1626 ianuarie 4. ŢR 
3 Eu Preda postelnic scris-am acest al mieu zapis, să fie la mîna lu Dumitru vestiar, cum să să ştie că am mînat pre uncheaşul Dragomir, întîiu de au luot ughi 20, iar a do-ora ughi 15, însă mi i-au dat pentru o o tocmeală ce voi să-m tocmescu cu dumnealui pentru neşte rumîni den Tîmbureşti, ce avem a-npărţi cu logofătul Oncea, să avem a ne tocmi; iar să nu ne vom putea tocmi, să-i dau bani înnapoi.Şi mărturie: Borcea logofăt i Tudor stolnic i Stoica logofăt, Vişan postelnic, Voicilă uncheaşul ot Buişti. [...].DRH, B, XXI, nr. 1, p. 31626 ianuarie 5. ŢR 
4 Scris-am eu, Oprea iuzbaşa şi jupîneasa me Mariia, nipoata Vladului ot Bucu şi cu fiiu mieu Leca înpreună, aceasta al nostru zapis la mîna lu Aldemir pitar, cum să se ştie că i-am vîndut noi ocină den Bucu, stîjeni 800, dereptu 2400 de aspri gata; ş-am vîndut de a nostră bunăvoia.Şi la acesta tocmel-a nostră fost-au şi boiari mărturie: de în Bucu, Nedelco i ot Pisculeşti, Stan i ot Buciumeni, Stanciul peharnic i ot Berileşti, Nigoiţă postelnic. [...].DRH, B, XXI, nr. 3, p. 41626 ianuarie 8. ŢR 
5 [...] satului Flămînzeşti, ci iaste al sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de ceară şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sîntu preste an în ţeara domniei meale, păntru că l-am ertat domnia mea, numai să-şi plătească birul şi dijma şi gorştina, iar de alalte de toate dăjdile să aibă pace, ca să fie de treaba şi de posluşăniia sfintei mănăstiri, să lucreaze de ce va trebui, cum au fost ertaţi şi de părintele domniei meale Io Radul voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domniei meale la mîna lor de ertăciune de toate, cum scrie mai sus.Derept aceae şi voi, găletarilor i fînari, şi voi, toate slugili domniei meale, ori carei veţi înbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreame ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi şi mai mult să nu-i bîntuiţi, că i-am ertat domnia mea. Iar cine va vrea să-i tragă, nemica la mîna lor să nu se dea, fără ştirea domniei meale; iar care-i va treace şî-i va trage preste cartea domniei meale, acela om mare certare avea-va de cătră domnia mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 4, p. 51626 ianuarie 9, Bucureşti. ŢR 
5 [...] / 
6 [...] ca să fie volnici călugării cu aceasta carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale, na ime Stanciul vtorii armaş, de să mute hotarul de pre ocina mănăstirii de la satul Stroeştii pre ocina Vîlsăneştilor, prie unde au fost hotarul cel vechiu mai denainte vreame, pentru că au fost înpresurat Tudosie logofătul cu hotarul ocina mănăstirii, pre vreame cîndu se-au fost vîndut satul Vîlsăneştii lu Tudosie logofăt, încă mai denainte vreame. Şi tot au fost înpresurat. Iară cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea lu Tudosie logofătul, iară egumenul Teofil, el au avut pîră înnaintea domnii meale cu satul Vîlsăneştii şi cu popa Micul pentru acest hotar. Şi au fost toţi de faţă în devan de se-au pîrît. Şi au mărturisit egumenul Teofil cu mulţi boiari, anume: de Rătivoeşti, Oprea logofăt i Albul i Stanciul armaşul i ot Boişoara, Datco peharnic, cum au fost înpresurat cu hotarul satul Vîlsăneştii pre ocina satului Stroeştilor, satul mănăstirii. Şi au rămas satul Vîlsăneştii de leage şi de judecată de înnaintea domnii meale de în devan. Derept aceaia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să fie volnici călugării să mute hotarul de pre ocina Stroeştilor pre hotarul Vîlsăneştilor, să fie hotarul unde au fost de veacu. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 5, p. 5-61626 ianuarie 16. ŢR 
9 [...] lu Dragomir şi muerie lui, Stana, ca să fie volnec cu cartea domnii meale să ţie 4 bucăţi de vie în dealul Tîrgovişti, carele au fost ale fii-sa Dospenie. Păntru că Dospena fost-au fată popei lu Hrestodor; deci cîndu au fost în zilele lu Şărban vodă, iar popa Hrestodor, el au căzut în lipsă şi în sărăcie, ce au dat fii-sa Dospina lu Dragomer şi muerie lui, Stanie, să o rănească şi să o păzească, să le fie lor fată de suflet. Şe i-au ales popa Hrestodor parte, de i-au dat atunce aceste 4 bucăţi de vii. După-acie, ţenut-au Dragomer şi muiarea lui, Stana, pre Dospena ca prea o fată şe o au crescut şe o au măretat. Iar cîndu au fostu acuma, în zilele părentelui domni meale Io Radu voivoda, iar Dospinii tîmplatu-i-se-au morte şi au muret în mîna lui Dragomir şi a muerii lui, Stanie; şi ei o au grejet şi o au pomenet cum se cade omulue mortu. Şe la mortea eie, lăsatu-i-a cu limba ee acele 4 bucăţi de vie tătăene-său, lu Dragomir şi muerie lui, Stanie, să fie a lor şe să se rănească cu dînselea, pînă vor fi ei.Şe au pus mărturie: popae Drăgan şe preaoteasa Voeca şi diiaconul Necula şe Dumitru şe călugărul Oana şe Varlam şe Gherghena. Şe am văzut domnie mea şe cartea părentelui domnii meale Io Radul voevoda.Dereptu aciia, am dat şi domnii mea lu Dragomer şi muerii lui, Stanii, ca să ţie aceastea 4 bucăţi de vii ce scrii mai sus, ale fii-sa Dospinie, cu bonă pace /  
10 şi de nimeanilea bîntuială să n-aebă, naentea cărţii domnii meale. [...]. Pe verso: “Cartea lui Alexandru voevod, pre viile or Tîrgovişte, care le-au cumpărat jupan Costandin mare postelnic de la Badea comis, sin Nicăi iuzbaşa”DRH, B, XXI, nr. 7, p. 9-101626 ianuarie 25. ŢR 
11 [...] Cheajnei, jupîneasa ce-au fost a jupîn Cernicăi ce au fost mare dvornic, pîntru ca să fie volnică cu aciasta carte a dumnii meale şi cu sluga, anume... să aib’ a-ş strînge ai ei rumîni uri unde-i va găsi în ţeara dumnii meale fugiţi, ori în sat domnescu ori în sat boerescu ori călugărescu ori în slobozie sau pre la oraş, tot să fie volnecă jupîneasa Cheajna ce e mai sus-zisă cu cartea dumnie meale să-şi strîngă ai ei rumîni de pre unde vor fi fugiţi, să-i ducă la sat, unde lă e moşie şi de nemenelea bîntuială sau opreală să n-aibă, [...].DRH, B, XXI, nr. 9, p. 111626 februarie 2. ŢR 
23 [...]. Eu Cîrstiianov logofet şi cu jupîneasa lui, Cirna şi cu fata lor Neacşa, muiarea lu Bucurov den oraşo den Bucureşti, scris-am acesta al nostru zapis, cum să să ştii că am avut o pimniţă în oraş, cumpărată înpreună cu Oprea logofătul, pimniţa cu loc cît iastea pre lîngă pimniţă. Deci se-au prinsu moarte lu Bucurov; iar noi, după moartea lu Bucur, am vîndut Opreai logofăt partea noastră den pimniţă, cu loc cu tot, za 2000 aspri gata.Şi am vîndut dă a noastră bunăvoe şi cu şterea a mulţi oameni oraşani, anume: popa Ivan şi Sarul cojocar şi Martin i Necola Rusul. Am vîndut noi să-i fie Opreai logofăt dă moşie şi neameneale den oamenie noştre să nu mai rădeci pîră, ce să ţie cu bună pace. [...].DRH, B, XXI, nr. 14, p. 231626 februarie 10. ŢR 
23 Scris-am noi migiiaşăi lu Dobrin de în Cîrlomăneşti şi ai lu Muşat şi ai lu Neguleaci ot Cîndeşti, pre nume: de în Verneşti, Gherghe Robul i Prodea i ot Plăşcoi, Staînciul i Negrilă i ot Bărbuceşti, Cîrstiian i ot Lunceani, Lupul, păntru că ne-au luat pre aceşti megiiaş Dobrin i Muşat i Neguleaciu, pre răvaşe domneşti, ca să-i tocmim păntru neşte ocini şi vii de în Cîndeşti. Deci noi, aceşti megiiaş ce sîntem mai sus-scrişi, am căutat cu toţi bătrînii de pre înprejurul locului şi aşa am adeverit, cum au cumpărat Oprea, fratele lu Dobrin, partea-i Neagole de ocină de în Cîndeşti toată şi cu 2 pogone de vie. Iar Muşat şi Neguleaciu, ei au cumpărat partea-i Călini, sora-e Neagole. Deci noi, aceşti megiiaş, ce sîntem mai sus-scriş, aşa am tocmit: să ştie Dobrin, fratele Oprei, partea-e Neagole, iar Muşat i Neguleaci să ţie partea-e Căline, că au fost doo surori, ci să ţie de în dooă. 
24 Deci noi, aceşti megiiaş aşa a am adeverit şi am tocmit cu ale nostre suflete şi de înpreună cu mulţi oameni buni. Iar Muşat i Neguleaciu, e n-au vrut să ne dea răvaşul la mîna nostră, cum iaste leagea, ci au zis că l-au perdut. [...].DRH, B, XXI, nr. 15, p. 23-241626 februarie 21. ŢR 
33 Să să ştie cum au cumpărat Bolbosea di Birivoişti di la jupîneaasa Mariia, muma Albului ş-a Radului, un loc di în şisul di sus, Dumbrăvăscu, za 450 aspri gata, di a ei bunăvoi, cum să fii moşii Bolbosii şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strinipoţilor şi cini să va trage di-nsu.Iar cini să va scula di în sîngeli mieu, au ficior, au nipot, să-l învăluiască şi să facă alti tocmeali, să fii blăstimat di vlădica Hristos şi di 318 oteţi ije vă Nicheii, pintru că am vîndut iu di a mea bunăvoi, că m-au ajunsu vreami di sărăcii şi di nivoii. 
34 Şi mărturii, anumi: popa Ivan di Birivoişti şi uncheaşul Vlaicul şi di în Drăghici, Ion, sin Vărariul şi din Gădeani, Micul. [...].DRH, B, XXI, nr. 20, p. 33-341626 februarie 23, Bucureşti. ŢR 
34 [...] satului Boldorogeştii ot sudstvo Elhov, ce iaste al svintei mănăstirii de la Colintina, hram sveti Ioan, ca să fie de acum în pace şi slobod de lucrul domnescu şi de mertice şi de podvoade şi de gloabe domneşti să nu poarte, şi de cai de olac şi să nu le se tragă bucatele pentru alţii, nici să între bănişorii în sat, fără de lucru, şi de alte slujbe, pentru că l-am ertat domnia mea să fie numai de posluşania şi de lucrul mănăstirii, ce va tribui.Derept aceaia şi voi, armaşilor şi voi, slugile domnii meale, care veţi fi di aceaste slujbe, încă să căutaţi foarte să vă feriţi de satul mănăstirii ce scrie ma sus şi în pace să-l lăsaţi, că l-am lăsat domnia mea să-şi plătească numai berul, că cine-l va învălui preste cartea domnii meale, certare va avea. [...].DRH, B, XXI, nr. 21, p. 341626 februarie 26. ŢR 
34 Eu Simion postelnic scriu acest dzapis al meu, să să ştie cum am lua u sută şă duodzeci de galbeni înprumut de la Vasilie vătaf, pînă la Semedru /  
35 să aibu a-i da bani. Şi am pus parte me de moşie de la Ştefăneşti dzălog, cu tot venitul, şî den vii şî den cîmpu şî rumîni. Iar să nu voi pute da bani la dzi, eu le voi scoate vîndzătoare. Deci, ce preţu vor da alţi, să de şî Vasilie vătaf.Şî mărturie: Dobrin logofăt ot Ungurei şî Vladul postelnic şî Voicu logofăt ot Coteşti şî Idocsie logofăt şî Voicu logofăt ot Ragul. [...].Voico logofăt.Dobrin logofăt.Vladul postelnic.Idoxie logofăt.Spiridon Pe o pecete. [...] Zapisul lui Simion postelnic, dealniţ 1, la mîna lui Vasilie vataf. Sud. Muşcel, Ştefăneşti, delniţ 1, drept 120 galbeni. 7134 
1626 avgust 26.DRH, B, XXI, nr. 22, p. 34-351626 martie 
1. ŢR 
35 Scris-am eu Stana, fata lui Staico postelnic ot Săsluneşti, acesta al meu zapis, ca să fie la mîna jupînului Dumitraşco, ce iastea marele pitaru, pentru credinţa, cum să se ştie că i-am vîndut a patra parte de ocină de în sat de Hohoia, de preste tot hotarul cît se va alegi, de în cînpu, de în apă, de în şăzutul satului, de pretutindinili. Şi eu o am vîndut eu acestă parte de ocină, de a mea bunăvoe, dereptu 7000 de bani gata. Însă de se vor afla şi nescari rumîni de într-acestă parte de ocină, încă să fie volnic a-şi strîngire.Şi la tocmeala nostră au fost mulţi boiari buni şi bătrîni, însă anume: Stepan logofetul i Draghiia şi Buta logofet i Mogoş vătahul ot Ţigăneşti i Mardarie logofetul ot Dobroşăşti şi Mihăilă cel bătrîn ot Tîncăbeşti.Şi i-o am vîndut eu de a mea bunăvoe, cu ştirea acestoru boairi a tuturora, ca să fie lui moşîe, şi lui, feciorilor lui. Şi eu de acum nainte treabă cu dinsa să nu mai aibu cu această ocină. 
36 Acesta am scris eu Mihalce. [...].Eu Bandu i Stana. Mardarie logofătFiera vel logofăt Mogoş vătahul [...] Stepan logofătButa logofăt Spiridon pe pecete.DRH, B, XXI, nr. 23, p. 35-361626 martie 3. ŢR 
37 Noi, pîrcălabi de în Tîrgul Jiiului, anume: Gherghe i Stoica postelnic i Dima judeţul cu 12 pîrgari, scris-am această a noastră carte se se ştie cum au venit Miloş logofăt nainte noastră de s-au pîrît cu Radul Dăianu pîntru un cal al Oprei al popi, cum au fost luat Miloş logofăt 2 vaci cu viţei alăture de la Radul, pîntru o deatorie ce au fost plătit Miloş birul Radului. Iar Radul au luast calul Oprei de l-au dat la Dumitru postelnic Corenschi şi Gherghe postelnic, ce au fost birari de roşi. Deci au dat Radul acel cal, pîntru ughi 3, de a lui bunăvoe şi au zis cum au fost să de Opre acei bani şi au luat acele 2 vaci de la Miloş logofăt, iar acum acel cal au perit. Deci Miloş logofăt are nevoe de Opre... u venit de s-au apucat de Radul, iar Radul a spus însuş cu gura lui nainte noastră cum au dat el acel cal al Oprei în mîna lu Corenschi.Dereptu aceia, noi încă am judecat cu toţi bătrîni oraşului, cum se margă Radul se se pîrască cu Opre păntru cal. Deci au intrat Radul în chizeşie de au pos pe Stanciul Grama chezaş, cum va merge Radul de se va pîrî cu Opre, iar cu Miloş să n-aibă nece o trabă, nece Opre, nici Radul.Aceasta scriem. [...].Dima jutiţluDRH, B, XXI, nr. 25, p. 371626 martie 16. ŢR 
49 Adecă eu, Pană logofet ot Rîmnic şi nepotu-meu Tudor de în Bujorani, scris-am acist zapis al nostru să fie la mîna Simei logofetul de mare credinţă, cum să se ştie că i-am vîndut un vad de moară unde au fost metohul mănăstirei Govorei, în marginea rîului, despre oraş, despre Rîmnic, cît va fi locul metohului tot, care au făcut părintele nostru Tudor logofet schiînmb cu Govora de i-au dat moară pentru moară. Şi l-au cumpărat Sima logofet de la noi acil vad de moară, de la noi, derept 4000 de bani gata.Şi iar să se ştie că am vîndut eu Pană logofet a noastră parte de ocină den Genuneani toată, însă cît au fost cumpărat de părintele nostru Tudor logofet toată, însă partea lu Cîrstiian şi partea lu Lepădat şi partea Stoicăi, feciorul Stanciului, partea lor toată, cu vadul de moară şi de la Frăţilă 2 locure în Seaciuri şi de la Binţul şi de la Dănilă 1 loc şi de la Stanciul Scînteescul 1 loc în Ciriş şi de la Manea Glodeanul 1 loc în Seliştea Foltei preste rîu şi de la Frăţilă o selişte în sat şi partea Oancei şi a Vladului lu Ciolan şi a Radului Tomei şi a Oprei, feciorul lu Nan de în Mănăileşti, a lor parte toată, cît să va aleage, în sat în Genuneani, de în cînpu, de în pădure, den apă şi despre tot hotarul, den Valea Hotarului pîn în hotarul Mănăileştilor. Şi de la Stoica, feciorul Devei, 1 loc şi de la Barbul 1 loc în Cireşul. Şi alte moşii ce se vor afla cumpărate acolo de tată-meu Tudor logofet, toate le-am vîndut eu Simei logofet, derept 3000 de bani gata, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor lui. Iar nepotu-meu Tudor n-are treabă acolo, că ş-au luoat partea în Bujorani.Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari, anume: jupan Fiera vel logofet i popa Iane ot Dălgopolia i Tudor comis ot Măldărişti i Matheiu cliucear deascalul i Socol peharnic i Ghiurma pitar i Proca ot Rîmnic i Stan vatah ot Piscuri i Manole ot Bujorani i Diicul logofet ot Mogoşoae i Vladul ot Tămăşişti i Albul comis ot Breazoi.Şi pentru cridinţa, eu am pus şi peceatea mea şi am scris şi cu mîna mea. [...].Fiera vel logofetSocol peharnicEu Pana logofet Chiriiac postelnic ot Ştefoae [...].DRH, B, XXI, nr. 31, p. 491626 martie 20. ŢR 
51 Eu Radul vornicul şi cu jupîneasa mea Păuna scriem al nostru zapis să si ştie cum amu vîndut Radului lugufătului partea noastră di ocină din /  
52 Burusu, din lîngă Gherghiţă, însă a patra parte di sat şi cu trei rumîni, anumea: Lipan cu ficiiurii lui şi Negue frati-său, iar co ficiiurii lui şi Muşat, iar cu ficiiurii lui. Şi i-am vîndut di a noastră bunăvoe, derept o sută şi doauzeci di galbeni bani gata, ca să fii lui muşie neîntorsă.Şi iar i-am vîndut on sălaş de ţigani, anume Bizea cu femeia lui, cu ţiganca lui şi cu doau fete şi un ficiiur. Şi iar i-am ş-alt sălaş vîndut, anume: Drăguiu cu ţiganca lui, cu dui ficiiuri şi u fată şi alt cupil mai mici, trei. Şi iar i-am vîndut un ţigan, anume Cîrste, însă făr ţigancă. Şi i-am vîndut aceste suflete di ţigani toate, cîte-s mai sus-scrise, dereptu o sută şi doau zeci de galbeni, iar bani gata, ca să fie lui iar muşie neîntoarsă, însă fac înpreună aceşti bani şi pre satu şi pri ţigani doau sute şi patruzeci di galbeni şi mi-au dat tuţi bani gata.Derept aceia, am dat zapisul nostru la mîna Radului lugufătului de credinţă şi buiari mărturii, anume: Danciul vătavol ot Duiceşti şi Para lugufătul şi Elei postelnicul de Corneşti şi dascalul Matei cluceriul şi Sucul păharnic şi Grama clucerul.Şi am scris eu, Radul vornicul, cu mîna mea, pentru mai mare credinţă şi mii-am pos şi pecetea mea, ca să se ştii. [...].Cerno Grama clucerulDanciul vatafIlie postelnic ot CorneştiRadul dvornic, sin Gheorghe vornicPara logofăt manu propriaEu jupîneasa Păuna a vornicului RaduluiSocol peharnicMatei clucer manu propriaIane comisDRH, B, XXI, nr.33, p. 51-521626 martie 23. ŢR 
55 Scris-am eu, Leanca, fata Chircăi ot Negeaşti, acesta al miu zaps, să fie de mari credinţă la mîna jupînului Dumitraşco vel pitar, cum să se ştie că i-am vîndutu eu Leanca de bunăvoia a mea ocena den sat den Hohîia, parte mea tootă, din jumătate de satu a triia parte, de şezutul satului şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de preste toot hotarul ore cîtă se va aleage şi cu rumîni ce se vor afla că au fost den Hohîia despre parte mea, de mi-au datu 4000 de aspri gata. Şi o am vîndut eu de bunăvoia a mea, cu ştere fraţealor tutorore. 
56 Pus-am mărturie: Stepan logofăt i Draghiia i Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoşu vataf ot Cuciulaţi i Mardarie logofăt ot Dobroşeşti.Pus-am şi blăstem: ceni se va rădica den ruda mea cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţii, să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia.Acesta mărturesescu, să fie de credinţă. [...]Eu LeancaFiera vel logofătButa logofătMardarii logofătMogoş vatahul [...]Stepan logofătDRH, B, XXI, nr.35, p. 55-561626 martie 24. ŢR 
56 [...] mănăstiri de la Malamoc, unde iaste hramul sveti Nicolae, ca să fie volnic egumenul şi cu alalţi călugări de la mănăstire de să ţie 5 pogoane de vie în dealul Cernăteştilor, pentru că aceaste vii iale au fost ale lu Iano Ghiurmescul, deci le-au lăsat Iano la moartea lui să fie mănăstirei ce iaste mai sus-scrisă de hrană şi lui pomeană.Şi au fost şi mărturii: Liica den Gherghiţa şi jupîneasa lu Iano Ghiurmescul şi fraţii lu Iano Ghiurmescul, Mura şi Ganea şi oameni buni den Răduleşti, popa Stan, Dragomir şi Lăudat de Răsimnici; aceşti oameni toţi au mărturisit cum au lăsat Iano aceaste vii la sveta mănăstire şi încă s-au îngrupat... şi la mănăstire, iar acum Necula, fratele lu Iano, el să apucă să ia pogoanele de la mănăstire.Derept aceia, domnia mea am dat egumenului de sveta mănăstire să fie volnic cu carte domnii mele di să ţie viile cum le-au lăsat mortul, iar / 
57 Neculei de-i va părea strîmbu, să vie de faţă nainte domnii mele. [...].DRH, B, XXI, nr. 36, p. 56-571626 martie 26. ŢR 
57 Scris-am eu, Chirca, feciorul Chircăi ot Negeaşti, acesta al miu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitraşco marele pitar cum să se ştie că am vîndut eu ocena me de la sat de la Hohîia den jumătate de ocină de preste toot hotarul a treia parte, toată parte mea şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de mi-au dat 4000 de aspri gata şi cu rumîne, de se vor afla den parte mea den Hohîia, să şe-i strîngă.Şi iară eu Calea, fata Chircăi de Negeaşti, sora Chircăi ce-i mai sus-scris, iară mărturisescu cu mare credinţă la mîna jupînului Dumitraşco mare pitar, că i-am vîndut eu ocena mea de la sat de la Hohîia den jumătate de sat şi cu ocena de preste toot hotarul, iară a treia parte şi cu rumîni ce se vor afla că mi-au fost rumîni din parte mea de Hohîia, de mi-au dat 4000 de aspri gata.Şi am vîndut eu Chirca şi soru-mea Calea de bunăvoia a nostră şi cu ştere fraţilor, să n-a avem nece o trebă noi de acum nainte, să ţie şi den sileşte şi de preste toot hotarul, cum iaste mai sus scris.Pus-am mărturii: Stepan logofăt şi Drăghiia şi Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoş vatah ot Cuciulaţi şi Stăit ot Gorgan.Pus-am şi blăstem: cene se va scorni cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi 318 oteţi, să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia.Şi am scris eu, Spiridon logofăt; acesta mărturesem.Fiera vel logofătChircaCalea 
58 [...]Stepan logofătButa logofătDRH, B, XXI, nr. 37, p. 57-581626 martie 30. ŢR 
66 Eu Mihăilă armaşul scris-am acist al mieu zapis, ca să fie la mîna virilor miei, anumi, Ghirghi i Pătru, feciorii unchiu-mieu lui Ivaşco vornicul de Băleani, ca să se ştie că m-am înfrăţit cu ei. Deci la frăţiia noastră eu i-am dăruit cu partea mea di ocină de în Bădeane, însă partea ce-au cumpărat moşu-mieu Pătru logofăt ot Băleani de la Ivaşco vornicul, ce se-au chemat funea lu Gligorie postelnic ot Boldiş, toată, oricît se va aleagi, iară unchiu-mieu Ivaşco şi virii miei Ghirghi i Pătru, ei m-au dăruit cu un cal bun şi cu 5 coţi de postav bun. Dici, păntru mai mari cridinţă, eu am fapt acist zapis, ca să fie la mîna lor.Şi cînd am fapt această tocmeală fost-au boiari mărturie, po ime: Stoica logofăt Tărăceanul i Badea postelnic ot Bucşani i Hareta egumin ot Nucit i /  
67 Pătraşco postelnic ot Bucşani şi Badea postelnic ot Băleani şi popa Ratea şi pipa Radul din Băleani.Aşa să se ştie. [...].Mihăilă arămaş.DRH, B, XXI, nr. 39, p. 66-671626 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 
71 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să ţie ocină la mori de la oraşul Piteştii, la Geamăna, de în salce pînă în mal, pre vîlceluşe şi de acolea pre mal pînă în iazul moriilor şi pînă după iaz, iar pînă în salce, pentru că această ocină fost-au miluită de răposatul Băsărab voevod la svînta mănăstire.Iar cîndu au fost în zilele răposatului moşul domnii meale Mihnea voevod, au trimis domnia lui pre cinstitul deregătoriul domnii lui, jupan Ivaşco biv vel dvornic, de-au hotărît această ocină cu 24 de boleari, cum să fie sfeantei mănăstiri ocină, moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului moşul domnii meale Mihnea voevoda, de cîndu au fost cursul anilor 7088. 
72 Derept aceaia, domnia mea încă am dat sfeantei mănăstiri Argeşul, ca să fie volnici călugării să ţie această ocină cum scrie în cartea moşului domnii meale Mihnei voevod, să fie mănăstirii moşie. Iar cui va părea strîmbu şi va zice că are treabă cu această ocină, el să-ş aducă cărţi de va avea, să stea de faţă. [...].DRH, B, XXI, nr. 41, p. 71-721626 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 
75 [...] Oprea logofet ot Rătivoeşti. După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea de vreame ce veri vedea cartea domnii meale, iar tu să cauţi să mergi, înpreună cu părintele Theofil, egumenul de în mănăstirea Bistriţa, să muţi hotarul despre ocina satului Stroeştii ce iaste al mănăstirii, să-l pui unde au fost hotarul cel bătrîn, de veac, cum citescu cărţile ceale bătrîne, că au fost înpresurat de satul Vîlsăneştii acel hotar mai de nainte vreame, ce să fii volnic să pui hotarul unde au fost de veac pre direptate şi nimenilea să se ispitească a-l opri preste cartea domnii meale. [...]. 
76 [...].DRH, B, XXI, nr. 43, p. 75-761626 aprilie 15. ŢR 
87 [...] ţie, Predo, feciorul lui Laţco, nepotul / 
88 comisului Ion ot Paia. Dau-ţi în ştiri dumnea mea păntru rîndul părinteluie ipiscup Sărghie di la svînta mănăstiri di Tismeana, că aicea s-au jăluit, naintea domni meale, cum ţii 1 sat al mănăstirei di moşîe, anume Corzie şi cărţii n-ai pri acila. Dici, di vreami ci viri videa cartea domnie meale, iar tu să cauţie la sviati Troiţă să fii aicea, înpriună cu părintile, deaca nu viri să laşi cum au lăsat moşu-tău Ion, satul, să fii al mănăstirei, cum au fostu mai dinainte vreame. Şi să-ţi iai şi cărţiili, ci cărţi vor fi, păntru acil sat, să stai di faţă. Şi într-altu chip să nu faci. [...].DRH, B, XXI, nr. 49, p. 87-881626 aprilie 20. ŢR 
92 Adecă noi 4 boiari ce-am fost luaţi pre răvaşele domneşti de Ghioca postelnic şi de Iano, fratele banului Panaiut, ca să-i tocmit şi le aleagem ocina de la Iaroslăveşti, de la mori, care ocină au cumpărat mai denainte vreame Anghel comis şi Panaiut ban, fratele lu Iano. Iar după moartea lor, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, sin Radul voevod, avut-au pîră Ghioca postelnic pîră cu Iano, fratele banului Panaiut, pentru această ocină, cum scrie mai sus, că au fost ocină amestecată înpreună amîndoi.Deci noi, 4 boiari ce ne-au luoat pre răvaşe domneşti, anume: ot Cacova, Builă i ot Stoineşti, Pîrvul postelnic i ot Bîrseşti, Iano logofăt i ot Bujurani, Stanciul logofăt, noi ne-am strînsu toţi înpreună de le-am călcat ocina de la Iaroslăveşti şi le-o am ales şi o am înpietrit cu seamne cum să se ştie: din marginea iazului în sus, pre la fagul cel mare, pre în capul lazului siliştei, pre Vîlceao Crucei în sus pînă la Lacul Pucios, de-aciia pre Calea Ocnei, pînă în Valea Globocei suptu rîpă şi preste ... cătră Zboeşte, să ţie Ghioca postelnic den apa Valea Frumuşiţii... eamă să ţie Ghioca postelnic în jos pînă în hotarul Vlăd... în sus, pînă în Zboeşti şi în jos la apă, iar pînă în iazul morilor. Iar alt codru, ce-au fost cumpărat de Anghel comis de în Valea Frumuşiţei de în sus de la Drăghici, să-l ţie Iano postelnic.Aşa am aflat noi cu ale noastre suflete şi i-am tocmit, însă Ghioca postelnic să aibă voia a tăia pădure pre lîngă iaz, să dereagă la mori şi să n-aibi opreaală de cătră Ianoi, nici să oprească Ghioca pre Ianoi postelnic de în pădure de preste rîu să nu tae să dereagă la morili lui, ce să fie ca fraţii unul cu altul. [...].DRH, B, XXI, nr. 51, p. 921626 aprilie 25. ŢR 
92 Eu Şerban scris-am acesta al mieu zapis la mîna lu Nedelco, cum să să ştie că am schimbat nişte ocină de i-am datu de în Pupezeni stînjeni 20, de / 
93 în parte lu Nedelco al Herăi, de în cîmp şi de în pădure şi cu vad de moară şi cu parte lui deîntr-o moară ce iaste gata. Şe eu Nedelco am dat lu Şerban ocină den Pisculeşti stînjeni 20, den parte lu Stan, sin Stan vătah şi dîn cîmpu şi dîn pădure şi cu vad de moară şi i-am dat dup ocină şi o vacă. Şi ne-m tocmit de bunăvoia nostră.Ş-au fost la tocmelă a noastră mărturie: Drăgan de Pisculeşti şi Nedelco al Herăi şi Stroe de Pupizeni şi Stan, sin Stanciul vătaf şi Stanciul, sin Badiul şi dîn Bucu, Pătru şi toţi megiiaşii şi de sus şi de jos. [...].Stanciu Stroe... VoicilăMile DragomirDrăgan StanciulEu Şărban NanNedelco ManeStan Semnătura ştearsă cu degetul.DRH, B, XXI, nr.52, p. 92-931626 aprilie 28. ŢR 
95 Eu Voicilă logofăt i Şteful logofăt i jupaniţa ego, Stanev, ci-au fost fată lu Voicilă logofătul e Spăteani, scris-am acest zapis al nostru, să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizei vistier, cum i-am vîndut ocina noastră de în sat de la Crătuneşti toată, oare cît se va aleage, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă şi de în săliştea satului şi de preste tot hotarul. Însă eu Voicilă logofăt am văndut partea mea toată, 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi eu Şteful şi cu jupîneasa mea Stana, iară i-am vîndut partea mea toată, însă 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi ne-au dat jupan Hrizea vistier asprii toţi gata, denaintea jupan Papei marele dvornic şi a jupan Fierăi mare logofet.Şi mărturie fost-au la această tocmeală mulţi boiari, anume: Radul i Para logofeţii de visterie i Sava şetrariul i Scorea logofăt i ot Roteani, Spiridon logofăt. [...]. [...].Papa vel dvornec.Fiera logofăt.Voicelă logofătul.Şteful logofătul.Dobri logofăt.Para logofăt.Scorea logofăt. [...].DRH, B, XXI, nr. 54, p. 951626 mai 8, Bucureşti. ŢR 
109 [...].Scris-am eu Marco şi eu Paraschiva de Căzăneşti, nepoţii lu Nedelco vornicul, acesta al nostru zapis să fie la mîna jupînului Iane vistiiariul, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 locu de casă în oraşu în Bucureşti, care loc iaste între Ianiu portar şi între mănăstirea Stelei, cît se va aleage locul înprejur, derept 2400 de aspri gata. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, ce să-i fie moşie lui şi feciorilor.Şi au fost tocmeala noastră mărturie: Iane portar i Dumitru Tîrnăcop i Seman judeţul i popa Borcea clisier i popa Mircea i Cîrstian logofăt i popa Dumitru i Costea gramatic i Stan cizmariul. Aceasta am scris şi mărturisim. [...]. 
110 [...].Eu mărtorescu, popa Dumitru.Eu popa Borci clisiiar.Eu popa Mirce.Eu popa Dumitru.Eu popa Ivan.Eu Staînciul diacon.DRH, B, XXI, nr. 61, p. 109-1101626 mai 8, Bucureşti. ŢR 
110 [...] Socol peharnic i Necula peharnic de Cornăţeani, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să-şi ţie gîrla ce se cheamă Goia de pre ocina lor de la Clici, cu tot venitul ce va fi şi să fie în pace de cătră călugării de la mănăstirea domnii meale Svetaa Troiţă, pentru că iaste a lor de moşie. Şi au mărturisit cu mulţi oameni buni, cum această gîrlă au fost făcută de părinţii lor încă mai denainte vreame şi n-au călugării nici o treabă.Derept aceaia şi voi, călugărilor de la mănăstirea domnii meale Sveata Troiţă, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iară voi încă să căutaţi să vă feriţi de această gîrlă ce scrie mai sus, nimica să nu vă amestecaţi, ce să-şi ţie Socol peharnic şi Necula peharnic gîrla de la Clici cu bună pace şi de nimenilea / 
111 opreală sau val să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu, să vie să stea de faţă. [...].DRH, B, XXI, nr. 62, p. 110-1111626 mai 15. ŢR 
120 Să se ştie cum am cumpărat eu Stan lui Ion ot Largul ocină în Nagoşina şi pă plaiu de la Rădici ot Plopeasa toottă partia lui, [...] hotarul din moşul Găcescu [...] în aspri [...] 2580. [...] eu Stan ocină în Niagoşina, iar [...] şi din plaiu şi din toote [...] din moşul Găcescu iar [...] înn aspri [...]2580.Şi cînd am făcut această tocmială au fost înn zile lui Alixandru vodă şi am fostu în băjinii. Şi au fost aldămăşari: popa Mania şi Niagul jugănarul, Stoica ot Secături, Niagul viorarul, Neguţ şi satul totu. [...].Eu RădiciuEu BatcaDRH, B, XXI, nr. 67, p. 1201626 mai 15, Bucureşti. ŢR 
120 [...] lu Dumitru călăraşul de oraş de Bucureşti, ca să-i fie 1 loc de casă lîngă Muşat biglariul, în mahalaoa popei lu Gherghe. Pentru că acest loc fost-au de moşie a lu Crăciun Vînăt măcelarului, tatul lu Bran biglariul de oraş de Bucureşti, ce l-au fost văndut unui zlătar, în zilele Mihnei voevod. 
121 Iar cîndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, iar zlătariul l-au dat popei lu Costandin, de l-au slujit şi l-au pomenit. Iar cîndu au fost apoi preste puţină vreame, se-au sculat popa Costandin, de au vîndut acestu loc de casă lu Dumitru călăraşul, iar la Gavriil vodă, derept 1000 de bani gata. Şi tot l-au ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, sculatu-se-au Taia Bula, de-au rădicat pîră la divan pentru acest loc şi au venit de se-au pîrît de faţă. Într-aceaia, domnu nostru Alexandru voevod au trimis pre Ianiu al doile portar de în divan, înpreună cu Taia Bula şi pre Dumitru călăraşul, de să strîngă preuţi şi bătrînii oraşului, să adevereaze cu sufletele lor pentru acest loc. Deci deac-au strînsu oameni bni, oroşani bătrîni şi tineri, se-au adeverit acest loc că au fost a lu Bran biglariul de moşie de la tată-său Crăciun Vînătul, iar Taia Bula n-au avut nici o treabă, căci au fost locul despre Crăciun Vînăt, n-au fost despre muiarea lu Crăciun Vînăt; iar Taia Bula au fost rudă muerii lu Crăciun. Deci au rămas Taia Bula de leage şi de judecată, că n-au avut nici o treabă.Drept aceaia, am făcut lu Dumitru călăraşul cartea noastră şi am dat să-şi ţie locul, să-i fie moşie, lui şi feciorilor.Şi au fost la judecată: popa Borcea clisiar i popa Drăgoiu i popa Anghel i Tîrnăcop i Muşat biglar vataf i Po... biglar i Boba i Mihăilă i Nedelca Clocotăneasa.Iar cela ce va întoarce această judecată să fie cu Iuda şi cu Ariia şi blăstemat de 318 oteţi.Derept aceaia, să fie în pace Dumitru călăraşul de cătră Taia Bula. [...].DRH, B, XXI, nr. 68, p. 120-1211626 iunie 4. ŢR 
157 [...] Oprei iuzbaşa, ca să fii volnic cu cartea domnii meale de să ţie jumătate de sat den Bucu cu tot otariul şi toţi rumînii cîţi să vor alegea, pentru că aş’ au spus Oprea iuzbaşa nainte domnii meale cum au fost cumpărat acest partea de ocină de la Mitrea comisul şi de la jupîneasa lui, Anghilina, derept 43 de galbeni şi 1 bogasiu, încă de în zileali răposatului părintealui domnii meale Io Radul voevoda, den rîndul domniei dentîiu.Şi o au tot ţinut cu bună pace de atuncea pînă acum. Iar cînd uau fost acum în zilele domnii meale, iar Mitrea comisul el au scornit pîră şi au venit cu Oprea de faţă, naintea domniei meale şi aşa pîrîia Mitrea comisul naintea domnii meale cum n-au fost vîndut Oprea iuzbaşa jumătatea de satu, cea i-au vîndut 450 de stînjăni, iar Oprea iuzbaşa, el au scos cartea răposatului părăntealui domnii meale Io Radul voevoda şi zapisul Mitrii comis şi al jupînesei lui, Anghilina, de cumpărătoarea şi au cetit şi cartea şi zapisul de la mîna Mitrei şi a jupînesei lui, Anghelena, în divan ceal marea şi aşa ceateia şi cartea şi zapisul cum au fost vîndut jumătatea de satu cu tot otariul şi cu toţi rumînii, nu i-au fost vîndut 450 stînjăni.Derept aceia, am judeacat şi domnii mea cu toţi cinstiţii deregăturii domnii meale şi ... cum Oprea iuzbaşa au dat... ca să-şi ţie această partea de ocină cea iastea mai sus-zisă, cu tot otariul şi cu toţi rumînii, pentru că au rămas Mitrea comis de leage şi de judecată denaintea domnii meale. [...].DRH, B, XXI, nr.80, p. 1571626 iunie 8. ŢR 
168 Srcis-am noi 6 boeri, anume: Tudor comisul ot Măldăreşti i Ghieoca postelnic i Builă vătah i Andronie ot Albeni i Lepădat ot Zătreni i Goran logofăt ot Olăneşti, carii am fost luaţi pre răvaşul domnu nostru Alexandru vodă, ca să căutăm şi să adeverim păntru pîră ce au avut jupînul Vladul vistier şi Staico peharnic cu Chisar văru-său păntru ocina de în Copăcel, cine cum au cumpărat şi cine cum va ţinea.Păntru aceia, noi am adeverit cum au fost den bătrîni 3 funi în sat Copăcel, anume funea lu Ivanco, al doilea funea lu Stan pîrcălabul, al treilea funea Vladului vistier. Deci dentr-aceste 3 funii, întîi de în funea lu Ivanco s-au făcut 9 părţi, deci 7 părţi s-au aflat cumpărate de Tudosie logofăt, iară 2 părţi s-au aflat cumpărate de Chirca comisul. Iar a doo fune, a lu Stan pîrcălabul, / 
169 fostu-o luat boerii de în Ueşti de la Stan pîrcălabul mai denainte vreme şi o vîndut lu Tudosie logofăt, în zilele lu Mihai voivod. Însă pre această fune au avut multă pîră Vladul vistier i Staico peharnic cu Chisar peharnic, căci c-au avut şi Chisar peharnic cărţi pre acea fune a lu Stan pîrcălab. Scriia c-au cumpărat Ivănel logofăt acea parte a lu Stan pîrcălab de la un Neagoe vătah, ci noi am adeverit că n-au fost acea moşie a lui Neagoe, ci au fost a lu Stan pîrcălab, ci o fost dat Ueştii, iar Ueştii o vîndut lu Tudosie logofăt, cum am scris mai sus, iar Chisar peharnic să-ş caute acea parte ci au cumpărat de la vînzători, însă a treia den Copăcel. Iar al treilea fune, a Radului vistier, adeverit-am c-au cumpărat Chisar peharnic de într-acea fune 2 părţi, iar al treilea parte au rămas pre sama mănăstirei Arhanghelul.Aşa-m adeverit noi aceşti 6 boeri ci-s mai sus scrişi, înpreună cu mulţi boieri şi cu mulţi megiiaşi de înprejurul locului şi le-am dat să ţie pre această tocmeală ce am scris mai sus. Într-alt chip să nu fie.Ispisah iunie 8 dni, leat 7134 
1626. [...].DRH, B, XXI, nr. 84, p. 168-1691626 iunie 9. ŢR 
177 [...] jupîneasei Caterinei vistiereasa a răposatului Vasile vistiiariul, ca să fie volnică cu ceastă carte a domniei meale, de să ţie pre Radul, să fie rumîn şi să-l ducă la sat la Lungi, de unde i-au fost moşiia. Pentru că au avut pîră de faţă naintea domniei meale şi aşa au jeluit Radul înnainte domniei meale, cum n-au fost rumîn de moşie den Lungi şi cum au fost rob la turci multă vreame. Iar Albul şi Vladul şi iar Radul, care sînt rumîni de moşie den Lungi, aşa au spus şi au mărturisit cu sufletele lor, înnaintea domniei meale, cum au fost Radul tot rumîn de moşie cu dînşii den Lungi şi cum n-au fost rob niciodată, nici au putut scoate Radul nici o carte domnească de robie, cum să fie slobod de rumînie, ce încă au fost dat Radul mită 4 galbeni Albului şi lu Vlad, ca să-i mărturisească cum n-au fost rumîn. Şi au scos banii cei de mită de faţă în divanul domniei meale. Şi au rămas de judecată Radul denainte domniei meale şi încă au eşit cu mare ruşine den divanul domniei meale.Derept aceaia, am dat şi domnia mea jupîneasei Caterinei vistiereasa, ca să-i fie acest rumîn de moşie în veci, de nimeane apărat. Şi să fie volnică să-l ducă la sat la Lungi, cu toată fămeaia lui, unde i-au fost moşiia. [...].DRH, B, XXI, nr. 87, p. 1771626 iunie 13. ŢR 
180 Scris-am noi megieşii ot Ţigăneşti, anume: Vlaicul i Şerban dărăbanţul i Stan i Şerban i Stan i Baldovin i Radul i Neacşul i Stoica i Dumitru i Neag i Baldovin Hardeiu şi alalţi toţi megieşii cîţi sîntem în sat şi mic şi mare, mărturisim cu ale noastre suflete, cum au mersu Dumitru cinerile lu Mogoşilă şi cu Dona şi cu feciorii lu Mogoş şi cu nepoţii lui, de au băgat pre Dona şi pre Dumitru întru vad de moară, care au fost jumătate al jupan Fierăi biv vel logofăt şi altă jumătate de la Mogoş, de au făcut moară. Însă ace jumătate ce au fost al jupan Fierăi logofăt fost-au a lu Ştefan Poştea cumpărată de la Tatul, frate lu Mogoş. Iar apoi, Mogoş fost-au băgat pre Dona şi pre Dumitru, de au făcut moară pre partea Fierăi logofăt. Iar apoi, Fiera logofăt au prinsu de veaste, ci ne-au strîns pre noi, de am adevărat şi am mărturisit şi au rămas aceşti oameni de pradă. Deci, dumnealuie l-au ertat şi încă le-au întorsu den cheltueli 800 bani, pentru pietre şi pentru fier şi pre lucru ce-au lucrat. Aceasta mărturisim cu ale noastre suflete.Şi la această tocmeală mărturie au fost: Voico logofăt ot Coteşti i Mahai, sin Tomei comis ot Pătroae i Vlaicul, sin Iscrov vornic i popa Streaoa i / 
181 Voico logofăt ot Jigorani i Pîrvul ot Tîrgovişte i Vasile vataf or Mîrşe i Ivaşco ot Budeştii. [...].Voico logofăt.Vasile vataf.Voico ot Jugarani...Ivaşco.Vlaicul sin Iscrul vornic.Mihai postelnic.Pîrvul.DRH, B, XXI, nr. 89, p. 180-1811626 iulie. ŢR 
199 Eu Stoica lu Vîrfari de în Căldăruşi, cum să se ştie că mi-amu dat partea mea de ocină fii-mea Voicăi, să fie frate cu Radul şi cu Moşul prea partea Stoicăi lu Vîrfari ot Căldăruşii de pre Slănic, pentru căci au ajunsu pre Stoica vreme / 
200 de nevoe; den trei feate şi den doi feciori, nimeni nu l-au căutat, iar fii-sa Voica l-au luat pre tată-său Stoica, l-au luat la vreame de nevoe. Şi au întrebat fetele şi feciorii, iar fii-sa Voica l-au luat de l-au hrănit pînă la morte lui. Şi ş-au dat parte de ocină de în Căldăruşi de în Moara de Vîntu pînă în Valea lu Blaj ot hotarul Căldăroşilor, pînă intră la Aldeanilor, partea Stoicăi lu Vărfari, tretae del, unde i se va aleagi partea Stoicăi lui Varfari fari i săs sinovi im i vnocom i preavnocitom dat denaintea Căldăruşilor şi al Aldeanilor denaintea a mulţi oameni buni, dat de bunăvoe a lui, na ime megiaşi Stoica al Săcuilor şi nepoţii lui, anume Stoica i brat ego, Marco i Ion şi Stan călăraşul şi feciorii lui, Meidin i Datco şi feciorii lui Lupu i Pavel i ot Aldeni, anume megiiaşi: Calur i Furea i Dumitru Sasului, noi ştim cum au dat să fie bună moşie, lui şi feciorilor lui.Iar după moartea mea, care se va ispiti a sparge şi a strica aceasta tocmeală a mea, acela să fie afurisit [...].DRH, B, XXI, nr. 101, p. 199-2001626 iulie 5. ŢR 
200 [...] şi părintelui Serghie episcup, [...], ca să fie volnic cu aceasta carte sa domniei meale să ţie satul Corzei tot, cu tot hotarul şi cu toţrumînei cîţi vor fi şi cu tot venitul cît se va afla într-acel hotar şi să aibă bună pace de cătră Preda, fciorul lu Laţco comisul, păntru căci satul Corzei fost-au luoatu Laţco comis de l-au ţinut tot în sila lui. Iar acum, deca au venit părintele Serghie, adeveritu-se-au cum au fost satul Corzei al sfintei mănăstiri ot Tismana. Deci domnia mea l-am dat ca să fie iar sat la mănăstire, cum au fost şi mai denainte vreame. 
201 Derept aceaia şi tu, Predo, în vreame ci veri vedea aceasta carte a domniei meale, iar tu încă să te fereşti de satul Corzei, nici să-i mai dătueşti, nici să-i mai dijmueşti, ci să ia sfînta mănăstire tot venitul ce se va afla într-acel hotar. Iar tu, Predo, să veri avea nescar cărţi făcute pre satul Corzei, toate să le iai, să le aduci la divan, să stai de faţă naintea domniei meale cu călugărei. [...].DRH, B, XXI, nr. 102, p. 200-2011626 iulie 6. ŢR
 
206 Scris-amu noi săniceni de josu, cari am fost rumîni vornicului Ivaşco, s-anume: Stoica şi Vlădislavu, Şărbanu şi Mane Rîia şi Once şi Iarca şi Ionu şi Stanu, înpreună cu alalţi rumîni, acesta-s zapis al nostru să fie de credinţă la mîna sulgerului Tudoran, cumu ne-u făcutu vînzători boiarii noşt, jiupînul Gorgan spătar şi jiupînesa Stana. Ce-mu mersu noi toţi de ne-mu rugatu ca să ne scupărămu noi. Apui n-amu avut putere ca să ne scumpărămu toţi, ne-mu sfătuit cu voia nostru a tuturora şi cu voe a megieşilor de satu şi a mersu la Tudoran sulgerul de ne-u datu bani şi ne-mu tocmitu de bunăvoe nostră, cum aceşti omeni ce-s mai sus scrişi, ca să fimu jiudeci şi ne-mu dat noi bucatele nostre.Iară bani ce-mu luatu de la sugeru, însă să să ştie: bani gata ughi 182 pol. Şi e-mu datu aceşti bani pentru aceşti omeni, anume: Dobrinu i Mane, vărul Oprea i Radul, frate-său Iarca i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul şi cîţi să vor mai găsi, să fie toţi rumîni.Şi ne-mu tocmit de bunăvoe nostă şi cu ştire tuturor megieşirlul şi de sus şi de josu. I la tocmela nostă au fostu mulţi omene buni, însă anume: comisu Lăudat de Vlădeni i popa Zîrnă i Vlad i Coste i Vlad Grama de sat i popa Savul ot Anenosa. [...]. Stoica. Mane. Vădeslav. Erca. Şărban.DRH, B, XXI, nr. 104, p. 2061626 iulie 6. ŢR 
207 Scris-am noi Dobrin i Iarca cu frate-său Radul i Mane i Oprea, vărul Manii i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul de Slănicul de Jius acesta zapis al nostru, să fie de credinţă la mîna sugerul Tudoran. Păntru că ne-u făcut boerii noşti vînzători, noi am mersu de ne-mu tocmitu cu spatarul Gorgan şi cu jiupînesa Stana ca să ne scupărăm noi, eră să nu vom ave putere, noi să băgăm în sat cine vom vrea noi, ca să aibă dumnelor pomenă, să nu aibă blăstem. Dici noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu noi de bunăvoe nostră dă ne-m tocmitu cu sulgerul Tudoran să de bani pre noi la boeri, cît ne va face parte nostră, eră noi să fim rumîni în vecie, că-lu ştim şi ne ştie şi e în hotar cu noi. Deci au dat sulgerul Tudoran bani păntru noi ughi 142 pol.Însă să să ştie anume: Dobrinu cu făme lui şi cu delniţa lui şi Radul cu frate-său Erca, cu delniţa lui şi Mane cu delniţa lui, vărul Manii, Oprea, cu delniţa lui şi Oprea cu delniţa lui, fiiu-său Albul cu delniţa Buicăi şi Mane păcuraru. Aceşti bani s-ău dat prea noi şi pre moşiile noste.Însă eră să ştie şi să să socotescu cu alţi, carii sîntu jiudetci prea ughi 300, ce-i va-i face bani desupra, preste părţile nostre, să aibă sugeru eră a-şi luare muşie şi rumîni cei să va mai veni de prea ce 147 plo de galbini, să abă a să socotire preaste tot parte al vornicului Ivaşcu.Şi am făcut noi această tocmele de bunăvoe a noastră. Şi la tocmela nostă au fost mulţi omeni boni şi boeri, anume: postelnicul Dragomir ot Vlădeni i Todoran stolnicul i popa Sava ot Aninoasa i Vlad i Coste i Vladul Grama de Slănicu i Negoe i Vitezu ot Găgueşti. [...].DRH, B, XXI, nr. 105, p. 2071626 iulie 6. ŢR 
207 Scris-am noi slăniceni de jos, carii au fostu rumîni vornicului Ivaşco, anume Stoica şi Vădislavu şi Şărban şi Mane şi Once şi Stanu şi Iarca şi Ionu, înpreună cu alalţi rumîni, acesta zapisu al nostru, să fie de credinţă la mîna / 
208 sugerul Tudoran, cumu ne-au făcut boerii noştri vînzători, Gorgan spătar şi jiupînesa sa Stana şi fie-sa, jiupînesa Vişa. Ce-mu mersu noi de ne-mu tocmit ca să ne scupărăm noi şi ne-m tocmit cu boeri, dereptu ughi 260.Apoi noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu la sulgeru Tudoran dă ne-m tocmitu de bunăvoe nostră pre acei bani ce scrie mai sus, pre totă parte vornicului Ivaşco, ca să de sulgerul bani păntru noi, însă să fimu nomai 3 omeni jiudeci, anume Stoica şi Şărban şi Vădislavu. Şi să ne dăm noi părţile de bani ce ne va face.Şi amu luatu noi bani de mîna sugerului Tudoran, ughi 207 pol de e-mu dus în mîna boerilor npştri. Însă dentr-acest ban, ne-u turnat boeri înnapoi ughi 25, că au fost bani turceşti, talere, ce n-au vrut boerii să-i e, cum e-u fost luatu sulgeru de la turci. Şi au rămas bani ai sulgerului daţ în mîna boeriloru noştri, ughi 182 i pol.După acee, spătarul Gorgan dec-au pris de veste că-mu vîndut sulgerului Tudoran şi au fost bani ai lui, elu ne-u mai mărit preţul, ca să-i înplăm ughi 300. Ce eră amu mersu noi toţi la sulgerul de ne-m tocmit a do-oră pre ughi 300 să-i înplăm de la noi şi să fim aceşti omeni jiudeci ce scrie mai sus, anume: Stoica şi Vădislav cu fiu-său Stoica i Şărban i Mane i Once i Stanu i Erca i Ionu.Şi amu dat noi ai nosşti bani, ughi 117 pol de ne-mu scumpărat. Eră pentru bani sulgerului Tudoran, noi e-mu datu delniţe 8 şi rumîni, anume: Dobrinu i Mane i Oprea i Erca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenoşe i Mane păcurarul. Aceşti omeni ne-mu tocmitu să fie rumîni sulgerului în vecie.Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe nostră a totorora şi cu ştire a tuturor megiaşiloru de prejiurul locului. Şi mărturii au fost: Dragomiru postelnic ot Vlădeni, Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama ot Dol Slănic i popa Savul ot Coteşti. [...].DRH, B, XXI, nr. 106, p. 207-2081626 iulie 6. ŢR 
208 Scris-am noi slăniceni de jos, parte vornicului Ivaşco, însă anume: Stoica i Vădislavu i Şărban înprăună cu alţi rumîni, acesta a nostru zapis, să fie e crediînţă la mîna slugerului Tudoran, cumu ne-u făcutu boieri noştri / 
209 vînzători. Noi am mersu de ne-mu tocmitu noi cu spătarul Gorgan şi cu jiupînesa Stana şi cu fie-sa, jiupînesa Vişa, să ne scumpărămu noi. Şi ne-m tocmit dereptu ughi 260.Apoi, noi n-am avut puteră ca să ne scumpărăm, ce-mu socotet cu voe a nostră a tuturora şi cu voe megeiaşilor de în sat, cum să băgăm pră sulgerul Tudoran în sat, că i să şi mai cade, că e în hotaru cu noi, dăcît alţi streini.Şi amu mersu noi de bonăvoe nostră, de ne-mu tocmet cu sugerul Tudoran, pre uhgi 260, însă să femu numai noi aceşti omeni ce scre mai sus jiudeci şi să ne dămu noi părţili de bani ce ne va faci pre moşiile nostră.Şi amu luat noi bani gata de în mîna sulgerului Tudoran ughi 207 pol, de-m dusu în mîna boerilor noşti, Gorganu spatar şi jiupînesii Stane şi în mîna fie-sa, jiupînesei Vişăi. Însă dăîntr-aceşti bani ne-u turnat boerii ughi 20, c-au fost bani turceşti, ce n-a vrut boerii să-i ia, cumu i-au luatu sugeru de la turci, că a fostu totu talere ce au avut lepsă. Deci le-m dat eră în mîna sugeru, să ne de alţi bani. Şi au rămas daţi bani ai sugerul în mîna boerilor nostri ughi 187 pol.Însă să se ştie dăîntr-aceşti bani au luat Şărban şi Iarca şi Radul ughi 60 de mîna sugerului să de pre capul lor, să să scumperă. Şi au pusu zi cu sulger să de bani la zi şi cu dobîndă cum s-au luat de la turci. Însă dă voru da bani la zi, ei să fie rumîni în vecie.După aceia, spătarul Gorgan, deca au aprensu de veste că ne-m vîndutu noi sulgerului Tudoran şi au fostu bani ai lui, elu ne-u mai mărit preţul, de-u zisu să-i înple sugerul ughi 300. Ce iară amu mersu noi toţi la sugerul de ne-mu rugat cumu să înple banii, acele 300 de galbeni şi ne-mu tocmitu să-i dămu înpreună cene cît i va faci.Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe a nostră a tuturora şi cu ştire a tuturor megeiaşilor. Şi au fostu la acestă tocmelă a nostră mulţi omeni boni anume: jupîn Lăudat comisul ot Vlădeni i popa Zîrnă i Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama de sat i popa Savul ot Aninoasa i Negoe ot Rîugeni. [...].DRH, B, XXI, nr.107, p. 208-2091626 iulie 13. ŢR 
222 Eu Tănasie postelnic cu feciorii mie, anumi Pătru i Şteafan, nepoţii jupînesii Cheaerăi ot Ciocini, scriimu şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la mîna jupînului Buzincăi vistier, cum să să ştie că i-am vîndut a nnoastră partea de ocină de la Cepture. Însă den în partea moşă nnoastră, Chearei, jumătatea, derept 75 de galbeani. Şi o am vîndut noi de a nnoastră bunăvoe, fără nici o silă. Şi cîndu am vîndut noi jupînului Buzincăi vistier, fost-au mărturii: jupan Ivaşco biv vel dvornic ot Băleani i jupan Gheorghi armaş ot Blagodeşti i jupan Neanciul vornic ot Măneşti i Grama postelnic ot Cepturea i Sima logofăt ot Tîrgovişte. [...].Ivaşco dvornicGeorgis armaşNeanciul vornic...............Sima logofăt ot TîrgovişteGrama postelnic ot CipturilăDRH, B, XXI, nr. 113, p. 2221626 iulie 13. ŢR 
222 Jupan Dumitraşco comis ot Filipeşti scris-am acesta al miu zapis cum să se ştii c-au vîndut Tanasii cu feciorii lui partea lor de ocină den Ceapture, însă den partea jupînesei Chearei jumătate, jupînului Buzincăi vistier, / 
223 derept 70 de galbeni. Deci eu mi-am pus zi deanainte divanului cum să aibi a-i leapăda eu banii de acmu duminică ceaia duminică, că sînt eu mai volnic. Iar să nu-i voiu da banii duminică, la zi, iar jupînul Buzinca vistier să fie volnic să ţii ocina şi să-şi facă şi cărţi de moşii.DRH, B, XXI, nr. 114, p. 222-2231626 iulie 22. ŢR 
239 [...] lu Stepan portarul ot Vispeşte, ca să fie volnic cu aceasta cartea a / 
240 domnii meale, ca să aibă a ţinea ocină în Văleni 45 dă stînjini, însă partea lu Lăudat şi a fiiu-său, lu Udreaşte, oarea cîtă se va aleagea de în cîmpu şi de în pădure şi dea apă şi dea în şideare satului şi cu viilea şi cu tot venitul dea preste toatea hotarăle, că o au cumpărat încă de în zileli răposatului Şerban vodă. Şi au vîndut ei această partea de ocină atunce, de a lor bunăvoia, radi ţeano 2600.Dup-aceaia, cînd au fost acum, în zelili domnii meale, iar Stepan portar au avut pîră naintea domnii meale cu Lăudat şi cu noru-sa Boba şi cu fii-său Neadealco. Şi aşa pîrîia naintea domnii meali pre Stepan portarul, ca să-l lepedi aceşti bani napoi cea sînt mai sus-scrişi şi să ţie ii ocina. Iară într-aceaaia, domnii mea amu văzut şi amu cetit în divanul domnii meale cum au fost vîndut această ocină atunce de a lor bună voe şi  aşa cetei în cartea lu Şerban vodă cum au cumpărat Stepan ocină în Vispeşti de la Lăudat şi de la fiiu său Udreaşti păntru aceşti bani cea zic mai sus.Iar acum au vinit un rob de Vispişti de ş-au luat acea ocină cea au vîndut Lăudat şi fiiu-său Udreaşti lu Stepan că au fost a lui moşie de la părinţii lui.Întru aceaia, amu căutat şi amu judicat cu toţi cinstiţii dreagătorii domnii meale prea dript şi prea leage, ca să ţie Stepan ocina lor de în Văleni cu tot cea va fii, ocină păntru ocină. Şi au fost de faţă naintea domnii meale şi au rămas eii de lege şi de judecată dănainti domnii meale.Dript aceaia, am dat domnii mea lu Stepan, ca să fie volnic a ţinea ocina lor dă Vălini. [...].DRH, B, XXI, nr. 120, p. 239-2401626 iulie 23. ŢR 
240 Scris-am eu Staico păharnic al meu zapis la mîna Hrizi vel logofăt să să ştie că e-m vîndut un sat, anume Ule, însă parte-me cîtă să va alege cu rumîni, anume Cîrstea i Bade cu sini: Marin, sin, Certat sin. Şi e-m vîndut, derept doozeci şi şase de mie, ca să-i fie dumnelui moşie. Şi me-u dat logofătul şi moşie şi banie sîntu mai sus-scrişi, moşie păntru moşie. Şi bani me-u dat ce sîntu mai sus-scrişi. 
241 Şi am făcut şi frăţie amîndoi şi m-au şi dăruit. [...].Şi am scris eu, Staico, cu mîna mea.Şi am pus mărturie:Frate-meu Vladul ce au fost marele vistier.Vladu vistierPapa vel dvornic [...] [...]Nedealco portariulPreda spătarStaico dvornic [...]Radul logofătIvan vel şifarStroe spatarDRH, B, XXI, nr. 121, p. 240-2411626 iulie 24, Bucureşti. ŢR 
241 [...] Stanciul vtorii armaş ot Sălătruc i Oprea logofet de Rătivoeşti. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul cestui ţigan al sfintei Mitropolii, anume Pătru, că au venit înaintea domnii meale de se-au jeluit şi au spus cum are nevoe şi păs de Berinca logofătul de Bojurani, zicîndu Berinca cum n-au fost plătit mumă-sa Muşa ţiganca Vancei de Bojurani ; acum, că ce ţine Berinca logofăt pre jupîneasa Vancei, el scorneaşte pîră şi va să ia pre featele Muşei ţiganca, surorile lui Pătru ţiganul al sfintei Mitropolii. Şi se-au plînsu Pătru ţiganul cum se-au fost plătit mumă-sa încă den zilele răposatului stremoşul domnii meale Alaxandru voevod. Deci am lăsat domnia mea pre voi să căutaţi de acest lucru, cum va fi cu direptate.Deci, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi să strîngeţi oameni buni, megiiaşi de pre înprejur, să adevăraţi foarte bine: de va fi fost plătit ţiganca Vancei, cum scrie mai sus, iar surorile lu Pătru ţiganul, anume Neacşa i Sora, iale să fie în pace de cătră Berinca logofăt şi să întoarcă Berinca logofăt şi prada ce va fi fost luoat de la sororile lu Pătru tot pîn la un ban; iar să nu va fi fost plătit Muşa ţiganca Vancei, iar Berinca logofăt şi jupîneasa lui să ţie featele Muşei. Însă cum veţi adevăra cu sufletele voastre să-i tocmiţi şi să daţi ştire domnii meale. [...]. DRH, B, XXI, nr. 122, p. 241-2421626 iulie 31. ŢR 
249 [...]. [...] acestui omu, pre nume Fota teslar, feciorul lu Ivan dă oraş, ca să-i fie lui o vie, înnsă jumătate dă în viia lu Gherghe al Avrămoae, în dealul Tîrgoviştei pre Valea lu Voevod, cu livadea şi cu pomii şi cu locul cîtu se va aleage al ceii vii, păntru că acea vie o au fost tocmit să o cumpere alt omu, pre nume Costandin croitorul. Iar dac-au prinsu Fota dă veaste, elu n-au vrut să lase să o cumpere acel om, ce au unblat în pîră cu dînsul şi au eşit la oameni buni orăşani dă se-au pîrît. Ce au socotit oameni buni că i se-au căzut Fotei să o cumpere el, căci i iaste pre lîngă viia lui şi iaste vecin, moştean; d-acie au cumpărat Fota acea vie dă la muiarea lui Gherghi al Avrămoae, pre nume Cerna şi dă la fata lu Gherghi şi a Cernei, pre nume..., derept 6600 dă bani gata. Şi dăîntr-aceşti bani au dat mumînei lu Gherghi, călugăriţei, bani 1000; şi s-au vîndut viia cu ştirea mîni-sa, călugăriţei şi cu ştirea surori-sa, a lu Gherghi.Şi au cheltuit Fota la aldămaş bani 500. Şi au vîndut Cerna şi cu fie-sa dă a lor bunăvoe, aşijderea şi Fota au cumpărat au cumpărat dă a lui bunăvoe, cu ştirea tuturor rudeniei Cernei şi ale fie-sa şi cu ştirea a tuturor vecinilor dîn sus şi dîn jos, înprejurul aceii vii şi dînaintea a mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni şi preoţi oroşani.Şi au dat Fota ai lui bani drepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie lui acea vie ce zice mai sus şi cu livadea şi cu pomii şi cu cît loc se va aleage ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie. 
250 Şi mărturii încă am pus carei au fost la această tocmeală, oameni buni şi preoţi, pre nume: popa Thanasie clisiarul domnescu i diecon Iane dă clirosul domnescu i popa Vlaicul i popa Ivan ot Sveata Petca i popa Ignatie i popa Pîrvul i popa Efrem, brat Vlaicului postelnic i popa Petrica i diecon Tatul i Iancul star i Gherghi pitar i Neagoe, sin Dobrei i Rădici i brat ego Mina i Mina, nepotul Spinciului i Iurga cupeţu i Gherghina i Baldovin diecon i Radul, sin Paraschivei i Avram star ce au fost armaş i Marco croitor biglar i Vlaicul Dungă star i Stan croitor i Radul croitorul i Neagoe, socrul lu Costandin i Marco cizmar i Paraschiva, fratele Cautei i Pătru vătah dă croitori i Iştfan săpunar călăraş i Fota cel mare i Badi şelar şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta. [...].DRH, B, XXI, nr. 126, p. 249-2501626 august 1, Tîrgovişte. ŢR 
250 Scris-am eu Mitrea comisul şi cu jupîneasa mea Neacşa şi eu Cîrstea logofăt şi cu jupîneasa mea Ana acesta al nostru zapis, cum să se ştie, la mîna jupînului Nicăi postelnic, pîntru o vie ce au cumpărat, că se-au căzut să fie a noastră, iară noi am lăsat de bunăvoe a noastră de o a cumpărat, să-i fie lui moşie ohabnică şi feciorilor lui şi nepoţilor lui, de nimenilea bîntuială să n-aibă, că au fost părăsită, că am lăsat de bunăvoia a nostră.Ş-au fost mărturii: jupan Costea vel sulgeari i jupan Apostol vtorie dvornic i jupan Oprea vtorie dvornic i jupan Ianachi vtorie dvornic i Colceac căpitan i Draghiia iuzbaşa ă Şărb ceauş i popa Tanasie clisiiar i popa Tanasie, sin popov Goicea i diiacon Iane i diiacon Ivan i Gherghe postelnic. [...].Şi păntru bună credinţă am pus şi mîna, eu Cîrstea logofăt. Pe verso: Cartea Mitrei pitar i Cîrstei logofăt pre viile ot Tîrgovişte, care le-au cumpărat Costandin vel postelnic ot Badea comis, sin Nicăi iuzbaşa.Zapis Mitri pitar i Cîrsti logofăt.DRH, B, XXI, nr. 127, p. 2501626 august 8. ŢR 
251 Zde boleari hotarnici jupîneasei Grajdanei şi ai lu Alexe, po ime: ot Bobişti, Badea i Turturea i ot Săcuiani, Bădica i ot Văcărişti, Nan i ot Stîlpeani, Raico i ot Glina, Vladul i ot Stîlpeani, Badea i ot Văcărişti, Banea i Ispas i ot tam Stan i ot Orişti, Neagul.Să caute şi să aleagă şi să hotărască partea de ocină a jupîneasei Grajdanei den Birceani, cumpărătoari ce ari despre Alexe, cum vor adivăra cei boiari cu sufletele lor, cum scrie şi zapisele şi cărţile lu Alexe.Ispravnic Iane portar. [...]. Pe verso: Cărţi ot Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 128, p. 2511626 august 12. ŢR 
251 Adecă eu, jupîneasa Rada, fata lui Ştefan logofăt din Bărbuleşti, înpreună cu fii-mieu Ştefan, dat-am zapisul mieu ca să fie de bună credinţă la mîna Ştirbului logofăt şi a lu Tudosi şi a lu Mihăilă şi la mîna Ivanii, fata Draghii, cum să să ştie că li-am vîdut lor o livade de cosit în otarul Bărbuleştilor, alăturea cu Vadul Toporului, pen cursura de pe supt mal, pînă dă în matca Dumbrovmnicului, loc înfundat. Şi o-m vîndut drept ughi 10, însă au dat Ivan ughi 5 şi Ştirbul şi Todosi şi Mihăilă ughi 5.Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor înprejureanilor den sus şi din jos: din Ueşti, Gherghe portariul şi Dobrotă şi Dălban, din Mîrşi, Pahomie, din Bucşani, Dabe, din Tiuleşti, Mogoş.Şi pentru credinţa ne-am pus mai jos iscăliturile, ca să să crează.Şi am scris eu popa Vladul, avgust 12 dni, leat 7134 
1626.Eu jupîneasa Rada cu fii-mieu Ştefan.DRH, B, XXI, nr. 129, p. 2511626 august 21. ŢR 
252 Scris-am eu Ivaşco i Pădurea acesta al nostru zapis, ca să fii dea creandinţă la mîna jupanului Hrizii marilea logofăt, cum să să ştii că i-am fost vîndut jupanuluii Hrizii merilea logofătu o moşii dea la Greaci cu 12 pogonea dea viii şi cu 2 rumîni, iar dirept 110 galbeni.Iar cîndu au fost apoeii, acea moşii nu e-u fost stătătoarea, cea ne-m tocmit cu jupanul Hriza marilea logofăt, dea i-am dat paartea noastră dea ocină dea Bălenii, însă o opta patrea, dea cîmpu şi dea apă şi curăturilea dea pădurea cu pometea şi liveazii cu tot paartii noastră toată cît să va aleagi şi dea hotar pînă hotar, păntru că această moşii o-mu vîndut jupanuluii Hrizii marilea logofăt, a nostră partea dea ocină dea Băleani, diriptu 100 dea galbini şi o cal. Şi cîndu au fost la nevoeia nostră şi la robii, dea am vrut să ne scoateam capeatelea dea nevoii şi dea la robii, am întreabatu toţi fraţii noştrea să cumperea şi nu se-au aflat nici onul. Şi am întreabat şi Ivaşco dvornecul în divan, naintea tuturor boiarilor şi n-au vrut nici il să cumpirea. Diriptu aciii, s-eu aflat la nivoei nostră şi la robiii nostră dea-au cumpărat jupan Hriza marilea logofăt.Şi o-m vîndutu dea bunăvoia nostră, ca să fii moşii neaclătinată şi lui şi feaciorilor dumnilui şi nepoţilor şi strenepoţilor.Şi mărturii: jupan Papa velichi dvornic, jupan Feara vel logofăt, Buzinca vistier, Mihu spătar, Vladul vistier, Ivaşco dvornic, Gligorii comisul, Dumitru vistier, Staico dvornic, Mihalcea dvornic, Stoica logofăt. Acista am scris. [...]. [...] [...]Buzinca vistiar Preda spătarGherghe peharnic Preda postelnicPara logofăt Ivan vel şifar [...] Mihalce vornecNegul vil aga Mitrea vătah,Staico Năcula piharnicGligorie comisDRH, B, XXI, nr. 130, p. 2521626 august 23. ŢR 
253 Adecă eu jupan Vladul biv vel vistiar scris-am aceasta al mieu zapis să fie de credinţă la mîna jupan Hrizei velichi logofet, cum să să ştie că am făcut tocmeală şi schimbu de i-amu dat eu partea mea de în satu den Ulea, însă jumătate de satu şi cu rumînii cîţi vor fi. Iar jupan Hrizea velichi logofătu mie-au datu partea lui de în satu de în Perişu, însă a şase parte den sat, ci au fost cumpăratu jupan Hrizea vel logofăt de la Udrişte şi de la frate-său Boldujaru, feciorii lu Pătraşco de în Cocorăşti.Şi iar mie-au mai dat ş-altă parte de ocină de sat de Copăcel ot sud Vîlcea, însă den sat a 9 parte, ci o au fostu cumpărat jupan Hrezea vel logofăt de la Hamza den Pîrîiani şi de la feciorii lui, Stanciul i Danciul i Calotă, ocină păntru ocină.Şi mărturii încă au fost la tocmeala noastră: jupan Papa vel dvornic i jupan Ivaşco dvornic i Aslan dvornic i Gligorii comis i Muşat vel slujer. [...].Vlad vistiarDRH, B, XXI, nr. 131, p. 2531626 august 28. ŢR 
253 [...] Tesmana, sănătate.După aceasta-ţi dau în ştire sfinţiei tale că aicea venit-au sluga domniei meale Preda postelnic, feciorul lu Laţco comis, nepotul lu Ion comis ot Pae. Şi aşa au spus la divan naintea domniei meale, cum veri să le iai satul Corzei şi i-ai oprit de la sat şi zici că iaste acel satu al mănăstirei. Iar aicea Preda postelnic, el au adus la divan cartea lu Vlad voeovd şi cartea lu Pătraşco voevod şi cartea lu Pătru voevod Cercel şi cartea lu Ştefan voevod şi cartea răposatului părintele domniei meale Io Radul voevod şi le-am cetit domnia mea la divan, / 
254 cu toţ cinstiţei deregătorei domniei meale şi se adeverează şi cetescu cărţile cum iaste satul Corzei al lu Ion comis, de moşîe, de la moşi lor.Deci, în vreame ci veri vedea cartea domniei meale, iar sfenţiia ta să laşi satul Corzei să şî-l ţie Preda postelnic cum i cetescu şi cărţile. Iar să vor fi alte cărţi la sfenţiia ta, mai bătrîne, preste aceaste cărţi, să le aduci la divan, la domnia mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 132, p. 253-254 
1626 septembrie - 1627 august 31. ŢR 
254 Adecă eu Slăvit Cocuşel ot Crîngeani, scris-am zapisul meu la mîna Stoicăi ot Periiaţe, ca să fii de bună credinţă cum să să ştii că i-am vîndut partea mea de moşii den Crîngeani, de a mea bună voi, fără de neci o silă, cîtă să va alegi du preste tot hotarul şi den sat şi den cînp şi de preste tot hotarul, derept ughi 15.Şi cîndu am vîndut, au fost cu ştirea tuturura moşteanelul den sat, ca să-i fii ocina în veaci, lui şi ficiurelul lui şi nepuţelor lui, cîţi Dumnezeu i va dărui.Şi cîndu am vîndut, au fost mărtiri, care-şi vor puni numele mai jos.Vă leat 7135 
1626-1627.Eu Slăvit Cocuşăl.Eu Stănimir mărturie.Eu Voinea mărturie.Eu Dobre mărturie.Eu Neagul mărturie.Eu Ivan mărturie.DRH, B, XXI, nr. 133, p. 2541626 septembrie 2, Bucureşti. ŢR 
256 [...] părintelui Serghie episcupul Mucaceschi, nastavnicul mănăstirii Tismeana, hram Uspenie Bogorodiţe, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să strîngă oameni striini pre siliştea mănăstirii, anume Călugăreani de în judeţul..., carii vor pohti să lăcuiască pre această ocină a mănăstirii, măcar sîrb, măcar arbănaş, măcar grec, măcar unguraen, măcar moldovean, măcar armean, să se apuce de locu şi de hrană, să fie de posluşanie sfintei mănăstiri. Pentru că această silişte de sat rămas-au pustie, fără de oameni, înncă den zilele răposatului Mihail voevod, iar acum, domnia mea am dat părintelui Serghie episcupul, nastavnicul mănăstirii Tismeana, ca să-şi facă sat de milă şi slobozie, să-şi strîngă oameni striini fără dajde, să fie pre această silişte, Călugăreanii, iar de cătră domniia mea să fie în pace şi ertaţi de bir şi de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ceară şi de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi şi de cai de olacu şi de podvoadă şi de banii de judeţu şi de majă şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea de acum pînă în trei ani, să fie în pace, nimenilea înntru ei să nu înntre.Derept aceaia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii meale, oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de această silişte a mănăstirii, nimenilea să nu-i învăluiască, că i-am ertat domnia mea să fie numai de treaba şi de posluşanie sfintei mănăstiri, că acela om mare certare va avea. [...].DRH, B, XXI, nr. 135, p. 2561626 sptembrie 6, Bucureşti. ŢR 
265 Adecă eu Slavnea preuteasa popei lu Isar de Tîrgovişti, nepoata lu Efthimie călugărul şi a frăţine-său, lui Neag de sat de Dobroţei, înpreună cu soţu mieu popa Isaru, scris-am şi mărturisim noi cu cest zapis al noastru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costanda sulgeariul, ca să se ştie cum am vîndut noi ocina de în Dobroţei, însă toată partea a unchilor noştri, a lu Eftemie călugărul şi a lu Neag den în cîmpu şi de în pădure şi den apă. Şi seamnele ocinii să se ştie: de în podul Colintinei pînă în Bobotin, cu moara şi cu viia, ce iaste ocină aleasă şi hotărîtă şi iar preste Colintina, den în capul podului Colintinei, den în lungu pînă în Stejeret şi în lat al optulea funea, cît se va aleage cu cei 7 moşi. Pentru că am vîndut noi această ocină cum scrie mai sus jupînului Costanda slujer derept unsprăzeci mie bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să fie lui moşie, lui şi coconilor.Iar de va avea Costanda slujer vreo pîră pentru această ocină, să purtă noi pîra, iar sulgeariul să-şi ţie moşiia cum o au cumpărat.Şi au fost la tocmeala noastră mărturii: jupan Nedelco vel portar i Socol peharnic i Necula peharnic ot Cornăţeani i ot Drăgoeşti, Iachim i Nedealco logofet i Calciul postelnic i Neagul vel aga. Şi se-au făcut tocmeala aceasta în casa lu Calciul postelnic în Bucureşti. Aceasta mărturisim. [...].Eu popa Isaru stau bocorosAga NeaguluNedealco vel portariuNicula păharnicEu Nedealco logofăt 
266 Calciul postelnicSocol peharnicIachim Scris-am eu popa IsarDRH, B, XXI, nr. 138, p. 265-2661626 septembrie 6. ŢR 
266 [...] voao pîrcălabilor de în oraşul domniei meale de în Caracal. După aceaia vă dau în ştire, cînd vor veni oamenii sfintii mănăstiri de la  Coziia la satele lor, anume Vădăstriţa şi Frăsinetul, să-i pornească la ce va fi treaba mănăstirii, ori să le ducă pîine, veri de alte lucruri, de ce va trebui sfintei mănăstir şi nu vor vrea să asculte de ei, iar voi să fiţi volnici cu această carte a domniei meale să-i bateţi şi să-i porniţi la ce va fi treaba mănăstirei, cum au fost leagea şi mai denainte vreame, păntru că aşa iaste învăţătura domniei meale. [...].DRH, B, XXI, nr. 139, p. 2661626 septembrie 9, Bucureşti. ŢR 
266 [...] ţie Damaschine, călugăre, dupe aceaia-ţi grăescu domnia mea pentru rîndul boiarinul domnii meale, Pîrvul / 
267 logofet ot Ruda, că aş-au spus înaintea domnii meale cum i eşti datoriu 4000 de bani. Şi am văzut domnia mea şi zapisul mîini-ta de datorie şi am trimes domnia mea şi de alt rîndu carte la tine, ca să-i plăteşti banii, iar tu nu-i mai plăteşti. Trimes-am acum domnia mea şi a doao carte ca să-i plăteşti banii. Deci de vreame ce veri vedea ceastă carte a domnii meale, iară tu să cauţi să-i dai banii toţi pînă la venerea mare, iară de nu-i veri da banii, să fie volnic cu cartea domnii meale să te oprească despre toată partea ta de ocină de la Bircii şi despre rumîni tăi, anume Lupul şi Radul, să-i ţie şi să-i fie de moşie, iar tu nici o treabă să n-aibi cu ocina, nici cu rumînii de la zi încolo. Aceasta-ţi dau ştire domnie mea. [...].DRH, B, XXI, nr.140, p. 266-2671626 septembrie 11. ŢR 
272 Să să ştie acesta al nostru zapisu, anume alu Lecăii şi al Paraschiveii, la mîna vistiiarniculuii Ene, cum să să ştie că ne-m tocmit de a nostră bunăvoiee cu vistiiarnicul Enee cu acesta moşiei, anumei de în Goleştii delniţa lu Baloe, parte lui tot, şo de în apă şi de în uscatu şi de în tot hotarul, parte lui tot, dereptu bani 2000 de banii.Iu Paraschiva, cumu amu vîndut ocenă de Goleşti la Ene vistieru cu frati-meu Leca.Mărturie eu popa Vladul. [...].DRH, B, XXI, nr. 142, p. 2721626 septembrie 12, Bucureşti. ŢR 
272 Scris-am noi ceşti doi fraţi, Stan i Cîrstea, feciorii Gramei de Nucet, acesta al nostru zapis să fie cu credinţă în mîna jupînului Trufanda vistier, ca să se ştie cum am fost rumîni de moşie ai Stanciului Lucăi de Nucet. Deci cîndu au fost în zilele răposatului Radul voevod, în domniia dentîiu, iar noi ne-am scumpărat de cătră el de rumînie, numai capetele, fără moşie şi am fost în pace. 
273 Iar după aceaia, cîndu au fost acum în zilele domnu nostru lu Alixandru voevod, iar noi am gîndit să ne vendem. Deci, l-am întrebat pre jude nostru Stanciul: putea ne va da el bani să ne vendem, să-i fim iar rumîni, cum i-am fost de moşie? El au zis cum n-are puteare să ne dea bani, ce ne-au slobozit cu voia lui să ne vindem unde vom putea. Deci noi ne-am vîndut jupînului Trufanda vistier rumîni, însă numai capetele noastră făr’ de ocină, derept 5000 de bani gata, de a noastră bunăvoe făr’ de nici o silă, denaintea tuturor diregătorilor domnu nostru de divan, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofet i jupan Costandin Cilebiul vel cliucer i jupan Miho vel spătar i Aslan dvornic i Buzinca vistier i Vartolomi vel stolnic i Nedelco vel portar i Goga vel armaş i Sima vtori logofet i Para i Radul logofeţi ot vistierie i Calotă i Răzvan i Necula vtori dvornici i Ivan şefar i Costanda slujer şi mulţi boiari carie sînt scrişi mai jos cu peceţile lor.Aceasta mărturisim. [...].Papa vel dvornicHriza vel logofăt [...] Para logofăt za vistiarDRH, B, XXI, nr. 143, p. 272-2731626 septembrie 17. ŢR 
273 Scris-am eu Mihăilă săbiiarul şi călugăriţa Mariia schimnica de la bisearica popei Neanciului, la ai noştrii cinstiţi şi prea iubiţi părinţi, părintele popa Borcea cliseariul şi popa Dumitru şi Staico vornicul şi Iane portariul şi la uncheaşul Dumitru judeţul, multă sănătate vă trimeatem domniia-voastră.Alta, vă dăm ştire domniia-voastră păntru rîndul părintelui popei lu Dumitru şi al prioteasei lui, Ştefanii, să ştiţi domniia-voastră că au venit aicea la părintele vlădica de sea-au jăluit cum i-au înprisurat Stanciul logofătul şi Spiridon logofătul şi Şerban, fecioriul lu Siman, loc de 4 prăvălii, însă anume locul den Uliţa Turcilor, den prăvăliele Predei spătariul pînă în pimniţa lu Dumitru Hagi.Şi au spus părintele popa Dumitru părintelui vlădicăi că eu şi această călugăriţă ştim rîndul acelui loc. Deci am mersu la părintele de am mărturisit cum amu ştiut cu sufletele noastre şi am spus să iaste locul popei lu Matei den sus den Uliţa cea Mare, pre Uliţa Turcilor, tocma pînă în mijlocul pimniţii lu Dumitru / 
274 Hagi. Şi aşa mărturisim şi naintea oliftelor voastre ş-a a domnii vostră. Şi sea-au aflat şi aciia în Bucureşti prioteasa Ioana de au mărturisit cum mărturisim şi noi, ce ia nu se-au crezut.Ce noi i-am făcut părintelui popei lu Dumitru această carte a nostră, să-i fie de credinţă şi naintea divanului domnu nostru, de vor meargi să se întreabe.Aceasta-m scris. Să fiţi domnia voastră sănătoşi. [...].DRH, B, XXI, nr. 144, p. 273-274 
1626 septembrie 19. ŢR 
274 Scris-am eu Şerban şi cu fămeaia mea anume Rusa şi cu Neacşa sora Rusei şi cu soru-mea Muşa acesta al nostru zapis, cum să se ştie că am vîndut noi toată partea noastră de ocină den sat den Măteşti, jupînului Buzencăi vistiar, derept 1200 de bani. Însă partea noastră, anume a treia parte den partea moşu nostru Dragoe, den cîmpu şi den deal şi den apă şi de preste tot hotahur, cît se va aleage den partea lu Dragoe a treia parte.Şi mărturie amu fost cînd se-au vîndut această moşie, anume: den Verneşti, popa Gherghi i Jipa i Dragomir, ot Deduleşti, Stoicanul, ot Măteşti, Ianachi şi Talpă i Gavrilă. [...].Şi eu Şerban, de nu va fi această, la mîna vistiiarului mai sus-zis, moşie, să aibă a lua den moşiia mea unde se va afla.DRH, B, XXI, nr. 145, p. 274 
1626 septembrie 24. ŢR 
274 Adecă iar noi slănicenii dă jos, parte vorniculu Ivaşco, anume Stoica i Vădislavu ă Şărban i Once i Iarca i Dobrin i Mane cu văru-său Oprea i Iarca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenuşe, Manea Păcurar, aceste zapis al nostru să fii dă creadinţă la mîna jupînului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-m tocmit cu dumnelui la vreme dă scumpărător nostră, tot parte vornicului / 
275 Ivaşco prea ughi 260 şi ne-u datu la noi Tudoran sulger ughi 207 i pol cu zapis şi cu zi; şi dobînda la o sută într-o lună ughi 7, că aşa au fostu luaţi dă la turci, dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupînesa Stana spătăresa şi la fie-sa, jupînesa Vişa. Dă într-aceşti bani turnat-am îndărătu ughi 20, c-au fostu talere, ce nu au vrut să-i ia boiarii, cum i-au datu turcii, c-au fostu lipsă. Dici apoi noi la zi n-am putut să plătim banii, nici dobînda, ce-m rămaş o semă rumîni, cum ne-u fost tocmela.Iar după aceia, la vreame culesului dă vii, venit-au spătaru Gorgan şi jupînesa Stana şi fii-sa jupîneasa Vişa şi ne-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis: dă vreame ce-m băgat prea Tudoran sulger în sat, noi să avem a umplerea ughi 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu mers la Tudoran sulger dă i-am spus. El ne-u zis că zece tocme nu pot face, ce dă vreame ce e aşa, să mergem să plătim banii la turci şi sî-i scotem zapiselea. Noi n-am avutu puterea, ce ne-mu rugat să facă dumnelui bine să fii şi prea-această tocmelă dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreaună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupîneasa Stana spătăresa şi la fie-sa jupînesa Vişa dă ne-m tocmit prea ce au cerut, să umplem ughi 300. Şi am dat noi înpreaună cu cu sulger Tudoran ughi 300 în mîna spătarului şi jupînesei Stanei şi fie-sii jupînesei Vişii. Şi ne-m tocmit dănainte dumnelor cîţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dat Tudoran sulger bani păntru ei şi nu-i pot plăti ei la turci banii, ei să fii rumîni în veci la Tudoran sulger.Acesta scriiem şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii: Lăuadat comis ot Vlădeni, ot Bereavoeşti, Dima i Şărban i Bulbosii stolnic i Albul stolnic ot Lăîngeşti i ot Dol Slănic, Vladul i Slavul i Coste i Vladul gramatic, ot Coteşti, popa Sava i popa Dobrotă ot Vlădeşti. [...].Eu Albul.Bolbosea. DRH, B, XXI, nr.146, p. 274-2751626 octombrie 5. ŢR 
275 Gligorie vel comis scres-am ciastă carte a mia sventei mănăstire de la Buzeu a Banuloi, cum amu datu eu o parte de ocină de la Muscelul Sărăţei, însă partia Dragoloi Robul portarul, că aceasta parte de ocenă o-m cunpăratu / 
276 de la nepoţie Draguloi portarul, de Nanu şi de la Hrizanu, dereptu optzeci de galbeni cu viele şi den cîmpu şe-n pădure şi den apă şi despre tot hotarul, să fie lor moşie sventei mănăstiri, că să mă scree la sfîntul pomianecu.Şi o-m datu de bunăvoe a mia, ca să n-aibă neme triabă, nice fata mia, nice neme de rudele mia.Iar cine să va ispiti a o looria, să fie procliatu şi blăstematu de trei sute şi optsprăziace oteţi, că o-m datu eu. [...].Şi dup-aiasta scresore, am pus şi mărturie: Ivaşco vornicul şi Vladul vistiarul şi Radul de Potociani şi Radul logofetul.DRH, B, XXI, nr. 147, p. 275-2761626 octombrie 13, Bucureşti. ŢR 
276 [...] chir vlădica Luca, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale po ime... de să ia 2 ţigance ale sfintei mitropolii de la Berinca logofet de Bojureani, anume Neacşa i Sora, featele Nicului ţiganul de în Lotru, pentru că sînt de moşie al mitropolii.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, Berinca logofet el au zis cum n-au fost plătită Muşa ţiganca a Nicului ţiganul de cătră Vancia den Bojureani, căci ţine el jupîneasa lui, ce au scornit pîră şi au luoat pre featele Nicului pentru Muşa ţiganca, muma acestor feate. Şi au luoat Berinca logofet de la featele Nicului 1 bou şi 1500 de bani. Deci, într-aceaia, Pătru ţiganul, feciorul Nicului, el se-au plînsu înaintea domnii meale cum au fost plătită mumă-sa, Muşa ţiganca, de la Vancea încă mai denainte vreame, de în zilele răposatului stremoşul domnii meale Alexandru voevod. Şi pînă au fost jupîneasa Vancei vie, n-au avut val.Într-aceaia, domnia mea n-am crezut, ce am scris cartea domnie meale cu inelul, la slugile domnii meale Stanciul armaşul de Sălătruc şi la Oprea logofet de Rătivoeşti, să caute să strîngă oameni buni, megiiaşi şi de pre înprejur, să adevereaze foarte bine cu sufletele lor: fost-au plătită Muşa ţiganca da la Vancea / 
277 mai de nainte vreame, au n-au fost plătită? Deci aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au umblat şi aş’ au adevărat cu sufletili lor, cum au fost plătită Muşa ţiganca de la Vancea, iar Berinca logofet n-au avut nici o treabă. Şi au rămas Berinca de lege.Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 2 boiari cu multe mărturii de în Lovişte şi de în Lotru, anume: de în Drăgăneşti, Marco i Pătru al popei i Pătru Urzică i ot Călineşti, Calin i ot Mălaia, Stănăguiu i ot Copăceani, Dragomir i Ion i ot Clocotici, Rădeaiu i popa Stan i ot Brătivoeşti, Neagoe a lu Bută, cum au umblat Berinca fără direptate.Derept aceaia, domnia mea am dat părintelui vlădicăi Luca să-ş ia sfinţiia lui ţigancele mitropoliei, featele Nicului ţiganul, surorile lu Pătru, de la Berinca şi să fie volnice Neacşa şi Sora să-şi întoarcă toată cheltuiala de la Berinca logofet. Şi mai mult val să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 148, p. 276-277 
1626 octombrie 29. ŢR 
285 [...] voao satelor carele sînteţi ale jupîneasei Grajdanei şi v-am dat domnia mea să fiţi ai ei, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale şi sluga domnii meale, anume....................., iar voi să căutaţi să-i încărcaţi vinul şi bucatele ce va avea, să i le duceţi la casa ei şi să ascultaţi dă ce vă va da învăţătură, cumu e leagea rumînilor, că de nu veţi asculta, mare ruşine veţi păţi. [...]. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 152, p. 2851626 noiembrie 4. ŢR 
291 [...]... ca să fie volnic cu cartea domniei meale să fie hotarnic, de să hotărască ocina de la satul Bercianei, să aleagă ocina jupîneasei Grajdanei de /  
292 cătră Alecxe, pre unde vor trage cei 12 boiari ce sînt hotarnici. Iar sluga domniei meale să înpitreaze ocina, să pue pietri, să se ştie hotarăle.Derept aceaia şi voi, boiarilor, ce sînteţi hotarnici, încă să căutaţi foarte în dereptate să le aleageţi ocinele şi să-i hotărîţi. Şi nemica făţărie să nu faceţi sau să luoaţi mită, că apoi certare va fi de cătră domnia mea. [...]. [...]. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 155, p. 291-292 
1626 după noiembrie 4. ŢR 
292 Scris-am noi cei duisprezece 12 boiari, cum am hotărît ocena della Berceni a jupînesii Grăjdanei cu jupînul Alecse, cum am aflat cu sufletele nostrea; ocina jupînesii Grăjdane, stînjeni 120 şi hotarnici, anome care au fustu: Turture păharnic şi Vladulu ot Glina, ot Bobeşti, Bade, ot Săcuiani, Bădeca, ot Oreşti, Negul, ot Stîlpeni, Raico i Bade, ot Văcăreşte, Nan i Bane i Ispas i Stan.Omul dumnisc hotarnec au fust vătaf de aproze, anume Tudur. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr.156, p. 2921626 noiembrie 14, Bucureşti. ŢR 
296 [...] / 
297 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să oprească pe jupîneasa Oprina de în moşiile ei, unde va avea, pentru 73 de stînjeni de ocină ce i-au vîndut ocină la satul Tătarul. Apoi, au luoat un dorobanţu aceşti 73 de stînjeni den ocina ce i-au fost vîndut Oprina.Derept aceaia, să fie volnic a luoa, unde va avea Oprina ocină, 73 de stînjeni, ocină pentru ocină, să-i fie ocina deplin, cum i-o au fost vîndut. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului părintelui domnii meale Io Radul voevod, cîndu au fost cursul anilor 7131, pre această tocmeală ce scrie mai sus. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. [...]. [...]. [...] “Bonţeşti cu Tătarul”. Bonţeşti, ot ocina im. Şi să fii 12 boleari. 148 vişe reh să aibă a opri sel.DRH, B, XXI, nr. 159, p. 296-2971626 noiembrie 20. ŢR 
297 [...].Jupan Para păharnic înpriună cu jupînesa me Malama scris-am acesta al nostru zapes să fie la mîna lu Enachi, cum să să ştie că i-am dăruitu oicenă de la Cîrtojanii, plasa dă jos, parte me cîtă să va alegi, a treia parti, di în cîmpu şi de în pădurii şe den apă şe den şăzutul satului, pentru că l-am meluitu cu voii nostră, să ne fie pomenă.Iar după petricerea nostră, cene să va ispiti pristi zesa nostră şe pentru milă ci am făcutu, cum scrii mai sus, a strica den rudiniili nostri, să fie triclit şe anatima şe blistimatu di 318 otiţi vă Nichii. [...].Para paharnic.DRH, B, XXI, nr. 160, p. 2971626 noiembrie, 25, Bucureşti. ŢR 
299 Scris-am eu Stana, fata lu Staico şi eu Dragomira, fata lu Dragomir de Cătun, acesta al nostru zapis, să fie la mîna jupînului Hrizei vel logofăt, cum să se ştie cum i-am vîndut toată partea noastră de ocină den Hohîia, cît / 
300 se va aleage de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, derept 14000 de bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor în veac.Şi cîndu am vîndut fost-au la tocmeala noastră boierii şi oameni buni mărturie, anume: Ilie postelnic şi fiiu-său Mihalcea postelnic de Corneşti şi unchiu nostru Dragoslav logofăt i Ghiuorghe vatah i Mitrea de Cătun i ot Negeşti, Chirca şi Dumitru, tată maşteh Dragomirei.Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. [...].Eu Stana.Eu Dragomira.Ilie postelnic ot Corneşti.Dragoslav logofet ot Bălţaţi.DRH, B, XXI, nr. 162, p. 299-3001626 decembrie 10. ŢR 
302 Eu Vladulu Rădichi, ficiorul Bunii din sat din Scurteşti, scris-am al miu zapis să fii la mîna Radului postelnic, sin Dumitru vistiiar Dudiscul, cum să si ştii că au vîndut 4 pogonea di viia di lîngă popa Drăgan şi di lîngă Silion, / 
303 diript 4000 di bani gata, ca să fii lui di moşii ohabnic. Însă să si ştii că o-m vîndut cu loc.Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi meagiiaşi: di sat popa Drăgan i Silion i Turchilă i Şărban Neagăi şi Dobromir ot Homeşti, Radul, ficiorul Paraschiveai postelnic ot Boleasca, Udri, ficiorul Oprii logofăt ot Săcuiani, Micul, ficiorul Nan logofăt ot Văcăreaşti i Mogoş, ficiorul vornucului Mogoş ot Păulişti. [...].Mogoş, ficiorul Mogoş vornucului ot Păulişti.Iu Radul, fiul Paraschivii postelnic ot Bolisca.Micul, ficiorul lu Nan ot Văcărişti.Dobromir, sin Tudoran ot Homeaşti.DRH, B, XXI, nr. 164, p. 302-3031626 decembrie 12. ŢR 
303 Jupan Dumitru vornicul scris-am acesta al miu zapis, să fie la mîna fiiu-miu Bunii logofăt, cum să să ştie că l-am miluit cu viia cea mare de la Grădişte-de-Vale şi cu moşîia a cinci rumîni, iar de în Grădişte-de-Vale: întîiu, Canea cu moşîia lui i Strechea cu moşîia lui i Stoian cu moşîia lui i Stoica Orbul cu moşîia lui i Bunea cu moşîia lui. Însă cît se va aleage părţile acestor 5 rumîni ci sînt mai sus scrişi de în cîmpu şi de în pădure şi de apă şi de în uscat şi de în livezi şi de în vii şi dispre tot hotariul, pîntru că l-am miluit pre fiiu miu Bunea cu aceaste moşîi şi vie ci sînt mai sus scrise, păntru sufletul miu, să-mi fie pomeană şi căce m-au căutatu.Iar cine se va ispiti au de în fraţii mii au de nepoţii mii au cine de în roda noastră să spargă această pomeană, să fie blăstemat şi afurisit de Hristos şi de 318 oteţi ci sîntu întru vă Nicheii.Şi să vor scoate fraţii mii sau cine de în ruda mea şi nescare cărţi mencinoase, făcute făr de ştirea mea, să nu se crează nicăierea, ci să fie foarte de ruşîne mare, căce am miluit pre fiiu miu Bunea de a mea bunăvoe, ca să-i fie lui moşîe şi feciorilor lui.Şi păntru credinţa pusu-mi-am peceatea şi am pus mărturii: ot Mogoşăşti, popa Barbul i Stoica cel bătrîn şi feciorul lui, Voico i Şărban pîrcălabul i Stan / 
304 Bărgoci i Voico, feciorul Manului şi Stănilă, feciorul lu Tudor, ot Budeani, Oancea i Micul.Şi am scrisu eu Peia. [...]. Dumitru vornic.DRH, B, XXI, nr. 165, p. 303-3041626 decembrie 26. ŢR 
305 Scris-am noie Paraschiva şi Ianiu, feciorii Firăi croitoriul, acesta al nostru zapis, ca să fie la mîna lu Dumitru şătrariul şi a fiia-său Stoecăi, pentru să se ştei că le-am vîndut noie, Paraschiva şi Ianiu, 1 locu de casă al nostru, / 
306 de la tătă nostru Fira, aicea în Bucureşti, lîngă pimniţa popei lui Gherghi, de în jos, dereptu 2000 de bane gata. Şi ne-au dat Dumitru croitoriul şi cu fiia-său Stoeca banei tote gata în mînele nostre. Însă le-amu vîndut numai partea de locu a tătăne nostru Firăi, cîtu iaste şi în lungu şi în largu. Şi l-amu vîndutu noi de a nostră bunăvoie, cu şterea totoror vecenilor şi de în sus şi de în jos.Deci, le-amu făcut, lu Dumitru şi fiia-său Stoecăi, acesta al nostru zapis, ca loru să le fie acestu locu de casă ce le-amu vîndut noie, moşîi loru şi feciorelor lor şi nepoţelor lor, în vecei, să-lu ţei cu bună pace, pentru că au dat banei loru de în bucate dereapte. Şi să aibă credenţă să-ş facă şi cartea oraşului. Şi martorei sîntu: popa Drăgoiu i Paraschi croitor i Dumitru croitor i Siînca portariul i i Dobre cojocariul i Antonei şătrariul i Todoru vătaf de şătrare i Stoeca şătrariul celu mare i Neculachi cezmariul.Şi am scris eu, Dratgoman logofăt, measeţa dechivrie 26 dni, vă leat 7135 
1626.Pecet Paraschivei.Pecet lu Ianiu.DRH, B, XXI, nr. 167, p. 305-3061626 decembrie 29. ŢR 
307 Jupan Coste biv vel slujer scris-am cartea noastră slugii domnu nostru .. na ime ca să fii volnic cu cartea nostră să caute tote bucatele popei lui Ion ot Dragoslavele, tote cîte să vor afla, să le aducă aicea la noi în Tîrgovişti şi / 
308 de niminea oprilă sau bîntuială să n-aibă, naintea cărţii nostre. Iar cui va părea strîmb, să vii de faţă naintea nostră şi naintea părintelui vlădicăi. [...]. [...].Sîntu bucatili popei las Stanciul Circel, ci să aibă a le da dif Dragoslavele.DRH, B, XXI, nr. 169, p. 307-3081627 ianuarie 1. ŢR 
315 Să să ştie cum au dat Thoma den sat den Danul moşiia muerei lui, anume Negrita, de o au dat diaconului Oprei, feciorului lu Argişan, pentru pomeana, toată partea ei, cît se va afla preste tot hotarul, pentru că au murit Negrita necuminecată. Ce n-au avut Thoma cu ce o griji, ce să-i facă diaconul sărăcustă de cuminecătură şi să o slujească şi să o pomenească. Şi au mai dat şi bani 900 gata.Şi au vîndut de bunăvoe şi cu ştirea a toţi megiiaşii den înprejurul locului şi cu adălmăşari, anume: den sat den Danul, Şerbu şi Vladul, feciorul călugărului şi Stan Gomoiu şi Thoma şi Viş... tonţoe şi Albul, feciorul lu Stan şi Vladul Palie şi Radul de Verneşti şi Tatul şi ... Thoma ot Cacova i Dumitru, cum să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.Iar cine va sparge această tocmeală, să fie proclet, amin. [...].DRH, B, XXI, nr. 172, p. 3151627 ianuarie 10. ŢR 
323 [...] sfintii dumnizăişti mănăstere ci iasti hram sveati troiţă, ci să cheamă Surpati, ot sudstvo Vîlcea, ca să fii în pace şi slobodă di acum nainte di bir şi di găleată şi di oai seacă şi di miiare, şi di ceară şi di gorştină di oi şi di porci şi di vinărici şi di toati slujbili şi mîncăturili cîti sîntu pristi an în ţara domnii meale, di nimica val sau bîntuială să n-aibă, păntru că o am ertat domneaa mea, cum au fost ertată şi di alţii domnii bătrîni, ca să fii în pace di toati cum scri mai sus. Şi iasti o mănăstiri bătrînă şi n-au dat di cînd iasti vacul. Aşăjdirea o am ertat şi domneaa mea.Şi am văzut domneaa şi cartea răposatului părintilui domnii meale Io Radul voivod, di ertăciune di toate cu iasti mai sus-zis, la sfînta mănăstire.Diriptu acea şi voi, birarilor şi voi, toate slugili domnii meale, orcari di ci slujbă viţi fi într-acil judiţ, în vreame ci viţii videa cartea domnii meali, iar voi încă să căutaţi să vă firiţi şi în pace să lăsaţi sfînta mănăstire în pace, nimic / 
324 să nu o învăluiţi. Iar cini să va ispiti a învălui sfînta mănăstire, mari cirtari va avea di cătră domneaa mea.Şi iar să fii volnic părintili di la sfînta mănăstiri cu cartea domni meale ci i-au luoat pînă acum să-şi întoarcă tot, viri vinirici, viri dijmă, tot să-şi întoarcă şi di nimea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meali. [...].DRH, B, XXI, nr. 178, p. 323-3241627 ianuarie 15. ŢR 
326 Adecă eu Stoica, feciorul Pîrvului logofăt de Lazuri, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună-credinţă la mîna unchiu-mieu Pîrvului logofătul ot Jugur cum să se ştie că i-am vîndut un rumîn anume Stroe şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezău i va da, din sat din Geamenele şi cu dealniţa lu Stroe şi cu altă parte de ocină, cîtă va fi nevîndută, fără rumînul ce-au vîndut vornicului Hrizei, anume Stroe şi cu dealniţa lui, derept aspri 6300, bani gata.Pentru că o am vîndut eu Stoica acea ocină şi cu rumînul şi cu dealniţa şi de bunăvoie a mea şi cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor den prejur, ca să fie Pîrvului logofătul moşiia lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezău i va da. 
327 Şi mărturie din Cîmpul Lungu, popa Baciul şi den Jugur, Manea stolnec şi den Lazuri, Preda postelnic, fratele Stoicăi postelnic şi den Coteneşti, Vladul şi mulţi boiari şi megiiaşi. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi peceatea, ca să să crează.Ş-am scris eu Stoica, cu mîna mea. [...].Eu Stoica.Eu popa Baciul.Vladul.Mane stolnic.Eu Prada ot Petrari.DRH, B, XXI, nr. 181, p. 326-3271627 ianuarie 31. ŢR 
329 Eu Gavril Moldoveanul şi cu fămeaia, Stănae, scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis cumu să se ştie c-amu vîndut Danciului cliuceariul partea mea de oicină de la Stroeşti, însă 13 stînjeni şi de cîmpu şi di la apă şi casa şi grajdul şi pimniţa şi viia şi tot ce-am avut pre cel loc, derept 1000 di baini şi să fie luii moşie şi feciorilor lui.Şi a fost la această tocmeală: Voia de Perseca şi Lipidat de Alicxeani şi Barbul de Păpeani i Voinea de Pupizeani; aceştea a fost la ceastă tocmeală. [...].Iano comisu.Şi eu Vrajoghi de în Lomoteşti.DRH, B, XXI, nr.184, p. 3291627 februarie 3. ŢR 
329 Scris-am eu, Hamza, feciorul Vladului logofătului ot Ragul, acista al meu zapis la mîna Ferăi logofetul, cumu să se şti că i-amu vîndut parte me totă de la Stanca de Vad, însă cîtă amu amu avut de hotaru în jusu, totă, derepto 6000 de bani.Şi o-mo vîndot de me bunăvoia, fără nici de o silă şi co ştere totororo fraţiloru noştri şi a megeiaşiloru, ca să fiia lui moşiia şi coconiloru lui. Şi o-mu vîndutu în zilele dumnu nostru Alixandro voivod, feciorul Radului voivod. 
330 Şi mărturie a fost: Stanciul postelnic ot Dîlga i fecioru lui, Pătraşco i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Barbolu postelnic ot Poiana, Ionaşco logofăt ot Gaia i Drăgan postelnic ot Dreveşti i Voico logofăt ot Ragol i Merce ot Mişi i Fera banulu ot Coţăiani i Matiiu logofăt ot Leurdeni i Toduran postelnic ot Lereşti.Şi amu scris eu, Hamza, însomi cu mîna me. [...].Însă părţile ci amu fust cumpărat: parte lu Marcu şi a lu Călin, fecioru lui Vişinu şi parte lu Stuilă şi parte lu Tatomiru. Drăgan. Tudoran.Eu Ionaşco postelnic. Fiera.Stanciul postelnic ot Pade. Pătraşco.Stanciul ot Cocorăşti. [...] Zapisul lu Hamza radi Stanca dă Vad. Caută şi la Corbi şi la Ţigăneşti.DRH, B, XXI, nr. 185, p. 329-3301627 februarie 4. ŢR 
330 Scris-am eu, popa Ivan den Beleţ, acesta al mieu zapis, să fie la mîna jupînului Fierăi logofet, cum să se ştie că i-am vîndut ocină în Ţigăneştii den dealniţa lu Uliţă a patra parte, derept 500 de bani. Şi o-m vîndut de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor megieşilor denprejurul locului.Şi cînd i-am vîndut această ocină, mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Dîlga i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Barbul postelnic ot Poiana i Ionaşco ot Cornet i Drăgan ot Dreveşti. [...].Scruş popa Ivan Barbul ot PoianaStanciul ot Dîlga DrăganStanciul ot Cocorăşti Ionaşco [...] “sud. Muşcel”.DRH, B, XXI, nr. 186, p. 3301627 februarie 20. ŢR 
331 Scris-am eu Stănilă Dăleanul al mieu zapis cîmu să să şti că am vîndut logofătului Simei doă fălci de loc curat în Seciul Banei, ce au fost cumpărate de la Jupa, derept aspri 200. 
332 Şi mărturie: Gligorie şi Staînciul Răul şi Ghiorma pitariul şi Bălaur şi Nichifor. [...].DRH, B, XXI, nr. 188, p. 331-3321627 februarie 20. ŢR 
332 Iară să să ştie că am vîndut eu Stoica, feciorul Vîlcului ot Păuşeşti, o falce de loc curat la Secir logofătului Simii, derept aspri 100, lîngă logurile dumnii lui.Şi mărturie: Stănilă, Vladul, Opre i Radul Bidiviul şi Pana. [...].DRH, B, XXI, nr. 189, p. 3321627 februarie 25, Bucureşti. ŢR 
332 Adecă eu, jupîneasa Neaga, sora a lu Pătraşco, fata a lu Bogdan den Săhăteani, nepoată de fecior jupîneasei Mariei, soara jupîneasei Neagăi Mitroae vorniciasa, a doao vară Predei şi Saftei, feciorii Predei stolnic de Romceani, nepoţi jupîneasei Stancăi, soara jupîneasei Neagăi Mitroae vorniciasa, scris-am şi mărturisim eu jupîneasa Neaga, împreună cu fiiu mieu Gherghe, cu acesta al noastru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînulu Simei vtorii logofet / 
333 şi a jupîneasei lui, Mariei, să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră den Grozăveştii-de-Sus, de preste tot hotarul a patra parte, den cîmpu şi den pădure şi de în apă şi de în vadure de moară şi den rumîni, cîţi se vor aleage. Pentru că satul Grozăveştii-de-Sus fost-au cumpărat de răposatul Mitrea vornicul înpreună cu jupîneasa lui, Neaga vorniceasa, mătuşa noastră. Deci jumătate de sat, cît au fost şi se-au ales partea de cumpărătoare a mătuşe noastră, a jupîneasei Neagăi Mitroae vorniceasa, căzut-au pre noi, pre jupîneasa Neaga şi pre fiiu mieu Gherghe şi pre vară-mea jupîneasa Safta, că ne-au fost de în doao.Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, iar noi ne-am vîndut toată partea noastră dentr-acia jumătate de sat, ce-au fost partea a mătuşe noastre, jupîneasei Neagăi Metroae jumătate, face de preste tot satul a patra parte şi cu rumîni, cîţi se vor aleage. Deci am vîndut această ocină ce scrie mai sus jupînului Simei logofăt şi jupîneasei lui Mariei, derept 7000 de aspri gata, ca să le fie lor moşie şi coconilor.Şi am vîndut noi de bunăvoe a noastră, fără de nici o silă, cu ştirea văru-mieu Predei şi a tuturor rudelleor noastre şi a tuturor boiarilor divanului megiaşilor de pre împrejurul locului. Şi am luoat eu Neaga cu fiiu mieu Gherghe aceşti bani deplini de în Sima logofăt.Şi au fost întîiu mai mare mărturie: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i Dumitraşco vel vistier i Neagul vel agă i Radul logofăt i Para logofăt i Mateiu cliucer i Calotă dvornic i Socol peharnic i Drăghici spatar i ot Băteşti Iuorgachi slujer i Doxie logofăt i Dragomir logofăt i ot Şcheai, Stoica i Hriza vataf i ot Şirineasa, Udrişte logofăt.Derept aceaia, niminilea de feciorii noştri să n-aibă treabă cu această ocină. Şi pentru credinţa pus-am şi peceatea. [...].Papa vel dvornicHriza vel logofetDumitraşco vel vistierSocol peharnicPara logofăt manu propriaDrăghici spatar [...] manu propriaCalotă vornic [...].DRH, B, XXI, nr. 190, p. 332-3331627 februarie 26. ŢR 
334 Adecă eu Lepa de Studena scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că m-am vîndut jupînului Ghiuriţăi capitan de Frăsinet de a mea bunăvoe, şi eu şi feciorul mieu, anume Stan, cu toată moşiia mea, cîtă voi avea, derept 4000 de aspri gata, fără de nici o silă de nimea, ci de a mea bunăvoe m-am vîndut, ca să-i fiu rumîn cu cîtă moşie voi avea partea mea şi cu ocina din cîmp şi cu viile şi cu săliştea satului şi cu heleşteu şi cu branişte; însă în cîmp în jos den Studena pînă în hotarul Rusăneştilor stînjini 100 şi în cîmp în sus din Studena pînă în hotarul Polovinelor iar stînjini 100, însă apoi să ia 2 sute de stînjini încontroo i va plăcea tot să aibă 2 sute de stînjini, păntru că m-am vîndut de a mea bunăvoe denaintea a mulţi neguţători şi denaintea oroşanilor de Căracal şi a mulţi omini buni şi batrîni dinprejurul locului. Însă anume neguţători mărturii: jupînul Caranica şi jupînul Iacomi şi Iuvan neguţătoriul şi Dumitru Grecul şi Stan şi Căzan pîrcălabii şi Jitea judeţul cu 12 pîrgari de Căracal şi Măican şi din Studena, Stoichiţă cu fiiu-său Voico şi Ghirghe şi frate-seu Stan, den Cruşov, Gropeai şi Radul şi Ignat şi din Drăghiceani, Braşov şi din Grozăvişti, Miia i Dragomir şi alţii mulţi, carii au fost, cum m-am vîndut. Dinaintea acestora m-am vîndut di a mea bunăvoe, ca să-i fiu rumîn şi de nimea nici un val să nu aibă. [...].Şi am scris în casa uncheaşului Badei de Căracal. Şi el esti mărturii.DRH, B, XXI, nr. 191, p. 3341627 martie 2. ŢR 
334 Eu jupînul Dima ot Berevoeşti scris-am al meu zapis să fie de credinţă la mîna lu Enea păharnic cum e-m vîndut o delniţă ce am avut denpreaună cu dumnelui de în sat de în Rugeni, anume a Cîddăului, dereptu aspri 700, parte / 
335 Cîddăului, şe de în sat şe de în cîmp. Şe er e-m vîndut 2 locori de în sus de sat, derept 300 de bani; aceaste să trag de delniţa boerească. Şi am vîndut de bunăvoe a me.Şi mărturie: ot Berivoeşti, Bolbose şi Vlaicu, ot Aninosa, Tudoranu stolnicul şi de Vlădeşti, popa Dobrotă.Şi am scris eu, popa Savul de Aninosa, measeţa martie 2, vă let 7135 
1627.Eu Dima.DRH, B, XXI, nr. 192, p. 334-335 1627 martie 3. ŢR 
335 Scris-am eu Tatul logofet i Marco postelnic acesta al nostru zapis cum să se ştie că ne-am tocmit cu neanea Hrizan şi cu mătuşă noastră jupîneasa Mariia de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, pentru satul Rucărul şi ne-am înnfrăţit ca să fim de acum înnainte doi fraţi şi pre rumîni şi pre tot venitul, pentru căci i-au fost dat şi moaşă noastră, jupîneasa Vladaia vorniceasa, mătuşii noastră Mariei, jumătati dentr-a... de rumîni şi cu toate ocinile acelor rumîni zeastre, ca să-i fie dumneaii pentru multe scule, cercei şi ineale şi pentru căruţă cu cai carile nu e-u putut dumneaei să-i facă şi pentru cunună şi brăţări şi pentru multe scule, ci o au înfrăţit dumneaei cu noi, să fim doi fraţi.Derept aceae, noi înncă ne-am tocmit de a noastră bunăvoe ori la ce cheltuială se va prinde a fi pentru acel satu, noi să fim tot fraţi la toate cheltuialile.Şi cine va mai scorni pîră înntru noi, ori eu, ori Marco, să fie acela om proclet şi afurisit de 318 oteţi şi fie cu Iuda şi cu Arii.Aceast-am scris, ca să se crează. [...].DRH, B, XXI, nr. 193, p. 3351627 martie 18. ŢR 
346 Adică eu Cherca, ficiorul lu Lupşan ot Tîrşor şi cu vară-mea Neaga, scriem şi mărturisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie di mari cridenţă la mîna jupînului Neagului den Nigoeşti şi a fraţilor dumnii lui, Gherghi i Antonie, cum să se ştie c-am vîndut dumnie-lor partea noastră de ocină toată, den Bibeani şi den Cîrciumari, cum scrii în cărţele di moşăi ceali bătrîne, toată di peste tot, cît se va aleagi di cătră fraţii noştri, derept 6000 di bani gata. Şi o am vîndut di a noastră bunăvoi, fără di neci o selă, cu ştirea a tuturor megiişilor den sus şi den jos, ca să li fii dumnii-lor moşăi, lor şi coconilor lor.Şi mărturii: Dragul Lupcheş ot Tîrşor, Cîrstea ot tam i Dumitran ot tam i Bustea i Dumitru Bătlăgilă, ot Nigoişti, Dumitru logofăt.Şi pentru cridenţa ne-am pus şi piciţile. [...]. Jos, la margine, scris contemporan: un moş deplin.DRH, B, XXI, nr. 197, p. 3461627 martie 27. ŢR 
350 [...] ca să fie volneci călugărie cu aceasta carte a / 
351 domnie meale să ţie dîn toată balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de în cîrmă şi den părpăre dă la cară şi dîn tot ce le va cădea, cum au ţinut şi mai dînaente vreamea pre seamne bătrîne, însă dîn Bărzogîrlă derept Covăciţa pîn-în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, păntru că această baltă iaste bătrînă şi dereaptă de moşie a sfintei mănăstiri, miluită dă alţi domni bătrîni ci-au fost mai dănaente vreame.Ş-am văzut domnie mea şi cărţili altor domni bătrîni, făcute de milă şi cu mare blăstem, cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radului voevod, cînd au fost cursul anelor 6894 şi cartea răposatului Mircei voevod, feciorul Radului voevod şi cartea răposatului strămoşului domnii meale Alexandru voevod, cînd au fost cursul anelor 7080, cum să fie moşie sfintei mănăstiri şi am văzut domnie mea şi cartea cinstitului răposatului părintelui domnii meale făcută sventei monastiri, cum au avut călugării pîră cu vamăşii dă la Diiu pentru acea baltă ş-au rămas vamăşii dă lege şi dă judecată.Derept aceaia şi domnie mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii meale ş-am dat sfintei mănăstiri ca să ţie den toată balta Bistreţului jumătate şi de nimenea val sau opreală să n-aibă, naentea cărţii domnie meale, cum scrie şi în cartea răposatului părentelui domni meale, Io Radul voevod.Derept acea şi voi, vamăşilor, care veţi fi la cea baltă, iar voi încă să căutaţi nemica să nu le opriţi dăn ce va fi venitul mănăstirei, ci să aveţi a înpărţi tot în douau dîntr-această baltă cu sfînta mănăstire, mai mult val să nu fi, că de se vor plînge că le opriţi ceva mare certare viţi avea dă cătră domnie mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 199, p. 350-3511627 martie 29. ŢR 
351 Adică eu popa Mihalco ot Săteani scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis, să fie la mîna lui Marco postelnic ot Mihăeşti, cum să se ştie că i-am vîndut / 
352 o silişte în sat în Săteani, carea o am fost cumpărat eu de la Dumitru Fachiolea şi i-o am vîndut derept aspri gata 1000, di a mea bunăvoe, făr’ di nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sat din Săteani.Şi mărturie: Oprea i brat ego Cîrstea ot Săteani i Vlaicul scaunul ot tam i Şărban ot tam i Radul Rămbaciul ot tam. [...].Eu popa Mihalco am scris, eu cu mîna me şi am vîndut de bunăvoia meea.DRH, B, XXI, nr. 200, p. 351-3521627 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 
360 Adecă eu jupîneasa Mariia a Stanciului logofăt de Cîrstieneşti şi eu jupîneasa Erina a lu Spiridon logofet şi eu Stanca jupîneasa a lui Şerban, feciorul lui Sima judeţul, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie la sfînta mănăstire ce să chiamă hram Sveata Troiţă de la Bucureşti, ca să se ştie cum am dat 2 locure de prăvălii de la unchiu nostru Macaveiu, ca să fie în pomeadnic în sfînta mănăstire, anume Macarie i Sin i Tudoran diiacon i Drăgan i Pătraşco i Andreiu i Mihăilă i Neacşa i Drăgana i Stana i popa Grozav i Eftemi, iar sventei mănăstiri ce scrie mai sus să-i fie de moşie şi de hrană.Şi iar să se ştie că am vîndut noi toţi carii sîntem mai sus scrişi sfintei mănăstiri Sveata Troiţă pimniţa a unchiu-nostru Macaveiu, înnsă den gîrliciul pimniţii în criveţu, pînă în locul preoteasei Stefanii a popei lui Dumitru, fata popei lu Matheiu de Bucureşti, ce le-au fost vîndut ia mănăstirii lui Mihaiu voevod, hram Sveati Necolae, partea ei dentr-acel loc.Şi iar să se ştie den locul preoteasei pînă în prăvăliile Predei spatar, feciorul Nicăi logofăt, fără ceale 2 prăvălii. 
361 Vîndut-am noi toţi acest locu care iaste mai sus-scris pre seamne cu 12 prăvălii de ne-au dat egumenul Gligorie, care iaste nastavnic în sfînta mănăstire Sveta Troiţă pre această pimniţă cu locul şi pre aceaste 12 prăvălii ce sînt mai sus-scrise, ughi 75 bani gata, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus moşie, pînă în vecii şi să aibă şi ei a pomeni aceaste suflete ce sînt mai sus-scrise la svîntul pomeadnic la leturghie.Şi am pus mărturii care au fost la această tocmeală, anume: popa Borcea clisiarul şi popa Ivan i Stanciul diiacon şi Dragul diiacon ce sînt la Besearica Domnească şi Ghinea Mustachi i Ilie neguţătoriul i Stanciul Pustiiul şi Dima croitoriul i popa Drăgoiu de la besearica Ghiormei ban şi popa Anghel de Bucureşti şi mulţi oameni buni, carii nu sînt scrişi.Şi am pus şi blăstem: care se va ispiti a sparge această pomeană şi tocmeală ce am făcut noi, acela om să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţi ce sînt întru vă Nichie.Aceasta am scris şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis. [...].Eu popa Ivan.Eu Mariia, jupînesa Stanciul logofăt.Eu Irina, jupînesa Spiridon logofăt.Eu Stanca, jupînesa lu Şerban. [...].DRH, B, XXI, nr. 206, p. 360-3611627 aprilie 12. ŢR 
363 Adecă eu jupîneasa Maria a Stanciului logofăt de Cîrstieneşti scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum să se ştie că am vîndut jupînului Dumitru vistier de în partea noastră de ocină ce avem în Cîrstieneşti stînjeni 80 şi cu trei rumîni, anume: Florea, feciorul Radului Pătei şi Badea, fratele Florii şi Bran, de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, derept ughi 65, ca să le fie lor moşie şi coconilor dumnealor.Şi la această tocmeala a noastră fost-au şi boiari mărturie: jupan Vladul vistiar i jupan Buzinca vistiar i Borcea i Tudor stolnic ot Topoloveani i Stoica logofăt i Marco peharnic ot Brătiiani. [...].DRH, B, XXI, nr. 208, p. 3631627 aprilie 13, Bucureşti. ŢR 
366 [...] sfintei / 
367 mănăstiri a domnii meale de în Bucureşti, hram Sveata Troiţă şi părintelui egumenul Gligorie, ca să fie svintei mănăstiri neşte prăvălii aicea în oraş în Bucureşti ce sînt lîngă prăvăliile mănăstirii Sveti Gheorghie, care prăvălii fostu-le-au cumpărat Stelea spătariul de la Norocea vornicul înncă de în zilele răposatului moşului domnii meale Mihnea voevod. Şi tot le-au ţinut mănăstirea Stelei de în Bucureşti, carea iaste metoh la Sveata Troiţă, aceaste prăvălii cum bună pace.Iar cîndu iaste acum, o fată a lu Gherghe Critico, anume Mihelita şi cu 1 fecior al ei, anume Petru, ei au scornit pîră şi au venit înnaintea domnii meale în divan de se-au pîrît de faţă cu egumenul Gligorie şi aşa pîrîia Mihelita cu fie-său Petru cum au fost cumpărat şi tată-său Gherghe Critico 2 prăvălie de la Norocea vornicul, den prăvăliele ce au fost cumpărat Stelea spatar. Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage şi am ales domnia mea de în divan pre sluga domnii meale Ianiu vtori portar de să întreabe neguţătorii şi bătrînii oraşului: fost-au cumpărat Gherghe Critico 2 prăvălii de la Norocea vornicul au n-au cumpărat? Deci bătrînii oraşului ei au mărturisit cu sufletele lor cum n-au cumpărat nimica Gherghe, ce au şezut numai în chirie într-acele prăvălii. Şi au rămas Mihelita fata lu Gherghe Critico şi fiiiu-său Pătru de leage şi de judecată.Iar apoi, părintele Gligorie egumenul nu se-au îndurat, ce au miluit pre Miheleta şi pre Pătru cu 20 de galbeni, ca să nu mai aibă lucru nici ei, nici feciorii lor, nici rudele lor, ce să-ş ţie mănăstirea prăvăliile cu bună pace, să-i fie de moşie şi de niminilea opreală să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 210, p. 366-3671627 aprilie 14. ŢR 
369 Scris-am eu Luca de în Păuşeşti, ficiorul Răducului, al mieu zapis cum să să ştie că am vîndut logofătului Simei un codru de loc cît să va alege parta mea la Păltinet, de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor şi de unde au vîndut Gligorie şi Pîrva Grecului pînă hotarul Şărbăneştilor, derept 1100 de bani gata. Şi o am vîîndut de a mea bună voe, cu ştire tuturor fraţilor.Şi la ceastă tocmala nostră fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de prejur, anume: Cîrstiian postelnic ot Boteni i Mana logofătu ot Şirinasa i Preda logofătul ot Şirinasa i Dragomir ot Pruîndeni i Pana logofătul ot Rîmnic i Dan ot Bîrzeşti, ot Păuşeşti, Gligorie i Lăpădat i Opre, sin Batov i pop Zahariia i Stanciu Oprei i Nicula i Dumitru Greculov i Ilie i Radul Bidiviiul. [...].Eu Mania logofet.Eu Prida am scris.DRH, B, XXI, nr. 212, p. 3691627 aprilie 15. ŢR 
373 Scris-am eu popa Iane acesta al mieu zapis la mîna postealnicului Marco, cum să să ştie că i-am vîndut viiale de la Săteane cu 2 leveze cu pomi şe cu o silişte de casă, cu loc de grădină şi cu trei locure la cîmp. Şe o-m vîndut derept 60 de galbini, de bunăvoe mea şe a preaotisei melea şe cu voe coconilor miei şe a toată casa mea. Şe o-m dat postealnicului Marco de a noastră bunăvoia, să fie lui moşie şe feciorilor lui şe nepoţi, strenepoţilor lui şe de nemea legănat în vec, ce să fie lui moşii dereaptă, că o-m dat şe o-m vîndut de a noastră bunăvoe, nu cu vreo silă sau de nevoe, ce cu voe nostră şe fie volnec cu acist zapis să-ş facă şe carte domnească de moşie.Şe mărturie: popa Thanasie clisiari şe popa Dima, sin pop Nencev şe popa Necula gospodinu şe Dragomir postelnic şe Necula postelnic, şe alţi mulţi omene buni şe bătrîni.Şe l-am scris eu popa Vasilie Drăncescul de bunăvoe lor, şe mărturisesc. [...].Scris-am eu popa Eno păîntru credeţa şi păîntru pecete, ca n-am avut.Tatul logofăt den vistierie.Şerban ot vistierie, mărturie. [...].DRH, B, XXI, nr. 214, p. 3731627 aprilie 15. ŢR 
374 Scris-am eu unchiaşul Vladul de în Păuşeşti şi eu Radul frate-său şi eu Stănilă iară frate-său şi Stanomir şi eu Stanciul, nepotul Vladului şi Diicul al nostru zapis să fie la mîna logofătului Simei, cum să să ştie că i-am vîndut 10 i pol fălci de loc, 1 la Fîntîna Urdei, la Jaroşte 3, la Zărnoste iară 3, la Dălban iară 3 pol, însă le-m dat nemăsurate i arate, iară cînd le vom măsura, să avem a-i da zece fălci şi jumătate.Şi o am văîndut de a noastră bunăvoe bani 1000, cu ştire tuturor fraţilor, de înnainte mulţi megiiaşi, anume: Tudor Grecul postelnicul, Cîrstiian ot Botini, ot Păuşeşti, Ghigorie, Stănilă, Radul Bidiviul i Jupa, popa Stoica, popa Zahariia i Stroe cu frate-său Prede ot Şirinasa şi mulţi meciiaşi de în prejur. [...].DRH, B, XXI, nr. 215, p. 3741627 aprilie 16. ŢR 
374 Adecă eu jupîneaasa Neaaga şi cu ficiorul meu, anume Ghirghie, scris-am acesta al meu zapis să fie la mîna Pridei postelnic ot Tătărani, cum să să ştie că am avut un sat amîndoi dinpriună, anume Frecaţii. Dici nu i-am mai fost înpărţit, iar noi acuma am mirs de ne-am voit şi ia-m potrivit di i-am înpărţit. Însă rumînii Pridei postelnic să să ştii, anume: Stanciul Edral cu 4 ficiori, Badiul cu 2 ficiorii, Tatin cu 3 ficiori, Nan cu 1 ficior, Oancea cu 2 ficiori.Şi i-am împărţit di a noastră bunăvoe cum de acum nainte să să nu mai aibă treaabă cu rumînii Pridei postelnic nici eu, nici fiiu miu Ghirghii, nici Prida / 
375 postelnic cu ai mie rumîni. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoe, fără nici o sîlă.Aceasta mărturisăsc cu cesta al miu zapis. [...].Papa vel dvornic [...]...Hriza vel logofet [...]Gherghe peharnicDRH, B, XXI, nr. 216, p. 374-3751627 aprilie 20. ŢR 
377 [...] lu Visirion egumenul, ci iaste nastavnic [...] Strînbul, unde iaste hramul sviatoe troiţe, să fie volnic cu această carte a domniei meale, să ţie neşte rumîni ai mănăstirei, anume Stan cu fraţei lui, Radul i Dumitru ot Murgeşti să fie tot rumîni la acea sfîntă mănăstire, cum au fost şi mai denainte /  
378 vreme şi să aibă aceşti rumîni bună pace de cătră Dumitru de la Baia. Pentru că au venit Visirion egumenul, de aşa au spus la domnia mea cum aceşti rumîni, ei lăcuescu la satul Murgeşti încă de multu, de în zilele moşului domniei meale, răposatul Mihnea voevod şi tot au fost rumîni la acea mănăstire.Iar cînd au fost acum, Dumitru ot Baia, el se-au apucat de aceşti rumîni, de zice cum au fost ai lui de moşîe. Şi se-au dus cu armaş la ei, de le-au luoatu şi treapăd, fără leage, fără judecată. Iar domnia mea am judecat şi am dat acestor rumîni să fie în pace de cătră Dumitru, ci să fie tot rumîni la acea mănăstire de la Strînbul şi să şază tot în sat în Murgeşti şi să fie volnici cu cartea domniei meale să-şi întoarne 600 de bani de la Stoica armaş ot Sătcel, căci i-au luoatu fără cale şi fără judecată. [...]. [...].Dragomir logofăt.DRH, B, XXI, nr. 219, p. 377-3781627 aprilie 21. ŢR 
378 Scris-am eu popa Mihalco acest zapis al mieu să se ştie cum am vîndut eu dă bunăvoe a mea Fotei, mai dînainte vreame, 1 prăvălie dă lîngă ulicioră cu locul cît se va aleage pînă în fundul curţii, derept 7000 dă bani. Apoi iar i-am vîndut partea mea dîn pimniţă jumătate dîn groapă, înnsă rîndul dîn sus dă spre ferestri şi disupra loc dă o prăvălie, şi dăîntr-altă prăvălie, jos alaturea cu ceaia prăvălie ce i-am fost vîndut mai nainte, jumătate dă prăvălie cu locul cît se va aleage pînă în fundul curţie, derept 20000 dă bani gata.Şi să fie aceaste păvălii şi pimniţi cu locul Fotei ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi a nepoţilor şi strenepoţilor şi di nimenea nelegănat în vecii. Şi să-ş facă şi carte domnească ori a oraşului, cum i va fi voia lui.Şi mărturii pre nume: popa Thanasie clisiiar i popa Vasilie i diecon Iane gospodschi i Mina zugraf i Badea şelar i Dragul scaun i Fote teslar i Cîrstea, sin popei Stanciul i Rădici teslar cu fraţii lui i Mihai şoimar i Neagoe al Dobrei, / 
379 neguţători, Pătru banul Manea i Orga i Nica i Proca şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta. [...].Scris-amu eu popa Mihalco, pentru cridinţa, cu mîna miea. Pe verso: zapisul pintru pimniţa ot Tîrgovişte.DRH, B, XXI, nr. 220, p. 378-3791627 mai 3. ŢR 
379 Scris-am eu Tudor Grecul ot Păuşeşti de Otăsău acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am vîîndut Simei al doilea logofăt parta de moşie ce am avut cumpărată mai denainte vreme de la Gligorie şi de la nepotă-sa Pîrva, de în hotarul Şărbăneştilor pînă în Vale Păltinetului şi de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor, or cîtă să va alege parta lor, derept 3000 de aspri gata.Şi o am vîîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor fraţilor ş-a megiiaşilor miei.Şi cînd am făcut aceasta tocmală, fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de înprejur, anumea: postelnicul Cîrstiian ot Boteni i logofăt Mane ot Şirinasa i logofăt Pana ot Rîmnic i Gherghe Dracul ot Ocna, ot Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligoriea i Stănilă i Radul Bidiviul i Opre, frate lui Stănilă i Antonie i Opre i Bădese i Nicula i Ilie i Vladul star. [...].Pana logofăt [...]Egumin RafailManea logofetDRH, B, XXI, nr. 221, p. 3791627 mai 7. ŢR 
385 Scris-am noi, satul Vale lui Dobrea, anume: Opriş cu vară-me Dumitra şi cu vară-me Stana şi Mîne cu vară-me Voica şi Velica şi eu Iani cu frate-mieu Vladul şi cu nepotu-mieu Stroe şi iară cu frate-mieu Stanciu şi eu Marin cu frate-mieu Ion, acesta al nostru zapis să fie la mîna Simei al doilea logofăt / 
386 cum să să ştie că i-am vîndut un codru de loc în Băteşani, den hotarul Păuşeştilor pînă în capul locului Grecului şi de în matca Otăsăului pre Pîrîul Fîntînei în sus, pre mijlocul crîngului, la capul Dălbanului de în jos iară pîn în hotatarul Păuşeştilor, derept 2100 aspri gata.Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor. Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi boeri şi megieaşi deprejur locului... Cîrstiian postelnicul ot Boteni i Iani ot Dos i Pana ot Rîmnic... Gligorie ot Cismăneşti... popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grecul i sin ego Iani i Manta i Dumitru i Franza i Ilie i Radul Bidiviul, ot Pietrari, Ioan i Coman, ot Gor Foleşti, David, ot Cliceni, Filip i Ion.Pis az Gheorma pitariul. Pis measeţa mai 7 dnă, vă let 7135 
1627.DRH, B, XXI, nr. 226, p. 385-3861627 mai 10. ŢR 
386 Adecă eu Preda sulgeariul de Greci înpreună cu fiiu-mieu Mihaiu şi cu ştirea cocoanelor meale şi a ginere-mieu Pătru slujar şi frăţine-mieu lu Stroe postelnic, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Trufanda biv vel vistier, ca să se ştie cum i-am vîndut noi satul Cruşovul den Romanaţi jupînului Trufanda vistier, derept 250 de galbeni gata, şi den cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu toţi rumînii şi cu viile şi cu tot venitul şi cu tot hotarul. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe şi cu ştirea a tuturor rudelor noastre şi cu ştirea cocoanelor noastre, ca să-i fie domnii lui moşie şi coconilor.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii de pre înprejurul locului, anume: de Criva, Gorgan dvornic i ot Cepturoaia, Teodosie spatar i ot Strezeşti, Radul postelnic Buzescu i ot Brîncoveani, Matei peharnic i Preda postelnic i Vladul vtorii armaş i ot Comani, Staico postelnic i ot Mihăeşti, Stan i ot Vîrîţi, Stroe şi frate-mieu Stroe postelnic şi ginere-miue Petru slujar.Şi am vîndut acest sat Cruşovul denaintea domnu nostru Io Alexandru voevod, sin Radul voeovd şi denaintea boiarilor ai divanului şi ai ţerăi, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i Fiera biv vel logofăt i Vladul biv vel vistiiar Rudeanul i Miho vel spatar i Muşat vel slujar şi mulţi boiari carii nu sînt scrişi. 
387 Şi am luoat noi toţi banii, 250 de galbeni, ce scriu mai sus pre vreame cîndu au fost domnu nostru cu tabăra den jos de Budureşti, mergîndu la oaste depreună cu Miron voevoda, domnul ţerăi Moldovei şi cu Capitan paşa de la înpărăţie, să facă cetatea la Dogangheci.Aceasta scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, să se ştie şi să se crează. [...].Eu Preda slugerul Eu Radul BuzesculPapa vel dvornic Vlad vistier [...] Hriza vel logofetMihaiu postelnic Eu Matiiu peharnicDumitraşco vel vistier Eu Pătre slugear marturisăscu [...] Eu Preda BrăncovenulMuşat vel slujar Radul postelnicTheodosie spatar Stroe postelnic ot Greci... biv spatar Eu Stroe ot GredeşteDRH, B, XXI, nr. 227, p. 386-3871627 mai 13. ŢR 
394 Eu Barbul ot Răsnicel scris-am acesta al meu zapis la mîna jupînului lu Stamate biv vel aga, cum să să ştie că am avut pîră amîndoi pre neşte rumîni din Răsnicel, anume: Pătru i Stoica i Stan văcariul i Răduţ i frate-său Lupul.Dici am luat boiari la mijloc de ne-au tocmit pre aceşti rumîni ce siînt mai sus-scrişi, dici au dat să ţie jupînul Stamate biv vel aga pre Stoica şi pre Răduţ şi pre frate-său Lupul, iar eu Barbul să ţii pre Pătru şi pre Stan văcariul şi încă să aibă jupînul Stamate biv vel aga a-mi mai da o iapă.Şi boiarii ce ne-au tocmit, anume: jupan Coonda biv vel armaş i jupan Dumitru postelnic ot Filiiaşi i jupan Mihai postelnic ot Coţofeni i Preda ot Ceple i Barbul ot Poiana i Staico ot Ohaba i Dumitraşco postelnic ot Spineni i Mihai postelnic ot Hărgetoe, aceşti toţi au fost la tocmala noastră, cînd ne-au tocmit în oraş în Bucureşti. Şi încă au fost ş-aalţi boiari mulţi, ce nu e-am scris toţi, la tocmela nostră, în tabără lu Alexandru vodă cînd merge la Vozie.Şi o am scris acestă carte în zua de sviata troiţă. [...].Eu Barbul, sin Vlăduculov.DRH, B, XXI, nr. 231, p. 3941627 mai 14. ŢR 
394 Scris-am eu Bălăur de în sat Păuşeşti de Otăsău, ficiorul Bunei, al mieu zapis, să fie la mîna logofătului Simei cum să să ştie că m-am vîndut dumnilui şi eu şi feciorii miei anume: Nicula şi Dumitru şi Manta şi nepoţi miei, cîţi să vor alege... ficiorii miei, derept aspri 3100 şi 2 boi şi 1 vacă.Şi m-am vîîndut de a mea voe, cu toţi ficiorii miei, ca să-i fiu rumîn şi dumnilui şi coconilor dumnilui în vă vechie. 
395 Şi cînd m-am vîndut fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de împrejur, anume: Builă ot Cacova i Gligorie ot Bărbăteşti i Bălaur ot Bodeşti i ot Costeşti, Anghel i Opre i Stoica i ot Argeş, Opre Păcală i ot Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grec şi ficiorii lui, Iani i Manta i Dumitru i Sfranţa i Radul Berce i Chirca.DRH, B, XXI, nr. 232, p. 394-3951627 mai 14. ŢR 
395 Scris-am noi anume Radul Berce de în Păuşeşti şi Chirca şi Stanomir al nostru zapis cum să să ştie că i-am văîndut logofătului Simei 2 fălci de loc la Crăînguri, ce am avut cumpărate mai denainte de la Drăghici, tatăl lui Antonie şi alte doă ce am avut cumpărate de la Gligorie şi o falce ce am avut cumpărată de la Luca, derept aspri 450 gata. Şi o am văîndut de a nostră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor.Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi megiiaşi de în sat şi deînprejur, anume: Tudor Grecul şi Gligorie şi Luca şi Antonie şi popa Stoica şi popa Zahariia şi Stănilă şi Ilie şi de la Foleşti, Datco şi Cernica şi Stănilă şi Dumitru. Însă tote într-un loc, la Crăînguri.DRH, B, XXI, nr. 233, p. 3951627 mai 14. ŢR 
395 Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi de în Păuşeşti, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Grui lu Coman, ce dă cu capul la drum şi cu un cap la Vale lu Rotilă, de aspri 100. 
396 Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia, Ghigorie, Antonie, Radul Bidiviiul i Opre.DRH, B, XXI, nr. 234, p. 395-3961627 mai 14. ŢR 
396 Adecă noi satal Stăneşti avut-am ceartă pentru că amu avut o cheltuială, însă cheltuiala ughi 9. Deci noi am avat gălceavă unul cu alalt şi nu ne-am putut tocmi. Deci apoi ne-am învoit toţi dă înpreună, anume Nan i Finat i Stoica i Neagul i Smîrceanul i Vălescul i Costeştii i Dobri sin Manea i Muşat i Necula sin Ivan, de am luat migiiaş di înprejurul nostro, anume: dă în Stroiaşti, Dîrjălă i Grozea i Radul scaun i Dobri, ot Topolovenii, Stan Scurtealescul i Oncea i Drăgan, ot Tătarul, Văsii pîrcălabul i Fătul şi mulţi megiiaş de în sus şi de în jos. Şi i-am tocmit să înpartă toată ocina satului, însă pre stînjăni cine cum va ţinea, însă dă în Ialomiţa pînă în Conceac şi pristi Conceac, cît vor avea loc. Şi i-am tocmit noi acişti megiiaş ce sînt mai sus-scriş şi di bunăvoia a lor se-au tocmit şi se-au înfrăţit, să fii fraţ cum le scrii şi răvaşul nostr.Într-aceaia şi blistem am pus: care va mai scorni ceartă sau gîlceavă să fie anatima şi blestimat.Aceasta am scris noi acişti migiiaş, ca să fii la mîna lor di bună pace. Acila să fie di pradă. [...].Şi au fost şi Tudor de Topoloveani la această tocmeală ci-i mai sus-scrisă.DRH, B, XXI, nr. 235, p. 3961627 mai 15. ŢR 
397 Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Socet, derept aspri 90 gata. Şi o am văîndut de a me bunăvoe.Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia i Radul Budiviiul.DRH, B, XXI, nr. 236, p. 3971627 mai 21. ŢR 
400 [...] şi ai Oancei na ime ot Prăţcov, Crăciun i Bălan, ca să caute şi să adevereaze pentru 1 cal ce-au fost dat Radul unchiu-său Barbului, deript 9 galbeni, iar unchiu-său Barbulu i-au dat partea lui de ocină den Părţcoveani, încă în zilele răposatului Mihail voivod, iar Oancea, nepotul lor, el zice că n-au dat ocina pre acel cal, ce i l-au plătit cu 13 galbeni şi cu un cojoc.Deci cum vor adevăra şi cum vor afla cu ale lor suflete, aşa să fie.Ispravnic Iano portar.DRH, B, XXI, nr. 239, p. 4001627 mai 24. ŢR 
401 [...] ca să fie mănăstirei neşte rumîni, anume Radul chiliar şi cu feciorul lui, Dragomir şi Şărbu cu feciorei lui, Radul i Medrea, carei lăcuescu în sat în Cislău, să fie de moşîie ai mănăstirei, cum au tot fost de cînd au fost ei copii. Păntru că aceşti rumîni tot au fost de moşîe ot Cislău.Iar cînd au fost acum, ei se-au sculat cu pîră, ca să fugă de la satul Cislău, ca să se judecească. Deci acum au venit de faţă de se-au pîrît cu părintele Damaschin egumenul, la divan, naintea domniei meale, iar domnia mea am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domniei meale şi forte bine se-au adevărat cum au fost aceşti rumîni tot ai mănăstirei.Deci domnia mea am dat egumenului Damaschin să fie volnic să ţie aceşti rumîni ce sîntu mai sus-scrişi, să fie de moşîe ai mănăstirei, cum tot au fost şi mai denainte vreame, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Radul cu feciorei lui şi Şărbu cu feciorei lui de în leage şi de la divan, denaintea domniei meale.DRH, B, XXI, nr. 240, p. 401 
1627 iunie-1628 iulie, Bucureşti. ŢR 
402 [...]. [...] şi cu toţi bătrînii oraşului Bucureşti aceasta a noastră carte lu Lepădat logofăt şi jupîneasei lui... cu feciorii lor ce le va dărui Dumnezeu, ca să le fie un loc de casă în Bucureşti aproape de apă, de în sus de morili domneşti, între ră... jos de Besereca ce au fost de Jurămînt, pentru că l-au cumpărat de la Stan, fecioru lu Gherghe logofet şi de la muma a lu Stan, Mariia de Bucureşti, derept... de aspri gata şi cheltuiala aspri...Şi l-au vîndut ei de-a lor bunăvoe, ca să fie lu Lepădat logofăt de moşie, lui şi feciorilor. Şi au vîndut cu ştirea tuturor vecenilor, de în sus şi den jos.Şi au fost la tocmeala lor mărturie, mulţi oameni buni oroşani, pre nume, de oraş de Bucureşti: popa B... şi popa Anghel şi popa Drăgoiu şi popa Mircia şi Dumitru al... Costanda slujer şi butarii domneşti, Stanciul logofăt şi St... şi Tudosie şi Dumitru Cozleaci croitor şi fiiu-său Stoica... croitor şi Dobre cojocar şi Dumitru cojocar şi Ianiu stegariul... şe Pădure logofăt şi Giurca călăraşul şi Dragomir logofăt şi Frăt... şi Seman judeţul şi Mihnea şi Stoica brăgar şi mulţi... Şi am văzut şi zapisul vînzătorilor cu aceaste mărturii...Făcut-am şi cartea noastră pre acest loc, cum scrie mai sus, ca să le fie lor de moşie şi neclintit de nimenilea.Şi cine va... să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nicheii.DRH, B, XXI, nr. 242, p. 4021627 iunie 20. ŢR 
406 Eu Mihăilă armaşul den Bădeni scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut jupînului Mihalcei dvornicul partea mea de ocină şi cu rumînii şi cu viile, toată partea mea, vare cît se va aleage. Şi rumînii, anume: Neagul Durdecîine i Radul şi feciorii Oancei lu Mănăilă, unde se vor afla şi cu toate părţile meale de ocină den toate funile, cîte se vor afla den Bădeani, însă fără ce am vîndut Radului Doicescul ocină den partea mea den Bădeani, vie şi ocină ce va fi scris în zapisul mieu, care i-am dat la mîna lui, cu peciatea mea, iar alaltă ocină ce scrie mai sus toată o am vîndut jupînului Mihalcei vornicul derept 3600 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea fraţilor miei.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie cu ştirea jupînului Papa vel dvornic şi alţi boiari, anume: jupînul Costea sulgearul i jupan Costandin cupar i Danciul cluciar şi jupînul Antonie cămmăraşul i Stoica logofăt ot Brătiiani i Radul vătah ot Stănceşti. [...].Mihăilă arămaş.DRH, B, XXI, nr. 244, p. 4061627 iulie 5. ŢR 
408 Scris-am eu Sima, nepoata Barbului călugărul cel bătrîn, dă oraş dă Tîrgovişte, acest zapis al mieu, ca să se ştie cum am vîndut eu jupînului lu Mihai Ergopul partea mea dîn moară, înnsă într-acea moară am fost doi părtaşi pre doao roate şi pre loc dă grădină şi preste tot locul cît se va aleage, eu şi Duca dieconul. Şi iaste moara în capul oraşului dîn sus, ce se zice Moară dă Suptu Malu.Ce am vîndut partea mea, jumătate dăîntr-acea moară, înnsă o roată, şi jumătati dă grădină şi dîn tot locul cît se va aleage preste tot, jumătate. Şi o am vîndut jupînului lu Mihai deript 15200 dă bani gata. Şi au cheltuit la aldămaşi bani...Şi o am vîndut eu dă bunăvoia mea, ca să-i fii lui şi feciorilor lui ocină şi moşie ohabnică. Şi jupînul Mihai aşijdere au cumpărat cu ştirea a totoror vecinilor dîn sus şi dîn jos, înnprejurulu aceii moare şi dînaintea a mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni şi preoţi varaşani. Şi au dat ai lui bani gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie moşie feciorilor şi nepoţilor şi strenipoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie.Şi mărturii, anume: Fota star i Radul vatah dă croitorii domneşti i Pera teslar, bărbatul Simei i Neagoe sin Dobrei i popa Vlaicul i diiaconul Tatul i diiacon Iane i Caloeana teslar i Drăghici al Chirfoteascăi i Mihai şoimar i popa Dumitru, sin popii Neanciului şi mulţi oameni buni, ce nu i-am scris într-acest zapis.DRH, B, XXI, nr. 246, p. 4081627 iulie 10. ŢR 
408 Adecă noi ceşti 4 boiari, anume: Mihalcea i Staico i Şoptelici ai doilea dvornici i Danciul cliuciar Doicescul scris-am aceasta a noastră carte, ca să se ştii cum ne-au luoat Oprea căpitanul înpreună cu Costandin, feciorul Avanului / 
409 de Pojorăşti, dennaintea domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radul voevod, ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru o ţigancă, anume Muşa, fata Radei ţiganca a Oprei ţiganul, ce o au fost cumpărat Oprea căpitan de la Costandin, feciorul Avanului, încă de cîndu au fost domnu nostru la nuntă, de i-au dat şi bani gata.Şi au făcut Oprea căpitan multă cheltuială pentru Costandin, pentru nişte ţigani ce au avut la călugării de la Sneagov. Deci Costandin n-au avut cheltuială, ce se-au rugat la Oprea căpitan ca să cheltuiască şi să-i dea această ţigancă ce scrii mai sus, într-un preţu. Şi i-au făcut şi zapis de la mîna lui cu blăstem şi cu multe mărturie.Iar cîndu au fost apoi, Costandin, el au eşit den cuvînt şi de în tocmeală şi au zis cum n-au cheltuit Oprea căpitan pentru dînsul nici un ban. Deci ne-au luoat pe noi ceşti 4 boiari den divan ca să-i judecăm şi să adevărăm cum va fi mai pre drept ţi cu adevărat cheltuiala... galbeni. şi după aceaia, i-am şi împăcat de a dat Oprea căpitan în mîna lu Costandin bani gata 11 galbeni şi jumătate, fără alaltă chelttuială ce au cheltuit. Şi i-au dat Costandin această ţigancă, Muşa, ca să-i fii de moşie.Drept aceaia, am făcut şi noi cartea noastră la mîna Oprei căpitan, să fii de mărturie, cum scrii mai sus. Aceasta mărturisim cu sufletele noastre ţi să aibi a-ş face şi carte domnească de moşie pre Muşa ţiganca. [...]. [...].Staico dvornicDRH, B, XXI, nr. 247, p. 408-4091627 iulie 15. ŢR 
409 Jupan Papa vel dvornic. Ca să să ştie megeiaşii satului Stăneştilor, anume: ot Stroeşti, Dărjilă i Danciul i ot Topoloveani, Stan Scurtulescul i ot Băiceştii, Şerban i ot Topoloveani, Borcea i ot Micşăneşti, Vîlsan, ca să caute şi să adevereze pentru 9 galbeni ce-au cheltuit pentru ocinele lor şi de la sat şi de la Colceac şi de preste tot hotarul şi să caute şi de rîndul Stoicăi şi al lu Nan şi al lu Ivan / 
410 şi al Dobre: vîndut-au Dragul şi cu Radul ocina lor toată au n-au vîndut? Şi să caute şi de rîndul Costescului şi Vălescului: scumpăratu-se-au de rumînie au nu se-au scumpărat? Să caute şi să-i tocmească, cum vor afla cu dereptul, cu sufletele lor.DRH, B, XXI, nr. 248, p. 409-4101627 iulie 17. ŢR 
410 Scris-am noi, eu Muşa şi eu Rada i Dumitru, al nostru zapis cum să să ştie că am vîndut ocină în Bujorani, însă partea lu Costandin pînîtru parte lu Bujor, că au fost vîndut Costandin parte de ocină a lu Bujor. Deci noi aceşti omeni ce sîntem mai sus-scriş, amu vîndut partea lu Costandin tot de prespă tot hotarul de în cîmp şi de în pădure şi de în vii cu vinericele, de sat, cu seliştile, de prespă tot hotarul, vare cît să va alege, drept bani gata 5000 şi vin vedre 20 şi 2 oca de ceară.Şi am vîndut de a nostră bunăvoe de înnainte tuturor megiiaşilor.Şi mărturii încă a fost la această tocmală, anume: Stan Mastea de în Tocsobeani, de în Cacaleţi, Tudor i Cîrstea i Ghin, de în Ruda, Loghin, de în Bujorani, Vladul Sarîchiz i Berica logofăt.Şi am scris eu popa Ghin. [...].Eu diiaconu Lughin.DRH, B, XXI, nr. 249, p. 4101627 iulie 21, Pietrari. ŢR 
415 Adecă eu, Pană armaşul de în Tîrgovişte şi cu toată fămeaia mea, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum am vîndut toată partea mea de în sat de în Voineşti cîtă am avut cumpărătoare, de în hotar pînă în hotar, cu vadul de moară cu tot venitul şi cu un rumîn, anume Oana cu feciorii lui, jupînului Hrizei marele logofăt, derept 4000 de bani gata. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos.Şi acest rumîn Oana fost-au fugit în Ţeara Ungurească, iar jupînul Hrizea logofătul l-au scos de în Ţeara Ungurească şi l-au adus în ţeară şi încă i-au dat jupînul Hrizea logofătul şi întru mîna rumînului bani 1000.Derept aceaia, i-am făcut zapisul mieu, cum să-i fie moşie neclintită şi de nimea de întru oamenii miei nevoe să nu aibă, că i-am vîndut eu de a mea bunăvoe. Şi cu zapisul mieu să aibă a-ş facerea şi carte domnească de moşie.Şi mărturie încă au fost oameni buni, anume: de în Pietrariu, popa Pătru şi iar popa Pătru şi popa Radul şi popa Necula şi unchiaşul Stroe şi Radul / 
416 Căutea şi Dobrotă Vulpe şi Necula peharnic, feciorul popei Balei de Braşov şi Sima logofătul de Tîrgovişte şi Cîrstea, feciorul lui Vintilă de Săteani şi Negoiţă peharnic, Meiotă de Berileşti şi Nistor logofătul de Tîrgovişte.Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în sat în Pietrari, în luna lu iulie în 21 de zile, vă leato 7135 
1627.Popa Pătru. Stroe.Popa Radul. Sima logofăt.Popa Pătru. Necula peharnic.Popa Necula. Nistor logofăt.Pană armaş. Cîrstea.DRH, B, XXI, nr. 252, p. 415-4161627 iulie 24, Tîrgovişte. ŢR 
416 Adecă eu, Dobra, fata Barbului de Voineşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vîndut jupînului Hrizei marele logofăt toată partea mea de ocină de în Voineşti, de în hotar pînă în hotar, derept 6000 de bani gata. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului, ca să-i fie domniei lui moşie ohabnică.Şi au fost la această tocmeală mulţi oameni buni mărturie, anume: de în Săteani, unchiaşul Vintilă şi de în Tîrgovişte, Pană armaşul şi feciorul lui, Dumitru şi de în Pietrari, popa Pătru şi popa Necula şi popa Radul şi Stroe şi de în Cîndeşti, Ionul Sîrbului şi de în Geamenele, Ivan şi de în Tîrgovişte, Zlate cizmariul şi Ducul şi de în Voineşti, Tatul.Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în oraş în Tîrgovişte, în luna lu iulie în 24 de zile, vă leato 7135 
1627.Vintilă ot Săteni. Pană armaşul.Nedealco portariul. Eu Mina zugraf încă ştieu.Eu Dobra, fata Barbului. Eu popa Vasilie Drîncescul mărturie.DRH, B, XXI, nr. 253, p. 4161627 august 1. ŢR 
420 Adecă eu, Dragoslav logofet ot Bălţaţi, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupanului Hrizei velichii logofet, cum să se ştie că i-am vîndut eu cu ştirea tuturor feciorilor miei şi a tuturor fraţilor miei de ocină şi a toată ruda mea, ocină în Bălţaţii-de-Jos, însă stînjăni 18 de preste tot hotarul de în apa Prahovei pînă în matca Roşioarei, însă de în partea Vladului jumătate, ce am fost cumpărat eu mai denainte vreame şi de în cîmpu şi de în livezi şi den pomeate şi cu vad de moară ce se va aleage lîngă hotarul Călineştilor, însă ce se va aleage den partea lu Drăghici, fratele Vladului. Şi mi-au dat jupînul Hrizea vel logofet bani gata 4500. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoe cu ştirea tuturor fraţilor miei, însă fără vie.Şi mărturie încă au fost la tocmeala noastră, anume: ot Bălţaţi, Oprea logofet, ot Cucleş, Miroslav i Voico i Drăghici i ot Călineşti, aga Ghica i Sima cel bătrîn i Deadiul vătah i Stăncioiu i Coman i Zbora i Deadiul bucureşteanul i Balotă i Granţa.Derept aceaia am vîndut eu de bunăvoe, ca să-i fie de moşie şi să aibă a-şi face cărţi pre acest zapis. Aceast-am scris, să fie de credinţă.Şi am scris eu, Mihalcea logofet, sin Nan logofet ot Măgureani, ginerele lui Dragoslav logofet, measeţa august 1 dni, vă leat 7135 
1627.Papa vel dvornic [...]Eu Dragoslav logofet Deadiul vatah de Călineştipus-am pecete pentru credinţă. Conda vel armaşOprea logofet mărturisescu. Dumitraşco comisIvaşco dvornic Buzinca vistierFiera logofet DrosulVlad vistier Eu Peatre sulgear mărturisăscu.Gligorie comis Radul logofetDRH, B, XXI, nr.255, p. 4201627 august 7. ŢR 
420 [...] voao stolnicilor ce să chiamă de la balta Bistreţului. După aceaia vă dau ştire domnia mea pentru rîndul svintei / 
421 mănăstiri Tismeana, hram Uspenie Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, că le-am fost făcut domnia mea carte, ca să-şi ţie den balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de în cîrmă şi den părpăru de la cară şi de în tot venitul ce se va cădea, cum au fost şi mai denainte vreame, pre seamne bătrîne, den Bîrzogîrlă dirept Covăciţa, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească, cum au ţenut şi alţi stolnici, pentru că iaste bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie a svintei mănăstiri.Şi cum am văzut domnia mea şi cărţi bătrîne ale altor domni, iar acum de cartea domnii meale n-ascultaţi, nici le daţi ce iaste de în baltă partea mănăstirii, ce faceţi clăci la vînătoare şi lor nu le daţi nemica, ce faceţi alte legi, care acest obiceaiu n-au fost în ţeară, nici veţi să vă ţineţi partea domnească, ce vă iaste cu dreptate, cum au fost de veacu.Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi de partea mănăstirii jumătate, cum le citescu cărţile bătrîne şi mai mult să nu mai vii să se jăluiască aicea, naintea domnii meale, că le opriţi partea mănăstirii den baltă, că apoi bine să ştiţi că voiu trimeate domnia mea de o vor face foarte o certare mare, că ce vă amestecaţi în moşia mănăstirii, unde n-aveţi treabă.DRH, B, XXI, nr. 256, p. 420-4211627 august 24. ŢR 
426 Jupan Aslan biv vel dvornic, ispravnicu scaunului Craiovei, scris-am voao stolnicilor de la balta ce se chiamă Bistreţul. După aceae, vă dau în ştire păntru rîndul sfintei mănăstiri Tismana, hramul Uspeniei Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, c-au venit naintea noastră de aşa s-au plînsu cum nu-i daţi vama jumătate din baltă şi di în cîrmă şi di în părpăre de la cară şi di în tot venitul, cum au fost obiceaiul şi leagea mai denainte vreame şi cum le scriu cărţili domnu nostru şi cărţile altor domni bătrîni, pre seamnele cele bătrîne di în Bîrzogîrlă derept Covăciţă, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului, jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească cum au ţinut şi alţi stolnici, pentru că le este bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie sfintei mănăstiri.Şi cum am văzut şi cărţile domnu nostru şi ale altor domni mai bătrîni, ce au fost mai denainte vreame, iar acum de cărţi nu ascultaţi, nici le daţi partea ce este a sfintei mănăstiri, ce faceţi ceartă şi gîlceavă la vînătoare şi lor nu le daţi / 
427 nemic, ce faceţi alte legi, care obiceaiu n-au fost în ţeară, nici vă ţineţi partea domnească, ce vă este cu direptul, cum au fost de veacu.Derept aceae, în vreame ce veţi vedea cartea noastră, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi, de acmu nainte, de partea mănăstirei jumătate, cum le cetescu cărţile bătrîne şi cărţile domnu nostru, mai mult să nu mai vie să să mai plîngă că le opriţi partea mănăstirei di în baltă, că bine să ştiţi că mare nevoe veţi avea, ce mai mult să nu v-amestecaţi în moşiia mănăstiriei, unde n-aveţi treabă.DRH, B, XXI, nr. 260, p. 426-4271627 august 26. ŢR 
430 [...].Scrie vlădiciia mea această carte a vlădicii mele dumitale logofete Hera, pace şi blagoslavenie. Dup-aceia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vlădicii mele Tudor logofătul de au jăluit păntru jupîneasa Mariia Boldesca, cum au murit în mîinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu se-au aflat pre lîngă dînsa să o caute la nevoia ei, ce numai el singur.Deci şi ia di cene au văzut că au avut milă şi căutare la moarte ş-au lăsat ocina şi bucate ci au avut, că i-au fost şi rudeni. Şi au lăsat să i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alti greli şi păcati tut au lăsat pri mîna lui.Iară cînd iasti acum, dumneata bîntueşti să-i iai acele moşii di la mîna lui.Diript aceia-ţi grăescu vlădiciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrîn, să socoteşti dumneata că nu-ţi iasti cu cale a bîntui măcar ci ţe.au fost cumnată, sor cu jupîneasa dumitali. Că tot omulu-ş iasti volnic să-şi împarţă bucatele undi va vre el.Încă pri Tudor logofăt doară n-al fi crizut, iar vlădiciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jupîneasa Mariia la moartea ei diînnaintea a prioţi şi a oaminii buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost duhovnici la moartea ei de au mărturisit adivirit înnaintea vlădicii meali, anume popa Vlaicul şi popa Stoica.Dici dumneata socoteşti, ce vă tribuiaşte pîră înnaintea domnu nostru? Ci vă tocmiţi ca neşte boiari buni, că dumneata eşti om bun şi bătrîn, de ar fi să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăstemili mortului şi păcatili / 
431 că toţi vrom să murim, iară pămîntul va rămînea, că nimea n-au putut moştini ceastă lumi. Socoteşti dumneata bine!Aceasta-ţi grăiscu dumnitale, să fii dumneata sănătos, amin. [...]. Pe verso: [...]. Apoi: [...].DRH, B, XXI, nr. 262, p. 430-4311627 august 29. ŢR 
431 [...].Scris-am eu Băjan aceasta al meu zapis cum să să ştie că m-am vîndut eu Băjan părintealui popei lu Iane clisiiariul, dereptu ughi 17, să-i fiu ţîgan lui şi fecioriulor, cîţi Dumnezeu i va lăsa. Şi m-am vîndut eu dă bunăvoe a mea şi cu ştirea tătă-meu, lu Drăgan şi cu ştirea mîne-mea, anumea Stana.Şi alta: m-am vîndut că me-u dat fata den casa şi au chiltuit cu nunta me aspri 1000, dă me-u făcut nunta.Alta: eu popa Iano clisiiarul am făcut blăsteam cum să nu-l vînzu neci eu, nece nepoţii mei, nece feciorii mei, ci să fie ţîgan dă moşie.Şi mărturie am pus: popa Dumitru de la Sfînta Troiţă şi diiacon Baciul şi călugăriul Mardarie den ţara Oltului şi postelnic Ianea i Pană pîrcălabul i popa Ianea i Staico judeţiul şi den ţîgănie: Ghicul vătah i Bad i Voineg i Stan i Barbul ţîgani. [...].Şi am chiltuit, pîn-am făcut cartea, la aldămaş aspri 270.DRH, B, XXI, nr. 263, p. 431 
1627 septembrie 1 - 1628 august 31. ŢR 
432 Scris-am noi feciorii armaşului Nicolei, Ciona şi Gheorghie, acest zapis al nostru în mîna mănestirei, cum au fost ocis o ţigan al acestor boerii, prea nume: Ciona şi Gheorghie. Şi am venit la sveanta mănestire de am tocmit şi am dat o ţiganca pri nome Poba. Şi am făcut şi mănestirei zapis nostru în svînta mănestire. Şi au fost a tot iegumenu părintele Theofil. Şi s-au scris în sveanta mănestire, în Thismana. Şi mărturi toţi călogherii.Vă leatu 7135 
1627-1628.Ciona.Gheoreaghe.DRH, B, XXI, nr. 264, p. 432 
1627 septembrie 1 -1628 august 31. ŢR 
432 Scris-am eu Stoica, feciorul jupînului Stan, acesta zapisu, cumu să se ştie că am vîndutu parte me de ocină totă de Dudeşti lu Dumitru vistierul, de cîmpu, de pădure, de apă, preste tutu otarul, dereptu ughi 25, ca să-i fie moşie lui şi feciori lui.Şi la tocmela nostră fost-au mulţi boeri, anume: Borce di Topoloveni, Todur stolnicul, Gorma vătaful de Frasin, Dumitru cupilu, Şărban de la vistierie, Vlădimir de Pogorîşu şi Nanu de Văcăreşti.Vă let 7135 
1627-1628.DRH, B, XXI, nr. 265, p. 4321627 septembrie 10, Bucureşti. ŢR 
433 Scris-am eu Manul zugraful acesta al mieu zapis să fie la mîna lu Ianiu zugraful de în Tîrgovişte, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 loc de casă, aicea în oraş în Bucureşti, ce iaste lîngă pivniţa a lu Pazarli ce o ţin călugării de la Sveati Nicolae, care loc l-am fost cumpărat eu de la Rujmana şi de la fiiu-său Dumitru. Pentru că l-am vîndut eu acest locu lu Ianiu zugraful, derept 3000 de bani, de a mea bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oameni buni mărturii, anume: popa Ivan de Tîrgovişte şi Stanciul cupţu şi Ţogoe călăraşul şi Radul cupţu şi Mihalcia cupţu de Bucureşti şi Mihalco şelariul şi Manes croitor şi Ivan şelar.Aceasta mărturisescu să fie de mare credinţă. [...].Scris-am eu Manul zugravul cu mîna mea.DRH, B, XXI, nr. 266, p. 4331627 septembrie 14. ŢR 
433 Adecă eu, Stanciul fusariul ot Cîineştii şi cu ficiorii mii şi cu toată fămeaia mea, scris-am şi mărturisăsc cu cista al miu zapis să fii de mari cridinţă la mîna jupan Simii vtori logofăt şi a jupîneasii Marii, cum să să ştii că m-am vîndut eu ca să le fiu rumîn, cu toată ocina a mea, cîtă am în Cîiniştii şi cu vii, cu pimniţă, cu livizi, diript 4300 de bani gata. Şi m-am vîndut de a mea bunăvoi, cu ştirea a mulţii migiiaşi şi oamini bunii. Şi am luoat toţii banii în mîna mea şi să le fiu rumîn în vo vechii dumnealor şi coconilor domneaalor, carii va dărui Dumnizeu.Şi mărturii încă am avut: părintele popa Stoica ot Păuşăştii şi popa Zahariia şi Gligorii i Stănilă Orza i Ghiorma pitar i Tudor gricul i Luca i Antonii i Vlad Răspopul, ot Păuşăştii, Ion ban i ot Cîinişti, Radu Cotorogea i Pîrvul Cosoroavă / 
434 Botoi i popa Bran i popa Albul i popa Nicula şi alţii oamini buni, carii nu scriu pri nume într-acist zapis.Şi păntru cridinţa, am scris eu, Udrişti, ficiorul Oprii logofăt ot Şărineasa, ca să să creaază şi aimitrilea să nu fii. [...].Popa Stoica.Popa Zahariia. [...].Gligori.Stănilă.DRH, B, XXI, nr. 267, p. 433-4341627 septembrie 29. ŢR 
434 Scris-am eu Vlad ot Poeşti, ficiorul lui David, com să să ştie c-am vîndut ocena me parte me cîtă am avot la Poeşti partea Vladdei, mătoşe-me; iar mătoşe-me Vlada au fosto compărat de la jiudele Danciol ot Voeteni. Deci mătoşe-me Vlada, la prestăveneia ei, mi-o-au dat mie, iar eu Vlad o am vîndut Dediului postelnecolui, nepot Miholul vel spătar, de a me bunăvoe, nenevoit de neme, denaite megeeşelor şi dennaite tîrgolui.Şi la tocmala nostră au fosto jopînol Panaiut i jopînol Coste ot Oraş de Floci i postelnicol Radul, ficiorul vistierului Dumitru Dudescol i Grecol ot Obideţe i David ot tam i Nichifor căpitanul i Ipatii iuzbaş i Stoian şefarol i popa Danciol ot Gîrbovi i Mostaţă ot Băbeni, de am vîndut eu, Vlad, o jumătate de fone de ocenă preste tot locol den hotar în în hotar şi den apă şi den uscat i den săleşte satoloi, derept otp sote de aspre gata, să-şi facă Dediul postelnicol ce va vre co moşiia ce i-am vîndut eu, or ce-i va treboi pre ace moşie şi să fi Dediul postelnic să-şi facă şi cărţi domneşte pre moşeia ce i-am vîndut eu şi de neame val să n-aibă pre moşiei ce i-am vîndut eu.Acesta am scris, în veci să fie vîndută. 
435 [...].Radul DudesculDrume ot Tătărăi de Ialomiţă. [...]Dămian vătafDRH, B, XXI, nr. 268, p. 434-4351627 octombrie 5, Bucureşti. ŢR 
435 [...] voao vinăricearilor de pre dealul Piteştilor den judeţul Muşcel i Padureţi. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi vinăriciul al sfeantei mănăstiri Tutuna, cît vin va fi făcut pre ocina mănăstirii de la Văleani, foarte în pace, nimica să nu învăluiţi, pentru că l-am lăsat domnia mea şi l-am ertat, cum au fost ertat şi de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod şi cum am văzut domnia mea şi hrisov de ertăciune şi cu blăstem. Aşijderea l-am lăsat şi domnia mea să fie în pace şi de nimenilea bănuială să n-aibă, că cine va învălui naintea ceştii cărţi a domnii meale, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea.DRH, B, XXI, nr. 269, p. 4351627 octombrie 6. ŢR 
436 Scrîm eiu popa Ivan şi preotasa Stanca al mă zapisu în mîna postelnicoe Marco, como ei avondo o vie şi o şileşte în sat şi cîmpo 3 locori în chepo şi pol şi la vie o levade co pomi şi pădore o corătoră de fîno şi alalte ce o ţîne parte moşulu Iacovo ce avoto în Seteme a ţenot-o co frate-seu Dragomir şi o vîndoto derepto 25 de galbine.Şi mărtorei: popa Iano şi popa Necola domneascol şi Sema logofătul şi Radul stolnicol şi Necola paharneacol.Şi am scrise în Iona lo octovre 6 zile şi văleto 7136 
1627 de ai.DRH, B, XXI, nr. 270, p. 4361627 octombrie 10, Bucureşti. ŢR 
444 [...] / 
445 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să ia de la Necula fost mare spătar ughi 946. Pentru că au spus boiarinul domnii meale Vladul vistier în divanul domnii meale, cum l-au fost trimis domnia lui, Gavriil voevod la Ţarigrad, cu zeace povără de aspri, haraciul; iar cîndu au fost acolo, au mai lipsit den haraci, fără banii ce au dat, trei povără. Deci l-au apucat acolo veziriul şi teftedariul de acea lipsă de haraci, de l-au închis. Într-aceaia, au luoat bani cu camătă de la balgii şi de la ovreai, de-au împlut seama haraciului. Atunce au eşit den nevoe şi de în legătură şi au scris Vladul vistier la domnu său, Gavriil voevod, să trimiţă acei bani, lipsa haraciului şi cu camăta, să plătească acelor datornici şi banii şi camăta. Într-aceaia, Gavriil voevod au trimis banii, toţi deplin şi camăta. Deci mergîndu banii la Ţarigradu, iar Vladul vistier au fost purces den Ţarigradu, viitor aicea în ţeară; ce nu l-au apucat cu banii pre loc, iar banii au mersu în mîna Necolei spatar. Deci el nu i-au dat să plătească aceale datorii şi camăta, ce au dat o seamă de bani, însă 120000 turceşti, iar ceilalţi bani, însă 180000 turceşti, i-au cheltuit pre treabele lui, nu i-au dat în treaba domniei.Într-aceaia, tîmplatu-se-au schimbare domniei lu Gavriil voevod şi au dat Dumnezeu domnia răposatului părintelui domnii meale Io Radul voevod în Ţeara Rumînească. Deci, deaca l-au adus Dumnezeu în scaun, venit-au datornicii, balgii, ce-au fost luoat banii de la dînşii Vladul vistier, de l-au apucat să le plătească acei bani. El au spus cum acei bani i-au trimis Gavriil voevod şi au căzut în mîinilea Neculei spatar. Deci el n-au vrut să-i dea să plătească aceale datorii deplin, ce au dat numai o seamă de bani, cîţi scriu mai sus, iar alalţi bani i-au cheltuit pre treabele lui. Şi au stătut de faţă înnaintea a părintelui domnii meale Vladul vistier cu Necula spatar de se-au pîrît. Într-aceaia, părintele domnii meale Io Radul voevod le-au dat boiari mari de în divan, ca să-i judece şi să le afle direptatea. Dat-au întîiu pre răposatul Enachi Catargiul banul Craiuovei, fratele Necolei spatar şi pre cinstit diregătoriul domnii meale jupan Papa vel dvornic ce au fost atunce vel logofăt şi pre Ivaşco eje biv vel dvornic i Mîrzea spatar i Paraschiva logofet i Gligorie vel comis. Deci într-aceaia, aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au căutat direptatea lor şi i-au judecat şi au aflat cu sufletele lor cum iaste Necula spatar vinovat să plătească banii, ughi 946, pentru căci Gavriil voevod n-au fost trimis acei bani la Necula spatar, să-i cheltuiască în treaba domniei sau în treabele lui, ce să plătească acea datorie ce au făcut Vladul vistier pentru haraciul. Şi au dat aceşti boiari cu cartea lor vinovat pre Necula spatar cu sufletele lor şi au fost să... şă s... an... iară într-aceaia au îmblat Necola spatar la Necula vistier unchiu-său ca... să-i fie platnic. Deci unchiu-său Necula vistier, ca un silnic ce era / 
446 el, fără judecată şi fără cale, preste judecata acelor boeri... ce au fost daţi de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod să-i judece, au făcut judecată să plătească Necula spatar jumătate, ughi 473, iar Vladul vistier să plătească iară jumătate, ughi 473. Şi Vladului vistier, lui nu i se-au căzut să dea nimica.Deci, cîndu au fost acum, în domnia domnii meale, iar au rădicat Vladul vistier pîră asupra Neculei spatar, cum l-au asuprit cu acei bani prespre leage şi prespre judecată. Şi au mărturisit înnaintea domnii meale, în tot divanul, şi cinstit deregătoriul domnii meale jupan Papa vel dvornic şi Ivaşco dvornic, ce au fost daţi judecători de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod. Văzut-am domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod, la mîna cinstitului boiarinul domnii meale jupan Vladul biv vel vistier, cum au fost trimis acei bani ca să plătească Vladul vistier lipsa haraciului şi cu camăta, ce au fost lipsit dentr-acel haraci, nu i-au fost trimis Necolei spatar să-i cheltuiască pre treabele lui. Ce aşa au rămas Necula spatar de leage şi de judecată, ca să plătească numai Necula spatar acei bai toţi, iară Vladul vistier, el să fie în pace.Derept aceaia am dat şi domnia mea cinstitului diregătoriul domnii meale jupan Vladului biv vel vistier ca să fie volnic să oprească den satele şi de în moşiile Neculei spatar preţul acelor bani, pînă-i va umplea, să-i plătească toţi banii, cum se-au judecat şi de nimenilea opreală să n-aibă, preste zisa domnii meale.DRH, B, XXI, nr. 273, p. 444-445-4461627 octombrie 12, Bucureşti. ŢR 
446 Adecă eu Vlăduţul postelnic de în Bibeşti şi eu Barbul, ginirele Vladului de în Ciocade şi eu Dobra, fata Vladului de Ciocade, scriem şi mărturisim cu scriesoarea noastră, ca să se ştii cum am avut noi pîră înntru noi şi ciartă pentru / 
447 nişti ocină de în Ciocade, înnsă partea Stanei, mătuşa Vlăduţului, sora lui Şapteochi şi a lu Drăghiciu şi partea Stanei şi a fiiu-său, lu Bolovan şi Radul şi Vladul, toată partea lor, ce au avut în Ciocade, fostu-o-am cumpărat eu Vlăduţul şi am avut şi cărţi domneşti de cumpărătoare pre această ocină. Deci am avut pîră depreună, naintea domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod şi ne-am pîrît în divan. Şi amu fost luoat noi leage, Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra, ca să jurăm cu 12 boiari să spargem cartea Vladului de în Bibeşti şi cum nu ne-am pîrît în divan la Radul voevod.Deci, după această pîră ce ne-am pîrît noi, de a noastră bunăvoe, ne-am socotit şi am lăsat cum nici să purtăm leage, nici să ne mai pîrîm, ce ne-am înpăcat dennaintea a mulţi boiari şi ne-am tocmit de am ales eu Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra de o parte de hotarul Ciocăzăi, de i-am dat de la viia Sumei de Holubae, pre sleame, pînă în vîrhul Mogului şi de în vîrhul Moguşului la vale, pînă în crivina Lecăi şi de aciia dirept preste rîu la dealu, pînă în obîrşiia Ulmetului.Deci am dat această bucată de loc pentru ceale părţi de ocină ce au fost cumpărat Vlăduţul ce scrii mai sus. Şi ne-am tocmit noi: de astăzi nainte cine va mai rădica sau va mai scorni pîră de înntru noi să ne pîrîm şi va sparge aceasta a noastră tocmeală ce am tocmit noi, acela să fie proclet şi anatima de 318 oteţi ce sînt înntru vă Nichii şi să aibă pate cu Iiuuda şi cu Ariia la un locu.Şi am pus şi pradă: care nu se va ţine de această tocmeală, să dea la domnii 300 de galbeni.Şi au fost la această tocmeală a noastră boiari mărturii şi tocmelnici na ime: Andronii, unchiu nostru de Greci i ot Dîlga, Stanciul postelnic i Ventilă ot Săteani şi fiiu-său Cîrstea i Hamza ot Pîrîiani i ot Trăg-Jil, Hamza postelnic i ot Dragoiani, Dragomir armaş i ot Rogojina, Zaharia i ot Bibeşti, Cioloca i Danciul, feciorul lu Hamza ot Pîrîiani şi alţi mulţi boiari.Aceasta scriem şi mărturisim ca să se crează.DRH, B, XXI, nr. 274, p. 446-4471627 octombrie 24, Rîmnicul Vîlcii. ŢR 
457 Eu Stanciul armaş i Oprea logofăt scris-am cartea noastră acistui ţigan na ime Pătru al sventii Mitropolie, ca să aibă bună pace de cătră Berinca ot Bojorane, pintru că am fost luoaţi denaentea domnu nostru ca să căutăm şi să adivărăm pentru mumă-sa Muşa, fost-o-au plătit tată-său Nicul pre ţeganca lui di cătră Vancea ot Bojorane. Deci noe am mersu şi se-au strînsu toţi bătrînie din Loveşti şi din Lotru di au mărturiset naintea noastră cum au fost plătit Necul ţigan pre ţiganca lui, pre Muşa, de cătră Vancea di au fost datu o ţigancă, po ime Neaga, tocma în zilele lu Alexandru vodă, tatul Mihnii vodă şe n-are Berinca nice o trebă cu aceşti ţigane ai sfintii Mitropolii, ce umblă Berenca învăluindu-i, că ce ţine jupîneasa Vancee. Dereptu aceae, noi am socotit şi am adevărat cum să aibă Pătru ţegan pace de cătră Berenca logofăt.Iar cîndu au fost acum, Berenca, el nu se-au lăsatu pre acista, ce iar au scornet pîră cu Pătru ţiganul. Deci Pătru, el iară ne-au strînsu pre noi în casa popii lu Ghin den Rîmnicu şe pri alţi boeri mulţi, anume: Dima pitar i Şteful postelnic i Ghiorma pitar şi judeţul din oraş i Iane Grecul i Apostol i Iurga. Deci au adus Pătru ţiganul naintea acistor boiari mulţi oamini buni di e-au mărturisit cum n-are Berinca nici o treabă cu Pătru, că au fost plătit tată-său, pri muma di la Vanci, iară Berenca n-au putut aduci pri nemenea să-i mărturisiscă, cum zici il.Dici noi am datu cu suflitili nostri, să aibă Pătru paci di cătră Berinca.DRH, B, XXI, nr. 278, p. 4571627 octombrie 29, Bucureşti. ŢR 
458 [...] voao, satului Străhaia. După aceaia vă dau ştire domnia mea pentru rîndul boiarinului domnii meale Costandin cupariul că au venit înaintea domnii meale de au jeluit şi au spus la divan cum aţi fost rumîni de moşie ai Craiuoveştilor şi au adus în divan şi cărţi de moşie pre satul Străhaia. Iar voi ziceţi acum că v-aţi scumpărat de rumînie şi v-aţi megieşit. Cu a cue ştire şi cu a cui învăţătură v-aţi megieşit şi cine v-au slobozit? Deci, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi, că v-au sorocit cu această carte, să veniţi cu cărţi ce veţi avea şi cu toate direasele, să staţi de faţă cu boiarinul domnii meale Costandin cupariul, să vă direptaţi. Şi să vă aduceţi cărţile şi să fiţi la zioa de sveti Nicolae, aicea. Că de nu veţi veni la zi, cum vă soroceaşte, iar domnia mea vă dau să-i fiţi rumîni, cum aţi fost, de moşie şi să fie volnic a vă ţinea, să vă ia datul den toate bucatele şi găleata şi să-i lucraţi ce-i va tribui şi de nimenilea opreală să n-aibă.Aceasta vă grăescu domnia mea.DRH, B, XXI, nr. 279, p. 4581627 noiembrie 19. ŢR 
463 Scris-amu eu, jupînesa Cneja vornecesa, acestu zapis al meu, cum să se ştie că amu vîndut lucul casei de în Bucureştie, ce iaste parte me, jupînului Costandin cojocarul, feciorul Frîncului, cumnatul dofuturului celui bătrîn, dereptu aspri 6000 bani gata. Şi amu vîndut de a me bunăvoe. Dece să n-aibă / 
464 nice om trebă cu acestu luc ce amu vîndut eu, nice neput, nice nepută, nice nice om, păntru că amu vîndut de a me bunăvoe şi cu ştirea tuturur vecenilur.Şi mărturie: uncheşul Dubrea cojocarul şi Antunie cruiturul şi Dumitru cojocarul şi Paraschiva cruiturul şi Echimu şi uncheşul Voecelă de Bueştie şi jupînul Esaru Scotara.Şi amu scrisu eu, Stepan, feciurul popei Ruste ot Tîrguvişte.DRH, B, XXI, nr. 283, p. 463-4641627 decenbrie 3, Tîrgovişte. ŢR 
464 [...]. [...] acestui omu pre nume Mihaiu Ergopul dă oraşi, ca să-i fie lui o roată dă moară cu jumătate dă moară şi dîn locu dă grădini iar jumătate, cît se va aleage preste tot locul, însă partea Simei, nepoata Barbului călugărul cel bătrînu dă oraş dă Tîrgovişte. Şi iaste acea moară în capul oraşului dîn sus, ce să zice Moara dă Supt Malu. Păntru că o au cumpăratu jupînul Mihai dă la Sima, derept 15200 dă bani gata. Şi o au cheltuit la aldămaş bani... Înnsă într-acea moară au fost doi părtaşi pre doao roate şi pre locul dă grădină şi preste tot locul cîtu se va aleage: au fost Sima şi cu Duca dieconul; au ţinut Sima o roată şi Duca dieconul altă roată şi cu locul tot dîn doao cum zice mai sus.D-acia au vîndut Sima partea ei jupînului lu Mihai dă a ei bunăvoe, făr-dă neci o silă; aşejderea şi Mihai au cumpărat dă bunăvoe a lui, cu ştirea a tuturor rudeniei Simei şi cu ştirea a tuturor veciniloru dîn sus şi dîn înn jos înnprejurul aceii moară şi locure, dînaintea a mulţi preoţi şi oameni buni, tineri şi bătrîni oroşani. Şi au datu ai lui bani derepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, 15200, ca să-i fie lui ocină şi moşie ohabnică, lui şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strenipoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie.Aşijderea şi mărturii încă am pus pre nume: popa Dima, sin popei Neanciului i diacon Iane gospodschi i popa Vlaicul star i diiacon Tatul i Fota star i / 
465 Radul vatah dă croitorii domneşti i Pera teslarul, bărbatul Simei i Neagoe, feciorul Dobrei şi frate-său Radul i Caloeana teslarul i Drăghici al Chirfotescăi i Mihai şiomarul i... şi mulţi oameni buni ce nu i-am scrisu în cartea aceasta.DRH, B, XXI, nr. 283, p. 464-4651627 decembrie 10. ŢR 
465 Scris-am eu Stoica piharnic, ficiorul Vîlcului clucer acista al miu zapis, cum să să ştii că m-am tocmit cu jupîneasa mea Neaga di i-am vîndut partea ii di în Stroişti Danciului clucer şi jupîneasii lui, Mirei, 200 di stînjeni, diriptu 40 di galbini. Şi amu datu eu, Stoica piharnic, jupîneasii meali Neagăi pintru ocina di la Stroişti, i-am dat de în Buciumeani 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă şi iar i-am dat di în Gorgăneali 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă, di ne-am tocmit noi di a nostră bunăvoi, să fii moşii pintru moşii.Mărturii: Calotă vornicul i Vărjoghi ot Lomotişti. [...].Vărjoghi.DRH, B, XXI, nr. 284, p. 465