ©dHM-fc H MpKd WT CEAO WT ,\0A Ga'KHHK H ChC CHHOBH CH HA\, EAHlţtAi Berii npHnŞCTHT, raKOJKE Ad ECT WT CKAd HdnpEA $MHPHH H CBOEOAH I 3d BfMHHdHÎE, WHH H CHHeBH HX H ChC 520 www.dacoromanica.ro AkAHHiţEAE hav wt j\,oa Ca*khhk, wt cSactbo e118ui h IIaAV> WT n0AW H WT UI8AM H WT BOA H WT I1A4HEH H WT CEAAAHIJIE CEAOB H WT IIOCBSAH, B4pE EAHK4 CE XTtT H3Ep4TH WT H4A BtC X^TApOAI. IIohejke cYh bhuie pemehh haiehhtY aioai’e, whh ect EHA KEMHHH 3d a^ATho >K8n4H8 ÎBdlllKOB WT rOAEipH, E)KE EHBU1E BEA AKOPHHK, ElflEJKE WT npk)KAE apt AVE, WT A^A'l-3a npkAfcAY wt haa ceao A,oa Ca-khhk. il noTOAi, KtA4 ect kYw Kt' akhYe flAEgaH-ApS boeboa, cHHt noKOHHHaro PaAVA boeboa, KorAa ehct temehYe AkTOAl x3pÂA, a Gtohka h Iwh h UIepeah h HkroE BptsHAt h EttaH-b h KtAHCAAB h Ctah h G3ah-ma h HpKa wt ^,oa Ca-khhk, eke c8t bhuie pemehh, whh HCK8nosaA c-k c8t 3a kemh-hYE CtC A’fcAHrtU.EBE H/H WT K"K nOMTEHHArO EOAkpHH rOCnOACTKO /HH >K8ll4H TopraH EHB BEA CIldTdp H WT Kt >K8n4HHU,4 ETO, CT4H4, H WT Kt A^lfiEpa EH, EhUIA WT fiptH-KOBkHH, KH8K4 IeAUIKWB AKOpHHK WT ToAEipH, 34 PH JKHATH TOTOBH. H HCBOEOAHA HX ECT WHH sa AOEPO BOAIO,‘ WEdHE AA CE 3H4ET EpE CE C8T CKSnOBAA GT0HK4 H IwH CtC ch-hobh H/H h ctc A^AHHi'a H.vv, 34 8rH ke h naK ect ckSiiokaa Ctohka a*a CaabSawb H A EPATOAV CH Ept3HAtB AtAHHU,4 HAV, 34 7 KOH H 34 xKjfc 4C(ipH rOTOKH H IIlEpEAH ctc a^ahhi^a Ero, sa 8ru ke h fllLtHk h epat Ero, GDahma h khSkoav ch Ctah ctc AkAHHI^a H/H, 3d 8rH KE H RtAYCAAB ctc A^AHHI^a Ero, 3A 8rrt Kt H MpK4 ctc A^AHHI^a Ero, 34 8rH KE,’ TtMYlO AA CE 3HaET EpE c8t WCT4A 8 CEAO AfcAHHU.4 KOAkpcKa HEnpo-AAB4TEAH4 Ht AA ECT I14KH>KE H4A PA3A0r4 BOAkpCKA. ti nOTOAV KtAA ECT EHA CtAA Bt AtHÎE TOCnOACTBA /HH, Bt HA BTOpOE [pEA8 34 roenOACTBO 3At Kt 3E/HAE RaAUIKOE, 4 IlOHTEHHdrO EOAkpHH rOCnOACTBA AVH ÎKSlUH ToprdH EHB BEA C(14T4p, K8I1HO CKC KHTEAHHtţd Ero, GT4H4, H A^IPEPA EH, KhUIA, AHEijra Îbauibob akophhk, wt I'oaeuih, whh ect npocTHA no cih bhuie pemehh aioaîe WT A°A GAtHHK 34 BEMHHYE CKC CHHH HX H CtC AkAHHU,EX HAI WT npkA TOCnOACTBA AVH. H HCK8nOBAA C-b c8T 34 BEMHhYE WT KK HHX 34 TOrO HkHO BHUIEnHC, 8rH pH. H CtTBOpHA HAV ECT H BTOparO KpATO 34nHC 34 CK8nOB4HYE HA p8K HAI H CBOEOAHA HX ect >K8naH Toprau cnaTap h JKSnaHHna Ero, Gtaha h A'KiptpA hai, Ehuia, whh 34 hhx~ HO H AOKPO BOAIO, CtC 83H4HY4 BtCkAV /HErîaUlOAV WT rop H3 A®A H WT WKphCT AVE-ctoav h wt np-kA rocnoACTBa avh, hkoke aa ect cboeoahh h khesh ctc a^ahhhhae hai. H BHAkxoAV rocnoACTBo avh weaaka 3aiihc8phae 34 ck8iiok4hYe h wt nptsYH h WT nOCA-kAHYH H4 p8K4 WBEAI3H MAOB-klţH BHUIE pEMEHH, CtTBOpEHE CtC BEAHKOE KAETB8 H CtC A^OpECAH'l'E H CtC AVH03H A0KpH AlOAfE CKEAkTEAIH H4IIHC4HH 8 34nHC, HA HAVE WT ToAEIIIH, non IltTpS H A8AIHTp8 nptKtA4E8A H WT B400UI IlHTEIflH, ChAIA H WT KpHBA, CtAHMIOA nptKKA4E8A H WT GEpHBOElJIH,] EAtEOCk H /V,parHE H WT ,A,OA GAtHHK, KoCT-k H JIaeSaS H AIH03H AIOAYE, E>KE HE C8t nHCAHH 3AE Kt KHHrA CYE. Csro paAY, AAA^X ctAi h rocnoACTBo avh Gtohk-kb h Iwhob h HIepeahok h HkroEB Cpt3HAt H MaHEB H GtAHCAABOB H GtAHOB H ©4HMEK H MpKtB, taKOJKE AA ECT 8/VVHPHH H CBOEOAHH 3A BEMHhYE WHH H CHHOBH HAV ctc AfcAHHtţEAE IAV WT Kk EOAk-pHH rocnoACTBa avh >K8naH rop rah ehb bea cnaTap h wt Kt »{8naHHiţa Ero Gtaha i wt Kt CHHOBH HX H WT Kt BtCAX nopSAEHYl HAV, 34 HHXTO EAHTOBAhYE AA HE H/HAT Kt 521 www.dacoromanica.ro BtKH H A<* C8T H/H U’MHH'k HHJfHE A^AHHlţE A^A^O HK8n4H KohAHAO BEA nOCTEAHHK. H HClipaBHHK, RaaaSa BEA AWrO^fT. H HanHcaţ as, AEirkAaT autwJht, hjctoahh rpaAV E8k8pei(ih, AitcE^a Aias Ey AhHH H WT flAaA\a, Bit AtT xSpĂS. f Iw dAEgaHApS BWEB'vVAa, avhaoctT» bo>kYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Stoica şi Ion şi Şerban şi Neagoe Bărzilă şi Manea şi Vădislav şi Stan şi Oancea şi Iarca din sat din Slănicul de Jos şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor şi cu delniţele lor din Slănicul de Jos din judeţul Muscel şi Pădureţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că aceşti oameni numiţi, mai sus-zişi, ei au fost vecini de moştenire ai jupanului Ivaşco din Goleşti, care a fost mare vornic, încă de mai înainte vreme, din moşi, strămoşi, din satul Slănicul-de-Jos. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7134, Stoica şi Ion şi Şerban şi Neagoe Bărzilă şi Manea şi Vădislav şi Stan şi Oancea şi Iarca din Slănicul-de-Jos, care sînt mai sus-zişi, ei s-au răscumpărat de vecinie cu delniţele lor de la cinstitul boier al domniei mele jupan Gorgan fost mare spătar şi de la jupaniţa lui Stana şi de la fiica ei Vişa din Brîncoveni, nepoata lui Ivaşco vornic din Goleşti, pentru 150 galbeni gata. Şi i-au slobozit ei de a lor bunăvoie; îi\să să se ştie că s-au răscumpărat Stoica şi Ion cu fiii lor şi cu delniţa lor, pentru 25 ughi şi iar a răscumpărat Stoica partea lui Slavul şi a fratelui său Bărzilă, delniţa lor, pentru un cal şi pentru 2500 aspri gata şi Şerban cu delniţa lui, pentru 25 ughi şi Manea şi fratele lui, Oancea, şi nepotul său Stan, cu delniţa lor, pentru 25 ughi şi Vădislav cu delniţa lui, pentru 25 ughi şi Iarca cu delniţa lui, pentru 25 ughi; numai să se ştie că au rămas în sat delniţa boierească nevîndută, ci să fie iarăşi pe seama boierească. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie aici în Ţara Românească, cinstitul boier al domniei mele jupan Gorgan fost mare spătar, împreună cu soţia lui, Stana şi fiica ei, Vişa, nepoata lui Ivaşco vornic din Goleşti, ei au iertat pe aceşti oameni mai sus-zişi din Slănicul de Jos de vecinie, cu fiii lor şi cu delniţele lor dinaintea domniei mele. 522 www.dacoromanica.ro Şi s-au răscumpărat de vecinie de la ei, pentru acel preţ mai sus-scris, 150 ughi. Şi le-au făcut şi a doua oară zapis de răscumpărare la mîna lor. Şi i-a slobozit jupan Gorgan spătar şi jupaniţa lui, Stana şi fiica lor, Vişa, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele, ca să fie slobozi şi cnezi cu delniţele lor. Şi am văzut domnia mea şi amîndouă zapisele de răscumpărare şi dinţii şi din urmă la mîna acestor oameni mai sus-zişi, făcute cu mare blestem şi cu afurisanie şi cu mulţi oameni buni, martori, scrişi în zapis, anume: din Goleşti, popa Pătru şi Dumitru pîrcălabul şi din oraşul Piteşti, Sima şi din Criva, Stanciul pîrcălabul şi din Berivoeşti, Bălbosea şi Dragne şi din Slănicul de Jos, Costea şi Albul şi mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stoica şi lui Ion şi lui Şerban şi lui Neagoe Bărzilă şi lui Manea şi lui Vădislav şi Iui Stan şi lui Oancea si lui Iarca, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi cu fiii lor, cu delniţele lor, de către boierul domniei mele jupan Gorgan fost mare spătar şi de către jupaniţa lui Stana şi de către fiii lor şi de către toate rudele lor, de nimeni tulburare să nu aibă, în veci şi să le fie lor ocină delniţele lor, dedină lor şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 15 zile şi de la Adam, în anul 7137 <1629>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/7. Orig., perg. (35,5 X 46), pecete timbrată stricată. Cu trei traduceri: una din sec. al XVIII-lea, a doua din prima jumătate a sec. al XlX-lea şi a treia din 1851; altă trad. ibidem, ms. 137, f. 144—145. 277 1629 (7137 ) mai 18, Bucureşti. Stan din Siliştioara şi fiii lui se vînd rumâni lui Necula vistier. f Adecă eu Stan şi cu feciorii mii pre nume Veselin şi Neacşul cu fiiu-său Voinea şi Moş şi cu alalţi feciori cîţi ne va da Dumneu, ce sîntem de în sat den [ot] Siliştoara, ot sudstvom Rom, scriim şi mărturisim 52$ www.dacoromanica.ro •cu cestu zapis al nostru să fii de cridinţă la mina’ jupînului Neculii vestiiarul, cum să să ştii că noi am fostu megiiaşi cu moşiile noastre încă mai denaente vr£me. Iară dup-ac^ia, cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voivoda, feciorul răposatului Io Ileiaş voivoda, iar eu Stan şi cu feciorii mii, cîţi sîntem scrişi mai sus, noi singuri de întru inema noastră, fără dă nici o silă, venit-am la jupînul Necula vistiiar de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină, cît să va afla de preste tot hotarul, derept 4600 de bani gata. Şi ne-am vîndut de a noastră bunăvoe, făr-dă nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului, de sus şi di jos şi denaintea domnu nostru. Şi mărturii: jupan Aslan vornic i jupan Gligorii comisul i jupan Para logofet i Neagoe logofet i Bunea logofet i Mihalcea logofet, feciorul Paras-chivei logofet, şi de în Devisel, uncheaşul Bădicean şi Vladul şi den Cacaliţi, Dragomir şi de Siliştoara, Puiucul pîrcălab şi frate-său Dumitru şi încă mulţi boiari şi miaşi, ci nu sînt scrişi într-acestu zapis. Aceast-am scris şi mărturisim, ca să se crează că ne-am vîndut de bu-năvoia noastră, ca să-i fim rumâni în v£ci. H as. TfprH rpjMJTHK, $ ESkSpujih, Avbcfiţa A\aio hT akhh, k-k A-br xăpĂs. AaXav Jtporiv1 2 Gligorie comis Riza logofet za vistiiar Mihalcea logofet Para logofet mânu propria Bunea Vîlcul logofet Negoe logofăt3 Acest zapis s-au dat la sfînta mănăstire Bistriţa pentru căci să numeşte moşia, dar cu rumâni treabă să nu aibă sfînta mănăstire. Avgust 3, 1776 Mana Bălăceanca. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LIII/3. Orig., hîrtie (29,5 x 21), şapte peceţi aplicate. Copii ibidetn, A. N. LXXVI/1 (nr. 4) şi mss. 194, f. 90v—91, 197, f. 5 şi 202, f. 418v— 419. 1629 (7137) mai 18. 278 Constantin clucer, fiul lui Radu Şerban voievod, vinde satul Vărăşti lui Iane vistier, pentru a scăpa de o mare datorie, cu camătă. | Eu Costandinu cliucer, scris-am acesta al mieu zapis, să fie la mîna jupînului Iane visteiar şi a jupînesei lui, Măriei visteeresa, cum să se ştie că le-am vîndut dumnelor u satu al mieu, anume Vărăştii de lîngă Dobreni, 1 Aslan fost. 2 Semnăturile sînt autografe. ■524 www.dacoromanica.ro tot satul şi cu toţi rumânii cîţi sînt de moşie şi cu tot venitul de în cîmpu, de în pădure şi de în apă, cu seliştea satului de preste tot hotarul, de în hotar pînă în hotar. Insă rumânii să se ştie moşteni, anume: Stan Grămadă, cu nepotu-său Stan i Cherana cu 4 feciori, i Cîrstea cu 1 fecior i Căzan cu 4 feciori i Oprea cu 1 fecior i Toma cu 4 feciori i Petre cu 3 feciori i Badiul cu 1 fecior şi feciorul lui, Lupul, cu 2 feciori, i Dobre cu 3 feciori i Chiriac cu 3 feciori i Draghia cu 2 feciori i Stan Rob Paraschiva cu 3 feciori i Dragoslav cu 2 feciori i Tudoru cu 1 fecior i ipac Tudori, feciorul lui Graur i Ban, feciorul Bîntului i cu frate-său Dragoslav i Dobre, feciorul lui Andronichi i Voico cu 2 feciori i Crăciun cu 2 feciori i Neacşa cu 2 feciori i Coman cu 1 fecior i Maria cu 4 feciori i Petre, feciorul Măriei cu 1 fecior i Fiera i Dobre cu 1 fecior i Stoian i Bălan, toţi aceşti rumâni ce sînt mai sus-scrişi cu toţi fraţii lor şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui şi di acum înainte. Păntru că acest satu ce iaste mai sus-scris, Vărăştii, fost-au al răposatului părintelui mieu, lui Şerban voevodu, Dumnezeu-1 pomenescă. Deci după mortea părintelui mieu, Dumnezeu-1 pomenească, căzut-au acest satu pre mîna nostră. Cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru lui Alexandru voevodu, feciorul răposatului lui Ileiaş voivodu, căzut-am într-o datorie mare cu camătă. Deci altu n-am avut cu ce să mă plătescu, ci am făcut acest satu vînzători, ca să-mi scumpăr capul de în ce datorie mare cu camătă, După aceia, întrebat-am pre cumnatu-mieu Costandinu mareli pehamic şi pre Socol pehamic, că se-au căzut să-i întrebi, că sînt ei mai volnici să cumpere decît alţii striini, iar dumnelor nu se-au apucat nemica. Deci văzînd eu că nu s-apucă dumnelor să cumpere, iar eu n-am cum mai face pîntro camăta datorii, ce am făcut tocmeală de a me bunăvoe cu jupînul Iane vis-tiiar şi cu jupîneasa dumnelui, Maria vistiresa, de le-am vîndut dumnelor acest ce scrie mai sus, Vărăştii, tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, derept 450 de galbeni gata, de mi-em rădicat ace datorie gre cu camătă. Şi se-au întîmplat la tocmela nostră mulţi boiari mărtorie şi aldămăşari: întîiu ermonah Part&iie, sinii Petru voevodu Cercel i jupan Costea slujer i jupan Neagul vel aga i jupan Nădelco vel portar i jupan Sema vtori lo-gofet i Para logofet i Oancea logofet i Neagoe logofet i Bunea logofet i Ianachi şefar i Ilie dvomic i Socol pehamic i Staico dvomic i Răzvan dvomic i Bălan dvomic i Iurgachi dvomic i Vladul comis i Gherghe dvomic şi neguţători jupînul Isar i Ghinea Mustachi i Proca i Ghine Coţi i Ilie i Iane Psalti i Mânui, încă mulţi boiari şi neguţători, ce nu sînt scrişi aice. Derept aceia, să fie jupînului Iane vistiiar şi jupînesei lui, Măriei viste-resa, acest satu, Vărăştii, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul,, să le fie moşie ohabnică în vecie şi lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi este [i est] i bădet vă vechi, amin, 525- www.dacoromanica.ro II icnHcax <>3, Htroe Awrw^fT, Avfccfiţd amh hî a*>hh, Kt AtT xspAâ. IlapSeviog tepopova^og1 * Aga Neagul Costanda slujer Costandin cluciar Nedelco vel portar Sipag XoyoT8TT|g8 ......3 4 rucoiu vlasnoiu podpisah* Georgius Rainia5 * 7 Ilie dvornic Iurgachi vornic Cîrstian vornic Ianachi şefar Vladul comis Bălan vornic Neagoe logofet Răzvan vornic Gherghie căpitan Bunea Vîlcul logofet Tepye paprnpo® f HAt|ag Pout^epri paptTjpai; ta avo0ev" Icov 'PaXtrig8 Udrişte Năsturel mărturie Mavog tou Xpt|atoi) paptipag avo0ev9 Haaprig Aovoo10 Oancea logofet11 vistiiar Spira. Academia Kepublicii Socialiste Komânia, CCCLXVIII/90. Orig., hîrtie (43 X 29), 23 peceţi aplicate. EDIŢII. Zota, Dobreni, 187—188. I Parthenie ieromonah. 3 Sima logofăt. 3 Semnătură indescifrabilă. 4 ...am subscris cu mina proprie. 5 Cu litere latine * Gherghe mărturisesc. 7 Ilie Ruceri mărturisesc cele de mai sus * Ion Psaltis * Manea al lui Hristu mărturisesc cele de mai sus 10 Isar al lui Dona. II Toate semnăturile sînt autografe. 526 www.dacoromanica.ro 279 1629 (7137) mai 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupaniţei Marica o silişte din satul Hamzăeştii, jud. Săcuieni, împreună cu balta Amarul. f Cu mila iu Dumnezeu, Io Alecsandru voivod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Io Iliiaşu voevod. Dat-am domniia mea această porîncă a domnii mele jupînesii Maricăi, fata boerului domnii mele Dumitrulu vtorii vistiiar şi cu feciorii, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie o sileşte din sat ce să cheamă Hamzăeştii, din judeţulu Saacu, cu totu hotarul, din cîmpu şi cu balta di la Amarul şi cu totu venitul de pretutindenea, oricîtă s-ar alege, din hotar pîn în hotaru, după hotarăle şi semnile cdle vechi. Pentru că au cumpărat boerul domnii mele jupan Dumitrul Dudescu vistiar această silişte di sat Hamzăeştii, ce scrie mai susu, împreună cu Bu-zinca biv vel vistiiar, socrul jupîn[n]esii Maricăi, de la Stanciul postelnic ot Pade şi di la fii-său Pătraşco, drept 180 galbeni gata, însă numai moşîia far de rumâni. Iar cînd au fost pă urmă, iar boerul domnii mele jupan Dumitrul vistiar, el au dat partea lui zestre fii-sii, jupînesii Maricăi. Şi să se ştie ca să ţie jupîneasa Marica, ia singură, dintru această sileşte de sat zece părţi di priste tot hotaru, iar socră-său Buzinca vistiar, el să ţie opt părţi, cine cum au dat bani, aşa să ţie şi moşîe. Şi au vîndut-o Stanciul postelnic de a lui bună-voe cu ştirea tuturoru megeiaşîlor, din sus şi din josu şi din prejurul locului şi dinnaintea domnii mele. Şi am văzut domniia mea şi zapisul di vînzare cu mulţi boeri mărturii scrişi în zapisu, anume: ot Desa, Radu logofet i Tatul logofet i din Ceptura, Grama postelnic i Şărban logofet i Dumitrul logofet de vestierie. Pentru aceasta am dat însumi domniia mea jupînesii Maricăi, fata lui Dumitru vistiiar, moşie de baştină şi ohabnică, ei şi feciorilor ei şi nepoţilor şi strenepoţiloru şi de nimenea să nu să clătească, după zisa1 domnii mele. Iată dar şi mărturii am pusu domniia mea pă: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i j upan Trufanda vel vistiiar i jupan Miho vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnic i jupan Diiamandi vel comis i jupan Costandin vel paharnic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnicu Vladul vel logofet. Şi am scris eu, Soare gramaticul, în scaunul cetăţii Bucureştilor, luna maiu 20 şi di la Adam pînă acum curgerea aniloru, leat 7137 <1629>. Academia Republicii Socialiste România, XLII/49. Traducere de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea. 1 în text: „zasa", corectat peste alt cuvint. 527 www.dacoromanica.ro 280 1629 (7137) mai 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dăjdii şi slujbe satul Corbii de Piatră, jud. Muscel şi Pădureţi, al m-rii Argeş. f ETiCE CB*feTOA\8 H BO>KBCT'kRHOA\8 !10CA-kA8lOI|IE (lHCAHYlO pSKUJOA\8 .* , ,A\HAOCTH XOIflOy Y HE JKp'KTK'b". H (ldKkl ,,A\HAOCTHHAAH Wiyk^JdlOT CA rptCH". H (1AKKI ,,caa>k(hh aujaocthkYh qko tYh (10A\HA0KAHH BO^AST, QKOJKE npopoMECKAA ASX0rt' hjcki-ipEHHdd OyCTd rAarOAMT-K : , jBAAJKEITK A\8>K'k AtHAOyAH BEC A^Hh HdCAdJKAdET CA rOCIlO-Aokh“. CYa oyeo wt BOJKSCT'kBHaro nHcama oyB-kA'touiE. naKKi CAkiuiaxwA\ npopoKd A^xcxM CK'bT'kiM rAaroAtoifia: ,,qko cakiuiite oyco iţapYE h pasoyAvkHTB HdBkiKHATS covaYa KOHiţa 3Eaua, b'khSujhts AP^>K(t(i(H AiHOJKECTKa h rp'kAAipSH ca w HapoA'kX laâhiKh qko AaHa bkict wt rocnoAd AP^HUBa BdA h chaa wt BkiuiHAro paaoyAi-feKUiEjf oyso I3ko b-kca b-k pSKdjf EojkYh c8t h eahko x®9,fT oyBo koaSjkao wt hic no-AasaET. H*k oyco B/Q/KEHk h TpkBAdîKEH'k h>ke BoroAdHHOE ea\8 BoraTCTRo Ao^p-fe pacTd-MaET h A'bAarr k*k TdHH-k soro bpSmehhkih ea\8 TdAdHT QdKO t*kh oycAkiuiHT oyco BAarfH h caaakYh wh raac paAOKdHYa BAar fH paBE h B-kpHUH b-khhah r*k paAocTk rocnoAa CROEro. ClA oyco CAkIUIdBUIE IlOAOKdET H HdA\ B'kHHAdTH W 3AEUIHUX QKO AtdAO BpEAMHHd h npEjfoAHd c8t qkojkb raaroAET qko „sc-tKd caasa 3EA\ArKHaA a® bpeauhha ect". IIoAOBaUlE >KE H HdA\ (lOpEBHOBaTH Iip-fejKAE HdC BklBUIHA BAdrOMkCTHKklA\ H CR'kTOIlO-HHBUIklA lţdpEA\ H rOCIlOAYBAt H>KE 3EAIHaA AOKp-fe OyCTpOHBUlE H CYa A®Kp-fc lipHipO-BOAHBUJE H 3EA\HklAW CHA1H HEBECHdA npHWBpETOUia BAdrdA H TkX HaCA'fcAOKdUId uia a 3EA\A*kHdd SEAWklA WCTdBHUJd. Cero paAY h a3, h>kb b-k XpHCTd Eora BAaroB-kpHkiH H BAaroMECTHBUAi h caa\o ApiOKdBHkl Iw fTAfgdHAP'k BOEBOAa, Bo>KYEIO A\HA0CtY|0 rOCnOAHHb BliCiA 3EAMA ^rpoBAaxYHCKYA, chhti BEAHKaro h np-kAOBparo HaYQUia roeroau, >KEAdHYEA\ R’kJKAfA’fex K-k npEMkCTHklA H EOKECT'kBHklA Iţp'kKBdA no npopOHECKOA\8 CAOB8 HAJKB WEpdSOA JKEAAET EAEH Ha HCTOHHHKkl BOAHklA, CHI^E H Afilia A\Od JKEAdET KTi BAdrOAtllflO LţpkKBEH BOJKYHX HdHIldHEJKB K-k AOCTOMIOAHtH WBHTEAH flprHUICKOH Hk EÎKE OyKptnHTH IO H A\H-AOBdTH EAHKa HdA\ CHAd. Csro paAY A^KdT rocnoACTBO ah cYe XPhcokoYao rocnoACTsa ah e>kb ect HdA B-kCtA\H Aapkl HdCTOAlllEE H nOMTEHHtHUJEE CBtTOA8 H EOKECTkBHOA8 A\OHdCTHp8 flp-THUJCKOA\8 xpa,\\8 BCEMkCTHarO OycnEHYa npECBtTklA HBCTklA npEEAarOCAOBEHHklA H CAdBHklA BAdAHHHI^a HdUJEA EoropOAYltd H npHCHO A'kKW EllapYA H np-kHkCTHOA\8 WTI^8 EpOA\OHdX8 Kyp EIIEAEHTYiO ITSAUHS H npOMYHA\ npEnOAWBHklA EpaTYQA HHOKWA\ T8 HayBOyipklA raKOKE M HAa ECT CEAO CB-kTarO AOHaCTHpa HdplLţdEAOE KopEYH At llQTp'k WT COyACTBO Ell8UJ H IIdAy AHpHO H CBOBOAHO 3d K-kEAd H 3d C-kHO H 3d A\EA H 3d BOCOK-k H WT 3dEA\CTROBdHYd H 3d COyya WSI^a H 3d WBIţd 3d coy’Ap-k H WT BHp 3d BOA H 3d KOHQ H 3d AlEpTHMB H 3d nOABOdAE H 3d TAOEH TOCnOACKH H 3d EdHfH WT COyA H 3d KOHH 3d WAdK H 3d B*kCA AdJKBOBAX H CA8>KEkl H Q>KAEhYqX 528 www.dacoromanica.ro EAKd WKp&KdlOT npt3 AtTO 8 3EAIdA rocnoACTBd A\H, T’EHYeO A<> HA|8t CH A^TH EHP Hjf npdK no AitcAiţS no t ntHASH, TdKowAE Aa Aas8T h ropijJHHS sa wbi^h h sa CBHHKI H niEAHStO AH>KA\8, nOHEWE CEAI npOCTHA TOCnOACTBO AIH CYE BKlUIEpEMEHHOE CEAO CBtTOrO BK1UIE pEMEHHdTO AlOHdCTHpd WT B-KCtjf CHJf ropt pEHEHHKiy Aa^EOBAJC PdAH BHHKI. Ghhe bei, hko bha^x rocnoACTBO aih ciro AHBHaro h npECAasHdro ndMEWE KpacoToio H AOEPOTOIO no AlYp8»«OAECKI npECAOBS Taro BKIUJE pEMEHHdrO AlOHdCTHpd OEHHipdBUId WT BCIOAS H WECHp’kBUia CA WT CEAdJfJKE H BCErO HAIdHl'd CBOErO WCAdE’bBUJd H B'KC'kKO WEHHWdEAId EKIBlUd H WCKSAHd AHUIEhYEAI BCtjf A'tAHHd H>KE EKlUJd npHAO>KEHH H AIHAO-BdHH WT np’KBhlJf ErO KTHTWp H HdUIHX' TAdrOAlO npdWTKlţ'E. TtAIJKE B-KCnOAIAH8B rocnoACTBO A\H KdKO CEH npEAHBHKIH AlOHdCTHP JlprHll] WC-HOBan ekict n cKSHAdH n npiKpacHo ckBp-KUiEH wt cB-kTO noHHBUiaro npawTiţa rocnoA-CTBd a\h CB'kTA'kHUiaro rocnoAHHd H-kroA boeboaki EdcapdEd h ce CB'kTA'kHUioio h EAdWEHHO nOMHBUlEtO CBOEIO cSnpSWHHlţEIO HdAI npA AldTEpYtO rOCnOWAEEO AfCnHHC’Kl C"E/HO-Tpnjf rocnoACTso aih hko Aa he 3dTKopHT ca A'kaw ny takoboe mioaho h npEEo>KE-CT'KBHO B'KC'kMECKH SdnSCTtHYEAI H"E 0\'A\HAOCP'KAHy CA TOCnOACTBO AIH Hd BE1U1E pE-MEHHOAI CEAt CBtTdrO AlOHdCTHpd H WTnoyCTHJf EA\8 BTiCt BKIUJE pEMEHHKIA AdWAKJ noHE>KE oyso cYe ceao KopeYh npt>KAE whh AdAyoy cn B’KC’k Aa%AOBE ny HcnoAS hkojke H hhYh nAatauiH. HHHtwE oyAiHAocTHEHjf ca rocnoACTBO aih CBtTdro pdA'f AtonacTHpa H npOCTHJf Hy WT B'KC'kjf HM>KE WEpd30A\ TOpt nHIUET QKO A<* B'KSAIOrST A^AdTH AtAd H nOTpEEKl AVOHdCTHpCKIA H npOMdA Hd nOAIOlJJ H 0\'KptnAEnTE>KE H 0\'CTpdEAEHYE CB’bT’bH BKIUJE pEMEHH’bH BEAHIţtH AdBpt H K"K HdKOpAldEllYtO I nHt|JH rpEnOAOKHKJAI T8 B’KCEAAIJjHAI CA HUOKOAI TdKOWAE H n8TEIIJECTK8lOl|IHAI d EAdKE.MO OycSnUIHAI KTiTOpwAI npawiţEAi n npaAtAu>A\ h A^Awaijbe n poahteaeai rocnoACTBd aih h rocnoACTBS aih Hd B’bMHKJH H HEOyrdCHAlKIH nOAIEU'K. TtAIJKE H BdAI TBEPAO nOBEAEBdET CA B*KCtAI CASSEAI rOOlOACTBd AIH XOTAl|JHAI CASJKEdAIH yOAHTH CKpOS~k BhlIUE pEMEHHSlO BAdCT YUSlUMEA Ad S~kAW Oy KAOHHTE CA WT BhlUlEpEMEMMdrO AlOHdCTHpCKdPO CEAd KopfiYH HHMT05KE CT8>KdlOI(lE HA\ HH EAHHOtO WT beiuie pEMEnHEJjf ca8»e-k kto eo difiE noKSTCHT ca ct8muth HAt qpocthotoa\aehYe no- AHAIET WT rocnoACTBd AIH QKO HEnOCASlUAHB WEdMEJKE cYE OycTpOEHYE CkMHHEHO EhlBdET OEt|JEIAI np0H3B0AEMYEAI H CKEOpH-k OyTBpiiJKAEHHO C"k EAdPOCAOBEHYEAI npEWCBEt(lEHHdrO WTl^d nauiEro A^XOBHd Kyp TpYropYa AiHTponoAHTd kjkojke CKPAdcYEAi oeoio EAdroAiOEE3H'km|joyio EnHCKOn8 Kyp ©EW^HAd pHAIHHECKsapHT sa< TfcAO Ero a k-k b8A$i|JEM K-ki^t a^uj$ Ero h m e^aet npoKAAT wt Ic8ca XpncTd kaaahku hciihte-ah h Bora HauiEro h wt hx ck^tkix wke k*k Hhkei h m wepaijiet CEB-k CgriOCTaTHHIţS fipEMHCTSlO EOrOAtdTEpE RTi AkHK CTpaiUliarO C$Aa H M ^'aSmht MACT IoVAHHS H flpVEKS aaiHH. 641EJKE h CK-kAtTEAU nocTasAAio rocnoACTRO a\Y npsnoMTEHHKijf caHORHHK rocnoACTRa AtH KOyridH XpHSt REA AKOp/WK H XSlMH KaAAV*A EEA AUTOEJsET H JKSiMH TpH^AHM rea rhctYqp h >K8naii dln^o eea cnaTap h /\t«V‘WHTPaKH KEA ctoahhk h rea KOAIHC H JÎOCTAHAHH REA nE^apHHK H WSfldH KoHAHATv REA flOCTEAHHK H HCIiPdRHHK...1. HanHcaJKE R-kpHUH r-k rinciţ-kx rocnoACTRa a\h &pYha HacToypEA mhceu,, r-k rpaA «am Boţ'KoypEijjH, AtaYa kt-o Ah,)E> A-feTO rocnoAHE xdjfK0, flAAAiaîKE xspăs. f Iw flAEgaHAP'k RWERWAa, aihaoctYio BojkYkj rocnoAHHK. Iw flAHgaHApS rohroaa f Urmînd atotsfintei şi dumnezeieştii scripturi, care spune: „milă voiesc, ci nu jertfă". Şi iarăşi „cu milostenii se curăţă păcatele". Şi încă „fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui", precum spune gura proorocului de duh săturată: „fericit bărbatul care miluieşte toată ziua se va îndulci de domnul". Acestea dar ştiindu-le din sfînta scriptură, am auzit pe proorocul vorbind în duhul sfînt: „auziţi împăraţi şi înţelegeţi, pătrunde-ţi-vă judecători ai marginilor pămîntului, luaţi aminte voi care stăpîniţi mulţimile şi vă mîndriţi cu limbile noroadelor că v-a fost dată de la Dumnezeu stăpînirea şi puterea de la cel de sus, înţelegînd că toate sînt în mîinile lui Dumnezeu şi cît voieşte, dă fiecăruia din noi. Ci dar fericit şi de trei ori fericit cel care cheltuieşte bine bogăţia dată de Dumnezeu şi lucrează în taină talantul încredinţat lui de Dumnezeu, că acela va auzi acel glas bun şi dulce de bucurie: bun rob şi credincios, intră în bucuria domnului tău". Acestea dar auzindu-le, ni se cuvine să înţelegem şi noi că cele de aici de puţină vreme şi trecătoare sînt, precum se spune că „orice slavă de pe pămînt pînă la o vreme este". Se cade şi nouă să rîvnim celor dinaintea noastră împăraţi şi domni binecinstitori şi sfîntrăposaţi, care bine au întocmit, cele pămînteşti şi acestea bine le-au petrecut şi cu acestea pămînteşti au do-bîndit cele bune, cereşti, iar cele pămînteşti le-au lăsat pămîntenilor, Pentru aceasta şi eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi bine-cinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Iliiaş voievod, cu dorire am dorit către preacinstitele şi dumne-zeieştile biserici, după cuvîntul proorocului: „în ce chip doreşte cerbul la 1 Loc alb. 530 www.dacoromanica.ro izvoarele apelor, aşa şi sufletul meu doreşte către frumuseţea bisericilor dumnezeieşti", mai ales către preaminunatul lăcaş de la Argeş, ca să-l întărim şi să-l miluim cît ne este puterea. Pentru aceasta dă domnia mea acest de faţă şi prea cinstit hrisov al domniei mele care este deasupra tuturor darurilor sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri de la Argeş, hramul atotcinstitei Uspenii a preasfintei, curatei, preabinecuvîntatei şi slăvitei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi preacinstitului părinte ieromonah chir Melentie egumen şi celorlalţi preacuvioşi fraţi călugări, care vieţuiesc acolo, ca să le fie satul sfintei mănăstiri numit Corbii de Piatră din judeţul Muşcel şi Pădureţ în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de oaie seacă şi de oaie de sulgiu şi de bir de bou şi de cal şi de mertice şi de podvoade şi de gloabe domneşti şi de bani de judeţ şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi slujbele şi mîncăturile cîte se cuprind peste an în ţara domniei mele, numai să aibă să dea birul lor drept pe lună cîte 300 bani, de asemeni să dea şi gorştina de oi şi de porci şi dijma de stupi, pentru că am iertat domnia mea acest sat mai sus-spus al sfintei mănăstiri mai sus spuse de toate aceste mai sus-zise dăjdii, spre supuşenie. Aşa cum am văzut domnia mea frumuseţea şi bunătatea minunată în toată lumea a acestei mănăstiri mai sus-zise, minunate şi preaslăvite, sărăcită de peste tot şi sărmană de sate şi slăbită de toată averea ei, fiind căzută şi secătuită prin lipsa tuturor dedinilor ei, care au fost dăruite şi miluite de întîii ei ctitori şi strămoşii noştri. De aceea, amintindu-mi domnia mea că această preaminunată mănăstire Argeş a fost întemeiată şi zidită şi frumos săvîrşită de sfîntrăposatul strămoş al domniei mele, prealuminatul domn Neagoe voievod Basarab şi cu prea luminată şi fericit răposata soţia lui, străbuna noastră, doamna Despina, am căutat domnia mea ca să nu se închidă fapta lor aşa de minunată şi preadumnezeiască de cît orice prin pustiire, ci m-am îndurat domnia mea asupra mai sus-zisului sat al sfintei mănăstiri şi i-am iertat toate dăjdiile mai sus-zise, pentru că acest sat Corbii mai înainte îşi da toate dăjdiile pe jumătate, ca şi alţi plăiaşi. Acum dar m-am milostivit domnia mea pentru sfînta mănăstire şi i-am iertat de toate, în ce chip scrie mai sus, ca să poată să facă lucrurile şi treburile mănăstirii şi celelalte pentru ajutorul şi întărirea şi întremarea mai sus-zisei sfinte mari lavre şi pentru mîncarea şi hrana preacuvioşilor călugări sălăşluiţi acolo, de asemeni şi călătorilor, iar fericit adormiţilor ctitori strămoşilor şi străbunicilor şi moşilor şi părinţilor domniei mele şi domniei mele spre pomană vecinică şi nestinsă. 531 www.dacoromanica.ro De aceea şi vouă tuturor slugilor domniei care veţi merge cu slujbele prin judeţul mai sus-zis Muscel tare vi se porunceşte să vă feriţi foarte mult de satul mai sus-zis al mănăstirii, Corbii, întru nimic să nu-1 îngreuiaţi cu nici una din slujbele mai sus-zise, căci cine se va încerca a-i îngreuia, aprigă chinuire va primi de la domnia mea ca un neascultător. Iar această întocmire este făcută prin bunăvoinţă obştească şi întărită în sobor cu binecuvîntarea preasfinţitului nostru părinte dohovnicesc chir Grigorie mitropolitul, de asemeni cu încuviinţarea multiubitului episcop chir Teofil de la Rîmnic şi chir Efrem de la Buzău şi cu vrerea tuturor celorlalţi preacinstiţi egumeni de la toate mănăstirile ţării şi a întregului singlit. Pentru aceasta şi sub blestem şi jurămînt am pus domnia mea acestea, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al ţării Vlahiei sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi în cinste şi pace să-l păzească în domnia lui, în toate zilele vieţii lui şi în veacul viitor sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi nici nu va întări ci va rupe şi va călca şi va ruşina hrisovul domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească nici să-l păzească în viaţa lui, ci să-l ruşineze şi în domnia lui şi să-i ucidă şi să-i strice aici trupul lui iar în veacul viitor sufletul lui şi să fie blestemat de Iisus Hristos stăpînul şi mîntuitorul şi Dumnezeul nostru şi de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să-şi găsească potrivnică preacurata maica lui Dumnezeu în ziua înfricoşatei judecăţi şi să capete partea lui Iuda şi a lui Arie, amin. încă şi martori pun domnia mea, pe preacinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spatar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic........1 A scris credinciosul între piseţii domniei mele Uriil Năsturel piseţ în cetatea noastră Bucureşti, mai a 23 zi, anul domnului 1629, iar de la Adam 7137. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XVI/17. Orig., perg. (52 X 36), pecete atîmată, căzută. Trad. ibidem, ms. 708, f. 391—393 cu data 1639 (7147) mai 23. 1 Loc alb. 532 www.dacoromanica.ro 281 1629 (7137) mai 25. Stănilă din Răspopi mărturiseşte că a ales împreuna cu alţii partea de moşie a lui Nicoară, nepotul Buzăianului. Eu Stanilă bătrînul ot Răspope, scriem şi mărturisăsc cu acest răvaş al meu, cum am ales cu oameni buni din sus şi din gios ocina Buzăianului acelui batrin ot Răspopi, ce au fost partea lui de prespre tot hotarul şi şă o au luat Nicoarcă, nepot Buzăianului de fată şi are şi carte lui Gavril voevoda, ca să-şi ţie ocina moşu-său Buzăianulu. Drept aceia, i-am dat-o şi noi, ca să-i fie moşiia.....1 Vistelie ot Răspope, Vlad Caragan i Stan sinu Duţului, Ion Scăuiane, Stan Buurălul, Bogdan, sinu Pădurăş vătaj, Dumitru Dian i Radul Ţală, Ion, popa Caraiman. Pis mai 25, vălet 7137<1629>. f De la Gavril voevoda pînă s-a ales această ocina am cheltuit 2 400 bani. Academia Republicii Socialiste România, DXXXVIII/95. Copie din 1837; altă copie ibidem, DXXXIX/59. 282 1629 (7137) mai 25. Radu vinde jupînului Sima o jumătate de pogon de vie la Scăiani. Adecă eu Radul, feciorul lui Voicilă de Scăieni, cum să să ştie că i-am vîndut jumătate de pogon de vie în dealul Scăianilor, dereptu 700 de bani gata, şi de bună voia mea. Şi această jumătate de pogon de vie o am cumpărat eu Radul de la Brădea, iar eu o am vîndut jupînului Simei pre bani gata, cum e mai sus scris, ca să-i fie lui moşie şi cuconilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui. Şi mărturiile: Cîrstii, fratele lu Calotă şi Mateiu, fecioru Cîrstei şi Dragul şi Zenevii, feciorul Dragului. Şi am scris eu, popa Stan den Tîrgşoru, mesiţa maia 25 dni, la leat 7137, de la Hristos 1629. După E. Alexiu, Documente de pe Valea Teleajenului, p. 14. 1 Loc rupt. 533 www.dacoromanica.ro 283 . Radu Brădea vinde jupînului Sima două pogoane de vie la Scăiani. Adecă eu Radul Brădea scris-am al meu zapis, ca să ştie că am vîndut jupînului Simei un pogon de vie şi 2 stînjăni de ocină în dealul Scăia-nilor, din hotar pînă hotar, derept aspri gata 2000. Şi această vie au fost cumpărat Radul di la Murodan şi de la Hîrsu cel bătrîn, derept aspri 2000, iar Murodan şi Hîrsu le-au fost cumpărat de la Stan Şoşec din Gonţaţi. Şi le-am vîndut de a mea bună voe şi cu ştire totor megiaşilor din prejuru locului. Şi aldămăşari încă au fost anume: Todor cel bătrîn i Radul pîrcălabul i Opre Berilă şi mulţi oameni buni. Şi iar am cumpărat un pogon de vie de la Radul Bîrde, iar Radul l-au fost cumpărat de la Fătul ot Tîrşor, dereptu aspri 2000, şi vei toată. Derept acăia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Argeşul, ca să fie volnici călugării să-şi ţie ocina şi cu bălţile cu tot venitul partea a sfintei mănăstiri, să-şi ia adetul ce va fi den toate şi de în arătură şi de în cosit de fîn şi den balta cu păştele şi să oprească pre tot omul să n-aibă nimenilea lucru cu ocina a mănăstirii. Iar care om va zice, sau boiarin, că are treabă în moşiile mănăstirii, să vie cineşi cu dirăse ce va avea să stea de faţă cu călugării naintea domnii măle. Iar pînă nu vor veni de faţă, tot omul să fie oprit, că aşa iaste învăţătura domnii m£le. Hhjko m H-feCT, no pm roenoACTKd mh. H ncnpaKHHK, cd/H pei rocnoACTKd mh. IIHC iWtCClţd IOhYC ~2 AM-h, K"K A"feT x3pĂ3. f Iw flAfgdHAPS kivkwaj, mhaoctY» EoxYio roenoAHHK. Hw YIahEUhap# kohkoaa JÎMHA KTOPH AlVriV^CT. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXII/6. Orig., hîrtie (31 X 22), pecete aplicată, căzută. 1629 (7137) iunie 2. 285 Neacşa, soţia lut Stoica logofăt, vinde tn-rii Gorgota o ocină în Tîr-băceni. ■f Adecă eu jupîneasa Neacşa, logofetesa Stoicăi logofit, scris-am acist zapis al miu cum să fii de mare credenţă la mîna părinţilor de la mănăstire de la Gorgota, cum să se ştie că am vîndutu parte noastră de ocină de în Tîrbăcăni, derept 25 de galbeni, svintei mănăstiri de la Gorgota, ce iaste hramul preubrejănii cistnii glavi, care part£ amu fost cumpărat de la Barbul postelnic ot Măneşti. Deci eu o-mu vîndut svintii mănăstiri de la Gorgota. 535 www.dacoromanica.ro Şi mi-au dat bani gata 20 de galbeni, iar 5 galbeni eu am lăsat pentru po-mănicul. Şi am scris [la] eu pre logofetul şi părinţii lui. Şi m-am scris şi eu şi părinţii mii. Şi mărturii au fost Stepan logofit ot Ţigănişti i Şteful postelnic i Cirstea logofit ot Bucimeni. Şi am scris eu Braşov logofit ot Putrăreşti. IIhc Avkcfiia iohTe, î a^hh, K*K iVkT x3pĂ3. Arh. St. Buc., M-rea Golgota, II/6. Orig., hîrtie (29 x 21) pecete aplicată. Copii ibidem, VII/15, 16, 17 (cu data iulie 2) şi mss. 228, f. 34v şi 230, f. 6; altă copie la Academia Republicii Socialiste România, CMLXVIII /45. 286 1629 (7137) iunie 3, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Stăneşti mai multe părţi de ocină şi vecini în satul Arşi, dania lui Stănilă slugen-l. f /MhaoctYio EoîkYio, Iw flAH§dHAc8 BofsoA h rocnoAHH*h b-kcoh 3EA\ah £rppw-KAd)(THCK0f, chhti KtAHKdro h np-bAOKparo, noKOHHaro Iw Iahbui boiboa- A‘*KaT r<>-CnOACTEO A\H cYf nOE(A(H'fi rOCnOACTBa A\H CB-bTtH EOlKtCTEH’fcH MOHdCTHp WT Ct-k-HUJ1H, HA^Kf tCT XPdAl np-fcCTdEAlHÎt WT ChAip-RTh Eli ÎKHBOT 8CMHHI BoropOAHlţt, I3K0>K£ \i MU fCT WHHHS H BfMHHH 8 CIAO 8 flpUIH, Eli C8ACTE0...1, dAH WT A^A 4>P’hH90lll0pH TpH 8>KI 3dnA-KH0, 3d xS dCnpH rOTOBH. 3dHOKf W tCT EHA (10K8nHA cYa WMHH'K Ct-KHHATi CA8îK£p. H ndKH nOK8nHA CtIi-HHA*h CA8?KEP WT non iUHpM-b nOAOKHHO 3a 8>KI H WT ©TOHKd WT EAHd 8>KE MtTBP'k-Taro AfA h wt ©TfA-b naKH «HTBp-hTdro a*a 3a 8jki h wt H8ift nauiH Hy wt no R-hCOM X0T|JP0A' H WT KA-KAdH nOAOBHHO 3d 8>KE. H ndKH nOK8nHA Gt-KHHATi ca8->Ktp wt H8a h wt EpdTOAi ch T8Aop naKH nOAOBHHO 3a 8>Kf h wt Herp-fc H WT EpdTOAl CH APar0/HHP H AP%raH H BOHH’k H TdT8A H A8n8A fAHa 8>Kt 3anA*KH0. H naK noK8nHA ©t’khha’k CASwep wt ©Ta:i h BaaA^A h KoHH-b h wt H)pa eaha 8>Kt 3dnAiiHC>. IldK noK8nHA wt ©TdH IlHncp’k nOAOBHHO 3a 8h<(. H naK noK8nHA ©t’kiiha’k ca8?kep wt nanaAlA nonoBh PtiAHM# nOAOBHHO 3a 8>Kf, an8 ecT aaa 7 koh aosP^ C"KC EAHH nOKpOBHlţ8 MtpBfHh, pdAH HErOB8 HdndCTHJf ; dH8 £CT 3dE0pdA KOAHKOJKt C8T AdA no fAHa 8>Kt no pEA$, an8 caiotpha tCT wt no s-hc-b^ 8>K£ h A’feAd t>Kt c8t no EHinf nuc, koahl(h>k( cktbopha acnpH wt no e*kc K8nno hhh xKxi acnpH totobh. H npOAAAOUlC CYf npOA4T(A‘fr, t?KI c8t BHWf pflfHH HAUHHTH AIOA'0, WHH Sd CB0HA1 AOKPOAIBOAIO H CTiC 83HdHY( B’hC’bAt AMrHBIlJOAt WT WKp-hCTTi. H EHAt^OAV 1 Loc alb. 636 www.dacoromanica.ro rocnoACTBO aih h khht HekSaek koekoa, chhiv noKOHHdro iHHjfdHA koekoa, sa noKSne-hYe haa (Vio wmhhS wt flpujH, e>ke bhuje nuc, KorAd e-kct temehYe A-kTOAt xspîî. K’h toai rocnoACTKd am cbai nonoKHX'OAi h SKp-fenHjfoAi h haa chio KHHr rocnoACTKd aih, KdKO ECT SHJfO H wt npEJKA* * spEAVk. IIoHEKE KHUIE pEMEHd WMHHTv H CkC REMHHH WT flpUIH, 6>K( CE 30KET E'hAA'kAOK», wHd ect sHAd Gt4m ia-r caSkep 3a noKSiiEHfE wt che bhuje pemehhh a»aYe. fl noTOA\, K’kA'l ECT EHW Ha CTuWp’kT’K ErO, a Gt-KHMATv CASJKBP, WH A^A HJf ECT RTiCdJf A*A Ero sa wmh.î’k wt HpiiiH, rnaroAE/Haro E’KAA’kASw, h noKAOHHAd ect 8 CKATd AiOHd-cthp wt Gt’kheijjh, paAH A^uidjf Ero, hkojkb ect ba\8 noAitnS. H R’kCAP'ioKdA ECT CKATd AlOHdCTHp WMHHd C’KC BEMHHH WT flpUIH, A*A GtIvHHA CASjKBp, C’KC A®" SPOAIHPHO. fl K-KA^ ECT EHA Biv AhHH PdAYAd BOEBOAi CHHlv /llHJfHt KOBKOAd, d EA«d pd3-Aor 3a awa'ie wt c'i'h bejhhh cbatIih AlOHdCTHp bhuje ptjf, Ha haiE: T8a®P c-k chh-k Ero, AparoTiv H Gtohka h chhh Ero, Otahmioa h Gtjh h PdA&A h îwKdH h IIpHia H npEWTtca WT flpUIH, WHH AHrHSAH ECT riHEHÎE npEA nOKOHHHOAlS PaA#A BOEBOA, TEpE c’knp'bAH c8t c'kc wtu,8 Er8A\EHa fleanacVE wt Gt’khehjh, hto ect eha wt TorAA HaCTaBHHK CKATtH AlOHdCTHp. II CHU.E C^riptA npEA PaA^Aa BOEBOA, KaKO he c8t WHH REMHHH CRATEH AlOHdCTHp, HH?KE CE JipOAaAH Gt^HAOB CASjKEp KEMHHH, IIH WHH, HH po-AHTEAÎE HJf, HH>KE B'kSHAtaAH ECT WT HaA Gt-KHHATi CASjKBp HH EAHH HOKlfS. H EHAH CST CkTBOPHAH BtMHHH WT flpUIH EAHd KHHra A'KJKAHKd 3a WCTaA, HKOJKE A<* WTEKdlOT 3a REMHMYE. H H3RAAHAH ECT TOrAa B-kqHHH H EAHa KHHr 0HdKBKB KaTapgHSA BHB BEA EAH fldKHJKE ATOKAHRd, KaKO ECT 3aKAET nptA Ero Kli liaCTOA 8 KpaiOWRd. fl noTOAi, KivAa ect eha bi arhh rocnoACTKa aih, r-k np-KRd pea <3d>x rocnoACTBO, TorAa ehct temehYe a^toai xâpKti, a wti;8 apjfHAiaHAPHT TEpacHAt, hto ect HHH-k ndTpHiapjf 8 dAEgaHApYECKaro rpdAd, wh ect iiphuiea npEA rocnoACTBO aih 8 Tp-RTORHlflE, TEPE CMptlUE CA 3a AHt|,8 C’KC KHUIE pEMEHH HAJEHHTH AIOAHE WT flpUIH. Ta»E Biv toai, rocnoACTBO a\h ckai rAiAajf h c8AHjf°M no npas 3 Eo-XflO, C’KC BTvCHJfAIH MKCTHTHAW npaKHTEAYE TOCnOACTKa AIH H A®RPE CkAI HCTHHCTKO-BAA rocnoACTBO AIH TOrAd, KdKO ECT EHA K'kMHHH, AaA H nOKAOHHA WT GtTiHHATi CA8-hcep Biv CBATa AiouacTHpE Gttvheijih, nouTo paAY ECT EHAH Ero A^AHIlS, ail8 ECT X®~ AHA K’kMHHH C’KC AdCKdHl'E H C’KC KHHrH AlvIKHHME...2 K’kMHHH H CKEAHTEACTKOKdA ECT KliCHJf EOA-kpYE WT AHKAH, KdKO ECT EHAH REMHHH GtTvHHA’K CA8»Ep, du8 A ECT A<*A WT Hd CKATd AlOHdCTHp. TaîKE ECT WCTdA.........3 K’kMHHH WT ElpUIH WT 3AK0H H WT cSjkaehYe h wt npEA rocnoACTKd aih, b"k np^ROE rocnoACTBO. H RHA'k rocnoACTBO AIH H KHHr rocnoACTKd AIH 3a WCTdHCTRO, WT KOrAd EHCT TEMEhYE A’fcTOAl x3pKS. H WT TOrAA KTvC EHAH K’kMHHH CBATtH AlOHdCTHp. H K’kA'l ECT EIW HHHk, B*K ARHH TOCnOACTBA AIH, R*k Hd TKOpOE pEA^ 3d TOC-HOACTRO, d BtMHHHH WT HpUIH, Hd HAIE T8A®P H ^parOTIi H GTOHKd H GTdHMIOA H 1 Omis. * Loc alb. 537 www.dacoromanica.ro Gtah h Pm8a h Iwraii h npEWTfcca, ivhh imkh ahphSah npo h aSwah c8t npEA roc-nOACTKO AIH 8 REAHltfH A>*R4H, Ttpt CRnptlllE CE Sd AHU,8 H CRC WTU.S Er8AIEHd flH-©OhYE WT CEATA /HOHdCTHp Gt-RHEI|1H. H CKU.E nptlllE EEHHHH WT flpiilH npEA TOC-nOACTKO AIH, KdKO HE C8T REMHHH CKAT’bH AlOHdCTHp. H HSKdAHAH ECT KEMHHH H Hfc- koe KHHrE a-rkhhme 8 ahbah: eahh saiihc h kiikp Paa^a roeroa- Kti to/H, rocnoACPRO AIH CRAI rAEAAX H C^AH no lipARA^ H no 3AK0H8, K8nHO>KE CRC RliCHJfAIH nOMTEHHAUi npdRHTEAHH rOCflOACTEd AIH H CRAI HCTHHCTROEAA POCnOACTRO AIH KAKO ECT GHAH RE-MHH Gt-RHKA-R CA8JKEP H A^AH 8 CRAT-kH AlO.'ldCTHp. H CRAI n03MAA TOCnOACTRO AIH A-RlţlEHÎfX HAI, dH8 RTiSt^OAl POCnOACTRO AIH KHHH TE)( A'RÎK.'IHHE WT AHRdiJ H WT np-RRH H WT nOCAtA'IH H CRAI AAA H)f POCnOACTRO AIH M KHTH lldKHJKE R’kMHHH CRATOAI8 AIO:idCTHp8, KdKO ECT EHAH H WT npEJKAE EpEAlt, [10HEJKE ECT WCTdAH I RTOpdPO KpdT WT SdKOH H WT CSJKAEhTE WT npEA POCnOACTRd AIH. H H3At3HAH CRC REAHKd cpdAIOT WT AHRAI1- GEPO pdAT, AM«)f CRAI [crai] POCnOACTRO AIH CEATtH AlOHdCTHpS GTTiHEipH RHIUE nHC, laKOJKE A<* WSAdAAET R-RCd^ WHHHd CRC REHHHH, AfA Gt-RHHATi CA8>Kfp H A<* ECT AlOHdCTHpER WMHH8, A^AHH8 H R*R SKptriAEHYE H R*R WJfdR H HE WT KOrOJKA® HE-nOKOAtGHAI, nopHSAlO POCnOACTRO AIH. GeJKE 8BO H CR^AHTEaTE riOCTARAtEAI POCnOACTRO AIH : >K8ndH XpH3d REA AEOPHHK h jkSimh SaaaSa rea aopo^set h mSmh TpS^dHAd bea rhcthhp h jkSimh dlHjfo rea endTdp H W8ndH ^SAIHTpdKE REA CTOAHHK H >K8ndll ,A, 13 Al AH AH REA KOAIHC H >K8riAH Koil- CTAHTHH REA nEXdpHHK H >K8riAH KoHAHAO REA nOCTEAHHK. H HCnpAKHHK KaAASa REAHkYh aopoe|set. FI A3, AEn-RAdT AOPO^ET, E>KE IO HAMp-RTAX R"R HdCTOAHHH 8 PpAA$ 8 H8K8pEl|IH, Ai’kcEu.a iohYe 7 ABH.I, AtT x3pĂ3. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din Stăneşti, unde este hramul răposării din moarte la viaţă, uspenia născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie ocina şi vecinii din sat de la Arşi, din judeţul.......1 dar din partea Frăncioşori trei funii întregi, pentru 6000 aspri gata. Pentru că o a cumpărat această ocină Stănilă sluger. Şi iarăşi a cumpărat Stănilă sluger de la popa Mircea jumătate de funie şi de la Stoica a patra parte dintr-o funie şi de la Stelea iarăşi a patra parte dintr-o funie şi de la Ciuia 18 paşi de peste tot hotarul şi de la Vlădan o jumătate de funie. Şi iar a cumpărat Stănilă sluger de la Ciuia şi de la fratele său, Tudor, iarăşi o jumătate de funie şi de la Negrea şi de la frăţii săi, Dragomir şi Drăgan şi Voinea şi Tatul şi Lupul o funie întreagă. Şi iarăşi a cumpărat Stănilă sluger de la Stan şi de la Vladul şi de la Voinea şi de la Iura o funie întreagă- 1 Loc alb. 538 www.dacoromanica.ro Iarăşi a cumpărat de la Stan Piperea o jumătate de funie. Şi iarăşi a cumpărat Stănilă slujer de la preoteasa popii Rădici o jumătate de funie, însă a dat un cal bun cu o procoviţă roşie, pentru năpăştile lui; însă a uitat cît a dat pe fiecare funie pe rînd, însă a socotit de pe toate funiile şi părţile care sînt scrise mai sus, cîţi aspri fac împreună, 25 000 aspri gata. Şi au vîndut aceşti vînzători, care sînt mai sus-spuşi numiţi oameni, ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jur. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a lui Necula voievod, fiul răposatului Mihail voievod, pe această ocină din Arşi, care este scrisă mai sus, de cînd a fost cursul anilor 7108. întru aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi mai dinainte vreme. Pentru că mai sus-zisa ocină şi cu vecinii din Arşi, care se cheamă Băldea-loiu, ea a fost a lui Stănilă slujer de cumpărătură de la aceşti oameni mai sus-zişi. Iar apoi, cînd a fost la moartea lui, iar Stănilă slujer, el a dat toată partea, lui de ocină din Arşi, numită Băldealuiu şi a închinat-o la sfînta mănăstire dia Stăneşti, pentru sufletul lui, ca să-i fie pomană. Şi a tot stăpînit sfînta mănăstire ocina cu vecinii din Arşi, partea lui Stănilă slujer, cu bună pace. Iar cînd a fost în zilele lui Radu voievod, fiul lui Mihnea voievod, O' seamă de oameni dintre acei vecini ai sfintei mănăstiri mai sus-zise, anume: Tudor cu fiul lui, Dragotă şi Stoica şi fiii lui, Stanciul şi Stan şi Radul şi Iovan şi Priia şi preoteasa din Arşi, ei au ridicat pîră înaintea răposatului Radul voievod, de s-au pîrît cu părintele egumen Athanasie din Stăneşti, care era pe atunci nastavnic al sfintei mănăstiri. Şi aşa pîrau înaintea lui Radul voievod că nu sînt ei vecini ai sfintei mănăstiri, nici nu s-au vîndut vecini lui Stănilă slujer, nici ei, nici părinţii lor, nici nu au luat de la Stănilă slujer nici un ban. Şi au făcut vecinii din Arşi o carte de rămas mincinoasă, ca să scape de vecinie. Şi au scos atunci şi o carte iarăşi mincinoasă, a lui Ianache Catargiul fost mare ban, că au jurat înaintea lui în scaun la Craiova. Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd domnie, a fost atunci cursul anilor 7126, iar părintele arhimandrit Gherasim, care este acum patriarh în cetatea Alexandriei, a venit înaintea domniei mele în Tîrgovişte, de s-a pîrît de faţă cu aceşti mai sus-zişi numiţi oameni din Arşi. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi x lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea atunci că aceşti vecini fuseseră daţi şi închinaţi sfintei mănăstiri Stăneşti de către Stănilă slujer, pentru că au fost ai lui de moştenire, dar vecinii au umblat cu înşelăciune şi cu cărţi mincinoase......1 vecini. Şi au mărturisit toţi boierii din divan că au fost vecini ai lui Stănilă slujer, dar că i-a dat sfintei mănăstiri. Astfel au rămas...1 1 Loc alb. 539- www.dacoromanica.ro vecinii din Arşi de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele, în primul rînd de domnie. Şi am văzut domnia mea şi cartea de rămas a domniei mele, de cînd a fost cursul anilor 7126. Şi au tot fost de atunci vecini ai sfintei mănăstiri. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, vecinii din Arşi, anume: Tudor şi Dragotă şi Stoica şi Stanciul şi Stan şi Radul şi Iovan şi Pria şi preoteasa, ei iarăşi au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă şi cu părintele egumen Anthonie de la sfînta mănăstire Stăneşti. Şi aşa pîrau vecinii din Arşi înaintea domniei mele că nu sînt vecini ai sfintei mănăstiri. Şi au scos vecinii şi nişte cărţi mincinoase în divan, un zapis şi o carte a lui Radul voievod. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că au fost vecini ai lui Stănilă slujer şi daţi la sfînta mănăstire. Şi am cunoscut domnia mea înşelăciunea lor şi le-am luat domnia mea acele cărţi mincinoase din divan şi cele dintâi şi pe cele din urmă şi i-am dat domnia mea să fie iarăşi vecini ai sfintei mănăstiri, cum au fost şi de mai înainte vreme, pentru că au rămas şi a doua oară de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi au ieşit cu mare ruşine din divan. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Stăneşti, mai sus-scrisă, să stăpînească toată ocina cu vecini, partea lui Stănilă slujer şi să fie mănăstirii ocină, dedină şi de întărire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrache mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costantin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, care am scris în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 3 zile, anul 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Segarcea şi Stăneşti, nr. 725,f. 119—121. Copie. 287 1629 (7137) iunie 4, Bucureşti. Răvaş de boieri care să hotărnicească moşia din Hăreşii lui Hriza mare vornic de cea a lui Aslan vornic. t Zde bolării hotărnici ai dregătorilor domnii mdle jupan Hriza vel dvornic i jupan Aslan bivşeh vel dvornic, po ime: ot Corneşti, Ilie dvornic i ot Măneşti, Ndnciul vornic i ot Şinteşti, Staico vornic i Mavrodin peharnic i Barbul postelnic de în Măneşti i ot Ţigăneşti, Stepan logofet i Draghiia 540 www.dacoromanica.ro i ot Cîrstiineşti, Standul logofet i ot Fundăni, Standu logofet i ot Drîngeşti, Vladul i ot Botdni, Cîrstiian vornic i ot Băteşti, Iorgachi dvomic, ca să caute şi să hotărască ocina de la satul Hăreştii în doao, să ţii jupînul Hriza vel dvomic jumătate şi jupînul Aslan vornic iar jumătate şi să o înpietrească una de cătră alta, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla cu sufletele lor. Şi hotarnicu, jupan Ivaşco dvomic. Şi zioa de acum iunie pînă,........................1 zile. IlHC ÂS/HHTpS 8 ESkSPEI|JH, AYbcEJţd IOHYE a AhHH, Biv (VkT x3pĂ3. f Iw flAEgdHApS KivEKivAd, mhaoctT» EojkYio rOCnOAHHk. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV /38. Orig., hîrtie (24,5 x 13,5), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 256, f. 245 v. 288 1629 (7137) iunie 4, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Vîlcan şi jumătate din balta Bislre*ului. f eHhaoctYio EokYeio, Iw flAEgdHApS BOEBOAd h rocnoAHHiv btvCoh 3Eaiae Xrrppo-KAdXYHCKOE, CHHlv BEAHKdrO H np-kAOBpdrO, (lOKOHHHdrO Iw HaYhUJ BOEBOAd. A4K4T roenoACTBO aih cYio nosEAEHYE rocnoACTB© K-kTkH h uojKBCTBHivH AtoHdCTHp B>KB CE 30BET THCAVkHd, HAt»E BCT XPdM fip’kCTdBAEHVE WT CTvAJphTH Biv JKHBOT mkcthob oycneHÎE EoropoAHi^E h wtj^S Er$A\EHd ©ewjJsha, bkojke m a\S ect cBtTOAiU MOHdCTHp BHUJE nHC BdAJd rAdrOAEAldrO WT KAlvKdH nOAOBHHO^, WEdUB A4 Ct SHdET, WT ©ATEU» A4** A® EJEA-k3Hdd EpdTd, WT BTvC A®X®A®K®'M EAHKd CE XTfT H3KpdT, 0HE>KE c(A nOAOBHHO 3d BdA\S WT KAlvKdH, WHd BCT kYW CB'feT’feH AJOHdCTHp THC-AVkHEB, Abha^X®,u rocnoACTB© ajh KHHrd n©K©HHHOA\S jMohch BOEBOAd KHHrd IIETPOB BOEBOAd KHHr nOKOHUHdrO CTdpivre flAESdHApS BOEBOAd H KHHrd PdASAd BOEBOAd, CHHlv fllHXHBB BOEBOAd, Sd 110/MHAOBdH’fE HdA CjflO BHUJE pEMEHd EI0A0BHH0 Sd BdAiS. TdKOJKAE CTvAJ AdA H TOCnOACTBO AJH H ElOAJHAOBdXOAJ E10 CBtTd AJOHdCTHp THCAJ-kHd CTvC cYa nOAOBHHO 3d BdAlS BHUJE nHC, HK01KE A4 !® KT Biv SKptnAEHYE d BOKECTBHIvIM HHOKOA\ Biv nHipS, d TOCnOACTBO A\H B’feMHHOB BlvCnOAlHHdHYE. ndKHlKE A4 ECT CB’kTOAlS AJOHdCTHpH THCATbKd BHUJE P^X WT CBdKd BAdTO PAd-TOAEAMrO EhCTPEU,8A0B nOAOBHHS H WT BAdTO H WT KpivAJA WT nivpnivpE 3d KOAd H WT BTvC MTO CE X®BET n©A®UdTH, KdKO C$T AP'bWdA CB’feTd AJOHdCTHpE H WT np-kKAC BP’kiUE, no CTdpE X®T’4P* H BEA’kSE, dAH WT Epiv30rpivAlv npdB KOBTvMHU,d A®P4 8 1 Loc alb. 541 www.dacoromanica.ro /HtTtlljg, KOAHKO AP'WKf K'ECdX' EAdTd BHCTpfUSAWK IIOAOKHHS, <3>dHEKE CYlO EAdT WHd fCT CTdpd H npaBA sa A^AHNO CKfcTOAUJ MOHdCTHp TlttAVbHd, AdAd H nOAlHAOKdAd WT npoiYn cTdpH rocnoAapH ap^sheix e>ke ehe wt np-fe>KAE sp-kanf. KHA’fcX0'" roc-nOACTKO A1H H KHHrlX HHHEIM CTdpH rocnoAapH CETKOpEHE Sd nOAtHAOKdHY» fAHHd nO EAHHOE, CEC KEAHKOIO KAfTKO : KHHTd nOKOHHHOAl /V,dH K»*KOAd, CHHd PdASAd ROEKOAd, KOrAd EHCT TEMEhYE AfcTOM xSWMA, KHHrd nOKOHHHdTO /HHpMBKS ROEKOAd, CHHTi PdASaa koekoa h KHHra noKOHHHaro cTdpora flAEădHApS koekoa npH tehehYe A-feTOA\ xirÎH, KdKO Ad e8AET A'kAYHO CKlîTOAlS MOHdCTHpH THCAVfeHd. il K-KAd ect eYw bii a^hYe noKOHHiioAl PaAV^a koekoa, CHHd eMhxhek koekoa, a WTlţS ETSAUHd îwdH WT CE’kTd AtOHdCTHp THCAt-kHd, WH ECT HA\dA flp^X HpEA PdA^A KOEKOA CEC BdMEUjYH WT ,A,TK> H C’Knnp'klUE CA sa AHIţS 8 EEAHKYH AHBdH, nOMTO pdAf ECT BHA cYa BHUJE pEMEHd EAdT npHTECHSAd WT HHHH BdAIEUIH FIOAOBHHS. Td>KE CEnp-feA BdMEIUYH TOrAd npEA PdA^Ad ROEKOAd KdKO ApKWdA KdASrEpYH wt EAdTO HETKp'ETdTO AEA, H’kCT APT^KdA nOAOKHH». Td>KB K'K TOAI, nOKOHHHdTO PdAVA ROEKOAd, TOC- noACTKo sa\8 TAEAdA h cSaha no npasAS h no 3dK0H EoîkYeeo, KSnHOWE cec k’kchxaih «J'KCTHTHMH npdBHTEAYH TOCnOACTBO EM8 H A^EpE C8T HCTHHCTEOBdA CEC BliC AHKdHSrt KdKO ECT AP'kWdA KdASrEpYH WT EAdTO K"KC nOAOKHHS. H npOMHTdA ECT PdAVA KOEKOA TorAd h KHHroBEx npoMYEAi rocnoAapH, kotopYh c8t no pEA8 ehuie pemehh. kh-A^xoai h rocnoACTBO a\h h KHHra noKOHHHaro PdAya koekoa, chh*k AIhxhek koekoa, HdA cYE EAdTH, E>KE C8T KHUIE pEHEHE, KOrAd EHCT TEHEHYd A^TOAI x3pA. tro paAY, rocnoACTBO mh eljjejke ceai noHOKHX h Stkp'kahxoaj h HdA cYio KHHra rocnoACTBO aw KdKO ect eYw h wt nptJKAE KptAU AdA*>X c’K'M rocnoA-CTKO A\H CB’kT’kH AlOHdCTHpH THCAEtHd, I3JKE ECT KHUIEnHC, IdKOHEE A^X APKÎKHT WT CBdKdX EAdT EhCTPE1^8AOB nOAOBHHO WT HdA KkC X^AOKOAE H Sd HHXTO Sdnp^TEHYE Ad HE HMdT. dKO>KAE H KdAMIilVH KOTOpYH X»KET EHTY Hd cYa KHUIE pEMEHd EAdTO EL|IE>KE HHLJJd Ad HE HMdT SdnptTHTH C, H*K M pd3A"bAHT KTiC Hd AKOdW WT EAdTO, nOHEHCE CEAI nOMHAOBdA H TOCnOACTKO A1H no CK-kTd AtOHdCTHp THCME.'ld CEC nOAOKHH8 WT EAdT, KdKO ECT BHA nOAlHAOKdA H WT npOHYH rOCnOAdpH DKOKE Ad ECT CK'kT'kH AIO-HdCTHp THCM-kHd K'K OyKptnAEHYE, d EOKECTBHHA1 HHOKOAl K'K nHl{l8, d rocnoACTBO A1H Ad ECT BEHHOE K’KCnOAMMdHYE H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOA'fcEHMO n0pH3M0 rOCnOACTKO A1H. GifiEME h sdKAHHduYE nocTdKHX rocnoAcrso aih: no wtutectkYio rocnoACTBO a\h Koro H3eepet rocnoAE fior*E e-ith rocnoAap*K 3EA1AE RAdiiiKOE hah wt cp’EAÎHHdro nAOAd rocnoAcrso aih hah wt cepoahhk HduiE hah no rpscEx HduiH hah wt EHHonA-k-AtEHHK Ad dl|lEAH>KE nOMTET H nOHOKHT H 8TKp"EAHT cYlO KHHTd rOCnOACTKO AIH TOTO rocnoA"E Bote Ad ra noMTET h Ad CEXPdHHT k*e rocnoACTK-k Ero a k*e e8aei|ihx K-klţEX A^uid Ero. H dl|lEAH>KE HE nOMTET H HE nOHOKHT H HE 8Kp"bnHT cYlO KHHTd TO-CnOACTKO AIH Sd MHAOBdHYE dH8 W nonEpET H pdSOpHT H HCXdEHTY TOTO Ad E8AY npOKAET H dHd0EAU H d^OpECdH WT T~ CK’bTH WTIţH EJKE C8T K*E HEKEH H Ad np-feEHKdET CEC I«Ad H CEC HpYA Hd EAHI1 AVkCT-k H CEC HHHHAtH KER'kpHYH I8AEH E>KE R-ESEnHUlE HdA Kp-EK rocnoAd Bora h cnaca HduiEro Icyca XpncTd h pek*et: ,,k-e3A\hx, k-esaih, pacnEHH Ero“ H Kp*EB Ero UdA IIIX H HdA HEAd HX iaKOKE ECT H E8AET K^ K-kKH di«YH. 542 www.dacoromanica.ro Gtftt 8s© a ckcactcaîh n©CTARHjf r©cn©ACTKO kSiuh JfpH3a rca akophhko^ H >K8naH BaaAVA rja Aoro^fT h >K8naH TpS^HA*» bca rhctYhp h >KSnaH fldH)f© bca cnaTap h >KSnaH ^Saihtpakh b(a ctoahhk h jkSimh ^YAAiaHAH rja koaihc h >KSnaH Koctahahh rcahkih neppHHK, h >KSnaH Kohahao rcahkYh nocrfcANHK. H hciiparhhk, >KSnaH Kajava rcahkYh Aivro^fT. H HanHcajf aâ, flfn-KA^T Awroj|WT, r-k HacTOAHar© rpaAy ESkSpjijjh, A\t«u,a wnTe A A^hh h wt flAaA\a Aa>K« A« HHH’k rti cero nncaHYe, tewhYe AtT©Ai rti Atr xspĂ3, a wt p©KACCTRa XpHCTOga xajfK0. f Iw JlAH0anAPS RWCRWAa, aihaoctTw Ew>kYk> r©cn©AHHii. Hw flAHgaHAPS ROfROAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri care se chiamă Tismana, unde este hramul trecerea din moarte la viaţă, cinstita uspenie a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Teofil, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise vama numită de la Vîlcan jumătate, însă să se ştie de la Olteţ pînă la Porţile de Fier, din tot venitul cît se va alege, pentru că această jumătate de vamă de la Vîlcan a fost a sfintei mănăstiri Tismana, dată şi miluită de alţi domni bătrîni, răposaţi, care au fost mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea cartea răposatului Moisi voievod <şi> cartea lui Petru voievod <şi> cartea răposatului, bătrînului Alexandru voievod şi carta lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, de miluire pe această jumătate de vamă mai sus-zisă. De asemenea am dat şi domnia mea şi am miluit pe sfînta mănăstire Tismana cu această jumătate de vamă mai sus-scrisă, ca să-i fie de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele veşnică pomenire. <Şi> iarăşi să fie sfintei mănăstiri Tismana mai sus-zisă din toată balta numită a Bistreţului jumătate şi din baltă şi din cîrmă şi din perperii de car şi din tot ce se va cuveni, cum a ţinut sfînta mănăstire şi de mai nainte vreme, pe vechile hotare şi semne, însă din Bîrzogîrla drept Covăciţa, pînă în Măceşu, cît ţine toată balta Bistreţului, jumătate, pentru că această baltă a fost veche şi dreaptă de moştenire sfintei mănăstiri Tismana, dată şi miluită de ceilalţi domni bătrîni de demult, care au fost de mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi cărţile celorlalţi domni bătrîni de miluire, făcute una după alta, cu mare blestem: cartea răposatului Dan voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 6894 <şi> cartea răposatului Mircea voievod, fiul lui Radul voievod şi cartea răposatului, bătrînului Alexandru voievod în cursul anilor 7088, ca să fie dedină sfintei mănăstiri Tismana. Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, părintele egumen Ioan de la sfînta mănăstire Tismana, el a avut pîră înaintea 543 www.dacoromanica.ro lui Radul voievod eu vameştii de la Diiu şi s-au pîrît de faţă în divanul cel mare, pentru că jumătate din această baltă mai sus-zisă a fost cotropită de alţi vameşi. Astfel pîrau vameşii atunci înaintea lui Raduf voievod, că au ţinut călugării a patra parte din baltă, nu au ţinut jumătate. Astfel, întru aceea, răposatul Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi bine au adeverit cu tot divanul că au ţinut călugării din baltă tot jumătate. Şi a citit Radul voievod atunci şi cărţile celorlalţi domni, care sînt pe rînd mai sus-spuşi. Şi am văzut şi domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, pe aceste bălţi, care sînt mai sus-spuse, cînd a fost cursul anilor 7130. Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai înainte vreme. <Şi> am dat domnia mea sfintei mănăstiri Tismana, care e mai sus-scrisă, ca să ţină din toată balta Bistreţului jumătate, de peste tot venitul şi de nimeni oprire să nu aibă. De asemeni şi vameşii care vor fi la această baltă mai sus-zisă încă nimic să nu aibă să oprească, ci să împartă tot în două din baltă, fiincă am miluit şi domnia mea sfînta mănăstire Tismana cu jumătate din baltă, cum a fost miluită şi de ceilalţi domni, ca să fie sfintei mănăstiri Tismana de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Tării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de miluire a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici şi o va strica, acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să fie cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu ceilalţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt. 544 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 4 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod . Vama Calafatului i pentru bălţile Bistreţului. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LXIV/12. Orig., perg. (37,5 X 50), pecete timbrată. Trad. ibidem, mss. 329, f. 609—610, 337, f. 333v—336 şi 1218, f. 56v—58 şi la Arh. St. Oltenia, Condica m-rii Tismana III, f. 686—691. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 152—155. 289 1629 (7137) iunie 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Grecii, din jud. Romanaţi, în urma unor judecăţi. ţ /HhaoctY» Eo>kY(io, Iw fLifâdHAP'fc kockoa* h rocnoAHH-K k-kc(a s(ma( &rp«B/U-XYhckoa.chh-k np-fcAOKparo h noKOHHxaro HaTniua KfAHKaro ko(k«au* AdKdT rocnoACTKO A\H elf nOK(AtxT( rOCnOACTKa A\H CKtT0A\8 H K0>K(CT-KKH0M8 MOHaCTHpS flprHUICKOM», ha<>k( (ct MfCTnaro oycnoiYa np(CKtTKiA BAaAHHHtţKi HauKA EoropoAHiţhi h npHCHOA'bKhl dlapÎA H HKCT-feHlUOAlS WTl(8 HrSAMHS K^p (M(A(HTYlO YepOMOHayS H K-K-CfcM nplnOAOBHhlA\ HHOKWM 3, k-kc(, c-kc b-kc(m pTapoM, wt noAQ h wt ioSmS h wt koah h wt noK-KCWAS, wt npia k-kcii-o yoTapa, wt yoTapa Aa>K( A® pTapa, (ahko ca )(TfT nscpaTH pTap c(aok h c-kc k-kc(m a»X®A»koa\ h c-kc E-KCtAtY k(mhhYh, noxOKl cYe c(ao rpexYH EKiAa (ct CTapa h npasa wmhha h sa AtAHHS CKtTaro kkiiik peoCHnaro AiOHacTHpa a^hho h iiphao>k(ho eipe wt noKOHHHaro Eacapaca ko(koau c-KSAAKUiaro CK-fcTaro MoxacTHpa. GOfiam ciao cYe TpfMYH who (ct ekjao np-fciKA* H-feKO(ro EOAtpHxa na hm( H-fcroe T$hc$a. îl noTOM, noKOHHH-KH Eacapasa Ko(KOAa, wh (ct np(MtHHA c-k TtM EOAtpx-hom, c-k Htro(M TShcSa h a<*a (ct (m8 H-kKoe c(ao rocnoACTKa ero sa a^AhhS h wt npaAtA, Ha hau rp-KAHipt wt Art'KronoAn> d Hfcro( T8hc8a aaa (ct Eaca-paE-fe KofKOA'b c(ao kkiiik p(m(hho( Tp(mYh. (I iiotom, rocnoACTK» (ro, BacapaEa kck-eoaa, wh naKH (ct np(AVkHHA c-k A,8mhtpom np-KKaAaEOM wt ^HiiTSpoan, T(p( (ct AaA EacapaEa KomoAa /(Savhtpokh n-KpKaaaES cYe kkiiik p(h(hho( c(ao ŢpimYh k-kc( c-k k-kco/H pTapoM, a A^mYtpS np-KK-KAaESA, wh (ct a^a rocnoACTKS (m8, BacapaEt KO(KOAt, c(Aa cYia, Ha ha\( HabhpYh h HASMHpdpYH h A°BpotţYH h Epka-kukiijYh, ta>K( c8t 8 cSactko flprHiuoK, eahs MonacTHpa. Iî HanHca ca ck ck^tkih iioaiahhk 35 35 — Documente — c. 915 545 www.dacoromanica.ro AOHdCTHpCKIH CdA ,A,8/HTTp8 n'KpK'KAdESA H 8>KHKH ErO, EdAHKd AiEAEAJJHMdp H Tptl^Srt cHjf paAY cea. Td>KE rocnoACTKo sro noKOHHHKin BacapaKa KOEKOAd, AdA ect CEAd ci'a H npHAOKHA Eli CBtTKIH AiOHdCTHp KHUJB pEMEHHKIH 3dHE EAH3 Et^8 AtOHdCTHPd. H noTOAi, K*KAd ect ekja no npEiuECTKi'io BacapaKa koekoaY h no ckap'kth A,8-AVHTpOKt nhpKdAdEd, d CSnpSHCIHlţd Ero GSHKd H CK PdA^AOAt AOrO^ETOM UIT AP11-rOElţJH, IVHH C8T KKCTdAH H nOnpdAH npEAE'bHEHIE H SCTpOEHfE £>KE EtlUE 8TOKAJHA nO-KOHHIJKIH BdCdpaEd EOEEOAd CK AS'MHTpOA n'KpK'KAdEOA H K"K3AAH C8T KKJUJEpEMEHHdA CEAd CYa uit CEtTdrO AtOHdCTHPd KSmiO H CK npEAtHEHHKIA CEAOA rpEMÎH. ii K*KA KK A^Hrl nOKOHHNdrO IlETpa EOEEOAKI, CHHd iMhpmh eoeboaki, BrAd EtlUE TEMEhTB AtTWA xigiT1, TOrAd KTiCTdA ECT UiTKlţTi HrSiUEH K\'P IldHCYE2 CK EpdTYEIO UIT CEtTdrO A\OHdCTHpd H nAdKdUJd CA npEA IlETpOAt KOEKOAOIO UI KBAH-IţtH H EE3 npdKEAHfcH KpHKOCTH- H CHlţE CA CST MCdAOBdAH KdKO CST EKIAH npHTECHSAH H KTi3AAH tYh KKIUJE PEMEHHYH EOA’kpH CEAd CEtTdrO AJOHdCTHpd EE3 npdKAKI H HCJfd-EHAH CST OVCTPOEhYE BdCd[Ed]pdEt EOEBOAKI H A^MHTpOBO U-KpKKAdEd. TdJKE KK TOA IfETp-K EOEEOAd rABAdA ECT H EHA^A ECT TOCnOACTEO ErO KHHrH H CBHTOK BdCdpdEOE EOEBOAKI 3d npEAi’kHEHYE H TBKABWYB, CKTEOpEIIHH CK BEAHKOIO KAtTKOlO, H>K£ ECT EKJA CKTBOpHA nOKOHMHKIH BdCdpdEd EOEEOAd CK ndTpYldpXOA KoCTdHTHHOrpdACKHA H CK HHHA\Y dPXHEpEH AHOrHAH H ACBpt ECT HCTHHCTBOEdA TOCnOACTEO ErO l£KO CK npHTBC- hehYeav h HEnpaBAoio ekiah cSt eksaah tYh kkiuje pemehhYh EOAtpn CEAd cYa u>t CEtTdrO AJOHdCTHpd. TtAJKE H TOCnOACTEO Ero IIETPK EOEEOAd KKSKICKdA ECT H C8AHA no npaBAt h no 3dK0HS EomcYio h uitaKaAH CST a KK CHAt HJf- ii K-KAd ECT EKIAO 8 AKhYh flAE§d'IAPd EOEBOAKI CTdpdrO, TOrAd WTKHK HPSAJEH GEpd$HA CK EpdTYEIO UIT AJOHdCTHpd ndKH C$T KK3AEHru8AH nptHfE H npEA flAfgdK-APOA KOEKOAOIO pdAY CHX CEAd H HE Aioroujd KdA8rEpH TOrAd HHMTOJKE 8CntTH, SdHE (lAEgdHAP'K EOEEOAd CTdpKlrl WH HtCT TAfAdA, HHJKE pd3C8AHA npdKA» HX nO npKKOAJS tekajejkYio BdcapdEOKS koekoa'k, bkojke Hetpk KOEKOAd. Gtro paAÎ aP’ksK'MH c8t tYh EOAt- pn K-KCd KKIUJE PEMEHHdA CEAd EE3 npdKAKI, A4KE A° HHHt, 8 AHEX TOCnOACTKd AH- H 3d ECT EKIAO CKAd, K*K AKHYE TOCnOACTKd AH, npYHAE WTKlţ'K HP8a\EH AIbAEHTYE H CK EpdTYEIO UIT CKtTdrO KKIUJE pEMEHHdrO AOHdCTHpd H K'KSAKHI’OUJd 3 npEA rocnoACTKd ah ck npaKHSKH AS^TP0^ uit HunTSpoYta. Ha 3 a\e 3 Ad CSAJjtp H GtPOE nOCTEAHHK EpdT ErO KKK8nt H CK dHEnCEEA HJ UIT EpdTfiMEA Hd HAE IIpEsa

3 h ck AdTEpYio’ Ero...4 Aona^YEio. H chi^e nptyS KdASrEpn npEA rocnoACTKd 1 Anul adăogat de aceeaşi mină, cu altă cerneală, pe un loc lăsat iniţial alb. * „IlaHdi“, adăogat ulterior. 8 Loc rupt. 4 Loc alb. 546 www.dacoromanica.ro A\H K*K REAHKIH AHBHH KAKO ECT BRIAO CEAO Tp^'lH CTapd H npdBd AtAHHd (lOKOHHHarO Bdcapasa koeboari. H3M-bHd wt Htron T8hc8a, h-r bria ect npE/HtHHA iiokohhhrih Bacapas koekoaa cr ,/^8mYtpom n-RpKd/iaBO/H wt HnnTSpoaia TEps ect aha EacapaBa &OEBOAH ASa^tP0KH n"RpKdAHB8 CEAO rpE4'fH pdAY CHX BRIUIE pEMEHHRIJf CEA flABEljllH H Ha8a\î'pei|iYh h A®GpoiţYH h Bp^A^iueiiiTH wt koa /HOHdCTHpd, cr R-RcbMY pTapH hx, H KdKO ECT BRIA npE/H fcHHA ,Â,8A\YTp8 n"RpKd/ldE 3a CKOIO A®GP8 BOA» H HdnHCd CA WH H A»AYE Ero B-R CBtTRIH nO/HtHHK AlO.IdJTHpCKfH. fi cYH BHUIE PEHEhYH npaKHSHH A8' aiYtpobh n-RpKaaaBa h cr aheiiceeai hx IIpEAa cnaTap, whh chi^e aioeo npbx8 KdKO hE TRKMO cYia HfTRipH CEAd flABElJlYH H FfA8/HYp£lJlYH H A0EP°H^h h BP’KA’^HJEljlYH c8t hhxhh sa a^AYhS h-r h ceao TpemYh hhxh8 a^aYhS ect wt AtA h wt npaAfcA M HtCT eaua Bacapasa boeboah hh eahh8 METtxS cr ceaoai TpehYh hhjke ect APTOKdA AWHacTHp BprHuiCKYH hhkoahjke cEAa c'iA. H H3;iEcoiua npEA rocnoACTKa a\h h KHHrH HX sa A^AYh8 Ha cYia hetriph briuie nncdHHdM ceAa, aHa ceao >ke TpehYh he haiaiim KHHr8 HH EAHH8. n KdA8rEpH, W.IH HSHECOUId H CKd3dlild KHHrH nOKOHHHdrO BdCdpdBH KOEBOARI SA Aospo ROAHOE npEAlbHYEWE H Oţ'CTpOEHYE TdKOJKAE H KMHrS ITETpd BOEBOAY sa wcTdHOK h npoH itox rocnoACTBO mh h AOKpt pa3SA\bx brce pmaw tekmejkYa hx KdKO ECT EHA npEAlbHHA /^SMYTpS n-RpKdAdE CR BdCdpdKOlO ROEROAOW Sd CEO» A®Gp$ BOA» H BES HH EAHHRIA CHAOCTH fldHEJKE H R-RCnOMHHdHYd pdAY. Td?KE br tom, rocnoACTBO aih taeahx H c8ahx no npdBAt H no SdKOH8 BojkTio K8nHO CR R-RCbAIH nOHTEHHRIMY npdBHTHARI rOCnOACTEd WH H BEA/HH A®Gpb HCTHHCTRO-BdXWAt BdKO CEAO TPEHYh BRIAO ECT npdBd H CTdpd A^AYHd SdCdpdBH BOEBOAY 3d npE-MtHEHYE H npHTECHEHd WT CHX G®''^P- H EljlE TOrAa H3RIAE EAHH BOAbpHH WT nA^AtEHE HtroEBd wcTpfjKEHHaro Hd haie Han nocTEAHHK npEA -AHkhhom rocnoACTBd mh. H cniţE CBOHM Ero H3RIKOAI CAM CR'bA’fc’rEACTBOKd pEK KdKO WH ECT pOAd fi-brOH WCTpfjKEHHdrO Toro paAY H AP"b>ket ceao Tp-RAHilit wt ^-RronoAta. Tt/HJKE CR/HOTpYX rOCnOACTBO AIH KdKO BEKE AH HE H/H8T CRnpAHYE AHEH ch aP’k’kht briuie nu-CdHHdHV CBOM HETRIpH CEAd H B~R3AX rOCnOACTBO /HH WBOHX KHHrH 3d npAHYE I3JKE HA\tX# Ha A CHAIH CEAd/HH H pd3APdA A H BE3 BtCTH CRTBOpHX AH KTOAI8 npA HE B8AET- Giro pdAY AHA^X H rocnoAcrso m cstTOA(8 H bohjectbhomS /HOHdcrup8 flprHui-CKOA\8 H BRIUIE HAIEHOBdHHOAt8 Hr8/HEH8 H npOMH/H HHOKW/H T8 H(Yb8|||YAI CEAO TpEHYH hkojke ah ect hm A^AHh8 h wxhb8 hh wt Koro HEnoTRKHOBEHH8 no wpH3/H8 roc-nOACTBd /HH MOHdCTHp8 Hd SKpbnAEHYl HHOKO/H B*R Hd KOp/HAEHYE H KTHTOPW/H Hd B*RC-1/HHHdHYE BblHO H HE np-bX^AHO d/HYH. Ge Oţ'BO H CB-bA-bTEARI nOCTdBAlO TOCnOACTBO AIH: »8ndH XpH3b BEA AEOpHHK H >K8ndH BAdAVH BEA AOrO/jlET H H(8ndH Tp8$dHAH REA BHCtYHP H %8(ldH Alux* bea cnd-Tap h AS'HHtphkh bea ctoahhk h AiqK8ndH BAdAVH BEA AOrOljiET. 1 Omis. 547 www.dacoromanica.ro H Himcax J3, %aphi|>( H-KCTSptrt iMcnţ Eli CTOAirfcM rpdA'h B8k8ph|ih, Avkcnţj tOHYa 7-ro a^hi, bti /vfeTO xâpĂă- f Iw flrtfgaHApS EWfKivAa -whaoctYw EojkTw rocnoAHHK. Iw (lA(ga;iApS KOfKOAa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi răposatului Iliaş mare voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeiştii mănăstiri a Argeşului, unde este hramul cinstita uspenie a preasfintei, stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi preacinstitului părinte egumen chir Melentie ieromonah şi tuturor preacuvioşilor călugări, care vieţuiesc în acel sfînt lăcaş, ca să-i fie satul numit Grecii, din judeţul Roma-naţi, tot, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, cît se va alege hotarul satului şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii, pentru că acest sat Grecii au fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a sfintei mănăstiri mai sus-zise, dat şi dăruit încă de răposatul Basarab voievod, care a zidit sfînta mănăstire. însă acest sat, Grecii, a fost mai înainte al unui boier anume Neagoe Tunsul. Iar apoi răposatul Basarab voievod, el a schimbat cu acel boier, cu Neagoe Tunsul şi i-a’ dat un sat al domniei lui de moştenire şi de la strămoşi, anume Grădiştea de la Cîmpulung, iar Neagoe Tunsul i-a dat lui Basarab voievod satul Grecii mai sus-zis. Iar apoi domnia lui, Basarab voievod, el iarăşi a schimbat cu Dumitru pîrcălab din Cipturoaia, căci i-a dat Basarab voievod lui Dumitru pîrcălab acest sat mai sus-zis, Grecii, tot, cu tot hotarul, iar Dumitru pîrcălabul, el i-a dat domniei lui, lui Basarab voievod, aceste sate, anume: Albeştii şi Idumireştii şi Dobroţii şi Brădăşeştii, care sînt în judeţul Argeş, aproape de mănăstire. Şi s-a scris la sfîntul pomelnic al mănăstirii însuşi Dumitru pîrcălabul şi rudele lui, Balica medelnicer şi Triful, pentru aceste sate. Astfel, domnia lui, răposatul Basarab voievod, a dat aceste sate şi le-a dăruit la sfînta mănăstire mai sus-zisă, pentru că erau aproape de mănăstire. Iar apoi, cînd a fost după moartea lui Basarab voievod şi după moartea lui Dumitru pîrcălab, soţia lui, Buica şi cu Radul logofăt din Drăgoeşti, ei s-au ridicat şi au călcat schimbul şi întocmirea pe care o întocmise răposatul Basarab voievod cu Dumitru pîrcălabul şi au luat aceste sate mai sus-zise de la sfînta mănăstire împreună şi cu satul schimbat, Grecii. Iar cînd a fost în zilele răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, cînd era cursul anilor 7068 x, atunci s-a ridicat părintele egumen chir Paisie a cu fraţii de la mănăstire şi s-au plîns înaintea lui Petru voievod de marea * * 1 Anul adăogat de aceeaşi mină, cu altă cerneală, pe un loc lăsat iniţial alb. * „Paisie", adăogat ulterior. 548 www.dacoromanica.ro strîmbătate şi nedreptate. Şi aşa s-au jeluit că au fost cotropiţi şi au luat acei boieri mai sus-zişi satele sfintei mănăstiri fără dreptate şi au stricat întocmirea lui Basarab voievod şi a lui Dumitru pîrcălab. Astfel întru aceea, Petru voievod a cercetat şi a văzut domnia lui cărţile şi sulul lui Basarab voievod de schimb şi întocmire, făcute cu mare blestem, pe care l-a făcut răposatul Basarab voievod cu patriarhul Constantinopolului şi cu alţi mulţi arhierei şi bine a adeverit domnia lui că cu cotropire şi nedreptate au luat acei boieri mai sus-zişi aceste sate de la sfînta mănăstire. De aceea şi domnia lui, Petru voievod, a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi a dat aceste sate mai sus-zise Albeştii şi Idumireştii şi Dobroţii şi Brădă-şeştii iarăşi sfintei mănăstiri după schimbul dintîi şi întocmirea răposatului Basarab voievod. Iar după moartea lui Petru voievod iarăşi s-au ridicat mai sus-zişii boieri şi iarăşi au luat cu sila şi fără dreptate satele mănăstireşti mai sus-zise şi le-au ţinut în puterea lor. Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod cel Bătrîn, atunci părintele egumen Serafim cu fraţii de la mănăstire iarăşi au ridicat pîră şi înaintea lui Alexandru voievod pentru aceste sate şi n-au putut călugării atunci de fel să cîştige pentru că Alexandru voievod cel Bătrîn el nu a cercetat şi nici nu a judecat dreptatea lor după întocmirea dintîi a lui Basarab voievod, ca Petru voievod. Pentru aceasta au ţinut acei boieri toate satele mai sus-zise fără dreptate pînă acum în zilele domniei mele. Iar 1 a fost acum, în zilele domniei mele, a venit părintele egumen Melentie şi cu fraţii de la sfînta mănăstire mai sus-zisă şi au ridicat 1 înaintea domniei mele cu strănepoţii lui Dumitru din Cipturoaia, anume Preda sluger şi Stroe postelnic, fratele lui, împreună şi cu nepotul lor de văr anume Prea 1 şi cu mama lui_____2 monahia. Şi aşa pîrau călugării înaintea domniei mele în marele divan că a fost satul Grecii veche şi dreaptă dedină a răposatului Basarab voievod, schimb de la Neagoe Tunsul, ci a schimbat răposatul Basarab voievod cu Dumitru pîrcălab din Cepturoaia, de a dat Basarab voievod lui Dumitru pîrcălab satul Grecii pentru aceste sate mai sus-zise Albeştii şi Idumireştii şi Dobroţii şi Brădăşeştii de lîngă mănăstire, cu toate hotarele lor şi că a schimbat Dumitru pîrcălab de a sa bunăvoie şi s-a scris el şi oamenii lui la sfîntul pomelnic al mănăstirii. Iar aceşti strănepoţi mai sus-zişi ai lui Dumitru pîrcălab şi cu nepotul lor Preda spătar, ei aşa pîrau că nu numai aceste patru sate Albeştii şi Idumi-reştii şi Dobroţii şi Brădăşeştii au fost ale lor de moştenire, ci şi satul Grecii este dedina lor din moşi strămoşi şi Basarab voievod nu a avut nici un 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 549 www.dacoromanica.ro amestec cu satul Grecii, nici n-a ţinut mănăstirea Argeş niciodată aceste sate. Şi au adus înaintea domniei mele şi cărţile lor de moştenire pentru aceste patru sate mai sus-scrise, iar pentru satul Grecii nu au avut nici o carte. Iar călugării, ei au adus şi au spus cărţile de schimb de bunăvoie şi de întocmire ale lui Basarab voievod, de asemeni şi cartea lui Petru voievod de rămas şi am citit domnia mea şi bine am înţeles tot rindul întocmirii lor, cum a schimbat Dumitru pîrcălab cu Basarab voievod de bunăvoia sa şi fără nici o silă şi mai ales pentru pomenire. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi foarte bine am adeverit că satul Grecii a fost dreaptă şi veche dedină de schimb a lui Basarab voievod şi cotropită de aceşti boieri. Şi încă atunci a ieşit un boier din neamul lui Neagoe Tunsul, anume Nan postelnic înaintea divanului domniei mele şi aşa a mărturisit cu limba sa el singur, zicînd că este neamul lui Neagoe Tunsul, pentru că şi ţine satul Grădiştea de la Cîmpulung. De aceea, am socotit domnia mea ca mai mult să nu fie pîră între ei, ci am întors şi am dat vechea şi dreapta dedină a lui Basarab voievod satul Grecii să fie iarăşi la sfînta mănăstire mai sus-zisă, iar ei să-şi ţină cele patru sate ale lor mai sus-scrise şi am luat domnia mea amîndouă cărţile de pîră pe care le aveau pentru aceste sate şi le-am spart şi fără dovadă am făcut ca vreunuia pîră să nu fie. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Argeş şi mai sus-numitului egumen şi celorlalţi călugări ce vieţuiesc acolo, satul Grecii ca să le fie dedină şi ohabă, de nimeni neatins după porunca domniei mele, mănăstirii de întărire, călugărilor de hrană şi ctitorilor spre pomenire veşnică şi netrecută, amin. Iată dar şi martori pun domnia mea: jupan Hrizea mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilă mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Udrişte Năsturel scriitor, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie ziua a 5-a în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alexandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXII/3—4. Orig., hîrtie (44 X 30), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVII-lea; altă trad. ibidem, ms. 708, f. 319v—322. 550 www.dacoromanica.ro 290 1629 (7137) iunie 6, Bucureşti. Moşnenii din Apele Vii se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Trufanda mare vistier. f Adecă noi moştenii satului de în Apele Vii, de în plasa ce se cheamă Ghizdăveşti ot sudsstvo Rcm, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Trufanda vel vistiiar, ca să se ştie cum am venit noi toţi de ne-am vîndut jupînului Trufanda vel vistiiar să-i fim rumâni cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină de în cîmpu şi de în pădure şi den apă şi den vii şi de în şezutul satului de pretutindinile şi cu tot venitul şi cu toate moşiile noastre şi de moşie şi de cumpărătoare, de în hotar pînă în hotar însă pre nume cum ne scriem noi într-acest zapis anume: eu Oprea cu doi feciori ai miei Radul şi Mogoş şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi cu 1 fune de ocină şi cu 1 vie, za 2 600 aspri gata şi eu Braţul cu frate-mieu Nistor şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu cu 1 fune de ocină şi cu 1 vie, za 2 600 aspri gata şi eu Roman cu fiiu-mieu Stoica şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu cu 1 fune de ocină şi cu 1 vie, za 2 600 aspri gata şi eu Ghiu-orma, feciorul lu Dragomir, nepot lu Roman, şi cu feciori ce-mi va da Dumnezeu şi cu 1 fune de ocină şi cu 1 vie, za 1400 aspri gata pentru că noi aceşti oameni, carii sîntem mai sus scrişi den Apele Vii, fost-am megiiaşi cu moşiile noastre încă mai denainte vreme de în zilele altor domni bătrîni. t Iară după acăia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru lu Alexandru voevod, feciorul răposatului Iliiaşu voevod, iară noi singuri din voia noastră, nesiluiţi de nimenilea, venit-am înnaintea domnu nostru în divanul cel mare şi înnaintea a tuturor boiarilor marii şi mici, de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu moşiile noastre jupînului Trufanda vel vistiiar, derept acest preţu ce scrie mai sus, ca să-i fim rumâni de moşie lui şi coconilor în vecie. Şi am luoat noi toţi banii cineş pre mîinile noaste de bunăvoea noastră, fără de nici o silă şi ne-am vîndut noi cu ştirea a divanului şi a toţ boiarii şi a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de sus şi de jos şi de pre înprejurul locului. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie deregătorii domnu nostru, anume: jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Hriza vel dvomic i jupan Vladul vel logofăt i jupan Papa biv vel dvomic ilvaşco biv vel dvomic xan biv vel dvomic i Miho vel spatar i Gligorie biv vel c 1 Costandin vel peharnic i Muşat vel slujer i Dumitru vtori vistiiar i Stamat aga i Mateiu aga i Dumitru căpitan i Radul postelnic, simu 1iocăv logofăt i Calotă biv vel armaş i Bunea logofet. Aceasta mărturisim ca să se ştie şi să se crează. 1 Loc rupt. 551 www.dacoromanica.ro H iidnHCdX’ as, AfnivAdT Awrw^fr k-k rpaAV B8K8pft|ia, Arkcuţa »:iYf 5 a^hh, Klv A~kT xăpĂS. Hriza vel dvomic Papa biv vel dvomic Vlad vel logofăt Mixoq anaTapriQ1 Muşat vel suljer Dumitru vistiiar KcooTavTivoQ peyaţ îtsxapviKoţ2 Gligorie comis Eu Stamatie aga Eu Calotă armaş Eu Radul postelnic, sinu popa Stoica Eu Matiiu aga Bunea Vîlcul logofet Lăpădat logofet3 Arh. St. Oltenia, CCXVI/4. Orig., hîrtie (41 X 27,5), 13 peceţi aplicate. EDIŢII. Constantinescu, Doc. romanaţean, 58—59. 1629 (7137) iunie 8. 291 Ivaşco vornic cu 12 boieri hotărnicesc ocinele de la Hăreşti ale lui Aslan vornic şi Hri'ea vornic. R-h HAVfe WTU,d H CHHd H CKtTdrtV A^Xd TpWHlţ'h H Hfpd3AfA'kfAid, dAMH. f Adecă eu jupan Ivaşco dvornic înpreună cu aceşti 12 boiari, anume: Ilie dvomic ot Comeşti i N6nciul dvomic i Mavrodin pehamic ot Măneşti, Staico dvomic ot Şinteşti i Spiridon logofet ot Bălăci, Stepan logofet i Draghie ot Ţigăneşti, Standul logofet ot Cîrsteneşti i Standul ot Fundeni i Vladul postelnic ot Drîngeşti i Cîrstiian dvomic ot Bot&ii i Iurgachi dvomic ot Băteşti, carie am fostu luoaţi pre răvaşe domneşti de jupan Hriza marele dvomic şi de jupan Aslan dvomic, ca să le hotărîm această ocină de la satu de la Hăreşti, venit-am la ocina lor înpreună cu Aslan dvomic şi cu ispravnici de la jupan Hriza dvomic, anume: Dumitraşco vistiiar şi cu egumenul Galition şi cu toţi călugărie de în svînta mănăstire de la Bălt^ni, ce iaste hramul sviati Neculae. 1 Miho spătar 3 Costantin mare paharnic 3 Semnăturile sînt autografe. 552 www.dacoromanica.ro Deci am înblatu toţi înpreună de am călcat tooată ocina preste tooati hotaarăle. Aflat-am de în cărţile loru cum le-au fostu ocina de în doao, de 2 fraţi, iară cînd am vrutu să înpărţim ocina nu le-au fostu de protivă ca să o putim hotărî de în doao de în capu pînă în capu, ce se-au voitu cîte trii, de bunăvoe a loru, de înaintea noastră, de am făcut doao înpărţăale, cîmpul deosebi, pădurea deosebi, apoiu am protivit codrii, cîmpul cu pădurea, de am pus cîmpul de sus despre Băltăni cu partea de pădure despre Ialomiţa şi cîmpul de jos despre Ţigăneşti cu parte de pădure despre balta Hăreştilor şi am împărţit cîmpul cu un cap în balta Hăreştilor, cu altă capu la apa Ialomiţie, iară pădurea o-m împărţit cu un capu la hotarăle Hăreştilor, cu altu capu la hotarăle Ţigăneştilor. Deci am pus pre Aslan dvomic de au iubit ce ş-au luoat, cîmpul de sus despre Bălt&ii cu pădurea despre Ialomiţa, iară egumenul Galition cu călugării şi cu voia jupînulue Dumitraşco vistiiar au luoat ocina de jos despre Ţigăneşti şi pădurea despre balta Hăreştilor. După ce se-au voitu şi se-au tocmit, noi am înpitritu hotarăle cu pitri de în cin pînă în cin, cum iaste l£gea ţerăe. Şi Aslan dvomic în ce chipu ao luoat ocina de sus despre Bălt£ni, căci au [au] avutu altă ocină alăturea a satului Scroviştea după ce se-au tocmit. Apoe au făcutu şi jurămîntu: carele de întru ei va spargi aceasta tocmeală de se va lepăda, să fie blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 de otţi eje vă Nichii şi să-i fie] sufletul cu Iuda înpreună. Aceasta scriem şi mărturisim cu al nostru zapis înpreună cu ale noastre suflete. IlhC <13 CrTdHmOA WT AVbCHVI IOhY| ~ AbHH, K-k AlET x3PĂ3. Ivaşco dvomic Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV /39. Orig., hîrtie (29,5 x 20), zece peceţi aplicate. Copii: ibidem, ms. 256, f. 245v—246 şi la Academia Republicii Socialiste România, XX/83, cu unele deosebiri. 292 1629 (7137) iunie 9, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Grecii de la Olt, cu rumânii, volnicind-o să alunge, după strîngerea recoltei, pe Preda fost mare sluger şi pe Stroe postelnic. f IHhAOCtYIIO EcOKISIO, Iw flAfgdHAPS K0fK0A &HHA RTOpH AOrOiJSfT. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXII/5. Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete aplicată, căzută. 293 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Domneşti. ţ iMhaoctTew EokYek, îiu <(Iae§AHHK krcoh 3Eaiac cfrrppoBAaX’YHCKOE, chh'k keahkapo h np-feAosparo, n©K©HHH©/U8 Iw Hahamii koekoa^. rOCnOACTKO AIH CYE nOBEAtHYE rOCnOACTKA AIH CR’bT’bH ko>kectk>hYh aiohacthp PAAroAE/MH dpgEui, haeike (ct x’P'M ©ycnEHlE EoropoAKH* h uiti^S erSAUHA /HeaehtYe H K'KC'kAt pi eahka ci xtht hsepat ut no b-kcom xotapom, wt X0TaP Aahce a® X0TdP> n0 CTdpn XoTap-K, aah wt < ... xo>Tapncaah npi a<>hh noKOHHturo np-kA'bAOAţ rocnoACTBd mh E'kCkpas boeboa, noHBKE topo ceao AomhehiYh bhiu» IKHCAHO... W4HH>"k H A^A^HO CBfcTOMS MOHdCTHpS WT flprEUJ nOKSnHA WT nOKO- HMHaro nptAiAO'H ca E’ecepae boeboa wt <...sa>x~ acnpH. fl nOTOAl, HMdAH C8T KdASPEpYH npSX CEC GA-EHHHdHÎH HA HME ^P'KrMM! H ^HpKA H IbAIUBOAa WT PHEHHK H 83EAH C8t TOrAA CYH KHIIIE plMEHH AK»aYE 3dK0H bY KOA’kpH, Aa SdKAET KAKO TOPO BHUII piHKHO...> nOCTABAEHE WT npH A^xYl nOKOHH-hoa\ np^AiA^ rocnoACTBA a\h EilCepab eoeboaa uter ctapa h npABA ukianv.., WHH HHKdKOJKE HI C8t MOPAH SdKAETH, AHS C8T BHAH WCTAAH WT 3AKOH. TdJKE B*E TOM IIlTpS BOEBOA... KHCT TIMEhYE A^TOM x3§H A TOCnOACTBO EA\8 TAEAAA ECT CTApE KHHTfr CBtTOA\8 MOHdCTHp flppEUlSA 3A nE H CBHTOKSa nOKOHHHOM E-ECEpasS BOEBOA CkC BEAHKOIO KAETijiS. TdWf K"K TOM, IIlTpS BOEBOA <11 Bl^OT-feA AA npiHAET> b*e np-kcT-EnAEHYE h 8 kaetj^S np'kJKAHHM rocnoAapa, ahS ect a^ Hetp8 BOEBOA CEAO AoMHeipYH Hp8 dprEUl, Aa A\8 ECT B*E W- mhh8 h b*e wxae. H bha^X rocnoACTBO mh h KHHra IIiTpS boeboaa chite /Hhpmeb BOEBOA, 3a np»X H 3YH WT KOTAA EHCT TEMEhYE A-kTOM xSgH. H WT TOPAd B-EC AP'b’KdA ECT CK-fcTd AJOHdCTHp flpyEUl8A CEAO A<9aw(MiYh CEC A0KP°‘W AIHpOM >. fl WT EAHA pASAOfE 3A Bp’kAVE WBAMO, A IbAUIKO EHB BEA ABOpHHK WT TOAElIlH, WH ECT npHTECHSA ECT nO CEAO A*MHE1|I flpPHUI B~E CHAOCT ETO H &E3 npA- boctYio. Tajke, ktiAA ect bha b*e a^h^ noKOHHHAro, ctapato flAigdHApS boeboa, wTiţg YHhxheb bcoeboa*.. bhuje n>uc wh ect eha npoAAA no toto ceao A9AWfMiYH h CEAO Eopd nOKOHHHOMS flAE§AHAp8 BOEBOAA, SA xg ACnpH, paĂY H’kKOE acnpcn .. Hbaui>ko ABOPHHK A^>Kh8 TOTAA HA TOCnOACTBYl H H’kCT HAUA ÎbAUJKO ABOpHHK CEC CEAO HEI41YH HH EAHA TptsS npOAABATH CA<... O fit TOM 8 MOHACTHp flprEUf, nOKSnHA H A<^ B"E CETITĂ MOHACTHP WT nOKOHHHOAJ nptlAEA^ POCnOACTBd A\H B’ECEpdE’E BOEBOAA. (I -eaa ect eha CEAa, [ect e:a HHHt,] b*e npH AtuTi rocnoACTBA A\H, A WTIţS ErSMEHA iMeaEHTYE WT dpUEUJ, WH ECT TETAHA np»X C"EC ETSmEHA T MOHACTHp XPa^ CB'fcTd TpOHI^-E pAAY CEAO ^OA\HEl|l'l'H, nOHEH» ECT EHA A^ WT nOKOHHHdTO flAE§AHAp8 BOEBOAA HA Gb^TA TpOHIţ<'E...> C»T npEA rocnoACTBA MH 8 BEAHkYH AHKAH, TEpE CEnp’fcUJE CE SA AHIţ8. H H3BAAHAH C8T WTIţ8 Er8-A\EHA /MeAHHtYE 8 AHBAH CTApE KHHPH KOHHHArO IlETpOB BOEBOAA, CHH*E eMhpmeb boeboaa sa cbeaeteactbo haa ceao ^omheiiiYh, kopaa ehct tehehYe a^tom xsgH, KAKO ECT EHA nOKSnHA WT B'ECEPAE'E BOEBOA H Am 8 CBtTA AlOHACTHp dprEUl, KAKO ECT BHUJE nHC, A KAA8ripYH WT Gb^TA TpOKIţ'E H^CT HMdA CTApE KHHPH HAA CEAO ^OMHEipYH, AH8 PA ECT AP^>KAA EE3 npABOCTYlO. TAJKE 8 TEM, POCnOACTBO A\H CTiM pai a ia h cmotphxom no npABA h no sakoh BojkYeio K8nHO cec wti^8 haujem8 apxYemh- 55S www.dacoromanica.ro TponoAHT K\'p KA-KA’fKa rpHropVE u ckc b'kchxauj m,kcththa\h npaKHTMlfH rocnoACTKa A\H H A0GPf CKAH HCTHHCTBOBaA r^CnO^CTEO MH CKC B*KC AHG4H041 KAKO ECT KHA CEAO AoaujeiiiYh npasa wmhh-k noKSnHAH wt fi’KCKpaGS boeboa h noA\HAOBdA CEfeTOM# a\o-HdCTHp flprEUlSA CKC ET^C JfOTjpOM, & KAASrEpYH WT GsfeTa TpOHlţTi H'fcCT HMAA HH «Aha CAfkuiaHYl. Gfro p^aY, C/HOTpHjfoM rocnoACTEo mh kako ect bha no npasocTYf, Tfpf ckai AAA rocnoACTEo A\H CB-feTOAlS MOHACTHp GB-kTJ TpOHlfK, 0KO>KE AKH'r CEAP AOMHEIjlYH CKC B"KCHJf BEHHhYh H CKC B’KC X®'r4P°‘v'< KAKO ECT BHA A44 WT [10- KOHHHaro nptA~feA^ rocnoACTsa a\h E'kc'kpag'k boeboaa. Takojkae 8 ckm a44 h roc- JtOACTBO iMH, QKOKE A4 ECT CEfeT-feM ANOHACTHp flprEUl CEAO AomhEIJIYh A^A^h0 H B"K u>Xas h SKpfen/vfeHYE, a rocnoACTEo a\h h b"kcea\ npfeWAf noMHBUiHM CTapH rocnoAAPH KfeMHOE B-KCnOMHHaHYE H HE WT KOrOHt ckpoahhk hauie hah, no rp-fecEX HduiE, hah wt hhho-nA-feaaEHHK, a4 44iE nowTET h noHOBHT h SKpfenHT cYto KHnra rocnoACTBa aih, Toro rocnoAK fiorK a4 r4 eiohtet h a4 C'kxpahht b*k rocnoACTB-fe Ero h a B'K g8aei|ihx B-fei^ax a81114 Ero. fl ahjcahjke he nowTET h he noHOBHT h he Stbp'kaht cYio KHKra rocnoACTBa a\h, a h8 nonEpET h p*K3opET H hcxaght, Toro a4 ect tp"kkaet h auaCEiua H a^opEcan u>t thJ csfeTH wti^h e>ke c8t b*k Hekeh h a4 haut mactYio ckc I»a4 H CKC flpT-n. GekeSgo h cbeaeteah nocTABA-feEM rocnoACTEo a\h : jkSiiah Xpxsa bea ak°Phhk h >K8naH EaaaV4 bea auto^et h jkSiiah Tp8i|sa!iAa bea BHCTYiap h kSimh dlHp bea cnaTap h /V,8A\HTpaKH bea ctoahhk h AYaamhah bea koa\ ic h Koctahahh bea nE^apuHE h JKSnan Kohahao bea hocteakhk. H ucnpaBHHK, BAaAV4 beahkYh auto^et. H Hanncax aa, flEn-KAaT auto^et, b*k rpaAV fiSKSpEiiiH aatcEi^a iohYe Ţ AhHH h wt flAaata a° NHHfe temehTe AfeTOM, B’K AfeT xâpÂ3. f Iw flAE§a:iAP8 bwebwaa, aihaoctYio Eo>kYio rocnoAHHK. Hw flaHga.iAPS boeboaa f Din mila lui Dumnezeu, Io domn a toată ţara Ungrovlabiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă < domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei >, dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Melentie şi tuturor în acel lăcaş, ca Să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-spuse satul numit Domneştii toţi ................................................................................. tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din , oricît se va alege 556 www.dacoromanica.ro de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, după vechile hotare, însă.... au hotărnicit în zilele răposatului străbunic al domniei mele, Băsărab voievod, pentru că acel sat Domneştii mai sus-scris şi dedină sfintei mănăstiri de la Argeş, cumpărat de răposatul străbunic al domniei mele Băsărab voievod, de la....... 30.000 aspri. Iar apoi, au avut călugării pîră cu Slănicenii, anume Drăghici şi Mirca şi Ivaşco.......voievod de la Rîmnic şi au luat atunci aceşti oameni mai sus-zişi lege 12 boieri, să jure că acest mai sus-spus.......puse din zilele răposatului străbunic al domniei mele Băsărab voievod, nu a fost ocină veche şi dreaptă......ei nicidecum nu au putut să jure, ci au rămas de lege. Astfel întru aceea, Pătru voievod........a fost cursul anilor 7068, domnia lui a cercetat vechile cărţi ale sfintei mănăstiri Argeş de < cumpărare şi de miluire» şi sulul răposatului Băsărabă voievod cu mare blestem. Astfel întru aceea, Petru voievod călcarea şi în blestemul domnilor de mai nainte, ci a dat Petru voievod satul Domneştii , cînd a fost acum, [a fost acum] în zilele domniei mele, părintele egumen Melentie de la Argeş, el a tras pîră cu egumenul G răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, de mărturie pentru satul Domneştii, cînd a fost cursul anilor 7068 cum a fost cumpărat de Băsărab voievod şi dat la sfînta mănăstire Argeş, cum este mai sus-scris, iar călugării de la Sfînta Troiţă n-au avut cărţi vechi pentru satul Domneşti, ci l-au ţinut fără dreptate. Astfel întru aceea, domnia mea am văzut şi am cercetat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu părintele nostru arhimitro-politul chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele 557 www.dacoromanica.ro şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că a fost satul Domneştii ocină dreaptă, cumpărată de Basarab voievod şi miluită sfintei mănăstiri Argeş cu tot hotarul, iar călugării de la Sfînta Troiţă n-au avut nici un amestec. Pentru aceasta, am socotit domnia mea cum a fost mai cu dreptate de am dat domnia mea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă ca să ia satul Goleştii, partea lui Ivaşco vornic, pentru satul Domneştii, pe care l-a vîndut lui Alexandru voievod şi treabă n-a avut, iar sfînta mănăstire Argeş să-şi ţină satul Domneştii cu toţi vecinii şi cu tot hotarul, cum a fost dat de răposatul străbunic al domniei mele Băsărabă voievod. De asemeni am dat şi domnia mea ca să fie sfintei mănăstiri Argeş satul Domneştii dedină şi de ohabă şi întărire, iar domniei mele şi tuturor celor mai nainte răposaţi domni bă-trîni veşnică pomenire şi de nimeni neclintită, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, fie din rodul inimii domniei mele, sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe-acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei lui, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş. XVII/7. Orig., perg. (42 x 27,5), rupt, pecete timbrată. 294 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş vama de la Ocna Mică de lingă Tîrgovişte, partea domnească, în urma unor judecăţi. t dlHrtocTVfw Eo/K'ftw, Iw flrifgdHApS sofRO^ h rocnoAHHii r-rcoh 3fAWH Oyrrppo- KAaxTHCKOf, CHHTI RfAHKdrO H nptAOBpdrO, nOKOHHHdrO Iw HaTaIIJS R0(S0Ad- AdKllT rocnoACTgo a\h cTe nosCACHÎc rocnoACTKd a\h cstTtH BOKfCTSHtH AioHdCTHp rAdroAEA\H 558 www.dacoromanica.ro flprHUJ HA«Kf tCT XP-JM MKCT.’JOIO HI 8;lltu)'( H WTU.8 CrSAICHA flîCACHTYC H ETiCtAI EpATlCill CAJU.H KHB814JHAI B'k WEHT'bAH TOC, lAKOWC &A (CT CR-fcTOAtS AlOddCTiip BHIUC p-fcjf KAAIA IV T /HaAA G9kHK WIT KOA Tp^rORHipC WEAMC A'fcAA rOCnOACKd CKC K*KC JfO-AOKOA\ OKC CC JfTCT H3EPAT KAKO CCT EHA WEHMAIOA OMOKC cY(0 KAAtS BYw CCT AAAA H nOAlHAOKAAA WT nOKOHHHArO nptACA®‘« rocnoACTBA AIH IlV fi-KCKpAR KOCKOA Eli CBtTA AlOHACTHp FlprHUJ, IVT KOrAA EHCT TCMCHYC AtTOAl x3kT. H WT TOrAA KTiC AP*K?KAA CCT CR-feTd AlOHACTHp KA.IIA CKC A^EpO AIHpHO. fl nOTOAl, IVT fAHA pA3A»r 3A Kp-fcAtC WKAAIO EHA CCT cYa KAAtS npHTCCHC.'JA H HtCT TACAAA HH^TO. fl KEAA CCT EHA B*K A^hTC TaBPYHAOK KOCKOA, npH TCMCHYC AtT xSpKH, A TaBPYhA KOCKOA rOCnOACTKO CAt8 CCT A<*A KAAIA WT /HaAA (x?KH1i HA CR-bTA AlOHACTHp \tACKH, JfPAAI CBtTH HHKOAAC. fl flOTOiU, K*KAA CCT eYw IIHH-fc, B*K ABIlYC rOCnOACTBA AIH, A IVTU,8 CrSAICHA JIICACHtYC H CKC KAASrepYH WT CK-kTA AlOHACTHp flpgCUJ, WHH C8T TCrAHA np8j( npCA rocnoACTBA aih 8 bcahkYh ahbah ckc wtu,8 ka-kaYka cMakapYc wt est ta aiohacthp ^tACKYH PAAH BA AIA WT dlAAA G3kHK ACA rOCnOACKA. H H3BAAHA CCT KAASrCpiH WT flprHUJ CTAPC KHHTH 3A nOAIH AOKAUIC: KHiiTA JIOKOKHHOAI BliCKpAE KOCKOAA B*K TCMCHYC AtTOAl xIkF H KHHrA SCTOAI CH nOKOHHHOAl8 PaAVa) CHHTi PaA^AA BOCKOA) npH TCMCHYC AtTOAl xSAC HAA KAAIA WT /HaAA GOkHK, A KAASrCpYH WT ^tA HteT HAIAA HH CAHA CTApd KHHrA, EC3 tkmYio X’Phcc,kSa TabpYhawb KOCKOA- Tajkc b*k toai, rocnoACTKO aih ckai rACAAjf H c8AHjfOA\, no npAK h no sakoh EoftYlO, K8nHO>KC CKC WTU.8 HAUJCAl ApjfYHAIHTpOnOAHT Kyp ka-kaYka rpnropYc H CKC K'KCHX’iHH UKCTHTHAIH npAKHTCAlH rOCtlOACTKA AIH H A®KpC CKAI KCTHHCTKOKA rOCnOACTBO A\H CKC B-KC AHBAHOA\ KAKO CCT EHA KAAIA WT fllAAA G3k!J-K CKtTOAlS AJOHACTHp8 flprcm8A sa A'bAYHO, aaaa wt aakho KptAic wt noKOHHHAro np-kACA^Al rocnoACTBA AIH BI1CKPAE8 KOCKOA H WT SCTOAI CH nOKOJIHHArO PiAYA KOCKOA CHH*K PaAVAA KOCKOA, WT K*KA<1 C8t EHA CKTKOpHA rOCJIOACTKO CAJ8 AlOHACTHpA flprHUJ 8 A, AH8 CCT EHA npil-TCCH8AA H WEAPI^KAHA EC3 npABOCTYC- H HtCT HAIAA KAASrCp'lH WT fckA HH CAHA TptE8 CKC CYC KAiH8 HHJKC C8T H3BAAHA CTApC KHHrH 8 AHBAH, H*K WCTAUJA KAA^rCpfH WT CKtTA AlOHACTHp ^,tACKH WT SAKOH H WT CSJKACHIC WT npCA rocnoACTBA AIH. H CKAI H3KAAHA rocnoACTKO AIH CKC KHHOKApCO BAAIA WT JfPHCOKSA FaBPYhAOE KOCKOA, HTO CCT EHA HAltA AlOHACTHpA /\tA8A HAA BA AU WT fHAAA fâKHK., KAKO no KCKIO AIITt^S AA HC HAIAT- Gcro paaY, AAAfX' c-ka\ rocnoACTKO aih CK-kTOAi8 aiohactiipS flprH1 A*X AP"K>KHT nAKHJKC BAAIA WT JUaAA H WT TtX CTApH TOC-nOAApH TAKOJKAC W CKAI AAA H rOCnOACTBO AIH H 8Kp-fcnHpAI KHHrOKC KC aa ai8 cct CK-k-rkH aiohacthp (1pvcuj8a cf1tAYHO H 8KptnACHYC Eli skKH H EOJKCCTKHHiW HIIOKOAI K*K nHI(l8, A rOCnOACTBO AIH 1 Loc rupt. 559 www.dacoromanica.ro H poaYteaYea\ rocnoACTKd mh h k-hceai nptwAE iiomhrhiiihx <...rocnoA<*Pf'M RkMHOE> B'kcno/HHHAHTE, h he wt KorowAo HfnoKAkGHAio, nopH3A\o rocnoACTK<> MH. 6i|ie>ke h 3dKAHHdHTf: no wuikctri’w rocnoACTRd a\h 1 rocnoAT». fiorii bhtY rocnoAdpii. 3EMah BAduiKOE hah wt cp-KAYHHdro (iaoa4 rocnoACTRd aih hah CkpOAHHK HdlUH HAH no rpECE£ HdlllE HAH WT HHHOIlAkAIEHHK &A dlpE IlOMTET H IIOHOKHT H STKPTvAHT cYlO KHHrd rOCnOACTKd AIH 3d AWAOKdHIE HdA TdKAţEjKIE KdKO R.JIUE nHC Toro rocnoA’k Borii M rd iiomtet h M CKjfpdHHT k"k rocnoACTRk Ero 8t Tp-KKAET H dHdOEMd H d$8pECdH WT CR’fcTH WTIţH E>KE C»T Rli HEKEH H KdKO ECT RHA nOCTd- RHA H WTIţS OEWAHnT fldTpYtapXSA WT KoCTdHTHHdllOAk CKC R"KC COEOpOM dljsSpfCdHTl TdKOKAE H roenOACTRO MH flflffKf nOCTdKAkEM âdKAHHdHIE A<* lipkKHKdET CKC I$Ad H ckc flpYa h ckc hhhhmh HEKtpHTH ISaeh e>ke K'K3'KnHuii HdA kp"kr rocnoAd Bord H cndcd HduiEro Ieycd XpHCTd h pektit: „k-ksmhx, k-ksaihx h pdcnEHH Ero“ h kp*kr (ro HdA HHX H HdA MEA<»X HX lCT H E8A*T Rli RkKH, dAlHH. Gejke 8ko h creaeteaYh nocTdRHX rocnoACTRo mh : KttadH Xpnsd rea akophhk h KttadH BAdAVA rea AwroijsfT h KtSndH Tp8i|sdHAd rea rhctYhp H >K8ndH /HhXO rea endTdp H KSndH /\,8AIHTpdKH REA CTOAHHK H >K8lldH ^YOiUdHAH REA KOMHC H KoCTdHAHH REA nEXdpHHK H >K8lldH EoHAHAO REAHKYH nOCTEAHHK. H HCnpdRHHK, fiAdA&t REA AWrO$ET. H HdnHCdX d3 dlnivMT AWro4iET, CK IIOSmEhYE GhMER ? AWrO^ET Rli HdCTOAHH rpdAV E8k8pei|ith, AtkcEiţd iohYe 7 A^hh h wt H^ama a® HHHt temehYe a^toai, RTv AtT xSpĂâ, d WT pOJKAECTRd XpHCTORd, xdjfKe. f Iw flAHgdHAPS RwERwAd mhaoctYio EojkTio rOCnOAHHK Hw flAHgdHApS ROHRoAd f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstita ei uspenie şi părintelui egumen Melentie şi tuturor fraţilor, cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise vama de la Ocna Mică de lîngă Tîrgovişte, însă partea domnească cu tot venitul, care se va alege, cum a fost obiceiul, pentru că această vamă a fost dată şi miluită de răposatul străbunic al domniei mele Io Băsărab voievod la sfînta mănăstire Argeş, de cînd a fost cursul anilor 7025. Şi de atunci a tot ţinut vama sfînta mănăstire cu bună pace. Iar apoi, de la o seamă de vreme încoace, a fost această vamă cotropită şi nu a cercetat-o nimeni. 1 Loc rupt. 560 www.dacoromanica.ro lax cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, în cursul anilor 7128, Gavriil voievod domnia lui a dat vama de la Ocna Mică la sfînta mănăstire Dealul, hramul sfîntului Nicolae. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Melentie şi cu călugării de la sfînta mănăstire Argeş, ei au tras pîră înaintea domniei mele în divanul cel mare cu părintele vlădica Macarie de la sfînta mănăstire Dealul, pentru vama de la Ocna Mică, partea domnească. Şi au scos călugării de la Argeş cărţi vechi de miluire: cartea răposatului Băsărab voievod în cursul anilor 7025 şi cartea ginerelui său, răposatul Radul, fiul lui Radul voievod, în cursul anilor 7035, pentru vama de la Ocna Mică, iar călugării de la Dealul nu au avut nici o carte veche, fără numai hrisovul lui Gavriil voievod Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu părintele nostru, arhimitropolitul chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că vama de la Ocna Mică a fost a sfintei mănăstiri Argeşul de moştenire, dată de multă vreme de răposatul străbunic al domniei mele Basarab voievod şi de ginerele său răposatul Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de cînd a făcut domnia lui mănăstirea Argeşul, ci a fost cotropită şi ţinută fără dreptate. Şi n-au avut călugării de la Deal nici o treabă cu această vamă, nici n-au scos cărţi vechi în divan, ci au rămas călugării de la sfînta mănăstire Dealul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am scos domnia mea cu chinovar vama din hrisovul lui Gavriil voievod, pe care l-a avut mănăstirea Dealul pentru vama de la Ocna Mică, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul să ţină iarăşi vama de la Ocna Mică, cum a fost dată de acei domni bătrîni. De asemenea am dat-o şi domnia mea şi am întărit cărţile şi am împuternicit şi cu această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai nainte vreme şi am dat domnia mea ca să fie sfintei mănăstiri Argeşul această vamă, dedină şi de întărire în veci şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele şi tuturor răposaţilor.......1 < domni > de mai nainte 1 pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem: după trecerea domniei mele 1 domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de miluire pentru întocmire, cum este mai sus-scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească * 36 1 Loc rupt. 36 — Documente — c. 915 561 www.dacoromanica.ro şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare'sufletul lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi cum a pus afurisanie şi părintele Teolipt patriarhul de Constantinopole, cu tot soborul, de asemeni şi domnia mea încă punem blestem: să fie cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1", şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, cu învăţătura lui Sima al 2-lea logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XLIV/18. Orig., hîrtie (41,5 x 27), pecete timbrată. Copie In lb. rusă ibidem, LXIX/83 (nr. 7). 295 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satele Greci, Domneşti, Fălcoii de la Olteţ şi Clociţi, precum şi jumătate din vama de la Ocna Mică de lingă Tîrgovişte, partea domnească. ţ KtCEBIAlţOMg, nptEAdrOMg HJKE KTv TpOHlţe CAdKHA\0y EorS, CAdKd h nojfBdAd; H5KE WT HEEHTYE KTv EHtYa npHBEAUJ0A\8 H CAOKOAţ CK0HA1 nptCB'kTH/ttTv A8JCoa' OyTKphAHUJOA\8 H nptvCAAKHklAMv HEH3pEHEHYE/tth H AHAOCPTvAYa CK0EP0 HEWCTdKATv llldro noriviEHgTH poAd MATvK-bnEcKdPo poyKS eipoctptvtYa paaY hjke e-k pm aP^baa np-fe- l Tiyk HdUIHX EHKllldrO Iii np-bKAlVH HEEECd CTvlIJEAUlHX H WT TA-fe CKOEOAHyO/H A\H0-TIvlAlH WEpa3 nAT nOKddH'l'E; HdA\Tv A^POEdEUiarO WT KTvCdKOrO P0Ad HSEPdBUJdrO CHHhl Hd cAtAHHKKi i^dpcTsYd cKocro civA^AdEUidro; h>ke no EAdroTKoptiiYE h EorSoyroAiviK-UlEy OyEO I32KE WKO UE EHA'b NH 8yo CAhlEdEUJEX H Hd CPTvA^f MAOK'bKOAl KTv3ETH H>KI oyroTOKdjf KdAMv Eorh AiOE'kipH/tt ero. 562 www.dacoromanica.ro Gejke h a3, EAaroBtpHYn h EAaroiBCTHBYH h- xphct&uoehbYh h caAtOAPiOKaBHYH îw flAiâaHAPS BOEBOAa, ^hhiv BfAHKaro h nptEAararo îw HaYauiS eohsoaa, EojkYeio aih- AOCTYf» H EoJKYIMTv A^KAHYiM, WEAaAaEI|IOA< I H rOCnOACTBO\'fipOMH BECOH SEAIAH OvrrppSsAaxYHCKOf, fiiifuif h 3an<\aHfHCKYHAi crpauiaAi dAiAaui h 3>arapaui. xWEr, Krta-rOnpOHSKOAblX rOttlOACTBO AIH CBOHM EAArEIAIk npOH3BOAEHYfAI’E, 1'KCtYh H CBtTAYfAI «P^AHEAIE POCnOACTBO AIH, BKO npOCAABEITYH HpOC/UBAhlijarO MA Eora H CK CAABOE E'K3HfCfuiaro aia Ha nptCTOAt CBtTonoiKiBUKjf poaYteaYeai rocnoACTKO aih. Gejke AapoBajf h rocnoAcrso aih ceh b'ecmm'ecthTh h EAaro wcpa3HH-H nptnoiTaHHH haa SUCEAM HTiCtYH AaP®K HACTOflJJH CYf JfpHCOBSA rOCnOACTBO AIH CBtTOAlS EOJKfCTBHOAl AWHacTHpS flprfuiCKOAig haejke fer jfPa‘w H-ECTHaro ScnfHi'a BAaAHiHU,Bi hauiea Eoro-POAHU,KJ H npHCHOAtBEJ H H’ECTHtHUlYfAI HHOKOAI >KHB0yi|]YHAI B’E CBtTOH WEHTtAH, BKOKE Aa HAI fCT CfAO HapHU,afAIOE rpEMH, IVT C8acTBO PoAKAH4U,H>, BTiC, CEC B-kCOAl iXoTapoAi, wt ■ noAio h wt uiSai h ivt boah h cec behhhYh, ivt no b-ecioa8, wt npf3 B-kCEro jfcTapa, wt jfOTap Aa>Kf a® X®T4pa, t/WK® et XTfT H3EpaTH. )(0T4p cfAOB h cec b’echx' behhhYh h cec b’ec xoaokoai, nou(>K( Toro ceao .rprân KKAa fer CTapa h npaaa whhhe h 3a a^A^o estTaro BEiuif pfHEHiiaro AtoHacmpa, AaHH® H npHAPJKEHO fipfHif ivt noKOHHHaro Eacapaca sofsoAa, eE3A4Biuaro estTaro AionacTHpa. G)e4he cfAO cYf TpehYh ivho fCT eeiao nptWAf HtKoro EOAtpHHa, Ha haie Htrof T$HC$A. (I nOTOAl, nOKOHHHEIH E’EC’kpaE BOfBOA, IVH ra fCT npfAltHHA CEC TfAI EO-AtpHHOAi, cec Htrof TShcSa h &aa ect eai8 cfAO rocnoACTBa ca\8 3a a^A^hS, ua HAlf rp-EAHipt IVT A.A’kronOAlO, 4 HtrOf T8HC8A Aaa fîT E’ECkpaEOKY KOEKOaY CfAO EHUlf pfHfHOf rpfHYH. fl noTOAi, rocnoACTBO fro naK ect npfAltHHA cec ^SaihtpS np’EK'EAaESA wt HfnTSpoaA Tfpf ect a,aa fiacapaE BofBOAa ^Saiitpok np'EK'EAAE ceao rpfiYH b-ec, cec b’ecoai jfOTapoai a ^SaihtpS np’EK’EAaE, wh ect Aaa EacapafiSs BOEBOAa CEAa cYa, ua haie: HaeeiiiYh h Iaoaihpeiiih h ^oepoi^Yh h Bp'EA’EnifitiH, hjke c8t k"e cSactbo flprEUl, EAH3, KOA AlOHaCTHpS. H HanHCa CA K"E ' CBtTEIH nOAIAHHK caai ^SAIHTpS 11’EpK'EAaE H SîKHKH ErO, fiaAHKa A«aYhHM4P H TpH$$A CHJf p4AY CEA. TajKE B-E TOAI IIOKOHHHEIH BliCapaE BOEBOAa AaA fCT CfAa CYA H npHAOJKHA B*E CBtTEIH AlOHaCTHp KHUIE nuc. d noTOAi, K*EAa *cr eYw no npfuifCTBYio BiicapaE boeboah h no ceaip'eth ^8-AiHTpoBt np’EK’EAaEa, a covnpSniHHiţa fro ESHKa h ce PaA^AOAi AoroijiET wt ^piv-rOfl|JH, fJKf EHB fiSHKlvB [BTOpH Al8?K IVHH C8T B’ECTaHHAH H nOnpaAH npfAlfHEHYf H SctpoehYe e»e Etuif Stokaiha fi-kcapas eoeboa cec A$aihtp$ np-EKaAaE h b-e3aah c8t cYf CEAa WT CKtTa AIOHACTHP KSIIHO H CE npEAIfHHEIAI CEAO rpfiYH. (I K*EAa ECT EHA Bk AkHKI nOKOHHHArO JIfTpa BOfBOA, CUHa AYhpHfB BOEBOAa, «orAa Etuif tehehYe AtTOAi JsQh, TorAa siicraA ect wtli^e fr^AiEH kvp-..1 h ce EpaT'i'fio wt CBtTaro aiohacthp h naaKauia ce nptA IIetpoai boeboaoio w BEAHU,tH KpHBOCTH H CHU,E CE CST IKaAOBaAH KAAO CST EEIilH npHTfCHSAH H B*E3AAH tYH BHUIE 1 Loc alb. 563 www.dacoromanica.ro pEHEHHklH EOAkpH CEAA CKkTArO MOHACTHpA BES npAKAkl H HCJfAB 'AH c8t O^CTPOEhYE KacapaEk koekoaY h ^8mhtpok npKKKAasa. Tame K*k tom, IIetp8 paiaţa ict h rha^a ect rocnoACTKO Ero KHHrH h crkitok Eacapasos koekoaa sa npEMkHEHYE h tt^meike- hYE CKTKOPEHE CKC KEAHKOIO KAETKOIO H5KE ECT BHA CkTKOpHA DOKOEHHklH KaCapaSa KOE-roaY, KSnHo h e-k naTpYopxoiH KoeTasiTHHarpaAa h rk hhhkimY apxYepeh MHorHAiH H AOEPE ECT HCTHHCTKOKAA rOCnOACTKO ErO BKO Ck npHTECHEHYEM H fk HEHpAKAOlO BHAH C8t K*kSAAH tYH BHU1E pEIEKH EOAkpH CEAA cYa WT CRkTA MOHACTHpS, kM>KE noKOHHHaro IIetpS KOEKOAa KksucKaA ect no npasAk h wtaaa ect CEAa «Ya khuie PEmehhaa naKUME KTi CKkTa mohacthp no np*ksoM oycTpoEHYio h npEMkHEHYE Ekeapas KOEKOA- fi no npkcTaBAEHYio IlETpa koekoaY, naKH c8t ktwCtaah Kaaava hocteahhk h c8-np8>KHHiţa Ero Gtaha, KorAa EkuiE temehYe AkTOM xsoîi, naKH c8t K*kstaAH rk chao-ctYio h ees npasAbi ehuie pehehaa CEAa MOHacTHpcKaia h aP'^aah c8t a R*k eaak hx- fl K-kAA ect eha Biv akhYe noKOHHHaro CTapapo flAEgaHAP8 koekoaY npn temihY; AkTOM xS...1 naKH C8T AP'^KAAH tYH BOA'kpH Bkek CEAa RHI1IE pEMEHAA EES npaKAU, Aa>KE Ao HHHk K-k a^hYe rocnoACTKO mh. fi noTO/H, KkAa ect eYw ckaa, kk a**hYe rocnoACTKa mh, npYHA* wThiţ'k tr8-meha IHeaehtYe h c*k EpaTYio wt CBkTaro khuie pemehhapo mohacthp h R*kSAKHrouia npAHYE npEA rocnoACTKa mh c-kc npasHSK.a A8mhtpok [npkK'kAas wt HEnT8poata, hj ha\e IIpEAa CAgftap h EpaT Ero Gtpoe noeTEAHHK, e% K8nk h Ck aiimciEM hX wt spa-tSmea, Ha ha\e IIpE Aa enaTap h ck MaTEpYio Ero fHapYHKa mohaXYa, paAY cYe ceaa. H HSBaAHA ect KaASrEpiH 8 ahkah XPHeoaEE h CTapE KHHrH Ha a Toro ceao TpemYh. Ta*e K-k tom rocnoACTKO mh rkA\ paeaaa h c8ahx, no npasA8 h no saKOH EojkYeio h rkM HCTHHCTKOKaA rocnoACTKO mh KaKo ect eha ceao TpemYh npaKa H CTapa A^AYHa E-k' CkpaE^K KOEKOAA sa npEMkHEHYE H npHTECHEHa WT CHX EOAkpH. Ta>KE CkM AAA rocnoACTKO MH CEAO TPEmYH A<* ECT naKHME K*k CKkTa MOHACTHP flprEUl, KAKO (CT EHA It wt npk>KAE spkME, a whh, cYh khuie pemehh EOAkpH aa ce aP’ukhi’ khuie nHcauan ckoa methph CEAa. H ktiSaX' rocnoACTKO mh weohx KHHrH sa hpahYe, taxa HMkx& Ha a chmh CEAaMH h pasAPax a 8 ahkah aa k tom8 npkx he e8aet h8 aa ect «k-Taro A\o;iacTHpa kkiuie hmehokahhoe ceao TpehYh a^aYho eti KkKki. H nan aa ect CKkTkn mohacthp HprEui XPAAi «\'cnEuYE fioropoAKiţE kaau wt /Uaaa G3khk, koa Tp’kroKHifiE, iioaokhho, aah aK6 ECT npHUlEA sa AH 1^8 H HkCT HM IA MOHACTripa ^kACKYH KHHTE CTapE HaA KaMA WT llţaAa GOKH’k, ees t’khYe xphcok8a TaKpYHA koekoa a KaaSrEpYH wt HprEui whh c8t HSBaAHA o\* AHKan khkth ctape sa mh/,8 ha a bam8 : KKHra fiacapas koekoaa h KHtir SETOM CH, noKOHHHaro PiAyAi KOEKOAA, CHH-k PaA^AA KOEKOAA, KOrAA ehct tehehYe 1 Loc alb. 564 www.dacoromanica.ro AtTcxH x3Âf. Tiai paaY, ck'H rocnoACTBo A\n aa (ct ba/Ha wt ilflaAA G3kht» 8 est Ta aiohacthp flpgiiu, iioaokhhS, kako ict eha h wt npkntA* BpkAii, a AP^ra no« aobhhS ai baai8 aa (ct k-k cskTa aiohacthp ^aSa. H nax aa (ct cskTo aiohacthp flpriui ciao ,A,oaih(((iYh wt cSactbo (HSujhia, KTie CIAO CkC K-kCOAl £OTapO/H H CkC BTvCYh BIHHhYH H C-kC K-kC A°X°A°KOAI wt X®* Tap A^JKt A® XOTap, no CTapt x®Tap( h ElAkâl, aah wt kti Gatihhk, no k8aY cl c8t eha x°TapHfaAH K*k at^Yi noKOHHHaro fiacapas boiboa 3ahoki Toro ciao ^\oaim(i|iYh ehaa ict cTapa h npasa wniHh h A^aYhS cskTOAiS aio:iacthp8 flpriiucKOAt noxSnHAa wt noKOHHHkiH fiacapaE boiboaa wt haa bticYio wt GT'kHHigiH, sa xX acnpu epiBP’k-hh roTosH- fl noTOAl, KaASrepYH h Aia ah c8t np8x c-kc cA'kHHHAHYH, Ha haii A.P'M’Hh h AlnpKa ia Isaiuxo np(A noKOHxuaro PaAyAa boiboa, hto ict 3arHii8A Ha Phehhk, paAY XOTapose h npfA IIitpob boiboaa, c.m AIhphik boiboaa, bti tihihYi AkTOAl xsgn- H WCTAA {CT TOrAa CATiHHHkHYH WT 3aK0H. 11 K’kAa Ict eha Ek abhYi noKOHHHaro CTaparo $1ai§ahap8 boiboa, a ciao ,A,oai-U(l|lYH WH (CT EHA npHT(C;i8A WT HtSnAH IbAUIKO A^OpHHK WT ToAUIIH, T(pl ra ICT EHA AAA nOKOHHHOAtS flAlâaHAPOK EOIEOA PAAY xg acnpH, HTO (CT EHA WH A8HK( ckc wtu,8 apxYlAtHTponoAHT Kyp baaaYka Tah> ropYi h c-kc E-kc ahbahoai h hshaha^X rocnoACTBo aih kako ict eha ciao AoaihiijiYh CBtTOAlS AtOHACTHp flprlUI SA A^AYHO. Tanti nAK C"hAI A^A AA (CT 8 CB’kTA AIOHACTHP flpriui nOCTOATIAHO K"k B’kKH- H naK aa (ct cskTOAlS aiohacthp flpriui ciao ţ&’kAKOH wt Oatiu,, s-kCHX ckc B"kC yOTApOAl H CkC BTvCHX BIMHhYh H C*kC E*kC X^A^BOAI, WT X0TAP AAHtl 8 X®TAP, flOHBKI Toro CIAO ^TvAKOHH EHAO (CT fiM H npHAOJKHA 8 CB’fcTA AIOHACTHP WT nOKOH- uxaro Kaaa boiboa, cahtv Paa^aa boiboaa, KorAA ehct tihihYi A-fcTOAi xsÂîr, noHinti (CT EHA 83H.VUA KAAA BOIBOAA AP^f CIA» WT CB^TA AIOHACTHP flprlIU no HAII IIIl-waui8a, Tlpi ra ict aaa CBtTOAiy biahi^iah AiHTponoAYi 8 Tp'kroBHiiii h chu,i oyc-TpoHX h npHAOKHX rocnoACTBo iro. H kha^X rocnoACTBo aih h KHHra hokohhhoaiS EaAA BOIBOA, ‘JT’O HBplHIT ElHTHAk BOIBOAA, HAA CIAO ^TiAKOH, KAKO (CT BHUII nHCAH. (I nOTOAl K*kAA (CT EHA B~k A^hYI nOKOHHHOAl Pifi,yAA BOIBOAA, CHHA PiJi,\fAi BOIBOAA, B*k tihihYi A^TOAI xSiUâ, A rOCnOACTBS lAl8 (CT npOAIlHHA Ţipi C8t aaa CB-kT-kH AIHTponOAfH CIAO HhHHOACA WT BOA TpkrOBHMK, A CIAO lUlWAIIlSA nAKH BliS-EpaTHA 8 (CT B*k CBtTOI AIOHACTHP {Iprilll, AA (CT CIAO pifi,f CIAO. H BUA^X TOCnOA-CTBO AIH H KHHra Pifi,\fM BOIBOAA, CHHTk Pa A yAA BOIBOAA, HAA CIAO IlIlWAIilSA 3A npoAiciinVi, kako (ct bhuii nuc, b-k tihihYi AkTOAi xSĂîs- (l noTOAl wbaaio eha (ct npHTlCHIH Toro CIAO $'kAKOHH WT ArPA^OAlHp AKOpHHK H WT CHH*k (ro IlkTpy CnATAp. H X®AHA (CT wt p8K B'k p8K A^HAWtl BkAkSHA 8 pSK HHK-kB EHB B(A AwrO$(T Eh AbhYi Pa a \'aa boaa, CHirk (Mhxhib boiboa- 565 www.dacoromanica.ro fl K-HA*! ECT EHA CliAA, Klv A^hTE rBCnOACTBO A\H, 3 WTlţS Er8A\EH3 (MeAEHTÎE wt flprEui, ivh ect npHUiEA npEA rocnoACTBO mh 8 beahkYh ahb3h h hbhiiie XPHC03BE CTdpE nOKOHHHklH IÎA3A BOEBOA HaA CEAO ^liAKOHH H Chfip’klllE CE 33 AH 1^8 CKC IIl^S AWPOjJiET WT CliAKOH. H WCT3A BHTH CEAO $TiAKOHH flAK (10 p33AWr CKtT0A\8 A\0-HdCTHp flprElll, K3K0 ECT EHA AM H (îpHAOJKHA WT Ka3A KOEBOAA. TdKOWAE 8 CKM Aaa h rocnoACTBO a\h. H na« m ect CB’bTOAiS MOHdCTHp flprEiu ceao Kaomhi^Yh WT C8ACTB0 E83 K’KCH’f, CKC BliCOAt X®T3pOA\ H CKC BEMHHYh H CKC B*KC X®A®KOM IVT (10CB8AH H IVT HdA BliCOM X0TK8(13HHIţ3 GdAljjsHpd, IVH3 ECT nOIUEA IipEA flAlgdHApS BOEBOA, WTlţS EUh^HEB BOEBOA, TEpE C8T CK333A rocnoACTBO EA\8 K3K0 TOrO CEAO KaOM3I^YH API^KM 8 ECT IVT np’fejKA* BptA\E H B'K A^hYE npOlYHAl TOCnOAdpH, P3AY TOrO AdUlţS 33 3A3T, 33 xKxA 3CnpH. Eli TOAV flAE§3HAp8 BOEBOA, POCnOACTBO EM8 ECT AAA BKOJKE fi,A AP’UMT JK8ndHHIţ3 GdAllJSHpd TOrO CEAO. fl nOCAEX >K8n3HHIţ3 /V,ECnHH3 IVH3 ECT AM H fipHAOJKHA 8 CB’kTA A\0H3CTHp KrflHE nHC. T3K05KAE H rocnoACTBO MH A3A®X H npHAOMHXOM CB’kT’kH MOHdCTHp BECE cYE BHI11E pEMEHE CEA3 H IVMHHE A3 ECT CKtTOAlS A10H3CTHP flpPEUl A'bAYHO H SKp'fellAEHYE H B-K 8CTP3E8 HEnOKOA’kEHAlO A® Eli KtKU, 3 nOMHBUlYEM KTHTOpH H POCnOACTBA A\H H POAHteaYem rocnoACTBA aui aa ect B'k mhoe B*KcnoAiHH3HYE. 6l(IE>KE H 33KAHH3HYE nOCTdBHX POCnOACTBO MH: no WIUkCTBYlO POCnOACTBd AtH kopo hseepet rocnoAh fiorii ehth rocnoAaph 3Emah Ea3U1koe hah ivt cpiiAHMHaro nA0A3 rocnoACTBO a\h hah wt ckpoahhk H3UIE hah no pptcix haiuh hah wt hhhoiiaaauhhk A3 3t|lE nOMTET H nOHOBHT H 8TBPKAHT cY» XPHC0B8A POCnOACTBO aui Toro rocnoAE fiorii A3 P3 nOMTET H AA CKXP3HET B'K POCnOACTBt EPO. fl 3l|lEAH>KE HE nOMTET H HE nOHOBHT H HE 8Kp'k(lHT cYlO XPHC0B8A POCnOACTBO AUI 3H8 nonEpET H p330pET H HCX3EHT TOPO M ect TpiiKAET H 3H30EA13 H 3$8pEC3H WT CBtTH WTIţH E5KE C8T B'K HEKEH H AA HM3T M3CTY» CKC I8AA H CKC flpYiK. Ge>KE CBEAETEaYH nOCTABHX rocnoACTBO AIH }K8n3H XpHSA BEA AKOPHHK H H{8n3H EA3A8A BEA AWroţET H >K8n3H Tp8(|l3HAA BEA BHCTYlap H >K8n3H EUhXO BEA CI13T3P H A,8A\HTP3KH CTOAHHK H AYbAUHAH KEA KOAWC H KoCTAHAHH BEA nEXApHHK H XC8EI3H KoHAHAO bea nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, CAM pEM POCnOACTBO AUI. IlHC AEmiAAT AOPOj|SET B’K HACTOAhYH rpAA fi8K8pEI|IH A\tCEI^3 IOhYe 7 AEHH h WT flAAiUA A® HHH’k TEMEhYa A’kTOM, x3pĂ3. f Iw fYAEgAHApS bwebwaa auiaoctYio EoheYio rocnoAHHh. Hw flAHgAHApS BOHBOAA 566 www.dacoromanica.ro f A toate văzătorului, preabunului Dumnezeu cel în troiţă mărit, slavă şi laudă: care a adus din nefiinţă la fiinţă cu cuvîntul său şi a întărit-o cu preasfîntul duh şi în nespusa mila sa preaslăvită nu a lăsat să piară neamul omenesc pentru întinderea mîinilor strămoşilor noştri, ce-au fost de demult în rai, ci pogorînd cerurile ne-a slobozit din stricăciune, dăruindu-ne în multe chipuri calea pocăinţii; ne-a ales fiii de la toate neamurile moştenitori ai împărăţiei sale făcîndu-ne; care după binefacere şi celor plăcuţi lui Dumnezeu ceea ce ochiul nu a văzut şi urechea nu a auzit şi la inima omului nu s-a suit, aceea v-a gătit Dumnezeu vouă, care-1 iubiţi. Iată şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului Io Iliiaşu voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, Amlaşul şi Făgăraşul, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfînt răposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi prea cinstit care e deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov de faţă al domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Argeş, unde este hramul cinstita uspenie a stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi preacinstiţilor călugări vieţuitori în sfîntul lăcaş ca să le fie satul numit Greci, din judeţul Romanaţi, tot, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, de pretutindeni, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, cît se va alege hotarul satului şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pentru că acel sat Grecii a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a sfintei mănăstiri mai sus-zise, dat şi dăruit încă de răposatul Basarab voievod, care a zidit sfînta mănăstire. însă acest sat Grecii a fost mai înainte al unui boier, anume Neagoe Tunsul. Iar apoi, răposatul Băsărab voievod el l-a schimbat cu acest boier, cu Neagoe Tunsul şi i-a dat satul domniei lui de moştenire anume Grădiştea de la Cîmpulung, iar Neagoe Tunsul a dat lui Băsărab voievod satul mai sus-zis Grecii. Iar apoi domnia lui iarăşi a schimbat cu Dumitru pîrcălabul din Ceptu-roaia, de a dat Basarab voievod lui Dumitru pîrcălab satul Grecii tot, cu tot hotarul, iar Dumitru pîrcălab, el a dat lui Basarab voievod aceste sate anume: Albeştii şi Idomireştii şi Dobroţii şi Brădăşeştii, care sînt în judeţul Argeş, aproape, lîngă mănăstire. Şi s-a scris la sfîntul pomelnic însuşi Dumitru pîrcălab şi rudele lui, Balica medelnicer şi Triful, pentru aceste sate. Astfel într-aceea, răposatul Băsărab voievod a dat aceste sate şi le-a dăruit la siînta mănăstire mai sus-scrisă. 567 www.dacoromanica.ro Iar apoi cînd a fost după moartea lui Băsărab voievod şi după moartea lui Dumitru pîrcălab, soţia lui, Buica, şi cu Radul logofăt din Drăgoeşti, care a fost al doilea bărbat al Buicăi, ei s-au ridicat şi au călcat schimbul şi întocmirea pe care o întocmise Băsarab voievod cu Dumitru pîrcălab şi au luat aceste sate de Iar sfînta mănăstire, împreună şi cu satul schimbat Grecii. Iar cînd a fost în zilele răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, cînd era cursul anilor 7068, atunci s-a ridicat părintele egumen chir....1 şi cu fraţii din sfînta mănăstire şi s-au plîns înaintea lui Petru voievod de marea strîmbătate, şi aşa s-au jăluit că au cotropit şi au luat acei boieri mai sus-zişi satele sfintei mănăstiri fără dreptate şi au stricat întocmirea lui Basarab voievod şi a lui Dumitru pîrcălab. Astfel, întru aceea, Petru voievod a cercetat şi a văzut domnia lui cărţile şi sfitocul lui Basarab voievod de schimb şi întocmire, făcute cu mare blesten, pe care l-a făcut Basarab voievod împeună cu patriarhul Constantinopolului şi cu mulţi alţi arhierei şi bine a adeverit domnia lui că cu cotropire şi cu nedreptate au luat acei boieri mai sus-zişi aceste sate de la sfînta mănăstire. De aceea răposatul Petru voievod a cercetat după dreptate şi a dat aceste sate mai sus-zise iarăşi la sfînta mănăstire după prima întocmire şi schimbul lui Basarab voievod. Iar după moartea lui Petru voievod, iarăşi s-au ridicat Vladul postelnic şi soţia lui, Stana, cînd era cursul anilor 7078, iarăşi au luat cu sila şi fără dreptate satele mănăstireşti mai sus-zise şi le-au ţinut în silnicia lor. Iar cînd a fost în zilele răposatului, bătrînului Alexandru voievod, în cursul anilor 7...x, iarăşi au ţinut acei boieri toate satele mai sus-zise fără dreptate, pînă acum în zilele domniei mele. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, a venit părintele egumen Melentie şi cu fraţii din sfînta mănăstire mai sus-zisă şi au ridicat pîră înaintea domniei mele cu strănepoţii lui Dumitru pîrcălabul din Ceptu-roaia, anume: Preda sluger şi fratele lui, Stroe postelnic, împreună şi cu nepotul lor de văr, anume Preda spătar şi cu mama lui, Mariica monahia, pentru aceste sate. Şi au scos călugării în divan hrisoave şi cărţi vechi pentru acest sat Grecii. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi am adeverit domnia mea că a fost satul Grecii dreaptă şi veche dedină a lui Băsărab voievod de schimb şi cotropită de aceşti boieri. Astfel, am dat domnia mea satul Grecii să fie iarăşi la sfînta mănăstire Argeş, cum a fost şi de mai nainte vreme, iar ei, aceşti boieri mai sus-zişi, să ţină cele patru sate ale lor mai sus-scrise. Şi am luat domnia mea amîndouă cărţile de pîră pe care le aveau pentru aceste 1 Loc alb. 568 www.dacoromanica.ro sate şi le-am rupt în divan, ca la aceasta să nu mai fie pîră, ci să fie sfintei mănăstiri mai sus numite satul Grecii dedină în veci. Şi iară să fie sfintei mănăstiri Argeş, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu vama de la Ocna Mică, lingă Tîrgovişte, jumătate, însă partea domnească, care este din vite, cu tot venitul care se va alege, pentru că această vamă a fost dată şi miluită de răposatul străbunic al domniei mele Io Băsărab voievod la sfînta mănăstire Argeş de cînd a fost cursul anilor 7025, însă a fost cotropită în zilele lui Gavriil voievod de sfînta mănăstire numită Dealul, hramul sfîntul Nicolae Astfel au venit de faţă şi n-a avut, mănăstirea Dealul cărţi vechi pentru vama de la Ocna Mică, afară numai de hrisovul lui Gavriil voievod. Iar călugării de la Argeş au scos în divan cărţi vechi de milă pentru vamă: cartea lui Basarab voievod şi cartea ginerelui său, răposatul Radul voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7035. De aceea, am dat domnia mea să fie vama de la Ocna Mică la sfînta mănăstire Argeş jumătate, cum a fost şi de mai nainte vreme, iar cealaltă jumătate de vamă să fie la sfînta mănăstire Dealul. Şi iar să fie sfintei mănăstiri Argeş satul Domneştii din judeţul Muşcel, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din hotar pînă la hotar după vechile hotare şi semne, însă dinspre Slănic, pe unde s-au hotărnicit în zilele răposatului Basarab voievod, pentru că acel sat Domneştii a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri Argeş, cumpărat de răposatul Basarab voievod de la Văsiu din Stănceşti, pentru 30.000 aspri de argint gata. Iar apoi, călugării au avut pîră cu Slănicenii, anume Dră-ghici şi Mirca şi Ivaşco înaintea răposatului Radul voievod, care a pierit la Rîmnic, pentru hotare şi înaintea lui Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, în cursul anilor 7068. Şi au rămas atunci Slănicenii de lege. Iar cînd a fost în zilele răposatului, bătrînului Alexandru voievod, satul Domneştii a fost cotropit de jupan Ivaşco vornic din Goleşti, de l-a dat răposatului Alexandru voievod pentru 60 000 aspri, ce a fost el dator la domnie. Astfel apoi bătrînul Alexandru voievod a miluit cu satul Domneştii pe sfînta mănăstire hramul Sfînta Troiţă. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, am cercetat şi am socotit cum a fost mai cu dreptate, împreună cu părintele arhimitropolit chir vlădica Gligorie şi cu tot divanul şi am aflat domnia mea că a fost satul Domneştii al sfintei mănăstiri Argeş de moştenire. Astfel iar am dat să fie la sfînta mănăstire Argeş stătător, în veci. Şi iar să fie sfintei mănăstiri Argeş satul Fălcoi de la Olteţ tot cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din hotar pînă la hotar, pentru că acel sat Fălcoii a fost dat şi dăruit la sfînta mănăstire de răposatul Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7043, pentru că a luat Vlad voievod alt sat de la sfînta mănăstire Argeş anume Şeoaşul de 569 www.dacoromanica.ro l-a dat sfintei marei Mitropolii la Tîrgovişte, şi aşa a întocmit şi a dăruit domnia lui. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Vlad voievod, care se zice Vintilă voievod, pentru satul Fălcoi, cum este mai sus-scris. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, în cursul anilor 7046, domnia lui a schimbat de a dat sfintei Mitropolii satul Aninoasa de lîngă Tîrgovişte, iar satul Şeoaşul iarăşi l-a întors la sfînta mănăstire Argeş, să fie sat pentru sat. Şi am văzut domnia meâ şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de schimb pentru satul Şeoaşul, cum este mai sus-scris, în cursul anilor 7046. Iar după aceea încoace, a fost cotropit acel sat Fălcoii de Dragomir vornic şi de fiul lui, Pătru spătar. Şi a umblat din mînă în mînă pînă a intrat în mîna lui Nica fost mare logofăt în zilele lui Radul vodă, fiul lui Mihnea voievod. Iar cînd a fost acum în zilele domniei mele, părintele egumen Melentie de la Argeş, el a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare şi a arătat hrisoave vechi ale răposatului Vlad voievod pentru satul Fălcoii şi s-au pîrît de faţă cu Pătru logofăt din Fălcoi. Şi a rămas să fie satul Fălcoii iar pe seama sfintei mănăstiri Argeş, cum a fost dat şi dăruit de Vlad voievod. De asemeni am dat şi domnia mea. Şi iar să fie sfintei mănăstiri Argeş satul Clociţii din judeţul Buzău, toţi, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că satul Clociţii a fost de moştenire al răposatului Vintilă voievod şi al surorii lui Momceoaia. Astfel a dat doamna Despina un lanţ de aur pentru 24 000 aspri, ca să-l cumpere Vintilă voievod. Iar doamna lui nu a plătit acel lanţ de aur, ci i s-a întîmplat moarte, iar jupaniţa Sam-fira, ea s-a dus înaintea lui Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, de a spus domniei lui că acel sat Clociţii l-a ţinut de mai nainte vreme şi în zilele celorlalţi domni pentru acel lanţ de aur pentru 24 000 aspri. întru aceea, Alexandru voievod, domnia lui a dat ca să ţină jupaniţa Samfira acel sat. Iar după aceea, jupaniţa Despina, ea l-a dat şi l-a dăruit la sfînta mănăstire mai sus-scrisă. De asemeni şi domnia mea am dat şi am dăruit sfintei mănăstiri toate aceste sate şi ocine mai sus-scrise să fie sfintei mănăstiri Argeş dedină şi întărire şi de întremare neclintit pînă în veci, iar răposaţilor ctitori şi domniei mele şi părinţilor domniei mele să fie veşnică pomenire. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi va nimici şi va strica, acela să fie de trei ori bleste- 570 www.dacoromanica.ro mat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să-aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele-Am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 10-zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 42 (Ep. Argeş XXXII/6). Orig., perg. (65 x 44,5), pecete atîmată, deteriorată. Cu o trad. din 1796. 296 1629 (7137) iunie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Dealul satul Alexenii din Ialomiţa. f dlHAOCTYEft BoJKYEKi Iw flAfgjHAPS K0IKBA4 H rOCflOAUHli, CHHTi IIOKOHHHJrO Iw HaHHUJ EWEEWA4. A‘*K4T TOCnOACTEO A\H cYH ROEfAtHYH rOCnOACTBO A\H CEtTtH KOJKECTBH’feYH AWHACTHp, WT XP‘*'W CB’bTH EpapjfA H MWAOTEOpiV» HhKOAAE H MhC- TH-kHui&v\8 wth8 Macarie mitropolit, care iaste nastavnic sfintei mănăstiri, ca să fie volnic cu această carte a domnii mdle de să ţie satul Alecxănii de în Ialom, care sat au fost dat şi miluit în sfînta mănăstire Dealul de răposatul Alexandru voevod cel bătrîn, fecior Mircei voevod, tot satul, cu toţi rumânii şi cu viile şi cu morile, cu tot hotarul cît se va al£ge. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Alexandru voevod de miluitură la sfînta mănăstire ce scrii mai sus, de cîndu au fost cursul anilor 6940 de ani. Derept acdia şi voi rumânilor de în Alexeni, în vrdme ci veţi vedea această carte a domnii măle şi oamenii părintelui Macarie mitropolitul de-la mănăstirea Dealul, iar voi încă să căutaţi să aveţi a asculta de toate de ce o vor că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama. lui; şi să fie tot om .......den sat pînă nu vor veni cu cărţi şi cu drăse ce vor avea să steae.........ntea domnii mdle să-şi arate dreptatea ni- mdnile .......veni( de faţă. Că aşa iaste învăţătura domnii măle............... H HCnpAEHHK C4A\ PEH rOdlBACTEd A\H 571 www.dacoromanica.ro IThc 8 GSkSpeijjY, iohYe Ţ a^hh, k*k a-Ict x3pA3. t Iw flAEgaHApS kwekwaa, aiihaoctYio Gokhio rocnoAHHh-Hw YIahSahapS kohkoaa &MHA KTOpH AOrOjjiET. Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XIII/2. Orig., hîrtie (31 x 21,5), rupt, pecete aplicată, căzută. Copii ibidsm, mss. 462, f. 32 şi 217, f. 94; altă copie la Academia Republicii Socia-Ciste România, CMIX/59. 297 1629 (7137) iunie 11, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Fă’coii, jud. Romanaţi. f YHhaoctYe» GokYeio, Iw flAtăanAP°V koekoa<> h r«en«AHsrh, cmn* noKOHHHdro Iw Hahaui kwekwaa. ^.agaT rocnoACTKO aah cY» noKEA-fcHfE rocnoACTKJ a\h CK’kT’kH BttKECTKHH AtOIUCTHpH SOKEAMrO dp^EUl, JfPAAIl MKCTHOf 8CIHhY( GorOpOAHRE Y WTIţS , tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul ce se va aldge, să aibă a luoard dijmă de la tot omul cari-i va fi arat pre acea ocină de la Fălcoi. Pentru că acest satu Fălcoii ce scrie mai sus, el au fost de moşie al răposatului Ventilă voevod, feciorul Radul voevod; deci l-au dat şi l-au miluit la sfînta mănăstire Argeş pentru pomana. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Ventilă voevod, de milui-tură, cîndu au fost cursul anilor 7043. Derept acdia şi voi, rumânilor de în Fălcoi, în vr6me ci veţi vedea această carte a domnii m61e şi oamenii părintelui Melentii egumen, iar voi încă să căutaţi să aveţi a asculta de toate de ce-o vor da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama lui, iar alt nimdnilea să n-aibă treabă în sat. Iar boiarii carii o vor ţind, ei să-şi aducă cărţile şi drdse ce vor avea, să -să stea de faţă cu călugării aicea înnaintea domnii m61e. Deci şi voi, rumânilor, înncă să căutaţi să vă strîngeţi toţi la urmă şi la moşia voastră la Fălcoi, că o voi scădea domnia mea x bir, de o voiu lăsa iuşor, 1 puterea voastră, nici un păs nu veţi avea. Aceasta vă grăescu domnia mea. Hhako Aa H-bcT, no pcn rocnoACTKA a\h H HcnpasHHK, cam pem rocnoACTKa a\h. 1 Loc rupt. 572 www.dacoromanica.ro Hhc 8 B8k8pei|ih, M-bcEiţa iohYe AKhh, b-r A-bT spas. ■f Iw (IaeSahapS RWERWAa, avhaoctYjo EojkYio rocnoAHHk. Hw YlAHgaHApS kohkoaa tSmiA BTOPH AOPO$ET. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXV/1. Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată., căzută. Copie ibidem, ms. 708, 1. 343v—344. 298 1629 (7137) iunie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Fălcoi. f (HhaoctYio EohcYeio, Iw (IaeSahapS roeroaa h rocn»AHH'k r-rcoh seaiai* OyrrppoBAaxYHCKbf, chh-r beahkapo h np-kAOEparo, noKOHHHOAtS Iw Hanaui R0EK0A4. AasaT rocnoAtTRo aih cYto noBEA-bHYio rocnoACTRO am CB-b-r-bH eohcYectbehYh aioha-CTHP S0BEA10M8 flpyEUJ, HAE5KE ECT XPaAI np'fcCB'fcT'fcH, MHCT’kH, np-fcEAarOCAOKEH'Ui BA'RAHHHIţH Hain EH EoropOAHtţE H npHCHO A'fcRHH flftapYE H HHCTHO EH OycnEHYE H WTIţS EPOfMEHS HEpAlOHaX AtEAEHTYE H EtC-bAI BpaTYAM >KHR8l)IHAl B-k CB'kT-bM'k M-bCT-b TO-AlS, BKOJKE Aa HM (CT T'kH AlOHdCTHp BHU1E p-fcjf CEAO no HA\E ^TvAKOHH WT Qateu R'kchx, wt cSactro PoAiaHaiţH cr b-rcem x^TapoAJ h ck ktvCHX rehhhYh h c-rc r-rc x^AOKOAi wt noAie h wt uiSAta h c-rc rpoaore sa roa^hh^S h c-rc rhhc-rpaAY h wt CEAaAHifJE ceaob, wt iiSckSaY, sapE EAHKa ce xtht HSEpaT wt no r-rceai XOTapoAi, noHE>KE cYe ceao -rakohj rhuje nwc ehaw ect Aaa H npHAOJKHA wt no-KOHHHaro RaaAa boeboa, chh'r Paa8aa koekoaa wt KorAa bhct tehehYe aIstoai xSAiP B'R CR-kTOMS AlOHaCTHpO CRC eYlO CEAO RHUJE pEHEHO, nOHTO paAY ECT EHA 83EA no-KOHHHaro Raaa8 boeboa AP^poe ceao wt CR-bTa AlOHaeTHpo wt flpgEip, no hme EIewa-uj8a, tepe ra ect bha a^ h npHAOJKHA CB-bT-bH REAHivbn AMTponoAit wt Tp’rporh-i|iE, chi^e Sctpohx h npAAOKHX pooioactbS eai8. H rha^X rocnoACTRO am h khhp nOKOHHHOAlS RAaAtta KOEBOAMJKE CE SORET REHTHA'R ROEROAR, HAA ceao -rakohh, kako ECT RHUJE nHC, KOPAa BHCT TEHEhYE AfcTOM x3ÂlP, RETX8 H nop8lHEH8. fl noTOM, K-RAa ect bha b-r akhYh iiokohhhoajS Pja8a boeboa, chha PaAVA boeboa, KOPAa BHCT TEHE.jYE A’bTOAl xS.HS, A POCnOACTRS EAl8 npOAlEHHA ECT, TEpE ECT A4A CR-bT-bH, REAHlVbH AlHTpOnOAYE CEAO no HAJE dllHHOaca WT KOA TkprOKHipE, AS rop, Ha AtA, a ceao IIfEwaujo\'A na«H KRSKpaTH r-r cr^toe aiohacthp flppEiu: Aa ect ceao paAY ceao. H RHA'bx rocnoACTRO am h khhp Paa8aa boeboa, chh-r Paa8aa roiroa, HAA CEAO niEWJUJOVA sa npOAlEHEHYE, KaKO ECT RHUJE nHC, KOPAa BHCT TEHEhYE A-bTOAl x3MS. H WT TOPAa R*RC AP'BHtaA CR-bTa AtOHacTHP npPEUJ CEAW ^-RAKOHH CRC A»BP0 AMPHO. 573 www.dacoromanica.ro fl K’KAA *CT BHA WT C^H» P43A0T 34 Bp-feAlfr. WB4AIO, BHAO ( npHTECHSA WT J’OAlHp AKOPHHK H WT CHH’K ETO II"KTp8 Cn4T4p. H BHAO pAHAO WT p8K B*K p8K A°K-AEJKE E’KA’tîSHA B'K p8K8 HhICKB EH5 BEA AWTWijsET, B’K AHHH nOKOH.TJOAlS P4A8A BOE-KOA> CHH’K IMh^HEB BOEBOA- (I no TOA\, K*KA4 ECT BHA K’K A'KHH TOCnOACTBJ A1H, 4 WTlţoy ETSiUEHO JHE-aehtVe, wh Ect npnuiEA nptA rocnoACTK4 aih oy eeahkîh aheah H npHHEC4A xphcob8a nOKOHHHOAlS RA4A4 BOEBOA. CHH’K EEAHK4rO P4A$A4 KOEKOA, H4A CEAW <&’KAKOHH H Chnpfc-UJE CE 34 AHlţS nptA TOCnOACTEO A\H CKC IlETpS AOTOjjlET WT 'KAKOl'H CTApA H np4B4 WMHH8 34 AfcAHHO CBfcTOAlS A10H4CTHP flprEUJ CK np4BA$IO npHAO>KEH4 WT nOKOHHH4rO KA4A4 EOEEOA4- T4JKE H TOCnOACTEO AIH EI4IEKE CKAI A4A H npHAOJKHA BHUJE nnc...1 CEA4 «fc’KAKOHH -B'K CB’kTOE AtOHdCTHp flprEUJ t4KE...>1 A A ECT B’K 8KptnAEnYE 4 Bp4TV4AJ B’K nHIJjS, a rocnoACTEo a\h h 1 Yhaj rocnoACTEo ajh h tea» npt>«AC noHHBUJHAJ roc-noA4poAt 1HOE B'KcnoA\HH4HVE h he wt kotojkao HEnoT’KKHOEEHO nopHSAto roc-nOACTE4 AJH. 614JHWH H 34KAHH4HIE nOCT4BHpAI TOCnOACTEO AIH no WUIECTBYiO TOCnOACTE4 AIH KOTO H3EEPET TOCnOAK fiOTK EHTH TOCnOA4PK Ra4UIE 3EAIAE HAH WT CpKAYl.WO nAOA4 rocnoACTE4 a\h hah wt ckpoahhk hauihx’ hah no rptct hauie hah wt HHonA-fe-AlEHHK A<* 4l|IE nOHTET H nOHOEHT H oyTBp’KAHT cTlO KHHT TOCnOACTE4 AIH TOTO TOC-nOAHHK fiorh A<> r4 JI04TET H AA C'KJfPaHHTj B’K TOCnOACTB» Ero H 4 B’K EgAtUWX Etl^-b^ ASlUH Ero 4 4141EAWKE HE nOHTET H HE nOHOEHT H HE WKp’fcnHT cYlO KHHT TOC-JJOACTEO AIH 4H8 nonEpET H p430pHT HCJfABHT TOTO- A<* ECT TP’KKAET H 4H40HAI4 H 4jjs8pHC4H WT TJlî E)KE C8t B’K HhkYE 4AIHH. Ge?KE oysg H CBEAYtEaYH nOCT4BAtEAI TOCnOACTEO AIH: JK$n4H \pH34 EEAHKYH AKOp-hhk h >K8n4H Ra4A8a rea awtw^et h jkSmh Tp8$4HAK8n4H eHh-p eeahkYh cn4T4p h H<8n4H A8aiatp4KH keahkYh ctoahhk h >K$n4H AYaamhah eeahkYh KOAIHC H JK8MH KOCT4HAH» EEAHKYH nEppHHK H K8n4H FOHAHAW BEA nOCTEAHHK. H HCnp4BHHK, JKSndH RA4A8A EEAHKYH AOTO^IET. H H.nHCJf 43, ^\8iUHTp8 TpdAIlTHK, B’K H4CTOAHH TpdAV E>KE CE 30BET fi8K8pEIJlY, AVkca^4 iohYe ry a^hh h wt Haa/Ha a 1 Loc rupt. <574 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei-mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei, preabinecu-vîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei uspenie şi părintelui egumen ieromonah Melentie şi tuturor fraţilor cîţi trăiesc în acest sfînt locaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise satul anume Fălcoii de pe Olteţ, din judeţul Romanaţi, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi cu vaduri de moară şi cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că acest sat Fălcoi mai sus-scris a fost dat şi dăruit de răposatul Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7043 la sfînta mănăstire cu acest sat mai sus-spus, pentru că a luat răposatul Vlad voievod alt sat de la sfînta mănăstire de la Argeş, anume Şeoaşul, de l-a dat şi l-a dăruit sfintei, marii mitropolii din Tîrgovişte; astfel a întocmit şi a dăruit domnia lui. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Vlad voievod, care se numeşte Ventilă voievod, pe satul Fălcoi, cum este mai sus-scris, cînd a fost cursul anilor 7043, veche şi arsă. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7046, iar domnia lui a schimbat, de a dat sfintei, marii mitropolii satul anume Aninoasa de lîngă Tîrgovişte, din sus, pe deal, iar satul Şeoaşul iarăşi l-a întors la sfînta mănăstirea Argeş, ca să fie sat pentru sat. Şi am văzut domnia mea şi cartea de schimb a lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod, pentru satul Şeoaşul, cum este mai sus-scris, cînd a fost cursul anilor 7046. Şi de atunci a tot ţinut sfînta mănăstire Argeş satul Fălcoi cu bună pace. Iar cînd a fost după o seamă de vreme încoace, a fost cotropit de Dra-gomir vornic şi de fiul lui, Pătru spătar. Şi a umblat din mînă în mînă pînă cînd a căzut în mîna lui Nica fost mare logofăt, în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar după aceea, cînd a fost în zilele domniei mele, iar părintele egumen Melentie, el a venit înaintea domniei mele în marele divan şi a adus hrisovul răposatului Vlad voievod, fiul lui Radul cel Mare voievod, pentru satul Fălcoii şi s-a pîrît de faţă înaintea domniei mele cu Petru logofăt din Fălcoi. Şi aşa a spus în divan că l-a luat Nica fost mare logofăt acest sat Fălcoi de la ei în silă şi n-a scos Petru logofăt nici o carte în divan pentru acest sat mai sus-scris. Astfel, întru aceea, domnia mea singur am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu părintele mitropolit chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am găsit cu tot divanul că satul Fălcoii mai sus-zis a fost veche şi dreaptă ocină de 575 www.dacoromanica.ro moştenire a sfintei mănăstiri Argeş cu dreaptă dăruire de la răposatul Vlad voievod. Astfel şi domnia mea încă am dat şi am dăruit mai sus-scris.............1 satul Fălcoii sfintei mănăstiri Argeş, ca să-i fie...1 de întărire, iar fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele celor mai înainte răposaţi domni veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine domnul Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia -iui, iar în veacurile viitoare sufletul lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele ci o va călca şi o va strica şi o va rupe, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 care sînt la Nicheia, amin. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun ce se numeşte Bucureşti, luna iunie 13 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137 <1629>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXVII/5. Orig., hîrtie (44 X 29), pecete aplicată, căzută. Cu o trad.; altă trad. ibidem, ms. 168, f. 353—354. 299 1629 (7137) iunie 13, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Dealu grădina cu via şi casele din satul Popşa. f AIhaoctYe» BoKYfft, îw flAfgdHAPS sofKOAa H rocnoAHHTi, chhTi noKOHHHdro Iu- HaYqui koikoaa. A,dKdT rocnc>ACTRO a\h cYf noRCA-bHYf rocnoACTRd m CR-feT-feH ko-JKfCTKH'feH AtOHdCTHp /VfeACKYn, JfpdAi cket i Nicolae şi părintelui vlădică Macarie, 1 Loc rupt. 576 www.dacoromanica.ro ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii m61e să ţie sfînta mănăstire grădina de la satul Popşa cu viia şi cu casele şi cu tot ce va fi, pentru că o am dat domnia mea şi am miluit pre sfînta mănăstire, căce au fost pre ocina mănăstirii ce au fost făcut vie domnească. Acum 'o am dat domnia mea grădina cu viia şi cu casele să fie la sfînta mănăstire, cum am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Radul voevod, aşijder6 făcut cu mare bl&temu. Deci am miluit domnia mea ca să fie mănăstirii moşie în veac. Şi am pus domnia mea şi blestem: care va dărui domnul Dumnezeu a fi domnu Ţerăi Rumâneşti, ori de la inima seminţei domnii mfle, ori den ruda noastră, ori dentr-alt neamu, încă să aibă a cisti şi a înnoi şi a întări mila domnii mâe pre tocmeală cum scrie mai ,1 iar care va călca şi va sparge mila şi ertăciunea domnii mfle, acela să fie blăstămat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 cbith wiţH ipki c8t ki Hckch, aawh. Hhjko a<* H-fecT, no ptM roenoACTBd aih. H HCnpjKHHK, CJM pCM POCnOACTKJ â>HHA KTOpH AWrW$ET. Arh. St. Buc., M-rea Dealu, XI/4. Orig., hirtie (29 X 20,5), pecete aplicată, căzută. Copii ibidem, mss. 216, f. 12 şi 217, f. 58—59. 300 1629 (7137) iunie 14, Bucureşti. Moşnenii din satele Polovinele şi Vlădila se vînd rumâni cu ocinile lor lui Necula vistier. f Adecă noi moştenii satului de Polovine şi den Vlădila, den judeţul Rom, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, carii ne-am vîndut rumâni jupînului Neculii vistiiar cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină de în cîmpu şi de în pădure şi de preste tot hotarul, cîtu se vor afla părţile noastri de ocină şi de în Polovine şi de în Vlădila, în. care zapis ne-am scris pe nume: de Polovine, Stanciul cu feciorii .lui i Voia cu feciorii lui şi eu Roman cu fiiu-mieu Eva şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va da Dumnezeu, şi eu Neagul cu fiiu mieu Otor şi cu fiiu-său Oprea şi Stoica, * 37 1 Loc rupt. 37 — Documente — c. 915 577 www.dacoromanica.ro feciorul Neagului şi cu alalţi feciori, cîţi ne va da Dumnezeu, şi eu Bota cu feciorii miei, Costea cu fiiu-său Neagul şi Jătea, iar fecior Boţii şi cu alalţi feciori, cîţi ne va da Dumnezeu; preste toţi am luoat 11 400 aspri gata. Şi noi satul Vlădila, carii ne-am vîndut rumâni jupînului Neculii vistiiar, iar ne-am scris pre nume: Danciul cu fiiu-său Gherghe şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va da Dumnezeu, şi eu Badea cu feciorii miei Stoica i Tudosie cu fiiu-său Badea şi cu alalţi feciori, ce ne va da Dumnezeu, şi Radul cu feciorii lui, ce-i va hărăzi Dumnezeu, şi eu Stoian cu feiu-mieu Boţa i Radul cu fiiu-său Albul i Badea cu fiiu-său, Braţul, şi cu alalţi feciori ce ne va da Dumnezeu, şi eu Dragomir cu feciorii miei, cîţi-mi va da Dumnezeu; preste toţi am luoat 11 400 aspri gata. Şi ne-am vîndut de bunăvoia nostră. Păntru că noi aceşti megiiaşi ce sîntem scrişi într-acest zapis, fost-am toţi megiiaşi cu feciorii noştri şi co moşiile noastre, încă mai denainte vrăme. Iară după acăia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voivoda, feciorul răposatului Io Ileaş voivoda, iar noi de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la jupînul Necula vistiiar, de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile nostre den Polovine şi den Vlădila. Şi ne-am vîndut cu ştirea domnu nostru şi a tuturor boiarilor marii şi mici. Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna jupînului Dumitru vistiiarul şi den mîna Parepei postelnic. Şi ne-am vîndut de a nostră bunăvoe, fără dă nici o silă, ca să-i fim rumâni în v6ci jupînului Neculii vistiiar, cu toţi feciorii noştri, cîţi ni va hărăzi Dumnezeu. Şi mărturie: jupan Vladul vel logofet i jupan Miho vel spatar i jupan Papa biv vel dvomic i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Muşat vel slujer i jupan Gligorii biv vel comis i jupan Neddlco vel portar i jupan Costandin vel pehamic i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Mateiu biv vel agă i Dumitru căpitan i jupan Sima 2 logofet i Para logofet i Bunea logofet i Strai logofet i Şărban logofet şi încă mulţi boiari, care nu sînt scrişi într-acest zapis şi-şi vor pune peceţile mai jos. H as, THprf rpaiwaTHK, 8 ESkBpcijih, avkcftţa k>hTc M A<* *hh, ki A-feT xspĂs. Vladul vel logofet Papa vornic Tpouqjavxaţ PijaTijapin;1 Muşat vel suljer Ned^lco vel portar Keavaxavxivoţ peyai; jtaxapviKoţ* Tiţiaţ p A,oYO0exiis* Dumitraşco vistier 1 Trufanda vistier * Constantin mare paharnic * Sima al doilea logofăt 578 www.dacoromanica.ro Şărban logofet Matiiu aga Gligorie comis .........* 1 logofet Bunea Vîlcul logofet Stroe logofet8 Academia Republicii Socialiste România, XXXI/137. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), 11 peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 160—162. 301 1629 (7137) iunie 14, Bucureşti. Alexandru Jliaş voievod întăreşte Mitropoliei un vad de moară în Bucureşti, pe apa Dîmboviţei. f /RHAOCTTflO EoJKÎfW, U flAlădHAPS KCfKO^d H rOCnOAHHTv, CHH'k flOKOHHHOAll} Iw HaTquj koikoaa. P,iK.iT rccnoACTKO am [eTe noRtAfNTf rocnoACTRO aih sfintei, dumnezeeşti Mitropolii, ca să fie volnic cistitul şi luminatul părintele nostru mitropolitul chir vlădica Grigorie cu aceasta carte a domnii mâle, să ţie 1 vadu de moară aicea la Bucureşti, în apa Dîmboviţei, care vad iaste de în ocina Lupeştilor, derept morile Sfintei Troiţă, de încoace despre ocina domnească, de în sus de Ciutărie, despre livadea domnească, să aibă sfînta Mitropolie a-şi face mori pre ocina domnească. Pentru că am dat domnia mea şi am miluit ca să fie afintei Mitropolie întărire şi de hrană, iar domnii m61e să fie pomană în vecie, că acest vad iaste pre ocina domnească, şi de nimenilea opreală să n-aibă. Şi am pus domnia mea şi blăstem: care va dărui domnul Dumnezeu a fi în urma noastră domnul Ţerăi Rumâneşti, încă să aibă a înnoi şi a întări mila domnii m61e, cum scrie mai sus. Iar cine va călca şi va sparge mila şi pomeana domnii m61e, acela să fie blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 otţi ce sînt întru vă Nichei, amin. Hiuko M Hfce-r, no pw rocnoACTsa aih. H HCnpdKHHK, cm pin POCnOACTKJ AIH. IlHC 8 IiSKSpfl|IH, AfkCflţd tOHÎf Âf AkHH, Kt AtT *3pĂi. f Iw HA(gdHAP8 kwikwaa, aihaoctYio BojkYio rocnoA^Hb. Rw flAHgdHAPS ROHROAd Academia Republicii Socialiste România, XIV/1. Orig., hirtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Bianu. Doc. rom., 159—160. 1 Indescifrabil. 1 Semnăturile sînt autografe. 579 www.dacoromanica.ro 302 1629 (7137) iunie 15. Radu dorobanţul vinde lui Andronie postelnic moşie la Boteni. f Adecă eu Radul dorobanţul scres-am acesta al mieu zapis să fie de mare credenţă la mina lu Andronii postelnic, cum să se ştie cum am vîndutu-mi moşia mea şe a frăţene-mieu lu Luţcan şe a unchiu-mieu, Ivan, de în sat de în Boteni, toată, lu Andronie postelnic ot Boteni, deript aspri 1000 toana. Şe i-o-m vîndut de a mea bunăvoe, ca să fii lui moşii şe feciorilor lui, în viei. Şe mărturii: Oprea ot tam i Stan ot tam i Radul ot tam, Iacov i Ivul ot Zăvoiu i braţ ego Stancul ot tam i Sava ot Crivnic i Radul postelnic ot Ruşcdni. H nHC4/MH ca» HtrSrt AoroijsfT. IIhc Avfceftţa iohYc ÎY AkHH> k-k AtT xspĂa. f Sava. f Stan. f Radul dorubanţ. Academia Republicii Socialiste România, CCXCIX/138. Orig., hîrtie (12 x 21), trei peceţi aplicate. 303 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe episcopul de Bu^ău să ia bir de la preoţii şi diaconii din eparhia sa. ţ AlHiWCTYfio EowYno, Iw flAfgiHAP» ko(koa<> h rocnoAHHt, emrk noKOHHtur» Iw HaYdui ko(koa4. AifLiT rocnoACTKO am cYi noKfA-kuYf rocnoactra am ikCTHtH-iuoauB wti\8 apxYfnHCKon 6$ptAt EssokckYh, că. să fie volnic cu această carte a domnii m£le să-şi ia de pre la toţi popii şi diaconii de în toate oraşele cîte se vor afla în parhiia sfintei episcupiei, să ia de 1 popă cîte 1 galben şi de la un diiacon cîte 150 de bani; la sveti Dimitrie şi la sveti Gheorghie. Iară să ia aşijderea întru 1 an de doao ori, iar de la popii de la ţeară, să ia întru 1 an cîte 1 galben şi de la diiacon cîte 150 de bani. Pentru că i-am dat domnia mea să ia această cislă de bani de pre la popi şi de la diiaconi, să fie mertic sfintei episcupiei, cum au fost dat şi de alţi domni. 580 www.dacoromanica.ro Deci să aibă a luoa acest mertic cum scrie mai sus. H hh^to a* h( c/trfcn* npfA cYio khhpS rocnoACTRd aih. Hhjko a<* H-krr, no pw rocnoACTRd aw. H HCnpdRHHK, cdAl pfM rocnoACTRd AIH. IIhc A«rKA<*T Aoro+fT 8 B$K$pfi|M, Attcfiţd iohTi ÎY A^hh, R’k AtT xIpĂi. Iw flAigAHAP^ RwfRWAd, aihaoctYio fioncYio roenoAHHk. Hw flAHgdHAPS EOHROAd Academia Republicii Socialiste România, CXXVIII/209. Orig., hirtie (30,5 x 21), pecete timbrată, căzută. Copie ibidem, ms. 403, f. 25—26. 304 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Costeştii pe care îl scuteşte de dări. t Et XpHCTd fiord, RAdroKtpnYH h e Adr omiiCthkYh h xphcto^’aiokhkYh h cdAto-APKlKdRHYH Iw OAfgdHApS ROfROAd, CHH*k KfAHKdrO H nptKAdrdPO, nOKOHHHOMg Iw HaYAUJS ROfROAd, BOttYflO [h] AVHAOCTifIO H fiOJKYfAITk A4PORdHY(Mk, WBAdAd(l|10AUI H rOCI)OACTR$fl{JOAUI R*kC0H 3(MAf ^SrrppOKAdyYHCKOI, fl|ITftKf H SdnAdHfHCKYHAMk CTpdHHdM flAVAdiii h $drdpditi )f(pi^irk. fiAdronpoHSKOAHX rocnoACTRO mh crohavr EAdruAtk npo-H3R0AfHYfAlk, MHCtYH CRtTAYfAlk CpTkAUfAlk POCnOACTKO AIH UKO npOCAdRHTYH npOCAd-BAkIlIdrO AIA fiord H Ck CAdROf R'kSHfCHIIdrO AIA Hd nptCTOAt CRtTOnOMklRUKX pO-AHTIAK» rocnoACTKO AUi. Gf>Kf a^PORAX H rocnoACTRO a\h ckh R-kcfcMkCTHYH h EAdrowEpdSHH h nptnoMTdHHf Cfmf HdA RkffcAW mkctYh a<R ROfROA, KpOAfk HH «AHd CHAOCT WT Klk rOCnOACTR$ fA»$. H nOKAOHHUlf CA WHH EHTH RfHHHH, R"k 581 www.dacoromanica.ro B-fcKH. fl flOTOM, IIOKOHhYh ROIROAd, rOCflOACTRd trO KT AdA H npHAO>KHA Toro ctAo KHiiif pty KoctmiiYh k-kchx oy cutTd A»OHdCTHpf r*k SdABuiYf tro h p«-AHTfAHX rOCnOACTKO IMS QKOWf M KT CRtTOA»8 A»OHdCTHp8 R*k OyKptnAfHYf. (xteaMf K*KAa kt KoynHA iUhxaha RotROA cYf BHiuf pmtHot ciao, eha kt totaa Ha hsais(hY( fro wt sfAiAf h stuif b*k Awora TtCHOTd h nf«MA wt kti RTkCtx CTpa-hjx h SauaihYi CTtHtaHYf cnfHâS. fl noTOA», kt iioaihcaha h oynptnHTY cstToio AitoHacTHpS BHiiif pty. H wt TOAt, wt AitaAo cnfHS8 fîKf haua rocnoACTEa fro, naK paAV Aa^a f ahhhx eohhh HWf stuif TorAa koa fttHyaHA BOfBOA, hx fCT nHTaA B-kCtx BOHHH Tty: X0l41'KT WCTdRHTH A^ HA» Sa Ad^TE H M KtJflHT TOrO CfAO BHUlf pfMfHOf Aa fCT Bora paAH 8 cstTof AioHacTup, paAV noAitHS po«ioactb8 fA»8? fl whh bohhh EfAfrAaCHO K’kSPAaCHUlf: EHTH no 8POAh8 EOAIO fA»8 H paAV CBtTSlO AtOHdCTHp RHUlf ptx, OKo>Kf Aa fCT b-k oyKptnAfHYf h hhokoa» b-k nHijiS h rocnoACTRS ia»8 stMHOf R'KCnCMHHdHYf. H EHA KT pdAH HfAlOKHlYa rOCnOACTBO fA»8 H sa TOAHKd HfEOAJO 1TO HA»aA HtKOAHKa BptA\f HdCtA'IA fCT C*K TtAW BOHHH 8 CRtTd A»OHdCTHp. H TOrAd, KOPAa fCT K8lMA BHUlf pfMfHOf CfAO, d TfX BfHHHH H>Kt C8T EHA KHtSH, WHH C8T pfKAH KdKO Aa HX HSBdAHT nOKOHHVH fllHXdHA BOfEOAd Sd EHP H Sa RTkCtX DSCAfHVf. H [no-TOA», EHCT SCTpomVf HA»; TdKf, BlkSfAH C8T TfX AtfrVdUIH B’kCHX BHUlf pfMfHH ACnpH H nOKAOHHUlf Cf EHTH BfMHHH. Tdttf nOTOA», nOKOHHHdrO YHhXAHA BOfBOAd npHAOJKHA fCT TOrO CfAO 8 CBtTOf AtOHdCTHp llSBdAHA HX KT TOrAdUIHtd, npH Tdf RptA»fHa, sa bhp h sa K*kEAd h sa ropipHirk h sa nufA h sa crhhh h wt kohh sa waak h sa boa h sa ctHO h sa AifA h sa c8xa WRiţa h sa E-kcax bjkaihYi,' iahi^h x^Aht npt3 AtTO 8 SfAlAf, sa B’KCHX BHTH npOIflfHH npH AhHYf IKHEOTd rocnoACTR8 fA\8 H Ha E'kCH EAdrOMhCTHRYH rOttlOAdpH EHTH npOI|lfHH, AMABKf CTOHT CRtTd AtOHdCTHp. GHIţf WCTdBHA TOrAd nOKOHHYH AtHXdHA BOfBOAd CTvC BfAHKOlO KAfTR8 no WTUrKCTBYA rocnoACTRS fA\8, noMTo paAY npoAaioT ca cfAo EocTfi|iTYH rImhhh rocnoACKVH, a rocnoACTRo fA\8, noKOHHHaro AlHXdHA sotRoA- noKdSdA kt cYf AiHAORaHYf. RHAtA rocnoACTRo aih h KHHra rocnoACTEa aw b’k npiwBOf pfA8 sa rocnoACTKo, KdKO kt RHlUf flHC, KOrAd EHCT TfMHlYf AtTOA» xSpicf. TdîKf W CTvA» nOHOBHXOA» rOCnOACTBO A»H HdA CYk> XPXCOB. nOTOA», KTvAd KT EHA HKHt, BTi npH AKHYf TOCnOACTRa A\H, ETi Hd RTOpOf pfA8 sa rocnoACTRS SAf 8 BAauiKof stAtAf, Ha ctoa rocnoACTEa aw, a rocnoACTRo A»H fl|ITf>Kf C*KA» 8AWAOCTHEHXOA» CIO pdAH CRtTd A\OHdCTHp EHCTpHIţd BHUlf pfX, Tfpf CTvA» npOCTHA fAO KoCTfl|lYH A<* KT Oy AIHpHH H npOI|lfHH Sd EHp8 H Sd KkEAd h sa cfuo h sa boa h sa c8xa wei^8 h sa koh h sa A\fA h sa eocok h sa 8safAt- CTEO H pdEOT TOCnOACKS H WT EdHIH WT C8ACTBO H sa KKUlhpYf H WT KOHH Sd WAdK h sa AtfpTHif h sa noAKoaAf h sa wk sa c8a>k h sa wirKMHHduiH h sa CEdKf a*k- EOBf H DSKBf, kako fCT bhwe nHC, paAY TP’kBS aiohacthpS bkowe a<> ect iioaioiiiS h ck SKP’knAfHYf h sa nocASUfauYf H btvciioaihho wtwivCtkYio rocnoACTBO aih kopo HSBfpfT rocnoAiv Eoriv bhth rocnoA^P^ 3Eaiah Raaujkoe hah wt cpkAYMHaro naoAa rocnoACTBO aih hah wt ckpoahhk Haine hah no rpECEjf hjujh hah wt HHHonAt-awhik, Aa ai|ie noHTET h iiohobht h SKptnHT cYio j(Phcok8a rocnoACTBO aih h Aa STKPTvAHT CB’bTOlO AlOHaCTHpS H Aa WCTaBHT CYlO CEAO sa BhCfcjf BK02KE 3A* BkHH-HEHO fCT, Aa HAUTH BEMHOE BhCnOAlHHdHIE H Aa ECT B4AI BoropOAHIţa AldpTd nOAIOIIIHHIţa Biv CTpaUJHtAI COVA«41HAI 4AIHH. fl AI|IEAtOKE HE flOHTET H Hf nOHOBHT H Hf STBpivAHT cYio xphcobSa rocnoACTBO aih 3a aihahoe npoi|i(HYf Hh pasAPSuJHT aihaobahYe rocnoA-CTKa aih topo Aa ect tptvKAEt h a^SpteaH wt thy cb^th wthh e^ke c8t biv Hekeh h Aa HAiaT mactYio civc I$ake bivSIviihiije HaA kpkb rocnoAa Bora h cnaca Harnerw Icyca XpHCTa h pekkt : „btvSaih^, BivSAiHjf, pacntuH ero“ h KpivK epo HaA H HJA weaa H)( bkojke ect h g8a*t b-k stm, aaihh. Gejke 8eo h cbeaeteaYh nocTABAtEAi rocnoACTBO aih : k8imh XpHsa bea akophhkS h îkSiuh Eaaav^ bea awpo+et h >KSnaH TpS^aHAa bea bhctYbp h kSimh AlHjfo bea cnaTap h kSimh A&mhtpjkh bea ctoahhk h ^Yaauhah bea koaihc h kSiiah Koctjhahh bea nEjfapHHK h >KSnan Kohahao bea nocTEAHHK. H Hcnp ibhhk#,...1. H HanHcajf as AeiiivAat awpo+et civc iioSmehYj Ghaieb b" awpo^et Biv rpaAV H8k8- PEI|IH AffcCAIţJ IOHYE eT AkHH H WT A* HHH’k, Biv AfcT xSPAS ■ f Iw flAEgaHAP» EWEBWAa, aihaoctYio EojkYio rocnoAHHh. Hw flAHgaHAPS BOHBOAa t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabu-nului, răposatului Io Iliaş voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, Amlaş şi Făgăraş. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată <şi> luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Bistriţa, unde este hramul preasfintei curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre de Dumnezeu 1 Loc alb. 583 www.dacoromanica.ro născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei Uspenie şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor fraţilor vieţuitori în sfîntul lăcaş, ca să-i fie satul Costeştii, din judeţul Vîldea, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din munte şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, după vechile hotare şi semne. Pentru că acel sat mai sus-scris au fost mai înainte vreme cnezi. Astfel, a cumpărat răposatul Mihail voievod de la toţi megiaşii din sat, însă să se ştie, anume: de la Miclea cu ceata lui şi Voicul cu ceata lui şi Barbul cu ceata lui şi Popa cu ceata sa şi Oprea al Moaşei cu ceata sa, pentru 42 000 aspri gata. Şi s-au vîndut ei singuri, de a lor bunăvoie răposatului Mihai voievod, fără nici o silă de la domnia lui. Şi s-au închinat ei să fie vecini, în veci. Iar apoi, răposatul Mihail voievod, domnia lui a dat şi a dăruit acel sat mai sus-zis Costeştii, toţi, la sfînta mănăstire pentru pomenirea lui şi a părinţilor domniei lui, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire. Insă cînd a cumpărat Mihail voievod acest sat mai sus-spus, a fost atunci la ieşirea lui din ţară şi era în mare strîmtoare şi supărare dinspre toate părţile şi cu micşorarea agoniselii de bani. Iar apoi s-a gîndit să întărească sfînta mănăstire mai sus-zisă. Şi de acolo din puţinii bani pe care i-a avut domnia lui, iarăşi pentru leafa unor ostaşi care erau atunci lîngă Mihail voievod, i-a întrebat pe toţi ostaşii aceia: voiesc să lase partea lor de leafă şi să cumpere acel sat mai sus-spus, să fie pentru Dumnezeu la sfînta mănăstire pentru pomana domniei lui? Iar ei ostaşii au strigat cu mare glas: să fie după bunăvoia lui şi pentru sfînta mănăstire mai sus-zisă, ca să-i fie de întărire şi călugărilor de hrană şi domniei lui veşnică pomenire. Şi pentru neputinţa domniei lui şi pentru atîta nevoie ce a avut, a stat cîtăva vreme cu acei ostaşi la sfînta mănăstire. Şi atunci, cînd a cumpărat mai sus-zisul sat, acei vecini care au fost cnezi, ei au spus ca să-i scoată răposatul Mihail voievod de la bir şi de la toate mîncâturile. Şi apoi a fost întocmirea lor; astfel au luat acei megiaşi toţi aspri mai sus-zişi şi s-au închinat să fie vecini. Astfel, după aceea, răposatul Mihail voievod a dăruit acel sat la sfînta mănăstire <şi> i-a scos atunci, pe acea vreme, de la bir şi de la găleată şi de la gorştină şi de la stupi şi de la porci şi de la cai de olac şi de la bou şi de la fîn şi de la miere şi de la oaie seacă şi de la toate mîncăturile cîte sînt peste an în ţară, de toate să fie iertaţi în zilele vieţii domniei lui şi la toţi binecredincioşii domni să fie iertaţi cît va dăinui sfînta mănăstire. Aşa a lăsat atunci răposatul Mihail voievod cu mare blestem, după plecarea domniei lui, pentru că s-a vîndut satul Costeştii vecini domneşti, iar domnia lui, răposatul Mihail voievod, a arătat această milă. 584 www.dacoromanica.ro <Şi> am văzut domnia mea şi cartea domniei mele, din primul rînd de domnie, cum este mai sus-scris, cînd a fost cursul anilor 7125. Astfel am înnoit-o domnia mea cu acest hrisov. apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, aici în Ţara Românească, la scaunul domniei mele, iar domnia mea încă m-am milostivit pentru sfînta mănăstire Bistriţa mai sus-scrisă de am iertat satul Costeştii să fie în pace şi iertaţi de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de lucru domnesc şi de banii de judeţ şi de căşărie şi de cai de olac şi de mertice şi de podvoade şi de berbec de sulgiu şi de opăcinaşi şi de toate dăj-diile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de toate să fie iertaţi în zilele şi în viaţa domniei mele, cum au fost iertaţi şi de mai înainte vreme, în zilele altor domni cît va dăinui sfînta mănăstire, pentru că s-a îngropat răposatul Pîrvul banul, tatăl strămoşului domniei mele, Io Băsărab voievod, acolo în sfînta mănăstire Bistriţa, care a fost făcută de domnia lui. Şi am văzut domnia mea şi hrisoavele de milă şi de iertare ale altor domni cu mare blestem, cum este mai sus-scris. Pentru aceasta, domnia mea încă am lăsat Satul Costeştii să fie iertaţi de toate dăjdiile mai sus-spuse, cum este mai sus-scris, pentru treaba mănăstirii ca să fie ajutor şi de întărire şi de ascultare şi pomenire a domniei mele şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră, sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele şi va întări sfînta mănăstire şi va lăsa acest sat de toate, cum este aici spus, să aibă veşnică pomenire şi să vă fie născătoarea de Dumnezeu Maria ajutătoare la cumplita judecată, amin. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov de milă si de iertare al domniei mele, ci va strica mila domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1" şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci amin. Iată dar şi martori punem domnia mea’ jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic...1 1 Loc alb. 585 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, cu învăţătura lui Sima al doilea logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 15 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7137 <1629>. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 43 (M-rea Bistriţa 1/18). Orig., perg. (64 x 40,5), pecete atimată, deteriorată. Cu o trad. din 1777; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 145v-146, 201, f. 26-28 şi 713, f. 616-619 şi la Arh. St. Km. Vîlcea, ms. 72, f. 14. 305 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzi, din jud. Mehedinţi, în urma unor judecăţi. f dlHAocTÎfw EoKTfW, Iw flrtegiJHAPS bo(boA, cu tot hotarul şi cu rumânii şi cu tot venitul cît se va alăge, pentru că acest sat Corzii fost-au al mănăstirii Tismănei de moşie, ce au fost înpresurat fără di-reptate de Ion păhamicul de Paia, tatăl lui Laţco comis, moşul Predei. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii măle, avut-au părintele egumenul Theofil pîră cu Preda, nepot de fecior lu Ion peharnic, aicea înaintea domnii mâe în divan pentru satul Corzii. Şi aşa pîrîia Preda cum a fost a lui de moşie, n-au fost al mănăstirii. Şi au scos Preda în divan şi o carte a Radului voevoda, fecio[cio]rul Mihnei voevod, făcută mincinoasă şi fără direp-tate pre satul Corzii. într-ac^ia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre l£ge, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii măle şi am adeverit domnia mea cu tot divanul, cum au fost satul Corzii al mănăstirii Tismeana de moşie de multă vrăme, ce l-au fost înpresurat Ion peharnic în silă şi fără direptate. Ce au rămas Preda, nepot lui Ion peharnic, de 16ge denaintea domnii măle pentru că au mărturisit mulţi boiari în divanu: Stamati aga şi Dumitru căpitan Filieşanul şi Mihai cliucer cum n-au avut Ion peharnic nici o treabă cu Corzii. Deci i-am luoat domnia mea cartea Radului voevod de în mîna Predei de o am spart. Şi am dat domnia mea satul Corzii mănăstirii Tismănei, iar Preda să n-aibă treabă. Derept ac6ia şi voi, rumânilor de în Corzi, în vrăme ce veţi vedea ceastă carte a domnii măle şi oamenii egumenului Theofil de la Tismeana, iar voi să căutaţi să aveţi asculta de călugări de toate ce vă vor da învăţătură, 586 www.dacoromanica.ro că v-am dat domnia mea cu divanul să fiţi iară ai sfintei mănăstiri Tismeana, cum aţi fost şi mai denainte vrăme, aşa să fiţi şi acum, că aşa iaste învăţătura domnii m &MHA KTOPN AOrO^CT. Academia Republicii Socialiste România 1/4. Orig., hîrtie (29 x 20), pecete aplicată, sfărimatâ. Copie la Arh. St. Buc., Condica m-rii Tismana, nr. 330, f. 264v- 265. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 162—163. 306 1629 (7137) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Radu logofăt moşia Cuciul, unde a fost falanga Gherghiţei, cu rumâni şi mori. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele Radului logofăt şi cu feciorii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie ce să cheamă Cuciul toată, unde au fost palanca din susul oraşului Gherghiţii, însă partea iupînesii Neacşii din Cuciul toată şi partea Cîrstii logofăt din Buciu-meni toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu rumânii şi cu vaduri de moară şi cu movile ce le-au făcut Radu logofăt şi din siliştea satului de pretutindeni, oricît s-ar alege, din hotar pînă în hotar. Pentru că această moşie ce scrie mai susu au fost cumpărată de răposat Şerban voevod în zilile domnii lui, cîndu au fost domn Ţării Rumâneşti,. dă la Neacşa, fata lui Stan din Cuciul, şi dă la Cîrstea logofăt din Buciu-meni, drept 15.000 aspri gata, pă vremea cînd au făcut palanca Gherghiţii şi au fost moşie domnească. Iar după aceia s-au stricat palanca şi au rămas-acel loc pustiiu făr de treabă, iar răposatului Şărban voevod au socotit de au miluit pă boerul domnii mele Radul logofăt cu acest loc şi cu mori ce au fost făcute de răpoosatul Şărbanu voevod la apa Prahovii, pentru dreapta slujbă ce au slujit domnii lui şi pentru multă pomană. Iar după aceia, în urma lui Şărban voevod, cînd au fost Radu logofăt în pribegie cu Şărban voevod şi am stătut însumi domniia mea a fi domnu Ţării Rumâneşti, în zilile domnii mele în rîndul dîntîi, iar domniia mea în- 587 www.dacoromanica.ro •sumi am fost dat acel locu şi cu morile din Prahova cinstitului boerului ■domnii mele jupan Stiriian biv vel vistier. Iar după aceia, cînd au fost acum în zilile domnii mele întru a doa domnie aici în Ţara Rumânească, iar boerul domnii mele Stiriian iarăş au luat •acel locu şi cu morile ce au fost făcute de Radu logofăt. Iar după aceia Radu logpfăt, el au venit înnaintea domnii mele la divan şi au arătat cartea răpoosa-tului Şărban voevod aceia de cumpărătoare şi dă mila şi cartea lui Gavriil voevod şi cartea Radului voevod şi cartea lui Alexandru voevod, feciorul răposatului Radu voevod, la mîna boerului domnii mele Radu logofăt, cum ;au întărit mila şi pomana răposatului Şărban voevod. Apoi întru aceia, domniia mea încă însumi am socotit înpreună cu toţi -cinstiţii boerii domnii mele cum după cărţile şi după mila acelor domni n-am vrut nici domniia mea a întră în blestem ca să sparg şi să calcu mila şi pomeana. •Şi au fost şi boerul domnii mele jupîn Stiriian vistier de faţă cu Radu logofăt înnaintea domnii mele la divan şi au scos Stiriian vistier şi hrisov domnii mele de milă dintru-ntîia domnia preste moşiia de la Cuciul. Apoi întru aceia -domniia mea încă însumi am dat şi am miluit pă boerul domnii mele Radu logofăt cu toată moşiia din Cuciul şi cu morile ce scrie mai susu, ca să fie -domnii mele pomană, iar boerului domnii mele Radului logofăt să-i fie acel loc de baştină, neclătit în veci. Şi am luat domniia mea din divan hrisov domnii mele de la mîna lui Stiriian vistier de l-am dat însumi în mîinile Radului logofăt cu moşie cu tot, iar Stiriian vistier nimica de acum treabă să nu aibă, pentru că cine au fost -cumpărat acela au şi miluit. Apoi n-am vrut însumi domniia mea ca să stric pomana, ci mai vîrtos am întărit şi am înnoit însumi şi domnia mea şi preste această carte a domnii mele cum au fost şi mai dinnainte vreme şi •cum însumi am văzut domniia mea şi cărţile celorlalţi domni cu mare blestem întărite toate una după alta, cum scrie mai susu. Pentru aceasta am dat însumi domniia mea boerului domnii mele Radului logofăt, ca să-i fie lui moşiia din Cuciul şi cu rumânii şi cu morile de baştină şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de nimenea să nu să ■clătească după zisa domnii mele. încă şi jurămînt am pusu domniia mea: după petrecerea domnii mele pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti sau din Toada inimii domnii mele sau din rudeniile noastre sau pentru păcatele noastre din alt neam, de va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domnii mele ■de milă, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacul viitor sufletul lui; iar oricare nu va cinsti şi nu va înnoi •şi nu va întări această carte a domnii mele, ci o va călca şi o va sparge şi o va strica acela să fie de trei ori blestemat şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi ■555 www.dacoromanica.ro părinţi care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi la un loc. Iată dar şi mărturii am pusu domniia mea pe: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofăt i jupan Trufanda vel vistier i jupan Miho vel spătar i jupan Dumitrache vel stolnec i jupan Diiamandi vel comis i jupan Cos-tandin vel peharnic i jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic, Vlad vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaunul cetăţi Bucureşti luna iunie-15 zile şi de la zidirea lumii, de la Adam pînă acum toată scrisoarea, curgerea anilor 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 269v—270. Traducere. 307 1629 (7137) iunie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Coandă mare armaş satul Baldăluiu lui Buia, jud. Dolj. f AIhaoctYio EowYio, Iw flAHgaHAPS boeboa h rocnoAHH'k b-bcoh seaiah &rppo-baaxYhcko, chh'k BMHKdro h np-fcA®6pdro, noKOHHdro Iw Iahbiii boeboa. rocnoA-ctbo mh cYio iiobeaehYe rocnoACTKi a\h nouTEHOAttJ npjBHTfAM rocnoACTBi k8iuh Kojhaa BEAHKH dpMdUI H Ck CHHOBH CH, EAKlţE A\S Eoriv A<>CT, HKOJKE A<> At6 ECT CEAO E"KA-A'KASH E$eb, UIT C&ACTB0 2 H GOllp-fe, EpdTOMEA GtTiHHCA4B H flBpdAI C"kC CHHOBH CH H IlVH iUkH'kAECK^A C"k CHHOBH CH H HferSA CkC CHHOBH CH H METEpH CHHH flidpKOB Ck CHHOBH HX H AKH CHHH flAAEB 1 H ApdrOAlHp Ck CHHOBH H fiAAA8A HEPpS CkC CHHOBH H GtUH H HEAlfc CTv CHHOBH ErO H* II'kTpS Iţdp'k-dSHr'k C"k CHHOBH CH H G'T'kHHCAAB EOAA’t Ck CHHOBH CH H GDnpfc, BpdT EoAA’b, C"k CHHOBH CH H GtOBH IlkpkUl Ck CHHOBH ErO H ©TdH AŞA» H A^ EpdTH H HtEBUlS CkC CHHOBH CH, SET PaA^a. 1 Loc alb. * Omis. 589' www.dacoromanica.ro H XOTdfMKE CEAOKE Aa Ct 3H4ET : H3 POp WT K*K V^PEK H A®P*« 8 Ap&m$a DSpicapiOAOK h aoPH 8 Ai-krSpa K-KivkAEH H wt t8a a®P« 8...1 ahvkko ck n-Kp8A H WT t8a8 A^PH 8 /\p8ak8a E8X4H8AOR,...1 H A^PH 8 APS/H8 ©TEJKAplOAOK. IIoHf/Kf CYe RHUIE pEMEHH HMEHHTH AK>aYE BHAH (CT HdHnptKA* np'kEHKJTEAYH 8 CHAHIflt EJKE CE 30KET ErkAA'>u\8lOA fiSEK, 4 nOTO/tt WR4/M0, WHH CE C8T lipHCEAHT 114-KHJKE no HHXHOA4 M-kCTO 30KEAI4P0 fl,OA J^TOpc8p-K, 2 X0TaP A fAH4 WHHH8. H BHAH C8T K-KC AlOAYE KHE3H CKC WtHHE HA\ WT A^AH 34 nptAtAH, EI|1E7KE WT A4BH0 KpEA\E, WT npH A^hYE npOMYHM CT4PH POCnOA4pH. fl noTOAi, k-ka4 ect ehw cka4, k-k npE a^hYh rocnoACTK4 a\h, 4 cYh rhuie pe-mehYh aioaYe wt £-kaaa8h E8ek, hjke ceaet \oa TopcSpa, whh c8t npHuiAH k-kchx npEA roenOACTK4 AMi 8 KEAHkYh AHB4H H 8 npEA K-KC-kAW BOAtcpO/U, 34 HHXHOAI ACBP4-ROAIO, SE3 HH EAHO CHAOCTYlO WT HHXTO TEpE npOA4A®WE 8 BEMHHYH CKC CHHOBH HX H CKC KliC-kX WT-KMECTkYE HM H WT E'KAA'KASIO E8ER H WT Aoa Topc8p4, CKC K’KC'kX Xc,TaP0Kf> nOMTEHOA\8 np4RHTEAIO P0CTOACTK4 AAH K8I14H KoHAEK KEAHKH 4pA\4IU 34 A^A4EHYE AtTO/H xSpK, H4A CEAO Et^ATi-ASlOA E8EB, H4 P8k8 K8n4H KoHAEK REA 4P/M4UJ, HKOKE A<* K ECT REMHHYh CKC WMHH4 H WT E-KAA-KA8I0 H WT Ar0A TopeSpa H PEKIvA ECT K4K0 HEnOHAVkAH AP^PE KHHPE, 4 4EJJEKE X0K*T H3R4AHT HtK0PA4 HtKHE KHHPH R-K HHO WKpa3 TEX KHHPH Aa Hf CE KtpSEUJE H8 Aa CTOHT ATiJKHHME, nOHEJKE CHI^E npH$4TEA WT npEA P0Cn0ACTR4 /HH H BHAH C8T R-KCH 34 AHtţ8.| GePO p4AH, AM®X C-K/H POCnOACTRO A\H nOMTEHarO np4RHTEAH P0Cn0ACTK4 /HH je8-n4H KoHAa rea 4p/M4iu, qkohK8(ldH AHHAtdHAH KIA KOAIHC H «SllJM KoCTdHAHH KtA rKyapHHK H ftSrUH Ko.IAHAO RCAHKH n»;TtAHHK. H HCnpdBHHK, RAIAUA KtA AOrOCji*T. H HinHCj, AtniiA^T Aoro^*T, kt* hjctoahh rpjAJ 8 ESKSptijiii, mbeţiva whhi JJy AKHH, R-fc. A-kT X3PA3 i pCOKAfCTR© XpHCTOKS xă^KQ. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Coanda mare armaş şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Bâldăluiu Buiei, din judeţul Dolj, * 1 tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste toate hotarele, din hotar pînă în hotar. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Crăciun şi cu fiii şi Standul Pănăilă cu fiii săi şi Stănislav cu fiii săi şi Steriia cu fiii lui şi Pătru cu 2 şi Oprea, vărul lui Stănislav şi Avram cu fiii săi şi Ioan Mîţălescu cu fiii săi şi Neagul cu fiii săi şi patru fii ai lui Marco cu fiii lor şi doi fii ai lui Aldea < cu fiii lor > 2 şi Dragomir cu fiii şi Vladul Negru cu fiii şi Stan şi Nemea cu fiii lui şi Pătru Ţară-Lungă cu fiii săi şi Stănislav Boldea cu fiii săi şi Oprea, fratele lui Boldea cu fiii săi şi Stoian Pîrîş cu fiii lui şi Stan Dume şi doi fraţi şi Neacşu, ginerele lui Radul, cu fiii lui. Şi hotarele satului să se ştie: din sus dinspre hotarul lui Giurea şi pînă în Drumul Purcariului şi pînă în Măgura Căţelei şi de acolo pînă în...1 Balta cu Părul şi de acolo pînă în Drumul Buhanului 1 şi pînă în Drumul Stejariului. Pentru că aceşti mai sus-zişi numiţi oameni au fost de mai înainte vreme locuitori în siliştea care se numeşte Băldăluiul Buiei, iar apoi încoace ei s-au mutat iarăşi pe locul lor, numit întorsura de Jos, <într-un>a hotar şi o ocină. Şi au fost toţi oameni cneji cu ocinele lor din moşi din strămoşi, încă din vremea de demult, din zilele altor bătrîni domni. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, aceşti mai sus-zişi oameni din Băldăluiul Buiei, care şed în Torsura de Jos, ei au venit toţi înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor boierilor, de bună-voia lor, fără de nici o silă de la nimeni, de s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu toată moştenirea lor şi din Băldăluiu Buiei şi din Torsura de Jos, cu toate hotarele, cinstitului dregător al domniei mele jupan Conde mare armaş, de moştenire şi de cumpărare pentru 478 galbeni gata, cu ştirea tuturor 1 Loc alb; completare după doc. din 1629 aprilie 23. 1 Omis. 591 www.dacoromanica.ro megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi a tuturor boierilor mari şi mici, martori scrişi în zapis, anume: jupan Hrizea vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi Papa fost mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Gligorie fost mare comis şi Costandin mare paharnic şi Muşat mare sluger şi Dumitru vistier şi din Vardeniţă, Stamate aga şi din Brîncoveni, Matei fost mare agă şi din Filiaşi, Dumitru fost căpitan şi din Coţofeni, Mihaiu clucer şi din Comani, Staico clucer şi din Dîlga, Pătraşco postelnic şi din Brîncoveni, Preda spătar şi Mitrea mare paharnic şi din Paia, Preda postelnic şi din Fălcoi, Pătru logofăt şi din Spineni, Dumitraşco postelnic şi din Hargetoaia, Mihai şi din Ohabă, Mihai şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aci în cartea aceasta. Şi au dat şi o carte a răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, pe care ei o aveau de răscumpărare de la domnia lui şi din primul rînd de domnie, de cînd a fost cursul anilor 7120 pe satul Băldăluiu Buiei la mîna jupanului Conde mare armaş, ca să-i fie vecini cu ocina şi din Băldăluiu şi din Torsura de Jos şi au spus că nu mai au alte cărţi, iar dacă vor scoate vreodată nişte cărţi, în alt chip să nu se creadă acele cărţi, ci să stea mincinoase, pentru că astfel s-au prins dinaintea domniei mele şi au fost toţi de faţă. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Conda mare armaş, ca să-i fie satul Băldăluiu Buiei, care se chiamă acum Tosura de Jos cu toate hotarele şi cu toţi vecinii, cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic, jupan Vladul mare logofăt, jupan Trufanda mare vistier, jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 18 zile, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. Arh. St. Buc., Condica m-rii Căldăruşani şi Fedelesciori, ms. 721, f. 837—8. Copie. 308 1629 (7137) iunie 18, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzii, din jud. Mehedinţi, în urma unor judecăţi. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a tot pămîntul Ţării Rumâneşti, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle, sfintei mănăstiri ce să 592 www.dacoromanica.ro numeşte Tismana, unde iaste hramul cinstita ei adormire şi părintelui igu-men Theofil şi tuturor fraţilor cîţi lăcuescu întru acel sfînt lăcaş, ca să-i fie satul Corzii din sud. Mehed, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din seliştea satului, de pretutindenea veri cîtu să va alăge de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pre hotară bătrîne şi pră sămne, Pentru că acest sat Corzii, ce iaste mai sus-scris, el au fost de moştenire, bătrîn şi dreaptă moşie a sfintei mănăstiri Tismana, încă de mai nainte vr£me. După aceea, cînd au fost în zilele răposatului Petru voevod Cercel, iar călugări din sfînta mănăstire Tismana, ei au avut pîră pentru satul Corzi cu Bodin vătaf, tatăl lui Ion comis din Paia. Şi aşa au fost pîrînd Bodin vătaf, înnaintea lui Pătru voevod Cercel, cum că iaste acel sat Corzi al lui de moştenire. întru aceia Petru voevod, domnia sa au căutat şi au judecat pre dreptate şi pre 16ge şi au adevărat domnia sa atuncea cu tot divanul, cum că au .fost satul Corzi al sfintei mănăstiri Tismana de moştenire, iar Bodin vătafu n-au avut nici un amăstec. Şi au rămas atuncea Bodin vătaf de 16ge şi de judecată. Iar după aceea, cînd au fost în zilele răposatului Ştefan voevod, iar Bodin vătaf şi feciorul lui, Ion comis, ei iar au ridicat pîră pentru satul Corzi şi al doilea rîndu şi nu s-au putut odihni călugării. Şi aşa pîra ei precum şi de mai nainte. întru aceia Ştefan voevod, domnia sa au căutat şi au judecat pre dreptatia lui Dumnezeu şi încă bine nu s-au încredinţat domnia-sa, ci au trimis un boieri credincios, de au adunat mai mulţi boieri şi oameni buni di prinprejur de au adevărat cu sufletele lor, cum că nimic treabă n-au avut Bodin vătaf şi fiiu-său Ion comisu cu satul Corzii, pentru că au fost al sfintei mănăstiri Tismănei de moştenire, iar Bodin vătaf el au umblat prin taină de au făcut cărţi mincinoase pe satul Corzi. După aceea, cînd au fost în zilele răposatului Radului voevod, feciorul Mihnei voevod, întru întîia domnie, cînd au fost curgerea anilor 7120, după moartea lui Bodin vătaf, iar fiiu-său Ion comisu, el au fost înpresurat satul Corzi al sfintei mănăstiri Tism£ţiei în sila lui şi făr de dreptate şi au luat şi cărţile mănăstiri cu silnicie făr de judecată, făr de nimic. După aceea, cînd au fost acuma în zilele domnii măle/după moartea lui Ion comis, iar părintele egumen Theofil cu toţi călugări din sfînta mănăstire Tismana ei au avut pîră înnaintea domnii m61e în marele divan, cu Preda postelnic, nepotul lui Ion comisu, pentru satu Corzi ce iaste mai sus-şcris şi au venit înnaintea domnii m61e în divan de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Preda postelnic cum au fost al lor de moştenire şi au arătat în divan o carte a lui Radu voevod, feciorul Mihnei voevod, fiind mincinoasă făcută de rămas pe. satul Corzi ce iaste mai sus-scris. , < 38 — Documente — c. 915 593 www.dacoromanica.ro întru aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege înpreună cu părintele nostru întîiul mitropolit chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregătorii domnii măle şi bine am deverat domnia mea cu tot divanul, cum că iaste satul Corzi al sfintei mănăstiri Tismănei de moştenire. Şi au mărturisit înnaintea domnii măle toţi boeri de peste Olt, anume: Stamate aga şi Dumitru căpitan Filişanu şi Mihai clucer Coţofeanul şi mulţi boeri roşii, cum că s-au fost înpresurat satul Corzi de Ion comisu, făr de dreptate şi au fost al sfintei mănăstiri Tismănei de moştenire. Apoi au rămas Preda postelnic de lăge şi de judecată dinnaintea domnii măle. Şi au văzut domnia mea şi cartea Radului voevod pre cară atunci o am rupt în divan. Drept aceasta, am dat şi domniia mea sf mănăstiri Tismana satul Corzi, tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, moşie întru moştenire şi de întărire şi de hrană şi de nimenea să nu să clătească după porunca domnii măle. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel vornic şi jupan Vladu vel logofăt şi jupan Trufanda vel vistier şi jupan Mihu vel spatar şi jupan Dumitrache vel stolnic şi jupan Diamandi vel comis şi jupan Costandin vel paharnic şi jupan Condilo vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Vladu vel logofăt. Şi am scris eu, Soare gramaticul, în scaunul cetăţii Bucureşti, iunie 18, leat 7137 <1629>. Io Alexandru voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Tismana, nr. 330, f. 265—266. Traducere 309 1629 (7137) iunie 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii de la Argeş ocină la Futeşti pe baltă, în jud. Ialomiţa şi balta Săltava. f 6% XpHCTd Hora, EAaroK-kpHÎH h bau'O'McthkYh h Xp jctoaiobhkYh h cdAMAPk-mjkhYh fur flAigdHAPor ko(koa4> CHHk KfAHKaro h np-kA^sp EojkYoo aapobahYcai, wEAdAdti|JOAtH H'rocnoACTKOY- fUJOAW KTiCOH SfAtAf OvrrppOKAayYHCKOf (IJJOKH SdnAdHlHCKklAI CTPdHHdAt, flAIAdUlk H «harapjuik xeP^KHK0y4IHAI K'k CK’kT'feiMK WEHTEAH, HKOWE 4^ <«8 KT WHHH8 H KEMHHH 8 4>StE1|iYH nO EAATO K'K CO^ACTKO HrtOMH-UTv, AAH AEA dAE8A0R P0P038k CKA, flOHIWI ECT EHA nOUIEA JK8IUH 0AB$A AKOpHHKA POPOSOK nptA noKOHHHOAi Paayaa koeroaa, chh-k Paaya koeroaa KorAA khct temehYe a^toai xSÂS, THPE 10 nOAAAf H npHAOJKHJf A*A fro B’KCkX CR-kTOAlB KHUIEpEMEHOiHB ypAMS C4AI CK0HWA4 AOBPOAI KOAIO A$WE CKOA PAAY H A^WE PAAY P*AHTEAIO EA\8, H<1H8a Po-rosk h noMTO pja» poAHTEA-k tro, Hah8a, wh ch ect 3aphh8a rAasoAi paaY chem cko-EPO AabBa AKOPMHK. H IUK A<* AI0HACTHp8 dprEUJ $ $8tEI|JH A*A EaAEK CKA, 110-HEEKE 10 BHA flOKOIlHA EP8AIEHA HwppYE H C*k EPAtYE WT EdA'ki SA xdCH JCiipYli TOTOKM. H IUK M Al8 ect CK’kTOAEOy MOHdCTHpS TAKOJKA* W1HH8 Oy «^StEIJIH, AAH WT HOAO-KHHO 3A CEA-k METKp-KTH A"kAA, OirkcER, CKA, nOHEEKE 10 ECT BHA II0K0I1HA EPSMEHA H CTwC EPAtYE WT CB’kTOA\S AtOHJCTHpS WT HAA OHkCA, 3A xH JCfipH rOTOKH, TEpE ECT npH-AOJKHT CKtTO/HS AI0HACTHp8. H IUK M A18 ECT CB-kTOAAS AMHJCTHpS flpPEUJ WMHH8 8 CEAO 4 $8tEI{jYh no EAATO, EAHKO ECT A^A H’kirkCK'K, nOHEJKE ECT BHA nOUIEA \ft&- roAwp Gk8pt8aok h ui8p Ero, Gtah mx'aphhk, k8imS rtc whteahhimx ch, tepe ect (IOKAOHHA H A*A*X nOKOHHHOAlS PAAyVU KOEKOAA, CHHTw PaAVA KOEBOAA, eioaokhhS WT SHlllE PEMEH8 HH£H8 WHHH8, AAH WT HA^HOAI A°EP* KOAIO, WT KOr AKHA KHUIE pEMEHA WMHH8 CR-kTOAlS B0>KECTBH0A<8 AtOHACTHpg KHUIE nHC. H KHA'kx rocnoACTKO wka akC XPhc°abeae iwkohhhoai Paav^a koekoaa, chhb PdAV* AA BOEKOAA, HAA cYE A8tEI|IH, KAKO ECT KHUIE nHCAHHO. fâ TOrAA KTkC APtftAA ECT CB'kTA AlOHACTHpB flprEUl cYl A^A^HH WT ^8tEI|IH CKC A°KpOAlHpHO-d nOTOM, WT EAHO pASAOr 3A KptAU WKAAIO, EHAO ECT npHTECHHHA Ake k-kaa ect bha c-kaa, k-k a^hYe roenoACTKA aih, a wti^8 ErgAiEHA AIeahhtYe CkC KAASrEpYH WT CB'kTA AIAHACTHP dprEUl, WH ECT TErAHA np8^ np^A roenoACTKA AUI 8 KEAHkYh AHKAH PAAY A'fcAA IIin'kCK'k CkC PAAVA nOCTEAHHK H CIC /^ATKO n'KXApHHK, CHHH AdTKO KAIOHAP WT IIOTOlkHH H CkC A$AIHTpS KHCTYup H CkC KHSlţEH ILmIEK WT IIikirkHH. H cknp-kuiE ce sa ahi^S. H dbhuie KAASrEpYu 8 ahkah XPs00'®1 ctaph h BEtXh H AP8rH KHHPH AIAAtHUlYE HAA cYE KHUIE pEMEHH WT 48tEI|IH. Rl TOAI, rocnoACTKO a\h c-kaa taeaaX h c8ah£oai no npAR h no sakoh, K8nH0»E c-kc wti^8 595 www.dacoromanica.ro luuiHiMK ApxYHAUrrponoAHr xyp ba-kahkj TpHropYf h ckc k-kchxaw m-kcthth/mY npa-rhtiaYi rocnoACTRA K( A<* AP'k}KHT CRtTAA /HOH4CTHP WT AtAA HkfltCKk TkHYlO nOAORHHO, B>K( (CT BHA nOK8l)HA4 CkC HORIŞI, A AP#™ nOAORHHO, B>K( (CT EHA AAAA H nOKAOHHAA WT A,PA‘ roawp Gk8pt8aor h wt uioypioM ce Gtjh mxaphhk noKOHHHoAi Paayaa roeroaa, chhk Paa^AA ROEROAA. sa WAARHO RptA\e, AA w AP*k>KHT A,8/HHTp8 RHCtYbP A,8AfCK8A, I10H(>K( W CkAI npOTHA rOCllOACTRO AIH PAAY CHPOCTYK WHfAl ROA’kpH, HTO (CT EHA np«AAA HA A,8A(CK8a KHCtYbP, A A*A fikAtCKk, MTO fCT EHA fipHTfCHHHA WT EkAtHH, IU HMt IţHrSAt H A.S'HHTpS, Bk A^hYE (HhXHER E0(B0AA H (îpOAAAA iHYWTtipHAOp, A*X APKJKHT CR’kTA AtOHACTHp {Tprtlli A*A EkAtCKk BkCAX- H fipHUJEAH (CT H EIMHHYH WT $8t(I(IH WT HAA eYE AMH SA WHHHH BHUJE pfMfHH KOTOpYH c8t EHAH HJHCTApH, T(p( (CT CKA3AA H CB(A(T(ACTBOEAA (CT H WHH fiptA reenOACTEO AM KAKO (CT A* A EkAtCKk CTAPA H npASA WHHH8 CRtTOA(8 AIOHACTHP Hprdu, a AI(iot(i(iYh hhi(ia TptcS aa h( haiat. H IIAK AA (CT CEtTOAlS AtOHACTHp llpr(lll BAATA CEA GkATABA H RkC(/H B3(p(/H RK( (CT TkMYlO npOTHBS C(AOAt <58T(UJHAOp, AOpH A® IIAAAET 8 A,8H4K8 H (10 EfrttaH •MTO (CTk SHAAUHA WT }K8llAH HtrO( EHR E(A ASOpHHK Ek Ak»Y( IIOKOHHHOAI PaA^M COIEOAA, CHHk PAAYAA <0(R0AA, Ek T(M(HY( AtTOAl xSÂS, WT TOpHH XOTApfcA no 8 Eo- Hha. h (io 8 IIap8uj8a A^pn A0 ToprAH8A Pkc8xat(e h iiakh wt am Xot4PSa wt KAAMH no rp8KAf A*PH A® IţpkKB( EaSAHHKOM, nOHRK( (CT nOMHAOEAA nOKOHHHOAl EAAA ROEEOAA, CHHk PAAYAA K0(EOAA> CE’feTA AI0HACTHP8 KOrAA EHCT T(M(HY( AtTOAl xSAU H WT HHHX TOCnOAAp( CkC CY( EHIIJf p(H(HA BAAT. H BHAtXOAl rOCnOACTRO AIH H KHHrA nOKOHHHOAl flAE^AHAPS ROl-ROAA, CHHk flSHpMEE EO(HOAA, HAA cYk BAATO EHUlf p(H(HA, KOTAA EHCT T(M(HY( AtTOAl «soi. G(ro paaY, aaaoX ckai h rocnoACTso aih cstTOMS awacthp llpreui, bko>k( aa Al8 ACT cYt WHHHE H BAATO. A^AH*8 H Ek W^AE H Ek 8KptnA(HY( H Bk nHI|l8 H H( WT KOrOHJAO HHlOKOAtEHAiO nopHSAlO FOCnOACTRA AIH. j6i|Kxe H;3AkahhY( nocTABHX rocnoACTEO aih ţio wukctbYio rocnoACTso aih Koro jfSEEptT rocnoAk Eork bhth rocnoAApk EAAuacof seaiae hah wt cpkAHHţuro nAOAA rocnoACTso aih hah wt cepoahhk hauihx hah no rptcEX hauihx hah wt hhho-nAtAKHHK AA Al|l( noiTHT H 8TEpkAHT H nOKptnHT cYh XPHC0E8A rocnoACTEO iUH tofo rocnoAk Eork aa ta homtht h STRpkAHT h CkXPAHHT Bk rocnOACTBt (ro a Ek e8ahi|ihx Btiţtx a^uia (ro. II koe x«k(t pasopht h nonepHT cYe XP1*00^ ro- CHOACTEO AIH Toro AA (CT TpkKAET H J^^PHPAH WT THT CRtTH WTl(H (?K( C8T Rk HhkYc h aa haiat hjctY» CkC I^aa h ckc EpYA, a fochoactro aih h poahtiaYh roc-nOACTEO AIH rOCHOAApHAI (>K( BIR Hpt>KA( nOHHRUlEX AA fCT RtlHOE BkenOAlHHAHYE. G«K( o^eoy h r(a(t(aYh nocTARHX rocnoACTEO aih ; >k8iiah Xphsa r(a ARop» hhk H }k8nah Eaaaya k(a Awro4»T H H<8nk8(uh A\hx« 596 www.dacoromanica.ro BM CfUTjp H JK&fliH A8mhtP‘ikh KM eT«AHHK H JKtJfUH A^°/VUHAH km koka f în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabu-nului, răposatului Io Iliiaş voievod, din mila lui Dumnezeu <şi> cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg peste părţile de peste munţi, Amlaş şi Făgăraş. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să preamăresc pe Dumnezeu cel ce m-a preamărit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov de faţă al domniei mele, care este deasupra tuturor cinsti-1 telor daruri, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Melintie şi tuturor fraţilor, cîţi vieţuiesc în sfîntul lăcaş, ca să-i fie ocină şi vecini la Futeşti pe baltă în judeţul Ialomiţa, însă partea lui Albul vornic al lui Rogoz toată, pentru că a mers jupan Albul vornic al lui Rogoz înaintea răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod dnd a fost cursul anilor 7036 de a dat şi a dăruit toată partea lui sfîntului hram mai sus-zis, singur de a sa bunăvoie, pentru sufletul său şi pentru sufletul părinţilor lui, Nanul Rogoz şi pentru că părintele lui. Nanul, el şi-a pierdut capul pentru fiul său, Albul vornic. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri Argeş la Futeşti partea lui Badea toată, pentru că a cumpărat-o egumenul Gheorghie şi cu fraţii de la Badea, pentru 1250 aspri gata. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri deasemenea ocină la Futeşti, însă din jumătate de sat a patra parte, a lui Oneasă, toată, pentru că a cumpărat-o egumenul şi cu fraţii de la sfînta mănăstire, de la Oneasa, pentru 8 000 aspri gata, de au dăruit-o sfintei mănăstiri. Şi iar să-i fie sfintei mănă-t ştiri Argeş ocină în sat în Futeştii pe baltă, cît este partea'Păpească, pentru că a mers Dragomir al lui Scurtul şi cumnatul lui, Stan paharnic, împreună cu jupaniţele lor, de au închinat şi au dat răposatului Radul voievod, fiul jui Radul voievod, jumătate din ocina lor mai sus-zisă, însă de a lor bunăvoie, cînd a fost cursul anilor 7050. Iar apoi Radul voievod, domnia lui, a dat şi a dăruit mai sus-zisa ocină sfintei mănăstiri Argeş, iar cealaltă jumătate ei au vîndut-o iarăşi sfintei mănăstiri Argeş, pentru 17 000 aspri gata.’ 597 www.dacoromanica.ro Şi le-a mai dat Radul voievod, atunci cîte o haină sfită. De aceea, domnia lui a dăruit mai sus-zisa ocină sfintei dumnezeieştii mănăstiri mai sus-scrise. Şi am văzut domnia mea amîndouă hrisoavele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, pe aceste părţi de ocină din Futeşti, cum este mai sus-scris. De atunci a tot ţinut sfînta mănăstire Argeş aceste dedine din Futeşti cu bună pace. Iar apoi, de o seamă de vreme încoace a fost cotropită partea Păpească de Papa din Păpeni. Iar apoi cînd a fost după aceea, Papa, el a vîndut partea Păpească toată lui Datco clucer Potoceanul. Iar după moartea lui, fiul său Radul postelnic din Potoceni, el a vîndut partea Păpească toată peste tot, boierului domniei mele Dumitru vistier Dudescu în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Melintie cu călugării de la sfînta mănăstire Argeş, el a tras pîră înaintea domniei mele în marele divan pentru partea Păpească cu Radul postelnic şi cu Datco paharnic, fiii lui Datco clucer din Potoceni şi cu Dumitru vistier şi cu nepoţii Papei din Păpeni. Şi s-au pîrît de faţă. Şi au arătat călugării în divan hrisoave bă-trîne şi vechi şi alte cărţi mai mici, pe aceste mai sus-zise din Futeşti. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Grigorie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că sînt dedine drepte ale sfintei mănăstiri Argeş. Astfel am dat domnia mea, ca să ţină sfînta mănăstire din partea Păpească numai jumătate, care a fost cumpărată cu bani, iar cealaltă jumătate care a fost dată şi închinată de Dragomir al lui Scurtul şi de cumnatul său Stan paharnic răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de mai nainte vreme, să o ţină Dumitru vistier Dudescul, pentru că am iertat-o domnia mea pentru sărăcia acelor boieri care au vîndut la Dudescul vistier, iar partea Bădească ce a fost cotropită de Bădeni, anume Ţigulea şi Dumitru, în zilele lui Mihnea voievod şi vîndută Miiuteştilor să ţină sfînta mănăstire Argeş partea Bădească toată. Şi au venit şi vecinii de la Futeşti de pe aceste părţi de ocină mai sus-zise, care au fost mai bătrîni, de au spus şi au mărturisit şi ei înaintea domniei mele că este partea Bădească veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri Argeş, iar Meiuteştii nici o treabă să nu aibă. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri Argeş toată balta Săltava şi toate iezerele care sînt numai în faţa satului Futeştilor, pînă unde cade în Dunăre şi pe semne, care sînt însemnate de jupan Neagoe fost mare vornic în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, în cursul anilor 7036, din hotarul din sus prin Voina şi prin Paruşul pînă la Gorganul Răsuhatei şi 598 www.dacoromanica.ro iarăşi din hotarul de jos din Piatra pe Grumazul lui Brînzişu şi între Secure şi pe Lănujde pînă la Biserica Curvelor, pentru că a miluit răposatului Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, sfînta mănăstire, cînd a fost cursul anilor 7041 şi de la alţi domni cu această baltă mai sus-zisă. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, pentru această baltă mai sus-zisă, cînd a fost cursul anilor 7077. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Argeş, ca să-i fie aceste ocine şi balta, dedină şi de ohabă şi de întărire şi de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau după păcatele nostre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va împuternici acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar cine va nimici şi va călca acest hrisov al domniei mele, să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, domnilor, care au fost înaintea noastră răposaţi, să fie veşnică pomenire. Tată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 20 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Peceţi 230 (Ep. Argeş XXII/37). Orig., perg. (59 x 42,5), pecete atîniatâ, cu legenda: fu» fIju|}4»A‘Pt i«(k»A4 h rc&Hk, Mcfuo MiitocTiie rocnOAiPk 3, pre nume: Moş şi Stan i Costea, scriim şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, ca să fie de credenţă la mina jupînului Neculii vistier, ca să să ştie că ne-am vîndut 599 www.dacoromanica.ro rumâni dumnealui, cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre de priste tot hotarul cît să va afla, dereptu 12 600 aspri gata. Păntru că noi aceşti megiaşi, carii sîntem mai sus-scrişi, fost-am megi-iaşicu moşiile nostre încă mai denainte vr&ne. Iar după ac£ia, cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voievoda, sinu Io Ileiaş voevoda, iar noi de bună voia noastră, fără dă neci o silă, venit-am la jupînul Necula vistiiar de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, drept cîţi bani sînt scrişi mai sus, 3 6001 * cu ştirea domnu nostru şi a tuturora boiarilor şi marii şi mici şi am luoat toţi banii deplin. Şi mărturie: jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Trufanda vel vistiiar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Gli-gorii biv vel comis i jupan Muşat vel slujer i jupan Ned^lco vel portar i jupan Neagul vel agă i jupan Dumitru Dudescul al 2-lea vistiiar i jupan Sima al 2-lea logofet i jupan Para logofet i jupan Bunea logofet i Stroi logofet i Dumitru logofet i Şerban logofet şi încă mulţi boiari, ce nu sînt scrişi într-acest zapis. Aceast-am scris, ca să se crează că ne-am vîndut rumâni de bunăvoia noastră, ca să-i fim rumâni în vecii. H Harnica as, rtprt rpadtaTHK, 8 ESkSpeiiih ditcnţa k>hYc kk a^hh, k*k lco vel portar Dumitru vistiiar Ztpa<; p Xoyo08tt|<;3 Para logofet mânu propria Gligorie comis Stroe logofet Bunea Vîlcul logofet Şerban logofet 4 Academia Republicii Socialiste România, CLXXXIII/104. Orig., hirtie (29,5 x 20,5), zece peceţi aplicate. 1 Cifrele scrise ulterior. * Trufanda vistier * Sima al doilea logofăt 4 Semnăturile sint autografe. 600 www.dacoromanica.ro 311 1629 (7137) iunie 25. Alexandru Iliaş voievod judecă pricina dintre Turturea din Sufleni ^i nepotul său Necula. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu, feciorul răposatului Io Iliiaş voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Turturea ot Sufleni, ca să fie în pace şi slobod de acum înnainte de către nepotă-său Necola, feciorul lui Tudorache, fratele lui Turturea, că au venit Turturea de aşa au spus la divan înnaintea domnii mele cum i-au fost Necola nepot de frate. Deci daca au venit de la robie, iar Turturea l-au luat de l-au mbrăcat şi să-l ţie în casa lui, ca să-l hrănească la vreme de bătrîneţe şi să-i fie fecior. Iar acum un frate al mumă-sei Necolii, anume Necola, el vrut-au să ia pre Necola de la Turturea şi au vrut să-i scoaţă şi parte de la Turturea. Iar acum venit-au Turturea de faţă cu nepotă-său Necola la divan înnaintea domnii mele. Deci domniia mea i-am iudecat cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi am dat de va vrea să şază Necula la unchi-său Turturea să-l hrănească, el să-i dea bucate şi tot ce-i va fi voia lu Turturea să-i dea şi să-i fie fecior, iar de nu va vrea Necola să şază la Turturea, el să fie în pace de nepotu-său Necola cu casa lui şi cu toate bucatele lui, că s-au pîrît de faţă şi au rămas nepotă-său Necola de lege de la divan dinnaintea domnii mele, cum treabă nimica să nu aibă cu bucatele lui Turturea fără voia lui. într-alt chip să nu fie, după zisa domniei mele. Şi însumi am zisu domniia mea. Luna iunie 25, leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 497. Copie. <1629 > iunie 26. 312 .Muşat vistier cu fiii săi fac schimb de moşie cu Mihai clucer şi fraţii săi, dînd satul Negoeşti pentru parte din satul Izvorani. f Adecă eu, Muşat vistiiar şi cu fiiu mieu Vasilie şi cu fata meaVoichiţa, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum să să ştie că ne-am tocmit cu Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco postelnic şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupîn^sei Marăi, dă ne-am tocmit dă a nostră bună voe, dă, le-am dat noi, însă eu Muşat vistiiar şi cu feciorii miei, cum sînt mai sus scrişi, datu-le-am satul Negoeştii cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi viile şi casile boereşti 60b www.dacoromanica.ro şi le-am dat şi bani gata galbeni o sută, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupînăsei Marăi, ne-au dat noaoă partea lor de la Izvorani, toată, di preste tot hotarul şi cu rumânii cîţi să vor găsi şi cu vinăriciul den deal şi cu vaduri dă mori ce vor fi pre acea parte a noastră. Păntru că acea parte dă la Izvorani fost-au datu dă jupîneasa Mara fie-sii Ancuţei zestre, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu Ancuţa soru-sa dănpreună au schimbat cu [cu] jupîn Muşat vistiiar şi cu fiiu-său Vasilie şi cu fie-sa Voichiţa dă le-am dat noi Izvoranii partea noastră şi ne-âu dat vistiiarul Nigoeştii cum e mai sus scris. Am schibat dă a noastră bună voi, moşii pri moşii, să ne fii şi noaă stătătoare şi lor în vdci. Şi mărturie: Tudor slujer şi pd aga Mateiuşi aga Stamatie şiNeagulagaşi Dumitru ot Filiaşi şi Nedelco vel portariu şi Grama slujer şi Gherghe căpitan. Şi am scris eu, Ghinea neguţătoriul Avfccnţa khT( ks amw, b*k a1jt xăpĂ* 1 *. Tudor slujer Neagul vel aga Muşat vel sluger Vasilie spatar a Voica * Grama clucerul Gherghe capitan Eu aga Stamatie Eu Matei aga Dumitru căpitan3 Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, XLVI/1. Orig., hîrtie (30,5 x 20), zece peceţi aplicate. Cu copii ibidem, mss. 204, f. 373 şi 1155, t. 1. Datat după Muşat şi boierii martori. EDIŢII. D.I.R., B., veac. XVII, voi. IV, 163—164. F a c s. ibidem, 672. 313 1629 (7137) iunie 28, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Bratu fost mare comis ocine cu rumâni la Ueşti, Drăgoeşti, Ciofrîngeni şi Găneasa. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei m61e cinstitului boiariului 1 S-a omis cifra unităţilor. 1 Cele două nume slnt scrise de aceeaşi mină. a Semnăturile sînt autografe. 602 www.dacoromanica.ro domniei măle jupan Braţul biv vel comis şi iupanăsii lui Neacşii, fata Iul Apostol banul, şi cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie moşie şi rumâni la sat la Ueşti, sud. Argeş, însă din partea lui Stepan logofăt jumătate şi din sat din Drăgoeşti jumătate i din sat din Ciofrîngeni jumătate L din satul ot Găneasa jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vii şi cu rumânii şi din siliştea satului du pretutindeni şi du preste tot hotaruL cît s-ar alige şi din ţigani iar jumătate. Pentru că aciste mai sus-zise moşii şi ţigani au fost de baştină ale lui Stepan logofăt. Şi au avut doi feciori din trupul lui, anume: Ananiia şi Cîrstea logofăt şi o fată, anume Doancă. Apoi, cînd au fost în zilele răpoosatului Pătru voevod, feciorul Mircii voevod, iar Stepan logofăt, el au dat fie-sii Doancăi ză şi din ţigani şi din toate moşiile lui a treia parte, ca să fie trei fraţi cu Ananiia şi cu Cîrstea logofăt şi i-au înfrăţit Stepan logofăt el cu voiia lui-Şi de atuncea încoace, tot au stăpînit cu bună pace la toţi domnii. Apoi cînd au fost în zilele răposatului Radului voevod, sin Mihnei voevod„ în rîndul dintîi de domnie, cînd au fost curgerea anilor leat 7123, iar cinstitul boiariu domniei mele jupan Braţul biv vel comis şi jupîneasa lui, Neacşa după moartea lui Stepan logofăt, iar ei au apucat pe Paraschiva, jupîneasa lui Stepan logofăt şi pe fii-său Cîrstea logofăt, pentru multe scule şi ferecături: şi haine ale jupanului Apostol banul, tatăl jupîn^sii Neacşii, preţ de 150 000-aspri. Deci jupîneasa Paraschiva şi fii-său Cîrstea logofăt, ei n-au avut de unde-să dea acăle scule şi ferecături şi haine, căci au fost mîncate şi răsipite şi prăpădite, ci au înfrăţit jupaneasa Paraschiva călugăriţa şi cu fii-său Cîrstea logofăt pre cinstitul boiariul domniei m£le jupan Braţul biv vel comis şi pe jupîneasa lui Neacşa preste ţigani şi preste toate moşiile lui Stepan logofăt, care pre rînd s-au zis mai sus, ca să fie doi fraţi cu Cîrstea logofăt. Şi tot au-stăpînit cu bună pace. Iar cînd au fost în zilele lui Gavriil voevod, după moartea jupîn^sii Paraschivei călugăriţii, iar fii-său Cîrstea logofăt, el n-au vrut să să lase pre acea frăţie şi aşăzămînt, ci au rădicat pîră şi s-au pîrît de faţă înaintea lui Ga vrii voevod pentru aceste mai sus-zise moşii. Deci Gavriil voevod au căutat şi au judecat, după dreptate şi după l£ge, cu toţi cinstiţii boiarii domniei sale şi au dat Gavriil voevod din divan cistitului boiariului domnii sale jupan Braţului biv vel comis 4 boiari, anume: jupan Vintilă biv vel dvomic i jupan Theodosie biv vel logofăt i Mîrzea paharnic i Grigorie comis, ca să-i tocmească şi să le caute de dreptate cum vor găsi cu sufletele lor, pentru ţigani şi pentru-toate moşiile partea lui Stepan logofăt cari s-au zis mai sus. Apoi aceşti 4-boiari ce s-au) zis mai sus, ei aşa au tocmit ca să înparţă tot în doao cu Cîrstea logofăt şi moşiile şi ţiganii şi rumânii. 603. www.dacoromanica.ro Apoi Cîrstea logofăt n-au vrut să stea pre tocmeala acealor 4 boiari ce s-au zis mai sus, ci au mers şi al doilea rînd iar la divan înnaintea lui Gavriil voevod şi s-au pîrît de faţă cu jupan Braţul comis. întru ac&a, Gavriil voe-vod, domnia sa iar au căutat şi au judecat, după dreptate şi după l£ge, şi au dat domnia sa între dînşii 4 boiari pe răvaşe, anume din Sîmbotin, Ghioca postelnic şi din Cepari, Standul logofăt şi din Şuiei, Dumitru vataf şi din Copăc&ii, Datco paharnic, ca să-i caute şi să-i tocmească cum vor afla cu sufletele lor. Apoi, cînd au fost la zi şi la soroc, iar aceşti mai sus-zişi boiari, ei aşa au judecat şi i-au tocmit pentru toată pîra ce au avut, ca să înparţă în doao şi ţiganii şi rumânii şi tot ce ar fi. Apoi Cîrstea logofăt, el iar n-au vrut să să lase nici pre acea tocmeală a celor 4 boiari, ci iar au mers şi al treilea rînd înaintea lui Gavriil voevod, la marele divan şi s-au pîrît de faţă cu boiariul domniei mde Braţul comis. Deci domnia sa au căutat şi au judecat după dreptate şi după lege şi au dat între dînşii alţi 4 boiari pe răvaşe, anume: din Sălătruc, Radul R616 şi din Fedeleşoi, Radul şi din Şuiei, Dumitru şi din Cîrstieneşti, Drăghici, ca să caute şi să adeverdze cu sufletele lor pentru scule şi ferecături şi hainele lui Apostol banul, socrul Braţului comis şi pentru ţigani şi pentru dobitoace şi pentru toate cîte ar fi vîndut Cîrstea logofăt. Şi ce ar fi mîncat din bucatele lui Apostol banul să aibă a plăti Cîrstea logofăt Braţului comis, iar pentru care va zice Cîrstea logofăt că n-au mîncat, nici au vîndut, el să ia 16ge să jure. Apoi Cîrstea logofăt, el nici au avut cu ce să plăti, nici au putut să să apuce de l£ge. Deci aceşti mai sus-zişi boiari ei încă au judecat şi i-au tocmit cu sufletele lor ca să înparţă tot în doao. Şi au rămas Cîrstea logofăt de judecată. Iar după ducerea lui Gavriil voevod de aicea din ţară, viind răposatul Radul voevod, sin Mihnei voevod, din Ţarigrad, domn Ţării Rumâneşti al doilea rînd în scaunul părinţilor domniei sale, iar cinstitul boiariul domniei m&e jupan Braţul biv vel comis, el iar au avut pîră şi au venit de s-au pîrît de faţă înnaintea Radului voevod la marele divan cu Cîrste logofăt. Şi aşa au pîrît Cîrstea logofăt cum au pîrît şi mai nainte vr6me. într-a-ac£ia, răposatul Radul voevod, domnia sa a căutat şi au judecat după dreptate şi după l£ge, cu toţi cinstiţii boiarii domniei sale. Şi au văzut domnia sa şi au citit şi răvaşele domneşti şi răvaşele boerilor de judecată şi de tocmeală şi cartea Paraschivei călugăriţei de frăţie. Şi au mărturisit înnaintea răpoosatului Radului voevod şi jupan biv vel dvomic i jupan Theo-dosie biv vel logofăt i Mîrzea biv vel paharnic şi mulţi boiari cum i-au fost judecat să înparţă în doao şi ţiganii şi rumânii, partea lui Stepan logofăt.-Şi am văzut domnia mea şi cartea răpoosatului Radului voevod de pîră şi de rămas la mîna Braţului comis, de cînd au fost curgerea anilor 7129. 604 www.dacoromanica.ro Şi de atuncea, tot au fost în pace. Iar apoi, cînd au fost acum, în zilile domniei m£le, după moartea Cîrstii logofăt şi după moartea jupîn^sii Neacşii, jupîneasa Braţului comis, iar Stanciul şi Caplea, feciorii Cîrstii logofăt dia Ueşti şi Dumitru, ginere Cîrstii logofăt, ei au ridicat pîră înnaintea domniei m£le pentru aceste sate şi moşii şi rumâni şi ţigani ce s-au zis mai sus. Şi aa venit de s-au pîrît de faţă cu cinstitul boiariul domnii m£le Braţul comis înnaintea domnii măle la marele divan. Şi aşa pîra ei la divan ca să scoaţă .pe Braţul comis dintru aceste mai sus-zise moşii din toate, să nu-i dea lui .nimica, ci să ţie numai ei. întru aceia, domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după l£gea lui Dumnezeu cu toţi cinstiţii boiarii domniei m£le. Şi am văzut domnia mea şi am citit la divan răvaşele domneşti ale lui Gavriil voevod şi zapisile boiarilor de judecată şi de tocmeală, cum au fost judecat, să ţie Braţul comis tot în doao cum s-au scris mai sus. Aşijder£ şi domniia mea încă însumi am dat cinstitului boiariului domnii m£le jupan Braţului comis ca să ţie cu feciorii Cîrstei logofăt din moşii şi din rumâni şi din ţigani şi din toată moştenirea tot în doao. Şi au rămas Stanciul şi Caplea, feciorii Cîrstii logofăt, şi .cumnatul lor Dumitru, ginerele Cîrstii logofăt, de lăge şi de judecată şi dinnaintea domniei m£le cum au fost rămas şi în zilile lui Gavriil voevod. Drept ac£ia, ani dat însumi’ domnia mea cinstitului boiariului domniei m£le Braţului biv vel comis ca să înparţă cu feciorii Cîrstii logofăt şi cu ginerele lui Dumitru tot în doao cum s-au scris mai sus. Şi să-i fie lui moşiia şi rumânii şi ţiganii de baştină şi ohabnici, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii m£le. Iată şi mărturii punem domniia mea: pe jupan Hlizea vel dvomic î jupan Vlad vel logofăt i jupan Trufanda vel vistier i jupan Miho vel spătar i jupan Dumitrachi vel stolnic i jupan Diamandi vel comis -i jupan Costan- vel paharnic i jupan Condilo vel postelnic. Ispravnec, jupan Vladul vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în oraşul Bucureştii, iunie 28 dni, leat 7137<1629>. ţ Acest isvod s-au tălmăcit depe hrisovul cel slovenescu asemenea la şcoala dom cea slov ot Sveti Gheorghie cel Vechiu. ţ Floru ierei dascăl slov izpisah, 1762. Arh. St. Buc., A. N., CLXXI/7. Traducere; alte traduceri, după care s-au făcut unele completări, ibidem, A. N.,. CLXXI/9 cu data 1649 şl CLXXIV/6. 605- www.dacoromanica.ro 314 1629 (7137) iunie 30. Alexandru Iliaş voievod porunceşte lui Aslan vornic, ispravnicul scaunului Craiovei, să cerceteze în pricina unui heleşteu din Deve-selul, spart de megiaşii din sat. ţ ^HhaoctT» Eojk'i», Iw fTrtfgaHAPS KomoAJ h rocnoA^^j chh'k noKOHHaro Iw Hiuarn KOHKOAa. IIhiu’kt rc>cnc>ACTKc> a\h noiTEHHomS npjKHTfAfAi rocnoA^TU kTk> rocnoAHHk. Hw flAHgdHAPS bohboa Arh. St. Oltenia, CXIV/1. Orig., hirtie (29 X 19), pecete aplicată, căzută. 315 ~. Moşnenii din Deveselul dau lui Necula vistier partea lor dintr-un heleşteu, pentru ta i-a plătit de o gloabă. t Noi judecee Deveselenii scris-am acest zapis al nostru şi l-am dat la mîna cistitului jupan Neculei vistiariului, pintru că am avut un heleşteu deînpreună cu rumânii vistiariului, deci neştine, un om rău, el au venit de -au săpat heleşteul şi au scurs apa şi au eşit şi peştele şi au rămas hele<şt>eul uscat. Dup-aceia, noi sătenii, toţi judecii şi rumânii ne-amu apucat în ceartă. Deci judecii am zis că l-au spartu rumânii, iar rumânii zis-au că l-au spartă judecii; făcut-am atî ceartă şi atîta gîlceavă pintru acel heleşteu, deci •deîntr-ac^ia prins-au v£ste de la domnie, trimis-au carte domnească să ne •606 www.dacoromanica.ro prade, să ne ia 60 de boi sau să dăm omul cel ce au sparta heleşteul. Noi om n-am putut găsi, ce am fost tot satul de pradă. Deci rumânii vistiiariului le-au plătitu-i-au dumnealui de gloabă domnească, iar judecii am rămas de n-am avut cu ci plăti gloaba domnească, că am fost nişte oameni săraci. Deci, am mersu la vistiariul Nicula de ne-am tocmit cu dumnealui, şi partea noastră de gloabă, cîtu ne-am făcut de către domnie să dăm, plătitu-ne-a domniia lui, iar noi i-am dat şi partea noastră de heleşteu, să fie heleşteul tot al dumnealui, pintru căci ne-au plătit şi partea a noastră de gloabă domnească. După aceia, noi toţi judei cîţi sîntem, şi mic şi mare, scris-am acest zapis cu partea a nostră de heleşteu a tuturora, cîţi sîntem judeci în Di-veselu de o am dat jupan Niculei vistiariului, pintru căci ne-au plăti de această pradă, să fie heleşteul al dumnealui şi al feciorilor dumnealui şi a nepoţilor şi a strepoţilor, anume judeci: Stoinea i Marco i Laţco i Lepădat i Borcan şi alalţi cîţi sîntu toţi judeci, mici mari, toţi am scris să fie heleşteul tot al vistiariului întru vecie, amin. Mărturii oameni buni sîntu cîndu se-au făcut acest zapis, făre nici o silă, anume: de în Tiha, Şt£ful i Stroe, de în Zbic£ni, Standul i Duiul, de în Studena, Stoichiţa, de în Comanca, Radul mazîlul. Arh. St. Oltenia, CXIV/2. Orig., hîrtie (30 x 21), şase peceţi aplicate. Datat după documentul anterior. 316 1629 (7137) iulie 1. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe Stati, Zota şi Dima cojocari să ia dijmă de la satul Putineiul, zălogit lor de Preda sluger. f /MHitOCTλ EoJKTiO, IlV H/t!g4HAPh R0HR0A<* H rOCnOAHITk, CHH% II0K0HH0M u Hnttaiii K0HK0A4. /k,4K4T rocnoA6™ elf» itokhaihTh roenoACTRa AtH acestor co- jocari, anume: Stati i Zota i Dima de aicea de la oraşul domnii m&e de în Bucureşti, ca să fie volnici cu această carte a domnii mde să ia toată dijma de pre ocina satului Putineiul, de în hotar pîn în hotar, ori a cui pîine va fi aratu pre acea ocină. Pentru că acestu sat Puteneiul fost-au de moşii al Predii slugărul. Deci el l-au dat acestor cojocari ce sînt mai sus-scrişi, păntru 560 de galbeni, ci le-au fostu dator şi n-au avut bani să plătească, ce au dat acestu sat, să fii de moşii cu toţi rumânii şi cu tot venitul. Iar cînd au fostu acum, la 607 www.dacoromanica.ro .vreme de dijmă, au mersu aceşti cojocari să ia dijma de pre acea ocină, iar Preda slug^rul i-au oprit de pre o plasă, ca să nu ia dijmă. Deript ac£ia, domnii mea am dat acestor cojocari, anume State i Zota i Dima, să fii volneci să ia toată dijma de pre acea ocină, de în hotar pîn în hotar şi de în pîinea boerească şi de la toţi cîţi voru fi harat pre acea ocină. Şi de nimelea opreală să n-aibă. Hh4ko a<> H-bcT, no pm rocnoACTBa aih. H HenpaaHHK, cm pew rocnoACTBa aih. IIhc AueEiţa »aYe 7 a^hh b A-feT xspÂs. f Iw fLugaHAP8 bwekwa* aihaoctYio EowY» rocnoAHHK. Hw flAHgaHAPS KOHKOAa JJmha al triilea postelnic. Muzeul Militar Central, 11/46. Orig., bîrtie (39 x 21), pecete aplicată. în ceară roşie, căzută. Copie la Academia Republicii Socialiste România, DXLVIII/2, din 1836. 317 1629 (7137) dulie > 3, Bucureşti. Alexandru lliaş voievod întăreşte lui Leca spătar ocine, vecini şi ţigani în Măgureni şi Găvăneşli. f /HYaoctYiio EokYeio, Iw HacgaHAPS boeboa* h pociioahhk b-kcoh seaiae ^rrppoKAaxYHCKot, chh-k beahkapo h nptAOEparo noxoHHHOAlS Iw Hahqui koekoaa. AaeaT rocnoACTBO aih cYio noBEAtnYE rocnoACTBa aih cA8r8 rocnoACTBa aih Aeithk cnaTap, spaT Fhhek Pakot'k apAiaui h bhBkaai ch âecmb, A’t'P'P'i Thues apAiaui H CKC CHHOBH HX, EAHIţEJKE BoPIl A4P*K4£> QKOÎKE C»T HAI W1HH8 8 At'KPSptHH, yvj cSactbo IIpa^OKa, 4ah wt no B'Kcajf wmhha TatSaob aopo^et, mto ect KHAa noKSnHAa sa AtA0^ ch Akophhk iioaokhho wt noaio H wt uiSai h wt boa* h wt BHnorpaA^ h ckc bemhhh, no haie .- PaaSa, cpaT EaaaSaok h ckc chhobh ch h crap GSaHa chc chhobh ch -h c"kc chhoeh ch h wt ceaaYe cbeaYteaYh nanHcaHH oy sanHC, no haie : »8naH Eaaa^a bea awpo^et h %8naH TahpopYh ehbiiiex BEA KOAIHC H ‘ACSndH KOCTAHAHH BEA nEyapHHK H WT B’KpE'KTEIIIH, XpHSAH nOCTEAHHK h wt QpE'kcKa, ESn'k Aor^ET, wt Bht, Fp-KCT-b K8niţ8 h A^awa btopYh akophhk. H naK A4 ect ca8p8 rocnoACTBa aih Aeickk cnaTap h snSKaAi ch A,ecmb cea? T'kk'kheiiiYh, wt cSactbo Teaewpauh, b*kc ceao ckc b-kcoai yoTapoAi h ckc b*kchx 608 www.dacoromanica.ro B(4HhYh H CKC B"KC XO^OKO.H, KOAHKO (CT EHA AP"*^44 K8ndHHIţd EOHKd WT nOAlO H UIT lllSAt H WT BOA4 H WT nO B"KC X®T4P°'M) WT X*T4P A® X0T4P' H B(HHhY( (l|lH-> )K( A4 ct 3Hd(T, no HA» : KoCTfc CKC CHHOBH CH H IltpHHC CKC CHH'K (PO PdAOAWp H HfKOdp'k CKC CHH'K (PO TOHIţt H AWKAdT CKC CHHOBH CH H GtAH H COsTdATi CKC CHHOBH CH H EOAA'b CKC CHHOBH CH H GTOHKd CKC CHHOBH CH, nOHBKf (CT TOrO C(AO T'KB'KHfl|lYH BHUI( nHC EHA (CT nOKtfaHA THHt dpAldUJ H EpdT (rO A(Kd CndTdp WT HdA JKSndHHlţd IiOHKd H WT HdA TatSA AOPOj|S(T H WT HA XpHSdH nOCT(AHHK, B'K AKHH nOKOHHOAtS PififlAA B0(B0A4, CHH'K AIhxh(bh EO(BOA- H WT TOrA4 • B'KCAP'KHOA CKC Acspo A1HPHO, T(p( Ct (CT npHXPdHHAH CKC WHH. fl nOTOAt, KTwA4 (CT EHA CKA4, B’K A^HH POOIOACTBO AIH, B'K Hd BTOp( p(AO 3d rOCnOACTB», d B(HHHH WT r’KB’KH(l|JH, WHH BKCTdHHA Ct C8T CKC np(HHY(, laKOHtf A4 ct KH(SCTB8(T. Td5K( Eli TOAI THHt dpAldUJ H CKC EpdT (rO fl(Kd ClldTdp, WHH (ct npÎHA(T nptA rocnoACTBd aih 8 b(ahkYh ahbah, T(p( (ct CTOdA 3d AHiţS ckc TdT»A AOPOjJWT H CKC XpHSdH nOCT(AHHK. E"K TOAI POMIOACTBO AIH PA(A4X « cSA^X no npdBS H no SdK0H8, KSnHOJKI CKC B-KCtX MKCTHTHAIH npdBHT(AH TOCnOACTBd AtH H A44 POCnOACTBO A\H KOAHU.H B(HHHH Ct X<>K(T KH(SCTBOBdA WT C(AO WT T'KB'KHdllH, d TdT$A AOrO^fT H XpHSdH nOCT(AHHK, WHH A4 HA\dT A44 A(K*KB CndTdp H BHSKdAI CH /^(Cn(B, b(mhh8 pdAY b(mhh8 h wmhh8 pdAY wmYhS wt AP^ro akcto, qkoh» a4 c8t hai sa A^aYiIHO, nOHIH» (CT BHAtXOAl TOCnOACTKO AIH H KHHrd nOKOHHHOAlS PdA^Ad BO(BOA, CHHd (Hhxh(b bo(boa> TdX 3d noKSnmYH haa Toro c(ao r^B-KHdiiYH, KorAd ehct tt- 4(hT( A’kTOAl xSpA H SdnHC WT pSKH HAI, KdKO (CT BHUI( nHC. H ndKHJKi (ct noKtinHA CASrd rocnoACTBd aih A(Kd cndTdp h bhSkaai ch Afcn4 (AHd dlţHPdHK8 Hd HA» EOHKd H CKC CHH'K (H FIO HA» A8n8A H CKC BHSKdAI CH GOnpfc, TPH A^UJ*! WT HdA /HdpM’k H WT HdA EP4T tro H’krOAlHp, CHHOBH Ikohob WT Kpdr lOWBd, Sd x7 denpH TOTOBf H CKC 3dnHC WT pgKd HAI 3d npOA4HY(, CKC AIHOrH CB(-AHT(AYh, HdflHCdHH B’KC nO HA». H ndK A4 (CT CASP rocnoACTBd AIH AdTKB ClldTdp H BH8KdAI CH AfCfflB HfcKO( i^HrdHH, no hau: HnKd h Eaaa8a h GOnp-fc, chhh A8KdHiOK iţHPduSA, noHOKf cYh bhu» p(4(HH IţHPdHH, WHH C8T EHA B*KCHX 3d A^A^O Ap-KPHHOB, CHH'K GtOHK*KB AOPO^IT H n-KTpOB H EpdTOAl CH GTdHHIOA WT Ed(. Td5K( (CT EHA npOAdA AlHXdH, BH8K Eo-A(b EdHSA, no cYh i^HPdHH HnKd h EAdA$A H G3npt, chhh ASKdH iţHPdH, h AP#r ©np^ IţHPdH, CHH'K EAdA^ACK IţHPdH, ThH(BH dp.WdUJ H EpdT (PO A(K*KB CndTdp, BHIIJ( nHC, H H-fcCT EHA HH(AHd TptES. TdH» (CT C^np^U» C( 3d AHIţS /y.p’KPHM H IpKTpg H GTdHHIOA CKC MhX4», BHSK EoA(B EdH$A, np^A rocnoACTBd AIH H WCTdA MnXdtO WT 3dKOH H WT c8}KA(hY( IVT np^A rocnoACTBd AIH. TdH» d nOTOAt, /^p-KPHH, CHH'K Gtohk-kbh aopo^iit wt T-KAiHd h IlTiTp» h GTdmioA wt Ed(, whh (ct npoA44 no cYh BHU» p(M(HH IţHPAHH A(K*KB CndTdp H BHSKdAI CH /\,(Cn(B, 3d xŢ dCnpH POTOBH H c>c SdnHC wt ptfcdAtH hx Sd npoAduY( ck aihosh a°eP( 4 Fhhck apaiaui, bkojkc a* c8t hm cYh khau pcMCm wmhhc H BCMHHH H IţHram, A'feAYHO H K*K W^aCK HAI H CHHOKOAI H KH$KOAI H nptKHSMHTOAl H hc wt KoroJKAo HfnoKOA-feBHAio, nopHSAto rOCnOACTKa AIH. Gokc SkS h ckcaYtcaYh nocTJKHXOAt rocnoACTKo aih: kSiiah XpHsa kca a^ophhk h >K8n4H kca Awro^CT h JtcSruH TpS^HAa kca khctYbp h tflHjfo kca cnaTap H ^SAIHTpaKH KCA CTOAHHK H AYBAiai^AH KCA K>WAIHC H KOCTJHAHH KCA IlfJfapHHK H seSnaH Kohah kca nocTCAmK. R HcnpaKHHK, wSruH Raaa$a kca AwroiJuT. H HanHcax' as, A&whtp# rpaaiuTHK, k-k imctoahYh rpaA# ESkSpiuih, u>h, h wt flAJMJ a*** A° HHH-fc k*k ecro nHcanYc tcmchYc aIetoai, k*k AtTO x spăs. f Iw fYACgaHApS kwckwaa, aiYaoctYio EojkYio roenoAHHk. | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Leca spătar, fratele lui Ghinea Racotă armaş, şi nepoatei sale, Despei, fiica lui Ghinea armaş şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocină în Măgureni, din judeţul Prahova, însă de peste toată ocina lui Tatul logofăt care a fost cumpărată de bunicul său Dan vornic, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vecinii, anume: Radul, fratele lui Vladul şi cu fiii săi şi bătrinul Oană cu fiii săi şi Danciul cu fiii săi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, deoarece a cumpărat sluga domniei mele, Leca spătar şi cu nepoata sa Despa, această mai sus-zisă ocină din Măgureni de la Tatul logofăt din Orbească, pentru 120 galbeni gata şi cu zapis de la mîna lui, de vînzare, cu mulţi boieri şi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: jupan Vladul mare logofăt şi jupan Gligorii fost mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi din Bărbăteşti, Hrizan postelnic şi din Orbească, Bunea logofăt, din Vit, Cîrstea negustorul şi Dediul al doilea vornic. Şi iar să-i fie slugii domniei mele, lui Leca spătar şi nepoatei sale Despei, satul Găvăneştii din judeţul Teleorman, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, cît a ţinut jupaniţa Voica din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, din hotar în hotar. Şi vecinii încă să 610 www.dacoromanica.ro se ştie, anume: Costea cu fiii săi şi Pernis cu fiul lui, Radomir şi Necoară cu fiul lui, Gonţea şi Lepădat cu fiii săi şi Stan şi Obială cu fiii săi şi Boldea cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi, pentru că acel sat Găvăneştii, mai sus-scris, îl cumpărase Ghinea armaş şi fratele lui, Leca spătar, de la jupaniţa Voica şi de la Tatul logofăt şi de la Hrizan postelnic, în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Şi de atunci a tot ţinut cu bună pace, de s-au hrănit cu ei. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, iar vecinii din Găvăneşti, ei s-au ridicat cu pîră, ca să se cnezească. Astfel, întru aceasta, Ghinea armaş şi cu fratele lui, Leca spătar, ei au venit înaintea domniei mele în marele divan, de au stat de faţă cu Tatul logofăt şi cu Hrizan postelnic. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea: cîţi vecini se vor cnezi din sat din Găvăneşti, iar Tatul logofăt şi Hrizan postelnic, ei să aibă a-i da lui Leca spătar şi nepoatei sale Despei, vecin pentru vecin şi ocină pentru ocină dintr-alt loc, ca să le fie lor de moştenire, pentru că am văzut domnia mea şi carte arăposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, cea de cumpărătură pe acel sat Găvăneştii, cînd a fost cursul anilor 7130 şi zapis de la mîinile lor, cum este mai sus-scris. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Leca spătar şi nepoata sa Despa o ţigancă, anume Voica şi cu fiul ei, anume Lupul şi cu nepoata sa, Oprea, trei suflete, de la Mareea şi de la fratele lui, Neagomir, fiii lui Icoană din Craiova, pentru 5000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare, cu mulţi martori, scrişi toţi pe nume. Şi iar să-i fie slugii domniei mele, lui Leca spătar şi nepoatei sale, Despei, nişte ţigani, anume: Nica şi Vladul şi Oprea, fiii lui Lucaci ţiganul, pentru că aceşti mai sus-zişi ţigani, ei au fost toţi de moştenire ai lui Drăghici, fiul lui Stoica logofăt şi ai lui Pătru şi ai fratelui său, Standul din Baia. Astfel vîn-duse Mihai, nepotul lui Vodă banul, pe aceşti ţigani, Nica şi Vladul şi Oprea, fiii lui Lucaci ţiganul şi alt Oprea ţigan, fiul lui Vladul ţiganul, lui Ghinea armaş şi fratelui său lui Leca spătar, mai sus-scrişi şi n-a avut nici o treabă. Astfel s-au pîrît de faţă Drăghici şi Pătru şi Stanciul cu Mihai, nepotul lui Vodă banul, înaintea domniei mele şi a rămas Mihai de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Astfel, după aceea, Drăghici, fiul lui Stoica logofăt din Tîmna şi Pătru şi Stanciul din Baia, ei au vîndut pe aceşti mai sus-zişi ţigani lui Leca spătar şi nepoatei sale Despei pentru 10 000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare, cu mulţi oameni buni şi boieri martori, scrişi în zapis, anume: din Albeni, Andronie şi din Şutoaia, Mihart postelnic 611 www.dacoromanica.ro şi din Jirov, Necula Băltean şi Dragoslav logofăt şi Mihalcea logofăt din Măgureni şi Dragomir logofăt Porcul. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Leca spătar şi nepoata sa Despa o ţigancă, anume Elina, de la jupaniţa Stanca a lui Săpăţeanul, pentru 3000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina ei cu mulţi martori, scrişi în zapis, anume: Nan logofăt şi Martin şi Cazan .şi Vitan din Măgureni. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ocinele lor şi ţiganii de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimpejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele lui Leca spătar şi nepoatei sale Despei, < fiica > lui Ghinea armaş, ca să le fie lor aceste mai sus-zise ocine şi vecini şi ţigani, dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamanomis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condi mare postelnic. Şi ispravnic jupan "\'Iadul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, duna iulie > 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XXXIX /4. Orig., perg. (40 X 49,5), rupt la îndoituri, pecete timbrată, căzută. Luna întregită după data de pe verso. 318 1629 (7137) iulie 4, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ianiu logofăt ocină în Dedu-Icşti, jud. Buzău. f iHhaoctYii© EewYfie, Iw flAigdHApU Ro«eA<» h reeneAHifk k-kc«h smwu £rrppo- KAlXlHCKOf, CHHk EEAHKdrC H np-kAOGpdrO, (ÎOKOHHHOM# Iw HaHAUI KW(K«A4- A^T roenoACTKo rpdAV H CTkC EpOA 34 KOAHHHH8, WE4M£ 612 www.dacoromanica.ro OJ'EDIUmnCUODEp'MMM ?19 ixcp£ ’hhVoj hhVi ftHHhm ip mm j.31 x BOA». Tj)Kf, Kt TOAI H rOCIlOACTKO AIH CtAI rAfAAX H C8AHX no np4KA H IK> 34K0H, K8nHO>KI CtC BtCbX/HH MtCTHTHAIH np4BHTfAYH rOOlOACTKi AM H HCTIHCTK0K4A rOCnOACTKO AIH BfAAI4 AOBpO CtC BtC AHB4H0AI WT AIHOSH KfAHIţH EOrt’fcpH, flO HAU: >K8n4H Il4n4 EHK BfA AK^PHHK H Ik4I11K0 EHA BfA AK0PHHK H TAHropTH BHKIIIfX KfA KOA1HC H E83HHK4 EHB BfA KHCTTap, K4KO HtCT EHA I10CT4KHA4 CTf BHIIIf pfMfH4 WMHH8 StAOr, 4H8 fCT EHA npOA4AH4. H fl|IH>Kf fCT CBfaYT!ACTK0K4A [|Ct] np^A rOCnOACTKJ AM AIHOSH Hfp-BfHH WT WKptCT AUCTOAI flO HAU : WT IISlţHHfH, HfpH4T AWrO$fT H WT EtflflH, II4H4WT CrMT4p H WT IItTptA4Vf, Iwpr4, K4KO fCT npOA^ flHK4 KtC4X AfA IH 34 WMHHS KptCTfK ABOPHHK, K4KO fCT BHIIIf I1HC 34 HHXH4 ACKPC KO/UO H K4KO fCT EHA A4A HfpH4T AOrO$fT TfX 4CnpH WT KptCTfe AK°PHHK n0 cYf WMHH8 H KOAHHHIţ H BHHOrp4AV Klk P8lV^ flHKtK, Atl|liPKI fCT EHA CtTKOpHA fHAHt H flHK4 H Iwpr4, KtSHAUXoAl rOCnOACTKO AM Ktcbx KHHrOKf HAI Tfpf CtAI P43AP4X0AI roc-nOACTKO A1H WT AHB4H. H WCT4A ALlHt H flHK4 H Iwpr4 WT 34K0H H WT C8?KAffHfr WT nptA rOCnOACTB4 AM WT Ah& 4H8 fCT pfKAt K4KO fCT HSrSEHA. 6fro P4aY h rocnoACTKO am fi(if>Kf ict a<*a CA8r rocnoACTBA aih Hhiob Awro-4sfT, DKOMf A A ICT cYf BHIIIf pfHfH4 WMHH8 H KHHOrpJAV H BOAHHHI^S, QKOHCf fCT EHA A4A H n0AMA0B4A H 34 F ptCTfe AKC>PHHK H WT >K8n4HHi;4 frO ^pYa BOpHHHtC4. H STsptAHXOAi rocnoACTKO aih h noHOKHx ctc cYio 1 rocnoACTB4 aih a^ -ict liÎHIOK AOrO^UT WMHHS A'bAYHHO H Bt WX4E HAI H CHHOKOAI H BHSKOAI H nptBHlsMH-TOAI H Hf WT KOrOMA* HfnOKOAtBHAI, HOpH3AIO TOCnOACTB4 AH. GfMf oyso H CBIaYtIAI nOCT4BAtAI TOCnOACTBO AIH : >K8n4H XpH34 KfA AKCPHHK H JKfcSfldH RA4AVA KfA AWrOl^fT H MSn4H TpOy^4HA4 KfA BHCTYap H MhXO KfA Cn4T4p H A&AIHTP4KH BfA CTOAHHK H /^YQAIAHAY KfA KOAtHC H KoCTdHAHH BfA MX4PHHK H JK8I14H Kohahao KfA nocTfAHHK. H Hcnp4BHHK, >K8njH RaaaVa kiahkYh Awro^fT. H H4IMC4X 43, ^OyAIHTpS Tp4AI4THK, Kt H4CTOA rpJA^ ESKSpfipY, Alt Cf 1^4 lOAYf  AhHH H WT A 1 Omis. 614 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ianiu logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul Dedu" Ieşti din judeţul Buzău, însă partea lui Paraschiva, tatăl Ancăi, bărbatul Danei, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi cu vad de moară, însă o roată întreagă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul şi de la drumul Săpatului pînă la matca Buzăului. Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost cumpărată de Cîrstea vornic şi de jupaniţa lui Maria vorniceasa de la Anca, fiica lui Paraschiva, fiul lui Grăbicean şi de la mama ei Dana din Deduleşti, încă din zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în primul rînd de domnie cînd a fost cursul anilor 7120. Iar apoi Cîrstea vornic şi jupaniţa lui, Maria vorniceasa, au dat şi au miluit pe sluga domniei mele Ianiu logofăt cu această ocină mai sus-zisă la cununia lui, pentru Dumnezeu şi pentru sufletele lor şi pentru sufletul părinţilor lor, să le fie veşnică pomenire. Şi a tot stăpînit sluga domniei mele Ianiu logofăt această ocină mai sus-zisă cu bună pace. Astfel apoi cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în al doilea rînd de domnie, Anca şi mama ei Dana şi unchiul său Manea şi nepotul său Iorga, fiul lui Grăbicean, ei au ridicat pîră asupra lui Ianiu logofăt pentru această ocină mai sus-zisă. Şi s-au pîrît de faţă înaintea răposatului Radul voievod cu Ianiu logofăt. Şi aşa pîrau ei, că nu vîndu-seră această ocină lui Cîrstea vornic, ci o cotropise el cu sila. Iar sluga domniei mele Ianiu logofăt, el a avut cărţi de moştenire pe această ocină a lui Cîrstea vornic, cartea de cumpărătură a lui Radul voievod în primul rînd şi zapis de miluire de la Cîrstea vornic, ci o cumpărase Cîrstea vornic această ocină mai sus-zisă din Deduleşti de la Anca, fiica lui Paraschiva, pentru 13 ughi. Şi au rămas atunci Anca şi unchiul său Manea şi nepotul său Iorga de lege şi de judecată dinaintea răposatului Radul voievod din divan. Şi de atunci încoace a tot stăpînit Ianiu logofăt această ocină mai sus-zisă cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, Manea împreună cu nepoţii săi Anca şi Iorga, ei iarăşi au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu Ianiu logofăt. Şi aşa pîrau ei înaintea domniei mele în divan că nu vîndu-seră această ocină mai sus-zisă lui Cîrstea vornic, ci o puseseră zălog şi a cotropit-o fără dreptate. Iar sluga domniei mele Ianiu logofăt, el a scos înaintea domniei mele în divan cartea de cumpărătură a răposatului Radul voievod în primul rînd şi altă carte de pîră şi de rămas a răposatului Radul voievod, în al doilea rînd şi zapisul de miluire al lui Cîrstea vornic, că a cumpărat 615 www.dacoromanica.ro Cîrstea vornic această ocină de la Anca şi că a miluit pe Ianiu logofăt. Iar ei iarăşi au pîrît că nu vînduseră această ocină, nici nu miluise Cîrstea vornic pe Ianiu logofăt cu această ocină, ci o puseseră zălog, pentru 13 galbeni. Astfel întru aceea domnia mea am luat aceşti bani de la Manea şi de la Anca şi de la Iorga şi am luat domnia mea şi toate cărţile de la Ianiu logofăt, de le-am dat pe mîna lor, ca să stăpînească ei ocina şi moara şi viile. Şi au stăpînit ei această ocină un an. Astfel, întru aceea, sluga domniei mele Ianiu logofăt, el iarăşi a venit înaintea domniei mele în divan, de s-au pîrît de faţă cu Manea şi cu nepoţii săi, Anca şi Iorga. Şi aşa s-a plîns Ianiu logofăt de mare strîmbătate şi că au pîrît ei fără treabă şi au umblat cu minciuni şi cu înşelăciune şi nu au pus ei zălog această ocină'mai sus-scrisă, ci o vînduseră lui Cîrstea vornic de a lor bunăvoie. Astfel, întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi domnia mea cu tot divanul am adeverit foarte bine de la mulţi boieri, anume: jupan Papa fost mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi Gligorie fost mare comis şi Buzinca fost mare vistier, că nu puseseră zălog această ocină mai sus-zisă, ci o vînduseră. Şi încă au mărturisit înaintea domniei mele mulţi roşii din jurul locului, anume: din Puţinei,Cemat logoft şi din Băeşti, Panaiot spătar şi din Pătîrlage, Iorga, că a vîndut Anca toată partea ei de ocină lui Cîrstea vornic, cum este mai sus-scris, de a lor bunăvoie şi că Cemat logofăt a dat acei aspri de la Cîrstea vornic pe această ocină şi moară şi vie în mîna Ancăi, fiica lui Parascbiva şi că a dat şi a miluit Cîrstea vornic pe Ianiu logofăt cu această ocină mai sus-zisă şi că au fost acele cărţi ale lui Cîrstea vornic bune şi drepte. Astfel, dacă am văzut domnia mea atîta strîmbătate pe care o făcuseră Manea şi Anca şi Iorga, am luat domnia mea toate cărţile lor de le-am rupt domnia mea în divan. Şi au rămas Manea şi Anca şi Iorga de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi au ieşit cu mare ruşine. Şi încă am pus pe Manea şi pe Anca în temniţă ca pe nişte oameni care au umblat cu minciună şi cu înşelăciune. Şi pentru acele cărţi de moştenire de la Radul voievod, pe care nu au voit să le dea, ei au spus că le-au pierdut. Pentru aceasta şi domnia mea încă am dat slugii domniei mele Ianiu logofăt, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă şi vie şi moară, cum au fost date şi miluite şi de Cîrstea vornic şi de jupaniţa lui, Maria vorniceasa. Şi am întărit domnia mea şi am înnoit cu această < carte >l a domniei mele, să fie lui Ianiu logofăt ocină, dedină, şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 1 Omis. 616 www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare'logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 4 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7137 şi de la naşterea lui Hristos 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, DCXLV /3. Orig., perg. (35,5 x 52), pecete timbrată, stricată. 319 1629 (7137) iulie 7. Alexandru Jliaş voievod întăreşte m-rii Clocociov un ţigan, în urma unei judecăţi. f fliHAOCTYf» Eo>«Yltt, Iw flAfgjHApt KOfKOA^ H rOCnOAHHV CHHt (lOKOHHHar* Iw HaYauj bmkoaj- AaaY( 3 AkHH> B*K A-kr xSpĂi. f Iw {IahSjhaP^ KivfsivAJ, awaoctYio BoîkYk» rocnoAHHk. Arh. St. Buc., M-rea Clocociov, XI/5. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată. 320 1629 (7137) iulie 8. Teodosie spătar şi jiul său Preda postelnic din Cepturoaia vînd lui Barbu postelnic din Poiana satul Scorila, jud. Mehedinţi. Vo imă otţa i şina i svătago duha, svătăi troiţei i nerazdăldema. Adecă eu Theodosie spătarul şi înpreună cu fiiul mieu Preda postelnicul din satul de în Cepturoaia scris-am acest zapis al nostru, de să fie de mare credinţă la mina jupînului Barbului postelnicul din sat din Poiana. Deci aşa mărturisim întru a noastră credinţă, înpreună şi cu al nostru zapis, cum am vîndut noi amîndoi înpreună jupînului Barbului postelnicul acest Sat, anume Scorila, din judeţul Mehedinţilor. Şi l-am vîndut tot satul şi cu toţi rumânii, oricîţi să vor alege şi cîţi să vor afla [şi cîţi să vor afla] fugiţi nisca-careva'rumâni fiind dintr-acest sat, ce iaste mai sus-scris, să fie volnic cu acest zapis al nostru să şi-i strîngă şi să-i ţie pre mîna lui, pentru că noi înpreună amîndoi am vîndut acest sat cu toată ocina şi cu toate hotarăle şi cu tot venitul şi cu toţi rumânii, cum scrie şi mai sus. Şi am luat noi amîndoi înpreună tot bani gata 320 de galbini din nuna Barbului postelnicul. Şi aceşti bani i-am dat noi amîndoi înpreună la nevoile noastre care am avut, pentru trebile noastre. Şi am vîndut noi amîndoi înpreună acest sat, cu bunăvoia noastră şi fără de nici o silă nici de către vreun om şi cu ştirea a toată rudenia noastră şi a tuturora boerilor şi din sus şi din jos şi de prin prejurul locului. Drept aceea şi noi, pentru mai mare credinţă, am dat acest zapis cu peceţile noastre întărit dumnealui postelnicului Barbul, ca să’ fie volnic a 618 www.dacoromanica.ro ţinea satul Scorila cu toţi rumânii şi cu tot venitul du peste tot hotarul şi pentru ca sâ fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor în veac statoare şi ohabnică, nebîntuit nici de un om, că au fost al nostru bă-trîn sat şi de moşie şi l-am vîndut noi Barbului postelnicul precum scrie mai sus, de bunăvoia noastră. Şi cînd am tocmit şi am scris acest zapis au fost aceşti boeri mărturii, anume: jupan Stamatie aga şi jupan Matei aga şi jupan Dumitru capitan şi jupan Dumitru cluceriul şi încă mulţi boeri din rudele noastre, carii pre nume nu s-au scris într-acest zapis. Aceasta scriem şi mărturisim cu scriptura şi cu credinţa adevărată, mai mult nu iaste după această scrisoare şi a noastră învăţătură. Scrisu-s-au acest zapis de mine, Stanciul logofătul din Fund&ri, la scaun la Bucureşti, în luna lui iulie 8 zile, vă leat 7137<1629>. Theodosie spataru. Preda postelnic. Stamate aga martor Matei aga martor. Dumitru capitan martor. Mihai cluceru martor. Biblioteca „V. A. Urechia" — Galaţi, ms. V. 221 Copie din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 321 1629 (7137) iulie 10. Alexandru Iliaş voievod porunceşte locuitorilor din Celei şi altora să-şi dea dijma, vama şi vinăriciul m-rii Bistriţa. Milostiiu Bojiu, Io Alixandru voevod i gospodin, sinu pocoinagu Io Iliaş voevod. Pişet gospodstvo mi voao satul Celăiul ot sud Romănaţi şi voi Silişt^nilor, care sînteţi din plasa sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Bistriţii. După acăia vă dau în ştire domnia mea, că aicea au venit egumenul de s-au jăluit şi au spus înaintea domnii măle cum 'v-aţi sculat 4 oameni, anume: Ignat i Bucur i Doicel i Voico, de aţi mersu de aţi înşălat pre credinciosul boiarinul domnii măle jupan Necula ije biv vel vistiernic, de v-aţi vîndut şi aţi zis că sînteţi Silişter^ni, de nu sînteţi rumâni nimănuia şi nu vă ţineţi de lăge şi de obicei să daţi ce iaste partea mănăstiri din doao de la baltă şi din vii şi de la cîmpu tot c§ va fi ori voi, or care să va hrăni pre acea ocină a sfintei mănăstiri. 619 www.dacoromanica.ro Deci, de vrăme ce veţi vedea cartea domnii mfle şi omul sfintei mănăstiri Bistriţii, iar voi să căutaţi să ascultaţi de pîrcălabul care va fi de la sfînta mănăstire Bistriţa şi să vă daţi toată dijma şi vama şi vinăriciul şi voi, Siliştănilor şi voi, toţi oamenilor, cărei vă veţi hrăni pre acea ocină. Iar acei oameni care s-au vîndut a do-ara şi s-au făcut Siliştăni, să aibă a veni cum mai curînd fără zăbavă să dea banii înapoi. Iar pîrcălabul al sfintei, dumnezeeştii mănăstiri să aibă a lua tot cum au fost obiceiul mai dinainte vrăme de la tot omul veri care să va hrăni pe acăle moşii. Iar care nu va vrea să dea de voia lui, să fie volnic pîrcălabul să ia de la acela făr de voia lui şi oprăală de niminea să n-aibă, înnaintea cărţii domnii m£le. Iar cui să va părea cu strînbul, să viie de faţă. Inaco da nest, po recenie gospodstva mi. Iulie 10 dni, leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bistriţa, nr. 713, f. 832v—833. Copie. 322 1629 (7137) iulie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Preda şi Petru din Mărgineni ocine la Mărgineni, jud. Vîlcea şi Măgureni. t fllHAOCTYtlO EoJKYIIO, Iw flAigiHAPS EOlKOAl H rOCnOAHHTk KTkCOH 3IMAI £rppW-«iUXYHCKOI, CHH'k BIAHKArO H np-bA»EfMTO riOKOHHHOM# (w HaHAIU KOIKOA4. \MUT tociioactko aih cY» noRlA'kHYio rocnoACTK4 aih IIp ICT BHA KTv A^HH IlOKOHHHJrO niipBAHA KOlKOAl, A IIpiAI K4H, WH ICT KHA (10A1HA0K4A no IfkKOl AtOAUţH WT K*kl|li HAI, no HAtl IwH WT Top^HlIIlH H ©TAH WT ^YHKOţ'AII|lH CKC TOrO ClAO dă'KP'KVHHi:hYh khuii mc, pmY caBjksa hai. IIoTWAI, WHH ICT ACCTI3AA EptAII 34 HlEOAlO H 34 CKAtp*KT, 4H$ ICT K*KCnpOCHA HWKHYh wt H4A AilrYiUIH WT fll-Kp-KgYHtHH, 0KO5KI M AP'^’KH’I’ WMHH4, K4KO C«T SHAH 34 A^AÎHHO. Ti>KI H IIpiAI CKC Rp4T$MIA CH II^Tp» WHH H|iH>KI ICT CKSnORiA AIA HAI 34 WMHHS, TPIT4PO A‘rt Ţipi ICT IIpiAI * l«ipH H II’KTp» xK 4CnpH, UKO/KI Al AP^EHT nplA4 A&! A*dH H GPATSMIA CH II’KTP» Al AP^JKAA IAH4 A*d- H 620 www.dacoromanica.ro BHA'bXOM rocnoACTKo a\h h Sdnnc wt pSiu hm 3d cK8noBdnY( ckc a\hosh a°eP( a»-aY( cbiaYtiaYh, HdnHcdHH oy sdnHe. H IUK Ai fCT IIpfAfK WHHH8 8 Al’KrSp-bHH, WEdM( a nWH(*( (CT cYf WHHH8 RHI1K p(H(Hd, WHd fCT EHAd 3d A^AYhHO 8HKWM CH PdA\rA WT fip-k?KA( Bp-kA\f. il flOTOM, K-KAd (CT EHA Biv A^HH flOKOHHHOMS AlHXdHA KOfKOA, i A,Pdrdrtf> lUHTpd IIp(A(B, C(CTpd PdA\rAOKlv, WHd (CT EHAd AdA SY WRIţH Biv pSKd BPdTS CH, PdAYA> BK0ÎK( Ad 8T(Kd(T WT KTv IIp(Ad EdHOyA WT HHlTgpOdH. TK( PdA\'A ClvC AP#™ H'kCT HMdA ClvC HTO IIAdTHA CY( BHU1( p(H(HH WBlţH, dH» (CT AdA BHU1( p(4(Hd WHHH8 WT AJlvrBptHH, A*Ad HM B'kCdJf. H WT TOrAd WRdM© BTvCAP1v>KdA IIflAd cY( WHHHS WT M’krSp-feHH, KdKO W (CT EHA AdA 8HKWAI ch PdA\rA, 3d CROHM A0KP° KOAIO. H KHA’kjC rocnoACTKO mh h SdnHC wt HdA ktvChY M(rYdUiH wt AlivrSp'kHH 3d cb(aYt(actr©, no : ^SMHTpS H EpdT (rO H KoHKO H filvAdH H EdpESA H d©yn8A H EpdT (ro GTdH h Gttvhhcaar h HIhhhktv h wt hivpAordHH, Gtobh h (I|j(h<( mhosh aokP( aioaY( M(-rYdUin, (»( h( c8t 3a( nHCdHH. G(ro pdAY, AdA®X c’kM rocnoACTBO mh IIp(A(R H EpdT»H(A8 c wt Al’krSp'kHH, HKO>K( Ad C8T HM WHHH8 A'feAYHHO H Biv W^dES, HM H CHHOBWM H BH8KOM H np-kBHSHHTOM H H( WT KOrOJKA® H(nOKOA'kEHMO, no 0PH3M0 rocnoACTKd MH. Ghk( oyeS h cb(aYt(am n»CTdBA-k(A\ rocnoACTBO mh : wSndH XpHSd e(a akwphhk h %8ndH ErtdA^A b(a h wSndH TpS^dHAd r(a bhctîbp h jkSiuh AlHjfo B(AHKiH endTdpiv H >K8ndH A8^HTp8 B(A CTOAHHK H %8ndH A.IAAUHAH R(A KWMHC H JKSfldH KwCTdHAHH B(A fKJfdpHHK H JKSfldH KOHAHAO B(A nOCTtAHHK. H HCnpdRHHK %8ndH K A^A ro4s(T. H HdflHCdX d3, A^^HTP^Y rpdADdTHK, Biv HdCTOAHH rpdAV 30B(Mdr0 E8KOYP(l|lY, Aitciu,d ioaY( tTi h wt flAdMd A45** AO HHH-k Biv c(ro nKCduY(, t(M(hY( A-kTwAt, Biv A-kT x3pĂS. f Iw flA(§dHAP8 Rw(BWAd, miiaoctmo EoîkYi© rocnoAHHiv. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Preda din Mărgineni şi vărului său Pătru şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie moşie la Mărgineni din judeţul Vîlcii, însă să se ştie: de peste tot satul Mărginenii, a treia parte, din cîmp şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că acel sat Mărginenii mai sus-scris, ei s-au vîndut vecini lui Preda banul Buzescu, încă mai dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar Preda banul, el a miluit pe nişte copii din casa lui, anume Ion din Goruneşti şi Stan din Diiculeşti, cu acest sat Mărginenii mai sus-scris, pentru slujba lor. 621 www.dacoromanica.ro După aceea, pe ei i-a ajuns vreme de nevoie şi de moarte, deci au cerut bani de la megiaşii din Mărgineni, ca să ţie ei ocina, căci le-a fost de moştenire. Astfel şi Preda şi cu vărul său Pătru, ei încă şi-au răscumpărat părţile lor de ocină, a treia parte, de a dat Preda 4000 de aspri şi Pătru 2000 de aspri, ca să ţie Preda două părţi şi vărul său Pătru să ţie o parte. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîna lor de răscumpărare, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis. Si iarăşi să-i fie lui Preda ocină în Măgureni, însă partea unchiului său Radul din Măgureni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că această ocină mai sus-zisă, ea a fost de moştenire a unchiului său Radul de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar Dragole mama lui Preda, sora lui Radul, ea i-a dat 16 oi în mîna fratelui său Radul, ca să scape de Preda banul din Cepturoaia. Astfel mai tîrziu Radul, el a mîncat aceste oi pe vreme de foamete. Astfel Radul cu alta nu a avut cu ce să plătească aceste mai sus-zise oi, ci a dat mai sus-zisa ocină din Măgureni, partea lui toată. Şi de atunci încoace a tot ţinut Preda acea ocină din Măgureni, precum a dat-o unchiul său Radul de a lui bunăvoie. Si am văzut domnia mea şi zapisul de la toţi megiaşii din Măgureni de mărturie anume: Dumitru şi fratele lui şi Voico şi Bălan şi Barbul şi Lupul şi fratele lui Stan şi Sta-nislav şi Şinică şi de la Cîrlogani, Stoian şi încă mulţi oameni buni megiaşi, care nu sînt aci scrişi. De aceea, am dat domnia mea lui Preda şi vărului său < Pătru > din Măgureni, ca să le fie lor ocină dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitru mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iulie 19 şi de la Adam pînă acum la această anilor, în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, DCCXC/10. Orig., perg. (32,5 x 47,5), rupt la îndoituri, pecete timbrată, căzută. 622 www.dacoromanica.ro 323 1629 (7137) iulie 25, Bucureşti. Manole şi fiul său Iordan din Scărişoara se vînd rumâni lui Necttla vistier. Adică eu Manolie şi cu fiiu mieu Iordan din satu Scărişoara scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mina ju-pînului Niculi vistiearul cum să se ştie că ni-am vîndut rumâni jupînului Niculi vistiearul cu feciori miei şi cu toată partea mea de ocină drept 2 000 de aspri gata. Pentru că eu Manolie fost-am tot judeţ cu feciori miei şi cu toată partea mea de ocină încă mai de vreme, iar dupe aceia cînd au fost acum în zi-lele[le] domn nostru creştin Alecsandru voevod, feciorul răposatului Io Iliaş voevod, iar eu singur, de bună voia mea, venit-am la dumnealui jupan Necula vistiearul de mi-am vîndut rumâni cum scrie mai sus, fără de nici o silă. Şi am luat toţi bani deplin din mîna jupînului Grigore comisul. Şi mărturii: jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofăt i jupan Papa biv vel dvornic i jupan Trufanda vel vistier i jupan Ivaşco vornic i jupan Muşat vel slugear i jupan Grigorie comisul i jupan Nedelco vel portar i jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Neagul vel agă i jupan Sima vel1 logofăt i jupan Bunea logofătu şi încă mulţi boiari ce nu sînt scrişi într-acest zapis. Aceasta am scris, ca să se crează, să-i fim rumâni în veci. Scris-am Gherghe gramaticul în Bucureşi, luna iulie 25 zile, anul 7137 <1629>. Hriza vel dvornic. Vlad vel logofăt. Papa biv vel dvornic. Trufanda vel vistiear. Ivaşco dvornic. Muşat vel slugear. Sima vel1 logofăt. Nedelco vel portar. Dumitraşco vistiearu. Bunea vel1 logofăt. Protocolit şeful mesii C. C , Academia Republicii Socialiste România, DCCXXXV/41. Traducere. .'EDIŢII. Iorga, Doc. urlăţene, 186—187. 325 1629 (7137) iulie 28. Stoica eliberează din vecinie pe Bălan din Negoeşti. t Adecă eu Stoica, făm£ia Opri dirăgătorului de Lupoaia, acest al nostru zapis ca să fie de marea credinţă la nuna lui Bălan ot Negoeşti pintrucă s-au judecit di la noi cu totă moşiia lui, cum s-au fost vîndut cu al patrulea pămînt de preste tot hotarul. Dieci, l-am judecit iar cu totă moşiia lui de me-au dat ughi 50 şi l-am judecit noi de a noastră bună voe ca să fie în pace de noi şi de feciorii noştrîi, să n-aîbă treabă cu dînsul, nice cu moşiia lui de acuma nainte. Iar de cine va ave vro nevoe să nu-i margă sufletul unde merg alte suflete, ci să fie blăstemat de Dumnezeu, pintru că s-au plătit di- la noi. Pis mesiţa iulie 28 dni, vă leat 7137 <1629>. f Eu Stoica. Şi pentru credinţă pus-am şi degetul. După: N. G. Dinculescu, Un zapis ţi o carte domnească din . Eu Cazan i Balotă. Staico dvornic. | Gheorghie. Neagul logofăt. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 181 (nr. 18). Copie. 327 1629 (7137) iulie 31, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod iartă de şoimi satele Călimăneşti, Jiblea şi Brădiţeni, impuse pe nedrept de şoimari. Milostiiu Bojiu, Io Alixandru voevod i gospodină, sinu pocoinago Io Iliiaş voevoda. Davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi acestui sat anume Călimăneştii Cozii, den judeţul Vîlcea şi satele Jiblea şi Brădi-ţ£nii, ot sudstvo Argeş, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de cătră toţi mai marii domnii mele, carii vor umbla pentru şoimii înpărăteşti d-acuma înainte, pentru un cuibu de şoimu ce i-au fost scris şoimarii, acum în zilele domnii m61e, să n-aibă de nimelea val sau bîntuială. Pentru că au venit oameni den cdste sate aici înaintea domnii m61e de s-au jăluit şi au spus cum i-au fost scris şoimarii şi pre ei un coibu de şoimu, şi n-au fost niciodată cuibu de şoimu la dînşii. Şi am adeverit domniia mea, cum la ei n-au fost cuibu, ci i-au scris fără dă lucru. Drept acăia, domniia mea m-am milostivit de i-am ertat şi i-am scos şi de la catastih den visterie, ca să nu mai aibă val de şoimari niciodată, ci să aibă bună pace la toţi domnii, că aşa iaste învăţătura domnii m61e. Inaco da nest, po reci gospodstva mi. 626 www.dacoromanica.ro I ispravnic sam reci gospodstva mi. Pis Lăpădat u Bucureşti, m£seţa iulie 31 dni, leat 7137 <1629>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 438v—439. Copie; altă copie ibidem, ms. 209, f. 143. 328 1629 (7137) , Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Grădiştea, jud. Ilfov, nişte vecini. f iHhaoctTiio Ho»!fio, Iw flAf^AHAPS sofKOAA h rocnoAHHB itkcoh SfAMf ^rrppoKiUXlHCKOf, chhti KiAHKAro h np-k^ocp^ro, hokohhhato Iw HahauI KOfKOAA. ^abat rocnoACTBo mh cYio nosfA'fcHYf rocnoACTKA au csfeTOM#, eohuctkhYh mohacthp rnaroAiAW I^hAlii» wt koa G’hKSBHH, kt* c*actko Gajok, HAfftf fCT jfpAM CKtTAro fPJ(APX* H «HOAOTKOpitA HHKOAAf diHpHrtHKYHCKH H KIC-kAI HHOKOM fAHIţH H(HKSl|lHJf K*h WBHTkAH TOI, QKOXM A> A\8 fCT CK'kT’kH AtOHACTHp BHUlf ptjf HtKOf KfMHHH, HA HMf: GTAHMIOA PoBSA ChC CHHOBH CH H GTOHKA PoKSA CKC CHHOBH CH H dlHJfhHA-h C*hC CHHOBH CH H P*AYA. IIOHfKf cYio CR’kTA MOHACTHp BHAA fCT ChTBOpHAA WT TfAMAYta fH SA HipHHKA Httf BHBUlfX BfA AKOPHHK flJUKf WT lipi A<*hYH IlOKOHHHOAtS IIIfpKAH BOfBOA- fi OOTOM, KlkAA fCT EHA CTkAA, Blk AKHH rOCIlOACTRA AU, 00 C'hMp'KTH HfpHHKkK AKOpHHK, A CYf CR-fcTA AlOHACTHp BHUlf IUC XP^M CB’kTH HfKOAAf, CTOAAA fCT EHTH A^AA H IWKAO-HHAA HA np’kB’KSAIOBAfHArO H CP’hAYMUArO CHH» T0CI10ACTBA AIH Iw PaA$A BOfBOA-Tahu, k-kaa *ct eha iiocrtt, tako/Ka* npHUUA tcT cYf BHUit pimihYh a»aYi Gtahmioa P0E»A H GtOHKA PoESA H fll-IX'hHA'h H PaAVA, f>Kf CST BHUlf plMIHH, nplA TOCnOACTBO AU 0\' BfAHKYH A«KAH WHH CAMH SA HH^HOAI A0GP® ROAIO BfS HH fAHA CHAOCT WT HHXTO, Tfpf Cf fCT IIOKAOHHA KfMHHH WHH H CHHOBH HAI CB’fcTfcH AiOHACTHp BHUlf IM> CAHA, A<> K8A*T KfMHHH B*K K'kKH, CTkC gSHAHYf R’KC’kAt AlfrYAUlOM WT rop, H3 &OA H WT WKP’hCT AlfCTOAl H WT llp^A TOCnOACTBO AU H WT llp^A BhCtlXAU IWMTIHHAU lipABHTfAH rOCnOACTBA AU. Gfro paaY, AM®X c'km rocnoACTBO au CK’kT’kH aiohacthp xpam cb^th Hhkoaai, hkojki a<* a\8 fCT cYh BHUlf pfMfHH KfMHHH: Gtahmioa Pob$a h Gtohka Pob$a h iHh-XlUA-h H PaAVA ChC CHHOBH HM A^A^HHO H RTi WJfAB H Hf WT KOrOJKA® HfIlOKOAkEH AtO, nopHSAlo rocnoACTBO au. GfJKf Oţ'BO H CKIaYtIaYH IlOCTABA’kfAI rocnoACTBO au: >K8(1AH XpHSA BfAHKYH ABOPHHK H >K8llAH EaAAVA BfA AOrO^fT H ftgllAH A&WHTpAKH BfA KHCtYQP H >K8llAH illHXO BfA CI1ATAP H A&ttHTpAKH BfA CTOAHHK H ‘faMiNAH BfA KOAIHC H KoCTAHAHH 8fA ntXApHHK H JKSllAH KoHAH BfA I10CTIAHHK. H HCIlpABHHK ftgllAH BaAAVA BfA AOrO^IT. 627 www.dacoromanica.ro H Hdiwejx as, A&MHTpoy rpaMamc st hjctoa rpi^V E8k8p«ijjh, MteiiM asrScr...1 Ahh, wt fl^aMa A® hm* st rtitT xspĂs- f Iiv HaiâaHApV sw(Ku>Aa, mhaoctYh BoxcYio reci»AHHk. Iw HiiHgaHApS KOfsoA^ t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Grădişte de lingă Secuiani în judeţul Ilfov, unde este hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae de la Mira Lichiei şi tuturor călugărilor, cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise nişte vecini, anume: Standul Robul cu fiii săi şi Stoica Robul cu fiii săi şi Mihăilă cu fiii isăi şi Radul. Pentru că această sfintă mănăstire a fost făcută din temelia ei de Cer-nica, care a fost mare vornic, încă din zilele răposatului Şerban voievod. Iar apoi cînd a fost acum în zilele domniei mele, după moartea lui Cernica vornic, iar această sfîntă mănăstire mai.sus-scrisă, hramul sântul Nicolae^ a stat să fie dată şi închinată preaiubitului fiu din inimă al domniei mele, Io Radul voievod. Astfel rînd a fost după aceea, de asemenea au venit aceşti oameni mai sus-zişi: Standul Robul şi Stoica Robul şi Mihăilă şi Radul, care sînt mai sus-zişi, înaintea domniei mele în divanul cel mare, ei singuri de a lor bunăvoie fără nici o silă de la nimeni de s-au închinat vecini ei ş{ fiii lor sfintei mănăstiri mai sus-scrise să fie vecini în veci, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domnid mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele. ■Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, hramul sfîntul Nicolae, ca să fie aceşti vecini mai sus-zişi: Standul Robul şi Stoica Robul şi Mihăilă şi Radul cu fiii lor, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Dumitrachi2 mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Cos-tandin mare paharnic şi jupan Condi mare postelnic. Şi ispravnic, jupan ciadul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti luna august...1 zile, de la Adam pînă acum, în anul 7137 <1629>. 1 Loc ilizibil. a In loc de: Dumitraşco. 628 www.dacoromanica.ro t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Cemica, III/7. Orig., hîrtie (41,5 X 28), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 128, f. 476. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Luna, după divan. 329 1629 (7137) august 4. Răvaş de şase boieri pentru alegerea unei ocine la Fugleşti. t Zde meghiaşii Albului comis ot Brdzoe şi ai lui Dragomir ot Tres-tiiani na ime: ot Cărămideşti, Vladul, ot Frăţileşti, Dan i ot Drugăneşti, Drăghiciu i ot Româneşti, Dragomir Ciocan i ot Trestiiani, Cîrstea i ot Br£zoe, Cîrstea Bordea, să caute acei megiiaşi să aleagă ocina lu Moroagă de Fugleştii de Mijloc, cîtă se va afla partea lu Moroagă să o ţie Albul comis, cum vor afla cu sufletele lor. Ispravnic, Dumitru portar. Soroc la sîntă Mânia Mică. IIhc /Hteiiţd JKrycT a AhHH. k-r xspĂs. f Iw flAfgdHAPS kw(kwa4, aihaoîtTw EojkYio rocnoAHHh- Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXC/3. Orig., hlrtie (21 x 15), pecete aplicată, căzută. 330 1629 (7137) august 5, Bucureşti. Lupu şi Sava din Polovine se vind rumâni lui Necula vistier. t Adecă eu Lupul şi eu fiiu-mieu Tanasie cu fiiu-său Radul şi Sava cu fiiu-său Novac de în sat de în Polovini, scriem şi mărturisim cu aceastu zapis al nostru, să fie de credinţă la mina jupînului Niculie vistiiar, ca să să ştii că ne-am vîndut rumâni dumnealui, cu feciorii noştrii şi cu toată moşiia nostră, derept 3400 de bani gata. Pentru că noi am fostu megiiaşi co moşiia noastră, încă mai denainte vrâme. Iar după acâia, cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voievod, sinu Iliiaş voivoda, iar noi de bunăvoia nostră, fără dă nici o silă, venit-am la dumnealui jupan Necula vistiiar de ne-am vîndut rumâni. Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna jupînului Ivaşco vornic. 629 www.dacoromanica.ro Şi mărturii: jupan Hriza vil dvornic i jupan Vladul vil logofet i jupan Papa biv vil vornic i jupan Trufanda vil vistiiar i jupan Ivaşco vornicul i jupan Gligorii comisul i Dumitru vtori vistiiar i Sima vtori logofet i Bunea logofet. Aceast-am scris să să crează, că ne-am vîndut de bunăvoia nostră. Şi am scris eu, Ghirghi gramatic, <1629>. Hriza vel dvornic Vladu vel logofet Papa biv vel dvornic Tpovxpavxai; priortiapriş1 Ivaşco dvornic u Bucurişti, avgust 5 dni, vă leat 7137 Ned^lco vel portar Dumitraşco vistiiar £ipa£ Aoyo0ettii;2 3 Muşat vel slujer Bunea Vîlcul logofet Dumitru vtori vistiiar* Academia Republicii Socialiste România, XXXI/136. Orig., hîrtie (30, 21), nouă peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 164-—165. 331 1629 (7137) august 5, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Stroe postelnic din Oteteliş vecini şi ţigani. f iHYaoctYiio EojkTcio, Iw {Iac&ihapS BOCBOAa h rocfK»AHH'k k-kcoh se ai ac &rrppo-BAAJfYHCKOE, CHH-K KCAHKdTO H np'feAl>BP‘lrc,> nOKOHHOMS Iw Hahmiu bocboaa. ro- cnoACTB» aih cTh noKCA'kHYio rociiOACTBa aui cAoyrS rocnoACTBa aih Gtpoc jioctcahhk IVT ©TATCAHU1 H C-kC CHHOBH CH, CAHlţOKC Eoriv A‘*P®R‘*X'. WWKI fi,i A\8 CCT H-fcKOC BlHHHH, no HAU : OlfAP'k C-kC CHHOBH CH H TpOS'k rkC CHHOBH CH H PdA^A ASUPOI CKC CHHOBH CH. IIohdke cct cYh bhujc pchchh behhhh OvaP^ h Tpos'k, whh ce c8t kha npoA^A bevhhh, b-k AhHH nicpsiH bocboa, no acnpH totokh h no koamtc, poahtcaio Gtpocb nocTCAHHK, no Kp*kAic sa rAAAHO. H npOAaA^uic cc whi sa ckohai a^bpo boaio. fi noTOAi, K-kAa cct bha biv abhh rocnoACTBa aih, b-k np-ksoc pcao sa rocnoA-ţTKoy, a cYio bhujc pCHCHH behhhh, whh cct B'hSBHrauic ckc npcnYc H c'knp'kuic CC TorAa sa ahi\8 nptA pochoactba aih c-kc Gtpoc hoctcahhk h chi^c eha np-kuif bc- ^HhYH, KaKO H'bCT BHA Bl^SHAMA HH CAHH HOBIţH WT HAA POaYtCA» GTpOEB nOCTCAHHK. Tanti, Biv toaj, rocnoACTBO aih ta^PAI h c$AHjf no npaBA# h no 3akohU i EHA HCTCHCTBOBaA POCnOACTEO AIH dvC BlvC AHBAH0AI KAKO CCT SHA $3lA HOBIţH TOTOSH. 1 Trufanda vistier * Sima logofet 3 Semnăturile sînt autografe. 630 www.dacoromanica.ro Ta>ki ict eha A'W rocnoACTRO aih Gtpoir iioctiahhk a4 c8t rihhhh, kako ci c$t EHA npOAAA.. H SNA WCTAA BIMHhYh lyT SAKOH WT nptA rOCIlOACTKA AIH. fl iiotoai, K'KA'1 ict eha r-k a^hh FarpYha roiroa, * c’fa rhiui pimihh, rpmhh, whh imkwki noAHraA npSjf H npHUifA ha ctoa rocnoACTRA aih 8 Tp-KroRHUii, dkoki a4 CMiptuii. fl iiotoai. whh HtcT ei caua mi ci a<* CMiptuii, AHS ICT EirAA. H RH-AtyoAi rocnoACTRO aih h RHHrA FarpYha roiroa sa wctaa wt Kor aa ehct timihYi AtTOAi xSpK3. fl Paa8a ASHrOM, WH ICT RIHHHS SA A^A^HHO Gtpoi iioctiahhk wt hti-AHIH, H IlAKHfKi TlrAHA H WH lipiHYH HA TaRPYHA ROIROA H HA PiflJ&A ROIROA'K H RTvC WCTAA WT S..KOH, fi,4 ICT RmHH$, KAKO ICT EHA WT nptJKA» RptAII. H iiak M ict CA8r8 rocnoACTRA aih Gtpoi iioctiahhk iahh rihhhS 8 Eihiljih, no HAIi GtAHHIOA IIopOBOK H CKC CHHORtl irO, nOHIJKI ICT EHA H SA A^A^HO RIHHH8. fl nOTOAl, KTkAA ICT EHA R’k A^HH FaRPHA ROIROA A cYh RHIUI piMIHS RIMHHH8 GtAH-MIOA IIopOBOK, WH R’KCTAHHA CI C6T CKC npiHYl H CKCnptlUI CI SA AHlţS CKC GTpOI nocTiAHHK h cHiţi nptuii wh nptA FarpYha roiroa, kako Htcr eha rimhhS sa At- AYhHO, HH5KI ICT SljSATHA CRIS HfB /Hh^AIOR ROIROA * CIAO 8 filHIIJJH. K"K TOAI, TOC- noACTBlS iaiS FarpYha roiroa rAfAAjf h covaY, no npARA^ h no sakohS h A'W Gtah- HIOAOR SAKOH A AllrYAUlH no p-KRAUl TOCnOACRH, no HAIi : WT E-RR-kHH, E-KAYHt H Ka-KAHIUIA H WT fi’KCiAAlţH, KaAA$A H WT A'KKSCTtHH, ALlHt, BKOfKI \4 SAKAIA KAKO HtCT EHA K!>JHH$ GtPOIR nOCTlAHHK SA AtA^HHO, HHJKI HA WH, HHJKI HA POAYtIAH HAI, HHKI ICT STATUA CRISAHYa IHh^AIOK ROIROA 8 ClAO 8 EiHilflY. Ta>KI, K’KA'* ICT EHA HA A’EH’K H HA COpOK, A WH HtCT AlOrAli SAKAIT, AH8 ICT WCTAA WT C&KA!HYf H WT SAKOH. H KHA’bX'OAl rOCItOACTEO AIH H KHHrS FARPYHA ROIROA SA WCTAA H IAHH p-KRAUl rOCIIOACKS HA p8K8 GtPOIR nocTiAHHK, A AP8rH P*KRAUI piKATv ICT Gtahmioa KAKO ICT HSrSEHA. Ta>KI CKAI fi,iA H rOCnOACTKO AIH AA ICT RiHHHS GtPOIR nOCTlAHHK, kako c8t eha h wt npt>«Af RptAli. H nAK aa ict CAoyr $ rocnoACTRA aih Gtpoir hoctiahhk iahh AiţHrAH no hau XYipA H CKC CHHORH fPO, HOHOKf fCT TOrO lţHI"AH JTl'lpA RHIUI nHC, WH ICT EHA 1AÎ1HO HCSnAHHiţlR HtKUlfEH wt GOththahiu, dumica Gtpoi nocTiAHHK. fl no-TOAI, KTvAA ICT eha R*K AhHH lUipBAH ROIROA, A cYlO lţHI"AH WH ICT EHA yKp.'A IAHA rpOB SA SC1 HC8nAHHIţlR PAAIE WT E'KAHil|IH, h a chhS ih AS'HHTpoy. Tajki U<8nAHHIţA PaAA H CHH*K IH A^HTpS RHIUI nHC, WHH ICT EHA npH$ATHA no TOrO IţH-TAH XYipA RHIUI 1 8...1 TAT SA AHIţS EHA fCT nOUlfA TOTAA HA PdAYA KAlOHAp E$-SiCK&t H CTOAA fCT nOPHH$X* H O^AIITH^A Cf fCT >Kt>llAHHIţA HtKIUA WT cYlO IţHTAH nOH1A IAHH IţHPAH SA*K H KSjf- ^ HtSnAHHIţA AlcnHH<1, AIATipA GtPOI nOCTfAHHK, TITKA HCSnAHHIţfR HtKUliR, WHA HtCT Ci fCT WBHOEHA SA CYlO IţHrAH, AH8 ICT n<0-KSn>1HA CKC ROAt HCSnAHHIţlR HtKUliR HCKHKA GtPOI nOCTlAHHK, Ţipi ICT A&l7îSAWE<0-P0AHi>1 SA >KHTO H f HH KOA, H EHA nOK&IHA TOPAA HA TAf TAAAHO WE1nO !HH TA- Alp nosYAA. H RHAtpAi rocnoACTRO aih h SAnHC wt p$ka jkSiiahhuik Paair h a chh^ 1 Loc rupt. 631 www.dacoromanica.ro CH A#MHTp8 TdKAlIJKIHYH, K4K0 ICT BHA IJAdTHA, CKC AlHOrM CBlAHTfAH HdIIHC<4HH 8 Sd>1mc, no hmi: WT E-kKtHH, 3axapYta Awro$*T a wt 'Giumittui, GTdH h ţtapa H WT fflfplUJdHH, HapBSA H GrdHK&t fi,t E8aY|||Y H AiHOSH A®8pf A»AYl. .Gir© pa^V, A*A*X Clk/M rocnoACTB© aih cA8r rocn©ACTBA aih GTpoi nocTlAHHK, BKOXU A& C8T HAU cYH KHUII ptMIHH BIMHHH H IţHrdHH A^AYHHO H U>XK8-fldH BOHAH BIA nOCTlAHHK. H HCfipdBHHK; JKSJldH R/UA^A BIA AOrOjjllT. H HdllHCdX dS’K, ^iSflUITpOy rpdAldTHK, B*K HdCTOAHH rpdA# E8K8pil|lY, Al'kcit^d dBrSCT T AkHH , H WT HAdAld A^< A® HHH’k TIMIhYI AfcTOAl, Biv A-kTO xSpĂ3. f Iw flAlgdHAP^'BOiBWAd, aihaoctY» EokYio rocnoAHHB. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stroe postelnic din Otiteliş şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie nişte vecini, anume: Udrea cu fiii săi şi Grozea cu fiii săi şi Radul Lungoci cu fiii săi. Pentru că aceşti mai sus-zişi vecini, Udrea şi Grozea, ei se vînduseră vecini în zilele lui Şerban voievod, pe aspri gata şi pe bucate, părintelui lui Stroe postelnic, pe vreme de foamete. Şi s-au vîndut ei de a lor bunăvoie. Iar după aceea, cînd a fost în zilele domniei mele, în primul rînd de domnie, iar aceşti mai sus-zişi vecini, ei s-au ridicat cu pîră şi s-au pîrît atunci de faţă înaintea domniei mele cu Stroe postelnic şi aşa au pîrît vecinii, că n-au luat nici un ban de la părintele lui Stroe postelnic. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că au luat bani gata. Astfel i-am fost dat domnia mea lui Stroe postelnic, să-i fie vecini, cum s-au vîndut. Şi au rămas vecinii de lege dinaintea domniei mele. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar aceşti mai sus-zişi vecini, ei iar au ridicat pîră şi au venit la scaunul domniei mele în Tîrgovişte, ca să pîrască. Iar după aceea, ei n-au cutezat să pîrască, ci au fugit. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Gavriil voievod de rămas, de cînd a fost cursul anilor 7127. 1 Loc rupt. 632 www.dacoromanica.ro Iar Radul Lungoci, el este vecin de moştenire al lui Stroe postelnic din iteliş şi iar a trâs şi el pîră la Gavriil voievod şi la Radul voievod şi a tot rămas de lege, să fie Vecin, cum a fost dinainte vreme. Şi iar să-i fie slugii domniei mele Stroe postelnic un vecin în Beneşti, anume Stanciul Poroboc şi cu fiii lui, pentru că a fost şi de moştenire vecin. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui >Gavriil voievod, iar acest mai sus-zis vecin, Stanciul Poroboc, el s-a sculat cu pîră şi s-a pîrît de faţă cu Stroe postelnic şi aşa pîra el înaintea lui Gavriil voievod, că nu i-a fost vecin de moştenire, nici nu l-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat în Beneşti. Intru aceea domnia lui Gavriil voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lui Stanciul lege 4 megiaşi, pe răvaş domnesc, anume: din Băbeni, Bădicea şi Vlădişel şi din Văselaţi, Vladul şi din Lăcusteni, Manea, ca să jure că n-a fost vecin lui Stroe postelnic de moştenire, nici la el, nici la părinţii lui, nici l-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat în Beneşti. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar el n-a putut să jure, ci a rămas de judecată şi de lege. Şi am văzut domnia mea şi carteâ lui Gavriil voievod de rămas şi un răvaş domnesc la mîna lui Stroe postelnic, iar alt răvaş a spus Stanciul că l-a pierdut. Astfel am dat şi domnia mea să-i fie vecin lui Stroe postelnic, cum a fost şi dinainte vreme. Şi iar să-i fie slugii domniei mele lui Stroe postelnic un ţigan anume Hiera şi cu fiii lui, pentru că acel ţigan Hiera, mai sus-scris, el a fost de moştenire al jupaniţei Neacşa din Otitiliş, vara lui Stroe postelnic. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, iar acest ţigan, el a furat o groapă cu grîu a jupaniţei Rada din Bălceşti şi a fiului ei, Dumitru. Astfel jupaniţa Rada şi fiul ei Dumitru mai sus-scris, ei l-au prins pe acel ţigan Hiera mai sus * de faţă şi s-au dus atunci la Radul clucer Buzescul şi au stat să-l piardă. Şi s-a lepădat jupaniţa Neacşa de acest ţigan pentru că a fost un ţigan rău şi hoţ. Iar jupaniţa Despina, mama lui Stroe postelnic, mătuşa jupaniţei Neacşa, ea nu s-a îndurat de acest ţigan, ci l-a cumpărat cu voia jupaniţei Neacşa, vara lui Stroe postelnic, de a dat 80 de oboroace de grîu şi un bou şi a cumpărat atunci la acea foamete, oborocul pe un taier bătut. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Rada şi a fiului său, Dumitru, de întocmire, cum a plătit, cu mulţi martori scrişi în zapis, anume: din Băbeni, Zaharia logofăt şi din Bălceşti, Stan şi Giura şi din Mereşani, Barbul şi Staicul din Budişti şi mulţi oameni buni. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Stroe postelnic, ca să-i fie lui aceşti mai sus-zişi vecini şi ţigani dedină şi ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 1 Loc rupt. 633 www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condi mare postelnic. Şi ispravnic jupan Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 5 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. „Cinstit dumneata logofăt...........1 2 sănătate şi tot binele îţi pohtesc ca să-ţi dăruiască Dumnezeu dumitale multă şi fericită sănătate. Pricina scrisorii către dumneata nu iaste de alta, fără că aicea la divan s-au pîrît de faţă...1 zicînd cum că i-ai luat un cal fără nici o dreptate de pare cu ce socoteală ai prădat săracu fără dreptate. Ci iată îţi pornuncesc să cauţi să-i dai calul ...........1 Iar altă pricină, să vii cu dînsul de faţă............................1" „în numele preasfinţitei chesariceşti măriri şi prinţepul Valahiei, den-coace de Olt, domnul domnului nostru prea milostiv slugii împărăteşti, anume ca să fie volnic cu această a noastră să meargă să aducă pe Costandin Ciocâ-neiul, pentru ca să-şi dea seama. Aceasta am scris". Academia Republicii Socialiste România, XLVI/1 Orig., hîrtie (42x29), pecete timbrată. 332 1629 (7137) august 6. Tanasie postelnic vinde egumenului Neofit de la m-rea Molomoc moşie în Creţeşti. t Eu Tanasie postelnicul şi cu coconii miei anume Pătru i Ştefan acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna părintelui Neofit egumenul şi cu toţi călugării de la mă*stirea Molomocului de lîngă Gherghiţa cum 1 se ştie că ne-am vîndut partea noastră de ocină de la Creţeşti toată, cît se va alege partea noastră de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în siliştea satului şi jumătate de roată de moară gata. Şi le-am vîndut derept ughi 100 gata. 1 Şters cu cerneală, ilizibil. 2 Loc rupt. 634 www.dacoromanica.ro însă să se ştie de într-această parte a no.astră .de ocină am fost vîndut: mai denainte vr&n6 Smîrcenilor 2 locuri de casă, deci să n-aibă părinţii amestec cu aceste 2 locuri iară alaltă ocină, 1 se va al£ge partea noastră să o ţie părinţii toată. Şi am vîndut această parte de EParo- nOKOHHHOAlS Iw HaHDUI KOIKOAd-AK8niHYi WT TOp HS A*A H CkC E-kCHJf JfOTdpOKt H CkC KOAHKO KEMHHH Cf JfOKET HdHT, nOHEXE fCT (IOK8(MA EOA'fcpHH POCnOACTRd AIH Hh» BHCTOp H BpdT iro TlOHf cYh KHUlf p(MfHH WMHHI WT HdA ITdHCYn AtOHdJfY» AOrOlJUTECd HHK'kK AWrOiJsiT, AtdTipd ITpEAEK CndTdp 3d PK >KHATH TOTOKH. H KliSHAIdA IldHCYa MtpHO— PHSIţd cYh KHIUE pEMEHH HOKlţH TEpE ECT IIAdTHA A&KHOEEHYE «H8 CH IIpEAEB CndTdp, HTO ECT BHA A&KH8 djfAtdTEK HhAHEH G8AdKt$A H Hd P*kgEn EdATdgH pdA» HtKOE 1 Loc rupt. a îa criptogramă: i|«... mu’H\‘)Osuts3u0'$'}fH|rnit. * Scris peste un text răzuit, care ascundea numele altui sat. 63& www.dacoromanica.ro AH A, tT« icT EHA SATKOpHA 9 TIAHMlţ'K pi^f A&KHOKWY* HAI K Ckc SanHCIAi OfMA'K CIUIMp. H npoAM^X D4HcYb aiohjxYh cTh wmhhi p4AY aSwhorIhYi chhS ch IIpiA» enaTjp, kjko ict KHUii n;ic. H kha^X041 rocnoACTKo aih h same ivt p$K ILihcYh mpttopHSiM 33 np«A^»Ti H4 p$K4 EOA-kpHHS rocn«ACTKO AIH I3hK RHCTYBp H Ep4T CH TlOWHi WT AIHOSH EOA-kpH H KSniţH A0KP* A»aYI CKiA'feTiAYi H4I1HC4HH «V SJflHC, no HAM : HCSlUH ALi^o kia ciUT4p h kSiuh HiAiAKO kia nopTjp h Pgcrk h THtrk KSntţH h *I|H>KI A1HOSH A°eP< AI»aY( H KgnlţH CKiAHTiAYi HKI Hi C»T flHCdHH SA< T4l KHHr. Gir© pdAY AM°X c^iM H rocn©ACTKo Aut BOA-fcpHHS rocn©ACTK4 mh Mh» khctYqp H EpjT iro TlOHiK, BKOKI A<> c8t HAI cYf KHUII pIHIHtl CiAO Gt’khiiiiYh1 h ckc B*KCkX WMHHI KOAHKO CI JOKIT HSKpjT H CKC RlvCH^ BIMHHYh WMHH» A^A^HHO H K*K WJfiE HAI H CHHOEOAI H KHgKOAl H np’kKH^HHTOAl H HI WT KOPOHCAO HlIlOKOA'kBHAI, no Phsaio rocnoACTtu aih. Gbki oyE8 h ckiaYtiah nocTJKA-fciAi rocnoACTKo aih : w8ri4H Xphsj kia akophhk H KSlUH RĂMASA KIAHKYh AWrO^IT H JK8I14H Tp8$4HA4 RlA RHCTYBp» H JK8I14H AIh^O kiahkYh cnjTJpto h wSimh A*aihtP4kh kiahkYh ctoahhk h k8iuh AJbauhah kiahkYh KOAtHC H KSfUH KoCTJHAHH KIAHKYh niXdpHHK H HttllJH KoHAHAO KIAHKYH ItoCTfcAHHK. R HcnpjRHHK Ea4a8a kiahkYh Awro^iT. H HdllHCdX 43, At^AIHTp» TpdAIUTHK, K*K H4CTOAHH rp4A» E8K8pll|IH, AVkCilţJ 4Kr»CT S AkHH H WT £Ia4AI4 A° HHHk K*K Cir© flHC4HYl TIMIhYI A'fcTWAI K"K A-fcT xSpĂS. f Iw IlAigdHAPS KOIBOA4, aiha©ctY» eo>kY» rocnoAHH. Hw flAH§4HAp8 ROHROA4 t Din mila Ini Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Ianiu vistier şi fratelui său Ghiune şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Stăneştii1 din judeţul Vîlcea, cu toată ocina şi cu cîte ocine se vor alege de cumpărătură, din sus, din jos şi cu toate hotarele şi cu cîţi vecini se vor afla, pentru că au cumpărat boierul domniei mele Ianiu vistier şi fra-. tele lui, Ghiune, aceste mai sus zise ocine de la Paisiia monahia, logofeteasa lui Nica logofăt, mama lui Preda spătar, pentru 120 galbeni gata. Şi a luat Paisiia călugăriţa aceşti mai sus-zişi bani de a plătit datoria fiului său Preda spătar, ce a fost dator lui Ahmat Cilibi Sulacul şi la Răgep Baltagi, pentru nişte miere, care l-au închis în temniţă pentru datoria lui, şi cu zapisele lui Preda spătar. Şi a vîndut Paisiia monahia aceste ocine pentru datoria fiului său Preda spătar, cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna Paisiei călugăriţa la mîna boierului domniei mele Ianiu vistier 1 Scris peste un text r&zuit, care ascundea numele altui sat. 636 www.dacoromanica.ro şi a fratelui său Ghiuone, cu mulţi boieri şi negustori, oameni buni, martori scrişi în zapis, anume: jupan Miho mare spătar şi jupan Nedelco mare portar şi Rustea şi Ghinea negustori şi încă mulţi oameni buni şi negustori martori, care nu sînt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta am dat şi domnia mea boierului domniei mele Ianiu vistier şi fratelui lui, Ghiune, ca să le fie acest mai sus zis sat, Stăneştii1 şi cu toate ocinele cîte se vor alege şi cu toţi vecinii ocină dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diiamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 6 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Oltenia, XXXIV/3. Orig., hîrtie (27 X 28), pecete timbrată căzută. 334 1629 (7137) august 10. Preda vinde lui Socol paharnic ocină în Gemenele. f Eu Pr6da, sinu Pîrvului, scris-amu al meu zapis la mîna lu Socol pă-hamic, cum să se ştie că e-m vândut toată parte me cîtă am vut den sat de Gemenele şi de peste tot locul, şi de cîp şi de pădure şi de apă şi de silişte satului şi cu un rumân, anume Cîrste şi feciorii lui, cîţi are şi cîţi i va mai da Dumnezeu. Şi am vîndut de bunăvoea me, derept şase mie de bani gata, ca să-i fie moşie lu Socol păhamic şi feciorilor lui. Şi mărturie am pus frăţie mei: Mihaiu i Stoica. Şi am scris eu Mihaiu, mâseţa avgust dni 10, vă leat 7137 <1629>. Eu Preda. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVl/13. Orig., hirtie (31 X 21,5), pecete aplicată. Copii ibidem, 14, f. 1 şi ms. 256, f. 565 v. EDIŢII. Hajdeu, Arh. ist., I, 15 (sub 1627 aug. 10). 1 Scris peste un text răzuit, care ascundea numele altui sat. 63T www.dacoromanica.ro 335 1629 (7137) august 10, Bucureşti. Sima cămăraşul şi popa Dimitru vînd lui Conde mare armaş satul Obedinul. | Adecă eu Sima cămăraşul, nepotul lu Dumitraşco căpitanul, depreună eu popa Dimitru, fratele unchiu-mieu lu Dumitraşco, scris-am şi mărturisim •cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Conde vel armaş, ca să se ştie cum am avut pîră şi gîlceavă cu Conda armaşul înna-intea domnu nostru lu Alexandru voevod, feciorul răposatului lu Iliiaş voevod, pentru satul 'Obedinul de în Jiiul de Jos, căce acest sat fost-au cumpărat •de unchiu-mieu Dumitraşco căpitan, încă den zilele lu Şerban voevod, de la megiiaşii de în sat. Iară după acdia, cîndu au fost în zilele Radului voevod, feciorul Mihnei -voevod, după moartea a unchiu-mieu Dumitraşco căpitan, iară jupînul Conda -armaşul au luoat pre jupîneasa Mariia. Iară cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar jupîneasa Mariia fost-au lăsat, la moartea •ei, bărbatului ei Condei armaşul acest satu Ob£inul, ca să fie lui de moşie şi ca să n-aibă nimenilea treabă den oamenii lu Dumitraşco căpitan. Şi i-au fost făcut şi cartea Radului voevod, feciorul Mihnei voevod, pre satul Obd-dinul şi de atunce tot l-au ţinut jupînul Conde armaşul cu pace pînă acum, In zilele domnu nostru Alexandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod. Iară cîndu au fost acum, eu Sima cămăraşul, feciorul lui Chero şi popa Dumitru, frate lu Dumitraşco căpitan, după moartea unchiu-mieu lu Dumitraşco, noi am eşit la divan, de ne-am pîrît de faţă cu jupînul Conde vel armaş pentru Obddinul şi pentru toate moşiile unchiu-mieu lu Dumitraşco •căpitan, ca să le luom pre seama noastră, căci am fost noi mai volnici, că feciori unchiu nostru cu jupîneasa lui Mariia n-au făcut. Deci apoi, ne-am tocmit de a noastră bunăvoe şi denaintea tuturor iboiarilor, mari şi mici, de în divanul domnu nostru, de ne-au plătit Satul Obddinul şi alte moşii şi ocine ce au vîndut unchiu nostru Dumitraşco căpitan, în sat în Frăţeştii de la Munte...1 şi în Stăneşti şi în Alicxdni, cîtă parte de ocină se va aldge şi cu ţiganii, anume: Dumitru i Pătru i Iancul, cu ale lor ţigance i Vavolea, de ne-au dat în mîna noastră bani gata 120 de galbeni. Şi încă au fost mai plătit Conde armaşul lu Vechentie egumenul de la mănăstirea Jitiianul, hram sveti Dimitrie, pentru neşte făină ce au fost luoat unchiu nostru Dumitraşco căpitan la Raţ Giurgiu, cu 11 700 de bani, cîndu au venit ungurii cu Batăr Gabor craiu aicea în ţeară, cum am văzut noi şi zapisul •egumenului de plată şi de mărturie de în zilele Radului voevod, a doa domnie. 1 Loc alb. 638 www.dacoromanica.ro Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Hriza vel dvomic i Vladul vel logofet i Trufanda vel vistiiar i Miho vel spatar i jupan Ivaşco biv vel dvornic i Gligorie comis i Costandin vel peharnic i Muşat vel slujer i Neagul vel agă i Dudescul vistiar i Nedelco vel portar i Matheiu aga i Stamati aga i Dumitru căpitan i Mihaiu clucer i Radul logofăt ot Desa i ot Bezdina, Dima postelnic i ot Dîlga, Pătraşco postelnic şi mulţi boiari. Şi pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceate. Aceasta mărturisescu. Şi am scris ca să se ştie şi să se crează. IIhc js, AnrfcAJi’ AoroijUT, 8 Ii8K8p(i|iH, At-kcuţj azrSCT f a>hh, Rt /vkT xipÂsl * 3. Hrizea vel dvornic. Vladul vel logofet. Zipaţ tcapapacny; avou|/T]oq tou Kcntetavou Tpacncou*. Papa biv vel dvornic. Ivaşco dvornic. Dumitru vistiiar. ţ Neagul vel aga. Nedelco vel portar. Eu Mateiu agă. Eu aga Stămati. Eu Mihai clucer. Az Dumitru căpitan. şi corectat tn 7137 <1629>. 3 Sima cămâraş nepotul căpitanului Traşco 3 Corectat peste 7157 <1649>. * Scris tntii: 62, apoi şters şi scris mai departe: 72. 639 www.dacoromanica.ro Radului vodă. Iară cîndu au fost acum în zilele domnu nostru Alexandru vodă, sinu pocoinago Io Iliiaş voevoda, noi am venit de ne-am luat banii înnapoi de în divan, toţi cîţi scriu mai sus, Şi le-am dat cărţile şi zapisele la mîna lor, ca să avem credinţă unul de către alalt, cum de va afla vreo carte să nu să crează. Şi mărturie: aga Stamatie, aga Mateiu, Dumitru căpitan, Mihaiu cliucer. Radul postelnic ot Măldăreşti, IlHC /HtCflţa aKrSCT f AhHH, Kt A*T xspÂi. f Mihalcea t Irimia Eu Radul păhamic ot Dărăşti.1 Arh, St. Buc.. M-rea Polovragi. 1/2. Orig., hîrtie (31 X 21). pecete aplicată. EDIŢII. Ştefulescu. Polovragi, 32—33. 337 1629 (7137) august 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Danciu logofăt, Stanciu postelnic şi Calotă, fiii lui Hamza din Pîrîiani, jumătate din satul Polovragi, luată cu sila de Paraschiva logofăt. •ţ (BhaoctYiio EowYiio, Iw flAi&MAPt koikoaa h r ocne amuti atcoH 3 ( ai ai XrrppcKAAXYHCKOi, chh-k KiAHKaro h np^AOsparo, iiokohhhoai8 Iw HaYaui koikoaa. Aabat rocnoACTKo aih cYi iiobiaihYi recnoACTKO aih caSshai pociioactro aih Gtahiioaor IIOCTIAHHK rf spATYiAI IPO Â^HHIOA AwrO^IT H KaAOTt, CHHH XaAtSaK WT IltptiaHH H CtC CHHOKH HX IAHUIAI EoPt A^PO^X HK05KI A4 ICT SAtHpHH H CKOEOAHH WHH H CHHOKH HAI WT Kt /HhXAAMA H WT Kt Bp4T IPO. 6pfMYA, CHHH ILipACKHKIK AOrOjjUT WT H WT Kt CHHOKH HAI IlOHIJKi ICT HAI4A np8Ţ npiA P0CII0ACTK4 AtH 8 kiahkYh ahkah iahhYh ctc aP8sh P<*aY ciao IIoAOKpagYH iioaobhhS. H CHtţf np-fciui dlHXAAMA H GpHAlYn, CHHH. IlapaCKHKIK AWro4»T, KdKO ICT EHA (10K8(1HA B4I||8 CH Ha-P4CKHK4 AWro4»T HOAOBHH# 34 CIAO WT UoAOKpagH H CtC K|MHhYh WT H4A XaAISA WT IltptHHH, WTIţ# GtAHIIOAOK IIOCTfAHHK H ^AHMIOAOK AWrOijUT H KAAOTtK, 34 xÂxi 4cnpH roTOKH, nit OKI Kt a^hYi iioKOHHHAro Iw P*AYA boikoa, CHHt AIhxhik KOIKOA* îl flOTO/M, KtA4 (CT EHA HWffc, Kt A^hYi POCIIOACTRO AM, Kt H4 KTOpOi PIA° 34 rOCIJOACTKO, 4 T4I IIOAORHHO 34 CIAO HI KtCXOTkA AA WCTAKHtY A<* W AP’kîkht CHHH 04P4CKHKIK AWroţlT K4KO IO ICT flOKSlIHA E4ljl8 CH II4P4CKHK4 AOPOţlT. îl CHHOBH 1 Semnăturile sînt autografe. 640 www.dacoromanica.ro XdAISdR WT IlTvPTviaHH, EKE c8t KHU1E pEHEHH H 3dK8n,10 H CTvC Edl|j8 CH XdAISd, WHH CHlţf C8t HldAORdA H nAdKdyS CA 3d REAHKO KPHROCTTE npEA mcnOACTRO AIH 8 REAH-KIH AHKiN, KdKO H’bCT EHA npOAdA cYlO nOAORHMO 3d CEAO WT IIOAOBpdgH HdpdCKHBER autoeJset sj A»Epo BOA’b Hy, hkke hm cct eYw npoAdBdTEAio, jh8 8 ect eha btv3I-AldA IldpdCKHBd AOrO$ET RTv CHAOCT, EE3 BOAt HM H El|IEJK: c8t RTvAdrdET H ElO Edl|j8 CH XdAISd RTv TEAIHHU.8, TEpE rd (CT AP^dA SdTKOpHA, A«KAE Hy ECT AdA CEAO Ilo-AOKpdgYH nOAOBHHO H AOHAHKE » ECT CTvTROpHA H SdllrlC H KpTvSHA Hy ECT H CYH BH-UIE PEMEHH JCnpH xÂTe CTvC CHAOCTYw; d CEAO HAI EHAO ECT BPEAEH TPH H^HORE WT KO-AHKO HAI c8t KpTvSHA IldpdCKHRd AUTO^ET HORlţYH. TdJKE BTv TOAI, rOCElOACTRO AIH CTvAI PAEAdA H C8AHyOAI, IIO npdKAS H 110 3dK0H, KSnHOKE CTvC RTvCHyAI I Hlv^THTHAIH npdRHTEAYH rOCnOACTBd AIH H CTvAt HCTHHCTKOKdA TOCIIOACTBO AIH KdKO HtiT EHA nOK8llHA IldpdCKHBd AWrOljlET Toro CEAO CTvC HHyHOAl BOAIO, KdKO CE E10K8I1HUIE A^AThORE CTvC fipdROCTYE, H8 KpTvSHA HAI ECT HORIţYH CTvC CHAOCT EE3 BOAt Hy. TEAI PdAY CTvAI AdA TOCIIOACTBO AIH GTdHHIOAWR H /\,dHMIOAOK H KdAOTTvB, TEpE ECT AdA RTvCHy HORUjH Hd3dA Biv p8K AlHydAHEB H GpHAtYER, CHHOBOAI IldpdCKHKEB AO-roiJsET 8 cptA AHSdHOAl npEA rocnoACTRd aih h npEA KivC-feyAiH mivcththaih EOAtpoAi rocnoACTBd aih cYh horu,h ejke c8t khuie pehehh xjM totobh dcnpH. H AdA hai ECT MHydAHd H 6pHAlY f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Standul 41 — Documente — c. 915 fidl www.dacoromanica.ro postelnic şi fraţilor lui, Danciul logofăt şi Calotă, fiii lui Hamza din Pîrîiani, şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobozi, ei şi fiii lor, de către Mihalcea şi de către fratele lui, Eremia, fiii lui Paraschiva logofăt din Drăghineşti şi de către fiii lor, pentru că au avut pîră înaintea domniei mele în divanul cel mare, unii cu alţii, pentru satul Polovragii jumătate. Şi aşa pîrau Mihalcea şi Eremia, fiii lui Paraschiva logofăt, că a cumpărat tatăl lor Paraschiva logofăt jumătate de sat din Polovragi şi cu vecinii, de la Hamza din Pîrîiani, tatăl lui Stanciul postelnic şi al lui Danciul logofăt şi al lui Calotă, pentru 35 000 aspri gata, încă din zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Iar apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rînd de domnie, nu au vrut să lase acea jumătate de sat să o ţină fiii lui Paraschiva logofăt cum a cumpărat-o tatăl lor Paraschiva logofăt. Iar fiii lui Hamza din Pîrîiani, care sînt mai sus-zişi şi dimpreună şi cu tatăl lor Hamza, ei aşa au jă-luit şi s-au plîns de mare strîmbătate înaintea domniei mele în divanul cel mare că n-au vîndut această jumătate de sat din Polovragi lui Paraschiva logofăt de bunăvoia lor nici nu le-a fost vînzătoare ci a luat Paraschiva logofăt cu sila, fără voia lor şi încă au pus şi pe tatăl lor Hamza în temniţă de l-au ţinut închis pînă a dat satul Polovragii jumătate şi pînă i-a făcut şi zapis şi i-a aruncat şi aceşti aspri mai sus-zişi 35 000 cu sila; iar satul le-a fost mai vrednic cu trei preţuri decît le-a aruncat Paraschiva logofăt banii. Astfel, într-aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea, că nu a cumpărat Paraschiva logofăt acel sat cu voia lor, cum se cumpărau dedinile cu dreptate, ci le-a aruncat banii cu sila fără voia lor. Pentru aceea, am dat domnia mea lui Stanciul şi lui Danciul şi lui Calotă de au dat toţi banii înapoi în mîinile lui Mihalcea şi lui Eremia, fiii lui Paraschiva logofăt, în mijlocul divanului înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor boieri ai domniei mele, aceşti bani, care sînt mai sus-zişi, 35 000 aspri gata. Şi le-a dat Mihalcea şi Eremia şi zapisele şi cărţile pe care le-au avut pentru acel sat Polovragii în mîinile lui Stanciul şi ale lui Danciul logofăt şi ale lui Calotă, fiii lui Hamza, ca mai mult amestec să nu aibă, în veci. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugilor domniei mele Stanciul postelnic şi Danciul logofăt şi Calotă, fiii lui Hamza, ca să fie de acum înainte în pace şi şi slobozi de către Mihalcea şi de către Eremia, fiii lui Paraschiva logofăt, pentru că li s-au dat toţi banii în divan în mîinile lor. lat dacă vor scoate vreodată nişte cărţi pe satul Polovragii să nu se creadă, nici să nu mai aibă ei treabă cu fiii lui Haînza, nici cu satul Polovragii, ci să fie în pace Stanciul postelnic şi fraţii lui, Danciul logofăt şi Calotă 642 www.dacoromanica.ro şi fiii lor şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimenea neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Vladul mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Vladul mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137 iar de la naşterea lui Hristos, 1629. t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, 1/1. Orig., perg. (37 x 55), pecete timbrată. Cu două traduceri: una diu a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi alta din 1858. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Polovragi. 28—32. 338 . Fiii lui Fier a fost mare logofăt cumpără de la Harvat ocină în Ţigăneşti. f Cumpărat-au coconie de la Harvatu, ocină în Ţigăneştii, de o mie şi o sută, 2 locuri în Poiană şi loc în silişte, lîgă Neagă şi un pogonu de vie. Şi mărturie: Stan ot Groşetti şi Oprişot Leudeni şi Fera ot Leu-dăni şi Gherghe, feciurul lu Opriş şi Oprea ot Groşăt şi Paca. : Sud Muşcel. Ţigăneşti, drept bani 1100. Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13 723. Orig., hîrtie (15,5 x 23), pecete inelară aplicată. Datat ca anterior documentului din 15 august 1629, în care este amintită vînzarea de faţă. 339 . Pătru din Belefi vinde o vie la Ţigăneşti. ţ Să se ştie cum au vîndutu Pătru de Beleţi, feciorul Boncei, vie de în Ţigăneşti în pola vie, jumătate de loc, de la cumpărată de la Ignat; şj în cînpul de josu, locul de în grope şi altul loc merge la Muşcei lu Ţigan 643 www.dacoromanica.ro în cîmpul de sus; altu loc pă lîngă hotar, jumătate parte me c-un căpătîiu dă în drum, cu altul dă la Vale Popei Priboenilor, dreptu aspri 3200. Şi a fostu mărturie: Vlaicul i Necşul i Voine i Vlad i Şerbanu i Uliţă i Stan. kTeio, îw flAfgaHApS BOlBOAa h roenoAHHTi b’ecoh 3(mai £rrpposAa-XYhckoe, chhti gfAHKaro h np-bA«Kparo, noKOHHnaro I w Hahqiu boeboaY. ™e~ noACTBO a\h cYh noBEAtnlH rocnoACTRa aih cAoyr rocnoACTBa am Gtpoe AoroijsiT h GpaTÎaAi fro, Kihtha’b h H-brlîA, chhobh noKOHHnaro «î'Yfp-EH bhb bea AwrwnET h cec CHHOBH HJf, (AHU,H>KI fiorii A^POB^X, HKO>Kf A<* C8T HAI WMHH8 8 IţHr*EHEl|IH, WT cSactbo Al8ui h IIaA8, aah a*a IItitpok, chh*k Eohhek, B"Kca)f, «rr noAio H wt ui8ai h wt BHHorpaAV h wt ceaaahiiie ceaob h wt boa h wt ii8cb8aY> sapi eahka ce xtht HSspaT wt no b-kc jfOTapoAi, aAH a a ce SHaET EAHa BHHorpaAV H no-AOBHHO sa AIECTO B*E AOH'k BHHOrpaAV» 1TO ECT BHA (iokSiiha wh wa HaA HriiaTS H 8 a^a noAio eahh aiecto wt rposaiiE h 8 rop noAio AP^ro aiecto, mto ect npfiufA Ha iB8uiMEHH IţnraHOB h noAOBHHO sa aiecto, mto ect noAA-b cec x<*Tap8A cec eahh TAaBHSHO wt ap&h h cec AP#r Ha KaA-b IIonEB wt IIpHKOtaHH; iiohe>ke ect noK8nHA cASra rocnoACTBa aih Gtpoe Awrw^ET h cec spaTYaAi iro, Behtha*e h H-fer8A cYi BHUIE pEMEHH AIECTOBE H BHHorpaAV WT HaA II*ETp8, CHH*E E8HHEB WT EfAHIţH, Sa xFc acnpH roTOBH h cec sannc wt p8ica hai sa npoAanVE cec cbeaYteaYh HanHcami 8 3amc. H naK noK8nHA Gtpoe Aoro^fT h cec spaTYaAi fro khuie nHc EAHa BHHorpaAV & IţHr*EHEl|IH H CEC BltCt^ AIECTOBE, EAHKa CE JfTHT H3KpaT H WT CEAAAHI|lE CEAOB H WT ii8cb8aY, wt HaA Ibauiko...1, apa hai b-eca^, sa xr acnpH totobh h cec sannc wt p8Ka hai, sa npoAAHYE, cec AiHorH cbeaYteaYh HanncaHH 8 sanHc. H naK noK8nHA cA8r roc-noACTBO aih Gtpoe AoroijiET h cec spaTYaAi ch EAHa BHHorpaAV 8 IlnriiHEijiH wt HaA Ikauiko bhiue nnc, sa xâo acnpH totobh. H mkhke ect noK8nHA Gtpoe Aoro^fT s aiectoke 8 noAio h cec cHAHi|rb sa k8kio wt naA Ikauiko, sa xjr acnpn potokh ; a 1 Loc alb. 644 www.dacoromanica.ro Y&IIIJKO, WH C141HMCC fCT BHA nOKSnHA cYH BHHOrpdAV H C^H MfCTOBf BHUlf PfMfHH WT HdA H-brof IIortHM'bw h wt HdA Gtmhmw E'kP'k sa Toro u,bHO sa acnpH h ckc s.nHc UIT pSKdAIH HJf, Sd npOAdHYE. H fldK nOKSnHA GTpof AOrO+fT H CKC KpdTYdAI CH BHUlf flHC IAHd BHHOrpdAV H CKC AR^ AVbCTOBf 8 IţHr'KHILJlY iAHH AUCTO WT rop, d AP^rO AUCTO WT fi,M, WT HdA IsdlUBO BHUlf pfMfH Sd |£h dCfipH,1 d iBdUIKO WH C1|1H}KC (CT nOKSnHA WT HdA A^/HHTP8> CHH"K HpdTSAOB WT IţHr'KHflflY Sd TOrO 11,-fcHO Sd acnpH BHUif iihc h c-Kc SdnHc Sd npoAdnYf ckc CBfAYTfdYH. H ndK fiokSfiha Crpoi AoroijifT H CKC BPdTYdAI CH WMHH8 8 IţHrTkHfl|IH, 8 AlfCTOBf 8 IIotaH-K H AUCTO 8 CHAHl|lf, BOA Hbr8 h fahh nor oh sa BHHSrpdA# wt HdA *IpsdT wt rpouiikTS, sa xdp acnpH ro-TOKH H CKC SdnHC Sd npOAdHYf CKC CKIaYtIAH HdnHCdHH 8 sanfc. H ndKHJKI fCT nOKSnHA &Tpof AOroţfT H CKC spdT iro EfHTHAK H H-fcrSrt fAHd au,HrdHK8 Hd HAU Kp-KMiOHd, a'MKP'* Ahk'kb u,HrdHKd wt HdA rtprH nOCTfAHHK WT r-KiifiY, Sd xiy acnpH roTOBH h ckc sannc wt p8x hai sa npoAdnYf. H ndK a* K8ndH XpHSd BfA akophhk H WSndH liana BfA AWrO^fT H ^SAIHTpdUIKO KHCTHHP H rtlHJfO CndTdp H ^SAIHTpdKH CTWAHHK, ^YDAIdHAH KOMHC H KoCTdHAHH nfX'dpHHK H KoHAHAO BfA nOCTfAHHK- H HC-npdKHHK >K8ndH liana BfA AwroiJUT. H HdAIdSdX’OM as, ^8AIHTp8 rpdAldTHK, BTk HdCTOA rpdA G8K8pfl|lY, AVb«U,d as-rScT fY Arhh h wt (Iaaah b*k a^to xspas- t Iw tÎAfgdHAPS BWfBWAd, AIHAOCtY» EoWYlO rOCnOAHHTk. Yw ffAfgdHAPS BOfBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stroe logofătul şi cu fraţii săi, Vintilă şi Neagul, fiii răposatului Fiera fost mare logofăt 645 www.dacoromanica.ro şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în Ţigăneşti din judeţul Muşcel şi Pădureţ însă partea lui Pătru, fiul lui Boicea, toată, din cîmp şi din pădure şi din vie şi din vatra satului şi din apă şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, insă să se ştie o vie şi jumătate de loc în poalele viei, pe care a cumpărat-o el de la Ignat şi în cîmpul de jos un loc de la Grobane şi în cîmpul de sus alt loc, care a trecut la Muşceii lui Ţigan şi jumătate de loc, ce este alăturea cu hotarul, cu un capăt din drum şi cu celălalt la Valea Popei din Priboiani; pentru că au cumpărat slugile domniei mele, Stroe logofătul şi cu fraţii săi, Vintilă şi Neagul, aceste mai sus-zise locuri şi vii de la Pătru, fiul lui Buicea din Beliţi, pentru 3200 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor, cu martori scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat Stroe logofătul şi cu fraţii săi mai sus-scrişi o vie în Ţigăneşti şi cu toate locurile, cîte se vor alege, şi din vatra satului şi de pretutindeni, de la Ivaşco din...*, partea lor toată, pentru 3 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor, cu mulţi martori scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat sluga dpmniei mele Stroe logofătul şi cu fraţii săi o vie în Ţigăneşti de la Ivaşco mai sus-scris, pentru 1070 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stroe logofătul 6 locuri în cîmp şi cu siliştea de casă de la Ivaşco, pentru 700 aspri gata; iar Ivaşco, el încă a cumpărat această vie şi aceste locuri mai sus-spuse de la Neagoe Policeaiu şi de la Stanciu Bîră cu acest preţ de aspri şi cu zapis de vînzare de la mîna lor. Şi iar a cumpărat Stroe logofătul şi cu fraţii săi mai sus-scrişi o vie şi cu două locuri în Ţigăneşti, un loc din sus, iar celălalt loc din jos de la Ivaşco mai sus-zis, pentru 950 aspri. Iar Ivaşco, el încă a cumpărat de la Dumitru, fiul lui Bratu din Ţigăneşti cu acest preţ de aspri mai sus scrişi şi cu zapis de vînzare cu martori. Şi iar a cumpărat Stroe logofătul şi cu fraţii săi ocină în Ţigăneşti 2 locuri în Poiană şi loc în silişte lîngă Neagu şi un pogon de vie de la Arvat din Groşătu, pentru 1 100 aspri gata şi cu zapis de vînzare, cu martori scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat Stroe logofăt şi cu fraţii săi, Vintilă şi Neagul, o ţigancă,, anume Crăciuna, fiica Ancăi ţiganca, de la Gherghi postelnic din Găeşti, pentru 2 400 aspri gata şi.cu zapis de vînzare de la mîna lor. Şi iar să fie slugii domniei mele Stroe logofătul şi fraţilor săi, Vintilă şi Neagul, un băiat de Ţigan, anume Slav, pentru că a schimbat Stroe logofăt cu Calotă postelnic şi cu fratele lui, Stanciul postelnic, de a dat Stroe logofăt o fată de ţigan, anume Ilqa, iar Calotă postelnic şi Stanciul postelnic, ei au dat acel băiat de ţigan, Slav, mai sus-scris, să fie ţigan pentru ţigan, cum este legea. Şi au schimabt ei de bună voia lor şi cu zapis de schimb dela mîna lor la mîna lui Stroe logofătul, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi, numiţi oameni aceste mai sus-zise vii şi locuri, ei de a 1 Loc alb. 646 www.dacoromanica.ro lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor de sus, de jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare de la mina or cu mulţi martori, cum este scris mai sus. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Stroe logofăt şi fraţilor săi, Vintilă şi Neagul, ca să le fie aceste mai sus-zise dedine, ocină, dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Dumitraşco vistier şi Miho spătar şi Dumitrache stolnic, Diamandi comis şi Costandin paharnic şi Condilo mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 15 zile şi de la Adam în anul 7137 <1629>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alexandru voievod Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13 974. Orig. hirtie, (42 X 27,5), pecete timbrată. 341 1629 (7137) august 16. Drăghici şi Dragomir schimbă nişte ţigănci cu egumenul m-rii Tismana. f Scris-am eu Drăghici şi Dragomir această al nostru zâpis la mîna părintelui egumenul di la Tismana cum amu făcut un schinbu cu părintele de am chimbat neştii ţigance de i-am datu pră Dora cu trei fete şi le-amu datu părintelui şi m-eu dat părintele alte ţigânce, anume Anca cu o fată şi Frurna şi Necşi, de le-am datu noi părintelui de a noastră bunăvoe. Şi mărturii au fostu Prăda din Ciple şi Udriştii ot Roşii şi Frăţilâ şi Corne postelnic ot Bălăceştii. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoe denaintfea acestora boeri şi dinainte a totu soborul în svînta mănăstiri. IIhc dvfectua 4Kr8cT, Sy akhh, Kt xSpÂs. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LXXXVIII/6. Orig.,-hirtie (20,5 x 15), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 329, f. 647. 647 www.dacoromanica.ro 342 1629 (7137) august 16, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Mihai clucer din Coţofeni şi soţiei sale ocine şi vecini in Car aula, jud. Mehedinţi, •?» urma unor judecă'i. f AIY/WCtYiio EojkYi», Iw fLtt&iHAP'K roiroaa H pociioahhk k*kcoh sI/H/U £rrppo-K/UjfYHCKOl, chh'k glAHKdro h nptA«Bpdrd, noKOHHHdro Iw HaYaui roikoaa. A,akat ro-ciioactko a\h eYf noKi/UHYi rocnoACTKO /Hh BOA’kpHHS pociioactko /HH rtlHjfAio kaiomap WT KoiţO$’fcHH H KgflAHHIţtK IPO Xp"K H C’KC CHHOKH HJf, lAHlţl/W EoP*K A<*P«-KAJf, I3K0JKI M H/H (CT WHHHg H KlHHHH K*K CIA» 8 KaPA8/U, WT C&ACTKO AllJflAHHIţH, A/IH Ai'U KHfSHAl WT KaPA8/IA, KOTOpYH CI CSt fipOAAA RIMHHH C’KC CHHOKH H/H H C'KC AfAOgl HAI SA WHHH’K RO/vkpHH$ POCflOACTKA /HH fllHJfAIOR K/UOHAp, WT flO/UO H WT UISAIA H WT g«A<* H WT KHHOPpAA$, C'KC KlHHHH H C'KC K*KC JfOAOKO/H H WT CI AArtHipi CtAOK, WT nOCgSAf. KApl IAHKA CI XTfT HSBpATH WT flO K'KCO/H XdT,lP0 *ro sa wqHH-K, 34 xBţf acnpH TOTOBH H P’KT'fe CKC CHHOBH CH, 34 xB 4CnpH TOTOBH H fânp-t CKC BP4TO/H CH Gt4H, C’KC CHHOBH HJf, 34 xif 4CnpH TOTOBH H jV,parOT*K CKC EP4TOAI CH GT4HHIOA, C’KC CHHOBH HAI, 34 xB acnpH TOTOBH H ^,p4TOAIHp, KH8K ToaAfPOB, CKC chhobh fro, sa xif acnpH h KokoiupYioa ckc chhobh ch, sa xSjf acnpH totobh h Gt-k- HHA’K, CHH’K Ho>KOK4pK>AOB, C’KC CHHOBH fTO 34 xB 4CnpH TOTOBH H Oiţa CKC CHHOBH CH 34 xic acnpH TOTOBH H T'KPVtT’K CKC CHHOBH CH, 3J x£\f acnpH TOTOBH li II’KTpS Hak-kb ckc chhobh fro H c’kc a^o fro sa wmhh-k sa xr acnpn totobh h P4a8a YUaHfB C’KC CHHOBH CH, 34 xB 4CnpH TOTOBH. IloHfiKf cfAo EapaSAa ehao fer H4H wt npfcîKAf KptAif b-kc ajoa'iY KHlSH ckc wMHHf hai, wt A^A^ s<* nptAtAY. tJ nOTOAl, K’KAi fCT BHA CKA4, B-K A^^Yf TOCnOACTBA AIH, B’K H4 BTOpOf pfA$ 34 TOCnOACTBO, 8 AVfeCflţa HOfAIspYf if A^HH, B’K AtTO xSpĂS, a cYH [cYH BHUlf PfMfHH HAIfHHTY AlOAYf WA Kap48A4, KOAHlţH c8t no pfA» BHUlf pfHfHH, WHH B’KCH C4AIH nomfAH Cf C8T 34 HHJfHOAt A^BpO BOAIO EfS HHfAHO CHAOCTYlO 34 HHJfTO, Tfpf npOA4A»Ulf Cf BfMHHH, CKC CHHOBH HJf H C’KC BKC4Jf A^OBl HAI 34 WHHH’K WT Pa-pa$A4 H sa A’bAHHO h sa noKSnfHYf BOA-kpHHS rocnoACTBa aih fllHjfaiOB KAionap wt i.oiţo$tHH sa „P~{i acnpH totobh, c’kc oysH4HYf B’KcbAt AifrYamoAl wt rop, hsaoa H WT WKP’KCT AlfCTOAl H C’KC S4nHC WT P8K4AIH HJf 34 AK8n4H flcA4H BHBUlfJf BfA AROpHHK H wt HttrrSpoaf, TSAocYf cnaTip H wt KapAfHHU.8, Gt4AUth ara H wt C*haYi3Ujh, A.8AIHTP8 K’KnHT4H H WT HsaHKOIţH, EapKSA myapHHK H WT GAtp’KAflflflţS, flAAf nOCTIAHHK H WT MfABtKAf, V»PK4 nOCTfAHHK H WT IlAfUlOH, MmO nOCTfAHHK H AP’KrHq H wt KopHfT, IwH4UIKO nOCTfAHHK H WT GnHHtHH, A,8AIHTpaUJKO H WT 649 www.dacoromanica.ro At’RA’RfipH, PaA&l H WT IIlHTOAB, flÎHX'apT nOCTIAHHK H AIH03H BOAtpH, OKI Ht C8t flHCdHH 3AC RTi KHHPA cYf. H wt TorAa, wt Ai-bonţa hoiaibpYi, A-&KI a* HHH-b 8 Avbcma aRPScr T akhh, B’KC EHA RIMHHH, CRC A*Bpof CRAlHplHYl. fl noTOAi, k-ra* ict bha cRAa, 4 cYh khuii pwiHH rimhhh wt KapaSAa, WHH k’ksakhpox npinYi h aowah c8t npiA roenoACTRa aih, «V riahkYh ahrah, Ttpt cr-np-buu ci sa ah^S crc EOA-bpHH roenoACTRa aih AlH^aw KAionap. H cHiţf npfcuii wnh 8 ah&ih, npiA roenoACTRa aih, KaKO H-bCT ci c8t npoAaAH rimhhh sa a«eP» BOA», aN8 CRTROpHA HAI KT CHAOCtYW H npHTKHIHYf, E(S npaROCPYl, R-R CHAOCT. Tawi r-r toai, roenoACTRO aih crai paiaax H cSahXC'M, no npaRA$ h no sa-KOH8, K8nNO>Kf CRC R'RCHX'AtH MRCTHTHAIH npaRHTIAYH POCnOACTRa AIH. H RHA^OAl roenoACTRO aih h sanHCf sa npoAaRanYf wt pSxaAiH hx H crc BOA-bpH criahtiaYi, kotopYh cSt no piA# rhuii pimihh, Ha p8K8 BOA’kpHHS roenoACTRa aih AtH^aiORH KAlOMap. H AOBpf CRAI HCTHHCTRORAXOAI, KaKO T'RMYlO X*AHX CYH RIMHHH CR A’RipfHYf, BKOJKf A4 AIOJKIT WTfKaTH 3a RfHHHYf- H CKlAlTIACTKOKAAH C$T npiA POCnOACTRa AIH H BOA-bpH WT WKOAHOAI AUCTOAI H CI|IC}KC H AP$3H ClAtHH WT Kapa&ia, KOAHlţH cSt.wctaa HfnpoAaRaAH, khish 8 ciao 8 KapaSAa. H wrh rimhhh wt tix mto ci c$t bha npoAaA, iipiJKl kt cKasaA kako npoA<>Aoulf Cf WHH caaih k^hhh sa a<«P^ ROAIO, BIS HHIAHa CHAOCT. TaSCI KT WCTAA RIMHhYH WT KapaSAA WT 3AKOH H WT c&kaihYi wt npiA roenoACTRa aih h HSA-ksHA kt wt ahrah crc riahka cpaA(OT> BKOKf H-kKOI MhAORflţH A*R}KAHKH, A4 *CT WHH naK RIMHHH, KaKO Cf CST npOAaA. Cipo paAY a*A*X roenoACTRO aih BOA-bpHHS roenoACTRa aih AlHXaiOR KA»Map H KSnaHHiţiR iro Xp-RCORIH, bkojki a4 'MS ict cYh rimhhYh h wmhh-r 8 KapaSAa AtAYHO h R-R wxasS chhoroai h rhSkoai h np-krhSmitoai h hi wt KOrOJKI HlnOKO-AtBHAlO CnopHSAlO1 POCnOACTRa AIH- Goki h criahtiaYh doctarhx roenoACTRO aih : wSnaH Xpnsa ria akophhk m wSnaH liana ria awpoj|sit h jkSimh ASAiHTpauiKO ria rhctYbp h jkSiuh AIhxo ria cnaTap h 1\S'WHTP4Kt ria ctoahhk h ^.Ybauhah ria koaihc h wSnaH Koctahahh riahkYh mxapHHK h wSnaH Eohahao ria nocTfAHHK. H HcnpaRHHK, liana ria awpo^ht. H HanHcax as, Am-raat awpo^it, r-r hactoahapo ppaAa EgKgpnjiY, At-kctiţa arpSct sy a^hh h wt IlAaAta a4** K>K ciro nHcauYf timihYa A-kTOAi, r-r A-bTO xSpĂi, V WT pOHCAICTRa XpHCTORO, xâXKO. f Iw HAfgauApS RWfRWAa, aiYaoctY» EojkYio, rocnoAHHR- Hw flAHgauApS rohroaa f Din mila lui Dumnezeu/ Io Alexandru voievod şi domn a toată tara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Mihai clucer din Coţofeni şi jupaniţei lui Hîrsova şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a 1 Loc rupt, 650 www.dacoromanica.ro dăruit, ca să le fie ocină şi vecini în sat în Caraula, din judeţul Mehedinţi, însă partea cnejilor din Caraula, care s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină boierului domniei mele, lui Mihai clucer, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie, cu vecini şi cu tot venitul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii să se ştie, anume: Filip cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 2 925 aspri şi Coca cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Cîrstian cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 2250 aspri şi Freja cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Giurca cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Stroe al lui Rele cu fiii săi, pentru 2300 aspri gata şi Bănilă cu fiii săi, pentru 2335 aspri gata şi Tudor cu fiii săi, pentru 200Q aspri şi Pîrţi Pătru cu fiii săi, pentru 2250 aspri şi Vlădan cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Lupul Ţigan cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Stoica Minciună cu fiii lui, pentru 2060 aspri şi Stan al lui Moţoi cu fiii săi, .pentru 2000 aspri şi Ilie al lui Bacarin cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Lazăr al lui Drăgăligă cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Cîrstea a lui Nicoară cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Nistor al lui Nicoari cu fiii săi, pentru 2450 aspri gata şi Stan Mecica cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Boruzu cimpoiariu cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Bămeş cimpoier cu fiii săi, pentru 1800 aspri şi Mircea al lui Beşină cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Stan Prihode cu fiii săi, pentru 1700 aspri şi Bărbuceanul cu fiii săi pentru 2000 aspri şi Ciocalin cu fiii săi, pentru 2360 aspri gata şi Stan Dihonie cu fiii săi, pentru 2100 aspri şi Stan Pulăroşie cu fiii lui, pentru 2000 aspri şi Dănăiaţu cu fiii lui, pentru 2200 aspri şi Dumitru Pirţul cu fiii lui, pentru 2000 aspri şi Radul Bîldaciul cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Vladul al lui Nicoară cu fiii lui şi cu partea lui (de ocină, pentru 4400 aspri gata şî Nistor a lui Ţiţeiu, pentru 2000 aspri, cu fiii lui şi Radul al lui Dolofan cu fiii lui, pentru 2000 aspri şi Crăciun Bărbăligă cu fiii lui, pentru 3000 aspri gata şi Ursu al lui Minciună cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Dan al lui Moga cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Sava al lui Vădiiu cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Stan ppure cu fiii săi, pentru 1800 aspri gata şi Lazar al popei cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 1800 aspri gata şi Bindea. cu fiii săi, pentru 2200 aspri gata şi Tărîţă cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Dan Murgul nu fiii săi pentru 2000 aspri gata şi Toader al lui Bîră cu fiii lui, pentru 2200 aspri gata şi Neagoe Bîmăşescul, pentru 1850 aspri gata şi Standul Buzianul cu fiii lui, pentru 1846 aspri gata şi Hîrbău cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata şi Grueţu cu fiii lui, pentru 1800 aspri şi Ţuia cu fiii săi, pentru 2050 aspri gata şi Dumitru al lui Grueţ cu fiii săi, pentru 2000' aspri şi Oprea al lui Bilahan cu fiii săi şi cu partea sa de ocină, pentru 2000 aspri gata şi Stroe al lui Stăit cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Standul Mogoaşul cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Bucur cu fiii săi, pentru 2300 6&I www.dacoromanica.ro -aspri şi Ion al lui Mîndrea cu fiii lui, pentru 4250 aspri şi Neagoe al lui Nan cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Ciuture cu fiii lui, pentru 1800 aspri şi Giurca al lui Minciună cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata şi Gociul cu fiii lui, pentru 2000 aspri şi Oprea Raţă al lui Giurgiu cu fiii săi, pentru 2070 aspri gata şi Gugul cu fiii săi, pentru 2000 aspri şi Coman al lui Stănilă cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 2000 aspri gata şi Barbul al lui Murgul cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata şi Freanghi al lui Bacarin cu fiii lui, pentru 2200 aspri şi Sava al lui Crudilă cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata şi Bumbre cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Drăgoţel cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 2400 aspri gata şi Rîtea cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata şi Oprea cu fratele său, Stan, şi cu fiii lor, pentru 2000 aspri gata şi Dragotă cu fratele său Standul, cu fiii lor, pentru 2000 aspri gata şi Dragomir, nepotul lui Toader, cu fiii lui, pentru 2000 aspri şi Cojocariul cu fiii săi, pentru 2600 aspri gata şi Stănilă, fiul lui Cojocariul, cu fiii lui, pentru 2000 aspri gata şi Oţa cu fiii săi, pentru 2200 aspri gata şi Gărgeată cu fiii săi, pentru 2400 aspri gata şi Pătru al Ilcăi cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Radul al lui Manea cu fiii săi, pentru 2000 aspri gata. Pentru că satul Caraula a tot fost de mai înainte vreme toţi oameni cneji cu ocinele lor, din moşi, din strămoşi. Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele în al doilea rînd •de domnie, în luna noiembrie 20 zile, în anul 7137, iar aceşti [aceşti] mai sus-zişi numiţi oameni din Caraula, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi, ei toţi sin-.guri au venit, de a lor bunăvoie, fără nici o silă de la nimeni, de s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Caraula şi de moştenire •şi de cumpărătură, boierului domniei mele, lui Mihai clucer din Coţofeni pentru 160 000 aspri gata, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Aslan fost mare vornic şi din Cepturoaie, Tudosie spătar şi din Vardeniţa, Stamati aga şi din Filiaşi, Dumitru căpitan şi din Ivancoţi, Barbul paharnic şi din Smîrdeşteţu, Aldea postelnic şi din Med-vejdea, Giurca postelnic şi din Pleşoi, Ianiu postelnic şi Drăghici şi din Cornet, Ionaşco postelnic şi din Spineni, Dumitraşco şi din Mălăeşti, Radul şi din Şitoaia, Mihart postelnic şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici, în cartea ■aceasta. Şi de atunci din luna noiembrie, pînă acum în luna august 5 zile, au tot fost vecini cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, aceşti mai sus-zişi vecini din Caraula, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Mihaiu clucer. Şi aşa pîrau ei în divan, înaintea domniei mele, că nu s-au vîndut vecini de bunăvoie, ci le-a făcut lor silnicie şi cotropire fără dreptate, cu sila. 652 www.dacoromanica.ro Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapise de vînzare de la mîinile lor şi cu boieri martori, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi, la mîna boierului domniei mele Mibai clucer. Şi bine am adeverit că au umblat aceşti vecini numai cu înşelăciune ca să poată să scape de vecinie. Şi au mărturisit înaintea domniei mele şi boieri dimprejurul locului şi încă şi alţi săteni din Caraula, cîţi au rămas nevînduţi, cneji în sat în Caraula. Şi aceşti vecini dintre cei ce s-au vîndut, încă au spus că s-au vîndut ei singuri de bunăvoie, fără nici o silă. Astfel au rămas-vecinii din Caraula de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi au ieşit din divan cu mare ruşine, ca nişte oameni mincinoşi, ca să fie ei iar vecini,, cum s-au vîndut. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Mihai clucer şi jupaniţei lui Hîrsova, ca să le fie aceşti vecini şi ocină în Caraula dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, x domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan-Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrache mare stolnic şi Diamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 16 zile şi de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, XXXI/128. Orig., perg. (39 X 49), pecete timbrată. Cu o trad. din 1890. 343 1629 (7137) august 20, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte Bisericii Domneşti din Bucureşti un loc de prăvălii. Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voevod. Datam domniia mea această carte a domniei mele sfintei şi dumnezeeştii biseri- 1 Loc alb. 653 www.dacoromanica.ro cii domniei mele care iaste în oraşul domniei mele în Bucureşti, hramul Bla-goveşteniia Născătoarei de Dumnezeu, şi preoţilor şi diaconilor carii sînt slujitori sfintei biserici, ca să fie sfintei bisericii domniei mele din oraşul ce s-au scris mai sus, locul Besericii Doamnei Măriei, cu tot locul înprejur cît s-ar alege, şi cu loc de prăvălii despre uliţă, In lungu şi în lat...1 însă să să ştie : din locul Neagului, nepotul popii Braţului, pînă la pod la răspîntii, drept Standul logofătul. Pentru că acel loc de biserică al doamnei Măriei şi cu locul de prăvălii au fost locu domnescu. Apoi, de cînd Sinan paşa, iar Biserica Doamnei Măriei, ia s-au stricat şi au rămas pustie,Jnumai pămîntul. Deci cînd au fost acum, în zilele domniei mde, întru a doao domnie, iar domniia mea am socotit cu toţi cinstiţii boierii domniei mde dinpreună şi văzînd domniia mea cum această sfîntă beserică a domniei mde din oraş alt venit nu are de nicăirea iar domnia mea însumi am dat şi am miluit pe sfînta beserică a domniei mde cu acel locu de beserică al doamnei Măriei şi cu tot locul de prăvălii, cum s-au scris mai sus, ca să fie sfintei besericii domniei mde moşie de baştină şi domniei mde vecinică pomenire, iar dumnezeieştilor preoţi de hrană şi de chiverniseală. Şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m61e. Iată şi blestem punem domniia mea: după mutarea domniei măle, pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti au din fii domnie măle au din rudeniile noastre sau după păcatele noastre, sau din alt neam, de va cinsti şi va înnoi această carte a domniei măle de milă, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru domniia lui, şi în veacul vii-toriu sufletul lui; iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei m£le, ci o va strica şi o va călca şi o va defăima, acela să fie proclet şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un locu. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Hrizea vel dvomic i jupan Papa vel logofet i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Mihu vel spathar i Dumitrache vel stolnic i jupan Diamandi vel comis i jupan Costandin vel paharnic i jupan Condilo vel postelnec. Ispravnic Papa vel logofet. Şi am scris eu, Lepădat, în oraşul Bucureştii, în luna lui avgust 20 dni, leat 7137 <1629>. Academia Republicii Socialiste România, ms. 403, f. 17v—18. Traducere. EDIŢII. Iorga, Bucureşti, 341. 1 Loc alb. 654 www.dacoromanica.ro 344 1629 (7137) august 23, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt şi soţiei sale Maria jumătate din satul Foleştii de Jos, jud. Vîlcea, peste care a fost înfrăţit de Udrişte logofăt. f fllHAocrYfio EokYeio, Iiv flAEgdHAPS koekoaa h rocnoAHHK r-kcoh 3Iaiai £rrpp0KA4JfYHCK0l, CHITK KEAHKdrO H np-feKAdrdrO, flOKOHHHKIH Iw HaYaiu KOEKOAA. A^-kat rocnoACTKO AtH eYf noKEAEHYf rocnoACTKO AtH eoaIsphhS rocnoACTKO AtH Gham KTOpYH Aivriv^jui* H /KSflAHHlţfK EPO AldpYfH H CKC CHHOKH H)(, EAHIţfAt Eol”K AdpOKdX, BKOKE fi,i m8 fCT WMHH$ H KfMHHH 8 A,OA 3>OAEI|IH, KT». CSaCTKO Rrt'KMd, nOAOKHHO 3d CfAO, WT nOAN H WT Ul8Atd H WT KOAd H CKC KfMHHH H WT CEAdAHI|lf CfAOK WT 1K»CK8aH H WT HiA KTiCOAt X°'IMPI>'H Kdpf EAHKd CI X^HT HSEpATH. H KfMHHYH fi,i Cf SHdfT Hi HAU: GtOHKA CKC EpdTOAt CH... 1CHHH Ad3dpOK, H CKC CHHOKH HX H Gt'K- HHA'K CKC CHHOKH CH H AflU^T CKC CHHOKH CH H flldeilO CKC CHHOKH fPO H GtAH fKKtMt CKC CHHOKH CH H &Mt, CHHK GoypA^AOK, CKC CHHOKH CH H /(8AtHTp8 CKC CHHOKH CH H CH.PK TaHAdpOK Hd HAU... 1 H Ea"KK8A CHH% GlipaKSAOK CKC CHHOKH CH H GtOHKA ţ)fH8HkH8A CKC CHHOKH fPO nOHfftf fCT nOSpATHA OyAPHI|lE AOrO^IT, CHHK. GOnpiK Aoro^fT wt IIlHpHHkca, no EoA-fcpHHS rocnoACTKa mh Ghau ktoph AoroţfT HAA nOAOKHHO SA CfAO WT A.OA $OAfl|IH, KOH CIAO HtCT HAtdA EpdTOAt CH IIpfAA HH iama Tp’bsS, noMTo paaY ect KKSHAtAA AP8™ A^A^0 kk AP8r aucto, wmhhk paaY WMHHK. fi. AIAA EpdTOAt CH GTpOEK \iA ECT OyAPHipf AOPO+fT Ţipi IO ECT H3nOK8~ riAEH, SA e JKHATH POTOKH, HA A AfA GTpOEK KOAHKO HAI ECT CKTBOpHA, fi,i AP'UKH'r EOA’kpHH TOCnOACTKA AtH GHAtA KTOpH AWPOi|sfT nOAOKHHO SA CEAO H WT WMMTK H WT KfMHHH, A ^AP^1 AOPOljsfT WH \i APKJKHT AP8™ nOAOKHHS SA CEAO CKC KEMH-hYH, HA HAtf: PAAVa AlEpESA CKC CHHOKH CH H TdTOMHpS H AoSpYHH H A.AKHA H GtOHKA, EpdT /^SAtHTpOK, CHHH A'KSA'KT’bCEK, H TpHropYf CKC CHHOKH HX H EAHH CHHK G-KPAKSAWK, no HAtE...1 H AP8^H KfMHHH KKCHX, KOAHlţH Cf X®4*8t HAHTH nH-CAHH KK KHHrKIX fflnpfK AOPOijllT, BAI|I &APHI|lfK AOPOijlfT, TA SA nOK8nfHYf H SA X0' TApHCAHYf. H C8t pACHnAAH) TAJKE, KOrAA HX X0KI*T CKEpATH K*KC, fi,i /H8 E8AET HA A AK°A WEAME KEMHhYH TEX KEJKAAH, HA HAtf A^ITKO CKC CHHOKH CH H npo-MYH, EAHlţH HtCT CE WBptTAAH 8 CfAO. II Al(lfAH?Kf X°*ET BHTH KO fAHA CKKAHO HAH KO fAHA AHncS WT TEX cYlt KfMHHH MTO C8T SA AHIţg KApf WT TEX MTO X0Ui8t AA TEPAHT, AA ect nArSEA HAH A0EHRAHYa KKC HA arOA H HA npfHYf TdKOJKAE nAK HA AKOAW. II KHHOrpAAV U,T ^OAEIflH KOAHKO pAEOTAfT HHHtC H KOAHKO fCT EHA HAH WT nptHfAf KP’kAlf H WT noKgflAfHYf H KOAHKO C8T BHAH CKTKOpEHA SA BAt|l$ CH ffînpt AWrOljtET H WTnSCTkHA, BKO HA$T WEA AOAHHH WT BP'KX h CTvC R-KC WKOIflYlO, CKC AHEdAlt 1 Loc alb. 655 www.dacoromanica.ro wt Kp-KX H AHsaA'b noAUTSAWK oy emc h noAAA a®P" 8 n8T aa£ apt**ht TmYw OyAPHipt AwrojjiCT H3epahhaa, a EOAtpHH rocnoACTEA aih bhuic nHc [hhuia TptsS a<* hc haiat, noHCKC cmyc c8t cktkopht whh SctpochYc h epatctbo 3a 'aoepa ROAt Hjf. FI ktiAA cc c8t nospaTHA EOAtpHH rocnoACTEA aih Ghaia awpo^ct cec 5>aph-ipc, CH.H-K G3npCR Awro$CT, A(icr 8rH cgt ro-TORH, aAH fCT EHA A<* AACT ^APHipf GHA1CB AOPOijjCT A^A A^H WT CCAO WT ,4,0a «SoAClJlY H A4 WCTAHCT ^APHltli AWPOjCT HdA TpCTAPO AW WT CCAO. Eli TOAI, £-APHifif Aoro$CT, wh H3A1oaha cc coyT a<* ch c’hTRopHT noAVfcmi h aihaoct ck hcpo, Aa 83HAMCT Ghaia aopoj|jct nOAOEHHO 3a ccao h a<* wcTasHT &aphhicr AP^ra noAo-EHHO 3a CfAW, TAJKC nOHTO HAI nOCA8>KHA WT AIAA H tCT EHA ETiC no KC>A KO- A’kpHH rocnoACTBA a\h. Ghaia AorojjiCT, wh RikC npYHAiHA noAOKHHo 3a ccao h wcta-bha a<* AP^>kht OyAPHitif AoroajiCT iioaokhhS ea ccao. Han cHiyc npHjfEATHA c8 c8t C’hC CYC SCTPOChYC, KAKO AlflCAHKC )(OKCT npHAb'HH KCATOEATH CC &APHI(lC |tA IIOAOEHHO 3a CCAO, M HC HAIAT R’M’fe3HTH HHJfTO Eli CCAO, HH>KC EpAT, HHJKC ?AP8r HAOE’kK’k t8>KA, KpOAVk TTiHYiO BOA’kpHH rOCflOACTBa AIH GHAIA AOrOiJiCT H A<1 HAIAT AaKiicr aoto$ct, 3a epatcteo H 3A SCTPOChYC, ChC AIHOSH EOA'kpH CECACTCaYH HAnHCAHH 8 3AIIHC, HA HAIC: JKSlldH XpH3d ECA ABOPHHK8 H Dana ECA AWrO^CT H IeAUIKO EHE ECA AKOPHHK H Eaaa\’a ehe BCA AOrO$CT H TpS^AHAA EHE ECA BHCtYHP H A,8AIHTpaillKO ECA RHCtYHP H ToprAH ehe bca enaTap H AISuiat eca ca8%ap h H-brSA eca ara h ^8aihtp8 ehctYdp h Ilapa Aoro$CT h Matcio ara h A8aihtp8 k^cihtah h ^aphiiic HactSpca auto^ct h TpaAia KAionap h fi8nt aopo^ct h AlHpio kaiohap h Gtahhioa apA\aui h Matcio KAionap H Koctahahh kaiohap h Gokoa nc^apHHK h wt Hcroci|iH, Tcprc iioctcahhk h GtOHKA AOro4&CT H A8AIHTP8 AOrOljsCT H niCpEAH AOPO$CT H MhC KOAIHC H PaAVA AlTiAATiPCCKSA H IIpCAA CIldTdp H WT (x>A’hHCIJlH, GTOHKA H WT A\op8HrAAKH, MH- jfaio h wt GOyaEa, Gtahko. Gcro paaY AAA*X cti,h rocnoACTEO aih EOAtpHH rocnoACTEA aih Ghaice etoph AOPO^CT H KHTCAHHiyCE CPO /UapYCH, BKO»C AA HAI CCT WHHHt H ECHHHH 8 A.OA 4o-ACI41H nOAOEHHO 3A CCAO, KAKO CCT EHUIC pC)f, WHHH-K A'kAYHO H Bt WX’AE CHHOEOA1 H rh8koai h np^EH8MCTOAI H hc wt kopojkao HdioKOA'kEHAio, nopHSAio rocnoACTEA AIH. Gcjkc 8ko h cecactcaYh nocTAEHX’ rocnpAcTKo aih : %8naH ^Xpnsa eca a^ophhk h >K8naH liana eca aopo^ct h n<8naH A,8AiHTpaiiiKo eca bhctYhp h AIhx’o eca enaTap H A.8AIHTPAKH ECA CTOAHHK H ^YaAIAHAH ECA KOAIHC H F OCTAHAHH ECA nCjfApHHK H >K8- nan Kohahao eca hoctcahhk. H HcnpaEHHK, Dana bca aopo^ct. 656 www.dacoromanica.ro H HJfiHCJjf <13, AfntAJT Awro^sfT, ra rpMV BSuSpJnm, Aucnţj •f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Sima al doilea logofăt şi jupaniţei lui Maria şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini la Foleştii de Jos, în judeţul Vîlcea, jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi din vatra satului de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricit se va alege. Şi vecinii să se ştie, anume: Stoica cu fraţii săi.....l, fiii lui Lazăr şi cu fiii lor şi Stănilă cu fiii săi şi Lepădat cu fiii săi şi Mateiu cu fiii lui şi Stan Găbeacea cu fiii săi şi Ucea, fiul lui Surdul, cu fiii săi şi Dumitru cu fiii săi şi fiul lui Gaidar, anume...,...1 şi Vîlcul, fiul lui Săracul cu fiii săi şi Stoica Genuneanul cu fiii lui, pentru că a înfrăţit Udrişte logofăt, fiul lui Oprea logofăt din Şirineasa, pe boierul domniei mele Sima al doilea logofăt peste jumătate de sat din Foleştii de Jos, cu care sat nu a avut fratele său Preda nici o treabă, pentru că a luat altă dedină în alt loc, ocină pentru ocină. Iar partea fratelui său Stroe, a dat Udrişte logofăt de a răscumpărat-.o pentru 200 galbeni gata, pe partea lui Stroe cît a făcut, ca să ţină boierul domniei mele Sima al doilea logofăt jumătate de sat şi din ocină şi din vecini, iar Udrişte logofăt, el să ţină cealaltă jumătate de sat cu vecinii, anume: Radul Mereul cu fiii săi şi Tatomiru şi Dobriin şi David şi Stoica, fratele lui Dumitru, fiii Lăudătesii şi Grigorie cu fiii lui şi un fiu al Săracului, anume....1 şi alţi vecini, toţi cîţi se vor afla scrişi în cărţile lui Oprea logofăt, tatăl lui Udrişte logofăt, cele de cumpărătoare şi de hotărnicie. Şi s-au risipit; astfel, cînd îi vor aduna toţi să fie în două, însă vecinii cei fugiţi, anume Datco cu fiii săi şi ceilalţi cîţi nu s-au găsit în sat. Iar dacă vor fi în vreo scădere sau în vreo lipsă din aceşti vecini care sînt de faţă sau din cei pe care îi vor trage, să fie paguba sau cîştigul tot pe din două şi la pîră de asemenea iar pe din două. Iar via dinFoleşti cîtă se lucrează acum şi cîtă a fost mai dinainte vreme şi de cumpărătoare şi cîtă a fost făcută de tatăl său Oprea logofăt şi părăsită, cum merg amîndouă viile din vîrf şi cu tot pometul, cu livadea din vîrf şi cu livadea pometului în vale şi alături pînă la drum, să o ţină numai Udrişte logofăt aleasă, iar boierul domniei mele mai sus-scris nici o treabă să nu aibă, pentru că aşa au făcut ei întocmire si frăţie de bunăvoia lor. i i Şi cînd s-a înfrăţit boierul domniei mele Sima logofăt cu Udrişte, fiul lui Oprea logofăt, a dat Sima logofăt în mîna lui Udrişte 265 ughi gata-, însă să 1 Loc alb. 42 — Documente — c. 915 657 www.dacoromanica.ro dea Udrişte lui Sima logofăt două părţi din sat din Foleştii de Jos şi să rămî-nă Udrişte logofăt pe a treia parte de sat. întru aceea, Udrişte logofăt, el s-a rugat să-şi facă pomană şi milă cu el, să ia Sima logofăt jumătate de sat şi să rămînă lui Udrişte cealaltă jumătate de sat, astfel pentru că i-a slujit de mic şi a tot fost pe lingă boierul domniei mele Sima logofăt, el a primit jumătate de sat şi a lăsat să ţină Udrişte logofăt jumătate de sat. însă aşa s-au prins cu această întocmire, ca dacă se va întîmpla să cheltuiască Udrişte acea jumătate de sat să nu aibă a intra numeni în sat, nici frate, nici alt om străin, în afară numai de boierul domniei mele Sima logofăt şi să aibă să dea pe acea jumătate de sat lui Udrişte logofăt 135 ughi. Iară dacă va vrea să întoarcă Udrişte în alt chip, să ţină Sima logofăt două părţi cum i-a fost să ţină, iar Udrişte o parte. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie, cu ştirea fraţilor lui, Stroe şi Preda, dinaintea tuturor boierilor mari şi mici din divanul domniei mele şi a boierilor din jurul locului şi dinnaintea domniei mele. 5 Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Udrişte logofăt, de frăţie şi de întocmire, cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Hriza mare vornic şi Papa mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic şi Vladul fost mare logofăt şi Trufanda fost mare vistier şi Dumitraşco mare vistier şi Gorgan fost mare spătar şi Muşat mare sluger şi Neagul mare agă şi Dumitru vistier şi Para logofăt şi Mateiu aga şi Dumitru căpitan şi Udrişte Năsturel logofăt şi Grama clucer şi Bunea logofăt şi Mihaiu clucer şi Standul armaş şi Matei clucer şi Costandin clucer şi Socol paharnic şi din Negoeşti, Gherghe postelnic şi Stoica logofăt şi Dumitru logofăt şi Şerban logofăt şi Iane comis şi Radul Măldărescul şi Preda spătar şi din Olăneşti, Stoica şi din Morunglavi, Mihai şi din Ohaba, Staico. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Sima al doilea logofăt şi soţiei lui Maria, ca să le fie ocină şi vecini la Foleştii de Jos jumătate de sat, cum este mai sus-zis, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare comis şi Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna august 23 zile şi de la Adam pînă acum în anul 7137 <1629 >. ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/Îl. Orig.. htrtie (42 x 28), pecete timbrată. Cu o trad. din 1858; alte traduceri mas. 449, £. 216—217 şi 719, f. 168v—171 şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXIV /23. 658 www.dacoromanica.ro 345 1629 (7137) august 25. Preia postelnic vinde lui Socol paharnic ocină şi doi rumâni în Gemenele. f Eu Preda postelnic, sinu Pîr[r]vului logofăt ot Lazure, scris-am şi măr-turisescu cu acesta al meu zapis cum să se ştie că am vîndut eu lu Socol pehar-nic ocină şi moşie în sat în Gemenele, însă den parte me cît amu avut doo părţi de preste tot locul şi den cîmpu şi den apă şi den pădure şi dentr-amîndoo siliştile satului şi de preste tot locul şi cu doi rumâni, anume: Voico Glăva cu fe-~ ciorii lui şi Coman cu feciorii lui, păntru că acestă moşie şi rumâni ce scriu mai sus fostu-m-eu de moşie de la tată-meu Pîrvul logofăt. Deci m-amu sculat eu de bunăvoea me şi făr de nici o silă de am vîndut lu Socol păharnic, dreptu 10 000 de bani gata, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor lui. Alegîndu să se ştie partea noastră, a me şi a fraţiloru mei, anume Nedelco şi Mihai şi Stoica, cîtă am avut moşie în sat în Gemenele, parte lu Negre totâ şi parte lu Bîico totă. Dici, de într-aceste doa părţi de la ceşti doi moşi, eu am vut a patra parte, iară trei părţi a rămas la fraţi mei, care-i scriu mai sus anume. Deci den parte me, eu m-am sculat de am vîndut doa părţi şi cu doi rumâni şi cu feciorii lor lu Socol păharnic dereptu acest preţu ci scrie mai sus, ca să-i fie moşie, eră o parte şi cu un rumân, anume Cîrste, eu mi-o-am lăsat să-mi fie mie moşie. Şi am vîndut cu ştire tutoror fraţiloru mei. Dereptu aceea am faptu şi zapisul meu, ca să fie de credinţă la mîna lu Socol păharnic. Şi mărturie am pus omeni buni pre nume: Stan logofet ot Săveşti şi Negul postelnic ot Negoeşti şi Gherghe pitar şi Pădure păharnic ot Lazure şi Nedelco postelnic şi Mihaiu postelnic şi Stoica postelnic ot Lazure. Aceasta mărturisescu cu zapisul meu. Şi am scris eu, Mihai postelnic, cu mîna me. IIhc MfCHiţa arScT akhh ki, B'k AfT x3pA3. Eu Mihai postelnic. Eu Preda postelnic. Eu Stoica postelnic. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/15: Orig., hîrtie (30 x 20), pecete aplicată. Copii ibidem, XVI/14, f. 1 şi In ms. 256, f. 566. EDIŢII. Hajdeu, Arh. ist., I, 15. 659' www.dacoromanica.ro 346 1629 (7137) august 27. Boieri hotărnici aleg ocina din Sărăţeni a lui Necula vistier. Scris-am eu, Staico dvomicul şi cu 12 boeri, care am fost hotărnici jupînu-lui Neculii vistier să-i hotărîm ocina la Sărăţeni, despre megiiaşi. Deci noi am umblat şi am ales ocina vistiiarului, cît au fost cumpărat mai denainte vreme: ales-am stînjăni ai vistierului 735 şi-au rămas stînjăni megieşăşti 240. Şi am vrut să o împietrim; apoi s-au socotit megiiaşii de le-am făcut tocmeală cu Necula vistier de le-au plătit aceşti stînjăni ce sînt mai sus-scrişi, toţi, cît s-au putut tocmi, dă le-au dat tot bani gata, făr de nici o silă. Şi am pus pietre pre în hotarul Ţăndăreilor care au fost bătrîn şi-a rămas toată ocina, din hotar pînă în hotar, cît au fost şăzutul satului, din hotarul Ţăndăreilor, pînă în hotarul de sus, să-i fie Neculii vistiiarul de moşie neclătinată şi să aibă a-şi face şi carte domnească pre zapisul nostru. Aşa am aflat şi am hotărit noi aceşti 12 boeri. S-au scris în luna lui avgust 27 dni, leat 7137 <1629>. Ivaşco dvomic. Danciul clucer. Iano. Eu Radul postelnic Doicescul. Stan postelnic. Eu Voia ot Perseca. Radu ot Hurez. Tîrca. Drumă ©t Tătărăi. Puiul de Frăţileşti izbaşa. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 181v—182 (nr. 19). Copie. 347 1629 (7137) august 31, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod împuterniceşte pe egumenul de la m-rea Valea să ia de la Stanciu logofăt o ţigancă cu fetele ei. f /RHAOCTYJ» EoftYttt, Iw flAfgjHAP'k K0fK04,4 H r$CI»AHH*k, CHHIk (lOKOHHHarb Iw HaYbui ko KTopH doro^ser wt ahkjh. Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/14. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată, căzută. Copii ibidem, ms. 478, f. 114v. 348 <1629 septembrie 1 — 1630 august 31 > 7138. Mihai clucer şi Dumitraşco postelnic vind lui Preda vornic ocina la Stîngăceaua. Adică eu Mihai cluceriul şi cu frate mieu Dumitraşco postelnic scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna Predii vor-necul ot Ceplea, cum să să ştie că i-am vîndut noi partea toată lui Mihai din Stîngăceaoa din Dos şi din Star6 Stîngăcea a opta parte, iar despre tot hotarul, din cîmpu şi din apă, din pădure şi din silişti şi din hotar pîn în hotar şi cu rumânii, anume: Opriţa cu feciorii i Stan Cacotă şi Ion cu feciorii şi Barbul cu feciorii şi Lupul cu feciorii şi Radul Vătreş cu feciorii şi iar Radul cu feciorii şi iar Barbul cu feciorii şi Pîrvul Gogoaşă cu feciorii şi alţi rumîni cîţi să vor afla dintr-aceste silişti, toţi să fie ai lui. Şi i-am vîndut drept 30 000 de bani gata. Şi i-am vîndut de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor oamenilor noştri şi cu ştirea tuturor megiiaşîlor din sus şi din jos şi du prin prejurul locului, ca să-i fie lui moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui. 661 www.dacoromanica.ro Şi cînd s-au făcut acest zapis au- fost aceşti omeni mărturie: Dumitru căpitan ot Filiiaş şi Barbul postelnic ot Pâiani şi Ton postelnic ot' Cemaiă şi Drăghici postelnic ot Brăneşti. Şi am scris eu Fisenţe, sin Pătru logofăt, cu zisa lor, leat 7138 <1629— 1630>. Eu Pătru căpitan. Eu Mihai clucer. Eu Barbul postelnic. Eu Fis£nţ£. Arh. St. Buc., Condica m-rii Strehaia, nr. 714, f. 901 v. C o p : e; altă copie ibidem, ms. 326, f. 6v. 349 <1629 > septembrie 1. Stan rumân din Studiniţa vinde lui Necula vistier părţi rămase nevîndute la rumânirea sa. ţ Adecă eu Stan de Studiniţea scris-am acest zapis al mieu să fie credenţă la mina jupînului Niculie vistiiar, ca să să ştii că după ce m-am vîndut rumân dumnealui rămasu-mi-au 300 de stînjăni de ocină în Studiniţa şi în Frăsînet iar 300 de stînjăni. Deci am venit la dumnealui d-o am vîndut şi această ocină toată, cît scrii mai sus şi de în Studiniţă şi de în Frăsînet. Deci pre toţi stîn-jănii fac 600, deript 1400 aspri gata. Şi o am vîndut eu această ocină de a mea bunăvoi, fără dă neci o silă şi cu ştirea boiarilor şi marii şi mici. Mărturii: jupan Hriza vil dvornic i jupan Papa vil logofăt i jupan Dumi-traşcu vil vistiiar i jupan [i jupan] Vladul biv logofăt i jupan Mitrea vil pitar i jupan Costandin vil pehamic i jupan Dumitru vtori vistiiar i jupan Muşat vil slujer i jupan Sima vtori logofăt i jupan Para logofăt şi jupan Bunea logofăt i Stroi logofăt i Şărban logofăt ot vistiirii. Dumitru logofăt aceast-am scris să se crează. IlHC CHlTf/HKpTf 7 AhHH, KTk /VtT xăpĂS1. Hriza vel dvornic Papa vel logofăt Vladul logofăt Zi]pa XoyoGâxTiţ8 * * 1 Probabil greşala diacului, în loc de: 7138; fiind prima zi In care ar fi trebuit să schimbe văleatul, în virtutea obişnuinţei, a scris văleatul vechi. * Sima logofăt. 662 www.dacoromanica.ro Dumitru vtori vistiar Tpouqxmaq pfioTîiapîiq1 2 Para logofăt mânu propria* Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XIX/3. Orig., hlrtie (30 x 21), cinci peccţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 78v. Altul, după boierii martori. 350 <1629 > septembrie 1, Bucureşti. Mai mulţi megiaşi se vînd rumâni lui Nicula vistier cu părţile de moşie din Studinţia, Studina şi Prăsind. ţ Adecă eu Cincea cu feciorii mii, Cirnat cu feciorii lui, Petco şi Rav..jl cu feciorii loi, Dobri şi Stoica şi Micul cu feciorii mii i Bălan cu feciorii mii, Socol i Stoica i Duna cu feciorii lui i Ndicul cu fiiu-mieu Braţul i Ursul cu fii-miiu Braţul i Albul de în Studiniţa, scriem acest zapis al nostru să fii de credinţă la mîna iupînului Niculii vistier, să să ştii că am fostu megiiaşi cu moşiile noastre şi cu toţi feciorii noştri încă mai dinainti vrăme. Iar dup-acăia, cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, sinu Ileiaş voivodu, iar noi singuri de bună voia noastră, fără dă nici o silă venit-am la dumnealui ju-pînul Nicula vistiiar de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre de în Studiniţa şi de în Studina, egă3 eu Cincea şi cu feciorii mii, Cemat cu fiiu-său Petco i Radul cu fiiu-său Dobri i Staico cu feciorii lui şi pre toată parte noastră de ocină şi de în Studiniţa i Frăsinet şi de în Studina, deript 4 200. Şi eu Micul cu feciorii mii şi cu toată partea mea de ocină am luoat 1 100 de bani. Şi eu Bălan cu feciorii mie, Socol cu feciorii lui i Dona cu feciorii lui şi Stoica cu feciorii lui şi cu toată partea noastră ce ocină, am luoat 3 100 aspri gata. I N£icul cu fiiu-său Braţul şi cu alalţi feciori cîţi ni va da Dum-neziu, am luoat 2 100 aspri. Şi eu Ursu cu fiiu-mieu Braţul i Albul cu feciorii mii şi cu alalţi feciori ce ni va da Dumnezeu pre toată partea noastră de ocină am luoat 2 100 aspri gata. Şi am luoat toţi banii deplin şi am < vîndut cu>4 ştirea domnu nostru şi a tuturor boiarilor marii şi mici. Mărturii: jupan Hriza vil vornic i jupan Papa vil logofăt i jupan Dumi-traşco vil .vistiar i jupan Constandin vil pihamic i jupan Muşat vil slujer i 1 Trufanda vistier 2 Semnăturile sînt autografe. 3 Aşa în text. 4 Loc rupt. $6$ www.dacoromanica.ro jupan Nidflco vil portar i jupan Dumitru vtori vistiar i jupan Sima logofăt i Para logofăt i Bunea logofăt i Stroi logofăt şi încă mulţi boiari ce nu sînt scrişi într-acest zapis. Aceast-am scris ca să se crează cî ne-am vîndut de bună voia noastră şi cu toate moşiile noastri de în cîmpu şi de în păduri şi de în dealul cu viile. Aceasta mărturisim. R HdnHCAH riprH rpMMTHK 8 rpdA 8 E8k8PCI|JH, /tVfcCCtţd CfflTMIBpYf 7 AU*H( «•k AfcT X30Ă31. Hriza vel vornic Papa vel logofăt Nedflco vel portar Neagul vel aga K(aKfCTKHkH MOHdCTHp rAdrOAfMH IIa8A\E8HTi1 WT KOAHHTHHd, CKfTH IwdH npkAfTCMf ca să fie de acum bucatele mănăstirii şi colibaşii carii sînt lăcuitori de demult împrejurul mănăstirii, în pace de dijmă de stupi şi de gorştina de oi şi de cai de olac şi de toate mîncăturile cîte sînt preste an, de nimica bîntuia-lă să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de alalţi domni mai denainte vr£me. Şi am văzut domnia mea şi cărţi de ertăciune ca să fii aceşti colibaşi numai de ajutor şi de posluşaniia sfintei mănăstiri. Derept ac&a, nimenelea să nu se ispitească a învălui bucatele mănăstirii şi colibaşii, ce să aibă bună pace de toate, că cine-i va învălui, certare va avea. Şi acestă carte a domnii m£le să calce toate cărţile de pace şi odihneală. Hhjko a<> H'fcCT, no p« rocnoACTKd mh. 1 Probabil greşala diacului, in loc de: 7138; ca şi la doc. anterior. 1 Costantin paharnic * Semnăturile sînt autografe. eu www.dacoromanica.ro IIhc 8 E8k8p«iih, Aitefiţa ciiitiaikpYi 5 a^hh, st A'fcT xipÂH-ţ Iw âAfgaHAP* kwikwaa, /HHaoctT» EokYio rocnoAHHK. Hw {IahsahapS kohkoa<> Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XVI/3. Orig., hîrtie (29,5 X 20,8), pecete aplicată, căzută. 352 1629 (7138) septembrie 7. Alexandru Iliaş voievod scuteşte de dări pe oamenii ce lucrează la morile de la Şegarcea ale patriarhiei de Alexandria. ţ AIhaoctYii© EowTfio, Iw flAfgaNAPt koikoa<î h rocnAHHik, chitk iiokohhhoai8 HaYuiu KOfKOA*- A^asiT rocrwACTKO aih [cYi noKiAfHli rocnoACTea a\h ză la morile părintelui patriarhului de la Şegarcea, ca să fie în pace <şi slobozi de bir şi de g> ăleată Jcu fîn şi de dijmă şi de gorştină şi de miare şi de oa mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii mele, de nimenilea val sau că i-am ertat domnia mea să fie meşteri şi lucrători la morile părintelui < patriarhului, iar voi>, birari şi toţi slujitorii domnii măle , carii veţi umbla cu slujbe <.........> că, să căutaţi să-i lăsaţi foarte în pace, nimica să nu-i învăluiţi, pentru omnia mea. Cum am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voevod de , cursul anilor 7129; aşijderea i-am ertat şi domnia mea, că cine-i va <învălui mare certare va avea>. 1Ih4K0 m Hfcrr, no pm roenoACTKd aih. H HenpasHHK, caat peq rocnoACTKd mh. IIhc At-kcuţa cin-miKpYi 3 AhHH> k-k AtT xspĂR. AIHaoctYio EokYio rocnoAHHU. K0HK0A-1 Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, 11/11. Orig., hîrtie, lipsă o treime în lung, din stînga, pecete aplicată, stricată. 353 1629 (7138) < septembrie 8 — octombrie 8 >, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte patriarhiei de Alexandria vama de sare de la Ocnele Mari. t AăHAOCTYfh» EmkYj», Iw flAigdHAPS KOfBOA* H rocnoAHH-K, chh-k noKOHHHar» Iw HaYdui KOfgOAd. roenoA^TBO aih eYf îiokiaihYi rocnoACTK<1 aih părintelui Filoteiu, care iaste omul şi ispravnicul părintelui Gherasim, patriiarhul de 665 www.dacoromanica.ro la Alixandria, ca să fie volnici oamenii sfinţii lui, anume: ..,. • cu-această carte a domnii mele de să ia vama de cară de la Ocna cea Mare de lingă Rîmnic, ce au fost partea domnească, însă de un car câte 4 bani de la toate carăle cîte vor m£rge să înncarce sare sau bolovani sau drobine sau sare măruntă la Ocna cea Mare. De toate carăle să ia vamă de car cîte 4 bani, veri fie sarea a brodnicilor, veri neguţătoriască, veri turcească, veri a cui va fi, tot să ia vamă de cară ori cine va încărca sare de la Ocnă, cum au fost lăgea bătrînă şi în zilele altor domni mai de nainte vr£me pentru că o am dat şi am miluit domnia mea această vamă ce scrie mai sus sfintei patrierşie, să fie dumnezeeştilor călugări şi pos-luşnicilor şi aceştii sfinte case întărire şi de hrană şi domnii măle pomănă. Derept acăia şi voi, cămăraşilor de la Ocna cea Mare, în vrdme ce veţi vedă această carte a domnii măle, iar voi încă să căutati să lăsaţi să-si dea tot omul vama de cară cum au fost obiceiul şi mai de mult, nimica să nu li se oprească, căci această vamă nu iaste nici despre voi cămăraşii, nici despre sarea emini-for, nici despre sarea înpărătească, nici despre nimenilea, ce iaste despre nă-mesnici care poartă sarea şi de nimenilea opreală să n-aibă naintea < ceştii cărţi a domniei mele>, * * că apoi acela om certare va avea de cătră domnia mea: Că aşa iaste 2 Hhako a4 H-krr, no p« rocnoACTKJ aih. H HcnpjKHHK,cj/H pin rocnoACTKJ ,hh. IlHC 8 RSKSpilJlH, M-fcCilţJ...2 AhHH> KT* A'feT xSpĂH. 2 AIHAOCTÎIO EowYlO POCnOAHHK. Hw flAHgjHAP^ KOHBOAA &MHA KTOpH AOrOijSiT. Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, 11/12. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 725, f. 21 cu data 8 decembrie. Data zilei, după copie, iar luna, după anii de domnie. 354 1629 (7138) septembrie 10, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte jupaniţei Stana spătăreasa şi fratelui ei Preda spătar satul Goleşti, din jud. Muşcel şi Pădureţi. f rtfHAOCTÎflO EowYilO, Iw ilAegAHAP'k KOiKOAA H rOCnOAHHTi K-KCOH 3IAiAf XrrppOKAAJfYHCKOi, CHH11 KiAHKArO H np-kAOEpArO, nOKOHHHOAiS IW HaYaUI KOiKOAA. Aakat rocnoACTKo a\h cYi noBiA-knYi rocnoACTBi aih JKSruHHafK Gtmhsk cn'KT'Kptcj 1 Loc alb. * Loc rupt. 666 www.dacoromanica.ro H BpATOAl CH IIpfACB -CnaTap WT Ep’KHKOKtHH, KHfclljH IsaUJKOB AKOPHHK WT TOAIIIJH, •H CKC CHHOKH HX, lAHUlAlS' EoP*K AAPORdX, HK05KI AA <**& ICT CIAO FoAIQiYH WT coxactko rtlo\'UJ h IIdA K-KC c*aw c%c B-KCOAI r xoTapoAl H ckc kimhhYh H CKC K-KC X®AOKOAt WT nOAW H WT lUgAIA H WT BOA H CKC BOAMHIţlX H CKC BH-HOrpAAYl H WT CiAiAHlflC CIAWB WT nOCKSA*. KApi IAHKA CI XTHT HSBpAT WT (IO ’B’KC • XOTApoM, WT X0T4P AA>M A° X0TaP> n* CTdpi X°Tdpi H EIAt3l, SdHIftl TOrO CIA rOAIlflYH BHWI-nHCAHO ICT HIPOBA CTApA H npABd WMHHS H SA A^AYhS WT NAA Ac~ A0A1 CH IbAUJKO AKOPNHK. fI nOTO/H, K1AK$ndHHU,d IPO 6 AH HA ABOpNHMACA WNA ICT BHA BISHAfAA WT HA dlHXHt BOIBOAA x7 SA JKHATH SA HOBU.H, laKOJKf" Aa HX npOAIIHHT K'K &5rrpp'KCKA SI/HAI AA HX CKTKOpHT 2KHATH SA 3AAT0. (I nOTOAl >K8nAHHU,A 6AHHA AKOpHHMtCA WHA ICT BHA KIATOBAA TIX HOKU,H H BAIA HX ICT Tipl HtCT HAltA WT K$A* AA HX A ACT, Aa nAATHT. Ta>KI, paAY TIX HOBlţH B-KSHAIdA ICT AlHXHt BOIBOAA WT MITl* HICTbYIX JKSnAHHIţlB @AHHIB ABOPHHH-bCd CIAA H AU,HrAHH. fl nOTOAl, K-KAA ICT BHA CKAA, K'K AhYI TOCnOACTBA AIH, no CKAIP'KTH >K!SnA-HHIţiK @AHHIH AK°PHHMtCd, A >K8flAHHU,A GtAHA Cn'KT'KP’bCd H BpAT IH lipi AA CnATAP whh ict haiaa np$x npiA rocnoACTBO AIH 15 biahkYh ahkah ckc wtu,I5 ipSahha 0a-HAcYl WT CK-bTi AlOHACTHp GutTAA TpOHU,Tv WT 3A< WT BApOIU E8Kt5pil{JH, PAAY Cl-AO roAIlflYH. H AOIUAH CI5t Tipl C'hnp’blUl CI 3A AHU,!5 H CHU,f nptUJI KAAiripYH WT GB-bTAA TpOHU,-K QKOKI AA S3HAIAIT CIAO ToAllIlYH pAAY ClAO jV,OAIHIltlYH MTO ICT BHA AAA ha CB’kTAA AlOHACTHp Gs’bTAA TpoHU,Tv. E-k toai rocnoACTBA aih ckai paiaax h c^aha, no npas h no sakoh, K$nHO?Ki CKC KTvCHXAIH MICTHTHAIH npABHTIAYH POCnOACPKA AIH H AOBpi CKAI HCTHHCTBOBAA rocnoACTBO AIH H HCKiA[TIACTROBAA ICT H EOAbpH CTApH, KOTOpYH c8t SHAIT TOrAA wt npH tai spbAll, npiA rocnoACTBA aih 8 AHkah, kako Toro ciao roaeijiYh h^ct BHA HtânAHHIţEB 0AHHIB A^OpHHM'kCA WT HAA pOAHTIAY IH 3A npiKIO, AH8 ICT BHA IbAIUKOB AKOPHHK8A SA A^AYhS H KAKO TIX cYh HOKIţH H-bCT BHA Ssiah AOKAI ict BHAH >KSndHHU,a @AHHA AROpHHM'bCA CKC AI$>K IH IbAIIIKO AKOpuYK 3A KSnHO, MTO ICT BHA R-KSIAH no C'KAlp'KTH IbAIIIKOK AROpHHK, A CIAO JV,OAtHII4lYH WH ICT BHA SA A"b-AYha CK’bTOAiS AlOHACTHp flprcu|, xpaai ScmhYi EoropoAHiţi. Tajki ckai aaa rocnoACTBO aih wt ahkah iakoki aax AP^hiht >Kl5nAHHt^A GtAHA Cn’KT'Kp'feCA H EpATA CH IIpiAA CnATAp CIAO FoAIUiYH CKC B-KCOAI X®TApOAI, A KAASripYH WT GB-bTAA TpOHI^’K AA HX B-K3HAIAIT HOBIţYH WT K$AI HX ICT BHA A AA AlHXHt BOIBOAA HAH AA B’KSH/HAiT KAASripYH AP^rl A^AYhI HrAIÎKI X°MHT HAHtY WT WT’KMICTkYI 3<8nAHHIţiK GaHHIH AROpHHMACA, A CKC CIAA FoAflJlYH AA Hi HAIAT KAASripYH WT GB-bTAA TpOHIţ-K HH IAHA TpbBS, nOHISIi ICT WCTAA IrSAtiHgA TAHACYl WT SAKOH H WT c8>KAIHY| WT npiA TOCnOACTBA AIH WT AHKAH, KAKO no KIKIO All-T-bXS AA Hi HAIAT. (I AI|liAH>Ki X0KCT HSKAAHTH KAASripYH WT GB-bTAA TpOHUTw H-bkorAA HbKYi KHHPH HAA CIAO ToAIIJiYH, aa Hi Ci K-bpSiT, h8 A-K5KHHMI Aa CTOHT, 667, www.dacoromanica.ro Giro paAT, AMojf c-ka» rocnoACTKj am KgiMMnţisS Gtahik cn'kT'kptcd h spa* TH4AI CH IIpfAfK CIUTdp, QKOfti A* C»T HAI CIAO r»AII)lYH CTkC K*KCHX RIMHhYH H C-hC ţ-kC X^AOKO/H, WMHH8, A^AYhO H R*k WJfdK CHHOKOM H KhSKOAI H nptKHSMlTOM H HC WT KOrOJKA® HMOKOAAKHMO, nopHSAtO rOjCflOACTRA AM. Ghki 8ko h CKfAfTiaYH ijoctakhX rocnoACTKa aih : kSimh XpHsa kia akophhk h HtSnaH liana kia AwrwţfT H HtSnan Tp8$anAa ma khcthap h ncSnan fltHxo kia cnaTap h hcSimh A8'MHTP<1KH kia ctoahhk h Atânax A,YAM AA>K( A® HHHt K*k CIPO nHCanYf TtMfHYf A^TOAI, K-k A-kT x3pA3, a WT pOJKAtCTRO XpHCTOKO, xăjfKO*. t Iw flAHădHAPS swfKWAa, amaoctYio EojkY» rocnoAHHk. Hw flAHgdHApS kohkoaa f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată Ţ ara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stana spătăreasa şi fratelui său Preda spătar din Brîncoveni, nepoţii lui Ivaşco vornic din Goleşti şi cu fiii lor cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie satul Goleştii din judeţul Muşcel şi Pădureţ tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu morile şi cu viile şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acel sat Goleştii mai sus-scris este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire de la bunicul lor Ivaşco vornic. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivaşco vornic, iar jupaniţa lui Elina vorniceasa a luat de la Mihnea voievod 1000 de galbeni de bani ca să-i schimbe în Ţara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. Iar apoi, jupaniţa Elina vorniceasa ea a cheltuit acei bani şi i-a mîncat de n-a avut de unde să-i dea să-i plătească. Astfel, pentru acei bani a luat Mihnea voievod din moştenirile jupaniţei Elina vorniceasa sate şi ţigani. Iar apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupaniţei Elina vorniceasa, iar jupaniţa Stana spătăreasa şi fratele ei Preda spătar ei au avut pîră înaintea domniei mele în marele divan cu părintele egumen Thanasie de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, de aici din oraşul Bucureşti pentru satul Goleştii. Şi au venit de s-au pîrît de faţă; şi aşa pîrau călugării de la Sfînta Troiţă, ca să ia satul Goleştii pentru satul Domneştii, pe care l-au dat la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă. întru aceasta domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şd bine am adeverit domnia mea şi au mărturisit şi boieri bătrini care au ştiut de atunci, 668 www.dacoromanica.ro din acea vreme, înaintea domniei mele în divan, că acel sat Goleştii n-a fost al jupaniţei Elina vorniceasa de la părinţii ei de zestre, ci a fost al lui Ivaşco vornicul de moştenire şi că acei bani nu i-a luat jupaniţa Elina vorniceasa, cît a fost cu soţul ei Ivaşco vornic împreună, ci i-a luat după moartea lui Ivaşco vornic, iar satul Domneştii a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Argeş, hramul Uspenia născătoarei de Dumnezeu. Astfel, am dat domnia mea din divan ca să ţie jupaniţa Stana spătă-reasa şi fratele său Preda spătar satul Goleştii cu tot hotarul, iar călugării de la Sfînta Troiţă să-şi ia banii de pe unde i-a dat Mihnea voievod sau să ia călugării alte dedine unde le-ar găsi din moştenirea jupaniţei Elina vorniceasa, iar cu satul Goleştii să nu aibă călugării de la Sfînta Troiţă nici o treabă, pentru că a rămas egumenul Tanasie de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult amestec să nu aibă. Iar dacă vor scoate călugării de la Sfînta Troiţă cîndva niscaiva cărţi pe satul Goleştii, să nu se creadă, ci să rămînă mincinoase. Pentru aceasta am dat domnia mea jupaniţei Stana spătăreasa şi fratelui său Preda spătar ca să le fie satul Goleştii cu toţii vecinii şi cu tot venitul ocină dedină şi de ohabă fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Trufanda1 mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitrachi mare stolnic şi jupan Diiamandi mare comis şi jupan Costandin mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7137, iar de la naşterea lui Hristos, 1629. | Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/146. Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete timbrată. Trad. la Academia Republicii Socialiste România, XXIX/132. 355 1629 (7138) septembrie 13. Pătraşco vinde lui Radu logofăt ocină la Preoţeşti, jud. Prahova. t Adecă eu Pătraşco, feciorulu maicăi călugăriţie, nepot de soră a jupî-nesii Dospinii, jupîneasa lu Ilie vornicul, scriu şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să fie de credinţă la mîna jupînu Radul logofăt, cum să se ştie 1 în acest timp mare Vistier era Dumitraşco. 669 www.dacoromanica.ro ■că am vîndut partea mea de ocină de în sat de Preoţeşti, de în judeţul Prao-vii, însă de jumătate de sat a treia parte, cu rumâni ce se vor afla şi cu ocina ce se va afla de în cîmpu şi de apă şi de pădure şi de în preste tot liotarul şi o-m vîndut eu de a mea bună voe jupînului Radul logofătului, •dereptu bani gata 3000, ca să fie jupînului Radul logofătului, moşie neîn-torsă şi coconilor dumnealui. Şi cîndu o-m vîndut, au fost şi boia[ia]ri mărturie: Ilie vornicul otComeşti i Barbul postelnic ot Măneşti i Mihalcea postelnic, sin Ilie vornicul i Dră-ghici postelnic, sin Limber ot Tîrgovişte. Acesta am scris şi mărturisesc. Şi am scris eu Preda postelnic, sin Ilie vornicul. IIhc Afteiiţa ciiitiaikpYi pf akhh, rti a^t xâpĂH. Eu Pătraşco vînzător. Eu Spinea logofăt martor. f zapisul lu Pătraşco pentru Preuteşti. Bibi. Centrală de Stat, XCIV/2. Orig., hirtie (32,5 x 19,5), o pecete aplicată. 356 1629 (7138) septembrie 16, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Radul logofăt ocine în Cătun jud. Dîmboviţa, un vecin, mai mulţi ţigani şi un vad de moară.» t YUYaoctYiio EomYiio, Iw flAigaHAP# ROfROAa h rocnoAHHă k’hcoh siAtA1 5frrppoKA4]fYHCKe», cHHt RiAHKaro h np-kAOKparo noKOHHHOAtŞ Iw HaYqui ROiROAa. \arat rocnoACTRO mh eYl noKEA-fcHYc rocnoACTRO mh EfeVkpHHS rocnoACTRO aih Pa- A&tWR AWrO+lT H CkC CHHOBH CH, iAHIţi AI8 Eor'k npHflSCTHT, HKOJK* \A iH# ICT WHHHS 8 K"Kt8H, Rt CSACTKO ^-kAI, JAH WT A^ rtlHTpIR, RH»K IKgnaHHlţfK Apăram, wt iioaorhho sa ciao iht amh wt noivovg| PVoa 8 ‘HHpmjy j,m flaoVouooj j,ooiv j,m dojgH j.oi i>kh *dovHH4.va.g phhikm Vph 8*ihh -iVoa pg Vodă hhVi j.i$ojov vrVpj hiv paJ.oVouooj aHHd^voa J.oi pV hpu g •aodmvHVviJ a.HH3 'hpj.0 *Mrtii3a.j.a.jy j.m h ohwoh oiHpj ‘hh*Aoh<© j.m h hhhvij.oou omgj ‘HrtuVojPvg J.M H JJ$OJOV HHHdaoV ‘HldgJH*? d,M H VgaOlhHoV VOlhHpV WM PM ‘HAVIJ-^ViaO Hdţvoa oa.o h oji pagd j.m ijinpVodu pg OHUPg oa.o h hhoaoj Hduop Vx pg ‘aHHdoaV audij \jiho ‘aHHdoaV y#Vpj Vph j.m ‘phpj**) iwh ph ‘ho ivpaHpjHtop oa.o h vaawvg jivh ph 'HpjHtiP hhVi j.i$ojMy v^Vpj hiv phj.oVouooj mtdţvoa vhushou hpu jj 'J.I$OJOV Phvpjfaţy *HH^.d8Ja.|j|f j.m h aHHViAoou HPgHdx h HihiHdog j.m ipj h dPhcwa vothHpV ■'IH'H ph ‘hjivij.şViso Hdţvoa o’to jjiHpVodu pg J(h Hivpagd J.m ohups oa.o h Haoj.oj Hduop Jm* pg 'a^Lovpjj oji a.HW j.m h j-i+ojov pjovpvpjj Vph j.m jj$oj -MV vgVpj vHu^aou j.oi pj ijkihoij ‘a8a.amiv<|> ajwo ‘hioj^-h *LP[*3 ‘ftdJ-HH'aV iWH ph ‘HHhia hhVi jj^ojmv sovrVpj hiv paj-oVouooj fiHHdq.voa J.01 pV apu y ■«Liţojov doVfiX h oadp\y ' mHdig j.m h hkphisV *lJ«HiV8V ‘lrtiHaoja. J«di H aHHdoaV HHPJdtfQj h dphoiva voihHpY ‘HrtiihHoV *i<« h dajia-ona a vsaoiVsV fi^Hiv <8>V wu8>k h dajiu-oHa via aHa paHHgsg uivh ph ‘HjiviJ.4.Viao Hdţ<^.voa hsohiv> oa.5 oji pa8d J-m oHUPg oa.o h HjHHhia gia a.HHhm oij[ha.J. ihpam ‘Haoj.oj. Hduop pg ‘hsj-’lji j.m HaiHJPdV aitiHHPUgac a8«a ‘^.dJ.H}y Vtm H8J-^-g J-m ovio pg oHHaovou J.M hv^-V j.iu ip J.iţojmv V8VPJ hiv paj-oVouooj HHd^voa vuusaou j.01 i>kihou ‘oviV ojpj.oim j.HMta.dV pV q.dJ.HW p *HJ.pdagH J-U-X w phhvi ‘ivod -PâLoJC oa.a ou j.m h jiVsmou j.m hviV j?iu j.i^ojov vsVpj hiv paj.oVouooj KHd^v -oa J.H>Ka.dV pV ovio pg OHHaovou j.m ^.dJ-Hvy VPVodu j.?i idi jJPHg lo pV ihpag) •ixSx HdUOP OHU8a iLHHHh HUOJ.OJ HdUOP Vx Pg OVlV OJPJ.a.dSJ.|h J.M hviV paV ij.o H Hduop hx pg oh^-Yi oaa.duoH j.m aJiHhii» ±» JfH vpVodu H ’OViV phVi j.WKa'dV pV si a^AIho AttrYHUJHAOAt wt fi'KAtnH: HtrSAOB h Eoheb h Gtahob h AIahes h K4AHH0B H AI'KH'KHA'KB H PaA&IOB H A.OSpOT'KB. Ta)KE K'KAA ECT BHA CT^A, KTv AKHYE rOCIlOACTBA AtH, 4 KOA’kpHH rOCnOACTKJ AIH PaA^A AwrO$ETy WH ECT JfOAHA C'KC AlACTOpH Tfpl C(ÎT rAEAAA BpOA BA BOAEHHtţS 110 WHHHA IlHCKAHHAOp HS A^ WT aioct roenoACKg, haa A^a t'kctoae ch ApTirHmoK ciiatap, aa ch c'ktbopht boah- HHtţH H HAliJfA ECT WT H3A0A WT AIOCT BpOA HAA WHHH4 IlHCKAHHAOp. fiii TOAt AUrTAUlTH WT fi’KA’kHH, E>KE CtÎT BHIilE pEHEHH, WHH 4K0 EHA^AH CtÎT KAKO JfOKET AA C'KTBOPHT PaABA AOrO^fT BOAEHHtţH H3 fi,9A WT AIOCT COCflOACK», KOE AIOCT eYw fCT CKTBOpHA WT A\«rYB>1UlYH WT fi'KA’bHH, PAAY AtHAOCTTi H npOipEHYi 4T0 C»T HAttsA WT B'KCHJf POCnOAApYH pAAY Toro AIOCT, WHH gSOAIUE CE A A HE HCJfAEHT AtOCT C’KC BOAEHHIţE H A130pET H AtHAOCT WT TOCnOAApH. Ta>KE STAKAtHUlE CE cYl BHIilE pEHENH AIEpTaUIH WT fi’KA’bHH C'KC EOA’kpHH rOCflOACTBA AtH PaA#A AWrOlJtET, TEpE HJf ECT AAA WHH SA A*EpO KOA’k HJf * HAA WHHH4 WT fi'KA'kHH. wt Hsrop wt aioct rocnoACKfcî, a*PH 8 IIhckSa XotapBaobh ax c'ktbopht Ero BOAEHHI^S. H BHA’fejfOAt rOCnOACTBO AtH H <3AnHC AtErYoillOAt WT fi>1'KAtHH 3A BCTPOEhYE, KAKO ECT BHIilE nHC, C'KC BOAtpH CBEAtTEAYH, HA HA1E: WT 1,. HaYE AKOpHHK H WT Al'KHELilH, AtABpOAHH ElEjfApHHK H GaPEBA nOCTEAHHK H.».1 IPk-TPAUIKO IIOCTEAHHK H WT RA'KAtHH, TOAAEP H WT XoAfl|IH GTpOE, CHH*K tfpHJKEB H WT K'KT&t, fflHTpt H WT XTiAE^Ai fiA'KKBA H AP'fcrAH AtACTOp H K0CTAHA10YkA, AIACTOp. H npoAAAouiE cYe whhhe wt KtitBh h Toro behhh h Toro AiţHrAuY h aaa [ect Toro BPOA SA BOAEHHtţS, WHH SA HHJptOAt A*SpO BOAIO H C'KC 8SH4HYE B'KCtAI AtE-rYAUioAt wt rop H3 a®a h wt wkp*kct aiectoai, wt npEA rocnoACTBA aih Gepo paaY Aaa^X’ rocnoACTBO aih EOAtpHHS rocnoACTBO Jaih Paa&iwb AOPOljtET, HKOÎKt A A Ats ECT WH.tHTi A^AHHO H Biv WJIfaGU CHHOEOAI H BhBKOAI H nptBHSHETOAt H HE WT KOTOÎKAO HEIIOBOA’kEHAtO, nO pHSAlO TOCnOACTBA AtH. GEIKE tÎEO H CBEAHTEaYH IlOCTAKHJf rocnoACTBO AtH : XtSflAH XpH34 BEA AKOPHHK H JKtSllAH H4I14 BEA AOrOljslT H 2K&I14H A,8AtHTp4UlBO BEA BHCTY0P H HCSflAH filHjfO BEA CI14T4P H ^,SAIHTPAKH BEA CTOAHHK H ^YlAAtAHAH BEA KOAtHC H KOCTAHAHH BEA nEJfAp— HHK H ÎKtSllAH KoHAHAO BEA nOCTEAHHK. H HClipABHHK, IlAllA BEA AWPOljtET. H haiihcajc 43, Ain-KAAT awpo^et, b-k hactoahh rpAAS G8k8pe4ih, AvfccEtţA CEdTEAtBpYE sY A^HH, H WT flAAAtA HHH’k TEHEHYE A’kTOAt, Eli AtTO x'spĂit. f Iw flAigAHAP^ bwebwaa, AIhaoctYio BoîkYio rocnoAHHK. Hw flAHgdHAPS BOHBOAA f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Iliiaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Radul 1 Loc rupt. 672 www.dacoromanica.ro logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Cătun, în judeţul Dîmboviţa, însă din partea lui Mitrea, nepotul jupaniţei Dragna, din jumătate de sat cinci părţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară, şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că dinainte vreme vînduse Mitrea din partea lui boierului domniei mele Radul logofăt din jumătate de sat din Cătun, jumătate. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Mitrea, el a fost dator lui Dumitru Dudescul vistier pentru nişte ţigani, pe care i-a vîndut Mitrea şi n-au fost stătători. Astfel, după aceasta, Mitrea n-a avut cu ce să plătească tot, ci iar a vîndut Mitrea lui Radul logofăt din partea lui, însă din a patra parte, să ţie Radul logofăt două părţi, iar Mitrea să ţie o parte. Şi i-au vîndut ocina dintîi, preţ de 8000 aspri şi aceste două părţi din a patra parte, pentru 4000 aspri gata, fac împreună aspri 12 000. însă să se ştie că a vîndut Mitrea din jumătate de sat să ţie boierul domniei mele Radul logofăt cinci părţi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, iar Mitrea să ţie a şasea parte, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Radul logofăt aceste cinci părţi din jumătate de sat din Cătun de la Mitrea, nepotul jupaniţei Dragna din Cătun, pentru 12 000 aspri gata, însă numai ocină fără vecini şi cu zapis de la mîna lui şi cu 1 boieri martori, anume: Buzinca fost mare vistier şi jupan Dumitru Dudescul al doilea vistier şi din Doiceşti, Danciul clucer şi Iorgachi vornic şi din 1teşti, Paraschiva logofăt şi din Tîrgovişte, Dumitru logofăt şi din Brătiani, Ştefan logofăt, fiul lui Marco paharnic. Şi iar să fie boierului domniei mele Radul logofăt ocină în Cătun, însă toată partea Stanei, fiica lui Staico, de peste tot satul a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi din vadul de moară, însă ocină fără vecini, pentru că a cumpărat-o boierul domniei mele Radul logofăt această ocină mai sus-scrisă de la Stana, fiica lui Staico din Cătun, pentru 5 400 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna Stanei la mîna lui Radul logofăt cu boieri martori scrişi în zapis, anume: Mihalcea vornic şi Nenciul vornic şi Ilie vornic şi din Măneşti, Mavrodin paharnic şi Barbul-postelnic şi Mitrea din Cătun şi Scărlet Grecul şi Manea vătaf şi din Bucşani, Neagul logofăt şi din Duşani şi din Periş, Marco şi Tudor logofăt. Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Radul logofăt, un vecin, anume Dumitru, fratele lui Neagoe, fiul lui Fleşcău, pentru că a cumpărat Radul logofăt de la Palaloga logofăt şi de la fiul lui, Calotă, pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mînile lor, cu boieri martori, anume: Danciul clucer şi Ilie din Comeşti şi Hrizan postelnic şi din Măgureni, Mihalcea logofăt. 1 Loc rupt. 43 Documente — c. 915 673 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat boierul domniei mele, Radul logofăt, un ţigan, anume Vlaicul cu ţiganca sa, anume Stana, de la Radul vornic, fiul lui Gherghe vornic, pentru 4000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui şi cu boieri martori, anume: Danciul Doicescul şi din Ungureii, Dobriin logofăt şi din Blagodeşti, Ianiu postelnic şi din Ojogeni, Ianiu comis şi din Mătăseşti, Stan, fiul lui Aldimir. Şi iar să-i fie boierului domniei mele Radul logofăt un vad de moară pe ocina Vălenilor, care este din sus de podul domnesc de la Măşani, în apa Ialomiţei, cu loc pentru care, din muchea malului, cît aruncă omul cu săcurea, însă numai vadul fără ocină, deoarece acel vad de moară a fost de moştenire al megiaşilor din Văleni, al lui Neagul şi al lui Voia şi al lui Stan şi al lui Manea şi al lui Călin şi al lui Mănăilă şi al lui Radul şi al lui Dobrotă. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Radul logofăt, el a umblat cu meşteri, de au căutat vad de moară, pe ocina Piscanilor, din jos de podul domnesc, pe partea socrului său Drăghici spătar, ca să-şi facă moară şi a găsit vad din jos de pod, pe ocina Piscanilor. întru aceasta, megiaşii din Văleni, care sînt mai sus-zişi, ei dacă au văzut că vrea să facă Radul logofăt moară din jos de podul domnesc, care pod a fost făcut de megiaşii din Văleni, pentru mila şi iertarea pe care le-au avut de la toţi domnii pentru acel pod, ei s-au temut să nu strice podul cu moara şi să nu strice şi mila de la domni. Astfel s-au tocmit aceşti mai sus-zişi megiaşi din Văleni cu boierul domniei mele Radul logofăt, de i-au dat ei, de bunăvoia lor, 1 Ilie vornic şi din Măneşti, Mavrodin paharnic şi Barbul postelnic...1 Pătraşco postelnic şi din Vlădeni, Toader şi din Holeşti, Stroe, fiul lui Frija, şi din Cătun, Mitrea şi din Hădbud, Vîlcul şi Drăgan meşter şi Costandin, fiul Voicăi, meşter. Şi au vîndut aceste ocine din Cătun şi acel vecin şi acei ţigani şi au dat acel vad de moară ei, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului, dinaintea domniei mele. De aceea am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Radul logofăt, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Dumitrachi mare stolnic şi Diamandi mare ‘comis şi Costandin 1 Loc rupt. 674 www.dacoromanica.ro mare paharnic şi jupan Condilo mare postelnic. Şi ispravnic, Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 16 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7138<1629>. 1 Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Alixandru voievod Academia Republicii Socialiste România, CLXV/61. Orig., hirtie (43,5 X 29), rupt, pecete timbrată. Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut completările; altă trad. la Arh. St. Buc., ms. 1165, f. 8—9. 357 1629 (7138) septembrie 16, Bucureşti. Alexandru Iliaş voievod scuteşte satul Flămînzeşti de obligaţia de a găzdui pe bir ari, interzicînd acestora de a face scaun de tir în sat. t (RhaoctYho EojkYho, Iw fLuâJHAPt KoesoAâ H rocnoAHWi, chhtw noKOHHuar» Iw HâYaui KOfKOAâ. A,aKdT rocnoACTKO mh cit noKi/vbHVf rocnoACTKd mh es-b-ro/tiS H EOTKfCTKHtH /HOHdCTHp raaro/tfiHH flprriii, ha Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/16. Orig., hîrtie (29,5 x 21)., pecete aplicată, căzută. 358 1629 (7138) septembrie 16. Alexandru Iliaş voievod întăreşte m-rii Argeş satul Greci, poruncind lui Preda sluger să plece din sat. t AIhaoctYmo BoftYdo, Iw flAfgaHApB bocboa Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXII/2. Orig., hîrtie (29 x 20), pecete aplicată, deteriorată. 359 1629 (7138) septembrie 16. Alexandru Iliaş voievod porunceşte unor boieri hotărnici să aleagă ocina de la Ştefăneşti a m-rii Argeş, precum şi un vad de moară la Gura Geamenii. t Zde bolearii hotărnici ai mănăstirii de la Argeş po ime Tudoran slujer i ot Băloteşti, Ivaşco dvomic i Stoica Boteanul i Tatul logofet ot Pătroaia i Oprea logofet Rătivoescul i Badea peharnic i Albul peharnic ot Dătcoiu 676 www.dacoromanica.ro ot Beliţi, Neacşul i ot Băneşti, Vasilii vatah i ot Davideşti, Stanciul logofet i Dragomir ot Băneşti i Radul, sin Dragiulov ot Mogoşani, ca să caute şi să hotărească ocina mănăstirii de la satul Ştefăneştii de cătră Dumitraşco vistiiar şi de cătră Muşat slujer şi de cătră Tatul logofet ginerili lui Voico logofet de în Coteşti şi de cătră jupîneasa Nedelea şi de cătră toţi boiarii, cîţi vor avea ocină în Ştefăneşti, să o aleagă şi să o înpietrească, cum vor afla cu sufletele lor. Şi iar să caute pentru un vad de moară al mănăstirii de la Gura Gea-menii, unde au fost metoh, să-l aleagă de cătră oroşanii de în Piteşti, cum citescu cărţile bătrîne. Şi hotarnic cinstitul dregătoriul domnii m&e jupan Mitrea mare pitar. Şi zioa la ohtovrie 1 dnă. IlHC ClflTl/MKpTl st AhHH, KT» AfcT xspĂiî. t Iw flAigaHApS KivisivAa, aumoctIio EmkTw roenoAHHh. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XIX/23. Orig., hîrtie (20 x 14,5) pecete timbrată, căzută. 360 1629 (7138) septembrie 21. Cîrstea vinde lui Danciu clucer o ocină la Stroeşti. f Să să ştie corn au vondot Cîrstea ocina di la Strueşti duceruloi Dan-ciuloi dereptu 3 ughi de bunăvoe ditre bone miegeieşi, detre Stoeca şi Radul dragomanol şi Căliman şi Bonea şi Marco şi Mircea ot Lipereşti. Şi au vodot 20 de stînjene şi de apa şi compu şi i-au a vîdut de bonu-voe Cîrstea. Septemvrie 21 dni, leat 7138<1629>. Eyco Miixol-015 paptoipaţ1 * 3 Aipog NT^eA.ejtii5 paptiipaţ8 Pis popa Anton * Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, IV/9. Orig., htrtie (16 x 23). 1 Eu Mihali mărturisesc 1 Dima gelepul mărturisesc 3 Semnături autografe. 677 www.dacoromanica.ro 361 1629 (7138) septembrie 23. Radei din Clocotici vinde lui Martin din Titeşti moşie la Bumbueşti. Adecă eu Radei ot Clocotici înpreună cu gineri-meu Toma scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la nuna unchiaşului Martin din Titeşti, cum să să ştie că i-am vîndut la Bumbueşti nişte moşie a noastră, insă aleasă şi cu niminea înpărţeală nu iaste. însă din ulmi în sus pre Gruiu lui Ulmilă pînă în Gruiu cel Nalt, unde să hotărăşte cu Buişorăni şi de acolea iar tot alăturea mergi cu al Boişorănilor pînă în gruiu Bumbueştii şi pe grui în jos, pîn în Crucea Ghedului şi din Crucea Ghedului iar alăturea pe din jos cu al Bumbueştilor pînă în pîrîu din'jos de ulmi. Şi am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor oamenilor noştri, ca să fie lui moşie în veac. Şi i-am dat-o drept bani gata ugbi 25. Mărturii încă au fost mulţi oameni buni, anumi: din Clocotici, popa Stan şi Stoica de la Mori, din Racoviţă anumi Opriş al Stoei şi Sema ot tam, de la Bumbueşti, Stoica Scundilă şi Stan Măciucă şi Stoica Efrim. Şi cu aceşti oameni buni s-a călcat acest pămînt cînd s-au dat aceşti bani carii scriu mai sus. Aceasta am scris. Şi cine va călca această carte a noastră şi o va spargi să fie anatima şi proclet. Septembrie 23, 7138 <1629>. t Eu Rădăi. Şi am scris eu Stoica, fratele popei Stan. Şi am dat eu unchiaş Martin, cînd s-au făcut acest zapis, la adălmaş vedre de vin 3 şi vadra cîte bani 60. Arh., St. Buc., Ep. Argeş, VIII/3. Copie. 362 1629 (7138) septembrie 27. Vişan vinde lui Dumitru vistier două răzoare de vie în dealul Văcă-reştilor. t Scris-am eu Yişan acesta al meu zapis, ca să fie acesta zapis la mîna lu Dumitru vistiiar, comu să se ştii că amu vîndutu iau Yişan 2 răzură de viia în dealul Văcăriştilur-de-Jusu, dereptu 20 galbeni. Şi amu vîndutu-i-ai Vişan lui Dumitru visteiarul, dă bunăvoia şi co ştărea megiiaşiluru şi dă sus 678 www.dacoromanica.ro şi d6 jus, şi co ştărea lu Stan comnatu-meu. Şi no s-au aflat neci un vecinu să cumperă acistă 2 rozură de vie de în dealul Văcăriştilur-de-Jus, fără Du-metru vistăiarul. Şi mărturii: Buzinca biv vestiiaru şi Dumetru logofit ot visterii şi Stan niguţătorul şi Radul, nipotul lu Vişan, neguţăturul şi Constanden, feciurul cliucerului de la pemneţă i Standul gramatic de la pemneţa dumniscă. IIhc cfnTfMspYf ks a^hh, act xspaH. | Şi eu Buzinca vistiiar Şi mărturisescu şi eu Peia, că iaste aşa 1 Radul cupeţul mărturie. Manes croitor mărturie. „f Văcăreşti, f Dă Bîrzeşti". Academia Republicii Socialiste România, XLII/53. Orig., hlrtie (27 X 20), pecete aplicată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 166. 363 1629 (7138) septembrie 28. Stoica şi fratele său Ion din Studiniţa se vînd rumâni, cu ocinele lor, lui Necula vistier. t Adecă eu Stoica şi cu frate-mieu Ion de în Studiniţa scres-am acestu zapis, să fii de credinţă la mîna jupanului Niculii vistiiar, ca să să ştii că am fost megiaşi cu moşiile noastre încă mai denainte vr^me. Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voievodii, sinu Ileiaş voievoda, iar noi am venit de bunăvoia noastră, făr dă nici o silă la jupanul Nicula vistiiar de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre de pre-tutindelea cît să va afla, deript 2200 aspri gata. Şi am luoat toţi banii deplin. Deci şi mărturii: jupan Hriza vel vornic i jupan Papa vel logofet i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Trufanda vistiiar i jupan Ivaşco vornic i Gligorii comis i Neagul vel agă i jupan Nidălco vel portar i Para logofet i Sima logofet i Bunea logofet i Stroi logofet. H HaMtcajf as, nprt rpaataTHK. IIhc Altceiţa cfnTfAmpYf kh A^hh, ut atT xSpĂH. Hrizea vel dvornic Papa vel logofet Dumitraşco vel vistiiar 1 Semnătură autografă. 679 www.dacoromanica.ro Ivaşco dvornic Gligorie comis x Stanciul armaş Tpoixpavta? Ptiarnaptis * Zipaţ koyoGeTtiş8 Neagul vel aga1 * * 4 Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XIX/5. Orig., hîrtie (31,5x22), opt peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, 79. 364 1629 (7138) octombrie 2. Mai mulţi moşneni din Scărişoara se vînd rumâni lui Necula vistier. Adică noi, moşteani satului din Scărişoara, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mîna jupînului Niculi vistiearul, ca să se ştie că ne-am vîndut rumâni dumnealui şi noi şi feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre. în care zapis ne-am scris precum, eu Pătru cu feciori miei şi cu toată partea mea de ocină am luat 2000 de bani. Şi eu Dabul cu feciori miei şi cu toată partea mea de ocină am luat 2000 de bani. Şi eu Fira cu feciori miei şi cu toată partea mea de ocină am luat 2000 de bani; însă cu ocina din Criţeşti şi din Scărişoară. Pentru că noi aceşti megiiaşi ce sîntem mai sus-scrişi fost-am toţi megiiaşi cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre încă mai denainte vreme. Iar după aceia, cînd au fost în zilele domn nostru Io Alexandru voevod, sin pocoi-nago Iliaş voevod, iar noi am venit la jupînul Necula vistierul de ne-am vîn. dut rumâni de bună voia noastră, cu feciori noştri şi cu toate părţile noastre de ocină de pretutindinilea, din cînp şi din pădure şi din dealul cu viile şi despre tot hotarul. Şi am luat toţi bani deplin din mîna jupînului. Şi marturi: jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistier i jupan Trufanda biv vel vistier i jupan Ivaşco vomicu i jupan Grigorie comis i jupan Nedelco vel portar i jupan Muşat vel sluger 1 Semnătură indescifrabilă. * Trufanda vistier * Sima logofăt 4 Semnăturile sînt autografe. 680 www.dacoromanica.ro i jupan Neagu vel agă i jupan Dumitru vel1 vistier i Sima logofătu i Papa * logofătă i Stanciul vel1 armaş i Bunea logofătul. I Stroe logofătu scrie octonvrie 2 zile anul 7138 <1629>. Hrizea vel dvornic (pecetea). Papa vel logofăt “ Dumitraşco vel vistier. Ivaşco vornic. Grigorie comis (pecetea). Stanciul vel armaş „ . Trufanda vistier „ . Sima logofăt „ . Neagul vel agă „ . Protocolit şeful mesii C. C.. Arh. St. Buc., ms. 327 (schitul Ţigăneşti), f. 8. Copie. 365 1629 (7138) octombrie 2. Vlad din Studina se vinde rumân, cu ocina sa, lui Necula vistier. j- Adecă eu Vlad de Studina, cumnatul lui Ghirghe pîrcălabul, scris-am acest zapis al mieu, să fii de credinţă la mina jupînului Niculii vistiiar, ca să să ştii că am fostu megiaş cu moşia mea şi cu feciorii mii încă mai denainte vr£me. Iar cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voe-vod, sinu pocoinago Ileiaş vodă, iar eu am venit sîngur de bunăvoia mea la jupînul Nicula vistiiar de m-am vîndut rumânu, cu toţi feciorii mii şi cu toată moşiia mea, deript 1000 aspri gata. Şi mărturii: jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofet i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Trufanda biv vel vistiiar i jupan Ivaşco vornic i jupan Gligorii comis i jupan Ned&co vel portar i jupan Mitrea vel pitar i jupan Neagul vel aga i jupan Dumitru Dudescul vtorii vistiiar i jupan Para logofet i Sima vtorii logofet i Bunea logofet i Stanciul vtorii armaş i Stroe logofet. Aceast-am scris, să să crează. IIHC WKTOiMRpYl B AăHH, KTk , scris-am acest zapis al nostru, să fie de credinţă la nuna jupînului Neculii vistiiar, ca să să ştie că am venit la dumnealui de bunăvoia nostră, făr de nici o silă, de ne-am vîndut rumâni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre^ de în cîmpu şi de în pădure şi de apă şi cu viele, de priste tot hotarul. în care zapis ne-am scris pre nume care cîţi bani am luoat: eu Barbul cu fiiu-miu Calotă i Drăgulin şi cu alalţi feciori şi cu toată partea mea de ocină am luoat 1700 aspri şi eu Manea cu fiiu-mieu Lupul şi cu alalţi feciori şi cu toată partea mea de ocină am luoat 1700 aspri şi eu, Nicula cu fiiu-mieu Ghirghe şi cu alalţi ficiori, cîţi-mi va da Dumnezeu, şi cu toată partea mea de ocină, am luoat 1700 aspri. Păntru că noi am fost megiiaşi cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, încă mai denainte vrdme. Iar după ac£ia, cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru creştin Alexandru voevoda, sinii Ileiaş voevoda, iar noi am venit de bunăvoia noastră la dumnealui jupan Nicula vistiiar, de ne-am vîndut rumâni, cu feciorii noştri şi cu toate moşiele noastre şi am luoat toţi banii deplin. Şi mărturii: jupan Hriza vel vornic i jupan Papa vel logofet i jupan Dumitraşco vel vistiiar i jupan Trufanda biv vel vistiiar i jupan Ivaşco biv vel vornic i jupan Gligorii comis i jupan Ned61co vel portar i jupan Neagul vel aga i jupan Mitrea vel pitar i jupan Dumitru vtorii vistiiar i jupan Sima vtorii logofet i jupan Para logofet i Stanciul vtori armaş i Bunea logofet i Stroe logofet. 1 Semnăturile sint autografe. 682 www.dacoromanica.ro Aceasta am scris, să să crează. H as, rtpra rpa^idTHK, 8 E8k$p«{ih, wkt« w)(T0/HRpYl s A^HH, Rt H rocnoAHHTi, chh-k nOKOHHHârb-lw Hahqui KofKOAâ. rocnoACTKO mh cYh noetA-kHYH rocnoACTKA a»h acestui om, anume Stanciul de în Costeştii, ot sudstvo Argeş, ca să fie în pace şi slobod de rumânii de cătră Conda vel armaş şi de cătră cumnaţii lui, Tu-dosii şi Radul, feciorii popei Stoicăi de în Farcaş şi de cătră toate rudele lor. Pentru că acest om Stanciul, ce scrii mai sus, el iaste de moşie de în Cos--teşti şi are şi moşie [şi moşie] în Costeşti şi şade la satul Gârdeştii, la moşia lui în Vîlcea. Iar Conda armaş el trage cu cumnaţii lui, ce scriu mai sus, ca să-l rumânească de în satul lui, de în Zăvid^ni, pentru căci au fost mersu mumă-sa Comana, în zilele Mihnei voevod, de au şăzut acolo în sat, cu tatăl lui, Barbul. Deci au murit tată-său acolo în sat, iar Stanciul, el au rămas mic, sărac; ce se-au dus iar la moşia lui atunce, de au umblat pre în cea ţară păstorindu. Şi s-au însuratu la moşia lui la sat la Gârdeşti, în zilele răposatului lu Mihail voevod, cîndu au trecut în Ţeara Ungurească. Şi tot au avut pace, n-au avut nici o bîntuială de nim^nilea. Iar cîndu au fost în zilele răposatului lu Şerban voevod, iar Stoica logo--fet, tatăl lu Theodosii şi al Radului, el se-au apucat de dînsul, ca să-l rumânească. Deci, deaca au văzut că n-are nici o treabă cu dînsul, el l-au lăsat în pace. Şi de atunce pînă acum tot au avut bună pace. Iar după ac&a, cîndu au fost acum, în zilele domnii m&e, a doao domnii, după moartea Stoicăi logofet, iar feciorii lui, c£ scriu mai sus, înpreună cu cum-nată-su Conda armaş, ei iar se-au apocat de acest om Stanciul, ca să-l rumânească. Deci au venit Stanciul înaintea domnii m&e în divan de se-au jăluit cum nu le iaste rumân, nici n-au nici o treabă cu dînsul. Şi au adus şi o carte de la toţi megiiaşii şi de în Costeşti şi den Gărdeşti, în care carte mărturisia ei toţi cu sufletele lor, cum n-au nici o treabă să-l rumânească, cum scrii mai sus. 1 Semnăturile sînt autografe. 685 www.dacoromanica.ro Deci, într-acda şi domnia mea am judecat pre dirept şi pre 16ge şi am dat domnia mea Standului, ca să aibă pace de rumânii de cătră Conda armaş şi cumnaţii lui, mai mult val să n-aibă, iar de le va părea strîmbu, să vii de faţă. Hh Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, nr. 37 342. Orig., hirtie (32 x 22), pecete aplicată, căzută. 370 1629 (7138) octombrie 9, Bucureşti. Alţi moşneni din Scărişoara se vînd rumâni lui Necula vistier. Adică noi moşteani satului Scărişoara scris-am acest zapis al nostru sa fie de credinţă la mina jupînului Neculii vistieru să ştie că am venit la dumnealui de ne-am vîndut rumâni cu feciori noştri şi cu toate moşiile noastre; în care zapis ne-am scris precum: Eu Bica cu fii miei Lupul i Albul şi cu alalţi feciori. Şi eu Lupul cu fiiu mieu Stancul i Vîlsan i Nedelcul şi cu alalţi feciori. Şi eu Gherghe cu fiiu mieu Radul şi cu alalţi feciori. Şi eu Tudor cu feciori miei. Şi eu Bărbăteaiu cu feciori miei. Şi eu Stoica cu feciori miei şi eu Stoica cu feciori miei. Şi eu Jitea cu fiiu mieu Ştefan şi cu alalţi feciori. Şi eu Stoica cu fiiu mieu Mo-goş, priste tot am luat 16.000 aspri gata. Şi am luat toţi bani deplin din mîna jupînului Grigorie comisu. Şi mărturii: jupan Hriza vel vornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Du-mitraşco vel vistier i jupan Trufanda vistieru i jupan Ivaşco vomicu i jupan Sima logofătu i Standul armaşul i Bunea logofătul. Scris-am Gherghe gramaticul în Bucureşti luna octonvrie 9 zile anul 7138 <1629>. Hriza vel dvornic (pecete). Papa vel logofăt „ Dumitraşco vistier. Ivaşco vornic (pecete). Grigorie comis Standul armaş „ Trufanda vistier „ 686 www.dacoromanica.ro Sima logofăt Neagul vel agă O iscălitură nu s-au putut descifra. A.rh. St. Buc., Condica schitului Ţigăneşti, nr. 327, f. 9. Copie. 371 1629 (7138) octombrie 15, Bucureşti. Moşnenii din Sulari se vînd rumâni lui Dumitru Dudescu vistier. ţ Adecă noi megiiaşii, moştenii satului, de sat de în Sulari ot sudstvo .. -1 scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru, să fie de mare credinţă la nuna jupînului Dumitru Dudescul vistiiar, cum să se ştie, de în voia noastră venit-am, nesiluiţi de nimenilea, fără de nici o silă, de ne-am vîndut rumâni jupînului Dumitru vistiiar cu feciorii noştri şi cu fraţii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină de în Sulari şi de moşie şi de cumpărătoare, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu ........1 şi cu siliştea satului, de preste tot hotarul cît se va alege , cum ne scriem noi într-acest zapis, toţi pre nume, cîţi ne-am vîndut şi cine cîţi bani am luoat: însă eu Văsiiu cu 5 feciori, anume Căzan i Ghiuorma i Radul i Odor i Stancul şi cu alalţi feciori, cîţi ne va mai da Dumnezeu şi cu partea de ocină, 80 de stînjeni, za ughi 30 gata şi eu Danciul cu 2 feciori, anume Ion i Vladul şi cu alalţi feciori, ce ne va mai hărăzi Dumnezeu, şi cu partea de ocină, 35 de stînjeni, de preste tot satul, za ughi 15 gata şi Stănilă cu frate-mieu Nedelco şi cu feciori ce ne va da Dumnezeu şi cu 12 stînjeni de ocină, za ughi 10 gata şi eu Radomir cu 2 feciori, anume Stanciul i Stoica şi cu feciori ce ne va dărui Dumnezeu şi cu partea de ocină, 40 de s1 în-jeni de ocină, za ughi 15 gata şi eu Mihaiu cu 3 feciori anume Voico şi Neacşul şi Ilea şi cu alalţi feciori ce ne va da Dumnezeu şi cu partea de ocină, 12 stînjeni, za ughi 20 gata şi eu Dobre singur, fără ocină, za ughi 9 şi eu Mihnea, singur, fără de ocină, za ughi 8 pol şi eu Stan cu frate-mieu Spahiul şi cu feciorii ce ne va da Dumnezeu, za ughi 13 şi eu Neagoe cu 2 feciori, anume Oprea i Dahna, fără ocină, za ughi 15 gata şi eu Radul cu feciori ce-mi va da Dumnezeu şi cu partea mea de ocină, 40 de stînjeni, derept 2 iape, bani 2 800, şi eu Nanciul şi cu feciori ce-mi va da Dumnezeu şi cu 8 stînjeni de ocină, za ughi 5 gata şi eu Ion cu Oprea, nepoţii lui Ion Barbă-Albă de în Vîrbiţă şi cu feciori ce ne va da Dumenezeu, za ughi 8 gata, şi eu Nistor, ficiorul lui Stan, cu feciori ce-mi va da Dumnezeu, cu partea de ocină, za ughi 5. 1 Loc alb. 687 www.dacoromanica.ro Pentru că noi, satul Sularii, fost-am toţi oameni judeci, cu ocinile noastre, încă mai denainte vrăme. Iar după acăia, cîndu au fost acum, în zilele lui Alexandru voevoda, feciorul lu Iliiaş voevod, pre vreme cîndu i se-au luoat domnia, iar noi singuri ne-am vîndut rumâni jupînului Dumitru vistiiardea noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cum scrie mai sus [sus], cu ştirea a tuturor boi-arilor şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului, ca să-i fim rumâni, moşie lui şi coconilor, în vecie. Şi am luoat noi toţi banii deplin în mîinile noastre. Şe au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, mari şi mici, anume: jupan Necula vistiiar jupan Hriza vel dvomic i jupan Papa vel logofet i jupan Ivaşco dvomic i Trufanda vistiiar i Miho vel spatar i Dumitraşco vel vistiiar i Conda armaş i Stamat aga i Matheiu aga i Preda spatar i Mihaiu cliu-cer i Dumitru căpitan i Barbul pehamic Brădescul i ot Pade, Standul postelnic i sinu Pătraşco i ot Desa, Radul logofet i ot Poiană, Barbul postelnic şi alţi boiari. i Aceasta am scris să se ştie şi să se crează. H HdnHcax J3, rtfniiA<*T Mvnv^fT, g EgKSpnjiH, AvkcEiţa wjfTO/HBpYf if akhh, K-K /VfcT xăpĂH • Buzinca vistiiar Academia Republicii Socialiste România, XLII/54. Orig., hîrtie (40 x 29), pecete aplicată. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 168—170. 372 1629 (7138) octombrie 15. Druja vinde lui Neagu şi Vlad parte de moşie în Ţigăneşti. f Scris-am eu Druja acestu al mieu zapis, cum să să ştie că am vîndut partea mea de moşie din satul Ţigăneştii, o am vîndut Neagului şi Vladului pre bani gata 1 000 de bani. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe şi cu voia fraţilor miei, anume Ivanu şi Gherghe şi a altor megiiaşi. Şi o am vîndut .. .* şi din pădure şi din apă şi de preste tot hotarul, să înparţă a treia parte frăţie jumătate de funie şi din uscat şi din silişte. Şi la această tocmeală a noastră mulţi oameni au fostu, buni, anume: Ia-, chimu şi Dobrin ot Drăgoeşti şi Oprea şi Stoica ot tam şi Ganea şi Nicula ot Vărăşti *. Şi am scris eu, popa Călin ot Drăgoeşti, octombrie 15 dni, leat 7138 <1629>. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127, I. 54v-—55. Copie. 1 1 Loc alb. a în loc de: Văcăreşti. 688 www.dacoromanica.ro 373 1629 (7138) noiembrie 5. Necula vistier face un schimb de moşii cu m-rea Mislea, dînd o moşie la Cîmpina pentru una la Sărăţeni. Zapis Necolii vistier la mina sfinţii sale părintelui Zosim, pentru ocină în Cîmpina de la Şteful neguţătorul ot Stănceşti.'noembrie 5 dni, leat 7138 (1629). f Jupan Necola vistier scris-am acest zapis al mieu ca să fie de credinţă la sfînta mănăstire Mislea şi la mîna părintelui egumenu Zosim şi la toţi călugării, ca să să ştie că am cumpărat eu ocină în Cîmpină1 de la Şteful neguţător ot Stănceşti, toată partea lui, a treia parte de sat, dereptu ughi 60. Deci egumenul de la sfînta mănăstire văzîndu cum iaste această ocină aproape de sfînta mănăstire—şi au avut sfînta mănăstire ocină în Sărăţeni, stînje'ni 427, înpreună cu mine—tocmitu-n^-am de a nostră bunăvoe, eu cu egumenu Zosim şi cu ceilalţi călugări, de bunăvoia noastră şi cu voia tuturor călugărilor de am făcut schimb. Deci am dat eu această ocină de în Cîmpină1 la sfînta mănăstire şi mi-au dat ei toată partea lor de ocină de în Sărăţeni cîtă să va alege partea lor toată. Şi n£-am tocmit de a nostră bunăvoe, fără nici o silă. Şi mărturii: jupanu Hriza vornic i jupan Papa logofăt i panu Ivaşcu vornic i panu Vladu logofăt i pan Gligorie comis i panu Mihul spatar i pan Dumi-traşcu vistier i panu Dumitru vel2 vistier i panu Mitrea pitar şi încă mulţi boeri care sînt scrişi într-acest zapis. Aceasta scriu să fie de credinţă. Hrizea vel dvornic. Vlad vel logofăt. Papa biv logofăt. Ivasco vel dvornic. » . . .3 Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 122. Copie; altă copie ibidem, ms. 465, f. 15 v., fără lună şi zi. 1 In ms. 465: Cîmpineni. 2 în ms. 465: vtori, cum e şi corect. 3 Numele din paranteze, după ms. 465. 44 — Documente — c. M5 689 www.dacoromanica.ro 374 1629 noiembrie 9. Iane vistierul şi soţia lui Maria dăruiesc fiicei lor Cristina satul Toteieşti, ca zestre. f Aii xoo napâvxog poo ypapdxog SiXov «psvexe n&q eya> 6 Tuav^g Pt)-oxTjaprig xai yen y*1 Mdpid PnoxTiapâoa ndtg pe wXo pag xti KapSii Kai pe xo OeXrjpa pdg Sivdpc xo x^Plo Toxeyiexo» xiţg Kprprxrivdg xoîg CDicuxg xyjv gXX'*î PaS Kai vi yr|vl £8ik6>v xrjg nprjKâ Kai epig vi piv extope nXeâv va xrţg xo nâpope. Mivî» voippdoo 9, ev exi 1629. IcDavvrig Tipwrţv peaxiap 0eo5opT)g papxipâk xavdOev Aipog nanXapdpT|g pdpxipag ţ IcoaviKiog iepopdvaxog papxip&v xi fivoGev yeypapeva1 t Prin înscrisul meu de faţă se face cunoscut că eu Iane vistierul şi eu Maria vistiereasa dăruim, din toată inima noastră şi cu voinţa noastră, satul Toteieşti, Cristinei pe care o avem ca copil al nostru, pentru sufletul nostru, şi să-i fie zestre, iar noi să nu-1 mai luăm. Luna noiembrie 9, în anul 1629. Ioan fost vistier Teodor mărturisesc cele de mai sus Dima plăpumarul mărturisesc Ioanichie ieromonah mărturisesc cele scrise mai sus Arh. St. Buc., M-rea Valea. XVII/32. Orig., hîrtie (21 X 25). 375 1629 (7138) noiembrie 14. Pantelimon călugărul vinde fiului său Pătru ocină la Creţuleşti. t Scris-am eu, părintele Pantilimon călugărul ot Crdţuleşti, al meu zapis la mîna fiiu meu lu Pătru, cum să să ştii că i-amu vîndut partea me de ocină den Creţuleşti, însă jumătate den partea me cît sd va aldgi prdstd tot hota- 1 Toate semnăturile sînt autografe. 690 www.dacoromanica.ro rul, den cînpu şi den pădure şi den apă şi den mori şi den fer şi den tot locul cît să va alege, dereptu 4200 de bani gata. Şi o-m vîndut eu părintele Pantilimon călugărul de a mea bunăvoia şi ni-me să nu să ispitească a-ntorc6ri aceşti bani, după mortea me, că o-m vîndut de a me bunăvoe. Şi mărturii: jupînul Stoica şi Neagoe şi T£cîşan şi Tudoru i Vladul ot Mătăsari şi popa Vladul sinu Ghenchi. Şi am scris eu, Stănimir logofăt, noiambrie 14 dni, 7138 <1629>. Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XII/3. Orig., hîrtie (21 x 16), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 204, f. 155—156. 376 1629 (7138) noiembrie 15. Lupul vinde lui Neagu, Gherghe şi Antonie partea lui de ocină din Popeşti. t IlptdtHAOCTH&drO H XpHCT$AIOBHfMrO Iw AhWH K0HK0A* HSBpdA XpYeTHOIM1. t Să si ştie cum am vîndut eu Lupul partea mea de ocină de la Popeşti, cît se va al6gi de piste toati hotarăle, jupînui Neagulu şi lui Ghirghi şi lui Antonii, şi de în sus şi di în jos şi de apă şi di uscat şi di în păduri, cît si va al£gi. Ci au fost această parti de la părintile Nifon, uncul Lupului. Am vîndut jumătate de în parti părintilui Nifon, deriptu aspri 400 gotovi. Şi o am dat di a mea bunăvoi şi cu ştiri a toţi migiiaşii, ca să fii lor moşii în Aricii niclătită. Şi mărturii: popa Stoica i sinii ego popa Fătul i Ifrem i logofet Dumitru. Alteilţd HOHMRpYf ÎY AhHH, st rttT xSprtH- Academia Republicii Socialiste România, CCCX/19. Orig., hîrtie (31 x 22). 1 Prea milostivului şi de Hristos iubitorului Io Lion voievod, ales al creştinilor. 691 www.dacoromanica.ro 377 1629 (7138) noiembrie 28. Patriarhul Chirii al Constantinopolului scrie mitropolitului Ţării Româneşti, episcopilor şi boierilor în pricina dintre Sima logofăt şi rudele Elisaftei pentru satul Grozăveşti. f Chirii cu mila lui Domnezeu arhiepiscop cetăţie lui Constantin, Rîmu-lui Nou şi a toată lumea paltriiarh. f Svinţite mitropolite Ţării Rumâneşti şi de Domnezeu iubiţi epescopi întru duhul svîntu iubiţi fraţi şi înpreună slujtori cinstiţi şi slăviţi boiari mari şi mici, întru duhul svînt iubiţi fii a smerenii noastre, dar vooa şi pace şi milă de la Domnezeu a tuturor ţiitori şi de la domnu nostru Iisus Hristos. Innaentea smerenii noastre venit-au Sima logofătul de au supus cum o jupîndasă ce au avut întîiu cu cununie, anume Ilisatha, tîmplîndu-i-să moarte, chemat-au pre duhovnicu său, răposatul părintele Mateiiu Mireul, şi pre epes-scopul Theofil de Rîmnec, carele au fost în locul răposatului vlădicăi Luca şi pre Neofit egumenul de la Stelea şi pre cinstit boiarenul jupan Ivaşco ce au fost vornicii mare i Malcoci pitariul i Costanda clucdriul i Radul logofătul i Irimiia logofăt i Mathei dascălul clucdriul şi pre văru-său Marco şi aialţi boiari mulţi, carii sîmtu scrişi în legătura ei cea de moarte, de au lăsat soţu-să, Simei logofăt, satul Grozăveştii de lîngă Bucureşti, tot, cu tot hotarul şi cu rumânii şi 2 sălaşă de ţigani să-i fie moşîe, păntru multă şi mare chiltuială ce-au făcut Sima logofăt cu dînsa şi bani gata ci o au înprumutat pînă a să luoa, cum sînt scrişi în catastihul Simei logofăt şi datorie ce au plătit şi după moarte ce au chiltuit. Cînd iaste acum, iar fratele Elesafthei, Preda şi unchiu său Hrizan să scoală de zîc cum în mîna Simei logofăt au rămas bani şi undite mai multe, fără cîte sîmtu screse în 2 catastişe de boiari la moartea Elesafthei, unul în mîna Predei, altul în mîna Simei logofăt. Intr-acdia, Sima logofăt au pohtit această carte a smerenii noastre, cum de va asupri cu ceva sau de va ascunde ceva de cătră oamenii Elesafthei, el să fie afurisit şi procldat de vlădica Hristos şi de smereniia noastră, iar de vor năpăstui ei, să fii ei afurisiţi şi procldaţi în vdci. Şi cine le va făţări în judecată, încă să fii într-acda legătură alis cene va strica tâstamentul de moâ'rte carili nu să poate strica nici odată, după pravila şi duhovnicească şi înpărătească. Iar păntru nişte chiltuială ce au chiltuitu părintele ipiscopul Parthinii pre trdbele răposatei Elisafate mainte de ce s-au înpreunat cu Sima logofăt, bani ughi 70 şi n-a fost plătitiiElesafta aceşti bani pîn-au fost vii, iar după moartea răposatei Elesafti, neguţătorii apucat-au pre Parthinii episcop ca să le plă- 692 www.dacoromanica.ro tească banii: dici el bani n-au avut să plătească, ce au vîndut din unditele răposatei Elesaftei de au plătit. Şi Sima logofăt de aceasta n-au ştiută nimic, cum am văzut zapisul lu Parthinii episcop la mina Simei logofăt. Şi încă au pohtit singur Sima logofăt înnaintea smerenii noştri cum de au fost acea chil-tuială cu ştirea lui, el să fii iar într-acel blestăm şi legătură ce scrii mai sus de cătră Hristos şi de cătră smereniia noastră. Aşa s-au ligat singuri. Iar ceni-1 va asupri fără de vină, să fii acea ligătură asupra lui şi casăi lui. Aceasta dăm în ştire domnda vostră şi darul lui Domnezău şi blagoslovăniia smerenii noastre să fie cu voi cu toţi, amen. IlHC HO(/MKpi( KH A^HH, KTk AtT x3pAH ■ ’Ev enivenioecoi; evSeiKTiovoi; vy-îl?1 Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, 11/20. Orig., hîrtie (19 X 31). 378 1629 decembrie 4. Barbul vinde lui Bărbat Micleuş ocină şi rumâni la Jupîneşti. Scris-am eu Barbul Jupîneşti, ficior popii de Corbii, acesta al meu zapis să fie la mina jupanului Barbat Micleuş şi fie-său Matei şi să se ştie că eu am vîndut din sat din Jupîneşti din hotarul din jos, din tot, a treia parte, din cîmp, din apă, pădure şi cu rumânii, cîţi vor fi, anume Spahiul cu ficiorii lui şi ficiorii Manei, na ime: Opreai Stan şi ficiorii lui Bălan, na ime Oprea i Radul şi ficiorul Ranei, Oprea şi cîţi să vor mai afla dintr-această parte ce am dat de a mea bunăvoe şi cu voia tuturor fraţilor mei. Şi am vîndut dereptu 2 000 aspri şi un cal bun şi cu ştirea tuturor megia-şilor, dimprejurul locului. Şi am vîndut de a mea bunăvoe. Şi au fost mulţi boieri şi megiaşi, anume: jupan Dumitru căpitan i jupan Mihai clucerul i jupan Preda postelnic i Matei, ficiorul lui Dumitru căpitan şi Mihai, ficiorul lui Mihai clucerului şi Trandafir, fratele Predei postelnic. Şi am vîndut cum să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui ohabnic. Şi am tocmit în casa jupanului Barbat Micleuş.............3 Bărbat. Şi am scris eu Preda postelnic ot Paia. Eu Barbul de Jupîneşti. 1629 XII, 4. Arh. St. Buc., A. N„ XLVI/I, p.31. Copie din 1937, după un orig. aflător la Budapesta. * * 1 In luna curgătoare, indictionul al 13-lea. * Urmează trei cuvinte neinteligibile. 693 www.dacoromanica.ro 379 1629 (7138) decembrie 5. Mai mulţi megiaşi din Laz se vind rumâni, cu ocinele lor, lui Aslan fost mare vornic. | Scris-am noi megiiaşii di în Laz, anume: Stanciul cu feciorii mie i Lupul cu feciorii 1tănăguiu cu feciorii i Stanciul Fulga cu feciorii i Stroe cu feciorii i Stan cu feciorii i Vişan cu feciorii i Simion cu feciorii i Stanciul cu feciorii i Lupul cu feciorii i Barbul cu feciorii i Stan cu feciorii i Prodan cu feciorii i Pîrvul cu feciorii i Simeon cu feciorii i Barbul cu feciorii i Cîrstea cu feciorii i Bogdan cu feciorii i Lazăr cu feciorii i Tudosie cu feciorii i Stepan cu feciorii i Patru cu feciorii i Tudor cu feciorii i Rîtea cu feciorii i Marin cu feciorii i Tudor cu feciorii i Barbul cu feciorii i Drăghici Hreba cu feciorii i Ne-delco cu feciorii i Negoilă cu feciorii i Ndagoe al Zgîei cu feciorii i Manea cu feciorii i Stan Ţiţeia cu feciorii i Drăghici cu feciorii i Stan cu feciorii i Stan cu feciorii i Dragul cu feciorii i Radoslav cu feciorii i Ndagul cu feciorii i Sto-ian cu feciorii i Barbul cu feciorii i Lupul cu feciorii i Barbul Gramei cu feciorii i Dima cu feciorii i Stoian cu feciorii i Dan cu frate-său Nicoară şi cu feciorii, acest zapis al nostru ca să fie de credinţă la mîna jupînului Aslan ce-au fost mare vornic, cum să să ştie că ne-am vîndut noi cu toata ocina şi moşiia noastră şi cu feciorii noştri, cîtă moşie este şi cu tot hotarul nostru din Laz, cu pădurea şi cu cîmpul şi cu apa şi cu viile şi preste tot hotarul, ca să-i fim rumâni de astăzi nainte pîn-în vecie, însă dereptu galbini 516. Şi ne-am vîndut de bunăvoea noastră şi fără nici o silă d1nele şi cu ştirea tutor megiiaşilor de înprejurul locului şi ne-am dat şi cărţ1 de moşie. Iar de să vor mai găsi nescari cărţi undeva scrise pr£ aceste ocine ce-s mai sus s1se, ac61e să nu să scocot£ască într-o nemic. Şi am pus şi mărturie bo6ri cărei ne-au fost la tocmeală anume: jupan Mathei ce-au fost mare aga i jupan Tudosie spatar ot Cipturoae i Preda spătar ot Brîncovăni i Mihai cliucer ot Coţofeni i Stanciul postelnic i sinu ego Pătraşco ot Dîlga i Barbul pehamic ot Brădeşti i Dima postelnic ot Bîzdîna i Radul logofet ot Tîmavă i Mihartu postelnic ot Şitoe i Pătru logofet ot Fălcoi i Dumitraşco postelnic ot Spinăni. Aceast-amu scris, ca să să ştie. IIhc Mhk> Awrwţrr, ttfectiţa a'k'hh, . Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 33. Traducere. 382 <1629 după dec. 14— 1632 iulie >. Mărturia unor megiaşi pentru o ocină din Foleşti vîndută de Luca. f Eli HAU WTIţJ H CHHTk H c[v]RfVarO A^VT4' f Noi megiiaşî denprejurul locului care-i ştim de tocmeala ci au tocmită Luca cu logofătul Oprea, ocina Radul Răchi, alăturea cu viia de la Dorotei şi în vîrful vie şi toată ocina cîtă au avut în hotar Foleştilor, de au dat Oprea logofăt Lucăi 1 bou bun, preţ 950 aspri şi 1 rîmători gras, preţ 260 aspri. Şi ştim noi toţi însă oameni anume: ot Păuşăşti, Grigori şi Iane şi Vladul Răspop şi Bălaur şi Stănilă şi Radul i Barbul i Gherghie i David i Radul Mirăul i Dumbravă şi alţi mulţi ce nu scriem pre nume. Şi au tot fost vîndut den zîlele Radul vodă dentîi pînă acum, iar acum Luca va să o vînză a doa o*r noi ştim toţi, însă cu falcea, cîte 75 aspri. Ci de să va scorni Luca cu pîră să nu să crează, că n-are treabă Luca, că au vîndut odată. Şi au fostă ispravnic cu noi şi Manea logofăt şi i-am făcut Lucăi forte ruşine mare, ci să să vdghe Luca de acum nainte şi să credeţi dumneavoastră. David Vladul Gherghii Radul Dumbravă t Stănilă 1 1 Loc rupt. 697 www.dacoromanica.ro f Gligorii Iane f Bălaur1 Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/12. Orig., hîrtie (30 X 21), 9 peceţi aplicate. Datat după documentul din 20 mai 1633, din acelaşi fond, in care se aminteşte de acţiunea din actul de faţă. 383 1629 (7138) decembrie 25. Tănasie paharnic din Bărbăteşti vinde lui Vintilă vătaf moşit la Berciugov. t Adecă eu Tanasie păhamic ot Bărbăteşti scris-am zapisul meu la mina dumnealui Vintilă vătah, cum să se ştii că i-am vîndut partea noastră dă moşie den Berciugov, însă stînjeni 500 şi stînjănul cîte bani 25, însă moşiia în lungu, cum mergu şi-alte moşii, pentru că această moşie fostu-mi-au şi mie de zestre de la jupinesa mea Calea, fata jupînesie Cherei, nepoata jupînesie Stanei. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor noştri. Şi am luat toţi banii gata în mîinele noastre. Şi cînd o am vîndut această moşie fost-au mulţi oameni buni mărturii. Şi pentru credinţa pusy-mi-i-am şi peceatea mai jus şi iscălitura ca sâ se crează. Pis dechemvrie 25, leat 7138<162§>. Eu Tanasie pehamic Eu Stoica postelnic Eu Mihai pitar Eu popa Mihăilă dă Bărbăteşti Eu popa Danciul* * Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti» nr. 28 605. Orig., hlrtie (30 X 20), pecete aplicată. 384 1629 (7138) decembrie 26. Neagoe vinde lui Tatul logofăt un rumân cu delniţa lui. Adecă ed Negoe, fecior Tatului, fratele Colţei de în Coteşti, scriu şi mărtu-risescu cu acesta al meu zapis cum să să ştie că am vîndutu jupan Tatului logofătului un rumân al meu de la părinţi mei, anume Şărban cu delniţa lui, 1 Semnăturile par a fi autografe. * Semnăturile sfnt autografe. 698 www.dacoromanica.ro însă delneţa lu Şărban 1 2orghie. Şi l-am vîndutu de a me bunăvoe, cu ştire frăţîne-meu Colţei şi a turor fraţilor noştri. Şi l-am vîndut dereptu 3 300 de bani. Şi mi-au dat tutu gata în mîna me. Şi mărturie s-au tîmplat la tocmela noastră: popa Stoica ot Coteşti i Vlai-cul cel micu i Vlaicul cel mare şi frată-meu Colţe i Bade Lupu Lădău i Negoe-Pungina i Vlaicul Dîrlogu i Gherghie meşterul şi tut satul Coteştii. Şi am scris eu însumi cu mîna me, ca să să creză şi să-i fie moşie şi dumnelui şi feciori lu dumnelui. Dhc AVbcuţa AHK(A\spYf ks amh, Kt ait xSPĂh. Eu Negoe Eu Vlaicul Eu popa Stoica 3 f Scris-am eu acesta zapis. A h. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIV/5. Orig., hîrtie (32 X 20), două peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 293. * 1 Cuvintele „lu Şărban" an fost şterse, scriindu-se cuvlntul „Gbeorgbie". * Loc rupt. * Semnăturile stnt autografe. 699 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOIELNICE www.dacoromanica.ro A 1628 (7137) octombrie 8. Mitrea logofăt cu soţia sa Teodora din Căldăruşani vînd nepotului lor Tudor stolnic ocină în Scurteşti. f Adică eu Mitre logofătul împreună cu jupînesa me Thiodora dă în Căldăroşani scris-am acista al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mana nipotă-miu Tuduru stolnicul, ficiurul Marco lugufătul, cum să si ştiia, ajun-gînd-ni pri noi vreme dă nevoia şi dă lipsă, vîndut-am nipotă-miu Iu Tudor dă în ocina Scurtescă stînjini 20. Şi aceşti 20 de stînjini s-au aflat vînduţi Stanciului pîrcălab ot Drag.. .* pre bani gata ughi 47, dă în cîmp, dă în delul cu vieli, dă pristi tot hotarul şi cu tot vinitul, pentru că ia s-au căzut lui să o cunpiri, că iaste moştnin bătrin. Depă aciia, văzîndu dumnilui Tudor stolnicul că am slăbit şi am sărăcit datu-miu acestă parte dă moşîia ciia mai sus zisă, ci aru fi venitul acistui pămîntu, ori dă în cînpu, ori de în del, să-mi fie mie di hrană şi lui dă pomană» pînă unde voi fi eu vii; iară după morţi mi să aibă a-şi lua nipotă-niu Tudor stolnicul aceşti stînji, ei sîntu mai sus scrişi ori dă în vii, ori dă în cîpu pă undi am ţinut eu tot să aibă a ţineri jumătate, pentru că la nivoia nostră şi la lipsa nostră, elu s-au aflat dă ne-u dat bani de ne-mu scos căpiţele de nevoia. Diriptu aciia, amu dat zapisul nostru lui şi ficiorilor lui, cîţi Dumnezeu i va da, ca să-i fii moşîia stătători în vice. Şi la vînzari nostră t-au boiari mărturie: Pap vel vornic, Dumitru Dudescu vistiiar, Măhaiu pos- 1 „Şi aceşti 20__Drag..." adaus posterior intre rînduri, ultimul cuvint ilizibil. 703 www.dacoromanica.ro telnic, Avram postelnic, Şteful postelnic, Mircii, Onci, Sănjorzu, Vladlu dă acole, Fătu Bărăgăscu, Stoica Ţistu, Stan Chişca, Antonie. Şi pintru cridenţa pusu-ne-m piciţili şi numili. Şi am scris eu cu mîna-mi ca să si creză. IIhc /trfcciiţd «XTO/UBpYf a^hh h, emit >§pĂ3. Dumitru Dudescul vtori vistiiar Mitre logofet Eu Thiodora Căldărăşanca Mihaiu postelnic Avram postelnic Ştefu postelnic Papa vel dvornic Mirce ot Vărăşti Once de acolo Vlad de la Vărişti f Fătul f Şăjorzu f Stoica Ţăst f Stan Chişca f Antoniie Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XLVII/5. Orig., hîrtie (45 x 30 J, nouă peceţi aplicate, îndoielnic, după formular, grafie, iscălituri şi peceţi. B 1629 (7138) septembrie 4. Patru din Rădăcineşti vinde lui Pîrvu mare logofăt moşii în Pereni şi Clocotici. t Adică eu Pătru din Rădăcineşti scris[s]-am şi mărturises cu al mieu zapisu, cum ştie că apucîndu-mă să-mi ia toate bucatele şi viele şi Ocinile cu cartea domniască, dece eu am venit de am căzut cu rugăciune şi i-am vîndut toată ocina dumnealui jupan Pîrvul marele logofăt, deci moşiia din Pereani din cîmpu, den pădure, oricît să va alege. Şi i-am mai vîndut toată ocina de moşie din Macla Muntelui, din cînpu, de pădure, oricît să va alegi. Şi iar am vîndut toată ocina de moşie dinu Clocotici, din cînpu şi pădură, din apă, peste tot hotarul, aice toate ocinile le-am vîndut, drept optzece de mie de aspri gata. 104 www.dacoromanica.ro Şi am vîndut dumnealui de a mea bunăvoe, fără nici o silă, că să fie dumnealui moşie ohamnică şi nepoţilor. Şi la acea tocmeală, fost-au boiari mărturie: jupan Pîrvul Dolofan logofăt i jupan Angheli i Udrea logofăt ot Rădăcinişti i Stanciul logofăt ot Cîrstiăneşti i Marin postelnic ot Argeş i Calciu ot tam i Dumitru ot Sălătrucu. Şi am scris[s] eu, Gherghe şi mărturisesc, mesiţa septembrie 4 dni, văleat 7138 . Eu Pătru vînzător. Pîrvul logofăt Dofan martor. Angheli martor. Udrea logofăt martor. Stanciul logofăt martor. Marin Popa martor. Calciu martor. Dumitru martor. Academia Republicii Socialiste România, XXXIII/205. Copie. îndoielnic, dupâ conţinut, (suma prea mare de bani) şi după formular. EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 165. c 1629 (7138) octombrie 18. Mai mulţi săteni din Fefelei se învoiesc cu Tudor stolnic şi Borcea vornic să se mute pe moşia acestora. f Scris-am acesta al nostru zapis noi satul Fefelei, pre nume Stoica, Podobai, Antonie, Cuciul, Dobr£, Neagul, Bala; făcut-am această scrisore a nostră laa mîna lu Tudoru stolnic şi la mîna jupînesiei Teodorei şi la mîna Borcei vornic cum să să ştie că aşa ne-am tocmit cu aceşti boiari cîndu am vrut să ne mutăm aice la Fefelei, că totu ieram de pradă şi de gîlceavă, ci am căzut la aceşti boiari cum să ne lasă acole să nu mai fim totu de pradă, că aceşti boiari au avut 2 părţi în Fefelei şi în Scurteasca. Aşa ne-am tocmitu căci ne vom hrăni şi vom călca şi părţile lor să avemu a le lucra pogone de vii şi-i dăm laa vănere mare cîte 1 obroc de grîu curatu, cîţi omăni vom şăde pre acestu locu, că nu ne-au crezutu, ci i-am făcut zapis. Şi la această tocmeală a nostră au fostu mărturii din satu din Şchii, popa Tudor Schei, popa Sinea, popa Neagul, Gherghei, Pîrtoacă, Sarul, Preda, Vladul popii, Ianiuo grecul, Dragomiru agerul, Novac ot Jigoreni, 43 — Documente — c. 915 705 www.dacoromanica.ro Şteful ot Runceni. Şi laa tocmeala au fost aceşti toţi şi ne-am pus degetele mai jos. IIhc AvbefiţA wjfTO/HKpYi a*»hh hY k*k A-bT xSpĂH. Eu Stoica. Butlaanu. Podobaie. Popa Gavril mărturii. Antoneie. Micul. Cuciul. Dobrâ. Bala. Stan Chişca. Negul. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXXXVIII/3. Orig., hlrtie (30x21). Indoelnic după. grafie şi conţinut. 706 www.dacoromanica.ro INDICE ONOMASTIC www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI c. = comună pah. = paharnic f. = fost post. = postelnic j- = judeţ spăt. = spătar lg- = lingă stol. = stolnic log. = logofăt ş.a. = şi alţii menţ. = menţiune top. = toponimic m-re = mănăstire V. =- vezi or. = oraş vist. = vistier * asteriscul indică numiri dispărute de aşezări omeneşti. ( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi prin indicaţia ,,menţ", lipsa de con* temporaneitate. < > paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările. — pauza pusă înaintea onomasticului arată că tn text numele a fost găsit sub altă formă (apropiată) decit cea frecventă epocii. (?) semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales in traduceri vechi şi copii; cuvîntul „probabil" —în cazul numirilor dispărute — a fost folosit atit pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cît şi a îndoielii în cazurile de omonimie. Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările s-au făcut in funcţie de împărţirea administrativă actuală, indicindu-se întii judeţul istoric. Trimiterile sint făcute la numărul documentului; documentele indoielnice sint însemnate cu litere. 709 www.dacoromanica.ro A Adîacata v. Dosul Adîncăţii. Adrino sluger din Corlăteşti, boier tocmelnic 83. Aga, moşnean rumânit din Studina de Jos 229. Agapie monah de la m-rea Blaj, martor 78. ...ageola v. Dumitru ...ageola. Agerul v. Dragomir Agerul. Ahmat Cilibi Sulacul, întemniţează boier dator 333. Alăman, megiaş din Sărăţeni 266. Alba, top. la Gureni 144. Albeni (Albeani, Albdnie), sat 11, 176, 317. Albeşti j. Argeş, sat, schimbat de Dumitru pîrcălab din Cepturoaia, dăruit de Neagoe Basarab. m-rii Argeş, întors după pricină nepoţilor lui Dumitru pîrcălab 289, 295. Albicescu, codru la Bojorani 237. ♦Alboteşti, sat , martor 252. Albul din Rătivoieşti, martor 215. Albul din Slănicul de Jos, martor 276; probabil acelaşi: Albul, fiul lui Neagoe, vinde parte în Slănic 254. Albul, frate cu Neagul, dăruit de unchiul său Silion călugărul cu funie în Stoiceşti 240. Albul meşter din Roşul, tocmelnic 30. Albul, moşneni rumâniţi din: Bucşanii de Jos, în pricină de rumânire 30, 37; ~ din Scărişoara 259, 370; ~ din Studiniţa 350; ~ din Vlădila 300. Albul paharnic v. şi Albul din Răteşti. Albul paharnic din Dătcoi, boier hotarnic 359. Albul pitar al doilea, casa lui din Bucureşti, martor semnează 60. Albul popă, moştean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. Albul postelnic din Argeş 238. Albul, rumâni din: Slănicul de Jos 48; ~ din Stoeneşti 153. Albul Rogoz vornic, fiul lui Nan Rogoz, dăruieşte şi vinde parte din satul Futeşti m-rii Argeş (menţ.) 284, 309. Aldea, moşneni din: Băldăluiu (întorsura de Jos), fiii lui rumâniţi 256, 307;~ din Zorileşti 175. Aldea, moşneni rumâniţi din: Comanca 206;~ din Mogoşeşti, slobozit după moartea stă-pînului 4. Aldea postelnic din Smîrdeşteţ, boier tocmelnic 90; martor 342. Aldea al Giulicâi, moştean rumânit din Zorileşti 173, 174. Aldea lui Puţă, moştean rumânit din Zorileşti 173, 174. Aldeşti j. Teleorman, sat , domn al Ţării Româneşti <1592—1593> 70. Alexandru (Alixandru, ~ cel Ti-năr), domn al Ţării Româneşti <1623—■ 1627>, fiul lui Radu Mihnea 24, 29, 37, 70, 80, 105, 111, 117, 220, 222, 267, 309, 335; dă cărţi: 8, 11, 23, 25, 27, 30, 46, 66, 82, 132, 165, 169, 208, 214, 262, 306, 381; dăruieşte, acordă şi Întăreşte scutiri 6, 18, 33, 38, 72, 148, 261; judeciri sub~ 28, 34, 276; rumâniri sub ~34, 93, 95; merge la Daşov 68, 88; tătarii şi turcii robesc ţara 163, 254. Alexandru , domn al Ţării Româneşti <1616—1618; 1627—1629>, fiul lui Iliaş voievod; strănepotul lui Neagoe Basarab 293, 294, 304; ia domnia Ia Ţarigrad 30; pierde domnia (menţ. 15 oct. 1629) 371; passim. Alexandru (Alixandru), domn al Ţări Româneşti <1568—1577>, fiul lui Mircea voievod 19, 70, 106, 108, 289, 293, 295; zideşte şi Înzestrează m-rea Radu Vodă 72, 114, 182, 295; danie m-rii Tismana 288; cărţi de la ~ 6, 100, 182, 284, 288, 309. Alexe, negustor din oraşul Floci, martor 332. Alexe, negustor, martor pentru Creţeşti 332. Alexie (Alexe) paharnic mare (fost), trimis de la Ţarigrad de Alexandru Iliaş să-i ţie scaunul 30; martor 270. Alicxeni v. Alecxeni, sat. Alixandria v. Alexandria, oraş. Almăjelu v. Halmaj, sat. Almăj v. Halmăjul, sat. Aluniş, m-re , egumen 123. Amarul, baltă , cumpărată de la Stanciul post. din Pade de Buzinca mare comis şi de Dumitru Dudescu 279. Amlaşul şi Făgăraşul, in titulatura domnului 31, 72, 295, 304, 309. Ana, fiica lui Bădilă armaş, dăruieşte părţi din Berendeşti m-rii Banu 222. Anachi v. Ianachi, roşu. Anania v. şi Nania. Anania călugăr din Zăvlrteni, martor 21. Anania din Sibiceu, fiul popii Oprea, in pricină pentru parte din Muşcel şi Sibiceu 94, 131. Anania (Ananiia) egumen al m-rii Bistriţa, mărturiseşte in pricină de rumânire 166,195. Ananiia, fiul lui Ştefan log., înfrăţit cu fraţii săi Cîrstea log. şi Doanca, de tatăl lor, peste părţi din Ueşti, Drăgoeşti, Ciofrîn-geni şi Găneasa (menţ.) 313. Anania, rumân din Ogrumi, pricină de rumânire 66. 712 Anastasie (Anastasen) călugăr din soborul m-rii Bistriţa 166. Anastasie egumen al m-rii Cotmeana (menţ.) 63 Anastasie proegumen al m-rii Argeş 100. Anca din Copăcel, fiica Paraschivei, în pricină pentru Grădişte şi Vtrlţi 108. Anca, fiica Danei şi a lui Paraschiva, zălo-geşte şi pierde parte în Deduleşti, întemniţată 318. Anca jupaniţă din Văleni, martoră 3. Anca, ţigănci 23, 98, 201, 340, 341. Anca vorniceasa, jupaniţa lui Ivaşco, mama lui Gavrilaşco, răscumpără rumân robit de turci 224. Ancul, moşnean rumânit din Băldăluiu (în-torsura de Jos) 256. Ancuţa, fiica jupinesei Mara <şi a lui Preda clucer Ţînţăreanul>, schimbă Împreună cu fraţii ei Mihai clucer şi Dumitraşco post. parte din Izvorani pentru satul Negoeşti 312. Andrei, cneaz rumânit din Tîncăbeşti, pricină de rumânire 82; v. şi DrăgoL Andrei, cumpără vie şi pomi în Bucureşti 51. Andreiu din Ştefoaia, martor la Boteni 71. Andreiu, fiul Erinei, frate cu Necula şi Despa 239. Andrei iuzbaşa, martor în Bucureşti ş.a. 44, 161, 252. Andrei mare logofăt (fost), româneşte în Buc-şanii de Jos (menţ.) 30, 37. Andreiu postelnic , fiul lui Vlad Rudeanul vist., cumpără fără drept în Foleştii de Jos 68, 88. Andrei popă din Stolniceni, românit 70. Andrei, rumân din Ogrumi, în pricină de rumânire 66. Andrei, vinde parte cu rumâni în Copăcel 140. Andreico (Andreica) din Ogrăzeni, martor 21, 22. . . Andreico, vinde parte în Mihăeşti (menţ.) 87. Andriana, fiica lui Miho şetrar, vinde loc de prăvălie în Bucureşti (menţ.) 111. Andronichi, tatăl lui Dobre rumân din Vărăşti (menţ.) 278. Andronie armaş, martor, semnează 36, 77, 96. Andronie, cnezi româniţi din: Cîineşti, se răscumpără 95; ~ din Rusineşti 34. Andronie din Albeni, , boier ho-tamic 176. Andronie (Andronii) postelnic din Boteni, cumpără parte 71, 301. Andronie vistier, ctitor al m-rii Banu din Buzău (ment.) 220, 222. Anghel, Angheli...: Anghel comis , soţul Măriei (menţ.) 165; ocinele lui din Mihăeşti şi Iaroslăveşti 87. — Anghelu din Mihăeşti, martor pentru Bu-neşti 51. — Angheli jupan, martor pentru Clocotici B. www.dacoromanica.ro Anghel logofăt din Bănceşti <şi Ciorăşti>, în pricină pentru vad de moară la Buzău, familie 196; martor 102. Anghel, moşnean rumânit din Polovinele 189. Anghel popă, biserica şi mahalaua lui în Bucureşti 111, 161; martor 177. Anghelache (Anghilachi) portar, soţul Stanei, dăruit de Mihai Viteazul cu satul Glina (menţ.) 119. Anghelet (Angheleto), martor pentru tîrgul Argeş 241, 245. Anghelina, fiica lui Ion post. din Bucureşti, vinde în Zgîriaţi 74- Anghelina, fiica lui Pătru din Vaideeşti, soţia lui Nicoară, vinde parte cu rumâni din Ioneşti 96. Anghelina monahie, fiica Cătălinei, familie (menţ.) 80; m-rea ei la Bălteni 80, 154. Anghelina monahie de la Rlncăciov, martoră 163. •Aninişul, sat , cu drepturi asupra ocnei de la Ghitioara, rumânit de Cernica mare vornic 72. Aninoasa j. Dîmboviţa, sat 254; dat în schimb de Radu Paisie mitropoliei din Tîrgovişte 295, 298; scutit de dări 269. Antim egumen al m-rii Panaghia 235. Antonie, Anthonie: Antonie cămăraş, întărit peste Groşanii Tri-fului, Căldăreşti ş.a. 101, 102. Antonie croitor, martor pentru Bucureşti 239. Antonie (Antoneie) din Fefelei, se mută cu învoială pe moşia boierească C; martor A. Antonie (Antonii) din Negoeşti, fiul lui Mihai , cumpără părţi în Popeşti cu fraţii săi Neagul şi Gherghie 133,. 376. Antonie din Răteşti, martor pentru Negraşi, semnează 252. — Anthonie < egumen > al m-rii Stăneşti 286. Antonie logofăt, scrie zapis 272. Antonie (Anthonie), moşneni rumâniţi din; Băldăluiu (întorsura de Jos) 256; ~ din Gostavăţul 34. Antonie popă, scrie zapis de vinzare pentru Stroeşti 360. Apele Vii (Jivi Vodă) j. Romanaţi, sat 83, 239; plasa Ghizdăveşti cu funii, păduri şi vii, rumânită de Trufanda mare vistier 290. Apostol ban, tatăl Neacşei jupîneasa lui Braţul fost mare comis (menţ.) 313. Apostol, dărăban, soţul Cîrstenei, vinde casă şi loc în Bucureşti 184. Aramandi v. Ramandi mare comis. Arca, în pricină peatru parte vîndută în Cio-cade 11; probabil acelaşi: aldămăşar 85. Arca Băciulescu (Arca), moştean din Bîlta, fost rumân, se răscumpără 143. Arcani, sat , în hotar cu Bîlta 143. Arceşti, sat , martor pentru Scurtesca A. Avram, rumân din Stăneşti 153. Avram, tatăl lui Sava martor pentru vaduri de moară din Buzău 196. B Babele , luncă, livadă ţinînd de partea din Căzâ-neşti a lui Pavlache comis 44, 145. Babocel v. Stan Babocel. Bacarin v. Freanghi al Iui ~ şi Ilie al lui Ba-carin. Badea, Badiul... Badea dărăban, cumpără parte în Clinceni 234. Badea diacon, fiul popii Lupul, in pricină de rumânire 204. Badea din Bălăci v. Badea log. Badea din Cocorăşti, tatăl lui Necula post. (menţ.) 244. Badea din Cojeşti, mama jupaniţei Neaga (menţ.) 80. Badea mare vornic din Măgurele, familie (menţ.) 80. Badea din Coteşti, tatăl lui Lăudat (menţ.) 156, 164. Badea din Detcoi, ~ din Grădişte v. Badea paharnici. Badea din Spăteni, ginerele lui Mîine log. din Dărăşti 98. Badea (Bade), fiul lui Badea log. din Bălăci, familie, stăpîn in Cacovţi, Grădiştea, Stîl-pniţa ş.a., pricini 92, 120, 126. Badea, fiul lui Frosin, In pricină pentru Fefelei 324. Badea, frate cu Cazan stol. şi Preda, vinde în Ostra (menţ.) 272. Badea logofăt din Bălăci, tatăl lui Barbul post. şi al lui Badea (menţ.) 92, 120. Badea logofăt, martor pentru oraşul Argeş 241, 245. — Badul, martor pentru Bîrca 273. Badea, martor pentru Bujorani 41. — Bade, megiaş tocmelnic pentru Sibiceu 94. Badea, moşneni rumâniţi din: Ciulniţa, se judeceşte 42; ~ din Gostavăţu 34; ~ din Risipiţi, se judeceşte 50; - din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 34, 259; <— din Si-liştioara 183; ~ din Tomşani şi Curteni 149 ,•'>*' din Vlădila 300din Vulpeşti 149. — Badiul, nepotul lui Moesi, vinde funie în Bădeni 71. Badea paharnic din Detcoi, boier hotamic la Ştefăneşti 359. Badea paharnic din Grădişte, soţul Stanei, familie (menţ.) 108, 153. 714 Badea postelnic , fratele lui Udrea banul, slobozeşte rumâni din Mărceşti 235. — Badul (?) postelnic, martor la Buzău 196. Badea (Badiul), rumâni din: Brăgăreşti, încearcă să se judecească 46; ~ din Breţ-culeşti, încearcă să se judecească 235; ~ din Bucşani, încearcă să se judecească 81; ~ din Cacaleţi 178; din Căldăreşti 102; ■—■ din Cepturile 26; ~ din Cîrstieneşti 254: ' din slobozia Satul Nou 62; /■»> din Să-cuiani, încearcă să se judecească 235; «"> din Vărăşti 278. Badea, tatăl Tudorei şi al lui Frosin, cu parte în Fefelei (menţ.) 324. — Bădea, ţigan 23. Badea, vinde partea sa din Futeşti m-rii Argeş (menţ.) 284, 309. Badea vornic v. Badea din Cojeşti. Badea al Budei, megiaş jurător pentru Geamăna 169. Badea al Măriei (~ Marăi) din Bujorani, martor 41, 237. — Badi lu Căpăţină din Scăiani 283. Bade Lupu Lădău, martor pentru Coteşti 384. Bae, partea lui in Grădiştea de Jos (menţ.) 113. Baia, sat 85; probabil acelaşi: 317. Bahne, cneaz rumânit din Nenciuleşti, in pricină de rumânire 43. Baico din Găojani, boier hotamic (menţ.) 59, 76. Baico, moşneni rumâniţi din: Comanca 206; ~ din Mogoşăşti, slobozit după moartea stă-pinului 4. Bala din Fefelei, se mută cu învoială pe moşia boierească C. Balaban, rumân din Purcăreni 209, 210. Bălăci v. Bălăci, sat. Balaur v. Bălaur. Balea din Bătieşti, vinde ogoare cu pomet 216. Balea din Brăneşti, aldămăşari 10. Balea din Crăciunănei, în pricină pentru Vîrfţi, familie (menţ.) 108. Balea din Măteşti, megiaş martor 177. Balea logofăt din Ruşi, apoi postelnic, în pricină pentru Bucşani 30, 37, 81; v. şi Balea post. Balea, martor pentru Ţigăneşti 249; v. şi Bălan. www.dacoromanica.ro Balea, moşneni româniţi din: Băldălui (în-torsura de Jos) (menţ.) 252; ~ din Siliş-tioara 190. Balea postelnic din Ruşi, botarnic la Cojeşti 217; v. şi Balea log. Balea români din: Cacaleţi 178; ~din slobozia Satul Nou 62. Balea, tatăl lui O ana ş.a. care vlnd în Zgî-riaţi (menţ.) 74. Balea, ţigan 254. Balica din Maxenu, megiaş, vinde parte 180, 220, 222. Balica medelnicer , în pomelnicul m-rii Argeş (menţ.) 289, 295. Balica, tatăl lui Piele Turcul care vinde la M&niceşti (menţ.) 272. Baloe, Baloi: — Baloi v. Stanciul lu Baloi. Baloe, cneaz românit din Tînc&beşti, pricini de rumânire 82. Baloe (Baloi), rumân din Grădiştea de Sus 121, 124. Baloescul v. Stanciul Baloescul. •Balomireşti, sat 151, 187, 188, 215, 254. Balotă, cumpără ocină în Fundeni 202. Balotă din Trestiiani, tatăl Voinii, stăpin al unui moş (menţ.) 253. Balotă, megiaş din Sărăţeni 2G6; vinde parte 356; martor 152, 265. Balotă, rumân din slobozia Ssytul Nou 62. Baloteasca v. Băloteşti, sat. Balşi, sat 83. Balta cu Păr, baltă la *Băldăluiul Buiei <în-torsura j. Dolj; 256, 307. Baltagi v. Răgep Baltagi. Ban, român din Vărăşti 278. Bana, moşnean românit din Siliştioara 183. Bana, ţigancă 13. Banciul, ţigani 23, 133. Banea din Văcăreşti, boier hotarnic 217. Banu... din Cîineşti (?), martor pentru moştenirea lui Anghel comis 165. Banul m-re v. Buzău, oraş. Baraghină v. Neagul Baraghină. Barbat Micleuş (Bărbat), tatăl lui Matei, cumpără parte cu români în Jupineşti; casa lui 378. Barbă Albă v. Ion Barbă Albă. Barbul v. Stoica a Barbuloi. Barbul din Borăşti, familie, stăpîn în Grădişte şi Vîrîţi (menţ.) 108. Barbu din Brădeşti v. Barbul Brădescul. Barbul din Fratoştiţa v. Barbul post. Barbul din Grădişte v. Barbul post. Barbul din Ivancoţi v. Barbul pah. Barbul din Jupineşti, fiul popii din Corbi, vinde parte cu români 378. Barbul din Măgureni, megiaş martor 322. Barbul din Măneşti v. Barbul post. Barbul din Mereşani, martor 331. Barbul din Poiana v. Barbul post. Barbul din Rogojina, slugă domnească, soţul Dobrei, stăpîn în Ciocadea şi Ogrumi 11,66. Barbul din Săseni, martor 53. Barbul din Turdeşti, tatăl lui Stanciul, cumpără în Aldeşti (menţ.) 185. Barbul, fiul lui Ivan din Şerbăneşti, familie, vinde parte în Şerbăneşti 65. Barbul, martor pentru Bîrca 273. Barbul, megiaş pentru Foleşti 382. Barbul, megiaşi româniţi din: Comanca 221, 366; ~ din Costeşti 304; din Devesel 274; din Laz 379. Barbul paharnic v. Barbul Brădescul. Barbul paharnic din Ivancoţi, martor 342. Barbul popă din Mogoşeşti, moştean românit, slobozit după moartea stăpînului 4; martor 197; probabil acelaşi: Barbul popă din Bereşti, martor 125. Barbul postelnic din Fratoşiţa, partea lui hotărnicită 176. Barbul postelnic din Grădiştea, fiul lui Badea log. din Bălăci, familie; stăpin în Cacovţi, Grădiştea şi Stîlpniţa, în pricină pentru Degeraţi 90, 92, 120, 126. Barbul postelnic din Măneşti, vinde în Tîrbă-ceni 243, 285; jurător 80, 287; martor 203, 355, 356. Barbul postelnic din Poiana, soţul Neacşei, stăpîn în Halmăj şi Scorila 138, 139, 320; martor 176, 348, 371. Barbul, rumâni din: Cacaleţi 178; ~ din Croşov 268; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Stîngăcea 348. Barbul soţul Dobrei v. Barbul din Rogojina. Barbul, tatăl lui Stanciul din Costeşti, aşezat la Zăvideni (menţ.) 369. Barbul alu lu Căzanfi (Barbul), martor pentru Cioroiaşi 248. Barbul al lui Murgul, cneaz românit din Caraula 342. Barbul Brădescul (Barbute) paharnic din Brădeşti, boier tocmelnic 90; martor 371, semnează zapis 379, 380. Barbul Gramei, moşnean românit din Laz 379. Basarab v. Costandin Şerban ~, Matei ~ şi Neagoe Basarab. Batăr Gabor «Bâthori Gabriel>, crai al Transilvaniei, pătrunde în Ţara Românească şi scoate din domnie pe Radu Şerban 262, 335, Batişte , dă învăţătură pentru facerea unui act domnesc 100. Bâbeneasca (Bebeneasca), funie la Vulpeşti 331. Băbeni, sat 165. Băcan din Buzeşti, martor pentru Orlăndeşti 54, 56. Băcăleşti v. Bîcleşti, sat. Băciulescu v. Arca Băciulescu. Bădea v. Badea. Bădeasca, partea Bădenilor la Futeşti cor. Feteşti» 309. Bădeni, sat , în hotar cu Bîlta 143. Bîntu, fiii lui rumâni din Vărăşti (menţ.) 278. Bîra, sat , Dumitru Dudescul vist. volnicit să stăpînească în <■-' 12. Bora (Borra), sat , partea lui Zlate dăruită de Dragomir cei bătrîn lui Dumitru Dudescu al doilea vist. 270; vîndut de Ivaşco vornic din Goleşti lui Alexandru voievod 293. Borăscul, sat , parte cu rumân a lui Staico post.; pricină de rumâ-nire 73. Borăşti, sat 108; cumpărat de Mihai Viteazul de la jupînesele Mara şi Dumitra şi dăruit lui Stoica vist., dăruit de Radu Mihnea lui Mihai clucer Ţîntăreanul, reluat de Alexandru lliaş pe seama domnească 129. Borcan v. Pătru Borcan. Borcan, judec din Deveselul, pierde partea sa din heleşteu pentru gloabă domnească 315. Borcea v. Mihail al lui ~ şi Standul Borcei. Borcea, cnezi rumâniţi din Ciulniţa, se răscumpără 42. Borcea din Bujorani, martor 237. Borcea din Topoloveni, logofăt, tnvoieşte săteni pe părţile sale din Fefelei şi Scurteasca (vornic) C; jurător 80, 217; martor 128, 187, 188, 254. Borcea (Borce, Biurce), fiul lui Vlădan, în pricină cu Anania ş.a. pentru părţi in Muscel şi Sibiceu 94, 118, 123, 127, 131. Borcea popă clisear de la Biserica Domnească din Bucureşti; scutit de dări şi slujbe cu casa sa 261; martor 111, 132, 184, 270. Bordea v. Clrstea Bordea şi Poiana Bordei. Bordoşanl, sat 287, 291. Boteni j. Vlaşca, sat , rumânit.de Nica mare log., întărit lui Preda post.; fiii lui Vladul Bruz-doe în pricină de rumânire 46; pîrcă-lab 141. Brăila, raia, fugari din ~ 7. Brăilă din Drăgoiani, jurător 69, 73. Brăneşti, sat 348. ♦Brăneşti, sat părţi schimbate între fiii lui Ivan mare log. din Ruda 70. Budeni (Budâni), sat 197, 367, 368. Budescul v. Stoica Budescul. Budişti, sat 331. Budoescul v. Pătru Budoescul. •Budoiu, sat 85. Buduroaea, ţigancă 23. Bueşti, sat In hotar cu Băldăluiul Buiei 256, 307. Buia v. Băldăluiu, sat. Buia, moşnean rumânit din Siliştioara 183. Buia, vinde parte în Aldeşti 185. Buica, soţia lui Dumitru pîrcălab din Ceptu-roaia, familie; reia satele Dobroţii, Ido-mireşti ş.a. dăruite m-rii Argeş (menţ.) 289, 295. Buicea v. Boicea. Buiceşti, sat , fiul lui Vîlcul log. 4, 124, 242, 317; fiu vitreg al lui Dumitru Zemţea vornic din Mogoşeşti, stăpîn în Grădiştea 113, 147, 219, 367, 368; log. de vistierie 121, 124; scrie act domnesc 4; martor 124, 268, 317, 323, 326, 349, 350, 363—366, 370, semnează 121, 236, 242, 252, 274, 277, 278, 290, 300, 310, 330, 344; eroare: mare log. 323. Buneşti, sat al m-rii Codmeana; rumâni fugiţi, Întorşi 209, 210. •Cacaleţi din malul Oltului, sat , cumpărat cu păduri, vii şi rumâni de Necula mare vist. de la Preda f. mare sluger 178. Cacaleţi, sat 277; plrcălab 257. •Cacaleţi, sat < lg. oraşul Ocnele Mari j. Vîlcea > 237. Cacotă v. Stan Cacotă. Cacova de Jos j. Vîlcea, sat , părţi cumpărate de popa Stan de la Bă-dilă ş.a. 122; Cacova de Sus 122. Cacovţi (Cacovţe, Cocoţie), sat < Cacoţi, Iz-vorălu de Jos j. Mehedinţi», lăsat de jupa-niţa Stanca m-rii Jitianu, reluat de fiii lui Badea log. din Bălăci 90, 92, 120. Calciu din Argeş, martor pentru Clocotici ş.a. B. Calciul portar, martor pentru Viani 254. Calea, în pomelnicul m-rii (menţ.) 22. Calea jupaniţă , dăruieşte ţigani m-rii Brîncoveni 3. Calea jupaniţa lui Dumitru mare vornic, mama lui Stoica spăt., cumpără în Cepturile (menţ.) 26. Calea jupaniţa lui Tanasie pah. din Bărbăteşti, cu zestre în Berciugov 383. Calea jupaniţa, mama Neacşei, soacra lui Pîrvul log. din Ruda 171. Calea Cerbului, top. la Negraşi 77. Calen, Calin v. Călin şi Neagoe a lu Calen. Caloian Stagazi, cumpără o prăvălie din Bucureşti 146. Calotă armaş, f. mare armas din Popeşti, martor 41, 98, 187, 188, 199, 244, 252, semnează 290. Calotă, cnezi rumâniţi din: Comanca 366; ~ din Rusineşti 34. Calotă, fiul lui Palaloga log. , vinde rumân 356. Calotă, fratele lui Cirstea 282. Calotă postelnic din Cocorăşti , j urător 26. Calotă postelnic, fiul lui Hamza ban din Pîrî-iani, fratele lui Stanciul, in pricină pentru Polovragi 337, 340. Calotă, rumân din Brăgăreşti, in pricină de rumânire 46. Canea, vinde parte cu vie şi livezi din Grădiştea de Jos (menţ.) 113, 147. Cantimir paşa 47. Caplea, fiica lui Cîrstea log. din Ueşti, familie, in pricină pentru Drăgoeşti, Ciofrîngeni ş.a. 313. Caplea, fiica lui Lepădat log., înzestrată în Orlăndeşti (menţ.) 56. Caplea jupaniţă, fiica lui Manea din Timbu-reşti, stăpină în. Podişor şi Uliţa 70. Caracal, Mihai Viteazul la ~ 129. Caragan v. Vlad Caragan. Ca ragea v. Ianache mare post. Caraiman popă, martor la Răspopi 281. Caraula j.Mehedinţi, sat , in hotar cu Cucuiaţi 247; parte din megiaşi rumâniţi de Mihai clucer din Coţofeni 247, 342; popă 247. Carăşute v. Mihaiu Carăşute. Carca vornic din Sărata, j urător 26. Casa lui Şuia, top. la Cacova 122. Caşotă, rumân din slobozia Satul Nou 62. Caşotin v. Radul Caşotin. Cătălină, Cătălina: Cătălină , mama Marei, in pricină pentru Risipiţi (menţ.) 50. Cătălină jupaniţă, soacra lui Vlaicul comis , în pricină pentru Ştefă-neşti (menţ.) 100. 722 www.dacoromanica.ro Cătălină maica, fiica lui Badea mare vornic din , mama monahiei Anghelina, familie (menţ.) 80. — Cătălina (Călină), vinde parte din Vulpeşti nepotului său Marco (menţ.) 228, 230. Catana, aldămăşar pentru loc de casă din Bucureşti 47. Catargiul v. Ianache Catargiul. Cautea, top. la Bordoşani , popă 211; ~ Cozii, cu scutiri şi imunităţi, îndatoriri pentru întreţinerea drumului, pentru şoimi 327, 381. Călin, Calin...: — Calin cel bătrîn, martor pentru danie in Voineasa 211. — Calen din Sibiceu, megiaş tocmelnic 94. Călin din Văleni, megiaş 356. Călin (Calin), moşneni rumâniţi din; Băcă-leşti, în pricină de rumânire, bătut în divan 70; ~din Comanca 206;.—'din Gos-tavăţu 34; ~ din Mierlari, se răscumpără 110; ~ din Negraşi 77, 252;~din Rău-zeşti 252; ~ din Studina de Jos 186, 229. Călin popă din Drăgoeşti, scrie zapis 372. Călin, rumân din Clejani 244. — Calin, tatăl lui Stan cneaz rumânit din Tîncăbeşti 82. Călina v. Cătălina. Călineşti, sat , cu drept de slobozie, cu ruptoare pe cap de locuitor 91; popă 218. 723 www.dacoromanica.ro Ceraica armăşel, vinde loc de casă în Bucureşti (menţ.) 112. Cernica, fiul lui Belciu din Zăblăiani 98. Cernica, moşneni româniţi din: Comanca 206; ~ cizmar din Comanca 206; ~ din Vulpeşti 149; ~ din Zorileşti 173. Cernica, rumân din slobozia Satul Nou 62. Cernica (Cirnica) vornic mare (menţ.) 49; soţul Cheajnei, tatăl Neacşei, cumpără satul Glina şi prăvălii în Bucureşti 119, 132; româneşte satul Aniniş, în pricină pentru vama ocnei de la Ghitioara 72; ctitor al m-rii Cernica 132, 328; hotarnic 59, 77. (Grădiştea de lingă Săcuiani, m-rea Cernicăi vornic, Sf. Nicolae), m-re al lui Enachi f. mare post., pustiit de tătari, scutit cu raptoare 168. Cheajna jupaniţa lui Cernica mare vornic, jură 119. Chef, tatăl lui Gherghie Turcul cu ocină în Varnava (menţ.) 78. Cheojdu, sat , parte dată de Stanca Stoica 258. Cherana, român din Vărăşti 278. Cheraţa jupaniţă, mama lui Leca mare agă, vinde Tîncăbeştii (menţ.) 27, 82. Chero, tatăl lui Sima cămăraş 335. Chiciul, alege parte la Stoiceşti 240. Chicul din Paţea, martor pentru vînzare în Fîstîci şi Popeşti 133. Chira jupaniţă, fiica Stanei şi mama Calei (menţ.) 383. Chieranci v. Dragomir Chieranci. Chirca, ţigani 191, 203. Chirică, fiul Neacşei, în pricină pentru Grădiştea şi Vîrîţi 108. Chiriiac, rumân din Vărăşti 278. Chirii , patriarh de Constanti-nopol, dă carte de blestem 377; fost de Alexandria, în Ţara Românească (menţ.) 30, 37. Chiriţă, dascăl slovenesc (menţiuni tîrzii) 55, 145. Chisar paharnic din Ruda, martor, semnează 93. Chisar postelnic din Păuleşti, jurător 324. Chisar postelnic din Sărăcineşti, nepotul lui Anghel comis, frate cu Vlad log., vinde parte din Iaroslăveşti, în pricină pentru Mihăeşti, Gemeni ş.a. 87; martor 254. Chisar postelnic din Tătuleşti, aldămăşar 10. Chisar vornic mare , nepoata sa revendică satul Greci (menţ.) 114. Chişca v. Stan Chişca. Chiţeşti sat 231. Cioplea v. Ceplea, sat. Cilibi v. Ahmat Cilibi Sulacul. Cincea, megiaş românit cu pârţi în Studi-niţa, Frăsinet şi Studina 350. Ciocadea (Ciocade), sat 66; părţi stăpînite de Dobra, nepoata lui Radu vătaf 11; părţi cumpărate de Neagoe 85. Cioc alin, cneaz românit din Caraula 342. Ciocan v. Dragomir ~ şi Şărban Ciocan. Ciocan, moşnean românit din Băldălui (în-torsura de Jos) 256. Ciocăneiul Costandin (menţ. tîrzie) 331. Ciocănel, martor la vînzare în Săseni 53. Ciocăneşti, sat 59, 76; Tanasie, fost rob la turci, apărat de românie faţă de m-rea Mihai Vodă 39. Cioceanul v. Pătru Cioceanul. Ciocuza, ţigancă boierească 237. Ciofrîngeni, sat , partea lui Ste-pan log. întărită lui Braţul mare comis şi verilor jupaniţei sale: Stanciul şi Caplea 313. Ciolca din Bibeşti, boier hotarnic 176. Ciomăgeşti, sat , parte cu rumâni veniţi din Prislop, cumpărată de Tudor Rudeanul sluger 63. *Ciorăşti, sat 102. Ciorîca j. Olt, sat, rumâni fugiţi din Pur-căreni şi Cacaleţi cumpără părţi în ~ 209, 210. Ciorofan v. Crăciun al lui Ciorofan. Cioroiaşi, sat , pârţi de funie vîn dute de Bîlde şi Stanciul lui Spidea 248. Cioroiul, rumân din slobozia Satul Nou 62. Ciortan, moştean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. Ciple v. Ceplea, sat. Cirnica v. Cernica. Ciufen, rumân din slobozia Satul Nou 62. Ciuia, moşnean românit din Arşi 286. Ciuleiu v. Radul Ciuleiu. Ciulniţa j. Ialomiţa (Ciulniţă), sat de cnezi româniţi de Mihai Viteazul, dăruit lui Costa-chi chihaie, se răscumpără; în pricină cuOancealog. 42; probabil acelaşi: 123. ♦Ciuriceşti, sat , românit de Tudor mare sluger, pricină de rumânire 70. Ciutărie, top. la Bucureşti 301. Ciuture, cneaz românit din Caraula 342. Ciuvică v. Stan Ciuvică. ♦Cîineni, sat 255. •Cîineştii de Otăsău (Cîinişti), sat , părţi cu vii şi livezi cumpărate de la mai mulţi de Sima log., rumâniri 2, 16, 17, 41, 159, 238; 724 www.dacoromanica.ro rumâni sloboziţi fără ocină de Maria, jupaniţa lui Dragomir spăt., care dăruieşte ocine şi vie m-rii Bistriţa 166, 194, 195; probabil acelaşi: 165; judeci rumâniţi se răscumpără de la Staico pah. din Ruda 93, 95. Cîlcescul v. Standul Cîlcescul. Cîlceşti, sat 347. Cîlnişte, pîrîu , parte cu gîrlă şi branişte a lui Socol pah. din Comă-ţeni 24, 25. Climpuciască (Climponească), funie la *Stoi-ceşti 240. Clinceni, sat , părţi schimbate între fiii lui Ivan mare log. din Ruda 70. Copaci, rumân din slobozia Satul Nou 62. Copăcel, sat 108; părţi cu rumâni ale lui Andrei, vindute fără rumâni lui Vladul mare vist. 140. Copăceni, sat 313. Copăcioasa, sat 67. Copil, piriu la Dragomireşti 30. Copită, cneaz rumânit din Tincăbeşti, încearcă să se judecească 85. Corbea din Şerbăneşti, martor 65. *Corbi, sat , popă 378. Corbii de Piatră j. Muscel şi Pădureţ, sat de plăieşi, al m-rii Argeş, scutit 280. Corbul Pleşei, top. la Cacova de Jos 122. Corbuşor v. Neagoi Corbuşor. Corbuşori, sat 172, 207. Corcomazul (Curmazul), munte al satului ’Stoiceşti dăruit de Silion clăugăr nepotului său Neagul 240. Cordovoaea, mama lui Drăghici şi a lui Radul care vind în Birci (menţ.) 85. Corlitişti, sat 83. *Cornătelu, 192; comăţelenii în pricină cu m-rea Viforita pentru hotarele bălţii de la Vărăşti 43, 76; vameşi 179. Comăţeni, sat 23—25,130, 134. Come postelnic din Bălăceşti , martor 341. Cornea, rumâni din Bucşani, în pricină de rumânire 81. Cornea, ţigan m-resc fugit 49. Cornea, vinde părţi in Berendeşti (menţ.) 222. Comeşti, sat 80, 115, 287, 291, 355, 356. Cometu (Cornet), sat 342; popă 142. Cortofleş v. Ivan Cortofleş. Corzii j. Mehedinţi, sat al m-rii Tismana, împreunsurat de Ion comis din Paia, pricină cu Preda postelnc 305, 308. Cosoba, sat 80. Cosorovă v. Pîrvul lui Cosorovă. Costa v. Eustatie Costa. Costachi chihaiaua, dăruit de Radu Mihnea cu satul Ciulniţa 42; v. şi Costea sluger. Costanda clucer , martor la diata Eli-saftei (menţ.) 377. Costandin v. Ciocăneiul Costandin. Costandin cizmar, tatăl lui Laţco din Bucureşti, martor pentru Bărbăteşti 97, 99. Costandin clucer v. Costandin Şerban Ba-sarab. Costandin comis mare în sfatul domnesc 4. Costandin cupariul, martor 173, 174; eroare: spătar 173; v. şi Costandin pah. Costandin din Ocniţa, martor pentru Vamava 78. Costandin din Vaideei, martor 133. — Costanden, fiul clucerului de la pivniţa domnească 362. Costandin, fiul lui Ivaşcu din Vlădeni, martor 191. Costandin, fiul lui Mogoş log. 13. Costandin fiul slugerului v. Costandin Avanul. Costandin, martor la rumâniri din Ciineştii de Otăsău 2, 41, 159, 238. Costandin, martor la Buzău 196. Costandin meşter de mori, martor pentru schimbarea unui vad de moară la Piscu 356. Costandin, moşneni rumâniţi din: Bucşani, încearcă să se judecească 30, 37; <—< din Gureni, se cnezeşte 144 ; — din Mogoşeşti, se cnezeşte 4. Costandin (Constantin, Costandinu, Costantin) paharnic mare , cumnat cu Costandin clucer <~ Şerban voievod» 278; cumpără loc de casă în Bucureşti, mare post. 59, 76. Coşculeasa, funie la *Ciuriceşti 70. Cotea, rumân din Priseaca, încearcă să se judecească 70. Coteşti, sat 100, 359; casa Badei Cotescul 156; delniţe vîndute de Lăudat lui Matei clucer Mezahrinos 156, 164; Neagoe vinde delniţă cu rumân lui Tatul log. 384; popi 48, 384. Cotici, martor pentru Voineasa 211. Cotlomuz m-re v. Athos, munte. Cotmeana v. Codmeana, m-re. Cotmeana, pîrîu 255. Cotorilă, cneaz rumânit din Ogrumi, în pricină de rumânire 66. Cotrăceanul v. Gherghe Cotrăceanul. Cotrăcinoae v. Dumitra Cotrăcinoae. Coţi v. Ghinea Coţi. Coţofeanul v. Mihai Coţofeanul. Coţofeni, sat 90, 247, 259, 307, 342, 379. Covaciţa, top. în hotarul bălţii Bistreţ 6, 287. Cozia (Sf. Troiţă), m-re , ctitor nou 381; sate şi ţigani, scutiri 211, 212, 327; drept de judecată 381; metoh: m-rea Codmeana 63, 209, 210; egumeni 63, 90, 209—212; <în menţ. tîrzie> 90. Cozleciu v. Dumitru Cozleciu. Cozma, rumân din Cacaleţi 178. Cozma Zbora, martor pentru Bălţaţii de Jos 109. Cr... eşti, sat 80. Craia, cneaz rumânit din Nenciuleşti, în pricină de rumânire 43. 728 Craiova, oraş 317, 330; marele ban 129, 286. ispravnicul scaunului 176, 314. Crasani, sat 176. *Crăceşti, sat din Vărăşti 278. Crăciun, tatăl lui Tudor rumân din Clejani (menţ.) 244. Crăciun, vinde ogor în Bătieşti 216. Crăciun vornic, martor 41, semnează 115. Crăciun al lui Ciorofan (Crăciun), moştean rumânit din Gureni, se judeceşte 144. Crăciun Bărbăligă, cneaz rumânit din Caraula 342. Crăciun Boldescul, vinde loc la Băleşti 85. Crăciuna, ţigancă 340. Crăciuneni (Crăciunănei), sat 144. Crivnic, sat , hotarnic (menţ.) 59, 76. Danciul Doicescul (Danciul) clucer din Doiceşti, cumpără parte în Stroeşti 360; boier hotarnic 266, 346; martor 171, 267, 356, semnează 113. Daniil, Daneloe: Daniil călugăr, martor pentru Sibiceu 123. — Daneloe călugăr, martor pentru Titeşti 170. Daniil egumen al m-rii Izvoranu 53. Danovic v. Tatul log. Danul, sat , părţi cu pomi vîndute de Marin, Cîrstea şi Stan Gomoi lui Oprea diacon 84. Dapcea, rumân din slobozia Satul Nou 62; probabil acelaşi: Dapce, partea lui la Piersica 110. Daria, jupaniţa lui Toader din Vlădeni, vinde parte în Borduşani 134. Daşov (Daşova), oraş , Alexandru Coconul cu oastea la ~ 68, 88. Datco, Deatco, Detco: Datco clucer v. Datco Potoceanul. Datco din Potoceni v. Datco pah. şi Datco Potoceanul. Datco, moşnean rumânit din Comanca 206. Datco paharnic din Copăceni, jurător 313. Datco (Deatco) paharnic din Potoceni, fiul lui Datco clucer, şi fratele lui Radul post., în pricină pentru partea Păpească din Futeşti 309. 730 Datco (Detco), rumâni din: Foleştii de Jos, fugit 198, 236, 344; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Stăneşti 153. Datco Potoceanul (Deatco) clucer din Potoceni, tatăl lui Datco pah. şi Radul post. (menţ.) 102; cumpără partea Păpească din Futeşti 309. Davidu din Bărbăteşti, jurător 87. David egumen al m-rii Clocociov 319. David, în descrierea hotarelor Ciulniţei 42. David, megiaş pentru Foleşti 382. David, moşneni rumâniţi din: Bucşani, Buc-şanii de Jos, în pricină 30, 37, 81; ~din Rusineşti 34. David, rumân din Foleştii de Jos 198, 236, 344. David al popei, moşnean rumânit din Piersica, se răscumpără 110. Davideşti, sat 359. Dălbănescul v. Stan Dălbănescul. •Dălbăneşti, sat 54, 56; în hotar cu Vizureşti, biserică 55. Dălgopolie v. Cîmpulung, oraş. Dămian v. Damian. Dămţeni v. Dimţeni, sat. Dănăiaţu, cneaz rumânit din Caraula 342. Dărăşti, sat 98, 336. Dătcoiu, sat , în hotar cu Răzvad şi Vamava 78, 130; dăruită de Alexandru Aldea 296; volnicită să ţină grădină, vie şi case la Popşa 299; ia vama de la Ocna Alică 294, 295; drept de slobozie 62; egumen şi nastavnici 62, 294, 296, 299. Dealul Piteştilor, sate şi vinărici din ~ 148. Deatco v. Datco. Dediul, Dedul: — Dedul, martor pentru Bălţaţi, semnează greceşte 141. Dediul vătaf din Călineşti, martor 109. Dediul vornic al doilea, martor pentru Măgu-reni 317. — Dedul Simei, martor pentru Bălţaţi, semnează 141. ♦Deduleşti, sat , partea lui Paraschiva cu vie şi roată de moară cumpărată de la Anca şi Dana de Cîrstea vornic, dăruită lui Ianiu log. 318. Degeraţi (Degiraţii), sat 16, 17,41,279,335,371. www.dacoromanica.ro Despa, fiica Erinei, vinde loc de casă in Bucureşti 239. Despa, fiica lui Gbinea Racotă armaş, stă-pînă in Măgureni; cumpără împreună cu unchiul său Leca spăt. ţigani şi părţi în Găvăneşti 317. Despina, Dospina: Despina, doamna lui Neagoe Basarab, ctitoră la m-rea Argeş (menţ.) 280; dobîndeşte satul Clociţi 295. Despina, jupaniţa , dăruieşte satul Clociţi m-rii Argeş (menţ.) 295. Despina, jupaniţă, fiica lui Bîrcă din Cojeşti, vinde parte în Bălteni (menţ.) 80. Despina, jupaniţa lui Ghine Racotă armaş, stăpînă în Răzvadu de Jos 130. — Dospina. jupaniţa lui Ilie vornic din Cor-neşti 355. Despina, mama lui Stroe post. din Oteteliş, răscumpără ţigan (menţ.) 331. Detco v. Datco. Detunătură, top. la Cacova 122. Deveselul (Devesel, Devisel, Diveselu) j. Ro-manaţi 277; deal cu vii; parte românită de Necula vist. 274, 310; heleşteu dobîndit de Necula vist. de la megiaşi, plătind gloaba domnească 314, 315. Diamandi comis mare 26 v. Ramandi. Diamadi (Deiamandi, Diiamandi, Dimandi, Iamandi), în sfatul domnesc : mare paharnic 4, 11, 14, 15, 18, 21—23, 26—32, 34, 35, 37—43, 46, 50, 52, 53, 55, 59, 61—63, 65, 66, 70, 72, 76, 80, 82, 85, 88, 95, 98—102, 106, 108—112, 114, 119, 120, 122, 124, 125, 129, 130, 133, 134, 137, 143—145, 147—149, 155, 161, 164, 167, 168, 171, 174, 175, 181, 182, 185, 194, 195, 197; mare comis 198, 201, 202, 207—210, 216, 220, 222, 226, 230, 231, 235, 237, 244, 245, 247, 254, 261, 262, 267, 269— 272, 276, 279, 280, 286, 288, 289, 293—295, 298, 304, 306—309, 313, 317, 318, 322, 324, 328, 331, 333, 337, 340, 342—344, 354, 356; martor 259; eroare; Diamandi mare comis şi Ar-mandi mare pah. 26. Diatco v. Datco. Diculeşti v. Diiculeşti, sat. Didea v. Ion al Didei. Dihonie v. Stan Dihonie. Diian v. Dumitru Diian. Diica, ţigancă boierească 23. Diică, ţigan, tatăl lui Radul (menţ.) 23. Diicul din Mihăeşti, martor 92, 120, 153. Diicul din Rogojina, jurător 69, 73. Diicul, fratele lui Radul din Cîineşti 16, 41. Diicul logofăt din Mogoşani, martor 238. Diicul, nepotul lui Mitrea, stăpîn în Buiceşti 70. Diiculeşti (Deiculeşti), sat 28, 322. Diiu, vamă , vameşi de la •—■ 288. Dima v. Radul al Dimii. Dima, arbănaş, ţine parte de „moş" la Stăn-ceşti 201. Dima cojocar din Bucureşti, vinde cojoace unui boier şl dobîndeşte satul Putineiul 160,. 232, 316; v. şi Dima gelep. Dima din Berevoeşti, jupan, martor 48. Dima din Gortoeşti, martor 133. Dima, fratele lui Pană Panaioti, martor pentru Laz; semnează greceşte 379, 380. Dima gelep, martor pentru Stroeşti, semnează greceşte 360; v. şi Dima cojocar. Dima, megiaş românit din Laz 379. Dima negustor v. Dima cojocar. Dima plăpumar, martor pentru Totoieşti, semnează greceşte 374. Dima postelnic din Bezdina, boier hotarnic 176; martor 335, 379, 380. Dima, ţigan boieresc 119. Dima Langhiul, martor în Bucureşti 111. Dimandi v. Diamandi. Dimian v. Damian. Dimitra v. Dumitru. Dimţâni (Dimiţeni). sat , parte vîndută de Stroe lui Anderi post. Rudeanul 68. 88. Dinca, ţigancă a doameni Elina, dată unui boier 23. Dionisie eclesiarh, dascăl slovenesc, tălmăceşte hrisov (menţ. tîrzie) 95. Dionisie egumen al m-rii Codmeana 209, 210. Dionisie egumen, nastavnic al m-rii Cozia 212: martor 211. Diveselu v. Deveselul, sat. Dîlga, sat 16, 17, 41, 176, 256, 307, 335, 379, 380. Dîmboviţa, judeţ, sate din <-<-45, 52, 56, 78. 187, 269, 356. Dîmboviţa, riu, oraş pe ~ 112, 182; mori pe ~ 30, 114, 301. Dîmboviţa, top. la Halmăjul 138. Dîmbovnic v. Dombromnic. Dîrlogu v. Vlaicul Dîrlog. Doancă, fiica lui Cîrstea log. , înfrăţită peste ţigani şi părţi în Ueşti, Drăgoeşti ş.a. (menţ.) 313. Dobra, fiica lui Vladul, soţia lui Barbul, stăpînă în Ciocade 11. Dobra, martoră la vînzare în Bîrca 273. Dobra, soţia lui Badea, casa ei din Fefelei (menţ.) 324. 731 www.dacoromanica.ro Dobra, ţigănci boiereşti 13, 181. Dobra, vinde ogor în B&tieşti 216. Dobre, Dobrea, Dobri : Dobre cojocar din Bucureşti, martor 239. Dobre din Berendeşti, martor 222. Dobră din Fefelei, se mută cu învoială pe moşia boierească C. Dobre, fratelelui Dan, vinde parte în Ogrezeni (menţ.) 22. Dobre logofăt din Săruleşti, boier hotamic 217. — Dobri logofăt, scrie zapis pentru Gosta-văţu 242. Dobre (Dobri) moşneni rumâniţi din: Ciul-niţa, se răscumpără 42; ~ din Grădiştea de Jos, slobozit după ce va muri stăpînul 4; ~ din Scărişoara 259; ~ din Studiniţa, Frăsinet şi Studina 350; ~ din Sulari, fără ocină 371. Dobre popă din Făurei, hotamic 76. Dobre, rumâni: din Bălteni, fugit, pricină de rumânire 80; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Vărăşti 278. — Dobrea, tatăl lui Radul din Bueşti (menţ.) 254. Dobre vornic, stăpîn în Grădiştea de Jos 113, 147. Dobre Cătăramâ, moştean rumânit din Grădiştea de Jos, slobozit după ce va muri stăpînul 4. Dobre Felea (Dobre), dăruieşte parte în Ogrezeni (menţ.) 21, 22. Dobreni, sat , în hotar cu Vărăşti 278. Dobreşti, sat , partea lui Buta întărită lui Gherghe vătaf după pricină cu Stan log. din Poeniţă <172>, 207; casele şi curtea lui Stan log. 207. Dobrica, cneaz, rumânită din Ciulniţa, se răscumpără 42. Dobridor, sat , în hotar cu Risipiţii 50. Dobrin din Drăgoeşti, martor 372. Dobrin (Dobriin) logofăt din Ungurei, boier hotamic 126; martor 356, semnează 153. Dobrin (Dobriin), rumâni din: Foleştii de J os 198, 236, 344; ~ din Ioneşti, încearcă să se judecească 64;~din Slănicul de Jos 48. Dobrişan logofăt, în pomelnicul m-rii Banu (menţ.) 222. Dobroeşti, sat 77. Domneşti j. Muscel, sat 10. Dragomir iuzbaşă, fost, partea lui de loc de casă in Bucureşti 161; aldămăşar la Cep-t uri le 10. Dragomir logofăt v. Dragomir Porcul. Dragomir logofăt din Bălăci, familie (menţ.) 126. Dragomir logofăt , schimbă împreună cu Dră-ghici ţigănci cu m-rea Tismana 341. Dragomir postelnic, martor petru vaduri de moară la Buzău 196. Dragomir, rumâni din: slobozia Satul Nou 62; ~ din Stăneşti 153. Dragomir scrie act domnesc v. Dragomir log. Dragomir, scrie zapis pentru Copăcel 140. Dragomir spătar din Pîrdeşti , soţul Măriei şi frate vitreg cu Negoiţă din Sărata (menţ.) 166, 194, 195. Dragomir, tatăl lui Cirstian rumân din Clejani (menţ.) 244. Dragomir, ţigani boiereşti 98, 201, 254. Dragomir, unchiul lui Sava log., funia lui la Ştefoaia (menţ.) 55. Dragomir, vinde vie in dealul Şeoaşelor 15. Dragomir vornic portar, unchiul lui Nan şi Hrizan, partea lui în Muscelu Sărăţii (menţ.) 222. Dragomir Sorescul, martor pentru Măteşti 177. Dragomir Toderescu (Dragomir), moştean din Bllta, fost rumân, se răscumpără 143. Dragomireşti, sat 70. Dragosin, rumân din slobozia Satul Nou 62. Dragoslav din Bogaţii de Sus, jurător 231. Dragoslav logofăt din Bălţaţi, vinde parte cu pomet 109; martor 317. Dragoslav, moştean rumânit din Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70. Dragoslav, rumâni din Vărăşti 278. Dragoslavele j. Muscel şi Pădureţ, sat , scutiri şi ruptoare pentru a veghea scala domnească şi plaiul 18. Dragostin din Ogrezeni, martor 21. Dragotă v. Stoica a lui Dragotă. Dragotă, cnezi rumâniţi din: Caraula342; ~ din Rusineşti 34. Dragotă din Brăneşti, megiaş jurător 169. Dragotă din Mogoşeşti, martor 197. Dragotă postelnic, stăpînîn (menţ.) 139. Dragotă, rumân din Arşi (Băldălui), încearcă să se rejudecească 286. Dragotă a lui Dan (Dragotă), moştean din Bilta, fost rumân 143. Dragotă Buzalăul ( ~ Buzalău) din Argeş, dăruieşte m-rii Argeş loc de casă in oraş 241, 245. Dragotă Mălăiscul, boier hotamic la Frato-ştiţa, semnează 176. Dragul, Drag: Dragul, diaoon din Bucureşti, martor în cartea judeţului 132. Dragul din Berendeşti, martor 222. Dragul din Dobroeşti v. Dragul post. Dragul (Dra...) din Ergheviţă, martor 218. Dragul din Slătioare, ~ din Stăneşti v. Dragul postelnici. Dragul din Tîrgşor, martor 133. Dragul fiul lui Mogoş v. Dragul post. Dragul (Drag), fiul lui Mosora şi nepotul lui Drag Ţibă, întărit în seliştea Poborăştilor şi Licuriciu cu ţigani 85. Dragul, în pomelnicul m-rii Banul (menţ.) 222. Dragul, moşneni rumâniţi din: Devesel 274; ~ din Laz 379; ~ din Mierlari, se răscumpără 110; ~ din Piersica, se răscumpără 110; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliş-tioara 190. Dragul popă din Bucureşti, din clirosul domnesc, scutit 261. Dragul postelnic din Dobroeşti, martor 35. Dragul (Dragulov) postelnic din Slătioare , tatăl lui Paraschiva 172, 177, 225; ctitor la m-rea Căscioarele (menţ.) 225. Dragul postelnic din Stăneşti, fiul lui Mogoş, martor 54, 56. Dragul, tatăl lui Pîrvul şi Oancea cu parte în Ergheviţă (menţ.) 218. Dragul, tatăl lui Zenevi, martor la vînzare în dealul Scăianilor (menţ.) 282. Dragul (Dragalu) uncheaş , părţi schimbate între fiii lui Ivan mare log. din Ruda 70. ♦Drăgăneşti, sat pentru Foleşti, semnează 382. Dumbravă, moşneni rumâniţi din Devesel 274. Dumbravă, top. la Schei din Purcăreni 209, 210; •—■ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Siliştioara, se vinde fără ocină 190; ~ din Tătarul, în pricină de rumânire 19. Dumitru stolnic mare v. Dumitrache. Dumitru şetrar, martor în Bucureşti 112. Dumitru tabac din Bucureşti, aldămăşar, martor 47, 112. Dumitru, tatăl lui Radul martor pentru Şoaş 15. Dumitru, ţigani: boieresc 335; m-resc 3. Dumitru vătaf din Căldăruşani, jurător 80; martor 240. Dumitru vătaf din Şuiei, boier tocmelnic 313; probabil acelaşi: Dumitru din Şuiei, jurător 313. Dumitru , vinde partea Bădească din Futeşti (menţ.) 313. Dumitru, vinde parte cu vie cu vinărici în Bojorani 237. Dumitru vistier v. Dumitru Dudescu. Dumitru vornic din Mogoşeşti v. Dumitru Zemţea. Dumitru vornic mare (fost), soţul Calei şi tatăl lui Stoica spăt., stăpîn în Cepturile (menţ.) 26. Dumitru... ageola, vinde vie la Bălţaţi 103. Dumitru al lui Grue(, cneaz rumânit din Ca-raula 342. Dumitru Cozleciu croitor, cu loc în Bucureşi, martor 239. Dumitru Damian din Bojorani, se româneşte 237. Dumitru Diian, martor pentru Răspopi 281. Dumitru Dudescu (Dudescul, Dumitru, — Du-descul) vistier al doilea, familie 270, 279; stăpîn în Tîmbureşti, Bueşti, Slănic ş.a., cu vii, români şi ţigani 12, 155, 217, 254, 270, 279, 309, 356, 362, 371; martor 88, 174, 199, 222, 244, 256, 300, 307, 344, 350, 356, 364, 366, 373, A, semnează 68, 74, 173, 236, 252, 259, 268, 274, 290, 310, 330, 335, 349, 365; eroare: mare vistier 364. Dumitru Epură, aldămăşar în Bucureşti 47. Dumitru FUieşanul (Dumitru, ~ Filişanu) căpitan, fost mare căpitan din Filiaşi, tatăl lui Matei 378; jurător 90; martor 41, 88, 174, 183, 190, 232, 256, 290, 300, 305, 307, 308, 320, 336, 342, 344, 348, 371, 378, semnează 68, 160, 173, 178, 186, 189, 193, 206, 213, 221, 236, 259, 312, 335. Dumitru Grecu, moşnean rumânit din Siliştioara 183. Dumitru Pirţu), cneaz rumânit din Caraula 342. Dumitru Pustiu), partea lui în Bărbăteşti 97, 99. 47 — Documente — c. 915 737 www.dacoromanica.ro Dumitru Ţîţău din Bojorani, tatăl Priei (menţ.) 237. Dumitru Vărgatul, aldămăşar In Bucureşti 47. Dumitru Zemţea (Dumitru) vornic din Mo-goşeşti, tatăl < vitreg > lui Bunea log.; familie 4, 113, 147, 197, 219, 368; stăpîn In Grădiştea 113, 147, 219; iartă rumâni, din Brăniştari şi Mogoşăşti, după moartea sa 4, 125, 197; martor 367. Duna (Dona), megiaş rumânit cu părţi din Studiniţa şi Studina 350. Dunăre, fluviu 59, 76, 284, 309. ♦Duşani, sat 356. Duşca, m-re din Rumelia , cu metoc: m-rea Banu 222. Duţu, tatăl lui Stan martor la Răspopi (menţ.) 281. E ♦Ebenţi, sat <*Iubenţi lg. Scăeşti j. Mehedinţi; azi j. Dolj>, în hotar cu Salcea 61. Efrem, Ifrem : Efrem episcop de Buzău 7; volnicit să ia merticul episcopiei de la popii şi diaconii din eparhie 303; în marele sobor 280; dă cărţi 180, 220, 222. — Ifrem, martor pentru Popeşti 376. Efrim v. Stoica Efrim. Eftemie, tatăl lui Necula (menţ.) 271. Efthemle, fiul lui Cîrstea rumân din Gosta-văţu 34. Elesafta (Elesaftha, Elisafata, Ilisatha) ju-paniţă , familie; lasă satul Grozăveşti soţului său Sima log.; sculele ei vîndute pentru datorie (menţ.) 377. Elhov v. Ilfov, judeţ. Elina , vinde şi schimbă ţigani; moşteneşte pe Radul clucer Florescul (menţ.) 23. Elina, fiica popii Braţul, vinde loc de casă în Bucureşti 111. Elina jupaniţă din Cîmpulung, fiica lui Staico din Vaideeşti, stăpînă în Ioneşti, în pricină cu rumânii ei 60, 64, 96; probabil aceeaşi: Erina 64. Elina jupaniţă, fiica lui Bîrcă post. din Cojeşti, vinde parte în Bălteni (menţ.) 80. Elina (Elena) jupaniţă, fiica lui Mihai post. din Stănceşti, soţia lui Colţea din Ţăţîrligi, apoi a lui Iancu căpitan, familie; vinde părţi în Brătieşti şi Orlăndeşti 54, 56, 267. Elina, mama lui Stanciul post. din Bucureşti (menţ.) 132. Elina, nepoata lui Stoica bigrariul, vinde loc de casă în Bucureşti 111. Elina, ţigănci boiereşti 201, 317. Elina vorniceasa , cheltuieşte bani domneşti în Ardeal, stăpînă în Goleşti şi Domneşti (menţ.) 354. Elisafata v. Elesafta. Elunicean, rumân din slobozia Satul Nou 62. Enachi v. Ianache. Ene v. Ianiu. Eno Psalti v. Ioan Psalti. Epure v. Dumitru ~ şi Stan Epure. Epureşti, sat 83, 307, 379, 330; dăruit de Vlad Vintilă m-rii Argeş; stăpînit de Nica mare log. şi de boierii din Fălcoi; intors m-rii Argeş 295, 297, 298. Făleşti v. Foleşti, sat. Fărcăşeşti, sat 66. Fătul din Picleşti, martor pentru Zeletin 258. Fătul din Tirşor, vinde vie In dealul Scăia-nilor (menţ.) 283. Fătul, moşnean rumânit din Rînzeşti 252. Fătul popă, martor la vînzare din Popeşti 376. Fătul Bărăgăscu (Fătnl), martor pentru Scur-teasca A. Făurei, sat , în hotar cu Nenciuleştii 43; popă 76. Fedeleşoi, sat 170, 313. Fefelei, sat , deal cu vii; partea lui Badea împărţită între Fro-sin şi popa Stoica 324; oameni se mută „cu învoială" pe moşia lui Tudor stolnic şi Borcea vornic C. Felea v. Dobre Felea. Feneneu v. Padina Feneneului. Feteşti v. Futeşti, oraş. •Fiiani j. Elhov , săteni şi popă fugiţi din Poeni, aşezaţi la; ~ birul lor 117. Fiera din Zmulta, megiaş jurător pentru Băl-teni 80. Fiera (Fera, Fira, Hera, Hiera, Hira) mare logofăt, f. mare log. , tatăl lui Stroe log. de vist. ş.a. 252, 259, 268, 340, 350; cumpără vii în Ţigăneşti 251; rumâneşte în Vulpeşti şi Tomşani 149, 228, 230; în sfatul domnesc: fost mare log. 35, 37; mare log. (1628 iunie 23— 1629 mart. 20), ispravnic In acte domneşti 114, 119, 120, 122, 124, 125, 129, 130, 133, 134, 137, 138, 143—145, 147—149, 155, 161, 164, 167, 168, 171, 174, 175, 181, 182, 185, 194, 195, 197, 198, 201, 202, 207, 209, 210, 216, 220, 222, 225, 226, 230, 231, 235, 237; învaţă 126; jurător 87; martor 16, 23, 41, 43, 82, 86, 88, 109, 124, 130, 134, 164, 174, 199, 225, 244, 338, semnează 17, 68, 74, 87, 121, 156, 173, 178, 183, 186, 189, 190, 193, 206, 313, 221, 229; eroare: mare portar în loc de mare log. 138. Fiera, moşneni rumâniţi din: Scărişoara 364; din Siliştioara 183. Fiera , partea lui aleasă de a megieşilor din Cojeşti 217. Fiera, rumâni din: slobozia Satul Nou 62; din Vărăşti 278. Fiera (Hiera), ţigani 23; fură şi e răscumpărat 331. Fierăşti (Fiereşti), sat 18, 70; probabil acelaşi: 230; v. şi Hăreşti, sat. Filiaşi (Filiaş, Filiiaşi), sat 90, 260, 307, 312, 342, 348; în hotar cu Fratoştiţa 176. Filieşanul v. Dumitru Filieşanul. Filimon, tatăl lui Simca portar (menţ.) 111. Filip, cneaz rumânit din Caraula 342. Filipeşti, sat 23, 215. Filişanu v. Dumitru Filieşanul. Filoteiu popă, ispravnic al patriarhiei de Alexandria 353. Finta, sat 161, 211. Fira v. Fiera. Fisenţe, fiul lui Pătru log., scrie zapis pentru Stîngăceaua 348. *Fîlfoeşti, sat , în hotar cu Risipiţii 50. Fîntîna lui Ionaş (~Ioniş), în hotarul satului Gureni 144. Fîntînâle, sat 10. *Fîsăiţi, sat «probabil j. Săcuieni; azi j. Buzău > 131. •Fîstîci, sat «probabil lg. Bătieşti j. Prahova), deal cu vii; părţi cu vii cumpărate de Neagul post., Gherghe şi Antonie 133. *«Flimînda), sat «Ciocăneşti j. Ilfov; azi j. Ialomiţa), parte vîndutâ de Mânui al lui Lazăr lui Stan Dragomanul 136. Flimînzeşti j. Argheş, sat «or. C. de Argeş) al m-rii Argeş, scutit pentru a fi de poslu-şanie m-rii 57, 357. Fleşciu, tatăl rumânului Dumitru (menţ.) 356. Flocean v. Stan Flocean. •Floceşti, sat «lingă Dumitrana j. Ilfov) 234. Flocl (Oraş, oraşul de ~), oraş «Piua Pietrii j. Ialomiţa), via fiilor lui MihailMurgeanul 263, 264; negustor 332. ♦Flocoşani, sat «lg. Plopii-Slăviteşti j. Olt), părţi cu vii cumpărate de la Bîrzea ş.a. de Gherghe clucer, vîndute lui Iane vist., dăruite m-rii 272; m-rea Sf. Ioan, metoh al m-rii Sf. Ioan de la Zaina, stăpînă în Flocoşani şi Ostra 272. Florea, moştean din Mogoşeşti, fost rumân 4. Florea, rumân din Cîrstieneşti, fiul lui Radul Pătei 254. Florea, tatăl lui Neaniul care vinde parte în Curtişoara (menţ.) 70. Florea, vinde parte în Ciocadea, vie In Pocio-valişte 85; probabil acelaşi: aldămăşar 85. Florescul v. Radu Florescul. 739 www.dacoromanica.ro Florica aoamna, fiica lui Mihai Viteazul, soţia lui Preda sluger, stăpînă în Gostavăţu 34. Floru ierei, dascăl slovenesc la şcoala domnească de la Sf. Gheorghe (menţ. tîrzie) 99, 313. Fluerătoriul, tatăl lui Crăciun rumân din Ca-caleţi 178. Focşani, , în hotar cu Pău-şeşti 89; vii ale lui Oprea log. din Şirineasa, părţi schimbate între fiii săi Udrişte şi Stroe 68, 89, 198, 382; delni-ţele unor rumâni din Păuşeşti cumpărate de Sima log. 68; ~ de Jos (Doi Foleştie), rumânit de Oprea log,; fiul său Udrişte înfrăţeşte pe Sima log. 88, 198, 236, 344; Fălâştii de Sus, în hotar cu Păuşeşti 89. Forţan v. Oprea Forţan. Fota din Tîrgovişte, cu locuri de casă şi prăvălii în Bucureşti 132. Franţa v. Sfranţa Limidari. Frasafi, tatăl lui Gherghe din Bucureşti (menţ.) 47. Frasini, top. la *Bogoroi 85. Frate din Belciugata, boier hotamic la Cojeşti 217. Fratea, moşteni rumâniţi din: Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70; ~ din Rusineşti 34. Fratoştiţi, sat , partea lui Barbul post. aleasă de către a judecilor 176. Frăcea din Mlăjet, martor pentru Sibiceu 123. Frăcea, rumân din slobozia Satul Nou 62. Frăceşti, sat 51. Frăgaul, top. la ‘Piatra pentru Fo-leşti 382. 741 www.dacoromanica.ro Gherghe, megiaş j urător pentru Geamăna 169. — Gherghie meşter, martor pentru Coteşti 384. Gherghe (Ghirghe), moşneni rumâniţi din: Comanca 366din Polovinele 189; ~ din Scărişoara 370; ~din Studina de Jos 186; ~din Vlădila 300. Gherghe negustor din Slatina, martor 65. Gherghe paharnic mare (fost), , martor 254. Gherghe pitar, martor pentru Gemenele 345. Gherghe (Gherghi) pircălab din Studina. cumnatul lui Vlad 365; martor, semnează 257. — Gheorghe popă din Bucureşti, in pricină pentru mori din Dragomireşti şi Tămă-dueşti 30. Gherghe popă, martor pentru vinzare in oraşul Argeş 241, 245. — Gherghi postelnic din Găeşti, vinde ţigancă 340. Gherghe (Ghirghii) postelnic din Negoeşti, fiul lui Mihai din Tîrgşor şi fratele lui Antonie din Popeşti; cumpără părţi în Popeşti şi Fistici 133, 376; martor 17, 23, 41, 130, 134, semnează 16, 74, 236. Gherghe (Gherghie), rumâni din: Bălteni, fugit 80; ~ din slobozia Satul Nou 62. Gherghe şetrar v. Gherghe Brezoei. Gherghe vătaf de postelnicei, soţul Neagăi, stăpin în Dobreşti 172, 207. Gherghe vornic, martor pentru Vărăşti, semnează greceşte 278. Gherghe vornic , tatăl lui Radul vornic (menţ.) 356. Gherghe Brâzoei şetrar, vinde loc de casă din Bucureşti 184. — Gheorghe Buvăilea, stăpin în Degeraţi (menţ. tirzie) 90. Gherghe Cotrăcsanul, martor in Bucureşti 35. Gherghe Ghiuleş, martor pentru Trestiiani 253. — Gherghi! Golescul, martor la întocmire pentru Cîineşti 2. Gherghe Grama, scrie act domnesc 149; v. şi Gherghe grămătici şi logofeţi. Gherghe Grecul, moştean rumânit din Piersica, se răscumpără 110. — Gherghei Pirtoacă (Ghierghic), vinde vie In Fefelei 324, C. — Gherghie Turcul (Ghirghie), fiul lui Chef, vinde partea sa din Vamava, semnează 78. Gherghina din Cojoc, tatăl lui Neagoe (menţ.) 97, 99. Gherghina, rumân din Şotinga, dat fără ocină 167. Gherghina, vinde parte in Zgîrîiaţi 74. Gherghiţa (Gherghiţă), oraş 54; palancă lingă 306; m-rea Malamoc lingă 332. Gheuca Căpăţînă din Căpreni, cumpără şi vinde o ţigancă 85. 742 Ghiba, vărul popii Stan, vinde parte în Cacova de Jos 122. Ghidoe, moştean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. Ghierghie v. Gherghe. Ghimpaţi, sat , părţi cu moară vindute de Tudor, Voico Tabac ş.a. lui Grama clucer 55. Ghina v. Oprea Ghina. Ghina agă din Călineşti, martor pentru Bălţaţi 109. Ghinea, Ghine, Ghinu... Ghinea armaş v. Ghinea Racotă. Ghinea cojocar, cnepotul lui Ghinea Mustachi>, cumpără loc de casă in Bucureşti 239; martor 271. Ghinea croitor, martor în cartea judeţului din Bucureşti 132. — Ghinu din Rimnic, martor pentru Bujo-rani 237. — Ghinu, fiul lui Berinca log. din Bujorani şi frate cu Muja, martor 41. Ghinea negustori: din Bucureşti, martor 333; ~ scrie zapis 312; v. şi Ghinea Coţi, Ghinea Mătracă. — Ghinu (Ghin) popă din Bujorani, chezaş în Cîineşti 2, 41; martor 237. Ghinea sluger fost, martor pentru Bălţaţi, semnează greceşte 141. Ghinea, ţigan 319. Ghinea Coţi negustor, martor 278, semnează greceşte 107, 146. Ghinea Gheorghi (■—■ Ghiurghi), martor, semnează greceşte 93, 107. Ghinea Mătracă, martor la vinzare din Bucureşti, semnează greceşte 239. Ghinea Mustachi negustor, martor la Vărăşti 278. Ghinea Racotă (Ghine ■—■) armaş, soţul Des-pinei, fratele lui Leca spătar, familie (menţ.) 130, 317. Ghinşul v. Radul Ghinşul, iuzbaşa. Ghioca, Ghiuca, Ghiuoca: — Ghiuca din Mileşti, martor 142. — Ghiuoca, martor la Bucureşti 112. — Ghiuca negustor, martor 124. Ghioca postelnic din Sîmboteni, martor 211; jurător 313. Ghionma v. Isar Ghionma. Ghiorghi v. Ghinea Gheorghi. Ghirghi v. Gherghe. Ghirman (Ghiorma, Ghiurman) logofăt din Budeni, fratele lui Dumitru Zemţea din Mogoşeşti, martor 113, 219, 368, semnează 367. Ghirai v. Sahin Gherei. Ghitioara, sat cu ocnă , fratele lui Ianiu vist., cumpără părţi în Stăneşti 333. Ghiune, ginerele lui Sava din Tlrgovişte, vinde parte din Stănceşti 201; martor in Bucureşti 111. Ghiuorma, Ghiurma : — Ghiurma ban, biserica lui in Bucureşti (menţ.) 239. Ghiuorma, moşneni rumâniţi din: Apele Vii 290;/~din Sulari 371. Ghiuorma pitar din Rîmnic, scrie zapis 159, 238; martor 16, 41. Ghiuorma vătaf, martor pentru Bueşti 254. Ghiura v. Giura. Ghizdăveşti, plasă a satului Apele Vii; moşneni rumâniţi de Trufanda mare vist. 290. Giulea, tatăl lui Radul cneaz din Zorileşti (menţ.) 175. Giuleşti, sat 28. Giulică v. Aldea al Giulicăi. Giura, Ghiura... — Ghiura, cneaz rumânit din Gostavăţu 34. Giura din Bălceşti, martor (menţ.) 331. Giura (Giurea), hotarul lui la Băldăluiul Buiei (menţ.) 256, 307. — Ghiura paharnic, martor la rumânire în Laz, semnează 379. Giura postelnic, nepotul lui Neniul din Muţi, în pricină pentru un ţigan 319. Giura, rumân din Alboteşti, se judeceşte 28. Giura a lui Brătivoe (Giura), moştean din Bîlta, fost rumân 143. Giurea v. şi Iane Giurea. Giurea, cneaz rumânit din Caraula 342. Giurea din Pleniţa, martor 248. Giurea postelnic din Medvejdea, martor 342. Giurea al lui Minciună, cneaz rumânit din Caraula 342. Giurgiu v. Oprea Raţă al lui ~ şi Raţ Giurgiu. Giurgiu, fiul lui Mitrea post., întărit în Grădişte şi Vîrîţi 108. Giurgiu, , turc din ~ 41. Giurgiu, rumân din slobozia Satul Nou 62. Gîdeleiu, vinde parte din Popeşti 133. Gîrla Stejarului, gîrlă la *Gurguiaţi şi Vărăşti 181. Gorgan, Gorganul Răsuhatei, top. la balta Săltava 284 309. Gorgota (Golgota, Preobrajenia) din j. Dîmboviţa, m-re, cumpără în Xîrbăceni şi Varnava 78, 285; egumen 78. Goij, judeţ, sate din ~ 66, 106, 129, 143, 144, 150; birari şi slugi domneşti din ■—• 5, 150. Gornet, sat , popă 202. Gortoeşti (?), sat 133. Goruneşti, sat 322. Gostavăţu (Gostaviţu) j. Romanaţi, , cu vaduri de moară şi vii; cnezi rumâniţi de Mihai Viteazul şi daţi zestre doamnei Florica, se răscumpără; unii re-rumâniţi de Trufanda mare vist. 34; funii vîndute de Stan mazil din Potlogi lui Trufanda mare vist. 242. Goste, cneaz din Zorileşti 175. Goste, martor pentru Titeşti 170. Goţea v. Gonţea, Gradea, rumân din Bălteni, fugit, pricină de rumânire 80, 138. Grajdana jupîneasă, stăpînă de ţigani 48. Grama v. Barbul Gramei, Gherghe Ne-cula ~ şi Scărlet Grama. Grama clucer < Grama Negrul», soţul Viianei, cumpără In Ghimpaţi, Vizureni şi Şte-foaia 55; martor 44, 156, 161, 164, semnează 215, 236, 312, 332; sluger 161, 215, 312. Grama din Bălteni, socrul lui Barbul post. din Poiana, stăpîn în Halmăjul (menţ.) 138. Grama, nepoata sa Muşa vinde în Băbeni 53. Grama pitar, martor la danie în Grădiştea de Jos 373. Grama postelnic din Ceptura, martor 279. 744 Grama, rumân din slobozia Satul Nou 62. Grama, sluga doamnei Elina, martor 23. Grama stolnic din Vaţa, martor pentru vîn-zare în Bucureşti 184. Grama vătaf, martor la vînzare în Şuiei 104. Granţa, martor pentru Bălţaţii de Jos 109. Graur, tatăl lui Tudori, rumân din Vărăşti (menţ.) 278. Grăbicean, tatăl lui Paraschiva cu parte în Deduleşti (menţ.) 318. *Grădişte, sat * de în Coastă, .—■ de în Vale, părţi vîndute de Dragomir şi Micul lui Bunea log. 367, 368. Grăjdana v. Grajdana. Grămadă v. Stan Grămadă. Grăunţă v. Pâtru Grăunţă. Grebena v. Griven, mitropolie. Grebleşti, sat , cumpărat de Mihai Viteazul, dăruit de Radu Mihnea lui Antonie cămăraş cu plasele :Obidiţi, Căldăreşti şi Mălăeşti 101. ♦Groşetu (Groşătu), sat 338, 340. Grozav din Cerneţu, martor pentru Ergheviţa 218. Grozăveşti j. Ilfov, de lîngă Bucureşti, sat cu mori, fost al lui Mitrea mare vornic, lăsat de Elisafta soţului său, Sima log. 208, 377. Grozea, rumâni din: slobozia Satul Nou 62; ~ al lui Radul din Oteteliş, încearcă să se judecească 331. Grueţ, cneaz rumânit din Caraula 342; v. şi Dumitru al lui Grueţ. Gruhotul Vîrtoapelor, top. în hotarul satului Gureni 144. Gruieţu, top. la Gureni 144. Grusie v. Grosie. Gruia (Grue) popă 248. Gruiu, top. la Şuiei 104. Gruiu cel Nalt, top. la Bumbueşti 361. Hadîr, cneaz rumânit din Ciulniţa, se răscumpără 42. Hadîr, ţigan boieresc 70. Halîngâ, top. la *Bogoroi 85. Halmăj, sat , în hotar cu Fratoştiţa 176. Halmăjul j. Jiul de Jos, sat , hotare 138, 139; partea lui Grama din Băl-teni dată zestre lui Barbul din Poiana 138. Hamza din Piriiani ban, vinde jumătate din Polovragi lui Paraschiva log., după întemniţare 336, 337. Hamza din Popeşti, martor 85. Hamza din Ungurelu, vinde ţigancă 85. Hamza din Vlădeni, tatăl lui Toader, vinde loc de stină la Piscul Cumpătului 271; martor 191. 203. *Hamzăeşti j. Saac, silişte , cumpărată, fără rumâni, de la Stanciul post. din Pade, de Buzinca comis şi de nora sa Mărica 279. Hamzoae , partea ei la Vlrliţi (menţ.) 115. Hargetoala (Hîrjetoaia), sat 307; în hotar cu Sal-cea 61. Harvat, Arvat : Gruiu lui Ulmilâ, top. la Bumbueşti 361. Grumazul lu Brînzeşu (~ lui Brînzişu) top. la balta Săltava 284, 309. Guleşti v. Goleşti sat. Gugul, cneaz rumânit din Caraula 342. Gura Geamenii, top. la Geamăna 359. Gura Buruianilor, top. la Bătieşti Vultureşti j. Muscel şi Pădureţi; azi j. Argeş> 216. Gură de Vacă, tatăl lui Tatul rumânit în Curteni 149. •Gurbanul, sat 23. Gureni, sat , în hotar cu Bîlta 143; hotare, cnezi rumâniţi de Stoica vist., luat pentru viclenie şi slobozit de Alexandru Iliaş 144. *Gurguiaţi, sat , bălţile m-rii Viforîta, hotare 59, 76; scutite de vama domnească 179. Guştureni v. Cuştereni, sat. Guţu, cneaz rumânit din Rusineşti 34. •Guzeni, sat 185. Gvardiniţa v. Vardeniţa, sat. H Harvatu (Arvat) din Groşătu, vinde vie in Ţigăneşti 338, 340. — Arvat, locul lui în Bucureşti 239. Harvat spătar , fratele lui Tudor Ştirbei comis 252; martor 41, 252, semnează 16. Haştu, top. la Negraşi 77. Haţaghiul, martor pentru Ţigăneşti 249, 250. Hâdbud, sat 11. Hortile v. Stan Jortile. Hotarul lui Sahat, top. la balta Săltava f. mare postelnic în Mol- 746 dova, nepotul lui Scărlet Grama; scutiri pentru Cetăţele 168. Ianache Catargiul (Ianaiche Catargiu) f. marc ban 286; soţul Măriei Buzeasca, cotropeşte satul Risipiţi 50. Iancul (Iancu) căpitan din Gherghiţa, al doilea soţ al jupaniţei Elina, stăpin in Brătieşti şi Orlăndeşti 54, 56, 267. Iancul, rumâni din: Bucşani, in pricină de rumânire 81; din slobozia Satul Nou 62. Iancul, ţigan boieresc 335. Ianiu, Iane, Iano, lanul, Ene: — Iano boier hotarnic v. Ianiu post. din Blagodeşti. — Ene căpitan, fratele lui Dumitraşco (menţ. ulterioară) 335. Ianiu comis din Ojogeni, martor 356; probabil acelaşi: Iane comis, martor pentru Foleştii de Jos 236, 344, semnează 44. www.dacoromanica.ro — lanul, cneaz rumânit din Rusineşti 34. Ianiu din Blagodeşti, din Cîmpulung, din Pleşoi y. Ianiu, postelnici şi Iane Pleşoianul. Ianiu, fiul lui Miho, fratele lui Hriza, vinde loc de casă tn Bucureşti 161. Ianiu, fiul lui Scoca din Piteşti, vinde locuri de prăvălii In Bucureşti 111. Ianiu, fratele lui Miho .i al lui Sagul, vinde loc de casă în Bucureşti 161. — Ianiuo grecul, martor pentru Fefelei C. Ianiu (Iane) logofăt din Craiova, scrie zapis 379, 380. Ianiu (Iano) logofăt , dăruit de Cîrstian vornic cu parte în Deduleşti cu vie şi vad de moară 318; scrie act domnesc pentru m-rea Izvoranu 53. — Iane, megiaş pentru Foleşti, semnează 382. — Iane, Iano negustor v. Iane Papichi. — Iane, nepotul său Stepan vinde loc de casă în Bucureşti (menţ.) 35. Ianiu (Iane) portar al doilea, martor 111, 115- Ianiu (Iane Iani, Iano) postelnic din Blagodeşti, boier hotarnic 266, 346; martor 356. semnează 77. Ianiu (Iani) postelnic din Cîmpulung, vinde ţigancă 167; martor, semnează 77. Ianiu, Iane postelnic din Pleşoi v. Iane Pleşoianul. Ianiu roşiu, soţul Erinei, vinde loc de casă în Bucureşti 239. Ianiu (Iano) stegar domnesc, vinde loc de prăvălii în Bucureşti 111; martor 54, 56. — Iane, Ioan vistier v. şi Ianiu Psira. Ianiu (Iane) vistier , cumpără părţi în Stă-neşti 333; ctitor al m-rii Sf. Ioan, dăruieşte părţi în Ostra şi Flocoşani 272. Ianiu (Iane) vornic al doilea din Bucureşti' martor 113, 132, 172, 207, 254, 270. Ianiu (Iane) zugrav, martor în Bucureşti 35, 239, — Iane Giurca, martor în Bucureşti, semnează greceşte 146. — Iane Papichi (Iano Papiche) negustor din Tîrgovişte, martor 54, 56; probabil acelaşi: Iane (Iano) negustor, martor pentru Bărbăteşti şi Creţeşti 97, 99, 332. — Iane Pleşoianul (Iane, Ianiu) postelnic din Pleşoi, 176, 256, 342. — Iane Psalti v. Ioan Psalti. Ianiu Spira v. Ioan Psira vist. Iarca v. Erca. *Iaroslăveşti, sat , tatăl lui Ştefan Surdul (menţ.) 129. — Ioan egumen al m-rii Tismana (menţ.) 233. Ion, finul lui Preda post., martor pentru Răzvad 130. Ion, fiul lui Mitrea stăpîn în Buiceşti 70. Ion, fratele lui Mihăilă, vinde părţi în Băl-deşti, Curtişoara şi Comorici 70. Ion logofăt din Muţi, ţine ţigan m-resc 319; v. şi Ion din Muţi. Ion, martor pentru Răspopi 281. Ion, moşnean, dă zapis de mărturie pentru Zeletin 253. Ion (Ionii), moşnean din Slânicul de Jos, fost rumân 48, 276. Ion, moşneni rumâniţi din: Comanca 206; ~ din Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70; ---din Ciineşti 95; ~din Cîineşti, se răcumpără 93,; ~ din Devesel 274; ~ din Gostavăţu 34; ~ din Negraşi 252; ~din Rusineşti 34; ~ din Studiniţa 363; ~ din Sulari 371. Ion, nepotul lui Neaniul log., vinde parte în Curtişoara 70. Ion paharnic, comis din Paia, tatăl lui Laţco comis şi bunicul lui Preda post., împresoară satul Corzi al m-rii Tismana (menţ.) 305, 308. Ion popă, martor probabil pentru Sibiceu 94. Ion postelnic din Bucureşti, tatăl Angheli-nei şi al lui Manole, stăpîn în Zgîriaţi de pe Colentina (menţ.) 74. Ion postelnic din Cernaia, martor 348. Ion, rumâni din: Cepturile 26; ~ din Muşă-teşti, cu delniţă 215; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Siliştioara, se vinde fără ocină 190; ^ din Stîngăcea 348. Ion, tatăl lui Manea rumânit în Vulpeşti (menţ.) 149. Ion vătaf din Frumuşei, jurător 11. Ion vătaf martor pentru Degeraţi v. Oana. — Ioan vistier v. Ioan Psîra. Ion, vinde funie şi vad de moară în Aldeşti (menţ.) 185. Ion al Didei, martor pentru Săcşori, semnează 128. Ion al lui Mîndrea, cneaz rumânit din Cara-ula 342. — Ioan al lui Panaioti, martor la rumânire în Laz, semnează greceşte 379. Ion Barbă Albă din Vîrbiţa (menţ.) 371. — Ioan Crontiris, popă, vinde prăvălie în Bucureşti 146. Ion Mîţălescul (Ioan~), moşnean rumânit din Băldălui (întorsura ) 256, 307. — Ioan Psalti (Eno ~, Iane~), negustor, martor, semnează greceşte 47, 107, 278. — Ioan Psira (Iane, Ianiu Spira) vistier, soţul jupaniţei Maria, stăpîn în Toteieşti şi Vărăşti 278, 374; semnează greceşte 374. Ion Răspopul din Albeni, megiaş jurător 11. Ion Scăuiane, martor pentru Răspopi 281. Ion Vărvur, martor pentru Şuiei 104. Ionaş v. Flntîna lui Ionaş. Ionaşco comis , ginerele lui Cer-nica vornic şi soţul Neacşei, întărit în Glina cu ţigani 119; în pricină pentru prăvălii în Bucureşti 132. Ionaşco din Bucureşti, fiul lui Stoica bigrar, vinde loc de casă 111. Ionaşco postelnic din Cornet cumpără o ocină 142; martor 342. Ioneasca, funie la *Stoiceşti 240. Ioneşti, sat , rumâni judeciţi cu părţi în Vaideeşti; în pricină cu jupaniţa Elina din Cîmpulung 60, 64; partea lui Petre din Vaideeşti cumpărată de jupaniţa Elina 96. Ioniş v. Fîntîna lui Ionaş. Iordan, fiul lui Manolie din Scărişoara, se vinde rumân 323. Iorga, Iuorga: — Iuorga din Lăteni, vinde ţigancă 98. Iorga din Pătîrlage, roşu (?), martor 318. Iorga iuzbaşă din Slatina, martor 65. Iorga, nepotul lui Manea, în pricină pentru Deduleşti 318. Iorgache, Iurgachi: Iorgachi, fiul jupaniţei Stana, vinde Glina 119. 748 www.dacoromanica.ro Iorgachi (Iorgache, Iurgachi, Orgacbi) vornic din Băteşti, stăpîn în Vîrleţi 115; boier hotamic 287, 291; ispravnic de hotărnicie 76; martor 113, 356, semnează 278. Iosif, dascăl din m-rea Cozia, martor la danie 211. Iova, moşnean rumânit din Devesel 274. Iova, ţigan boieresc 165. Iovan, rumân din Arşi (Băldăluiu), încearcă să se rejudecească 286. Iplea popă, vinde loc la Ruginoasa in Cacova de Jos 122. Irimia v. Eremia. Irina v. Erina. Isac, cneaz rumânit din Tincăbeşti, In pricină de rumânire 82. Isac, fiul lui Mehedinţul log., scrie zapis pentru Jugureni şi Grădiştea 121, 246. Isar v. Hristea al lui Isar. Isar cămăraş v. Isar al lui Dona. Isar din Şcbiani, megiaş jurător 324. Isar, moştean rumânit din Grădiştea de Jos, slobozit după moartea stăpînului 4. Isar negustori v. ~ al lui Dona, ~ Gaha şi Isar Pepeno. Isar, negustor, martor In cartea judeţului din Bucureşti 132. Isar al lui Dona (Isar, Isaru) cămăraş, negustor, martor 95, semnează greceşte 93,107, 146, 278. Isar Gaha, negustor, martor pentru Piscul Cumpătului 271. Isar Ghionma (Isar), jupîn, martor In Bucureşti, semnează gTeceşte 107. Isar Pepeno (Isar), negustor, fiul lui Pepeno, cumpără loc de casă In Bucureşti 239; martor 271. Izbiceni v. Zbicâni, sat. Islaz v. Izlaz, sat. Ispan, rumân din Cepturile 26. Ispas, moştean rumânit din Piersica, se răscumpără 110. Istău v. Esteu pîrîu. Iştfan v. Crucea lui Iştfan. Iştfan logofăt , fratele lui Tudor mare sluger, schimbă părţi moştenite din Curtişoara şi Momceni pentru părţi In Budeasa, Con-ţeşti şi Drăgăneşti 70. Iştoc călăraş din Bucureşti, martor 177, 239. Iubenţi v. Ebenţi, sat. Iuga din Mogoşeşti, moştean rumânit, slobozit după moartea stăpînului 4; martor 125. luorga v. Iorga. Iura, rumânit din Arşi (Băldăluiu) 286. Iurgachi v. Iorgache. Iv..., rumân din Foleştii de Jos, fiul lui Gai-dar 236. Jvacişco v. Ivaşco vornic din Goleşti. Ivan v. Tudosie, tatăl lui Ivan. Ivan din Balomireşti, martor 60. Ivan din Bojorani 237. Ivan din CăUneşti, martor 141. Ivan din Olteni, fratele lui Sarchez din Bujo-răni, martor 237. Ivan din Şerbăneşti, fiul lui Mogoş şi tatăl lui Barbul, partea lui cu rumâni 65. Ivan din Zătreni, pierde parte din Voini-geşti pentru viclenie (menţ.) 1. Ivan, fiul jitelniţei Badea din Cojeşti, fratele jupaniţei Neaga, vinde parte în Bălteni 80. Ivanu, fratele lui Druja şi Gherghe, cu drepturi în Ţigăneşti 372. Ivan logofăt mare , tatăl lui Tudor mare sluger, stăpîn In Curtişoara (menţ.) 70. Ivan, moşneni rumâniţi din: Băldălui (întor-sura) 256; ~ din Brăniştari, slobozit 197; ~ din Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70; ~ din Grădiştea de Jos, slobozit după moartea stăpînului 4; ~ din Rusineşti 34- Ivan negustor din Slatina, martor 65. Ivan pietrarul, moştean rumânit din Piersica-slobozit 110. Ivan popă din clirosul domnesc din Bucureşti, scutit 261; martor in cartea judeţului 132. Ivan popă din Tîrgovişte, martor 35; probabili acelaşi: Ivan popă, martor pentru Gemenea şi Pietrari 157. Ivan, rumân din slobozia Satul Nou 62. Ivan slugă domnească, fiul lui Tudosie şi nepotul lui Stoica Budescul, Întărit în Voinigeştii de Jos 1. Ivan şefar, martor In Bucureşti 156, 164. Ivan şelar, martor In Bucureşti 35. Ivan, ţigan m-resc, apoi boieresc 98. Ivan, unchiul lui Radul dorobanţul, cu parte-in Boteni (menţ.) 302. Ivan al lui Stroe din Brăniştari, martor 197. Ivan al Nelui, martor pentru Flăminda 136- Ivan Cortofleş jupîn din Piteşti, cumpără loc în hotarul Samarăi 255. Ivana, sora popii Braţul, vinde loc de casă în Bucureşti 111. Ivanco, vinde parte în Curtişoara (menţ.) 70. *Ivancoţi, sat 176, 342. Ivaşco, cumpără şi vinde în Ţigăneşti 249— 251, 340. Ivaşco din Băleni v. Ivaşco vornic mare. Ivaşco din Băloteşti v. Ivaşco Bălotescul. Ivaşco din Goleşti v. Ivaşco vornic mare. Ivaşco (Ivaşcu) din Răteşti, fratele Mujei, martor 254, semnează 252,. Ivaşco din Slănic, în pricină de hotare cu satul Domneşti al m-rii Argeş 293, 295. Ivaşco (Ivaşcu) din Vlădeni, martor 191, 203. Ivaşcu fratele Mujei v. Ivaşco din Răteşti. Ivaşco postelnic v. Ivaşco Bălotescul. Ivaşco vornic 346 v. Staico vornic. 749* www.dacoromanica.ro Ivaşco vornic al doilea v. Ivaşco Băloteseul. Ivaşco (Ivaşcol, Ivaşcu) vornic, f. mare vornic , părţi cu vii şi baltă dăruite de Mihnea Turcitul şi Mihai post., fiul lui Dobromir banul, m-rii Radul Vodă; pricină între m-re şi Radul post., fiul lui Radul clucer Buzescul 262; bătrînii satului 262. Izvoran, judec rumânit din Câineşti, se răscumpără 93, 95. Izvoranii (Sf. Nicolae), m-re , ctitor; vii, mori 53. Izvorani, sat , părţi alese ale: m-rilor Argeş, Vieroş, Sf. Nicolae, Muşat al doilea vist. ş. a. 154: parte cu rumâni, deal cu vii şi vad de moară dată schimb de Mihai clucer din Ţînţăreni ş. a. lui Muşat vist. 312. Izvoru (Izvor), sat , judeci din Băldălui se aşează în amândouă locurile 256, 307; v. şi Băl- acelaşi hotar numindu-1 <—■ ; apoi se vînd dălui. J Janghiul, moşnean rumânit din Scărişoara 259. * Jăgălii, sat 242. Jălează, în pomelnicul m-rii Banu dat de fiica lui Bădilă armaş (menţ.) 222. Jătea v. Jitea. Jătăianul, Jătiiani v. Jitianu, m-re. Jiblea j. Argeş, sat , scutit de şoimi 327. * Jid (Jidul), sat în hotar cu Zorileşti 173—175. Jigoreni v. Jugurani, sat. Jipa, Jîpa: — Jîpa din Păuşeşti, vind 3 parte 89. Jipa , nepotul vlădicăi Luca, ţine ţigănci ale episcopiei 205 ; probabil acelaşi: Jipa, martor pentru vaduri dc moară în Buzău 196. Jipa popă din Călimăneşti, martor 211. Jirov , sat 317. 750 Jitea (Jătea), moşneni rumâniţi din: Comanca 206; ~ din Polovine 300; ~ din Scărişoara 370. Jitea, rumăni din: Alboteşti, se judeceşte 28; ~ din Tătarul, în pricină de rumânire 19. Jitianu (Jătăianul, Jătiiani, Sf. Dumitru), m-re , închinată la Sfetagora 92; mormintul jupaniţei Stanca 120; sate şi ţigani 90, 120; în pricină 90, 92; vinde făină 335; egumen 92, 120, 335. Jiul de Jos v. Dolj, judeţ. Jiul, riu, în hotarul satelor Halmăjul şi Gureni 138, 144. Jivi Vodă v. Apele Vil, sat. Jîgorâni, sat 50. Laiută, tatăl lui Dumitru care vinde în Cacova (menţ.) 122. Lai, aldămăşar pentru Poborăşti, Pociova-lişte ş.a. 85. Lai, rumân din slobozia Satul Nou 62. Lala din Cemeţu, martor pentru Ergheviţa 218. Lalujde v. Lănujde, top. Langhiul v. Dima Langhiul. Larciu, aldămăşar pentru Bălţaţi 103. Larion, fiul lui Anghel log. din Bănceşti, vinde moară din Buzău 196. Lateş, rumân din Alboteşti se judeceşte 28. Laţco comis , fiul lui Ion pah., familie (menţ.) 305. Laţco din Bujorani, martor 237. Laţco din Bucureşti, fiul lui Costandin cizmar, martor 97, 99. Laţco, judec din Deveselul, pierde partea sa de heleşteu pentru gloabă domnească 315. Laţco, moşneni rumâniţi din; Rusineşti 34; ~ din Studina de Jos 229. Laţco al lui Cocoţ (Laţco), moşnean românit din Gureni, se judeceşte 144. Lavrentie egumen al m-rii Argeş (menţ.) 100. Laz, sat cu vii; megiaşii se vînd rumâni lui Aslan f. mare vornic 379, 380. Lazăr, Lazar: Lazăr v. Mânui al lui Lazăr. Lazăr, dăruit cu parte în Ogrezeni 21. Lazăr (Lazar), moşneni româniţi din; Laz 379; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliş-tioara 190. Lazăr popă din Titeşti, martor 170. Lazăr (Lazar), rumân din Foleştii de Jos 198, 236, 344. Lazar al lui Drăgăligă, cneaz românit din Ca-raula 342. — Lazăr al popei, cneaz rumânit din Caraula 342. Lazuri (Lazure), sat 332, 345. Lăcusteni, sat 331. Lâdău v. Bade Lupu Lădău. ♦Lăngeşti (Lăngişti), sat 172, 207. Lănujde (Lalujde), top. la balta Saltava 284, 309. Lăteni, sat 98. Lătliul v. Stânislav Lătîiul. Lăudat, fiul lui Badea din Coteşti, vinde delniţe în Coteşti şi laz în Goleşti 156, 164, semnează 156. Lăudat, moşnean în Ştefăneşti, vinde lui Nea-goe Basarab parte cu vecini (menţ.) 100. Lăudăteasa (Laudăteasa), mama lui Stoica şi Dumitru români din Foleştii de Jos 193, 236, 344. Leca agă mare, f. mare agă , fiul Cheraţei, româneşte satul Tîncăbeşti, pribeag în Ţara Nemţească (menţ.) 27, 82. Leca comis din Finta, martor 44, 124, semnează greceşte 121, 215. Leca din Berileşti, boier hotamic la Sără-ţeni 266. Leca iuzbaşa, martor la vînzare în Bucureşti 161. Leca spătar , fratele lui Ghinea Racotă armaş, cumpără parte cu rumâni la Măgureni şi Găvăneşti 317. Lecurici, sat , parte vîn-dută de Lovişteanul lui Mosora, tatăl lui Neagul, Mălin şi Dragul 85. Leon (Lion), domn al Ţării Româneşti <1629—1632> 376; fiul lui Ştefan voievod, întăreşte scutiri 381. Lepa, moşneni rumâniţi din: Comanca 193; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliştioara 190. Lepădat, bunicul lui Ion din Cemeţu (menţ.) 218. Lepădat, judec din Devesel, pierde partea sa de heleşteu pentru gloabă domnească 315. Lepădat (Lăpădat) logofăt din Bucureşti, soţul Stancăi, tatăl Caplei, stăpîn în Orlăn-deşti 54, 56; scrie acte domneşti 11, 14, 15, 21, 22, 28—30, 34, 38, 41—43, 46, 52, 55, 63, 66, 80, 82, 98—100, 102, 105, 106, 108, 109, 112, 114, 118, 122, 125 — 127, 129, 133, 125, 137, 138, 143, 144, 148, 150, 155, 161, 164, 167, 168, 171, 174, 175, 181, 182, 207—210, 217, 218, 220, 222, 225, 244, 252, 254, 261, 262, 269— 271, 276. 286, 288, 292—295, 303—307, 313, 327, 337, 342—344, 354, 356, scrie cartea judeţului 132; scrie zapise 60, 156, 173, 187, 256, 290, 335, 371; martor 188, 228, 230, 239, semnează 60, 188, 239, 290; ucenicul lui 101. Lepădat, moştean din Risipiţi, în pricină 50. Lepădat, români din; Brăgăreşti, în pricină de rumânire 46; ~ din Foleştii de Jos 198, 236, 344; ~din Găvăneşti 317; din Pietrari 157. Lepădat, ţigan 13. Lepădat, vinde partea lui din Bucovăţ 70. Lera v Stanciul Lerei. Lereşti. (Lerişti), sat 16, 41; probabil acelaşi; Liroşi (?) 163. Leroae v. Neacşa Leroae. Leucu, român din Slănicul de Jos 48. 751 www.dacoromanica.ro -eurdeni, sat 338. Levera v. Livera. Licuriciu v. Lecurici, sat. Lihul din Pociovalişte, aldămăşar 85. Limber din Tîrgovişte, tatăl lui Drăghici post. (menţ.) 355. Limidari V. Sfranţa Limidari. Linteş, rumân din slobozia Satul Nou 62. *Lipereşti, sat 360. Lipiia, sat 255. Lipov v. Vîlceaua Lipovului. Liroşi v. Lereşti, sat. Livera (Levera), fiica lui Radul post. din Balomireşti, vinde în Muşeteşti 187, 188. *Livezeanii din j. Dîmboviţa, sat , slobozie cu ruptoare a m-ri Nucet 52. Lodovic din Tătcoi, jurător 26. Loga, Logăi v. Stanciul Logăi. Logreşti, sat 85. Lostuni, top. la Danul 84. Lovişteanul (Leuştean), vinde jumătate din Licurici şi un loc în Ciocade (menţ.) 85. Luca din Fundeni, martor 202. Luca din Nucet, tatăl lui Stanciul (menţ.) 34. Luca, mitropolit al Ungrovlahiei <1605— 1629>, fost episcop al Buzăului <1587— 1605>, familie 205; ctitor la m-rea Izvo-ranu 53; judecă împreună cu domnul 262; ia jurămlnt 66; martor 377. Luca, vinde vie în Foleşti şi încearcă s& o revîndă a doua oară 382. Lucaci, ţigan 317. Lumotă, socrul lui Stanciul log. din Bujo-rani, stăpîn de ţigani (menţ.) 237. Lungoci v. Radul Lungoci. Lungoci, vinde parte cu vie şi livezi din Grădiştea de Jos (menţ.) 113, 147. Lungul din Scoarţa, zapis scris în casa lui 67. Lupa, rumân din Cacaleţi 178. Luperna, martor la Scoarţa 67. Lupeşti, sat , în hotar cu ocina domnească 301. Lupoaia, sat , dregător de1—'325. Lupşanul, sat , în hotar cu Petriceşti 110. Lupp, dascăl slavonesc la Şcoala domnească 21, 272. Lupul, chezaş la Cîineştii de Otăsău 2, 4i. Lupul cneaz v. Lupul Petecel. Lupul din Bistreţu, martor pentru Ergheviţa 218. Lupul din Ergheviţa, martor 218. Lupul din Giuleşti, martor 28. Lupul din Holuba, megiaş jurător 11. Lupul din Măgureni, megiaş martor 322. Lupul din Mărăcinenii de Sus, martor 53, 196. Lupul din Poiana Branului, megiaş jurător 80. Lupul iuzbaşa, martor pentru Jugurani 246; probabil acelaşi: Lupul iuzbaşa, martor pentru Creţeşti 332. Lupul, moşneni rumâniţi din; Arşi (Băldă-luiu, întorsura de Jos) 286; ~ din Ciul-niţa, se răcumpără 42; ~ din Comanca 366; ~ din Laz 379; ~ din Ogrumi, pricină de rumânire 66; ~ din Polovinele 189, 330; ~ din Scărişoara 259, 370; ~ din Siliştioara 183. Lupul paharnic , familie, cu drepturi în Ostra 272; scoate pe Alexandru lliaş din domnie (menţ.) 171. Lupul popă, tatăl lui Badea diacon (menţ.) 204. Lupul, rumâni din: Cacaleţi 178; — din slobozia Satul Nou 62; ~ din Stăneşti 153; din Stîngăcea 348; ~ din Tîmbureşti 270; ■ din Vărăşti 278. Lupul, ţigan boieresc 317. Lupul, vinde parte din Popeşti 376. Lupul al lui Danu, moşnean rumânit din Băldăluiu (Arşi, întorsura de Jos) 256. Lupul Lădău v. Bade Lupu Lădău. Lupul Mehedinţeanul v. Lupul pah. Lupul Petecel (Lupul) din Ogrumi, rămtne cneaz la rumânirea tatălui său; pricină pentru hotare 66. Lupul Ţigan, cneaz rumânit din Caraula 342. Lupuleţul, cneaz din Caraula 247. Luţcan, cneaz rumânit din Brăniştari, iertat de rumânie 197. Luţcan din Luţcăneşti, megiaş jurător 80. Luţcan, partea sa din Boteni vîndută de fratele său Radul dorobanţul 302. *Luţcăneşfi, sat 80. M M acari a din Ciorăneşti, hotamic la Vărăşti 76. Macarie egumen al m-rii Dealul, fost mitropolit <în Grecia» 294, 296, 299. Macaveiu logofăt, cu loc în Bucureşti (menţ.) 105, 107. Măciucă v. Stan Măciucă. Macla Muntelui, sat 382; martor 16, 41. Manea (Man), moşnean din Slănicul de Jos, fost rumân 48, 276. Manea, moşnean din Văleni 356. Manea, moşneni rumâniţi din: Brăniştari, iertat de rumânie 197; ~ din Ciuriceşti, in pricină de nimânire 70; din Comanca 193, 366; ~ din Laz 379; ~ din Mierlari, se judeceşte 110; ~ din Piersica, se judeceşte 110; ~ din Risipiţi, se judeceşte 50; ~ din Rusineşti 34; ~ din Tîncăbeşti, în pricină de rumânire 27, 82; din Vulpeşti 149. Manea negustor v. Manea Hristu. — Mane păcurar, rumân din Slănicul de Jos 48. Manea popă, martor pentru danie din tîrgul Argeş 241, 245. Manea (Man), rumâni din: Ioneşti, capătă zapis de judecire 60, 64; <—1 din Slănicul de Jos 48. Manea, tatăl lui Oprea şi Stan rumâni din Jupîneşti 378. — Mano, tatăl lui Voico, moştean din Mogo-şeşti (menţ.) 4. Manea, unchiul Ancăi, in pricină pentru Dedu-leşti, întemniţat 318. Manea, văr cu Marco log., vinde ogor în Bucureşti 32. Manea vătaf, martor pentru Cătun 356. Manea, vinde parte 142. Manea, vinde vie in Fefelei 324. — Mânui zugrav, vinde loc cu pivniţă în Bucureşti 35. — Mânui al lui Lazăr, vinde parte din Flă-mînda 136. Manea Hristu (Manea, Manea al lui Hristu), negustor, martor pentru Ioneşti şi Vărăşti, semnează greceşte 96, 278. 4? — Documente — c. 915 Manea Piscotan, cumpără funie în Ibăneşti 158. Manolache şifar, cumpără locuri în Bucureşti 184. Manole (Manolie), cnezi rumâniţi din: Rusineşti 34; ~ din Scărişioara 323. Manole (Manoli) comis, stăpîn în Topoloveni 151; martor 36. 172. 207. 241, 245, semnează greceşte 93. Manole, fiul lui Ion post., vinde în Zgîriaţi pe Colentina, semnează 74. Manole postelnic, martor în Bucureşti 111. Manta doctor, martor în Bucureşti, semnează greceşte 146. Manta logofăt de vistierie, martor pentru Sărăţeni 75. Mara v. şi Badea al Măriei. Mara, fiica Cătălinei băneasa <şi soţia lui Teodosie mare spăt.>, în pricină pentru Risipiţi 50. Mara jupaniţa lui Paripa post., stăpînă peste părţi în Stănceşti, ţigani şi prăvălii în Bucureşti 111, 201. Mara jupaniţa lui Preda clucer Ţînţăreanul, mama Ancuţei ş. a., stăpînă în Borăşti, Izvorani şi Ştefăneşti (menţ.) 129, 154, 312. Mareea, fiica popii Radul, vinde loc de casă cu pivniţă în Bucureşti 35. Mareea, fiul lui Icoană din Craiova, vinde ţigani 317. Mardul cel bătrîn din Mogoşeşti, martor 125. Mărciul, moşnean rumânit din Mogoşeşti, slobozit după moartea stăpînului 4. Marco, Marcu: Marco din Vulpeşti v. Marco, moşnean rumânit. Marco, fiul lui Stan Dălbănescul, vinde parte în Orlăndeşti 56. Marco logofăt, fiul popii Braţul, vinde ogor în Bucureşti 32. Marco logofăt , tatăl lui Tu-dor stol. (menţ.) A. — Marcu, martor pentru Bîrca 273. Marco, martor pentru Cătun 356. Marco, martor pentru Stroeşti 360., Marco, moşnean din Băldălui (întorsura de Jos), fiii lui se vînd rumâni (menţ.) 256, 307. Marco, moşnean din Deveselul, pierde partea sa de heleşteu pentru gloabă domnească 315. Marco, moşneni rumâniţi din: Comanca 193; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliştioara 183; din Vulpeşti 228, 230. Marco, ocina lui la (menţ.) 94. Marco paharnic din Brătiani, tatăl lui Ştefan log. 356; martor 254, semnează 252. Marco postelnic, martor pentru Vlădeni 191; probabil aceiaşi: Marco , vărul 753 www.dacoromanica.ro jupinesei Elisafta, martor la diată 377 şi Marco postelnic, martor 92, 120 Marco, rumâni din: Cacaleţi 178; din Slobozia Satul Nou 62. Mardarie călugăr, vinde vie In Pociovalişte 85. Mardarie egumen al m-rii Strimba 98. Marga călugăriţă, vinde părţi din Ciineşti şi Mănăileşti 159. Maria v. şi Mariica, Badea al Măriei. Mana doamna, biserica ei din Bucureşti (msnţ.) 343. Maria din Bucov, < fii ca lui Staico mare log. şi> jupîneasa lui Mavrodin pah. din Mă-neşti, vinde ţigani 36, 124. Maria din Silişte, jupineasă, mama lui Udrea (menţ.) 224. Maria, fiica jupaniţei Dragna, vinde ţigani 70. Mania, fiica lui Stanciul Voico, vinde părţi din Ciineşti şi Mănăileşti 159. Maria, fiica lui Toader, vinde ocină in Fundeni 202. Maria fiica Stancăi vorniceasa şi a lui Vin-tilă vornic 98. Maria jupaniţă, fiica lui Barbul din Borăşti, înzestrată in Grădiştea şi Viriţi (menţ.) 108. Maria jupaniţă, fiica lui Radul Buzescul clucer şi sora lui Radul post., la Braşov 262. Maria (Marica, Măria) jupaniţă, fiica lui Tatul, dăruită cu părţi in Grădiştea de Sus şi de Jos, de unchiul ei, Hrizan post. 121, 124. Maria jupaniţă, fiica lui Vişan post., vinde parte în Grădiştea de Sus 113, 147. Maria jupaniţa lui Anghel comis din Sâră-cineşti, în pricină pentru Mihăeşti, Genune, Iaroslăveşti şi ţigani 87, 165. Maria jupaniţa lui Dragomir spăt., dăruieşte părţi şi vii din Ciineşti m-rilor Bistriţa şi Surpatele (menţ.) 166, 194, 195. Mariia jupaniţa lui Dumitraşco căpitan, lasă părţi în Frăţeşti, Stăneşti, Obedinul ş. a. celui de-al doilea soţ, Conda mare armaş (menţ.) 335. Maria, jupaniţa lui Dumitru vornic din Mogo-şăşti, mama lui Bunea log. 219. Maria jupaniţa lui Hamza v. Hamzoaia. Maria jupaniţa lui Stanciul log., vinde parte din Cirstieneşti 254. Maria (Mărie) logofeteasă, jupaniţa lui Sima al doilea log., înfrăţită peste satul Foleştii de Jos 198, 236, 344. Maria, moştean rumânită din Ciuriceşti, în pricină 70. Maria, rumân din Vărăşti 278. Maria, soţia lui Mihăilă Moldoveanul, se ru-mineşte 41. — Măria, soţia lui Oprea Prăvălescul, vinde loc la Corbul Fleşei în Cacova de Jos 122. Maria, ţigănci boiereşti 93, 133, 167. 754 Maria vistiereasă, jupaniţa lui Iane Psira vist, stăptnă în Totoeşti şi Vărăşti 278, 375. Maria vomiceasă, jupaniţa lui Cirstian vornic, dăruieşte parte in Deduleşti (menţ.) 318. Maria Bălăceanca, dăruieşte parte fără rumâni din Siliştioara m-rii Bistriţa 213, 277. Maria Gligoreasă, vinde parte în Păuşeşti 89. Mariia Murgeanca, martoră pentru Sărăţeni 264. Marica v. şi Maria. Marica, cneaz românită din Ciulniţa, se judeceşte 42. Mariica jupaniţă, fiica lui Dumitru Dudescu vist., înzestrată cu seliştea Hamzăeşti şi balta Amarul 279. Marica jupaniţa lui Ianachie Catargiu mare ban şi fiica lui Radu Buzescu, cotropeşte satul Risipiţi 50. Mariica (Maria) jupaniţa lui Preda post. şi fiica lui Nica f. mare log., stăpină in Bră-găreşti 46. Mariica monahie, mama lui Preda spăt., stăpină in Albeşti, Idomireşti, Dobroţi şi Brădăşeşti 295. Marin din Danul, vinde parte 84. Marin din Scăioşi, martor 202. Marin, fiul lui Stan Stelii, lasă partea sa din Măteşti 177. Marin, moşnean din Sărăţeni 266. Marin (Mărin), moşneni româniţi din: De-vesel 274; ~ din Laz 379; ~ din Rusi-neşti 34. Marin popă (?) din Argeş, martor B; probabil eroare: postelnic B. Marin, rumâni din: Bălteni, fugiţi 80, 137; ~ din Foleştii de Jos 198. Marin, ţigani boiereşti 90, 92, 120. Marin, vinde ocină în Crasani 227. Marina v. Mărina. Marta v. Pătru al Martei. Martin (Mărtin) din Gîşteşti, martor 21, 22. Martin (Maartin, Marten) din Titeşti, cumpără şi e înfrăţit de Stanciul din Fedeleşoi fiul Radului post. 104, 170; probabil acelaşi: Martin unchiaş din Titeşti, cumpără parte din Bumbueşti 361. Martin, martor la vînzare de ţigani 317. Mastea v. Stan Mastea. Matei, Matheiu: Matei agă v. Matei Basarab, domn. Mateiu (Matei, Mathei) clucer şi dascăl , Soţul Păunei, cumpără del-niţe în Coteşti 156, 164; martor 41, 344, 377, semnează greceşte 93, 236. Mateiu, cneaz rumânit din Rusineşti 34. Matei, fiul lui Bărbat Micleuş, cumpără parte cu rumâni in Jupineşti 378. Mateiu, fiul lui Cîrstea, martor pentru dealul Scăicnilor 282. www.dacoromanica.ro Matei, fiul lui Dumitru căpitan , martor pentru Jupîneşti 378. — Matheiu popă din Bucureşti, fiul lui Ma-covei log. cu locuri şi prăvălii (menţ.) 105, 107. Mateiu (Matei), rumâni din: Foleştii de Jos 198, 236, 344; ~ din Stăneşti 153. Matei , menţiune tîrzie 245; mare agă din Brîncoveni, stăpîn în Odobeşti 45; schimbă ţigănci pentru un cal 98; mare agă, martor, tocmelnic 41, 68, 83, 88: agă, f. mare agă, martor 174, 225, 229, 232, 256, 265, 307, 320, 336, 344, 371, 380, semnează 68, 83, 160, 173, 178, 183, 186, 189, 190, 193, 206, 213, 221, 236, 259, 274, 290, 300, 312, 335, 379. Matei Mireul , funii vîndute de Bogdan, Balica ş. a. m-rii Banu, popă 180, 220, 222. Măceş (Măceşu), baltăţ?) din Stănceşti, tatăl Frujinei (menţ.) 54, 56. ♦Măneşti, sat 144. *Măşani pe Ialomiţa, sat , vad de moară dat schimb de megiaşii din Văleni lui Radul log. 356. Mătăsari, sat 375. Mătăseştl, sat , parte cu vie, vaduri de moară şi dîrstă lăsată de Martin lui Căciulat ş. a. 177. *Mătileşti, sat din Priseaca, în pricină de rumânire 70 ; ~ din slobozia Satul Nou 62. Micul Stanciul, vinde parte cu vie şi livezi în Grădiştea de Jos (menţ.) 113, 147. Mierîia, top. la Cacova de Jos : paharnic 54, 56. Mihai (Mihaiu) postelnic, fiul lui Dobromir ban, dăruieşte jumătate din Izlaz m-rii Radu Vodă (menţ.) 262. — Mihaiu postelnic, fiul lui Preda f. mare sluger<şi al doamnei Florica>, vinde Cacale-leţii şi Putineiul 160, 178, 232; semnează 160, 178. — Mihăilă rumâni din: Cacaleţi 178; ~ al m-rii Cernica 328; ~ din Clejani 244. Mihai spătar mare v. Miho. — Mihăilă, tatăl lui Bălan (menţ.) 251. — Mihăilă, tatăl lui Giura post (menţ.) 319. Mihai ţigan boieresc 23. — Mihăilă vinde v. Mihăilă din Căzăneşti. — Mihăilă vinde loc în seliştea Poborăşti 85. — Mihail viorar, tatăl lui Armean rumân din Bărbăteşti (menţ.) 149. — Mihail al lui Borcea, rumân din Tfmbureşti 270. — Mihai Carăşute, martor 196. Mihai Coţofeanul (Miha, Mihai, Mihaiu) clucer din Coţofeni, fiul lui Preda clucer Ţlnţăreanul şi al Măriei, familie; stăpîn în Borăşti, Caraula, Izvorani, Stingă-ceaua ş. a. 129, 139, 247, 312, 342, 348, 378; martor, tocmelnic 41, 68, 87, 88, 90, 174, 232, 256, 259, 265, 305, 307, 308, 320, 336, 344, 371, semnează 160, 236, 320, 335, 379. Mihai Ghiuleş, martor pentru Trestiani 253. — Mihăilă Moldoveanul, soţul Măriei, se rumâ-neşte 41. — Mihaiu Murgeanul (Murgeanul) din Floci, fiii lui vînd în Sărăţeni (menţ.) 75, 264, 265. Mihai (Mihail, Mihaiu,) domn al Ţării Româneşti <1593—1601 > 70, 81, 118, 123, 127, 138, 139, 143, 235, 322; tatăl lui Necula voievod şi al Floricăi 34, 286; mare ban al Craiovei 129; ctitor, danii 129, 304, 319; cumpără şi rumâneşte sate 34, 42, 43, 61, 82, 101, 119, 129, 208, 304; acordă privilegii şj scutiri 14, 305; acte de la ~ 30, 45, 114 226; legătura lui ~ 27, 69, 73, 80, 82, 135, 137, 331, 369, rumâniri în vremea lui 4, 37, 82, 110, 125, 197, 226; calea cea bătrînă a lui ~ 78; sat risipit de răutăţi, turci în ţară în vremea lui 72, 182, 223, 262. Mihai Vodă m-re v. Bucureşti. Mihalcea logofăt din Măgureni, martor 317, 356. Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva mare log. din Drăghineşti, întoarce satul Polo-vragi 336, 337 ;martor, semnează 277, 336. Mihalcea, negustor, martor în Bucureşti 35. Mihalcea, postelnic, fiul lui Ilie vornic , martor 355. Mihalcea vornic , martor 196, 356. Mihalco şelar, martor în Bucureşti 35. Mihali, martor pentru Stroeşti, semnează greceşte 360. Mihart postelnic din Şitoaia, vinde partea lui din Ergheviţa 218; hotamic 176; martor 317, 342, semnează 379. Mihăeşti, sat 92, 120, 126, 153. Mihăeşti (Mihăeştie), sat 51, 166; părţi împărţite intre nepoţii lui Anghel comis 87. Mihăilă v. Mihai. călugăriţa, mama lui Pătraşco şi sora Dospi-nei (menţ.) 355. Mihnea, moşneni rumâniţi din: Polovinele 189; ~din Sulari, fără ocină 371. Mihnea , domn al Ţării Româneşti <1577—1583, 1585—1591 > 11, 59, 76, 87, 137, 185, 369; fiul lui Alexandru Mircea, tatăl lui Radul Mihnea şi bunicul lui Alex. Coconul 19, 26, 34, 43, 63, 72, 76, 88, 102, 119, 138, 268, 286, 288, 293, 295, 298, 305, 307, 308, 313, 317, 318, 335, 337, 381; ctitor, danii 72, 111, 262; stăpîn de sate şi ţigani 262, 354; acordă privilegii şi scutiri 14, 72; ru-mânire în vremea lui 70; acte de la ~ 32, 50, 76, 106, 108, 212, 222, 262, 272. Mihneasca, funie la Stolniceni 70. Miho, Mihul: Miho, din Şotînga, locul lui de casă 167. Miho lumînărar domneasc, martor în Bucureştii 84. — Mihul meşter din Bucureşti, tocmelnic 30. Miho, moşneni rumâniţi din Scărişoara 259. Miho portar , hotamic (menţ.) 59, 76. 757 www.dacoromanica.ro Miho (Mihai, Mihu, Mihul) spătar , în sfatul domneac mare spătar 129, 130, 133, 134, 137, 138, 143—145, 147—149, 155, 161, 164, 167, 168, 171, 174, 175, 181, 182, 185, 194, 195, 197, 198, 201, 202, 207, 208—210, 216, 218, 220, 222, 225, 226, 230, 231, 235, 237, 244, 245, 247, 254, 261, 262, 267,269 — 272,276, 279, 280, 286, 288, 289, 293-295, 298, 304, 306—309, 313, 317, 318, 322, 324, 328, 331, 333, 337, 340, 342—344, 354, 356; fost mare spătar, martor 68, 82, 86, 88; martor 30, 37, 174, 178, 199, 206, 213, 222, 225, 244, 256, 300, 307, 333, 335, 371, 373, semnează greceşte 68, 173, 221, 229, 252, 259, 268, 274, 290; eroare; paharnic mare 222. Miho şetrar, tatăl Andrianei cu loc de prăvălie In Bucureşti (menţ.) 111. Miho, tatăl lui Dumitru care vinde ţigănci (menţ.) 124. Miho, tatăl lui Hrizea şi Ianiu, vinde loc de casă in Bucureşti 161. Milcea (Milce), martor pentru Cioroiaşi 248. Milco, rumân din Bălteni, fugit 80. Milcul, moşnean rumânit din Polovinele 189. Milea din Paţea, vinde vie în Fistici 133. Milea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, în pricină 82. Milea, rumâni din slobozia Satul Nou 62. Milea, tatăl lui Marin şi Coman din Scăioşi (menţ.) 202. Milea, vinde parte în Bucovâţ 70. Milea Vlad, rumân din slobozia Satul Nou 62. Mileşti, sat 142. ♦Mileşti, sat 217. Miloş, moşnean rumânit din Polovinele 257. Milotina, soţia lui Calotă f. mare armaş, stă-pină de ţigani 98. Mina, moşnean rumânit din Gostavăţu 34. Minciună v. Giurcă al lui ~, Stoica ~ şi Ursu al lui Minciună. Minidic, m-re ; oameni săraci scutiţi pentru a fi de posluşanie şi de pază -—• 33. Minişti, sat 83. Minoga, moşnean rumânit din Gostavăţu, cu părţi tn Huria şi Crăciuneni 34. Mionu din Drăganu, martor 28. Mirăul v. Radul Merăul. Mirca v. Mircea. Mirean, moşnean rumânit din Tincăbeşti, in pricină 82. Mircea din Băbeni, martor 53. Mircea din Lipereşti, martor 360. Mircea din Paţea, martor 133. Mircea d>n Sibiceu, megiaş jurător 127. Mircea (Mirca) din Slănic, in pricină pentru Domneşti 293, 295. Mirce (Mircii) din Vărăşti, martor A. Mircea logofăt din Jivi Vodă (Apeie Vii), martor, semnează 239. Mircea, moşneni rumâniţi din: Piersica, se judeceşte 110;~din Rusineşti 34. Mircea popă, martor pentru Bucureşti 184. Mircea popă rumânit din Arşi (Băldălui) (menţ.) 286. Mircea, rumân din slobozia Satul Nou 62. Mircea, ţigan boiersc 23. Mircea voievod, tatăl lui Alexandru Mircea (menţ.) 100, 284, 309. Mircea al lui Beşină, moşnean rumânit din Caraula 342. Mircea a lui Simtion, moşnean rumânit din Piersica, se judeceşte 110. Mircea cel Bătrin (Mircea), domn al Ţării Româneşti <1386—1418>, fiul lui Radu voievod 6, 288; tatăl lui Alexandru 296; danie 209, 210; acte de la ~ 6, 288. Mircea , domn al Ţării Româneşti < 1545... 1559> 85; fiul lui Radul cel Mare 100; tatăl lui Petru cel Tînăr 169, 289, 293, 295, 313; carte de la ~ 100. Mire, ţigan mănăstiresc 3. Mireul v. Matei Mireul. Miroslav, cneaz rumânit din Gostavăţu 34. Miroslav din Cucleş, martor 109. Miroslav logofăt din Piteşti, jurător 80, 217. Miroslav, rumân din slobozia Satul Nou 62. Mislea (Sf. Troiţă), m-re , stăpină de sat, rumâni şi ţigani 9, 13, 49, 373; scutiri pentru posluşnici şi dîrvari 8, 38; egumen 373. Mitele v. Radul Mitele. Mitrea, Mitre: Mitrea din Cătun, nepotul jupaniţei Dragna, vinde parte 356. Mitrea din Dragomireşti v. Mitrea pah. şi Mitrea post. Mitrea din Mihăieşti v. Mitrea pah. Mitrea din Ogrezeni, martor 21. Mitrea din Pirceşti, martor 187. Mitrea din Tătărăi, megiaş jurător 80. Mitrea, fiul lui Albul din Scărişoara, se vinde rumân 259. — Mitre logofăt, soţul Theodorei din Căldă-ruşani, vinde în Scurteasca A. Mitrea paharnic din Dragomireşti, martor 271; v. şi Mitrea post. din Dragomireşti. Mitrea (Mitre) paharnic din Mihăeşti, cumpără părţi in Ciineşti 166; martor 51. Mitrea paharnic mare (?), martor pentru Băldălui 307. Mitrea pitar mare, soţul Neacşei, stăpin in Muşeteşti 187, 188; hotamic 359; martor 88, 349, 365, 366, 373, semnează 68, 350 758 www.dacoromanica.ro Mitrea postelnic din Dragomireşti, jurător 80; v. şi Mitrea pah. din Dragomireşti. Mitrea postelnic , fiul lui Badea pah. din Grădişte, tatăl lui Stroe, Pă-traşco şi Giurgiu (menţ.) 108. Mitrea, rumân din Bălţaţii de Jos 109. Mitrea, tatăl lui Ion, vinde parte in Buiceşti 70. Mitrea vornic mare, soţul Neagăi Mitroaia, stăpin in Grozăveşti (menţ.) 208. Mitroaia v. Neaga Mitroaia. Mitropolia 66; < din Tirgovişte 53; stăpină de sat 269, 295, 298; Mitropolia din Bucureşti 301. Miiuteşti v. Meiuteşti. Miiuziuică v. Opriş Miiuziuică. Mîinea logofăt din Dărăşti, socrul lui Badea din Spăteni (menţ.) 98. Miinea, rumân din slobozia Satul Nou 62. Miinea, tatăl Stancăi, partea lui în Ciineştii de Otăsău (menţ.) 159. Miineşti v. Minişti, sat. Mindrea v. Ion al lui Mindrea. Mîndrea, moşnean rumânit din Băldălui( în-torsura de Jos) 256. Minzatul, rumân din slobozia Satul Nou 62. Mirşa (Mirşe), sat 135. Mirzea (Mirza) 118, 123, 127; popă 94. Moaşa v. Oprea al Moaşei. Moca v. Standul al lui Moca. Mocănel v. Stan Mocănel. Mocşa v. Stoica Mocşăi. Moga v. Dan al lui Moga. Moga din Floceşti, martor pentru Clinceni 234. Moga logofăt, martor pentru Grădiştea 219. Moga Răboşcinescul (Moga), moşnean rumânit din Bilta, se judeceşte 143. Mogoaşul v. Standul Mogoaşul. Mogoş din Budeni, martor 197. Mogoş din Ibăneşti, martor 158. Mogoş din Păuleşti, fiul lui Mogoş vornic, in pricină pentru ţigani 13; jurător 80; martor 254. Mogoş din Păuleşti, logofăt şi vornic, tatăl lui Costandin şi Mogoş (menţ.) 13, 80. Mogoş din Stăneşti, tatăl lui Dragul (menţ.) 54. — Mogoşi, fratele lui Voico log., cumpără în Stoeneşti 181. Mogoş, moşneni rumâniţi din: Apele-Vii 290; -w din Scărişoara 370. Mogoş portar din Măneşti, martor 187, 188 Mogoş, socrul lui Sin, partea lui în Grădiştea din Vale (menţ.) 368. Mogoş, tatăl lui Ivan cu parte in Şerbăneşti (menţ.) 65. Mogoş vătaf, cumpără parte cu vie in Jugu-rani 246; martor 121, 124. Mogoş, vinde parte cu vie şi livezi in Grădiştea de Jos 113, 147. Mogoş vornic v. Mogoş din Păuleşti. Mogoşani, sat 60, 238, 359. Mogoşeşti (Mogoşăşti), sat , act de la ->»> 288. Moldova (Ţara Moldovei), mare postelnic din ~ stăpin in Ţara Românească 168; boieri din Ţara Românească în ~ 68, 88, 172, 207; fugari din ~ posluşnici ai ep. de' Buzău 7. Moldoveanul v. Dragomir ~ şi Mihăilă Moldoveanul. Molomoc de lîngă Gherghiţa, m-re , sora lui Vlad Vintilă <şi soţia lui Momcea ai doilea log.», stăpină in Clociţi 295. Monea, rumân din Silişte, fură şi cade rob 224. *Mori, sat , parte cu vii a lui Dragomir Robul portar cumpărată de Grigorie comis de la Nan şi Hrizan; dăruită m-rii Banu 222. Mustachi v. Ghinea Mustacbi. Muşa, fiica lui Bădica din Schei, cu parte în Geamăna (menţ.) 169. Muşa, nepoata lui Grama, vinde roată de moară la Băbeni 53. Muşa, nepoata Muşei, cu parte în Geamăna 169. Muşa; sora Stanei, averea ei împărţită între Sasu şi Stana (menţ.) 260. Muşa, ţigănci boiereşti 98, 165. Muşa, vinde parte şi vie cu vinărici în Bujorani 237. Muşat clucer v. Muşat vist. al doilea. Muşat din Ogrezeni, martor 21. Muşat iuzbaşa v. Muşat Suguşăscul iuzbaşa. Muşat, în pomelnicul m-rii Banu (menţ.) 222. Muşattt, martor pentru Danul 84. Muşat, moşneni rumâniţi din; Comanca 206; din Gostavăţu 34; ~ din Mierlari, se judeceşte 110; ~ din Mogoşeşti, slobozit 4; ~ din Negraşi 252; ~ din Scărişoara 259. Muşat, nepotul lui Bărbătei căpitan, martor pentru Crasani 227. Muşat postelnic v. Muşat vist. al doilea. Muşat, rumâni din: Cacaleţi 178; ~din slobozia Satul Nou 62. Muşat, tatăl lui Paraschiva şi Cîrstea rumâni din Tîmbureşti (menţ.) 270. Muşat, ţigan boieresc 181. Muşat vistier al doilea, apoi mare sluger , tatăl lui Vasile spăt. şi al Voichiţei 121, 124, 312; stăpîn în Izvo-rani, Negoeşti, Muşeteşti şi Ştefâneşti 154, 162, 312, 359; clucer (menţ.) 102; martor; al doilea vistier 68,86, 88, 113, 156, 164, 172—174, 199, 207, 219, 244, 252, 254, 259, 268, 270, 274; mare sluger 236, 256, 290, 300, 307, 310, 323, 326, 330, 344, 346, 349, 350, 364, semnează 68, 113. 236, 252, 259, 268, 274, 290, 300, 312, 330; eroare: mare vistier 199. Muşat al Dumei din Berendeşti, martor 222. Muşat Dragomir, rumân din slobozia Satul Nou 62. Muşat Suguşăscul (Muşat) iuzbaşă, cumpără parte in Drăceşti 155; martor 161. Muşceii Iul Ţigan, top. la Ţigăneşti 339, 340. Muşcel, sat, pricină pentru parte între Borcea şi Ana-nia din Sibiceu 131. Muşcel şi Pădureţ (Muscel, Muscel şi Pădureţi), judeţ, sate din ~ 18, 100, 164, 167, 231, 249, 250, 254, 276, 280, 295, 338—340, 354; bani, slujitori din 18. Muşeteşti j. Argeş, sat, părţi cu rumâni vin-dute de fiii lui Radu post. din Balomireşti lui Mitrea pitar şi lui Vasile spăt. 187, 188, 215. Muţi, sat 70, 319. N Nae, vinde ţigancă 181. Naîncul popă, cumpără parte în Săcşori 123. Nan, Nanul: Nan v. Neagoe al lui Nan. Nan din Bărbăteşti v. Nan post. Nan din Dălbăneşti v. Nan log. din Dălbă-neşti. — Nanul din Gîşteşti, martor 22. Nan din Ogrezeni, martor 21. Nan din Siliştea, tatăl lui Monea rumân (menţ.) 224. Nan din Stăneşti, boier hotarnic 217. 760 Nan, în pricină pentru ţigancă 119. Nan logofăt din Dălbăneşti, tatăl lui Radul vătaf (menţ.) 54, 56. Nan logofăt din Văcăreşti, boier hotarnic, martor 217, 317. Nan, moşneni rumâniţi din: Comanca 206; ~din Risipiţi, se judeceşte 50;~din Studina de Jos 229. Nan postelnic din Bărbăteşti, familie 121, 124, 167, 222, 289; stăpîn în Grădiştea şi Muscelu Sărăţii 167, 222, 289; martor 95, 157, semnează 93. www.dacoromanica.ro Nan, rumân din Cacaleţi 178. — Nanul Rogoz, tatăl lui Albul vornic (menţ.) 309. Nanciul v. Nânciul. Naniia, moştean rumânit din Negraşi 232. Nastea din Negoeşti, martor 133. Nălbanul v. Dragomir Nălbanul. Năsturel v. Radul ~ şi Udrişte Năsturel. Neacşa din Drăgoeşti, călugăriţă, vinde satul Voinigeşti (menţ.) 106. Neacşa din Vă...şti, vinde ţigancă (menţ.) 85. Neacşa , în pomelnicul m-rii Banu 222. Neacşa jupaniţă din Oteteliş, fiica lui Radu post. (menţ.), familie; stăpînă în Tîmbu-reşti şi peste ţigani 254, 331. Neacşa jupaniţă. fiica lui Stan, vinde satul Cuciul lui Radu Şerban (menţ.) 306. Neacşa jupaniţa lui Barbul post. din Poiana şi fiica lui Grama din Bâlteni, stăpînă în Halmăju 138. Neacşa jupaniţa lui Braţul f. mare comis şi fiica lui Apostol ban, stăpînă în Ueşti, Drăgoeşti, Ciofrîngeni ş. a. (menţ.) 313. Neacşa jupaniţa lui Ionaşco comis şi fiica lui Cemica vornic, stăpînă în Glina şi peşti ţigani 119. Neacşa jupaniţa lui Mitrea pitar, cumpără în Muşeteşti 187, 188. Neacşa jupaniţa lui Nenciul al doilea vornic din Măneşti, stăpînă în Vîrleţi şi peste ţigani 29, 133. Neacşa jupaniţa lui Pîrvul log. din Ruda, familie; schimbă parte din Pietri pentru parte în Sâlâtruc 171. Neacşa logofeteasa, jupaniţa lui Stoica log. , vinde în Tîrbăceni 285. Neacşa, mama lui Chirică ş. a în pricină pentru Grădiştea şi Vîrîţi (menţ.) 108. Neacşa, rumân din Vărăşti 278. Neacşa (Necşi), ţigănci boiereşti 165, 341. Neacşa Leroaie (Ileroae), soţia lui Stan, mama lui Zîmă, vinde în Sibiceu (menţ.) 127. Neacşul, Nicşa, Nicşul: Neacşul din Beleţi, jurător 359. — Nicşa din Ţârovâţu, martor pentru Erghe-viţa 218. — Necşul (Nicşul) din Ţigăneşti, megiaş ho-tarnic 233; martor 339. Neacşul (Neacşu), moşneni rumâniţi din: Băl-dălui (întorsura de Jos ) 256, 307; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliştioara 190, 277din Sulari 371. Neacşul, rumâni din: Cacaleţi 178; ~ din Căldăreşti 102. Neaga, cneaz rumânită din Rusineşti 34. Neaga din Curtişoara, mama lui Ilea, vinde ţigani (menţ.) 70. Neaga din Mogoşeşti, stăpînă de ţigani 70. Neaga doamna , nepotul ei Preda post. din Tătărani (menţ.) 130. Neaga, fiica lui Radovan, în pricină pentru Bătieşti (menţ.) 216. Neaga jupaniţă, fiica jitelniţei Badea din Cojeşti <şi soţia lui Neacşul>, vinde în Bălteni (menţ.) 80. Neaga jupaniţa lui Gherghe vătaf , familie din Cojeşti, vinde în Bălteni (menţ.) 80. Neaga, soţia lui Udrea şi nepoata lui Păcală din Cepturile, în pricină 26. Neaga, ţigănci boiereşti 23, 201. Mitroaia, jupaniţa lui Mitrea mare vornic, stăpînă în Grozăveşti (menţ) 208. Neagoe, Negoe, Negoi, Negoia: Neagoe armaş din Ungurelu, martor 85. — Negoia, cumpără parte în Clinceni 234. Neagoe din Bătieşti, martor 216. Neagoe (Neagoi) din Corbuşori, martor 172, 207. Neagoe din Creţi, martor 158. Neagoe din Drăceşti, vinde loc de casă în Bucureşti 184. Neagoe din Popeşti, martor 85. Neagoe din Sărata, v. Negoiţă post. Neagoe din Scurteşti, martor 254. Neagoe din Tîrgovişte v. Neagoe log. Neagoe din Tristiani, martor 253. Neagoe din Ungurelu v. Neagoe armaş. Neagoe din Vizureşti, vinde parte 55. Neagoe, fiul lui Fleşcău 356. Neagoe, fiul lui Gherghina din Cojoc, vinde silişte de casă în Bărbăteşti 97, 99. Neagoe, fiul lui Mosora şi nepotul lui Drag Ţibă, stăpîn în Seliştea Poborăştilor, Licurici ş. a. 85. Neagoe, fiul lui Tatul, vinde un rumân cu delniţă în Coteşti, semnează 384. Neagoe (Negoe) logofăt din Tîrgovişte, scrie act domnesc 50; scrie zapis 278; martor 171, semnează 274, 277, 278. Neagoe în pricină pentru Ciocade 11. Neagoe, martor pentru Creţuleşti 375. Neagoe, moşnean din Clinceni 234. Neagoe, moşneni rumâniţi din: Comanca 193, 206; ~ din Grădiştea de Jos, slobozit după moartea stăpînului 4; ~ din Ogrumi, în pricină 66; ~ din Polovinele 189; ~ din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 259; <—/din Siliştioara 213; «—s din Sulari, fără ocină 371. Neagoe popă, schimbă parte cu roată de moară din Băbeni pentru parte cu vie în Săpoca 53. Neagoe, rumâni din: Clejani 244; ~din Fîl-foeşti, în pricină 235; ~ din Glina, în pricină 119;''-'din Muşeteşti, cu delniţă 187, 215; ~ din Tîmbureşti 270; ~ din slobozia Satului Nou 62. 761 www.dacoromanica.ro Neagoe, tatăl lui Albul care vinde în Slănic (menţ.) 254. Neagoe ţigani, boieresc 13; mănăstiresc 3. Neagoe, vinde vie în Fîstîci 133. Neagoe vornic mare în domnia lui Radul , hotarnic (menţ.) 284, 309. — Neagoe al lui Calcn din Priboiani, megiaş hotarnic 233. Neagoe al lui Nan, moşnean rumânit din Caraula 342. Neagoe al Velicăi (Neagoia ~), martor în Argeş 241, 245. Neagoe al Zgîei, moşnean rumânit din Laz 379. Neagoe Basarab (Basarab, Băsărab, Băsărabă), domn al Ţării Româneşti <1512—1521 >, străbunicul lui Alex. Iliaş 293, 294, 304; familie 280, 304; ctitor, danii m-rii Argeş 14, 100. 280, 289, 292—295; satul său de moştenire; Grădiştea de la Cîmpulung 289, 295. Neagoe Bărzilă (Bărzilă), rumân din Slănicul de Jos, judecit 276. Neagoe Bîrnăşescul, moşnean rumânit din Caraula 342. — Neagoi Corbuşor v. Neagoe din Corbuşori. Neagoe Hulubescu, jurător în pricina dintre nepoţii lui Anghel comis 87. Neagoe Policeaiu (Neagoe Policie), vinde vie şi locuri în Ţigăneşti 250, 340. Neagoe Pungina, martor pentru Coteşti 384. Neagoe Şupitul (Neagul ~) din Maxin, tatăl lui Bogdan (menţ.) 220, 222. Neagoe Tîlvescul ( —'Tîlvănescul), moştcan rumânit din Bîlta, judecit 143. — Negoi Tulici din Brăgăreşti, martor 141. Neagoe Tunsul, schimbă satul Greci pentru Grădiştea de la Cîmpulung (menţ.) 289, 295. Neagomir din Curuta, martor 124. Neagomir din Săseni, martor 53. Neagomir, fiul lui Icoană din Craiova, vinde ţigani 317. Neagra v. Valea Neagră. Neagul, Neag, Neagu, Negol, Negul: — Neag v. Cîmpul lui Neag. Neagul (Neagu, Negul) agă mare, martor 82, 187, 199, 225, 244, 323, 326, 345, 364, 370; semnează 47, 188, 236, 252, 274, 278, 310, 312, 335, 350, 363, 365 366; eroare; logofăt 326. Neagul bătrînul din Borduşani, stăpîn (menţ.) 134. Neagul, cumpără parte în Ţigăneşti 372. Neagul din Bucşani v. Neagul log. Neagul (Negul) din Fefelei, se mută cu învoială pe moşia boierească C. — Negul din Matiţa, megiaş tocmelnic 258. — Negol din Mlăjet, megiaş tocmelnic 94. Neagul din Moşeşti, cu loc 20. 762 Neagul din Negoeşti v. Neagul post. — Neag din Răuzeşti, tatăl lui Stoica (menţ.) 252. Neagul din Ţepoşi, jurător 80. Neagul (Neag, Neagu) din Ţigăneşti, cu loc 338, 340; jurător 231; martor 251. Neagul din Urlători, martor 53. Neagul, fiul lui Ficra f. mare log., stăpîn dc ţigani şi vii în Ţigăneşti 338, 340. Neagul, fiul Stanei Oncioae, vinde vie cu loc în Scurteşti 254. Neagul, în pomelnicul m-rii Banu (menţ.) 222. — Neagu locul lui la Ţigăneşti v. Neagul din Ţigăneşti. Neagul logofăt 333 v. Neagul agă mare. Neagul logofăt din Bucşani, martor 356; probabil acelaşi; martor pentru Cîineşti, semnează 93. Neagul logofăt , scrie zapis pentru Boteni 302. Neagul, moşnean din Văleni 356. Neagul (Neag), moşneni rumâniţi din: Băl-dălui (întorsura de Jos) 256, 307;~ din Comanca 206; ~ din Gostavăţu 34; ~ din Laz 380; ~din Polovine 189, 257, 300; ~ din Răuzeşti 252 ; ~ din Rusi-neşti 34;~din Siliştioara 190; ~ din Vulpeşti 149. Neagul, nepotul lui Silion, cu părţi în Stoi-ceşti 240. Neagul, nepotul popii Braţul, locul său in Bucureşti (menţ.) 344. Neagul popă din Bucureşti, cu casă şi prăvălii (menţ.) 132. Neagul popă, martor pentru Fefelei C. Neagul (Negul) postelnic din Negoeşti, fiul lui Mihai din Tîrşor, fratele lui Antonie 23, 130, 133, 134, 376; stăpîn în Popeşti, Fîstîci şi de ţigani 133, 376; martor 23, 130, 134, 345. Neagul (Neagu), rumâni din: Clejani 244; din Gemenele, cu delniţă 157; ~ din Stănceşti 201;~ din slobozia Satul Nou 62. Neagul, tatăl lui Oprea rumân din Vulpeşt (menţ.) 149. — Neag, ţigan boieresc 13. — Neagu (Neag), vinde parte cu vie şi livezi în Grădiştea de Jos 113, 147. Neagul Baraghină, moşnean rumânit din Siliştioara 183. Neagul Şupitul v. Neagoe Şupitul. Necoară v. Nicoară. Necula, Necola, Nicula: — Necola, cumnatul lui Turturea din Su-fleni 311. Necula din Bojorani, martor 237. Necula din Cocorăşti v. Necula post. www.dacoromanica.ro Necula din: Comăneşti, Cornăşeni, Epureşti v. Necula paharnici. Necula din Tirgovişte v. Necula log. Necula din Tirgovişte, fiul lui Eftimie, martor 271. — Nicula din Vărăşti, martor 372. Necula, fiul Erinei, vinde loc in Bucureşti 239. Necula, fiul lui Mihai din Ciulniţa, vinde ţigancă 124. Necula, fiul lui Mihai din Popeşti, vinde parte in Fistici 133. Necula, fiul lui Mihai Murgeanul, vinde parte in Sărăţeni 265. Necula fiul lui Nenciul v. Necula Grama. Necula, fiul lui Stan Dălbănescul, vinde parte in Orlăndeşti (menţ.) 56. Necula (Necola), fiul lui Tudorache şi nepotul lui Turturea din Sufleni, venit din robie 311. Necula gramatic, scrie zapis pentru Zgiriaţi 74. Necula logofăt v. Necula Grama. Necula (Nicula) logofăt din Tirgovişte, martor 238; probabil acelaşi: Necula logofăt, scrie zapis pentru Ciineşti 17. Necula, martor in Bucureşti 239. — Nicula, martor pentru Ciineşti 238. Necula (Nicula), moşneni rumâniţi din: Băl- dălui (întorsura de Jos) 256din Co-manca 366; ~ din Mogoşeşti, slobozit după moartea stăpinului 4; ~ din Rusineşti 34. Necula (Necola) paharnic din Comăneşti, ginerele lui Vladul din Ciocade, stăpin în Ogrumi 66. Necula paharnic din Cornăţeni, nepotul lui Socol pah., vinde ţigani 23. Necula paharnic din Epureşti, martor 252. Necula (Nicula) postelnic din Cocorăşti, stăpin în Clejani 199, 244; jurător 80; probabil acelaşi: Necula postelnic, martor 124, 254, semnează 121. Necula, rumâni din slobozia Satul Nou 62. Necula, ţigani boiereşti 23, 254. Necula (Necola, Nicula, Niculie), vistier, fost mare vistier, cumpără şi româneşte în Sărăţeni, Siliştioara, Studina de Jos, Polo-vinele ş. a. 75, 152, 178, 183, 186, 189, 190, 193, 206, 213, 221, 229, 257, 259, 264—266, 274, 277, 300, 310, 315, 321, 323, 326, 330, 346, 349, 350, 363—366, 370, 373; plăteşte gloabă domnească şi ia heleşteul megieşilor din Devesel 314, 315; în sfatul domnesc, f. mare vistier 35 ; ispravnic în acte domneşti 52, 59, 62, 72, 76; învaţă 117, 128, 179, 192; martor 290, 371, semnează greceşte 252. Necula voievod , domn al Ţării Româneşti <1599—1600>, fiul lui Mihai Viteazul 42, 286; rumânire în vremea lui 286; dăruieşte sat unui boier 42. Necula Băltean din Jirov, martor 317. Necula Butuşan, martor pentru vad de moară, la Buzău 196. Necula Grama (Necula) logofăt, fiul lui Nenciul, stăpin in Ţigăneşti 231, 233, 275. Neculaihi (Necolachi, Niculachi), fiul lui Petco, vinde loc de casă în Bucureşti 47, 112; semnează greceşte 47. Neculcea din Pîrceşti, martor 188. Nedelea, în pomelnicul m-rii Banu (menţ.) 222. Nedelco căpitan, martor pentru Dobreşti 172, 207. Nedelco comis din Gurbanul, martor 23. Nedelco din Bucu, boier hotarnic 266. Nedelco din Mirşa , fiul lui Căptar, stăpin in Glina 119; jurător 135. Nedelco, moşneni româniţi din: Comanca 193; ~din Laz 379; ~ din Tîncăbeşti, pricină de rumânire 82; ~ din Scărişoara 259, 370; ~din Sulari 371. Nedelco (Nedilco, Niddlco) portar mare , martor 187, 312, 323, 326, 333„ 363, 364, 366, semnează 188, 259, 274, 278, 300, 310, 330, 335, 350, 365. Nedelco postelnic v. Nedelco din Mirşa. Nedelco postelnic din Lazuri, fiul lui Pîrvul log., stăpin in Gemenele 345. Nedelco, rumâni din slobozia Satul Nou 62. Nedelco sluger, soţul Radei, stăpin in Bărăşti şi Cruşov 268. Nedelcuţ v. Oprea Nedelcuţul. Nedelea, fiul lui Stan cneaz românit din Rusineşti 34. Nedelea jupîneasă, stăpînă in Ştefăneşti 359. Nediul, cneaz românit din Nenciuleşti în pricină 43. Negoeşti j. Gorj, sat, popă 150. Negoeşti (Nigoeştii), sat , cu vii, caSe-boiereşti şi rumâni, dat în schimb de Muşat vist. lui Mihai clucer 312. Negoeşti, sat 325. Negoieşti (Negoeşti, Nigoişti) lingă Tîrgşor. sat 16, 17, 41, 74, 133, 236, 344, 345. Negoilă, megiaş românit din Laz 379. Negoiţă (Neagoe) postelnic din Sărata, familie 98, 194; în pricină pentru Ciineşti 166. 194. Negol v. Neagul. Negoslav popă, martor pentru Sărăţeni 263. Nâgovani, sat 253. Negraşi (Nigraşi) j. Vlaşca, sat 96; moşteni se vind rumâni lui Ţrufanda mare vist. 77, 252. Negre, Negrea, Negri: Negre din Trestiani, martor 253. Negre logofăt din Bălăneşti, jurător 87, 126. 763 www.dacoromanica.ro — Negri (Nigri) logofăt din Minişti, tocmel-nic 83. Negre, „moş" în Gemenele (menţ.) 345. — Negrea, moşnean rumânit din Arşi (Băl-dălui) 235. Negre popă din Bujorani, martor 237. Negre, ţigan boieresc (menţ.) 319. Negru v. Vladul Negru. Neguci, cumpără parte în Clinceni 234. Neguţu din Fistici, vinde vie şi stînjen de ocină 133. Neguţu din Goronet, martor 202. Neică popă din Băbeni, martor 53. Nâicul din Biroslăveni, hotarul lui la Băldălui (menţ.) 256, 307. Nâicul, moşnean rumânit din Studiniţa şi Studina 350. Neicuţul, moşnean rumânit din Zorileşti 174; v. şi Oprea Nedelcuţul. Nelu v. Ivan al Nelui. Nemea, cneaz rumânit din Băldălui (întorsura de Jos) 307. Nenciul (Nanciul), moşneni rumâniţi din: Scărişoara 259 ; ~ din Sulari 371. Nenciul, tatăl lui Necula Grama log., stăpîn în Ţigăneşti (menţ.) 231, 233. Nenciul vornic al doilea din Măneşti, familie 29, 43, 133; stăpîn în Nenciuleşti, Vîrliţi şi de ţigani 29, 43, 115, 133; jurător 80, 287, 291; martor 113, 172, 191, 203, 207, 215, 254, 267, 356, semnează 157; scrie zapis 243. •Nenciuleşti (Ninţoleşti) j. Ilfov, sat 59, 76;hotare, baltă; cnezi rumâniţi, se răscumpără, în pricină cu Oprea log. 43. Nenilă, moşnean rumânit din Gureni, judecit 144. Neniul, Nenul: Nâniul din Muţi, nepotul său Giura post. în pricină pentru ţigani (menţ.) 319. — Nenul din Urlători, martor 53. Neniul, fiul lui Florea, vinde parte în Curti-şoara 70. Neniul logofăt cu parte în Curtişoara (menţ.) 70. Nâniul, rumân din Sărăţeni 70. Neniul, ţigan boieresc 23. Neofit egumen al m-rii Molomoc 332. Neofit egumen al m-rii Stelea, martor la diata jupaniţei Elisafta (menţ.) 377. Nica comis, martor pentru Pietri (menţ.) 171. Nica, fiul lui Avram log., face schimb în Cep-turi 10. Nica (Nicul) f. mare logofăt, f. mare vistier, soţul Păunei (Paisia monahia), tatăl lui Preda spăt. şi al Maricăi (menţ.) 27, 46, 82, 201, 244, 333; cumpără şi rumâneşte satele Tîncăbeşti, Brăgăreşti, Zgîriaţi şi Fălcoii 27, 46, 74, 82, 295, 298; sol în Ţara Nemţească 82. 764 Nica neguţător, martor pentru Laz, semnează 379. Nica, ţigan boieresc 317. . Nica a lui Stoe, megiaş din Stănceşti, cu parte 201. Nica Damaschin neguţător, martor pentru Creţeşti 332. Nica Răul, martor pentru Căpreni 256. Nichifor, dăruieşte două ogoare din Bătieşti la moartea sa popii Ureche 216. Nichifor din Şerbăneşti, martor 65. Nichifor, martor pentru Cîineşti 238. Nicoară, Necoară, Nicoarcă: Nicoară v. Cîrstea al lui ~ , Nistor al lui şi Vladul al lui Nicoară. Nicoară, moşneni rumâniţi din; Laz 379; ~ din Risipiţi, judecit 50. — Nicoarcă, nepotul Buzăianului, cu parte în Răspopi 281. — Necoară, rumân din Găvăneşti 317. Nicoară (Necoară), soţul Anghelinei, vinde parte cu rumâni în Ioneşti 96. Nicodim egumen al m-rii Valea 347. Nicolicea din Bistreţul, martor pentru Erghe-viţa 218. Nicşa, Nicşul v. Neacşul. Nicul v. Nica, mare log. Nicula v. Necula. Niculachi v. Neculachi. Nifon, părinte, unch ul lui Lupul, partea lui in Popeşti (menţ.) 376. Nigoeşti v. Negoeştii, sat. Nigraşi v. Negraşi, sat. Nil egumen al m-rii Golgota 78. Ninţoleşti v. Nenciuleşti, sat. Nistor din Cacova de Jos, vinde partea sa 122. Nistor logofăt, martor pentru Gemenile şi Pietrari 157. Nistor, moşneni rumâniţi din: Apele Vii 290; ~-din Sulari 371. Nistor, rumân boieresc 70. Nistor al lui Nicoară, moşnean rumânit din Caraula 342. Nistor al lui Ţiţeiu, moşnean rumânit din Caraula 342. Novac din Ergheviţa, cumpără părţi cu vecini 218. Novac din Jugurani, martor 246, C. Novac, moşneni rumâniţi din: Mogoşeşti, slobozit după moartea stăpînului 4; ~ din Polovine 330. Nucet (Sf. Gheorghe), m-re , stăpînăîn Topoloveni 151; scutiri acordate sloboziei Livezeni 52. •Nucet, sat , vie a lui Minoga, moşnean rumânit din Gostavăţu 34. Nunerd, casa lui din Bucureşti 10. www.dacoromanica.ro o Oana v. şi Onea, Ion. Oana din Berendeşti, martor 222. Oana, fiul Balei, vinde în Zgîriaţi (menţ.) 74. Oana, fiul lui Dumitru din Scărişoara, se vinde rumân 259. Oana (Oană), rumâni din: Bucşani, în pricină 81; din Măgureni 317; ~ din Tîm-bureşti 270. Oana, tatăl lui Vîlcul moştean rumânit din Negraşi (menţ.) 252. Oana (Ion) vătaf, martor pentru Degeraţi 120, semnează 92. Oancea, Once: Oancea ceauş din Căzăneşti, martor 158. Oancea din Balomireşti, martor 60. Oancea din Mlăjet, martor 123. Oancea (Oncia) din Puturoasa, martor, semnează 153. — Once (Onci ) din Vărăşti, martor A. — Oance, fiul lui Dragul, partea lui în Erghe-viţa 218. Oancea logofăt din Cuştereni, socrul Liverei, frate cu Nenciul vornic 43, 187, 188; stă-pîn în Glina, Muşeteşti şi Nenciuleşti 42, 43, 187, 188; pribeag cu Radu Şerban 43; martor, semnează 188, 278. — Once, moşnean din Slănicul de Jos, fost rumân 48. Oancea, moşneni rumâniţi din: Ciulniţa, judeciţi 42; ~ din Tîncăbeşti, In pricină 82. Oancea, rumâni din: Bălteni, fugit 80; ~din Bucşani, în pricină 81; ~ din Cacaleţi 178; ■—■ din Ghitioara, fugit 9; ~ din slobozia Satul Nou 62; din Slănicul de Jos, judecit cu delniţa 276. Obâdinul j. Jiul de Jos, sat, rumânit de Dumitraşco căpitan, lăsat de jupaniţa sa, Maria celui de al doilea soţ, Conda mare arm aş 335. Obeni v. Ohabă, sat. Obială, rumân din Găvăneşti 317. * Obidiţi, j. Buzău, plasă la *Groşanii Tri-fului , întărită lui Antonie cămăraş 101. Obreajie, moşnean rumânit din Studina de Jos 229. Ochean, rumân din slobozia Satul Nou 62. Ocna Mare (Ocnă, ~ cea Mare) de lingă Rlmnic, ocnă, oraş , cămăraşi 15, 212; pîrgari 15; vama de cară dăruită patriarhiei din Alexandria 353. Ocna Mică de lingă Tîrgovişte, ocnă vinde fără drept în Tătarul 12. Opriş, cneaz din Caraula 247. Opriş din Leurdeni, martor pentru Ţigăneşti 338. Opriş, fiul lui Anghel log., vinde moară la Buzău 196. Opriş, rumâni din: Clejani 242; ~ din Muşe-teşti, cu delniţă 187, 215. Opriş, vinde parte în Berendeşti (menţ.) 222. Opriş al Stoei din Racoviţa, martor 361. Opriş Miiuziuică, martor pentru Voineasa 211. Oprişa, ţigancă boierească 98. Opriţa, rumân din Stîngăcea 348. Oraşul de Floci v. Floci, oraş. Orbească, sat părţi vîndute de jupaniţa Elina lui Lepădat log. 54, 56. Oslea, munte 272. Otăsău v. Cîineştii de Otăsău. Otăsău, piriu 158. Otor, moşnean rumânit din Polovine 300. Oţa, cneaz rumânit din Caraula 342. P Paca, martor pentru Ţigăneşti 338. Paca, rumân din slobozia Satul Nou 62. Pade, sat , tatăl lui Mihalcea şi Eremia (menţ.) 277, 336, 337; fost al doilea log., jurător martor 30, 37, 43, 102. Paraschiva, mama Ancăi şi a lui Stan, în pricină pentru Grădiştea şi Vîrîţi 108. Paraschiva meşter, rumân din Bucşani, in pricină de rumânire 81. Paraschiva, moştean rumânit din Piersica, se răscumpără 110. Paraschiva nepotul lui Anghel comis v. Paraschiva log. din Buteşti. Paraschiva, partea lui cu rumâni în Futuţi (menţ.) 102. Paraschiva, rumâni din: slobozia Satul Nou 62;~din Tîmbureşti 270;~ din Vărăşti 278. Paraschiva, ţigani boiereşti 133, 254ţigancă m-rească fugită 49. Paraschiva Dragulov v. Paraschiva, fiul lui Dragul. Pardos v. Crivina lui Pardos. Parepa (Paripa) postelnic, soţul Marei, cumpără prăvălii în Bucureşti 111; ţigani şi părţi din Stănceşti 201; martori 300. Partenie, egumen al m-rii Mărgineni 72. Partenie (Parthenie, Parthinii) episcop al Pres-pelor, egumen şi nastavnic al m-rii Snagov 31; dă carte de mărturie 377; martor 41, semnează greceşte 16, 17. Parthenie ieromonah v. Pătraşco, post. Paruşul v. Păruşul, top. Pascul, fiul lui Bădicean din Devesel, se vinde rumân 274. Pascu, megiaş jurător pentru Sibiceu 94. Pascul, rumân din Sâcuiani, încearcă să se judecească 235. Pascul, ţigan boieresc 201. Patişah cojocar, martor în Bucureşti 146. Patraşco v. Pătraşco. *Paţea (?), sat 258. Păduleaiu, rumân din slobozia Satul Nou 62. Pădurea vătaf, tatăl lui Bogdan martor pentru Răspopi (menţ.) 281. Pădure ban din Săcuiani, vinde partea sa din Glina (menţ.) 119. Pădure, cneaz rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se judecească 82. Pădure din Berendeşti, martor 222. Pădure logofăt cel bătrîn, martor 16, 41, 228, 230; probabil acelaşi: Pădure log., martor 119; în cartea judeţului din Bucureşti 132. Pădure, martor pentru Sămara 255. Pădure paharnic din Lazuri, martor 332, 345. Pădure, rumân din Bălteni, fugit, pricină 80, 137. Pădureţ v. Muscel şi Pădureţ, judeţ. Păiani v. Poiana, sat. Pănăilă v. Standul Pănăilă. Pănătău, sat , locuri vfndute de Şerban lui Radul din Sibiceu 20. Păpească, parte la Futeşti , dăruită şi cumpărată de m-rea Argeş 284, 309. ♦Păpeni, sat din Pade 279, 371, 379; martor 256, 279, 307, 335, 371, 380, semnează 379. Pătraşco (Parthenie ieromonah) postelnic, fiul lui Petru Cercel, stăpin în Odobeşti 45; martor, semnează 278. Pătraşco (Patraşco) postelnic, martor pentru Cîineşti 41, semnează 16; v. şi Pătraşco, fiul lui Drăghici spăt. Pătraşco spătar , martor pentru vaduri de moară la Buzău 196. Pătraşco (Petraşco), domn al Ţării Româneşti <1554—1557> fiul lui Radu Călugărul 108; tatăl lui Pătru Cercel 181. Pătrăgoi, moşnean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. *Pătrăreşti, sat 285. Pătroaia, sat 359. Pătru, Petrea_____ Pătru v. Pîrţi Pătru. Pătru căpitan 348. Pătru, cumpără parte cu moară în Creţuleşti de la tatăl său, Pantilimon călugăr 375. Pătru din Apele Vii v. Pătru log. Pătru din , aldămăşar pentru Pobo-răşti 85; probabil acelaşi: Pătru, fratele lui Stanciul din Baia 317. Pătru din Beleţi, fiul lui Boicea, vinde parte cu vie în Ţigăneşti 339, 340; martor 249, 250. Pătru din Bistreţu, martor pentru Ergheviţa 218. Pătru din Fălcoi v. Pătru, log. Pătru din Mărgineni, văr cu Preda, răscumpără parte 322; martor 28. Pătru din Pietroşani v. Pătru post. Pătru din Pietroşani, vinde ţigancă (menţ.) 181. Pătru din Pociovalişte, aldămăşar 85. Pătru din Rădăcineşti, vinde părţi în Pereni, Mlaca Muntelui şi Clocotici B. Pătru din Vaedeeşti, tatăl Anghelinei care vinde în Ioneşti (menţ.) 96. Pătru fiul lui Boicea v. Pătru din Beleţi. Pătru, fiul lui Damian căpitan, stăpîn în Salcia 61. Pătru, fiul lui Tănasie post. din Bărbăteşti, vinde parte din Creţeşti 332; martor 99; scrie zapis 97; v. şi Pătru post. Pătru fratele lui Stanciul v. Pătru din Baia. Pătru logofăt din Apele Vii, tocmelnic, semnează 83. Pătru logofăt din Fălcoi , în pricină pentru satul Fălcoi 295, 298; martor 307, semnează 379, 380; scrie zapis 83. Pătru logofăt, tatăl lui Fisenţe (menţ.) 348. Pătru martor pentru Ţigăneşti v. Pătru din Beleţi. Pătru, moştean din Risipiţi , în pricină de rumânire 50. Pătru, moşneni rumâniţi din: Băldălui 256; Băldăluiul Buiei 307; ~ din Bucşanii de Jos, în pricină 30, 37; ~ din Ciulniţa, se răscumpără 42; ~ din Devesel 274; din din Laz 379; ~ din Mogoşeşti, slobozit după moartea boierului 4; ~ din Nen-ciuleşti, în pricină 43; ~ din Piersica, se răscumpără 110; ~ din Scărişoara 364; ~din Tîncăbeşti, în pricină 82; ~ din Zorileşti 173, 174. Pătru popi martori: din Goleşti 276; la Bu-jorani 41. Pătru postelnic din Pietroşani, vinde partea sa din Bucşanii de Jos (menţ.) 30,37. Pătru postelnic, vinde în Cepturile 10; v. şi Pătru, fiul lui Tănasie. Pătru (Petre), rumâni din: Bălteni 80; ~ Borăscul, în pricină de rumânire 73; ~ din Bucşani, în pricină de rumânire 81; ~ din Prislop 63; din Purcăreni 209, 210; ■—• din Vărăşti 278. — Petrea, sluger , martor 109. Pătru spătar, fiul lui Dragomir vornic din Luciani, cotropeşte satul Fălcoiu (menţ.) 295, 298. Pătru spătar, moşul Neculei post. din Coco-răşti, stăpin în Clejani (menţ.) 244. Pătru, ţigani 254, 319, 335. Pătru zidar, tatăl lui Cîrstea rumân din Stol-niceni (menţ.) 70. Pătru al Ilcăi, cneaz rumânit din Caraula 342. Pătru al Martei din Baia, vinde parte în Po-borăşti 85. Pătru Borcan, rumân, fiul lui Stoica Zopei din Pereni, în pricină de rumânire 79. Pătru Budoescu, se vinde rumân cu partea sa din Stolniceni (menţ.) 70. Pătru , domn al Ţării Româneşti <1559—1568>, fiul lui Mircea Ciobanul 313; judecă, dă cărţi 169, 289, 293, 295; danie m-rii Tismana 288. Pătru Cercel (Petru), domn al Ţării Româneşti <1583—1585>, fiul lui Pătraşco cel Bun 181, 308; tatăl lui Pătraşco post. (Par-thenie ieromonah) 45, 278; cumpără Odo-beştii 45. Pătru Cioceanul (Pătru), ţigan boieresc (menţ.) 163. Pătru Grăunţă, închină parte din Ştefăneşti m-rii Argeş (menţ.) 100. Pătru Mărcioiul, şcheaul din cetatea Braşov, cumpără loc de stînă la Piscul Cumpătului 271. Pătru Ţarălungă, cneaz rumânit din Băldălui, Băldăluiul Buiei 256, 307. <9 — Documente — c. 915 769 www.dacoromanica.ro Păuleşti, sat , în hotar cu Zorileştii 173—175. Perieţi, sat 176. ♦Pisculeşti, sat 85. Popeşti, sat <~ Novaci j. Vlaşca; azi j. Ilfov > 187, 188. Popeşti, sat de la Lupul, Gîdeleiu ş. a. 133, 376. *Popşa, sat 122; v. şi Pîrdeşti, sat. ♦Preoţeşti (Preuteşti) j. Prahova , parte vîndută de Pătraşco lui Radul log. 355. Prespa (Prespon), eparhie <în R.S.F. Jugosla-via>, episcop al Prespelor, egumen în Ţara Românească 16, 17, 31. Pria v. Radul al Priei. Pria, fiica lui Dumitru Ţîţău din Bujorani, vinde parte 237. Pria (Priia), rumân din Arşi (Băldălui), încearcă să se rejudecească 286. Priboeni (Priboiani), sat 233; în hotar cu Ţigăneşti 339, 340. Prida v. Preda. Prigorie, sat , popă 150. Prihode v. Stan Prihode. Priscuricea, măgură la Pociovalişte 85. Priseaca, sat , parte cumpărată de Tudor mare sluger, pricină de rumânire 70. ♦Prislop j. Argeş, pe apa Vedei , rumâni dăruiţi de Bogdan mare vornic m-rii Codmeana, cotropiţi de Tudor Ru-deanul 63. Proca negustor, fiul lui Pepeno, familie 271; martor 271, 278, semnează greceşte 107, 146. Proca pîrcălab din Rîmnic, martor 237. Racea v. Radul Racea. Racenie, ţigan boieresc (menţ.) 36. Raci v. Valea Racilor. Racotă v. Ghinea Leca Racotă spăt. şi Miho spăt. Racoviţă, sat 361. Rada din Bălceşti, jupaniţă, mama lui Dumitru log. (menţ.) 331. doamna lui Vintilă voievod (menţ.) 295. Prodan, moşneni rumâniţi din; Laz 379; ~ din Rusineşti 34; ~ din Studina de jos 229. Prodan, rumânit din Stăneşti 153. Prodea, fiul lui Radul al Priei, vinde parte cu moară în Băleni 53. Prodea popă din Logreşti, martor 85. ♦Prundeni, sat 140. Prut v. Drumul Prutului. Prut, rîu 88. Pslati v. Ioan Psalti. Psira v. Ioan Psira. Puia, moşnean rumânit din Scărişoara 259. Puia, ţigani boiereşti 254. Puica, moştean rumânit din Mierlari, se răscumpără 110. Puicul, moşnean rumânit din Siliştioara 183. Puiucul, pîrcălab din Siliştioara, martor 277. Puiul (?) de Frăţileşti iuzbaşa, martor pentru Sărăţeni 346; v. şi Tatul iuzbaşa şi 266. Pulăroşie v. Stan Pulăroşie. Pungina v. Neagoe Pungina. Purcariul v. Drumul ~ şi Mărul Purcariului. ♦Purcăreni j. Argeş, sat , dăruit de Mircea cel Bătrîn m-rii Codmeana; rumâni fugiţi cumpără părţi în Ciorîca, pricină de rumânire 209, 210. Purcăreţi, vale la ♦ Geamăna 169. Purece din Mălăeşti, martor 142. Pustiul v. Dumitru Pustiul. Puşcariul, rumân din slobozia Satul Nou 62. Putineiul (Puteniiul, Putinei), sat , din Măneşti, ginerele lui Drăghici spăt. 356; stă-pin in Cătun, Preoţeşti, Brătieşti, Văleni şi de ţigani 267, 355, 356; martor 191, 203, 254, 377, semnează 77, 113; probabil acelaşi: Radul (Radu) logofăt, martor pentru Bălţaţi şi Muscelul Sărăţii 109, 222. Radul logofăt mare, eroare v. Vladul Rudea-nul mare log. Radul logofeţi, scriu acte 96, 185. www.dacoromanica.ro Radul, martor pentru Bîrca 273. Radul, martor pentru Boteni 71. Radul, martori pentru Titeşti 170. Radul mazilul din Comanca, martor 315. Radul, megiaş pentru Făleşti 382. Radul, moşnean din Maxen, vinde parte 180. Radul, moşnean din Văleni 356. Radul, moşneni româniţi din: Apele Vii 290; ~ din Băldălui (Arşi, întorsura de Jos) 256; încearcă să se rejudecească 286; ~ din Ciuriceşti, în pricină 70; ~ din Comanca 193, 206; ~ din Gostavăţu 34; ~ din Grădiştea de Jos şi din Mogoşeşti, sloboziţi după moartea stăpînului 4; ~ din Negraşi 252;~ din Piersica, judecit 110; ~ din Polovinele 18 , 330; ~ din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 259, 370; ~ din Siliştioara 183; ~ din Sulari 371din Studina de Jos şi Studiniţa 186, 229, 350; ~ din Tîncăbeşti, în pricină 82;~din Vlădila 300; ~ din Zori-leşti 173—175. Radul negustor din Bucureşti, martor 35, semnează 362. Radul, nepotul jupaniţei Velica, în pricină pentru moştenire 83. Radul paharnic din Cepari, vinde ţigani 181. Radul paharnic din Dărăşti, martor, semnează 336. Radul pîrcălab, aldămăşar pentru dealul Scă-ienilor 283. Radul popă, aldămăşar pentru Pociovalişte 85. Radul popă din Cornetu, tatăl lui Dumitru, martor 142. Radul popă, martor pentru Argeş 241, 245. Radul popă, tatăl Mareei care vinde în Bucureşti 35. Radul portar al doilea, portar, ispravnic de jurători 80, 131, 135, 139; cu însărcinări domneşti 30, 204; martor 254. Radul postelnic v. Căptar, ~ Brînzea, ~ Bu-zescul, ~ Dudescul şi Radul Năsturel. Radul postelnic din Balomireşti, tatăl lui Preda post., familie (menţ.) 151, 187, 188, 215, 254. Radul postelnic din Bulbuceni < fiul lui Hriza căpitan>, martor 167. Radul postelnic din Doiceşti v.Radul Doicescul. Radul postelnic din Măldăreşti v. Radul Măl-dărescul. Radul postelnic din Potoceni, fiul lui Datco clucer Potoceanul, familie 102, 309;stăpîn în Futeşti 309; tocmelnic 196; martor 102, 222. Radul postelnic din Ruşceni, martor 302. Radul postelnic din Văleni, tocmelnic 83. Radul postelnic, fiul popii Stoica din Farcaş, încearcă să românească megiaşi 369; martor, semnează 259, 290. Radul postelnic, martor pentru Orlăndeşti 54. Radul postelnic, tatăl lui Standul din Fede-leşoi v. Radul din Şuiei. Radul protopop din j. Dolj, traduce hrisov (menţ. tîrzie) 50. Radul, români din: Cacaleţi 178; ~ al m-rii Cemica 328; ~ din Croşov 268; ~ din Fîlfoeşti, încearcă să se judecească 235; ~ din Ioneşti, capătă zapis de judecire 60, 64;~din Jupîneşti 378;~ din Mă-gureni 317; ~ din Prislop 63; ~ din Răz-vadul de Jos 130; ~ din slobozia Satul Nou 62;~din Slănicul de Jos, cu del-niţă 48; din Stîngăcea 348; ~ din Şo-tînga, fără ocină 167;~din Tîmbureşti 270. Radul, socrul lui Neacşu moşnean românit din Băldălui (întorsura de Jos) (menţ.) 307. Radul stolnic din Bîldăneşti, martor 184. Radul stolnic din Tătuleşti, martor 184. Radul stolnic, martor pentru ţigani 36. Radul sulger, stăpîn în Buiceşti 70. Radul, tatăl lui Muşat moşnean românit din Negraşi (menţ.) 252. Radul, tatăl popii Stan, cumpără părţi în Cacova de Jos (menţ.) 122. Radul, ţigani boiereşti 23, 36, 70, 87, 163, 165, 237; mănăstiresc 319. Radul vătaf, fiul lui Nan din Dălbăneşti, martor pentru Orlăndeşti 54, 56. Radul vătaf, martor în Bucureşti 35. Radul vătaf, tatăl lui Vladul din Ciocade (menţ.) 11. Radul vistier mare v. Vladul Rudeanul. Radul voievod , dăruieşte parte în Voinigeşti (menţ.) 1. Radul voievod, fiul lui Alexandro lliaş 328. Radul, vornic al doilea martor 273; v. şi Radul log. din Desa. Radul vornic, fiul lui Gherghe vornic, stăpîn de ţigani 356. Radul , domn al Ţării Româneşti <1377— 1383>, tatăl lui Dan voievod şi Mircea cel Bătrîn 6, 288. Radul al Dimii, vinde parte în Vizureşti 55. Radul al lui Dolofan, cneaz românit din Ca-raula 342. Radul al lui Dragiul v. Radul, fiul lui Dragiul. Radul al lui Manea, cneaz românit din Caraula 342. Radul al Priei, tatăl lui Prodea, partea lui cu roată de moară în Băbeni (menţ.) 53. Radul Băluţă, martor pentru Cîineştii de Otăsău 159. Radul Bidiviul din Păuşeşti, martor 238. Radul Bidiviul , nepotul Neacşei călugăriţa, vinde satul Voinigeşti (menţ.) 106. Radul Bîldaciul, cneaz românit din Caraula 342. 775 www.dacoromanica.ro Radul Bocăi, partea lui din Mihăeşti (menţ.) 87. Radul Bogzăi, moşnean rumânit din Siliş-tioara 183. Radul Brădea (Birde, Brădea), vinde vie şi parte In dealul Scăienilor 282, 283. Radul Brinzea postelnic, ispravnic de jură-tori 151. Radul Bul < Albul ?> comis din Brezoae, martor 207. Radul Bulea din Bojorani, martor 237. Radul Buzduci , aldămăşar pentru Bălţaţi 103. Radul Buzescul (Radul, ~ Buzăscul) clucer , familie (menţ.) 50, 106, 262; dăruieşte sat m-rii Căluiu 226; stăpin In Izlaz şi Risipiţi 50, 262; tn pricină pentru Voinigeşti 106; dă carte de judecată 331; mare armaş 50. Radul Buzescul (Radul) postelnic, fiul lui Radul Buzescul clucer, fratele Măriei 50, 106, 262; stăptn în Risipiţi 50; în pricină pentru Islaz şi Voinigeşti 106, 262; pribeag la Braşov 262. Radul Caşotin din Ibăneşti, martor 158. Radu Căptar v. Căptar. Radul cel Mare (Radul), domn al Ţării Româneşti <1495—1508>, fiul lui Vlad Călugărul 1; tatăl lui Radul de la Afumaţi, al lui Vlad Vintilă, al lui Radul Paisie şi al lui Mircea Ciobanul 45, 100, 284, 294, 295, 297, 298, 309; act de la — 1. Radul Ciulâiu, ţigan mănăstiresc, fugit 49. Radul , domn al Ţării Româneşti <1522...1529> fiul lui Radul cel Mare şi ginerele lui Neagoe Basarab 100, 294, 295, 309; danie la m-rea Argeş 284; omo-rît la Rîmnicul Vîlcea 295; acte de la ~ 100, 294, 295. Radul Doicescul (Radul) postelnic din Doi-ceşti, boier hotarnic 266, 346; martor 171. Radul Dragiulov v. Radul, fiul lui Dragiul. Radul Dudescul (Radul) postelnic, fiul lui Dumitru vist. 74; martor 88, semnează 68, 74. Radul Ghinşul iuzbaşă din Frăţileşti, boier hotarnic 266; v. şi 346. Radul Grecul din Băbeni, martor 53. Radul Florescul clucer, lasă ţigani nepotului său Necula pah. (menţ.) 23. Radulu lui ToaderO, martor pentru Scoarţa 67. Radul Lungoci, rumân din Otiteliş, încearcă să se judecească 331. Radul Mălăescul v. Radul din Mălăeşti. Radul Măldirescul (Radul) postelnic din Măl-dăreşti, fiul lui Tudor comis 204; martor 68, 88, 236, 336, 344. Radul Merăul (~ Mereul), rumân din Foleştii de Jos 198, 236, 344; probabil acelaşi: Radul Mirăul, megiaş mărturiseşte pentru Foleşti 382. 776 Radu Mihnea (Radu, Mihnea), domn al Ţării Româneşti <1601...1623> 56, 60, 81, 102, 115, 124, 216, 336, 382; fiul lui Mihnea Turcitul şi tatăl lui Alexandru Coconul 11, 24, 25, 27—29, 34, 37, 68, 88, 93, 95, 105, 111, 117, 132, 138, 148, 168, 169, 220, 222, 262, 267, 272, 276, 286, 295, 298, 309, 313, 337; ctitor, danii 72; vinde sat domnesc 101; acordă scutiri 18, 33, 38, 57, 261, 352, 357; slobozeşte sate domneşti ru-minite 42, 43; judecă şi dă acte 6, 8, 20, 26, 30, 40, 52, 59, 61—63, 70, 76, 79, 80, 102, 108, 119, 129, 208, 214, 268, 288, 299, 305—308, 317, 318, 331, 335, 381; luptă la Hotin 45. Radu Mitele, ţigan boieresc 36. Radul Munteanul, cneaz rumânit din Gos-tavăţu 34. Radul Năsturel postelnic din Fierăşti, vinde satul Săltăneşti 70. Radul <(Paisie>, domn al Ţării Româneşti (1535 — 1545), fiul lui Radu cel Mare 45, 100, 284, 295, 298, 309; tatăl lui Pătraşcu voievod 108; acte de la ~ 45, 100, Radul Palachi, cneaz rumânit din Rusineşti 34. Radul Palichi, martor pentru Danul 84. Radul Păţii, tatăl lui Florea rumân din Cîr-stieneşti (menţ.) 254. Radul Pătraşco (?) postelnic din Bucşani, martor 167. Radul Piţigoiu, rumân din Muşeteşti, cu del-niţă 215. Radul Racea, moşnean rumânit din Siliştioara 183. Radul Răchi, ocina lui cu vie la Foleşti 382. Radul R£l£ din Sălătruc, j urător 313. Radul Robul, cneaz rumânit din Rusineşti 34. Radul Rudeanul paharnic mare v. Vladul Rudeanul. Radul Stoinescul (Radul), martor pentru Cii-neşti 238. Radu Şerban (Şerban) domn al Ţării Româneşti <1602—1610, 1611 > 22, 27, 126, 172, 235, 322, 328, 367; tatăl lui Constantin clucer 278; f. mare paharnic, vinde Halmăjul 138; dăruieşte sate şi loc de casă 61, 112, 214, 306; acordă privilegii şi scutiri 14, 38, 62; rumâniri în vremea lui 46, 66, 72, 88, 144, 194, 331, 335; judecă şi dă acte 26, 63, 70, 74, 133, 171, 185, 207; face palancă 214, 306; tătarii pradă în vremea lui 79; trimite sol 82; scos din domnie 262; pribeag 43, 214, 306. Radul Surdul, ţigan boieresc 23. Radul Ţală, martor pentru Răspopi 281. www.dacoromanica.ro Radul Vătreş, rumân din Sttngăcea 348. Radul Vlăjău, vinde un ogor în Bătieşti 216. Radu Vodă .m-re v. Bucureşti Rahne, rumân din slobozia Satul Nou 62. Raia, fiul lui Dragomir cneaz rumânit din Gostavâţu. 34. Raico, rumân din slobozia Satul Nou 62. Rainia v. Georgius Rainia. Ramandi (Aramandi, Romadă) comis mare în sfatul domnesc 4, 11, 14, 15, 18, 21—23, 26—32, 34, 35, 37—43, 46, 50, 52 53, 55, 59, 61—63, 65, 66, 70, 72, 76, 80, 82, 85, 88, 95, 98—102, 106, 108—112, 114, 119, 120, 122, 124, 125, 129, 130, 133, 134, 137, 138, 143—145, 147—149, 155 161, 164, 167, 168, 171, 174, 175, 181, 182, 185, 194, 195, 197, 198; martor 244; erori: Costandin mare comis 4; Armadi mare paharnic şi Dimandi mare comis 26. Ranea, rumân din Jupîneşti, tatăl lui Oprea 378. Raneşu, top. (?) la Pâuşeşti 89. ♦Rasa, sat 80. Rasnicu v. Culmea Rastnicului. Ratea, cneaz rumânit cu părţi în Vulpeşti şi Tomşani 149. Ratina, top. la Trestiiani de Cîmp 253. Raţ Giurgiu, în Ţara Românească 335. Raţă v. Oprea Raţă al lui Giurgiu. Rele v. Radul ~, Stan ~ şi Stroe al lui Rele. Răbega, moşnean rumânit din Piersica, judecit 110. Răbegl j. Jiul de Jos, sat B. Rădăneasca moşie la *Berendeşti 222. Rădei, cneaz rumânit din Ogrumi 66. Rădei din Clocotici, vinde parte în Bum-bueşti 361. Rădeştl, sat , partea Buzăianului aleasă, ţinută de nepotul său Nicoarcă281. Răspopul din Fotlogi, martor, semnează 96. Răspopul (Răspop), rumâni din slobozia Satul Nou 62. Răstnicul v. Culmea Răstnicului. Răsuhata v. Gorganul Răsuhatei. Rătăiul v. Ian Rătăiul. Rătescu v. Tudor Rătescu. Răteşti, sat 225, 252, 254. Rătivoiescul v. Dragomir ~ şi Oprea Răti-voiescul. Rătivoeşti, sat 215. Răul v. Nica ~ şi Stanciul Răul. ♦Răuzeşti j. Vlaşca, sat 237. Răzvad, sat 16; în hotar cu Varnava 78; — de Jos, hotare, parteal ui Preda post. cumpărată de Socol pah., vii boiereşti, călugăreşti şi orăşeneşti 130; ~ de Sus 130. Răzvan vornic, martor pentru Vărăşti, semnează 278. Rele v. Radul —, Stan — şi Stroe al lui Rele. Retevoeşti v. Rătivoeşti, sat. Rigep v. Răgep. Risipă, moştean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. Risipiţi (Răsipiţi, Risipiţi) j. Mehedinţi, sat ,hotare, moştenii satului rumâniţi de boierii Buzeşti, se judecesc 50. Riza v. Hriza mare log. Riza logofăt de visterie, martor pentru Siliş-tioara, semnează 277. Rîca din Săseni, fratele lui Dragoe, vinde vie 53. Rîmnic, oraş 159; în hotar cu Ocna cea Mare 353; Uliţa de lingă —- 70; ţigânia m-rii Cozia 212; pîrcălabii de la ~ 237, 381; Radul de la Afumaţi omorît la ~ 293, 295; episcopie, episcopi 165, 280, 377. Rîmul Nou v. Costantinopol. Rîncăciov, m-re de călugăriţe 163. Rîtea, megieşi rumâniţi din: Caraula 342; ~ din Laz 379. Rob v. Stan Rob. Robul v. Dragomir ~, Radul ~, Stan ~, Stanciul ~ şi Stoica Robul. 777 www.dacoromanica.ro Rogojina, sat 66, 69, 73, 176. Rogoz v. Albul ~ şi Nanul Rogoz. Rogozu, top. la Sâmara 255. Roman din Aldeşti, vinde parte 185. Roman, moşnean din Clinceni 234. Roman, moşneni româniţi din: Apele Vii 290; ~ din Ciuriceşti 70; ~ din Polovine 300; ~ din Scărişoara 259. Romanaţi (Romonaţi), judeţ, sate din ~ 34, 183, 186, 221, 259, 262, 274, 277, 289, 290, 295, 297, 298, 310, 314, 321, 366. Româneşti, sat 329. Romcea, fiul lui Dobre din Scărişoara, se vinde rumân 259. Roşii, sat 341. Roşioara (Roşia), plrtu la *Bălţaţii de Jos 103, 109. Roşu, sat , meşter de mori din ~ 30. ♦Roteni, sat 54, 56. Ruceri v. Eustatie ~ şi Uie Ruceri. Ruda, m-re 29. Ruda, sat 93, 95, 171; In hotar cu Btrseşti 70. Rudeanul v. Tudor ~ şi Vladul Rudeanul. Ruginoasa, top. la Cacova 122. Rujmana, mama lui Dumitru, vinde loc de casă In Bucureşti (menţ.) 35. Rumelia, provincie , m-rea Duşca din ~ 222. ♦Runceni, sat C. Runcu, sat , în hotarcu Bîlta 143. Runcuri, top. la Ciocadea 85. ♦Rusăneşti, sat 272. Rusineşti j. Romanaţi, sat , plasa de jos, hotare 34; cnezi rumâniţi de Mihai Viteazul; româniţi din nou de Trufanda vist. 34. Rustea negustor, martor în Bucureşti şi pentru Stăneşti 107, 333. ♦Ruşi, sat 217. Ruşi (Ruşceni), sat 30, 37, 302. S Sac (Saacu), judeţ , sate în ~ 127, 279. Sadova, sat (menţ. tîrzie) 90. Sagul, fratele lui Miho şi al lui laniu, vinde loc de casă în Bucureşti 161. Sahat, cneaz rumânit din Tîncăbeşti, pricini de rumânire 82. Sahat, hotarul lui la balta Săltava (menţ.) 284. Sahin Gherei <Şahim Ghirai>, han răsculat al tătarilor 47. Salcea (Sealce) j. Mehedinţi, sat 176; hotare; fost al lui Mihai Viteazul, dăruit cu rumâni de Radu Şerban lui Damian căpitan 61. Saltava v. Săltava. Samara v. Sămăra, sat. Samfira, jupaniţă , stăpînă în Clociţi (menţ.) 295. Samoil egumen al m-rii Banul 180, 220, 222. Samoil, monah de la m-rea Panaghia, martor 78. Sandul căpitan din Degeraţi, stăpîn (menţ. tîrzie) 90. Sarchez (Sarchezu) din Bujorani, frate cu Ivan din Olteni, martor 237. 778 Sarul, martor pentru Fefelei C. Sarul, ţigan boieresc 201. Sasu, în pricină cu Stana pentru averea rămasă de la Muşa 260. ♦Satul Nou lîngă Brînceni, sat m-resc , slobozie din vremea lui Radu Şerban, cu ruptoare, dată m-rii Dealul 62. Sava, Savul. Savva; Sava din Crivinic, martor 302. Sava din Stănceşti, din Tîrgovişte v.Sava post. Sava, fiul lui Avram, jurător pentru mori la Buzău 196. Sava fiul lui Mihai v. Sava Murgeanu. Sava fratele lui Cîrstea v. Sava Murgeanu. — Savva logofăt, fiul lui Stan log. din Şte-foaia, vinde parte cu rumâni în Ştefoaia 55. Sava, martor la vînzare în Bîrca 273. Sava (Savul), moşteni rumâniţi din: Mier-lari, se răscumpără 110; ~din Polovine 330. Sava, popă din Caraula (menţ.) 247. — Savul, popă din Coteşti, scrie zapis 48. Sava postelnic din Stănceşti, din Tîrgovişte, socrul lui Ghiune 111,201; cumpără un „moş", în Trestianii de la Cîmp 253. www.dacoromanica.ro Sara şetrar mare, cu locuri de casă în Bucureşti 47, 112; dăruit de Radu Şerban pentru slujbă 112; trimis de domn la Focşani 47. Sara, tatăl lui Necula post. (menţ.) 111. Sava al lui Crudilă, cneaz rumânit din Caraula 342. Sava al lui Vădiiu, cneaz rumânit din Caraula 342. Sava al Simii, scrie răvaş de jurători 124. Sava Murgeanu (Sava), fiul lui Mihaiu Mur-geanul din oraşul de Floci, frate lui Cîrs-tea şi Necula, cu părţi în Sărăţeni 75, 263, 265. Săbiceu v. Sibiceu, sat. Săci v. Fiscul Săcilor. ♦Săcşori, sat , funie vîndută de Zaroschi popii Nancu 128. Săcuiani, sat 119, 217; m-re lîngă ~328. Săcurele (Secure), top. la balta Săltava al m-rii Dealu 62. Seveşti v. Săveşti, sat. Sfetagora, Sfîntagura, Sfîntul Munte v.Athos. Sfîntul Gheorghe Vechi, m-re v. Bucureşti. Sfranţa Limidari (Franţa), martor In Bucureşti, semnează 107. Sibiceu (Săbiceu, Sebiceu) j. Sac, sat 20,131; partea lui Stan vîndută lui Vlădan, pricină între fiii lor Zîmă şi Borcea 118, 123, 127; pricină intre Anania şi Borcea 94. Sihlea v. Curmătura Sihlei. Siiul, rîu , în hotarul satului Rusi-neşti 34. Silion, călugăr dăruieşte funii în Stoiceşti; merge la Sfîntul Munte 240. Silion, fiul Stanei Oncioae, frate cu Mihail şi Neagul, vinde vie cu loc In Scurteşti 254. Silion Tărchilă din Scurteşti, partea lui; martor 254. Siliştea, Seliştea: Siliştea v. şi Siliştioara, sat. Siliştia (Sileşte, Silişte), sat 44, 224. * Seliştea Poborăştilor, sat , întărit cu plaiuri şi vaduri de moară lui Neagoe.Mălin şi Drag, cumpărat de bunicul lor Drag Ţibă de la mai mulţi 85. Siliştioara (Selişte, Siliştioară, Siliştora) j. Ro-manaţi, sat , în hotar cu Celeiul 321; moşneni din ~ se vînd lui Necula fost mare vist., 183, 190, 213, 277, 321; parte, fără rumâni a m-rii Bistriţa (in sec. XVIII) 213, 277. Silivestru, popă, martor pentru Sibiceu 123. Sim, rumân din Bălţaţii de Jos 109. Sima, Sema: Sima v. şi Dedul Simei şi Sava al Iui Sima. Sima bătrînul din Călineşti, martor 109; v. şi Sima, jupan. Sima cămăraş, fiul lui Chero şi nepot lui Dumitraşco căpitan şi al popii Dumitru, cu drepturi în Obedinul, Frăţeşti, Stâ-neşti ş.a. 335. Sima din Piteşti, martor 276. — Sema din Racoviţă, martor 361. Sima jupan, cumpără parte cu vie în Scă-iani 282, 283; v. şi Sima bătrînul din Călineşti. Sima (Sema, Suma) logofăt al doilea, soţul Elisaftei apoi al Măriei 198, 236, 344, 377; în pricină pentru Grozăveşti 208, 377; înfrăţit în Foleştii de Jos 88, 89, 198, 236, 344; cumpără şi rumâneşte în Cîineştii de Otăsău, Mănăileşti şi Zgîriaţi 2, 16, 17, 41, 68, 74, 159, 238; ispravnic in act domnesc 28, 35; învaţă 294, 304; jurător 87; martor 111, 323, 326, 350, 364, 365, 370; semnează greceşte 274, 278, 300, 310, 330, 349, 363, 366; eroare; mare logofăt 323. Sima postelnic din Jigălia, martor 242. Sima stolniceasa , nepoata Tomaiei a lui Dobromir mare ban, stăpînă în Voinigeşti 106; în pricină pentru Răsipiţi 50. Sima vătaf, martor pentru Grădiştea şi Vî-rîţi 108, 126. Siman v. Semăn. Simca portar, fiul lui Filimon, martor în Bucureşti 111. Simedriu, rumân din slobozia Satul tyou 62. Simin, rumân din Purcăreni 209. Simion (Simeon), cnezi rumâniţi din; Laz 379; ~ din Nenciuleşti, se răscumpără; în pricină de rumânire 43. Simion din Şoimari, megiaş, martor 258. Simion, egumen al m-rii Sf. Gheorghe din Bucureşti, martor (menţ.) 119. Simion pitar, martor pentra Dobreşti 172, 207. Simion, rumân din Ioneşti, capătă zapis de judecire 60,64. Simion (Simeon), domn al Ţării Româneşti <1601—1602> pustiiri, răutăţi, rumâni fugiţi sub 80, 137; ucide pe Udrea banul 235. Simpietru, megiaş, din Sărăţeni 266; martor, dă zapis de mărturie 152, 265. Simşa, rumân din Purcăreni 209. Simtion v. şi Mircea a lui Simtion. Simtion, popă, vinde răzoare pe ocina Bucureştilor (menţ.) 32. Sin, cumnat cu Micul din Budeni şi ginerele lui Mogoş, cu parte în Grădiştea din Vale (menţ.) 368. Sin din Brăneşti, aldămăşar 10. Sin, rumâni din: slobozia Satul Nou 62; ~ din Stăneşti 153. Sinagog v. Snagov, m-re. Sinan paşa, pustiirile sale în Ţara Românească invocate în pricini de rumânire (menţ.) 80, 135, 343; face palancă în Bucureşti 182. 780 www.dacoromanica.ro Sinea, popă, martor pentru Fefelei C. •Sineşti j. Prahova, sat , rumâni, posluşnici dîrvari ai m-rii Mislea, scutiţi 33. Singureni, sat , 181. Sinteşti v. Sînteşti, sat. *Sitişeşti, sat 211, 313. Sînteşti, sat < Sinteşti or. Bucureşti» 30. Sînteşti (Şinteşti), sat , fiul lui Theo-dosie log., slobozeşte rumâni din Cîineşti 93, 95. Staico (Staicu) postelnic din Ohaba, stăpîn al unui rumân din Borăscul 69, 73; martor 344; semnează 236. Staico postelnic din Şinteşti v. Stoica. Staico vornic din Şinteşti, din Creţeşti, socrul lui Para log. (de visterie) 188; boier hotamic , ispravnic 287, 291, 346; martor 113, 152, 187, 278, 326; semnează 188, 219, 257, 259; eroare: Ivaşco vornic 346. Staico al Bucuresei, cneaz românit din Ogrumi, pricini de rumânire 66. Stăm, megiaş din Văleni 356. Stamate (Stamat, Stamati, Stamatia, Sta- matie, Stămat, Stămatie) mare agă din Vardeniţa, fost mare portar, martor 41, 160, 174, 229, 232, 256, 305, 307, 308, 320, 336, 342, 371, semnează 173, 178, 183, 186, 189, 190, 193, 206, 213, 221, 290, 312, 335. Stan, Stanul: Stan ban din Mîinişti, tocmelnic 83. Stan ban din oraşul de Floci, martor 263. Stan ban din Sore, jurător 87. Stan clucer din Comane v. Staico clucer. Stan comis din Mihăeşti, boier hotamic 126; martor 92, 122, 153. Stan, cumnatul lui Vişan, cu drepturi tn Văcăreştii de Jos 362. Stan din Balomireşti, martor 60. Stan din Balşi, tocmelnic 83. Stan din Bălceşti, martor (menţ.) 331., Stan din Birci, aldămăşar 85. Stan din Boteni, martor 302. Stan din Căine, aldămăşar 47. Stan din Comişi, martor 124. Stan din Diiculeşti, copil din casa lui Preda banul Buzescu, dăruit cu parte în Mărgineni 322; probabil acelaşi: Stanoe din Deiculeşti, martor 28. Stan din Drăgăneşti, megiaş, tocmelnic 258. Stan din Frăţileşti, martor 152. Stan din Greci v. Stan post. 782 Stan din Groşetu, martor pentru Ţigăneşti 338; v. şi Stan martor. Stan din Maxen, vinde parte 220, 222. Stan din Măgureni, megiaş martor 322. Stan din Mătăseşti, fiul lui Aldimir, martor 356; v. şi Standul din Mătăseşti. Stan din Miceşti, martor 36. Stan din Mihăeşti v. Stan comis. Stan din Mîinişti v. Stan ban. Stan din oraşul de Floci v. Stan ban. Stan din Orlăndeşti, martor 54, 56. Stan din Pisculeşti, fiul lui Stanciul vătaf, martor 227. Stană din Păcăleşti, logodit cu Sora înzestrată în Zeletin 258. Stan din Poeniţa v. Stan log. Stan din Priboiani, fiul lui Şerbănel, megiaş hotamic 233. Stan din Rădeşti, martor 140. Stan din Săseni, martor 53. Stan din Săveşti v. Stan log. Stan din Sibiceu, tatăl lui Zîmă şi soţ Neacşei Leroae, cu parte în Sibiceu (menţ.) 118, 123, 127. Stan din Şoimari, megiaş tocmelnic 258. Stan din Ţigăneşti v. Stan, vărul lui Nenciul. Stan, fiul lui Costandin Virtute, în pricină de rumânire la Bucşani 135. Stan, fiul lui Duţu, martor la Răspopi 281. Stan, fiul Paraschivei, în pricină pentru Grădişte şi Vîrîţi 108. Stan, fratele lui Stan, vinde vie în Pociova-lişte 85. Stan, fratele Voicăi, cu locuri în Ţigăneşti (menţ.) 231. Stan logofăt din Poeniţa, în pricină pentru parte în Dobroeşti 172, 207; martor, semnează 36. Stan, logofăt din Săveşti, cel bătrîn, unchiul lui Stan log. 40, 95, 110, 124; martor 130, 134; scrie acte domneşti 23, 59, 65, 70, 72, 76, 130, 134. Stan logofăt din Săveşti, nepotul bătrînului Stan log., martor 345; scrie acte domneşti 40, 61, 62, 95, 110, 119, 124. Stan logofăt, fiul lui Gherghe log., lui în Bucureşti 161. Stan, martor pentru Copăcioasa 67. Stan, martor pentru Ţigăneşti 251, 339; v. şi Stan văr cu Nenciul şi Stan din Groşetu. Stan mazil din Potlogi, vinde parte în Gos-tavăţu, semnează 242. Stan, moşneni din: Ciulniţa, în pricină de rumânire 42; ~ din Clinceni 234; ~ din Macsin, vinde parte 180; ~din Slănicul de Jos, fost rumân 48, 276; ~din Zori-leşti 175. Stan, moşneni româniţi din: Băldăluiu (Arşi* întorsura) 286, 307; ~ din Brăniştari- iertat de românie 125, 197; ~ din Caraula 342; ~ din Ciuriceşti, în pricină de rumâ- www.dacoromanica.ro nire 70; ~ din Comanca 193, 206; ~din Devesel 310; ~din Gostavăţu 34; ~din Laz 379; ~ din Negraşi 252; ~ din Nucet 34; ~ din Ogrumi, în pricină de rumânire 66; ~ din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 34; ~ din Siliştioara 190, 213, 277; ~ din Studina de Jos 186, 229; ~din Studiniţa, vinde părţi din Studiniţa şi Frăsinet, rămase ale sale după rumânire 349; ~din Sulari, fără ocină 371; ~din Tîncăbeşti, în pricini de rumânire 82; ~ din Zorileşti 173. Stan (~cel roşu), negustori, martori 254; ~ în Bucureşti 111; ~ pentru Văcăreştii de Jos 362. Stan nepotul bătrînului Stan log. din Să-veşti v. Stan log. Stan, nepotul lui Stanciul din Scoarţa, moşteneşte parte cu vie 67. Stan paharnic, cumnatul lui Dragomir al lui Scurtul, stăpîn în Futeşti, dăruieşte m-rii Argeş (menţ.) 284, 309. Stan, popă, cneaz rumânit din Tîncăbeşti, pricini de rumânire 82. Stan, popă din Bucureşti, fratele popii Neagul, cu loc de casă şi prăvălii (menţ.) 132. Stan, popă din Cacova de Jos, familie; cumpără părţi 122. Stan, popă din Ergheviţa (menţ.) 218. Stan, popă din Tîrgşor, scrie zapis 282. Stan, popi, martori din Clocotici 361; ~din Mărăcinenii de Sus 53; ~ din Ogrezeni 21; ~din Săseni 53. Stan, popă, tatăl lui Radul megiaş j urător pentru Sibiceu (menţ.) 127. Stan postelnic, boier hotarnic la Sărăţeni 346; v. şi Stan din Mâtăseşti. Stan postelnic din Greci, martor, semnează 153. Stan, rumâni din; Arşi (Băldăluiu) 286; ~ din Bălteni, fugit, în pricină de rumânire 80, 137; ~ din Bucşani, pricini de rumânire 81; ~din Cacaleţi 178; ~din Căl-dăreşti 102; ~din Găvăneşti 317; ~din Jupîneşti 378; ~ din Priseaca, pricină de rumânire 70; ~ din Prislop 63; ~ din Purcăreni 209; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Siliştioara, se vinde fără ocină 190; ~ din Vărăşti 278; vîndut lui Trufanda fost mare vistier 34. Stan scrie act domnesc v. Stan log. Stan, tatăl lui Nistor judec rumânit din Sulari (menţ.) 371. Stan tatăl lui Zîmă v. Stan din Sibiceu. Stan, tatăl popii Dragomir, mutat din Poeni în Fieni 117. Stan, ţigani 3, 23, 70, 133, 165. Stan, vărul lui Nenciul şi unchiul lui Necula Grama log., cu părţi în Ţigăneşti 231, 233, 275; v. şi Stan, martor. Stan, vărul popii Ureche, cumpără ocină în Bătieşti (menţ.) 216. Stan, vinde ogor în Bătieşti 216. Stan, vinde parte în Aldeşti (menţ.) 185. Stan, vinde parte în Popeşti 133. Stan al Dumei (~ Dume), cneaz rumânit din Băldălui 256, 307. Stan al lui Moţoi, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan al lui Şerbu, rumân din Purcăreni 209, 210. Stan Babocel din Vlădeşti, martor 237. Stan Bărboi, cneaz rumânit din Băseşti, în pricină de rumânire 70. Stan Bărcoci (Stoica ~) din Grădişte, martor 219, 367, 368. — Stanul Brădîţanol, megiaş din Pătîrlage, întocmeşte 94. Stan Buurălul, martor pentru Răspopi 281. Stan Cacotă, rumân din Stîngăcea 348. Stan Căpăţînă, rumân din Purcăreni 209, 210. Stan Chişca, martor pentru Fefelei şi Scur-teasca A, C. Stan Ciuvică, ţigan 124. Stan Cremenariul, cumpără şi vinde părţi în Bucovăţ (menţ.) 70. Stan Dălbănescul, tatăl lui Necula şi Marco, vinde parte în Orlăndeşti (menţ.) 54, 56. Stan Dihon e, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan Dragomanul, cumpără parte în Flă-mînda 136. Stan Epure, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan Flocean, cupeţ, martor în Bucureşti 146. Stan Fundulescu, moşnean rumânit din Băldălui (întorsura) 256. Stan Găbeace (~ Găbeacea, ~ Găbeci), rumân din Foleştii de Jos 198, 236, 344. Stan Gogă din Fundeni, martor 202. Stan Gomoiu, vinde falce în Danu 84. Stan Grămadă, rumân din Vărăşti 278. Stan Hortilie, megiaş tocmelnic pentru Sibiceu 94. Stan Inimă, moşnean rumânit din Băldălui (întorsura) 256. Stan Măciucă din Bumbeşti, martor 361. Stan Mastea din Tocsobeni, martor 237. Stan Mecica, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan Mehedinţu, cneaz din Caraula 247. Stan Mocănel, rumân din Purcăreni 209. Stan Palcescul, moştean rumânit din Piersica, se răscumpără 110. Stan Pecena, martor 119. Stan Pipera, moşnean rumânit din Arşi 286. Stan Popescul, martor pentru Cîineşti de Otă-său 159. Stan Prihode, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan Pulăroşie, cneaz rumânit din Caraula 342. Stan Râie, martor pentru Sămara 255. Stan Rob, rumân din Vărăşti 278. Stan Robul, cneaz rumânit din Gostavăţu 34. ?83 www.dacoromanica.ro Stan Robul din Goleşti, martor 48. Stan Robul, moştean românit din Piersica, se răscumpără 110. Stan Schirlet, moştean din Clinceni 234. Stan Stelii, tatăl lui Marin cu parte in Măteşti 177. Stan Şoşec din Gonţaţi, vinde vie in dealul Scăianilor (menţ.) 283. Stan Ţiţeia, megiaş românit din Laz 379. Stan Zapsi, martor in Bucureşti 112. Stana, fiica lui Staico, vinde parte in Cătun 356. Stana, jupaniţa lui Anghelachi portar, mama lui Iorgachi, vinde Glina (menţ.) 119. Stana, jupaniţa (intia) lui Badea pah., fami lie (menţ.) 108. Stana, jupaniţa lui Dumitru vornic din Mogo-şeşti, slobozeşte rumâni din Brăniştari 4, 197. Stana, jupaniţa lui Vladul post., ia satele Albeşti, Idomireşti, Dobroţi ş. a. de la m-rea Argeş (menţ.) 295. Stana, jupaniţă, mama Chirei şi bunica Calei soţia lui Tanasie pah. din Bărbăteşti (menţ.) 383. Stana, sora Muşei, in pricină pentru partea rămasă de la sora ei 260. Stana, soţia lui Radul al Dimii, partea ei de zestre in Vizureşti 55. Stana, soţia lui Tudor şi fiica Vladei din Ghim-păţi, vinde parte cu moară 55. Stana spătăreasa , jupaniţa lui Gorgan spătar, familie; stăpină in Goleşti şi Slănicul de Jos 276, 354. Stana, ţigănci boiereşti 13, 23, 201, 356. Stana Oncioae, mama lui Silion, Mihail şi Neagul, vinde vie cu loc în Scurteşti 254. Stanca, fiica lui Miinea şi soţia lui Stanciul Voico, cu parte in Cîineştii de Otăsău 159. Stanca, jupaniţă, dăruieşte m-rii Jitianu satele Degeraţi, Cacovţi şi Stilpniţa, familie (menţ.) 90. 119. Stanca, jupaniţa lui Lepădat log., cumpără in Orlăndeşti 56. Stanca, jupaniţa lui Săpăţeanul, vinde ţigancă 317. Stanca, mama Sorei, înzestrează pe fiica sa cu parte in Zeletin 258. Stanca, nepoata lui Hrizan post., dăruită in Grădiştea de Sus 167. Stanca, ţiganca boierească 165. Stanca vorniceasa, jupaniţa lui Vintilă fost mare vornic, mama lui Negoiţă post. şi a Măriei, dăruieşte ţigancă 98. < Stanca vomiceasa>, mama lui Matei mare agă , vinde satul Odo-beşti (menţ.) 45. Stanciul, Stangiul: Stanciul v. şi Micul Stanciul. 784 Stanciul (Stanciu) armaş, armaş al doilea din Sălătruc, martor 156, 164, 187, 229, 236, 344, 364, 365, 370; semnează 188, 363, 366; eroare „mare" armaş 364. Stanciul dărăban din Tîrgovişte, fiul lui Şte-fadan, martor 54, 56. Standul diacon din clirosul domnesc din Bucureşti, scutit 261; martor în cartea judeţului 132; martor 146. Stanciul din Arceşti v. Stanciul log. Stanciul din Baia, fratele lui Pătru, vinde ţigani 317. Stanciul din Bojorani v. Standul log. Stanciul din Cepari v. Standul log. Stanciul din Calineşti, martor 141. Stanciul din Chiţeşti, jurător 231. Stanciul din Cîlceşti v. Standul Cilcescul. Stanciul din Cirstieneşti v. Standul log. Stanciul din Cocorăşti v. Standul post. Stanciul din Costeşti, fiul lui Barbul şi al Comanei, cu părţi în Costeşti şi Gărdeşti; in pricină de rumânire cu Conda mare armaş 369. Stanciul din Dîlga v. Standul post. Stanciul din Davideşti v. Standul log, Stanciul din Fedeleşoi, fiul lui Radul post., din Şuiei, vinde lui Martin din Titeşti şi-l înfrăţeşte 104, 170. Standul din Fundeni v. Standul log. Standul din Găneşti, martor 28. Standul din Giuleşti, martor 28. Standul din Izbicâni, martor 315. Stanciul (Stanciu) din Maxen, martor 220, 222. Standul din Mătăseşti, fiul lui Aldimir, boier hotamic 266; v. şi Stan din Mătăseşti. Stanciul din Olăneşti v. Standul Olănescul. Standul din Pade v. Standul post. Standul din Răzvad, martor 78. Standul din Sălătruc v. Standul armaş şi Stanciul vornic. Standul din Scoarţa, lasă partea lui nepotului său Stan (menţ.) 67. Standul din Sibiceu v. Standul Borcei şi Standul Radului. Standul din Vulpeşti, martor 228, 230. Standul, fiul lui Barbul din Turdeşti, vinde ocină în Aldeşti 185. Standul, fiul lui Cirstea log. din Ueşti, în pricină pentru Drăgoeşti, Ciofrîngeni ş.a. 313. Standul, fiul lui Luca din Nucet, vinde rumâni 34. Standul, fiul lui Pătru Grăunţă, in pridnă pentru Ştefăneşti (menţ.) 100. Standul fiul lui Radul post. v. Standul din Fedeleşoi. Standul, frate lui Şerban log., vinde parte în Stoeneşti 181. Standul gramatic de la pivniţa domnească, martor pentru Văcăreştii de Sus 362. www.dacoromanica.ro Stanciul grămătic din Fierăşti, martor 230. Stanciul jupan, martor pentru Bucureşti 107. Stanciul logofeţi v. Stanciul Cilcescul şi Stanciul Olănescul. Stanciul logofăt, delniţa lui la Coteşti (menţ.) 156, 164. Stanciul logofăt din Arceşti, jurător 26. Stanciul logofăt din Bojorani, ginerele lui Lumotă, stăpîn de părţi şi ţigani 237. Stanciul logofăt din Cepari, boier tocmelnic 313. Stanciul logofăt din Cirstieneşti, soţul Măriei <şi ginere lui Semăn judeţul> 254; împresoară loc în Bucureşti 105; jurător 30, 80, 287, 291; martor 254, B. Stanciul logofăt din Davideşti, boier hotamic 359. Stanciul (Stanciu) logofăt din Fundeni, întărit peste ogoare şi răzoare în Bucureşti 32; jurător 80,287, 291; scrie zapis291, 320, 343. Stanciul logofeţi, scriu zapise 93, 160, 186, 189, 190, 193, 213, 229, 343. Stanciul, martor la rumânire în Clineşti 238. Stanciul, martor la vînzare în Bîrca 273. Stanciul, martor pentru Sibiceu 123. Stanciul, martor pentru Titeşti 170. Stanciul, megiaş din Stănceşti, ţine parte de „moş" 201. Stanciul, megiaş jurător din Văleni 80. Stanciul, megiaş jurător din Zmulta 80. Stanciul, meşter, cumpără loc de casă în Bucureşti (menţ.) 112. Stanciul, moşnean din Risipiţi, în pricină de rumânire 50. Stanciul, moşnean din Ştefăneşti, vinde parte cu vecini (menţ.) 100. Stanciul, moşneni rumâniţi din: Băldălui (în-torsura) 256; ~din Bucşanii de Jos, în pricină de rumânire 30; ~ din Caraula 342; ~ din Ciulniţa, în pricină de rumânire 42; ~ din Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70 ~ din Devesel 274; ~ din Gostavăţul 34; ~ din Laz 379; ~ din Po-lovine 300; ~ din Rusineşti 34; ~ din Siliştioara 213; ~din Sulari 371; ~ din Vulpeşti şi Tomşani 149. Stanciul negustor, martor în Bucureşti 35. Stanc'ul pîrcălab din Criva, martor 276. Stanciul pîrcălab din Drăg..., cu stînjeni în ocina Scurtească (menţ. ulterioară) A. Stanciul pîrcălab, vinde rumâni în Prislop (menţ.) 63. Stanciul, popă din Cacova, martor 122. Stanciul, popă la biserica Deozi, martor pentru Stoiceşti 240. Stanciul postelnic din Bucureşti (al Elinii), martor in cartea judeţului 132. Stanciul postelnic din Cocorăşti, jurător 80, martor 74. Stanciul postelnic din Pade (~din Dîlga), tatăl lui Pătraşco 279, 371, 379; vinde siliştea Hamzăeşti 279; boier hotamic tocmelnic 87, 176; martor 16, 17, 41 > 371, 379. Stanciul postelnic , fiul lui Hamza banul şi fratele lui Calotă post., in pricină pentru Polovragi, face schimb de ţigani 337, 340. Stanciul, rumâni din: Arşi (Băldălui), încearcă să se rejudecească 286; ~ din Bucşanii de Jos 37; ~ din Căldăreşti 102; ~ din Muşeteşti, cu delniţă 187, 215; ~ din Purcăreni 209, 210; ~ din Răzvadu de Jos 130; ~ din slobozia Satul Nou 62. Stanciul scrie zapise v. Stanciul logofeţi. Stanciul, tatăl lui Ion cel şchiop cu parte în Voineasa (menţ.) 211. Stanciul, ţigani boiereşti 23, 70. Stanciul vătaf, tatăl lui Stan din Pisculeşti (menţ.) 227. Stanciul, vinde funie cu vad de moară la Aldeşti (menţ.) 185. Stanciul, vinde funie în Cioroiaşi 248. Stanciul, vinde ocină cu vie în Jugureni 246. Stanciul vinde p'riog de vie la Bîrca v. Danciul. Stanciul al Elinii v. Stanciul post. din Bucureşti. Stanciul al Mocăi, tatăl lui Mihăilă martor pentru Bojorani (menţ.) 237. Stanciul Baloescul din Jigoreni, martor 234. Stanciul Bălfatul, martor pentru Cîineşti de Otăsău 159, 238. Stanciu Bîră, vinde vie şi locuri la Ţigăneşti 250, 340. Stanciul Borcei (Stanciul) din Sibiceu, megiaş jurător 118, 123, 127. Stanciul Breghidi, rumân din Căldăreşti 102. Stanciul Buzianul, cneaz rumânit din Caraula 342. Stanciul Cernescul, martor pentru Cioroiaşi 248. Stanciul Cilcescul (Stanciul, ~ Clăcescul) logofăt din Cîlceşti, în pricină pentru o ţigancă 347; martor 172, 207. — Stângiul Cruceşatul (Crucişat), martor la rumânire in Clineşti 238. Stanciul Fulga, megiaş rumânit din Laz 379. Stanciul Ghelei din Sibiceu, megiaş tocmelnic 94; martor 123. Stanciul Lerei, megiaş tocmelnic la Sibiceu 94. Stanciul Logăi din Bojorani, martor 237. Stanciul lu Baloi din Brăgăreşti, vinde parte cu vie în Bălţaţi 141. Stanciul lui Ştefadan v. Stanciul dărăban. Stanciul Mogoaşul, cneaz rumânit din Caraula 342. Stanciul Olănescul (Stanciul ) logofăt din Olăneşti, scrie zapise 178, 183, 206, 221. Stanciul Pănăilă, moşnean rumânit din Băldălui (întorsura de Jos) 256, 307. 5C — Documente — c. 915 785 www.dacoromanica.ro Stanciul Poroboc (Stanciul), rumân din Be-neşti, încearcă să se judecească 331. Stanciul Radului (Stanceol) din Sibiceu, me-giaş, tocmelnic 94; martor 123. Stanciul Răul, martor la rumânire In Cîineşti 238. Stanciul Robul, se închină rumân m-rii Cer-nica 328. Stanciul Scobală din Jigoreni, martor 234. Stanciul Vîntul (Stanciul, ~ Vînăt, ~Vînă-tul), cneaz rumânit din Cîineşti, slobozit fără ocină 194, 195; în pricină de rumânire 166. Stanciul Voicăi (~ Voichii), megiaş din Sără-ţeni, martor 75, 263, 266. Stanciul Voico din Cîineştii de Otâsău, familie (menţ.) 159. Stanciul Zâne, rumân din slobozia Satul Nou 62. Stancul din Zăvoi, martor 302. Stancul logofăt, scrie acte domneşti 120, 216. Stancul, moşneni rumâniţi din; Mogoşeşti, slobozit după moartea stăpînului 4; ~ din Scărişoara 370; ~ din Sulari 371. Stancul popă, moştean rumânit din Ciuri-ceşti, în pricină de rumânire 70. Stancul, rumâni din; Breţculeşti, încearcă să se judecească 235; din Bucşani, în pricină de rumânire 81; ~ din slobozia Satul Nou 62. Stangiul v. Stanciul. Stanislav v. Stănislav. Stance v. Stan din Diiculeşti. Stare Stîngăcea v. Stîngăceaoa, sat. State v. şi Eustatie. State (Stati), cojocar din Bucureşti, dobîn-deşte satul Putineiul pentru nişte cojoace vîndute unor boieri 232, 316. State pîrcălab, martor la vînzare în Bucureşti 35. Stavăr, fratele lui Tudor, vinde parte cu vie în Flocoşani 271. Stăit v. Stroe al lui Stăit. Stălpleniţa, Stălpuniţi v. Stîlpniţii, sat. Stănăguiu, megiaş rumânit din Laz 379. Stănceşti j. Prahova, sat 54, 56, 253, 267, 295; „moş" cu vad de moară ţinut de megiaşi; părţi de „moş" cu rumâni cumpărate de Parepa post. 201; probabil acelaşi: 373. Stăncioiu, martor pentru Bălţaţii de Jos 109. Stăneşti (Uspenia), m-re , în pricină cu rumânii săi din Arşi (Băldălui); egumeni 286. Stăneşti, sat , partea lui Dumitraşco căpitan dobîndită de Conda mare armaş 335. *Stăneşti, sat 217. ‘Stăneşti, sat , parte cu rumâni vîndută de Stroe post. lui Vladul vist; menţ. ulterioară pe verso doc.: Stoineştie 153. Stăneşti j. Vîlcea, sat, părţi cu rumâni vîndute de Paisia monahia lui Ianiu vist. şi fratelui său Ghione 333. Stănila, sat , soţul Paraschivei, familie; stăpîn în Ciofrîngeni, Drăgoeşti ş. a. 313. Stepan, moşneni rumâniţi din: Laz 379; ~ din Rusineşti 34; ~ din Studina de Jos 229. Stepan, nepotul lui Iane, vinde loc de casă în Bucureşti 35. Steriia, cneaz rumânit din întorsura şi Băl-dăluiul Buiei 307. Sticleanul (Sticlea, Sticleanu), baltă Ia Yărăşti şi *Gurguiaţi 59, 76; a m-rii Viforîta, scutită de vamă 179. Stigniţa v. Stîlpniţii, sat. Stiriano (Stirian, Stiriian) fost mare vistier, familie (menţ.) 185; dăruit de domn, în pricină pentru satul Cuciul şi mori 214, 306; ispravnic în act domnesc 185. Stîlpniţii (Slepniţa, Stîlpleniţa, Stâlpuniţi, Stulpniţa, Stupniţii), sat , lăsat de jupaniţa Stanca m-rii Jitianu, reluat de fiii lui Badea log. din Bălăci 90, 92, 120. Stîngăceaoa din Dos, Stări Stîngăcea, sat < j. Mehedinţi >, parte cu rumâni vîndută de Mihai clucer şi Dumitraşco post. lui Preda vornic 348. Stîngăcescul, ţigan (menţ.) 3. Stoe v. Nica a lui Stoe. Stoeca v. Stoica. Stoeneşti, Stoineştie : — Stoineştie v. şi Stăneşti, sat j. Olt. Stoeneşti, sat 164, 211. *Stoeneşti, sat , întărit cu rumâni lui Antonie cămăraş 102. Stoeneşti, sat 271. Stoeneşti j. Vlaşca, sat , partea lui Şerban log. şi a lui Radu din Singu-reni cumpărată de Voico log. 181. Stoia v. Opriş al Stoei. Stoia din Brăteşti v. Stoian. Stoia, fiul lui Manole cneaz rumânit din Rusineşti 34. Stoia, martor la vînzarea unui ţigan 119. Stoia, rumân din Furcăreni 208. Stoia, vinde parte cu rumâni în Priseaca 70. Stoian (Stoia) din Brăteşti, martor 54, 56. Stoian din Cirlogani, megiaş martor 322. Stoian din Maxen, martor 220, 222. Stoian din Urlâtori, martor 53. Stoian, meşter, rumân din slobozia Satul Nou 62. Stoian, moşnean din Zorileşti 175. Stoian, moşneni rumâniţi din: Ciuriceşti, în pricină de rumânire 70; — din Laz 379; ~ din Rusineşti 34; ~ din Vlădila 300. Stoian, moşul lui Dobre Felea, cu funie în Ogrezeni (menţ.) 21. Stoian, rumâni din: Bălteni, fugiţi, în pricină de rumânire 80, 137; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Vărăşti 278. Stoian, vinde parte cu vie şi livezi în Grădiştea de Jos (menţ.) 113, 147. Stoian Pîrlş (~ Periş), moşnean rumânit din Băldălui şi întorsura de Jos 256, 307. Stoica, Stoeca: Stoica, alege parte la Stoiceşti 240. Stoica bigrariul, tatăl lui Ionaşco din Bucureşti şi bunicul Elinei (menţ.) 11. Stoica cel bătrin, moştean rumânit din Mogo-şeşti, slobozit după moartea stăpînului 4; martor 197, 219. Stoica, dă parte în Sălătruc pentru sărăcustă 122. Stoica din Băbeni, martor 53. Stoica din Bădeni v. Stoica vornic. Stoica din Bărbăteşti v. Stoica post. Stoica din Brăgăreşti v. Stoica pîrcălab. Stoica din Brătiani v. Stoica log. Stoica din Dragomireşti v. Stoica pah. Stoica din Drăgoeşti, martor 372. Stoica din Farcaş, popă, fost mare logofăt, familie (menţ.) 259, 290, 369; încearcă să rumânească sătean 369. Stoica din Fefelei, se mută cu învoială pe moşia boierească C. Stoica din Lazuri v. Stoica post. Stoica din Mogoşeşti moştean rumânit, slobozit după moartea stăpînului 4; martor 125. Stoica din Mori, martor, scrie zapis 362. Stoica din Olăneşti v. Stoica log. Stoica din Opăteşti (?), dobîndeşte parte în Voinigeşti pentru slujbă (menţ.) 1. Stoica din Pătîrlage, megiaş tocmelnic 94. Stoica din Sibiceu, megiaş tocmelnic 94. Stoica din Sînteşti v. Stoica post. Stoica din Tîmna v. Stoica log. Stoica din Zărneşti v. Stoica pah. Stoica, femeia lui Oprea diregător din Lupoaia, slobozeşte rumân din Negoeşti 325. Stoica, fiul Ioanei monahia cu părţi în Pre-deşti ş. a. (menţ.) 122. Stoica, fiul lui Anghel log. din Bănceşti, vinde moară din Buzău 196. Stoica fiul lui Pîrvul v. Stoica post. din Lazuri. Stoica, fiul lui Stan negustorul, martor în Bucureşti 111. Stoica, fratele lui Stan Flocean, martor în Bucureşti 146. Stoica fratele lui Tanasie din Bărbăteşti v. Stoica post. din Bărbăteşti. Stoica, fratele Voicăi, cu locuri în Ţigăneşti (menţ.) 231. Stoica, jupîn, martor pentru Creţuleşti 375. Stoica logofăt, v. Stoica Tărăceanul. 787 www.dacoromanica.ro Stoica logotât din Brătiani, martor 252, 254. Stoica logofăt din Farcaş v. Stoica din Farcaş. Stoica logofăt din Olăneşti, martor pentru Foleştii de Jos 344, semnează 236. Stoica logofăt din Tîmna, tatăl lui Drăghici (menţ.) 317. Stoica logofăt, fiul popii Ureche, întărit în Bătieşti 216. Stoica logofăt,'martor pentru Foleştii de Jos 344, semnează 236. — Stoeca, martor la vînzare în Stroeşti 360. Stoica, moşnean din Slănicul de Jos, fost rumân 48, 276. Stoica, moşneni rumâniţi din: Apele Vii 290; ~ din Arşi (Băldăluiu) 286; ~ Brăniş-tari, iertat de românie 197; ~ din Ciuri-ceşti, în pricină de românire 70; ~ din Cîineşti 238; ~ din Cîineşti, slobozit fără ocină 194; ~ din Comanca 193; ~ din Devesel 274; ~ din Gostavăţu 34; ~ din Gureni, se rejudeceşte 144; ~ din Mogo-şeşti, slobozit după moartea stăpinului 4; ~ din Nenciuleşti, se răscumpără, în pricină de românire 43; ~ din Polovine 189, 300; ~ din Răuzeşti 252; ~ din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 259, 370; ~ din Studiniţa, Frăsinet şi Studina 229, 350, 363; ~ din Sulari 371; ~ din Vlă-dila 300. Stoica, ocina lui la (menţ.) 94. Stoica paharnic din Dragomireşti, cel Orb, , jură-tor 80; martor 271. Stoica paharnic din Zărneşti, martor semnează 215. Stoica pircălab din Brăgăreşti, martor 141. Stoica popă din Coteşti, martor semnează; scrie zapis 384. Stoica popă din Farcaş v. Stoica din Farcaş. Stoica popă din Făuşeşti 89; martor 159, 238. Stoica popă, moştean românit din Grădiştea de Jos, slobozit după moartea stăpînu-lui 4. Stoica popă, soţul Tudorei, cu parte şi vii în Fefelei 324. Stoica popă, tatăl popii Fătul, martor pentru Popeşti 376. Stoica postelnic din Bărbăteşti, fratele lui Tă-nasie post., martor 97, 99, 167; semnează 383. Stoica postelnic din Lazuri, fiul lui Pîrvul log., familie; stăpîn în Gemenele 334; semnează 345. Stoica postelnic din Sînteşti , dăruit de Mihai Viteazul cu satul Borăşti (menţ.) 130; fost răbojar in j. Ialomiţa, româneşte satele Piersica, Mierlari, Posmagul ş. a., aruncîndu-le năpăşti de biruri 110; stăpîn in Bîlta şi Gureni 143, 144; viclean, satele sale confiscate pentru datorie 110, 129, 143, 144; martor 30,37. Stoica vornic din Bădeni, boier tocmelnic 196. Stoica al Barbuloi din Tîrgovişte, martor 332. Stoica al Bunei, martor la vînzare în Săseni 53. Stoica al lui Boja din Vîltureşti, vinde ogor în Bătieşti 216. Stoica a lui Dragotă (Stoica), moştean din Bîlta, fost român, se răscumpără 143. Stoica Bărcoci v. Stan Bărcoci. Stoica Boteanul , bpier hotar-nic la Ştefăneşti 359. Stoica Brînză, schimbă răzor de vie în Seoaş 15. Stoica Budescul din Voinigeşti, bunicul lui Ivan (menţ.) 1. Stoica Efrim din Bumbeşti, martor 361. Stoica Gaidar, tatăl unui rumân din Foleştii de Jos (menţ.) 198. Stoica Genuneanul, rumân din Foleştii de Jos 236, 344; fugit 198. Stoica Minciună, cneaz rumânit din Caraula 342. Stoica Mocşăi, tatăl lui Radul din Bojorani (menţ.) 237. Stoica Orbul, partea lui în Grădiştea de Jos (menţ.) 113. Stoica Prăvălescul, vinde loc la Dosul lui Bota în Cacova 122. Stoica Robul, se închină rumân m-rii Cemica 328. www.dacoromanica.ro Stoica Scundilă din Bumbueşti, martor 362. Stoica Tăpşan, judec din Slănicul de Jos 48. Stoica Tărăceanul (Stoica) logofăt, soţul Neac-şei, stăpîn în Tărbăceni 243, 285; jurător 43. Stoica Tunsul, vinde parte cu vie şi livezi în Grădiştea de Jos (menţ.) 147. Stoica Ţistu (Ţăst), martor pentru Fefelei A. Stoica Zopei din Pereni, tatăl lui Pătru Borcan rumân (menţ.) 79. Stoican din Sibiceu, megiaş tocmelnic 94. Stoicea, fiul lui Bîrzea, cneaz rumânit din Rusineşti 34. *Stoiceşte, sat , funii dăruite de Silion călugăr nepoţilor săi Neagul şi Albul 240. Stoichiţă din Studina, martor 315. Stoichiţă vistier v. Stoica. Stoilă popă din Piersica, rumânit, se răscumpără 110. Stoinea, judec din Deveselul, pierde partea sa din heleşteu pentru gloabă domnească 315. Stoinescul v. Radul Stoinescul. Stolniceani, sat ,cnez rumâniţi sub Mihnea Turcitul, întăriţi cu funiile lor lui Tudor mare sluger 70. Strechea (Streche), vinde parte cu vie şi livezi din Grădiştea de Jos 113, 147. Streia, moşnean rumânit din Băldălui (întor-sura de Jos) 256. Strîmbul, m-re , fiul lui Fiera fost mare log., stăpîn în Ţigăneşti cu vii şi ţigani 338, 340; martor 252, 259, 268, 274, 300, 310, 349, 350, 363, 365, 366; scrie zapis 364; semnează 252, 259, 300, 310 350; spătar, martor, semnează 16, 41, 68, 74. Stroe, martor pentru Titeşti 170. Stroe, popă, tatăl lui Vladul cu vie în Bucureşti (menţ.) 51. Stroe postelnic al doilea v. Stroe Buzescul. Stroe postelnic din Grădişte, fiul lui Badea pah. familie; stăpîn în Grădişte, Vfrîţi, şi Stăneşti 108, 126, 153; martor 120, semnează 92, 153. Stroe (Stroi) postelnic din Greci, frate lui Preda sluger, familie; stăpîn în Albeşti, Idomireşti ş. a. 289, 295; în pricină pentru Greci, scos din casă 289, 292; tocmelnic 83. Stroe, rumân din Grădiştea de Sus 121, 124. Stroe spătar v. Stroe log. Stroe stolnic v. Stroe Buzescul. Stroe, ţigani boiereşti 70. Stroe a lui Plrţicală (Stroe), moştean din Bîlta, fost rumân, se răscumpără 143. Stroe al lui Rele, cneaz rumânit din Caraula 342. Stroe al lui Stăit, cneaz rumânit din Caraula 342. Stroe Buzescul (Stroe) stolnic (menţ.), în pricină pentru Voinigeşti 106; postelnic al doilea, cotropeşte satul Risipiţi 50. Strueşti, sat , megiaşi rumâniţi de Dumitru Dudescul vist. 371. Surdul v. Radul Surdul. Surdul, tatăl lui Ucea rumân din Foleştii de Jos (menţ.) 198, 236, 344. Suricea, moştean din Risipiţi 50. Surpatele, m-re , dăruită cu parte în Cîineşti de jup. Maria a lui Dra-gomir spăt. 194. Susneasca, funie la *Ciuriceşti 70. Svetagora v. Athos. ş Şahim v. Sahin Gherei. Şaurilă, partea lui la Valea Stînelor în Cacova, dată de Stănilă (menţ.) 122. Şănjorzu (Şăjorzu) din Vărăşti, martor pentru Fefelei A. Şărban v. Şerban. Şărbu v. Şerbu. Şărineasa v. Şirineasa, sat. <Şchei>, mahala Pătru Mărci-oiul şcheaul 271. Şchei (Schei, Şchiiani), sat din Orbească, nepotul lui Dan vornic, familie 100, 121, 124, 272, 317, 359; stăpîn în Ştefăneşti, Grădiştea, Ostra, Măgureni şi Coteşti 58, 100, 121, 124, 272, 317, 359, 384; martor 279, semnează 113, 215. *Tămădueşti, sat , cu mori pe Dîmboviţa 30. Tămpănă, siliştea şi locul lui la <Şuici> (menţ.) 104. Tăpşan v. Stoica Tăpşan. Tărăceani, sat 80. Tărăceanul v. Stoica Tărăceanul. Tărchilă v. Silion Tărchilă. Tărîţă, cneaz rumânit din Caraula 342. ♦Tătarul, sat , parte cumpărată de Dumitru Dudescu vist. de la jupîniţa Oprina 12. Tătărani (Tătarul), sat 46, 130; parte întărită lui Preda post., pricină de rumânire 19. ♦Tătărăi, sat 23, 134, 283; in hotar cu Negoeşti 133; popi 133, 282. Tîraava, sat 176, 379. Tîmăcop, tatăl lui Dumitru popă din Bucureşti (menţ.) 270. Toada, ţigan mănăstiresc 3. Toader v. Tudor şi Radulu lui Toaderu. *Tocsobeni, sat , 237. Toderescu v. Dragomir Toderescu. Todor v. Tudoran sluger. Togan, martor la Scoarţa 67. Toinea, fiul lui Drăgan din Scărişoara, se vinde rumân 259. Toma din Mărgineni, martor 28. Toma, ginerele lui Rădei, vinde parte in Bum-bueşti 361. Toma, ginerele lui Mareea, soţul Petriei, vinde casă cu pivniţă in Bucureşti 35. Toma, moşneni rumâniţi din: Băldălui (în-torsura) 256; ~ din Ciulniţa, judecit 42; ~ din Scărişoara 259; ~ din Siliştioara 183. Toma, rumâni din: Prislop 63; ~din Vărăşti 278. Tomaia, jupaniţa lui Dobromir mare ban, stăpînă în Voinigeşti (menţ.) 106. Tomeni (Tomăia), sat 92, 120. Tomşani, sat, moşneni rumâniţi din Vulpeşti cu părţi în ~ 149. ♦Topolnifa (Sf. Mihail), m-re , pustie, reparată de călugări sîrbi; scutiri pentru satul de vatră 223. ♦Topoloveni, sat 80, 217, 254. Topolovâni, sat , parte aleasă a m-rii Nucet de către Radul din Balomireşti ş. a. 151. Torsura de Jos v. Intorsura de Jos. Toteieşti (?) sat , dăruit de Ianiu fost vistier fiicei sale de suflet, Cristina 374. Trandafir, fratele lui Preda post., martor pentru Jupîneşti 378. Traşcu v. Dumitraşco căpitan. Trăngăneşti v. Tîrgovişte. Trestiiani, sat 329. Trestiiani (Tristiani), sat , martor 237; probabil acelaşi: Tudor din Bujorani, martor 36. Tudor logofăt din Vlădeni , in călugărie: Theodosie monah la m-rea Ruda 29; stăpin în Vîrleţi 29, 115. — Todoru, martor pentru Cioroiaşi 248. Tudoru, martor pentru Creţuleşti 375. — Theodor, martor pentru Toteieşti, semnează greceşte 374. Tudor, meşter din Roşu, tocmel-nic 30. Tudor (Toader), moşneni rumâniţi din: Arşi (Băldălui) 286; incearcă se se judecească 286; —din Bojorani 237; —din Caraula 342; — din Comanca 206; — din Laz 379 ; — din Mogoşeşti, sloboziţi după moartea stăpinului 4 ; — din Rusineşti 34 ; ~ din Scărişoara 370; ~ din Studina de Jos 229; ~ din Tincăbeşti, în pricină 27, 82; ~ din Zorileşti 173, 174. Tudor popă din Bojorani, martor 237. — Toader, ruda jupaniţci Daria, martor pentru Borduşani 134. Tudor (Tudori, Tudoru), rumâni din: Cle-jani 244; ~ din slobozia Satul Nou 62; ~ din Şeoaş 15; ~din Vărăşti 278. Tudor sluger v. Tudor Rudeanul. Tudor, soţul Stanei, vinde parte cu moară în Ghimpaţi 55. Tudor stolnic din Topoloveni, fiul lui Marco log., cumpără parte in Scurteasca A; in-voieşte săteni pe părţile sale din Fefelei şi Scurteasca C; jurător 80, 217; mattor 254, 356; eroare: logofăt din Periş 356. — Toader, tatăl lui Tatomir rumân din Er-gheviţa 218. — Toader, ţigan boieresc 254. Tudor vătaf de şetrari din Bucureşti, martor 111, 112. — Toader al lui Biră, cneaz rumânit din Caraula 342. Tudor Boli. martor pentru Trestiani 253. Tudor Bondar, funia lui din Ibăneşti (menţ.) 158. — Toderu Fintineanul (Toader) din Fintinele, face schimb in Cepturi 10. Tudor Râtescu (Tudor) din Răteşti, fratele Mujei, martor 172, 207, 252. Tudor Rudeanul (Tudor) sluger, fost mare sluger, stăpin in Ciomăgeşti, Şerbăneşti, Săltăneşti, Vulpeşti, Curtişoara ş. a. 63, 65, 70; tocmelnic 30; martor 68, 109, m 172—174, 207, 225, 259, 319, semnează 312. Tudor Schei popă din Şchii, martor C. Tudor Ştirbei (Tudor, ~ Şterbeiu, Tudoru Ştir-beiu) comis din Izvor, frate cu Harvat spăt. 252; in pricină pentru parte cu vii din Ştefăneşti 58, 100; martor 41, 68, 88, semnează 16, 252; probabil acelaşi: Tudor comis, martor pentru Viani 254. Tudora, Thiodora: Tudora preoteasa popii Staico, fiica lui Badea, cu părţi în Fefelei 324. Tudora, sora popii Braţul, vinde loc de casă in Bucureşti 111. Tudora, ţigancă domnească 23. — Thiodora Căldăruşanca (Teodora), jupi-neasă, din Căldăruşani, soţia lui Mitrea log., vinde parte din Scurteasca A; in-voieşte săteni pe moşiile sale din Fefelei şi Scurteasca C. Tudorache, fratele lui Turturea din Sufleni (menţ.) 311. Tudoran din Lereşti , fiul lui Preda, martor 41, semnează 16. Tudoran, moşnean rumânit din Studina de Jos 186. Tudoran pitar v. Tudoran sluger. Tudoran postelnic , tatăl lui Preda post., vinde satul Scorila 320; vinde ţigan 254; martor 342, 379. Tudosie, tatăl lui Ivan cu parte in Voini-geşti (menţ.) 1 ; probabil acelaşi: Dum-dosi al lui Ivan, cu parte in Voinigeşti (menţ.) 1. Tuduran Tudurănescul v. Tudoran Tudoră-nescul. Tufele lui Costea (Tufe), top. la Mierlari şi Piersica 110. Tulici v. Negoi Tulici. Tumbureşti v. Timbureşti, sat. Tunsul v. Neagoe ~şi Stoica Tunsul. Tunsul, rumâni din Cacaleţi 178. Turcul v. Gherghie ~ şi Preda Turcului. Turcul, ocina lui la Ciuriceşti (menţ.) 70. Turcul, rumân din slobozia Satul Nou 62. •Turdeşti, sat , în hotar cu Zorileşti 173—175. Turturea din Sufleni, vrea să înfieze pe nepotul său Necola 311. Turturea , hotarul său la Glina 119. Turturea, ţigan boieresc 23. Tutana (Sf. Atanasic), m-re egumen; scutire de vinărici 148. T Ţală v. Radul Ţală. Ţara Grecească, mănăstire din ~ 272. Ţara Moldovei v. Moldova. Ţara Nemţească, sol şi pribegi în ~ 43, 82. Ţara Românească, turci opriţi să vîndă ocine în — 231 ; Batăr Gabor în ~ 262, 335; jefuită sub Simion Movilă 80; numită de domn: ţară împărătească 43. Ţara Ungurească (Ţeara ~), jupaniţă în ~ 354; păstor în ~ 369; rumâni fugiţi în ~ 223; hrisov dus în ~ 262. Ţara Turcească (Ţeara ~), rob în ~39; rumâni fugiţi în ~ 223, 224; dări pentru ~<327>. Ţară Lungă v. Pătru Ţară Lungă. Ţarigrad v. Constantinopol. Ţăndărei, sat , juptneasa lui dăruieşte ţigancă (menţ.) 165. Udriştii din Roşii, martor la schimb 341. Udrişte, fiul popii Stoica din Păuşeşti, vinde săzvan 89. Udrişte Năsturel (Udreşte, Uriil ~) din Fie-reşti, tînăr scriitor, logofăt de taină 268, 274; scrie acte domneşti 18, 31, 35, 37, 280, 289; martor, logofăt al doilea 12, 124, 344, semnează 236, 268, 274, 278. Udrişte Şirinescul (Udreşte, Udreşti, Udrişti) logofăt din Şirineasa, fiul lui Oprea log., frate cu Preda şi Stroe, cumpără în Fo-leşti şi Păuşeşti 68, 89; înfrăţeşte pe Sima al doilea log. peste Foleştii de Jos 198, 236, 344; scrie zapis 16; martor, semnează 74, 236. Ueşti j. Argeş, sat ,parte cu rumâni a lui Stepan log., întărită lui Braţul mare comis şi verilor jupaniiţe sale Neacşa, Stanciul şi Caplea 313. Ugrumii v. Ogrumii, sat. Uliţa de lîngă Rîmnic, sat , cumpărat de Xudor Rudeanul şi fraţii săi de la Bernica log. şi înapoiat acestuia 70. Uliţă, martor pentru Ţigăneşti 339. Ulmilă v. Gruiu lui Ulmilă. ...ulov, ţigan 23. Ungurei, sat l26, 153, 356. Ungurel, sat 85. Ungurul din Băbeni, în călugărie Vasile; închină roată de moară m-rii Izvoranu (menţ.) 53. Urdăreanca jupaniţă, nepoata Glogoveanului, stăpînă în Cacoţi (menţ. tîrzie) 90. Ureche popă, tatăl lui Stoica log., cumpără ocină în Bătieşti (menţ.) 216. Urdche, sădeşte vie la Păuşeşti (menţ.) 89. Ureche , vornic din Moldova, tatăl lui Vasile (menţ.) 30, 37. Uria v. Huria, sat. Uriil Năsturel v. Udrişte Năsturel. Urlătoi, sat , partea lui Dragomir Moldoveanul, cumpărată de Tudor mare sluger 70. •Urseni, sat , în hotar cu Ogrumii 66. Ursu, Urs, Ursul: — Ursul din Buzău, martor 332. Ursu (Ursul), moşneni rumâniţi din: Rusi-neşti 34; ~ din Studina, cu părţi în Stu-diniţa 186, 350. — Urs, rumâni din: Cacaleţi 178; ~din slobozia Satul Nou 62. Ursu al lui Minciună, cneaz rumânit din Cara-ula 342. •Uscaţi, sat, 80, 187,188. Utma, cneaz rumânit din Rusineşti 34. V Vai de Ei, sat 66. Valea cu Apă, top. la Bujorani 144. Valea Drăganului, sat 169. Valea Soarelui v. Sore, sat. Valea Stînilor, top. la Cacova de Jos 122. Valea Şcheilor v. Şchei, sat. Varanghel, top. la *Gurguiaţi , 340. Vintilă, fiul lui Pătru Grăunţă, in pricină pentru Ştefăneşti (menţ.) 100. Vintilă, martor la Scoarţa 67. — Ventilă, moşnean rumânit din Rusineşti 34. — Ventilă, rumâni din: Gemenile 157; ~ din slobozia Satul Nou 62. Vintilă vătaf, cumpără parte din Berciugov 383. Vintilă (Ventilă) vornic, f. mare vornic , soţul jupaniţei Stanca, familie (menţ.) 98; martor 30, 37, 313. Vintilă Vodă v. Minidic, m-re. Vintilă voievod v. Vlad Vintilă, domn. Viorariul, top. la *Gurguiaţi , nepotul lui Anghel comis, fratele lui Chisar post., vinde mori la Iaroslăveşti (menţ.) 87. Vladul, martor la Alboteşti 28. — Vlad, martor pentru Bîrca 273; ~ pentru Ţigăneşti v. Vladul cumpără. Vladul (Vlad), moşneni rumâniţi din: Băl-dălui (Arşi, întorsura de Jos) 256, 286; ~ din Ciuriceşti, pricină de rumânire 70; ~ din Cîineştii de Otăsău, slobozit fără ocină 16, 41, 166, 194, 195; ~ din Co-manca 206; ~ din Devesel 274; ~ din Gos-tavăţu 34; ~ din Piersica, se răscumpără 110; — din Rusineşti 34; ~ din Scărişoara 259; ~din Siliştioara 190; ~ din Studina, cumnatul lui Ghirghe pîrcălab 365; ~ din Studina de Jos 186; ~ din Sulari 371. Vladul, nepotul lui Radul pah. din Cepari, vinde ţigan 181. Vladul paharnic mare v. Vladul Rudeanul. Vladul popă din Goronet, martor 202. Vladul popă, fiul lui Ghenchea, martor pentru Creţuleşti 375. Vladul postelnic din Drîngeşti, boier hotarnic 287, 291. Vladul postelnic, soţul Stanei, ia satele Albeşti, Idomireşti, Dobroţi, Brădăşeşti ş.a. de la m-rea Argeş (menţ.) 295. Vladul (Vlad), rumâni din: Căldăreşti 102; ~ din Ioneşti, capătă zapis de judecire 60, 64; ~ din Priseaca, pricină de rumânire 70; ~ din Prislop, aşezat în Ciomă-geşti (menţ.) 63; ~ din slobozia Satul Nou 62. Vladul şoimar din Tîrgoviste, martor 187, 188. Vladul, ţigani boiereşti 133, 317. Vladul vistier v. Vladul Rudeanul. — Vlad voievod fiul lui Radu cel Mare v. Vlad Vintilă, domn. — Vlad voievod fiul lui Vlad v. Vlad cel Tînăr, domn. — Vlad voievod tatăl lui Radu cel Mare v. Vlad Călugărul, domn. Vladul vornic v. Vladul Rudeanul. Vladul al lui Nicoară, cneaz rumânit din Caraula 342. Vladul Bîrda, vecin din Tîmbureşti 270. Vladul Bruzdoe călugăr, vinde partea sa din Brăgăreşti, pricină de rumânire 46. — Vlad Caragan, martor la Răspopi 281. — Vlad , tatăl lui Radu cel Mare şi al lui Vlad cel Tînăr 1, 63. — Vlad cel Tînăr, domn al Ţării Româneşti <1510—1512>, fiul lui Vlad Călugărul 63. Vladul Negru, cneaz rumânit din Băldăluiu (întorsura de Jos) 256, 307. Vladul Preasen din Bujorani, martor 237. Vladul Rădiche, vinde parte cu vii în Scur-teşti 254. Vladul Răspop (Vladul), megiaş pentru Foleşti, semnează 382. Vladul Rudeanul (Vladul, Vlad ~), tatăl lui Andrei post. 68, 88; stăpîn în Copăce, Foleşti şi Stăneşti (vistier) 68, 140, 1531; fost mare paharnic 30, 37; vistier, f. mare vistier 41...229, 270; mare logofăt 244...337; f. mare logofăt 345, 349, 373; mare logofăt în sfatul domnesc, ispravnic 218, 244, 245, 247, 254, 262, 267, 269—272, 276, 279, 280, 286, 288, 289, 293—295, 298, 304, 306—309, 313, 317, 318, 322, 324, 328, 331, 333, 337; atribuţii 210; martor 30, 37, 41, 75, 86, 109, 174, 199, 222, 225, 244, 254, 256, 270, 307, 317, 323, 326, 344, 345, 373, semnează 77, 93, 173, 178, 183, 186, 189, 190, 193, 206, 213, 221, 229, 236, 252, 259, 268, 274, 290, 300, 310, 330, 335, 349; erori: Radu mare log. şi Vladul vornic 799 www.dacoromanica.ro 256; Radu Rudeanu mare paharnic 30; Radu f. mare vistier 225. Vlad Vintilă (Vlad, Ventilă, Vintilă), domn al Ţării Româneşti <1523—1535>, fiul lui Radul cel Mare; danii: m-rii Argeş 284, 295, 297, 298, 309; mitropoliei din Tîrgo-vişte 295, 298. Vlaicul cel mare, martor pentru Coteşti 384. Vlaicul cel mic, martor pentru Coteşti 384. Vlaicul comis, ginerele Cătălinei, In pricină pentru Ştefăneşti (menţ.) 100. Vlaicul, cumnatul lui Stan, in pricină pentru Ţigăneşti 231, 233, 275. Vlaicul iuzbaşa, martor pentru Degeraţi şi Cacovţi 92, 120. Vlaicul, martor pentru Ţigăneşti 339. Vlaicul, moşnean rumânit din Comanca 193. — Vlaicu, rumân din Clejani 244. Vlaicul, ţigan boieresc 356. Vlaicul Dîrlogu, martor pentru Coteşti 384. Vlaşca, judeţ, sate din ~22, 30, 37, 71, 117, 125, 145, 147, 181, 197, 244, 252. Vlădae jupaniţa , cumnata lui Socol pah. 23. Vlădaia v. Vlada vistiereasa. Vlădan din Sibiceu, tatăl lui Borcea, pricini (menţ.) 94, 118, 123, 127, 131. Vlădan, moşneni rumâniţi din: Arşi (Băldălui, întorsura de Jos) 286; ~ din Caraula 342. Vlădeni (Vlădăni) j. Prahova, sat 29, 115, 134, 271, 356; ocină cu pomet dăruită de Toader m-rii Mărgineni 191, 203. Vlădeşti, sat 215. Vlădeşti, sat 237. Vlădila j. Roman aţi, sat , megiaşi, cu părţi şi In Polovine, rumâniţi de Necula vist. 300. Vlădilă, fratele lui Căciulat şi al lui Criveţu, dăruit cu ocină In Măteşti 177. Vlădilă, fratele lui Voico log., cumpără in Stoeneşti 181. Vlădişel din Băbeni, megiaş jurător 331. Vlăducea, rumân din Purcăreni 209. Vlăduţul din Crasna, boier hotarnic 176. Vlăjăn v. Radul Vlăjăn. Voce, megiaş din Văleni 356. Vodă ban , soţul Velicăi, familie; stăpin de ocine şi ţigani (menţ.) 83, 317. Voia, Vuia: Voia din Piersica, boier hotarnic 346; probabil acelaşi: Voia din Hurez, boier hotarnic 266. Voia, martor pentru Bîrca 273. — Vuia, martor pentru vînzare în Bucureşti 239. Voia, moşneni rumâniţi din: Devesel 274; din Polovine 300; ~ din Scărişoara 259. Voica v. Stanciul Voicăi. Voica (Voichiţa), fiica lui Muşat vist. <şi a Zamfirei), schimbă satul Negoeşti, cu rumâni, pentru parte din Izvorani. semnează 312. Voica, fiica Stoicăi din Vaideeşti, mama ju-paniţei Elina, stăpînă în Ioneşti (menţ.) 60. Voica jupaniţă, fiica lui Bircă din Cojeşti, familie; vinde parte In Bălteni 80. Voica jupaniţă, partea ei cu rumâni din Găvă-neşti (menţ.) 317. Voica, mama (?) lui Costandin meşter 356. Voica, mama lui Nenciul şi bunica lui Necula , părţile ei în Ţigăneşti (menţ.) 231. Voica, ţigănci 23, 317. Voica a Stanciului, casa ei probabil în Oraşul de Floci 263; v. şi Stanciul Voicăi. Voicanu, ţigan 70. Voichiţa v. Voica. Voicilă bătrinul din Bueşti, martor 254. Voicilă, cneji rumâniţi din: Bucşani 37; ~ din Ciulniţa, se răscumpără 42; ~ din Mogoşeşti, slobozit după moartea stăpî-nului 4. Voicilă din Scăieni, tatăl lui Radu (menţ.) 282. Voicilă, rumâni din slobozia Satul Nou 62. Voicilă, ţigan boieresc 124. Voico, Voicul: Voico v. Stanciul Voico. Voico ceauşul, aldămăşar la Cepturile 10. Voico din Birci v. Voico pah. Voico din Ciorăşti v. Voico log. Voico din Coteşti v. Voico log. Voico din Cucleş, martor 109. Voico din Măgureni, megiaş martor 322. Voico din Mogoşeşti, fiul lui Stoica cel bă-trîn, martor 219. Voico din Singureni v. Voico log. Voico logofăt din Ciorăşti, tatăl lui Ghedeon, vinde părţi în Căldăreşti şi Futuţi 102. Voico logofăt din Coteşti, socrul lui Tatul log. din Orbească (menţ.) 100, 359. Voico logofăt din Singureni, vinde parte în Gorgan la Stoeneşti 181. Voico logofăt, nepotul lui Voico log. din Singureni, cumpără părţi în Stoeneşti 181. — Voicul, martor la vînzare în Bîrca 273. Voico (Voicul), moşneni rumâniţi din: Cos- teşti 304; ~din Devesel 274; ~ din Mogoşeşti, sloboziţi după moartea stăpînului 4; —din Rusineşti 34; ~din Siliştioara 190; ~din Studina de Jos 186; — din Sulari 371; ~din Zorileşti 173. — Voicu, moştean din Bîlta, fost rumân se răscumpără 143. Voico paharnic din Birci, jurător 80. Voico, rumân (?) al m-rii Bistriţa, se vinde dîndu-se drept moşnean din Siliştioara 321. 800 www.dacoromanica.ro Voico, rumâni din: Breţculeşti, încearcă să se judecească 235; ~ din Cacaleţi 178; ~ din Vărăşti 278. Voico, ţigani boiereşti 23. Voico Cochiia, moşnean rumânit din Siliş-tioara 183. Voico Glăva, rumân din Gemenele 345. Voico Tabac, vinde parte în Ghimpaţi 55. Voina, top. la balta Săltava , parte pierdută pentru viclenie de Radul log. şi Oprea post., întărită slugii domneşti Ivan, nepotul lui Stoica Bu-descul 1; — de Jos, partea lui Dumdosi al lui Ivan întărită slugii domneşti Ivan 1. Voinigeşti (Voineşti, Voinigiuleşti) j. Gorj, sat cu vecini şi vii cumpărat de Do-bromir ban cu zestrea jupaniţei To-maia, mătuşa Simei stolniceasa; revendicat de Radu Buzescu 106. Vornecul, pîrîu la Ghimpaţi , hotare; moşneni româniţi de Trufanda mare vist. 172—175; părţi rămase cnezilor Stoian, Goste ş. a 175. Zosim egumen al m-rii Mislea 373. Zosima paharnic, şeful cancelariei Mitropoliei 50, 106, 129, 286; atribuţii 286 ; bănişori, ~ de judeţ, oprelişti 40, 62, 91; bani de judeţ, oprelişti, atribuţii 8, 14, 18, 38, 52, 168, 200, 269, 280, 304; bani de margine 40; sate risipite de răul banilor 200; în onomastică 130, 165, 180, 196, 278. bani : 105, 201, 207, 260; aspri 1, 15, 22, 23, 28, 34, 35, 41, 43, 51, 53, 55, 56, 65—67, 70, 75, 80, 82, 87, 88, 98, 100—102, 106, 109, 110, 112, 119, 122, 124, 125, 127, 130, 133, 134, 145, 155, 158, 161, 164, 167, 171, 178, 183—186, 189, 190, 193, 196, 201, 202, 206, 207, 213, 216, 218, 220—222, 226, 229, 230, 237, 238, 244, 252, 254, 257, 259, 267, 271, 272, 274, 276, 283, 284, 286, 290, 293, 295, 300, 302, 304, 306, 309, 310, 313, 322—324, 331, 337, 339, 340, 342, 349, 350, 356, 363, 365, 366, 370, 376, 378, 380, 382, B; ~de argint 114, 129, 181, 262, 295; ~ turceşti de argint 272; ~ domneşti 42; ~ cu preţ şi fără preţ 110; bani 2, 10, 16, 17, 29, 36, 42, 54, 60, 74, 84—86, 88, 89, 94—97, 103, 104, 108, 140—142, 152, 156, 172, 173, 199, 226— 228, 234, 240, 242, 248—251, 255, 268, 277, 280—282, 303, 326, 334—338, 348, 350, 353, 355, 357, 361, 364, 367, 371, 372, 375, 383, 384; ~ turceşti 187, 188; bani de oaie 18; costande de argint 227, 264; galbeni 18, 30, 37, 40, 42—44, 48, 52, 62, 68, 91, 101, 102, 107, 110, 115, 124, 143, 144, 146, 153, 157, 160, 161, 168, 182, 187, 188, 201, 215, 221, 224, 232, 236, 239, 243, 252, 256, 264, 269, 276, 278, 279, 285, 303, 307, 312, 316- 318, 320, 333, 335, 344, 354, 362, 379; ~ducaţi 62; ~de aur 354; dare 7,261; ducaţi galbeni 62; lei 238; ascultare şi învăţătură în relaţii feudale 33, 45, 52, 91, 179, 269, 280, 292, 296, 297, 304, 305. aspri v. bani. aşezămînt pentru m-re domnească 31. aur, lanţ de ~ 295; galbeni de ~ 354. taler bătut 331 ; ughi 10, 34, 47, 52, 68, 75, 78, 88, 93, 110, 115, 128, 172, 198, 222, 236, 239, 248, 267, 273, 274, 318, 325, 332, 344, 360, 361, 371, 373, 377, A; dare 182; ughi de fum 52; obligaţia schimbării banilor 261; bani în plata dărilor 7, 16, 18, 40, 52, 62, 91, 140, 168, 182, 261, 269, 280; a merticelor vlădiceşti 303 ; echivalenţe monetare 52, 75, 168, 227, 248, 267, 276, 318, 339; bani luaţi cu camătă 187, 188, 278. bălţi şi iezere ale unor m-ri 6, 59, 76, 179, 262, 284, 309; ale unor boieri 75, 80, 119, 134, 254, 264, 270, 279; ale unor sate 40, 291; partea cnejilor 43; venituri 6, 288, 321; v. şi heleştee. bărbier, martor 367, 368. bătaie v. pedepse. bătrînii oraşului, ~ satului v. oraşe, sate. berbeci, daţi la comînd 67; în scutiri ~ de sulgiu 168, 304. bigrar , cu loc de casă în oraş 111. bir, dare 304; birul boului 91, 280; ~ calului 52, 91; ~ domnesc 62; ~ drept 18, 140, 280; ~de lună 18, 140, 280; ~ de haraci (al împăratului) 52, 168, 182, 269; — vlă-dicesc 150; oameni fără ~62, 91; plătit de boier 140; ~dat de preoţi 117, 150, 286; dat lunar 18, 140, 280; pus după putere 117, 297; ~după numărul slobozianilor 91; cuantum 140, 269, 280; cu întocmire, cu ruptoare, dat de sate scutite 18, 52, 62, 91, 168, 182, 269; scaun de bir 357; loc de plată 9, 117. scutiri de bir 5, 7, 33, 38, 62, 91, 140, 150, 223, 261, 269, 304, 352, 381; privilegiaţi, scutiţi care dau ~ 57, 168, 200, 280; ~ dat de slobozie m-rească, m-rii 62 ; năpăşti de biruri 286; rumâniri datorate unor năpăşti de ~ 42, 43, 110. birari, opriţi să tulbure privilegiaţi 5, 8, 33, 62, 91, 150, 261, 352; aşează scaun de bir 357; în onomastică: birciu 62,v 80. biserici 111, 240; ogor la biserică 216; parte cu loc- de — 21; cedată de o m-re unui 806 www.dacoromanica.ro popă 53; biserică de jurămînt 80, 137; ~ domnească 167, 343; ~ pustiită 343; în toponimie şi descriere de hotare 30, 37, 55, 284, 309. blănuri, de vulpe 254; de jder, de samur, preţ 160. boi, în preţ 15, 41, 55, 70, 149, 176, 185, 186, 331, 382; în pradă 49, 80, 315; în hatalm 131; luaţi pe nedrept 204; în dar 170; ai unor ţigani 13; în scutiri 8, 18, 52, 91, 150, 168, 182, 223, 261, 280, 304, 381; birul boului 91, 280. boieri: mari şi mici din divan, din curtea domnească 34, 41, 50, 101, 143, 144, 165, 186, 193, 208, 221, 225, 252, 256, 259, 262, 268, 274, 290, 300, 307, 310, 335, 344, 349, 350, 371, 377; boieri bătrîni 354; ~ de judeţ 236; ~de peste Olt 308; ~ sărăciţi 309; ~ moştenii satului 134, 137, 143; boier apărat de rumânie 65; ctitori şi donatori 3, 21, 63, 90, 100, 106, 120, 166, 191, 194, 195, 203, 211, 220, 222, 225, 226, 235, 262, 272, 284, 286, 309, 319, 335; închină parte domnului 309; slobozeşte sat 235; răscumpără rumân robit 224; înfrăţit cu o m-re 196; siliţi să părăsească sat 292, 358; scos cu ruşine din divan 88; întemniţaţi 333, 337; cotropesc 262, 289, 293, 297, 298, 308 v. şi rumâniri; datori şi creditori 83, 187, 188, 201, 293, 318; bir plătit de un boier 140; plăteşte gloaba domnească a rumânilor săi 315; arătură cu pluguri boiereşti 292; ~ pribegi 207, 214, 236; viclean 235; omorît de tîlhari 11; ~ plecaţi cu oastea 88; boierii mari „învaţă" (8mha) în carte domnească 275; v. şi danie, delnife, jurători, rentă, slujbă, slugi boiereşti, şi sub numele dregăto-riei; passim. boli 106. branişti 77, 89; pedepse pentru tăiere fără învoială 24. brînză, în onomastică 15, 55, 151. brodnici, sarea lor 353. bucate, ale unor ţigani 13; bucate ale unor preoţi, scutite 150; rumâni întorşi cu toate ~81; în preţ 331; călători obligaţi să-şi cumpere ~ 357; passim. butuci, rumâni puşi în ~ 43. C cai şi iepe 41; în schimb şi în preţ 68, 70, 85, 88, 98, 167, 276, 286, 371, 378; obligaţie, în scutiri: 8, 52, 57, 91, 150, 168, 223, 261, 280, 304; cal domnesc 18, 38, 40, 182; cai de olac 5, 7, 8, 38, 52, 62, 91, 150, 168, 182, 261, 269, 280, 304, 351, 381; în gloabă(?) 204, 331. camătă 278; luată de turci 187, 188; dobîndă 43. capre, în preţ la rumânire 166, 194. caragiu, ermuluc de ~70. care 356; ~ de oaste 40; în scutiri şi venituri boiereşti: cîrmă şi perper de cară 6, 288, 353. case în oraşe 10, 35, 47, 111, 112, 184, 239, 241, 245, 263,270; cu prăvălie 132; cu pivniţă 161; în sate 21, 26, 67, 167, 260, 312, 324, 332, 378; ~la vie 85, 299; silişte de casă 340: delniţa casei 156; boieri scoşi din ~ 292, 358; temelia unor ~ cercetată pentru vechime 137; casa domnească 80, 137, 224; copii de casă 322; în toponimie 66, 122. catastife, pentru inventarierea unei averi boiereşti 377; ~de vistierie 327, 381. căi şi drumuri 37, 50, 77, 78, 85, 256, 272, 307, 318; pază şi întreţinere 18, 381. călăraşi, dau dijmă pentru locuri arate 116; martori 112, 158, 177, 239; atribuţii 7. călători, adăpostirea şi hrana lor 280, 357. călugări cu părţi 46, 70, 85, 240, 375; fost logofăt 29; martori 21, 78, 119, 122, 123, 170; merge la Athos 240; ~ ucişi de hoţi 33; ~ străini 223; opriţi să fie egumeni 31; v. şi mănăstiri. călugărite 355; cu părţi, cu sate 106, 122, 159, 217, 289, 295, 313, 333; ctitore 80, 154; martore 163. cămăraşi, stăplni 101, 102, 335; martori 93, 171; ~de la Ocna Mare; abuzuri 15, 212, 353. căpitani, familie 128, 227; stăpîni 56, 61, 90, 161, 267, 335; martori 54, 56, 161, 172, 177, 207, 257, 348; v. şi Dumitru Filie-şanul şi Gherghe; hotărnici, tocmelnici 90, 176; slujeşte cu vărsare de sînge 61, 112; mari — < textual > 47, 186. căsătorie, stăpînirea bunurilor cumpărate în timpul ~ 87. căşărie, obligaţie în scutiri 18, 269, 304. ceară, ocale de — 237; dată la comînd 67; în scutiri 8, 18, 38, 40, 52, 91, 150, 168, 182, 223, 261, 269, 280, 304, 381. ceauşi, martori şi aldămăşari 10, 35, 158, 240. cerb, în toponimie 77. 807 www.dacoromanica.ro cetate de scaun 327; v. Bucureşti; ~străină 377. cheltuieli, adăugate la preţul de cumpărare 184; ~ invocate pentru stăpinirea părţii 377; ~de judecată 131, 236, 281, 344. chezaş 2, 41. chihaie, dăruită de domn cu sat 42. chinovar, părţi scoase din documente cu ~ 63, 132, 210, 254, 294. cimpoieri 342; în onomastică (Gaidar) 198, 236, 344. ciozvîrte (cedvîrte) de pogon de vie 246, 324. cislă, luată de episcop de la preoţi şi diaconi 303. ciutărie în toponimie 301. cizmar din oraş, martor 99; din sat 206. cîmp, daturi luate din ~ 321; cîmpul de jos, ~ de sus 339, 340; sat din ~, pustietate 168. cîrmă de cară la baltă 6, 288. cîrmuitor v. egumen, cîşle (coşare) pentru creşterea vitelor 168. cliros domnesc, scutit 261. clisiarhi, martori 100, 111, 132, 184; ~ domneşti 100; eclesiarh, dascăl slovenesc (menţ. tîrzie) 95. cluceri, stăpîni 23, 50, 55, 106, 114, 129, 139, 156, 164, 226, 235, 247, 262, 272, 278, 309, 312, 342, 348, 360; martori 41, 44, 68, 88, 93, 102, 111, 113, 153, 156, 160, 164, 171, 174, 215, 232, 236, 256, 259, 267, 305, 307, 308, 312, 320, 335, 336, 344, 356, 371, 377—379; boieri hotărnici, tocmelnici 87, 90, 126, 265, 346; ~de la pivniţa domnească 362; ~ dascăl 377; ~fost sluger 215, 312. cnezi v. moşneni; în titulatura domnului 31. codru 237. cofterie, dulamă de ~70. cojoace, de samur, de jder 232. cojocari, cumpără loc 239; creditori, dobîn-desc sat 232, 316; martori 146, 216, 239, 271; în onomastică 62, 342. colibaşi din jurul m-rii, scutiţi 351. comişi, stăpîni, familie 44, 58, 80, 86, 87, 100, 109, 116, 119, 132, 145, 151, 165, 199, 204, 222, 244, 268, 305, 308, 313, 329; martori, 16, 23, 30, 36, 37, 41, 44, 68, 88, 93, 121, 124, 171, 172, 207, 215, 236, 241, 244, 245, 252, 254, 278, 344, 356; v. şi Gligore; jurători, hotărnici 30, 76, 126; mari comişi în funcţie v. Costandin, Ramandi, Diamandi; f. mari comişi v. Braţul, Buzinca, Gligore, Pavlache. coţi de pînză 122. comînd, plătit în natură 67. confiscare v. domnul. copaci, semne de hotar 59; ~ înfierat 89; passim. copii de casă 322. cositul finului, dijmă luată din ~ 284, 292; parte lipsită de loc de coasă 89. crai străini în Ţara Românească 262, 335. creditori; domnul 293; boieri 201, 318; cojocari 232, 316; turci 187, 188. croitori, cu loc în oraş 239; martori 35, 36, 132, 239, 362; jurător 135. ctitori, domni 114, 182, 280, 293—295, 319, 381; doamne 280, 343; boieri 132, 220, 222, 225, 272, 328; aşezămîntul lor 31; drepturi şi îndatoriri 132, 225, 272. cununie, dar la ~318. cupar, martor 174. cupeţi v. negoţ şi neguţători, curături 26, 77, 176, 211. curelar 367. curte, garduri de ~26; curţi boiereşti 26, 207; curte domnească, biserică din ~ 261; boieri din ~ 30, 37, 41, 101, 261. curve, în toponimie 284, 309. D danii (miluire) 3, 21, 22, 53, 61, 63, 90, 100, 106, 112, 120, 167, 203, 211, 222, 226, 240, 241, 245, 272, 284, 309, 318, 319, 322, 374; închinare 53, 131, 166, 191, 262, 286, 309; ~la călugărire 240; danii la moarte, cu efect după moarte 67, 87, 90, 100, 106, 113, 120, 147, 177, 191, 194, 195, 203, 211, 216, 219, 231, 235, 262, 270, 286, 335, 377; respectarea dreptului de testare 166, 235; ~ contestate 63, 87, 90, 100, 120, 231, 289, 335; ~cu particularităţi 41, 61, 63, 113, 177, 343; mărturie dată pentru diată 67; v. şi domnul, înfrăţire, scutiri, zălog, zestre. dascăli, martori; din m-re 211; clucer 377; ~ sloveneşti, în menţ. tîrzii 21, 55, 95, 99, 145, 272, 313. datare şi cu anul de la Hristos 18, 31, 43, 47, 55, 80, 82, 100—102, 114, 122, 129, 133, 137, 144, 148, 155, 161, 164, 167, 168, 174, 181, 185, 196, 202, 207, 209, 280, 282, 294, 306, 309, 318, 337, 342, 354; după sărbători religioase 273; cu indiction 377; luna martie socotită prima lună 31. SOS www.dacoromanica.ro datorii băneşti: între boieri 83, 201, 356, 377; ale unor boieri către domn, către vistierie 110, 129, 143, 144, 293, 295; către negustori 316, 377; către turci 187, 188, 333; răspunse de rumâni, care se cnezesc 110; ~ ale unor popi 51, 146; cu camătă 187, 188, 278. daturi v. rentă feudală, dărăbani v. dorobanţi, dări şi slujbe : dăjdii 5, 9, 33, 91, 117, 223, 269, 280, 304, 381; ~ mărunte 168; ~ de peste an 52, 62, 168, 182, 280; ~din oraş 182; dăjdii vlădiceşti 303; vii dajnice 130; oameni fără dajde 91; mod şi loc de percepere 9, 18, 91, 117; vremea ~ 18; dări plătite în bani, cu întocmire - ruptoare -j 18, 40, 52, 62, 91, 140, 168, 182, 261, 269, 280, 303; dăjdiile plăieşilor 280; privilegiaţi apăraţi să fie traşi pentru alţii 33, 57, 357; ~ nespecificate, în scutiri 33, 117, 200, 280, 356, 357; specificate vezi: albine, albinărit, bani, galbeni, ughii, berbeci, bir, cai, cară, că-şărit, ceară, cislă, cîrmă, cosit, dijmă, fin, găleată, gorştină, greutăţi, împrumut, lemne, lucru, majă, maldăr, mertice, miere, mîncături, oi, opăcinaşi, păhămicie, părpăr, poclon, podvoade, porci, slujbe, steţie, stupi, şoimi, untelemn, vămi, vinărici. dăjdii v. dări, rentă feudală, delniţe cu rumâni 48, 68, 88, 156, 157, 164, 170, 187, 188, 215, 276, 384; ~fără rumâni 254; ~ boiereşti 187, 215, 276; ~de vatră, şezutul casei boiereşti 156, 164. desherenţă, loc de casă rămas domnesc 112. diac, scrie zapis 142. diaconi, cu parte 84; martori 132, 146; ~ domneşti 146, 261; nu pot fi rumâniţi 204; dau metrice episcopului 303; scutiţi 261. dijmari, opriţi să intre în slobozie 62. dijme (daturi, dijmărit): In scutiri 8, 62, 261; sat scutit dă ~ 57; ~de stupi 5, 38, 40, 91, 150, 182, 280, 351, 352, 381; ~ de rîmători 381; dijme luate de boieri, de m-ri 116, 292, 297, 316, 321; vremea dijmei 316. divan (sfat domnesc): acte domneşti cu ~ 4, 11, 15, 18, 21— 23, 38—43, 46, 50, 52, 53, 55, 59, 62, 63, 65, 66, 70, 72, 76, 80, 82, 85, 88, 95, 98— 102, 106, 108, 110—112, 119, 120, 124, 130, 133, 134, 145, 147, 148, 155, 161, 164, 167, 168, 171, 181, 182, 185, 194, 195, 197, 198, 202, 207, 209, 210, 216, 220, 222, 230, 231, 235, 237, 242, 247, 254, 262, 267, 269—272, 276, 279, 286, 288, 290, 293—295, 298, 304, 306—309, 313, 317, 318, 322, 324, 328, 331, 333, 337, 340, 342—344, 356; divane cu particularităţi (lipsuri, schimbări ş. a.) 14, 26—32, 34, 35, 37, 61, 109, 114, 125, 129, 137, 138, 143, 144, 149, 174, 175, 201, 208, 218, 225, 226, 244, 261, 280, 354; marele divan 19, 30, 34, 37, 41—43, 50, 63, 64, 68, 70, 73, 80, 88, 100, 106, 108, 114, 147, 155, 164, 173—175, 183, 186, 189, 190, 206—208, 213, 226, 229, 231, 233, 235, 247, 262, 288—290, 293—295, 298, 307—309, 313, 317, 318, 328, 336, 337, 342, 354; sfatul obştei, sobor, singlit 31, 280; rumâni bătuţi şi scoşi din divan 70, 137, 209, 210; judeciri fără ştirea divanului, anulate 27, 82; logofăt al doilea de ~347. dîrste 44, 145, 177. dîrvari, posluşnici m-reşti scutiţi 8, 38. doamne, familie, stăpîne 23, 34, 130, 295; ctitore 280, 343; scrie zapis 23; sluga unei ~ 23. dobitoace 313; date zestre 181. dobîndă v. camătă, doctor, martor 146. domnul : numit cneaz 31; titulatură dezvoltată 31, 295, 304, 309; fost mare ban 129; fost mare pah. 138; schimbarea numelui 72; casa domnească 80, 137, 224; curtea domnească 30, 37, 41, 261; cliros şi biserici domneşti 100, 132, 167, 261; pod domnesc 356; locuri şi sate domneşti 34, 101, 112, 129, 278, 297, 299, 301, 306, 343; înzestrează fiică 34; lasă sat unui fiu natural 278; ~ cumpără 101, 114, 214, 254, 293, 295, 304, 306; vinde sat 101; rumâneşte 34; 43,208; ~ confiscă, (retracte) 1, 43, 129, 143, 144, 214, 306, 343, 354; beneficiar de desherenţă 112; respectă dania unui viclean 235; danie domnească nerespectată 289; ocină de danie domnească vîndută 1; ctitor şi donator 6, 31, 72, 100, 114, 148, 182, 209, 210, 254, 262, 280, 288, 289, 292—299, 301, 309, 319, 343, 353, 381; dăruieşte unor boieri 1, 42, 43, 129, 214, 306; unui căpitan 61, 112; slobozeşte sate 42, 110; v. şi scutiri şi imunităţi; atribuţii, ia măsuri 9, 12, 13, 24, 25, 35, 45, 47, 49, 64, 81, 105, 116, 127, 162, 166, 179, 192, 204, 205, 212, 214, 224 231—233, 275, 284, 292, 296, 297, 299. 303, 305, 314—316, 321, 327, 347, 353, 809 www.dacoromanica.ro 354; v. şi jurători; dă aşezămînt 31; ia seama vistieriei 110; face palancă 214, 306; pleacă cu oastea 88; ia domnia la Ţarigrad 30; scos din scaun 171, 262, 371; stegar şi lumînărar domnesc 111, 184; v. şi: crai, divan, ispravnic, învaţă, judecată, rumâniri, scutiri şi imunităţi, slugi domneşti. dorobanţi (dărăbani), cu părţi 12, 55, 184, 234, 302; martor 56; megiaş 233; opriţi să tulbure sate imune 38, 62. dragoman, martor 360. dregători, diregătorul satului 325; passim. drobine de sare 346. drumuri v. căi. dulame de aba 16, 41; ~ de cofterie, preţ 70. duşegubină, plătită în vaci (menţ.) 85. E eclesiarhi v. clisiarhi. egumeni numiţi: cîrmuitori 31; duhovnic 31, 377; episcopi 13, 16, 31, 38, 49; ieromonah 298; nastavnici 13, 16, 38, 49, 58, 212, 241, 286, 296, 358; popă 132, 220, 222, 347; proegumen 100, 211; vlădică 294, 296, 299; aşezămînt pentru alegere 31; în soborul ţării 166, 280; judecă în satele imune 14, 200; ispravnici ai m-rii 225, 291; poartă pricinile m-rii-nietoh 63; martori, dau carte de mărturie 119, 166, 377; scriu zapise 78, 123; v. şi m-ri sub voce. emin , sarea eminilor 353. enoriaşi (nori), preot urmează pe ~săi 117. episcopi 377; arhiepiscop 165, 303; în soborul ţării 280; judecă, dau cărţi 165, 180, 220, 222, 377; martori 17, 41, 377; venituri 150, 303; în toponimie 237; v. şi egumeni, episcopii, stăpîniri, ţigani 205, 254; scutiri, posluşnici 7; merticele şi cisla popilor din eparhie 303. epure, în onomastică 47. ermuluc de caragiu, preţ 70. evanghelie, jurămînt făcut pe ~ 66, 137. F făal v. foi. făină luată de la rn-re 335. fălci v. măsuri, fecior , martor 362. femei, înfrăţite 236, 313; averea lor faţă de a soţului 198, 236, 354; înzestrează 46, 108, 258, 312, 383: martore 3, 119, 264, 273; semnează 36, 194, 267, 312; scriu zapise 23, 194, 195; rumâni 34, 42, 80, 238, 278, 300; fiică de rumân vinde vie 15; ~ liberă, căsătorită cu rumân 63; dată roabă la turci 34; passim; v. şi zestre, fereşti, săivan cu ~ 89. ferecături 313. fiare, de moară 30, 375; închisoare în — 43. fiică de suflet, dăruită de „tată" 21. fină, dăruită de naş 124. fir, gure de ~, preţ 70. fîn, fineaţă, 122; parte lipsită de loc de ~ 89; adet din ~luat de m-re 284; în scutiri: fîn, găleată de fîn 5, 8, 18, 38, 40, 52, 57, 62, 91, 150, 168, 182, 261, 269, 280, 304, 352, 382; v. şi cosit, livezi de fîn. fîntînă de piatră 78; în toponimie 10, 50, 144. foamete după domnia lui Mihai Viteazul 322; sub Radul Şerban 331; rumânire din pricină de ~ 331. 810 foc, m-ri şi sate arse de turci 72; de Simion Movilă 80. foi (făal) de samur, de jder 160. fraţi de ocină, de funie 42, 109, 144, 158, 220, 222, 286, 291; ocină ţinută cu frăţie 372; v. şi înfrăţiri, fugă: a uuor rumâni boiereşti şi m-reşti 49, 80, 209, 215, 236, 297, 320, 344; a unor rumâni domneşti 101; sate risipite 200, 357; rumâni fugiţi îşi cumpără ocină în alt sat 209; săteni se aşează cu învoială pe partea boierească C; rumâni fugiţi în slobozie, apăraţi 62; — vînduţi în lipsă 80, 130, 134, 137, 198, 236, 320, 344; păstor 369; fugă peste hotare 223, 224; ţigani fugiţi 49, 270; rumâni fug din divan 331. fum, ughi de ~, în scutiri 52. funaşi, megiaşi cu boieri 43. funii 55, 71, 149, 158, 180, 185, 220, 222, 227, 228, 230, 232, 248, 286, 290; ~cu nume 21, 22, 70, 240, 255; arătate în stîn-jeni 77, 162, 182; unitate de măsură 77, 176, 266; preţuri 70, 71, 85, 128, 255. furt de grîu 331; da unelte 224; v. şi tîlhari. www.dacoromanica.ro G galbeni v. bani. garduri, casă in oraş cu îngrădituri 161; bi-seică îngrădită 53; ~la curte 26; la vie şi pomet 85. găletari, opriţi să tulbure sat scutit 57. găleţi, în scutiri 5, 18, 38, 40, 52, 57, 62, 91, 150, 168, 182, 280, 304, 381; ~ cu fîn 8, 261, 269, 352; datul şi găleata datorate boierului 64. gîlceavă, pradă şi ~ asupra unor săteni C. gîrlă, făcută de boieri, pricină 25. gloabe fixate pentru redeschiderea unei pricini 83, 172; ocină, iaz pierdut pentru plata unor ~ 220, 315; ~ domneşti 280, 315; în scutiri 280. gorştină, în scutiri 304, 352; ~ de oi 5, 8, 18, 38, 40, 91 182, 280, 351; ~de porci 5, 18, 38, 40, 91, 182, 280; scutiţi dau ~40, 57, 150, 280; vremea ~ 18. grana, manta de ~254. grădini 167; silişte de ~ 122; ogrăzi pentru ~ 26; ~ cu pomi 21; ~ de legume 292; grădină făcută de domn 299. grămătici scriu acte domeşti 32, 101, 111, 194, 197, 198, 201, 202, 228, 230, 231, 237, 245, 247, 267, 279, 298, 308, 309, 318, 322, 328, 331, 333, 340; scriu zapise 54, 68, 74, 177, 188, 199, 228, 257, 259, 274, 277, 300, 310, 323, 326, 330, 332, 350, 363, 366, 370; martori 132, 146, 230; gramatici din clirosul domnesc 261; ~ de la pivniţa domnească 362. greci C; zapise scrise în limba greacă 146, 374; însemnări 43, 47, 162; semnături greceşti 16, 17, 47, 68, 93, 96, 107, 141, 146, 206, 215, 221, 229, 236, 252, 257, 259, 264, 265, 268, 274, 277, 278, 290, 300, 310, 330, 335, 349, 350, 360, 363, 366, 374, 379, 380; primiţi în slobozie 182; ~ în onomastică 53, 356. greutăţi de peste an, în scutiri 62. grîu 204; ~ furat, preţ 331; ~ curat, dat boierului C. groapă de grîu 331. gure de fir, preţ 70. H haiduci de peste munţi 171. haine 68, 88, 129, 260, 313; ~jefuite de unguri 171; ~ sfită, purtată de boier 309. haraci, bir de ~ 52, 168, 182, 269. hatalm v. închinare. heleştee 78, 274; pradă luată pentru spargerea unui heleşteu 314, 315. herţeg în titulatura domnului 72, 304, 309. holde din pădure 211. hotare, descrieri de ~ 6, 34, 50, 59, 61, 76, 78, 119, 130, 138, 143, 144, 173—175, 246, 256, 272, 284, 288, 291, 307, 309, 346, 361; ~ vechi, bătrine 6, 42, 80, 101, 129, 138, 139, 143, 144, 208, 226, 262, 279, 288, 293, 304, 308, 342, 346; semne: copac înfierat 89; hotare mutate, pricini de ~ 20, 59, 66, 76, 126, 139, 176, 329; hotarul de jos, de mijloc, de sus 42, 152, 216, 346, 378. hotărnici şi hotărnicii: 59, 76, 100, 126, 162, 198, 236, 266, 284, 291, 293, 295, 344; alegeri 66, 89, 139, 151, 154, 176, 233, 236, 240, 275, 281, 287, 329, 344, 346, 359, 361; pro- cedee 139, 154, 162, 176, 217, 266, 281, 291, 361; clieltueli 281; ~ contestate, re. făcute 59, 66, 76; v. şi ispravnici, jurători. hoţi v. tîlhari. hramuri: Adormirea Maicii Domnului (Uspenia) 3, 5, 6. 14, 15, 100, 194, 235, 245, 280, 284, 286, 288, 289, 292—295, 297, 298, 304, 305, 308, 309, 354, 357; Bunavestire (Blagoveştenia) 63, 209, 210, 220, 222, 261, 343; Intrarea în Biserică (Vovide-nia) 31, 36, 225; înălţarea 269; Naşterea Maicii Domnului 59, 76; Pantocrator 31; Schimbarea la Faţă (Preobrajenia) 78, 222 285; Sf. Atanasie de la Athos 148; Sf. Di-mitrie 92, 120, 335; Sf. Gheorghe 52; Sf. Ioan 200, 272, 351; Sf. Mihail 191, 203, 223, 319; Sf. Nicolae 33, 39, 53, 62, 132, 154, 226, 291, 294—296, 299, 318; Sf. Paraschiva (Prepodobna) 154; Sf. Troiţă 8, 38, 63, 72, 105, 209, 210, 262, 293, 347, 381. hrană, dată călătorilor 280. I icoane 53. iezere v. bălţi. ierei, dascăl slovenesc (menţ. tîrzie) 99, 313. imunităţi v. bani, dregători, scutiri şi ieromonahi, martori 278, 374. imunităţi 811 www.dacoromanica.ro incendii v. foc. indiction în datare 377. i spravnici: în acte domneşti, spusa domnului 5—9, 12, 13, 19, 24, 25, 33, 45, 49, 57, 58, 64, 71, 73, 79, 91, 105, 116, 117, 126, 127, 139, 150, 151, 154, 166, 169, 179, 192, 200, 204, 205, 212, 223, 224, 232, 233, 260, 269, 275, 284, 292, 295—297, 299, 301, 303, 305, 309, 314, 316, 319, 321, 327, 347, 352, 353, 357, 358, 369; mare log.: passim; log. al doilea 28, 35; al doilea portar <în răvaşe de jurători> 118, 131, 135, 329; mare post. 40; f. mare vist. 52, 59, 62, 72, 76, 185; mare vornic împărat suzeran 42, 50, 88, 101, 110; birul împăratului (de haraci) 52, 182; luptă împotriva leşilor 45. împărţire de avere intre fraţi 68. împrumut, intre boieri pribegi 82; de la turci 323; în scutiri 38, 52, 62, 116, 182, 261, 269, 280, 304, 381; v. şi creditori, datorii, zălog. închinare, m-ri din ţară închinate unor m-ri străine 225; m-re apărată de ~31; parte închinată de boieri domnului 309; bou închinat 131; v. şi danii, rumâniri. închisoare v. temniţă, înfiere 311, 374. înfrăţiri 32, 42 (?), 115, 121, 122, 124, 170, 313; carte de frăţie 313; înfrăţire între boier şi m-re, hotărîtă de tocmelnici 196; jafuri (pustiire) 137, 209, 210; mănăstire arsă 80; unguri jefuiesc 171. jder, cojoace de ~ 232; blăni (foi) de ~ 160. judecată: în faţa domnului şi a divanului 13, 19, 20, 28, 42, 45, 46, 50, 62—64, 68, 74, 81, 100, 105, 106, 114, 117, 120, 155, 166, 208, 209, 214, 216, 226, 233, 235, 260, 275, 288, 297, 305, 306, 317, 319; (?) 335, 337, 342, 354, 369; purtată de mai multe ori 26, 27, 30, 37, 58, 66, 76, 79, 88, 132, 137, 194, 207, 231, 262, 286, 289, 295, 313, 318, 331; şi cu acordare de tocmelnici...v. jurători; ~şi a mitropolitului 262, 294, 295, 298, 308, 309; 812 30, 37; al doilea vornic 266; ~ de jurători, de hotărnicie 126, 217; log. 382; mare pitar 359; portari al doilea 59, 76, 80, 139; mare post. 80, 151, 154; vornici 76, 284, 287, 291, 346; ispravnicul Craiovei 176; doi ispravnici 76; trei ~ 80 ; ispravnici unor m-ri 14, 200, 381; tocmelnici, jurători „judecă" 11, 43, 83, 87, 94, 163, 313, 324; ~ nerespectată de înpricinaţi 50, 94 ; refuz de a veni la ~ 347; fugă de la ~ 331; rumâni şi boieri bătuţi şi întemniţaţi pentru purtare de ~ 137, 318; drept de fia sta de faţă", de ~25, 81, 116, 205, 275, 284, 296, 321, 347, 369; ~ cu particularităţi 82, 119, 129, 131, www.dacoromanica.ro 204, 212, 224, 309, 318; gloabă pentru redeschiderea unei pricini 83, 172; v. şi domnul, atribuţii, judeci v. moşneni. judeciri (cnezire, scumpărătoare, slobozire, iertare de rumânie): rumâni se răscumpără de la boierul lor 28, 34, 42, 48, 60, 93, 95, 125, 144, 204, 276, 307, 322, 325; de la domnie 27, 34, 43, 82, 110, 143, 144; cu particularităţi 4, 43, 60, 63, 110, 194, 195,197; contestate 27, 63, 64, 82, 204; ~fără ocină 194, 195; încercări de ~ 82, 208—210, 235, 331; drept de ~la vînzarea ocinei 119, 160, 232, 235, 317, 322; răscumpărarea satelor rumânite de Mihai voievod 42, 43, 208; dreptul de ~ al rumânilor întorşi din robie 39, 79; jurămînt la 42. judeţ, boieri de ~ 236. judeţe, bani şi bănişori de ~ 8, 14, 18, 38 52, 91, 168, 200, 269, 280, 304; pîrcălabi 14; răbojari 110; sate din v. -.Argeş, Buzău, Dîmboviţa, Dolj, Goij, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Muscel şi Pădureţi, Olt, Prahova, Romanaţi, Sac, Teleorman, Vil-cea, Vlaşca, ; v. şi bani. judeţi (sudeţi) cu locuri, case, familie 105, 239, 270; martori 78, 111, 146, 241, 245; ~ cu plrgarii 241, 245; dau cărţi, judecă 100, 132, 184; vînzare cu ştirea lor 35; opriţi să tulbure privilegiaţi 7, 261. jupani, negustori numiţi ~ : passim; jupan învaţă (Bmha) în act domnesc 107. jurămînt 50, 73; deferit pîrîtului 66; procedee pentru ~jurătorilor 80, 137; bani daţi pentru ~ 42; v. şi jurători. jurători (lege); numiţi: boieri hotărnici 76, 126, 139, 151, 162, 217, 240 (?), 266, 287, 291, 308, 346, 359; jurători 80, 135, 233; megiaşi lanţ de aur, dat pentru un sat 295. lavră mare, m-re numită ~31. lazuri 156. leafă a unor ostaşi 304; simbria unui rumân 15. legătura lui Mihail voievod invocată în pricini de rumânire 27, 68, 73, 80, 82, 135, 137, 331, 369; datare 80, 135. lege, pradă (gloabă) luată după ~ 137, 314; pedepse după ~ 24; daturi şi dijme date după ~şi obicei 116, 130, 321, 353; ~ veche, bătrînă 116, 130, 154, 321, 353; ~ ţării 165, 291; legea preotului 117; passim; v. şi judecată, jurători. legume, dijmă luată de boier din ~ 292. 11, 66, 67, 80, 94, 118, 127, 131, 137» 231, 233, 240, 258, 275, 324, 329, 331. 369, 382; oameni, ~buni 70, 76, 79, 12 3; numiţi boieri, tocmelnici: passim; meşteri de mori 30; boieri din divan 43, 129 ; ~daţi în număr de: doi 118, 123, 127, 131, 196, 240 (?); de trei 69, 73, 135, 324; de patru 11, 79, 258 (?), 313, 331; de şase 26, 30, 43, 70, 76, 87, 90, 126, 132, 169, 231, 265, 329; de zece (?) 81; de unsprezece (?) 382; de doisprezece 50, 59, 66, 70, 72, 80, 87, 94, 108, 126, 137, 151, 165, 172, 176, 196 (?), 207, 217, 266, 287, 291, 293, 346, 359, 382; de douăzeci şi patru (lege peste lege) 50, 66, 80, 108, 137, 154, 163, 172, 207; de patruzeci şi opt (neacordaţi) 137; aceiaşi daţi a doua oară 108, 172, 207; acelaşi număr dat de două ori 66, 79, 127, 313; şase boieri refac hotărnicie făcută de doisprezece 76; parte din ~ mărturisesc a doua oară 76, 126; ~ daţi de marele vornic 324; de boierii tocmelnici 87, 313; procedee, particularităţi 30, 66, 80, 123, 129, 137, 139, 162, 165, 265, 291, 308; prădaţi pentru jurămînt strîmb 80, 137; răvaşe domneşti de jurători 69, 118, 131, 135, 217, 266, 287, 329, 359; cu particularităţi, dispoziţii suplimentare 126, 139, 151, 154, 162, 233; răvaşe domneşti menţionate 11,26,30,43,70,73,80,87,90, 127, 137, 139, 154, 176, 196, 207, 231, 233, 275, 291, 313, 324, 331, 359; cărţi date de ~67 (?), 87, 90, 94, 123. 163, 196, 258 (?), 265, 281, 291, 346, 369, 382; (menţionate) 11, 26, 313, 322, 369; v. şi ispravnici. lemne, de moară 30, 192; prăvălii făcute din ■—1 105; în scutiri, ~ domneşti 40. lese, de peşte, pricini pentru ~ 76. Ieşi, lupte cu ~ 45. litere latine folosite in iscălituri 236, 254, 277, 278, 310, 349. livezi 30, 41, 109, 113, 145, 147, 176, 187, 231; ~ cu pomet 198, 236, 344; ~ de fîn 89; livadă rezervată Ia vînzare 17; livada domnească 301. locuri ca unitate de măsură 20, 249-251; ~domneşti 112, 343; ~pustiu 214, 306. logodnă, zestre dată la ~ 258. logofetese, stăpîne 236, 285, 333. 813 www.dacoromanica.ro logofeţi: stăplni cu case, cu părţi, familie 1, 10, 13, 16, 17, 29, 30, 32, 37, 41—43, 54— 56, 58, 68, 70, 74, 79, 81, 83, 87—89, 92, 95, 98, 100, 102, 105, 107, 109, 110, 113, 116, 120, 121, 124, 126, 147, 156, 159, 161, 165, 171, 172, 181, 187, 196, 198, 207, 208, 214, 216, 219, 222, 236—239, 243, 254, 267, 275, 285, 289, 295, 298, 306, 313, 317—319, 336, 337, 340, 343—345, 347, 348, 355, 356, 359, 367, 368, 382, 384, A, B; rumânit (?) 30; mari ~ în funcţie v: Fiera, Hrizea, Vlad Rudeanul;f. mari~v.Nica, Papa şi 30, 37, 70, 205, 232, 254, 259, <290>, 313; „mari" ~ erori 323, B; al doilea log. de divan v. Sima şi 30, 37, 102, 121, 124, 274, 347, 353; ~de taină 274; ~de vistierie 75, 121, 124, 252, 270, 275,279,349, 362; logofeţel (?) 30; martori 16, 17, 35, 36, 41, 43, 54, 56, 74, 75, 77, 93, 102, 109, 111, 113, 119, 121, 124, 128, 130, 132, 152, 153, 156, 157, 160, 164, 171—174, 176, 184, 186, 187, 189, 191, 193, 203, 211—215, 219, 222, 227, 228, 236—239, 241—243, 245, 246, 252, 254, 268, 270, 274, 277—279, 285, 290, 300, 307, 310, 317, 318, 323, 326, 330, 331, 335, 344, 345, 349, 350, 355, 356, 362—368, 370, 371, 376, 377, 379, 380, B; jurători, tocmelnici 26, 30, 80, 81, 87, 126, 176, 217, 287, 291, 313, 359, 382; ~ scriu zapise 17, 75, 83, 96, 103, 113, 115, 178, 186, 213, 219, 221, 229, 234, 239—242, 255, 273, 278, 285, 302, 320, 349, 364, 367, 368, 375, 379, 380; scriu cărţi ale judeţului 132, 184; scriu acte domneşti v. Lepădat şi 4, 23, 26, 28, 39, 50, 53, 59, 61, 62, 65, 72, 88, 95, 110, 120, 145, 147, 185, 216, 235, 272, 324; ~ Învaţă (8hha) 7, 49, 205, 232, 284, 292, 294, 296, 299, 304, 305, 347, 353; ispravnici: al doilea log. 28, 35; mari log. passim; roşu (?) 318; călugăr 29; ~pleacă cu oastea 88; cu ucenic 101; vătaful său 35; in menţ. tlrzii 254, 331; erori: „mare" In loc de al doilea log. 323, B; v. şi piseţ. lucru (munci, posluşanie, treabă): la zidiri 7 ; la mori 352; la pod domnesc 356; la vii C; munci de peste an (in scutiri) 40, 45; lucru domnesc 8, 38, 57, 150, 168, 182, 200, 269, 304; ~ datorat m-rii (feudalului) 5, 7, 8, 33, 38, 52, 57, 100, 182, 200, 269, 280, 304, 351, 352, 357; ~ ţiganilor 49, 212; ~ colibaşilor şi al dîrvarilor 8, 33, 38, 351; ~ preoţilor 150; lucru boieresc 182; Învoială pentru ~C; muncă in bani 15; treaba ţării 101; v. şi dări şi slujbe, rentă feudală, lumînărar domnesc, martor 184. luptă de clasă: refuz de a da daturile 64; fugă: a unor rumâni boiereşti 49, 80, 130, 215, 236, 297, 320, 344; a unor rumâni m-reşti 49, 209, 220; a unor rumâni domneşti 101; sate sparte risipite 117, 168, 200, 209, 223, 357; rumâni fugiţi in slobozie 62; fugă peste hotare 223, 224; rumâni bătuţi, Întemniţaţi, scoşi din divan 46, 64, 66, 70, 82, 84, 137, 209, 210, 235, 342; v. şi judeciri, rumâniri. M mahalale şi mahalagii din oraş 35, 112, 161. majă in scutiri 40, 62. maldăr, preoţi scutiţi de ~ 150. mantie de grana 254. martori: passim; femei 3, 119, 264, 273; rumâni 309. mazili, cu parte 242; ară loc străin şi dau dijmă 116; martori 273, 315. măguri şi movile in descrieri de hotare şi toponimie 50, 59, 76, 85, 256, 307. mănăstiri: lavră mare 31; m-ri de călugăriţe 59, 76, 80; ctitori, morminte 120, 225, 280, 328; ~ pustiite, sărăcite 80, 209, 223, 262, 319; popă 33; fac schimburi 341; Înstrăinează 319, 335; Înfrăţită cu boier 196; volnicită să spargă case boiereşti 358; ~ volnicite să-şi adune rumânii şi ţiganii fugiţi 9, 49; co-libaşi şi dirvari m-reşti 8, 33, 38, 351; pricini 13, 25, 39, 58, 59; 63, 70, 72, 76, 90, 92, 100, 114, 120, 132, 173, 179, 192, 196, 205, 209, 212, 262, 284, 286, 288, 289, 293—295, 298, 305, 308, 309, 319, 321, 347, 354, 358; drept de judecată 14, 200; m-re in ascultarea altei m-ri 63; dă carte de mărturie 194; adăpost pentru călători şi Îngrijirea bolnavilor 211, 280; cu şcoală (menţ. tlrzie) 145; aşezămint 31; închinarea m-rilor 31, 92, 222, 225, 272, 328; 814 www.dacoromanica.ro egumeni, stăpiniri vezi: Aluniş, Argeş, Bălteni, Bistriţa, Blaj, Brincoveni, Călui, Căscioarele, Cernica, Clocociov, Codmeana, Corbii de Piatră, Cozia, Dealul, Flocoşani, Gorgota, Izvorani, Jitianu, Mărgineni, Minidic, Mislea, Molomoc, Nucet, Panaghia, Rîncăciov, Ruda, Strîmbul, Surpatele, Tis-mana, Topolniţa, Tutana, Valea, Valea Drăganului, Vierăş, Vlhorîta m-ri şi Bucureşti, Buzău, Tirgovişte oraşe; v. şi scutiri şi imunităţi; m-ri străine 31, 92, 222, 225,272,328. măr in toponimie 144. măsuri: ciozvfrte 246, 324; fălci 84, 382; funii definite 77, 162, 176, 180, 182, 266, v. şi funii; locuri 20, 249—251; paşi 286; pămînturi 77, 325; pogoane 26, 29, 53, 115, 133, 246, 354, 282. 283, 324, 338. 340, C; răzoare 15, 32, 177, 362; stlnjeni 10. 12. 30. 37, 42, 53—56, 75, 77. 105. 109, 133, 136, 152, 155, 162, 180, 184, 222, 227, 234, 246, 254. 263—265. 270, 272, 273, 326. 346, 349, 360, 371. 373, 383, A; cit aruncă cu securea 356; coţi 122; obroace 331, C; ocale 237; vedre 2. 41. 104, 130, 237, 361. mătci de stupi 204. med, preţ 2. medelnicer 289, 295. megiaşi, vinzări, Înfrăţiri, judeciri... cu ştirea ~ : passim, v. şi jurători, moşneni, mertice, date de preoţi şi diaconi 150, 303; cuantum 303; in scutiri 38, 52, 200, 269, 280, 304. mestegiu cu loc în oraş 112. meşteri de mori 30, 352, 356; martori, jurători 30, 352, 356, 384; rumâni 62, 81. metoace 359; m-re în stăpînirea şi ascultarea altei m-ri din ţară 63, 209; mulţimea ~ Sfintului Munte 31; v. şi mănăstiri Închinate. miere, vedre de ~, preţ 41; Împrumut pentru strîngerea ~ 187, 188, 333; dare. In scutiri 8, 18, 38, 40, 52, 57, 62, 91, 148, 168, 182, 223, 261, 269, 280, 304, 352, 381; ~ domnească 40. mitropolia Ungrovlahiei 66; stăpiniri 269, 295, 298, 301, mitropoliţi (arhiepiscopi, vlădici) 53, 66, 205, 269, 301, 377; ctitor 55; duhovnic domnesc 280; In marele divan 262, 280, 293— 295, 298, 308, 309; oprit să schimbe egumenii 31; ~ egumeni 62, 294, 296; venituri, bir vlădicesc 150; ~ Străin 62. mincături de peste an, in scutiri 5, 7, 8, 18, 33. 38, 40. 57, 62. 91. 150, 168, 223, 261. 280, 304, 351, 352; ~în oraş 182. moaşă 304. moldoveni, aduşi în sat pustiu 168. mori, roţi şi vaduri de ~ 29, 34, 44, 53, 55, 66. 85. 87. 94, 102, 109, 110, 114, 145, 167, 177, 185, 199, 201, 202, 208, 214, 222, 231, 244, 254, 267, 293, 296, 298, 301, 312, 318, 332, 354, 356; făcute de m-re 76; de domn, de un boier 306; m-re înfrăţită cu un boier peste ~ 196; lemne, pietre, fiare de ~ 30, 192, 375; meşteri de ~ 352, 356; înecate, alegerea vadurilor, pricini 30, 192, 196, 356, 359; numărul roţilor de ~ dintr-un sat 114; ~in descriere de hotare 216. morminte 304 v. şi mănăstiri. „moşi", sate stăpinite pe ~201, 253, 345. moşneni (megiaşi): numiţi: cnezi 34, 42, 43, 66, 70, 72. 82. 110, 143, 144, 149, 174, 175, 194, 197, 209, 210, 230, 247, 276, 304, 307, 342; judeci 48, 60, 93, 95, 176, 183, 213, 229, 256, 259, 315, 323, 371; moşteni 4. 34. 42, 66. 70. 110, 119, 134, 143, 173, 217, 234, 252, 259, 274, 290, 300, 364, 370, 371; rumâni şi sloboziani numiţi moşteni 62, 223, 278; boieri numiţi moşteni 134, 137, 143, 155; boier volnicit să cumpere fiind moştean bătrîn A; oameni, ~ slobozi 50, 125, 286, 328, 369; ~ stăpinesc şi vînd impreună 176, 217, 234, 346; ~cu părţi in mai multe sate 149, 256, 350; cu rumâni 81; oameni liberi rămaşi fără ocină 190, 194, 195; glo-biţi 314, 315; drepturile lor asupra unei ocne de sare 72; ~în situaţii deosebite 43, 66, 68, 175, 194, 223, 253, 256, 321, 322, 382, C; semnează 257; vinzări, schimburi ş. a. cu ştirea passim; v. şi judeciri, jurători, rumâniri. moşteniri cu particularităţi 23, 83, 194, 231, 278, 281, 313, 324, 335, 354, 381; cu excluderea rudelor de sînge 147, 191, 197, 260, 335; passim, movile v. măguri, munci v. lucru. munţi 30, 167, 170, 215, 254, 293, 304; del-niţele cu ~ale unor judeci 276; dat In schimbul unui cal 240; loc de stînă vin-dut unui braşovean 271. 815 www.dacoromanica.ro N nastavnici v. egumeni, nădragi in preţ 16, 41. n&em in scutiri 261. nămesnici, care poartă sare 353. năpăşti v. bir. negoţ şi neguţători (cupeţi) 111; negoţ de sare 353; împrumută bani şi dobîndesc sat 160, 377; ~ cu locuri, cu părţi de sat 239, 373; scrie zapis 312; martori 35, 56, 65, 95, 97, 99, 111, 124, 167, 254, 271, 317, 332, 333, 362; semnează greceşte 47, 96, 107, 141, 146, 278, 379; martor în cartea judeţului 132. O oameni, ~ slobozi: fără cneaz 62; fără bir şi dajde 62, 91; ~ fără ocină (nume de ~) 190; ~buni şi bătrîni martori: passim; bătrînii satului 233, 262; ~ săraci 33; care dau daturi 321, C; oameni străini primiţi în slobozie 91, 168, 182; ~ m-reşti v. slugi m-reşti. oaste dusă de domn peste hotare 68, 88; ~ turcească in Ţara Românească 72. obicei şi legea ţării pentru: jurători 80, 137; pentru daturi 64; pentru judecată 155. obroace de grîu 331, C. ocale de ceară 237. ocne de sare, cămăraş, tăietori de sare 212, 353; vama de vite, de cară 72, 353; în toponimie 15, 78, 212, 294, 295, 353. ogrăzi pentru grădină 26. ohabă, sat de slobozie făcut de ~ 62; passim. oi, dăruite 170, 322; în scutiri: gorştină de ~ 5, 8, 18, 38, 40, 91, 182, 351; oerit 381; oaie seacă 5, 18, 38, 40, 52, 57, 62, 91, 150, 168, 182, 223, 261, 269, 280, 304, 352, 381; ~ şi berbeci de sulgiu 62, 150, 168, 223, 280, 304; ban de oaie 18; sate scutite dau: oi cu ruptoare 18, 40; gorştină 280; vremea gorştinii de ~ 18. oieri opriţi să intre în slobozie 62. olac v. cai. opăcinaşi, sate scutite apărate de ~ 18, 38, 182, 304. oraşe şi tîrguri: oraş domnesc, cetate de scaun 331 v. Bucureşti; ocina oraşului, alegere 32, 43, 76, 154; palănci 182, 306; ciutărie 301; vii 263, 264, 267; vii ale orăşenilor 130; mori 301, 343, 357; uliţe şi mahalale 70, 105, 111, 112, 132, 161, 184, 343; dări 182; vămi 179; drept de judecată şi vamă dăruit de domn unei m-ri 14; domn judecă pricină de stăpînire în oraş 105; judeţul şi cei doisprezece pîrgari, bătrînii oraşului 15, 78, 105, 132, 146, 184, 239, 241, 245, 261, 286; pîrcălabi 14, 237, 381; rumâni şi ţigani fug în ~ 49; v. şi: Argeş, Braşov, Buzău, Caracal, Cîmpulung, Constantinopol, Comăţel, Cra-iova, Floci, Gherghiţa, Giurgiu, Ocna Mare, Piteşti, Rîmnic, Slatina, Tîrgovişte, Tîrgşor, Vit. osluhă în scutire 7. ostaşi, dăruiesc leafa lor 304; v. şi oaste. P paharnici: numiţi: ceaşnic 53; mai mare peste vinuri 31; mari paharnici în funcţie v. Constan-din, Diamandi; foşti mari paharnici 30, 37, 44 (?), 138, 222, 254, 270, 307; stăplni, familie 23—25, 44, 54, 56, 66, 93, 95, 108, 130, 134, 138, 153, 163, 272, 278, 284, 305, 309, 334, 345, 356, 383; martori 16, 30, 37, 41, 51, 54, 93, 95, 124, 191, 203, 215, 222, 236, 252, 254, 270, 271, 278, 307, 338, 342, 344, 345, 356, 371, 379, 380; jurători, boieri hotărnici 80, 90, 176, 287, 291, 313, 359; ispravnic de scaun 30; răsculat 171; şeful cancelariei Mitropoliei (menţ. tîrzie) 226. palancă, făcută de domn 214, 306; făcută de turci 182. paşă, pradă şi face palancă în Ţara Românească 80, 135, 182, 343. paşi 286. patriarhi şi patriarhii, stăpîniri 352, 353; patriarh dă carte de blestem 377; ~ în Ţara Românească (menţ.) 30, 37, 289, 295; fost egumen în ţară 286. pază, scutiri pentru ~ ţării 168; ~la scală şi drum 18; la m-re 33. 816 www.dacoromanica.ro pazar 245. păcurar, rumân boieresc 48. păharnide in scutiri 182, 261. pămlnturi < unitate de măsură» 77, 325. păr, In descriere de hotare 256, 307. păstorit, scăpare de rumânie prin ~ 369. pedepse pentru tăierea unei branişti 24; rumâni bătuţi pentru Încercare de judecire 66, 70, 137; întemniţaţi 43, 235, 318; scoşi din divan cu rea ruşine 64, 84, 342; boier bătut 88, 333, 337; tăierea capului 309; ~ cu bătaie, convenită între părţi 83; ameninţări domneşti cu: rea certare 5—8, 24, 33, 94, 200, 212, 223, 351—353, 357; aprigă chinuire 280; rele cuvinte 57; pradă 233; mari răutăţi 275. perperi de cară, dare dăruită m-rii 6, 288. peşte, baltă cu ~ 134; vamă, adet cuvenit m-rii 179, 284; ~ din heleşteu, pricină 314, 315; pescuit (vînătoare) 179; în toponimie 144. pietre de moară 30; v. mori; ~ de hotar v. hotărnicii; fîntînă de piatră 78. pietrar, judecit 110. piseţ domnesc 270. pitar, stăpîn 187, 188; martori 16, 41 60, 75, 159, 171, 172, 207, 238, 254, 345, 377, 383; pitar al doilea 60; mare pitar v. Mitrea. pivniţe, la vie 85; case şi prăvălii în oraş cu ~35, 132, 161, 239; pivniţa domnească 362. pîine 260; dijmă boierească luată din ~ 116, 292, 316. pînză, coţi de ~ 122. pîrcălabi, stăpîni 63, 289, 295, 365, A; martori 35, 141, 219, 237, 257, 276, 277, 283, 367, 368; oprelişti, atribuţii 14, 381; pîrcălab m-resc 321. pîrgari, martori 15; v. judeţii cu pîrgarii. plai 144; pază la ~ 18. plase ale unor sate 34, 101, 290, 316, 321. plăieşi, scutiţi de dăjdii 280. plăpumar, martor 374. pluguri boiereşti 292. poclon în scutiri 18. podgorie 151. poduri din oraş 343; megiaşi iac şi întreţin pod domnesc 356. podvoade în scutiri 38, 40, 52, 150, 168, 200, 269, 280, 304. pogoane v. măsuri. poieni 22, 77; în toponimie 36, 80, 85, 117, 172, 176, 320, 338, 340, 348, 371. pomelnice 78, 203, 222, 285; folosite la dovedirea stăpînirii 216, 289, 295. pomi, pomet 26, 51, 53, 84, 109, 167, 187, 188, 198, 203, 231; grădini cu — 21; livezi cu ~89, 236, 344; ogor cu ~216; la vie 85. 52 — Documente — c. 915 popi: cu părţi, familie 2, 32, 41, 51, 53, 70, 89, 94, 107, 122, 127, 128, 185, 216, 237, 247, 254, 266, 324, 335, 343, 376, 378; cu prăvălii 105, 132, 146; popă, log. 290, 369; tatăl unui postelnic 97, 99; rumâni 4, 34, 42, 50, 70, 82, 110, 286, 342; ~ nu pot fi rumâniţi 204; dau bir, scutiţi 117, 150, 261, 286, 303; face mori 30; egumen 132; ispravnic patriarhicesc 353; biserici şi mahalale 111, 161; cli-siarhi domneşti 100, 111, 132, 167, 261; protopopi 8, 50; prezbiter 107; martori 3, 10, 15, 21, 28, 35, 41, 47, 51, 53, 60, 85, 96, 111, 112, 119, 123, 125, 132, 133, 142, 157—159, 165, 167, 170, 177, 184, 197, 202, 211, 218, 220, 222, 237, 238, 240, 241, 245, 248, 254, 263, 270, 276, 281, 361, 375, 376, 383, 384, B, C; dau cărţi, în sfatul oraşului 132, 184, 194; scriu zapise 48, 107, 282, 360, 372; răspopi 62, 165; în toponimie 62, 339, 340. porci (rîmători) în preţ 382; în onomastică 317; în scutiri 62, 304; gorştină (dij mărit) 5, 18, 38, 91, 182, 381; sat scutit dă ~ 40, 280. portari, stăpîni 119, 222; martori 111, 115, 187, 188, 254; ispravnici în răvaşe de jurători, hotărnici 59, 76, 80, 118, 131, 135, 139, 329; cu sarcini domneşti 30, 204; ~ al doilea 30, 80, 111, 131, 139; mare portar, în funcţie v. Nedelco; fost mare ~v. Stamatie; în onomastică 62. posluşnici 353; ai unei episcopii 7, 38, 205; mari dregători numiţi ~ 31. postelnici: stăpîni, familie 1, 10, 19, 28, 30, 36, 37, 45, 46, 50, 54, 68, 69—71, 73, 74, 80, 81, 87, 88, 90, 92, 97—99, 106, 108, 113, 114, 120, 121, 124, 126, 128, 130, 133, 138, 139, 142, 147, 153, 160, 167, 170, 176, 178, 187, 188, 194, 199, 201, 215, 218, 225, 232, 235, 243, 244, 253, 254, 262, 267, 278, 279, 285, 289, 292, 295, 302, 308, 309, 312, 319, 320, 331, 332, 337, 340, 346, 348; cu prăvălii 111; din casa domnească 137; martori 10, 16, 17, 23, 35, 36, 41, 44, 54, 56, 60, 68, 74, 75, 77, 88, 92, 93, 95, 97, 99, 102, 111, 115, 120, 121, 124, 130, 132, 134, 153, 157, 163, 167, 171, 172, 176, 178, 191, 196, 203, 207, 210, 215, 222, 236, 238, 242, 243, 254, 256, 257, 259, 279, 285, 290, 300, 302, 307, 317, 335, 336, 338, 341, 342, 344, 345, 348, 355, 356, 371, 378—380, 383, A, B; jură- 817 www.dacoromanica.ro tori 26, 30, 69, 80, 83, 87, 90, 176, 196. 217, 266, 287, 291, 313, 324, 346; cu sarcini domneşti 80, 137, 151; învaţă (8hha) 316; ~ al doilea 50, 80, 137; ~ al treilea 137, 316; vătaf de — 207; mare ~ numit mare căpetenie 31; în menţ. tîrzie 112; din Moldova 168; mare post. în funcţie v. Condilo. pradă 94, 131, 314, 315, 331, C; luată de la jurători 80. pravilă împărătească 377; ~ duhovnicească 377. prădăciuni v. jafuri. prăvălii ale unor preoţi şi biserici 35, 105, 107, 132, 146, 343; ale unui boier 111; ~ făcute din lemn 105. preotese 105, 107, 146, 286, 324; prezvite-riţă 218. preţuri: (numai în bani) pentru: sate întregi 27, 34, 43, 66, 68, 70, 82, 88, 101, 102, 106, 129, 143, 144, 178, 183, 186, 193, 229, 244, 259, 267, 274, 278, 293, 295, 300, 306, 307, 316, 320, 333; silişte fără rumâni 279; cîtimi definite de sat 65, 70, 74, 85, 86, 100, 119, 134, 145, 185, 187, 188, 198, 199, 236, 253, 262, 267, 284, 309, 322, 325, 337, 355, 356, 373; rumâni cu părţi, la judecire, la rumâ-nire 28, 34, 60, 77, 93, 95, 110, 149, 153, 173, 174, 178, 183, 187, 189, 190, 193, 206, 213, 215, 221, 228—230, 237, 238, 252, 254, 256, 257, 259, 274, 276, 277, 290, 304, 310, 317, 323, 324, 342, 345 350, 363—366, 370, 371, 379, 380, 384; rumâni fără ocină 140, 167, 190, 356, 371; răscumpărare din robie 224; ţigani, sălaşe de ~ 23, 36, 70, 85, 98, 119, 124, 133, 167, 181, 317, 340, 356; părţi definite în stînjeni şi fălci 10, 30, 37, 42, 54—56, 75, 84, 109, 152, 155, 184, 227, 234, 246, 254, 264, 272, 283, 326, 349, 360, 382, 383, A; ~funii, del-niţe, locuri 70, 71, 85, 97, 128, 156, 157, 158, 164, 185, 201, 216, 218, 220, 242, 247, 248, 255, 286, 372; loc de stînă 271; ~ vii, în pogoane şi răzoare 53, 138, 254, 282, 283,324, 340, 362; ~mori 30, 196; ~ locuri de casă în oraş, prăvălii 35, 47, 107, 111, 112, 146, 161, 239; ~boi 70, 186, 382; ~cai 41, 85, 98, 167, 371; ~ porci 382; ~ vin (în vedre) 67, 104, 361; ~ miere (în vedre) 2, 41; ~ grîu 331; ~ Îmbrăcăminte şi podoabe 70, 160, 232, 295; ~ pentru scrisul unui zapis 104; preţ făcut în silă 337; creşterea preţurilor 155; preţuri în bunuri şi bani; pentru locuri nedefinite: passim. prezbiter v. popi. procoviţă v. învelitoare. psalt în onomastică 47, 107, 278. punţi ale unui log. 32; v. şi poduri, pustie, sat din 168; v. şi sate. putere, bir dat după ~117. R răboj ar de judeţ româneşte sat 110. răscumpărare din robie 70, 224; ~ capului 278, 331; ~din românie v. judeciri. răzoare 32; de vie 15, 177, 362. rentă feudală: muncă, posluşanie, ascultare, datorate stăpînului 5, 7, 8, 33, 38, 45, 52, 57, 91, 100, 179, 182, 200, 269, 280, 292, 296, 297, 304, 305, 351, 352, 357; lucru boieresc 182," învoială pentru muncă C; daturi, dijmă din pîine, adet 24, 62, 102, 116, 130, 215, 284, 292, 297, 316, 321; refuz de a da daturi şi găleţi 64; dijmă din vin, vinărici boieresc 5, 100, 130, 182, 237 (?), 261, 292, 312, 370; cuantum după legea veche 130; vremea dijmei 316, C; vama din vite, din cîrmă şi părpăr de cară, din peşte, de la ocnă 6, 72, 179, 288, 294, 295, 353; v.şi episcopi, venituri, scutiri şi imunităţi, robie 254, 311; la tătari 70, 79, 168; la turci 39, 224; rumâni întorşi din ~ scapă de rumânie 39, 79; în onomastică 48, 222. 818 rogoz, în descriere de hotare 59, 76. roşii 111, 237; martori 10, 308, 318. rude excluse de la moştenire 113, 121, 124, 147, 203, 211, 222; v. şi vînzări, cumpărări, preemţiune. rumâni (vecini): numiţi moşteni, megiaşi 223, 278; pos-luşnici, dîrvari 38; domneşti 34, 43, 82, 101, 119, 129, 208, 296, 304; m-reşti 38, 63, 100, 120, 200, 225, 226, 235, 272, 289, 293, 295—298, 304, 305, 308, 309; ~ m-reşti fugiţi 9, 49, 62, 209, 210, 223; boiereşti 29, 45, 55, 61, 65, 75, 86, 87, 96, 102, 106, 108, 109, 115, 116, 121, 124, 129, 138, 153, 157, 160, 165, 171, 178, 187, 188, 199, 201, 218, 236, 237, 244, 254, 267, 268, 270, 282, 306, 312, 313, 316, 333, 334, 337, 344, 345, 348, 354, 355, 377, 378, 384; ~ boiereşti fugiţi 80, 101, 130, 134, 135, 137, 198, 224, 236, 320, 344, ~ fugiţi, vînduţi în lipsă www.dacoromanica.ro 80, 130, 134, 137, 198, 236, 320, 344; cu delniţe 48, 68, 88, 156, 157, 164, 170, 187, 188, 215, 276, 384; fără ocină 34, 140, 167, 190, 356, 371; ocină seacă, fără rumâni 26, 140, 142, 159, 167, 180, 191, 203, 213, 254, 277, 279, 356; părţi vîndute de ~349; jumătate sat fără ~ dat în schimbul a patru rumâni 70; popi rumâni 4, 42, 50, 70, 82, 110, 286; popi şi diaconi nu pot fi ~ 204; femei ~ 34, 42, 80, 238, 278, 300; ~ cizmar 206; meşter 62; ~ slujeşte pe simbrie 15; ~ mărturisesc în divan 72, 309; ~ cu părţi în alte sate 68, 149, 209, 210, 349; cu vie 15; întinderea părţii (în stinjeni) 37; dau dijmă (adet) 292; refuză să dea daturile 64; globiţi 315; judecaţi de m-re 200; ~ în pricină de rumânire, bătuţi, scoşi cu ruşine din divan, întemniţaţi 46, 66, 70, 82, 84, 137, 209, 210, 235, 342; drept de strămutare, ~ liberi 63 ; ~ robiţi 39, 168, 224 ; v. şi judeciri, rumâniri, preţuri, rumâniri: închinări 304, 328; domnul (Mihai Viteazul) rumâneşte 34, 42, 43, 82, 119, 208; boieri rumânesc 16, 37, 41, 77, 149 sabie, dar la înfrăţire 122. samur, foi de ~ 160; cojoace de ~232. sare, bolovani, drobine de —353; tăietori de ~212; vamă 72, 353; ~ împărătească, a eminului 353. sate: cu două selişti 71; cu plase 34; 101, 290, 316, 321; cu ocnă 72; întindere, numărul sătenilor 62, 114, 206, 244, 276, 342; roire 256, 307; cumpără şi vînd, cu părţi în alte sate 34, 64, 88, 145, 149, 234; păzesc şi întreţin drumul 18, 322; judecat de m-re 200, 382; prădat solidar 315; dări date cu satul 117, 150; tot satul mărturiseşte 39, 117, 128; bă-trînii satului 233, 262; sate domneşti 34, 42, 43, 49, 101, 119, 129, 143, 144, 208, 293, 397; rumânirea satelor de Mihai Viteazul 42, 43, 208; slobozirea lor de Radu Mihnea 42, 43; sate boiereşti nu se pot răscumpăra de la domn 82; ~ de baştină, răscumpărat ■267; boier scos din sat 292; sat moşne-nesc 18; săteni se aşează cu Învoială C; sate pustiite, risipite 117, 168, 200, 209, 223, 357; silişte fără rumâni 279; 173—175, 183, 186, 189, 190, 193, 195, 206, 213, 215, 228—230, 237, 238, 247 252, 254, 256, 257, 259, 274, 277, 290, 300, 307, 310, 321—323, 330, 335, 342 363—366, 370, 371, 379, 380; oameni se închină unei m-ri 328; rumâniri sub: Mihnea Turcitul 50; sub Mihai Viteazul 4, 30, 110, 125, 197, 226, 304, 322; „toată ţara " vîndută lui Mihai Viteazul 42, 43, 208; sub Nicolae Pătraşcu 286; sub Simeon Movilă 70; sub Radu Şerban 46, 66, 70, 72, 88, 144, 194, 331; sub Gavriil Movilă 50; sub Alexandru Coconul 34, 93, 95; — cu particularităţi 43, 63, 66, 70, 72, 119, 256, 307, 321, 349, 350; a unor oameni fără ocină 190, 371; pricini de rumânire 19, 27, 30, 39, 42, 43, 46, 50, 64, 66, 69, 70, 73, 79—82, 119, 135, 137, 166, 194, 204, 208—210, 226, 235, 286, 317, 321, 331, 342, 366, 369; judeciţi, cnezi rămaşi fără ocină ş.a. apăraţi de rumânie 28, 39, 60, 65, 125, 144, 175, 194, 242, 247, 369; preoţişi diaconi nu pot fi rumâniţi 204; v. şi judeciri, legătura lui Mihai, preţuri. runc în toponimie 85, 143. ruşi aduşi în slobozie 168. părţi fără rumâni 26, 140, 142, 159, 167, 180, 191, 203, 213, 254, 277, 279, 356; sat risipit se readună, condiţii 117; situaţia rumânilor fugiţi 80, 130, 134, 137, 198, 236, 320, 344; passim; v. şi slobozii, săivan, cu fereşti 89. sălaşe de ţigani, schimburi făcute pentru respectarea ~23, 98. sălcii în descriere de hotare 55. săraci 331; posluşnici scutiţi 7, 33. sărăcuste, părţi dăruite pentru ~ 82, 122, 216; dovadă de moştenire 67. scală domnească, pază la —18. scaun domnesc v. Tîrgovişte, oraş; ispravnici de scaun 88; ~de judecată al Craiovei 286; ~de bir 357. schimburi: 10, 15, 42, 70, 88, 98, 114, 119, 122, 263, 264, 268, 340, 341, 373; domnul schimbă 289, 295, 298; ~cu particularităţi 29, 53, 70, 115, 167, 312, 356; invocat pentru a înlătura dreptul de răscumpărare al rumânilor 235; contestate 289, 295; galbeni schimbaţi în Transilvania 354 ; în scutiri, schimbul banilor 261, 819 www.dacoromanica.ro schiptrul domniei 42, 50, 110. scriitori de acte domneşti 289; v. şi grămătici, diaci, logofeţi, scule, unelte 129, 313, 377; ~ şi odoare jefuite de unguri 171. scutiri şi imunităţi; acordate unor sate 40, 91, unor sate moşneneşti 18, 356; plăieşilor 280; unor grămătici domneşti 261; unui boier pentru slobozie 168; unor sate şi posluşnici m-reşti (episcopiilor. Mitropoliei) 5, 7, 8, 33, 38, 52, 57, 62, 148, 182, 200, 223, 269, 280, 304, 327, 351, 357, 381; unei patriarhii 352; drept de judecată acordat unei m-ri 14, 200, 381; v. şi bani, dregători; scutiri (vlădiceşti) acordate unor clerici 150, 261, 303; v. şi dări şi slujbe. securi confiscate de la cei ce intră în branişte 24; aruncare cu ~ 356. semne de hotar, stejar Înfierat 89; passim. sfat domnesc v. divan, simbrie luată de un rumân 15. singlit 280. sîrbi primiţi în slobozie 91, 182; călugări ~ 223; hrisoave sîrbeşti : passim. slobozii 52, 180; întemeiere, condiţii 62, 91, 168. slovenie v. dascăl, şcoală, slugi; slugi boiereşti, boier slujeşte altui boier 198, 236, 344; ~ (copil de casă) răsplătit cu danie de sat 322; slujitori boiereşti şi oameni ~ oprelişti 18, 24, 45; sluga unei doamne 23; slugi domneşti, fără denumirea dre-gătoriei 1, 133, 337, 340; cu sarcini domneşti 13, 47, 126, 205; ~, slujitori de judeţ 18, 150, 223, 280; opriţi să tulbure privilegiaţi 5, 8, 23, 24, 33, 52, 57, 62, 91, 261, 352, 381; hrana şi găzduirea lor 357; v. şi boieri; slugi m-reşti (oameni ~ ) 296, 297, 305. slujbe drepte şi credincioase ale unor boieri către domn. răsplătite cu danii 1, 42, 61, 112, 119, 129, 214, 306; ~ cu vărsare de sînge în ţări străine 119; ~ ale unor boieri către alţi boieri 98, 198, 236, 322; v. şi dări şi slujbe. soboare 280; ~ m-reşti, încuviinţează schimburi şi cumpărături 171, 341; judecă şi mărturiseşte 78. Sol domnesc în ţară străină 82. 820 soroace : pentru plata birului de haraci, a dărilor cu ruptoare 18, 40, 52, 91, 168, 182, 269; a merticelor vlădiceşti 303; pentru daturi, culesul viilor 292, C; pentru jurători 70, 118, 126, 131, 135, 231, 266, 287, 329; pentru judecată ş.a. passim. spahiu 215. spătari; stăplni, familie 26, 27, 46, 50, 82, 86, 166, 167, 194, 201, 215, 224, 244, 254, 289, 295, 298, 317, 320, 354, 356; cu prăvălii 105, 107; dator, întemniţat 333; martori 16, 17, 41, 74, 88, 121, 124, 196, 236, 252, 256, 307, 342, 344, 371, 379; roşu 318; ~ al doilea 236; mare spătar (menţ.) 50; numit „marele purtător de arme şi conducător al călărimii" 31; mari spătari în funcţie v. Gorgan şi Miho; eroare în loc de; cupar 173. spătăreasă 354. stegari, martori 54, 56, 248; ~ domnesc 111. stejari în toponimie 59, 76,256, 307; ~ înfierat 89. steţie, în scutiri 168. stlnă în toponimie 122; cumpărată de un braşovean 271. stînjeni v. măsuri, stolniceasă 50, 106. stolnici, stăplni 70, 106, 272, A, C; martori 36, 48, 254; martori în cartea judeţului 184; jurător 80; mare stol. (menţ. ulterioară) 47; numit întocmitor al mesei 31; ~în funcţie v. Dumitrache. strămutare, drept de ~ (vecini liberi) în vremea lui Mihnea Turcitul 63. stupi 164, 204; ai unor ţigani 13; pricină, pentru ~ 260; în scutiri 304; dijmă de ~5, 38, 91, 182, 351, 381; dijmă de ~dată de preoţi şi sat scutit 150, 280. sudeţi v. judeţi. sul (sfitoc), act domnesc 289, 293, 295. sulgeri: stăplni, familie 34, 48, 63, 65, 70, 75, 154, 160, 178, 232, 268, 286, 289, 292, 295, 316, 358; creditor 48; martori 44, 68, 88, 109, 141, 156, 161, 164, 172—174, 186, 188, 189, 193, 206, 207, 213, 215, 222, 225, 252, 259, 278, 312; jurători, toc-melnici 30, 43, 83, 265, 319, 359; f. mari ~30, 44, 65, 68, 79, 83, 109, 164, 173, 174, 178, 186, 188, 189, 206, 225, 292, 319; mare ~în funcţie v. Muşat. sulgiu v. oi de ~ . sultan v. împărat, svită, haină, preţ 309. www.dacoromanica.ro ş şcoala domnească, cea slovenească (în menţ. tîrzii) 55, 145, 244, 272, 313. şelari, martori 35. şchei, în toponimie 169, 324, C. şetrari, familie, cu case 47, 54, 111, 112, 184; martori 111, 112; cu sarcini domneşti 47; mare ~ fost căpitan 112; vătaf de ~ 111,112. şifari, cu case, familie 80, 184; martori 156, 164, 278. şoimari, martori 187, 188; ~ domneşti 327. şoimi, cuib de ~, obligaţie 327. T tabaci, martori şi aldămăşari 47, 112. tabere turceşti în Ţara Românească 72. tăietori de sare, ţigani 212.) tătari robesc 70, 79, 137, 168; strajă faţă de ~ 47. temniţă (închisoare), rumâni care încearcă să se judecească, puşi în <-> 43, 235, 318; boier închis 333, 337. tilhari (hoţi) 33, 168; omoară boier 11; v. şi furt. ţara, bani şi pîrcălabi judecă ~ 14. ■ ţăran, oprit să intre în branişte boierească 24. ţări străine, boier slujeşte domnului în ~ 66, 119. ţelinăj în descriere de hotare 110. ţigani (sălaşe de ~) : în danie 3, 90, 120, 191, 203, 225, 235, 377 ;în zestre 87, 237; vînduţi 36,70, 85, 98, 133, 167, 181, 201, 254, 317, 335, 340, 356; în schimb 341; pricini pentru toiege, bătaie cu ~ 70, 83, 88, 137, treabă v. lucru; treaba ţării, sat domnesc vindut pentru ~ 101. trîmbicer, martor în cartea judeţului 184. turci (agareni, ismaileni) 41; ard m-re 72; dau bani cu camătă 187, 188, 333; emin, drepturi 353; judecaţi de domn 224; turcit, pierde dreptul de stăpînire 231; in onomastică 62, 142, 272. T 13, 92, 119, 205, 313, 317, 319, 347, 354; împărţiţi la moştenire după legea ţării, respectarea sălaşului 23, 83, 163, 165; fugiţi 49, 319, 270; din oraşe 49; cu bucate 13; muncesc, ocupaţii 49, 212; fură 331; în onomastică 209, 218, 339, 340, 342; v. şi preţuri. ţigănii, domneşti 49; boiereşti 23, 49, 70; ~ călugăreşti 49, 98, 212; — vlădiceşti 49; în toponimie 156, 164. U ucenic, grămătic 101. ughi v. bani. uliţe din oraş 111, 343; din sate 97, 99. ulmi 138, 361. unelte ale unui turc, furate 224. vaci ale unui ţigan 13; în preţ 15, 41; în gloabă şi duşegubină 85, 204, 222. vaduri, pricină pentru ~de mori 196; v. şi mori. vameşi, siliţi să respecte vamă dăruită unei m-ri 6, 179, 288. vatra satului, unde şade satul 77; passim. vămi, din oraş 14, 381; de la ocnă 294, 295; din vite, din sare 72, 295, 353; din baltă ungureni primiţi în slobozie 91. unguri pradă 26, 171, 335. untdelemn, scutire de ~261. uscat, parte la baltă cu ~ 43. 179, 288; — (?) la pod 356; ~ de hotar 288; ~ 321; v. şi venit. vătafi, cu părţi, cu case 11, 161, 172, 207, 227, 246, 281, 308, 383; vătaf rumânit 256; martori 16, 35, 41, 54, 56, 92, 104, 109, 111—113, 115, 120, 121, 124, 230, 238,240, 254,356; jurători 11, 80,313,359; 821 www.dacoromanica.ro ~ de postelnicei 172, 207; ~ de şetrari 111, 112; al unui logofăt 35. vedre de: mied 2; miere 41; vin 104, 130, 237, 361. v. şi scutiri şi imunităţi, vinărici. vii: 26, 34, 41, 50, 51, 53, 67, 68, 100, 106, 108, 115, 119, 122, 126, 133, 141, 142, 158, 166, 174, 175, 177, 178, 186, 189, 191, 203, 206, 221, 222, 226, 229, 231, 233, 238, 246, 247, 249—251, 254, 259, 262—264, 272—275, 282, 283, 290, 296, 298, 304, 312, 313, 317, 318, 324, 338— 340, 342, 350, 354, 362, 364, 366, 367, 379, 380, 382, A, B; lucrate, părăsite 10, 29, 89, 198, 236, 273, 344; condiţiile de lucru C; îngrădite 85; rezervată de vlnzător 17, 109; ~ ţărăneşti pe ocina stăpînului 15, 130, 193— 195; ~ călugărească, orăşănească 130; vie domnească 299; via mare boierească 113, 147, 197, 219; dajnice, cu vinărici 130, 237, 321; culesul viilor 292; v. şi preţuri, vinărici. viclenie, pedepsită cu confiscare 1, 129, <143>, 144. vin (vedre de ~) luat în dijmă 130, 292; băut la aldămaş 67, 104, 237, 361. vinărici: 100, 237; ~ domnesc, cuantum 148; în scutiri 5, 182, 261; dat de sat scutit 40; ~ dat de preoţi scutiţi 150; ~ boieresc 312, 370; cuantum 130. viorar 149. vistieri: numit păstrător al tezaurului 31; mari — în funcţie v. Dumitraşco şi Trufanda; foşti mari — v. Buzinca, Ne-cula, Vlad Rudeanul şi 30, 37, 82, 185, 306; al doilea vistier v. Dumitru Dudescul, Muşat şi 169; stăpîni şi martori 30, 37, 129, 143, 144, 171, 214, 220, 222, 236, 272, 278, 306, 333, 374; f. mare vist. în sfat 35; în acte domneşti: învaţă (Şhha) 117, 128, 179, 192; ispravnici 52,59, 62, 72, 76, 185; învaţă în zapis 128; mare sluger, fost al doilea ~256, 312; fost răbojar 110; păgubeşte visteria 110 129, 143, 144; sol 82; erori: mare ~în loc de a doilea 364. vistierese 185, 272, 278, 374. vistieria domnească 110; sate cumpărate şi răscumpărate de la ~ 42, 43, 101; bir adus la ~ 18, 52, 168, 269; catastif de ~ 327, 381; logofeţi de ~ 75, 121, 252, 270, 277, 349, 362. vite 260; creşterea vitelor 168; vama din ~ de la ocnă 72, 295. vinătoare de peşte 179. vînzări-cumpărări: passim; cu particularităţi 2, 17, 34, 41, 43, ' 88, 100, 115, 157, 207, 209, 210, 215, 231, 236. 264, 344, 374, A; ~ acoperite de Înfrăţiri 68, 88, 122, 198, 236, 272, 344; contestate 11, 26, 37, 81, 116, 118, 123, 127, 166, 216, 318; anulate, cu menţionarea dreptului de preemţiune 12, 68, 74, 88, 94, 105, 119, 130, 132, 134, 155, 172, 198, 224, 232. 234 235, 264, 267, 268, 278, 317, 322, 335—337, 356, 372, 382; v. şi rumâniri. Vlahi, primiţi în slobozie 182. vornici: numit mare judecător 31; mari vornici In funcţie v. Hrizea şi Papa; foşti mari ~ v. Aslan, Ivaşco Băleanul şi 26, 63, 72. 76, 80, 98. 119, 208, 270, 276, 284, 293, 309, 313 328;, ~al doilea 29, 66, 113, 203, 225, 254, 266, 270, 273, 317; familie, stăpîni 4, 23, 29, 43, 48, 49, 113—115, 125, 130, 132, 133, 147, 197, 219, 284, 295, 298, 309, 317, 318, 328, 347, 354, 356, 368, C; martori 30, 37, 41, 86, 113, 115, 132, 152, 157, 172, 187, 191, 196, 203, 207, 215, 219, 222, 229, 252, 254, 256, 257, 259, 267, 273, 278, 326, 355, 356, 367; jurători, ispravnici de hotărnicie 26, 59, 76, 80, 87, 90, 196, 287, 291, 346, 359; scrie zapis 243; învaţă (8hha) în acte domneşti 20, 131, 169; ispravnici ai scaunului Craiovei 176, 314; ispravnic de scaun 88; cu sarcină domnească 129; vornic din Moldova 30, 37. vornicese 98, 224, 318. Z zălog, părţi şi sate puse — 160, 233, 318. zestre a unei domniţe 34; a unei preotese 48, 146; ~în sate şi părţi 46, 108, 138, 231, 279, 312, 313, 354, 374, 383; înzestrare cu pămînt „nefiind bucate" 258, 324; 822 ~ contestată 313; ~ faţă de averea soţului 55, 87, 106, 181. zidar, familie 70. zmeu în toponimie 42. zugravi, cu pivniţă 35; martor 35, 239. www.dacoromanica.ro LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE DE LIMBĂ ROMÂNĂ a z....................................... = eu biv (bivşih), vel (velichi) .............. = fost mare Blagoveştenia .......................... = Bunavestire Bogoiavlenie ............................. = Bobotează Bogorodiţe ............................... = Născătoare de Dumnezeu braţ ..................................... = frate cin cup po văs ........................... = fac la un loc peste tot del ...................................... = parte den, dni ..................................... = zi, zile doi (doini) .............................. = de jos ego, emu ..................................... = (al, a) lui gor (gorni) .............................. = de sus i ..................i..................... = şi leat.^vă leat ................................ = an, în anul mal (i) ............................... = mic mlseţa.................................... = luna na ime, po ime............................ = anume, pe nume ot, ot tam ............................... - din, de acolo pis, (pisah, ispisah) .................... = scris pol (polovino) ........................... = jumătate Preobrajenie ............................. = Schimbarea la faţă radi ..................................... - pentru săs sinovi si (i săs brati ego) i săs ocina ego ......................... = cu fiii săi (şi cu fraţii lui) şi cu ocina lui sin ...................................... = fiu star ..................................... = bătrîn sud (sudstvo)............................. = judeţ sveti(a) ................................. = sfînt(ă) ţeno...................................... = preţ u ........................................ = în, la Uspenia .................................. = Adormirea Văznesenia................................ = înălţarea vnuc...................................... = nepot Vovidenia ................................ = Intrarea în Biserică vtori..................................... = al doilea za ....................................... = pentru zde ...................................... = aici zdravie .................................. = sănătate S23 www.dacoromanica.ro Ei hmc urina h cHHd h cR-troro a^Ka, tp«hu,\ iah-HOCUfJHA H H(Pa3a Aai^ihapS roiroaa h roc-IMAHHl RICOH 3(MA( cfrrppORAAţlHCKOt, CHHl RIAHKArO H np'feAOGParO (MHAOCTHRaro), nOKOHHHOMtl tu> HaIhui r««r«Aa. AaRat rocnoACTRO mm d» nORiA'bHlw roc-IMACTRA MH CRtrbH, ROXtlCTRH’feH mohacthp rAA-r«A(MH...f HAiMCi ICT (PAM... M HkCTM’kHUlS «n8 M MOAIBHHK» Kyp... H RlctM CISOpOM... (nOMTlMO-m8 npARMT(AK)...) (OROM» MAOR-kK»...) ÎCPAM CRtTH IPAPKA H HOA«TR«PHA HhKOAAI Hhako aa M-kcr, na P«i rocnaACTRA mh (no hau» p«-mchIc) H Hi unr KoroiKAO M«nOKOA-k*MMO, iioph3mo rocnOA-CTRA MM H HHXTO AA Hi CMilT ZAMTORATH nP«A dk> KHHr» roenOACTRA mh H HenPARHHK, CAM Pil TOCnOACTRA MH H nHC a3... AoroijHT, ri hactoahIh tPaav E8k8pi- l^H, M-feciHA... ARHH, Rl A*feT... eÎHHA RiAHl^H SOA'fapH (rTOPH AOrOijSiT, RiA AMPHHK...) = în numele tatălui şi al fiului şi al sftntului duh, troiţă cea de o fiinţă şi nedespărţită, în veci, amin. = Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui şi preabunului (milostivului), răposatului Io Iliaş voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, numită... unde este hramul... şi cinstitului părinte şi rugător chir... şi întregului sobor... (cinstitului dregător...) (acestui om)... = hramul sftntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae = Altfel să nu fie, după spusa domniei mele (după spusa noastră) — şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele = Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure înaintea acestei cărţi a domniei mele = Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele — şi am scris eu, ...logofăt, in cetatea de scaun Bucureşti, luna... zile, în anul... = Au învăţat marii boieri (al doilea logofăt, marele vornic) 824 www.dacoromanica.ro LISTA DOCUMENTELOR GREŞIT DATATE 1.--- 1629 (7137) ianuarie 23. Dumitru mare vistier cumpără rumâni In Slănicul de Jos; i se Întorc banii de către Iane paharnic, fiind acesta mai volnic să-i cumpere. Arh. St. Buc., Condica m-rii Aninoasa, 2.--- 1629 (7137) februarie 28. nr. 137, f. 82 v. Drăgulin din Alimăneşti vinde o ocină In Bereşti lui Dumitru judeţul din Argeş. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana. nr. 357, f. 39 v. Pe v*»»* criticii interne a textelor documentelor de mai sus, s-a constatat că stat greşit datate. Primul este probabil din 1635—1636, iar cel de-al doilea, din 1633, 825 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN TRANSCRIERE CHIRILICĂ www.dacoromanica.ro Doc. nr. 74 ţ 68 flHrCAHHd I1JH K8 ijspdTC AlYCg fflaHOAC, $CMOpYH Ag IwH IIOCTCAHHK AfH EgKgpcipH, jjsaMCAt mcct 3annc aa Hocrpg, ck $Yc Af kpcahhivk aa ai-kha KgndH Gh- MtH AOrOljiCT, K8/H CK CC ipYC K-K IA Al K-KHA^T napTt HOCTp-K Af WMHH"K AfH CAT AfH 3r"Kp’KiaiţH Af aa Koahhthha, wt c8a 6ax, ^SiWktatc a* cat, napTt mc dg ijiOCT KgAM’KpdT TAT-K HOCTpS Af AA ijsCMOpYH BdACH, Ah8AIC ©dHd H PdAyA H EAdAyA, rrKPUHAi Aop Af npccrc tot yoTdpSA uih napTt mc ay kSahtkpat tat-k hoctp8 Af AA riprHHA I1JH Af AA EcpHKOC AfClipC TOT JfOTdpgA. flMACTC nTipt^H $4K JKg/M'KTATC Af CAT, MC 0-/H K-KHA8T >K8mi.H8A8H GhAICH AOrOljlfT, AfPfnT x3 Af EAHH tata. Mp AAT*K KgAt-KTdTC Af CAT Af Sr-Kp-KiaHH j|50CT8-0-8 Kg/HIHipAT pU10CdT8A >k8ii'kh8a Hhka Aoro$CT Af aa aai^Yh. UnoH ag k-k38t ck ia uih Maia hcSaultatc Af CAT, MC dg 4soct K8/Hn"KpAT IwH IIOCTCAHHK. IUh Cfcg ll'Kp'KT JKgmiHgA HHKA AOPO-iJsCT Kg IlVH IIOCTCAHHK Af HAHHTC P’KIIOCATSaSH PdAyA EOA*K UlcpEdH. IIIh dg iJsocT p’K/Hac Hhka khctYqp Af A-kvf atShmc. Mp Af BOp CKOpHH Af HM-k HAHHTC $(l,OpYH HHKK.H AOrO$CT KpCIV 11 Tipii, CK AKC/H HOH A HC .fTpCEd Kg AHHUIYH, Cap CHzHA AOrO^CT TOT CK-UIH IţYC IVMHHA KgAI H-W-AI KK.HA8T. HIh ia/H AAT UIH KApT-k P’KIIOCATgAg H PaAyA KOA"K IlicpEAH, Kdpc Cfcg cJlOCT n-Kp-KT Kg HHKA AOrO^SCT, Af Ag p-K/HdC- IUh ia/H K-KHAgT HOH AMACT’K WMHHTi Af A HOCTpTv EgH*K KOC, AfHAHHT’k A /MgAlţY Eorapn /H'KpTgpYc: >KgnaH $Ycpa ehk kca AoroijHT h JKgnaH A,8/HHTp8 khctYihp JV,8-AfCKgA h Uapa Aoro^CT h Ctpoc cnaTap h PdAyA iioctcahhk, chh-k JV,gAiHTpg kh-CTiap H U’KTpAUlKO, CHH*K HHKA AOTO^fT H TCpPC IIOCTCAHHK WT UcrOCipH H GtAH-MIOA IIOCTCAHHK WT KoKOpTvipY H WT TpTvrOKHI|lC, IIp’KKgA AOPOj|SCT rtldKp-k H TcprC AOrO^SCT H ^APfipY WT UiHpHH'bCd AOrO^CT. HdlHCA)( A3 HCKgAA rpa/HATHK, AVfcCClţd MM pf A^hY, K*K AtT x"ipĂs-68 AIahoac a ai ckphc «SYcpa A.vrw^fr 829 www.dacoromanica.ro ,\8/HHTp8 RHCTHiap PC-CT KSAM'RpaT'R AldH HdHHTl RP'kAtE. MpTi WHHHd RTiTli CR Rd dAlgE napTk PdAV' ASH EoKTiH, EH CR dHR-R A •fn'RpuY .fH AOW HEnOlţlH AS flHrEA KOAIHC KS JKSirkH’fe ca A\api\a n'RHTpS K-aS ^octS KSAin'RpaTS-w flHrEA koaihc .fnpESH’R kS JKSn-RHiaca A\a-pYia, .fiCR .fT'RH CR .fTOWpK'R HfnOtţl'H AS fÎHrEA KOAIHC >KSITRHElEH AlapilH acnpH xÂ- Afl,H cii «fnapiVR aqacT"R whhh'r kSai ckpYe aiah cSc. rap-R Al WHHaa Al Aa MpOCAORII|JH UJH Al AlOpHAI HH CRHTS dKOAO, AAT-dAI CR iJiYe aai >Kv n'RHECEH AlapYtH, n'RHTpS kt^hh aS iJioctS r-rhaSte a* EAdA\'A AwrwiJs'RT, COKpSA llapaCKHRIH A.VrWi|S'RT UIH Al l|SpaTE-CRS 1 Hcap, H£nOl0'H AS flHrEA KOAIHC, KSn'RHECEH AYapiEH, A$n*R AtwpT-fe aS flHrEA koaihc. Mpii Al HEIJJE IţHrdHME, CR KaST{ CR aAIKlp{3l Al KOp $H K8-niiHted Map'i'ra, ck dHGii a ^nivpi^H a*w >K8miHEdCd iHdpYra kS heiiouJh a8 (lu-rea KomHC. n-kHTpS K-aS ckoc wSiumEdca ftldpYia 8h sanHc a*-3 shc k-k ecte da a8 flHrtrt koaihc ; CKpYia k8ai c-k uJe asSiumEdca AldpYia toivttv wMHHd Ai «fH 9eh8hehh k8 PSAVKhYH. HEnOUjH A8 flHrEA KCAtHC H-d8 KpE38T dMEA pTvKdUl, MH HOH dAt AdT JKSn'h.HeriiH AYapYfH rh. mSpi k8 s GoepH, rt h cb Kpt3iv dMEA sârme. Mp*k anoH, eh c-d8 roht cr h8 m8pE mtniiHEdCd AYapYra, hemh c-r cr Kp£d3-R dMEA sanHc, mh ram tokaiht cr .fnapu,^ 4H fi,ow, iuh WMHHd iuh pSaituiYh, K8m ckpYe AtdH c8c. IIIH niiHTpS KpEAHHU,a dMECTOp CKpHnTSpH, HOH diU HCKTulHT mdH ÎKOC K8 AVkH-HHAE HOlVCTpE. IlHeajC 8 R8k8pel(jh, AvkcEiţd mdH kh a^hh, r-r AtT xspĂs. f HBdlUKO AKOpHHK $YEpd AlvriV^SET E83HHKa KHCTHEp TAHrOpYE KOAlHC Doc. nr. 105 f /UhaoctYeio Eo>kYeki îw flAEgaHApS roeroaa h rocnoAHH’R, chhtv iiokohhhoai8 îw HaTiaui roeroaa- A,dKdT rocnoACTKO aeh cYe hogeaehYe rocnoACTKd aih nonEH a8 ^8aehtp8 iuh npE8TtcEH a8h, lţlE$dHEH, 4saTa nonEH a8 A\d9£io Ai »Paui8 Ai E8k8-pEipY, Ka cii e|sY£ roahhm k8 dMdCT-R KdpTE a aoaehYh mtAE Ai c-r-uih i^Ye A aok8pe Ai np’RR’RAYH dHMt 4 WpdUI 4 B.SK8PEI41Y, 4 SAHIţd TSpMHAOp, ATvHrTi np'KB'kAYHAE dAE npEAEH endTdp, AOK8A KR.T CE Kd dAtgE dMECTOp A np'KK'hAVH U1H .fH AdprS UIH 4H A8ur8, nEHTpS Kli dMECT AlVK Ai A npTvKTvAl'H $OCT-d8 Ai AlOUlYi dA npESTECEH ipe^JsaH'fH Ai mSATli Kpt/HE, Ai Ad nRpHHUjH EH. Mp At>n’^ «wtra, ktvHA8 d8 e|soct 4 3haeae a8 flA£gdHAp8 roekoa, $£Mop8A pii-nocdTSnSH PdAVa KOEBOAa> CK8AdT8-rk8 Gtahmioa AwrwiJsivT Ai KpiiCTYEHEipY iuh GnHpHAOH AivrivijiiiT uih UlEpGdH, iJsEMOpSA a8 GEAidH >k8aeh8a Ai B8K8ptl|lY, AtS ^npECSpdT d'IECT AOK Ai Ă npTvKTvAIH UIH A-d8 K1vHA81v KTiASnvpHAlVp Ai Ad Gu^Td TpOHUTv, Ai Ad AMiH'kCTHp’b PdAVA^H KOEKOA UIH d8 i|iOCT i|ilvK8T EP8AIEh8a TpH-ropYE UIH np'kR'kAl'H dCSnpd dMECT8H AlVK. jfiHTp-dM'kia, nond A,8aihtp8 uih npE8T-kcd a8h, IJlE^dHd, eh etiSTiHAS AiouiYia AOP .^UpEcSpdTTv Ai AAIţYH, GEHHT-d8 4 niiplv •ţHdHHT'k A^AIhYH AI^AE Ad AHKdH, Ai~ npESHTv k8 dMEI)IH IVdAlEHH ME CKpY8 AldH C8C, Ai Ct8 nivpTvT Ai ^aHTi nfHTpS dMECT AlVK Ai A np'kK'hAYH. IUH dUI-d8 3HC EH 4 AHKdH k8iH d8 E^OCT dMECT AlVK Ai UpTv-GTiAYH dA 8HKK>-C1v8, A8 AYdKdGEIO AlvriVE^liT, H-d8 $OCT dA nonEH a8 MdTEK». J^TP-dMtia, AOAiuYd Alt dm Kt8TdT uih dm m8A£KdT, np£ A»p£nT uih npE AtgE, k8 toi^h mhcthi^Yh AipifKTopYn a^aihYh mtAE. IUh dm ktv38t AOAiuYd mid uih am mhtht uih 831 www.dacoromanica.ro sanHcS/i amectop waaiehh ac /HtpTSpYE aa /H-kua nonEH a8 A,8aihtp8 iuh a npEST-fc-CEH A8H, IJIe^AHEU, K8 Al8AlţH WAAIEHH E8HH /H-KpTSpYH, WPOUIAHH CKpHIIIH 4 SanHC, /H*kpt8phchha8 eh CHHrSpH kS/H aS 4S0CT ^mect awK ac A np-kB-kAYn aa npEST-kcEH lţlE$aHEH ac aa TAT-k-c-kS nona AHageio, aioiiiYe B-kTp-ku-k iuh AHp-knT-k, iuh u-a8 ab8t amiijih waaiehh me CKpY8 aiah c8c uhmh w Tp-fcE-k. Hp K’kaSr-kpYH c-k-uiH ia AE/UHEAE A* npE AOK UIH EaHYH A* #HAC UlV Ia8 AaT, nEHTpS K-k A8 piwMaC CtAUMIOA Aoro4rkT iuh CnnpHAOu uih IIIepeah a* a-fcijE uih a* JKSAfKAT-k ACuaHUT-fc aO'UhTh AltAE AC 4 AHBaH, K8AI AlaH AlSAT Tp-kE-k K8 AMECT AWK AC A np-kE-kAYH HHAlEHHA-k /HET-fc)f-k C"k H-aHE-k. ^EpEriT AM-fca AO'twYa Ai-k aai jkSackat uih aai a Doc. nr. 127 f AIhaoctYeio EojkYeio, Îw iÎAEgaHApS boeboaa h rocnoAHu-k, CHH-k noKOHuuo/H Iw HaYraui BOEBOAa. A,abat roenoACTBO aih cYe noBEAtuYE rocnoACTBA aih wboai UAOB-kK-k HA HAIE EopMfc, CHH-k RA-kAAUWB WT GhEHMEIO, C8A GaK, KA C*k ţft BOA-HHK K8 AMtCT-k KapTE a AOAIhYh AI-kAE C-k HYE TOAT-k napT-k AC WMHHTi AC 4 Gh-ehme8 a a8 Gtah, tat-ba a8 3-kpu-k ac Ma-i^et, ac «f K-kAin8 uih ac n-kA8pc uih ac >f an-k uih ac npECTE tot xotap8a, K-kT ce ba aa-kyE. IlEHTpS K*k AMACT-k WMHH*k ijlOCT-AS AC AlOUlYE A A8 GtAH, TAT*kA A8 3*kpirk, AC aiouiYc. J\,emh K-kHA8 a8 4wct 4 shaeae p-knocAT$A$H eHhx’aio BOEBOA, A^n-k AioapTt a a8 Gtah, op AiSap-k a8h, HtKUia AipoaE, uih k8 c-k8, 3-kpu-k, eh a8 B-kHAST AMACT-k napTE AC WMHH-k ME CKpYE AIAH C8C A8 Ea^AAM AC ChEHME8, TA-T-kA EopMEH, AepenT x! ac acnpH- 0p A^n-k aMtia, k-kha8 a8 45®CT 4 shaeae a8 TaBpYHA boeboa, K8pc8a ahhaop xSPKH, ap RA-kAAH, EA a8 Ab8t n-kp-k ^UAHHT-k AOAIHIH A8H nEHT8 AMACT-k WMHH-k k8 3-kpH-k aa N-kKUiEH AEpoaE. IUh rk8 n-kp-kT AC ^HAHHT-k a a8 FabpTha boeboa H chi;e np-kuiE 3-kpu-k k8ai h-a8 KSAin-kpaT napT-k T-kT-kHHH-ck8 ACnAHH, mc W a8 K8/Hn-kpaT uS/HAH JK8A\-kTATE. ^HT-AM-ka, TabpYha BOEBOA A8 K*k8TAT UIH a8 kSackat npE AHpcnT uih npE A-kyE uih a8 aat a8 Ea-kaah ac 4 AHbah b A\EyYauiH npc p-kBauiE ao^hiiph, ah8aie PiAyA nonEH a8 Gtah h Alupu-k a( Ghbhm8, ac c-k AACBEptSE k8 c8^AETEAE AWP-* KSAUl-kpAT KA-kAAH, TATTiA EopMEH, >K8ATkTATE napT-k H-kKuiEH AfpoaE, aiSaia a a8 3-kpu-k, ac 4 Ghehmeio, a8 h8 w a8 K8.v\n-kpaT TOAT-k, ME W a8 K8Am-kpAT TOAT-k? AEl koekoa > ag KgatntpaTg-w-ag JKgattTaTE? A,cmh aMfiyH ateyfiamH, eh am-aS aAC&tpaT mH ag attpTgpHcHT .f,naHHTk aoawYh avfcaE Kgat ckg KgatntpaT napT-k a8 ©Tau ToaTt. AfltH ag ptatac 3tput ac a-kyf ujh ac wSACKaTt ACHaHHT-k Aoatm'H avkaE. ^cpcnT an-kia, AO'HuYa avk aai a<»t Eopmeh Ka ct aHBt a iţHH-kpt ToaTt wMHHa a8 ©Tan ac 4 GhbhmeS, Kgat w ag j|soct KgatntpaT UatAan, ct-H j|iYe Eop-meh aiomYf. HuaKO m H-kcT, no pfM rocnoACTsa am. H HcnpasHHK, caai pfM rocnoACTEa am. IIhc AentAaT 8 ESkSpeijjh, Avkcfua loaYf jtf A*»hh, Kt a-kT xâpăs. f îw UaegaHApS rwebwaYfpa K8 $EMOpYH AtYEH UIH K8 TOATT» WMHHA Alt A8WAT-AAI xâjf H BOA 7 uih (8 PaAyA Pant k8 $emopYh aiYeh uih k8 toatt» wmhha Alt a8at-aai x5y acnpH h boa 7 uih eS Kohko KokYh k8 i^emopYh aiYeh k8 toan» wmhha Alt a8at-aai xFc acnpH h boa 7 uih (8 A8n8A k8 $emopYh aiYih k8 toatt» wmhha Alt a8wat-aai xrc acnpH h boa 7 uih e8 Tatoaihp k8 $emopYh aiYeh k8 toat’k wmhha Alt a8ot-aai x£y acnpH h boa 7. IIlHTpS K’K HOH AMEI|IH AlOUIHtHH AH CAT8a8H (xHAHI|IOapa Ml CT»HTEAI A1AH C8C CKpnuiH npi h8aii, i^oct-aai toi^h AUgYiauiH, >k8aemh npt wmhheae hoactpe. Mp ASnt AMtH, K-KHA a ijlOCT AK8AI, ^ SHAEAE AOAIH8 HOCTp8 Iw flAlăaHAPTk BOEKOAT». CHH’K noKOHnnaro Iw HaYaui boeboa, rap hoh antCTE h8au a< waaiehh KtiţH ckpYiai aiah c8c npi h8aii, bihht-aai toi^h a< HtAi bt»ha8t k8 $emopYh HoippH uih k8 toate ntpiţHAE noacTpE a< wmhhe, a< X0TaP n’KH’K 4 jfOTap, >K8ndH Hek8aeh BHCTYiap AfpenT ameiiih acnpH me ckpY8 aiah c8c mhh no bt»c xÂ\ acnpH uih AfpwnT boaobh MHH no B’KC iY BOH. IIIh ntAi kt»ha8t hoh A( a HoacTp*K b8ht»koe >K8naH Hek8aeh khctYhp i^pt Af HHMH W CHAT» UIH K8 l|IHpt A T8T8pop AIEgYiaUJHAOp A{ 4npEJK8p8A AOKSaSH, KA CTi-H l|SHAt HOH pSATKHH A< zHOUJYE. IIIH AAI a8WAT HOH AlOUIHtHYH CAT8a8H AMEIjlH eahh npf p8atkhYe a< * atkhhae >K8naH Mate» bhb bea an», uih a KSnau GtaaiatYe BHE BEA nopTap UIH hY 138 4m»piţHT A^AIHtAOp TOT npE KaniTE. IIIh aai a8at toi^h bahYh a*h ahbah mea Aiapi, AfwaHHTt aoaihS hoctp8 Aae- §AHAp8 BOEKOAT» UIH A'HAHHTt AMECTOp BOtipH AIApH ME CtHT CKpHUIH npE h8AIE AIT»p-T8pYH: KSnau XpH3t bea akophhk h JKSnaH ^Yipa bea awpw^et h >K8naH Dana bhb BEA AKOPHHK H }K8nAH IeAUIKO BHE BEA AKOpHHK H K8nAH TpS^AHAA BEA EHCTYlap H JKSnaH BAAAyA bhb bea bhctYhp h }K8nau ^Saihtpauiko bhb bea bhctYqp h >K8nan E83HHKA BHB BEA EHCTYlap H }K8nAH TAHropYE KOAiHC H HtSnAH MaTEIO BHE BEA an» H }K8nau GtaaiatYe nopTap h ^8aihtp8 Ki»nHTaH uih aai^h aiSai^h BotapH KapEH h8 ckht CKPHUIH AHMt ^TpAMECT SAnHC. ^EpEnT AMt», HtAI KT»HA8T KA CI» $HAt BHCTYtapiOA8H HEK8AEH p8AI1»HH Af AtOUlYE,Af CTpi»AIOUlYE, I^EMOpYAOp, HEnOlţHAWP, CTpikHEnOlţHAOp H he wt KoroJKAH HEnoKOAtBHAi- Hhako a<> HtcT, no hauie pemehYe. HcnHcajf as, Gtahmioa G3[t]at»heck8a) AitcEiţa hoeaiepYe 7 a^hh, kt» AtT xspĂ3. XpH3t bea AKOPHHK. ^Yipa Awrw^ET. liana bhb bea akophhk. Hbauiko akophhk. 88â www.dacoromanica.ro SU o o -i o 3 3 o" 3 h o ■fi*- -fia- £ 2 fe PI1 "O -o pq u p3 k o p"3 X z X > X ---; pq oc > z X o a z X X > i u u tn p3 u z z € ?}■ -a o X -0J- a tn X o z pq > & o pţ "O p"3 z •o oc p»3 rt’ > z k w i •o > •n z o & u X X a oc H "O o i X o ■»■ fv o X E -a o oc -a > X u u oc oc X X u * o ^ p -"5 i i k' »p 1 £ -> OC 03 to x > > > o £ g > S o m > a -3 a * 'O 'O «O 2 a 5 m H " £ 06 "£ 5 S> * H ,o Oo C* O) â z 03 o £ 5 2 € ~ a ** > m Pfl — Mrf m w ES € M k a £ sa* > fe S > 1 - j_ O -*• a ss * 1 > > ^ ■5 2 = 3 l-BH ■* = | £ i 1 * ri- -m 51 ™ z E m ta b os 1 î "o —; a a •o g? £ OC z £ x _ _ 4? ^ « € 2 pg 05 * £ O pq rt’ OC •o p»3 « -a a OC rn > 5 x ^ ^ -a a I S s j s J» O1 P11 SI ■o i O £ O _i s X T H m £ £ t JC T X O s ri- z -a 75 OC > ■2 a T % + > u > j= O m - Ti O OC A Jy u a pq *g. g X o u a X p3 -€*- B â: 3 > > z z o u. a O p»3 o i3 g £ -a pq x •o o •o e v 1 -■■ pq * o -a ---: O f» tn u > X X p p»3 tn "O X » = 35 ---; -3 X £ « 05 ---; S3 s > JC X p 05 x tn > a O z > * rt’ "O 35. * U. OC oc tn 277 & gt u -fi*. 51 2 o: ca k ■fin o 5 ■»■ a ^ s > 35 x | 05 * > > -. 3 m "3 b. ^ -a -a 55 u b « -s >■ *>■ J= > o « 2 «ţ X -i = = oc Z a? £ u > ta w « r o £ « > « i > * £ -S > I = 0 H m £ * -E z —: is s 06 I > 1 o . > 3 * w s -ţ _ oc 5 g*> r. € a x- u X Z rrt - > £■ > o 1 o o > rt’ -a L0\ a.r 7 ri- x x o - p; J* * * = ^ P O X * 3 ” | -5 2 x = “■ > © al > = o 2 = u 3 5 2 â 5 i §? X = ^ ■ ■£ 05 P 2 m I oc ^ 3 5 rt-?-V « ާ-BH a o1 z 05 SI > O1 35 & 05 > ta s o -a g 5 -i H m Ti O •o > rt- I oc £ £ 5 % £ "£ | ^ P " 35 ■O « gS > r tn os j; > m a -a m 'o a m ^ ^ O *1 5 !■ t* t; ^ ^ u -a 1 P R £ -fin ~ E * & = -V _ O * g ■£ £ z -a -a 2 E 5 -a s ^ o , > T n o z > tn fi Ş? o o 35 > -a £ x S > •= SI £. E S 2 ® O O «n j O X-^ * 05 fS pq —: H 3 2 £* 0 1 gk > ^ -3 o >• •o â « X OQ O m m o = > o &» W -r- X. O O > > o -a o P3 X X a o d 2? = > u 05 -3 X o e o o 13 ►i hJ > 3S > & | c& a s > i 06 2 5^ « & c -a *C3 oc pe 2 5 2 * Ş I S | g i s ^ 5 sr ? % i 5 « ?■ a = x pq w x > o "O -a u •o pgAtKHH KS $CMopYH HOlJipf UIH K8 TOdTC niipiţHAC HOdCTpC A* WMHM"K, K"KT CK K4 ■ a^Ad A* npccrc tot x^TapSa, ACpcnT xÂjf AC G4HH raTd. 111h HtiH k-kha8t a* a HOdCTp'k E&H-KKOC, 4^-kp Aii HHMH W CHATi UJH K8 ipHpt T^Tb'pop Alt y HraUJHAOp A * •fnpOKSpSA aokSaSh a* c9e uih ah jkoc ujh ACHdHHTb AO'Hi# KoerpS. 111H /H-KPT^pYh JKSndH tlcAdH KOPHHK H ?K$ndH TAHropYH KO/HHCSa H MgndH Ildpd Aoro^CT h Hbroc AoroţfT h BSut Aoro$(T h AlHXdAMb Aoro$(T, j|umop8a Ilapac- KHKCH AOrO+fT UIH AC -fH ,\CKHCCA, SHKbUlSA fi-KAHMdH UJH EAdA^A UJH A*H W dKd-ahi^h, ^paro/HHp ujh ac CHAHijioapa, IISiokSa n-KpK-KAdE ujh $paT(-cKg ^S/HHTpS UJH 4HK-K /H$AlţH BOiapH UJH /HHQUJH MH H» CKHT CKpHUJH .JiHTp-dMCCTS 3dnHC. flMdCT-d/H CKpHC UJH AJTiPTSpHCHAJ Ka CK CC Kp-feSli K"K H'b/H K"KHA8t AC KSH-KKOEI HOdCTP'K, Kd CK-H $HA1 pS/H"KHH 4H K'blH- H a3, Tcprn rpatiaTHK, 8 ESkSpciijh, Avbccna Aia» Sy akhh, k-k a^t x"spĂs. AaXav Trporiv TAHropYC KO/HHC PH3a Aivnvj|iCT 3a khctYiap AlnxaAM'b Aivrwj|sCT Ilapa Awrw^CT ESu-b Ka"kk8a Aoroj^lT Hcrwc AwrwjjsCT Doc. nr. 284 f /HhaoctTc» EojkYcio Îw ilacgaHAP^ kockoaa h rocnoAHH-K, chh-k noKOHHHaro îw HaYauj KoiKOAa. XiRiT rocnoACTBo ajh cYc noKCA-buYc rocnoAcrKO ajh CKbTbH BOKCCTKHtH AlOHdCTHp 30KCAtdr0 JlpgCUI, XPAAJ MHCTHOCH SCnCHYC EoropoAHlţl H WTlţS crSAMua AIcachtYc Ka ck jjvfc koahhmh k-kaSr-Kp i"h k8 dMdCTd KapTC a aoaujYh Atbac At ck wnptcK-K npc tot w/MSa ac npc napT-b II-Kn-bCK-K ac wmhh-k a cjJshhtch aj k-H-KCTHPH AC Aa CdTSA 4 StCIJjYh AC npc BaAT-K, K"KT CC Ka dAbgl A* npCTSTHHAHAHA-b ujh ac npiCTC tot x^tapSa. Kapc wmhh-k 4SOCT‘a8 Aat-k ujh /HHaSHT-K c$hhtch AJ-KH-KCTHPH flpgCUJ$A A* APArOAJHp AA GkSPtSaSH UJH A* K8AUMT8-CK8 Ctah nc-XapHHK .f 3 HAC AC p-KnOCdTSA$H PdA\"A KOCKOA, cjiCMOp PdA\"A8H KOCKOA, ?KÎ>ArKTATC AC WMHH-K. Hp aAT-K JKSAJ-KTATC jjsOCT-dS K^Wn-KpaT-K A* Ci^-KHTa AJ-KH-KCTHPC A* Aa aMCipH BOiapH mc ckpYS ajah cSc 3a x3Y acnpH ujh ac AaeSa Poro3 akophhkSa ujh AC Aa EaA-b ujh ac aa fâHbc-K, mc a$ <|soct atkh-k:thpYh K&ttn-Kp-KToapc 3a xh" acnpH ac aa Ontc-K ach jkSaj-ktatc a* cat a naTpa napTC, ac k-kha® a8 koc8a xotjpSaSh n'KH'K 4 rîtaTp'K uih A* AKOAt npf rp8AM38A a8 Ep-KH3fui8 ^HTpf G-KKSpfAf UIH npf AaA8}K.\E n'KH'K 4 KlCtpHKA KSpKlAOp 4f 38 fjlOCT AMA8HT1l At RaMV KOEKOA UIH A* iÎAfgjHApS KOfKOA, 4H4*P# AlHpMfH KOEKOA, K-KHA^ 38 $©CT K8pc8A ahhaop x303 nfHTp8 no/HtHa. IliH AAI B*K38t A*A1hYa Alt XPHCOJSf UIH K*KpiţH K'Krp'KHf npf A4ACTE W4HHE A* Ad $8tEI|IH UIH npf BAATA GaAKEH TOdT’K. AipinT JMtra AOAiHCa Alt jai aat c$hhteh ai’kh'kcthph flpvfuiSA ka ck 4>ie KOAHH4H K’KASr’KpYH CK-UIH IţYf W4HHA UIH K8 BIvAI^TaI K8 TOT EEHHtSA ndpTt A C$HHTEH AI’KH’KCTHPH, CK-UIH 13 AAIt8A 41 BA $H A*H TOATf UIH A* 4 Ap-KTSpTk UIH Al 4 KOCHT A* 45’KH UIH A™ EAATA K8 ntlflEAE UIH CK WnptCK’K npE TOT WAl8A CK H-AHEli HHAIlHHAt A8Kp8 K8 W4HHAA AI’KH’KCTHpfH. Mp KApf WAl BA 3H4f, CA8 EO-4APHH, K'k jpf TptETi 4 AIOUIYa AI'KH'KCTHPYH CK bYE 4HHEUIH K8 A«ptCE 4E EA ABt CK CTt A< ^Alţ’K k8 K'KASr'KpYH HAHHTt A^AIhYH AltrtE. Mp n’KH’K H8 BOp KEhH A* E^AIţli, TOT IVA18A CK $Yf IVnpHT, K’K AUIA I3CTE ^E’K^’KT^pA A^AIhYH AltAE. HhAKO Ai HtcT, no pE4 rocnoACTBA AIH. H HCnpABHHK CAM OEM TOCnOACTEA AIH. IlHC AltcElţA IOHYE 7 ABH-K, K’K AtT X3PĂ3-t Iw dAEgAHAPo BIVEEIVAA, AIHAOCtYiO EoJKYW TOCnOAHHK. Hw f>AHgAHAP8 eoheoaa &4HA BTOpH AU>riV$ET. Doc. nr. 291 K’K HAlt WTlţA H CHHA H CKtTAriV A&X* TpiVHIţ’K H HfpA3AfAtfA1A, AAIHH. f Haik’k E8 %8nAH Ieauikoa akophhk ^npfSH-K k8 aheiiih bY Koiaprt ah8au IaYe ABOPHHK WT K OpHEIflH H HtH4IOA AKOpHHK H MdKpOAHH nffApHHK WT Ai'KHfl|lY, GtAHKO AKOPHHK WT I1IhHTEI||Y H GnYpHAOH AWrWljlET WT E*KAA4H, GtMAH AWrw4«T H Ap-*' rYf wt Unr’KHEiiiH, Gtahhioa AwrwijifT wt Kp’kcteheiiih h Gtahhioa wt <Î8haehY h Eaaa^a nwcTfAHYK wt AP'BHU^Y h Kp-KcrYtaH akophhk wt EoTtHY H lOprAKY AKOPHHK WT fi’KTEIflY, KApYf AAI l|lOCT8 A8WAIţY npf p-KEAUlE A«>AlHfl|lY A* >K8nAH XpH3A AUpEAf AKOPHHK UIH A< }K8nAH llCAAH AKOPHHK KA CK Af fOT-Kp-KAI A4ACT*K W4HITK A< AA CAT8 A< AA X'KpfipY EfHHT-AAI AA W4HHA AWp ^npfSH’K K8 flCAAH AKOpHHK UIH K8 HCnpABHH4H A* AA ÎKSnAH X“pH3A AKOpHHK, AH8AIE: A^AIHTpAUlKO EHCTIHp UIH K8 2 2 ■3 | U OS 2 ■* o3 - ■a- -o u > o a -a o £ O *o S > _ o Ho O _r —! ^ m i * pt os p3 £ PQ P* X > OS -3 3= O E —! s -3 *o P3 P3 _ OS J a os os > ■&- m ^ £ OS O *o os 10 -a P* os 5 > - l * I >* * -ft- "O OG «k p* £ ~a 44- o SÎS z £ o w ? m • n u z ■ft- X Q « f * s O £ z > 3 & > a os os g -a--a- -3 £ O *o 5 w = OG p3 -ei- * l > T £ p1 £ « If l| OG x E 2^ X o _ ^ ?_ x a 1 * * ^ ea “ I “ * ■&■ ■S3 " ^ o I 3 “ o ■tt- H m o 5 & O H & X os îs& © H ■a- £ X O ■o 5 & g. -ei- x OS «K * £ = *1 a o x N\ *Q > X X O £ O *o JOC ,x -a-ii ** o ^ ic w o t» OG * ■&" > s x o I x u X X z OG * -ft- g? m U X *g o P3 "O OG X > X - 5 os > *o u -a os OG © -i & .P3 x J= E w os X o ■o x x X x Ş? 0 s x H ^ “ “ a ■a- S x J tl OS 1 st s Xf. o xfs O X ® X z m A S -a x _ o H X X OG > > p3 a ş _ 5 -s «SS a. -©*-_■©!■ ni o m Z OS £ O o *o ^ *o X m S x T X z x - ;»; N\ NH £ E3 /»: 0 or3 a *o *o 06 1 W > X OG > 51 X 06 w «-a- 0 m Mi a x x x n sT _ tţ 1 &■ §? s ? X x X 05 Ca * ■£" u °6 -c 10 o s»1 -a- 1 *o •** a s | * ** ? X X £ 0 *2 a 55 X U 06 P3 ■&-X OG 7 - > O H *» os X X 1 06 x H HHd0h3*J? RM HrtIJlWHg H HHt)0h3S(? RM HPmHy H HHt)0h3S(? RM HPJ.Q H HHt)0h3S(? RM 30t)J-Q H HHt)0h3S(? RM PJVR^> V0)hHPJ.Q H HHt)0h3S(? RM 0)RJM.HM.J. HHt)0h3S(? RM VRU -Ry H 3JI.W HHt)0h3S(? RM VWhHPJ.9 JWRHP SPy H'J' HV HHma.l.fniV H0H WPOHdMQ j. % * > z o ■o z X z *T3 *o J= a. 1=1 -3 x a> X *o 3 > a o X o O Ifl u O U3 u os p: p3 w O 05 u ■ei- -3 5 > p3 p: & S § os o z -3 > o X P3 os o E > -3 X E -3 *o o X os o P3 -E H £ O » £ 1 5- 5 5 ■§■ 13 m J= p: u os x!| > * C H £ p3 ^ ± -ei- ă A ^ *o ■a-" £ * 5 I a S I ft 5 ■i Ş £ SŞ H o > «K 05 "> M > 5î P "* > 3 4. ■V * 4 = S 05 2, -3 U. -a PT *4- H" o 05 5 c ?: H 3 rt- £ o a 5!" X 5 tr z H x “ g «>■ £2 u o c r £ a-v ^ 2 3s u u -i 5. = -2 H > * “ g « & 1 x 3 «3 i -o S * * H *3 "3 £ E > Ml O Z Ol ? ■&■ 5. a •« ri- ^ H " &\ t»\ £ W s P* S E a 3 3 5- " s 2 E -= u X u 5 > ă- 2 w o *o -a H'l ^ ă Eo > 7 31 2 I ^ 1 OS E pa X S s a £ * > os os a *3. * 7T Z OS v, > m OS O m ■O >-m * t m ta m i f H & B •■* O - & p3 -3 os *o rt’ u -3 € £ > o u . -3 * pa & u u E *o w H € £ 5 OS z o £ * *g O -V 2 os w f> £ rt ~ o > 5 05 * > - z 05 ^ W B * ă u ]> 05 3 05 p3 € u £ H a ^ pt z os z P3 2 > X w â * o E ° x > Ml o o g •§ 05 mi * > a “ > * I » > 2 z I « 3 * 5. ® > I * X 05 J= *>■ 3 H x " " I f ă ^ ^ a. OS -3 S H i P z ^ 06 a z ^ S > OS m 1 « pH OS I O 5 *> 3 P3 m a ti □ > i p» 5 S > x 5 “ O u z > ? “ 3 6 & S -3 ^ o > > € = w I u P3 " > ^ OS J - â > a Ml K, 5 £ Ml OS - E “ | > 5 O u o os ■V w a o os -3 os ^ 3 ni pr -3 -a p3 *o o > u Ml os p3 -3 u € *o *o ? X pi- a u J= os X 5 o u > *o > > > Ml o E E > X X i i pa os X u p: o z J= p3 a Ml p3 Ml os pa P3 o ---: O a Ml ET a os a u *o P3 > p; p3 > P3 *o > p3 > o J= Ml g os *o a X (f* *o os p3 -3 £ > > o > os p; o > Ml *o Ml > > Ml S Ifl O € ■V a r* os o z s os a o u 1 > *o pa X m z p: > -3 os j=: Ifl rt- o os X a ■V z -a *o a z a p3 Ml o o p3 x 3 $ *o u u J= Ml &a o X u € p3 -3 -3 a X > *o ■V p; -3 f? pţ os a os pi a z *o > u X o Ml > *o -3 os -3 -3 p; X u z u "i os i K8 $EHOpHH HWIJjpY K-KT-K AIOUjYE ECTE IUH K8 TOT Jf0TaP8A HWCTpS AHH AdS, K8 n-h^Sp-k WH k8 kt^auiSa ujH k8 ana uiH k8 bhhae iiih npECTE tot pTdpSA, Kd ck-h $HAJ p8A\TiHY aE dCTTi3H HdHHTE ElTiH-^H BEmYE, ^tHCK AEpEnTlk rdAKHHH ţsY. IUH HtM KTvHASt A* ESHTvKOt HOdCTpTi UJH jjsiip HHMH W CHATi A-HEAE UJH K8 lllHp-k T8T<8p>Op MCUHdlUHAlVp A* ^np(>K8p8A AOK8A8H UJH H-kAJ AdT UJH K*hplţ AE MOUjYE. Mp AE C"K BWp AUdH r-KCH HECKdpY KTkpIţY 8HAEBA CKpHCE np-k-altCTE WMHHE ME-C AUdH c8c CCE aM'kAE Ch H8 CK CWKWT'kdCK'h ^HTp-O HEA\HK. lllH AAI n8c UJH AMvpTSpfE EOtpY KdpEH HtS jjswCT AA TOKAl'kA'h aH8A1E }K8-nau MaecH M-a8 AlapE ar-K H K8ndH T8a«cYe cnaTap wt HnnTSpoaE h IIpEAa cnaTap wt Bp'KHKOK'kHY h AIYjfdH kajciep wt Kwi^wJjs'kHY h Gtahmioa hwcteahhk h chh-k Ero n-KTpauiKO wt A^itra h EapE8A nEjfapuHK wt Ep-kaemjY h J^ham hwcteahhk wt EikSA'hHa h Paa8a Awrw^JsET wt Tp-KHasa h AÎHjfapT-K hwcteahhk wt UIhtoe H II-hTpS AWTWjjsET WT ATiK0H H A,8AJHTpaUJK0 HWCTEAHHK WT GnYH-fcHY. flMdCT-AA\8 CKpHC Ka Ch CTv ipYE. IIhc Mhio AwrwjJsET AvkcEua aekeajbpYe T a^hh b-b A-kT xâpĂH. 68 AldTH» ara IpBTPdlUKO WT /i,ATvrd 68 AIh^ah ka8mep Kai eyio Aipog co aSetapoi; xou Ilavou IlavayicoTTi papxripo ia avoGev yeypapeva 68 AlHJfdpT nOCTEAHHK t 68 EdpKSAE n-hXAPHHK 68 Tapa n’KjfapjJHK 68 IlTkTp8 AOrO^ET AtkpT8pHH 68 HHKa HEr8l^8T8p«A AIBpTSpHCECK Kayco Icoavvrig tou navayioiT papxipo xâ avoGev 839 www.dacoromanica.ro FOTOCOPII www.dacoromanica.ro PI. I = Doc. nr. 3. www.dacoromanica.ro ^l’C.'ÎV! v< CT<^Prf1Zl/. . ?,K*l i, _ ./ 7.' • ir_2_ -M&&T ^ 2?#* H^i r4r-^ ‘rt“'','tl£&‘hJTr f>* ■ ,C** ^ !Cyf /_ ^ <£/ TTiTTTi' ! inS'cm./ mm ■'” * *'-»'îi Iii!! PI. II = Doc. nr. 5 #44 www.dacoromanica.ro J >u x i'ri^*' r^rjer**^***. ţ,f-zvi”'n ■*;$'- —~fJ1 ° ^m'*v_t.„vis??. $qfi.: ^ zzftXT1 ■zf'c^ip-'u-z-Ms: rvftr*pv . ■ i_j f.^â 2j£f!< 7^7)- "' <««/«• ^1 ' 5 ^ •* &m.j' PI. 111= Doc. nr. 74 www.dacoromanica.ro rf , ,r ţi'' I ■* wh u PI. IV = Doc. nr. 105 846 www.dacoromanica.ro r faji T (Jţjri,*| * jCi) jtii rrj jrrtj ^h* S‘1 (,Jifa rr^‘/,rn'^1' £rkul.rk5'-',‘‘T'T PI. V = Doc. nr. 107 847 www.dacoromanica.ro fiuj£vrU'ît'f«Jf^ y**TY*'>/jihn/tS{ftor.*r*«>/$** rt/1"»». miOtânt. •'' KT*Pv Z*-’ ^vrfiy^V/7^fM^i yrr/ tmrru s m tVtf* yTt/7 s-.'Yrzyj. WwŢj 'tt\S r tYÎ' r* . . ., :’ . * :r’■>'.“ • " 'fcgtâfb ^jjj^**** ■ •**'« j*/t 1 . .. ^ & " f â*ţo- "yiY&*r s?V&*fY«. Vfffyţ^ rr7#j ■. !v4V*vJw pT. **4ţY ***f(*t v£W"x^ mmz^K V> *•■>«; PI. VII = Doc. nr. 127 54 — Documente — c. 915 549 www.dacoromanica.ro PI. VIII = Doc. nr. 140 ■850 www.dacoromanica.ro IV- ■f r ■ . r-r'?*""*".''""* *l” ^ 7- * Şl# - iî f- PI. IX = Doc. nr. 171 851 www.dacoromanica.ro If •' fer j( TT/iui- kU*^*itş&t*i’Tr-tl( . «M/l'ii .cj rfVl ** i • ■'■ T) -=*< -c» •‘•" > t .<3y -:ş?\ ... ,4'* * , i'c^-vt/ $&’^if$'W'r?'' w^aT-^' ’,;j7/< yir :.■ Jte; (**' >î:?i - r/-^ i i ffcv PI. X = Doc. nr. 179 S52 www.dacoromanica.ro Jc-^ .jf? ,1'^nj<-./*7n' ^ J^rl ‘'^!j, r,^J'x^<'’^'•**<■''' iv" '' s v /'■'N.vif^-'^i'*»- /iu -■’î *' *“ J&k^JSSft:« U S?| v : • 1"-» <'Ţ\< ^in,rf!y^'”’C-"‘’: r-■ ^ PI. XI = Doc. nr. 183 www.dacoromanica.ro A * s’TT^.r# vT*u*"':??"'■ k*.• .1? gphh''’'7t’~w ■'•^ur^xr - .,£&••:• ,„-J T^/irc^ **A*; ^ /?a/3i ^%TT/7^^#r-7 :•/• X/ , * -r>-7 , .W„ :..W_ . -f >.-try+<ţ ţe-f ■ '*■-‘ f'CAei- netf.jMHtfycâtimi.0-ifkn *" ■** .«- «iijjjii ^ mh J _ji *;4?- n.^^m>4V. <*?>a;Y rr/* (TTt/jfmtv ,/Ta ^ || *• , \ ' . O ^ y ‘* ' ”v »Utn> rt* ti ăi ’% ’*> .• '~J/0(JtâbŞL. i-rs-^A ts . , ^ fr-rv-J-At iS^p >Jţ, PI. XIV = Doc. nr. 227 556 www.dacoromanica.ro PI. XV = Doc. nr. 287 857 www.dacoromanica.ro PI. XVI = Doc. nr. 334 858 www.dacoromanica.ro 85fr www.dacoromanica.ro *!■ J /?% Y P-jAa_ V apjlt »/?y % is-cr'.- ~-*r' fl.1 .. " /’**, *rr,6 fT#7T’^4CnYQ^ C'/; UJM>1 - #' ry*z$ A'^j%£$rt'ti'%nyC‘J''r Y >*.£<% rfj^y^r'„ tâ ei* ***% * <*$ ***’ 4Jtfw*‘TC\ţv ?,) wn/> 2.a< - > «y>»g t7*». ♦ rr* h> *r(^ *» '1. -iţ J •' l^'fS'ţr' «?■ - -rry> <■ “fPX1 MjrJ‘ S MU *•*n f “?/»« ^ ^ —n'" V#>V ^ .^^.-1?'' i f j • > «vf'f•■ Av - ... .Ir-, , \*3;''-;:3§jL'''• - PI. XVIII = Doc. nr. 363 (rft -m» , * tivii 860 www.dacoromanica.ro ■jlţl CS&+ 40 > £*-«*■ *A/ tfjf A#y *^{ v{s . . ! J< 1 {/} * * A rţ ■.fJtfH 0 y v * £* 7^1^ *1" / /*/* *> ^ HU** ^ tftijşkpjtSMjy y*f*rt ij{w»v ^ " * ... ^ ,. , «a»-" .y '-- -'■*- ij $ styf* •£*&><'** ’ 0 sj£l-<ŢZ-' / /.Ţ. &&**»/ HC/***^1 «y î:_^" **8 • vtvupvi ^ 1 J TT , . , C r fcJ W65£itt*0*~~■■ ■ «* 1 {U'Cv/ftr:— Pl.XIX = Doc. nr. 374 861 www.dacoromanica.ro ■7/ -rzrJ.'U $&•£/'' «'A**}**, " / ’V- r*PrT' 'zvQ,'"» rufi~'J. . p(- ’se~'**ri'-*4** ţy* a ?* » /{j • £"'' * ’ ‘/"T' • > vW ■■■■■■ /^V" <~» • %/ "7T ' ’J v /f /tlţ&f A/Afiţ^ *njţY.yri4 * >v 7 fc ^ (X 7^* . : ',J / . . ’ '/^ J J. v/^T' iv ;>. JJJ^% * -s* 7r M “-’i^rn}'rn^AU^i i^Jyf A/, ' 3. ţW/\’. «S ?* ^T67v’flo/^ V itf< ,->,- 4.'V^/4^«vV.'V« • tuiî]b~» ^SrtiL 7 .■';£& ■ .']■>*! ;;. ^ />; 1 ,J. uxn St tTrJu. I., ‘j-t* <■> f mâiit i r/Jr‘)l-'t:i •1' ” /\ /' ‘;' f i’7~' ’ 'V7 /-i i - ZsJ < ;7^S^S'V /«• .« IvXfiTţi&'rfTlA UiŢf.-* SfyU>f m~> «•/ f.-i'/ .'7^ -**' ^ ' -d Y ^ <5,. / .X .. • r* - ' ,’«* J'J*V*y **' /*Vj«aţ- m rr^v,) .«*»* :,»>p ^ tjf j . /7-‘’ ^'“7 '*' /4->.., YrV ' ;~~ '7T " ' ''" ;z4t* jym- -m* *7a,-*j,*>~' /i\t(j -^j» ■; * .. . . . ;î - (. ’ O '.' 1/ •* 7 /!* -■> II- /> -< •' Vji C •■ < ,r /tjfel'f rrr' '.WzrH f /iă* J / '-v• ' -. ^ , î'A # ■ - -T^f ■■ sdl {>'’•’, *" . U* '/ ^ ' ' v~ < ,,r^ iT-ns rnp*'s^>-*irr,J Y6*k PI. XX = Doc. nr. 380 .«62 www.dacoromanica.ro CUPRINS Pag. Prefaţă .................................................... V Prescurtări-Bibliografie ................................. VII Rezumate în limba română .................................. IX Rezumate în limba franceză...............................XXVII Documente .................................................. 1 Indice onomastic.......................................... 707 Indice de materii......................................... 803 Listă de cuvinte şi expresii slave în documentele de limbă română ........................................ 823 Lista documentelor greşit datate ......................... 825 Documente româneşti în transcriere chirilică ............. 827 Fotocopii ................................................ 841 863 www.dacoromanica.ro Redactor : AL. D. VASILE Tehnoredactor : SON) A BARZEANU Dat la cules 4.08.1967. Bun de tipar 19.03.1969. Apărut 1969. Tiraj 1310 ex. legate. Hirtie scris 1 A de 80 glm-, 1617071100. Coli editoriale 72,59. Coli de tipar 57. A. 11.12511967. C.Z. pentru bibliotecile mari 9(498) (001—12) _ ~9(498.1)*1628 : 1629» (001—12) C.Z. pentru bibliotecile mici 9(498)(093). Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918“, Str. Grigore Alexandrescu nr. 89—97, Bucureşti, Republica Socialistă România. Comanda nr. 915. www.dacoromanica.ro 1 . W /Hm ."V, ' 1"' ! ' MMMMMMMM ’“- 'li! .'Viii ,.|I,W 1 Vii, h" 1 „,, t 1 11 *! 1,1 I 1 „ ,. , , „ : ;,| u -i, ■" 1' ' i j i J « r ■• ■"] i i nl r J , J....jj ..!„Ul'.' ..,...,,., .'.u, . L .,..... .. .. . - i 11181® silfii: . ,ţr: .:..l.:..................: ?' ■iiiiii BiMBiaiiiiiiiiaiMiiiaiaaiBi • ■■ 1 \ *liiS*l!l(llliailllllll lillilflllilllll .......r.J;i;i}!ilii III îiiiiil mmm llljl zi f .. I |IB®illBl5lBllil|!illl!!!iiiBllSillil!lllli(ll!!!l!Sllll WBIIMiMBMlIBIIlHlBillilBailIliiaalMiiaiiMIlIgliMSIIliiiBllBIiaillg liîilbr ........... J , l, i Ml j >. ' ‘ i > ii i , 1 10,11 11 '■ r , r, S , " i. Ililpii'ilSBIilVIiiitiSflit'plSjŞZjîlli'Vjiiiiiiiw ■hhhhbhmnmmhwis liSlI n4 r' j\|! y « 1 hm ' ” , iVi Si 1 1 ° i ,i 1 i, 1 1 *1 1 11 < i i :,H' r £ ,f s >• 1 t.j Si * , 1 s *1 0 1 i , , ,ij in • ' | ii i . i1 J r « >■* < |,i 1 fV , mi i i# !■ h » •' > '•V I. V..............................* 'V.L™ ■ ; z : ; ... in ,.i.„..........................,....!...■ i......................................• SS iliiiiililfllilll... llitlllllllillll iS° Ş T,‘ -i, , V* Şi, < hi,i , <; «"in "1 < i, i a., ' .. ... '■ ■'■>, i1"1',1” -V 1 t 1 ■ " •. ' ■ ", iSs’*1.' , ’ . sluŞiŞ; ’ i -ViŞÂiŞÎ!, " jŞi,..’,11 ''"'Ts1*1""': . s ; ,ll; 'i-ii -Ş ■ii 1 | ■ “ i 1 H’i i I1 'II , i. r J 1 , ’ 1 l i 1 , ,1 ' 1 ., , : 1 '1 .. J , .., Lv,i S , ’ ,1 !!*,: , „.. «Iipilllllillllil IIPIIBilllllilliiiiliiliiiiilIII^^^ -vil? II,•«.,!> 1',=-^ ' ■ y=i',"“i "' . •> t i1!-rr" "':i,“'11 111 r“«s;