ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE S T l’l N T E ISTORICE

iii*
hm:-
m.
M. mm             ■■mWflfâdifR M0WŞ0,                 : \
tJrii m-îmM
                             .:' ':!4 ,- ',;, v i
                             "   :i V-fflv.. : £•; " . ■<*:' ■ : vţ^v:.'

fgf U
W:


f- r   , , ' ^ i
m :    f'       :
W-;M*
?&w-
i

mM
Wâ
                     B.ŢSRa ROMâNeascâ
                             VOLUMUL XXI
'EDITURA
ACADEMIEI
REPUBLICII
SOCIALISTE
ROMÂNIA

: !!!;:■ -K.:'              : ......                           
.              : :i . : ' .      "..«a M?:] :. ;r ■r           
sww.oa         corOn        • ••• f--- o'              ■ : .   
                                           li1:.1-:'       ii¬ 
                                                     ; ■■• . : 
:h' ;                                            i;i           
      i. . ' :                                                 
■ , ::
: ■ ■
■;;M ;:r
             ROMANIAE
               o        —
               o TARA > ROMANEASCĂ
                           VOL. XXI
www.dacoromanica.ro
       ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNI^ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE
      Documenta
        romaniae
        H ISTORICA
                               COMITETUL DE REDACŢIE
                    Acad. ANDREI OŢETEA, Acad. DAVID PRODAN (Redactori responsabili),
                      CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
INSTITUTUL DE ISTORIE AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
              B.ŢARfl ROMANCflSCA
                   volumul XXI
                     (1626—1627)
                            VOLUM ÎNTOCMIT
                                 DE
                         DAMASCHIN MIOC
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII [SOCIALISTE ROMÂNIA
                                       Bucureşti, 1965
www.dacoromanica.ro
                                            Coperta de: Dumitru Negrescu
www.dacoromanica.ro
                             CUVÎNT ÎNAINTE
     Secţia de Ştiinţe Istorice a Academiei Republicii Socialiste România a hotărtt reluarea publicării documentelor medievale interne, operă de seamă a noii noastre istoriografii, a cărei primă etapă (1951—1957) s-a încheiat cu tipărirea celor 30 de volume cunoscute.
     Noua colecţie, avînd titlul de DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, va cuprinde toate documentele interne ale celor trei ţări române — Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, — precum şi documentele privind relaţiile dintre ele. Volumele de documente, formînd serii pe ţări, urmează să aibă o numerotare proprie fiecărei serii.
     Pentru realizarea unui Corpus ştiinţific al documentelor, la nivelul exigenţelor contemporane, se va publica textul documentelor atît în limba lor originală (latină, slavă, greacă, germană), cît şi în traducere românească.
     Lucrarea începe cu continuarea vechii colecţii ( Ţara Românească şi Moldova după 1625, iar Transilvania după 1350), urmînd ca, potrivit hotărîrii Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, să se republice, după noile principii (cu textul în limba originală) şi documentele apărute în vechea colecţie.
     Principiile de editare a noii colecţii se publică în volumul I al seriei Ţara Românească, în curs de apariţie.
                                               COMITETUL DE REDACŢIE
www.dacoromanica.ro
                           INTRODUCERE
     Volumul de faţă, al XXI-lea al seriei Ţara Românească din noua colecţie DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, cuprinde un număr de 286 documente interne, din anii 1626—1627. După limba în care au fost scrise, 187 sînt documente româneşti, 93 — în limba slavă şi 6 — în limba greacă; din acestea, 231 sînt originale (137 originale româneşti, 86 originale slave + 2 false slave şi 6 originale greceşti), 52 copii şi traduceri româneşti mai vechi şi 3 rezumate; după materialul pe care au fost scrise, 176 sînt pe hîrtie, 55 pe pergament, iar 55 copii şi rezumate pe material neidentificat.
     în privinţa fondurilor din care provin cele 286 de acte, cele mai multe, 182, sînt de la Arhivele Statului din Bucureşti, 76 de la Biblioteca Academiei R.P.R., 8 de la Muzeul oraşului Bucureşti, 6 din publicaţii, 5 de la Muzeul regional al Olteniei, 3 de la Muzeul din Tg. Jiu, 2 din Arhivele Statului Budapesta, 2 din fonduri particulare, 1 de la Arhivele Statului din Craiova şi 1 din Biblioteca Institutului de istorie din Bucureşti.
     Socotim că este util a arăta şi provenienţa actelor. Cele mai multe sînt emise de cancelaria domnească, şi anume 146, după care urmează actele particulare, în special zapise de vînzare-cumpărare, în număr de 113, 11 provin de la trimişi domneşti şi jurători, 8 de la pîrcălabi, judeţi şi pîrgari, 4 gramate patriarhiceşti, 3 acte de la marii dregători şi unul de la mitropolitul ţării.
                                                  ★
     La baza prezentului volum, cu excepţia documentelor slave, care au fost transcrise din nou, au stat textele documentelor transcrise anterior de către vechiul colectiv (vezi în Introducere la colecţia Documente privind istoria Romîniei, voi, I, p. 3—4). Toate documentele au fost însă revizuite după originale.
     Indicele volumului a fost alcătuit de către un colectiv compus din: M. Bălan, S. Caracaş, O. Diaconescu şi I. Donat.
VII
www.dacoromanica.ro
                       PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE
Bianu, Doc. rom.               = Bianu, Ion, Documente româneşti publicate de... Bucu¬ 
                               reşti, 1907.                                            
Buzescu, Buzeştii.             = Buzescu, Maior Gh. S., Reconstituiri istorice privind 
                               neamul Buzeştilor din veacul XV pină in veacul          
                               XVIII, Sibiu, 1936.                                     
Constantinescu, Com. Brăneşti. = Constantinescu, Iconom Ioan, Monografia comunei       
                               Brăneşti din judeţul Gorjiu, Tîrgu-Jiu, 1914.           
Dinculescu, Doc. ţărani.       = Dinculescu, N. G., Documente privitoare la starea     
                               ţăranilor, in « Arhivele Olteniei », I (1922).          
D.I.R., B.                     = Documente privind istoria Rominiei. B. Ţara Romi-     
                               nească, veac. XVII, voi. IV, Bucureşti, 1954.           
Dumitrescu, Doc. ist.          - Dumitrescu, Al. T., Documente istorice. Actele pie¬   
                               trarilor din Vilcea. Vlădica Climent al Rimnicului,     
                               in «Revista pentru istorie, arheologie şi filologie»,   
                               X (1909).                                               
Filitti, Arhiva Cantacuzino.   = Filitti, Ion C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, 
                               Bucureşti, 1919.                                        
Gaster, Chrestomaţie.          = Gaster, M., Chrestomaţie română. Texte tipărite şi    
                               manuscrise (sec. XVI---XVIII) t I, Leipzig, Bucu¬       
                               reşti, 1891.                                            
Ghibănescu, Codrescu.          = Ghibănescu, Gh., Documente, în « Teodor Codrescu»*    
                               II (1916).                                              
Grecianu, Genealogii.          = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate ale     
                               familiilor boiereşti, I---II, Bucureşti, 1913---1916.   
Haşdeu, Arh. ist.              = Haşdeu, B. Petriceicu, Archiva istorică a României,   
                               I, Bucureşti, 1865.                                     
Ionaşcu, Bolintin.             = Ionaşcu, I., Vechimea mănăstirii din pădurea cea      
                               mare de la Bolintin, în «Revista istorică română»,      
                               VII (1937).                                             
IX
www.dacoromanica.ro
Ionescu, Cotroceni.
Iorga, St. ţi doc.
Miletic — Agura.
Muşe(eanu, Glavacioc.
Nandriş, Athos.
Nicolaescu, Doc. sl. rom.
Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj.
= Ionescu, G. M., Istoria Cotrocenilor, Lupescilor (Sf. Elefterie) ţi Grosăvescilor. Bucureşti, 1902.
- Iorga, N., Studii ţi documente cu privire la istoria rominilor, V, Bucureşti, 1903.
= MiletiC, L. şi Agură, D., ^dKo-Po.\rkiiHT'k h r1;](iMTd CiMKHiicra iihcawhoctii, în « Shomik», Sofia, IX (1893).
= Muşe(eanu, Preot Ioan, Mănăstirea Glavacioc, Bucureşti, 1933.
= Nandriş, Grigore, Documente romăneţti in limba slavă din mănăstirile muntelui Athos, Bucureşti, 1937.
= Nicolaescu, St., Documente slavo-rom&ne cu privire la relaţiile Ţării Romăneţti ţi Moldovei cu Ardealul în sec. XV ţi XVI, Bucureşti, 1905.
= Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului Dolj. in «Oltenia», VIII (1944), nov. 22.
Potra, Doc. Bucureţti.               = Potra, George, Documente privitoare la istoria oraţului
                                            Bucureţti, (1594—1821J. Bucureşti, 1961.
Răuţescu, Dragoslavele.              — Răufeseu, Preot Ioan, Dragoslavele, Ed. a Il-a,
                                            Cîmpulung-Muscel, 1937.
Sacerdoţeanu, Transcrierea doc. rom. = Sacerdoţeanu, A., Transcrierea documentelor româ-
                                                                           neţti, în «Revista Arhivelor», VII (1946), 1.
S.M.I.M.                                Studii ţi materiale de istorie medie, V, Bucureşti,
                                            1961.
Ştefulescu, Doc. sl. rom.
Ştefulescu, Tg. Jiu.
Ştefulescu, Strîmba. Teulescu, Doc. ist.
Venelin.
= Ştefulescu, Alexandru, Documente slavo-romăne relative la Gorj, 1406—1665, Tîrgul-Jiului, 1908.
—   Ştefulescu, Alexandru, Istoria Tîrgu Jiului, Ed. a
       Il-a, Tîrgul-Jiului, 1906.
—   Ştefulescu, Alexandru, Strîmba, Tîrgul-Jiului, 1906-
—   Teulescu, P., Documente istorice publicate de...,
       seria I, Bucureşti, 1860.
= Venelin, Ihuxo-KoAriipcKisi iia.i AaKo-cdaitHMcoH rp«n\«Tw, St. Peterburg, 1840.
www.dacoromanica.ro
                    REZUMATUL DOCUMENTELOR
     1.      — 1626 (7134) ianuarie 4. — Preda postelnic adevereşte că a primit bani de la Dumitru vistier pentru unii rumâni din Timbureşti.
     2.      — 1626 (7134) ianuarie 4. — Şase boieri sint numiţi să cerceteze pricina pentru o ocină din Ciumernic.
     3.     —■ 1626 (7134) ianuarie 5. — Oprea iuzbaşa vinde lui Aldimir pitar 800 stînjeni de ocină în Bucu. (Cu fotocopie în anexă, pl. I).
     4.      — 1626 (7134) ianuarie 8. — Alexandru Coconul voievod scuteşte satul Flămin-zcşti al m-rii Argeş de toate slujbele şi dăjdiile, afară de bir, dijmă şi gorştină. (Cu transcriere chirilică, p. 565).
     5.      — 1626 (7134) ianuarie 9, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe călugării m-rii Bistriţa să mute hotarul moşiei lor din satul Stroeşti pe ocina Vîlsă-neştilor, aşa cum a fost înainte de a o împresura Tudosie logofăt.
     6.      — 1626 (7134) ianuarie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Argeş jumătate din satul Birca din judeţul Olt.
     7.      — 1626 (7134) ianuarie 16. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dragomir şi soţiei lui, Stana, patru bucăţi de vie în dealul Tîrgoviştei.
     8.      — 1626 (7134) ianuarie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Miloş logofăt să-şi strîngă rumânii fugiţi din Brăneşti de ori unde ii va aliaj
     9.      — 1626 (7134) ianuarie 25. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Cheajna vorniceasa să-şi strîngă rumânii fugiţi de ori unde-i va găsi. (Cu fotocopie în anexă, pl. II).
     10.      — 1626 (7134) ianuarie 26, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Matei, fiul lui Radu postelnic din Mihăeşti, un ţigan. (Cu fotocopie iu anexă, pl. III).
     11.     — <1626> februarie, indictionul 9. — Chirii, patriarhul Constantinopolulni întăreşte m-rii Bolintin sate lăsate de jupîneasa Neacşa.
     12.      — 1626 <februarie-aprilie>. — Chirii, patriarhul Coustantinopolului, întăreşte m-rii Sfînta Troiţă satul Islaz.
     13.     — 1626 <februarie-aprilie>. — Chirii, patriarhul Constantinopolului, întăreşte mănăstirii sfînta Ecaterina satele Popeşti, Bănciuleşti, Căcaţi şi Măicăneşti.
     14.     — 1626 (7134) februarie 2. — Cîrstian logofăt vinde lui Oprea logofăt o pivniţă în Bucureşti.
                                                                                                         ,\7
www.dacoromanica.ro
      15.      — 1626 (7134) februarie 10. — Şase megiaşi hotărăsc intr-o pricină peniu? pămînt intre Dobrin din Cîrlomăneşti şi Muşat cu Negulici din Cîndeşti.
      16. — 1626 (7134) februarie         10, Bucureşti. —  Alexandru Coconul           voievod
întăreşte lui Hriza mare vistier jumătate din satul Hăreşti din judeţul Ilfov.
      17.      — 1626 (7134) februarie 15. — Drăgoiu şi femeia lui, Dobraşa, vînd partea lor de ocină din Drăceşti lui Neagu, fratele lui Drăgăecea din Bucureşti.
      18.      — 1626 (7134) februarie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu togofăt moşia Cuciul, «unde este palanga oraşului Ghergbiţa».
      19. — 1626 (7134) februarie         18, Bucureşti. —  Alexandru Coconul           voievod
întăreşte lui Radu logofăt vecini în Măneştii-de-Jos, precum şi vaduri de moară pe apa Prahovei.
      20.      — 1626 (7134) februarie 21. — Jupîneasa Măria vinde lui Bolbosea din Beri-voeşti un loc din şesul de sus, Dumbrăvăscu.
      21. — 1626 (7134) februarie         23, Bucureşti. —  Alexandru Coconul           voievod
scuteşte satul Boldorogeştii din judeţul Ilfov al m-rii Colentina de toate dările către domnie,
numai să fie < de posluşania şi de lucrul mănăstirii». (Cu fotocopie in anexă, pl. IV).
      22.      — 1626 (7134) februarie 26. — Simion postelnic pune zălog moşia din Ştefăneşti la Vasile vătaful, pentru bani împrumutaţi.
      23.      — 1626 (7134) martie <1>. — Stana, fata lui Staico postelnic din Suslăneşti, vinde lui Dumitraşco mare pitar ocină în satul Hohîia.
      24.      — 1626 (7134) martie 2. — Alexandru Coconul voievod închină m-rea Bolintin, cu toate satele ei, m-rii Simopetra de la Athos.
      25.      — 1626 (7134) martie 3. — Mărturia pîrcălabilor din Tîrgu-Jiu şi a celor 12 pîrgari despre o pîră pentru un cal.
      26.      — 1626 (7134) martie 8, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod închină m-rii Ivir de la Muntele Athos m-rea Glavaciocul cu toată averea ei.
      27.      — 1626 (7134) martie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu Golescu ocini la Otişani din judeţul Vîlcea.
      28.      — 1626 (7134) martie 12. — Dumitru şi fratele lui, Socol, fiii lui Barbu, vînd partea lor de moşie din Belcin lui Dima postelnic.
      29.      — 1626 (7134) martie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Damian căpitan de sîrbi satul Salcia din judeţul Mehedinţi.
      30.      — 1626 (7134) martie 16. — Cheajna vorniceasa iartă de rumânie pe Oprea din Berevoeşti şi pe fiii săi.
      31.      — 1626 (7134) martie 16. — Pană logofăt din Rîmnic şi nepotul lui, Tudor din Bujorani, vînd un vad de moară lui Sima logofăt, precum şi mai multe ocini in Genuneni. (Cu transcriere chirilică, p. 566).
      32.      — 1626 (7134) martie 18, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda fost mare postelnic vecini în satul Gostavăţu din judeţul Romanaţi.
      33.      — 1626 (7134) martie 20. — Radul vornicul şi soţia lui, Păuna, vînd lui Radu logofăt parte din satul Borusu, cu trei rumâni, precum şi două sălaşe de ţigani. (Cu fotocopie în anexă, pl. V).
      34.      — 1626 (7134) martie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte mai multor megiaşi ocine la Măghireşti, Sătcel şi Buzeşti.
      35.      — 1626 (7134) martie 23. — Leanca, fata lui Chircă din Negeşti, vinde lui Dumitraşco mare pitar partea ei de ocină din satul Hohîia cu rumâni.
XII
www.dacoromanica.ro
      36> — 1626 (7134) martie 24. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Malamoc 5 pogoane de vie în dealul Cemăteştilor, lăsate m-rii de Iano GhiurmescuL
      37.      — 1626 (7134) martie 26. — Chirca şi Calea, copiii lui Chirca din Negeşti, vînd lui Dumitraşco mare pitar ocinile lor din satul Hohîia.
      38.       — 1626 (7134) martie 26, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Mihai Vodă, metoh al mănăstirii Simopetra de la Athos, mai multe sate precum şi două sălaşe de ţigani.
      39.       — 1626 (7134) martie 30. — Mihăilă armaş dăruieşte prin înfrăţire verilor lui, Gherghe şi Pătru, partea lui de ocină din Bădeni în schimbul unui cal şi a cinci coţi de postav bun.
      40.       — 1626 (7134) aprilie 6, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Iorgachi sluger» satul Glăvâneşti, părţi din satele Cozleci, Bărcăneşti şi Ogretin, precum şi doi ţigani.
      41.      — 1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod dăruieşte m-rii Argeş ocină la morile de la Piteşti, la Geamăna.
      42.      — 1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti - Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Corbii-de-Piatră un loc la Valea-OraşuluL
      43.      — 1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Oprea logofăt din Rătivoeşti să meargă cu Teofil, egumenul m-rii Bistriţa, să restabilească hotarul satului Stroeşti, al mănăstirii.
      44.       — 1626 (7134) aprilie 11. — Dumitru Dudescu vistier adevereşte că leasa de la gîrla Botul din ocina Cureştilor este a lui Mitrea comisul din Stăneşti şi nu a lui Trufanda postelnic.
      45.       — 1626 (7134) aprilie 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Malamoc cinci pogoane de vie în dealul Cemăteştilor, zece stupi şi un potir, dăruite de Iane Ghiuormescul, precum şi o biserică.
      46.      — 1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod scuteşte satul Costeşti al m-rii Bistriţa de toate dările şi slujbele de peste an.
      47.      — 1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dăjdii şi slujbe a satului Câlimăneşti din judeţul Vîlcea, al mănăstirii Cozia.
      48.      - 1626 (7134) aprilie 15, B u c u re ş t i — Alexandru Coconul voievod întă-reşte Stanei, fata Neacşăi, ocini în Muşcel, Urseşti şi în Tătărăi.
      49.      — 1626 (7134) aprilie 15. — Alexandra Coconul voievod porunceşte lui Preda, feciorul lui Laţco, să nu mai stăpînească satul Corzii, deoarece este al m-rii Tismana de multă vreme, dat de bunicul său, Ion din Paia.
      50.       — 1626 (7134) aprilie 15, B u c u r e ş t i. — Alexandra Coconul voievod întăreşte pe viaţă ca egumen la m-rea Tismana pe arhiereul Serghie, fost episcop la Muncaci şi în Maramureş.
      51.      — 1626 (7134) aprilie 20. — Patra boieri mărturisesc că au ales părţile de ocină din Iaroslăveşti ale lui Ghioca postelnic şi ale lui Iano, fratele banului Panaiot.
      52.       — 1626 (7134) aprilie 25. — Şerban dă ocina sa din Pupezeni lui Nedelco în schimbul o cinei acestuia din Pisculeşti.
      53.       — 1626 (7134) aprilie 25, Bucureşti. — Alexandra Coconul voievod întăreşte jupaniţei Maria o vie în satul Cîineşti.
      54- — 1626 (7134) aprilie 28. — Voicilă logofăt şi Şteful logofăt şi jupaniţa lui, Stana, vînd lui Hrizea vistier moşia lor din Crătuneşti.
XIII
www.dacoromanica.ro
     55.      — 1626 aprilie 28. — Chirii, arhiepiscopul Conslantinopoiului, hotărăşte in sobor să aprobe desfiinţarea sloboziilor din Ţara Românească, în afară de Şegarcea, Vai-de-Ei, Călineşti Căpreni, Stănceşti şi Putineiu.
     56.      — 1626 (7134) aprilie 29, Bucureşti, — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza fost mare vistier satul Hohîia din judeţul Ilfov şi vie şi vecini în satul Clanţa.
     57.      — 1626 (7134) mai 1. — Oprea Blojiu şi fiul său Lupu vînd popii Dumitru din Negovani 5 locuri în Bălteni.
     58.      — 1626 (7134) mai 1. — Ghinciul şi fiii săi vînd popii Dumitru din Negovani trei locuri de arătură în Bălteni.
     59.      — 1626 (7134) mai 1. — Turcin vinde popii Dumitru din Negovani un loc de arătură la Bălteni.
     60.      — 1626 (7134) mai 3, Bucureşti. — Ştefan călugărul, fiul lui Stoica din Seaca, îşi lasă ocinile fiiilor săi şi Patriarhiei din Alexandria.
     61.      — 1626 (7134) mai 8, Bucureşti, — Marcu şi Paraschiva din Căzăneşti, nepoţii vornicului Nedelcu, vînd jupanului Iane vistier un loc de cosă în Bucureşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. VI).
     62.      — 1626 (7134) mai 8, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Socol paharnic şi Necula din Comăţeni gîrla Goia de pe ocina lor de la Clinciu.
     63.      — 1626 (7134) mai 10. — Bina, doamna lui Şerban voievod, Necula paharnic şi Socol paharnic din Cornăţeni întăresc o danie anterioară, făcută m-rii Cozia, anume satele Cuj-mirul şi Pristolul.
     64.      — 1626 (7134) mai 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Nica din Tîrgu- Jiu ocini în Viezuri.
     65.      — 1626 (7134) mai 12, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Stana ocină în Deduleşti.
     66.      — 1626 (7134) mai 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Cozia satele Cujmirul şi Pristolul. (Cu fotocopie în anexă, pl. VII).
     67. — 1626 (7134) mai 15. — Stan al lui Ion din Largul cumpără o ocină în Negoşina.
     68. — 1626 (7134) mai 15, Bucureşti. — Dumitru judeţul şi pîrgarii din Bucureşti întăresc lui Dumitru călăraşul un loc de casă în mahalaua popii Gherghe.
     69.      — 1626 (7134) mai 15. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Preda postelnic din Brîncoveni să ia trei rumâni din Berivoeşti ce se judeciseră şi să-i ducă la Poenari, de unde erau de moşie.
     70.      — 1626 (7134) mai 19, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Cheajna vorniceasa satul Mărăcineni, jumătate din satul Brăneşti şi un sălaş de ţigani.
     71.      — 1626 (7134) m a i <19—31>, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncăbeşti din judeţul Ilfov, în urma unor judecăţi cu rumânii din sat.
     72.      — 1626 (7134) mai 22, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte satuL Glupavi din judeţul Vlaşca megiaşilor de acolo, în urma unor judecăţi cu Costea sluger, care voia să-i rumînească.
     73.      — 1626 (7134) mai 22, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte popii Radu din Stolojani şi altora ocini la Peştişani şi Teleşti.
     74.      — 1626 (7134) mai 23, Bucureşti. — Trufanda fost mare postelnic recunoaşte că a cumpărat două delniţe fără rumâni, în Ioneşti. (Cu transcriere chirilică, p. 567).
  XIV
www.dacoromanica.ro
     75.      — 1626 (7134)m a i 26, — Maria, fiica lui Ceruat pîrcălab, vinde lui Trufanda postelnic ocina ei din Ioneşti.
     76.      — 1626 (7134) mai 28, Bucureşti. —Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Strîmba mai multe sate şi ocini.
     77.      — 1626 (7134) mai 31, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Crăciun şi Stoican ocină şi vie la Căpăţineşti şi Zoreşti.
     78.      — 1626 (7134) iunie 2, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod,întăreşte m-rii Strîmba ţigani.
     79.      — 1626 (7134) iunie 3, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncăbeşti din judeţul Ilfov, in urma unor judecăţi.
     80.      — 1626 (7134) iunie 4. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Oprea iuzbaşa jumătate din satul Bucu, in urma unei judecăţi.
     81.      — 1626 (7134) iunie 6, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Apostol mare paharnic satul Voevoda din judeţul Teleorman.
     82.      — 1626 (7134) iunie 6, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda mare vistier satul Gostavăţu, in urma unor judecăţi cu rumânii de acolo.
     83.      — 1626 (7134) iunie 7, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui *Mitrea comis din Stăneşti gîrla Botu din satul Cureşti, în urma unei judecăţi.
     84.      — 1626 (7134) iunie 8. — Şase boieri judecă pricina dintre Vlad vistier şi Staico paharnic cu Chisar, pentru o ocină din Copăcel.
     85.      — 1626 (7134) iunie 8, Bucureşti. —Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Plumbuita ocini, baia cea mare din Bucureşti, vii, vatra m-rii şi vaduri de moară.
     86.      — 1626 (7134) iunie 8, Bucureşti.—Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Gherghe şi Pătru, fiii lui Ivaşco vornic din Băleni, ocină în Bădeni.
     87.      — 1626 (7134) iunie 9. — Alexandru Coconul voievod întăreşte Caterinei vistie-reasa un rumân din satul Lungi.
     88.      — 1626 (7134) iunie 12, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru şi soţiei sale Neaga ocină în Negeşti, în urma unei judecăţi.
     89.      — 1626 (7134) iunie 13. — Doisprezece megiaşi din Ţigăneşti mărturisesc într-o pricină dintre Fiera logofăt şi nişte săteni pentru o moară din Ţigăneşti.
     90.      — 1626 (7134) iunie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a Satului-Nou, slobozie a m-rii Dealul, numai să dea 100 de ughi anual domniei şi 100 de ughi mănăstirii.
     91.      — 1626 (7134) iunie 18, Bucureşti. — Vlădaia, fata lui Oprea logofăt din Măneşti, reinoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru partea ei de ocină din Deşiraţi.
     92.      — 1626 (7134) iunie 18, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu logofăt- ocină la Borusu, mai multe sălaşe de ţigani şi un loc de casă în Bucureşti.
     93.      — 1626 (7134), iunie 22. —Mîinea Bouroşu reinoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Ghergheşti.
     94.      — 1626 (7134) iunie 23. — Dragomir şi fratele său Vîlsan reînoiesc zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Cuiburi.
     95.      — 1626 (7134) iunie 23. — Oprea iuzbaşa din Bucu reinoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină.
     96.      — 1626 (7134) iunie 23. — Stoica din Cuiburi reinoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină in Ghergheşti.
XV
www.dacoromanica.ro
     97.      — 1626 (7134) iunie 24. — Costandin, fiul lui Necula sluger din Cacaleţi, reînoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină în Deşiraţi.
     98.      — 1626 (7134) iunie 25, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Cernat, Danciul şi Radul din Ezemşa de către Laţco comis din Paia.
     99.      — 1626 (7134) iunie 26, Bucureşti — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Tatul şi soţiei sale. Neaga, ocini in Stăneşti şi în Popeşti, în urma unor judecăţi.
     100.      — 1626 (7134) iunie 28, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Enache fost mare postelnic ocină la Pîrliţi, în judeţul Ialomiţa.
     101.      — 1626 (7134) iulie. — Stoica al lui Virfari dă fiicei sale, Voica, ocina lui din Căldă-ruşii de pe Slănic.
     102.      — 1626 (7134) iulie 5. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzii.
     103.      — 1626 (7134) iulie 5, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă satul Islazul din judeţul Romanaţi, în urma unor judecăţi.
     104.      — 1626 (7134) iulie 6. — Slănicenii-de-Jos recunosc că au luat bani cu împrumut de la slugerul Tudoran pentru a se răscumpăra de rumînie.
     105.      — 1626 (7134) iulie 6. — Dobrin, Iarca şi alţii din Slănicul-de-Jos, judeţul Muscel, recunosc că s-au împrumutat de la slugerul Tudoran pentru a se răscumpăra de rumînie.
     106.      — 1626 (7134) iulie 6. — Slănicenii-de-Jos, judeţul Muscel, arată care din ei s-au răscumpărat de rumânie de la Gorgan spătar şi care vor rămîne rumîni lui Tudoran sluger de la care s-au împrumutat.
     1071626 (7134) iulie 6. — Parte din rumînii din Slănicul-de-Jos se răscumpără de la Gorgan spătar. (Cu transcriere chirilică, p. 567—568).
     108.      — 1626 (7134) iulie 10. — Gagul din Bolească vinde lui Voia din Piersica o ocină in Bolească.
     109.      — 1626 (7134) iulie 10, Bucureşti. — Nenciul vornic şi Barbul postelnic din Măneşti reînoiesc zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Deşiraţi.
     110.      — 1626 (7134) iulie 10, Bucureşti. — Radu, feciorul Slăviceanului, reînoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Gherghineşti.
     111.      — 1626 (7134) iulie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Enache fost mare postelnic ocină la Deşiraţi.
     112.      — 1626 (7134) iulie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod reînoieşte lui Enache fost mare postelnic ocini în Cetăţele, Pîrliţi, Deşiraţi, Ghergheşti, Cuiburi şi Siraca din judeţul Ialomiţa.
     113.      — 1626 (7134) iulie 13. — Tanasie postelnic vinde lui Buzinca vistier ocină în Cepturi.
     114.      — 1626 (7134) iulie 13. — Dumitraşco comis din Filipeşti se obligă să intoarcâ banii lui Buzinca vistier, pentru o ocină vîndută de Tănase, fiind Dumitraşco mai volnic să o cumpere.
     115.      — 1626 (7134) iulie 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Tîntava din judeţul Ilfov, cu rumânii.
     116.      — 1626 (7134) iulie 17, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru Filieşanul postelnic satul Dîrvarul din judeţul Mehedinţi.
     117.      — 1626 (7134) iulie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar ocini in Albeşti şi Edomireşti.
XVI
www.dacoromanica.ro
     118.     — 1626 (7134) iulie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Sima negustor două locuri de prăvălie iu Bucureşti, in urma unei judecăţi.
     119.     — 1626 (7134) iulie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda marc vistier satul Dăduleşti, iu urma uuci judecăţi.
    ' 120. — 1626 (7134) iulie 22. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stepan portarul din Yispeşti moşie in Văleni.
     121.     — 1626 (7134) iulie 23. — Staico paharnic vinde lui Hrizea mare logofăt parte din satul Ulea, cu rumâni. (Cu fotocopie in aucxă, pl. VIII).
     122.     — 1626 (7134) iulie 24, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Stanciul armaş şi lui Oprea logofăt să cerceteze pricina dintre Petre ţiganul şi Berinca logofăt.
     123.     — 1626 (7134) iulie 25, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Oprina ocină la Băiceşti şi Bouţeşti.
     124.     — 1626 (7134) iulie 26, Bucureşti. — Dochia vistiereasa, soţia lui Stoica fost mare vistier, dăruieşte m-rii Strimba ocini iu Stejarul, Şărbeşti, Groşi şi in alte sate.
     125.     — 1626 (7134) iulie 26, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Bratu mare comis ocini in Despicaţi şi Rumceui.
     126.     — 1626 (7134) iulie 31. — Gherghe judeţul şi pirgarii din Tirgovişte întăresc lui Fota teslar o vie.
     127.     — 1626 (7134) august 1, Tirgovişte. — Mitrea comis şi Cirstea logofăt îngăduie lui Nica postelnic să cumpere o vie la Tirgovişte.
     128.     — 1626 (7134) august 8. — Alexandru Coconul voievod numeşte boieri hotărnici să aleagă ocina din Berceni a jupinesei Grăjdana de cea a lui Alexe.
     129.     — 1626 (7134) august 12. — Jupaniţa Rada, fiica lui Ştefan logofăt, vinde lui Ştirbu logofăt şi altora o livadă de fin in hotarul Bărbuleştilor.
     130.     — 1626 (7134) august 21. — Ivaşco şi Pădure vind lui Hrizea mare logofăt ocină in Băleni.
     131.     — 1626 (7134) august 23. — Vlad fost mare vistier dă lui Hrizea mare logofăt jumătate din satul Ulea cu rumâni, primind in schimb a şasea parte din satul Perişu şi a noua parte din Copăcel, judeţul Vilcca.
     132.     — 1626 (7134) august 28. — Alexandru Coconul voievod scrie episcopului Serghie, nastavnicul m-rii Tismana, să lase in pace pe Preda postelnic să-şi stăpinească satul Corzii.
     133- — <1626 septembrie 1 — 1627 august 31 > (7135). — Slăvit Cocuşel vinde ocina sa din Cringeni lui Stoica din Periaţi.
     134.     — 1626 (7135) septembrie 1, Bucureşti. — Mitrea postelnic vinde lui Enache vătaf ocină, rumâni şi vad de moară in Arceşti, judeţul Prahova.
     135.     — 1626 (7135) septembrie 2, Bucureşti.—Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe episcopul Serghie, nastavnic al m-rii Tismana, să stringă oameni străini la Călugăreni, ca să-şi facă slobozie. (Cu transcriere chirilică, p. 568—569).
     136.     — 1626 (7135) septembrie 2, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Tismana al m-rii Tismana, pentru ca sătenii să păzească m-rea de «oameni răi».
     137.     — 1626 (7135) septembrie 5, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Necola din Glogova şi soţiei lui, Florica, ocini la Glogova, Ciucel şi Mănăstirea, precum şi ţigani.
     138.     — 1626 (7135) septembrie 6, Bucureşti. — Slavna preoteasa şi soţul ei, preotul Isar, vind lui Costanda sluger ocină in Dobroţei.
www.dacoromanica.ro
XVII
     139.     — 1626 (7135) septembrie 6. — Alexandru Coconul voievod porunceşte pîrcă-labilor din Caracal să silească pe rumânii m-rii Cozia din satele Vădăstriţa şi Frăsinet să lucreze «la ce va fi treaba mănăstirii».
     140.     — 1626 (7135) septembrie 9, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Damaschin călugăr să-şi plătească o datorie pe care o are la Pîrvul logofăt.
     141.     - 1626 (septembrie — octombrie» 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza mare vistier satul Ulea din judeţul Ilfov, cu vecini, ocină la Băleni în judeţul Dîmboviţa, prăvălii în Tîrgovişte şi ţigani.
     142.     — 1626 (7135) septembrie 11. — Paraschiva şi Leca vînd lui Ene vistierul moşie în Goleşti.
     143.     — 1626 (7135) septembrie 12, Bucureşti. — Stan şi Cîrstea din Nucet se vînd rumâni lui Trufanda vistier.
     144.     _ 1626 (7135) septembrie 17. — Mihai săbierul şi călugăriţa Maria mărturisesc că popa Dumitru are un loc de prăvălii în Bucureşti.
     145.     — <1626> septembrie 19. — Şerban vinde lui Buzinca vistier ocină în Măteşti.
     146.     — <1626> septembrie 24. — Rumâni din Slănicul-de-Jos se împrumută spre a se judeci; cei care nu pot întoarce banii rămîn rumâni ai lui Tudoran sluger, de la care s-au împrumutat.
     147.     — 1626 (7135) octombrie 5. — Grigore mare comis dăruieşte m-rii Banu partea lui de ocină din Muşcelul Sărăţii.
     148.     — 1626 (7135) octombrie 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte Mitropoliei două ţigănci.
     149.     — <1626 o c t o m b r i e — 1627 a u gu s t > 20, (7135), Bucureşti. —Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda postelnic un vecin în Brăgăreşti, în urma unei judecăţi.
     150.     — 1626 (7135) <octombrie-decembrie> 22, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Ianache vătaf şi jupaniţei lui, Neacşa, vie şi ocină în dealul Verne-ştilor.
     151.     - 1626 (7135) octombrie 29, B u c u r e ş t i. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dragomir postelnic din Prundeni, ocine la Izvorani, Zlătărei şi Bereni.
     152.     — <1626> octombrie 29. — Alexandru Coconul voievod porunceşte satelor jupînesei Grăjdana să-i dea ascultare şi să-i care bucatele şi vinul la casa ei.
     153.     — 1626 (7135) octombrie 31, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Maria băneasa jumătate din satul Stroeşti din judeţul Vlaşca.
     154.     — 1626 (7135) noiembrie 2, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stănilă gramatic, tatălui său Stanciul şi lui Voico ocini şi vii în Vai-de-Ei, judeţul Olt.
     155.     — 1626 (7135) noiembrie 4. — Alexandru Coconul voievod porunceşte unui hotarnic să aleagă partea din Berceni a jupinesei Grăjdana de către Alexe.
     156.     — <1626 după noiembrie 4>. — Doisprezece boieri hotărnicesc ocina de la Berceni o jupînesei Grăjdana de cea a jupanului Alexe.
     157.     — 1626 (7135) noiembrie 7, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Buzinca fost mare vistier 4 roţi de moară în apa Buzăului, la gura Văii-lui-Blaj.
     158.     — 1626 (7135) noiembrie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod dăruieşte lui Fiera fost mare logofăt un loc de casă în Bucureşti, pe malul Dîmboviţei.
XVIII
www.dacoromanica.ro
     159.      — 1626 (7135) noiembrie 14, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Dumitru Dudescu, fost al doilea vistier, să ia 73 stînjeni din ocina Oprinei, unde va avea, deoarece cumpărătura din Tătarul nu-i fusese stătătoare.
     160.      — 1626 (7135) noiembrie 20. — Para paharnic dăruieşte lui Enache o ocină la Cîrtojani. (Cu fotocopie în anexă, pl. IX).
     161.      — 1626 (7135) noiembrie 23, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mîinea ocini în Arcani, Floreşti şi Căzăneşti.
     162.      — 1626 (7135) noiembrie 25, Bucureşti. — Stana şi Dragomira vînd lui Hrizea mare logofăt ocinile lor din Hohîia.
     163.      — 1626 (7135) noiembrie 30, Bu cureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tîrnova din Bucureşti o moară pe apa Colentinei, locuri şi livezi.
     164.      — 1626 (7135) decembrie 10. — Vlad Rădichi, fiul lui Bunea din Scurteşti, vinde patru pogoane de vie lui Radu Dudescu postelnic.
     165.      — 1626 (7135) decembrie 12. — Dumitru vornicul dă fiului său Bunea o vie şi moşia a cinci rumâni în Grădiştea-din-Vale.
     166.      — 1626 (7135) decembrie 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dobre o vie în dealul Verneştilor.
     167.      — 1626 (7135) decembrie 26. — Paraschiva şi laniu vînd lui Dumitru şătrar un loc de casă în Bucureşti.
     168.      — 1626 (7135) decembrie 26, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte mai multora moşie în satul Bîrsoi.
     169.      — 1626 (7135) decembrie 29. — Costea fost mare sluger porunceşte unei slugi domneşti să caute bucatele popii Ioan din Dragoslavele şi să le aducă la Tîrgovişte.
     170.      — 1626 (7135) decembrie 30, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Neag şi lui Stanciu din Drugăneşti ocini în Stoeneşti şi Lacul-Lung.
     171.      — 1626 (7135) decembrie 30, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod hotărăşte ca Stan şi fratele său Grozea din Cureşti să fie liberi de rumînie.
     172.      — 1627 (7135) ianuarie 1. — Toma din Danul dăruieşte diaconului Oprea moşia soţiei sale răposate, Negrită, pentru ca acesta să-i facă slujbe şi să o pomenească.
     173.      — 1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Ivaşco fost mare vornic moşie la Tohani.
     174.      — 1627 (7135) ianuarie 9, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Barbu şi soţiei sale Dobra satul Ciocadea.
     175.      — 1627 (7135) ianuarie 10, Rîmnicul <-Vîlcea>. — Gherghe judeţul cu 12 pîrgari din Rîmnic întăresc lui Tudor Curnegru o ogradă cu silişte în Voineşti.
     176.      — 1627 (7135) ianuarie 10. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Coşuna moşie în siliştea Băneştilor, în urma unor judecăţi.
     177.      — 1627 (7135) i a n u a r i e 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte Mitropoliei vinăriciul satelor Oreahoviţa şi Bălboşani din judeţul Mehedinţi.
     178.      — 1627 (7135) ianuarie 10. — Alexandru Coconul voievod scuteşte m-rea Sur-patele de dări şi de slujbe.
     179.      — 1627 (7135) ianuarie 11. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tis-mana satul Corzi.
     180. — 1627 (7135) i a n u a r i e 11, Bucureşti.—Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Udrea postelnic moşie cu rumâni şi vii în Rădăcineşti, în urma unei judecăţi.
                                                                                                     XIX
www.dacoromanica.ro
      181.      — 1627 (7135) ianuarie 15. — Stoica din Lazuri vinde lui Pîrvu logofăt un rumân din Gemenele.
     182.   — 1627 (7135) ianuarie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stanciu postelnic, lui Calotă logofăt şi lui Danciu logofăt satul Spineni, pe care ei s-au înfrăţit.
      183.     — 1627 (7135) ianuarie 28, Mărul Rău. — Mai mulţi megiaşi judecă o pricină pentru moşia Bălteni.
      184.     — 1627 (7135) ianuarie 31. — Gavriil Moldoveanu vinde lui Danciu clucer ocină la Stroeşti.
      185.     — 1627 (7135) februarie 3. — Hamza, fiul lui Vlad logofăt din Ragul, vinde lui Fiera logofăt moşie in Stanca-de-Vad.
      186.     — 1627 (7135) februarie 4. — Popa Ivan din Beleţi vinde lui Fiera logofăt ocină la Ţigăneşti.
      187.     — 1627 (7135) februarie 6, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod scuteşte de dări satul Marotinul din judeţul Ilfov al m-rii Sfînta Troiţă.
      188.     — 1627 (7135) februarie 20. — Stănilă Dăleanu vinde lui Sima logofăt două fălci de curătură în Seciul Banei.
      189.     — 1627 (7135) februarie 20. — Stoica, fiul lui Vîlcul din Păuşeşti, vinde lui Sima logofăt o falce de curătură la Seciu.
      190.     — 1627 (7135) februarie 25, Bucureşti. — Jupîneasa Neaga şi fiul ei Gherghe vînd lui Sima al doilea logofăt ocină în Grozăveştii-de-Sus.
      191.     — 1627 (7135) februarie 26. — Lepa din Studina se vinde rumân lui Ghiuriţă căpitan.
      192.     — 1627 (7135) martie 2. — Dima din Berivoeşti vinde lui Ene paharnic o del-niţă şi două locuri la Răugeni. (Cu fotocopie în anexă, pl. X).
      193.     — 1627 (7135) martie 3. — Tatu logofăt şi Marco postelnic se înfrăţesc cu Hrizan şi cu jupîneasa Maria pe satul Rucăr.
      194.     _ 1627 (7135) martie 3, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte Iui Sima al doilea logofăt şi jupaniţei lui Maria ocină în Grozăveştii-de-Sus.
     195.    — 1627 (7135) <martie-auguBt> 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Danciu logofăt din Pîrîieni ocini cu vecini in Cîineşti, Spineni şi Piriieni, precum şi ţigani.
     196. — 1627 (7135) martie 15. — Lazăra, soţia lui Dan, vinde lui Stan un loc în
Glăvoace.
      197.       — 1627 (7135) martie 18. — Chircă din Tîrşor vinde lui Neagu din Negoeşti partea lui de ocină dirţ Băbeni şi Cîrciumari.
      198.       — 1627 (7135) martie 20, Bucureşti. — Necula paharnic din Cornăţeni îşi face diata, hotărînd cum să-i fie împărţită averea după moarte.
      199.       — 1627 (7135) martie 27. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului cu vama şi părpărul.
      200.       — 1627 (7135) martie 29. — Popa Mihalco vinde lui Marco postelnic din Mihă-eşti o silişte în Săteni. (Cu fotocopie în anexă, pl. XI).
      201.       — 1627 (7135) martie 30. — Alexandru Coconul voievod hotărăşte ca Dobroiu din Luciiani să fie lăsat în pace de m-rea Mărgineni, el nemai fiind rumîn al m-rii.
      202.       — 1627 (7135) aprilie. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stanciu logofăt satele Cepari, Rudeni, Bîrseşti şi Ticveni, precum şi ocini la Robaia, Danul şi Surpaţi.
XX
www.dacoromanica.ro
     203.      — 1627 (7135) aprilie 2, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte episcopiei din Rîmnic ocină la Plăviceni.
     204.      — 1627 (7135) aprilie 4. — Stanciu vinde popii Dumitru două locuri în satul Bălteni.
     205.      — 1627 (7135) aprilie 5, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Chiajna vorniceasa un loc de şapte prăvălii în Bucureşti.
     206.      — 1627 (7135) aprilie 10, Bucureşti. — Jupînesele Mariia, Erina şi Stanca dăruiesc şi vînd m-rii Radu Vodă locuri de prăvălie în Bucureşti.
     207.      — 1627 (7135) aprilie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Lepădat şi Tatul pe un loc de casă în satul Fugeşti.
     208.      — 1627 (7135) aprilie 12. — Maria, soţia lui Stanciu logofăt, vinde lui Dumitru vistier ocină în Cîrstieneşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. XII).
     209.      — 1627 (7135) aprilie 12, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt ocini şi vii în Băltaţii-de-Jos din judeţul Prahova.
     210.      — 1627 (7135) aprilie 13, Bucureşti.—Alexandru Coconul voievod Întăreşte m-rii Radu Vodă prăvălii în Bucureşti, în urma unei judecăţi. (Cu transcriere chirilică, p. 569—570).
     211.      — 1627 (7135) aprilie 13, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte răscumpărarea din rumânie a lui Oancea din Prodileştii-de-Sus, judeţul Dîmboviţa, de către mănăstirea Strîmbul.
     212.      — 1627 (7135) aprilie 14. — Luca din Păuşeşti vinde lui Sima logofăt un loc la Păltinet.
     213.      — 1627 (7135) aprilie 14, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt mai multe ocini şi vii în Bălţaţii-de-Jos din judeţul Prahova.
     214.      — 1627 (7135) aprilie 15. — Popa Iane vinde lui Marco postelnic vii în Săteni cu două livezi cu pomi, o silişte de casă şi trei locuri.
     215.      — 1627 (7135) aprilie 15. — Vlad din Păuşeşti cu fraţii şi nepoţii săi vînd lui Sima logofăt locuri în Jarişte, Zărnoste şi Dălban. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII).
     216.      — 1627 (7135) aprilie 16. — Jupîneasa Neaga îşi împarte cu Preda postelnic satul Frecaţi şi rumânii de acolo.
     217.       — 1627 (7135) aprilie 20. — Popa Tudor din Fundeni vinde lui Aldea o ocină în Găneştii-de-Sus.
     218.       — 1627 (7135) aprilie 20, Tîrgovişte. — Gherghe judeţul şi pîrgarii din Tîrgovişte întăresc lui Marco postelnic o vie în dealul satului Săteni.
     219.       — 1627 (7135) aprilie 20. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Strîmba rumîni din Murgeşti.
     220.       — 1627 (7135) aprilie 21. — Popa Mihalco vinde lui Fota prăvălii şi pivniţe în Tîrgovişte. (Cu transcriere chirilică, p. 570).
     221.      — 1627 (7135) mai 3. — Tudor Grecul vinde lui Sima al doilea logofăt moşie în Păuşeşti.
     222.       — 1627 (7135) mai 4, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Duca legănar ocini în Godeni, Căpriorul şi Lăngeşti.
     223.      — 1627 (7135) mai 5. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte oamenii patriarhului Gherasim al Alexandriei să ia vama de la cămara de la Ocnele Mari.
     224.      — 1627 (7135) mai 5. — Alexandru Coconul voievod scrie sătenilor din Marotin, slobozia mănăstirii Sfînta Troiţă, să se întoarcă, de pe unde au fugit, la locurile lor.
www.dacoromanica.ro
XXI
     225.      — 1627 (7135) mai 5, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mihai, ginerele lui Vlad, moşie în Bălteni, în urma unei judecăţi.
     226.      — 1627 (7135) mai 7. — Megiaşii din satul Valea-lui-Dobre vînd lui Sima al doilea logofăt un loc în Băteşani.
     227.      — 1627 (7135) mai 10. — Preda sluger şi fiul său Mihai vînd lui Trufanda fost mare vistier satul Cruşovul din judeţul Romanaţi.
     228.      — 1627 (7135) mai 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Marco postelnic din Curte părţi dintr-o moară pe apa Jiului.
     229.      — 1627 (7135) mai 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stamati fost mare agă şi lui Dumitru Filieşanul postelnic ocină în Crasna şi Jupîneşti.
     230.      — 1627 (7135) mai 11, Bucureşti. —Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mogoş vătaf ocină în Băloteşti şi ţigani.
     231.      — 1627 (7135) mai 13. — Barbu din Răsnicel şi Stamate fost mare agă au o pricină pentru rumâni.
     232.      — 1627 (7135) mai 14. — Bălaur din Păuşeşti împreună cu fiii săi se vînd rumâni, lui Sima logofăt.
     233.      — 1627 (7135) mai 14. — Radu Berce, Chircă şi Stanomir din Păuşeşti vînd lui Sima logofăt fălci de loc la Crînguri.
     234.      — 1627 (7135) mai 14. — Jupa din Păuşeşti vinde lui Sima logofăt un loc la Gruiu lui Coman.
     235.      — 1627 (7135) mai 14. — Sătenii din Stăneşti, din pricina unei neînţelegeri pentru o cheltuială, iau megiaşi ca să-i întocmească.
     236. — 1627 (7135) mai 15. — Jupa vinde lui Sima logofăt o falce de loc la Socet.
     237.      — 1627 (7135) mai 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda fost mare vistier satul Cruşovul, cu vecini şi vii.
     238.      — 1627 (7135) mai 20, Rîmnicul < —Vîlcii >. — Judeţul şi pîrgarii din Rîmnic mărturisesc că Opriş din Voinigeşti a cumpărat de la Stoica din Rîmnic trei fălci de ocină.
     239.      — 1627 (7135) mai 21. — Alexandru Coconul voievod porunceşte unor megiaşi să cerceteze pricina dintre Radu şi Oancea din Pîrscoveni.
     240.      — 1627 (7135) mai 24. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Aninoasa rumâni din Cislău.
     241. — 1627 (7135) mai 25. — Oprişa vinde popii Ivan două cînepişti <la Bogaţi >.
     242.      — <1627 iunie — 1628 iulie >, Bucureşti. — Iane judeţul cu 12 pîrgari şi cu toţi bătrînii oraşului Bucureşti întăresc lui Lepădat logofăt un loc de casă în Bucureşti.
     243.      — 1627 (7135) iunie 6, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mihăilă şi altora ocini în Brăgăreşti şi Budureşti.
     244.      — 1627 (7135) iunie 20. — Mihăilă armaşul din Bădeni vinde lui Mihalcea vornic ocină şi vie în Bădeni. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV).
     245.      — 1627 (7135) iulie 1, Slatina. — Popa Manea cumpără de la Dragomir, fiul Ticăi, ocină în Cireaşov.
XXII
www.dacoromanica.ro
      246.      — 1627 (7135) iulie 5. — Sima vinde lui Mihai Ergopol o parte de moară în Tîrgovişte. (Cu transcriere chirilică, p. 570—571).
      247.      — 1627 (7135) iulie 10. — Patru boieri judecă pricina dintre Oprea căpitan şi Costandin pentru o ţigancă.
      248.      — 1627 (7135) iulie 15. — Papa mare vornic porunceşte unor megiaşi, să cerceteze pricini de moşie şi de românie în satul Stăneşti.
      249. — 1627 (7135) iulie 17. — Muşa, Rada şi Dumitru vînd o ocină în Bujorani.
      250.      — 1627 iulie 18. — Mihali al banului Grama vinde lui Hrizea logofăt doi rumâni din Voineşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. XV).
      251.      — 1627 (7135) iulie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Oprea căpitan ocină în Bucu-de-Sus, judeţul Ialomiţa şi ţigani.
      252.      — 1627 (7135) iulie 21, Pietrari. — Pană armaş din Tîrgovişte vinde lui Hrizea mare logofăt partea sa de moşie din Voineşti şi cu un rumîn. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI).
      253.      — 1627 (7135) iulie 24, Tîrgovişte. — Dobra vinde lui Hrizea logofăt partea ei de ocină din Voineşti. (Cu transcriere chirilică, p. 571, şi fotocopie în anexă, pl. XVII).
      254.      — 1627 (7135) iulie 28, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă 14 locuri de prăvălii în Bucureşti şi o pivniţă.
      255.      — 1627 (7135) august 1. — Dragoslav logofăt vinde lui Hrizea mare logofăt ocină la Bălţaţii-de-Jos.
      256.      — 1627 (7135) august 7. — Alexandru Coconul voievod porunceşte stolnicilor de la balta Bistreţului să se ferească de jumătatea de baltă a m-rii Tismana. (Cu transcriere chirilică, p. 572).
      257.      — 1627 (7135) august 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte jupanului Mihalcea al doilea vornic o ocină şi un ţigan din Bădeni, judeţul Sac. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII).
      258.      — 1627 (7135) august 20. — Iorgache vornic din Cozleci îşi lasă averea, la moartea sa, fiicei sale Dumitra, nepotului său Iordache, precum şi m-rilor Malamoc şi Sf. Precistă.
      259.      — 1627 (7135) august 20, Bucureşti. — Stoica al doilea vornic judecă pricina dintre m-rea Blagoveştenia din Buzău şi fiii lui Anghel logofăt pentru un vad de moară pe apa Buzăului.
      260.      — 1627 (7135) august 24. — Aslan fost mare vornic, ispravnic al scaunului Craiovei, scrie stolnicilor de la balta Bistreţului să dea jumătate din tot venitul de la acea baltă m-rii Tismana.
      261.      — 1627 (7135) august <25>. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Blagoveştenia din jos de Buzău un vad de moară pe apa Buzăului, din ocina domnească.
      262.      — 1627 (7135) august 26. — Mitropolitul Luca scrie lui Fiera logofăt să nu-1 mai bîntuiască pe Tudor logofăt pentru averile lăsate acestuia de jupîneasa Maria Boldească, la moartea ei.
      263.      — 1627 (7135) august 29. — Băjan se vinde ţigan popii Iane, pentru că i-a dat de soţie pe fata din casă şi a acoperit cheltuielile de nuntă.
      264.      — <1627 septembrie 1 — 1628 august 31> (7136). — Ciona şi Gheorghie, fiii lui Nicola armaşul, dau m-rii Tismana o ţigancă în locul unui ţigan ucis.
XXIII
www.dacoromanica.ro
    265.     — <1627 septembie 1 — 1628 august 31> (7136). — Stoica vinde lui Dumitru vistier partea sa de ocină din Dudeşti.
    266.     — 1627 (7136) septembrie 10, B u c u r e ş t i. —Mânu zugravul vinde lui Ianiu zugravul din Tîrgovişte un loc de casăŢn Bucureşti.
    267.     — 1627 (7136) septembrie 14. — Stanciu fusariu se vinde rumân lui Sima al doilea logofăt, cu toată familia lui şi cu ocina pe care o are la Cîineşti.
    268.     — 1627 (7136) septembie 29. — Vlad din Poeşti vinde lui Dediul postelnic ocină la Poeşti.
    269.     — 1627 (7136) octombrie 5, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod porunceşte vinăricerilor din judeţul Muscel şi Pădureţi să nu ia vinărici m-rii Tutana. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIX).
    270.     — 1627 (7136) octombrie 6. — Popa Ivan şi preoteasa Stanca vînd lui Marco postelnic o vie şi o selişte în Săteni.
    271.     — 1627 (7135) octombrie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier satul Bîrzeştii-de-Jos de pe Dîmboviţa şi ocini la Cîrstieneşti, Săcuiani şi Scurteşti.
    272. — 1627 (7136) <octombrie >  10, Bucureşti. — Alexandru Coconul
voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt mai mulţi vecini din Păuşeşti, Zătreni, Cîineni şi Şirineasa.
    273.     — 1627 (7136) octombrie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Vlad fost mare vistier să ia de la Necula fost mare spătar banii, pe care acesta din urmă i-a furat din banii haraciului.
    274.     — 1627 (7136) octombrie 12, Bucureşti. — Vlăduţ postelnic din Bibeşti se împacă cu Barbu, ginerele lui Vlad din Ciocade, în pricina pe care au avut-o pentru moşii din Ciocade.
    275.     — 1627 (7136) <înainte de octombrie 20 >. — Iane vistier vinde lui Hrizea mare logofăt ocină în Dălbăneşti.
    276.     — 1627 (7136) octombrie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza mare logofăt ocini şi vecini în Dălbăneşti şi Voineşti, precum şi patru roţi de moară pe apa Prahovei.
    277.     — 1627 (7136) octombrie 20, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Buzinca fost mare vistier ocină la Micşani, judeţul Buzău, vie in dealul Zoreştilor şi un sălaş de ţigani.
    278.     — 1627 (7136) octombrie 24, <Rîmnicul-Vîlcii >. — Stanciu armaş şi Oprea logofăt hotărăsc că Berinca logofăt n-are nici un drept asupra ţiganului Pătru al Mitropoliei.
    279.     — 1627 (7136) octombrie 29, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod scrie satului Strehaia să se prezinte la divan la o judecată cu Costandin cupariul.
    280.     — 1627 (7136) noiembrie 3, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfîntu Troiţă un loc unde e Palanga lui Sinan paşa şi scuteşte de dări pe locuitorii de pe acel loc.
    281.     — 1627 (7136) noiembrie 3, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Marcu aprod, vie, o selişte de casă, locuri, curături şi livezi în Săteni.
    282.     — 1627 (7136) noiembrie 19. — Cheajna vorniceasa vinde lui Costandin cojocar un loc de casă în Bucureşti.
XXIV
www.dacoromanica.ro
    283.   — 1627 (7136) decembrie 3, cTîrgovişte >. — Dumitru judeţul şi pîrgarii din Tîrgovişte întăresc lui Mihai Ergopol o roată de moară şi grădină in Tîrgovişte. (Cu fotocopie în anexă, pl. XX).
    284.   — 1627 (7136) decembrie 10. — Stoica paharnic vinde lui Danciu clucer ocină la Stroeşd.
                                DOCUMENTE FALSE
    I.    — 1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Isar cămăraş ocini în Cepturile, Bădeni, Deduleşti şi în alte sate.
    II.   — 1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti. — Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Isar cămăraş ocini la Tohani, Boghiani, Speeşti şi în alte sate.
www.dacoromanica.ro
                      r£sum£ des documents
      1.       —4 janvier 1626 (7134). — Le postelnic Preda reconnaît avoir reţu une somnie d’argent du vistier Dumitru pour une vente de serfs du village de Tîmbureşti.
      2.       -4 janvier 1626 (7134). — Six boyards sont designes pour faire enquete sur un litige de propriete â Ciumernic.
      3.       -5 janvier 1626 (7134). — Le iuzbaţa Oprea vend au pitar Aldimir 800 toises de terre â Bucu. (Avec photocopie en annexe, PI. I).
      4.       -8 janvier i626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul exempte le village de Flămînzeşti, propriete du monastere d’Argeş, de toutes Ies corvees et contributions, â l’excep-tion de la taille, de la dîme et de la redevance sur Ies porcs. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p... .).
      5.       -9 janvier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul auto-rise Ies moines du monastere de Bistriţa â reporter Ies limites de leur terre de Stroieşti sur le territoire du village de Vîlsăneşti, lâ ou elles etaient avant d’avoir ete violees par le logothfete Tudor.
      6.       — 10 janvier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere d’Argeş la moitie du village de Bîrca, du district de l’Olt.
      7.       — 16 j a n v i e r 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Drago-mir et â son epouse Stana quatre parc elles de vigne sur la colline de Tîrgovişte.
      8.       — 20 janvier 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul autorise le logothete Miloş â recouvrer ses serfs enfuis de Brăneşti, en quelque lieu qu’ils se trouvent.
      9.       -25 janvier 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul autorise la vorniceasa Chiajna â recouvrer ses serfs enfuis, en quelque lieu qu’ils se trouvent. (Avec photocopie en annăxe, PI. II).
      10.       — 26 janvier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Matei, fils du postelnic Radu, de Mihăeşti, la propriete d’un tzigane. (Avec photocopie en annexe, PI. III).
      11.       _ F evrier <1626>, 9e i n d i c t i o n . — Cyrille, patriarche de Constantinople, confirme au monastere de Bolintin Ies villages legues par dame Neacşa.
      12.       — <Fevrier - avril > 1626. — Cyrille, patriarche de Constantinople, confirme au monastâre de la Sainte Trinite le village d’Islaz.
XXVII
www.dacoromanica.ro
      13.      — <Fevrier-avril > 1626. — Cyrille, patriarclie de Constaninople, confirme au monastere Sainte Catherine Ies villages de Popeşti, Bănciuleşti, Căcaţi et Măicăneşti.
      14.      — 2 fevrier 1626 (7134). — Le logothete Cîrstian vend au logothete Oprea une cave â Bucarest.
      15.      — 10 fevrier 1626 (7134). — Un Htige de propriete entre Dobrin, de Cîrlomă-neşti, et Muşat d’une part, et Negulici, de Cindeşti, d’autre part, est juge par six proprietaires voisins.
      16.      — 10 fevrier 1626 (7134), Bucarest, — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au grand vistier Hrizea la moitie du village de Hăreşti, du district d’Ilfov.
      17.      — 15 fevrier 1626 (7134). — Drăgoi et sa femme Dobraşa vendent leur part de terre de Drăceşti, ă Neagu, frere de Drăgăecea, de Bucarest.
      18.      — 15 fevrier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au logothete Radu la terre de Cuciul,« sur laquelle sont Ies fortifications de la viile de Gherghiţa».
      19.      — 18 fevrier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au logothete Radu ses serfs de Măneştii-de- Jos, ainsi que des emplacements de moulins sur la Prahova.
      20.      — 21 fevrier 1626 (7134). — Dame Mărie vend â Bolbosea, de Berivoeşti, un terrain sis sur le plateau de Dumbrăvăscu.
      21.      — 23 fevrier 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul exempte le village de Boldorogeşti, du district d’Ilfov, propriete du monastere de Colentiua, de toute contribution envers l’etat, â seule fin d’etre« en soumission et au service du monastere». (Avec photocopie en annexe, PI. IV).
      22.      - 26 fevrier 1626 (7134). — Le postelnic Simion remet sa terre de Ştefaneşti en gage au vătaf Vasile, pour l’argent qu’il lui a emprunte.
      23.      — <ler> marş 1626 (7134). — Stana, fille du postelnic Staico, de Suslăneşti, vend au grand pitar Dumitraşco, une terre dans le village de Hohiia.
      24.      — 2 marş 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul fait offrande du monastere de Bolintin, avec tous ses villages, au monastere de Simo-Petra du Mont Athos.
      25.      — 3 marş 1626 (7134). — Temoignage des pîrcalabi et des 12 echevins de Tirgul-Jiu dans un litige pour un cheval.
      26.      — 8 marş 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul dedie le monastere de Glavacioc, avec toutes ses possessions, au monastere Iviron du Mont Athos.
      27.      — 10 marş 1626 (7134). Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă Radu Golescu des terres ă Otişani, dans le district de Vilcea.
      28.      — 12 marş 1626 (7134). — Dumitru et son frere Socol, fils dc Barbu, vendent leur part de terre de Belcin au postelnic Dima.
      29.      — 15 marş 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă Damian, capitaine de serbes, le village de Salcia, du district de Mehedinţi.
      30.      — 16 marş 1626 (7134). — La vorniceasa Chiajna affranchit Oprea et ses fils, du village de Berivoeşti.
      31.      — 16 marş 1626 (7134). — Le logothete Pană, de Rîmnic, et son ncveu Tudor, de Bujorani, vendent au logothete Sima un emplacement de moulin et plusieurs terres, ă Genu-neni. (Avec transcription en caracters cyrilliques, p....).
XXVIII
www.dacoromanica.ro
      32.       — 18 marş 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Trufanda, ancien grand postelnic, des serfs du village de Gostavăţu, du district de Romanaţi.
      33.       — 20 marş 1626 (7134). — Le vornic Radu et son epouse Păuna vendent au logothfete Radu une part du village dc Borusu, y compris trois serfs, ainsi que deux familles de tziganes. (Avec photocopie en aunexe, pl. V).
      34.       — 20 marş 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â plusieurs paysaus libres des terres a Măghireşti, SStcel et Buzeşti.
      35.       - 23 marş 1626 (7134). — Leanca, fille de Chircă, de Negeşti, vend au grand pitar Duinitraşco sa part de tcrre du village de Hohîia, serfs compris.
      36.       - 24 marş 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Malamoc 5 arpeuts de vigne sur la colline de Cernăteşti, legues au monastere par Iano Ghiur-mescul.
      37.       - 26 marş 1626 (7134). — Chirca et Calea, Ies enfants de Chirca, de Negeşti, vendent au grand pitar Dumitraşco leurs terres du village de Hohîia.
      38.       - 26 marş 1626 (7134), Bucarest. — Lc voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere Mihai Vodă, qui est sous la dependance du monastere de Simo-Petra du Mont Athos, plusieurs villages et deux familles de tziganes.
      39.       — 30 marş 1626 (7134). — L'armaş Mihăilă donne â ses cousins Gherghe et Pătru, avec lesqucls il s’est affrcre, sa part de terre de Bădeni, en ăchange d’un cheval et de cinq aunes de drap fin.
      40.       — 6 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest.— Le voîevode Alexandru Coconul confirme au sluger Iorgachi le village de Glăvăueşti, des portions Ies villages de Cozleci, Bărcăneşti et Ogretin, ainsi que deux tziganes.
      41.       — 10 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere d’Argeş la terre de Geamăna, et Ies moulins de Piteşti.
      42.       — 10 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Corbii-de-Piatră un terrain ă Valea-Oraşului.
      43.       — 10 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul ordonne au logothete Oprea, de Rătivoeşti, d’aller avec Theophile, l’hegoumene du monastere de Bistriţa, rctablir Ies limites du village de Stroieşti, propriete du monastere.
      44.       _ 11 a v r i 1 1626 (7134). — Le vistier Dumitru Dudescu atteste que la claie du chenal Botul, qui se trouve ă Cureşti, appartient au comis Mitrea, de Stăneşti, et non au postelnic Trufanda.
      45.       — 13 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Malamoc cinq arpents de vigne sur la colline de Cernăteşti, dix ruches et un calice, offerts par Iane Ghiurmescul, ainsi qu’une eglise.
      46.       — 15 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul exempte le village de Costeşti, propriete du monastere de Bistriţa, de toute coutribution et corvee, 1 annee durant.
      47.       — 15 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme l’exemption de contributions et de corvees du village de Călimăneşti, du district de Vîlcea, propriete du monastere de Cozia.
      48.       — 15 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă Stana, fille de Neacşa, des terres a Muşcel, Urseşti et Tătărăi.
      49.  _ 15 a v r i 1 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul signifie â Preda, fils
de Laţco, de renoncer â la possession du village de Corzi, qui est de longue date la propriete du monastere de Tismana, donation de son grand-pere Ion de Paia.
XXIX
www.dacoromanica.ro
      50.      — 15 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme l’archipretre Serge, auparavant eveque â Muncaci et dans le Maramureş, comme hegoumene â vie du monastere de Tismana.
      51.      — 20 a vrii 1626 (7134). — Quatre boyards attestent qu’ils ont delimite Ies parts de terre de Iaroslfiveşti du postelnic Ghioca et de Iano, frere du ban Panaiot.
      52.      — 25 a v r i 1 1626 (7134). — Şerban donne sa terre de Pupezeni â Nedelco, en cchange de la terre de celui-ci de Pisculeşti.
      53.      - 25 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â dame Mărie une vigne dans le village de Cîineşti.
      54.      - 28 a vrii 1625 (6134). — Le logothete Voicilă et le logothete Ştefu avec sa dame Stana, vendent au vistier Hrizea leur terre de Crfituneşti.
      55.      - 28 a v r i 1 1626. — Par dccision synodique, Cyrille, archeveque de Constantinople, approuve la suppression des colonies franches de Valachie, â l’exception de celles de Şegarcea, de Vai-de-Ei, de Cfilineşti, de Căpreni, de Stănceşti, et de Putineiu.
      56.      — 29 a v r i 1 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â l’ancien grand vistier Hriza le village de Hohîia, du district d’Ilfov, ainsi qu’une vigne et des serfs dans le village de Clanţa.
      57.      — ler mai 1626 (7134). — Oprea Blojiu et son fils Lupu vendent au pretre Dumitru de Negovani 5 terrains â Bălteni.
      58.      — 1" m a i 1626 (7134). — Ghinciul et ses fils vendent au pretre Dumitru de Negovani trois parcelles de terre arable â Bălteni.
      59.      — ler mai 1626 (7134). — Turcin vend au pretre Dumitru de Negovani une parcelte de terre arable â Bălteni.
      60.      — 3 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le moine Ştefan, fils de Stoica, de Seaca, legue ses terres â ses fils et â la Patriarchie d’Alexandrie.
      61.      — 8 m a i 1626 (7134), Bucarest. — Marcu et Paraschiva, de Căzăneşti, petits-fils du vornic Nedelcu, vendent â messire le vistier Iane un emplacement â Bucarest. (Avec photocopie en annexe, PI. VI).
      62.      — 8 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au paharnic Socol et â Necula de Cornăţeni leurs droits sur le cours d’eau Goia, qui traverse leur terre de Clinciu.
      63.      — 10 mai 1626 (7134). — La princesse Ilina, veuve du voîevode Şerban, le paharnic Necula et le paharnic Socol de Cornăţeni confirment une donation anterieure faite au monastere de Cozia, â savoir Ies villages de Cujmir et de Pristol.
      64.      - 10 m a i 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Nica, de Tîrgu-Jiu, des terres â Viezuri.
      65.      — 12 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â dame Stana une terre â Deduleşti.
      66.      — 13 mai 1626 (7134). Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Cozia Ies villages de Cujmir et de Pristol. (Avec photocopie en annexe, PI. VII).
      67.      — 15 mai 1626 (7134). — Stan fils de Ion, de Largul, achete une terre dans le village de Negoşina.
      68.      — 15 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le bourgmestre Dumitru et Ies echevins de Bucarest confirment au călăraş Dumitru un emplacement dans le quartier de Popa Gherghe,
XXX
                                             www.dacoromanica.ro
      69.      — 15 .m.a i ■ 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul autorise le postelnic Preda de Brîncoveni ă prendre trois serfs de Berivoeşti qui s’etaient fait affranchir et de Ies ramener â Poenari, d’ou ils dependaient par voie d’heritage.
      70.      — 19 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â la vorniceasa Chiajna le village de Mărăcineni, une moitie du village de Brăneşti et une familie de tziganes.
      71.      — <19—31> m a i 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au spathaire Preda le village de Tîncăbeşti, du district d’Ilfov, apres gain de ses proces avec Ies serfs du village.
      72.      - 22 mai 1626 (7134), Bucaerst. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme la propriete du village de Glupavi, du district de Vlaşca, aux paysans libres de l’endroit, apres gain de leurs proces avec le sluger Costea, qui voulait Ies asservir.
      73.      - 22 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au pretre Radu de Stolojaiu et â d’autres des terres â Peştişani et â Teleşti.
      74.      - 23 mai 1626 (7134), Bucarest. — L’ancien grand postelnic Trufanda recon-naît avoir achete deux lots de terre, sans serfs, dans le village de Ioneşti. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p....).
      75.      - 26 mai 1626 (7134). — Mărie, fille du pîrcalab Cernat, vend au postelnic Trufanda sa terre de Ioneşti.
      76.      - 28 mai 1626 (7134),. Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Strimba plusieurs villages et terres.
      77.      — 31 mai 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Crăciun et â Stoican des terres et des vignes â Căpăţineşti et â Zoreşti.
      78.      -2 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Strimba la propriete de ses tziganes.
      79.      -3 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au spathaire Preda, apres jugement, le village de Tîncăbeşti, du district d’llfov.
      80.      — 4 j u i n 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au iuzbafa Oprea, apres jugement, une moitie du village de Bucu.
      81.      — 6 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au gTand paharnic Apostol le village de Voevoda, du district de Teleorman.
      82.      -6 j u i n 1626 (7134), Bucarest, — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au grand vistier Trufanda le village de Gostavăţu, apres gain de ses proces avec Ies serfs de l’endroit.
       83.      -7 j u i n 1626 (7134) .Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au comis Mitrea de Stăneşti, apres jugement, ses droits sur le chenal Botu, du village de Cureşti.
       84.      -8 j u i n 1626 (7134). —Six boyards jugent un litige entre le vistier Vlad et le paharnic Staico, d’une part, et Chisar d’autre part, pour une terre â Copăcel.
       85.      -8 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Plumbuita des terres, le grand etablissement de bains de Bucarest, des vignes, la cour du monastere et des emplacements de moulins.
       86.      -8 j u i n ,1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Gherghe et â Pătru, fils du vornic Ivaşco de Băleni, une terre â Bădeni.
       87.      -9 j uin. 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â la vistiereasa Caterina un serf du village de Lungi.
       88.      -r 12 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Dumitru et â son epouse Neaga, apres jugement, une terre â Negeşti.
XXXI
www.dacoromanica.ro
      89.       — 13 j u i n 1626 (7134). — Dans un litige pour utl moulin entre le logothete Fiera et des paysans de Ţigăneşti, douze proprietaires voisins apportent leur temoignage.
      90.       — 15 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme l’exemption de contributions et de corvces dont jouit Satul-Nou, colonie franche du monastere de Dealul, â la seule condition qu'elle paie annuellement 100 ducats â l'etat et la meme somnie au monastere.
      91.       — 18 j ju i n 1626* (7134), Bucarest. — Vlădaia, fille du logothete Oprea de Măneşti, renouvelle l’acte de vente pour sa part de terre de Deşiraţi, achetee par l'ancien grand postelnic Enache.
      92.       — 18 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au logothete Radu une terre â Borusu, plusieurs familles de tziganes et un emplacement â Bucarest.
      93.       — 22 j u i n 1626 (7134). — Mintea Bouroşu renouvelle l’acte de vente pour sa terre de Ghergheşti, achetee par l’ancien grand postelnic Enache.
      94.       - 23 j u i n 1626 (7134). — Dragomir et son frere Vilsan renouvellent l’acte de vente pour une terre â Cuiburi, achetee par l’ancien grand postelnic Enache.
      95.       - 23 j u i n 1626 (7134). — Le iuzbaşa Oprea, de Bucu, renouvelle un acte de vente pour une terre achetee pdr l’ancien grand postelnic Enache.
      96.       - 23 j u i n 1626 (7134). — Stoica, de Cuiburi, renouvelle l’acte de vente pour une terre â Ghergheşti, achetee par l’ancien grand postelnic Enache.
      97.       - 24 j u i n 1626 (7134). — Costandin, fils du sluger Necula, de Cacaleţi, renouvelle l’acte de vente pour une terre â Deşiraţi, achetee par l’ancien grand postelnic Enache.
      98.       - 25 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme l'affranchissement accorde par le comis Laţco de Paia, â Cemat, Danciul et Radul, d’Ezemşa.
      99.       - 26 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme â Tatul et â son epouse Neaga, apres jugement, des terres â Stăneşti et ă Popeşti.
      100.       — 28 j u i n 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme ă l’ancien grand postelnic Enache des terres ă Pîrliţi, dans le district de Ialomiţa.
      101.      — J u i 11 e t 1626 (7134). — Stoica, fils de Vîrfari, donne â sa fille Voica sa terre de Căldăruşi, sise sur le Slănic.
      102.       — 5 juillet 1626 (7134). — Le voievode Alexandru Coconul confirme au monastere de Tismana le village de Corzi.
      103.       — 5 juillet 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au monastere de la Sainte Trinite, apres jugement, le village d’Islaz du district de Romanaţi.
      104.       — 6 juillet 1626 (7134). — Les habitants de Slănicul-de-Jos reconnaissent avoir emprunte de l'argent avec interet au sluger Tudoran, pour se racheter du servage.
      1Q5. - 6 j u i 11 e t 1626 (7134). — Dobrin, Iarca et autres, de Slănicul-de-Jos, district de Muscel, reconnaissent avoir emprunte dt l’argent au sluger Tudoran, pour se racheter du servage.
      106.       — 6 juillet 1626 (7134). — Les habitants de Slănicul-de-Jos, du district de Muscel, specifient lesquehs d’entre eux se sont rachetes du servage de chez le spathaire Gorgan et lesquels resteront serfs du sluger Tudoran en paiement de l’argent emprunte â celui-ci.
      107.       — 6 juillet 1626 (7134). — Une pârtie des serfs de Slănicul-de-Jos se rachetent de chez le spathaire Gorgan. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p....).
      108.       — 10 juillet 1626 (7134). — Gagul, de Bolească, vend ă Voia, de Piersica, une terre â Bolească.
XXXII
www.dacoromanica.ro
      109.     — 10 juillet 1626 (7134), Bucarest. — Le vornic Nenciul et le postelnic Barbul de Măneşti renouvellent l’acte de vente pour une terre de Deşiraţi, achetee par 1’ancien grand postelnic Enache.
      HO. — 10 juillet 1626 (7134). Bucarest. — Radu, fils de Slăviceanu, renouvelle l’acte de vente pour une terre de Gherghineşti, achetee par l’ancien grand postelnic Enache.
      IU. _ 10 juillet 1626 (7134), Bucarest.— Le voievode Alexandru Coconul confirme â l’ancien grand postelnic Enache sa terre de Deşiraţi.
      U2.— 10 juillet 1626 (7134), Bucarest. —Le voievode Alexandru Coconul confirme de nouveau â l’ancien grand postelnic Enache des terres ă Cetăţele, Pîrliţi, Deşiraţi, Ghergheşti, Cuiburi et Siraca, dans le district de Ialomiţa.
      113.     — 13 juillet 1626 (7134). — Le postelnic Tanasie vend une terre dans le village de Cepturi au visiter Buzinca.
      114.     — 13 juillet 1626 (7134). — Le comis Dumitraşco, de Filipeşti, prend l’engage-ment de restituer au vistier Buzinca le prix d’une terre vendue par Tănase, ayant priorite pour cet achat.
      115.     — 13 juillet* 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au monastere de Tismana le village de Tîntava, du district d’Ilfov, serfs compris.
      116.     — 17 juillet 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au postelnic Dumitru Filieşanul le village de Dîrvarul, du district de Mehedinţi.
      117.     — 20 juillet 1625 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au spathaire Preda des terres â Albeşti et â Edomireşti.
      118.     — 20 juillet 1626 (7134), Bucarest.— Le voievode Alexandru Coconul confirme au marchand Sima, apres jugement, deux emplacements de magasins â Bucarest.
      119.     _ 20 juillet 1626 (7134), Bucarest. —Le voievode Alexandru Coconul confirme au grand vistier Trufanda, apres jugement, le village de Deduleşti.
      120.     — 22 juillet 1626 (7134). — Le voievode Alexandru Coconul confirme au portar Stepan, de Yispeşti, une terre â Văleni.
      121.     — 23 juillet 1626 (7134). — Le paharnic Staico vend au grand logothete Hrizea une pârtie du village d’Ulea, serfs compris. (Avec photocopie en annexe, PI. VIII).
      122.     — 24 juillet 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul ordonne â l’armaş Stanciul et au logothete Oprea de faire enquSte sur le litige opposant le tzigane Petre et le logothete Berinca.
      123.     — 25 juillet 1626 (7134), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme â dame Oprina des terres ă Băiceşti et â Bonţeşti.
      124.     — 26 juillet 1626 (7134), B u c a r e s t. — Dochia, veuve de l’ancien grand vistier Stoica, fait don au monastere de Strîmba de terres â Stejarul, Şărbeşti, Groşi et autres villages.
      125.     — 26 juillet 1626 (7134), Bucarest.— Le voievode Alexandru Coconul confirme au grand comis Bratu des terres â Despicaţi et â Rumceni.
      126.     — 31 juillet 1626 (7134). — Le bourgmestre Gherghe et Ies echevins de Tîrgo-vişte confirment au charpentier Fota la proprietă d’une vigne.
      127.     — 1” a o ii t 1626 (7134), Tîrgoviste. — Le comis Mitrea et le logothete Cîrstea autorisent le postelnic Nica â acheter une vigne â Tîrgovişte.
      128.     — 8 a o fi t 1626 (7134). — Le voievode Alexandru Coconul designe Ies boyards arpenteurs appeles â delimiter la terre de Berceni de dame Grăjdana par rapport a celle d’Alexe.
XXXIII
www.dacoromanica.ro
     129.      — 12 a o u t 1626 (7134). — Dame Rada, fille du logothete Ştefan, vend au logothete Ştirbu et ă d’autre3 un pre situe sur le territoire de Bărbuleşti.
     130.      — 21 a o u t 1626 (7134). — Ivaşco et Pădure vendent au grand logothete Hrizea une terre â Băleni.
     131.      — 23 a o u t 1626 (7134). — L’ancien grad vistier Vlad donne ă l’ancien grand logothete Hrizea la moitie du village d’Ulea, serfs compris, en echange d’un sixieme du village de Perişu et d’un neuvieme de celui de Copăcel, district de Vîlcea.
     132. _28 a o u t 1626 (7134). — Le voîevode Alexandru Coconul mande ă l’eveque
Serge, hegoumene du monastere de Tismana, de ne point faire obstacle au postelnic Preda pour la possession du village de Corzi.
     133.      — <ler septembre 1626 — 31 a o u t 1627> (7135). — Slăvit Cocuşel vend sa terre de Crîngeni ă Stoica, de Periaţi.
     134.      — 1“ septembre 1626 (7135), Bucarest. — Le postelnic Mitrea vend au vataf Enache une terre, des serfs et un emplacement de moulin ă Arceşti, dans le district de Prahova.
     135.      — 2 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul autorise l’eveque Serge, hegoumene du monastere de Tismana, ă faire venir des etrangers â Călu-găreni, afin d’y fonder une colonie franche. (Avec transcriptiou en caracteres cyrilliques, p.. ..).
     136.      — 2 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme l’exemption de contributions et de corvees du village de Tismana, propriete du monasţere de Tismana, afin que ses habitants defendent celui-ci contre Ies malfaiteurs.
     137.      — 5 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă Necola de Glogova et ă son epouse Florica des terres ă Glogova, Gucel et Mănăstirea, ainsi que des tzigaues.
     138.      — 6 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Slavna et son 6poux, le pretre Isar, vendent au sluger Costanda de la terre ă Dobroţei.
     139.      — 6 septembre 1626 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul ordonne aux pîrcalabi de Caracal d’obliger Ies serfs du monastere de Cozia des villages de Vădăstriţa et Frăsinet ă travailler pour le monastere « â quelque besoin que ce soit».
     140.      — 9 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul ordonne au moine Damascene de payer une somme qu’il doit au logothete Pîrvul.
     141.      — 10 (septembre —octobre> 1626, Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au grand vistier Hriza le village d’Ulea du district d’Ilfov, serfs compris, de la terre ă Băleni, dans le district de Dîmboviţa, des magasins a Tîrgovişte et des tziganes.
     142.      —11 septembre 1626 (7135). — Paraschiva et Leca vendent au vistier Ene une terre ă Goleşti.
     143.      — 12 septembre 1626 (7135), Bucarest. — Stan et Cîrstea, de Nucet, se vendent comme serfs au vistier Trufanda.
     144.      — 17 septembre 1626 (7135). — Le fabricant de sabres Mihai et la religieuse Mărie attestent que le pretre Dumitru possede un emplacement de magasins ă Bucarest.
     145. — 19 septembre <1626>. — Şerbau vend au vistier Buzinca une terre ă Măteşti.
     146.      — 24 septembre <1626>. — Des serfs de Slănicul-de-Jos, qui ont emprunte de l’argent au sluger Tudoran pour se racheter du servage et n’ont pas pu le lui rendre, sont devenus Ies serfs de celui-ci.
     147.      — 5 octobre 1626 (7135). — Le grand comis Grigore fait don au monastere de Banu de sa part de terre de Muşcelul Sărăţii.
 XXXIV
www.dacoromanica.ro
      148.      — 13 octobre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme â la Metropolie la propricte de deux femnies tziganes.
      149.      — 20 <octobre 1626 — a o u t 1627 > (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au postelnic Preda, aprcs jugemeut, un serf de Brăgărcşti.
      150.      — 22 <octobre — decembre > 1626 (7135), Bucarest. — Lc voievode Alexandru Coconul confirme au vătaf Ianache ct â sa dame, Neacşa, une vigne et unc terre â Dealul Verneştilor.
      151.      — 29 octobre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au postelnic Dragomir de Prundeni, des terres â Izvorani, Zlătărei et Bereni.
      152.      — 29 octobre <1626>. — Le voievode Alexandru Coconul enjoint aux villages de dame Grăjdana d’obeir en tout â celle-ci et de lui charrier â domicile ses grains et son vin.
      153.      — 31 octobre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme ă la dame Mărie bănoasa la moitie du village de Stroieşti, du district de Vlaşca.
      154.      — 2 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au scribe Stănilă, â son pere Stanciul et â Voico des terres et des vignes â Vai-de-Ei, dans le district de l’Qlt.
      155.      — 4 novembre 1626 (7135). —Le voievode Alexandru Coconul ordonne la delimitation de la part de Berceni qui revient ă dame Grăjdana, par rapport â celle d’Alexe.
      156.      — < Apres le 4 novembre 1626>. — Douze boyards delimitent la terre de Berceni de dame Grăjdana par rapport â celle de messire Alexc.
      157.      — 7 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme ă l’ancieil grand vistier Buzinca quatre roues de moulins sur le Buzău, au debouche de Valea-lui-Blaj.
      158.      — 10 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul donne ă l’ancien grand logothete Fiera un emplacement â Bucarest, sur la rive de la Dîmboviţa.
      159.      — 14 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul autorise l’ancien second vistier Dumitru Dudescu â prendre de chez Oprjna, en quelque lieu que ce soit, 73 toises de terre, etant donne que l’achat de la meme surface â Tătarul s’est avere non valable.
      160.      — 20 novembre 1626 (7135). — Le paharnic Para donne â Enache une terre â Cirtojani. (Avec photocopie en annexe, PI. IX).
      161.      — 23 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandra Coconul confirme â Mîinea des terres â Arca ni, Floreşti et Căzănesti.
      162.      — 25 novembre 1626 (7135), Bucarest. — Stana et Dragomira vendent au grand logothete Hrizea leurs terres de Hohîia.
      163.       — 30 novembre' 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandra Coconul confirme au monastere de Tîrnova, de Bucarest, un moulin sur la riviere Colentina, des terrains et des vergers.
      164.       — 10 decembre 1626 (7135). — Vlad Rădichi, fils de Bunea, de Scurteşti, vend quatre arpents de vigne au postelnic Radu Dudescu.
      165.       — 12 decembre 1626 (7135). — Le vornnic Dumitru donne â son fils Bunea une vigne et une terre avec cinq serfs de Grădiştea-din-Vale.
      166.       — 13 decembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme â Dobre une vigne sur la colline de Verneşti-
      167.       — 26 decembre 1626 (7135). — Paraschiva et Ianiu vendent au şălrar Dumitru un emplacement â Bucarest.
XXXV
www.dacoromanica.ro
      168.      — 26 decembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â pluisieurs personnes des terres dans le village de Bîrsoi.
      169.      — 29 decembre 1626 (7135). — L’ancien grand sluger Costea commet un agent princier â decouvrir la recolte de grains du pretre Ioan, de Dragoslavele, et ă l’apporter â Tîrgovişte.
      170.      — 30 decembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Neaga et ă Stanciu, de Drugăneşti, des terres ă Stoencşti et ă Lacul-Lung.
      171.      — 30 decembre 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul decide que Stan et son frere Grozea de Cureşti soient affranchis du servage.
      172.      — ler janvier 1627 (7135). — Toma du village de Danul, donne au diacre Oprea la terre de feu son epouse, Negrită, pour qu’il fasse â celle-ci Ies Services et requiems d’usage.
      173.      — 8 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă l’ancien grand vornic Ivaşco une terre â Tohani.
      174.      — 9 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconu confirme ă Barbu et ă son epouse Dobra le village de Ciocadea.
      175.      — 10 janvier 1627 (7135), Rîmnicul <Vîlcea>. — Le bourgmestre Gherghe et 12 echevins de Rîmnic confirment â Tudor Curnegru un emplacement cloture ă Voineşti.
      176.      — 10 janvier 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au mona-stere de Coşuna, apres jugement, de la terre sise sur l’emplacement du village dispăru de Băneşti.
      177.      — 10 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme ă la Metropolie la dîme sur le vin des villages d’Oreahoviţa et de Bălboşani, du district de Mehedinţi.
      178.      — 10 janvier 1627 (7135).— Le voîevode Alexandru Coconul exempte le mona* stere de Surpatele de differentes contributions et corvees.
      179.      — 11 janvier 1627 (1735). — Le voîevode Alexandru Coconu confirme au mona-stere de Tismana le village de Corzi.
      180.      — 11 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au postelnic Udrea, apres jugement, une terre, avec Ies serfs respectifs, et des vignes ă Răd&cineşti.
      181.      — 16 janvier 1627 (7135). — Stoica, de Lazuri, vend au logothete Pîrvu un serf de Gemenele.
      182.      — 20 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au postelnic Stanciu, au logothete Calotă et au logothete Danciu le village de Spineni, pour lequel ils se sont affreres.
      183.      — 28 janvier 1627 (7135), Măru Rău. — Un litige pour la terre de Bălteni est juge par plusieurs proprietaires voisins.
      184.      — 31 janvier 1627 (7135). — Gavriil Moldoveanu vend au clucer Danciu une terre ă Stroieşti.
      185.      — 3 fevrier 1627 (7135). — Hamza, fils du logothete Vlad, de Ragul, vend au logothete Fiera une terre ă Stanca-de-Vad.
      186.      — 4fevrier 1627 (7135). — Le pretre Ivan, de Beleţi, vend au logothete Fiera une terre â Ţigăneşti.
      187.      — 6 fevrier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul exempte de contributions le village de Marotinu, du district d’Rfov, propriete du monastere de la Sainte Trinite.
XXXVI
www.dacoromanica.ro
      188.        — 20 fevrier 1627 (7135). — Stănilă Dăleanu vend au logothete Sima deux fălci de terre defrichee â Seciul Banei.
      189.        — 20 fevrier 1627 (7135). — Stoica, fiis de Vîlcul, de Păuşeşti, vend au logothete Sima une falce de terre defrichee â Seciu.
      190.        — 25 fevrier 1627 (7135), Bucarest. — Dame Neaga et son fils Gherghe vendent au second logothete Sima une terre ă Grozăveştii-de-Sus.
      191.        — 26 fevrier 1627 (7135). — Lepa, de Studina, se vend comme serf au capitaine Ghiuriţă.
      192.        — 2 marş 1627 (7135). Dima, de Berivoeşti, vend au paharnic Ene un lot de terre et deux terrains â Răugeni. (Acev photocopie en annexe, PI. X).
      193.        — 3 marş 1627 (7135). — Le logothete Tatu et le postelnic Marco s’affrerent avec Hrizan et avec dame Mărie pour le village de Rucăr.
      194.        — 3 marş 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au second logothete Sima et ă sa dame, Mărie, une terre ă Grozăveştii-de-Sus.
      195.        — 10 <mars — a o u t > 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au logothete Danciu de Pîrîieni des terres, avec leurs serfs respectifs, ă Cîineşti, Spineni et Pîriieni, ainsi que des tziganes.
      196.        — 15 marş 1627 (7135). — Lazăra, epouse de Dan, vend ă Stan un terrain ă Glăvoace.
      197.        — 18 marş 1627 (7135). — Chircă, de Tîrşor, vend ă Neagu de Negoeşti, sa part de terre de Băbeni et de Cîrciumari.
      198.        — 20 marş 1627 (7135), Bucarest. — Le paharnic Necula de Comăţeni fait son testament, dans lequel il decide du mode de partage de son avoir apres sa mort.
      199.        — 27 m a r s 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de Tismana ses droits sur la moitie de l’etang de Bistreţu, y compris la redevance sur la peche et celle sur Ies vignes.
      200.        — 29 marş 1627 (7135). — Le pretre Mihalco vend au postelnic Marco, de Mihăeşti, un emplacement â Săteni. (Avec photocopie en annexe, PI. XI).
      201.        — 30 marş 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul decide que Dobroiu, de Luciiani, soit ă l’abri de toute pretention de la part du monastere de Mărgineni, etant donnă qu’il n’est plus le serf de celui-ci.
      202.        — a vrii 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au logothete Stanciu Ies villages de Cepari, Rudeni, Bîrseşti et Ticveni, ainsi que des terres â Robaia, Danul et Surpaţi.
      203.        — 2 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voîăvode Alexandru Coconul confirme â l’ăveche de Rîmnic une terre â Plăviceni.
      204.        — 4 a vrii 1627 (7135). — Stanciu vend au pretre Dumitru deux terrains dans le village de Bălteni.
      205.        — 5 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â la vorniceasa dame Chiajna un emplacement pour sept magasins ă Bucarest.
      206.        — 10 a vrii 1627 (7135), B u c a r e s t. — Dames Mariia, Erina et Stanca don-nent et vendent au monastere de Radu Vodă des emplacements de magasins ă Bucarest.
      207.        — 10 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme que Lepădat et Tatul se sont affreres pour un emplacement dans le village de Fugeşti.
      208. — 12 a vrii 1627 (7135). — Mărie, epouse du logothete Stanciu, vend au vistier Dumitru une terre â Cîrstieneşti. (Avec photocopie en annexe, PI. XII).
XXXVII
www.dacoromanica.ro
      209.      — 12 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul eon -firme au grand logothete Hrizea des terres et des vignes â Bălţaţii-de-Jos, dans le district de Prahova.
      210. — 13 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul con-
firme au monastere de Radu Vodă, apres jugement, des magasins â Bucarest. (Avec transcrip-tion en caracteres crilliques, p_).
      211.      — 13 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme que Oancea, de Prodileştii-de-Sus, district de Dîmboviţa, a ete affranchi du servage par le moastere de Strîmbul.
      212.      — 14 a v r i 1 1627 (7135). — Luca, de Păuşeşti, vend au logothete Sima un terrain & Păltinet.
      213.      — 1 a v r i 1 1627 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme au grand logothete Hrizea plusieurâ terres et vignes â Bălţaţii-de-Jos, dans le district de Prahova.
      214.      — 15 a v r i 1 1627 (7135). — Le pretre Iane vend au postelnic Marco des vignes â Săteni, ainsi que deux vergers, un emplacement et trois terrains.
      215.      — 15 a v r i 1 1627 (7135). — Vlad, de Păuşeşti, avec ses freres et sea neveux, vend au logothete Sima des terrains â Jarişte, Zărnoste et Dălban. (Avec photocopie en annexe, PI. XIII).
      216.      — 16 a v r i 1 1627 (7135). — Dame Neaga et le postelnic Preda se partagent le village et Ies serfs de Frecaţi.
      217.      — 20 a v r i 1 1627 (7135). — Le pretre Tudor, de Fundeni, vend â Aldea une terre ă Găneştii-de-Sus.
      218.      — 20 a v r i I 1627 (7135), Tîrgovişte. — Le bourgmestre Gherghe et Ies eche-vins de Tîrgovişte confirment au postelnic Marco une vigne sur la colline du village de Săteni.
      219.      — 20 a v r i 1 1627 (7135). — Le voievode Alexandru Coconul confirme au monastere de Strîmba ses serfs de Murgeşti.
      220.      21 a vrii 1627 (7135). — Le prâtre Miholco vend â Fota des magasins et des caves â Tîrgovişte. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p.
      221.      3 mai 1627 (7135). — Tudor Grecu vend au second logothete Sima une terre â Păuşeşti.
      222.      4 mai 1627 (7135), Buctrest.- Le voievode Alexandru Coconul confirme au carrossier Duca des terres â Godeni, Căpriorul et Lăngeşti.
      223.      5 mai 1627 (7135.—Le voievode Alexandru Coconul autorise Ies agents du patriarche Gherasim d’Alexandric â pereevoir Ies redevances sur Ies salines d’Ocnele Mari.
      224.      — 5 m a i 1627 (7135). — Le voievode Alexandru Coconul mande aux villageois enfuis de Marotin, colonie franche du monastere de la Sainte Trinite, de regagner leurs foyers.
      225.      — 5 m a i 1627 (7135), Bucarest. — Le voievode Alexandru Coconul confirme â Mihai, gendre de Vlad, apres jugement, une terre â Bălteni.
      226.      — 7 m ai 1627 (7135). — Les paysans libres du village de Valea-lui-Dobre vendent au second logothete Sima un terrain â Băteşaui.
      227.      — 10 mai 1627 (7135). — Le sluger Preda et son fils Mihai vendent ă l’ancien grand vistier Trufanda le village de Cruşovu du district de Romanaţi.
   XXVIII
www.dacoromanica.ro
      228.       — 10 mai 1627 (7135), Bncaiest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au postelnic Marco, de Curte, des quotes-parts dans un moulin sur le Jiu.
      229.       — 10 mai 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme li l'ancien grand agă Stamati et au postelnic Dumitru Filieşanul des terres â Crasna et â Jupineşti.
      230.       — 11 mai 1627 (7135), Bu c a r e s t. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au vătaf Mogoş une terre & Băloteşti et des tziganes.
      231.       — 13 mai 1627 (7135). — Litige pour des serfs entre Barbu, de RSsnicel, et l’ancien grand agd.Stamate.
      232.       — 14 mai 1627 (7135). — Bălaur et ses fils, de Păuşeşti, se vendent comme serfs au logothite Sima.
      233.       — 14 mai 1627 (7135). — Radu Berce, Chircă et Stanomir, de PSuşeşti, vendent au logothete Sima des fălci de terre ă Crînguri.
      234.       — 14 mai 1627 (7135). — lupa, de PSuşeşti, vend au logothete Sima un terrain S Gruiu-lui-Coman.
      235.       — 14 mai 1627 (7135). — Les habitants du village de Stăneşti, ne pouvant s’entendre au sujet d’une depense, ont recours S l’arbitrage de plusieurs paysans libres des villages voisins.
      236. —   15 mai                                             1627 (7135). — Jupa vend au logothete Sima une falce de terre S Socet.
      237. —   15 mai                                             1627 (7135),        Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme
â l’ancien  grand vistier Trufanda le                                            village de Cruşovul, y compris des serfs et des vignes.
      238. —   20  mai 1627 (7135), Rîmnicul<-Vîlcii>. — Le bourgmestre et les
echevins de Rîmnic attestent qu’Opriş, de Voinigeşti, a achete trois fălci de terre a Stoica, de Rîmnic.
      239.       — 21 mai 1627 (7135). — Le voievod Alexandru Coconul ordonne que le litige entre Radu et Oancea, de Pîrscoveni, soit juge par plusieurs proprietaires voisins.
      240.       — 24 mai 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere d’Aninoasa plusieurs serfs de CislSu.
      241.       — 25 mai 1627 (7135). — Oprişa vend au pretre Ivan deux parcelles plantees de chanvre <â Bogaţi >.
      242. — < J u i n 1627 — juillet 1628>, Bucarest. — Le bourgmestre Iane avec les 12 echevins et tous les anciens de la viile de Bucarest confirment au logothete Lepădat la propriete d’un emplacement â Bucarest.
      243.       — 6 j u i n 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Mihăilă et autres des terres â Brigăreşti et â Budureşti.
      244.       — 20 j ui n 1627 (7135).— L’ormaş Mihăilă, de Bădeni, vend au vornic Mihalcea une terre et une vigne ă Bădeni. (Avec photocopie en annexe, PI. XIV).
      245.       — 1" j u i 11 e t 1627 (7135), S 1 a t i n a. — Le pretre Manea achcte ă Dragomir, fils de Tică, un lot de terre ă Cireaşov.
      246.       — 5 juillet 1627 (7135). — Sima vend ă Mihai Ergopol une part dans un moulin de Tîrgovişte. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p —).
      247.       — 10 juillet 1627 (7135). — Quatre boyards jugent un litige pour une tzigaue entre le capitaine Oprea et Costandin.
XXXIX
www.dacoromanica.ro
      248.       — 15 j u i 1 le t 1627 (7135). — Le grand vornic Papa commet plusieurs proprietaires des alentours du village de Stăneşti & juger Ies litiges de propriete et de servage existant dans le village susnomme.
      249.       — 17 juillet 1627 (7135). — Muşa, Rada et Dumitru vendent un lot de terre â Bujorani.
      250.       — 18 juillet 1627. — Mihali, fils du ban Grama, vend au logothete Hrizea deux serfs de Voineşti. (Avec photocopie en annexe, PI. XV).
      251.       — 20 juillet 1626 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au capitaine Oprea une terre â Bucu-de-Sus, dans le district de Ialomiţa, ainsi que des tziganes.
      252.       — 21 juillet 1627 (7135), Pietrari. — L’armaş Pană, de Tîrgovişte, vend au grand logothete Hrizea sa part de terre de Voineşti, y compris un serf. (Avec photocopie en annexe, PI. XVI).
      253.       — 24 juillet 1627 (7135), Tîrgovişte. — Dobra vend au logothete Hrizea sa part de terre de Voineşti. (Avec photocopie en annexe, PI. XVII, et transcription en caracteres cyrilliques, p...).
      254.       — 28 juillet 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de la Sainte Trinite 14 emplacements de magasins â Bucarest, ainsi qu’une cave.
      255.       — ler a o â t 1627 (7135). — Le logothete Dragoslav vend au grand logothete Hrizea de la terre â Bălţaţii-de-Jos.
      256.       — 7 a o fl t 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul enjoint aux stolnici de l’etang de Bistreţu de se garder de toute immixtion dans la moitie de l’etang appartenant au monastere de Tismana. (Avec transcription en caracteres cyrilliques, p....).
      257.       — 15 a o u t 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â messire Mihalcea, second vornic, une terre et un tzigane â Bădeni, dans le district de Sac. (Avec photocopie en annexe, PI. XVIII).
      258.       — 20 a o u t 1627 (7135). — Le vornic Iorgache, de Cozleci, legue son avoir, par testament, â sa fille Dumitra, â son petit-fils Iordache, ainsi qu’aux monasteres de Malamucu et de la Sainte Vierge.
      259.       — 20 a o â tg. 1627 (7135), Bucarest. — Le second vornic Stoica juge un litige entre le monastere de l’Annonciation de Buzău et Ies fils du logothete Anghel, pour un empla-cement de moulin sur le Buzău.
      260.       — 24 a o u t 1627 (7135). — L’ancien grand vornic Aslan, ispravnic du siege de Craiova, mande aux stolnici de l’etang de Bistreţu de remettre la moitie de tout le revenu du dit etang au monastere de Tismana.
      261.       — <2S> a o fi t 1627 (7135). — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de l’Annonciation qui est en aval de la viile Buzău un emplacement de moulin faisant pârtie du domaine princier.
      262.       — 26 a o â t 1627 (7135). — Le metropolite Luca mande au logothete Fiera de ne plus harceler le logothete Tudor pour la succession de dame Maria Boldească, dont celui-ci eşt le beneficiaire.
      263.       — 29 a o â t 1627 (7135). — Băjan se vend â titre de tzigane au pretre Iane, parce que celui-ci lui a donne sa fille de ferme pour epouse et a subvenu aux frais de la noce.
      264.       — <ler septembre 1627—31 aoât 1628> 7136. — Ciona et Gheorghie, fils de l’armaş Nicola, donnent une tzigane au monastere de Tismana â la place d’un tzigane tue.
XL
www.dacoromanica.ro
      265.     — <ler septembre 1627—31 a o u t 1628> (7136). — Stoica vend au vistier Dumitru sa part de terre de Dudeşti.
      266.     — 10 septembre 1627 (7136), Bucarest. — Le peintre Mânu vend au peintre Ianiu de Tîrgovişte un emplacement â Bucarest.
      267.     — 14 septembre 1627 (7136). — Stanciu, fabricant de fuseaux, se vend comme serf au second logothete Sima, avec toute sa familie et sa part de terre de Gineşti.
      268.      — 29 septembre 1627 (7136). — Vlad, de Poeşti, vend au postelnic Dediul une' terre â Poeşti.
      269.     — 5 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul ordonne aux percepteurs de la dime du vin du district de Muscel et de Pădureţi de ne pas prendre de dime au monastere de Tutana. (Avec photocopie en annexe, PI. XIX).
      270.      — 6 octobre 1627 (7136). — Le pretre Ivan et son epouse Stanca vendent au postelnic Marco une vigne et un emplacement â Săteni.
      271.     — 10 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au second vistier Dumitru Dudescu le village de Bîrzeştii-de-Jos qui est sur la Dîmboviţa, ainsi que des terres â Cîrstieneşti, Săcuiani et Scurteşti.
      272.     — 10 <octobre> 1627 .(7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au second logothete Sima plusieurs serfs de Păuşeşti, Zătreni, Gineni et Şirineasa.
      273.      — 10 octobre 1627 (7136), Bucarest.— Le voîevode Alexandru Coconul autorise l’ancien grand vistier Vlad â prendre de chez l’ancien grand spathaire Necula la somme volee par celui-ci sur l’argent du kharadj.
      274.     — 12 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le postelnic Vlăduţ, de Bibeşti, se reconcilie avec Barbu, gendre de Vlad, de Ciocade, mettant fin au litige qui Ies opposait pour des terres situees dans ce dernier village.
       275.     — < A v a n t le 20 octobre) 1627 (7136). — Le vistier Iane vend au grand logothete Hrizea une terre â Dălbăneşti.
       276.     — 20 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au grand logothete Hriza des terres et des serfs â Dălbăneşti et â Voineşti, ainsi que quatre roues de moulins sur la Prahova.
       277.     — 20 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â l’ancien grand vistier Buzinca une terre a Micşani, dans le district de Buzău, une vigne sur la colline de Zoreşti et une familie de tziganes.
       278.     — 24 octobre 1627 (7136), <Rîmnicul V î 1 c i i >. — L’armaş Stanciu et le logothete Oprea dâcident que le logothete Berinca n’a aucun droit sur le tzigane Pătru de la Metropolie.
       279.     — 29 octobre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul mande au village de Strehaia de comparaître devant le Divan pour proces avec le cupar Costandin.
       280.     — 3 novembre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au monastere de la Sainte Trimt6 un terrain occupe par lcs fortifications de Sinan pacha et exempte de toute contribution ceux qui y habitent.
       281.     — 3 novembre 1627 (7136), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme â Yaprod Marcu une vigne, un emplacement de maison, des preş et differents terrains, defriches ou autres, dans le village de Săteni.
XLI
www.dacoromanica.ro
     282.     — 19 novembre 1627 (7136). — La vorniceasa Chijana vend au pelletier Costandin un emplacement fk Bucarest.
     283.     — 3 decembre 1627 (7136), <Tîrgovişte>. — Le bourgmestre Dumitru et Ies echevins de Tîrgovişte confirment â Mihai Ergopol une roue de moulin et un potager â Tîrgovişte. (Avec photocopie en annexe, PI. XX).
     284.     — 10 decembre 1627 (7136).— Le paharnic Stoica vend au clucer Danciu une torre â StroeşLi.
                                  DOCUMENTSDOUTEUX
    I.    — 8 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au cămăraş Isar des terres â Cepturile, Bădeni, Deduleşti et autres villagcs.
    II.    — 8 janvier 1627 (7135), Bucarest. — Le voîevode Alexandru Coconul confirme au cămăraş Isar des terres â Tohani, Boghiani, Speejti et autres villages.
www.dacoromanica.ro
            1 626
www.dacoromanica.ro
                   DOCUMENTE
                  1
1626 (7134) ianuarie 4.
             Preda postelnic adevereşte că a primit bani de la Dumitru vistier pentru unii rumâni din Tîmbureşti.
      ■(■ Eu Preda postelnic scris-am acest al mieu zapis, să fie la mîna lu Dumitru vestiar, cum să să ştie că am minat pre uncheaşul Dragomir, întîiu de au luot ughi 20, iar a do-ora ughi 15, însă mi i-au dat pentru [o] o tocmeală ce voi să-m tocmescu cu dumnealui pentru neşte rumâni den Tîmbureşti, ce avem a’npărţi cu logofătul Oncea, să avem a ne tocmi; iar să nu ne vom putea tocmi, să-i dau bani înnapoi.
      Şi mărturie: Borcea logofăt i Tudor stolnic i Stoica logofăt, Yişan postelnic, Voicilă uncheaşul ot Buişti.
      line rMNdpît A AHH, rt-fcT >3prtA-
          Acad. R.P.R., XLII/24.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 113.
                                       2
1626 (7134) ianuarie 4.
            Şase boieri sînt numiţi să cerceteze unele pricini pentru o ocină din Ciumernic.
     f Să să ştie boiari Oncii logofăt şi ai lui Turturea păharnic şi ai lui Marco şi ai Parascinvii, anume: de Fierăşti, Radul postelnic, ot Fundeni, Stanciul
www.dacoromanica.ro
dvornicul, ot Uscaţi, Danciul logofit, ot Rasa, Radul logofăt, ot Drăngişti, Ylad postelnic, ot Bobişti, Dumitru logofăt, să caute şi să adiverezi pintru ocina din Ciumernic: cumpărat-au Nedilco vornicul partea lui Ilie Sete au partea lui Bogdan din Orişti ? Şi această parti di ocină ce s-au vîndut, vîndut-au lui Nidilco vornicul au banului Drăgan?
     Şi iar să adevereze acil hrisov rău: cini au scris pri Ilie şi pi Stanciul, ficiori lui Bogdan, cu cea slovă minciunoasă, cari au scos Sema ci au fost al doilea logofăt ? Şi acea slovă rea, rudeniia lui Nedilco vornic o au scris, au rudeniia lui Drăgan banul?
     Şi iar să adeverezi, din zilile Mihnei voevod pînă la Sinan paşa, cinut-au 1 socra Oncii logofăt au ţinut-au aceşti boiari ci zic mai sus? însă cum vor afla cu suflitele lor. Şi zioa la harţii de carne.
     Ispravnic Iani portar ot. .. 2
     Pis în Bucureşti, ghinarie 4 dni, leat 7134 <1626 >.
         Acad. R.P.R., XLII/23.
         Copie.
         Documentul poate fi şi anterior. Cf. D.I.R., B. XVII, voi. IV, nr. 574.
                                     3
1626 (7134) ianuarie 5.
                                       Oprea iusbaşa vinde lui Aldimir pitar 800 stînjeni de ocină în Bucu.
     f Scris-am eu, Oprea iuzbaşa şi jupînesa me Mariia, nipoata Vladului ot Bucu şi cu fiiu mieu Leca înpreună, aceasta al nostru zapis la mina lu Aldemir pitar, cum să se ştie că i-am vîndut noi ocină den Bucu, stîjeni 800, dereptu 2 400 de aspri gata; ş-am vîndut de a nostră bunăvoia.
     Şi la acesta tocmel-a nostră fost-au şi boiari mărturie: de în Bucu, Nedelco i ot Pisculeşti, Stan i ot Buciumeni, Stanciul peharnic i ot Berileşti, Nigoiţă postelnic.
       IIhc                   wt Tktkpkh, avkcciţa ri'NSapYj t anh x3prtA.
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, IX/7. Orig., hirtie (21 X 17), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 692 f. 197.
       1 în loc de: ţinut-au.
       2 Loc alb.
4
www.dacoromanica.ro
4
1626 (7134) ianuarie 8.
             Alexandru Coconul voievod scuteşte satul Flăminzeşti al m-rii Argeş de toate slujbele şi dăjdiile, afară de bir, dijmă şi gorştină.
     f YMhaoctYio EoîkYio Îw ILu04hap8 koikoa h rocnoAHH'K, chh-k ntAosparo, a\h-A0CTHK4P0 îw PaA^A KOfKOA- AaKAT rOCnOACTKO A\H cTw nOKtAtHλ rOCnOACTKd A\H satului Flăminzeşti, ci iaste al sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de ceară şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte smtu preste an în ţeara domniei mele, păntru că l-am ertat domnia mea, numai să-şi plătească birul şi dijma şi gorştină, iar de alalte de toate dăjdile să aibă pace, ca să fie de treaba şi de posluşăniia sfintei mănăstiri, să lucreze de ce va trebui, cum au fost ertaţi şi de părintele domniei mele Io Radul voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domniei mele la mîna lor de ertăciune de toate, cum scrie mai sus.
     Derept acee şi voi, găletarilor i fînari, şi voi, toate slugili domniei mele, ori cărei veţi înbla de aceste slujbe şi dăjdi, în vreme ci veţi vedea cartea domniei m61e, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi şi mai mult să nu-i bîntuiti, că i-am ertat domnia mea. Iar cine va vrea să-i tragă, nemica la mina lor să nu se dea, fără ştirea domniei mele; iar care-i va trece şî-i va trage preste cartea domniei mele, acela om mare certare avea-va de cătră domnia mea. Hhako aa ntcT, no pf4 rocnoACTKa a\h.
     H <HCnp4KHHK> CAA\ pf4 rocnoACTKa MH.
     IIhc A\tCfU,4 rfHAp'l'f H AHH, AtT x3pAA-
     f îw ilAl^AHApS KWfKWAA, iWHAOCT'flO EoWYlO TOCnOAHHK.
                                                            &4HA K(A AKOPHHK.
            Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/14.
            Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 708 f. 397.
                                             5
1626 (7134) ianuarie 9, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe călugării m-rii Bistriţa să mute hotarul moşiei lor din satul Stroeşti pe ocina Vîlsăneştilor, aşa cum a fost înainte de a o împresura Tudosie logofăt.
     f dlHAOCTYno EojkYuo Îw flAf^AHAP» KOfKOAA H rocnoAHH'K, CHH-K np*A«-Kparo h AtHAOCTHKaro îw PaAVA ko«oAa- Aakat rocnoACTKa a»h cY( nostA’kHYc rocnoACTKa A»H ck^toaiU h GOJKfCTKH'kH aiohacthp raaroatAtH Ehctphivk, HAt>KJ
                                                                                                       5
www.dacoromanica.ro
tcT jfpaAt £cnfnTe EopopOAHiţf H wtu,8 «pSaun 0fw$HA, ca să fie volnici călugării cu aceasta carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele, na ime Stanciul vtorii armaş, de să mute hotarul de pre ocina mănăstirii de la satul Stroeştii pre ocina Vîlsăneştilor, prie unde au fost hotarul cel vechiu mai denainte vreme, pentru că au fost înpresurat Tudosie logofătul cu hotarul ocina mănăstirii, pre vreme cîndu se-au fost vîndut satul Yîlsăneştii lu Tudosie logofăt, încă mai denainte vreme. Şi tot au fost înpresurat.
      Iară cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea lu Tudosie logofătul, iară egumenul Teofil, el au avut pîră înnaintea domnii mele cu satul Vîlsăneştii şi cu popa Micul pentru acest hotar. Şi au fost toţi de faţa în devan de se-au pîrît. Şi au mărturisit egumenul Teofil cu mulţi boiari, anume: de Rătivoeşti, Oprea logofăt i Albul i Stanciul armaşul i ot Boişoara, Datco pehamic, cum au fost înpresurat cu hotarul satul Vîlsăneştii pre ocina satului Stroeştilor, satul mănăstirii. Şi au rămas satul Vîlsăneştii de lege şi de judecată de înnaintea domnii mele de în devan.
      Derept aceia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să fie volnici călugării să mute hotarul de pre ocina Stroeştilor pre hotarul Vîlsăneştilor, să fie hotarul unde au fost de veacu. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. Hnako aa H-kcT, no p(M rocnoACTKa a\h.
      H HCnpdKHHK CAA\ pfM POCnOACTKA ^WH.
      IIhc 8 EtîKtJpHiiH, Avkcfiţa rfNApTi 6               A'feT x3PAA-
      f îw flAf'JdNAPS KWfKWAA, MHAOCtTiK» EoJKYfIO rOCnOAHHk.
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LVI/5.
           Orig., hîrtie (30 X 21,5), pecete aplicată.
           Copii ibidem, mss. 192 f. 563, 202 f. 447 şi 713 f. 778.
                                                           6
1626 (7134) ianuarie 10, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Argeş jumătate din satul Bîrca din judeţul Olt.
       f dlHAOCTÎClO EoJKYfIO îw flAt'ŞdNAP» KOfKOAA H rOCnOAHNt K-kCOH SfAtAf ^rrppOKAAX’YHCKOC, CHH’K KfAHKAPO H np'feA9EPAr* H AtHAOCTHKAPO îw Păfi,\'A KOfKOAA. /(dKAT POCnOACTKO AIH cYf nOKfAfnYf POCnOACTKA A\H CK-kT0A\8 H EOJKfCTKfN-kH AtOHACTHp HApHlţAfAtAPO flpPfUJ, HAt>Kf KT XPAM nptCK-kTtH, MHCTiîH H npt-EAAPOCAOKfHA KAAAHMHtţli HAUlf EoPOpOAHlţf H npHCHO A^KYf dlApflA H WTlţ8 fnHCKOn KVp flH0OHYf, f>Kf fCT HACTAKHHK8 KTi CKtTd AtOHACTHp H KTiCt HHHOKOAt, fAHIţH JKHKTiHJHJf K’K CKtTtAVK WEHTtAH TOf, HKOJKf Aa A'8 ecT CK'fcT'fcH MONACTHP îlpPfU|8a WT CfAO E"KpKA WT C8ACTK0 G3aT nOAOKHHO H WT AP8rf ctAA HAKH
6
www.dacoromanica.ro
nOAORHHO H WT AlţHPAHH IlAKHJKf nOAORHHO H WT R’RC'kjf A^A^*88 ITrTPSR np"R-k*raab8a, noK»A* ce X’®|1,8t hahth rtiC nOAORHHO, a AP^ra iioaorhh wt a^A^08* ITrTP8R np’RK'RAABgA fl,A AP’8*»''’ KTO Cf ^HlST HAHTH RHglţH WT ITrTPS npTi-k'raaeSa, noHf>Kf c8t cYf whhhe h aiţHraHH 3a A^A^ IPrtpor np'RK'RAAESA, ElJJfKf WT np-feHCA* KP'kAM, HTO (CT eYw Aaah( WT nOKOHHHAPO ITrTP# np’RK’R* aaeSa, aohA(>K( <ct kha wh jkhr, CR*kTOA\8 a\ohacthp flprfuigA rhuie Pemeha, lAKOKE Aa » fCT            R’RCnOAlHHAHYf. H HAnHCORAUlf CE HA CR'fcTOA»# nOAVkHHK.
11 CR-kT-kH AlOHACTHp fl,& fCT WHHHf 3A A^A^H®> nOHEJKE fCT AaA H IIOKAOHHA CAA\ IlhTpif np'kK'kAAEiJA IIOAORHHO WT WT'RH'RCTkYe EPO 8 CR'kTA AtOHACTHP RHUIf Pf)(-H RHA'kXOM TOCnOACTRO A\H H npOHHTAJf H KHHPEJf npOHTfAt CTAPH nOKOEHH POCnOAAPH, E5KE EHR npt>KAf HAC, AP'tKHH)f: KHHPA IlOKOHHHOAlS EfHTHAA ROfROA H KHHPA IlOKOfHarO PAA8AA ROfROA, CHHTi PAA8AA ROfROA H KHHPA nOKOHHHAPO /HhPMER ROfROA H KHHPA nOKOEHHOA\8 AfAdA» POCnOACTRA A\H iMHJfH'k ROfROA, KfTJff H PA3APAXHE H nopglUEHE HAA cYf RHUIf PEHEHE WHHHf H AlţHPAHH, KAKO fCT EHA Aaah( WT IIOKOHHHAPO IpRTpS np’RK’RAAEgA R"R CR'kTA AlOHACTHp flpVEUlgA,
PaaY A8luf *1*0.
       GfPO PAAY POCnOACTRO A\H C"RA\ nOHOKH)fOA\ H 8KP'knHX'OA\ Tfjf KHHPH WHEA» RHUIf PfHfHH POCnOAAPH H HAA cYlO KHHP8 POCnOACTRA A\H, KAKO fCT EHAH H WT np-kH<A( KP'kaif, h AaA°JT crai POcnoACTRO aih CK'kT'kH aiohacthph fiprfiugA, lAKOJKf Aa *CT A^A^Hf H AlţHPAHH WT AfA IPRTPOR np'RK'RAAEiÎA RTvC nOAORHHO R-R SKpknAfHYf H 3A llHtJjiS, A EOJKfCTRfHHAI HHHOKOAI R"R 8CTPAB8, H WT HHKOPOJKA® HEIIOKOA'kBHAI, nOpHSiYIO rOCnOACTRA A\H.
      6lJJf>Kf H 3AKAHHAhYe no WIUECTRYiO POCnOACTRA AIH nOCTARHJfOAl KOPO HSKfpfT pocnoAii fiorii ehte roenoAAPTi sea\ah Baauikoe hah wt epiiA^Haro nA*AA
POCnOACTRA AIH HAH WT CrRP*AHHKA HAUlf HAH nO rptCE^ HAUJH HAH WT HHHOnAf-AlfHHK, AIOAIOAI RH CR HA\EHEA\ EottYlO Aa nOHTfT H Aa nOHORHT H Aa STRPTiAHtY cYf KHHP POCnOACTRA A\H; TOPO POenOATi BoPTi Aa rA nOHTfT H Aa C'RJfPAHHT R"R POCnOACTRk fPO, A RTi E^A^^ R'klţfX’ A8uja tr0- AlJlfAHXÎf Hf nOHTfT H Hf nOHCORHT H Hf SKptnHT H Hf ST^RP'RAHT, aH8 nOntpfT H PASOPET H 3A WBRfHYf W<CTARA'kfT>1 cYf KHHPA POCnOACTRA AIH, TOPO Aa *CT Tp-RKAfT H AijSSpHCAH WT thY wThi^H f>Kf c8t r-r Hek<eh h aa>1 hmat hactYio C-RC Î8Aa H C-RC flpYM.
      Gf>Kf 8so h CRfAHTfAH nocTARH^ POcnoACTRO a\h : HîSnAH liana RfA AK0PHHK h >K8naH $Ytpa bea awpoi|set h >K8nan B8shhka rea rhcthiap h >K8nan AIhx’o rea
CnATAP H JKSnAH SapTOAOMH REA CTOAHHK H EpaT$A REA KOMHC H flnOCTOA REA neppHHK h wgnan Koctahahh rea noeTEAHHK. H HcnpaRHHK OYfpa reahkh aopoi|s6t.
      H HAIIHCA^, /Ifn'RAAT AWTOljSfT, R*R PPAA$ B8K8PEI11H, A\ECEHA PEHApYf Y AhHH H WT Haa‘Ma AA>Kf A° HHHk, R"R CEPO nHCAHYf TEHEHYe AkTOM, R"R AkT x3pAA> 4 WT pOWAfCTRO XpHCTORA xA^KS.
      f îw HaE^AHAP^ RWERWA4, A\HAOCTYlO BowYlO POCnOAHHR,
1 Loc rupt.
t
www.dacoromanica.ro
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpîne a noastră, născătoarei de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi părintelui episcop chir Antonie, care este nastavnic la sfînta măuâstire şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri Argeşul, din satul Bîrca din judeţul Olt, jumătate şi din alte sate tot jumătate şi din aţigani tot jumătate şi din toate dedinele lui Pătru pîrcălabul, pe unde se vor găsi, tot jumătate, iar cealaltă jumătate din dedinele lui Pătru pîrcălabul să ţie cine se vor afla nepoţi din Pătru pîrcălabul, pentru că aceste ocine şi aţigani au fost de moştenire ale lui Pătru pîrcălabul încă de mai înainte vreme şi au fost date de răposatul Pătru pîrcălabul, cît a fost el în viaţă, sfintei mănăstiri zisă mai sus, Argeşul, ca să-i fie veşnică pomenire. Şi s-a scris la sfîntul pomelnic. Iar sfintei mănăstiri să-i fie ocine de moştenire, pentru că a dat şi a închinat singur Pătru pîrcălabul jumătate din moştenirea lui părintească sfintei mănăstiri zise mai sus.
     Şi am văzut domnia mea şi am citit şi cărţile celorlalţi domni bătrîni răposaţi, care au fost mai înaintea noastră, din vechime: cartea răposatului Vintilă voievod şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod şi cartea răposatului Mircea voievod şi cartea răposatului bunic al domniei mele Mihnea voievod, vechi şi rupte şi stricate, pentru aceste ocine zise mai sus şi aţigani, cum au fost date de răposatul Pătru pîrcălabul la sfînta mănăstire Argeşul, pentru sufletul său.
     Pentru aceasta, domnia mea am înnoit şi am întărit acele cărţi ale acelor domni, zişi mai sus, şi cu această carte a domniei mele, cum au fost şi de mai înainte vreme şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul, ca să-i fie aceste dedine şi aţigani din partea lui Pătru pîrcălabul, tot jumătate, de întărire şi de hrană, iar dumnezeieştilor călugări de folosinţă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, îl rog, în numele lui Dumnezeu, să cinstească şi să înnoiască şi să întărească această carte a domniei mele; pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi <şi nu va împuternici şi nici nu> 1 va întări, ci va călca şi strica şi în uitare <va lăsa> 1 această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de cei 318 părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
1 Loc rupt.
8
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXIII/11.
          Orig., hîrtie (47 X 33), pecete timbrată, cu legenda: t Iw ILi^aup* *»n»A. en$
          P*ASa K*M®A 11 r"AP IwWIIIMI 31**1.
          Această legendă se păstrează pe toate peceţile mijlocii ale actelor emanate de la
          Alexandru Coconul şi nu o vom mai repeta.
          Copie ibidem, ins, 168 f. 364.
                                     7
1626 (7134) ianuarie 16.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dragomir şi soţiei lui, Stana, patru bucăţi de vie în dealul Tîrgoviştei.
      -j- dlHrtOCTÎew Eowi'ew îw fLugdHAPS ko«koa<» h rocnoAHH-h, cwrh npHA«-Kparo h «uHrtOCTHRdro îw PdASrt ROfKOAă. A<»K4T rocnoACTKO mh cTew noRjrtH-hT(» i'OcnoACTK<1       Dragomir şi muerie lui, Stana, ca să fie volnec cu cartea
domnii mele să ţie 4 bucăţi de vie în dealul Tîrgovişti, carele au fost ale fii-sa Dospenie. Păntru că Dospena fost-au fată popei lu Hrestodor; deci cîndu au fost în zilele lu Şărban vodă, iar popa Hrestodor, el au căzut în lipsă şi în sărăcie, ce au dat fii-sa Dospina lu Dragomer şi muerie lui, Stanie, să o rănească şi să o păzească, să le fie lor fată de suflet. Şe i-au ales popa Hrestodor parte, de i-au dat atunce aceste 4 bucăţi de vii. După-acie, ţenut-au Dragomer şi muiarea lui, Stana, pre Dospena ca pre o fată şe o au crescut şe o au măretat.
      Iar cîndu au fostu acuma, în zilele părentelui domni mele Io Radu voivoda, iar Dospinii tîmplatu-i-se-au morte şi au muret în mîna lui Dragomir şi a muerii lui, Stanie; şi ei o au grejet şi o au pomenet cum se cade omuluemortu. Şe la mortea eie, lăsatu-i-a cu limba ee acele 4 bucăţi de vie tătăene-său, lu Dragomir şi muerie lui, Stanie, să fie a lor şe să se rănească cu dînsele, pînă vor fi ei.
      Şe au pus mărturie: popae Drăgan şe preoteasa Voeca şi diiaconul Necula şe Dumitru şe călugărul Oana şe Varlam şe Gherghena. Şe am văzut domnie mea şe cartea părentelui domnii mele Io Radul voevoda.
      Dereptu aciia, am dat şi domnii mea lu Dragomer şi muerii lui, Stanii, ca să tie aceste 4 bucăţi de vii ce scrii mai sus, ale fii-sa Dospinie, cu bonă pace
                                                                                                          9
www.dacoromanica.ro
şi de nimenilea bîntuială să n-aebă, naentea cărţii domnii mele. HnaKO A<* hIect,
no ptM rocnoACTsa a\h.
     H HcnpaKHHK caa\ ptn rocnoACTKa a\h.
     IIhc A\tcciţa rtHapTt sT akhh> 8,11 Akr xSPAA-
     •j- îw flae^aHAPS RwtKwAa, a\haoctYio EojkTio rocnoAHHK.
<Pe verso :>« fCartea lui Alexandru voevod, pre viile ot Tîrgovişte, care le-au cumpărat jupan Costandin mare postelnic de la Badea comis, sinu Nicăi iuzbaşa»
         Acad. R.P.R., XLII/25.
         Orig., hîrtie (30,5 X 21,5), pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 113 —114.
                                             8
1626 (7134) ianuarie 20, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Miloş logofăt să-şi strîngă rumânii fugiţi din Brăneşti de ori unde îi va afla.
     f MhaoctTio BojkTio Îw Haj|{4hap# kojkoaa h rocnoAaph, cHHk np-kA®-nparo H AtHAOCTHKaro îw PaA^A kockoA- Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele lui Miloşi logofăt, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele, anume. . .1 de să-şi strîngă toţi rumânii din Brăneşti carii au fost ai moşu-său Stan vătafu ori unde îi va afla, măcar în sat domnescu, măcar în sat boerescu, ori călugărescu, ori la slobozie, ori la oraşe, însă anume Stroeştii cu feciorii lor şi feciorii Hărgăi şi cealalţi rumâni toţi, ce nu sînt scrişi, să-i ducă la urmă şi la a lor moşie.
     Şi iar să fie volnic sluga domnii mele Miloşi logofătu să ia pre Stănislav cu fraţii lui, unde îi va afla, să-i ducă la moşiia lor în Brăneşti cu cărţi domneşti şi cu zapise. Apoi au şi tăgăduit cum n-au fostu rumâni, ci au mersu de s-au pîrît de faţă la Craiova, înnaintea lui Muşat clucer; şi i-au dat lege 2 oameni buni, anume Barbul Corlatu şi Barbul Cuciuc den Brăneşti, ca să jure. Apoi n-au putut jura, ci au rămas de lege.
     Drept aceia, domniia mea am dat lui Miloşi, ca să fie volnic să-şi ia rumânii să-i ducă la moşie, să-i fie rumâni de moşie şi de niminilea opreală să n-aibă. Hhako Ad H-kcT, no p«M rocnoACTKa a\h.
     H HcnpaKHHK caa\ pen rocnoACTKa th.
     S-au scris în Bucureşti, luna lui ghenar 20 zile, leat 7134 < 1626 >.
     Io Alexandru voevoda.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 76 v — 77.
         Copie.
         EDIŢII. Constantinescu, Com. Brăneşti 153 —154.
     1 Loc alb.
10
www.dacoromanica.ro
9
1626 (7134) ianuarie 25.
             Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Cheajna vorniceasa să-şi strîngă rumânii fugiţi de ori unde-i va găsi.
      •J- (MhaoctYio EojkYio Îw flrtf^aHAPS ROtBOA H rocnoAHHK, chh-k nptA«KpaPO h rt\HrtocTHKaro îw PaAVa R«*R0A- Aa8aT rocnoACTBa a\H cYio noBtAtNYio poc-noACTKa ‘"H >K8naHfiţfB Cheajnei, jupîneasa ce-au fost a jupîn Cernicăi ce au fost mare dvornic, pîntru ca să fie volnică cu aciasta carte a dumnii mele şi cu sluga, anume. . . 1 să aib’ a-ş strînge ai ei rumâni uri unde-i va găsi în ţeara dumnii mele fugiţi, ori în sat domnescu ori în sat boerescu ori călugărescu ori în slobozie sau pre la oraş, tot să fie volnecă jupîneasa Cheajna ce e mai sus-zisă cu cartea dumnie mele să-şi strîngă ai ei rumâni de pre unde vor fi fugiţi, să-i ducă la sat, unde lă e moşie şi de nemenele bîntuială sau opreală să n-aibă, no pm rocnoACTKa a\h.
      H HCnpaKHHK CAM <ptM> POCIlOACTBa A\H.
      IIhc Avkcnţa pmapTf k* A^hh, b-k atT x3PaA-
      f îw flAf^AHAPS RWfRWAA, AtHAOCTflO BoîkYiO POCnOAHHH.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/20.
           Orig., hîrtie (29 X 22), pecete aplicata, căjzută.
           Copie ibidem, ms. 256 f. 301 v.
                                     10
1626 (7134) ianuarie 26, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Matei, fiul lui Radu postelnic din Mihăeşti, un ţigan.
                                f fflHAorrYfio BojkYiio Îw fbwgaHAPS roikoaa h pocnoAHHK r-hcoh siauu
JÎPPPPORAaXYHCKOf, CHHTk BCAHKAPO H np’kA«EPar0 H AtHAOCTHKAPO îw PaAVa K9fK0Aa-
Aarat rocnoACTRO a\h cYt noBJAtHYt tociioactro Atn caSpo rocnoACTBO a\h
dlaTfWK, CHHTv PaASrtWB nOCTfAHHK WT MHpk«llH H CKC CHHOBH CH, fAHlţf A\8 BoPTk AaCT> I3K0JKJ Aa «8 «CT a aHHPAH no HAM PlUia, CHHTk HaHSAOB dl-Kp-KH, 3anfJKf topo aiţHPaH Piuia khao ict 3a A'feAHH8 P<>AVrt0K nocTtAHHK, wnţS
dlaTflOB. fl K1vAa *CT EHA CKAa ^ A^hY* POCHOACTBO AtH, A dlaTIIO OH fCT HA\aa np8\‘ nptA rocnoACTBO a\h cbc TfAfwH, chh'k Bohkob BHCTfiap wt HoPtuijh, paAl P’Mia iţHPanSA. H A°uiaH c8t Ttpi ciuip-feiiii ct 3a AHiţS 8 AHKaH h cHiţi
1 Loc alb.
11
www.dacoromanica.ro
npfcuif rfAfWH KdKO rd (CT RHA flOKSflHA RdlJJ CH RoHKO KHCTÎiap WT HdA P*AYA (lOCTfAHHK B*K AhHî* GHAKWH RO(K©A-
      TdJKf, R'R TOA\ rOCnO^CTRO A\H CRA\ TAf^d^ H C8AHX*A\ IIO fipdRAS H 110 SdKOH CRC R'RCHJfAW MRCTHTHA\H npdKHT(AÎH rOCflOACTRO A\H H C"RA\ HCTHHCTKOKdA TOCnOACTKO A\H R(AA\d A°sp0, KdKO HH>K( Td (CT RHA (lOKSlIHA RoHKO RHCTÎiap, HHJK( Td (CT npOAdA PdAVrt nOCT(AHHK, HHJKf CHH*R (ro dldTd©, HH/Kf (CT A<*A HHfAHH HORU,S, dHS nOKAOHHUJ( C( P-Rfld UHrdHgA Hd RoHKO KHCT'fiap, R'R AhHlf CHAWWH KOfKOA, (aKO>K( (AHH dU,HTdH. IIoTOA\ P-Rlld UHrdHSA (ldKHIKf (CT (10UKA Hd dfldTd©. H HCKfA(T(ACTKOKdAH (lîdTfHO npfA TOCHOACTRO A\H 8 R(AHkYH AHKaH CRC A\HOBH BOAtpH Hd HA\C KgfldH ÎRdUJKO RHK K(A AK®PHHK H dlHJfdAMd RTOpH AKOPHHK H RoHKO AOrO$(T WT KoTdJJH H T8A®P AOrO$(T WT RA'RA’fcHH, KdKO (CT RHA P-Rfld UHrdHgA Sd A^A^® PdAVAOR IIOCTfAHHK, Rdlfl dldTOOR. H (l|l(H<( (CT 3dKA(A CYH BOA’kpH H CRC A&WdA\H H\‘, KdKO HtCT HA\dA RoHKO RHCTYiap CRC P*Rlld UHrdHgA HH(AHd TptKS H HH>K( (CT HA\tA T(A(WH KHHT HdA P"RHd U,HrdH$A Sd ll©K8(l(HY(, HH?K( CK(A(T(AYH, dHS (CT WCTdA T(A(WH WT 3dK0H H WT CSîKAHM wt np(A rocnoACTKd a\h.
      G(ro pdAÎ AâA°X c'Kl" nocnoACTKO a\h dldTooR, iaKO>K( aa a\S (Ct Tor dlţHrdH P-Rnd A^A<HO H R'R WJfdR CHHOROA\ H RH$KOA\ H nptKHSM(TOA\ H WT HHKO-TO^A0 H(nOKOA'kRHiU, (10pH3A\0 rOCIIOACTRO a\h.
      C(>K( H CR(A(T(ATH IIOCTdRHJf rOCflOACTRO A\H: JKSlIdH Tldlld K(A A^OpHHK H KSfldH <î>Tfpd R(A AWrO(|S(T H JKSfldH ESSHHKd R(A KHCT'liap H %$lldH dln^O R(A ClldTdp H JKSlIdH RdpTOAOA\H R(A CTOAHHK H KgfldH EpdTtfA R(A KOAtHC H HlIOCTOA R(A IlfX'dpHHK H KgfldH KoCTdHAHH R(A (10CT(AHHK. H HCnpdKHHK 4>Y(pd R(A AKOPHHK1.
      H HdnHCdX Adi-RAAT r*r rpdAV ESKSpHpH, A\(Cdi,d r(HdpY( ks AhHH H wt flAAA\d R'R A-fcT x3PAA-
      f Iw Sldf^dHAPS RW(RWAd, a\haocti’io EojkYw rOCIIOAHHR.
     j* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Matei, fiul lui Radul postelnic din Mihăeşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie 1 aţigan, anume Rîpa, fiul lui Nanul Mărăi, pentru că acel aţigan Rîpa a fost de moştenire al lui Radul postelnic, tatăl lui Matei. Iar cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar Matei a avut pîră înaintea domniei mele cu Ghedeon, fiul lui Yoico vistier din Ciorăşti, pentru Rîpa ţiganul. Şi au venit de s-au pîrît de faţă în divan şi aşa pîra Ghedeon că l-a cumpărat tatăl său Yoico vistier de la Radul postelnic în zilele lui Simeon voievod.
     Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia
      1 în loc de: Awroi/uT.
12
www.dacoromanica.ro
mea foarte bine că nici nu l-a cumpărat Voico vistier, nici nu l-a vindut Radul postelnic, nici fiul lui Matei, nici nu a dat nici un ban, ci s-a închinat Rîpa ţiganul lui Voico vistier, în zilele lui Simion voievod, ca un aţigan. După aceea, Rîpa ţiganul iarăşi a venit la Matei şi a mărturisit Matei înaintea domniei melc în marele divan cu mulţi boieri, anume: jupan Ivaşco fost mare vornic şi Mihalcea al doilea vornic şi Voico logofăt din Coteşti şi Tudor logofăt din Vlădeni cum a fost Rîpa ţiganul de moştenire al lui Radul postelnic, tatăl lui Matei. Şi încă au jurat aceşti boieri şi cu sufletele lor că n-a avut Voico vistier cu Rîpa ţiganul nici o treabă şi nici n-a avut Ghedeon carte de cumpărare pentru Rîpa ţiganul, nici martori, ci a rămas Ghedeon de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Matei, ca să-i fie acel aţigan Rîpa dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare vornic 1.
      Şi am scris, Lepădat, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 26 zile şi dela Adam în anul 7134 <1626>.
      j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/10.
          Orig., hîrtie (30 X 20), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1906.
                                    11
  <1626 > februarie, indictionul 9.
              Chirii, patriarhul Constantinopolului, întăreşte m-rii Bolintin unele sate lăsate de jupîneasa Neacşa.
      f KuptXXoţ sXeco 0eou âp^temaxemoţ KwvoTavTtvoUTtoXewţ, Neaţ ‘P(0(jL7)ţ xal oixoufjLEvtxo? 7taxptâpxv]?.
      j" TŞ ispcoxâxcp pL7|Tpo7uoXtT‘y] OuyxpopXaxtaţ U7tEpTÎfj.w xal E^âp^co 7tXa-yvjvwv ev âyfcco 7tvs\S(jtaTt âya7rr]TCp âSEXqxn xat ouXXstTOupyqi xat tco ExXajjt7tpo-TaTco xat EUOEpEOTaTW au0EVTy) ’ltoâvvy) ’AXe^âvSpco posPovSa 7tdcr/)<; Ouyxpo-pXaxtaţ xat xou; urc’ auxou fipxouot xat âpxopivotţ, tspEUCTi xat Xa'txotţ X“Ptv> Etpf)V7)v xat eXeo<; 7tapâ 0eou.
      Ta 7taXatyEvî] Ttov ypaptptâTtov otytXtwSy) te xat XPUff6pouXXa E7tstSav o7tota-crouv EUptotpwCTtv âX7)0Etaţ TO xupoţ Exetv XExptxaptsv Stxatov xat âptExâxTCoxov
       1 în loc de: logofăt.
13
www.dacoromanica.ro
xai âSiaXa)(3Y)Tov (ie/pi xavToq xai tov 6xtoffS-/)xoTe (XY)/av^ tivi xp^evov âOex^aai t’ auxl Ypâpcptaat ptSTaYevEorEpotq StjXovoti (jly) ptsvTotYe 8Xov îcr/uv xsxTTjptEvotq xa xpcoTa xaTapaXetv Ttptwp7)cr0ai xat xatSeueaQat £XxX7]<iia<iTixfl xat auQevTtxyj 7tatSta £7ti (TWtppoCXUVT) tcoXXwv.
        Aoitcov xaî 7) £i7touvE<ia Notata wq tpaivETat ot7co 7taXatoTaTa twv au0svTixwv XpuaopouXXwv âcpispwffaaa xuP^a Ttvâ xai xaT&psXouq tu ptova<TT7)pi(p Xsyo-ptsvw M7toXevTtva tu ptEToxeitp tou ptovacrr7)piou TÎjţ ocYtaq TptâSoq twv ’lp^pwv ■^§7) 7tpo xpovwv âptv7)ptovEtiTWv aTO(p7)vaTo siq atwva tov i5c7tavTa SouXeueiv aîiTw xai U7tetxetv, Ta te xwP^a xai Touq xaT&pEXouq wq xai ev aXXotq EupiaxovTat ptova<iT7]pioiq 7tapa7tX7)ffioi<; aiiTcji.
        Nuv Se ptETa T7)v twv toctoutwv xpov^v Stâpaatv tou OavaTou aiiTTjq S7tava<r-TavTEq 7)87] ot (xovaxot tt)<; ptov/jq Tvjq Stpto7re<Tpaq Xs^YoptEVTjq ot xat to ptovaaTT)-ptov tou TtâXat MtxaTjXou (3oE(36v8a StotxouvTsq xat ptETaYEVEciTEpa YpâfxptaTa 7tpo(iTt0E(jtEvot ctiyy^wSt) ts xai au0EVTtxâ xPUffoPou^a âxocpatvouat Tyj temuşi twv YPex(JL(JL®-xcov auTwv ETCpEtSoptEvoi exeiv aiiTouq to Stxatov xai (77t£uSouotv sYxpaTsîq YEV®ff®at T^v X0)P^t0v auTwv xat twv xaTÎ^tpsXwv ouSev ocXXo0ev Epavt-£optsvot tt)v tcrxuv xai aTCo8Et£at atTtav euXoyov St’ tjv ixo(iTCaa0EVTa toc xwpi« TÎjq SscrxoTEtaq twv 7tpopp7)0£VTwv â<piEpw07) Ttj) ptovaoTT]ptw auTwv y\ 81a to vsoyeve*; twv auTwv YPa(JL(JL(*Ta)v xai âSixoucrtv auTouq.
        Touto auvoStxwq StaaxE(J/aptEV7) <x7co<patvsTat 7) ptETptoTTjq Tjptwv wq Stxatov i'va ptEtvwat Ta xwpia TauTa xai ot xaT^îpEXot utco ttjv SEcnroTstav tou pt&vaaTTjptou BoXsvTtvaq wq xai to 7tpoTspov 9)<rav aî)Tw uxoTaTToptsvot ptTjSsva &XXov twv ptOVa<TT7)ptWV EXOVTEţ S7U<TTaT7]V Xai XlipiOV 7) TOV XaTOC xatpouţ 7)Y°l,pLevov TTjq ptovîjq T’/jq sîq 8vopta TtptwptEv/)? T7)ţ aYtaq TptâSoq twv ’lp^pwv xapsxovTsq 7tpoq auTov tt]v âv7)Xouffav suTCi0Eiav xai uTroTaY'J]V optciwq Se xai toc xwP^a ocpsiXouffi TiapEXEiv Ta ETTjatwţ Ttii ptovaaTT) ptw E0t(jptEva Sixata.
        ”Av Se Tlţ ailTCOV TOUVTeC0EV Elţ TO ptETE7t£lTa TOV ^Tspov âSlXTjuai PouXt)0E17) eÎt) U7t’ âcpopicrptov dcXuTov tov rcapâ 0eou 7tavToxpaTopoc; swţ ou olizoot:^ t^c; TotaciTT)? aYwY% 7tpo<TETi Se XsYoptsv uptîv îva oi ywwctxovtsc; Ttepi tocItou âX7)0siav wţ Ta xuP^a TauTa stai tou ptova<TT7)piou ’IloXEVTivac; sâv ptT] optoXo-Y7)(TW(Tl 7tapoVTO<; TOU XpiTTjpiOU aU0EVTlXOU TE Xa'l EXxX7)ffta(TTlXOU WCTTE Sta Tvjţ âX7)0ou<; ptapTupiaţ aîiTwv Xapsîv tt)v u7o60ectiv 7tspa<; pt7)SEV0<; twv ptspcov âStXT)-0evto<; ou ptovov âcpopicrptw xa0u7topX7)07)<TETat 7tapoc 0eou âXciTW âXXâ xai xoXâ-CTSWţ S^toţ Xpt07)(TETai T7)V âX7)0£iav âSixwv.
        Elţ Y*P T7)V 7t£pi TOliTOU (XCTCpâXEiaV EYeVETO xai TO 7tapOV T^ţ TJptWV ptETptO-tt)toc, Ypâptpta xai E7tESo07) Toîţ ptovaxoc? Toîţ ev Tf) ptovfj T’/jq âYtaq TptâSoq. ’Ev pLTjvt (psupouapiou îvStXTiwvoq 0.7)q. f 6 fHpaxXEtaq NsocpuToq | 6 Ku^txou IIap0Evtoq l 6 IlaXatwv IlaTpwv <0Ewcpâv7)q>1 2
        1 Loc rupt.
        2 Omis.
14
www.dacoromanica.ro
     f 6 ’ASpiavouTtoXswţ IlapOevioţ ţ 6 Aapt(T(T7]ţ rp7]Y0pi0ţ f 6 IIpOlXOVVTjOOU KXv)fJLTT)<5
     f 6 NaundcXTOu xai vApT7)ţ Ta^pi'/jX f 6 $tXt7t7toujroXea)i; ’laxxoacp f ’Ayx^Xou Xpitrrocpopoi; t 6 âpj(ie7rîcjxo7roţ ...1 AogviyjX
     •ţ 6 âp^te7ttffxo7toţ Aojjlevîxou xai ’EXXaawvoţ ’Ia)âcra<p
     •ţ- Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei, Noua Romă, şi patriarh a toată lumea.
     ţ Preasfinţitului mitropolit al Ungrovlahiei preacinstit şi exarh al plaiurilor, iubit frate în duhul sfînt şi împreună liturghisitor şi prealuminatului şi preaevla-viosului domn Ioan Alexandru voievod a toată Ungrovlahia şi celor care conduc şi sînt conduşi de el, preoţi şi mireni, har, pace şi milă de la Dumnezeu.
     Am judecat că este drept şi de nestrămutat şi de nestricat pentru totdeauna ca vechile cărţi pecetluite şi hrisoave, cînd vădesc adevărul, să aibă tărie, iar cel care în orice chip folosind vreun vicleşug le-a înlocuit cu cărţi mai noi, care fireşte nu au nici o tărie, se cuvine mai întîi să plătească gloabă, să fie pedepsit şi îndreptat cu pedeapsa bisericească şi domnească pentru înţelepţirea celor mulţi.
     j
     Deoarece jupîneasa Neacşa, aşa cum se vede din hrisoavele domneşti de demult, a închinat nişte sate şi ţigani la mănăstirea numită Bolintin, metoh al mănăstirii Sfînta Treime a Ivirilor, încă din vremi îndepărate a hotărît ea ca în veci satele şi ţiganii să slujească şi să asculte aşa cum o fac cei ce se află la alte mănăstiri asemenea cu aceasta.
     Acum, după trecerea atîtor ani de la moartea acestei jupînese, ridicîndu-se călugării mănăstirii Simopetra, care chivernisesc şi mănăstirea lui Mihai vodă de odinioară, şi arătînd cărţi mai tîrzii, pecetluite şi hrisoave domneşti, pretind, sprijinindu-se pe cărţile lor, că ei au dreptate şi se grăbesc să se facă stăpîni ai satelor acelora şi ai ţiganilor, fără să ceară de undeva împuternicire şi să arate pricina binecuvîntată prin care satele zmulse din stăpînirea celor mai sus numiţi ar fi închinate mănăstirii lor, afară de cărţile lor de curînd < ticluite > nedreptăţesc pe aceia.
     Smerenia noastră, cercetînd această pricină în sinod, hotărăşte că este drept ca aceste sate şi ţigani să rămînă sub stăpînirea mănăstirii Bolintin, aşa cum îi erau supuşi şi mai înainte vreme, neavînd alt supraveghetor şi stăpîn decît pe egumenul care se va afla al mănăstirii cu hramul Sfînta Treime a Ivirilor, hărăzindu-i cuvenita ascultare şi supunere. De asemenea, şi satele datorează mănăstirii drepturile anuale după obicei.
        1 Indescifrabil.
15
www.dacoromanica.ro
     Iar dacă vreunul dintr-înşii ar voi să nedreptăţească în viitor pe celălalt, să fie sub blestemul cel nedezlegat de la Dumnezeu atotstăpînitorul pînă nu se va lăsa de aceste apucături: încă vă mai spunem că cei care cunosc adevărul că aceste sate sînt ale mănăstirii Bolintin, dacă nu vor mărturisi înaintea judecăţii domneşti şi bisericeşti încît prin mărturia adevărată să ia sfîrşit pricina ca niciuna din părţi să nu fie nedreptăţită, nu numai să fie sub blestem nedezlegat, din partea lui Dumnezeu, dar va fi judecat vrednic de muncile iadului ca unul care tăgăduieşte adevărul.
     Pentru încredinţarea acestora s-a făcut această carte a smereniei noastre şi s-a dat monahilor dela mănăstirea Sfînta Treime.
                           în luna februarie indictionul 9. f Al Heracleii, Neofit f Al Cizicului, Partenie f Al Vechiului Patras, <Teofan> 1 f Al Adrianopolei, Partenie f Al Larissei, Grigorie f Al Priconisului, Glement f Al Naupactului şi al Artei, Daniil j- Al Filipopolei, Ioasaf f Al Anhialului, Hristofor f Arhiepiscopul. . .,2 Daniil f Arhiepiscopul Domenicului şi Elasonei, Ioasaf
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, Xţ.II/24.
          Orig., hîrtie (55 X 41,5).
                                   12
1626 < februarie-aprilie >.
             Chirii, patriarhul Constantinopolului, întăreşte m-rii Sfînta Troiţă satul Islaz.
      j- KtSpiXXoţ eXscp ©eou âpxie7tîaxo7toţ KwvcrravTivouTCoXstoţ Nsaţ ‘Pa>(J.7)ţ
xa'l oîxOUfiEVlXOţ TOXŢpiâpXT')?.
      f Ei)vSeo(jLoţ 7z6lot)c, eotI TtoXiTeîaţ to Sîxaiov xal toxvtoi; âv0ptD7Uvou (3tou (T<0T7)piov Y^exat ecp’ & xaî vo(j.ot TETâx«tat xal xa0ecrr/)xa<Tiv eTtiOTaoîaţ, îva w? xâXicrra Siaoto^xai â7tapâTps7rrov x£v 7tou tuxoi 7taparpa7tev (i.y)Xav9) Ttâmş âvaxaXsÎTai olâ 7tou xaî eto T£Xo£y) xwjjujţ sv e7iapx'ia OuYXpopXaxîaţ <ju(jl(3ePy)xe
       1 Omis.
       3 Indescifrabil
16
www.dacoromanica.ro
TCapaTpa7r?jvou xauxTjţ yâp T7)ţ x6|i,7)i; MiX'vă? 6 uoxe TiyepLoveuaai; OuyxpojîXaxiaţ to T^fucru âyopâaai; Trapa xou ptirav To7rpop.upou uitexal;e tţ) aeflaapua |i.ovyj tt] e7r’6v6[i.aTi. xi|i,Ci)|jiv7] xt)? âyiai; TpiâSoţ yjv 6 TtaxTjp auxou ’AXe^av-Spoţ ev M7rouxoup£CTxî<{) âvqyeipe, ^c, 0ecij 7rapaxo>pouvxoi; e[i.7rp7]a0eia7]i; xaî eţ xo iravxeXeţ ep7)fi«o0eia7)ţ auvaxwXexo xai xâ rcepi x^ţ elpv)|i£V7]ţ xâ)[A7)ţ Xpua6(îouXXa.
       Xpovou Se xapeXOovxoţ xaî au0ti; utc6 xou ev (xaxapia xyj p.V7)fj.y) exXa(X7rpo-xâxou xai euaE(3eaxâxou aîi0evxoţ ‘PaSouXa âveyepOeia-Tjţ em xt)? aux^ţ e7rapxia? v)Ye(jL0'''e’J0VT0? eptevev âXXoxpia)|jiv7] tj STjXaiOeîca xtofxv] xvji; ae[la(T|j.iaţ xauxyjţ ftexpt? ou 6 xavoCTiwxaxoţ ev iepcfiovaxoiţ xup ’AOavâaioţ xai 7tpo7)ycufievoţ XV)? ae^aapLiai; xai (JaaiXixî)? [iov^ţ xGv ’I(3t)PG)v xa07)Ycu|i,evo!; <Sv ev xyj pYjOeicry] (i.ov^ xyj ev M7rouxoupecruG) xai âva^Tjx&v e(5pe xuv 7raXaic5v xpuao(îo6XXa)v xivâ clţ eSeixvuxo 7rpoa7)Xo)(xev(>)v xe xai uTtoxexaypLEvoiv xyj ev M7rcuxoupecm(>) xauxy) |i.ovfj xo 7)|i.i<ru x^ţ ’I^Xâ^T) xtopurji;. BouXTjOeiţ Se 6 exXa[X7rpoxaxoi; xai euaefleaxaxo!; a60evx7]ţ n&ay)c, OiyxpojîXaxia? ’AXe^avSpoţ 6 xou [i.axppia0evxoţ ‘PâSouXa uioţ epeuvîjaai xai 7iepl xou Xotirou 7][u<re(o<; xvjs xâjfiTjq auvexaXeaaxo xouţ iSiouţ Travevxfioxâxouţ apyovxaq eiţ ^TjxTjaiv xouxou xov xe Il(*7r7rav fjtiya Popvixov, XpTj^ov ^ya XcyoOexTjv, Kajvaxavxîvov liiya xXox^âpTjv, Mlx0''' tov a7ra0<xp7)v, Kwvaxavxîvov [liya 7rcaxeXvixov, M7rpâxouX x6|i.iaov, Mcaiâxov aXo£âp7]v, At]p.7]xpadxov 7uxâpy)v xai ’AxoctxoXov xov xaxâpvixov s<p’ uv toxvxcov auveSpia^ovxoiv pLepiapxupTjxai. irap’ âvSpâv â£ifa)7u<TXfa)v oxi âiroOavovxoi; xou pi7cav Toupofiupou 6 uioţ auxou Mix^^X ircaxeXvtxoi; (xex’ cu 7toXu xaxaxeCTOiv arco xou Î7r7rou xai (jiXXtov <x7ro0ocveiv C)7rexai;e xai 7rpo«T7)Xo)«Te xai xo Xoittov •ly(i,uTU XTjţ xâ)(i.7)i; ’I£X<x£t] xyj auxyj [i.ovyj xvji; [xaxapiai; TpiâSoţ, ev vj xai Sie0exo evxa9iao07jvaii xouxo Stj 6 SiaXv^Oeii; exXaputpoxaxoţ xai eiaejJeaxaxoi; au0evx7]i; ’AXi^avSpoţ xP^oPou^01? YP*(J,(jLaCT1, iSîoiţ PePaiwaai; xai 7rpo«rxdc^ai; (ieveiv xvjv xt)i; ’I^Xâ^T) irăaav xwpLTjv utto xy)v e^ouaiav xr^ţ ev MTrouxoupeaxifa) fiovrjţ xîyţ iyioLi; TpiâSoţ vo(x[(xfa>i; xai oaia)? u7roxexaY(iiv7]v xai irpo(T7)Xfa)fj.evy)v auxy) e^’ <xpX'/)C, Tj^ioxre xai YP<*tJLtJLaCTtv ^(iexepoi? auvoSixoîţ e7uxup(u0yjvai xâ auxâ.
       Touxou x*Ptv YP«9°vxeş ev                   â7ro9aivo(xe0a irveuftaxi auvoSixoiţ tva
7) auxT) xo)[X7] ’I^Xâ^T) p.evy) âxo xou vuv xai eiţ xov aiâva uxoxexayfievT) xai irpo-<T7)Xfa)fj.ev7) xyj p7)0ei(TY) ae^aaptia [iovvy Tqc, âyiai; TptâSoţ xaOcui; xâ xpoooPouXXa StaXap.pâvei xou euae(3eaxâxou xai evSo^oxâxou auOevxoţ ’AXe£âvSpou.
       ‘O Se xoXpt^aaţ Siaaetaat xtjv irpoaTjXoxnv xauxvjv v\ oXatţ âvxtiretv xoTţ 7)(i.exepoii; xouxoiţ auvoSixoîţ YpâpLfiaai, â9(upt.a[ievoţ Saxw a7ro 0eou uavxo-xpâxopoţ xai xaxTjpapievoi; xai âauyxo>p7]xoţ xai âXuxoţ ptexâ {^âvaxov aiwviwq xai xup.7iavi.aîoţ xai xX7)povo[i7)aâx(u xvjv Xeirpav xcu TizXJq xai xvjv âyxovTjv xou ’louSa xai iji'coi xai xâţ âpâţ xâiv âyiwv iraxeptov.
       ’E7ti yâp xouxcp eypa97] xai xo 7rapov 7)|i.wv e7uxupa)xixov ypâ[i.[i.a xai e7re-8607) xoîţ [ev] X7) SiaX7)90ei«ry) (xovt) xtji; âyiai; TpiâSoi; xîjş ev M7rouxoupeaxia)
7raxpâaiv eiţ âo9aXeiav ev ^xei Xa^xţ ivSixxiwvoi; 0-tji;.
H — c. 1140
17
www.dacoromanica.ro
     j- KiipiXXoi; eXecp 0eou âpxie7tl<Txo7to<;' Kcov<jTavTivou7t6XEcoi; Neaţ ‘Pcoixy)? xal oîxou(i.evixo<; 7taTpiâpx>)<;.
     ■)• rspâaipioi; sXeco 0sou toxtoxi; xal 7taTpiapx*)S [XEyâXY)i; 7toXecoţ ’AXe-^avSpelaţ.
     ■)• 6 Topvojîou Maxapioţ
     j- 6 IIpeaX<x(3ai1 KaXXlvixoţ
     j- Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Romă şi patriarh a toată lumea.
     ■j- Dreptatea este legătura a toată politia şi se face mîntuitoare a toată viaţa omenească, drept care şi legi s-au rînduit şi supraveghieri s-au aşezat, mai ales pentru ca dreptatea să rămînă nestrămutată şi dacă s-ar întîmpla cumva să fie înlăturată, să se restabilească prin orice mijloc. Aşa dar, şi în privinţa satului Islaz din eparhia Ungrovlahiei s-a întîmplat strîmbare. Căci din acest sat, Mihnea, domn odinioară al Ungrovlahiei, cumpărînd jumătate de la hanul Dohromir, a supus-o cinstitei mănăstiri cinstite cu numele sfintei Troiţe, pe care părintele său Alexandru a ridicat-o la Bucureşti, care, cu voia lui Dumnezeu, arzînd şi cu desăvîrşire pustiindu-se, au pierit laolaltă şi hrisoavele privitoare la zisul sat.
     Trecînd dar vremea şi ridicîndu-se din nou mănăstirea de către cel întru fericită aducere aminte, preastrălucit şi preaevlavios domn Radul, domnind asupra aceleeaşi eparhii, rămînea înstrăinat arătatul sat al acestei cinstite mănăstiri, pînă cînd preacuviosul între ieromonahi, chir Atanasie, proegumenul cinstitei şi împărăteştii mănăstiri a Ivirului, fiind categumen la zisa mănăstire de la Bucureşti şi căutînd a găsi unele din vechile hrisoave, prin care se arăta ca fiind închinată şi supusă acestei mănăstiri din Bucureşti jumătatea satului Islaz. Vrînd însă prealuminatul şi preaevlaviosul domn a toată Ungrovlahia Alexandru, fiul fericitului Radul, să cerceteze şi despre cealaltă jumătate din sat, a chemat pe atotcinstiţii săi hoieri pentru cercetarea aceasta, pe Papa mare vornic, pe Hrizea mare logofăt, pe Constantin mare clucer, pe Miho spătar, pe Constantin mare postelnic, pe Braţul comis, pe Muşat sluger, pe Dimitraşco pitar şi pe Apostol paharnicul. Drept care, adunîndu-se cu toţii, s-a mărturisit de nişte bărbaţi vrednici de crezare că, murind banul Dobromir, fiul lui, Mihail postelnic, nu mult după aceea, căzînd de pe cal şi fiind gata să moară, a supus şi a închinat şi jumătatea rămasă din satul Islaz aceleeaşi mănăstiri a fericitei Troiţi în care a orînduit să fie îngropat. Deci arătatul prealuminat şi preaevlavios domn Alexandru întărind aceasta cu hrisoave de ale sale şi poruncind să rămînă tot satul Islaz sub stăpînirea mănăstirii din Bucureşti a sfintei Troiţi, ca fiind în chip legiuit şi cuvios supus şi închinat ei dintru început, a mai cerut ca prin scrisoarea sinodicească a noastră să se întărească aceasta.
      1 Lectură nesigură.
18
www.dacoromanica.ro
     De aceea, scriind întru sfîntul duh, facem cunoscut în sobor că acest sat Islaz să rămînă de acum şi pînă în veac supus şi închinat zisei cinstite mănăstiri a sântei Troiţi, după cuprinsul hrisoavelor prea evalaviosului şi preamăritului domn Alexandru. Iar cine ar îndrăzni să smintească închinarea aceasta sau, într-un cuvînt, să se împotrivească acestei sinodiceşti cărţi a noastre, să âe afurisit de Dumnezeu atotputernicul şi blestemat şi neiertat şi nedezlegat după moarte veşnic şi să âe umflat şi să moştenească lepra lui Ghezi şi spînzurătoarea lui Iuda şi să aibă şi blestemele sânţilor părinţi.
     Căci pentru aceasta s-a scris şi cea de faţă a noastră carte de întărire şi s-a dat părinţilor de la amintita mănăstire a sântei Troiţi din Bucureşti, pentru siguranţă.
     în anul 1626, indictionul al nouălea.
     f Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Romă, şi patriarh a toată lumea.
     f Gherasim, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marei cetăţi Alexandria.
     f Al Tîrnovei, Macarie.
     f Al Preslavei1, Calinic.
         Acad. R.P.R., DLXX/4
         Orig. perg. (32 X 50), fără pecete.
         Lunile, după călătoria patriarhului Chirii în Ţara Românească şi după alte acte.
                                            13
1626 <februarie-aprilie>.
          Chirii, patriarhul Constantinopolului, întăreşte m-rii sfînta Ecaterina satele Popeşti, Bănciuleşti, Căcaţi şi Măicăneşti.
      f KupiXXoţ âXecp 0eou âpx<.s7Ucrxo7toţ Ka>v<Txavxivou7t6Xeox;, Nsaţ ‘PcijX7)ţ xai oixoufj.evi,xo<; Kaxpi.apx')')?.
      ■(• Ta vofiijjLa xai ^p-yjcrtjxoc xai tpuxwcpeXv) rwv ăpycov xâ Si’ auâevxixwv xpuafc»-(îoiSXXcov xo xupoţ xai Pe^aiov sax^xora, ecp’ & (i.Y)Ssiţ oXcoţ xwv fxexe7teixa racpa-craXsuaat Suvtjooixo, ei xai St’ ■^fi.exeptov 7taxpiapx»«ov xai cruvoStxtov ypa(i(ji.âxcov 7tpocre7uxupfc)0^, (xâXXov xo Ş^Şaiov sxsi â(xex£xpe7txov yiyvexai yâp dtjxqpto xoîţ fzepeai Siapivovxa xoiyapouv.
      Kai 6 ev (xaxapia xyj Xvj^ei yevojxevoţ Ilâvaţ PecrxY)âpiţ iSioiţ auxou xp^fxaai 7tpiâ(i.evoţ xo rio7te(Txi xuP^0V> M7tavx^ouXecr7t7) xai Kaxax^T) xâ 7teXaţ Nxo(X7to-pix^aţ xai MaîyyaveoxT) xo eic, xrjv KoXevxivav xo foteixa âvaxxicraţ xo Mkou-
       1 Lectură nesigură.
2*
19
www.dacoromanica.ro
xoupecrrY) ei; tfvopa Tipwpevov ty); âyia; ’ExaTepiqvT);, ev w xai to XeiiJ/avov auTOU TcOaxrai, âfpiepcocraTo tocutoi tw peToxeicp auTw ei; pvyjpoauvov auTOu xaî râv yovewv a "re XT^Twp âvaţaveiţ veo; wv tyjv âtpieptouiv ixexuptocraTO to xax’ exeivou xaipou exXapupoTciTou aî>0£vTOu xPutrt0P°uXX(j) îva ei; tou; e£î); axavTa; XP°V0U? P'J) eXYl Tl? T“v au0evTWv, auYyevwv xai oixeiwv âpxovTWv Sta-So^wv xaî 7rai8wv Staaetffat auxâ Y) TCapaaaXeuaai, âXX’ e; to 7ravTeXe; eîy) 8ie£a-yopeva rav exeîae povaxwv eupiaxopevwv Te xai xaTepwv tyj; pY)0eicrY); povîj;, xa0â xai pexPl> TOuSe Siaxu(3epvaTai xai xepiexeTai 8ey)0evTWv.
     Ouv toÎvuv twv auTw Ivaaxoupevwv naTepwv xai Touâe tou 7)peTepou raxTpiap-Xixou truvoSixou xai ctuyyiX(,g!>8ou; ypâppaTo;, ek 7rXeiw âc^AXeiav Y) peTpi6TY); ■?)pwv ty)v aÎTY)triv auTwv etfXoyov iSouaa, âxotpaiveTat xai Siopi^eTai, yvwpY] xai tou 7rapeupe0evTo; paxaptoTiXTOu xai âyiWTaTOu nixnnoc xaî xaTpiâpxou tyj; peyaXv); noXew;’ AXe^avSpeia; xuptou repaaipou xai xpiToiî ty); oixoupevY); xai twv îepwTaTWv âpxiepswv xai uxepTipwv twv ev âyitp 7rveiipaTi âyaxYjTWv â8eX9wv auTY); xai (TuXXeiTOupycov, îva y) o^iepcoai; a(>TY) twv x^pî^v auTwv tou Ilava Peariâpi, IIoxeaTY), MxavT^ouXeoTY) Ta 7reXa; ovTa ei; NTopxopiT^a xaî to pepo; tou KaxaT^piou pxaxapvixou tou M^Tpa xai âpxovTiaY); auTOU Na£ia; xai MuaîxaveaTY) to ei; ty)v KoXevnvav I'xy) to xupo; to (3e(3ai,ov xai âpeTdbmoTOv jzexpt xavTÎiţ xaî py)8ei; twv xaTa xaipou; au0evTWv, CTuyyevwv auTOu xaiSwv, eyyovwv xai Xoixwv âpxovTwv exY) e^ouaiav txnoontxtjcu auTa ty); SeenroTEia; xaî SiaxuPepv^oewţ tou povacmqpiou, âXX’ eÎY)crav xaXw; 8e8opeva xai <x9iepwpeva.
     ”Av 8£ ti; twv xixvtwv (îouXv)0etY) 7roivjaai 7rapayp<x9opev xai t6 xapov vjpeTe-pov auvoSixov xaTpiapxixov xai auYyiXiwSe; âncxpodvzzoa ypâppa, â9wpicrpevo; eÎYj âxo 0eou xavTOxpaTopoţ xaî xaTvjpapevo; xaî âauyxwpyjToq xaî iŞcXuToţ fieTa 0-âvaTOV aiwviwţ xai Tup.7ravi.aioi; i'/oi 8e xai Ta; âpâ; twv âyiwv Tpiaxouiwv, 8exâ xai oxtw S-eo9opwv xaTepwv xai pe pi; auTOu peTa tou 7rpo8oTou ’Iou8a ai xeTpai, Ta ^uXa, 6 ai8y)po; Xu0^oovTai, auTo; 8e ou8apw;.
     Ei; yâp ty)v xepi toutou StqXoctiv xai âcr9âXetav e7re8o0Y) toi; ev Tqj peTO-Xeicp ai»Tw xaTpocoi to xapov ^peTepov xaTpiapxtxov ouvoSixov xai auyyiXiwSe; ypâppa ev eTei Xaxx; ÎvSixtiwvo; 0-Y);.
     f KupiXXo;, eXew 0eoi3 âpxtexiaxoxo; KwvoTavTivouxoXew;, Nea; ‘Pwpy);, xai oixoupevixo; 7raTptâpxY);.
     f Tepoiaipo; eXetp 0eou 7rdc7ca; xai 7raTpiâpXY); ty^; peyâXY); 7roXew; ’AXe-^avSpeia;.
     f 0eo9divY); eXew 0eou ty); âyia; xoXew; ‘IepoucraXY)p.
     ■f 6 ’E9e(jou ’lyvaTio;
     f 6 ’ASpiavouxoXew; Ilap0evio;
     f 6 3>iXi7rxou7r6Xew; ’Iwdicra9
     t 6 Topvo|3ou Maxocpio; f
     t o ‘HpaxXeia; Neo9UTo;
     f 6 Ku^xou Ilap0£vio;
     t o Taxeivo; OuyypopXaxia; Aouxa;
20
www.dacoromanica.ro
     t 6 xaiteivic; âpxieTdaxoTtoc; ’ltoocoaq) xou ây^u opouţ Siva
     f 6 IlaXaicov riaxpwv 0eo9<fv7)<;
     t 6 IIpolXOV7)<TOU KX^fJLKJi;
     t 6 MixuXf)vv)<; Kwvaxâvxioţ
     f 6 ’Ayx^^ou Xpiaxoipopoţ
     f 6 ‘PaiSeaxoij xal Flavlov MeX^iieSex
     f 6 MujSdac; xal Sw£o7i6Xe£»)c; ©eoSoaioţ
     f 6 Mupioipîxou Aaupevxioţ
     t 6 rap8îxY)<; xai Ilepicrrepai; rpTjyop10?
     f 6 II pe<T7itov Za^apiaţ
     j" 6 Tavou xal Xtopaţ ’lwavvîxioţ
     <La extremitatea inferioară a pergamentului >.
     Maxâpioţ 6 Sxavoţ xal (ruvSpojjiYjxîiţ auxoS.
     f Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei, Noua Romă, şi patriarh ecumenic.
     f Lucrurile legiuite şi prielnice şi folositoare sufletului, care prin hrisoave domneşti îşi dobîndesc puterea şi tăria, ca nimeni dintre urmaşi să nu le poată clăti, dacă au fost întărite pe deasupra şi prin cărţile noastre patriarhiceşti şi soborniceşti, au mai degrabă tărie nestrămutată, căci ajung să dăinuiască, <sprijinite > din amîndouă părţile.
     Astfel deci şi răposatul Pană vistierul, cumpărînd cu banii săi satele Popeşti, Bănciuleşti şi Căcaţi de lingă Dîmboviţa şi Măicăneşti de pe Colentina în alt rînd mai apoi, din nou metohul împărăteştii şi vestitei mănăstiri de la Sinai, cel din Bucureşti, care se cinsteşte cu numele sfintei Ecâterina, unde rămăşiţele lui au fost înmormîntate, le*a închinat pe acestea acestui metoh, pentru pomenirea lui şi a părinţilor, arătîndu-1 ca un nou ctitor. Iar dania acestora s-a întărit prin hrisovul prealuminatului domn din acea vreme ca, pe viitor, în veci, nici-unul dintre domni, din rudele şi cei apropiaţi ai lor boieri, urmaşi şi copii, să nu le turbure sau să le clintească, ci să fie întru totul cîrmuite de monahii ce se află acolo şi de părinţii din zisa mănăstire, după cum se şi chiverniseşte şi se urmează şi pînă acum.
     Avînd deci nevoie părinţii petrecători acolo şi de cartea noastră patriar-hicească, sobornicească şi pecetluită, pentru mai mare siguranţă, smerenia noastră, văzînd cererea lor întemeiată, porunceşte şi hotărăşte, cu voia şi a celui aflător de faţă, preafericitul şi preasfinţitul papă şi patriarh al marei cetăţi Alexandria, chir Gherasim şi judecător a toată lumea şi cu a preasfinţiţilor arhierei, preacinstiţi, iubiţi fraţi ai noştri întru duhul sfînt, şi împreună slujitori, ca dania de faţă a acestor sate ale lui Pană vistierul, Popeşti şi Bănciuleşti, de lîngă Dîmboviţa şi parte din Căcaţi ale paharnicului Mitrea şi ale cucoanei
                                                                                                             21
www. daco ro man i ca.ro
acestuia, Neacşa şi Măicăneşti de pe Colentina, să aibă putere, tărie şi nestrămutată în veci şi niciunul din domnii ce vor fi, din rudele lui, din copii, nepoţi sau din ceilalţi boieri, să nu aibă putere să le smulgă de sub stăpînirea şi cîrmui-rea mănăstirii, ci să fie bine dăruite şi închinate.
     Iar dacă cineva ar vrea să facă altfel de cum scriem şi de cum porunceşte această a noastră sobornicească patriarhicească şi pecetluită carte, să fie afurisit de Dumnezeu atotţiitorul şi blestemat şi neiertat şi nedezlegat după moarte în veci şi umflat; să poarte şi blestemele celor trei sute optsprezece sfiinţi părinţi de Dumnezeu purtători şi partea lui cu trădătorul Iuda; pietrele, lemnele, fierul se vor risipi, iar el nicidecum.
     Iar spre arătarea şi siguranţa acestui lucru, s-a dat părinţilor din acest metoh această a noastră patriarhicească, sobornicească şi pecetluită carte, în anul 1626, indictionul al nouălea.
     j- Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei, Noua Romă şi patriarh ecumenic.
     -j- Gherasim, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marei cetăţi Alexandria.
     ■j- Teofan, din mila lui Dumnezeu, patriarh al sfinţei cetăţi Ierusalim, ţ Al Efesului, Ignatie. f Al Adrianopolei, Parthenie. j* Al Filipopolei, Ioasaf.
     ■)■ Al Tîmovei, Macarie f Ţ Al Heracleii, Neofit, j* Al Cizicului, Parthenie. f Smeritul al Ungrovlahiei, Luca.
     f Smeritul arhiepiscop al sfîntului Munte Sinai, Ioasaf.
     ■ţ Al Vechiului Patras, Teofan.
     ţ Al Priconesului, Climent.
     j" Al Mitilinei, Constantie.
     f Al Anhialului, Hristofor.
     ţ Al Redestului şi Paniului, Melhisedec.
     f Al Midiei şi Sozopolei, Teodosie.
     f Al Miriofitului, Lavrentie.
     f Al Gardichiei şi Peristerei, Grigorie.
     f Al Prespei, Zaharia.
     f Al Ganului şi Horei, Ioanichie.
     <La extremitatea inferioară a pergamentului»: Macarie Spinul şi ajutătorul său.
         Acad. R.P.R., CCCXCVII/42.
         Orig., perg. (62 X 52), pecete atîmatS, căzută.
         Lunile, după călătoria patriarhului Chirii în Ţara Românească şi după alte acte.
22
www.dacoromanica.ro
14
1626 (7134) februarie 2.
            Cîrstian logofăt vinde lui Oprea logofăt o pivniţă în Bucureşti.
      Rt HiWfc WTIţ4 H CHHd H CKfcTdrO          4<WHH.
      j* Eu Cirstiianov logofet şi cu jupîneasa lui, Girna şi cu fata lor Neacşa, muiarea lu Bucurov den oraşo den Bucureşti, scris-am acesta al nostru zapis, cum să să ştii că am avut o pimniţă în oraş, cumpărată înpreună cu Oprea logofătul, pimniţa cu loc cît iaste pre lingă pimniţă.
      Deci se-au prinsu moarte lu Bucurov; iar noi, după moartea lu Bucur, am vîndut Oprei logofăt partea noastră den pimniţă, cu loc cu tot, za 2 000 aspri gata.
      Şi am vîndut dă a noastră bunăvoe şi cu şterea a mulţi oameni oraşani, anume: popa Ivan şi Sarul cojocar şi Martin i Necola Rusul. Am vîndut noi să-i fie Oprei logofăt dă moşie şi nemenele den oamenie noştre să nu mai rădeci pîră, ce să ţie cu bună pace.
      IIhc 43, AP’M’H11 Aivro$<T, Avfccciţd $iKp£apYc k AhHH> Kt rtfcT v3p4A>
          Acad. R.P.R., XLII/26.
          Orig. hîrtie (32 X 20).
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 114—115.
                             15
1626 (7134) februarie 10.
            Şase megiaşi hotărăsc într-o pricină pentru pămînt intre Dobrin din Cîrlomăneşti şi Muşat cu Negulici din Cîndeşti.
     ţ Scris-am noi migiiaşăi lu Dobrin de în Cîrlomăneşti şi ai lu Muşat şi ai lu Neguleci ot Cîndeşti, pre nume: de în Veraeşti, Gherghe Robul i Frodea i ot Plăşcoi, Staînciul i Negrilă i ot Bărbuceşti, Cîrstiian i ot Lunceni, Lupul, păntru că ne-au luat pre aceşti megiiaş Dobrin i Muşat i Neguleciu, pre răvaşe domneşti, ca să-i tocmim păntru neşte ocini şi vii de în Cîndeşti. Deci noi, aceşti megiiaş ce sîntem mai sus-scrişi, am căutat cu toţi bătrînii de pre înpre-jurul locului şi aşa am adeverit, cum au cumpărat Oprea, fratele lu Dobrin, partea-i Neagole de ocină de în Cîndeşti toată şi cu 2 pogone de vie. Iar Muşat şi Neguleciu, ei au cumpărat partea-i Călini, sora-e Neagole. Deci noi, aceşti megiiaş, ce sîntem mai sus-scriş, aşa am tocmit: să ţie Dobrin, fratele Oprei, partea-e Neagole, iar Muşat i Neguleci să ţie partea-e Căline, că au fost doo surori, ci să ţie de în dooă.
23
                                vmw.dacoromanica.ro
      Deci noi, aceşti megiiaş aşa [a] am adeverit şi am tocmit cu ale nostre suflete şi de înpreună cu mulţi oameni buni. Iar Muşat i Neguleciu, e n-au vrut să ne dea răvaşul la mîna nostră, cum iaste legea, ci au zis că l-au perdut.
       H HCflHCajf 43, PdA$A rpd«Hd, Avkcnţd $fKp84pYf Y AhHH> AtT x3prtA-
          Acad. R.P.R., CXCVI/59.
          Orig., hîrtie (25 X 21), şase peceţi aplicate.
                                  16
1626 (7134) februarie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza mare vistier jumătate din satul Hăreşti din judeţul Ilfov.
      f dlHAorrYfio boJKi’e» îw flrtfJfdHAP# KOfKOAa h rocnoAHHTi kticoh 3fAtAf &rrppo-KAA’fYHCKOf, CHH-K KfAHKATO H HptA«>KpdrO, nOKOHHHdrO îw PdAVrt K9fK0Aa- AaKaT rocnoACTKO a\h cYt noaiAinYi rocnoACTKO aih noMTfHHaro npaKHTfAio rocnoACTKO a\h %8ndH XpHSd KfAHKIH KHCTl’rap H CKC CHHOKH CH, fAHlţfAt Bora AacT» BKOJKf A\8 fCT WMHHTi 8 XHipElllH K*K C8ACTK0 6a)(<0K>, WE4Mf nOAOKHHO 34 CfAO H CliC KCMHhYH nOAOKHHO H CTiC KTiC A0Y°A0K0rt' H CTiC KOAHHHlţfX H rac EA4T0 H WT CIAdAHipf CfAWB, WT nOCK8AH H WT H4A KTiC JfOTApOAt, KAPf fAHKA Cf XTHT H3Ep4TH. <H> KCHHnYH (ip(>K( A<* Cf 3H4fT, 110 HA\f: GtOHKA EpTiTfCKSA CkC CHHOKH CH H A<*HMI0A CTiC CHHOKH CH H HfAfAKO CKC CHHOKH CH H H AaHMWrt CTiC CHHOKH CH H CHHOKH OllpfK H flrATOH CTiC CHHOKH CH H GtOHKA CkC CHKOKH CH H AP’KrHl,> BpAT AdH4wrtCK K0AHE4UI8A0K CKC CHHOKH CH H npOMÎH KfMHHH KTiCHJf, KOAHIţH JfOipgT EHTH H4A CYlO flOAOKHHO 34 CfAO WT X*Kpfl|lH.
      IIOHfHif CYlO flOAOKHHO 34 CfAO WT XliPfl|lH H CkC KTiCHJf KfHHHIH fJKf C8T nO KHUlf PfMfHH EHAO fCT flOKgflHAA 34 IIfHHIll04P'a KHCTYBP WT H4A îcap, 3fT TpdAtfK TOrO A\4A H WT %$fl4HHlţ4 trO IIpf38HK4, A^I^PA flHTOHYfK I^AAtA, KTi npH AhHlf noKOHHHaro poaYtîaio rocnoACTKO aih Îw Paava ROfKOA» «lifWf wt K-hA4 fCT eha rocnoACTKO tro HfnouifA rocnoAapTi 8 dloAAOKajf. H KorAa fCT flOK8flHA IIfHHlll04p'a KHCTYlap cYa flOAOKHHO 34 CfAO WT X'apflIlH H CkC KfMHHYH, KTi.Cnp4UI4A fCT HCnp*KK0 110 JK8fl4H flcAAH KHK KfA AKC,PHHK H 110 CHHTi frO IpBTpS flOCTfAHHK H nO X8n4HHt(4 dcAAHOK AK0PHHK> "OHfJKf fCT HA14A H WHH IlOKSflfHl'f 8 XtiptipH HAHflp-kJKAf Kp"kiWf, 4 WHH C8T pfKA*K K4K0 H"kCT A\8 TpfESfT K8flHTH CH CYlO flOAOKHHO 34 CfAO.
       H KHA'bx'OM rocnoACTKO a\h h 3aiihc8a IlfHfiHoap'EK khctYbp 34 noKSnfm'f H 34nHC WT p8K4 flCAAHOK AK*PHHK H & CHh8 CH IKtPOK flOCTfAHHK 34 Klicnpa-UMHYf rac A1H03H EOAtpH CKfAfTfAYH, K4K0 IO fCT K*aCnp4UI4A H pfKAH C8T WHH T0rA4 K4K0 H"kCT At8 TPfE8f. TdJKf 4 IlOTOAt T0rA4 fCT I10K8I1HA IlfHHuioap'a khctYbp. H K*acnp4ui4AH c8t h no noMTtHHaro npaKHTfA rocnoACTKO aih %8n4H
24
www.dacoromanica.ro
XpH3a kea KHCTViap, nouTO paAV hoaokaiot ca kSiihth ch h )K8naH XpH3a KHCT’frap, noMTO paA'f ict kha noAAt ckc jOTapoAi iro. Ri toai ?K8naH XpH3a KEA KHCTViap WH fCT CKOEOAHA H WCTAKA-kST CKC KOA"b SrO, TSPE ECT flOKgnHA IlEHHIlIOap'K KHCTViap Ci"» nOAOKHH» 3a CEAO BIT XliPEIţlH H CKC K'kCHX' KEHHHVH. H CHI^f STAKAiHTH Cf KAKO KOAHKO X®KfT AI05KST A<* AP'*k}KH’r CV* nOAOKHHO 3 a CEAO, r-Wfio WH ca Ai M AP^wht; a k-ka* X®KfT A®c™}ks Kptavk no IIiHHiuoap-k KHCTViap a<* npoAatT cVf iioaokhnS sa ceao h ckc kemhhYh, wh a<» h*ct khth koaeh npoAaKaTH ch kti AP^ra ctpahho, ah$ a<*X npoAatT >K8ndH8 Xphsek kea KHCTViap, noMTO paAV ect noAat k-k pTapoai Ero. Tajke, wt KptAis mto bct AiHCA'R IlBHHlllOap'l» KHCTViap A<* npOAaET cYlO nOAOKHHO 3a CEAO WT X-lipSUlV H CTiC kehhhVh, mto ect kha Ero sa nonSnEHls, KaKO ect khuie nuc, a nsHHUioapik khctVhp wh a noTOAi ect npoAaa cVa nOAOKHHO sa ceao wt X^peliih h c-kc ktich\-KEMHhVh nOMTBHHOAiS npAKHTEAlO TOCnOACTKO AiH JK8fldN8 XpH3EK KEAHKVH KHCTViap, 3a 4* *HATH rOTOKH, WH 3a HETOK A®KPd R®d*®, CTiC SSHanVE RTiCbAi KOA’bpOAi H a AurVauiOAi h wt npEA noKOHHHOAtS poahtbaio rocnoACTKa AiH Îw PaAYrt R®fK®A> KorAa khct rocnoACTKO Ero rocnoAap 8 3ea\ae flJoAAAKCKOB kti Ha ktopob Pea®-
       H KHA^XOAi rocnoACTKO a\h h sanncSa nEHHUioapiiR KHCTViap 3a npoAAHYs, ckc a\hosh KOA-kpH ckeaeteaVh HanHcauH 8 sanHc, Ha P8Ka J«8naH8 Xphsek KHCTViap, KOTOp'fH C8T KHA TOrAa, KTiA<» ECT npOAAA nEHHIHOapTi KHCTViap H KTiAd ECT noK8nHA }K8naH Xpnsa ksa khctVbp wt haa nEUHiuoapii KHCTViap cVio nOAOKHHO 3a CEAO WT XliPElţlH H CTiC KTiCHJf KEHHhVH 3A TOrO IfkHO KHUIE PEX, 8rH iji.
       Gsro paA'f a*A®X c-kAi rocnoACTKO a»h noMTEHHOA\8 npaKHTEA rocnoACTKO a\h JKgfldH XpH3EK KEA KHCTViap, IdKOWE Ad Ai8 ECT CV» nOAOKHHO SA CEA WT XliPEipH CTiC K'KCHX KEHHHVH H CTiC KTiC X®A®K®<" H WT nPf3 R,RC X®TdP®<w> WT X®TdP Aa>KB A® ndK X®TdP WMHHTi, A^Aih® h RrR WXaKTi CHHOKOAi h kh8koa\ H np'kKHS-HETOAi H HE WT KOrOJKAO HEnOKOA'bKHAiO, nOpH3AiO TOCnOACTKO AiH.
       Gejke 8ko h ckeaeteaVh nocTdKA'bia\ rocnoACTKO AiH: >K8naH liana keahkih AKOPHHK H }K8ndH <J>Yipd KEAHKIH AOrOl|$ET H JKSndH fi$3HHKd KEA KHCTViap H JKSHdH Mh^o kea cnaTap h JK8nan SapTOAOAiH keahkVh ctoahhk h JKSnan Epat8a keahkIh KOAiHc h M<8naH Teppe keahkVh nixapHHK h JK8nan Koctahahh keahkVh hocteahhk. H HCnpAKHHK <I>VEpa KEA AOrOi|SET.
       H HdnncdX as, flEnrKAd’r Awroi|sET, kti hactoahh rpaA8 K8k8PehiV, AVkcEiţa $EKp8apYE V AhHH h wt c'ksaahTe AiHpa wt flAdd'd AdJKE A® HHH-fe k'k^cepo nHCdHl'E TBK8l|iarO AfcTOAt, Kli AtT xSpAA, A WT pojKAfCTK® XpHCTOKO, xA^KS.
       f îw fLiE0AHAP8 kwekwaa, aihaoctV» EojkVio rocnoAHHh.
       Hw flAE^aHAP8 koekoa <m. p.>
       < Pe verso: > « auro to Xapecrci eîvaî xgvtoc axo MTtaXxevi xat ewţ T7)v ridcXofjiviT^av ».
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă
                                                                                                               25
www.dacoromanica.ro
domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier şi cu fiii săi, citi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Hăreşti în judeţul Ilfov, însă jumătate de sat şi cu vecinii jumătate şi cu tot venitul şi cu morile şi cu balta şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Şi vecinii, încă să se ştie, anume: Stoica Brătescul cu fiii săi şi Danciul cu fiii săi şi Nedelco cu fiii săi şi iar Danciul cu fiii săi şi fiii lui Oprea şi Agaton, cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi şi Drăghici, fratele lui Danciul colibaşul cu fiii săi şi ceilalţi vecini toţi, cîţi vor fi peste această jumătate de sat din Hăreşti.
     Pentru că această jumătate de sat din Hăreşti şi cu toţi vecinii ce sînt zişi mai sus au fost cumpăraţi de Penişoară vistier de la Isar, ginerele lui Crama cel mic şi de la jupaniţa lui, Prezuica, fiica lui Antonie Grama, în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, încă de cînd domnia sa nu plecase domn în Moldova. Şi cînd a cumpărat Penişoară vistier această jumătate de sat din Hăreşti şi cu vecinii a întrebat mai întîi pe jupan Aslan fost mare vornic şi pe fiul său Pătru postelnic şi pe jupaniţa lui Aslan vornic, deoarece au avut şi ei cumpărătură la Hăreşti mai înainte vreme, iar ei au spus că nu le trebuie să cumpere această jumătate de sat.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de cumpărătură al lui Penişoară vistier şi zapisul de la mîna lui Aslan vornicul şi a fiului său, Pătru postelnic, de întrebare cu mulţi boieri martori, cum i-a întrebat şi au spus ei atunci că nu le trebuie. Astfel, după aceea, atunci a cumpărat Penişoară vistier. Şi a întrebat şi pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier, pentru că i se cuvine să cumpere şi jupan Hriza vistier, deoarece a fost alături cu hotarul 6ău. întru aceea, jupan Hriza mare vistier a îngăduit şi a lăsat, cu voia sa, de a cumpărat Penişoară vistier această jumătate de sat din Hăreşti şi cu toţi vecinii. Şi aşa s-au întocmit: cît va putea să ţie această jumătate de sat, numai el singur să ţie; şi cînd va ajunge vremea pe Penişoară vistier să vîndă această jumătate de sat şi cu vecinii, el să nu fie volnic să vîndă în altă parte, ci să vîndă jupanului Hriza mare vistier, pentru că este lingă hotarul lui. Astfel, din vremea în care s-a gîndit Penişoară vistier să vîndă această jumătate de sat din Hăreşti şi cu vecinii, ce a fost a sa de cumpărătură, cum este scris mai sus, iar Penişoară vistier el a vîndut după aceea această jumătate de sat din Hăreşti şi cu toţi vecinii cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier, pentru 500 galbeni gata, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor şi dinaintea răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, cînd a fost domnia lui domn în ţara Moldovii, în al doilea rînd.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al lui Penişoară vistier, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, la mîna jupanului Hriza vistier* care au fost atunci cînd a vîndut Penişoară vistier şi cînd a cumpărat jupan Hriza mare vistier de la Penişoară vistier această jumătate de sat din Hăreşti şi cu toţi vecinii, pentru acel preţ zis mai sus, ughi 500.
26
www.dacoromanica.ro
     De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier, ca să-i fie această jumătate de sat din Hăreşti cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul din hotar pînă în hotar, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Gherghe mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 10 zile şi de la facerea lumii, de la Adam, pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     j* Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
     < Pe verso: > «Acest Hăreşti este aproape de Bălteni şi merge pînă la Ialomiţa».
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/26.
           Orig., perg. (37 X 53), pecete timbrată, stricată.
           Cu o trad. din 1792; altă trad. în ms. 256 f. 244 v — 245.
                                    17
1626 (7134) februarie 15.
            Drăgoi şi femeia lui, Dobraşa, vînd partea lor de ocină din Drăceşti lui Neagu, fratele lui Drăgăecea din Bucureşti.
     Scris-am eu Drăgoiu cu a lui muiară, po ime anume Dobraşa, de în satu ot Drăceşti, fata lu Stan, feciorul lu Lepădat, acesta al meu zapis, cum să să ştie că am vîndut partea mea de ocină de în Drăcişti, Neagului, frateli lui Drăgăe-ceov ot Bucureşti, însă stînjeni 18, derept aspri 830, de preste tot hotarul, de în cin pînă în cin, cum să-i fie Neagului şi femei lui, Stani, moşie şi lor şi feciorilor lui, pentru că au cumpărat Neagul această ocină de la Drăgoi şi de la femeia lui, cu[m] bunăvoia lor, cu ştirea megieaşilor şi de sus şi de jos.
     Şi cînd s-au făcut această tocmeală fost-au şi Vişan, fratele lui Drăgoi, în casa lu Bratohan. Şi la tocmeala lor şi la adălmaşa fost-au oameni buni şi bătrîni, po ime: ot Drăcişti, Stan Pungoiu i Vladul i Dridoşi i Bobi i Mircea şi Barbu i Nicolae Urs i Filip ot Cojeşti, Bogdan i Gurgui, Coman i Brătan,
                                                                                                    27
www.dacoromanica.ro
ot Dobromirul, Stănimir i Danciul i Toader i Yoico, Ion Momcea i Radul ot Drăgoişti oamenie i Marin cîrcimar ot Bilciogatu, cum să fie Neagului moşii. Pis meseţa fevruarie 15, leat 7134 <1626 >.
         Acad. R.P.R., CCCCLXXXIII/2.
         Copie din 1856; altă copie la Muz. Ist. Buc., ms. 1354 f. 10 v— 11.
                                            18
1626 (7134) februarie 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu logofăt moşia Cuciul, «unde este palanga oraşului Gherghiţii».
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radu voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele Radului logofăt şi cu feciorii, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşiia ce să cheamă Cuciul, unde este palanga oraşului Gherghiţii, din zilile lui Şărban voevod, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vaduri de moară şi din silişte şi du pretu-tindinea, ori cît să va alege du preste tot hotar. Pentru că aciastă mai susu-zisă moşie au fost cumpărată de Şerban voevod, cu banii domnii lui, cînd au fost făcut palanga, la cursul anilor 7113.
     Iar după aceia, Radu logofăt el au fost slujit Radului voevod Şărban cum i s-au căzut, cu dreaptă şi credincioasă slujbă. Apoi, întru aceia, Şărban voevod domniia lui au socotit pentru slujba lui şi pentru multa pomana domnii lui, de l-au miluit cu această mai susu-zisă moşie, ca să fie de baştină în veci.
     Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Şărban voevod de milă şi de cumpărătoare la mîna boerului domnii mele Radului logofăt, dată de răposat Şărban voevod i am văzut domniia mea şi cartea lui Alexandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod şi cartea lui Gavriil voevod şi cartea răposatului părintelui domnii mele Io Radu voevod la cursul anilor 7129, de milă, cum scrie mai susu.
     Pentru aceasta şi domniia mea încă însumi am socotit şi nu am vrut domniia mea ca să calc şi ca să stric mila şi pomana lui Şărban voevod şi a altori domni, ci mai vîrtos am întărit şi am înnoit şi am miluit ca să fie şi domnii mele şi părintelui domnii mele pomană, iar boerului domnii mele Radului logofăt să-i fie lui moşie de baştină şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele.
     încă şi jurămînt am pus domniia mea: după petrecerea domnii mele pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi stăpînitor şi domn Ţării Rumâneşti, sau din roada inimii domnii mele sau din rudeniia noastră sau, după păcatele noastre, dintr-alt neam, ca să cinstească şi să înnoiască şi să întărească aciastă carte
28
www.dacoromanica.ro
a domnii mele de milă, pre acela domnul Dumnezeu să-l hrănească şi să-l păzească întru domniia lui, iar în veacul viitor sufletul lui; iar ori care nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va înntări aciastă carte a domnii mele, ci o va călca şi o va sparge şi o va strica şi o va lăsa neînnoită, acela să fie de trei ori blestemat şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Âriia şi cu alţi necredincioşi jidovi.
     Iată dar şi mărturii am pusu domniia mea: jupîn Papa vel dvornec i jupîn Fiera vel logofăt i jupîn Buzinca vel vistier i jupan Mibo vel spatar i jupan Var-tolomi vel stolnic i jupan Braţul vel comis i jupan Apostol vel peharnic i jupîn Costandin vel postelnic. Şi ispravnec Fiera vel logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureştii, luna februarie 15 zile şi de la Adam pînă acum vă leat 7134 <1626>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256 f. 268 v — 269. Traducere.
                                              19
1626 (7134) februarie 18, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu logofăt vecini în Măneştii-de-Jos, precum şi vaduri de moară pe apa Prahovei.
     f dÎHAOCTIflO fiOKYflO Kw 'frat-iaHAPti BOfBOAa H rOCnOAHHTi BTiCOH 3fA\Af
&rrppoB<MjfTHCK«c, chhti BMHKaro h nptAOEparo noKOHHHOAig Kw PaAYrt BOtBOAa. AasaT rocnoACTBO a\h cYt noBta-kHYt rocnoAcrso a\h Koa-kpHHiî rocnoACTBO a\h PaAV'aoB Acrc$tT h ckc chhobh ch, tAHUtat Eoni a^ct, raKOJKt a* a\8 ict H-kKot bcmhhh 8 \oa /HniHcipH, no hau : fina ckc BpaTÎiaiU ch 46KP6T'K h Eohko h KOAMH CliC CHHOBH HJf- IIOHfJKf Cl‘H BHUIt ptlfHH BfMHHH, WHH C»T BHAH 3A A^AÎNO GtOHKTiK BHCTÎiap, BfMHHH UIT CIAO GTOtHtlJjYH WT IIpa)f<OBa>, 1T0 ICT BHA npoauHHA Gtohka bhctYhp ciic %8naHHiţa /HapSaa, KSnaHHiţa /WHpAMfB eah8a, «litact wt nptwAf Bp-feau, Ttpt ict bha A^a KdnaHHtţa dîapSaa Gtohetie bhctVqp no PaAYrt Koauib h clic chhobh tro h no Eohko dltg-kTt, a Gtohka KHcrYrap, uih tijjtKt ict a<m JKSnaHHitfH /HapSaa BiiH-kca no EaipS EtHtB ckc chhobh tro BHUit ptitHH H no Koamh, e8ah BtiHHH paAÎ BtMHHH. H wt TorAa B’KCAP'KHiaa ict topo npoAUHfHTt ckc A0KP°a»HPH0-
     îl noTOAi, K"KAa tcT bha bti A6hî< noKOHHHoa»8 poahtia rocnoACTBO a\h Kw PaAYrt K9«0Aa, no ckaiptith GtohktiH bhctYhp, a HtK8aa KHcrYrap, wh ict noKSnHA AGtohk-kb bhctYap wt ciao wt Gtoihhijh h ckc BtiHHH wt HaA %8naHHiţa AokYh, »8naHHU,a GtohktiH bhctYhp.
     Tajki a noToai, HtK8aa bhctYhp, wh Ht K'KCX’OTta Aa CH AP'|l}KHT npo-AUHtHYlO AP^bhh1> KAKO ICT BHA npOAIIHHA GtOHKA BHCTYHP CKC >K8naHHIta
www.dacoromanica.ro
/HapgAd E-KH-kCd, dH8 HX (CT KtSHittdd HfKOrtd KHCTÎrap K(MHhYH BIT GtO(H(1|)H 3d AtA'fHO, kotopîh c8t eha GtohktiK khctYhp no PdAVA Koau,«k c-kc chhokh (m8 H no ROHKO                WT HdA JKSndHHHd MHXHa WT A.«a /H-KHfllJH, T-KCTd
PdAVA0K AwrO+fT, T(p( IO (CT WAHfCHA R"k C(AO GtO(H(1|]H, HAtJKf (CT EHA Sd AtAfno AP-bKHHX-
      fl nOTOM, K-kA^ «CT EHA HHH* *, Eli AhHH TOCnOACTKO MH, IIO CkAtp-kTH JKSndHHHfK Mhxhch, d 3(TOM ch PaAVA Awro+«T, WH (CT noK8nHA A«A T-hCTdM CH JK8ndHHH(K (WhXH(H WT A(0A ffl"kH(l|IHj WT HdA CHHOKH (H Hd HAt( n-kTpdUJKO H nan-k H C-kC KIHHnYH KOTOpYH C8t EHA R-kSHMdA H(K8Ad KHCTYiap WT JK8ndHHU,d dlHXHd no HM( PdAVA K«AH«E CTiC CHHOKH CH H ROHKO dI(U*T( KHUI( P(M(HH. fl noTOM, H(K8Ad khctYhp, wh (ct aaa PdAVA<5K Awro+(T no E(H cec spaTfiaM CH H no KOMdH, (>K( c8T KHUJ( IIHCdHH, Aa «CT K(HHHH PdAY KIMHHH Sd A’feA'fHC H R-k WXdE-k, E(3 MAlvK8.
      H ndK Aa «CT HOA'kpHHS rOCIIOACTRO A\H PdASAOK Awro*(T «AHH KPOA sa roa«hhi^8 no wMHHd Ep’kTYntiYdOM, iîki (ct 8 jas hs rop sa moct h ckc
<M(CTO>1 WKOAHO EPOAOM, KOAHKO J«KIT MO}Kf H3Kp'k>K( IhAOK'kKOAt C"kC T0n0p8A 8 R-kCtX CTpdHHIX- 3dH(?K( Toro EPOA sa R0A«HHU,8 WH (CT EHA 3d A^A'I'H® JK8ndHHIi,(K @AHH(R, A^>V«PA d^dlOR nOCT(AHHK WT Gt-KHM(1|]H. (I nOTOAt, K*kAd (CT EHA c-kAd R-k a*hY( rocnoACTKO A\H, d >K8ndHHU,d SdHHd H m8>k (H Mhk8a K-knHTdH, WHH (CT npOAdA PdAVA0K Awr0+(T WMHH8 8 Ep-kTYfltlH WT A«A Tp(TdrO A*A WT no K"kC JOT3POM H WT BPOAOK* 3d K0A«HHIţ8 ndK Tp(TdPO A«A Sd xs2 acnpH. H a\hh8a (ct wt TorAd no Atnoro sa «ahh toahh h wcTdAH c8t EHTH cYlO WMHH"k               PdA8A0R AWr01^(T JKnpOKPdTHAd, KdKO W (CT EHA
npoAdA. Ta>K( a noTOM, np(3 RpkMi, a Mhk8a w-knHTdH h jKSndHHna (ro ©AHna»
WHH H3M0AHA ck C8T PdAVA0K AWPO^MT C"kC A\HOSH EOA’bpH, KdKO AA HX AA£T
acnpYn HdSdA, mto m8 c8t eha aaa h Aa chaptokht ndK wT-kM-kCTRd wt Ep-k-tY(IJ1H Hd P8K HA\.   R-k TOM PdAVA AWrO^(T, WH PdAÎ MOA(HYd HX              Hd   AtHOSH
EOA’kpH CkTBOpHAd     (CT A0EP0> T«P* HX «CT E"bS(A dCnpfH          R-kCn(T.  fl nOTOAt,
MHK8A K-knHTdH H C-kC JKSndHHHd (ro @AHHd, WHH (CT CMOTpHAH nOMTO PdAY C-kTROpHX <(A\8>3 TOAHKd A0EP«> <T(P(>3X A»8 (CT AAA WT"k*|-kCTK I (X Hd p8Kd HM H R-kSHMdA HX (CT PdAVA AWrO$(T dCnpYH HdSdA H HkCT 10 (CT Tp(K8(T HHlJld WT HHX, d MHK8A K-knHTdH H 5K8ndHHHd (rO @AHHd,               WHH (CT  Aaah CTiC
ROA-k (ro PdAVA<)K    Awro+(T Toro spoA sa roa(hhu,8 rhuk            nHc, aa  w   «ct sa
AkAYHO R-k K-kKH, E(3 HH (AHO MA*kR8.
      H RHAkxoAt rocnoACTKO mh h sanHc wt p8KdA\H hx K-k PSkkix PdAY’A*E AwrO$(T, C-kC R(AHKO( KA(TKO H C"k MHOSH EOAkpH CR(A(T(AYH, Hd HA\(: ©TOHKd AOrO$(T T-kp-kMdHSA H WT ffi-kH(l|IH, HtHMIOA AE«PHHK H dldKpOAHH n(XdpHHK H EdpE8A nOCT(AHHK H WT IIonH|lH, KdAOT-k ARCPHHK-
        1 Loc alb.
        a Cifra scrisă cu altă cerneală.
        * Loc rupt.
30
www.dacoromanica.ro
                              H ndK A<> fCT EOA-kpHHS rocn©ACTK® lUH PAAVA Aivro^cT (AHH EP*A sa K«AfHH*db
                          ia>Kf fCT 8 133 8 K©Ad npayOKfH, no WMHHA KoKOpTUJlYAOp, AAH WT H3 A*A WT k«achhM
2K8naHHiţ(B MapTfH, rAaroAfiwaro boaihhivi wt sp©A> A°Ph V X*Tap8A EpvpYhjiYaop, HAt>K( HJf XOKfT AIOEHTH (AHH EpC>A> SaH«K( TOrO KpC»A 3<» KOA(HHU,8, WH (CT EHA 3A A^aYho %8naHHiţ(E fllapY(H, A^>l'(pa /Hhxaah(e eah8a. Taîk( ktiA<* *ct eha npH AEHY( noKOHHHOiHS p«AHTfA rocnoACTKO A'H îw PaAVA k«(k«A> a E<>a-bpHH rocnoACTE* a\h PaAVA A«i,^(T> WH (ct 83A(aictbobaa no acSnaHNiţa dlapYra ctc pn sa îkhath
Ha H(BOAt (H C-KC cYh ACnpH, T(P( HJf (CT CKSnOBAA C(AO KOKOpiiIJlYH WT HAA >K8naH XpHsa bhctYhp, ito (ct eha nocTABHA ha wh 3AAor. Ta>K( bti toai, >K8na-HHi^a dlapYa paAf A*KPf hto fCT khA^a wt Paa$a Awro^(T na Bp-kavk (H sa T(POT H Ha H(BOAIO, WHA (CT Aaa TOPO EpOA 3d BOA(HHIţ8 KHUI( nHC CKC BOA*b (H PaASAOK AWrO$(T, rdKO>K( AA K (CT A^A^0-
     H EHA’bxoAi pocnoACTBO iMH H aanHc wt p8k %8naHHit(B dlapYm, kako io (ct aaa ^oro KP*A-
     G(po paaY aaA°X cKm h pocnoACTBO a\h EOAtpHHS pocnoACTso a\h Paavaob
AWPOijS(T, I3K0>K( Aa A'$ fcT cfH KHlu‘ P(M(HH B(MHHH H cY( EpOA«K( 3A BOA‘HHIl8 WMHHTi A’feA'H6 H Kl1 W^aSK CHHOKOM H BH8KOA\ H np-kEH8H(TOM H H( WT KOPOJKA® MnOKOAtEHMO, n0pH3iW0 POCnOACTEO MH.
     G(>k( 8so h cb(A(T(aYh nocTABHX pocnoACTBO aih: %8ndH liana b(ahkYh ABOpHHK H K8ndH 4>Y(pa B(A AOPOj|l(T H %8ndH B83HHKA B(A BHCTYiap H %8ndH dlHjfo b(a cnaTap h K8ndH BapTOAOA\H B(A ctoahhk h Bpat8a b(a komhc h K8ndH flnocTOA b(a mjfapHHK h %8ndH Koctahahh B(ahkYh nocT(AHHK. H HcnpaBHHK 4>Y(pa b(ahkYh aoro$(T.
     H nanncax <>3, dm-kA-rr A«roj|i(T, B-k rpaA» E8k8P«iih, avkcdţa $(Bp8apY(
hY Aehh H WT nAAMA A® HHH’fe T(M(hY( A-bTOAA, BTv A"feT x3pAA-
     f îw HA(0aHAp8 BW(BwAa, auhaoctYio BoîkYio rocnoAHHk
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Radul logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie nişte vecini în Măneştii-de-Jos, anume: Reia cu fraţii săi, Dobrotă şi Voico şi Coman cu fiii lor. Pentru ca aceşti vecini zişi mai sus, ei au fost de moştenire ai lui Stoica vistier, vecini din satul Stoeneştii din Prahova, ce i-a schimbat Stoica vistier cu jupaniţa Marula, jupaniţa lui Mihalcea banul, încă de mai înainte vreme, de a dat jupaniţa Marula lui Stoica vistier pe Radul al lui Colţea şi cu fiii lui şi pe Voico Megete, iar Stoica vistier încă a dat jupaniţei Marula băneasa pe tatăl lui Reia cu fiii săi zişi mai sus şi pe Coman, să fie vecini pentru vecini. Şi de atunci a tot ţinut acel schimb cu bună pace.
                         Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, după moartea lui Stoica vistier, Necula vistier a cumpărat,
                                                                                                        31
www.dacoromanica.ro
partea lui Stoica vistier din sat din Stoeneşti şi cu vecinii de la jupaniţa Dochia, jupaniţa lui Stoica vistier.
      Astfel după aceea, Necula vistier nu a voit să ţie schimbul de mai de mult, cum a schimbat Stoica vistier cu jupaniţa Marula băneasa, ci a luat Necula vistier vecinii din Stoeneşti de moştenire, cîţi au fost ai lui Stoica vistier, pe Radul lui Colţea cu fiii lui şi pe Voico Megete, de la jupaniţa Mibna din Măne-ştii-de-Jos, soacra lui Radul logofăt, de i-a dus în satul Stoeneşti, unde au fost, de moştenire de demult.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupa-niţei Mihna, ginerele ei Radul logofăt a cumpărat partea soacrei sale, jupaniţa Mibna din Măneştii-de-Jos de la fiii ei, anume Pătraşco şi Pană şi cu vecinii, pe care i-a luat Necula vistier de la jupaniţa Mibna, anume: Radul al lui Colţea cu fiii săi şi Voico Megete, zişi mai sus. Iar după aceea, Necula vistier a dat lui Radul logofăt pe Beia cu fraţii săi şi pe Coman, ce sînt scrişi mai sus, ca să fie vecini pentru vecini, de moştenire şi de ohabă, fără ceartă.
      Şi iar să fie boierului domniei mele Radul logofăt un vad de moară pe ocina Brătieştilor, ce este la iaz, din sus de pod şi cu <loc>1 în jurul vadului, cît va putea să arunce omul cu toporul în toate părţile. Pentru că acel vad de moară a fost de moştenire al jupaniţei Elina, fiica lui Mihai postelnic din Stănceşti. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Elina şi bărbatul ei Iancul căpitan, ei au vîndut lui Radul logofăt ocină la Brătieşti, din partea lor a treia parte de peste tot hotarul şi din vadurile de moară, iarăşi a treia parte pentru 7000 2 aspri. Şi a trecut de atunci mai mult de un an şi a rămas să fie această ocină moştenire lui Radul logofăt neîntoarsă, cum a vîndut-o. Astfel, după aceea, după o vreme, Iancul căpitan şi jupaniţa sa Elina, ei s-au rugat lui Radul logofăt cu mulţi boieri, ca să-i dea înapoi asprii ce i-a dat şi ca să ţie din nou moştenirea din Brătieşti în mina lor. întru aceea, Radul logofăt, pentru rugămintea lor cu mulţi boieri, a făcut bine de a luat asprii înapoi. Iar după aceea, Iancul căpitan şi cu jupaniţa lui, Elina, ei au văzut că le-a făcut atîta bine, de le-a dat moşia la mina lor şi le-a luat Radul logofăt asprii înapoi şi nu-i mai trebuie nimic de la ei, iar Iancul căpitan şi jupaniţa lui, Elina, ei au dat cu voia lor lui Radul logofăt acel vad de moară scris mai sus, ca să-i fie de moştenire în veci, fără nici o ceartă.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîinile lor în mîinile lui Radul logofăt cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori, anume: Stoica logofăt Tără-ceanul şi din Măneşti, Nenciul vornic şi Mavrodin paharnic şi Barbul postelnic şi din Popeşti, Calotă vornic.
      Şi iar să fie boierului domniei mele Radul logofăt un vad de moară care este la iaz la apa Prahovei, pe ocina Cocorăştilor însă din jos de moara jupaniţei
       1  Loc alb.
       8  Cifră scrisă cu altă cerneală.
32
www.dacoromanica.ro
Mana, zisă Moara-de-la-Vad, pînă în hotarul Brătieştilor, unde îi va plăcea, un vad. Pentru că acel vad de moară a fost de moştenire al jupaniţei Maria, fiica lui Mihalcea banul. Astfel, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, boierul domniei mele Radul logofăt a împrumutat pe jupaniţa Maria cu 180 de galbeni la nevoia ei, de şi-a răscumpărat cu aceşti aspri satul Cocorăştii de la jupan Hrizea vistierul, ce-1 pusese la el zălog. Astfel, întru aceea, jupaniţa Maria, pentru binele ce a văzut de la Radul logofăt la vremea ei de greutate şi de nevoie, a dat acel vad de moară, scris mai sus, cu voia ei, lui Radul logofăt, ca să-i fie dedină.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Maria, cum i-a dat acel vad.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Radul logofăt ca să-i fie aceşti vecini zişi mai sus şi aceste vaduri de moară ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna februarie 18 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., A. N., CXI/17.
          Orig., hîrtie (44 X 29,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1913.
                                              20
  1626 (7134) februarie 21.
             Jupîneasa Maria vinde lui Bolbosea din Berivoeşti un loc din şesul de sus, Dumbrăvăscu.
      f Să să ştie cum au cumpărat Bolbosea di Birivoişti di <la> jupîneasa Mariia, muma Albului ş-a Radului, un loc di în şişul di sus, Dumbrăvăscu, za 450 aspri gata, di a <e>i bunăvoi, cum să fii moşii Bolbosii şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strinipoţilor şi cini să va trage di’nsu.
      Iar cini să va scula di în sîngeli mieu, au ficior, au nipot, să-l învăluiască şi să facă alţi tocmeli, să fii blăstimat di vlădica Hristos şi di 318 oteţi ije vă Nicheii, pintru că am vîndut iu di a mea bunăvoi, că m-au ajunsu vremi di sărăcii şi di nivoii.
  3—c. 1146                                                                     a a
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturii, anumi: popa Ivan di Birivoişti şi uncheaşul Vlaicul şi di în Drăghici, Ion, sinu Yărariul şi din Gădeni, Micul.
      Et, rttr xspAfi,. IIhc Avkcciţa ^KpSapYt Ka akhh-
           Acad. R.P.R., XXX/22.
           Orig., hîrtie (34 X 22), patru peceţi aplicate.
           EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 115.
                                     21
1626 (7134) februarie 23, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod scuteşte satul Boldorogeşti din judeţul Ilfov al m-rii Colentina de toate dările către domnie, numai să fie « de posluşania şi de lucrul mănăstirii».
     •j- dlHAOCTTfio EojkYik» <îw> flaf'jaHAPS noraoA* h rocnoAHH-fc, chn-k noKOHH naro îw PaA\rA KOfKOAd. ^ahat rocneACTKO «h cfw noKfA-kHYf rocneACTKO aih satului Boldorogeştii ot sudstvo Elh<ov>, ce iaste al svintei mănăstirii de la Golintina, hram sveti Ioan, ca să fie de acum în pace şi slobod de lucrul domnescu şi de mertice şi de podvoade şi de gloabe domneşti sa nu poarte, şi de cai de olac şi să nu le se tragă bucatele pentru alţii, nici să între bănişorii în sat, fără de lucru, şi de alte slujbe, pentru că l-am ertat domnia mea să fie numai de posluşania şi de lucrul mănăstirii, ce va trib ui.
     Derept aceia şi voi, armaşilor şi voi, slugile domnii mele, care veţi fi di aceste slujbe, încă să căutaţi foarte să vă feriţi de satul mănăstirii ce scrie ma sus şi în pace să-l lăsaţi, că l-am lăsat domnia mea să-şi plătească numai berul, că cine-1 va învălui preste cartea domnii m61e, certare va avea. Hhako fi,A H'fecT, no pcM rocnoACTKO aih.
     H HCnpdKHHK CAM pCM TOCnOACTKO AAH.
     IIhc 8 EskSphjih, 4»Kp8apTi Kr AhHH>           x^PM-
     •J- îw Hai^ahapS kwikwaa aihaoctTio EojkYio rocnoAHHh.
     Hw dAf|dHAP8 KOfKOAd <m. p.>
                                                         3ÎMHA KfA nOCTCAHHK.
           Arb. St. Buc., M-rea Plumbuita, III/l.
           Orig., bîrtie (30 X 20), pecete aplicată, căzută.
                                      22
1626 (7134) februarie 26.
            Simion postelnicul pune zălog moşia din Ştefăneşti la Vasile vătaful, pentru nişte bani împrumutaţi.
     j- Eu Simion postelnic scriu acest dzapis al meu, să să ştie cum am luat u sută şă duodzeci de galbeni înprumut de la Vasilie vătaf, pînă la Semedru
34
www.dacoromanica.ro
să aibu a-i da bani. Şi am pus parte me de moşie de la Ştăfaneşti dzălog, cu tot venitul, şî den vii şî den cîmpu şî rumâni. Iar să nu voi pute da bani la dzi, eu le voi scoate vîndzătoare. Deci, ce preţu vor da alţi, să de şî Va-silie vătaf.
     Şî mărturie: Dobrin logofăt ot Ungurei şî Vladul postelnic şî Voicu logofăt ot Goteşti şî Idocsie logofăt şî Voicu logofăt ot Ragul.
     IIhc Avkccita $fKp8apTf ks AkHH> kt». atT xspaA.
     Voico logofăt.
     Dobrin logofăt.
     Vladul postelnic.
     Idoxie logofăt.
     Spiridon <Pe o pecete >.
< Pe verso: > Zapisul lui Simion postelnic, delniţ 1, la mîna lui Vasilie vataf. Sud. Muşcel, Ştefăneşti, delniţ 1, drept 120 galbeni. 7134 <1626> avgust 26.
          Acad. R.P.R. XXIX/154.
          Orig., hîrtie (21 X 15), cinci peceţi aplicate.
          Copie ibidem, XXIX/28.
          EDIŢII. Biann, Doc. rom. 116.
                                   23
1626 (7134) martie <1>.
             Stana, fata lui Staico postelnic din Suslăneşti, vinde lui Dumitraşco mare pitar ocină în satul Hohîia.
     •ţ- Scris-am eu Stana, fata lui Staico postelnic ot Săsluneşti, acesta al meu zapis, ca să fie la mîna jupînului Dumitraşco, ce iaste marele pitaru, pentru credinţa, cum să se ştie că i-am vîndut a patra parte de ocină de în sat de Hoboia, de preste tot hotarul cit se va alegi, de în cînpu, de în apă, de în şăzutul Satului, de pretutindinili. Şi eu o am vîndut eu acestă parte de ocină, de a mea bunăvoe, dereptu 7000 de bani gata. însă de se vor afla şi nescari rumâni de într-acestă parte de ocină, încă să fie volnic a-şi strîngire.
     Şi la tocmeala nostră au fost mulţi boian bum şi bătrîm, însă anume: Stepan logofetul i Draghiia şi Buta logofet i Mogoş vătahul ot Ţigăneşti1 i Mardarie logofetul ot Dobroşăşti şi Mihăilă cel bătrîn ot Tîncăbeşti.
     Şi i-o am vîndut eu de a mea bunăvoe, cu ştirea acestora boiari a tutorora, ca să fie lui moşie, şi lui, feciorilor lui. Şi eu de acum nainte treabă cu dinsa să nu mai aibu cu această ocină.
       1 Din alte documente reiese că Mogoş este din C&ciulaţi.
3*
35
www.dacoromanica.ro
     Acesta am scris Eu Bandu i Stana.
Fiera vel logofăt1 Etpcov Xoyo0£tt]<; [xapT7]<;1 Buta logofăt
eu Mihalce. IThc Avkcciţa /Mapu.8, AKHH> Mardarie logofăt Mogoş vătahul1 Step an logofăt Spiridon <pe pecete>.
KTi A’kT „spAA-
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/29.
           Orig., hîrtie (30 X 21), şase peceţi aplicate.
           Copie ibidem. ms. 256 f. 249, după care s-a completat ziua.
                                  24
1626 (7134) martie 2.
           Alexandru Coconul voievod închină m-rea Bolintin cu toate satele ei m-rii Simopetra de la Athos.
     7134—1626 martie 2.
     Hrisov lui Alexandru voievod, fecioru Radului voievod, ce-1 dă la sfinta mănăstire Simopetra de la Sfînta Agura, ca să-i fie mănăstirii ce să numeşte Bolintinul, metoh şi supusă la Simopetra, cu toate satile şi cu moarile şi cu viile şi cu toate bucăţile şi cu tot venitul. Care este făcută dîn temelia ei de răposatul Pilea logofătu.
     Şi fiindcă au sărăcit această mănăstire Bolintinu, au găsit cu cale măriia sa, cu toţi boieri, de au închinat-o la numita mănăstire Simopetra, unde este dată şi închinată şi sfînta mănăstire ce să numeşte Mihai Vodă, ca să fie amîndoo mănăstiri dajnice la Simopetra. Şi igumenu de la mănăstirea lui Mihai Vodă să le ia veniturile şi să dea seama la Simopetra. Şi ca să fie satile mănăstirii Bolintinu şi ţigani şi rumîni, anume: satul Pileşti din judeţul Ilfovului, ce l-au dat Pilea logofătu, cînd au făcut mănăstirea Bolintinul, satul Buraneşti din sud Ialomiţă şi satul Elhoveani din sud Vlaşca şi satul Bucşeani şi satul Malu-Spart din sud Vlaşca şi satul Bolintinul, ce au fost dat de răposatul Pilea logofăt şi paisprezece sălaşe de ţigani.
           Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, VIII/70. Rezumat.
           EDIŢII. Ionaşcu, Bolintin 334—335.
       1 Semnături autografe.
36
www.dacoromanica.ro
25
1626 (7134) martie 3.
             Mărturia pîrcălabilor din Tîrgu-Jiu şi a celor 12 pîrgari despre o pîră pentru un cal.
      ■j" Noi, pîrcălabi de în Tîrgul Jiiului, anume: Gherghe i Stoica postelnic i Dima judeţul cu 12 pîrgari, scris-am această a noastră carte se se ştie cum au venit Miloş logofăt nainte noastră de s-au pîrît cu Radul Dăianul pîntru un cal al Oprei al popi, cum au fost luat Miloş logofăt 2 vaci cu viţei alăture de la Radul, pîntru o deatorie pe au fost plătit Miloş birul Radului. Iar Radul au lua[s]t calul Oprei de l-au dat la Dumitru postelnic Corenschi şi Gherghe postelnic, ce au fost birari de roşi. Deci au dat Radul acel cal, pîntru ughi 3, de a lui bunăvoe şi au zis cum au fost să de Opre acei bani şi au luat acele 2 vaci de la Miloş logofăt, iar acum acel cal au perit. Deci Miloş logofăt are nevoe de Opr<e>... 1 u venit de s-au apucat de Radul, iar Radul a spus însuş cu gura lui nainte noastră cum au dat el acel cal al Oprei în mina lu Corenschi.
      Dereptu aceia, noi încă am judecat cu toţi bătrîni oraşului, cum se margă Radul se se pîrască cu Opre păntru cal. Deci au intrat Radul în chizeşie de au pos pe Stanciul Grama chezaş, cum va merge Radul de se va pirî cu Opre, iar cu Miloş să n-aibă nece o trabă, nece Opre, nici Radul.
      Aceasta scriem.
      IlHC AVbCflţa MdpT'ff r AhHH, KTi AtT x3fAfi,.
      re&ipYioţ (TTapocTaţ
      Dima jutiţlu 2
          Acad. R.P.R., XLII/27.
          Orig., hîrtie (29 X 21), două peceţi aplicate.
          EDIŢII. Gaster, Chrestomaţie, I, 73—74; Ştefulescu, Tg. Jiu, 121—122; Bianu
          Doc. rom. 116—117.
                                              26
1626 (7134) martie 8, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod închină m-rii Ivir de la muntele Athos m-rea Glavaciocul cu toată averea ei.
      f 6aHU,H AXHAOCTHbYH BHRAtTK H fAHll,H pfBHOCTTi HiUATTi 110 pdSSiWTi H KKCH TniipdipCH CXi C'hKp'MJIdTH A<,BPcA’k™ff Ht HHAKO TTimTiO A^P^tt BoîKYiAX’K HdCTdBA’fctAXH cYd CTiRpTiUldlOT H cYH CflOAOBA’blOT C<ft KfpHklJf CkfHOy flOAOJKfHYf H
      1 Loc rupt.
      3 Semnături autografe.
37
www.dacoromanica.ro
uacatA?* napcTK'ff HJKf «roTORAHHO ict wt uaiAaa TKapH CRtToaui bko anocToa-B Uasta-B K'KnYfT’K taHUH           E®jkYiavb roaht ca cYh c"bt CBJHORf KojkYh.
Gtpo paAY K'h.ctKK x®TtH a^uu croi cnacTH A^^^fH-K ict pirhoctYh a\HaocTHRHM'B H TaK«>KAf H CfBf CHAVB cnOA®BHTBJ BKO>Kf ptMt il\ăG(H fVarPfrtHCTTi: „EaaJKfHH mhaocthrYh hko tYh noMHaoRaHHBi bova^tii".
     IIptA TaivkavB bo epata uapctrYa HtEtcuaro NfSATRAptioT ca hb na*jf paA^(i|]H ca wtrpb3aiot ca caaro laJKf h m(ctYw nptA EoroMTi hko ckihh noaowHHUBi c8mjh H
K"B WEHTtAH HfEfCHklJf BTi RtKBI RtKA RtHMARaiOT CA CA RtHlţHAMtJ HfTAtHHHMH.
     Gfpo paAY h a3 r*b Xphcta Bora EaaroRtpHYH h Eaapo*jhCTHRYH H XpHCToy-aiobhrYh h caavoaP'bwaknbjx' Iw Bat^aHAPS ROfROAa mhaoctYio EojKYfio h EojKYfMTi
npoHSROatHYfM'B rocnoAapS RKCOf 3fA\at OypppoRAajfYHCKOf chhbi noMHRiuapo Iw PaAYa K®«®Aa- IIoptKHORajf rocnoACTRO *'H npt>KAf Hac bhrujhx BOPORtHMAH-HBJMTj. rOCnOAAPfM’B AaP®KaKUJUX H «YTRP’BAHRUIIM'R EOÎKfCTRHtH WEHTtAH. Gf>Kf Aaposax H rocnoACTRO a\H ckh RBCfiBCTHHYf H eaapowepa3hki h nptnoMTauHf CfJKf ha A K'KCtMH mbctYh AaP®K HacTO*i|iH cYh XPHcoBSa rocnoACTKO mh CRtTOM» BOKfCTRH’bH a\ohacthp8 radroafatH Istp wt GRtTa Tcpa HAt>Kf ict XPaa* ®ycniHfi
E0P0p0AHU,f H RKCtMTv HHHOKOA\ fAHU,H >KHR8l|J RTi CRtTtH OBHTtAH TOf, HKOJKf Aa fCT CRtTa a\ouacTHp raBRKMOPSa XPaa» BaapoRfi|jfHYf EoropoAHU,f A'fT®X h kk ncAPSHif Ha CRtTa MOHacTHpa Irip wt GRtTa Topa RHUJf pcHCHa cbc RBctjf ctaa H CBC RBCtjf WMHHf H AU,HPAhTH H CBC ROAHHHHf)f H CBC RHHOPpaA*X H C"BC KTkCfeX KoanaTfX h cbc R"bc a®X®A®k®avk> <n>OHf>Kf cY» CRtTa mohacthp ra'BR'BMOPSa WHa fCT eYw MOHacrnpS rocnoACKa H «aho aasp8 H Muoro noAaa fer h noKOHH-uaro AfA°A\ pocnoACTRO a\h dlHjfHt ROfROA «OPAa ict bYw pocnoACTRO fM8 r-b pocnoACTRYf 3A« Rii 3fa\at BaaujKCt Ttpt jct paBCTaa H HanpaRHaH c8t h ctiT-BopHa fCT KHaYHat wkoaho MOHacTHpcR h Kaon«THHU,8 sa Kaa\fHTi Ha CRtTa A\OHd-CTHpS ra-BR-BHORSa H nOHORHa fCT no K«Af fCT TpfESfT.
     < T>a>Kf Biv tom rocnoACTRO mh RHA’feX®1" chu,{ cY» CR'kTa MonacTHpa raBRBiorSa rhuii pfMfHHa KaKO wcK-BAHa tcr h wECHpoTHa tct 3a KOMaTf h pacH-na»T ca ctaa H au,HraHYH H wnHHfjf h Rhctx wTBifCTRYfjf crIstomS MOnacTHp TaTiRiiMorSa RHUjt ptjf a rocnoACTRO mh c-bm CA\OTpH)fOA\ KoynnoJKt c-bc R'BCtjfMH HKCTHTHMH npaRHTtaYH POCnOACTRO MH H Hf RBCX®T’k)fOA\ Aa WCTaRHT POCnOACTRO MH cY» CRtTa A\OHacTHp Ta-BR-BHOPSa Aa wTnScTtwT-B H Aa noPBiBHtT noMtHa K6HT0P0M H nOMHRUlfA\"B pOAHT(aY(A\B POCnOACTRO MH, aH# CBM Aaa POCnOACTRO MH H nOKaOHHJfOMTk CRtTa A\OHaCTHpa ra'RR'BMOPSa Aa fCT MfTOX Ha CRtTa MOHacTHpa iRtp wt GRtTa Topa rhuk ptiinna cbc Rkctj ctaa h au,HPAHfH h AtAfHtjf h KOA\aTfjf HAt>K( fCT AaaHa h noKaOHHaa h CRtTa MOHacTHpa POcnoA* CTRO MH GRtTa TpWHU,K WT H3 A®a KaP®UJ B8K8p(l|lH 3a HOKOtHfH pOAHTtaYH pocnoACTRO mh. <T>aKOH<A« c*ba\ Aaa rocnoACTRO a\h aa B8AH wBa MaHacTHpoRfjf khhhorYio na CRtTa MOHacTHp IfifpS RHuif nHc H Aa HMaT pafAaTH ct wTMţS (p8m(h BeaHacYf 3a cRaKtx ctaa H wiHHf h au,HPAHH cRtTOMS MonacTHpS raniR-B-iop8a RHuif ptx H 3a r*bc             Aa fCT KllC n® P^Ka «’8a\fHOR BeauacYf wt
CRtTa MOHacTHp GRtTa Tpohu-b H 3a CRaKfjf Aa H«aT WH AaTH Cf pa3aopa na
38
www.dacoromanica.ro
CBfcTd AtOHdCTHpd iBtp IVT GBtTd Topd 3d CfAd H 3d A^AIHt H 3<>           JfOA01*0'"
HHijjd Aa Ht pacHnaioT ca ha fipf>Ki HdHnant A<* 8TKphAHKUJfX' frSAUHd fleaHdcYt WT GstTd TpOHU-K 4T0 X0KfT TP’feKBtT Hd CBfcTd AţOHdCTHP TATiRTiMOrBA, <l3>K0>Kf A<> «CT CKtrtH MOHdCTHP Bli SKp-fenAfHl'f H EO>KfCTBHHA\ HHHOKOA\ BTi nnipS h k*k ivcTpas, a rocnoACTBO a\h h noMHBLUtjf poAHTfaYfMii rocnoACTBO a\h K-fcHHHOf B-KCnOMHHdHYt H Hf IVT KOrOJKAO HtnOKOA’kBHAtO, nopH3A\0 TOCnOACTBO A\H Eli B'kKH.
                          h 3dKAHHdHYf nocTdBHjf rocnoACTBO a\h <n>o wtujtiCtbYio rocnoA-CTBO A\H Kwro H3EtptT rOCnOATi Eoni KHTH rOCnOAdpii BrtdlUKOt 3fA\At HAH WT
cpiiA^Haro nAOAa rocnoACTBO <"H hah WT ciipoANHK HaujHX hah no rpfcfjf HdiuHjf
HAH WT HHHOnA-fcAUHHKTi <A>d dl|]J nOMTfT H tÎTBPTiAHT H nOKptnHT cYf JfPHCOBSA rocnoACTBa a\h <TO>ro rocnoATi Eoni Ad ra nonTJTTi h BtbptiAht h cKjfpaHHT sil rocnoACTBt tro a bti eSa^^ KtiţfX A^wd «ro. fi aqi(AH>K( HcnonTCT h he BtbptiAht h HtnoHOBHT cYio XPhcor8a rocnoACTso a\h <T>oro rocnoAii Eoni fi,A Hi nOMTiTTi H A<> HE CTiJfPdNHT H Hi «TEpiiAHT Bli rOCnOACTB’fc tro a Bli B»A(>|1hX’ BtlţE^ A^UJd tro, <a> KOI HAOKtKTi pKfT pa30pHT H nOntptT H paCHnfTTi H HcxaBHT h sa wBBiHYi wcTdBHT cYio xPhcok8a rocnoACTso aih <T>oro rocnoAt Eoni a<> r<> pasoptT h nontptT h pacnntT 3Ai T-fcAoa/ni tro a b-k b8a(>PhX Btl^iX A8uj<1 iro H A<> (CT npOKAiT H dHdTEAtd H d$8PECdHh WT THY CB-fcTH WTIţH E>KE CST KTi HtKtH <H> HMdT HACtYiO CKC l8A<* H CkC flpYA Hd tAHO AVfcCTO
<h> c-k hhhha\h HEBtpHYn I8A«h *>«< Bii3iinHUJf haa KpiiB rocnoAa Eora H cnaca Haujiro Ic8ca XpncTd h ptKiiT: «bti3mh b-k3mh h pacntHH tro» h kptib tro HdA NKIJf H HdA HiAd HJf H B8A(T k>k K-kKhl KtKOM, dA\HH.
                              <G>e>ke 8bo h cBiAtTiaYn nocTdBAtfM rocnoACTso a\h: JKtînaH liana b{ahkYh
AKOPHHKTi H KgndH 3>YEpd BEAHKYiI AOrO^ET H XSndH Eti3HHKd BiAHKYH BHCTYBP H HfSndH dlH^O BiAHKYH endTdp H XlîndH Kdp0OAOA\EH BiAHKYH CTOAHHK H JKtîndH EpdTSA BiAHKYH KOMHC H KgndH UnOCTOA BiAHKYH nEJfdPHHK H JKSndH KoCTAHAHH BiAHKYH nOCTiAHHK. H HCIipdBHHK JKSlIAH <J>Yfpd BiAHKYH AWrO$ET.
     H Hdnncax a3ii, Ain-KAdT Awro^iT, bti hactoahhYh rpaA» Et)Kt)pfi|jH, A\tCii;a MdpeYi H AkHH H WT CK3A<>hY{ A\Hpa WT HCnphKdrO HAOKtKa HAdA\a Ad>Ki A® HBIHt Bli Ciro nHCdHYi TfHfHYa AtTOAMi, Bli A-kT XSPAA, a WT P0>KAi* CTBd XpHCTOBO, xdJfKS.
     f Iw flAH^dHAP» BWiBWAd, MHAOCTYlO EoîkViO TOCnOAHHIi.
     Hw Hai^dHAPS KotKOAd <m. p.>
     f Citi sint milostivi şi citi au rîvnă după înţelepciune şi toţi care se străduiesc să facă fapte bune, săvârşesc acestea nu altfel, ci numai învăţaţi de dubul sfînt; şi aceştia se învrednicesc de credincioasa înfiere şi moştenire a împărăţiei, care este pregătită de la începutul facerii lumii, precum spune apostolul Pavel: « cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu». Pentru aceasta, oricine voieşte să-şi mântuiască sufletul, este dator să aibă rîvna
                                                                                                          39
www.dacoromanica.ro
milostivilor şi deasemeni să se învrednicească de acestea, precum a spus Matei evanghelistul: «fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui».
     înaintea acestora porţile împărăţiei cerurilor nu se închid, ci mai ales cu bucurie se deschid, cu slavă şi cinste, înaintea lui Dumnezeu, fiind ca nişte înfiaţi şi în lăcaşurile cereşti în vecii vecilor se încununează cu cununi nepieritoare.
     Pentru aceasta şi eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinsti-torul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu voinţa lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Io Radul voievod. Am rîvnit domnia mea domnilor ce-au fost mai înainte de noi încoronaţi de Dumnezeu care au dăruit şi au întărit dumnezeieştile lăcaşuri. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov al domniei mele de faţă, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Iver de la Sfîntul Munte, unde este hramul Uspenia născătoarei de Dumnezeu şi tuturor călugărilor, cîţi vieţuesc în acel sfînt lăcaş, ca să fie sfînta mănăstire Glăvăciogul, hramul Blagoveştenia născătoarei de Dumnezeu, metoh şi sub stăpînire la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte mai sus-zis, cu toate satele şi cu toate ocinile şi aţiganii şi cu morile şi cu viile şi cu toate averile şi cu tot venitul; pentru că această sfîntă mănăstire Glăvăciogul, ea a fost mănăstire domnească şi lavră mare şi mult a dat şi răposatul bunic al domniei mele Mihnea voievod, cînd a fost domnia lui în domnie aici în Ţara Românească, de a lucrat şi a îndreptat şi a făcut în jurul mănăstirii şi clopotniţă de piatră la sfînta mănăstire Glăvăciovul. Şi a înnoit pe unde a trebuit.
     Astfel, întru aceea, domnia mea am văzut aşa această sfîntă mănăstire Glăvăciogul mai sus-zisă că este lipsită şi că a sărăcit de averi şi i s-au risipit satele şi aţiganii şi ocinele şi toate moştenirile sfintei mănăstiri Glăvăciogul mai sus-zise. Iar domnia mea am socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi nu am voit domnia mea să las să se pustiască această sfîntă mănăstire Glăvăciogul şi să piară pomana ctitorilor şi a răposaţilor părinţi ai domniei mele, ci am dat domnia mea şi am închinat sfînta mănăstire Glăvăciogul să fie metoh la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte mai sus-zisă cu toate satele şi aţiganii şi dedinele şi averile, unde este dată şi închinată şi sfînta mănăstire a domniei mele Sfînta Troiţă din jos de oraşul Bucureşti de răposaţii părinţi ai domniei mele. Deasemeni, am dat domnia mea să fie amîn-două mănăstirile chinovii la sfînta mănăstire mai sus scrisă Iver şi să aibă a căuta părintele egumen Atanasie de toate satele şi ocinele şi aţiganii sfintei mănăstiri Glăvăciogul mai sus-zisă şi de tot venitul, să fie tot pe mina egumenului Atanasie de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă şi pentru toate să dea el seama la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte, pentru sate şi pentru dedine şi pentru tot venitul, nimic să nu se risipească, ci încă mai vîrtos să întărească egumenul Atanasie de la Sfînta Troiţă ce va trebui la sfînta mănăstire Glăvăciogul, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări
40
www.dacoromanica.ro
de hrană şi de întreţinere, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei melc veşnică pomenire, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele în veci.
      încă şi blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va împuternici acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui, nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va nimici şi va călca şi va risipi şi va strica şi va lăsa în uitare acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui, şi să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru, Isus Hristos, şi au spus:«ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1», şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este 1 şi va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca măre vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 8 zile şi de la facerea lumii, de la primul om, Adam, pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626. j" Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
          Acad. R.P.R., Fotografii XXVII/32.
          Fotocopie după orig. slav, perg., pecete atirnată.
          Altă fotocopie ibidem, A. N. 72/962.
          EDIŢII. Slav şi trad. Nandriş, Athos, 122 — 127. Trad. Muşeţeanu, Glavacioe 51—54.
          Facs- Ibidem, 28 şi 85.
                                   27
1626 (7134) martie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu Golescu ocini la Otişani din judeţul Vîlcea.
      •J- dlHAOCTUK> EMKÎf» îw flrtf'fdHAPS KOfKCAd H rOCIlOAHH'h KTtCOH SfAMf
^rrppoKAdxlHCKOf, chhti KfAHKaro h np-kA^P*1,0 fw P&AYA K©fK©Aa- AaKaT roc'
      i Omis în orig.
41
www.dacoromanica.ro
nOACTKO A\H cit nOKEAEHl'E rOCnOACTKO AW Paa8awk ToacckSa h c-kc chhokh ch, eahi^ea Eor-K AdCT) raKOjKf Ad At8 kt wmhh-k 8 Othuiahh wt c8Actko Ea-kmeh,
AAH WT 8>Kd dl8UIK-KlţEHAOA\ A*A EOHH-brOK8 H A(A EpATOAţ CH AEn-KA<ITOK KTvCAJf WT nOAlO H WT Ul&M II WT K»A H WT A^SA CKC A03YE H WT IIAAHCHS IMdrOAEAH TpTvHOKSA H WT CEAdAHI|IE CEAOK, WT nOCK8AE, KAPE EAHKA CE JfTHT HSEpdTH WT n<> K*KCOA J(OTdpOA\, <n>OHE>KE K> ECT IIOKSlIHA PaAVa T<>AECK8a CI» WMHH-K WT HAA Ec>HH-kr8 H WT EPAT EPO dEn-KAAT, sa xAX ACIipH POTOKH. <H> EHAH ECT CKEAtTEA'fH WT KdpOUI P-KA\HHK :    EdHMA C8AU,8 H A$KA H TEprEA XOTEH H
AparoAHp.
     <H> IIAK fi,A ECT PdABAWK ToAECKSA CKC EpATYiaA\ CH KpkCTYdH H HAH H Gtohka h non Onp-b wmhhS 8 Othuiahh, aah wt 8>Ka TpsnoK noAOKHHO, wt noAlo h wt ui8a h wt koa h wt ep»a sa koahhhhS h wt A^aSa c-kc <KH>HC>rpAAV H WT I1AAHEH8 SOKEAdPO Tp-KH0K8A H WT CEAAAHI|IE CEAWK, WT II0CK8A*, KApE EAHKA CE JfTHT HSBPAtY WT nO KTvC JfOTApOA.
     <n>OHEKE CEAO OtHUIAhYH BHAO C8t K-KCHJf KHESH CTvC WMHHE HJf, EIJIEJKE WT np-fc>KAE Kp-kAAE WT npH A^HiE npOHIEA CTApH rOCnOAApH. il nOTOAţ, k-kaa ECT EHW K-K AhHff nOKOHHHOA\8 flllpEAH ROEKOA, A CEAO GOtHUIAHI'H WHH npOAdACUIE CA KEMHHH OnpEH AWrO$ET WT IIlHpHH-kCA CTvC B-KCdX WMHHA H CKC KTiC JfOTdpOA.
     <1 K-KAA ECT eYw K-K AbHH YlAE^AHAPOK KOEKOAA, CKIH-K H Alia UI KOEKOA, n<> C-KAtp-KTH OnpEK AWrO$ET, A HACAtAHHl^YH CEAWK WT OTHUIdHH, WHH CE C8T CKSnOKdA 3A KEHEhYe WT HAA IIpEAA H WT GtPOE H WT ^APHIP(> CKIHOKH OnpEK AWTOlJSET. Td>KE K-KA<I ECT EHA TOPAd, HA CK8n<>KAHYA CEAOK, A GtAHHIOA JKhTEH h Hhkh^op ii Gtah h Gtahmioa TatSaok h Hhpea h Eaaa8a wt Othuiahh,
WHH C8T CK8nOKAA 8>KA TpEnOK SAnrt-KHO C-KC ACnpH rOTOKH WT HAA CKIHOKH OnpEH AWPOljiET KHUIE pEMEHH.
     ă nOTOA, K-KA<1 ECT EHA HHH"fe K"K A^hYe POCnOACTKO A\H, A CYe KHUIE PEHEHH
AurTiauni wt Othuiahh whh b-kctahha ct ect, tepe ect npoAAA cYio noAOKHHO 3A 8>KA TpEnOK PdA&AWK ToAECKSA C-KC EpATYiaA\ CH h non OnpEK 3A x3 Acnpu rOTOKH. H A<*rt ECT PaA^A ToAECKSA C-KC EpdTYiaA\ CH Kp-KCTYiaH h Hah h Gtohka AcnpH xa h nona Onp-b cam acnpH xr. H npoAAAC’Uif whh 3a hh^hoa\ a^P* ksaio H C-KC 83HAHYA K-KC-kA AEPYdUIOA\ WT WKOAHO AECTO H WT npEA POCnOACTKO AW.
     H EHAH C8T TOPAA HA SCTpOEHl'd HJf A\H03H A^P11 A»AYe CKEA*TEAYh H AAA'KAVKUlApH nO HAE .* WT KHM-kHH, HlOKSp H $HAHn H BdA^ H WT P-KA^EI^IH, Onp-b H A8AWTP8 H flHrEA H rpOCSA H BaPE8A H JfAPH^TE H MH03H A»AY E>KE HbCT <C8T nHCAHH 3>AE K"K KHHTA CYlO.
     Gsro pAAf A^A^JC C^M rocnoACTKO a\h PAAVrt<,R To<ae>ck8a <h c-kc BpavrYH sro Kp-kctYah h Hah h Gtohka, >3K0>ke m c8t ha whhh8 a^<Ahh8 h
K-K W>JfAE8 HA H CHHOKOA <HA H BH8K0>A <H np>bKH8<MET0>A\ ha h he wt KOrOWAC HEnOKOA-bBHAO, n0pH3A0 <rOCnOACTKA AH>.
     <Gf>Kf> 8bo h cbeaeteaYh nocTAKHjf rocnoACTKO ah: >K8ndH nana bea AKOpHHK H OK8nAH> $IEpa REA AWPOljlET H >K8ndH E83HHKA BEA BHCTYlap H
42
www.dacoromanica.ro
jKSnaH         km cnaTap <h wSiian Kap>tc>aoa\h km ctoanhk h EpatSa bm
KCiWIIC H JKSlIAH flllC>CTOA KM (ICX'aPHHK H JKSlMH KoCTANAHN KM IKCCTMHIIK. H> MCnpARHHK $Tfpa KM A«r«|KT.
      H HaiiHcax' flfin»A4T Aorc^fT kt» rpa^V ESKSpfijjH, At-kcfiţ.t AtapTYe Y a**hii H UIT {TAAA\a A* HHH'k TfKSlJJHAt A"bTOA\ Aa}Kf KT» CfrO llHCAHYf KT» A"kTO x3pAA> a WT pC>>KAfCTKO XpHCTOKO „AJfKS.
      f îw flAfSAHAPS KUifKWAA, AUMCCtYiO Ec>>kYK> rCCIICAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul Golescul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Otişani din judeţul Vîlcea, însă din funia Muşcă-ţeilor partea lui Voineagu şi partea fratelui său Lepădat, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din muntele numit Tîrnovul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o Radul Golescul această ocină de la Voineagu şi de la fratele lui, Lepădat, pentru 1600 de aspri gata. Şi au fost martori din oraşul Rîmnic: Vancea judeţul şi Duca şi Gherghel Hotei şi Dragomir.
     Şi iar să-i fie lui Radul Golescul cu fraţii săi Cîrstian şi Nan şi Stoica şi popa Oprea ocină la Otişani, însă din funia lui Trepa jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vad de moară şi din dealul cu vie şi din muntele numit Tîrnovul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
     Pentru că satul Otişanii au fost toţi cnezi cu ocinile lor, încă de mai înainte vreme din zilele altor domni hătrîni. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar satul Otişanii, ei s-au vîndut vecini lui Oprea logofăt din Şirineasa, cu toată ocina şi cu tot hotarul.
     Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, după moartea lui Oprea logofăt, iar moştenii satului din Otişani, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Preda şi de la Stroe şi de la Udrişte, fiii lui Oprea logofăt. Deci cînd a fost atunci, la răscumpărarea satului, iar Stanciul al lui Jipa şi Nichifor şi Stan şi Stanciul al lui Tatul şi Anghel şi Vladul din Otişani, ei au răscumpărat funia lui Trepa deplin, cu aspri gata, de la fiii lui Oprea logofăt mai sus spuşi.
     Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar aceşti mai sus spuşi megiaşi din Otişani, ei s-au ridicat, de au vîndut această jumătate de funie din funia lui Trepa lui Radul Golescul cu fraţii săi şi lui popa Oprea, pentru 7000 de aspri gata. Şi a dat Radul Golescul cu fraţii săi Cîrstian şi Nan şi Stoica 4000 de aspri şi popa Oprea singur aspri 3000. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi au fost atunci, la întocmirea lor, mulţi oameni buni martori şi aldămă-şari anume; din Chiceni, Ciucur şi Filip şi Badea şi din Rămeşti, Oprea şi Dumitru
                                                                                                       43
www.dacoromanica.ro
şi Anghel şi Grosul şi Barbul şi Udrişte şi mulţi oameni care n-au fost scrişi aci, în cartea aceasta.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul Golescul <şi cu> fraţii lui, Cîrstian şi Nan şi Stoica, ca să le fie ocină dedină <şi de> ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit după porunca < domniei mele>.
     Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar <şi jupan > Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mân» paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna martie 10 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători pînă la această scriere, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., CLIX/11.
         Orig., perg. (31 X 53), rupt, pecete timbrată, stricată.
                                  28
1626 (7134) martie 12.
            Dumitru şi fratele lui, Socol, fiii lui Barbu, vînd partea lor de moşie din Belcin lui Dima postelnic.
     <A>decă eu Dumitru şi frate-mieu Socol, feciorii Barbului din Belcin, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie la mîna postelnicului Dimei, pentru că i-am vînd ut noi ocină în Belcin partea noastră, a şaptea parte de preste tot hotarul, în cîmpu, în pădure şi în silişte şi 3 vii, una în vale şi doao în deal şi o pimniţă în vie din vale. Şi am vîndut noi această moşie şi cu viile de a noastră bunăvoe, drept aspri 6000 gata, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Şi am făcut această tocmeală în casa postelnicului Hamza.
     Şi mărturie: Hamza postelnic i sin ego, Ylădislav din Belcin i ot Hurez, popa Dobromir i braţ ego, Udrea i jupan Ganea ot Mirosloveşti, Udrea postelnic ot Pade i Nicula vătaf ot Vărăşti i ot Bîzdîna, popa Stoica.
     Şi cine va vrea să întoarcă această tocmeală ce o am făcut noi, să fie proclet şi anatima de 318 oteţi, eje vă Nichei.
     Şi am scris eu, Dumitru, martie 12 dni, veleat 7134 <1626 >.
44
www.dacoromanica.ro
      Dumitru braţ Socol i Socol, braţ Dumitru, sini Barbul ot Belcin, Hamza postelnic, Ylădislav, sin Hamza postelnic ot Belcin, martor.
      Eu popa Dobromir mărturisescu.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Şegarcea, nr. 725 f. 148 v — 149.
          Copie; altă copie ibidem, m-rea Zlătari, IX/2 bis.
                                    29
1626 (7134) martie 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Damian căpitan de sîrbi satul Salcia din judeţul Mehedinţi.
     f dlHrtocT'ffw EoîkTiio Iw                K0fK0A<» h rocnoAHH-H k-bcoh siauu
XrrppoKAajfYHCKOf, chh-k KfAHKaro h nptA<*Kparo noKOHHHOAtS Îw PaAyA KOfKOAa. /^aKdT pociioactko A'H c7* noRfAtHYf rocnoACTKo aiH CA8r pociioactko aia A"VAtY-I3H0K K'KnHTAHSrt 3a CptKH H CTiC CIIHOKH CH, fAHIţf Al8 fiorii npHll8CTHT, laKOKf fi,A At8 (CT CMC GaAMt WT C8ACTKO                      H CTiC K'KCHJf KfMHHIH H CTiC
KTiC PA9KOiU WT 11 a» H WT Ul8At H WT KC>A H WT CfAaAHipf CfAOK, WT I10CK8A‘> Kapt (AHKa ct jfrtiT hskpat, wt jf*Tap a®Ph 8 Jf0TaP, no rrapt jf^ap* h KfAtst, aAH WT KAAtfN MTO fCT KHA IIOCTAKHA \*OTAp IIOKOHHHarO dlHJfAHA KOfKOA C"KC mhosh KOA'bpH, wt haa CfAO IObihi^Yh A^P» na A^a, H WT T8ra k™ 8 rî*P "o AtA WT WKOIO CTpAHHO 3A A^a, Aa*« A® 8 )(0Tap8A CfAOK X-Kp Uf Toata, IIO K»Af fCT AP'h^aA Mh^AHA KOfKOA*
     IIOHfKf ChIO KHUlf pfMfHHO CfAO WN fCT KHA (10K0HHH0A\8 fHn\'aHA KOfKOA, cfrt® rocnoACKS. Ta?Kf no wuhctkYio rocnoACTKa fro, ktic fCT kha haa paSAora rocnoACKa.
     fl noTOAt, KTiAa fCT kha npH AhHYf iiokohhhoa\8 poaTtmio rocnoACTKo a\h îw PaAya KOfKOA, KK np^ROf pfA© 3a rocnoACTKYf, a rocnoACTKo ta\8 caa\ Aja fCT h noAtHAOKaa no KtpNNaro ca8p rocnoACTKo mh A,TiA\YtaH K'knHTaN ctic Toro CfAO GaAMt, paAY npAKA H KtplINA CA8?KKA MTO fCT nOCA8»HA, HKOKf Ad fCT fA\8 3a AfeA'fnB. H ctitkopha io fCT noKOHHHaro poAYTfAio tociioactko a\h Îw PaAya KOfKOA cA8r rocnoACTKo a\h A,aatYiaNOK k-kiihtah KHHr rocnoACTKo fro sa iioa\h-AOSANl'f HAA CfAO GaAMt KHUlf IIHC CTiC KfAHKOlO KAfTKS.
     fl IIOTOAt, KTiAa fCT KHA KTv A^nYf nOKOHNNOA\8 pOAYTfA TOCIIOACTKO A\H Iw PaAyA KOfKOA, kt* na KTopot rocuoACTKYa tociioactra fA\8, a ca8r rocnoACTKa a\h A,AA\YraH K'KnHTAH^A, wh fCT ha\aa np8)f npfA rocnoACTKo fA\8 C-KC IKTp8 wt RA'KK'KHfHIH H CTvC KNSiyH fro HpfA pOAYTfAW TOCIIOACTKO A\H îw PaAyA KOfKOA paAY CfAO GaAMt h c-Kiiptuif Cf sa ahi*8 8 KfAHKYH A«KaH. H CHu,f nptA IKtp8 KAKO IO f CT KHA CfAO GaAMt np OAUNfNYf CTiC AP^r CfA H H3KAAHA fCT TOrAA 8 AHKAH H HtKff KNHTH, fJKf KHK IIHCAHO H HCAUUJfNO H CfAO GaAMA. TaJKf KTi TOA\
                                                                                                            45
www.dacoromanica.ro
po^VTfrt PocnoACTKd a\h Kw PdAya KOfKOA rocnoACTKO cro PAtAax h c8a»x no npasA h no 3AKOH, KSnnoJKf c-k k-kchxa\h mkcththa\h npaKHTfAÎH rocnoACTKo ta\8 H HCTHHCTKOKdA POCnOACTKO fA»8 C’KC KTiC AHKdHOA\ H fipfJKf C8T CKf A*Tf ACTKOKdA A\HOSH EOA'bpH, KdKO (CT BHA CfAO GdAMt K"KC CfAO rOCnOACKS nOKOHHHOAdS dflHJfaiOK KOfKOA, a n-KTp» CKC KH8I4YH «ro WHH HtCT HMdA HH fAHd Tp-fcBS CKC CfAO GdATk, nOMTO pa,â,T fCT BHA CfAO rOCnO^CKg. Ah8 fCT WCTaA n-KTp8 WT 3dK0H H WT c85K,a,fHYf wt nptA noKo»HHOA\8 po^Ytcaio rocnoACTKO a\h Îw PdAya KOfKOA. H c8t H3KdAHA rocnoACTKO (a\8 wt AHK‘tH «ao GdAMk khiuc nnc wt K-Kc-kx KHHPOKfX n-KTpOK WT RA-KK-KHflJIH KdKO no KfKIO AUTtX Aa Hf Hd»dT. H Aaa C8T rocnoACTKo ca\8 CfAO Gaaqa khuic nnc Ad fCT ndKHH» na p8k /V>a\YiaHOK K-KnHTdH, KdKo fCT kha noMHAosdA wt rocnoACTKO fro h wt np-k^At KptA\f, wt np-KKYn pcA- H 8$dTHA c-k c8t II-ktp8 wt npcA poaYtcaio rocnoACTKO a\h wt AH&dH
C-KC KfAHKO Kf3-KUlYf H KAfTKO WT npfA KTiCkM GOAtpOA* WT A^Op POCnOACTKO fA\8, KdKO no KfKf AP^rc KHIirf Hf HAIIdlllf no CfAO GdATk. il dIJIfAHKf H3KdAHT n-KTp8 HkKOPAd H-kKYf KHHPH HdA POPO CfAO GdAMk, K"K HHHO WGpd38 TfX KHHPf Ad Hf Cf K-kp8flUf, aH8 A"K5KHHmi Ad CTOHT, nOHHKf fCT WCTdA n-KTp8 WT 3dKOH [WT 3dKOH] KdKO fCT KHUlf nHC. H Ad fCT 8 MHpHO ^-KA\YqH K-KlIHTdH WT K"K JI-KTp8 WT IiA-KK-KHflJlfl H WT K"K K*KCdX nop8A««Yd frO.
     H KHA'bXOiH POCIIOACTKO MH H KHIIP nOKOHHHOA*8 pv'AfTfAlO TOCnOACTKO MH Kw PdAVd KOfKOA H 3d MHAOKdHYf H 3d np8X> KOrAd KHCT TfHfHYf AtTOiW x3pA.
     Gfpo pdAY rocnoACTKO a\h fipfjKf c-ka\ aaa h noMHAonaa no ca8p rocnoA*
CTKd A\H /^-KiHTiaH K-KnHTdH C-KC TOPO CfAO GdAMk, KdKO fCT BHA nOAtlIAOKdA H WT
p.'A^'rfdio PocnoACTKd a\h Îw PdAya KOfKOA h c-ka\ iiohokhx h 8tkp-kahxoa\ khhp PoaYtîaio PocnoACTKd a\h Îw PdAya KOfKOA h HdA CT* khhp rocnoAc-PKo aui. H AdA^X crKiW rocnoACTKO a\h ca8p rocnoACTKO a\h /V,diuYiaHOK K-KnHTdH, laKOKf Aa A\8 fCT CfAO GdAM-k C-KC KTiC XOTdpOiU H C-KC KIMHHTh H C-KC KTiC X*A*K*M> WMHHTi AtAHH8 H K-K WXdB CHHOKOiW H KH8KO1U II npkKHSHfTOAV H Hf WT KOPOJKA® HH10-K0AkBHA\0, nopH3A\0 POCnOACTKd iHH.
     GfHif 8bo h CKfAfTfAYH nocTdKHX rocnoACTKO a\h : %8n*iH nana kia akc>Phhk h >K8ndH <I>Yfpa Kt a Aoro^sf-r ti %8ndH E83HHKd Kt a khctYhp h %8ndH Aîhxo kia endTdp H >K8ndH RapTOAOlHH KfA CTOAHHK H EpdT8A KfA KOA\HC II %8n.lH flnOCTOA KfA nfXdpHHK H %8ndH KoCTdHAHH Kf A noCTfAHHK. H HCnpdKHHK <&Yfpd KfA AWPOj|SfT.
     H HanHcax d3, Atn-KAdT AWPo^fT, k-k rpdAV E8K8pfipH, Avfecfu,a a\apT fY AhHH H WT nAdA\d A° HHHk TfMfHYd AtTOA\ K-K AkT x3pAA-
     t îw YlAf^dHAP^ KWfKWAd, AVHAOCTYlO Ko>KY|0 POCnOAHH-K.
     Hw YlAfgdHAPS KOfKOA <m- P‘>
     -|- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungros vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dămian căpitanul de sîrbi şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Salcia
46
www.dacoromanica.ro
din judeţul Mehedinţi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, însă de la piatra pe care a pus-o hotar răposatul Mihail voievod cu mulţi boieri, de la satul Iubenţii pînă la deal şi de aici tot în sus pe deal, de ambele părţi ale dealului, pînă în hotarul satului Hărgetoaia, pe unde a ţinut Mihail voievod.
     Pentru că acest mai sus-spus sat el a fost al răposatului Mihai voievod, sat domnesc. Astfel, după moartea domniei lui, a fost mereu pe seama domnească.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului părintelui domniei mele, Io Radul voievod, în primul rînd de domnie, domnia lui a dat şi a miluit pe credincioasa slugă a domniei mele Dămian căpitan cu acel sat Salcia, pentru slujba dreaptă şi credincioasă pe care a slujit-o, ca să-i fie lui de moştenire. Şi i-a făcut răposatul părintele domniei mele Io Radul voievod, slugii domniei mele, lui Dămian căpitan, cartea domniei lui de miluire pe satul Salcia mai sus-scris, cu mare blestem.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părintelui domniei mele, Io Radul voievod, în a doua domnie a domniei lui, iar sluga domniei mele Damian căpitanul a avut pîră înaintea domniei lui cu Pătru din Vîlcăneşti şi cu nepoţii lui înaintea părintelui domniei mele, Io Radul voievod, pentru satul Salcia şi s-au pîrît de faţă în divanul cel mare. Şi aşa a pîrît Pătru că i-a fost satul Salcia schimb cu alte sate şi a scos atunci în divan şi nişte cărţi, în care a fost scris şi amestecat şi satul Salcia. Deci întru acestea, părintele domniei mele Io Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a adeverit domnia lui cu tot divanul şi încă au mărturisit mulţi boieri că a fost satul Salcia tot sat domnesc al răposatului Mihai voievod, iar Pătru cu nepoţii lui, ei nu au avut nici o treabă cu satul Salcia, pentru că a fost sat domnesc. G a rămas Pătru de lege şi de judecată dinaintea răposatului părintelui domniei mele Io Radul voievod şi au scos domnia lui din divan satul Salcia mai sus-scris din toate cărţile lui Pătru din Vîlcăneşti, ca mai mult amestec să nu aibă. Şi a dat domnia lui satul Salcia mai sus-scris să fie iarăşi la mîna lui Dămian căpitan, cum a fost miluit de domnia lui şi de mai dinainte vreme, din primul rînd. Şi s-a prins Pătru dinaintea părintelui domniei mele din divan, cu mare chezăşie şi jurămînt, dinaintea tuturor boierilor de la curtea domniei lui, că alte cărţi mai mult nu are pentru satul Salcia. Iar dacă va scoate Pătru vreodată nişte cărţi pentru acel sat Salcia, în alt chip acele cărţi să nu se creadă, ci să stea mincinoase, pentru că a rămas Pătru de lege, cum este scris mai sus. Şi să fie în pace Dămian căpitan de către Pătru din Vîlcăneşti şi de către toate rudeniile lui.
     Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului părintelui domniei mele, Io Radul voievod, şi de miluire şi de pîră, cînd a fost curgerea anilor 7130.
     Pentru aceasta, domnia mea încă am dat şi am miluit pe sluga domniei mele Dămian căpitan cu acel sat Salcia, cum a fost miluit şi de părintele domniei
                                                                                                     47
www.dacoromanica.ro
mele Io Radul voievod şi am înnoit şi am întărit cartea părintelui domniei mele Io Radul voievod şi pe această carte a domniei mele şi am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Dămian căpitan, ca să-i fie satul Salcia cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul ocină, dcdină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna martie 15 zile şi de la Adam pînă acum curgerea anilor, în anul 7134 <1626 >. j~ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Acad. R.P.R., CCI/16.
         Orig., perg. (35 X 50), pecete timbrată.
                                              30
1626 (7134) martie 16.
           Cheajna vorniceasa iartă de rumânie pe Oprea din Berevoeşti şi pe fiii săi.
     Să să ştie cum că am ertatu eu, jupîneasa Cheajna dvorniceasa, pre Oprea cu feciorii lui, anume Neagoe i Stănilă, cu moşiile ce-au avut, ca să fie în pace şi slobozi de rumânie, pentru pomana mea şi pentru sufletulu mieu. Şi l-am ertat în casa Dimii din Berevoeşti.
     Şi mărturii au fost: Dima şi fratele lui, anume Şărban şi frate-său Zahariia. Şi Oprea, au slujit mie, şi Vasilie şi Pătru.
     Iar cine să va ispiti a le face vreun val sau vreo asupriciune, să fie blestemat de vlădica Hristos şi să aibă judeţ cu Iuda şi cu Ariia. Ci în pace să fie ei şi feciorii lor şi cine să va trage dintr-înşii, în veci, pentru că mi-au slujit pînă la moarte.
     Eu jupîneasa Cheajna dvorniceasa.
     Pis m6seţa martie 16 dni, leatu 7134 <1626 >.
     Eu Dima martor.
     Eu Şărban martor.
     Zahariia, braţ ego, martor.
        Acad. R.P.R., MCLXXVI/49. Copie din sec. al XVIII-lea.
48
www.dacoromanica.ro
31
1626 (7134) martie 16.
            Pană logofăt din Rimnic şi nepotul lui, Tudor din Bujorani, vînd un vad de moară lui Sima logofăt, precum şi mai multe ocini în Genuneni.
      f Adecă eu, Pană logofet ot Râmnic şi nepotu-meu Tudor de în Bujorani, scris-am acist zapis al nostru să fie la mîna Simei logofetul de mare credinţă, cum să se ştie că i-am vândut un vad de moară, unde au fost metohul mănăs-tirei Govorei, în marginea rîului, despre oraş, despre Rîmnic, cît va fi locul meto-hului tot, care au făcut părintele nostru Tudor logofet scbiînmb cu Govora de i-au dat moară pentru moară. Şi l-au cumpărat Sima logofet de la noi acil vad de moară, de la noi, derept 4000 de bani gata.
      Şi iar să se ştie că am vîndut eu Pană logofet a noastră parte de ocină den Genuneni toată, însă cît au fost cumpărat de părintele nostru Tudor logofet toată, însă partea lu Cîrstiian şi partea lu Lepădat şi partea Stoicăi, feciorul Standului, partea lor toată, cu vadul de moară şi de la Frăţilă 2 locure în S6ciuri şi de la Binţul şi de la Dănilă 1 loc şi de la Standul Scînteescul 1 loc în Cixiş şi de la Manea Glodeanul 1 loc în Seliştea Foitei preste nu şi de la Frăţilă o selişte în sat şi partea Oancei şi a Vladului lu Ciolan şi a Radului Tomei şi a Oprei, feciorul lu Nan de în Mănăileşti, a lor parte toată, cît <să va al>1 2ege, în sat în Genun6ni, de în cînpu, de în pădure, den apă şi despre tot botarul, den Valea Hotarului pîn în botarul Mănăileştilor. Şi de la Stoica, feciorul Devei, 1 loc şi de la Barbul 1 loc în Cireşul. Şi alte moşii ce se vor afla cumpărate acolo de tată-meu Tudor logofet, toate le-am vmdut eu Simei logofet, derept 3000 de bani gata, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor lui. Iar nepotu-meu Tudor n-are treabă acolo, că ş-au luoat partea în Bujorani.
      Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari, anume: jupan Fiera vel logofet i popa Iane ot Dălgopolia i Tudor comis ot Măldărişti i Matheiu cliucer descalul i Socol pebarnic i Gbiurma pitar i Proca ot Rîmnic i Stan vatah ot Piscuri i Manole ot Bujorani i Diicul logofet ot Mogoşoae i Vladul ot Tămăşişti i Albul comis ot Brezoi.
      Şi pentru cridinţa, eu am pus şi pecetea mea şi am scris şi cu mîna mea. nuc           Aorc^fT H Paav* awpm|ut wt Ktiauuop h KnpVraK iioctiahhk
uit           Avk«na MApTÎf sT AhHH> AbT x3PM*
      Fiera vel logofet
      Socol pebarnic
      Eu Pana logofet
      Cbiriiac postelnic ot Ştefoae
      MaT0aio<; xXouT^iap7]<; 2
          Arh. St. Buc., Ep. Kîmnic, XLVI/1 Orig., hîrtde (30 X 21), cinci peceţi aplicate.
      1 Loc rupt.
      2 Toate semnăturile sînt autografe.
4 —c. 1146                                                                      ÂC
www.dacoromanica.ro
32
1626 (7134) martie 18, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda, fost mare postelnic, vecini in satul Gostavăţul din judeţul Romanaţi.
      f fljHACCTV» EoJKIIO Kw flAH^dHAPS KOfKOAA H rOCnOAHH-k K-KCCH 3fA\Af Xrrpp«'KAd\'VHCKOH, CIIH-K KfAHKArO H npt AOKpdrO HOKOHHHArO lw                 KC'fKCA-
^JKdT rOCnOACTKC .\\H cYe IlOKf AfHlf rOCIlOACTKA AU! K-fepHOA\8 nOMTfHHOAlg EOAkpHH TOCnOACTKd A\H JK8I1AH TpO^AHAA EHB KfA IlOCTfAHHK H ChC CHHOBHY fro fAHIţllîKf Eor-k A‘'P°k‘'X) IdKOJKf A<* <W8 fCT TpH KfMHHH WT roCTAH-Klt WT C$A POAWIHAHH,
WKdMt no hau /Hhhoka c-kc ciihokhy tro Eaaaya H EoiiH-k chc KT»rfeY wmhhi h
A^AIIHf HA\ WT nOA» H WT UI$A\ H WT HOfl, H WT CfAAAHlJlf CfAOK H ChC EpOAOBf 3d K04,fHHU,S H C-KC KIIHOrpAAÎ H ChC K'hC Y^T^P^'W H            Y#A0K#A'* n<JHf}Kf cTf
A»A‘lH HÎKf BHUlf P^Y. ®HHOKA H C-KC CKIHOKHY irO, EAAA\'A H EoHHt, WHH C$T KHA KHf311, ChC A^AHHf HAt; TAÎKf K’KA*1 KHA ChAA WHH llpYHA«Y "P‘A rOC-nOACTBA A\H 8 A>IKdH H nPfA K^CHY nOMTfNf A\H npAKHTf AH roenCACTRd AUI, Tfpf cf tcT uokaohha h npoAAA ct fCT noHTfHOAt KOA"kpHH rocnoAcrKA ,WH *SndN
TpO<|sdHAA nOCTfAHHK, 3A Of WHAtY TOTOKH, WT HHYHHA1 A^P01**** H C"hC USHdHÎf K*hCfA\ CfAfHHA\ H EpATIf A\ H KliCfAl AUrYiaiHOAl WT WKpTiCTHHAX AUCTO, WT TOp H WT A**» Bf3 HllfAHA chaoct.
      H EHAH C$T HA WCTpOfHÎf HA\ iWHOSII KOA'fepil H AUrYiaillH 110 HAU: >KSflAH llÎHYO KfA CIlATAp H ÎKgnAH HtrSA KfA Arh H ÎBAH BTOpH BHCTÎrap H MHf BHCTYlAp H (xTAHKO WT KOAtAHII H WT EoitO^tHII fllHYA IlOCTfAHHK H WT CfA WT TOCTAB-KH
Paa\'a iM8HTtH8A h non Paa\'a h flpHWH H Paava Tam* h figfîKf axhosh EOA-kpn h Aurîiauin, ra>Kf Hf c8t iihcahh 3Af. H KHA’kY'1'1" tociioactbo aui h 3aiihc8a ^JhhOKTvH H CHHOBHY fro, EaAAYa h EofHfK HA p8K EOAtpHH HJCnOACTBA A\H, H>Kf BHUlf ptY, 3A npOAAHff H ChC CBfA<TfA‘fH HÎKf p*Y.
      Gfro pAA'i AM^Y0'" h rocno^CTBO a\h KtpHo.u, noiTfHHOA\ EOA-kpim rocnoA-CTBA A\H JKgllAH TpOl|SAHAA EHB Kf A IlOCTfAHHK, IAKO>Kf fi,A A\8 fCT HÎKf BHUlf pfMfHH KfMHHH ilţlINOKA H CHHOBHY frO EaAAYA H EoHHk WT ToCTABIiU, BTi WY‘'E frO H CHHOBHY fro H KH$KOA\ H Hp'kKHHOHHTOAl H HfWTKOTOÎKf HfllOKOAfEHAlO, IIOpH3A\0
rocno^cTBA a\h.
      GfîKf CKf AfTfAYH nOCTAKA'kfAl rOCllOACTKO AtH ; 5K8HAH ITaIIA KfAHKH AK<IPHHK II ÎKSnAH 4>TfpA KfAHKH AwrO<|UT H JK8I1AH E83HHKA KfAHKH KHCTIHp H 5K8I1JH fllHYO KfAHKH CIlATAp II ÎKgllAH EfpTOAOAUlO Kf A CTOAHHK H JK8I1AH EpAT^A KfA K0A1HC H JKSnAH flllOCTOA KfA IlfYApHHK H ÎKgnAH KOCTAHAHH KfA IlOCTfAHHK. H HCnpAKHHK OTfpA KfAHKH AWrO<|SfT.                                                               ^
      ITlIC HaO^Yh AWTO<|sfT B'K HA CTOAHH rpAAV E8K8pfHlH, Al’kCfU.A AlApTYf hY
AkHH H WT flA‘,rt'd TfMfHYlt A0 «HH-fe B'K AfcT x3pAA-
      f îw YIah|{ahap8 BOfKOAA, aiYaoctYio EoîkYio rocnoAHH'K.
50
www.dacoromanica.ro
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului, cinstitului boier al domniei mele jupan Trofanda fost mare postelnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu ii va dărui, ca să-i fie trei vecini din Gostavăţ din judeţul Romanaţi, însă anume: Minoca cu fiii lui, Yladul şi Voinea, cu toate ocinile şi dedinele lor din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vaduri de moară şi cu vii şi cu tot hotarul şi cu venitul. Pentru că aceşti oameni care s-au zis mai sus, Minoca şi cu fiii lui, Yladul şi Voinea, ei au fost cnezi cu dedinele lor; astfel, cînd a fost acum, ei au venit înaintea domniei mele în divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, de s-au închinat şi s-au vîndut cinstitului boier al domniei mele jupan Trofanda postelnic pentru 75 galbeni gata, de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor sătenilor şi fraţilor şi a tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos, fără nici o silă.
      Şi au fost la întocmirea lor mulţi boieri şi megiaşi, anume: jupan Miho mare spătar şi jupan Neagul mare agă şi Ivan al doilea vistier şi Iane vistier şi Staico din Comani şi din Coţofeni, Miha postelnic şi din sat din Gostavăţ, Radul Munteanul şi popa Radul şi Arion şi Radul Tacea şi încă mulţi boieri şi megiaşi, care nu sînt scrişi aici. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Minoca şi al fiilor lui, Yladul şi Voinea, la mîna boierului domniei mele, care s-a zis mai sus, de vînzare şi cu martorii care s-au spus.
      De aceea, am dat şi domnia mea credinciosului, cinstitului boier al domniei mele jupan Trofanda fost mare postelnic, ca să-i fie mai sus zişii vecini, Minoca şi fiii lui, Yladul şi Voinea, din Gostavăţ, de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bertolomeiu mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      Am scris, Idoxii logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 18 zile şi de la Adam cursul pînă acum, în anul 7134 <1626>.
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul Regional al Olteniei, nr. 41.
          Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată.
                                                     33
1626 (7134) martie 20.
             Radu vornicul şi soţia lui, Păuna, vînd lui Radu logofăt parte din satul Borusu, cu trei rumâni, precum şi două sălaşe de ţigani.
     ■j- Eu Radul vornicul şi cu jupîneasa mea Păuna scriem al nostru zapis să si ştie cum amu vîndut Radului lugufătului partea noastră di ocin<ă> din
4*                                                                             5f
www.dacoromanica.ro
Burusu, din lingă Gherghiţă, însă a patra parte di satu şi cu trei rumâni, anume: Lipan cu ficiiurii lui şi Negue frati-său, iar co ficiiurii lui şi Muşat, iar cu ficiiurii lui. Şi i-am vîndut di a noastră bun<ă>voe, derept o sută şi doauzeci di galbeni bani gata, ca să fii lui muşie neîntorsă.
     Şi iar i-am vîndut on sălaş de ţigani, anum<e> Bizea cu femeia lui, cu ţiganca lui şi cu doau fete şi un ficiiur. Şi iar i-am ş-altfi sălaş vîndut, anume: Drăguiu cu ţiganca lui, cu dui ficiiuri şi u fată şi alt cupil mai mici, trei. Şi iar i-am vîndut un ţigan, anume Cîrste, însă făr ţigancă. Şi i-amfi vîndut aceste suflete di ţigani toate, cîte-s mai sus-scrise, dereptu o sută şi doau zeci de galbeni, iar bani gata, ca să fie lui iar muşie neîntoarsă, însă fac înpreună aceşti bani şi pre satu şi pri ţigani doau sute şi patruzeci di galbeni şi mi-au dat tuţi bani gata.
     Derept aceia, am dat zapisul nostru la mina Radului lugufătului de credinţă şi buiari mărturii, anume: Danciul vătavol ot Duiceşti şi Para lugufătul şi Elei postelnicul de Corneşti şi dascălul Matei cluceriul şi Sucul păharnic şi Grama clucerul.
     Şi am scris eu, Radul vornicul, cu mina mea, pentru mai mare credinţă şi mii-am pos şi pecetea mea, ca să se ştii.
     IIhc A\-feceu,a AUprTe k akhh> K'k AkT xsPM-
     Cerno Grama clucerul1
     Danciul vataf1
     Ilie postelnic <ot> Corneşti 1
     Radul dvornic, sinu Gheorghe vornic 1
     Para logofăt m<anu> p<rop>ria1
     Eu jupîneasa Păuna a vornicul Radului
     Socol peharnic 1
     Matei clucer m<anu> p<rop>ria1 Iane comis 1
            Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., IV/5. Orig. hîrtie (30 X 21), opt peceţi aplicato. Copie ibidem, ms. 128 f. 40 v — 41.
                                             34
1626 (7134) martie 20, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte mai multor megiaşi ocine la Măghireşti, Sătcel şi Buzeşti.
     f /Rhaocti'(k> E«>>kÎ(K> iiv HAfJŞdHApS kojkoaa h rocncAHHK R'kCWH 3CA\Af &rrppc*KA<ixi'ncKof, chhk kcahrato h np-kAc’EParc,> nc>K0HNN0A\8 Iw PdAV’o KC(K<>Ad. A,akat rocnoACTac a»h cîf noKfA-femt rccncACTKO a\h Paa^aok c-kc RpdrîraAt ch
      1 Semnături autografe; cuvintele latineşti sînt scrise cu caractere latine.
52
www.dacoromanica.ro
                    OJ'EOŢUBUIOJODEp'MMM
£S
                                                                             •ţdiu ooq x
'H\V 03AsY0U30J Vîdu AM H W0A3q.W A33.dHM AM H VOV EH dOJ AM W0II1PJ.J3W Wq.3q.a P.I.HPHB8 33.3 H OIVOaodaoY WH033 PE HHM SHloYpYodU H -HPV h VgH^dV H 03HV3J ‘V3hA3.Q AM : HI.V3xq.Yia3 X33 VH3 JJ 'VOfl P PE ‘3VPa VPN 33.3 B3dU 33J.SOV HjtapdaM ei.i.dpJfpg Vph am a.VH3.H3.jy vmisaou avu jj 'dsasj phYs pe ‘’lhh'lj aoHPAQ phshj ‘jvojpdV Vph *L<W vshxa.0 8 AVpdJOHHa 33.3 q.vYou ox3q.w pe wmpu
V 3.VHa.Ha.jy VHII8HOU HPU JJ 'OH3VW 33.3 PYl3M PHY3 33.3 3.HH3.J NPAQ OU VPaodPY Afiş 3>K3rtii hm ‘3.VH3.H3.jy p ‘vshX3.0 8 ^VpdJOHHa pe hpvu oasiw pe 3.Ydvoa PHYî 33.3 3.VH3.H3.jy OU 3.HH3.J HPA0 VP30dpV A33 ld3A ‘q.HHq.Jj 33.3 H 3.HH3.J HPXQ 33.3 V3HX3.Q AM 3.VH3.H3.jy VHAPdSOU A$3 33 OHPH A3PHB 13 PV 3PU JJ •aoiq.YHHd3g hpaq h aoYiSJa.dy vgusy h q.33.<j> H3 APda h aovsnpy vsusy ‘HrtissSg am : 3VVH OU HJ.V3Aq.Y3a3 Afi3 VH3 JJ ‘HHa PE 3dY3H J mPW3.VvP A33 VPY JJ "H30X0J HdU3P J* PE HrtlSSSg AM a3HP(X) 3.HH3 ‘dHVVOAPJ, YPH AM ‘HAPdaEH XHXj( 33 PHHV3 3dP3 ‘3Y8330U j.m ‘aovss 3rtiHVpY33 am h s^HHHYoa pB Yoda am h ^YpdJOHHa pe oipvu h Yoa
AM H PWgm AM H O)VOII AM ‘OX33W OJPA3dA OI3A 8HYs 3.a AM ‘aSHPgţ) 3.HH3 ‘J(p33.a SOdHXVOAPX V3Y HVP ‘llltl3Sfig 8 8HHhM IVP3 OHHOg VHII8HOU avu II
                                                                                              aoHPV3.g hpaq h doV8X
:3WH OU HV3Xq.Y3S3 A33 VH3 JJ 'dSVPX V PE HSllHdSX q-ltlHVHQ 8 ^83 PE 3ltlHVH3
phYs v3hA3.0 AM q.aq.vg Yph am vsavy ho APda 33.3 oanog vhiishoh swhhpu jj
                                                          •V3hA3.Q AM SOAPIII8jy HPXQ H doYSX H SONPhSUHOJJ PYPVg :SVVH OII 3V3Xq.Y333 A33 VH3 II -HdU3P d PE H*13da.Hd8II 8 OA33W hhY3 v3hA3.Q am q.aq.vg Yph am vsavy h oanog vhushou apu H
                    •oHHaovon PJSdY XHHi3.dY PY SdoYsx h 8dA3.u h v^Ypj puou p ‘oHuaovoii aa.aHOJ.0 h aoahpy h Hsmsdj aovsYpj vsY am a.HHhM PH3h3d smna oij.3 j.m vsavy H3 APda 33.3 oanog xnwa.dY pY :asphb 33 pY uvy '3 sdY3a mpvv3.Yvp H HaOAOJ HdU3P s|?Yx PB V3hX3.-Q AM PHHOXţ) H OaVlPy OJ3 HJXPda AM H H3in8dj vAYpj Yph am 3.HHhM oij.3 HH3h3d 3mna xso Hj.doAoa ojs h jap da 33.3 oanog VHU8HOU A33 Ol 3HOHOU ‘XVOdPAOjf 33.a OU AM JAPdaEH XHA.X 33 PHHV3 3dP3 ‘3Y8330U xm ‘aovss 3itiHVpY33 am h AYpdJOHHa pb oipvu h s^HHHYoa pb Yoda H Yoa AM H W8m AM H OIVOII AM ‘XP33.3 WH V3Y ‘PHHOXQ H OJlYlPy OJ3 VVMSJAPda P H H3llisdj aovsYpj vsY 3hP3M ‘v3hA3.Q 8 8HHhM ‘aovAYvj IV03H8 ‘doVsx H 8dA3.g H vAYpj uou h vsavy H3 xvHj.APda 33.3 h aovAYpj 8to3AM ‘aoaHog j.33 pY apu u
                                                                                             •HPA0 PUOU H Oiq.adHlil H
8dA3.li II vsavy ‘vshASQ am h soAPjy 30jq.Ji h H3Pdg vsYpj h T<a3.VHhH3.g> vsusy I31VH OU Hltl3dHJ3.ţy AM H HJ.V3Aq.Y3a3 AS3 hvh3 ji ^a sdY3a vsmpvvM.Yvp H HaOAOJ Hdu3P hYi PBOA3q.iv j V83 0J Yph am HitwdHJa.jy 88HHhM hs vveij.APda 33.3 v^Ypj vHusaou napii H 'HHa pb 3dY3a j mpvva.Yvp h x<h3oaoj Hdusp> H3 pb Hitisd -HJ3.ţy AM 3.I.VH3Pg OJS 3.HH3 AM H PdpYSH YPH AM 0A3q.VV OJOA 0J3 HJAPda 33.3 V.\YPJ VJU830U A33 PJ 3Hi3HOII ‘OA33VV HHY3 H.lltl3dHJ3.jy 8 8NHhM WH A83 PY SaiOaEI ‘AHASSUHdll 3.J0g 8'V 3^1HV3 ‘t<J(HaOHH3 33.3 H V3h>A3.Q AM VSJHy H 3J.VH3Pg
      Gero pa^Y AWX Chitt rocnoACTBc ami Pja&'Ok chc spdTViaA\ ch h Bohkok H dlhHhHA’hK I3KOKE C8T HA\ IVMIIH'K A^A»^ h *’*» WpK HHA\. CHHOKOAt H RH8KC>A\ H liP'bKHSMfTC'Al H UE WT KCTOÎKA^ NEIK'KOA'feKHAto, IlOpHSAtO rOCIIOACTKJ A\H.
      GeJKE 8KC II CKtAtTtAl'll nOCTAKHJf rc>cn«>ACTK«> A\H : 5K8IIJN IhuiA KEA KOPHIIK II JK8HJN 4>TepA KEA ACre^ET H >K8lMN E83HHKA K(A KHCT'fiap H AIhX« KEA CIMTiip II KdpTOAOAHI <KEA CTOAHHK H Ep,IT8A KEA KOAtHC H>1 flnOCTOA KEA IlEppNHK H JK8IMH KoCTAHAI'H KEA IlOCTEANHK. H IIClipAKHHK >K8ndH ^>'l'EpA KEA ACTO^ET.
      H HAIIHCAX AEII'KAdT ACTO^ET KK rpAA E8K8pEipH, A\tCEU,A AVipTl’E K AhHH H
IV r ilfl,tUAă <A«»>KE A1»1 HllH-b K h CErV IIHCAHTe T«K81(1HA\ K-K AtT xSPAA-
       f Yw flAH^JHAPS KWEKWA‘>, A\>lAOCTIK> EC'îkYiO rOCflOAHHh.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fraţii săi Vasilie şi Angliei din Săt<cel şi cu fiii> cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie ocină în Măghireşti un loc, pentru că a cumpărat Radul cu fraţii lui acel loc de la Budara şi de la fiul lui, Vasilie, din Măghireşti, pentru 250 < aspri gata>1 şi aldămaş 3 vedre de vin. Şi iar a cumpărat Radul cu fraţii săi ocină în Măghireşti de la Robul 3 locuri, pentru 950 aspri gata şi aldămaşul 2 vedre. Şi au fost martori: din Măghireşti, anume Lupul al lui Băncilă şi Radul Braei ş Neagoe Matoe şi din Setcel, Albul şi Pătru şi Ştirbeiu şi popa Stan.
      Şi iar să-i fie lui Voico, tatăl lui Radul şi cu fraţii săi, Albul şi popa Radul şi Pătru şi Tudor, unchii lui Radul, ocină în Sătcel, însă partea lui Radul Cruşei şi a fraţilor lui, Laţco şi Stoica, partea lor toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi vad de moară şi plai de vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege dc peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o Voico cu fraţii lui, care sînt mai sus zişi, această ocină de la Radul Gruşei şi de la fraţii lui, Laţco şi Stoica din Sătcel, pentru 4500 aspri gata şi aldămaş 5 vedre. însă să se ştie: să stăpînească Voico cu fratele sau Albul jumătate din această ocină, din partea lui Radul Gruşei şi a lui Laţco şi a lui Stoica, iar popa Radul şi Pătru şi Tudor să stăpînească cealaltă jumătate. Şi iar a cumpărat Voico şi Albul de la Blebea din Sătcel un loc în Purcăreţi, pentru 100 aspri. Şi au fost martori anume: Vlada al lui Voicucean şi Tudor şi Stan al lui Muşat din Sătcel.
       Şi iar a cumpărat Voico cu fratele său Albul de la Blebea din Sătcel o silişte de casă în Siliştea Turiţei, pentru 1 taler. Şi au fost martori, anume: Tudor şi Stan al lui Bălan.
       Şi iar a cumpărat Voico singur ocină în Buzeşti, însă toată partea lui Tato-mir, fiul lui Oană, dintr-un teiu al treilea loc, din cîmp şi din pădure şi din apă şi plaiul de vie şi din vadul de moară şi din vatra satului, de pretutindeni,
       1 Loc rupt.
54
www.dacoromanica.ro
oricît se va alege, de la Tatomir, fiul lui Oană din Buzeşti, pentru 3000 aspri gata. Şi a dat aldămaş 3 vedre de vin. Şi au fost martori anume: din Buzeşti, Lupul al lui Dan şi fratele său Fîsea şi Lupul al Iui Drăguţ şi Stan al lui Berindei.
      Şi iar să se ştie că s-au înfrăţit Mănăilă din Sătcel cu Stan Găină şi cu Ţen-chea, de a dăruit Stan Găină pe Mănăilă cu o coardă de loc, plai de vie în Sătcel, iar Mănăilă el încă a dăruit pe Stan Găină cu o oaie cu lapte. Şi iar a cumpărat Mănăilă 4 paşi de loc alături cu via în Sătcel de la Dragolea, soţia lui Stan Găină, pentru o pătură. Şi iar a cumpărat Mănăilă de la Zaharia obraţe de vie peste tot, la vale, pentru 1 bou. Şi au fost martori: din Sătcel, Ivanco şi Dîrmul şi Dan. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul cu fraţii săi şi lui Voico şi lui Mănăilă ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Varto-lomi <mare stolnic şi Braţul mare comis şi> 1 Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna martie 20 zile şi de la Adam <pînă> 1 acum la această scriere curgători, în anul 7134 <1626>.
      j* Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muz. raional Tg. Jiu, nr. 84.
          Orig., perg. (33,5 X 47), pecete timbrată.
          EDIŢII. Slav şi trad- Ştefulescu, Doc. sl. rom. 432—436.
                                     35
1626 (7134) martie 23.
            Leanca, fata lui Chircă din Negeşti, vinde lui Dumitraşco mare pitar partea ei de ocină din satul Hohîia cu rumâni.
     j* Scris-am eu, Leanca, fata Chircăi ot Negeşti, acesta al miu zapis, să fie de mari credinţă la mîna jupînului Dumitraşco vel pitar, cum să se ştie că i-am vîndutu eu Leanca de bunăvoia a mea ocena den sat den Hohîia, parte mea tootă, din jumătate de satu a triia parte, de şezutul satului şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de preste toot hotarul ore cîtă se va alege şi cu rumâni ce se vor afla că au fost den Hohîia despre parte mea, de mi-au datu 4000 de aspri gata. Şi o am vîndut eu de bunăvoia a me, cu ştere fraţelor tutorore.
     1 Loc rupt.
55
www.dacoromanica.ro
     Pus-am mărturie: Stepan logofăt i Draghiia i Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoşu vataf ot Cuciulaţi i Mardarie logofăt ot Dobroşeşti.
     Pus-am şi blăstem: ceni se va rădica den ruda mea cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţii, să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia.
     Acesta mărturesescu, să fie de credinţă.
     IIhc Avbc£U,a A\apTYt Kr a*»hh> 811 x3PaA- nuc eu, Spiridon logofăt.
     Eu Leanca
     Fiera vel logofăt1
     Buta logofăt
     Mardarii logofăt
     Mogoş vatahul1
             Xoyo0ety)i; [/.apTTjţ1 Stepan logofăt
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/27.
         Orig., hîrtie (31 X 21,5), şase peceţi aplicate.
         Copie ihidem, ms. 256 f. 249 v.
                                   36
1626 (7134) martie 24.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Malamoc 5 pogoane de vie în dealul Cernăteştilor, lăsate m-rii de Iano Ghiurmescul.
     -J- (HhaoctTki Eoxtfie îw Ha^ahapS K«>£KC>Aa h rccncAHHK, chhk ncKOHNNaro îw PaAVA K«fK«Aa. AaBaT rocnc>ACTKC> a\h cYk> iick£A£nY» rocnoACTKa aui catTtH mănăstiri de la Malamoc, unde iaste hramul sveti Nicolae, ca să fie volnic egumenul şi cu alalţi călugări de la mănăstire de să ţie 5 pogoane de vie în dealul Cernăteştilor, pentru că aceaste vii iale au fost ale lu Iano Ghiurmescul, deci le-au lăsat Iano la moartea lui să fie mănăstirei ce iaste mai sus-scrisă de hrană şi lui pomeană.
     Şi au fost şi mărturii: Liica den Gherghiţa şi jupîneasa lu Iano Ghiur-mescul şi fraţii lu Iano Ghiurmescul, Mura şi Ganea şi oameni buni den Răduleşti, popa Stan, Dragomir şi Lăudat de Răsimnici; aceşti oameni toţi au mărturisit cum au lăsat Iano aceaste vii la sveta mănăstire şi încă s-au îngropat. . . 2 şi la mănăstire, iar acum Necula, fratele lu Iano, el să apucă să ia pogoanele > 2 de la mănăstire.
     Derept aceia, domnia mea am dat egumenului de sveta m<ănăsti>2re să fie volnic cu carte domnii mele di să ţie viile cum le-au lăsat mortul, iar
      1 Semnături autografe.
      2 Loc rupt.
56
www.dacoromanica.ro
Neculei dc-i va părea strîmbu, să vie de faţă nainte domnii mele. Hhjko rV,a H-kcT, no pfn rocnoACTKa «h.
      H TciipaKHHK caat pcn rocno^cTKa am.
      Illlc lUapTl'f KA A•'«>'» AfT X3PAA-f îw Haf^aHApS KwfKwA<>, aihaoctTio EojkTio rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţarii Rom., XXX/4.
          Orig., hîrtie (30 X 20), pecete aplicata, căzută.
          Copie ibidem, ms. 128 f. 523 v.
                                  37
1626 (7134) martie 26.
            Chirca şi Calea, copiii lui Chirca din Negeşti, vînd lui Dumitraşco mare pitar ocinile lor din satul Hohîia.
     -j- Scris-am eu, Chirca, feciorul Chircăi ot Negeşti, acesta al miu zapis să iie de mare credinţă la mina jupînului Dumitraşco marele pitar cum să se ştie că am vândut eu ocena me de la sat de la Hohîia den jumătate de ocină de preste toot hotarul a treia parte, toată parte mea şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de mi-au dat 4000 de aspri gata şi cu rumâne, de se vor afla den parte mea den Hohîia, să şe-i strîngă.
     Şi iară eu Calea, fata Chircăi de Negeşti, sora Chircăi ce-i mai sus-scris, iară mărturisescu cu mare credinţă la mina jupînului Dumitraşco mare pitar, că i-am vîndut eu ocena mea de la sat de la Hohîia den jumătate de sat şi cu ocena de preste toot hotarul, iară a treia parte şi cu rumâni ce sc vor afla că mi-au fost rumâni din parte mea de Hohîia, de mi-au dat 4000 de aspri gata.
     Şi am vîndut eu Chirca şi soru-mea Calea de bunăvoia a nostră şi cu ştere fraţilor, să n-a avem nece o trebă noi de acum nainte, să ţie şi den sileşte şi de preste toot hotarul, cum iaste mai sus scris.
     Pus-am mărturii: Stepa<n> logofăt şi Drăghiia şi Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoş vatah ot Cuciulaţi şi Stăit ot Gorgan.
     Pus-am şi blăstem: cene se va scorni cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi 318 oteţi, să lăcuiască cu Iuda şi cu Âriia.
     Şi am scris eu, Spiridon logofăt; acesta mărturesem.
     Fiera vel logofăt1
     Chirca
     Calea
       1  Semnătură autografa.
57
www.dacoromanica.ro
      2((i.cov Aoyo0stt)<; [xapT-/)ţ 1 Stepan logofăt2 i Buta logofăt 2
         Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, IV/28. Orig., hîrtie (30 X 21,5), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256 f. 249 v — 250.
                                   38
1626 (7134) martie 26, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Mihai Vodă, metoh al m-rii Simopetra de la Athos, mai multe sate precum şi două sălaşe de ţigani.
      f R-h XpHCTd Koi\l EAArOKtpHl'H H BAArOMkCTHKYH H CAAIOAPTvWAKhYh h XpHCTOy/UOKHKIH Iw flAf^AHAPS KOfKOAA CHHh HOKOHHHOAI8 Iw PaA\'A KOfROAJ, llOKIfK' AIHAOCTl’lO H EowYfAlh ,\dpOKdHYfA\h WEAAAafHlOAIH H rOCIK'ACTKC’Y*llw‘"H KTiCOII 3f AlAf O^rrppCKAAX'YnCKet, fLpf>Kf H 34IIAAHtHCKYHA\ CTpAHHJAI flAIAAIII H <I>ArApAIII X’fplttr, EAArOIlpOH3KOAkl)( rOCHOACTKO AIII CKOIIAI EAATkl Hp0H3K0AfHYfAI, MHCTkIAI H CK'kTAKIM Cph^UfAt rOCIK'ACTKO AtH, IAKO lipoCAAKHTYH C( llpOCAAKAhUIArO A\( SOIM II CK CAdKOf Kh3HfCf LUATO Al AS NA llp-feCTOAA CK’feTOIIOMklKUlfX' pOAHTfAlO rOCIIOA-CTKA AMI.
      Gf>Kf AApORaX- H rOCHOACTKO AIH chH KhCkMKCTHYH H EAArOWEpA3HEI H llp’k-IlOHhTAHH, f>Kf HAA KhCtAIH HhCTIH A^P^K HACTOfUIklJf Clf XPHC0K8A rOCHOACTKO AIH, QKO>Kf A<* ‘"8 fCT CKtTOAlS AlOHACTHp rAATOAf AIATO tUlIplOK KOfKOA ”3 ^Op KApOUI ESKOypfHlH, HAf*f fCT JfpAAI CKtTdrO fpAp)(4 H •HOA^T’ISOpUA HHKOAdf (HupAHKfH-CKYh H WThH» erSAIfHd (HfAfHTYf H R-bCtAITi HHHOKOAI, fAIIHH >KHK8HlklX' Eh CKfcTfcAlh WEKITfAH ra>Kf fCT AlfTOX' H KT* nOAP8*fYf HA ClffeTA AlOHACTHp WT GlffeTA TopA rAATOAfAIH GMAIOlIfTpA, JfP'»'" P0JKA«CTK0 XpHCTOKO, lAKOJKf \A K fCT CfAO HO HAIf A,pAAt KhC H CEC KkCOAl Y*TApOAI H ChC KfMHHIH H ChC KhC
      IIOHI5KI fCT EHA A‘'H4K,rt0K AKC*pHHK WT IIonfipH 3A A^A^HO. fi IIOTOAI /V,AHMIOA AKOpHHK WH fCT EHA AS^ÎIH fAHOAl8 K8lH(8 WT ESKSpflflH, HAIfHfAI lUARpHKH,
CHH-k CTAp dlAHTfK K8I1H8. ©H lfk3tA TOrO CfAO APaA>b PM1' xPxA acnPH> HOHOKf Hf Krh3AI0TrhT IIAATHTY Tf)( ACflpH HHKAKOXÎf, A^HA^f HPHA8MH Ct fAl8 C’KAip'KT H WCTAA C8T cYf A8>KH0KfHYf HfIIAATfHA. Ta>KI A 8 TfAl rt/lAKpHKhl K8llhH8, WH fCT Kh3f A TOrO CfA AP<»Afc J flJlfJKf fCT Jf^tA A‘> K"h3HAIAfT H AP^f CfAOKf fAl8, fpf Hf HAIIA’KH’klOT Cf KHUIf pfMfHO IfkHO ACIlphIAI. Td>Kf IIOKOHHHATO fllHX'AI'A KCA"h Hf
      1  Semnături autografe.
      3  Ambele nume scrise de aceeaşi mină.
58
www.dacoromanica.ro
K*KCJfC'T'feWCVAKHTH K’KHHTH MKiîK^I M K’K CfAA KOAtpCKilI, H8 AdA fCT fllHpiIrt KOfKOA cYll K11IIIE pfMfHH xpxA ^CIIpH K'K p8K /HdKpilKYfK K8IIH8 WT lipfA KTiCtiU KOAtpOA\ H 3fA\Af rOCIIC«4,CTItO A\H.
      H IIAK A<* fCT CKtTOA\8 A\OHACTHp MHJfAICK KOfKOA KH UI* PtX WMHH8 8 /\,fciihkau,h, Afrt IJIf^dHOK Awroi|ifT h >K8iidHHHf ero Kfpd, wr npes k'kc cîao
lAr'hCIIHKAU.IH MfTKpTiTdrO A*d H crK£......*» dAH ceJKeHtl W, HOHfîKf IIOKSIIHA MlIJfdllA
KOfKOA WT l|If$dH AWrOl|ifT H WT >K8lldHHHA ero KfpA 3A xKxK <1ClipH rOTOKH. H IIAK A‘> fCT CKtTOA\8 A\OHdCTHp flÎHJfAICK KOfKOA, XPd‘H CK’kTH NHKOAAf, WMHH8 8 AfCHIIKdlţH, AAH AIA KhpYqKOK H Afrt KpdTOA\ CM <I>8rKK H GoKOAOK KTxCAJf H CTvC KfHHHII, WT Ilpf3 K‘KC CfAO WCA\dTO AIA, CfîKfHH \f, IlOHflKf IC 8CT IIOK8IMIA fllH)fAHA KOfKOA WT KHpYdK H WT KpATl’ fro 3d xdxY dClipH; H llpoA*'rtH C8T WHH 3d A®KP®' KOAt HJf.
      H IIAK ,\A fCT CKtTOA\8 AWHACTHp fllujfdlOK KOfKOA WHHH8 8 KluUlltHH WT HfpHO rp KA’K Afrt ©TdHOK K'K'MJf, CfîKfHH CK H A^ diHpMfK, CfîKfHH PK H Afd TcdAlpOK KKCAJf, CfîKfHH 11 H Afrt S.OHHCII K’KCAJf CfîKfHH P H A^ AP‘,r<'CA‘,K<'K K’KC‘*X> CfîKfHH g H Af<l ^HpfK KhCdJf, CfîKfHH A\, nOHflKf IIOK8HIIA YUHJfdHA KOfKOA Clf KHUie pfMfHf Afrt<lKf HA\ WT KIIUII pfHfHH AlOA’i* h WT HAA K’KCAJf MIT HA\ 3d A Clip H rOTOKH, dAH CflKfHK IIO K dClipil. H lipOAdA®Ulf CI WHH 3A A®EP®* KOAt HA\K H Kf3 HH EAHA CIIAOCTYiO.
      H IIAK M KT CKtT0A\8 AWHdCTIip YMlIXdlOK KOfKOA KHUlf nHC WMIIH8 8 E8M8A\tHH, AAH AfA HrHATOK K'KCAX', CflKfHKI PK H A*d A‘*H0K H ^PC<,R K1lC‘*X> CfîKfHH PK H A™ GdKfK H <I>p klţHA*hK KTvCAJf, CfîKfHH M H A*« E»AfK K'K£d)f, CfîKfHH pK H Af<l OnpllUIOK H ^SAMlTpOK KhCdJf CflKfHKI MS H A^ GrdHOK [GtAHOk] KTiCdX, H A** A8llUJdHOK8 K'KCAJf, CfîKfHH KA, CflKfH'h MO K dClipH, HHH CfîKfHH $M, WT IIOAIO H WT KOA H WT I1|8A\ H WT CfAdAHI|Jf C8A0K II WT MO K KC JfOTdpOAl, IlOHIlKf fCT II0K8UHA IIOKOIIHHArO âlH\'dHA KOfKOA WT HAA KTvCHJf KHUlf pfHfHkl
AioA’fe AurYiauiH h wt haa k kca^ mit ha\, 3d xdx'ix dcnpH potokh. H iipoAAAouu WHH 3d A®KpOKOAf HJf H Kf3 HHfAHA CHAHOCtY» WT HHJfTO.
      H MAK Ad fCT CBtTOAlS H KOJKfCTKfH"kH AlOHdCTIip MhX'AIOK KOfKOA, XP‘*‘« CKtTH HllKOAdf, CfAO Top GlIAHl^OK KKC C KC KKC X®TdpOA\, WT IIOAIO H WT Ul8<Md H WT KOAd H CTiC K’KC X®A®K®‘"- IIoHfJKf C*KM KHUlf pfHfHO CfAO KHA fCT K"KCHX KHf3H ; Td>Kf C8T npHLUAU WHH KTiCHX 3d A^KP^^dA HA\ Tfpf Cf C8T llpOAAA Mh^AHAOS KOfKOA, 3d xK^f dcnpH CpfK<pfHH> TOTOKH, IdKOlKf M C8T WHH H CIIHOKH HA\ KfMHHH.
      H IIAK Ad fCT CKtT0A\8 A\OHACTHp ^H^dlOK KOfKOA, XPd‘W CKtTH HHKOAdf, CfAO G8XAPHA K-KC H C'KC KKCOA\ X*TdpOA\ H CKC KfMHHIII H CKC KKC X*A*KOA\ WT IIOAIO H WT Ul8A\d H WT KOAd H WT CfAdAHUlf CfAOK, WT H0CK8AH, Kdpf fAHKd Cf
1 Loc alb.
59
www.dacoromanica.ro
JfTMT H3EP4TH, IIOHOKC CCT II0K8HHA nOKOHHHdrO AlHpMA KOCKOA TOrO CCAO &8XaPH4 IVT H4A JK8IIAH mHTpt AKOpHHK H WT >K8n4HHIţd CrO Htrd 3J XAXS JCIipil rOTOKH.
      H nAK Aa CCT CK-kTOA\8 AICNJCTHP KHUIC pCHCHd CCAO KoCT-fcHl'll K'KC H CKC K'KC Jf°TapOA\, WT UOAIO H WT Ul8Ald H IVT KOAd, WT IIOCK8AC H CKC K'KC A*X*' AOKOAl. IIoHOKC Tor CCAO KoCTtHIH KHUIC pCHCHO EHAH C8T K'KCHX KHCSH C KC WHHHC HJf; T45KC IIOUICAH C8T WHH R'KCH TCPC lipOAdAO UIC CA KCHHHH nOKOHHHOA\8 AlllpHA KOCKOA4, 3d A^P0 KOA-k HA\, 3A X6XV\' ACnpH CpCE, IdKOJKf Aa C8T IVHH H CHHOKH HA\ KCHHHH.
      H lldKKI A<> fCT CKtTOA8 AOHdCTHp KHUK PCHCH4, XPaa» CK’kTH HlIKOAdC, CCAO rp KAfl|li'H K'KCHX H CKC K'KC pTdpOA\, WT IIOAIO H WT UJ8M4 H WT KOAd H CKC K'KC A4X°A0K0‘U- IIoHOKC CKH KHUlf pCHCHO CCAO EHAH C8T WHH K'KCHX KHCSH CKC
whhh8; Td>Kf noiiicA cct whh k'kchx 8 kcahkYh AHKaH» Tcpc npoAdA cc kchhhh
IIOKOHNNOAlS dlHpHA KOCKOA, WHH 3A A^KpOKOAC HA\, 3A XAXC$ ACnpH, I4K0JKC Aa C8T WHH H CHHOKH HA KCHHHH.
      H MdK Aa CCT CKtTOAl8 AXONdCTHp CCAO IIoilClJlYN K'KCHX H E'KHHIOAfipTll K'KCHX H CKC KKCb pTdpOKC HA\ WT IIOA» H WT KOAd H WT Ul8A\d H CKC BpOA' HHU.H, IIOHOKC CCT IlOKgnHpM ^Hh^AHA KOCKOA Cfc KHUIC pCHCHC CCAA WT HAA
iiokohhhoavS           kockoa aa x" acnpii.
      H HdK A*' iCT CKtTOA\8 AVOHdCTHp KHUIC IIHC CCAO HoK'KHCIIjTh K'KCHX H CKC K’KC XCTdpOAt, WT IIOAIO H WT KOAd H WT C8X H WT KTvCfcX KA4TOKC HA\ II CKC K'KC A^CA^KOAl. IIONOKC CKIO KHUIC pCHCHO CCAO EHAH C8T K'KCHX KHCSH; T45KC K KAd CCT EHA K'K A^H'i'C dlHXAHA KOCKOA, WHH C8T lipHUJCAH 8 AHK4H H lipOAd-AOUJC CC KCHHHH IIOKOHHHOA18 <HhX4HA KOCKOA 34 A<>KpO KOAC HAI 34 xAlxC ACnpH rOTOKH, QKOKC Aa C8T WHH KCHHHH H CHHOKH HX-
      H II4K Aa CCT CK-kTOAlS AOHdCTHp WHHH8 8 IlA'KT'KpCUIH IIOAOKHHO WT CCA, IIOHOKC CCT IIOK8nHA IHhXAHA KOCKOA cYc WHHH'K WT H4A HtKOC AVCri'dUIH WT CCAO, OKC C8T EHA KHCSH H4A KHUIC pCHCHd WHHH4 HA\ H nOUJCAH C8T WHH 34 A*KP** KOA’k HX H CKC K'KCHX AIO^Tc HA, TCpC lipOAAIOT CA CHhXAIOK KOCKOA KCHHHH 34 XY dClipn, CKC K'KCfcX AC40KC HA 34 WHHH'K H IIOKAOHHUJC CC EHTH WHH H CHHOKH HA\ KCHHHH.
      H IMK Aa KT CK-kT-kH AXOHdCTHp WHHH8 8 K8HCLJIH, 4AH COKCIIH \|f, nOHOKC IIOUICA CCT K'KCHX AIOAYc, CAHII.H C8T AWN4UIH WT CCAO K8HCI|IH, CHvC C8t EHA «AHA HdA WHHH'K, OKC CCT X0TaPHCaa WT KK CCAO HoK'KNClJiH, TCpC C8t npOAdA K’KCfc
ACAOKC HA 3d WHHH'K ltfHXa>OK KOCKOA KCHHHH 34 xAx?W ACnpH TOTOKH.
      H ndK Aa CC 3H4CT K4K0 Aaa CCT H IlpHAOîKHA 8 CK^Td AOHdCTHp KHUIC IIHC IIOKOHHH4 rOCIIOH<Ad GT4HK4, rOCnO>KAa /UlIXdlOK KOCKOA, KKC4X A<aa fH WT CCAO IIOI4H4 WT nOAlO H WT IU8A4 H WT KOAd H CKC KCHHHYH H CKC K'KC H CKC KOAC-HHII.H H CKC K'KC XOTaPOAt, I4K0H{C Aa (CT fH K"kHHOC K'KCIIOA\HHd<HY>C.
      H MdK Aa CCT CK-fcTOAlS AVOHdCTHp XPaa' CK"fcTH IlHKOAdC CCAO G8X4 ElIIIIHIIA KKC4X H CKC K’KC X®T4pOA, WT nOA» H WT UlSA\4 H WT KOAd H WT CCA4AHLJIC CCAOK. JIOHOKC CKH KHUJC pCHCHO CCAO EHAH C8t K’KCHX KHCSH CKC WHHH'K; T42KC
60
www.dacoromanica.ro
c8t noniEA Tfpf npoAaiOT c<ft               koekoa kemhnh ckc K-KCAy whiina ha» 3a
xk«A acnpH.
      H IIAK A*> ECT CKbTOAlS AlOHACTHp KHIIIf IIHC CEA©                                       K'KKAlţYH KTiCHy CKC K'KC
Y©TAP©A1 H                       CKC                     KEHHHYh H CKC K'KC Y*A*K©AI IVT IIOAIO H WT UlS.lld H UT KC>A H
IVT nOCK^Af, EAHKd CE \'THT H3KpAT, nOHEKE ECT HOKSIIHA TOT CEA© nOKOHIIHATO EUh\MHA KOEKOA 3d xT ACnpH TOTOKH.
      H nAK Ad ICT CE AC T p'KCSpd K'KC CKC K'KC yOTA.lOAl H CKC K'KC y©A©KOAl, EAHKA CE JfTHT H3Bp.1T, IIOHEHM l'A ECT nOKtblHA /ItHyAHA KOEKOA 3A xY ACIlpH.
      H nAK                      &,\ ECT CKiCTCAlS AlOHdCTHp ypAAl CK'bTH HhKOAAE A«E MHA'bA 3A
.1H,HI'.1HH, no HA\E /M.lll-k H C KC ilHHrdllKS.U CH H CKC CHHOKH Cil, nOHEJKE ECT nOKlSlIHA illHX'dHA KOEKOA TOI' MEA-kA 3A IţlirdHH IVT YkAIIIKO EpATOK KOA1HC 3A XA ACIlpH.
      H npoAAAK CE C$T KHIIIE pE'lEHH K'KCHy AIEDAIIIH K'KCAy KHIIIE pEHEHA IVMHHd HAI IVT KHIIIE nHC.IIIE CEAA 11'T CKOHAl A^KpOKOAK», EE3 HHEAHO CHAHOCTYi© IIOKOHH-HOAlS lMH\MHA KOEKOA 3 CKC ©Y3HAHYe K'KCbAl IVKp'KCTH'lEAl AIEMIAIIIII H IVT npEA K'KCkAl npAKHTEAIEAl TOCnOACTKJ ErO IVT KEAHKÎH AHKAII'K. H IIOKAOHIIIIIE CA ll’HII H CKC K'KCHy CHHOKH H\* EHTH KEHHHH IIOKOHHHOAlS AIh^AIOK KOEKOA HdA Tfy KHIIIE pE'lEHE IV'IHIIE HAI, E%E ECT K$nHA rOCnOACTKO ErO IVT HHJf 3A K*KCE\' KHIIIE pEHEHO H.’kHO ACnpKIAl. Td/KE A I IOT O Al Mh^AHA KOEKOA CIE KTiCby KHUJE pEHEHE CEAA h  AH,iiraiiH                   (h<e                        cSt noKSniiA rocn©ACTK$ ea\S> h c8t  nncaiiE $ cep© yphcokSa
1-OCnOACTKO A1H K'Kcby A^yOAl II IlpHAOKHA HAI ECT A1h\'AHA KOEKOA HA CK’bTOE AlOHACTHpA TOCnOACTKO ETO EJKE ECT H3 TOp KApOIII E$K$pEI|IH, JfpAAl CK'bTH HhKOAAE, EJKE C'K3HAaA ECT H tÎKpACHA ECT nOKOHIIHArO iHnydHA KOEKOA Hd TOA1 CK'kTO A1ECTO.
         nOTOAl CYe CK-kTA KHIIIE pEHEHA AlOHACTHp TOCnOACTKO (l'O CAAl fl,AA IV ECT H IVK-klJIAA EHTH AlETOJf H K'K IIOAP^mYE CK^TOE AlOHACTHp IVT 6kETA TopA GhAIO-IIETpA, ypAAl CK-bTOE pO/KAECTK© XpHCTOKO EHTH CK^T^H AlOHACTHp KHIIIE pEMEHA K'K OyKp'blIAEHYE, A EO/KECTKENKIA1 HHOKOA1 K'K IIHIţlS, A nOKOHNHOAlS /Mh^AIOK KOEKOA h poAhteaYeai rocnoACTKO sro Ad kt kehhoe k'kciioaihhahYe. H KHA’bycai tociioa-CTKO A1H H ypHCOKSA lliliyAIOK KOEKOA HAA cYe CMA H IVHHIIE H dlţlH'dHH 3A IIOK$-nEH'l'E H 3A IIOAIHAOKAHYe CK*kT0E AlOHACTHp, KAKO ECT KHIIIE IIHC, C'KTKOpEH CKC KEAHKOE KAETKO.
      Geto pa aY h rocnoACTKO aih hiiejke aM^P*' h iiohokh\' h StkptiAhyoai YPHCOK^A IIOKOHHHOAlS AlHyAIOK KOEKOA H Al HAA TOCIIOACTKO EI'O H HAA CT* YpHCOK$A rocnoACTKA aih paaY noAvbHA, kako ect eha h wt np-bftA' Kp’bAiE h a*» kt CK-bTOAlS AlOHACTHp ypAAl CK'bTH HlIKOAAE CYe CEAA H IVHHHfcS A^A1'»© H K'K IVydBg H HE IVT KOI'OJKAC NEIIOKOA’bEHAlO, IIOpH3A10 TOCIIOACTKO AIH.
      (|l|IE>KE H 3AKAHHAHYe IlOCTAKHyOAl TOCnOACTKO AIH:       IIO IVIIIKCTkYIO r©Cn©A'
CTK$ AIH, KOAlS K'KpSniIT TOCIIOAK EoTK EHTH 1'OCIIOAApK FiAAUIKOE 3E.11AE, HAH IVT Cp'KAKHHAI'O IIAOA<» TOCIIOACTKO AIH HAH IVT CKp©AHHK HAIUKiy HAH IIO TpECEy IIAIIIHY HAH IVT BpATYE H.llllliy HAH IVT HHHOIIA'bAlEHHK, A^ JI^IE nOHTET H nOHOKHT h Stkp'kaht cYe yPhcokSa i'ociioactko aih, tot rocnoATi Eor*K a*1 ril nonTET h
Aa TA ©YTKp-KAHT H C'KypAH IIT K'K l'OCIIOACTR-b EI'O A K'K B^AEItlKiy R-feiPY AS||IA
                                                                                                                 61
www.dacoromanica.ro
fro, A ai|MiMI2Kf Nt IIOMTfT H llf SKp-klIHT H Nf nCIIOKHT cYf X'pHCOKSa POCnOACTKO iun, ror rociioA'K Eor-k aa Hf iiomtit h Hf c-K\'panHT B’h rocn«ACTK-k fro a Hf k’k i;fc>Afi|in\' K’knfjf aSi|ia fro; a KOf MkAOKfK-k Kapf iipaRHTfa hah KOA-kpHii hah KOf MKAOKfK'K \*OKfT KHtT H \*OKfT pA30pHT H IIOIIfpfT C'fă SCTpOfuVf H X'|1HC0K8A rOCIIO,VCTKO A\H H lIOAlkllS rOCnOACTKS AtH f>Kf AAX°" H C'kTKOpHjfOAl rocno,\-CTKO AUI, TOI- MhAOKfK'k A*' fCT Tp'kKAfT H a<f>SpfCAH WT tYh WThltH fJKf CST K’k UfKfII H M IIAUT ‘IkCT’l’f CkC Fs.v*' H C’kC flpYA H C’kC TpT\KAfTOAl flp'A H C'kC
hiiiihaih HfKkpHYii        «Kf K-k 3‘kii'mif ii a a kjvkk rocnoAA Bora h ciiaea Haiiitro
îcSca Xpuc-ra 11 pfK kT: „kk3A\h, k k3ami\', pacimiH fro“, h Kp-kK fro iiaa iiwy h II a A MfAAAl, fCT H K»AfT Kk K'kKII, aauin.
      Of>Kf oyKO h CKfAfrfaYH noc-raKA-kfAi rocnoACTKO aih: }ko\'iiah liana kiahkYh AKOpllllK H JKSlIAN <&Yfpa KfAHKYll AOrOljifT H JKSlIAII tiS3l|IIKA KfA KHCTYiap H KSllAII AIh\'0 KfA Ciia-rap ii >k8iiah Rapeoaoaui Kta ctoahhk h «Uman B|MT$a Kfa koauic H ÎK^IIAH lllIOCTOA KIAIIK'i'H IMJfApilHK II 3KSIIAII KoCTAIIAIIH KfA IIOCTfAHHK. II IICIIpAKIlHK ;KSllAH <I>Yfpa KfAHKIH AWrO^UT.
      H as, llfirkA<»T AwroijifT, iiaiihcax'oai K-k hactoahh rpaAS KBKSpfijiM, ai-kctua MapT ks Akhh ii wr flAana Aa*i A*1 Hkii-k K-k ctro imcaim TfifiiYf A-kroaik
K-k a-kT „3pAA, a wt pojKAfCTK© Xphctoko ajfus.
      f îw rtafă.nAP^ kwjkwaa, aihaoctYio BoîkYio rociioAHHk.
      -(- în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi singur stă-pînitorul şi de Hristos iubitorul, Io Alexandru voievod, fiul răposatului Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit pe mine şi m-a ridicat cu slavă pe scaunul sfîntrăposatului părintelui domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit şi care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri, numită a lui Mibai voievod, din sus de oraşul Bucureşti, unde este hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Mira Licbiei şi părintelui egumen Melentie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în sfîntul locaş, care este metob şi sub stăpînirea sfintei mănăstiri de la sfîntul Munte numită Simopetra, hramul Naşterii lui Hristos, ca să-i fie satul anume Dralea, tot şi cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul.
      Pentru că a fost al lui Danciul vornic din Popeşti de moştenire. Iar apoi, Danciul vornic a fost dator unui negustor din Bucureşti, anume Mavrichi, fiul bătrînului Manta negustorul. El a luat acel sat Dralea, pentru 130 000 aspri, pentru că nu a putut să plătească acei aspri nicicum pînă ce i s-a întîmplat moartea şi a rămas această datorie neplătită. Astfel intr-aceea, Mavrichi
62
www.dacoromanica.ro
negustorul el a luat acel sat Dralea; încă a voit să ia şi alte sate, căci nu se împlinea mai sus zisul preţ al asprilor. Astfel răposatul Mihail vodă n-a voit să lase ca să intre străinii în satele boiereşti, ci a dat Mihail voievod aceşti mai sus-spuşi 130 000 aspri în mina lui Mavrichi negustorul dinaintea tuturor boierilor şi a ţării domniei mele.
     Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri a lui Mihai voievod, mai sus-spusă, ocină în Despicaţi, partea lui Ştefan logofăt şi a jupaniţei lui, Chera, de peste tot satul Despicaţii a patra parte şi cu... 1, însă 800 de stînjeni, pentru că l-a cumpărat Mihail voievod de la Ştefan logofăt şi de la jupaniţa lui, Chera, pentru 22 000 aspri gata. Şi iar să fie sfintei mănăstiri a lui Mihai voievod, hramul sfîntului Nicolae, ocină în Despicaţi, însă partea lui Chiriac şi partea fraţilor săi, Fuga şi Socol, toată şi cu vecini, de peste tot satul a opta parte, 400 stînjeni, pentru că a cumpărat-o Mihail voievod de la Chiriac şi de la fraţii lui, pentru 11 000 aspri şi au vîndut ei de bunăvoia lor.
     Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri a lui Mihai voievod ocină în Cîmpeni de la Gîrla Neagră, partea lui Stan toată, 220 stînjeni şi partea lui Mircea, 120 stînjeni şi partea lui Toader toată, 80 stînjeni şi partea lui Yoinea toată, 100 stînjeni şi partea lui Dragoslav toată, 60 stînjeni şi partea lui Mirea toată, 40 stînjeni, pentru că a cumpărat Mihail voievod aceste mai sus-spuse părţi ale lor de la oamenii mai sus-spuşi şi de la toată ceata lor, pentru 12 400 aspri gata, însă stînjenul cîte 20 aspri. Şi s-au vîndut ei de bunăvoia lor şi fără nici o silă.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri a lui Mihai voievod mai sus-scrisă ocină în Buciumeni, însă partea lui Ignat toată, stînjeni 120 şi partea lui Dan şi a lui Ursul toată, stînjeni 120 şi partea lui Sava şi a lui Frăţilă toată, 90 de stînjeni şi partea lui Buda toată, stînjeni 102 şi partea lui Opriş şi a lui Dumitru toată, stînjeni 56 şi partea lui Stan [Stan] toată, 68 şi partea lui Lupşan toată, stînjeni 24, pe 20 aspri stînjenul, fac 580 de stînjeni, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat răposatul Mihail voievod de la toţi mai sus-spuşii oameni megiaşi şi de la toată ceata lor, pentru 11 600 aspri gata. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor şi fără nici o silă de la nimeni.
     Şi iar să-i fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a lui Mihai voievod, hramul sfîntului Nicolae, satul Spanţovul de Sus tot, cu tot hotarul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu tot venitul. Pentru că acest mai sus-spus sat au fost toţi cnezi, apoi au venit ei toţi, de bunăvoia lor, de s-au vîndut lui Mihail voievod, pentru 12 000 aspri de argint gata, ca să fie ei şi fiii lor vecini.
     Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri a lui Mihai voievod, hramul sfîntului Nicolae, satul Suharna tot şi cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege,
1 Loc alb.
63
www.dacoromanica.ro
pentru că a cumpărat răposatul Mihail voievod acel sat Suhama de la jupan Mitrea vornic şi de la jupaniţa lui, Neaga, pentru 36 000 aspri gata.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-spusă satul Costenii tot şi cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă, de pretutindeni şi cu tot venitul. Pentru că acel sat Costenii mai sus-spus au fost toţi cnezi cu ocinile lor; apoi, au mers ei toţi de s-au vîndut vecini răposatului Mihail voievod de bună-voia lor, pentru 15 400 aspri de argint, ca să fie ei şi fiii lor vecini.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-spusă, hramul sfîntului Nicolae, satul Grădeştii toţi şi cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu tot venitul. Pentru că acest mai sus-spus sat au fost ei toţi cnezi cu ocină; apoi au mers ei toţi în marele divan, de s-au vîndut vecini răposatului Mihail voievod, ei de bunăvoia lor, pentru 35 500 aspri, ca să fie ei şi fiii lor vecini.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Popeştii toţi şi Bănciuleştii toţi şi cu toate hotarele lor, din cîmp şi din apă şi din pădure şi cu vaduri, pentru că a cumpărat Mihail voievod aceste mai sus-spuse sate de la răposatul Mihnea voievod, pentru 80 000 aspri.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Ciocăneştii toţi şi cu tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din uscat şi din toate bălţile lor şi cu tot venitul. Pentru că acest mai sus-spus sat au fost toţi cnezi; apoi, cînd a fost în zilele lui Mihail voievod, ei au mers la divan şi s-au vîndut vecini răposatului Mihail voievod de bunăvoia lor, pentru 45 000 aspri gata, ca să fie ei vecini şi fiii lor.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Plătăreşti jumătate de sat, pentru că a cumpărat Mihail voievod această ocină de la nişte megiaşi din sat, care au fost cnezi peste mai sus-spusa ocină a lor. Şi au mers ei de bunăvoia lor şi cu toţi oamenii lor de s-au vîndut vecini lui Mihail voievod, pentru 10 000 aspri, cu toate părţile lor de ocină şi s-au închinat să fie ei şi fiii lor vecini.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Cuneşti, însă 700 stînjeni, pentru că au mers toţi oamenii, cîţi sînt megiaşi din satul Cuneşti, care au fost aşezaţi pe ocina care a fost hotărnicită dinspre satul Ciocăneşti de s-au vîndut vecini şi toate părţile lor de ocină lui Mihai voievod, pentru 14 800 aspri gata.
      Şi iar să se ştie că a dat şi a dăruit sfintei mănăstiri mai sus-scrisă răposata doamna Stanca, doamna lui Mihai voievod, toată partea ei din satul Poiana, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu tot şi cu mori şi cu tot hotarul, ca să-i fie ei veşnică pomenire.
      Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri, hramul sfîntului Nicolae, satul Vişina Seacă tot şi cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului. Pentru că acest mai sus-spus sat au fost toţi cnezi cu ocină; apoi au mers de s-au vîndut lui Mihai voievod vecini cu toată ocina lor, pentru 24 000 aspri.
      Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrisă satul Căcaţii toţi, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de
  64
www.dacoromanica.ro
pretutindeni, cît se va alege, pentru că a cumpărat acel sat răposatul Mihail voievod, pentru 10 000 aspri gata.
     Şi iar să-i fie satul Trăsura tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul, cît se va alege, pentru că l-a cumpărat Mihail voievod, pentru 10 000 aspri.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri hramul sfîntului Nicolae, două sălaşe de aţi-gani, anume Manea şi cu aţiganca sa şi cu fiii săi, pentru că a cumpărat Mihail voievod acel sălaş de ţigani de la Ivaşco al lui Bratu comis, pentru 4000 aspri.
     Şi şi-au vîndut toţi aceşti mai sus-spuşi megiaşi toată ocina lor mai sus-spusă din mai sus-scrisele sate de bunăvoia lor, fără nici o silă, răposatului Mihail voievod şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jur şi dinaintea tuturor dregătorilor domniei lui din divanul cel mare. Şi s-au închinat ei cu toţi fiii lor să fie vecini răposatului Mihail voievod pe acele mai sus-spuse ocine ale lor pe care le-a cumpărat domnia lui de la ei, pentru tot acel mai sus-spus preţ de aspri. Deci apoi Mihail voievod, toate aceste mai sus-spuse sate şi aţigani, pe care le-a cumpărat domnia lui şi sînt scrise în acest hrisov al domniei mele, pe toate le-a dat şi le-a dăruit Mihail voievod la sfînta mănăstire a domniei lui care este din sus de oraşul Bucureşti, hramul sfîntului Nicolae, pe care l-a zidit şi l-a înfrumuseţat răposatul Mihail voievod în acel sfînt loc.
     Iar apoi, această sfîntă mai sus-spusă mănăstire a domniei lui am dat-o şi am făgăduit-o să fie metoh şi sub stăpînirea sfintei mănăstiri de la sfîntul Munte, Simopetra, hramul sfintei Naşteri a lui Hristos, să fie sfintei mănăstiri mai sus-spuse de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar răposatului Mihai voievod şi părinţilor domniei lui să fie veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Mihai voievod pentru aceste sate şi ocine şi aţigani, de cumpărătură şi de miluire sfintei mănăstiri, cum este mai sus-scris, făcut cu mare blestem.
     Pentru aceasta şi domnia mea încă am dat şi am înnoit şi am întărit hrisovul răposatului Mihai voievod şi mila domniei lui şi pe acest hrisov al domniei mele, pentru pomana care a fost şi de mai înainte vreme şi să fie sfintei mănăstiri hramul sfîntului Nicolae aceste sate şi ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele, sau din neamul nostru, sau, după păcatele noastre, din fraţii noştri sau din alt neam, dacă cinsteşte şi înnoeşte şi întăreşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu cinsteşte şi nu întăreşte şi nu înnoieşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui; iar care om, fie dregător, fie boier, fie oricare om va fi şi va strica şi va călca această întocmire şi hrisov al domniei mele şi
5 — c. 1148                                                                    se
www.dacoromanica.ro
pomană a domniei mele pe care am dat-o şi am făcut-o domnia mea, acel om să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cel de trei ori blestemat Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntui-torului nostru Iisus Hristos şi au spus:«ia-l, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi în veci, amin.
     Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartholomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Fiera mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 26 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere curgerea anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., XLII/29.
         Orig., perg. (72 X 34), pecete atârnată, pierdută.
         Cu două trad. la Arh. St. Buc., m-rea Radu-Yodă, XXI/1 şi Mihai Vodă, XIX/1.
         0  copie slavă ibidem, A. N., 1251, f. 5.
         EDIŢII. Trad. fragmentară: Grecianu, Genealogii, II, 390—391.
                                   39
1626 (7134) martie 30.
           Mihăilă armaş dăruieşte prin înfrăţire verilor lui, Gherghe şi Pătru, partea lui de ocină din Bădeni în schimbul unui cal şi a cinci coţi de postav bun.
     f Eu Mihăilă armaşul scris-am acist al mieu zapis, ca să fie la mina virilor miei, anumi, Ghirghi i Pătru, feciorii unchiu-mieu lui Ivaşco vornicul de Băleni, ca să se ştie că m-am înfrăţit cu ei. Deci la frăţiia noastră eu i-am dăruit cu partea mea di ocină de în Bădene, însă partea ce-au cumpărat moşu-mieu Pătru logofăt ot Băleni de la Ivaşco vornicul, ce se-au chemat funea lu Gligorie postelnic ot Boldiş, toată, oricît se va alegi, iară unchiu-mieu Ivaşco şi virii miei Ghirghi i Pătru, ei m-au dăruit cu un cal bun şi cu 5 coţi de postav bun. Dici, păntru mai mari cridinţă, eu am fapt acist zapis, ca să fie la mina lor.
     Şi cînd am fapt această tocmeală fost-au boiari mărturie, po ime: Stoica logofăt Tărăceanul i Badea postelnic ot Bucşani i Hareta egumin ot Nucit i
www.dacoromanica.ro
Pătraşco postelnic ot Bucşani şi Badea postelnic ot Băleni şi popa Ratea şi pipa 1 Radul din Băleni.
      Aşa să se ştie.
      nilC (yTOHKA T’Kp’KMAHlÎA AWPOijSET. IlHC AtApTYE A A^HII, K’K A'feT 3pAA-
      Mihăilă arămaşu.
          Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, nr. 27 216.
          Orig., birtie (30,5 X 21,5), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 27 654 f. 35.
          EDIŢII. Filitti, Arhiva Cantacuzino 25.
                                  40
                                                                            1626 (7134) aprilie 6, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Iorgachi sluger satul Glăvă-neşti, părţi din satele Cozleci, Bărcăneşti şi Ogretin, precum şi doi ţigani.
      f AIhAOCTYeIO fioJKIEie Iw flAtâjHApS KOfKOA*» H rOCnOAHHK K'KCOH 3EAtAE XtJrrppOKAAX'ÎHCKOf, CHH'K KEAHKArO H np-fcA^KPar® nOKOHH HOAtS îtV PdAYa KO««'A‘'-^AKAT l'OCIIOACTKO AtH cYe nOKEAEH.E rOCnOACTKO A\H CA8pO rOCnOACTKd A\H lOwpPAKEK CAgKAp H CKC CHHOKH CH, EAHI(E>KE Eop-R A<»CT, BKCJKf Aa fCT WMHH8 8 rA’KK'Kllfl|IH WT cSactb* Gak, aah WT A™ JK8llAHHI(IK AldpYfH, A'l'U'fPa 3<8nA-HlllţEK K-kîKHtH, IIOAOKHHO 3A CEA WT rA'KK'KHElJIH, WT nOA» H WT K«>A »■ C’hC KEMHHH EH H WT CEAAAHIJJE CEAOK WT n0CKt5A*i *ApE EAHKA CE JfTHT H3BpAT WT nO K’KC JfOTApOAt. H KE IHhYH fi,& CE 3HAET nO HAtE: dlSlUAT CKC CHHOKH CH H POAtAH CKC CHHOKH CH H ROHKO CKC CHHOKH CH H HeKSAA CKC CHHOKH CH H Ra’KAHIUAH CKC CHHOKH CH H CKC BpAT ErO Tat8a, nOHEKE ECT nOKSnHA lOlVpPAKH CAtSîKAp cYlO IIOAOKHHO 3A CEAO KHIIIE pEJf H CKC E KEMHHH E5KE C3T KHIME I1HCAHH WT HA >K$nA-HHII.A AlApYlA, A’KipEpA H{3nAHHI(EK K’feîKHEH WT Ta-KK-KHEUIY 3A xSxY ACnpH POTOKH, K’K AkHTf nOKOHIIHOAtS pOAYTEA 1’OCnOACTKO AtH îw PAAYrt KOEKOA K’K llp’KKOE pEA8.
      fl IIOTOAt, K*KrV,A ECT KHA CKAa K’K AKH(f POCnOACTKO AtH, A }K3nAIIHII,A illApYia WHA flAKHXE ECT npOAAA WT TAE APSr flOAOKHHO 3A CEAO WT rA'KK'KHEIllH WT Awa ‘H IIOAOKHHO CASPO POCnOACTKO AtH lOwpPAKEK CAfcSjK.lp H CKC KEMHHH, EAHI(H CE XOipST HAHtY 3A A^AHM*. 3A ^A™ acnPH TOTOKH. H llpOAAA ECT WHA 3A AOKPO KOA-k EH, BE3 HHE^HA CHAOCT.
                           H I1AKH Aa ECT CA8p8 POCnOACTKO AtH lOwpPAKEK CAglKAp WMHH3 HA FpEMH PAAPOAEAtAPO B'KpK'KHEipH, AAH Afa E’KpKAHWK, CHH’K /\p"KPHMOK AOPOlJiET, KH8K
                           B’kpkahor ctoahhk, a*a epo k-kca\' h ckc kemhhh h wt no k”kc yoTApoAt, eaiika
CE JfTHT HSBpAT, I10HEJKE W ECT nOKSnHA lOwpPAKH CASJKAp cYlO WMHH’K H CKC 1 în loc de: « popa».
5
67
www.dacoromanica.ro
KfMHHH WT Ha A E-kpKdH, CHH"K ^VJp'hnHMOK AOrO$fT, T'KMYf HfPOK AM Kf3 AP$3HA\ EpdTH H EI3 A^ KpaTHMIA CH n-KTpdlUKOK, 3d xAX <«CnpH rOTOKH. II npOAAA°X H-hpKdH sa A®Kpo koa». H KHA'fcjC rocnoACTKO a\h h sanHC 3a npoAdHif CKfAf* tiaVh no ham: wt H(po(1|ih, HacT-fe h l'eppe h wt 3.pki(ici(ih, Ejhtha'k h wt E'KK'EpaţIH, ÎKdH nOCTfAHHK H WT TpixPUlOp, îaYf nOCTfAHHK H PdAY’A. CHH'K 1,011 (yTOHK’kK H IThTp8 AOrO^fT, 8HKOM E'kpKdHOK H II'KTpailIKO, CHHk E'kpKdHOK CTOAHHK H HA°â‘l‘( AWPO^fT H WT ^dKHAfl|IH, GTdHKSA AWPO^fT.
      H naKH Aa kt lOwpraKtK ca8>Kap wmhh8 8 Kosa-feM, aah am IwHduiKOK nOCTfAHHK, CHH'K AflHpOCAdKOK AOPO^f'P, lllfCTdPO AM WT nOCK$Af H WT IK> K'KC XOTdpOA», tAHKa Cf JfTHT H3BpdT, AAH WMHH'k Bf3 KfMHHH, n$Hf}Kf Cf C8T nOBpATHA îwHdtMKO nOCTfAHHK CEC lOwpPAKH CASJKdp, Tfpf fCT A^pOKdA IwHdUIKO nOCTfAHHK no lOwppaKH CKC IIHCTAPO AM WT WMHHd KoSA'feMIOAOK, Aa 10 MT A^A^0! a lOwpPAKH CASJKdp WH, paA‘l‘ EpdTCTKO, ft|lf>Kf C8T AaP0K<M no IwHdIUKO nOCTfAHHK c-kc fAHH moa\h8 sa aiţnpaH. H noEpaTHiiif ct whh sa ckoha\ a°kpokoaio. H KHA’fcV0i" rocnoAf'TK0 a\n h sanHc8A IwnaiuKOK sa EpaTCTKO c-kc CKfAfTfAÎH, Ha HA\f; Kp-Kcr-k AOPOiJsfT RSMSiW'knSA h Ghau aopojJmt h Harr-fe H WT /V^ASAf H1H, iwHdlUKO KOAXHC WT EopSC H T8A°P® 3fpHH, WT TpfCTYiaHH, TfpPf H GtOHKA H wt 3'KHoapa, n-hKaa-K h wt GKp'KHdKH, ^parSA. H nocTAKHA c8t h 3dKAHHdHYf : KOPO WT HHJf AMTH8T CA 3A EpaTCTKO, A<* *CT dHdTfAUd.
      II ridKH Aa *ct ca8r8 pociioactko a\h lOwppaKH CA8ftap wmhh8 8 fâpprrHH, WEdMf AM CTdHMIOAOK BfpHdT WT Hfpdlll KKCdX MTO fCT H3EpdNHA fPO AM, AM GtOIIKA HoEOTfH WT noaio H WT lliyAUa H WT KOAa H WT CfAdAHl|lf CfAOK, WT nOCKSAf, Kdpf MHKa Cf XTHT HSEpdT, WT X°Tap A°pH 8 X°TAp. IIoHfJKf CYlO WMHH'k EHA fCT GrdHMIOA'OK BfpHdT; TdîKf fCT EHA n-KKSpapiO lOwpPdKfK CASSKdp Hd WKIţ8 HX- A K-KA<> *CT EHA Hd Kp-fcdM Sd pdSAOP, d GTdHMIOA BfpHdT WT ’lfpdM WH H-bCT HX fCT AIOPA'K AaKaT Pa3AOPd, dH8 IO fCT AHIICdA â Sd WKI^H WT CTdAd. TaîKf pa fcT A00™™» 3Akoh h c8>KAfHi'a fi,i naaTHT oki^X. aH8 n-kcT hama c-kc MTO nAdTH ; TdJKf fCT Aart GTdHMIOA BfpHdT AM fPO Sd WMHH'h lOwpPdKfK, pdAÎ CYl OKIţH, KdKO fCT KHUlf nHC, CKC KfAHKO AtOAfllYf H CKC A°KpH A»AYf CKfA*TfAYf, Hd HA\f ,â,OEpf H BfpHA'k H ,/\8A\HTp8 WT Hfpdlll. H KHA^X TOCIIOACTKO A\H H SanHC WT p8K GTdHMIOAOK C KC CKfASTfAYH Hd HAM : }K8ndH TlOPd KfA dpA\dlll H WT KfW>KA. T8A°P KdTdX H WT B8K8pfl{IH, /V,8A\H-pp8 KdTdX 3d flSlIIKdpH H HHKd AOPIOijSfT, CHH'K HKpdAtOK H WT B8M8AvkHH, T8Aop, CHHH HfpHfH H WT Aţ-KHHiaM, KodA’K KdTdX H WT B'KTp'KHH, IIIfpRtS H Kp'KCT-fe AWPOjjifT.
      H ndKH Aa fCT CA8P POCnOACTKd AI\H lOwpPdKH CASJKap fAHH dlţHPdH Hd HAIE KdAMIOA, IlOHfJKf fCT npOAfHHA Tfpf fCT AaA BdpE8d nOCTfAHHK WT IlHTfipH IU8plOA\ CH lOwpPdKfK CA8>Kdp (10 KdAMIOA IţHPdHSA, d H)wpPdKH WH fl|lf>Kf C8T Aaa BapE8A0K nOCTfAHHK fAHH A\OA\KS Sd dUHPdH Hd HAM 6pfA\Yd H dCllpH PlOTOKH xdV. H npOA\fHHA fCT WHH 3d CKOfJM A0KP0K0i'10- H KHA’kX0<H HOCnOACTRO AIH H 3drthC WT p8K liapESAOK C"KC MHOPf CKfAfTfAH, no HAM: IldpHnd IIOCTfAlIHK H IfyfAd WT Afpfl|IH H CSdHMd H ~WT KopESlJlOpH, H-fePOf H WT IIpOHR-K, H-fepOf H TdTOAXHp1 H TdT8A H WT IlHTflUH, MHpOCAdK H WT 3A0Tfl|IH, PdAVa AOPIOiJSfT.
68
www.dacoromanica.ro
     H ndKH a* kt lOwpraKEB CASaup eahh aiţHrdH Hd hau Orip-b, ckih-k KdAMIOAOK, ll«HE>KE Td ECT IIOKSIIHA lOwprAKH CdS>Kdp T«T dlţHrdH WT HdA CdpESd AwrO^CT WT IlHTEI|IH 3d xA aCIlpH TOTOKH. H KHA'bX r«CIIOACTK« A\H H 3dllHC C’KC CKEAETEAYE IIO HA\E: WT BdKA’bHH TSAOpS AOrO^fT H ^parOAlHp iiocteahhk H WT KaTiMEI|IH, ^,pdrOA\Hp, CKIH’k GtAH'IIOAOK AwrO<j>(T H H OtAH'IICA H WT H'KA-kHtl, T(pr( IlOCTfAHHK, CHH'k GtAHMIOAOB AWrOijSET H H (rTdHMIOA H WT K'hA'kHH, T(pr( nOCTfAHHK, CHHTv HkAIIIKOB AKOpHHK.
     H npoAdAOHX cîh aioaie hh\-he wmhhe h aiţHraHH whh sa hh^hoim A°Bpo
KOAIO H C'hC SSHAnYe K'hCkA\ AUrYUIUOA\ WT TOp H3 A*A H WT tlpEA TOCnOA* CTKd MH.
     Gfro paAY A<»A«X c'Kl" H rocnoACTKo a\h <A$ro rociioACTKa a\h lOivpraKCK CAfc5/Kfp, raKOHif A‘> A\S fCT WMHH$ H AlţHrdHH A'fcA'l'HS H K'K W\'dE8 CHHOKOM H BHSKeAt H np-bKH«'lfTOA\ H HE WT KOrO>KA« H(nOKOA-kEHA\0, nOpH3AlO rocnoA-CTKd A\H.
     Ge>ke cbeaeteaîh nocTdKHy rocnoACTKO a\h : HtSiidH liana bea akc’Phhk h JKSÎnaH flO'Epa kea awro$ET h kSimh E$3HHKa bea bhctYhp h flinte kea cnaTdp h RapTOAOA\H KfA CTOAHHK H EpdT$A KEA KOA\HC H fllIOCTOA KEA IlEJfApHHK H ttSlIAH KoCTdHAHH BEA flOCTEAHHK. H HCflpdKHHK <t>'fEpd BEA ACTO^fT*
     H as, Ain-hA^T acto^et, HanHca^ b-k, rpaA$ E$k$pel|ih, AvkcEiţa anpHA
S  A^HH H WT ilA<l‘M<l K'K A-kT x3pAA-
     ■\ îw flAEâdHAP^ BWEBWAd, AXHAOCTYiO EoHiYlO rOCnOAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Iorgachi sluger şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Glăvăneşti din judeţul Sac, însă din partea jupaniţei Maria, fiica jupaniţei Chiajna, jumătate de sat din Glăvăneşti, din cîmp şi din apă şi cu vecinii ei şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume: Muşat cu fiii săi şi Roman cu fiii săi şi Voico cu fiii săi şi Necula cu fiii săi şi Ylădişan cu fiii săi şi cu fratele lui, Tatul, pentru că a cumpărat Iorgachi sluger această jumătate de sat mai sus-spusă şi cu 5 vecini care sînt mai sus*scrişi, de la jupaniţa Maria, fiica jupaniţei Chiajna din Glăvăneşti, pentru 16 000 de aspri gata, în zilele răposatului părintelui domniei mele, Io Radul voievod, în primul rînd.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupaniţa Maria iarăşi a vîndut din cealaltă jumătate de sat din Glăvăneşti, din partea ei jumătate, slugii domniei mele, lui Iorgachi sluger şi cu vecinii cîţi se vor afla de moştenire, pentru 4300 de aspri gata. Şi a vîndut ea de bunăvoia ei, fără nici o silă.
     Şi iarăşi să fie slugii domniei mele, lui Iorgache sluger, ocină la Greci, numită Bărcăneşti, însă partea lui Bărcan, fiul lui Drăghici logofăt, nepotul lui Bărcan stolnic, partea lui toată şi cu vecini şi de peste tot hotarul, cît se va
                                                                                                          69
www.dacoromanica.ro
alege, pentru că a cumpărat Iorgachi sluger această ocină şi cu vecini de la Bărcan, fiul lui Drăghici logofăt, numai partea lui, fără a altor fraţi şi fără partea vărului său Pătraşco, pentru 4 600 aspri gata. Şi a vîndut Bărcan de bunăvoia lui. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu martori, anume: din Negoeşti, Nastea şi Gherghe şi din Zvîşteşti, Ventilă şi din Văcăreşti, Ivan postelnic şi din Tîrgşor, Ilie postelnic şi Radul, fiul popii Stoica şi Pătru logofăt, unchiul lui Bărcan şi Pătraşco, fiul lui Bărcan stolnic şi Idoxie logofăt şi din Davideşti, Stancul logofăt.
     Şi iarăşi să-i fie lui Iorgachi sluger ocină în Cozleci, însă partea lui Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, a şasea parte de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cît se va alege, însă ocină fără vecini, pentru că s-au înfrăţit Ionaşco postelnic cu Iorgachi sluger, de a dăruit Ionaşco postelnic pe Iorgachi cu a şasea parte din ocina Cozleciului, să-i fie dedină, iar Iorgachi sluger, pentru frăţie, el încă a dăruit pe Ionaşco postelnic cu un băiat de aţigan. Şi s-au înfrăţit ei de bunăvoia lor. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de înfrăţire al lui Ionaşco, cu martori, anume: Cîrstea logofăt Buciumeanul şi Sima logofăt şi Nastea şi din Dăduleşti, Ionaşco comis din Borus şi Tudor Cerni, din Trestiani, Gherghe şi Stoica şi din Zănoaga, Păcală şi din ScîrnaVi, Dragul. Şi au pus şi blestem: care din ei se va lepăda de frăţie, să fie anatema.
     Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele Iorgachi sluger ocină în Ogretin, însă partea lui Stanciul Bernat din Ceraş toată, cît este aleasă partea lui, partea lui Stoica Ciobotă, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar. Pentru că această ocină a fost a lui Stanciul Bernat; astfel, el a fost păcurariu lui Iorgachi sluger, la oile lui. Iar cînd a fost la vremea socotelii, Stanciul Bernat din Ceraş, el n-a putut să dea socoteală, ci i-au lipsit 60 de oi din turmă. Astfel, l-a ajuns legea şi judecata să plătească oile, dar nu a avut cu ce să plătească; deci a dat Stanciul Bernat partea lui de ocină lui Iorgachi pentru aceste oi, cum este scris mai sus, cu mare rugăminte şi cu oameni buni martori, anume: Dobre şi Berilă şi Dumitru din Ceraş. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Stanciul, cu martori, anume: jupan Goga mare armaş şi din Cheojd, Tudor vătaf şi din Bucureşti, Dumitru vătaf de puşcari şi Nica logofăt, fiul lui Avram şi din Buciumeni, Tudor, fiul lui Cernea şi din Măniaci, Coadă vătaf şi din Bătrîni, Şerbu şi Cîrstea logofăt.
     Şi iarăşi să fie slugii domniei mele Iorgachi sluger un aţigan, anume Calciul, pentru că a schimbat, de a dat Barbul postelnic din Piteşti cumnatului său, lui Iorgachi sluger, pe Calciul ţiganul, iar Iorgachi el încă a dat lui Barbul postelnic un băiat de aţigan, anume Eremia şi aspri gata 1400. Şi au schimbat ei de bunăvoia lor. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Barbul cu mulţi martori, anume Paripa postelnic şi Preda din Lereşti şi Oancea şi din Corbuşori, Neagoe şi din Procica, Neagoe şi Tatomir şi Tatul şi din Piteşti, Miroslav şi din Zloteşti, Radul logofăt.
70
www.dacoromanica.ro
     Şi iar să-i fie lui Iorgachi sluger un aţigan, anume Oprea, fiul lui Calciul, pentru că l-a cumpărat Iorgachi sluger pe acel aţigan de la Barbul logofăt din Piteşti, pentru 4000 de aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis cu martori, anume: din Ylădeni, Tudor logofăt şi Dragomir postelnic şi din Clăceşti, Drago-mir, fiul lui Stanciul logofăt şi iar Stanciul şi din Băleni, Gherghe postelnic, fiul lui Ivaşco vornic.
     Şi au vîndut aceşti oameni ocinile şi aţiganii lor, ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, şi dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Iorgachi sluger, ca să-i fie ocină şi aţigani dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Ficra mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Yartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 6 zile şi de la Adam, în anul 7134 <1626>.
     f Io Alexandru voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., CXLI/50.
         Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată, căzută.
                                   41
1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod dăruieşte m-rii Argeş ocină la morile de la Piteşti, la Geamăna.
     •f- dlHAOCTi'fl© liO/KlfK» i\v flA(ăAH,\,pS K0(K0A‘» H rOCIK'AHH'K, CHH’K IIOKOHHIIO.W
îtv Paava           AraK‘*T rocMciACTK* a\i< c'f* noKtA-kiiTj rocnoACTKO ami CK-kT^iuS
H BOJKfCTKfIctiH AUMUCTHp rAATOAf A\H flpmil H IVTII.8 EIIHCKSiISA AhTOHTe, W>Kf fCT HACTAKHHKS k-k CK-kTA AtCHACTHp, ca 6ă fie volnic cu această carte a domnii mele să ţie ocină la mori de la oraşul Piteştii, la Geamăna, de în salce pînă în mal, pre vîlceluşe şi de acolea pre mal pînă în iazul moriilor şi pînă după iaz, iar pînă în salce, pentru că această ocină fost-au miluită de răposatul Băsărabu voevod la svînta mănăstire.
     Iar cîndu au fost în zilele răposatului moşul domnii mele Mihnea voevod, au trimis domnia lui pre cinstitul deregătoriul domnii lui, jupan Ivaşco biv vel dvornic, de-au hotărît această ocină cu 24 de boieri, cum să fie sfentei mănăstiri ocină, moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului moşul domnii mele Mihnea voevoda, de cîndu au fost cursul anilor 7088.
71
www.dacoromanica.ro
     Derept aceia, domnia mea încă am dat sfentei mănăstiri Argeşul, ca să fie volnici călugării să ţie această ocină cum scrie în cartea moşului domnii mele Mihnei voevod, să fie mănăstirii moşie. Iar cui va părea strunim şi va zice că are treabă cu această ocină, el să-ş aducă cărţi de va avea, să stea de faţă. Hhako a<» H-bcT, no pm rocnoACTKO aih.
     H HCfipdKHHK CdiVt PCM rocnoACTKa AIH.
     IIhc 8 ESkSpeijjY, Ai-bcEiţa dnpMAi'f Y a^hh, kk A-bT xspAA-f îw flAfâanAPS KW6KWA<i, aihaoctYio Eo;kYio rocnoAHHK.
         Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXVII/3.
         Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată.
                                  42
1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Corbii-de-Piatră un loc la Valea-Oraşului.
     f dlHAOCTYne EowTeio lui llAfganAPS KOtKOA** h rocnoAHHK k'kcoh 3eaiae ^SrrppoKAajfTHcKOf, chhti KfAHKaro m np*bA©Eparo noKOHHHOAiS îui PaAYA kofkoaa. ^akat rocnoACTKO aih cYe noKEAEH'ÎE rocnoACTKO aih ckIstoaiS eo/Kectkeha aioha-CTHp 30KEAiaro uit KopeYm 3a Kaaieh, HA'bJKf ect )(paM np’bcK-bT-bH MHcrbH m np'bBAarocAOKFHH'bH KAaAHMHii,f hauie BoropoAHii.f m iiphcho a^Ye dlapT«n h ivtiiS frmcKon ÎIhtohYe, uwe ect nacTaBHHK k k cK'bTa aiohacthp îTpvhiuSa, jfpaai &cnEHl*E
BorOpOAHIM M (THC-bAl HHHOKOAI (AHHH WHKSlflHX’ KTi WEHT’bAH TOE, lAKOWE fi,A MAI fcT 8 Kaafa RapomoAOK uit rAf ect cTOiaa Kp^jetiS a0 P’bxa m uit tac ect ctoiba Kp*kjk*k8 a© EpaA^A OcaatShYh, a urr t8e a© Hhck8a Mephatok 8 ropHÎH A© naaHHHS, a uit tSe, no P-bKa Mephatok 8 ropmH a© naaHHHS m naaHMHSA k*kc, a uit P-bKa MfpHaroK haa ITafUia h IIAfina K-Kcajf, iiohejke ai8 ect crapa m npana a*Ahha uimhh8.
     îl noTOAi, K*KAa ect eha kk a^xTe ncKOMHHOAiS PaAVAd koekoa, chh*k PaAVAa koekoaa, a AiOHa^Yai ilIarAdAHHd, urna ect maia a np8jf npEA        koekoa
ckc (Mhpkah h c-kc Hau m c*kc PaAVA h ckc EapkSa. Tajke rocnoACTKO eai8 a<*A©X
(HhPKAHOK H AP^WHHOAI ErO 3AKOH KY EOA*bpH. ÎI K'KAA ECT EHA HA A^HTi, A dlHpKdH H CKC AP^XCMHOAI ErO UIHH HE AtOrOUIE A©H(C™ KY EOA*bpM, aH8 WCTdUId UIT 3AKOH J H*K AM©11** T(X KOA-bpH KHIIIE pEMEHH CK'bTOAlS AlOHacTMp. H pT<*PNHK EHA HAI ECT APAr©MHP> RPAT UiSHKfK.
     H lldKHJKf A<* t\\9 ECT 8 BoJKOap'K A*a dl'KH’KHA'KK KTiCaX, nOHEJKE naKH HAI ECT CK'bTOAlS AlOHACTHp H (UarAdAMHffl AlOHA^Yia CTApa H npAKA UIMHH8. ÎI nOTOAl,
naKH haiaiue aioha^Ya dtai'AAAHHa CKnpfHYi ckc PaT-b, amncES /H'kh-khauik. Tako
72
www.dacoromanica.ro
4>3f\' PaT-fc kY Eoa-fepH Ad saKafT kako Taie wmhhS mS cct ehao iipoAda wt Al or oui >1 WT KpK>K-K8. H8 lUS (CT \AA T'EKAtO Aa ct XPaHHT AJPH K(T EHTH Al-EH'kHA'k }KHK, a IIO CEAItp'ETH Al'kH-BHAkK, Aa KT flAKHJKf KpkJK'ESK H Al Or OU] OK. H PdT-k lldKH WCTd WT 3dK0H; H CETKOpHA (CT IAHd KHHrd E(3 HCIIpdK# H AlOKNd. Td>K( noKOHHuaro PaAVa ko(koa k Pa^APaX KHHra h AaA°X wihhS cK-kTOAtS AtoiiacTHpS h AlarAaaHH(K AtOHdxYiH, eikohk ^t,a c8t Adan tchhsYh kY KOA’kpn h ^paroatHp XOTdpHHKS. H KHA’bX0'" rocnoACTKO atu h khht PaAVaa kc*koa, chh'e PdAV’Ad KO(KOAa, 3a np$x h 3a wcTda, udA cYio khiik peuna wmhh-e, wt KorAd ehct tckhYi a-kTOiU x3dA. KiT^a ii pasApdyHa, auS w cea» iioiiokhx rociioACTKO a\h h STKphAHX H UdA cYf KHHT rOCIIOACTKO atu, KdKO (CT EHA H WT llp-k»<A( Kp’kaiu. H WT TOrAd KKC AP'^^dd KT CK-feTd AtOHdCTHp KHUK p-feX cT* X^Tdp'E CEC ACEpOMHpOAt.
     il nOTOM, K'KAd (CT EHA HHN’fc, KK A^hYI TOCnOACTEO AtH, d WTU.8 (IIHC-K$n$A HhTOHY(, H>K( (CT HACTAKHHK B K CK-feTd MOHdCTHp WT flprfUI, WH (CT HdtdA upSx »P<A rocnoACTKd atu cec H-fero( wt KopESuiopu h cec c(ao NSKUiodpd, pdAV Cl( KHIIK p('l(H( \'OTdp( H A®WAH CSt T(p( Cknp-felU( CE 3d AHI^S. H CHIţ( np-fellK H-ferO( H C(AO H$KUIOdpd, KdKO H( C$T cY( XCTdpTi nO WUHHd AtOHdCTHp(K, dH$ Ct»T (10 WMHHd HAt, AH8 npHT(CHSa HAt C8T WMHHd CEC X*TdpOK(, E(3 npAKOCTK. Td>K( K-E TOAt rOCIIOACTKO AtH CEM TA(AdX H CSA«X "0 HpdKA^ H nO 3AK0H, K$nHO>K( cec K-EckxatH mecththmh npdKHTiaYH rocnoACTKO a\h. H kha^X0'" rocnoACTKO AtH H (IpOMHTdyOAt KHHrd IKOK>1OHHHOAtS PdAVaa KO(KOA, CHH'E Pi\\fAA KO(KOA, KorAd EHCT T(M(hY( A-fcTOAt X3AA HdA cY( KHIIK p(M(H( Xl>TaPf- H noH8AHX0itt rocnoACTKO a\h iio II-fero( h no c(ao HSKiuoapa, Aa »x acnkht khhtH HdHCTdp( WT cTlO KHHT, T(p( XCI|I*>T HAffeAH. H CI(1(>K( (CT COpOMHA WTIţS (nHCKOII&t flHTOHK no H-fero( h iio ciao HSKuioapd 8 TpH McrnpH p(AOK( Aa npYnArr 3d ahh8 8 ahkah, A WHH HHKdKOHK H-fecT AtOrAk npYHA* HH5K( CEC (AHd KHHrd, dHS (CT CEnp’ka E(3 npdKOCTY( WT TOAHKd Kp-feAt(. Ah8 (CT WCTdA WT 3dK0H.
     G(ro pdAY AdA©X rocnoACTKO atH cK-bToatS atOHdCTHp wt KopBYu 3d KdatiH, IAKO>K( Ad AP'b;KHT cYlO WIHII E no CTdp( X0TaPf H EWfeSI, Ad 10 ICT A'feAHHO H K'k WXdB, KdKO (CT EHCT WT np-feîKAI Kp"feAt( H KdKO E'kUK NdlIHCdNH( S KHHrd
PdAiîad ko(koa, chh'e PdAVa ko(koa- H Ad kt 8 atHpno Kda8r(pYn wt k*e H'kroi
H WT K-E C(AO H8KUiOApd H H( WT KOrOKA® HdlOKOA'kBHA\0, nOpHSiUO rOCnOA" CTKO AtH.
     G(>k( Seo h ck(A(t(aYh nocTdKHX rocnoACTKO atu: KSiidH liana kia a^cphhk h wtSnaii <M(pa k(a awro<f>(T h ueSnan ESsHHKd kia khctYi<ip h Alnyo kia cndTdp H fiapTOAOAtH K(A CTOAHHK H HCSildH EpdTSd K(A KOAtHC H ilnOCTOA K(A IKXdpHHK H HCSndH KoCTdHAHH K(A nOCT(AHHK. H HCnpdKHHK 4>Y(pd K(A AWrO<f>*T.
     H Hanncdx d3, A(n-EAdT aoro<f>(T, k*e rpdAV ESKSpei^iH, Avbc(u,a dnpnaYia Y a^hh
H WT IlAdAtd AC HHH-k T('I(H|'( A^TOAt AaJKf K"E C(r8 nHCdHYl, Klv A"bT x3pAA>
     f Iw flAHgdHApS Kw(KWAd, a\haoctYio EoikYio rOCnOAHH-E.
     1 Loc rupt.
73
www.dacoromanica.ro
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită de la Corbii-de-Piatră, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabine-cuvîntatei stăpîne a noastră, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi părintelui episcop Antonie, care este nastavnic la sfînta mănăstire Argeş, hramul Adormirii născătoarei de Dumnezeu şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acest lăcaş, ca să le fie în Valea-Oraşului de unde a stat Cîrjău pînă la rîu şi de unde a stat Cîrjău pînă la bradul Oslatunii, iar de aici, la Piscul-lui-Cernat în sus, pînă la munte, iar de aici pe Rîul lui Cernat în sus, pînă la munte şi muntele tot, iar de la Rîul lui Cernat peste Pleşa şi Pleşa toată; pentru că îi este veche şi dreaptă dedină, ocină.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, monahia Magdalina a avut pîră înaintea lui Radul voievod cu Mirean şi cu Nan şi cu Radul şi cu Barbul. Astfel, domnia lui a dat lui Mirean şi cetaşilor lui lege 12 boieri. Iar cînd a fost la zi, Mirean şi cu cetaşii lui ei n-au putut să aducă 12 boieri, ci au rămas de lege, ci au dat acei boieri zişi mai sus sfintei mănăstiri. Şi hotamic le-a fost Dragomir, fratele lui Şuica.
     Şi iar să-i fie la Bojoară partea lui Mănăilă toată, pentru că este iarăşi a sfintei mănăstiri şi a monahiei Magdalina veche şi dreaptă ocină. Iar după aceea, din nou a avut monahia Magdalina pîră cu Ratea, nepotul lui Mănăilă. Astfel, a luat Ratea 12 boieri să jure cum că această ocină i-a fost vîndută lui de Mogoş şi Cîrjău. însă i-a fost dată numai să se hrănească cît va fi Mănăilă în viaţă, iar după moartea lui Mănăilă să fie iarăşi a lui Cîrjău şi a lui Mogoş. Şi Ratea iar a rămas de lege; şi a făcut o carte fără dreptate şi mincinoasă. Astfel, răposatul Radul voievod i-a rupt cartea şi a dat ocina sfintei mănăstiri şi Magdalinei monahia, cum au dat acei 12 boieri şi Dragomir hotarnicul. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de pîră şi de rămas pentru această ocină zisă mai sus, de cînd a fost cursul anilor 7034, veche şi ruptă, ci am înnoit-o domnia mea şi am întărit-o şi cu această carte mim a fost şi de mai nainte vreme. Şi de atunci a tot ţinut sfînta mănăstire zisă mai sus aceste hotare cu hună pace.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele episcop Antonie, care este nastavnic la sfînta mănăstire de la Argeş, a avut pîră înaintea domniei mele cu Neagoe din Corbuşori şi cu satul Nucşoara, pentru aceste hotare zise mai sus şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra Neagoe şi satul Nucşoara că nu sînt aceste hotare pe ocina mănăstirii, ci sint pe ocina lor şi le-au cotropit ocina cu hotarele fără dreptate. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi am citit cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7034, pentru aceste hotare zise mai sus. Şi am silit domnia mea pe Neagoe şi
74
www.dacoromanica.ro
pe satul Nucşoara, să aducă cărţi mai vechi decît această carte, de vor avea. Şi încă a sorocit părintele episcop Antonie şi pe Neagoe şi pe satul Nucşoara, în trei patru rînduri să vie de faţă în divan, iar ei nicidecum n-au putut să vie cu nici o carte, ci au pîrît fără dreptate de atîta vreme. Şi au rămas de lege.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri de la Corbii-de-Piatră, ca să ţie această ocină pe vechile hotare şi semne, să-i fie dedină şi de ohabă cum a fost de mai înainte vreme şi cum erau scrise în cartea lui Radul voievod, fiul lui Radul voievod. Şi iar să fie în pace călugării de către Neagoe şi de către satul Nucşoara şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Varto-lomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, pînă la această scriere, în anul 7134 <1626>.
      j" Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XVI/16.
          Orig., liîrtie (42 X 28), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 168 f. 276—277.
          Cu o trad. din sec. al XlX-lea.
                                             43
1626 (7134) aprilie 10, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Oprea logofăt din Rătivoeşti să meargă cu Teofil, egumenul m-rii Bistriţa, să restabilească hotarul satului Stroeşti, al m-rii.
      ■j" dlHAOCTltlO EoHi'l'tie î\v ihugAHApS KOtKO.V1 M rCCnC^HH h, CHH'h IK»KC>HIIHOA\ îw Paaya kcikc>A4. llmncT rocno,i,CTKO A\H caSi' rocii<M,CTK6 a\h Oprea logofet ot Rătivoeşti. După aceia-ţi dau în ştire domnia mea de vreme ce veri vedea cartea domnii mele, iar tu să cauţi să mergi, înpreună cu părintele Theofil, egumenul de în mănăstirea Bistriţa, să muţi hotarul despre ocina satului Stroeştii ce iaste al mănăstirii, să-l pui unde au fost hotarul cel bătrîn, de veac, cum citescu cărţile cele bătrîne, că au fost înpresurat de satul Vîlsăneştii acel hotar mai de nainte vreme, ce să fii volnic să pui hotarul unde au fost de veac pre direptate şi nimenilea să se ispitească a-1 opri preste cartea domnii mele. Hhako a*1 M-kcT, no pjM rocnoAc™*1 A'H-
75
www.dacoromanica.ro
     H HCripaKHHK C4iW pf'l rOCIIO^CTKa 1\\H.
     IIhc $ fi$KVp(i)iH, M-feceiţa anpHaTf T AkHH» K K x3P<W f îw ilatgaHApS KwfKivAa, a\HaocTVfW BoJKTtw rcerioAHHK.
                                                               XmHA KfA AKOpHHK.
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LVI/6.
           Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată, căzută.
           Copii ibidem, în mss. 192 f. 563v, 202 f. 448 şi 713 f. 778v—779.
                      u
1626 (7134) aprilie 11.
             Dumitru Dudescu vistier adevereşte că leasa de la girla Botul din ocina Cureştilor este a lui Mitrea comisul din Stăneşti şi nu a lui Trufanda postelnic.
     f Adecă eu jupan Dumitru vistierul Dudescul scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie de mare credinţă la mina Mitrii comisul de Stăneşti, pentru girla ce să chiamă Botul, ce iaste pre ocina Cureştilor, că au avut pîră cu Trufanda postelnic pentru leasa de la Botul înnaintea domnului nostru Io Alexandru voevod, feciorul Radului voevod. Că aşa pîrăia Trufanda postelnic cum să spargă leasa Mitrii comisul de la Botul; iar Mitrea comisul el s-au plînsu cum n-are Trufanda postelnic nici o treabă. Deci m-au trimis domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, să cautu şi să adeverez cui iaste mai cu cale să aibă leasa în Botu.
     Deci eu am strînsu toţi megiiaşii dinprejurul locului şi din Drîstor încă am întrebat oameni buni, păscari bătrîni. Deci toţi au mărturisit cu sufletele lor cum au fost săpătură de oameni moşteni din Cureşti, iar Trudanda postelnic el n-au avut nici o treabă. Aşa am aflatu cu sufletu mieu.
     Pis meseţa aprilie 11, 7134 <1626 >.
     Dumitru vistier.
     S-au scris din cuvînt în cuvînt după însuş matca de mine Naoujz îepoS. ypa(jt.p.aT. MapTOTvaviu, 1802 oxtcojz. 10
     Aceste cărţi să află la mănăstirea Toţi Sfinţii în Bucureşti.
          Arh. St. Buc., M-rea Mărgineni, XII/2 (nr. 2).
          Copie. 1
      1 Naum ierodiacon gramatic Mărgineanul, 1802 octombrie 10.
76
www.dacoromanica.ro
45
                                                                          1626 (7134) aprilie 13, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Malamoc cinci pogoane de vie în dealul Cemăteştilor, zece stupi şi un potir, dăruite de Iane Ghiuormescul, precum, şi o biserică.
      -j- MhaoctYeio EokYeio Îw llaiganApS roeroaa h rocnoAHH-R r-rcoio seahae ^rrroRAayÎHCKOc, chii-r REAHKaro h np-feAOEPAro noKOHHHOAiS Kw PaAyA roeroaa. ^arat rocnoACTRO <aih cTt noRtA-feaTo1 rocnoACTRO aih CR-fcTOAiiS AtOHacrnp sore-anaro /Moaoauok H3 a*a ^apoiu Tcprai^, HA'kJKE ect jfpaaii CR’feTaro ap^Tspap^a h moAOTROpiţa Hhkoaae AIhpahkehckYh h wti^8 Er8a\EHA Hew$ht h R'RcfeM eahi^ii
                          KHR<Sl(]HX R’R WKH>1T-fcAH TOE, I3K0JKE Aa *CT CR-|jTOAt8 AlCHaCTHp KHUIE pEMEHHO
                           e noroanE sa RHnorpaA 8 a^aSa Hepii-kteiiihaop h a*«t iimeah h eahh Mani 3a
                          CpEKpO, II0HE2KE CIE R'RCfejf EH AC ECT AAAH( H nOAUHAOKAHE <H WCTA>1KAEHE 3A lilHIO l'lOWpAMCKSrt 8 CR-kTA AlOHACTMp, KT» ARHYE nOKOHHHOA\8 pOAHTEAI© rOCnOACTRO AIH
                          îw Paava koekoa, PaAY a$|UA frţ,i eijiejke a®ka{ c8t eha Mhio 1'iowpaieck8a >khk,
HAHKE AEJKET KOCTEJf ErO. H nOrpHEAET CE 8 CR'kTA AtOHACTHp H...............1 fr» H
HAI1HCORAIIIE CE 8 CR^TOIO NOiWfcHHK I3K0JKE Aa » *CT EA»8 K'kMHCE R'RCnOAIWHanYE, a cR-feT-kn AtonacTHp jfpaai cR-feTn Hhkoaae, wmhh-r A'kAYHS.
      îl noTCiW, KT\Aa ect kha c-kaa, r-k a^hYe rocnoACTRO aih, no c'raip’kth Ghiok TiowpaieckSa, a.. .-1 TpH roAnim, a wti*8 Hew^'it ei’8a\eh8a wt CR-fcTa a\onacTHp rhqie p-bjf, wn ect HA\aA np8jf npEA rocnoACTRO a\h c-rc KpaTYH IAhior 1'iowpa\eck8a, no HAIE HEK8aa h Pan-k H ckc Paaa, A’KipEpa Gtohk kr wt IIYETpO-luanH, paAY cYe 7 noroanE sa RHnorpaA, rhuie pemehe. H chh,e npfcuiE HEK8aa h Tan-b qkoke aa R'R3ha\aet cYe noroanE wt cr^ta AionacTnp. îl Paa<», wna eipeîke np-kinc 8 AHRan nano io ect kha npHTEcn8a Snio Tiowp«eck8a aka noroanE wt cYe e noroanE <h r-rsh^aiaa Hjf ect kes hckii,h, r-k chaoct Ero.
                          Taîke R-R toai rocnoACTRO a\h crai raEAAJf n c8ahj( no npaRA8 h no 3aKon K$I1HC>KE CKC R'RCHJfAlH MRCTHTHAIH llpaRHTEAYH rOCnOACTRO A»H H CKM HCTHH-
                          CTRORaa rocnoACTRO a\h reaam A*Bpo, nano ect kha a<*a I^he Tiowpmeck8a cYe noroanE <sa RH>1norpaA paaY noavkna, eipejke a*ka* fCT KHA c'hc A^uie H KAK®
ECT KHA nOKSnHA WT HAA P<»Aa C'KC HORII.H.
      H CREAtTEACTKOKAAH C8T WTlţ8 Er8A\EH8A HEWt|lHT npEA rOCnOACTRA WH CTiC MHOSH
EOrtbpH h A^EPH a»aYe na hme: }K8nan Iraiiiko ehr rea ak*Phhk <h wt Rapo»1!!! rEprmi.'K, AYhka h >K8nanHii,a Mher Tiowpaieck8a, Ctahea h 4,HA'a rP'hK H wT P’RA^AfiiiY, non Gtah h wt fiYiann non . . 2 h Gtohka h wt YI^8A\aii,H, ^,an
H WT P'RCHAIHHM, A’RSA^T H 4,parOMHp, KAKO Al8 ECT KHA Aaa caA*                1'lOWp-
                          aaeckSa <cYe e»1 noroanE sa RHnorpaA 8 cr^ta A\onacrHp, paAf noM’bna, h kako
      1 Loc rupt.
      8  Loc alb.
77
www.dacoromanica.ro
<CT IIOKSIIHA WT II a A PAAA k IIOrOAH* C’KC H<>KII,H. Ta>KI ICT WCTAA NiKSAA H TaH-b II PAAA WT 3AK0H II WT cSlKAlHYl WT llpIA r0CIK>,VrTKC> AIH, KAKO 110 KIK» pAKOT H AIIT’bjf <,\A Iii HA\AT>1 C’KC cTi i norOAIIf 3d A03 K’K KliKH, 11$ C"kAl A‘w rOcnOA" CTKO A\H ,\i\ iCT CK’kT’bH AlOHACTHp WMHIlS A’b'O’lIO, KAKO ICT KHA AAAHI WT TOr Alp’KTKg.
      H IIAKH r\A iCT CK"bT0Al8 AlOHACTHp AiÎOAOAIOKSA KHIIIt I1IIC fA<IA Iţp’KKKO 3A KAAIIII ... 1 l'ipi’HIfh, »ITO iCT KHA C’KTKOpHAA WT TIAIIAYl 3A IlOUOHHHArO 6h» HOpTAplOA WT OA’KTIWApf, fl|l0Kf WT lipii A^H|i "pOMIfAV CTApll rOCIIOAApH. Ta>KI K-KA*' KT KHA M.WI Tp’KC Kirtfi, llpH Ah|lY( <Hh\*A»K KOiKOA, WHA HC\'AKHAd <H IIAAIlSrt>1H 3HASrt K’KC A^'HII. fi K’KAA ICT KHA K’K AhnVf I10K0IIHH0AI pOAHTiAlO l’OCIIOACTKO A\H Iw PaA^AA KOiKOAA, 110 C’KAip’KTH 0HIOK HOpTAplOA, A CHH’K fro AprtrSrt IIOCTIAHHK, IVII CAA\ Artrt ICT H IIOKAOHHA AUCTO Iţp’KKKH 8 CK’bTA AlOHACTHp d\OAOAlO<K8A. A<» iCT IIOAI-bHS pAAH> 1 AV,IIJ ‘r<l 11 A pOAHTIA'l'iAI iro, AA «CT AUTO\* H K’K IIOApS'lVl CK-bTOAlS AlOHACTHp dlOAOAIOKgA H K’K «Kp-fellAill’l’i, nOHIWI IIAKH iCT KIW C’KTKOpHA II CK’bTA AlOHACTHp d\OAOAIOK$A K’KC WT IIOKOHIIHArO MllK> nOpTApiOA H C'KTKOpllA. . . 1 3AI1HC IVT pSKA fl’O 3A IlOAlHAOKAHl’f HA CK’bTA AIO<HACTHp <WoAOAIOK8A>1, AH8 iCT 3AI-HH8A WT IIOrAHl'H TATAPH K’K AkHY* TOCnOACTKO AIH.
      Ofro <pAA’f>1 rocnoActko A»i c-kii iiohokh\‘ h 8tkpkah\‘oai h haa cYi kiihta rOCIIOACTKO AIH H fi,AA C’KAI rOCIIOACTKO AIH CK’bTOAlS AlOHACTHp <fl\OAOAlOK .        . •>1,
AA iCT cYl llorOAHi 3A A03 H CT» HP’KKKS K’K SKp-bnrtiHYi, A KOIKICTKIHYhAI HHHOKOAI K’K Illil|l8, A HOHHKIIliAI KOHTOpH AA ICT K-k»IHOI K’KCnOAlHHAIlYf, H Iii WT KOrOJKAO IlilIOKOA'bKHAlO, IIOpll3AIO I’OCIIOACTKA AIH.
      GiîKi SKO H CKiA<iTiAl’f > 1 nOCTAKHJf TOCIIOACTKO AIH : HiSlIAH HaIIA KiA AKCpHHK II IKSllAH <l>l'fpA KiA AUTO^IT H KStlAII IÎ83HIIKA KiA KHCTYiap H fllH\'0 KiA CIlATAp II liApTOAOAIII KiA CTOAHHK H bpAT$A KiA KOAIHC H fllIOCTOA KiA ni\'ApHHK H JK8IIAH KOCTAHAHH KiA nOCTiAHHK. H HCIIpAKHHK <I>YlpA KiA <AwrOijliT>4.                     _
      H HdlIHCAX A3, /lilI’KAAT AOrO^IT, K’K TpAAV E$K8pil|IH, AVbciIlA AllpHAYi rY Ak|IH
H WT (lAAAlA AA>Ki A<* HHHII’b K’K Circ IIIICAHYi T(K8l|IAI’0 A^TOAl, K’K A’bT x3pAA,
A WT pOJKAiCTKO XpHCTOKO XA\'KS.
      •J- îw ilAHgAIIApti KWiKWAA, aihaoctY» KohîYio rociioAHHK
      •(• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia <mea această poruncă > 1 a domniei mele sfintei mănăstiri numită Molo-moc, din jos de oraşul Gherghiţa, unde este hramul sfîntului arhierarh şi făcător de minuni Nicolae al Mira Lichiei şi părintelui egumen Neofit şi tuturor care trăiesc în acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă 5 pogoane de vie în dealul Cernăteştilor şi zece stupi şi un potir de argint, pentru că toate acestea au fost date şi miluite <şi lăsate > 1 de Ianiu Ghiuormescul sfintei mănăstiri, în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, pentru sufletul
      1 Loc rupt.
78
www.dacoromanica.ro
Iui, încă cît a fost Ianiu Ghiourmescul în viaţă, unde zac oasele lui. Şi s-a îngropat la sfînta mănăstire şi .... 1 lui şi s-a înscris în sfîntul pomelnic, ca să-i fie veşnică pomenire, iar sfintei mănăstiri, hramul sfîntului Nicolae, ocină dedină.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Eniu Ghiuormescul, iar <•.. după> 1 trei ani, părintele Neofit egumenul de la sfînta mănăstire mai sus-zisă a avut pîră înaintea domniei mele cu fraţii lui Ianiu Ghiormescul, anume Necula şi Ganea şi cu Rada, fiica lui Stoica din Pietro-şani, pentru aceste 5 pogoane de vie, mai sus zise. Şi aşa pîrau Necula şi Ganea, ca să ia aceste pogoane de la sfînta mănăstire, iar Rada, ea încă a pîrît la divan că i-a cotropit Eniu Ghiormescul două pogoane din aceste 5 pogoane <şi i le-a> 1 luat fără bani, în silnicia lui.
     Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine că a dat Iane Ghiuormescul aceste pogoane de vie pentru pomană, încă pînă a fost cu suflet şi că a cumpărat de la Rada cu bani.
     Şi a mărturisit părintele egumen Neofit înaintea domniei mele cu mulţi boieri şi oameni buni, anume: jupan Ivaşco fost mare vornic <şi din oraşul1 Gherghiţa, Liica şi jupaniţa lui Iane Ghiuormescul, Stanca şi Dima Grecul şi din Răduleşti, popa Stan şi din Yiani, popa... 2 şi Stoica şi din Afumaţi, Dan şi din Răsimnici, Lăudat şi Dragomir, că a dat singur Iane Ghiuormescul < aceste 5> 1 pogoane de vie la sfînta mănăstire pentru pomană şi că a cumpărat de la Rada 2 pogoane cu bani. Astfel, au rămas Necula şi Ganea şi Rada de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult treabă şi amestec <să nu aibă> 1 cu aceste 5 pogoane de vie în veci, ci am dat domnia mea să fie sfintei mănăstiri ocină dedină, cum au fost date de cel mort.
     Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Molomocul mai sus-scrisă o biserică de piatră.. -1 Gherghiţa, care a fost făcută din temelie de răposatul Eniul portarul din Slătioare, încă din zilele celorlalţi domni bătrîni. Astfel, cînd a fost un cutremur mare, în zilele lui Mihai voievod, ea fost dărîmată <şi a căzut > 1 zidul tot jos. Iar cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, după moartea lui Eniu portarul, iar fiul lui, Dragul postelnic, el singur a dat şi a închinat locul bisericii la sfînta mănăstire Molomocul <să fie pomană pentru >* sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să fie metoh şi sub ascultarea sfintei mănăstiri Molomocul şi de întărire, pentru că iarăşi a fost făcută şi sfînta mănăstire Molomocul tot de răposatul Ianiu portarul şi a făcut... 1 zapis de mîna lui de miluire la sfînta < mănăstire > 1 Molomocul, dar a pierit de' păgînii tătari, în zilele domniei mele.
     Pentru < aceea > 1 domnia mea am înnoit şi întărit şi cu această carte a domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri <Molomoc>... 1 ca să-i
       1 Loc rupt
       2 Loc alb.
79
www.dacoromanica.ro
fie aceste pogoane de vie şi această biserică de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar răposaţilor ctitori să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare <logofăt> 1.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      •j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., V/14.
          Orig., perg. (33 X 47), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. din 1864.
                                  46
1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod scuteşte satul Costeşti al tn-rii Bistriţa de toate dările şi slujbele de peste an.
     •ţ- (UhaoctYh© Boafi'e» îw flAegdNAp8 K0tK0Aa h pochoahh'k k'kcoh 3ia\ai XrrppOKAdjfYHCKOf, chn-k KtAHKdPO h np-feAospapo iiokohnnoaaS Îw PdAVrt KotKOAd. ^,dKdT rocnoACTKO aah cYf noKtA’feNYe pociioactk© a\h «aok KocTfipm wt c8actko BATiMd, ra>Kf (CT CK-bTOmS AAONdCTHp PAdPOAfAAH EHCTpHII.'K, HA’kîKe KT JfpaAA
Oţ’cnfHlc KopopoAHUt, raKOKe Aa kt 8 aahpno h npoipeHO sa cup h sa k-kbaS h 3a CfHO H sa KOA H 3a C8]fd WBIţS H 3a KON H 3a «SaiiWCTKO H 3a A«A H sa KOCOK H 3d WfrKMHNdUlH H 3d WKfll,H 3d CA8>K H WT H'KKpdTf 3d COA H WT KOHH 3A WAAK H sa CKdKfJf CASJKEOKf H raftAtuYt, KOAHKO CST flptS A^TO K'K 3fA\Af P0CI10A* CTKO AtH, 3A NHJfTO BdNTOKdNYe Aa Hf HAAdT, IlOHfHîf TOPO CfA KoCTfl|lYH, KHUif I1HC, CB-kT0A\8 AAONACTHp fiHCTpHH,d, WH KT EHA np©l|lfH WT HOKOHHHOAA dlH\'aHA KOfKOAa, Aa KT 8 AAHpHO 3A CKdKfX, T'KlYtt Aa KT 3d IIOAAOI)l CK-bT0<A\8> A\8Hd-CTHpH BHCTpHna. <H> KHA’bpaa pochoactko aah h khhph 3a npoipfHît.
     fl IIOTOAA, K'KAa KT EHA CKAa, K’K A^HIf POCII© AC™« A\H, KHA^qiH TCAHK© TfPOT H HfKOA’k H TIIIIKOT WT HdA MpCTKO H WT K'KC-fej( CTpAHHf H X'®Pa ™c“ ll©ACTK<1 A\H fl|lf)K( C©VMjTh K*K MOpOKAfHYf H HA-bHfrtYf H H-bCT CKAA AAOPATv POC-IIOAC’PK© AAH K-K3AKHPH8TH TOAHKd KfATOKAHYl WT K'K ItdpCTKO XapAM Hpf3 XaPaMIC>-TaîKf K'K HHHO WEpa3 H-bCT C'KAI HAA-kA KdKO MIIHHTH, Alt8 CAA©TpH\'OAA POCIIOACTK© AAH KOţ'nHOJKI C'KC WTI|,8 Hdlll(A\8 ApjfYfAAHTpOIWAHT KAfp KAdA'lKd A8KA Badltl KOI
       1 Loc rupt.
80
www.dacoromanica.ro
3iAVAE II C'KC K'KCHJf ApX'YfpfVVAV, Kvp VVT II, 8 IIIHCK«II 0IVV’<f>HA PiIKHIIHECKYh H U’TI^ 6<|>pfiu apxYiiihckoii Iî83okckYh h vvth8 kaaaYka Îwca4> ^•bacKi'H h vvtii.8 iiihckoii llll0Ollil IVT CK'kTa AVOHACTHp flpTEIIJ H VVTII,8 llapTfllY* IIIHCKOII, HACTAKHHKOAV K'K CK'kTa avohacthp GHkroKSa h vvTiţ8 inHCKOii GiprYi vvt ckIîta avohacthp ThcavIcha h wrn8 Yvvca<^ iiihckoiiSa vvt cick-ra avoiiacTHp dlHCA'k h vvtii,l> it8aveha YvvahhkYi IVT CK'kTa AtOHACTHp K03Y/ft H VVTII,8 ET8aVEHA BilV^HA VVT CK'kTa AVOHACTIIp ljHCT|HIII,a H C'KC K'KCHX ir8AViHYH VVT CK'kT’k'AVH AVOHACTIIpH H CKC K'KCII\'AVH MKCTIITIIAVH npAKHTfAIH TOCIIOACTKO AVII II C'KC KAATOCAOKIhYa VVT CK'kTa (liaTpYipmYi VVT U,apY-rpAA<5, KAKO Aa *CT HpOqilHH 3a K'KC'kX AaXKOKi\', OKI C8T IIO pfA« KHUII plMIHI, HHJfTO K'K HH\* AA HI K'KHHTH, T'KlYlO A*' A*'KAT CIAO KoCTIlJlYH KHp 116 A"kTO IIO H1 3A 5KHATH. HaH AA AăCT HA AKH'K CkYsTH FlWpl Yl Kl1 3A JKHATH H HA A^X'K CK-kTH ^HAVHTpYl AP^I'H Kl1 3A )KHAtY, AP8™ HHl|ia Ad HI A<*K<»*T, IIOHOKI CHII.I C'KAIV CKTKOpHX'OAV TOCIIOACTKO AVH WCTpOIHl’l H CKI3AHII, KAKO ICT KHIUI IIHC, Ad ICT CTOATIAHAK'K K*kKH H III VVT HHKOI'O/KA* HIIIJKOA'kKHAVO, IIOpH3AVO TOCIIOACTKO AVH.
      EipCJKC H 3AKAHHAHII IIOCTAKHX' l'OCIIOACTKO AVH, IIO VVIII'KCTKYiO rOCIIOACTKO AVH, KVVTO HBKipiT TOCIIOA'K EOT'K KHTH l'OCIHOA^PK BaAIIIKOI 3EAVAE HAH VVT
cpivAMMuaro iiaoa* i'ociioactko avh hah vvt ckpoahhk haiiih hah, mo rp-kcix' haini,
VVT HltlIOnA'fcAVIHHK, A<* <11411 IIOMTIT H IIOHOKHT H SKp'klIHT cYlO KHHTA TOCnOA~ CTKO AVH 3A npOl|IIHY{, TOrO l'OCIIOA'K Boi"K A<1 ■'<* IIOMTIT H Ad C'KX'pAHHT K'K rociioACTK'k tro, a k'k K^A'kumx K’ki^x' A8"1*' iro. fi ai|iiah5ki hi iiomtit h hi IIOHOKHT H Hi STKp'KAHT cYl KHHTA rOCIIOACTKA AVH 3A TAKAVfJKIHII II 3A llpOl|lfHl'f, HS IIOnipfT H PA30PHT H HCX'AKHT CYlO TAKAViJKTl, TOI'O TOCIIOA'K Bor'K Ad SkY|T 3AI TIAOAV il'O H A A ICT Tp'KKAlT H AIIATIAVA H A^OpICAH VVT THY CK'kTH WTH,II, OKI C8T K’K IIlKIH H A*' HAVAT MACtYiO C'KC ÎSA*' H C'KC flpYfa H C'KC HIIHHAVH NIK'kpHl'H Î8AIH, OKI K'K3'KnH]f HAA Kp'KK TOCIIOA<» BOTA H CIIACA HAIIIII'O îcţ'CA XpHCTA H plK-KT: «K’K3AVH, K'K3AVH, pACIliHl'll ITO» H Kp'KK ITO HAA HKI\' H HAA MIAA HX', ICT H K8AIT K'K K*kKH, AAVHH.
      GlHCI 8K0 H CKIAITIAYh nOCTAKHJf TOCIIOACTKO AVH! }K8HAH llailA KIA AKOpHHK H HîSlIAH $YlpA KfA AVVTOijilT II /KSlIAN E83HNKA KIA KHCTYlAp H JKSllAH |Wh\'0 KIA CIlATap H BapTOAOAVH KIA CTOAHHK H BpAT$A KIA KOAVHC H lllIOCTOA KIA lll\'ApHHK H /K8nAN KoCTAHAHH KIA nOCTIAHIIK. H HClipAKHHK $YipA KIA AVVTOijlIT.
      H A3'K, AiH'KAAT AVVTO<|siT, K'K TpAA8 B8K8pil|IH NAI1HCAX', AVfc«ll,A AllpHAYA iY
Akhh h vvt YIaaava Ad*i ao nh K'k k'k cito iihcahTi timihYi A'kToav, K'K A'kT „spaA, a VVT POJKAICTKO XpHCTOKO, .AX'KS.
       ■f îw flAHâaiiApS kwikvvaa, avYaoctYio EowYio TOCIIOAHHK.
       Hvv YIai^ahap^ koikoaa <m. p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Costeştii din judeţul Vîlcea,
      1 Cifre adăugate ulterior, cu altă cerneală.
8 —C. 1146                                                                              Oi
www.dacoromanica.ro
care este al sfintei mănăstiri numită Bistriţa, unde este hramul Uspenia născătoarei de Dumnezeu, ca să fie în pace şi iertat de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de împrumut şi de miere şi de ceară şi de opăcinaşi şi de berbec de sulgiu şi de poveri de sare şi de cai de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimeni turburare să nu aibă, pentru că acel sat Costeşti, scris mai sus, al sfintei mănăstiri Bistriţa, a fost iertat de răposatul Mihail voievod să fie în pace de toate, numai să fie de ajutor sfintei mănăstiri Bistriţa. <Şi> am văzut domnia mea şi cărţile de iertare.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, văzînd atîta greutate şi nevoie şi strîmtoare de la împărăţie şi din toate părţile şi ţara domniei mele încă fiind în robie şi pradă, nu am putut domnia mea să ridic atîta cheltuială de către împărăţie şi haraci peste haraci. Âstfel, în alt chip n-am avut cum să fac, ci am cercetat domnia mea împreună cu părintele nostru arhimitro-politul chir vlădica Luca al Ţării Româneşti şi cu toţi arhiereii, părintele chir episcop Teofil al Rîmnicului şi părintele Efrem arhiepiscop al Buzăului şi părintele vlădica Ioasaf al Dealului şi părintele episcop Ântonie de la sfînta mănăstire Argeş şi părintele Partenie episcop, nastavnic în sfînta mănăstire Snagov şi părintele episcop Serghie de la sfînta mănăstire Tismana şi părintele Ioasaf episcop de la sfînta mînăstire Mislea şi părintele egumen Ioanichie de la sfînta mănăstire Cozia şi părintele egumen Teofil de la sfînta mănăstire Bistriţa şi cu toţi egumenii de la sfintele mănăstiri şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu binecuvîntare de la sfînta patriarhie de la Ţarigrad, ca să fie iertaţi de toate dăjdile, care sînt pe rînd zise mai sus, nimeni la ei să nu intre, numai să dea satul Costeştii bir pe an cîte 50 de galbeni. însă să dea la ziua sfîntului Gheorghe 25 de galbeni, iar la ziua sfîntului Dimitrie alţi 25 de galbeni, altceva nimic să nu dea, pentru că aşa am făcut întocmire domnia mea şi legămînt, cum s-a scris mai sus, să fie stătătoare în veci, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de iertare a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, de întocmire şi de iertare, ci va călca şi rupe şi distruge această întocmire, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt ţa Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei ce au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: «ia-1, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
82
www.dacoromanica.ro
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Mito mare spătar şi Yartolomei mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXI/4.
         Orig., hîrtie (42 X 28,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1849; alte trad. ibidem, msse. 192 f. 144—145 şi 713 f. 581—582.
                                  47
1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti.
                                       Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dăjdii şi slujbe a
                            satului Câlimăneşti din judeţul Vtlcea, al m-rii Cozia.
          dlHAocTÎuo            îw ilaigaiiApS koikcaa h recii»AHH'k K'kcoh scame
&'SlTp|10KAA\i'HCKOI, CHH'K KCAHKAI'O H llpi'AOlipAI'O, IK'KOIIHHOAVb' <Iw PaAYa K«»CKC>Ad>-^AK.IT rCCIICACTKC' AVH cYe IIOKEA'fellTc rOCIlOACTKO AVH C6A0K KkAHAVkH6l|MH wt cSActko BA'K>rk, raîKe ecT <CK-bTCA\S AvonacTHp raai'OAOAVH Ko3ih, HA’bftc cct X'pAAt CK-fcTA TpOlllfk, 13140346 Ad fCT S AVHpNC H HpOLţieHO 3A KHp <H 3A KtiKAS H 3A CfHO H > 3A 14CA H 3A COy\'A WKIţS H 3A KOH H 3A S3dfAVCTK0 H 3A AVCA H 3d KOCOK H 3A U'll’k'IHHJIim < H 3d Ah;kAV$ WT 11‘lfAH H WT VVKIţH H WT NkBpaVTf 3A COA H WT KOHH 3A WAdK H 3A CKAK(\' CA&KBOKC H M34AENY6, (AHII,( C8T Ilp63 A^T Kk 36AVA6 <r0CnCA,CTKC AVH, 3A HH\'TC BdNTOKaNYc Ad NC HAVAT, 110116346 TCTC C6A0 K'kAHAV'hNUJlYH KHIIIe IIHC, CkItIh AVOHACTHpH KOSYCH, <WH 6CT EHA Hp0>qi6H wt noKOHNNdre poahtcaio rccncACTKC avh Îw PaaYA koikca K'k npknce peA, Ad fCT 8 AVHpHC 3a CKaKejf, <TkMilC Ad ecr 3d ll9iH>0lţl CK’fcTOAVS AVCHaCTHp Ko3l'6H. H KHA’bX'OAV l'OCIIOACTKO AVH H KHHI’H 3A IlpOL|lElll'C.
     ll K kAd CCT <BIIA CkAd, Kk AkHle rOCIIOA6™ ‘"Hi KH>A’blllf l OCIICACTKC AVH TCAHKO TJrCT H NCKOAK H T6IIIKCT WT K'k IţApCTKYC H WT K'kcfcx' CTpAHCKC < H Y«>pd re>CIIC>ACTK<> AVH EL|IE>KE COVHOYH IIAAN8Ad K'k IIOpOBACNYe H 8|Ia1-H6H|'6 wt SACA'kHCTKYe H H*kcT CkAV AVOrAk rCCnOACTKC' AVH <K'k3AKHI'H8TH TOAIIKi KCA-TOKANIC WT HAA HApCTBl'e H X*dPdM nPe3 Jfdpd*l. fi'k TOAV rdCIICAc'rKC AVH Kk HNNC WBpd3 hI'CT CkAV HAVAA KAKO <HHIIHTH, dH$ CAVOTpH>X*0M l'OCIIOACTKC AVH KSiINO C'kC WTIţS NAIIICAVS ApX'YCAVHTpCIICAHT K\'p KA'kAYKA (\SKd fiAaillKCC 36AVA6 <H CkC K'kCHX' apx'YepewAV, Kyp wriţS ©ew><j>HA inHCKon PhbhhhcckYh h wtu,8 6<t>pcAV E830KCKIH H WTIţS HAkAlKA îwCA<ji ^,’kACKYH <H WTU.8 CIIHCKOII ilH0OHY6> WT
www.dacoromanica.ro
CK-kTd A\OHdCTHp flpUELH H UlTI^S Hapeilll'l flIHCKSlI HdCTAKHHKOAl CK'kT'kH A\OHd-CTHpH GtrkroK<8A h wtii,8 iiiiickoii GiprYi uit CK-k>TA aiohacthp Thcai-felia h IVTIţS Wdfjs IIIHCKOII UIT CK-bTA AlOlldCTHp fl/lHCA'fe H UITI^S irSAMH <ÎuiAHHKY| UIT CK'fe'ra A\OHACTHp> KosYA H UITIţS trSAMH?A QlUI^HA UIT CK*feTA AtOIIACTHp EHCTpHIţ'h
II ChC K'KCHJf trg.UtllYll <UIT CK-feT-feA\H A\OHACTHpH> H C'KC K'hCfe\'A)H IIOMTIHHHMH llpAKHTIAYl r.'CIICACTKO AM) KIAHIţH H A\AAH H CKC RAdrOCAOKtllYd WT CK’kTAd <niATpYipiuYi ivt lţapiirpdAS, kako Aa kt npo>i|ieiiH cia© K'kahavkhh{iYh sa K'hckx AAiKKOKI, tttt eST KHIIIf pt'IIHI. llpH AhHYl H K'K JKHKOT’fe rOCIIOACTKO A\H, HHJfTO K'h IIH\' <AA III K'hHHTII, T'hlYl© Aa> HA\dT AaTH CA KHp n© A^T IIO H1 SKHATH. tlaii aa ci siiaiT, Ai AaKaT Ha AhH'K ck^th Tiuipni <ki sa khath h Ha a^h'k CK'fe>TH ^,HA\HTpYl ApSrH Kl1 SA JKHATH, AP81'0 HHIflA Ad HI A‘>KAT. H Aa A^HICHT ciao K’kaha\'r<hii(iYh caa\ cYc pd3Aor> sa acnpH 8 HHCTi'iapi'ia r©cn©ACTKO a\h, sahimi 0111,1 C KA\ C'RTKOpHA rOCIIOACTKO A\H U>CTpOIHl'l, KAKO ICT <KHIllt IIHC, Aa ICT CTCATIAIIA K'h > K’kKH H III UIT KOrO/KAO HIIIOKOA-fcKII A\0, IIOpH3A\0 TOCIIOA* CTKO A\H.
     El|ll/KI H SAKAHIIAHYi IIOC l'aKIlJf <rOCIIOACTKO A\H. no WIU'hCTKYlO rOCIIOACTKO A\H> KOTO H3Klf.IT TOCIIOA'K Eor’h KHTH rOCIIOAAp'h 3Al K'h 3EAMM BaAIIIKOI HAII UIT Cp'hAHHHdl'O IIAOAA rOCIIOACTKO AMI HAil U’T Ch<pOAHHK HAIIIH HAH, HO l’P'kciX* IIa>111H HAH U’T HHHOIIA-kAMIIHK, A‘> Al|ll nO'ITIT II IIOHOKHT H SKp-fclIHT Cil KHIITd rOCIIOACTKO A\H <3A llpOIflIH'l'l, TOI'O l'OCIIOA’h Bor’h A‘> ''A IIOMTIT H A<*> C’h\'pAHHT K'h rOCIIOACTK-fe ll’O H A K'h KliA^'HX* K-felţl^ A^HIA irO. ii AIJIIAHJKI HI nOITIT H
III IIOHOKHT <H HI STKp'hAHT cYl KHIird rOCIIOACTKO A\H 3A TAKAMÎKIHl'f> H 3A npoi|iisYi, ah8 iioiiipiT h pasopiT h hcxakht c'i'io wctpoihYi rocnoACTKA a\h, Tor AA ICT Tp-KKAIT <H AHATIAIA H A$OpiCdH UIT> IIIHl' CK'kTH IVTIţH «Kl C$T K'h HlKIH H Aa HA\AT «lacrTlO C'KC îo\'Ad H C'KC ilpYta H C'KC HHHHAIH HKK-fepm'H ÎSA«H, l/KI K'h3-hnHX HAA> Kp'hK l’OCIIOAA BcTA H ClldCA IIAIIIirO îcyCA XpHCTA H plK'KT: „K'h3A\H, K'h3A\H H pACIIIIIH ir©“ H Kp'hK irO HAA Hll^ H HAA 'IIAA HX*, <ICT H K^AIT K'h K'kKH, d.\\HH>.
     GiH\{ i>KO h ckiaitiaYh nocraKHX'rocnoAci'Ko a\h: <5K$naH liana kia AKOpmiK>2 h /KSnan 4>Tipa kia auto^it h sirian ES3hhka kia khctYiup <h wSnaH AIh^o kia
ClldTdp H H<8>lldH EdpTOAOA\H KIA CTOAHHK H JK^IIAH EpAT&\ KIA KOA\HC H JKSlIAH lIlIOCTOA KIA IlippHHK H KSndH KoCTAH<AHH KIA IIOCTIAHHK. H HCnpAKHHK <I>Ylpa KIA AOrO>$IT.
     H HAimcax' as, Aiii'kaat auto^it, k-k rpdAV E8K8pii|iH, Avkctixa aiipiaii iY
AhllH H U’T ilAaA\d <AAJKI A* HHHH’k K'h CirO> IIHCAHII TIKSiJIHA) A^TOAl K'h A"kT x3pAA, a UIT pO>KAICTKA XpHCTOKO, xdXKS.
     K-ţ1 îui ilAH§dHAp8> KWIKU'AA, AIHAOCtYiO BoJKYlO TOCnOAHHh.
     < Hui ilAi^AHAPi» KuiiKui>Aa <m. p.>
       1 Cifrele adăogate ulterior, cu altă cerneală.
       2 în original lipseşte marele vornic.
84
www.dacoromanica.ro
     <j“ Din mila lui Dumnezeu>, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului <Io Radul voievod>. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Călimăneşti din judeţul Yîlcea, care este <al sfintei mănăstiri> numită Cozia, unde este hramul sfînta Troiţă, ca să fie în pace şi iertat de bir <şi de găleată şi de fîn> şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de împrumut şi de miere şi de ceară şi de opăcinaşi <şi de dijmă şi de stupi şi de oi şi de poveri> de sare şi de cai de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile, cîte sînt peste an în ţara < domniei mele, de nimeni > turburare să nu aibă, pentrucă acel sat Călimăneştii scris mai sus al sfintei mănăstiri Cozia <a fost> iertat de răposatul părinte al domniei mele Io Radul voievod, în primul rînd <de domnie>, să fie în pace de toate, <numai să fie de> ajutor sfintei mănăstiri Cozia. Şi am văzut domnia mea şi cărţile de iertare.
     Iar cînd a fost <acum, în zilele domniei mele>, văzînd domnia mea atîta greutate şi nevoie şi strîmtoare de la împărăţie şi din toate părţile <şi ţara domniei mele încă fiind > căzută în robie şi pradă de răufăcători şi nu am putut domnia mea <să ridic atîta> cheltuială de către împărăţie şi haraci peste haraci. întru aceea domnia mea în alt chip n-am avut cum <să fac, ci am cercetat> domnia mea împreună cu părintele nostru arhimitropolitul chir vlădica Luca al Ţării Romîneşti <şi cu toţi arhiereu, părintele chir Teo>fil episcop al Rîmnicului şi părintele Efrem al Buzăului şi părintele vlădica Ioasaf al Dealului <şi părintele episcop Antonio de la sfînta mănăstire Argeş şi părintele Partenie episcop nastavnic al sfintei mănăstiri Snagov <şi părintele episcop Serghie de la> sfînta mănăstire Tismana şi părintele Ioasaf episcop de la sfînta mănăstire Mislea şi părintele egumen <Ioanichie de la sfînta mănăstire > Cozia şi părintele egumen Teofil de la sfînta mănăstire Bistriţa şi cu toţi egumenii <de la sfintele mănăstiri > şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele mari şi mici şi cu binecuvîn-tare de la sfînta patriarhie din Ţarigrad, ca să fie iertaţi, satul Călimăneştii, de toate dăjdiile, care sînt mai sus-zise, nimeni la ei <să nu intre, numai să> aibă a-şi da birul pe an cîte 501 galbeni. însă să se ştie, să dea la ziua sfîntului Gheorghe <25 de galbeni şi la ziua sfîntului> Dimitrie alţi 25 1 de galbeni, altceva nimic să nu dea. Şi să aducă satul Călimăneştii < singur această sumă> de aspri la vistieria domniei mele, pentru că aşa am făcut domnia mea întocmire, cum este <mai sus scris, să> fie stătătoare în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus <domnia mea: după moartea domniei mele> pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn, aici în Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau din <rudele noastre sau, după păcatele > noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele <de iertare, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l > păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va
       1 Cifrele adăogate ulterior, cu altă cerneală.
85
www.dacoromanica.ro
înnoi <şi nu va întări această carte a domniei mele, de întocmire > şi de iertare, ci va călca şi rupe şi distruge această întocmire a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat <şi anatema şi afurisit de> 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi <necredincioşi iudei, care au strigat asupra > sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: «ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: <jupan Papa mare vornic> 1 şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier <şi jupan Miho mare spătar şi> jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costan<din mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt».
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 15 zile şi de la Adam<pînă acum, la această» scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos 1626.
     <f Io Alixandru», voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Io Alexandru voievo»d <m. p.»
         Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVIII/6.
         Orig. hîrtie, fragment, pecete timbrata.
         Trad. ibidem, ms. 209 f. 37—38.
         CompletSrile s-au făcut după documentul de scutire a satului Costeşti din aceeaşi
         zi, precum şi după traducere.
                                  48
1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte Stanei, fata Neacşăi, ocini în Muşcel, Urseşti şi în Tătărăi.
                                f AÎHAOCtTiO Eo>KY|0 Yw llAfgAHApS KOSKO.V H l'OCIIO^HHK, CHH’K nOKOHHHArO
îw PdAYrt ko8kc>a. AdKdT rccnoACTKO a\h cTic noKtn-bNYt rocuoACTKA a\h Stanii, nepoata Pascului, de soră, fata Neacşăi, sora Pascului din Văleni, ca să-i fie ocină în Muşcel şi în Urseşti şi în Tătărăi, însă partea moşî-său Malei, toată, şi de în partea moşî-său lui Voico jumătate, de preste tot hotaru, cît să va alege, pentru că această ocină au fost de baştine a Pascului, nepotul Malei şi a lui Voico, unchiul Stanei. Iar cînd au fost în zilile lui Alexandru voevod, ficioru lui Iliiaş voevod, avut-au pîră Pascul, unchiul Stanei, pentru aceste ocine cu unchiu său Marga 2, ficioru Radului, pentru partea unchi-său lui Voico, pentru că au fost 3 fraţi pe aceste moşii ce să scriu mai sus, pre nume3 : Voico i Balea i Radul. Deci de în ei au rămas numai Pascul i Marga 2, * 9
      1 în original lipseşte marele vornic.
      9 îndreptat mai tirziu in: Mirghea.
      9 « Pre nume» adaos ulterior, deasupra rindului.
86
www.dacoromanica.ro
După aceea, au ţinut Pascul partea moşu-său Bălăi toată de într-aceste ocine, iar Marga 1 au ţinut partea tătîne-său, Radului toată, iar den parte lui Voico n-au vrut Marga 1 să dea nepotu-său Pascului nimica, ci au ţinut tot Marga L Deci s-au pîrît de faţă la Alexandru voevod, Pascul cu unchi-său Marga 1 pentru partea unchiu-său, lui Voico, de în Muşcel şi den Urseşti şi den Tătărăi şi aşa au pîrît Marga 1 cum au fost plătit pe unchi-său Voico de bir de roşii, în zilile lui Simeon voevod. Dentr-aceia Alexandru voevod au judecat şi au dat domniia lui de în divan cum să ţie Pascul partea moşă-său Malei 2 toată, cît să va alege, iar Marga 1 să ţie partea tătîne-său Radului toată, iar pre partea unchi-săi lui Voico... 3 cui jumătate, iar Marga 1 altă jumătate den toate ce ar fi, să înpartă în doo, iar pentru viile lui Voico, ce au fost lucrat Marga 1 pînă nu s-au fost pîrît la Alexandru voevod, iar Pascul să aibă voe a lucrare loc ţelină, unde-i va plăcea, pentru viile cîte au lucrat Marga 1, vii pentru vii. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Alexandru voevod, de pîră şi de rămas, cum scrie mai sus, de cînd au fost cursul anilor 7126. Şi de atuncea tot au ţinut Pascul aceste moşii cu pace.
     Iar cînd au fost în zilele domnii mele, după moartea Pascului şi a Neacşăi, iar Marga şi frate-său Rădan, ei s-au rădicat cu pîră asupra nepoată-sa Stanei, pentru parte unchi-său lui Voico şi au venit de s-au pîrît de faţă în divan şi aşa pîrăia ei, ca să nu dea nepoată-sii Stanii nimica; iar domniia mea am judecat cu tot divanul şi am dat domniia mea să ţie Stana de în partea lui Voico jumătate, cum i-au fost judecata mai denainte şi cum citiia cartea lui Alexandru voevod. Deci au rămas Marga şi Rădan de lege de în divan.
     Drept aceia, domniia mea am dat Stanei cum au ţinut unchi-său Pascul şi să fie în pace. Hhako hIîct, no ptn rocnoACTua mh.
     H HCJIpAKNHK ca.U pEM rCCn©ACTIU A\H.
     IlHC 8 E$K8pfl|IH, AllpHATf fY, 3pAA-
         Acad. R.P.R., MLXXXVII/112.
         Copie de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea.
                                 49
1626 (7134) aprilie 15.
             Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Preda, feciorul lui Laţco, să nu mai stăpînească satul Corzii, deoarece este al m-rii Tismana de multă vreme, dat de bunicul său, Ioan din Paia.
      + dlHAOcrî» EojkTio Îw fLugaHAP8 koekoaa h rocnoAHHh, chh8 (iokohiinoa\$ Iw PaaBa K0EK0A4. IlHuniT recnoACTKO aui ţie, Predo, feciorul lui Laţco, nepotul
      1 îndreptat mai tîrziu in Mirghea.
      2 îndreptat mai tîrzin in: Milei.
      3 Loc alb.
87
www.dacoromanica.ro
comisului Ion ot Paia. Dau-ţi în ştiri dumnea mea păntru rîndul părinteluie ipiscup Sârghie di la svînta mănăstiri di Tismeana, că aicea s-au jăluit, naintea domni mele, cum ţii 1 sat al mănăstirei di moşie, anume Gorzie şi cărţii n-ai pri acila. Dici, di vremi ci viri videa cartea domnie mele, iar tu să cauţie la sviati Troiţă să fii aicea, înpriună cu părintile, deaca nu viri să laşi cum au lăsat moşu-tău Ion, satul, să fii al mănăstirei, cum au fostu mai dinainte vreme. Şi să-ţi iai şi cărţiili, ci cărţi vor fi, păntru acil sat, să stai di faţă. Şi într-altu chip să nu faci. Hhako Aa H-bcT, n> pw rocnoACTKa aih.
     WcnpAKHHK CAA\ ptM rOClIOACTKA AIH.
     11hc AvbcdţA anpHAi't ii a>*hh, k’k A-bT xapAA.
     •J- Kw {TAfgaHApS KlVHtlVAA. AIHAOCtY» Eo>KYK5 rOCIIOAHIIK.
                                                             î>HHA KEA A^CpllHK.
          Acad. R.P.R., 1/32.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 330 f. 263.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 120.
                                              50
1626 (7134) aprilie 15, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte pe viaţă ca egumen la m-rea Tismana pe arhiereul Serghie,fost episcop la Muncaci şi în Maramureş.
      f dlHACicTYcie EowYeic Iw flatgAHApS R0fK«>Aa h rocnoAHH-K k'kcch bcauc ^rrppoKAAX'YHCKoc, chh-k KfAHKaro h np-bAC’Rparo h noKOHNaro îw PaAyA kohkoaa. /^akat rocn«>Ac,r>{<' a\h cYo rioK-bafHTf rocnoACTKO a\h CR-bT-bH KoiKfCTRtH-b a\ona-cthpoa\S raaroAfAVH Thcamha, ha*hu cct CR-bTH \*paa\ £cn-bm’i KoropoAHU'h, ta^c riO'IHRatlIII CR-bTH T-baO CR-bTH (HhKC>Ahh H K'HC'bx' C0K0p0A\8 H K'KC'bavS EpATYfA\8
f/Kt wghteaw 8 cK-bT’bw A\c>Hacthp<>a\8 Aa KHTt «rSAtiH WTiţoAiS ap^Yf G-bprYt, MTO c8t GHA apX'HpfWAVS HA dl8KAM H na dlapaAVSpCUl, flOCTAKHA WT k-k iiokohhhoa\8
d\H\'aie Ko.va, k-k a*' c8t gha rohroa*» k-k atavat flpA-bacKOf. IIoheke HAHnp-bwA* Kp*ba\i wti^o apx'Yt G-bprYt kha c8t ghrateaic wt avaaAHH ha\8 8 CK-bT-bw a\oha-CTHpa apX'YHAtAHAPHTA K-K A^T kY1, CTtC GAArOCAORf HYl MHCTH-bHIIIC>A\8 H llp-bwC-kci|ich iic>a\8 apjfa KfaHKaro na-rpHapx'a GptavYt wt IţapnrpAAY H ckc roa» g-KC-bavS coRopoatS nocTaKHA ra ect rioKcrniaro dlH\'H-b K«>Aa khte amtohnh nacTHpo k-k cR-bT-bie a\onacTHpoa\S h H-bcT ra 3kaaht hh eahh rocnoAapS up-bîKAe khriiie, NJttKt ncKOHHaro Iţlt^AH K«>Aa> hh n<>K<>HHHC<a\8 flatgaHAPS kc>aa, hhîke noKCHHaro AIhx'ak> KOHKOAa. Tahîe hokohnare pc>AYTtA» rocnoACTRO a\h Îw PaaVa kmk*A» rocnc>AapS statat /HoaAAKCKo, ripmifcna ra cct wt sta\at fl-bx'HCKot ha rocnoACTKO
      1 Cifrele scrise peste o răzură.
88
www.dacoromanica.ro
hai8. Ta>ks ra ect iiocaaa 8 rocnoACTKo aih Aa haia\' mkctYio h ckaiotpshih h Aocpa raf^aHi'w wt kk rocnoACTKo aiii. Tajke rocnoACTKo aih ckaiotpha ckai
C'KC K'Kcbjf nOMTBHHOAlH llpAKHTEAlO rOCnOACTKO A\H MAAKHWE Aa USA! SrSAlBII 8 CK-kT-klO Al.'HACTHpOX MHpACKIIHSA, KAKO c8t EHA HAHIIp’kWAE H WT HHKTO EAHTO-KAIHE HAH CAt-kuiillYH Aa «E HAlAJf, nOIIEÎKE CEAI WKp'fcTAA rOCnOACTKO AIH WT Kkcfc\' IIOMTEIIHOAIH npdKHTBAI© rOCIIOACTKO AIII, KAKO ECT CTApO II EHKATEAIO AlOHACTEp-ckoaiS wt auaauh fro.
      H taro ce ect H3AI0AHA ckc A\Noro' aioaeiiYh Hiiirk np'feA rocnoACTKo ‘"M H 8 llp-kA K'RC'fejf nOMTEHHSAlH llpAKHTEAlO rOCIIOACTKO A\H, 8 KEAHKOA\8 AHKAII : 110 C'KAlp'KTH ErO, AP*^r WT APSrarc> CTpAHAA\' Aa H'fecT ErSAIEH HAH WT CEAO AlOIIA-CTHp HAHRO WT KE'IIIHH AIOHACTHpOAl8, AAII EpA\OIIA Aa K8AET 8 AlOHdCTIIpOAl8,
iioca8uiiihk, a ei’Saieh Aa Mf kSahji ah8 Aa *ct wt coKOp wt kpatYbai8 koai8 yOKHT KHtY KOAIO EAlS, KAKO C8T EHA WEHMHHO A\OHACTHpCKOA\8 WT CTAp COBOp H C’KC KEAHKO 3AKAEHAIHE KAKO ECT WCTAKHA CK*kTH AIhKOAHH. FIOIIEJKE llpOMHTAA C'KAI rOCIIOACTKO AIH C’KC K‘KC-k)f IIOMTEHIIOAIH llpAKHTEAlO TOCIIOACTKA AIH KIIETH KEAIII^'k IIATpHApCH, HCIIpKKO KHHrA KEAIIKArO IIATpHAp\'A G^TEAiYE H KHHrA IIATpHAp\'0 K)aCA<|> H KHHrA IIATpHAp\*A GpHAllE H KHHrA KEAHKArO IIATpHAp\'A Co^pOHIH Pfc'CA-AHAICKH. H KHA’kV H R-feAl H llpOMHTAA C'KC K'KC'kjf IIOMTEHHOAIII llpAKHTEAlO rOCIIOACTKO AIH 8 AHKaH rOCIIOACTKO AIH H KHHrA CTAparO ÎKhTAIOHA KpAA WT E8ahha h Kiuira CTAparo Mnk8aa kohkoaa Ohehhckh wt Apa^acrob 3Eaiae h KHHrA IţlE^AH AHcIIOA, CHH'K KHES Ad3dp WT Cp'KEECKH 3EAIAE H KHHrA KEAHKArO IIOKOIIIIAI’O iUlIp'IA KOEKOA, MTO C8T EHA K'K T8pH8 G'feKBpHHCKH H KHHrA IIOKOHH-HAro AaH kohkoaa h KHEra noKOHHaro Kaaav kohkoaa, c-ktkophah c-kc keahkoai8 KAETKO, KAKO HHKTO Aa He HAldJf CAI’klHEHYE HAHEO pAEOTK Aa K8A*T'K ErSAlEH WT Ap8ra CTpAHO, pASK’k koaio coEOpOAi khkahaiato a\ohacthpckoa\8, ah8 aa ctakhiiie no CKAlp'KTH apjfYe C’kpriE WT COKOP WT EPATYeaiS WKllI-fejKHTBAlO Aa nOCTAKHIIIE ErSAIEH WT K'K IIIHHA\8, IIOHEJKE C'KAI KHA^A rOCIIOACTKO AIH WTlţOAlS Ap\'Y6 G-bpIMH AIHiHApCCTO H PA38AIHHK H CTApO AIOHACTHpOAl8 WT TOAHU-fe A-feTH. H IIOCTAKA’kHAlS C'KAI rOCnOACTKO AIH EHTH ErSAIEH C'KC K'KC KOAIO npAKHTEAlO TOCnOACTKO AIH H C'KC KOAIO K'KC’kAlS COEOpOAlS AlOHACTHpCKOAl8 EIITE HACTAKHHK, A^KAS \'OKET EHTE WH >KHK H nO CTpOEHYE HpOMYlO CTdpH rOCnOAApH H nATpHAp\'YH.
      6i]ie>ke sakaehahYii iioctakhy rocnoACTKo aih: n wiii'KCTKYio rocnoACTKO aih> KOAlS MApSMHT rOCnOATi Bor'K EHTE rOCIIOAAp'K h weaaaateaio wt mhctetoaiS UAp8 WT K-KCTOMHH CTpAHH C'K CKHnTpA AP'KJKATB 3eaIAH FiAAIIIKOS AH WT Cp-RAIH-Haro AIH nAOAA rOCIIOACTKO AIH HAH WT CKpOAHHKH HAIII HAH WT nO rp-kcE\' HAIII HAHEO WT HIIHOnA-kAlEHHKOAlS, Aa aM'f nOMTHT H HOAIHAOHT H STKp'KAHT'K CI» wEHMiio <CK'b>1T’kio AioiiACTHpOAiS, no Toro rOCHOA'K Eor'K Aa IIOMTHT H nOAlH-AOHT K'K rOCnOACTK'b ErO. fi A<4IBAH>KB>:1 HH nOMTHT H HH nOHOKHT, AH8 pASOpHT H nOIIBpHT TAKAISJKA CK-feT-kH AlOIIACTHp, Aa HE ESA’kipA K'K K-kl^ A^MIA^ tro H A A HAiajf MACTYiO C'KC IOaA H C'KC npOKAHTOAlS HpY/îl HA SANO AvkCTO H C'KC HIIBAIH HHKEpHH K)a‘h, s>ks K'KSKnHiiiE ha rocnoAA Bora, CnACAJf HAIIIIirO îcyCA XpHCTA!
      1 Loc rupt.
89
www.dacoromanica.ro
„K‘K3i\\H, E'kâiWH H piCn-hmi", Kp'kK HiUS Hd HHJf M Hd M^A11 HJf H A*' K8A*T C'kMEpHHK &CIIEHYH E<OrCpC>AH>1 U'k Hd CTpdlllH-b H HfdHH’bdl'bpH'b C»A H'feCT fAf5Kt dHII,fiWfpMIH K‘k K-klCH, dd\HH.
     Ge>KE H CK-kA’lTEdKi IIOCTdKd-kHdVS (’C'CMC'ACTKC' d\H : ftSndll Ildlld KEdHKH
AKCpllllK H IKSlKVtl 4>Yipd KEdHKH dUTO^ET H WtfildH bSSHHKd KEdHKH KIICTYldp H /«Slldll il\n\'0 KEdHKH ClldTdp H TK^Ildll liEpTOdCdtEIC KEdHKH CTCdHHK H fipdTSd KEd KCdMIC H fllICCTCd IIE\'dpllHK H JKSlIdll KccTdHAHH KEdHKH flCCTEdHHK. H HCHpdKHHK <I>‘lEpd KEd dWI’«>t|iET.
     HcilllCdX' ^SdUITpS dWTC>4>ET, d\-kCEI(,d dlIpYd'lt eY AhHH, Kk 1’pdAS H^Ki$pEl|lH,
WT flAddid A® cbrc> temehYe d-kr, K-k d-kr x3pdA-
     •ţ- Iiv ndEădHApS KWEKWAd, diHdccTi’w BcjkYw rcciioAHHlk-
     Hw fldEgdiiApS KC>EKC>Ad <m. p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara
Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Radul voievod. Dă
domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri
numită Tismana, unde este sfîntul hram al Uspeniei născătoarei de Dumnezeu,
unde se odihneşte sfîntul trup al sfîntului Nicodim, şi întregului sobor şi tuturor
fraţilor din lăcaşul sfintei mănăstiri, să-i fie egumen părintele arhiereu Serghie,
care a fost arhiereu la Muncaci şi la Maramureş, aşezat de către răposatul Mihail
vodă, cînd a fost voievod în Ţara Ardealului. Pentru că mai înainte vreme
părintele arhiereu Serghie a fost vieţuitor din tinereţea lui în sfînta mănăstire,
arhimandrit 12 ani, cu binecuvîntarea preacinstitului şi preasfinţitului mare
arhipatriarh Eremia din Ţarigrad şi cu voinţa întregului sobor l-a pus răposatul
Mihnea vodă să fie vrednic păstor în sfînta mănăstire şi nu l-a scos nici un domn
care a fost înainte, nici răposatul Ştefan vodă, nici răposatul Alexandru vodă,
nici răposatul Mihai voievod. Astfel, răposatul părinte al domniei mele Io Radul
voievod, domn al ţării Moldovei, l-a adus din Ţara Leşască la domnia lui. Apoi l-a
trimis la domnia mea, să aibă cinste şi căutare şi bună îngrijire de către domnia
mea. Deci domnia mea am căutat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele,
iarăşi să fie egumen la sfînta mănăstire nestrămutat cum a fost mai înainte şi
de către nimeni să nu aibă tulburare sau amestec, căci am aflat domnia mea
de la toţi cinstiţii dregători ai domniei mele că este vieţuitor bătrîn al mănăstirii
din tinereţea lui.
            »
     Şi aşa s-a rugat cu multe rugăminţi acum înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, în marele divan: după moartea lui, altul din alte părţi să nu fie egumen, sau din satele mănăstirii sau dintre vecinii mănăstirii ieromonah, posluşnic, să fie la mănăstire, însă egumen să nu fie, ci să fie din sobor, dintre fraţi, cum va fi voia lor, cum a fost obicei în mănăstire
      1 Loc rupt.
90
www.dacoromanica.ro
de la vechiul sobor şi cu mare blestem, cum a lăsat sfîntul Nicodim. Pentru că am citit domnia mea cu toţi cinstiţii dregăgori ai domniei mele, cărţile marilor patriarhi, mai întîi cartea marelui patriarh Eftimie şi cartea patriarhului Ioasaf şi cartea patriarhului Eremia şi cartea marelui patriarh Sofronie al Ierusalimului. Şi am văzut şi ştiu şi am citit cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele în divanul domniei mele şi cartea bătrînului Sigismund craiul de la Buda şi cartea bătrînu-lui Iancul voievod al Sibiului din ţara Ardealului şi cartea lui Ştefan despotul, fiul cneazului Lazăr, din Ţara Sîrbească şi cartea marelui, răposatului Mircca voievod, care a fost în Turnul Severin şi cartea răposatului Dan voievod şi cartea răposatului Ylad voievod, făcute cu mare blestem, ca nimeni să nu aibă amestec sau treabă să fie egumen din altă parte fără voia soborului trăitor în mănăstire, ci să lase după moartea arhiereului Serghie din sobor dintre fraţii chinoviţi, să pună egumen dintre ei, pentru că am văzut domnia mea înţelepciunea şi înţelegerea arhiereului Serghie şi bătrîneţea lui de atîţia ani în mănăstire. Şi am pus domnia mea să fie egumen cu toată voia dregătorilor domniei mele şi cu voia întregului sobor al mănăstirii, să fie nastavnic pînă va fi în viaţă şi după aşezarea celorlalţi domni bătrini şi patriarhi.
      încă blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor de la cinstitul împărat al părţilor răsăritului, cu sceptrul să ţie Ţara Românească, sau din rodul inimii domniei mele, sau din rudele noastre, sau după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va milui şi va întări acest obiceiu al sfintei mănăstiri pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi miluiască în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca întocmirea sfintei mănăstiri, să nu fie în veci sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul de Arie la un loc şi cu alţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra domnului Dumnezeului mîntuitorului notru Iisus Hristos: «Ia-1, ia-1, şi răstigneşte-1», sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să-i fie potrivnică la înfricoşata şi nefăţarnica judecată, Uspenia născătoarei de Dumnezeu, unde făţărnicie nu este în veci amin.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bertolomeiu mare stolnic şi Braţul comis şi Apostol paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      A scris, Dumitru logofăt, luna aprilie 15 zile, în cetatea Bucureşti, de la Adam la aceasta cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCI/9.
          Orig., perg. (50 X 39), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. al XVIII-lea.
          O  copie la Acad. R.P.R., CMXCIII/59.
91
www.dacoromanica.ro
51
1626 (7134) aprilie 20.
             Patru boieri mărturisesc că au ales părţile de ocină din Iaroslăveşti ale lui Ghioca postelnic şi ale lui Iano, fratele banului Panaiot.
      f Adecă noi 4 boiari ce-am fost luaţi pre răvaşele domneşti de Ghioca postelnic şi de Iano, fratele banului Panaiut, ca să-i tocmit1 şi le alegem ocina de la Iaroslăveşti, de la mori, care ocină au cumpărată mai denainte vreme Anghel comis şi Panaiut ban, fratele lu Iano. Iar după moartea lor, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevodu, sin ti Radul voevodu, avut-au pîră Ghioca postelnic [pîră] cu Iano, fratele banului Panaiut, pentru această ocină, cum scrie mai sus, că au fost ocină amestecată înpreună amîndoi.
      Deci noi, 4 boiari ce ne-au luoat pre răvaşe domneşti, anume: ot Cacova, Builă i ot Stoineşti, Pîrvul postelnic i ot Bîrseşti, Iano logofăt i ot Bujurani, Stanciul logofăt, noi ne-am strînsu toţi înpreună de le-am călcat ocina de la Iaroslăveşti şi le-o am ales şi o am înpietrit cu semne cum să se ştie: d<in m>2ar-ginea iazului în sus, pre la fagul cel mare, pre în capul lazului s<ili>2ştei, pre Vîlceao Crucei în sus pînă la Lacul Pucios, de-aciia <pr>2e Calea Ocnei, pînă în Valea Globocei suptu rîpă şi preste ... 2 cătră Zboeşte, să ţie Ghioca postelnic den apa Valea Frum<uşiţii>... 2 emă să ţie Ghioca postelnic în jos pînă în hotarul Vlăd... 2 în sus, pînă în Zboeşti şi în jos la apă, iar pînă în iazul morilor. <Iar> 2 alt codru, ce-au fost cumpărat de Anghel comis de în Valea Frumuşiţei de în sus de la Drăghici, să-l ţie Iano postelnic.
      Aşa am aflat noi cu ale noastre suflete şi i-am tocmit, însă Ghioca postelnic să aibă voia a tăia pădure pre lîngă iaz, să dereagă la mori şi să n-aibi opreală de cătră Ianoi, nici să oprească Ghioca postelnic pre Ianoi postelnic de în pădure de preste rîu să nu tae să dereagă la morili lui, ce să fie ca fraţii unul cu altul.
      HiidKO n*kcT, no uami pe'ienTe.
      IIhc Avkcfua aupTaTf k, a-kT x3(ia,v
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LIII/bis/9.
          Orig., hîrtie (31,5 X 21), patru peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ras. 707 f. 277 — 278.
1626 (7134) aprilie 25.
                                              52
              Şerban dă ocina sa din Pupezeni lui Nedelco în schimbul ocinei acestuia din Pisculeşti.
     j1 Eu Şerban scris-am acesta al mieu zapis la mîna lu Nedelco, cum să să ştie că am schimbat nişte ocină de i-am datu de în Pupezeni stînjeni 20, de
      1 în loc de: tocmim.
      2 Loc rupt.
92
www.dacoromanica.ro
în parte lu Nedelco al Herăi, de în cîmpu şi de în pădure şi cu vad de moară şi cu parte lui deîntr-o moară ce iaste gata. Şe eu Nedelco am dat lu Şerban ocină den Pisculeşti stînjeni 20, den parte lu Stan, sinu Stan vătah şi din cîmpu şi dîn pădure şi cu vad de moară şi i-am dat dup ocină şi o vacă. Şine-m tocmitu de bunăvoia nostră.
     Ş-au fost la tocmelă a noastră mărturie: Drăgan de Pisculeşti şi Nedelco al Herăi şi Stroe de Pupizeni şi Stan, sinu Stanciul vătaf şi Stanciul, sinu Badiul şi dîn Bucu, Pătru şi toţi megiiaşii şi de sus şi de jos.
IIhc avbcEita anpHAi'f Kt AkHH> K*k + Stanciu + ... 1 + Mile + Drăgan + Eu Şărban + Nedelco |- Stan
AfT x3pAA.
    + Stroe + Voicilă + Dragomir + Stanciul + Nan + Mane
    < Semnătura ştearsă cu degetul. >
          Arh. St. Buc., M-rca Cotroceni, VIII/4, f. 1.
          Orig., hîrtie (28 X 21), douăsprezece peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 692 f. 170.
                                             53
1626 (7134) aprilie 25, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Maria o vie în satul Cîineşti.
     f (UhaoctYio EojkYeio Îw ibugaNApS koekoad h rocnoAnirh k’kcoh seaiae XSrrppoRAax'YtcKot, chii-k noKOHHHaro îw P<»AVrt iw*K®AA AaBdT rocnoACTito a»h cY» iiobeaehYio rocnoAtTsa a\h jkSiiahhuek (MapYEK h ckc chhokh ch tu, eahiieke Eor-h AăCT, raKOjKt a*' *ct eh eaho KHHorpaA S ceao KkhheuiY, noA^’k c-kc nori îIakSa, noHtxt cYto khiiii pt'itua nnnorpaA wha ecr noKSima wt haa Qnp’fc ii wt
HaA (rTAHMIOA H 4,P'KrH'IK’ dCllpH xKt|f1 2 rOTOKH H C-KC aAA'hAVhUJapH, 110 HAU
non îIabSa h PaAV<' nontn h Eotoe h Ea*hk8a h Eaaia h Eaaava h Otahuioa h M»KSa H IlfTKO H HkAH H KnpKA H WT ShTp-bHH, dtlJhAdT AOrOiJitT h Gtohka h nptAa h wt IIlEpHH’bc'h, noii HekSaa h wt A'hiiSniaTa, nou AS<MHTp8 H dtn'KAăT.
     H iipoAAA Onp’fe h Gtahmioa h AP'hrlM Clf khiije ptutua KHHorpaA wt ckoea\
ACKpO BOA» H EE3 HH fAHO CHAOCT. H TAK0 Cf fCT STAKAXHA KAKO AI|IEAH/KE HE
      1 Indescifrabil.
      2 Cifra r este retuşată.
93
www.dacoromanica.ro
JfOKfT ISHT CTOATfA TOrO KHHCTpA,\ /KSlIAHHIţfK dlApîfK, KAKO ll(K>AAA IVHH, A /KSlIdlIHHd rtldpl’t A<» KHVf KOAHHHd ,\ă K*K3H AtdfT KHIICTpdA Gc>ll0iK H GtAH-•IIOACK II Ap'KrH'IIOK KHNOI'pJAI P^A1 KHHOI'pdA, BJHHJKf TAKO Cf fCT STAK-AtlIAf C$T IV T NH\'IIOAt A<>KpOKC>AK> H UT llpfA CfAtS AAA'KAt'HIUdpH, f>Kf CST KHIIIf pfMfllO.
     Gfro pdA'i* AJA«*X' h tociioactko a\ii wSnAHHiifK illApîfK, MKOîKf A*> fCT oi TOI' KHIIIf pf'KHA KHHOrpAA'l* BA A^A1’118 *H K'b U'X'AIS H CKC CHHOKH fH H KHSKOAI II llpfKHOIfTOAt CH H Hf U’T KOI’O/KAH HflIOKOA’blSHAt, n0pH3A\0 TOC-IIOACTKd Atll.
     Gf/Kf H CKfAfTfAH IIOCTAKA-k(AI l'OCIIOACTKO AtH :          /K$IIA1I IJaIIA KfAHKÎH
AKOpllllK H WSlIAH <l>VepA KfA AUTC^fT H 2K$IIAH liSBHHKA KfA KIICTÎlAp H WSlIJH AlHJfO KfA ClldTJp H JKSIIJN EtpTOAOAUlO KfA CTOAHIIK H /KSlIAII fipATSA KfA KOAU1C H yKSnatl fllIOCTOA KfA nfjfApHHK H /KSlIAH KoCTdHAHH KfA IIOCTfAMIIK. H IICIIpAKHHK <I>îfpA KfAHKIH AlVI'0<|>fT.
     HAIIIICAjf A3, GtAHMIOA, KK CTOA rpAAV'* liSKSpflJIH, AVkCflţa AllpHA'l'f Kf AkHH,
WT ilAAAtA A® HHH-b TflfHÎ’f A^TOAI, KK aHîT x3pAA-
     f îiv ilAfgJHApS KWfKWAd, AUIAOCTTiO GcOKTiO rOCIIOAHH'K.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Io Badul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Maria şi cu fiii ei, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie o vie în satul Cîineşti, alături cu popa Albul, pentru că această vie zisă mai sus ea a cumpărat-o de la Oprea şi de la Stanciul şi Drăghici, pentru 2700 1 aspri gata şi cu aldămăşari, anume: popa Albul şi Badul Popii şi Botoe şi Vîlcul şi Ylaia şi Yladul şi Stanciul şi Ciucul şi Petco şi Ivan şi Chirca şi din Zătreni, Lepădat logofăt şi Stoica şi Preda şi din Şerineasă, popa Necula şi din Lăpuşata, popa Dumitru şi Lepădat.
     Şi au vîndut Oprea şi Stanciul şi Drăghici această vie zisă mai sus de a lor bunăvoie şi fără nici o silă. Şi aşa s-au înţeles că dacă nu va fi stătătoare acea vie jupaniţei Maria cum au vîndut ei, jupaniţa Maria să fie volnică să ia via lui Oprea şi lui Stanciul şi lui Drăghici, vie pentru vie, pentru că aşa s-au înţeles de a lor bună voie şi dinaintea acestor aldămăşari ce s-au zis mai sus.
     De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Maria, ca să-i fie acea vie zisă mai sus de moştenire şi de ohabă şi cu fiii ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bertolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan
       1 Cifra miilor este retuşată.
94
www.dacoromanica.ro
Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Am scris eu, Stanciul, în cetatea de scaun Bucureşti, aprilie 25 zile, de la Adam piuă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IY/5.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. din 1859.
                                             54
1626 (7134) aprilie 28.
             Voicilă logofăt şi Şteful logofăt şi jupaniţa lui, Stana, vînd lui Hrizea vistier moşia lor din Crătuneşti.
     f Eu Voicilă logofăt i Şteful logofăt i jupaniţa ego, Stanev, ci-au fost fată lu Voicilă logofătul de Spăteni, scris-am acest zapis al nostru, să fie de mare credinţă la mina jupan Hrizei vistier, cum i-am vîndut ocina noastră de în sat de la Crătuneşti toată, oare cîtu se va alăge, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă şi de în săliştea satului şi de preste tot hotarul. însă eu Voicilă logofăt am vîndut partea mea toată, 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi eu Şteful şi cu jupîneasa mea Stana, iară i-am vîndut partea mea toată, însă 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi ne-au dat jupan Hrizea vistier asprii toţi gata, denaintea jupan Papei marele dvornic şi a jupan Fierăi mare logofet.
     Şi mărturie fost-au la această tocmeală mulţi boiari, anume: Radul i Para logofeţii de vistierie i Sava şetrariul i Scorea logofăt i ot Roteni,
Hhako H-fccr, no nani ptMtHif.
     IIhc a3, Otahmioa <uvro<|><T, Arkctiţa anpiiaTc kh a*»hii,
     Papa vel dvomec <m. p.>
     Fiera logofăt <m. p.>
     Voicelă logofătulu <m. p.>
     Şteful logofătulu <m. p.>
     Dobri logofăt <m p.>
     Para logofăt pis <m. p.>
     Scorea logofăt <m. p.> i Sapa «rsTpapioţ <m. p.>
          Acad. R.P.R., CCCCXVIII/19.
          Orig., hîrtie (29 X 20), 8 peceţi aplicate.
Spiridon logofăt. K‘h A-feT x.3p A A •
95
www.dacoromanica.ro
55
1626 aprilie 28.
             Chirii, arhiepiscop al Constantinopolului, hotărăşte în sobor să aprobe
             desfiinţarea sloboziilor din Ţara Românească, în afară de Şegarcea,
             Vai-de-ei, Câlineşti, Căpreni, Stănceşti şi Putineiu.
      KupiXXoţ IXlcp 0eou âpyiEmcjxo7ioi; KcovCTTavTivou7i6Xecoc, Nlaţ ‘Pcop.7)i; xal oîxoupievixoi; TiaTpiâpxTj?-
      ’Emaxaala!; Ivvofzou xal Tupavvixrjţ (3laţ Siacpopâv 7râvTEţ oiAoXoyouciv 6(701 TCOV 7T0XlTlXC0V lfi.7ţ£ipOl, TO T7)V |i.EV TUpaVVlSa 7tpOţ TO olxElOV XEpSoţ <*710-(3Xe7isivtou Tupavvouvxoi;, ttjv Se evvojjlov ImoTacriav npoţ cocpIXEiav tcov u7toxaTTO“ (jivcov xal Sioixoupivcov, cotpIXEia Se ev toiţ SioixoupivoK; ouSejjda xoaauTY), coţ •î) TTjţ SixaicocnjvY)ţ 7rpo<; âXXYjXouţ T^pijaiţ, ^Tiţ xal 7iâcnr)<; lari ^oXiTEia? xpirjmc. Tauxyjv xal ol IvTifioTaxoi xal EuyEVEÎş âpyovxEţ em T7)ţ auOevxlaţ tou exXa(jL7tpo-TOCTOU xal IvSo^OTCXTOU xal EU(7E[i}EC7T<XTOU au0evxou xuplou ’Icovou ’AXE^âvSpOU Poi(36vSa noctjyjt; OuyxpopXaYiai; T0^ iyltp 7tv<eu[j.aT>i âyaTrqxou ulou -qjjuov [AETpiOTTJTOţ XOlV/j yVCOfi.7] TlâvTEţ, EV Tolţ U7l’ aUTOUţ TYJpvjoai |3ouX6fi.EVOl WpOVTEt; Se toutoui; [jlev ev xal? aXojjjTo^laii; oîxouvxaţ, IXeuOepouţ mcvxcov tcov vofu£o-[AEVCOV SatJJJLCOV TE xal ElCJCpOpcOV, TOUţ Se XoiTCOU!; 7UE^O[JLEVOUi; xaîţ CJUVE^ECTl EICJ-7tpâ^EC7t xal XlvSuVEUEl (JLEt’ OU 7IOXu ^ |A7]Slva El vai TOV U717] pST7](70VTa TO Iţ (3aC7l-Xixoîţ Sacrfioiţ xal EÎ<mpâEE<ri mxvTaţ Im xaţ <7xXo(i.7to£la<; aupplovxai; î) IXaxxco-09jvai xaxâ piixpov tt)v E7tap}(îav auxcov xal |ş to mxvTeXei; Ip7)[i.co09)vai toutoui; IxToţ tcov aXo(X7io^icov Sia Taţ papEiţ xal oaiapaiTirjTouţ Eicni pa ^eiţ Im toc mpîoixa E0V7] fXETaviaTafiivcov IxâoTOTE, âfjiYjxavouvTEi; ouv Toîţ oXoiţ axacuv Tiva xal axoi; eupslv tcov Seivcov xal 7ioXXâ 7ioXXâxiţ <ruvSiacrxeiJ;âp.svoi tou SixaTou xal tou xoivou au[j.cpepovTo<; 7tpo(XY)0ou(jiEvoi, eyvcocrav Seîv âcpaipeOvivai jzev xa.c, oXo-jXTTo^Laţ âTcaoaţ âpyovxcov, piovaaT7]picov xal l^coTEpixcov coţ Im^Tjfiloui; fxev TÎjş au0svTiai; auxcov, âcpaviajjito Se tcov lmXol7icov ^piaxiavcov xal auvSouXcov xeXeîv Se TOXVTaţ xoivfl Taţ ty)s PacriXelaţ elan: poc c^eit; octe tvjv aux'/jv Y‘0V oîxouvTaţ Ix 7ipoYovcov xal iicp’ eva ^uyov SouXEiaţ ovTaţ t'Îjv Se oXojJi7io^iav tTjţ 'Icr/apT^iaţ tou («yiotoctou •B'povou ’AXe^avSpeîaţ tou PaivTEYeî tou euyevoui; âpYovTOi; xupîou ’lcoâvvou 7rociTeXvîxou, tou KaXiveoTi, tou Ka7ipccV7), tou STavT^eoTi xal tou IIoutiveIou TauTaol xal piovaţ Si’ aţ olSacnv euXoyoui; aiTiaţ pouXovxai jjiIveiv ocSiaXcoPifjTou!;, â(xeTa7iTcoToui; xal a7tapac7âXeuTOU!; (ilxpi Tiavroţ. Eî Se xal al Xoi7ial mcpâ tcov 7ipoYevecjTEpcov aîi0evTCov ect^ov Siâ }(pu<jopouXXcov xal âpcov, to xupoţ coţ l7icocpEXEi; tou T071CO1; 7iap’ IxEÎvoiţ xpi0lv, âXX’ al Im tcov xa0’ 7)(iăc YEvojiEvai xpovcov eîanpâ^51?, Siâ xe tyjv Ivvopiov xal Sixalav auxcov 7roXiTixv)v Siocxa^iv ^xupocravxo ypapipLaoi XPUCT0P0,J^^0L?- ‘fl? Se xa0oXix-7jţ xal âm-OToXixvji; xa0’ vjpiăi; tou Xpioxou p.tyâ'krji; IxxXTjoîaţ, ulol âyaTtTjxol Iv 7cvEU[jiaTi âylcp, tou jjiT] Xeyecj0ai xal Eivai oXo[ji7io^lav xal Si’ TjjAETEpou 7iaTpiapyixou xal ouvoSixou ouyyiXecoSou!; ypâ[i.[j(.aTO!;, auxo touto ysveaOai TjxYjcravTo.
96
www.dacoromanica.ro
      ‘H (xexpiox7]<; xoivuv 7]|i.wv, ty)v atT7]CTiv auxâiv euXoyov îSouaa, aTtoipaîvexai auvo8ixâi<; ev 7tveu(xaxi âyico, yvwfjLfl xai xou 7tapeupe0evxo<; (xaxapicoxâxou toxxou xat xaxpiapxou ’AXe^av8peîa<;, xupiou repaaîjxou xai xâiv XotTttov iepoxâxwv âpxispswv xai 67tepxijxa)v xâiv ev âytu xveiijxaxi âya7tv)xc5i âSeXtpâiv auxîj<; xai auXXeixoupyâiv iva, xaxâ xyjv e7raxpeX9j xpiaiv xai PouXyjctiv auxuv âpOeiv) ex jxsaou xo elvai aXojX7to^ia<; xou Xoircou âfpaviajxou 8e xapaSovxeţ oi dcpj^ovxeţ xâ xâiv <rXo(j.7to^iâiv xax’ exeivou xaipou yeyovoxa xpuooPouXXa xai âXXax; xaxpiap-Xtxâ auyyiXicoSv] ypâfifiaxa eiaav âveiSOuvoi xai XeXupivoi xai auyxeywp7]jjlevoi Ttapâ Ttaxpoţ, uiou xai âyiou irveiSjxaxoţ 7tgc<t7]<; âpocţ, Seajxou â<popia(iou xai âva0e|i.axo<; xâiv ev xoîţ xpuCT°(3ouXXoi<; exetvou; xai «ruyyiXicoSeai ypâ(X(xaaiv eyxapayOevxwv. Ta 8e xpuffo(3ouXXa xai xaxpiapyixâ ypâ(i(j.axa xâ âpx^Qev x6 elvai xâţ (rXo[X7to^ia<; (3e(3aiouvxa nap’ ei; xâiv âvcoxepco pvjGevxwv aXojjjro^iâiv x9j<; Tcryapx^iaţ, xou Baivxeyeî, xou KaXXivecrxi, xou Ka7rpâvv), xou Sxavx^ecm xai IIoutivet]ou âţ PouXovxai ^XSIV âjxexaOexax; xai âTtapaaaXeuxwţ, oxou 7tep’ âv eipeOâiaiv ei^aav âxupa, âxpTjoxa xai âvicrxupa xai eîţ oiiSev Xoyi£6(xeva.
      “Av 8e xiţ 7tapâ xauxa xoivjaai (3ouXy]0eiy] xai âxupâioai xo xapov xaxpiap-Xixov auvoSixov xai ouyyiXwo8e<; ypâ(X(xa xo exi truaxâaea)<; xy)<; ao0evxîa<; xauxv^ yeyovoţ xai x9j<; x^âppaţ â<pt>)pt<T(xevo<; eîy) xapâ xîj<; ojxoouotou xai £oxoiou xai âSiaipexou xpiâ8o<; xai xaxvjpapivoţ xai âouyxwpTr)xo<; xai <5cXuxo<; jxexâ S-âvaxov atovia)<; xai xup.xavtato<; xai yj (xepiţ auxou jxexâ xou xpoSoxou ’louSa xai exexto xâ<; âpâţ xâiv âyttov xpiaxoattov 8exa xai oxxâi &eocp6pcov xaxpâiv xâiv ev Nixaia ctuvoSuv xai xâiv oîxoujxevixâiv xaxpiapxwv. ’Exi yâp xyj xouxou âaepaXeîa eyxe-yâpaxxai xai xo xapov xîj<; vjjxâiv jxexpioxTjxoţ <ruyyiXiâi8e<; ypâjxjxa xai exe8607] xoîţ 8iaXv)(p0eî(Tiv âpxouaiv.
      ’Ev exei xa_tl> x ^ x"^ jxtjvi âxpiXXiou xTl'7! iv8ixxiâivo<; O'1)5, t KupiXXoţ eXecp 0eou âpxisxicrxoxoi; KuvCTxavxivouxoXecoi; Neaţ ‘Pwjxv)<; xai oixoujxevixoţ xaxpiâpxv)?-
      t repâaijxoţ eXea) 0eou xâxxaţ xai xaxpiâpxvi? t’^<; jxeyâXv)<; xoXeax; ’AXe-^avSpeiaţ.
      f 6 ‘HpâxXsiaţ Neoipuxoi; t 6 Topvo(3ou Maxâpioţ t 6 ’A8piavou7t6Xeto<; Ilap0evio<; t 6 IlaXaiâiv Ilaxpâiv 0ea)(pâvY)<; f 6 Kopiv0ou AavivjX ■f 6 My)0u[xvy)<; KopviXioţ f 6 NauTOXxxou xai vApxv)<; TaPpi^X f 6 OiXi7t7tou7t6Xsax; ’lwâoaip.
      I 6 Zeppâiv ’AxiXXeioţ f 6 Aapi<r<T7]<; rpv)y6pio<; f 6 MiSiaţ xai So^ouxoXeax; 0eo86(no<; t 6 ’Ayx<-âXou Xp«rx6(popo<;
7—c. 1146
www.dacoromanica.ro
     f 6 Mec7Y)[x|3pîa<; ’Axâxio?
     f 6 âp)(iem<Txoxo<; Aop.£vîxou xal EX<xa&vo<; ’ltoâoacp f 6 BâpvY); IlapOevioi; t 6 BiSy)VY)? Ta^pt^X f 6 Ilpoixovvjaou KXv)(jlvi; f 6 Sv)Xi)Pptaţ Aaupev-uo<; f MY)xpoxoXtTY)<; 0v)Pciiv AavivjX f 6 ’Aya0GU7î6Xeax; MYiTpoţâvYjţ ţ 6 ‘PaiSecrTou xal Ilavîou imay.oT:o<; MeX^icreSex.
     j" Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolei, Roma cea Nouă şi patriarh a toată lumea.
     Cîţi sînt iscusiţi în cele politiceşti mărturisesc osebirea dintre cîrmuirea cea după legi şi sila cea tirană, tirania cătînd către cîştigul însuşi al asupritorului, iar legiuita cîrmuire către folosul supuşilor şi celor cîrmuiţi, iar între cei cîrmuiţi niciun folos nu-i atît de mare ca păzirea dreptăţii unora faţă de alţii, care e şi temelia întregii stăpîniri. Pe aceasta dorind s-o păzească, într-un gînd, faţă de-supuşii lor, toţi preacinstiţii şi de bun neam boieri, de sub domnia prealuminatului şi preaslăvitului şi 'preacucernicului şi de sine stăpînitor domnului domn Io Alexandru voievod a toată Ungrovlahia, cel întru duhul sfînt iubit fiu al smereniei noastre, văzînd dar pe cei ce locuesc în slobozii, slobozi de toate legiuitele dăjdii şi dări, iar pe ceilalţi covîrşiţi de necurmatele biruri şi fiind primejdie ca, după puţin, ori să nu mai slujească nimeni pentru dăjdiile şi birurile împărăteşti şi toţi să alerge spre slobozii, ori să li se împuţineze încetul cu încetul ţara şi să se pustiască cu desăvîrşire, cei din afară de slobozii, pentru dările grele şi neapărat trebuincioase, strămutîndu-se, cînd au prilejul, la neamurile de prinprejur. Neputincioşi, dar, fiind a găsi în vreun chip oprelişte şi leac nenorocirilor şi la multe chibzuind, deseori, avînd în grijă interesul cel îndreptăţit şi obştesc, şi-au dat seama că trebue să se ridice toate sloboziile boierilor, mănăstirilor şi străinilor ca păgubitoare pentru stăpînirea lor şi ducînd la nimicirea celorlalţi creştini şi împreună-slujitori, şi să-şi plătească toţi, îndeobşte, dările împărăţiei, ca unii ce locuiesc acelaşi pămînt din moşi-strămoşi şi stau sub o singură îndatorire de a sluji. Iar slobozia de la Şegarcea a preasfîntului scaun al Alexandriei, cea de la Yai-de-Ei, a celui de bun neam boier, dumnealui Ioan postelnicul, cea de la Călineşti, de la Căpreani, de la Stănceşti şi de la Putineiu, acestea şi numai ele, pentru pricini binecuvîntate pe care dînşii le cunosc, voiesc să rămînă nestricate, statornice şi neclintite, pentru totdeauna. Iar dacă şi celelalte au avut de la domni de mai înainte întărire prin hrisoave şi blesteme, ca un lucru socotit oarecum folositor de către aceia, dările însă, care s-au pus în anii noştri prin legiuită şi dreaptă hotărîre politicească, s-au zădărnicit datorită < acelor > hrisoave. Iar ei ca nişte fii iubiţi, întru duhul sfînt, ai marii noastre catoliceşti şi apostoliceşti a lui Hristos biserici, au cerut ca şi prin al nostru
98
www.dacoromanica.ro
pjttriarhicesc pecetluit, dat în sobor, să se facă acest lucru: să nu se mai zică şi să nu mai fie slobozii.
     Smerenia noastră, întrucît o priveşte, văzînd îndreptăţită cererea lor, hotă* răşte în sobor, întru duhul sfînt, avînd încuviinţarea şi a preafericitului papă şi patriarh al Alexandriei, domnul Gherasim, care se află de faţă şi a celorlalţi preasfinţiţi arhierei şi preacinstiţi, întru duhul sfînt fraţi iubiţi ai săi şi împreună liturghisitori, ca potrivit cu socotinţa folositoare şi cu hotărîrea lor, să se oprească dintre dînşii a mai fi slobozii de aci încolo. Iar dacă boierii sparg hrisoavele sloboziilor făcute pe vremuri şi, dealtminteri, şi pecetluitele patriarhiceşti, să rămînă fără răspundere şi deslegaţi şi iertaţi de tatăl şi fiul şi duhul sfînt, de orice blestem, legătură, afurisanie şi anatemă, care sînt scrise în acele hrisoave şi cărţi pecetluite. Iar hrisoavele şi gramatele patriarhiceşti care, din vechime, au întărit să fie slobozii — înafară de cele mai sus-zise slobozii de la Şegarcea, Vai-de-Ei, Călineşti, Căpreani, Stănceşti şi Putineiu, care vor ei să rămînă neschimbate şi neclintite, oriunde s-ar găsi să fie fără tărie, netrebnice şi fără putere şi întru nimic să nu se ţină în seamă.
     Dacă, însă, cineva ar vrea să facă împotrivă şi să zădărnicească acest pecetluit patriarhicesc, dat în sobor, făcut pentru tăria domniei acesteia şi a ţării, să fie afurisit de cea într-o fiinţă şi de viaţă făcătoare şi nedespărţită Treime şi blestemat şi neiertat şi nedeslegat după moarte în veac şi umflat şi partea lui cu vînzătorul Iuda şi să aibă blestemele celor trei sute optsprezece de Dumnezeu purtători părinţi de la Niceea, cu ştiinţa şi a patriarhilor a toată lumea. Şi pentru întărirea acestora s-a scris şi cartea pecetluită, de faţă, a smereniei noastre şi s-a dat sus-pomeniţilor boieri.
     în anul 1626 luna aprilie 28, indiction 9.
     •)■ Chirii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolci, Roma cea Nouă, şi patriarh a toată lumea
     f Gherasim, din mila lui Dumnezeu, papă şi patriarh al marii cetăţi Alexandria
     •)■ Al Heracleei, Neofit t Al Tîrnovei, Macarie •)■ Al Adrianopolei, Partenie f Al vechiului Patras, Teofan t Al Corintului, Daniil f Al Methymnei, Cornilie t Al Naupactului şi Artei, Gavriil t Al Filipopolei, Ioasaf t Al S eresului, Ahilie f Al Larisei, Grigorie f Al Midiei şi Sozopolei, Teodosie ■ţ Al Anhialului, Hristofor f Al Mesimvriei, Acachie
99
www.dacoromanica.ro
     *|* Arhiepiscopul Domenicului şi Elasonei, Ioasaf f Al Varnei, Partenie Al Vidinului, Gavriii f Al Priconisului, Climent f Al Silivriei, Lavrentie f Mitropolitul Tebei, Daniil f Al Agatopolei, Mitrofan
     f Episcopul de Redestos şi Panion, Melhisedek <Pe verso, contemp. rom.:>
     Hrisovul patriarhului de Ţarigradu, pentru sloboziile terii de ertăciune; ca să se spargă toate sloboziile.
         Arh. St. Buc., Diplomatice nr. 1.
         Orig., perg. (80 X 57), pecete atîmată, căzută.
         EDIŢII. Trad. Teulescu, Doc. ist. 4—7.
                                  56
1626 (7134) aprilie 29, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza fost mare vistier satul Hohîia din judeţul Ilfov şi vie şi vecini în satul Clanţa.
     f (MhAOCtYeW Ii0>KY»0 Kw ilAEgdHAP$ BOEBOAd h rOCIlOAHHK BliCOH 3EA\AE ^'rrppOKAdXIHCKOI, CHH-K BEAHKdTO H I1p*kAOEpdTO nOKOHHHOAtS îw PdAYA BOEBOAd. AjdBdT TOCnOACTBO A\H cY» nOREAENYl TOCnOACTBO AtH nOMTEHHOAtg npdBHTEA roc-IlOACTKd AtH JKSndH XpH3d EHB BEA BHCTYiap H C'KC CHHOBH CH, EAHUEAt Korh AdpOBd\% IdKOJKE A<* AtH ECT WMHHg 8 XojfKld WT C8ACTB0 6a)(<ob> AAH A*a GTdHEB, A'^Cpă GTdHKOB nOCTEAHHK WT GgCA'KHEIJIH, B'KCd)( METBp-KTdTO Afrt WT no B-KC CEAO WT nOAlO H WT lUSAtd H WT BOAd H C'KC BEMHhYh EAHIţH \'0TET [eh] EHA HEHHA 3d A'tA'l'HO H WT CEAdAHIJlE CEAWB, WT nOCB8AE H WT nO B'KC )(OTdpOA\, IlOHfJKf ECT nOK^nHA JKSlldN XpH3d BHCTYldp cYlO BHIIIE pEMEHd WMHH'K H CKC BEMHhYh WT HdA GtAHA, AMl(Pa GTdHKWB nOCTEAHHK WT G8CA'KHEIJIH H WT At8>K EH EdHMIOA 3A x3 ACnpH TOTOBH.
     H lldK A>> ECT JKSlldNOB XpH3EH BHCTYldp WMHH8 8 Xojfhld, dAH A(A 1A,Pdrc" AtHpEH, A^ipEpd ,A,pdTOMHpOB, CHHTi GTdHKOB nOCTEAHHK WT G^CAlvNEipH WT npf3 B'KC CEAO METBp'KTdTO AEd, A*d *H BT\Cd\' WT nOCB^AE H WT HdA BTvCOM JfOTdpOAt H C'KC BEMHHH K0AHU,H CE j(0l|l8T HdHTH 3d A^AHUS, IdKOJKf ECT EHA HdA TdE WMHH8, I10HEJKE 10 ECT llOK$nHA JKSndH XpH3d BHCTYldp cYlO WMHHTv H C'KC BEMHHH, KdKO ECT BHUIE nHC WT HdA AP‘,r*‘WHPa> A^ipEpd 1A,pdTOA\HpOB, 3d x3 dCnpH TOTOBH. H BHA’bxoM rocnoACTBO a\h h 3dnHCE wt p8Kd Gtaheb h wt p8Kd ^pdroAtnpEK 3d npOAdHYE C'KC AtHOSH EOA-fepH CBEAETEAYh nO HME: JKSlldH «bYfpa BEA AWrO$ET H
100
www.dacoromanica.ro
GhM4 KTOpÎH AOrO<|>fT H WT l^Hr-HllfqiH, GTfnAH AWrOi|SfT H ^pdrYta H K8Td AOrO$iT H WT ^OEp8lllil|ll, MdpAdpTf AWTO^fT H WT T'hHK'KKfllIH CTAp AtHJfdHA.
     H ndKH M fCT nOHTfHHOA\8 npdKHTfA rOCnOACTKO A\H W8ndH Xpll3d KHCTYtap WHHH8 8 Xo^-hia, WEdlf fi,tA il-bHK KK ETiCd^, WT nOAOKHHO 3d CfAO TpfTdPO fl,M, WT no K-KC JfOTdpOAd, WT nOAlO H WT Ul8Ald II WT BOA H CKC KfMHHlH, fAHIţH Ci )(01|lfT WEp'bcTHJf 34 A^AHH8 HdA Tdf WMHHTv, nOHfWf IO iCT nOKSlIHA }K8ndH XpHSd KHCTYiap cTlO W'IHH'K H CKC KfMHIIH WT HdA A'kHKd, AT'II'*P‘» KnpK'HH WT 3A A acnpn roTOKH. H kha^oax rocnoACTKO a\h h 3annc wt pSKd A’knK’KH 3d npOAdnTi, ckc CKiAiTfATn EOA-fepH, txt c8t KHiiif pfMfHH.
     H ndKH AA *CT *8ndH XpH3fE KHCTIiap WHHI18 8 Xo^'Hia, dAH Af4 KnpK'KE, CHH8 KHpK’hH WT             K'KCdJf, WT nOAOKHHO 34 CfAO TpfTdPO A‘4, WT nOAlO H
WT Ul8dlld H WT EOA H C'KC KfMHHH, KOAHIţf Ci \'OI||8t H4HTÎ 34 A^AYhO, nOHfJKf fCT noKSnHA JKSndH Xpnsa KHcrfiap cYio wmhh-k h ckc KfmtiiH wt ndA KnpKd, 34 A 4cnpH roTOKH.
     H ndKH noK8n>iA mSnan Xpnsa khctYbp wmhh8 8 Xopua wt HdA Raa-fe, A*Ki|iipd Khpkkh, cfCTpd KnpK’KE, chh8 Khpk’kh wt HfufyiY ehui{ nnc, wt noAO-KHHO 34 CtAO TpiTdrO A*A WT nO K’KCOAl JfOTdpOAt, WT nOAlO H WT Ul8Atd H WT KOA H CKC KfMHHH, fAHIţH Ci JfOTfT EHTH 34 A'feAHHS HdA Tdi WMHH8, .34 XA dCnpH roTOKH. H KHA’bjfOAt rocnoACTKO a\h h sanncf wt p8Kd KnpK’KE h a cfCTpdAt ch KdAiK 34 npOAdHYi CKC A4HOSH EOA’fepH CKfA'kTfAIH, KOTOpYH C8T KHUIi pfMfHH. H np0A4A0Ult WHH 34 HHjfHOM A^HpO KOA», Ei3 HllfAHd CHAOCT H CKC 83HdHYf EHtCfedll A\irYdlUOA\ WT WKOAHOAA itt-fecTO. H A<> Ci 3HdfT {pi tCT nOKSnHA CfAO Xoy'KB 34114’KHO, WT JfOTdp A<*** A® PTdp, Ţipi H-feCT WCTdA HHqid HinpOA4KdA.
     H n4KH nOKSnilA nOMTfHHdl'O npdKHTfA» rocnoACTKO (UH «8ndH XpH3d BHCTYtap wt HdA nona HmdT h wt HdA Kp KCT-fe SrpHEMd h wt fidAKA h wt ,Â,8AtHTp8
H WT RfHTHA'K H WT {UdH-k H WT «&-KT8A H WT A015?* H WT OdHMd H WT EAdAVA H WT MdA Kp'KCT’k H WT HdA IUfpEdH A nOrOdHi 34 BHHOrpdAV pdEO-
T4Hf, C'KC AWCT0A\ 8 KTiT8h8A AdKT'KB K’K cSACTBO................l, nOAA’k C'KC KHHO-
rpdAYi K8ndH8 Xpll3iK BHCTYtap, MTO iCT HAvkA WH 34 WA4BH0, 34 XA 4CnpH TOTOKH. H KHA’bXCA» rocnoACTKO A\H H 34nnc8A WHfAt A»AYf KHIIIf pfMfHH 34 npoAdHYt, ckc a\hosh EOA-bpH CKfAfTfAVu, no ham: JKSndH liana BtA ak<,Phhk h <&Tfpd BiA AWTO^iT H KddAVA EHK KHCTYiap H @ptA\Yd AOrO^fT H PdAyd AWrOljiiT h Ilapa, Awro^iuYn wt KHCTYiapYt h AAiixmama h Gtahko btopYh kophhmh h GnHpHACH AWrOljifT H WT II'Kp'KraHH, ,A,dHM»A AWrO^iT H iWorOlU K4T4\'.
     H ndKH A<* <CT n0MTiHH0Al8 npdKHTfA TOCnOACTKO A\H JKSndH XpH3fB KHCTYiap 8 Kdpoiii 58K8pfqiY fl,K& posoapt 34 KHHorpdAy, noAivk ckc A03Yf JKSnduS XpHSfB KHCTYtap H CKC A\fCTOAI, nOHfJKf A\8 iCT nOKSnHA JKSndH XpH34 KHCTYtap cYi AK'b nOrOdHi 34 BHHOrpdAV KHUIi pfMfMf WT H4A ^,8AIHTp8               WT E8K8pfl|IH, CHH-K
PdJfHfK, 34 xBy denpH rOTOBH.
1 Loc alb.
101
www.dacoromanica.ro
      H ii<ikh hokSiiha jkSiiah XpH3A KHcrYrap bit haa Haka, A'K'|i<pA A8A'HTP«'K C8AH$ WT B8K8pEI|lY, CHHS PajfHSK H WT 3ST0A» CH KaAOT-R wk p030ApS 3a KHHO-rpaAY ‘•to 10 ,CT KHrt Aaa ,A,8auitp8 c8AH$ A'KiP*P<>‘" cu npsKE, 3a xk acnpn roTOKH, A*pH 8 KHHorpaA Aas8k. H kha^X'^a» rocnoACTKO a»h h 3anHcoKE wt PSka ,A,8a\htpok c8ah8 h wt p8Ka Hak-kk, A'MI'fpA A8,"HTP<'K> 3A npoAaiuB, c-kc ahiosh A^pH ak>a'i'( kapoiiiahh ckia^tiaih, no hau: Geaiah CTap bhkiuex* c8ah8 h wTiţS frSAuna raaaKeVwH wt GK-bTH Gaka h nona Gopna k ah crap wt hp’kkko rocnoAcKa h nona Hkan h /k,par8A A’i'^hoh h wt P-kijeiiih, Mhpocaak h ,A,8a\htp8, CHHOKH MhX'AIOK AWrO^ET.
      H naKH A*' «ct nonTEHHOA\8 hpakhtea rocnoACTKO a»h >K8nan XpH3a KHCTYrap H*kKOE kemhhh 8 ceao Kaahha, rAaroAEA\aro IPraSpehh wt ha IOteas, no hau: Ga-kkha-k, chiiS Hokakok h Gtan, chii’k Paayawk h eIIan-k c-kc chnokh h\* h c-kc K-Kc-kx* KOA\aTiKtx" ha», iioiifJKf ceao Kaahha khmic nhc BHAO KT nOKSHHA 3a IIOKOHHHarO MlIpOCAAK BHK KEA AWrOi|>ST, CKC K'KC JfOTapOA» H CKC KTxCHX KEMHhYh, ci|ic>Kc wt iip-bx^Af Rp’bAW. fl iiotoa», k-kaa ect kha k*k a^Ys iiokohhnoa»8 poaY-teaio rocnoACTKO a\h îw PaAYrt koekoa. no cka»P’kth Mhpocaakok aoroijssT, a îwHAIIIKO nOCTEAHHK, CHN’K MnpOCAAKOK AWrO<|>ET, WH ECT lipOAAA CEAO KAAHHA CKC K'KC ^OTapOA» H CKC KEMHIMH nOMTEHHOA»8 HpAKHTBA rOCnOACTKO AUI >K8nAH XpH3EK KHCTYrap 3a xY acnpH totokh.
      fl k'kaa ect bha ckaa, k-k akhîj rocnoACTKO a\h, a cih khiiie pemehh kemhiih wt Kaahha, Ga-kkha'k h Gtah h Manii, whh K'K3AKHroniE npSx* npEA rocnoA*
CTKO A\H 8 A(|KAH. H A*I"EAH CST TEpB C'hnp'fclIlE CE 3A AHIţS CKC IIOMTBHHArO llpAKHTEA rocnoACTKO AUI JKSlIAH ^SAXHTpAIUKO 3ET XpH3EK KHCTYrap. H CHIţE np'klHE WHH. KAKO H"bCT BHA KEMHHH MHpOCAAROR AWrOiJiET WT CEAO WT KAAHHA, HHJKB SjftATHA IO ECT CKE3AHIA Mh\'AHAA KOEKOA, HH5KE cSt CKAiiT KT\ A**nYe GhAUWN KOEKOA S CEAO KAAHHA. TaJKE 8 TOA» TOCHOACTKO A\H CKA» TAEAAA H CSAH^CA» HO 11pak h no 3AK0H h aaa cka» rocnoACTKO a»h Ga’krha'kk h Gtahok h Maher 3aKoii eahhoa\8 no s AcnpH AioA’ff no p'KKauiE rocnoACKYn, na hau kaetokhYh Ga-kkha-kk, chht\ Hokakok aa ce shaet: wt TEg-feNH, IţlE<f>AH h E-kcYio h wt IJIe4s-knei|ihY, BaA'b h wt Pot^hh, Gtohka h wt E-Kp-KgiH, GtiaxjkopsS h wt K8m8aahh, Gt-khhcaak; h naK kaetokuYh a a ce 3habt Gtahok, chh8 Paayaor» no hau: wt <f>YraHH, ©np'b h wt Pot^hh, AlapHH h wt I{Ie4>'kheixih, Manii h GtOIAII H WT B'KAOTEHIH, BaAii H WT IJlE<i>'KHEI|MH WT Eaae, I[Ie4>AH ; H naK A<* CE 3HAET KAETOKlO’H MaHEK, nO HAU: WT TEgiiHH, MapKO H GTOiaH H fl'KIYk H WT K'KAAM, Kp'K'IlOH H WT T-KT'KpAHH, ^pArOAlHp H K'K3AH, HKOJKE Aa 3AKAET KAKO H'bCT KHA Ga'KKHATv H GtAH H Manii KEMHHH A^HpOCAAKOK AWrO^iET WT CEAO KaAHUA, HH>KE IO ECT 84>ATHA CKE.SanYa Mh^AIOK KOEKOA 8 CEAO, KAKO ECT KHIII* IIHC. Ta>KE, K'KAA ECT KHA HA AJH'K H HA COpOK, A w[w]tlH HHKAKO>KE HE K'K3A»OrT\T UpHJfKATHTH CE WT 3AK0H AA 3AKAST, ANS ECT WCTAA CYh KEMHHH WT 3AKOH H WT
c8»aehYe wt npEA rocnoACTKO a»h.
      H naKH aA *ct noMTEiiHoaiS npAKHTEA rocnoACTKO a»h JKSnan XpH3A khctY-lapioA wmhh8 8 Kp-KT8nEi|iH, aah a*a Eohmha-kk aoro^ET k-kcax', ceîkeiih p h A*a
102
www.dacoromanica.ro
IţlujiSAOK Aore<jifT ii jkSiiahiii^ck cro Gtahc», A‘Ki|if|ia Roiimha'kk auto^ct, ha\ KTiCaX, COK8NH P, WT nOAtt H IVT Ul8A\a H WT R«>A H WT 110 K'kC X'OTApOA», KApt fAHKA Cf XTHT H3KpATH, nOMOKC ICT IlOKSnHA HlSnaN XpH3Ă BHCT'l'iap CYH CfJKIIIll 3a WMHN'k IVT CIA? KpkTSHflJlY, IJKl C$T KHIIIf pl'liHH, WT NAA KoHMHA'k ACTC/JilT WT OlI'kT'kHH, CfîKfHH p, 3A fi, ACIIpH TOTOKH H WT NAA l(Iei|»*?A AOrwjilT H WT wSnanHiia iro Gtaha cokihh p. sa „a acnpH totobh. wt npiA noMTiHHA»H npaRH-Tfa'i'fiW rocnoACTKO mh JKSnaN liana ria ak<iPhhk h wSiian <J>Tfpa ria awi’o^it.
     H npoAaAoiiif whh 3a iihxnoai A^P* boa» h c-kc $3hahYa Riic-bAt AitrYaiiioAt wt rop H3 A<*a h wt wkp'kct Ai-kcTom h wt np'fcA rocnoACTKO a\h. H KHA'fex*4* rocnoACTKO a\h h sannc sa NpoAAiiYi na pSKax XpnsiR ehctYhp c-kc auiosh ROA'kpn cKfAi'rfAYH, no ha\c: PaAya H Hapa Awro^ciO'n sa RHCTYrap'i n Gara incTpapioA h Grop^ AwroiJsiT h GnnpHACH awro^rr h Gtanm» AwroijsiT GihvkNicRSA.
     Giro paAY AdA*X ctia\ nocnoACTKo a\h no»rriHHOA\8 npabhtia rocnoACTKO a\h ikSiiah Xpnsa EHCTYrap, raRewt fi,& a\S ict wmhhS a^A111* H Rii wxae'k chiioboa\ h khSkoav h np'feKNSmTOAt h iii wt KoroîKAo HinoKOA'fcKHAio, riopH3a\o rocnoA-CTKO A\H.
     Gijki Sko h criaitiaîh nocTaKA-biA» rocnoACTKO a\h : JKSnan liana kia A^optiHK h -/KSnan 4>Yipa kia AwroijsiT n JBSnan E$3hhka kia RHcriiap h >K8nan AIh\'o kia CIIATap H EapTOAOA\H CTOANHK H EpaT^A RIA ROAIHC II flnOCTOA KIA ntXApNHK II wSnan Koctahahh kia nocTfAHHK. H licnpaKiiHR 4>Yipa kia Aoro^iT.
     H nanncax a3, Ain-RAAT Awro^iT, r-k rpaA$ EtSKtSpii|iY, avbcni,a anpnAif Rtt
Akiih n wt flAaAia Aa>K( B'k circ nncanYi TiRSiparo aIstoai, r-k A-feT 3pAA, a
WT pOJHAICTRO XpHCTOKO, xAXRS.
     f îw HanganApS RwiRwAa, aihaoctYio BojkYio rocnoAHN'h.
     Hw IlAiganAP» koikoaa <m. p.>
        Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza fost mare vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Hohîia din judeţul Ilfov, însă partea Stanei, fiica lui Staico postelnic din Suslăneşti, toată, a patra parte din tot satul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi vor fi fost ai ei de moştenire şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Hriza vistier această ocină mai sus zisă şi cu vecinii de la Stana, fiica lui Staico postelnic din Suslăneşti şi de la soţul ei Banciul, pentru 7000 aspri gata.
     Şi iar să-i fie jupanului Hriza vistier ocină la Hohîia, însă partea Drago-mirei, fiica lui Dragomir, fiul lui Staico postelnic din Suslăneşti, de peste tot satul a patra parte, partea ei toată de pretutindeni şi de pe tot hotarul şi cu vecinii cîţi se vor găsi de moştenire, care au fost pe acea ocină, pentru că a cumpărat jupan Hriza vistier această ocină şi cu vecini, cum este scris
                                                                                                                103
www.dacoromanica.ro
mai sus, de la Dragomira, fiica lui Dragomir, pentru 7000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare de la mina Stanei şi de la mina Dragomirei cu mulţi boieri martori, anume: jupan Fiera mare logofăt Şi Sima al doilea logofăt şi din Ţigăneşti, Stepan logofăt şi Draghia şi Buta logofăt şi din Dobruşeşti, Mardarie logofăt şi din Tîncăbeşti, bătrînul Mihail.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza vistier ocină la Hohîia, însă partea Leancăi toată, din jumătate de sat a treia parte de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi se vor afla de moştenire pe acea ocină, pentru că a cumpărat-o jupan Hriza vistier această ocină şi cu vecinii de la Leanca, fiica lui Chircă din Negeşti, pentru 4000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna Leancăi cu martori boieri, care sînt mai sus scrişi.
      Şi iar să fie jupanului Hriza vistier ocină la Hohîia însă partea lui Chircă, fiul lui Chircă din Negeşti, toată, din jumătate de sat a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi se vor găsi de moştenire, pentru că a cumpărat jupan Hriza vistier această ocină şi cu vecinii de la Chircă, pentru 4000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat jupan Hriza vistier ocină la Hohîia de la Calea, fiica lui Chircă, sora lui Chircă, fiul lui Chircă din Negeşti, mai sus scris, din jumătate de sat a treia parte, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi vor fi de moştenire pe acea ocină, pentru 4000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare de la mîna lui Chircă şi a surorii sale Calea cu mulţi boieri martori, care sînt mai sus spuşi. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi să se ştie că a cumpărat Hohîia deplin, din hotar pînă în hotar, de nu a rămas nimic nevîndut.
      Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza vistier de la popa Ignat şi de la Cîrstea Zgribcea şi de la Badiul şi de la Dumitru şi de la Ventilă şi de la Manea şi de la Fătul şi de la Dobre şi de la Oancea şi de la Vladul şi de la Cîrstea cel mic şi de la Şerban 4 pogoane de vie lucrate cu loc la Cătunul lui Laiotă în judeţul... 1 alături de viile lui jupan Hriza vistier ce a avut el de mult, pentru 4 000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al acestor oameni mai sus zişi cu mulţi boieri martori, anume: jupan Papa mare vornic şi Fiera mare logofăt şi Vladul fost vistier şi Eremia logofăt şi Radul logofăt şi Para, logofeţii de vistierie şi Mihalcea şi Staico ai doilea vornici şi Spiridon logofăt şi din Pîrîiani» Danciul logofăt şi Mogoş vătah.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele lui jupan Hriza vistier în oraşul Bucureşti două răzoare de vie alături cu via lui jupan Hriza vistier şi cu loc, pentru că a cumpărat jupan Hriza vistier aceste două pogoane de vie
         1 Loc alb.
104
www.dacoromanica.ro
mai sus zise de la Dumitru judeţul din Bucureşti, fiul lui Rahnea, pentru 2400 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat jupan Hriza vistier de la Ilca, fiica lui Dumitru judeţul din Bucureşti, fiul lui Rahnea şi de la ginerele său Calotă, două răzoare de vie pînă la via lui Lazu, ce le-a dat Dumitru judeţul de zestre fiicei sale, pentru 2000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare de la mina lui Dumitru judeţul şi de la mina Rcăi, fiica lui Dumitru, cu mulţi oameni buni orăşeni martori, anume: Semăn cel bătrîn fost judeţ şi părintele egumen Gala-ction de la Sfîntul Sava şi popa Borcea clisiarh de la Biserica Domnească şi popa Ivan şi Dragul diaconul şi din Găneşti, Miroslav şi Dumitru, fiii lui Mihai logofăt.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza vistier nişte vecini în satul Clanţa, numit Pădureţii de la Iutele, anume: Slăvilă, fiul lui Novac şi Stan, fiul lui Radul şi Manea cu fiii lor şi cu toate averile lor. Pentru că satul Clanţa mai sus scris a fost cumpărat de răposatul Miroslav fost mare logofăt cu tot hotarul şi cu toţi vecinii încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, după moartea lui Miroslav logofăt, iar Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, a vîndut satul Clanţa cu 'tot hotarul şi cu vecinii cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza vistier, pentru 10 000 aspri gata.
     Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, aceşti vecini mai sus zişi din Clanţa: Slăvilă şi Stan şi Manea, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele în divan. Şi au venit de s-au pîrît de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Dumitraşco, ginerele lui Hriza vistier. Şi aşa pîrau ei că nu au fost vecinii lui Miroslav logofăt din sat din Clanţa, nici nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod, nici nu au şezut în zilele lui Simeon voievod în satul Clanţa. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Slăvilă şi lui Stan şi lui Manea lege unuia cîte 6 oameni buni pe răvaşe domneşti, anume jurătorii lui Slăvilă, fiul lui Novac să se ştie: din Tegeani, Ştefan şi Văsiu şi din Ştefaneşti, Badea şi din Roteni, Stoica şi din Vărăşti, Sîmjorzu şi din Cuciulaţi, Stănislav; şi iar să se ştie jurătorii lui Stan, fiul lui Radul, anume: din Fiiani, Oprea şi din Roteni, Marin şi din Ştefăneşti, Manea şi Stoian şi din Băloteşti, Balea şi din Ştefăneştii din Vale, Ştefan; şi iar să se ştie jurătorii lui Manea, anume: din Tegeani, Marco şi Stoian şi Lăţea şi din Bălăci, Crăciun şi din Tătărani, Dragomir şi Căzan, ca să jure că n-au fost Slăvilă şi Stan şi Manea vecini ai lui Miroslav logofăt din satul Clanţa, nici nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod în sat, cum este mai sus scris. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, ei nicicum nu au putut să se apuce de lege să jure, ci au rămas aceşti vecini de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza vistierul ocină în Crătuneşti, însă partea lui Voicilă logofăt toată, stînjeni 100 şi partea lui
                                                                                                      105
www.dacoromanica.ro
Şteful logofăt şi a jupaniţei lui, Stana, fiica lui Voicilă logofăt, partea lor toată, stînjeni 100, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul oricît se va alege, fiindcă a cumpărat jupan Hriza vistier aceşti stînjeni de ocină din satul Crătuneştii, ce sînt mai sus zişi de Ia Voicilă logofăt din Spăteni stînjeni 100, pentru 4000 aspri gata şi de la Şteful logofăt şi de la jupaniţa lui, Stana, stînjeni 100, pentru 4000 aspri gata, dinaintea cinstiţilor dregători ai domniei mele jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt.
     Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare în mina lui Hriza vistier cu mulţi boieri martori, anume: Radul şi Para logofeţii de vistierie şi Sava şetrariul şi Scorea logofăt şi Spiridon logofăt şi Stanciul logofăt Olăneseul.
     Pentru aceasta am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza vistier, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Bartolomi stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 29 zile, şi de la Âdam la această scriere, cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     j" Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/30.
         Orig., perg. (37 X 55), pecete timbrată.
         Cu o trad. din sec. al XVIII-lea; altă trad. ibidem, ms. 256 f. 250 — 252.
                                  57
1626 (7134) mai 1.
           Oprea Blojiu şi fiul său Lupu vînd popii Dumitru din Negovani cinci locuri în Bălteni.
     Eu Oprea Blojiu şi cu al mieu fecior Lupul scris-am acesta al nostru zapis cum să să ştie că am vîndut popii lui Dumitru din Negovani din moşiia mea din Bălteni locuri 5, drept 600 bani gata. Şi am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor megeiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului.
     Şi au fost oameni buni mărturie din sat din Bălteni, anume: Preda al popei i Lazăr i Bîclea i Hazap i Mihnea i Bălan, feciorul Bîclei şi Neagoe Zgăian i Radul Dudul.
106
www.dacoromanica.ro
     Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, ca să fie lui moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui cîţi Dumnezeu îi va dărui, amin. Şi am scris eu, Miloş ot Pîrău, meseţa mai 1, leat 7134 <1626>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 94 (nr. 106).
         Copie; alte copii ibidem, ms. 253 f. 38v şi la Acad. R.P.R., CMLXVII/40.
                                    58
1626 (7134) mai 1.
            Ghinciul şi fiii săi vînd popii Dumitru din Negovani trei locuri de arătură în Bălteni.
     Eu Ghinciul ot Bălteni şi înpreună cu ai mei feciori Radul i Stan scrim şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina popi lui Dumitru ot Negovani, cum să se ştie că i-am vîndut 3 locuri arătoare din sat din Bălteni, drept bani gata 380. Şi nu le-am vîndut de vreo nevoe, ci de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiaşilor din sat şi acea tocmeală o am făcut în casa lui Drăghici al popi.
     Şi mărturie: Preda frate-său şi Laza şi Bîclea, Hazap, Mihnea şi Bălan, sin Bîclea i Neagoe Sgăian.
     Şi încă locurile să se ştie: unul în Văiogi şi dă cu capul în Ruptură, iar altul drept pomi şi dă cu un cap în Gilort şi altul iar în Văiogi.
     Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi pecetea.
     S-a scris, luna maiu zile 1.
         Acad. R.P.R., CMLXVII/38.
         Copie din 1852.
                                   59
1626 (7134) mai 1.
            Turcin vinde popii Dumitru din Negovani un loc de arătură la Bălteni.
     Eu Turcin scris-am zapisul meu la mîna popei Dumitru ot Negovani, cum să se ştie că i-am vîndut un loc arător în sat la Bălteni. Şi nu l-am vîndut de vreo nevoe, ci l-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiaşilor, pre bani gata 120.
107
www.dacoromanica.ro
     însă locul să se ştie: în Copăcioasa.
     Şi mărturie megiaşi carii sîntem mai sus scrişi în acel zapis 1.
     Şi pentru credinţă pusu-ne-am şi pecetea.
                                                     Leat 7134 <1626>
         Acad. R.P.R., CMLXVII/39.
         Copie din 1852.
         EDIŢII. DIR, B, XVII, voi. IV 560, cu dată lărgită
                                    60
1626 (7134) mai 3, Bucureşti.
             Ştefan călugărul, fiul lui Stoica din Seaca îşi lasă ocinele fiilor săi şi Patriarhiei din Alexandria.
      Scris-am eu Ştefan călugărul, feciorul Stoicăi din Seaca, aciastă a mea carte să fie la mîna fratelui nostru părintele Nictarie arhidiiacon, de mare ere* dinţă, ca să să ştie cum am închinat eu toată partea mea de ocină din Ciuliniţa-de-Jos.
      Şi iar am mai închinat din partea mea din Seaca jumătate cu rumânii şi din vie jumătate şi de preste tot locul cît să va alege, pentru sufletul mieu, la sfînta Patrierşie de la Alixandrie, unde iaste hramul sfîntului şi de toate lăudatul apostol şi evanghelist Marco şi la cinstitul şi de toate luminat marele patriarh chir Gherasim din cetatea Alixandriei, ca să ne fie noao de pomană şi părinţilor. Şi m-am scris şi eu şi părinţii miei la sfîntul pomânic în sfînta Patrierşie.
      Şi am închinat eu de a mea hunăvoe, dinnaintea domnului nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Io Radul voevoda şi înnaintea tuturor boiarilor din divan, mari şi mici.
      Iar jumătate de ocină din Seaca şi jumătate de vie o am lăsat feciorilor miei să să hrănească. Şi am lăsat pă frate-mieu Nictarie arhidiiacon să fie el ispravnic, pre ce am închinat eu la sfînta Patrierşie, pînă ne va ţine Dumnezeu cu viiaţă să lăcuim amîndoi pre aceste moşii, căci el m-au călugărit şi m-au înbrăcat şi m-au căutat la nevoe şi la lipsă. Iar ce vor fi venitul acestor moşii să le dea ajutoriu la sfînta Patrierşie.
      Iar cine va veni asupră de la Patrierşie să nu fie volnic alt niminilea a întră într-acea danie a noastră şi a ne scoate au pre mine au pre frate mieu Nictarie diaconul, zicînd...2 ci să oblăduim noi amîndoi. Iar după moartea noastră cu feciorilor noştri, să fie toată moşiia mea, mult, puţin, dată danie la sfînta Patrierşie, cum scrie mai sus.
      1 Data de 1 mai este în condică, pentru ambele documente referitoare la Bălteni,
      2 Loc alb.
108
www.dacoromanica.ro
     Şi aciastă tocmeală fost-am făcut dennaintea diregătorilor boierilor ai divanului: Papa vel dvornic, jupan Fierea vel logofăt i jupan... 1 vel vistier i jupan Costandin vel clucer i jupan Miho vel spătar i Vartolomei i Mihart vel comis 2 i Apostol vel pitar 3 i Costandin vel pitar 4 i Sima vtori logofăt, Athanasie ot Sfiata Troiţă ot varoş u Bucureşti i Galatie [i Galatie] din Sfeti Sava i Meletie egumenul ot Sfeti Nicolae i pop... 1 cliserul ot Trăcva Gospodsca.
     Şi după tocmeală ce-am făcut, pus-am şi blestem ca cine să va ispiti, după moartea noastră au pînă voi fi şi cu zile, a călca şi a sparge această tocmeală şi pomană ce am dat cu voia mea, au din feciori, au din frate, au din nepoţi, au din sîngele noastre, acela om să fie trăclet şi anatima şi afurisit de 318 oteţi ce sînt întru vă Nichei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
     Aceasta scriu şi mărturisescu de toate cum scrie mai sus.
     Pis Lepădat logofăt u Bucureşti, meseţa mai 3 dni, leat 7134 <1626>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Şegarcea, nr. 725 f. 275v—276v.
         Copie.
                                   61
1626 (7134) mai 8, Bucureşti.
             Marcu şi Paraschiva din Căzăneşti, nepoţii vornicului Nedelcu, vină jupanului Iane vistier un loc de casă in Bucureşti.
      j* Eh HiM/îl WTU,d H CHNd H CK-feTdrO A^X’a>
      j* Scris-am eu Marco şi eu Paraschiva de Căzăneşti, nepoţii lu Nedelco vornicul, acesta al nostru zapis să fie la mina jupînului Iane vistiiariul, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 locu de casă în oraşu în Bucureşti, care loc iaste între Ianiu portar şi între mănăstirea Stelei, cît se alege locul înprejur, derept 2 400 de aspri gata. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor.
      Şi au fost la tocmeala noastră mărturie: Iane portar i Dumitru Tîrnăcop i Semăn judeţul i popa Borcea clisier i popa Mircea i Cîrstian logofăt i popa Dumitru i Costea gramatic i Stan cizmariul. Aceasta am scris şi mărturisim. HHdKO fi,i H’feCT.
      IlHC dci1'h,V,dT AC-rO^tT 8 Ji8uSpfl|JH, AvkcCIţA A\AH 7Î AhHH K’h rt-kT x3prtA.
      El (xvoOsv Ypa<pr) YP*?*) s7touX7)<7sv o Mapxoţ arco Ka£avs<m), s7touX7)ae OTOV M7t0UX0UpeaTY) TOV T07Î0V TOU (Î0pV7)X0U NeTeXxoU TOU Pr)(TTY)âp Tiavr) xai XYjp ryiovY) ryivou Sia «pXoprja SoSsxa xaTE(i,7ţpoaTEv rov pieXovtov siTtoypa^a.
       1 Loc alb.
       2 în acest timp mare comis era Braţul.
       * în loc de: paharnic.
       4 în loc de: postelnic.
109
www.dacoromanica.ro
     PouCTTa rytvT) fj.apT7)po Ta avoGev. f ScppavT^oţ Ay][iîSotpyi(; [tapTipw ei? Ta avoGev. f MapTYjpo xal syo Ilâvoţ Aip-ou Aouxv) Ta avoOsv. f Zoukoţ tou IlaYYa [J.apT7]po Ta avoGev1.
     Eu mărtorescu, popa Dumitru.
     Eu popa Borci clisiiar.
     Eu popa Mirce.
     Eu popa Dumitru.
     Eu popa Ivan.
     Eu Staînciul diacon.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XXIII/5.
          Orig., hîrtie (30 X 22), două peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 256 f. 116.
                                   62
1626 (7134) mai 8, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Socol paharnic şi Necula din Cornăţeni gîrla Goia de pe ocina lor de la Clinciu.
      •f- dlHAOCT'ftlC Ko/K'lt» îlV flrtfgailAPS K0JKC.V» 11 rCCMOAHH'K, CHH-K HOKOMHNOiUS îw Pa\\’a KOtKOAa. .\dKAT rocnoACTK* <\\n ci» noKtAem» rocnoACTKo a\h ca83ha\ rociiCAcTKO i\\h Socol peharnic i Necula peharnic de Cornăţeni, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele să-şi ţie girla ce se cheamă Goia de pre ocina lor de la Clici, cu tot venitul ce va fi şi să fie în pace de cătră călugării de la mănăstirea domnii mele Svetaa Troiţă, pentru că iaste a lor de moşie. Şi au mărturisit cu mulţi oameni buni, cum această gîrlă au fost făcută de părinţii lor încă mai denainte vreme şi n-au călugării nici o treabă.
      Derept aceia şi voi, călugărilor de la mănăstirea domnii m61<e> Sveta Troiţă, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iară voi încă să căutaţi să vă feriţi de această gîrlă ce scrie mai sus, nimica să nu vă amestecaţi, ce să-şi ţie Socol peharnic şi Necula peharnic gîrla de la Clici cu bună pace şi de nimenilea
      1 Scrisoarea de mai sus scrie cum a vîndut Marcu de la Căzăneşti, a vîndut la Bucureşti locul vornicului Nedelcu, vistierului Iane şi domnului Ghionea a lui Ghinea, cu 12 florini înnaintea celor ce vor semna mai jos.
      Rusta Ghinea mărturisesc cele de mai sus.
      f Sfranţos Limidaris mărturisesc pentru cele de mai sus.
      f Mărturisesc şi eu Pană al lui Dima al lui Luca cele de mai sus.
      ţ Zupos al lui Panga mărturisesc cele de mai sus.
110
www.dacoromanica.ro
opreală sau val să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu, să vie să stea de faţă. Hhako a*4 H'bcr, no pei rocnoACTKd au».
     H HCMpttKHIIK C&iW p£M rocri©ACTKd A\H.
     line $ HSKSpfipH, dvbctltd AlAH H AWIH, KK A'kr x3f)AA-
     f îlV ilAfgAIIApS KlVfKWAA A\HAOCtYk> liO/KIK' rOCIIOAHHK
                                                             X'IMA KHA KOpiUKS.
         Acad. R.P.R., CCCLXVIII/126.
         Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută.
1626 (7134) mai 10.
                                  63
             Ilina, doamna lui Şerban voievod, Necula paharnic şi Socol paharnic din Cornăfeni întăresc o danie anterioară, făcută m-rii Cozia, anume satele Cujmirul şi Pristolul.
     Doamna Ilina a răposatului Şerban voevod i Necula păharnicul i Socol păharnic ot Cornăţeni, mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie la sfînta mănăstire, la Coziia, ce iaste hramul sfînta Troiţă, pentru că au fost miluit jupîneasa Marii a, mătuşa noastră, fata vornicului Drăghici, 2 sate sfintei mănăstiri Coziei, anume Cuşmirul i Prestolul, pentru Dumnezeu şi pentru sufletul părinţilor ei şi pentru sufletul ei, să le fie pomană.
     într-aceia, văzînd şi domnul nostru răposatul Şărban voevod, Dumnezcu-1 pomenească, zapisul jupînesei Măriei, mătuşa noastră, cum au fost miluit sfînta mănăstire cu aceste 2 sate, ce-s mai sus-scrise, pentru Dumnezeu şi pentru sufletele moşilor, să aibă şi domniia lui pomană, domniia lui încă au întărit şi au miluit sfînta mănăstire, cum au fost miluit şi jupîneasa Mariia, mătuşa noastră cu acele 2 sate, ce-s mai sus-zise, anume Cuşmirul şi Prestolul.
     Aşijderea după aceia, pre urma dumnelor şi noi fiind tot un sînge şi să avem şi noi pomană la sfînta mănăstire şi văzînd şi zapisul jupînesei Măriei şi cartia domnului nostru Şărban voevod, cum au fost miluit sfînta mănăstire pentru Dumnezeu şi pentru pomana dumnealor, aşijderia am miluit şi noi sfînta mănăstire cu toată voe noastră, pentru Dumnezeu şi pentru sufletele părinţilor noştri şi pentru sufletele noastre, cu aceste 2 sate ce sînt mai sus-scrise, anume Cuşmi-riul şi Prestolul, să fie sfintei mănăstiri moşie în vecie şi noao pomană.
     Şi după petreceria noastră de nimenia bîntuială sau învăluială să n-aibă, pentru că am dat cu toată voia noastră.
     Aceasta am scris, să fie de mărturie la sfînta mănăstire Coziia, mai 10, leat 7134 <1626>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209 f. 314. Copie.
111
                       www.dacoromanica.ro '
64
1626 (7134) mai 10, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Nica din Tîrgu-Jiu ocini în Viezuri.
     •J- AIhaoctYci© EokYcio Îw Aac§ahap8 K©CK©Aa h rocnoAHH-K b-kcoh scaiac &8itpp©kaaxYhck©c, chh-k kcahkap© h np-feAOKpar©, noKOHHHaro îw PaAYa KOfKOAa. ^asaT rocnoACTBO a\H cYc n©KCA-fcHYi© rocnoACTBO a\h Hiik-kb, chh8 ASiiSaok E'KAIţAT8A©K WT Tp’KrSA JKYlOAOK H C'KC CHH©BH CH, CAHII.C AtS EorK lipHll8CTMT, iaK0>K( Aa At8 cct wmhh8 8 EYcs8pH, Afa Paack, A'hi)i(pa KaA8rcp8A©K, 3 amct©bc C’KC IlfpHKOAH H C'KC Kp©A 3A E©ACHHIţ8, MVHHKC fCT ll©K8llHA HhKA, CHH8 A8ll8A©K B'kaiiat8a wt haa PaAa, A’Kificpa Eiutâr'KpSACK, cYc 3 amct©kc ckc iicphboai© h ckc sp©A 3a b©acnhh8 bhiiic iihc, 3a iv aciipH rcTOKH, a KaaSrfpSa, KAiţi8 Paach, WH fCT EHA ll©K8llHA cYc AMCTOKC, KAK© ICT KHUIC MIC, WT HAA IOwKAH H WT flSHAH wt EYC38pC, IIAKHKC 3A W ACIIPH, B"K A^nY* HIcpEANOK B©(B©A-
     H EHA ICT CBCACTCAYh II© HAU : WT EYc38pC, PaA^A EaAAV H POMOT’k H II’KTpS h (x)np’k h AaH h Xaha*k^ h wt IIhijiciph, Gtah h Gtanmwa X8acb h Tcprc h AaH H II'KTpS H IOwBAH AXASIASa; H Aaa CCT HA AAA’KA\AIII BfApA T 3A BHH, BfApa n© Af 3A EAHH.
     H nan a<> cc 3hait kak© cct ck8ii©baa A8ii8a E-kahat8a r amctckc wt haa GT'KH'fcCK WT ETC38pC, HT© CCT EHA 3AA©2KHTC 3A A0EPa H SA ‘EhUIA, SA £ <»Cllpll. H IIAKH CCT n©K8llHA ABhSa WT HAA Kp'KHttH WT ETc38pC CAHA KpHBHHK WT HAA wb©i|iYio 3A © acnpH. H naK ii©k8iiha A8ii8a wt haa X-k$8a cana kphbhhk ha npgHH, 3A H ACIipH.
     H nan n©K8iiHA A8ii8a E-kahat8a 8 EYcsSpc cana KHH©rpAAV wt haa A^P4 H WT HAA EhIUA, A^^X EhUCACB WT CCA© WT EYC38pC, 3A „Aiji ACIIpH T©T©KH H 3A Bl' K©3AC C'KC A\ACK©, K*K A^hY'C II©K©HHH©m8 AlHpHA B©CB©A- A K"KAA CCT EHA B’K AkN'fC TABpYHA B©CB©A, A HhKA, CHHTi A8m8A©B B'KAlţATSA, WH CCT HAtAA lipSy C'KC GtAII H CKC AaH> CHHH A0E^H> TfPf fcT P«KA'K cpc H’fcCT CCT llp©AAA BHH«rpAAVi TA>KC K'K3HAtAAH c8t S AICMAtllH HA CpCA WT WK©AH© AMCT©At, K©T©pYH C8t SHACT WT TAC TAKAMKCHYc, II© HAM: WT HhI|ICI|IH, ApCCHIC H Al©ra H WT
EYesSpc, Paa^a Eaaav h I'cprc T-kabchack, Tcpc c8t cbca«tcactbobaa kak© cct
WAHCCHA Tcprc T-KABCHCACK K©3AC, TCpCJf At8 CCT fi,AA B-K p8KKI£ A*EP(E H EhUJCK. A tc£ s AxcrYaoiT, ak© cct e’i’a^t cYiţc, whh cct Aaa c kc a^iu^h njf Aa e8ah BHH©rpAAV Hhk-kb, kak© cct khujc iihc. îl n©T©a», Ctah h AaH ni:cT cc c8t wctakha hhkc tak©, h8 iiak b-k3Abht©y np8x h c©p©mha cct n© Hhka h BT©par© KpAT npCA TaKpYHA B©CK©A, Tcpc CCT n©B’K3CA nAK S MCrYaillH WT ©Kp’KCT AMCT©A\, pAAY cîi© KHH©rpAAV- A Tt% AMrYaiUH, whh cct c8ah£*m ckc a^ujamh hx Aa cct
112
www.dacoromanica.ro
KHHorpdAV Hhk kk 4,-b4,YH8; h AiErîawYH no haie: wt Koii'k'ioaca, ^p'KraH h Gtohka h wt ^p-hroraHH,/i, kKiîA h IlpeAA h AaH H WT np-bîKK-k. $8rtrSrt h IKiVhrta h wr K'hA'bHH, LUtpBJH h wt Ep-hTSia, dSuSA HerpifA h wt Illaca, Kpen,S h wt £Ye38pe, PaAVrt Ba,iaok h wr IIhijih4JH, /KnA\oT-b. H iipeAaAouJE cYh ak>aYi hh\'he WMHHE WT CKOHAI A<>KpaKOAIO H CkC 83HAhYe K'kCbAI AMrYailIOAt H3 TOp H3 fl,6A.
     <Gfro>1 paAY, AaA<*X C K<W rocnoAcTKO aih IIhkkk, cnirk ASiiSaok E-hahat^a, laitoţKf AJ ai8 ect wmhh8 a^AhhS»1 h k'k wjae'k chhckcai h khSkoai h np-kiiHS-«IETOAI H HE WT KOPOKA* HEIIOKOA’kEHAtO, IIO 0pH3A\0 TOCnOACTKO AIH.
     Gejke Seo h ckeAeteah <nocTAKA'kET>1 rocnoAcTKO aih: wSnau liana k;a AKOPHHK H JKSnaH 4>YePA KEA AOItO^ET H JKSlIAH E83HHKA KEA KHCTIiap H tflHJfO cnaTap h Eaptoaoaih ctoahhk h EpatSa koaihc h ilnocTOA iie\'aphhk h jkSiiah
KoCTAHAHH KEA IIOCTEAHHK. H HCIIpAKHHK <J>fEpA KEA AOrO^ET.
     H Haimcax a.s, dinkAaT awpo^et, k k rpaAV E8k8pei|ih, AvbcEiia aiah Y a^hh
H WT ilAAAia A<* HHH-b TEHEHYe A-bTOAl K'k A"fcT x3pAA-
     •f Iw flAHgaHApS KWEKWAA, AIHAOCTYlO EoîKYIO rOCIIOAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nica, fiul lui Lupul Bălţatul din Tîrgul Jiului şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie ocină în Viezuri, partea Radei, fiica Călugărului, 7 locuri cu grădini şi cu vad de moară, pentru că a cumpărat Nica, fiul lui Lupul Bălţatul de la Rada, fiica Călugărului aceste 7 locuri cu grădină şi cu vad de moară mai sus-scrise, pentru 800 aspri gata, iar Călugărul, tatăl Radei, el a cumpărat aceste locuri, cum este mai sus-scris, de la Iovan şi de la Lucian din Viezure, iarăşi cu 800 aspri, în zilele lui Şerban voievod.
     Şi au fost martori, anume: din Viezure, Radul Vlad şi Romotea şi Pătru şi Oprea şi Dan şi Haidăul şi din Pişteşti, Stan şi Stanciul al lui Hude şi Gherghe şi Dan şi Pătru şi Iovan mazilul; şi a dat la aldămaş 3 vedre de vin, vadra de 35 de bani.
     Şi iar să se ştie cum a cumpărat Lupul Bălţatul 3 locuri de la Stăneasa din Viezure, ce au fost zălogite de Dobra şi de Vişa, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Lupul de la Crăciun din Viezure o crivină de sub pomet, pentru 70 aspri. Şi iar a cumpărat Lupul de la Hăful o crivină la Pruni, pentru 50 aspri.
     Şi iar a cumpărat Lupul Bălţatul în Viezure o vie de la Dobra şi de la Vişa, fiicele lui Viţelea din sat din Viezure, pentru 1500 aspri gata şi pentru 12 capre cu lapte, în zilele răposatului Mihail voievod. Iar cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar Nica, fiul lui Lupul Bălţatul, el a avut pîră cu Stan şi cu Dan, fiii Dobrei, de au spus că n-au vîndut via; astfel, au luat între ei 6 megiaşi din jurul locului, care au ştiut de acea tocmeală, anume: din Pişteşti, Arsenie şi
     1 Loc rupt.
8 — C. 1146                                                                      i 1 2
www.dacoromanica.ro
Moga şi din Viezure, Radul Vladu şi Gherghe al lui Gălbenoaie, de au mărturisit că a adus Gherghe al lui Gălbenoaie caprele, de le-a dat în mîinile Dobrei şi ale Vişei. Iar acei 6 megiaşi, dacă au văzut aşa, au dat-ei cu sufletele lor, să fie via lui Nica, cum este mai sus scris. Iar apoi, Stan şi Dan nu s-au lăsat nici aşa, ci iar au ridicat pîră pentru acea vie şi l-au sorocit pe Nica şi a doua oară înaintea lui Gavriil voievod, de a luat iar 6 megiaşi din jurul locului. Iar acei megiaşi au judecat cu sufletele lor să fie via dedină lui Nica, şi megiaşii, anume: din Copăcioasa, Drăgan şi Stoica şi din Drăgoiani, Dăbul şi Preda şi Dan şi din Preajva, Fulgul şi Pălăla şi din Bădeni, Şerban şi din Brătuia, Lupul Negrul şi din Şasa, Creţu şi din Viezure, Radul al lui Vlad şi din Pişteşti, Jimotea. Şi au vîndut aceşti oameni ocinile lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos.
     De aceea, am dat domnia mea lui Nica, fiul lui Lupul Bălţatul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclinit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori <pune> 1 domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho spătar şi Vartolomi stolnic şi Braţul comis şi Apostol paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
     j* Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Muzeul Raional Tg. Jiu, nr. 85.
           Orig., perg. (33 X 46,5), pecete timbrată.
           Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tg. Jiu 347-350.
                                            65
1626 (7134) mai 12, Bucureşti.
                                       Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Stana ocină în Deduleşti.
      f AIhAOCTTiO EO/KTiO îw flAfgdHApS K0*K*Ad H rOCIIOAHHTt KhCOf 3fA\Af ^rrrpcKAdx'TicKeiii, chhtv KMMKdre h np’kA*EPAr* iiokhhoa\8 Îw PdAVA k**k$Aa-^akat r\'cn«<ACTKe a\h cTio nostA-feaTio r«>cnoAcTK4 A'H sk^imhiihik Gtaiuk h c*kc chiiokTi ha\, cahiioki Bork np-fenScTH-r, raKOJKf A* fCT wmhh'k 8
A*A A’fcA**" CI rp03AK, WT nOAie H WT Ul8A\ H WT KOA H WT ChA<IAHI|lE CHAOkIv, «IT 110 K-kC X^dpOAt, KdpH EAHKd Ck            HSBpdTY.
1 Loc rupt.
114
www.dacoromanica.ro
      IIOH'b/KE cTie KMIIIC pEMEHO IVHHHK KHA ECT 3d A^A1^* I'pOSdKOK H KKC kha AP'KJKdA C'KC ,V0E|)O AlHpHYli. fl K'KAd (CT KHA K'K A^HH Gha\HU>H KOAi d Id^HH 'IKAOK’bK 3AS, Hd HAU KdpTdp'lEK, IVH fCT SkIIA [8KIIA ECT] HO I'pOS’bR, U’IOKO.U JKSndUHUfK GTdHEK, T(pe fCT SA\p-kA H 83-bA fCT K'KC’by KHHI'H 3d A'kAHHH I’p03(K h K-bjKdA ect tS kk illoAAdKCKOE seaiae. c'kc K'KC'by cYio khhi'h idJKe khiije p-bx* H IIOKAOHHAf c8tY KdpTdplEK f'iOHKOK AOTO<|>ET, IdîKE (CT KHA K'K 3EAIAE ilIOAAdKCKOE
                             [ii iiokaohhae cStY] no hahh koh A^po pdAf k 3d jkhatY. H K'kc ect AP,|'JKaA
«SlIdHHHfK GTdHKdK CIIO IVMIIIU CKC A*KpOA\HpHY( U>T TOrAd A® CKAd.
      ii HOTOAi, K’KAa C8r KHA K'K Ahl)l1 rOCHOACTKO AMI, d CHHOK EOHKOK AOl'OijMT Hd HAM l'HAIIU'H IVII CE ECT K'KCTAHIIA CKC Hp'bHIE 110 >KS5lldHHIl,EK GTdHd H CKIIpicAE C$T 3d AHIţS llp'bA l'OCIIOACTKd A\H. H CHII.E Hp'blIlE 1’HAHU'H HO >Kt$lld-HHII.EK G'l'dHEK llp'bA TOCIIOACTKO AMI, IdKOiKE Aa K'K3HA\dTH K'KCk\' A'bAHHOAi EH. H H3KdA«A ThAHIVH K'KCb\' KHHI’H l'p03EK, 13îKE ECT KHA IIOKAOHIIA IVT KdpTdpYEK EOHKOK AU>rO<j>ET Kdl|IOA\ 1'llAHlVH, pdAH EAHII KOII CIIO KHIUE pk\’. il HOTOAI l’OCIIOACTKd AMI l'AEAd\’OA\ H CSAIIX"0A\ HO llpdKAd H HO 3AK0H EoKÎId C'KC K'KCb IIOMTEHOAVH HpdKHTEAH l'OCIIOACTKd AMI H HCTEHCTKOKdA TOCIIOACTKO A\H KEAAId AClKlW KdKO H’bC'P eST KHA IIAidA TllAHWH IIli EANd AIETiîX” C'KC T-fc KHHI'H li IV'IHH-h, ia>KE KIIIIIE IIHCdHIE, dHS C8T KHA T’bjf KHHTI1 II IVHHH'K 3d A^A1^110 HîSlIdHHII,EK GTdHEK. H C'KA\ $3EA rOCIIOACTKO A Mi K'KCbjf KHHI'H IVT Hd pSK 1'hAHU’H H Aaa CKA\ rOCIIOACTKO AMI K’KCbjf KIIHI'II WMIIHE K'K pSH’fcX' JK$lldHHII,EK GtAHEK, IdKOÎKE Ad ect ivmiHK ii a’^ATu*. wkojke a<* kt w np-bîKAE Kp’bdu. H ivcTdiiiE 1'hahivh IVT 3dK0H UIT llp'bA rOCIIOACTKd A\H H lldTHT I'hAHWH KEAHKd CTpdAlOTAX' K'K AHKdH l'OCIIOACTKO A\H, KdKO HO AIHOI'O Ad Hll HAIAT pdKOT I'hAHWH CKC cYlO KM IDE pE'lEHYE WHIIH-K. HkO U>KHT H3KdAHA ThAHU’^ H-bKOE KHIirH U’T C'KAd HdlIp'bA IVdHE Aa H-bCT K'bpSHTH HEKOI'Ad.
      T'bA\ pdAH AdA^X' H HOCnOACTKO A\H JKs>lldHHIl,EK GTdHEK I3K02KE Aa (CT CY» KHUIE pE’lEHYE IVMHHH'K H CKC A>fb pOTE 3d KOAHHEII, K'K I3AHH KpOA 3d A^AIHII<> H K'K IVX'dKHEK H CK CHIIOKH EH CH KHOKOAi H Hp-bKIIOMETOA\ H UI T HHKOI OJKAO HEIIO-TKKHOKEHYe, IIOpE3A\0 TOCIIOACTKO A\H.
      G'bWE CKEAETEAE IIOCTdKA’bEAi H l'OCIIOACTKO AMI : %SlldH lldlld KEA AKOpHHK H /K$UdH <J>IEpd KEA AIVI'OE^ET H >KSlldll ES$3HHKd KEA KHCTYldp H H<SfldH AIhX'O KEA CHdTdp H JKSIIAH EEpTOAOAM» KEA CTOAHHK H illIOCTOA KEA IlEX'dpHHK H JKSlIdH KOCTAHAHH KEA nOCTEAHHK1. II HCIIpdKHHK <J»IEpd KEA AOTO$ET.
                                  H IIHC d3, 1'EpTE TpdAidTHK, K'K HdCTOAHYH TpdA\' E$KSpEI|IH. IlHC A\dlO AK,,H
kY H IVT flAdA\d A*1 HHII-b TEKSl|ldl O A-bTO K'K A^T x3pAA-
      f îlV IÎAEgdHAPi> KWEKUlAd, AiHAOCTl'lO EoftYlO TOCIIOAHH'K.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stana şi cu fiii ei, citi Dumnezeu
      1 Lipseşte din divan marele comis.
115
www.dacoromanica.ro
îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Deduleşti, partea bunicului ei Grozav, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de peste tot hotarul, oricît se va alege.
     Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost de moştenire a lui Grozav şi a tot ţinut cu bună pace. Iar cînd a fost în zilele lui Simion vodă, iar un om rău anume Cartarie, el a ucis pe Grozav, unchiul jupaniţei Stana, care a murit, şi a luat toate cărţile de dedină ale lui Grozav şi a fugit aci în ţara Moldovei, cu toate aceste cărţi ce s-au zis mai sus şi le-a închinat Cartarie lui Yoico logofăt, care a fost în ţara Moldovei, [şi a închinat] pe un cal bun, de 20 de galbeni. Şi a tot ţinut jupaniţa Stana această ocină cu bună pace de atunci pînă acum.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele domniei mele, fiul lui Yoico logofăt, anume Ghidion, el s-a sculat cu pîră împotriva jupaniţei Stana şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele. Şi aşa pîra Ghidion pe jupaniţa Stana înaintea domniei mele, ca să ia toate dedinele ei. Şi a scos Ghidion toate cărţile lui Grozav pe care le închinase Cartarie lui Voico logofăt, tatăl lui Ghidion, pentru un cal, cel mai sus-zis. Iar după aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine că n-a avut Ghidion nici un amestec cu acele cărţi şi ocini, ce sînt scrise mai sus şi că acele cărţi şi ocină sînt de moştenire ale jupaniţei Stana. Şi am luat domnia mea toate cărţile din mîna lui Ghidion si am dat domnia mea toate cărţile de ocină m mîimle jupaniţei Stana, ca să fie ocină şi dedine, cum au fost mai înainte vreme. Şi a rămas Ghidion de lege dinaintea domniei mele şi a păţit Ghidion mare ruşine m divanul domniei mele, ca mai mult să nu aibă treabă Ghidion cu această ocina mai sus-zisă. Şi dacă Ghidion vă scoate nişte cărţi de acum înainte, ele să nu fie crezute niciodată.
     De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Stana, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă şi cu două roate de moară intr-un vad, de moştenire şi de ohabă şi cu fiii ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem şi domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bertolomeiu mare stolnic şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic1. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris eu, Gherghe gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti. Scris mai 12 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7134 <1626>.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XV/8.
          Orig., hîrtie (40 X 29 cm.), pecete timbrată.
          Cu două trad.
          Copie rom. ibidem, ms. 173 f. 381.
          Altă trad. la Acad. R.P.R., CXXIX /242. |
      1 în divan lipseşte marele comis.
116
www.dacoromanica.ro
66
1626 (7134) mai 13, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte nt-rii Cozia satele Cujmirul şi Pristolul.
        /HhAOCTYeiO EoJKICIO îw fldCgdHApS KOEKOAd H rOCnOAHH'K KTvCOH 3EA\AC &rrppOKAd)fYHCKOE, chh-k KCAHKdro h np-feAOKparo n0K0HHH0A\8 Îu>           koekoa<).
^dKdT rOCnOACTKO MII c'it nOKCA*bHYE rOCnOACTKO A\H CR-feTOA\8 BOJEECTBCH-feU AdOHdCTHp SOKEAdOAdS K03l'/S\, HA'kWE (CT )[PaA' CKET-feH H JKHKOHdMEAH'fcH TpOHUC H VVTH.8 Cr8dl\EHd îwdHHKl'C H K‘KCkd\ HHOKOAX CAHUH JKHKSiJiYX' K'K WEHT’fedH TOC, IdKOKE A<* A\8 CCT CEAd Hd HAU K8lllA\Hp8A H IIpHCTOASA KTvC CK KTvCO.U JfOTdpOA» H CKC KCMHHfH H CKC K"KC ACJf^ACKOAt IVT IIOCK8AH H UIT no KTiC JfOT<ap>Od/\, UIT JfOTdp A® X’î'TaP» 1,0 CTdpC X'OTdpC H BCA'feSC.
     IlOHttKE cYc CEAd KHUIE pCMCHHC RHAO ECT CTdpC H npdKE UIMHHC H 3d A^A^O
?K8ndH8 ^p-KrHMOG ehk bea akc>PHHk uit...........1. (I noToaa, k-ka<> *ct eha kt»
AKHYe nOKOHHHOA\8 IIlEpRdH KOEKOA, d JKSndHHUd AldpY/ft, AddTII nOKOHHHOA!l8 KSndH PdAVac>K KAlOMdp 4>A0pECK8A, A‘KlllfPa AP’hrHMWK AKOpHHKSd, WHd CAMA ECT AdA H nOddHAOKdA nO CKETdd KOJKCCTKCHd AtOHdCTHp K 03113 KHUIE pCMCHd CKC cYc ccAd paAY A^oic poahteaYh.u eh h pdAY a^iua; epatYhax eh hs pdAY ASlllf cccrpc.u
EH H d CHHOKOA\ EH H pdAY A^llia ‘H, I3K0JKC fi,A C8T Hdd K*bMHOE KTvCnOMHHdHYc H Ad ECT K'K CKETOE nOAVbHHK KT» KCMHYH JKHKOT.
     Hcco pdAY CHII,f A*A*X H nOMHAOKdA H UICTdKHA CdAW JK8ndHHI|,a iMdpYdS CKC CKOEII I33HK, KdKO CCT KHUIE pEJC, CYc CEAd K8lUMHp8A H IIpHCTOASA, Aa «T Hd CKETd A\OHd-CTHp K03Yld, KdKO ECT KHUIE nHC H Aa UIBAdASCT CKETd EOJKCCTKCHd AlOHdCTHp K03Yta.
     H KHA’bpM TOCnOACTKO A\H H KHHrd KSndHHIţEK AldpYcK, MdTH nOKOHHHOA\8 PdAVa(>K KAlOMdp $AOpCCKSA, A'KqiEpd ^p-KrHMOK KOpHHKSd, 3d AIHAOKdHIE H KHHrd nOKOHHHOA\8 UlcpBdHOK KOEKOA, CTiTROpEHa CKC KEAHKOIO KAETKOIO, ndKHJKC 3d nOAdH-AOKduTc H KHHTd nOKOHHHOAdS pOA'lTCAlO rOCnOACTKd AIH îui PdAyA KOEKOA, TdKOJKA* CKTKOpEHd EAHHd nO EAHHOE.
     îI noTOA», K"KAa ‘ct bha HHH*k, k'k akhYe rocnoACTKd AtH, a rocnowA*
Gahha, rocnoH<Ad noKOHNHOA\8 [IIcpEdHOK koekoa h AM>‘Pa ‘H, rocnoJKAd.............1
H HcKOAd nejfdpHHK H OOKOA ncydpHHK UIT KopH'KlvkHH, KH8|(Yh JKSfldHHUCK AldpYcH, KOTOpYH CE C8T TCTAHT UIT KP'KK PaA^AOE. KAlOMdp 4>A0pECK8d, WHH KHA^II» KHHrd TETKdM CH HîSndHHUEK AldpfCH H KHHrd IIIcpEdH KOEKOA 3d IIOMHAOKdHIE HdA cYc CEAd H KHHrd nOKOHHHOA\8 pOAYTEA TOCnOACTKd AIH îui PdAyA KOEKOA UIT HCn'KpKd pCA 3d rOCnOACTKIE, KTvCb)f 3d AIHAOKdHYc Hd pSKd KdASrEpOdd UIT CKETd AtOHdCTHp KosYia, 8TKpK>KA‘HE EAHHd IIO EAHHOE H CKC KEAHKOi KAETKO. il POCIIOftAd BdHHd H HEK8Ad ncppHHK H GOKOA nEJfdpHHK, UIHH EIJIEJKE ECT UICTdKHA H HdHndMEJKE IlOHOKHJf H SKp-knHX cYc nOAdHAOKdHYc H CKC KHHTO UIT pSKd H)f, Aa ‘CT cYc CEAd 8 CKETd A\OHdCTHp K03fld 3d A^A^HO, K'K K’kKH, pdAY noAvbud H pdAY A^IUC HJf H POAHTEAYhAI HX, CKC K-Kckx KOA*k HiU, EHAH C8T EliCH^ 3d AHII.8.
     1 Loc alb.
117
www.dacoromanica.ro
      Giro pd^’f A^A^Y c’ha\ rocno^cTRC aih CK'kTfH awhacthp KosTra, raKO/Kf A*>
fCT cYf CfAA KHIUI nHiMNf WMHH’H A^AHHC» H KT\ WJfilB'K H Hf WT KCTOKA® NtlIC-KOA'kEHAlC', M0pH3A\0 rOCIIOACTKO A\H.
      H ei|KJKf sakahhah’i’e iioctakhy a\S no Tpar ha\: K«>pe rociioAdp’H Koro kct
EHTH KAA4.ATCA 3fA\Af HAH EOA"bpHH8 Kdpf 3A (K>p$AtHYd HA\ Kdpf HHHflIAfAW HHIţH, KOrO MhAOK’fcK’K \'OKfT EHtY H ^OKfT Cf nOKSCH\* pdSAPdTH M lIOIItpfTH Clf TdK-A\OKY(, (JKf fCT WCTdKHA CAA\A JK8ndNHII,d AldpYld CT\C HfHHd IA3HK, TOrO MhAOKfK Ad (SeYjtY raaaYka HAintro ÎcSca Xphcta h A*> *ct d4>S>pfCdH wt tYii ck(th wthh, 8JKe cSt k’k H(K*h h m ha»at mactYio c'kc Î8a<> h c-kc llpYra.
      Takojka* h rocnoACTKO a\h fqifJKf c’ka\ SStkp’kahyoai ii naa cV* khhtS roc-
IIOACTKA AVII, KAKO fCT EHA H WT lip-bWAf Kp-fcAW.
      OtJKf H CKfAtTf‘'IM nOCTAKA-fefAV rOCIIOACTKO A\H l JKi'lldtl IIaIIA KfA A*®PHHK H /KiSlIdN <I>Yfpd KfA AWrO«|5IT H JKSlIdN ESSHHKd KfA KHCTYmp II A1h\'0 KfA CnATAp H KaPTOAOAIH KfA CTOAHHK H KpATSA KfA KOA\HC H /KSlliHI fllIOCTOA KfA nf](ApNHK H JKSlIAH KoCTAHAHH KfA nOCTfAHIIK. H IICIIpAKHIIK <l>lfpd KfA AWrO^fT.
      H HAIIHCAX, AflI'KAAT AWr«$fT, C'KC nO^MfllYd GlIAlfK KTOpYH AWrO^fT, K'K rpAAV ESKSptipY, A\*kcfn,A a\ah rY ah hm h wt flA<>A\d A® c(rt^ K’K Clr® l|HcanYf
TfKSiparO ATkTOAl, K’h A^T X3P''A> <* WT pOWAfCTKO XpHCTOKO, XA](KS.
      ■ţ" Iw ildllgdllApS KWfKWAA, AVHAOCTYlO BoxYlO rOCIIOAHHK.
      Hw flAfgAHAPS KOfKOAA <m. p.>
      •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Cozia, unde este hramul sfintei şi începătoarei de viaţă troiţă şi părintelui egumen Ioanichie şi tuturor călugărilor care vieţuiesc în acel lăcaş, ca să-i fie satele, anume Cuşmirul şi Pristolul, tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, după vechile hotare şi semne.
      Pentru că aceste sate mai sus-zise au fost vechi şi drepte ocini şi de moştenire ale jupanului Drăghici fost mare vornic din... 1 Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, jupaniţa Maria, mama răposatului jupan Radul clucerul Florescul, fiica lui Drăghici vornicul, ea singură a dat şi a miluit pe sfînta, dumnezeiasca mănăstire Cozia, mai sus-zisă, cu aceste sate, pentru sufletul părinţilor ei şi pentru sufletul fraţilor ei şi pentru sufletul surorilor ei şi pentru sufletul ei, să le fie veşnică pomenire şi să fie în sfîntul pomelnic în viaţă veşnică.
      De aceea, aşa a dat şi a miluit şi a lăsat singura jupaniţa Mana cu limba ei, cum s-a zis mai sus, aceste sate Cuşmirul şi Pristolul să fie sfintei mănăstiri Cozia cum s-a scris mai sus şi să stăpînească sfînta dumnezeiasca mănăstire Cozia.
1 Loc alb.
118
www.dacoromanica.ro
     Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire a jupaniţei Maria, mama răposatului Radul clucerul Florescul, fiica lui Drăghici vornicul şi cartea răposatului Şerban voievod, făcută cu mare blestem, iarăşi de miluire şi cartea răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, tot aşa făcută una după alta.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, doamna Elina, doamna răposatului Şerban voievod şi fiica ei, doamna... 1 şi Necola paharnic şi Socol paharnic din Cornăţeni, nepoţii jupaniţei Maria, care s-au tras din sîngele lui Radul clucerul Florescul, ei văzînd cartea mătuşei lor, jupaniţa Maria şi cartea lui Şerban voievod de miluire pe aceste sate şi cartea răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod din primul rînd de domnie, toate de miluire, în mîna călugărilor de la sfînta mănăstire Cozia, întărite una cîte una şi cu mare blestem, iar doamna Elina şi Necula paharnicul şi Socol paharnicul, ei încă au lăsat şi mai vîrtos au înnoit şi au întărit această miluire şi cu carte de la mîna lor, să fie aceste sate la sfînta mănăstire Cozia de moştenire în veci pentru pomană şi pentru sufletul lor şi al părinţilor lor; cu toată voia lor, au fost toţi de faţă.
     De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Cozia, ca să-i fie aceste sate scrise mai sus ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus pe urma lor: orice domn care va fi stăpînitor al tării sau boier sau dintre rudele lor sau din alt neam, oricare om va fi şi va încerca să strice şi să calce această întocmire pe care a lăsat-o însăşi jupaniţa Maria, cu limba ei, pe acel om să-l ucidă stăpînul nostru Iisus Hristos şi să fie afurisit de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
     De asemenea şi domnia mea încă am întărit şi prin această carte a domniei mele, cum a fost şi mai dinainte vreme.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Cos-tandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, cu învăţătura lui Sima al doilea logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voevod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XXVI/4.
         Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. din 1846.
         0  copie slavă ibidem, ms. 712 f. 317 v—318 şi o trad. in ms. 216 f. 345v—347.
1 Loc alb.
119
www.dacoromanica.ro
67
1626 (7134) mai 15.
            Stan al lui Ion din Largul cumpără o ocină în Negoşina.
     •j- Să se ştie cum am cumpărat eu Stan lui Ion ot Largul ocină în Nagoşina şi pă plaiu de la Rădici ot Plopeasa toot[t]ă partia lui, Kdpf MHKd c8t HSEpJT ivt mo K'KCAJf1 hotarul din moşul Găcescu MCTHpH A,rt 2 î® aspri roTOKH 3 2580. H naK iioKSnHd 4 eu Stan ocină în Niagoşina, iar ivt no K'KCAjf jfOTdpOKt 8 şi din plaiu şi din toote \*OTdpOKt AM fidTKd ivt Fi a p k e 3, K'hCAjf AM tro ivt rop, ivt ami wt ||M h wt             wt koa 6 din moşul Găcescu iar
MCTHpH A<ftrt 2 41111 asprl TOTOKH 3 2580.
     Şi cînd am făcut această tocmială au fostu înn zile lui Âlixandru vodă şi am fostu în băjinii. Şi au fost aldămăşari: popa Mania şi Niagul jugănarul, Stoica ot Secături, Niagul viorarul, Neguţ şi satul totu.
     TIhc d\aY» ti A*nh, k-k d-kT „3pdA.
     f Eu Rădiciu
     •)■ Eu Batea
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVII/5.
          Orig., hîrtie (22, 5 X 17).
          Copie ibidem, ms. 173 f. 57.
                                  68
1626 (7134) mai 15, Bucureşti.
             Dumitru judeţul şi pîrgarii din Bucureşti întăresc lui Dumitru călăraşul un loc de casă în mahalaua popii Gherghe.
     + HdlHCdJf <J3 A8‘HHTP8         C'hC KÎ np M’dpH OT KdpOIII liSKSpfqiH ci» HdUI
khht 7 lu Dumitru călăraşul de oraş de Bucureşti, ca să-i fie 1 loc de casă lingă Muşat biglariul, în mahalaoa popei lu Gherghe. Pentru că acest loc fost-au de moşie a lu Crăciun Yînăt măcelarului, tatul lu Bran biglariul de oraş de • Bucureşti, ce l-au fost vîndut unui zlătar, în zilele Mihnei voevod. 1 2 * 4 * * 7
        1 Oricît se va alege de peste tot.
        2 Patru părţi.
        8 Gata.
        4 Şi iar am cumpărat.
        6 De peste toate hotarele.
        • Hotarele, partea lui Batea de la Barchez, toată partea lui, de sus, de jos, din cimp, din pădure, din apă.
        7 Am scris eu, Dumitru judeţul, cu 12 pîrgari din oraşul Bucureşti această carte a noastra.
120
www.dacoromanica.ro
      Iar cîndu au fost în zilele Iu Gavriil voevod, iar zlătariul l-au dat popei lu Costandin, de l-au slujit şi l-au pomenit. Iar cîndu au fost apoi preste puţină vreme, se-au sculat popa Costandin, de au vîndut acestu loc de casă lu Dumitru călăraşul, iar la Gavriil vodă, derept 1 000 de bani gata. Şi tot l-au ţinut cu bună pace.
      Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, sculatu-se-au Taia Bula, de-au rădicat pîră la divan pentru acest loc şi au venit de se-au pîrît de faţă. într-aceia, domnu nostru Alexandru voevod au trimis pre Ianiu al doile portar de în divan, înpreună cu Taia Bula şi pre Dumitru călăraşul, de să strîngă preuţi şi bătrînii oraşului, să adevereze cu sufletele lor pentru acest loc. Deci deac-au strînsu oameni buni, oroşani bătrîni şi tineri, se-au adeverit acest loc că au fost a lu Bran biglariul de moşie de la tată-său Crăciun Vînătul, iar Taia Bula n-au avut nici o treabă, căci au fost loc<ul>1 despre Crăciun Vînăt, n-au fost despre muiarea lu Crăciun Yînăt; iar Taia Bula au fost rudă muerii lu Crăciun. Deci au rămas Taia Bula de lege şi de judecată, că n-au avut nici o treabă.
      Drept aceia, am făcut lu Dumitru călăraşul cartea noastră şi am dat să-şi ţie locul, să-i fie moşie, lui şi feciorilor.
      Şi au fost la judecată: popa Borcea clisiar i popa Drăgoiu i popa Anghel i Tîrnăcop i Muşat biglar vataf i Po. . . 1 b<ig>1 Iar i Boba i Mihăilă i Nedelca Clocotăneasa.
      Iar cela ce va întoarce această j<udecată> 1 să fie cu Iuda şi cu Ariia şi blăstemat de 318 oteţi.
      Derept aceia, <să> 1 fie în pace Dumitru călăraşul de cătră Taia Bula. Hhako AA H-feCT.
      IlHC dtflkAAT 8 ESK8pCI|lH, iu-kcflld AMH II AkHH, K'k AlST «3jJAA.
          Acad. R.P.R., LXXXIV/4.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 228 f. 84; altă copie la Acad. R.P.R. CMLXVIII/96.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 123 —124.
                                    69
  1626 (7134) mai 15.
              Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Preda postelnic din Brîncoveni să ia trei rumâni din Berivoeşti ce se judeciseră şi să-i ducă la Poenari, de unde erau de moşie.
                          iIIhaoctTio BojkY» Iw flAfgdHA?* koikoA'» h POcnoAHH-k, chh-k iiokohhhoa\ îw PJAVA kwkoaa \ak.at rocnoACTKC aih cT» iiokiaihTi pociic>actka a\h ca8p
       1 Loc rupt.
121
www.dacoromanica.ro
rocnory,CTKa a\h Ha ham Preda postelnicii ot Brîncoveni, ca să fie volnicu cu cartea domnii mele să-şi ia nişte rumâni ce i-au fost judecit un egumen de la sfînta mănăstire ce este hramu Yovedeniia, însă anume Sarapion, pentru că i-au fost judecitu; iar boiarinul domnii mele, el au venit înnaintea domnii mele de au jăluit şi au spus înnaintea domnii mele cum i-au judecitu acel igumenu, anume Sarapionu.
      Drept aceia, domniia mea încă am căutatu şi am datu Predei postelnicului să fie volnicu cu cartea domnii mele să-şi strîngă toţi rumânii, pentru că nu este lege să se scumpere rumânie de la egumen; şi să fie volnic cu cartea domnii mele să ia trei rumâni ce sîntu în satu în Berivoeşti, să-i ducă în sat în Poenari, de unde sîntu de moşie şi de nimeni opreală să n-aibă.
Hiiako Aa H-fecT, no pf1* rocnoAcTKa a\h.
      H HciipdKiiiiK caa\ pfi rocnoACTKd a\M.
      II iihc 8 a\-kcfii,A a\ah fi aki|h; a'lcr xspaA.
      f fw ilafgaiiApS KU’fKU'Aa.
                   &<IHA KfA A^OpllHK.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479 f. 229.
          Copie.
                                    70
1626 (7134) mai 19, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Cheajna vorniceasa satul Mărăcineni, jumătate din satul Hrăneşti şi un sălaş de ţigani.
      t dlHaocT'ffK> lioJKi'fio îw flaigdHApS KOfKOAa h iociioahiik k-kcoh sfaiaf <Vi'i'ppoKaa\'ÎHCK<>(, ciiii'h KtaHKaro h upifA^Eparo noKOHimaro iw Pa\\a KOfKOAa. ^AKdT lOCIIOACTKA aiH c'l'f IIOKfAfHi'f rOCIIOACTKO aiH JKSlIAHHHfK KktKHfH KOpllH-Maca, MTO fCT EHA /KSllAHHHA nCHOIIIIHOaiS JKSnaH MfpHHK KK KHKIIIf\* KfAHKl'H AKOpHHK, H C'KC CHHOKH fH, fAHUf AlS Koi"K fi,ACV, EIKOÎKf Aa A\8 (CT W’MllllS $ ])p*KHfl|IH, iioaokhho sa cfao ivt iioaio ii u>t iiiSau h ivt kc>a h ckc EpoA 3a koahhhii$ h C’KC KfHHHH H U’T CfA<IAHl|lf CfAOK, U'T IIOCKi>AH, l’.Apf fAHKA Ci JfTHT HSEpaTH U'T no K kcoai jfOTApoai.
      IlOHttKf Cfao lip'KllfIţJIH EHaO iCT aifl'îaillH C'KC IVMHHf HJf. îl nOTOai, K KAa fCT EHA K’K Ak"îi IlOKOHIIIIOAl» AţH\*dHA KOfKOA, a HACA-fe AHHH,ÎH CfAU’K, nOAOEHIIO 3a cfao, whh npoAaA<,|llf cf kimhiih, ho naif ^au h P*AYa h dlaH-fe h EpaT fi o x,
3a HHJflIOAl A<IRP0K<>'lK>, Ef3 HH fAHA CHAOCTÎ'f, 3A xAxK ACIIpH POTOKH.
      H naK Aa fer xSnaHHitfK K'fejKHfH KopHH«rkca Cfao d/l'Kp'KMHH'feHi'H, kt»c Cfao C KC K'KC X'OTapoat II C'KC KfMHHIH Ha HAU jl,AH C'KC CHHOKH CH H C'KC AP$rH
      1 Pasajul: « ne hm........ ire » scris ulterior pe un loc lăsat alb.
122
www.dacoromanica.ro
KfMHIIH, fAHII,H Cf \'C>HlST HdHTH H C'kC EAdTC rAdPCAfAUTC M3fp$A, WT AldTKd
Koahhthhek, a«>Ph 8 X'<‘TaP H C'KC K'KC«>a' x'^A^kcai wt nccK$A<*> «aP« fAHKd cf
JfTHT H3EpdTH WT X',!,TaP Aa*f A<* X'0TaP> n,> CTdpf \'<>Tdpt H EfA-fcrf, ndlfJKf fCT IICKSHHA !K$liaNHII,A K*k?KHd KCpllHMdCd TCPC CfAC llVkpkMHH-fcHl'H KHIIIf I1HC WT Hd,\, HfAfdKC nCCTfAIIHK H WT K,ldT fPC CTpCf, CHHCKH PdAV'dWK HCCTfdHHK KklITdpIC WT AVkpHM'bHII, 3d p!l t>PH PCTCKH, K'k A^HYe IICKCHHHCA\S p<\VjTfA POCIk'ACTKd A\H. H HpCAdAC>Mlf WIIH 3d CKCHA\ A^PCRCAIO, C’kC $3HdHYf K'kC'kdl A\friiaillCA\ WT WKOAHC AtlfCTCAt. H HAtitAd fCT H KHHPd ^11h\"AKiK KCfKCA 3A nCKSlIfHYf HdA Clf CfAd KHIIIf pfHfHf, dllS fCT SdPHHgd KCPAd CSt llpflIlfA UdT'kp PdSCp KpdIC C'kC OyrrppHIH 3Af Kk 3fA\Af.
      H fldK Aa «T JKSndHHHfK K-kjKHfH KCpllHM-bcd fAHH MHiVkA 3d I^HrdllH IIC HAU CTpOf HHrdllSA C’kC dHHrdHKddt CH Hd HAU PdAd H C'kC A'klll(P(X* HM H CKC CHIICKH ll\-, nc HAU ilHrfAHHd H MSlIld H PdAVa H APar*‘"HP> HCHCKf TCTC IHA-feA. 3d HHPdHH KHIIIf p-k\' EH AC fCT llpHTf/KdA 3d HfpllHKd A^ptlHK^A, SdKSllIlC C'kC /KHTfAHHI^d fPC, K-k/KHd KCpHIIMdCd, Kk AkNYf nCKCHHHCA\S IIIfpEdH KCfKCA.
      ll HCTCAd, K'kAd fCT EHA IIHIPk, Kk AkNYf PCCIICACTKd A UI, IIC C'kAVp’kTH HfpllHK'kK A^pHHKSd, d 3fTCA\ CH IwHdlIJKC KCAUIC H K&ldllHHd frc II'kKllld H CfCTpd fH KdA-k, A"kUlfpfX' nCKCIIHHCAlS HfpIlHK'kK EHK KfA AKCpHHK, WHf CST HpCAdA TCPC MfA-feA 3d HHPdHH KHIIIf nHC nCMTfHHCAlt? HpdKIlTfA rCCIICACTKC AIH ?KtSlldllS <[>YcpkK EHKIIIfX* KfAHKIH ACPC$fT, 3d jJ dCnpH, pdAY A^^IICRfHId MfpIIHKkH KCpllHKt>A. H nCTCAI, H<SlldHHI^d K-fejKHd KCpllHMdCd, WHd H*kcT Cf Ct>T WEHHSA 3d TCPC MHA-bA 3d HHPdHH KHIIIf IIHC, IICMTC pdAÎ fCT KIIA HpHTfJKdA 3d WSlIdHHHd K-klKIld KCpHIIMdCd C'kC A\S>K fii MfpHHKd KCpHHK$A, dH$ fCT HpCAdA /Ki>IIAHHH,d K'kdKHd KCpllHMdCd APSrt A"feAHHe HfHHf WT CfAC CT BfpHKCflJIH1 WT IIC KpdTfta, Tfpf fCT KllfSIICTKCKdA P KfMHHH Tfpf fCT CK$IICKdA TCPC MNA^A 3d HHPdHH KHIIIf IIIIC WT HdA HtSndH <l>Yfpd EHK KfA AWPCfjUT, 3d *f Y dCnpH PCTCKH, Tfpf Pd fCT IICKpdTHA lldKHWf Hd3dA) Aa » fCT A^A'1'hS, KdKC IC fCT EHA H WT np-fc/KA* Kp^AU.
      GfPC pdAY            C'kAI PCCIICACTKC A\H >KSMaHHII,fK K-fcjKHfH KCpllHMdCd, IdKOKf
Ad A\S fCT WMHH» H dHlirdHH A^AHH8 H K'k WJfdE CHHCKHA\ H KH$KC.\\ H llp'kKHS-•IfTCAI H Hf WT HHKCPOKAC HflICKCA'fcKHA\C, nCpH3A\C PCCIICACTKd A\H.
      Gf>Kf C\*EC H CKfAfTfAl'f nCCTdKA-fcfA\ PCCIICACTKC A\H ; >KSlldH ITdlId KfA AKCpHHK H JKSlIdll XpH3d KfAHKIH AWPCfJifT H ÎKSndH BSSHHKd KfA KHCTl'iap H /KSlIdH /UhX'C KfA endTdp H JKSlldll BdpTCACA\H KfA CTCAHHK H JKSndll IipdTSA KfA KCA\HC H >KSndH HlICCTCA KfA IlfX'dpHHK H /KSndH KcCTdHAHII KfAHKIH nCCTfAHHK.
H HCnpdKHHK XpH3d KfAHKYH AWPC<j>fT.                                             __
      H HdMp'kTdX' d3, rtfn-kAdT ACPC^fT, K'k PpdAV BSKSpflJlY, ArkcfHd AUH OY AkH,,> K'k Akll'k Hd CKfTCf K'k3HfCfllYf H WT flAdAU A®                    TfMfHYd A"fcTCA\, K'k
A-kT x3pAA-
         Iw IlAHgdHAP^ KWfKWAd, AUIACCtY» Bc>KYIC PCCIlCAHIIk.
       1 Cuvînt scris cu altă cerneală.
123
www.dacoromanica.ro
     ■j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Hâdul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Cheajna vorniceasa, care a fost jupaniţa răposatului jupan Cernica fost mare vornic şi cu fiii ei, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Brăneşti, jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi cu vecini şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
     Pentru că satul Brăneştii au fost megiaşi cu ocinele lor. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Miliail voievod, moştenii satului, jumătate de sat, ei s-au vîndut vecini, anume: Dan şi Hâdul şi Manea fratele său 1 de a lor bunăvoie, fără nici o silă, pentru 32 000 aspri gata.
     Şi iar să fie jupaniţei Cbeajna vorniceasa satul Mărăcineni, tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii, anume: Dan cu fiii săi şi cu alţi vecini, oricîţi se vor găsi şi cu balta numită Iazerul, de la matca Colentinei pînă la hotar şi cu tot venitul de peste tot, oricît se va alege, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că a cumpărat jupaniţa Cheajna vorniceasa acel sat Mărăcinenii, mai sus-scris, de la Nedelco postelnic şi de la fratele său Stroe, fiii lui Hâdul postelnic Căptariu din Măriceni, pentru 150 ughi gata, în zilele răposatului părinte al domniei mele. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi au avut şi cartea lui Mihai voievod de cumpărătură pe aceste sate mai sus-zise, dar s-a pierdut cînd a trecut Batăr Gabor, craiul, cu ungurii aici în ţară.
     Şi iar să fie jupaniţei Cheajna vorniceasa un sălaş de ţigani, anume Stroie ţiganul cu aţiganca sa, anume Rada şi cu fiicele lor şi cu fiii lor, anume Ânghelina şi Muşa şi Hâdul şi Dragomir, pentru că acel sălaş de ţigani mai sus-zis a fost dobîndit de Cernica vornicul împreună cu soţia sa Cheajna vorniceasa în zilele răposatului Şerban voievod.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Cernica vornicul, ginerele său, Ionaşco comis şi jupaniţa sa Neacşa şi sora ei Calea, fiicele răposatului Cernica fost mare vornic, ele au vîndut acel sălaş de ţigani mai sus-scris cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Fiera fost mare logofăt, pentru 15 000 aspri, pentru datoria lui Cernica vornicul. Iar după aceea, jupaniţa Cheajna vorniceasa ea nu s-a îndurat de acel sălaş de ţigani scris mai sus, pentru că a fost dobîndit de jupaniţa Cheajna vornicesa împreună cu bărbatul ei Cernica vornicul, ci a vîndut jupaniţa Cheajna vornicesa alte dedine ale ei din sat din Berivoeşti 2 de pe Bratiia de a cnezit 3 vecini, de şi-a răscumpărat acel sălaş de ţigani mai sus-scris, de la jupan Fiera fost mare logofăt, pentru 15 000 aspri gata, de i-a întors iarăşi înapoi, ca să-i fie dedină cum i-a fost şi dinainte vreme. * 9
      1« anume... fratele său», text scris ulterior pe locul lăsat alb.
      9 « Berivoeşti» scris ulterior cu altă cerneală pe loc lăsat alb.
124
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceea, am dat domnia mea jupaniţei Cheajna vorniceasa, ca să-i fie ocina şi aţiganii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.                                                                    ,
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, in cetatea Bucureşti, luna mai 19 zile, in ziua sfintei înălţări, şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodfi, 11/21.
          Orig., perg. (36 X 53), pecete timbrată.
          Cu doufi traduceri; una din prima jum&tate a sec. al XVlll-lea, cealaltă din a doua
          jumătate a aceluiaşi secol.
          Altă trad. ibidem, in ms. 256 f. 301v — 302.
                                    71
1626 (7134) mai <19—31 >, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncă-beşti din judeţul Ilfov, în urma unor judecăţi cu rumânii din sat.
     ■J- dlHAoc r'fsio IiokTho Îw flafgauApS K0CK0/ţa h rocnoAHHK kkcoh SfAtAf Eaa-
Jfi'MCKOf, CHH K KfAHKarO H llp-kAOEparO IICKCHHHOA\8 îw PaAV<' KOfKOAă. 4,AKAT rociioACTKO aut ci'c noKfAtuYt rociioACTKO aut Eoa-kpHH rocnoACTKO AtH ciia-rap, chh k Hhkkk ehk kca avvro^cT h ckc chhokh ch, tAHiţt mS Bct e \act,
IAKOWE M A\S fCT CfAO T'KHKKEdpi'H UIT CS^CTEO (ÎA)(<OK>, K"KC CfAC C'KC KKCOAt JfOTapOAt H CKC K’KCHJf KEMHhTH H CKC K’KC A°X°A®KOAt, UIT 00A» H UIT UlSAfl H UIT KOA H CKC KCMHHÎH, 110 HAU:      NeAEAKO CKC CHHOKH CH H d/lHA-k CKC CHHOKH
CH H AparOAflHp ChC CHHOKH CH H IllcpEAH CKC CHHOKH CH H îcAK1 H tlOtl GtAH CKC EpaTÎiAlt CH H ^parOAlHp CKC CHHOKH CH H IllcpEAH CKC CHHOKH CH H lipAT^A CKC CHHOKH CH H fierAAH CKC CHHOKH CH H CKC EpATUAt CH H PiAYA C KC CHHOKH CH H AlHpKAH CKC EpaTi'fAt CH OaHMA H {1nAP«0 CKC CHHOKH CH H GajfAT CKC CHHOKH CH H li-Kp3-b CKC CHHOKH CH H ^parOMHp CKC CHHOKH CH H POHIfk CKC CHHOKH CH H Kp-KHIOH CKC CHHOKH CH H Il'KTpS CKC CHHOKH CH H tllH^KHAK CKC CHHOKH CH H Il'KTpS CKC CHHOKH CH H KoilHT-K CKC CHHOKH CH H HfAfAKO CKC CHHOKH CH H Il'KA$pt CKC CHHOKH CH H EAAOC CKC CHHOKH CH H GtAH, CHHK K-kaHhck h dlan-k h EpaT cro, ^pKroio h KHtJiţT ha\ Baate h Toaa*P h ckc CHHOKHX*.
     1 « h Icsk » adăogat ulterior.
125
www.dacoromanica.ro
     floil(H<( TOI'O C(AO T'KHK'KK{I||Vh KHHK IIIIC, IVHH C$T KHAII K'KCH\* AK^fc KIKSII C'kC lVMHHf\' HAI IVT A^Af SA llp-bA^A», d|l«Kf IVT llpklKAI RplsAlf. il IIOTOAl, K’KAA (CT KHA K’k Ahllle IIOKOHHHArO |11h\'AHA KO(KOA, A CfAO T’klIK'kEdllYH, IVHH llpOAAA^UIi C( KflIIHH IIOKOHHHOAl »SnAHS A(KkK EIIK K(A Ar'k 110 HOKII.H rOTOKH, IVHH 3J HH^HOAl A^P01***1*.
     il IIOTOAl, A(K'kK AI A HpllASMHAO ck (AlS IlpHK(rY( 8 H'kAUţCKOlO 3(AIA(. il K'hAA (CT El'lV K'K A^H'U IIOKOHHHOAlS IIlfpKAH KO(KOA> HO KplîAK MTO (CT KHA IIOCAAA III(pKAH KO(KOA HO IIOKOHHHArO ?K8|IAH IIhKA EIIK TOrAA K(A KHCT'l'iap IIOKAII-CAplO K'K 8(AIA( U'kAUl.CKOlO, TOI’AA CST 83A(AICTK0KAA 8 HpHE’fcrCTKO 110 (1(KA dl'd C'kC irkKO( H0KI1.H, HA^S» (CT EHA TfTOT H IKKOAIO. fl 110 C'KAlp'kTH d(K'kK ArA, HAAHSAA (CT EIITH C(AO T'kllK'kE(l|MII HO p$KA A\AT(pAA\ Cil HCSlIAHHII,(H I{(pAU,(K. TaîK( K'h TOAI IVHA CO\*l|IIH IVCTAAA CTApA H IKAIO/KHA H K'k JL,CCTA H(KOAIO H 8 AlNOI'f AS/KHOK(HIH II H-bcT AlorA'k C'kC APSr AA IIAATHT T(\* AS;KH0KfH’l’f> TA/K( (CT llpOAAA CAA\A >KSllAHHII,A K(pAII,A, A»ATM A(K'kK ArA nOMT(IIHOAl8 II IIOKOHHHArO 2K8IIAH HHK'kK EIIK K(A AUTO<^(T C(AO T'kHK'kE(l)lYH C'kC K'kC \*OTApOAl H C'kC K'kCH\* KCHIHYH, 3A g ACIIpH l'OTOKIl, KAKO (CT EHA Slţ'kHIIA H IVT np'k/KAC Kp-feAU, AAH E(3 HOKIţH MTO (CT EHA 83A(AICTK0KAA no A(KA AI'A.
     H KHA'feX'CAl TOCnOACTKO A\H H 3AIIHC 3A lipOAAHY( UIT pSKA KSllAHIUl(K K(pAlţ(l1 C'kC K(AHKO( KA(TKO H C'kC AIH02K(CTK0 A»aY( CK(A(T(AYH, HAIIHCAH( 8 3AIIHC. H IVT 11pH Aklllf III(pEAH KO(KOA K'kC AP'EHtAA EOA'kpllH rOCIIOACTKO AIH IIp(AA CIIATAp C(AO T'kllK'kE(l|lYH C'kC A^EP^AlIlpHO.
     il IIOTOAl, K'kAA (CT EHA K’k AhH^( TAKpYllA KO(KOA, HO C'KAlp'kTH IIlIK'kK A0l'0^(T, A C(AO T'kHK'kE(l]lYH, IVHH (.CT \*OAHA K'b 'l'AIIIii» H C'kC AACKAHY(, T(p( Ct CST CK8II0KAA 3A K(MHHY( IVT rAKpYHA K0(K0A, E(3 3HAHYk> np(A(K CIIATAp H EI3 SIIAHYA AHKAHHOAl. H H-kcT EHA C'k n8T H C'kC HpAKOCrY( A*' Cf CK«lli»(Tf H Ci KIKSCTKOKAUK C(AA EOA-kpCKYH.
     il IIOTOAl, K'KAA (CT EHA HHH'k, K'k AKH’l’f l'OCIIOACTKO AIH, A EOA'kpllH TOCnOACTKO AIH np(AA CIIATAp, IVH (CT Tfl'AIIA np(llY( np(A rOCIIOACTKO Alll 8 K(AHKYH AHKAH C'kC C(AO T'kHK'hK£l|liH H A*UIAH C$T T(p( C'knp'klIK Ct 3A AHIţS. H CIIU,( np-fellK C(AO T'kHK'kK(l|lYH llp^A TOCnOACTKO AIH, KAKO (CT EHA K(MHHH rOCns»ACK|H, HpOAAKAAH IIOKOHHHOAlS A\h\*AIOK KO(KOA, H"kcT KHA KCIHHH EOA-kpCKII, HlOK( IIOKSiIHAH 3A IKSnAH A(KA ArA. TaîK( K’k TOAI rOCIIOACTKO AIH CkAl TA(AA\'OAl II CSAH\'OAl HO npAKAi» H no 3AK0H, K8|1H0ÎK( C'kC K'kCkAlH MkCTHTHAIH npAKIl-T(AYh rOCIIOACTKO AIH H A0KP‘ C'k Al HCTHHCTKOKA\'OAl rOCIIOACTKO AIH C'kC-K'kC AHKAHOAl, KAKO H"kcT EHA K(MHHH rOCnOACKIH, MTO (CT KHA K(MHI1H A(K*kK ArA II HpOAAKAAH IVT AIATH (ro, >K$nAHHII,A K(pAII,A, nOKOHHHOAl >K8riAH8 llHK'kH BIIKIIKX K(A AUirO<|5(T C'hC ACIIpH TOTOKH, KAKO (CT KIIIU( nHC. TaîK( (CT IVCTAA C(AO T'kllK'kK(qiYH IVT 3AK0H H WT C8<KA(HY( IVT llp(A rOCIIOACTKA AIH IVT AHKAH. H 83-k\'0Al rOCIIOACTKO AIH KHHr rAKpHAOK KO(KOA WT HH\-, MTO (CT HAl-fcA ll’IIH 3A CK8llOKAHYf, CkTKOpHAA 3AA H AkîKAHKA, T(p( IV CkAl AAA TOCnOACTKO AIH K'k p8KHJf np(A(K CIIATAp, AA 10 (CT K(MHHH, KAKO 10 (CT KHA H IVI* llp-felEA* Kp'kAK.
126
                                           www.dacoromanica.ro
                                 H IIAK A** KT KOA"kpHH rOCnOACTKO AtH IIplAIK CIIATAp. CHH'K HmK'KK AOrO^IT,
                            wmhh8 8 PopraH, wbahi Afa fliK'kit ara, mto ict kha iiok8iiha wh cYio wmiiii'k wt
HaA........1 h wt naA...........1 h wt naA...........1 sa.........1 acupH roTOKH, npH
AkN'l'f IIOKOHHHOAt8 AlH\MHA KOIKOA, KOI'AA ICT eYw IIOKSiIHA II CIAO T'kHK'kEtl|lYH, TorAaiim-ka hok8iiiia Aika ara h cYa khiui piMina wmhhe u>t TopraH. (I noTOAt, K'kAa ICT KHA K'k AkHl'l IIOKOIIHHOAtS IIIepKail KOIKOA, HO Kp'kati KkAa ICT EHA iipoAaa JKSiiamina Kipaiţa, AtATH Aik'Ivk ara, ciao T kHK kKii|iYH HOKOiiiiHOAtS IIiiKkK khk km AivroijitT, TorAa ict npoAaa h cYi A"kan 3a w'iiiii k wt I'opraH 3a Toro H'bHo 3a acupH, khiiii piMin, xg.
      H lUKHJKI Aa ICT K0A*kpHH8 rOCIIOACTRO AtH IIplAIK CIIATAp H^KOI KIMHIIH 8 cmo 15 TkHK kEii|iY, no hau: lllaH-fc h c'kc EpaT iro ,A,p'kroH h c'kc atm|riH hai na HAU BaATI H ToaAlp) CkC CHHOKH HAI. IIOHI/Kt cYh RHIUI piHIIIH KIMHIIH, 110 Rp'kail K'kAa ICT EHA nOKb'MHA JKb’llAII AlKA AI’A CIAO T'kHK'kKII|MH, K'k AhllYl A1h\'AIIA KOIKOA, TOrAa WHH ll|ll>KI ICT EHA T8ia K'k       CIAO 8 T'kllK'kEII|lY H  8<t>aTHA 10 ICT
H CKI3AllYa MlIJfAIOK KOIKOA $ T’kHK'kEII|lY.     ii IIOTOAt, K'kAA ICT   EHA   K'k  AbHI(
IIIlpEAH KOIKOA, a JK8llAHHII,A KtpAlţA, AtATH JK8nAII AlK'kK ara, WHA ICT llpOAAA K'kC CIAO T'kHK'kKlt|MH H C'kC KkCH\* KIMHIIH, lAHIţY HO plA KHIIII plMIHH nOKOHH* H0A\8 /K8IIAH IIhKKK KHK K{.\ AOrO<j>IT, 3A       xg ACIIpH KHIIII plMIHH. H     WT TOrA‘1
K'kC AP'k/KAA ICT KIMHIIH C'kC AOEpO AtHpHO       H  noTOAt, K'kAa ICT    EHA   K'k  A^hY|
TaKpYHA KOIKOA, a CIAO T'kHK'kRtipYll, WIIH CI ICT CK8II0KAAH 3a KIMHHYl WT K'k I'aKpYiiA koikoa, ei3 3 ti an Va IIpiAiR cuaTap h Kpoark 3iiaHYio AHKAitoat.-
      ii K'kAa ICT EHA IIIIH'k, K'k A'>nY| TOCnOACTKO AtH, A KOA'bpHH l'OCHOACTKO A\H UplAa CIIATAp, WH ICT TirAHA Ilp8\' C'kC CIAO T-kHK'kEIIIlYll. H C kllpkllll CI 3A AHH8 llpiA rOCIIOACTKa AtH H WCTaAH C8T CIAO T'kHK'kElt|lYll WT 3AK0H H WT c8/KAfl'Yl wt npiA rocnoACTKa a\ii, Aa ict hakh/Ki kimhhh, kako ict eha wt np-k/KAi Kp-kAtl. ii cYh KHIIII plMIHH AlOAl'l, AlaHi; H CkC EpaT CH ^p-kroio H CkC KIISiO'H h\* 3aati h ToaAip h cec chhokm H\', whh iii wctakaIîiot ca Aa ict kimhhii, iakojki npoMiH, ah8 ict aohiia h whh 8 np8\* K k kiahkih ahkah npiA tochoa-CTKA AtH, Ţipi c-kllp-kuil CI 3a AHIţS CkC EOA~kpHH rOCnOACTKA AtH IlpIAA CIIATAp. II CHHI np-klUI WHH 8 AHKail KAKO H-kCT EHA KIMIIHH AlK-hK Ar kH, HH/KI 10 ICT StjsaTHA CKI3AHIA A1ll\'aiOK KOIKOA TAAtO K'k CIAO 8 T'kHK'kKII|lY. K'k TOAt rOCIIOA" CTKO Atll CkAt rAlAA\* H C8AH}f 110 npAKA8 H HO 3AK0H, KSnHOJKI CkC K'kCHJfAtH MkCTHTHMH HpAKHTIAIH TOCnOACTKO AtH H CkAt HCTHHCTROKAA TOCnOACTKO AtH KAKO ICT EHA KIMHHH AlKTiK ara H 8^ATHAH CK[3AhYa A1h\'AI0K KOIKOA $ CIAO 8 T’kHK'kKiyiY. H mil>KI c8T CKIAITIACTKOKAA ICT 8 AHKAH H IIOMTIHHArO HpAKIlTIA rocnoACTKO AtH >k8iiah ITana kia akophhk kako ict eha kimhhh Aik'kk arkH haii np-k>KAI Kp-bAtl H 8$ATHA 10 ICT CK[3AhYA AIh\'AK'K KOIKOA 8 TkHKkKII|lY. H WCTAA ict AlaH-k ckc EpaT iro ,A,p'kroio h kh8ii,Yh hai 3aati h Toaaip wt 3akoh h wt C8>KAIHYa WT lipiA rOCIIOACTKa AtH, Aa ICT IIAKH/KI KIMHIIH, KAKO ICT EHA H WT np-b>KAi Kp-kati.
      1 Loc alb.
127
www.dacoromanica.ro
      Gfro pA&A<>X cka\ rocno^cTKO a\h KcwfcpHHS rc<cn<>ACTKa aih IlpfA» ciiarap, laKOJKf Aa 16 tcr cm© Tkhk-kk(4iYh ckc k*kcoai \-©Tdpc<A\ h ckc k kchx' KCMHHYh KCAHIţH c8t HdlIHCiUIH [IO pfA K*k CIA KHHT H C'hC U'MHHd U'T 1'oprdH WMHHt» A^A1*10 H R-h WJfAK CHNOKOAl H KH$KOAl H llp-fcKNt>MCT©Al H Hf U’T K<Ţ©}KAC HflIOKOA’kKHAl©, IIOpHSAt© redlOACTKA AtH.
      G(>Kf $r© h ckcactcaYh nocTAKHx* rociioACTRo «h : kSiian liana km akophhk h ;KSnaH XpHâa km awpo^ct h kSiian H83HHKA km khctYhp h Kaptcaomh ctoahhk h iIIhx'o km ciiaTap h KpaTSa km koaihc h fln©CT©A km iicpipHHK h kSiian KoCTaHAHH KM nOCTMHHK.
      H HaiiHcajf as, rtfirKAa’>’ awi-c^it, k k rpdAV ESKSpfqm, Avbctiţa amh i1 a^hh h wt fl.i,aAta AaJKf A* HHH'b k‘k «r© iiHcaHYc wt HcnpKKarc MAOKCKa CKSAaHYa
A\Hpa TfK8l|]HA\ A-bTOM, K-K A"feT „SpAA, A »VT pOJKAfCTKC XpHCTCK© „ajfKS. + îw fJaHgaHApS KwfKwAa, ahm©ctYi© LokYio rc«cnc«AHHh.
      Hw nafgaHAPî» K©(K©Aa <m. p.>
     *|* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Preda spătar, fiul lui Nica fost mare logofăt, şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Tîncăbeştii din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, pe nume: Nedelco cu fiii săi şi Milea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şerban cu fiii săi şi Isac 2 şi popa Stan cu fraţii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şerban cu fiii săi şi Braţul cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi cu fraţii săi şi Radul cu fiii săi şi Mirean cu fraţii săi, Oancea şi Andrei, cu fiii săi şi Sahat cu fiii săi şi Bîrzea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Gonţea cu fiii săi şi Crăciun cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Mihăilă cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Copită cu fiii săi şi Nedelco cu fiii săi şi Pădure cu fiii săi şi Baloe cu fiii săi şi Stan, fiul Călinei şi Manea şi fratele lui, Drăgoi şi nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii.
     Pentru că acest sat Tîncăbeştii mai sus-scris, ei au fost toţi oamenii cnezi cu ocinile lor din moşi, din strămoşi, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar satul Tîncăbeştii, ei s-au vîndut vecini răposatului jupan Leca fost mare agă, pe bani gata, ei de a lor bunăvoie.
     Iar apoi, lui Leca aga i s-a întîmplat pribegie în Ţara Nemţească. Iar cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, în vremea cînd a trimis Şerban voievod pe răposatul jupan Nica, fost atunci mare vistier, ca sol în Ţara Nemţească, atunci a împrumutat în pribegie pe Leca aga cu nişte bani, unde i-a fost greutate şi nevoie. Iar după moartea lui Leca aga, satul Tîncăbeşti au căzut să fie pe
       1 S-a omis cifra unităţilor.
       * « şi Isac» adăugat ulterior.
128
www.dacoromanica.ro
mîinile mamei sale, jupaniţa Clieraţa. Âstfel întru aceea, rămînînd bătrină şi neputincioasă şi în destulă nevoie şi în multe datorii şi n-a putut să-şi plătească acele datorii cu altceva, ci a vîndut singură jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, cinstitului şi răposatului jupan Nica fost mare logofăt satul Tîncăbeşti cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, pentru 60 000 de aspri gata, cum a fost preţuit şi dinainte vreme, însă fără banii cu care îl împrumutase pe Leca aga.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna jupaniţei Cheraţa cu mare blestem şi cu mulţi oameni martori, scrişi în zapis. Şi din zilele lui Şerban voievod a tot ţinut boierul domniei mele Preda spătar satul Tîncăbeştii cu bună pace.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod după moartea lui Nica logofătul, iar satul Tîncăbeştii, ei au umblat în taină şi cu minciună, de s-au răscumpărat de vecinie de la Gavriil voievod, fără ştirea lui Preda spătar şi fără ştirea divanului. Şi nu a fost cu cale şi cu dreptate să se răscumpere şi să se cnezească satele boiereşti.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a tras pîră înaintea domniei mele în marele divan cu satul Tîncăbeştii şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra satul Tîncăbeştii înaintea domniei mele, că au fost vecini domneşti, vînduţi răposatului Mihai voievod, n-au fost vecini boiereşti, nici cumpăraţi de jupan Leca aga. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul, că n-au fost vecini domneşti, ci au fost vecinii lui Leca aga şi au fost vînduţi de mama lui, jupaniţa Cheraţa, răposatului jupan Nica fost mare logofăt cu aspri gata, cum este mai sus-scris. Âstfel a rămas satul Tîncăbeştii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi am luat domnia mea şi cartea lui Gavriil voievod dela dînşii, pe care au avut-o ei de răscumpărare, făcută rea şi mincinoasă, de am dat-o domnia mea în mîinile lui Preda spătar, ca să-i fie vecini, precum i-au fost şi dinainte vreme.
     Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Preda spătar, fiul lui Nica logofăt, ocină la Gorgan, însă partea lui Leca aga, pe care el o cumpărase această ocină
de la... 1 şi dela___ 1 §i dela... 1 pentru... 1 aspri gata, în zilele răposatului
Mihail voievod, cînd a cumpărat şi satul Tîncăbeştii, tot atunci a cumpărat Leca aga şi această mai sus-zisă ocină din Gorgan. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, în vremea cînd a vîndut jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, satul Tîncăbeştii răposatului Nica fost mare logofăt, atunci a vîndut şi aceste părţi de ocină din Gorgan, pentru acel preţ de aspri, mai sus-zis, 60 000.
     Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Preda spătar, nişte vecini din satul Tîncăbeşti, pe nume: Manea şi cu fratele lui, Drăgoi şi cu nepoţii lor, anume Zlate şi Toader, cu fiii lor. Pentru că aceşti mai sus-zişi vecini pe vremea cînd a cumpărat jupan Leca aga satul Tîncăbeştii, în zilele lui Mihail voievod, * 9
       1 Loc alb.
9 — c. 1146
129
www.dacoromanica.ro
atunci ei încă erau acolo în sat în Tîncăbeşti şi i-a apucat şi legătura lui Mihai voievod în Tîncăbeşti. Iar după aceea, eînd a fost în zilele lui Şerban voievod, iar jupaniţa Cheraţa, mama jupanului Leea aga, ea a vîndut tot satul Tîncăbeştii şi cu toţi vecinii, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi, răposatului jupan Nica fost mare logofăt, pentru 60 000 aspri, mai sus-zişi. Şi de atunci i-a tot ţinut vecini cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar satul Tîncăbeştii, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Gavriil voievod, fără- ştirea lui Preda spătar şi fără ştirea divanului. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a tras pîră cu satul Tîncăbeştii. Şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele şi au rămas satul Tîncăbeştii de lege dinaintea domniei mele să fie iar vecini cum au fost şi dinainte vreme. Iar aceşti mai sus-zişi oameni, Manea şi cu fratele său Drăgoiu şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii lor, ei nu s-au lăsat să fie vecini, ca ceilalţi, ci au venit şi ei în pîră în marele divan înaintea domniei mele, de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Preda spătar. Şi aşa au pîrît ei în divan, cum n-au fost vecini lui Leca aga, nici nu i-a apucat legătura lui Mihai voievod acolo în sat în Tîncăbeşti. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea, că au fost vecini ai lui Leca aga şi i-a apucat legătura lui Mihai voievod m sat m Tîncăbeşti. Şi încă au şi mărturisit în divan şi jupan Papa mare vornic că au fost vecini lui Leca aga mai dinainte vreme şi că i-a apucat şi legătura lui Mihai voievod în Tîncăbeşti. Şi au rămas Manea cu fratele lui, Drăgoi şi cu nepoţii lor Zlate şi Toader de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, să fie iar vecini, cum au fost şi dinainte vreme.
      De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Preda spătar, ca să-i fie satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, cîţi sînt scrişi pe rînd în această carte şi cu ocina de la Gorgan, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi Yartolomi stolnic şi Miho mare spătar şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 10 1 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, de la primul om, facerea lumii ani curgători, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      j" Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      f Io Alexandru voievod <m. p.>
          Acad. R.P.R., MCDLXX/137.
          Orig., perg. (42 X 53), pecete timbrată.
          Zilele, după divan.
      1 S-a omis cifra unităţilor.
130
www.dacoromanica.ro
72
1626 (7134) mai 22, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte satul Glupavi din judeţul Vlaşca megiaşilor de acolo, în urma unor judecăţi cu Costea sluger, care voia să-i rumănească.
      -J- EMhAOCTIE» EoKYeIO îw llAE§dHAp8 KOEKOAA H l'OCIIOAHH'K K .\COH 3EAIAE 5>'rl ppOKrtd\'YllCKC>E, CHH’K KEAHKdl'O II Hp-kAOKpArO IIOKOHHMOAlS IlV PAAyA KOEKOAA. jAjARAT rOCnOACTKO A\H ci» IIOREA-felllE rOCIIOACTKO A\H IVKEA13II A»Alf AlErYdlllH IVT
cea* ivt i’ASnaKH ivt cSactko Kaaiii<ka>, iio haie: Paava h A,PdrY,ft H Hora h Kp KCT-k h Gtoiika h H-krSA h Pa\\a TISpeme h Kaacie h lîdA-k h Hhmiah h Qiip-k P‘kciioii8a h HokakS h H-brSn, h II-troAiup h c k hh\' chhokh, eahm,e a18 lior k aact,
IAKO>KE fi,A C8T HA\ CEAO PaSIIAKIH K'KC CEAO C’KC K'KCOAl X'OTApOlU H C’KC K'KCOAl X'OAOKOAl, IVT JfOTdp Ad*E A«* Y0TaPi 110 CTdpE X'0T‘'PE H KEA"fcSE.
      HoilEJKE Toro CEAO l'AOţ'IIAKYH KHIIIE IIMC IIHA ECT HdHnp-k/KAE KP'fcdlE KHESH C'KC IVMIIHE HAI. $1 K KA*> ECT KHA K'K AKHIE IIOKOHHHOAlS AIh^AHA KOEKOAA, A MdCA’fcA-HHIIJH CEAOK, IVHH CAAUI lipOAAAOHIE CE KEMIIHH illHX'AIOK KOEKOA 3d CKOHAl A^KpA KOA-k HAI, K'KCH HACA-fe AHIIII.YN CEAOK, C'KC K'KCAX* IVMHHd HAI.
      îl nOTOAl, K'KAA ECT KHA K'K A^HYe IllEpKdH KOEKOA, IIAAAET K'KCfe CEAAJ^ rOCIIOACKiH, KOAHII.E C8T KHA IIOKSHEHE 3A IIOKOHHHAI'O iUlIX'AHA KOEKOAA IIO pd3A0l‘A
rocnoACKA. Tajke kk toai, IIIepkam koekoa, rocnoACTKO ei*o ect aaa h iioaihaokaa
MO IIOMTEHMATO EOA'kpHH rOCIIOACTKO A\H /KSlIAH KoCT-fe CASîKAp, MTO ECT KHV TOrAA KHX'AIA 8 HApHI'pAAV> CKC TOI'O CEAO 1’a!5|IAkYh KHIIIE IIHC, pAAY llpAKA H K^bpilA CA8îKKS, IAKO/KE Ad » ECT A^AHHO. H C'KTKOpHA » ECT H KHHTA l'OCMOACTKA El'0 3A IIOA\HAOKAMYe HAA CEAO TASnAMII H C'KC KEAHKOE KAETKO.
      fi IIOTOA\, K'KAA ECT KHA K'K A^hYe IIOKOHHHOAlS pOAYTEA» rOCIIOACTKO AIH IlV PaAVa KCEKOA, a rOCIIOACTKO EAl8 EI|IE/KE ECT AAA H nOA\HAOKAA IIO KOA-bpllH l’OCMOACTKA A\H KoCT-fe CAS}KAp C'KC' CEAO 1’aSMAkYh, KAKO ECT KHA A\HAOKAA H IVT
IUepkah koekoa.
      n K’KAA ECT KHA K'K AKH’f* flAEgAHAP'K KOEKOA, CHH'K ÎaYIAHJ KOEKOA, A CEAO I'aSiIAKYh IVHH CST lipHIIAAAET HA KOA'kpHH roCIIOACTKA A\H >K8llAH K0CT*k CA8/KAp C'KC MHOra AIOAEhYe H C'KC TA 3A HxHATH HOKII.H l'OTOKH, IdKOME AJ HX* CKOKOHfAAET 3A KEMHHYe H Aj ce HCK8||8eTE IVT K’K HEI'O. tl WH HE K'KCX'OT'fcAH C8T Ad H)f 83"bTH. II IIOTOAl, ilAE§AHAp8 KOEKOA, AKO IVKCkTHA CHII.E, KAKO HE X<*KET KoCT-fc CSAybpK'A Ad K*K3HAldET TEJf HOKH.H, d rOCIIOACTKO ETO ECT 83fA K'KCHX* HOKM.YH IVT HA CEAO TaSIIAkYh, TEpE IO ECT KHE3CTK0KAA H C'KTKOpHA HX' ECT JfPHC<>K HA pSl^E HAI 3A KHE3CrK0KAIlYE H lipHSOKHA ilAEgdHApS KOEKOA HC> KOA"kpHH rOCIIOACTKO Alll KoCT-fc CASJKAp AdX AACT KHHrOKE MTO ET HAIAA HAA HH1 SA KEMHHYe. II KoCT-fc CA8>KAp, IV H pEKA'K ECT lipEA flAE§AH Ap8K KOEKOA, CHH'K HaYiAIII KOEKOA, KAKO H3T0pHA ECT TEX" KHHTH 3A AIMAOKAHYe, KOrAA IO ECT C'KJKEJKET K'Kipd EI'O 8 CEAO 8
Kper-kaYe; h khhtoke nkcT khah c‘k>ke>kehe.
www.dacoromanica.ro
     Tawe, K-KAa bct bha k-k akhYe Takpi'ha koekoa, a rocnoACTKO epo kt &aa ceao rMnaKTH naKHJKE K<‘KcniT>1 no p8ka Koctek cASwap. K'h toa\, ceao Fa8hakYe, WHH AKO KHA'brt KT CHlţE, WHII KT IIAAH8A CB AWAEHYe H CKC EOA’kpH HACpEAHH, UKOJKE M A«T KOCTEK CA8KAP 8PH M H Aa KT H*kKOE A»A18 HPOl|HHH WT K’h H8PO 3a KEMEhYb H fi,A HM A^CT KHHriJf. fl KOA’fcpHH POCnOACTKO MH KoCT’k CA8?KAp, WH KT K'h3HMAA HOKIl/lH WT Ha CEAO rASHAKl'H H KHHPOK8]f H-fecT HA\ KT fi,AA. fl nO TOA\, CEAO rASnaKÎH WHH KHA’klfJE HEBOA-fc, EEPAA KT K'hCHJf 8 tylOpgiOK HA TSpUH, TEpE KT pA3ApAA CEAO H EHpSA, ThMYlO paA'l KEMHHIIO. Il0T0A\>K8, l^KpIHA
koekoa, pociioactka *po nocaaa kt KHHra no K-bpS Ha ceao FASnaKYH a*1 npYHA* naKHJKE iiaTpar, a wt k-k KoCT’k ca8jkap a a haut chA\Hp8HiE. H wt TorAa a* IIHH'k H-fecT HA\AA IIHEAHA HEKOAIO.
     11 noTOAV, K’BAa kt eha ckaa, K'h akhYe rocnoAcTKa a\h, a EOA’kpHH roc-nOACTKO A\H IÎOCT-k CASîKAp, WH nOCTAKHUIE CI K'h rp’KEA C8AOK Fa8|IAKYH fi,A HJf kemhh8et. Tajke kt npHiiiEA upeA PocnoAcrKO a\h 8 ahkah h, cknp-kiut ce 3a ahh8. H CKEA«TEACTKOKaA ECT CEAO FaSHAKI'H ChC A\HOSH EOA’kpH HA HAU: >K8nAH H’kr8A kea arii h ^SAtHTpS if’bAui.K kophhkSa h Y1as8a koa\hc wt Kp-k30E npEA POCHOA-CTKA A\H 8 AHKAH, KAKO CB c8t StAKAUIAH npEA WIIEM EOA’kpH KHHJB pEMEHH A<* H\* AACT 8rH M KoCTEE CA8JKAP H A A kt 8 A\HpHO H IO ECT A^A TOPA^IUH'ba. iI EOA’kpHH POCIIOACTKA A\H KoCT’k CASSKAp WH IlAAKaiUE CE 8 AHKAH KAKO H’kcT IO ECT A^A K’h p8k8 EPO HH4JA. TaîKE K'h TOA\ TOCIIOACTKO MH C’hM PAEAAJf H C8AH](0A\ HO llpAKA^ H no 3AKOH H &AA HM ECT POCnOACTKO MH WT AHKAH AlEPYlO HHJf EOA’kpH TOKM’kAHHII.H HA HME: JK8nAH OYEpA BHK KEA A0P0<|sfT H nO HCSnAH H"kp8A
kea apa h no TpaAta cA8»ap h ^,8a»htp8 kophhk, aa hj( 8takmhhie. H Stakmha
IO ECT cYH EOA’kpH, TEpE ECT \AA KOCTEK CASJKAp 8 p8K EPO 8PH § H npOCTHA IO ECT ChC KOA’k EPO 3A KBMEHYe.
     H ChTKOpHA ECT KoCT’k CA8wap 3anHC WT p8KA EPO CEAOK TA8naKYH Ad KT H’kKOf AIOAYe CKOEOAHH ChC A’bAfHOKE hm. H A A hm AaAfT H KHHPOKEJf MTO ECT HMAA 3A A\HAOKAHYe IÎOCT’k CA8>KAp K'hC’kjf A\H POCnOAApEA\h. Ta}KE K'h T0A\, KoCT’k CA8>Kap WH A\8 ECT Aart T’hMflO KHHPA ni'hpEAHOK KOEKOA TA 3A MHAOKAHYe H H3KAAHAH C8T nO CEAO TASliaKYH ChC KHHOKApYlO WT K’h EAHA KHHPA flAE§AHAP8 KOEKOA, CHHA ÎaYbHI KOEKOA, MT® KT BHA 3A A\HAOKAHYe WT HCnp*hK0 H EAHA KHHPA wth8 naTpHtap\'8AOK wt IţapHrpaAV, a khhtoke hokoehhoa\8 poAhteaio POcnoA* CTKA AMI îw PaAVrt KOEKOA, WH ECT pEKA'h KAKO HE C8T HA HEPO, HH5KE CE WEp-kcTHX. Ta>KE 8TAKMHIUE CE RoCT-fc CA8>KAp WH 3A AOBpOKOA-k H IO ECT lipOCTHA ChC 83HaHYia K’hckM EOA’kpH BEAHI^H H MAAH H WT npEA POCnOACTKA MH WT AHKAH.
     H nOCTAKHAH C8T H KAETKO, KAKO WT IIHH'k HAnpEA, HH5K8 WH, HHiKE CHHOKH EPO, HH C'hpOAHHII,EX fPO CT»C CEAO TA8nAKYH HHlţlA Tp'kfiS Ad HE HMAT A<*>K8 A® K’h K’k'KH. fl AipEAHJKE X®KET H3KAAHTH H’kKOPAA H'kKIB KHHI’H HAA CEAO 1 ASnAKIH, KApE EHTH KHHPA lllEpEAHOK KOEKOA A, KApE lipO«HHA\ POCnOAApH, T8)f KHHPH Aa HE
1 Loc rupt.
132
www.dacoromanica.ro
Cf K-fepUfT HHK0PA4*!, IIOHI/KI ICT EHA K'KCHJf 34 AHIţ.8 nplA POCnOACTKA A»H 8 KIAHKYh AHK4H.
      fl nOTOA\, H4CA'kAHH>0H CIAWK FASnARTH, KOTOpY C8T KkCHJf 110 plA KHUlf nHCAHH, WHH KHA’bllH T0AHK4 HIKOAIO H KIAT0K4HYI. WHH H-feCT AlOPATi nOE-feA^ KTiCH)f ACnp'fH, H8 fCT npOA^A BOA'kpHHS P0CI10ACTK0 A\H K0CT4NA<M CA8*4p WHHH8 8 CfA 8 TA8I14KH WT nO KTiC CfAO MfTKpTiTarO 8*1, 4AH 8*1 rA4P0AIA\H fll'hpKB-A’fecK'k, IVT no K’kC JfOTApOA», IAHK4 CI JfTHT HSBpdT, 34 A\A 8PH, KOI 8*1 ICT EHA EI3 A»A‘f«. H npOA4AOUII WHH 34 HHJfHOAl A®KPc,KC‘A'fc H ChC 83H4NYl K'hC'feAt
                                                                       aupY4iiioa\ h wt npiA rocnoACTKa aih.
      Giro p4A’f A&A*X C‘KM rocnoACTKO a\h uikiaiSh a»aYi A«rYauiH: PaAVA h ^parTta h Bora h Kp’kCT'b h GtohK4 h II’brSA h P4a8a Il8piMi h Ea4cY[ai]i h BdA'b h Bhuj4h h P-Kcnon8A h Hok4k8 h Hir8n h H-feroAtHp, ciko*i A<» c8t hai CIAO TA8n4KYH CKC KTiC JffTapOAţ WMHH8 A^A'fHB H KTi WJf4B HHM H CHHOKOA\ H KH8KO1W H nprkBH8>HT0A\ H HI WT KOPO*I HinOKOA'bEHA\0, n0pH3A\0 POCnOACTKd iWH,
      Gl*l 8E0 H 34KAHH4HI6 IIOCT4KHJf POCnOACTKO A\H: nO WUIICTkYi P0CI10ACTK4 A\H, KOI’O H3ElplT POCnOATi EOPTi EHTH rOCnOA4pT\ 3I4AAI EA4U1K0I HAH WT CpTi-AiiHAro nA0A4 rocnoACTKO aah hah wt ckpoahhka haiui hah, no rptcijf haujh, hah WT HHHOnA-kAUHHK, A<* Al|ll "OMTIT H nOHOKHT H 8TKp"kAHT cY» KHHP8 rOCnOACTKA a\h, Toro rocnoAii fiorii a<* ra homtit h a<* StkptiAht kt* rocnoAcTK'b iro 4 Kii e8aimih\' K'kii.'kjf rocnoACTK’b1 iro. fl aipiAH*! hiiiomtit h hi iiohokht h hi 8Kp-bllHT cYl KHHP4 P0Cn0ACTK4 A\H, 4H8 flOnipIT H p430plT H HC£4EHT, TOPO A* B8AIT TpTiKAlT H 4$8ptC4H WT THY WTHH 1*1 C8T K'k HlKIH H A<» H1W4T M4CTY» CTiC Î8Aa H C KC flpTift.
      Gi*i h ckiaitiaYh nocT4KHjf pccnoACTBO a\h : *8n4H liana kia ak*Phhk h *8n4H XpH34 KIA AOPO^IT H *8n4H E83HHK4 KIA KHCTÎtap H *8n4H Mh^C KIA Cn4T4p H EapTOAOA\H KIA CTOAHHK H Ep4T8A KIA KO.WHC H flnOCTOA KIA nippNHK H *8n4H K0CT4HAHH KIAHKYh nOCTIAHHK. H HCIIpAKHHK XpH34 KIA AWPO^IT.
                               H HanHcajf 43, dimiA4T awpo^it, kti hactoahh PpaAV E8K8pmiH, Avkcuia
A\4H KK A^hh » WT flA',‘"'l A<»*l A® CIA-fc TWHY4 A’feTOAt, KTi A^T x3pAA, 4 WT pO*AICTK4 XpHCTOKO 4JfKS.
      ■f îw flAi§4HAp8 kwikwa4, a\haoctYio Eo*Yio rocnoAHNk.
      Hw tlaigaHApS koikoaa <m. p.>
      •I" Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni megiaşi din sat din Glupavi din judeţul Ylaşca, anume: Radul şi Draghia şi Boga şi Cîr-stea şi Stoica şi Neagul şi Radul Purece şi Ylasie şi Balea şi Vişan şi Oprea Răs-popul şi Novacu şi Neguţ şi Neagomir şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da,
      1 In loc de: a8um.
                                                                                                             133
www.dacoromanica.ro
ca să le fie satul Glupavii, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne.
     Pentru că acest sat Glupavii, mai sus-scris, au fost mai înainte vreme cnezi cu ocinile lor. Iar cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, moştenii satului, ei singuri s-au vîndut vecini lui Mihai voievod, de bunăvoia lor, toţi moştenii satului, cu toată ocina lor.
     Iar după ceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, au căzut toate satele domneşti cîte au fost cumpărate de răposatul Mihail voievod pe seama domnească. Iar la aceasta, Şerban voievod domnia lui a dat şi a miluit pe cinstitul boier al domniei mele jupan Costea sluger, care a fost atunci chihaie la Ţari-grad, cu acel sat Glupavii mai sus-scris, pentru slujba dreaptă şi credincioasă, ca să-i fie dedină. Şi i-a făcut şi cartea domniei lui de miluire pe satul Glupavii şi cu mare blestem.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, iar domnia lui încă a dat şi a miluit pe boierul domniei mele Costea sluger, cu satul Glupavii cum a fost miluit şi de Şerban voievod.
     Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, satul Glupavii a căzut la boierul domniei mele jupan Costea sluger cu multa rugăminte şi cu 330 de galbeni, bani gata, ca să-i libereze de vecinie şi să se răscumpere de la dînsul. Dar el nu a voit să-i ia. Iar după aceea, Alexandru voievod, cînd a aflat aşa, că n-a vrut Costea sluger să ia acei bani, domnia lui a luat toţi banii de la satul Glupavii de i-a cnezit şi le-a făcut hrisov la mîinile lor de cnezire şi a chemat Alexandru voievod pe boierul domniei mele, pe Costea sluger, ca să dea cărţile de vecinie ce le-a avut pe ei. Iar Costea sluger a spus înaintea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, că au ars acele cărţi de miluire, cînd i-a ars casa în sat la Crevădie; dar cărţile nu au fost arse.
     Astfel, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, domnia lui a dat satul Glupavii iarăşi înapoi la mîna lui Costea sluger. întru aceasta, satul Glupavii, ei dacă au văzut aşa, au căzut cu rugăminte şi cu boieri mijlocitori, ca să dea lui Costea sluger ughi 40 şi să fie nişte oameni iertaţi de el de vecinie şi să le dea cărţile. Iar boierul domniei mele Costea sluger a luat banii de la satul Glupavii, dar cărţile nu le-a dat. Iar după aceea, satul Glupavii, ei văzînd nevoia, au fugit toţi la Giurgiu la turci, de au spart satul şi birul, numai din pricina veciniei. Iar după aceea, Gavriil voievod, domnia lui a trimis carte de credinţă satului Glupavii să vie iarăşi înapoi, iar de la Costea sluger să aibă pace. Şi de atunci pînă acum n-au avut nici o nevoie.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele Costea sluger el s-a pus în spinarea satului Glupavii, ca să-i vecinească. Astfel a venit înaintea domniei mele în divan şi s-au pîrît de faţă. Şi a mărturisit satul Glupavii cu mulţi boieri, anume: jupan Neagoie mare agă şi Dumitru Zeamţă vornicul şi Albul comis din Brezoaia înaintea domniei mele în divan că s-au întocmit înaintea acelor boieri mai sus-zişi, să-i dea 40 ughi lui Costea
134
www.dacoromanica.ro
sluger şi să fie pace şi i-au dat atunci. Iar boierul domniei mele Costea sluger el s-a plîns la divan că nu i-au dat în mîna lui nimic. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi le-am dat domnia mea din divan între ei boieri tocmelnici, anume: jupan Fiera fost mare logofăt şi jupan Neagul mare agă şi pe Grama sluger şi Dumitru vornic, ca să-i tocmească. Şi i-au tocmit aceşti boieri, de au dat lui Costea sluger în mîna lui ughi 60 şi i-a iertat cu voia lui de vecinie.
     Şi a făcut Costea sluger zapis de la mîna lui satului Glupavii să fie nişte oameni slobozi cu dedinele lor. Şi să le dea şi cărţile de miluire ce le-a avut Costea sluger de la toţi domnii. Astfel, la aceasta, Costea sluger el le-a dat numai cartea lui Şerban voievod cea de miluire şi au scos satul Glupavii cu chinovar dintr-o carte a lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş voievod, care era de miluire dintîi şi o carte a părintelui patriarh din Ţarigrad, iar cărţile răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod, el a spus că nu sînt la el şi nici nu se vor găsi. Astfel s-a tocmit Costea sluger el de bunăvoie şi i-a iertat cu ştirea tuturor boierilor mari şi mici şi dinaintea domniei mele din divan.
     Şi au pus şi blestem că de acum înainte nici el, nici fiii săi, nici rudele sale, cu satul Glupavii nici o treabă să nu aibă, pînă în veci. Iar dacă va scoate vreodată nişte cărţi pe satul Glupavii, fie că va fi cartea lui Şerban voievod sau ale altor domni, acele cărţi să nu se creadă niciodată, pentru că au fost toţi de fată înaintea domniei mele în marele divan.
     Iar după aceea, moştenii satului Glupavii, care sînt toţi pe rînd scnşi mai sus, văzînd atîta nevoie şi cheltuială, ei nu au putut să împlinească toţi asprii, ci au vîndut boierului domniei mele Costanda sluger ocină în sat la Glupavii din tot satul a patra funie; însă funiia numită Mărculească, de peste tot hotarul cît se va alege, pentru 44 ughi, care funie a fost fără oameni. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele.
     Pentru aceea, am dat domnia mea acestor oameni megiaşi, Radul şi Dra-ghia şi Boga şi Cîrstea şi Stoica şi Neagul şi Radul Purece şi Ylasi[li]e şi Balca şi Yişan şi Răspopul şi Novacu şi Neguţ şi Neagomir, ca să le fie satul Glupavii cu tot hotarul ocină, dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, domnia 1 lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va strica şi va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de cei 318 părinţi ce sînt în Nicbeia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
      1 în loc de: sufletul.
135
www.dacoromanica.ro
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Var* tolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 22 zile şi de la Âdam pînă acum cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXII/5.
         Orig., perg. (43 X 49), pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. din 1864.
         Copii ibidem, mss. 135 f. 346—347v şi 706 f. 43v—45v.
                                             73
1626 (7134) mai 22, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte popii Radu din Stolojani şi altora ocini la Peştişani şi Teleşti.
     ■j- (UHAOCTYflO EoWYilO Iw flrtfgdHApS KOEKOAd H rOCIIOAHHTv B-hCOH 3fA\AI &rrppOKAA\'THCKOi, CHH-b KfAHKATO H np-feACEpAPO [10K0HNN0M îw PaAVA KOiKOAA. y^AKAT rocnoACTKO a\h cYf iiok(A(hY( rocnoACTKO a\h noma Paa$aok wt Gtoa8-XtdNH H IIOIIfK /(aNOK IVT IItl(]HIUdHH H A$A\HTpOK H TdHACYiK Tp(K8A II CTiC CHHOKH CH IAH 11,1 A\S Eorh A‘IC'T, I3K0JKI A<* C$T HA\ WMlIHiţ 8 \0A niipHIUAHH [TpiTAro] UIT C8ACTK0 rOpJKHA TpiTATO fl,(A UIT nOAlO M UIT lll$A\ H UIT KOA H UIT «AA-AHljJf CiAOK WT n«CK$AH, KApI fAHKA Ci )fTfT HSKpAT, nOHfJKf fCT EHA IIOKSflHA nona PaA\*A h nona /(ah h ,A,î>a\htp$ h TahacY( rpiK&i cYk> khuii pfMfHA wmhh-k uit HAA JKSnAHHHA ^OKYia KHCTIfp-fcca, »<8nAHHIţA GtOHKTvK EHK KfA KHCTIHp, SA
xrjTA acnpH roTOKH, (qifJKf uit npH a*»hYi iiokohhhom poahtiaio rocnoACTKO a\h Itv PaAVA KOtKOA*
     îl EtA* iCT EHA          Kt, AhHlH rOCnOACTKO A\H, SijsATHA ck C$T HfKOi
aioaYi uit EipatiH, no haik Gtohka h Alau-fe h Gtaii h Kp'kctYiah h Qnpmu h (x>AH'KU|8 H uit THCAVfeHA, IIOII Kp*bMIOH H HHHH nOKSnHTfAl'H Ţipi ICT nAAH$A Kli IIAfipa UlKIAtSH AK>A*l*i KHUlf pfMfHH Tfpf fCT pfKATi KdKO HAtAIUi H WHH IIOKSllfHYi KTi Toro AOA JfOTAp, flfifJKf uit np-fcjKA* Kp-feMf, MTO ICT nOKSlIHA GTOHKA KHCTl'tap. Tanti k-k toa\, ntSnaHHi^a /(okYa KHCTi'fp-fcca urna c-Mip-feuif ci sa ah 10 cbc cYh aioaYi uit EipitflH KHIIK piMlHH KOTOplH C8T pfKATi. ipi (CT IIOKtSlIHA H WHH WMHH'K S acahh prap npiA EOA-fepHH pociioactko a\h iHSiiiatok kaiomap no Kp-feAtf k-kaa iCT EHA HCIIpAKHHK KpAlOWKiH. H CKfAiTiACTKOKAAH C$T CAMA HtSnAHHIţA AokYa
136
www.dacoromanica.ro
RHCTTfp’kcd CTiC A^llld (H BOA'bpHHg rOCnoACTRA AIH KHIIIf IIHC (USlIlAT KAlOHAp, KAKO (CT npOAAA T<> WHHHTi nOIIEK P4A8AOK H IIOII ,/\,4HOK H A8a'htPok h TaHACYeK rpîKSrt 34 HEHH4 A®KpOKOrtK> E(3 HH (AHA CHAOCT H CEC $3H4hYe K-Kcki» AlfNiaillOAl WT WKOAHO AvIîCTOitt. H WCT4AH CST cYh KHIIM pdfllf HAWHHTH A»AYe WT Bfpfl|lll WT 3AKOH H WT CSKA'hYe IVT np#A EOA'bpHN rocnoACTKO A'H flWlllATOK KAlOHAp. H EHA’bx0" rocnoACTKO iHH h khht MSiiiatok kaiohap hciipakhhkSa KpaiowKfH sa np8)f H 3A WCTAA HAA cYlO KHIIIf pEHEHA <0>IHHTi>, KAKO H’bcT HA\AA HH)fTO Hll (AHA Tp-bc-K KTi TOrO X’^T‘*P- *IwO PaAÎ Aaa CkA\ H rOCnOACTRO AIH WK(A\ AK>AY( KHIIIf pEHEHH HKOJKf A<* C$T HAI 3A A'bA’l'H® KAKO W fCT nOKglIHA H KTO KAKO JfOKET EHTH AAA HOKII.H TAKO A<* AP^^HT H WHHH'K
      H IIAK A‘> WT nOnfK PaAyAOK WHHH8 8 TeAEIJjY AAH EAHH AIECTO HA X°TAp HTO TA (CT EHA nOKSmiA nOnA GTOHKA WT TfAElJIH WT HAA JKTp8 CHH-K (HhJC'KHATiK,
                                                          >V
3A Pă ACnpH rOTOKH. H IIAK A<* ECT IlOIIIR PaAyAOK A A1ECTO HA X'0'r‘,P *ITO ra WT EHA nOKSlIHA nona GTOHKA WT HAA KAHT’b WT T(A£I|IH 3A pg ACnpH rOTOKH. H nAK nontK Paavaok a a\ecto ha /IakSa wt AP8lW hto ta ect eha iiokSiiha nona GTOHKA WT HAA GTOHKA 3A Pg ACnpH. H nAK Aa (CT nOIIEK PaA^AOK AKA CHAHL^iY (AHA no K'KIOr'K, AP^rA H3 A®a wt ceao, hto ECT EHA flOKSnEHE 3A IIOII Gtohka wt haa BpAHH-b wt TeaeijjY SA C ACnpH l’OTOKH. H nAK Aa wt non(K PAAVAOK (AHA KHHOrpAAV 3 llAAIOA BorA'KHEI|lYAOp HTO ECT EHA nOKSnHAA 3A IIOII Gtohka WT HAA KAHT'b WT T£AEI|IH 3A C ACnpH l’OTOKH KTi AhHI( nOKOHHHOAl pOAHTfA rocnoACTKO a\h Îw Paava koekoa kti npiiKOE peao. H BiiA'bxoAii rocnoACTKO a\h H KHIir rocnoACTKO ea\8 3A iiokSikhYe HAA cYe whhhe, kotaa ehct temehYe
A’bTOAl 3pKr. îl nOTOAl K'KAA ECT EHA KTi A>(HYe iTAfgAHApOK KOEKOA, CHHTi HrtVraMl koekoa, <* nona Gtohka t-kct nonEK Paavaok, wh ect npoAAA cYe Ai-bcTOKt K H III E pEHEHE 3ET0A1 CH nOnfK Pi/k,\fA9K WT GtOA$>K4HH, 3A II, ACnpH POTOKH.
      H nAK A*> ect nonEK PaaSaok ii setoai ch nonEK ^,ahok whhhS 8 Top ITeiiiY-IIIAHH, TAArOAEA\H H'KAEipY, AAH A*A H^A(K BTiC4)f WT nOAlO H WT lll&MA H WT KOA H WT C£AAAHI|I£ CEAWK H WT EpOA 34 KOAEHHIţ H WT nOCB^AE, KApE EAHKA CE JfTHT H3EpAT wt no KiiC \'OTApOA\ <wc>1Aiaro A*a noH(>KE ect noKgnHA nona PaAVa h 3ET0A\ CH IIOII A ^AH cYlO A(A 34 WHHH'K WT HAA >K8nAHHII,A ^OKYa KHCTYfp’bcA, 3A «rx ACIIpH l'OTOKH, Kli A^hYe pOAYTEA rOCnOACTKA A\H Iw PaAVa KOEKOA-
      H IIAK nOKglIHA noii PaAVa S GtOASJKAHH (AHA KHHOrpdA CEC WEpai^H WT KOA A°pH s fiAA-b IlSpK-kpfUHAOp WT H4A IIp‘KK8A WT GtOA8h<AHH 34 XK\f ACIIpH.
      H iiak Aa wt nonEK Paa^ack whhiiS 8 Tea(I|iY aah A^a tiiCTOAI ch nonEK GtOHKIiK K'hCAX' WT nOAlO H WT TOpA H WT KOA H WT <110 KTiC>2 XOTApOAI. IloHOKE ect iia\aa nona Gtohka eaha A^4JfPa >w ha\e illapra, ah8 ect SAtpEA. Tajki ha CKAlp'KTH EH, A IIOIIA GTOHKA WH (CT A«*A <CY>2» WHHH'K 3ET0AI CH nOIIEK P4A8AOK IIOHTO pAAY W (CT K-KCnOAMIHAET nOUA P4AVa Ha..............2 CKC HTO (CT Tp’beSET, TEpE
      1 Text răzuit.
      8 Loc rupt.
137
www.dacoromanica.ro
tCT KfATORAA IIOIIA PdAţ'A S CllfH 3A /KHT H Cirba IIO |1ll «\CI1pH H 3 WKTi 3d KOCOK WKd <nO>1 H <KOCTdUA*>1 H f KfA<pA> 3d KHHO, BfA<P<» 110 A KOCTdHAf-
H IIOCASWHA fCT H CkTKOpHA <fCT..........> *. Td/Kf K"k TOAX IlOlld GTOHKd, U’H fCT
AdA CI» WIHH-k HO11CK PdAVAOK............1 MIIII KIATOKdHTd dClipH KT. H KHAII Cl$T
AMIOfîH AOKpll A»A‘l'f ckiaitiaY».
      H npOAdAOllll cYh KHIIIE (If'lfHH A»aY| hh\*hi VVMIIHE 3d IIH^HOAI......2 H CkC
$3iidiiYd K-Kc-kd» AierYdiiiOAX wt rop hs aoa ii wt wk^-bct ahctoai.
      Oero pdAY           crK‘" i’ociioactko aui iioiiek PaaSaok wt GTOASjKdmi n
3fT0A\ Cil noii ,A,dHfK IdKO/Kf A<* cSr Hl" WMHII8 A^A1’110 H K'1‘ WJfdK CHHOKOA\ H kmSkoax h iip kKiiS'ie i oa\ 11 ne wt uoro>KAo HenoKOA-kRHAio iiojihsaio rocuoACTKd aui.
      Gf/Kf SKO H CKIAYTIAYH IlOCTdKA-kfT rOCIIOACTKO A\H: HlSlIdH Hdlld KfA A^op-IIHK II >K8lldH Xpll3d KfA AWrOtpfT H JKSlldH Iit>3HHKd BfA KlfCTYldp H /KSlIdll AIh\'0 KfA ClldTdp II KdfITOAOAUl KfA CTOAHHK H BpdT»A KfA KOA\HC H /KSlIdH illIOCTOA KfA IlfJţdflHHK H JKSfldH KoCTdHAHH KfA IIOCTfAHHK. H IICIipdKHHK XpH3d KfA AWI’Oi|>fT.
      H namicdX', Afii-kAdT Awro<J>fT, K-k rpdAV E8k$|MI|m, AvfecfiţA A\dH kk akhh
d WT ilAdAld a® HIMI’k, K-k A-kT x3pAA-
      f îw ilAfgdHApt» KWfKWA‘1, AXHAOCTI» KoîKY» rOCIIOAIIIIK.
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Radul din Stolujani şi popii Dan din Peştişani şi lui Dumitru şi lui Tanasie Grecul şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Peştişanii de Jos din judeţul Gorj, a treia parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că au cumpărat popa Radul şi popa Dan şi Dumitru şi Tanasie Grecul această ocină mai sus-zisă do la jupaniţa Dochia vistiereasa, jupaniţa lui Stoica fost mare vistier, pentru 13 330 aspri gata, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod. Şi de atunci au tot stă-pînit această ocină cu bună pace.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, s-au apucat nişte oameni din Bereşti, anume: Stoica şi Manea şi Stan şi Cîrstian şi Opriş şi Oanăşu şi din Tis-mana, popa Crăciun şi alţi cumpărători, de au căzut pe umerii acestor oameni mai sus-zişi, de au spus că au avut şi ei cumpărătură în acel hotar de jos încă dinainte vreme de ce a cumpărat Stoica vistier. Astfel, întru aceea, jupaniţa Dochia vistiereasa s-a pîrît de faţă cu aceşti oameni din Bereşti mai sus-zişi, care au spus că au cumpărat şi ei ocină în hotarul de jos, dinaintea boierului domniei mele Muşat clucer, pe vremea cînd a fost ispravnic al Craiovei. Şi a mărturisit însăşi jupaniţa Dochia vistiereasa cu sufletul ei boierului domniei
         1 Text ilizibil.
         2 Loc rupt.
138
www.dacoromanica.ro
mele mai sus-scris, Muşat clucer, că a vîndut acea ocină popii Radul şi popii Dan şi lui Dumitru şi lui Tanasie Grecul de a ei bunăvoie fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi au rămas aceşti mai sus-zişi numiţi oameni din Bereşti de lege şi de judecată dinaintea boierului domniei mele Muşat clucer. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Muşat clucer, ispravnicul Craiovei, de pîră şi de rămas pentru această mai sus-zisă < ocină >, că n-a avut nimeni nici o treabă în acel hotar. De aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus-zişi, ca să le fie lor de moştenire, cum au cumpărat-o şi care cum va fi dat banii, aşa să stăpînească şi ocină.
      Şi iar să fie popii Radul ocină la Teleşti, însă un loc în hotar, pe care îl cumpărase popa Stoica din Teleşti, de la Pătru, fiul lui Mihăilă, pentru 160 aspri gata. Şi iar să fie popii Radul un loc în hotar pe care îl cumpărase popa Stoica de la Clitea din Teleşti, pentru 160 aspri gata. Şi iar popii Radul un loc la lacul din drum, pe care îl cumpărase popa Stoica de la Stoica, pentru 160 aspri. Şi iar să fie popii Radul două silişti, una pe văiugă, alta din jos dc sat, care fuseseră cumpărate de popa Stoica de la Brancea din Teleşti, pentru 200 aspri gata. Şi iar să fie popii Radul o vie în plaiul Bogdăneştilor, care fusese cumpărată de popa Stoica de la Clitea din Teleşti, pentru 200 aspri gata, m zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod, în primul rînd. Şi am văzut domnia mea şi cartea domniei lui de cumpărătură pe aceste ocine, cînd a fost cursul anilor 7123- Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, popa Stoica, socrul popii Radul, el a vîndut aceste locuri mai sus-zise ginerelui său popa Radul din Stolujani, pentru 900 aspri gata.
      Şi iar să fie popii Radul şi ginerelui său popa Dan ocină la Peştişanii de Sus, numit Băleşti, însă partea lui Bude toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din vad de moară şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul a <opta> 1 parte, pentru că au cumpărat popa Radul şi ginerele său popa Dan această parte de ocină de la jupaniţa Dochia vistiereasa, pentru 3600 aspri gata, în zilele părintelui domniei mele Io Radul voievod.
      Şi iar a cumpărat popa Radul la Stolujani o vie cu obraţe, din apă pînă în Valea Purcăreţilor, de la Pîrvul din Stolujani, pentru 2400 aspri.
      Şi iar să fie popii Radul ocină la Teleşti, însă partea socrului său popa Stoica toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de <peste tot> 2 hotarul. Pentru că a avut popa Stoica o fiică, anume Marga, însă a murit. Astfel, la moartea ei, popa Stoica a dat această ocină ginerelui său popa Radul, pentru că a pomenit-o popa Radul la <moartea ei > 2 cu ce a trebuit. însă a cheltuit popa Radul 6 spee de grîu, speia cîte 150 aspri şi 7 ocale de ceară, ocaua cîte 8 costande şi 5 vedre de vin, vadra cîte 4 costande. Şi i-a slujit şi i-a făcut...2 Astfel, întru aceea, popa Stoica a dat această ocină popii Radul <... face> 1 cheltuiala 2300 aspri. Şi au fost martori mulţi oameni buni.
      1 Text răzuit.
      a Loc rupt.
139
www.dacoromanica.ro
      Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi ocinile lor de a lor <bunăvoie>1 şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului.
      Pentru aceea, am dat domnia mea popii Radul din Stolujani şi ginerelui său popa Dan, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 22 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7134 <1626 >.
      ■f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. B.P.R., Fotografii, III/24.
          Fotocopie după orig. perg, pecete timbrată.
                                                        74
1626 (7134) mai 23, Bucureşti.
             Trufanda fost mare postelnic recunoaşte că a cumpărat două delniţe fără rumâni, în Ioneşti.
      •J1 }K8naN TpS^aHAă bhkiiicx' kmhkYh iioctmhhk. Scris-am acesta al mieu zapis să fie la mina Icomane, muiarea lu Cemat pîrcălabul de Ioneşti şi la mîna fie-sa Măriei, ca să se ştie cum am cumpărat de la dinsele doao delniţe în sat în Ioneşti, de preste tot hotarul, derept... 2 de bani gata, însă ocina fără rumâni. Şi aceste delniţe fost-au cumpărate de Cemat pîrcălabul, bărbatul Icomane de Ioneşti de la Gorun şi de la Cocîrţaiu de Vaidieşti, încă de în zilele răposatului Io Radul voevod.
      Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandra voevod, miu-a vîndut Comană 3 pîrcălăboaia cu fie-sa Mariia aceste 2 delniţe ce scriu mai sus, ocină fără rumâni.
      Derept aceia, făcutu-le-am cest zapis al nostru ca să n-aibă vreodinioară de oamenii miei bîntuială, să-i rumânească, că mărturisescu cum am cumpărat numai pămîntul, fără rumâni. Deci, pace să aibă şi într-alt chip să nu fie-
      Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi pecetea.
      IIhc dtn-hAăT <\©r©4>fT 8 r.SKSpti|iH .ivkcfna auh kp A^hh, k-k <vkv *3pAA.
      T poutpavOaţ
           Institutul de istorie al Acad. R.P.R.
           Fotocopie după orig., hîrtie la Arh. St. Budapesta.
       1 Text ilizibil.
       8 Loc alb.
       3 Aşa în original.
140
www.dacoromanica.ro
75
1626 (7134) mai 26.
             Maria, fiica lui Cernat pîrcălab, vinde lui Trufanda postelnic ocina ei din Ioneşti.
      ■j" Scris-am eu Mariia, fata lui Cernat pîrcălabul de în sat de în Ioneşti şi cu bărbatul mieu, anume Stan, scris-am cestu zapis al nostru să fie la mina postelnicului Trufanda de mare credinţă, să să ştie cum i-am vîndut noi toată ocina şi moşiia tată nostru, a lu Cernat pîrcălabul de în sat de în Ioneşti şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi despre tot hotarul. Pîntru că au fostu ocina şi moşiia tatălui nostru, a lu Cernat pîrcălabul şi a nostră, iar noi o am dat noi şi o am vîndut dereptu 20 de galbeni şi derept... 1 Şi o am dat noi şi o am vîndut de a nostră bunăvoe, fără de nece o sîlă şi cu ştirea a mulţi boiari şi megiiaşi.
      Am pus şi au fostu multe mărturii la tocmala nostră: jupî[pî]nul Iane postelnic ot Dălgopole şi Mitrea vătah de în sat de în Boari şi Radul logofătul de Măgurele şi Vladul Gurăalbă i Stoica Medegana i Cîrlig de în sat de Ioneşti şi mulţi megiiaşi ce nu sîntu scrişi aicea.
      Aceia am scris.                   ______
      IlHC iWfeCfU.4 AIAH KS A^HH, (VfeT x3pM
      Eu Stan mărturisescu cu al nostru zapis şi-m înmui şi mina.
      Eu Mariia Vladul
      Mitrea vătah Iani postelnic mărturii Radul logofăt Stoica
          Institutul de istorie al Acad. R.P.R.
          Fotocopie după orig., hîrtie, două peceţi aplicate, din Arh. St. Budapesta.
                                              76
1626 (7134) mai 28, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte mănăstirii Stnmba mai multe sate şi ocini-
      •J- AIhaoctTjk» KoîKTfK. îw flAfgdHApS KOfKOAd H rocnoAHHT» K-KCOH 3JAM* Xrrppo-
Krtd\'VHCKOf, CHHTi KfrtHKdrO H np'fcAC’KpdrO n0K0HHH0A\8 tw PdA^yA RCXKOAd. AaKaT <rOCn«ACTKO MH>2 cTk> nOKMfHlf recn«AcTK0 MH CK-kTOAKS H EOJKfCTKfH'bH AlOHdCTHp PAdrOrtfAtH GTP-KAIK8A, HAt>Kf KT XP4AI CKtTOf JKHKOHdMfrtHO( TpOHU,-k H WTU.8
      1 Loc alb.
      a Loc rupt.
141
www.dacoromanica.ro
fr&WfMd $HAO0f» H K'KC'kiW fAHIţHAl »<HK8l(IHJf KTv CR-kT-kAllv WKHTljAH TOf, KOf AXOHACTHp <C'h>1TKOpHrtd H ClvSHAAAA VVT TfAUAIA fH 3A lip-kCTARAlvUiarO IIOKOfHHArO JKSlIdH GtOHKA KHKUlfJf KfA KHCTYiap, KSlIHOJKf C'KC WSlldHHHd frO ^,OkVa KHCTIfP'bCd, IjKOJKf A<> KT CK-kTOAlS AXOHACTHpH GtP1vA\K8a KTvrkjf WTTvMlvCTKYfJf K8nAHHIţfK iA,OKY(H KHCTIfp-bCd, KOf A^A^Hf C8T HfHHf 3d A^AThO WT HA pOAHTfAIH fH HHKpAHHf H JfOTApHCAHf WT HAA CKAKfJf IlOpSAfHIfJf fH, HA HAW AM JKSlIAHHHfK ^OKIfH 3A WMHHlv
WT CfAO WT GTfîKApiOA WT C8ACTKO..................2, WT IIOAIO H WT U|8a\A H WT KOA<*
H C'KC KfMHHIH H <CW>’ KlvC A®Jf<>AOKOA\ WT nOCK»AH, fAHKA Cf JfTHT H3KPATH.
      H IIAKH A<> KT CK'kTO AXOHACTHp GtP1vA\K8a WMHH8 8 QIfpEfl(lH, AM )K8nAHHIţfK /^OKIfH KTvCAJf WT IIOAIO H WT fll$A\A H WT KOA H C’KC KfMHHIH H WT 110 KlvC JfOTApOAl WT nOCKSAH, KApf fAHKA Cf JfTHT HHKpATH.
      H IIAKH A<> KT CK'kTO AAOHACTHp GtPTuMESa WMHh8 8 rpOUIH, AM 2K8llAHHIţfK ^OKl’fH KHCTIfpkCA KTvCAJf C'KC KfMHHH H C'KC KlvC JfOAOKOAX WT nOCKSAH, MHKA Cf JfTHT H3KPATH.
      H IIAKH M KT CKtT0A\8 AXOHACTHp GtP'KAIKSa KHUlf pkjf WMHH8 8 H3K0p8A KAASrfpOAX, WKAMf AM >K8llAHHIţfK /\0KlfH RHCTIfp-kCA KTvCAJf WT nOAlO H WT U|8aIA H WT KOA H C'KC KfMHHIH H C'KC KHHOPpAAÎf, WT nOCKSAH, fAHKA Cf JfTHT H3KPATH TpfTATO AM.
      H IIAKH Ad fCT CK"bT0A\8 AXOHACTHp GtPIvAIKSa WMHh8 8 GfAHHflJlH, AM JKSlIA-HH^fK pAjOKIfH KHCTTtp-kCA KlvCAJf C'KC K'KC A®Jf®A«K0A\ WT NOCKSAH, KApf MHKA Cf JfTHT H3KPATH.
      H IIAKH Ad KT CK-kTOAlS AXOHACTHp KHUlf pfMfHA WM1H8 8 Koil'KM'kHH, AAH AM }K8llAHHlţfK ^OKIfH KHCTIfpkCA, AM fH KlvCAJf WT IIOAIO H WT IU8a\A H WT KOA H C'KC KfMHHÎH H C'KC KHHOrpAA? H C'KC KOAHHHlţfJf H WT CfAAAHlJlf CfAOK, WT II0CK8AH, KApf fAHKA Cf JfTHT H3KPATH, fJKf fCT XVMHHTv HfHSKpAHHAA H HfJfOTApHCAAA WT KTv ClvpOAHHHfJf >K8llAHHi;fK ^OKIfH KHCTifpkCd, TTvMYiO cYlO WMHHlv WT Kon'KM'kHH.
      IIONDKf cYf KHUlf pfMfHf WMHHf EHAf C8T 3A A^AYhS >K8ndHHU,fK ^OKIfH KHCTIf-ptCA WT POAHTfAIH fH H Hf HAXAUlf HH fAHA CAVkUlfHlf C'KC HHJfTO, H8 C8T HfHHf CTApf H npAKf WMHHf. (I nOTOAX, KTvA^ KT KHA HHH'k, lipH AKHlf TOCnOACTKO AXH, 110 CTvAXpivTH nOKOHHHOAl8 >K8lldH8 GtOHKIvK KHCTl’iap, A >K8nAHHl|A At®KIH KHCTlfP’kCA, WHA fCT WCTAAA Kf3 CHHH, CAAEO H HfAIOXHA, H8 CAA\A, WT CpivAUA fH, IIOAXHCAHAA fCT A<> CH norpfKCTHJf TkAO fH KTv CK'kTA AXOHACTHp GtP1vAXK8a, HA'kJKf fCT CTvTKOpHA AXOAfuYf H nOAX'kuS. TdJKf fCT npHUlfA JKSnAHHHA ^OKIIA KHCTIfP'kCA, WHA CAAXA, 3A HfHHA A^KpOKOAlO, A0HA*>Kf fCT KHA C'KC A$U>8, "PfA POCIIOACTKA AXH 8 KMHKYH AHKAH, H 8 npfA KTvCkjf AXH MHCTHTHAXH npAKHTfAlHAX TOCIIOACTKA AXH KfAHIţY H AXAAH, Tfpf A<»Af H nOKAOHHAH C8T KTvCkjf A"kAHHf fH, fJKf C8T KHUlf PfMfHf 8 CK'kTA AXOHACTHp GtPIvAXKSa PAAY A^Ulf fH H A pOAHTMIMX fH.
      H IIAKHHCf Aâ Cf 3HAfT KAKO fCT HAXAA A CMA IIOK8llHAf K’KKSlI'k C’KC AX8)K fH GTOHKA KHCTIiap WT AIAAAOCTKl'fJf HAA, HA HAXf : CfAO X8KAKIH H ElvATfHIH H CfAO
       1 Loc rupt.
        2 Loc alb.
142
www.dacoromanica.ro
EliATd IVT IIAdHfH H CfAO <&’kpK'klllflJIIH, KOf CfAd EHAd fCT A^Nf 3A IlOKOHHHdrO GrOHKd KHCTirap H           Sd >K8ndHHlV> trO  ^OKl'ia KHCTYfpfcCd  K-K CKfcTd     AXOHdCTHp
GTp-KiWKSrt, fHlfJKf WT liptJKA* Kptrt\f,     WT KOrA<> fCT KHA     C-KTKOPHA WHH CKtTd
AXOHdCTHp KHUlf I1HC.        fi nOTOAX, KOrAd  fCT BHA K"k AkH'f     nOKOHHHdPO  pOAI-lTfAte
rocnoACTKO a\h Îw          PdAVrt KOfKOA k'*1  KTopof ptA$ 3d rocnoACTKft,        no KpfcAXf
KTiA<» fCT EHA ^TOHKd KHCTItap AXpiiTKS; Td>Kf 110 CTiAXpTiTH, d >K8lldHHlV> A,OKfA KHCTIfpiîCd, WHd fCT KHfSCTKOKdA AK<» CfAd CKfcTOAXS A\OHdCTHp GTpTiAXESA, CfAO XSEdKIH H E’KAT’kHYH, pdA'l A\HOrd T6T0T H HfKOAlO MTO ItT HA\dA nO TAdK.
      Td>Kf KTiA<» fCT KHA HHHfc, KTi A^Hl’f TOCIIOACTEd A\H, d >K8l)dHHlVI A,*Kld KHCTl’f-P'kCd IVMd fCT WCTdKHA C(AO EliATd H CfAO 4>TipKTiUlfHlYH \A fCT CK'bTOAXS AXOHd-CTHptK GtPTiAXESA pdA’f Tfjf K CfAd KHIilf pfMfHf, MTO fCT BHA KH63CTK0KdA. H C’l’f WMHHf H CfAd H A^AÎNf KHIiif nHCdHf, A<»A AX8 fCT JKSlIdHHIJd ^OKYu KTkCkjf 3d HfHHd AOKPO KOAf, raKOJKf Ad C8T HA\ K-kMHOf KTiCnOAXHHdHYf, d CK"kTfH AXOHdCTHpH A^A’lHO H KOÎKfCTKfHHAX HMHOKOA\ KTi MHlJlS H KTi WCTpdES WT npfA TOCnOACTKd A\H WT AHKdH H WT llp-feA KTiCH]fAXH MKCTHTHAXH lipdKHTf Alf AX POCIIOACTKd A\H.
      H CVTKOpHA fCT >K8ndHH4d /^OKYia KHCTl’tp’teCd H KH'IP WT p8Kd fH CKC AXHOSH BOA’kpH CKfAfTfdYf Hd p8Kd Kdd8rtpOA\ WT CKfTd A\OHdCTHpd GtPTiAXESA HdA CKdKf A'feAYHOKf fH, fAHIţf C8T MO PfA KHUlf ptMfHf, Hd HA\f : >K8lldH Ildlld KfA AKOpHHK H <E>Yfpd EHK KfA AOrOjjlfT H XpH3d KfA AOrOi|SfT H IldpdCKHKd BHK KfA AOTOj|ifT H E83HHKd KfA KHCTfiap H /Hh^O KfA ClldTdp H EdpTOAOAXH CTOAHHK H EpdTŞA KOAXHC H fllIOCTOA nfJfdpHHK H KoCTdHAHH nOCTfAHHK H HKdH KTOpH KHCTItap H fllSuldT KAlOMdp H CrHAXd KTOpH AOTO^fT H OdHMd AOPOjjlfT H TpdAXd KAlOMdp H WT IldAf, ©TdHMIOA H WT GAXpiiAf4IH4> flAA'fe H GOKOA IlfJfdpHHK H fLJIf/Kf AXHOSH EOA'kpH.
      H 3d nOAXHAOKdHYf MTO fCT fi,AA >K8lldHHHd /V,OKYa KHCTYfpfcCd, CYf WMHHf H CfAd CK-feT0A\8 AXOHdCTHp GtPTiAXKSa KHUlf pfMfHf, IIOCTdKHA fCT H 3dKAHHdHl‘f, KdKO 110 CTkAxpiiTH fH, KOf MkAOK'kK JfOKfT Cf IIOKSCHJf WT CkpOAMHK fH Kdpf CfCTpS AIOEO EpdT AIOEO KHSK AIOEO EpdTHMfA KTi3-kTH CH WT1iMTi.CTKYfJf CK'kT'bH AXOHdCTHp H A*
IlOIlfpfT H Ad Pd30ptT A\HA8, IIOA\tH8, TOTO fl,A fCT TpiiKAfT H dHdTfAXd H djjlOpfCdH WT TH'( CKfTH WTIţH, f>Kf C8T Kli HfKfH H Ai HAXdT MdCTYlO CEC l8Ad H CEC flpYia.
      Gtro pdAf AM^X CTiAIX P^CIIOACTKO A\H CR-feTOAXS AHOHdCTHp GtP1vA\E8a, raKOJKf Ad fCT cYf CfAd H WMHHf H CTiC KfMHHH A^A^HO H KTi WpE H Hf WT KOPOÎKA^
HflIOKOA’kEHiHO, n0pH3A\0 TOCIIOACTKd A\H.
      Gf>Kf 8E0 H CKfAfTfdYH nOCTdKHJf rOCIIOACTKO A\H: >K8lldH Ildlld KfA AK^PHHK h
JKSlIdH XpH3d KfA AWrOjJifT H ÎKSndH E83HHKd KfA KHCTYiap H >K8lldH dlHJfO KfA ClldTdp H JK8lldH EdpTOAOAXH KfA CTOAHHK H EpdT8A KfA KOAXHC H H»8lldH fllIOCTOA KfA nfXdpHHK H >K8lldH KoCTdHAHH KfA NOCTfAHHK. H HCIipdKHHK XpH3d KfA
AOrOfjifT.                                                                          ^
      H HdlIHCdX d3, Afll'kAdT, KTv TpdAO PAdrOAfAXH E8K8pfl|IH, AXfCfl^d AXdH KH A^HH
H WT flAdAXd Ad>KC A® HHM'fc K-11 Cfr<l IIHCdHYf TfK8HldrO AfcTOAX Kli AtT ><3pAA, &
WT p05KA<CTKd XpHCTOKO ^d^KS.
      •{■ îw flAH^dHApS KWfKOAd, AXHAOCTIIO Eo>KYlO rOCnOAHHh.
143
www.dacoromanica.ro
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţqra Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă < domnia mea > 1 această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Strîmbul, unde este hramul sfintei, începătoarei de viaţă Troiţă şi părintelui egumen Filothei şi tuturor cîţi trăiesc în acel sfînt lăcaş, care mănăstire s-a făcut şi s-a zidit din temelia ei de pristăvitul, răposatul jupan Stoica fost mare vistier, împreună cu jupaniţa sa Dochia vistiereasa, ca să fie sfintei mănăstiri Strîmbul toate moştenirile jupaniţei Dochia vistiereasa, care dedine sînt ale ei de moştenire de la părinţii ei, alese şi hotărnicite despre toate rudele ei, anume partea jupaniţei Dochia de ocină din sat din Stejarul din judeţul.. .2 din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi <cu>* tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Strîmbul ocină în Şerbeşti partea jupaniţei Dochia toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi de peste tot hotarul, de pretutindeni, oricît se va alege.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Strîmbul ocină în Groşi, partea jupaniţei Dochia vistiereasa toată, cu vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Strîmbul mai sus-zisă ocină la Izvorul Călugărilor, însă partea jupaniţei Dochia vistiereasa toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu viile, de pretutindeni cît se va alege, a treia parte.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Strîmbul ocină la Selineşti, partea jupaniţei Dochia vistiereasa toată, cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă ocină la Copăceni, însă partea jupaniţei Dochia vistiereasa, partea ei toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi cu vii şi cu mori şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, care este ocină nealeasă şi nehotărnicită de către rudele jupaniţei Dochia vistiereasa, numai această ocină din Copăceni.
     Pentru că aceste ocine mai sus-zise sînt de moştenire ale jupaniţei Dochia vistiereasa de la părinţii ei şi n-a avut nici im amestec cu nimeni, ci sînt ocinele ei vechi şi drepte. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea răposatului jupan Stoica vistier, jupaniţa Dochia vistiereasa a rămas fără fii, slabă şi neputincioasă şi singură din inima ei s-a gîndit să i se îngroape trupul în sfînta mănăstire Strîmbul, unde a făcut rugăciune şi pomană. Astfel, a venit jupaniţa Dochia vistiereasa, ea singură de a ei bunăvoie, cît a fost în viaţă, înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, mari şi mici, de a dat şi a închinat toate
1 Loc rupt.
3 Loc alb.
144
www.dacoromanica.ro
decimele ei, care sînt mai sus scrise, sfintei mănăstiri Strîmbul, pentru sufletul ei şi al părinţilor ei.
     Şi iar să se ştie că a avut patru sate cumpărate împreună cu bărbatul ei Stoica vistierul, din tinereţea lor, anume: satul Hubavii şi Bîltenii şi satul Bîlta de la munte şi satul Fărcăşeştii, care sate au fost date de răposatul Stoica vistier şi de către jupaniţa sa Dochia vistiereasa sfintei mănăstiri Strîmbul încă dinainte vreme, de cînd au făcut ei sfînta mănăstire mai sus-scrisă. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod, în al doilea rînd de domnie, în vremea cînd Stoica vistierul era mort; astfel, după moarte *, jupaniţa Dochia vistiereasa, ea a cnezit două sate ale sfintei mănăstiri Strîmbul, satul Hubavii şi Băltenii, pentru multa greutate şi nevoie ce a avut pe cap.
     Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Dochia vistiereasa ea a lăsat satul Bîlta şi satul Fărcăşeştii să fie ale sfintei mănăstiri Strîmbul pentru cele două sate mai sus-zise pe care le cnezise. Şi aceste ocine şi sate şi dedine mai sus-scrise toate le-a dat jupaniţa Dochia de a ei bunăvoie, ca să-i fie veşnică pomenire, iar sfintei mănăstiri dedină şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de odihnă, dinaintea domniei mele din divan şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele.
     Şi a făcut jupaniţa Dochia vistiereasa şi carte cu mîna ei cu mulţi boieri martori la mîna călugărilor de la sfînta mănăstire Strîmbul peste toate dedinele ei, cîte sînt pe rînd mai sus zise, anume: jupan Papa mare vornic şi Fiera fost mare logofăt şi Hriza mare logofăt şi Paraschiva fost mare logofăt şi Buzinca mare vistier şi Miho mare spătar şi Vartolomi stolnic şi Braţul comis şi Apostol paharnic şi Costandin postelnic şi Ivan al doilea vistier şi Muşat clucer şi Sima al doilea logofăt şi Oancea logofăt şi Grama clucer şi din Pade, Stanciul şi din Smîrdeştiţ, Aid ea şi Socol paharnic şi încă mulţi boieri.
     Iar pentru miluirea pe care a dat-o jupaniţa Dochia vistiereasa, aceste ocine şi sate sfintei mănăstiri Strîmbul, mai sus zise, a pus şi blestem ca după moartea ei, care om va încerca dintre rudele ei, fie soră fie frate sau nepot sau văr să ia averile sfintei mănăstiri şi va călca şi va strica mila, pomana, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Strîmbul ca să fie aceste sate şi ocine şi cu vecini dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt. 1
       1 « după moarte» adăogat ulterior. 10—C. 1146
145
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea numită Bucureşti, luna mai 28 zile şi dc la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, C/20.
          Orig., perg. (39 X 50), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. al XlX-lea.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strimba 72-78.
                                             77
1626 (7134) mai 31, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Crăciun şi Stoican ocină şi vie la Căpăţineşti şi Zoreşti.
      ■f AlHAO.TYflO EOHCftlO Îw îLuâ<UUPS KOfKOAă H rOCIIOAHHK K'KCOH 3CAtAf XrrppoKAdjfYHCKOf, chh'k KfAHKaro h np-kAOEparo nc>KOHHHOAt8 Îw Paa\'a kockoaa. /(AKAT rO.IIOACTKO AtH Clf IIOKf/.fHlf r0CI10AcTK0 AtH Kp'KHlOHOK H GTOHKdHOX, CHHH fâdHMfK WT K KlI hlVKHflJH H CKC CHHOKH CH fAHqfAt Eor'K A ACT, HKOîKf A*» <8T HAI WMHhS 8 K'KII'KIVKHflflH K'K CSACTEO E83<'K8A0K>, WEdMf A<AO GTdHK'KE, A^U^PA GtAHOX T.T8AWK, AMO fH E'KCAX, WT IIOAIO H WT 80A H WT KP°A 3d EOAfHHqS H C-KC ASt nOPOdHf 3A BHHOrpdA», WT nOCB»Af H WT 110 K'KC X«TdpOAt, WT TAAB A0 TAdd, IlOHf'rKf IO fCT IIOK8IIHA Kp-KMIOH H GTOHKdH cYlO WMHH"K WT HAA GTdHKd, A'KqifpA TdT8A0K WT K'Kn'KlVKHfipH, 3d xf dClipH TOTOBH. H lldKHJKf I10K8I1HA KptiMIOH H CKC EpdTOAt CH GTOHKdH WMHH"K 8 K'Kn'KLfKHfUlH, dAH AfA0 GTdHOK K'KCdJf, WT IIOAIO H WT KOAA H WT EpOA 3d B0A*HHl(8 H CKC AKd nOrOdHf 3d KHHOrpAAV H WT II0CB8A6 Kdpf MHKd Cf XT«T H3KpdTH WT PAAK A<> PAdB, WT HdA TliMIOA, KH8K GtAHOS, CHH'K HhK'KB WT II'KKA'kHH, 3A xdX ACIipH T0T08H, npH AhHle IlOKOHHHOAtS POAHTCAIO rOCIlOACTKO AtH îw PdAVA KOfKOA, K'K lip'KEOf PfA^-
      H KHAH C8T TOrAA AAA"KAVKUldpH, nO HAtf = WT fll'KTflllH, HOIIA P'KSAtHpHlfK H wt K'KirKit’KHfipH, Bohko, chh'k iioii dldHfK h N"fer8A EaqiAK h Tora h wt di'Kp'K-MHH-bHH, Eape8a h Ghta h GDahma.
      H ndK aa cct t-kmYio Kp'khiohok caa\, chh'k ©ahmcs, 8 A^a8a 3opeqifAwp aka IIOrOAHf 3A KHHOrpdAS H fAHH CfJKfH-K 3A WMHH8 WT XOTdp A« P^dp, HOHf)Kf fCT nOKSlIHA Kp-KMIOH cYf IIOrOAHf 3A A03 H CKC TOr CfHîfHTi 3A WMHH"K WT HAA dl8lUAT KKA-KPAUI8A WT SopfipH, 3A XS ACtipH rOTOKH, K'K AhHYf rOCnOACTKO AtH. H fipOAA-AOUJf WHH SA HH\'H0At A^EpOKOAlO H CKC 83HAHff K'KC'kAt AtfrlALUOAt WT TOp H3 AOA H WT WKp"KCT AtfCTOAt, WT npfA rOCnOACTKO AtH.
      H 8HA C8T AtHOSH A^EpH AlOA'l’f CK*A*TfAYH 110 HAtf: WT dlTiTfipH, nOn PliSAtH-PHIVK H Bohko H Htr8A H GtAH H GAdKOAtHp H WT dl'Kp'KMHHtHH, Gtahmioa
  146
www.dacoromanica.ro
H IVT 3opfipH, H'brSrt, K-hA*» <CT HpOA<>A dlSllJAT K-hATipaiilSA cTf IIOrOdHf 3d KHHOrpdAVî KrtKO fCT KHLIlf IIHC, Tifle A<» CH H3KdAHT JKfNrt H CHHOKH IVT p$Kd TTiTdpOAl.
      Gfro pdA’f A‘>A®)C ct^m p«ciieAC''’-i® aih KphqwHOK H GTOHKdNOi, chnokh
©dNMîK, IdKOKf Ad C$T HA\ lV>HNTi A^A^H'li H KT\ U’\MKtî CHHOKOA\ H KNiÎKOAl H np’bKHb’qfTO.M H HI IVT KOrOJKf HflIOKOrt’kGH.WO IIOpH3A\0 rOCriOA^SO A\H.
      GfJKf $BO H CKCAETmYc IIOCTdKA’kMl rCCIIOACPKO i\\.H : JKSlIdH Ildlld KMHKYH AKOpHHK H JKtîlldH <J>Vfpd EHK KM A VrttjttT HCIIpdKHHKSA KpdN.VKM H WSlIdH XpH3d KM AOl'O^fT H JKiîlldH Et>3HNKd KMHKYh KHC'rYlap H >K$lldH îHh\'0 KM C IdTdp H JKSlIdN EdpTOAOiUH KM CTOAHHK H JKSlIdN EpdT&l KM KOAlHC H JKSlIdN fllIOCTOA KM IlfydpNHK H JKSridN KotTdHAHH KMHKYh 1IO:tMHHK. H HCIIpd ’.HHK XpHSd KMHKYh AOrOijSfT.
      H HdlIHCdXO.W d3, flfU'hAdT AOrOijsrr, KTi NdCTOANH rpdA# E$KSpil|H, MfCflţd
A\dH Ad AhHH H IVT ilAdA\d A® HH/tfe TfKSlJlHA» A'bTOiH K'h A^T x3pAA-
      + îiv JlAf^dHApS KWfKivAd, a\haoctYn> EokYw rOCIIOAHH'k.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Crăciun şi lui Stoican, fiii lui Oancea din Căpăţîneşti şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Căpăţîneşti, în judeţul Buzău, însă partea Stancăi, fiica lui Stan a lui Tatul, partea ei toată, din cîmp şi din apă şi din vadul de moară şi cu două pogoane de vie, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din cap în cap, pentru că au cumpărat-o Crăciun şi Stoican această ocină de la Stanca, fiica lui Tatul din Căpăţîneşti, pentru 5000 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Crăciun şi cu fratele său Stoican ocină în Căpăţîneşti, însă partea lui Stan toată, din cîmp şi din apă şi din vadul de moară şi cu două pogoane de vie şi de pretutindeni, oricît se va alege, din cap în cap, de la Găciul, nepotul lui Stan, fiul Ancăi din Pîcleni pentru 1600 aspri gata, în zilele răposatului părintelui domniei mele Io Radul voievod, în primul rînd.
      Şi au fost atunci aldămăşari, anume: din Măteşti, popa Răzmiriţă şi din Căpăţîneşti, Voico, fiul popii Manea şi Neagul Baştac şi Goga şi din Mără-cineni, Barbul şi Sima şi Oancea.
      Şi iar să-i fie numai lui Crăciun singur, fiul lui Oancea, două pogoane de vie în dealul Zoreştilor şi un stînjen de ocină, din hotar pînă în hotar, pentru că a cumpărat Crăciun aceste pogoane de vie şi cu acest stînjen de ocină de la Muşat călăraşul din Zoreşti, pentru 6000 aspri gata, în zilele domniei mele. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului, dinaintea domniei mele.
      Şi au fost mulţi oameni buni martori, anume: din Măteşti, popa Răzmiriţă şi Voico şi Neagul şi Stan şi Slavomir şi din Mărăcineni, Stanciul şi din Zoreşti, Neagul, cînd a vîndut Muşat călăraşul aceste pogoane de vie, cum este mai sus-scris, ca să-şi scoată femeia şi fiii din mina tătarilor.
www.dacoromanica.ro
     Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Crăciun şi lui Stoican, fiii lui Oancea, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Cos-tandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 31 zile, iar de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7134 <1626>.
     •f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., L/13.
         Orig., perg. (36 X 54), pecete timbrată.
         EDIŢII. Slav Miletid-Agura 370—371.
                                              78
1626 (7134) iunie 2, Bucureşti.
                         Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Strimba ţigani.
      ■J- fl/lHAOCTTf» KewYtie îtv HrtfMăHApS                 h recneAHH-K bxcoh 3fA\At
                            rrppes aaj(Yhc Ket, chhti neKOHHHOiuS îw PăAVrt e®«®A*- A'*8'*’1’ recneACTBe a\h cTe flCKfAfHlf rOCnOACTRO A\H CB'kT'kH KeiKKTBfH'feH AtOHACTHp 36KfiW0A\S GTpTiAtKSA
HAtJKf KT X^pAiW CBtTAA TpOHlfK H WThU,8 frSAUHA--------------1 H B’hC'fcflA HHHOKOAV fAHU,H
>KHKSL(JHJf K-K VVKHTtAH TOf, BKOÎKf A<» KT CBtTtH iWOHACTHp KHUJf pt)( TpH HHrdHH no HAU IlHMt H IwH H GtAH. IIOHfîKf cTh AlţHrdHH KHAO KT 3A A'feAHHO GOKOAUK nOCTfAHHK WT IldA*- Td>Kf K-KA<> KT KHA B"h AhHY( nOKeHHHArO Ijlt+iHeB BOCBOA4 CHH-K IwHOB BOlBOAd 4 IlOKOHHHdrO JKSnAH GtOHKA BHB B(A KHCTYBp KSlIHeJKt c-kc «Snamuţa <ro AokYb whh kt noKSnHA cYh bhuj( ptmHH AiţHraHH wt ha Gokoa
IIOCTfAHHK WT IldAf 3d xrT dcnpH CpfK<p"KHH)f>. H WT TOrA* B-KC AP^W-W K> KT CTK AOKpCt AtHpHO.
      II K-KA<* KT BHA CTvAA B-K A^hY( rOCIIOACTBA A\H ne CTkAtpiiTH Gtohk-kh bhctYhp a Gene a necTtAHHK h kpatoa\ ch Ctahmioa necTtAHHK wt IIaae whh B'KSABHrex' npSjf np(A recneACTBA a\h h a^wah cSt Ttpt cknp-buif « 3a ahh# ckc JKSnAHHiţA A«KfB KHCTffp-bCA pAAf cYh AltHrAHH BHUlf pfMfHH IIhM* H IwH H GtAH. H CHlţf nptUJf WHH ne XtSlIAHHtţA /(okYb BHCTl'fp-kCA KAKe H-bCT KHA npeAAA GeKOA neCTIAHHK (Th AlţHrAHH AH» ie KT npHTKH^A GTeHKA BHCTYBp Kf3 npABeCTÎf B-K CHAeCT. Ta>K( b"k TeAt recneACTBe a\h cka\ rAtAAjf h c$ahX*m ne npaBA# M ne sakohS ckc
i Loc alb.
148
www.dacoromanica.ro
K'kCHJf A\H IlOHTfHHHAW npdBHTfAYH rOCnOACTBd MH H &ăA CKA\ POCIIOACTBO AXH GoKOAOK IlOCTfAHHK H EpdTOM CH GTdHMIOAOK 3dKOH kV EOA’fepH no p'KBdUlf l*OCnOACKH, laKOJKf A<> 3dKAfT KdKO HtCT npOAdA GoKOA nOCTfAHHK CYH BHlllf pfHfHH dlţHrdHH. fi K'KAd fCT EHA Hd A^HTw H Hd COpOK, ll’HH HHKdKOJKf HtCT AtOIWK 3dKAtTH, dH8 fCT WCTdA GoKOA nOCTfAHHK WT SdKOH.
     il nOTOM, KTkAi fCT EHA CTiAd, HdKHJKf AHTH8a GTdHHIOA nOCTfAHHK, BpdT Gokoaob, np»x npfA rocnoACTBd a\h h chu,s nptuif 8 ahbah KdKo HtCT noKtinHA GTOHKd BHCTlfrap CYH dlţHrdHH IhlHt H îwH H 0TdH WT HdA EpdTOAt CH GoKOA IIOCTfAHHK. TdSKf B'K TOM rOCnOACTBO A\H CKM HCTHHCTBOBdA KdKO IO tCT EHA IIOKSnHA GTOHKd BHCTYldp WT HdA GoKOA, H8 nptlllf GTdHHIOA Ef3 npdSOCTYf. H BHAtjfOM TOCnOACTBO A\H H KHHr nOKOHHHOAtS I]If$dHOB BOfBOA, CHH-K îwHOS B0I20A, 3d nOKSlIfHVf HdA CYH BHlllf pfHfHH dlţHrdHH, KOrAd EHCT TfHfHYd AtTOM x3p. TdîKf fCT WCTdA GTdHHIOA nOCTfAHHK, EpdT GOKOAOB WT IldAf WT SdKOH H WT C$>KAfHYf WT npfA rOCIIOACTBO A\H, KdKO no BfKf A\fTt)(8 A<> Hf HA\dT HHTKO CKC CÎH dlţHrdHH, Ef3 T-KHYiO JK8lldHHU,d ^OKlld BHCTYfptCd.
     H noTOA\, npYHAfT >K8ndHHii,d ^oKYra BHCTYfptca npfA rocnoACTBO a\h 8 AHKdH, Tfpf fCT A<W H nOKAOHHA BtCd^ A^AlHOSf fH, KOAHIţf C8T B'K CBfcTd AlOHdCTHp GtP-KMESa BHIlIf pfHfHd, HAtJKf JfOTfT A<> Cf 8HOKOH KOCTfJf H£ H A<>A fCT H cYh dlţHrdHH IlHH-k H YwH H GTdH IdKOJKf A<> fCT CBtTOA\8 A\OHdCTHp GtP'KA\e8a BHUlf pt£ B'K SKptnAfHYf H a^aYho h b'k wjfdsS h Hf wt HHKoroKA* HfnoKOA’kEHAto, no pH3MO rocnoACTBO MH.
     GfîKf 8EO H CBfAfTfAYH IIOCTdRHJf POCnOACTBO A\H: >K8ndH Ildnd BfA AKOPHHK H tt&ldH $Yfpd EHB BfA AOPOljlfT HCnpdBHHKSA KpdlOWBfH H >K8ndH XpH3d BfA AWPOljlfT H >K8lldH ESSHHKd BfA BHCTYop H >K8ndH dlHJfO BfA CndTdp H K&ldH fidpTOAOAXH BfA CTOAHHK H 5K8lldH EpdT$A BfA KOA\HC H îlnOCTOA BfA nf£dpHHK H 5K8ndH KoCTdHAHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK XpH3d BfAHKYH AWPOljlfT.
     H HdlIHCdJf Afn'KAdT AWPO$fT B'K rpdA8 E8K8pfl|IH, AlfCflţd iohYh B A^HH h wt
flAMM B'K A-kT x3pAA.
     f îw Hah^ahap» BwfBWAd, a\haoctYio EojkYio rocnoAHH'K.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Strîmbul, unde este hramul Sfînta Troiţă şi părintelui egumen... 1 şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei, mănăstiri mai sus-spuse trei aţigani, pe nume Picea şi Ion şi Stan. Pentru că aceşti aţigani au fost de moştenire ai lui Socol postelnic din Pade. Astfel, cînd a fost în zilele răposatului Ştefan voievod, fiul lui Ion voievod, răposatul jupan Stoica fost mare vistier împreună cu jupaniţa
1 Loc alb.
149
www.dacbromanica.ro
lui, Dochia, ei au cumpărat aceşti mai sus-spuşi aţigani de la Socol postelnic din Pade, pentru 3300 aspri de argint. Şi de atunci i-au tot ţinut cu bună pace.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Stoica vistier, Socol postelnic şi fratele său Standul postelnic din Pade, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele şi au venit de s-au pîrît de faţă cu jupaniţa Dochia vistiereasa pentru aceşti aţigani mai sus-spuşi, Picea şi Ion şi Stan. Şi aşa pîrau ei pe jupaniţa Docbiia vistiereasa, că nu a vîndut Socol postelnic aceşti aţigani, ci i-a cotropit Stoica vistier fără dreptate, cu sila. Astfel, întru aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Socol postelnic şi fratelui său Standul lege, 12 boieri pe răvaşe domneşti, ca să jure că nu a vîndut Socol Postelnic aceşti mai sus-spuşi aţigani. Iar cînd a fost la zi şi la soroc, ei nicidecum n-au putut să jure, ci a rămas Socol postelnic de lege.
      Iar apoi, dnd a fost acum, iarăşi a ridicat pîră Standul postelnic, fratele lui Socol, înaintea domniei mele şi aşa pîra în divan că nu a cumpărat Stoica vistier aceşti aţigani, Picea şi Ion şi Stan, de la fratele său Socol postelnic. Astfel, întru aceea, domnia mea am adeverit că i-a cumpărat Stoica vistier de la Socol, iar Stanciul pîra fără dreptate. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Ştefan voievod, fiul lui Ion voievod, de cumpărătură pe aceşti maj sus-spuşi aţigani, cînd a fost curgerea anilor 7100. Astfel a rămas Stanciul postelnic, fratele lui Socol din Pade, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă nimeni cu aceşti aţigani, fără numai jupaniţa Dochia vistiereasa.
      Iar după aceea, a venit jupaniţa Dochia vistiereasa înaintea domniei mele în divan, de a dat şi a închinat toate dedinile ei, cîte a avut, la sfînta mănăstire Strîmbul mai sus-spusă, unde se vor odihni oasele ei şi a dat şi pe aceşti aţigani, Picea şi Ion şi Stan, ca să fie sfintei mănăstiri Strîmbul mai sus-spusă de întărire şi dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Buzinca mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Cos-tandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 2 zile şi de la Adam în anul 7134 <1626>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. R.P.R., XCV/60.
          Orig., perg. (36 X 47), pecete timbrată.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strîmba 78 — 81.
150
www.dacoromanica.ro
79
1626 (7134) iunie 3, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar satul Tîncă-beşti din judeţul Ilfov, în urma unor judecăţi.
      f fllHAOCTYfio Eoao'fio îu> fLuigdHAp8 KOfKOA h rocnoAHH-K k-kcoh 3fA\Af Xrppo-KAdJfiHCKOf, CHH*K KfAHKdrO H nptiAOEpdrO, flOKOHHHdrO îlV PdA\'rt KOfKOAd. rocnoACTKO mh cYf noKfdfHif rocnoACTKd a\h EOAbpHH8 rocnoACTKO a\h JKSndH ITpe^i,d endTdpS, CHH*K HhKTiK KHKIlIf KfAHKIH AUTO^fT H CKC CHHOKH CH, fAH(ţfA\ Eor"K AdpOKd\-, PdKOJKf A<» «8 KT CfAO T'KHK'KKflllYH KTiCHX UT C8ACTXO Ga)(<OK> CKC KTiC JfOTdpOAV H CKC Kf'IHHIH H CKC K"KC                   UT I OAK> H U'T Ul8d\d H UT
KOA H C"KC Kf'IHHIH, (IO HAU:    HfAfAKO CKC CHHOKH CH H fllHA’k CKC CHHOKH CH H
^pdrOAVHp CKC CHHOKH CH H IUfpKdH CKC CHHOKH CH H 11011 GTdH CKC KpdT I fA\ CH H
^paroACHp    ckc  chhokh   ch  h nicpean ckc    chhokh   ch  h  EparSa   ckc  chhokh  ch  h
EorAdH ckc epdTÎiaA\ ch h PdAya ckc chhokh ch h Mhpkah ckc KpaTOAi cro ©aHna H HllApW     CKC  CHHOKH   CH  H GdJfdT CKC    CHHOKH    CH H   Elipst   CKC  CHHOKH  CH  H
/ţ,paroA\Hp  ckc chhokh    ch  h ToHivk ckc    chhokh    ch h  Eptihioh  ckc  chhokh  ch  h
n-KTpS CKC CHHOKH CH        H  /Hh^-KHATi CKC   CHHOKH CH H      IKTp8   CKC  CHHOiH  CH  H
KonHT-K CKC CHHOKH CH H HfAfAKO CKC CHHOKH CH H HcdK H IIdA$Pt C*KC CHHOKH CH H EdAOf CKC CHHOKH CH H GTdH, CHH*K K*KAHHfK, CKC CHHOKH CH H MdHb CKC KpdTOAV CH H /V,p-KrOIO H CKC KH8HYH HJf, SddTf H TodAfp H CKC CHHOKH HJf.
      SdHfJKf TOrO CfAO T’KHK’KKflllYH, KH111 f nHC, U’HH C8t KHAH K'KCHJf AlOAIf KHfSH CKC WHHHf HA\, frjlfJKf U’T npbfKAf KpbAVf. fl nOTOAV, KTiAd KT KHA K"K A^NH (liHX'dlOK KOfKOA*, <1 CfAO T’KHK’KKflllYH, U’HH npOAdAOUJf Cf Kf'IHHH flfKTiK KHKUJfy KfA ar-K, no hokhh totokh, vvhh 3d ckohav aokpo koaio.
      fl noTOiU, Aik-kk aniH npHA8HHAO ck fro npHEfrTf 8 HfAvncKoio SfAwu. fl K*KAA fCT KHA K-K A^Yf QlfpBdHOK KOfKOA, nO KpbdU HTO fCT KHA IlOCAdA IIIfpKdH KOfKOA no nOKOHHdrO JKSndH NHKd, f>Kf KHK TOrAd KTi CdHd KfAHKfH KHCTYiap, I OKAHCdp 8 3fA\Af HbAvncKOio, TorAd c8t 83dfA\CTK0KdA 8 npHKbrcTKO no flfKd ara ckc HbKOf HOKlţH HAf^Kf IO fCT KHA TfrOT H HfKOAIO. fl nO CKAlpTiTH AfK*KK drd, MdAdAH C8T KHTH CfAO T’KHK’KKflllYH 110 p8Kd AldTfpdAV CH, JKSfldHHHfK KfpdlţfH. TdJKf K'K T0A\, U'Hd c8lt(YH U’CTdAd CTdpd H HfAlOWHd H A®CTd HfKOAIO H 8 AlHOrf A^ÎKHOKfHYf H HtCT AlOTATi CKC Ap8r0 Ad nAdTHT Tfjf A8>KH0KfHfH, H8 fCT npOA<>A CdAld JKSndHHHd KfpdUd, AldTH llfKKK dr-KH, CfAO T’KHK’KKflllYH CKC KTiCOAV JfOTdpOAl H CKC K-KCHJf KfHHHH nOKOHHHOAV JK8ndH8 HhK-KK KHK KfA AOrOlJSfT, 3d *-{ dCnpH rOTOKH, KdKO fCT KHA 8lVbHHA H U’T npbJKAf KpbAlf, dAH Kf3 HORl^H HTO fCT KHA 83df AICTKOKdA no flfKd drd.
      H KHAb^OAv rocnoACTKO a\h h 3anHc 3d npoA<mYf ut p8Kd >K8ndHHHfK KfpaniH CKC KfAHKOf KAfTKO H CKC MHOlKfCTKO AlOAYf CKfA'feTfAYH HddHCdHf 8 3dnHC. H U’T npH A^HÎf IUfpKdHd KOfKOA KTiC AP'1'^‘>‘' KT KOAbpHH TOCnOACTKO AVH IIpfAd CndTdp CfAO T'KHK'KKfltlYH CKC A^npOAVHpHO.
151
www.dacoromanica.ro
      II       nOTOAl, K"KAd fCT BHA E"K A^hTi TdEplMA ECXKOA) "O C'kMp'kTH HhKTiH AWrOi|»T, d C(AO T'KHK'KEdJlYH, KHUK nHC, WHH (CT JfOAHA Eli TdHHS H CK A'kCKdHlf, Ttpj C( C8T CKSnOKdAH 3d K(M(HY( tt’T HdA FdEpYHA ECXKOA) K(3 3HdHYd IIp(A(K CndTdp H K(3 3HdHYd AHKdHlVA\. H H"feCT EHA CKC 11 8t H CK npdKOCTYf fl,A C( CK8n8(T( H M C(Jf KH(SCTK8(U1( C(Ad EOA"fepCKYH.
      II nOTOAN, K-EA-» «T EHA HHH*, K"K A^HIf rOCnOACTEd A\H, d KOAtpHH rOCnOA’ CTBO A\H np(Ad CndTdp, WH (CT TfTAHA npSjf np(A rOCllOACTKO AIH 8 B(AHKH AHKdH CKC C(AO TKHK'KKdJlYH H A® UI AH C8T Tfpf C'Mlp'kUK C( 3d AHlţ8. H CHlţl np'kllK C(AO
T'khk'keopYh np«A rocnoACTBO «h KdKo c8t bha b(mhhh rocnoACKin, npoAdAH fflHjfdiOB
KOfKOAÎ, H-feCT BHA B(MHHH EOA-fepCKIH, HH%( nOKSllHAH 3d >K8lldH A(Kd BHB KfA drii. Td%( Eli toa\, rocnoACTBO a\h cka\ rAtAdjf H c8ahX 110 npdBAS h no SdKOH, KSnno CKC K"KCH]fA\H MKCTHTHA\H lipdBHTfAYH rOCnOACTEd A\H H A®KPf CTiAt HCTHHCTBOBdJf
rocnoACTBO a\h ckc b"kc AHKdH0‘") KdKo h^ct bha bcmhhh rocnoACKin, mto (ct bha
B(MHHH AcK'KE 4rd H npOAdAH WT A\dTH (rO, ;K8ndHHU,d KfpdlV», nOKOHHHOAlS Hhk-kb EHEIIKjC B(A AWrO$(T CKC dClipH rOTOBH, KdKO (CT BHIIK nHC. Td5K( (CT WCTdA C(AO T'KHK'KE(I|]YH WT SdKOH H WT C8îKA(HY( H WT np(A TOCnOACTKd A\H WT AHEdH. H 83-k]fOAl rocnoACTBO A\H H KHHr TdBpYHAOE EO(EOA WT HH)f, mto (CT HAVkA WHH 3d CK8nOBdHY(, CKTEOpHAd 3d IldpdCKHKd EHE Hd TdBpYHA BO(BOA KTOp'lH AOrOljUT, 3Ad, A'KHCHHKd, T(p( W CKA\ Aaa TOCIIOACTEO A\H B"K p8KKI)f IIp(A(K CndTdp, fi,A IO (CT B(MHHH, KdKO IO (CT EHA H WT np-k2KA( Kp^AW.
      H ndK aa fCT KOA-bpHHS rocnoACTBO a\h IIp(A(H cndTdp, chh"k HhK'KE BHB E(A awtoiJmt, wmhh8 8 ToprdH, wBdM( AfA A(K'ke drd, mto (ct bha noK8nHA wt cIm
WMHH*K WT HdA..........1 H WT HdA..........1 H WT HAA..........*> 3A........1 AcnPH> E"11
AKhY( nOKOHHHdrO AlHJfdlOB EO(EOA) KOrAd (CT EHA nOKSnHA H C(AO T-KHK'KE(l|]fH, TorAdijiH'b (ct noK8nHA A(Kd drd h cYm wmhh"k wt ToprdH. fl noTOAV, k*kaa fCT EHA K-K AI»hY( III(pBdHOB EO(EOA, no BpfcAU K'KAd (CT EHA npOAdA >K8ndHHHd K(pdlV» A\dTH A(K-KB drd, C(AO T’KHK’KBdpYH HhK'KE BHB BfA AWrOjjUT, TOrAd (CT npOAdA H
cY( A^H 3d WMHH*K WT ToprdH ETiC 3d TOTO IVfeHO BHUI( p(M(HO,
      H ndKHJK( A<> (CT BOA’bpHH8 rocnoACTBO A\H np(A(B ClldTdp H-bKO( B(MHHH 8 C(AO 8 T’KHK’KB(I||YH, no HAU iHdHt H CKC BpdT (rO /^pTirOlO H crKC <1H(nc(H HAX, Hd HAU 3AdT( H TodA(p CKC CHHOBH HJf, KOTOpY( c8t H no BHUK p(M(HH, IIOHOKI CY« KHIIK p(M(HH B(MHHH, nO KplvAU K'KAd (CT KHA nOKSnHA >K8ndH A(Kd drd C(AO T'KHK'K-K(I||Th, ETi A*‘HY( MH^dHA EO(EOA, TOrAd WHH (l|I(ÎK( (CT BHA TdMO ETi C(AO T'KHK'K-B(I||YH H SljSdTHA IO (CT H CB(3dHYd (IlHJfdlOK EO(EOA 8 T'KHKrKE(l|lH, HJf ETiC KHA B(MHHH, (AHHOrO ldKO>K( AP^^O, WT npH A*»hY( HI(pKdHOK BO(BOA, A<>** A® nPH A^Mf* TdBpHA EO(EOA, nO Ep-feAU (>K( C( C8t CKSnOBdA C(AO T'KHK'KKdllYH.
      H nOTOA\, K'KAd (CT KHA CKAd B'K A^hY( TOCnOACTEO AXH, nO npmY( CfAOB T'KHK'KEdJlYH, MTO C( C8t CKnp’bA CKC KOA’bpHH TOCnOACTEO A\H IIpfAd CndTdp H WCTdAH C8t C(AO T'KHK'KKdllYH WT 3dK0H WT AHBdH, M *CT B(MHHH np(A(B CndTdp, KdKO (CT KHA H WT npt>KA( EptAU. H MdHt CKC BpdT (rO, ^,pdrOIO H CKC BH8lţYH
1 Loc alb.
152
www.dacoromanica.ro
HA\, SddTC H TodAfp, C"KC CHHOKH HX, WHH H( WCTdKAklOT CA M *CT KCMHHH I3K0JKC npOMfH, dH8 CCT A^UKAH H IVHH 8- np«X KTOplH AHKdH npCA rOCIIOACTKd A\H, TCpC CKnp-kuic cc 3d ahu8 ckc BOA-kpHH rocnoACTKO a\h IIpcAA cndTdp h chuc npfcuic U’HH 8 AHKdH, KdKO H’kCT EHA KCMHHH AcKliK arTiR, HH>KC IO CCT 8$dTHA CKC3dHld dÎHXdlOK KOCKOA TdA\0 K*K CCAO 8 T'KHK'KKCUlY. TdJKC K"K TOA\, rOCnOACTKO A\H CKA\ TACA^X H c8ahx no npdKAS h no sakoh h ckm hcthhctkokaa rocnoACTKO a\h, kako cct kha KCMHHH flcK’KK ard H SlJjdTHAH CKC3dHl‘d dlHXdlOK KOCKOAd 8 CCAO T'KHK'KKCUiYH. H CipCJKC H CKCACTCACTKOKdA 8 AHKdH H >K8ndH Ildlld KCA AKOpHHK, KdKO CCT KHA KC4HHH llcK'KK ard Hd np-kSKAC Kp-kAlC H KdKO IO CCT SlJidTHA H CKC3dHYd MHXdHAd KOCKOA $ T’KHK'KBCIţlH. Td>KC CCT WCTdA iUdH-k CKC KpdT CH ^p-KrOlO H CKC KHSUH HA\, 3ddTC H TodACP, WT 3dK0H H WT c8>KACHYc «IT npCA rOCnOACTKd A\H, M *CT iukhjkc KCMHHH, KdKO CCT KHA H IVT llpk>KAC Kp-fcAU. ă IIOTOA\, CKA\ A^ TOCIIOACTKO A\H BOA-kpHH8 rOCIIOACTKO A\H IIpCACK cndTdp, IdKOKC m cct CCAO T-khk-kkcijiTh ckc K-KC XOTdpOA\ H CKC K-KCHX KCMHHÎH 3d A^AHH8.
     fl K*KAd CCT KHA nOCACX, llpC3 A\dAO KpkMC, AHrH8A CCT np8X HpCA rOCnOACTKd |\\H rHHk PdKOTTi dpA\dUl8A H CKC KpdTOAl CH flcKd CndTdp, KH8U,Yh AcK'KK dPd, pdAY CCAO T'KHK'KBCIţlYH H A^UIAH C8T TCpC CKIIpkUlC CC 3d AHU.8 CKC KOA'kpHH rOCIIOACTKO MH IIpCAd ClldTdp 8 KCAHkTh AHKdH. H CHIţC llp-klUC I^CH-k PdKOT"K dpd\dUI H fllKd CndTdp, KdKO H’kCT KHA IIOK81IHA HHKd KHK KCA AWrOijUT CCAO T’KHK’KKCHiVH WT >K8ndHHiv> Kcpau,a, AidTH Ack-kk ara, an8 iiphtcchSa io cct k*k chaoct, kc3 hhcahh hoku,8. Tawe k*k toa\, rocnoACTKO a\h ckm racAax h c8ahx no npaKAS h no 3dK0H8, kSiihojkc ckc K*Kckxa\H noMTCHHHAiH iipaKHTCAiH rocnoACTKO a\h H KHA’kxOM rocnoA* CTKO A\H H npOMHTdX H 3dnHC8A >K8ndHHU,CK KcpdU,CK 3d llpOAdHIC, KdKO CCT KHUIC IIHC H CKA\ HCTHHCTKOKdA rOCnOACTKO A\H KdKO CCT EHA IIOK8hHA HHKd AWrOijUT CCAO T-KHK’KKCL|jYh CKC acnpH rOTOKH xâ-
     H CLfJOKC C8T CKCACTCACTKOKdA IIpCAd CndTdp npCA rOCnOACTKd A\H 8 AHKdH CKC A\HOSH BOA-kpH, Hd HAU: rOCnOJKAd GdHHd, rOCnOKAd nicpKdHOK KOCKOA H >K8(ldH liana kca akophhk h $Ycpa ehk kca AwroijiCT H TAHropYH ehk kca Awro^CT H H-krSa KCA ar-K H 2K8lldHHIţd dldpIM, 4T0 CCT KHA >K8lldHHI^d AcK'KK KHK KCA driv, TCTKd ThHCK PdKOT-K H AcK-KK ClldTdp, KdKO CCT KYw nOKSnHA >K8lldH HHKd KHK KCA AWrOijUT CCAO T’KHK’KKCI(|YH WT >K8lldHHUA KcpdU,d, MdTH flcK'KK drd, IIO dCnpH rOTOKH K"K AKHYc HIcpKdH KOCKOA H KdKO CCT KHA'kd H WHH CKC WmYh HAI, KOrAd CCT KHA A<M HHKd AWrOl|»T HOKU,YH K-KCHX 3dnA*KH0 K*K p8Kd >K8lldHHU,CK KcpdUCH, x3) KdKO CCT KHUIC nHC. Td*C CCT WCTdA THH-k PdKOTTi dpA\dUI H KpdTOA\ CH AcKd CndTdp WT 3dK0H H WT c8»AChYc WT npCA rOCnOACTKd AţH WT AHKdH, KdKO no KCKIO MCTkX Ad HC HAldT K*K K’kKH CKC CCAO T'KHK'KKCUlY,
     Gcro pdAf, a^A^X ckm rocnoACTKO a\h KOAkpHHS rocnoACTKO a\h npcACK cndTdp, CHH-K HhK-KK KHKUICX KCA AWrO^CT, I3K0SKC M Al8 CCT CCAO T'KHK'KKCUlYH CKC R-KC0A1 X0TdP°M H CKC K*KCHX KCMYhYH WMHH8 A^AYhO H K*K WXdK8 CHHOKOA\ H KH8K0A1 H llp’kKH8lCT0A\ H HC WT HHKOTOJKAO HCnOKOA’kKHMO, IIO P’kMH rOCIIOACTKd A\H.
     Gc>kc h CKCA’kTCAiH nocTdKA*kCA\ rocnoACTKO a\h : >K8iidH nana kca akophhk h K8ndH $Ycpa kca autoiJict, HcnpaKHHK8A KpaiowKCH h >K8ndH XpH3d kca Awro$CT h
                                                                                                              153
www.dacoromanica.ro
>KSlldM            Kfrt KHCTTiap H JKSlUH /Hh^O KfA ClldTdp H RdpTOAOA\H KfA CTOANHK
H BpdTSrt KfA KOAXHC H fllIOCTOA KfA rfJfdpNHK H >K8lldH KOCTANAHN KfA nOCTfANHK. H HCI pdKHHK'K XpH3d KfAHKi’H AlvrOfjH'T.                                          _
      HaiiHCdY d3, flfirhAdT Aivrofjsrr, k-k rpdAV "rp-Kr ESKgpfipH, aşchia ionIe r A>»hh
H IVT flAdAXd A® CfA-b TfMfHÎf A^TOAX, Kh AlvT x3pAA-
      f îiv flAtgdHAP^ KVVfKU'Ad, AXHAOCtT» EcOKTiC rOCIIOAHHTi.
      HlV flAfgdHAPS KOfKOA <m- P->
      ■J* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Preda spătar, fiul lui Nica fost mare logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Tîncăbeştii toţi din judeţul Ilfov, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, pe nume: Nedelco cu fiii săi şi Milea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şărban cu fiii săi şi popa Stan cu fraţii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Şărban cu fiii săi şi Braţul cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi Radul cu fiii săi şi Mirean cu fratele său Oancea şi Andrei cu fiii săi şi Sahat cu fiii săi şi Bîrzea cu fiii săi şi Dragomir cu fiii săi şi Gonţea cu fiii săi şi Crăciun cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Mihăilă cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Copită cu fiii săi şi Nedelco cu fiii săi şi Isac şi Pădure cu fiii săi şi Baloe cu fiii săi şi Stan, fiul Călinei, cu fiii săi şi Manea cu fratele său şi Drăgoi şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader şi cu fiii lor.
      Pentru că acest sat Tîncăbeştii mai sus-scris, ei au fost toţi oameni cnezi cu ocinile lor, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihai voievod, iar satul Tîncăbeştii, ei s-au vîndut vecini lui Leca fost mare agă,
pe bani gata, ei de a lor bunăvoie.
     Iar după aceea, lui Leca aga i s-a întîmplat pribegie in Ţara Nemţească. Iar cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, în vremea cînd a trimis Şerban voievod pe răposatul jupan Nica, care era atunci în demnitatea de mare vistier, sol în Ţara Nemţească, atunci a împrumutat în pribegie pe Leca aga cu nişte bani, unde i-a fost greutate şi nevoie. Iar după moartea lui Leca aga, satul Tîncăbeştii au căzut pe mîinile mamei sale, jupaniţa Cheraţa. Astfel, întru aceea, ea rămînînd bătrînă şi neputincioasă şi cu destule nevoi şi mari datorii şi n-a putut să-şi plătească acele datorii cu altceva, ci a vîndut singură jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii răposatului jupan Nica fost mare logofăt, pentru 60 000 de aspri gata, cum a fost preţuit şi dinainte vreme, însă fără banii ce-i împrumutase lui Leca aga.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mina jupaniţei Cheraţa cu marc blestem şi cu mulţi oameni martori scrişi în zapis. Şi din zilele lui Şerban voievod a tot ţinut boierul domniei mele Preda spătarul satul Tîncăbeştii cu bună pace.
154
www.dacoromanica.ro
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, după moartea Nicăi logofăt, iar satul Tîncăbeştii mai sus-scris, ei au umblat în taină şi cu minciună de s-au răscumpărat de vecinie de la Gavriil voievod, fără ştirea lui Preda spătar şi fără ştirea divanului. Şi n-a fost cu cale şi cu dreptate să se răscumpere şi să se cnezească satele boiereşti.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Preda spătar, el a tras pîră înaintea domniei mele în marele divan cu satul Tîncăbeştii şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa a pîrît satul Tîncăbeştii înaintea domniei mele, că au fost vecini domneşti, vînduţi lui Mibai voievod, n-au fost vecini boiereşti, nici cumpăraţi de jupan Leca fost mare agă. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul că nu au fost vecini domneşti, ci au fost vecinii lui Leca aga şi vînduţi de mama lui, jupaniţa Cberaţa, răposatului Nica fost mare logofăt cu aspri gata, cum este mai sus-scris. Astfel a rămas satul Tîncăbeştii de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele din divan. Şi am luat domnia mea şi cartea lui Gavriil voievod de la dînşii, pe care au avut-o ei de răscumpărare, făcută de Paraschiva, fost al doilea logofăt la Gavriil voievod, rea şi mincinoasă, de i-am dat-o domnia mea în mîinile lui Preda spătarul, ca să-i fie vecini, precum i-au fost şi dinainte vreme.
     Şi iarăşi să fie boierului domniei mele, lui Preda spătarul, fiul lui Nica fost mare logofăt, ocină în Gorgan, însă partea lui Leca agă, pe care a cumpărat-o el, această ocină de la...1 şi de la... 1 şi de la... 1 pentru...1 aspri, în zilele răposatului Mibai voievod, cînd a cumpărat şi satul Tîncăbeştii, tot atunci a cumpărat Leca aga şi această ocină din Gorgan. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, în vremea cînd a vîndut jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, satul Tîncăbeştii lui Nica fost mare logofăt, atunci a vîndut şi aceste părţi de ocină din Gorgan, tot pentru acel preţ mai sus-zis, 60 000.
     Şi iarăşi să fie boierului domniei mele, lui Preda spătarul, nişte vecini în sat în Tîncăbeştii, anume: Manea şi cu fratele lui Drăgoiu şi cu nepoţii lor, anume Zlate şi Toader cu fiii lor, care sînt şi mai sus-zişi, pentru că aceşti mai sus-zişi vecini, pe vremea cînd a cumpărat jupan Leca aga satul Tîncăbeştii, în zilele lui Mihail voievod, atunci ei încă au fost acolo în satul Tîncăbeştii şi i-a apucat şi legătura lui Mibai voievod în Tîncăbeşti, şi au tot fost vecini, unul ca şi altulţ din zilele lui Şerban voievod, pînă în zilele lui Gavril voievod, pe vremea cînd s-a răscumpărat satul Tîncăbeştii.
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după pîra satului Tîncăbeştii, ce s-au pîrît cu boierul domniei mele Preda spătar şi au rămas satul Tîncăbeştii de lege din divan, să fie vecini ai lui Preda spătar, precum au fost şi dinainte vreme. Iar Manea şi cu fratele său Drăgoiu şi cu nepoţii lor,
1 Loc alb.
155
www.dacoromanica.ro
Zlate şi Toader cu fiii lor, ei nu s-au lăsat ca să fie vecini, ca ceilalţi, ci au venit şi ei în pîră la al doilea divan înaintea domniei mele, de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Preda spătar şi aşa au pîrît ei în divan că n-au fost vecini lui Leca aga, nici nu i-a prins legătura lui Mihai voievod acolo în satul Tîncăbeşti. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am adeverit domnia mea că au fost vecini ai lui Leca aga şi i-a prins şi legătura Iui Mihai voievod în satul Tîncăbeştii. Şi încă a şi mărturisit în divan şi jupan Papa mare vornic că au fost vecinii lui Leca aga dinainte vreme şi că i-a prins şi legătura lui Mihai voievod la Tîncăbeşti. Astfel au rămas Manea cu fratele său Drăgoiu şi cu nepoţii lor, Zlate şi Toader, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca să fie iarăşi vecini, cum au fost şi înainte vreme. Iar după aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele lui Preda spătarul, ca să-i fie satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii de moştenire.
     Iar cînd a fost după aceea, după puţină vreme, au ridicat pîră înaintea domniei mele Ghinea Racotă armaşul şi cu fratele său Leca spătar, nepoţii lui Leca aga, pentru satul Tîncăbeştii şi au venit de s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Preda spătar, în marele divan. Şi aşa pîrau Ghinea Racotă armaş şi Leca spătar că n-a cumpărat Nica fost mare logofăt satul Tîncăbeştii de la jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, ci au cotropit-o cu sila, fără niciun ban. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi zapisul jupaniţei Cheraţa de vînzare, cum este scris mai sus şi am adeverit domnia mea că a cumpărat Nica logofăt satul Tîncăbeştii cu aspri gata, 60 000.
     Şi încă au mărturisit Preda spătar înaintea domniei mele în divan cu mulţi boieri, anume: doamna Elina, doamna lui Şerban voievod şi jupan Papa mare vornic şi Fiera fost mare logofăt şi Gligorie fost mare logofăt şi Neagul mare agă şi jupaniţa Maria, care a fost jupaniţa lui Leca fost mare agă, mătuşa lui Ghinea Racotă şi a lui Leca spătarul, că a cumpărat jupan Nica fost mare logofăt satul Tîncăbeştii de la jupaniţa Cheraţa, mama lui Leca aga, pe aspri gata, în zilele lui Şerban voievod şi că au văzut şi ei cu ochii lor cînd a dat Nica logofăt banii toţi deplin în mîinile jupaniţei Cheraţa, 60 000, cum este mai sus-scris. Astfel au rămas Ghinea Racotă armaş şi fratele său Leca spătar de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca de acum înainte să nu mai aibă amestec în veci cu satul Tîncăbeştii.
     De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Preda spătarul, fiul lui Nica fost mare logofăt, ca să-i fie satul Tîncăbeştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufan<da> mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic
156
www.dacoromanica.ro
şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea tîrgului Bucureşti, luna iunie 3 zile şi de la Âdam pînă acum, cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Acad. R.P.R., MCDLXX/138.
         Orig., perg. (44 X 48), pecete timbrata.
                                                   80
1626 (7134) iunie 4.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Oprea iuzbaşa jumătate din satul Bucu, în urma unei judecăţi.
     f A1haoctTk> EokTio Kw fLuganApti kocko,m h rocnoAHHk, chitr noKOHHHaro Kw PaAV'A kojkoa- A‘1K‘1T rocnoACTKO a\h clic noR-kAHiTc rocnoACTRd a\h cASr rocnoACTRd A\H Oprei iuzbaşa, ca să fii volnic cu cartea domnii mele de să ţie jumătate de sat den Bucu cu tot otariul şi toţi rumânii cîţi să vor alege, pentru că aş’ au spus Oprea iuzbaşa nainte domnii mele cum au fost cumpărat acest parte de ocină de la Mitrea comisul şi de la jupîneasa lui, Anghilina, derept 43 de galbeni şi 1 bogasiu, încă de în zileli răposatului părintelui domnii mele Io Radul voevoda, den rîndul domniei dentîiu.
     Şi o au tot ţinut cu bună pace de atuncea pînă acum. Iar cînd uau fost acum în zilele domnii mele, iar Mitrea comisul el au scornit pîră şi au venit cu Oprea de faţă, naintea domniei mele şi aşa pîrîia Mitrea comisul naintea domnii mele cum n-au fost vîndut Oprea iuzbaşa jumătată de satu, ce i-au vîndut 450 de stînjăni, iar Oprea iuzbaşa, el au scos cartea răposatului părăntelui domnii mele Io Radul voevoda şi zapisul Mitrii comis şi al jupînesei lui, Anghilina, de cumpărătoare şi au cetit şi cartea şi zapisul de la mîna Mitrei şi a jupînesei lui, Anghe-lena, în divan cel mare şi aşa ceteia şi cartea şi zapisul cum au fost vîndut jumătate de satu cu tot otariul şi cu toţi rumânii, nu i-au fost vîndut 450 de stînjăni.
     Derept aceia, am judecat şi domnii mea cu toţi cinstiţii deregăturii domnii mele şi ... 1 cum Oprea iuzbaşa au dat... 1 ca să-şi ţie această <par> ate de ocină ce iaste mai sus-zisă, cu tot otariul şi cu toţi r<umânii> 1, pentru că au rămas Mitrea comis de lege şi de judecată denaintea domnii mele. Hhako HtcT, no ptn rocnoACTKd A\H.
     H HCIipdKHHK CAM pCM rOCIlOACTBd A\H.
     IlHC A\t«U,d K>hTc a AhHH, R-k AtT x3pAA-f îw fbugAHApS RWfKWAA, mhaoctYk EokYk rOCIIOAHHh.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţârii Rom., LXV/6.
         Orig., hîrtie (30 X 20), pecete timbrata.
         Copii ibidem, mss. 130 f. 293 şi 132 f. 141.
     1 Loc rupt.
157
www.dacoromanica.ro
81
1626 (7134) iunie 6, Bucureşti
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Apostol mare paharnic satul Voevoda din judeţul Teleorman.
      f dlHAOCTi'j» Eo/Ki'f» îw HrtfgdHApS KO«soAd h rocnoAHH K k-kcoh 3J.UAH Jîrrppo-KAdJflHCKOf, CHHTv KfAHKdrO H liptAOBpdrO IIOKOHHHOAV8 îw PdA\rA KOfKOAd. AaKaT rOCIlOACTKO AVH c'l'f IIOKfA’kHl'f rOCIIOACTKO AVH IIOMTfHHOAV lipdKHTfAlO rOCIIOACTKO AVH %8lldH fllIOCTOA KfAHKIH IlfJfdpHHK H CkC CHHOKH HJf fAHlţf AV8 Eork A^pOKdX, raK0>K( Ad ,u8 KT CfAO Eo(KOAd IVT CSACTKO TfAfOp.VVdH, <KTvC>1 CfAO CKC KKCO.VV JfOTdpOAV H CkC KlvCHJf KfMHHIH H C'KC K'KC A^AOBOAV WT IIOCJi8Af H WT no K'kC JfOTdpOAV, Kdpf fAHKd Cf JfTHT H3KpdTH ll'T JfOTdp Aa>*<f A® JfOTdp, IIO CTdpf \*OTdpf H BfAbSf.
H KfMHHIH fl|]f)Kf M Cf 3HdfT, KOTOp'l'H Ct C8T NpOAdA KfMHHH CKC A^OBt H\* 3d VVMHHTv, IIO HAVf:   EfîKd CKC CHHOSH CH H CKC fi,fA fro 3d VVMHHTv 3d dClipH xr H
EddAVA, CHHTv EfJKKK, C'KC CHHOKH CH H CKC A*a fro 3d VVMHHTv, 3d xr dCnpH TOTOKH H PdA\'A, CHHTv GTdHOK, C'KC CHHOKH CH H CKC A*a frO 3d VVMHHTv 3d xr dClipH H MoEdH CKC CHHOKH CH H C'KC \IA fro 3d VVMHHTv, 3d xr dClipH H GtOHH C'KC CHHOKH CH H CKC MA fro 3d WMHHTv, 3d xr dCnpH H AParo,WHP C‘KC CHHOKH CH H Ch<C A<a>J fro 3d VVMHHTv, 3d xr dClipH TOTOKH H EdA>*A, CHHTv ApdrOAVHpOK, c1lC A‘a «*0 3d VVMHHTv, 3d XT dCllpH H flA’KAVdH CKC CHHOKH CH H CKC fi,(A fro 3d VVMHHTv 3d xr dClipH H Aae8a CKC CHHOKH CH H CKC JS,fA fro 3d VVMHHTv 3d xr dClipH H Iu’H CKC CHHOKH CH H CKC A*a f^O 3d VVMHHTv, 3d xr dClipH H ^Apt CTvC CHHOKH CH H CKC AfA <1*0 3d VVMHHTv 3d xr dClipH H IIoiaTTv, CHHd ^AP^Kj CTvC CHHOKH CH H CKC \(A frO 3d VVMHHTv 3d xr dCllpH rOTOKH H flldH-fc CKC CHHOKH CH H CKC A*a <1*0 3d VVMHHTv, 3d xr dClipH H TdTl>A CKC CHHOKH CH H CKC A«a fro 3d VVMHHTv 3d xr dCnpH H A1hk8a CKC CHHOKH CH H CKC Afa fro 3d VVMHHTv 3d xr dCllpH TOTOKH H EpHBd ChC CHHOKH CH H CKC AfA fro 3d VVMHHTv 3d xr dCnpH rOTOKH H Kp'KCT'b CKC CHHOKH CH H CKC A*a fro 3d VVMHHTv 3d xr dCllpH H Tfprf WT filfClldpH CKC CHHOKH CH H CKC A*a f™ 3d VVMHHTv WT CfAO WT &OfKOA<l 3d dCnpH xr H T8A0P W'T RYfClldpH H CKC fi,(A fro 3d VVMHHTv WT EofKOAd 3d „r dCllpH H GtOI3H CKC CHHOKH CH H CKC Afa <rO 3d VVMHHTv 3d xr dCllpH H GaTvKHT WT lllSlUfTflJlY, BpdTOMfA TfprfK WT EYfClldpH, CKC CHHOKH CH H ckc A*a fro 3d wmhhtv wt EofKOAd 3d xr dciipn h H-hrof, chhtv H-broK wt ^ofijJH CKC CHHOKH CH lipOA^KdlOT C<ft KfMHHH 8 EofKOAd 3d xKl)i dCnpH TOTOKH.
        H ndK Aa fCT IIOMTfHHOAV MpdKHTfA TOCIIOACTKO AVH ?K8lldH fllIOCTOA KfA IlfJfdpHHK WMHHS 8 PiOfKOAd dAH Afa flAHAVdHOK Cf/KfHH A WT IIOCKSAf H WT HdA BTvC pTdpO.VV IlOHf/Kf 10 fCT II0K8|IHA /KSlldH fllIOCTOA KfA nfJfdpHHK cYh A <Cf/KfHH>2 3d WMHHTv WT
        1 Text ilizibil.
        2 Omis.
158
www.dacoromanica.ro
H4A E4CHAK4 A'kUlfP'» flAHAUHOK 34 ACIipH rOTOKH. H II4K IIOKSIIHA IIOMTfHHArO lipAKHTfA rOCIIOACTKO A\H Hi8llAH fllIOCTOA KfA IlfXApHHK Afrt flAAfK KtCAX A 34 Cf/KfHH WT H4A A^UltPA *r© A,Par®rtf 34 X aCnPH r,»TOKH. H I14K IIOK8IIHA IKSilAH HhOCTOA BfA Mf\'4pNHK WMHH8 8 EofKOAA AAH Afrt flAtAXAHOK A 34 Cf/KfHH WT H4A A^^PA fr® K4A*k 34 X denpH rOTOKH. H II4K IIOKSllHA /K8II4H fllIOCTOA KfA nf\'4pHHK Afrt GT4H0K A 34 Cf/KfHH 34 WMHHt WT H4A KH8KAAX CH Gt4H4 34 X ACfipH rOTOKH. H II4K II0K8IIHA /K8II4N fllIOCTOA 4AH A*A IIopMfH Cf/KfHH A WT HJA Kp4TMfA CH flAK8A 34 X ACIipH rOTOKH. H II4K IICK8IIHA /KSlIAH fl IOCTOA KfA IlfXApHHK A*A /11h\'0K A 34 Cf/KfHH WT H4A A^UltPA trO 0TOHKtK 34 X ACIipH rOTOKH. H II4K nOKSnHA nOMTfHHArO lip4KHTfA rOCIIOACTKO A\H /K8|IAH fllIOCTOA KfA nfXApHHK 4AH A^A RaAAOK A 34 Cf/KfHH U'T H4A ArKHlfP4 frO p4A4 34 X ACIipn rOTOKH. H II4K II0K8HHA zKSIIAH <fIllOCTOA KfA HfX*4pHHK>1 XVMHH8 8 KOfKOAA AAH A*A flAtAXAHOK Cf/KfHH A IVT H4A A\ATfpAA\ CH H^IM 34 X ACIipH TOTOKH. H (14KH II0K8IIHA /K3IIAH fllIOCTOA KfA nfXApHHK WMHH8 8 KOfKOAA AAH Afrt E8HfK Cf/KfHH ÎT WT H4A KpATOAX CH KptCT'k 34 X ACIipH rOTOKH. H II4K IlOKSlIHA JK8II4H fllIOCTOA KfA IlfXApHHK 4AH Afrt GtAHMIOAOK CfJKfHH A U’T H4A HifH4 frO IIIfpK4H4 34 X ACIipH. H n4K II0K8NHA IIOMTfHHArO lipAKHTfAlO rOCIIOACTKO A\H /K8II4H fllIOCTOA
KfA I1fX4pHHK WMHH8 8 EofKOAA AAH Afrt FAKpHAtK A Cf/KfHH............2 H II4K IIOKSlIHA
/K8II4I1 fllIOCTOA KfA IlfXApHHK 4AH Afrt HfAfAKOK A 34 Cf/KfHH U’T H4A CHHt *1*0
Ef/KAH 34 X ACIIpH rOTOKH HHH KSlIHO ACIipH..........3. H IIOK8IIHA cb C8t TOrO CfAO
KOfKOAA npfS KtC WT X®TaP A© X^T<*P CtC K1lCHX KfMHHH KAKO fCT KHUlf IIHC.
       H XOTApOKf CfAOK KOfKOAA f!|lf>Kf A4 Cf 3H4fT: W<T H4A>2 CfAO GOaOUIH A®PH 8 KptHA H WT H4A CfAO EkKKHKSA A®PH 8 IIHCK8 H H4 KptXSA IIOAIO A®PH 8 II8T GtlItlţYH <H WT H4A>2 CfAO RtTtUIAHIH A^PH 8 TtAIIIA, IlOHf/Kf Toro CfAO
EofKOAA.........2 CtC WMHHf HX 4 IIOTOAX Kt A A fCT KHA Kt A^HYf I10K0HHH0A1
A1HX4HA KOfKOA, 4 CfAO EofKOAA WHH npOAAA'MlH Cf KfMHHIH rOCIIOACKIH AYHX4I0 KOfKOA, Tfpt fCT KHA KfMHHH 110 PA3A0IM T0CII0ACK4.
       f1 IIOTOAI KtAA fCT KHA Kt Ah«Yf flAfgAHAP$ KOfKOAA CHH4 HaYIAUIOK KOfKOA, 4 H4CA-bAnYiy'H CfAOK, KOTOpYH C8t KHUlf pfMfHH, WT CfAO WT EofKOAA, U'HH Cf C8T CK8II0K4A WT H4A flAfg4HAP8 KOfKOA 34 KfMHHl'f CtC ACIipH TOTOKH. H CtTKOpHAH C8t CfAO EofKOAA H XPhCC>K8A rOCIIOACTKO f,\\8 34 CK8nOK4Hlf H4 pSK4 HX-
       iI KtA4 fCT KYw HHH-b, Kt AKHl'f TOCIIOACTKO AXH, 4 CfAO KOfKOAA H KtCHX HACA'bAHHHYH CfAOK WHH KtCTAHHA cb C8T C4AXH 34 HHXHOAX A^KP° KOAIO KpOA\"b HH fAHA CHAOCTl'f WT HHXTO Tfpf fCT lipHIilfA lipfA K0CII0ACTK4 A\H 8 KfAHKIH AHK4H H np-bA KtckxAXH mkcththaxh npAKHTfa'i'h rocnoACTKO a»h h npoAAA^uif ct CfAO EofKOAA KfMHHH nOMTfHHOAX lipAKHTfAIO TOCIIOACTKO AXH /K8II4H fllIOCTOA KfA IlfXApHHK 34 X0XA dClipn TOTOKH Kf3 HH fAHO CHAOCTl'lO CtC 83H4Hlf KtC’kiM AlfDAUlOAX U’T Top H3 AM 1 2 3
        1 Omis.
        2 Text neciteţ.
        3 Loc alb.
159
www.dacoromanica.ro
H U'T VVKpliCT A\ICTOA\ H 4VT II0IA rOCIIfcACTRO A\H. H ICT MA              RoiROAA H
YPHCOKtta 3d CKSlIOKAHYf MTO fCT HAV'fcrt U'HH HA pSKd IKSNdHS AnOCTOAOK KfA ni\*dpHHK H pASA'feAHA HA\ fCT ACnp'lH R"k pTiKklX KIMHHOA4 Hd HAU HdpAOC »'T PtASAHtlH C8ACTKO E83"k8 CdSrd EdHgAOR KdTdpMYRAtiH KSlIHO C"kC IJIt$$A AWTOjjSfT IVT IIhTIIJIH C8ACTKO 6AXOK H <CkC>1 2 H-ferSd EdUIKOR-feH$A C$A<TRO AllJflAHHHH H R-k3HA4dAH c8t dcnpH koa\o;ka8 k*k pSK iro HdA rddK iro H no chhorh iro H HdA A*1' *ro 3d ivmhhti IdKO/Kf AA K8A*t KfHHHH nOMTIHHOA\ npdRHTIA rOCnOACTRO A\H HîSMdH fluOCTOAOR RIA niJfdpHHK AAÎKI a® R-k K-kKH H WT llpfA TOCnOACTRO A\H U’T AHRdH.
      H KHAH C8T Hd WCTpOlHYd HM A4HOSH A«RPH A»A"f* CRIAITIaYh IIO HAU : U’T
GSpdu, nond A,8mhtp8 h wt &AA\iHH, A,Pavma h u’T AIhtphjih, AldpKo h u’t Bp’kHH’bHH, AlHJfkHATi lip'kK'kAdK H U’T OdOMH, TdT$A H WT KoA\HUJdHH, PdA\"A K'kAA’kpdptOA H BddAVA A\dpA\d3Y8A H A4HOSH AI«aY{ «Kl HI CST llHCdHH 3A« KTi cYio KHHr.
      Giro pdAY AAA«X ciiA\ rocnoACTRO a\h iiomtihhoax npdRHTidio tociioactro a\h /KSlIdH flnOCTOA RIA mjfdpHHK HKO/Kl M A\8 ICT CIAO EoiROAA CRC RTiCOM X‘®TdpOA\ H CkC RTiCHJf RIMHhYh WMHHS A^ATR® r-k W’JfdK CHHOROA4 H RH$KOA\ H np'bRHSMITOAV H HI WT KOrO/KA® HinOKOA'kKHAVO, M0pH3A\0 TOCnOACTRO A\H.
      Gl/KI SE© H CRIAITIaYh nOCTdRHJf rOCIIOACTRO A\H : 5K8ndH Ildlld RIAHKIH AR^PHHK H /KRlIdH 4>Ylpd KHR RIA AOrO^IT HCMpdRHHKSA KpdIOU’RfH H )K8lldH XpH3d KIA AOrO+IT H /K$MdH Tp8$dHAd RIA RHCTfap H HîRlldH AlHJfO RIA ClldTdp H ÎKSlIdH BdpTOAOA\H RIA
CTOAHHK H JKSndH BpdT«A RIA KOAVHC H HJRlIdH..........2 H >K8HdH KoCTdHAHH RIAHKYh
IIOCTIAHHK. H HCnpdRHHK XpH3d RIAHKYH AOrO^IT.                                 __
      H HdiiHCdjf d3, AhitiAat auto+it, R"k rpdAV BSKSpiijiY Avbctiţd iohYi s A*»hh
H WT AAdMd A® HHH-b R-k A-feT x3pAA-
      -j- Iw flAYgdHApS RWIRWAd, axhaoctYio BohsYio rOCIIOAHHk.
      Hu’ IlAcgdHApS ROiROAd <m. p.>
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Apostol mare paharnic şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Yoevoda din judeţul Teleorman, <tot> 1 satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, flin hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii încă să se ştie, care s-au vîndut vecini cu părţile lor de ocină, anume: Beja cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Yladul, fiul lui Beja, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Radul, fiul lui Stan, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Cioban cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Stoian cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri
       1  Text neciteţ.
       2  Loc alb.
160
www.dacoromanica.ro
şi Dragomir cu fiiii săi şi cu <partea>1 lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Badiul, fiul lui Dragomir, cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Alăman cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Albul cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Ion cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Udrea cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Poiată, fiul lui Udrea, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Manea cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Tatul cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Micul cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Briba cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri gata şi Cîrstea cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Gherghe din Viespari cu fiii săi şi cu partea lui de ocină din sat din Yoevoda, pentru 3000 aspri şi Tudor din Viespari şi cu partea lui de ocină din Voevoda, pentru 3000 aspri şi Stoian cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, pentru 3000 aspri şi Slăvit din Muşeteşti, vărul lui Gherghe din Viespari, cu fiii săi şi cu partea lui de ocină din Voevoda, pentru 3000 aspri şi Neagoe, fiul lui Neagu, din Foeşti cu fiii săi s-au vîndut vecini în Voevoda, pentru 2500 aspri gata.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Apostol ihare paharnic ocină la Voevoda, însă partea lui Aliman 30 de stînjeni de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Apostol mare paharnic aceşti 30 <stînjeni>2 de ocină de la Vasilca, fiica lui Aliman, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Apostol mare paharnic partea lui Aldea toată 30 de stînjeni, de la 'fiica lui, Dragole, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Apostol mare paharnic ocină la Voevoda, insă partea lui Alăman 30 de stînjeni, de la fiica lui, Calea, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Apostol mare paharnic partea lui Stan 30 de stînjeni de ocină de la nepoata sa Stana, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Apostol, însă partea lui Porcea 30 stînjeni, de la vărul său Albul, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Apostol mare paharnic partea lui Miho 30 de stînjeni, de la fiica lui, Stoica, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Apostol mare paharnic insă partea lui Vlad 30 de stînjeni, de la fiica lui, Rada, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan <Apostol mare paharnic» 2 ocină la Voevoda, însă partea lui Alăman 30 de stînjeni de la mama sa Neaga, pentru 600 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat jupan Apostol mare paharnic ocină la Voevoda însă partea lui Bunea 30 de stînjeni de la fratele său Cîrstea, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Apostol mare paharnic, însă partea lui Stanciul 30 de stînjeni de la femeia lui, Şerbana, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Apostol mare paharnic, ocină la Voevoda, însă partea lui Gavrilă 30 de * *
        1 Text ilizibil.
        * Omis
ll—c. 1146                                                                  /£/
www.dacoromanica.ro
stînjeni... 1 Şi iar a cumpărat jupan Apostol mare paharnic, însă partea lui Nedelco 30 de stînjeni de la fiul lui, Bejan, pentru 600 aspri gata, fac împreună..2 aspri. Şi s-a cumpărat acest sat Voevoda peste tot din hotar pînă în hotar cu toti vecinii, cum este mai sus-scris.
     Şi hotarele satului Voevoda,încă să se ştie: de la satul Ologii pînă la Cîma şi de la satul Căcănăul pînă la Piscu şi la vîrful cîmpului pînă la Drumul Săpăţii <şi de la>3 satul Vătăşanii pînă la Tîmpa, pentru că acest sat Voevoda... 1 cu ocinile lor. Iar apoi cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, satul Voevoda ei s-au vîndut vecini domneşti lui Mihail voievod de au fost vecini pe seama domnească.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, iar moştenii satului, care sînt mai sus-zişi, din sat din Voevoda, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Alexandru voievod cu aspri gata. Şi a făcut satul Voevoda şi hrisovul domniei lui de răscumpărare la mina lor.
     Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, satul Voevoda şi toţi moştenii satului, ei s-au sculat singuri de a lor bunăvoie, fără nici o silă de la nimeni, de au venit înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi s-a vîndut vecini satul Voevoda cinstitului dregător al domniei mele, jupan Apostol mare paharnic, pentru 74 000 aspri gata, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi a dat satul Voevoda şi hrisovul de răscumpărare pe care l-au avut ei, la mina jupanului Apostol mare paharnic. Şi le-a împărţit asprii în mîinile vecinilor, anume: Pardos din Răduleşti, judeţul Buzău, sluga banului Catargiu, împreună cu Şteful logofăt din Piteşti, judeţul Ilfov şi <cu> 1 Neagul Başcoveanul, judeţul Mehedinţi. Şi au luat asprii fiecare în mina lui pe capul lui şi pe fiii lui şi pe partea lui de ocină ca să fie vecini cinstitului dregător al domniei mele, jupan Apostol mare paharnic, pînă în veci şi dinaintea domniei mele din divan.
     Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori, anume: din Suraia. popa Dumitru şi din Ulmeni, Dragiul şi din Mitreşti, Marco şi din Brînceni, Mihăilă pîrcălab şi din Ologi, Tatul şi din Comişani, Radul căldărarul şi Vladul marmaziul şi mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici în această carte.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Apostol mare paharnic, ca să-i fie satul Voevoda cu tot hotarul şi cu toţi vecinii ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mure
      1 Text ilizibil.
      2 Loc alb.
      3 Text ilizibil, completat după trad. de la Acad. R.P. R. XYIII/111.
162
www.dacoromanica.ro
stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan... 1 şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 6 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7134 <1626>.
     ■{• Io Âlixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Institutul de istorie al Acad. R.P.R.
         Fotocopie după orig., perg., pecete timbrată.
         Două trad. la Acad. R.P.R., XVIII/111 şi DLXII/1.
                                             82
1626 (7134) iunie 6, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda mare vistier satul Gostavăţu, în urma unor judecăţi cu rumânii de acolo.
     + iUhaoctYew EojkYew Iw fLu§dHAp8 boeboaa h rocnoAHH-K b-kcoh 3ea\ae [sea\ae] ^'rrppoBAdX’YHCKoe, chh-k beahk4T0 h np-kA^Bparo noKOHHHaro Iw PaA\'A boeboaa. AdKdT rocnoACTBO a\h cTe jiobeaehYe rocnoACTBO a\h non<TEHHOA\8>2 npaBHTEAio rocnoACTBO A\H JK8N4H Tp8$dHAA BEAHKYH BHCTYiap H CKC CHHOBH CH, EAHlţEM EorK AApOBdJC, I3K0JKE Aă A\8 (CT WWHH8 8 roCTaX-KU.8 WT CSACTKO PoAK4H4lţH>, 4AH AfA dlHHOrHK BTiCdJf U’T MOCK^Af K0AHK4 WHHH& JfOKCT HA14T H 34 A^AIhO H 34 nOKSnCHfc H CKC
CHHOBH ET0 H4 HA\E Ea4A$A H KoHH'k <........WHH>2H4 ETO H WT WB4A\0 WT ©AT H WT
npes G3at h ckc epoaobe 34 BOAi'HHiţS h ckc aka bhhotpaaYe noHEHtt npoAatOT ca dlHHora ckc chhobh Ero behhhS iiomtehhoa\ iipdBHTEA rocnoACTBO a\h HîSnaH TpS^aHAaa BEA BHCTÎiap H CKC AEA4 ETO 34 W1HITK 34 XEXY 4CllpH TjOTOBH. H n4K Ad CE 3H4ET K4K0 npOA4<WT CA KHC>24pYwH BEHHH CKC EP4T0M CH d\8lli4T H CKC CHHOBH HJf H CKC CB4K4]f AEA HA\ 34 WHHH'K H WT WB4A\0 WT ©AT H WT npE3 ©AT H CKC ARA
BHHorpaAV 34 xsw dcnpn totobh. H iuk npoAAiOT ca ElÎHpocAaB ckc are EpATH no HA\E Gt4H«H0A H dlHJf'KHA'K H CKC CHH"K HA\ fidA’k H CKC B* *KC4X WMHH4 HM H CKC B B<HH0>2rp4A H CKC BOAHHHIţd 34 XY 4CllpH TOTOBH H P4AVA CKC EpdTOAt CH IwH
                                                                            ''V
H CKC CHHOBH HJf H4 HA\E 4,8A\a H CKC BTiCajC AEA HJf 34 WHHH"K H CKC B BHHOTpaA 34 XSW 4CllpH TOTOBH H PaAVa dlJjHT'liHSA CKC ARE CHHH H4 HA\E HhTOhYe H EaAAVA
H CKC CHHOBH HJf H CKC CB4K4£ WTKHECTB4 HA\ 34 XS 4CnpH TOTOBH H ApTv.................2
CHH"K dl8HT-fcH8AOB CKC CHH*K ETO Pdl3 H CKC BH&KOM CH IIpTiBii H CKC B'KCAX’ WHHHA HM H CKC A03YE H CKC BOAHHHlţd 34 XS 4CllpH TOTOBH H Gt4H PoeSA CKC CHHOBH
       1 Loc alb.
       * Loc rupt.
163
www.dacoromanica.ro
CH H CKC CBdKd A^A'lHd fTO H CKC B BHHOTpdAV H CKC BOAHHHH 3d xry dCflpH TOTOBH H /V,8‘"HTP8 CTK EpdTOAN CH /V^Kd H CKC CHHOBH HJf H CKC KTi<CdX U'MHH>1d HAN H CKC KHHOrpdA 3d XS dCnpH TOTOBH H ţlKipd H KdAHH EpdTIH IIoilfB H CKC CHHOBH HAN H CKC CBdKdJf IVMHHd HAN H NVT U'BdANO IVT (x)AT H ll’T flpf3 QaT H CKC BHHOTpdA 3d XS denpH TOTOBH H AfHHd CKC CHHOBH trO GTdH H fiHTdH CKC B'KCdX NVMHHd HAN
H CKC A03Vt 3d xr)f denpH TOTOBH H /\,8ANHTp8 CKC ll’MHHd <---------------3d>* xBX denpH
roTOBH h CTOHKd ckc chhobh fTO 3djfdpVA h H-kr h ckc BTiCd^f A^A^Hd fTO H CKC BHHorpdA 3d xTjf denpH totobh h GTpof ckc chhobh tro h ckc B'KCdX am *ro 3d U’MHH'K H CKC BHHOTpdA'f 3d XBJ|S dmpH TOTOBH H GTdH CKC CHHOBH fTO NVT H8MfT 3d xBi|5 d<CflpH TOTOBH»1 H KpTiCT'k CKC CHHOBH fTO ll’T N8MfT 3d XB$ dCflpH TOTOBH........2.
      IIOHfKf CfAO rOCTdB-KUSA BHUJf nHC EHAK tCT B"KC KHfSH CKC NVMHHf HAN fiyfîKf IVT np-bjKA* Bp'bANf, NVT fipH A^Hif cTdpH TocnoAdpH ap^khkix; d k-ka<> kt bha npH AKHTj [10K0HHH0AN AlHJfdHA BOfBOA, d CfAO FoCTdB'KUSA IVHH <np»J OAdAOUlf Cf BfHHHH TOCnOACKlfH Atn^dlOB BOfBOA- H nOTOAN TOCflOACTBO f AN8 CdAN \AA tiT TOTO CfAO roCTdBTiUSA f>Kf BHUJf I1HC np^KIO A^IU^AN CH TOCnO>KA<K8 •ÎMOpVHK'KB, >K8ndHHHd IIpfA«K CAS/Kdp NVT rpfMH. H B"KC AP^dA » fCT BfMHHH no pd3A0Td H£ CTiC A«KpO ANHpHO.
      (I K-KA<> KT BHA B-K ABHTf flAfgdHApS BOfBOA, CHHTi HAY<ia>1UJOB BOfBOA, «« CKANp'KTH (10K0HHH0AN AlHJfdHA BOfBOA, <* SfTOAN CH IIpfAd CASîKdp H CKC MîUfldHHHd fTO «ÎMOpYHKd, A'BUlfp'» AlHJfdlOK BOfBOA, «HH pdA'f ANHOTf HfBOAH H AtWHOBfHIH CBOGOAHA fCT nO CfAO ToCTABTiUSA 3d HHJfHOAN AOKPO BOAIO Tfpf Cf C8T CKSflOBdA 3d KfMHHl'f IVT K"K HHJfHH g<*KC>1 CfAO ToCTABTiUSA 3d xnxA d:npH, QKO/Kf Ad fCT KHfSH CKC NVMHHf HAN. H CKTBOpHA AN8 fCT KHHTH 3d CKSnOKdHYd Hd pSKdANH HJf.
      il flOTOAN K-KA<> KT BHA CKA<>, BTi ABHIf TOCnOACTBO ANH, d HdCA’kAHHIţÎH CfAOB IVT roCTdB"KU,8 NVBd KOAHU.H C8T no pfA KHUlf pfMfHH IO HANf B"K KHHTd cYf IVHH CdANH 3d HHJfHOAN A«EpO BOAIO npHUlfA npfA TOCIIOACTBO ANH 8 BfAHKIH AHBdH H np-kA K'KcfcX‘"H MKCTHTHAnY npdBHTfAYH TOCnOACTBd ANH BfAHUH H ANdAH Tfpf npOAd-AOUJf Cf BfMHHH flOMTfHHOAN npdBHTfA TOCnOACTBO ANH XSndH Tp8$dHAdB BfAHKIH BHCTYldp 3d.... 3 dCflpH TOTOBH CKC CBdKfX NVMHHOBf HJf NVT nOAlO H NVT UJ8aN H NVT BOA H CKC GpOAOBf 3d BOAHHHU.8 H CKC BHHOTpdAY H NVT CfAdAHIfJf CfAOB NVT (10CBSA< H NVT HdA B-KCOAN X0T<1P0M Bdpf nO K»A* JfOllHT HANdT NVMHHf H 3d A’bATHO H 3d nOKSnfHlf CKC ETiC npOAdIOT CJA nOMTfHHOAN npdBHTfA TOCnOACTBd ANH BHUJf nHC Ad fCT BfMHHH CKC 83HdHlf BTiCdAN ANfrlIdUIOAN NVT TOp H3 A°AHH H U'T NVKp"KCT ANfCTOAN H NVT npfA TOCnOACTBd ANH.
      H H3BAAHX0AN TOCnOACTBO ANH HANfHfAN IVBfAN3H AlOAIf BHUJf pfMfHH CKC KHHO-BdplO NVT KHHTOBfX MTO fCT HAN'kd W’HH H 3d CKSnOBdHYf H 3d A^A^HB OKO/Kf Ad Cf 3HdfT KTO fCT BfMHHH H KTO fCT NVCTdA KHfS Ad Hf k8A*T H’fcKd npHTfCHfHl'f HAH
      1 Loc rupt.
      1 Loc alb un rlnd întreg.
      3 Loc alb.
164
www.dacoromanica.ro
                           Anuticmc. fl aiţi(AH>K( yoKtT h3kaahth cîh kcmhhh H-fcKorAa H-bKi't khhth a* Pcktit tpc c8t khcsh a<* h( cc K"k pJJcT noMTO paAÎ cc c8t npoAaaH kcmhhh sa A^Kpo koa»
CTiC K'KCaX' A*A HJf sa WMHH'h KdKO CCT KHUIC I1HC M CCT KCMHHH H IVHH H CHHOKH HJf A*»^ A® K*K K-kKH.
                            Oc © paAY AAA*X ckm rocnoACTKO a\h ciomtchhoiW iipakhtca rocnoACTKa a\h >KSndH TpS^dHAa kcahkYh KHCTÎiap raKOWc A* a\8 cct wmhhS 8 rocTaK’KiţS h ckc
                            KCMHHH KOTOpÎH C»T K<’KCH>1 2 CIO pCA# (1HCAHH CIO KHUJC A^AHHO H Kli WJfAK CHHOKOAt H KH&KOAI H np’kKH^MCTOAt H HC IVT KOrOJKA© HCflOKOA'fcEHAl n0pH3A\0 rOCnOACTKO A1H.
     Gcjkc 8k© h ckcactcaTh nocTaKH^ rocnoACTKO aih: JKSnaH liana kca akophhk h /KScmh $Tcpa bhk kca A©ro$CT Hcnp4KHHK$A KpaioivKCH h kSiiah Xpnsa kca Awro$n'
h JKSnaH.......8 h Kgnan AIh^o kca cnaTap h >K8ndH Eaptoaomh kca ctoahhk h
jKSnaH BpaTSA kca koaihc h >K8naH Aiioctoa kca nc^apHHK h kSiiah Koctahahh kcahkYh IIOCTCAHHK. H HCnpAKHHK ‘/KSlIdH XpH34 KCAHKYH AlVrO^CT.
     H Hanncax as, Acn’KA‘>i' auto$ct, k*k rpaAV E$K8pci}iH Avbccivi kjhYc s a^hh h u’T CK3AaHYa A\npa a<»kc k*k ccro rncaHYc wt flAdAva A® ccA-b tcmchYa a^toai k"k
A-bT ySpAA a UIT pOJKACCTKa XpHCTOKa, xa^KS.
     f Iw flAHgaHApS KWCKivAa, a\haoctY» EokY» rocnoAHHK.
     Hw flAcgaHApS KOCKOAa <m. p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Gostavăţu din judeţul Romanaţi, însă partea lui Minoga toată de pretutindeni, cită ocină va avea şi de moştenire şi de cumpărătură, şi cu fiii lui, anume Yladul şi Voinea.. . < ocina > 3 lui şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu vaduri de moară şi cu două vii, pentru că s-a vîndut Minoga cu fiii lui vecin cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda mare vistier, şi cu partea lui de ocină, pentru 15 000 aspri gata. Şi iar să se ştie că s-a vîndut <Vis>8arion vecin cu fratele său Muşat şi cu fiii lor şi cu toată partea lor de ocină şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu două vii, pentru 6800 aspri gata. Şi iar s-au vîndut: Miroslav cu doi fraţi, anume Stanciul şi Mihăilă şi cu fiul lui, Badea şi cu toată ocina lor şi cu 2 vii şi cu moară, pentru 10 000 aspri gata şi Radul cu fratele său Ion şi cu fiii lui, anume Duma şi cu toată partea lor de ocină şi cu 2 vii, pentru 6800 aspri gata şi Radul Munteanul cu doi fii, anume Antonie şi Yladul şi cu fiii lor şi cu toată moştenirea lor, pentru 6000 aspri gata şi Dăr... 3, fiul Munteanului, cu fiul lui, Raia şi cu nepotul său Pîrvea şi cu toată ocina lor şi cu vii şi cu moară, pentru 6000 aspri gata şi Stan Robul
       1 Text şters şi neciteţ.
       2 Loc alb.
       3 Loc rupt.
165
www.dacoromanica.ro
cu fiii săi şi cu toată declina lui şi cu 2 vii şi cu moară, pentru 3400 aspri gata şi Dumitru cu fratele său Duca şi cu fiii lor şi cu vie, pentru 6000 aspri gata şi Giura şi Călin, fraţii popii şi cu fiii lor şi cu toată ocina lor şi de dincoace de Olt şi de peste Olt şi cu vie, pentru 6000 aspri gata şi Mina şi fiii lui, Stan şi Vitan, cu toată ocina lor şi cu vii, pentru 3600 aspri gata şi Dumitru cu ocina.. <pentru> 1 2600 aspri gata şi Stoica cu fiii lui, Zaharia şi Neaga şi cu toată dedina lor şi cu vie, pentru 3600 aspri gata şi Stroe cu fiii lui şi cu toată partea lui de ocină şi cu vii, pentru 2500 aspri gata şi Stan cu fiii lui din Nucet, pentru 2500 <aspri gata»1 şi Cîrstea cu fiii lui din Nucet, penru 2500 aspri gata,.. .2
     Pentru că satul Gostavătul mai sus-scris au fost toti cnezi cu ocinile lor
                             » >
încă de mai înainte vreme, din zilele domnilor bătrîni, de demult. Iar cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, satul Gostavătul, ei s-au vîndut vecini domneşti lui Mihai voievod. Iar apoi, domnia lui însuşi a dat zestre acel sat, Gostavătul, care e mai sus-scris, fiicei sale doamna Florica, jupaniţa lui Preda sluger din Greci. Şi i-au tot stăpînit vecini pe seama lor cu bună pace.
     Iar cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, după moartea răposatului Mihail voievod, ginerele său Preda sluger şi cu jupaniţa lui, Florica, fiica lui Mihai voievod, ei pentru multe nevoi şi datorii au slobozit satul Gostavăţul de a lor bunăvoie de s-a răscumpărat de vecinie de la ei, tot satul Gostavăţul, pentru 84 000 aspri, ca să fie cnezi cu ocinile lor. Şi le-au făcut cărţi de răscumpărare la mîinile lor.
     Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, moştenii satului din Gosta-văţu împreună, cîţi sint pe rînd mai sus-zişi pe nume în această carte, ei înşişi de a lor bunăvoie au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, mari şi mici, de s-au vîndut vecini cinstitului dregător al domniei mele, jupan Trufanda mare vistier, pentru... 3 aspri gata cu toate ocinile lor, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vaduri de moară şi cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, ori pe unde vor avea ocini şi de moştenire şi de cumpărătură, cu tot s-au vîndut cinstitului dregător al domniei mele mai sus-scris, să fie vecini, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am scos domnia mea numele acestor oameni mai sus-zişi cu chinovar din cărţile ce au avut ei şi de răscumpărare şi de moştenire, ca să se ştie cine este vecin şi cine a rămas cnez, să nu fie vreo cotropire sau înşelăciune. Iar dacă vor scoate vreodată aceşti vecini nişte cărţi, să spună că sînt cnezi, să nu se creadă, pentru că s-au vîndut vecini de bunăvoie, cu toate părţile lor de ocină, cum este mai sus-scris, să fie vecini şi ei şi fiii lor, pînă în veci.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda vistier, ca să-i fie ocină la Gostavăţu şi cu vecinii, care sînt
       1 Loc rupt.
       2 Loc alb un rînd întreg.
       3 Loc alb.
166
www.dacoromanica.ro
<toţi> 1 pe TÎnd sorişi mai sus, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt, ispravnicul Craiovei, şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan.. 2 şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 6 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     -}■ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Acad. R.P.R., CCCCXXXV/132.
         Orig., perg. (39 X 57), pecete timbrată.
                                              83
                                                                              1626 (7134) iunie 7, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mitrea comis din Stăneşti gîrla Botul din satul Cureşti, în urma unei judecăţi.
     f Milostieiu Bojieiu, Io Alexandru voevod, fiul răposatului Io Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mitrea comis de Stăneşti, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele de să-şi ţie gîrla ce să chiamă Botul, de la satul Gureştii de la haltă, pentru că iaste a lui de moşie.
     Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar Mitrea comisul oni au avut pîră înaintea domnii mele în divan cu cinstitul dregătorul domnii mele jupan Trufanda vel vistier, pentru gîrla Botul şi au venit de s-au pîrîtu de faţă. Şi aşa pîrîia Trufanda vel vistier cum mai sîntu şi alte gîrle de să abatu de în Botu ce să cheamă Bîrzăviţa, ca să lase Mitrea comis să nu să închiză, ci să aibă şi satul Cuneştii al lui Trufanda vistier să se hrănească. Iar Mitrea comis el s-au plînsu în divan cum nu s-au fostu închis această gîrlă de niminea niciodată, fără numai ce o au închis moşii şi stremoşii Mitrei comis şi părinţii lui, că au fostu a loru de moşie şi iaste satul Cureştii al patrulea hotar mai jos de ocina Gureştilor, de unde iaste gîrla Botul.
                           într-aceia, domniia mea am căutat şi am judecatu pre dreptu şi pre lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi am alesu domniia mea din
      1 Loc ilizibil.
      2 Loc alb.
167
www.dacoromanica.ro
divan pre credinciosul boerul domnii mele Dumitru vistier Dudescul, ca să meargă acolo la satul Cureştii. Şi s-au dusu de au strinsu oameni buni şi megiaşii de prin prejurul locului şi au întrebat şi pre păscarii cei bătrîni din Dîrstor; deci toţi au mărturisitu cu sufletele lor cum n-are Trufanda vistier nici o treabă cu gîrla şi cu leasa de la Botu, că au fost a Mitrii comis de moşie, ci vrea Trufanda vistier să spargă acea leasă de la Botu fără dreptate. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Dumitru vistier cum au aflatu cu sufletul lui că n-au avut Trufanda vistier treabă cu leasa de la Botu, ci au rămas de lege din divan, cum mai mult de acum nici un val să n-aibă că s-au fost mai pîrît Mitrea comis şi cu Cernica vornicul şi cu Mânui1 2 Catargiul pentru leasa de la Botu, ci tot au rămas de lege.
     Dreptu aceia, domniia mea am dat Mitrii comis să-ş ţie leasa de la Botu cu gîrla în bună pace şi de niminea opreală să n-aibă, ci să fie de moşie a lui şi feciorilor lui cum i-au fost şi mai de nainte vreme, ci să-şi facă leasă cineş pre moşiia lui, unde va avea.
     Scris în Bucureşti iunie, 7, 7134 <1626>.
     Io Alexandru voevoda, milostiu Bojiu gospodină.
     S-au scris din cuvînt în cuvînt după însuşi matca de mine, Naoup. ‘IepoS. Ypap.p.aT. 1802“ oxTGjp.(3. 10^.
          Arh. St. Buc., M-rea Mărgineni, XII/2 (nr. 1).
          Copie.
                                             84
1626 (7134) iunie 8.
            Şase boieri judecă pricina dintre Vlad vistier şi Staico paharnic cu Chisar, pentru o ocină din Copăcel.
     ■j" Scris-am noi 6 boeri, anume: Tudor comisul ot Măldăreşti i Ghieoca postelnic i Builă vătah i Ândronie ot Albeni i Lepădat ot Zătreni i Goran logofăt ot Olăneşti, carii am fost luaţi pre răvaşul domnu nostru Alexandru vodă, ca să căutăm şi să adeverim păntru pîră ce au avut jupînul Yladul vistier şi Staico peharnic cu Chisar văru-său păntru ocina de în Copăcel, cine cum au cumpărat şi cine cum va ţine.
     Păntru aceia, noi am adeverit cum au fost den bătrîni 3 funi în sat în Copăcel, anume funea lu Ivanco, al doilea funea lu Stan pîrcălabul, al treilea funea Yladului vistier. Deci dentr-aceste 3 funii, întîi de în funea <lu> a Ivanco s-au făcut 9 părţi, deci 7 părţi s-au aflat cumpărate de Tudosie logofăt, iară 2 părţi s-au aflat cumpărate de Chirca comisul. Iar a doo fune, a lu Stan pîrcălabul,
      1 în loc de: banul.
      2 Loc rupt.
168
www.dacoromanica.ro
fostu-o luat boerii de în Ueşti de la Stan pîrcălabul mai denainte vreme şi o vîndut lu Tudosie logofăt, în zilele lu Mihai voivod. însă pre această fune au avut multă pîră Vladul vistier i Staico pebarnic cu Chisar peharnic, căci c-au avut şi Chisar peharnic cărţi pre acea fune a lu Stan pîrcălab. Scriia c-au cumpărat Ivănel logofăt acea parte a lu Stan pîrcălab de la un Neagoe vătah, ci noi am adeverit că n-au fost acea moşîe a lui Neagoe, ci au fost a lu Stan pîrcălab, ci o fost dat Ueştilor, iar Ueştii o vîndut lu Todosie logofăt, cum am scris mai sus, iar Chisar pebarnic să-ş caute acea parte ci au cumpărat de la vînzători, însă a treia den Copăcel. Iar al treilea fune, a Radului vistier, adeverit-am c-au cumpărat Chisar peharnic de într-acea fune 2 părţi, iar al treilea parte au rămas pre sama mănăstirei Arhanghelul.
     Aşa-m adeverit noi aceşti 6 boeri ci-s mai <s>1vis scrişi, înpreună cu mulţi boieri şi cu mulţi megiiaşi de înprejurul locului şi le-am dat să ţie pre această tocmeală ce am scris mai sus. într-alt chip să nu fie.
     Ispisab iunie 8 dni, leat 7134 <1626 >.
     t Icra p o 6 xap.a paatţ (ta pripo Ta avo0sv.
         Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LIX/10.
         Orig., hîrtie (31 X 21), şapte peceţi aplicate.
         Copie ibidem, ms. 178 f. 22—23.
         Rezumat gtec la Acad. R.P.R., MCCLXXXVII/99, nr. 17.
                                             85
1626 (7134) iunie 8, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Plumbuita ocini, baia cea mare din Bucureşti, vii, vatra mănăstirii şi vaduri de moară.
      f R-k XpHJTd Eord BAdrOB'kpHIH H GrtdrOMhCTHSm H XpHCTOyAIOGHBÎH H Cd.XXO-APTi>K4KHTH jflV IbugdHApS BOfSOAA CHH8 (10K0HHH0.XX liv PdAYA KOfKOAd, EojkTho .UHAOCTTflO H EoftTfAXk AdpOKdH'U.Wk OGAdA<WHiOA\H H rOCIlOACTKOyfllIOAXH RTiCOH 3f.\XAt OyrrpOKAdJfi'H.-KOf, (IJlOKf H SdnAdHfHCKklAXk CTpdHdAXk fl.XXAdUI H $drdpdlll Xfptlfr, GAdrOnpOHSKOAkiy rOCHOACTKO A\H CBOHAXk EAdrklAXk lip0H3R0A(HTf.XXk, MHCTkl H CB’kTAklAt CpkA(ţ(A\k rOCHOACTKO A\H, IdKO npOCAdBHTH C( npOCAAÎAkUldrO AXA Eord H Ck CAdBOf KkSHfCfUldro AXA Hd [îp-kcTOA-fc CK'kTOnOMHKlllfy pOAHTfAM rOCnOACTKO AXH.
      G«Kf AApOKdJf H rOCIlOACTKO AXH CkH BkCfMkCTHÎH H EAdrOWEpd3HklX H (ip-fenOM-TdHf, CfJKf HdA KKC-kdXH MkCTÎH A^POE HdCTOnţlÎH cT( ypHCOBgA rOCflOACTBO AXH CR-feTOAX# H KOJKfCTKfH'bH AXOHdCTHp 30Rf.XX0<\\8 IIa8a\G8HT4 U'T KoAHHTHHd, HA*k>K( fCT JfpdAX CK-bTdrO H MkCTHdrO, CAdBHdrO npopOKd np-bAHT(Md, KpkCTHTfA'b îlVHHd H WTktţ# frS.XXfHd non HrHdTYf H B'kC'k.XX HHHOKOAX, CAHtţH JKHKSipkiy Bk XVEHT’fcAH TOf, ia>Kf
      1 Loc rupt.
169
www.dacoromanica.ro
fCT CkSHAdiU H XVCHOKdAd XVT TCAXCAYc 3d nOKOCHHd rOttlOKAd KdTCpHHd, rOtnOHCAd noKOHHHOAx npeA<AOA\ rocnoACTBO axh, fLxcâdHAPS kockoa, okc cct axctoj( h kt». noAp8iYe Hd cK'bTd AXOHdCTHp u't GK-fcTd Topd rAdrodfA\dro ^eponoTdAx, ^PdA' CkIsTH AX AX8HCHHUH, «KC KTi G-bKddîTYc, I3KO/KC Ad AX8 CCT CK’kT’feH AXOHdCTHpH IlA8AXE8HTd XVT KoAHHTHHd «KC BHUIC pCHCHd, KTiC AXCCTOAX CB'bTOAXS AXOHdCTHpH, HA"b>KC CTOCT AXOHdCTHpd, KOAHKO CCT XVKOAHO AXOHdCTHpYH, CKC ropd H CBC EpdNHLJJ-k H CKC ABC EpOAOBC 3d BOACHHlţS Kh KOAd KoAHHTHHCB, CAHH KpOA XVT H3 rop 3d AXOHdCTHpC, APSr BPOA XVT H3A0A H CKC KOACHHU.CJC.
      H fldK Ad «T CK-bTOAX» AXOHdCTHpS BHIUC nHC IlA8AXK8HTd S AXCCTOBC 8 flOAW U’PdACHfC BOA CK'bTd AXOHdCTHpC KAH3, ThlYc npC3 KOAd KoAHHTHHCH, HTO CCT KHA AP'bBHhJJf AXCCTO 3d AHBdAC H 3d XPaHa AXOHdCTHpCK, XVT HdHCAd CB’kTOAXS AXOHdCTHpH BHIUC pCHCHd.
      H FldKH/KC Ad KT CK-kTOAx8 AXOHdCTHp XVT KoAHHTHHd, TAdrOACAXdrO ILx8A\K8HTd, BHIUC nHC BCAHKd EdC 8 BdpOLU E8K8pCl|lH OKC CCT H3 rop rpdA<> rOCflOACKd, KOA BOA<>, CBC BTiC PAOKOAX, flOHOKC XV CCT A'W H nOKAOHHA CB-feTOAX8 AXOHdCTHphJ nOKOHHHOAX ACA®‘" rOCHOACTBO AXH /UH^H’k BOCBOAd KSflHO CTiC AXdTH rOCnOACTKO CAX8, rOCnOJKAd KdTepHHd, pdA’l’ nOAX^Hd, Ad KT CB-fcTOAXS AXOHdCTHpH B-K SKp-k-nA-fem'e.
      H ndKhJ Ad KT CB'bTOAXS AXOHdCTHp IlA8AXK8HTd BHUJf nHC S norOdHC 3d BHHO-ppdAV 8 A^rt^A BdpOUJOB EoyK8pC4lTH, HTO CCT KHA nOK8nHAC 3d rOCnOHCAd KdTC-PHHd XVT HdA iBdH AdHHIOA 3d xA dCnpH TSpCKÎH H A^HC 8 CK'bTd AXOHdCTHp pdAY nOAX-bHd Ad KT CB-feTOAX8 AXOHdCTHpH STKp-kHCACHÎC H B*K nHlJl8.
      H   ndK Ad CCT CB-bTOAX8 AXOHdCTHpH XVT KoAHHTHHd,         OKC BHUiC p-fejf, XVHHH8 8
T-KAXKSpCltlH, A nAdCC,  XVT nOAW        H XVT BOA H XVT BAdTO H  CBC BCHHHÎH H XVT   CCAd-
AHlţlC CCAXVB XVT nOCBSAH, BdpC CAHKd CC JfTHT H3KpdTH XVT no BtCOAX )($TdpOAX, nOHOKC CIK5 BHUIC pCHCHd XX’HHH8 XVT CCAO XVT T'KAXKSpCIJlY KHA O CCT nOK8nHAd 3d noKocud rocnoJKAA KdTepHHd, np'bACA* rocnoACTBO axh h A^AHd bti CK'bTd AXOHdCTHp XVT KoAHHTHHd pdAY nOAX^Hd, Ad CCT CKbTOAXS AXOHdCTHp Kli SKpbnACHYc H Kli nHlţl8.
      H   ndKhJ Ad CCT   CBbTOAX8      AXOHdCTHp IlA8AXK8HTd U'T  KoAHHTHHd, <OKC     BHIUC
P'b'X’»1 8 Bdpoui E8K8pCltlH CAHH AXCCTO, HAOKC CCT Kl'xv ASAX'kH'kpYA HdYnpC/KAC, CkC K8KC H CKC nHAXHHIţd, KAH3 KOA AXOHdCTHpd CB'bTH TcxvprYc, HTO CCT KHA nOKSnHA ndKH/KC XVT nOKOCHHd rOCnO/KA* KdTepHHd U'T HdA CAHH HAOK'kK'k, Hd HAXC ^SîKCHYc, 3d XH dCnpH TSpCKIH.
      H ndKkl Ad CCT CB'bTOAX8 AXOHdCTHp U'T KoAHHTHHd BHUIC nHC AXCCTO 3d ABd npdBdAYH, 3AC 8 Bdpoui fiSK8pClţlH, K>A npTkKTuXYHAC AXOHdCTHpYH dlH^dlOB BOCKOA, I10HC/KC  CCT A^HC cYc   np-KKTuxYH  3d SKSlldHHlţd KdllA'lv Kli  CK'bTd AXOHdCTHpC   BHUIC
nuc Ad w cct noAx-buS pdAf A^Wd <H. H HdiiHCdjf ca 8 CK'bTOio noAX'buHKS.
      H ndK Ad CCT CK'bTOAXS AXOHdCTHpH IlA8AXK8HTd XVT KoAHHTHHd BHUIC nHC ABd npdBdAYH, 3AC 8 Bdpoui 8 E8K8pCI{IH «ITO C8T KOA np'KK'kAfHAC AXOHdCTHpYH H8mct8a
1 Text ilizibil.
170
www.dacoromanica.ro
wt H3 A®d> noHf>Ke ect bha nonSnEHE 3d noKOEHHA <ro:no>KA<i>1 Katephha wt haa Kocr'k CTErapiOA HHSaxapiOA, 3d xkxY acnpH r©TOKH cp(B<pTiHH> h a^m 8 CK'kTA AXOHACTHp paA'f IIOA\-kHa.
     H nAKhl M CT CK"kTOA\8 AXOHACTHpH ILlSAXESHTd WT KOAHHTHHA KHUIf pEHEHd WHHH8 8 EoA-fecKA, KOI WMHHTv ECT H3KpAHHAA H XOTApHCdAa U'T K>K              KHK K(A
IIOCTEAHHK, ElflE/KE WT npH A^hYe nOKOHHHOA\8 A*A®A\ POCnOACTKO rt'H> YllHXHk KOEKOA, WT nOAlO H WT Ul8A\a H WT BOA H ChC KEHHHIH H ChC KOAEHHIţEX’ H ChC KHHOPpdAH H WT CEAdAHlJIE CEAWK H WT II0CK8AH H WT HAA KTiCOAV JfOTApOAX, KApE EAHKd CE JfTET H3BpdTH WT JfOTAp Ad>KE A® Jf®TdP> nOHOKE ECT eYw AddHd H nOAXHAOKAHA CfA WHHHTi wt EoA-kcKa khuie pEMEHa 3d noKOHHHaro A£A®ax pornoACTKO AXH YIlHJfH-b KOEKOA 8 CK'kTA AXOHACTHp WT KOAHHTHHA, Ad » (CT A"kAHH8, pdAf nOAX'kHA.
     H naK Ad fCT CK'kTOAXS AXOHdCTHp ILx8aXK8HTA WT KoAHHTHHa E>KE KHUIE nHC CEAO Top EoAAOpOgElllYH, WT CSACTKO ©AJf<OK>, raîKE ECT 8 AXEJKA® CEAO ILx'hC'kHYH H 8 a\e>ka8 /\,oa EoAAopogEipY, ktiC ceao chc k-kcoav jfOTapOAi H chc KTiCHjf rehhhYh H ChC KTiC A®X'®A®K®‘"> 110 CTdpE X^TApE H EEA’kSE, WT Jf0TdP Ad>Kf A® X'®'rdP) WT I10CK8AH, EAHKa CE X"THT H3SpATH, I.OHE/KE TOrO CEAO Top EOAA®P®gHllYH, KHUIE nHC, WH ECT KHA Add H nOAXHAOKAA CK'bT'kH AXOHACTHp 3A nOKOHHHAPO dlHJfAHA KOEKOA, paAf noAikHa H paaY a^uie rocnoACTKO Ero, Ad *® kt cK"kT0Ax8 aiohacthp khuie I1HC K'h 8Kp-knAEHYE.
     H naKHJKE Ad f:T CK'kTOA\8 AXOHACTHp IlA8A\B8HTa WT KoAHHTHHa KHUIE pEJf AXECTO 3A HHTHpH IIP'KK'KaYH 8 KApOUI E8K8pEl(lH, KOA TpH^dH lIsSUTi ChC K8KE H ChC IIHA\HHU,a H $®HUIOp no KHUIE, IIOHEHCE TA ECT nOK8nHA CAAXH KdASrEplH AXOHd-CTHpYH TOrO AAECTO 3A Hp’hK'hAlH XVT HAA IlEMIO A^AP^kplOA, 3A XAXY ACnpH POTOKH CpEK<pTiHH>, K'h A^IE nOKOHHHOAl A*A®‘« POCnOACTKO AXH, dlHJfH'k KOEKOA*
     H npoAAA®X cYh khuie pehehh haxehhtY aioaYe hh^he whhhe h A’kAftu xvhh 3a
HHJfHOAX A®npOKOA\ KOA» H ChC 83HdHIE K'hC'kAX AXEPYaUlOAX WT POp H3 A®rt H XVT XX’Kp'hCT AXECTOAX.
     HaX'kAA ECT KAA8rEpYH H KHHTH POCIIOACKH HAA cYe KHUIE PEMEHE WHHHE H A’kA’fW KHUIE pEMEHE, aH8 ECT 3drHH8A WT 3A0A‘kHCTKIE. H CKEA”kTEACTKOKAAH c8t KAASrEplH lipEA POCnOACTKO AXH ChC AXHOSH EOA’kpH H A®KpH AIOA'i'E, KAKO C8t cYe WHHHE AXOHA* CTHpEK CTApE H llpdKE WHHHE H 3A A^A^HO. ©EPO pAAI POCnOACTKO AXH EI|IE?KE IIOHO-KHJfOAX H STKp’hAHX'OAX H HAA cYlO JfpHCOK POCnOACTKO AXH KAKO ECT EYw H WT np'kiKAt Kp*kaxE h Ad kt CK-kToaxS axohacthp wt Koahhthha khuie psjf cVe whhhe H llp'hK'hAIE H CEAA H KEHHHH XX>HHH8 A'kAHHO H K'h XV^AB H HE WT KOrOJKA® HEnOKO-A'kEHAXO, IIOpHSAXO TOCIIOACTKO AXH.
     6l(lE>KE H 3AKAHHAHfE nOCTAKHJf POCnOACTKO AXH, no WTUI’htTKYlO POCnOACTKO AXH, KOPO H3BEPET TOCIIOAh EoPTi EHTH rOCIIOAAp'h 3EAXAE ElAAUIKOE HAH WT Cp-hAYHHdPO IIAOAA POCnOACTKO AXH HAH XVT ChpOAHHK HA UI 3 HAH no PplîCEJf HAUIH HAH WT HHHO-IIA’kAXEHHK, Ad AI|IE nOHTET H IIOHOKHT H SKp'klIHT cYe JfpHCOKSA POCnOACTKO AXH, topo POcnoA"h Eop-h A<* ca noHTET h iiohokht h Ad chjfpaHHr K'h pocnoACTK'k epo,
1 Omis.
171
www.dacoromanica.ro
d K-K           K"lîH<X A^UIi «ro. fi dlJJfAHKf Hf nOMTfT H Hf IIOHOKHT H Hf STKpTiAHT
cVf X'pHCOKSrt rOCnOACT’KO A\H, dH« nOntptT H pd30pfT H HCJfdKHT H 3d WBBfHl'f WCTdBHT, Toro racncA^ Bork m h* ra noiTfT h m Hf CKjfpaHHT k-k rocnoAci’K-k fro, a Hf Kii eSa^l(Jkix K^k^fx A^uia fro h a<* kt TpTiKAfT h <a>Hd0fiwa h dfjsopfCdA wt thT CK-kTH WTl^H fJKf c8T B"k HfKfH H M HA\dT MdCTYlO CKC IS^A H CkC flpY/ft H CKC HHkJA\H HfB*kpHl'H IoyA'H f/Kf B'kS'MlHIljf HdA KP"kB rOCIIOAd Bord H ClldCd Hdllifr» îcycd XpHCTd, a pfK"k: „BliSAtH, KTi3A\H, pdcnfHH fr©“ <H Kp*kB fr©>1 HdA HklX H Hd HfAA HX fCT H ESAfT Bk B*kKkl, dA\HH.
      Gf/Kf CBfAfTfd'fH nocTdKHX rocnoACTB© ’a\h : JKSndH liana Bfa <ak«phhk> 1 h JKSfldH $Tfpa BHB Bf a AWrOljSfT, HCnpdBHHK^A KpdlOWBfH H /K8l1dH XpH3d Bf A AWrOijSfT H HîSridH Tp8f|saHAA Bf A BHCT'flap H HiSlldH dlhX® Bf A CndTdp H /KSlIdH BdpTOAOA\H Bf A CTOAHHK H EpdT$A Bf A KOMHC H /K8l1dH fllIOCTOA Bf A nfXApHHK H /KSlIdH KoCTdHAHH BfAHKYh IlOCTfAHHK. H HCnpdBHHK XpH3d Bf AHKIH AOrO$fT.
      H Hdnncax aa, Âcn'KAdT AwrofjsfT, b-k HdCTOAHH rpdAy EoyKSpfiiJH, Avkctiţd K>HYf H A^HH H WT HAAA\d A‘»^f A® HHH-k B-k CfTO flMCAHl'f TfKSipdrO A^TOAt, B*k
A-kT x3pAA, a WT pOJKAfCTBd XpHCTOBO xdXKS.
      •j- îw fLugdHApS BWfBWAA, A\HAOCTYiO EoJKYiO TOCnOAHHk.
      Hw fL\f§dHAP$ EOfKOAd <m. p.>
      f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Alexandru voievod, fiul răposatului Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a ridicat pe scaunul sfîntrăposatului părinte al domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Plumbuita de la Colintina, unde este hramul sfîntului şi cinstitului, slăvitului prooroc, înainte mergătorul, Ion botezătorul şi părintelui egumen popa Ignatie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, care este zidit şi ridicat din temelie de răposata doamnă Caterina, doamna răposatului străbunic al domniei mele Alexandru voievod, care mănăstire este metob şi sub stăpînirea sfintei mănăstiri de la Sfîntul Munte, numită Xeropotam, hramul sfinţilor 40 de mucenici, cei din Sevastia, ca să-i fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, care este mai sus-spusă, tot locul sfintei mănăstiri, unde stă mănăstirea, cit este în jurul mănăstirii, cu pădurea şi cu braniştea şi cu două vaduri de moară la apa Colintinii, un vad din sus de mănăstire, alt vad din jos şi cu morile.
      1 Text ilizibil.
172
www.dacoromanica.ro
     Şi iară să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise, Plumbuita, 6 locuri in cîmpul de arătură, lingă sfinta mănăstire, aproape, numai peste apa Colintinii, care a fost demult loc de livadă şi de hrană a mănăstirii, de la începutul sfintei mănăstiri mai sus-spuse.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri de la Colintina, numită Plumbuita, mai sus-scrisă, baia cea mare din oraşul Bucureşti, care este din sus de cetatea domnească, lingă apă, cu tot venitul, pentru că a dat-o şi a închinat-o sfintei mănăstiri răposatul bunic al domniei mele Mihnea voievod, împreună cu mama domniei lui, doamna Caterina, pentru pomană, să fie sfintei mănăstiri de întărire.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita, mai sus-scrisă, 6 pogoane de vie în dealul oraşului Bucureşti, care au fost cumpărate de doamna Caterina de la Ivan Danciul, pentru 30 000 de aspri turceşti şi date sfintei mănăstiri pentru pomană, să fie sfintei mănăstiri întărire şi de hrană.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri de la Colintina, care este mai sus-spusă, ocină în Tîmbureşti, 4 plase, din cîmp şi din apă şi din baltă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cît se va alege de peste tot hotarul, pentru că această mai sus spusă ocină din sat din Tîmbureşti a fost cumpărată de răposata doamnă Caterina, străbunica domniei mele şi dată sfintei mănăstiri de la Colintina pentru pomană, să fie sfintei mănăstiri de întărire şi de hrană.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, <maij sus-zisă> în oraşul Bucureşti un loc, unde a fost mai înainte lumînăria, cu case şi cu pivniţă, aproape lingă mănăstirea sfîntului Gheorghe, care a fost cumpărată tot de răposata doamnă Caterina de la un om, anume Dujenie, pentru 8000 aspri turceşti.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri de la Colintina, mai sus-scrisă, loc de două prăvălii aici în oraşul Bucureşti, lîngă prăvăliile mănăstirii lui Mihai voievod, pentru că aceste prăvălii sînt date de jupaniţa Caplea sfintei mănăstiri de mai sus, ca să-i fie pomană pentru sufletul ei. Şi s-a scris în sfîntul pomelnic.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, mai sus-scrisă, două prăvălii aici în oraşul Bucureşti, care sînt lîngă prăvăliile mănăstirii Nucetul, din jos, pentru că au fost cumpărate de răposata < doamna > 2 Caterina dela Costea stegarul, cizmarul, pentru 12 000 aspri gata de argint şi date la sfînta mănăstire pentru pomană.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, mai sus-spusă, ocină în Bolească, care ocină este aleasă şi hotărnicită de către Eniu fost mare postelnic, încă din zilele răposatului bunic al domniei mele Mihnea voievod, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu morile şi cu viile şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege din hotar pînă în hotar, pentru că această ocină mai sus-spusă de la Bolească a fost dată şi miluită de răposatul bunic al domniei mele Mihnea voievod la sfînta mănăstire de la Colintina, ca să-i fie dedină, pentru pomană. * *
      1 Loc ilizibil, completat după traducere.
      * Omis.
173
www.dacoromanica.ro
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, care este scrisă mai sus, satul Boldorogeştii de Sus din judeţul Ilfov, care este între satul Plăsenii şi între Boldorogeştii de Jos, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pe vechile hotare şi semne, din hotar pînă în hotar, de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că acest sat Boldorogeştii de Sus, mai sus-scris, el a fost dat şi miluit sfintei mănăstiri de răposatul Mihail voievod, pentru pomană şi pentru sufletul domniei lui, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise de întărire.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri Plumbuita de la Colintina, mai sus-spusă, loc de patru prăvălii în oraşul Bucureşti, lîngă Trifan Leucă, cu case şi cu pivniţă şi foişor deasupra, pentru că au cumpărat înşişi călugării mănăstirii acel loc de prăvălii de la Peciu dulgherul, pentru 11 000 aspri gata de argint, în zilele răposatului bunic al domniei mele Mihnea voievod.
     Şi au vîndut aceşti mai sus-spuşi, numiţii oameni, ocinile şi dedinile lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului.
     Au avut călugării şi cărţi domneşti pe aceste mai sus-spuse ocini şi dedini mai sus-spuse, dar au pierit de răufăcători. Şi au mărturisit călugării înaintea domniei mele cu mulţi boieri şi oameni buni că aceste ocine sint vechi şi drepte ocine şi de moştenire ale mănăstirii. Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe acest hrisov al domniei mele, cum a fost şi dinainte vreme. Şi să fie sfintei mănăstiri de la Colintina, mai sus-spuse, aceste ocini şi prăvălii şi sate şi vecini ocină şi dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi va nimici şi va strica şi va lăsa în uitare pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: «ia-1, ia-1, răstigneşte-1» <şi sîngele lui>1 asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan Papa mare <vornic>1 şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare
1 Text ilizibil.
174
www.dacoromanica.ro
stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, lima iunie 8 zile şi de la Âdam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar dela naşterea lui Hristos, 1626.
     -j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arhiva Creţulescu.
         Fotocopie după orig. perg., pecete atîrnată, aflat la mănăstirea Xeropotam.
         Copie rom. la Arh. St. Buc., Condica m-rii Plumbuita, nr. 255 f. 16—17.
                                              86
1626 (7134) iunie 8, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Gherghe şi Pâtru, fiii lui Jvaşco vornic din Băleni, ocină în Bădeni.
     f dlHAOCT'ffW Eo>KTeIO IlV flrtfăaHAPS BOEBOAd H rOCnOAHHTi BliCOH 3EAIAE XSrrpoBAdxTHCKOE, chhii BEAHKaro h np-bAo^paro, iioko'hhhoai îiv Paa\’a BOEBOAa. ^dBdT rocnoACTBO aih cYeio nosEAEHi'io rocnoAtTKA aih ca83Ha\ rocnoACTKO aih, rfprfB H IIliTpOB, CHHOBH ÎBdllIKOB BHB BEA AKOPHHK IVT EluvbHH H CBC HHJf CHHOBH, EAHlţE Al8 Borti AAP«B<iy> raKOÎKE A<1 C8t HAI IVMHh8 8 E'BA'hHH, AAH AEA IltiTpSS AlvrOi(SET, AfA®‘« dlHJpiHAliB ap Al A UI IVT EliA'lvHH, MTO ECT BHA flOKSflHA IVT HdA ÎbAUIKO AKOPHHK, 8>KE rAdrOAEAldrO TAHropTlB nOCTEAHHK IVT EOAAEipH BliCdX, «T nOCBSAE H IVT HdA BtiCOAl X^apOAl, -EAHKd CE XTHT H3BpdTH, flOHE/KE nOBpdTHUIE Cf dlu^tiHAti apAldUlflA, BHflK IltiTpOB AtvrO<jlET CtiC CHHOBH ÎBdUIKOB A^OpHHK, TcprE H IltiTpS, BHUIE PEHEHH, Tfpf fCT        dlH^tiHAti dpAldUlSA AfA «CO 3d U’MHHti UT
E'KA'bHH TipriB h UtiTpflB, M c8t hai 3a a’I{A|H0> a >K$ndH InauiKO AK0PHHK h CHHOBH Ero, TEprE H IIliTpS, EpdTHMEAÎ dlH^tiHAtiB dpAldUI, U’HH EipEHÎE         EpdT-
CTBO, A^POEdAH c8t 110 dlH^tiHAti dpAldlllSA CtiC EAHH KOH A^Eptl H CtiC E AdKTH 3d nOCTdS A^Epti. H I.OEpdTHUIE CA U’HH 3d HH^HOAl AOEpOBOAIO H CtiC 83HdHYd BtiChaiH AiEri'auiOAi ivt rop H3 a®a h uit ivKptiCT aiectoai h ivt npEA ronoACTBa aih.
     H BHA'hXOAi rocnoACTBO aih h 3annc8A dlH\'tiHAtiB apaiaui 3a EpaTCTBO ha p8K TcprEB H IltiTpOB, CtiC AIH03H EOA^pH CBEAETEaTH, nO HAIE: ©TOHEd AOrO^SET TtiptiHaHflA H IVT EflKUldHH, EdA^ nOCTEAHHK H IltiTpaUlKO I10CTEAHHK H UIT HSMET XapETd etSaiehSa h uit EtiA'bHH, EdA'k iiocteahhk h non PdT'k h ron PaA8A.
     Gsro paAÎ AM^X ctiAi rocnoACTBO aih ca83Ha\ rocnoACTBd aih TsprEB h IltiTpos, CHHH IsdUIKOB AEOpHHK, I3K02KE CflT HAI IVMHHti A^A'lHO H Bti Ul^dEfl CHHOBOAl H BHflKOAl H np'bBHflMETOAV H HE IVT KOrOJKA0 HEIlOKOA'bEHAlO, nopH3MO rOCnOACTBd AIH.
     GehIe 8eo h cbeaeteai'h nocTdBA'bEAi rocnoACTBO aih : JKSnaH liana beahkYh ABOpHHK H HtSndH <£YEpd EHB BEA AUirO$ET, HCnpdBHHKflA KpdlOUIBEH H HîSndH XpH3d BEA AlVrO^ET H JKSndH Tpfl^dHAd BEA KHCTYiap H KflndH dlH^O EEA CndTdp H HtSndH
                                                                                                              175
www.dacoromanica.ro
RdpTOAOAVH KfA CTOAHHK H EpdTSA KfA KOAVHC H flllOCTOA KfA flfX’dpHHK H /KSflAH KoCTdHAHH KfAHKIH IlOCTfAHHK. H HCIipdKHHK XpHSd KCA AOPO^fT.
                              H HAHHcajf as, rtcmvA^T Aoro^rr, r-k rpaA# ESKSpfipH, Avfccfiţa iohTc h A^hh
                          H U'T flAdAVd AC HHH k TIK8l|iarO A*kTOA\ AC ccro nHCdHÎC, KTi A'feTO x3pAA"
     •j- Iw ilACSdHApS KWCKWAd, avhaoctYw EoîkYiO rOCnOAHHK.
     Hiv iLugdHApS KOCKOAd <m. p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Gherghe şi lui Pătru, fiii lui Ivaşco fost mare vornic din Băleni şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină în Bădeni, însă partea lui Pătru logofătul, bunicul lui Mihăilă armaşul din Băleni, pe care a cumpărat-o de la Ivaşco vornic, funia numită a lui Gligorie postelnic din Boldeşti toată, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cît se va alege, pentru că s-a înfrăţit Mihăilă armaşul, nepotul lui Pătru logofăt, cu fiii lui Ivaşco vornic, Gherghe şi Pătru, mai sus-spuşi, de a dat Mihăilă armaşul partea lui de ocină din Bădeni lui Gherghe şi lui Pătru să le fie lor de moştenire, iar jupan Ivaşco vornic şi fiii lui, Gherghe şi Pătru, verii lui Mihăilă armaşul, ei încă au dăruit pe Mihăilă armaşul pentru frăţie cu un cal bun şi cu 5 coţi de postav bun. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de frăţie al lui Mihăilă armaşul la mîna lui Gherghe şi a lui Pătru cu mulţi boieri martori, anume: Stoica logofătul Tărăceanul şi din Bucşani, Badea postelnic şi Pătraşco postelnic şi din Nucet, Hareta egumen şi din Băleni, Badea postelnic şi popa Ratea şi popa Radul.
     De aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele, -lui Gherghe şi lui Pătru, fiii lui Ivaşco vornic, ca să le fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
                         Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 8 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
          Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 27. 213.
          Orig., hîrtie (41,5 X 27,5), pecete timbrată.
          Trad. ibidem, ms. 27. 654 f. 36—38.
176
www.dacoromanica.ro
87
1626 (7134) iunie 9.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte Caterinei vistiereasa un rumân din satul Lungi.
     + IMhAOCTTiO BcOKV» iw fLugdHAP$ K0EK0A4 H rOCnOAHHh, CHHt nOKOHHHarO Iu* PaAVrt koekoa4- AaKaT rocnoACTKO a\h cTe noKEA’fcnTf rocnoACTKa a\h jupînesei Caterinei vistiereasa a răposatului Yasile vistiiariul, ca să fie volnică cu ceastă carte a domniei mele, de să ţie pre Radul, să fie rumân şi să-l ducă la sat la Lungi, de unde i-au fost moşiia. Pentru că au avut pîră de faţă naintea domniei mele şi aşa au jeluit Radul înnainte domniei mele, cum n-au fost rumân de moşie den Lungi şi cum au fost rob la turci multă vreme. Iar Albul şi Yladul şi iar Radul, care sînt rumâni de moşie den Lungi, aşa au spus şi au mărturisit cu sufletele lor, înnaintea domniei mele, cum au fost Radul tot rumân de moşie cu dînşii den Lungi şi cum n-au fost rob niciodată, nici au putut scoate Radul nici o carte domnească de robie, cum să fie slobod de rumânie, ce încă au fost dat Radul mită 4 galbeni Albului şi lu Ylad, ca să-i mărturisească cum n-au fost rumân. Şi au scos banii cei de mită de faţă în divanul domniei mele. Şi au rămas de judecată Radul denainte domniei mele şi încă au eşit cu mare ruşine den divanul domniei mele.
     Derept aceia, am dat şi domnia mea jupînesei Caterinei vistiereasa, ca să-i fie acest rumân de moşie în veci, de nimene apărat. Şi să fie volnică să-l ducă la sat la Lungi, cu toată fămeia lui, unde i-au fost moşiia. H HHjfTO A<> HE CAvbET sanp-feTH np-bA cT» khht rocnoACTKa mh. Hhako a<» H-bcT, no psq rocnoACTKa a\h.
     HcnpABNHK CAA\ p£M rOCnOACTKd A\H.
     IlHC At’bCElţa IOhTe e AhHH Kt A-feT x3pAA-
     j- Iiv ÎIae§ahap$ ku>eku>a<), aihaoctTio Ko>kVio rocnoAHHK.
     HlV flAE§dHAp8 B0EK0A4 <m. p.>
                                                                                              &4HA REA AKOPHHK.
          Acad. R.P.R., LVIII/17.
          Orig., hîrtie (30 X 20), pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 125—126.
                                  88
1626 (7134) iunie 12, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru şi sofiei sale Neaga ocină în Negeşti în urma unei judecăţi.
                          f eHhaoctV» EowTio Îw Hae§<ihap$ koekoa h rocnoAHHt Btcon bemae ^rrpo-BA4\'HCK0E, CHHO KEAHKAro h np’bA^spdro noKOEHAro îw PdA\'A koekoa. AaKaT rocnoA*
                          CTKO A\H cfio nOKEAEHIIO TOCnOACTBA A\H A8‘"HTPClK H XitHEK ErO HbrtH, A^ipEpA
12 — c. 1146                                                                      *77
www.dacoromanica.ro
                        OJ'EOIUEUICUOOEp'MMM
211
                                                                              •ţmzţi )X3ţ un 3}sdd suos « Hrtiffu/1 » T
V0X30UJJ H 3HVVOS V38 V8XPdjJ HPU8S< H SHHVOX3 V38 OOVVOVOXdPJJ HPU83! H dPXPUJ V3S oXHjy HPU8>K H dm.X3H8 HSHV3S PVHPSfadX NPU8>K H 3X3$0Jrt\V HSHV3S PEH^X HPU8* H SHHdOSV HSHV3S PUPJJ HPUg>K : HVV 0SX3V0U30J Oiq.VSPX:OU 0(V3Xq.V3S3 3JK3Q
              ■[HW 08X3V0U30j] HIV 08X3V0U30J OEHdOU OW3H3HVOSOU 3SKOJOS3H XrtV H VVOJ.3h3HSq.dU H VVOSOHS H WH HS0HH3 H VVH a.3PXiVV 3.8 3.HHhiVV PE 8^HHVq.V OH3h3d srnHS on.3 PJqH 0JÎ s3N3.3< h sodxHway hvv osx3You:oj XoVpV j.VPd ojsq
                                                    'HW 0SX3V0U30J Vq.dU XlVV 3.IH3V>KS3 X.VV H HOSPB XlVV V8333B3U8U VfiVPJ VPJ.3M H 8dXHVV’8y 33.3 fiVlHV PB V8S33S3U8U vsVpj XoVHsdu 3>KHrtig ’hhps hxpspV pV xa.s<ovv sh hhivv shiinou ‘v8sa.vg h vaxpdg H HPJ.Q VVH H3 VV0SH8 3IHPHBS 33.3 3.HHhlVV PB gVlHHVq.V OH3h3d SrflHS 0H3 VPS0U033 HVP ‘3.HHhlVV PH3h3d 3U1HS 01.1.3 VPS0U033 3d3X ‘PJ4H 0J3           H fidJ-HW^y HSVlSOH
33.3 XoVPV fiHP ‘3.HHh(VV PB 83flHHVq.V OH3h3d 3U1H3 0IJ_3 HXP80U8S) PV 3d3X XPSPV PV 3HÎ0HEJ ‘H*naOH XPVVH 3H HHiVV ‘VfiS3.vg H VSXPdg H HPJ.Q VVH H3 VVOSHfi P ‘V8S33S3U8U V8VPJ PH XlVV 3.HHhl« PB 8^HHVq.V OH3h3d 3U1H3 0IJ.3 PJq*H 0J3 PH,L5K H fldXHVVSy VPS0U0S3 VH3 X33 PV3.S ‘wq.X IVV JJ ’8S3.d3 PH 83dHţp H SOVSSHPVg PSXPOHS ‘PJq-H 0J3 PH3.5K PH H fidJ-HW^y PH HSPU 3.HHhlW PB 8YIHHV4V OH3h3d 3U1HS 0H3 HJ.H3 pV 3JK03Q ‘VV3 PSăd PH V8S33E3U8U SOV^VPJ H3HP3 33.8 q.sV P3.VV HH.W ‘PJq.fi 0JÎ PH,L}K H fidJ-HW^y VHXPdSOU H XoVpV H X3U33.8 SOV8S33B3U8U SOV^VPJ S3HP3 33.8 PJ q.JJ 0J3 PH3.JK H fidXHVVgy VHHX3VV8 PV 3W0SBI ‘W33 WoXoVpV HVV 08X3V0U30J              ‘33iPJ,
                                                     83HHhiVV HYlKH'V’q.VOPH ‘3HU 3>nHS 3S<3 VVH H3 VV0SH8 3JHPHB8 B33 H H3.jq.JJ 0J3 S3H3.JK H S0dXHVV’8y 3JHPHB8 B33 3.HHhrtV PB gtlHHVq.V OH3h3d 3inHS 01.13 V8333B3U8JJ V^VPJ V3U030U VH3 J.33 03P3 HVV 08X3V0U30J X388X3H3X3H OSPX JJ "HVV PSX3V0U30J HV3XHSPdU HVVOHSXhOU HVVq.33.8 33.3 HOSPB OU H SPdU OU VHVfiO W33 HVV 08X3V0U30J VVq.X rtv p 'HPSHV HSHV33 8 HW 03X3 -V0U30J Vq.du V8S33B3U8JJ V^VPJ 33.3 0HU83 8^HV PB XoVHSdU HHiVV ‘VVH H3 W0SH8 H Pjq-JJ 0J3 PH3.S4 H 8dXHW8V P ‘WH 3JHPHB8            B33  H 3.HHhftV PB 8^1HHVq.V OH3h3d
SHIHS 01.13 8S33B3U8JJ vJkVPJ [VÎUOSOU] VHUOSOU        VH3  X33 OSPS ‘3HU 3mH8   3S<3 ‘WH
H3 VV0SH8 H Pjq-H 0J3 PHHJK H 8dXHVV8y W3X3q.3 PB VHXPS|?HdU VH3 X33 PV3.S ‘wq.X <M ]} ‘V8S3.VJJ H V8XPdg ‘HPXQ WH H3 W0SH8 3.IHPHB8 E33 H H3.jq.JJ 0J3 33H3.JK H 80dXHVV'8y 3.IHPHB8 B33 Hltl3A3JJ XiW V8S33B3URJJ SOV^VPJ 3.HHhiVV PB 8^HHVq.V OH3h3d 3IDH3 0113 XoVPVodO HM ‘8V83Vp 3VVH PH ‘V8Hq.d3.Sd8U SOV^VPJ 0HH3 HHV3 P ‘V03303 V.WpJ AVţ HVV P3X3V0U30J V3XHVod 0JPH30S0U HH3V 3.8 VH3 X33 PV3.S ‘3SCPJ,
                                                                                          'HHq.d3.sd8U xivv sov^Vpj
3.HHhAV PB 3-YlHHVq.V OH3h3d lUIHS 01.13 VPVodU        VH3 X33 PHrtV ‘SOVSSHPVg PdHIÎI3.V
‘PdHJJf P ‘V03308 OJPXHţp IVVJ 0JPH30S0U HH3V          3.8 VH8 X33  PV3.S SSiPJ, '83.jq.H
OlVq.V ‘asdHJJf ortipa ‘aOVSSHPVg 8HHVq.V PB X33 VHa S.HHhiVV PB 8^1HHVq.V OH3h3d SmHS 0)13 3JK3HOU 'H80X0J HHP3 3X PB V8S33B3U8U VfiVPJ pH XiVV Pjq.H OJ3 pH3.S< H SdXHWSy VHUOSOU X33 PJ 3S<3HOU ‘WOdPXOX 33.8 Bq.dU XrtV H SOV33 H(tlHVq.V33 XiVV
h Voa xiw h vvom xm h oivou xiw ‘aspohH3.g vhs xds ss<3 8^HHvq.V ohVs ţ Hrtiartajj 8 OV33 8 3-HHhiW VVH 3 PV 3S40SEI ‘VPaodPV 3.J0g 3S{3VlHV3 ‘VVH HS0HH3 33.3 H H3.SH3y
BfA rifJfdpHHK H HiSndH KoCTANAHN BfA flOCTfAHHK. H HCfipdBHHK WgndH XpH3*k BfAHKH AwrofJsfT.
     H imcajf d3, ^paroiwHp AitTOfJsKT, b-b hactca S rpa^V ESKSpfipH, Avbcfiţa WN'ff bV AăNH H IVT HAd‘Hd A* HHH-k TJMJH'fW A-kT, BTi A^T *3pAA.
     ■j- îw flAjgdHApS BU'fBH'Adj a\haoctVw EojkTw rocnoAHN-H.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru şi femeii sale Neaga, fiica lui Leica şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină în sat în Negeşti1 o delniţă care a fost a Băncioaiei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o Dumitru şi femeia sa Neaga de la Radul Pupezescul, pentru 5000 bani gata. Pentru că această delniţă de ocină mai sus-spusă a fost de moştenire a lui Ylaicul, tatăl Mirei, bunicul Neagăi. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Io Mihai voievod, Mira, fiica lui Ylaicul, a vîndut această delniţă de ocină mai sus-zisă lui Radul din Purcăreni.
     Apoi, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, un fiu a lui Radul Purcăreanul, anume Albul, a vîndut această delniţă de ocină mai sus-zisă lui Radul Pupezescul din Negeşti, fără ştirea lui Dumitru şi a femeii lui, Neaga şi fără ştirea unchilor săi, Stan, Braţul şi Vîlcul. Iar după aceea, cînd a prins de veste Dumitru şi femeia sa Neaga şi unchii săi ce sînt mai sus-scrişi că Radul Pupezescul a cumpărat această delniţă de ocină mai sus-zisă şi fără ştirea lor, Dumitru şi femeia lui şi unchii lor, au venit de faţă împreună cu Radul Pupezescul înaintea domniei mele la marele divan. Iar la aceasta domnia mea am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi aşa am adeverit domnia mea, că a cumpărat Radul Pupezescul această mai sus-zisă delniţă de ocină fără ştirea lui Dumitru şi a femeii sale Neaga şi fără ştirea unchilor săi ce sînt mai sus-scrişi, moştenii ocinii.
     Astfel, domnia mea am dat ca să lepede Dumitru şi femeia lui, Neaga, lui Radul Pupezescul toţi banii înapoi. Şi au dat şi au înapoiat Dumitru şi femeia sa Neaga, ei amîndoi toţi banii lui Radul Pupezescul, în mîna lui, ca să fie această delniţă de ocină mai sus-zisă iarăşi la Dumitru şi la femeia lui, Neaga, nepoata de sînge a lui Ylaicul şi a Mirei. Iar după aceea, cînd a răscumpărat Dumitru şi femeia lui, Neaga, această delniţă de ocină mai sus-zisă de la Radul Pupezescul, unchii lor Stan şi Braţul şi Vîlcul n-au avut să dea bani, ca să răscumpere această delniţă de ocină mai sus-zisă, ci au dat toţi banii Dumitru şi femeia lui, Neaga, de au răscumpărat această ocină mai sus-zisă, însă a răscumpărat această delniţă de ocină mai sus-zisă cu ştirea unchilor lor Stan şi Braţul şi Vîlcul, pentru că
     1« Negeşti» scris peste un text răzuit.
179
www.dacoromanica.ro
                         ei nu au putut să dea banii. încă a venit Radul Pupezescul de faţă cu Dumitru şi a rămas Radul Pupezescul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Dumitru şi femeii lui, Neaga, această delniţă de ocină mai sus-zisă de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bartolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris eu, Dragomir logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 12 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CI/1.
         Orig., perg. (37 X 51), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1745.
                                  89
1626 (7134) iunie 13.
            Doisprezece megiaşi din Ţigăneşti mărturisesc intr-o pricină dintre Fiera logofăt şi nişte săteni pentru o moară din Ţigăneşti.
     j* Scris-am noi megieşii ot Ţigăneşti, anume: Ylaicul i Şerban dărăbanţul i Stan i Şerban i Stan i Baldovin i Radul i Neacşul i Stoica i Dumitru i Neag i Baldovin Hardeiu şi alalţi toţi megieşii cîţi sîntem în sat şi mic şi mare, mărturisim. cu ale noastre suflete, cum au mersu Dumitru cinerile1 lu Mogoşilă şi cu Dona şi cu feciorii lu Mogoş şi cu nepoţii lui, de au băgat pre Dona şi pre Dumitru întru vad de moară, care au fost jumătate al jupan Fierăi biv vel logofăt şi altă jumătate de la Mogoş, de au făcut moară. însă ace jumătate ce au fost al jupan Fierăi logofăt fost-au a lu Ştefan Poştea cumpărată de la Tatulu, frate lu Mogoş. Iar apoi, Mogoş fost-au băgat pre Dona şi pre Dumitru, de au făcut moară pre partea Fierăi logofăt. Iar apoi, Fiera logofăt au prinsu de veste, ci ne-au strînsu pre noi, de am adevărat şi am mărturisit şi au rămas aceşti oameni de pradă. Deci, dumnealuie l-au ertat şi încă le-au întorsu den cheltueli 800 de bani, pentru pietre şi pentru fieru şi pre lucru ce-au lucrat. Aceasta mărturisim cu ale noastre suflete.
                        Şi la această tocmeală mărturie au fost: Voico logofăt ot Coteşti i Mahai, sinu Tomei comis ot Pătroae i Ylaicul, sinu Iscrov vornic i popa Streaoa i
       1 în Ioc de: « ginerile»
180
www.dacoromanica.ro
Voico logofăt ot Jigorani i Pîrvul ot Tîrgovişte i Vasile vataf ot Mîrşe i Ivaşco ot Budeştii.
     Hcnncax as, H(k8aa auto^ut koiiha, Arkcnţa Y8hY( rî a^hh, r-r A-feT x3pAA. Voico logofăt.
     Vasile vataf.
     Voico ot Jugarani.. . 1 Ivaşco.
     Vlaicul sin Iscrul vornic.
     Mihai postelnic.
     Pîrvul.
          Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13.777.
          Orig., hirtie (30 X 20,5), nouă peceţi aplicate.
                                  90
1626 (7134) iunie 15, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a Satului Nou, slobozie a m-rii Dealul, numai să dea 100 de ughi anual domniei şi 100 de ughi mănăstirii.
      f dÎHAOCTIfK> EottlfKJ îw iLu^AHAPS ROfROAA H rOCnOAHHTv RTvCOH 3(A1A( &mppO-KAax'l'HCKOf, CHHTv I10K0HHH0A\8 Kv PaAVrt RO(ROAA. faBAT rOCnOACTRO AIH ci'f nOK(-AfHi'f rocnoACTRO a\h «awr raaroA(Ataro Horo G(ao wt cSactro Mao1u<hhh(k>>
QXU (CT CA0K03'l'f CR*kTOAl8 GO>K(CTRfH-kH AtOHACTHp U'T ^liA, HAOKf (CT JfpAAV
CR-feTaro epapxa h moAOTRopua Hhkoaa(, laKOH» Aa (ct Toro c(ao, Horo G(ao, rhuif nnc 8 A\HpHO h npoipcHo sa ghp h 3a 834(a»ctro h sa roa h 3a c8xa wri(8 h 3a GHpSA KOHCKOAtS H 3a AU A H 3A ROCOK H WT KOHH 3A U'AAK H 34 pAGOT rOCnOACKS H 3a GAHTH WT cSACTRO H sa RAhTH WT Kpaioipf H tex CRTROpfHHO rpTvAfAV H SA noAKOAAf H 3a a\a>k wt aha\ h sa aupthk h sa craiu caS>kgor( h aawgorc (ahh? C8t npf3 A"kTO R-R 3(AHA( rOCnOACTRO A\H, sa HHIfJA RAHT0R4HY( Aa H( HAV4T, TTvMIO AA HAUT AaTH C( AH>KA\A IIKAOAt H ropiflHHA SA ORtţH H 34 CRHHH H Aa HAUT nOAU-raTH ha rocnoACTRÎc ha RTvrbKO aIîto no p 8rH. Hah Aa ci snarr Aa AacT na crIîth Tfieprlf h 8rn, a AP^rn h 8rH Aa AacT na cR-km ^HAtHTp'ff. Tako>ka( Aa noAvarafT h ha CR-feTa aiohacthp ^^ack'i'h rhuk p-kx, Aa AaRaT r-r (ahh toahh 8rH p, Aa g8ah sa noAtoip h 8trp'rjka(hY( CR-fcTOAiS aiohacthp h go>K(ctr(hha\ HHHOKOAl R"R WCTpAGS, A\Ha8 IVT TOCnOACTRA A\H.
      noH(3<( cran npocTH^Oiu rocnoACTRO Atn G(ao Horo, caogo3Ya crIct kn a\oha-CTHp /\,1aCKYH RHUK nHC Aa (CT npOlţKHO 34 R-Rckx IA/KA(hY( KOAHltf C8r no p(A&
      1 Text acoperit de pecete.
181
www.dacoromanica.ro
KHUlf pfHfHf, TtKAXO Ji,A \ACT cYf AKf A<»/KKf H cYlO KHUlf pfHfHd HHCAO 3d ACflpH, KdKO fCT KHAO npOipfHH H Kt A^Nl'f npOHYfAX CTdpH rOCnOA<lpH AP'^KHKIJf H XVT noKOHHHaro poaYtîaio rocnoACTKd axh Îxv PdAya KffKCA» TdKOJKAf h rocnoACTKO axh fipfJKf npOCTHJfOAX H XVCTdKHJfOAX HA A WCTpOfHYf KdKO fCT KHUlf nHC. H KHA-’kjfOAX rornoACTKO axh h jfpHcoaKf h KHHroKf npouVHAx rocnoA^pu 3d npoipfnYf, ctTKOpfHHf fAHHd no fAHNOf, CtC KfAHKOf KAfTKO.
      TfAX pdAÎ rOtnOACTKO AXH eL|je>K£ CtAX nOHOKHJfOAX H SKp-fenHJfOAX H HdA cT» KHHT TO:nOACTKO AXH, KdKO HHJfTO A<> Nf KtHHTH Kt cYlO CA0E03Yf, KpOAX’k TtHl'lO AA A4CT AHIUAXd nMfAOAX H rOpipHHd XVKIţdAX H CKHHOAX H CIH KHUlf pfffHH HOKIţH, KAKO fCT KHUlf nHC, A 3d AP^rf, 3d CKdKf fi,A Cf SnOKOHT Kt A<xHÎf H Kt HCHKOT rOCnOACTKO AXH CtC A&Kp®‘'\HpHO.
      Gipf/Kf H 3dKAHHdHl'f nOCTdKHJf rOCnOACTdO AXH: IIO WUltCTKÎIO rOCnOACTKO AXH, Koro H3KfpfT rocnoAt Bort khth rocnoA^P 3fAXAf fuxauiKOf hah xvt cptAHHHaro nAOAA rocnoACTKO axh hah xx't ctpOAHHK Hduif hah no rp-kcfjf Hduif hah xx>t hhho-nA-kAXfHHKS, A<> dipf nOMTfT H nOHOKHT H STKptAHT CIIO KHHr TOCnOACTKO AXH 3d npoipfnYf, Toro rocnoAt Bort &a ra nonrfT H a<> ctjfpaHHT Kt rocnoACTK-k fro, a Kt K8A041UY Kbu,fX' ASuia fro, a aijifAH/Kf Hf nourtr h Hf nOHOKHT H Hf SKp-knHT cYio KHHr rocnoACTKa axh, Toro rocnoAt Bort m ut noMTfT h a<* Hf ctjfpaHHT Kt rocnoACTK-k fro a Hf Kt KSAfifiHjf R-biţfjf A^uia fro. H KOf pKfT nontprr h pd30pHT H HCJfdEHT cYlO KHHr rOCnOACTKO AXH, TOrO M UT TptKAfT H dHdTfAXa H a^XOpfCdH XVT KAtAYKd XpHCTOC H XVT THY CR-ferH XVTKU.H fîKf C$T Kt HfKfH H A*> HAXdT HdCTl'lO CtC ÎSA^ H Ct ilpY/ÎX Hd fAHH AXk'CTO H Ct HHHHAXH HfK-fcpHIH Î$A<H, f;uf Kt3tnnuif HdA KptK rocnoAa Bora h cnara uauitro îcSca Xpncra h pfKtT: „Kt3AXH, Kt3AXH, pdCnfHH fro“, H KptK frO HdA HKIJf H HdA MfAd HJf, laKO/Kf fCT H KSAfT Kt K-feKH, AAXHH.
      GfUCf SGO H CKfAfTfAYH nOCTJKHJf rocnoACTKO AXH: <K$ndH ITaild KfAHKIH AKOpHHK H HCSndH <I>Yfpa KHKUlfJf KfA AOTOfjXfT, HCnpdKHHK&X KpdIOXVKfH H HCSndH XpH3d KfA Axcro^fT h >KSnaH TpSfjxaHAa KfAHKYH KHCTYiap H iKSnau fMujfO KfA cndTdp h >K8iidH fidpTOAOAXH KfA CTOAHHK H JKSndH EpdT$A KfAHKYH KOAXHC H H&lldH HlIOCTOA KfA IlfJfdpHHK H HCSndH KoCTdHAHH KfAHKYH nOCTfAHHK. H HCnpJKHHK.............
      H HanHcajfOAX a3, flfntAdT AoroiJsfT, Kt nacTOA rpdAV E$K$pfi|iH, Ax-kcfiţa iohYî fY a^hh h xvt ilAdAxa a® HHH’b Kt cfro nncanYf TfKSiparo a'Iîtoax Kt aIst
x3pAA, a XVT pOHCAfCTKd XpHCTOKO xdJfKS.
      f îxv flAHădHApS KXVfKXVAd, AXHAOCTYlO EoîkYiO TOCIIOAHHt.
      Hxv fldfădHApS KOfKOAa <m. p.>
      f Din mila Iui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului numit Satul Nou din judeţul Ialomiţa, care este slobozie a sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Deal, unde este hramul sfîntului ierarh 1
      1 Loc alb.
182
www.dacoromanica.ro
şi făcător de minuni Nicolae, ca acel sat Satul Nou, scris mai sus, să fie în pace şi iertat de bir şi de împrumut şi de bou şi de oaie seacă şi de birul de cai şi de miere şi de ceară şi de cai de olac şi de muncă domnească şi de banii de judeţ şi de banii de margine şi de închiderea gîrlelor şi de podvoade şi de maja de fum şi de mertice şi de toate slujbele şi dăjdiile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimic să nu aibă turburare, numai să aibă a da dijma de albine şi gorştina de oi şi de porci şi să ajute la domnie în fiecare an cîte 100 de ughi. însă să se ştie: să dea la sfîntul Gbeorgbe 50 de ughi şi alţi 50 ughi să dea la sfîntul Dimitrie. De asemenea să ajute şi la sfînta mănăstire Dealul mai sus zisă, să dea într-un an 100 de ughi, să fie de ajutor şi întărire sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de întremare, milă dela domnia mea.
     Pentru că am iertat domnia mea Satul Nou, slobozia sfintei mănăstiri Dealul mai sus scrisă, să fie iertat de toate mîncăturile cîte sînt pe rînd mai sus zise, numai să dea aceste două dăjdii şi acest număr de aspri mai sus zişi, cum a fost iertat şi în zilele celorlalţi domni bătrîni de demult şi de răposatul părinte al domniei mele Io Radul voievod, la fel şi domnia mea încă am iertat şi am lăsat după întocmire, cum este mai sus-scris. Şi am văzut domnia mea şi hrisoavele şi cărţile celorlalţi domni de iertare, făcute una după alta, cu mare blestem.
     Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe acestă carte a domniei mele, ca nimeni să nu intre în această slobozie, în afară numai să dea dijma de albine şi gorştina de oi şi porci şi aceşti bani mai sus-zişi, cum este scris mai sus, iar de altele, de toate să fie în pace în zilele şi în viaţa domniei mele cu bună pace.
     încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de iertare a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia sa, iar în veacurile viitoare sufletul său, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar cine \a călca şi va nimici şi va strica această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de stăpînul Hristos şi de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei ce au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntui-torului nostru Isus Hristos şi au spus:«ia-l, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare
                                                                                                      183
www.dacoromanica.ro
stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic... 1
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     | Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod. <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Dealu, XXII/7.
         Orig., perg. (42 X 53), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1907; altă trad. ibidem, ms. 462 f. 28—29.
                                    91
1626 (7134) iunie 18, Bucureşti.
            Vlâdaia, fata lui Oprea logofăt din Măneşti, reinoieşte zapisul de vînzare către Enacke fost mare postelnic pentru partea ei de ocină din Deşiraţi.
     Eu jupîneasa Ylădae, fata Oprei logofăt de Măneşti, mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie la mîna jupînului Enache postelnic, ca să să ştie că i-am vîndut toată partea mea de ocină din Dăşăraţi, alegînd trei sute de stînjăni, stînjănul cîte şase costande, fac preste tot noăozeci de galbeni. Şi i-am dat şi hrisovul ce am avut pre această ocină.
     Şi i-am mai fost făcut şi alt zapis fără de acesta, mai denainte vreme, iar cînd au fost răzvala tătarilor, în zilele domnului nostru Io Alexandru voevod, au perit. Deci acum i-am făcut acest zapis a dooară, ca şi celălalt de demult, dinnainte tuturor boerilor, ca să aibă a-şi face şi carte domnească, iar de să va afla acel zapis dintîiu, să fie acesta tot ca unul.
     Şi acest zapis făcutu-l-am dinnainte jupan Papei vel dvomic şi Ivaşco biv vel dvomic i Costandin Celebiul vel clucer i Buzinca vistier i Oancea logofăt şi mulţi boeri.
     Aceasta mărturisescu ca să se ştie şi să să crează.
     Am scris Lepădat logofăt, în Bucureşti, iunie 18, leat 7134 <1626>.
     Ylădae
     Dragomir.
     iscălitură necunoscută 2.
     Buzinca vistier.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 84 v.
         Copie.
      1 Loc alb.
      ! Aşa în text.
184
www.dacoromanica.ro
92
1626 (7134) iunie 18, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Radu logofăt ocină la Borusu, mai multe sălaşe de ţigani şi un loc de casă în Bucureşti.
      t fllHAOCTY» EoJKYl», Îw flAHgdHAPS KWIKOA* H rOCnOAHH-K KTiCOH 3IAVAI Xrrpp©KAd\'YHCK06, CHHTi KIAHKdrO H np-feACEP'*™ nOKOHHHOA»8 îvv PdAVrt RWfKOAd. ^akat rocnoACTKO a\h cYi noKwbHYi rocnoACTKd mh KOA-kpHH8 rocnoACTKO *"H PdA^AWK AWrO$IT H CKC CHHOKH CH, IAHIţlAV Eoni fipHIlSCTHT, lAKOJKf Aa A\8 ICT WHHh8 8 Eop8C, EAH3 KOA KAP®W TfprHl^d, dAH A«a H<8ndHHlţlK IKShih, A’HiifP'» EdAfK nOCTIAHHK WT KoKOpTiHJH, /K8nAHHU,A PdA^AWK A3C,PHHK> CHHTi FlwpriK KOpHHK, AfA IH K'KCdjf, WT npi3 KTiC CIAO HITKp'KTdrO A«A, WT nOAlO H WT Uj8Md H WT KOA H CKC EPOA 3d K0AHHHU.8 H CKC KIHHhYH, no HAU: AHndH CKC CHHOKH CH H KpAT
tro H’fcroi ckc chhokh ch h illSujaT ckc chhokh ch h nponi’H kihhhh, cahi^h ct X©Hl8T HdHTY HAA A«A HîSndHHl^fK IItiShIH, H WT CIAdAHllJI CIAOK, WT IIOCKSaY, EApI IAHKd CI JfTHT HSEpdTH WT no KTiCOAV \'OTApOA\. IIOHI/Kf cYlO KHUJI piMIHA WMHH8 H CKC KIHHhYH KHAO ICT 3d A^AHHO /K«ndHHU,IK n-KSHIH 3A npiK» WT HAA EdipS CH EdA*b nOCTIAHHK. Td>KI K'KA'I ICT EHA CKAa> R"R A*»hY| rOCnOACTKO A\H, A PdA\'A KOPHHK H CKC >K8ndHH[^d iro II'KSHd, WHH C8T npOAAA Ci’» KHUJI PIHIHA WMHH8 h ckc KIHHHH WT Eop8C EOA"kpHH8 rocnoACTKO A\H PaAVAWK AWPO+IT, 3d pK JKHATH dClipH rOTOKH, WHH 3d HHJfHOAV A*GpOK>A».
      H naK M «ct EOA-kpHH# rocnoACTKO a\h Paavaok AwroiJuT H-kKOi HHA'kA1 sa u,HraHH no ham: PaAVA Eus-k ckc auHraHKAAv ch ha hau Eachaka h ckc iaha ATiUJipa 3a jyiraH ha hau H-fcra h ckc iahh a\oa\k8, no hau A\hp«ja h naK iahh HHA-bA 311 U,HrdHH, no HAU              H C'llC Al^HrAHKAAV CH GTAHM-k H CKC MITHpH
A'KLpipi HA HAU HHKA H GtAHA H Kp-KCTHHA H ,A,8A\HTpa H CKC A« AVOAUJH, no hau Mhi h Gaak h naK iahh aijHraH caai ha hau Kp’KCT'k, nonoKi ict noKSnHA EOA-bpHH . OCnOACTKA MH PaAV>a AOrO+IT c’l’l MHA-kAH 3A I^HTdHH KHUJI piMIHH WT HAA PaAVa KOPHHK H WT HAA WSnAHHUA iro IItiShA, 3A pK 8rH ACnpH TOTOKH, *JHH K8n H WHHHA H UHrAHlH ACnpH *A\H. H npOAAAOUJI WHH 3A CKOHM A*EpOKOA» H CKC 83HAhY[ K'KC'kAV AUr’lAUJOAV WT TOP H3 A0A H WT WKp"KCT AIUCTOAA H WT npiA
rocnoACTKO a\h.
      H KHA’fex'C'Av rocnoACTKO a\h h 3annc 3a npoAAHi'i wt p8ka Paavaok koPhhk h WT p8Ka H<8nAHHU,(K II-K^HIH CKC MHOSH EOA"fepH CKIA’kTIAYH, no HAIU: WT /(oHIIUlf, ^AHH»A K-KTAX^A H IlapA AOrO^ilT H WT KopHll{jY, ÎaY| nOCTIAHHK H AIaTI» AaCKAA KA»nap H WT KopH'KU.'kHH, GoKOA m\'apHHK H rPA.WA Hipu KA»nap.
      H naKHJKi aa «ct EOA'kpHH8 rocnoACTKO a\h Paavaok Awroj|iiT iahh aucto sa k8ki 8 Kapoui E8K8pii|jY, hjki ict hs a®a 3a KHnorpaAV rocnoACKA, noAA-b ckc 8AHIVI, 8 AA'Gf) A*>PH ^ KOAA /(’KAVEOKHI^IK H K-K UJHPOT, WT 8ahi^-k 8 A^AHH, AC-PH 8 KAAI. IIoHI/KI Toro AUCTO 3A K8KI KHUJI nHC KHAA ICT 3A A^ATHO KoMAHOK nHTAp
                                                                                                                185
www.dacoromanica.ro
WT KoCT’feNH. Td/Kf, KTiAa fCT EHA ChA*», KTi A^Yf rOCnOAC'TK® AVH, a BOrt-bpHH rornoACTKO a\h PdAVA Avro^fT, wn ct rioKSnHA Toro ahcto 3a k8kk» bhuje nHc wt NaA /\8A\HTp8, chhtv A,8A\HTp8 riocTfAHHK wt GAiiTYwdpe, bn8k Koaunok nHTap,
3a *i\[ a:npH roTdBH. H npSAWA' wn 3a cb>k» A®spOB»AW h ck: 83NaNYa c8:eaha\ wt A\a\'aaa wt wkoanoav .uscto.u h wt nptA rocnoACTBd a\h.
     H BHA’bjC rocnoACTKJ avh h 3anHc 3a npoA^NYe ckc CKtA'kTfATH Na ham : wt KopNfLgY, laTf nOCTfANHK H WT EpTiCTlipH, nTiTpdllJKO nOCTfi.NHK H non flnOCTOA H WT niKtH, EoAlţ-fe H A\NOSH KOA’bpH, f/Kf NC C8T flHCdNH 3Af KTi KNHTd Ci"A.
     Gero paAÎ A*A*X cka\ rocnoACTKO avh EOA-fepHNS rocn»ACTBO a\h Paavaob Awro^f'r, taKOîKc A<> a\8 kt wmhnS h aiţYraNH khujc pcmînh A'^ATno h bti w\'aETi CHNOBOAl H BN8K0A\ H nplîBNSMfTOAV H NC WT K0r03\f NfI10K0A-feEHA\0, n0pH3A\0 rOC-nOACTKO A\H.
     Gc/Bc 8eo h ckcactca'i'h n>CTdBH\' rocrioACTKd a\h: ?K8ndN liana bca akopnhk h >K8naN 3>Yepa ehbujc\' bca awto^ct, h;iipaknhk8a KpawwBtH h >K8ndN XpH3d bcahkYh . AOrO^CT H JKSndN TpS^ANAA BCA BH:tY«P H JKSndN YUh\'0 BCA CnATAp H /K8fldN EdpTOAOAlH BCA CTOANHK H JKSndN EpATSA BCA KOAVHC H >K8ridN flnOÎTOA BCA nC^apNHK h JKSndN Koctanahn bca-ikYh noitcanhk. H HcnpdBNHK XpH3a bca Aoro$CT.
     H NanHca\*OA\ a3, flfn'hA'JT auto$ct, bti nactoanh rpdA# E8K8pct|iY, Avkccna IONYc HY AtNH H WT HaAA\A AO NHN'fc TCMCNfa A'kTOAt BTi CCrO necanYc, BTi A-bT >,3PAA.
     •{■ îw ilAHădNApS bwcbwaa, avhaoctYio EoJKYtt rOCnOAHHh.
     t Hw flAcăaNApS bocboaa <m.p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Radul logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Borus, aproape Engă oraşul Gherghiţa, însă partea jupaniţei Păuna, fiica lui Badea postelnic din Cocorăşti, jupaniţa lui Radul vornicul, fiul lui Gherghe vornicul, partea ei toată, de peste tot satul a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi cu vecini, anume: Lipan cu fiii săi şi cu fratele lui, Neagoe, cu fiii săi şi Muşat cu fiii săi şi alţi vecini, cîţi se vor afla pe partea jupaniţei Păuna şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege'de peste tot hotarul. Pentru că această ocină mai sus-zisă şi cu vecini a fost de moştenire a jupaniţei Păuna de zestre de la tatăl său Badea postelnic. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Radul vornic şi cu jupaniţa sa Păuna, ei au vîndut această ocină mai sus-zisă şi cu vecinii din Borus boierului domniei mele Radul logofăt, pentru 120 galbeni aspri gata, ei de a lor bună voie.
     Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Radul logofăt, nişte sălaşe de ţigani, anume: Radul Bizea cu aţiganca sa, anume Yasilca şi cu o fată de ţigan, anume Neaga şi cu un băiat, anume Mircea şi iar un sălaş de ţigani, anume Drăgoi şi eu aţiganca sa Stancea şi cu patru fiice, anume Anca şi Stana şi Cîrstina şi Dumitra şi cu doi copii, anume Iane şi Slav şi iar un aţigan singur, anume Cîrstea.
186
www.dacoromanica.ro
pentru că a cumpărat boierul domniei mele Radul logofăt aceste sălaşe de ţigani mai sus-zise de la Radul vornic şi de la jupaniţa lui, Păuna, pentru 120 ughi aspri gata, fac împreună şi ocina şi ţiganii 48 000 aspri. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mina lui Radul vornicul şi de la mina jupaniţei Păuna, cu mulţi boieri martori, anume: din Doiceşti, Danciul vătaful şi Para logofăt şi din Corneşti, Ilie postelnic şi Matei dascăl clucerul şi din Cornăţeni, Socol paharnic şi Grama Negrul clucerul.
     Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Radul logofăt, un loc de case în oraşul Rucureşti, care este din jos de via domnească, alături cu uliţa, în lung pînă la apa Dîmboviţei şi în lat de la uliţă în jos, pînă la vale. Pentru că acest loc de case mai sus-zis a fost de moştenire al lui Coman pitarul din Costeni. Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele Radul logofăt a cumpărat acest loc de casă mai sus-scris de la Dumitru, fiul lui Dumitru postelnic din Slătioare, nepotul lui Coman pitar, pentru 1400 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea vecinilor din mahala din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu martori anume: din Corneşti, Ilie postelnic şi din Cîrsteşti, Pătraşco postelnic şi popa Apostol şi din Şchei, Colţea şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici în această carte.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Radul logofăt, ca să-i fie ocina şi aţiganii mai sus-zişi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 18 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
     •j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., IV 6.
          Orig., perg. (36 X 48), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1864.
          Copii rom. ibidem, ms. 138, f. 41—42 şi la Acad. R.P.R. MCCXXXIV/19.
          EDIŢII. Slav. Venelin 290—292.
187
www.dacoromanica.ro
93
1626 (7134) iunie 22.
            Mîinea Bouroşu reînoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Ghergheşti.
     Eu Mîinea Bouroşu scris-am acest al mieu zapis la mîna jupanului Enache biv vel postelnic, cum să să ştie că am vîndut 25 de stînjăni de ocină de la Ghergheşti, drept 2800 de asprii gata.
     Drept aceia, să-i fie moşie dumnealui pentru că i-am fost vîndut [vîndut] această ocină încă în zilile Radului vodă, iar postelnicul Ianache aşa au mărturisit cum i-au perit cărţile domneşti şi zapisile ce i-am fost făcut noi întîiu. Deci noi într-aceia, văzînd că i-au perit cărţile domneşti şi zapisile, noi i-am făcut acest zapis în zilele domnului nostru Alexandru vodă, feciorul Radului vodă, ca să ţie această ocină ce e mai sus-scrisă, iar de să vor afla acele cărţi şi zapise altă-dinioară, tot să fie unul ca altul,
     Aceasta scriu ca să să ştie, iunie 22, leat 7134 <1626 >. Eu Udrea am scris şi mărturisesc.
     Costea postelnic.
     f Matei logofăt şi mărturisescu.
     Stoica ot Costeni.
     Aldimir vornec.
     Barbul ot Popeni mărturisescu.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 79. Copie.
                                            94
1626 (7134) iunie 23.
            Dragomir şi fratele său Vîlsan reînoiesc zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Cuiburi.
     Adecă eu Dragomir şi cu frate-mieu Vîlsan făcut-am acest zapis cum să să ştie că am vîndut postelnicului Enache 25 de stînjăni de ocină, drept 6 galbeni, ocină de la Cuiburi, ca să fie dumisale moşie.
     însă am fost vîndut această ocină mai dinainte vreme, în zilele lui Alexandru voevod, feciorul răposatului lliiaş voevod şi am fost făcut şi zapis. Iar dumnealui postelnicul aşa au mărturisit că au perit zapisile şi cărţile cele domneşti ce-au avut toate, cînd au venit tătarii în ţară de au robit, în zilele domnii sale Alexandru voevod, feciorul răposatului Radului voevod. Deci acum am făcut domnii
188
www.dacoromanica.ro
sale al doilea rîndu acest zapis de această ocină care este mai sus-scrisă, ca să fie domnii sale de moşie. Iar de să vor afla vreodată acele zapise să fie totdeauna cu acestea.
     Aceasta scriu ca să să ştie.
     Iunie 23, leat 7134 <1626>. Scris-am eu popa Barbul şi mărturisescu.
     Eu Udrea, sinu Danciului vătaf ot Doiceşti, măturisescu.
     Eu Stoica ot Costeni mărturisescu.
     Aldimir vornec.
     Eu Barbul de Păpeni mărturisescu.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 79—79 v.
         Copie.
                                              95
1626 (7134) iunie 23.
            Oprea iuzbaşa din Bucu reînoieşte zapisul de vînzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină.
     Adecă eu Oprea iuzbaşa ot Bucu scris-am acest al mieu zapis la mina jupînului Enache biv vel postelnic pentru că i-am vîndut eu ocina Săracă, însă stînjăni 44,,drept 2400 de aspri gata, ca să-i fie de moşie dumnealui, pentru că această ocină ce este mai sus-scrisă eu i-o am vîndut încă din zilele lui Gavriil voevod.
     Iar într-aceia, Enache postelnic aşa au mărturisit cum i-au perit cărţile şi zapisele cînd au venit tătarii în ţară, de au robit şi au prădat, în zilele domnului nostru lui Alexandru, feciorul Radului voevod. Deci noi într-aceia i-am făcut acest zapis, ca să fie această ocină ce este mai sus-scrisă. Iar de să vor afla şi acelelalt zapis, tot să fie unul ca alălalt. Şi aceasta am scris.
     Şi au fost mărturii atunci: Danciul vornec, Radu postelnic ot Doiceşti, Stan Popescul, Nedelco ot Buc.
     Iunie 23, leat 7134 <1626>. Am scris eu Udrea, sinu Danciul vătaf din Doiceşti.
     Eu Oprea iuzbaşa.
     Eu Stoica ot Costeni.
     Eu Barbul ot Păpeni mărturisesc.
     Aldimir vornic.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 82.
         Copie.
189
www.dacoromanica.ro
96
1626 (7134) iunie 23.
            Stoica din Cuiburi reînoieşte zapisul de vinzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină în Ghergheşti.
     Adecă eu Stoica din Cuiburi am făcut acest zapis cum să să ştie că am vîndut jupînului Ianache postelnic 32 stînjeni de ocină den Ghergheşti, drept 17 galbeni gata. Şi o am vîndut să fie dumisale moşie.
     Şi o am fost vîndut această ocină mai nainte vreme, în zilele Radului voevod şi am fost făcut dumisale şi zapis. Iar dumnealui aşa au mărturisit că au perit zapisele şi cărţile cele domneşti, cînd au venit tătarii în ţară, de au robit, în zilile domnii sale Alexandru voevod, feciorul răposatului Radului voevod. Deci acum au făcut acest zapis al doilea rînd, pre tocmeala cea dintîi, ca să-i hie moşie acea ocină ce este mai sus-scris. Iar de să vor afla acele zapise dintîi, să fie tot unul cu acesta.
     Aceasta scriu, să să ştie.
     Iunie 23 leat 7134 <1626>. Am scris eu popa Barbul.
     Eu Udrea, sinu Danciului vătaf ot Doiceşti, mărturisescu.
     Eu Stoica ot Costeni.
     Aldimir vornicul.
     Eu Barbul de Păpeni mărturisescu.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 79 v.
         Copie.
                                             97
1626 (7134) iunie 24.
             Costandin, fiul lui Necula sluger din Cacaleţi, reînoieşte zapisul de vinzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină în Deşiraţi.
     Eu Costandin, feciorul Neculii slugerul ot Cacaleţi, scris-am al mieu zapis să fie la nuna jupînului Enache postelnic, nepot lui Schililet1, cum să să ştie că i-am vîndut ocină din Deşiraţi, însă stînjăni 143, drept galbeni 38 bani gata. Şi am vîndut dumnealui ca să fie moşie.
     Insă o am fost vîndut această ocină mai dinnainte vreme, din zilile lui Alexandru vodă, feciorul lui Iliiaş vodă şi am fost făcut şi zapis. Iar postelnicul aşa au mărturisit cum au perit zapisile şi cărţile cele domneşti toate cîte au avut,
      1 în loc de: « Scărlet».
190
www.dacoromanica.ro
cînd au venit tătarii în ţară, de au robit, în zilile domnului nostru Alexandru vodă, feciorul răposatului Radului vodă. Deci i-am făcut a do-oră acest zapis ca să fie lui acea ocină ce e mai sus-scrisă. Iar de se vor afla vreodinioară acel zapis, el să fie tot de una cu acest zapis.
     Aceasta am scris ca să fie de credinţă. Şi am scris eu, cu mina mea, iunie 24, leat 7134 <1626>.
     Aldimir vornec.
     Eu Stoica ot Costeni.
     Eu Udrea, sinii Danciului vătaf ot Doiceşti, mărturisesc.
     Eu Barbu ot Păpeni.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 84 v— 85. Copie.
                                             98
1626 (7134) iunie 25, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte eliberarea din rumănie a lui Cernat, Danciul şi Radul din Ezemşa de către Laţco comis din Paia.
      f /Hha©:tTio BokTic îw HrtHădNAPS KOfKOAd h rocnoAHHik BiicoH &rrppe-KAdX’i'HCKOH, CHHTv B(A4Kdr© H np’kAc,EP‘lrc> nOKOHNdr© Iw PdAVrt KCKKOA- A,dBdT rocnoACTKO .\\h ci'ek> iiob(a(hT( rocn©ACTKa *«H HtpHdTOK wt 63(a\uk h rhc EpdTi(A\, 4,dHMI0A H PdAV'' H crkc CHHOKHX1 HA\, (AHlt(/K( Eoriv AdpOKdJf, HK®ÎK( fi,ă fCT 8 ■WHPHH H CBOBOAHH 3d B^Nft WT AdlţKO KOiWHC WT Ilara, CHHTi IwHHOK KOiUHC H WT KTi CHHH (ro H ll’T Klv SpdTÎH (r© H WT Klv npivKHEpdTHMfA'l' H WT KTi BtCHJf nopSAfH'i'f HA\.
      Il0H(/K( HfpNdT H BpaTl' HA\, ,â,dNm©A H PdAVA, WNH C$T EHA B(MHHH AdlţKOB KOA\HC H BdlJJ (r© îu’NOB KOA\HC WT NdHX'np'fcjKAf Bp'fcAW. Td/K(, no CTvAtpTvTk lu’HOB KOA\HC, d CHNTi (r©, fldl^KO KOA\HC, WN (CT AtHCAHA 3d E©ra pdA’f H pdA’f A^UJf P©Ai‘-t(a» (r© îwN KOA\HC H pdA'l" B'kpHd H npdKd CaSJKES (>K( (CT I1©Ca8>KTa, T(p( (CT npOCTHA 3d K(M(hY( H A\HA$BdA (CT H ChC (AH/. A'fcdNHlVk 3d WMHN8 WT nOAK> H WT Ui8iU H WT BOA H WT II© KTiC.
      H npOCTHA H CB0B0KA4A ddl^KO KOA\HC no HfpHdT H BpdTlV HA\, /^dHMHJA H PdAVA» WT CBO(iU A^^POBOAIO H CTvTBOpHA A\S (CT (IdlţKO KOMHC H 3dnHC ChC B(AHKd KA(TBS H ChC A\HOSH BOA-bpH CB(AfT(AÎH. H BHA'fcX’OAd r©CIl©ACTB© A\H H 3dIlHC8A AdlţKOB KOiUHC Hd p$K ’RpNdTOB H EpdTl'(HA\ (ro,                    H PdAVrt> 3a
npOCT(Hi'H 3d B(M(Wf( H ChC A\HOSH BOA’fcpH CB(AHT(aVh no HA\C (ÎTOHKd AWr©(|j(T WT 3>dpKdUJ H dlH\"hHATi I10CT(AHHK WT BlvA-feNH H IIp(Ad CSAJKdp UT Tp(MH H ard
GT-bA\dT( wt EapA^HHiţ h EpivJKor( wt Xivpy(TOdra h 4,8a'htP8 ii©ct(anhk wt
<E>HATraUJ H AlHJfdl© nOCT(AHHK WT KoiţOjfrfcHH H OTOHKd KAlOM/p WT Kdpn(H H HHKd
                                                                                                                   191
www.dacoromanica.ro
riOCTfrtHHK WT G’ThHr'hM'b. H kha^V®*' rocnoACTKO A\H H 3anHC8rt <IdU,KOK KOAIHC Ha pSK HfpHaTOK H A,aHHK>AOK h PaAVrt®K 3a npocTfHff c*kc cYtio KOA'bpH ck(A(T(aîh.
     Gtro paAY AM®\'®*« H rocnoACTKO a\h HepHaTOK h A,<ihmk>aok h PdAyAOK, okojk* Aa (CT 8 A\HpHH h cac.kc.ahh sa kch(hY( wt /lai^Ko koaxhc wt ckAa HanpfA H WT KTi CHHH (ro H WT K"K K'KC'bjf l10p8A(HÎ( fTO H CHHH 'ÎHpHATOK H /k.aHMIOAU’K H PaAVrtwK H KHOU.H HAI H npicKHOMHTOAl H Hf WT KOrOJKf HfllOKOAfKHiWO, n0pH3A\0 rocnoACTKO aih.
     GfHCf CKfAfTfAÎH nocTaKA'kfAi rocnoACTKO aih : JKSnaH liana kcahkh ak®PHHK h /KSnaH XpH3( KCAHKH Awro^fT h »8naH Tp8$aHAa kja khcthqp h JKSnaH AIh\'o K(A cnaTap h >KSnaH EapTOAOAKW km ctoahhk h xSnaH EpaTSA koaihc h UnocTOA nt\*apHHK H H<8naH KoCTaHAHH K(A nOCTMHHK. H HCnpaKHHK XpH3t KCA Awro+fT.
     IIhc Hac>ST( K-h rpaAV B^kSphjih, Ai-kc^a k.hY( Kf A^hh h wt flAaaia TiiHfHYf,
Kii A-bT xapAA*
     ■j* îw flAHgaHApS KwfKWAa, aihaoctYw EokYw, rocnoAHHh.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cemat din Ezemşe şi cu fraţii, Danciul şi Radul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Laţco comis din Paia, fiul lui Ion comis şi de către fiii lui şi de către fraţii lui şi de către verii primari şi de către toate rudele lor.
     Pentru că Cemat şi fraţii săi Danciul şi Radul, ei au fost vecini ai lui Laţco comis şi ai tatălui său Ion comis de mai înainte vreme; astfel după moartea lui Ion comisul, fiul său Laţco comis el s-a gîndit pentru Dumnezeu şi pentru sufletul părintelui său Ion comis şi pentru credincioasa şi dreapta slujbă ce i-au slujit, de i-a iertat de vecinie şi i-a miluit şi cu o delniţă de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot.
     Şi a iertat şi a slobozit Laţco comis pe Cemat şi fraţii lui, Danciul şi Radul, de a lui bunăvoie şi le-a făcut Laţco comis şi zapis cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Laţco comis în mîna lui Cernat şi a fraţilor lui, Danciul şi Radul, de iertare de vecinie şi cu mulţi boieri martori, anume: Stoica logofăt din Farcaş şi Mihăilă postelnic din Văleni şi Preda sulger din Greci şi aga Stamate din Vardeniţ şi Vărjoghe din Hărgetoaia şi Dumitru postelnic din Filiaşi şi Mihai postelnic din Coţofeni şi Stoica clucer din Carpen şi Nica postelnic din Stăngăcea. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de iertare al lui Laţco comis la mîna lui Cernat şi a lui Danciul şi a lui Radul cu aceşti boieri martori.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Cernat şi lui Danciul şi lui Radul, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de cătră Laţco comis de acum înainte şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui; şi fiii lui Cernat şi ai lui Danciul şi ai lui Radul şi nepoţii lor şi strănepoţii lor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
192
www.dacoromanica.ro
     Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomei mare stolnic şi jupan Braţul comis şi Apostol paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Am scris Idoxie în cetatea Bucureşti, luna iunie 25 zile şi de la Adam cursul, în anul 7134 <1626>.
     j* Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXCVI/4.
         Orig., perg. (37 X 48), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1908.
                                              99
1626 (7134) iunie 26, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Tatul şi soţiei sale Neaga ocini în Stăneşti şi in Popeşti, în urma unor judecăţi.
     f (UhaoctYio Eo>kYio Îw fLuigaHApS kockoa4 h rocnoAHH-K k*kcoh 3(a\a( ^>'rrppo8Ad\i'HCKOf, chh"k K(AHKaro h np^A^eparo noKOHHaro )w PaA\'A kockoa- AdBdT rocnoAcrso a\h tTtw nos(A(HY( rocnoAcrsa a\h ILinok h ckc chhokh\* cro (AHtţttKf Eork Aăposa^ raKOJKf a<> a\8 tCT wmhh'k 8 CttiH(i|ih, wKdM( h(tok( a^h sa wmhh( K'KC’kX’ WT nort» H U'T UJSa\ H WT K9A H WT nO KTiC JfOTdpOAt, K4p( (AHK4 C( JfTHT H3KpdT, WEAMH A S/KH H flOA. H Aa ct 3Hd(T KfălîS t WMHH(K H CKC \'0Tdp8A .* IVT KOAd
Maoa\nhu,(k ckc KoHMkKSa h fA«H p«A să hik( no koa ropranSA A^mioaok 8
P'KT'KMCA, (lONflKf A\S (CT EHA CTAp( H npdKA* W*HH( 3a A"kAHH(.
     H (îax noKSnHA (ct Han wmhh-k 8 GmamtiH (A«a 8>K( ivt Hd AP‘,r8A h wt Ha PdAV'rt IVT MA0A\NHU,d H 8 KoHmIîK, WT n9A» H WT Ul8dt H WT KOA H WT CCAdAHipC C(A0B, CKC A\(CT0 3d K8K(, 3d K KOAOKH H 3d (AHd KpAKd CKC A\A(K H 34 f I1MCAH h sa xa acnpH t8pckh. H naK (ct iiokSiiha HdN wmhh'k 8 Gt-kh(1|]H wt a «a E(am(k M(TKpTiTdrO A fă H CKC (AHH K(MHH no FA\( HmIOH, nOHtJK( (CT nOK8nHA 34 xd$ acnpH TSpcKW. H naK ct noKSnna HaH wmhh-k 8 Gt-kh(1{ih a™ daA(B K-Kcax' sa w acnpH t8pckh. H naK noK8nHA (ct HaH wmhh’k 8 Gt’khhph Afă dlouiHK'KB, A'KiP'tpa nonts Go$Y(K, Afă (H K4p( (AHK4 C( JfTHT HSKpdT, 34 l|,' dCnpH TSp.KH.
     H naK noK8nH (ct Hau 8 KoH<rkK8 e hhk( wt Hd OHAtHHKoap'K, bhok dln^H(K wt Gt-khhiih, chh"k EdAOT’KK, 3a w acnpH TSpcKH, wr Rca TopraH wt Kohm4k no KOA X'OTdpOAt GtOHMHJI HAOp.
     H naK noK8na HaH wt Ha APar8a H wr Ha PaAVA (AHd epaHHifK h rpHHA&i Ep'KTonSAWK P'Kn(Af) 3a $ ăcnpH TSptn, wk4mh Aa C( 3H4(t wt no K'Kcax pasAf-A(hY( WMHH(K Gt'KH(1{1HAOP c8t HdHOK S 8>K(, 8>Kd nO A( 34 COK(HH.
     îl noTOAt A<> ct 3H4(t: cYc wmhhc h A‘kAHH( CK( khuk p(M(HH gha c8t HdHOK 3a A’kAHHf. Ta>K( HdH wh (ct wct4kha h AM^X" A°ka( (ct >khk K'KC'bx' wmhhc h 13
13 — c. 1146                                                                       10%
www.dacoromanica.ro
A-fcAHHf fro A^4*Hpa.\\ ch H-ferRR h 3tT tro TatSaor, nontîKf aP#sh chhh H-kcT HAvbA wt T-krtO tro. H wcTdRHA crc A^uif tro: AP«3H nopSAfHVf tro hhktoav Tp-bcS H AVfT'bjf A<* Hf HAVdT CRC WMHHf H CRC A^AHHt tro, Kf3 TTiMYiO A'HP’fpAAV CH H-ferd H 3fT tro, TdTSd.
      H EHA fCT H.wbd HdH H KHHTH AP#3fA\ rOCnOAdpH CTdpH WT HdHJfnp’bîKA* Kp-b.Wf; TdîKf fCT H3<r8>EHA 3d 3AOMKCTRYIO A^KAf fCT EHA pOE. H npTHAO\'S Cd.W HdH nptA TOCnOACTRd A\H 8 AHRdH Ttpt *CT CKfAfTfACTRORdA KdKO fCT A&A B-KC-kx WMHHf H A^AHHH H\' KHlUf p-fe^ WT nOCE^Af A^’fPH*" CH H-ferRR WT CROHiW AOEPOROAIO.
      H ndK A<* fCT TdT&lWR WMHHTv 8 IIonfipH WT AfA PdTKOR MfTKp-RTdrO AM, nOHHîKf fCT IIOK8nHA flJlfîKf WT AhHH ntTp8 ROtROA HfpMHA 3d XR denpH, WT p-RCTOdKd A®PH 8 T8AOptA. H ndK M tCT TdT8AWR WMHH8 8 nontllIH WT AW ©TdHfH nOAORHH WT nOAlO H WT Ul8d\d H WT ROAd H WT no R"RC \'OTdpWA\, 3d XR dCnpH. H ndK M tCT TdT8dOR WMHH'R 8 IIonfl|IH WT AM PdTKOR fAHd A^ANHl^d H nOAORHHd, nOHfîKf fCT EHA WCTdA PdTKOR WT nOKSntHl'f TdT8dOR fîKf EHA nOK8nHA TdT8d WA HdHnp'fc/KAf Rp"feA\f, WCTdA fCT TpH A'bAHHIţf. TdîKf PdTKO WH fCT EHA npOAdA Tf\' TpH A^AHHIţf n-KTpOR CndTdp. (I nOTOAl TdT8d WH fCT CK8nORdA fAHd A^AHHIţd H nOAORHHd wt Hd HfK8dd rhokor n-RTpOR cndTdp, 3d t denpH. H A&A$X IHhk8aor denpH T H FlAdTHA fCT TdT8d no PdTKO 3d EHp H-RndCTf CRC T KOEHAf, R"K AhHH HAHgdHApS ROfROA, nptA fllH\'dlO ROfROA-
      fl nOTOiW TdT8A, WH       fCT HAvfed np8\'  CRC EiliCTlO pdA'f elf  WMHHf  HÎKf p-fejf H
CHU,f np-kllJf EhcTflO KdKO      Aa    APIi^HT H WH WMHHf npf3 p-RCTOdR-R.      II R-K  TOA\
rocnoACTRO a\h rAfAd\'OA\ h c8ahx no npdRS h no 3dK0H8 crc R"kchx noMTfH ia\h npdRHTfAH TOCnOACTRd A\H H HCTfHCRORdA C"RA\ TOCnOACTRO A\H KdKO Hf HAVdT B"KCYlO HH fAHd AţfT’kX' HHîKf Tp’feES H WCTdA fCT HTiCTiO WT 3dKOHd WT nptA TOCnOACTRd A\H.
      H C8T H CRfAfTfAH Hd cTf WMHHf fîKf RHUIf p’fcX' <nc> H>1‘«f AW03H ACKpH AlOAl'•' WT BoT-feHH, IlAA’fe H WT IIonfUIH, GTdH A,Parc,c''AK H WT BpTi3f4IH, ©T^fe H WT K'Rp'RA\HAfltlH, rp03dR.
      Gtro pdA’f AaA®JC H rocnoACTRO avh TdTSdOR BKOîKf Aa av8 fCT HîKf RHUif pfMfHf WMHHf H CKC îKHHfR       fTO  H’kr'KR RTi WJfdES HA\ H CHNOKH\"   H RHOKOAV H  np-fc-
RHOMHTOA\ H Hf WT KOTOîKf HtnOKOA-feEHAVO,      n0pH3A\0 TACnOACTRd      AVH.
      GfîKf CRfAfTfAÎH nOCTdRA-kfA\ TOCnOACTRO A\H: îKSndH Ildnd RfAHKH AK0PHHK H JKSndH XpH3*fe RfAHKH AWrOi|SfT H ÎKSndH TpOijidHAd RfAHKH RHCTViap H îK8ndH A1h\'VV RfAHKH CndTdp H îKStldN HdpTOAOAVflO RfAHKH CTOAHHK H îK8ndH BpdT8d RfA KOA\HC H JKSndH HnOCTOA RfA ntXdpHHK H îK8ndH KoCTdHAHH RfAHKH nOCT’feAHHK. H HCnpdRHHK XpH3-b RfAHKH AWTOî|SfT.
      H nncdX HA®ăff AwroiJstT r-r hactoa rpdAV E8K8pfniH, Avfectud »HVf ks a^hh
H WT llAdA\d TfMfH’l’ia K"K A-feTO x3pAA-
      f îw HAHgdHApS RwtRWAd, mhaoct’i’io BoîkYio rOCnOAHHh.
       1 Loc rupt.
194
www.dacoromanica.ro
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nan şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Stăneşti, însă toate părţile lui de ocină, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, însă 4 funii şi jumătate. Şi să se ştie semnele ocinii şi cu hotarul: din apa Ialomiţei cu Conceacul şi un rînd de ogoare pe lîngă Gorganul lui Danciul la Rătăcel, pentru că i-au fost ocini vechi şi drepte de moştenire.
     Şi iar a cumpărat Nan ocină în Stăneşti o funie, de la Dragul şi de la la Radul, din Ialomiţa şi la Conceac, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, cu loc de casă, pentru 2 boi şi pentru o vacă cu lapte şi pentru 5 stupi şi pentru 1000 de aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Nan ocină în Stăneşti din partea lui Belcea a patra parte şi cu un vecin, anume Cipoia, pentru că a cumpărat, pentru 1500 de aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Nan ocină la Stăneşti partea lui Lai toată, pentru 800 de aspri turceşti. Şi iarăşi a cumpărat Nan ocină la Stăneşti partea Moşicăi, fiica popii al Sofiei, partea ei, oricît se va alege, pentru 700 de aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Nan la Conceac 9 ogoare, de la Simnicoară, nepotul lui Mihnea din Stăneşti, fiul lui Balotă, pentru 70 de aspri turceşti, de la Gorganul cel Mare din Conceac, pe lîngă hotarul Stoiceştilor. Şi iar a cumpărat Nan de la Dragul şi de la Radul o branişte şi grindul Yîrtopului Repede, pentru 500 de aspri turceşti. însă să se ştie: de peste toate împărţirile ocinei Stăneştilor sînt ale lui Nan 6 funii, funia cîte 35 de stînjeni.
     Iar după aceea, să se ştie: aceste ocini şi dedini care sînt mai sus-spuse au fost ale lui Nan de moştenire. Apoi, Nan le-a lăsat şi le-a dat pînă ce a fost în viaţă, toate ocinile şi dedinile lui, fiicei sale Neagăi şi ginerelui său Tatul, pentru că alţi fii n-a avut din trupul lui. Şi a lăsat cu sufletul lui: alte rudenii ale lui, nimeni să nu aibă treabă şi amestec cu ocinile şi cu dedinile lui, fără numai fiica sa Neaga şi ginerele lui, Tatul.
     Şi a avut Nan şi cărţile altor domni bătrîni de mai înainte vreme, apoi le-a pierdut de răutăţi, cît a fost rob. Şi a venit Nan însuşi înaintea domniei mele în divan, de a mărturisit că a dat toate ocinile şi dedinile lui mai sus-spuse, de pretutindeni, fiicei sale, Neagăi, de bunăvoia sa.
     Şi iar să-i fie lui Tatul ocină în Popeşti din partea lui Ratco a patra parte, pentru că a cumpărat încă din zilele lui Petru voievod Cercel, pentru 2000 de aspri, din Răstoaca pînă în Tudorel. Şi iar să-i fie lui Tatul ocină în Popeşti din partea Stanei jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru 2000 de aspri. Şi iar să-i fie lui Tatul ocină la Popeşti, din partea lui Ratco o delniţă şi jumătate, pentru că i-a rămas lui Ratco din cumpărătura lui Tatul, cînd a cumpărat Tatul mai înainte vreme, i-a rămas trei delniţe. Astfel Ratco a vîndut acele trei delniţe lui Pătru spătar. Iar apoi Tatul a răscumpărat o delniţă şi jumătate de la Necula, nepotul lui Pătru spătar, pentru 300 de aspri.
www.dacoromanica.ro
Şi a dat lui Micul 300 aspri şi a plătit Tatul pe Ratco de o năpastă de bir cu 10 iepe, în zilele lui Alixandru voievod, înaintea lui Mihai voievod.
     Iar după aceea Tatul a avut pîră cu Yăsiiu pentru aceste ocini care sînt spuse şi aşa pîra Văsiiu că să ţie şi el ocini peste Răstoacă. Iar întru acestea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că nu are Yăsiiu nici un amestec, nici treabă şi a rămas Văsiiu de lege dinaintea domniei mele.
     Şi sînt şi martori la aceste ocini care sînt mai sus-spuse, anume mulţi oameni buni: din Boteni, Aldea şi din Popeşti, Stan Dragoslav şi din Bîrzeşti, Otea şi din Cărămideşti, Grozav.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Tatul ca să-i fie aceste ocini mai sus-spuse şi cu femeia lui, Neaga, de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Trofanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris Idoxie logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 26 zile şi de la Adam cursul în anul 7134 <1626>.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Pe verso rom.>: Stăneşti ce să zice Tătar, pe apa Ialomiţei.
         Acad. R.P.R., XLII/30.
         Orig., perg. (42 X 48), pecete timbrată.
                                 100
1626 (7134) iunie 28, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Enache fost mare postelnic ocină la Pîrliţi, în judeţul Ialomiţa.
     f (HHAorrTfK» KowTfK» îw fLtegdHApS KOtKOAă h rocnoAHH'K k-kcch 3fA\Af OţTrp©-
RAdJflHCKOf, CHH'K KfAHKdPO H ripli AOKpdrO, nOKOHHdrO îw PdAlfA KOfKOA*. AdKdT
rocnoACTK® mh cTk» noKtA-kHTie rocnoACTK© a\h n©MT(HHWA\8 npdKHTfA rocnoACTK© a\h
JKSndH ©HdKH BHKUJfX KfA (10CTCAHHK, KH8K HîSndHS (yKP'KAfTCK H CKC CHHCKH CH, CAHIţC A\8 Eor-h A4P0KAA, raKO/Kf A4 fCT WMHH8 8 IIp'KAHIţH WT C8ACTK0 Mao-A\<HHIţfK>, AAH WT Afrt GOKOAOK IU)(dpHHK CH 3d CfHifHH 3d WMHH'K H lldK AfA *8nd-HHlţfK luVhAăe, >K8ndHHlţd RfHTHA'KK KAlOMdp K'KCdJf, CfîKfHH CH 8 A®4HH X'c,TaP) WKdMf WMHH'K Kf3 KCMHHH, 13/Kf (CT WMHH'K H3BpdHHAd H JfOTdpHCdAd WT HdA WMHHd CCA0K GaAKHKA CKC A\H0SH BOA-kpH, WT nOA» H WT BOA H WT lilSAtd H WT CCA^AHlţU
196
www.dacoromanica.ro
CfAWB, WT n«CK8Af, Bdpf fAHKd Cf JfTHT <H3EpdT> WT 110 KTiCOAt ^OTdpOiH, IlOHfJKf fCT IIOKSnHA IlOHTfHHdrO npAKHTfA rOCflOACTBO A\H JKSfldH 0HAKH IlOCTfAHHK WT HAA GOKOA nfJfdpHHK WT KopH'KLl’kHH CfJKfHH CH 8 A®dHH X®™?, «•« C8T KHUlf pfHfHH, WHHH'K Ef3 BfHHHf, 3d C JKfATH, CfJKfH"K IIO p3 dOlpH, HHH 8rH C. H FldK IIOKSnHA JKSfldH 6udKH FlWCTfAHHK WT HAA JKSfldHHlţd EA'KAdf, Ul8pd GoKOAOB IlfXdpHHK, JKSfld-HHLţd EHHTHA-kK KAlOHdp WT KopH-KLVbHH, CfJKfHH CH, AAH CfJKfHTj. no H dCflpH, HHH
SrH pKf h noA, 8 a®ahh x®TaP> RrK A^hic raspYHAOB BOfBOA- H npoAdA®X WHH 3a
CBOfAt A®KpOKOAK> H CKC . 83HdHYd B'KC’kdt KOAi’pOAt H d AtfrîdUIOAt WT TOp H3 A®d H WT OKpTvCT AtfCTOAt.
      H3EpAHHA fCT GOKOA flfXdpHHK CTH KHUlf pfHfHH CfJKfHH 3A WHHHTv 8 A®'' X®TaP WT HAA ll’HHHd GaAKHK'KK H CKTBOpHAH C8T EfA'ferf CKC KOA'fcpf nO HA\f : ©dHHd AOrO^fT H AdHHIOA K-ETAX H EaAAHAXHP Ak®PHHK H PdAVa nOCTfAHHK ^oHHfCKSA H CTdp 4,0Epf CKC CHH'K fro GtAH H PdA$A IIonflJjYHY H GtOHKA WT K8HE8pf H AXdA Gt’KHHAXHP H WT HlOAHHHlţS ^parOCAdE. GYH EOA’fepH KTiCHX EHA fCT K'kCHX Tfpf fCT TfTAHA IVHHHd HTO fCT npOAdA GOKOA FlfXdpHHK H JK8ndHHU,d EA'KAdf JK8lldH8 6HdKfK nOCTfAHHK, KdKO fCT KHHIf nHC, d A*d GoKOAfK FlfXdpHHK 3d WHHH8 WT CfA WT IIp'KAHlţH, KOAHKO fCT WCTAA HflIOKSlIHAd H HfnpOAdAHd H CKC Iţp'KKBS, d GoKOA FlfXdpHHK, WH fCT HSEpdHHA 8 ropHH X®TaP> WT HaA WHHHd CfAOI BrTvfllJH. H CKTBOpHA fCT H SdnHC WT p8KdA\H HJf 3d npOAdHYf Hd pSK JK8FldH8B SfldKH FlWCTfAHHK CKC AtH03H EOA't’pH CKfAfTfdYH, fl|ifJKf WT npf A^HYf TdBpHAOB BOfBOA HdA CIH CfJKfHH 3d IVHHH'K KdKO fCT KHUlf nHC.
         FlOTOAt, K KAd fCT EHA CKAa> KTi A^Hl'f rOCnOACTBO A\H, >K8ndH 6hAKH IIOCTfAHHK, WH fCT A®UlfA npfA rOCFlOACTBO AtH, Tfpf Cf C8T CBfA<TfACTBOSdA KdKOlO fCT EHA 3drHH8A 3d(lHCfAf TfX 3d WAdBHO H KHHTOKf HTO fCT HAffeA HdA cYlO WHHH'K, KKAa fCT npHUlfA T'KTdplH 3Af B"K 3fAlAf, npH A^Hl'f rOCnOACTBO AtH, <Tfpf C8T>1 wt TorAd wKdiVto r toahhh. TaîKf K-KAd «t kha cea*», a Gokoa FlfXdpHHK H JK8na-
HHIVl EA'KAdf WHH 10 fCT 8HHHHAH AP#™ 3dllHCf HdA ®Yh CfJKfHH 3d WHHH"K BHUlf pfHfHH, KdKO fCT EHA CKTBOpfHf H T"K AP8rf SdlIHCf WT HCFlp'KKO K"KC HdA WCTpOfHVd WT TorAd, d <K"KAa>1 WKp'bCTH TfX 3dnHCf AP'bKHKIX Ad E8aY K"KC fAHH 13KO h APUr.
      H KHA^X®1" rOCnOACTBO AtH H 3dllHC 3d npOAdHlf WT HHH-fe, WT p8Kd Gokoaob nfXdpHHK H WT p8Kd JKSlIdHHUfK EA'KAdf HdA cYh CfJKfHH 3d WHHH'K, CKC AtHOSH BOA-bpH CBf A*TfAlH, Hd HA\f: JKSndH <IIdnd BfA AK®PHHK>1 H JKSndH KoCTdHAHH HhaH-BY8A BfA KAlOHdp H E83HHKd EHB BfA KHCTIiap H /V,8A\HTpdUIK0 KOAtHC H Hkr8A drd H Tfprf K'KlIHTdH H CHH'K CH flfKd KOAtHC.
      Gfro pdAf A<*A®X C"KAt rOCnOACTBO AtH nWHTfHHWAt npdKHTfA rOCIIOACTBO AtH JK8ndH8 6HdKfB llWCTfAHHK, laKOJKf Aa dt8 fCT WHHH8 A’feAlHO H K"K WXdE CHHOBOAt H BH8K0AtJKf H npYvKH8HfA®Al H Hf IVT KOrOJKA® HflIOKOAfEHAtO, (10pH3At0 TOCnOA' CTBO AtH.
      1 Loc alb în text, completat după traducere.
197
www.dacoromanica.ro
     Gehîe 8b© h cbeasteaYh n©CTABA'k£A\ r©cn©ACTB© a\h: JH8naH liana bea ab©Phhk h JKSnan $Yfpa khk bea Awro^fT, HcnpaKHHKSA KpaiowBEH h ^8nan XpH3a bea Awr©$£T h JKSnan Tp8$ahaa bea bhctYbp h >K8nan dlH)(o bea cnaTap h >K8nan Eaptwaomei©
BEA CT©AHHK H JK8(ldH BpAT8A BEA KOAXHC H K8I1AH flll©CT©A BEA fl£)(dpHHK H 2K8ll£H KdCTaHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK XpH3A BEAHKYH A©r©$ST.
     H nanHcajf a3, fl£miA<rr A©r©$£T, bti hact©ahYh rpaAV B8k8pehih, AX-tcEiţa »hYe
KH A^HH H WT <HaAA\A A<>5Kf A» HHH'k B*K CEr© nHCAHYs> TEK-Klliar© B-K A-fcT X3PAA.
a wt p©»?a«tb© XpHCTa xaxks.
     f îw flAEgaHApS BWEBWAa, a\ha©ctYei© E©>kYsk> r©cn©AHHh.
     Hw flAEgaHAp8 B©EK©AA <m. p.>
     ■)• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Enachi fost mare postelnic, nepotul jupanului Scărlet, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Pîrliţi din judeţul Ialomiţei, însă din partea lui Socol paharnic 250 de stînjeni de ocină şi iar partea jupaniţei Ylădae, jupaniţa lui Vintilă clucer, toată, stânjeni 250 în hotarul de jos, însă ocină fără vecini, cît este ocină aleasă şi hotărnicită cu mulţi boieri, de către ocina satului Slavica, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Enachi postelnic de la Socol paharnic din Cornă-ţeni, stînjeni 250 în hotarul de jos, care sînt mai sus zişi, ocină fără vecini, pentru 200 de galbeni, stînjenul cîte 160 aspri, fac ughi 200. Şi iar a cumpărat jupan Enache postelnic de la jupaniţa Vlădae, cumnata lui Socol paharnic, jupaniţa lui Vintilă clucer din Cornăţeni, stânjeni 250, însă stînjenul cîte 90 aspri, fac ughi 112 şi jumătate, în hotarul de jos, în zilele lui Gavriil voievod. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului.
     A ales Socol paharnic aceşti mai sus-spuşi stânjeni de ocină în hotarul de jos dinspre ocina Slavicăi şi au făcut semne cu boieri, anume: Oancea logofăt şi Danciul vătaf şi Vladimir vornic şi Radul postelnic Doicescul şi Dobre cel bâtrîn cu fiul lui, Stan şi Radul Popeştii şi Stoica din Cuiburi şi Stănimir cel mic şi din Ciuliniţa, Dragoslav. Toţi aceşti boieri au fost, toţi, de au tras ocina pe care a vîndut-o Socol paharnic şi jupaniţa Vlădae jupanului Enache postelnic, cum este mai sus scris, iar partea de ocină a lui Socol paharnic din sat din Pîrliţi, cît a rămas necumpărată şi nevîndută şi cu biserica, Socol paharnic a ales-o în hotarul de sus dinspre ocina satului Zgăeşti. Şi a făcut şi zapis de vînzare din mîinile lui la mîna jupanului Enachi postelnic, cu mulţi boieri martori, încă din zilele lui Gavril voievod, pe aceşti stînjeni de ocină, cum este mai sus scris.
198
www.dacoromanica.ro
     Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupan Enachi postelnic a venit înaintea domniei mele de a mărturisit cum s-au prăpădit acele zapise de demult şi cărţile ce a avut pe acea ocină, cînd au trecut tătarii aici în ţară, în zilele domniei mele, de sînt de atunci încoace 3 ani. Astfel, cînd a fost acum, Socol paharnic şi jupaniţa Ylădae i-au făcut alte zapise pe aceşti stînjeni de ocină mai sus-spuşi, cum au fost făcute şi celelalte zapise dintîi, tot pe tocmeala de atunci, iar <de> se vor găsi acele zapise vechi, să fie unul tot ca şi celalalt.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de acum de la mîna lui Socol paharnic şi de la mîna jupaniţei Ylădae pe aceşti stînjeni de ocină, cu mulţi boieri martori, anume: jupan <Papa mare vornic> şi jupan Costandin Cilibiul mare clucer şi Buzinca fost mare vistier şi Dumitraşco comis şi Neagul aga şi Gherghe căpitan şi fiul său Leca comis.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Enache postelnic, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 28 zile şi de la < Adam pînă acum, la această scriere> curgători în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos 1626.
     j* Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
          După G. Nandriş, Doc. Athos, p. 127—132.
          Orig., perg. (33 X 51), pecete timbrată.
          Copie la Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 90—91,
          după care s-au făcut unele completări,
                                   101
1626 (7134) iulie.
             Stoica al lui Vîrfari dă fiicei sale Voica ocina lui din Căldăruşii de pe Slănic.
     j- Eu Stoica lu Vîrfari de în Căldăruşi, cum să se ştie că mi-amu dat partea mea de ocină fii-mea Voicăi, să fie frate cu Radul şi cu Moşul pre partea Stoicai lu Vîrfari ot Căldăruşii de pre Slănic, pentru căci au ajunsu pre Stoica vreme
                                                                                                     199
www.dacoromanica.ro
de nevoe; den trei fete şi den doi feciori, nimeni nu l-au căutat, iar fii-sa Yoica l-au luat pre tată-său Stoica, l-au luat la vreme de’ nevoe. Şi au întrebat fetele şi feciorii, iar fii-sa Yoica l-au luat de l-au hrănit pînă la morte lui. Şi ş-au dat parte de ocină de în Căldăruşi de în Moara de Yîntu pînă în Yalea lu Blaj ot hotarul Căldăroşilor, pînă intră la Aldenilor, partea Stoicăi lu Yărfari, tretae del a, unde i se va alegi partea Stoicăi lui Yarfari [fari] i săs sinovi im i vnocom i preavnocitom 1 2 dat denaintea Căldăruşilor şi al Aldenilor denaintea a mulţi oameni buni, dat de bunăvoe a lui, na ime <me>3giaşi Stoica al Săcuilor şi nepoţii lui, anume Stoica i braţ ego, Marco i Ion şi Stan călăraşul şi feciorii lui, Meidin i Datco şi feciorii lui Lupu i Favel i ot Aldeni, anume megiiaşi: Calur i Furea i Dumitru Sasului, noi ştim cum au da<t> să fie bună moşie, lui şi feciorilor lui.
      Iar după moartea mea, care se va ispiti a sparge şi a strica aceasta tocmeală a mea, acela să fie afurisit ivt thT, laxa c8t k*k Hhkeh h m *ct Ha Kp-kMf 3a cSîKAfHH [aa ect] ckc IOaa h ckc HpHia Ha cano arfecTO, k-k K'bKH, aavhn.
      dlhcflţa WATe, k-k a-bT xspAA.
          Arh. St Buc., M-rea Sfinţii Apostoli, XV/2.
          Orig. hirtie (30 X 23), cinci peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 184 f. 171.
                                 102
1626 (7134) iulie 5.
                                   Alexandru Coconul voievod întăreşte mănăstirii Tismana satul Corzii.
     f dÎHAornw EoikVw Îw iLugdHAPS kojkoa h rocnoAHNh, chh-k noKOHHHOAvS iw Paava k<xk«a- AdKaT rocnoACTKO a\h cTw noKEA-fcHTw recnoAcrsa a\h CK-feTOt boîke-ctkehhoe a\8hacthp ivt Thcavana şi părintelui Serghie episcup, ejke ect HacTasHHK Ha cs-bTaE AvSNacTHpE4, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei mele să ţie satul Corzei tot, cu tot hotarul şi cu toţ rumânei cîţi vor fi şi cu tot venitul cît se va afla într-acel hotar şi să aibă bună pace de cătră Preda, feciorul lu Laţco comisul, păntru căci satul Corzei fost-au mai denainte vreme de moşie al sfintei mănăstiri ot Tismana. Deci l-au fost luoatu Laţco comis de l-au ţinut tot în sila lui. Iar acum, deca au venit părintele Serghie, adeveritu-se-au cum au fost satul Corzei al sfintei mănăstiri ot Tismana. Deci domnia mea l-am dat ca să fie iar 6at la mănăstire, cum au fost şi mai denainte vreme.
      1 A treia parte.
      2 Şi cu fiii lor şi nepoţii şi strănepoţii.
      s Loc rupt.
      4  Care este nastavnic la sfînta mănăstire.
200
www.dacoromanica.ro
      Derep<t> aceia şi tu, Predo, în vreme ci veri vedea aceasta carte a domniei mele, iar tu încă să te fereşti de satul Corzei, nici să-i mai dătueşti, nici să-i mai dijmueşti, ci să ia sfînta mănăstire tot venitul ce se va afla într-acel hotar. Iar tu, Predo, să veri avea nescar cărţi făcute pre satul Corzei, toate să le ia<i>, să le aduci la divan, să stai de faţă naintea domniei mele cu călugărei. Hhjko Ad N-kcT, no ptM rocnoACTKd axh.
      HcnpdKHHK caax pfn rocnoACTsa axh.
      IIhc rtx-fccfi^a wrtYf f a^nh, A-fcT x3pAA-f îw HrtfgdHApS KwfKU'Ad, axhaoctYio EoîkYio rocnoAHHk.
          Acad. R.P.R., 1/33.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, stricată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 330 f. 263.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 126 — 127.
                                                         103
1626 (7134) iulie 5, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă satul Izlazul din judeţul Romanaţi, în urma unor judecăţi.
        B"K XpHCTA Hora EAArOB'bpHYH H EAArOHkCTHBYH H XpHCTSAIOEHBfH H CAAXO-ApTiHiABHIH îw flAfgdHApS BOfBOAA, CHH"k BfAHKArO H np-feAOKpdrO nOKOHHHOAXS îw PdAVrt KO8K0AA, RO/KYflO AXHAOCTYfIO H EO/Klf AXk AApOBAHIfAXk WEAAAAUpO a\h h rocnoA* CTBOytipO A\H BTiCOH 3fAXAf    rrppOBAAXIHC KOf, flJJfiKf H 3dnAdHfHCKl'HAX CTpdHHdAXk
Haxaauj h «^drapam x*P4*r> EAaronpoH3BOAkix rocnoACTBo a\h cbohaxb EAarkiAXk
np0H3B0A(HUA\k, MKCtYH H CB-feTAlAXk Cp^AUfAX rOCnOACTBO A\H, 13KO npOCAABHTIH Cf npocAABAkimaro axa Eora h ck caakoc Bk3HKfWdro axa ha np-kcTOA-k cB-kTonoMHBuifX POAHT8AIO rocnoACTBo axh.
     GtîKt aaPobax H rocnoACTBo axh ckh BkC'knkCTHYf h EAarowEpa3HYH h np-k-nOMTAHHf Cf/Kf HAA BkctAXH MkCTIH A^POR HACTOHJJIH cYH XPHCOBSa rOCnOACTBO AXH (K'kTOAXS AXOHACTHp rOCnOACTBO AXH rAArOAf AXArO XP^AX GK-fcTA TpOHIVk, «Kf (CT H3 AOAHH BApOUJ EoţKt>pfl|JH H WTkl^S tr&XXfHi Ii 0 AH ACI f H BkcfeAXk HHHOKOAX, fAHIţH 3<HBSl|IHX Bk WEHT-kAH TOf, !3KO>Kf A<> AX8 KT CR-kTOAXS AXOHACTHp BHUJf pfMfHA CfAO H3AA38A WT C8A PoAX<AHAlţH>, BkC CfAO CkC BkCOAX X'OTApOAX H CkC BkCHX BfMHHIH H CkC BkC X®A$KOAXk WT nOAlO H WT UIOţ'AXA H XVT BOAA H XX’T [w] EAATO H CkC BfMHHfH H CkC BHHOrpAAÎ* H WT CfAAAHI|Jf CfAWB, WT nOCRO^AC KdPf fAHKA Cf XTfT H3EpAT WT no BkCOAX X^^pOAX, WT X0T,,P Aâ>Kf A® X0TAp, no CTApf X'O’Tdpf H EfA-kre, KAKO KT AP^^^A XVT np’fe/KA* Bp-fcAXf.
     IIoHfJKf TOro'CfAO H3AA38A BHUJf pfX KHA fCT nOK8nHA nOAOBHHO 3A CfAO 3A nOKOHHHArO A*A°AX rocnoACTBo TH illHXH'b BOfBOA XVT HAA nOKOHHHOAXS ^jOEpOAXHp EAH8A, 3A xO a:npH rOTOBH CpfE<prkHHX>, A Tdf ApSra nOAOBHHO 3A CfAO WT H3AA3
                                                                                                        201
www.dacoromanica.ro
kYw fCt nOKAOHHA A\H\'dK' nOCTfAHHK, CKHK ^O&pOiWHpOB KdH8A Hd CKAXpKTH frO KK CK-bTd AXOHdCTHpd ©K^TdA TpOHlţf pdAY nOiW-feHd. H nOrpHEdIOT CA KK npHTKOpa HPKKK8 f^lfWf WT np-b>KAf KP’fcaXt AP’feBHklX K©rA<» KHCT TfHfHl’f A"bTOAX x3*Jf. H kha fCT A<»A CfAO 03Ad38A 8 CR^Td AXOHdCTHpS GRtTd TpOHlţf 3dl1AKH0, KdKO fCT KHIlif rmc h 3d noKOHHHdro a*A®‘'\ rocnoACTBO a\h flţHXH-b ROfROAa h 3d tflHX'dio nocTfAHHK, pdA’f A^UldAXH HX".
     fl WT KOrAd HdHHHdfT CA 3A0A’fcHCTRYfX’, npH AKHl'f nOKOHHHOAXS YIlHydHA KOfKOA, TOrAd no Tdf Rp-bdXf WCTdA fCT CR-feTd AXOHdCTHp GK’feTdd TppOHlţf nSCTd H HCXdEHAd 3d KKC H paCHnaiOT CA H KdASrtp’l’H H KOAXdTfX H CfAd H KKCÎH WTKHKCTKl’fX CR-bTOAXS AXOHdCTHpH. H WT npH ABHYC nOKOHHHOA\8 IUfpBdHOK KOfKOA WKdAXO BHAO fCT SljSdTHA flOKOHHHdrO PdAV1' KAlOMdp E83fCK8d CfAO H3Ad38d no pd3A0rd frO, IdKOlKf fAHH KOA-fepHH MTO fCT HAXdA KOAIO H AXOMfHl'f, dH8 fCT npHTfCHSd H WKAPKJKdH TOrO CfAO H3Ad38d KK CHAOCT Bf3 npdBOCTYf.
     TdJKf KTkAd «T BHA HHH-fe, K"K ATkHYf TOCnOACTKO AXH, d WTKIţS frSAXfHd 0dHdCYf WT CK-bTd AXOHdCTHp TOCnOACTKO A\H GB^Td TpOHIţf, WH fCT WBp-feTdA \‘PHCOS8a nOKOHHHOA\8 A^AOAX rOCnOACTKO AXH lllHX'HfK KOfKOA 8 ^rrppKCKd 3fAXAf, C-KC AXHOra KfATOKdHYf, HdA CfAO H3Ad3SA, WT K-kA<» fCT BHA fipHIUfA EdTTip TdKOp KpdAlO 3A« KTk 3fAXAf, Tfpf fCT H3KdAHA nO IUfpBdH KOfKOA WT TOCnOACTKYf, TOrAd fCT bha sarHHSa h x'Phcok8a. Td>Kf fCT A^uifA wtku,8 frSaxfHd fledHdcYf npfA rocnoACTBd AXH 8 KfAHKIH AHKdH Tfpf CKnp-kllif Cf 3d AH 11,8 CTiC PdAVA IIOCTfAHHK, CHH*K PdAVAWR KAlOHdp E83fCK8A, pdAf TOTO CfAO H3Ad38d KHIlif HHC. Td'/Kf, KTi TOAX, TOCIIOACTBO axh ckax rafAd^oM h cSahV no npaKA$ h no SdKOH8 K8riHO>Kf c-kc k-kchxaxh mkcththaxh npaBHTfdYH rocnoACTBO axh h raKHUif fr8axfH8A TdHdcYf 8 AHKdH h \'phcob8a noKOHHHOAxS AfA®‘" rocnoACTBd AXH MHX'H-b KOfKOA HdA CfAO H3Ad38A 3d nOK8nfHTf H 3d AXHAOBdHYf CK-bTOAX8 AXOHdCTHpS ©K^Td TpOHlţf, KdKO fCT KHIlif nHC. H PdAVA nOCTfAHHK, WH nAdKdlllf Cf oy AHKdH KdKO HAX-bflilH H WH KHHTH nO CfAO H3Ad38A. H nOCTdKHA H\* fCT AhHK H COpOK WT AHKdH A<> CH A^HfCTH KHHTOKf HdA CfAO H3Ad38d 8 AHKdH Hd AKHK WT CK-bTd TpOHiyk, A<> CTOHT 3d AHlţS CKC KdASrfpYH. Td>Kf K"KAd fCT KHA Hd ABHK, H-bCT HX fCT A®HfCHA KHHrOKfX, H8 fCT pfKAR KdKO C8T 8 TpdA EpdUJOKCKOAXS, Hd CfCTpdAX CH, >K8ndHHHd MdpYd, HTO fCT KHAd 8 npHKfrYf, Td>Kf ndK HX KT nOCTdKHA COPOK H ABH-k WT npfA TOCnOACTKO AXH WT AHKdH KTOparO KpdTd, Hd ABHK WT CK-bTH rifTpK, M HX A®HfCHT KHHTOKf. Td>Kf ndKHWf IO fCT AXHHSfT AhHI» H H"bCT HAXAA WT HAf>Kf npHHfCH HH fAHd KHHTd. Eli TOAX, TOCnOACTKO AXH CKAX TAfAdX H cSahx no npaKAS h no 3dK0H8 c-kc kkchx'axh hkcththaxh npdBHTfdYH rocnoACTBd axh h K8nHO>Kf C-KC WTKH8 HdUlfAXS apX'YfAXHTponOAYTS Kyp KAdAHKd flSKd H HCTHHCTKOKdX'OAX rocnoACTBO AXH 3d pfAO WROAX CfAO KdKO fCT BHAO fAHH CfAO npHTfCH8A. H f^lfTKf c8t CKfAfTfACTKSfT npfA rocnoACTBd AXH H CTdpnYH CfAOK WT H3Ad3 KdKO fCT KHA CfAO H3Ad38A K-KC CK-bTO<A\8> AXOHdCTHpS GR-bT-bH TpOHl^ WT A<1BH0 Kp-bdXf, AM H riOAXHAOKdA WT nOKOHHHdrO A^A^AX rocnoACTBO AXH /llH\*H-b KOfKOA H 3d ll\HX'dH nOCTfAHHK, CHHK ^,OBpOAXHpOB BdH8A, nOHTO pdAY nOrpfBdlOT CA KK CR^Td AXOHdCTHp CK-bTd TpOHUf, HAfJKf AfKdfT KOCTfX frO H KdKO fCT KHA fAHH CfAO WGAPKîKdH H npHTfCH8A WT PdAyA KAlOHdp E83fCK8A Bf3 HH «AHd npdKOCTH.
202
www.dacoromanica.ro
      Td5KE fCT WCTdA PdAVrt nOCTEAHHK, CHHh PdAyAOK KAlOMdp E83ECK8A WT 3dK0H H wt cSwaehYe wt nptA rocnoACTKd a\h. KdKO no A\noro Tp-fecS H A\eT-b\'S ckc CfAO H3Ad38A <M Hf HA\dT>1, nOMTO pdAÎ ECT KHA CK-feTOA\S A\OHdCTHp 3d A-feAHH8.
      Gtro pdAÎ AMOJT ckm rocnoACTKO a\h CK-kTOAt8 kojke CTKfH"feH MOHdCTHp Gs^Td TpOHIfK KHUlf pfHEHd, IdKOJKE \A VS ECT CEAO H3AA38A KKC CKC KKCOM \'OTdpOA\ H CKC KKCHJţ KEMHhYH H CKC KKC J^OAOKOM WMHH'K A^A^HO H KK WJţdK8 H Hf WT KOrOîKA^ HEnOKOA'kEHAlO, n0pH3AA0 rocnoACTKO a\h.
      6ipE/KE H 3<*KAHHdH'l‘f nOCTdKHJf rOCnOACTKO A\H no WUIECTKYe rocnoACTKd A\H Koro H3KfpfT rocnoAK EorK ehth KAdAdAit8 h rocnoAdpK 3ea\ae RdduiKOf hah wt CpKAhHHdrO nAOAd rocnoACTKO A\H HAH WT CKpOAHHK HdUIHJf HAH no rp-kcEJf HdUIH HAH WT HHHOnA'kMfHHK,          fljlf nOMTET H nOHOKHT H 8TKp"KAHT Cl'f \~pHCOK8A
rocnoACTKO a\h, Toro rocnoAK EorK A<* rd nOMTfT H c"K\"pdHHT kt* rocnoACTK'k fro d KK KO\'A«4l'l‘X' K’fclMX A^UId fro, d dlJlEAHÎKE Hf nOHTET H HE nOHOKHT H HE STKp-KAHT ci'e \'phcok8a rocnoACTKO a\h, Toro rocnoAK fiorii a<» he noMTET H A<> he C-K\'pdHHT Kli rOCnOACTK’b Ero, d HE K-K KSAtlllKIJf K^HEX A^uid Ero. (I KOE MKAOKEK'K \'OKET nOREpET H nOpSUIHT H pd30pET H HCpKHT cTlO \'pHCOK8d rOCnOACTKd A\H, Toro Ad ECT TpKKAET H dHd0EA\d H d$8pECdH WT THÎ CK"fcTH WTKIţH E5KE C8T K-K HeKEH H A^> HA\dT HdCTYlO CKC Ioţ'Ad H CKC flpY/ft H CK HHHKIAIH HfK-fepHfH I8AEH E/KE KK3KnHUlE HdA KpKK rOCnOAd Eord H CndCd HdUIErO Icycd XpHCTd H pEK'KT: «K'K3A\KI\*, K"K3A\K1\' pdCflEHH ErO» H Kp'KK ErO HdA HKIX' H HdA HEAd HX' I3K05KE ECT H E8AET K-K K-kKH, dA\HH.
      Geke 8ko h ckeaeteaYh nocTdKA-feA\ rocnoACTKO a\h: K8ndH Ildnd keahkYh AKOpHHK H >K8niH8 <î>Yfpd KHK KEAHKYH AWrO^ET, HCnpdKHHK KpdlOWBEH H WSndH XpH3d KEA AWrO^SET H JKtSfldH Tp8^dHA<> BEA KHCTÎtap H %8ndH dln^o KEA CndTdp H JKSndH EdpTOAOA\H BEA CTOAHHK H >K8ndH EpdT8A KEAHKYH KOAIHC H /K8ndH flnOCTOA KEAHKYH ridX'dpHHK H JKSfldH KoCTdHAHH KEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK ... 2
      H HdnncdX' d3, fonii aut AorofjiET, k*k rpdA8 E8k8pehih AvkcEtţd ioa’i’e e akhh h
WT HAdA\d A® HHH'b TEMEhYe A’feTOAt K"K A'liTO x3pAA-
      f Iw HAHgdHApS KWEKWAd, a\haoctYio EojkYw, rocnoAHHK.
      Hw HAEgdHAP^ KOEKOAd. <m. p.>
      f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăveasc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi m-a înălţat cu slavă pe scaunul sfîntrăposatului părinte al domniei mele.
      1  Loc rupt.
      2  Loc alb.
203
www.dacoromanica.ro
     Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele ce se chiamă hramul Sfintei Troiţe, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Atanasie şi tuturor călugărilor, cîţi trăesc în acel locaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-spuse satul Izlazul din judeţul Romanaţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi cu vecini şi cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de pes te tot hotarul din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, cum a ţinut de mai înainte vreme.
     Pentru că acest sat Izlazul, mai sus-spus, a fost Cumpărat, jumătate de sat, de răposatul bunicul domniei mele, Mihnea voievod, de la răposatul Dobro-mir banul, pentru 70 000 de aspri gata de argint, iar cealată jumătate de sat din Izlaz a închinat-o Mihai postelnic, fiul lui Dobromir banul, la moartea lui, la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, pentru pomană. Şi s-a îngropat în pridvorul bisericii, încă de mai înainte vreme, din vechime, cînd a fost cursul anilor 7095 şi s-a dat satul Izlazul la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă deplin, cum este mai sus-scris şi de răposatul bunicul domniei mele Mihnea voievod şi de Mihai postelnic, pentru sufletele lor.
     Iar de cînd s-au început răutăţile, în zilele răposatului Mihail voievod, atunci pe acea vreme a rămas sfînta mănăstire Sfînta Troiţa pustie şi părăginită de tot şi s-au risipit şi călugării şi averile şi satele şi toată moştenirea sfintei mănăstiri. Iar din zilele răposatului Şerban voievod, a apucat răposatul Radul clucer Buzescul satul Izlazul pe seama lui, ca un boier care a avut voie şi putere şi l-a cotropit şi a ţinut acel sat Izlazul cu sila, fără dreptate.
     Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar părintele egumen Thanasie de la sfînta mănăstire a domniei mele, Sfînta Troiţă, el a găsit hrisovul răposatului bunic al domniei mele Mihnea voievod în Ţara Ungurească, cu multă cheltuială, pe satul Izlazul de cînd venise Batăr Gabor craiul aici in ţară, de l-a scos pe Şerban voievod din domnie, atunci s-a pierdut şi hrisovul. Deci a venit părintele egumen Athanasie înaintea domniei mele în divanul cel mare, de s-a pîrît de faţă cu Radul postelnic, fiul lui Radul Buzescu clucer, pentru acel sat Izlazul, mai sus-scris. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi a arătat egumenul Tanasie în divan şi hrisovul răposatului bunicului domniei mele, Mihnea voievod, pentru satul Izlazul, de cumpărare şi de miluire sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, cum este mai sus-scris. Iar Radul postelnic, el s-a plîns în divan că avea şi el cărţi pentru satul Izlazul. Şi le-a pus zi şi soroc de la divan, să-şi aducă cărţile pentru satul Izlazul în divan, în ziua de sfînta troiţă, să stea de faţă cu călugării. Deci, cînd a fost la zi nu a adus cărţile, ci a spus că sînt în cetatea Braşovului, la sora sa jupaniţa Maria, care era
 204
www.dacoromanica.ro
în pribegie. Deci, iarăşi le-a pus soroc şi zi dinaintea domniei mele în divan a doua oară, să-şi aducă cărţile în ziua de sfîntul Petru. Deci iarăşi i-a trecut ziua şi n-a avut de unde să aducă nici o carte. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi împreună cu părintele nostru arhimitropolitul chir Luca vlădica şi am adeverit domnia mea de rîndul acelui sat că a fost un sat cotropit. Şi încă au mărturisit înaintea domniei mele şi bătrînii satului din Izlaz că a fost satul Izlazul tot al sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, dat şi miluit din vremea veche de răposatul bunicul domniei mele Mihnea voievod şi de Mihail postelnic, fiul lui Dobromir banul, pentru că s-a îngropat în sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, unde zac oasele lui şi că a fost un sat ţinut şi cotropit de Radul Buzescul clucer fără nici o dreptate.
      Deci a rămas Radul postelnic, fiul lui Radul Buzescu clucer, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă cu satul Izlazul, pentru că a fost de moştenire al sfintei mănăstiri.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Sfînta Troiţă mai sus-spusă, ca să-i fie satul Izlazul, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă cinsteşte şi înnoieşte şi întăreşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu cinsteşte şi nu înnoieşte şi nu întăreşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va călca şi va schimba şi va strica şi va nimici acest hrisov al domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi spuneau: «ia-1, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
      Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comic şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic.... *.
        1 Loc alb.
205
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iulie 5 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626 >.
     •j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     •j- Io Alexandru voievod <m.p.>
          Acad. R.P.R., Peceţi 239.
          Orig., perg. (57 X 45) pecete atîrnată.
                                           104
1626 (7134) iulie 6.
             Slănicenii-de-Jos recunosc că au luat bani cu împrumut de la sul-gerul Tudoran pentru a se răscumpăra de rumânie.
      f Scris-amu noi săniceni de josu, cari a<m> fostu rumâni vor<n>icului Ivaşco, s-anume: Stoica şi Ylădislavu, Şărbanu şi Mane Rîia şi Once şi Iarca şilonu şi Stanu, înpreună cu alaţi rumâni, acesta-s zapis al nostru să fie de credinţă la mina sulgerului Tudoran, cumu ne-u făcutu vînzători boiarii noşt, jiupînul Gorgan spătar şi jiupînesa Stana. Ce-mu mersu noi toţi de ne-mu rugatu ca să ne scupărămu noi. Apui n-amu avut putere ca să ne scumpărămu toţi, ne-mu sfătuit cu voia nostru a tuturora şi cu voe a megieşilor de satu şi a me<r>su la Tudoran sulgerul de ne-u datu bani şi ne-mu tocmitu de bunăvoe nostră, cum aceşti Omeni ce-su mai sus scrişi, ca să fimu jiudeci şi ne-mu dat noi bucatele nostre.
      Iară bani ce-mu luatu de la sugeru, însă să să ştie: bani gata ughi 182 pol. Şi e-mu datu aceşti bani pentru aceşti omeni, anume: Dobrinu i Mane, vărul Oprea i Radul, frate-său Iarca i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul şi cîţi să vor m<ai> găsi, să fie toţi rumâni.1
      Şi ne-mu tocmit de bunăvoe nostă şi cu ştire tuturor megieşirlul şi de sus şi de josu. I la tocmela nostă au fostu mulţi omene buni, însă anume: comisu Lăudat de Vlădeni i popa Zîrnă i Ylad i Coste i Ylad Grama de sat i popa Savul ot Anenosa.                                                         ^           ,_____
      H mic a3 non (A,0EP0T'K WT Ibi'kAfil'H, Avkctiţa leaTt aeh'e s, kti a(t x3pAA-
                           Stoica.                                      Mane.
                           Yădeslav.               Erca.
                           Şărban.
          Arh. St. Buc.,' Mitrop. Ţării Rom., CIX/2.
          Orig., hîrtie (35 X 22), şase peceţi aplicate.
          Cu o copie; altă copie ibidem, ms. 137 f. 79.
      1 Pasajul « şi cîţi... rumâni» adăugat între rînduri.
206
www.dacoromanica.ro
105
1626 (7134) iulie 6.
            Dobrin, Iarca şi alţii din Slănicul-de-Jos, judeţul Muscel, recunosc că s-au împrumutat cu bani de la slugerul Tudoran, pentru a se răscumpăra din rumânie.
     f Scris-am noi Dobrin i Iarca cu frate-său Radul i Mane i Oprea, vărul Manii i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul de Slănicul de Jius acesta zap<is > al nostru, să fie de credinţă la mina sugerai Tudoran. Păntru că ne-u făcut boerii noşti vî<n>zători, noi am mersu de ne-mu tocmitu cu spătarul Gorgan şi cu jiupînesa Stana ca să ne scupărăm noi, eră să nu vom ave putere, noi să băgăm în sat cine vom vrea noi, ca să aibă dumnelor pomenă, să nu aibă blăstem. Dici noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu noi de bunăvoe nostră dă ne-m tocmitu cu sulgerul Tudoran să de bani pre noi la boeri, cît ne va face parte nostră, eră noi să fim rumâni în vecie, că-lu ştim şi ne ştie şi e în hotar cu noi. Deci au dat sulgerul Tudoran bani pă<n>tru noi ughi 142 pol.
     însă să să ştie anume: Dobrinu cu făme lui şi cu delniţa lu<i> şi Radul cu frate-său Erca, cu delniţa lui şi Mane cu delniţa lui, vărul Manii, Oprea, cu delniţa lui şi Oprea cu delniţa lui, fiiu-său Albul cu delniţa Buicăi şi Mane păcu-raru. Aceşti bani s-ău dat pre noi şi pre moşiile noste.
     însă eră să ştie şi să să socotescu cu alţi, carii sî<n>tu jiudetci pre ughi 300, ce-i va-i face bani desupra, preste părţile nostre, să aibă sugera eră a-şi lu<a>re muşie şi rumâni cei să va mai veni de pre ce 147 pol de galbini, să abă a să socotire preste tot parte al vornicului Ivaşcu.
     Şi am făcut noi această tocmele de bunăvoe a noastră. Şi la tocmela nostă au fost mulţi omeni boni şi boeri, anume: postelnicul Dragom<ir> ot Vlădeni i Todoran stolnicul i popa Sava ot Aninoasa i Ylad i Coste i Vladul Grama de Slănicu i Negoe i Vitezu ot Găgueşti.                                         ______
     IlHC d3"h IIOII ^OKpOTTi WT              A'-feCfUd K'AÎf AhHH S, KTi AfT x3pM-
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/3.
          Orig., hîrtie (30,5 X 21), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem ms. 137 f. 79 v. — 80.
                                                     106
1626 (7134) iulie 6.
            Slănicenii-de-Jos, judeţul Muscel, arată care din ei s-au răscumpărat de rumînie de la Gorgan spătar, şi care vor rămîne rumâni lui Tudoran sluger, de la care s-au împrumutat.
       ■j* Scris-am noi slăniceni de jos, carii au fostu rumâni vornicul<ui> Ivaşco, anume Stoica şi Vădislavu şi Şă<r>ban şi Mane şi Once şi Stanu şi Iarca şi Ionu, înpreună cu alalţi rumâni, acesta zapisu al nostru, să fie de credi<n>ţă la mina
                                                                                                          207
www.dacoromanica.ro
sugerul Tudoran, cumu ne-au făcut boerii noştri vî<n>zători, Gorgan spătar şi jiupînesa sa Stana şi fie-sa, jiupînesa Yişa. Ce-mu mersu noi de ne-mu tocmit ca să ne scupărăm noi şi ne-m tocmit cu boeri, dere<p>tu ugbi 260.
      Apoi noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu la sulgeru Tudoran dă ne-m tocmitu de bunăvoe nostră pre acei bani ce scrie ma<i> su<s>, pre tot<ă> parte vornicul<ui> Ivaşco, ca să de sulgerul bani pă<n>tru noi, însă să fimu nomai 3 omeni jiudeci, anume Stoica şi Şă<r>ban şi Yădislavu. Şi să ne dăm noi părţile de bani ce ne va face.
     Şi amu luatu noi bani de mina sugerului Tudoran, ughi 207 pol de e-mu dus în mîna boerilor noştri. însă de<n>tr-acest ban, ne-u turnat boeri înnapoi ughi 25, că au fost bani turceşti, talere, ce n-au vrut boerii să-i e, cum e-u fost luatu sulgeru de la turci. Şi au rămas bani ai sulgerului daţ în mî<na> boeri-loru noştri, ughi 182 i pol.
     După acee, spătarul Gorgan dec-au pris de ves<te> că-mu vî<n>dut sulgerul-<ui> Tudoran şi au fost bani ai lui, elu ne-u ma<i> mărit preţul, ca să-iînplăm ughi 300. Ce eră amu mersu noi toţi la sulgerul de ne-m tocmit a do-oră pre ughi 300 să-i înplăm de la noi şi să fim aceşti omeni jiudeci ce scrie mai sus, anume: Stoica şi Vădislav cu fi-său Stoica i Şărban i Mane i Once i Stanu i Erca i lonu.
     Şi amu dat noi ai nosşti bani, ughi 117 pol de ne-mu scumpărat. Eră p<en>tru bani sulgerului Tudoran, noi e-mu datu delniţe 8 şi rumâni, anume: Dobrinu i Mane i Oprea i Erca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenoşe i Mane păcurarul. Aceşti omeni ne-mu tocmitu să fie rumâni sulgerului în vecie.
     Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe nos<tră> a to<to>rora şi cu ştire a tuturor megiaşiloru de prejiurul locul<ui>. Şi mărturii au fost: Dragomiru postelnic ot Vlăd<eni>, Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama ot Doi Slănic i popa Savul ot Coteşti.
     IIh; ajTi non ^okpotti, Avfe.fivi ioaTi     S, kt* aitti ,3pAA-
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/4.
          Orig., hirtie (30 X 21), cinci peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 137 f. 81.
                                           107
1626 (7134) iulie 6.
            Parte din rumânii din Slănicul-de-Jos se răscumpără de la Gorgan spătar.
     j" Scris-am noi slăniceni de jos, parte vor<nicului> Ivaşco, însă anume: Stoica i Yădislavu i Şărban înprăună cu alţi rumâni, acesta a nostru zapis, să fie de crediînţă la mîna sluge<ru>lui Tudoran, cumu ne-u făcutu boieri noştri
208
www.dacoromanica.ro
vî<n>zători. Noi am mersu de ne-mu tocmitu noi cu spătarul Gorgan şi cu jiupî-nesa Stana şi cu fie-sa, jiupînesa Yişa, să ne scumpărămu noi. Şe ne-m tocmit dereptu ughi 260.
     Apoi, noi n-am avut puteră ca să ne scumpărăm, ce-mu socotet cu voe a nostră a tuturora şi cu voe megeiaşilor de în sat, cum să băgăm pră sulgerul Tudoran în sat, că i să şi mai cade, că e în hotaru cu noi, dăcît alţi streini.
     Şi amu mersu noi de bonăvoe nostră, de ne-mu tocmet cu sugerul Tudoran, pre ughi 260, însă să femu numai iloi aceşti omeni ce sere mai sus jiudeci şi să ne dămu noi părţili de bani ce ne va faci pre moşiile nostră.
     Şi amu luat noi bani gata de în mina sul<gerului> Tudoran ugbi 207 pol, de-m dusu în mina boerilor noşti, Gorganu spatar şi jiupînesii Stane şi în mîna fie-sa, jiupînesei Yişăi. însă dăîntr-aceşti bani ne-u turnat înnapoi boerii ughi 20, c-au fost bani turceşti, ce n-a vrut boerii să-i ia, cumu i-au luatu sugeru de la turci, că a fostu totu talere ce au avut lepsă. Deci le-m dat eră în mîna sugeru, să ne de alţi bani. Şi au rămas daţi bani ai sugerul în mîna boerilor noştri ughi 187 pol.
     însă să se ştie dăîntr-aceşti baniaulu<a>t Şărban şi Iarca şi Radul ughi 60 de mîna sugerului să de pre capul lor, să să scumperă. Şi au pusu zi cu sluger să de bani la zi şi cu dobîndă cum s-au luat de la turci. însă dă nu voru da bani la zi, ei să fie rumâni în vecie.
     După aceia, spătarul Gorgan, deca au [a]prensu de veste că ne-m vî<n>dutu noi sulgeru<lui> Tudoran şi au fostu bani ai lui, elu ne-u mai mărit preţul, de-u zisu să-i înple sugerul ughi 300. Ce iară amu mersu noi toţi la sugerul de ne-mu rugat cumu să înple banii, acele 300 de galbeni şi ne-mu tocmitu să-i dămu înpreună cene cît i va faci.
     Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe a nostră a tuturora şi cu ştire a tutoror megeiaşilor. Şi au fostu la acestă tocmelă a nostră mulţi omeni boni anume: j<up>în Lăudat comisul ot Vlăd<eni> i popa Zîrnă i Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama de sat i popa Savul ot Aninoasa i Negoe ot Rîugeni.
     H nHC 43k non ^oepot-r wt Rjvea«4JH, Avkctiv» hjaTj a^hti s, rti ait XSPM.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/5.
         Orig., hîrtie (31 X 20,8), trei peceţi aplicate.
                                                     108
1626 (7134) iulie 10.
                                    Gagul din Bolească vinde lui Voia din Piersica o ocină în Bolească.
     Adică eu Gagul ot Bolească, înpreună cu fămeia mea Stana şi cu feciorul nostru Coman, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să hie de mare credinţă la mîna Voii din Piarsica şi a fii-su Gradin, cum să să ştie că le-am vindut
14-c. 1146                                                                 209
www.dacoromanica.ro
67 de stînjini de ocină din satul Bolească, din cîmp, din pădure, din apă, de preste tot hotarul, din cin pînă in cin, derept ughi 10. Şi-am luat toţi hani gata.
     Şi această moşie s-au vîndut din zilele lui Alexandru voievod, feciorul Radului voievod. Şi am vîndut cu ştirea tutulor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului.
     Şi au fost mărturii, anume: ot Stoineşti, Dragomir grec i Radu Desus o tam i Stanciu o tam i ot Săcşori, Dragomir Cioroiul i Laiu.
     Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţiile mai jos, ca să să crează.
     Pis iulie 10 dni, vă leat 7134 <1626>.
         Acad. R.P.R., MCCXXXV/3.
         Copie din sec. al XlX-lea.
                                            109
1626 (7134) iulie 10, Bucureşti.
             Nenciul vornic şi Barbut postelnic din Măneşti reinoiesc zapisul de vtnzare către Enache fost mare postelnic pentru o ocină la Deşiraţi.
     Adecă eu Nenciul vomec şi Barbul postelnic den Măneşti scris-am al nostru zapis să fie la mina jupînului Ianache postelnic, ca să să ştie cum i-am vîndut toată partea Radului Slăviceanului din Dişiraţi, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi de preste tot hotarul, cît se va alege, drept 80 galbeni, bani gata.
     însă am vîndut mai dinainte vreme, din zilile lui Gavriil vodă. Şi am fostu făcut şi zapis de la mîna nostră, iar Ianache postelnic aşa au mărturisit, cum au perit acele zapise şi cărţile cele domneşti, toate cite au avut, cmd au venit tătarii în ţară de au robit, acum în zilile domnului nostru Alexandru voevod, feciorul răposatului Radu voevod. Deci acum am făcut al doilea zapis pre acea tocmeală de întîi, ca să-i fie această ocină ce scrie mai sus dumnealui de moşie. Iar de să vor afla vreodinioară acele zapise de întîi, tot unul cu-alalt.
       Acesta mărturisescu ca să se ştie.
       Şi acest zapis s-au făcut dinaintea a mulţi boeri carii ş-au pus mai jos peceţile.
       S-au scris în Bucureşti, iulie 10 dni, leat 7134 <1626>.
       Nenciul dvornic.
       Barbul postelnic.
       Stamate aga.
       Şeptilici armaş.
       Neagoe logofăt.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 85.
           Copie.
210
www.dacoromanica.ro
110
1626 (7134) iulie 10, Bucureşti.
            Radu, feciorul Slăviceanului, reînoieşte zapisul de vînzare către Ena-che fost mare postelnic pentru o ocină la Gherghineşti.
     Adecă eu Radu, feciorul Slăviceanului, scris-am al mieu zapis să fie la mina jupînului Ianache postelnic, ca să se ştie cum i-am vîndut 280 stînjăni de ocină den Gherghineşti, drept 200 galbeni bani gata. însă o am fost vîndut această ocină mai dinnainte vreme, în zilile lui Alexandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod.
     Şi am fost făcut şi zapis de la mina noastră, iar dumnealui Ianache postelnicul aşa au mărturisit cum au perit zapisile şi cărţile cele domneşti, toate cîte au avut, cînd au venit tătarii de au robit aicea în ţară, acum în zilile domnului nostru Alexandru voevod, feciorul răposatului Radului voevod. Deci acum i-am făcut al doilea rînd zapis pre tocmeala cea dintîi ca să-i fie această ocină ce scrie mai sus dumnealui de moşie. Iar de să vor afla vreodinioară acele zapise dintîi, să fie tot unul ca alalt.
     Aceasta mărturisescu ca să se ştie. Şi acest zapis s-au făcut dinnaintea a mulţi boeri carii şi-au pus- mai jos peceţile.
     Am scris Dumitru gramatic în Bucureşti, iulie 10, leat 7134 <1626>.
     Mărturisesc Nenciul dvornic.
     Barbul postelnic.
     Stamate aga.
     Şoptelici armaş.
     Neagoe logofăt.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314 f. 79 v—80. Copie.
                                   111
1626 (7134) iulie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Enache fost mare postelnic ocină la Deşiraţi.
      -j- dlHrtocTifK» EokYj» Îw fLugdHApS bocboa* h roenoAHHt BteoH 3«a\aj ^îrrppoBrtdjfVHCKOJ, chhti BtAHKdr© h np-feAOBp'»’© noKOHHHdro Jw PdAVA rmr©A<i-
jAjdKdT rocn©Ac,,,R® a\h cYw nosfAfHif r©cn©Ac,,,R® a\h noMTfHHOMS npdBHTCAi© rocnoA-
CTB© A\H WSfldHii &MKH KHBUlfJf BEAHkYh flOCTfAHHK, Bh8K }K8(ldH8 GKpTkAfTOB H CBC CHHOBH CH (AHU,f A\S BorTk A<<pORdX, lAKOKf A<> Ml} (CT WMHhS li AtWHpdlţH KTi
14‘ 211
www.dacoromanica.ro
CSACTKO MaOA\<HHU,EK>. dAH AtA PdAYA0K 6rt'KKHM4H8rt R-RCd^, WT nOAlO H WT lllSAXd H WT KOA H WT CEAdAHI|IE CEAOK, WT nOCKSAE KApE BAHKd Cf XTHT H3EpdTH WT no R-RCOAX ^OTapOM, IIOHf/Kf 10 ECT (lOKSlIHA JKSndH 6HAKH nOCTEAHHK CI A WMHH-R WT NdA HkHMIOA AKOpHHK H WT >K8ndHHU,d ErO HkKllld H WT KdpESA nOCTEAHHK WT
Aî-kheuiT, 3d xsxY acnpH roTOKH h cec 3arme wt pSKaaxH Hjf 3a npoAam'E wt npH AkhYe raspiHa koekoa- H naK a<* «t noMTEHHaro npaKHTEAio rocnoACTKO axh ?K8ndH8 6HdKH nOCTEAHHK WMHH8 8 /\cUIHpaU,H A™ JK8naHHU,EH BuAT^AdEE, A'MJlfp'» GDlipEE AOrO^ET WT d!-RHEI|lY KTiCajf, CE/KEHH T WT nOAK> H WT lllSAXd H XVT KOAd H WT CEAdAHl|JE CEAOK, WT II0CB8AH, KApE EAHKd CE X"rHT H3EpdTl' WT 110 K"KC0A\ X0TaP°‘". IIOHEWE 10 ECT II0K8IIHA /KSnAH 6HiKH nOCTEAHHK CIH CBÎKBHH 3a WMHH"K WT HdA }K8naHHu,a Ka-raab, A'Mpfpd GDlipEE awro^ET u’t M-kheujY, 3a xhxY acnpH totosh,
cbjkeh-k no K acnpH, k-r a^hYe TaspYHA koekoa, c-rc 3anHC WT P8Ka lH 3a "P^AJhYe. <H> naK AA ECT nOMTBHHOAXS npaKHTEAlO rOCnOAlTKO AIH >K8naH SHdKEK nOCTEAHHK wmhh8 8 ^'KiiiHpau.H, aah A(A Koctahahhok. chh-k Hek8aek caSmap JTaanSA wt
KdKdAEU,H, CEWEHH pAXr, XVT nOAlO H WT IU8iWd H WT KOAd H WT CEAdAHIflE CEAOK, WT nocKSAE, KapE eahka ce )(tht H3EpaTH wt no r-rcoax X’0TaP°‘", noHE/KE io ect noKSnHA >k8iiah 6naKH nocTEAHHK cYh cejkehh 3a wmhh-r wt naA KocTaHAHH, chh-k Hek8aek ca8;Kap flsaHSA wt KdKdAHU,H, 3a xh acnpH totokh, k-k a^hYe flangaNAPos koekoa, CHH-K HaYiH 11103 KOEKOA H C"KC 3dnHC WT p8Kd ErO 3a npOAamE, nOHE/KE cYe khiiie pEMEHE WMHHE EHA c8t nOKSnHAE HAH WT npkJKA* KP^‘"(, KdKO CKEAETEACTK8e KHIIIE nnc. H npoAaAouiE cYh EOAkpH HHjfHE ivmhhb 3a hhj(hoax A^nposoaio, c-kc 83HdHYa R-RCkAX BOAkpOAX H A AXErYdlllOAX WT TOp H3 A«A H WT WKp-KCT AXECTOAX. H CKTKOpHA io ect TorAa h 3anncE 3a npoAAME Ha p8K Ghakek nocTEAHHK.
      SI noTOiXX, k-kaa ect eha HHH-k, k*k a^hYe rocnoACTKO axh, a >K8naH 6hakh nocTEAHHK, XVH ECT AOUJEA npEA TOCnOACTRA AXH 8 KEAHKIH AHKaH> TfPf cf C^T CK(Af’ AEACTKOaaA KaKO 10 ECT EHA 3drHH8A TEJf 3AnHCE WT AasH0 H KHHrOKEJf TOCnOACKfH MTO ECT HAXtA Ha A cYe WMHHE, KOrAA ECT npHIIIEA T"KT apH 3AE K"K 3EAXAE, TEpE C8t AXHH8AH TpH TOAHHH. TdJKE KKAa ECT EHA CKAd, & HtHMIOA KOpHHKSA H ÎK$nAHHU,A Ero H<-kKMi>1 a h Ka<pE8>1A nocTEAHHK h <jk8>j ndHHiţa Ra-kaae h Koctahahh, chh-k Hek8abk flKaHSA, whh c8t npHiiiAH npEA rocnoACTKO axh 8 AHSah, tepe ect c-ktkopha Ap8r6 3anHCB RTOparo pea8 haa cYe wmhhe, kako ect eha c-ktkopehe h te AP^rs Hcnp-KKO, r-kc EAHHor no ApSr naA wcTpOBHYa wt TorAa. H creaeteactroraa c8t cYh EOA'kpH npEA rocnoACTKO axh kako ect eha npoAAA whh 3a A^RposoAio. (I dl|JEAH/KE CB JfOlţJET HAHTH TE)f 3dnHCE AP'feKHKIJf A<> *CT K"KC EAHHOrO I3K0JKE Apsr.
      H KHA'fejf0'" rocnoACTKO AXH 3anHCEAE WKEAX3H EOA'kpH -3d npOAAHYE HAA CIE WMHHE CKC AXH03H EOAkpH CKEAfTEAYlO Ha HAXE:      GTAAXaTH EHK ar"K H ^SAXHTpaiUKO
KOAXHC WT (&HAHIIELJJH H WT KopH-KU,kHH, GoKOA nEjfdpHHK H IIIonTHAHM KTOpH apAXaill h HtroE AoroijsET wt Tp-KroKHijiE h %8nan liana rea a^ophhk h Kraiiiko ehk bea
1 Loc rupt.
212
www.dacoromanica.ro
AKOPHHK H ftSllJH KoCTJNAHH HeaEKYS KM KAWHdp H E83HHKA KM KHCTltap H OdH'l'b A«r«4fT H WT îHtiTIiCEIJIH, HaAHAIHP KOpHHK H WT KoCTlihH, GtOHKA H WT IHirfeNri, EapKSrt H WT ^0HM(1(1H <£AP"fc> CHH"k ^AHMieA KdTdJf H A\HOSH KOd-kpH, EÎKE Hf c8t IIHCdHH 3A( K*K KHHrd CIA. H CkTKOpHUIE CE CÎE 3dllHCf WT lip«A rOCIIOACTKd A\H H WT npEA K'kC'kjfiVUI »IKCTHTHA\H lipdKHTEdfH rOCIIOACTKO A\H WT AHBdH.
      Gcro pdA*>* A^A^X du» ro:noACTKO mh iio'itehoa\8 npdKHTEA rocnoACTKO a\h HJSfldH <?HdKE I10CTEAHHK, KH$K JKSlIdH» GKpTMETOK, QK02KE Ad A\8 ECT WMHH8 A'kAHHO H KTi WJfdK CHHOKO.W H KH8K0M H lipii Kh8«)ETOA\ H NE WT KOrO>KAO HEIIOKOdlvKHMO, nopH3A\o ro.noA<TKd a\h.
      Ge>K( Oţ'KO CKEA(TMÎH nOCTdKH\' TOCnOACTKO AIH : >K8lldH lldlld KM AKOptJHK H JKSndH $YEpd EHK KM A0r0$ET, HCIipdKHHK KpdlOWKEH H JKSlIdH XpH3d KEA AWrO^ET H JKSfldH TpS^SdHAd BEA KHCTÎQp H JKSlIdH diHJfO KEA ClldTdp >H RdpTOAOAlH KEA CTOAHHK H £pdT$A KEA KOA\HC H WSlIdH fllIOCTOA KEA MEJfdptlHK H >K8lldH KoCTdHAHH KEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK XpH3d KEA AOrOijSET.
      H HdllHCdJf d3, dEniiAdT AOrOijSET, K-K rpdAV ESKSpEipY, AVfcCElld ioaYe Y ABHH h
WT H\UM AO CEA'k TEMEhYE A'fcTOAl K*K AlvT x3pAA.
      t Kw IlAEgdHAPS BWEKWAd, AIHAOCtYiO EoJKYw, rOCIIOAHHh.
      Hw IlAfgdHApS KOESOAd <m. p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Enache fost mare postelnic, nepotul jupanului Scărlet şi cu fiii, săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Deşiraţi în judeţul Ialomiţa, însă partea lui Radul Slăviceanul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enache postelnicul această ocină de la Nenciul vornic şi de la jupaniţa lui, Neacşa şi de la Barbul postelnic din Măneşti, pentru 16 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, din zilele lui Gavriil voievod. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Enache postelnic ocină la Deşiraţi partea jupaniţei Ylădae, fiica lui Oprea logofăt din Măneşti, toată, 300 de stîn-jeni din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enache postelnic aceşti stînjeni de ocină de la jupaniţa Ylădae, fiica lui Oprea logofăt din Măneşti, pentru 18 000 aspri gata, stînjenul cîte 60 aspri, în zilele lui Gavriil voievod, cu zapis de vînzare de la mîna ei. <Şi> iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Enache postelnic ocină la Dăşiraţi, însă partea lui Costan-din, fiul lui Necula slujer Avanul din Cacaleţi, 143 de stînjeni din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enache postelnic aceşti stînjeni de ocină de la Costandin, fiul lui Necula Avanul din Cacaliţi, pentru 8000 aspri gata, în zilele lui Alixandru voievod, fiul lui Iliaş voievod şi cu zapis de
                                                                                                               213
www.dacoromanica.ro
vînzare de la mina lui, pentru că aceste ocine mai sus-zise le-a cumpărat de mai înainte vreme cum mărturiseşte mai sus-scris. Şi au vîndut aceşti boieri ocinile lor de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi a făcut atunci şi zapise de vînzare la mina lui Enacbe postelnic.
      Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, jupan Enacbe postelnic el a venit înaintea domniei mele în marele divan, de a mărturisit că a pierdut acele zapise de demult şi cărţile domneşti ce le-a avut peste aceste ocine, cînd au venit tătarii aici în ţară, de au trecut trei ani. Astfel, cînd a fost acum, iar Nenciul vornic şi jupaniţa lui, Neacşa şi Barbul postelnic şi jupaniţa Ylădae şi Constandin, fiul lui Necula Avanul, ei au venit înaintea domniei mele în divan de au făcut alte zapise a doua oară peste aceste ocine, cum au fost făcute şi celelalte de la început, tot unul după altul, pe întocmirea de atunci. Şi au mărturisit aceşti boieri înaintea domniei mele că au vîndut ei de bunăvoie. Şi dacă se vor găsi acele zapise de demult să fie tot unul ca şi celălalt.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare ale acestor boieri pe aceste ocini cu mulţi boieri martori, anume: Stamati fost agă şi Dumitraşco comis din Filipeşti şi din Cornăţeni, Socol paharnic şi Şoptilici al doilea armaş şi Neagoe logofăt din Tîrgovişte şi jupan Papa mare vornic şi Ivaşco fost mare vornic şi jupan Costandin Celebiu mare clucer şi Buzinca mare vistier şi Oancea logofăt şi din Mătăseşti, Aldimir vornic şi din Costeni, Stoica şi din Păpeni, Barbul şi din Doiceşti, Udrea fiul lui Danciul vătaf şi mulţi boieri, care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi s-au făcut aceste zapise dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele din divan.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Enacbe postelnic, nepotul jupanului Scărlet, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Yartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iulie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7134 <1626>.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
          Arh. St. Buc., Slobozia lui Enache, II/7.
          Orig., perg. (34 X.48), pecete timbrată.
          Cu o trad. diu 1901; altă trad. ibidem, ms. 314 f. 78.
214
www.dacoromanica.ro
112
1626 (7134) iulie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Enache fost mare postelnic ocină în Cetăţele, Pîrliţi, Deşiraţi, Ghergheşti, Cuiburi şi Siraca din judeţul Ialomiţa.
      f B-fc XpHCTd Bord EAdrOB'kpHYH H EAdrOMkCTHKIH H JfPHCTOţ'AWKHKTH H CdAXO-ApVKdBHYH, Îw flAfgdHApS KOfKOA‘1, CHHTi BfAHKdrO H np'feA®KP‘,r® nOKOHHHOAX8 îxv PdAV^ BO(SOA<)| EoîKYw [h] AXHAOCTYfW H EoîKYfAXk AdpOBdHYfAXk XVEAdAdfUlO A\H h rOCnOACTKSfUJCi A\H BliCOH 3fAXAf O^rrppOBAd^YHCKOH, fllIfîKf H 3dnAdHfHCKYHAXE CTpdHHdAX, Hanaaijj h Oarapaiu x*PH*r- Eaaro np0H3B0AKix rocnoACTBO axh cbohaxe EAarEiAXE
np0H3B0AfHYfAX, MHCTEIAX H CB-feTAYHAX CpTiAUfAXE rocnoACTBO AXH, I2K0 npOCAdBHTYH ca npdcAdîAEiuaro axa Bora h c-e CAasof K'K3HfCfujaro axa ha nptecroA-fe cs-feTO-nouHsiiiHX’ poAHTMie rocnoACTBO axh.
      GfîKf AdpOBdX H rocnoACTBO AXH CEH BECkMECTHYH H EAdrOXVKpdSHYH H np-knOM-TdHHY, CfîKf HdA B’ECfeMH MECTYh A<lp®K HdCTOflllH. CHf XPhc®k8a rOCnOACTBO AXH IlOMTfHHOAXS npdBHTfA rOCnOACTBO AXH ÎKSndH 6HdKEI EHB BfA nOCTfAHHK, BH8K >K8ndH8 GKp-EAfTOB rpa.ua, H C-EC CHHOBH CH, fAHlţfAX Eork                 HKOÎKf AX8 (CT
XVMHH8 8 HfT-ElVfeAe BTi C8ACTB0 MAOAX<HHlţfB>, nOAOBHHO 3d CfAO, WBdMf <A‘A>1 /ljSiXXHTpaiUKOB KOAXHC H A*a TfTKdAX CH ÎKSndHHHfB AldpYfB, AT^pd GtAHKOB nOCTfAHHK XVT ESKOB. A«a HAX B'ECdX WT nOAlO H WT III8a\ H WT BOA H CEC BfMHHH H XVT CfA<MHL{Jf CfAOB, XVT nOCB^AY H XVT nO B*ECOAX X®TdpOAX, nOHfîKf 10 fCT nOKSnHA nOMTfHHOAX npdBHTfA rOCnOACTBO AXH JKSndH 6hAKH nOCTfAHHK cTf nOAOBHH# sa CfAO H CEC BfHHHYH XVT HdA A8‘WHTpdlJIKO KOAXHC H XVT WgnAHHIţA tHdpYA, 3a XM dmpH rOTOBH, B-E AKHYf tLxfgdHApS KOfKOAa, CHHa HaIQIIIOK BOfBOAa H CEC 3dnHC XVT P8kaaxh H)( 3a npoAanYf h cec axhosh EOA-kpH cBfAfTfAi'n HanHcaHH 8 sanHc.
      H naK A<> «t nonTfHHOAx npaBHTfAio rocnoACTBO axh îK8ndH 6hakh nocTfAHHK XVHHH8 8 CfAO 8 np-EAHl^H BTv C8ACTB0 M,XOAX<HHltfB>, AAH XVT A^ GoKJAOB nf)fdpHHK CfîKf HH CH. H naK AtA W8ndHHIţfB Ba-EA<I(, >K8naHHi;a EfHTHATvS KAlOMap K-Ecajf, CfîKfHH CH, 8 A®AHH JfOTap , WEdMf WMHH’E Ef3 BfHHHH, HJKf fCT WMHH'E H3EpaHHa H pTdpHCdHd XVT HdA XVHHHd CfAOB GAdBHKd, CEC AXH03H KOA'kpH, XVT nOAlO H XVT UI8AX H XVT BOA H XVT CfAdAHl{Jf CfAOB, XVT nOCBSAY H XVT no KTvC X'®T‘,P®'"> nOHfJKf fCT noK8nHA JK8naH GuaKH nocTfAHHK cYh cfîKfHH sa xvmhh-e wt HdA Gokoa nfppHHK ch 3d CfîKfHH 8 A®AHH Jf®T<,P®A'» WMHH'E Ef3 BfMHHH, 3d C /KHATH rOTOBH, Cf/KfH'E nO pH acnpn.
      H naK noK8nHA GuaKH nocTfAHHK wt HdA >K8ndHHiv> EA-EAdf, ui8pa Gokoaob nfJfdpHHK, HCSndHHttd KfHTHA'EB KAlOMap XVT KopH-ElVbHH, CfîKfHH CH 8 A®AHH X®TaP>
1 Omis.
215
www.dacoromanica.ro
aa pkY 8rH h noa, cekehk no m acnpH, r-k a^hi'e Taspina MorHAd ROEROAd H ckc 3annc wt pSKdMH H)( 3a np-bAam'f h c-rc a\hosh EOA-kpH creaeteaYh nanHcanH 8 3antic.
      H npOAdAOJf cTH RHUlf pEMENH EOA-kpH, WHH 3a CROHM AOKpOKOAlO, WEAME AM Gokoa nf^apHHK 3a wmhh-k wt ceao np-KAHiţH, koahko kt wctm HfnoKSnnaa h HinpOAaaa h ckc hp-rkr8, a Gokoa nfjfapHHK wh w jct H3KpaHttT 8 ropnH JfOTap, wt NdA wmhna ceaor 3r-KEi|iH, r-k a>»nYe TaRpYHa ROfROAa.
      H naKH Aa jct noMTENNOA\ npdKHTEAio rocnoACTRO aih JKoyndH SnaKH nocTEAHHK WMHH8 8 /X'RUJHpdUH, RTk CSACTRO MaOA\<HHU,ER>, WEdME AM PdA8AWR Ga-KRH'iaHSa R-Kcaje wt noAio H wt iii8a\ h wt ROAd H wt <cfAa>1 2aHni( ceawr, wt nocRSAi' eahko cf x’tht H3BpaTY wt no r-kc )fOTapOA\, n<OHfJKf>1 io ect noK8ntM >K8nan Shakh <nocTfANHK c'fio>2 wmhh8 wt naA H-fcHMiOA ak®Phhk8 h HtândHHiţa tro H-kKina H wt BapE8a nocTEAHHK wt ceao wt <H-rhei(ih wt IIpajf<ORa>, 3a XSXY acnpn totorh, npn akhYe TaRpYHaoR roeroa h ckc 3annc wt p8KdAW Hy 3a npoAani'f.
      H naK Aa ect nOMTENNOA\ npasHTEA rocnoACTRO a\h >K8nan Shakki nocTEAHHK wmhh8 8 /X-KiiiHpanH, aan am /K8nanHu,fR ILvKAae, A^iJitpa ©npER awro^fT wt AI-rhkiih, am eh RTicajc. ce>kenh t, wt noaio h wt iu8au h wt roa h wt ceamhiiie
CEAOR, WT nOCRSAY EAHKd CE X"rHT H3EpaT WT nO R-KCOai JfOTapOM, nOHE/KE IO ECT noKSnHA H<8nan Shakki nocTEAHHK cYh ceîkehh 3a wmhn-k rhiue pemehh wt naA ?K8na-HHU,a Ra-kaae, A^ifitpa ©npER awro^ET wt flţ-KNEipH, 3a xhxY acnpn totosh, aah cekeh-k no 3 acnpH, r-k ai»hYe TaRpYHa roeroa h ckc 3annc wt p8Ka Hjf 3a npoAdtiYE, ckc a\H03H EoatpH creaeteaY nanHcanH 8 3annc.
      H naK Aa ect n0MTEHH0A\ iiparhteaio rocnoACTRO a\h JK8nan8 Shaker nocTEAHHK wmhh8 8 /\*niHpanH, aah wt am KocTdHAHHOR, chh-k Hek8aer ca8>Kap flRdH8a wt KdKdAEU,H, CE/KEHH p.\\r, WT noaio H WT Ill8i«a H WT ROA H WT CEAMHIIIE CEAOR. WT nocRSAY, RapE eahka ce xtht H3epath wt no r-kc yoTdpOA\, noHEîKE io ect noK8nHA /K8nan Shakh nocTEAHHK cYh cejkenh 3a wmhh-k rhiiie pemehki wt naA Koctjhahh, chh-k NEKSAd iliaHSA CA8/Kap wt KdKdAEU,H, 3d XH acnpH TOTORH, npH A^HH flAEgaHAp8 ROEROA, CKIH-K HAYdlllOK ROEROA H CKC 3dnHC WT p8Kd HJf 3d npOAaHl'E H C-KC A\H0S3 EOA-kpH CREA-tTEAYH HdnHCdHH 8 3dnHC, K0AV0/KA0 CKC HA\A ErO.
      H naKK noKSnHA nonTEHHaro npdRHTEAio rocnoACTRO a\h n<8ndH SnaRKi ehr rea nocTEAHHK WMHH8 8 TEprElJlH R-K C8ACTR0 Ma<OA\HHHER>, dAH AM GtOHKTiR WT K8lOE8pE, CE>KEHH AR, WT nOAlO H WT lll8A\d H WT ROA H WT CEAdAHLJJE CEAWR, WT nOCRSAY, RapE EAHKd CE Xtht H3EpaTH WT no R-KC JfGTdpOA», nOHEJKE ECT noK8nHA n<8naH SnaKH nocTEAHHK cYh ce>kehh 3a wmhh-k wt HdA GTOHKa wt K8hb8pe, 3a xry acnpH TOTORH. npH A^hYe nOKOHHHOAV pOAHTEAlO TOCnOACTRO A\H îw PdA8A ROEROA H CKC 3annc wt p8Ka sro 3a npOAanYE.
      H naK noKSnHA «Snan SnaKH nocTEAHHK wmhh8 8 TEprEiiiH wt dl-Mint Bo8pomY8, CE/KEHH KE WT nOCR8AY, Elv A>»hYe pOAHTEA TOCnOACTRO A\H H CKC 3anHC WT p8K ErO 3a npOAanYs, ckc «Horo creaeteaYh.
      1 Loc rupt
      2 Text ilizibil.
216
www.dacoromanica.ro
     H ndK A<> ECT nOHTEHHOAl npdRHTEA rOCnOACTKO lWH ?K8ndH 6HdKkl NCCTEAHHK WHHH8 8 reprHHHJJH 8 CSACTKO Ma<OA\HHU,EK>, AEA PdA^AWK GA"KKHHdH8A K-KCdJf, CEJKENH CH, WT nOAE H WT lll$M H WT KOAd H CKC KpOA 3d KOAEHHIţS H WT CEAd-AHIJIE CEAOK, WT nCCK$AY H WT HdA KTiC JfOTdpOAV [lOHETKE IO ECT NOK8i1HA JKSlIdH 0HdKH nOCTEAHHK c'l'H CEJKEHH 3d WHHH"K WT HdA PdA#A, CHH"K GATiKHIdHSA, 3d XA\ denpH rOTOKH, K"K A*»HH flAEădHApOK KOEKOA, CHHTi îdl'dlllOK KOEKOA H CKC 3dnHC WT Hiro 3d npoAdHYE, ckc mhote ckeaeteaYh.
     H ndK noKSnHA %8ndH Gnarh iiocteahhk whhh8 8 K$hb$ph wt HdA AP*roA\Hp
H WT ILvRCdH KE CEHCEHH 3d WHHHTi, 3d xdC dCIIpH rOTOKH. ndK npH A^hYe HAEgdH-APOR KOEKOA H CKC 3dllHC 3d HpOAdHYf. II ndK nOK8nHA ?K8ndH 6HdKE IIOCTEAHHK WHHH8 8 K8lOB8pE WT HdA MhIO, RH8k ilI'KHHEK riHTdp A 3d CEJKEHH WT nOCK8AY H WT no K"KC JfOTdpOiW, 3d dW dCnpH TOTOKH, ndK K"K AhHYE flAEgdHApS KOEKOA, C"KC 3dnnc wt p8K Ero 3d npoAdHfE.
     H ndK M ECT nOMTEHHOAV npdRHTEA TOCnOACTRO A\H JK8ndH 6HdKE NOCTEAHHK WHHH8 TAdrOAEAVdrO GHpdKd 8 C8ACTKO MaOA\<HHU,EK>, CEJKEHH AIA wt no K"KC X'OTdpOAl, noHEJKE io ect noKSnHA JKtSridH 6HdKH nocTEAHHK cYh cejkehh 3d whhh8 wt HdA ®npfc l03Edllld WT E8k8, 3d <XKV>1 dCnpH TOTOKH, R*K A^hYe rdKpIHA KOEKOA H CKC SdnHC wt p8k Ero 3d npoAdHiE, ckc aiho3h A^EpH aioaYe ckeaeteaYh.
     H npoAdAomt cYh khiiie pehehh BOAfcpE hh^he ivihhh whh 3d hh^hoav a°rPO ROAIO, BE3 HHEAHKI CHAOCT H CKC 83HdHIE RTiCEJf BOAtpOAl H AUNiaiHOAV WT TOp H3 AOA H WT WKpTiCT AVECTOAV H WT npEA TOCNOACTRO A\H. H cYe WHHHE NOKSNHA ck c8T R'KCtX NpH AKhYe wheai rocnoAdpKi, hjke c8t KHIIIE PEHEHH.
     fl. KK.AA ECT bYw CKAd K"K A^HKI TOCnOACTKO A\H, d JKSlldN 6HdKH nOCTEAHHK, WH ECT npHUIEA NpEA TOCnOACTKO A\H 8 AHKdH H NpEA KTiCHJf HKCTHTHAIH npdKHTE-AIEAV rOCnOACTKO A\H, TEpE CE C8T CKEAETEACTKOKdA 8 KEAHKYH AHKdH, KdKO 3dnHCE H KHHTH EJKE HiUdA 3d NOKSnEHIE Hd cYe WHHHE dH8 ECT 3drHH8A KOrAd ECT nOIUEA nOrdHIH T-KTdpH 3AE K*K 3EAVAE rOCIlOACTKO A\H H K*K 3EAIAE EffOAAAKCKOlO, TEpE ECT ElOpOEHA XOpd nOAOKIEHO H C8T WT TOrAd r A-kTH. TdJKE ECT nOIUEA >K8ndH 6HdKH nocTEAHHK npEA TOCnOACTKO A\H 8 AHKdH CKC K-RCHJf IlpOAdTEAl'H KHIIIE PEHEHH, TEpE IO ECT CKTKOpHA AP^rE 3d<NHCE>1 KTOpdrO KpdT Hd p8K 0HdKEK nOCTEAHHK, CKC A\H03H EOA-kpH ckeaeteaYh. H ckeaeteactkokaah whh k*kch npEA rocnoACTKO a\h KdKO ect EHA npOAdA CIE whhhe.
     Gsro pdAl' CKTKOpHXOAl cYlO XPHCOK rocnoACTKO A\H 3d nOK8llEHIE HdA CIE WHHHE KHIIIE PEHEHE KdKO ECT <EHA>1 WT np-kJKAE KptAIE H AAA CKAI TOCnOACTKO A\H 110H-TEHH0A\8 npdRHTEA rOCnOACTKO A\H JKSlldH (îHdKEK EHK REA nOCTEAHHK, KH8K JK8ndH8 GkP~KAET rpdMd, IdKO A'l A\8 ECT WHHHE A^AHHE H K*K W^dElv CHHOKOAV H KH8K0A\ H np'kKHSHETOA» H HH WT KOTOJKE HENOKOA'bEHAVO, n0pH3A\0 TOCnOACTKO A\H.
     Gljjejke h 3dKAHHdHYE nccTd<KHjfOA\>1 rocnoACTKO <a\h> 1 no WINECTKIE crOCNOACTKO A\H, KOrO H3BEpET rOCNOATi Eor*K EHTH TOCnOAdpK H WEAdAdTEAK
      1 Text ilizibil.
217
www.dacoromanica.ro
  IiAdlUKOf 3fA\AH HAH WT CHHd TOCnOACTRO A\H> 1 HAH WT CTipOAHHK HdlUHJf HAH, no rpfccfjf HdlUHJf, WT HHHOnAtAUHHK, A<> WH nOHTfT H (10H0KHT H STRpTiAHT CIH jCPHcokSa rocnoACTKO a\h, Toro rocnoA Horii M ra noTrrr H CKjfpdHHT sii rocnoACTKt fro, a kti BSAH|iHjf R-feiţ-fe <A8uid>1 fro. fi dipfAHJKf hc no«mT H hc nOHOKHT H Ht O^KptnHT cTlO JfpHCORSA TOCnOACTKO MH, d<H» nO^IHpCT H pd30pfT H HCJfdKHT, Toro A<» KSACT TpliKAfT H dHd0fA\d H d^SpHCdH WT ThT CK/ftTH WTlţH, H/Kf C8T Kli HhKCH H M HA\dT HdCTT» CliC îo^'A» ” c1iC                H c1lC HHW
  HfKtpHbft K>AfH.
      Gf}Kf H CKtAHTfATH nOCTdRHJf TOC<nOACTKO A\H>1 : JKSlldH IJdnd KCA A^OpHHK H >K8ndH <&Yepd EHK AfA AWrO^CT, KCIlpdKHHK KpdlOWRfH H JKSndH XpH3d KCA AWrOl|SfT H JKSnaH Tp8$dHAa kca khctThp h wSndH dÎHjfo kca cnaTdp h RapTOAOA\H kca ctoahhk H EpdTSA KfA KOA\HC H HiSndH ănOCTOA RfA <nC]fdpHHK> 1 H W$(ldH KoCTdHAHH KCA . (10CTCAHHK. H HCnpdKHHK XpH3d RCAHIîTH AWrO^CT.                         __
      H HdnHcajf as, AfniiA'iT Awro^fT, sii rpaA ESKSpeiiJH, A\-fecsiţa ioaTj f AhHH H
  WT flA<lA\d A® HHH’k TCMCHHÎC A’kTOAV, Rli A"bT x3<pA>1 A <> WT pO/KAfCTKO XpHCTOSO, xdJfKS.
      •J- îw flAfădHApS RWfRWAd, a\haoctTio EojkTw rOCnOAHHK.
      Hw flAcâdHApS ROCROA <rn- P->
      f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaş şi Făgăraş, herţeg. Am binevoit domnia mea, cu bunăvoinţa mea, cu inima curată şi luminată a domniei mele ca să fie proslăvit Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfînt răposatului părinte al domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, cinstitului dregător al domniei mele jupan Enachi fost mare postelnic, nepotul jupanului Scărlet Grama şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Cetăţele, în judeţul Ialomiţa, jumătate de sat, însă <partea>2 lui Dumitraşcu comis şi partea mătuşii sale, jupaniţa Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, toate părţile lor din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Enachi postelnic această jumătate de sat şi cu vecinii de la Dumitraşco comis şi de la jupaniţa Maria, pentru 40 000 de aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliiaş
         1 Text ilizibil.
         2 Omis.
218
www.dacoromanica.ro
voievod şi cu zapis de vînzare de la inimile lor şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Enachi postelnic ocină, în sat la Pîrliţi, în judeţul Ialomiţa, însă din partea lui Socol paharnic, stînjeni 250.
     Şi iarăşi partea jupaniţei Ylădae, jupaniţa lui Ventilă clucer, toată, stînjeni 250, în hotarul de jos, însă ocină fără vecini, care este ocină aleasă şi hotărnicită cu mulţi boieri, de către ocina satului Slavica, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină de la Socol paharnic, 250 de stînjeni în hotarul de jos, ocină fără vecini, pentru 200 de galbeni gata, stînjenul cîte 160 de aspri.
     Şi iarăşi a cumpărat Enache postelnic de la jupaniţa Vlădae, cumnata lui Socol paharnic, jupaniţa lui Ventilă clucer din Cornăţeni, stînjeni 250 în hotarul de jos, pentru 112 ughi şi jumătate, stînjenul cîte 90 de aspri, în zilele lui Gavriil Moghila voievod şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis.
     Şi au vîndut aceşti boieri mai sus-spuşi, ei de bunăvoia lor, însă partea de ocină a lui Socol paharnic din satul Pîrliţi, cît a rămas necumpărată şi nevîn-dută şi cu biserica, iar Socol paharnic o alesese în hotarul de sus de către ocina satului Zgăeşti, în zilele lui Gavriil voievod.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Enachi postelnic, ocină la Dăşiraţi, în judeţul Ialomiţa, însă partea lui Radul Slăviceanul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi < postelnic această > 1 ocină de la Nenciul vornic şi de la jupaniţa lui, Neacşa şi de la Barbul postelnic din sat de la Măneşti, din Prahova, pentru 16 000 aspri gata, din zilele lui Gavriil voievod şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Enachi postelnic, ocină la Dăşiraţi, însă partea jupaniţei Vlădae, fiica lui Oprea logofăt din Măneşti, partea ei toată, stînjeni 300, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, cît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină mai sus-spuşi de la jupaniţa Vlădae, fiica lui Oprea logofăt din Măneşti, pentru 18 000 de aspri gata, însă stînjenul cîte 60 de aspri, în zilele lui Gavriil voievod şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis.
     Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Enache postelnic, ocină la Dăşiraţi, însă din partea lui Costandin, fiul lui Necula slujer Avanul
1 Text ilizibil.
219
www.dacoromanica.ro
din Cacaleţi, stînjeni 143, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină mai sus-spuşi de la Costandin, fiul lui Necula Avanul slujer din Cacaleţi, pentru 8000 de aspri gata, din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui lliaş voievod şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, fiecare cu numele lui.
     Şi iarăşi a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Enach fost mare postelnic, ocină la Ghergheşti, în judeţul Ialomiţa, însă partea lui Stoica din Cuibure, stînjeni 32, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină de la Stoica din Cuibure, pentru 3400 de aspri gata, din zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod şi cu zapis de vînzare de la mina lui.
     Şi iarăşi a cumpărat jupan Enachi postelnic ocină la Ghergheşti de la Mîinea Bouroşu, stînjeni 25, de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru 2800 de aspri gata, în zilele părintelui domniei mele şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi martori.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Enachi postelnic, ocină la Gherghineşti, în judeţul Ialomiţa, partea lui Radul Slăviceanul toată, stînjeni 250, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină de la Radul, fiul lui Slăviceanul, pentru 4 000 de aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui lliaş voievod şi cu zapis de vînzare de la dînsul cu mulţi martori.
     Şi iar a cumpărat jupan Enachi postelnic ocină la Cuiburi, de la Dragomir şi de la Vîlsan 25 de stînjeni de ocină, pentru 1200 de aspri gata, iarăşi din zilele lui Alexandru voievod şi cu zapis de vînzare. Şi iarăşi a cumpărat jupan Enache postelnic ocină la Cuibure de la Ianiu, nepotul lui Mîinea pitar, 30 de stînjeni, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru 1800 de aspri gata, iar în zilele lui Alexandru voievod cu zapis de vînzare de la mîna lui.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Enachi postelnic ocina numită Siraca, în judeţul Ialomiţa, stînjeni 44, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Enachi postelnic aceşti stînjeni de ocină de la Oprea iuzbaşa din Bucu, pentru <2400 >1 de aspri gata, în zilele lui Gavriil voievod şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi oameni buni martori.
     Şi au vîndut aceşti boieri mai sus-spuşi ocinile lor ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi aceste ocine au fost cumpărate toate din zilele acelor domni, care sînt mai sus-spuşi.
1 Text ilizibil.
220
www.dacoromanica.ro
     Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupan Enachi postelnic a venit înaintea domniei mele, în divan, înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, de a mărturisit în marele divan că zapisele şi cărţile de cumpărătură, pe care le-a avut pentru aceste ocini, au pierit cînd au venit păgînii tătari aici în ţara domniei mele şi în ţara Moldovei, de au robit ţara jumătate şi sînt de atunci 3 ani. Apoi a venit jupan Enachi postelnic înaintea domniei mele la divan cu toţi vînzătorii mai sus-spuşi, de i-au făcut alte zapise, al doilea rînd, la mîna lui Enache postelnic, cu mulţi boieri martori. Şi au mărturisit ei toţi înaintea domniei mele că vînduseră aceste ocine. Pentru aceasta am făcut acest hrisov al domniei mele de cumpărătură pentru aceste ocini mai sus-spuse, precum a <fost> 1 dinainte vreme şi am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Enachi fost mare postelnic, nepotul jupanului Scărlet Grama, ca să-i fie ocine, dedine şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus domnia <mea> ], după trecerea <domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau dintre fiii domniei mele>1 sau dintre rudele noastre sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, el să cinstească şi să înnoiască şi să întărească acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare < sufletul1 lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci-1 va călca şi-l va nimici şi-l va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei.
     Iată şi martori am pus domnia <mea>1: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare <paharnic> 1 şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iulie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7<13>4 iar de la naşterea lui Hristos 1626.
        Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
          Acad. R.P.R., Fotografii, XXVII/33.
          Fotocopie după orig. perg.
          O trad. la Arh. St. Buc., ms. 314 f. 157 — 158, după care s-au făcut completările.
          EDIŢII. Slav şi trad. Nandriş, Athos 133 — 141.
1 Text ilizibil.
221
www.dacoromanica.ro
113
1626 (7134) iulie 13.
             Tănasie postelnic vinde lui Buzinca vistier ocină în Cepturi.
     f Eu Tănasie postelnic cu feciorii mie, anumi Pătru i Ştefan, nepoţii jupî-nesii Cheerăi ot Ciocini, scriimu şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la mina jupînului Buzincăi vistier, cum să se ştie că i-am vîndut a nnoastră parte de ocină de la Cepture. însă den în partea moşă nnoastră, Chearei, jumătate, derept 75 de galbeni. Şi o am vîndut noi de a nnoastră bunăvoe, tara nici o sila.
     Şi cîndu am vîndut noi jupînului Buzincăi vistier, fost-au mărturii: jupan Ivaşco biv vel dvornic ot Băleni i jupan Gheorgbi armaş ot Blagodeşti i jupan Nenciul vornic ot Măneşti i Grama postelnic ot Cepture i Sima logofăt ot Tîrgovişte.
     IlHC EpdlUOK A\dAH A'faK, ivrkcfita ioaîc rT a^hh, KTi AbT x3pAA-
     Ivaşco dvornic 1
     Georgis armaş 2 3
     Nenciul vornic 1
                  3
     Sima logofăt ot Tîrgovişte 1
     Grama postelnic ot Cipturilă 1
            Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/5. Orig., hîrtie (29,5 X 20,5), patru peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 206 f. 523.
                                           114
1626 (7134) iulie 13.
             Dumitraşco comis din Filipeşti se obligă să întoarcă banii lui Buzinca vistier pentru o ocină vîndută de Tănase, fiind Dumitraşco mai volnic să o cumpere.
      | Jupan Dumitraşco comis ot Filipeşti scris-amu acesta al miu zapis cum să se ştii c-au fost vîndut Tanasii cu feciorii lui partea lor de ocina den Cepture, însă den partea jupînesei Cherei jumătate, jupînului Buzincăi vistier,
       1 Semnături autografe.
       2 Semnat cu litere latine.
       3 Loc rupt în original.
222
www.dacoromanica.ro
  derept 70 de galbeni. Deci eu mi-am pus zi denainte divanului cum să aibi a-i I6păda eu banii de acmu duminică ceia duminică, că sînt eu mai volnic. Iar să nu-i voiu da banii duminică, la zi, iar jupînul Buzinca vistier să fie volnic să ţii ocina şi să-şi facă şi cărţi de moşii.
       IIhc GpdiuoK MdAH A'i'raK, Mtcfu,d k><\Ye rT a^hh, r-k aIît *3pAA.
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXYII/6.
           Orig., hirtie (16 X 20,5), pecete aplicată, căzută.
           Copie ibidem, ms. 206 f. 522—523.
                                   115
  1626 (7134) iulie 13, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Tîntava din judeţul Ilfov, cu rumânii.
      •j- dlHăOCT'l'flO EoHiTflO, îw flrtfădHAPS KWfKWAd H rOCnOAHH-K KtCOH SfAiA* ÎSSrrppoKAdxi'HCKOf, chhti KfAHKdro h np’kA^KPăro noKOHNNOAtS Îw PaAYrt RwfRWAd. ^aKdT rocnoACTKO mh cYcto noKfAkHTio rocnoACTKO mh CKljTOAtS AtoHdCTHp 30KfA\0A\8 THCA\tHd, HA^Hif fCT JfPdM MkCTHOf &CnfHTf fioropOAHI(f H WTkl^S HlHCKOn Gfpr’l’f, f}Kf tCT NdCTdKHHK K"k CR’fcTA MOHdCTHp H B'kC’fcAt HHHOKOAV, fAHUH 2KHKSl|lkl\* Kk VVEHT’kAH TOf, 13 K0>Kf Ad fCT CK’feTOAtS AtOHdCTHP THCAvkHd KHUlf PfMfHd CfAO TkHTdKd WT CSACTRO 6aX<0K>, K’kC CfAO CTvC Kk.COM X®TdP®M H CkC KkCHX KfMHHH H C-kC K"kC X®A®K®M, WT IIOAIO H WT U|8a\ H WT KOA H C"kC KfHrlHIH H WT CfAdAHipf CfAOK, WT nOCK^AH, Kdpf IAHKd « ^THT H3EpdTH WT no KkC X®TdpOM, WT X®TaP AdJKf A® X®T4P> no CTdp* x®TaP( h EfAtrf aP^kh^X-
                          lloHflKf Toro CfAO TkHTdBd KHUlf nHC E'fw fCT KkC AIOA*î< KHfSH 3d A’fcAHHO CkC WMHHf HM. fl nOTOAt, KkAd fCT EHA Kk AhHlf nOKOHHHOAtS dlHXdHA KOfKOA. d CfAO TkHTdKd H KTvCHX HdCA'kAHHU.IH CfAWK, WHH npOAdA®Ulf Cf KfMHHH GpkESAOK EHK KfA CTOAHHK, EpdT non ©TdHOK WT ^fpHfU.8 WT C8ACTKO dlfX<f AhHUH> CkC KkCdX WTkMfCTKd HX WT X®Tdp A® X®TdP> 3£ x*xT acnPH rOTOKH, WHH 3d HHXHOAt
  A®ep®KOAIO Ef3 HH fAHO CHAOCTTf, WT KOrd EHCT TfMfHlf AfcTOM X3PA-
      fl nOTOAt, KTvAd fCT EHA ndKHKf Kk npH A^HIf A1h\'AHA KOfKOA, n® KptAtf MTO fCT eha rocnoACTKd fro 8 Kdpoui 8 TfprHivi TdJKf no Tdf Kp-kMf npHASMHAO c-k c8t GpkE8AWK CTOAHHK CkAtpkTH H A^ fCT TOrO CfAO TkHTdKd GpkESA CTOAHHK WH cdM Ck 8cTd fro, a* kYA” 8 CKtTd MOHdCTHp THCM-kHd pdA’f ASuid fro, nouf/Kf io fCT EHA A^XOKKHK WTkU.8 dPX'ffAtdHAPHT GfprTf, MTO fCT EHA HdCTdKHHK CKtTOA\8 MOHdCTHp THCAVkHd H KOMKdfT H WAHfCHA IO fCT T"kAOM H KOCTfX fro WT KdpOUI Rpruiţk CdM wtu.8 dpxîfMdHAPHT GtprTf Ttpt rd fCT norptEdfT KkHkTp'k 8 CKtTd AtOHdCTHP THCAVkHd KdKO fCT EHA WCTdKHA GpkE8A CTOAHHK CkC l33HKd trO. H HdnHCduif cm wh K"k CK"kTOio noM"bHHK h Kkcax nopSAfHi’d fro. H A^H c8t ©PTiESA
                                                                                                          223
www.dacoromanica.ro
CTOAHHK H KHHP nOKOHHHOAl AlH\'dHA KOfKOA HTO fCT HAldA WH 3d nOK8nfHYf FIO CfAO TliNTdKd 8Ti pTiKkJJf WTU,8 dp\'Yf AldHAPHT GfprYf HdCTdKHHKOAl AlOHdCTHpYH THCAl'kHd H WCTdKHA fCT GpiiKSA CTOAHHK CTiC KfAHKOlO KAfTKO Ad «V CfAO TliHTdKd CKfcTOAlS AlOHdCTHp'H THCAl'kHd 3d A'bAYHS. H WT TOPAd KliC AP’KWdA fCT CK'kTd AlOHdCTHp THCAl'kHd CfAO TliHTdKd CTiC AOKpOAlAlHpHO.
     IÎKO npHASMHAO Ck C8T Tfpf 6CT nOUJfA AlH\'dHA KOfBOA WT WKAf KpdAlO 8 flpA'bACKOf 3fA\Af, TOrAd HdA Tdf BpiîiNf Kli3HA\dA fCT fllH^dMA KOfBOA n0 VVTl^S apxYfAXdHAPHT GfprYf wt 3Af wt THCAl'kHd Tfpf ra fCT nocTdKHA fnHCKon Kii CK'kTd fnHCKonYf rAdroAfAiH AiSKdMH, Kii &8rrppkCKOf 3fA\Af.
     IIo WTUIfCTKYf nOKOHHHOAl Yl\H\MHA KOfBOA, dKO HdCTOdA fCT PdAţfA KOfKOA nifpEdH EHTH rOCnOAdpk 3fA\Af IiAdUJKOf TIO Tpdr <UH\'dHA KOfBOA, d PdAVA KOfKOA nifpEdH Kli3HA\dA fCT CfAO TliHTdBd WT CK'kTd AlOHdCTHp THCAl'kHd Tfpf fCT nOAlHAOSdA no îK8ndHHlţd 0AHHd, AkljJfpa non KoCTdHAHHOB WT Bdpolu BSKSpfipH, îKHTfAHHlţd HtrOfB AOrOiJifT WT Bdpoui TliprOKHHJf, CkC CfAO TliHTdKd, nOHfHCf HfcCT KHA KHHrd Gp-kKSAOB CTOAHHK 3d nOKSnfHl'f 8 CK'kTd AlOHdCTHp, dH8 fCT KHA Hd WTklţS fnHCKOn GfprYf 8 AtlUCKOf 3fA\Af, HH/Kf 3HdfT OlfpBdH KOfBOA KdKO fCT CfAO TliHTdKd CKtTOAlS AlOHdCTHp THCAl'kHd nOKSnHA 3d GpiiESA CTOAHHK H AM‘X‘ Kli CK'kTd AlOHdCTHp THCAl'kHd, dH8 IO fCT A\HHT POCnOACTKO fAl8 IdKOîKf fCT CfAO TOCnOACK8, nOKSnHA 3d A\H\'dHA KOfKOA, IlOHTO pdAY HfcCT EHA TOrAd KHHrd AIh\*aIOK KOfKOA 3d nOK8nfHYf 8 CK'kTd AlOHdCTHp, HTO fCT HAVfcA GpiiESA CTOAHHK HdA cfA<5 TliHTdKd. TdîKf WT npH AkHYf nifpEdH KOfKOA KliC AP"k>KdA fCT ÎKSndHHIţd 6dHHd CfAO TliHTdKd Ef3 HH fAHd npdKOCTIf AdîKf A» "pH AkHYf flAfgdHAPOK KOfKOA, CHHd HaIIAUI KOfKOA-fl KliAd fCT EHA KTi AkHYf rOCnOACTKO fPO, d fr8A\fH8A ÎwCH$8 H CkC KTiCHX' KdASrtpYH WT CK'kTd AlOHdCTHp THCAl'kHd WHH C8T nOUJfA njlfA flAfgdHAPOK KOfKOA 8 KfAHKIH AHKdH Tfpf C'knp'klUf Cf 3d AHlţS CkC îKSndHHIţd (?AHHd H CKfAfVfACTKOKdA C8T TOrAd AIHOSH EOA-kpH KdKO fCT CfAO TliHTdKd CK'kTOAlS AlOHdCTHp THCAl'kHd. H WCTdA fCT KdASrfp'lH no /KSndHHtţd 6AHHd WT 3dKOH H WT CSîKAfHYf WT nptA fLlfgdHAP8 KOfKOA H Kli3HAldA fCT KdASrtpYH no CfAO TliHTdKd WT p8Kd /K8ndHHIţfK GdHHfH CkC npdKO CSJKAfHIf.
     11 nOTOAl, KliAd fCT KHA Kli AkHYf nOKOHHHOAl pOAHTfAlO rOCnOACTKO AIH îw PdA8A KOfKOA, d HCSndHHHd 6AHHd Hf WCTdKA-klOT CA, H8 ndKHîKf fCT Jf°AHA CkC AdCKdHYf H KliSHAldA fCT CfAO TliHTdKd WT CK'kTd AlOHdCTHp THCAl'kHd Kf3 npdKOCTIf, nOHfîKf H'kCT EHA KHHrd A^H^dlOK KOfKOA 3A* Kli 3fAlAf, HHîKf WTklţ8 GfprYf, H8 fCT EHA AdAfMf 8 3fAlAf flkUlKOf.
     TdîKf d nOTOAl, KliAd fCT KHA CkAd KTi AkHYf rOCnOACTKO AIH, d WTklţS fnHCKOnSA GfprYf WH fCT AoulfA WT A'klUKOf 3fAlAf ndKHîKf 3Af Bli 3fAAAf BAdUlKOf H nOAlHCAli Hd Al-kCTO HPAfîKf fCT KHA HdHCnpiiKO H CTOdA C8T EHTH, CkC EoîKYlO X'OT-kHYf H CkC KOA-k nOKOHHHOAl pOAHTfA rOCnOACTKO AIH îw PdAVA KOfKOA H CkC KOA-k rOCnOACTKO AIH ndKHîKf HdCTdKHHK K"k CK'kTd AlOHdCTHp KHUJf nHC, KdKO fCT kha h wt npkîKAf Kp'kAif. H wti^S GfprYf, wh cct npHUJfA nptA rocnoACTKO aih 8 KfAHKIH AHBdH Tfpf C'knp'klUf Cf 3d AH 1^8 Ck îKSndHHIţd 6dHHd H CkC Al8îK fH, Hkrof AWrOîJlfT H CTiC CHH8 CH KoCTdHAHH nOCTfAHHK PdAY CfAO TliHTdKd H CHIM
224
www.dacoromanica.ro
nptlljE WHH npfA rOCnOACTKd AtH 8 AHBdH KdKO CEAO TniHTaRd NfcCT KHA nOKSnHA 3d GpiiESrt ctoahhk no hetobh npdBH dcnpH, mto tcT kha CMC rocnoACKS, noK8nHA no nosuJh rocnoACKi'n wt noKOHHHdro A\H\'dHA koeboa> hkojke Ad aP'bkht whh CEAO AtOHdCTHpYd THCiWbHd KTv CHAOCTYe H CKC KpHBOCT’flO. H H3KdAHA ECT 8 AHBdH H fANd KHHT nOKOHHHOAt pOAfTEA rOCnOACTSO AtH Iw PdA\'d KOfKOA nO CfdO T"KHTdKd h E-kujf HdnncdH r-k KHHra rocnoACTBO EAtS KdKO îct kha cea o rocnoACKS noKSnHA 3d noKOHHHdro ^llHX'dHd KOfKOA no acnpH rocnoACKi’n, HkcT kha noKSnna ckc npdKOCTff 3d Gp’KESd CTOAHHK, NHîKf npOAdA»WE Cf EAtS KEMHHH. H KTv TOA\ WTKIţS (nHCKOn GfprVf, HdCTdKHHKOAt CKtTOAlS <AtOHdCT> 1 Hp THCAttHd npOHRHA ECT 8 REAHkYH AHBdH KHHrd AlHJfdHA KOfKOA) HCKdAfHd CdA\ CKC p8Kd CKOfrO H3 A®d, MTO ECT HAldA Gp-RK8A CTOAHHK 3d nOK8nEH?E HdA CEAO TliHTdKd HdnHCdHH K"K<CH>1 HdCA’kAHHIţYH CEA OK nO
HA\E H pTapOREX CEAOK n® K8AE ECT EHA E .....................1 B"K TOAt TOCnOACTKO
a\h cnut rAtAdY h c8ah\'oa\ no npdK h no 3dK0H EowYf, K8nHO/KE ckc K'kchx’a\h MKCTHTHAtH npdKHTEAYH TOCnOACTKO AtH H A®Kpf HCTHHCTKOKd\'OA\ TOCnOACTKO AtH 3d pEA WKOAt CEAO.
     H EIJJEKE c8T CKEAETEACTKOKdA K"KCH\' KOAkpfH npfA TOCnOACTKd AtH 8 AHBdH KdKO ECT EHA CEAO T^HTaBd CK"tîTOAt8 AtOHdCTHp THCAVkHd AdA 3d npkCTdKA-KlIJdrO GpTvKSA CTOAHHK 8 CKtTd AtOHdCTHp KHU1E nHC, pdAÎ nOAVkHd, HAEÎKE AEHCdlUE KOCTEJC frO, dH8 ECT EHA EAHH CEAO npHTECHSA H WEAP'K^KdH 3d HCSndHHIţd (îAHHd EE3 npdKOCTVf. H8 C^At HCTHHCTKOKdA TOCnOACTKO AtH KdKO H'keT EHA CEAO rOCnOACKS HHKOrAd/Kf, HHJKE WEpkTdlOT CA CEAO T"KHTdKd HdnHCdH 8 KdTdCTH\'8A AlHJfdHA KOfKOA TOrO 3d nOK8nEHÎd CEAdAt TOCnOACKH HHrAf, dH8 ECT EHA 3d A^AYh8 CKkTOAtS AtOHdCTHp TKCAVkHd) \AA 3d Gp-KKSA CTOAHHK pdAÎ A^Uld EPO. Td>Kf ECT WCTdA >K8ndHHHd (>AHHd H At8>K EH HkrOE AOrO^ET H CKJH-R EH KoCTdHAHH nOCTEAHHK U’T 3dK0H H WT C8>KAEhTe Wt npfA rOCnOACTKd AtH WT AHBdH KdKO no KEKYlO AtfT'ky Ad HE HAtdT CKC CEAO TniHTdKd R-R K-kKH. H Kh3k)fOAt POCnOACTKO AtH WT HHJHH H KHHT pOAlTfA TOCnOACTKd AtH Iw PdAVA KOfKOA MTO ECT HAtdA >K8ndHHtXd fotHHd HdA CEAO T'KHTdKd TEpE W CKAt AAA POCnOACTKO AtH Kni pSKRIJf KdASPfpOAt WT THCAVkHd Ad C8T HAt A^AYhO. fl dLţIEAHJKE X'OKET H3KdAHTH HCSndHHIţd SdHHd HAH CK1H03H EH H-kKVf KHHTH POCnOACKÎH H-kKOrAd HdA CEAO T'KHTdKd TE\* * KHHPH Ad CE <HE>2 KkpSfT H8 A^>KHHME Ad CTOfT.
       GfPO pdA’f A*A*X CKAt TOCnOACTKO AtH CKkTkH KOJKfCTRHkH AtOHdCTHp THCAVkHd IdKOHCE Ad At8 ECT CEAO T'KHTdKd CKC K"RC JfOTdpOAt H CKC K^CHlf REMMhYH H CKC K"KC X'OAOKOAt WMIH8 A^AIdO H K"R WX'dE H HE WT KOrOJKAO HfnOKOAkEHAtO, nopH3Ato rocnoACTKd AtH.
     Gejke 8eo h ckeaeteaîh nocTdSHX’ rocnoACTBO AtH: %8ndH liana rea abophhk h /K8ndH ^Vfpd EHK REA AOrO^ET, HCnpJKHHK KpdlOWIfH H >K8ndH XpH3d REA AWPO^ET H HîSndH TpS^dHAd REA KHCTl’dp H %8lldH A1h\0 REA CndTdp H /K8ndH EdpTOAOAtH REA CTOAHHK H JKSlldH EpdTSA REA KOAtHC H >K8ndH UnOCTOA REA nE\'dpHHK H >K8ndH KoCTdHAHH REA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK .....................3
      1 Loc rupt.
      * Omis.
      9 Loc alb.
15 — C. 1146                                                                       00 K
www.dacoromanica.ro
     H H4I1HC4X 43, AtniiAiT 40P01|mT, R"fc H4CT0ANH PP4AV E8K8pjl|IH, AVkCfU.4 »rtff rY AliHH H WT flAMU A4>Kf A« «Afc RTi Ctro nHC4HÎt TtMtHl'4 A-bTOM, K"K <vfeT x3prtA,
4 WT P05KAKTK4 XpHCTORO, *4XKS.
     •J- îw YL\H§4HAPS KWCRWA4, A\HAOCtYk> EoJKYk», rOCnOAHHh.
     Hw flAfg4HAP8 ROCROA4 <m. p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Tismana, unde este hramul cinstita Uspenie a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui episcop Serghie, care este nastavnic la sfînta mănăstire şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri meii sus-zise, Tismana, satul Tîntava din judeţul Ilfov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi pe semne de demult.
     Pentru că acel sat mai sus-scris, Tîntava, au fost tot oameni cnezi de moştenire cu ocinile lor. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, satul Tîntava şi toţi moştenii satului s-au vîndut vecini lui Sîrbul fost mare stolnic, fratele popii Stan din Cemeţi, din judeţul Mehedinţi, cu toată moştenirea lor, din hotar pînă în hotar, pentru 15 000 aspri gata, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, de cînd a fost cursul anilor 7104.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihail voievod, pe vremea cînd a fost domnia lui în oraş la Gherghiţa, pe acea vreme s-a întîmplat lui Sîrbul stolnic moarte; şi a dat Sîrbul stolnic acel sat Tîntava el singur cu gura lui să fie la sfînta mănăstire Tismana pentru sufletul lui, pentru că i-a fost duhovnic părintele arhimandrit Serghie care a fost nastavnic al sfintei mănăstiri Tismana, şi l-a strîns şi i-a adus trupul şi oasele lui din oraşul Gherghiţa însuşi părintele arhimandrit Serghie de l-a îngropat înăuntru în sfînta mănăstire Tismana, cum a lăsat Sîrbul stolnic cu limba lui. Şi s-a scris el la sfîntul pomelnic şi toate rudele lui. Şi a dat Sîrbul stolnic şi cartea răposatului Mihail voievod pe care a avut-o el de cumpărătură a satului Tîntava în mîna părintelui arhimandrit Serghie, nastavnicul mănăstirii Tismana şi a lăsat Sîrbul stolnic cu mare blestem să fie satul Tîntava de moştenire al sfintei mănăstiri Tismana. Şi de atunci a tot stăpînit sfînta mănăstire Tismana satul Tîntava cu bună pace.
     Iar dacă s-a întîmplat de a plecat Mihail voievod de aici crai în Ţara Ardealului, atunci, pe acea vreme, a luat Mihail voievod pe părintele arhimandrit Serghie de aici de la Tismana de l-a pus episcop la sfînta episcopie numită Mucaci, în Ţara Ungurească.
     După trecerea răposatului Mihail voievod, dacă a stat Radul voievod Şerban să fie domn al Ţării Româneşti, în urma lui Mihail voievod, Radul voievod Şerban a luat satul Tîntava de la sfînta mănăstire Tismana de a miluit pe jupaniţa Elina,
226
www.dacoromanica.ro
fiica popii Costandin din oraşul Bucureşti, soţia lui Neagoe logofăt din oraşul Tîrgovişte, cu satul Tîntava, pentru că n-a fost cartea de cumpărătură a lui Sîrbul stolnic la sfînta mănăstire, ci a fost la părintele episcop Serghie in Ţara Leşească, nici nu ştia Şerban voievod că satul Tîntava este al sfintei mănăstiri Tismana, cumpărat de Sîrbul stolnic şi dat la sfînta mănăstire Tismana, ci i s-a părut domniei lui că este sat domnesc, cumpărat de Mihail voievod, pentru că n-a fost atunci la sfînta mănăstire cartea de cumpărătură a lui Mihail voievod pe care a avut-o Sîrbul stolnic pentru satul Tîntava. Astfel, din zilele lui Şerban voievod a tot stăpînit jupaniţa Elina satul Tîntava fără nici o dreptate, pînă în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod. Iar cînd a fost în zilele domniei lui, egumenul Iosif şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Tismana, ei au venit înaintea lui Alexandru voievod în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu jupaniţa Elina. Şi au mărturisit atunci mulţi boieri că satul Tîntava este al sfintei mănăstiri Tismana. Şi au rămas călugării pe jupaniţa Elina de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod şi au luat călugării satul Tîntava de la mina jupaniţei Elina cu dreaptă judecată.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, jupaniţa Elina nu s-a lăsat, ci iar a umblat cu înşelăciune şi a luat satul Tîntava de la sfînta mănăstire Tismana fără dreptate, pentru că n-a fost cartea lui Mihail voievod aici în ţară, nici părintele Serghie, ci a fost departe în Ţara Leşească.
     Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele episcop Serghie a venit din Ţara Leşească aici în Ţara Românească şi s-a gîndit la locul unde a fost dintîi şi a stat să fie, cu vrerea lui Dumnezeu şi cu voia răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod şi cu voia domniei mele, iar nastavnic la sfînta mănăstire mai sus-scrisă, cum a fost şi de mai înainte vreme. Iar părintele Serghie, el a venit înaintea domniei mele în marele divan de s-a pîrît de faţă cu jupaniţa Elina şi cu bărbatul ei Neagoe logofăt şi cu fiul lor Costandin postelnic pentru satul Tîntava şi aşa pîrau ei înaintea domniei mele în divan că satul Tîntava n-a fost cumpărat de Sîrbul stolnic pe asprii lui drepţi, ci a fost sat domnesc, cumpărat pe bani domneşti de răposatul Mihail voievod, ca să stă-pînească ei satul mănăstirii Tismana cu sila şi cu strimbătatea. Şi au scos în divan şi o carte a răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod pentru satul Tîntava şi era scris în cartea domniei lui că a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voievod pe aspri domneşti, n-a fost cumpărat cu dreptate de Sîrbul stolnic, nici nu i se vînduseră vecini. Iar întru aceea, părintele episcop Serghie, nastavnicul sfintei mănăstiri Tismana, a arătat în marele divan cartea lui Mihail voievod iscălită de el însuşi, cu mina sa, din jos, pe care o avea Sîrbul stolnic de cumpărătură pe satul Tîntava, scrişi toţi moştenii satului pe nume şi hotarele satului pe unde au fost... 1 întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi
     1 Loc rapt.
227
www.dacoromanica.ro
cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea pentru rîndul acestui sat.
     Şi încă au mărturisit toţi boierii înaintea domniei mele în divan că a fost satul Tîntava al sfintei mănăstiri Tismana, dat de răposatul Sîrbul stolnic la sfînta mănăstire mai sus scrisă pentru pomană, unde îi zac oasele, că a fost un sat cotropit şi ţinut de jupaniţa Elina fără dreptate. Şi am adeverit domnia mea că n-a fost sat domnesc niciodată, nici nu s-a aflat satul Tîntava scris în catastihul lui Mihail voievod cel de cumpărătură a satelor domneşti, ci a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Tismana, dat de Sîrbul stolnic pentru sufletul lui. Astfel a rămas jupaniţa Elina şi bărbatul ei Neagoe logofăt şi fiul lor Gostandin postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult amestec să nu aibă cu satul Tîntava, în veci. Şi am luat domnia mea de la ei şi cartea părintelui domniei mele Io Radul voievod pe care a avut-o jupaniţa Elina pentru satul Tîntava, de o am dat domnia mea în mîna călugărilor de la Tismana, să le fie dedină. Iar dacă vor scoate jupaniţa Elina sau fiii ei vreo carte domnească cîndva pentru satul Tîntava, acea carte să <nu>1 se creadă, ci să stea mincinoasă.
     Pentru aceasta am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Tismana ca să-i fie satul Tîntava cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Graiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Gostandin mare postelnic. Şi ispravnic— 2
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Acad. R.P.R., DCCXC/14.
         Orig., perg. (42 X 56), pecete timbrată.
         Cu o trad. la Arh. St. Buc., ms. 711 f. 119v — 122.
                                        116
1626 (7134) iulie 17, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru Filieşanul postelnic satul Dîrvarul din judeţul Mehedinţi.
     t /HHAOCTTiO IIO/KÎfIO îw flAfgdHAPS K0CB0A4 H rOCflOAHHTk BlvCdH 3C.UAE
^rrppOKAdX'i'HCKOf, chh-k BCAHKdro h nptAOEparo, noKOHHHdro Iw PdAVA koekoa*-
     1 Omis.
     2 Loc alb.
228
www.dacoromanica.ro
4,dKdT rocnoACTBO a\h cTe noB(A(HYio rocnoACTBO a\h ca8p pocfioacteo a\h ,â,8a\htpob nOCTCAHHK 3>YAY(UJdH8A H CKC CHHOBH CH, (AHlţ(A\ SoPTi AdpOBdX, IdKOJKf Ad A\S (CT C(AO .A.p’KBdpK'A WT C8ACTBO <ll(X'f AHHU.H, BTiC, CKC B*KCOA\ \'OTdpOA\ H CKC KTiCHX' BCMHhYh H CKC B*KC A®X'°A®KOA\ WT FlOCBSAf, Kdpf (AHKd C( X'THT H3KpdTH WT flO B*KC YOTdpOA\| WT X'®fdp AdH<( A® X'0TdP-
      H X'®TdpOB( H EfA-fcSf WMHHÎH (4J(ÎK( Ad C( 3Hd(T : WT KTi C(AO ©Ep’KUjYM X'OTdpSA Hd HpptiL^ h wt Hw’ki^ a®Ph 8 II8t E83’KraHHA0p h wt T8ra a®PH 8 II8U,8a KAdAEHHU,fB H WT IISl^SA KAdAfHHU,fE A®PH 8 II8t E’KHAdlJHAWp H WT II8t E’KHAHIiYaWP A®PH 8 KdAMHd HdHOB H WT KdAMHd HdHOB A®PH 8 IlSTd ^.TOpCSpfB H WT U8t ^TOpeSpfH ndK 8 KdAMHd HdHOB H WT KdAMHd HdHOB A®PH 8 TpdA8 KoAVdHOB H WT t8(3 A®Ph 8 EolKOpd H WT Eo/KOpd A®PH 8 Tp0ndH8A HIoB’KHA’KB H WT t8I3 A®PH 8 nST Ep-KBHU,fK H A®PH 8 IldAHHd G(B(pHH8AWB H WT II8t G(B(pHHlţ(B AOpH 8 n8T E8HU(t8A0B H WT n8T E8HU(t8aOB A®Ph 8 fldK8A Il(AHHHAWp H WT t8|3 A®PH 8 YldKSA /lldTdOB (lldpP'KH H WT fldKSA (MdTCIOB A®pH 8 KondHIOA T8pc8p(H H WT T8ia A®PH H fldK8pHA( ţţtAMH( H WT fldK8pHA( IJtAMH(AOp A®PH 8 <l\’Kr8p,kA( H WT rtlTirSp-kAf A®pH 8 X'®Tdp8A (?3fAU]]fK.
      H BCHHHH Ad CC 3HdCT BTiCHX nO HA\C: GtOI3H CKC            EpdTYl3A\ CH  GhAMWH H
©flpt, CKC CHHOBH H\‘ H CKC          BH8[ţYH HX H ,A,dH CKC EpdT  CH PdAV*d H CKC  CHHOBH
H\' H CKC BH8lO' HX' H IlpfAd CKC CHHOBH CH H CKC BH8iO'H H IaYc CKC EpdT trO, CllHpt H CKC CHHOBH CH H CKC BH8L0' HX' H H)rd CKC CHHOBH CH H CKC BH8lţH frO H IldH CKC EpdT CH flAAt, CKC CHHOBH CH H CKC KH8U,YH HX' H EdAAOKHH CKC EpdT CH Atn-KAdT, CKC CHHOBH HX' H CKC BH8L0' HJf H AdASA CKC EpdT CH GTOHKd, CKC CHHOBH HX' H CKC BH81XY HX' H IJlOpKd       CKC CHHOBH CH H CKC BH8iO'H  (PO H GTdH  CKC  CHHOBH
ch h ckc kh8u,Yh ero H T8d\d         ckc chhobh ch h ckc bh8u,Yh  (po h ©np-k ckc  chhobh
CH H P-KUJf CKC CHHOBH CH H CKC BHSlO'H H (lldHt-A KdAdf CKC CHHOBH CH H CKC BHSuj'H H EoAAt CKC EpdT CH EdA’k, CKC CHHOBH CH H HHCTOp Gt-KHHATiK H Kp-KIJIOB
P*ka8k8b ckc chhobh ch h ckc bh8i0'h (ro h IIp-kb8a, bh8k IIp(A(K ckc chhobh ch
H CKC BH8iO'H (ro H lsdH CKC EpdT (PO GTdH, CKC CHHOBH HX' H CKC BHSlO'H (X' H G8CK n-KTpS CKC CHHOBH CH H CKC BHSlţYH (PO H ,4,pdr8A CKC CHHOBH CH H ^dTKO CKC EpdT (ro, T8AOP H GTdH CKC CHHOBH CH H CKC BH8U,YH (ro H Kp-KHIOH OTiC CHHOBH CH H EdpfiSA CKC EpdT CH ElkAdH, CKC CHHOBH H)f H CKC BHSlţYH HX H ,ă,pdPOTK CKC CHHOBH CH H ,ă,dH K-Klţd CKC CHHOBH CH H IU(pE CKC CHHOBH CH H CKC BHSlţH (ro H ©flpt CKC EpdT CH KhPKO H ©npHUI H EorAdH CKC CHHOBH CH H CKC BHSlţYH CH H 6p8rK CKC CHHOBH CH H CKC BH8U,H (ro H Gt’KHHA’K CKC CHH*K (ro ,A,8Md, CKC CHHOBH CH H ,4,813 CKC CHHOBH CH H ^,p*KrOIO CKC CHHOBH CH H îwH CKC CHHOBH CH H lOwBdH CKC EpdT CH ^’KHHA’K H GTdHHIOA H ,ă,p-KPOIO CKC CHHOBH HX’ H CKC BHSlţYH HX H ^pC8A CKC CHHOBH CH H CKC BH8U,Yh (ro H GTOHKd P-Kn(30d(B CKC CHHOBH CH H flAA’k TpHMHHOB CKC CHHOBH CH H CKC BH8U,YH (PO H E(HH-k CKC CHHOBH CH H ^8.«HTp8 CKC CHHOBH CH H YlBpdAV CKC EpdT CH IwH H CKC CHHOBH HX H ytOpKA CKC CHHOBH CH H ffepdAt CKC CHHOBH CH H ^,8A\HTp8 Gp~KEHH CKC CHH8 CH GTdHHIOA H CKC CHHOBH CH H ©npt TI(pH(AOB CKC CHHOBH CH H BH8U,YH (PO H A8n8A CKC CHHOBH
(ro h T8aop P’kixY(b ckc chhobh ch h EorAdH ckc chhobh ch h ckc bhSixYh (ro h
                                                                                                                 229
www.dacoromanica.ro
TpdMd CKC CHHOKH CH H CKC RH8HH frO H GTfnaH CKC CHHOKH CH H CKC RH$HT frO H ^OEpOCaaK CKC CHHOKH CH H CKC KHSiO'h fro H <I>8HHHMHH( CKC CHHOKH CH H CKC
kh$i;Yh fro h Îkauiko ckc chhokh ch h APar0MHP ckc chhokh fro h ckc khSuTh fro h Gtohh G3h(ck8a ckc chhokh ch h ckc kh$i;Th fro h Kopcga ckc chhokh ch h ckc khBkom ch h   KaaaSa ckc chhokh ch   h ckc kh$i;h  fro h Ălora ckc    chhokh ch h ckc
kh$i;Y cro h  Ea^-k ckc nacTSpKOM    ch G-rpot, ckc chhokh ch h ckc khSiO'h fro h
KpaTMfAH CH Ea’KA'JH H CKC RHSKOM CH KpHK-KH», CKC CHHOKH fro H CKC KHSI^Yh H\* H flflTKAaT CKC CHHOKH CH H OAKRSA’fe CKC CHNOKH CH H CKC KHSiO’H fro H GTOHKaH ckc chhokh ch h flSnSa APdroA\HpoK CKC epaT CH GTaHHIOa, CKC CHHOKH CH H KkHAA CKC epaT CH $HAHn, CKC CHHOKH CH H CKC Rusism fro H KpKCT-fe CKC CHHOKH CH H Kp-KMIOH ASKaHOK CKC CpaT CH PaAYA H GtOHH, CKC CHHOBH CH H CKC KHSIţY HJf H IHpiţof ckc chhS ch Tauinap h epaT ch PaAVA> ckc chhokh ch h ckc khShYh ch h
<Z>pKl^fKaH CKC CHHOKH CH H CKC KHglţTH fro H A1hK$A CKC CHHOKH CH H EkPBSIV» CKC CHHOKH CH H CKC KH$lţH frO H GtOQH RaKCAHOR CKC CHHOKH H IlpOAdH CKC CHHOKH CH H CKC KHSI^Yh fro H fMoAPfc CKC CHHOKH CH H CKC KH$lţH fro H EaAfc IloiaTKK CKC CHHOKH CH H HHKOapK CKC EpaTHf AH CH IlKTpS, CKC CHHOKH CH H CKC
kh8u,Yh fro h ,AparoA\Hp ckc chhokh ch h ckc kh$i;Yh ch h Tiowpauh Hiox’Saok ckc
CHHOKH CH H   fâfipfc CKC CHHOKH CH  H A0KPf CKC    CHHS CH POAUH       H Kk^OABT CKC
CHHOKH CH H   CKC KHSlţH fro H fânpfc $8HHHUHHfK    CKC CHHOKH CH H   CKC KHSiO'H fro
H rtlHpt TSAOCTfK CKC CHHOKH CH H CKC KHSlţH CH H EorAAH fllHJfaiOK CKC KpATY fro H CKC KH8U,Yh fro H AP'lI'OAţHP CKC KpAT CH H ESKSHA-k CKC CHHOBH CH H CKC KHSI^Yh CH H GtKHYa HfrptK CKC chhokh ch h CKC KHSlţYH ch h Gokoa ckc chhokh ch h ckc kh8u,Yh tro h G3npk ckc chhokh ch h ckc kh8hYha\ ch h Gtahhioa ckc chhokh CH H GhmYwH CKC CHHOKH CH H Kk3AH CKC CHHOBH CH H CKC KHSI^Yh HJf H ÎwH AlaTfIOK CKC CHHOKH CH H Onpt IIonOSHKgK CKC CHHOKH CH H CKC KHSlO'H CH H . .
     IIoHfHsf Toro CfAO AP-KKdPwd KHUlf nHC, WHH fCT KHA RKCH]C KHfSH CKC WHHHf Hjf wt A^AY 3a nptAtAV, fHifJKf wt npfc>KA« RpkA\f, wt npH AKHYf nponYHM crapH rocnoAapH AP’kRHKix*. fl noTOM, kkaa fCT eYw ckaa, kk AKHYf rocnoACTRO a\h, a CfAO AP^^P^ CKC KKCHJf HacatAHHlX'l'H CfAWK, KOAHlţH C8T no pfA KHUlf pfMfHH, WHH npoAaAouif cf kkchk KfMHHH ckc RKcajf wMHHa hm caSro rocnoACTCKa a\h A&whtpok nOCTfAHHK WT «&HAYiaUI, 3a JfK >KHATH rOTOKH. H npOAdA&MI< Cf WHH 3a HHJfHOM AOBPOKOAIO H CKC 83HaHYa <KKCfc>2M A\frYaU10A\ WT rop H3 A$d H WT WKpKCT MfCTOM. H ACUIAH CST H WHH KKCHX 3a AHlţS npfA rOCnOACTKO A\H 8 KfAHKYH AHKAH Tfpf CST CJfAfTfACTKOKaa, l3K0>Kf npOAAIOT CM KfMHHH Kf3 HH fAHO CHAOCT CKC KKC JfOTapOM, KAKO fCT KHUlf nHC, 3a TOrO ll,tH 3a HOKlţH, %K SrH, f>Kf CST KHUlf ptHfHH.
     H BHAH c8t AtHOSH EOA'kpH CKfAfTfAYH WT WKOAHO MfCTOA\ Ha WCTpOfHYA H)f H WT K*KAd Cf CST npOA^A MHHSfT fAHH rOAHH.
     Gfro paAY AM«]f cim h rocnoACTRO mh CASro rocnoACTRO mh A8mhtP0K nOCTfAHHK $YAYfmaH$A taKOJKf Ad IO fCT CfAO AP’KRdPWd CKC KKCH\* KfHHHYH H CKC * 9
      1 Loc alb de circa 8 cuvinte.
      9 Loc rupt.
230
www.dacoromanica.ro
K-KC pTdpO.W IVMHH'K, A^AHN» H KTi WpKS CHHOKOA\ H KH8KOA1 H np*KH8«KTOAI H HC WT KOrOJKA© HtnOKOA-kKHA\0, nopH3A\C. roendACTKO A1H.
     0f>Kf 8SO H CKfAfTfAÎH nOCTdKAtfA\ rOCflOACTKO A\H: ?K8(ldH Ildnd KfA AKOPHHK h îKSnaH $Ttpa khk KfA Aoro^fT, HenpaKHHK KpaiowKfH h wSimh XpH3d KfA Awro^fT h >K8ndH Tp84saHA<» KfA KHCTfiap h «SridH AIh\'o ksahkTh cnaTap h JKSnaH RapTOAOAU KfA CTOAHHK H >K8ndH <EpdT8A KfA»1 KO.WHC H >K8ndH flnOCTOA KfA nf\'apHHK H JKSnAH KdCTaHAHH KfAHKIH IlOCTfAHHK. H HCnpdKHHK XpH3d KfA AWI’O^f’1’*
     H d3, Afn'KA'iT Aoro^fT, HanHcay kt». rpaA» BSKSpfiiiH, A\tcfna »ATf aT a^hh,
K"K A^HTi CKfTA MSMfHHUA A/tdpHHd H WT flA<lMa Aa^>f A® HHH"k K"K CfrO nHCAHlf TfKSniar® A-kTOA\, KTi A-kT X3PAA> a WT P®*AfCTKa XpHCTOKO, xax'KS.
     f îw HAHăaHAP8 KwfKWAa, aihaoctîic BojkTic, rocnoAHHh-
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toata ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dumitru postelnic Filieşanul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie tot satul Dîrvariul din judeţul Mehedinţi, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, ori cît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar.
     Şi hotarele şi semnele ocinei încă să se ştie: dinspre satul Obîrşia, hotarul la Cetăţue şi de la Cetăţue pînă în Drumul Buzăianilor şi de aci pînă în Puţul Fîntînii şi din Puţul Fîntînii pînă în Drumul Băileştilor şi din Drumul Băileştilor pînă în Piatra lui Nan şi din Piatra lui Nan pînă in Drumul întorsurei şi din Drumul întorsurei pînă în Cetatea lui Coman şi de aci pînă m Bojora şi din Bojora pînă în Gropanul lui Şovăilă şi de aci pînă în Drumul Vîrbiţei şi pînă în Padina Severinului şi din Drumul Severinţei pînă în Drumul Bungetului şi ilin Drumul Bungetului pînă în Lacul Pelinilor şi de aci pînă în Lacul lui Matei al Margăi şi Jin Lacul lui Matei pînă în Copaciul lui Turbure şi de aci pînă in Lacurile Gemene şi din Lacurile Gemenelor pînă in Măgurele şi din Măgurele pînă în hotarul Ezemşei.
     Şi vecinii să se ştie toţi anume: Stoian cu fraţii săi, Sunion şi Oprea cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Dan cu fratele său Radul şi cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Preda cu fiii săi şi cu nepoţii şi Ilie cu fratele lui, Mirea şi cu fiii săi şi cu nepoţii lor şi Iuga cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Nan cu fratele său Aldea, cu fiii săi şi cu nepoţii lor şi Baldovin cu fratele său Lepădat cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Dădui cu fratele său Stoica, cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Giurca cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stan cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Guma cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Oprea cu fiii săi şi Răţie cu fiii săi şi cu nepoţii şi Manea al Vălaei cu fiii săi şi cu nepoţii şi Boldea cu fratele său Badea, cu fiii săi şi Nistor al lui Stănilă şi Cîrştov al lui Răducu cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Pîrvul, nepotul lui Preda, cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Ivan cu fratele lui, Stan, cu fiii lor şi
     1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
231
cu nepoţii lor şi Susă Pătru cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Dragul cu fiii săi şi Datco cu fratele lui, Tudor şi Stan cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Crăciun cu fiii săi şi Barbul cu fratele său Bălan, cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Dragotă cu fiii săi şi Dan Căţa cu fiii săi şi Şerb cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Oprea cu fratele său Chirco şi Opriş şi Bogdan cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Erugă cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stănilă cu fiul lui, Duma, cu nepoţii săi şi Duia cu fiii săi şi Drăgoiu cu fiii săi şi Ion cu fiii săi şi Iuovan cu fraţii săi Dănilă şi Standul şi Drăgoi cu fiii lor şi cu nepoţii lor şi Ursul cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stoica al Băpezoaei cu fiii săi şi Aldea al lui Tricină cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Beicea cu fiii săi şi Dumitru cu fiii săi şi Avram cu fratele său Ion şi cu fiii lor şi Giurca cu fiii săi şi Avram cu fiii săi şi Dumitru Sîrbul cu fiul său Standul şi cu fiii săi şi Oprea al lui Cercel cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Lupul cu fiii lui şi Tudor al lui Răţie cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Grama cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stepan cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Dobros-lav cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Funingine cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Ivaşco cu fiii săi şi Dragomir cu fiii lui şi cu nepoţii lui şi Stoian Onescul cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Corbul cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Yladul cu fiii săi şi nepoţii lui şi Moga cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Badea cu fiul său vitreg Stroe, cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi vărul său Vlădan şi cu nepotul său Crivăţ, cu fiii lui şi cu nepoţii lor şi Lepădat cu fiii săi şi Slăvulea cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stoican cu fiii săi şi Lupul al lui Dragomir cu fratele său Standul, cu fiii săi şi Cînda cu fratele său Filip, cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Cîrstea cu fiii săi şi Crăciun al lui Lucan cu fraţii săi, Radul şi Stoian, cu fiii săi şi cu nepoţii lor şi Pîrţoe cu fiul său Gaşpar şi fratele său Radul cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Frăţican cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Micul cu fiii săi şi Bărbuţa cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Stoian al lui Vîlsan cu fiii săi şi Prodan cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Modrea cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Badea al lui Poiată cu fiii săi şi Nicoară cu vărul său Pătru, cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Dragomir cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Gbiuorman al lui Ciuhul cu fiii săi şi Oprea cu fiii săi şi Dobre cu fiul său Roman şi Căciulat cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Oprea al lui Funingine cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Mirea al lui Tudosie cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Bogdan al lui Mihai cu fratele lui şi cu nepoţii lui şi Dragomir cu fratele său şi Bucuilea cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Stănia al lui Negre cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Socol cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Oprea cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi Stanciul cu fiii săi şi Simion cu fiii săi şi Căzan cu fiii săi şi cu nepoţii lor şi Ion al lui Mateiu cu fiii săi şi Oprea al lui Popoviciu cu fiii săi şi cu nepoţii săi.........1
     Pentru că acel sat Dîrvariul mai sus scris, ei au fost toţi cnezi cu ocinile lor, din moşi, din strămoşi, încă dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni de demult. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar satul Dîrvariul
1 Loc alb.
232
www.dacoromanica.ro
cu toţi moştenii satului citi sînt pe rînd mai sus-spuşi, ei s-au vîndut toţi vecini cu toată ocina lor slugii domniei mele Dumitru postelnic din Filiaşi pentru 620 galbeni gata. Şi s-au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului. Şi au venit şi ei toţi înaintea domniei mele în marele divan de au mărturisit că s-au vîndut vecini fără nici o silă, cu tot hotarul, cum este mai sus scris, pentru acel preţ de bani, 620 ughi, care sînt mai sus-spuşi.
     Şi au fost mulţi boieri martori din jurul locului la întocmirea lor şi de cînd s-au vîndut a trecut un an.
     De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Dumitru postelnic Filieşanul ca să-i fie satul Dîrvariul cu toţi vecinii şi cu tot hotarul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fier a fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan <Bratul maro 1 comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna iulie 17 zile, în ziua sfintei muceniţe Marina, şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul Regional al Olteniei, nr. 42.
          Orig. perg. (41 X 55), pecete timbrată.
          Copie slavă şi trad. din 1883, la Arh. St. Buc., ms. 1251 f. 20.
                                  117
1626 (7134) iulie 20, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Preda spătar ocini în Albeşti şi Edomireşti.
      f AIhaoct’uio Eo/Kiho îw fLugaHAp8 KOfKOAa h rocnoAHirk k-kcoh 3ta»Af ^rrppoKAdjfiHCKOf, chh-k KfAHKaro h npfiA«KParo noKOHHHaro îw PaAVrt KOfK°A- AaKaT pociioactko a\h cft noKfA-kHTf rocnoACTKd aih CASro rocnoACTKO aih IIp(A(K cnaTap H CKC CHHOKH CH, (ANIMAI Eorii AaCT, I3K0/Kf Aa a'8 KT WMHH8 8 CfAO 8 dAKCipf
TpfTaro Afa> aah A«a Paa8a8h iiocteahhk wt HfnTopoara K^cax, wt iioaio H wt 1U8aiA H WT KOA H C-KC KfMHHH H WT «AAAHipf CfAOK, WT flOCK8A< H WT 110 KliC
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
233
XOTdpOAN, Kdpt fAHKd Cf X^HT HSEpdT. H RfMHHIH AA Cf 3HdfT nO HANf: CTdp IţHPdH C-KC CHHOKH CH H RSAnfc CTiC CHHOKH CH H PdTt CkC CHHOKH CH H K-kTTip-kB rkC CHHOKH CH H GTdHMIOA CKC CHHOKH CH H KdA'fc C"kC CHHOKH CH H GOKOA CKC CHHOKH CH H EpdT CH CkC CHHOKH CH H H KliT-kp-kB CliC CHHOKH CH H flHK8A rkC CHHOKH CH H AP8SH KfMHHH, KOAHU.H Cf Xdllj8T WSpfcCTH 3d AfcAYH8 HdA cY/ft WHHH».
       H naK aa fCT ca8po rocnoACTKO anh IIptAfE cnaTap wmhh8 8 (>A«A'HpfilJY, R-k cSactko STppe ui, TptTdPO AfA wt CfA> dAH AfA PaASaSH nocTfAHHK wt HtnTBpoara K-kCaX, WT nOAlO H WT Ul8ANd H WT KOA H WT CfAdAHHIf CfAOK H WT no R-KC X^TdpO.W H CkC KfMHHH nO HANf: CTdp IIIfpE CkC CHHOKH CH H TliEpiraH CKC CHHOKH CH H H IUfpE8 rkC CHHOKH CH H GTOHKd CkC CHHOKH CH H fiAdHKSA CkC CHHOIH CH H AAiHfc 4>A8f<p-k>TOpiOA C-kC CHHOKH CH H CHHTv TaiUnapOR H AP»™ KfMHHH KOAHlţH Cf X«11J8T HdHTH 3d A'feAÎHO HdA eYf WMHHTv. IIOHfJKf cTf A^H 3d CfAd EHAd fCT 3d A^AThO PdASAOK nOCTfAHHK WT HfnTBpOdld. Td>Kf WH fCT EHA npOAdA HJHnp'fcJKAf RP'kfldf PdASAOK nOCTfAHHK WT $Tfp*kl|lT H"kKOf CfAd nO HANf CfAO ^>AA\8AfU,IH B’kCH\" H CfAO 3fANHHMfAf nOAOKHHO H CfAO SfMHHMkAfAf nOAORHHO 3d T 8rH.
      fl nOTOAN, cTf CfAd RHUIf pfMfHf HtCT EHA CTOdTfAHHf PdA8AOR nOCTfAHHK H-kCT8pfA WT XTfp-klllT, dH8 HM fCT K*k3HANdA ÎKdUIKO nOCTfAHHK WT KliAOTfllIH WT p8Kd PdAVAOK nOCTfAHHK. Td>Kf nOTOM, PdA^A nOCTfAHHK WT XYip-klflY HtCT HMdA AP8rf CfAd A<> R’KSHMdfT WT HdA P<>AVA HOCTfAHHK WT HfnTSpOdA dH8 fCT K'k3HMdA 3dAOr cTf A^H 3d CfAd RHUIf PfMfHf H 8AP"k>KdA HM fCT PdASA HliCTSpfA HtKOAHKd Kp-kMf. flnoH, PdAVA nocTfAHHK wt XYtp-kijjY ptKAd fCT >K8ndHHu,fK KdAfR no C'kANp'kTH AN8JK fH PdAVrtWK nOCTfAHHK WT HfnT8p0dl3 HAH AA »X 3KdAHT WTkMkCT-
kTîx mto io fCT npoAdA hah aa rA CKOEO*Adfuif AA npoAdfT cit A^AYHf hto kt
EHA 3dAWP HA'tîKf X0KfT AN05KHTH, IdKOJKf fCT CTOdA H POAHHH KTiC 3dAOr. fl ?K8ndHHtţd KdAt WHd HtCT AN 8 ANOrATv H3KdAHTf cTf CfAd WT p8Kd iKdUIKOK nOCTfAHHK, dH8 rd fCT CKOEOAHA Aa HAN npOAdTH cTf AfAH 3d CfAd H8 KT EHA nOCTdKAfHf 3dAOr. TdJKf, no C'kMp’kTH >K8ndHHU,fK KdAfR, ndKHJKf fCT K'kCnpdUldA PdAVA nocTfAHHK HkCTSptA no IlptAd cASacap h no GTpot nocTfAHHK, spdTYH PdAVA0K nocTfAHHK wt HfnT8poaia H no chhokh fro, iaKO>Kf aa A<*ct hokdY 8ph t h ai cu cKSnSfTH 3dA0P8A; WHH C8t ptKATi fpf Hf MOrS. B"k TOM, K'kCnpdUldfT PdAVA nocTfAHHK WT Xîfp'kifiH H no IlptAd cnaTap, kh8kom hx, Ttpt aa cK8n8fT TfX CfAd. Taa« 8 TfM IlptAd cnaTap wh Hf wehh8a ck c8t aa wcTdKHTÎ A<* cf c.wkiuafTH AP^sh tSikah AioA’ff K"k wTkMkCTKl’4 hm, dH8 cm c8t npoAdA IlptAd cnaTap HfrOKf A"tA|Hf WT npt3 Oat h aaa kt hoku,Yh PdAVA«s nocTfAHHK ktkhx potokh 8ph t, noMTO paAY fCT EHA nOKOAfH CKSnOKdTH CH cYf A**» 3A cfAA WT nPfA POCnOACTKd A\H H C"kC 83HdHld R-kCdAN AHKdHOM H d R-kC-kX*HH EOAkpOM WT AKOpd POCnOACTKd A\H H C"kC 83HdHYd KkCkANH ANfPfdlUOAN WT WKOAHOA\ A\fCTOA\.
      H KHA^X rocnoACTKO a\h h 3annc8A PdAVA«K nocTfAHHK 3d npoAdHYf Hd p8Kd IIptAfE cnaTap ckc anhosh EOA'kpn h KSni^V kotopYh c8t ehah Hd wcTpotHYa han Hd HANf: KfA IIpOKd K8nfU,V H fluPfAfT H KOHAd dpMdUl H WT Tp-kPU10p, HdCTt H PdAVA AOrO^fT H ANHOSH ROA'fcpH f>Kf Hf C8T 3Af nHCdHH K"k KHHP cYlO.
234
www.dacoromanica.ro
      Gtro paA'î) AM^X' cka\ rocnoACTKO a\h cASro rocnoACTKO mh IIpf[H]AfK oiatap,
HKOJKf Ad A\8 fCT cTf AfdH 3d WMHH» H CKC KfMHHH WMHtTh A^AHHO H KTi WjfdK CHHOKOAX H KH$KOA\ H lip'kKHSMfTOiW H Hf WT KOrO/KAO HfflOKOA-feKHAXO, I10pH3A\0
rocnoAcrKd a\h.
      Gf>Kf $KO H CKfAfTfA'l'H nOCTdKH\" rOCflOACTKO A\H: WgllAH Ildnd KfA AKOPHHK H ÎKSndH XpH3d KfA Awro+fT H JKSlldH TpS^dHAd KfA KHCTl'tap H >K8naH A1h\'0 KfA ClldTdp H >K8ndH fidpTOAOAXH KfA CTOAHHK H EpdVSA KOAXHC H flnOCTOA KfA nf\'dpHHK H HiSndH KoCTdHAHH KfA IlOCTfAHHK. II HCflpdKHHK XpH3d KfA AOrO^fT.
      H HdnHCd\' flffl-kAdT AOrO^fT KT!. rpdA» BSKSpfipH, A\tCfU,d K>Al'f K A^HH, K-h
AfH-k CK-kTH ÎA'l’f npOpOK H WT HAdA\d K"K A"kTO x3pAA-
      •ţ- îw ^AfgAMApS KWfKWAd, AXHAOCTl'lC' CO/KYK>, rOCnOAHHh.
      Hw iTAfgdHAP» KOfKOAd <m. p.>
      j* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Preda spătar şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în sat în Albeşti a treia parte, însă partea lui Radul postelnic din Ceptoroaia toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot botarul oricît se va alege. Şi vecinii să se ştie pe nume: Ţigan cel bătrin cu fiii săi şi Vulpe cu fiii săi şi Ratea cu fiii săi şi Cătărău cu fiii săi şi Stanciul cu fiii săi şi Badea cu fiii săi şi Socol cu fiii săi şi fratele său cu fiii săi şi iar Cătărău cu fiii săi şi Ancul cu fiii săi şi alţi vecini, cîţi se vor afla de moştenire pe această ocină.
      Şi iarăşi să fie slugii domniei mele, lui Preda spătar, ocină în Edomireşti, în judeţul Argeş, a treia parte din sat, însă partea lui Radul postelnic din Ceptu-roaia toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu vecini, anume: Şerb cel bătrîn cu fiii săi şi Găbrian cu fiii săi şi Şerbu cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi şi Vlaicul cu fiii săi şi Manea flue<ră>toriul cu fiii săi şi fiul lui Gaşpar şi alţi vecini cîţi se vor afla de moştenire pe această ocină. Pentru că aceste părţi de sate au fost de moştenire lui Radul postelnic din Cepturoia. Deci el a vîndut mai înainte vreme lui Radul postelnic din Fieraşti nişte sate, anume: satul Ulmuleţii tot şi satul Zemnicele jumătate şi satul Zemnicelele jumătate, pentru 300 de ughi.
      Iar apoi, aceste sate mai sus-spuse n-au fost statornice lui Radul postelnic Năsturel din Hierăşti, ci i le-a luat Ivaşco postelnic din Băloteşti de la mina lui Radul postelnic. Astfel după aceea, Radul postelnic din Hierăşti n-a avut alte sate să ia de la Radul postelnic din Cepturoaia, ci a luat zălog aceste părţi de sate mai sus-spuse şi le-a ţinut Radul Năsturel cîtăva vreme. Apoi Radul postelnic din Hierăşti a spus jupaniţei Calea, după moartea bărbatului ei, Radul postelnic din Cepturoaia, sau să-şi scoată moşiile ce i-au vîndut, sau să-i dea voie să vîndă aceste dedine care au fost zălog unde va putea, căci
www.dacoromanica.ro
235
au stat 8 ani tot zălog. Iar jupaniţa Calea n-a putut să scoată aceste sate de la mina lui Ivaşco postelnic, ci i-a dat voie să vîndă aceste părţi de sate ce au fost puse zălog. Deci după moartea jupaniţei Calea, iarăşi a cerut Radul postelnic Năsturel lui Preda sulger şi lui Stroe postelnic, fraţii lui Radul postelnic din Cepturoaia şi fiilor lui, ca să dea banii, 300 de ughi şi să-şi răscumpere zălogul; ei au spus că nu pot. întru aceasta, a întrebat Radul postelnic din Hierăşti şi pe Preda spătar, nepotul lor, ca să răscumpere acele sate. Deci, întru aceea, Preda spătar el nu s-a îndurat să lase să se amestece alţi oameni străini în moştenirea lor, ci şi-a vîndut Preda spătar dedinele lui de peste Olt şi a dat banii lui Radul postelnic, 300 de ugbi, toţi gata dinaintea domniei mele şi cu ştirea a tot divanul şi a tuturor boierilor de la curtea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, pentru că a fost mai volnic să-şi răscumpere aceste părţi de sate.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al lui Radul postelnic la mîna lui Preda spătar, cu mulţi boieri şi negustori care au fost la întocmirea lor, anume: Proca cel mare, negustor şi Anghelet şi Conda armaş şi din Tîrgşor, Nastea şi Radul logofăt şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Preda spătar, ca să-i fie aceste părţi de ocină şi cu vecinii ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Rratul comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iulie 20 zile, în ziua sfîntului Ilie proorocul şi de la Adam în anul 7134 <1626>.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
     <Pe verso, contemporan româneşte :> Carte de rămasu cu Năsturelu.
         Acad. R.P.B., XXXIII/216.
         Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată.
                                            118
1626 (7134) iulie 20, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Sima negustor două locuri de prăvălie în Bucureşti, în urma unei judecăţi.
      •j- dÎHrtocTi'fio lio/Ki'fio Yw flAfgaHAPS rojroaa h rocnoAHH-k r-rcoh 3fa\m ^rrppORrtajfÎHCKOf, chhti RcaHKaro h np-kA^sparo, iiokohhhoa\8 Îw PaAVA R«fR«Aa. AaRdT rocnoACTRo a\h cTt tioRCA'kmc rocnoAcTK^ mh wroa\8 KSniţS, Ha hau Chana,
236
www.dacoromanica.ro
CHHK MhIOK GtATHK GapO H CKC CHHOKH CH, BAHIM AV8 EorK A4pOK4)(, I3K0JKE M mS BCT fAHH AVECTO 34 npKKKAYH 3AB 8 KApOUI rOCnOACTKO AVH 8 E8K8pBl|lY, EAHKO CB JfTHT H3Kp4Tf WKOAHO, 13/KB fCT AVE/KA* flÎAHTA HKOHOAV H AVB/KA8 Fa IU nap dlaiţA 34HE/KE TOrO AVBCTO 34 npKKKAlH KHUIE nHC KHAO ECT 34 A^AHH8 GHAVEK K8lllţ8, CHHK MhICK GT4TEK GapO, ElţlE/KE 1VT npt/KAE KptAVE, IVT npH AKhYb npOMfCAV CTapn rocnoAapH APfcKHKijf wt a^aYhS 34 nptA’fcAÎHO.
      <H> naK m bct Gha\ek KSniţS 8 Kapoiu ESkSPehiY Avtcro 3a aka npKKKAfn nOAAt BÎKB ECT AVE5KAO npKKKAlH GhA\EK K8niţ8 T4E 34 A^AÎNS KHIUE nHC H AVOKA^ npKKKAYn CK'bTO AVOHACTHpA WT IIa8aVK8HT4 WT K0AHHTHH4, CKC AR0p4 H CKC rpaJKA H CKC Kp4KHHU,K H4 AKOpa, A<* 8A"b3H I1IE CKC KOA4,' HAUT Kp4T4 WT K"K 8AHIţK KOAHKO KKHHTH TKMYi® CKC CKAVKp4lu8A. <II>OHE>KE TOrO AVtCTO 34 AK4 npKKKAlH
khuie pBUBHB BHA ect sa a^aYho raiunapoiu iMaiţa; tahcb, K'KAa bct kha ckaa, kk npn ai»hYb rocnoACTKa a\h, no ckavpktY ramnapoK eMaha, a TsprE eUh^ok wh ect
(lpOA4A TOrO AVtCTO 34 a84 npKKKAYH KHUIE nHC îcapOK K8niţ8 H KE3 3H4HIH GHAVEK K8llU,8. TA/KE KK TOAV, GhAVA K8nu,8 WH 4K0 ECT npH$4THA 34 KtCTIlO K4K0 )fOl|l8T Ap83H M CB CAVt IIIABTY KOA WT'KMhCTKa ErO, WH HE HăKEpHUIH CH, 4H8 ECT AOUIEA Gha\4 k8iiu,8 npEA rocnoACTKO a\h 8 keahkTh AHK4H h 8 npEA KKCtjfAVH BoatpoAv, TEpE CKIlptlIlE CH 34 AH 11,8 CKC Îc4p K8llU,8 P4AY TOrO AVECTO 34 np'KK'KAYH KHUIE I1HC, B5KB ECT KOA HETO. T4/KE KK TOAV TOCnOACTKO AVH CKAV TAEAajf H CSAH^OAV 110 np4KA8 H no 34K0H EoîKYiC, KSnHO/KE CKC KKCHJfAVH MKCTHTHAVH npAKHTBAIH rOCIlOA-CTKO AVH H CKAV HCTHHCTKOK4A TOCnOACTKO AVH K4K0 ECT no KOAEH H 110 lipaKOCTYlO KSnHTH CH GHAV4 K8nU,8 TOrO AVtCTO 34 npKKKAlB, HtlKAH AP*SH T8/KAH WT K'K HHH4 CTpAHHO fl,& CE CAVtlIIAET K'K WTKUKCTKYa ErO.
      T4/KE CKAV A4A TOCnOACTKO AVH CKC AHK4H0AV GHAVEK K8Mţ8, TEPE ECT AVETHHA kkchjc acnpfH îcapSK k8iiu,8 H434A TorAauiH-k 8 ahkah. H 83-bjfOAV rocnoACTKO avh KKCbjC KHHTOKEX TEprEK EliHJfO 34 nOKSnEHl'E WT p8K4 ÎcapOK KSnUS, TEPE HAV ECT A4A KKCtjf KK p8K4 GhaVEK K8nU,8, nOHTO p4AY BCT WH no KOAEH K8nHTH CH. H WCT4A bct îcap K8nu,8 H TsprE EHh^ok wt 3akoh h wt c8>kaehYe wt npEA tociioactko avh WT AHK4H, K4K0 nO KEKIO AVETtjf HHJfTO A*> HE HAV4T CKC TOrO AVECTO 34 lipKKKAYH, uto ect bha ramnapoK Mau,a, a & ra ap^*ht tkmY» Ghava K8niţ8, iioheîke ra ect A0CTHT4A CKC 34K0H4 H CKC C8*AEHYa WT npEA rOCI10ACTK4 AVH WT AHKAH H HCTHH-CTK0K4A Ct C8T K4K0 ECT GHAV4 K8nU,8 H4H HACAtAHHK H4A TOrO AVECTO.
      Gsro paAY aaa^X ckav rocnoACTKO avh Ghavek KSniţS, qkojke A<> av8 ect cYe AVtCTOKE 34 npKKKAYH KHIUE pBHBHB WHHH8 AtAÎHO H KK WJfABK CHHOKOAV H KH8K0AV H nptKHSHBTOAV H HE WT KOTO/KAO HElIOKOAtEHAVO, n0pH3AV0 TOCnOACTKA AVH.
      Ge/Ke 8bo h ckeaeteaYh nocT4KH\* rocnoACTKO avh: /KSnan liana kea akophhk h >K8n4H XpH34 bbahkYh AWrOijSBT H >K8n4H Tp8^4HA4 KEA KHCTfiap H HC8naH eUh\'0 kea CnaTAp H BapTOAOAVH KEA CTOAHHK H Kp4T8A KEA KOAVHC H flnOCTOA KEA nEJfapHHK H H»8n4H KoCTAHAHH KEA nOCTEAHHK. H HCnpAKHHK XpH34 KEA AWrOt|>ET.
      H H4I1HC4X, YLeIIKAAT, KK TpAAV B8K8pElJIH, AVtCElV» »AIE K AhHH H 1VT AaAAVA
KK AtT x3pAA-
      f îw fTABgaHApS kwekwaa, avhaoctik» EojkYi© rocnoAHHfc.
www.dacoromanica.ro
237
     ■j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui negustor, anume' Sima, fiul lui Iane al lui Stati Saro şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie un loc de prăvălie aici în oraşul domniei mele în Bucureşti, cît se va alege împrejur, care este între Manta Iconom şi între Gaşpar Maţa, pentru că acest loc de prăvălie mai sus-scris a fost de moştenire al lui Sima negustorul, fiul lui Ianiu a lui State Saro încă dinainte vreme, din zilele celorlalţi domni bătrîni de demult, din moşi strămoşi.
     <Şi> iar să fie lui Sima negustorul în oraşul Bucureşti un loc pentru două prăvălii alături, ce este între prăvălia lui Sima negustorul, cea de moştenire mai sus scrisă şi între prăvălia sfintei mănăstiri de la Plumbuita de la Colentina, cu curte şi cu grajd şi cu poartă la curte ca să intre cu carul; are uşă dinspre uliţă, cît să intre numai cu sămăraşul. Pentru că acest loc de două prăvălii mai sus-zis a fost de moştenire al lui Gaşpar Maţa. Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Gaşpar Maţa, Gherghe al lui Miho a vîndut acel loc de două prăvălii mai sus-scris lui Isar negustorul şi fără ştirea lui Sima negustorul. Astfel, întru aceasta, Sima negustorul dacă a prins de veste că vor alţii să se amestece lîngă moştenirea lui, el nu s-a încrezut şi a venit Sima negustorul înaintea domniei mele la marele divan şi înaintea tuturor boierilor, de s-a pîrît de faţă cu Isar negustorul pentru acel loc de prăvălii scris mai sus, care este lîngă el. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptatea şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că este mai volnic şi după dreptate să-şi cumpere Sima negustorul acel loc de prăvălie decît alţi străini, din altă parte, să se amestece în moştenirea sa.
     Astfel am dat domnia mea, cu divanul, lui Sima negustorul de a lepădat toţi asprii lui Isar negustorul înapoi atunci în divan. Şi am luat domnia mea toate cărţile lui Gherghe Miho de cumpărătură din mîna lui Isar negustorul de le-am dat toate în mîna lui Sima negustorul, pentru că el este mai volnic să-şi cumpere. Şi a rămas Isar negustorul şi Gherghe al lui Miho de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult amestec nimeni să nu aibă cu acest loc de prăvălii, care a fost a lui Gaşpar Maţa, să-l ţie numai Sima negustorul, pentru că l-a ajuns cu legea şi cu judecata dinaintea domniei mele din divan şi s-a adeverit că Sima negustorul este mai moştean pe acel loc.
     De aceea, am dat domnia mea lui Sima negustorul ca să-i fie aceste locuri de prăvălie zise mai Sus ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Yartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
238
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris, Lepădat, în cetatea Bucureşti, luna iulie 20 zile şi de la Adam în anul 7134 <1626>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, LIV/4.
          Orig., perg. (36 X 47), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1907.
          EDIŢII. Trad. Potra, Doc. Bucureşti 83 — 84.
                                 119
1626 (7134) iulie 20, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda mare vistier satul Dăduleşti, în urma unei judecăţi.
     f Alexandru vodă întăreşte Dăduleştii «lu jupan Trufanda vel vistier şi jupînesii dumnealui, Marii vistereasi, fata răposatului Vasilie vistier, nepoata lu Pană vistier». Din greşeală apoi Vasile e numit «unchiul» lui Trufanda. Aici se pomeneşte şi dania către « Gherghe căpitan de dorobanţi» din partea lui«Şărban» şi Radu vodă, care« au fost făcut lui şi carte de miluire cu inelul, fără de pecete». «Cînd au fost în zilele domnii mele, după moartea părintelui domnii mele», Trufanda are pîră cu « Gherghe căpitanul şi cu Sima din Tîrşor»: acesta din urmă spunea că şi-a răscumpărat partea de la Gherghe. Alexandru decide:« ci n-am vrut domnia mea ca să rămîe nici Gherghe căpitan aşa în deşărt, ci singur l-am miluit domnia mea cu 10 000 de aspri gata», luîndu-i însă « cărţile».
     Donaţia o face solemn lui Trufanda, « ce-au slujit părintelui domnii mele pînă la moarte şi au adus şi trupul răposatului părintelui domnii mele Io Radul voevod din ţara Moldovii aicea, cu mare cinste, de s-au îngropat».
     Boierii: Papa vel vornic, Fera vel logofăt,«ispravnicul Craiovei», Hrizea vel logofăt, Mihul vel spatar, Vartolomei vel stolnic, Braţul vel comis, Apostul vel paharnic, Costandin vel postelnic.
         După N. Iorga,, St. şi doc., V, p. 481.
         Rezumat după o trad. rom.
                                  120
1626 (7134) iulie 22.
           Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stepan portarul din Vispeşti moşie în Văleni.
     f (HhaoctYsi© EojkYs» Îw fL\f3<iHAP8 kohr©a<» h rocnoAHHTk, chh8 mhaocthk4PO h noKOHHHdro îw Paaya bohkoaa. Ai&iT r©cn©ACTR® mh cY» noRwkHYio rocnoA" ctk© A»H lu Stepan portarul ot Vispeşte, ca să fie volnic cu aceasta carte a
239
www.dacoromanica.ro
domnii mele, ca să aibă a ţine ocină în Văleni 45 dă stînjini, insă partea lu Lăudat şi a fiiu-său, lu Udreşte, oare cită se va alege de în cîmpu şi de în pădure şi de apă şi de în şidere satului şi cu viile şi cu tot venitul de preste toate hotarăle, că o au cumpărat încă de în zileli, răposatului Şerban vodă. Şi au vîndut ei acestă parte de ocină atunce, de a lor bunăvoia, radi ţeano 1 2600.
      Dup-aceia, cînd au fost acum, în zelili domnii mele, iar Stepan portar au avut pîră naintea domnii mele cu Lăudat şi cu noru-sa Boba şi cu fii-său Nedelco. Şi aşa pîrîia naintea domnii meii pre Stepan portarul, ca să-i lepedi aceşti bani napoi ce sînt mai sus-scrişi şi să ţie ii ocina. Iară într-aceaia, domnii mea amu văzut şi amu cetit în divanul domnii mele cum au fost vmdut această <oci>2nă atunce de a lor bună voe şi <a>şa cetei în cartea lu Şerban vodă cum au cump<ărat> 2 Stepan ocină în Vispeşti de la Lăudat şi de la fiiu său Udreşti păntru aceşti bani ce zic mai sus.
      Iar acum au vinit un rob de Vispişti de ş-au luat acea ocină ce au vîndut Lăudat şi fiiu-său Udreşti lu Stepan că au fost a lui moşie de la părinţii lui.
      întru aceia, amu căutat şi amu judicat cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele pre dript şi pre lege, ca să ţie Stepan ocina lor de in Văleni cu tot ce va fii, ocină păntru ocină. Şi au fost de faţă naintea domnii mele şi au rămas eii de lege şi de judecată dănainti domnii mele.
      Dript aceia, am dat domnii mea lu Stepan, ca să fie volnic a ţinea ocina lor dă Vălini. Hhako a* n-fecT, no psM rocnoACTRO A\H.
      H HCnpdBHHK ILind REA ABOPHHK.
      IlHC AVfeCEU,A IOaTe KR ARM, A-feT x3pAA-
      •J- Kw iLiH§dHAPS rwerwaa, a\haoctY» Eo>kTio rocnoAHHh.
          Arh. St. .Buc., Ep. Argeş, LXXXVIII/2.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
                                    121
  1626 (7134) iulie 23.
              Staico paharnic vinde lui Hrizea mare logofăt parte din satul Ulea, cu rumâni.
      j- Scris-am eu Staico păharnic al meu zapis la mîna Hrizi vel logofăt să să ştie că e-m vîndut u<n> sat, anume Ule, însă parte-me cită să va alege cu rumâni, anume Cîrstea i Bade cu sini: Marin, sinu, Certat sinu. Şi e-m vîndut, derept doozeci şi şase de mie, ca să-i fie dumnelui moşie. Şi me-u dat logofătul şi moşie şi bănie sîntu mai sus-scrişi, moşie păntru moşie. Şi bani me-u dat ce sîntu mai sus-scrişi.
       1 Pentru preţul.
       2 Loc rupt.
240
www.dacoromanica.ro
     Şi am făcut şi frăţie am<în>doi şi m-au şi dăruit.
     IIhc Avkctiţd AhHH kp, Kiv atT x3pAA.
     Şi am scris eu, Staico, cu mina mea.
     Şi am pus mărturie:
     Frate-meu Yladul ce au fost marele vistier.
     Vladu vistier
     Papa vel dvornic
     Mlxo? OTtaTaptţ
     TpouţavToo; (l7]<ro]apY)<;
     Nedelco portariul Preda spătar Staico dvornic Siptov XoyoSeTTjţ, pap-nşi;
     Radul logofăt Ivan vel şifar Stroe spatar 1
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/32. Orig., hîrtie (30 X 21), 12 peceţi aplicate. Copie ibidem, mg. 256 f. 247 v — 248.
                                 122
1626 (7134) iulie 24, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Standul armaş şi lui Oprea logofăt să cerceteze pricina dintre Petre ţiganul şi Berinca logofăt.
     f iHHrtocrVfW EoniTfio Kw fLwgaHApS koek©A‘1 h rocno^HH-K, chhS iiokohhhoaiS Kw Pi\yA KOfKOAd. IIhuiet rocnoACTKo a\h ca83ha\ rocnoACTKO aih Stanciul vtorii armaş ot Sălătruc i Oprea logofet de Rătivoeşti. După ac6ia, vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul cestui ţigan al sfintei Mitropolii, anume Pătru, că au venit înaintea domnii mele de se-au jeluit şi au spus cum are nevoe şi păs de Berinca logofătul de Bojurani, zicîndu Berinca cum n-au fost plătitfi mumă-sa Muşa ţiganca Vancei de Bojurani; acum, că ce ţine Berinca logofăt pre jupineasa Vancei, el scorneşte pîră şi va să ia pre fetele Muşei ţiganca, surorile lui Pătru ţiganul al sfintei Mitropolii. Şi se-au plînsu Pătru ţiganul cum se-au fost plătit mumă-sa încă den zilele răposatului stremoşul domnii mele Alexandru voevod. Deci am lăsat domnia mea pre voi să căutaţi de acest lucru, cum va fi cu direptate. * 16
        Toate semnăturile sînt autografe.
16 — C. 1146
www.dacoromanica.ro
241
     Deci, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi sa strin-geţi oameni buni, megiiaşi de pre înprejur, să adevăraţi foarte bine: de va fi fost plătit ţiganca Yancei, cum scrie mai sus, iar surorile lu Pătru ţiganul, anume Neacşa i Sora, iale să fie în pace de cătră Berinca logofăt şi să întoarcă Berinca logofăt şi prada ce va fi fost luoat de la sororile lu Pătru tot pîn la un ban; iar să nu va fi fost plătitu Muşa ţiganca Vancei, iar Berinca logofăt şi jupîneasa lui să ţie fetele Muşei. însă cum veţi adevăra cu sufletele voastre să-i tocmiţi şi să daţi ştire domnii mele. Hhako Aa «•fecT, no pm rocnoACTKa A\H.
     H HcnpaKHHK cam pi>i rocnoACTKa a\h.
     line 8 ESKSpfipH lOAl'l KA A^HH, Eli A-feT X3PAA.
     f Iw HrtfgaHApS kwikwaa, a\haoctTio EojkYio rocnoAHHK.
                                          JÎMHA KfA A^OPHHK.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLII/1. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută.
                                  123
1626 (7134) iulie 25, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Oprina ocină la Băiceşti şi Bonţeşti.
      ■j- (HhaoctYio BojkYio Iu» flanflaHApS KWfKOAa h rocnoAHHii kticoh 3fA\Af JfrrppoKAaxYHCKoe, chn-k KtAHKaro h nptA©Bparo, noKOHHHaro Iu» PaAy.A Kora©Aa. J^a&at rocnoACTKO a\h cYho noKfAfnYf rocnoACTKa a\h wSnaHHiţfK ©npHHfK h ckc CHHOKHJf fH, fAHIţttKf fiorii A^PORA^, HKOntf A<* * Al8 ICT HfPOKA wmhhS h A^AHuS wt E’kHMfl|IH1 H U»T EoNlţfl|IH KtCaţ WT nOAIC H WT UlSAt H WT KOA H WT no KW JfOTapOAl, Kapc fAHKA C( JfTHT H3KpaTH, nOHfJKf C8T ?K8nAHHlţfK ©npHHHK CTapf H npasc WMHHt 3a a^AHn h 3a np'kA'^AHH. H K"kc ict AP'Baîart JKSnaHHita ©npHHJ HtrOKf A"feAHHH H WMHHf CEC A®BpO AtHpHO.
      îl KTiAa fCT eha c-KAa, a JKSnaHHna ©npHna, wna kt H«taa np8\- c-kc Bopot Awroj^tT, 8hkoa\ T«a®P ctoahhk, chh-k (HapKOK Awro<|sfT2. H cti^t nptwf Eopnt Awroj^tT nptA rocnoACTKa akh KaKo ict aaa fAHH koh paAV h c(h»hh 3a whhh8, a H?8na-HHi(a OnpHHa, wna ctiţf naaKaa cf ict KaKo H-kcT eha aaa cTe h ctJKfHH 3a wmhhti paAY Toro koh, tpt H-fccT eha npoAAAHa. Ta>Kt jct wctaa Eopq-fe wt 3aK0H h wt c8wa<hY( wt nptA rocnoACTKa «h h wt nptA k-kchx noMTtHta\h npasHTtAH rocnoA-CTKA A\H WT KfAHKH AHKAH, KAKO AP'BttaTH Cf Eopqt HtrOK KOH, A JKSnAHHUA CDnpHHA AP'eJKath cf Hfrosa wmhhS h A’feAHH8-
         1 wt Eih‘iii|ih şters cu roşu şi deasupra scris: hm /twr.
         * Pasajul: Shkom .... Awro+tT şters cu roşu.
242
www.dacoromanica.ro
                               H AA\*X rocnoACTK» a\h jkSiiahhi^hk Qiiphhek, qko/Ke \a m8 ut eh wuhhS
                          K'K W\'dG H CHHOKHM H KHOKOM H np’feKHOMHTOM H H( WT KOrOJKE HEIlOKOAEEHAtO,
nopHSAio rocnoAO’KA a\h.
     GfîKf ckeaeteaTh nocTiKAtiM rocnoACTK* MH: *8iuh liana keahkh ak°Phhk h WSnAH XpH3d KEAHKH AWrO^ET H JKSllaH Tp8i|saHAA KEAHKH KHCTl'iap H JKSllAH /Hh^O KEA endTdp H JKSndH fiapTOAOMEIC KEA CTOAHHK H JKSlMH EpaT8A KEA KOMHC H /KSndH flnOCTOA KEA nEpPHHK H /KgrUH K0CTdH^,HH KEAHKH IlOtT'kAHHK. H HClipAKHHK XpH3i{ kea Awro<j>fr.
     IIhc HA©ăÎH Awro^tT k-k h<ictoa rpa^V E8k8peijih, AvkcEita »aTe ke A*»hh h wt
flAAMA a® HHH*k temehYa k-k A-fcT «apAA-
     ■J- Iw flAHădHAPS KWEKWAd, MHAOCTl'lC Eo>KYiC, rOOlOAHHk.
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Oprina şi cu fiii ei, citi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocina şi dedina ei din Băiceşti1 şi din Bonţeşti toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că sînt ocinile de moştenirg şi de strămoşie vechi şi drepte ale jupaniţei Oprina. Şi a tot stăpînit jupaniţa Oprina dedinile şi ocinile ei cu bună pace.
     Iar cînd a fost acum, jupaniţa Oprina, ea a avut pîră cu Borcea logofăt, unchiul lui Tudor stolnic, fiul lui Marco logofăt 2. Şi aşa pîra Borcea logofăt înaintea domniei mele că a dat un cal, pentru 50 de stînjeni de ocină. Iar jupaniţa Oprina ea aşa s-a plîns că nu a dat aceşti 50 de stinjeni de ocină pentru acel cal, căci n-au fost de vînzare. Deci a rămas Borcea de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, din divanul cel mare, ca să-şi ţie Borcea calul lui, iar jupaniţa Oprina să-şi ţie ocina şi dedina sa.
                          Şi am dat domnia mea jupaniţei Oprina ca să-i fie ocină de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Am scris, Idoxii logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 25 zile şi de la Adam pînă acum cursul, în anul 7134 <1626>.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. R.P.R., XLI 1/31.
          Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată.
      1 «din Băiceşti» şters cu roşu şi deasupra scris: «mare logofăt».
       2 Pasajul « unchiul lui Tudor stolnic, fiul lui Marco logofăt» şters cu roşu.
16*
www.dacoromanica.ro
243
124
1626 (7134) iulie 26, Bucureşti.
            Dochia vistiereasa, soţia lui Stoica fost mare vistier, dăruieşte m-rii Strîmba ocini în Stejarul, Sârbeşti, Groşi şi în alte sate.
     R-K HAVk WTIţA H CHIM H CR-feTArO L,$XA> TpOHIVK Hfpd3AfAHMd, 4MHH.
     Qf Oţ-K» 13 jupaniţa Dochia vistiereasa, jupîneasa Stoicăi biv vel vistier, scris-am aceasta a mea carte, să fie la sfînta mănăstire Strîmbul, care mănăstire o am făcut noi împreună cu Stoica vistier, amîndoi, din temeliia ei, ca să să ştie cum după moartea lui rămas-am fără feciori, slabă şi neputemică, ci însumi dintru inima noastră, nu ne-am îndemnat de nimenilea, cugetat-am să mă îngrop în sfînta mănăstire, unde ne-am făcut rugă şi pomană. Deci cu voia mea, pînă am fost cu suflet, dat-am moşiile m61e sfintei mănăstiri Strîmbul, care moşii sînt ale m61e, de la părinţii miei, ocine alese şi hotărîte şi osebite despre toate rudele m61e, anume partea mea de ocină den Stejariul, cu rumânii şi cu tot ce să va alege.
     Şi iar partea mea de ocină de în Şărbeşti, cu rumânii şi cu tot venitul.
     Şi iar am dat partea mea de ocină den Groşi toată, cîtă să va alege.
     Şi iar am dat partea mea de ocină de in Izvorul Călugărului, cu rumânii şi cu vie, cîtă să va alege partea mea, a treia parte.
     Şi iar am dat partea mea de în Silineşti, iar cîtă să va alege, care sînt ale mele de moşie.
     Şi iar am dat mănăstirii partea mea de în Copăceni, cu rumâni şi cu mori şi cu vie şi cu tot venitul, cît să va alege, partea mea, unde lăcuescu; şi această ocină nu iaste aleasă, nici osebită despre rudele mele. Iar alalte moşii sînt toate hotărîte şi împietrite şi date despre hotarul mănăstirii.
     Şi iar să să ştie cum am avut 4 sate cumpărate dinpreună cu Stoica vistiia-riul, anume satul Hubavii şi Bîlta de la munte şi Fărcăşeştii şi Băltenii, care sate fostu-le-am dat amîndoi mănăstirii mai denainte vreme, de cînd am făcut mănăstirea.
     Iar cînd au fost în zilele Radului voevod, eu am ajudecit 2 sate ale mănăstirii, Hubavii şi Bîltenii, de mare nevoe ce am avut pre cap şi am lăsat satul Bîlta şi Fărcăşeştii să fie ale mănăstirii, pentru cele 2 sate ce scriu mai sus, ce am fost judecit.
     Şi aceste ocine şi moşii datu-le-am eu toate de bunăvoe a mea, ca să ne fie pomană şi mănăstirii de hrană în vecie, denaintea domnul nostru Io Alexandru voevod, feciorul Radului voevod şi denaintea tuturor boiarilor ai divanului, mari şi mici, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Fiera biv vel logofăt şi jupan Hrizea vel logofăt i Paraschiva biv vel logofăt i Buzinca vel vistier şi Miho vel spătar şi Vartolomi vel stolnic şi Braţul vel comis i Apostol vel paharnic i Costandin vel postelnic i Ivan vtorii vistier i Muşat clucer i Oancea logofăt i
244
                                         www.dacoromanica.ro
Grama clucer i ot Pade, Stanciul postelnic i ot Smîrdeşteţ, Aldea i Dumitru Filieşanul i Socol pehamic şi mulţi boieri ce nu sîntu scrişi în ceasta carte.
     Şi după ce am dat şi am miluit cu aceste sate şi moşii sfînta mănăstire Strîmbul, pus-am şi blestem, cum după moartea mea, care om să va ispiti din ruda noastră, ori soră ori frate ori nepot ori nepoată ori văr, a lua moşiile sântei mănăstiri şi să spargă mila şi pomana noastră, acela om să âe proclet şi anathema şi afurisit de 318 ce sînt întru vă Nichei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Axiia la un loc.
     Aceasta am scris, să să ştie şi să să crează pînă în veac. Hhak© a a H"kcT.
     IIhc AtniiA^T A©r©4*fT 8 E8k8pei(ih, ioaTe ks a^hh, R"k a4:t x3pAA.
     Papa vel dvornic, Fiera biv vel logofăt, Mibo vel spătar, Apostol vel peharnic, Pandeli postelnic, Neagul vel agă, Para logofăt, eu Calotă vornic, Stanciul postelnic, Radul, Ion vel logofăt, Oancea logofăt.
         Acad. R.P.R., ms. rom. nr. 610 f. 48v—49v. Copie.
                                  125
1626 (7134) iulie 26, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Bratu mare comis ocini în Despicaţi şi Rumceni.
     f dlHAOCTi'flO IiO/K'l'fW îw flAfgdHApS KOEKOAA H rOCnOA”»^ KTiCOH 3EAAAE XrrppOKAdJfTHCKOf, CHHTi KEAHKdr© H nptAOKPAre, l]©K©HHH©A\8 îw PdAVA KOfKOAA. Aakat rocnoACTK® a\h ci'f noKEA-bHi'f, r©cn©ACTKd mh noiTfHHOM npdKHTEAi© rocnoA-CTK© A\H JKOţndH EpdTSA BEAHkYH K©A\HC H CKC CHHOKH CH, EAHHEA\ Eor"K AApOKdJf, laKO/Kf AA A\8 ECT WMHH8 8 CEA© 8 AfCnHKdU,T RTi C8ACTK© MA©Ad<HHltER>, dAH AfA 8HK©M CH BpdT8A0K nOCTEAHHK WT P©A\MfcHH, A*A Er© KTkCdy, WT nOAl© H WT UlSA» H WT K©A H WT CEAdAHljiE CEA©K, WT n©CE8AH H WT n© K"KC \'©Tdp©A\, KdpE EAHKd CE X'THT H3BpdTH.
     H ndK AA ECT []©MTEHH©A\ npdKHTEA T©Cn©ACTK© A\H >K8ndH EpdT8A©K KEAHKTH K©A\HC 8 CEA© 8 P©A\MtHH 8 C8ACTK© GdK, dAH KSKEKEX H KHH©rpdA'l'E H CKC llHK<HH>lţd H CKC KTiC A\ECT©A\ WK©AH©, EAHKd CE \‘TET H3BpdTl. 3dHE/KE TE\‘ K8KE\' H KHH©rpdAl< WT P©A\MtHH, WHE CST KHA JKSndHHlţEK GTdHEK 3d A^A^S, EpdTMEAA EpdT8A©K REA K©A\HC, A’kiPfpA EpdT8A©R I10CTEAHHK, /KSndHHlţd YrAHOR ll©CTEAHHK WT P ©A\M"bHH. #1 n©T©A\, KTiAA ECT EHA KK IipH A**hTe ilAE§dHAp8K R©EK©A> CHHTi lAfdUJ©K K©EK©A, npHASMHA© C-b C8T 2K8ndHHIţER GTdHEH CKAVp-KTH H CHHH WT T"bA©A\ EH HtCT HAtdA. fi n©T©A\, ÎRdH I10CTEAHHK, EpdT MhAKEK, WH ECT R"K3HA\dA AP^rd W8ndHHIţ8, n© A*Kl(lEpd IldpdCKHREH A©r©j|5ET WT AP'KrHHf4ll> HA HA« Gt©HKTi. TdîKE ECT AP^^AA
                                                                                                         245
www.dacoromanica.ro
ÎBdH nOCTtAHHK, 3(T IIdpdCKHB(H AWrOj|S(T, cT( A'fcAYHI, TIiMTi BTi CHAOCT fro, E(3 npdBOCTYt.
     H KTiAd (CT EHA HHH’k, BTi AKHT( rocnoACTBd A\H, no CEAXp'ETY ÎEdHOB nOCT(AHHK H no CEAXp'ETH IldpdCKHB(B AWrOjjUT, TTiCTOAX ÎEdHOB nOCT(AHHK, d nOMT(HHdrO npdBHTCAio rocnoACTBd a\h >K8n/H EpdT8A b(a koa\hc, ivh (ct HAX’kA np8i( np(A rocnoACTBd a\h 8 bmhkYh AHBdH, pdAY cTe a^aYh( EpdTOM(Ad ch CTdH(K cec MHdKH, EpdT iBdHOB nOCT(AHHK H CEC CHHOEH ÎBdHOB, CETBOp(HH CEC A'E'lKpd IldpdCKHB(B Awr"o4>(T.
     Td>K( Eli TOA\, rOCnOACTKO A\H C'KAX rA(Ad\'OA\ H c8AH\' no npdK H no 3dK0H, K8nHO>K( CEC ETiCH^WH MHCTHTHAXH npdEHT(AYH rocnoACTBd A\H H CEA\ HCTHHCTBOBdA TOCnOACTEO A\H E(AA\d AOBpO, KdKO H’kCT HiWdA MHdKH, EpdT ÎBdHOB nOCT(AHHK, HH5K( CHHOEH ÎBdHOB HH (AHd Tp’tefiS CEC K8K(B( H CEC EHHOrpdAYf, nOMTO pdAY (CT EHA >K8ndHHlţ(B GTdH(B, BpdTOM(Ad >K8ndH8 EpdT8AWB B(A KOiWHC, 3d A^AYhS WT HdA pOAHT(AYH (H, E(3 HH (AHd C.WkLU(HY( CEC HHJfTO.
     H ndK Ad (CT nOMT(HHOA\8 npdBHT(AIO rOCIlOACTBO A\H KSndH EpdT8AWK E(A KOA\HC WMHH8 8 POiHMdHH, WEdM( AM >K8ndHHl^(B HtKllKE WT HoM-feHH, AM (H B'ECdJ', A\dTH K8ndHHlţ(B K(p(H. H ndK WT AM >K8ndHHLţ(B MdpT(H, C(CTpd 2K8ndHHIţ(K H-kKIIKH, A\dTH >K8ndHHlţ(B K(p(H nOAOBHHO, WT nOAiO H WT U)8A\d H WT BOA H WT A^ASA CEC EHHOrpdAY( H CEC B(MHHH H WT C(AdAHl(l( C(AOE, WT nOCE8AH, Bdp( (AHKd C( ]fTHT H3EpdTY WT no E-ECOAX \'OTdpOA\. flAH Ad C( 3Hd(T laKOHK C( C8T WKplîTdA WT E(HHHH WT AM >K8ndHHlţ(B NtKIlKH (AHH E(MHH, Hd HAU lipdTSA TorHHd^SA H CTiC CHHOEH (rO. IIOH(/K( cYa WHHH'E H CEC B(M iHH WHd (CT EHAd 3d A^AYHO ft8lldHHlţ(B NtKUKH TpOdCd H C(CTpdA\ CH, >K8ndHHlţ(K YlldpY(H, HTO (CT EHA AdA npkKIO >K8ndHHlV> K(pd, A^lpfpd >K8ndHHLţ(B H'kKÎIKH TpOdCd. H K-EAd (CT EHA Eli AkHl‘( FdBpTHA BO(BOA, d TdHdcY( nOCT(AHHK WT E'EpK'KTHllH, 3(T 2K8ndHHIţ(B K(p(H HoMdHKd, WH (CT npOAdA cYlO BHIIK p(M(Hd WMHHTi H CEC B(M IHH, Hd HAU lipdT 8 A TorHHd^SA H CEC CHHOEH (rO, ÎBdHOB nOCT(AHHK WT PoAXM’kHH 3d XS dCnpH TOTOEH H (AHH KOH C(AAdH H 8E83AdH.
     il nOTOAX, K*EAd (CT EHA CEAd, nO CEAtp'ETH IsdHOB nOCT(AHHK, d nOHT(HHdPO npdEHT(A rocnoACTBd A\H >K8ndH CpdTSA E(AHkYH KOA\HC, WH (CT HA\dA np8jf np(A rocnoACTBd A\H 8 AHBdH CEC MHdKH, EpdT ÎBdHOB H CEC CHHOEH ÎBdHOB pdAY AM T(TKdA\ CH /K8ndHHlţ(B K(p(H HoM-feHKd, (>K( (CT BHIIK nHC. Td/K(, BTi TOA\, rOCnOACTBO a\h cea» rA(AdX H c8ah\' no npdK h no sakoh h cea\ AdA rocnoACTEO a\h >K8ndH8 EpdT8AOB E(A KOA\HC Ad B'E3BpdTHT dCnpYH MHdK(B, EpdT ÎBdHOB H CHHOBHAX ÎEdHOB WT HdA WMHHd MTO (CT EHA nOKSnHA ÎBdH nOCT(AHHK WT TdHdcY( nOCT(AHHK WT B'EpE'ETdllH, (>K( (CT BHIIK p-k\*. H 8AUTIIHA (CT KTiCHX' dCnpYH TOrAdUIHfcd 8 AHBdH, noMTO pdAY noAOEdrr ca ehth cY( w'ih'k h a^A^h* Hd p8K npdEHT(Aio rocnoACTBd A\H BHIIK nHC, Ad nOHA(T ndKH/K( Hd KpTiB, H k?K(AH Ad C( CA\-klUdTH AP^SHTSîKAHf A»AY( B-E A'feAHH^ (MS. TdîK( (CT WCTdA MHdKH, EpdT ÎBdHOB H CHHOEH ÎEdHOB, 3(T HdpdCKHB(B AWrOt|i(T, WT 3dKOH H WT C8'«A(HY( WT np(A TOCnOACTEO A\H WT AHBdH, KdKO no B(K( Aţ(TtX' Ad H( HA\dT B*E B’kKH.
     G(ro pdAY 83-k\‘0A\ rocnoACTEO a\h E'Ectex' khheob( wt pSKd MHdK(B h d BH8lXHA\ (rO, KOAHl|,( C8T EHA HiWbA ÎBdH nOCT(AHHK HdA cit BHIIK p(*KH( W'IHHf,
246
www.dacoromanica.ro
                          Ttpe hm ecT pa3AP<M. H &aa ckm rocnc>AcTK« a\h no4TfHMOA\S npaKHTfA rocnoACTKd a\h jkSiiah Epa tSaok kcahkITh koavhc, laKotff \a m8 ict ivmhn-k a^ATno h k-k wps
                          CHHOKOiW H KNfcSKOA\ H Iip'fcRNiÎMfTOA\ H Uf WT KOrOWA» HfnOKOAtKHA\0, fl0pH3A\0
rocnoACTKO a\h.
     Gf>K£ 8bs h CKSAfrfATH nocT4KH\' rocnoACTKO a\h: jeSimn ITana KfA akopnhk h ;K8naH <î>Tfpa ehsiu{\* kca Aivro^rr, HcnpasHHKSA KpaiowKfH h JKtSnaN Xpnsa KfA Awro<ffT h wfcSnaN Tp8<|3aNAa KfA KHCTi’iap h JKfcSnaN A1h\'o k(a cnaTap h JKfcSnaN
KapTOAOA\H KfA CTOAIIHK H JKSnAH...............................1 H HSSnaH flnOCTOA
KfAHKÎH nf\'apHHK H >KtSn4N KOC TAHAHH KfA HOCTfAHHK. H HC(ip4KHHK XpH34 KfA Aivro^fT.
                          H HanHca.v as, flffi’kAAT Awro^fT, kti nactoanh rpaA# Eoţ'KtîpfmY, iwkcfita WAif ks a**hh h wt flAdiwa A'JJKf a® cfAfc k-k cfr$ nncaiiîf TfK$ipHA\ a^toa», k-k
AtT x3paA, a WT pOfKA<CTKa XpHCTOKO „a\'KS.
     f îw flafga^ApS KwfKwAa, a\haoctT» Eo/kTw rocnoAHHh.
     îw flafgauA^ KOfKOA <m. p.>
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Braţul mare comis şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în sat în Despicaţi în judeţul Ialomiţa, însă partea unchiului său Braţul postelnic din Romceani, partea lui toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul oricît se va alege.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Braţul mare comis în sat la Romceani, în judeţul Sac, însă casele şi viile şi cu pivniţa şi cu tot locul din jur, cît se va alege. Pentru că aceste case şi vii din Romceani, ele au fost ale jupaniţei Stana de moştenire, vara lui Braţul mare comis, fiica lui Braţul postelnic, jupaniţa lui Ivan postelnic din Romceani. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, s-a întîmplat jupaniţei Stana moarte, iar fii din trupul ei n-a avut. Iar apoi, Ivan postelnic, fratele lui Ianache, el a luat altă jupaniţă, pe fiica lui Paraschiva logofăt din Drăghineşti, anume Stoica. Astfel a ţinut Ivan postelnic, ginerele lui Paraschiva logofăt, aceste dedine, numai în silnicia lui, fără dreptate.
     Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Ivan postelnic şi după moartea lui Paraschiva logofăt, socrul lui Ivan postelnic, cinstitul dregător al domniei mele jupan Braţul mare comis a avut pîră înaintea domniei mele la marele divan pentru aceste dedine ale verei sale Stana cu Ianachi, fratele lui Ivan postelnic şi cu fiii lui Ivan, făcuţi cu fiica lui Paraschiva logofăt.
                          Astfel, la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
247
domnia mea foarte bine că n-a avut Ianachi, fratele luj Ivan postelnic, nici fiii lui Ivan nici o treabă cu casele şi cu viile, pentru că au fost de moştenire ale jupaniţei Stana, vara jupanului Braţul mare comis, de la părinţii ei, fără nici un amestec cu nimeni.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Braţul mare comis ocină la Romceani, însă partea jupaniţei Neacşa din Cioceni, mama jupaniţei Chera, partea ei toată. Şi iar din partea jupaniţei Maria, sora jupaniţei Neacşa, mama jupaniţei Chera, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi cu vecini şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. însă să se ştie că s-au aflat din vecini din partea jupaniţei Neacşa un vecin, anume Braţul Goghineţul şi cu fiii lui. Pentru că această ocină şi cu vecini a fost de moştenire a jupaniţei Neacşa Groasa şi a surorii sale, jupaniţa Maria, ce a fost dată de zestre jupaniţei Chera, fiica jupaniţei Neacşa Groasa. Şi cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, iar Tanasie postelnic din Bărbăteşti, ginerele jupaniţei Chera Cioceanca, el a vîndut această ocină mai sus-zisă şi cu vecinii, anume Braţul Goghineţul şi cu fiii săi, lui Ivan postelnic din Romceani, pentru 6000 aspri gata şi un cal înşeuat şi infirmat.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, după moartea lui Ivan postelnic, cinstitul dregător al domniei mele jupan Braţul mare comis a avut pîră înaintea domniei mele la divan cu Ianachi, fratele lui Ivan şi cu fiii lui Ivan pentru partea mătuşii lor, jupaniţa Chera Cioceanca, ce este scrisă mai sus. Astfel, la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea jupanului Braţul mare comis să înapoieze asprii lui Ianache, fratele lui Ivan şi fiilor lui Ivan pe ocina ce a cumărat-o Ivan postelnic de la Tanasie postelnic • rlin Bărbăteşti, ce este mai sus-zis. Şi au lepădat toţi asprii atunci în divan, pentru că se cuvine să fie aceste ocine şi dedine în mîna dregătorului domniei mele mai sus-scris, să vie iarăşi la sînge, decît să se amestece alţi oameni străini în dedinele lui. Astfel au rămas Ianachi, fratele lui Ivan, ginerele lui Paraschiva logofăt şi fiii lui Ivan de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult amestec să nu aibă în veci.
      Pentru aceea, am luat domnia mea toate cărţile din mîna lui Ianache şi a nepoţilor lui, cîte a avut Ivan postelnic pe aceste ocine mai sus-zise, de le-am rupt. Şi am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Braţul mare comis ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnicul Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spatar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan... 1 şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
1 Loc alb.
248
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 26 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7134, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXXXVI/1.
         Orig., perg. (38 X 56), pecete timbrată.
         Cu trei traduceri două din sec. al XVIII-lea şi una din 1850.
                                  126
1626 (7134) iulie 31.
                                       Gherghe judeţul şi pîrgarii din Tîrgovişte întăresc lui Fota teslar o vie.
      f R-fc HiVtl WTIV» H CHH4 H CK-feTdre AS\'A| TPOHIVK *AHHC CSlilH4 H HHpa3A'b-AHiY\4, 4A\HH.                              __
        Ile tca\ HcnHcax' 43 Tipri cSAU# h si nSprapeM wt Kapeiu ivt Tp-KreKHipf c'fra Ham khht acestui omu, pre nume Fota teslar, feciorul lu Ivan dă oraş, ca să-i fie lui o vie, înnsă jumătate dă în viia lu Gherghe alu Avrămoae, în dealul Tîrgoviştei pre Valea lu Voevod, cu livadea şi cu pomii şi cu locul cîtu se va alege al ceii vii, păntru că acea vie o au fost tocmit să o cumpere alt omu, pre nume Costandin croitorul. Iar dac-au prinsu Fota dă veste, elu n-au vrut să lase să o cumpere acel om, ce au unhlat în pîră cu dînsul şi au eşit la oameni huni orăşani dă se-au pîrît. Ce au socotit oameni huni că i se-au căzut Fotei să o cumpere el, căci i iaste pre lingă viia lui şi iaste vecin, moştean; d-acie au cumpărat Fota acea vie dă la muiarea lui Gherghi alu Avrămoae, pre nume Cema şi dă la fata lu Gherghi şi a Cernei, pre nume ■ ■ ■ l, derept 6600 dă hani gata. Şi dăîntr-aceşti hani au dat mumînei lu Gherghi, călugăriţei, hani 1000; şi s-au vîndut viia cu ştirea mîni-sa, călugăriţei şi cu ştirea surori-sa, a lu Gherghi.
      Şi au cheltuit Fota la aldămaş hani 500. Şi au vîndut Cema şi cu fie-sa dă a lor hunăvoe, aşijderea şi Fota au cumpărat [au cumpărat] dă a lui hunăvoe, cu ştirea tuturor rudeniei Cernei şi ale fie-sa şi cu ştirea a tuturor vecinilor dîn sus şi dîn jos, înprejurul aceii vii şi dinaintea a mulţi oameni huni, tineri şi hătnni şi preoţi oroşani.
      Şi au dat Fota ai lui hani drepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie lui acea vie ce zice mai sus şi cu livadea şi cu pomii şi cu cît loc se va alege ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie.
      1 Loc alb.
249
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturii încă am pus cărei au fost la această tocmeală, oameni buni şi preoţi, pre nume; popa Thanasie clisiarul domnescu i diecon Iane da clirosul domnescu i popa Ylaicul i popa Ivan ot Sveta Petca i popa Ignatie i popa Pîrvul i popa Efrem, braţ Ylaicului postelnic i popa Petrica i diecon Tatul i Iancul stări Gherghi pitar i Neagoe, sinu Dobrei i Rădici i braţ ego Mina iMina, nepotul Spinciului i Iurga cupeţu i Gherghina i Baldovin diecon i Radul, sinu Paraschivei i Avram star ce au fost armaş i Marco croitor biglar i Ylaicul Dungă star i Stan croitor i Radul croitorul i Neagoe, socrul lu Costandin i Marco cizmar i Paraschiva, fratele Cautei i Pătru vătah dă croitori i Iştfan săpunar călăraş i Fota cel mare i Badi şelar şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta.                                              ^
      H d3, CTdp Gîf’PtM dorojjHT, nnc iwkcciţd waTî aa a^nh, k-k a Ist ot flA<**'\ A$
cYf KpfeAW KTv rttT x3prtA-
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/6.
          Orig., perg. (51 X 37), pecete timbrată.
                                          127
1626 (7134) august 1, Tîrgovişte.
             Mitrea comis şi Cirstea logofăt îngăduie lui Nica postelnic să cumpere o vie la Tîrgovişte.
      j- Scris-am eu Mitrea comisul şi cu jupîneasa mea Neacşa şi eu Cirstea logofăt şi cu jupîneasa mea Ana acesta al nostru zapis, cum să se ştie, la mina jupinului Nicăi postelnic, pintru o vie ce au cumpărat, că se-au căzut să fie a noastră, iară noi am lăsat de bunăvoe a noastră de o a cumpărată, să-i fie lui moşie ohabnică şi feciorilor lui şi nepoţilor lui, de nimenilea bîntuială să n-aibă, că au fost părăsită, că am lăsată de bunăvoia a nostră.
      Ş-au fostă mărturii: jupan Costea vel sulgeri i jupan Apostol vtorie dvornic i jupan Oprea vtorie dvornic i jupan Ianacbi vtorie dvornic i Colceac căpitan i Draghiia iuzbaşa i Şărbă ceauş i popa Tanasie clisiiar i popa Tanasie, şină popov Goicea i diiacon Iane i diiacon Ivan i Ghergbe postelnic.
      IlHC 43 KpkCT-k rpTkAVkTHKSA WT rpdA Tp'krOKH.IlTf. IlHC .wkcfU.4 dBrSCT
AKHH d, KTk /VfeT X3PAA-
      j* Şi păntru bună credinţă am pus şi mina, eu Cirstea logofăt.
      <Pe verso: Cartea Mitrei pitar i Cîrstei logofăt pre viile ot Tîrgovişte, care le-au cumpărat Costandin vel postelnic ot Badea comis, şină Nicăi iuzbaşa.
      j" Zapis Mitri pitar i Cîrsti logofăt.
          Acad. R.P.R., XLII/32.
          Orig., hîrtie (29 X 22).
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 127.
250
www.dacoromanica.ro
128
1626 (7134) august 8.
            Alexandru Coconul voievod numeşte boieri hotărnici să aleagă ocina din Berceni a jupînesei Grăjdana de cea a lui Alexe.
     f Zde boleari hotărnici jupînesei Grajdanei şi ai lu Alexe, po ime: ot Bobişti, Badea i Turturea i ot Săcuiani, Bădica i ot Văcărişti, Nan i ot Stîlpeni, Raico i ot Glina, Yladul i ot Stîlpeni, Badea i ot Văcărişti, Banea i Ispas i ot tam Stan i ot Orişti, Neagul.
     Să caute şi să aleagă şi să hotărască partea de ocină a jupînesei Grajdanei den Birceni, cumpărătoari ce ari despre Alexe, cum vor adivăra cei boiari cu sufletele lor, cum scrie şi zapisele şi cărţile lu Alexe.
     Ispravnic Iane portar.
     IlHC dKrgCT H A^HH, A-feT X3PAA-
     t îw fL\6g<lHAP8 KWfKOAd, AWAOCtT» Bo>KT» rOCIIOAHHK.
     <Pe verso: Cărţi ot Leurdeni.
                      »
         Acad. R.P.R., CCCC/222.
         Orig., hîrtie (20 X 15), pecete timbrată, căzută.
         Copie ibidem, CCCC/223.
                                                  129
1626 (7134) august 12.
            Jupaniţa Rada, fiica lui Ştefan logofăt, vinde lui Ştirbu logofăt şi altora o livadă de fin în hotarul Bărbuleştihr.
     j" Adecă eu, jupîneasa Rada, fata lui Ştefanu logofăt din Bărbuleşti, înpreună cu fii-mieu Ştefan, dat-am zapisul mieu ca să fie de bună credinţă la mîna Ştirbului logofăt şi a lu Tudosi şi a lu Mihăilă şi la mina Ivanii, fata Draghii, cum să să ştie că li-am vîndut lor o livade de cosit în otarul Bărbu-leştilor, alăturea cu Vadul Toporului, pen cursura de pe supt mal, pînă dă în matca Dumbrovmnicului, loc înfundat. Şi o-m vîndutu dreptu ughi 10, însă au dat Ivan ughi 5 şi Ştirbul şi Tudosi şi Mihăilă ughi 5.
     Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor înprejurenilor den sus şi din jos: din Ueşti, Gherghe portariul şi Dobrotă şi Dălban, din Mîrşi, Pahomie, din Bucşani, Dabe, din Tiuleşti, Mogoş.
     Şi pentru credinţa ne-am pos mai jos iscăliturile, ca să să crează.
     Şi am scris eu popa Vladul, avgust 12 dni, leat 7134 <1626>.
     ■(■ Eu jupîneasa Rada cu fii-mieu Ştefan.
         Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XLIX/3.
         Orig., hîrtie (29 X 21).
www.dacoromanica.ro
251
130
1626 (7134) august 21.
                       Ivaşco şi Pădure vînd lui Hrizea mare logofăt ocină în Băleni.
      f Scris-am eu Ivaşco i Pădure acesta al nostru zapis, ca să fii de crendinţă la mîna jupanului Hrizii marile logofăt, cum să să ştii că i-am fost vîndut jupa-nuluii Hrizii marile logofătu o moşii de la Greci cu 12 pogone de viii şi cu 2 rumâni, iar dirept 110 galbeni.
      Iar cîndu au fost apoeii, acea moşii nu e-u fost stătătoare, ce ne-m tocmit cu jupanul Hriza marile logofăt, de i-am dat paartea noastră de ocină de Bălenii, însă a opta parte, de cîmpu şi de apă şi curăturile de pădure cu pomete şi livezii cu tot paartii noastră toată cît să va alegi şi de hotar pînă hotar, păntru că această moşii o-mu vîndut jupanuluii Hrizii marile logofăt, a nostră parte de ocină de Băleni, diriptu 100 de galbini şi o cal. Şi cîndu au fost la nevoeia nostră şi la robii, de am vrut să ne scoatem capetele de nevoii şi de la robii, am întrebatu toţi fraţii noştre să cumpere şi nu se-au aflat nici opul. Şi am întrebat şi Ivaşco dvornecul în divan, naintea tuturor boiarilor şi n-au vrut nici il să cumpire. Diriptu aciii, s-eu aflat la nivoei nostră şi la robiii nostră de-au cumpărat jupan Hriza marile logofăt.
      Şi o-m vîndutu de bunăvoia nostră, ca să fii moşii neclătinată şi lui şi feciorilor dumnilui şi nepoţilor şi strenepoţilor.
      Şi mărturii: jupan Papa velichi dvornic, jupan Fera vel logofăt, Buzinca vistier, Mihu spătar, Yladul vistier, Ivaşco dvornic, Gligorii comisul, Dumitru vistier, Staico dvornic, Mihalcea dvornic, Stoica logofăt. Acista am scris.
      llHC H8 HsdlllKO H            Avfcc*lţd dKrgCT Kd A^HH, <VfcT x3pdA.
      Mixo? oroxTapii;
      Buzinca vistiar Gherghe peharnic Para logofăt
                                        2r][i.a Xoyo0£TY](; p.apT7]pa<;
      Negul vil aga
      Staico
      Gligorie comis
Iwav7]<; pY)OTY)apl<; Preda spătar Preda postelnic Ivan vel şifar Mibalce vornec Mitrea vătah, Năcula pihamic 1
             Arh. St., Buc., M-rea Radu Vodă, XLIII/4. Orig., hîrtie (30 X 21), 16 peceţi aplicate. Copie ibidem., ms. 256 f. 85.
1 Toate semnăturile par a fi autografe.
252
www.dacoromanica.ro
131
1626 (7134) august 23.
             Vlad fost mare vistier dă lui Hrizea mare logofăt jumătate din satul Vlea cu rumâni, primind în schimb a şasea parte din satul Perişu şi a noua parte din Copăcel, judeţul Vîlcea.
      f Adecă eu jupan Vladul biv vel vistiar scris-am acesta al mieu zapis să fie de credinţă la mina jupan Hrizei velichi logofet, cum să să ştie că am făcut tocmeală şi schimbu de i-amu dat eu partea mea de în satu den Ulea, însă jumătate de satu şi cu rumânii cîţi vor fi. Iar jupan Hrizea velichi logofătu mie-au datu partea lui de în satu de în Perişu, însă a şase parte den sat, ci au fost cumpăratu jupan Hrizea vel logofăt de la Udrişte şi de la frate-său Boldujaru, feciorii lu Pătraşco de în Cocorăşti.
      Şi iar mie-au mai <dat> ş-altă parte de ocină de sat de Copăcel ot sud Vîlcea, însă den sat a 9 parte, ci o au fostu cumpărat jupan Hrezea vel logofăt de la Hamza den Pîrîiani şi de la feciorii lui, Stanciul i Danciul i Calotă, ocină păntru ocină.
      Şi mărturii încă au fost la tocmeala noastră: jupan Papa vel dvornic i jupan Ivaşco dvornic i Aslan dvornic i Gligorii comis i Muşat vel slujer.
      IlHC d3 PdAyrt, rt\-fecfU,d dKPSCT Kr A^HH, K-h. A-bT X-3PAA-
      Vlad vistiar
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/33.
          Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 256 f. 248.
                                            132
1626 (7134) august 28.
             Alexandru Coconul voievod scrie episcopului Serghie, nastavnicul mănăstirii Tismana, să lase în pace pe Preda postelnic să-şi stăpî-nească satul Corzii.
      f /HhAOCtI'w Ko>KTK5 Îw flAfgdHAP# KOfKOAd H rOCflOAHHK, CHH8 IlOKOHHHOiW îw
Pi\yA ko(koa- IIhuihm pociioactko a\h np-boc4s«|i(HOA\ apx'îfnHCKSn Kvp Gfpn'f HdCTdKHHK CK’bTot AtSHdCTHptv wt Tesmana, sănătate.
      După aceasta-ţi dau în ştire sfinţiei tale că aicea venit-au sluga domniei mele Preda postelnic, feciorul lu Laţco comis, nepotul lu Ion comis ot Pae. Şi aşa au spus la divan naintea domniei mele, cum veri să le iai satul Corzei şi i-ai oprit de la sat şi zici că iaste acel satu al mănăstirei. Iar aicea Preda postelnic, el au adus la divan cartea lu Vlad voevod şi cartea lu Pătraşco voevod şi cartea lu Pătru voevod Cercel şi cartea lu Ştefan voevod şi cartea răposatului părintele domniei mele Io Radul voevod şi le-am cetit domnia mea la divan,
www.dacoromanica.ro
253
cu tot cinstitei deregătorei domniei mele şi se adeverează şi cetescu cărţile cum iaste satul Corzei al lu Ion comis, d<e mo>1şîe, de la moşi lor.
     Deci, în vreme ci veri vedea cartea domniei mele, iar sfenţiia ta să laşi satul Corzei să şî-1 ţie Preda postelnic cum i cetescu şi cărţile. Iar să vor fi alte cărţi la sfenţiia ta, mai bătrîne, preste aceste cărţi, să le aduci la divan, la domnia mea. Toh rh r©R©pHAi r©cn©ACTR© a\h. Hhak© m Hfcrr no pen roc-
                                                                                                nOACTRd A\H.
     HcnpARNHK CAA\ pf4 rOCnC>ACTKA A\H.
     IlHC ARrSCT KH AkHH, A-kT x3pAA.
     îw ÎIa(§ahap8 RwfRwAA, mhaoctYk» BojkYic rocnoAHHh.
                     &MHA RJA AKOpnHK.
          Acad. R.P.R., 1/29.
          Orig., hîrtie (32 X 22), pecete timbrată, căzută.
          Copie Ia Arh. St. Buc., ms. 330 f. 363 v.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 128.
                                                    133
                                                              <1626 septembrie — 1627 august 31 > 7135.
                                     Slăvit Cocuşel vinde ocina sa din Crîngeni lui Stoica din Periaţi.
     j- Adecă eu Slăvit Cocuşel ot Crîngeni, scris-am zapisul meu la mina Stoicăi ot Periiaţe, ca să fii de bună credinţă cum să să ştii că i-am vindutu partea mea de moşii den Crîngeni, de a mea bună voi, fără de neci o silă, cîtă să va alegi du preste totu hotarul şi den satu şi den cînpu şi de preste tot hotarul, dereptu ughi 15.
     Şi cîndu amu vîndut, au fostu cu ştirea tutura moştenelul den satu, ca să-i fii ocina în veci, lui şi ficiurelul lui şi nepuţelor lui, cîţi Dumnezeu i va dărui. Şi cîndu am vindutu, au fost mărtiri, care-şi vor puni numele mai jos. Vă leat 7135 <1626-1627>. f Eu Slăvit Cocuşălu. f Eu Stănimiru m<ă>r<turie>. f Eu Yoinea măr<turie>. f Eu Dobre măr<turie>. f Eu Neagul măr<turie>. f Eu Ivan măr<turie>.
         Arh. St. Craiova, LXIX/5.
         Orig., hîrtie (31 X 21).
1 Loc rupt.
254
www.dacoromanica.ro
134
1626 (7135) septembrie, 1, Bucureşti.
            Mitrea postelnic vinde lui Enache vătaf ocină, rumâni şi vad de moară în Arceşti, judeţul Prahova.
      f Eu Mitrea postelnic, feciorul Stanciului logofătul de Dragomireşti, mărtu-risescu cu acest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut eu lu Enachi vătahul şi jupînesei lui, Neacşei, ocină den sat de în Arceşti ot sudstvo Prah<ova>, însă den partea mea jumătate, iar despre tot satul a patra parte şi de în cîmpu şi den apă şi de în pădure şi de în şăzutul satului şi despre tot hotarul cît se va alege şi cu 1 vad de moară în apa Prahovei şi cu rumânii, anume: Bădicea şi feciorul Goiei pre nume... 1 şi feciorul lu Radoslav anume 2... 1 şi Tudor cu feciorii lui şi doi rumâni ce au fost fugiţi înŢeara Ungurească, anume Toader, feciorul lu Toader Ciomag cu feciorii lui şi Neagul, fratele Bircicăi cu feciorii lui, însă aceşti doi rumâni ce sînt fugiţi în Ţeara Ungurească, cîndu vor veni să fie iar ai lu Enachi vataf, iar să nu vor veni în ţeară, eu Mitrea să n-aibu vreo nevoe sau să-m ceară alţi rumâni pentru dinşii, căce aşa ne iaste tocmeala.
      Şi am vîndut eu Mitrea această moşie şi cu rumâni ce scriu mai sus de bunăvoie a mea, fără de nicio silă, lu Enachi vataf, derept doazeci şi una de mie bani gata, ca să-i fie lui moşie şi coconilor în veacu. Şi am vîndut cu ştirea tuturor fraţilor cari-mi sînt fraţi pre moşie în sat cu mine.
      Şi mărturie au fost cîndu am luoat banii, la tocmeala noastră, mulţi boiari, anume: jupan Neagul vel agă i Costandin cupariul i Dumitraşco comis i Socol peharnic i Manea cupeţu i Stoica pehamic, nepotul Mitrei postelnic i Mitrea peharnic.
      H           AfniiAAT Awro^fT 8 ESk8pei|ih, .wfcctua CMTMitKpYi a A^hh kti
/VkT x3pA«.
      Eu Mitrea postelnic Jupan velu agă Neagul KovoTavTtvoţ 6 xou7taptoi;
      Dumitraşco comis Socol pehamic Eu Mitrea paharnic Eu Stoica peharnic Mane neguţător.
          După Rev. Arh. VII, 1 (1946).
          Facsimil după orig.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 1233 f. 206 — 207.
          EDIŢII. Sacerdoţeanu, Transcrirea doc. rom. 5 — 8.
      1 Loc alb.
      2 Pasajul: «şi feciorul lu Radoslav, anume» şters cu o linie în original.
255
www.dacoromanica.ro
135
1626 (7135) septembrie 2, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe episcopul Serghie, nastavnic al m-rii Tismana, să strîngă oameni străini la Călugăreai, ca să-şi facă slobozie.
      f /HhAOCTÎEIO EoJKVhO Îw fLug4HAP$ KOEKOA* H rOCnOAHHt, CHHt nOKOHHHOMS
îw PdAVrt koekoaa. AdKdT rocnoACTKO a\h cTf noKfA-feHÎf rocnoACTKO avh părintelui Serghie episcupul Mucaceschi, nastavnicul mănăstirii Tismeana, hram Uspenie Bogorodiţe, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să strîngă oameni striini pre siliştea mănăstirii, anume Călugăreni de în judeţul...1, carii vor pohti să lăcuiască pre această ocină a mănăstirii, măcaru sîrb, măcaru arbănaş, măcaru grec, măcaru ungurean, măcaru moldovean, măcaru armean, să se apuce de locu şi de hrană, să fie de posluşanie sfintei mănăstiri. Pentru că această silişte de sat rămas-au pustie, fără de oameni, înncă den zilele răposatului Mihail voevod, iar acum, domnia mea am dat părintelui Serghie episcupul, nastavnicul mănăstirii Tismeana, ca să-şi facă sat de milă şi slobozie, să-şi strîngă oameni striinni fără dajde, să fie pre această silişte, Călugărenii, iar de cătră domniia mea să fie în pace şi ertaţi de bir şi de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ceară şi de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi şi de cai de olacu şi de podvoadă şi de banii de judeţu şi de majă şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii mele, de nimica val sau bîntuială să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea de acum pînă în trei ani, să fie în pace, nimenile înntru ei să nu înntre.
      Derept aceia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii mele, oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de această silişte a mănăstirii, nimenile să nu-i învăluiască, că i-am ertat domnia mea să fie numai de treaba şi de posluşanie sfintei mănăstiri, că acela <o>m mare certare va avea. Hhako Ad H-kcT, no pt*i rocnoACTKd a\h.
      H ucnpdKHHK cam pm rocnoACTKd Atu.
      IIhc 8 E8k8p«|ih AvkcEiţa cinTfAVRpTi k a^hh, Kt A-kT *3pAf.
      f (w flAEgaHAPS ku’eku’AA» avhaoctTio EohcTio rocnoAHHh.
      Hw fLugAHAPS KOEBOAd <m. p.>
                                              JÎMHA KTOpÎH AOrO^fT.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/21.
          Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată, căzută.
          Copie ibidem, ms. 329 f. 37.
          EDIŢII. Dinculescu, Doc. ţărani 237—238; Nicolaescu-Plopşor, Mon.j. Dolj 137—138.
      1 Loc alb.
256
www.dacoromanica.ro
136
1626 (7135) septembrie 2, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului
            Tismana al m-rii Tismana, pentru ca sătenii să păzească m-rea de
            « oameni răi».
     f Eî'hCCX'BHAlţOMS H nptEAdrO.ttS H/Kf B"k TpOHIVk CAdBHA\8 Ecr8 CAdBd H n»\'Bddd f.Kf WT HfEHTlf B-K EHtVa npHBfA NIOA\8 CAOBOMk CBOfA\k H nptCBt THA\k CBOfA\k AS\*0<\\B H Op’SpkAHBlUO.uS nptCAd3Hkl.Uk HfH.SpfMfHTf.WB MHdOCp'KA^ CBOf.Uk WCTdBAk Hidro norHEHSTH pOAd MfAOSfMfCKdrO pkKSnpOCTpkTÎf pdA'l HHÎf Bk pdH AP’ksrtf liptWTflţk EklBIlIdrO Hk nptKAWH HfBfCd CklUfAWfCA H TAt CBOEOAU. A\HOrHA\H WEpd3k nAT nOKddHÎf Hd.Wk AdpOBdBIUdrO H WT BkCtKOrO pOAd H3EpdBII;drO CklHkl H HdCdtAHHKkJ IţdpCTBYA CBOfrO CkAtAdBIlIdrO, H>Kf no EAdrOTBOpfH'l'f 8rOAHBUIf\' HEO f>Kf WKO Hf BHA’bX HH °VX'° CAhJllld\' HH Hd CPTkAHf MkAOBfKWAtk Bk3HTH HHCf SrOTOBdf Eork AIOEtlJlHAAk tro.
     GfrO PdA'l H d3, EAdrOBtpHkl H EAdrOMfCTHBIH H \’PHCTO\V.KiEHBTH H Cd.UOApk-VK/.BhYh Îw iTdfgdHApS BOfBOAd, CklHS nOKOHHHOA\8 lw PdAV'A BOfBOAd KH8K Mh\'hcbS BOfBOA, KoJKYiIO A\HAOCTYflO H EoWTfA\k A^pUBdHTf.Wk, WEddAd;ipOd\H H rOCnOACTB8llJIOA\H B-kCOH 3f.\'AH O^TrppOBAdX'YHCKOf, fljlfftf 3drWHfhCKTA\ CTpdhHdA'.k, fl.HAdlll H «frdrdpdlll, X'tpu,fr, EAdr0np0H3B0AklX" rOCnOACTBO d\H CBOfM Bddrkld\k np0H3B0A»hTfA/lk, MHCTkl.Wk, CltTAkl.Wk Cp'kAU.d.Wk rOCnOACTBO A\H, I3K0 npOCAdBHT'l'H npOCAdBAklIHdrO A\A H Ck CAdlOf Bk3HfCfIlIdrO .UA H Hd nptCTOAt CBtTOnOMklBtlIfJf POAHTM» rOCnOACTBO lUH. Gf/Kf AdpOBdX H rOCnOACTBO d\H CkH BkCtMHCTHklf E AdrOWEpd.SHIH. npt AnOMkTdhlf, HJKf fCT Hd V BkCt.HH MHCTHIf A^PWB HdCTOflJjTf cTf X'PHCOBSa rOCnOACTBO <WH CBtTO.\\8 H EO KfCTBrlt 1 A\OHd;T.Hp rAdrOAf.Hd THC.UtHd. HAC'Kf fCT X'PAHB nptCBtTtH, MHCT'kH H nptSAdrOCAOifHTf BAdAHMHlţf Hdlllf EoropOAHIţf H npHCHOAtBkl YHdpTA h «îhttho fH ScnfHTf, H!p.U03d.8 H EpdT'l'A.W JKHK8ipkl.Uk B-kCBtTt.uk WEHTtAkl H MHCTHtHIUO.u8 WTU.8 Hdlllf.uS fnHCKOnSd Gfpr'l'f fllSKdMkCKTH, HdCTdBhHK CBtTfH A\OHdtTHpH THC.UtHd, taKOJKt a<> kt c=ao Tncrt\tHd wr cSactbo Top JKha, wt koa CBt rd .uoHdCTHp BHIIIf pfMfHd, 8 .UHpHO H CBOEOAHO WT HHHt HdnpfA 3d EHp H 3d KTiEAlO H 3d CfHO H 3d Coţ'Jfd WălţS H 3d KOH H 3d BOA H 3d A«A H 3d BOCOK H 3d BHHdpHM H 3d 83df.WCTB0 H 3d AH>«.Ud nMfrtO.U H 3d rOpipHHd WBIţd.U H C3HH0.U H WT KOHH 3d WAdK H 3d EdHIH WT CSACTBO, A* Hf BlUMAf HHX'TO B"k HkJ\', H 3d CBdKfX' A'l'KKOBf H taSîAfHTf AP^EHf, KOAH C8t npf3 AtTO Bk 3f.WAf rOCnOACTBO A\H. 3d BkCtX' A<> fCT npOipfHkl, nOHfJKf Toro CfAO THC.WtHd BHIIIf nHC KHA C8T npOCTHA WT npt/KAf Bpt.Wf 3d B-kCty 3d ci'f BHlUf pfjf WT npOMi'H CTdpH TOCnOAdpkl AptBHklX'- H pd38.Uf<\ C k.W TOCnOACTBO .UH 3d Clf CBtTd .UOHdCTHp THC.UtHd BHIIIf PfMfHd KdKO fCT A-JrtfMf, 8 Kpdfipf X'OptB H WT AtHOrt KpdTH flpl’HTH TAkX'dplH H lldHA$pTH WT Hd Xdlţdr Hd cTf CBfTd AtOHdCTHp, Tfpf fi,ă IlAtHHT H /KdX'OSdAH. TfX' PdA> fCT EHB npOCTHA TOrO CfAO THCAttHd CBfTO.u8 A\OHdCTHpH BHIIIf pfMfHd 3d BkCtX' 13/KAfHTfX', KdKO fCT BHIIIf
17—c. 1164                                                                    O >7
www.dacoromanica.ro
nHC, tbmYi© M masat na3HTH ce c'it CR-fcTA axohacthp THCAX-kHA 3a 3abij( mbaoriixh h Aa B8Ai 3a nocASiiiaHYa CR-teToaxS axohacthph.
      H KHA’feX0*" pochoactr© axh H KHHra noKOHHHOAxS QIipeah roiroa h \‘PHcok8a noKOHHHOiwS poAÎTfrt rocnoACTKO axh Îw PaAVA kojkoa nPBK0J piA# «a p8Ka KaaSripoAx 3a npoipiHii ciaxS ciao khwi nHC. Gir© paA’f H rocnoACTRO a\h takoxai nopiRHORa\'OAX BHTH HORYi KTHTOpH HA .cYl CB’kTA BOJKICTKHA AXOHACTHP THCAXtHA BHIIIf
pmiHA, hkojki hhhbi CTapH aP*rhriaxr rocnoAapw, ixi bhk nptXAi Hac. Taxi npocTHjfOAX H rocnoACTRO axh T©ro ciao khiui pwiH 3a ckakî, HHipa Aa hi Aarath, npH Arhbi XHROT-fc rOCnoACTR© A\H IIJ1IXI H 8 ArhTi npOHflAXB POCI10AaPH>                       CTOIT
CK-kTa AVOHACTHP, T'BMYi© Aa HAXAT CIA© n©CA8UiaTH WT KAA8PipH WT CR-feTA AXOHACTHp, sapi 3A MTO )f©KIT A4™ HAX n©8llHYl, PAAf Tpisa H nOCA8lliaHIA CKtTOAXS A\©HaCTHp THCAXfcHA H Aa nA3HT RIAAXA TBp-KAO 3a 3ABI HBAOKIU,H, ABHB H H©l|).
      ii IXI no WTBMIHCRYi© POCnOACTB© AXH ir©XI EAAPOKOARlX POCnOAB EoPB BHTH pocn©AapK Eaauikoi 3ia\ai hah ivt cpiiA^nap© nA©Aa rocnoACTRO a\h hah wt ChpOAHHK Hauil HAH 110 PpiCIJf HdlUH\- HAH WT HHHOIlA'kAMHHK HAH HH HIKT© WT npARO-C A ARH Bl AX B rOCnOAApBI AXOABIAI KH CB HAXIHHAX EoXII© H CB npiMHCTfl IP© AIXATipi, KaK© Aa n©HTiTH H Aa iiohokhth h Aa 8tkp"KAhth cTi© \'PHcor8a rocnoACTRa aih H nOAXHASHTI CR-feTA AXOHACTHp WT EOPA AAHAP0 RAAX CTIXAHfl CI MHAX BoPB HACTA-RHTB, I3K0XI CAAXB XpHCTOC SanORfeAA H PfM BAHTI H AXHAOCTHR’kjf'B, HK05KI H A3B np©M H AA AaP8fT H\* POCnOAB EoPB’ BAAPOAtTBCTROI AXHAOCT RB Cl'lAXB RfeH*X H WT- flOKpOR CROI AXATIpB. Aa AI|1IAHJKI HI nOMTITB H HI nOHORHT H HI 8TRp-BAHTH cTl« JfpHCORSA P0CI10ACTR0 AXH, h8 nompST H PA3APATH H HCJfABHTH HAH 83HAXAITH cVl nOAXHAORAHTl WT CBITA AXOHACTHp THCAXfeHA, TOPO Aa *CT TpBKAfT H AHA0IAXA H d^SpICdH WT TYH CRITH XVTUBI, IXI C8T RB HlKIH H Aa HAXAT MACTl'l© CBC îoyAA H CB HHHBIAXH HIRtpHIH Î8AIH, l>KI RB3BnHlll{ HAA KpBR POCnOAA EoPA H CnACA HAIUIPO îcyca XpHCTA H piK-BT : t „K'B3A\H, R-B3AXH H pACIHHH IP0“ H KpBR IPO HAA HBIJf H HAA miaa Hjf. H Aa ax8 ict cbiiiphbik crita EoropoAHUi ha CTpaiiiHtaxB cbahuhaxk XpHCTOR-k, HAfXt AHIţHAXfepYlHA HfeCT, lAXOyXI CAARA H nOKAAHIHfl CB BI3 HAHIARHBIASB WTIţlAXB H CB nptCR-kTHAX EAAPBIAXB H XHKOTKOpfeqiBIMK A^X0‘"h H HHH-t H "pHCHOI RB KfeKBI, RfeKOAXB, AAXHH.
      Gtxt oyBo h cRiAtTiaTi nocTARA-teiAXB pociioactro axh : x8nan liana riahkih ARopHHK h x8naH OTipa bhk riahk'i'h axvpo<|>it, HcnpaRHHK KpaiowRiH h x8naH XpHsa riahkYh aopocJxit h x8naH TpSijsaHAa riahkYh rhctYbp h x8nan i1lH\'o riahkYh cnaTap h x8nau EapToaoAXH riahkYh ctoahhk h x8nan Epat8a kiahki’h komhc h X8nau llnocTOA riahkYh ni\'apHHK h x8nan Koctahahh ria hoctiahhk. H HcnpaRHHK x8nau XpH3a riahkYh axvpojJîit.
      H A3, Ain-BAAT AOPOcJîlT, HAnHCA]f R"B HACT0AHH PpAAy E8K8piHJH, A\tCIU,A Cin-
TlAXBpYl B ArHH H WT fi A a AX a, R"B AlîT x3pAI.
          îw HAlgaHAp8 RWIRWAA, AXHAOCtYi© EoXYi©, POCn©AHHB.
      Hw HAigaHAp8 roiroaa <m.p.>
258
www.dacoromanica.ro
     *f* Slavă şi laudă atot văzătorului şi preabunului Dumnezeu, cel ce în troiţă slăvim, cel ce, cu cuvîntul său şi cu preasfîntul său duh, din nefiinţă în fiinţă le-a adus şi le-a întărit cu a sa nespusă milă <n-au>1 lăsat să piară neamul omenesc prin întinderea mîinii acelui de demult străbun al nostru ce a fost în rai, ci plecînd cerurile s-au pogorît şi din stricăciune i-au izbăvit, în multe chipuri dăruindu-ne nouă calea pocăinţei şi din toate neamurile au ales fii şi i-au făcut moştenitori ai împărăţiei lui care prin fapte bune bine au plăcut, căci ceea ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi nici la inima omului nu s-a înălţat, ce a gătit Dumnezeu celor ce-1 iubesc.
     Pentru aceea şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul răposatului Io Radul voievod, nepotul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, Amlaş şi Făgăraş, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a ridicat pe scaunul sfîntrăpo-saţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit, cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este peste toate darurile şi cinstele, acest de faţă hrisov al domniei mele, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Tis-mana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preablagoslovitei stăpînei noastre, născătoarei de Dumnezeu şi pururea fecioara Maria şi cinstitei ei uspenii, ieromonahului şi fraţilor ce vieţuiesc în sfîntul lăcaş şi preacinstitului părintelui nostru episcopul Serghie din Muncaci, nastavnic al sfintei jmănăstiri Tismana, ca să fie satul Tismana din judeţul Gorj de lîngă sfînta mănăstire mai sus-zisă în pace şi slobod de acum înainte de bir şi de găleată şi de fîn şi de oaie seacă şi de cal şi de bou şi de miere şi de ceară şi de vinărici şi de împrumut şi de dijma de albine şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de caii de olac şi de banii de judeţ, să nu intre nimeni în el şi de toate dăjdiile şi mîncăturile mărunte cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de toate să fie iertat, pentru că acest sat Tismana mai sus-scris l-au iertat dinainte vreme de toate de cele mai sus-zise ceilalţi domni bătrîni de demult. Şi am înţeles domnia mea pentru această sfîntă mănăstire Tismana mai sus-zisă că este departe la marginea ţării şi de multe ori au venit tîlharii şi pandurii de la Haţeg la această sfîntă mănăstire ca să jăfuiască şi să prade. Pentru aceea am iertat acest sat Tismana al sfintei mănăstiri mai sus-zisă de toate mîncăturile cum este mai sus-scris, numai să aibă a păzi această sfîntă mănăstire Tismana de oameni răi şi să fie în ascultarea sfintei mănăstiri.
     Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Şerban voievod şi hrisovul răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod din primul rînd <de domnie >, la mîna călugărilor, de iertarea acestui sat mai sus-scris. Pentru aceasta
1 Omis.
17*
                                                                                259
www.dacoromanica.ro
şi domnia mea la fel am rîvnit să fiu nou ctitor la această sfîntă, dumnezeiască mănăstire Tismana mai sus-zisă, ca şi alţi bătrîni domni de demult, care au fost înaintea noastră. Astfel am iertat şi domnia mea acest sat mai sus-zis de toate, nimic să nu dea în zilele vieţii domniei mele, încă şi în zilele celorlalţi domni, cît va sta sfînta mănăstire, numai să aibă satul a asculta de călugării de la sfînta mănăstire, pentru orice vor da lor învăţătură pentru treaba şi ascultarea sfintei mănăstiri Tismana şi să o păzească foarte tare de oameni răi şi zi şi noapte.
     Iar pe cine după moartea domniei mele va binevoi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam sau altcineva din domnii pravoslavnici, vă rugăm în numele lui Dumnezeu şi a preacinstitei lui mame ca să cinstească şi să înnoiască şi să întărească acest hrisov al domniei mele şi să miluiţi sfînta mănăstire din agonisita dată de Dumnezeu vouă, cu ce vă va învăţa Dumnezeu după cum însuşi Hristos a poruncit şi a spusvegheaţi şi miluiţi după cum şi eu am vegheat şi am miluit, şi să le dăruiască domnul Dumnezeu harul milei în acest veac şi din pocrovul maicei sale. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi va rupe şi va strica sau va lua această miluire de la sfînta mănăstire Tismana, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitoru-lui nostru Isus Hristos şi au spus:«ia-1, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Şi să-i fie protivnic sfînta născătoare de Dumnezeu la înfricoşata judecată a lui Hristos, unde nu este făţărnicie, lui însă slavă şi închinăciune cu tatăl cel fără început şi cu preasfîntul, bunul şi de viaţă făcătorul duh şi acum şi pururea în vecii vecilor, amin.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Craiovei şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 2 zile şi de la Adam în anul 7135 <1626>.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCII/22.
         Orig., perg. (43 X 39), pecete atîrnată, căzută.
         Cu o trad. din sec. XVIII.
         Copie rom. ibidem, ms. 711 f. 24—26.
260
www.dacoromanica.ro
137
1626 (7135) septembrie 5, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Necola din Glogova şi soţiei lui, Florica, ocină la Glogova, Ciucel şi Mănăstirea, precum şi ţigani.
     -]* AIhaoctYio EojkYcio Îw HacSahapS kockoa*» h rocnoAHH"K k*kcwh .scavac XrrppwKAax'l'HCKOf, chh*k kcahkapo h np'kA^paro noKOHHHWAi8 tw PaAyA kockoaa. ^.aKar rocnoACTKo avh cT( noKCACHic rocnoACTKa aih ca8r rocnoACTKo a\h Hckoack wt raorosa, m8p Hckoack katax H /KSnaiiHi^K iro Oaophk'kh, A^nicpa PaaSawk koavhc Kopa-ktcck8a, cfCTpa Hckoack katax* h c*kc chhokh h,\', cahuc a\8 Eor-K AaP*RaX> iakokc Aa c8t hai wmhn8 8 raoroKa H 8 Hiomca8a h 8 M'KH'kcthp, k-k c8Actkiv <Hc\'<cahhhh>, weamc wt A*a uiSpoAi ch Hckoack katax* wt TAoroKa TpcTaro A*a®> IVT noaio H WT U18AVA H WT KOA H CKC KCMHIIH H WT CCAAAHlfJC CCAWK, WT nOCK8AH, Kapc CAHKA CC X'THT HSEpAT WT no K*KCOAV X'0TaP0<" TpCTAPO A<a®> a WT KOACHHIţH
h ckc BpoA^Kc sa koa(hhix8 iiakh<kc wt AtA Hckoack katax* HaA A^oa. IIohcjkc cYc
Afah 3A WMHHTi, «KC C8T KHIIIC PCMCHC, EHAC C8 P SA A^A^HS HcKOACK KATAX' WT PoahtcaYh cpo. Tajkc, kt^aa cct cha npH a^ iYc noKOHHHaro HIcpkah kockoaa, k-k
tcmchYc A-kToav „spaY, a Hckoaa katax* wh cct nocpaTHA no ccctpaav ch OaopYhka, JK8naHHii,d Hck8ack, haA cYc wmhiic khuiC pcMcnc, paaY AP^pc wmhhc, ccaa ckc kcmhhh, IIO HAVC KopA'KTCipYH H RoX'.’IHJJIH H IIonci|lYH H EoHT-kllYH WT C8ACTKW PwAV<AHAIţH>, >ITO CCT CHA 3A A'feAlfHS >K8lldllHHC8 4>AOpHK*KK WT HAA KAVJJA CH PaAVA KOAIHC KopA'KTCCK8. îl KTiAA CCT BHA K"K AHYc HIcpEAHOK KOCKOA, HcK8AA KATAX' WH K*KCTAHHA cfc c8t Tcpc cct npoAAA cYc A’feAÎM* cccTpaai ch OaopYhk'kk, «kc c8t khuic pcscnc PAAY CAUA HCKOAIO MTO CCT HAVAA WT Kk ilpcAA EHK KCA EAH KpAACKCKYH. TcAV pAAH
Hckoaa katax* wh cct noEpaTHA no ccctpaai ch 4>aopYhka haa wt'km'kctkYcx* cpo, c>kc c8t no khuic pcicirc Aa aP'R’kht OaopYhka wt a^AHHokc Hck8ack katax* k>kc
TPCTAPO A*a, a WT KOACHHIţH H WT BpOA 3A KOAHHHU.8 Aa AP^^HT 4>AOpYHKA >IA AROA CKC HCK8AA. II nOEpATHIIIC CC WHH 3A MHX'HOAl A*KP^R^<Vb H CKC 8SHAHIC K'KC'feAV AlCrYaiUOAl WT wkoaho avcctoav.
     H KHA'bX'0*" rocnoACTKo aih h sannc wt p8ka Hck8ack katax* 3a RPatctko ckc KACTKO H CKC AVHOSH A0KPH AIOAYc CKCACTCAIH nO HAIC: îlVAH npOCr8AlCH8A WT THCAVklIA h wt AAcAK-k»Ac, ţiopKA h wt Taopoka, A^avhtpS H AIhx'aha h /(8avhtp8 P8iiiokah8a h non n-KTpS h daiţKo h Xaav3a, chipk Paavaok apAvam. H a°hccha cct Hck8aa, av8/K Oaophk-kk, A\Horc ckcactcaYh npcA rocnoACTKo aih ha havc: Ik-khhui katax- wt HcrocipH h wt HcpHcuS, Ik-kiihiii (oseaiii h lOwpra K8nu,8 wt ÎIaeciih, Tcpc c8t CKCACTCACTKOKAAH 8 AHKAH CKC A$UIAAVH HX* KAKO nOEpATHA Ck C8T HcKOAA KATAX* CKC CCCTPAAI CH $AOpHKA, KAKO CCT KHIUC nHC.
     H nAK Aa CCT HckSACK WT I\vOrOKA H /KHTCAHHU.CK cro [cAAIv] OaopYHKA, A*Rl|lcpA PaAV'AOK KOAIHC WT EopASiTCipH, H'feKOC At^HrAH'IC HA HAVC: DapACKHKA CKC A^IICPCX' CH ©npHHA H Oopa H Il'KTpA’IA H dlapiA, SAHC/KC cYc AHHPAHMC KHIIIC PCVCHC EHAA CCT 3A A'kAfHO K8naHHIlCK Oa0PHK*KK WT HAA EAlfiOAl CH PaAVA KOAVHC, EC3 IIH CAUA np8jf ckc hhx'to. H nan Aa cct ca8r rocnoACPKO avh Hck8a5k h /K8na:iHii,cK cro
                                                                                                           261
www.dacoromanica.ro
OaopYhk-kk, A'fcUKpa PaaYaor koa\hc, (ahh. MHivkA 3d UHPdHH no HAU TOKd H,YPdH8A H CEC dUHTdHKdM CH Hd HAU Gopd H CEC AIH4A\ CH (10 HAU HlAIAKO H PdA^A H ©npt h ,A,8a\htp8 H Ai^pA *ro Nd hau flHKd HHrdHKd H cec A-MJJSpa t» A*kT* h 118(3, nWHIJKI cTH KHIIII plMIHH dnYrdNH EHA 10 ICT nOKSnHrt PdAV* KOAXHC, wtei;8 JKSndHHHfK «ÎMWpYHK'KH WT HdA HlKOAd KdTdJf, ndCT8pK8M CH, &Ts. AB«Yl (lOKOHHHdrO UlfpBdH KOIKOA, A HlK8Ad KdTdJf WH IIIHJKI 10 tCT EHA nOKSnHrt WT HdA fl*pdA\ WT TdOrOKd HdHKp'kîKA* KP’fcAM KTi A^nYi nOKOHHHOA\8 GhaUWH KOIKOA-
      (l nOTOi», KTiA<l ICT KHA CTiAA K’k AHl'l TOCnOACTKO A\H d wtki;8 IP8a\IH8a TAHrOpYf WT CKITd A\OHdCTHp ÎKHTYia :i, X'pd.W CKITH ^HA\HTpY( Wll ICT KTi3HMdA cYh dlţYrdHH WT HdA $AOpHKd, A'EllKpA PdA\'AWK K0A1HC H nOUlIAH C8T Ţipi CUlp-felUI CI 3d AHH npiA BOA’kpHH POMlOACTKd A\H AlS llldT KAlOMdp 8 KpdKWKd pdAY CIH dllJrdHH. H chii.1 np’kim ir8miH TahpopYi KdKO io ict Aaa >K8ndMHHd lH"KpHHd wt Sordid eti CKITd AlOHdCTHp pdAf nOAVkNd, d 5K8(IdHHHd ^AOpHKd WHd CI C8T IIAdKdAd KdKO 10 ICT EHA IlOKSllHA Bdljl CH Pi\\fA KOA\HC CYh dl^HPdHH. TdJKI ICT WCTdA IP8aUH8a TAHPOpYl WT 3dK0H WT lipiA BOA'kpHHS POCnOACTKO A\H (118 III dT KAlOMdp 8 KpdlOWKd. H KHA^OAV POCnOACTKO A\H H KHHP 3d np8^ H 3d WCŢdA C*EC A1H0SH KOA"kpH CKIAITIaYH HdlIHCdHH 8 KHHP KOTOpYH C8T KHA Hd Tdl C8>KA(HY|. (I nOTOAl IP8A\IH8a TAHPOpYl H-kCT CI C8t WCTdKHA HHJKI CHHI, dH8 fldKH>K( ICT A»PH8a np8\' PdAÎ cYh dlO'PdHH. H A®111 AH c8t Ţipi c'knp'kiiii ci 3d ahh, npiA POcnoACTKd aih 8 AHKdH cec HiK8Ad h c*ec HtândHHIţd IPO <$AOpHKd. H CHII.I np'kllJf IP8a\III8a rAHrOpfl KdKO ICT KHA II0K8(1HA cYh dlpl'rdHH JK8ndHHI(,d (U'kpHHd, A»HA«5K« H-kCT EHA K"E3HA\dA nO PdAV'A K0A1HC H KdKO 10 ICT AAA Hd CKAXP’ETH IH Hd CKITd A\OHdCTHp. H A^HICHA ICT H nO flKpdM npOAdTIAtO CKIAITIaYi ATi/KAHKd H KpHKd, HKO/Kf AA CKIAITIACTKOKdllll KdKO 10 ICT EHA npOAAA H<8ndHHII,IK Al'kpHHIH A®HAfiKl ICT KHA KI3 Al8îK.
      fl KTi TOA\, POCnOACTKO A\H CE Al PAIAdJf H C8AY (10 npdKA H nO 3dK0H K8nH0ÎKI CEC KTiCH]f AIH nOMTIIl HHAIH npdKHTIAYH POCnOACTKO AIH. H KHAt^OAl POCnOACTKO AIH H KHHPd IIIlpEdH KOIKOA 34 nOKSMHYl Hd p8Kd ‘ÎMOpHK'BK KdKO 10 ICT nOK8nHA Kdlfld
CH PdAVrt KOAIHC CYH dll,YPdHH WT K0PA4 KHCT TIMIHYl AlîTOAl x3pKY. fi IP8d«H8A TAHPOpYl WH np-k 1116 KI3 npdKOCTYl H CkC AdCKdHYl H CEC 3dHHCI ATiJKAHKI, tdKOÎKI A4 npHTICHSlT H Aa 83HiWdlT cYh dll,HPdHH WT HdA ^AOpHKd. Td/KI ICT WCTdA IP8a\IH8a TAHPOpYl H flKpdA\ WT 3dK0H H WT c8JKAfHlf WT nP8A POCnOACTKd A\H. H 83-k\'0.W POCnOACTKO A\H K'EC'kX' KHHP03I TIpl HA\ ICT pd3ApdA. fl dipfAH/Kf X*®K8,r HSKdAHTH KdA8P!pYH H’bKYl KHHPH HdA CYh dll,HPdHH H"kKOPAd A4 HI CI KfcpStT, nOHIJKI C*EA\ HCTHIICTKOKdA POCnOACTKO A\H KdKO ICT KHA UHrdHH ^AOpYHKTiK d KdA8PlplH H”kCT HMdAH HH IAHd TptK8.
      Gipo pdAY A4A®X* c'eax POCnOACTKO a\h ca8p rocnoACTKO a\h Hikoaik h >K8nd-
HHII.IK IPO ^AOpYHKTiK, rdKOJKI C8T HA\ cYh dHl'PdHH A^AYh8 H K*E WJfdE CE1H0K0A1 H KH8K0A\ H nptKH8MIT0A\ H HI WT KOPO^A1» HinOKOA'kKHAlO, nopH3A10 POCnOACTKd A1H.
      Gl/KI H CKIAITIaYH nOCTdKHX” POCnOACTKO A\H: 2K8(ldH Ildnd KIA AEOPHHK H H\8ndH $Ylpd EHK KIA AWPOtjiIT, HCnpdKHHK KpdlOWKIH H ÎK8ndH XpH3d KIA KHCT 113p 1 H :K8lldH
       1 Greşit, în loc de: ««ro^ir.
262
www.dacoromanica.ro
Tp8$<»HA<» KfA KHCTYiap H >K8naH fflHJfO RfA CnATAp H EuipTOAOMH CTOAHHK H BpATVA K0AVHC H flflOCTOA KfA (lfJfdpHHK H HtâllAH KOCTAHAHH KfA IlOCTfAHHK. H HCnpAKHHK XpHSd KfA AOrO^fT.
      H HdnHcdjf 43, flfn-hAdT, 8 rpAAV ESkSpiiijh, M-hefiţa cfnTfKpîf t Akhh h wt
C'K3A4Hl'f MHpa A<»Kf KTk CfrO IlHCdHTf, WT flA^AM, RTi AfcT x3pAf, 4 WT pOJKAKTKA XpHCTOKO x4JfKS.
      f îw flAfgAHApS BWf&WAd, AWAOCtY» EokTw TOCnOAHHK.
      ■]■ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necola din Glogova, cumnatul lui Nicola vătah şi jupaniţei sale Florica, fiica lui Radul comis Corlătescul, sora lui Necola vătah şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină la Glogova şi la Ciucelul şi la Mănăstirea, in judeţul Mehedinţi, însă din partea cumnatului său Necola vătah din Glogova a treia parte din cimp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, a treia parte, iar din moară şi cu vaduri de moară la fel din partea lui Necola vătah pe din două. Pentru că aceste părţi de ocină ce sînt mai sus-zise au fost. de moştenire ale lui Necola vătah de la părinţii lui. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, în cursul anilor 7111, Necola vătah a înfrăţit pe sora sa Florica, jupaniţa lui Necola, peste ocinele mai sus-zise, pentru alte ocine, sate cu vecini, anume Corlăteştii şi Vohneştii şi Popeştii şi Bontenii din judeţul Romanaţi ce au fost de moştenire ale jupaniţei Florica de la tatăl ei Radul comis Corlătescu. Iar cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, Necula vătah s-a sculat de a vîndut aceste dedine ce sînt mai sus zise surorii sale Florica pentru o nevoie ce a avut dinspre Preda fost mare ban al Craiovei. De aceea, Necola vătah a înfrăţit pe sora sa Florica peste averile lui, ce sînt mai sus-zise, să ţie Florica din dedinele.lui Necula vătah tot a treia parte, iar din mori şi din vadul de moară să ţie Florica pe din două cu Necula. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de frăţie de la mina lui Necula vătah cu blestem şi cu mulţi oameni buni martori, anume: Ioan proegumenul de la Tismana şi din Medvejde, Giurca şi din Glogova, Dumitru şi Mihail şi Dumitru Ruşovanul şi popa Pătru şi Laţco şi Hamza, fiul lui Radul armaş. Şi a adus Necula, soţul Floricăi, mulţi martori înaintea domniei mele, anume: Ivăniş vătah din Negoeşti şi din Cerneţi, Ivăniş iuzbaşa şi Iuorga negustorul din Albeni de au mărturisit la divan cu sufletele lor că s-au înfrăţit Necola vătah cu sora sa Florica cum este scris mai sus.
      Şi iar să fie lui Necula din Glogova şi soţiei sale Florica, fiica lui Radul comis din Corlăteşti, nişte aţigănci, anume: Paraschiva cu fiicele ei Oprina şi
                                                                                                          263
www.dacoromanica.ro
Sora şi Pătrana şi Maria, pentru că aceste aţigănci mai sus-zise au fost de moştenire ale jupaniţei Florica de la tatăl ei Hâdul comis fără nici o piră cu nimeni. Şi iar să fie slugii domniei mele Necula şi jupaniţei lui, Florica, fiica lui Radul comis, un sălaş de ţigani, anume: Tova ţiganul şi cu aţiganca sa anume Sora şi cu copiii lor, anume Nedelco şi Radul şi Oprea şi Dumitru şi fiicele lui, anume Anca ţiganca şi cu fiicele ei Dochia şi Puia, pentru că aceşti aţigani mai sus-zişi i-a cumpărat Radul comis, tatăl jupaniţei Florica, de la Necola vatah, fiul său vitreg, în zilele răposatului Şerban voievod, iar Necula vătab el mcă i-a cumpărat de la Avram din Glogova mai înainte vreme, în zilele răposatului Simion voievod.
      Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, părintele egumen Gligorie de la sfînta mănăstire Jitian, hramul sfîntului Dimitrie, el a luat aceşti aţigani de la Florica, fiica lui Radul comis şi au mers de s-au pîrît de faţă înaintea boierului domniei mele Muşat clucer la Craiova pentru aceşti aţigani. Şi aşa pîra egumenul Gligorie cum i-a dat jupaniţa Mărina din Zagaia la sfînta mănăstire pentru pomană, iar jupaniţa Florica ea s-a pbns că i-a cumpărat tatăl ei Radul comis aceşti aţigani. Astfel a rămas egumenul Gligorie de lege dinaintea boierului domniei mele Muşat clucer la Craiova. Şi am văzut domnia mea şi cartea de pîră şi de rămas cu mulţi boieri martori scrişi în carte, care au fost la acea judecată. Iar după aceea, egumenul Gligorie nu s-a lăsat nici aşa, ci din nou a ridicat pîră pentru acei aţigani. Şi au venit de s-au pint de faţă înaintea domniei mele la divan cu Necula şi cu jupaniţa lui Florica. Şi aşa a pîrît egumenul Gligorie că a cumpărat aceşti aţigani jupaniţa Marina pînă ce nu luase pe Radul comis şi că i-a dat la moartea ei la sfînta mănăstire. Şi a adus şi pe Avram vînză-torul, mărturie minciunoasă şi strîmbă, ca să mărturisească că i-a vîndut jupaniţei Marina, cît era fără bărbat.
      Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea lui Şerban voievod, de cumpărătură, la mîna Floricăi, că i-a cumpărat tatăl său Radul comis aceşti aţigani de pe cînd era cursul anilor 7112. Iar egumenul Gligorie el a pîrît fără dreptate şi cu înşelăciune şi cu zapise minciunoase, ca să cotropească şi să ia aceşti aţigani de la Florica. Astfel a rămas egumenul Gligorie şi Avram de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea toate cărţile de le-am rupt. Iar dacă vor scoate călugării unele cărţi pe aceşti aţigani, niciodată să nu se creadă, pentru că am adeverit domnia mea că ţiganii au fost ai Floricăi, iar călugării n-au avut nici o treabă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Necola şi jupaniţei lui, Florica, ca să le fie aceşti aţigani dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt, ispravnic al Craiovei şi jupan Hriza mare vistier 1
      1 Greşit, în loc de: logofăt.
264
www.dacoromanica.ro
şi jupan Trufanda mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi stolnic şi Braţul comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea Bucureşti, luna septembrie 5 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., ms. 1233 f. 208-211.
         Copie.
         Cu o trad. din 1908.
                                  138
1626 (7135) septembrie 6, Bucureşti.
            Slavna preoteasa şi soţul ei, preotul Isar, vînd lui Costanda sluger ocină în Dobroţei.
      Adecă eu Slavnea preuteasa popei lu Isar de Tîrgovişti, nepoata lu Efthi-mie călugărul şi a frăţine-său, lui Neag de sat de Dobroţei, înpreună cu soţu mieu popa Isaru, scris-am şi mărturisim noi cu cest zapis al noastru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costanda sulgeriul, ca să se ştie cum am vîndut noi ocina de în Dobroţei, însă toată partea a unchilor noştri, a lu Eftemie călugărul şi a lu Neag den în cîmpu şi de în pădure şi den apă. Şi semnele ocinii să se ştie: de în podul Colintinei pînă în Bobotin, cu moara şi cu viia, ce iaste ocină aleasă şi hotărîtă şi iar preste Colintina, den în capul podului Colintinei, den în lungu pînă în Stejeret şi în lat al optulea fune, cît se va alege cu cei 7 moşi. Pentru că am vîndut noi această ocină cum scrie mai sus jupînului Costanda slujer derept unsprăzeci mie bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să fie lui moşie, lui şi coconilor.
      Iar de va avea Costanda slujer vreo pîră pentru această ocină, să purtăm noi pîra, iar sulgeriul să-şi ţie moşiia cum o au cumpărat.
      Şi au fost la tocmeala noastră mărturii: jupan Nedelco vel portar i Socol pehamic i Necula peharnic ot Cornăţeni i ot Drăgoeşti, Iachim i Nedelco logofet i Calciul postelnic i Neagul vel aga. Şi se-au făcut tocmeala aceasta în casa lu Calciul postelnic în Bucureşti. Aceasta mărturisim.
      Hhc Acn'M.'i'r Aoro^tT 8 ESKSpfipH, iWkcnţd cenT(A\KpVi s A^hh. kti a^t x3pAf.
      f Eu popa Isaru stau bocoros
      Aga Neagulu
      Nedelco vel portariu
      Nicula păbarnic
      Eu Nedelco logofăt
265
www.dacoromanica.ro
     Calciul postelnic Socol peharnic Iachim
     Scris-am eu popa Isar 1
          Arh. St. Buc., M-rea Sărindar, III/l.
          Orig., hîrtie (31 X 21,5), opt peceţi aplicate.
                                  139
1626 (7135) septembrie 6.
             Alexandru Coconul voievod porunceşte ptrcălabilor din Caracal să silească pe rumânii mănăstirii Cozia din satele Vădăstriţa şi Frăsinet să lucreze «la ce va fi treaba mănăstirii».
      <f (HhaoctTw EoikTw Îw flrt>fgdN,\,pS ro(roa<» h rocnoAHN-k, chhti iiokohnnomS îw PdAyA R0*R0A^- <llHMlfT rocnoACTRO a\h voao pir >călabilor de în oraşul domniei mele de în Caracal. <După aceia vă dau în ştire >, cînd vor veni oamenii sfinţii mănăstiri de la <Coziia la satele lor, anu>me Vădăstriţa şi Frăsinetul, să-i pornească la ce va fi trea<ba mănăstirii>, ori să le ducă pîine, veri de alte lucruri, de ce va trebui < sfintei mănăstiri > şi nu vor ■vrea să asculte de ei, iar voi să fiţi volnici cu această < carte a domniei mele> să-i bateţi şi să-i porniţi la ce va fi treaba mănăstirei, <cum au fost legea şi> mai denainte vreme, păntru că aşa iaste învăţătu<ra domniei mele>. IlHdKO A<* H’bcT, no pen rocnoACTRd a\h.
      llcnpaRHHK cdA\ p(*t rocnoAcvRd a\h.
      IlHC AVkefUd CCHlTfAtRpîf S> AhHHj KTk A-bT x3pAf.
      <f îw lldsgdHApS RwfRWAd>, aihaoctTio KojkY» rocnoAHHh.
          Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVIII/7.
          Orig., fragment, hirtie.
          Cu o copie ibidem, ms. 209 f. 294, după care s-au făcut completările.
                                   140
1626 (7135) septembrie 9, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod porunceşte lui Damaschin călugăr să-şi plătească o datorie pe care o are la Pîrvul logofăt.
     f A1haoctT(w EoHîTt» îw fLugdNApS ROfROA*» h rocnoAHH-R, chhti iiokohhhwa\8 îw PdAVA ROtsoAă. IlHiiifT rocncACTRO a\h ţie, Damascbine, călugăre, dupe aceia-ţi grăescu domnia mea pentru rîndul boiarinul domnii mele, Pîrvul
1 Toate semnăturile sînt autografe.
266
www.dacoromanica.ro
logofet ot Ruda, că aş-au spus înaintea domnii mele cum i eşti datoriu 4000 de bani. Şi am văzut domnia mea şi zapisul mîini-ta de datorie şi am trimes domnia mea şi de alt rîndu carte la tine, ca să-i plăteşti banii, iar tu nu-i mai plăteşti. Trimes-am acum domnia mea şi a doao carte ca să-i plăteşti banii. Deci de vreme ce veri vedea ceastă carte a domnii mele, iară tu să cauţi să-i dai banii toţi pînă la venerea mare, iară de nu-i veri da banii, să fie volnic cu cartea domnii mele să te oprească despre toată partea ta de ocină de la Bircii şi despre rumâni tăi, anume Lupul şi Radul, să-i ţie şi să-i fie de moşie, iar tu nici o treabă să n-aibi cu ocina, nici cu rumânii de la zi încolo. Aceasta-ţi dau ştire domnie mea. IlHdKO Ad H-kcT, no pcn rocnoACTKd A\H.
     H HCnpdKHHK CdM pEM rOCnOACTKd A\H.
     llHC 8 E8K8peipV, A\kC(U,d C(nTHA\KpT( 0 A^HH, Klv AkT x3pAE,
     ■\ îw {TAfădHApS KWEKWAd, a\haoctTio EojkTio rocnoAHHK.
          Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13. 952.
          Orig., hîrtie (31,5 X 20,5), pecete aplicată, căzută.
                                          141
1626 <septembrie — octombrie> 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza mare vistier satul Ulea din judeţul Ilfov, cu vecini, ocină la Băleni în judeţul Dîmboviţa, prăvălii în Tîrgovişte şi ţigani.
     f (RhaoctTeio EomTeio Îw fLu'JdHAP# koekoa<» h rocnoAHH-K k-kcoh 3eaiae Jîrrppo-
KAd\‘THCKOf, CHH*K KEAHKdrO H npkAOKpdrO nOKOHHHOAtS îw PdA#A KOEKOAd. /V,dKdT rocnoACTKO a\h [rocnoACTKO a\h] cVk» noKEA-fcHi'io rocnoACTKO a\h noMT(HHOA\8 npdKH-TfAlO rocnoACTKO AtH >K8liaH XpH3d KEAHKi*H KHCTÎrap H CKC CHHOKH CH, EAHIţE A\8 borti AdPOKd\', ratconiE Ad a\8 ect ceao raaroAEAtTH &Ak wt cSactko 6a\'<ok> k"kc, CKC K*KCOA\ X'OTdpOAt H CKC atvCHlf KEMHHTH, WT noaio H WT lll&ttd H WT KOAd H CKC K-KC X'OAOKOAt H WT CEAdAHI|IE CfAOK, WT nOCK^AH, Kdpf EAHKd Cf JfTHT H3KpdTH
wt X0TdP Ao X'0TdP> IIohokc Toro c(ao khuie nHC bhao (ct 3d AkA?HS EaaaSaok KHCTlVdp H A KpdTOAt CH GTdHKOK nfX'dpHHK, PSAkHÎH. Td>Kf, KtiAd «T KIW CKAd> K-K AăHU rocnoACTKO A\H, A EuldAVA KHCTÎrap. WH, CKC cro nOAOKHHO 3d C(AO wt &a-k cKTKoptA ect takaiehîehTe h np o a\ehehTe ckc noMTEHHdro npdKHTEA rocnoA-CTKd A\H Hi&ldH XpH3d KEA KHCTÎiap T(p( ECT fi,AA EAAAVd RHCTltAp HErOK fi,(A nOAO-KHHO 3d CEAO WT JÎAk H CKC KEMHhTH H CKC K*KC X'OAOKOAt JKSnAH» XpH3(K KEA KHCTMdp Ad IC (CT AkAÎHO, A nOMTEHHOAtS npdKHTEA rocnoACTKO A\H /KSndH XpH3d KEA KHCTÎiap WH ECT fi,AA IlAdASAOK KHCTÎIdp HfTOK A(A 3d WMHHti WT CEAO WT IlEpHni UlECTdrO A(A> 9T0 ECT KHA nOK&IHA >K8ndH XpH3d KEA KHCTÎiap WT HdA <)>,\pHl|lf nfX'dpHHK H WT KpdT ErO liOAA^/KdplO, CHHOKH 11'KTpdlUKWK WT KoKOptilIlî
                                                                                                              267
www.dacoromanica.ro
H APSra am 3a wmhh"k wt cm wt Kon-kMCA wr cSactro BA"kMt 0-ro AfA hto ict eha noKSnHa noMTfHHaro npaKHTfa rocnoACTRO a\h îKSnaH XpH3a rca rhctYhp vvt haa Xaa\sa wt II'Rp'RiaHH h wt chhorh «ro Gtahmioa h ^ahmioa h Kaaot-r M ict WMHH-k paA'f WMHH"k. H GtAHKO nf\-apHHK, KpaT BiUA^AWR RHCTl’lAp, U’H tCT C-kTROpHA bpatctrYc H npoAaa ict am «ro noAOKHHS 3a c«ao wt J>At h c-kc rcmhh’i’h no ha\c : Kp-kCTt C-kC CHHORH CH H EaAt C-kC CHHORH CH H AlapHH CliC CHHORH CH H HfpHAT C"kC CHHORH CH H C"kC RTvC \*OAOKOAV WT nOCR^AH H WT no RliC \"OTapOA\, fAHKA Ct \"THT H3BPATH nOMTfHHOAV npARHTfA rOCnOACTRO A\H /BSllAH XpH3A RCA RHCT’flAp 3A
xkxs acnpH roTORH. H aaa io kt wmhh'R paA’f wmhh-k-------------1. H aaporaa 8 kt ctk
«AHA nAAIIIK'k 3a nOCTAR WT Toro AOKP'k H C"kC «AHH ATAA3 H «AHA 3«r SA HO/KH WKORAHHf.
      H RHA'feX'OAt rocnoACTRO a\h h sanHcc 3A npoAWHfHY* wt p8ka Baaa8a rhctYiap H 3AI1HC WT pSKA CtAHKOR n«\'apHHK 3A KpATCTRO H 3A npOAAHÎf KAKO «CT RHIUC nHC, CTiC AVHOSH EOA-kpH CR«A«TfAVH HJI1HCAHH 8 3AnHC«, nO HA\«: JKSflAH IlAIIA R«A AroPHHK H flCAAH AHOpHHK H «Hh\'0 RCA CIlATAp H Tp8c|>AHAA RHCTl'iap H TAHropU KOAVHC H «1\8iuat rca ca8%ap h H«a«ako rca nopTap H Paava Awro<|>«T H HtHMiOA ak°Phhk. H CkTROpHAH C8T WHH c'l'lO TAKAW5K«hT« 3A HH\‘HOA\ AoeP°KOAIO R«3 HH «AHA CHAOCT WT HHX'TO.
      H nAK AA «CT nOMTCHHOA\8 npARHTfA TOCnOACTRO A\H JK8(1AH XpH3A RCA RHCTYIAP WMHH8 8 E'kAtHH R-k C8ACTRO ^'kAMKORHU.CR», WBAMf A«A IrAUIKOR H IKASpfR R'kCAX WT npS3 R"kC CfAOR WCAVArO AfA WT (ÎOAIO H WT II|8a\A H WT ROA H WT WMHLtiCHVc WT T0pA\' H CTiC WRO41T1O H CTiC AHRC3H H WT C«AAAHl|ll CfAOR WT I10CR8AH, RAp« fAHKA C« \'THT H3KpATl' WT 110 R"kC0A\ \’0TAp0A\, nOHfHîf «CT KHA I10K8I1HA /K8IIAH XpH3A RCA RHCTl'lAp HCnpTiRO AP^ra A'fcA.HHS WT CfA WT rpf’IH CkC RÎ IIOrOAHf 3A RHHOrpAA'f H rkC AR* RCHHHH WT HAA ÎrAIIIKO H WT H'kA8pf. nOCAfJf TAf WMHH8 HtCT IO «CT EHA CTiC AVHpHO, AH8 IO «CT AAA ÎrAIUKO H IltASpc WMHH'k pAA'f WMHH'k Afrt HAV WT CfA WT E'kAtHH RTiCAX' WT I10CR8AH H WT no R"kC X'OTApOAV. H nOK8llHA W «CT nOMTCHHOAV FlpARHTCA rOCflOACTBA A\H >B8nAH XpH3A RfA RHCT’flAp cYlO WMHH8 WT HHX' WT HAA ÎrAIIIKO H WT BpAT «rO IlTiA^pf 3A p JKHATH rOTORH H 3A «AHh kwh. H KorAA «ct iipoaaa R'kcnpaniatT Îkaiuko h II-kA8pf 8 rcahkYh ahbah no 3<8nAH isaniKO ar®Phhk wt E'kAtHH h no chhh «ro h no rtichx' epatYh hx", kotopYh C8T HAVAAH WMHH-k CkC WHH 8 CfA 8 E'kAtHH H HHX'TO HtCT Cf WKptTAA HA HfKOAt HA\, AA AACT HOKUjH AA nOKSnHT, AH8 «CT p«KA-k R-kCHf KAKO HtCT A\8 Tpt B8fT AA KSnHT. Ta>K« TOrAA >K8nAH XpH3A RfA RHCTYrap RHAtl^lf WH KAKO Hf X'®K*T HHX'TO AA nOKSn’HT WH «CT R-k3HA\AA c’l’lO KHIIIE p«M«HA WMHHTi WT U-kAtHH 3A cYH ACIIpH
KHIIIf pfMCHH 8rH p H 3A A KOH M ^ *CT A^A^HO.
      H RHAty rocnoACTRO a\h h 3annc 3A npoAAH’fc haa c’i’io wmhhti rkc a'hosh BOAtpH CRfA«T«AYH, no HA\« : /K8nAH IlAnA R«A AR9PHHK H >K8nAH *Y«PA BHR RfA AWrO«|MT H E83HHKA RHCTl’lAp H /HHX’O RfA CnATAp H ÎRAIIIKO Ar®PHHK H BAAAVrt RHCTYiap H TAHrOp’l’f KOA\HC H ^,8A\HTp8 RHCT’l’lAp H GtAHKO Ak®PHHK H AIh^AAMA Ar®PHHK.
       1 Loc alb.
268
www.dacoromanica.ro
      H naK A'» kt iiomtchhoaiS npasHTfaio rocnoACTKo a\h }K8ndH8 XpH3d KfA khctYbp AKa np-KK-Ka'i'H ckc auctoa\ fAHKd ce \'tht hsgpath 8 sap «iu 8 Tp'KroKmiif koa Tf\* AP^rt np'KK'KaYn mto fCT gha npoAaa GnHHMiOA HdHnpfciKAf noMTfHHOAtS KoatpHH rocnoACTKo a\h jK8naH8 .A^AtHTpdiiiKOK nHSHH’ifp, noHfau ha\ fCT noK8nna >K8ndH XpH3d KfA KHCTYdp eYf AKa npTvKTiAYH WT HdA OnHHMWA AtOHdJf H WT CHH*K frO, IldHTv WT Tp’KrOSHLţK, 3A 8rH p rOTOKH.
      H KHAtpiW rocnoACTKo a\h h saline sa npoAa:tYf ckc a\hosh A®^pH aiOAYf CKfAfTfAH Hd HA\f.‘ WT Tp-KrOKHlJlf, GDnpf AKOp:)HK H dHANGfp UJfAdplOA H flÎHJfdAKO ujcAdp h YIhtchYî KpoHTOp h MHHd 3Srpajjs H A\HOSH K8m|,H.
      H naK M kt no'iTHHaro npdKHTta rocnoACTKo a\h >K8ndH XpH3d kcahkYh khctYhp fAHH a\oa\k8 aa iţHrdH, no ham Gtohh, noHfîKf ra fCT noK8nna >K8ndH XpH3d KfA BHCTYfap wr HAA /K8ndHHLţd ^\okYa, CfCTpd ILtdAyAOK nOCTfAHHK H II'KTpOB wt Ap'KHVfLţiH sa xry acnpH roTOKH, paAY nopOKAfHYa am^P^av ch I]-K8HfK.
      H KHAt\' rocnoACTBO a\h h sanne sa npOAănYf ckc a\:io3h aokph aioau cKfAf-TfAH no HA\f: ÎaHC K8mi,8 H OpdHHd H rHHt llîSCTdrJH H PaAyA nOCTfAHHK H GiiHpHAOH Awro^fT h Aloroiu KaTa\- h ^ApHipf aorotJifT h HapacKHKa h Gtath h KdAHKd H RdCHAYf AOrO$fT WT lîp'KTYraHH.
      H naK noK8n:ia 2K8ndH XpHsa KfA bhctYqp fAHa Atviiupa 3a iţHraHH Ha hau fU'KpYA, A^lllfPd AP^^HOS ll,HrdH8d WT HAA îwHAIIIKO H WT GpdT'lfA CH &TAH WT Tara sa xKy acnpH ro roKH, ckc 3annc wt p8KaatH h£ ckc Atnort cKtAfTfaYH no hau : wt lI'Kp'KiaHH, ^asmoA awro$f r h w r AI-katuuih, PaAya h wt TofiţiY, ttHCTp'knSA. H npoA^Aoiiif cYh khiu pemihh Goafcpf Hiyiu wwhc h a<0‘raHH whh sa ckoha\ A^spo-KOAIO H CKC 83HdHYf [CKC 83HAHl'f] KTvCfeAt AUrTdllIOAl WT rOp H3 A°A H WT WKp"KCT AUCTOAt H WT npfA TOCnOACTKO AIH WT AHKdH.
      Gfro paAY MA*X cka\ rocnoACTKo a\h no>iTfHHoa\8 npdKHTta rocnoACTKo a\h /KSliaH XpHSfK KfA KHCTftdp, tdKO/Kf AA A\8 fCT CfAO JÎA-fc CKC Kf HHIH H WHHHf H ai^HraHH a^AHh8 h k"k w v‘ak chhokoai h kh8koa\ h np’kKHS'ifTOAi, h Hf wt KoroiKAO HfnOKOA’feGHAVO, nOp.H3MO TOCnOACTKO AtH.
      Gf.Kf 8go h CKfAfTfaYH norraKiy rocnoACTKo a\h: >KSndH liana KfA akophhk h
>K8naH 4>Yfpa KfA aoro^fT1 h »8naH..................2 KfA khctYiap h 3,'SnaH fllH\'o Kta
cnaTap h >K8naH R.iptoaoa\h k<a c toah ik h Kpat8a Kta koaihc h /G8iuh flnocToa KfA nf\*apHHK H W8ndH KoCTAHAHH KfA nOCTfAHHK. H HenpdKHHK 4>Yfpa KfA AOrO<|ifT.
      H itanHcaay as, Afn-KA^T aivro^fT, k-k hactoahh rpaAy li8K8pfi{iY, Avkcfii,a .........2 î Aki» h wp flAdAu A^f ao HHirk K"K cfPO nscaHTf TtK8i{iaro A'kTOAi
K"K A-feTO x*'fpA<f> 3 a WT pO>KAfCTKO XpSCTOKO, XA(\'KS.
      f Iw HaHgaHAPS KWfKWAa, aihaoctVio Ko;kYio, rocnoAHH"K.
       1 în loc de: fost mare logofăt.
       2 Loc alb.
       2 Cifra t omisă.
269
www.dacoromanica.ro
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Hriza mare vistier şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul numit Ulea din judeţul Ilfov, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu tot venitul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege din hotar pînă în hotar. Pentru că acest sat Ulea scris mai sus a fost de moştenire al lui Yladul vistier şi al fratelui său Staico paharnic, Rudenii. Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Yladul vistier, el, cu partea sa, jumătate de sat din Ulea, a făcut întocmire şi schimb cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier, de a dat Vladul vistier partea lui jumătate din sat din Ulea şi cu vecinii şi cu tot venitul jupanului Hrizea mare vistier să-i fie dedină, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier a dat lui Yladul vistier partea lui de ocină din sat din Periş a şasea parte, ce a cumpărat jupan Hriza mare vistier de la Udrişte paharnic şi de la fratele lui, Boldujariu, fiii lui Pătraşco din Cocorăşti şi cealaltă parte de ocină din sat din Copăcel din judeţul Vîlcea, a 9-a parte, ce a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier de la Hamza din Părăiani şi de la fiii săi Stanciul şi Danciul şi Calotă, să fie ocină pentru ocină. Iar Staico paharnic, fratele lui Vladul vistier, el a făcut frăţie şi a vîndut partea lui, jumătate de sat din Ulea şi cu veciinii, anume Cîrstea cu fiii săi şi Badea cţi fiii săi şi Marin cu fiii săi şi Cernat cu fiii săi şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul cît se va alege, cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier, pentru 26 000 aspri gata. Şi a dat ocină pentru ocină. . . 1 Şi a dăruit cu o haină de postav din cel bun şi cu un atlas şi o pereche de cuţite ferecate.
     Şi am văzut domnia mea şi zapise de schimb de la mîna lui Vladul vistier şi zapis de frăţie şi de vînzare de la mîna lui Staico paharnic, cum este scris-mai sus, cu mulţi boieri martori sorişi în zapise, anume: jupan Papa mare vornic şi Aslan vornic şi Miho mare spătar şi Trufanda vistier şi Gligorie comis şi Muşat mare sluger şi Nedelco mare portar şi Radul logofăt şi Nenciul vornic. Şi au făcut ei această întocmire de a lor bunăvoie fără nici o silă de la nimeni.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier ocină la Băleni în judeţul Dîmboviţa, însă partea lui Ivaşco şi a lui Pădure toată de peste tot satul a opta parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din curătura din pădure şi cu pomi şi cu livezi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Hriza mare vistier de la Ivaşcu şi de la Pădure altă dedină din sat din Greci cu 12 pogoane de vie şi cu doi vecini. Iar apoi, acea ocină nu i-a fost cu pace, ci au dat Ivaşco şi Pădure ocină pentru ocină partea lor din
1 Loc alb.
270
www.dacoromanica.ro
sat din Băleni toată, de pretutindeni şi de peste tot hotarul. Şi a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier această ocină de la ei, de la Ivaşco şi de la fratele său Pădure, pentru 100 galbeni gata şi pentru un cal. Şi cînd au vîndut au întrebat Ivaşco şi Pădure în marele divan pe jupan Ivaşco vornic din Băleni şi pe fiii lui şi pe toţi fraţii lor, cîţi au avut ocină cu ei în sat la Băleni şi nimeni nu s-a găsit la nevoia lui să dea bani să cumpere şi au spus toţi că nu le trebuie să cumpere. Astfel atunci jupan Hriza mare vistier, văzînd că nimeni nu vrea să cumpere, el a luat această ocină mai sus-zisă din Băleni cu aceşti aspri mai sus-zişi, ughi 100 şi pentru un cal, ca să-i fie dedină.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare pe această ocină cu mulţi boieri martori, anume: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt şi Buzinca vistier şi Miho mare spătar şi Ivaşco vornic şi Vladul vistier şi Gligorie comis şi Dumitru vistier şi Staico vornic şi Mihalcea vornic.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier două prăvălii cu loc, oricît se va alege în oraş la Tîrgovişte, lîngă celelalte prăvălii ce le-a vîndut Spinciul mai înainte cinstitului boier al domniei mele, lui jupan Dumitraşco pivnicer; pentru că a cumpărat jupan Hriza mare vistier aceste două prăvălii de la Spinciul monahul şi de la fiul său Pană din Tîrgovişte, pentru 100 ughi gata.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu mulţi oameni buni martori^ anume: din Tîrgovişte, Oprea vornic şi Limber şelariul şi Mihalco şelar şi Antonie croitor şi Mina zugrav şi mulţi negustori.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier un băiat de ţigan, anume Stoian, pentru că l-a cumpărat jupan Hriza mare vistier de la jupaniţa Dochia, sora lui Vladul postelnic şi a lui Pătru din Drăn-geşti, pentru 3400 aspri gata, pentru scăparea din robie a fiicei sale Păuna 1.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare cu mulţi oameni buni martori, anume: Ilie negustorul şi Franţa şi Ghinea Mustachi şi Radul postelnic şi Spiridon logofăt şi Mogoş vătah şi Udrişte logofăt şi Paraschiva şi Stati şi Balica şi Vasilie logofăt din Brătiani.
      Şi iar a cumpărat jupan Hriza mare vistier o fată de ţigani, anume Măria, fiica lui Drăghici ţiganul, de la Ionaşco şi de la vărul său Stan din Gaia, pentru 2400 aspri gata cu zapis de la mîinile lor cu mulţi martori, anume: din Părăiani, Danciul logofăt şi din Mălăeşti, Radul şi din Goeşti, Bistreanul. Şi au vîndut aceşti boieri mai sus-zişi ocinele lor şi aţiganii, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele din divan.
      Pentru aceasta am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Hrizea mare vistier, ca să-i fie satul Ulea cu vecinii şi ocinele
1 Este vorba de fiica Dochiei.
271
www.dacoromanica.ro
şi aţiganii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Fiera mare logofăt1 şi jupan... 2 mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Fiera mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna... 2 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 713<5> 3, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      j* Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/31.
          Orig., perg. (40 X 55) pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1782. Lunile după divan şi după alte documente, din 23 iulie,
          21 august şi 23 august 1626.
                                         142
1626 (7135) septembrie 11.
                       Paraschiva şi Leca vînd lui Ene vistierul moşie în Goleşti.
      •f Să să ştie acesta al nostru zapisu, anume alu Lecăii şi al Paraschiveii, la mîna vistiiarniculuii Ene, cum să să ştie că ne-m tocmittu de a nostră bunăvoiee cu vistiiamicul Enee cu acesta moşiei, anumei de în Goleştii delniţa lu Baloe, parte lui tot, şo de în apă şi de în uscatu şi de în tot hotarul, parte lui tot, dereptu bani 2 000 de banii.
      Iu Paraschiva, cumu amu vîndut ocenă de Goleşti la Ene vistieru cu frati-meu Leca.
      Mărturie eu popa Vladulu.
      B-K <VfeT x3prtt, AVbceUd CHflTHKpHff dT.
          Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, 1/8.
          Orig., hîrtie (21 X 22).
          Copie ibidem, ms. 204 f. 7.
                                         143
1626 (7135) septembrie 12, Bucureşti.
                        Stan şi Cîrstea din Nucet se vînd rumâni lui Trufanda vistier.
       Scris-am noi ceşti doi fraţi, Stan i Cîrstea, feciorii Gramei de Nucet, acesta al nostru zapis să fie cu credinţă în mîna jupînului Trufanda vistier, ca să se ştie cum am fost rumâni de moşie ai Standului Lucăi de Nucet. Deci cîndu au fost în zilele răposatului Radul voevod, în domiia dentîiu, iar noi ne-am scum-părat de cătră el de rumânie, numai capetele, fără moşie şi am fost în pace.
       1  în loc de: fost mare logofăt.
       2  Loc alb în original.
       3  Cifra unităţilor omisă.
272
www.dacoromanica.ro
     Iar după ac6ia, cîndu au fost acum în zilele domnu nostru lu Alixandru voevod, iar noi am gîndit să ne vendem. Deci, l-am întrebat pre jude nostru Stanciul: putea ne va da el bani să ne vendem, să-i fim iar rumâni, cum i-am fost de moşie? El au zis cum n-are put6re să ne dea bani, ce ne-au slobozit cu voia lui să ne vindem unde vom putea. Deci noi ne-am vîndut jupînului Trufanda vistier rumâni, însă numai capetele noastră făr’de ocină, derept 5000 de bani gata, de a noastră bunăvoe făr’de nici o silă, denaintea tuturor diregă-torilor domnu nostru de divan, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofet i jupan Costandin Cilebiul vel cliucer i jupan Miho vel spătar i Aslan dvornic i Buzinca vistier i Vartolomi vel stolnic i Nedelco vel portar i Goga vel armaş i Sima vtori logofet i Para i Radul logofeţi ot vistierie i Calotă i Răzvan i Necula vtori dvomici i Ivan şefar i Costanda slujer şi mulţi boiari carie sînt sorişi mai jos cu peceţile lor.
     Aceasta mărturisim.                                    __
     IIhc Am-hAdi*           8 ESKSpfijjH, Mtcfiţă ctnrtMKp'fi gV a^h, kt* A-feT x3pA*.
     Papa vel dvornic]
     Hriza vel logofăt
     S7](j.a XoyoOstt)?
     Para logofăt za vistiar1
          Muzeul regional al Olteniei, nr. 43.
          Orig., hîrtie (31,5 X 21).
                                       144
1626 (7135) septembrie 17.
            Mikai săbierul şi călugăriţa Maria mărturisesc că popa Dumitru are un loc de prăvălii în Bucureşti.
     j* Scris-am eu Mihăilă săbiiarul şi călugăriţa Mariia schimnica de Ia biserica popei Nenciului, la ai noştrii cinstiţi şi prea iubiţi părinţi, părintele popa Borcea cliseriul şi popa Dumitru şi Staico vornicul şi Iane portariul şi la uncheaşul Dumitru judeţul, multă sănătate vă trimetem domniia-voastră.
     Alta, vă dăm ştire domniia-voastră păntru rîndul părintelui popei lu Dumitru şi al priotesei lui, Ştefanii, să ştiţi domniia-voastră că au venit aicea la părintele vlădica de s£-aujăluit cum i-au înprisurat Stanciul logofătul şi Spiridon logofătul şi Şerban, fecioriul lu Siman, loc de 4 prăvălii, însă anume locul den Uliţa Turcilor, den prăvăliele Predei spătariul pînă în pim-niţa lu Dumitru Hagi.
     Şi au spus părintele popa Dumitru părintelui vlădicăi că eu şi această călugăriţă ştim rîndul acelui loc. Deci am mersu la părintele de am mărturisit cum amu ştiut cu sufletele noastre şi am spus să iaste locul popei lu Matei den sus den Uliţa cea Mare, pre Uliţa Turcilor, tocma pînă în mijlocul pimniţii lu Dumitru * 18
     1 Semnături autografe.
18 — c. 1146                                                                 OTÎ
www.dacoromanica.ro
Hagi. Şi aşa mărturisim şi naintea molitfelor voastre ş-a a domnii vostră. Şi se-au aflat şi aciia în Bucureşti prioteasa Ioana de au mărturisit cum mărturisim şi noi, ce ia nu se-au crezut.
     Ce noi i-am făcut părintelui popei lu Dumitru această carte a nostră, să-i fie de credinţă şi naintea divanului domnu nostru, de vor mergi să se întrebe.
     Aceasta-m scris. Să fiţi domnia voastră sănătoşi.
     IIhc «rm.wKpVf 3Î a^hh, rtfcT xsprtf.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, LVIII/5.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
          EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti 84—85.
                                        145
<1626 > septembrie 19.
            Serban vinde lui Buzinca vistier ocină în Măteşti.
     •j* Scris-am eu Şerban şi cu fămeia mea anume Rusa şi cu Neacşa sora Rusei şi cu soru-mea Muşa acesta al nostru zapis, cum să se ştie că am vîndut noi toată partea noastră de ocină den sat den Măteşti, jupînului Buzencăi vistiar, derept 1200 de bani. însă partea noastră, anume a treia parte den partea moşu nostru Dragoe, den cîmpu şi den deal şi den apă şi de pespre tot hotahur1, cât se va alege den partea lu Dragoe a treia parte.
     Şi mărturie amu fost cînd se-au vîndut această moşie, anume: den Verneşti, popa Gbergbi i Jipa i Dragomir, ot Deduleşti, Stoicanul, ot Măteşti, Ianachi şi Talpă i Gavrilă.             ^
     IIhc Avkceiţd cfimiWKpYe gY a^hh. IIhc 2Khim.
     Şi eu Şerban, de nu va fi această, la nuna vistiiarului mai sus-zis, moşie, să aibă a lua den moşiia mea u<n>de se va afla.
          Acad. R.P.R., CLVIII/15.
          Orig., hîrtie (15 X 22), patru peceţi aplicate.
          Datat după cumpărător şi martori.
                                        .46
  <1626 > septembrie 24.
             Rumâni din Slănicul-de-Jos se împrumută spre a se judeci; cei care nu pot întoarce banii, rămân rumâni ai lui Tudoran sluger, de la care s-au împrumutat.
     ■f Adecă iar noi slă<ni>cenii dă jos, parte vor<ni>culu Ivaşco, anume Stoica i Vădislavu i Şărban i Once i Iarca i Dobrin i Mane cu văru-său Oprea i Iarca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenuşe, Manea Păcurar, acestfe zapis al nostru să fii dă credinţă la mîna jupînului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-m tocmit cu dumnelui la vreme dă scumpărător nostră, tot parte vo<r>nicului
      1 In loc de: hotarul.
274
www.dacoromanica.ro
Ivaşco pre ughi 260 şi ne-u datu la noi Tudoran sulger ughi 207 i pol cu zapis şi cu zi; şi dobînda la o sută într-o lună ughi 7, că aşa au fostu luaţi dă la turci, dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupînesa Stana spătăresa şi la fie-sa, jupînesa Yişa. Dă într-aceşti bani turnat-am îndărătu ughi 20, c-au fostu talere, ce nu au vrut să-i ia boiarii, cum i-au datu turcii, c-au fostu lipsă. Dici apoi noi la zi n-am putut să plătim banii, nici dobînda, ce-m rămaş o semă rumâni, cum ne-u fost tocmela.
     Iar după aceia, la vreme culesului dă vii, venit-au spătaru Gorgan şi jupînesa Stana şi fii-sa jupîneasa Yişa şi ne-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis: dă vreme ce-m băgat pre Tudoran sulger în sat, noi să avem a u<m>plere ughi 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu me<r>s la Tudoran sulger dă i-am spus. El ne-u zis că zece tocme nu pot face, ce dă vreme ce e aşa, să mergem să plătim banii la turci şi să-i scotem zapisele. Noi n-am avutu putere, ce ne-mu rugat să facă dumnelui bine să fii şi pre-această tocmelă dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupîneasa Stana spătăresa şi la fie-sa jupînesa Yişa dă ne-m tocmit pre 'ce au cerut, să umplem ughi 300. Şi am dat noi înpreună [cu] cti sulger Tudoran ughi 300 în mina spătarului şi jupînesei Stanei şi fie-sii jupînesei Yişii. Şi ne-m tocmit dănainte dumnelor cîţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dat Tudoran sulger bani păntru ei şi nu-i pot plăti ei la turci banii, ei să fii rumâni în veci la Tudoran sulger.
     Acesta scriiem şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii: Lăudat comis ot Ylădeni, ot Berevoeşti, Dima i Şărban i Bulbosii stolnic i Albul stolnic ot Lăîngeşti i ot Doi Slănic, Vladul i Slavul i Coste i Vladul gramatic, ot Coteşti, popa Sava i popa Dobrotă ot Vlădeşti.
     IIhc PdAVrt rpaittdTHK, iweeeiţd ttirm\gpTt ka Aiaw, k-k a1ît x3pd.
     •{• Eu Albul.
        Bolbosea x.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/1.
         Orig., hîrtie (32,5 X 21) cu 6 peceţi inelare aplicate.
         Datat după documentele din 6 iulie 1626, privind aceeaşi chestiune.
         Copie ibidem, ms. 137 f. 80.
         EDIŢII. D.I.R., B, XVII, voi. IV, 57-58.
                                         147
1626 (7135) octombrie 5.
            Grigore mare comis dăruieşte m-rii Banu partea lui de ocină din Muscelul Sărăţii.
     j* Gligorie vel comis scres-am ciastă carte a mia sventei mănăstire de la Buzeu a Banuloi, cum amu datu eu o parte de ocină de la Muscelul Sărăţei, însă partia Dragoloi Robul portarul, că aceasta parte de ocenă o-m cunpăratu
     1 Semnături autografe.
18*
275
www.dacoromanica.ro
de la nepoţie Draguloi portarul, de Nanu şi de la Hrizanu, dereptu optzeci de galbeni cu viele şi den cî<m>pu şe-n pădure şi den apă şi despre tot hotarul, să fie lor moşie sventei mănăstiri, că să mă scree la sfîntul pomianecu.
      Şi o-m datu de bunăvoe a mia, ca să n-aibă neme triabă, nice fata mia, nice neme de rudele mia.
      Iar cine să va ispiti a o looria, să fie procliatu şi blăstematu de <trei> sute şi optsprăziace oteţi, că o-m datu eu.
      IlHC WKTOAVKpi'f i      Kk AHT x3pAt.
      j* Şi dup-aiasta scresore, am pus şi mărturie: Ivaşco vornicul şi Vladul vistiarul şi Radul de Potociani şi Radul logofetul.
          Arh. St. Buc., M-rea Banu, VIII/2.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 186 f. 80 şi 196 f. 92.
                                        148
1626 (7135) octombrie 13, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte Mitropoliei două ţigănci.
      I dlHAOCTÎfK» EoîKTfIO îw flA(gd>Up8 ROfKOAă H POCIIOAHH'K, CHH-K IIOKOHHHOAVS îtv PdAV* K6fK6A<i. AdKAT rOCHOACTKO AtH cTlO nOKfA'feHÎf rOCNOACTKd AtH WTltS HdLUfAtS dPX'l'fA'HTponoAHT chir vlădica Luca, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele po ime... 1 de să ia 2 ţigance ale sfintei mitropolii de la Berinca logofet de Bojureni, anume Neacşa i Sora, fetele Nicului ţiganul de în Lotru, pentru că sînt de moşie al mitropolii.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, Berinca logofet el au zis cum n-au fost plătită Muşa ţiganca a Nicului ţiganul de cătră Yancia den Bojureni, căci ţine el jupîneasa lui, ce au scornit pîră şi au luoat pre fetele Nicului pentru Muşa ţiganca, muma acestor fete. Şi au luoat Berinca logofet de la fetele Nicului 1 bou şi 1500 de bani. Deci, într-aceia, Pătru ţiganul, feciorul Nicului, el se-au plînsu înaintea domnii mele cum au fost plătită mumă-sa, Muşa ţiganca, de la Vancea încă mai denainte vreme, de în zilele răposatului stremoşul domnii mele Alexandru voevod. Şi pînă au fost jupîneasa Vancei vie, n-au avut val.
      într-aceia, domnia mea n-am crezut, ce am scris cartea domnie mele cu inelul, la slugile domnii mele Standul armaşul de Sălătruc şi la Oprea logofet de Rătivoeşti, să caute să strîngă oameni buni, megiiaşi de pre înprejur, să adevereze foarte bine cu sufletele lor: fost-au plătită Muşa ţiganca de la Vancea
1 Loc alb.
276
www.dacoromanica.ro
mai de nainte vreme, au n-au fost plătită? Deci aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au umblat şi aş’ au adevărat cu sufletili lor, cum au fost plătită Muşa ţiganca de la Vancea, iar Berinca logofet n-au avut nici o treabă. Şi au rămas Berinca de lege.
     Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 2 boiari cu multe mărturii de în Lovişte şi de în Lotru, anume: de în Drăgăneşti, Marco i Pătru al popei i Pătru Urzică i ot Călineşti, Calin i ot Mălaia, Stănăguiu i ot Copăceni, Dragomir i Ion i ot Clocotici, Rădeiu i popa Stan i ot Brătivoeşti, Neagoe a lu Bută, cum au umblat Berinca fără direptate.
     Derept aceia, domnia mea am dat părintelui vlădicăi Luca să-ş ia sfinţiia lui ţigancele mitropoliei, fetele Nicului ţiganul, surorile lu Pătru, de la Berinca şi să fie volnice Neacşa şi Sora să-şi întoarcă toată cheltuiala de la Berinca logofet. Şi mai mult val să n-aibă. HHdKO a<> NfcCT, no rocnoACTKa a\h.
     H HCnpdKHHK CdiU pfM TOCnO^CTEd i\\H.
     IlHC 8 ESKSptlJJH, A\tCfU,d 0\'T0A\KpYf r‘î AbHH, RTi iVkT x3pAf.
     f îw HrtfgdHApS KWfKWAd, a\haoctYio EojkYio rocnoAHHh.
     Hiv flAfgdHApS KOfSOAd <m.p.>
                                               &MHA KfA AKOPHHK H KfA AOTO^fT.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţârii Rom., CCCXLIII/3.
          Orig., hîrtie (32 X 21,5), pecete aplicată, căzută.
                                          149
<1626 octombrie — 1627 august> 20, (7135), Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte Im Preda postelnic un vecin în Brăgăreşti, în urma unei judecăţi
     <f dlHAOCTTfW EoJKÎflO îw flAf§dHAp8>1 KOfKOAă H rOCnOAHHTi KTiCOH 3fMAf iîrrppoK.’dX'i'HCKOf, chhti KfAHKdro h np-fcAOKparo noKOHtuiaro îw PdAya B0fK0A<». AdKdT rocnoACTKO a\h <cYf noKfA-fcHYf rocnoACTKO a\h CA>J8r rocnoACTKO a\h IIptAfE IlOCTfAHHK H JKgfldHHIţEK fPO dldpÎHKTiH, A'^4«P‘l nOKOHHHArO JKSfldHS NhKTiK EHK KfA AOrOiJseT <H CKC CHHOKH H)(, fAHUfAt fiorii A^T»1, taKOJKf Ad C8t HA\ (AHH KCMHH 8 CfAO 8 Eptr-tpaiiY, no hau Eaaa8a fip83A0f H chhokh ea\8 h ctc <CKdKfjţ koa\a-TfKf HA\, 3AHfJKf fCT EHA nO>]K8nHA flOKOHHHdrO JKiSnjHiS HhKA AWrOt|HT CfAO EpTirii-pfipYH WT C8ACTKO Ilpajf<OKd>, KliC CfAO CTiC KliCHJC KfMHHÎH <K1i A^HYf IUfpBdH KOfKOAX1. H npOAAAOUJf Cf KflHH.1 HhkTiK AWrO^fT, WHH 3d A^EpOROAt H)( KliC no acnpH roToan. H ivt TorAa <ktiC APt’Kdd <ct Il.iKd awrofjsfT ctao»1 EpTinipfipYH H KCMHhYH CEC A^EpOAt AXHpHO.
                                1 Loc rupt, lipsă în original; completat după documentul asemănător din 1628 martie
29, Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV/7.
www.dacoromanica.ro
277
                           fi noTOi«, k*ka<> fCT kha k"k a^hYc PdRpYHA rtlorHAd KOfKOAdi a npiAa cndTdp <UlSp npiA« IlOCTfrtHHK H>1 AtdTH fro, îKSndHHHd JlkSHd, IVHH fCT A^A TOrO CfAO
                           Ep'KrKpfqiTH npcKio IIpfAfK iioctiahhk h 2K8ndHH<iţf fro AldpYHK-RH H ckc cYh kcmhhh, Ea>1aa8a Ep83A0f H ckc chhokh fro khuk mic. H k-kc APtKdA cct ckc A^Epo
A\HP0A\ JlptAd nOCTfAHHK 110 CfAO Ep'Kr'KpftpYH.
     <{l nOTOAl, K-KAd fCT KHA>1 CKAd, K-K A^HYf TOCnOACTKd A1H, d EddA$A fipt&AOf vvh Kii3AKHrox’ npSjf nptA rocnoACTKd aih 8 kiahkYh AHKdH h aouiah c8t Ttpt CCMlptlUf Cf 3d AH 11,8 CKC IIpfAd IlOCTfAHHIO1, 3fT0At HhK*KK AwrO^fT. H CHIţf nptUJf KddAVA Ep83A0f 8 AHKdH, KdKO HJf fCT npOAdA TTiMYiO WMHHd <WT CfAO WT Ep-Kr-K-pft|lH, d no IVH CKC CHHOKH fAlS»1 H'kCT Cf C8t KHA npOAdA Ad fCT KfMHH.
     TdHCf k-k toa\ rocnoACTKO a\h cka\ rAfAdjf H cSahj( no npaKAS h no 3dK0H8 <H CKC K-KCHJfAIH MKCTHTHA1H npdK>,HTfAfH TOCnOACTKd A\H H KHA'bjfCAI TOCnOACTKO
AIH H npOMHTdJf H 3dnHC8A K'KC'kjfAlH KfMHHOA\ WT E pT^n^pfipV 3d npOAd<HYf ............
................»* H KHHT nOKOHHHOA\8 EUfpKdH KOfKOA 3d nOK8(lfHYf, IIHCdHH KTiCHJf
KfMHHl'H no HA\f H CKA\ <HCTHHCTKOKdA TOCnOACTKO A\H KdKO Cf c8t K>1HA npOAdA H EddA8A Hp83AC>f ckc chhokh fro h ckc WMHHd fro KfMHH »c8ndH8 Hhk-rk Awro$fT, KSnHOJKf CKC npOMYH <Kf MHhTh WT CfAO WT B p'Kr'KpfipH. H CKfAfTfACT >1KOKdA c8t IlpfA rocnoACTKd A\H 8 AHKdH A\H03H EOAtpH, KdKO Cf C8t npOAdA H EddA^A Bp83A0f KfMHHS CKC AP^3H <KfMHHH WT CfAO WT Ep'Kr'KpfipH. H WCTdA fCT»1 EddA8d Bp83A0f wt 3dK0H h wt c8>KAfnYf wt nptA rocnoACTKd a\h wt AHKdH.
     Gfro pdAf AdA®)f ckai rocnoACTKO a\h <ca8t rocnoACTKd aih IIpfAfK nocTtahhk H >K8ndHHlţfK fro»1 dldpYHK'KK, IdKOJKf A<> C^T HAI TOT KfMHH, fiAdA$A Ep83A0f H CKC CHHOKH fro AtAHH8 H K*K WJfdES CHHOKOiU <H KH8K0A\ H np-kKH8MfT0A\ HAI H WT HHKoro»x>KA© HfnoKOAtKHAio, nopH3A\o rocnoACTKd A\H.
     Cf>Kf 8K0 H CKfAfTfdYH nOCTdKHJf rocnoACTKO A\H: WSlldH Ildnc <KfAHKYH AKOpHHK H >K8ndH.....................>x H >K8ndH /i,8A\HTpdUJK0 KfA KHCTlIdp H >K8ndH dlHJfO
KfA cndTdp H >K8ndH EapTOAOAIH KfA CTOAHHK H >K8ndH...............1 KfA nfJfdpHHK
H >K8ndH KoCTdHAHH KfA nOCTfAHHK. H HCnpdKHHK XpH3d KfA AOrO^fT.
     H Hdnncdx d3, Afn-KAdT Aoro^tT, k-k hactoahh <rpdA........................>x
K AKHH H WT âAdA\d Ad3<f K*K CtrO nHCdHYf TfMfHYf A-kTOAl K-K A"fcT x3pAf.
         Iw fidfâdHAPS KWfKWAd», mhaoctYio EowYio rOCnOAHHK.
     <f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru»1 voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea <această poruncă a domniei mele» 1 slugii domniei mele Preda postelnic şi jupaniţei lui, Mariica, fiica răposatului jupan Nica fost mare logofăt <şi cu fiii lor, citi Dumnezeu le va da» ca să le fie un vecin în sat la Brăgă-reşti, anume Yladul Bruzdoe şi cu fiii lui şi cu <toate averile lui, pentru că» 1 a cumpărat răposatul jupan Nica logofăt satul Brăgăreşti din judeţul
                             1 Loc rupt, lipsă în original; completat după documentul asemănător din 1628 martie
29, Arh. St. Buc., Ep. Buzău XXV/7.
278
www.dacoromanica.ro
Prahova, tot satul cu toţi vecinii <în zilele lui Şerban voievod> *. Şi s-au vîndut vecini lui Nica logofăt ei de bunăvoia lor, tot pe aspri gata. Şi de atunci <a tot stăpînit Nica logofăt satul>1 Brăgăreştii şi vecinii cu bună pace.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil Moghilă voievod, Preda spătar, <cumnatul lui Preda postelnic şi> 1 mama lui, jupaniţa Păuna, ei au dat acest sat Brăgăreştii zestre lui Preda postelnic şi jupaniţei <lui Mariica şi cu aceşti vecini, Vl>1adul Bruzdoe şi cu fiii lui mai sus-scrişi. Şi a tot ţinut Preda postelnic cu bună pace satul Brăgăreştii.
     <Iar după aceea, cînd a fost>1 acum, în zilele domniei mele, Vladul Bruzdoe a ridicat pîră înaintea domniei mele în marele divan şi au venit de <s-au pîrît de faţă cu Preda postelnic> *, ginerele lui Nica logofăt. Şi aşa pîra Vladul Bruzdoe în divan că le-a vîndut numai ocina <din sat din Brăgăreşti, iar pe el şi pe fiii hm1 nu s-a vîndut să fie vecin.
     Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege <şi cu toţi cinstiţii>1 dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi zapisul tuturor vecinilor din Brăgăreşti de vînzare... 1 şi cartea răposatului Şerban voievod de cumpărare, scrişi toţi vecinii pe nume şi am < adeverit domnia mea că s-a> 1 vîndut şi Vladul Bruzdoe cu fiii lui şi cu ocina lui vecin jupanului Nica logofăt, împreună cu alţi <vecini din sat din Brăgăreşti. Şi au>1 mărturisit înaintea domniei mele în divan mulţi boieri, că s-a vîndut şi Vladul Bruzdoe vecin cu alţi <vecini din sat din Brăgăreşti. Şi a rămas>* Vladul Bruzdoe delege şi de judecată înaintea domniei mele din divan.
     De aceea,    am dat domnia       mea <slugii domniei mele, lui Preda postelnic
şi jupaniţei> 1   lui Mariica, ca     să le fie acel vecin Vladul Bruzdoe şi cu fiii
lui, dedină şi    de ohabă fiilor, cnepoţilor şi strănepoţilor lor şi 'de nimeni> 1
neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa <mare vornic şi jupan. . . >1 şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan... 1 mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun... 1 20 zile şi de la Adam pînă la scrierea aceasta, cursul anilor, în anul 7135 <1626—1627>.
     <■(■ Io Alexandru voievod >, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXV/6.
        Orig. hîrtie (35 X 30), pecete timbrată.
        Cu o trad. din 1852; altă trad. ibidem, ms. 173 f. 516.
        Lunile după divan şi văleat.
                             1 Loc rupt, lipsă în original; completat după documentul asemănător din 1628 martie
29, Arh. St. Buc., Ep. Buzău XXV/7.
www.dacoromanica.ro
279
150
  1626 (7135) < octombrie—decembrie > 22, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Ianache vătaf şi jupaniţei lui, Neacşa, vie şi ocină în Dealul Verneştilor.
       f illYrtocTTfw EowTfw, Kw âAfgdHAPS KOfKOA* h rocnoAHH-K k-rcoh 3fAtAf ^rrppoKrtd^'i'HCKOf, chh*r KfrtHKdro h np^A^paro noKOHHHO.uS Kw PaAYrt ko(koa<>* ^dKdT rocnoACTKO a\h cit noKfAfuYf rocnoACTKO a\h MudKfK R^Ta^lta h ?K8ndHHiţfK fro H-kKUlfH H CKC CHHOKH CH fA\8, fAHlţfJKf Eor"K flpHflSCTHT, I3KC»K( M C8t HiM s norodHf 3d KHHorpdA^ 8 ^-fcdSA RfpHfijJHAuip ne wMHHd rAaroAfMaro Hfrp-fccK-R, uiBanf Tpn norodHf k-r iahh AtfCTO, AP^rt tph k-r AP^ro1 AtfCTO, eah3 fAHHf uit AP^rf H CKC AtfCTO 3d KSKf H CKC U'KOIJIIKi WKOAHO H UffCT CfJKfHH 3d U'MHh8 8 nOAKJ, fAHKO Cf JfTfT H3EpdTH UIT nOCK8AH, nOHfJKf fCT nOKSnHA MHdK( KdTdJf H JKSndHHlţd fro H-kKuid ci'f s norodHf 3d KHHorpdAS h ckc a«cto 3d k8ki h ckc nfpHKOAH wkoaho H CKC cYh S CfftfHH 3d U'MHH'k KHUJf pfMfHH UIT HdA MhIO, CHH"K Gt-RH8k-RK U’T
  Kdpoiii uit E83-r8 3j xk dcnpH potokh. H npc>AM®Wf Muie chh-r Gt-rh8k-rh, u’h 3d CROIO A^BpeKOdKi H CKC 83HdHl‘f K*RCfcAtH AtfrYdUJOAt UIT rop H3 Ac,rt H U’T IVKp-RCTHHM AtfCTOAt H U'T npfA POCnOACTKd lUH.
       H KHA'feX®'" rocnoACTKO AtH h 3dnnc 3d npoAAHYf uit pSKd Mhiokh ckc awosh ROrttpH H A^RpH AtOA’lf CKCAHTCaYh, KOTOpYH c8t KHAH KOPAA Cf c8t EpOHA KHHOPpdAC* Hd HA\f.‘ rAHTOpVf BHK KfA KOAtHC H HfAfAKO KfA nOpTdp H GHMd BTOpYn AOPOijMT H GTpOf endTdp H HtHMieA AK®P«HK H GoKOA nîX'dpHHK H U nOCTf AHHK H TdTSd AUTO^fT H U’T KdpOIU 1183118, EoHKO K-RA-Rpdll] H illdpKO K'KA'Kpdlll H U’T EfpHflJlY, MhK> ^OBOIU H ill8pP8 H KSA-fc IVT no K-RAH-R8 H U’T T'KT'KpdHH, GTOHKHpA-fc H U’T IIOTOicfcHH, fi'KTp’fc H HfcrOf H WT RfpHflJjY, Kp'KCTYldH TS^fK H Tfprf ^pdrYfK H ESn-k AUTO^fT U’T OpE-fcCKd H AtHOSH BOAtpH, f>Kf Hf C8t nHCdHH 3Af K"R KHHPd cYf.
       Gfro pdAY a<*A®X c'k<" rocnoACTKO AtH MndKfK KdTdjf h JKHTtAHHHfK fro H'kkuifH, iaK0>Kf Aa cSt hm cYf s norodHf 3d A03Yf h ckc AtfCTO 3d K-Ripa h ckc U'KOlţlYlO WKOAHO H CKC S CfXKfHH 3d U’MH>2H'K A'^A'i'h'K H K*K U'JfdE'K HHA\, CHHOKOAt H RH8K0M H np-kKA8MfTOA\ H Hf U’T KOrOKA® HfnOKOA'kEHA\, n0pH3A\0 rocnoACTKO A\H.
       G<f>Kf h CRfa> 2 fTfaYs nocTdKA-kfM rocnoACTKO a\h: «Snau liana KfA akophhk h >K8ndH XpH3d KfA AOrO^fT H JKSndH (A,8A\HTpdUIKO KfA khctYqp <H >KSndH A1h>2X® KfA endTdp H JKSndH KapTOAOA\EIO K<fA CTOAHHK H JKSndH E>2pdT8A KfA KOA1HC H >KSndH llnOCTOA KfA nfXdpuHK <H >KSndH KoCTdH>2AHH KfA nOCTfAHHK. H HCnpdRHHK XpH3d KfAHKYn AUirO^fT.
       <H Hd>2nfcax dfn-KAAT Awro^fT, k*k rpaA^ ESKSptiţiH,.............2 kk a^hh h vvt
  lÎAdMd A® HHH'k TfK8l(lHA\ A'kTOAt, K*K A'bT x3pAf.
       f Kw HdfgdHAP» KuifKuiAA, a\haoctYio Eo>kYki TOCnOAHHK.
       Hui âAf§dHAP8 KOfKOAA <m. p.>
  ___________________ JÎMHA KfA KAlOHap.
       1 Corectat peste «ahh.
       * Loc rupt.
280
www.dacoromanica.ro
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro vlah iei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ianache vătaful şi jupaniţei lui, Neacşa şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie lor 6 pogoane de vie în Dealul Yemeştilor, pe ocina ce se cheamă Negrească, însă trei pogoane într-un loc, alte trei pogoane în alt loc, aproape unele de altele şi cu loc de case şi cu pometul dimprejur şi şase stînjeni de ocină în cîmp, cît se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat Ianache vătaf şi jupaniţa lui, Neacşa, aceste 6 pogoane de vie şi cu locul de case şi cu livezile dimprejur şi cu aceşti 6 stînjeni de ocină mai sus-zişi de la Ianiu, fiul lui Stănucă din oraş din Buzău, pentru 20 000 aspri gata. Şi a vîndut Ianiu, fiul lui Stănucă, el de a lui hună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Ianiu, cu mulţi hoieri şi oameni huni martori, care au fost cînd s-au numărat viile, anume: Gligorie fost mare comis şi Nedelco mare portar şi Sima al doilea logofăt şi Stroe spătar şi Nenciul vornic şi Socol paharnic şi Ilie postelnic şi Tatul logofăt şi din oraşul Buzău, Yoico călăraş şi Marco călăraş şi din Vemeşti, Ianiu Doboş şi Murgu şi Bulea de pe Cîlnău şi din Tătărani, Stoichirlea şi din Potoceni, Vătrea şi Neagoe şi din Vemeşti, Cîrstian al lui Guţă şi Gherghe al lui Drăghie şi Bunea logofăt din Orbească şi mulţi boieri, care nu sînt scrişi aici, în această carte.
      De aceea, am dat domnia mea lui Ianache vătaf şi soţiei lui, Neacşa, ca să le fie lor aceste 6 pogoane de vie şi cu locul de case şi cu pometul dimprejur şi cu 6 stînjeni de ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier <şi jupan> 1 Miho mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare <stolnic şi jupan> 1 Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic <şi jupan> 1 Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      <Şi> am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti,...1 22 zile, şi de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7135 <1626 >.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
      A învătat marele clucer.
             *
         Acad. R.P.R., L/8.
         Orig., hîrtie (36 X 29), pecete timbrată. Lunile după divan.
1 Loc rupt.
281
www.dacoromanica.ro
151
1626 (7135) octombrie 29, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte iui Dragomir postelnic din
             Prundeni, ocine la Izvorani, Zlătărei şi Pereni.
      •j* MHAOCT’l'eiO EotttTeiO îw fÎAe§dHAPS KOeKOAd H POCnOAHHTi KTvCOH 3fA\Af ^>rrppO-KAdJf'fHCKOe, CHHTi KeAHKdTO H fiptACEparO nOKOHHHOAXS Iw PdAV1' KOeKOAA. AdKAT
rocnoACTKO a\h cV» noKeA'kHie rocnoACTKO a\h ca8p rocnoACTKO a\h AParc,‘"HP0K
(lOCTf/VHHK WT [IpSHA'kHH WT CSACTKO RaTiU H CKC CHHOKH CH, fAHU,f A\8 EoP"K ACpOKdJf, IHKOJKe AA A\8 tCT WHHH8 8 H3K0pdHH, WKdMe A*A AP'krc,WK ” A«A CHHOKOAV ero EAdAVAOR H 1JpTiK8A0R, AfA HA\ R-KCdX WT nOA» H WT Ul8d\d H wt koa h WT KHHOrpdAV H WT CEAAAHIJH C6A0K, WT nOCK8AH, RApf fAHKd ce JfTHT H3BpdTH WT FIO RTvC XOTdpOAt. H ndK AA fCT ApArOAXHpOK nOCTeAHHK WT A*A APT1™1^ *<T0 «T BHl' HA\dA noKSneHVH 8 flAVKp’KijiY noAOKHHS wt fiockSah h wt no k-kc jfOTdpOA\, nonele io ecT noKSnHA cA8r rocnoACTKO a\h ApAr©A\Hp nocTiAHHK cVe wMHHe RHiue penene wt HdA PAAOCAdK K8nn8 wt EeAHKd Okh-k, 3d xpt dcnpH totosh, d PdAOţAdK K8mt8, WH ecT KHA noKSnHA cYio WMHH-K wt HdA AP'Kr0W H WT CHH0KH fro. H ndK noKSnHA APAPOAtHP nOCTCAHHK WMHHS 8 HSKOpdHH, AAH WT A*A ©HeiJjY..Op TpeTdPO AfA, A*A II'KA&PfK K'KCdJf WT nOAlO H WT Ul8A\d H WT KOA H WT A^ASA CKC KHHOrpdAI H WT CeAAAHIfie CfAWK, WT nOCK8AH, Kdpe eAHKd ce JfTHT H3KpdTÎ H WT no K"KC JfOTdpOA», WT HdA PdAOCAdK K8nu,8, 3d xp* dcnpi potokh. H ndKH ecT noKSnHA APAroAtnp nOCTeAHHK CKC np-KKSA WT H3K0pdHH, Tepe eCT AAA npliKSA ApAPOAtHpOK nOCTeAHHK eAHd BHHOPpdA 8 H3K0pdHH, nOAA’b CKC A03l 6R APAr©A\HpOK, A ApArOA\Hp I10CT6AHHK WH CIJlfKe eCT AAA npTiKSAOK 8 ced 8 TaTiRM, dAH KHHOPpdA GTdHOK, Ad eCT A03le PdAV A03’fe. H npOAVfcHHAH c8t WHH 3d HHXHOAt AOKpOKOAIO. H ndK noKSnHA APAroAtHp nOCTeAHHK WT HdA Ap-*11'®*®’ CHtPK PdUieR eAHH AteCTO 3d KHHOrpdAI, n-Kp-RCHliie, 8 H3KOpdHH, nOAA-b CKC A03ie APArOAtHpOK, eAHKd ce XTHT HSKpdTl’, 3d T dcnpH POTOiH, Kii ARHTe TdKpYHA rocroa- H rhah c8t CReAfTeAiH no HA\e: wt Hha\oh, nond «I*p-KTdT H WT E'kpA’b, dlHTpOiJsdH AVOHdX H WT H3K0pdHH Ep-RTHATi H AdH H BTiPHIi H ITpCAA H IlTiTpS H ©TOHKd H fLireA H Hfcroe H ©TdH H AlHTp-k H np-KKSA H PdAlÎA h HeA”kAe.
      H ndKH>Ke Ad ict ApAr®A\Hpos nOCTeAHHK whhh8 8 SATiTiipeH, dAH wt AfA non AahVcR TpeTdPO AfA CKC KHHOPpdA 8 A^A H CKC AHRe3HAe,nOAA'k CKC KHHOPpdAV ApAPOAtHpOK, WT nOAlO H WT lll8A\d H WT KOA H wt ceAAAHipe CeAOR, WT nocRbAH, Rdpe eAHKd ce JfTHT H3EpdTH WT no RTiCOAt X®f ApOA\, nOHeJKe eCT noKSnHA ApAr®A\Hp nOCTeAHHK cVio WHHHTi WT HdA GTOHKd, 3eT noneK AAHVfff» 3d xf ACnpH P0T0K3. H khah c8t cKeAfTeAVn no HA\e: wt SATiTiipeH, Edd.tKSA h Eaaa8a h AItiPHh h PdAVA H APA^OT-K H WT rp-KAfmV, GTdH H PdA8A H WT IIVeTAOUIdHH, Apa^ot-k h AldHt H EAdAUA H H-kPOA\Hp.
      H ndK aa ecT APAr®A\HpoK nOCTeAHHK wmhh8 8 KeptHH, dAH wt AfA non GtAHMIOAWK nOAOKHHO, dAH AfA K'KpCTYdHOR, CHHTi non GTdHMIOAWK, RHiCd^, WT nOAlO
282
www.dacoromanica.ro
H XVT UlSAXd H WT KOA H WT KHHOrpdA H XVT CEAdAHl|IE CEAOK, WT (IOCKSAHj KdpE tAHKd CE JfTHT H3KpdTH WT 110 KTiC JfOTdpoAX, flOHEME 6CT flOKSllHA ,\pdrOA\Hp nOCTEAH 1K cTlO WMHH'K WT HdA KlvpCTTiaH, 3d ^djf dCtlpH rOTOBH, KTi A^hT* IlOKOHHHArO pOAÎTfAlO rocnoACTKA axh Îw PaaVa KOfKOA- H kha ect ckeaeteaYh no haxe: wt ^p'Kr'KmaHH, EdA’b Hokoattvk h wt EfptHH, Eaaava rpoaw h Kaaava PowTSai h Gtah h Goko i H rfllHJf'KHA'h H EdpKSA H WT KlwYHHd, il'dpEUl H A\HOSH iVtotft. E5KE HE C$T nHCAHH 3A« KTi KHHrd cTio.
                                H npOAAA«X cTe khuie pemenh aioa'ie hh^he wmhhe whh 3a hh^hoax AOKpoKo.uo
                           H CKC 83HAHÎI0 K'KC'kAXH AXErTdUIOAX XVT TOp H3 A«a H WT WKpTiCT AXECTOAX H XVT
npEA rocnoACTKO axh.
      Gsro paA’f AAA«\* c-hax rocnoACTKO axh c.vSr rocnoACTKO axh ^paroAXHpoK, iakojke
AA AX8 ECT WMHH-K A^AHNO H Klv W^dETi CHHOKOAX H KHSKOAX H nptKHSMETOAX H HE XVT KOrOJKAO HEnOKOA-bKHAXO, nopH3AXO rocnoACTKO AXH.
      Gejke 8ko h ckeaete.iYh nocTdKHjf rocnoACTKO axh: >K8ndH Ildnd kea akophhk h ÎKSndH XpH3d KEA AOToi(SET H JKSlldN Ar^AXHTpdUIKO KEA KHCTl’lBp H JKSfldH dlHX’O KEA endTdp H fidpTOAOAXH KEA CTOdHHK H JKSfldH EpdTSA KEA KOAXHC H WStl/H UnOCTOA KEA IlEJfdpHHK H }K$lldH KoCTdNAHN KEA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK XpH3d KEAHKH AOrO^ET.
      H Hd(lHCd]f A3, flEn-KAdT AWrO^ET, K*K HdCTOAHH rpdAV BUKUpElJlT, AX-kCEUd
WJfTOKpYE K0 A^HH H XVT ^AdAXd Aa>KE A<> HHHt TEHEHÎd A”kTOAX K"K AtT x3pAE, d WT P0JKA6CTK0 XpHCTOKO „dJfKS.
      ■J- îw fldHBdHApS KWEKWAd, axhaoctVio EojkYio rocnoAHHh.
      Hxv ilAEăJHApS koek>aa <m. p.>
      ■]• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului, Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dragomir postelnic din Prundeni, din judeţul Yîlcea şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Izvorani, însă partea lui Drăgoiu şi partea fiilor săi Yladul şi Pîrvul, partea lor toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi iar să fie lui Dragomir postelnic din partea lui Drăgoi, ce a avut cumpărătură la Amărăşti jumătate, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Dragomir postelnic aceste ocine mai sus zise de la Radoslav negustor din Ocna Mare, pentru 3300 aspri gata, iar Radoslav negustorul a cumpărat această ocină de la Drăgoi şi de la fiii lui. Şi iar a cumpărat Dragomir postelnic ocină la Izvorani, însă din partea Oneştilor a treia parte, partea lui Pădure toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege şi de peste tot hotarul, de la Radoslav negustorul, pentru 3000 aspri gata. Şi iar a schimbat Dragomir postelnic cu Pîrvul din Izvorani, de a dat Pîrvul lui Dragomir postelnic o vie la Izvorani, lîngă via lui Dragomir, iar Dragomir postelnic, el încă a dat
                                                                                                             283
www.dacoromanica.ro
]ui Pîrvul în sat la Glăvi, însă via lui Stan, să fie vie pentru vie. Şi au schimbat ei de a lor bunăvoie. Şi iar a cumpărat Dragomir postelnic de la Drăgoiu, fiul lui Raşa, un loc de vie părăsită la Izvorani, alături de via lui Dragomir, cit se va alege, pentru 300 aspri gata, în zilele lui Gavriil voievod. Şi au fost martori, anume: din Nimoi, popa Fîrtat şi din Verdea, Mitrofan călugărul şi din Izvorani, Brătilă şi Dan şi Zîrnă şi Preda şi Pătru şi Stoica şi Anghel şi Neagoe şi Stan şi Mitrea şi Pîrvul şi Radul şi Nedele.
      Şi iar să fie lui Dragomir postelnic ocină la Zlătărei, însă din partea popii Danie a treia parte, cu vie la deal şi cu livezile, alăturea cu via lui Dragomir, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că Dragomir postelnic a cumpărat această ocină de la Stoica, ginerele popii Danie, pentru 3000 aspri gata. Şi au fost martori anume: din Zlătărei, Vlaicul şi Vladul şi Mărin şi Radul şi Dragotă şi din Grădeşti, Stan şi Radul şi din Pietloşani, Dragota şi Manea şi Vladul şi Neagomir.
      Şi iar să fie lui Dragomir postelnic ocină la Bereni, însă din partea popii Stanciul jumătate, însă toată partea lui Cîrstian, fiul popii Stanciul, din cimp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, fiindcă a cumpărat Dragomir postelnic această ocină de la Cîrstian, pentru 1600 aspri gata, în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod. Şi au fost martori, anume: din Drăgăşani, Badea a lui Cioboata, din Bereni, Vladul al Grozei şi Vladul roşiul şi Stan şi Socol şi Mihail şi Barbul şi din Călina, Mareş şi mulţi oameni ce nu sint scrişi aici, în această carte.
      Şi au vîndut aceşti oameni zişi mai sus ocinele lor, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor de sus, de jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele lui Dragomir ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 29 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
      j* Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
        Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, C/21.
        Orig., perg. (36 X 52), pecete timbrată, căzută.
        Cu două trad. din 1897 şi 1903.
284
www.dacoromanica.ro
152
<1626 > octombrie 29.
             Alexandru Coconul voievod porunceşte satelor jupînesei Grăjdana să-i dea ascultare şi să-i care bucatele şi vinul la casa ei.
     f (HhaoctYio Eo>kYio Îw fLuădNApS ROEROAd h rocnAHH-K. IlHiufT rocnoACTEo a\h voao satelor carele sînteţi ale jupînesei Grajdanei şi v-am dat domnia mea să fiţi ai ei, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele şi sluga domnii mele, anume.....................1, iar voi să căutaţi să-i încărcaţi vinul şi buca-
tele ce va avea, să i le duceţi la casa ei şi să ascultaţi dă ce vă va da învăţătură, cumu e legea rumânilor, că de nu veţi asculta, mare ruşine veţi păţi. Hhako m uter, no pfM rocnoACTRd a\h.
     HcnpdKNHK CAA\ pEM rOCnOACTRd A\H.
     IlHC WJfTOAtRpYE K0 A*»HH.
     JfqHA REA KOpHHK.
     f îw flAfga^ApS rwerwaa, avhaoctTw Eo>kYio rocnoAHHK <Pe verso:> Leurdeni.
        Acad. R.P.R., CCCC/228.
        Orig., hîrtie (30 X 20), pecete aplicată.
        Datat după alte documente ale Grăjdanei.
                                  153
1626 (7135) octombrie 31, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Maria băneasa jumătate din satul Streoşti din judeţul Vlaşca.
     f /HhaoctYeio EomYe*», Îw fLuganApS ROEROAd H rocnoAHH-K k-kcoh 3ea\ae XrrppoRAajfYHCKOE, chnti REAHKaro h nptAosparo noKOHNNOAtS Iw PaAya ROEROAd. 4,asaT rocnoACTKO a\h cT( iio&eaenYe rocnoACTRO a\h noMTENNtn «SnaNHiţER AlapYcH BTiHtca, A^^fpi nOKOHHHOAt >K8naH8 PdAYAOR KAlOMdp E$3eckSa h c-kc chnorh ch eahu,ea\ Eoni npHnScTHT, hkowe m ‘"8 ect ceao GtpeivujTh wt cSactro EaaiiKKa», WEdME nOAORHNO 3d CEAO WT 110AI0 H WT IU$A\d H WT KOA H C"KC ROAEHHlţd H CTiC REMHnYH EAHU.H CE pip^T NAHtH H CKC K8KEX H CKC K-KCtX wrpAWAEHYE H CTiC RTiC wrpaA H WT cea<iahiiie ceaos wt nocs^AH, saps «*HKa ce XTfT H3KpâT wt no rtic XOTApOAV. IIc>Hf/Kf CEAO GTpEWipYH EHAO ECT 3A A^AYhS EdAER CndTdp. H nOTOAV,
1 Loc alb.
285
www.dacoromanica.ro
KTiAd (CT EH B"K AhHlf nOKOHHHOAV pOAÎTfrt POCIIOACTRd AVH IlV PMVrt KO(BOAd, K"K np-h.KOf p(A$, <> nOKOHHHdPO >K8ndH MHdK( EHB B(A KdH KpdrtfKCKIH, K8nHO>K( CKC >K8na-HHiţd «ro AlapYra E'KH'kCd whh (ct iiokSiiha WEd ar( B'KKSn'k b'kc mao Gtp(wi(iYh BHUM (1HC WT HAA EdA-fc CndTdp, 3A A dCnpH. H B'KC SAP'KKdA (CT CKC AOKP°‘'VHpHO.
     fi nOTOAl, K"KAd «T Kl’w HHH'k KTv A*'HY( POCnOACTBd AVH, nO C'KAVp'KTH >K8ndH8 Mhak(S kahSa. a jkhtmhhiv» (po rtlapYa E’KH'kCd WHd (ct t(paha AiHora h(boaio h np8)f npfA rocnoACTKa avh paaY a^hok(hYa av8>k (h MHdK(B EdHSa. Ta?K( (ct a^uha >K8naHHU,a rtlapYra E'KH’kCd np(A rocnoACTBO avh 8 b(ahkYh ahkah T(p( CKnpfciiK c( 3a AH48 ckc AA'KKHHKH KOTOpVH C8T HAVdA a8>KHOK(hY( Hd MHdKH EdNt>A H CHU,f nptllK WHH KdKO Ad B'K3HAVd(T Ad'KKHHKl'H KTiC C(AO GTp(WlJlYH H A™ >K8ndHH4(K flldpH(H E'KH'kCd CKC k8K( CKC K-KC. Ta?K( K-K TOAV POCnOACTBO AVH CKAV PA(AdJ( H CSAHJf HO HpdB H no 3dKOH K8nHOJK( CKC B'KC'kjfAVH HKCTHTHAVH npdKHT(AYH POCnOACTBd AVH H CKAV HCTHHCTBOBdA TOC-nOACTBO AVH CKC ETiC AHKdHOAV KdKO (CT EHA flOKSflHA nOKOHHHdPO JKSndH @HdKH EdH8d Toro c(ao Gtp(W4iYh bhuj( nuc K8nHo>K( ckc >K8ndNHU,d (ro /HapYA. Ta>K( cavotphxoav PocnoACTBO avh (p( c8t bha noKSnHA 3d ak« AP$>khhh, dH8 ckav rocnoACTBO avh Ad AP'KWHT WT AHKdH 3<8ndHHU,d AldpYld E'KH’kCd nOAOBHHO 3d C(AO CKC B(HHHYh H CKC BOAfHHlV» H CKC K8K()(, Ad K> «CT A^AHHO, d Ad'KKHHKYH VVHH Ad AP'kWHT ApSra noAOBHHO 3a «ao wt GtphvuiYh, A*d MHdK(B EdHSa ckc b(hhhYh h ckc b'kc JfOAOKOAV, pdAY ASîKHOB(HYd HAV. fi CKC A*d ?K8ndHHU,(B AldpYfH E'KH'kCd flOAOBHHO 3d C(AO CKC BOACHHlţd H CKC K8K(y, HHJfTO Tp-fcKS Ad H( HAVdT WT CKpOAHHl^Jf MHdK(B EdHSiV, HHK( CHH-K, HHK( EpdT, HHîKf BH8k, HH>K( BH8H(A0AV, HHîKf A'VKJKHHK, pd3Kt
tkhYio cdAVd >K8ndHHU,a dlapYia E'KH'kCd, non«K( chu,( c8ah\'oav rocnoACTBO avh ckc
B'KC AHKdHOAV.
     fi nOTOAV BHA'felPf Ad'KJKHHKYH KdKO CKAV CKTBOpHJfOAV POCnOACTBO AVH A*a :K8ndHHU,fK AYdpY(H E'KH'kCd nOAOBHHO 3d C(AO WT GpdVIfld, d VVHH np-fcUK KdKO Ad HAVdT H WHH A**' WT K8K( H WT BOAfHHlţ'K. E"K TOAV H&JIdNHlţd /lldpYld E'KH'kCd WHd IIAdK/Ulf C( np(A rOCnOACTBd AVH H H3B(A"kT(ACTK0KdA (CT CKC AVH03H EOA'fcpH H A^KpH AK>aY( 8 AHKdH KdKO (CT flAdTHA AVHOrd a8KHOB(HY( AV8>K (H MHdK(K EdH8A WT KOAVdT(B( (H MTO (CT HAVdA WT HdA POAHT(AYh (H H KdKO (CT CKTBOpHA T()f K8K( H riHAVHHU,d H KOAfHHU,d CKC B(MHHYh (H H CKC dlţHrdHY( (H H CKC K(ATOBdHYd
wt poaYt(aYh (H, 8rH xdvlr^. H(co pdAY cavotph\'oav rocnoACTBO avh T(p( ckav AdA 3<8ndHHU,(K AIdpY(H k8ks;( H IIHBHHUjd H BOA^HH^d pdAY CK8.IH111 H Cn(H3 MTO (CT EHA K(ATOBd V <H> WCTdA (CT A^^HHkYh WT 3dKOH H WT C8>KA(HY( WT np(A POCnOACTBd AVH WT AHKdH, KdKO flO B(KIO AV(T~kX HHJfTO Ad H( HAVdT WT CKpOAHHKd IlfHdK(K EAN8a H8 Ad (CT 3<8ndHHU,d Aîi'pYra E'KH’kCd 8 AVHpHO WT K'K B'KCHX’ AK>aY(.
     G(PO pdAY AdAOJC C-KAV POCnOACTBO AVH nOHT(HHtH îKSndHHU,fK AldpY(H E'KH’kCd, I3K0>K( Ad dv8 (CT nOAOBHH 3d C(AO WT GTp(WIJlY CKC B(MHHYh H CKC BOAEHHlţd H C'KC K8K(Y H CKC flHAVHHlţd WMHH'K A^AHHO H K'K W^dE C3H0B0AV H BH8KOAV H npt-BH8M(TOAV H H( WT HHKOPOJKA® H(nOKOA'kEHAVO n0pH3AV0 POCnOACTBd AVH.
     G(3{( h cb(A(t(aYh nocTdSHjf PocnoACTBO avh >K8naH liana b(a akophhk h >K8naH XpH3d B(A AOTOiJSfT H >K8ndH /^SAVHTpdlllKO B(A BHCTYldp H îKSndH AIh^O B(A CndTdp
286
www.dacoromanica.ro
H >K8lMH BdpTOAOlWH KfA CTOANHK H EpATS.l KfA KOA\HC H flflOCTOA Kf-V n()fapHHK H >K8fldN KOCT/HAHH KfA flOCTf AHHK. H HCnpAKHHK XpH3A KfAHKÎH AOrO^fT.
                               H HanHcax dfmvAAT AorofJifT k-k HacTOA rpaAV E$K8pfi(iH, AvfeeciţA wjfTOA\KpTf
                           aa akhh h wt Aaaa\a a<> «At k-k «ro nHCdNif TfifHÎ'f a1îtoa\ k-k a^t x3paf.
     f îw flAfgAHAP# KlVfKWAA, A\HAOCtT» EcOKIW rOCnOAHHTv.
     Hiv flAfgaNAPS koikoaa <m. p.>
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei jupaniţe Maria băneasa, fiica răposatului jupanului Radul clucerul Buzescul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Streoştii din judeţul Vlaşca, însă jumătate din sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu moara şi cu vecinii, cîţi se vor alege şi cu casele şi cu toate împrejmuirile şi cu toată ograda şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că satul Streoştii a fost de moştenire al lui Balea spătar, iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, în primul rînd, iar răposatul jupan Ianache fost mare ban al Craiovei, împreună cu jupaniţa lui Maria băneasa, ei au cumpărat amîndoi tot satul Streoştii mai sus scris de la Balea spătar, pentru 30 000 aspri. Şi au ţinut cu bună pace.
     Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupanului Ianache banul, iar soţia lui Maria băneasa a tras multă nevoie şi pîră înaintea domniei mele pentru datoria soţului ei Ianache banul. Astfel, a venit jupaniţa Maria băneasa înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă cu datornicii, cîţi aveau datorii la Ianache banul şi aşa pîrau ei ca să ia datornicii tot satul Streoştii şi partea jupaniţei Maria băneasa, cu case cu tot. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că a cumpărat răposatul jupan Enachi banul acel sat Streoştii mai sus scris împreună cu jupaniţa lui, Maria. Astfel am văzut domnia mea că au cumpărat ca doi tovarăşi; ci am dat domnia mea din divan să ţie jupaniţa Maria băneasa jumătate de sat, cu vecinii şi cu moara şi cu casele, să-i fie dedină, iar datornicii să ţie cealaltă jumătate de sat din Streoştii, partea lui Ianache banul, cu vecinii şi cu tot venitul, pentru datoria lui. Iar cu partea jupaniţei Maria băneasa, jumătate de sat, cu moara şi cu casele, nici o treabă să nu aibă din rudele lui Ianache banul, nici fiu, nici frate, nici nepot, nici strănepot, nici datornic, în afară numai de însăşi jupaniţa Maria băneasa, pentru că aşa am judecat domnia mea cu tot divanul.
     Iar apoi, văzînd datornicii că am făcut domnia mea parte jupaniţei Maria băneasa, jumătate de sat din Streoştii, ei au pîrît ca să aibă şi ei parte din case şi din moară şi din pivniţă. întru aceea, jupaniţa Maria băneasa s-a plîns înaintea domniei mele şi a mărturisit cu mulţi boieri şi oameni buni în divan,
                                                                                                           287
www.dacoromanica.ro
că a plătit multă datorie soţul ei, Ianache banul, din averile ei, ce le-a avut de la părinţii ei şi că a făcut acele case şi pivniţa şi moara cu vecinii ei şi cu aţiganii ei şi cu cheltuială de la părinţii ei, ughi 1760. De aceea, am căutat domnia mea de am dat jupaniţei Maria casele şi pivniţa şi moara pentru sculele şi cheltuiala pe care le-a cheltuit, <şi> au rămas datornicii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult amestec nimeni să nu aibă din rudele lui Ianache banul, ci să fie jupaniţa Maria băneasa în pace de către toti oamenii.
   t
      Pentru aceea, am dat domnia mea cinstitei jupaniţe Maria băneasa ca să-i fie jumătate de sat din Streoşti, cu vecinii şi cu moara şi cu casele şi cu pivniţa ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 31 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7135 <1626 >.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>
          Muzeul Regional al Olteniei, nr. 44.
          Orig., hîrtie (41 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1762.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Codrescu 17 — 21.
                                  154
1626 (7135) noiembrie 2, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stănilă gramatic, tatălui său Standul şi lui Voico ocini şi vii în Vai-de-Ei, judeţul Olt.
      ■j- dlH.tocTi'fK> Eo?kTek> îtv fLu3dN,â,pS K0fK0,a,d H rocnoAUHi1     scaiac Jfrrppo-
KAdJfÎHCKOf, CHH*K KfAHKdrO H fipfc,4,OKpdrO flOKOHHHdrO îw Pd^V1' ROfRO^d. A‘,8dT
rocnoACTKo a\h cTf noKfAfHîf rocnoACTKo a\h Gt’khha’kk rpf amthk, chhtv Gtahmioaor,
KHSK 0<jjT£A\TfK WT               WT c8d,CTKO OdT H CKC CHHOKH CH £AHU,fA\ Bortv
AdpOKd^, IdKOJKf Ad fCT WMHMS S EdH-Af-fH, A AH IVT flOAOKHHO 3d 8>K( dl'kHSrtvK AKd AfAH, Af'O A^A^At CH 6$T(A\îiK WT nOAK> H WT tllSAtd H WT KOAd H WT KHHOrpdAV H WT 00 K-KC0‘" X0xaP0‘"- H ndK Aa «T GtTiHHAIiK rpdAUTHK WMHHTv WT        dlHHOr-kK MTO KT HAtdA dltvHSrd nOKSnfHff WT WMHHd FdAK>A0K, fJOAOKHHO
288
www.dacoromanica.ro
3a 8jke wt flpcSpH, 8 a®a no a^a a®PH 8 jfOTap. H naK aa ect Gt'khha'kr rpa-AVATHK WMHH'K WT A{Ad fll'KHSP'KK MTO ECT HMAA nOKSmHÎI WT HAA EdA»A, no RdAE, WT ©BAAT HfpHO 8 A®A, A®Ph 8 JfOTAp, METRp'KTAPO AfAA WT nOCKSAH H WT no K"KC JfOTApOM. IlOHEKE cY» RHUJI pEMEHA WMHH'K BHAO ECT 6$t(AVYeR 3A nOK8nEHYE WT
dl'KHSra; TdJKf k-kaa ect bha r-k abhYe TaKpTHA roeroa, a 6$tea\Ye wh io ect
AdpOKdA cYe A(AH 3d WMHH'K RH8KOM CH AIaHER 3A AKIVfpf- Q nOTOAV, /UdH'k WH ECT BHA MEAOKEKA BAOTROpEl^K H R8j[. TaJKE, RHA^UIE G^STEAVTe TOAHKd SAOMKCTRYe WT K*K rhSkoav CH flldH'k, WH ....................1.
      <fl> K-KAa ECT BHA HHH'fc, R"K A^hYE POCnOACTRA AVH A 6j|STEAVYs WH HA.........
......1 <KH>UIE pEMEHE AfAH .................1 GT'KHHA'KR PpAAVATHK pAAY nOAvbHA,
iakoke.........1 A°npH a»aYe crea^teaYe, no have: wt mohacthp........................1
CDnpfc.........1 h wt <x)tei|ih, Dana A,Papoavhp h /Ha.....1, set G^teavYer h ui8poa\
CH RoHK...........1 TpETAPO A*A...........1 MTO ECT BHA nOK8nHA 6$TEAVYe WT HAA
A.........1 3d XRT ACnpH POTORH, R*K AKHYe nOKOHHHArO IIlEpBAH RO<EROA.........>1 TO.VV
CH G^TEAVYe WMHH8 8 RdH-AE-EH, aAH AEA E-KAER nOAORHHO sa Sjke, AEAO Hepohtor noao-
RHH8----1 WT no RTkC JfOTApOM WT HAA EliAt WT RdH-AE-EH, 3A XPT ACnpH POTORH. H
nan noKSnHA Gtahmio ckc ttictoav ch 6$9eavYe wmhh8 8 Eah-ae-eh wt wmhha AI'KHSP'KR METRp-KTAPO A*A, AAH A*''0 AdlţKOR H GtOHKTiK H EtiER R'KCAJf, WT no R-KC JfOTApOM, 3A XAC acnpH POTORH h BHTH REMHHH, R"K A^hYe IIlEpBAH ROEROAA.
      H ndK A A ect GtAHMIOAOR H EoHKOR, SEtY 6$TEMYeR, WMHH8 8 RdH-AE-EH, AAH AEA TTiCTOAV CH 6$TEMYER WT 8?Kd TopYeR nETAPO A*a, WT nOAlO H WT UJSAVA H WT ROAA H WT A03Ye H WT no RTiC JfOTdpOAV. IloHEîKE cYlO WMHH'K BHA ECT 6$TEAVYER sa A'fcAÎnS; tajke no ckavp'kth eav8, wctaa aa PASa^aht Gtahmioa ckc iu8poA\ ch Eohko a<a GjJvteavYer h sa a^A^iS h sa noKSnEHiE, aah aa aP'bîkht Gtahmioa aba Aeah, a Eohko wh aa aP^^ht TpETaro a^ao, hohejke chi^e c8t c8aha a^epYauih.
      H naK noK8nHA caav Gtahmioa wmhh*k 8 Rah-ae-eh, aah wt r"k eahh posop
lli'KHSr'KR METRp'KTAPO A*A, WT ^EpHO EaATO HO RA E 8 A<>A, A®PHj 8 JfOTdp, WT haa Tamioa wt Eah-ae-eh, sa xr acnpH. M naK noKSnHA caav Gtahmioa eahh po3op 3A AOSYe 8 RdH-AE-EH WT HAA A,PA™AVHpdUI, 3A T ACnpH R*K AKHIE IIlEpBAH ROEROAA.
      H naK noKSnHA G^teavie t"kctoav Gtahmioa wr wmhh8 8 Eah-ae-eh aah wt 8>ke EaAIOAOR H-PO HHR, nOAORHHO WT no R*KC JfOTdpOAV WT HAA P’feHP'K, CHH8 EaAIOAOR, sa xa acnpH potorh. H naK noKSnHA GjJvteavYe, t-kctoai Gtahmioaor aah wt 8jka PopYeR UIECTAPO HHR WT no R*KC JfOTdpOAV, A*AO P'KHPIWAER, 3A XA ACnpH POTORH, R*K A^hYe nOKOHHHOAVS IJlE^dH ROEROA- H npOAdA^UJE WHH cYe WMHHE 3A HHJfHOAV A^EpOM ROAIO H CKC 83HAHYE R'KC'feM MErYdUJOM WT POp H3           H WT WKp"KCT AVECTOM H
WT npEA POCnOACTRA AVH.
      Gepo paaY AAA°Y ckav rocnoACTRO avh Gt'khha’kr ppamathk h baijiom ch GtAHMIOAWR H EoHKOR, I3K03CE aa C8t HM WMHH8 A^AHH8 H R-K WJfdBS HHAV, CHHOROM H RH8K0AV H nptRH8MET0M H HE WT KOPOJKA® HEnOKOAEEHMO, no pH3M0 POCnOACTRO MH. * 19
      1 Loc rupt
19 — C. 1146
289
www.dacoromanica.ro
     Gf>«t 8eo h CKfAfTtftTH nocTdKHX’ r$cn$ACTB$ mh: 5k8imh liana bia akophhk h kSimh Xpnsa bca A©rw|»T h kSimh ^8«HTpaiuKO bca bhctYhp h «Snan AIh^o bm cndTdp h 5K8nan [BapTOAOMH bja ctoahhk h >K8nan KparSA km komhc h MtffidH flnocTOA bca ncjfapHHK h }K8nan Koctahahh bca nocTCAHHK. H HcnpaKHHK Xpnaa BCA AOre$CT.
     H HanHcay, fleniiAiT aoro^fr, b-b rpaAV E8K8ptipY AvkccuA hocmbp'ic b a^hh h wt ÎIaaim aakc a® HHH"k tcmchYc A-feroAi b*k ccro riHcanVc, bti a^to x3P*'f» * »t pOJKACCTBO XpHCTOBO xd)fKS.
     f Iw HamSahapS bivckivaa* aihaoctY» EojkYio, rocnoAHHB.
     ■)• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănilă gramatic, fiul lui Stanciul, nepotul lui Eftimie din Vai-de-Ei, din judeţul Olt şi cu fiii, ciţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină in Vai-de-Ei, însă din jumătate din funia lui Mănuga, două părţi, partea bunicului său Eftimie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi de peste tot hotarul. Şi iarăşi să-i fie lui Stănilă gramatic ocină din partea lui Minogă, pe care a avut-o Mănuga cumpărătură din ocina lui Badiul, jumătate de funie, din Arsuri în jos, pe deal, pînă la hotar. Şi iară şi să-i fie lui Stănilă grămătic ocină din partea lui Mănugă, pe care a avut-o cumpărătură de la Badiul, pe vale, din Balta Neagră in jos, pină in hotar, a patra parte de pretutindeni şi de peste tot hotarul. Pentru că această ocină mai sus-spusă a fost a lui Eftimie de cumpărătură de la Mănuga; apoi, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, Eftimie a dăruit aceste părţi de ocină nepotului său de fiică, Manea. Iar apoi, Manea a fost om răufăcător şi hoţ. Astfel, văzînd Eftimie atîta răutate de la nepotul său Manea, el... 1
     Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Eftimie el... 1 mai sus-spuse părţi... 1 lui Stănilă grămătic, pentru pomană, ca... 1 oameni buni martori, anume: de la mănăstire... *, iar Oprea... 1 Şi din Oteşti, Papa Dragomir şi Na... 1 ginerile lui Eftimie şi cumnatul său Voico... 1 a treia parte.. . 1 pe care a cumpărat-o Eftimie de la D...1 pentru 2300 aspri gata, în zilele răposatului Şerban voievod... 1 socrul său Eftimie ocină în Vai-de-Ei, însă partea lui Bîlea jumătate de funie, fără partea lui Negoiţă jumătate... 1 de peste tot hotarul de la Bîlea din Vai-de-Ei, pentru 3300 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Stanciu cu socrul său Eftimie ocină in Vai-de-Ei din ocina lui Mănugă a patra parte, însă partea lui Laţco şi a lui Stoica şi a lui Băie toată, de peste tot hotarul, pentru 4200 aspri gata şi să fie vecini, în zilele lui Şerban voievod.
     Şi iarăşi să-i fie lui Stanciul şi lui Voico, ginerii lui Eftimie, ocină în Vai-de-Ei, însă partea socrului lor Eftimie, din funia lui Boghie a cincea parte, din
      1 Loc rupt.
290
www.dacoromanica.ro
cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi de peste tot hotarul. Pentru că acestă ocină a fost lui Eftimie de moştenire; astfel, după moartea Iui, a rămas să împartă Stanciul cu cumnatul său Voico partea lui Eftimie şi de moştenire şi de cumpără* tură, însă să ţie Stanciul două părţi, iar Voico să. ţie a treia parte, pentru că aşa au judecat megiaşii.
     Şi iarăşi a cumpărat Stanciul singur ocină în Vai-de-Ei, însă dintr-un răzor al lui Mănugă a patra parte, din Balta Neagră pe vale în jos, pînă în hotar, de la Gaciul din Vai-de-Ei, pentru 2000 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Stanciul singur un răzor de vie în Vai-de-Ei de la Dragomiraş, pentru 300 aspri, în zilele lui Şerban voievod.
     Şi iarăşi a cumpărat Eftimie, socrul lui Stanciul, ocină în Vai-de-Ei, însă din funia lui Badiul al optulea ogor, jumătate de peste tot hotarul, de la Reangă, fiul lui Badiul, pentru 1000 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Eftimie, socrul lui Stanciul, însă din funia lui Goghie, al şaselea ogor, de peste tot hotarul, partea Rănghioaiei, pentru 1000 aspri gata, în zilele răposatului Ştefan voievod. Şi au vîndut ei aceste ocine de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Stănilă grămătic şi tatălui său Stanciul şi lui Voico, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan* Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 2 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor la această scriere, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., XXI/113.
         Copie.
                                     155
1626 (7135) noiembrie 4.
           Alexandru voievod porunceşte unui hotarnic să aleagă partea din Berceni a jupinesei Grăjdana de către Alexe.
     f AIhaoctYio EokYm îw fLwgaHAPS kockoa h rocnoAHHK, chhk (iokmhom Iw Paava koe&oa* AiKiT rocnoACTKO aih cYie iiobmehYm rocnoACTKi aih CA$r rocnoA* CTKd MH H4 HM(....1 ca să fie volnic cu cartea domniei mele să fie hotarnic, de să hotărască ocina de la satul Bercianei, să aleagă ocina jupînesei Graj danei de
1 Loc albi.
19*
www.dacoromanica.ro
291
cătră Alecxe, pre unde vor trage cei 12 boiari ce sînt hotărnici. Iar sluga domniei mele să înpitreze ocina, să pue pietri, să se ştie hotarăle.
     Derept aceia şi voi, boiarilor, ce sînteţi hotărnici, încă să căutaţi foarte în dereptate să le alegeţi ocinele şi să-i hotărîţi. Şi nemica făţărie să nu faceţi sau să luoati mită, că apoi certare va fi de cătră domnia mea. Hnako aa H-kCT, no pfM rocnoACTKa aih.
     H HcnpdSHHK cdA\ pfM rocnoACTKa a\h.
     IIhC NOHMKpTf A A^NH, A-kT x3pAf.
     •J- Iiv fTAc^AHApS KwtKwAA, aiYaoctY» IIojkYio rocnoAHHK.
                                                                                      <Pe verso:> Leurdeni.
          Acad. R.P.R., CCCC/224.
          Orig., hîrtie, (32 X 21), pecete timbrată, căzută.
                                  O copie, ibidem, CCCC/225; altă copie la Muz. ist. Buc., nr. 25. 476, doc. 23.
                                       156
                                                                              <1626 după noiembrie 4>.
            Doisprezece boieri hotărnicesc ocina de la Berceni a jupînesei Grăjdana de cea a jupanului Alexe.
     f Scris-<a>mu noi cei dui<sprezece> 12 boiari, cumu am hotărît ocena de[l]la Berce<ni> a jupînesii Grăjdanei cu jupînul Alecse, cumu am aflat cu sufletele nostre; ocina jupînesii Grăjdane, stînjeni 120 şi hotărnici, anome care au fustu: Turture păharnic şi Vladulu ot Glina, ot Bobeşti, Bade, ot Săcuiani, Bădeca, ot Oreşti, Negul, ot Stîlpeni, Raico i Bade, ot Văcăreşte, Nan i Bane i Ispas i Stan.
     Omul dumniscu hotarnecu au fustu vătaf de aproze, anume Tuduru.
                                                                                  <Pe verso:> Leurdeni.
         Acad. R.P.R., CCCC/226.
         Orig., hîrtie (20 X 14), cinci peceţi aplicate.
                                 157
                                                                   1626 (7135) noiembrie 7, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Buzinca fost mare vistier 4 roţi de moară în apa Buzăului, la gura Văii-lui-Blaj.
     ■j* (UhAOCtY(IO EokYcIO, Îw flAfgdHAPS KOfKOAA H rOCnOAHHTk KliCOH 3fiWAf ^SrrppoKAd^VHCKOc, chh-k KfAHKdro h np-kA®Kparo noKOHHHdro Iw PdAVA. ko(koaa. ^dKAT TOCnOACTKO AAH cYf nOKfA(HY( TOCnOACTKO A\H nOMT(HHOAt$ npdKHTfAtO rocnoA-
292
www.dacoromanica.ro
CTBO A\H K81IAH E83HHKd EHB K(A KHCTÎiap H CKC CHHOBH CH CilHIţC AV8 E©rK lipHIlS-CTHT, lAKOHtt M Al8 (CT A K0A(Cd 3A KC>A(HHU,8 8 BOA* E83<Tv8AOB>, IIO CTApA AIATK'K
8 8cta E-khh Eaajkok h ckc aucto 3a EpiiTorpiAV wkoaho boachhi^cb. IIohc^c cY( A KOACCH 3A KOACHHU.H EH.'d (CT TpH KOACCA CTAp EoBOAfB H A EPAtTHAI (ro d/lHX’AA'JA h dlHjfAHA h ^paroAVHp wt (M-kthiiY a (aha koaa 3 a boahhhi^S eh a o cct Tcprcs Poe8A H EPATOAI CH IIIcpEAHOB. Td?K( K"KAA (CT EHA HHH'k, K"K A^hT( TOCnOACTBO AIH, A CTAP BoEOA-k H AIh^AAMA H (MhX'AHA H ^pArOA\Hp8, WHH (CT npOAAA A(‘'0 HA\, TPH KOA(CA 3A K0A(HHU,8 BHIU( p(M(H(, nOHT(HHArO (lpABHT(AK> TOCnOACTBA AVH, K8IIAH8 E83Hhk,kk ehb b(A bhctYiap, 3a x(y acnpH totobh, a T(pr( Poe8a ckc epat (ro llhpEAH WHH (l|l(>K( c8t lipOAAA At.W HJf, (AHA KOAA 3A BOAHHHIţS, H{8llAH8 E83HHK-KB bhctYiap 3a xaw AcnpH roTOBH, (%( c8t B’Kckx ko<<(ca k"k (ahh epoa 8 K8pc8pa E83-K8A0B 8 CTApA AUTKA 8 8CTA KliHH EaA>KOS. H npOAAA*UI( WHH 3A HH^HOAV AOEPO BOiUO E(3 HH (AHA CHAOCtY( H CKC 83HAhY( K*KCkA\ AUriAHIOAV WT rop H3 A0*' H WT WKP~KCT A\(CTOA\ H WT np(A TOCnOACTEO AVH.
     H BHA’bjf rocnoACTBO avh h 3aiihc 3a npOAAHY( wt p8ka wb(av ak>ai'( khuk pwmh, CKC AVHOSH EOA'kpH CB(A(T(AYh IIO HAU: H(K8AA BOpHHK H GdKd {IkPAAIOK H Mh( AOrO^S(T H H(KOAA Eot8U1AH8A H Kp-KMIOH WT Kp’KAOAVKHHJIH H KoCTAHAHH IIp-KIVIKH h AfijsTtp wt XoAOB'kHH h Gaba <&'kt8ac>k H fL\(§( K8niţ8 h JKhiia, bh8k BA-KAHK-KB.
     G(ro paaY aaa®JC rocnoACTBO avh iio*it(hhoai8 iipabht(ak> rocnoACTBO avh HiSlIdH ES.SHHKliB EHB B(<V KHCtYhP, IAKO>K( AA AV8 (CT cY( A KOA(CA 3A B0AHHHI^8 KHUK p(W(H( A^AIHO H B*K W^AES CHHOBOAV H BH8K0A\ H lip'bKH8W(T0A\ H H( WT KOrOH<AO H(n0K0A-kEHA\0, H0pH3A\0 TOCnOACTEO AVH.
     G(J«( 8eo h ck(A(t(aYh nocTASHX’ rocnoACTBO a\h: >K8naH liana B(A A^opHHK h ÎK8ndH XpH3A K(A AOrO^(T H >K8llAH ^SAVHTpAUlKO B(A KHCTliap H >K8ndH AIh^O B(A ClldTdp H Wb’lIdH EapTOAOAUlO CTOAHHK H EpAT8A B(A KOAVHC H flnOCTO.V B(A n(JfApHHK H ÎK8lldH KoCTAHAHH K(A IIOCTfAHHK. H HCnpAKHHK XpH3A K(A AOrO^S(T.
     H HdlIHCdX A3, A(n-KAAT AOrOijUT, HAnHCAX K-K rpAAV E8K8p(l4lY, AVkC(U,A HO(A\BpY(
3  A^HH H WT flAAAVA AA5K( A® HHH’k K*K C(rO IIHCAHY( T(>«hT( AkTOAV, BTi AkT x3pA(.
     f Iw flA(gAHAP8 BW(BWAA, AVHAOCTlK» Eo>KTk>, TOCnOAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele lui jupan Buzinca fost mare vistier şi cu fiii săi, citi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie 4 roţi de moară în apa Buzăului pe vechea matcă în gura Văii-Bla-jului şi cu loc de grădină în jurul morii. Pentru că aceste 4 roţi de mori au fost trei roţi ale lui Bobolea cel bătrîn şi ale fraţilor lui, Mihalcea şi Mihail şi Dra-gomir din Măteşti, iar o roată de moară a fost lui Gbergbe Robul şi a fratelui său Şerban. Apoi, cirul a fost acum, în zilele domniei mele, Bobolea cel bătrîn şi Mihalcea şi Mihail şi Dragomir, ei au vîndut partea lor, trei roţi de moară mai sus-spuse, cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Buzinca fost mare
                                                                                                           293
www.dacoromanica.ro
vistier, pentru 5400 aspri gata, iar Gherghe Robul cu fratele său Şerban, ei încă au vîndut partea lor, o roată de moară, lui jupan Buzinca vistier, pentru 1800 aspri gata. Care toate roţile sînt într-un vad în cursura Buzăului, în matca cea veche, la gura Văii-lui-Blaj. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor, fără nicio silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus în jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mina acestor oameni mai sus-spuşi, cu mulţi boieri martori, anume: Necula vornic şi Sava al lui Avram şi Iane logofăt şi Necola Botuşanul şi Crăciun din Cîrlomăneşti şi Cons-tandin Pîrţache şi Lefter din Hodobeni şi Sava al lui Fătul şi Alexe negustorul şi Jipa, nepotul vlădicăi.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare vistier, ca să-i fie aceste 4 roţi de moară mai sus-spuse, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomei stolnic şi Braţul mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 7 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7135 <1626>.
      j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. R.P.R., CLVIII/5.
          Orig., hîrtie (32 X 20), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. rom. de la mijlocul sec. al XVIIl-lea.
                                          158
1626 (7135) noiembrie 10, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod dăruieşte lui Fiera fost mare logofăt un loc de casă în Bucureşti, pe malul Dîmboviţei.
      t dlHAOCTl’ftO BoJKi't», ÎW fTrttăăHAPS K«tS0A<» H rOCnOAHH-h KTiCOH StMAt
                          XSrrppoRivaxlHCKOt, chhk RMHKdro h npfcAOKparo noKOHHHdro îw PăAV* R«««A<»-rocnoACTKO mh cYt noRCAkHYt rocnoACTRO mh noMTtHHdro npa&HTtfli rocnoA-
CTKO MH JKSlldH $Ytpă EHR KfA rtwrOijH'r H ChC CHH0RH CH, JiVHlţtM Eorh A^P^RăJC’ QKOJKf fi,ă »CT *AHH AVfeCTO 3d k8KW CKC (1HRHHU.8 H ChC R’hC’fcjf Wrpă>KA*Hff)( ‘ 3Af 8 Kdpoui rocnoACTRă mh 8 ESKSpfipH, ia>Kt tCT npt3 roa4                      k0A
MOCT, nOAăt ChC R0A<> HO MăA. 3dHfJKt TOrO iirkCTO 3ă K8KW RHUJC ptMtH KHitO tCT 3d a4:a1h8 Mfccro roenoACRS, tiptJKt wt nptJKA* Rptrttt, wt ctfi,AHi& RăpoinoR.
294
www.dacoromanica.ro
     il flOTOAl, KTiAA *CT EH A HHHfc, K*K A^hYe rOCEIOACTBd AIH, dKO CEAI A^UJEA rOCnOA' CTBO MH WT Tp-KrOKHlflE 3A* RTi H4CTOA POCIlOACTRd AIH 8 E$K$pEI|IH, HPAE2KE ECT np-bEHKAA H AP^3H rOCnOAApH H flOKOEHH nptAEA^M TOCnOACTKA AtH, CTdparO UdEgdHAPS BOEKOA H flOKOEHAPO A*A®‘" POCIIOACTRO AtH dlHJfH’fc KOfKOA H flOKOEHHdPO POAHTEA rOCnOACTKA AtH îlV PaAVA BOEROA» A rOCflOACTRO AtH CKAt AAA H flOAtHAOBdA no noMTEHHdro npasHTEA rocnoACTKA AtH >K8ndH «bYtpd eheuie^ bea AorujtET cec Toro AtECTO 3d K8K» MTO ECT nO AMA, flOAAfc CEC EOAA Ar^AtEORHUER, **'HKA Cf X'THT H3EPATY AOPX 8 AP$M, tSKOJKE AA CH CKTEOpHT KSKE H nHBHHIţS H wrpdJKAEHÎE, pdAÎ irpdKd H E-bpHd CASîKeS MTO ECT flOCA$>KH A rOCEIOACTBd AtH H nOKOHHHOAt pOAHTEA TOCnOACTKd AtH îw PdAVA KOEEOAi tSKOJKE AA ECT EAtS A^AYhS h r-e wj(ae CHHOROAIt H RH$KOAl H nptlBHSMETOAt H HE WT KOTOJKAO HEnOKOAfcEHAtO, flOpHSAtO POCflOACTRA AtH.
     <6>i|iejke h 3akahhahYe: no wujectrYio poceioactro AtH Koro H3eepet poceioab Eope ehtY rocnoAApii h baaaaai^S 3eaiiae Eaaqjkoe hah wt cpiiAHMHdro nAOAA POCnOACTKd AtH hah WT CEpOAHHK HdUIH HAH nO rptCE^ HAUJH HAH WT HHHOflA-fc-AtEHHK AA AI(1E nOMTET H nOHOBHT H SKp-fcllHT cYlO KHHPA POCEIOACTRO AtH HAA TOPO AtECTO 3A AtHAS TOPO POCEIOAH EoPh AAPA nOMTET H M C’EJfpAHHT BTv POCEIOACTR-fc EPO H A St E$A(llIHX KtlW A^UJA EPO. fi AlflEAHJKE HE nOMTET H HE nOHOBHT H HE SKptnHT CYlO KHHP POCnOACTBd AtH AHS W EfellEpET H pA30ptT H HCJfAEHT H 3A WBBEHYe WCTAKHT TOPO AA ECT TpTiKAET H AHATEAld H A^SpHCAH WT THY CR-fcTH WTlţH EJKE C8t E’E HEKEH H AA HAtdT MdCTYE CKC KaA H CKC TpHKAETOAt flp<YtS>1 H CEC HHH’fc AtH HEBfcpHYH ISAEH.
     (rEJKE H CBEAETEAH flOCTdBHJf POCnOACTBO AtH: JKlfrlAH Ildnd BEA AKOpHHK H JKSfldH XpH3d BEA AWrOijtET H JK<8llAH> 1 ^SAtHTpdUJKO BEA KHCTfHp H JKSiIAH AAhX’O BEA CnATAp H JK&IAH EdpTOAOAtH BEA CTOAHHK H IldBAdKH BEA KOAtHC H JKlJllAH fInOCT<OA BEA»1 nEX’ApHHK H JKtfrlAH KoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK XpH3d BEA A<WPO>1^ET.
     H A3, AEn'KAAT AOPOjjlET, B’K HACTOA nHCdJf 8 PPAA E$K8pElJIH, AVfcCEIţA HOEAt-
BpYE Y A>tHH H WT EAAAtA A° HHH’fc TEMEhYe AfcTOAt B AfcT x3pAE.
     f îw flAEgAHAP^ BWEBWAA AtHAOCTYlO EoJKYlO P0CI10AHHR.
     Hw EaeSahap^ boeboaa <m. p.>
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Fiera fost mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un loc de casă cu pivniţă şi cu toate îngrăditurile, aici în oraşul domniei mele în Bucureşti, care este peste apa Dîmboviţei, lîngă pod, alăturea cu apa, pe mal. Pentru că acel loc de casă mai sus spus a fost de moştenire loc domnesc, încă dinainte vreme, de la aşezarea oraşului. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă am venit domnia mea din Tîrgovişte aici în cetatea de scaun a domniei mele în Bucureşti, unde au stat şi alţi domni şi răposatul
      1 Loc rupt.
295
www.dacoromanica.ro
străbunic al domniei mele, Alexandru voievod cel Bătrîn şi răposatul bunic al domniei mele Mihnea voievod şi răposatul părinte al domniei mele Io Radul voievod, domnia mea am dat şi am miluit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Fiera fost mare logofăt cu acel loc de casă care este pe mal, alăturea cu apa Dîmboviţei, cit se va alege pînă la drum, ca să-şi facă casă şi pivniţă şi îngrădire, pentru dreapta şi credincioasă slujbă ce a slujit domniei mele şi răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, ca să-i fie dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpîn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele pentru acest loc de milă, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici şi o va lăsa în uitare, acela sa fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi necredincioşi iudei.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupa Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi Pavlachi 1 mare comis şi jupan Apostol <mare> 2 paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1626>.
     •j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
          Acad. R.P.R. ,CXXV/53.
          Orig., hîrtie (44 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
                                            159
1626 (7135) noiembrie 14, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Dumitru Dudescu, fost al doilea vistier, să ia 73 stînjeni din ocina Oprinei, unde va avea. deoarece cumpărătura din Tătarul nu-i fusese stătătoare.
      f AlH.lOC-rTfK» EokTeIO Îw flAfgdHAPS KOfSOAA H rOCIlOAHH-k, CH/Tk IlOKOHHHOAt îtv PaaY‘v KssssAă. /V,<isdT rocnoACTK® cTw noKfii’kHT* pociioactks mh K'fepHHdro
       1 în divanele din această vreme mare comis este Braţul.
       2 Loc rupt.
296
www.dacoromanica.ro
GOTfepHN rocnoACTKd AtH %8ndH A8a'htP8 A8A*ck8a ehs ktopYh rhctYbp, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să oprească pe jupîneasa Oprina de în moşiile ei, unde va avea, pentru 73 de stînjeni de ocină ce i-au vîndut ocină la satul Tătarul. Apoi, au luoat un dorobanţu aceşti 73 de stînjeni den ocina ce i-au fost vîndut Oprina.
     Derept acăia, să fie volnic a luoa, unde va avea Oprina ocină, 73 de stîn-jeni, ocină pentru ocină, să-i fie ocina deplin, cum i-o au fost vîndut. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului părintelui domnii mele Io Radul voevod, cîndu au fost cursul anilor 7131, pre această tocmeală ce scrie mai sus. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. Hhako aa HtcT, no peq rocnOACTKA a\h.
     H HcnpasHHK cm peq rocnoACTKd a\h.
     IlHC 8 ESKSpeiJJH, AVkCEIţd HOEiUKpTf fi,'( A^HH„ KTi AtT x3pAf K-K akh-k cketh anocTOXTi $HAHn.
     -j- îw flAegdHAPS RWERU'AA, A\HAOCTÎ'K> EoKI'iO TOCnOAHHK.
<Pe verso:> « Bonţeşti cu Tătanil».
     •j- Bonţeşti, ot ocina im l. Şi să fii 12 boleari.
     f 148 vişe reh 2 să aibă a opri sel 3.
          Acad. R.P.R., XLII/33.
          t)rig., hârtie (29,5 X 21), pecete timbrată.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom., 133—134.
                                                         160
1626 (7135) noiembrie 20.
                            Para paharnic dăruieşte lui Enache o ocină la Cîrtojani.
      R-K HAU WU4 H CHHd H CKfTtrO AS^d, dAtHH.'
      •j- Jupan Para păbamic înpriună cu jupînesa me Malama scris-am acesta al nostru zapes să fie la mîna lu Enacbi, cum să să ştie că i-am dăruitu oicenă de la Cîrtojanii, plasa dă jos, parte me cîtă să va alegi, a treia parti, di în cîmpu şi de în pădurii şe den apă şe den şăzutul satului, pentru că l-am meluitu cu voii nostră, să ne fie pomenă.
      Iar după petricerea nostră, cene să va ispiti pristi zesa nostră şe pentru milă ci am făcutu, cum scrii mai sus, a strica den rudiniili noştri, să fie triclit şe anatima şe blistimatu di 318 otiţi vă Nichii.
      IlHC HOCKpÎH K AhHH, K"K A"feT x3pAC.
      Para paharnic.
          Arh. St. Buc., M-rea Stravropoleos, X/5.
          Orig., hârtie (29,5 X 21), pecete aplicată.
      1 Din ocinele lor.
      2 Mai sus-spuşi.
      3 Satul.
297
www.dacoromanica.ro
161
1626 (7135) noiembrie 23, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mîinea ocini în Arcani, Floreşti şi Căzăneşti.
      f AIhaoctTio EojkTio Îw flAEădHAP# rosroa h PocnoAHH-K r-kcoh 3eahae Xrpo-
KrtdJfHCKOf, CHHO REAHKdPO H npfeA®EPArO FlOKOEHdPO îw PdAyA ROEROA- AdKaT rocnoA-CTRO MH C'flO - flOREAEHTlO POCflOACTRd AtH Al'KHHER, CHHO TdTOMHp WT flpKdHH H CTiC CHHORH EA\, EAHlţBAt EOP-K AAP®KdA, IdKOKE A<» *<« WHHH'K 8 CEAO flpKdHH H 8 CEAO $AOpEI|JH H 8 CEAO K'h.3'KHE4JH, A*A A‘AAM CH PliAdER B-KCdJf, WT FIOAIO H WT 11IOAH H WT ROAd H C-KC BHHOrpdAV H WT CEAdAElfiH CBAOB H WT fipt3 BTiC X®TdpOA\, WT JfOTdp A® X®t<,Pî flOHEJKE ECT EHA FlOKOnHA WT Hd A*AAA\ BAt PliAdB, 3d XB EdHH POTORH.
      IIOHEKE clflO BHUiB pEHEHO AEAORE 3d WHHHE EHA ECT 3d A^AHN^ PliAdER WT AtA», nptAtA». TdJKE k-kaa ect eha c-KAd, k-k a^hh PocnoACTBd ahh, a P-kaae, WHd ECT EHA npOAdA HEPOBd A* * 3d WHHH'K RHOKOAt CH, Al'KHHER. H FipOAdA®X P^AAE cTie RHUiE PEMEHO Af AOR6 3d WHHH'K RH$K EH Al'KHHER WT CBOEH A®EP®KOAIO, EE3 HHBAHO CBAOCTH H CKC 83HdH'fB B'KC'kAt AHEPHiaUiOAt, WT POp H WT A®A H WT Kp"KCTO AVbCTO H WT npfcA PocnoACTBd AHH.
      H RHAtXOAH POCnOACTBO AtH H FipOHHTdJfOAt H 3dJlHc8A PliAdEB 3d npOAdHVE Hd pSKd RHOKOM CH Al'KHHER, EIJJEKE CKC AVHOSH A»AÎ A®BPH CREA^TEAH H dAA'KAt'KUldpH, Hd HAtB: WT Ep-KAHHdHH, XdpRdT H Ar^TK® H ^OSt H ©TOHHd H AP',l^Hl, H WT ilpKdHH, UpEAd H GTdHHIOA, WT G-KH^TBipH, GTOHKd H Gt-KHHATi H WT GTpOElflH, KAdAyA H ,A,pdPOA\Hp H WT GTOAOJKdHH, Al'KHH'fc H TdTOAtHp H AlHJfSA K8lllţl© WT Tp^PORHltlE, E1|1E7KE A\HOSH AtOA’f CREA^TEAH, B?KB HE C#T nHC 3AE.
      GePO pdA'f AAA®X H rOCnOACTRO A\H Al'KHHER QKOJKB AA ECT EA\ WHHH'K R"K wydK-K EA\ H CHHORH EiW H BHOKOM H nptRHEHETOA\ H WT HEKOPOJKE HEIIOKOAHEHMO, nopH3MO POCnOACTRO A\H.
      GeJKE CREA'bTEAH IIOCTdRA'fcAt POC1IOACTRO AVH.' >KSfldH <IIdnd>1 REAHKH AK®PHHK H JKSndH XpH3d REAHKH AWPO^TiT H JKSfldH ASMHTpdlUKO REAHKH RHCtThP H JKSfldH AlHJfO rea endTdp H JKSlldH EapTOAOA\EIO REA CTOAHHK H >K8ndH EpdTgA REA KOMHC H JKSndH flflOCTOA REA IlE^dpHHK H JKSfldH KoCTdHAHH REA nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK JKSndH XpH3d REAHKH AWPOijl'KT.
      H nHCdX d3, (AjPdPOAXHp AWPOijl'KT R"K Hd CTOA 8 PpdAV B^KSpElJIH, AtfeCElţd
HOHA\RpYE KP AEHH H WT ilAAA\a A® HHH"k TEHEHi'lO A'kTOJf R-K AtT xSpAf. f Iw UdEgdHApS rwerwaa, mhaoctTio EojkTk» POCflOAHHK.
      j Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă
      1 Loc rupt.
298
www.dacoromanica.ro
domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mîinea, fiul lui Tatomir din Arcani şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în satul Arcani şi în satul Floreşti şi în satul Căzăneşti, partea bunicii lor Rădaia toată, din cîmp şi din pădure, din apă şi cu via şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, fiindcă a cumpărat de la bunica lui Rădaia pentru 5000 de bani gata.
     Pentru că aceste mai sus zise părţi de ocină au fost de moşie ale Rădaiei, din moşi strămoşi. Deci cînd a fost acum în zilele domniei mele, Rădaia a vîndut partea ei de ocină nepotului său Mîinea. Şi a vîndut Rădaia aceste mai sus zise părţi de ocină nepotului ei Mîinea, de a ei bună voie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am văzut domnia mea şi am citit şi zapisul de vînzare al Rădaiei la mîna nepotului ei Mîinea, încă cu mulţi oameni buni martori şi adălmaşari anume: din Brădiceni, Harvat şi Detco şi Grozea şi Stoina şi Drăghici şi din Arcani» Preda şi Stanciul, din Sănăteşti, Stoica şi Stănilă şi din Stroeşti, Yladul şi Drago-mir şi din Stolojani, Mîinea şi Tatomir şi Mihul neguţător din Tîrgovişte, încă mulţi oameni martori, care nu sînt acrişi aici.
     De aceea am dat şi domnia mea lui Mîinea ca să-i fie ocină de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan <Papa>1 mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bartolomeiu mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Dragomir logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 23 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1626 >.
     ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., MDXXV/1.
         Copie după orig. slav, pergament (49,5 X 29,8), pecete timbrată.
                                  162
1626 (7135) noiembrie, 25, Bucureşti.
                                 Stana şi Dragomira vînd lui Hrizea mare logofăt ocinile lor din Hohiia.
     f Scris-am eu Stana, fata lu Staico şi eu Dragomira, fata lu Dragomir de Cătun, acesta al nostru zapis, să fie la mina jupînului Hrizei vel logofăt, cum să se ştie cum i-am vîndut toată partea noastră de ocină den Hohîia, Cît
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
299
se va alege de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, derept 14 000 de bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor în veac.
     Şi cîndu am vândut fost-au la tocmeala noastră boierii şi oameni buni mărturie, anume: Ilie postelnic şi fiiu-său Mihalcea postelnic de Comeşti şi unchiu nostru Dragoslav logofăt i Ghiuorghe vatah i Mitrea de Cătun i ot Negeşti, Chir ca şi Dumitru, tată maşteh Dragomirei.
     Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează.
     H NanHcajf flfn'EAax Aorojjsfx 8 ESkSpeijjh, Avfccfua NOfAVKpYf ke a^nh b"e Afcx x3pAf.
     f Eu Stana, f Eu Dragomira. f Ilie postelnic <ot> Corneşti. f Dragoslav logofet ot Băkţa^ţi.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, IY/34. Orig., hîrtie (16 X 22), trei peceji aplicate. Copie ibidem, în ms. 256 f. 252.
                                  163
1626 (7135) noiembrie 30, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tîmova din Bucureşti o moară pe apa Colentinei, locuri şi livezi.
      ■j- dlHAOCT'ffK» EowYeio 1\v flitfgaHApS KOfKOAa H rocnoAHHTi k-kcoh 3faiAf Xrrppo-KAajfi'HCKOf, chhtv KfAHKaro H npfcAOEparo noKOHHHaro îw PaAV*4 KOfKOAa. AAKdT rOCnOACTKO AIH cTf IlOBfAtHTf rOCnOACTKO A\H CBfcXOAtS EOÎKfCXBH'fcH MOHACXHp rAaro.KAiaro Tp-EHOB 8 aapoui E$K8pfi|iH, HAtHtt «x XPa‘" CBfcxaro anocxoaa Ilfxpa H IlaKAa H WXllS frSAWNA flpCfHif apJf'l'fAUHApHX H ETiCbAt HHHOKOAt fAHUH sKHB8l|IH K"K CBfXOf WKHX’fcAH, l3K0>Kf A<* fCX CB'feXOAtS MOHACXHp fAHA BOAHNHljS C"KC KpoAOK 8 KOAa Koahhxhheb, noHf>Kf w fcx noKSnHA CBfcxa awhacxhp cYk» boahhhuS C"KC KpOAOAt H C"KC AtfCXO, WEpauY, HHBf U’KOAHO BOAEHHUiB, KOA nona KoCXAHAHH, wx haa Hbah, chh8 /(apMtOAoa H wx haa T$a°P» chhok non EpaxSAOB, 3a »A acupH rOXOKH. H KfAXOBAA fCX C"kC a A A*E AITEI1I ApY H ACnpH...............2.
      H naK (iokSiiha csfixa aiohacxhp Tp'ehob bhuie nHC faha ahbaa* wx haa Ikah, CHHTv AapMWAOK WX E8K8pfl|IH, 3A ACnpH rOXOBH. H EHA^1 2" rOCIlOACXBO AtH KHHr Ea'kkahok c8ai^8 c"kc kV np'ErapY, 3a noKSiKHi’f, cec AtHOSf A°EPl awa^e, Kapo-umhY wx E8k8p«|iY, CKfAfTfAYH, KorAa ehcx xemenYi a^xoah x3ma.
       1 Loc rupt.
       2 Loc alb.
300
www.dacoromanica.ro
      H naK noKtSnHA CK-kra avohacthp Tp"khok 8 a^a8a E8K8pfiiiYAOp a po3oapf 3a KHHorpaAV wt naa non Oaa-K, 3a xsY acnpH totokh. H naK noK8nHA CK-feTa aiohacthp Tp-KHOK KHinf nHc 8 Ata8A dSnfiţiYaop t po3oapf 3a aosTc, amwao AiOHacTHp-K Os-kTa
TpoHiVK H 8 a\»ka8 er8A\tH8A raaaKeYwH, wt na .................1 3a .........1 acnpH
roTOKH. H naKH noKSnHA CK-kTa A\onacTHp Tp-kHOK8 8 a^Sa sapoiu E8K8p«iiY A^a
posoape sa aosYc wt haa EfA-kr, 3a..............1 acnpH totokh, 8 aujkao Baaoauip
H 8 a\(H<a° Tant.
      H npoAM^X cTh KHiuf pcmchh hawhhth AWAff» whh sa hY^hoai a*6P* koak> h CKC 83HaHYf B’KC’kM c8ctAfA\ WT WKpTiCT AUCTOAA. H CKf AETf ACTKOKAAH C8t WTI^8
HpctHYe apjfYfAvaHAPHT npfA rocnoACTBO aah ckc avhosh CKfipfHHitY h a^kph ak>aY« KapomaHH, Ha hmc non Eopna KAHcTrap wt E8K8pfiţiY H            aYi3Koh8a h ©TaHiiOA
aYqkoh h non Îkah wt kahpoc rocnoACTKo, kako c8t a^A^ne (Tape h npaKf. H HAVkAH CB'kTa A\OHaCTHp8A KHlilf pfMfHa H KHHTOKf Wpaw8AOK H KHHrH rocnoACKiH 3a noK8n(HY( HaA cY( a^aYhe, a«8 c8t npf3 ^,8«aKa 8 Tp'KHOKa, paAY 3A0A"fcHCTKYf.
      Gtro paAY AM®X c^kai rocnoACTKO a\h ck1ît(H A\OHacTHp Tp^uos H noHOKHXOA\ H SKptnHjfOM H HaA cYw KHHrS rocnoACTKO a\h, kako kt eha h wt np-fcMA* KP^Atf, raKOHst a<* *ct 8Kp-knafHYe H whhhc, a^aIhc H Kii w^aeti h hi wt KoroHCA^
HtnOKOAtEHAVO, n0pH3A\0 TOCnOACTKO A\H.
      Gf>Kf 8eo h CKfAfTf aYh nocTAKAtfAV rocnoACTKO a\h: >K8naH liana KfA ak°Phhk h wSnan XpHsa KfA Aoro^fT h >K8naH ^,8A\HTpauiKO KfA khctYkip H >K8naH d/lHjfo KfA cnaTap h ?K8naH Eaptoaoavh KfA ctoahhk h >K8nan Epat8a KfA koa\hc h %8naH flnocTOA KfA ntxapHHK H >K8nan Koctahahh KfA nocTfahhk. H HcnpaKHHK XpH3a KfA AOrO^fT.
      H HanHcajf, AfnrKA<1T aoro^fT, k~k rpaAy B8K8pfiyY, Avkctita HOfAtKpYf a a^hh h WT flA<>A\a K'K A-fcT x3pAf.
      •j- îw HAfgaHAP^ KwfKWAa, a\haoctYk> EohcYk» rOCnOAHHK.
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tîrnova, în oraşul Bucureşti, unde este hramul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel şi părintelui egumen Arsenie arhimandrit şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în sfîntul lăcaş ca să fie sfintei mănăstiri o moară cu vad în apa Colentinei, pentru că a cumpărat sfînta mănăstire această moară cu vad şi cu loc, obraţe, ogoare în jurul morii, lîngă popa Costandin, de la Ivan, fiul lui Darciul şi de la Tudor, fiul popii Braţul, pentru 4000 aspri gata. Şi a cheltuit cu aldămăşarii aspri.. . 1
      Şi iar a cumpărat sfînta mănăstire Tîrnova scrisă mai sus o livadă de la Ivan, fiul lui Darciul din Bucureşti, pentru 400 aspri gata. Şi am văzut domnia
1 Loc alb.
301
www.dacoromanica.ro
mea cartea lui Vîlcan sudeţul cu 12 pîrgari, de cumpărătură, cu mulţi oameni buni, orăşeni din. Bucureşi, martori, cînd a fost cursul anilor 7094.
     Şi iar a cumpărat sfinta mănăstire Tîmova în dealul Bucureştilor 4 răzoare de vie de la popa Oală, pentru 16 000 aspri gata, Şi iar a cumpărat sfînta mănăstire Tîrnova mai sus-scrisă în dealul Lupeştilor 5 răzoare de vie, între mănăstirea sfînta Troiţă şi între egumenul Galacthion de la... 1 pentru... 1 aspri gata. Şi iar a cumpărat sfînta mănăstire Tîmova în dealul oraşului Bucureşti două răzoare de vie de la Beleag, pentru... 1 aspri gata, între Balomir şi între Ganea.
     Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor vecinilor din jurul locului. Şi au mărturisit părintele Arsenie arhimandritul înaintea domniei mele cu mulţi preoţi şi oameni buni, orăşeni, anume popa Borcea clisiar din Bucureşti şi Dragul diaconul şi Stanciul diaconul şi popa Ivan din clirosul domniei, că sînt dedine vechi şi drepte. Şi a avut sfînta mănăstire mai sus-zisă şi cărţile oraşului şi cărţi domneşti de cumpărătură pe aceste dedine, însă sînt peste Dunăre, la Tîrnova, din pricina răutăţilor.
     De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Tîmova şi am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele, cum a fost şi mai înainte vreme, ca să fie de întărire şi ocine, dedine şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 30 zile şi de la Adam în anul 7135 <1626>.
     ■j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., ms. 1233 f. 212—215.
          Copie.
          Cu o trad.
                                  164
1626 (7135) decembrie 10.
             Vlad Rădichi, fiul lui Bunea din Scurteşti, vinde patru pogoane de vie lui Radu Dudescu postelnic.
      ■j- Eu Yladulu Rădichi, ficiorul Bunii din satu din <S>curteşti, scris-am al miu zapis să fii la mîna Radului postelnic, sinu Dumitru vistiiar Dudiscul, cum să si ştii că au vîndut 4 pogone di viia di lingă popa Drăgan şi di lingă Silion,
1 Loca alb.
302
www.dacoromanica.ro
diript 4000 di bani gata, ca să fii lui di moşii ohabnic. însă să si ştii că o-m vîndut cu loc.
     Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi megiiaşi: di sat popa Drăgan i Silion i Turchilă i Şărban Neagăi şi Dobromir ot Homeşti, Radul, ficiorul Paraschivei postelnic ot Bolească, Udri, ficiorul Oprii logofăt ot Săcuiani, Micul, ficiorul Nan logofăt ot Văcăreşti i Mogoş, ficiorul vornucului Mogoş ot Păulişti.
     IlHC         AHKfiUKpYc î A^HH, A-fcT x3pA(.
     Mogoş, ficiorul Mogoş vornucului ot Păulişti.
     Iu Radul, fiul Paraschivii postelnic ot Bolisca.
     Micul, ficiorul lu Nan ot Văcărişti.
     Dobromir, sinu Tudoran ot Homeşti.
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, L/2.
         Orig., hîrtie (32,5 X 22,5), două peceţi aplicate.
         Copie ibidem, ms. 171 f. 359 v.
                                            165
                                                                          1626 (7135) decembrie 12.
           Dumitru vornicul dă fiului său Bunea o vie şi moşia a cinci rumâni în Grădiştea-din-Vale.
     f Jupan Dumitru vornicul scris-am acesta al miu zapis, să fie la nuna fiiu-miu Bunii logofăt, cum să să ştie că l-am miluit cu viia cea mare de la Crădişte-de-Vale şi cu moşîia a cinci rumâni, iar de în Grădişte-de-Vale: întîiu, Canea cu moşîia lui i Strechea cu moşîia lui i Stoian cu moşîia lui i Stoica Orbul cu moşîia lui i Bunea cu moşîia lui. însă cît se va alege părţile acestor 5 rumâni ci sînt mai sus scrişi de în cîmpu şi de în pădure şi de apă şi de în uscat şi de în livezi şi de în vii şi dispre tot hotariul, pîntru că l-am miluit pre fiiu miu Bunea cu aceste moşîi şi vie ci sînt mai sus scrise, păntru sufletul miu, să-mi fie pomeană şi căce m-au căutatu.
     Iar cine se va ispiti au de în fraţii mii au de nepoţii mii au cine de în roda noastră să spargă această pomeană, să fie blăstemat şi afurisit de Hristos şi de 318 oteţi ci sîntu întru vă Nicheii.
     Şi să vor scoate fraţii mii sau cine de în ruda mea şi nescare cărţi menci-noase, făcute făr de ştirea mea, să .nu se crează nicăierea, ci să fie foarte de ruşîne mare, căce am miluit pre fiiu miu Bunea de a mea bunăvoe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.
                        Şi păntru credinţa pusu-mi-am pecetea şi am pus şi mărturii: ot Mogoşăşti, popa Barbul i Stoica cel bătrîn şi feciorul lui, Voico i Şărban pîrcălabul i Stan
                                                                                                 303
www.dacoromanica.ro
Bărgoci i Voico, feciorul Manului şi Stănilă, feciorul lu Tudor, ot Budenf, Oancea i Micul.
     Şi am scrisu eu Peia. IThc Avfccsu,d a*kemrpYe kY a^hh AtT x3prtt.
                                                Dumitru vornic.
          Acad. R.P.R., CCCXCIX/23.
          Orig., hirtie (31 X 21), pecete aplicată. Cu o copie.
                                  166
1626 (7135) decembrie 13, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dobre o vie în dealul Verne-ştilor.
     f (UhAOCtYeIO EoJKYeiO îw HiVHgdHApS ROEROAd H POCnOAHHk RTiCOH 3EA\AE £>PPppO-KAdJffHCKOE, CHH*k REAHKdPO H np’fcAOKpdPO nOKOHHHdPO îlV PdAVA GOCBOAA. A,dBdT rocnoACTKO a\h ci’io noREAEHYs rocnoACTRO a\h /\oEpfK h KSndHHiţER epo SpHHiH h ckc CHHORH      fAHU,f   EoP"k flpHflSCTHT, IdKOKE Aa CSt HA\ t nOPOdHE 3d KHHOrpdAV
H no ORHHO 8 A^ASA IÎEpHEl|iHAOp nO IVMHHd TSA^cYeR AOrOiJSfT 8 AfAO KfTptCKTi H CKC H CEHtEHH 3d W*JHH"k, EAHKd Ct X"PHT H3EpdTH WT nO KlkCOM AfkCTO, nOHEJKE ECT nOKSnHA /i,OEpE H >KSndHHl(d fro <5pHHd cYe E norOdHE 3d d03ÎE H nOAOSHH» H C"kC cT.1 KHUIE pEHEHH CE2KEHH 3d IVMHH'k WT HdA HtPSA HH3AtdptOA, CHHTi (IdAOR WT CEAO WT
                            Jbw.
^,'kA\(iaHH no G.fkHHK, 3d XEXY dCllpH POTORH.
      H npOAAA^X H-krSA MH3AtdptOA WH 3d HEPOR A®GpO KOAIO H CKC 83HdHl‘lO K'KC'kXAlH AtEPfdUIOAt WT rOpHH H3 A«»'HH H WT WKpliCTHHAt MECTOiU H WT npEA rocnoACTKO a\h. H rha^oai rocnoACTKO mh h 3dnHC wt pSKd H-brS.'OK MH3AtdptOA 3d npOAdHYf ckc mhosh a^eph aeoaYe creaeteaYh, no ha\e: EtTp-k h TodAEp8 wt IlOTOMtHH H ASnUIE, CHH"k BspHdTOR WT Il8l(HHEH H 3oTd WT 3opElJlH H EdA"fc nOCTEAHHK, CHH"k GtOHK-KK WT HopliipH H WT BpdHAd, IBkTpS K8ni(8 H AtHOSH AK'aYe, E>KE HE CSt nHCdHH 3AE RTk KHHPd cYe.
     Gepo pdAY, aaa^x ctiai rocnoACTKO a\h ^obpek h >khteahhu,er epo 6pHHd, hko?ke Ad C»T HAt cYe nOPOdHE 3d KHHOrpdAV KHII1E pEMEHE H CKC cYh H CEKEHH 3d WMHHTi, WMHH-k A^AHHO H R"k W^dES CHHOROAt H RH8K0A\ H np’kRHSHETOAl H HE WT KOPOJKA* HEnOKOA'kEHAtO, n0pH3A\0 POCnOACTRO A\H.
     Gejke Sbo h creaeteaYh nocTdRHX' POcnoACTRO a\h: »8ndH Ildnd reahkYh a&*Phhk H JKSndH XpH3d REA AOPO^ET H JKSndH ,A,8A\HTpdll]K0 REA RHCTYiap H JKSndH lllHJfO REA endTdp H JKSndH BdpTOAOAtH REA CTOAHHK H >K8ndH BpdT^A REAHkYh KOMHC H >K8ndH (IriOCTOA REA nEJfdpHHK H »8ndH KoCTdHAHH REA nOCTEHHK. H HCnpdRHHK XpH3d SEAHKYh AOPO^SET.
304
                                          www.dacoromanica.ro
     H HanHcax’ as, flfrrhAdT aoro^fT, xanHcax k-k hactoa rpaAV K8k8p«|ih, avfcc«^a
AeKfA\KpT( r'f a^hh h wt tlAaata b*k A-feTO x3pac.
     f Iw flAHgaHApS KwfKwAa, mhaoctYn Eok'i'w rocnoAHN'H.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dobre şi jupaniţei lui, Erina şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie 5 pogoane şi jumătate de vie în dealul Veraeştilor pe ocina lui Tudosie logofăt, în partea Yetrească şi cu 8 stînjeni de ocină, cit se va alege de peste tot locul, pentru că a cumpărat Dobre şi jupaniţa lui, Erina, aceste 5 pogoane şi jumătate de vie şi cu aceşti mai sus-spuşi stînjeni de ocină de la Neagul cizmarul, fiul lui Lai din sat din Dămiiani pe Slănic, pentru 15 000 aspri gata.
     Şi a vîndut Neagul cizmarul de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Neagul cizmarul, cu mulţi oameni buni martori pe nume: Vetrea şi Toader din Potoceni şi Lupşa, fiul lui Cernat din Puţinei şi Zota din Zoreşti şi Badea postelnic, fiul lui Stoica din Ciorăşti şi din Brăila, Pătru negustorul şi mulţi oameni care nu sînt acrişi aici în această carte.
     Pentru aceea, am dat domnia mea lui Dobre şi soţiei lui, Erina, ca să le fie aceste pogoane de vie mai sus-spuse şi cu aceşti 8 stînjeni de ocină, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată deci şi martori a pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 13 zile şi de la Adam, în anul 7135 <1626 >.
     f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad., R.P.R., CXLI/73.
         Orig., hîrtie (43 X 29), pecete aplicată, căzută.
                                       167
1626 (7135) decembrie 26.
                                    Paraschiva şi Ianiu vînd lui Dumitru şătrar un loc de casă în Bucureşti.
     f Scris-am noie Paraschiva şi Ianiu, feciorii Firăi croitoriul, acesta al nostru zapis, ca să fie la mîna lu Dumitru şătrariul şi a fiia-său Stoecăi, pentru să se ştei că le-am vîndut noie, Paraschiva şi Ianiu, 1 locu de casă al nostru, 20
20 — c. 1146                                                                 2/1C
www.dacoromanica.ro
de la tată nostru Fira, aicea în Bucureşti, lingă pimniţa popei lui Gherghi, de în jos, dereptu 2 000 de bane gata. Şi ne-au dat Dumitru croitoriul şi cu fiia-său Stoeca banei tote gata în mînele nostre. însă le-amu vîndut numai partea de locu a tătâne nostru Firăi, cîtu iaste şi în lungu şi în largu. Şi l-amu vîndutu noi de a nostră bunăvoie, cu şterea totoror vecenilor şi de în sus şi de în jos.
      Deci, le-amu făcut, lu Dumitru şi fiia-său Stoecăi, acesta al nostru zapis, ca loru să le fie acestu locu de casă ce le-amu vîndut noie, moşii loru şi feciorelor lor şi nepoţelor lor, în vecei, să-lu ţei cu bună pace, pentru că au dat banei loru de în bucate derepte. Şi să aibă credenţă să-şu facă şi cartea oraşului. Şi martorei sîntu: popa Drăgoiu i Paraschi croitor i Dumitru croitor i Siînca por-tariul [i] i Dobre cojocariul i Antonei şătrariul i Todoru vătaf de şătrare i Stoeca1 şătrariul celu mare i Neculachi cezmariul.
      Şi am scris eu, Dratgoman logofăt, meseţa dechivrie 26 dni, vă leat 7135 <1626>.
Pecet Paraschivei.
Pecet lu Ianiu.
          Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/19.
          Orig., hîrtie (30 X 20), 2 peceţi aplicate.
                                  168
1626 (7135) decembrie 26, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte mai multora moşie în satul Bîrsoi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiiul marelui şi preabunului milostiv Io Radu voevod. Dat-am domniia mea această poruncă <a> domniei a mele lui... 2 i Dimşa i Oprea i Radu i Hîrsu i... 2 cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie în satul Bîrsoi, însă partea lui... 2 din cîmpu, din pădure i din apă şi cu toate hotarele. Dară ca să ştie şi semnele moşii: de la Fîntîna Ursoaei pă vîlceaoa Bungetului... 2 Pravilei şi pă matca Robarului pînă la... 2 şi hotarul Robarului şi pină la Obîrşia Robarului şi pă drum în jos...2 şi pă drumul Vitomireştilor pă Pietrile pînă la ogrăzi şi de la ogrăzi pîn la ulmul din coastă... 2 pînă iarăşi la Valea Ursului. Fiindcă au fost cumpărat moşie <de la> Lăpădat logofăt de la Zătreni în 6 000 bani gata şi fiindcă această mai sus zisă moşie şi moştenire au fost a lui Udrişte postelnic ot Drăgoeşti. Aşa cînd au fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radu voevod, iar Udrişte postelnic au fost dat şi au miluit
       1 Urmează, şters: « vătahul de»...
      2 Loc alb.
306
www.dacoromanica.ro
pă sluga lui, Lăpădat logofăt, cu această mai sus-zisă moşie pentru dreapta slujbă care i-au slujit.
     Şi aşa acum, în zilele domniei mele, Lăpădat logofăt au vîndut această moşie mai sus zisă la aceşti oameni, care mai sus s-au numit. Şi au vîndut Lăpădat logofăt moşiia lui din Bîrsoi, care mai sus s-au zis, de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului. Şi au cumpărat aceşti mai sus numiţi oameni această moşie şi cu ştirea boerului domniei mele Vlad vistier şi cu ştirea jupînesei Simei stolnicesi şi jupînesei Mariicăi bănesi şi cu ştirea lui Stanciu, încă şi multora oameni, care nu sînt scrişi aici, şi buni marturi şi aldămăşari anume: de la Stăneşti, Tanasie paharnic i ot Drăgoi, Pîrvul i Calin i ot Ciorani, Bogdan şi Stoica i ot Băeşti, Stanciu şi încă mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici. Şi am văzut domniia mea şi zapisul lui Lăpădat logofăt, scris cu mîna lui, pentru vînzare în mîinile acestora oameni, care mai sus s-au numit.
     Şi iarăşi au cumpărat Draghiia singur din această mai sus numită moşie doao fălii de moşie de peste toate hotarăle de la Stanciu Dumă, în 500 bani gata, încă în zilele lui Mihaiu voievod.
     Pentru aceia, am dat şi domniia mea la cel mai sus numiţi oameni şi lui Draghie ca să le fie lor moşie şi moştenire în ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de nimenea neclătiniţi, după porunca domniei mele.
     Iată şi marturi puiu domniia mea: pă jupan Papa vel dvornic şi pă jupan Hriza vel logofăt şi pă jupan Dumitraşco vel vistier şi pă jupan Miho vel spătar şi pă jupan Bartolomei vel stolnic şi jupan Bratu vel comis şi pă jupan Apostol vel paharnic şi pă jupan Costandin vel postelnic şi pă jupîn Hrizea vel logofăt.
     Am scris, Dragomir logofăt, în oraşul Bucureşti, în luna lui dechemvrie 26 şi cursul anilor 7135 <1626>.
         După Studii ţi materiale de istorie medie, V (1961), p. 622.
         Trad. din 1780.
                                            169
1626 (7135) decembrie 29.
            Costea fost mare sluger porunceşte unei slugi domneşti să caute bucatele popii Ioan din Dragoslavele şi să le aducă la Tîrgovişte.
     j- Jupan Coste biv vel slujer scris-am cartea noastră slugii domnu nostru. . 1 na ime ca să fii volnic cu cartea nostră să caute tote bucatele popei lui Ion ot Dragoslavele, tote cîte să vorîi afla, să le aducă aicea la noi în Tîrgovişti şi
     1 Loc alb.
307
www.dacoromanica.ro
de niminea oprilă sau bîntuială să n-aibă, naintea cărţii nostre. Iar cui va părea strîmbu, să vii de faţă naintea nostră şi naintea părintelui vlădicăi. HHdKo a* hIect, no Hduif pcmchYh.
      IIhc         AYKfiUKpYt K0 a^hh, A-kx x3pAC.
      Sîntu bucatili popei la Stanciul Circel, ci să aibă a le da di[f] Dragoslavele.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX/5.
          Orig. hirtie (30 X 21), pecete aplicată, c&zptă. EDIŢII. RSuţescu, Dragoslavele 313.
                                                      170
1626 (7135) decembrie 30, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Neag şi lui Stanciu din Drugăneşti ocine în Stoeneşti şi Lacul-Lung.
      -J- AlHAOCTYdO EottYtlO îw fLtfgdHApS B©CB©AA H rOCnOAHH-K BTkCOH 3CAHAC XrrppOKAdJf'lHCKOf, CHHTk BCAHKdr© H npkAOKpdrO nOKOHHHOA\8 îlV PdA^Ay KOfKOAd. /^dBdT rocnoACTKO a\h cYk> noBCAtmi© rocn©ACTB© mh Htr8B h GTdH*n©AOE c*hc BpdTYn ca\8 wt cc a wt /^p8nkHci|jY h crc chhobh hj(» fAHiţc m8 Eor*K npnnScTHT, I3K0JKC Ad c8t HAt WMHH» 8 GtOCHHPH, dAH WT AfA fiHpOA-kCKTk, A*a Hcacakok, CHHTk PdAV-'OK WT GtOCHCHiYh BTkCd)(, U’T nOrtIO H WT LllSAtd H WT B©A H WT «Ad-AHipe CCAOB H WT n© BTkC AlCCTOAt, WT nOCK^Af, BdpC CAHKd Cf JfTHT H3BpdTH WT n© BTkCOM JfOTdpOAt, WT A^TkTOT WT AtdTKd PTkCTOMCB A^pH 8 MdTKd HpUHIlj8AWB Td CTdpd, H BTk UlHpOT KOAHKO CC JfTCT HCTHHCTBOBdJf, nOHDKC CCT n©K8nHA Ntr H CTdHMIOA CTkC BpdTYn Cr© WT /^pSriiHClliY cY» BHU1C pCMCHd WMHHTk WT HdA HcAtAK©,
CHHTk PdAV^OB WT GtOCHCIPH, 3d XA dcnPH TOTOBH.
      H np©AdA«X Hcacak©, wh 3d Hcr©B A»sp© boai© h CTkC 83HdnYc BTkCtAt AtcrYdwoM WT r©p H3 A«a H wt WKpTkCT MCCTOAt H WT npCA T©Cn©ACTB© A\H. H BHA'fcP1" r©cn©ACTB© a\h h 3dnnc 3d np©AdnYc c^c a\hosh A«>BpH ai©aYi cbcactcaYh n© Hiwc: WT GtOCHCIJJH, GTdH H ETkAHATk H GTdHMIOA 6n8p£B H WT UIcpBHllî, P©MdH H EdpBSA H IlTkTpS H HcpHHKd H WT TpCCTYdHH, GTOHKd H WT KTkpTkA\HA«llH, (1/lTkHTkHATk h wt /IjpSnkHciiJH, GTdH ct©ahhk8a h /^pTkrHM h P©A\dH n©pTdpi©A h Hkroc H /(pdr©A\Hp h Mhk> n©pTdpi©A h AlnpMd Awro^CT wt 2Khbh Boai" h wt E8K8pci|iH>
A\H)fTkHATk A®P«,KdHU,8A.
      <H> nocTdBHAH c8t Hcacak© h kactb© K©r© wt hhx cc pkct 8a«thh, T©r©
Ad CCT TpTkKACT.
      H ndK aa cct Htr8B h Gtahmioaob ctic BpdTfiaAt ch wmhh8 8 AdK8A ^ATir
fAHd 8>Kd 3d WMHHTk 3d K COKCHH WT n©CB8AH H WT n© BTkC©A\ pTdpOAt, CAHKd CC JfTHT H3BpdT( WT H8t Edl©..WB A^pH 8 AdK8A d>pC0dCB, flOHOKC I© CCT n©K8nHA
308
www.dacoromanica.ro
Htr H GtANHWA CKC EpATViaiW CH cYk> SjKTi 3a WHHHti E>KE BHUJE pEHENA WHHNTi WT Ha4, alţapTta, ATupEpa KpiiCTEB wt flaxlM fliÎNrS 3a $ acnpH totobh. H bhah c8t Ha ivcTpoema hj( awosh a«kph ak»aYe ckeaeteaYh no ha\e : wt A’hp'hKlkHaiţH, Eaaoe h Gtahhkia Ta.\aA\ETi h Gtan, chh-k ElloKaHSaoK h wt AlEyTiamH, K)ra h wt IIoEHapH, Han 3av|th h dÎTiHNfc. H npoAaan c8t allapTra wha sa A°Bpo boaw, ckc SshahYe
BrKC'kA\H A\EriauioA\.
     GEro paAV A<*AO]f C'Mi rocnoACTBO a\h Htr$B h Gtanhwaob rhc BpATYia hj(, I3K05KE A<> C8t HA\ WHHHTi A^A<HS H BTi WJfAE HHA\ CHHOEOA\ H BHSKOAt H flptiENS-HETOAt H HE WT KOrOJKA® HEHOKOAtEHA\0, f10pH3A\0 rOCHOACTBO A\H.
     Ge>ke 8eo h ceeaeteaYh nocTABHjţ rocnoACTBO a\h: wSnaH liana bea aeophhk h w8naH XpH3a bea AwroEjsfr h w8naH /V,8A\HTpauiKO bea bhctYhp h wSnaH dlHjţo bea cnaTap h w8naH EapToaoa\H bea ctoahhk h wSriAH EpatSa bea koa\hc h stânaH ilnOCTOA BEA (lEJţApHHK H WSnaH KoCTAHAHH bea flOCTEANHK. H HCnpABNHK XpH3A
beahkYh AOrO^ET.
     H Hanncaj(OA\ as, Asn^AaT awro^ET, b-h nactoanh rpaAV ESkSpeijjh, AvkcEiţa AEKEMBpYE A A^HH H WT ilAaA\a A^E A® HHH-k BTi CErO nHCam'E TEKStparO AtTOM B-K A-kT x3pAE, A WT pO>KA*CTBa XpHCTOBO XAJ(KS.
     f îw HAEgaHApS eweewaa, awaoctYw EowYio rocnoAHHK.
     *1* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neag şi lui Stanciul cu fraţii lui din sat din Drugăneşti şi cu fiu lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Stoeneşti, însă din partea Virulească, toată partea lui Nedelco, fiul lui Radul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot locul, de pretutindeni, ori cît se va alege de peste tot hotarul, în lung din matca Răstoacei pînă în matca cea veche a Argeşului şi în lat, cît se va adeveri, pentru că au cumpărat Neag şi Stanciul cu fraţii lui din Drugăneşti această mai sus zisă ocină de la Nedelco, fiul lui Radul din Stoeneşti, pentru 4000 aspri gata.
     Şi a vîndut Nedelco de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare cu mulţi oameni huni martori anume: din Stoeneşti, Stan şi Bădilă şi Stanciul al lui Epure şi din Şerbeşti, Roman şi Barbul şi Pătru şi Cernica şi din Trestiani, Stoica şi din Cărămideşti, Mănăilă şi din Drugăneşti, Stan stolnicul şi Drăghici şi Roman por tar iul şi Neagoe şi Dragomir şi Ianiu portar şi Mircea logofăt din Apele Vii şi din Bucureşti, Mihăilă dorobanţul.
     <Şi> a pus Nedelco şi blestem: cine din ei va întoarce, acela să fie de trei ori blestemat.
     Şi iar să-i fie lui Neag şi lui Stanciul cu fraţii săi ocină în Lacul Lung, a funie de ocină de 20 stînjeni, de pretutindeni şi de peste tot hotarul cît se va
www.dacoromanica.ro
309
alege, din Drumul Baiului pînă în Lacul Ursoaei, pentru că au cumpărat Neag şi Stanciul cu fraţii săi această funie de ocină, care s-a zis mai sus, ocină de la Maria, fiica lui Cîrstea din Lacul Lung, pentru 500 aspri gata. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori, anume: din Dărăcănaţi, Baloe şi Stanciul Talambă şi Stan, fiul lui Mocanul şi din Megiaşi, Iuga şi din Poenari, Nan Zapsi şi Mîinea. Şi a vîndut Maria de bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor.
     De aceea, am dat şi domnia mea lui Neag şi lui Stanciul cu fraţii lor, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 30 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere ani curgători, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1626.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Muzeul Regional al Olteniei, nr. 45.
         Orig., perg. (34 X 51), pecete timbrată.
                                                 171
1626 (7135) decembrie 30, Bucureşti.
           Alexandru Coconul voievod hotărăşte ca Stan şi fratele său Grozea din Cureşti să fie liberi de rumânie.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele lui Stan şi cu frate său Grozea, feciorii lui Căciulat şi cu feciorii, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie în pace şi slobozi de rumâni de către părintele egumen Melintie şi de cătră toţi egumenii şi călugării, cari vor fi la sfînta mănăstire a răposatului Mihaiu voevod din Bucureşti, unde iaste hramul sfîntul Nicolae al Miralichiei. Pentru că aceşti oameni, Stan şi Grozea, ei au fost boeri şi cu moşie de moştenire din sat din Bueşti1 din judeţ Ialomiţa.
     Apoi, cînd au fost în zilele moşului domnii mele Mibnei voevod, iar Mihnea, moşul lui Stan şi al Grozii, ei au fost mers la satul Ciocăneştii şi cu feciorii, anume Stan şi Dragoslav şi Căciulat şi au fost cumpărat şi moşie şi în Ciocăneşti
1 « Bueşti» adaus cu altă cerneală.
310
www.dacoromanica.ro
şi în Cureşti. Apoi, cînd au fost pe urmă, iar Stan şi Dragoslav şi Căciulat, ei nu au putut ca să petreacă cu toţii, ci s-au despărţit încă de mai înainte de legătura lui Mihaiu vodă, de cînd au fost nevîndut Iui Mihaiu vodă satul Ciocă-neştii. Apoi, Stan şi Dragoslav, ei au fost luat atuncea la despărţire amîndoi toată moşiia din Ciocăneşti cită au fost cumpărat; iar frate său Căciulat, el au fost luat partea lor de moşie din Cureşti. Şi aşa s-au întocmit ei de a lor bunăvoie.
     Şi s-au mutat Căciulat de atuncea la satul Cureştii şi cu feciorii lui, Stan şi Grozea şi tot au fost Stan şi Grozea, feciorii lui Căciulat în bună pace, de atunci pînă acum în zilele domniei mele.
     Iar cînd au fost acum, Stan şi Grozea, ei au avut pîră înaintea domnii mele cu părintele egumen Melintie. Şi aşa pîra egumen Melintie înaintea domnii mele cum că sînt rumâni ai mănăstirii, cum au fost şi unchii lor Stan şi Dragoslav; iar Stan şi Grozea, ei s-au plîns pentru mare strîmbătate, cum că nu s-au fost vîndut tată-său Căciulat lui Mihaiu voievod, nici au luat nici un ban de la Mihaiu vodă, nici i-au fost apucat legătura lui Mihaiu vodă în sat în Ciocăneşti, ci au fost la satul Cureştii, la moşiia lor.
     întru aceia, domniia mea însumi am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţi dregătorii domnii mele şi însumi am dat lui Stan şi Grozii lege 4 megiiaş scrişi pă răvaşă domneşti, anume din Găunoş, Cracea şi de la Yărăşti, Tatomir şi din Ciocăneşti, Stănislav şi... 1 Apoi cînd au fost la zi şi la soroc, iar Stan şi Grozea, ei au adus lege deplin aceşti 4 megiaşi, de au jurat înaintea domnii mele în divan, cum că nu au fost rumâni din sat din Ciocăneşti, nici au luat ei hani de la Mihaiu vodă, nici i-au apucat legătura lui Mihaiu vodă în sat în Ciocăneşti. Şi încă au mărturisit: şi Oancea logofăt din Cuştereni şi Mitrea comis de la Stăneşti şi din Dîlga, Boncea şi Badea şi Mihnea şi Bunea şi din Cacămeiu, popa Tichiu, cum că s-au fost ales Stan şi Grozea de către unchiul lor, încă de mai nainte de legătura lui Mihaiu vodă Apoi au rămas Melintie egumen de lege şi de judecată din naintea domnii mele.
     însă să să ştie şi moşiia lui Stan şi a Grozii de la satul Cureştii, aleasă şi hotărîtă de Cernica vornic cu 12 boieri, însă în sus hotarul de cătră satul Ciocă-neştii, înpreună cu Mitrea comis.
     Pentru acesta am dat şi domnia mea lui Stan şi frate său Grozii şi feciorilor lor, ca să fie în pace şi slobozi de rumânie de cătră Melintie egumen şi de cătră toţi egumenii şi călugării, carii vor petrece la sfînta mănăstire şi să le fie moşie ohabă feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele.
     Iată şi mărturie am pus domniia mea pe jupan Papa vel dvornic i jupan Hrizea vel logofăt i Dumitraşco vel vistier i Miho vel spatar i Bartolomeiu vel stolnic i Braţul vel comis i Apostol vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic Hrizea vel logofăt.
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
311
     Şi am scris eu, Stanciu logofăt, în minunata cetate Bucureştii, luna dechemvrie 30 dni, de la Adam pînă acum curgerea anilor, vă leat 7135 <1626 >.
                                           (pecete gospodină).
     După hrisovul cel slovene s-au scos pe rumânie, întocmai din cuvînt in cuvînt, 1803 noembrie 2.
     Ioniţă dascăl slovenesc şi rumânesc în Şcoala Domnească din sviatîi Gherghie vechiu.
          Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/21. Traducere.
www.dacoromanica.ro
                    1627
www.dacoromanica.ro
                                www.dacoromanica.ro
172
1627 (7135) ianuarie 1.
           Toma din Danul dăruieşte diaconului Oprea moşia soţiei sale răposate, Negrită, pentru ca acesta să-i facă slujbe şi să o pomenească.
      Să să ştie cum au dat Thoma den sat den Danul moşiia muerei lui, anume Negrită, de o au dat diaconului Oprei, feciorului lu Argişan, pentru pomeana, toată partea ei, cit se va afla preste tot hotarul, pentru că au murit Negrită necuminecată. Ce n-au avut Thoma cu ce o gnji, ce să-i facă diaconul săracustă de cuminecătură şi să o slujească şi să o pomenească. Şi au mai dat şi bani 900 gata.
      Şi au vîndut de bunăvoe şi cu ştirea a toţi megiiaşii den înprejurul locului şi cu adălmăşari, anume: den sat den Danul, Şerbu şi Vladul, feciorul călugărului şi Stan Gomoiu şi Thoma şi Viş... * 1 tonţoe şi Albul, feciorul lu Stan şi Vladul Palie şi Radul de Verneşti şi Tatul şi... 2 Thoma ot Cacova i Dumitru, cum să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.
      Iar cine va sparge această tocmeală, să fie proclet, amin.
      IIhc dvfcctiţd riHapi'i a a^hm, A-kT x3PAf-
          Arh. St. Buc., MMDCCLXXXIII/3.
          Orig., hîrtie (26 X 22), două peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 1233 f. 16.
       1 Loc rupt.
       1 Cuvînt îndreptat şi neciteţ.
315
www.dacoromanica.ro
173
1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti.
           Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Ivaşco fost mare vornic moşie la Tohăni.
     Alexandru vodă, pentru « jupîn Ivaşco ce au fostă dvornic mare», dîndu-i moşia «în Tohan, însă partea lui Mihăilă armaş». Ivaşco o cumpărase «derept un cal bun». Marturi la cumpărare fusese: «jupan Grigorie comis şi de la Băleani, Ivaşco şi Stroe spătar, feciorul Hierăi logofăt şi de la Bucşani, Staico postelnic şi Badea postelnic şi Yasilie postelnic».
     Boieri: Papa vel vornic, Hrizea vel logofăt, Dumitraşco vel vistier, Mihul vel spătar, Bertolomei vel stolnic, Pavlachi vel comis, Apostol vel păharnic, Costandin vel postelnic.
     Scrie Stancul logofăt.
         După N. Iorga, St. şi Doc., V, p. 519.
         Rezumat după o trad.
                                            174
1627 (7135) ianuarie 9, Bucureşti.
           Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Barbu şi soţiei sale Dobra satul Ciocadea.
     f AIhaoctYio BojkYio Îw Hae§ahap8 koekoaa h rocnoAHHii r-kcoh   Jfrrppo-
KAAJfYHCKOE, CHH*K KEAHKATO H HP^A^BparO nOKOHHHAro llV PaAVA KOEKiAa* AaKaT rocnoACTKO a\h ciw fiokeaehîe rocnoACTKa a\h cA»r rocnoACTKa a\h BapeSaok h >K8na-HHlţEK Ero, ^OBPER H CKC CHHOKH CH, EAHlţEME EAtS BorTv A^P^Ka^, HK05KE Aa ECT CEAOK HoKaA^ K"KC, CKC KTiC JfOTApOAt H CKC K"KC ^0fi,0K0t\\ H CKC K'KCHJf KE4HHIH j ivea^e Aa ce 3ha£t kemhhYh na HAtE Gtah h H)ra H d8n8A H daA h BaaaSa h Aera H GtAH H A.'KESA H HpKa CKC CHHORH CH Ero HA HAtE PaAVA H HlVH H HfcrOE H d$A\OH H ^parOAtHp H EaAOT-K. IloHEJKE cYw CEAOK HoKAAfc BHA ECT SA A^AHNO E^ASAOK, EAipa ^OEpEK. Ta>KE K*KAa BHA nOCAfc no C’KAtp’KT’K EAIJJOAt CH BaAASAOK, aa A"Bi4Jfpf‘" ch ha ha\e Gaat^Hpa h Alapra h IlapacKHKa h A0Epa, whh caatH chi^e ce cSt 8taka\ha 3a hhx’hh A°Bpoat roaio ivt np-kA wtkh$ apxÎEnHCKSnS 6$PfM WT Ha
P'KAtHHK H WT np^A A\H03H BOA'bpH, HA HAtE: ZlSnSA UEJfApHHK H $ApKAIll AfK H Gtaa\at arK h d/lnpn-k apataui h BpTOKorE ivt Xp'kjk'ktoe h Gtah wt rara h AIhxaio wt Koiio^hh h BapkSa wt IIoiaH-K h Hhapohhe wt Hab^hh h Otahmioa IVT II'Kp'KiaHH H PaAVa WT KpACHA H EpTiHATi WT ApIlTOEIHH h ^aA'3A WT Tp-Kr
316
                                      www.dacoromanica.ro
                            ţlHAOpT H AparOMHp WT $'KpK'KllJfl{lH H KopHt WT IIIo AOA\OHfl|IH H APdr8A WT
                            Ilon6i|iH h Îwh WT $poyA\8iijY( h Hhka wt Tp-fcr 2KY»aoe h Hoaka wt Ehbhph h
                            OTOHKa WT GOjfdB'K, Ttfit K> 6CT pd3AEAHA E-KCbjf A'feAHHH Edl|IOA\ CH RAdA»AOK.
                           TdJKt ce c8t caSmha TorAA ha pa3AeAeHÎe >K8ndHHu,fK GdAiijsHpfB «ace SopHAtipT a Atapr-KB ceHos EitAMCijiYH, a IlapacKHBeH ceao &rpoA\YH H Ar*BPtK «ace HoKAA’b.
      iI noTOAt, wtu,8 enHCKSn              h ckc b-kch^ EOAtpH, koahu,h c8t ehuic
peMtHH, whh KiiCHjf EitcripauidAH no ilHAPOH'i'e wt flABtHH H no Ea'KA8U,8A, bh8k EaaaSaob pasAC peA# cY» ecmhhh twt c8t ehuic pmtHH: bha ecT &AdA$AOB, Eai|ia ^OKPCK WT CeA WT HoKdAE HAH HH? îl ETi TOM {THAPOH'fe H ILVKA$(t$A’ WHH CdAIH
                            CBeAeTeACTB&T ckc A^uia hai np-bA s-Kcojf EOA-kpoAi cjkc c8t khuk p-bjf kako ict
EH I Tfjf EEMHhYH KOAHKO c8t BHUie p-by K'KCHJf EAaA8AOK 3a A^AYhS, BI3 HH eAHa MA*KB.
      Gero paAÎ, MA*X h rocnoACTKO a\h EapBgAOK h >K8ndHHu,fB ero /V,OBpeH, tJKowe Aa a\8 ecT ccaok HoKdA'b b^kc ckc k*kc jfOTdpoAi h ckc B'KCHjf ecmhhYh «ki BHUie p-b^ Eli WJfdB'K CHHOEHM H KHSKOAI H np-bKHOMCTOM H Hf WT HfKOrOJKf HenOKOA’bBHMO nopH3A\H rocnoACTEa mh.
      Gcjkc h CKiAfTeATe nocTasA-beai rocnoACTKO a\h : jkSimh liana k<ahkTh akophhk h JKSndH XpH3b KCA AOrO^fT H y^SMHTpaUlKO KfA KHCtYdP H fflHJfO EfA CflATdp H EepTOAOAieio bea ctoahhk h IlaKAaKe bea koaihc h îTiioctoa bea neyapuHK h jkSimh KoCTdHAHH EEAHKH flOCTfAHHK. H HCnpAEHHK XpH3b BEAHKÎH AWroţfT.
      H HcnHcajf a3, GtahkSa Awro^ET, k-k ahkhh rpaAV ESKSpsipH, AvbcEita renapT
                        0 AbHH; WT flAAAia A® HHHb TfKlîl(iarO AtTOAl, E-K AtT x3pAe. f îw {IaeăaHApS sweswAa, aihaoctTio EojkYio rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io -Hâdul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Barbul şi jupaniţei lui, Dobrei şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Ciocadea tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii; însă să se ştie vecinii, anume: Stan şi Iuga şi Lupul şi Lai şi Vladul şi Leca şi Stan şi Dăbul şi Arca cu fiii lui, anume Radul şi Ion şi Neagoe şi Lumon şi Dragomir şi Balotă. Pentru că acest sat Ciocadea a fost de moştenire al lui Vladul, tatăl Dobrei. Apoi, cînd a fost după moartea tatălui lor Vladul, fiicele lui, anume Samfira şi Marga şi Paraschiva şi Dobra, ele singure s-au întocmit astfel, de bunăvoia lor, înaintea părintelui arhiepiscop Efrem de la Rîmnic şi dinaintea multor boieri, anume: Lupul paharnic şi Farcaş aga şi Stamate aga şi Mircea armaş şi Vîrjoghe din Hărjătoaia şi Stan din Gaia şi Mihaiu din Coţofeni şi Barbul din Poiana şi Andronie din Albeni şi Stanciul din Pîrîiani şi Radul din Crasna şi Brăilă din Drăgoiani şi Hamza din Tîrgul Gilort şi Dragomir din Fărcăşeşti şi Cornea din Şolomoneşti şi Dragul din Popeşti şi Ion din Frumuşie şi Nica din Tîrgul Jiului şi Ciolca din Bibeşti şi Stoica din Ohaba, de şi-au împărţit toate dedinele tatălui lor, Vladul.
317
www.dacoromanica.ro
     Astfel, atunci la împărţire, i-a căzut jupaniţei Samfira satul Zorileştii, iar Margăi satul Bălceştii, iar Paraschivei satul Ugromii şi Dobrei satul Ciocadea.
     Iar după aceea, părintele episcop Efrem şi cu toţi boierii, cîţi sînt mai sus-spuşi, ei toţi au întrebat pe Andronie din Albeni şi pe Vlăduţul, nepotul lui Vladul, pentru rîndul acestor vecini, care sînt mai sus-spuşi: au fost ai lui Vladul, tatăl Dobrei din sat de la Ciocade sau nu ? Iar întru aceea, Andronie şi Vlăduţul au mărturisit ei înşişi cu sufletele lor înaintea tuturor boierilor care sunt mai sus-spuşi, că acei vecini cîţi s-au spus mai sus au fost toţi ai lui Vladul de moştenire, fără de nici o gilceavă.
     De aceea, am dat şi domnia mea lui Barbul şi jupaniţei lui, Dobra, ca să-i fie satul Ciocadea tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii care s-au spus mai sus, de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Bertolomei mare stolnic şi Pavlache mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris eu, Stancul logofăt, în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 9 zile; de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627>.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., A. N., XCIII/1.
          Orig., perg. (30 X 40), pecete timbrată.
          Cu două trad: din 1895 şi 1907; altă trad. la Acad. R.P.R., CCXCI/144.
                                                 175
1627 (7135) ianuarie 10, Rimnicul <Vîlcea>.
            Gherghe judeţul cu 12 pirgari din Rimnic întăresc lui Tudor Curnegru o ogradă cu silişte în Voineşti.
     Vă ime oţa i şina i svetago duha, amin.
     Scris-am noi bătrânii oraşului, mari şi mici, însuş Gherghe judeţul cu 12 pîrgari ot Rîmnic, acest al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina lui Tudor Curnegru ot Rîmnic, cum să să ştie că au cumpărat Tudor o ogradă cu silişte în Voineşti, de la Stan Cociorbrei ot Voineşti, drept aspri 500 gata. Şi i-am dat şi o vacă cu lapte. Deci din vişinii Chircăi a Mufai pînă în Valea lui Sărăcin, alăturea cu Păcălin.
     Deci Ivaşco, nepotu lui Stan, căce el au fost trăcut în Ţara Ungurească, deci dac-au venit, s-au sculat să arunce banii lui Tudor Curnegru, că au zis că iaste mai volnic. Iar Tudor au strînsu bătrînii oraşului, anume Stan Stepcea,
318
www.dacoromanica.ro
pre Gorma, pre Dumitru, pre Daniil, i-au dus adinsu pre Ghina din Deal, pre Tudor. Deci noi am aşăzat să mai dea Tudor lui Ivaşco bani 300 şi să fie stătătoare lui Tudor.
     Deci noi i-am făcut dires ca să-i fie moşie stătătoare lui şi feciorilor lui şi cine să va trage din el.
     Şi o au cumpărat cu voia tuturor. Şi la acia tocmeală au fost mulţi oameni buni, cum scriia mai sus. Deci acest zapis s-au făcut în casa Ghinei.
     Şi am scris eu, Vancea logofăt, cu învăţătura lui Stan, ghenar 10 dni, leat 7135 <1627>.
     Ghin, Stan, Dumitru, Tudor, Gorcea, eu Ghinea.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 721 f. 867.
         Copie.
                                            176
1627 (7135) ianuarie 10.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m~rii Coşuna moşie m siliştea Băneştilor, în urma unor judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezău, Alexandru voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, ficiorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dat-am domniia mea poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri ce să chiiamă Coşuna de lîngă Craiova, unde iaste hramul sfîntului ierarhii făcătoriul de minunii Nicolae al Mirelor de la Nicheia 1 şi părintelui egumenului Ignatie şi tutulor călugărilor cîţi vor lăcui într-acest sfîntu lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri Coşuna, ce s-au zis mai sus, moşie ce să zice Săliştea Băneştilor, însă 40 de funii de moşie; să să ştie: funiia, de cîte zece stînjăni, carele iaste între satul Perişorul şi între satul Stejariul ot sud Mehedinţi, din cîmpu, din pădure şi din şezutul satului, de peste tot, veri cît va alege de peste tot hotarul. Pentru că Săliştea Băneştilor fost-au de moştenire Drăgoeştilor încă mai denainte vreme. Iar după moartea Drăgoeştilor, iar această mai sus-zisă moşie ia iar au căzut în mina Buzăştilor.
     După aceasta, cînd au fost în zilele răposatului moşul domnii mele Mihnea voivod, iar răposatul jupan Radu biv vel armaş i Preda biv vel postelnic, Stroe stolnic, Buzăştii, ei au fost avut mestec şi frăţie cu Pîrvul clucer şi au dăruitu Buzăşti pe Pîrvul clucer cu această sălişte de sat, ce s-au scris mai sus, iar Pîrvul clucer, el încă pentru frăţie au cinstit Buzăşti cu trei căftane şi cu trei cai buni. După aceasta, Pîrvul clucer la vremea morţii lui, el au dat şi au
       1 în loc de: Lichia.
319
www.dacoromanica.ro
miluit sfînta mănăstire Coşuna cu Săliştea Băneştilor, ce s-au scris mai sus, ce au fost făcută această mănăstire de Pîrvul clucer, ca să aibă pomenire. Şi tot au ţinut-o sfînta mănăstire cu bună pace.
     Iar cînd au fost în zilele răposatului părintelui domnii măle Io Radu voivod, în rîndul dintîi, iar părintele egumenul Gherghie de la sfînta mănăstire Coşuna, avut-au pîră cu Vasilie vistier şi cu rumânii din satul Stejariie. Şi aşa pîrîia ei că au fost al lor Săliştea Băneştilor, iar n-au fost a mănăstirii. Apoi, într-aceia, domniia sa au căutat şi au judecat cu dreptate şi au văzut răposatul părintele domnii măle Io Radul voivod şi cărţile celorlalţi bătrîni domnii şi cartea lui Pătru vodă, ficiorul lui Pătraşco voivod şi au dat satului Stejariul lege 12 boiari să jure cum că iaste a lor moşie din Săliştea Băneştilor, Stejariul, denaintea părintelui domniei mele Io Radu voivod. Şi de atuncea tot au ţinut-o călugării moşie din Săliştea Băneştilor cu bună pace.
     După aceia, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea lui Vasilie vistier, iar ginerele său jupan Trufanda biv vel vistier şi cu rumâni din Stejarii, anume Vladul i Pîrvecii i Mihălea i Năicul călugărul. Şi aşa pîrîia ei cum că au fost a lor Săliştea Băneştilor, n-au fost a mănăstirii.
     Drept aceia, domniia mea am căutat şi am judecat cu dreptate şi după 16ge împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii măle. Şi am dat domnita mea între dînşii 12 boiari pe răvaşul domnescu, anume: jupan Hiera biv vel logofăt i Stamatie aga i Conda armaş şi de la Padea, Stanciul postelnic i Dumitru Filie-şan i Mihai Coţăfean şi din Torsura, Stoica i Neagul şi din Torsura de Jos, Pătru al Maţolei şi din Cioroiaş, Danciul ciauşul i ot Sulari, Chiotă i ot Sălcuţa, Stan, ca să caute şi să adevereze cu sufletele lor cîtă moşie să va afla din satul Stejarul în Săliştea Băneştilor. Apoi, aceşti 12 boiari, ce s-au zis mai sus, ei au căutat şi au adăvărat şi au tras moşiia pe trei locuri cu funiia şi au aflat moşie în Săliştea Băneştilor, partea mănăstirii, 40 de funii de moşie, însă funiia de cîte 10 stînjăni, iar satul Stejariul au aflat 24 de funii. Şi au pus hotar şi semne şi pietri în trei locurii, însă în capul cîmpului despre Sulari o piiatră şi în mijlocul cîmpului altă piiatră şi în capul moşii despre Stejarii, în răspîntiia drumului în tufe, altă piiatră. Şi am văzut domniia mea şi cartea acelor 12 boiari de hotărnicie şi de aşezare pe semne, cum s-au scris mai sus.
     Pentru aceasta şi domnia mea am datu sfintei mănăstiri Coşuna ce s-au zis mai sus, ca să fie aceste 40 de funii de moşie ce s-au scris mai sus moşie ohab-nică şi de nimine să nu să clătească, după cum am zis dommia mea.
     încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Papa vel vornic, IIriza vel logofăt, Dumitraşco vel vistier, Mihul vel spătar, Vartolomei vel stolnic, Pavă-lache vel comis, Apostol vel păhamic i jupan Costandin vel postelnic.
                               Ghenarie 10 dni 7135 <1627 >.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţul, nr. 722 f. 418—419. Traducere.
320
www.dacoromanica.ro
177
1627 (7135) ianuarie 10, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte mitropoliei vinăriciul satelor Oreahoviţa şi Băloşani din judeţul Mehedinţi.
     f YMhaoctYcio RojkYcio îw flAeăaHAP# bocboaa h rocnoAHHii btvCoh 3caiac £rrppOBAdxi‘HCKoe, chnil BCAHKaro h npbAOEparo mokohhhoa\8 Îw PaAy*A bocboaa. ^ABAT rOCnOACTKO A\H cit nOBCACHYe rOCnOACTKO A\H CB'bT'bH EOHfCCTBCH'bH AlHTpO-noaYH haokc cct X"PajVV k'K3hec(hYe rocnoA<* Sora h cnaca Hauicro HcSca XpHCTd h
U'ThU,8 HAIUCA\8 apXYfMHTpOnOAHT Kirp BAAAYkA Yl8Kd, GIKOJKe A<* CCT CB’bT'bH MHTpO-noaYH BHH’KpHMlOA, dAH A*a rOOlOACKd, WT HAA CCAA AlHTpOnOAfCB, Ha HAU Opbxo-BHU,d H B’KAGOUiaHYH WT C^ACTBO iMcX’<CAHHIţH>, nOHCKC CkA\ Aaa rOCnOACTBO A\H H nOA\HAOBAJfOM no CB'bT'bH AlHTpOnOAIH CKC ETiC BHHApHMlOA AfA rOCnOACKA, KAKO ICT BHA nOA\HAOBAA H WT nOKOHHHarO pOAHTfAW rOCnOACTBd A\H îw PaA^A BOCBOAC H WT ilAfădHApS BOCBOAd, CHH"li HaYQUIOB BOCBOAA H WT TaBpHHA BOfBOA-
     TdKCOKAf CkM nOAlHAOBAJfOM H rOCnOACTBO A\H, HKOJKC A<* E»A* CB'bT'bH AlHTpO-noAiH b*k SKpbnACHie a^ctoahYa rocnoACKa 3a bhhaphm h bil nmpS, a rocnoACTBO a\h H nOMKJBLUfJC pOAHTfAYf.WK rOCnOACTBO A\H A<* kt BCMHOC B'KCnOA\HHaHY(. '
     TcMJKC H BH, BHHdpHMbpOAl, KOTOpfH JfOKCT EHTH Biv TOrO C»ACTBO         AHHltH>,
a BHJKC CLJ1C A<* rAf AdTH BCAMa, a BH BApSCTH H 8 A\HpHO A<* WCTdBHTH CCAd CBbTOAli} AIHTpOnOAYeB, fâpbjfOBHIVl H B'KAEOUIAhYh 3a BHHdpHKIO A*A rOCnOACKA, QKOKC CkA\ 8TSpiiAHjfOA\ rocnoACTBO a\h h noHOBHjfOM KHHrcjf nponYcAih rocnoAdpu h haa cYio KHHrS rocnoACTBO A'H 3a noA\HAOBaHYc, nano cct bha h wt npbWAC sp-bAic h hc wt kctojkao HcnoKOAbBHA\o, nopH3A\o rocnoACTBa mh.
     Sipc>KC h 3dKAHHdHYc nocTAKHjf rocnoACTBO a\h : no wtujcctbYc rocnoACTBa A\H, Koro H3BcpCT rocnoAi» Berii ehth baaaaauS h rocnoAap 3ca\ac Raauikoc hah wt cptA^Haro nAOAa rocnoACTBa a\h hah wt c-kpOANHKa hauih^ hah no rptee^ Hauiux’
HAH WT HHHOnAbAUHHK A<* Aipt nOMTCT H nOHOBHT H SKptnHT cYlO KHHT TOCnOACTBO A\H 3A A\HAOBaHYc CBbTbH A\HTpOnOAIH HdA TAKAUJKChYc, KAKO CCT BHUJC riHCAH, TOrO rocnoAh Borii a<* ra noMTCT h a<* StbptiAHt h a<* ciijfP<»HHT Bii rocnoACTBb ero, a Eli B^ACipH^ BCIVbjf A^UJd cro. ii AipCAHJKe HCnOMTCT H HC nOHOBHT H HC SKpbnHT cYio khhp rocnoACTBO a\h, a h8 noncpcT h hc^eht h pa3opHT cYc aihaobahYc h khhp rocnoACTBa mh h 3a webchYc wctabht, Toro a<• k^ac TpiiKACT h ahaGcau h aijso-pecan wt thY CBtTH wti^h cjkc c8t b-k Hckch h a<* haiat mactYio C-KC Î8a<» h c-kc SlpTra h ck hhhha\h HCBbpHYn Y8ach cjkc k'K3'mihujc haa KpiiB rocnoAa Bora H cnaca Hauicro Îc8ca XpHCTa h pck-kt: „btv3a\h, bii3a\h, pacncHH ero“, h Kp-KB ero haa HhJX’ H HAA MCAAX' H;f, raKOJKC CCT H e8aCT Eli. EbKH, AA\HH.
     Gcjkc 8eo h cbcactcaYh nocTABrbcAX rocnoACTBO a\h: wgnan liana bci\hkYh ABOpHHK h JKSndH XpH3a bcahkYh Aoro^scT H JKSnaH /V,8MHTpauiKO bcchkYh bhctYhp h wSndH AiHjfo bcahkYh cndTdp h >K8ndH Baptoaoa\h bca ctoahhk h >K8naH IlaBAaKH 21
21 — c. 1146                                                                     29 i
www.dacoromanica.ro
keahkTh k<oa\hc> 1 h k&iah flnoc-roA keahkTh nfppHHK h >K8naH Koctahahh keahkTh nocTfAHHK. H HcnpdKHHK k&mh liana keahkTh Akophhk.                           __
     H HanHcajf a3, rt(niiA‘>T Awro^ET, k"k rpaAV ESkSpeiijh, AirkcEiţA rfnapTf T A^hh
h uit JlAaAiva a<>*« A® cf<at kti cf>1ro nHcatm tehehîa A-fe-roAi ktv a-W x3pae, 4 WT pOÎKAfCTKa XpHCTOKO x<»XK3-
     •j- îw JlAfădHApB KWfKWAa, mhaoctT» EowTw, rocn«AHHh-
     Hw flAfăaHAp» KOEKOAd <m- P >
     -j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mitropolii, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi părintelui nostru arhimitropoht chir vlădica Luca, ca să-i fie sfintei mitropolii vinăriciul, însă partea domnească, de la satele mitropoliei anume Orehoviţa şi Bălboşanii din judeţul Mehedinţi, pentru că am dat domnia mea şi am miluit sfînta mitropolie cu tot vinăriciul, partea domnească, cum a fost miluită şi de răposatul părinte al domniei mele Io Radul voievod şi de Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod şi de Gavriil voievod.
     Tot aşa am miluit şi domnia mea, ca să-i fie sfintei mitropolii de întărire şi de hrană ceea ce se cuvine domniei din vinărici, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele să fie vecinică pomenire.
     De aceea şi voi, vinăricerilor, care veţi fi în acest judeţ Mehedinţi şi voi să căutaţi bine să vă feriţi şi să lăsaţi în pace de vinărici partea domnească din satele sfintei mitropolii, Orehoviţa şi Bălboşanii, după cum am întărit domnia mea şi am înnoit cărţile celorlalţi domni şi pe această carte de miluire a domniei mele, cum a fost de mai înainte, vreme, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de miluire a sfintei mitropolii, după întocmire, cum este mai sus scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici şi va rupe această miluire şi carte a domniei mele şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi care sîntla Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei necredincioşi care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos
1 Loc rupt.
322
www.dacoromanica.ro
şi au zis: « ia-1, ia-1, răstigneşte-1» şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare <comis> 1 şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare vornic.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1627.
     j* Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXCV/5.
         Orig., perg. (35 X 50,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea; altă trad. la Acad. R.P.R., ms,
         610 f. 6.
         Copie ibidem, ms. 136 f. 310v. — 311.
                                            178
1627 (7135) ianuarie 10.
            Alexandru Coconul voievod scuteşte m-rea Surpatele de dări şi de slujbe.
     f (HhaoctTw EojkTki Iw fLuădHApS koekoa<» h rocnoAHH'K, chh-k noKOfHHdro PdAVrt           AdKdT rocnoACTKO a\h c.i.w iioreaehYh rocnoACTKd a\h sfinţii
dumnizăişti mănăstere ci iasti hram sveti troiţă, ci să cheamă Surpaţi, ot sudstvo Vîlcea, ca să fii în pace şi slobodă di acum nainte di bir şi di găleată şi di oai seacă şi di miiare şi di ceară şi di gorştină di oi şi di porci şi di vinărici şi di toati slujbili şi mîncăturili citi sîntu pristi an în ţara domnii mele, di nimica val sau bîntuială să n-aibă, păntru că o am ertat domnea mea, cum au fost ertată şi di alţii domnii bătrîni, ca să fii în pace di toati cum seri mai sus. Şi iasti o mănăstiri bătrînă şi n-au dat di cînd iasti vacul. Aşăjdirea o am ertat şi domnea mea.
     Şi am văzut domnea mea şi cartea răposatului părintilui domnii mele Io Radul voivod, di ertăciune di toate cu iasti mai sus-zis, la sfînta mănăstire.
     Diriptu acea şi voi, birarilor şi voi, toate slugili domnii mele, orcari di ci slujbă viţi fi într-acil judiţ, în vreme ci viţii videa cartea domnii meii, iar voi încă să căutaţi să vă firiţi şi în pace să lăsaţi sfînta mănăstire [în pace], nimic
1 Loc rupt.
21*
www.dacoromanica.ro
                                                                                     323
să nu o învăluiţi. Iar cini să va ispiti a învălui sfînta mănăstire, mari cirtari va avea di cătră domnea mea.
      Şi iar să fii volnică părintili di la sfînta mănăstiri cu cartea domni mele ci i-au luoat pînă acum să-şi întoarcă tot, viri vinirici, viri dijmă, tot să-şi întoarcă şi di nime opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meii. Hhjko aa H’bcT, no pf4 rocnoACTKd a\h.
      H <HcnpdKHHK> cdi\\ ptq rocnoACTKa a\h.
      IlHC i\VkC(lt4 rHHdp'l'f T A^HH, A-tT‘x3pAf.
      f îw flrtfădNApS KW(KWA<>> A\HA©CtYk> BoJKTiO POCnOAHHh.
      Hw ilAfăAHApS KOfKOAA <m. P->
             &4HAH KfAHU,H BOAtpH.
          Arh. St. Buc., M-rea Surpatele, X/l.
          Orig., hîrtie (33 X 21,5), pecete căzută.
                                            179
1627 (7135) ianuarie 11.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Corzi.
     f AIh. octTio BojkYk» Îw sLuSahapS ko(boa h rocn>AHH-h, chht». nptAOKpAro h AtHAOCTHBdrO îw PdAVA KC,fKC,A-     TOCnOACTBO A\H cT( nORfAtn'l'f TOCnOACTKA AtH
sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri ce să numeşte Tismana, ca să fie volnic egumenul şi cu tot soborul din sfînta mănăstire să ţie satul Corzieştii cu rumânii şi cu venitul şi cu tot hotarul cit să va alege, pentru că acest sat fost-au de moşie al sfintei mănăstiri şi l-au ţinut cu bună pace.
     Iar cînd au fost în zilele părintelui domnii mele Radu voevod, s-au fost sculat Ion comis din Faia de au luat acel sat in sila lui fără nici o judecată de la sfînta mănăstire, de l-au ţinut cităva vreme pina a doao domnie a părintelui domnii mele. Deciia iar au lăsat satul pre seama sfintei mănăstiri şi l-au ţinut mănăstirea cîtăva vreme cu pace. Apoi, iar s-au sculat Ion comisul de au luat satul de la sfînta mănăstire de al doilea nnd, de l-au ţinut fără lege şi fără judecată. Iar cînd au fost la moartea lui, mărturisit-au Ion comis cu gura lui cum n-au avut cu acest sat nici un amestec, ci au fost satul al sfintei mănăstiri de moşie şi să-l ţie iar mănăstire. Şi la moartea lui, cînd au grăit acele cuvinte, fost-au mărturii Stamate aga şi Dumitru de la Filiaşii şi Mihai Ţînţăreanul şi Preda...1 şi alţi boeri mulţi. Şi aceşti boeri au venit de au mărturisit şi naintea domnii mele în divan, cum că au grăit Ion comisul acele cuvinte înnaintea lor.
1 Loc alb.
324
www.dacoromanica.ro
     Drept aceia, am dat şi domnia mea ca să fie volnică sfînta mănăstire să-ş ţie satul Corzi cum scrie mai sus, cum le-au fost de moşie. Aşijderea şi tu, Laţco păhamic, în vreme ce vei vedea cartea domnii mele, tu să laşi satul sfintei mănăstiri în bună pace, mai mult nimic să nu opreşti. Iar de-ţi va părea cu strîmbul, să vii de faţă înnaintea domnii mele. HudKO A<* irkcT, no peu rocnoACTBd mh.
     HcnpdKNHK CdM        nocnoACTKd MH.
     T(Hdp d'f, A-kT xSpA(.
     îd fL\fădNAp8 KOfKOA-
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Tismana, nr. 330 f. 264. Copie.
                                   180
1627 (7135) ianuarie 11, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Udrea postelnic moşie cu rumâni şi vii în Rădăcineşti, în urma unei judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele Udrii postelnic şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie cu rumâni la satul Rădăcineştii, din sat, din cîmp şi din dealul cu viile şi din pădure şi din apă şi din munte şi du preste tot hotarul, oricît să va alege, pentru că iaste bătrînă şi dreaptă moşie, însă de cumpărătoare de tată-său, anume Crama urmaşul, încă din zilele răposatului Io Radul voevod Şărban.
     Iar cînd au fost acum, în zilele domniei mele, sluga domniei mele Udrea postelnic, el au avut pîră înnaintea domniei mele cu frate-său Leca şi cu mumă-sa Mariia, pentru această moşie cu rumânii şi pentru toate bucatele şi sculele şi hainele şi averea şi pentru toate cele ce au rămas de la tată-său Crama.
     Drept aceia, însumi domniia mea am căutat şi am judecat, înpreună cu toţi cinstiţii boeri domniei mele şi însumi domniia mea am dat între dînşii doi boeri şi cu voia lor, însă anume Tănase pehamic şi Tudor comis, pe răvaşă domneşti, ca să-i judece şi să-i tocmească la toată pîra ce va fi şi să le înparţă moşiile lor cu rumânii şi cu viile şi cu toate, cum vor afla cu sufletele lor. Deci ei au judecat şi au înpărţit fieşcăruia parte şi i-au tocmit preste toate sculele şi averea şi hainele şi ferecăturile. Şi am văzut însumi domniia mea şi zapisul de la mîinile acestor 2 boiari, ce s-au zis mai sus, Tănasie peharnic şi Tudor comis. Aşijderea am văzut domniia mea şi zapisul de la mina Lecăi, cum că s-au tocmit ei de a lor bunăvoe, dinaintea acestor boiari; însă au ales partea slugii domnii mele anume Udrei
www.dacoromanica.ro
325
postelnic rumânii, anume: Stoica cu feciorii lui şi Papiţ cu feciorii lui şi Hogea cu feciorii lui şi Dobroslav cu feciorii lui şi Marco cu feciorii lui şi Dumitru şi Toma şi Radul, feciorul Andrei, Dragomir şi Stan... 1 şi Bălaneş şi siliştea făr’ de rumâni şi Piperco şi Hulciul şi Dragomir şi Sfinar şi Burţuiu şi Oprişa şi Dumitru al Manii şi Nebunul şi Badea Mănescul şi Vasile şi Siliştea lui Berivoe, fără de altă moşie şi viile Standului al lui Bălan.
     Aceste moşii cu rumânii şi cu viile sînt numai partea Udrei postelnic, iar alt nimica nu s-au aflat înpresurate de Udrea postelnic din ferecături sau din haine, din partea frăţine-său Lecăi.
     Pentru aceia, am dat şi domnia mea ca să fie în pace şi slobod de Leca şi să-i fie lui aceste mai sus-zise moşii cu rumânii şi cu viile, ce s-au zis mai sus, stătătoare şi ohabnice Udrei postelnic şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, dupe zisa domniei mele.
     Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Papa vel dvomic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistier i jupan Miho vel spathar i Pavlachi comis i Vartolomeiu stolnic i Apostol pehamic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic Hrizea vel logofăt.
     Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în minunatul oraşul Bucureştii, în luna lui ghenar 11, 7135 <1627>.
     Acest isvod s-au tălmăcit pe limba rumânească asemenea de pe hrisovul cel slovenesc de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala domnească în Bucureşti.
     Az Lupp dasc. slov. izpisah.
          Acad. R.P.R., Condica schitului Rerislăveşti ms. rom. 5728 f. 60.
          Copie din 1831.
                                   181
1627 (7135) ianuarie 15.
                                   Stoica din Lazuri vinde lui Pîrvu logofăt un rumân din Gemenele.
     f Adecă eu Stoica, feciorul Pîrvului logofăt de Lazuri, scris-am şi mărturi-sescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună-credinţă la mina unchiu-mieu Pîrvului logofătul ot Jugur cum să se ştie că i-am vîndut un rumân anume Stroe şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezău i va da, din sat din Gemenele şi cu delniţa lu Stroe şi cu altă parte de ocină, cîtă va fi nevîndută, fără rumânul ce-au vîndut vornicului Hrizei, anume Stroe şi cu dălniţa lui, derept aspri 6300, bani gata.
     Pentru că o am vîndut eu Stoica acea ocină şi cu rumânul şi cu delniţa şi de bunăvoie a mea şi cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor den prejur, ca să fie Pîrvului logofătul moşiia lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezău i va da.
1 Loc alb.
326
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturie, din Compui Lungu, popa Baciul şi den Jugur, Manea stolnec şi den Lazuri, Preda postelnic, fratele Stoicăi postelnic şi den Coteneşti, Yladul şi mulţi boiari şi megiiaşi. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi pecetea, ca să să crează.                                                                             _______
      Ş-am scris eu Stoica, cu mina mea. IIhc M’bctiţd rtHap (T                A-bT *3pAf.
      Eu Stoica.
      Eu popa Baciul.
      Yladul.
      Mane stolnic.
      Eu Prada 1 ot Petrari.
          Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 26.922.
          Orig., hrrtie (28,5 X 20).
          Cu o copie.
          Deşi documentul ar putea avea o dată ulterioară (1629), l-am lăsat la data ce apare
          in original.
                                   182
1627 (7135) ianuarie 20, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stanciu postelnic, lui Calotă logofăt şi lui Danciu logofăt satul Spineni, pe care ei s-au înfrăţit.
     f Cu mila lui Dumnezău, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stanciului postelnic şi jupânesei lui, Yiţăi, ca să le fie loru moşie satul Spineni totu, cu tot hotarul şi cu rumâni din satu şi cu totu venitu. Pentru că această moşie mai sus-numită au fost de baştină a lui Hamza banul, tatul Stanciului postelnic, şi cînd au venit vremea de lipsă lui Hamza banul, au făcut-o vînză-toare. Deci, ca să nu încape la mînă striină, au datu fiiul său Stanciu postelnic 30 mii aspri gata, de au cumpărat această moşie mai sus-numită.
     Dup-aceasta, în zilele domniei mele, au venit Stanciul postelnic cu fraţii lui, Calotă logofăt şi Danciul logofăt, de i-au înfrăţit şi pe ei pe acestă moşie mai sus-numită, satul Spineni. Şi au întorsu Calotă logofăt şi Danciul logofăt doozeci mie aspri gata Stanciului postelnic dinaintea domniei mele.
     Să să ştie şi semnele hotarului Spineni: din Dealul Murei pînă în matca Peşcenie, pe vălceao Poenie şi pe matca Peşcenie la vale pînă în capul Seciu-lui şi de acolo dreptu pă dosul Rugii, pe Braşcău în delu, în capu Curăturii Stoicăi, şi de acolo dreptu la vale pînă în apa Olteţului, în Unghiul lui Vlădăşel şi pe apa Olteţului la deal, pînă mai sus de moară şi pe marginea luncii, dreptu în gura Văsiei şi pe Văsiia în dealu pînă în slămea dealului, dealul
      1 Pentru: Preda.
327
www.dacoromanica.ro
în sus pînă în obîrşiia Scurtei, care iaste de la dealu şi pe dealu în sus pînă în Gîlmee şi pă Călineasa la vale dreptu peste cîmpu, şi iar dă în apa Olte-<ţu>lui şi tre<ce> Olteţul chilim pe dup’ o Pleşiloru pînă în baltă şi iară în apa Olteţului, apa în sus pînă în Strimture şi de acolo o crivina, dreptu la dealu pe luncă, dreptu în Valea Micleuşei, pe Micleuşa la dealu şi trece peste Veaca, drept pînă iară în Deal Moarii.
     Pentru aceasta am <dat> domneia mea slugiloru domniei mele Stanciul postelnic şi Calotă logofăt şi Danciul logofăt, ca să le fie loru satul Spineni moşie ohabnică, lor şi fecioriloru, nepoţ, strenepoţ lor, cîţi Dumnezău le va dărui în veacu şi de nime nezmin[tin]titu, peste zisa domnie mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa vel vornic, jupan Hriza vel comis 1 şi Dumitrache vel vistier, Mihul vel spatar, Bartolomei vel stolnic, Pavalachie vel comis, Apostul vel paharnic şi jupan Costandin marele postelnic. Şi ispravnic Hriza vel logofăt.
     Şi am scris eu, Stancul logofăt, în otaş în Bucureşti, luna gbenar 20, de la Adam pînă acum, vă leat 7135 <1627>.
     Acest hrisov s-au tălmăcit de popa Costandin ot Raova.
         Acad. R.P.R., CLXXXVI/145.
         Traducere.
                                   183
1627 (7135) ianuarie 28, Mărul Rău.
                          Mai mulţi megiaşi judecă o pricină pentru moşia Bălteni.
      Vă ime otţa i şina i svetago duha, amin.
      Să să ştie cum am judecat noi aceşti buni megeiaşi, anume: Berivoe din Brăneşti i Buia din Şuşiţa i Berindei din Şusiţa i Berbece din Amănlat i Vladul ot Cocorova i Stroe din Groşarea i Preda ot Bălteni i Ghiuciul i Biclea i Oprea i Blojiu 2 i Mihnea i Albul, ot Poiană, Barbul Benga. Noi aceşti buni megeiaşi, toţi dinpreună, am aflat cu ale noastre suflete cum au vîndut Stănislav această moşie din Bălteni Lăngăului. Iar aceşti megeiaşi ce sînt mai sus-scrişi, aşa am judecat, să-şi ia bucatele Lăngăul de la Stănislav /din Brăneşti.
      După aceasta, am adevărat să împartă Mihai şi cu popa Dumitru aceasta moşie în doaoă, amîndoi, de preste tot hotarul cîtă să va adevara. Ca noi aşa am judecat şi am adevărat cu sufletele noastre, cum să le fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor. Iară cine va mai purta pîră, să fie afurisit şi anatima de 318 oteţi eje vă Nichei.
       1 în loc de: logofăt.
       2 Probabil Oprea Blajiu; cf. doc. nr. 58.
328
www.dacoromanica.ro
      Şi s-au scris la Mărul-Rău această carte. Pis meseţa ghenarie 28 zile, leat 7135 <1627>.
      După cum să vede, numai chiiar peceţile făr’ de iscălituri, asemine şi eu am urmat, Dimitrie dascăl ot Motru.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 111.
         Copie; alte copii ibidem, ms. 253 f. 38v—39 şi la Acad. R.P.R. CMLXVII/41.
                                  184
1627 (7135) ianuarie 31.
             Gavriil Moldoveanu vinde lui Danciu clucer ocină la Stroeşti.
      ■j" Eu Gavril Moldoveanul şi cu fămeia mea, Stănae, scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis cumu să se ştie c-amu vîndut Danciului cliuceriul partea mea de oicină de la Stroeşti, însă 13 stînjeni şi de cîmpu şi di la apă şi casa şi grajdul şi pimniţa şi viia şi tot ce-am avut pre cel loc, derept 1000 di baini şi să fie lui[i] moşie şi feciorilor lui.
      Şi a fost la această tocmeală: Voia de Perseca şi Lipidat de Alicxeni şi Barbul de Păpeni i Voinea de Pupizeni; aceştea a fost la ceastă tocmeală.
      IIhc rcHapi'c Ai ahhh, atT x3p.u.
      f Iano comisu.
      f Şi eu Yrajogbi de în Lomoteşti.
          Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, IV/6.
          Orig., hîrtie (31 X 20,5).
                                    185
  1627 (7135) februarie 3.
             Hamza, fiul lui Vlad logofăt din Ragul, vinde lui Fiera logofăt moşie în Stanca-de- Vad.
      f Scris-am eu, Hamza, feciorul Yladului logofătului ot Ragul, acista al meu zapis la mina Ferăi logofetul, cumu să se şti că i-amu vîndut parte me totă de la Stanca de Yad, însă câtă amu [amu] avut de botaru în jusu, totă, derepto 6000 de bani.
      Şi o-mo vîndot de me bunăvoia, fără nici de o silă şi co ştere totororo fraţi-loru noştri şi a megeiaşiloru, ca să fiia lui moşiia şi coconiloru lui. Şi o-mu vîndutu în zilele dum<nu> nostro Alixandro voivod, feciorul Radului voivod.
www.dacoromanica.ro
329
     Şi mărturi a fostu: Standul postelnic ot Dîlga i fecioru lui, Pătraşco i Stan-ciul postelnic ot Cocorăşti i Barbolu postelnic ot Poiana, Ionaşco logofăt ot Gaia i Drăgan postelnic ot Dreveşti i Voico logofăt ot Ragol i Merce ot Mişi i Fera banulu ot Coţăiani i Matiiu logofăt ot Leurdeni i Toduran postelnic ot Lereşti.                                                                    __
     Şi amu scris eu, Hamza, însomi cu mina me. IIhc Avfeceiţd i|s[p]'k$pdp r
BTi A’bT x3pAf.
     însă părţile ci amu fust cumpărat: parte lu Marcu şi a lu Călin, fecioru lui Yişinu şi parte lu Stuilă şi parte lu Tatomiru.
             Drăgan.                                   Tudoran.
             Eu Ionaşco postelnic.                     Fiera.
             Standul postelnic ot Pade.                Pătraşco1
             Standul ot Cocorăşti.
<Pe verso:> Zapisul lu Hamza radi Stanca dă Vad. Caută şi la Corbi şi la Ţigăneşti.
          Acad. R.P.R., CCCCXXIII/58.
          Orig., hîrtie (32 X 21), opt peceţi aplicate.
                                  186
1627 (7135) februarie 4.
             Popa Ivan din Beleţi vinde lui Fiera logofăt ocină la Ţigăneşti.
     f Scris-am eu, popa Ivan den Beleţ, acesta al mieu zapis, să fie la mina jupînului Fierăi logofet, cum să se ştie că i-am vîndut ocină în Ţigăneştii den delniţa lu Uliţă a patra parte, derept 500 de bani. Şi o-m vîndut de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor megieşilor denprejurul locului.
     Şi cînd i-am vîndut această ocină, mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Dîlga i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Barbul postelnic ot Poiana i Ionaşco ot Cornet i Drăgan ot Dreveşti.                                    ^
     HcnHCdJf d3 HcK$Ad, Avfeceu,d $EKp8dpYE A AkHH, K"K A-kT x3pAf.
             Scruş popa    Ivanu                         Barbul ot   Poiana
             Stanciul ot   Dîlga                         Drăgan
             Stanciul ot   Cocorăşti                     Ionaşco 1
<Pe verso din sec. al XVIII-lea:> « sud. Muşcel».
          Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13717.
          Orig., hîrtie (15,5 X 21), cinci peceţi aplicate.
     1 Semnăturile sînt autografe.
330
www.dacoromanica.ro
187
1627 (7135) februarie 6, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod scuteşte de dări satul Marotinul din judeţul Ilfov al m-rii Sfînta Troiţă.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu, feciorul răposatului Io Radu voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele satului sfintei, dumnezeeştii mănăstiri a domnii mele din jos oraşului domnii mele Bucureştii, hram Sfînta Troiţă, anume Marotinul din judeţul Ilfovului, ca să fie în pace de bir şi de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de fum şi de cai de olac şi de banii de judeţu şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste anu în ţara domnii mele, afară de dijmă de stupi şi de gorştina de oi şi de porci şi de vinărici, acestea să dea, iar de alelalte de toate să fie în pace, pentru că l-am ertat domniia mea pre satul Marotinul cum au fost ertat [domniia mea pre satul Marotinul cum au fost ertat] şi de răpoosat părintele domnii mele Io Radul voevod, mai dennainte vreme, de toate dăjdiile cîte sînt mai sus scrise, să fie numai de ajutorul şi de posluşaniia sfintei mănăstiri.
     Şi am văzut domniia mea şi carte de ertăciune a părintelui domnii mele iscălită de cîndu au fost cursul anilor 7129.
     Drept aceia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii mele, oricare de ce slujbă veţi umbla într-acest judeţ, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi in pace să-l lăsaţi, nimene să nu-1 învăluiţi, că l-am ertat domniia mea, sa fie în pace cum scrie mai sus, că cine-1 va învălui, certare va avea. într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi însumi am zis domniia mea.
     Scris în Bucureşti, luna fevruarie 6 zile, vă leat 7135 <1627 >.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256 f. 386v.
          Copie.
                                  188
1627 (7135) februarie 20.
             Stănilâ Dâleanu vinde lui Sima logofăt două fălci de curătură m Seciul Banei.
     •[ Scris-<a>m eu Stănilă Dăleanul al mieu zapis cimu să să şti că am vîndut logofătului Simei doă fălci de loc curat in Seciul Banei, ce au fost cumpărate de la Jupa, derept aspri 200.
331
www.dacoromanica.ro
     Şi mărturie: Gligorie şi Staînciul Răul şi Ghiorma pitariul şi Bălaur şi Nichifor.
                                       IIhc amchi(4 ijuKpSdpî'f k akh-k, k-k act xspAt Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/10.
          Orig., hirtie (16 X 20), trei peceţi aplicate. (Pe aceeaşi hîrtie cu zapisul următor). O copie ibidem, ms. 445 f. 129.
                                  189
1627 (7135) februarie 20.
            Stoica, fiul lui Vilcul din Păuşeşti, vinde lui Sima logofăt o falce de curătură la Seciu.
     f Iară să să ştie că am vîndut eu Stoica, feciorul Vîlcului ot Păuşeşti, o falce de loc curat la Secir1 logofătului Simii, derept aspri 100, lingă logurile dumnii lui.
     Şi mărturie: Stănilă, Yladul, Opre i Radul Bidiviul şi Pana.
     IIhc jjscapSapTc k a^ht», kti act x3pAi.
                                               Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/10.
           Orig., hîrtie (16 X 20), trei peceţi aplicate. (Scris pe aceeaşi hîrtie cu zapisul anterior).
           O copie ibidem., în ms. 445 f. 129.
                                   190
1627 (7135) februarie 25, Bucureşti.
            Jupineasa Neaga şi fiul ei Gherghe vînd lui Sima al doilea logofăt ocină in Grozăveştii-de-Sus.
     f Adecă eu, jupîneasa Neaga, sora a lu Pătraşco, fata a lu Bogdan den Săhăteni, nepoată de fecior jupînesei Măriei, soara jupînesei Neagăi Mitroae vorniciasa, a doao vară Predei şi Saftei, feciorii Predei stolnic de Romceni, nepoţi jupînesei Stancăi, soara jupînesei Neagăi Mitroae vorniciasa, scris-am şi mărturisim eu jupîneasa Neaga, împreună cu fiiu mieu Gherghe, cu acesta al noastru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Simei vtorii logofet
      1 în loc de: Seciu.
332
www.dacoromanica.ro
şi a jupînesei lui, Măriei, să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră den Grozăveştii-de-Sus, de preste tot hotarul a patra parte, den cîmpu şi den pădure şi de în apă şi de în vadure de moară şi den rumâni, cîţi se vor alege. Pentru că satul Grozăveştii-de-Sus fost-au cumpărat de răposatul Mitrea vornicul înpreună cu jupîneasa lui, Neaga vorniceasa, mătuşa noastră. Deci jumătate de sat, cit au fost şi se-au ales partea de cumpărătoare a mătuşe noastră, a jupînesei Neagăi Mitroae vorniceasa, căzut-au pre noi, pre jupîneasa Neaga şi pre fiiu mieu Gherghe şi pre vară-mea jupîneasa Safta, că ne-au fost de în doao.
     Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, iar noi ne-am vîndut toată partea noastră dentr-acia jumătate de sat, ce-au fost partea a mătuşe noastre, jupînesei Neagăi Metroae jumătate, face de preste tot sătul a patra parte şi cu rumâni, cîţi se vor alege. Deci am vîndut această ocină ce scrie mai sus jupînului Simei logofăt şi jupînesei lui Măriei, derept 7000 de aspri gata, ca să le fie lor moşie şi coconilor.
     Şi am vîndut noi de bunăvoe a noastră, fără de nici o silă, cu ştirea văru-mieu Predei şi a tuturor rudel[le]or noastre şi a tuturor boiarilor divanului şi a megiaşilor de pre împrejurul locului. Şi am luoat eu Neaga cu fiiu mieu Gherghe aceşti hani deplini de în Sima logofăt.
     Şi au fost întîiu mai mare mărturie: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i Dumitraşco vel vistier i Neagul vel agă i Radul logofăt i Para logofăt i Mateiu cliucer i Calotă dvornic i Socol peharnic i Drăghici spatar i ot Băteşti Iuorgachi slujer i Doxie logofăt i Dragomir logofăt i ot Şchei, Stoica i Hriza vataf i ot Şirineasa, Udrişte logofăt.
     Derept aceia, niminile de feciorii noştri să n-aibă treabă cu această ocină. Şi pentru credinţa pus-am şi pecetea.
     IIhc 8 E8c8pfipn, den’KAdT’ aoi*oi|kt, Avfccfiv» $EKp8dpTt Kt aknh, R"K »vkT x3pAf.
     Papa vel dvornic
     Hriza vel logofet
     Dumitraşco vel vistier
     Socol peharnic
     Para logofăt mânu propria
     Drăghici spatar
     MaT0aîoţ xXoox^tâpY); m<anu> p<rop>ria Calotă vornic reopyaxY)*.
         Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, 11/16.
         Orig., hîrtie (31 X 21,5), zece peceţi aplicate.
         Două copii la Acad. R.P.R., MLXXXV/74 şi MCCCC/48. 1
      1 Toate semnăturile sint autografe.
333
www.dacoromanica.ro
191
1627 (7135) februarie 26.
             Lepa din Studina se vinde rumân lui Ghiuriţă căpitan.
      ■(• Adecă eu Lepa de Studena scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că m-am vândut jupînului Ghiuriţăi capitan de Frăsinet de a mea bunăvoe, şi eu şi feciorul mieu, anume Stan, cu toată moşiia mea, câtă voi avea, derept 4000 de aspri gata, fără de nici o silă de nimea, ci de a mea bunăvoe m-am vândut, ca să-i fiu rumân cu cită moşie voi avea partea mea şi cu ocina din cimpu şi cu viile şi cu săliştea satului şi cu heleşteu şi cu branişte; insă in câmpii in jos den Studena până in hotarul Rusăneştilor stînjini 100 şi în cimpu în sus din Studena pînă în hotarul Polovinelor iar stînjini 100, însă apoi să ia 2 sute de stînjini încontroo i va plăcea tot să aibă 2 sute de stînjini, păntru că m-am vîndut de a mea bunăvoe denaintea a mulţi neguţători şi denaintea oroşanilor de Căracal şi a mulţi omini buni şi batrîni dinprejurul locului. însă anume neguţători mărturii: jupînul Caranica şi jupînul lacomi şi Iuvan neguţătoriul şi Dumitru Grecul şi Stan şi Căzan pîrcălabii şi Jitea judeţul cu 12 pîrgari de Căracal şi Măican şi din Studena, Stoichiţă cu fiiu-său Yoico şi Ghirghe şi frate-seu Stan, den Cruşov, Gropei şi Radul şi Ignat şi din Drăghiceni, Braşov şi din Grozăvişti, Miia i Dragomir şi alţii mulţi, carii au fost, cum m-am vîndut. Dinaintea acestora m-am vîndut di a mea bunăvoe, ca să-i fiu rumân şi de nimea nici un val să nu aibă.                                             ___ ___________________
      GcnHCdjf d3 AÎHX'dH, nHc <wfccfu,a ^fRpSapTt KS A^hh, A-kx X3P‘V.
      Şi am scris în casa uncheaşului Badei de C<ăr>1acal. Şi el eşti mărturii.
          Arhiva Creţulescu.
          Orig. hîrtie (30,5 X 21) nouă peceţi, aplicate.
                                             192
1627 (7135) martie 2.
            Dima din Berivoeşti vinde lui Ene paharnic o delniţă şi două locuri la Răugeni.
     Eu jupînul Dima ot Berevoeşti scris-am al meu zapis să fie de credinţă la mî<na> lu Ene păharnic cu<m> e-mu vîndut o delniţă ce am avut depreună cu dumnelui de în sat de în Rugeni, anume a Cîddăului, dereptu aspri 700, parte
1 Omis.
334
www.dacoromanica.ro
Cîddăului, şe de în sat şe de în cîmpu. Şe er e-mu vîndut 2 locori de în sus de sat, de<re>ptu 300 de bani; aceaste să trag de delniţa boerească. Şi am vîndut de bunăvoe a me.
     Şi mărturie: ot Berivoeşti, Bolbose şi Ylaicu, ot Âninosa, Tudoranu stolnicul şi de Ylădeşti, popa Dobrotă.
     Şi am scris eu, popa Savul de Aninosa, meseţa martie 2, vă let 7135 <1627>.
     Eu Dima.
         Arh. St. Buc., Mitrop, Ţării Rom., XCV/1.
         Orig., hirtie (31 X 21,5), pecete aplicata.
         Copie ibidem, ms. 137 f. 62v.
                                            193
1627 (7135) martie 3.
             Tatu logofăt şi Marco postelnic se înfrăţesc cu Hrizan şi cu jupîneasa Maria pe satul Rucăr.
     f Scris-am eu Tatul logofet i Marco postelnic acesta al nostru zapis cum să se ştie că ne-am tocmit cu nenea Hrizan şi cu mătuşă noastră jupînesa Mariia de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, pentru satul Rucărul şi ne-am înnfrăţit ca să fim de acum înnainte doi fraţi şi pre rumâni şi pre tot venitul, pentru căci i-au fost dat şi moaşă noastră, jupîneasa Yladaia vorniceasa, mătuşii noastră Măriei, jumătati dentr-a.. d de rumâni şi cu toate ocinile acelor rumâni zăstre, ca să-i fie dumneaii pentru multe scule, cercei şi inele şi pentru căruţă cu cai carile nu e-u putut dumneaei să-i facă şi pentru cunună şi brăţări şi pentru multe scule, ci o au înfrăţit dumneaei cu noi, să fim doi fraţi.
     Derept acee, noi înncă ne-am tocmit de a noastră bunăvoe ori la ce cheltuială se va prinde a fi pentru acel satu, noi să fim tot fraţi la toate cheltuialile.
     Şi cine va mai scorni pîră înntru noi, ori eu, ori Marco, să fie acela om proclet şi afurisit de 318 oteţi şi fie cu Iuda şi cu Arii.
     Aceast-am scris, ca să se crează.
     UHC iWfcCfgd MâfiTÎt r AhHH, AlîT *3pAf.
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXXXVIII/3.
         Orig., hîrtie (29 X 20), pecete aplicată.
1 Omisiune.
335
www.dacoromanica.ro
194
1627 (7135) martie 3, Bucureşti.
           Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt şi jupa-niţei lui Maria ocină în Grozâveştii-de-Sus.
     ţ JHhAOCtYeIO EokYeiO îw flAfgdHAP# ROBROAd H POCnOAHHTv R"RCOH 3BMAB ^mppO-KAAX'l'HCKO, CHH-K RBAHKdPO H npbAORpdro nOKOHHHdPO îw PdAVA KofROAd. A^KAT PocnoACTRo a\h cYio noREAbuYio PocnoACTRo mh ROAtpHHS po«ioactro a\h >K8ndH 6HA\d RTOpTH AOPO$ST H »8ndHHLţER EPO illdp'l'fH H CRC CHHORH HX» EAHLţS A\8 Eop-R AdpORdX, laKojKf A<* c8t ha\ wmhhS 8 Top rp03-RREUiH wt cSactro 6 X<0K>> wRa*is A«a «8naHHiţ(R Htp-RH, cscTpa II-RTpaujKOR, A^Hifpa EoPAdHOR wt G'RX’KTtHH, aHcn\|ra 3a chh8 >K8ndHHu,6R MapYfH, ctCTpa >K8naHHu,6R8 HtPTiR JllHTpoaf RopHHMaca, RTOpa RpaTM6A<» IIpiAfR H Gd$0ER, CHHORH lIpEA^B. CTOAHHK WT PoAXHtHH, KHHU.YH ?K8naHHn«R Otahicrh, cscTpa ?K8naHHiţER NbniH AlHTpoat AK®PHH*idCd Aea eh R"Rcax, WT np(3 R-RC CBAO MfTp'KTarO AEA WT nOAlO H WT 1U8AU H WT ROA H WT RpOAORE 3a ROAEHHHf H WT REMHHH SrtHLyi Cf X®1^ WRpbCTHX H WT CEAAAHI|JE CEAOR, WT nocRSAY, Rapt EAHKa ce xtht HSRpdTH wt no R"Rcoa\ x®TapoA\. IIoheke topo ceao Top rp03’RRELjjYH RHA fCT nOK8nHA 3a nOKOHHHO A\8 MHTpb as®Phhk8a K8nHOKE CliC JKSna-HHiţa epo Hbpa RopuHnaca, TETKa HtfnauHiţER Hbp-RH rhuje nnc. TajKE, noaoRHHo 3a CEAO, KOAHKO CE c8t H3EpdA JL,(.\ 3d nOK8nEHYE TETKdAX CH, HtfndHHIţER Nbp-RR jllHTpOdf RopHHMaca, naAH8A ect khth HaA pa3A0Pa K8naHHiţER Hbr-RH H a chh8 ch Tepper h no p8R RpaTMEAa ch »8ndHHLţER Ga^TEH, noMTO paAY ect rha hha\ Ha as®a.
     TajKE, kopaa ect rha HHHt, r*r npH a^hYe PocnoACTRo a\h, a ?K8naHHu,a Hbpa H C-RC CHH-R EH TspPE, WHH C8t npOAdA R-RCdX A«A HA\ 3d WHHHTi H C-RC REMHHH WT R-R TdS nOAORHH 3i CEA HTO ECT RHA AEA TETKdiW CH JKSndHHHER HbP-RH fllHTpOdB ROpHHHACa nOAORHHO, HHH no R*RC CEA MBTRp-RTaro A‘a H CRC REHHHYH, BAHlţH CE XOIJ1ET HAHtY.
     H npOAaA ECT «SnaHHna Hbpa H c-rc chh8 eh Teppe cYio rhuje pBMSHd wmhh-r wt Top rp03"RRE4JH ROAbpHHS POCnOACTRO A\H GhAXER RTOpYH AOPO^ET H JKSndHHHER EPO JllapYEH, 3a x3 acnpH potorh, whh 3a A°KPaROAb hm re3 hh EAHa chaoct h c-rc 3HanYio RpaTMEA ch IIpEAER h a R-RcbMH nopSASHfa ea\8 h a ROAbpoax wt AHRdHOA\ POCnOACTRa A\H H C-RC 83HdHfE R-RCbM MEPYaiUOM WT Pop H3 A°A H WT WKp*RCTHHA\ a\ectoa\ h wt npEA PocnOACTRd a\h. H 83ea ect jKSnaHHna Hbpa KSnHO C"RC chh8 ch Teppe cYh rhuje pemehh 3d na-RHO acnpH wt P8K Ghaxer aopojJiet.
     H RHA’bX®1" nocnoACTRo a\h h 3anHc 3a npoA^uYE c-rc axhosh ROAbpH reahl^h h A\dAH, creaeteaYh HanHcaHH 8 sanHC no ha\e: JKSnau liana rea ABOPHHK h >K8naH Xpnsa REA iVOPOj|SET H A^AXHTpdUJKO REA RHCTHBp H HbPSA REA APTi H PaA8A AOPOj|SET H
Hapa AOPOiJsET wt rhctYepYe h YHaTEio aackaa KAionap H Kaaot*r Ar®Phhk h Gokoa nfxapHHK h Ap^hm cnaTap h lOwppaKH caSjkep h Haor^Ye aopoj|sbt h APar,®MHp A’OPOj|SET H WT IIlKbH, GtOHKA H XpH3a RdTdX H WT IIlHpHHbca, oÎAPHipE PpdAXATHK H AXH03H ROAbpH E>KE HE c8t nHCAHH 3AE R"R KHHPa cYe.
336
                                         www.dacoromanica.ro
     Gtro pifi,f AăA*X c"ka\ rocnoACTBO a\h BfcpHHOMS EOA'kpHHS rocnoACTBA a\h JKSnaH GHMEB BTOpYH AOrO^CT H KSnAHHIţEB (rO ASapYcH, I3K0ÎKE A<* C8t HM IVMHHli A^A^HO H BTi WJfAK CHHOBOM H BHSKOM H nplîBHSHETOM H HE WT KOrOJKAO HEn«KO<A'kEHMO>1 nop<H3M>1o rocnoACTBa mh.
     Gejke 8s© h cbeaeteaYh nocTABHjf rocnoACTBO mh: kSiiah liana bea A^opHHK h >K8naH XpH3a bea aopo^et h kSiiah ^SMHTpauiKO bea BHCTHiap h kSiiah dlHjfo bea cnaTap h KSridH Eaptoaomh bea ctoahhk h JKSnaH IlaBr akh bea komhc h >K8naH flflOCTOA BEA nEppHHK H JKSflAH KoCTdHAHH BEA (10CTEAHHK. H HCnpABHHK XpH3d BEA AivroiJsET.
     H a3, Asn-KA^T Aoro^ET, HanHcax b-k rpaAV E8k$pei|ih M-fecEi^a maptYe r a*hh
h u’t tlAaMa a° HHHfc biv «ro nncaHU tehehYa a^tom, st A-feT xspA£.
     f îw IlAEgAHApS BivEBivAa, mhaoctYew EojkYew, rOCnOAHHK.
     HlV tlAE^AHApS BOEBOAa <m. p.>
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Sima al doilea logofăt şi jupaniţei lui, Maria şi cu fiii lor, citi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină la Grozăveştii de Sus din judeţul Ilfov, insă partea jupaniţei Neaga, sora lui Fătraşcu, fiica lui Bogdan din Săhăteni, nepoată de fiu a jupaniţei Maria, sora jupaniţei Neaga Mitroaia vorniceasa, vara de-a doua a lui Preda şi a Saftei, fiii lui Preda stolnicul din Romceani, nepoţi ai jupaniţei Stanca, sora jupaniţei Neaga Mitroaia vorniceasa, partea ei toată de peste tot satul a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadurile de moară şi din vecini, cîţi se vor găsi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că acest sat, Grozăveştii de Sus, a fost cumpărat dd răposatul Mitrea vornicul împreună cu jupaniţa lui, Neaga vorniceasa, mătuşa jupaniţei Neaga mai sus-scrisă. Astfel, o jumătate de sat, cît s-a ales partea de cumpărătură a mătuşei sale, jupaniţa Neaga Mitroaia vorniceasa, a căzut să fie pe seama jupaniţei Neaga şi a fiului său Gherghe şi la mîna verei sale, jupaniţa Safta, pentru că le-a fost pe din două.
     Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Neaga şi cu fiul ei Gherghe, ei au vîndut toată partea lor de ocină şi cu vecinii din acea jumătate de sat, care a fost partea mătuşei lor, a jupaniţei Neaga Mitroaia vorniceasa o jumătate, <ceea ce> face din tot satul a patra parte şi cu vecinii, cîţi se vor găsi.
     Şi a vîndut jupaniţa Neaga şi cu fiul ei Gherghe această ocină mai sus-zisă din Grozăveştii de Sus boierului domniei mele Sima al doilea logofăt şi jupaniţei lui, Maria, pentru 7000 aspri gata, ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea vărului lor Preda şi a tuturor rudelor lor şi a boierilor din divanul domniei * 22
       1 Loc rupt.
22 — c. 1146
337
www.dacoromanica.ro
mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au luat jupaniţa Neaga împreună cu fiul ei Gherghe toţi aceşti aspri mai sus-zişi din mina lui Sima logofăt.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu mulţi boieri, martori, mari şi mici, sorişi în zapis, anume: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi Dumitraşco mare vistier şi Neagul mare agă şi Radul logofăt şi Para logofăt de vistierie şi Mateiu dascălul clucer şi Calotă vornic şi Socol paharnic şi Drăghici spătar şi Iuorgachi slujer şi Idoxie logofăt şi Dragomir logofăt şi din Şchei, Stoica şi Hriza vătaf şi din Şirineasa, Udrişte grămătic şi mulţi boieri, care nu sînt sorişi aici în cartea aceasta.
     De aceea, am dat domnia mea credinciosului boier al domniei mele jupan Sima al doilea logofăt şi jupaniţei lui, Maria, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan TTnV.a mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna martie 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7135 <1627 >.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, 11/18.
         Orig., perg. (36 X 34), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
         Altă trad. din 1745 la Acad. R.P.R., MLXXXV/24, cu data 23 martie.
         EDIŢII. Trad. fragment dezvoltat, Ionescu, Cotroceni 536.
                                                     195
1627 (7135) <martie — august > 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Danciu logofăt din Pinem ocini cu vecini în Cîineşti, Spineni şi Pîrîeni, precum şi ţigani.
      ■J- (UTaoctTeio EojkTho Îw flAEâdHAP* koekoaa h rocnoAHH-k. k-kcoh 3eahae Xrrppo-
KAAŢThCKOE, CHH’h KEAHKdrO H lipitA^KpdrO nOKOHHHArO îlV PdA$A KOEKOAA. ^,AK4T
rocntACTiM mh cYe iiokeaehYe rocnoACTKO mh CA8r8 rocnoACTKO mh ^ahmioaok AwroijifT nrr lI’Kp'KnHH h ckc chhobh ch, eahi^oke em$ fiorii A<»poBd)(, Qkojki m ect ufmhhS 8 K'khheiiih, wt no G3atei(8, k"k c8actko................1 hoaokhhS 3a ceao, wt no
1 Loc alb.
338
www.dacoromanica.ro
                       oj'Eoiueuicuooep'.MMM
6££
zz
                                                                                          ■qiB l
VWhHpV VHHIWOdU X39 9JK1HOU ‘PHHPJHtl H39VPJJ Pdlltia.V ‘PHPXQ IWH PH ‘HPJHtlP
PE pdntia.V phVi xiî|?ojov aovwhHPV MW oaxaVouaoj Jgva xji pV ihchhpu jj vihmowoj uHapţj h vfiaai>Ka.djj vgugy h hpVvojjj oampdxHwgy h moJiog oampdxHwgy H dpacgva vfiaojjKa-du hh3PQ :iwh ou Hj.vixuViaa pVjox xga vua jj ‘loaaapVvojy ivwie a.dpVouaoj                                        Voaioa vfiVpj mj hw paxaVouaoj oi vixuVod ojphhhohou vua   xai pVa.a
jw^da ou ‘uaoxoj H HJg pe' ‘loaaapVvojy ivwie xm ‘hhpwiuoj xm ovia                                            xm vihiq
hp^ox Vph xm ‘oampdxa.ii iwh ph hpjhVip hhVi xh|?ojov voihupy vuugaou apu jj
                                                        hhhvixoou oampdxuwsy ‘hh^hhuq XM u amivixaou pwuy h pwpxq h paig h vHpJtojy h a.HPjj ‘HH5jdua.jj xm .iwh PH H.IVIXHViaa XfP HVH3 JJ H30X0J .|P HJfi PE ‘OUdVHJJ H PVldjJ HI HHH3 VPH XM H HitiiHHViyy XM phhojj pVihhpusjk Vph xm ‘vgHPJH'n h aoupxg a.HH3 ‘doVgj, }WH PH ‘hpjh^ip pe gawow hhVi xi$ojov voihHpy hw oaxaVouaoj PJflV3 vuugaou apu JJ
                             ........... XM H HHVHPX30JJ UOU ‘H.l.mOJ XM H P30y XM
HHHVixaou doVgx H amivixaou vgVpj h HHq.dxa.jr xm voihHPXQ h amivixaou a.xovpjj H paoy xm                                         vgaHa.dj, vouiHpxq h vgaodj H flduwojpdy h  vfiVpj :iwh ou Hj.vixuViaa
xgj hvh3                                          jj ‘Haoxoj h hj$ pe ‘qHPjy oji 3.HH3 xm   h vgapva.aa.du   q-hgy Vph
xm H3 wpYiiV aa.a h pmaqjj wi pdntia.V aa.a h PHPdg iwh ou ‘H3 wphhpjh^ip aa.a h vgawog vgugy iwh ph ‘HHPJHfi pe VqvHh hhVi xi$ojmv voihHpy .'Hugaou apu jj
                                     •voihHPXQ uou ‘HHPia.da.jj xm h J(pxpa hpxq ‘pipj xm h vgHqdxaHţj ‘Hrtiioj
j. m h vgVpj ‘Hrtua.va.jy xm :iwh ou Hi.vixHViaa xai vua jj ‘Haoxoj ia HJg pe
‘PIPJ XM HHHV9X30U OHIUPHMJ VPH XM ‘VgHPJHfl aiJ.H0ds|?0*) a.HH3 ‘P3H0XQ IWH PH ‘HPJHtlP PE gawow HHVl XI$OJMV VOlhHPy HW 03XaV0U30J PJgVO VHUgaOU apu JJ
               •HPXQ H HMţ ‘PIPJ XM H VgHqdxaHţJ ‘HltlIOJ XM H VgVPJ ‘Hltlia.va.jy xm :iwh ph Hi.vixuViaa Hdqvoa xga hvhs jj 'Haoxoj a HJg pe ‘Hrtiioj xm HPaa.vjj Vph xm ohu imHa HPJHfiP ojox xi$ojmv voihHpy vuugaou xai pj ihcihou ‘apvQ IWH PH HPJHflP hhVi X9$0JMV SMVOlhHPy HW OaxaVOUOOJ JgV3 X39 PV HPU JJ
                                                                                                     'vuHjj ‘a.dpohma.jjj
XM H HOXHJ, XM H0lha.djj H 3.X0VPJJ H VOlhHPXQ H a.XOVPJJ ‘HHq.dxa.g XM H npxq ‘pipj xm h aHHvixaou oamvHMţ ‘xiudojj xm :iwh ou Hdq.voa hsohw mvixHViaa pVjox Xg3 VH3 JJ ‘3HU imH3 IHÎI OHqtl OJOX PE VOlhHPXQ H3 XPda VPH XM H.I.HHhia
aa. 3 H ovia pe ouuaovou oiia VHUgaou xai hm xi$ojmv voihHpy p ‘Voaioa vgVpj Mţ hw oaxaVouaoj oivixiVod ojphhhohou i.ihmV a.a vhh xai pVa.a ‘woxou y
                                                                                                           •V8HP3 PEWPX
wh pifipa Vph xm Hji.rtiiHHa.jj ovia oua vHugaou vhh xai lacirtii hm voihHpxg p ‘Haoxoj Hduap jxax pe voiiihpxq ho wpxpda Vph xm auu imua xai oara HjiHUhia aa.a h ovia pe gHHaovou w.i.a xii|?ojmv voihHpy hw oaxaVouaoj PJgva vuugaou xai oi laciHou ‘HXPdaEH xhxJ( ia phh vi idpa ‘iVgaaou xm ‘aovia irtiHVPVia xm h j.xhph xiitioX ia itiHvi ‘oHHaovou H.I.HHhia aa.3 h Voa xm h pwgm xm h oivou xai ‘wodpxoA woaa.a
OJ'EDIUEUIOJODEp’MMM
                                                        OK
                                                                                           ■qi® o°i x
  -iwodu vhxpvu xoi idix ‘voidpHH© Ha.aMoij aad a.a \.........................jwh ph hpjh^ip
  Vg ţ.................| X3ţ|?OJMV VWhHPV VPV X3I Ol idlX ‘HH^dua-JJ XM VOldPHHO
  PHMOIJ 3a.3 X3$OJMV VOUiHP^ VHHIWOdU X3I 3>K3NOU ‘ţ..................... Pdlltia.V ‘PHHPXQ
  IWH PH ’LMHPJHViP PHVl XIsjjOJMV aOVOlhHPY HW 03X3V0U30J JfiVO X3I PV HPU JJ
                               •eipj xm vgaHPvg h vfţdaojj h hhhvixoou pwhV ‘MpJ.lV xm h hhhvixoou oampdxHwgV ‘hh^hhuq xm h ihjîj ‘Homivjj xm h aHHdpJfiu v«adpg ‘HrtiiVa.dg xm h xis|?ojmv vgVpj ‘psiV xm h hhhvixoou voiiihpxq ‘pja.\’Y xm :iwh ph vhs xgo Hj.v1x3.V1a3 jj -shu imHa ou xsi ohph ‘xhJjojov aovoihHpV 8a.Bgg g P^-HmPVjOX IHCHNVU X3I Ol WVodU M.XOVPJJ WOXOU P 3H<P1 ’PaomPV PH XHHJ-811 hw caxsVousoj vhs wa.3 pVa.a ‘sa-tjgg 8 modpa 8 HrtiihHoV xm dPhoiva voihHpy Vph xm VHUgaou vhs xoi pj ia*irtii hm a.xovpjj (,5 'avxoou pe HfiPdVa.H pe ijie phVi PE H ‘H30X0J w HJg PE ‘HH3-dxa.g XM a.XOVVJJ VVH XM H3 WP^llV 33.3 H PHHPXQ
  H pdaoV iwh PH idirtia.V paV sa.3 H paHvig H3 wvhhpjh^iv sa.3 h vaaHjii iwh ph HHPJHVlP PE VlVHh HHVl XlijjOJMV VOlhHPV HW ©3X3V0U30J JgV3 VHUgHOU HPU JJ
                                                                                                  ’VOlhHPXQ H
  h.xovpjj ‘HH^-dxa.g xm h voidpmoaoj, vhmoij h paiş h pwvxq iwh ph HH3.dua.jj xm iijvixnVias ij.Voiv HdaoV hsohw JKh vjHiodxoM ph xgo vHa jj ’Haoxoj Hdusp a HJ$ pe ‘HHeia.da.jj xm pewpx H3 wortipa xm ‘vshpjhVi aovgusy a.HH3 ‘pada.j v#Vpj
  IWH PH HPJH^IP HHVl Xls|?OJMV VOlhHPV HW PaX3V0U30J Jf|V3 VHUflHOU HPU JJ
           •vsHiwgjj ijdojHvj ‘vsheijxhjjj dHxsvnow pxw33 xiii h vadaojj ‘EIPJ XM H a.xovpjj ‘HH3-dxa.g xm h aKHvixsou oiHgj ‘Homivjj xm H aHHVixsou ©ampdxHwaV ‘hn^nhuq xm h aHHdpJfiu vsadvg ‘HrtiiVa.dg xm h xisJiojov vrVpj ‘poiV xm :iwh ph hj,vixhVi33 Hd^-voa hsohw pVjox Hdpma.wa.Vvp xgo vHa jj ‘hhoxoj vou pu^hj# pk ‘pja.vV xm hhhvixoou voiiihpxq Vph xm ‘phpxş gdirtia.V whh phVi oa.3 H vrVpj h VIJHJ5 h phhjj hs wpVhV sa.3 h PHHgg iwh ou H3 wphhpjhVip 3a.3 H PJHdHVlHţj iwh ph ‘HHPJHVl PE Vq.VHh HHVl XlţjfOJMV VOlhHPy HW P3X3V0U30J JRV3 VHUgHOU apu JJ
                                                         •a.xovpjj ‘HH^.dxa.g xm h ouOfHUJ ‘ioha.djj xm h xisjfojov vgVvj ‘poiV xax h aHHvixoou pwhV ‘PHHVEig xm :iwh ph HJ.V3XHV333 Hd^.voa J(h pjHiodxog ph pVjox X83 vHa jj ’Haoxoj vou jV HJg pe ‘a.ViHrti -ovpdg xm aHHvixoou lodxş Vph xm ‘vshpjhVi aMvgusy a.HH3 ‘apx'3HHa.x^ iwh ou ‘hpjhW pe gawow hhVi xis|?ojmv voihHPv hw oaxoVouooj Jgvo vHusaou apu jj
                                               •vgmpda.wa.a paHaoPdpg h J[pxa.a mojojy h aHHdpJfiu IJ.3PHVX ‘.i.rtiiHa.xQ xm h anHdpJfiu ^.dxHjy H aHHdpJfiu dP3Hg ‘Hrtiia.J[Hjy xm :iwh ph HjvixHViao xgo VHa jj 'xisjfOjMv aovoihHPV S^iaxM ‘HHEia.da.g xm vgHPa avEWPX ohjlV^-V pe xoi vHa ohu imna hpjhVip jox ihohcu ‘vou aa HJg pe pVsj
  xm aHHdpJfiu ohhpxq Vph xm t................... iwh ph oji a.HH3 oa.3 H ^-Egx
  IWH PH HPJHW hhVi XlsjfOJOV VOlhHVy HW 03X3V0U30J JgV3 vHugaou apu JJ
                             •a.aHPJH'n jVpd a.aHPJH'n xsi pV ‘paHPJH'n hihpxq oxo^.w a.a ‘aixpvg pdirtia.V ‘paHjj iwh ph ‘Pdirtia.V pjgdV vpV xoi oi idix ‘voiiihpxq oji xpda oa.3 xis|?ojmv
OJ'EDIUEUICUOOep'MMM
lt€
                                                                     •qp ooq x
                                                     •ÎHÎhîd 9H1H3 KJV9XHV933 9.1.3 39.3 ‘.Xh HWPHgd Xm 9J.HPVodU PE 931 UPE 39.3 H KW P3X3V0U30J Vqdu Xm H WOX39W X39.dam xm h voV eh doj xm ‘wompjjsw wq.39.a pj.HPHEg 39.3 h oivoaodaoV gwouXHH pe HHm ‘HHHh93 H HHPJh'nP H 9HHhm WH30J9H Kdq.VOa HHihjd 9H1H3 H.1.3 9H10VpVodU JJ
                                                     "HHqdX9.g Xm VOlhHPXQ H 9.XOVPJJ H HHq.HHU0 xm MHHV3X30U oampdxmvgV h pipj xm hpxq h oarnPHmj h phhjkojoJ XlM HJ.dP.XPg H HHq.39.g xm X9ţ|?OJOV W.l.dP.Xi’g :9WH PH KdqV03 X39 PVH3 9J.H9\'q.V -EPd PJJ *HHKh93 HH9h9d 9fTlHa HJ.3 W3 X9PVPU X9S|?OJmV SmVOlhHPY PV9V 9.3 gH ‘HVq.V Hdx g 9.XOVPJJ H VOlhHPXŞ OJ9 H.I.XPda 39.3 HHH9.d9.IJ X(H OV93 Xm KJ.HHh93 X9q.VEPd Xg3 9^1H3 9d9 ‘9J.H9Vq.VEPd PH X39 q.3 VgHVPU ‘HH9h9d 9fTlHa Xg3 93<9 HHHh93 HJ.3 9HÎ9HOU
‘ţ................... H ‘H3 H30HH3 39.3 OlgVdgţJ» 9.VHhH9.|J H OJ9 H30HH3 39.3 30UPEJf
9.HH3 t.................. H ‘H3 H30HH3 39.3 VgagJJ P3H0XQ H H3 HS0HH3 39.3 9PmCXgJJ
VOIhHPX§ H H3 H30HH3 39.3 H9.V9.g VgVPVg H OJ9 H30HH3 39.3 PV039JJ H H3 H30HH3 39.3 Vg339g3gJJ qhgg H H3 H30HH3 39.3 39.VPJKH9.J, qdugţ) H OJ9 H30HH3 39.3 9.X0H3PJJ H H3 H30HH3 39.3 9.VHhH9.JJ VgadPIJ :9WH OU X9PHE 93 PV HHHh9S JJ ‘XptfaEH X9X.X 93 P3HV9 ‘HVgaSOU XM ‘WOHOVoX 39.3 Xm H HHHh93 39.3 H g^lHHHVoa PE 9aoVod9 Xfll H jVpdjoHHfc xm H pVoa xm h pwgrn xm H oivou xm ‘ivodpxoX wo39.a ou xm ov9V OJPX9dx HJHH9.d9.JI OV93 X9îj?OjmV SOVOlhHP f HW OSXOVOUOOJ JgV3 X39 PV 3PU JJ
                             •HmPJJ9W HEOHW V9du Xm H OJ9 WH9J.XPda P.I.HPHEg 39.3 ‘V03903 VgVPJ mj 0JPHHH030U 9JH9V HdU 9.3 ‘9Wqda 9V>KqdU xm 93<9rtl9 H30X0J V HJg PE ‘PEWPX H3
PltlPa VPH xm ‘HHH9.d9.JJ xm t............... H 39VgJ 9.HH3 ‘Hltl9H9.JJ Xm HgJJ 9WH PH
‘9.HHhm E93 HHHh93 93V X9s|?OjmV VOlhHPV HW 03X3V0U30J JgV3 VHUgHOU 3PU JJ
                 'H939JJ 9.3 Xg3 9>K9 ‘H*19Xm HXq33 J.HX^ Xm HP39dgS|?P H X9V39.dx X39 PVJOX ‘Xh HX9.dW9.3 OU ‘VVH H30HH3 Xm hVH ‘9.I.HP30VHW H 9.Hq.W0U OI.I.3 X9dOEPd H X9d9UOU X930X Xh P3HHVod9.3 Xm HVH XHH Xm 903 :g3X9V3 H X39 VH3PX30U JJ
                                                          •PWPXQ H PaPQ H HHqdU9.J{ xm vgHPa hHxovpg h v9jhjj ‘9.dP0hm9jjj xm h hoxhj, J-*" H0ih9.djj h hpxq h oamPHmj ‘hpj xm h voihHPXQ h 9.xovpjj ‘HHq.dx9.g xm :9WH ph xiţojmv voihHpy ho xpda OU VP30VHW X39 PV9.3 HJV9XHV933 H Xg3 VH3PX30U JJ '9J.HPHHW0U39.a 90Hh93 WH Xg3 PV 93{03H ‘HH9h9d 9mKa HHHh93 3 HJ.3 39.3 H KHqHHUQ xm 9.HHhm V.1.3 39.3 X9S|?0jmV VO^UP^ OU VPaOVHWOU H VPV X39 HWP3 HHm ‘9>KPX ÎP^lHg 0J9 39^1HHPUg3< H aovoihHPXQ X39 VH3 ‘3HU 9H1H3 X39 9H<9 HHHh93 H 9.HHhm 9.13 93{9HOJJ \Xh H30HH3 39.3 ‘gdX9.JJ H UHVH<J> 9WH PH ‘HHHh93 3 39.3 H WOdPXoX 39.3 OU Xm HXpdaEH XHxJ( 93 PHHV9 ‘9Vga30U xm ‘aOV93 9rtlHVPV93 xm H HHHh9a 39.3 H ghHHHVoa xm H g9(tl9.V9.J[ xm H gVoa xm H pwgm xm h oivou xm ‘V93 xm 0V9V ojpx9dx 9hPam ‘g^i9xveţ) ou xm HHŞ.HHU3 g OV93 g gHHhm X9S|?0J0V SOVOUiHP*^ HW OSXOVOUOOJ JgV3 X39 PV 3PU JJ
                                                      •PHOV ‘HHq.X030Q xm H 3HHV9X30U oampdxHWgV ‘HHq.HKug xm h hhhv9xoou pwhV ‘9dpj.VJF H HHq.du9.jj xm puhjjj H PWPXQ H P39Q H gVlUga gdoVg^ :H.I.V9XHV9a3 X39 VH3 JJ ,9.I.H9H9WOdU J.Vpd 9.I.H9H
     Ger© p^ah AM®]C c’hM rocnoACTK© mh ca8p8 r©cn©ACTK© a\h Aahmioaorh AwroţfT, raK©>Ke aa ah8 ecT wmhh’k h ai^hpahh h remhhh a^AHh8 h rt* wpe8 chnoboai h KHSKOA» H npbBH8i|(T©A\ H He WT KOPOîKA® HtnOK©Al£KHA\0, n©pH3«© roenSACTBA A*H.
     Ge?Ke 8go h CRfAHTfAYe noCTAKAteM POcnoACTRO ahH: îKSnaH liana ReAHKÎH a&®PHHK h jkSimh XpH3a ria Aoro^eT h jkSimh dlHjfo rca cnarap h jkSimh ^8A\HTpauiKo rca RHCTÎiap H >K8nan &ape©AOA\H RtA ctoahhk h >K8n<iH UaRAaKH r(a k©a\hc h »8nan flnocTOA rca nex’apnHK h jkSimh Koctahahh ria (ioctiahhk. H HcnpaRHHK Xpnaa REAHKIH AWPO^eT.                                                           __
     H a3, rten-RAAT AoroijsiT, Hanneax 8 rpaA$ E8K8piipH «tcei^a..........1 Y A>»hh
h wt flAAA\a a® HHirk TiKSipar© aIctoa» Rii A-bT x3pae.
     f îw (lAegaHApy RweRWAd, auhaoctYi© Eo>kYk> pocnoAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Danciul logofăt din Pîrîiani şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Cîineştii de pe Olteţ, în judeţul... 1 jumătate de sat, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii jumătate, cîţi se vor afla şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele Danciul logofăt această jumătate de sat şi cu vecinii, cum este mai sus-scris, de la fratele său Stanciul, pentru 12 000 aspri gata, iar Stanciul, el încă a cumpărat acest sat Cîineştii de la tatăl lor, Hamza banul.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, Danciul logofăt a cumpărat această jumătate de sat şi cu vecinii de la fratele său Stanciul pentru acel preţ care s-a scris mai sus. Şi au fost atunci martori mulţi boieri, anume: din Cornet, Ionaşco postelnic şi din Gaia, Stan şi din Zătreni, Calotă şi Stanciul şi Calotă şi Crăciun din Titoi şi din Şăşcioară, Anghel.
     Şi iar să-i fie slugii domniei mele, lui Danciul logofăt, un aţigan anume Slav, pentru că l-a cumpărat Danciul logofăt pe acel aţigan mai sus-scris de la Vîlsan din Goeşti pentru 20 ughi gata. Şi au fost boieri martori, anume: din Mălăeşti, Radul şi din Goeşti, Ristreanul şi din Gaia, Ion şi Stan.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un copil de aţigan anume Stoica, fiul lui Sofronie ţiganul, de la Ionaşco postelnic din Gaia, pentru 12 ugbi gata. Şi au fost martori, anume: din Mălăeşti, Radul şi din Goeşti, Bistreanul şi din Gaia, Stan vătaf şi din Pîrîiani, popa Stanciul.
     Şi iar a cumpărat Danciul logofăt un sălaş de ţigani anume Lupul Bombul şi cu aţiganca sa anume Brana şi cu fiica lor, anume Neacşa şi cu copiii lor, de la Lucea pîrcălabul şi de la fiul lui, Manea, pentru 50 ughi gata. Şi au fost martori, anume: Radul şi Dragomiru şi Grosul şi Stanciul Trîncul din Doba
1 Loc alb.
342
www.dacoromanica.ro
şi Calotă postelnic şi Stanciul din Zătreni şi Radul postelnic şi Tudor postelnic din Doba şi din Roşii, popa Costandin şi din... 1
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un copil de aţigan, anume Tudor, fiul lui Stan ţiganul, de la jupaniţa Voica din Melineşti şi de la fiii ei, Preda şi Andrei, pentru 11 ughi gata. Şi au fost martori, anume: din Căpreni, Pană şi Mihail şi Seva şi Stama şi Dima postelnic şi din Spineni, Dumi-traşco postelnic.
     Şi iar a cumpărat Danciul logofăt un aţigan anume Pătraşco de la Tofan Sechel din sat din Goşmani, din ţara Moldovei, pentru 8 ughi gata, pe vremea cînd a fost răposatul părinte al domniei mele Io Radul voievod domn al ţării Moldovei. Şi au fost atunci martori, anume: Savin Prăjeseul slujer şi Dumitraşco Bohoş şi Dumitraşco Şoldan şi Lupul Prăj eseul şi Vasilie Romoşcel.
     Şi iar să fie slugii domniei mele, lui Danciul logofăt, o fiică de aţigan anume Stana, fiica Calei ţiganca, pentru că a schimbat Danciul logofăt cu fratele lui, Stanciul, de i-a dat altă fată, anume Anca, fiica Zlatei, în locul Stanei ţiganca, ca să fie ţigancă pentru ţigancă.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un aţigan anume Tudoru Huzea şi cu fiul lui, anume... 1 de la Staico paharnic din Ruda, pentru 22 ughi şi jumătate, pentru că acel aţigan mai sus-scris a fost de moştenire al lui Hamza banul din Pîrîiani, tatăl lui Danciul logofăt. Şi au fost martori, anume: din Mihăeşti, Chisar paharnic şi Mitrea paharnic şi din Stăneşti, Tanasie paharnic şi Mogoş vătaf şi Paraschiva cămăraşul.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un copil de aţigan anume Stănislav, fiul lui Lupuş ţiganul, de la Stroe postelnic din Braloştiţa pentru 14 ughi şi jumătate gata. Şi au fost atunci la întocmirea lor boieri martori, anume: din Bezdina, Dima postelnic şi din Desa, Radul logofăt şi din Cîrcioe Mihaiu şi din Zătreni, Calotă.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un sălaş de ţigani anume Ţiţiriga şi cu aţiganca sa, anume Buica şi cu copiii săi, Nica şi Anghel şi Radul şi cu o fiică a lor Stana, de la Stanciul postelnic din Dîlga, pentru 81 şi jumătate ughi gata. Şi au fost aldămăşari atunci mulţi boieri martori, anume: din Desa, Radul logofăt şi din Brădeşti, Barbul paharnic şi din Spineni, Dumitraşco postelnic şi din Pleşoi, Ianiu postelnic şi din Zătreni, Calotă şi din Gaia, Iscrul şi de la sfînta mănăstire Jitianul, Gligorie egumenul.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un aţigan anume Radul Gîrba, fiul lui Lupul ţiganul, de la tatăl său Hamza din Pîrîiani, pentru 20 ughi aspri gata. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori: din Căpreni, anume Stama şi Seva şi Ghiuoca Toboşarul şi din Zătreni, Calotă şi Stanciul.
1 Loc alb.
343
www.dacoromanica.ro
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt un sălaş de aţigani anume Iancul şi cu aţiganca sa, \elica şi cu doua fiice, anume Dobra şi Stanca şi cu copiii lor, de la Calotă din Zătreni, pentru 40 ugHi gata şi pentru o pereche de nădragi de postav. Iar Calotă, el încă a cumpărat-o de la Danciul clucer din Doiceşti, în oraş în Buzău, cînd a fost domnia mea călător la Daşov. Astfel după aceea, Calotă a vîndut-o iar, atunci în Buzău, lui Danciul logofăt, cum este mai sus-scris. Şi martori au fost, anume: din Dîlga, Stanciul postelnic şi din Desa, Radul logofăt şi din Brădeşti, Barbul paharnic şi din Pleşoi, Iane şi din Spineni, Dumitraşco postelnic şi din Miarea, Dima postelnic şi Iscrul şi Ylaicul din Gaia.
     Şi iar să fie slugii domniei mele, lui Danciul logofăt, o aţigancă anume Stanca, fiica... 1 pentru că a schimbat Danciul logofăt cu Ghiuoca Ocnarul din Căpreni. de i-a dat Danciul logofăt... 1 de aţigan anume... 1 la mina lui Ghiuoca Ocnarul, de a plătit schimb pentru schimb. Şi au fost martori: Tudor cupeţ şi Seva şi Stama şi Jipa din Căpreni şi din Miare, Dima postelnic şi din Spineni, Dumitraşco postenic şi din Socoteni, Dona.
     Şi iar să fie slugii domniei mele, lui Danciul logofăt, ocină in sat la Spineni de pe Olteţ, însă a treia parte din sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din heleşteu şi din moară şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul şi cu 2 vecini, anume Filip şi Pătru cu fiii lor, pentru că această ocină şi vecini, care sînt mai sus-scrişi au fost ai lui Stanciul şi ai jupaniţei lui Viţa. Astfel, ei înşişi au dat şi au miluit pe Danciul logofăt cu această ocină din Spineni şi cu aceşti 2 vecini mai sus-zişi, ca să le fie lor veşnică pomenire. Şi au pus şi martori, cînd a miluit pe fratele său Danciul logofăt, anume: din Zătreni, Calotă şi Stanciul şi din Gaia, Ionaşco şi Stan şi Crăciun din Titoi şi din Şeşcioară, Anghel şi Calotici banul din Căpreni şi Sava şi Stama.
     Şi au pus şi blestem: cine dintre ei sau dintre rudele lor va călca şi va nimici această pomană şi miluire sau din fiii lor, după moartea lor, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicheia.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Danciul logofăt doi vecini fără
ocină, anume Puia din Căneşti, fiul lui Gude şi..........1 din Piriiani, de la
tatăl său Hamza, pentru 30 ughi gata, încă dinainte vreme, din zilele răposatului Io Radul voievod, cu ştirea fraţilor lui şi dinaintea multor megiaşi.
     Şi iar să fie slugii domniei mele lui Danciul logofăt satul Piriiani a treia parte de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vadurile de moară şi cu vecini şi cu tot venitul, de pretutindeni, cît se va alege. Şi vecinii să se ştie, anume: Barbul Băncilă cu fiii săi şi Pascotă cu fiii lui şi Oprea al lui Tînjală cu fiii săi şi Yucea Cucuescul cu fiii săi şi Necola cu fiii lui şi Yladul Bădăi cu fiii săi şi Stanciul Puiuoae cu fiii săi şi cu Stoica Cucul cu fiii săi şi.. . 1 fiul lui Azap, cu fiii lui şi Băncilă Furduiu cu fiii săi şi. ..1 pentru
1 Loc alb.
344
www.dacoromanica.ro
că aceşti vecini, care sînt mai sus-zişi, au căzut la împărţire, că aşa au împărţit vecinii din sat din Pîrîiani cu fraţii lui, Stanciul şi Calotă, în trei părţi, ci în partea lui Danciul logofăt au căzut aceşti mai sus-zişi vecini. La împărţire au fost boieri, anume: Zaharia logofăt din Băbeni şi Zaharia din Rogojina şi Ionaşco şi Stan din Gaia şi Dumitraşco postelnic din Spineni şi Calotă şi Stanciul din Zătreni.
     Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi boieri ocinele lor şi aţiganii şi vecinii, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu zapise de vînzare de la mina lor, cu aceşti martori mai sus-zişi.
     De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Danciul logofăt, ca să-i fie ocină şi aţigaui şi vecini dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna... 1 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1626—1627>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., XLII/36.
         Orig., perg. (57 X 61), pecete timbrată.
         Lunile, după divan.
                                            196
1627 (7135) martie 15,
                             Lazăra, soţia lui Dan, vinde lui Stan un loc în Glăvoace.
     f Adecă eu Lazăra, fămeia lui Dan, să să ştie că am vîndut lui Stan locul dentre Glăvoace, fălci 1 şi mai bine. Şi l-am vîndut pre ughi 1. Şi mi i-au dat şi trei obroace dă mei.
     Şi cînd am vîndut acest loc lu Stan fost-au mărturie: Marco al Roşcăi şi Stanciul lui Ignat i Radul lui Baluitu. Şi am vîndut eu Lazăra acest loc lui Stan ca să-i fie lui ohabnicu şi lui şi feciorilor lui.
     Şi am scris eu, popa Alexandru ot tam. Pis meseţa martie 15 dni, leat 7135 <1627>.
         Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXI/19.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 192 f. 145.
     1 Loc alb.
345
www.dacoromanica.ro
197
1627 (7135) martie 18.
             Chircă din Tirşor vinde lui Neagu din Negoeşti partea lui de ocină din Băbeni şi Cîrciuntari.
      f Adică eu Cherca, ficiorul lu Lupşan ot Tîrşor şi cu vară-mea Neaga, scriem şi mărturisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie di mari cridenţă la mina jupînului Neagului den Nigoeşti şi a fraţilor dumnii lui, Gherghi i Antonie, cum să se ştie c-am vîndut dumnie-lor partea noastră de ocină toată, den Bibeni şi den Cîrciumari, cum scrii în căiţele di moşăi celi bătrîne, toată di peste tot, cît se va alegi di cătră fraţii noştri, derept 6000 di bani gata. Şi o am vîndut di a noastră bunăvoi, fără di neci o selă, cu ştirea a tuturor megiişilor den sus şi den jos, ca să li fii dumnii-lor moşăi, lor şi coconilor lor.
      Şi mărturii: Dragul Lupcheş ot Tîrşor, Cîrstea ot tam i Dumitran ot tam i Bustea i Dumitru Bătlăgilă, ot Nigoişti, Dumitru logofăt.
      Şi pentru cridenţă ne-am pus şi piciţile.
      IlHC <wfeceu,d MdpTÎC hT A^HH, kt*      *3pAt.
<Jos, la margine, scris contemporan: > un moş deplin.
          Acad. R.P.R., CXCVII/213.
          Orig., hîrtie (29 X 19), cinci peceţi aplicate.
                                            198
1627 (7135) martie 20, Bucureşti.
            Necula paharnic din Cornăţeni îşi face diata, hotărînd cum să-i fie împărţită averea după moarte.
        Gf SE© d3 HcK$Ad ntJfdpHHK IVT Kop<H'K>U,'kHH, CHH*E BfHTH.VK EdH, HCnHCdJf cTf MOd R-bpHd KHHTd, I3KC0KE fCT Hd p^K 8»K MO» GoKOA nfJfdpHHK WT KopH"E-IVbNH, KdKO Ad ct 3HdET: KHA^H CM 3dHC5KC CHHH WT TfCAO MOC HC H3EpdA Cf fCT HHlfld, HHÎKC AP^3H nOpOAlHH WT HdA Edl(l MO» RtNTHA’E EdH Ad c8t no EAH3 HC CEM HMdA, pd3EC MO» 8»K8 GoKOd nCJfdpHHK, C-EMOTpHJfOM CC WT HdA K"KCdJ( 8MH* H CpTiAU,d Mocro, C1|IC}KC A^AOKC EHA CMM >KHE, I3KCOKC M CkTKOpHJfMO TdKMCJK'fH WT HdA K-KCCX MOC AfeAfre, WMHHC H dlţHrdHH, I3K05KC A<> WCTdHHT CC MHCCTkHHMd KT* R-KCfcM MOHM A»AÎC, KOAHIţH pKCT TCrAHT HdACJKA® H I3K05KC A<> « HC RTi3M0*HT HHKTOÎKC Aa nOA'l'rdCT npc.tîc HAH KipdHÎC K"E CAtA A\0d, no np"bCTdRACHTc MOC.
     H TdKO SCTpOHJfMO H WCTdKHJfMO CEC KTiCdJf MOd EOA"b H C"EC EOA'k nOpOAVHS MOC, KdKO no CEMPTiT MOd Aa CCT KTiCfcjf A^A^HC MOd H K"ECCJ( KOMdTH MOC H
346
www.dacoromanica.ro
K'kCHJf U,HraHlf 8 p8K >KSndHHU,f «Of, Hd H«£ Aldplia, dAH pd3K£ CEAO R'kp'MllYH, EdHKO ECT EHA A**' «Od H CkC K'kCH KEMHhYh, di’H WCTdKHA HJf Ck« H A«X Ck« A«NA£>K£ rA* X0lPET CtAfTH 8 KTvltlH A<*8X NOCHT MkCTIlO K"k CA^A «EHE. (I nOTO«, dl|l£ XOlllfT XTtT noedrdTH CE H3dEHRdTH VVHd >KHKOT HdLUHJf E>K£ W>KHK'bXOm WEB Hd cYt CRtT, £L(I£>K£ HE U'EHNSX CE WCTdKHTH Ct H3A"fe3HTH Ct WT KT^HiS EE3 HHLJJd, dH8 H3EpdX0M H fi,tA EH. H H A<*A C/k« IVT CfdO IVT E8A8p£HiH nOdOKHH H CEC KEMHHYH H CKC d MfdtA 3d dU,HrdHH Hd H«£ G8dfc H CkC dU,HPdHK8 CH Hd HME A0BP<* H CTiC CHHOKH CH, I3K0>K£ Ad CE npHJfpdHHT «Of 3<8ndHHU,d CkC MOd «HA8 £>K£ Ck« nO«H-dOKdd d3 EHTH K-k JKHKOT EH J d no CkMp kT EH Ad ECT Cl'f A\HdOKdHlf £>K£ CkM fi,AA EH, Hd TOM «ECTO H Hd KOE «OHdCTHpS PAE X°4*fT A£«dTY KOCTH «OE.
     H ELţIETKE ndK WCTdKHX«0 Hd «OHdCTHp PAE X0KfT Cf llpHrttJHHT AEMdTH IlATiT mod A<> ect K-kCdX aea «od fdHKd cko\ H«dA ivt Hd Ahmeliih raKO>Kf a<> ect CK’kT’kH «OHdCTHp 3d XPdH^ H «oe K’kMHOE nom’feHS.
     H ndX IVCTdKHXdtO 8lOK8 MO£«8 GoKOAOK IlEXdpHHK H CHHOKH £«8 CfdO KopH-k-U.'bHYH K8n CkC WMHHd WT HdA E'kpESdEUJH K"kCdX H CkC KTiC X®TdpO«, KOdHKd fCT MOd AEA, dAH pd3KE KfMHHH H CfdO KoHU,E1{iYh KTiCHX H CkC R-ECOM X0TaP0M fdHKd ECT «Od AEA, dAH pdSBE KfMHHH H CEAO A\HKAf8lUdHH R-kCHX H CkC R-ECOM X0TdP0M KOAHKO ECT EHA «Od AEA H CkC K'kCHX KBMHHIH H CEAO KaHMIOA KTvC H CkC R-kCOM XOTdpOM dAH KOAHKO ECT K'kCdX AEA «Od H CkC K'kCH KEMHHYH H CEAO K'kpAlJlYH EAHKO ECT «Od AEA H CkC K'kCH KEMHHYH H CkC K'kCdX dU,HPdHIE. GYf A^A^HE KTvCfX WCTd-RUX«0 H Add HX CkM CkC K'kCdX MOd KOd’k 8lOK MO£«8 GoKOAOK IlEXdpHHK H CHHOKHd/l fd\8, 0KOJKE Ad m8 ECT KTi WMHH8 H K"k WXdE8 HEnOKOA'bEHMO, KTv K liKH H MOE R-bMHO* K'kCIlOMHHdHYf- H Aa nOHAET Ad ECT WMHHd H IVTkMkCTKl'E Hd Kp-kK, PAE nOAOKdTl' CE EHTH, SdHE>KE c'ft A^AlHf CTEHCdHE c8t EHAE WT AfA8 HdUIEAdS RhETHAIvR AKOpHHKSd WT KopH’kU.'kHH, HE C8t EHAE CTEHCdHE WT d/IOE Edl(l HAH WT AIUHE.
     <H>X ndK WCTdBHXMO npkKOEpdTMfA «010, Hd HME ^p-kPHMOK IlOCTfdHHK, CHH*k EfHTHd-kK KdfOMdp, CEAO K’kASP’kp'bHYH dAH R-kCdX AEA «Od 3d WMHHS dAH pd3KE KfMHHH, taKOJKf Ad «8 ECT WMHH8 H WXdBg, d «Of K"kMHOAV nO«-kH-k.
     <H>1 ndK no«HAOKdX«o no KocT-k chht, ^h«ek hocteahhk, ckc noAOKHH uit CEAO E8A^pEl(lH pdA'l’ «OE A^UJE, nOHEHCE K^EXOrn EPO WT MdA WTpOK, TdHCE npo pdCTHX«0 EPO 8 «010 K-kHl, EoPd pdAV.
     fi nOTO« BEMHhYh WT KopH-klVbHH H WT K-kd8p-kpYvHH H WT KoHlţElflH d d3
ca;« npocTHd hx Ad c8t whh ckoeoahYh h «hphih pdAf «oe a^uie h pdA’l' A^mf «OE«H POAYtEaYe I3K0H<E Ad K8AET HM nO«-kH« K-k K^KH, d kemhhYh WT HHKOPO EdHTOKdHl'f HAH AP^P RdA Ad Hf H«dT nO Ckmp'kT MOd. TdKO Ck« 8TdK«HA H WCTdKHX«0 CkC B’kCdX «Od KOA’k.
     GYe TdKd\f>Klf H>KB CkTK0pHX«O d3 WCTdKH CKfAfTfdCTKOKdX«0 8 KdpOUJ E8K8-pElţlH Hd Bp'kmE KOPAd 8AdpHT HE EOAECtYiO, K*kAd C/K« nOUIEA Hd CEAO KaHM TOPAd ckEHpdXmo 8 «od A^«d 8 E8k8pei(ih aokPh KOd'bpH 3d mkctYio no h«e: Alaesio KAlOMdp AdCKdd H TdHdcYf nEXdpHHK WT E-kpE-kTEl(lH H II^ASpE nfXdpHHK WT Ad38p£
1 Omis.
347
www.dacoromanica.ro
h Gtohk<i neppHHK wt PiiSKdA h Heaeako wt Ad38pE h AparoiwHp Kpfi^Sd aopo$et WT 3»8hA£HH H &HUJdH CTdp WT Eopd dAH cTf EOA-fepH BTiCH d3 lipH3Bd)(M0 IdKOKE Ad CAHUJ6T KliCdJf CAOBSCH MO» MTO )(®K» PAdPOAdTH WT 8CT"k A\OH)(. H npH3Bd)(A\0
no 8»k8 moto Gokoa nexdpnHK h wtpokh em8 h PAdPOAdjfMO h CB£AST£ACTBOBd)(A\o
np«A BM8 H nptA tem BOA-fcpH cYe TdKMEHffE B'kJCdX' KOAHKd ECT nHCdHd 8 MOd KHHP. jlrtH B"k TOf KpdT KHHP HE CkTKOpHJfMO, 3d BSAHKOS 3A"k MTO C"kM HMdA- H BSMSpd CkM PAdPOAdATi H SCTpOHrt C"kM, d »Tpd C"kM [10UISA Hd MOE KMlJlS C"kC ^pdPOMHp AWPO^ST WT OSHAtHH. *1 WT Bptd\£ E/KE 8MHAOCTHBHA CE ECT POCflOATi EoPTi TEpE C"kM BTiCTdHHA WT EoAECtY» H’fcCT EHA MHOPO KTiCHEhTe dH8 BTiCTdHHA CMM WT A\0» KMIJI H nOUJErt CMM Hd E8K8p£lJIH H IlOCAdpM TEpE CkM W AH SC HA nO CTdp GtdH AWPO$£T WT GkBElJIH H nOUJEd CTiiH Hd K*kLţl 8»K MO» GoKOA nEJfdpHHK TEpE CkM CtAHd no K-k AOlW Ero H CkTKOpHJf cY» KHHP AtOd KtpHd 8 p8K GoKOAOB IlEJfdpHHK CTOdTEd Hd d GoKOA IIEppHHK B*kCTdHHA CE ECT TEpE IIOAdpOKdA ME ECT CkC E ddKTH 3d CKHT dAEdCTpS AOKPO S-fcdO.
     ii dLJIE K'kCTdHHJf CE H'fcKTO nO C'kANp'kTH MOE WT A»AfS MOE, KdpE H<8lldHHIţ A\Od AldpYs HAH AP^3 AlOAfe t8>KAH AA pEMET K"k HHO WEpd3 AA CkTBOpHT nOpOAEHTE MO» T8/KAH HAH JfOKET HSKdAÎTH H'kKOE KHHPH HAH MO» 3dnHC HAH KHHP POOlOACKd fi,i ECT nHCdHd HHdKO WKpd3 TEJf KHHPH M HE K'fcpSET CM HH/KE AA CE 8AOÎKHT 8 pd3A0Pd, dH8 AA HtCT BTi HH41d>KE TEJf KHHPH,’ d KOPO nOK8CHTH CE HAH AtHCAHTH CE HCJfdEHTH cYs MOd TdKME>KÎE HAH JfOKET B"k3HMdTY KHHP MOd WT p8Kd A\Od IlOpOAEnYE MTO CKM AAA d3 H HCJfdBHT A\Od KHHP E>KE CkTKOpH^AiO d3 CkC KTiCdJf MOd BOA-fc TOPO MAOK’kK'k Ad ECT npOKAET H dHd0EMd WT THY WTIţH H>KS c8t B"k HhKEH H AA HAWT MdCT'f» CkC I8AA H Ck flp'l'E H CkC HHH HEK'kpnYH T8AEH H>KE K'k3'knHUIE HdA Kp"kB POCnOAA H CndCd HdUJEPO IcyCd XpHCTd ECT H BTiAET B"k K'fcKH B’kKOM dA\HH.
     HHdKO AA HtCT nO MOE ptM.
     IlHC A3, CTdp GTdH AOPOE^ET WT G^KEipH, AVkCSlţd MdpTYE K A^HH, TEKSlJIdPO A’fcTOA\ WT ^AdMd B CfcT xSpAE.
     f Eu Necola peharnic amu pos pecete me co nuna me.
     f Iată dar eu Necula peharnic din Cor<nă>ţeni, fiul lui Vintilă ban, am scris această credincioasă carte a mea, ca să fie la mina unchiului meu Socol paharnic din Cornăţeni, ca să se ştie: văzînd că fii din trupul meu nu s-au ales nimeni, nici alte rude de la tatăl meu Vintilă banul <care> să fie mai aproape nu am avut, în afară de unchiul meu Socol paharnic, am socotit din tot cugetul şi inima mea, încă pînă am fost în viaţă, ca să fie întocmire pentru toate dedinele mele, ocinile şi aţiganii, ca să rămînă aceste cugetări la toţi oamenii mei, cîţi vor trage nădejde şi ca să nu poată nimeni să ridice pîră sau gîlceavă în urma mea, după moartea mea.
     Şi aşa am întocmit şi am lăsat cu toată voia mea şi cu voia rudelor mele, ca după moartea mea să fie toate dedinele mele şi toate averile mele şi toţi
348
                                        www.dacoromanica.ro
ţiganii la mina jupaniţei mele anume Maria, însă fără satul Vărăştii, care a fost partea mea şi cu toţi vecinii, însă i-am lăsat şi i-am dat pînă va sta în casă să-i poarte cinstire în urma mea. Iar după aceea, dacă va voi să se mărite şi să uite ea viaţa noastră pe care am trăit-o amîndoi în această lume, încă nu m-am îndurat să o las să iasă din casă fără nimic, ci i-am ales şi ei parte. Şi i-am dat din sat din Budureşti jumătate şi cu vecinii şi cu un sălaş de aţigani, anume Sulea şi cu aţiganca sa anume Dobra şi cu fiii ei, ca să se hrănească jupaniţa mea cu mila mea cu care am miluit-o eu, să fie în viaţa ei; iar după moartea ei, să fie această milă pe care i-am dat-o, la acel loc şi la acea mănăstire, unde vor zace oasele mele.
     Şi încă iar am lăsat la mănăstirea unde se va întîmpla să zacă trupul meu, să fie toată partea mea cîtă am avut de la Dimeşti, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi mie veşnică pomană.
     Şi iar am lăsat unchiului meu Socol paharnic şi fiilor lui satul Cornăţenii împreună cu ocina de la Bărbuleşti toată şi cu tot hotarul, cît este partea mea, însă fără vecini şi satul Conţeştii toţi şi cu tot hotarul, cît este partea mea, însă fără vecini şi satul Micleuşani tot şi cu tot hotarul, cît a fost partea mea şi cu toţi vecinii şi satul Cheiul tot şi cu tot hotarul, însă cît este toată partea mea şi cu toţi vecinii şi satul Vărăştii cît este partea mea şi cu toţi vecinii şi cu toţi aţiganii. Toate aceste dedine le-am lăsat şi le-am dat cu toată voia mea unchiului meu Socol paharnic şi fiilor lui, ca să le fie de ocină şi de ohabă neclintit în veci şi mie veşnică pomenire. Şi să meargă şi să fie ocina şi moştenirea la sînge, unde se cuvine să fie, pentru că aceste dedine au fost dobîndite de bunicul nostru Vintilă vornicul din Cornăţeni, nu au fost dobîndite de tatăl meu sau de mine.
     <Şi> iar am lăsat vărului meu primar, anume Drăghici postelnic, fiul lui Vintilă clucer, satul Călugărenii, însă toată partea mea de ocină, fără vecini, ca să-i fie ocină şi ohabă, iar mie veşnică pomană.
     <Şi> iar am miluit pe Cîrstea, fiul lui Dima postelnic, cu jumătate din satul Budureşti, pentru sufletul meu, pentru că l-am luat de mic copil, apoi l-am crescut în casa mea, pentru Dumnezeu.
     Iar apoi pe vecinii din Cornăţeni şi din Călugăreni şi din Conţeşti, eu i-am iertat să fie slobozi şi în pace pentru sufletul meu şi pentru sufletul părinţilor mei, ca să fie pomană în veci, iar vecinii de la nimeni să nu aibă turburare sau alt val după moartea mea. Aşa am întocmit şi am lăsat cu toată voia mea.
     Această întocmire pe care am făcut-o, am lăsat-o şi am mărturisit-o în oraşul Bucureşti, la vremea cînd m-a lovit boala, cind am venit in satul Cliciu; atunci am strîns în casa mea în Bucureşti boieri buni de cinste, anume: Matei clucer dascălul şi Tanasie paharnic din Bărbăteşti şi Pădure paharnic din Lazure şi Stoica paharnic din Răzvad şi Nedelco din Lazure şi Dragomir Creţul logofăt din Fundeni şi Vişan bătrînul din Bora. însă pe toţi aceşti boieri i-am chemat ca să asculte toate cuvintele mele pe care le voiu spune din gura mea. Şi am
                                                                                                    349
www.dacoromanica.ro
chemat pe unchiul meu Socol paharnic şi pe copiii lui şi am spus şi am mărturisit înaintea lui şi înaintea acelor boieri toată această întocmire cîtă este scrisă în cartea mea. însă la acea dată nu făcusem carte, pentru răul mare pe care l-am avut. Şi seara am vorbit şi am întocmit, iar dimineaţa am venit la casa mea cu Dragomir logofăt din Fundeni. Iar de vreme ce s-a milostivit domnul Dumnezeu de m-am sculat din boală, nu a fost multă caznă, ci m-am sculat din casa mea şi am venit la Bucureşti şi am trimis de am adus pe bătrînul Stan logofăt din Săveşti şi am venit la casa unchiului meu Socol paharnic de am stat cîte trei în casa lui şi am făcut această credincioasă carte a mea la mina lui Socol paharnic stătătoare; iar Socol paharnic s-a sculat de m-a dăruit cu 5 coţi de svit albastru foarte bun.
     Iar dacă se va scula cineva după moartea mea dintre oamenii mei, fie jupa-niţa mea Maria, fie alţi oameni străini să spună în alt chip, să facă pe rudele mele străini sau va scoate nişte cărţi sau zapis al meu sau carte domnească, să fie scrise în alt chip, să nu se creadă acele cărţi, nici să se pună în seamă, ci să fie întru nimic acele cărţi; iar cine se va ispiti sau va gîndi să strice această întocmire a mea sau va lua cartea mea din mîna rudelor mele pe care am dat-o eu şi va strica cartea mea pe care am făcut-o eu cu toată voia mea, acel om să fie blestemat şi anatema de 318 părinţi, care. sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, este şi va fi în vecii vecilor, amin.
     Altfel să nu fie, după spusa mea.
     Am scris eu, bătrînul Stan logofăt din Săveşti, luna martie 20 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7135 <1627>.
     <Rom-> f Eu Necola pehamic amu pos pecete me co mîna me.
         Acad. R.P.R., XCIV/104.
         Orig., hîrtie (45 X 30), pecete timbrată.
                                 199
1627 (7135) martie 27.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului cu vama şi părpărul.
     f AIhaoctT» BoîkTio Îw flrtfgdNApS K0fK«A<» h recnoAHHTi, chh-k noKOHNNdro Iw PdAV*' K0fK0Ad- A<>KdT rocnoAC’i’KO <mh cTw noKMfHλ rocnoAC’i’Kd «h cKfcTtH h
EOJKfCTKfNtH .WONdCTHp rddrOMMH THCitttNd, HAt>Kf fCT XpdiW MHCTHOH &CWNTH EorO-poAHiţf H wTiţS frSiWfHOK TfOijsHd ca să fie volneci călugărie cu aceasta carte a
350
www.dacoromanica.ro
domnie mele să ţie din toată balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de în cîrmă şi den părpăre dă la cară şi din tot ce le va cădea, cum au ţinut şi mai dînaente vreme pre senine bătrîne, însă dîn Bîrzogîrlă derept Covăciţa pîn’ în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, păntru că această baltă iaste bătrînă şi dereaptă de moşie a sfintei mănăstiri, miluită dă alţi domni bătrîni ci-au fost mai dănaente vreme.
      Ş-am văzut domnie mea şi cărţili altor domni bătrîni, făcute de milă şi cu mare blăstem, cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radului voevod, cînd au fost cursul anelor 6894 şi cartea răposatului Mircei voevod, feciorul Radului voevod şi cartea răposatului strămoşului domnii m61e Alexandru voevod, cînd au fost cursul anelor 7080, cum să fie moşie sfintei mănăstiri şi am văzut domnie mea şi cartea cinstitului răposatului părintelui domnii mele făcută sventei mona-stiri, cum au avut călugării pîră cu vamăşii dă la Diiu pentru acea baltă ş-au rămas vamăşii dă lege şi dă judecată.
      Derept aceia şi domnie mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii mele ş-am dat sfintei mănăstiri ca să ţie den toată balta Bistreţului jumătate şi de nimen6 val sau opreală să n-aibă, naentea cărţii domnie mele, cum scrie şi în cartea răposatului părentelui domni mele, Io Radul voevod.
      Derept acea şi voi, vamăşilor, care veţi fi la cea baltă, iar voi încă să căutaţi nemica să nu le opriţi dăn ce va fi venitul mănăstirei, ci să aveţi a înpărţi tot în douau dîntr-această baltă cu sfînta mănăstire, mai mult val să nu fi, că de se vor plânge că le opriţi ceva mare certare viţi avea dă cătră domnie mea. Hkmko m H-kcT, no pei rocnoACTKd mh.
      H HCnpdKHHK CdM pSM POCnOACTKd MH.
      IlHC AUPTÎI K3 AKHH rttT *3pAJ.
      f îw ilAfgdHApS KWJKWAA, A\HA0CtTK» BoJKÎ'iO rOCnOAHHh.
      Hw ibugdHApS KOfKOAd <m- P->
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/13.
          Orig., hârtie (30,5 X 21), pecete aplicata, căzută.
          Copii ibidem, mss. 329 £ 605v, 337 f. 331v—332 şi 1218 f. 55.
          EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Afon. j. Dolj 138—140.
                                    200
1627 (7135) martie 29.
                                   Popa Mihalco vinde lui Marco postelnic din Mihâeşti o silişte in Săteni.
                        •f Adică eu popa Mibalco ot Săteni scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, să fie la mina lui Marco postelnic ot Mibaeşti, cum să se ştie că i-am vindut
                                                                                                 351
www.dacoromanica.ro
o silişte în sat în Săteni, care o am fost cumpărat eu de la Dumitru Fachiolea şi i-o am vîndut derept aspri gata 1000, di a mea bunăvoe, făr’ di nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sat din Săteni.
     Şi mărturie: Oprea i braţ ego Cîrstea ot Săteni i Vlaicul scaunul ot tam i Şărban ot tam i Radul Rămbaciul ot tam.
     H HdnHCdX 43, rHpre nOCTfAHHK WT II'hiVbHH, .wtCfgd <tt4pTÎe k© akhh, <VfcT x3pA{.
     Eu popa Mihalco am scris, eu cu mîna me şi amu vîndut de bunăvoia meea.
          Arh. St. Buc., Mitrop, Ţării Rom., XXXV/5.
          Orig., hârtie (30 X 20).
          Copii ibidem, mss. 127 f. 777 şi 134 f. 34v—35.
                                   201
1627 (7135) martie 30.
            Alexandru Coconul voievod hotăreşte ca Dobroiu din Luciiani să fie lăsat în pace de m-rea Mărgineni, el nemaifiind rumân al mănăstirii.
     f Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn, feciorul răposatului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele acestui om anume Dobroiu de la^Luciiani, ca să fie în pace şi slobod de cătră toţi egumenii şi de toţi călugării cîţi vor fi şi vor lăcui la mănăstirea de la Mărgineni, pentru căci Dobroiu fost-au rumân din Podbeleşti al mănăstirii de la Mărgineni.
     Deci, cînd au fost în zilele răposatului părintelui domniei mele Io Radul voevod, iar părintele mitropolit Luca vlădica fost-au făcut tocmeală cu egumenul de la Mărgineni, de au dat pre Pîrlea cu fii-său Yoico de la Spinet pentru Dobroiu, de au schimbat şi sînt şi acum Pîrlea şi cu fii-său Yoico în sat în Podbeleşti şi Dobroiu în sat în Luciiani.
     Şi au venit singur părintele mitropolitul Luca vlădica de au mărturisit înaintea domniei mele cum au fost schimbat, cu egumenul de la Mărgineni, de au fost dat pre Pîrlea cu fii-său pentru Dobrovoe, iar acum tot nu să poate răposa Dobrovoe de cătră egumenul de la Mărgineni. Iar domniia mea am judecat şi am dat lui Dobrovoe să fie în pace de cătră toţi egumenii şi de toţi călugării cîţi vor lăcui la mănăstirea de la Mărgineni. într-alt chip să nu fie după zisa domniei mele.
     Şi însumi am zis domniia mea.
     S-au scris în luna lui martie 30 zile, leat 7135 <1627 >.
         Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127 f. 7v—8.
         Copie.
352
                                                              www.dacoromanica.ro
                                     \
202
1627 (7135) aprilie.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stanciu logofăt satele Cepari, Rudeni, Bîrseşti şi Ticveni, precum şi ocini la Robaia, Danul şi Surpaţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului răposatului Ioan Radu voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele jupan Stanciul logofăt ot Cepari şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor moşii satu Cepari din judeţul Argeşului şi cu toţi rumâni şi cu tot venitul du pretutindinea, din apă şi din pădure şi din sileştea satului şi cu vad de moară şi din hotar pînă în hotar, cît să va alege.
     însă semnile hotarului să se ştie: din hotarul Cepari plnă în hotarul Buneşti-lor şi merge pă lîngă hotarul Urlueştilor, pînă la pîrîul Oii şi pînă în Curmătură şi pre pisc pînă în Vîrful Gudului şi prin muche pînă în Bolovan şi de acolea pă pîrîu în jos, pîrîul Corneţelului pînă în lac şi pînă în lacul Pîrîului Fîntîni şi pre pisc în jos, pînă în pîrîul Glodului şi pă pîrîu în jos, pînă în pîrîul Urlueştilor şi pe drum în jos şi trece drumul şi apa Topologului şi merge pînă în capul silişti Bîrseştilor din sus şi trece Topliţa drept şi merge în moviliţă şi de acolea trece cîmpul şi merge pînă în muchea Văii Trăstii şi pă muchie, pînă în Calea Oi şi pă Calea Oi în sus pă la Pîrîul Sîngerilor în jos, la valea Verneştilor şi de acolea pă vale în sus, pînă la Tudoria şi merge în muchea Poeni, la Bolovan şi să împreună în cap cu hotarul Niculeştilor şi de acolea pă Calea Oi în sus, pînă la Muchea Tihăi şi pre Vale Stani în jos pînă în Malul Giurchi şi pînă în Valea Stani, trece Topologul pă lîngă hotarul Rudenilor şi ţine pîrîul Orezului în sus, pînă la Groapa Smeului şi să înpreună în cap cu hotarul Cîrpenişului şi pă muche în jos pă Valea Corbului şi trece Valea Cîrpenişului, pînă la capul malului Corbului de sus şi merge pînă la Roata Frîntă şi să înpreună în cap cu hotarul Urlueştilor şi iar cu hotarul Buneştilor.
     Şi iar să fie boerului domnii mele Stanciului logofătul, ce s-au zis mai sus, sate Rudeni cu rumâni şi cu toate moşiile lor, din hotarul Ceparilor pînă la hotarul Şuicilor şi să înpreună în cap cu hotarul Bărăştilor din sus cu hotarul Cărpe-nişului, iar în cap.
     Şi iar să fie boerului domnii mele ce s-au zis mai sus sate Bîrseşti cu toţi rumâni, din hotarul Ceparilor pînă în hotarul Vlădeştilor în lat, iar în lung să înpreună în cap cu hotarul Goleştilor, iar în celălalt cap cu hotarul Verneştilor.
     Şi iară să ţie boerul domnii mele ce s-au zis mai sus, satu Ticveni cu rumâni, cu moşiile cît să vor alege du preste tot hotarul.
     Şi iar să ţie boerul domnii mele ce s-au scris mai sus moşie la Robaia, cu rumâni cu muntele ce să cheamă Poenile şi moşia cît să va alege du. preste tot hotarul. 23
23 — c. i 146
www.dacoromanica.ro
353
     Şi iar să fie boerului domnii mele moşiie la Danul, 4 delniţe mari şi cu rumâni din Danul.
     Şi iar să fie boerului domnii mele moşiie la Surpaţi, cit să vor alege delniţele lor.
     Pentru aceia, am dat singur domnia mea boerului domnii mele Standului logofătul, ca să-i fie lui satele şi rumâni şi moşiile şi dălniţele stătătoare şi oham-nice şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi dă niminea să nu să clătească,' după zisa domniei mele.
     Iată şi mărturie am pus domnia mea pă: jupan Papa vel vornic i jupan Hrizea vel logofăt i jupan Dumitraşco vel vistier i jupan Mihul vel spătar i jupan Yartolomei vel stolnic i jupan Pavelache vel comis i jupan Apostol vel paharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic Hrizea vel logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în luna lui aprilie 7135 <1627>.
     Acest izvod s-au scris pă limba rumânească după hrisovul cel |slovenesc, de Lupul dascălul slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti la leat 7251 <1742-1743 >.
     Az Lupul dascălul slovenesc izpisah.
Pentru copie întocmai după copiia înfăţişată de D. postelnicul Panait Balotă.
     G. Pleşoianu, 842 iulie 5.
         Acad. R.P.R., CCCLXXX/33.
         Copie.
         Destinatarul actului, Stanciu logofăt din Cepari, este pomenit ca răposat intr-un document anterior, din 23 nov. 1623 (DIR; B, v. XVII, voi. IV, p. 354—355). Cu toate acestea, am lăsat actul la data pe care o poartă (aprilie 1627), deoarece din critica internă nu au reieşit argumente pentru a-1 socoti fals.
                                            203
1627 (7135) aprilie 2, Bucureşti.
           Alexandru Coconul voievod întăreşte episcopiei din Rîmnic ocină la Plăviceni.
     f AIhaoctYcio EoikYcio Îw HdcâdHApS kockoaa h rocnoAHHii k*kcoh 3ca\ac Jîrrppo-KAdJffHCKOE, CHH*h KCAHKdrO H npkAOEpdrO flOKOHHHdrO îw PdAY& K0EK0A4- A^dT rocnoA-CTKO MH cflO nOKCA'kHYc rOCIIOACTKO MH CK'kT'kH EOJKfCTKfH'kH fnHCKSriif BIT Kdpoiu PUEHHK, HAt^f CCT XP4.M CK-fcTdPO ipdPXd H «IIOAOTKOpUd HHKOAdC AIhPHAHKCHCKYh H WTIţS ©fWjJSHd (flHCKOflSA H K'hC'fcAtH HNNOKOiM, CAHIţH JKHK$l(lYX Eli WEHT'fcAH TOC, I3K0ÎKC
m8 cct CK'kT'kH cnncKSnYc khiuc nnc wmhhS 8 UAtiKHHdHH, wEdHC a<a rocnoJKACK»
GTdHKTiK KTiCdX, WT 00 A IO H WT UJ$A\d H WT KOA H WT KCMHHH H WT KHHOrpdAV H WT CCAAAHIflC CCAOK, WT nOCK»AY, KdpC CAHKd CC XTfT H3KpdTH. IToHOKC cYa KHIUC pCHCHd WHHHIi WT IlATiKHM'kHH EHAO CCT 3d A'hAYHO rOCnOHÎACK» GTdHKTiK, rOCOOHÎAd
354
                                        www.dacoromanica.ro
....................1. Tdttt, KTiAd KT EHA Hd BpfcAlfc EH 8d CKAlp-KTH, WHd (CT A<>A
H nOAlHAOBdA no CKtTd BOJKECTBEHd nHCK8nY( CKC BTiCdJf Afl' *H 3<1 WHHH’K WT CEAO WT IIa -KBHMdHH, pdAÎ nOAlfcHd H pdAH A8ujd EH, I3K0JKE fi,i (CT CBfcTOAlS EnHCKSnfH 3d A'tA'l'HO, BTi BtKH.
      iI nOTOM, K*KAd (CT BHA B*K A^1* nOKOHHHdPO pOAHTEAlO POCnOACTBd AIH îw PdAVA BOEBOAi B'K nP^BO P*A8* <* KoCTHH nOCTEAHHK, MTO (CT BHA 8 KTiLJJd pOAHTEA» rocnoACTBd aih btopYh (ioctea.ehk, ivh kha^hik cYio wmhh-k nScTd <h b>2(3 aioaYe,
IVH (CT B*KCnpOCHA cYlO CHAHipE, TEpE (CT CKTBOpHA Cd0E03Y( HdA WMHHd (nHCK8n'l'(H H CKBpdA T8>KAH AIOA'i'e.
      fi nOTOAl, KTiAA (CT BHA llp(3 AldAO BpfcdlE, d KoCTHH nOCTEAHHK, WH HfcCT AIOJKET APt^TH C'f( CAOSOSYe, nOMTO pdA'f (CT BHA WMHH-K KdASrEpCKd, CBfcTOAlS nncK8nY(, HfecT bha wmhh-k rocnoACKd, dH8 ce c8t pdcnndA meaob^u/i'h h wcTdiUd lldKHJKE WMHHd nSCTd, BE3 AIOaY(, KdKO ECT BHA HCnp-KKO.
      TdJKE, KTiAd KT BHA CKAd, B’K A^hYe rOCnOACTBd AIH, d WTU8 ©EWijsHA EHHCK8II8A WT CBtTd EnACK8nY( A®H(CHA KT H HBHUJE KHHP nOKOHHHbH POCnOJKAtKS GTdHK-KB 3d IIOAIHAOBdHY( HdA cYlO WMHHTi WT ILl-KBHMfcHH flpEA POCnOACTBd AIH <8 BE>2AHKYh AHBdH H np(A B-kCfcjfMH MHCTHTHMH (lpdKHTEAYHM POCnOACTBd AIH, WT KOPAd ECT BHA T«M(HY>2d AfcTOAl x3pBY. H CBEAETEACTBOBdA (CT H KoCTHH nOCTEAHHK npEA P<OCnOA" CTBd iWH>2 KdKO HtCT AtOPA*K APT^dTH Td( CA0B03Y(, I3K0JKE ECT BHA WMHHd CBtTEH E<nHCK8n>2YH, A<>‘u H nOAlHAOBdAd 3d (lOKOEHHd r0C(10H<Ad GTdHKd, KdKO ECT BHIUE nHC, CKC BEAHKOE KAETBO. H CKM HCTHHCTBOBdA H POCnOACTBO AIH KdKO (CT BHA WMHHd «nHCK8nY(H>2.
      GePO pdAY AAA°X C"KAI POCnOACTBO AIH H nOAlHAOBd^OAt, QKOJKE AJ B8AE C<BtTEH (>2nHCK8nY( cYe BHIUE pEMEHd WMHH-K A^A1»8 H B-K 8KptnAEHY( H BOSKECTBEHHAI HHHO<KOAV
B"K>2 nHl|l8. A,a HJf CKEHpdET H BEMHhYh, KOTOpYH pi(lET BHTH ....................2 WT
nA-KBHMdHH, HdA AtA rOCnOJKAEKH GTdHKTiK, nOKSAE XolPST BHTH BtPdAH...................2
POCnOACTBd A\H H HE WT KOPO>KAO HE(IOKOA'bBHAIOt nO WpH3AI0 POCnOACTBd AIH.
      64IOKE H 3dKAH<HdHf( nOCTdBAt(AI>2 POCnOACTBO AIH: nO WUIECTbYe POCnOACTBd AIH <KOPO H3EEp(T POCnOAK SoPTi»? BHTH POCnOAdpK 3EAIAE RddUlKOE HAH WT Cp"KAHM-HdPO nAOA<d POCnOACTBd AIH HAH WT>2 CKpOAHHKH H<dlUHX' HAH no Pp’bCEX' HdlUHJf>2 HAH
WT HHHOnA-bAlEHHK.................2 HoîKYiO nOMTET H AJ nOHOBHT H CKJfpd<HHT
BTi>2 POCnOACTB-b EPO cYe KHHP POCnOACTBd AIH, TOPO POCnOAK KoPTi AJ ra nOMTET H Ad CKJfPdHHT B’K POCnOACTBt EPO) d dlflEAHKE HE nOMTET H HE nOHOBHT H HE 8TKp"KAHT <cYe>2 KHHP POCnOACTBd AIH, dH8 nOnEpET H pd30pHT H HCJfdBHT, TOPO MEAOBtK-K A* ECT Tp-KKA-bT H d$8pHCdH WT THY CB^tYh WTU.H ESKE C8T B’K H(Kt<HCKO>2Al PpdA^ H Ad HAIdT MdCT'l'lO CKC K)Ad H CKC flp’l’d.
      GeîKE SBC H CBEAfTEAYH nOCTdBAtEAI POCnOACTBO AIH: >K8ndH lldnd BEA ABOPHHK H >K8ndH XpH3d BEA AWPO^SET H 3K8ndH A,8MHTpdUlKO BEA BHCTYtap H >K8ndH rt^HJfO BEA endTdp H BdpTOAOAlH CTOAHHK H IldKAdK I BEA KOAIHC H ilnoCTOA BEA nEJfdpHHK H >K8ndH KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK >KSndH XpH3d BEA AOPO^SET.
      1 Loc alb.
      2 Loc rupt.
23*
                                                                                     35*
www.dacoromanica.ro
     H H4nHCd)f, A(n-KA4T A0r02|sfT, KT* NdCTOANH rpdAV BSKSp(l|IH, .WfcCfHd dnpHAl'f K AKHH H WT ilAdiHd A® HHH'k TfMfHId A^TOAl KTk AfcT x3pAf.
     f Iw ilA(gdHAp8 kwekwaa, auhaoctiio Eow'i'k» rocnoAHHU.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii episcopii din oraşul Rîmnic, unde este hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei şi părintelui Teofil episcop şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în locaşul acesta, ca să-i fie sfintei episcopii mai sus-scrise ocină la Plăviceani, însă partea doamnei Stanca toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege. Pentru că această ocină mai sus-zisă din Plăviceani a fost de moştenire a doamnei Stanca doamna... 1 Astfel, cînd a fost la vremea morţii ei, ea a dat şi a miluit sfînta, dumnezeiasca episcopie cu toată partea ei de ocină din sat din Plăviceni, pentru pomana şi pentru sufletul ei, ca să-i fie sfintei episcopii de moştenire în veci.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod în primul rînd, Costin postelnic, care era în casa părintelui domniei mele al doilea postelnic, el dacă a văzut această ocină pustie şi fără oameni, a cerut această silişte de a făcut slobozie pe ocina episcopiei şi a strîns oameni străini.
     Iar după aceea, cînd a fost peste puţină vreme, Costin postelnic nu a putut să ţină această slobozie, pentru că era ocină călugărească, a sfintei episcopii, nu era ocină domnească, ci s-au risipit oamenii şi iarăşi a rămas ocina pustie, fără oameni, cum fusese dintîi.
     Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele Teofil episcopul de la sfînta episcopie a adus şi a arătat cartea răposatei doamne Stanca de miluire pentru această ocină din Plăviceni înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor' dregători ai domniei mele, de cînd a fost cursul anilor 7112. Şi a mărturisit şi Costin postelnic înaintea domniei mele că nu a putut să ţină această slobozie, că a fost ocina sfintei episcopii, dată şi miluită de răposata doamna Stanca, cum s-a scris mai sus cu mare blestem. Şi am adeverit şi domnia mea că a fost ocină a episcopiei.
     De aceea, am dat domnia mea şi am miluit ca să fie sfintei episcopii această mai sus-zisă ocină dedină şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană. Să adune şi pe vecinii care vor...1 de la Plăviceni peste partea doamnei Stanca pe unde vor fi fugit.. .2 domniei mele şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      1 Loc alb.
       2 Loc rupt.
356
www.dacoromanica.ro
     încă şi blestem <punem> 1 domnia mea: după trecerea domniei mele <pe cine va alege domnul Dumnezeu > 1 să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii <domniei mele sau din> 1 rudele noastre <sau, după păcatele noastre> *, din alt neam... 1 să cinstească şi să înnoiască şi să păzească în domnia lui această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări <această>i1 carte a domniei mele, ci o va călca şi o va rupe şi o va nimici, acel om să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în cetatea Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Yartolomi stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 2 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627 >. j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LXXXVII/2.
         Orig., hîrtie (35 x 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 707 f. 179,
         2083 f. 168 v şi la Acad. R.R.P., CMLXXV/144.
1627 (7135) aprilie 4.
                                            204
                        Stanciu vinde popii Dumitru două locuri în satul Bălleni.
     Eu Stanciul ot Bălteni scris-am al mieu zapis ca să fii la mina popei lui Dumitru, pentru că i-am vîndut 2 locuri din satul ot Bălteni, unul în Copăcioasa, pre lîngă Balta Corbului pre deasupra, altul din Yăiuţi şi dă cu capul în Ruptură, ca să fie lui moşie ohabnică, lui şi feciorului lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui, care de milostivul Dumnezeu lă va dărui.
     Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, drept bani gata 230, cu ştirea tuturor megeiaşilor din sat din Bălteni.
     Şi mărturii: Lazăr ot Bălteni şi Mihnea ot Bălteni i Hazapu iar din Bălteni i Lupul lui Blojin ot Bălteni i Radul Ghinciului şi Dragomir al lu Sin ot Bălteni. Şi pentru credinţă mi-am pus şi pecetea.
     Pis meseţa aprilie 4, leat 7135 <1627>.
     Stanciulu.
         Arb. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 94.
         Copie; alte copii ibidem, ms. 253 f. 39 şi la Acad. R.P.R., CMLXVII/42.
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
357
205
1627 (7135) aprilie 5, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte jupaniţei Chiajna vorniceasa un loc de şapte prăvălii în Bucureşti.
      f YHhaoctYew Eo/kYew îw flAfgdHApS ROfROAd » POcnoAHH-K ktkoh 3eaxae Srrppo-RAdXÎHCKOs, CHH-K reahrapo H np-feAORparo noKOHHHdPO îw PdAV*' KOEROAd- AdKAT rOCnOACTKO AXH cYf nOREAIHl'f POCnOACTRO AXH nOMTEHHfcH >K8ndHHU,ER KtHCHEH, îK8ndHHU,d nOKOHHHdPO ’ftpHHK'KR EHR REA AKOpHHK H CKC CHHORH EH, EAHlţfAX EoP"K AdPORdX> QKO/KE A<* «8 ICT 8 RdpOUl 8 E8K8pflllH AXECTO 3d 3 npdBdA'fH, MTO ICT BHA 3d A’bA’fHO HtHMIOCOK, CHH-k E"KMOdfR WT fi8K8p«|IH; H nOK8nHA 3d JK8ndHHU,d Kt>KHd ROpHHMdCd WT HdA T8AOP, 4JS4<,P8‘' a8 flHTOHYf UlEAapWA WT E8K8p»|JH, 3d XH dCnpH POTORH, RTi AKhYe IIIfpEdN ROEROA, TOPO AXECTO 3d 3 np'KR'KAYH H CKC RTiC AXECTOAX K8KEAX WKOAHO.
      H RHAt]fC>A\ rocnoACTRO AXH H 3dnHC 3d npOA^HÎf WT p8Kd TSAOpOK H KHHP IIIfpEdHOK ROEROA 3d nOK8nEHYf CKC AXHOPE CRSAETEAYh HdnHCdHE 8 KHHP, KOrAd EHCT
TEMEhYe AtTOAX ^3prY^ H WT TOPAd RTK AP'E*d,'H c8t î«8ndHHU,d Kt>KHd TOrO A\ICT 3d np’KR'ki'YH CKC AOEpO AXHpHO.
      fi flOTOA\, K*kAd ECT KHA K"K AKhYe nOKOHHHdrO POAHTEA POCnOACTRd A\H îw PdAV1' ROfROA» no c-kAxp-KTH T8AOPOR, a >K8naHHU,a KfcJKHd AKOpHHTfcca, wwa kt HAUAd np8x 'npfA PocnoACTRO epo 8 ahrah ckc PdA8A idea ap wa wt E8K8pii|JH, paAi TOPO AXECTO 3d np'KR'KAYH. H CKnp'fclUE CE 3d AHU,8. H CHU.E np’kUlf PdA^A UifAdptOA npfA POAHTEA» POCnOACTRd A'H îw PdAV,v ROfROA KdKO HAX-feAH H WH AfA Eli toto A\ECTO 3d np'KR'KAYH H KdKO ECT AdA PdAVA HORl^H TEpE ECT H3RdAHA npf T8AOP WT PoeYe. E-k toax poaYtea rocnoACTRO a\h PAfAdA ect h c8ahx no npaaA8 H no 3akoh8 H HCTHHCTRORdA POCnOACTRd EA\8 CKC npdROCT’l'f KdKO H"feCT HAXdA PdAV1' UlfAdplOA HH EAHd TP’kBS CKC TOPO AXECTO 3d npdRdA'l'H H WCTdUJd PdA^A UlEAdpiOA WT 3dK0H ^ H WT CSîKAEhYe. H RHA^XOAX POCnOACTRO A\H H KHHP POAYTEA» POCnOACTRd A\H îw
PdAVA ROEROA 3d WCTdA Hd p8K K’fejKHER AROpHHMdCd KOPAd EHCT TEMEHIE AtTOAX x3pAA-
      (l nOTOAX, K"KAd ECT EHA CKAd, R*K ArhYe POCnOACTRd AXH, d 2K8lldHHl|,d KfcîKHd ROpHHMdCd, WHd ndKH/Kf ECT HAXdA np8X npfA POCnOACTRd A\H pdAÎ TOPO AXECTO 3d 3 np'KR'KAYH RHUJf nHC CKOKgndHHAd EHUIdHd, ATUpipd îwHOR nOCTEAHHK, JKEHd TSAOpOK. H aouiah c8t tepe cuiptuii ce 3d ahu,8. H CHU.E npfcuif HCSndHHU.d EHUIdHd 8 AHRdH KdKO IO ECT EHA WCTdRHA A\8JK EH T8a®P TOPO AXECTO 3d np^RTiAIH pdA> npfcKIO EH MTO ECT HAIdA WT SdlţlOAX CH îwH nOCTEAHHK. TdîKE, R"K TOAX, POCnOACTRO AXH CKAX TAEAAX H C8AHX no npdR H no 3dK0H8 KSnHOîKf CKC R'KCbXAXH MKCTHTHAXH npdRHTEAIH POCnOACTRd AXH H CKAX HCTHHCTRORdA POCnOACTRO AXH KdKO H"feCT HAXdAd >K8ndHHUA EHUIdHd HH EAHd TP’bES, I3KO/KE ICT EH*' npOA<*A 3d T8AOp H nOKSnHA 3d >K8ndHHU,d K'k/KHd ROpHHMdCd, KdKO ECT RHUJf nHC. H WCTdAH c8t EHUIdHd, /RSUdUH^d T8AOPOR, A'KlfJEpd ÎwHOR nOCTEAHHK, WT 3dK0H H WT C8JKAEhY| WT npfA POCnOACTRd AXH.
358
www.dacoromanica.ro
     Gtro p4AY AM&X c'KiW rocnoACTB© a\h /K8n4HHU,fB Kejkneh akc>Pnhm4C4, bkoîke A4 ECT Toro MECTO 34 np4E4AYH BHUIE nHC WMHNTi A^A’^HO H BTi W]f4B CHHOEOM H knSkom h nptKHSMtTOiW h Hf wt Koro>KAo HtnoKOAtKHAw, nopH3Mo rocnc>ACTB4 «H.
     GtJKf 8bo h cbeaeteaYh nocTdKHjf rocnoACTBO «h: :+;8n4H liana bea AeoPhhk h kBiiah XpH3a BfA AoroiJsfT h JKSnan ,4,8a\htp4iiiko bea ehctYqp h wBiiah          bea
Cn4T4p H fiapTOAOA\H BEA CTOAHHK H II4BA4KH EEA KOAIHC H {InOCTOA BEA nE)f4pHHK H 5K$n4N KOCT4HAHH BEAHKYH nOCTEAHHK. H HCnpdENHK XpH3t BEA AWrttjSET.              __
     H 43, AEn-KAAT AOrOEjSET, B"K H4CTOA H4nHC4)f rp4A^ BSKSpEHJH A\tCEU,4 dnpHAYE E
AKHH H WT SlAAAU B"K AtT x3pAE.
     f îw flAEgaHAPS BWEEWA4, MHAOCTYw BoîKYw, rOCnOAHHTi.
     ■(■ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei jupaniţe Cheajna jupaniţa răposatului Cemica fost mare vornic şi cu fiii ei, citi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie în oraş în Bucureşti loc de 7 prăvălii, care a fost de moştenire al lui Nenciul, fiul Băcioaiei din Bucureşti; şi a fost cumpărat acel loc de 7 prăvălii şi cu tot locul dinprejurul caselor de jupaniţa Cheajna vorniceasa de la Tudor, feciorul lui Antonie şelariul din Bucureşti, pentru 8000 de aspri gata, în zilele lui Şerb an voievod.
     Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la nuna lui Tudor şi cartea lui Şerban voevod de cumpărare, cu mulţi martori scrişi în carte, cînd a fost cursul anilor 7113. Şi de atunci tot a stăpînit jupaniţa Cheajna acest loc de prăvălii cu bună pace.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod, după moartea lui Tudor, jupaniţa Cheajna vorniceasa, ea a avut pîră înaintea domniei lui la divan cu Radul şelariul din Bucureşti pentru acest loc de prăvălii. Şi s-au pîrît de faţă. Şi astfel pîra Radul şelariul înaintea părintelui domniei mele Io Radul voievod, că a avut şi el parte în acel loc de prăvălii şi că Radul a dat bani de a scos pe Tudor din robie. întru aceea, părintele domniei mele a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a adeverit domnia lui cu dreptate că n-a avut Radul şelariul nici o treabă cu acel loc de prăvălii şi a rămas Radul şelariul de lege şi de judecata. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domniei mele Io Radul voievod de ramas la mina Cheajnei vorniceasa, cînd a fost cursul anilor 7134.
     Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, jupaniţa Cheajna vorniceasa, ea a avut iarăşi pîră înaintea domniei mele pentru acel loc de 7 prăvălii» mai sus-scris, cu jupaniţa Vişana, fiica lui Ion postelnic, soţia lui Tudor. Şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîra jupaniţa Vişana la divan că îi lăsase bărbatul ei Tudor acel loc de prăvălii pentru zestrea ei, pe care a avut-o de la tatăl ei, Ion postelnic. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şijun] judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai duianiei mele
www.dacoromanica.ro
359
şi am adeverit domnia mea, că n-a avut jupaniţa Yişana nici o treabă, că a fost vîndut de Tudor şi cumpărat de jupaniţa Cheajna vorniceasa, cum este scris mai sus. Şi a rămas Yişan, jupaniţa lui Tudor, fiica lui Ion postelnic, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Cheajna vorniceasa, ca să-i fie acest loc de prăvălii mai sus scris ocină, dedină şi de ohabă, fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclinit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Yartolomi mare stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de sCaun Buucreşti, luna aprilie 5 zile şi de la Adam în anul 7135 <1627>.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/16.
         Orig., hirtie (44 X 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1900; copie ibidem, ms. 256 f. 140.
                                             206
1627 (7135) aprilie 10, Bucureşti.
             Jupînesele Mariia, Erina şi Stanca dăruiesc şi vînd mănăstirii Radu Vodă locuri de prăvălie în Bucureşti.
     j* Adecă eu jupîneasa Mariia a Standului logofăt de Cîrstieneşti şi eu jupî-neasa Erina a lu Spiridon logofet şi eu Stanca jupîneasa a lui Şerban, feciorul lui Sima judeţul, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie la sfînta mănăstire ce să chiamă hram Sveta Troiţă de la Bucureşti, ca să se ştie cum am dat 2 locure de prăvălii de la unchiu nostru Macaveiu, ca să fie în pomednic în sfînta mănăstire, anume Macarie i Sin i Tudoran diiacon i Drăgan i Pătraşco i Andreiu i Mihăilă i Neacşa i Drăgana i Stana i popa Grozav i Eftemix, iar sventei mănăstiri ce scrie mai sus să-i fie de moşie şi de hrană.
     Şi iar să se ştie că am vîndut noi toţi carii sîntem mai sus scrişi sfintei mănăstiri Sveta Troiţă pimniţa a unchiu-nostru Macaveiu, înnsă den gîrliciul pimniţii în criveţu, pînă în locul preotesei Ştefanii a popei lui Dumitru, fata popei lu Matheiu de Bucureşti, ce l-au fost vîndut ia mănăstirii lui Mihaiu voevod, hram Sveti Necolae, partea ei dentr-acel loc.
     Şi iar să se ştie den locul preotesei pînă în prăvăliile Predei spatar, feciorul Nicăi logofăt, fără cele 2 prăvălii. * 1
          îH*
      1      cele 12 nume sînt scrise ulterior, pe un loc lăsat iniţial alb.
360
www.dacoromanica.ro
      Vîndut-am noi toţi acest locu care iaste mai sus-scris pre semne cu 12 prăvălii de ne-au dat egumenul Gligorie, care iaste nastavnic în sfînta mănăstire Sveta Troiţă pre această pimniţă cu locul şi pre aceste 12 prăvălii ce sînt mai sus-scrise, ughi 75 bani gata, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus moşie, pînă în vecii şi să aibă şi ei a pomeni aceste suflete ce sînt mai sus-scrise la svîntul pomednic la leturgbie.
      Şi am pus şi mărturii care au fost la această tocmeală, anume: popa Borcea clisiariul şi popa Ivan i Stanciul diiacon şi Dragul diiacon ce sînt la Beserica Domnească şi Ghinea Mustachi i Ilie neguţătoriul i Stanciul Pustiiul şi Dima croitoriul i popa Drăgoiu de la beserica Gbiormei ban şi popa Anghel de Bucureşti şi mulţi oameni buni, carii nu sînt scrişi.
      Şi am pus şi blăstem: care se va ispiti a sparge această pomenă şi tocmeală ce am făcut noi, acela om să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţi ce sînt întru vă Nicbie.
      Aceasta am scris şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis.
      IIhc ASmtP8 AorojjsfT 8 ESKSpfLjiH A\t«iţd anpiwYi Y a^hh b rkt xspAf. Eu popa Ivan.
      Eu Mariia, jupînesa Stanciul logofăt.
      Eu Irina, jupînesa Spiridon logofăt.
      Eu Stanca, jupînesa lu Şerban.
      | ry^voţ rY7)6pyt) (iapx7)po
      f HXvja Pouxfept; (xapTYjpa?
      j" ApotYweiou fxapxYjpw j" Euaxafleioq Poux£ap7]<; |i.apx7]paţ j" Haapiq rYiovpia |i.apx7]paţ j" Xptjaxoq fxocpxYjpo xa avoflev. j" rlopYoc Kox^t) (xapxipaq j- ri6pYt<; xpix£up,âpi<; (xapxipaq
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/17.
          Orig., hîrtie (30 X 22), cinci peceţi aplicate.
                                  207
1627 (7135) aprilie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Lepădat şi Totul pe un loc de casă în satul Fugeşti.
      f (UhaoctYio Eo/KYik» îw flAfădHApS bocboaa h rocnoAHH-k b-kcoh scauc Jîrrppo-KAdJfVHCKOH, CHH-K BfAHKdP© H (lptACEparO (lOKOHHHdrO îw PdAV1' KOfBOAA. AilK‘1'r
rocnoACTBO a\h cYe noBfrt'kHYf rocn©Ac'rK<1 a\h flfn'kAdTOB H cbc chhobh ch, fAMţfJKt
                                                                                                             361
www.dacoromanica.ro
ea\$ Eor-k a^t, laKOJKE a,a ect («8 eahh AvkcTO 3a k8ke 8 ceao <I>8gEitiH, koahko MOÎKET wrpaAHTH CA WKOAHO C"KC flfOTORE, WT A** TatSAOR WT $8gEI{IH, 34NEÎKE noepaTHAH ca c8t Tat8a c-kc Acn-KA^tT 3a hhx’hom a©3P©koak», Aa k8a«t EpdTH 3a KpTiCTS H HfWTpfMfHH AP^r WT AP#I% KTi KTvCkjf 5KHBOT HM. H Ha BpATCTROM HM AapoeaA (ct TaT8a no epatS (m Acn'&AaT ckc c'i'io khuk nncano AvkcTO 3a k8k(, a Acn'KAaT Aaposaa ect no BpdTS croem8 TaT8a ckc m acnpH potokh.
     H BHA tCTK na BpdTKCTROAt HA\ ANHOSH MENiaUlH AIOaT A®SpH WT OKpTkCT-k
A\tcTOA\, Ha hmc: EaaA, spaT TaTScoK h Htrot h wt irvrp-ikAagE, Mnpio h wt IIoehh, Eaat h hnYh mhoSh.
     H EipEJKE H 3aKAHHaHÎE I10CT4RHA: Koro WT HHJf HAH WT CKpOAHHKOM HM nOKSCHTH CA pa3A"bAHTH H IlOflHpdTH BpATCTKO HJf, Aa ECT npOKAtT H aHa0(A\a WT THY WTElţTi EJKE B*K H(K(H.
     G(ro paA'f MA*X h tooioactbo a\h, taKOJKi Aa ect im8 3a a<^AHh8 h rt» W^JfdB CHHOBOM H BH8K0A\ H npt<KH8M(>1T0A\ H HH WT KOrOJKC HHIOKOA'feBHMO, nopH3A\8 rocnoACTsa mh.
     Gejke h creaeteaYe nocTAKAio rocnoACTBO mh: K8naH liana bea akophhk h /KShah XpH3d BEA AWr«|SET H WSfldH /V,8A\HTpaUJK0 REA RHCTYiap H AlHJfO bea cnaTap h EapTOAOA\EIO KEC CTOAHHK H flflOCTOA REA nE^apHHK H ITaBAaKH REA KOA\HC H KoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK /KSfldH XpH3A REA AWrO^ET.
     H a3, Mho awro^ET, HanHca^ 8 E8k8pei{ih, AvkcEiţd anpHA'i'E Y a^hh, temehYe
AtTOA» WT JlAaA\a A© «HHt x3pAE.
     -J- îw (Iae§ahap8 bwebwaa, mhaoctY» EoîkYio rocnoAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lepădat şi cu fiii lui, citi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie un loc de casă în satul Fugeşti, cît se va putea îngrădi împrejur cu garduri, din partea lui Tatul din Fugeşti, pentru că s-au înfrăţit Tatul cu Lepădat de bunăvoia lor, ca să fie fraţi de cruce şi nedespărţiţi unul de altul, în toată viaţa lor. Şi la înfrăţirea lor a dăruit Tatul pe fratele său Lepădat cu acest loc de casă mai sus-scris, iar Lepădat a dăruit pe fratele său Tatul cu 300 aspri gata.
     Şi la înfrăţirea lor au fost mulţi megiaşi oameni buni din jurul locului, anume: Ylad, fratele lui Tatul şi Neagoe şi din Pătîrlage, Mihai şi din Poeni, Balea şi mulţi alţii.
     Şi încă şi blestem a pus: cel care dintre ei sau din rudele lor se va încerca să desfacă şi să calce frăţia lor, să fie blestemat şi anatema de 318 părinţi, care au fost la Nicheia.
     De aceea, am dat şi domnia mea ca să-i fie lui de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      1 Loc rupt.
362
www.dacoromanica.ro
     Iată şi martori pun domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Vartolo-meiu mare stolnic şi Apostol mare paharnic şi Pavlachi mare comis şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Iano logofăt, am scris în Bucureşti, luna aprilie 10 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum 7135 <1627 >.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A. N., XXV/54.
         Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată.
                                   208
1627 (7135) aprilie 12.
              Maria, soţia lui Stanciu logofăt, vinde lui Dumitru vistier ocină în Cîrstieneşti.
      j- Adecă eu jupîneasa Maria a Stanciului logofăt de Cîrstieneşti scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu cum să se ştie că am vîndut jupînului Dumitru vistier de în partea noastră de ocină ce avem în Cîrstieneşti stînjeni 80 şi cu trei rumâni, anume: Florea, feciorul Radului Pătei şi Badea, fratele Florii şi Bran, de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, derept ughi 65, ca să le fie lor moşie şi coconilor dumnealor.
      Şi la această tocmeala a noastră fost-au şi boiari mărturie: jupan Yladul vistiar i jupan Buzinca vistiar i Borcea i Tudor stolnic ot Topoloveni i Stoica logofăt i Marco pehamic ot Brătiiani.
      H HcnHcajf d3 IIIepkjh Aorw|»T wft Ehamhpeiiih, Avbctu,a anpoaTt sf akhh, ivkT *3pat.
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XC/8.
           Orig., hîrtie (30,5 X 20,5), pecete aplicată.
           Copie ibidem, as. 692 f. 43.
                                   209
1627 (7135) aprifie 12, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt ocini şi vii în Bălţaţii-de-Jos din judeţul Prahova.
     f AIhaoctTeio EojkTîk» Îw flAfgaHAP» KoreoAa h rocnoAHH-k k-kcoh 3fA\Af OvrrppoKAdYTHcKoe, chhti KtAHKaro h npbA&Kparo, noKOHHHar© îw PdAVA koskoa11-^aKdT rocn®ACTK® cT» noKtAtaTe rocneAf1,15® A'H no4TtHHOA\ npaKHTtA r©cn©ACTK®
                                                                                                       363
www.dacoromanica.ro
A\H SK&ldH XpH3d kCAHKÎH AWTO^SfT H CEC CHHOKH CH, fAHUfAX Eoni AdP®KdY’ OKO/Kf Aa A\8 fCT WMHH8 8 &OA EVAU,dU,H IVT C8ACTKO IIpd)(<OKd>, WEdMf AM KdAi|lfH PdAVAOK K-KCajC, KOAHKO fCT HAXdA IVH nOKSnfHl'f WT npH fiflift noKOHHHdro IUfpEdH KOfKOA, TpfTdTO Afd WT WMHHd (A,pdTOAXHpOR, CHH8 HtrSAOK IVT EliAlţdlţH, WT flOAtO H WT UJ&XXd H WT KOA H WT WKOipl'lO nOAOKHHO H WT A^aSa CEC KHHOTpdAY S p030dpf H WT CfAdAHIIJf CfAWK, WT nOCK^AH, Kdpf fAHKd Cf JfTHT H3EpdTH WT no KTiCOAX XOTdpOAX.
      H lldKHtfCf Ad fCT nOMTfHHdTO npdKHTfAlO TOCnOACTKO AXH KSIMH XpH3d KfA AWTO^XfT WMHH8 8 E'EALţdlţH, AAH AM KdA^SlH PdA^AWK KTiCdJf, MTO fCT HAXAA WH
noKSnfNif WT HdA TdHdcYf nfjfdpHHK Psa^hSa xvt am Eotiuiha-kk iioaokhho, xvt nOAlO H WT lilSAXd H WT BOA H CEC KpOA 3d KOAfHHlţS, WT 110CB8AH H WT no KTiCOAX )fOTdpOAX fAHKd Cf JfTHT H3BpATH.
      H ndK Ad (CT (lOMTfHHOAX npdKHTfAlO TOCnOACTKO AXH JKSndH XpH3d KfAHKIH AOrO^XfT IVMHHTi 8 ,A,OA ElkAlţdIţH, WEdMf AM KdAi(XfK PdAYAWK KTiCdJf, KOAHKO C8T HAXtA nOKSnfHÎf WT HdA EdCHAlf KHCTHIdp WT K-KAHHfipH, XVT AM EoTflUHA'KK ndKHJKf nOAOBHHO WT nOCB8A< H WT HdA BTiCOiXX )fOTdpOA\ XV T UJfCTdrO 8}Kd TpfTdrO AMO, AM KoTfIIJHA'KK 3dnATiH0 npf3 KTiC.
      H ndK Ad fCT nOMTfHHdrO npdKHTfAlO rOCnOACTKO AXH >K8ndH XpH3d KfAHKIH
Aoro^fT 8 a^a8a Etiaiv»HHaop ARd P«30dpf 3d KHHorpdAV mto c8t koa Tfjf AP^rf S p030dpf BHUJf pfMfHf, Tfpf fCT EHA KdA^XfE PdA\'AOK nOKSnfHl’f XVT HdA ©TOHKd lOwKfH xvt E'KAU,du,H H wt ?K8ndHHi^d fro AYdpYtt.
      H ndK Ad fCT nOMTfHHOAX npdKHTfAlO TOCnOACTKO AX 1 }K8ndH8 XpH3d KfA Aoro*fT 8 A^a8a B'EAUrdllIHAOp ARd p030dpf 3d A03lf, IdîKf CSt KOA Tfjf H p030dpf KHUlf pfMfHf MTO fCT EHA KdA^XfH PdA\rAOK npOAXfNfNl'f XVT HdA PdAVd ESpA^Md WT EliAlţdlţH.
      IIONf/Kf cTf KHUlf pfMfHf WMHHf H KHHOrpdAÎ WT /i,OA ETiAIVU^H KHAO fCT nOK8llfHf 3d KdA$d PdAVd WT npH AH|f nOKOHHHdTO nifpEdH KOfKOA wt HdA CfH npOAdTfAÎH fîKf c8t no pfA8 KHUlf pfMfHH. H KHAtjf TOCnOACTKO aixh h khhth rocnoACK’fH HdA cTf
XVMHHf H A03lf: KHHTd IIIfpEdHOK KOfKOA, KOTAd KHCT TfMfHlf AtTOAX *3prY H KHHTd
rdBpIHA KOfKOA RrR TfMfHYf AtTOAX x3pK3.
         nOTOAX, KrEAd fCT EHA HHHt, KTi npH AHYf TOCnOACTKO AXH, d KdA$d PdA\'A XVH CdAX npHUJfA npfA TOCnOACTKO AXH 8 KfAHKl’H AHKdH H npfA KTiCtjfAXH EOAtpOAX TOCnOACTKd AXH Tfpf fCT npOAdA cYf WMHHf KTiCtjf H KHHOTpdAV nOMTfHHdTO npdKHTfAlO TOCnOACTKO AXH >K8ndH XpH3fK KfA AOTO$fT 3d xKxdT dCnpH TOTOKH. H Add HJf fCT KdAîJSd PdAVA RTxCt]( KHHTOKfX fTO H 3dnHCf KOAHIţf c8t HAXtA WH 3d nOK8llfHl'f Hd p8K /K8ndH XpH3fB KfA AWTOjjSfT•
      H KHAt^OAX TOCnOACTKd AXH H 3dllHC 3d npOAdHl'f, CEC AXHOSH KOAtpH CKfAfTfAlH HdnHCdHH 8 3dllHC, Hd HAXf: WT K'EAXIIHHd, IldAdAOTd AXVTO^SfT H CHH*E fTO KdAOTTx H XVT KrEAHHf41H, ^tA»A K'ETdJf H dTd TUKd H CTdp ©HAXd H THHt dpAXdUI H IldpHnd nOCTfAHHK H WT KdpOUJ $AOMH, ©TdHMIOA CTOAHHK H WT HfllT8pHAf, II-ETp8 nOCTfAHHK H XVT ^\,OBpOEI4lY, ApdT8A nOCTfAHHK H XVT Ep'ETYiaHH, KdCHAlf, CHH"E /MdpKOK nf)fdpHHK
364
www.dacoromanica.ro
H IVt BSthjih, IlapacKHKd auto^mt H AIK03H KOA-kpH fJKf Hf c8t nncaHH 3Af Kii KHHra cYa.
      Gtro paAT, AaAojf ckai rocnoACTKO aih no*mHHOA\ npaKHTfAio rocnc>ACTKO aih ÎKSnaH XpH3fK KfA Aivro^fr, l3K0>Kf Aa AlS fCT U'MHHTi AtAIHO H K-K U^AETi CHHOKOAl H KNSKOAA H nptKHSMfTOAX H Hf WT K0rO?KAO HflIOKOAtEHiUO, (10pH3A\0 r0C(10ACTKa AIH.
      GtlKf Sbo h CKfAfTtAiH nocTaKHjf rocnoACTKO axh: /KSnaH liana Kf ahkTh Akopnhk
H JKSliaH ..........1 H JKSfiaN A^AXHTpaUIKO KfA KHCTTtap H JKSnaH AlHJfO KfAHKIH
CnaTap H WSrMH RapTOAOAXH KfAHKIH CTOANHK H WSnAH IlAKAdKH KfA KOMHC H >K8naH llnoiTOA KfA nfjfapHHK h jkSiiah KoctahAhh KfAHKIH nocTfanhk. H HcnpaKHHK liana KfAHHKlH AK0PHHK.
      H a3, rtfnii.AaT Aoro^fT, HanHca^oAi k-k ha ctoahh rpaAy ESKSpfipH, Aifccfiţa anpHAÎf kT Akhh h ivt cii3AaHTf AiHpa Aa*t Ao HHuk, wt !1Aaa\a Ao k-k cfro nncamt
TfHfHÎa A'kTOAl, K*K A^T x3pAf, A WT p>JKAfCTKA XpHCTOKA, xajfK3.
      f îw JlAH§aHAp8 KWfKWAa, aihawctT» Bo/KI» rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Bălţaţii de Jos din judeţul Prahova, însă partea lui Calfa Radul toată, cît a avut el cumpărătură din zilele răposatului Şerban voievod a treia parte din ocina lui Dragomir, fiul lui Neagul din Bălţaţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din pomet jumătate şi dealul cu vii 6 răzoare şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cît se va alege de peste tot hotarul.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţi, însă partea lui Calfa Radul toată, pe care a avut-o el cumpărătură de la Tanasie paharnic Rudeanul, din partea lui Coteşilă jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară, de pretutindeni şi de peste tot hotarul cît se va alege.
      Şi iar să-i fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţii de Jos, însă partea lui Calfa Radul toată, cît a avut cumpărătură de la Vasilie vistier din Călineşti, din partea lui Coteşilă iar jumătate de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din a şasea funie a treia parte, partea lui Coteşilă deplină, peste tot.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt două răzoare de vie în dealul Bălţaţilor care sînt lîngă celelalte 6 răzoare mai sus zise, de i-au fost lui Calfa Radul cumpărătură de la Stoica al lui Iuova din Bălţaţi şi de la jupaniţa lui, Maria.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt două răzoare de vie în dealul Bălţaţilor, care sînt lîngă acele 8 răzoare
1 Loc alb.
365
www.dacoromanica.ro
mai sus zise, ce i-au fost lui Calfa Radul schimb de la Radul Burducea din Bălţaţi.
     Pentru că aceste mai sus zise ocine şi vii din Bălţaţii de Jos au fost cumpărate de Calfa Radul din zilele răposatului Şerban voievod de la aceşti vînzători care sînt pe rînd mai sus spuşi. Şi am văzut domnia mea şi cărţi domneşti pe aceste ocine şi vii: cartea lui Şerban voievod, cînd a fost cursul anilor 7113 şi cartea lui Gavriil voievod, în cursul anilor 7127.
     Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Calfa Radul el singur a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare şi înaintea tuturor boierilor domniei mele de a vîndut toate aceste ocine şi vie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, pentru 21 300 aspri gata. Şi i-a dat Calfa Radul toate cărţile lui şi zapisele, cîte a avut el de cumpărătură, la mina jupanului Hriza mare logofăt.
     Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Cîmpina, Palaloga logofăt şi fiul lui, Calotă şi din Călineşti, Deadiul vătah şi aga Ghica şi Sima cel bătrîn şi Ghinea armaş şi Paripa postelnic şi din oraşul Floci, Stanciul stolnic şi din Cepturile, Pătru postelnic şi din Dobro-eşti, Dragul postelnic şi din Brătiiani, Vasilie, fiul lui Marco paharnic şi din Buteşti, Paraschiva logofăt şi mulţi boieri, care nu sît scrişi aici în cartea aceasta.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dergător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan.. 1 şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Yartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare vornic.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 12 zile şi de la facerea lumii pînă acum, de la Âdam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1627.
     j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A.N., LX/15.
         Orig., perg. (37 X SS), pecete timbrată.
                                       210
                                                                     1627 (7135) aprilie 13, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Radu Vodă prăvălii în Bucureşti, în urma unei judecăţi.
                        f dlH/tOCTYfW EoîKTftt Îw fl/UgdHApS BOEBOAd H POCnCAHH'K, CHH-K nOKOHHHdr© îw PdAVA ROEBOAd. Ai1K4t rocnoACTBO iWH noBf/vfem'f rocnoAC’Bi a\h sfintei
      1 Loc alb.
366
www.dacoromanica.ro
mănăstiri a domnii mele de în Bucureşti, hram Sveta Troiţă şi părintelui egumenul Gligorie, ca să fie svintei mănăstiri neşte prăvălii aicea în oraş în Bucureşti ce sînt lîngă prăvăliile mănăstirii Sveti Gheorghie, care prăvălii fostu-le-au cumpărat Stelea spătariul de la Norocea vornicul înncă de în zilele răposatului moşului domnii mele Mihnea voevod. Şi tot le-au ţinut mănăstirea Stelei de în Bucureşti, care iaste metoh la Sveta Troiţă, aceaste prăvălii cum bună pace.
      Iar cîndu iaste acum, o fată a lu Gherghe Critico, anume Mihelita şi cu 1 fecior al ei, anume Petru, ei au scornit pîră şi au venit înnaintea domnii mele în divan de se-au pîrît de faţă cu egumenul Gligorie şi aşa pîrîia Mihelita cu fie-său Petru cum au fost cumpărat şi tată-său Gherghe Critico 2 prăvălie de la Norocea vornicul, den prăvăliele ce au fost cumpărat Stelea spatar. într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre. lege şi am ales domnia mea de în divan pre sluga domnii mele Ianiu vtori portar de să întrebe neguţătorii şi bătrînii oraşului: fost-au cumpărat Gherghe Critico 2 prăvălii de la Norocea vornicul au n-au cumpărat? Deci bătrînii oraşului ei au mărturisit cu sufletele lor cum n-au cumpărat nimica Gherghe, ce au şezut numai în chirie într-acele prăvălii. Şi au rămas Mihelita fata lu Gherghe Critico şi fiiiu-său Pătru de lege şi de judecată.
      Iar apoi, părintele Gligorie egumenul nu se-au îndurat, ce au miluit pre Miheleta şi pre Pătru cu 20 de galbeni, ca să nu mai aibă lucru nici ei, nici feciorii lor, nici rudele lor, ce să-ş ţie mănăstirea prăvăliile cu bună pace, să-i fie de moşie şi de niminile opreală să n-aibă. HndKO Ad uter, no pen rocnoACTKd »wh.
      H HCnpdKNHK XpH3d BfA AWrOijlfT.
      IIhc rtfn-MdT 8 ESKSpfipH, Atfcctiţd dnpHA'u r'f akhh, b-k a^t x3pAf.
      ■J1 îw îlrttâdHAP8 KWfBWAd» MHAOCtT» KoJKTiO TOCnOAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXIII/6.
          Orig., hîrtie (30 X 21,5), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 256 f. 110 v—111.
                                   211
1627 (7135) aprilie 13, Bucureşti,
             Alexandru Coconul voievod întăreşte răscumpărarea din rumînie a lui Oancea din Prodileştii de Sus, judeţul Dîmboviţa, de către m-rea Strîmbul.
      •J- (UhaoctTeio fioartfie îw îlAfgdHApS KotBOAd h rocnoAHNTi btiCoh 3tA\rtt Xrrppo-
BAdX'fHCKOt, CHH-h BEAHKdTO H nptAOKpdPO nOKOHHHdTO îw PdAyA BOEBOAd. AdKd'r rocnoACTBO mh cTf noBfAfHTt rocnoACTBO a\h OdHMtB wt Top IIpoahahiih, wr cSactko
                                                                                                        367
www.dacoromanica.ro
A,'KAKEOKHU,A> H CKC CHHOKH cr» EAHl^AX E©rh A<>CT, OKOJKf ECT WT C'KA‘> HA" npfA 3 MHpHO H CBOBOAHO 3A REMHhYe WT K"K CK-kTd iWOHdCTHp GtPTvA\KSa H WT K"K Er8A\EH8A AldpAdpTf H WT KTv KTiCHJf KAASrcpYx, 3A HHJfTO EAHTOKAHlf M Hf HA\AT KTi K’kKH- IlOHE/KE TCTO HhAOKkK'K, OOahMA, WH ECT EHA KEHHH A\©HACTHpfK GtP'HAIESa WT Top IIpOAHAE4jT. Ta>KE KTvA4 (CT EHA HHHk, KTv A^Ye TOCnOACTKO A\H, A <x)jH1A WH CKSllOKAA Ck C8t 3A KEHHhYe WT KTv CKkTA AXOHACTHp GtP*KA\E8a H WT K"K flldpAApYf, MTO (CT EHA ErSAtEH, 3A XY ACIlpH rOTOKH H 3A TpH KOEHAE CKC JKpkEUH. H cYh KHUJE pEHEHH ACIlpH A^ (CT AlApAApYf Er8A\EH8A 11© WMHHA WT HAA IIpEA<l WT EAAOMHp(l|jY T(p( ECT (10K3IIHA IIAKHKE A^A^hS Eli CK'kTA AlOHACTHp. H npOCTHA 3 (CT KAA3r(pYH WHH 3A HHJfHOM A*KpOKOAIO H CKC 33HAHYA R'KCkAl A\friAUJ©A\ WT rop H3 Ac’<' H WT WKpTiCT A«CT©M H WT lipEA TOCnOACTKA A\H.
      H EHAH C3t HA WCTpOEHYa HA\ A1H03H EOAkpH H A«GpH AMA'Ye CKEAkTfAlH HA HAU : WT Kon'KH’kHH, MhAKE ABCpHHK H WT EdAOA\Hp(lJIH, IIpfAA (10CTE AHHK H WT Ilp©AH-
a(4H, Paa Va a'chax h IKA8pf h epat ch Hkr©f h wt ilpuiH, Aasap p©uiY8a h Gha\Ych, chh*k PaaVrt®K IIp©ahaeck8a h iiwia PaaYa h IlkrSA iip'kk'kaaeSa AMvH'KCTHpYH.
      Giro pAAY AM»X ctnW r©cn©ACTK© a\h ©ahmek, I3K©:ke a<i (Ct 8 A\HpH© h ckoe©ah© 3A KEHHhYe WT K*K CK’kTA A\C«HACTHp GtPTvAXESa WH H CHHOKH fr© H Hf WT K©r©/KA» HEIl©K©AkBHA\©, n©pH3A\© rocnoACTKA AtH.
      Gtxt 8e© h cb(A(t(aY( nocTAKAkfAt rocnoACTK© a\h: JESimh liana rea akophhk H JKSllAH XpH3A E(A AWrSijjET H >K8llAH /4,8A*HTpAUlK© KfA KHCTfiap H HîtnAH /llH^O REA CnATAp H JKSllAH RApT©A©A\H REA CTOAHHK H )K8flAH IlARAAKH REA KOAtHC H /KSllAH ilnOCTOA REA nEppHHK H 2K8I1AH KoCTAHAHH REA IIOCTEAHHK. H HCnpAKHHK XpH3A beahkYh AOrOiJSET.                                                                      ^
      H HAnHCAjf, rtfniiAAT A©ro4ifT, K"K hactoa rpAAV E8k8pei|ih, AtkcEivi AnpAAYf rY
AKHH H wt ilAAAtA KTv AkT x3pAE.
      j- îw îIae§ahap8 rwerwaa, axhaoctYi© E©jkY», rOCnOAHHK.
      •(• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oancea din Prodileştii-de-Sus din judeţul Dîmboviţa şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de vecinie de către sfînta mănăstire Strîmbul şi de către egumenul Mardarie şi de către toţi călugării, de nimeni să nu aibă tulburare în veci. Pentru că acel om, Oancea, el a fost vecin al mănăstirii Strîmbul din Prodi-leştii-de-Sus. Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Oancea s-a răscumpărat de vecinie de la sfînta mănăstire Strîmbul şi de la Mardarie, care a fost egumen, pentru 10 000 aspri gata şi pentru trei iepe cu mînji. Şi aceşti aspri mai sus-zişi i-a dat Mardarie egumenul pe ocina de la Preda din Balomireşti, de a cumpărat iarăşi dedină la sfînta mănăstire. Şi l-au iertat călugării de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaţşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
368
www.dacoromanica.ro
      Şi au fost la întocmirea lor mulţi boieri şi oameni buni martori, anume, din Copăceni, Ianacbe vornic şi din Balomireşti, Preda postelnic şi din Prodileşti, Radul monah şi Pădure şi fratele său Neagoe şi din Arşi, Lazăr roşul şi Simion, fiul lui Radul Prodilescul şi popa Radul şi Neagul, pîrcălabul mănăstirii.
      Pentru aceasta am dat domnia mea lui Oancea ca să fie în pace şi slobod de vecinie de către sfînta mănăstire Strîmbul, el şi fiii lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 13 zile şi de la Adam în anul 7135 <1627>.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. R.P.R., CCCLXVI/121.
          Orig., hîrtie (43 X 29), pecete timbrată.
                                  212
1627 (7135) aprilie 14.
                          Luca din Păuşeşti vinde lui Sima logofăt un loc la Păltinet.
                           f Scris-<a>m eu Luca de în Păuşeşti, ficiorul Răducului, al mieu zapis cum să să ştie că am vîndut logofătului Simei u<n> codru de loc cît să va alege . parta mea la Păltinet, de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor şi de u<n>de au vîndut Gligorie şi Pîrva Grecului pînă hotarul Şărbăneştilor, derept 1100 de bani gata. Şi o am vîîndut de a mea bună voe, cu ştire tuturor fraţilor.
       Şi la ceastă tocmala nostră fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de prejur, . anume: Cîrstiian postelnic ot Boteni i Mana logofătu ot Şirinasa i Preda logofătul ot Şirinasa i Dragomir ot Pruîndeni i Pana logofătul ot Rîmnic i Dan ot Bîrzeşti, ot Păuşeşti, Gligorie i Lăpădat i Opre, sinu Batov i pop Zahariia i Stanciu Oprei i Nicula i Dumitru Greculov i Ilie i Radul Bidiviiul.
       IIhc a3 rmvpAta nHTdpWrt, i\\fC(u,a aiipH/Vi'f A’f A^hh, k-k a(t x3p/«.
       Eu Mani logofet.
       Eu Prida am scris.
           Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/ll. Orig., hîrtie (30,5 X 22), cinci peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445 f. 130.
24 — c. 1146
www.dacoromanica.ro
369
213
1627 (7135) aprilie 14, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hrizea mare logofăt mai multe ocini şi vii în Bălţaţii-de-Jos din judeţul Prahova.
       •J- Al haoctYeio EoîkYeio Îw flAEgaHApS koekoaa h rocnoAHH-K k-kcoh 3emae Jîrrppo-KAAX’fHCKOE, CHHTi KEAHKarO H nptAOKparO, IlOKOHHHarO îw PaAVA KOfKOAa. AaKaT rocnoACTKO a\h cYio hokeaehYe rocnoACTKO a\h noMTEHHaro npaKHTEA rocnoACTKO a\h KSnaH XpH3a KEAHkYh AOrO^SfT H CKC CHHOKH CH EAHIţEAH Eorii AApOKAJf, 0KO5KE Aa a\8 ect wmhh'k 8 EiiAnanH wt cSactko IIpax<OKa>» wkame am Kaai|sfH PaAYa0K K-Kcax, koahko ect Hiyiaa wh noKSnEHYs, wt a«a HtrSAWK Tprraro a«a, wt haa ^paroAiHp EStoio, chh-k H'krSaoK h wt chhokh ^paroAwpoK, AIhpocaak h fllHpna WT K8KAEUJ8, WT nOAlO H WT Ul8A\a H WT KOA H WT WK014HK> nOAOKHHO H WT A^aSa c-kc KHHorpaA’f s po3oaps h wt ceaaahii» ceawk, wt iiock8ah, wt no k"kcoa\ xo-rapoat, sape EAHKA CE X"rHT H3KpaTH.
       H naKH Aa *ct homtehhoa\ npaKHTEAio rocnoACTKa a\h >K8naH XpH3a kea awro^fT wmhh8 8 E-hAiţaiţH AfA Kaa^EH Paayawk Kkcajf mto ect h.uaa wh noKSnEHiE wt haa TaHacVE n£\'apHHK PSa^nSa, wt a^a Koteujha-kk nOAOKHHO, wt npH AkhTe noKOHHHOA\ UlEpBaHOK KOEKOA? WT nOAlO H WT Uj8A\a H WT KOA H CKC KpOA 3A KOAHHHlţS, WT nocKSAH h wt no k-kc x0TaP°A\ eahko ce xt8t H3KpaTH. fl TaNacTE nEjfapHHK, wh ElfiE/KE W ECT KHA nOK8n.4AH CÎE WMHHTi WT HAA HHKOApTi KOAVHC, KTi A^nYe AlH^aHA KOEKOA, a llHKOap-K KOA\HC ECT KHA nOKSnHA cVlO WMHH"K WT HAA HoTEUJHA-K, CHH"K Oahmek wt fi-KAi;ai;H.
       II naK Aa sct noMTEHHOM npaBHTEA rocnoACTKO a\h ?K8naH XpH3a kea AorojjsET WMHH8 8 AOA E-KAU,aU,H, WKAME A*A KaA$£H PaAYrt0K K-Kcax, KOAHKO C8t HAV-kAH U’H nOKSnEHIE WT NaA EaCHaYe KHCTflAp WT K-kAHH£l{JH, WT npH AKHTE iÎAEăaHApS KOEKOA, CHH-K HAltaUlOK KOEKOA? WT A^A KOTEUJHA-KK, CHH"K GDaHMEK, nAKHJKE nOAOKHHO WT nocKSAH h WT HaA k-kcom x0TaP0A'’ WT WECTaro 8>Ka tpetaro A«a, A«a Koteujhakk 3ana-KH0 npE3 k-kc.
       H nan Aa *ct noMTEHHaro npaBHTEA rocnoACTKO mh ?K8naH XpH3a KEA^AoroijsBT 8 a^a8a E-KAnan'fAOp Asa po3oapE 3a KHHorpaAV 4T0 c8t k°A TfX ApSrs s po3oapE 3a KHHorpaAV khuje pemehe, mto c8t kYw KaaijsEH PaaSawk noKSnEHiE wt HaA Gtohka IOwkeh wt E-kahahh h wt >KtSnaNHu,a sro AYapi'as.
       H naK Aa ect noMTEHHaro npaKHTEA rocnoACTKO ahh JKSnaH XpH3a^ kea AoroijsET 8 a^aSa E-kahauYaop aka po3oapE 3a KHHorpaAV fîKf c8t k°A TfX H P030dPE khlue
PEMEHE MTO ECT KHA Kaa$£H PaAVAWK npOAUHfE WT HAA PaAVA B8PA84a WT
E-KAiţaiţH.
       <n>OHEJKE cYe KHUIE pEMEHE WMHHE H KHHOrpAAV WT A®A fi-KAl^ai^H KHAA ECT nO-KSnEHE K-Kctx 3a KaAiJsa PaAYa wt haa cYh hpoaateaYh ejke c8t no peao khuje pemehh.
370
www.dacoromanica.ro
H KHAtj(©A\ rocnoACTKO axh h khhth rocnoACKTH haa cTe wmhh( h a©3Yc KHHra [ÎOKOHHHOAX III(pEdH BO(B©A KOTAd EHCT T^^ AtTOAX x3prY H KHHTd îlA(ădHAp8 KOfKi>A‘>î CHH"K BaYISUJOB BO(B©Aî K"K T(M(hY( A'fcTOAX x3pK( H KHHTd FdBpYHA BO(B©A TCMCHYd A^TOAX x3pK3.
      TdîK(, A flOTOAX, K-KA<> fCT EHA CKAd BTi A^HYf TOCnOACTKA AXH, d KdA<|Sd PdAVA VVH CdAX npHUJCA Iip(A rOCnOACTK‘> MH 8 KCAHkYh AHBdH H nptA K'hC'kAlH MKCTHTHAXH EOA’kpHHH rOCflOACTEO AXH Ttpf (CT flpOAM CYt WMHHf H BHHOrpdA1" B'KC’kjf nOMTfHHOAX
npdEHTfA TOCnOACTKO A»H K8fldH8 XpH3(E B(A ACTO^T 3d xKxdT denpH rOTOBH. H AM HJf (CT KdA*d PdA^A BTkCkjf KHHhoB( (r<5 H 3dnHC( KOAHU,( C8T HAXdA WH 3d nOKSfl(HY( Hd pSKd 5K8lldH8 XpH3(K B(A Awro^cr.
      H BHA'bX^AX rocnoACTBO axh h 3<hihc wt p8K KdA<|s(H PdAVAWK 3<* npoA^nu c-kc AXHOSH KOAtpH CB(A(T(AfH HdllHCdHH 8 3dllHC, no HAXC WT K-KAXflHHd, IldAdAOrd AOrOi|i(T H CHH-K (ro, KdAOTTi H WT KTiAHHHIIH, At^A^A BTiTdJf8A H drd THKd H CTdp ©HAXd H THH'k dpAXdUI H ridpHnd nOCT(AHHK H WT BdpoUJ ’&AOM, GTdHMWA CTOAHHK H WT H(IlT8pHA(, n-KTpS IIOCT(AHHK H WT A^PCXHIH, APdrSrt n©CT(AHHK H WT BpKTl'ldHH, EdCHAYl, CHH-K AldpKOB IlfJfdpHHK H WT E8t(1(1H, IldpdCKHKd AOrO^fT H AXH03H A©GPH AftAI(’ *** Hf C®T OHCdHH 3A( K-K KHHTd cY(.
      Gero pdAH A<>A0JC c-kax rocnoACTBO axh noMTnwaro npdBHT(A rocnoACTB® axh /KSndH XpH3d BfA AOrO^fT, ldKO>K( A<» ‘"8 (CT WMHHTi A^AHHO H B"K WpK CHHWBOAX h bh8koax h npiiBH8M(TOA\ h h( wt Kor-oHîA® H(noKOA"bEHAxo, nopH3A\o rocn©ACTK® A'H-
      OcK( 8eo h cb(A(t(aYh n0CTdBAt(Ax rocnoACTEO AXH >K8ndH liana b(a Akophhk h
ÎKSlIdH ..........1 H JKSlldH ASA'HTpdUJKO B(A BHCtYBP H «SlIdH AIh\*0 B(A CndTdp
H /KSndH RapTOAOAXH B(A CTOAHHK H JKSndH IldBAdKH B(A KO.XXHC H JKSlldH flllOCTOA K(A IKJfdpHHK H }K8ndH IÎOCTdHAHH B(A n©CT(AHHK. H HCnpdBHHK liana BfAHKIH AK©PHHK.
      H d3, fl(n-KAAT AXVr©j|S(T, HdnHCdJf B-K HdCTOAHYH rpdAV ESKSpHilH, AYfcCHţd
anpHAY( ÂY AkHH H WT flAdMA a® NHHt T(M(HYd AtTOAX, B-K AtT x3pA(.
      -J- îw ilAHădHApS Biv(Bix'Ad, axhaoctYw EojkYio rocn©AHN-K.
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va dărui, ca să-i fie ocină în Bălţaţii de Jos din judeţul Prahova, însă partea lui Calfa Radul toată, cît a avut el cumpărătură, din partea lui Neagul a treia parte, de la Drago-mir Butoiu, fiul lui Neagul şi de la fiii lui Dragomir, Miroslav şi Mircea din Cucleşu, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din pomet jumătate şi din dealul cu vii 6 răzoare şi din vatra satului, de pretutindeni, de peste tot hotarul, ori cît se va alege.
1 Loc alb.
24*
www.dacoromanica.ro
371
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţi partea lui Calfa Radul toată, pe care a avut-o el cumpărătură de la Tanasie paharnic Rudeanul, din partea lui Coteşilă jumătate, din zilele răposatului Şerban voievod, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară, de pretutindeni şi de peste tot hotarul cît se va alege. Iar Tanasie paharnic, el încă a cumpărat această ocină de la Nicoară comis în zilele lui Mihail voievod, iar Nicoară comis a cumpărat această ocină de la Coteşilă, fiul lui Oancea din Băltati.
    t f
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină în Bălţaţii de Jos, însă partea lui Calfa Radul toată, cît a avut el cumpărătură de la Vasilie vistier din Călineşti, din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, iar jumătate de pretutindeni şi de peste tot hotarul, din a şasea funie a treia parte, partea lui Coteşilă deplin, peste tot.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt două răzoare de vie în dealul Bălţaţilor, ce sînt lîngă celelalte 6 răzoare de vie mai sus-zise, ce i-au fost cumpărătură lui Calfa Radul dela Stoica al lui Iuova din Bălţaţi şi de la jupaniţa lui, Maria.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt două răzoare de vie în dealul Bălţaţilor care sînt lîngă cele 8 răzoare mai sus-zise, ce i-au fost lui Calfa Radul schimb de la Radul Burducea din Bălţaţi.
     Pentru că aceste mai sus-spuse ocine şi vie din Bălţaţii de Jos au fost cumpărate toate de Calfa Radul de la aceşti vânzători, care sînt pe nnd mai sus-spuşi. Şi am văzut domnia mea şi cărţi domneşti pe aceste ocine şi vii: cartea răposatului Şerban voievod, cînd a fost cursul anilor 7113 şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, în cursul anilor 7125 şi cartea lui Gavriil voievod» cursul anilor 7127.
     Astfel, după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar Calfa Radul, el singur a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare şi înaintea tuturor cinstiţilor boieri ai domniei mele de a vîndut aceste ocine şi vii toate cinstitului
      f
dregător al domniei mele, jupanului Hriza mare logofăt, pentru 21 300 aspri gata. Şi a dat Calfa Radul toate cărţile lui şi zapisele, cîte a avut el de cumpărătură, la mîna jupanului Hriza mare logofăt.
     Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de mîna lui Calfa Radul, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Cimpina, Palaloga logofăt şi fiul lui, Calotă şi din Călineşti, Deadiul vătahul şi aga Ghica şi Sima cel bătrîn şi Ghin ea armaş şi Paripa postelnic şi din oraşul Floci, Stanciul stolnic şi din Cepturile, Pătru postelnic şi din Dobroeşti, Dragul postelnic şi din Brătiiani, Vasilie, fiul lui Marco paharnic şi din Buteşti, Paraschiva logofăt şi mulţi oameni huni, care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, ca să-i fie de ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
372
                                          www.dacoromanica.ro
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan...1 şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare vornic.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 14 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627>. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A. N„ LX/16.
         Orig., perg. (37 x 49), pecete timbrată.
                                             214
1627 (7135) aprilie 15.
             Popa Iane vinde lui Marco postelnic vii în Săteni cu două livezi cu pomi, o silişte de casă şi trei locuri.
      f Scris-am eu popa Iane acesta al mieu zapis la mî<na> postelnecului Marco, cum să să ştie că i-am vândut viiale de la Sătene cu 2 leveze cu pomi şe cu o silişte de casă, cu loc de grădină şi cu trei locure la cîmpu. Şe o-m vândut dereptu 60 de galbini, de bunăvoe mea şe a preotisei mele şe cu voe coconilor miei şe a toată casa mea. Şe o-m dat postelnicului Marco de a noastră bunăvoia, să fie lui moşie şe feciorilor lui şe nepoţi, strenepoţilor lui şe de neme legănat în vecu, ce să fie lui moşii dereptă, că o-m dat şe o-m vândut de a noastră bunăvoe, nu cu vreo silă sau de nevoe, ce cu voe nostră şe fie volnecu cu acist zapis să-ş facă şe carte domnescă de moşie.
      Şe mărturie: popa Thanasie clisiari şe popa Dima, sinu pop Nencevu şe popa Necula gospodinu şe Dragomir postelnic şe Necula postelnic, şe alţi mulţi omene buni şe bătrîni.
      Şe l-am scris eu popa Vasilie Drăncescul de bunăvoe lor, şe mărturisescu.
      IIHC At-ktflţJ jnpHAÎC f'l' AkHH K rttT *3prtf.
      f Scris-am eu popa Eno păîntru credeţa şi păîntru pecete, ca n-am avut.
      Tatul logofăt den vistierie.
      Şerb an ot vistierie, mărturie.
      IIapY)7to<; (tapTY)po xa avofiev.
      Io«vvy]<; xap.apaoi ra avofie ysxp«.\UEwx. (lapTyjpco.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXV/6.
          Orig., hirtie (31 x 21), trei peceţi aplicate.
          Copii ikidem, mss. 127 f. 177v. şi 134 f. 35.
      1 Loc alb.
373
www.dacoromanica.ro
215
1627 (7135) aprilie 15.
             Vlad din Păuşeşti cu fraţii şi nepoţii săi vînd lui Sima logofăt locuri în Jarişte, Zărnoste şi Dălban.
     j" Scris-am eu unchiaşul Yladul de în Păuşeşti şi eu Radul frate-său şi eu Stănilă iară frate-său şi Stanomir şi eu Stanciul, nepotul Yladului şi Diicul al nostru zapis să fie la mina logofătului Simei, cum să să ştie că i-am vîndut 10 i pol fălci de loc, 1 la Fîntîna Urdei, la Jaroşte 3, la Zărnoste iară 3, la Dălban iară 3 pol, însă le-m dat nemăsurate i arate, iară cînd le vom măsura, să avem a-i da zece fă<l>ci şi jumătate.
     Şi o am văîndut de a noastră bunăvoe bani 1000, cu ştire tuturor f<r>aţilor, de înnainte mulţi megiiaşi, anume: Tudor Grecul postelnicul, Cîrstiian ot Botini, ot Păuşeşti, Ghigorie, Stănilă, Radul Bidiviul i Jupa, popa Stoica, popa Zahariia i Stroe cu frate-său Prede ot Şirinasa şi mulţi meciiaşi de în prejur.
     IIhc anpHAÎf eT a^hh, ktv a^t x3Pa«.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlenm, V/12. Orig., hîrtie (16 X 22), cinci peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445 f. 129 v—130.
                                            216
1627 (7135) aprilie 16.
            Jupîneasa Neaga îşi împarte cu Preda postelnic satul Frecaţi şi rumânii de acolo.
     f Adecă eu jupîneasa Neaga şi cu ficiorul meu, anume Ghirghie, scris-am acesta al meu zapis să fie la mina Pridei postelnic ot Tătărani, cum să să ştie că am avut un satu amândoi dinpriună, anume Frecaţii. Dici nu i-am mai fost înpărţitu, iar noi acum am mirsu de ne-am voită şi i-am potrivit di i-am înpărtită. însă rumânii Pridei postelnic să să ştii, anume: Stanciul Edral cu 4 ficiori, Badiul cu 2 ficiorii, Tatin cu 3 ficiori, Nan cu 1 ficior, Oancea cu 2 ficiori.
     Şi i-am împărţit di a noastră bunăvoe cum de acum nainte să [să] nu mai aibă treabă cu rumânii Pridei postelnic nici eu, nici fiiu miu Ghirghii, nici Prida
374
www.dacoromanica.ro
postelnic cu ai mie rumâni. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoe, fără nici o silă.
     Aceasta mărturisăscu cu cesta al miu zapis.
     6cilHC4 43,         A\"kceH4 4npHAÎC SY AKHH, K A^T x3p4(.
     Papa vel dvomic BapOoXoftaîoţ otoXvixo:;
     ... 1
     Hriza vel logofet AoXav TtpoyiQV jîopvixoţ Glierghe peharnic 1 2
        Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXXXVIII/4. Orig., hîrtie (31 X 21), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 172 f. 534.
                                            217
                                                                                   1627 (7135) aprilie 20.
                                      Popa Tudor din Fundeni vinde lui Aldea o ocină în Găneştii de Sus.
     j" Adică eu popa Tudor ot Fundeni, de inpreună cu preoteasa mea Anca şi cu fiul meu Necula scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina Aldii, pentru să să ştie că i-am vîndut ocină în Găneştii de Sus stînjini 130 şi în apă şi de în pădure şi de în cîmp, preste tot hotarul, derept ughi 20. Şi le-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de jos, ca să fie lui moşie şi lui şi coconilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui ohabnică.
     Şi cînd i-am vîndut această ocină fost-am mulţi megiaşi mărturi, pre anume: ot Fundeni, Iuftimie, de Stoineşti, Radu Desul cu fiii-su Drăgan, ot Bucureşti, Florea călăraş cu fiii-su Stan, ot Piteşti, Şteful logofătul, ot Găneşti de Jos, Dumitru logofătul.
     Şi am scris eu, Şteful logofătul ot Bucureşti. Şi pentru mare credinţă, ne-am pus şi degetul.
     Şi le-am vîndut în zilele lui Alexandru vodă, sin Radu vodă.
     Pis aprilie 20, vă leat 7135 <1627>.
        Acad. R.P.R., MCCXXXV/4. Copie din sec. al XlX-lea.
      1 Loc rupt.
      2  Semnături autografe.
375
www.dacoromanica.ro
218
1627 (7135) aprilie 20, Tîrgovişte.
             Gherghe judeţul şi pîrgarii din Tîrgovişte întăresc lui Marco postelnic o vie în dealul satului Săteni.
      •J- fi-K HME WThUd H CHHd H CRtTdPO A8Xa TpOHlfk EAÎHO CSlJIHd HEpd3-At/tHMd, dMHH.
      f IIOTOM, HCnHCdX 43 TfprH CSAHUS H Rl' Hd AfCITHM nSprdpOM WT RdpOlU WT Tp-RPORHIJIE cTWiM HdUIE KHHP8 WROM EOAtpHH FIO HA\E AldpKO IlU’CT'kAHHK, OKO/KE Ad HM ECT EAHd KHHOrpdA 8 A^aSa CEAORH O-KTtHfH CKC R AHRE3H H CEC WKOI4IIH H CKC EAHd CHAHIJIE 3d KSKIO H CTiC AtECTO 3d rp-KATH'K H CTiC r HHRE Hd nOAlO H C-kC R"kC AXECTO H CTiC R"KC X®A<>K, KOAHKO Xc,KfT XT«T CE H3EpdT WT WKp'kCT'k Toro AW3YERH H 8 nOAlO H 8 CEAO, nOHEJKE rd ECT nOKSnHX >K8n<JH il/ldpKO nOCTEAHHK TEX RHUJE pEMEHH AXECTORE H AW3YE WT HdA nond I0HE WT RdpOUI WT Tp'kPORHlJIE H
wt HdA nandAÎf em8 no ha\e flnKd H wt HdA chhorh ch no hau /\,8.wHTp8 h...............
.................1 3d ă îkeathuh roTORH. H npoAdA*WE non Mhe h <na>ndAYE ea'8
H CklHORH CH EMS WT HHXHHM A^EPOROAIO H EE3 HHXH10ÎKE CHAOCTYe. TdKO*A« H 3<8ndH dlapKo nwcTEAHHK noK8nHA c8t wt hhxhS A^spoROA-k, rkc 3h<ihYe rtiCea» MErYiaillHM WT WKp'kCT'k TEX *«CTORE WT rop H WT fi,OA H WT np^A AXHOSH A^PH MhAOREIţH CTdpH H MAAftf H CRtlflEHHI^H RdpdUJdHH H EOA'kpH.
      H          HEroRH npdRH jkhathuh potorh, koahi^h c8t rhuje nHCdHH, hko/Ke a<»
Pd HA\ ECT TEX KHUJS PSl<SHH MECTORE WMHHH H A"bAHHH RTv WXdE8 EA\8 H CHHORH EA»8, K0AHU.H HM POOlOAk EoP^k A<»CT H RH8K0M H npt8H8HEA©M EM8, H WT HHXKOXP®>KE, HEnOKOAtEAEHH R'k R^KH.
      Gt/Kt H CREASTEaYe nOCTdRAtEMS KOE C8T BHA Hd CIW TdKMEÎKfw A^BpH MkAOKEUH no ha\e: non fleaHdcYE KAHcopjţ PocnoACKH H non HEK8Ad POcnoACKH H non KHp^oT-k pocnoACKH H non HfidH wt GRkTd IlETKd h non A,H‘"aî chhti nonER HkHMSASH H EdCHAlE ApEHMECKSA HOH H IldpHnd nOCTEAHHK H TdTSA AOPO^ET WT RHCTEpYE H IIlEpRdH AWPO^ET WT RHCTEpYE H MhE R^M^dluSA H AP^OM^ nWCTEAHHK H HEK8Ad nWCTEAHHK H GtOHM nWCTEAHHK H ©HMd dA AS IldH-k H TspPH nOCTEAHHK, CHH"k KpTiMSHOR H AlHXdHA C-kEYEp8A H WT CEAO e-kTtHH, ShUTHATi H CHHORH CH no HAIE G3npt H /\,dHM8A H Kp'kCT'k H AIHOPH ACKPH AIOA^E HÎKE HX HE C8T nHCdHH R'k KHHPd CIO.
      H d3, CTdpH 6$PEA\ AWPO^ET WT Tp'kPORHlJIE, nHC AxtCEUd dnpHAlE K AKHH,
R'k AkTO x3pAE.
      ■(■ în numele tatălui şi al fiului şi al Sfîntului Duh, troiţa de o fiinţă, nedespărţită, amin.
      f După aceea, am scris eu Gherghi judeţul şi 12 pîrgari din oraş din Tîrgovişte această carte a noastră acestui boier anume Marco postelnic, ca să-i fie lui
1 Loc alb.
376
www.dacoromanica.ro
o vie în dealul satului Sătenii, cu 2 livezi şi cu pometul şi cu o silişte de casă şi cu loc de grădină şi cu 3 ogoare la cîmp şi cu tot locul şi cu tot venitul, oricît se va alege dimprejurul acelei vii şi în cîmp şi în sat, pentru că le-a cumpărat jupan Marco postelnic aceste mai sus-zise locuri şi vie de la popa Iane din oraş din Tîrgovişte şi de la preoteasa lui, anume Anca şi de la fiii săi, anume Dumitru şi... 1 pentru 60 galbeni gata. Şi au vîndut popa Iane şi preoteasa lui şi fiii săi de a lor bunăvoie şi fără de nici o silă. De asemenea şi jupan Marco postelnic a cumpărat de bunăvoia lui, cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul acelor locuri, din sus şi din jos şi dinaintea multor oameni buni, bătrîni şi tineri şi preoţi, orăşeni şi boieri.
     Şi a dat ai săi drepţi galbeni gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie lui aceste mai sus-zise locuri, ocine şi dedine de ohabă lui şi fiilor lui, cîţi domnul Dumnezeu îi va da şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit în veci.
     Iată şi martori punem, care au fost la această întocmire, oameni buni, anume: popa Athanasie clisiarh domnesc şi popa Necula domnesc şi popa Chirfotă domnesc şi popa Ivan de la Sfînta Vineri şi popa Dima, fiul popei Nenciul şi Vasilie Drencescul popă şi Paripa postelnic şi Tatul logofăt de vistierie şi Şerban logofăt de vistierie şi Iane cămăraşul şi Dragomir postelnic şi Necula postelnic şi Stoica postelnic şi Sima al lu Pană şi Gherghi postelnic, fiul lui Crăciun şi Mibail săbierul şi din satul Săteni, Vintilă şi fiii săi, anume Oprea şi Danciul şi Cîrstea şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi în această carte.
     Şi eu, bătrînul Efrem logofăt din Tîrgovişte, am scris, luna aprilie 20 zile, în anul 7135 <1627 >.
          Acad. R.P.R., CLVI/15.
          Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
                                  219
1627 (7135) aprilie 20.
                                     Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Strlmba rumâni din Murgeşti.
     f (MhaoctTio EojkTio Iw flAegdNApS kojkoa h rocnoAHH'H, chn-r iiokohnnomS îw PdAVA koikoa-          rocnoACTRO a\h cTio noKfAfcm'f rocnoACTRA *wh lu Visirion
egumenul, ci iaste nastavnic ha ckitos a\8nacthp wt Strînbul, unde iaste hramul sviatoe troiţe, să fie volnic cu această carte a domniei mele, să ţie neşte rumâni ai mănăstirei, anume Stan cu fraţei lui, Radul i Dumitru ot Murgeşti să fie tot rumâni la acea sfîntă mănăstire, cum au fost şi mai denainte
1 Loc alb.
377
www.dacoromanica.ro
vreme şi să aibă aceşti rumâni bună pace de cătră Dumitru de la Baia. Pentru că au venit Visirion egumenul, de aşa au spus la domnia mea cum aceşti rumâni, ei lăcuescu la satul Murgeşti încă de multu, de în zilele moşului domniei mele, răposatul Mibnea voevod şi tot au fost rumâni la acea mănăstire.
     Iar cînd au fost acum, Dumitru ot Baia, el se-au apucat de aceşti rumâni, de zice cum au fost ai lui de moşîe. Şi se-au dus cu armaş la ei, de le-au luoatu şi treapăd, fără lege, fără judecată. Iar domnia mea am judecat şi am dat acestor rumâni să fie în pace de cătră Dumitru, ci să fie tot rumâni la acea mănăstire de la Strînbul şi să şază tot în sat în Murgeşti şi să fie volnici cu cartea domniei mele să-şi întoarne 600 de bani de la Stoica armaş ot Sătcel, căci i-au luoatu fără cale şi fără judecată. Hhako AA HtCT, no ptM rocnoACTKa a\h.
     HcnpasHHK caa\ pti rocnoACTKa a\h.
     IIhc Avfecftia anpHAi'f k akhh, aIît x3Paj.
     f îw flAt§AHAP$ RwfRWAA, a\haoctTio BojkTio rocnoAHHK.
     &MHA RfA AKOPHHK.
     Dragomir logofăt.
          Acad. R.P.R., XC/28.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 136—137; Ştefulescu, Strimba 113—114.
                                   220
1627 (7135) aprilie 21.
             Popa Mihalco vinde lui Fota prăvălii şi pivniţe în Tîrgovişte.
     j- Scris-am eu popa Mibalco acest zapis al mieu să se ştie cum am vîndut eu dă bunăvoe a mea Fotei, mai dinainte vreme, 1 prăvălie dă lingă ulicioră cu locul cit se va alege pînă în fundul curţii, derept 7000 dă bani. Apoi iar i-am vîndut partea mea dîn pimniţă jumătate din groapă, înnsă rîndul din sus dă spre ferestri şi disupra loc dă o prăvălie, şi dăîntr-altă prăvălie, jos alaturea cu ceia prăvălie ce i-am fost vîndut mai nainte, jumătate dă prăvălie cu locul cît se va alege pînă în fundul curţie, derept 20 000 dă bani gata.
     Şi să fie aceste păvălii şi pimniţi cu locul Fotei ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi di nimene nelegănat în vecii. Şi să-ş facă şi carte domnească ori a oraşului, cum i va fi voia lui.
     Şi mărturii pre nume: popa Thanasie clisiiar i popa Vasilie i diecon Iane gospodschi i Mina zugraf i Badea şelar i Dragul scaun i Fote teslar i Cîrstea, sinu popei Stanciul i Rădici teslar cu fraţii lui i Mihai şoimar i Neagoe al Dobrei,
378
www.dacoromanica.ro
neguţători, Pătru banul i Manea i Orga i Nica i Proca şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta.
      H 43 02|spfAv /uvro^rr n«c A\tcsu,4 anpHrtTf Kd kt». AtT xSpAt.
      ■j* Scris-amu eu popa Mibalco, pentru cridinţa, cu mina miea.
<Pe verso :> zapisul pintru pimniţa ot Tîrgovişte.
         Arh. St. Buc., M-rea Hurezu, XXIX/2. Orig., hîrtie (32 X 22).
         Copie la Acad. R.P.R., CMLXXX/22.
                                  221
1627 (7135) mai 3.
                        Tudor Grecul vinde lui Sima al doilea logofăt moşie în Păuşeşti.
     f Scris-am eu Tudor Grecul ot Păuşeşti de Otăsău acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am vîîndut Simei al doilea logofăt parta de moşie ce am avut cumpărată mai denainte vreme de la Gligorie şi de la nepotă-sa Pirva, de în hotarul Şărbăneştilor pînă în Vale Păltinetului şi de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor, or cită să va alege parta lor, derept 3000 de aspri gata.
     Şi o am vîîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor fraţilor ş-a megiiaşilor miei.
     Şi cînd am făcut aceasta tocmală, fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de înprejur, anume: postelnicul Cîrstiian ot Boteni i logofăt Mane ot Şirinasa i logofăt Pana ot Rîmnic i Gherghe Dracul ot Ocna, ot Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Radul Bidiviul i Opre, frate lui Stănilă i Antonie i Opre i Bădese i Nicula i Ilie i Vladul star.
     IIhc 43 rmvp.wa nHTdpiOA nnc AMctiţa a\ah r ahoh, k ast x3pAt.
     Pana logofăt
     ryepYYV Apaxoţ [xapTYjpac
     Egumin Rafail
     Manea logofet1
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/13. Orig., hîrtie (30,5 X 21), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445 f. 130.
      1 Semnături autografe.
379
www.dacoromanica.ro
222
1627 (7135) mai 4, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Duca legănar ocini în Godeni, Căpriorul şi Lăngeşti.
      f A1ha©ctTi© Eoatffw îw ilAf§dHAp8 R©fR©AA h r©cn©AHHTi r-ecoh 3fMAf Oyrrpp©-RAdJfYHCK©f, CHH'R RfAHKd<r©> H nptAOKpdrO, nOK©HHdr© îw PdAVrt KOfKOA- AaKaT r©cn©ACTK© aih cYi© n©RtA<HYf r©cn©ACTRd a\h ca8r r©cn©ACTRd a\h ASktiK Air"k-HapWA H CEC CHH©RH CH fAHlţfWf fAl E©rR AAP©Kd)(, l3K©>Kf Aa At8 fCT WHHH8 8 CIA rOA'bHH, WEdlf AfA TdTSAOR RTiCd^, WT n©AI© H WT R©A H WT UJ8A\ H ©T CfAA" AHlţlf CfA©R H CR Ep©A 3d R©AHHHlţ H CEC (1A1HHH H CEC fAHH RfHHH8 Hd HA\f GtTi.-HHA'E, nOHfJKf cTw W1HH8 H CEC cTl© RflHHS EHA fCT flOKSflHA 3d illH^ai© AfrEHapWA,
Ediţia .A.Sk'rk, fiţifWf r-r aehh GVmYwh ro(r©a. wt Na TdTSA, 3d acnpH r©-T©RH. H fldK fCT n©K8nHA lllHX'aK' A(rrEHdpi©A A'kAHHlţd TdRdA©R R'ECdX WT Hd IţfCTS, aa yR acnpH r©T©RH. H nan fCT n©K8nHA illH^ai© Afr”kHapi©A fAHd AHKdAf wt Hd Ep'RTHA'k, 3a CH dCnpH T©T0RH. H (ldK llOKSnH A^H^dl© AfrEHdp ndK (AHd AHKdAf WT Ha AIhk8a, 3a c acnpH t©t©rh.
      H ndK fCT n©K8llHA AlHX’dtO ASrkHjpWA, Ediţia ^SKTiR WHHHS 8 CfA KhnpHWpSA, WEdHf e A'feAHHlţf, Hd HAU A^AHHlţd ^dHOK H GT-RHHCAdR H A>8dTHKdH H EaKK8a H ll\HJf©TKrE WT Hd ©TdH KdBdpiţSH, 3d *RXY dCnpH rOT©RH. H ndK fCT n©K8nHA AlH-Jfdl© AfrEHdp fAHd A'feAHHH'E CEC R*l‘ HHRf WT Hd IţdKdA WT KRnpHWpSd, 3d xKy acnpH roTOKH. H naK fCT ncKftiHA Aln^dio AfrtHap fAHd a^ahni^h ndK 8 KRnpnwp wt Hd TdT8A, CEC R*f HHRf, 3d xRy dCnpH rOTORH, flţlfJKf RE AEHH GYmYoH K©fR©A-H naK fCT n©K8nHA iUn^dio AtrEHapiOA whhh8 8 CfA 8 ARiiUfiţiH, wEdHf a*a Htr©fR, CHHE IUfpEdHOR, RECdJf, WT n© RTiC Jf©Tdp©At H CEC RfHHHÎH KOAHlţH fCT APEHtdA WH H CEC RRCdJf AfA fr© 3d WHHH8, 3d xf dCnpH rOTORH. H ndK fCT n©K8nHA AlHJfdl© AfPEHapiOA WHHH8 ndK 8 ARHUflţlH WT Hd BpdTYfR Htr©fR, CHHH EdECdH, Hd HA\f GHH H ^par©AtHp H PdAV’A, CHHE EpdT8A©K H WT Hd H-fer©f, CHHE GhHOR, HfP©Rf AfA©Kf 3d WHHHf, M KHTH RfHHHH 3d xr dCnpVH rOTORH. H np©AdAH Cf C8t WHH 3d HfP©R ACKpOROA», ndK WT npH AEHH GYa*Ywh R©fR©A-
      lldK fCT n'KSnHA Aln^dlO AfrRHdptoA WHHH8 8 CfA 8 ARHUflţlH1, WEdHf AfA n©nfK HtHIIOAOR RRCdJf, Rapt fAHKd Cf JfTHT H3EpdT WT n© RTiC JfOTdpOAl, WT Hd n©H H-feHMIOA, 3d xr acnpH H AA KHTH H WH RfHHHS, ndK RE AEHH GlAvYwH K©fK©A-
      H naK fCT n©K8nHA ca8r r©cn©ACTRd a*h /\,8ka whhh8 8 Toa^hh, WEdHf fAHH CfAdAHlţlH 3d K8KI© H CEC rpEAHH 3d R©lţl8, 3d ^ dCnpH rOTORH. H ndK fCT n©K8n»A
/V,8Kd fAHH CfAHT 3d K8KIO H CEC A&f AHRf3H 8 n©AI« WT Hd AlHJfdl© H WT Hd................2
CH A-R8AdT, 3d X acnPH rOTORH.
      1 îndreptat in: Hkiivciiih.
      2 Loc rupt.
380
www.dacoromanica.ro
     H ndK (ct noKSnHA A,8Ka ‘AM AHRdA( 8 iioaw ivt ha Ko3Yhhh 3d pH dcnpH.
     H ndK (ct noKSnnd dlHpi® (A«d ahkaa* 8 wh.hha KothiiYaop ivt Hd RaahkSa H OT Hd TatSA WT Kot(HIH, 3d xd$ dCnpH rOTOKH.
     ITdK (ct noK&iHd cdSr rocnoACTKd a\h /V,SKd A(rkHApi«A (AHd KHHorpdA^ h
CKC......1 WT AtrtSrt fipKHHllHAOP WT Hd T(pr( AfiaKOH, CHHk IIOIKK RoHKO WT
Adkronod, 3d xa dcnpH rOTOKH2, Hin>K( Kk AkHH noKOHHdro poAHT(d» rocnoACTKd AtH îw PdAVa KO(K>A-
     H npoAM^X c'i'w ha\(h'i'tT( aioaT( c'l'w whhh( h KHHorpdA'f (>K( khiik p(H(HH wt CKOIAt AOEpOA\BOAI« H CkC S3HdHÎ( KkCOJf AWrYdlUHAl OT WKpkCTk AVkCTOK, WT TOP H3 A®A. H BHA()f°A\ rOCnOACTBO A\H H 3dnHC0B( C(A\8 npOAdA C( BkC-fejf Hd pSK ca8a rOCnOACTBO A\H A,8KkK A(rkHdp HdA cYlO WHHH( 1X1 KHIIK p(H(HH, CkC A\H03H A0KPH aioaY( cb(A(t(aY(.
     G(ro pdAY AaA®X H rocnoACTKO a\h ,Â,8HkK A(rkHdp, iadKO>K( Aa a\8 ict ci'io W4HH( H BHHOPpdAY (>K( KHUK p^Jf Kk WJfdE CHHOKH H KHSKOAt H np(KHOH(TOA\ H H( OT H(KOPO>K( H(nOKOA'kKHA\S, I10pH3At8 rocnoACTKd AtH.
     G(/K( h cb(A(t(aY( nocTdKHX rocnoACTKO AtH: jk8imh Ildnd k(a A^opHHK h >k8-ndH XpH3t B(A AWPWijs(T H ,A,8AtHTpdK( K(A KHCTH(p H flÎH)(0 K(A CndTdp H B(pTO-AOAtdO B(A CTOAHHK H !TdKAdK( K(A KOAtHC H ffnOCTOA K(A IKJfdpHHK H KftldH KoCTdH-AHH B(A nOCT(AHHK. H HCnpdKHHK XpH3t K(A AOrO$(T.
     H HCnHCdX, GTdHKBA AWrO^KT, Kk AHBHH rpdAV ESKSpdllH, Avkc((j,d AtdIO A
AKHH, WT (lAAAtd T(H(hY( A'kTOAt K"k AlîT x 3pA(.
     t îw iLt(gdHAp8 BW(KWAd, AtHAOCTl'lO Eo>KT|0, TOCnOAHHk.
     j1 Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Duca legă* nariul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în satul Godeni, însă partea lui Tatul toată, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi cu vad de moară şi cu munte şi cu un vecin anume Stănilă, pentru că această ocină şi cu acest vecin i-a cumpărat Mihaiu legănariul, tatăl lui Duca, încă în zilele lui Simion voievod de la Tatul, pentru 5500 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Mihaiu legănariul delniţa lui Taval toată de la Ţestu, pentru 2000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu legănariul o livadă de la Brătilă, pentru 250 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu legănar iarăşi o livadă de la Micul, pentru 200 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Mihaiu legănariul, tatăl lui Duca, ocină în satul Căpriorul, însă 5 delniţe, anume delniţa lui Dan şi Stănislav şi Fultican şi Vîlcul şi Mihotcă de la Stan Cabarţun, pentru 12 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu legănar o delniţă cu 12 ogoare de la Ţacală din Căpriorul, pentru 2400 aspri gata. Şi
      1 Loc rupt.                           __
      2 Pasajul: „fia* <«t noKSniia....3a xa acnpH ror«ui*c şters cu chinovar.
www.dacoromanica.ro
381
iar a cumpărat Mihaiu legănar o delniţă iar în Căprior, de la Tatul, cu 12 ogoare,' pentru 2400 aspri gata, încă în zilele lui Sixnion voievod.
     Şi iar a cumpărat Mihaiu legănariul ocină în sat în Lăngeşti, însă partea lui Neagoe, fiul lui Şerban, toată, de peste tot hotarul şi cu vecinii cîţi a ţinut el şi cu toată partea lui de ocină, pentru 5000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu legănariul ocină iar în Lăngeşti de la fraţii lui Negoe, fiii lui Vîlsan, anume Sin şi Dragomir şi Radul, fiul lui Braţul şi de la Neagoe, fiul lui Sin, părţile lor de ocină <şi> să fie vecini, pentru 3000 aspri gata. Şi s-au vîndut ei de a lor bunăvoie, iar în zilele lui Simion voievod.
     Iar a cumpărat Mihaiu legănariul ocină în sat în Lăngeşti], însă partea popii Nenciul toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, de la popa Nenciul, pentru 3000 aspri şi să fie şi el vecin, iar în zilele lui Simion voevod.
     Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Duca ocină în Godeni, însă un loc de casă şi cu grădină de pomi, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Duca un loc de casă şi cu două livezi în cîmp de la Mihaiu şi de la...2 său Lăudat, pentru 600 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Duca o livadă în cîmp de la Coziiani, pentru 150 aspri.
     Şi iar a cumpărat Mihaiu o livadă în ocina Coteştilor, de la Ylaicul şi de la Tatul din Goteşti, pentru 1500 aspri gata.
     Iar a cumpărat sluga domniei mele Duca legănariul o vie şi cu.. .2 din dealul Vrăneştilor, de la Gherghe diacon, fiul popii Voico din Cîmpulung, pentru 4000 aspri gata3 încă în zilele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod.
     Şi au vîndut aceşti numiţi oameni aceste ocine şi vii mai sus-zise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos. Şi am văzut domnia mea şi zapisele acestor vînzători toate la mîna slugii domniei mele Duca legănar pentru aceste ocine mai sus-zise, cu mulţi oameni buni martori.
     De aceea, am dat şi domnia mea lui Duca legănar ca să-i fie aceste ocine şi vii mai sus-zise de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi Dumitrache mare vistier şi Miho mare spătar şi Bertolo-meiu mare stolnic şi Pavlache mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Gostandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris, Stancul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 4 zile de la Adam cursul anilor în anul 7135 <1627>.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XXX/1.
         Orig., hîrtie (42 X 28), pecete aplicată, căzută.
         Cu o trad.
         Copie ihidem, mss. 204 f. 127—128, 709 f. 464—465. * *
     1 Corectat de aceeaşi mină în Nîngeşti.
     * Loc rupt.
     9 Pasajul de la «iar a cumpărat... 4000 aspri gata» şters cu chinovar.
382
www.dacoromanica.ro
223
1627 (7135) mai 5.
            Alexandru Coconul voievod împuterniceşte oamenii patriarhului Gherasim al Alexandriei să ia vama de la cămara de la Ocnele Mari.
      f dlHAOCTIW EoJK'i'W Îw îlACgANAp# KOfKOA H rOCnOAHH-K, CHH-K IlOKOHHHdrO îw PdAVA KOfKOA- AraKdT rocnoACTKo a\h c'i» noKfAfHi'f rocnoACTKd a\h cinstitului părintelui patriarhul Erasim de la Alexandriia, ca să fie volnici oameni sfinţii lui, anume:... 1 cu această carte a domnii mele, să ia vama de la cămara de la Ocna ce Mare, de un car cîte 4 bani, de la toţi nămesnicii carii poartă sare, măcar fie nămesnic, să dea toţi nămesnicii de car cîte 4 bani, cum au fost legea şi mai dennainte vreme. Pentru că am miluit şi domniia mea pre scaunul de la Alexandrie cu această vamă de cară, cum au fost dată şi miluită şi de răposat părintele domnii mele Io Radul voevod.
      Drept aceia şi voi, cămăraşilor de la Ocna ce Mare, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi încă să căutaţi cîte cară să vor încărca cu sare, măcar fie a voastră sarea, măcar fie a brudnicilor, măcar a cui va fi, tot nămesnicii să-şi dea vama cum au fost dă veac. Şi nimica să nu li să oprească, că nu daţi de la voi vama, ci dau nămesnicii dă în nămesmul lor, că apoi dă vor veni oamenii patriiarhului să să plîngă la domniia mea că li să opreşte vama dă la nămesnici, tot de în pungile voastre să va înplini. Şi rele cuvinte veţi avea de cătră domniia mea. Că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hh4K0 Aa HtCT, no p-fen rocnoACTKd a\h.
      dl an f A^HH, AtT x3pAf.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Segarcea, nr. 725 f. 20.
          Copie.
                                           224
1627 (7135) mai 5.
            Alexandru Coconul voievod scrie sătenilor din Marotin, slobozia m-rii Sfînta Troiţă, să se întoarcă, de pe unde au fugit, la locurile lor.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn, feciorul răposatului Io Radu voevod. Scris-am domniia mea voăo satul Marotinul, sloboziia mănăstirii domnii mele Sfînta Troiţă. După aceia, vă dau în ştire domniia mea că aicea au venit părintele Grigorie egumen de au spusu mnaintea domnii mele cum aţi fugit şi v-aţi răsipit de v-aţi năpustit casele şi bucatele voastre... 1 pentru cară
     1 Loc alb.
383
www.dacoromanica.ro
şi pentru bani şi alte grele şi păsuri ce aţi avut pentru trebile oştii înpărăţiei.
     Adevăr domniia mea văz şi crez că aţi avut păs şi greu nu numai voi, ci şi toată ţara. Şi domniia mea încă am avut destule grele şi cheltuele pentru trebile despre înpărăţie, ci am fost băgat domniia mea şi pre voi ca şi pre alelalte slobozii, ca să putem rădica acest păs şi greu.
     Deci, de vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să vă înturnaţi pre la casele voastre, să vă apucaţi de plug şi de hrană, iar de către domniia mea veţi avea pace şi răpaos, numai ce veţi da pre tocmeală, cum ştiti că aţi avut cu sfînta mănăstire şi mai denainte vreme. Iar alt val sau bîntuială de către domniia mea nimica nu veţi mai avea de acuma înnainte, numai să vă înturnaţi pre la casele voastre, să nu mai umblaţi răsipindu-vă.
     Această vă dau în ştire domniia mea. într-alt chip să nu fie, după zisa domniiai mele. Şi însumi am zis domniia mea.
     Scris maiu 5 zile, vă leat 7135 <1627>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256 f. 387.
          Copie; altă copie la Acad. R.P.R., ms. rom. 4985 f. 17.
                                  225
1627 (7135) mai 5, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mihai, ginerele lui Vlad, moşie în Bălteni, în urma unei judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, pomenitul Io Radul voevod. Dat-am domniia mea porunca domnii mele lui Mihai, ginerile Vladului şi cu feciorii lui, care Dumnezeu îi va da, ca să aibă moşie în Bălteni în judeţul Mehedinţilor, însă din partea socru-său Vladul jumătate, din cîmp, din pădure, din apă şi din siliştea satului de peste tot cîtă să va găsi şi să va alege de peste tot hotarul. Pentru că această moşie au fost de moştenire a Vladului, socrul lui Mihai. Iară după moartea Vladului, s-au fost sculat Fitea din Bălteni şi Stănislav din Bră-neşti de au fost vîndut din moşiia Vladului jumătate Lăngăului din Bălteni, în zilele pomenitului părintelui domnii mele Io Radul voevod şi zicînd cum au fost ţinut ei jumătate dintr-acea moşie şi au fost miluiţi de Vladu.
     Deci, cînd au fost acuma, în zilele domnii mele, după moartea Vladului, iară gineri-său Mihai, el avu pîră înnaintea domnii mele în divan şi înnaintea cinstitului boiarinului domnii mele jupan Muşat vel sluger, care au fost ispravnic la scaunul Craiovii, cu Fetea şi cu Stănislav, ginerile Fetei şi cu Lăngăul pentru moşiia Vladului. Şi să pîrîră de faţă. Deci domniia mea am căutat şi am judecat pre lege şi pre dreptate. Şi au fost luat ei denaintea lui Muşat vel sluger şasă
384
www.dacoromanica.ro
oameni buni megeiaşi pre anume: din Brăneşti, Berivoe şi din Şuşiţa, Buiia şi Berindei şi din Măinlatu, Berbece şi din Cocorova, Vlad şi din Groşerea, Stroe, ca să adevereze cu oameni buni dinprejur şi cu sufletele lor: avut-au Fitea şi Stănislav treabă şi mestecătură cu această moşie a Vladului, avut-au, n-au avut nimic?
     Deci aceşti megeiaşi ce sînt mai sus-zişi aşa au fost aflat cu sufletele lor, cum n-au fost avut nici o treabă, ci au rămas Fitea şi Stănislav de lege şi de judecată, iară Lăngăul să aibă a-ş lua banii de la Stănislav din Brăneşti. Că am văzut domniia mea şi cartea acelor 6 megeiaşi la mina lui Mihai şi cu mulţi oameni buni megeiaşi lingă dînşii, toţi scrişi pă anume: din Groşarea, Preda şi din Bălteni, Ghinciul şi Bîclea şi Oprea Blojin şi Mihnea şi Albul şi din Poiana, Barbul Benga. Şi mărturisi înnaintea domnii mdle şi Dumitru postelnicul Fili-şanul cum iaste a lui Mihai moşie dreaptă de la socru-său Vlad, iar Fitea şi Stănislav ei n-au avut nici o amestecătură.
     Drept aceia, am dat domniia mea lui Mihai ca să fie a lui moşie de moştenire şi ohabnică feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor şi de nimini neclătită, peste zisa domnii mele.
     Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Papa vel dvornic i Hriza vel logofăt i Dumitraşco vel vistier i Miho vel spatar i Vartholomei vel stolnic i Pavlache comisul i Apostol vel paharnic i Costandin vel postelnic. Ispravnic Hriza vel logofăt.
     Şi am scris eu, Lăpădat logofăt, în cetate în Bucureşti, în luna lui mai în 5 zile şi de la Adam pînă acum, vă leat 7135 <1627 >.
     Io Alexandru voevod.
Tălmăcitu-s-au acestu doao hrisoave după sîrbie de chir Ştefan igumen Motrea-nul, după cum să vede.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 109v.
         Trad.; altă trad. ibidem, ms. 253 f. 39—40 şi la Acad. R.P.R. CMLXVII/43.
                                   226
1627 (7135) mai 7.
           Megiaşii din satul Valea lui Dobre vtnd lui Sima al doilea logofăt un loc în Băteşani.
     f Scris-am noi, satul Vale lui Dobre, anume: Opriş cu vară-me Dumitra şi cu vară-me Stana şi Mine cu vară-me Yoica şi Velica şi eu Iani cu frate-mieu Yladul şi cu nepotu-mieu Stroe şi iară cu frate-mieu Stanciu şi eu Marin cu frate-mieu Ion, acesta al nostru zapis să fie la mina Simei al doilea logofăt 25
25 — C. 1146                                                              20f
www.dacoromanica.ro
cum să să ştie că i-am vîndut u<n> codru de loc in Băteşani, den hotarul Păuşe* ştilor pînă în capul locului Grecului şi de in matca Otăsăului pre Pîrîul Fîntînei in sus, pre mijlocul crîngului, la capul Dălbanului de în jos iară pin <în> ho[ta]-tarul Păuşeştilor, derept 2100 aspri gata.
     Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor. Şi cînd am făcut această tocma<lă> fost-au mulţi boeri şi megiea<şi> deprejur locului... Cîrstiian postelnicul ot Boteni i Iani ot Dos i Pana ot R<îmnic>... Gl<igo>rie ot Gismăneşti... popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grecul i sin ego Iani i Manta i Dumitru i Franza i Ilie i Radul Bidiviul, ot Pietrari, Ioan i Coman, ot Gor Foleşti, David, ot Cliceni, Filip i Ion.
     Pis az Gheorma pitariul. Pis meseţa mai 7 dnă, vă let 7135 <1627>. .
          După Al. T. Dumitrescu, Doc. ist. în« Rev. ist. arh. şi fii»., voi. X (1909) p. 327. Orig. hîrtie, patru peceţi aplicate.
                                  227
1627 (7135) mai 10.
           Preda sluger şi Jiul său Mihai vînd lui Trufanda fost mare vistier satul Cruşovul din judeţul Romanaţi.
     j* Adecă eu Preda sulgeriul de Greci înpreună cu fiiu-mieu Mihaiu şi cu ştirea cocoanelor mele şi a ginere-mieu Pătru slujar şi frăţine-mieu lu Stroe postelnic, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mina jupînului Trufanda biv vel vistier, ca să se ştie cum i-am vîndut noi satul Cruşovul den Romanaţi jupînului Trufanda vistier, derept 250 de galbeni gata, şi den cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu toţi rumânii şi cu viile şi cu tot venitul şi cu tot hotarul. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe şi cu ştirea a tuturor rudelor noastre şi cu ştirea cocoanelor noastre, ca să-i fie domnii lui moşie şi coconilor.
     Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii de pre înprejurul locului, • anume: de Criva, Gorgan dvomic i ot Cepturoaia, Teodosie spatar i ot Strezeşti, Radul postelnic Buzescu i ot Brîncoveni, Matei pehamic i Preda postelnic i Yladul vtorii armaş i ot Comani, Staico postelnic i ot Mihăeşti, Stan i ot Vîrîţi, Stroe şi frate-mieu Stroe postelnic şi ginere-mieu Petru slujar.
     Şi am vîndut acest sat Cruşovul denaintea domnu nostru Io Alexandru voevod, sinu Radul voevod şi denaintea boiarilor ai divanului şi ai ţerăi, anume: jupan Papa vel dvomic i jupan Aslan biv vel dvomic i jupan Hriza vel logofăt i Fiera biv vel logofăt i Vladul biv vel vistiiar Rudeanul i Miho vel spatar i Muşat vel slujar şi mulţi boiari carii nu sînt scrişi.
386
www.dacoromanica.ro
     Şi am luoat noi toţi banii, 250 de galbeni, ce scriu mai sus pre vreme cîndu au fost domnu nostru cu tabăra den jos de Budureşti, mergîndu la oaste depreună cu Miron voevoda, domnul ţerăi Moldovei şi cu Capitan -paşa de la inpărăţie, să facă cetatea la Dogangheci.
     Aceasta scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, să se ştie şi să se crează.
IIhc dfn'KA'J'r Aoro^ET Ait-fecci^i amh Eu Preda slugerul Papa vel dvomic Mi^o? oTcavapi?
Mihaiu postelnic Dumitraşco vel vistier AaXav Popvixoţ Muşat vel sluj ar Theodosie spatar .... 1 biv spatar
Y AhHH K"K A-fcT x 3prtf.
      Eu Radul Buzescul
      Vlad vistier
      Hriza vel logofet
      Eu Matiiu peharnic
      Eu Pătre sluger marturisăscu
      Eu Preda Brăncovenulu
      Radul postelnic
      Stroe postelnic ot Greci
      Eu Stroe ot Gredeşte2
         Acad. R.P.R., MCCCCXXVII/1S8.
         Orig., hîrtie (32 X 21), 16 peceţi aplicate. Copie la Arh. St. Buc., ms. 1233 f. 217. EDIŢII. Nicolaescu, Doc. sl. rom. 364—365.
                                   228
1627 (7135) mai 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Marco postelnic din Curte părţi dintr-o moară pe apa Jiului.
       f dlHAOCTλ BoJKYiO Îw IbugaNApS K06K0A H TOCnOAHH-K K-KCOf 3ea\ae £rrpo-
KAajţHCKOE, chho KtAHKaro h npbA®Kpar© noKoeHaro îw Paaya koekoa* AdK<>T rocn©A-ctko a\h cY» [ioseaehiio r©cn©ACTKa a\h CASr rocnoACTKa a\h dlapK© eiocteanhk wt
CEA© KSpTt H ChC CHH0BH EA\, AHU.ET Horii AApOKAA, HKOJKE Aa HA\ ECT WT EANO K©AH" HHU, WT KOAa IKhIOAOK, aAH WT AfA GTaHMIOAOK, EpaTOAt EA\ IbtEKăE H KHpHBK, CHH0BH KhpCTEE, WT A*A HA\ I10A0BHH© H WT KAAtEHH H WT JKHA"b3HE KTiC I10A0BHN©. IIOHEKE CY» KHUIE pEMEN© KOAHHHU,, WNa ECT BHA ChTBOpHA WT KhpCTfc H 3a BpaT ea\8 Egs-k, Shkom AlapK© iiocteahhk. Tajke, KKAa ect bha chAa, kk ai»hh poc-noACTKa a\h, a GTaNmOA h HaeSe h Khpheik, chnobh I.bpcteh, whe np©AaA®Y wt HErosa a*a 3a b©ahhhi( iioaobhn© ca\t r©cn©ACTBa a\h dlapKOB eiocteahhk, 3a xaj|s bahh roTOKH. H np©AaA®)( ect ©TaHMioa h iTae§e h Khphbk wt NEPOBa aea 3a
BOAHHHIţ nOAOKHnO fllapKOB I10CTEANHK WT CBOHAt A®KP®K®A», BE3 NhEAN© CEA0CTH H
       1 Semnătură indescifrabilă.
       2 Semnăturile sînt autografe.
25*
                                                                                     387
www.dacoromanica.ro
ChC 83HdHTf K-KCbM KpdTVt HA\ H CEC 83HdHYia RECtA\ AUrYiailIOAt H WT TOp H WT AOA H WT KpKCTO AVbCTO H WT npfcA rOtnOACTRd A\H.
      ©HJfJKf (CT EHA TOr^d Hd HfrOKd WCTpOtH'l'» A\H03H CKfA’bTfAH H dAA^AMiUldpH Hd HA\(: WT KopEH, PdAVA E83HAK H WT                            $HAH(1 H IldnOA H WT
QEpCHTKA H WT K8pT(, OTkHrK H RAdA\rA H RftWAE H /Hojfd H d(8A H E^A4 H AfHIdKOH H GOnpb d AO IIoUIHIfATi. H nHCdJf H cYtt 3dPHC M’RHH’b AWrOî|rRT fUJfJKf A\HOSH A»AY CRtAtTfAH, (ÎK( Hf c8t nHC 3A(.
      Gfro pdAY A^A^X H rocnoACTKO mh dlapKOE iioct(ahhk idKOJKt Aa fCT f‘" TEX AfA 3d KOAHHHU, Eh WJfdE’k (Al H CHHOKH (Al H RHOKOA1 H flp-fcKH(H(TOAl H WT H(KO-rOJK( nOKOAHEH(Al fl0pH30 TOCnOACTEd A1H.
      G(jK( cR(A’bT(AVH nocTdRAtw recnoACTKO aih: îKSndH Ildiid r(ahkh ak®Phhk h
JKSndH XpH3d R(A AWrOiJi'ET H îK8fldH /\8AlHTpdlUKO R(A EHCTl'ldp H 5K8(ldH             R(A
endTdp H JKSndH EdpTOAOAKW R(A CTOAHHK H ÎKSndH IldKAdKH <K(A KOA1HC >1 H ÎKSndH flflOCTOA R(A n()fdpHHK H ÎKSndH KoCTdHAHH E(AHKH flOCT(AHHK. H HCnpdEHHK ÎKSndH XpH3d E(A AWrOî|SkT.                                                                    _
      H nHCdy d3, AParoA'HP Aoro^TiT, Rii HdCTOA 8 rpdAV ESKBpdjJH, Aitcdţd AidH Y
AKHH H WT flAAMd < A*»** A® HHHt T(M(>1hY|3 AfcTO Eh A’bT x3pA(.
      H nHCdA d3, /VpdroMHp AorojjniT, s h<jctoa 8 rpdAS E8k8p(ljjh, Avfecnţd AidH Y
AkHH H WT flAAAld < AdîK( A0 HHHt T(M( > hY|3 AtTO "Eh A’bT x3pA(.
      -j- îw tlA(3dHAp8 ew(kwaa, mhaoctYk» EoîkYw rocnoAHHh.
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Marco postelnic din satul Curtea şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie dintr-o moară din apa Jiului, însă din părţile lui Stanciul, a fraţilor lui, Alexe şi Chinac, fiii lui Cîrstea, din părţile lor jumătate şi din pietre şi din fiare tot jumătate. Pentru că această moară mai sus-zisă a fost făcută de Cîrstea şi de fratele lui, Buzea unchii lui Marco postelnic. Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stanciul şi Alexe şi Chiriac, fiii lui Cîrstea, ei au vîndut jumătate din părţile lor de moară, slugii domniei mele, lui Marco postelnic, pentru 1500 bani gata. Şi au vîndut Stanciul şi Alexe şi Chiriac jumătate din părţile lor de moară lui Marco postelnic, de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi cu ştirea megiaşilor şi din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      încă au fost atunci la întocmirea lor mulţi martori şi aldămăşari, anume: din Corbi, Radul Buzilă şi din Şofrînceni, Filip şi Papol şi din Obrejăl şi din Curte, Stingă şi Vladul şi Ventilă şi Moha şi Leul şi Buda şi Deniacon şi Oprea a lu Poştelă. Şi a scris şi acest zapis Mîinea logofăt, încă mulţi oameni martori, care nu sînt scrişi aici.
      1 Loc rupt.
388
www.dacoromanica.ro
     De aceea, am dat şi domnia mea lui Marco postelnic, ca să-i fie acele părţi de moară de ohabă lui' şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Bartolomeiu mare stolnic şi jupan Pavlachi <mare comis> 1 şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic jupan Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Dragomir logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 10 zile şi de la Adam <pînă acum> 1 cursul anilor în anul 7135 <1627>.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul raional Tg. Jiu, nr. 86.
          Orig., perg. (32 X 40,5), pecete timbrată.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl. rom. 437—439.
                                              229
1627 (7135) mai 10, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Stamati fost mare agă şi lui Dumitru Filieşanul postelnic ocină în Crasna şi Jupîneşti.
      f AÎHAOCTI6H5 EoftTflO Îw flAffidHAp8 ROfROAd H rOCflOAHHK RTiCOH 3fAtAf XrrppO-KrtdJf'l'HCKOf, CHHTi KfAHKdrO H nptAOEpdrO IlOKOHHHdrO îw PdAVA KOtROA* AaKaT roc' noACTRo a\h cTio noRfAfHÎf rocnoACTRa aih ROA-kpHH^ tociioactro a\h JKSnaH Gtjauth BHR RtA arii H A#,WHTP0K nOCTMHHK WT $HAHI3I1IH H CTiC RpdTÎf HAt 3d WMHHTi H ChC CHHORH H)( (AHU,(A\ Eoni flpHflSCTHT, QKOHtf Aa C8T           WHHHTi 8 KpdCHd R"K
cSactro Top JKha, wEAMf HtroRd A<a ot npt3 krcoa\ ţotapoA\ s-ro hhr wt noaio H WT lllSAta H WT ROA H CTiC RfHHHÎH, fAHiyi Cf ŢOIJJSt WEptCTHJf H WT CfAdAHlllf CtAOR, WT nOCRSA’f, Rapt frtHKd Ct JfTHT H3EpaTH WT no RTiCOAt AtfCTOAt.
      <H> ndKHJKf Aa fCT EOAtpHHOR rOCnOACTRO AtH GTdAtaTH BHR RtA ar-h H A8' AtHTpOG nOCTfAHHK WT $HAHiaUIH H CTiC KpaTIH fA\8 3a WHHHTi, WHHHTi 8 3581111-HfipH, wt no ROAa Şhaopt8aor, aAH hhţho.u am wt no np<3 rtic ŢOTapoAt s-ro HHR, WT nOAlO H WT Ul8AU H WT ROA H CTiC RfHHHÎH, fAHIţH Ct \TfT HdHT H WT CfAdAHlllf            CtAOR, WT nOCR8AH,     Rapt fAHKa Cf JfTHT H3EpaTH WT no
B'KCOAt AtfCTOAt,         3dHf>Kf fCT HfrORa     CTdpd H npdBd WHHHR H 3a A’hAHHO
wt A'hAÎ 3a np-kA^Al, fil<f>Kf wt                  npn AKH'ff npoMÎfAt CTapH rocnoAapn
AptRHKiŢ. Aa Cf             3HatT KHHroRfjf Tfjf CTdpf fpf c8t 8 p8K PaAYawR H dpKOaf
WT KpaCHa, EpdTÎfAU HJf 3a WMHHTi. H BHA c8t H CHHORH PaAYawR H ÎIpKOdfR,
1 Loc rupt.
389
www.dacoromanica.ro
GtAHMWA, HwH H flpKd H flSflSA 3d AHlţS, Tip* c8t CK6A6TMkCTKOKdA KdKO c8t KHHTOKfJf Tf)f CTdpf 8 p8K PdA^AOK H flpKOdl.
                               <G>frO pdAT rOCnOACTKO MH CK« nOHOKHJfOAl H STKpTiAHJf T6)f KHHTH H HdA
                          cYw KHHr rocnoACTKd a\h, KdKO ter kha h wt npb>KA« Kpt.we <h> AMojf c™
rOCnOACTKO A1H KOrttpHHS POCnOACTKO A1H GTdAldTfK KHKllIfJf KM dP-h H A®lWHTP0K nOCTMHHK $HAYeilldH8A H KpdT'ff H)f 3d WMHHTi, HKOJKf Ad C8t HAI WMHH8 8 KpdCHd H 8 }K8irkH(l|lY A'feAHHO H KTi WJfdK CHHOKOM H Kh8KOM H fipfeKH8MfTOA\ H Hf WT KOPOJKA0 HfnOKOA'fcKHdlO, l10pH3A\0 POCnOACTKd A\H.
                          <G>fJKf 8ko h CKfAfPfd'i'H nocTdKrttf.w PocnoACTKO a\h: >K8ndH liana km Ak°P~ hhk h jkSimh XpH3d km awpo^fT h »8nan A8a\HTpauiKO km khctYhp h 5K8imh Mnjfo
KM endTdp H >K8fldH EdpTOAOiWH KM CTOdHHK H >K8ndH IldKAdKH KO.ttHC H >K8ndH flnOCTOA kmhkTh ntX’dpHHK H JK8ndH KoCTdHAHH KMHKIH nOCTMHHK. H HCnpdKHHK XpH3d kmhkYh aopo^ct.
                               H HdnHCdX’, Am-hAdT awPo^fT, k-k ppaA8 E8K8pfipY, AVfcc«vi «af Y a^hh h wt
Eamm a® HHH’b TfMfnYt .\bTO.w k abT „ 3pa(.
      f îw lTA(3dHAp8 KWEKWAd, A\HAOCTÎK> EoîKY» POCIIOAHHTk,
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Stamati fost mare agă şi lui Dumitru postelnic din Filiaşi şi cu fraţii lor de ocină şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Crasna în judeţul Gorj, însă partea lor de peste tot hotarul al şaselea ogor din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi se vor găsi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot locul.
      Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele Stamati fost mare agă şi lui Dumitru postelnic din Filiaşi şi cu fraţii lor de ocină, ocină în Jupîneşti de pe apa Gilortului, însă partea lor de peste tot hotarul al şaselea ogor, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cîţi se vor găsi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot locul, pentru că este ocina lor dreaptă şi veche şi de moştenire din moşi, din strămoşi, încă din zilele altor domni bătnni, de demult. Să se ştie cărţile cele vechi că sînt la mîna lui Radul şi a lui Arcoae din Crasna, fraţii lor de ocină. Şi au fost de faţă şi fiii lui Radul şi ai lui Arcoae: Stanciul, Ion şi Arca şi Lupul, de au mărturisit că acele cărţi vechi sînt la mîna lui Radul şi a lui Arcoae.
      De aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit acele cărţi şi cu aceasta carte a domniei mele cum a fost şi de mai înainte vreme şi am dat domnia mea boierului domniei mele Stamate fost mare agă şi lui Dumitru postelnic Filieşanul şi fraţilor lor de ocină ca să le fie ocină la Crasna şi la Jupîneşti dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
390
www.dacoromanica.ro
     Iată dar şi martori punem domnia mea jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627 >.
     •j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Ep. Rimnic, CII/6.
         Orig., perg. (34,5 X 50), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea; altă trad. la Acad.
         R.P.R., CMLXXVII/304.
                                            230
1627 (7135) mai 11, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mogoş vătaf ocină în Băloteşti şi ţigani.
     •j- dlHAOCTYEW EoKYeIO îw AaeSaHAPS K«fK«AA H TOCnOAHHk R'kCWH 3EAMH JfrTpWRAA-j(Yhckoe, chhk reahkato h npfcASKpAro hokohhhato îw PaaVa R^eroaa. A4K4T toctoactro a\h cTk> noRfAtnYf tooioactra mh ca8t tooioactka mh dlorouiOR RATdjf h ckc chhorh CH, EAHU.E AtS Kop-k npHnfiCTHT, BKOKE A4 M8 fCT WMHH8 8 EtiA0TEI|1H, dAH WT SîKA AP
AER, TBTKA EaaER.....1 H OtODHOK H TOMER H OA®P^ Ak4 AfA"(H WT nOAlO H WT UJ8MA
H WT R«A H WT BPOA 3A ROAEHHlţS H WT CEAAAH1|1E CEAWR, WT II0CR8AH, RApE EAHKd CE JfTET H3BPATH WT (IO R*kCWM JfOTApOM, nOHEHCE IO ECT IIOKSlIHA CA8r TOCIIOACTRA MH dflOTOUI RTvTAJf cTlO RHUIE PEMEHA WMHH’k WT HAA dlHKUJAH H WT HAA ©A#P H WT HAA GtOBH H WT T0A\A, RHShYH AP^OAER WT ElMOTSUIH, 3A „A* ACnpH-TOTORH H CkC 3AIIHC WT P8KAMH Hjf 3A npoAAHYE, rkc MH03H aokph aioahe < creaeteaYh >1, no hme: wt K8mk>-aau,hh, Ap^Vioa h Gt-khhcaar h Hhctop h Gtpoe h wt 3m8ata, Gtahmioa; wt
EivAOTEHIH, HaH, KmOT-K H GtOBH. H npOAAA«UlE WHH 3A HHfHWM A«KpOROAK>, CkC 83HAHYA R’kC’kjfMH KPAtYaMH H A MIPTaUIOM.
      H nAK <AA ECT»1 CA8r rocnoACTRA mh (Horom ratax wt K8mk»aahh eaha au,h-PAHKTi HA HME dl Ap A H A^1!1^4 GtAHA, nOHEIKE A\8 ECT nOKSnHA fllorOUI RATAJf ClE AU.HTAHME RHUIE pEHEHk WT HAA CT4P OOaHMA H WT CHH'k ErO nOUA EdA^ WT II8t8-pOACA, 3A > rw ACnpH TOTORH H CkC 3AI1HC WT p8KA H)(, <CkC> MH03H KOA’kpH CRE-AETEaYh HAnHCAHH 8 3AnHC, no hme: WT II8t8POACA, GtAHKO H dsWHTfE ApMAUl H WT Ep-kTIBHH, EaCHaYe AWrO^ET H ©AHHA H ©TpOE, RHSltfH CTAp OaHMER WT E8t8-POACA H WT nkp*kBHH, A4HMKlA AWPOiJSET H WT E8TE1|IH, IlApACKHRA AOrO+ET.
      H nAK nOKSnHA Moroui rata)(] eaha ahhtAHK*k ha hme Gtobha h chhr eh DtOHKA OT HAA ©AHMA WT Il8T8pOACA 3A ^SC ACnpH TOTORH H CkC 3AnHC WT p8KA
      1 Loc alb.
391
www.dacoromanica.ro
tro 3a npoAaHYc ckc a\h©3h EOA'fepH h a®kPh awaYe cbeaetsaYh nw ha\e: wt..............*■
Aera apA\aw h >K8naHHu,a ero GtatYe h Gtah eiocteahhk chhti............1 eiocteahhk wt
TpCMH H WT nhpiiiaHH, GtAHMWA Awro^fT H ,A,aH4WA AOrM^ET, CHHH XaM3AB WT IlhpiaHH h wt AISteiph2, IlapacKHBa              H npo^aa ecT GOahma cVia aiţnraHME wh
3a cko» A^paBOrtic h ckc 3hahYa epatom ch Gtpoeb h a ttiCtom ch ITktpob h a KSnaHHiţEB ero AlapYEB h a B-KckM nopSAfHTejf hm.
      H naKHJKe Aa ect caSr rocnoACTB© a\h AIcrcuicB bata^ sahh a\oa\k8 3a aiţHraH no HMt ASnSa, noHE>KE ra ect noKSnHA Aloroui b"ktajfSA wt HaA TaBpTHAMa wt EoAHAEipH WT 3EA\AE AIoaAABCKOE, 3a *B acnpH TOTOBH, npH AhH|E IWKOHHHWAlS P©AH‘
tea» rocnoACTBa a\h Iw PaaSa boebc>a> k-ka<i *ct eha rocnoACTB© ero rocnoA^pi» 8 rtloAAOKaX H c1lC 3<>nHc wt pitea ero 3a npc>AaHYe, ckc avhosh EcfepH cbeaYteaYh, no HA\E: ,A,8A\HTpaLUKO IIISaAAH WT 3EA\AE AlOAAaBCKOE H HwHaUJKO lipii>keck8a H A8(18a KSnapiOA H RachaYe Pomouimea h RaaaSa komhc h a\hosh BOA’bpn moaaobIîhh e?ke HE C$T nHCaHH 3AE, Bli KHHTa c'lM.
      H npoAaAojf cYh BOAtpn cYh au,HraHH bhuje pemehh whh 3a hh^hoai a^P*™*1* h ckc 83hahYa Bârfea» A\ErYauioM wt wkoahom mectom h wt npEA rocnoACTBa A\H.
      Gsro pa ah AaA®X C'K‘" focnoACTKo mh caSt rocnoACTBa aih Aloroui kataj(
I3K0ÎKE Aa «8 ECT WHHHTi H aU,HraHH A^AÎNO H B WJfaE CKIHOBOAl H BH8METOAI H np’kBHSKoat h he wt Koro?KAo HEnoKOA'bsHM nopH3A\o' rocnoACTBa AIH.
      Geîke Se© h cbeaeteaYh nocTABHjf rocnoACTBO aih: ftSnan liana bea akophhk h
îKSnaH XpH3a bea aotoeJset h ?KSnaH ^,8A\HTpaiiiKO bea BHCTHiap H jkSeiah.............1
H KSnAH RapTOAOA\H BEA CTOAHHK H îK8naH IlaBAaKH BEA KOA\HC H HCSnaH AnOCTOA BEA nE^apHHK H WSflAH KoCTaHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpaBHHK XpH3a BEA AOrOi|SET. ____
      H HanHca^, AEniiAaT AwrojjsET, bti hactoahh rpaA& ESkSpeiijh, aiecei^a auh aY
AKHH H WT Ha^AU A® HHH’k Aa>KE Bli CEP© nHCAHl'E TEKSlJiar© AtTOAl Bli A^T x3pAE.
      f Iw AAE§aHAp8 bwebwaa, amaoctY» EoîkYio, rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mogoş vătah şi cu fiu săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Băloteşti, însă din fuma Dragolei, mătuşa lui Balea... 1 şi a lui Stoian şi a lui Toma şi a lui Odor, două părţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Mogoş vătaf această ocină mai sus*spusă de la Micşan şi de la Odor şi de la Stoian şi de la Toma, nepoţii Dragolei din Băloteşti, pentru 1600 de aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîinile lor, cu mulţi oameni buni <martori> 1 anume: din Cuciulaţi, Dragiul şi Stănislav şi Nistor şi Stroe şi din Zmulta, Stanciul, din Băloteşti, Nan, Calotă şi Stoian. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiaşilor.
      1 Loc alb.
      2 Aşa în copie.
392
www.dacoromanica.ro
      Şi iar <să-i fio 1 slugii domniei mele Mogoş vătaf din Cuciulaţi o aţigancă, anume Mara şi fiica ei Stana, pentru că a cumpărat Mogoş vătaf aceste aţigance mai sus-spuse de Ia Oancea cel bătrîn şi de la fiul lui, popa Badea din Puturoasa, pentru 3800 de aspri gata şi cu zapis de la mina lor <cu> mulţi boieri martori sorişi în zapis, anume: din Puturoasa, Staico şi Leontie armaş şi din Brătiani, Vasilie logofăt şi Oancea şi Stroe, nepoţii lui Oancea cel bătrîn din Puturoasa şi din Pîrîiani, Danciul logofăt şi din Buteşti, Paraschiva logofăt.
      Şi iarăşi a cumpărat Mogoş vătah o aţigancă, anume Stoiana şi pe fiul ei Stoica, de la Oancea din Puturoasa, pentru 6200 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, cu mulţi boieri şi oameni buni martori, anume: din... 1 Leca armaş şi jupaniţa lui, Statia şi Stan postelnic, fiul lui... 1 postelnic din Greci şi din Pîrîiani, Stanciul logofăt şi Danciul logofăt, fiii lui Hamza din Pirnani şi din Muteşti 2, Paraschiva logofăt. Şi a vîndut Oancea această aţigancă, el de bunăvoia lui şi cu ştirea fratelui său Stroe şi a socrului său Pătru şi a jupaniţei lui, Maria şi a tuturor rudelor lui.
      Şi iar să-i fie slugii domniei mele Mogoş vătah un băiat de aţigan, anume Lupul, pentru că l-a cumpărat Mogoş vătahul de la Gavnilcea din- Boldeşti, din ţara Moldovei, pentru 2000 aspri gata, în zdele răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, cînd a fost domnia lui domn în Moldova şi cu zapis de vînzare de la mina lui, cu mulţi boeri martori, anume: Dumitraşco Şuldan din ţara Moldovei şi Ionaşco Prăj eseul şi Lupul cupariul şi Vasilie Romoşcel şi Vladul comis şi mulţi boieri moldoveni, care nu sînt scrişi aici, în această carte.
      Şi au vîndut aceşti boieri pe aceşti aţigani mai sus-spuşi, ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşdor din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Mogoş vătah ca să-i fie ocină şi aţigani, dedină şi de ohabă, fidor şi nepoţdor şi strănepoţdor şi de nimeni neclintit, după porunca domnei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan... 1 şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hnza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 11 zde şi de la Adam pînă acum, pînă la această scriere, cursul andor, în anul 7135 <1627>.
      j* Io Alexandru voievod, din mda lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., ms. 1233 f. 218-220.
          Copie.
          Cu o trad. din 1904.
          EDIŢII. Buzescu, Buzeştii, 33—35.
        1  Loc alb.
        2  Aşa în copie, în loc de: Buteşti.
393
www.dacoromanica.ro
231
1627 (7135) mai 13.
             Barbu din Răsnicel şi Stamale fost mare agă au o pricină pentru rumâni.
      | Eu Barbul ot Răsnicel scris-am acesta al meu zapis la mina jupînului lu Stamate biv vel aga, cum să să ştie că am avut piră am<în>doi pre neşte rumâni din Răsnicel, anume: Pătru i Stoica i Stan văcariul i Răduţ i frate-său Lupul.
      Dici am luat boiari la mijloc de ne-au tocmit pre aceşti rumâni ce sunt mai sus-scrişi, dici au dat să ţie jupînul Stamate biv vel aga pre Stoica şi pre Răduţ şi pre frate-său Lupul, iar eu Barbul să ţii pre Pătru şi pre Stan văcariul şi încă să aibă jupînul Stamate biv vel aga a-mi mai da o iapă.
      Şi boiarii ce ne-au tocmit, anume: jupan Coonda biv vel armaş i jupan Dumitru postelnic ot Filiiaşi i jupan Mihai postelnic ot Coţofeni i Preda ot Ceple i Barbul ot Poiana i Staico ot Obaba i Dumitraşco postelnic ot Spineni i Mi'tiai postelnic ot Hăr<ge>toe, aceşti toţi au fost la tocmala noastră, cînd ne-au tocmit în oraş în Bucureşti. Şi încă au fost ş-aalţi boiari mulţi, ce nu e-am scris toţi, la tocmela nostră, în tabără lu Alexandru vodă cînd merge la Vozie.
      Şi o am scris acestă carte în zua de sviata troiţă. IIhc Avkcttţd auh rV
4.KHH, RTi AtT x3pAt.
      Eu Barbul, sinu Ylăduculov.
          Arh- St. Buc., M-rea Brîncoveni, XVIII/12.
          Orig., hîrtie (30,5 X 21), pecete aplicată.
          Copie, ibidetn, mss. 718 f. 38v.
                                   232
1627 (7135) mai 14.
            Bălaur din Păuşeşti împreună cu fiii săi se vînd rumâni lui Sima logofăt.
     ţ Scris-am eu Bălăur d<e în sat Pău^şeşti de Otăsău, ficiorul Bunei, al mie<u> zapis, să fie la mîna logofătului <Si>1mei cum să să ştie că m-am vîndut dumnilui şi eu şi feciorii miei anume: Nicula şi Dumitru şi Manta şi nepoţi miei, cîţi să vor alege___1 ficiorii miei, derept aspri 3100 şi 2 boi şi 1 vacă.
     Şi m-am vîîndut de a mea voe, cu toţi ficiorii miei, ca să-i fiu rumân şi dumnilui şi coconilor d<umnilui>1 în vă vechie.
     1 Loc rupt.
394
www.dacoromanica.ro
      Şi cînd m-am vîîndut fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de împrejur, anume: Builă ot Cacova i Gligorie ot Bărbăteşti i Bălaur ot Bodeşti i ot Costeşti, Anghel i Opre i Stoica i ot Argeş, Opre Păcală i ot Păuseşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grec şi ficiorii lui, Iani i Manta i Dumitru i Sfranţa
i Radul Berce i Chirca.                                                _______
      IIhc d3 rHwp.ud nHTdptod nnc Auctiţd auh a1’ A^hh, k ast *3pA£.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XLIV/1.
          Orig., hîrtie, (16,5 X 23), şapte peceţi aplicate.
          EDIŢII. Dinculescu, Doc. ţărani 236.
                                  233
1627 (7135) mai 14.
             Radu Berce, Chircă şi Stanomir din Păuşeşti vînd lui Sima logofăt fălci de loc la Crînguri.
      ţ Scris-am noi anume Radul Berce de în Păuşeşti şi Chirca şi Stanomir al nostru zapis cum să să ştie că i-am văîndut logofătului Simei 2 fălci de loc la Crăînguri, ce am avut cumpărate mai denainte de la Drăghici, tatăl lui Antonie şi alte doă ce am avut cumpărate de la Gligorie şi o falce ce am avut cumpărată de la Luca, derept aspri 450 gata. Şi o am văîndut de a nostră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor.
      Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi megiia<şi> de în sat şi deînprejur, anume: Tudor Grecul şi Gligorie şi Luca şi Antonie şi popa Stoica şi popa Zahariia şi Stănilă şi Ilie şi de la Foleşti, Datco şi Cernica şi Stănilă şi Dumitru. însă tote într-un loc, la Crăînguri.                   _
      IIhc d3 THwpdM nHTdpioA Aueeiţd auh A’f Ahnn k ast x 3Prt{ •
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/14.
          Orig., hîrtie (15,5 X 21), trei peceţi aplicate.
          Copie, ibidem ms. 445 f. 131 v.
                                   234
  1627 (7135) mai 14.
                                  Jupa din Păuşeşti vinde lui Sima logofăt un loc la Gruiu-lui-Coman.
      j- Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi de în Păuşeşti, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Grui lu Coman, ce dă cu capul la drum şi cu un cap la Vale lu Rotilă, de aspri 100.
395
www.dacoromanica.ro
     Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia, Ghigorie, Antonie, Radul Bidiviiul i Opre.
     IlHC AWCflţd iUd<H> AÎ, KTi AfT * 3pAf.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/15. Orig., hîrtie (15 X 21), patru peceţi aplicate. Copie, ibidem ms. 445 f. 131.
                                  235
1627 (7135) mai 14.
             Sătenii din Stăneşti, din pricina unei neînţelegeri pentru o cheltuială, iau megiaşi ca să-i întocmească.
      •{• Adecă noi satal1 Stăneşti avut-am ceartă pentru că amu avut o cheltuială, însă cheltuiala ughi 9. Deci noi am <a>vat2 gălceavă unul cu alalt şi nu ne-am putut tocmi. Deci apoi ne-am învoit toţi dă înpreună, anume Nan i Finat i Stoica i Neagul i Smîrceanul i Vălescul i Costeştii i Dobri sinu Manea i Muşat i Necula sinti Ivan, de am luat migiiaş di înprejurul nostro, anume: dă în Stro-iaşti, Dîrjălă i Grozea i Radul scaun i Dobri, ot Topolovenii, Stan Scurtelescul i Oncea i Drăgan, ot Tătarul, Văsii pîrcălabul i Fătul şi mulţi megiiaş de în sus şi de în jos. Şi i-am tocmit să înpartă toată ocina satului, însă pre stînjăni cine cum va ţinea, însă dă în Ialomiţa pînă în Conceac şi pristi Conceacu, cît vor avea loc. Şi i-am tocmit noi acişti megiiaş ce sînt mai sus-scriş şi di bunăvoia a lor se-au tocmit şi se-au înfrăţit, să fii fraţ cum le scrii şi răvaşul nostru.
      într-aceia şi blistem am pus: care va <m>3ai scorni ceartă sau gîlceavă să fie anatima şi blestimat.
      Aceasta am scris noi acişti migiiaş, ca să fii la mina lor di bună pace. Acila să fie di pradă.
      IlHC iWtCflţf A\dK» A1 AhHH, K'h rttT *3prtf.
      j- Şi au fost şi Tudor de Topoloveni la această tocmeală ci-i mai sus-scrisă.
           Acad. R.P.R., XLII/34.
           Orig., hîrtie (30 X 21), şase peceţi aplicate. EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 138—139.
       1 în loc de: satul.
       2 în loc de: <a>vut.
       * Loc rupt.
396
www.dacoromanica.ro
236
1627 (7135) mai 15.
             Jupa vinde lui Sima logofăt o falce de loc la Socet.
      f Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Socet, derept aspri 90 gata. Şi o am văîndut de a me bunăvoe.
      Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia i Radul Budiviiul.
      IIhc d3 rHlVp.ua flHTdpiOA A\fCfU,d lUdi' fV AE«Y Eli AfT x3pAf.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XXIII/7.
          Orig., hîrtie (16 X 23), trei peceţi aplicate.
                                                    237
1627 (7135) mai 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Trufanda fost mare vistier satul Cruşovul, cu vecini şi vii.
      f dlHAOCTlfW EoJKfflO Iw flAfădHAPS KOfBOAd, BTiCWH 3fAtAf XrrppWEAajffHCKOf chh*k BfAHKaro h nptA°BPA™ noKOHHHaro Iw PdAya BotaoAa. AiKaT rocnoACTBO a\h cYw nOBfAtHY rocnoACTBO mh nw*mHHaro npaBHTfA rocnoACTBO A'H *8naH TpSjJuHAd BHBUlfX KtA BHCTHiap H CKC CHHOBH CH, fAHU,f Al8 fiorii AdP0EdX>        A<* fCT
CfAW Kp8lHOB8A WT CSACTBW PwAA<dHaU,H>, BTiC CfAO CKC B'KCW.tt JfOTdpWAt H CKC B*KCHX  BCMHhYh H CKC B"KC X®A®K®A' WT n®AW H                 W^Alâ H WT K®A H CKC BtMHHfH
H CKC  BHHOrpaAÎ H OT Cf AdAHlflf CfAOB, WT nOCBSAf, EApf fAHKA  CI XTHT         H3BpATH
ot no b*kc x®T<,PWA') WT X0T<,P A® X°"**dP» n® CT<,Pf X*T<,Pf H KeA-ks*> n®H8JKf w tcT   noK8nHA nonTfHHdro npaBHTfA rocnoACTBa a\h >K8ndH Tp8<fcaHAd bhb        bia bhc-
THiap  TWrO CfAO Kp8UI0B8A BHUlf nHC C-KC BfMHHHH            H CTiC B"KC X°A°K°A* WT HdA
>K8naH IIpfAa bhb BfA caSJKap h wt chh-k fro dlnxaio wt rpwn, 3a ch *hath roTOBH. H npoAaA^UJ( wah 3a hhxhw.u a®kP®a'k0AW ctiC UsnanfA A'E4JfPEA' fro H a 3fT0.U CH II'KTpOB CA8>Kfp H d EpdTOAt CH (rTpOfB nWCTfAHHK Bf3 HH fAHd CHAO* ctYio h C-KC SshahYa B-KcbAt nop8A*«YfAt fro h a AtfrfauiOAt wt rop hs a*a h wt wkp*kct AtfCTWiU h wt nptA rocnoACTBa AtH.
      H kha^X6’1" rocnoACTBO a\h h 3anHc wt p8Ka Ilpfa*b CA8>xap ckc chh8 ch dlHXaiOB 3a npOAâHff C-KC AVHOSH EOAtpH CBf AfTfAlH HdlIHCdHH 8 sanHC Ha HAIf OT KpHBa, Topran bhb BfA ae<>Phhk h wt HfnxSpoara, TwAocYf cnaTap h wt GTpf.sapH
PâA^A nWCTfAHHK Ey3fCK8A H WT Ep'KHKOB'kHH, MâTfIO nfXdpHHK H IIpfAd nOCTfAHHK h EaaaSa BxopiH apiuaui h WT Koamhh, Gtahko nWCTfAHHK h wt AIhx'khph, ©TaH H WT E-Kp-KHH, ^TP0f H WT TpfM, ©TpOf nOCTfAHHK, BpdT ITpfA6B CA8>Kdp H 3fT0A\ CH n-KTpS CA8>Kap.
397
www.dacoromanica.ro
     H npoAM c8t IIpfAi caSîkap H chh8 ch Mhxak» CfAO Kp8ujok8a ckc K-kCHjf KfMHHl'H H CkC X«A«KOM WT flpfA rOCflOACTKA A\H H WT lipfA R’kC'fcjfAMI MHCTHTHA\H npdKHT(Al'H rOCnOACTKA MH, HA HA\f: JK$II4H ILuiA KfA AKOpHHK H JKSlMH flCAAH EHK KfA AKOpHHK H >K8fMH <&Yfpa EHK KfA AWrO^SfT H JKSfMH XpH3A KfA AWrO^fT H BaA-A8a PSAtHSA EHK KfA KHCTYap H JKSfUH fllHJO KfA CnATAp H AlSllMT KfA CASjKap H AWOSH EOA'kpH f>Kf Hf C8t IIHCAHH 3A* KTi KHHIM CfA. H 83*AH C8t IIpfAA CASjKap H CHHTi fro AIh^AIO KkCHJf HOKI|Yh, CH 3d 8rH, KOAHl^H C8t KHUlf pfHfHH, KOPAA C"kA\ EHA POCnOACTKA A\H CkC TAE'kpd H3 A°A KApOUI B8K8pfl|lH, 110 Kp’kAXf K'kAA CkM EHA TOCnOACTKO AIH HAOUlf HA KOHCKy CkC KailHTdH (MUIA, M CkTROpHT rpdA ha amcto TAaroAfiHH AoraHrtM.
     Gtro paaY AAA^X ct,w rocnoACTKo a\h nwMTfHHAro npAKHTfaw rocnoACTKA a\h JKyildH TpV+AHAA EHK KfA KHCTYiap, HKOJKf A\8 fCT CfAO Kp8lUOK8A CkC K"kC JfOTApOM H CkC R"kC JfOAOKOiW WMHH'k A^AHHO H K"k WJfAE CHHOKOM H KH8KOM H nptKHSMfTOM H Hf WT KOPOJKAO HfnOKOAfcEHAW, I10pH3A\0 rOCIlOATKA A\H.
     GfJKf 8BW H CRfAfTfAYH IlOCTARHJf rOCIlOACTKO AHH: JKSlldH IlaiM KfA AKOpHHK H >K8nAH XpH3A KfA AWPOlJSfT H JKSllAH AS‘"HTPAUIK0 KfA KHCtYhP H K8llAH AlHJfO KfA CIlATAp H JKSfldH BapTOAOiWH KfA CTOAHHK H JKSlMH IlARAAKH KfA KOAMIC H 2K8I1AH flllOCTOA KfA nfXApHHK H JKSlldH KoCTdHAHH KfA flOCTfAHHK- H HCflpdKHHK XpH3d KfA AWrOljSfT.                                                                __
     H HAnHCAX A3, AflVkAAT AWPWljSfT, K k rpdA» BSKSpfipH AVfcCflJd AUdH fY AKHH H
WT ilAAA\d A® HHH’k TfMfHIA AfTOiW AA>Kf KTi CfrO nHCAHYf KTv A^T x3pAf, d WT pOJK-AfCTKd XpHCTORO *AJ(K3.
     f Iw tlAfădHApS KWfKWAA, A\HA0CtY|0 EoJKYw, rOCflOAHHk.
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Trufanda fost mare vistier şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Cruşovul din judeţul Romanaţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pmă m hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Trufanda fost mare vistier acest sat Cruşovul, mai sus-scris, cu vecinii şi cu tot venitul de la jupan Preda fost mare sluger şi de la fiul lui, Mihai din Greci, pentru 250 galbeni gata. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor, cu ştirea fiicpi lui şi a ginerelui său Patru sluger şi a fratelui său Stroe postelnic, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor rudelor lui şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Preda sluger cu fiul său Mihai, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Criva, Gorgan fost mare vornic şi din Cepturoaia, Teodosie spătar şi din Strezeşti, Radul
398
www.dacoromanica.ro
postelnic Buzescul şi din Brîncoveni, Matei paharnic şi Preda postelnic şi Yladul al doilea armaş şi din Comani, Staico postelnic şi din Mihăeşti, Stan şi din Vîrîţi, Stroe şi din Greci, Stroe postelnic, fratele lui Preda sluger şi ginerele său, Pătru sluger.
     Şi au vîndut Preda sluger şi fiul său Mihai satul Cmşovul cu toţi vecinii şi cu tot venitul dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, anume: jupan Papa mare vornic şi jupan Aslan fost mare vornic şi jupan Fiera fost mare logofăt şi jupan Hriza mare logofăt şi Yladul Rudeanul fost mare vistier şi jupan Miho mate spătar şi Muşat mare sluger şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aci, în această carte. Şi au luat Preda sluger şi fiul lui, Mihai, toţi hanii, 250 de ughi, cîţi sînt mai sus-spuşi, cînd am fost domnia mea cu tabăra din jos de oraşul Bucureşti, pe vremea cînd a fost domnia mea să meargă la oaste cu Căpitan paşa să facă cetate la locul numit Dogangheci.
     Pentru aceasta, am dat domnia, mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Trufanda fost mare vistier, ca să-i fie satul Cruşovul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Pavlachi mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 15 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor pînă la această scriere, în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos, 1627.
     f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., MCCCCXXVII/159.
         Orig., perg. (40 X 49), pecete timhrată.
         Copie slavă şi trad. rom. la Arh. St. Buc. ms. 1235 f. 224—225.
                                                    238
1627 (7135) mai 20, Rîmnicul —<Vîlcei>.
            Judeţul şi pîrgarii din Rîmnic mărturisesc că Opriş din Voinigeşti a cumpărat de la Stoica din Rîmnic trei fălci de ocină.
     t E.Tv HAVfe WTU,d H CHHd H CK-feTdrO         AAVHN, TpOHU,Tv fAHHOCSlJJHOH H
HEpdSAMfHW.
399
www.dacoromanica.ro
      Scris-am noi bătrînii oraşului mari şi mici i sud<eţu> Saacea cu 12 pîrgari această a noastră carte acestui om anume Opriş, sinu Şărhoiul din sat din Yoinigeşti, cum că au cumpărat de la Stoica, fiul Coandei ot Râmnic, 3 fălci de loc, însă din partea Gaiciască, derept aspri 510 gata, din hotar, din gardul vii Bănoiului în jos, pînă în pîrău.
      Şi iar au mai cumpărat Opriş de la Paraschiva, fata lui Neagomir ot Rîmnic,
0  falce de loc în poalele vii Bănoiului, dirept aspri 170 gata.
      Şi am văzut şi zapis de la mina Stoicăi, de vînzare, la mîna lui Opriş, cum că au cumpărat Opriş această ocină ce iaste mai sus-scrisă; şi am văzut şi zapis de la Paraschiva la mîna lui Opriş, cum i-au vîndut această ocină ce este mai sus-scrisă.
      Drept aceia, am făcut şi noi cartea noastră, ca să-i fie lui Opriş moşie direaptă. Şi la aldămaş încă au fost mulţi oameni şi bătrîm din Yoinigeşti: Cozma
1  Coţohea i Alăman i Vlăduţ i Tudor i Stoica i Săbiştean i Chirca i Nan i Ivaşco.
      H nHCdjf Onpt Aoro^rr ot P’ha'nhk. JIhc amh k a^hh, ivk/r x3pA*.
      Am cheltuit la aldămaş aspri 140.
             Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 721 f. 873. Copie rom.
                                            239
1627 (7135) mai 21.
              Alexandru Coconul voievod porunceşte unor megiaşi să cerceteze pricina dintre Radu şi Oancea din Pîrscoveni.
      ■J- 3a« AtHri'iauiH PdAyAOK şi ai Oancei na ime ot Prăţcov, Crăciun i Bălan, ca să caute şi să adevereze pentru 1 cal ce-au fost dat Radul unchiu-său Barhului, deript 9 galbeni, iar unchiu-său Barbulu i-au dat partea lui de ocină den Părţco-veni, încă în zilele răposatului Mihail voivod, iar Oancea, nepotul lor, el zice că n-au dat ocina pre acel cal, ce i l-au plătit cu 13 galbeni şi cu un cojoc,
      Deci cum vor adevăra şi cum vor afla cu ale lor suflete, aşa să fie.
      Ispravnic Iano portar.
      llHC AtdH Kd AhHH, A"feT x3pA{.
      f î\v flAHădHApS KWiKWAd; awaoctY» KohîT» rocnoAHHh.
           Arh. St. Buc., Ep. Buzău. LXXII/7.
           Orig., hîrtie (20,5 X 14), pecete aplicată, căzută.
           Copie ibidem, ms. 173 f. 150v—151.
400
www.dacoromanica.ro
240
1627 (7135) mai 24.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Aninoasa rumâni din Cislău.
      f /HhaoctTw Eo>kYk> Îw {IaeSahapS boeboa h rc>cnc>AHHh, chh"k nc>KOfHHOM îw PaAVrt          AdKdT rocnoACTK® A'H cYw noKfAfHY» r©cn©ACTKd A'H CB’feT’feH
B0)KECTBEH’kH A\0HdCTHp OT HhHHOACA, H^'kJKC fCT XPdA' ^CnfHHfC np'feCB'kTOf A1ATH HdiuH EoropoAHU.f ca sa fie mănăstirei neşte rumâni, anume Radul chiliar şi cu feciorul lui, Dragomir şi Şărbu cu feciorei lui, Radul i Medrea, cărei lăcuescu m sat în Cislău, să fie de moşîie ai mănăstirei, cum au tot fost de cmd au fost ei copii. Păntru că aceşti rumâni tot au fost de moşie ot Cislău.
      Iar cînd au fost acum, ei se-au sculat cu pîră, ca să fugă de la satul Cislău, ca să se judecească. Reci acum au venit de faţă de se-au pint cu părintele Damaschin egumenul, la divan, naintea domniei mele, iar domnia mea am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domniei mele şi forte bine se-au adevărat cum au fost aceşti rumâni tot ai mănăstirei.
      Deci domnia mea am dat egumenului Damaschin să fie volnic să ţie aceşti rumâni ce sîntu mai sus-scrişi, să fie de moşie ai mănăstirei, cum tot au fost şi mai denainte vreme, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Radul cu feciorei lui şi Şărbu cu feciorei lui de în lege şi de la divan, denaintea domniei mele. Hhako Ad H’tecT, no pfM rocn©ACTBd a\h.
      H < HcnpABHHK > cdA\ ptM r©cn©ACTKd A'H-
      IlHC A\tCfU,d A\ilH KA AkHH> A'fe'r x3pA(.
      f îw JlAfSdHAPiJ RWSBWAd, iWHaoctYk» EojkYw rocn©AHHl1-
          Acad. R.P.R., CXXVI/148.
          Orig., hîrtie (25 X 20), pecete timbrată, căzută.
                                              241
1627 (7135) mai 25.
             Oprişa vinde popii Ivan două cînepişti la Bogaţi.
      Scris-am eu Oprişa acest zapis al mieu ca să fie de credinţă la mina popii lui Ivan, cum să să ştie că i-am vîndut o cînipişte de lingă Izvorul lui Bavo într-o sută şi 12 bani. Şi iar am mai vîndut eu Oprişa şi altă cînipişte din jos de marginea satului, partea mea ce mi să va veni a treia. Şi o am dat în preţul banilor 250 bani gata. 26
  26 — C. 1146                                                                         /f.0j
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturie iaste: Tatul Hanlu şi Petru Bonceiu şi Stoica şij Lăudat şi Ivaşco, feciorul Neaoşului.
      Pis măseţa mai 25 dni, 7135 <1627>.
      Şi am pus şi degetul ca să fie de credinţă.
         Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Bom., nr. 127 f. 368.
         Copie.
                                            242
<1627 iunie—1628 iulie >, Bucureşti.
             Iane judeţul cu 12 ptrgari şi cu toţi bătrînii oraşului Bucureşti întăresc lui Lepădat logofăt un loc de casă In Bucureşti.
      t E-k H.M WTIV» H CHH4 H CKtTărO A^-», «AHHOcSlJIMA TpOHIţg HCp43AtAH<H4, 4A\HH >1.                            ^
      f HcnHCAjf 43 MhYio c8aH# ckc rY np-hr4pH şi cu toţi bătrînii oraşului Bucureşti aceasta a noastră carte lu Lepădat logofăt şi jupînesei lui... 2 cu feciorii lor ce le va dărui Dumnezeu, ca să le fie un loc de casă <în Bu>1cureşti aproape de apă, de în sus de morili domneşti, între ră...1 jos de Besereca ce au fost de Jurămînt, pentru că l-au cumpărat de la <Stan, fecioru>1 lu Gherghe logofet şi de la muma a lu Stan, Mania de Bucure<şti, derept>.. .2 de aspri gata şi cheltuiala aspri... 2
      Şi l-au vîndut ei d<e-a lor bunăvoe>1, ca să fie lu Lepădat logofăt de moşie, lui şi feciorilor. Şi <au vîndut cu ştirea > 1 tuturor vecenilor, de în sus şi den jos.
      Şi au fost la tocmeala lor m<ărturie, mulţi oameni > 1 buni oroşani, pre nume, de oraş de Bucureşti: popa B...1 şi popa Anghel şi popa Drăgoiu şi popa Mircia şi Dumitru al... 1 Costanda slujer şi butarii domneşti, Standul logofăt şi St... 1 şi Tudosie şi Dumitru Cozleci croitor şi fiiu-său Stoica... 1 croitor şi Dobre cojocar şi Dumitru cojocar şi Ianiu stegariul... 1 şe Pădure logofăt şi Giurca călăraşul şi Dragomir logofăt şi Frăt... 1 şi Semăn judeţul şi Mihnea şi Stoica brăgar şi mulţi... 1 Şi am văzut şi zapisul vînzătorilor cu aceste mărturii... x.
      Făcut-am şi cartea noastră pre acest loc, cum scrie ma<i sus, ca să le fie lor> 1 de moşie şi neclintit de nimenilea.
      Şi cine va... 1 să fie trăclet şi blăstemat de vl<ă>dica Hristos şi de 318 <oteţi ije> 1 vă Nicheii. Hhako a<* HtcT.
      IIhc 8 ESKSpeipH, Avkcci;4.....1.
           Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/16.
           Orig., hîrtie, rupt, pecete timbrată, căzută.
           Datat după Iane judeţul.
       1 Loc rupt.
       2 Loc alb.
402
www.dacoromanica.ro
243
1627 (7135) iunie 6, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Mihăilă şi altora ocini în Brăgăreşti şi Budureşti.
      f MhaoctY*» EojkYîio Iw flAfăAHApS ROfBOAA h rocnoAHHiv btvcoh 3fAtAf Xrrppo-KAdJfYHCKOf, CHHTv BfAHKATO H nptA«Kp<»rCl nOKOHHHATO îw P&fiJSA KOfBOAA. AilE4T rOCIlOACTKO A\H cYf nOBfAfHYf TOCnOACTBA A\H MhX"1vHATvK, CHH8 IIpTvHIOAOB WT Ep-K-HflţlH H CTvC CHHOBH CH tAH^fAt EoTTv AApOKAJf) HAKOJKf A<* At8 fCT WHHH8 8 EpTvTTv-pClţlH BTv CSACTBO GdK, WSAHf WT AfA GtIHMWAOB HflllpiîA CfJKfHH H WT 110 KTvCOAl A\fCTOA\ H WT HAA BTvC JfOTApOM, fAHKA CI JfTHT H3BpATH, nOHfJKf fCT IlOKSllHA AAHJpvHATv, CHHTv IIpTvHIOAWB WT EpTvHflJIH, cYH BHUJf pt< HfHH CfJK^fHH 3A WHHHTv WT HAA 64s0YA\Y( nOCTfAHHK H WT BpATYH fTO ASMHTpAWKO H ^KAU1K0) CHHOBH
HenapiOAwB < 3A >x 7Â+ AcnpH totobh. H iiak noKSnHA A8A'HTp8 AItvaagi wt Ep-K-HHţlH WMHH’K 8 EpirKpHIIH WT AfA GtAHHIOAOB HfnApiOA C< 1ÎK1HH > ^ AS WT (10CB8AH H WT no BTvC AtfCTOAA, fAHKA Cf JfTHT H3BpAT, WT HAA CHHOBH HffldpiOAOB, <6l|S0YAlYf nocTfAHHK h A8mht >* pAuno H îKau)K0> 3a x*P AcnpH TOTOBH. H ndKH noKSnHA non Klv3AH WT Ep-KHHtlH WHHHTv 8 EpTvTTvpfUIH, AAH WT AfA < Hf >1 ndpiOAOK CfJKfHH A*f WT no BTvC JfOTdpOAl WT HAA CHHOBH fTO, GjJlTfAtYf H /k,8AtHTpAIUK0 H HbAUIKO 3A AcnpH roTOBH. H iiak noKSiiHA non Kk3Ah whhhtv 8 Ep-krhpfUJH wt haa HtroHiVK nocTfAHHK WT GlvpATA WT A«A f™ CfJKfHH fY WT no BTvC JfOTApOAl, 3A V» «npH TOTOBH.
      H nAK nOKSnHA EaAA8A XACAH EpTvHfCKSA WHHHS 8 EpHTIvpfllIH KSnHOJKf ChC CHHTv <fro>x Tiowprf wt haa Hfronivk nocTfAHHK wt GlvpATA wt AfA •i’o CfJKfHH a WT no BI&C JfOTApOAt fAHKA Cf JfTfT HSEpAT 3A H ACnpH TOTOBH. H nAK nOKSnHA PaA$A fioHHfB EpTvHfCKSA WHHHlv 8 EphTIvpfUlY WT HAA HfTOHlfK nOCTIAHHK WT
AfA fTO CfJKfHH.........^ WT no BTvC JfOTApOAl, 3A pK ACnpH TOTOBH. H nAK nOKSnH
EbAHKA EpTvHfCKSA WHHHTv 8 EpTvTTvpfUIH WT HAA HfTOHIflv nOCTfAHHK WT GhpATA WT AfA fTO CfJKfHH S WT nOCBSAH H WT no BTvC XOTApOAl, 3A pK < ACnpH TOTOBH.........>*
      <... EaaaSa chhtv»1 Xacahob whhhS 8 E8A8P«lrt wt haa Gtahhioa h wt Gtah,
CHHOBH PSCfH, fAHH CfJKfHH 3A WHHHTv WT no BTvC JfOTApO.W 3A                 ACnpH TOTOBH.
H nAK nOKSnHA Tiowprf 8 ESASpflJlH fAHH CfJKfH<Tv 3A WHHHTv......................>2 3A +A1
AcnpH TOTOBH. H nAK nOKSnH (BtvAAQ WHHHTv 8 ESASpflJIH fAHH CfJKfHH 3A WHHHTv WT HAA HAYf H WT A®CnHHA, 3A $ ACnpH TOTOBH. H nAK nOKSnHA TlOWpTf WT IIoiAHA PoAtAHOB AAH WT..........2 SA K8K»............2 UlfCTATO AfA 8 CfAO 8 E8A8pf41H
       1 Text ilizibil.
       * Loc rupt.
26*
                                                                                  403
www.dacoromanica.ro
.......i <H> ndK (iokSiiha OtvtSwkSa 8 ..        . 1 eAHH cejksnk 3d wmhn'k wt NdA
Gtahmwa h WT NdA Gtah, CHHH P8CER 3d <>CnpH TOTORH.
      H ndK nOKSnHA GTOHKd Poe8a WMHHTv 8 Bp-KriiptMJH K CSîKSHH 3d WMHHTi OT HdA HiromvK nocTJAHHK WT G-KpdTd wt AtA *r* 3d âs dcnpH TOTOKH. H ndK no-KSnHA Kp'KCTTraH WMHHTv 8 BpKrKptlilH r CSJKSNH 3d WMHHTv WT HdA Hfromvk nOCTfA-hhk ot a*a fro 3d p dcnpH roTOKH. H ndK noKSnHA Mhk8a wmh'k 8 Epwrwww A C(JK(HH 34 WMHHK WT HdA HErOHlVK nOCTtAHHK WT GhpdTd WT AtA ‘<*0, 3d pK dcnpH TOTOKH.
      H ndK nOKSnHA KdAOTK nOCTEAHHK WT BosTldHH WMkHN'K 8 <Bp'Kr'K> pflilH dAH WT AfA HtndplOAOB CSJKSNH H WT nOAlO H WT no KtCOM JfOTdpOA\ WT nOCKSAH, CAHKd Cf JfTHT HSEpdTH, WT HdA 6$0EA\T( H WT ^,8A\HTpdlllK0 H WT iKdllIKO, CHHOEH HtndplOAOK 3d xdjji dcnpH POtORH, ETv AKHIf noKofHHdPo pOAHTEA POOlOACTRd A\h Iw PdA8A KOEKOA- H JfOTdpORS WHEM WMHHE RHUIE pEMEHE WT BpTvrivpEHIH A<> CE
3HdET WT KAdAEHEU,d AÎEHIHAOAt A®PH 8 KOAd AlOMELJjTAWp d JfOTdpOAt WMHH--------------2
B8A8pElJ]T SipEJKE Aa CE 3HdET WT TAlvEOKd BdAE A°PH 8 RdA^k.............2.
      H npoA^ACUiE cYh EOAtpn hh^he wmhhe wt Bp^nvpEuiH >x h wt E8a8pehih whh
3d NHJfNOAt A®KpOEOAIO H CKC 83HdH‘l‘E RKCtAtH MEpTfiKWOM WT POp H3 >2 A®rt H WT WKp-ECT MSCTOM H WT npEA POCnOACTRd AdH.
      Gsro pdA’f AM®)f ckm rocnoACTKO aah A'Vhxkha'kr h AlTutASK h non Ki\3dH0K h
RAdA\'AOK XdCdH H KdAOTTv nOCTEAHHK H CKC.................3, I3K0JKE A<* c8t HM WMHNTi
A^AÎNO H R"K W)(dE CHNOROM H RN8K0M H np^ENSMETOAH H H£ WT KOPOJKAO HEnOKOA'fe-EHMO, nopH3AIVO POCnOACTKO MH.
      <G>ejke 8eo h ceeaeteaYh nocTdKHjf rocnoACTKO mh }K8ndn...........................3
)K$ndH ,A,8iWHTpdinK0 EEA EHCtThP H >K8ndH AlHJfO REA CndTdp H BdpTOAOAIVH REA CTOAHHK H IldRAdKH REA KOAIVHC H. ffilOCTOA REA nSJfdpHHK H H<8ndH KoCTdHAHH REA nOCTEAHHK. H HCnpdRHHK XpH3d REA AOPO^ST. __
      <............... B»K>38pEHIH MtC£Hd (OME S A>'HH H WT ^A^Md HHHt RK
A'bT x3pA£.
      f îw AdEădHApS RWSRWAd, mhaoctV» BojkTio, rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihăilă, fiul lui Pirciul din Brăneşti şi cu fiii săi, citi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Brăgăreşti, în judeţul Sac, însă din partea lui Stanciul Cepariul 50 stînjeni de peste tot locul şi de peste tot hotarul cit se va alege, pentru că a cumpărat Mihăilă, fiul lui Pîrciul din Brăneşti, aceşti stînjeni de ocină mai sus-zişi de la Eftimie postelnic şi de la fraţii lui, Dumitraşco şi Ivaşco, fiii lui Cepariul, <pentru>2 1500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Dumitru Măi aia din Brăneşti ocină în Brăgăreşti,
       1 Loc alb.
       2 Text ilizibil.
       3 Text acoperit de timbrul peceţii.
404
www.dacoromanica.ro
din patea lui Stanciul Cepariul ‘36 stînjeni, de pretutindeni şi de peste tot locul cit se va alege, de la fiii lui Cepariul, <Eftimie postelnic şi> 1 Dumitraşco şi Ivaşco, pentru 1100 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Căzan din Brăneşi ocină la Brăgăreşti, însă din patea lui Cepariul 14 stînjeni de peste toţ hotarul, de la fiii lui, Eftimie şi Dumitraşco şi Ivaşco, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Căzan ocină la Brăgăreşti, de la Negoiţă postelnic din Sărata, din partea lui 15 stînjeni de peste tot hotarul, pentru 450 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Yladul Hasan Brănescul ocină la Brăgăreşti, împreună cu fiul <lui> x, Ghiuorghe, de la Negoiţă postelnic din Sărata, din partea lui 30 stînjeni, de peste tot hotarul, cît se va alege, pentru 900 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul al lui Yoinea Brănescul ocină la Brăgăreşti de la Negoiţă postelnic, din partea lui <6> stînjeni, de peste tot hotarul, pentru 120 aspri gata. Şi iar a cumpărat Bădica Brănescul ocină la Brăgăreşti de la Negoiţă postelnic din Sărata, din partea lui 6 stînjeni, de petutindeni şi de peste tot hotarul, pentru 120 <aspri gata»1.
     < .. .Yladul fiul»1 lui Hasan ocină la Budureşti, de la Stanciul şi de la Stan, fiii Rusei, un stînjen de ocină, de peste tot hotarul, pentru 540 aspri gata. Şi iar a cumpărat Gheorghe la Budureşti un stînjen de ocină... 2 pentru 540 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mălaia ocină la Budureşti un stînjen de ocină, de la Ilie şi de la Dospina, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Gheorghe din Poiana lui Roman, însă din... 2 de casă ... 2 a şasea parte în sat la Budureşti... * <Şi» iar a cumpărat Fătuiucul la... 3 un stînjen de ocină de la Stanciul şi de la Stan, fiii Rusei, pentru 540 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Stoica Robul ocină la Brăgăreşti 2 stînjeni de ocină, de la Negoiţă postelnic din Sărata, din partea lui, pentru 66 aspri gata. Şi iar a cumpărat Cîrstian ocină la Brăgăreşti 3 stînjeni de ocină, de la Negoiţă postelnic, din partea lui, pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat Micul ocină la Brăgăreşti 4 stînjeni de ocină, de la Negoiţă postelnic din Sărata, din partea lui, pentru 120 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Calotă postelnic din Boziani ocină la <Brăgă»1reşti, însă din partea lui Cepariul 50 stînjeni, din cîmp şi de peste tot hotarul, de pretutindeni, oricît se va alege de la Eftimie şi dela Dumitraşco şi de la Ivaşco, fiii lui Cepariul, pentru 1500 aspri gata, în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Radul voievod. Şi hotarul acestor ocine mai sus-zise din Brăgăreşti să se ştie de la Fîntîna Lieştilor pînă la apa Moceşilor. Iar hotarul ocinei Budureşti încă să se ştie: din Valea Adîncă pînă la Valea... 1
     Şi au vîndut aceşti boieri oCinele lor din Brăgăreşti şi din Budureşti, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor <din sus, din» 1 jos şi din jurul locului şi înaintea domniei mele.
        1 Text ilizibil.
        2 Loc rupt.
        3 Loc alb.
405
www.dacoromanica.ro
     Pentru aceasta am dat domnia mea lui Mihăilă şi lui Mălaia şi popii Cazan şi lui Yladul Hasan şi lui Calotă postelnic şi cu ... 1 ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea jupan...1 jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     ... 1 Bucureşti, luna iunie 6 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7135 <1627>.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Acad. R.P.R., Fotografii!, XXVII/34.
          Fotografie după orig., perg., pecete timbrată.
                                           244
1627 (7135) iunie 20.
            Mihăilă armaşul din Bădeni vinde lui Mihalcea vornic ocină şi vie în Bădeni.
     j- Eu Mihăilă armaşul den Bădeni scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut jupînului Mihalcei dvornicul partea mea de ocină şi cu rumânii şi cu viile, toată partea mea, vare cît se va alege. Şi rumânii, anume: Neagul Durdecîine i Radul şi feciorii Oancei lu Mănăilă, unde se vor afla şi cu toate părţile mele de ocină den toate funile, cîte se vor afla den Bădeni, însă fără ce am vîndut Radului Doicescul ocină den partea mea den Bădeni, vie şi ocină ce va fi scris în zapisul mieu, care i-am dat la mina lui, cu peciatea mea, iar alaltă ocină ce scrie mai sus toată o am vîndut jupînului Mihalcei vornicul derept 3600 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea fraţilor miei.
     Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie cu ştirea jupînului Papa vel dvomic şi alţi boiari, anume: jupînul Costea sulgerul i jupan <Costandin > * * cupar i Danciul cluciar şi jupînul Antonie cămmăraşul i Stoica logofăt ot Brătiiani i Radul vătah ot Stănceşti.
     H 43 IaHH Aoro+IT WT ESS’kS HdnHCdJf, MfcCflVI WH'ff K             *tT x3PAI.
     Mihăilă arămaş <m. p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XVI/15.
         Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete, aplicată.
      1 Text acoperit de timbrul pe ce ţii.
      * Loc alb.
406
www.dacoromanica.ro
245
1627 (7135) iulie 1, Slatina.
                                      Popa Manea cumpără de la Dragomir, fiul Ticăi, ocină în Cireaşov.
      + Ba* Aa cc 3HdfT ci saimc kSiihahhk iwt wmhhU h a^ahh» wt ccao HHpt-(11 OK CAHH AM wt ApdrOMHp, CHNli ThkTvH 1-
      Să să ştie cum au cumpărat popa Manea 4 funi de ocină de la Dragomir, ficiorul Ticăi, de în sat de în Cireşov şi se-au tocmit de bunăvoe şi denaintea a omeni buni şi a megiiaşi de în sat şi de înprejurul satului şi de în oraş de în Slatină. Şi se-au tocmit de-au dat popa Manea pre acele 4 funi de ocină un cal bun şi aspri 200. Şi i-au dat Dragomir, ficiorul Ticăi, acele 4 funi, unde i se va tîmpla, ori în loc slobod, ori în loc cu mărăcini, ori în pădure, ori apă, ori unde i se va tîmpla, acolea să ţie popa Manea şi ficiorii lui şi feciorii ficiorilor lui şi cine se va trage de în popa Manea şi de în ficiorii lui, că-i i-o am vîndut de a mea bunăvoe şi fără nici o nevoe de nici o parte.
      Şi dup-aceae, să n-aibă nime cine se va trage de în mine, nune să a<i>bă treabă a întorce preste zisa mea şi a bîntui pre cine se va trage de în popa Manea şi den ficiorii lui.
      Şi se-au făcut această tocmeală în casa Cornei de în oraş de în Slatina. Şi au fost la aldămaş mărturie: Stan Ţăcălaţ i Stan Foame de în Turie şi Stanciul ot tam i Dragomir de în Cireşov ot Deal şi Dragomir, ficiorul Zbonţă ot tam şi Marin ot tam i Pătru ot tam i Stoia ot tam i Tatin ot tam i Badea ot tam şi de în oraş de în Slatină, Cornea i.. . 2 i Yoico ot tam i Stanciul, nepotul Corni ot tam i Mărie, cumnata Cornei, de în sat de în Boră...2 li. Şi cîndu se-au scris aceasta carte şi aceste mărturii au fost mărturie Gorun şi Muşat de în Cireşov; de în Slatină au fost Necşul Băurei şi pristavul anume Stan.
      IIhc a3 non A.P'M’Sw wt sapouj wt GAaTHHii nptA hkaokchh AospH, kjko Aa eSaT CKCAtTCAH. ToauS caasa h AP^^asa kt* kckh, K-feKOAH, aMHH8.
      IIhc Aicfecena ioaTc a akhh, tcmihTc aIîtom x3pAC.4
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXLIX/11. Copie; altă copie, ibidem, ms. 136 f. 88.
        1 Aci să să ştie acest zapis de cumpărare de ocină fi dedină din satul Cireaşov o parte de la Dragomir, fiul Ticăi.
        * Loc rupt.
        1 Am scris eu, popa Drăguş din oraş din Slatina, înaintea a oameni buni, ca să fie martori. Aceluia slavă şi stăpînirea în vecii vecilor, amin.
        * Anul e Tescris.
407
www.dacoromanica.ro
246
1627 (7135) iulie 5.
             Sima vinde lui Mihai Ergopol o parte de moară în Tîrgovişte.
     f Scris-am eu Sima, nepoata Barbului călugărul cel bătrîn, dă oraş dă Tîrgovişte, acest zapis al mieu, ca să se ştie cum am vîndut eu jupînului lu Mihai Ergopul partea mea dîn moară, înnsă într-acea moară am fost doi părtaşi pre doao roate şi pre loc dă grădină şi preste tot locul cît se va alege, eu şi Duca dieconul. Şi iaste moara în capul oraşului dîn sus, ce se zice Moară dă Suptu Malu.
     Ce am vîndut partea mea, jumătate dăîntr-acea moară, înnsă o roată, şi jumătati dă grădină şi dîn tot locul cît se va alege preste tot, jumătate. Şi o am vîndut jupînului lu Mihai deript 15 200 dă bani gata. Şi au cheltuit la aldămaşi bani... 1
     Şi o am vîndut eu dă bunăvoia mea, ca să-i fii lui şi feciorilor lui ocină şi moşie ohabnică. Şi jupînul Mihai aşijdere au cumpărat cu ştirea a totoror vecinilor dîn sus şi dîn jos, înnprejurulu aceii moare şi dînaintea a mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni şi preoţi varaşani. Şi au dat ai lui bani gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie moşie feciorilor şi nepoţilor şi strenipoţilor şi dă nimene nelegănat întru vecie.
     Şi mărturii, anume: Fota star i Radul vatah dă croitorii domneşti i Pera teslar, bărbatul Simei i Neagoe sinu Dobrei i popa Ylaicul i diiaconul Tatul i diiacon Iane i Caloeana teslar i Drăghici al Chirfoteascăi i Mihai şoimar i popa Dumitru, sinu popii Nenciului şi mulţi oameni buni, ce nu i-am scris într-acest zapis.                                                               _____x
     H d3 CTdp          AWrOjj^T flHC AtfcceUA KAi( f A^HH, KTi /VkT x3pA8.
          Arh. St. Buc., M-rea Horezu, XXVII/2.
          Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 449 f. 530 şi la Acad. R.P.R., CMLXXX/23.
                                             247
1627 (7135) iulie 10.
            Patru boieri judecă pricina dintre Oprea căpitan şi Costandin pentru o ţigancă.
     j- Adecă noi ceşti 4 boiari, anume: Mihalcea i Staico i Şoptelici ai doilea dvomici i Danciul cliuciar Doicescul scris-am aceasta a noastră carte, ca să se ştii cum ne-au luoat Oprea căpitanul înpreună cu Costandin, feciorul Avanului
     1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
de Pojorăşti, dennaintea domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radul voevod, ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru o ţigancă, anume Muşa, fata Radei ţiganca a Oprei ţiganul, ce o au fost cumpărat Oprea căpitan de la Costan-din, feciorul Avanului, încă de cîndu au fost domnu nostru la nuntă, de i-au dat şi bani gata.
     Şi au făcut Oprea căpitan multă cheltuială pentru Costandin, pentru nişte ţigani ce au avut la călugării de la Sneagov. Deci Costandin n-au avut cheltuială, ce se-au rugat la Oprea căpitan ca să cheltuiască şi să-i dea această ţigancă ce scrii mai sus, într-un preţu. Şi i-au făcut şi zapis de la mina lui cu blăstem şi cu multe mărturie.
     Iar cîndu au fost apoi, Costandin, el au eşit den cuvînt şi de în <t >1ocmeală şi au zis cum n-au cheltuit Oprea căpitan pentru dinsul nici un ban. Deci ne-au luoat p<e noi ce >Jşti 4 boiari den divan ca să-i judecăm şi să adevărăm cum va fi mai pre dreptu <şi cu adevărat chel>1tuiala... 1 galbeni. Şi după aceia, i-am şi împăcat de a d<at Oprea> 1 căpitan în mina lu Costandin bani gata 11 galbeni şi jumătate, fără alaltă che<lt>1tuială ce au cheltuit. Şi i-au dat Costandin această ţigancă, Muşa, ca să-i fii de moşie.
     Drept acăia, am făcut şi noi cartea noastră la mina Oprei căpitan, să fii de mărturie, cum scrii mai sus. Aceasta mărturisim cu sufletele noastre şi să aibi a-ş face şi carte domnească de moşie pre Muşa ţiganca. Hhabo A* H'kCT.
     IIhc A8mhtp8 rpaMdTHK 8 ESKSpfipH WitTf T a^hh, k /vbT x3p<w.
     Staico dvornic 2
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCXLVII/3.
         Orig., hîrtie (29,5 X 21), cinci peccfi aplicate.
                                  248
1627 (7135) iulie 15.
            Papa mare vornic porunceşte unor megiaşi să cerceteze pricini de moşie şi de rumânie în satul Stăneşti.
     j* Jupan Papa vel dvornic. Ca să să ştie megeiaşii satului Stăneştilor, anume: ot Stroeşti, Dărjilă i Danciul i ot Topoloveni, Stan Scurtelescul i ot Băiceştii, Şerban i ot Topoloveni, Borcea i ot Micşăneşti, Vîlsan, ca să caute şi să adevc-reze pentru 9 galbeni ce-au cheltuit pentru ocinele lor şi de la sat şi de la Colceac şi de preste tot hotarul şi să caute şi de rîndul Stoicăi şi al lu Nan şi al lu Ivan
      1 Loc rupt.
      a Semnătură autografă.
409
www.dacoromanica.ro
şi al Dobre: vîndut-au Dragul şi cu Radul ocina lor toată au n-au vîndut ? Şi să caute şi de rîndul Costescului şi Vălescului: scumpăratu-se-au de rumînie au nu se-au scumpărat? Să caute şi să-i tocmească, cum vor afla cu dereptul, cu sufletele lor.
      IlHC MfeCEIţd tOrtlf fV A^HH, rttT «SpAf.
          Acad. R.P.R., XLII/35.
          Orig., hirtie (16 X 21), pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Rianu, Doc. rom. 139—140.
                                  249
1627 (7135) iulie 17.
             Muşa, Rada şi Dumitru vînd o ocină în Bujorani.
      f Scris-am noi, eu Muşa şi eu Rada i Dumitru, al nostru zapis cumu să să ştie că amu vîndutu ocină în Bujorani, însă partea lu Costandin pînîtru parte lu Bujoru, că au foştii vîndutu Costandin parte de ocina a lu Bujorii. Deci noi aceşti omeni ce sîntem mai sus-scriş, amu vîndutu partea lu Costandinii totu de prespă totu hotarul de în cîmpu şi de în pădure şi de în vii cu vinericele, de sat, cu seliştile, de prespă totu hotarul, vare cîtu să va alege, dreptu bani gata 5000 şi vin vedre 20 şi 2 oca de ceară.
      Şi amu vîndutu de a nostră bunăvoe de înnainte tuturoru megiiaşilor.
      Şi mărturii î<n>că a fostu la această tocmală, anume: Stan Mastea de în Tocsobeni, de în Cacaleţi, Tudoru i Cîrstea i Ghin, de în Ruda, Loghin, de în Bujorani, Yladul Sarîchiz i Berica logofăt.                            _____
      Şi amu scris eu popa Ghin. IIhc Mtcfitd hSaTe A^hh sY kti aet x3pAS.
      Eu diiaconu Lughin.
         Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XXXIV/39.
         Orig., hîrtie (31,5 X 22), patru peceţi aplicate.
                                    250
1627 iulie 18.
              Mihali al banului Grama vinde lui Hrisea logofăt doi rumâni din Voineşti.
      t ‘Op.oXoYW eyw 6 Mix<*Xif)? tou firacvi Tpap-ou t6 7tw? £xo6Xif)txa tou âpxou tou XoyoOcti tou ‘P^ou 8»io pXaxou? ei? t6 Bon]veem], voii? •fjoii? tou ©eoSwpou, tov M7tâpp.7touXo xa<l> tov Mou^a, fie tkjv             tou?, octi £xouv p-epTixov
tou?, w? xaOâ? y pa. cp ti y\ bp.o\oyia tou? xa<i> tj y?*?-*) ^ airrOevTixi].
410
www.dacoromanica.ro
      Ka<î> Touţ i7touX7]<ra p.e 7]Siov jjlou OeXtiiaoi, yiA tpXoupia 7tEv/]VTa e^tj xa<l> nXiov vâ jjltjv £%si vA xAjjlt] xavYjc, jjl^te âx6 tt]v yevEav (jlou,     [jjl^te]
AXXoţ xavYjţ $v<0pa)7t>o<;.
      Ka<i> Siâ (3£(3aiov AX7]0siaţ iyivev 7] 7tapouaa opLoXoyioc xax’ EvxpooOsv tcov AEicomaTcov jiapTipcov twv iL7toYEYpajipL^vwv, siţ aatpâXiav; xa<l> (3âvw xa<î> t)]v (îouXa jiou. ^—i
      XpiOTOU £<TSl> x0CJ(K3, iv |i.7]Vl •IouXXiou ÎK]
      •ţ" eO Toacsivoţ Ouy>tpopXa^[aţ Aouxaţ
      T»A8pdH Crt8>Kdp •Ioaviţ UpE'jţ |i.<xpTY)pa;
      XpHSdH noCTfAHHK f GTdHMNA dpMdlil MdHt CKHtp
      HX7]aţ PouT^spif] jiapT7]pa;
      Hcoavif] MaoxaXa |i.apT7]pa;
      IldHTi n'hpK'hAiE1 •
      f Eu Mihali al banului Grama mărturisesc că am vîndut dumnealui logofătului Rizea doi rumâni la Voineşti, feciorii lui Teodor, pe Barbu şi pe Muja, cu ocina lor cită au partea lor, după cum scrie zapisul lor şi cartea domnească.
      Şi i-am vîndut de voia mea, cu cincizeci şi şase de galbeni; şi mai mult să nu aibă a face cineva, nici din neamul meu, nici oricare alt om.
      Şi pentru adevărată credinţă s-a făcut zapisul de faţă, în faţa subscrişilor martori, de încredere, spre adeverire; şi pun şi pecetea mea. în anul de la Hristos 1627, luna iulie 18.
        Smerit Luca al Ungrovlahiei Tuduran sluger Ioan preotul martor Hrizan postelnic •j- Stanciul armaş Manea schiler Ilie Ruceri martor Ioan Mascala martor Pană pîrcălab 1
            Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/7. Orig., hîrtie (30,5 X 22), opt peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256 f. 564.
      1 Toate semnăturile sînt autografe.
411
www.dacoromanica.ro
251
1627 (7135) iulie 20, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Oprea căpitan ocină în Bucu-de-Sus, judeţul Ialomiţa şi ţigani.
      f AYhaoctYeio EohcYeio Îw ilAEădHApS BOSEOAd h poenoAHHTv KivCOH 3emae Xrrppo-KAdX'fHCKOf, CHHTv EEAHKdrO H nptAOBpdPO, lIOKOHHHdPO Iw PdAXA EOEEOAd. AiKdT POCnOACTKO MH cY» nOBCAtH'fie POCnOACTBd AM CA8P POCnOACTEO MH ©npSK KTvnHTdH H CTvC CHHOKH CH, £AHU,EA\ EorTv AAp^dX, «KOJKS A* «8 ECT WMHH8 8 Top E8k WT C8ACTKO MaOAKHH4*K>, dAH A«A EoBOAdHOK CEKEHH AP, WT nOAlO H WT W8m H WT KOA H WT CEAMHIJ1E CEAOB,    WT nOCESAY, EdpE EAHKd Ct JTHT      H3EpdTf WT  nO BTvCOAl
XOTdpOAI. IIoH(>K( cYe EHUJE pEMBHH CE2KEHH 3d WMHH8 EHAO ECT     3d A^AYhO  IPlvTpOK H
EpdTYfM tPO GOKOA H GSKdATv, EHSuJH EoBOAdHOK WT ©Tdp ESK. TdîKE, KTiAd ECT BHA Hd BptAM 3d EpdK POCnOACTEO MH, d CA8P rottlOACTEd MH GOnpt K'MIHTdH’K, WH tCT A'1'' H IlOEpdTHA 110 JlTvTpS H 110 EpdTYH EPO, GoKOA H GSKdATv, WT ETv EAHd KOAd 3d KOAYhHU.8, d METEpTvTdPO A*A, HTiTpB H CTvC BpdTYH EPO, &0K0A H G8KdATv, WHH EIJJHJKE fCT AM OlipfK KTdlHTdH cY» KHUJE pEMEHH CEJKEHH 3d WMHH8 pdAÎ EpdT-CTBd, I3KOJKE A<*  ECT EPO  3d A^A^HO. fl ITliTpS H BpdTYH       EPO, O0K0A  H GSKdATv,
WHH A<* AP’WKHT    WT cYa   KOAECE 3d KOAEHHU.8 A°pH CE Xol0®T AP^^dTh      AP^EX CfE
KOAEHHIţE, A<* B*K3HAIdET WT BTvC X°A$KOM KOAfHHU,£E METKpTvTdPO AM, 1AH EE3 BpOAOM KOAEHHUjEK, TTvmYiO Ai CH AP'BWHT AP'BKBX, nOHEJKE W ECT CkTKOpHA GOnpt KTvnHTdH BOABHHU,d KTOpdPO KpdT ETiC CTvC KEATOKdHfE EPO, TBpB ECT KEATOBdA 8PH H.
      H BHA C8T CBEAETBaYH Hd WCTpOEHl'E HM, Hd HA« :        (yTdH, CHHTi tlAAHMHpOK
ABOpHHK WT Al'KT’KCBIlY H (yTdHMIOA H &HH H WT EEpHAEIJJH GtdHMIOA tlEJfApHHK, CHHTi AYeHWTTvK H AEKd, CHHTv HtPOEK dpMdtU H WT IIHCK8AEHIH, AP'k™h H WT BdpOIII <I>AOM îwpPd H EpdT EPO IIhAOhYh.
      H ndK A4 ECT CA8P POCnOACTEO AM GDnpEB KTU1HTdH EAHd dU,HPdHK8, Hd HME EoPAdHd, ATiUIEpi ©TdHEB U,HPdHKd, IIOHEJKE ECT I10K8I1HA CA8P POCnOACTEO AM GOnpt KTMHTdH CYH dU,HPdHK8 WT HdA P0CI10>KA<> ©AHHd, P0C(10>KA<> I10K0HHH0M8 IIlBpBdH KOEBOA 3<> xA iCIipH, dAH ECT AM TTvMYiO dClipH XK POTOBH, d AP^PH XB SA MIlpH llpOCTHA HX ECT POCnOJKA** f*AHHd, WHd 3d A°KpOEOAIO EH, pdAf npdBd H KtpHd CA8>KE8 MTO ECT nOCASHCHA nO HtOHCA* 3EAIAE. H KHA'bXOM POCnOACTEO AIH H 3dnHC WT pSK EH, CEC nEMdT-k EH <H CEC CEEAETEaYH> X, KdKO ECT BHUJE nHC.
      H ndK A<* ECT CA8P POCnOACTEO A^H GOnpEB KTinHTdH EAHd dltHPdHKS Hd HA^E
AloyUJd, ATkl*1E<pd.........U,H>1PdH8A, nOHEJKE ECT nOKSnHA GOnpt KTinHTdH cf»
dl^HPdHKS EHUJE nHC WT HdA KoCT<dHAHH>X, CHHTi tlKdHSAOE............1 dAH A<* CB 3HdET
KdKO ECT AM HOKI^H POTOEH xdW H KEATOEdA ECT Onpt KTvnHTdH 3d...................1 EPO,
MTO ECT HAlkdA dcnpH XEC. H npOAdA°X..........1 WT P^Ka fro 3a "P^A-EHl'S H CTv CEEAE-
1 Loc rupt.
412
www.dacoromanica.ro
THaYh HA H<M£............>\ CHH-K flHA...........1 »3EdUld H RdCHrtlH K>3EdUI H flldHt
KdTdJf WT ESKlIJdHH H IwH Kd<TdJf.......... WT>* E8K, IPETp8...........1 H flUTkHH-fc H
Aae8a, CHH-K Tp-KKHA-KK.
      H nOCTdKHA (CT KoCTdHAHH H <KAfTKO>1, KOE C£ JfOK6T................1 TOrO A<* *CT
TPTiKAET H djjsSpHCdH WT THY WTEU.H, H>Kf C8T KTi HHKEH.
      fl IlOTOM, K§Ad ECT EHA nOCAt, d K<OCTdHAHH WH»1 (CT X0T'bA AA llOKpdTHT h R'K3RHrox np8)f np(A rocnoACTRd mh pdAf cT» au.HrdHK'k H cwip-kuif « 3d 'AHIi.8 CEC G3np"k K"K<nHTdH H CH^O1 np'klUE KoCTdHAHHOR KdKO fCT K*E3HMdA Onp’fe KTUlHTdH CYH dU,HrdHK-K Bf3 HHfAHH HOKU.8 H Ef3 lipdKOCTYlO.
      XdJKf ETv <TOM>* TOCnOACTRO MH CEM TAfAd H C8AH no (ipdRA^ H 110 3AK0H8 H
CEM A<»A TOCnOACTRO MH A KOAtpH WT AHKdH Hd HME A\HJ(dAMfc H GTdHKO H IHonTE-AHM ETOpHH AKOPHHK H AaH4WA KAWMdp, I3K0JKE M HJf C8AHT H A<» STdKMHTE CE KdKO Jf®KET BHTH npdROCTYlO. TdJKE RTk TOM CIH EOA'fepH KHI1JE ptMEHH WHH C8t TAfAd^
H CMOTPHA C8T H RHA^A fCT H 3dIlHC8A KoCTdHAHHOR CEC KEAHKOE KAfTRO H WEpt-
TdA fCT KdKO fCT EHA KEATOKdA GDlip"fe KTinHTdH dCIipH x AVH PaAf nptHYH HTO ECT HM-kA KoCTdHAHH CEC KdASrtpYH WT Oh^OR H CEC HfKSAd (lOCTfAHHK WT EoROpTiHlH pdAY HtKoe du,HrdHH h MNoroip ect X°AHa h tpSaha Onpt kt^iihtdH pdAY KoCTdHAHH CEC KOHH sro H CEC R'ECdJf KEATORdHYH ErO TfpE ECT KEATOKdA 8rH KK H dCnpH H, R"EC pdAY Tp-bESKE KoCTdHAHHOR. TdJKE ECT WCTdA KoCTdHAHH WT 3dK0H H WT C85KAfHfH WT np£A rocnoACTRd MH HdKOJKE EAHH MEAOKtK MTO ECT JfOTtA A<» llOKpdTHT.
      Gsro pdAf AM0X C-KM rocnoACTRO mh CA8r8 rocnoACTRd mh GOnpEK K'EJiHTdH, I3K0JKE A4 ECT cYh KHUJE pEHEHH CEJKEHH 3d WHHH'E H cYh dlţHrdHME A^AÎHO H ^E WJfdE CHHOROM H RHSKOM H np'tKNSMHTOM H H£ OT KOrOJKAO HBIlCKOA’kEHMO, nopH3MO TOC-noACTKd MH.
      Gbjke h ckeaeteaYh nocTARH^OM rocnoACTRO MH: >K8ndH Ildnd rea ab°Phhk h JKSndH XpH3d REA AOTOijSET H JK8(ldH ,A,8MHTpdUJKO REA KHCTHHp H ftlHJfO REA CndTdp H RdpTOAOMH REA CTOAHHK H IldKAdKH KOMHC H flllOCTOA IlEXdpHHK H JK8(ldH KoCTdH-AHH REA nO.CTBAHHK. H HCIlpdKHHK Ildnd REA AK0PHHK.          ^
      H HdnHCdX, A8mhtp8 rpdMdTHK, 8 EskSpeijih, ioaYe k a«»hh h wt Haama r-e
AtlT x SpAE.
      -j- lw fLuădHAP# RWERWAd, mhaoctYio EojkYio, rocnoAHH'E.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Oprea căpitan şi cu fiii lui, citi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Bucul-de-Sus din judeţul Ialomiţa, însă partea lui Bobolan 33 de stînjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că aceşti stînjeni de ocină mai sus-zişi au fost de moştenire ai lui Pătru
1 Loc rupt.
413
www.dacoromanica.ro
şi ai fraţilor lui, Socol şi Sucală, nepoţii lui Bobolan din Bucul-Vechi. Apoi, cînd a fost în vremea nunţii domniei mele, sluga domniei mele Oprea căpitan a dat şi a înfrăţit pe Petru şi pe fraţii lui, Socol şi Sucală, pe o roată de moară, a patra parte. Iar Pătru şi cu fraţii lui, Socol şi Sucală, ei încă au dat lui Oprea căpitan aceşti stînjeni de ocină mai sus-zişi, pentru frăţie, ca să-i fie lui de moştenire. Iar Pătru şi fraţii lui, Socol şi Sucală, să ţină din această roată de moară cît timp va dura lemnăria acelei mori, să ia din tot venitul morii a patra parte, dar fără vadul de moară, numai cît îl va ţine lemnăria, deoarece a făcut Oprea căpitan toată moara a doua oară, cu cheltuiala lui, de a cheltuit ughi 8.
     Şi la întocmirea lor au fost martori, anume: Stan, fiul lui Aldimir vornic din Mătăseşti şi Stanciul şi Sin şi din Berileşti, Stanciul paharnic, fiul lui Meiotă şi Leca, fiul lui Neagoe armaş şi din Pisculeşti, Drăgan şi din oraşul Floci, Iorga şi fratele lui, Andonii.
     Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele Oprea căpitan o aţigancă anume Bogdana, fiica Stanei ţiganca, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Oprea căpitan această aţigancă de la doamna Plina, doamna răposatului Şerban voievod, pentru 4000 de aspri, dar a dat numai 2000 de aspri gata, iar ceilalţi 2000 de aspri i-a iertat doamna Elina, ea de bunăvoia ei pentru slujba lui dreaptă şi credincioasă, cu care a slujit-o prin ţări străine. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna ei cu pecetea ei <şi cu martori>1, cum este scris mai sus.
     Şi iar să-i fie slugii domniei mele Oprea căpitan o aţigancă anume Muşa, fiica.. .* ţiganul, pentru că a cumpărat Oprea căpitan această aţigancă mai sus scrisă de la Cos<tandin> 1 fiul lui Avanul... 1, dar să se ştie că a dat bani gata 1800 şi a cheltuit Oprea căpitan pentru... 1 lui, pe care i-a avut, 2200 de aspri. Şi a vîndut...1 de la mîna lui de vînzare şi cu martori anume...1 fiul lui And...1 iuzbaşa şi Vasili iuzbaşa şi Manea vătaf din Bucşani şi Ion vă<taf... din> 1 Buc, Pătru... 1 şi Mîinea şi Albul, fiul lui Tărchilă.
     Şi a pus Costandin şi <blestem> 1 care va vroi... 1 acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de cei 318 părinţi, care sînt la Nicheia.
     Apoi, cînd a fost după aceea, iar Costandin a vrut să întoarcă şi a ridicat pîră înaintea domniei mele, pentru această aţigancă, şi s-a pîrît de faţă cu Oprea căpitan <şi aşa> 1 a pîrît Costandin că Oprea căpitan a luat această aţigancă fără nici un ban şi fără dreptate.
     Apoi, întru acestea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea 4 boieri din divan, anume Mihalcea şi Staico şi Şoptelici al doilea vornic şi Danciul clucer ca să-i judece şi să-i întocmească cum va fi după dreptate. Astfel, întru-aceea, aceşti boieri mai sus-zişi au cercetat şi au socotit şi au văzut şi zapisul lui Costandin cu mare blestem şi au aflat că Oprea căpitan a cheltuit pentru pîra pe care a avut-o Costandin cu călugării de la Snagov şi cuNecula postelnic din Cocorăşti pentru nişte aţigani
1 Loc rupt.
414
www.dacoromanica.ro
4450 de aspri şi a umblat mult şi s-a trudit Oprea căpitan pentru Costandin cu caii lui şi cu toată cheltuiala lui, de a cheltuit 22 de ughi şi 50 de aspri, tot pentru treburile lui Costandin. Astfel a rămas Costandin de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca un om care a vrut să întoarcă.
     De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Oprea căpitan ca să-i fie aceşti stînjeni mai sus-zişi de ocină şi aceste aţigănci dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Pavlachi comis şi Apostol paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare vornic.
     Şi am scris, Dumitru grămătic, în Bucureşti, iulie 20 zile şi de la Adam în anul 7135 <1627>.
     •j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, IX/8.
          Orig., hîrtie (42 X 27,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1806.
          Copie ibidem, ms. 692 f. 197v.
                                             252
1627 (7135) iulie 21, Pietrari.
            Pană armaş din Tîrgovişte vinde lui Hrizea mare logofăt partea sa de moşie din Voineşti şi cu un rumân.
     •j- Adecă eu, Pană armaşul de în Tîrgovişte şi cu toată fămeia mea, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum am vîndut toată partea mea de în sat de în Voineşti cîtă am avut cumpărătoare, de în hotar pînă în hotar, cu vadul de moară cu tot venitul şi cu un rumân, anume. Oana cu feciorii lui, jupînului Hrizei marele logofăt, derept 4 000 de bani gata. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos.
     Şi acest rumân Oana fost-au fugit în Ţeara Ungurească, iar jupînul Hrizea logofătul l-au scos de în Ţeara Ungurească şi l-au adus în ţeară şi încă i-au dat jupînul Hrizea logofătul şi întru mîna rumânului bani 1 000.
     Derept aceia, i-am făcut zapisul mieu, cum să-i fie moşie neclintită şi de nime de întru oamenii miei nevoe să nu aibă, că i-am vîndut eu de a mea bunăvoe. Şi cu zapisul mieu să aibă a-ş facere şi carte domnească de moşie.
     Şi mărturie încă au fost oameni buni, anume: de în Pietrariu, popa Pătru şi iar popa Pătru şi popa Radul şi popa Necula şi unchiaşul Stroe şi Radul
                                                                                                     415
www.dacoromanica.ro
Căute şi Dobrotă Yulpe şi Necula peharnic, feciorul popei Balei de Braşov şi Sima logofătul de Tîrgovişte şi Cîrstea, feciorul lui Vintilă de Săteni şi Negoiţă peharnic, Meiotă de Berileşti şi Nistor logofătul de Tîrgovişte.
      Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în sat în Pietrari, în luna lu iulie în 21 de zile, vă leato 7135 <1627>.
Popa Pătru. Popa Radul. Popa Pătru. Popa Necula. Pană armaş.
Stroe.
Sima logofăt. Necula peharnic. Nistor logofăt. Cîrstea.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/8. Orig., hîrtie (31 X 21,5), şapte peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 256 f. 563.
           EDIŢII. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 14-15.
                                             253
1627 (7135) iulie 24, Tîrgovişte.
                                     Dobra vinde lui Hrizea logofăt partea ei de ocină din Voineşli.
      f Adecă eu, Dobra, fata Barbului de Voineşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vîndut jupînului Hrizei marele logofăt toată partea mea de ocină de în Voineşti,de în hotar pînă în hotar, derept 6000 de bani gata. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului, ca să-i fie domniei lui moşie ohabnică.
      Şi au fost la această tocmeală mulţi oameni buni mărturie, anume: de în Săteni, unchiaşul Vintilă şi de în Tîrgovişte, Pană armaşul şi feciorul lui, Dumitru şi de în Pietrari, popa Pătru şi popa Necula şi popa Radul şi Stroe şi de în Cîndeşti, Ionul Sîrbului şi de în Gemenele, Ivan şi de în Tîrgovişte, Zlate cizmariul şi Ducul şi de în Voineşti, Tatul.
      Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în oraş în Tîrgovişte, în luna lu iulie în 24 de zile, vă leato 7135 <1627>.
      Vintilă ot Săteni.                 Pană armaşul.
      Nedelco portariul.                 Eu Mina zugraf încă ştieu.
      Eu Dobra, fata Barbului.           Eu popa Vasilie Drîncescul mărturie.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/9.
           Orig., hîrtie (31 X 21,5), şase peceţi aplicate.
           Copie ibidem, ms. 256 f. 563 v.
           EDIŢII. Haşdeu, Arh. ist., I, 1. 8.
416
www.dacoromanica.ro
254
1627 (7135) iulie 28, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă 14 locuri de prăvălii în Bucureşti şi o pivniţă.
      •{■ /Uhaoctieio EojkYeio îw &u|{dHAp8 roeroaa H rocnoAHH-h r-kcoh 3emae &rrppoRA4-XYhckoe, chhti R(AHK<iro h npkAOEparo noKOHHHaro îw PaaVa ROfROA* *»- AaK,>T rocnoACTRO mh cYio iioreaehYe rocnoACTRO m h CRkTkH kojkectreha mohacthp rocnoACTRO mh, htke ect H3 AOA Rdpoui E$K8pEI|IH, XPdM CR’kTd TPOHIVK H WTU8 Er8M£Hd TAHropiE H RTiCkMH HHHOKOM EAHU.H >KHrSI4IK1X RTi WEHT’kAH TOE, I3K0JKE fi,i ECT CRkTkH MOHACTHp GfikTA TpOHU.'K RHUJE pEMEHd AKd MkCTORE 34 (IP'KR'KaTH 8 Rdpoui 8 E8K8pEl|lH- IIoHOKE CÎE AKA MkCTORE 34 np'KR'KA'fH EHAd ECT 34 A^AÎNO AldKdREIOR, 8HKOM 7K8n4HHU,£R flldpÎEH, 7KHTEAHHU.4 GtAHMIOAWR AWPOlJlET WT Kp’kCTY£H£l|JH H 5K8i14HHIJ£R GpHHER, 5K8I14HHIJ4 GllHpHAOHOR AWrO^ET H >K8ndHHU,£R GtAHR-KH, 7K8J14HHUA IIlEpKdHOR, CHH"K GeMAHOR C8AU,8 WT E8K8PE41H.
      Ta>K£ A nOTOM, KTiAd KT KHA CKA<>, RTi A^hTe rOCIlOACTRO MH, IIO C’hMP’hTH
AIakareior, a rh8u,ex sro, IHapYa h 6phha h Gt4hk4, whe c8t a&a h iiokaohha cTe
R MECTORE 34 IIP'KR'KaYe CrIîTOmS MOHdCTHp GukTA TpOHU.'K A^A^S, P4A7 A^IUS 8HK0M CH A14K4REI0R, ta4KC»K£ A<* KT H4 CRkTOlO nOMkHHK. H H4(IHC4U1E CE JlOpSAEHYEJf BM8 Rli CRkTOlO JKP’RTR’KHHK RÎ A^llIE H4 HMB: YHaKAPYe H CHHTi EPO X, T8A0P4H A?13* KOH H AP'Kr‘iH H fllHX’KHA’K H HkKUJA H AP'Kr‘tH‘t H ^TAHA H noii Tp034R H G^TEMfE H IKTP4UIK0 H llHAPeW-
      H riAK A4 ECT CRkTkH M0H4CTHP GRkTAA TpOHl^Ti RHUJE PEMEH4 nHMHHlţA M4K4-REIOR WT E8k8P£41H H CTiC MkCTO 34 rT IIP'KR'KaYH. HaH A3 CE 3H4ET : WT PpiutHUIOA
(1hrhhu,er 8 Kphr’ku.8, A®pn 8 MkcTOM nanaaYer IJIe+ahTh nonER A8mHTP®k) A’UiKP3 non AIateior wt E8k8pe4ih, mto ra ect eha npoAAA npk3RHT£pHna IJIe^aha A**» *h
4T0 ECT HM4A WH4 WT 8HK0M CH A14K4REI0, MOHACTHpER MH^A ROEROA, XPaM CRkTH HHKOAAE, WT TOPO MkCTO, EJKE CE C8T lipOAAA, A**! *H. H lldK fi,i CE 3H4ET: WT MkCTOM (14114-AIER IJIej|S4N£H A®pn 8 np’KR'KATHAE IIpEAEK CI14T4p, CHHTi HHKTiR AWPOl|S£T, BE3 T£J( AK4 MkCTORE 34 IIPTiRTiATH RHUJE pEMEHE, A^AHE 34 nOMkHTi. IIoHETKE ECT I10K8I1HA WTKJ^S EP8MEH4 TaHPOPÎE WT M0H4CTHP GukTA XpOHU,^ cYlO nHRHHU.’K H CKC MkCTO 34 rY2 IIP’IiR’IiaYH EAHK4 CE XTHT H3EP4TH 8 A^TiP H R*R UJHpOT WT H4A JK8n4HHU,4 AldpYn H WT >K8ll4HHU,4 ©pH 4 H WT JK8I14NHUA GtAHKA, 4H£\lf£X fl\4K4R£IOR, 34...........3 WT RdpOUJ E8K8p£4IH,
34 „£XY ACIipH POTORH.
      <H> npOAAAOHJf WHE CAME, 34 A0KP4R0AI0 HJ(, KE3 HHEAH4 CHAOCT H CTiC 83H4* hYe RliCkM R4P0UJ4H0M WT M4X4A4, OT POp H3 AO^ H WT lip£3 P0CI10ACTR4 MH H
      1 în loc de: Chh nume propriu; cf. doc. nr. 206.
      2 Retuşat în: ai
      * Loc alb.
27 — C. 1146
www.dacoromanica.ro
417
WT npSA KliCtMH IlOHTfHHHMH (lpAKHTfAYHM r*Cn©ACTKA MH EtAHl^H H MAAH. H kha^Pm rocnoACTKO mh h 3aiihc Hcnp-KKO sa mhaokahYs PAaY noAvbHA nocAtjf H 3a npOAAHIf WT pSKAAAH H)f WHfM JKHTfAHHl^f BHUlf pfMfHf, C*kC KfAHKOM KAfTKO H A^O" PECAhYc H C*kC MHOrH CBAI|I(HHU,H H KSllIţH H A©KpH AK>aY« CKfAfTfAYf, HAI1HCAHH K*k-CHJf 8 3AI1HC, KOTOpfH C8T KHA HA SCTpOfHIA HAU, HA HAM.* WT KApOUl E8K8pfl{IH, nMl EopMA kahchap H non Îbah h Gtahhwa aYiakoh h APar8A AYiakoh WT KAHpocSA rocnoACTKA mh h THHt AISctakh K8nu,8 h ÎaYi K8nu,8 H Gtahmwa IISctYwa K8niţ8 h AHMa XP®M KpoHTOp h non (A,P’W’®1® wt HPTikka TwwpMtK KAH h non fÎHrfA H MHOrH AWAYf) f>Kf Hf CSt I1HCAHH 3Af Kli KHHrA cYf.
      <H> nOCTAKHAH c8t JKSnAHHlţA AÎApYra H JKSnAHHlţA 6pHHA H JKSnAHHlţA Otahka H KAfTKO.* Koro OT C*hpC>AHHKA HM JfOKfT Cf nOKSCHJf nOnfpfTH H pA30pHT H HCJfASHT cYh HM nOM-kHA H TAKMfJKfHYf, TOrO Aa *CT TpTiKAfT H AHA0IMA H A$8pfCAH.
      Giro paaY aaa®X c1lM rocnoAcTKo mk cK-bTOMS mohacthp Ob^ta TpoHU*k, raKOJKf Aa fCT cYf MtCTOKf 3A np*KB*lu\YH H C*KC nHMHHUA A^AYhS H K*k 8Kp-knAfHYf, HHHOKOM K*h nHipS H B*k WCTpAK H Hf WT KOrOJKA® HfnOKOAtEHMO, n©pH3M© TOCnOACTKO MH.
      GfJKf SE© H CKfAfTfAYH nOCTAKHJf rOCn©ACTK®         >K8nAH ITAflA BfA AKOpHHK H
>K8nAH XpH3A BfA AWrMjWr H JKSnAH A\H)fO BfA C(1ATAp H JKSflAH ^\8MHTpAUIKO BfA KHCTYiap H *8nAH RApTOAOMH BfA CTOAHHK H IlAKAAKH BfA KOMHC H flnOCTOA BfA nfJfApHHK H JKSnAH KoCTAHAHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpAKHHK XpH3A BfA AOrOjJifT.
      H HAIlHCAJf, flfn*KAAT AOrOjjKT, 8 rpAAV E8K8pfl(IH, MtCfllA lOAYf KH AKHH H WT
flAAMA A® HHH*k TfK*hl|IHM AfTOM K*k A*bT x 3pAf.
      •J* Kw JlAfăAHApS KWfKWAA, mhaoctY» EojkY», rocn©AHH*k.
      *j* Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toata ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Da domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele, care este din jos de oraşul Bucureşti, hramul sfînta troiţă şi părintelui egumen Gligorie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în lăcaşul acesta, ca să-i fie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă mai sus-zisă două locuri de prăvălii în oraş în Bucureşti. Pentru că aceste două locuri de prăvălie au fost de moştenire ale lui Macavei, unchiul jupaniţei Maria, soţia lui Stanciul logofăt din Cîrstie-neşti şi ale jupaniţei Erina, jupaniţa lui Spiridon logofăt şi ale jupaniţei Stancăi, jupaniţa lui Şerban, fiul lui Semăn judeţ din Bucureşti.
      Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Macavei nepoatele lui, Maria şi Erina şi Stanca, [ele au dat şi au închinat aceste 2 locuri de prăvălie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă dedină pentru sufletul unchiului lor Macavei, ca să fie la sfîntul pomelnic. Şi s-au scris la sfintul jertfelnic rudele lui, 12 suflete, anume: Macarie şi fiul lui1, Tudoran diaconul şi Drăgan şi Mihăilă şi Neacşa şiDrăgana şi Stana şi popa Grozav şi Eftemie şi Pătraşco şi Andrei.
      1 în loc de:«şi Sin»; cf. doc. nr. 206.
418
www.dacoromanica.ro
      Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă mai sus-zisă pivniţa lui Macavei din Bucureşti şi cu loc pentru 12 prăvălii. însă să se ştie: din gîrliciul pivniţei în Crivăţ pînă la locul preotesei Ştefana a popii Dumitru, fiica popii Matei din Bucureşti; care preoteasa Ştefana l-a vîndut, partea ei pe care a avut-o de la unchiul ei Macavei, mănăstirii Mihai voievod, hramul sfîntul Nicolae, din acel loc care s-a vîndut, partea ei. Şi iarăşi să se ştie: de la locul preotesei Ştefana pînă la prăvăliile lui Preda spătar, fiul lui Nica logofăt, fără cele două locuri de prăvălii mai sus-zise, date pentru pomană. Pentru că a cumpărat părintele egumen Gligorie de la mănăstirea Sfînta Troiţă această pivniţă şi cu locul de 12 1 prăvălii cît se va alege în lung şi în lat, de la jupaniţa Maria şi de la jupa-niţa Erina şi de la jupaniţa Stanca, nepoatele lui Macavei de... 2 din oraşul Bucureşti, pentru 15.000 aspri gata.
      <Şi> au vîndut ele singure de bunăvoia lor fără nici o silă şi cu ştirea tuturor orăşenilor din mahala, din sus, din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, mari şi mici. Şi am văzut domnia mea şi zapisul dintîi de miluire pentru pomană, apoi şi pe cel de vînzare de la mîinile acelor jitelniţe mai sus-zise cu mare blestem şi afurisenie şi cu mulţi preoţi şi negustori şi oameni buni martori scrişi toţi în zapis, care au fost la întocmirea lor, anume: din oraşul Bucureşti popa Borcea clisiarh şi popa Ivan şi Stanciul diacon şi Dragul diacon din clirosul domniei mele şi Ghinea Mustachi negustor şi Ilie negustor şi Stanciul Pustiul negustor şi Dima şchiopul croitor şi popa Drăgoi de la biserica lui Ghiorma banul şi popa Angbel şi mulţi oameni care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta.
      <Şi> au pus jupaniţa Maria şi jupaniţa Erina şi jupaniţa Stanca şi blestem: care din rudele lor se va încerca să calce, să rupă şi să nimicească această pomenire şi întocmire a lor, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă ca să-i fie aceste locuri de prăvălii şi cu pivniţa dedină şi de întărire, călugărilor de hrană şi întremare şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iulie 28 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7135 <1627 >.
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/18.
          Orig., hîrtie (41 X 28), pecete timbrată.
          Cu o trad., din 1903.
      1  Retuşat în 14.
      2  Loc alb.
27*
                                                                                 419
www.dacoromanica.ro
255
1627 (7135) august 1.
                                       Dragoslav logofăt vinde lui Hrizea mare logofăt ocină la Bălţaţii-de-Jos.
     f Adecă eu, Dragoslav logofet ot Bălţaţi, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mina jupanului Hrizei velichii logofet, cum să se ştie că i-am vîndut eu cu ştirea tuturor feciorilor miei şi a tuturor fraţilor miei de ocină şi a toată ruda mea, ocină în Bălţaţii-de-Jos, însă stînjăni 18 de preste tot hotarul de în apa Prahovei pînă în matca Roşioarei, însă de în partea Yladului jumătate, ce am fost cumpărat eu mai denainte vreme şi de în cîmpu şi de în livezi şi den pomete şi cu vad de moară ce se va alege lîngă hotarul Călineştilor,
însă ce se va alege den partea lu Drăghici, fratele Yladului. Şi mi-au dat jupînul Hrizea vel logofet bani gata 4500. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoe cu ştirea tuturor fraţilor miei, însă fără vie.
     Şi mărturie încă au fost la tocmeala noastră, anume: ot Bălţaţi, Oprea logofet, ot Cucleş, Miroslav i Yoico i Drăghici i ot Călineşti, aga Ghica i Sima cel bătrîn i Deadiul vătah i Stăncioiu i Coman i Zbora i Deadiul bucureşteanul i Balotă i Granţa.
                           Derept aceia am vîndut eu de bunăvoe, ca să-i fie de moşie şi să aibă a-şi
face cărţi pre acest zapis. Aceast-am scris, să fie de credinţă.
    Şi am scris eu, MÎhalcea logofet, sinu Nan logofet ot Măgureni, ginerele lui Dragoslav logofet, meseţa august 1 dni, vă leat 7135 <1627>.
Papa vel dvornic Eu Dragoslav logofet pus-am pecete pentru credinţă. Oprea logofet mărturisescu. Ivaşco dvornic Fiera logofet Vlad vistier Gligorie comis
Kcovot<xtIvo<; KaTaxou^vjvoţ Deadiul vatah de Călineşti Conda vel armaş Dumitraşco comis Buzinca vistier Drosul
Eu Petre sulger mărturisăscu. Radul logofet1
           Arh. St. Buc., A. N., LX/17.
           Orig., hîrtie (31 X 22), 17 peceţi aplicate.
                                             256
1627 (7135) august 7.
             Alexandru Coconul voievod porunceşte stolnicilor de la balta Bistreţului să se ferească de jumătatea de baltă a mănăstirii Tismana.
      f AIhaoctYiio EcoKTfio îw flntâdHApS            h rocnoAHH-k, chh-k noKOHHHdro
Kw PdAVA KOfKOA*- Hhiiut rocnoACTKO mh voao stolnicilor ce să chiamă de la balta Bistreţului. După aceia vă dau în ştire domnia mea pentru jindul svintei
      1 Toate semnăturile sînt autografe.
420
www.dacoromanica.ro
mănăstiri Tismena, hram Uspenie Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, că le-am fost făcut domnia mea carte, ca să-şi ţie den balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de in cîrmă şi den părpăru de la cară şi de în tot venitul ce se va cădea, cum au fost şi mai denainte vreme, pre semne bătrîne, den Bîrzo-gîrlă dirept Covăciţa, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească, cum au ţenut şi alţi stolnici, pentru că iaste bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie a svintei mănăstiri.
     Şi cum am văzut domnia mea şi cărţi bătrîne ale altor domni, iar acum de cartea domnii mele n-ascultaţi, nici le daţi ce iaste de în baltă partea mănăstirii, ce faceţi clăci la vînătoare şi lor nu le daţi nemica, ce faceţi alte legi, care acest obiceiu n-au fost în ţeară, nici veţi să vă ţineţi partea domnească, ce vă iaste cu dreptate, cum au fost de veacu.
     Derept aceia, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi de partea mănăstirii jumătate, cum le citescu cărţile bătrîne şi mai mult să nu mai vii să se mai jăluiască aicea, naintea domnii mele, că le opriţi partea mănăstirii den baltă, că apoi bine să ştiţi că voiu trimete domnia mea de o vor face foarte o certare mare, că ce vă amestecaţi in moşia mănăstirii, unde n-aveţi treabă. Hh4K0 m h1sct, no pEH rocnoACTRO mh.
     H HCnpaRHHK C4M pcM rocnoACTsa MH.
     IlHC M'kCElVI dKrSCT 3 AkHH, R /vkT * 3prtf.
     f Kw fL\e§4HAP8 RWfRWAa, mhaoctYk» Eo>kYk> rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCI/10.
          Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete aplicată, căzută.
          Copie ibidem, ms. 329 f. 606.
                                             257
1627 (7135) august 15, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod întăreşte jupanului Mihalcea al doilea vornic o ocină şi un ţigan din Bădeni, judeţul Sac.
     f fllHAOCTYEIO Eo>kYeIO Îw tLuSdHAPS R0ER0A4 H [’OCnOAHH'k R-RCOH 3EMAE XrrppO-ra4)(Yhckoe, chhtv RfrtHKaro h nptAOsparo noKOHHHaro Iw PaAVA koeroa4. A<*R4t rocnoACTRO mh cYe horeaehYe rocnoACTRO mh RoatpHHS rocnoACTRO mh k&mh Mh-Jţ4AWER RTOpYH AkoPHHK WT CEAO WT II'KTP'KrtdlJE H C"KC CHHORH CH, £AHU,£>K£ Eor"k A4P0R4)(, laKOHfE A<> <«8 fCT WHHH8 8 B'KA'feHH R-K C8ACTRO 04K 44H AM AÎH)('R4A'kR 4PM4UJ WT E'KA'feHH R"KC4)(, WT nOAlO H WT UJ8m4 H WT ROA H ClvC RHHOrp4AY 8 A’fert H CRC REHHhYH H WT C£A4AH1|J£ CEAWK, WT nOCRSAÎ, R4p£ EAHK4 CE XTfT H3BP4T WT no RTiCOM )(0T4P0M. H REHHhYH nO HME: Htr8rt /\,8pA"RK TiHNE H PdA&t Gt4H(H GhhaYHAE H CHHORH 04HMEH Al'hH’kHA'RR, HAfJKE CE J(Ol|l8T H4HTH H CKC R-KCtjf AEAORE 34 WHHH'R AlHJf'RHA'kR 4pM4UI WT R^RCt^ 8}Kf KOAHI^E CE JfOKET OEptCTHJf WT
                                                                                                           421
www.dacoromanica.ro
B-kAtHH. (x>EdMC A,i CC 3HdCT EC3 HTO CCT EHA npOAdA ffiHJf'KHA'K dpMdLU WT A* *a CrO «IT            BHHOrpdA’f H WMHH-K PdAV"AOB Aohm*ck8a) mt0 KfT EHTH HdllHCdH 8
3dnHc8A fllHjf'KHA'KB dpMdiu, Koro io cct aaa Hd P8k fr0) c"1»* nCHdTfc CM8. il AP8rA WMHH'K B-KCdX Ad *CT HO p8Kd AlH)fdAMCB A^OpHHK CKC BCMHhYH H CKC BTiC JfOA°KOM, nOHCJKC CCT nOKSlIHA EOA-kpHH TOCnOACTBO MH /WHJfdAHd BOpHHKSA cYlO BHLUC pCMCHd VVMHHTv H CKC BHHOrpdAY 8 A^a H CKC BCHHhYH WT HdA MHX'KHA'K dpMdUJ WT BdA'kHH, 3d xrjf dcnpH totokh.
      H npOAdA°X fllHJf'KHA'K dpMdlU WH 3d HCrOB A<5KP0K0AW) EC3 HHCAHd CHAOCT WT HHJfTO, CKC 83HdHTc B'KC'tîM MCrYdlUOM H WT lipCA TOCnOACTKd MH. H BHA'byO'W TOCnOACTBO MH H 3dHHC WT P8k YHHJfKHA'KK dpMdlU 3d npOAdHÎC, CKC MHOSH EOA"bpH CBCACTCaYH, Hd HMC: KoCTt CA8>Kdp H KoCTdHAHH KSndpiOA H AaH4WA KAlOMdp H flHTOHfC K'KM'KpdUJ H WT Ep*KTYiaHH, GTOHKd AWrO^CT H WT Gt'KHMCHIH, PdASA BdTdJf H WT BdpOUJ E83-K8, MhIO AWrwjjiCT.
      <H> HAI’kAH c8t fllHJf'KHA'K dpMdlllSA Hd p8K CrO H KHHrH 3d A'kAHHS HdA WMHHd wt E'KA'bHH. Td>Kc KorAd cct npoAdA cYa wmhh-k wt E'KA'bHH, wh cct cbca^tca-CTBOBdA CdM 8 AHKdH KdKO CCT 3drHH8A TC]( KHHrH 3d SAOMCCTBYc.
      H ndK Ad CCT EOA-fepHHS TOCnOACTBO MH YHHJfdAHCB AKOpHHK CAHH MOMK8 3d U,HrdH
no ham Tcprc, chh*k Kp'kctcb, noHcwc ra cct noKSnHA AlH^dAMd ab°Phhk Tor momk8 3d au,HraH wt HdA EpdT8A, bh8k EpdT8AOB AwroiJscT wt Kp'ki^d, 3d xry dcnpH totobh 1.
      H npoAAA°]C BpdT8A wh 3d cboio A^paKOAio h ckc SdnHc 3d npoAdHfc, ckc BOA'bpH CBCACTCAÎH HdnHCdHH 8 3dnHC, KOTOpiH C8t EHA Hd TdKMHKCHYd HM, Hd HMC: GTOHKd BdTdJf H HtHMIOA B'KTdJf WT 4>A0pYci|IH H WT BoHHCI|IH, ILuTK dpMdUI H IlkTpS dpMdlil H MH03H A0EPH AlOAfC.
      Gcro paAf A*A*X c"km rocnoACTBO mh EOA-bpHH8 <rocnoACTBO mh>2 MH^dAncs BTOpfH AKCpHHK, ladKOHCC Aa «8 CCT cYlO WMHHTv WT E'KA'tHH H CKC BCMHHH H TOr momk8 3d i^HrdH, Tcprc, a^aYhS h b*k wpe8 chhobom h bh8kom h np-kBHSMCTOM H HC WT KOrOJKC HCnOKOAtEHMO, n0pH3M0 rOCTlOACTBd MH.
      Gcjkc 8eo h cbcactcaYh nocTdBA'bCM rocnoACTBO mh: w8ndH liana bca akoPhhk h jKSnaH XpH3d bca Aoro^CT H >K8ndH AlHjfo bca cndTap H ,A,8MHTpduiKO bca bhctYhp H BapTOAOMH BCA CTOAHHK H IldBAdKH BCA KOMHC H flnOCTOA BCA nCJfdpHHK H JKSndH KoCTdHAHH BCA nOCTCAHHK. H HCnpdBHHK XpH3d BCA AWrO^CT.                            __
      H HanHcay as, Acn*KAdT Aoro^CT, 8 rpaAV E8K8pci|iH, M'bccu.a dBrScT cY a^hh
H wt ^AdMa a<*w* AC HHH'b b*k ccro nHcaHYc tcmchYc a^tom b*k aIît x3pAC, a wt p03<ACCTBd XpHCTOBO xd)fK3.
      f Iw HdcâdHApS BwcBWAd, mhaoctYcio EojkYcio, rocnoAHHK.
      ■}• Din mila Iui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanMihalcea
      1 Pasajul: «H nas____ xrj* acnpH roToSH» şters cu chinovar.
      * Loc rupt.
422
www.dacoromanica.ro
al doilea vornic din sat de la Pătîrlage şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Bădeni în judeţul Sac, însă partea lui Mihăilă armaş din Bădeni toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vii în deal şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii anume: Neagul Durdăcîine şi Hâdul Stanei Sindiile şi fiii lui Oancea Mănăilă, unde se vor găsi şi cu toate părţile de ocină ale lui Mihăilă armaş din toate funiile cîte se vor găsi în Bădeni. Dar să se ştie fără ceea ce a vîndut Mihăilă armaş din partea lui din Bădeni, vie şi ocină, lui Radul Doicescul care va fi scrisă în zapisul lui Mihăilă armaş, pe care i l-a dat în mîna lui, cu pecetea lui. Iar cealaltă ocină, toată să fie la mîna lui Mihalcea vornic cu vecinii şi cu tot venitul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Mihalcea vornicul această ocină mai sus-zisă şi cu via în deal şi cu vecinii de la Mihăilă armaş din Bădeni, pentru 3600 aspri gata.
     Şi a vîndut Mihăilă armaş, el de bunăvoia lui fără nici o silă de la nimeni, cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mîna lui Mihăilă armaş de vînzare cu mulţi boieri martori, anume: Costea sluger şiCostandin cupariul şi Danciul clucerj şi Antonie cămăraş şi din Brătiani, Stoica logofăt şi din Stănceşti, Radul vătaf şi din oraşul Buzău, Ianiu logofăt.
     <Şi> a avut Mihăilă armaşul la mîna lui şi cărţile de moştenire asupra ocinei din Bădeni. Astfel, cînd a vîndut această ocină din Bădeni, el a mărturisit singur în divan cum au pierit acele cărţi din pricina răutăţilor.
     Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele Mihalcea vornic un copil de ţigan anume Gherghe, fiul lui Cîrstea, pentru că l-a cumpărat Mihalcea vornic pe acest copil de aţigan de la Braţul, nepotul lui Braţul logofăt din Creaţa, pentru 3400 aspri gatax.;
     Şi a vîndut Braţul de bunăvoia sa şi cu zapis de vînzare, cu boieri martori scrişi în zapis, care au fost la întocmirea lor, anume: Stoica vătaf şi Nenciul vătaf din Florieşti şi din Voineşti, Pană armaş şi Pătru armaş şi mulţi oameni buni.
     De aceea, am dat domnia mea boierului < domniei mele >2 Mihalcea al doilea vornic ca să-i fie această ocină din Bădeni şi cu vecinii şi cu acel copil de ţigan, Gherghe, dedină şi de ohabă fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi Dumitraşco mare vistier şi Vartolomi mare stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt. *
       1 Pasajul «Şi iarăşi să-i fie... 3400 aspri gata» şters cu chinovar.
       * Loc rupt.
423
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna august 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos 1627.
     j" Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XVI/16.
       • Orig., hîrtie (45 X 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1862.
         Copie rom., la Acad. R.P.R.; CMXLIII/14 şi MCCXXXIV/20.
                                                  258
1627 (7135) august 20.
             Iorgache vornic din Cozleci îşi lasă averea, la moartea sa, fiicei sale Dumitra, nepotului său Iordache, precum şi m-rilor Malamuc şi Sf. Precistă.
     j" Adecă eu, Iorgache vornicul ot Cozleci, scris-am şi mărturi<sesc>1u la morte-mi cu acesta al meu zapis la mîna fii-me Dumitrii şi a neputu-meu lui Iurdache, sinu Negoiţă clocerul, să să ştie că am lăsat sa aiba a ţinere tot din dooo, frăţeşte, în toate moşiile mele şi din ţigani şi din rumâni ce şi-ar afla după <moa>1rte mea. Am lăsat fii-me Dumitrii să-şi ţie viile ot Cepturi cu moşiia den cîmpu, den hotar pînă în hotar şi 3 case de rumâni, anumi Neagoe Cotirlă 2 i Dragotă 3 i Precup i moşiia den Vîrleţ, pentru că li-am fost dat mai denainte de zestre şi am lăsat să-şi ia nepotu Iurdache viile din Cherba cu moşiia din cîmpu, din hotar pînă în hotar şi cu 3 case de rumâni, anume: popa Sinea şi frate-său... 1 Cîrneci, pentru că au fost daţi fii-me Ilinii de zestre. Iară am lăsat să-şi ia fii-me Dumitrii moşie ot Săhăteni şi cu viile. Şi <am lăs>1at să-şi ia nepotu meu Iordache viile dîn Vispeşti cu moşie ot Băteşti şi ce şi-ar mai afla din toate moşiile mele să-şi ţie tot frăţ<eşte> L
     <Ac>1 urna am lăsat svîntii mănăstiri ce să cheamă Malamocul pogone de vie, însă pogoane 16 în dealul Cherbii şi moşie în Mihăileşti, însă stmjeni 80 şi din vită, boi 12, vaci 12, epe 8 şi cai 4 şi oi 100. Şi am lăsat la svînta mănăstire a noastră, ci să chiamă hramul maicăi precistăi, însă pogone 16 în dealul Cherbii şi în delul Jugărenilor pogoane 14 şi moşie din Grozeveşti, din hotar pînă în hotar [am scos] 4 şi moşia de la Ţiţirligul, însă stînjini... 1 Şi am lăsat moşiia din Glodenul, cît s-ar alege din hotar pă în hotar... 1 sălaş de ţigani, anume Vintilă şi pă Costandin, nepotul lui Vintilă cu sălaşăle lor şi din dobitoace 300 de oi, stupi 100 de m<atci> *, oi 30, vaci 20, rîmători 100 şi am lăsat un left
      1 Loc rupt.
      * în ms. 130: Cortilă.
      8 în ms. 130: Dragomir.
      4 Notă a copistului; probabil că în original fusese şters cu chinovar.
424
www.dacoromanica.ro
de aru1 ca să-l vînză să facă 2 roate de mo<ară>2 în apa Cricovului, ca să fie de treabă <sfintei>2 mănăstiri. Şi am lăsat rumâni den Mihăileşti şi de Băteşti să facă slomnii la svînta mănăstire... 2 unblători de piatră şi să... 2 te cu bolovani.
     Şi să fie ertaţi de mine şi Dumnezeu. Iară cine să va scula... 2 meu Iordache să nu lase, aceşti să fie afurisiţi de... 2 şi să fie într-un loc cu Iuda... 2
     Şi cîndu s-au făcut, boeri mărturie, anume:... 2 Negre din Gherghiţa, jupan B<aic>2o ot tam i Preda vel sluger. Şi pentru mai adevarata <credinţă is> 2 călitu-se-au aceşti boeri mai jos ca să <să crează >2.
     Avgust 20 dni, leat 7135 <1627>.
     Eu Iurgache vornic.
     Eu jupan Negre ot Gherghiţa martor.
     Eu jupan Baico ot tam martor.
     Eu Preda sluger martor.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXV/8.
         Copie; alte copii ibidem, mss. 130 f. 288 şi 132 f. 134.
                                             259
1627 (7135) august 20, Bucureşti.
            Stoica al doilea vornic judecă pricina dintre mănăstirea Blagoveştenia din Buzău şi fiii lui Anghel logofăt pentru un vad de moară pe apa Buzăului.
     O carte a jupînului Staico vtori vornicu.
     Scris-aam această a noastră carte să fie la mîna egumenului popa Samoil, de la sfînta monastire din oraş den Buzău, hram Blagovişteniia Bogorodiţă, ca să să ştie că au <a>vut pîră înainte domnului nostru Io Alexandru voivod pentru un vad de moară în apa Buzăului, din josul oraşului, cu feciorii lui Anghelu logofăt. Că aşa pîră ei pe egumenul popa Samoilă cum n-au avut mănăstirea vadu de moară într-acea gîrlă ce să chiiamă Domnească, ca să spargă morile sfinţi mănăstiri.
     într-aceia, domnul nostru m-au ales şi m-au trimis dîn divan, înpreună cu feciori Ini Anghelu logofăt şi cu egumenul popa Samoil, acolo la acele mori ce au avut ei pîră, ca să căutăm şi să adăvărăm, cum va fii pe dreptate, cu preoţi şi cu bătrîni oraşului. Deci am umblat şi amu căutat şi am socotit locul cu oameni buni şi amu adăvărat cum n-au avut Anghel logofăt locu de moară nimica, fără
       1 în ms. 130 « aur».
       2 Loc rupt.
425
www.dacoromanica.ro
numai ci-au avutu loc de grădină şi acel loc iar au fostu domnescu; şi au înnecatu feciori lui Anghel logofăt pre ocina lui Avram logofătul, fără dreptate, dă i-au spartu morire x, ne-avîndu nici o treabă. într-aceia noi am căutat şi am văzut cărţile mănăstirii de milă, de la alţi domni: cartea lui Mihai voivod şi a domnului nostru şi am adevărat cu oameni buni cum au fost acestu vad de moară al sfintei mănăstiri de milă, datu de alţi domni şi cum a cheltuitu popa Samoilă 60 de galbeni, cu bani din sfînta mănăstire, pînă au dăstupatu acea gîrlă domnească de au făcut morile şi au plătit sfînta mănăstire şi o deşugubină domnească, pentru un om ce să ucisese unde a fostu morile lui Anghel. Deci, am spartu acele mori ale lui Anghel logofăt, pentru căci n-au fostu avutu loc de moară. Aşa am aflat cu sufletele noastre, ca să-ş ţie călugări morile cum le-au fostu de moşie, iar de cătră feciori lui Anghel logofăt să aibă pace. Aceasta mărturisesc eu Staico. Inaco da nest, po naşu rece.
     Pis Dumitru gramaticul ot Bucureşti, meseţa avgust 20 dni,leat 7135 <1627 >.
     Staico vtore vornecu.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Banu, nr. 186 f. 99.
         Copie; altă copie ibidem, ms 196 f. 5
                                                  260
1627 (7135) august 24.
             Aslan fost mare vornic, ispravnic al scaunului Craiovei, scrie stolnicilor de la balta Bistreţului să dea jumătate din tot venitul de la acea baltă m-rii Tismana.
      j- Jupan Aslan biv vel dvornic, ispravnicu scaunului Craiovei, scris-am voao stolnicilor de la balta ce se chiamă Bistreţul. După aceae, vă dau în ştire păntru rîndul sfintei mănăstiri Tismana, hramul Uspeniei Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, c-au venit naintea noastră de aşa s-au plînsu cum nu-i daţi vama jumătate din baltă şi di în cîrmă şi di în părpăre de la cară şi di in tot venitul, cum au fost obiceaiul şi legea mai denainte vreme şi cum le scriu cărţili domnu nostru şi cărţile altor domni bătrîni, pre semnele cele bătrîne di in Birzo-gîrlă dereptu Covăciţă, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului, jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească cum au ţinut şi alţi stolnici, pentru că le este bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie sfintei mănăstiri.
      Şi cum am văzut şi cărţile domnu nostru şi ale altor domni mai bătrîni, ce au fost mai denainte vreme, iar acum de cărţi nu ascultaţi, nici le daţi partea ce este a sfintei mănăstiri, ce faceţi ceartă şi gîlceavă la vînătoare şi lor nu le daţi 1
       1 în loc de: morile.
426
www.dacoromanica.ro
nemic, ce faceţi alte legi, care obiceiu n-au fost în ţeară, nici vă ţineţi partea domnească, ce vă este cu direptul, cum au fost de veacu.
      Dereptu aceae, în vreme ce veţi vedea cartea noastră, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi, de acmu nainte, de partea mănăstiriei jumătate, cum le cetescu cărţile bătrîne şi cărţile domnu nostru, mai mult să nu mai vie să să mai plîngă că le opriţi partea mănăstiriei di în baltă, că bine să ştiţi că mare nevoe veţi avea, ce mai mult să nu v-amestecaţi în moşiia mănăstiriei, unde n-aveţi treabă. Himko A* H'bCT no Hdiu p(M.
      IIhc M-kcnţa aarScT ka A^hh, r akT x3pa(.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/30.
          Orig. hîrtie (30 X 21), pecete aplicată, căzută.
          Copie ibidem, ms. 329 f. 606.
                                               261
1627 (7135) august <25>.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Blagoveştenia, din jos de Buzău, un vad de moară pe apa Buzăului, din ocina domnească.
      ■j- AIhaoctYno EokYeio îw ILwădHAP» kockoaa h rocnoAHH-R r-rcoh 3(ma( £rrpo-RAdJfYcKOE, CHH-h R(AHKdrO H nptAOEparO nOKOHHHOM» îw PdAVA KOfKOAd. AaKaT roc-nOACTKO MH cY( nOKfAfHY» rOCnOACTKA MH CR-fcT-fcH KOÎKfCTKH'kH MOHdCTHp,         (CT
H3 AOAHOM KdpOUJ E83-K8, HA"k>K6 (CT JfpdM MHCTHO( EAdrOR(ip(HY( EorOpOAHlţf H WTKiţS (r8M(H nona GdMOHA h R-RckM hhhokom, (AHiţH jkhr8i|jh)( r-r wsHTtAH tos, mko>K( Aa ect crWomS monacTHp rhuje pkjf eaHh BpOA 3a ROAHHHiţS no wMHHd rocnoACKa 8 soAa E83-r8aor H3 aoahom KdpSwSAOR, mto kt bha Aaa H noMHAORdA 8 CKtTd MOHacTHp wt HHHH CTapH rocnoAapH AP'bKHUJf, *>«( BHKUifjf nptJKAf Hac.
      fi noTOM, KiiAa (ct bha HHHk npH a^hi’e rocnoACTBa mh, a ep8m(h8a nona Gamoha, wh jct hmaa np8)f npiA rocnoACTRd mh 8 rsahkYh AHRan paAY Tor BpOA 3a ROAHHHIţS CRC ©npHUJ H CRC GtOHKA H CRC TdMdUJ, CHHORH flHrfAOR AOrOiJSfT wt Hop-RipH h c-Rnpkui( c( 3d AHiţ8. H chi^e npkuif whh np-kA rocnoACTRa mh no nona Gamoha (pSmehSa KaKO irkcT hmaa CRkTa MOHdCTHp bpoa 8 Tae rp'RA'R mto ct 30r(t rocnoACRa, rdKOWE Aa pd3op(T chhorh flnrtAOR aoro^SfT ROA(HHiţ()f CR'kT'kn MOHdCTHp RHIUE pEMEHd. <H> rdRHUJE nona GdMOHA (rSMEHd 8 AHKaH H KHHrH 3d MH-AORdHK CRkTOMS MOHdCTHHp, KHHra nOKOHHHaPO AlHJfdHA ROEROA H KHHPd POCnOACTRd AtH MTO (CT HMdA WT npk>KAf RP"kM(, CRTROpEHd no KHHP AlHJfdlOR ROEROA, <AHHd
no (ahhoe.
      Ta>K( r-r tom, pocnoACTRO mh crm PA(Aaj( h c8ahj( no npaR h no 3akoh KSnHO->K( CRC K'RCtMH nOMTEHHHMH npdRHTEAYH rOOlOACTRd MH H CRM H3RpaHHA POCnOA-CTRa MH ©TaHKO RTOpYrt AK0PHHK T(p( nOCAdJfOM rOCnOACTRd MH TdMO Hd T()( ROA^HHiţE Aa rhaet h Aa hcthhctr8(t C-RC a0KPh a»aY( KdKO j^oket RHTH no npa-KOCtY» B(3 AHll8MkpY(, HHipa. E-R TOM, KOAkpHH POCnOACTRd MH RHUK nHC WH (CT
                                                                                                           427
www.dacoromanica.ro
JfOAHrt TCpC C$T rACAdA H CMOTpHA KT AL^kCTOM CKC CR'klJJCHHUH H CKC MH03H AOEPH rtlOA’l’f WT ropHH H3 A^AHH H CKC MdCTOpH H CKC CTdp’fH RdpSliJOAOR, RCAHU.H H MdAH. <H> CHlţC C$T HCTHHCTRORdA CKC AFUMAM H)( KdKO HtCT HMdA CHHORH flHrCAOR AWPOijsCT MtCTO 3d ROACHHU# HHIJJd, EC3 T-RmYiO KOAHKO KT HMtA MKTO 3d Kp-KTOrpdA» H CIJJCJKC TOrO lUiCTO ndKHJKf KT EHA rOCflOACKS. H SAdKAtH CHHH ilHPCAOR AWPOijsCT WMHHd îlRpdMOR AWPOijsCT, TCpC W KT pd3AP<>A KOA*HHH*X Bf3 "ST H EC3 npdKOCT’ff H HtCT HMdA HH CAHd TptES. IIOTOM, BOA'kpHH rOCflOACTBd MH BHLUf nHC WH KT PACAdA CKC A®BPH AlOAfC H pd3AdA KT ROACHHUC ÎIhPCAOR AWrOijsCT LIOMTO pdA'f HtCT HMdA BpOA 3a ROACHHlţt} 8 rp-RAd TOCnOACKd.
     H CRTROpHA c8t florid GdMOHA CTSMChSa MHOrd KCATORdHYc A®HAf3<f KT...............1
Td rpTuVR TOCnOACKd HA"fc>KC KT CRTROpHA ROAYhHIJCX TCpC KT KCATORdA 8rH ă WT CRtTd MOHdCTHp. H C1|JC>KC KT LlAdTHA CRtTd MOHdCTHp BHLUf pt£ H CrSMCHSA florid GdMOHA R-K AI'HYj POCnOACTBd MH      H (AHd ACUJ^rSBHH-K TOCnOACKd pdAY  CAHH HCAORCK’R
MTO C( C$T SeYcH HrA«*( KT EHA       ROAHHHlţEJf flHrCAWR AOrO$CT.
     <H> CBCACTCACTRORdA H BOA’kpHH rOCflOACTBd MH GTdHKO AKOpHHK 8 AHBdH KdKO HtCT HMdA CHHH ÎIhPCAOR AOrOijsCT    HH tAHd MCTt)($ H   KdKO KT   RHA'kA H KHHrOBfJf
CBtTtH MOHdCTHp 3d LlOMHAORdHYc      LipOMYcM rOCflOAdpH HdA TOr   BpOA   3d ROAfHHUtf.
TdJKC KT WCTdA G3npHLU H ©TOHKd H TdMdUl, CHHORH . ilHPCAWR, WT 3dKOH H WT cSwachYc wt npcA rocnoACTBd mh, KdKO no rckio MCTtx# A<* hc HMdT, ahS M k8aî 8 MHPHO CRtTd MOHdCTHp WT CKA<* HdfipCA WT KT» CHHORH 0HrfAOR AWPO^CT.
     Gfro PdAY A<*A®)f CKM rOCnOACTRO MH CRtTOM» EOJKCCTRCHtH MOHdCTHp RHUIt nHCdHd Tor EPOA 3d ROACHHU.8 A'feA’l’HO H Bl» WXdE H H( WT KOrO}KA® HCIIOT'KKHORCHO, nopH3MO rocnoACTBd mh.
     Gc>KC $EO H CRCACTCaYh nOCTdRHX TOCnOACTKO MH : JKSlIdH Ildnd RCAHKYh AKOPHHK H JKSndH XpH3d RCA AOrO$CT H H&IldH AIh^O RCA CndTdp H yy,8MHTpdUIKO RCA RH-CTHiap H EdpTOAOMH RCA CTOAHHK H flllOCTOA RCA ncydpHHK H IldRAdKH RCA KOMHC H JKSndH KoCTdHAHH RCA nOCTCAHHK* H HCnpdRHHK XpH3d RCA AOrO$CT.
     H HdnHCdX, Acn-KAdT Aoro$CT, r"k rpdAV ESKSpcipY Avkcciţd dBPtScT <kc> ahhh
H WT ilAdMd A° HKlH’k TCMChYc A^TOM R"K A^T, x3pAC .
     f Iw ilAcâdHAP^ RwcRWAd, mhaoctYcio EojkYcio, rocnoAHH’K.
     Hw flAcădHAPS ROCROAd <m. p.>
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri care este în jos de oraşul Buzău, unde este hramul cinstitei Blagoveştenii a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen, popa Samoil şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise un vad de moară pe ocina domnească în apa Buzăului, din jos de oraş, care a fost dat şi miluit la sfînta mănăstire de alţi domni bătrâni, din vechime, care au fost mai înainte de noi.
      1 Loc rupt.
428
www.dacoromanica.ro
     Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, egumenul popa Samoil a avut pîră înaintea domniei mele la marele divan pentru acest vad de moară cu Opriş şi cu Stoica şi cu Tamaş, fiii lui Angliei logofăt din Ciorăşti şi s-au pîrît de faţă. Şi aşa au pîrît ei înaintea domniei mele pe popa Samoil egumenul, că n-a avut sfînta mănăstire vad în acea gîrlă, care se numeşte domnească, ca să strice fiii lui Angliei logofăt morile sfintei mănăstiri mai sus-zise. A arătat popa Samoil egumenul în divan şi cărţile de miluire ale sfintei mănăstiri, cartea răposatului Miliail voievod şi cartea domniei mele, pe care o avea de mai înainte vreme, făcută după cartea lui Mihai voievod, una după alta.
     Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am ales domnia mea din divan pe credinciosul boier al domniei mele Staico al doilea vornic, de l-am trimis domnia mea acolo la acele mori să vadă şi să adeverească cu oameni buni cum va fi după dreptate, fără nici o făţărnicie. întru aceea, boierul domniei mele mai sus-scris s-a dus de a cercetat şi a căutat locul cu preoţi şi cu mulţi oameni buni din sus şi din jos şi cu meşteri şi cu bătrînii oraşului, mari şi mici <şi> aşa au adeverit cu sufletele lor că n-au avut fiii lui Anghel logofăt nici un loc de moară decît numai cit a avut un loc de grădină şi încă şi acel loc a fost tot domnesc. Şi au înecat fiii lui Anghel logofăt ocina lui Avram logofăt de i-au stricat morile fără cale şi fără dreptate şi n-au avut nici o treabă. Apoi, boierul domniei mele mai sus-scris a cercetat cu oameni buni şi a stricat morile lui Anghel logofăt, fiindcă nu a avut vad de moară pe Gîrla Domnească.
     Şi a făcut popa Samoil egumenul multă cheltuială pînă ce a... 1 acea Gîrlă Domnească, unde a făcut morile, de a cheltuit 60 ughi de la sfînta mănăstire. Şi încă a plătit sfînta mănăstire mai sus-zisă şi egumenul popa Samoil în zilele domniei mele şi o duşegubină domnească pentru un om care a fost ucis unde au fost morile lui Anghel logofăt.
     <Şi> a mărturisit şi boierul domniei mele Staico vornic în divan că n-au avut fiii lui Anghel logofăt nici un amestec şi că a văzut şi cărţile sfintei mănăstiri de miluire cu acest vad de moară de la alţi domni. Astfel au rămas Opriş şi Stoica şi Tamaş, fiii lui Anghel, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu mai aibă, ci de acum înainte sfînta mănăstire să fie în pace dinspre fiii lui Anghel logofăt.
     De aceea, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri mai sus-scrise acel vad de moară dedină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi Dumitraşco mare vistier şi Vartolomi mare stolnic şi Apostol mare paharnic şi Pavlachi mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      1 Loc rupt.
429
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna august <25 >1 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7135 <1627>. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Banu, XXXVII/7.
         Orig., perg. (34 X 52), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, după care s-a completat data zilei. Copie slavă ibidem, ms. 186 f. 29—30.
                                             262
1627 (7135) august 26.
            Mitropolitul Luca scrie lui Fiera logofăt să rtu-l mai bîntuiască pe Tudor logofăt pentru averile lăsate acestuia de jupîneasa Maria Boldească, la moartea ei.
     f AIHAOCtYm EoJKYW nptwCKEUJEHE MHTpwnOAHT K$p flo^Kd KTiCOH 3CAAAH EaAUJKOH.
     f Scrie vlădiciia mea această carte a vlădicii mele dumitale logofete Hera, pace şi blagoslavenie. Dup’aceia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vlădicii mele Tudoru logofătul de au jăluit păntru jupîneasa Mariia Boldesca, cum au murit în mîinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu se-au aflat pre lingă dînsa să o caute la nevoia ei, ce numai el singur.
     Deci şi ia di cene au văzut că au <a>vut milă şi căutare la moarte ş-au lăsat şi ocina şi bucate ci au avut, că i-au fost şi rudenii. Şi au lăsat să i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alţi greii şi păcati tut au lăsat pri mina lui.
     Iară cînd iasti acmu, dumneata bîntueşti să-i iai acele moşii di la mîna lui.
     Diript aceia-ţi grăescu vlădiciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrîn, să socoteşti dumneata că nu-ţi iasti cu cale a bîntui măcaru ci ţe-au fost cumnată, sor cu jupîneasa dumitali. Că tot omulu-ş iasti volnic să-şi împartă bucatele undi va vrea el.
     încă pri Tudor logofăt doară n-al fi crizut, iar vlădiciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jupîneasa Mariia la moartea ei diînnaintea a prioţi şi a oaminii buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost duhovnici la moartea ei de au mărturisit adivirit înnaintea vlădicii meii, anume popa Vlaicul şi popa Stoica.
     Dici dumneata socoteşti, ce vă trihuiaşte pîră înnaintea domnu nostru? Ci vă tocmiţi ca neşte boiari buni, că dumneata eşti om bun şi bătrîn, de aru fi să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăstemili mortului şi păcatili
     1 Loc rupt.
430
www.dacoromanica.ro
că toţi vrom să murim, iară pămîntul va rămînea, că nime n-au putut moştini ceastă lumi. Socoteşti dumneata bine !
      Aceasta-ţi grăiscu dumnitale, să fii dumneata sănătos, amin.
      IIhc dErSCT KS AHHH, KTv AtT x3pAf.
      •ţ- '0 Taîteivo; p,Y]Tpo7toX[T»)i; OCiYxpopXaxîa? Aouxâi;.
      <Pe verso :> Ghh8 u,pt>.kobhom8 h eaaaTm6Ctka mh no a^X8 CBiîTOMiS >«8naH
XfpA A0PW|WT, AH'ip H KAAPOCAOKfHlff.1
      < Apoi: > PdA'f WMHHd WT EoAAfipH.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCIV/3.
          Orig. hîrtie (31 X 22).
          EDIŢII. D.I.R., B, XVII, voi. IV, 186-187, cu data greşită.
                                            263
1627 (7135) august 29.
              Băjan se vinde ţigan popii Iane, pentru că i-a dat de soţie pe fata din casă şi a acoperit cheltuielile de nuntă.
      •ţ- Eli HAIffc WTIţd H CKIHA H CBtTdrO A8Xd vpOHU.'k fAHHOCTvipHd H Hfpd3AfAfHd,
am'i'h.
      f Scris-am eu Băjan aceasta al meu zapis cum să să ştie că m-am vîndut eu Băjan părintelui popei lu Iane clisiiariul, dereptu ughi 17, să-i fiu ţigan lui şi fecioriulor, cîţi Dumnezeu i va lăsa. Şi m-am vîndut eu dă bunăvoe a mea şi cu ştirea tătă-meu, lu Drăgan şi cu ştirea mîne-mea, anume Stana.
      Şi alta: m-am vîndut că me-u dat fata den casa şi au chiltuit cu nunta me aspri 1000, dă me-u făcut nunta.
      Alta: eu popa Iano clisiiarul am făcut blăstem cum să nu-1 vînzu neci eu, nece nepoţii mei, nece feciorii mei, ci să fie ţîgan dă moşie.
      Şi mărturie am pus: popa Dumitru de la Sfînta Troiţă şi diiacon Baciul şi călugăriul Mardarie den ţara Oltului şi postelnic Iane i Pană pîrcălabul i popa Iane i Staico judeţiul şi den ţîgănie: Ghicul vătah i Bad i Voineg i Stan i Barbul ţigani.
      IIhc AvkcHţd akpSct, a^hh k© e-k a6t x3pAt.
      f IIhc as nonă (îIhx'khati.
      j" Şi am chiltuit, pîn-am făcut cartea, la aldămaş aspri 270.
           Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXII/5.
           Orig., hîrtie (31 X 21,5), trei peceţi aplicate.
       i Fiului bisericesc şi al vlădiciei mele întru duhul sfînt jupan Hera logofăt, pace şi bla-goslovenie.
431
www.dacoromanica.ro
264
<1627 septembrie 1 — 1628 august 31 > 7136.
            Ciona şi Gheorghie,fiii lui Nicola armaşul, dau mănăstirii Tismana o ţigancă în locul unui ţigan ucis.
     f Scris-am noi feciorii armaşului Nicolei, Ciona şi Gheorghie, acestu zapis al nostru în mina mănestirei, cum au fostu ocis o ţigan al acestoru boerii, pre nume: Ciona şi Gheorghie. Şi am venit la sventa mănestire de am tocmit şi am dat o ţiganca pri nome Foba. Şi amu făcutu şi mănestirei zapis nostru în svînta mănestire. Şi au fostu a tot iegumenu părintele Theofil. Şi s-au scris în sventa mănestire, în Thismana. Şi mărturi toţi călogherii.
     Vă leatu 7135 <1627-1628 >.
     Ciona.
     Gheoreghe.
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LXXXVIII/5.
         Orig., hirtie (9 X 21), două peceţi aplicate.
         Copie ibidem, ms. 329 f. 647.
                                                265
<1627 septembrie 1 — 1628 august 31 > 7136.
           Stoica vinde lui Dumitru vistier partea sa de ocină din Dudeşti.
     f Scris-am eu Stoica, feciorul jupînului Stan, acesta zapisu, cumu să se ştie că amu vîndutu parte me de ocină totă de Dudeşti lu Dumitru vistierul, de cîmpu, de pădure, de apă, preste tutu otarul, dereptu ughi 25, ca să-i fie moşie lui şi feciori lui.
     Şi la tocmela nostră fost-au mulţi boeri, anume: Borce di Topoloveni, Todur stolnicul, Gorma vătaful de Frasin, Dumitru cupilu, Şărban de la vistierie, Ylădimir de Pogorîşu şi Nanu de Văcăreşti.
     Vă letu 7135 < 1627-1628 >.
           Acad. R.P.R., XLII/44.
           Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată.
432
www.dacoromanica.ro
266
1627 (7136) septembrie 10, Bucureşti.
            Mânu zugravul vinde lui Ianiu zugravul din Tîrgovişte un loc de casă în Bucureşti.
     •}• Scris-am eu Mânui zugraful acesta al mieu zapis să fie la mina lu Ianiu zugraful de în Tîrgovişte, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 loc de casă, aice în oraş în Bucureşti, ce iaste lingă pivniţa a lu Pazarli ce o ţin călugării de la Sveti Nicolae, care loc l-am fost cumpărat eu de la Rujmana şi de la fiiu-său Dumitru. Pentru că l-am vîndut eu acest locu lu Ianiu zugraful, derept 3000 de bani, de a mea bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor.
     Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oameni buni mărturii, anume: popa Ivan de Tîrgovişte şi Stanciul cupţu şiŢogoe călăraşul şi Radul cupţu şiMihalcia cupţu de Bucureşti şi Mihalco şelariul şi Manes croitor şi Ivan şelar.
     Aceasta mărturisescu să fie de mare credinţă.
     line Am’HA4T AOrO^ET 8 ESKSpEipY <wfccfu,d CfflTfKpTt ’f AKHH KTv AfcT x3pAS.
     Scris-am eu Mânui zugravul cu mina mea.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/14.
          Orig., hîrtie (15 X 22), pecete aplicată.
                                             267
1627 (7136) septembrie 14.
            Stanciu fusariu se vinde rumân lui Sima al doilea logofăt, cu toată familia lui şi cu ocina pe care o are la Cîineşti.
     •ţ Adecă eu, Stanciul fusariul ot Cîineştii şi cu ficiorii mii şi cu toată fămeia mea, scris-am şi mărturisăscu cu cista al miu zapis să fii de mari cridinţă la mina jupan Si mii vtori logofăt şi a jupînesii Marii, cum să să ştii că m-am vîndut eu ca să le fiu rumân, cu toată ocina a mea, cîtă am în Cîimştii şi cu vii, cu pim-niţă, cu livizi, diript 4300 de bani gata. Şi m-am vîndut de a mea bunăvoi, cu ştirea a mulţii migiiaşi şi oamini bunii. Şi am luoatu toţii banii în mîna mea şi să le fiu rumân în vo vechii dumnealor şi coconilor domnealor, carii va dărui Dumnizeu.
     Şi mărturii încă am avut: părintele popa Stoica ot Păuşăştii şi popa Zahariia şi Gligorii i Stănilă Orza i Ghiorma pitar i Tudor gricul i Luca i Antonii iVlad Răspopul, ot Păuşăştii, Ion ban i ot Cîinişti, Radu Cotorogea i Pîrvul Cosoroavă
28 — c. 1146                                                                  423
www.dacoromanica.ro
  Botoi i popa Bran i popa Albul i popa Nicula şi alţii oamini buni, carii nu scriu pri nume într-acist zapis.
     Şi păntru cridinţa, am scris e u, Udrişti, ficiorul Oprii logofăt ot Şărineasa, ca să să crează şi aimitrile să nu fii.
     IIhc avkcfivi CHimiWBpYE 4,'f akh^> k 4fcT „spas.
     Popa Stoica.
     Popa Zabariia.
     rYlWVfAKţ (AKpTlpO TOCVO0EV
     Tepo ©oSopoţ
     Gligori.
     Stănilă.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/6. Orig., hîrtie (15,5 X 20), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445 f. 107 v.
                                           268
1627 (7136) septembrie 29.
                        Vlad din Poeşti vinde lui Dediul postelnic ocină la Poeşti.
     f Scris-am eu Vlad ot Poeşti, ficiorul lui David, corn să să ştie c-am vîndut ocena me parte me cită am <a>vot la Poeşti partea Vladdei, mătoşe-me; iar mătoşe-me Vlada au fosto comparat de la jiudele Danciol ot Voeteni. Deci mătoşe-me Vlada, la prestăveneia ei, mi-o-au dat mie, iar eu Vlad o am vîndut Dediului postelnecolui, nepot Miholul vel spătar, de a me bonăvoe, nenevoit de neme, denaite megeeşelor şi dennaite tîrgolui.
     Şi la tocmala nostră au fosto jopînol Panaiut i jopînol Coste ot Oraş de Floci i postelnicol Radul, ficiorul vistierului Dumitru Dudescol i Grecol ot Obideţe i David ot tam i Nichifor căpitanol i Ipatii iuzbaş i Stoian şefarol i popa Danciol ot Gîrbovi i Mostaţă ot Băbeni, de am vîndut eu, Vlad, o jumătate de fone de ocenă preste tot locol den hotar [în] în hotar şi den apă şi den uscat i den săleşte satoloi, derept opt sote de aspre gata, să-şi facă Dediul postelnicol ce va vTe co moşiia ce i-am vîndut eu, or ce-i va treboi pre ace moşie şi să fi Dediul postelnic să-şi facă şi cărţi domneşte pre moşeia ce i-am vîndut eu şi de neme val să n-aibă pre moşiei ce i-am vîndut eu.
     Acesta am scris, în veci să fie vîndută.
434
www.dacoromanica.ro
     Rt AkHt dAcSdHAPO KOHKOA, CHHt PdAVrt KOHKOA, M-kCCI^d C<nT<KpV< K0, K*K ACT „3PAS.
     Radul Dudescul1
     Drame ot Tătărăi de Ialomiţă.
     t ’Hcrapi? I^ov^ta pLaproipaţ 1 ■ţ" Koctts T£aXa7t7) pLaproipaţ 1 j" Dămian vătaf1
           Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, nr. 12.468. Orig., hirtie (32 X 21,5), şase peceţi aplicate.
                                             269
1627 (7136) octombrie 5, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod porunceşte vinăricerilor din judeţul Muscel şi Pădureţi să nu ia vinărici mănăstirii Tutana.
      f MhaoctTcw EojkÎw Kw HacSahapS kockoaa h rocnoAHHii, chhti noKOHHHdro îw PdAVrt kockoa-»' IIhuicm rocnoACTKO MH voao vinăricerilor de pre dealul Piteştilor den judeţul Muş<cel> i Padu<reţi>. După aceia, vă dau în ştire domnia mea, de vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi să lăsaţi vinăriciul al sfentei mănăstiri Tutana, cît vin va fi făcut pre ocina mănăstirii de la Văleni, foarte în pace, nimica să nu învăluiţi, pentru că l-am lăsat domnia mea şi l-am ertat, cum au fost ertat şi de răposat părintele domnii mele Io Radul voevod şi cum am văzut domnia mea şi hrisov de ertăciune şi cu blăstem. Aşijderea l-am lăsat şi domnia mea să fie în pace şi de nimenile bănuială să n-aibă, că cine va învălui naintea ceştii cărţi a domnii mele, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Hhako a<* h^ct, no pcM rocnoA-CTK4 MH.
      H HCnpdBHHK CAM pCM rOMlOACTKA MH.
      IlHC 8 EgKgpeillH, Mtcciţd WXTOMKPVi I AKHH, KTi A^T *3pAS.
      •j- liv îlAcSdHApS KWCKVVAd, MHAOCtY» EoîkTiO TOCnOAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVIII/5.
          Orig., hirtie (22 X 22), pecete aplicată, căzută.
          Copie ibidem, ms. 256 f. 587.
      1 Semnături autografe*
28'
                                                                                 435
www.dacoromanica.ro
270
1627 (7136) octombrie 6.
             Popa Ivan şi preoteasa Stanca vînd lui Marco postelnic o vie şi o selişte in Săteni.
      f Scrimă eiu popa Ivan şi preotasa Stanca al mă zapisu în mina postel<ni>coe Marco, como ei avondo o vie şi o şileşte în satu şi cî<m>po 3 locori în chepo şi pol şi la vie o levade co pomi şi pădore o corătoră de fino şi alalte ce o fino parte moşulu Iacovo ce avoto în Seteme a ţenot-o co frate-seu Dragomiru şi o vîndoto der<ep>to 25 de galbine.
      Şi mărtorei: popa Iano şi popa Necola domneascol şi Sema logofătul şi Radul stolnicol şi Necola pahamecol.
      Şi amu scrise în lona lo octovre 6 zile şi văleto 7136 <1627 > de ai.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXV/7.
          Orig., hîrtie (38 X 21), trei peceţi aplicate.
          Copii ibidem, mss. 127 f. 178 şi 134 f. 35.
                                              271
1627 (7135) octombrie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu al doilea vistier satul Birzeştii-de-Jos de pe Dîmboviţa şi ocine la Cîrstieneşti, Săcuiani şi Scurteşti.
      f (HhAOCtYeK EoJKYbIO Kw fljuădHApS KOfKOAd H roaiOAHHTi KTj.Tj.COH 3sa»ab Xrrppo-RAdxTHCKoe, chhtj KfAHKdro h npt:A®Kpdro ookohhhomS Îw Pm\Ta K®<R®Ad- AaKaT rocnoACTKO mh cYw (iokeaehYe rocnoACTRO mh hottehhoavS GOA'fcpHHS rocnoACTRO a»h JKSfldH            RTOpYH RHCTYrap H CTvC CHHORH CH EAHtţEAIl KorTi AdpORAJf, I3K0JKE
Ad KT CfAO A®*' BpTj3fipH, WT no ROAd A'KMK0KHU-fH> C1lC K'KC®M X0TaP°M H CKC RHHOrpdAYt H CTjC KOAHHHU,fX, WT nOAW H WT IU$Md H WT ROAd H WT CEAdAHlflE CEAOR, WT OOCRSaY, KdpE EAHKd CE XTHT H3RpdT( WT no RTiCOA» X0TdP°'w. WT X®TdP Ad>Ks a® X®TdP) n®weJKe eCT n®K8nHA ROA'kpHH rocnoACTRO a\h A^MHTpS RHCTYrap ASAEC88a Toro CBAO, A®A RpTiSELţjYH) WT HdA JK8ndHHl(d K”fe>KHd, JKSlIdHHlld HEpHHKTjR AROpHHK H WT HdA Allll,ePeX tr®) KdAt: H H/feKWd H WT HdA îoHdUIKO K0A\HC, 3ET
HEpHHKTiH A8®pHHK, m8?K JK8ndHHl(BR HfeRIllEH, ATx^fpd HBpHHKTiH AK®PHHK 3d> xAxS
denpH rOTORH, KOrAd KHCT TETEHId AtTOM x3pAT.
      H fldK Ad ECT ROA’kpHH^ TOCIIOACTRO MH A^MHTp8 A^AECKSa RTOpH RHCTfiap WHHHS 8 Kp’KCtYbHEUiY WT no KOAHHTHHd, WRdHE A*A HePHHK'KR AK®PHHK RTiCdX, KOAHKO ECT AP’kWdA WH WT nOAlO H WT lllSMd H WT ROAd KOAHHTHHER H CK BpOA
436
www.dacoromanica.ro
3d KOAHHHlţE H CKC KEMHhTh, Hd HME KpTiMWH CKC CHHOKH CH H KddASd CKC CHHOKH EPO H /\,pdrOMHp CKC CHHOKH CH H MHdKH CbC CHHOKH CH H H KpTiMIOH CKC CHHOKH CH H E'kpd CKC CHHOKH CH H @TpOE CKC CHHOKH EPO H IVT no K*KC JfOTdpOAt EAHKd CE JfTET H3KpdTH, nOHEÎKE ECT nOKSnHd EOA’kpHH POCnOACTKO MH ÂSMHTpS KHCTÎtdp cftO IVHHH'K H CKC KEMHHH WT HdA >K8ndHHlţd KtîKHd ABOpHHHdCd, ÎKHTEAHHIţd HcpHHK’KK
AKOpHHK H IVT A^fp^X' (r0> Kddt H HtKUJd, 3d XAXS dcnpH POTOKH. H npOAdd C8T WHE 3d AOKpdKOdt H)f, EE3 HH EAHd CHAOCT, TEpE C8T nrtdTHrt AT^HOKEHl'd HfpHHK"KK
AKOpHHK, IVT KOrAd KHCT TEMEHl'd AlîTOM x3pAK.
     H ndK noKSnHd KO/vkpHHS rocnoACTKO a\h ASmhtP^ ktop'i'h khctThp whhh8 8 Kp-KCTYEHElţJH IVT HdA H<8ndHHU,d A\dp'd\, >K8ndHHU,d GTdHHWrtOK AlVro4»T, IVT AfA (» CEÎKEHH n, IVT FlOdlO H IVT U18mS H IVT KOAd H CKC EpOA 3d KOAHHHIţH, IVT IIOCK^AH H IVT no KTiCOM JfOTdpOM H CKC TpH KEHHHH, nO HME: «î>AOp-fe, CHH*K PdAVAWK II-RTEH H EdAt, EpdT <&AOpEK, CKC CHHOKH HM H EpdH CKC CHHOKH EPO H IVT nO K~KCOM MtCTOM, EAHKd CE JfTHT H3BpdTH, IVT HdA îKSndHHlţd fHdpYd H IVT m8îK EH GTdHMIOA
AWPOîjiET IVT Kp'RCTYEHElţJH 3d „P*T dcnpH POTOKH H 3d EAHd HEMT-fe 3EdEHd CKC AH-
CHlţH, U/kHO EH dCflpH........1 H FlpOAdA CSt WHH 3d A^EpOKOAlO H CKC $3HdHÎE
KTiCbM BpdTl'EM EH 2 *.
     H ndK Ad ECT EOA'kpHHg POCnOACTKO MH A^MHTP^ KTOplH KHCTItdp WHHH8 8 G-KK8rdHH, dAH 8 JfOTdpSA IVT HdA EStThhSA, AfA fânpHUIOpOK AlVrO^ET IVT m-K-HElţJH K'KCdX’, IVT nOCRSA* H IVT nO K~KCOM JfOTdpOM KdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTY CEÎKEHH pn, nOHEÎKE ECT nOKSnHA KOdtpHH POCnOACTKd A\H A^AHHTpS KHCPftdp cYh CEÎKEHH 3d IVMHH'K IVT HdA ^EpHHKd AKOpHHK 3d xEy dCnpH POTOKH nO Kp'kME KOPAd KHCT TE-
MEHTe AtTOM x 3pAd. fi ^EpHHKd AKOpHHK IVH E1|IE7KE C8T EHA nOKSnHA HdHnptîKAE Kpt-MEHd CYH CEÎKEHH 3d IVHHH'K IVT Ap^™4 * CndTdp H WT HdA HdH nOCTEAHHK H IVT EpdT EPO, XpH3dH nOCTEAHHK, CHHOKH fânpHUJOp AUTO^ET IVT Yft'KHElţJH. H EHA ECT HA WCTpOEHÎd HM EOA'kpH CKEAETEaYh Hd HME:        WT IţHr'KHElţJH, E8Td AWrO^ET H WT
Ep-KTl'ldHH, YMdpKO nEJfdpHHK H OT TonOAOR-feHH, TSAOP CTOAHHK H WT G-RK8ldHH, EdCHAlE, Ca8P HePHHK-KK AKOpHHK H WT OpEIJJH, «tp'KlţHA'K.
     H ndK Ad ECT EOA-kpHH8 POCnOACTKO MH A8mHtP8 KTOpfH RHCTftap WHHHS 8 G-KK8ldHH, ndKHîKE 8 JfOTdp OT HdA E8THIdH8A, dAH AfA OnpER AWPO$ET K'KCdX,
CEÎKEHH C, WT nOAlO H WT 1U8m8 H WT KOAd H WT..................1 WT nOCK8A*>*, KdpE EAHKd CE
JfTHT H3EpdTY WT no KTiC JfOTdpOM, nOHEÎKE ECT nOKSnHA EOA'kpHH POCnOACTKO MH A$AlHTp8 KHCTHIdp CÎH CEÎKEHH 3d WMHH’K WT HdA ®np"fe AOPO^ET OT G*KK8ldHH 3d XS dcnpH POTOKH.
     H ndK Ad ECT EOA-kpHH8 rocnoACTKO AfH A^MHTpOK KTOplH KHCTl'ldp EAHH EpOA KOAEHHI|8 8 KOAd E83<-k8aOK>, 8 CEAO Gk8PTE1|jTh, 8 CpEAHH pTdp PAdPOAEMH rpdEH-
      1 Loc alb.
      2 Textul de la «H niK a» <ct KOA-kpiH$...KpxcrtiH«|iH» pînă la: «ovkfb.u EpiTtiAi eh» tăiat
cu chinovar şi scris pe margine: « Văleat 7184 <1675—1676> se-au vindut satul Cirstieneşti
după Colintina, toate părţile dupreste tot hotarul şi cu toţi rumânii şi se-au scos cu chinovar,
dupre obiceiu».
437
www.dacoromanica.ro
MEHECK8 H CKC AVkCTO WKOAO KOAEHHU.EK, KOAHKO JfOKfT H3Rp-K>K8 HEAOEEKa CKC CHKHpa, ElOHEKE nOKStlHA ASrtHHTpS KHCTlt3p TOPO EpOA 3a ROAEHHU.8 WT H4A K-KCHX Haca-kA* HHU.H CEAOR, AAH no HA\E.- WT HAA GDaHMA H WT Htr8A H WT R-KCHX EpaTTH HX 3a
whhh’k wt Gk8pteijjh, wt x®Tap8A napaHr-KB h wt HaA TtSpEaH h wt £pc h wt MapHH H WT GDnpt K-KA8r-Rp8A0R H WT KTiCHJf EpdTYE HA\ 3a WHHH’K WT X®TdP8A FpdEHHHHECKS WT HaA HfcHHIOA H WT EuMA&t H WT H-fcrOE Tp'RKHA'R H WT GTOHKa
H wt r-kchx spaTYt HX 3a whhh’k wt x®Tap8A ^^toeb, 3a *e acnpH roTOEH. H naa-
THA 10 fCT H 3a EHp 8 LUECTH A\tCEU,H, HHH dCllpH XS. GOEdHE CHU.E CE C8T TdKA\HA c'l'H HaCAtAHHHH CEAOR R-KCHX KOTOpYH C8t EHUIE pEHEHH A<> APT^HT WHH BTiCHX ARd EpoAOKE 3a ROAEHHLţ 8 rop x®Tap H 8 A« X0TdP- H RHA’bX rocnoACTRO a\h h sariHc wt pSKaaw hx 3a npoAam'E cec mhosh EOAtpH cbeaeteaYh HdnHCdHH 8 3anHc, no ham: ÎKSndH $IEpa EHB BEA BHCT'l'iap H TAHropTE BEA KOA\HC H MhAKH BEA nopTAp H flHTEA AWrOijSET WT B83<’K8>- H npOA<>rtH C8T OHH EE3 HHEAHd chaoctTe.
      H naK noKSnHA EOAtpHH rocnoACTRO aw /V,8a\htp8 rhcthhp whhh8 8 Gk8pteijjh ? CE2KEHH 3a WHHH’K WT A»* X°TdP» artH WT 8}Kd GtOHR-KB, WT nOCRSA'f H WT FIO R-KC XOTapOA\ H WT EpOA 3a BOAEHHLţ, WT HaA Ap*»™/ WEHA B-KAHHER WT IIpiiAHl^H, 3a tY acnpH roTORH.                                                                  ^
      H naKH noKSnHA A^"HTp8 bhctTbp whhh8 8 GkSpteijjh 8 a®a XATdP «>kehh bV h ckc ARd noroaHE sa RHHorpaAH wt 8>Ka Baaa8aor P-kahke wt HaA non AP'KpaH> chh-k E8A8paK8AOB wt GkSpteijjh, sa *R acnpH totobh.
      H [ldKH/KE nOKSnHA A8mhtP8 KTOpH BHCT'frap WHHH8 8 GkSptehih Y CEJKEHH 3a
whhh'k 8 rop X0TdP> WT Swa H-kroER Tp’kkha’k, no At-kcTOM IThaeb. H naKHJKE s
CfJKEHH 8 CPEA X0TdP) WT #>Ka HfcHHIOAOR, nOHEJKE ECT nOK8nHA ASiWHTP8 RHCtYbP cYh CEJKEHH 3a WHHH'K WT HaA KOAtAH WT KoCtYkHH, CHH"K Gt’KHHCAARER H PaA8AWB
K-KABriipSAS, sa X" «npH.
      H naK Ad sct S0AtpHH8 rocnoACTRO a\h ASmhtP^ rtoph bhctYqp whhh8 8 Ok8pte4ih Y cejkehh sa whhh'k 8 A0d X0TdP8 ddH WT A*A BaaaSaor P-kahke wt 8>Ka rtl’RA^pacK’K, noHEKE ect nospaTHA BaaA8A P-kahke no P<u8a hocteahhk, chh-k A8A^HTpOR BHCTHiap, TEpE ECT Add cTh Y CEKEHH 3a WHHH’K Ad r8AE EA\8 A^AÎNS, ă PaA8a nocTEAHHK wh E4ie>ke ect AdP»Rdd PdA’f spaTCTRO no BaaA8a P-kahke ckc eahh koh A^Ep-K, u,tHO Ero acnpH xb h ckc EAHa KOA\dT sa aEa, u,tH acnpn y.
      H naKH noK8nHA EOA-kpHH rocnoACTBa avh ASa'htPs BHCTYiap a norons sa bhho-rpaAY 8 A®A X0TdP WT HdA P<»A8a PtiAHke sa xr acnpH totobh.
      H na^ noKSnHA A8mhtP8 khctYhp whhh-k 8 GkSpteiiih 8 a®ahh xATap8 wt 8>Ka n-Kp-KHVtCK-K S CEKEHH 3a WHHH’K H CKC Bp-KT0rpaA8 H CTiC K8KEX, WT nOAlO
H WT BOAa H C-KC EpOA 3a B0AEHHl^8 H WT no R-KCOM X®TapOA\ WT HaA................2 3a
4sh acnpn roTOBH. H npoAaA^UJE cYh bhuie pehehh hmehhth aioaYe hhxhe whhhe sa
1 Loc rapt.
s Loc alb.
438
www.dacoromanica.ro
HHJfHOM A^KpOKOAlO h] CTvC 83H4HYe KTvCtrtU MErYdUIOM WT TOP H3 A®A » WT nPfA rOCnOACTKd MH H WT WKpivCT MECTOM.
                               Gtro p<»A'f AMojf ct** rocnoACTKO a\h noMTEHHdro KOAtpHH rocnoACTKA aiih
                          ,\8MHTp8 KTOp'fH KHCTViap HKOJKE M <w8 ICT WIHH’H A^AThS H Klv WJfdE CHHOKOM H BHSKOAI H np^KHSMCTOM H HE WT KOrOJKA® HEIlOKOA’bKHMO, (K>pH3MO rOCflOACTKd MH.
                               Gfjtîf ckeaeteaYh nocTdBA’kEM rocnoACTKO mh: ^kSiiah Ildna bea ab®PHHK h >K8ndH
XpH3d BEA AWrO^fT » WSlMH            KEA CtldTdp H MSlldH ASMHTpdUIKO BEA BHCTl'iap
H )K8ndH REpTOAOMH BEA CTOAHHK H TAHrop'lE BEA KOMHC H fllIOCTOA BEA flEJfdpHHK H JKSndH KoCTdHAHH BEA tlOCTEAHHK. H HCflpdBHHK XpH3d BEA AOrO^JET.
                          H d3, AEn-KAdT AOrOjjiET, HdnHCdX, MtCElV» WX’TOMBp'l'E T A^HH H WT CTv3AdHIE tWHpd np-KKdrO HEAOBEKd, ^AdMd, Ad>KE A® HHHiv BTv CErO IIHCdHIE TEK$1(|Ya\ AETOM Biv
A'kT x 3pAE, d WT pOJKAECTKd XpHCTOBO, dX'K.S.
      -j- Iw (TAEâdHApS BWEBWAd, mhaoctY» BojkYio rocnoAHHK
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Dumitru al doilea vistier şi cu fiii lui, citi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Bîrzeştii de Jos de pe apa Dîmboviţei cu tot hotarul şi cu viile şi cu morile, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pentru că a cumpărat boierul domniei mele .Dumitru vistier Dudescul acest sat Bîrzeştii de Jos de la jupaniţa Cheajna, jupaniţa lui Cernica vornic şi de la fiicele lui, Calea şi Neacşa şi de la Ionaşco comis, ginerele lui Cernica vornic, bărbatul jupaniţei Neacşa, fiica lui Cernica vornic, pentru 36 000 aspri gata, cînd a fost cursul anilor 7133.
      Şi iar să-i fie boierului domniei mele Dumitru Dudescul al doilea vistier ocină la Cîrstieneştii de pe Colentina, însă partea lui Cernica vornic toată, cît a stăpînit el din cîmp şi din pădure şi din apa Colintinei şi cu vad de moară şi cu vecinii, anume: Crăciun cu fiii lui şi Yladul cu fiii lui şi Dragomir cu fiii lui şi Ianachi cu fiii lui şi alt Crăciun cu fiii lui şi Bira cu fiii lui şi Stroe cu fiii lui şi de peste tot hotarul cît se va alege, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier această ocină şi cu vecini de la jupaniţa Cheajna vorniceasa, soţia lui Cernica vornic şi de la fiicele lui, Calea şi Neacşa, pentru 36000 de aspri gata. Şi au vîndut ele de bunăvoia lor, fără nici o silă de au plătit datoriile lui Cernica vornic, de cînd a fost cursul anilor 7132.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Dumitrur al doilea vistier ocină la Cîrstieneşti de la jupaniţa Maria, jupaniţa lui Standul logofăt, din partea ei 80 de stîneni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi cu trei vecini, anume: Florea, fiul lui Radul Pătei şi Badea, fratele lui Florea, cu fiii lor şi Bran cu fiii lui şi de peste tot
                                                                                                           439
www.dacoromanica.ro
locul oricît se va alege, de la jupaniţa Maria şi de la soţul ei, Standul logofăt din Cîrstieneşti, pentru 13 000 aspri gata şi pentru o mantie verde cu vulpi preţul ei... 1 aspri. Şi au vîndut ei de bună voia lor şi cu ştirea tuturor fraţilor ei 2.
     Şi iar să-i fie boierului domniei mele Dumitru al doilea vistier ocină la Săcuiani, însă în hotarul de la Butianul, toată partea lui Oprişor logofăt din Măneşti, de pretutindeni şi de peste tot hotarul oricît se va alege, 180 stînjeni, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier aceşti stînjeni de ocină de la Cernica vornic, pentru 5400 aspri gata, pe vremea cînd a fost cursul anilor 7131. Iar Cernica vornic, el încă a cumpărat mai înainte vreme aceşti stînjeni de ocină de Ia Drăghici spătar şi de la Nan postelnic şi de la fratele lui, Hrizan postelnic, fiii lui Oprişor logofăt din Măneşti. Şi au fost la întocmirea lor boieri martori, anume: din Ţigăneşti, Buta logofăt şi din Brătiani, Marco paharnic şi din Topoloveni, Tudor stolnic şi din Săcuiani, Vasilie, sluga lui Cernica vornic şi din Oreşti, Frăţilă.
     Şi iar să-i fie boierului domniei mele Dumitru al doilea vistier ocină la Săcuiani, iar în hotarul de la Butianul, însă partea lui Oprea logofăt toată, stînjeni 200, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din... 1 de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier aceşti stînjeni de ocină de la Oprea logofăt din Săcuiani, pentru 6000 aspri gata.
     Şi iar să-i fie boierului domniei mele Dumitru al doilea vistier un vad de moară pe apa Buzăului, la satul Scurteşti, în hotarul de mijloc numit Grabi-cenescu şi cu locul dinprejurul morii cît va arunca un om cu securea, pentru că a cumpărat Dumitru vistier acest vad de moară de la toţi moştenii satului, însă anume: de la Oancea şi de la Neagul şi de la toţi fraţii lor de ocină din Scurteşti, din hotarul Parangăi şi de la Gurban şi de la Urs şi de la Marin şi de la Oprea al călugărului şi de la toţi fraţii lor de ocină din hotarul Grăbici-nescu, de la Nenciul şi de la Yladul şi de la Neagoe Tărchilă şi de la Stoica şi de la toţi fraţii lor de ocină din hotarul lui <S>3toia pentru 5000 de aspri gata. Şi i-au plătit şi de bir pe şase luni, fac aspri 6000. însă aşa s-au tocmit aceşti moşteni ai satului, toţi care sînt mai sus spuşi, să stăpînească ei toţi două vaduri de moară în hotarul de sus şi în hotarul de jos. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare din mîinile lor cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Fiera fost mare vistier şi Gligorie mare comis şi Ianachi mare portar şi Angliei logofăt din Buzău. Şi au vîndut ei fără nici o silă.
       1 Loc alb.
       8 Textul de la «Şi iar să-i fie boierului... Cîrstieneşti» piuă la «tuturor fraţilor ei» este tăiat cu chinovar şi scris pe margine: «văleat 7184 <1675—1676> se-au vîndut satul Cîrstie-neştii după Colintina toate părţile dupreste tot hotarul şi cu toţi rumânii şi se-au scos cu chinovar, dupre obiceiu».
       8 Loc rupt.
440
www.dacoromanica.ro
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier ocină la Scurteşti, 5 stînjeni de ocină din hotarul de jos, însă din funia lui Stoica, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi din vadul de moară, de la Draga, soţia lui Bădină din Pîrliţi, pentru 310 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Dumitru vistier ocină la Scurteşti în hotarul de jos 12 stînjeni şi cu două pogoane de vie din funia lui Yladul Rădiche de la popa Drăgan, fiul lui Buduracul din Scurteşti, pentru 2000 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Dumitru al doilea vistier ocină la Scurteşti 10 stînjeni de ocină în hotarul de sus, din funia lui Neagoe Tărchilă, pe locul lui Pilea. Şi iarăşi 6 stînjeni în hotarul de mijloc, din funia lui Nenciul, pentru că a cumpărat Dumitru vistier aceşti stînjeni de ocină de la Coman din Costiani, fiul Stănislavei şi al lui Radul călugărul, pentru 680 aspri.
     Şi iar să-i fie boierului domniei mele Dumitru al doilea vistier ocină la Scurteşti 10 stînjeni de ocină în hotarul de jos, însă din partea lui Yladul Rădiche din funia Mămurască, pentru că a înfrăţit Yladul Rădiche pe Radul postelnic, fiul lui Dumitru vistier, de a dat aceşti 10 stînjeni de ocină ca să-i fie lui dedină, iar Radul postelnic el încă a dăruit pentru frăţie pe Yladul Rădiche cu un cal bun, preţul lui 2000 de aspri şi o bucată de aba, preţul 400 de aspri.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Dumitru vistier 4 pogoane de vie în hotarul de jos de la Radul Rădiche, pentru 3000 de aspri gata.
     Şi iar a cumpărat Dumitru vistier ocină la Scurteşti în hotarul de jos din funia Părăngească 6 stînjeni de ocină şi cu grădină şi cu case, din cîmp şi din apă şi cu vadul de moară şi de peste tot hotarul, de la... x, pentru 550 aspri gata. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni mai sus-zişi ocinile lor de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele Dumitru al doilea vistier, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Yartolomi mare stolnic şi Gligorie mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris, luna octombrie 10 zile şi de la facerea lumii, a primului om, Adam, pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7135, iar de la naşterea lui Hristos 1627.
     •ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., DXCIY/8.
         Orig., perg. (34 X 55), pecete timbrată.
         Divanul corespunde anului 1627: văleatul fie că este greşit, fie că s-a calculat anul de la ianuare.
     1 Loc alb.
441
www.dacoromanica.ro
272
1627 (7136) < octombrie > 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt mai mulţi vecini din Păuşeşti, Zătreni, Cîineni şi Şirineasa.
      ■J" AlHAOCT’ffIO EoXtffIO Iw <tlA>X HădHApS KOfKOAA H rOCIlOAHN'k K"EC0H 3fA\A( ^rrppOKAAJffHCKOf, CHHTi KfAHKdrO H np’kAOEpdrO, n0K0HHH0At8 Iw PdAVA KOfKOA- Aa<KaT rocnoACTKO a\h>1 cTto noKfAbHito rocnoACTKO aih EOAbpfHS rocnoACTKO ahh Ghaiia
KTOpYH AWrOfJifT H CEC CHHOKH HJf, fAHU,f A\ Eorh A^P^Ed^, lAKOJKf Aa fCT fA<HH Kf>1 MHH 8 CfAO 8               HA HAIf ErKAd8p CEC CHHO H)f HA HAM HfK8AA H A^MHTP^
H A\dHTd H C"EC CHHOKH HJf H C"EC AfA «PO 3A WMHH8, nOHfJKf Cf C8T <npO>1AAA KfMHHH 3A xr ACIipH rOTOKH H 3A K KOAOKH H 3A fAHA KpAKA CEC TfAl^S.
      H I1AK Aa fCT EOA'bpfH rocnoACTKO MH GhaIIA KTOpH AWrW^fT fAHH KfM<HH>1 nan 8 CfAO 8 n-KSujfHiH, no ham A1hx"eha-e, chhti PaaY’aok ^8nr8A, noHf>Kf kt eha Paava A8nr8A kîmhhS B0A-bpfH8 rocnoACTKO a\h Ghamk KTopi'H Aoro^fx noK8ntH wt HA CHHOKH GOnpfK AWrOfJîfT WT IIlHpHH'bC’E; A AlHJf'EHA'E WH fCT EHA CETKOpHA 3A Paava A8nr8A. fino fCT eha cetkopha, np'kEHKAfT Paa#a cec weha fro, ahath ftlHJf'KHA'KK AKt A^TH. fi nOCAfJf, WH fCT npH$ATHA no WEHA fro CEC 3AA nOKHHf-Hl’f, AH8 WH fCT WCTAKHA. ti nOTOAH <C>Tf1 HPEHO, WHA fCT K"E3HMAA no CHH"E fH AlHJf'EHA'E H WTHAf CEC WH AOHA«Kf CETKOpHA Cb C8t KfAHK H 8>KHHHA Cb C8T 8
CfAO 8 Ka.........1 fi nOTOAl, EdipOM CH PaAVa WTHAf TfPf fCT K"E3HAIIAA <no>!
AlHJf'EHA'E H WAUfCHJf fCT HA KOAbpHH TOCnOACTKO A\H KHUlf nHC H AaA 8 fCT KfMHHS, lAKOJKf no <fAH>H1 CHH-E. H K*EAa H)( fCT Aaa H CKfAfTfACTKCKAA Cfc C8T CEC AHATH-pAA\ CH 3A AHU,8, KAKO fCT CHH*E PdA\'AOK A8Hr8A. H EHA C8T TAAAO AHH<03H>1 EOA'kpH CKfAfTfAlH, HA HAM: WT EoTfcHH, Kp-ECTHIAH nOCTfAHHK H WT rt\'EAA’Epfl(JH, T8A<>P KOMHC H WT KAKOKA, ESHATi H WT B'EpErE<TfHlH>1, AaKHA H WT GA-EKHTfUlH, IIpTiRSA H PaAVa h WT OlHpHH'bC'E, A\dHt AOrOfjifT H WT P*EAAHHK, IlAHli AWrOfJifT H WT lI'ESiiifLpH TAHrop'iH H GT<ora>xH H non Gtohka h non 3aj(dpTia.
      H nAK Aa fCT EOA'bpfH rocnoACTKO MH Gh«A KTOpYH AOrOfjifT fAHH KfMHHS HA HAM IkAH Xpom MAHCTOp WT 3rET<ptHH>1, CEC CHHOKH frO, nOHfWf fCT nOK8nHA EOA’bpfH rocnoACTKO A\H KHUlf nHC WT HA QtOHKA, CHH np"EK8AOK WT 3 ETp’bHH, 3A
„A ACnpH TOTOKH.
      H nAK nOK8nHA EOA'bpfH rocnoACTKO A\H GhA\A AOrOfJSfT fAHH BfHHH8 no HAM flHTOHifH CEC CHHOBH fro WT HA [w] A\AH1î AOrOfJifT WT IIlHpHH'bC'E, 3A XB$ ACnpH rOT.’KH.
      H nAK Aa fCT EOA-bpHH rOCIlOACTKA AM Gha\A KTOpÎH AWrWfJifT fAHH KfMHH WT KliHHflllH HA HAM GtAHMIOA $8CAp CEC CHHOKH fro, C<rEC>1 KTiCAJf Aja fr0 3a WMHH8, KApf fAHKA Cf X"PHT H3EPATY OT no K"EC X'c’'raPc’<wi HOHfJKf C8t npOAAA KfHHH8
EOA'bptHS rocnoACTKA aih KHLUf p'kjf na<K 3a ac^npn totokh xAt) wh 3a ckohai A0EP0<K0>A10, Ef3 HH fAHA CHAOCT, CEC 83HAHTH K-ECkm EpATOAl CH HM.
       1 Loc rupt.
442
www.dacoromanica.ro
     H BH/VkjfOM rocnoACTK© a\h h 3anHCf wt <p8>aKaMH kak© ci c8t npe^aa KfMHHH CTvC CHHOBH (rO H CTkC AfAOKic ir© 3a WHHHS WHH 3a CK©HM A®Kp©K©AI© fi,d
BHTH KfMHHH.......1 CliC A\H©SH KOA'kpH CKIAITIaTh, HA HAM:     dlaHt A©r©j|ilT WT
UlHpHH’kC’h H IlaH© AWr©j|ilT WT PluWHHK H ©T (yATiKHTmiH, .........1 PaAYA H WT
KlkHHIlJlH, HpikKSA H BlkAaSp H ©T B'hpElkTflJlH, <FA>1Hr©pTH H XpH3t H TTwpAta nHTap h wt IIiiSumiiH, n©n Gt©hka............1 mhosh K©A-bpH.
     Gir© pa^T AM®X ct»a\ h r©cn©ACTK© a*h EOA-bpiH» r©cn©ACTKa a\h Gha\a bt©pVh
A©r©jj»T, I3ko>ki Ad a\8 ict.............«ip^asS chhokoa\ h bh8k©a\ h np-bKH8<m-
t©a\ h hh wt kwojka®»1 HfnoKOA'bKHMO, n©pH3A\© <r©cn©ACTKa A\H>...........1
     <Gijki 8e© h ckia^tiai n»CTa>1KH<x>1 r©cn©ACTK© a\h: >K8naH liana kia ak®P'
HHK H JKSflAH Xp<H3t KIA A>1WrO^IT H ftSnAH A^MHTpaUJKO KIA KHCTYiap...............
EapT©>xA©A\H BIA CTOAHHK H TAHrOp'lH BIA KOMHC H flnOCTOA KIA MfJfapHHK H /KSmAH K©CTAHAHH BfAHK‘l'H MOCTfAHHK.......x.
     <IIhc a3, ,4(>18a\htp8 rpaataTHK, kt» rpaAY BSuSpiipH, Avbcfu,a.....2 Y a*hh h
WT IlAaAta BTk A-bT x3pAS.
     <f Iw SÎAi^aHApS Kivf>1KWAa, a\ha©ctYi© BojkYw, rocnoAHHB.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io <Al>ixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă <domnia mea>1 această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Sima al doilea logofăt şi cu fiii lui, citi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie un vecin în sat la Păuşeşti, anume Bălaur cu fiii lui, anume Necula şi Dumitru şi Manta şi cu fiii lor şi cu partea lui de ocină, pentru că s-au vîndut vecini pentru 3000 aspri gata şi pentru 2 boi şi pentru o vacă cu viţel.
     Şi iar să fie boierului domniei mele Sima al doilea logofăt un vecin, iarăşi în sat la Păuşeşti, anume Mihăilă, fiul lui Radul Lungul, pentru că Radul Lungul a fost vecin al boierului domniei mele Sima al doilea logofăt, cumpărat de la fiii lui Oprea logofăt din Şirineasa; iar Mihăilă, el a fost făcut de Radul Lungul. După ce l-a făcut, a trăit Radul cu femeia lui, mama lui Mihăilă, doi ani. Iar după aceia, el a prins pe femeia lui cu vină rea şi a lăsat-o. Iar după aceea, această femeie a luat pe fiul ei Mihăilă şi a plecat cu el, pînă ce s-a făcut mare şi s-a însurat în sat la Ca... 1 Iar apoi, tatăl său Radul s-a dus de l-a luat pe Mihăilă şi l-a adus la boierul domniei mele mai sus scris şi l-a dat vecin, ca pe <un> fiu. Şi cînd l-a dat, a şi mărturisit cu mama sa de faţă că este fiul lui Radul Lungul. Şi au fost acolo mulţi boieri martori, anume: din Boteni, Cîrstian postelnic şi din Măldăreşti, Tudor comis şi din Cacova, Builă şi din Bărbăteşti, David şi din Slăviteşti, Pîrvul şi Radul şi din Şirineasa, Manea logofăt şi din Rîmnic, Pană logofăt şi din Păuşeşti, Gligorii şi Stoian şi popa Stoica şi popa Zaharia.
1 Loc rupt.
9 Loc alb.
*43
www.dacoromanica.ro
     Şi iar să fie boierului domniei mele Sima al doilea logofăt, un vecin anume Ivan Şchiopul maistor din Zăt<reni>1 cu fiii lui, pentru că l-a cumpărat boierul domniei mele mai sus-scris de la Stoica, fiul lui Pîrvul din Zătreni, pentru 4000 aspri gata.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Sima logofăt un vecin anume Antonie cu fiii lui de la Manea logofăt din Şirineasa, pentru 2500 aspri gata.
     Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele Sima al doilea logofăt un vecin din Cîineşti, anume Stanciul fusar cu fiii lui, cu toată partea lui de ocină, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut vecin boierului domniei mele mai sus-zis tot pentru 4300 aspri gata, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor săi.
     Şi am văzut domnia mea şi zapise de la mîinile lor, cum s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină, ei de a lor bunăvoie, să fie vecini ... 1 cu mulţi boieri martori, anume: Manea logofăt din Şirineasa şi Pano logofăt din
Rîmnic şi din Slăviteşti, .........1 Radul şi din Cîineşti, Pîrvul şi Bălaur
şi din Bărbăteşti <Gli>1gorie şi Hrizea şi Ghiorma pitar şi din Păuşeşti, popa Stoica... 1 mulţi boieri.
     De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Sima al doilea logofăt, ca să-i fie...1 <de> ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor <şi de nimeni>1 neclintit, după porunca <domniei mele».1
     dată dar şi martori am pus>1 domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea cmaro1 logofăt şi jupan Dumitraşco mare vistier <•.. Varto-d lomi mare stolnic şi Gligorie marc comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic... 1
     <Am scris eu,> Dumitru grămătic, în cetatea Bucureşti, luna... 2 10 zile şi de la Adam în anul 7136 <1627 >.
     <f Io Alexandru voie>1vod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XLIII/1.
          Orig., hîrtie (45 x 30), pecete timbrată, căzută.
          Luna după divan.
                                             273
1627 (7136) octombrie 10, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod împuterniceşte pe Vlad fost mare vistier să ia de la Necula fost mare spătar banii, pe care acesta din urmă i-a furca din banii haraciului.
      f (Hhaoctîcio Ecok'i'm Kw fLu'ŞdHApS ROEROAd h rocnoAHH-R r-rcoh 3cmae %8rrppo-KrtdXÎHCKOf, CHHTv RfAHKdrO H fip-fcAOKpdrO (lOKOHHHdrO îo PdAY<t KOEKOAd- <A,dRdT
      1 Loc rupt.
      2 Loc alb.
444
www.dacoromanica.ro
rocnoACTKO mh ci'io noKEA-kHTc rocnoACTKd mh noMTfHHaro npdKHTfA rocnoACTKo a\h
KSndH EAdA^A KHKUlfjf KfAHKIH KHCTÎiap H CKC CHHOKH CH CAHlţfM Eon». A^pOKdJf, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să ia de la Necula fost mare spătar ughi 946. Pentru că au spus boiarinul domnii mele Vladul vistier în divanul domnii mele, cum l-au fost trimis domnia lui, Gavriil voevodu la Ţarigrad, cu zece povără de aspri, haraciul; iar cîndu au fost acolo, au mai lipsit den haraci, fără banii ce au dat, trei povără. Deci l-au apucat acolo veziriul şi teftedariul de acea lipsă de haraci, de l-au închis. întt-aceia, au luoat bani cu camătă de la balgii şi de la ovrei, de-au împlut seama haraciului. Atunce au eşit den nevoe şi de în legătură şi au scris Vladul vistier la domnu său, Gavriil voevod, să trimită acei bani, lipsa haraciului şi cu camăta, să plătească acelor datornici şi banii şi camăta. într-aceia, Gavriil voevodu au trimis banii, toţi deplin şi camăta. Deci mergîndu banii la Ţarigradu, iar Vladul vistier au fost purces den Ţarigradu, viitor aicea în ţeară; ce nu l-au apucat cu banii pre loc, iar banii au mersu în mîna Necolei spatar. Deci el nu i-au dat să plătească aceale datorii şi camăta, ce au dat o seamă de bani, însă 120 000 turceşti, iar ceilalţi bani, însă 180 000 turceşti, i-au cheltuit pre trebele lui; nu i-au dat în treaba domniei.
      într-aceia, tîmplatu-se-au schimbare domniei lu Gavriil voevod şi au dat Dumnezeu domnia răposatului părintelui domnii mele Io Radul voevod în Ţeara Rumânească. Deci, deaca l-au adus Dumnezeu în scaun, venit-au datornicii, balgii, ce-au fost luoat banii de la dînşii Vladul vistier, de l-au apucat să le plătească acei bani. El au spus cum acei bani i-au trimis Gavriil voevod şi au căzut în mîinile Neculei spatar. Deci el n-au vrut să-i dea să plătească aceale datorii deplin, ce au dat numai o seamă de bani, cîţi scriu mai sus, iar alalţi bani i-au cheltuit pre trebele lui. Şi au stătut de faţă înnaintea a părintelui domnii mele Vladul vistier cu Necula spatar de se-au pîrît. într-aceia, părintele domnii mele Io Radul voevod le-au dat boiari mari de în divan, ca să-i judece şi sa le afle direptatea. Dat-au întîiu pre răposatul Enachi Catargiul banul Craiuovei, fratele Necolei spatar şi pre cinstit diregătoriul domnii mele jupan Papa vel dvornic ce au fost atunce vel logofăt şi pre Ivaşco eje biv vel dvornic i Mirzea spatar i <P>1 araschiva logofet i Gligorie vel comis. Deci într-aceia, aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au căutat direptatea lor şi i-au judecat şi au aflat cu sufletele lor cum iaste Necula spatar vinovat să plătească banii, ughi 946, pentru căci Gavriil voevod n-au fost tr<i>* mis acei bani la Necula spatar, să-i cheltuiască în treaba domniei sau în treab<ele lui>1, ce sa plătească acea datorie ce au făcut Vladul vistier pentru haraciul. Şi au dat aceşti boiari cu cartea lor vinovat pre <Necula spatar>1 cu sufletele lor şi au fost să.. . >* şă s... 1 an... 1 iară într-aceia au îmbiat Necola spatar la Necula vistier unchiu-sau ca... 1 să-i fie platnic. Deci unchiu-său Necula vistier, ca un siln<ic> 1 ce era
1 Loc rupt.
445
www.dacoromanica.ro
el, fără judecată şi fără cale, preste judecata acelor bo<eri>________1 ce au fost
daţi de răposat părintele domnii mele Io Radul voevod să-i judece, au făcut judecată să plătească Necula spat ar jumătate, ughi 473, iar Yladul vistier să plătească iară jumătate, ughi 473. Şi Yladului vistier, lui nu i se-au căzut să dea nimica.
     Deci, cîndu au fost acum, în domnia domnii mele, iar au rădicat Yladul vistier pîră asupra Neculei spatar, cum l-au asuprit cu acei bani prespre lege şi prespre judecată. Şi au mărturisit înnaintea domnii mele, în tot divanul, şi cinstit deregătoriul domnii mele jupan Papa vel dvornic şi Ivaşco dvornic, ce au fost daţi judecători de răposat părintele domnii mele Io Radul voevod. Yăzut-am domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod, la mîna cinstitului boiarinul domnii mele jupan Yladul biv vel vistier, cum au fost trimis acei bani ca să plătească Yladul vistier lipsa haraciului şi cu camăta, ce au fost lipsit dentr-acel haraci, nu i-au fost trimis Necolei spatar să-i cheltuiască pre trebele lui. Ce aşa au rămas Necula spatar de lege şi de judecată, ca să plătească numai Necula spatar acei bani toţi, iară Yladul vistier, el să fie în pace.
     Derept aceia am dat şi domnia mea cinstitului diregătoriul domnii mele jupan Yladului biv vel vistier ca să fie volnic să oprească den satele şi de în moşiile Neculei spatar preţul acelor bani, pînă-i va umplea, să-i plătească toţi banii, cum se-au judecat şi de nimenilea opreală să n-aibă, preste zisa domnii mele. Hh4ko m H-kcT, no pm rocnoACTBd a\h.
     H HCnpdBHHK CiM pm rOCOOACTBd MH.
     IIhc Am'kAdT Aoro$ET 8 rpaA# fiSKSpfiţiH, M'kctu.a wktombpTe Y a^hh h wt flAdMd A“UK( s Ctro nHCdH’ff TtKSlţJdrO /VfeTOM, Rt /vkT x3pj\S.
     f Yw ÎI/\E^dHApS BwtKwAd, mhaoctYio BojkYio rocnoAHHK.
     Hw £L\E|ŞdHAp8 BOEBOAd <m.p.>.
          Acad. R.P.R., XLII/37.
          Orig., hîrtie (44 X 29,5), pecete timbrată.
          Cu o copie din sec. al XlX-Iea; altă copie la Bibi. Y. A. Urechia— Galaţi.
          EDIŢII. Bianu, Doc. rom. 140—142.
                                  274
1627 (7136) octombrie 12, Bucureşti.
             Vlăduţ postelnic din Bibeşti se împacă cu Barbu, ginerele lui Vlad din Ciocade, în pricina pe care au avut-o pentru ocini din Ciocade.
     Adecă eu Ylăduţul postelnic de în Bibeşti şi eu Barbul, ginirele Yladului de în Ciocade şi eu Dobra, fata Yladului de Ciocade, scriem şi mărturisim cu scriesoarea noastră, ca să se ştii cum am avut noi pîră înntru noi şi ciartă pentru
     1 Loc rupt.
446
www.dacoromanica.ro
nişti ocină de în Ciocade, înnsă partea Stanei, mătuşa Ylăduţului, sora lui Şapteochi şi a lu Drăghiciu şi partea Stanei şi a fiiu-său, lu Bolovan şi Radul şi Yladul, toată partea lor, ce au avut în Ciocade, fostu-o-am cumpărat eu Ylădu-ţul şi am avut şi cărţi domneşti de cumpărătoare pre această ocină. Deci am avut pîră depreună, naintea domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod şi ne-am pîrît în divan. Şi amu fost luoat noi lege, Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra, ca să jurăm cu 12 boiari să spargem cartea Vladului de în Bibeşti şi cum nu ne-am pîrît în divan la Radul voevod.
     Deci, după această pîră ce ne-am pîrît noi, de a noastră bunăvoe, ne-am socotit şi am lăsat cum nici să purtăm lege, nici să ne mai pîrîm, ce ne-am înpăcat dennaintea a mulţi boiari şi ne-am tocmit de am ales eu Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra de o parte de hotarul Ciocăzăi, de i-am dat de la viia Sumei de Holu-bae, pre sleme, pînă în vîrhul Mogului şi de în vîrhul Moguşului la vale, pînă în crivina Lecăi şi de aciia dirept preste rîu la dealu, pînă în obîrşiia Ulmetului.
     Deci am dat această bucată de loc pentru cele părţi de ocină ce au fost cumpărat Vlăduţul ce scrii mai sus. Şi ne-am tocmit noi: de astăzi nainte cine va mai rădica sau va mai scorni pîră de înntru noi să ne pîrîm şi va sparge aceasta a noastră tocmeală ce am tocmit noi, acela să fie proclet şi anatima de 318 oteţi ce sînt înntru vă Nichii şi să aibă pate cu Iiuuda şi cu Ariia la un locu.
     Şi am pus şi pradă: care nu se va ţine de această tocmeală, să dea la domnii 300 de galbeni.
     Şi au fost la această tocmeală a noastră boiari mărturii şi tocmelnici na ime: Andronii, unchiu nostru de Greci i ot Dîlga, Stanciul postelnic i Ventilă ot Săteni şi fiiu-său Cîrstea i Hamza ot Pîrîiani i ot Trăg- Jil, Hamza postelnic i ot Dragoiani,Dragomir armaş i ot Rogojina, Zaharia i ot Bibeşti, Cioloca i Danciul, feciorul lu Hamza ot Pîr<îiani şi al >1 ţi mulţi boiari.
     Aceasta scriem şi mărtu<ri> 1 sim ca să se crează.
     JIhC A&VHTpS rpdMdTHK 8 fitfcSpfllIH, iWkCCIţd WXTOKpÎH rY     R"k rttT x3pAS.
         Arh. St. Buc., A. N., XCIII/2.
         Orig., hîrtie (42 X 28), cinci peceţi aplicate.
         Copie la Acad. R.P.R., CCXCI/145.
                                        275
1627 (7136) < înainte de octombrie 20 >.
            Iane vistier vinde lui Hrizea mare logofăt ocină în Dălbăneşti.
     f ‘OjxoXoyo syw 8 r7]âv7]ţ (3v](TX7]âp7](; tttoţ ETtouX^oa ty)v 6x£v]vâ axcu xo TY)XjXTtave(TXY) (jle xo xaTCO) xal (jle xo VEpo xaî (jle x'ijv xoTtpa(îa xâxa xvjv xâ^Y]v XY]ţ x£apâţ xat (xe Sto (îaxoupa (jle xEcraip'iţ pwxs<; jiiXouţ EXY][iouţ e^eSlocXexxĂ xo
     1 Loc rupt.
447
www.dacoromanica.ro
/wtocpt to âxavou a>pie? x e^tj (jle tov xaxa) jxe to vepo (jle tyjv Ta)7tp<x(3â yTjve XcoTapiqxEvo ei;6x<A? to xaTou x^âpi ^po? to ’OxpepouTscrTT] xdwa copie? (Tapavrâ (jle tov xaxa) (ie to vspo (zs ttj Toxpâ(3a xaTa tt)v Ta^Tj tou toxou xa't St o pXâxou? xaTa a>v6(xa Ktofzavo? xat cî> aSeXipo? tov SToyqxtîj?, xeSta tou Mâvvja, (JLE toXT] T7]V TEXV7]t£(X TOU? 01(70) TOU? XEfft TO (JLSpTVJXOV TOU? Otxd) TOU? X<*>ptavou?.
     Kaî to ExouXTjoa eyâ) Sta [ZEyaXY] efxxuTTtdaivT) xat (îs to yTjStâiv (jtou 0-eX7)|za tov apx&v Pi£â)v xat (XEyix X<!)y60et7]v x«i eXâ(3a axa) tov apx&v jjtEyav XtoywOeTTjv Sta Ta av60sv YEypix|XEva T71? &t£t]V(x? xat tou? jjttXou? xat Sta tou? pxâxou? tpXopîa Suxxaxua E^TjvTa xat ExouX7]aaTo fzs (0X7] (xou tyjv xapStâv xat (jle to yxjSlov (Jtou &£X7)(jtâ vâ y7]VE ttj? EuyEvîja? tou (Jtdxrta xat tov xeSiov tou xat excovov tou xat xavT)? va (Jttv iyy\ <*>7tpo? ottjv ofjttoXoyTjâv (jtou va xa(jtt (jlite xavEvou Tpoxou.
     Kat eXâpâ Ta avo0£v Staxcoaia £^Y)VTa tpXopta xaT£7tpoooTEV tou? tt)(juo)-TaTou? apx^vTE? tou tkuXtjxp^^IH-^ou auOsvTo? AXs^âvSpou (3a)Y7]|3d)vSix xat TTjjjttyt y£p6)VT£? ttj? T^apâ? tov (xeXcdvtov y7)7tâ) xaTov jjtâpT7)pd)V apx^v Ilaxa? xat (JtEyâ? PwpVTJXO)?, rTjWpâotxâ)? (ÎCOpVTJxâ)?, BXaTO? P7]tTTY)ap7]? PouTavo?, Mxco^Tjvxâ? pTjffTtapT]?, rxixâ? aya? axd) to KaXtvEOTT), yspo Sîjjta axa) to KâXTjVEOTT], PaTOX pOCT(*X(^? OLTZbi TO STaVT^EOTT), ’OxpŞE? XtOy60ET7)? axâ) TO MxaXT^aT^Y), Mtx«y»)Xix X&ycoOeTT]? axa) to MxâXT^aT^T] xat te Ntjt^ix? NtevtouX PdtTixxw? axa) to KaXTjvsoTT).
     Ev ET7) x3pAS.
     liana ksa akoPhhk
     AerXav xpoyi (Jopvixo?
     HbAUJKO AKOpHHK
     Eyto r7)aV7]? Xp.0)7]V p7](7T7]ap7]? tTTEpya) Ta &VO0EV
     4>Tpa Aoroi|MT
     AlgUldT CSA>KCP
     TAHropTc KOAtHC
     EaAA KHCTl'rap
     E$3HHKd KHCTÎtap 1
     •}• Mărturisesc eu, Iane vistierul, că am vindut ocina de la Dălbăneşti, din cîmp şi din apă şi din pădure, după rînduiala ţării şi cu două vaduri, cu patru roţi de moară,gata alese: hotarul de sus de şaizeci şi şase de stînjeni, din cîmp, din apă şi din pădure este prea bine hotărnicit, iar hotarul din jos, <este>, înspre Preoţeşti, aproape de patruzeci de stînjeni, din cîmp, din apă şi din pădure, după rînduiala locului şi doi rumâni, anume Coman şi fratele lui Stoica, feciorii lui Manea, cu toată delniţa lor, cît le revine partea lor de la săteni.
     Şi am vîndut-o cu mare credinţă şi de a mea bunăvoe dumnealui Rizea mare logofăt şi am luat de la dumnealui marele logofăt pentru cele mai sus
      1 Toate semnăturile sînt autografe.
448
www.dacoromanica.ro
scrise ocini şi mori şi pentru rumâni galbeni două sute şaizeci. Şi am vîndut din toată inima mea şi de a mea bunăvoe ca să-i fie dumnealui moşie şi copiilor lui şi nepoţilor şi nimeni să nu aibă a face ceva, în niciun fel, faţă de zapisul meu.
      Şi am luat cei două sute şaizeci de galbeni de mai sus în faţa a preacinstiţi boieri ai îndelungatului în zile domn Alexandru voievod şi cinstiţi fiătrîni ai ţării, care vor mărturisi mai jos: boier Papa şi mare vornic, Ivaşcu vornic, Vlad vistier Rudeanu, Buzinca vistier, Ghica aga din Călineşti, Sima bătrînul din Călineşti, Radu vătaful din Stănceşti, Oprea logofătul din Bălţaţi, Mihăilă logofătul din Bălţaţi şi Niţă Dedul vătaful din Călineşti. în anul 7136 <1627—1628>.
      Papa mare vornic Aslan fost vornic Ivaşco vornic
      Eu, Iane fost vistier, încuviinţez cele de mai sus.
      Fira logofăt Muşat sluger Gligorie comis Vlad vistier Buzinca vistier1
          Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, nr. 13.779.
          Orig., hîrtie (31 X 21), zece peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 1354 f. 50.
                                   276
  1627 (7136) octombrie 20, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Hriza mare logofăt ocini şi vecini în Dălbăneşti şi Voineşti, precum şi patru roţi de moară pe apa Prahovei.
      ■J- AlHAOCTTfW EoJtO'fW îw fl/uJfjHAP» KOfKOAa H TOCnOAHHK K-KCOH 3(MA( XPPppO-RAdJfVHCKOf, CHHTi RfAHKdPO H np-feA°EpdPO, IlOKOHHHdPO îw PdAVA K°fK0Aa' AaKaT POOIOACTR© MH Cl'f nORCACHÎf POCnOACTRd AtH nOMTfHOAt» npdKHTMW POCnOACTRd A\H JKSndH XpH3d RfAHKIH AOPOl|ifT H C"hC CHHORH CH, fAHU,fA\ EoP*h AaP®Ra)(, I3KOÎKS Aa At8 fCT A KOAfCH 3d ROAHHHU, 8 RC>Aa IIpd)(<ORfH> WT CfA© WT AA'EETiHfllJH H C1^C Jjg CfJKfHH 3d WMWPh MTO C8t H3KpAHHAH H JfOTApHCAAH- H ndK A\ COKfHH 3A. WMHHTv tajKf C8T HfH3BpAHHAH H Hf)(OTApHCAAH WT K"k AlfPIdUlYH WT Aa'EE'kH(HlH H CKC R RfMHHH (IO HA\f CHHORH rtldHfR, KoAMH H GTOHKd, WT CfA WT Aa'EK'RHKHIH H CKC * 29
        1 Toate semnăturile sînt autografe.
449
  29 — c. 1146
www.dacoromanica.ro
KTvCdX AfA H)f 3d WMHH'K 9T nOAlO H UIT UlSAId H WT BOA H cllC WBOIjlflO H UIT CfAMHUlf CMOS, WT I10CK$AY) Kdpt iAHKd Cf JfTHT H3EpdT WT nO B"KCOAI JfOTdpOM, noHi>Ki fCT nOKSnHA noMTiHHaro npdBHTiA rocnoACTBO a\h >K8naH XpH3d bia Awro^fT cYl A KOAICI 3d BOAHHHIţS H CKC C?H CfJKfHH 3d WMHH'K H CKC CIH K KiMHHH WT HdA
Mh» KHCtYhP WHpa, 3a c|Ş JKHATH rOTOBH.
     H KHA'fejf0'" rocnoACTBO mh H 3dnHC wt pSKd iro 3a npoAdHÎi h ckc mhosh
EOA’kpH cbcahtcaYh HanHcaHH 8 3anHc. IIohijki cYi A koaici 3a boahhhi^S h cih cijkihh 3a WMHH'K CKC BiMHHH OKI c8t BHUIi piMIHH EHAH C8T nOKSMHH 3d MhIO BHCTfiap VHpa wt >K8naHHivi TSAopa h wt chhobh ih fliHd h lOwpra wt Gt’khmiijih h wt uaA PdAYA KdTajf, chh*k HauoB wt ^\a'ke'khh4ih. H KHA'bX0M rocnoACTBO lWH H KHHra nOKOHHHOMS pOAHTfA rOCIIOACTBO MH îw PaAVA BOIBOA 3d nOKSlHHÎf Ha pSKa MhK>B BHCTYrap. fl nOTOM, AAKdA ICT Mh» BHCTfiap TJX KHHrH C^C WMHH'K CKC b-kc Ha pSKa >K8naH8 XpnstB bia Awroi|siT. H eha^x rocnoACTBO A'H H smihcobix tim npoAdTfAYH k*k pSkhx Mhiob BHCTYrap. H np«A<*AdX WH 3A AOKpoBOAtE ip® *•
     H naK aa ict noMTiHHaro npdBHTiA rocnoACTBO a\h >K8ndH XpH3a b(a AwroijsiT WMHH8 8 CiAO 8 RoHHHpYH WT no BOAd ATiMEOBniţiB, WSdMi AtA KapESAOB H fUSttiB, CHHOBH T8AOPOB WT RoHHilţlH, BTiCdX A(A HM, iAHKd Ci XTHT H3EpdT WT nOA» H WT Ul8Md H WT BOA H CKC EpOA 3d BOAHHHlţS H WT CiAdAHipi CiAWB, WT nOCBSAH H WT nO B-KC X^TdpOM. IIOHOKf cYa BHUIi piMiHd WMHH8 kYw iCT nOKSnHAd 3d A\HXdlO BdTdX WT HdA T8AOP H WT CHHH trO, 3d M JKHATH, «lltJKi B*K AKHYf IIItpKaH BOi-BOA- fi K'KAd iCT EHA npH1 AKH*fl TOCnOACTKO MH, d >K8ndH XpH3d BiA AWPOijjiT WH iCT nOKSnHA cYlO WMHH'K H CKC cYh AKt KIMHHH, Hd HMi EdpsSA H fUSjKd, CHHH Tb-AOpOB, i>Ki C8T BHUIi nHCdHH, WT HdA AlHXdlO KdTdX, 3d HS 8rH 3d 3AdT POTOBH, IdKOHIi AA    ICT WMHH'K A^A^N®- H nOKSnHA 10 iCT CKC SSHdHfd BTiCkM MirfdUJOM
WT WKOAHO MiCTOM. H KHAfcXOM POCnOACTBO MH H KHHrd IUipEdH BOiBOA 3d nOKS-ninYi Ha pSK YI/Ihxaiob BdTax H aaa w iCT 611 P’kkhX J*<8naH8 XpH3iB bia Awro^tT. fi nOTOM, no noK8niH*fi mto iCT eha nOKSnHA >K8naH XpH3a bia Awro^iT, no EdpsSA H no AlSjKd, CHHH T8A«P0K, BHAtUli KdKO C8141YH HfcKOi AlOAYl CAdEH H CHpOMdCH d H<8ndH XpH3d EiA AWrOi|siT WH nOMHAOBdA H AAA HM iCT 8 pSK HM 8rH Ai Ţipi HX iCT nOKSnHA CKOT Aa ct npHXPdHHUIi, I3K0JKI *® tCT KiMHHH A^A^S H WXdBHHM.
     H ndK M ICT <nO>2MTIHHOM8 npdBHTIAlO rOCnOACTBO MH >K8ndH XpH3d BIA AwroijsfT 8 ciao <E>2ohhii4ih a bimhh no hmi GDnpi: ckc chhobh ch h ckc B'Kckx A'feAHHU.eX iro KOAHKO X°KIT HMdTH WT nO BTiC X0TAP0A') 3dHiJKi npOAdA^UJi Ci WH CdM 3d A^KpdBOAlO nOMTIHHOMS npdBHTIAlO TOCnOACTBd MH BHUIi nHC, 10 ICT
bimhhS, 3a hY 8rH.
     H ndK M ICT >K8ndH8 XpH3CB BiA AWrO^IT WMHHS 8 EoHHiljlH, dAH A(A DdH'KB apMdui wt Tp-KroBHiiii koahko ict HMdA noKSniHYi 8 K0HHH41H wt hocbSaY h wt no * 8
       1 Textul: «taxont ia< mS ict a kohich.... Ao^poROrtl: iro» şters cu chinovar şi scris deasupra «H HenjMRHHK PsA^A IM AWr«ţlT».
       8 Loc rupt.
450
www.dacoromanica.ro
K-KC JfOTdpOM H CRC EpOA 3d ROAfHHlţ H CRC d REMHH Hd HME OdHd H CRC CHHORH CH, nOHKKE ECT MOKSMHA X8ndH XpH3d REA AlvrO^ET CI» WMHH-R H CRC TOT© REMHH WT HdA IldHK dpMdUI H WT CHHORH ETO, 3d K 8rH 3d 3AdT0. H ElflttKE TOr REMHH WH ECT EKKdA 3d CHpOCTÎE 8 XrrppOCKd 3EMAE, dH8 Td ECT A^HECHA 3<8ndH XpH3d REA AOTO$ET ndK 3AE RTi 3EMAE nO RpItME KOTAd RHCT nOKAHCdp Hd BETAEH TdKOp KpdK>. H nOMHAORdA 8 ECT 3<8lldH XpH3d REA AWTOijjBT flO TOT© REMHHS flO HME OdHd RHU1E
nHc crc V îkhatT.
      IldK M KT >K8ndH8 XpH3d REA AWTOijsiT WMHH8 8 CEA© 8 HoHHEUIH, dAH AfA ^©KP'I'H, A’^4|fP'> BdpR8A©R, RTkCdJf, EAHKd CE JfTET HSRpdTH H CRC Kp©A 3d ROAfHHlţS H WT no R"RC JfOTdpOMj dAH WT 8>Kd A^A^M, WT HdA AP#M, nOHEKE ECT n©K8nHA %8ndH XpH3d REA AWTOijsET CT» WMHH-R WT HdA A°KPa> A'WeP'» BdpKSAWR, 3d XS dCnpH TOTORH.
      H ndK a* kt %8ndH XpH3ER rea awtoiJjit 8 cea© 8 Rohheiijh bahh rbmhh n© HME MdA Onp-k H CRC R-RCdX WMHHd Br© KOAHK© JfOKIT HMkAH 8 RoHHBIJJH, nOHEJKE npOAdAOUlf CE REMHH8 Gdnpt CRC CHHORH CH H CRC K’RCdJf WMHHd Er© WT n© R-RC
X©Tdp©M, 3d x3^ dCnpH TOTORH, WH 3d AOBpdROAK».
      H ndK M               KT 3<8ndH8 XpH3ER REA AWrO^ET EAHH REMHH Hd   HMB    PdA»A, EpdT
OnpER, 8 CIA© 8 RoHHBIJJH CRC CHHORH CH H CRC      R"RCd)f WMHHd  Er©     WT   n© R-RC X©Td-
P©AH, nOHEÎKE np©AAAH Ck C8T REMHHH WH 3d AOKpdROAl©, 3d xTj|i dCnpH TOTORH.
      H ndK M KT %8ndH8 XpH3ER REA awto^et d REMHH 8 CIA© 8 RoHHElflH n© HME Onp-k Kp-RMIOAIMpiOA CRC CHHORH CH H CRC CRdKdX WMHHd EM8 WT n© R-RC Xc,TaPc,M> nOHEHfE CE C8t np©AdA REMHH 3d CROI© ROA-fc, 3d A 8rH 3AdT© TOTORH.
      H ndK A<> kt %8ndH8 XpHSER rea awto^set d rbmhh 8 cea© 8 Rohheljih, n© hme OdHMd MOpdpiOA CRC CHHORH CH H CRC R-RC MT© X°KtT HMtAH 8 RoHHBllJH, ipi CE ECT np©AdA 3d A©BpdROAE, 3d XKT dCnpH.
      H ndK A*              KT >K8ndH8 XpHSER rea awto^sbt abe remhhh 8 cea© 8 Rohheiijh, n©
HAHI AaH4WA H               TdT8A, CRC CHHORH HJf, nOHBSKB cTH REMHHH EHA ECT   3dA0>KHAH Hd
KHESTH WT CIA, Hd RoHK© H Hd EpdT ETO, A,8mHtP8> 3a xK acnPH> dH8 » ECT CK8n©-RdA %8ndH XpH3d REA AWTOiJiET 3d TEX aR dCnpH. Td>KE d n©TOM A<»a KT H R"R pSKRIX RBMHHHAOM EAHHOM8 n© xd dCnpH1. H np©AdA©U!E CI WHH CdMH 3d HHJfHOM A©Bp©-ROA-k H CRC 83HdHÎI R-RCkM MErVdUIOM WT T©p H3 A ©A H WT WKOAH© MkCT© H WT
npiA rocnoACTRd mh.
      Get© pdA'f AM©X cllM r©cn©ACTRO mh noMTiHHdr© npdRHTBA rocnoACTR© mh HiSndH XpH3d REA AOTOijsiT, I3K0JKE Aa M8 ECT WMHH8 H REMHHH A'teA'fHS H R"R WXdR CHHOROM H RH8K0M H npkRH8MEA©M H HE WT KOTOJKA© HinOKOAtEHMO, n©pH3M© TOCn©ACTRd MH.
      Ge>kb 8k© h creaeteaTh nocTdRHX rocnoACTR© mh: %8ndH Ildnd rea ak°Phhk h >K8ndH.......2 h >K8ndH Mhx© rea cndTdp H *8ndH A8MHTPamKC’ KfA RHCTVrap h
      1 Textul «H ndK... aki «i'ihmh ... A*'|,|»d h TjtS* ... no xd dcnpH» şters cu chinovar şi scris: «H HcnpdRHHK Td.v.V1' md iHvro^iT».
      3 Loc alb.
29*
                                                                                      451
www.dacoromanica.ro
EdpTMO^H BEA CTOAHHK H. I\\Hr©pT| BEA KOMHC H flflOCTOA BEA FlSjţApHHK H JKSndH Koctahahh bea nocTEAHHK. H HcnpaBHHK ILmia BEA Ak°PhHK.
      H HAnHCAy, A£niiA<iT Aoro^f’r, bti rpAA\' ESKSpEiţiH, At-bcEiţA wxtombpŢe k a^h
H IVT llA<JA\d BTi A-bT X3PAS.
      •J- Kw AasIŞahapS bwebwa<1) a\haoctYk> EojkTw rocnoAHH'h.
      Hw flAsgdNApS koeboa<i <m-P->
      ■j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător nl domniei mele jupan Hriza mare logofăt şi cu fiii lui, câţi. Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie 4 roti de moară pe apa Prahovei din sat din Dălbăneşti şi cu 66 de stînjeni de ocină pe care i-au ales şi i-au hotărnicit. Şi iarăşi 40 stânjeni de ocină pe care nu i-a ales şi nu i-a hotărnicit dinspre megiaşii din Dălbăneşti şi cu 2 vecini, anume fiii lui Manea, Goman şi Stoica, din sat din Dălbăneşti şi cu toate părţile lor de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu pomet şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt aceste 4 roţi de moară şi cu aceşti stânjeni de ocină şi cu aceşti 2 vecini de la Ianiu vistier Psira, pentru 260 de galbeni gata.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la nuna lui de vânzare şi cu mulţi boieri martori,acrişi in zapis.Pentru că aceste 4roţi de moară şi aceşti stânjeni de ocină cu vecinii care sânt mai sus-spuşi au fost cumpăraţi de Ianiu vistier Psira de la jupaniţa Tudora şi de la fiii ei, Leca şi Iorga din Stănceşti şi de la Radul vătaf, fiul lui Nan din Dălbăneşti. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, la nuna lui Ianiu vistier. Iar după aceea, a dat Ianiu vistier această carte cu ocină cu tot la mâna jupanului Hriza mare logofăt. Şi am văzut domnia mea şi zapisele acelor vânzători in mâinile lui Ianiu vistier. Şi a vândut el, de bunăvoia luix.
      Şi iar să-i fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt ocină in sat la Voineşti de pe apa Dîmboviţei, insă partea lui Barbul şi a lui Muja, fiii lui Tudor din Voineşti, toată partea lor cit se va alege, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul. Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost cumpărată de Mihai vătaf de la Tudor şi de la fiii lui, pentru 40 de galbeni, incă din zilele lui Şerban voievod. Iar când a fost in zilele domniei mele, jupan Hriza mare logofăt a cumpărat această ocină şi cu aceşti doi vecini, anume Barbul şi Muja, fiii lui Tudor, eare sânt scrişi mai sus, de la Mihai vătaf pentru 56 ughi de aur gata, ca să-i fie ocină, dedină. Şi a cumpărat-o cu ştirea tuturor megiaşilor din> prejurul locu- 1
      1 Textul «ca să-i fie 4 roţi... bunăvoia lui» (de la r. 10 pînă la r. 28) şterş cu chinovar şi scris deasupra:« Şi ispravnic Hâdul mare logofăt».
452
www.dacoromanica.ro
lui. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Şerban voievod de cumpărare la mina lui Mihai vătaf şi a dat-o în mîinile jupanului Hriza mare logofăt. Iar apoi, după cumpărătura ce au cumpărat jupan Hriza mare logofăt, pe Barbul şi pe Muja, fiii lui Tudor, vârând că sînt nişte oameni slabi şi săraci, jupan Hriza mare logofăt i-a miluit şi le-a dat în mîna lor 35 ughi de şi-au cumpărat vite să se hrănească, ca să-i fie vecini dedină şi ohabnici.
     Şi iar să-i fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Hriza mare logofăt în satul Voineşti uil vecin, anume Oprea, cu fiii lui şi cu toate delniţele lui, cîte va avea de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut el singur de bunăVoia lui cinstitului dregător al domniei mele mai sus-scrîs, ca să-i fie vecin, pentru 18 ughi.
     Şi iar să-i fie jupanului Hriza mare logofăt ocină la Voineşti, însă partea lui Pană armaş din Tîrgovişte cît a avut cumpărătură îri Voineşti, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi cu vadul de moară şi cu un vecin, anume Oană şi cu fiii săi, pentru că a cumpărat jupan Hriza mare logofăt această ocină şi cu acest vecin de la Pană armaş şi de la fiii lui cu 20 ughi de aur. Şi încă acest vecin a fugit în ţara Ungurească de sărăcie, dar jupan Hriza mare logofăt l-a adus iarăşi aici în ţară, în vremea cînd a fost sol la craiul Betlen Gabor. Şi a miluit jupan Hriza mare logofăt pe acest vecin anume Oană mai sus-scris cu 10 galbeni.
     Iar să-i fie jupanului Hriza mare logofăt ocină în sat la Voineşti, însă partea Dobrii, fiica lui Barbul, toată, oricît se va alege şi cu vadul de moară şi de peste tot hotarul, însă din funia moşului, de la drum, pentru că a cumpărat jupan Hriza mare logofăt această ocină de la Dobra, fiica lui Barbul, pentru 6000 de aspri gata.
     Şi iar să-i fie lui jupan Hriza mare logofăt în sat la Voineşti un vecin anume Oprea cel mic şi cu toată ocina lui cîtă va avea în Voineşti, pentru că s-a vîndut vecin Oprea cu fiii săi şi cu toată ocina lui de peste tot hotarul, el de bunăvoia lui, pentru 7500 aspri gata.
     Şi iar să-i fie jupanului Hriza mare logofăt un vecin anume Radul, fratele lui Oprea, în sat la Voineşti cu fiii lui şi cu toată ocina lui de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut vecin de bunăvoie, pentru 3500 aspri gata.
     Şi iar să-i fie jupanului Hriza mare logofăt un vecin în sat la Voineşti anume Oprea cîrciumarul cu fiii săi şi cu toată ocina lui de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut vecin de bunăvoia lui, pentru 30 ughi de aur gata.
     Şi iar să-i fie jupanului Hriza mare logofăt un vecin în sat la Voineşti, anume Oancea morarul cu fiii săi şi cu tot ce va avea în sat la Voineşti, fiindcă s-a vîndut de bunăvoie, pentru 2300 aspri.
     Şi iar să-i fie lui jupan Hriza mare logofăt doi vecini în sat la Voineşti, anume Danciul şi Tatul cu fiii lor, pentru că aceşti vecini au fost zălogiţi la cnejii din sat, la Voico şi la fratele lui, Dumitru, pentru 2000 de aspri, însă i-a răscumpărat jupan Hriza mare logofăt pentru acei 2000 de aspri. Astfel, după aceea,
www.dacoromanica.ro
453
a dat şi în mîinile vecinilor fiecăruia cîte 1000 de aspri1. Şi s-au vîndut ei singuri vecini de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare logofăt, ca să-i fie ocinile şi vecinii dedină şi ohabă fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic
şi jupan___2 şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi
Vartolomi mare stolnic şi Gligorie mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare vornic.
     Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea Bucureşti, luna octomvrie 20 zile şi de la Adam în anul 7136 <1627 >.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p. >
         Arh. St. Buc., M-rea Badu Vodă, XVI/10.
         Orig., hîrtie (42 X 38,5), pecete timhrată.
         Cu o trad. o din 1900.
                                   277
1627 (7136) octombrie 20, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Buzinca fost mare vistier ocină la Micşani, judeţul Buzău, vie în dealul Zoreştilor şi un sălaş de ţigani.
      f dlHAOCTVfie EojkTji© Iw Anf-ŞaHApS K0«K0A<» H rocnoAHH-k R-kCfH 3t«At Jfrrppo-BAdX'fHCKOt, CHH-h KfAHKdrO H flptAOKparO, flOKOHNNdr© Iw PdAV'1 K0fK©A<»- AaRiT [ioactbo mh c’i'k» noKfAfHTt rocn©ACTKo mh noHTtNNOAtS npaKHTtn rocnoACTK® WSlldH E83HkKd BHK KfA KHCTYiap H CkC CHHOBH CH, fAHU,(A\ Eork AdpOKajf, raK0>K{ M AtS tCT W9HH8 8 (HHKIUdHH KTi C8ACTK0 E83Ti8, AAH OT A**1 d'feWTTiK 8 BdAt
BE'ftpiiH A^ GTpofK h A<d HtrofK h A* *ă BaaaSk K-kcajf, aah wt 8a«hh ropf A®PH
A© Kptx WT I10CK8AH H WT n© K-kC AVkCTOM, tAHKd Cf JfTfT H3EpdTH, HT© tCT HlWteAH WHH nOKSnfHU ©T HdA d'feWT’k WT (HHKUldHH, WT lipH A''Hlf IlOKOHNNdrO
PaAVA<1 K0*K0A, CHH-k fldKHJKt PaAV<' KOtKOAA, KOrAA KHCT TfOfH'l’t AtTOAt x3Mf, nOHOKC tCT nOK8nHA IlOHTINNOM flpAKHTfA r©Cn©ACTK0 A\H >K8ndH E83HHKA BHK KfA KHCTTiap cTl© WMHHTv KHLUt nHC WT HAA GTpOt H .WT HdA HtrOf H WT HdA EndAV-WT (WHKUldHH, 3d „A dCflpH TOTOKH. H llp©AdA®Wf WHH 3d                           H KHA fCT
       1 Textul «Şi iar să-i fie... doi vecini... Danciul şi Tatul... cîte 1000 aspri», şters cu chinovar şi scris: «Şi ispravnic, Radul mare logofăt».
       * Loc alb.
454
www.dacoromanica.ro
criaitiaYi no hmi : wt Rapoui E83-R8, JKnna h wt IISi^HHtH, Hiphat Awro^iT H wt E-rhhuiih, COnpHui, chh-r Hiphat Awro^iT h wt M-Rp-RHHH-feHH...........1
      H naK m ict no»rriHHOM8 npaRHTiA rocnoACTRO mh »8naH E83Hhka rhcthhp iAHh aiţHraH no hm* Gtahmioa c-rc ai^am ch Gtoh h ^,8mhtp8 h A0KPf! noHOKi KT noKSnHA >K8naH E8shhka RHCTfrap cTh au,HraHH wt haa EapeSa nocTMHHK, chh-r ,â,8amcaor wt A8MAUJ, sa xAl acnpH totorh no RpfcMi KorAa c-rm bha rocnoACTRO a\h 8 ROHCKa na A,auiORa. H npoAAAH c8t wh 3a croio a®eP®soai, Rt3 hh (Ana chao-ctYi 3a MHora hcroaio h AHncS mto ict hmaa no tamo. H rha^X rocnoACTRO mh h 3annc sa np-kAAHYi c-rc MHorc EOA-kpH criaitiaYh HanHcaHH 8 sanHc, no hmc: >K8naH TAHropTc RCA KOMHC H WT EcpHAHJlH, I{Il$8A nOCTCAHHK H WT E8M8MfcHH, Kp-RCTfc AWTOjJSIT H Aţ’kMIOK'R KAlOM’kp.
      H naK A<> ict homtihhomS npaRHTiA rocnoACTRO mh H<8naH fi83HHKa rca khctYhp wmhh8 8 AtrtSrt 3opei4iHAwp noroHi 3a RHHorpaA H c-rc r cckihh 3a wmhh-r 8 IIOAIO, IAHKO CI X^IT H3EpaT flOHIJKI ICT nOK8nHA JKSnAH E83HHKA EHR RIA RHCTlfap
cYi noroaHi 3a ao3Yi h c-rc cY cokihh 3a wmhh-r wt haa flARa, A^Hiipa $itir wt 3aptijiH 3a xa acnpH totorh. H naKH noKSnHA JKSnan fi83HHKa rhctYqp 8 ^aSa 3opniiHAop iA»a noAORHHo sa noroH 3a rhhotpaaS, aah t-rmYio e8m8mYh, ei3 M-kcTO, WT Ha a EaaaSa chh-r Koar-rpor, 3a x acnPH totorh. H naK noKSnHA >K8naH ESshhka EHR ria rhctYhp iahh noroH sa RHHorpaA 8 a^aSa pAaroAiMH 3opnjiYH n-RpTYH aah t-rmYio eSmiomYh, wt na a HfcHKa h] wt ha epat iro Il-RpT-k wt 3opci|iY, 3a X<»Y> acnpn totorh. H naK noKSnHA >K8naH E83Hhka ehr ria rhctYqp 8 a^aSa 3opii|iYH 11-rPtYh, aah iaha noAORHHo 3a noron sa aosYi, t-rmYk» e8hiomYh, ri3 micto, wt HAA Oahma, chh-r AtnpMiR 3r-KiH, sa w acnpH totorh. H npoAAAowi whh 3a hhx* HOM A°eP®koaw H CRC 83HAhY| R-RCfeM MirYaUlOM WT rop H3 A®A H WT WKp-RCT mictom h wt npiA rocnoACTRO mh. H bhah c8t ha wctpoihYa hx mhosh a®ePH aioaYi criaitiaYh, no hmi: JKnna h nona Tipri wt Ecphciiih h Hiphat aoto^it h wt iUHpmijiH, Ra-rk8a h wt 3opnjiH, &pc8a h OnpHin, chh-r Ahtia awpo^it h wt IIOTOMAHH, PaAYa nOCTCAHHK.
      Giro paAf AM0X c-rm rocnoACTRO mh noMTiHHOMS npaRHTiA rocnoACTRO mh >K8naH E83HHK-RR EHR RIA RHCTl’iap, BKOJKI M «8 ICT WHHHTi A^AVhO H R-R WXAE CHHOKOM H RH8KOM H np-kRHSMITOM H HI WT KOTOHÎAO HinOKOA-kEHMO, n0pH3M0 TOC-nOACTRO MH.
      Gi>ki 8eo h criaitiaYh nocTARHX rocnoACTao mh «Snan liana ria akophhk h >K8naH XpH3"b ria AwroijsiT H >K8naH AIhxo ria cnaTap H A,8MHTpauiK0 ria rhctYcip H EapTAAOMH RIA CTOAHHK H TAHropYl RIA KOMHC H tfnOCTOA RIA niXApHHK H WSflAHi Koctahahh riahkYh nocTiAHHK. H HcnpaRHHK XpHsa ria AorotiT.
      H HanHcax a3, Am-raat aopojJsit, r-r rpaAY ESKSpiipH M-kci^a wxtomrpYi
K AhHH H WT flAAMA R-R A-kT x3pAS.
      -ţ- Iw ilAH^aHAp8 rwirwaa, mhaoctYio Eo>kYio POCnOAHHR.
      Hw fÎAlgdHAPS RWIROAA <m. p.>
      1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
455
       -j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare vistier şi cu fiii săi, citi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Micşani în judeţul Buzău, însă din partea lui Leaotă în Valea Zbierăi partea lui Stroe şi partea lui Neagoe şi partea lui Vladul, toate, însă de la ulmi în sus pînă la vîrf, de pretutindeni şi de peste tot locul cît se va alege, ce au avut ei cumpărătură de la Leaotă din Micşani, din zilele răposatului Radul voievod, fiu tot al lui Radul voievod, cînd a fost cursul anilor 7045, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare vistier această ocină mai sus-scrisă de la Stroe şi de la Neagoe şi de la Vladul din Micşani, pentru 4000 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie. Şi au fost 'martori anume: din oraşul Buzău, Jipa şi din Puţinei, Cernat logofăt şi din Bănceşti, Opriş, fiul lui Cernat logofăt şi din Mărăcineni,... 1
       Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca vistier un aţigan, anume Stanciul cu copii săi, Stoica şi Dumitru şi Dobre, pentru că a cumpărat jupan Buzinca vistier pe aceşti aţigani de la Barbul postelnic, fiul lui Dulce din Lumaş, pentru 14 000 aspri gata, pe vremea cînd am fost domnia mea la oaste la Daşov. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, de multă nevoie şi lipsă ce a avut pe acolo. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vmzare cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Gligorie mare comis şi din Berileşti, Şteful postelnic şi din Buciumeni, Cîrstea logofăt şi Măciucă clucer.
       Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca mare vistier ocină în dealul Zoreştilor 2 pogoane de vie şi cu 2 stinjeni de ocină la cimp, cît se va alege, pentru că a cumpărat jupan Buzinca fost mare vistier aceste pogoane de vie şi cu aceşti stînjeni de ocină de la Alba, fiica lui Fete din Zoreşti, pentru 4000 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat jupan Buzinca vistier în dealul Zoreştilor o jumătate de pogon de vie, însă numai buciumii fără loc, de la Vladul fiul lui Coavăr, pentru 600 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat jupan Buzinca fost mare vistier un pogon de vie în dealul numit Zoreştii Pîrtii, însă numai buciumii, de la Neică şi de la fratele lui, Pîrtea, din Zoreşti, pentru 1.400 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat jupan Buzinca fost mare vistier în dealul Zoreştii Pîrtii, însă o jumătate de pogon de vie, numai buciumii fără loc, de la Oancea, fiul lui Mircea Zgîei, pentru 800 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori anume: Jipa şi popa Gherghe dinVerneşti şi Cernat logofăt şi din Mirceşti,Vîlcul şi din Zoreşti, Ursul şi Opriş, fiul lui Anghel logofăt, şi din Potoceni, Radul postelnic.
       De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca fost mare vistier, ca să-i fie ocina, dedină şi de ohabă fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       1 Loc alb.
456
www.dacoromanica.ro
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi Dumitraşco mare vistier şi Vartolomi mare stolnic şi Gligorie mare comis şi Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Hriza mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureşti, luna octombrie 20 zile şi de la Adam, în anul 7136 <1627 >.
     j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Acad. R.P.R., CXLI/65.
         Orig., hîrtie (45 X 29), pecete timbrată.
                                                      278
i627 (7136) octombrie 24, <Rîmnicul Yîlcii>.
             Stanciu armaş $i Opted logofăt hotărăsc că Berinca logofăt n-are nici un drept asupra ţiganului Pătru.
        Eu Stanciul armaş i Oprea logofăt scris-am cartea noastră acistui ţigan na ime Pătru al sventii Mitropolie, ca să aibă bună pace de cătră Berinca ot Bojorane, pintru că am fost luoaţi denaentea domnu nostru ca să căutăm şi să adivărăm pentru mumă-sa Muşa, fost-o-au plătit tată-său Nicul pre ţeganca lui di cătră Yancea ot Bojorane. Deci noe am mersu şi se-au strînsu toţi bătrînie din Loveşti şi din Lotru di au mărturiset naintea noastră cum au fost plătit Necul ţigan pre ţiganca lui, pre Muşa, de cătră Vancea di au fost datu o ţigancă, po ime Neaga, tocma în zilele lu Alexandru vodă, tatul Mihnii vodă şe n-are Berinca nice o trebă cu aceşti ţigane ai sfinţii Mitropolii, ce umblă Berenca învăluindu-i, că ce ţine jupîneasa Vancee. Dereptu acee, noi am socotit şi am adevărat cum să aibă Pătru ţegan pace de cătră Berenca logofăt.
      Iară cîndu au fost acum, Berenca, el nu se-au lăsatu pre acista, ce iar au scornet pîră cu Pătru ţiganul. Deci Pătru, el iară ne-au strînsu pre noi în casa popii lu Ghin den Rîmnicu şe pri alţi boeri mulţi, anume: Dima pitar i Şteful postelnic i Ghiorma pitar şi judeţul din o<raş>Ji Iane Grecul i Apostol i Iurga. Deci au adus Pătru ţiganul naintea acistor boiari mulţi oamini buni di e-au mărturisit cum n-are Berinca nici o treabă cu Pătru, că au fost plătit tată-său, pri muma di la Vanei, iară Berenca n-au putut aduci pri nemene să-i mărturisiscă, cum zici il.
      Dici noi am datu cu suflitili noştri, să aibă Pătru păci di cătră Berinca.
      IlHC GTdH AOrOiJsfT WT ESKSpfipH. IlHC A\-feCfU,d U-JfTOKpTt KA AbNH, AHT „3pAS.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLVI/1.
          Orig., hîrtie (32 X 22), trei peceţi aplicate.
1 Loc rupt.
457
www.dacoromanica.ro
279
1627 (7136) octombrie 29, Bucureşti.
            Alexandru Coconul voievod scrie satului Strehaia să se prezinte la divan la o judecată cu Costandin cupariul.
     f AVhaoctT(W EowYio Îw dAf^aHApS ROfROAd h rocnoAHH-K, chh-k noKOHHHaro Kw PaAVrt KOfKOAa. IlHuifT rocnoAC-r&o mh voao, satului Străhaia. După aceia vă dau ştire domnia mea pentru rîndul boiarinului domnii mele Costandin cupariul că au venit înaintea domnii mele de au jeluit şi au spus la divan cum aţi fost rumâni de moşie ai Craiuoveştilor şi au adus în divan şi cărţi de moşie pre satul Străhaia. Iar voi ziceţi acum că v-aţi scumpărat de rumânie şi v-aţi megieşit. Cu a cue ştire şi cu a cui învăţătură v-aţi megieşit şi cine v-au slobozit? Deci, de vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi, că v-au sorocit cu această carte, să veniţi cu cărţi ce veţi avea şi cu toate diresele, să staţi de faţă cu boiarinul domnii mele Costandin cupariul, să vă direptaţi. Şi să vă aduceţi cărţile şi să fiţi la zioa de aveţi Nicolae, aicea. Că de nu veţi veni la zi, cum vă soroceşte, iar domnia mea vă dau să-i fiţi rumâni, cum aţi fost, de moşie şi să fie volnic a vă ţinea, să vă ia datul den toate bucatele şi găleata şi să-i lucraţi ce-i va tribui şi de nimenilea opreală să n-aibă.
     Aceasta vă grăescu domnia mea. Hhako a<> H-fccr, no ptn rocnoACTsa mh.
     H HCnpdBHHK C4M pfM rOCHOACTRd AHH.
     IlHC 8 BSKSpfipH, MtCfl^d OJfTOMKpYf K0 A^HH, Kli A"kT *3pAS.
     •{• Iw flAf'ldHApS KwfKWAd, mhaoctYio EojkYio rOCnOAHHK.
         Acad. R.P.R., XLII/38.
         Orig., hîrtie (30 X 20), pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Rianu, Doc. rom. 142 —143.
                                            280
1627 (7136) noiembrie, 3 Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte m-rii Sfinta Troiţă un loc unde e Palanga lui Sinan paşa şi scuteşte de dări pe locuitorii de pe acel loc.
     f (WHAOCTYfio EojkYio Iw Ibtf'ldHApS ROfROAă h rocnoAHHK r-kcoh 3fMAf Xrrppo-KAdJfYHCKOf, CHH-K KfAHKdrO H nptA©KpdrO nOKOHHHArO Iw PdA\rA KOfKOAd. 4,dKdT rOC-nOACTRO A\H cYf nORfAfm'f rOCnOACTRO MH CR-kTOMS SOJKfCTRfH'kH MOHdCTHp rocnoA-CTRO MH HJKf fCT H3 A*A RapOUJOR BSKSpfipH 30RfM0A\$ JfpdM CRtTa TpOHIVK H WTiţS frSmfHa TaHropYf h R-Kckaa hhhokom fAHiţH JKHRSipHjf r-k WKHvkAH TOf,
458
www.dacoromanica.ro
BKOHtt M *8 KT CRtTtH MOHdCTHp KHIU( p(H(Hd (AHH M(CTO H3 A®A U’T E8K8p(l|lY MTO (CT KOA CKtTd MOHdCTHp, HrA^Kf (CT ndddHPd KO( C8T BHA CkTROpHA GHHdH ndUId, K"h npH A*hY( /Uh^IOK KO(KOA, WBdM( Aa « 3Hd(T WT Kp-KCTd Hl|U|idHOK ot rop WT k8a* AP^x<dTH ndAdHrd 8 a*a no n8T R'kK'kpdjiHAOM a*PH 8 jfOTdpSA rpfHHAOp H WT n$T E'kK'kpdJJHAOp 8 A®rt A®PH 8 ^’kMBOKHlţli H WT ndAdHrTi 8 AOA A®PH ndK 8 A’hMBOKHlţ'k.
     3dHOK( Toro AVfeCTO KHlilS nHC WH'(CT BHA 3d A^A'^O CRtTtH MOHdCTHp AAA H AApOKdrt WT nOKOHHHdrO np-bAfA®A\ rOCnOACTBO MH flA(J|dHAp8 RO(ROA Hd CKtTd MOHdCTHp HTO (CT BHA CKTBOpHAd H CKSHAdAd TOCnOACTBO (m8 CKtTd MOHdCTHp JfPAA» CBtTdd TpOHl^-K WT T(M(aY(, t3K0>K( Aa KT CRtTOMS MOHdCTHp 3d A^A^HO H B*K W^dB-K H SKptnAfHVf. H BHA^XOM rOCnOACTKO MH H KHHTd nOKOHHHdrO np^A^AOM rocnoACTBO mh flA(ădHApS BO(BOA h KHHra noKOHHHdro a*Aoa\ rocnoACTBd mh fllHXHt K06R0A H XPHCOBSa nOKOHHHdrO pOA*HT(A rOOlOACTRd MH Iw PdA\'A RO(ROA, CKTBO* p(H( 3d MHAOBdHY( (AHHd no (AHHO( H 8TRpTOKA*HY( CKC B(AHKO KA(TBO HdA TOrO M(CTO H A'feAYHS Koro (CT BHA nOMHAOBdA CKtTd MOHdCTHP XPaM CBtTdd TpOHU.'K.
     T(m pdAY rocnoACTBO mh (I4jok( ckm noMHAOKdXOM h 8KptnHXOM h HdA cYio KHHrS rocnoACTBO MH KdKO (CT bYw H WT npt>KAt BptM( H AAA CKM rocnoACTBO MH Toro M(CTO, tdKOH<( Aa (CT CRtTtH MOHdCTHpH XPAAI CRtTdd TpOHlţt A^AHHS RTi KtKH, KdKO (CT BHUJ( nHC.
     H Bdp( KO( HhAOB(K'K X®KeT nptBHBdTH HdA TOrO AMCTO BHUJ( nHC AIOBO BHTH K(HHHH, AIOBO rpliK, AIOBO CptRHH, AIOBO dpRtHdllJ, AIOBO MOAAOKtH, Bdp( 4TO H(AO-RtKTi X®KfT BHTH, t8M<A WT RTi HHHd CTpdHHO, KtCHX Aa (CT 8 MHpHH H npOlfKHH 3d BHp H 3d 83d(MCTR0 H 3d KTiBAlO H 3d C(HO H 3d ROA H 3d C$Xa WRH8 H 3d KOH rOCnOACKS H 3d M(A H 3d KOCOK H 3d >KHAT H 3d wn'K’IHHdUlH H 3d pdBOT rocnoA-CK8 H BOAtpCK8 H 3d RHHdpHlY( H 3d n(X'RpHHllY( H 3d AHMMd n*J(AOM H 3d rOpl|IHHd CRHHOM H WRI^dM H WT KOHH 3d WAdK, H 3d CRdK(X Aa>KKOR( H U}KA(hY(, KOAHlţ( c8t llp(3 rttTO R-K 3(MA( rOOlOACTRd MH H 8 RdpOUI TOCnOACTRd MH 8 E8K8p«|IH, 3d HHXTO KdHTOKdHI( Aa H( HMdT np(A cYlO KHHP8 rOOlOACTRd MH, nOH(5K( CkM npOCTH-XOM rocnoACTBO MH 3d RTiCtX Aa HMdT CKMHp(HI( H nOKO(HY(, TTiHYiO Aa (CT Hd nOAS8 H 3d nOCA8UldHYd H 3d TptB8 CRtTtH MOHdCTHpH XPa« CKtTd TpOHl^Ti, KOTOpYH C( C8T IlpHXpAHH HdA TOrO M(CTO CRtTtH MOHdCTHpH, KdKO (CT KHUI( nHC.
     6l|l(HC( H 3dKAHHdHI( nOCTdRHX TOCnOACTRO MH: no WTUKCTRYiO rocnoACTBd MH, Koro H3E(p(T rocnoA Borii bhth rocnoAdpii - 3(ma( EutduiKOf hah wt cpTiA^Haro nAOAd TOCnOACTRd MH HAH WT CkpOAHHK HdUIHX HAH no rptC(X HdUIH HAH WT HHHOndtM(-HHK, AA Al|l( nOHT(T H nOHOKHT 8 SKptnHT cYio XPhcok8a rOCnOACTKO mh, Toro rocnoAii Borii aa rd noHT(T h aa ckxpahht rti rocnoACTRt (ro a rti bSaojjhX Ktll,(X A^lUd (ro, d dl{J(AH?K( H(nOHT(T H HH10H0RHT H H(8TRpliAHT CYlO KHHr TOCnOACTRd MH, dH8 W non(p(T H pd30p(T H HCXdBHT, Toro A a (CT TpTiKA(T H dHd-0(Md H dijiOp(CdH WT THY CRtTH WTl^H (>K( Rli IlHK(H H Aa HMdT HdCTYlO CKC I8AA H CKC ilpY/ft Hd (AHH A\(CTO H CK HHHHMH H(KtpHH ISA^H (>K( Rli3'KnHllJ( HdA Kp^B rocnoAd Bord H cnacd Hdimro Ic8cd XpHCTd h p(KiiT: «rti3a\h, riiSmhx, pdcn(HH (ro», H KP'HK (ro HdA HHX H HdA *HAA HX, I3K0>K( (CT H K8AfT R*K KtKH, dMfH.
459
www.dacoromanica.ro
     Gejke H CKfAfTfAÎH nocTaKA’btw rocn©4,CTKO a\H: >K8naH liana rea akophhk h kSimh XpH3a rea Aivro^fr H wSimh AlHjfo rea cnarap H wSimh A,8MHTpdWKC» KfA RHCTVrap H ?K$ndH HdpTOAOMH REA CTOAHHK H TAHropTs REA KOMHC H MSlldH flnOCTOA REA nEJfapHHK H M&ldH KoCTdHAHH REAHkVH nOCTEAHHK. H HCIipdRHHK XpH3d REA AOrO<j$ET.
     H HdnHcax a3, Asni^AaT Aoro^fT, rti n<ict6anh rpaAV BSkSpbijiT, M-bCEi^a norem-EpVE r A^HH H IVT AAaMd A® HHH’b TEMENlA A’bTOA\ Rli Atr X3PAS.
     •J- Kw AAE^dHAPS RWERWAa, mhaoctTe» EmkYew, rocnoAHHK.
     Hw flAE^dHAPS ROEROAa <m. p.>.
     *]■ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele, care este din jos de oraşul Bucureşti, numită hramul sfînta troiţă şi părintelui egumen Gligorie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise un loc din jos de Bucureşti, care este lingă sfînta mănăstire, unde este palanga pe care a făcut-o Sinan paşa,în zilele lui Mihaiu voievod, însă să se ştie: de la Crucea lui Iştfan din sus, de unde ţine palanga, în jos pe drumul Văcăreştilor, pînă la hotarul ’Grecilor şi din drumul Văcăreştilor în jos, pînă la Dîmboviţa şi de la palangă în jos, iarăşi pînă la Dîmboviţa.
     Pentru că acest loc mai sus-scris a fost de moştenire al sfintei mănăstiri, dat şi dăruit de răposatul străbunic al domniei mele Alexandru voievod sfintei mănăstiri, pe care a făcut-o şi zidit-o din temelie domnia lui, sfînta mănăstire cu hramul sfînta troiţă, ca să-i fie sfintei mănăstiri de moştenire şi de ohabă şi întărire. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului străbunic al domniei mele Alexandru voievod şi cartea răposatului bunic al domniei mele Mihnea voievod şi hrisovul răposatului părinte al domniei mele Io Radul voievod, făcute de miluire una după alta şi întărite cu mare blestem pe acel loc şi dedină cu care a miluit sfînta mănăstire cu hramul sfînta troiţă.
     De aceea, domnia mea încă am miluit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele cum a mai fost şi dinainte vreme, şi am dat domnia mea acest loc ca să fie sfintei mănăstiri cu hramul sfînta troiţă dedină în veci, cum este mai sus scris.
     Şi orice om, va sălăşlui pe acest loc mai sus-scris, fie că ar fi vecin, fie grec, fie sîrb, fie arbănaş, fie moldovean, orice om ar fi, străin din altă ţară, toţi să fie în pace şi iertaţi de bir şi de împrumut şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de galbeni şi de opăci-naşi şi de lucru domnesc şi boieresc şi de vinărici şi de păhărnicie şi de dijma de stupi şi de gorştina porcilor şi a oilor şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele şi în oraşul domniei mele în Bucureşti, de la nimeni să nu aibă turburare, înaintea acestei cărţi a domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea de toate, ca să aibă pace şi linişte,
460
                                      www.dacoromanica.ro
numai să fie spre folosul şi ascultarea şi de treaba sfintei mănăstiri cu hramill sfînta troiţă, cei care se hrănesc pe acest loc al sfintei mănăstiri, după cum e scris mai sus.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar in veacurile viitoare sufletul lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca^şi o va rupe şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hnstos, şi au zis:«ia-1, ia-1, răstigneşte-1»; şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Gligorie mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7136 <1627>.
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Alexandru voievod <m. p.>.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXI/6.
          Orig., hîrtie (44 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
          Alte trad. ibidem, ms. 256 f. 63v—64 şi la Acad. R.P.R., ms. 4985 f. 37 38.
                                             281
1627 (7136) noiembrie 3, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Marcu aprod, 'vie, o selişte de casă, locuri, curături şi livezi în Săteni.
      t fllHAOCTVf» BojKÎfIO îw llrtfgdHAP» KOfKOAd H rOCnOAHH"k K-KCOH 3EMAE &ITppO-KAdjfiHCKOt, cHHd KfrtHKdro H np'bAOEpdro îw PdAVA K0£K°Ad- AaKaT cociioactko mh CÎIO nOKCAEHÎC rOCIIOACTKa MH <C>rt8r rOCIIOACTKO MH (HdpKOK dlIpOAS'' HS Kllljld
rocnoACTKO mh h C"kc chhokh ch <AHiţ< m8 Boriv AaP0KaX> • mkoke Aa fCT fAHa
KHHOrpdAV 8          G'KT'bHHrtOp H CEC CEAH1|1E 3d K8KW 8 CfAO H CKC TpH M"kCTOK( H
IIOrtOKHHO 8 nOA» H 8 rOpHH nOA» H 8 A®aHH IIOAW H CKC fAHA AHKdAf HA A03U H
                                                                                                           461
www.dacoromanica.ro
ctc WKO141T10 h (Aha wMHi|i(Ha sa «ho 8 ui8ma, wbam( am noncs Îkahok h a np-kSKH-T(pHlţ( tro, GtAHKIiK H AP^rt W>IHIJI(hYH H A\(CTOK( MTO (CT HMAA 8 C(A© 8 G"kT-kHH AtAOM CH MKOK8 H KpATOM CH A,Par0«Hp8. 110H«K( K> (CT nOKSnHA cA8ra rocnoACTKO
mh iltap :o anpc>A8A cYa KHHorpaAV c"kc ahkaa< h fkc chahiik sa k-bijih 8 cm© h c"kc e’U bhum p(M(H( M-kCTCK( wt haa nona Îkah h wt HAA nanaAYa (r© GTaHta wt ......1, 3a *( acnpH totokh.
      <H> npOAaA^Uff whh sa HHjfHOM AOEpOKOAi©, b(3 hh (A«a chaoct h c*kc 8sha-Hl'a K'Kckan n©p8A(HY(M H)[ h a McrYauiOM wt rop H3 a$a h wt wkp"kct m-kcTom h wt npcA rocnoACTKa mh. H aakaa io (ct h KHHra hm 3a a^aTho, mt© (ct hm^ah whh HaHnp-k}KA(> «a p8K AtapKOB iioctcahhk. <H> KHA'tpM rocnoACTKO mh h sannc wt p8naMH H)f 3a npoAaHYc, c-rc mhoph AOEpH ai©aY( cr(A(t(aYh HanHcaHH 8 sannc, no hmc wt sapoui Tp'KroKHii» no Mhi© EpaTH 3a wmhhti h non H(k8aa rocnoACKS h Ghma IlaH-kK H PaAVA ctoahhk h H(k8aa ntjfapHHK h APSsh mhosh a»aY(, bjk( hs c8t nHcaHH 3A< Kii cYi© KHHr •
      <Gxr© paAY AaA®]f ckm rocnoACTK© mh ca8r rocnoACTKa mh MapKWK anpoA8A bkohh Aa m8 (ct cYi© KHHorpaAS h ciAHip-fc 3a k8kio h cY( m(ctok( h AHKaA* khuis
p(H(H( WMHH8 A^ATh8 H K"k W)fAK CUHOBOM H KH8K©M H np-kKH8M(TOM H H( WT kotohca^ HinoKOA-kBHMO, nopHSMO rocnoACTKa mh.
      Gok( 8ko h ck(A(t(aYh nocTAKA’kfM rocnoACTKO mh: >KSnaH liana k(ahkYh Ak®P_ hhk H >K8naH XpH3a k(a Aoro+(T h >K8naH A1h£© K(A cnaTap h >K8naH ^SMHTpauiKO k(a khctYbp h >K8naH RapTOAOMH k(a ctoahhk h >K8naH TAHrOpYl K(A KOMHC H w8naH flnOCTOA K(A nfJfapHHK H >K8naH KoCTAHAHH K(A nOCT(AHHK. H HCnpaKHHK XpH3a K(A AOrO^KT.                                                                            __
      H as, rt(niiAaT Aoroij5(T, HanHcajţ, k-e rpaAV K8k8p«iih, M-kcuv» HOK(MBpY( r
AKHH h WT IlAaMa Aa*( A« HHH-k k-e «ro nncaHY( T(K8niar© a*tom k*b a*t „3pAS,
a WT pO>KA(CTKO XpHCTOKa xaXK3.
      j- Kw flAH0aHAp8 bw(bwaa, mhaoctY(io Bo>kY(io, r©cn©AHH-E.
      Hw iTa(^aHAp8 KOfKOAa <m. p.>
      ■)• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Marcu aprodul din casa domniei mele şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie o vie în dealul Sătenilor şi cu o selişte de casă în sat şi cu trei locuri şi jumătate din cîmp, şi la cîmpul de sus, şi la cîmpul de jos, şi cu o livade la vie şi cu pomet şi cu o curătură de fîn în pădure, însă partea popii Ivan şi a preotesei lui, Stanca, şi alte curături şi locuri pe care le-au avut în sat în Săteni moşul său Iacov şi fratele său Dragomir. Pentru că a cumpărat sluga domniei mele Marcu aprodul această vie cu livade şi cu siliştea de casă în sat şi cu aceste mai sus-zise
1 Loc alb.
462
www.dacoromanica.ro
locuri de la popa Ivan şi de la preoteasa lui Stanca din... pentru 5000 de aspri gata.
     <Şi> au vîndut ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor rudelor lor şi a megiaşilor din sus §i din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au dat şi cartea lor cea de moştenire, pe care o aveau ei de mai nainte, la mina lui Marcu postelnic. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mina lor cu mulţi oameni buni, martori, scrişi în zapis, anume: din oraşul Tîrgovişte, popa Ianiu, frate de ocină şi popa Necula <preot> domnesc şi Sima al lui Pană şi Radul stolnic şi Necula paharnic şi mulţi alţi oameni, care nu sînt scrişi aci, în cartea aceasta.
     De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele Marcu aprodul, casă-i fie această vie şi seliştea de casă şi aceste locuri şi livezi mai sus-zise ocină, dedină şi de ohabă fiiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Papa mare vornic şi jupan Hriza mare logofăt şi jupan Miho mare spătar şi jupan Dumitraşco mare vistier şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Gligorie mare comis şi jupan Apostol mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hriza mare logofăt.
     Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7136, iar de la naşterea lui Hristos 1627.
     j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Io Alexandru voievod <m. p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţarii Rom., XXXV/8.
         Orig., perg- (36 X 48), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a aec. al XVIII-lea.
         Copii ibidem, ms. 127 f. 178v—179 şi 134 f. 35v.
                                  282
1627 (7136) noiembrie 19.
            Cneajna vorniceasa vinde lui Costandin cojocar un loc de casă m Bucureşti.
     •j- Scris-amu eu, jupînesa Cnejna vomecesa, acestu zapis al meu, cum să se ştie că amu vîndut lucul casei de în Bucureştie, ce iaste parte me, jupînului Costandin cojocarul, feciorul Frî<n>cului, cumnatul dof[u]turului celui bătrîn, dereptu aspri 6000 bani gata. Şi amu vîndut de a me bunăvoe. Dece să n-aibă
1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
463
                           nice om treba cu acestu luc ce amu vîndut eu, nice neput, nice nepută, nice uice om, păntru că amu vîndut de a me bunăvoe şi cu ştirea tuturur vecenilur.
      Şi mărturie: uncheşul Dubre cojocarul şi Antunie cruiturul şi Dumitru cojocarul şi Paraschiva cruiturul şi Echimu şi uncheşul Voecelă de Bueştie şi jupînul Esaru Scotara.
      Şi amu scrisu eu, Stepan, feciurul popei Ruste ot Tîrguvişte. IIhc M-kcnţa HOfKpf 0T         Kk rtfT X3PAS.
          Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/1.
          Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete aplicată.
                                         283
1627 (7136) decembrie 3, <Tîrgovişte>.
             Dumitru judeţul şi pirgarii din Tirgovişte întăresc lui Mihai Ergopol o roată de moară şi grădină în Tirgovişte.
      t E-k HAU WTlţJ H CHHJ H CKtlMrO A^P, TpOHlfk faVhOCUUIHJ, HfpASA'bAHAtJ, dMHH.                                          __
      f IIotom HcnHCjy J3 A,$mhtp$ c8aM h kT nUprjpOM wt KJpom wt Tp-kro-KHipt cTwm haui khhp acestui omu pre nume Mihaiu Ergopul dă oraşi, ca să-i fie lui o roată dă moară cu jumătate dă moară şi din locu dă grădini iar jumătate, cit se va alege preste tot locul, însă partea Simei, nepoata Barbului călugărul cel bătrînu dă oraş dă Tirgovişte. Şi iaste acea moară în capul oraşului din sus, ce să zice Moara dă Supt Malu. Păntru că o au cumpăratu jupînul Mihai dă la Sima, derept 15.200 dă bani gata. Şi au cheltuit la aldămaş bani... 1 înnsă intr-acea moară au fost doi părtaşi pre doao roate şi pre locul dă grădină şi preste tot locul cîtu se va alege: au fost Sima şi cu Duca dieco-nul; au ţinut Sima o roată şi Duca dieconul altă roată şi cu locul tot din doao cum zice mai sus.
      D-acia au vîndut Sima partea ei jupînului lu Mihai dă a ei bunăvoe, făr-dă neci o silă; aşejdere şi Mihai au cumpărat dă bunăvoe a lui, cu ştirea a tuturor rudeniei Simei şi cu ştirea a tuturor veciniloru din sus şi din înn jos înnprejurul aceii moară şi locure, dinaintea a mulţi preoţi şi oameni buni, tineri şi bătrîni oroşani. Şi au datu ai lui bani derepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, 15 200, ca să-i fie lui ocină şi moşie ohabnică, lui şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strenipoţilor şi dă nimene nelegănat întru vecie.
                          Aşijderea şi mărturii încă am pus pre nume: popa Dima, sinu popei Nenciu-lui i diacon Iane gospodschi i popa Vlaicul star i diiacon Tatul i Fota star i
1 Loc alb.
464
www.dacoromanica.ro
Radul vatah. dă croitorii domneşti i Per a teslarul, bărbatul Simei i Neagoe, feciorul Dobrei şi frate-său Radul i Caloeana teslarul i Drăghici al Chirfotescăi i Mihai şoimarul i___1 şi mulţi oameni buni ce nu i-am scrisu în cartea aceasta.
     Îl3        CTdp 0T TptPOKHHK I1HC AlCtCflV» A*K(KpY« P AKHH, Kt AlST x3prtS.
         Arh. St. Buc., M-rea Horezu, XXVII/2 bis.
         Orig., hirtie (42 X 27), pecete aplicată, căzută.
         Copii ibidem, ms., 449 f. 529 720 f. 516—517 şi la Acad. R.P.R., CMLXXX/21.
                                  284
1627 (7136) decembrie 10.
                         Stoica paharnic vinde lui Danciu clucer ocină la Stroeşti.
      f Scris-amu eu Stoica piharnic, ficiorul Vîlcului clucer acista al miuzapis, cum să să ştii că m-am tocmit cu jupîneasa mea Neaga di i-am vîndu<t> partea ii di în Stroişti Danciului clucer şi jupînesii lui, Mirei2, 200 di stînjeni, diriptu 40 di galbini. Şi am datu eu, Stoica piharnic, jupînesii meii Neagăi pintru ocina di la Stroişti, i-am dat de în Buciumeni 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă şi iar i-am dat di în Gorgăneli 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă, di ne-am tocmit noi di a nostră bunăvoi, să fii moşii pintru moşii.
      Mărturii: Calotă vornicul i Vărjoghi ot Lomotişti.
      IlHC M-feCflVl AHKfKpH Y AKHH, Kt rttT *3pAS.
      IlHC 43 GtOHKA nHX'dpHHK.
      Yărjoghi.
          Arh. St. Buc., M-rea sf. Ioan din Bucureşti, IV/7.
          Orig., hirtie (30,5 X 21,5), două peceţi aplicate.
       1 Loc alb.
       2 « Jupînesii lui, Mirei» şters cu o linie în orig.
30 — c. 1146
www.dacoromanica.ro
                   DOCUMENTE FALSE
www.dacoromanica.ro
1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti.
              Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Isar cămăraş ocini în Cepturile, Bădeni, Deduleşti şi în alte sate.
      f AIhaoctYio EoîkYio Iwh iLuiŞaHApS kohkoa K’kcoH 3eavae oSrrppcKAdX'i'HCKOf,
CHH*k KfAHKdrO H llptA^BpAI’O IlOKOHHdrO Iw Pd^SA KOEKOA- ,V,dKdT rOCIIOACTKO A\H CIIO IIOKEAEHl'lO rOCIIOACTKd AV'H IIO'ITEHOAV KOA-kpOAV rOCIIOACTKd AVH >K$lldH Hcdp K'kAVkpdlIlS H CHHOKH, EAHU.EJKE EAVS Eor"k ^dpOKdX, IdKOJKE A<* AVS ECT U’MHH'k U’T Hd HEIITSpHAE H WT Hd GTOHKd Cll kTdp H WT Hd TEprE H AhAPEH H BpdT ErO ^pdrOAVHp H IVT Hd KSnkH’kCd Aldpd WT AOA X°'raP°A' KkCfcjf WT [wt] IIOAIO H WT KOA H WT IIISaV H WT 110 KTvC JfOTdpOAV CEJKEHHE d\' 3dEAHH SrH CO, WT Hd IIhCK&V KopESASH A*pH 8 AP*>‘« YloAO-IdCKd, 3dHE>KE ECT HETOKd CTdpd H llpdKd WHHH’k H WT A^™ AlEpH3HH KHHOrpdA IIOrOHH H.
      H MdK A<* *CT W’IHH'k UT Hd JKSlIkHifCd Aldpd [wt] dAH WT A** U’T TOp \'0Td-pOA\, KdpE CE X’T'IT WT 110 BkCkX \'0TdpOA\ 3dEAHH SrH A, (10HE2KE IIOKSIIEA ÎKSlldH Hcdp K'kAV'kpdUI <AKE KEHHHH»1 Hd HAVE GTdH’IIOA H IllEpBdH 3dEAHH dCnpH TOTOKH xr, Ck EAHH KEHHHiJ, IIOHEJKE IIOKOEEA BOA’kpHH rOCIIOACTBd A\H ÎKSlIdH Hcdp K'kAV'kpdUI WHHHg H AKd C kEAHH KEMHH& HÎKE KHUIE pEHEH$ H U’T Hd GTOHKd CirkTdp H U’T Hd TEprf H tlHApEH H BpdT ErO ,A,pdrOAVHp, KHSl^H WSlIdHHlţd EoHKd. H MpOAdA«A\ cYlO WHHH'k E/KE KHUIE pE’lEHS 3d HETOK A^EpOKOAlO H Kg 3HdHIE K'kCOJf AVENdUIHAV WT U’Kp'kCTHH AVfcCTOK, WT KHUIE H U’T HHJKE, WT llp-fcA rOCIIOACTKd A\H.
      H ElllEJKE C8T BHA TOrAd Hd SCTpOEHÎE HA\ AVHOSH EOA^pH CKEAETEAVE, HO HAVI: JKSlIdH HwpAdKH AKOpHHKS H JKfcîlldH TpdMd llHTdp H IlpEAd nOCTEAHHK H U’T E'kA’kHH, HKdUIKO H GTpOE CndTdp U’T HhCAOK H A,pdrOH l03Bdllld U’T TdA\ H U’T Eo3HldHHE, KdAOTTv H WT ESKUldHH, GTdHKO IIOCTEAHHK. H KHA'feX'O.W rOCIIOACTKO AVH H 3dllHCT
      i Omis.
www.dacoromanica.ro
469
                             GtohktiK ciidTap h ftpm h (Ihapih, spdT A,pdroMHp Ha p8K8 >Kt3naH Hcap K'KM'KpdUI
H CK CHHOK H WT HdA Cl'tO WHHH'K (>K( BHUI( ptjf.
      H ndK nOKSlIH Hcdp K'KM'KpdUI WT Hd IKSlMH<HU,d>1 HdHHKd dA HwpAdKT AKOpHHK Hd CdT Bor'fHH CfJKfHH xd 3d(AHH 8rH p CK (AHH K(HHHfcS, HdH &AHUOK 3d(A«H 8rH dCllpH rOTOKH x3, cil KdpH HM C( JfTHT < H3KpdTH >l, tt’T HtrOMHp WT EKtlmtH TopO, Cil CKIHOKH GTdH GKOpUdpOK, WT UI$M, WT IIOAW, WT KOAH, WT C(A<1AHI|I( CdTSrtOK, WT 110 <K’K>1C(X X0T‘1P0‘V'-
      H ndK nOK&IHA BOA'kpHH rOCIIOACTKd A\H Hcdp K'KM'KpdUI H CK CHHOKH HM WHHH’K WT Hd E'KA'fcHH WT Hd HKdUIKO AKOpHHK H WT Hd illH'f'KHA’K dpMdUI JtTpfK, WT E'KAHA'K, WT 110 K'KC'kjf JfOTdpOM, WT IIOAIO, WT BOA® H WT U|8m8, CK BdpH CAHKd Ct JfTHT < H3GpdTH >1.
      H ndK OKOHCC A* m8 (CT WHHHd CdTtAJp WT To^dH, WT E'KAHA'K, HKdUIKO ABOPHHK H WT Hd AlHJf'KHA'K dpMdUI, IlOHfJKf IIOKOIIHA KOAtpHH rOCIIOACTKd MH CTdpd BdpGtJA AKOpHHK. 3d (CT EHA HHH'k, K"K A^HH TdKpHA (UorHAd BOCBOA, WHH C8t HAIdAH np»X UptA TOCnOACTBd MH WT HKdUIKO AKOpHHK H WT EdpB$A0K AkoPhhki /aKO/Kf A<> «8 fCT WT WHHH'K, 3dKrt(T KdKO HHJKf (CT A'fc''- H KHAtjfOM rOCIIOACTKO MH 3dnHC HKdUIKO AKOpHHK Hd p$K8 BdpB^AOK AKOpHHK HdA CT» WHHH'K «K( KHUK ptjf-H WCTdA HKdUIKO AKOpHHK WT 3dK0H KdKO 110 K(KH A<» CH AP’KJKHT Hcdp K'KM'KpdUI WHHH’K no B(KH, 3dHOK( < (CT >* H(rOKd CTdpd H llpdKd WHHH'K.
      H ndK noKSnH BOAtpHH hm rocnoACTKd a\h WHHH'K B'ka(hh wt Hd AIhkSa KdpdrdUd H WT Hd (rTOHKd EoCTpt H CK KpdT (rO GtOHH, WT Hd EdpB$A IţSp<Vk H WT Hd A,parOMHp KpdT8 HM H CK CHHOKH HKdUIKO KAlOHdp H WT EdAHA'K, WT IIOAIO H WT BOA® H WT UI$M, WT A^H KHHOrpdA, WT 110 K'KC'kjf JfOTdpOA\, WT PAdKd AO rddKd.
                            H ndK IIOKOIIHA EOA'kpHHHM TOCnOACTBd MH Hcdp KOMKpdUI WT Hd BdpG$A l03BdUld, CHHH BopHHA(K WHHH'K G(IH(I|IH H IţHr'KHHJIH, C»A GddA\ P'KA\HHK COK(HH d 3d(AHH
8rH po.
      H ndK nOKOnHA KOAtpHH rOCIIOACTKd MH Hcdp K'KM'KpdUI <WT>* EdAHA'K, KoCTdKI Poui H EdAHA'K, îw rAdKdH H WT HdBpdll H WT Hd E*KAdH, KdpH (AHKd T( CTHT <H3EpdTH>1 3d(AHH dCnpH POTOKH XH, K"K A*»HH( 1*W A\HpUt K0(K0A, WHHH'K WT Hd AlHJfH(l|IH, KO (CT G$AHHt KOMHC.
      H ndK nOKOnHA BOA'kpHH rOCIIOACTKd MH Hcdp K'KM'KpdUI WT Hd EdU^A AKOpHHK H WT Hd NHKOdp'K l03EdUld H WT A** KkhA«|IH CK KHHOrpdA norOH( 3 H WT nOAlO H OT BOA H WT U|8m H WT C(A<>AHI|I( CdT$A0K H WT 110 K'KC'fcjf JfOTdpOM AKd A«A 3d K0AHHHU.S.
      H ndK nOKfcSlKA BOAtpHHM rOCIIOACTKd MH Hcdp K'KM'KpdUI WHHH'K ,A,HA8a(1|IH <WT, EdAHA'K Htroi H BpdT iro EtiAOLU, C( KdpH (AHKd C( JfTHT <H3BpdTH>1 H WT 110 B'KCkjC XOTdpSM WT AtA 3d KOAHHHlţlS.
1 Omis.
470
www.dacoromanica.ro
      H lldK nOKSllHrt KOAtpHHM rOCflOACTRd MH Hcdp K-RM-RpdUJ WHHH"k rpOUJdHKd •CWT»1 EdAHrt-K, <A^>1 A*A8m CH HtrSrtOK H CHHORH (ro EdK8K, CfJKfHH W SdfAHH 8rH p" H WT IIOAIO H WT ROA H WT UJ8M H WT CfAAAHUlf CdTSAOK.
      H lldK I10K8nHA KOAtpHHM rOCNOACTKd MH Hcdp K-RM-RpdUJ WHHH"k WT EorTiaHH WT Hd EdpRSrt E-kA^NSA, Cf RdpH fAHKd Cf XTHT <H3RpdTH>1 WT 110 Cf)( JfOTdpOM,
wt A'b'' A\8umfA cii RHHorpdA noroHH A’f 3dtAHH 8rH n.
      H lldK IIOKSnHA KOAtpHHM rOCIlOACTKd MH Hcdp K-RM-RpdUJ WMHH-k GTp-RWipH WT HJ GTdHHIOAOR »3Kdllld H KH8K A\8lUdT H WT fiOHHHA-R EpkHKdp H WT Hd 11011 A,**' A\HTp8 H WT Hd HkHM, RpdT frO fi-RAHA-R Cf KdpHJf fAHKd Cf JfTHT H WT A^ KHHO-
rpdA noroHH h 3dfahh 8rH pâ h wt iioaio h wt koa h wt ui8m h wt no R-RCfjc X'OTdpOM H WT CfAdAHUlf CdTSAOR CT» WHHHH HJKf RHUlf pfHfH» Hd HfrOR A®KpOKOAIO H K8 3HdHlf RfCOJf A\frVraUIH H WKp"RCTHH MfCTOK, H WT RHllIf H WT HHJKUlf, <H WT
npfA>x rocnoACTRd mh.
      H CL|IC c8t KHAH TOrAd 8 CTpOfHl’f HM MH03H EOA'kpH CKfA*TfATH no HA\f WT E’kA’bHH, GTOHKd AKOpHHK A\HK8A0R WT TdM H Kpk<l$H WT TdM H WT E'kA'bHH, PdA^A K-RIlHTdH H IIpfAA AKOpHHK WT HHCAOK H GTOHKd A\'kpMHH'bH WT Hd EliUI-HtHH H î!ae8a WT <1hMÎ'H, rpdR-RU, K-kHTHpHU.HR, AlfK«Ad, CHH E83HHKd HdSUIOK.
      Gfro pdAH AMOJC h rocnoACTRO mh EOAfcpHM rocnoACTRd a\h >K8ndH Hcdp k-r-AVkpdllI, HKOJKf A-J «8 fCT WMHH8 R-R WJfdK CHHORH H KHOKOAX H llpfKHOMHTOM H Hi' U'T H IKOrOHif HfnOKOAfKHR«8, (10pH3M8 rocnoACTRd MH.
      JKSlIdH TfprH RfAHKH RdH KpdTwRCKH, JKSlIdH Ildlld RfAHKH AKOpHHK H JKSlIdH XpH3fc KfA AWrOlJSfT H A,8MHTpdUIKO RfA RHCTHIdp H A\HJfO RfA ClldTdp H EopTOAOMfIO RfA CTOAHHK H IldRAdKH RfA KOMHC H fllIOCTOA RfA IlfJfdpHHK H KoCTdHAHH RfAHKH llOCTfA-HHK H PdA8A KfA KAlOHdp H Tp8$dHA<l KW nOpTdp H NfKSAdH KfA CRpAdp. H HCnpdKHHK XpH3b KfA AOrOjfcfT
      H HCIIHCdJf d3, GTdHKSA AUTO^SfT R-R AHKHH TpdA E8K8pfUH, MtCfl^d TfHdplf H A^HH, R'R A-bT 3pAf.
      f Kw flAfâdHApS ROfKOA, mhaoctYio EojkTio rociiOAHHk.
      •j- Din mila lui Dumnezeu, Ion Alixandru, voievod a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Isar cămăraşu şi fiilor, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină de la Cepturile şi de la Stoica spătar şi de la Gherghe şi Andrei şi de la fratele lui, Dragomir şi de la jupîneasa Mara, din hotarul de jos toată, din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul 1400 stînjeni, pentru 270 ughi, de la Piscul Corbului pînă la drumul Loloiasca, pentrucă este ocina lui veche şi dreaptă, şi din Dealul Merizici 8 pogoane de vie.
      Şi iar să fie ocină de la jupîneasa Mara, însă din partea din hotarul de sus, oricît se va calego1 de peste tot hotarul, pentru ughi 30, pentru că a cumpărat
1 Omis.
www.dacoromanica.ro
471
jupan Isar cămăraş <doi vecini»1 anume Stanciul şi Şerban pentru nişte aspri gata, 3000, cu un vecin; pentru că a cumpărat boierul domniei mele, jupan Isar cămăraş ocină şi doi cu un vecin care s-a spus mai sus, şi de la Stoica spătar şi de la Gherghe şi Andrei şi de la fratele lui, Dragomir, nepoţii jupaniţei Voica. Şi au vîndut această ocină, care s-a spus mai sus, de bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, de mai sus şi de mai jos, dinaintea domniei mele.
     Şi încă au fost atunci la întocmirea lor mulţi boieri martori, anume: jupan Iordacbi vornic şi jupan Grama pitar şi Preda postelnic şi din Băleni, Ivaşco şi Stroe spătar din Cislău şi Dragoi iuzbaşa de acolo şi din Boziiani, Calotă şi din Bucşani, Staico postelnic. Şi am văzut domnia mea şi zapiscle lui Stoica spătar şi ale lui Gherghe şi Andrei, fratele lui Dragomir, la mîna jupanului Isar cămăraş şi cu fiii şi pe această ocină, care este mai sus zisă.
     Şi iar a cumpărat Isar cămăraş de la jupan<iţa> Ilinca al lui Iordachi vornic la satul Boghiani 1000 de stînjeni pentru ughi 100, cu un vecin, Nan al lui Udiţă, pentru ughi aspri gata 7000, cu oricît li se va <alege> 1, de la Neagomir din Băşceanii-de-Sus cu fiii lui Stan Scorţarul, din pădure, din cîmp, din apă, din vatra satului de peste tot hotarul.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş şi cu fiii lui ocina dc la Bădeni de la Ivaşco vornic şi de la Mihăilă armaş al lui Atrca, dc la Bădilă, de peste tot hotarul din cîmp şi din apă, oricît se va <alegc>1.
     Si iar ca să-i fie ocina satelor dc la Tohani, de la Bădilă, Ivaşco vornic şi de la Mihăilă armaş, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Barbul cel bătrîn vornic. Cînd a fost acum, în zilele lui Gavril Moghila voievod, ei au avut pîră înaintea domniei mele de la Ivaşco vornic şi de la Barbul vornic, ca să-i fie din ocină, să jure că nici nu-i este parte. Şi am văzut domnia mea zapisul lui Ivaşco vornic la mîna lui Barbul vornic pe această ocină, care s-a spus mai sus. Şi a rămas Ivaşco vornic de lege, ca mai mult să stăpînească Isar cămăraş ocina, mai mult, pentru că este ocina lui veche şi dreaptă.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele ocina Bădeni de la Micul Caragaţă şi dc la Stoica Bostrea şi cu fratele lui, Stoian, de la Barbul Turlea şi de la Dragomir fratele lor şi cu fiii lui Ivaşco clucer şi de la Bădilă, din cîmp şi din apă şi din pădure, din dealul cu vie de peste tot hotarul, din cap pînă în cap.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei melc Isar cămaraş de la Barbul iuzbaşa, fiul lui Borcilă ocina Spieşti şi Ţigăneşti, judeţul Rîmnicul Sărat, 1000 de stînjeni, pentru ughi 170.
     Şi iarăşi a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş <dela> Bădilă Costache Roş şi Bădilă, Io Glăvan şi de la Navrap şi de la Bălan, oricît se va <alege» 1 pentru 8000 aspri gata, în zilele lui Io Mircea voievod, ocina de la Mihneşti care este a lui Sulicea comis.
1 Omis.
472
www.dacoromanica.ro
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Baciul vornic şi de la Nicoară iuzbaşa şi din dealul cu vii de la Cindeşti 7 pogoane şi din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, două părţi de moară.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş ocina Diduleşti <dcla> 1 Bădilă Neagoe şi fratele său Băloş, oricît se va < alege >! de peste tot hotarul, din partea de moară.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş ocina Groşanca <dcla> 1 Bădilă, <partea> 1 bunicului său Neagul şi a fiului lui Bacu, 800 stînjeni pentru ughi 100 şi din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş ocina de la Boghiani de la Barbul Bădeanul, oricît se va alege de peste tot hotarul, din dealul Muşcel cu vii 14 pogoane pentru ughi 80.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş ocina Străoşti dc la Stanciul iuzbaşa şi de la nepotul Muşat şi de la Voicilă Brîncar şi dc la popa Dumitru şi de la Ichim, fratele lui Badiul, oricît va fi din dealul cu vii 8 pogoane şi pentru ughi 160 şi din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul şi din vatra satului. Această ocină care e spusă mai sus de bunăvoie lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor dinprcjurul locului şi de mai sus şi dc mai jos, <şi dinaintea» 1 domniei melc.
     Şi încă au fost atunci la întocmirea lor mulţi boieri martori, anume: din Bădcni, Stoica vornic al lui Micul de acolo şi Crăciun de acolo, şi din Bădeni, Radul căpitan şi Preda v ornic din Cislău şi Stoica Mărgineanu din Băşceni şi Albul din Lipii, Pravăţ al eîntăreţei, Mccula, fiul lui Buzinca al Ceauşului.
     De accca, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Isar cămăraş ca să-i fie ocină dc ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Jupan Gherghi mare ban al Craiovei, jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea marc logofăt şi Dumitraşco mare vistier şi Miho mare spătar şi Bartolo-mciu marc stolnic şi Pavlachi mare comis şi Apostol mare paharnic şi Costandin mare postelnic şi Radul mare clucer şi Trufanda mare portar şi Neculai marc sărdar. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris eu, Stancul logofăt, în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 8 zile în anul 7135 <1627 >.
     j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/7.
         Fals, hîrtie (43 X 30), pecete timbrată de la Alexandru Mircea.
         Cu o trad. a lui Lupp dascăl din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Este un fals grosolan. Nici limba, nici scrisul, nici formularul diplomatic nu se potrivesc cu acelea ale documentelor muntene din prima jumătate a sec. al XVII-lea.
1 Omis.
www.dacoromanica.ro
473
II.
1627 (7135) ianuarie 8, Bucureşti.
             Alexandru Coconul voievod întăreşte lui Isar cămăraş ocini la Tohani, Boghiani, Speeşti şi în alte sate.
      f AIhaoctYio EojkYio Kw flAtădHAPS KOtKOAd kkcoh simah &8rrppoKAdjfYHCKOf, c.hhk RtrtHKdro h npfcA®Kpdro noKOHHdro Kw PdA&t koikoa- A,aKaT rocnoACTKO a\h cYio noKfrttm't rocnoACTKd nouTtHOM KOAkptM rocnoACTKd mh >K8ndH Hcap K'hM'hpdUI BhpGSAJCKSA, CHHh BdpKSA KOpHHK H ChC CHHOKH, MHU.OKC HA\ Eorh A<»POKdJf, HKOJKf A<> *8 (CT WHHH8 8 CIAO TojfdHH CTOKIHH TO, WKd'CHO1 A*rt H?8lldH HKdUIKO GHK REA KOPHHK H WT Hd AlHJf'hHA'h dpMdW KTiCk, WT nOA H WT BOA H WT U|8a\ H WT A^rt CTiC KHrIOrpdA H WT <n0 BliC JfOTdpOM>2, Bdpt CAHKd C( JfTHT H3GpdT, WGdMf <TO CTC>2>KCHH, (>Kf KHUIt piM H ChC fAHH Kf>JHH8 /\8h KHWdH WT AiHJfhtlJI d, IIOHCKC (CT IIOKOnHA KOAtpOM rOCnOACTKd A\H >K8ndH Hcdp K'hM'hpdUI U'MHHh CB (AHH KCHHH8 1X1 KHUlf   PCMCHS WT HdA KOdfcptM rOCnOACTKd         A\H >K8ndH  HKdUIKO GHK BCA
BOpHHK <H>X WT     Hd AlHJfBHATi dpMdW SdCAHH 8rH PH.        ©GdMI Tfjf WMHHTi   HATiUJ A®
Rddk 3a’K. H llpOAdAOA\ GOAtpOM rOCIIOACTBO A\H >KSndH HKdUIKO GHK KEA KOpHHK H AlHJf'hHA'h dpA\dUI c’l’io WMHHS OKI KHLUI piHIHS 3d HCTOK A®KP®|WK®''I® H CB SHduTlO KKCfejf MITHIdUIHM WT WKpiiCTHH A\(CTOK, WT KHUIC H WT HHJKUlf H WT liptA rOCIIOACTKd MH.
      H MdK nOKOnCA GOdfcpOM rOCIIOACTKO A\H Hcdp K'hM'hpdUI WT Hd HKdUIKO KHK
KCA KOpHHK H WT Hd AlHJf'hHA'h dpAtdlH W1HH8 WT E'hAfcHH...............3 WT IIO K"hC JfO-
TdpOM CTOKIHH V" WT 3d(AHH 8rH pO H 3d (AHH KOH A®^PO H WT IIOAIO H WT U|8m H WT BOA H WT IIO KkCfJf ^OTdp.
      H ndK IIOKSn  IA GOAtpOM r0«10ACTKd A\H Hcdp           K'hM'hpdUI  WT Hd JK8lldHHU,d
HAHHKd H WT Hd     MfpHHKd WMHH8 8 CfA EorYtaHH, CfJKfHH d 3df AHH 8rH         C, KTiCfcjf
WT nOAlO H WT KOA H WT UO KKC fejf JfOTdpiOM. H l>dK flOK8nHA KOAkpOA» rOCIIOACTKd MH Hcdp K'hM'hpdUI WT Hd EdpK8A K>3GdUld, CHHh EipUfH EliA^^A WT WHHh8 wt EorYiaHH cijkihh jf 3dtAHH 8rn p.
      H ndK nOKSUHA KOAfcpOM rOCUOACTKd MH Hcdp K'hM'hpdUI WT Hd Edpe8A l03GdUld H WT Hd CrTdH, 3(T EopHfH H WT Hd CrTdH KdpdKdUI H WT Hd Tfprf Pok8a H WT Hd EdpG8A Iţ8pAt H WT Hd &TdH P hlI-hlIOCSK, W1Hh8 XpctCKd CfJKfHH 3dfA»H 8rH HS H WT AkA KHHorpdA A\8uiMfA noroHH aY-
      H ndK nOK8llHA KOAfcpOM rOCIIOACTKd MH Hcdp K'hM'hpdUI WT Hd EdpK8A nOCTfA-HHK E-hAtH8A WMHH8 8 GlUfUH H Itur-hHllllH, C8A GddM P-hMHHK CfUîfHH xd 3d(AHH
8rn po.
       1 Omis.
       * Loc rupt.
       3 Text ilizibil.
474
www.dacoromanica.ro
                                 H naK noKfcSiiHrt EOAfcpOM rociioACTKa mh Hcap K'KM'Kpam wt Ha HHKoapii loasauia
                            H WT BaMSrt KOpHHK H WT Ha AISliiaT, KH8K (PO, WMHH8 E83fipH H flţHJfHfLJlH COKJHH
xaTO 3afahh UrH pH KikCtjf wt iioaio h wt koa h uj8m h wt no Kiictjf X0TaP°> Kapf trtHKa CC THT H3KpaT, 3a HCrOK A* *KP**KOA» H CKC 3HaHfC KKCOJf MIPÎHaiUHM WT WKpTiCTHHM <MCC>1TOK WT KHUIC H WT HHJKUIH.
      H C1410KC c8t eha tt^a*» 8 ctpochTc hm mhoph KoatpH CKiAfTfAÎt no hmi:
jkSiuh IlapacKHKa kia kophhk H JkSiuh A\HTpt KCA cnaTap WT.................1 H /\,8.MHTp8
IIOCTCAHHK WT B-kA^HH H >K8naH............1 komhc h ahh B-KAtHH HKaillKO KAWMap H
Gtpoc cniiTap, chhk Ocp'KKh Aoro^iTK h wt B^kuiahh, Gtahk© hoctcahhk.
      H RTiA^y0M rOCIIOACTKO MH H 3AIIHCCA0K ’/KSnaH HkAUIKO KOpHHKSA H AlHJfaHA apMaui h fiapuSA iioctcahhk B-ka^h^a h wSnaHHua cro Hahhka BSrfacKa ha P»k8 KOAtpOM rOCIIOACTKa A\H Hcap KTiMTipailJ HAA cTk> whhh» «kc KHUIC ptjf.
      Gcro paAH AaA$X H pociioactko mh KOAtpOM rociioACTKa a\h JKSiuh Hcap K-KM-Kpaui, laKOÎKC A<* «1 CCT WMHH» K-K W^aK, CK1HOKH H KH8KOM H npCKHOMMCTO H HC WT HHKOrOÎKC HCnOKOAtKHKM», IITvpH3M8 rOCIIOACTKA MH.
      2K8naH liana kcahkh Akophhk h jkSiuh XpH3fc kca Aoro^c r h /\,SAvHTpauiKO kca KHCTHiap H AlHJfO KCA CnATAp H EcpTOAOMC» KCA CTOAHHK H IlAKAAKÎH KCA KOMHC H UlIOCTOA KCA IICJfapHHK H HîSlMH KoCTAHAHH KCAHKH nOCTCAHHK. H HCnpAKHHK XpH3t KCA AOro4sCT.
      H HciiHca\' a3, GtahkSa Aoro^rr, kk AHkhh rpaA ESKSpnpH, Mfcctua rcHapic
H AkHH, WT HAAMa AO HHHt TCK»l(iarO AtTOAI KTk AtT x3pAC.
      f Kw JlAcăaHApS KOCKOAa, mhaoctTw Eo/KTcw rocnoAHHK.
      •(• Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele'jupan Isar cămăraş Bărbulescul, fiul lui Barbu vornic şi cu fiii, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul Tohani 370 de stînjeni, însă partea jupanului Ivaşco fost mare vornic şi de la Mihăilă armaş, toate din cimp şi din apă şi din pădure şi din dealul cu vii şi de <peste tot»1 hotarul, oricît se va alege; însă <360 de> stînjeni care s-au scris mai sus şi cu un vecin, Dun Vişan, din Mihăeşti, pentru că a cumpărat boierul domniei mele, jupan Isar cămăraş ocină cu un vecin, care este mai sus spus, de la boierul domniei mele jupan Ivaşco fost mare vornic <şi> de la Mihăilă armaş, pentru 150 ughi. însă acea ocină merge pînă în Valea Rea. Şi au vîndut boierii domniei mele jupan Ivaşco fost mare vornic şi Mihăilă armaş această ocină, care e mai sus-spusă, de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
                            Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Ivaşco fost mare vornic şi de la Mihăilă armaş ocină de la Bădeni... 2 de peste tot hotarul
        1 Loc rupt.
        * Text ilizibil.
475
www.dacoromanica.ro
700 de stînjeni pentru 170 ughi şi pentru un cal bun şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la jupaniţa Ilinca şi de la Cernica ocină în satul Boghiani, 1000 de stînjeni, pentru ughi 200, tot din cîmp şi din apă şi de peste tot hotarul. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Barbu iuzbaşa, fiul lui Bercea Bădeanul, din ocina de la Boghiiani, 600 de stînjeni, pentru 100 ughi.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Barbul iuzbaşa şi de la Stan, ginerele lui Borcea şi de la Stan Caracaş şi de la Gherghe Robul şi de la Barbul Ţurlea şi de la Stan al lui Răpăciosu, ocina Ursească 400 de stînjeni pentru 56 ughi şi din dealul Muşcel 14 pogoane vie.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Barbul postelnic Bădeanul ocină la Speeşti şi Ţigăneşti, judeţul Rîmnicul Sărat, 1000 de stînjeni pentru 170 ughi.
     Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Isar cămăraş de la Nicoară iuzbaşa şi de la Baciul vornic şi de la Muşat, nepotul lui, ocina <la> Buzeşti şi Mihncşti 1370 de stînjeni, pentru 150 ughi, tot din cîmp şi din apă şi <din> pădure şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos.
     Şi încă au fost atunci <la> întocmirea lor mulţi boieri martori, anume: jupan Paraschiva mare vornic şi jupan Mitrea mare spătar din... 1 şi Dumitru postelnic din Bădcni şi jupan... 1 comis şi din Bălcni, Ivaşco clucer şi Stroc spătar, fiul lui Feră logofăt şi din Bucşani, Staico postelnic.
     Şi am "văzut domnia mea şi zapiscle jupanului Ivaşco vornicul şi Mihăilă armaş şi Barbul postelnic Bădeanul şi jupaniţa lui, Ilinca Bughiasca, la mîua boierului domniei mele Isar cămăraş, pc această ocină care s-a spus mai sus.
     De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupan Isar cămăraş, ca să-i fie ocină dc ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Jupan Papa mare vornic şi jupan Hrizea marc logofăt şi Dumitraşco marc vistier şi Miho mare spătar şi Bertolomciu mare stolnic şi Pavlacbi mare comis şi Apostol mare păharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Hrizea mare logofăt.
     Şi am scris eu, Stancul logofăt, în minunata cetate Bucureşti, luna ianuarie 8 zile de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7135 <1627>.
     •j- Io Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Banul, XXXVII/6.
         Fals, hîrtie, pecete timbrată.
         Cu două trad. Actul este scris de aceeaşi mînă Ca şi cel precedent.
1 Loc rupt.
476
www.dacoromanica.ro
    INDICE ONOMASTIC
www.dacoromanica.ro
     PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI
                             c. = comună j. şi jud. = judeţ m-re = mănăstire menţ. = menţiune or. = oraş r. = raion ş.a. = şi alfi top. = toponimic v. = vezi
        asteriscul indică numiri dispărute de aşezări omeneşti.
    ?) exprimă atît îndoeli asupra fondului cit şi asupra traducerilor şi transcrierilor din vechile copii.
     ) între paranteze rotunde sînt date variantele numelui.
     > între paranteze ascuţite sînt cuprinse intervenţiile şi identificările; la topice s-a adăugat şi judeţul, istoric.
        In cazurile de omonimie, ordinea alfabetică a ţinut seama de al doilea cuvînt; iar pentru sate, de raionul prin care au fost identificate. Trimiterile sînt făcute la n-rul documentului.
        Trimiterile la cifre romane indică documentele false.
www.dacoromanica.ro
A
Acacliie, mitropolit al Mesemvriei 55.
Acliiin v. Echimu, Iachim, Ieliim.
Adrianopol (Adrianopole), mitropolie <Turcia> 11, 13, 55.
Afumaţi, sat <or. Bucureşti> 45.
Agaton, rumân din Hărcşti 16.
Agatopole, mitropolie <R. P. Bulgaria) 55. Aliilie, arhiepiscop al Sevresului 55.
Alăman din 4 oiuigcşti, martor 238.
Alăinan (Aliniau), moşneni rumâniţi din Voevoda 81.
Alba, fiica lui Fete, vinde vie in Zoreşti 277. Albeni, sat <j. Gorj ; r. Gilort> 84, 174; negustor din ~ 137.
Albeşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, parte stăpinită de Preda spătar 117.
Albul, aldăinăşar pentru viuzare la Danul 172. Albul comis din Brezoi, martor, tocmelnic 31, 72.
Albul din Bălteui, jurător 183, 225.
Albul din Lipia, martor I.
Albul din Rătivoeşti, martor 5.
Albul din Sătcel, martor 34; probabil acelaşi: fratele popii Radul, cumpără părţi in Sătcel, Purcăreşti şi Turiţa 34.
Albul, fiul jupaniţei Maria din Berivocşti 20. Albul, fiul lui Radul Purcăreanul, tinde parte iu IScgcşti 88.
Albul, fiul lui Tarchilă, martor 251.
Albul, fratele popii Radul v. Albul din Sătcel. Albul, moşnean ruinânit din Voevoda 81. Albul, popă din Ciiucşti, martor 53, 267. Albul, rumân din Lungi 87.
Albul, rumân din Slănicul-de-Jos iucearcă să se judecească 104         106, 146.
Albul stolnic din Lăngeşti, martor 146. Albul, vinde parte in Voevoda 81.
Aldea, cumpără parte in Găneştii-de-Sus 217. Aldea din Boteni, martor 99.
Aldea din Smirdeşteţ, martor 76, 124. 31
31 — c. 1146
Aldea, moşnean rumauit din Dirvariul 116.
Aldea, tatăl Dragolei, partea lui iu Voevoda 81.
Aldea al lui Tricină, moşnean rumâuit din Dirvariul 116.
Aldeni, sat <r. Buzău >, iu hotar cu Căldă-ruşi 101.
Aldimir (Aldemir), pitar, vornic, din Mătă-seşti, tatăl lui Stuu 251; cumpără parte iu Bucu 3; martor 93 97, 111.
Alexandria, patriarhie <R.A.U.>, sate şi danii din Ţara Româneasca 55, 60, 223: patriarh de ~ 12, 13, 55, 60.
Alexandru, popă din Glăvoace, scrie zapis 196.
Alexandru <cel Rău>, domn al Ţării Româneşti 50; năpastă de bir iu zilele lui 99.
Alexandru <Coconul> (Alixaudru), domn al Ţării Româneşti, fiul lui Radul <Mihnca> voievod: passiui; desfiinţează slobozii, pune dări pe sate scutite 46, 47, 55; dăruieşte loc unui boier 158; ctitor nou la ni-rea Tisniaua, reintăreşte orinduialu lui \ico-diin 50, 136; oraşul său de scaun 158; merge la Daşov, Doganghcci şi \ozie 195, 227, 231, 237 277; tătarii pradă in vremea sa 45, 91, 94, 96, 97, 100, 109, 112; act menţionat de la ~ 261.
Alexandru <Iliaş>, domn al Ţării Româneşti 73, 94, 97, 110       112, 115, 125; acordă
    scutiri 177; eliberează vecini domneşti 72, 81; cnezire in vremea sa 27; acte menţionate de la ~ 18, 48, 72, 81, 82, 213.
Alexandru <Mircea>, domn al Ţării Româneşti 122, 148; familie 85, 158, 199, 278, 280; zideşte şi înzestrează mănăstire 280; oraşul său de scaun 158; acte de la ~ 199, 280.
Alexe, jupan, stăpiu in Bcrceni 128, 155, 156.
Alexe, negustor, martor la Valea Blajului 157.
Alexe. vinde moară pe Jiu 228.
                                                                                                                      481
www.dacoromanica.ro
AJicxeni, sat <j. Ialomiţa; Alexcni r. Urziceni) 184.
Aliman v. Alăman.
Amănlat v. Măinlatu, sat.
Amărăşti, sat <j. Vîlcea; r. Drăgăşani>, Radoslav negustor vinde parte lui Drago-mir postelnic 151.
Amlaşul şi Făgăraşul, în titulatura domnului 38, 85, 103, li2, 136.
Ana, soţia lui Cîrstea logofăt, viude vie în Tîrgovişte 127.
Anca din Pîcleni, mama lui Găciul 77.
Anca, preoteasă, soţia popii Iane din Tîrgovişte, vinde parte din dealul Sătenilor 218.
Anca, preoteasă, soţia popii Tudor din Fun-deni, vinde parte 217.
Anca, ţigănci boiereşti 92, 137, 195.
Ancul, rumân din Albeşti 117.
And..., iuzbaşă 251.
Andonii din oraşul Floci, martor 251.
Andrei, fiul jupaniţci Voica din Melineşti, vinde ţigan 195.
Andrei, fratele lui Dragomir, vinde parte cu vecini în Cepturile I.
Andrei, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Andrei, moşnean rumânit din Tîncăbeşti 71, 79.
Andrei, tatăl (?) lui Radul, rumân din Rădă-cineşti 180.
Andronie (Andronii) din Albeni şi Greci, unchiul lui Vlăduţul postelnic din Bibeşti, jurător, martor 84, 174, 274.
Anghel comis, stăpîn în Iaroslăveşti 51.
Anghel din Costeşti, martor 232.
Anghel din Izvorani, martor 151.
Anghel din Rîmeşti, aldămăşar 27.
Anghel din Sătcel, cu parte în Măghireşti 34.
Anghel din Şăşcioară, martor 195.
Anghel logofăt din Buzău şi Ciorăşti, tatăl lui Opriş ş.a. 259, 261, 277; martor 271.
Anghel, moşnean din Oteşani, vinde parte 27.
Anghel, popă din Bucureşti, martor, jurător 68, 206, 242, 254.
Anghel, ţigan boieresc 195.
Anghelet, negustor (?), martor pentru Albeşti 117.
Anghelina, ţigancă boierească 70.
Anghilina, soţia lui Mitrea comis, vinde parte în Bucu 80.
Anhial, mitropolie <Anchialos R. P. Bulgaria> H, 13, 56.
‘Aninoasa, m-re <j Săcuiani; r. Cislău>, rumânii săi din Cislău: egumen 240.
Aninoasa, sat <r. Muscel>, popă 104, 105, 107, 192.
Antonie v. şi Antunie.
Antonie cămăraş, martor 244, 257.
Antonie, croitor, martor în Tîrgovişte 141.
Antonie (Antonii) din Păuşeşti, fiul lui Dră-ghici, martor 221, 233, 234, 267.
Antonie, episcop, nastavnicul m-rii Argeş 6, 41, 42; hotăreşte împreună cu domnul 46, 47.
482
Antonie, fratele lui Neagul din Negoeşti <viitorul Antonie voievod din Popeşti), cumpără părţi în Băbeni şi Cîrciu-mari 197.
Antonie, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Antonie, rumân 272.
Antonei, şătrar din Bucureşti, martor 167.
Antonie, şelar din Bucureşti 205.
Antonie Grama (Grama cel Mic), socrul lui Isar din Hăreşti 16.
Antunie, croitor din Bucureşti, martor 282.
Apele Vii, sat <j. Romanaţi; r. Caracal)
     17°.
Apostol, martor în Rîmnicul Vîlcea 278.
Apostol paharnic mare, <fratele lui Enache Catargiul), rumâneşte sat 81; în sfatul domnesc 6, 10, 18 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40,42, 45—47, 50, 53, 56, 64 66, 70 — 73, 76-79, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98-100, 103,      111, 112,  115  119, 123, 125, 136,
     137, 142, 150, 151,  153,  154, 157, 158,
     161, 163, 166, 168, 170, 171, 173, 174, 176, 177, 180, 182, 195,  202,  203, 205, 207,
     209, 211, 213, 222,  225,  228-230,  237,
     243, 251, 254, 257,  261,  271, 272, 276,
     277, 280, 281, I, II; martor 12, 60, 76, 124; eroare: pitar 60.
Apostol) popă din Cîrsteşti, martor 92.
Apostol, vornic al doilea, martor în Tîrgovişte 127.
Arca, martor pentru Jupîneşti 229.
Arca, rumân din Ciocadea 174.
Arcani, sat <r. Gorj), parte cumpărată de Mîinea de la bunica sa Rădaia 161.
Arceşti jud. Prahova, sat <Ariceşti r. Ploieşti), parte vîndută de Mitrea postelnic jupî-nesei Neacşa 134.
Arcoe din Crasna, ţine cărţile satului Jupîneşti 229.
Ardeal (Ţara Ardealului, Ţara Ungurească) 103; Mihai Viteazul crai 50, 115; sol muntean la Bethlen Gabor 276; boier pribeag 175; rumâni fugiţi 134, 252,276; episcopia Muncaci 115.
Argeş, judeţ, sate din ~ 117, 202.
Argeş, m-re <or. Curtea de Argeş), metoh: Corbii de Piatră 42; stăpînă de sate, mori şi ţigani 4, 6, 41; episcop 6, 41, 42, 46, 47.
Argeş, oraş 232.
Argeş, rîu, matcă veche 170.
Argetoaia v. Hărgetoaia, sat.
Argişan, tatăl lui Thoma diacon 172.
Arhanghel, m-re <or. Rîmnicul Vîlcea), partea ei în Copăcel 84.
Arion din Gostavăţ, martor 32.
Arsenie, arhimandrit, egumen al m-rii Tîmova 163.
Arsenie din Pişteşti, jurător 64.
Arsuri, top. la Vai-de-Ei <j. Olt; Livezile r. Drăgăşani) 154.
Arşi, sat <j. Dîmboviţa; Arsurile or. Găeşti), roşu din ~ 211.
www.dacoromanica.ro
Arta, oraş <Grecia>, mitropolit de ~ 11, 55.
Aslan, fost mare vornic, ispravnic al scaunului Craiovei 131, 141, 143, 260, 275; tatăl lui Pătru postelnic 16; semnează greceşte 216, 227, 237.
Atanasie (Athanasie, Tanasie, Thanasie), proe-gumen al m-rii Ivir, egumen al m-rii Radu Vodă 12, 26, 60, 103.
Athanasie popă domnesc v. Tănase.
Athos v. Sfîntul Munte.
Atrea (?) I.
Avanul v. Necula Avanul.
Avram v. Sava al lui Avram.
Avram bătrinul, fost armaş, martor 126. Avram din Glogova, stăpin de ţigani 137. Avram logofăt, morile lui pe Buzău 259, 261. Avram, moşneni rumâniţi din Dirvariul 116. Avram, tatăl lui Nica logofăt 40.
Avrămoae v. Gherghe a lu Avrămoae.
Azap, tatăl unui rumân din Pirîiani 195.
B
B. . ., popă din Bucureşti, martor 242.
Babul, partea sa în Voineşti 276.
Baciul, popă din Cîmpulung, martor 181; probabil acelaşi: Baciul, diacon, martor 263.
Baciul vornic, vinde părţi în Cîndeşti, Buzeşti ş.a. I, II.
Bacu (?), vinde parte în Groşanca I.
Bad, ţigan, martor la vînzare de ţigan 263.
Badea comis, fiul lui Nica iuzbaşa, vinde vii în Tîrgovişte 7, 127.
Badea (Bade) din Bobeşti, boier hotarnic 127, 156.
Badea din Chiceni, aldămăşar 27.
Badea din Cireaşovul din Deal, aldămăşar 245.
Badea din Dîlga, martor 171.
Badea (Bade) din Stîlpeni, boier hotarnic 128, 156.
Badea din Ştefăneşti, jurător 56.
Badea, moşneni rumâniţi din Dirvariul 116.
Badea, moşnean runiânit din Gostavăţu 82.
Badea, popă din Puturoasa, vinde ţigani 230.
Badea postelnic din Băleni, martor 39, 86.
Badea postelnic din Bucşani, martor 39, 86, 173.
Badea postelnic din Cocorăşti, stăpin în Boru-sul 92.
Badea postelnic, fiul lui Stoica din Ciorăşti, martor 166.
Badea, rumân din Albeşti 117.
Badea, rumân din Cîrstieneşti 208, 271.
Badea (Bade), rumân din Ulea 121, 141.
Badea (Badi) şelar, martor în Tîrgovişte 126, 220.
Badea uncheaşul din Caracal, martor 191.
Badea a lui Cioboată din Drăgăşani, martor 151.
Badea al lui Poiată, moşnean ruinânit din Dirvariul 116.
Badea Mănescu, rumân din Bădăcineşti 180.
Badilă v. Bădilă Neagoe.
Badiul, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Badiul, partea lui în Vai-de-Ei 154.
Badiul, rumân din Frecaţi 216.
Badiul, tatăl lui Stanciu 52.
Badiul, vinde parte în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Badiul, vinde parte în Străoşti I.
Baia, sat <j. Gorj ; Baia-de-Ficr r. Gilort> 219.
31*
Baico, jupan din Gherghiţa, martor 258.
Baiul v. Drumul Baiului.
Baldovin, diacon martor în Tîrgovişte 126.
Baldovin din Ţigăneşti 89.
Baldovin, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Baldovin Hardeiu din Ţigăneşti 89.
Balea din Băloteşti, jurător 56.
Balea din Poeni, martor 207.
Balea, moşnean rumânit din Glupavi, se reju-deceşte 72.
Balea (Bălea, Malea), moşul lui Pascul şi al Stanei, părţile lui în Muscel, Urseşti şi Tătărăi 48.
Balea, nepotul Dragolei, vinde părţi în Băloteşti 230.
Balea, popă din Braşov, tatăl lui Necula paharnic 252.
Balea spătar, stăpin în Străoşti 153.
Balica, martor 141.
Baloe, delniţa lui din Goleşti 142.
Baloe din Dărăcănaţi, martor 170.
Baloe, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Balomir, partea lui iu dealul Bucureştilor 163.
*Balomireşti, sat <j. Dîmboviţa; probabil lingă Găiseni r. Titu>, parte vîndută de Preda m-rii Strîmbul 211.
Balotă v. Panait Balotă.
Balotă, martor pentru Bălţaţii-de-Jos 255.
Balotă, rumân din Ciocadia 174.
Balotă, tatăl (?) lui Simnicoară 99.
Băloteşti v. Băloteşti, sat.
Balta Corbului, top. la *Bălteni <j.Mehedinţi; lingă Copăcioasa r. Filiaşi > 204.
Balta Neagră, top. la Vai-de-Ei <j. Olt; Livezile r. Drăgăşani > 154.
Baluitu v. Radu lui Baluitu.
Banciul, ginerele lui Staico postelnic din Sus-lăneşti, stăpin în Hohîia 56.
Bandu, martor pentru Hohîia 23.
Banea (Bane) din Văcăreşti, boier hotarnic 128, 156.
Banu m-re v. Buzău, oraş.
Barbul călugărul cel bătrîn din Tîrgovişte 246, 283.
Barbul cel bătrîn v. Barbul vornic.
Barbul din Belcin, tatăl lui Dumitru şi Socol 28.
Barbul diu Bereni, martor 151.
483
www.dacoromanica.ro
Barbul din Drăceşti, martor 17.
Barbul din Măneşti v. Barbu postelnic din Măneşti.
Barbul din Mărăcineni, aldămăşar 77.
Barbul din Păpeni, martor 93—97, 111, 184.
Barbul din Poiana v. Barbul postelnic.
Barbul din Băsnicel, fiul lui Vlăducul, stăpîn 231.
Barbul din Bimeşti, aldămăşar 27.
Barbul din Şerbeşti, martor 170.
Barbul, ginerele lui Vladul, stăpîn în Ciocade 174, 274.
Barbul iuzbaşă, vinde părţi în Bugheni, Urseşti ş.a. I, II.
Barbul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Barbul paharnic din Brădeşti, aldămăşar 193.
Barbul, partea lui în Pîrţcoveni 239.
Barbul popă din Mogoşeşti, martor 165.
Barbul popă, martor pentru Cuiburi, scrie zapis 94, 96.
Barbul postelnic din Măneşti, stăpîn în Deşiraţi 109. 111, 112; martor 19, 110.
Barbul postelnic din Piteşti 40.
Barbul postelnic din Poiana, martor 185, 186; probabil acelaşi: Barbul din Poiana, boier tocmelnic 174, 231.
Barbul postelnic, fiul lui Dulce din Lumaş, stăpîn de ţigani 277.
Barbul, în pricină cu Magdalina monahia pentru Valea Oraşului 42.
Barbul, rumân din Voineşti 250, 253, 276.
Barbul, ţigan, martor la vînzare de ţigan 263.
Barbul, vinde parte în Cireşul 31.
Barbul vornic cel bătrîn, tatăl lui Isar cămă-raş, stăpîn în Tohani ş.a. I, II.
Barbul Bădeanul postelnic, stăpîn în Boghiani, Speeşti ş.a. I, II.
Barbul Băncilă, rumân din Pîrîiani 195.
Barbul Benga din Poiana (?), megiaş tocmelnic 183, 225.
Barbul Corlatu din Brăneşti, jurător 8.
Barbul Cuciuc din Brăneşti, jurător 8.
Barbul Ţurlea, părţile lui din Bădeni, Urseşti şi Muşcel I, II.
Bartolomei mare stolnic v. Vartolomi.
Başcoveanul v. Neagul Başcoveanul.
Baştac v. Neagul Baştac.
Batăr Gabor <Bâthori Gabriel», craiul Ardealului, pătrunde în Ţara Românească 70, 103.
Batea, partea lui în Negoşina 67.
Batov, tatăl lui Opre din Păuşeşti 212.
Bavo v. Izvorul lui Bavo,
Băbeni v. Bibeni, sat r. Ploieşti.
Băbeni, sat <j. Vîlcea; r. Olteţu» 195.
Băbeni, sat <j. R. Sărat; probabil r. R. Sărat» 268.
Băcioaia din Bucureşti, mama lui Nenciul 205.
Bădăi v. Vladul Bădăi.
Bădeanul v. Barbul Bădeanul postelnic.
Bădeni, sat <Budieni r. Gorj> 64.
Bădeni, sat <j. Buzău; r. Mizil», Mibăilă armaş înfrăţeşte pe verii săi 39, 86; părţi vîndute
    de Mihăilă armaş ş.a. lui Mihalcea vornic. Radul Doicescul şi Isar cămăraş 244, 257, I, II.
Bădese v. Oprea Bădese.
Bădica (Bădeca) din Săcuiani, boier hotarnic 128, 156.
Bădica Brănescu, cumpără parte în Brăgăreşti 243.
Bădicea, rumân din Arceşti 134.
Bădilă din Stoeneşti, martor 170.
Bădilă Neagoe (Bădilă), vinde părţi din Dedu-leşti şi Groşanca lui Isar cămăraş I; probabil acelaşi: Bădilă (Bădilă), vinde parte din Bădeni I.
Bădină din Pîrliţi 271.
*  Bă eşti, sat <j. Argeş; probabil lingă Valea
    Rîului r. R. Vîlcea» 168.
*Băiceşti, sat <j. Rfov; lingă Stroeşti r. Urziceni» 248; parte întărită jupaniţei Oprina 123.
Băie (?), moşnean rumânit din Vai-de-Ei 154.
Băileşti, sat <oraş; j. Dolj» 116.
Băjan, ţigan, se vinde popii Iane clisear 263.
*  Bălăci, sat <or. Bucureşti» 56.
Bălan v. Stan al lui Bălan şi Stanciul al lui Bălan.
Bălan din Bălteni, fiul lui Bîclea, martor 57,
    58.
Bălan din Pîrscov, jurător 239.
Bălan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Bălan, vinde parte în Mihneşti I.
Bălaneş, rumân din Rădăcineşti 180.
Bălaur din Bodeşti, martor 232.
Bălaur din Cîineşti, martor 272.
Bălaur, moşnean rumânit din Păuşeştii-de-Otăsău 232, 272; probabil acelaşi: martor 188.
*Bălboşani din jud. Mehedinţi, sat <lîngă Oreviţa r. Vînju Mare», al Mitropoliei, scutit de vinărici 177.
Bălceşti, sat <j. Gorj; r. Gilort», al jupaniţei Marga, fiica lui Vladul din Ciocadea 174.
Băldeşti v. Boldeşti sat.
Bălea v. Balea, moşul lui Pascu.
Băleni jud. Dîmboviţa (Băleani), sat <r. Tîrgovişte» 40, 86, 113, 173, I, II; parte vîndută de Ivaşco şi Pădure lui Hriza mare vistier 130, 141; popi 39.
Băleşti v. Peştişani, sat.
Băliueşti v. Boldeşti, sat.
Băloş, fratele lui Bădilă Neagoe, vinde parte în Dedul-şti I.
Băloteşti, sat <j. Dîmboviţa; Baloteasca r. Găeşti» 117.
Băloteşti, sat <j. Ilfov; Băloteşti, r. Răcari» 56; părţi cu pădure şi vad de moară cumpărate de Mogoş vătaf de la nepoţii Dragolii 230.
*Bălteni, jud. Mehedinţi, sat <lîngă Copă-cioasa r. Filiaşi », părţi vîndute de Oprea Blojiu ş.a. popii Dumitru din Negovani 57 — 59, 183, 204; părţi întărite lui Mihai 225.
484
www.dacoromanica.ro
Bălteai, sat <j. Ilfov; r. Răcari>, in hotar cu Hăreşti 16.
Bălţatul v. Lupul Bălţatul.
"Bălţaţi jud. Prahova, sat clîiigă Călineşti r. Cimpina> 162, 255, 275; parte cu pădure şi vad de moară vîndută de Calfa Radul lui Nicoară comis 209, 213; ~ de Jos, părţi cu pădure, mori, vii şi livezi vindute de Calfa Radul ş.a. lui Hriza mare logofăt 209, 213, 255.
Bănceşti, sat <Bănceasca or. Buzău> 277.
Băncilă v. Barbul Băncilă şi Lupu al lui Băncilă.
Băncilă Furduiu, rumân din Pirieni 195.
Băncioaia, delniţa ei în Negeşti 88.
*Bănciuleşti, sat < lingă Ciorogîrla or. Bucureşti», vindut de Mihnea Turcitul lui Mihai Viteazul, dăruit de acesta m-rii Mihai Vodă 38; dăruit de Pană vistier m-rii Sf. Ecaterina 13.
Băneşti v. Siliştea Băneştilor.
Bănoiu, via lui din Voinigeşti 238.
Bărăşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş», în hotar cu Rudenii 202.
Bărbăteşti, sat <j. Vîlcea; r. Horezu» 232, 272.
"Bărbăteşti, sat <j. Dîmboviţa; lingă Şotinga r. Tîrgovişte» 125, 198.
Bărbuceşti, sat <Bărbunceşti r. Buzău» 15.
Bărbulescul v. Isar Bărbulescul.
* Bărbuleşti, sat <j. Vlaşca; lingă Ueşti r. Videle», livadă vîndută de jupaniţa Rada lui Ştirbul logofăt ş.a. 129.
Bărbuleşti, sat (?), parte lăsată de Necula paharnic din Cornăţeni unchiului său Socol 198.
Bărbuţa, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Bărcan, fiul lui Drăghici logofăt, stăpîn în Greci 40.
Bărcan stolnic, tatăl lui Drăghici logofăt
    40.
Bărcăneşti, sat (?), parte vîndută de Bărcan, nepotul lui Bărcan stolnic, lui Iorgachi sluger 40.
Bărgoci v. Stan Bărgoci.
Băsărabu <Neagoe Basarab», domnul Ţării Româneşti dăruieşte mori m-rii Argeş
    41.
Băşceni, Băşcenii-de-Sus, sat <j. Săcuiani; Bîsceni r. Cislău» 1.
"Băteşani pe Otăsău, sat <j. Vîlcea; lingă Păuşeştii-Otăsău r. Horezu», hotare; părţi vindute de Opriş ş.a. lui Sima al doilea logofăt 226.
Băteşti, sat <or. Ploieşti» 190; parte dăruită de Iorgache vornic nepotului său Iordache 258.
Băltăgilă v. Dumitru Băltăgilă.
Bătrîni, sat <j. Săcuiani; r. Teleajen» 40.
Băură v. Neaoşul Băurei.
Beia, rumân din Măneştii-de-Jos, mutat în Stoeneşti 19.
Beicea, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Beja, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Bejan, fiul lui Nedelco, vinde parte din Voevoda lui Apostol mare paharnic 81.
Beicea, stăpîn în Stăneşti 99.
BeJcin, sat <j. Dolj; r. Craiova», părţi cu vii vindute de Dumitru şi Socol, fiii lui Barbul < Benga», lui Dima postelnic 28.
Belciugatele v. Bilciogatu, sat.
Beleag, vinde vie in dealul Bucureştilor m-rii Tîrnova 163.
Beleţ, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; Beleţi r. Găeşti», popă 186.
Benga v. Barbul Benga şi Hamza postelnic.
Berbece din Măinlat, jurător 183, 225.
Berce v. Radul Berce.
Bercea v. Borcea Bădeanul.
Berceni (Berciani, Birceni), sat <or. Bucureşti», partea jupaniţei Grăjdana 128, 155, 156.
Berchez, vinde parte in Negoşina 67.
Berenca v. Berinca logofăt.
"Bereni, sat <j. Vîlcea; lingă Călina r. Dră-găşani», parte vindută de Cîrstian lui Dragoinir postelnic 151; roşu 151.
"Bereşti, sat <lingă Seuca r. Gorj» 73.
' Berevoeşti pe Bratia (Birivoeşti), sat <r. Muscel» 146, 192; parte vîndută de jupaniţa Maria 20; rumâni iertaţi de Cheajna vorniceasa 30, 70; rumâni din Poenari judeciţi în — 69.
Berilă din Ceraş, martor 40.
*  Beri Ieşti, sat <j. Ialomiţa; lingă Bucu r.
     Slobozia» 3, 251.
*  Beri Ieşti, sat <j. Ilfov; lingă Netezeşti r.
     Urziceni» 252, 277.
Berinca (Berenca, Berica) logofăt din Bujo-rani, în pricină cu Mitropolia pentru ţigani 122, 148, 278; martor 249.
Berindei v. Stan al lui Berindei.
Berindei din Şuşiţa, jurător 183, 225.
Berivoe din Brăneşti, jurător 183, 225.
Berivoe, siliştea lui la Rădăcineşti 180.
Bernat v. Stanciul Beraat.
Bertolomei mare stolnic v. Vartolomi.
Betlen Gabor, crai al Ardealului, sol muntean la ~ 276.
Bezdina v. Bîzdîna.
"Bibeni, sat <j. Prahova; Băbtni lingă Radila r. Ploieşti», parte vîndută de Cherca din Tîrşor lui Neagoe din Negoeşti, lui Gher-ghe şi lui Antonie <voievod> 197.
Bibeşti, sat <j. Gorj; r. Gilort» 174, 274.
Bidiviul v. Radul Bidiviul.
Bilcireşti, sat <j. Dîmboviţa; probabil Bilciu-reşti r. Ploieşti» 208.
Bilciogatu, sat <j. Ilfov; Belciugatele r. Lehliu» 17.
Bintul, vinde parte din Cireş lui Tudor logofăt 31.
Birceni v. Berceni, sat.
485
www.dacoromanica.ro
Bircică (?) 134.
Bircii, sat <probabil j. Olt; r. Slatina>, parte cu rumâni a călugărului Damaschin 140.
Birivoeşti v. Berevoeşti, sat.
Biroslăveni v. Miroslăveşti, sat.
Biserica Domnească v. Bucureşti.
Bistreanul din Goeşti, martor 141, 195.
Bistreţul, baltă <j. Dolj; r. Băileşti>, hotare; domnească şi a m-rii Tismana; stolnici, vameşi 199, 256, 260.
Bistriţa, m-re <j. Vîlcea; r. Horezu >, scutiri şi pricini pentru sate 5, 43, 46; egumen 5, 43, 46, 47.
Bizea v. Radul Bizea.
Biclea din Bălteni, martor 57, 58, 183, 225.
Bilea din Vai-de-Ei, vinde parte 154.
Bîlta de la munte, sat <r. Gorj>, dăruit de Stoica vistier m-rii Strîmba 76, 124.
Bilteni, sat <probabil r. Gorj>, dăruit de Stoica vistier m-rii Strîmba, rumâni judeciţi 76, 124.
Bîra, rumân din Cîrstieneşti 271.
Bîrca j. Olt, sat <r. Slatina>, parte dăruită de Petru pîrcălab m-rii Argeş 6.
Bîrseşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, în hotar cu Cepari; al lui Stanciul logofăt 202.
Bîrsesti, sat <probabil j. Vîlcea; r. R. Vîlcea> 51.
Bîrsoi, sat <j. Argeş r. Drăgăşani>, hotare; parte cu pădure dăruită de Udrişte postelnic lui Lepădat logofăt; vîndută unor oameni 168.
Bîrzăviţa, gîrlă la *Cureşti <j. Ialomiţa; lingă Cuneşti r. Călăraşi> 83.
Bîrzea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Bîrzesti, sat <j. Vîlcea; probabil r. Horezu>
    212.
*Bîrzeşti, sat <j. Ilfov; probabil lingă Creaţa r. Urziceni» 99.
Bîrzeştii-de-Jos de pe Dîmboviţa, sat <or. Bucureşti» cu pădure, vii şi mori, vîndut de Chiajna vorniceasa ş.a. lui Dumitru Dudescu 271.
Bîrzogîrla, gîrlă la Bistreţ <j. Dolj; r. Băileşti» 199, 256, 260.
Bîsceni v. Băşceni.
Bîzdîna (Bezdina), sat <j. Dolj; r. Craiova» 195; popă 28.
*Blagodeşti, sat <j. Ialomiţa; Lunca r. Feteşti» 113.
Blaj v. Valea lui Blaj.
Blebea din Sătcel, vinde parte din Purcăreşti şi Siliştea Turiţei 34.
Blojin, Blojiu v. Oprea Blojiu şi Lupul din Bălteni.
Boanta v. Bonteni, sat.
Boba din Bucureşti 68.
Boba, nora lui Lăudat, în pricină pentru Văleni 120.
Bobeşti (Bobişti), sat <or. Bucureşti» 2, 128, 156.
486
Bobi, martor 17.
Bobolan din Bucul Vechi, partea lui 251.
Bobolea cel bătrîn, fratele lui Dragomir din Măteşti, vinde moară 157.
Bobotin, top. la *Dobroţei <j. Dîmboviţa; probabil lingă Cornăţelu r. Titu» 138.
Bodeşti, sat <j. Vîlcea; r. Horezu» 232.
Boga, moşnean rumânit din Glupavi 72.
Bogaţi, sat <j. Dîmboviţa; r. Găeşti», cînepişte vîndută de Oprişa popii Ivan 241.
Bogdan din Ciorani, martor 168.
Bogdan din Cojeşti, martor 17.
Bogdan din Oreşti, partea lui în Ciu-mernic 2.
Bogdan din Săhăteni, tatăl jupînesei Neaga şi al lui Pătraşcu 190, 194.
Bogdan, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Bogdan, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Bogdan al lui Mihai, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Bogdana, ţigancă a doamnei Elina 251.
Bogdănesti, plai al satului Telcşti <r. Gorj>
     X3-
Boghiani, sat <j. Buzău; Bugheni r. Mizil», parte vîndută de jupaniţa Ilina lui Isar cămăraş Bărbulescul I, II.
. Boghie (Goghie?), funia lui la Vai-de-Ei 154.
Bohoş v. Dumitraşco Bohoş.
Boişoara, sat <j. Argeş; r. R. Vîlcea» 5.
Bojoară <Bujoară>, moşie la Nucşoara <j. Muscel; r. C. de Argeş», parte dăruită de monahia Magdalina m-rii Corbii de Piatră
     42.
Bojora, top. la Dirvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat» 116.
Bojorane, Bojurani, Bojureni v. Bujorani.
Bolbosea (Bolboşe, Bulbosii) stolnic din Berevoeşti, cumpără loc de ia jupîneasa Maria 20; martor 146, 192.
Boldea, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Boldească v. Maria Boldească.
Boldeşti (Băldeşti, Boldiş), sat <j. Săcuiani; r. Mizil» 39, 86; parte dată de jupîneasa Maria Boldească lui Tudor logofăt 262.
*Boldorogeşti jud. Ilfov (~de Sus), sat <lîngă Tămădău r. Lehliu», dăruit de Mihai Viteazul m-rii Plumbuita, scutit de dări 21, 85; ~de Jos, hotare 85.
Boldujariu, fratele lui Udrişte paharnic, vinde parte în Periş 130, 141.
*Boleasca (Bolisca), sat <lîngă Pasărea or. Bucureşti» 164; parte cu vii şi mori dăruită de Mihnea Turcitul m-rii Plumbuita 85; parte cu pădure vîndută de Gagul lui Voia din Piersica 108.
Bolileşti din Ţara Moldovei, sat <Bălineşti r. Rădăuţi» 239.
Bolintin, m-re <j. Ilfov; r. Titu», ctitor, domeniu, metoh al m-rii Ivir şi Simopetra H, 24.
Bolintin, sat <j. Ilfov; r. Titu», al m-rii Bolintin 24.
www.dacoromanica.ro
Bolovan, partea lui în Ciocade 274.
Bolovan, top, la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Bombul v. Lupul Bombul.
Bonceiu v. Petra Bonceiu.
Bonteni jud. Romanaţi, sat <lîngă Boanta r. Caracal>, al lui Radu comis Corlătescu şi al jupaniţei sale Florica 137.
*Bonţeşti, sat <j. Ilfov; Mirceşti r. Urziceni> 159; parte cu pădure întărită jupaniţei Oprina 123.
Bora, sat <j. Ialomiţa; probabil or. Slobozia> 1.98.
*Boră. sat <j. Olt; *Borîlă lingă Ipoteşti r. Slatina> 245.
Borăneşti v. Buraneşti, sat.
Borcea logofăt din Topoloveni, unchiul lui Tudor stolnic, în pricină pentru Bonţeşti 124; jurător 248; martor 1,265; probabil acelaşi; Borcea, martor pentru Cîrstie-neşti 208.
Borcea (Borci), popă, clisear la Biserica Domnească din Bucureşti 68; martor 56, 61, 144, 163, 206, 254.
Borcea Bădeanul (Borcilă, Bercea ~), tatăl lui Barbu iuzbaşa din Spieşti şi Ţigăneşti
    i, n.
*Borusu (Borus, Burusi) de lingă Gherghiţa, sat <j. Ilfov; Independenţa r. Ploieşti> 40; parte vîndută de Radu vornic lui Radu logofăt 33, 92.
Bostrea v. Stoica Bostrea.
Boteni, sat <j. Ilfov; r. Lehliu> 99.
Boteni (Botini), sat 212, 215, 221, 226, 272.
Botoi (Botoe) din Cîineşti, martor, 53, 267.
Botul, gîrlă la *Cureşti <j. Ialomiţa; lingă Cuneşti r. Călăraşi> , a lui Mitrea comis, săpată de sat 44, 83.
Botuşanul v. Necola Botuşanul.
Bouroşu v. Mîinea Bouroşu.
Boziani (Boziiani), sat <j. Săcuiani; Bozieni r. Mizil> 243, I.
Braea v. Radul Braei.
Braloştiţa, sat <j. Mehedinţi; r. Filiaşi> 195.
Bran biglariul, fiul lui Crăciun Vînăt măcelar, locul său de casă în Bucureşti 68.
Bran, popă din Cîineşti, martor 267.
Bran, rumân din Cîrstieneşti 207, 271.
Brana, ţigancă boierească 195.
Brancea din Teleşti, partea lui 73.
Braşcău, top. la *Spineni <i. Gorj; lingă Pîrî-ieni r. 01teţu> 182.
Braşov, diac mic, scrie zapis 113, 114.
Braşov din Drăghiceni, martor 191.
Braşov, oraş, cetate, jupaniţă pribeagă la ~ 103; popă 252.
Bratiia, rîu, sat pe ~ 70.
Bratohan, casa lui 17.
Bratovoeşti v. Brătivoeşti, sat,
Braţul (Bratu) comis mare, nepotul lui Braţul postelnic, stăpîn in Despicaţi şi Rumceni 38, 125;
                                                                                      în sfatul domnesc 6, 10, 16, 18, 19, 26,
    27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64, 66, 70 73, 76 79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98 100, 103, 111, 112, 115 119, 123, 136, 137, 141, 150, 151, 153, 154, 157, 158, 161, 163, 166, 168, 170, 171; martor 12, 60, 76, 124; eroare: Mihart mare comis 60.
Braţul logofăt din Creaţa 257.
Braţul, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Braţul, nepotul lui Braţul logofăt din Creaţa 257.
Braţul, partea lui în Lăngeşti 222.
Braţul, partea lui în ÎNegeşti 88.
Braţul, popă din Bucureşti 163.
Braţul postelnic din Romceani, unchiul lui Braţul mare comis, stăpîn în Despicaţi 125.
Braţul Goghineţul, rumân din Romceani 125.
Brădeşti, sat <j. Dolj: r. Filiaşi> 195.
Brădiceni, sat <r. Gorj> 161.
*Brăgăreşti jud. Sac, sat <lîngă Fîntînelele r. Mizil>, părţi vîndute de Negoiţă postelnic din Sărata lui Mihăilă ş.a. 243.
*Brăgăreşti jud. Prahova, sat <probabil Pucheni r. Ploieşti>, stăpînit deNica mare logofăt şi Preda postelnic, pricină de rumâ-nire 149.
Brăila, oraş, negustor 166.
Brăilă din Drăgoiani, martor 174.
Brăncar v. Voicilă Brăncar.
Brănescul v. Bădica Brănescu, Radul al lui Voinea Brănescul, şi Vladul Hasan Brănescul,
Brăneşti, sat <j. Mehedinţi; r. Filiaşi> 183, 225; partea lui Stan vătaf stăpînită deMiloş logofăt; rumâni fugiţi 8.
Brăneşti, sat <j. Jlfov; r. Lehliu>, moşneni rumâniţi de Cheajna vorniceasa 70.
* Brăneşti, sat <j. Săcuiani; lingă Jugureni r. Mizil>, popă 243.
Brătan, martor 17.
Brătescul v. Stoica Brătescul.
Brătiani (Brătiiani), sat <j. Argeş; Brăduleţul r. C. de Argeş> 141, 208, 209, 213, 230, 244, 257, 271.
Brătieşti, sat <j. Prahova; r. Ploieşti >, în hotar cu Cocorăşti; parte cu vad de moară vîndută de jupaniţa Elina a lui Iancul căpitan, lui Radul iogofăt 19.
Brătilă din Izvorani, martor 151; probabil acelaşi: vinde livadă în Glodeni lui Mihaiu legănarul 222.
Brătivoeşti, sat <j. Argeş; Bratovoeşti r. R. Vîlcea> 148.
Brătuia, sat <r. Goij> 64.
Brezoaia (Brezoi), sat <j. Dîmboviţa; r. Răcari> 31, 72.
Briba, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Brînceni, sat <j. Teleorman r. Alexandria > 81.
Brincoveni, sat <j. Romanaţi; r. Slatina> 69, 221, 237.
Buciumeanul v. Cîrstea Buciumeanul.
487
www.dacoromanica.ro
Buciumeni, sat <j. Dîmboviţa; r. Răcari> 277; partea lui Stoica paharnic 284; probabil acelaşi: 40.
Buciumeni, sat <j. Ialomiţa; c. Săveni r. Feteşti> 3.
Buciumeni, sat, rumânit de Mihai Viteazul, dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
Bucov, sat <j. Săcuiani; or. Ploieşti> 112.
Bucşani (Bucşeani), sat <j. Vlaşca; r. Videle> 130; al m-rii Bolintin 24.
*Bucşani, sat <probabil j. Ilfov; Netezeşti r. Urziceni> 39, 86, 173, 251, I, II.
Bucu (Buc) jud. Ialomiţa, sat <r. Slobozia > 52, 95, 112; parte cu rumâni vindută de Mitrea comis lui Oprea iuzbaşa 80; parte vindută de Oprea iuzbaşa lui Aldimir pitar 3; Bucul de Sus, parte întărită lui Oprea căpitan 251; Bucul Vechi 251.
Bucuilea, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Bucur (Bucurov) din Bucureşti, soţul Neac-şei 14.
Bucureşteanul v. Deadiul Bucureşteanul.
Bucureşti, oraş, cetate de scaun:
    17, 278; tabără lingă oraş 227, 231, 237; palanga lui Sinan paşa 280; dealul Bucureştilor, via domnească 56, 85, 92, 163; mori domneşti 242;
       uliţe 92, 118; Uliţa Mare, Uliţa Turcilor 144; pod 158; crucea luilştfan 280; mahala 254; mahalaua popii lui Gherghe 6; foişor 85; baia mare 85; case, locuri de casă 61, 85, 92, 138, 158, 167, 198, 205, 206, 242, 254, 266, 282; loc domnesc 159;
       prăvălii, locuri de prăvălie 85, 118, 144, 205, 206, 210, 254; lumînărie 85; pivniţi 14, 85, 144, 159, 167, 206, 254, 266; biglari 68; brăgar 242; butari domneşti 242; cizmari 61, 85, 167; cojocari 14, 167, 242; croitori 167, 206, 242, 254; dulgher 85; măcelar 68; negustori (cupeţi) 38, 118, 206, 210, 254, 266; şelari 205; zlătar 68; zugrav 266;
       judeţul, pîrgarii, bătrînii oraşului 56, 61, 68, 163, 210, 242, 254; cărţi ale judeţului 68, 163, 242; călăraşi 68, 217, 242 ; dorobanţ 170; stegari 85, 242; vătaf de puşcari 40; scaunul ţării aşezat 1 a — 158; biserici şi mănăstiri:
    Biserica de Jurămînt < Sf. Dumitru > 242; Biserica Domnească, clisear 56, 60, 206; Biserica Gheormei banul 206, 254;
    Mihai Vodă (Sf. Nicolae) din sus de Bucureşti, din Bucureşti 38, 85, 206, 266 ; metoh al m-rii Simopetra 11, 24, 38; sate, vecini şi ţigani 38; prăvălii, pivniţă, loc 85, 206, 254, 266; strînge dăjdiile m-rii Bolintin 24; în pricină cu rumânii săi 171; egumeni 24, 38, 60, 171;
    Radu Vodă (Sf. Troiţă) din jos de Bucureşti, din Bucureşti 12, 26, 60, 103, 187, 206, 210, 254, 280; ctitori, morminte 12, 103, 280; metoh al m-rii Ivir 12; metohul său, mănăstire sub ascultarea sa 26, 210; sate,
    slobozie, vecini, baltă, vie 12, 62, 103, 163, 187, 224, 280; pivniţă, locuri de prăvălii 206, 254; egumeni, popă 12, 26, 60, 103, 206, 210, 254, 280; arsă şi pustiită 12, 103; Sf. Ecaterina, ctitor, morminte, metoh al m-rii Sinai, sate 13;
    Sf. Gheorghe <Nou> 85; prăvălii 210;
    Sf. Gheorghe Vechi, şcoala domnească 171; Sf. Sava, egumen 56, 60;
    Stelea 61; metoh al m-rii Radu Vodă 210; Tîrnova <Sf. Apostoli>, stăpină de moară, livadă, vii; egumen 163;
    Toţi Sfinţii, acte aflate la ~ 44;
       şcoală domnească 171, 180, 202; grămătic 259; popi, diaconi 14, 61, 68, 115, 163, 167, 206, 242, 254;
       acte domneşti scrise în ~, cetate de scaun 2, 5, 6, 8, 10, 16, 18, 19, 21, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40—43, 45—48, 50, 53, 56, 60, 62, 64 66, 70—73, 76-79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98—100, 103, 111, 112, 115-118, 123-125, 135-137, 140, 141, 148,  150, 151, 153,  154, 157-159,  161,
    163,  166, 168, 170,  171, 174, 177, 180,
    182, 187, 194, 195, 203, 205, 207, 209— 211,  213, 222, 225,  228—230,  237, 243,
    251,  254, 257, 261,  269, 272, 273, 276,
    277, 279—281; I, II; acte particulare scrise în ~ 14, 61, 74, 83, 91, 109, 110, 134, 138, 143, 162, 190, 206, 247, 266, 274.
Buda din Curte, aldămăşar 228.
Buda, moşnean rumânit din Buciumeni 38.
Buda, oraş <Buda-Pesta> 50.
Budara din Măghireşti, vinde parte 34.
Bude, partea lui în Peştişanii-de-Sus 73.
Budeni, sat <j. Vlaşca; r. Giurgiu> 165.
Budeşti (?), sat <probabil j. Muscel; Budişteni r. Găeşti> 89.
Budieni v. Bădeni, sat.
Buduracul din Scurteşti, tatăl popii Drăgan 271.
*Budureşti, sat <j Săcuiani; lingă Fîntînelele r. Mizil>, părţi vîndute de Stanciu ş.a. lui Mălaia ş.a. 243; probabil acelaşi: Bu-dureşti, sat lăsat de Necula paharnic din Cornăţeni soţiei sale Maria ş.a. 198.
Bueşti jud. Ialomiţa, sat <r. Slobozia), părţi ale lui Stan şi Grozea 171; probabil acelaşi: Bueştie (Buişti) 1, 282.
Bugheni v. Boghiani, sat.
Buhuş v. Dumitraşco Bohoş.
Buia (Buiia) din Şuşiţa, jurător 183, 225.
Buica, cu delniţă în Slănicul-de-Jos 105.
Buica, ţigancă boierească 195.
Builă vătaf din Cacova, boier tocmelnic, martor 51, 84, 232, 272.
Bujoru, partea lui în Bujorani 249.
Bujorani (Bojorane, Bojurani, Bojureni), sat <j. Vîlcea; Bujoreni r. R. Vîlcea> 51, 122, 148, 278; părţi ale lui Tudor şi Cos-tandin 31, 249.
Bula v. Taia Bula.
Bulea din Cîlnău, martor 150.
488
www.dacoromanica.ro
Bunea din Curteşti <Scurteşti> 164.
Bunea din Dilga, martor 171.
Bunea logofăt din Orbească, stăpîn in Gră-diştea-din-Vale 165; martor 150.
Bunea, partea lui in Voevoda 81.
Bunea, rumân din Grădiştea-din-Vale 165.
Bunea, tatăl lui Bălaur din Păuşeştii-de-Otăsău 232.
*Buneşti, sat <j. Argeş; lingă Urlueşti r. C. de Argeş>, in hotar cu Cepari 202.
Bunget v. Drumul Bungetului.
Bungetul, vîlcea la Bîrsoiu <j. Argeş; r. Drăgăşani» 168.
Buraneşti jud. Ialomiţa, sat <Borăneşti r. Urziceni>, al m-rii Bolintin 24.
Burducea v. Radul Burducea.
Burţuiu, rumân din Rădăcineşti 180.
Burus v. Borusu, sat.
Bustea, martor pentru Băbeni şi Circimari 197.
Buta logofăt din Ţigăneşti, martor 23, 35, 37, 56, 271.
Bută v. Neagoe al lui Bută.
Buteşti (Muteşti?), sat <j. Vlaşca; r. Videle> 209, 213, 230.
Butianul, top. la *Săcuiani < Tînganu or. Bucureşti > 271.
Butoiu v. Dragomir Butoiu.
Buzăiani v. Drumul Buzăianilor,
Buzăşti, boieri, cotropesc silişte 176.
Buzău, episcopie 46, 47.
Buzău, judeţ, sate din ~ 77, 81, 277.
Buzău, oraş 195, 244, 257, 271, 277; girlă domnească şi mori in jos de oraş 259; loc de grădină 259, 261; meşteri 261; călăraşi 150; bătrinii oraşului 259, 261; popi 259, 261; m-rea Banul (Blagoveşte-nia): mori, vie, egumen 147, 259, 261.
Buzău, rîu, matcă veche 157; mori pe ~ 157, 259, 261, 271.
Buzea, unchiul lui Marco postelnic din Curte, stăpin 228.
Buzescul v. Radul Buzescul şi Stroe Buzescu.
*Buzeşti, sat <probabil j. R. Sărat; lingă Voineşti r. Brăila >, parte cu pădure vîn-dută de Baciul vornic ş.a. lui Isar cămă-raş II.
Buzeşti, sat <j. Gorj; r. Gilort>, parte vindută de Tatomir lui Voico 34.
Buzilă v. Radul Buzilă.
Buzinca (Buzenca) mare vistier, stăpîn în Cepturi, Zoreşti ş.a. 113, 114, 145, 157; 277; în sfatul domnesc 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64—66, 70—73, 76—78; martor 76, 91, 100, 111, 124, 130, 141, 143, 208, 255, 275.
Buzinca al Ceauşului I.
C
Ca. . . v. Cacova, sat.
Cabarţun v. Stan Cabarţun.
*Cacaleţi, sat <j. Vîlcea; lîngă Căzăneşti c. Rîureni r. R. Vîlcea> 249.
*Cacaleţi (Cacaliţi), sat <j. Ialomiţa; probabil Malul Roşu r. Urziceni> 97, 111, 112.
Cacămeiu, sat <j. Ialomiţa; Cacomeanca, Grădiştea r. Călăraşi», popă 171.
Cacova, sat <j. Vîlcea; Piscu Mare r. R. Vîlcea» 51, 232, 272; probabil acelaşi: Ca... 272.
Cacova, sat 172.
Calafat v. Diiu.
Calciul, postelnic, casa lui din Bucureşti 138.
Calciul, ţigan boieresc 40.
Calea, fiica lui Alăman, vinde parte în Voevoda 81.
Calea, fiica lui Cernica mare vornic, stăpînă de sat şi ţigani 70, 271.
Calea, fiica lui Chircă din Negeşti, stăpînă în Hohîia 37, 56.
Calea, soţia lui Radu postelnic din Cepturoaia, stăpînă în Albeşti şi Idomireşti 117.
Calea, ţigancă boierească 195.
Calea. . . v. şi Drumul...
Calea Ocnei, sate pe ~ 51.
Calea Oii, sat pe ~ 202.
Calfa Radul (Calfa), părţile lui în Bălţaţi şi Bălţaţii-de-Jos 209, 213.
Calin v. şi Călin.
Calin din Călineşti, martor 148.
Calin din Drăgoi, martor 168.
Calinic, episcop al Preslavei 12.
Caloeana, teslar din Tirgovişte, martor 246, 283.
Calotă din Baloteşti, martor 230.
Calotă din Cîmpina, fiul lui Palaloga logofăt, martor 209, 213.
Calotă, ginerele lui Dumitru judeţ din Bucureşti, vinde vie 56.
Calotă logofăt, fiul lui Hamza banul din Pîrî-iani, stăpîn în Copăcel şi Spineni 131, 141, 182, 195.
Calotă postelnic din Boziani, stăpîn în Bră-găreşti 243; martor I.
Calotă postelnic din Zătreni, stăpîn de ţigani, aldămăşar 195.
Calotă vornic al doilea, martor în marele divan 19, 124, 143, 189, 194, 284.
Calotici ban din Căprenl, martor 195.
Calur, megiaş din Aldeni, martor 101.
Canea, rumân din Grădiştea-de-Vale 165.
Cantacuzino v. Costandin Catacuzino.
Caplea, jupaniţă, dăruieşte prăvălii în Bucureşti m-rii Plumbuita 85.
Caracal, oraş domnesc, pîrcălabii oraşului poruncesc în sate 139; pîrcălabi, judeţ şi pîrgari, negustori 191.
Caracaş v. Stan Caracaş.
Caragaţă v. Milcu Caragaţă.
Caragea v. Enache Caragea.
489
www.dacoromanica.ro
Caranica, negustor din Caracal, martor 191.
Carpen, sat <j. Mehedinţi; r. Vîuju Maro 98.
Cartarie, ucigaş, fugit în Moldova 65.
Catacuzino v. Costandin Catacuzino.
Catargiu, Catargiul v. Enaclii Catargiul,
Caterina, doamnă, soţia lui Alexandru Mircea voievod, ctitoră a m-rii Plumbuita, donatoare 85.
Caterina, vistiereasa, soţia lui Vasilie vistier, stăpînă în Lungi 87.
Cautca v. Radul Căute.
Cazan v. şi Căzan.
Cazan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
* Că câţi de lingă Dîmboviţa, sat probabil Popeştii-Manuc or. Bucureşti>, dăruit de Pană vistier m-rii Sf. Ecaterina 13; dăruit de Mihai Viteazul m-rii Mihai Vodă 38.
*Căcănăul, sat <j. Teleorman; Vînători r. Zimnicea>, în hotar cu Voevoda 81.
Căciulat, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Căciulat, partea lui în Cureşti 171.
Căciulaţi v. Cuciulaţi, sat.
Căldăruşi (Căldăruş, Căldăruşii) pe Slănic, sat <CăIdăruşa r. Buzău >, parte dată de Stoica al lui Vîrfari 101.
Călimăneşli, sat <or. Rimnicul Vilcea>, al m-rii Cozia, scutit de dări 47.
Călin v. şi Calin,
Călin, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Călin, partea Iui in Stanca-de-Vad 185.
Călin, tatăl Iui Stan rumân din Tîncăbeşti 71, 79.
Călina, partea ei în Cîndeşti 15.
Călina, sat <j. Vîlcea; r. Drăgăşani> 151.
Călineasa, pîriu Ia 'Spineni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. OIteţu> 182.
Călineşti, sat <j. Prahova; r. Cîmpina> 209, 213, 275; în hotar cu Bălţaţii-de-Jos 255; slobozie 55.
Călineşti, sat <din Lovişte; r. R. Vîlcea> 148.
'Călugăreni, sat <probabil Valea Voevozilor or. Tîrgovişte>, dăruit de Necula paharnic din Cornăţeni Iui Drăghici postelnic; rumâni sloboziţi 198.
'Călugăreni, silişte <j. Dolj; lingă Bistreţu r. Băileşti>, slobozie a m-rii Tismana 135.
Căneşti v. Cîineşti, sat r. Olteţu.
Căpăţineşti din jud. Buzău, sat <or. Buzău>, părţi cumpărate de Crăciun şi Stoi-can 77.
Căpitan-paşa, face cetate Ia Dogangheci 227, 237.
Căpreni, sat <j. Dolj; r. Gilort> 195; probabil acelaşi: Căpreani, slobozie 55.
Căpriorul (Căprior), sat <j. Dîmboviţa; r. Tîrgovişte>, delniţe vîndute de Dan ş.a. Iui Mihaiu legănariul 222.
Căptariu v. Radul Căptariu.
'Cărămideşti, sat <j. Ilfov; lingă Brezoaia r. Răcari> 99, 170.
Cărpeniş (Cirpenişu), sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, în hotar cu Cepari şi Rudeni 202.
Cătărău, rumâni din Albeşti 117.
Cătruneşti v. Crătuneşti, sat.
Cătun, sat <j. Prahova; probabil r. Ploieşti> 162; Cătunul-lui-Laiotă, vie vîndută de popa Ignat ş.a. lui Hriza fost mare vistier 56.
Căţa v. Dan Căţa,
Căute v. Radul Căute.
Căzan v. şi Cazan.
Căzan din Tătărani, jurător 56.
Căzan pircălab din Caracal, martor 191.
Căzan, popă din Brăneşti, cumpără parte în Brăgăreşti 243.
Căzăneşti, sat <j. Ialomiţa; probabil r. Slobozia > 61.
'Căzăneşti, sat <probabil r. Gorj>, parte întărită lui Miinea din Arcani 161.
Ceauşul v. Buzinca al Ceauşului.
Celebiul v. Costandin Glibiul.
Cenoşe v. Oprea Cenoşe.
Cepari jud. Argeş, sat <r. C. de Argeş>, hotare; cu pădure, vad de moară şi rumâni, al lui Stanciul logofăt 202.
Cepariul v. Stanciul Cepariul.
Ceple, sat <j. Gorj; Ceplea r. Filiaşi> 231.
Cepturile (Cepture, Cepturele, Cepturi), sat <j. Săcuiani; Ceptura r. Mizil> 209, 213; parte vîndută de Tanasie postelnic Iui Buzinca vistier 113, 114; parte cu vii dată de Iorgache vornic fiicei sale Dumitra 258; părţi cumpărate de Isar cămă-raş I.
'Cepturoaia, sat <j. Romanaţi; Călui r. Balş> 117, 227, 237.
Ceraş, sat <j. Săcuiani; r. Teleajen> 40.
Cercel v. Oprea al Iui Cercel.
Cerna, vinde vie în dealul Tîrgoviştei 126.
Cernat v. Piscul lui Cernat şi Rîul lui Cernat.
Cernat logofăt din Puţinei 166; martor 277.
Cernat pircălab din Ioneşti 75; cumpără parte 74.
Cernat, rumân din Ezemşe, iertat 98.
Cernat (Certat), rumân din Ulea 121, 141.
Cernăteşti, deal <j. Săcuiani; c. Valea Călugărească r. Ploieşti >, vie dăruită m-rii Mala-muc de Iane Ghiormescul 36, 45.
Cernea, tatăl Iui Tudor din Buciumeni 40.
Cerneţi (Cerneţu), sat <j. Mehedinţi; r. T. Se-verin> 137 ; popă 115.
Cernica din Foleşti, martor 233.
Cernica din Şerbeşti, martor 170.
Cernica, vinde parte în Bugheni II.
Cernica (Cerneca) vornic, fost mare vornic, soţul Cheajnei 9, 205; stăpîn în Mărăcineni, Brăneşti ş.a. 70; hotarnic 83 (?), 171; sluga sa 271.
Cerno Grama v. Grama Negrul.
Certat v. Cernat rumân.
490
www.dacoromanica.ro
Cetatea lui Coman, top. <j. Mehedinţi; probabil la Cetate r. Calafat), in hotar cu Dîr-variul 116.
‘Cetăţele jud. Ialomiţa, sat <lîngă Griviţa r. Slobozia), parte vindută de Dumitraşco comis lui Enachi fost mare postelnic 112.
Cetăţuie, sat <j. Mehedinţi probabil Cetate r! Calafat), în hotar cu Dîrvariul 116.
Cheajna v. şi Chiajna.
Cheajna (Cnejna) vorniceasa, soţia lui Cernica mare vornic, stăpînă în Mărăcineni, Bră-neşti ş.a. 70, 205, 271, 282; volnicită să-şi stringă rumâni fugiţi 9; iartă rumâni 30.
Cheojd, sat <j. Săcuiani; Starchiojd r. Telea-jen> 40.
Chera, soţia lui Ştefan logofăt, vinde parte in Despicaţi 38.
Chera Cioceanca (Căra, Cheera din Cioceni) jupaniţă, fiica Neacşei Groasa din Cioceni, părţile ei în Cepturi şi Romceani 113. 114, 125.
Cheraţa, jupaniţă, mama lui Leca aga, stăpînă în Tîncăbeşti 71, 79.
*Cherba, sat <j. Săcuiani; or. Urlaţi r. Ploieşti), părţi cu vii în dealul Cherbei şi rumâni lăsate de Iorgache vornic din Cozleci nepotului său Iordache şi m-rii Malamoc 258.
Cherca v. Chirca.
Chiajna v. şi Cheajna.
Chiajna din Glăvăneşti, mama jupaniţei Maria 40.
*Chiceani (Cliceni), sat <j. Vîlcea; probabil r. Horezu) 27, 226.
Chiotă din Sulari, boier hotarnic 176.
Chirca comis, cumpără părţi din Copăcel 84.
Chirca din Cîineşti, aldămăşar 53.
Chirca (Chircă) din Negeşti, tatăl Calei ş.a. din Hohîia 35, 37, 56; martor 162.
Chirca din Păuşeştii-de-Otăsău, vinde locuri la Crînguri 233; martor 232.
Chirca din Voinigeşti v. Chircă a Mufăi.
Chirca (Chircă), fiul lui Chircă din Negeşti, stăpîn în Hohîia 37, 56.
Chirca (Cherca), fiul lui Lupşan din Tîrşor, vinde părţi din Băbeni şi Cîrciumari 197.
Chircă a Mufăi, vişinii lui în Voineşti 175; probabil acelaşi: Chirca din Voinigeşti, martor 238.
Chirco, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Chirfotă, popă domnesc din Tîrgovişte, martor 218.
Chirfoteasca v. Drăghici al Chirfoteascăi.
Chiriac, fiul lui Cîrstea, vinde moară pe Jiu
    228.
Chiriac, fratele lui Fuga şi al lui Socol, stăpîn in Despicaţi 38.
Chiriiac postelnic din Ştefoae, martor 31.
Chirii, patriarh al Constantinopolului, dă cărţi 11—13, 55.
Chisar paharnic din Mihăeşti, stăpîn în Copăcel 84; martor 195.
Cilibiul v. Costandin Cilibiul.
Cioban, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Cioboata v. Badea a lui Cioboata.
Ciobotă v. Stoica Ciobotă.
Ciocadea (Ciocade), sat <j. Gorj; r. Gilort), părţi ale lui Vlăduţul postelnic din Bi-beşti, ale lui Barbul şi ale Dobrei 174, 274.
Ciocăneşti, sat <j. Ialomiţa; r. Călăraşi), în hotar cu Cuneşti şi Cureşti; rumânit de Mihai Viteazul, dăruit m-rii Mihai Vodă 38, 171.
Cioceanca v. Chera Cioceanca.
Cioceni (Ciocini), sat <j. Săcuiani; r. Ploieşti) 113, 125.
Ciolan v. Vladul lu Ciolan.
Ciolca (Cioloca) din Bibeşti, boier tocmelnic, martor 174, 274.
Ciomag v. Toader Ciomag.
Ciona, fiul lui Nicola armaşul, stăpîn de ţigan 264.
*Ciorani, sat <probabil j. Argeş; lîngă Nicu-leşti r. Drăgăşani) 168.
*Ciorăşti, sat <Cilibia r. Buzău) 10, 166, 261.
Cioroiaş, sat <j. Dolj; r. Băileşti) 176.
Cioroiul v. Dragomir Cioroiul.
Circel v. Stanciul Circel.
Cireaşov (Cireşov), sat <j. Olt; r. Slatina), funii vîndute de Dragomir popii Manea 245; ~din-Deal 245.
Cireşul (Ciriş), top. la Genuneni <j. Vîlcea; r. Horezu) 31.
Cislău, sat <j. Săcuiani; r. Cislău) I; rumâni fugiţi ai m-rii Aninoasa 240.
Cismăneşti v. Păuşeşti, sat.
*Ciucelul jud. Mehedinţi, sat <lîngă Glogova r. Strehaia), parte a lui Necola din Glogova 137.
Ciucul din Cîineşti, aldămăşar 53.
Ciucur din Clinceni, aldămăşar 27.
Ciuhul v. Ghiuorman al lui Ciuhul.
Ciulinita, sat <j. Ialomiţa; Ciulniţa r. Slobozia)
      îoo'.
*  Ciulniţa de Jos, sat <j. Dolj ; lîngă Malu Mare
     r. Craiova), parte închinată de Ştefan călugărul Patriarhiei din Alexandria 60.
  *Ciumemic, sat <or. Bucureşti) 2.
  Cizic, mitropolie <Turcia> 11, 13.
  Cîddău, delniţa lui în Rîugeni 192.
  *Cîineşti pe Olteţ (Căneşti), sat <j. Gorj; lîngă Pîrîieni r. Olteţu), parte a lui Danciul logofăt 195.
  *  Cîineşti (Cîinişti), sat <j. Vîlcea; lîngă Surpa-
      tele r. R. Vîlcea), vie vîndută de Oprea ş.a. jupaniţei Maria 54; Stanciul fusar rumânit de Sima al doilea logofăt 267, 272.
  Cîlceasca v. Clăceşti, sat.
  Cîlnău, sat <or. Buzău) 150.
  Cîmpenii de la Gîrla Neagră, sat rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
491
www.dacoromanica.ro
Cîmpina, sat <j. Prahova; or. Cîmpina> 209, 213.
Cîmpulung (Cîmpul Lungu, Dălgopolia, Dolgo-pole), oraş 75; popi 31, 181, 222; localizare probabilă: <Cimpulung>, biserica Sf. Troiţă, popă 263.
*Cîmşor, sat <j. Dîmboviţa; Găiseni r. Titu> 31.
Cînda, moşnean rumânit din Dîvariul 116.
Cîndeşti, sat <r. Buzău > 253; părţi cu vie ale lui Dobrin din Cîrlomăneşti, Negulii ş.a. 15; vie şi părţi de moară vîn-dute de Baciul vornic şi Nicoară iuzbaşa lui Isar cămăraş I.
Cîpoaia, rumân din Stăneşti 99.
Clrcioe, sat <j. Dolj; Cîrcea r. Craiova> 195.
*Cîrciumari, sat <j. Săcuiani; lingă Vadu Părului r. Ploieşti >, parte vîndută de Cherca lui Neagul din Negoeşti şi fraţilor săi Gherghe şi Antonie <Vodă> 197.
Ctrjău (unde a stat ■—), stăpîn în Bojoară şi Valea Oraşului 42.
Ctrlig din Ioneşti, martor 75.
Cîrlomăneşti, sat <r. Buzău > 15, 157.
Cîrna, soţia lui Cîrstianov logofăt, vinde loc cu pivniţă în Bucureşti 14.
Cir na, top. la Voevoda <j. Teleorman; r. Alexandria > 81.
Cîrneci, rumân din Cherba 258.
Cîrpenişu v. Cărpeniş, sat.
Cîrstea cel mic, vinde vie in Cătunul lui Laiotă 56.
Cîrstea din Cacaleţi, martor 249.
Cîrstea din Lacul Lung, tatăl Măriei 170.
Cîrstea din Săteni, fiul lui Vintilă din Săteni, boier tocmelnic, martor 200, 218, 252, 274.
Cîrstea din Tîrşor, martor 197.
Cîrstea, fiul lui Dima postelnic, dăruit în Budu-reşti 198.
Cîrstea, fiul popii Stanciul din Tîrgovişte, martor 220.
Cîrstea, fratele lui Bunea, vinde parte în Voevoda 81.
Cîrstea, fratele lui Buzea, moara sa pe Jiu 228.
Cîrstea, grămătic din Tîrgovişte, scrie zapis 127.
Cîrstea logofăt din Bătrîni, martor 40.
Cîrstea logofăt din Buciumeni v. Cîrstea BuciumeanuL
Cîrstea logofăt, soţul Anei, vinde vie în Tîrgovişte 127.
Cîrstea, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Cîrstea, moşnean rumânit din Glupavi, se răscumpără 72.
Cîrstea, moşnean rumânit din Nucet 82, 143; se răscumpără fără ocină 143.
Cîrstea, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Cîrstea, rumân din Ulea 121, 143.
Cîrstea (Cîrste), ţigani boiereşti 33, 92, 257.
Cîrstea Buciumeanul (Cîrstea) logofăt din Buciumeni, martor 40, 277.
Cîrstea Zgribcea, vinde vie în Cătunul lui Laiotă 56.
Cîrsteşti, sat <j. Dîmboviţa; Cristeasca r. Ploieşti >, popă 92.
Cîrstian v. şi Crăstian.
Cîrstian, cumpără parte în Brăgăreşti 243.
Cîrstian, cumpără parte în Oteşani 27.
Cîrstian din Bărbunceşti, megiaş tocmelnic 15.
Cîrstian din Bereşti, în pricină cu Dochia vistiereasa pentru parte din Peştişanii-de-Jos 73.
Cîrstian, fiul popii Stanciul, vinde parte in Bereni 151.
Cîrstian (Cirstiian) postelnic din Boteni, martor 212, 215, 221, 226, 272.
Cirstiian, vinde parte în Genuneni 31.
Cîrstian al lui Gută din Verneşti, martor 150.
Cirstianov v. Crăstian logofăt.
Cîrstina, ţigancă boierească 92.
*Cîrstieneştii de pe Colentina, sat <Heră-strău or. Bucureşti> 206,          254; părţi
    ale lui Cernica vornic ş.a. cumpărate de Dumitru Dudescul vistier 208, 271.
Cirştov al lui Răducu, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Cîrtojani, sat <j. Vlaşca; Cirtojanca r. Videle>, parte din plasa de jos dăruită de Para paharnic lui Enachi 160.
Clanţa numit Pădureţii de la Iutele, sat < Herăstrău or. Bucureşti >, vindut de Miroslav mare logofăt lui Hriza mare vistier; încercare de judecire 56.
Clăceşti, sat <Cîlceasca r. Muscel > 40.
Cliceni v. Chiceani, sat.
Cliciul (Clici), sat <j. Ilfov; Clinciu r. Olteniţa>, parte cu gîrlă şi rumâni a lui ISecula paharnic din Cornăţeni ş.a. 62, 198.
Climent (Clement), mitropolit al Priconisului 11, 13, 55.
Citea din Teleşti, vinde loc şi vie în Bogdă-neşti 73.
Clocotăneasa v. Nedelca Clocotăneasa.
Clocotici, sat <j. Argeş; Bradu Clocotici r. R. Vîlcea>, popă 148.
Cnejna v. Cheajna vorniceasa.
Coadă vătaf din Măniaci, martor 40.
Coandă din Rimnic, tatăl lui Stoica 238.
Coavăr, via lui in dealul Zoreştilor 277.
Coborîşu v. Pogorîşu, sat.
Cociorbrei v. Stan Cociorbrei.
Cocirtaiu din Vaidieşti, delniţa lui in Ioneşti 74.
Cocorăşti, sat <j. Prahova; r. Ploieşti> 92; în hotar cu Brătieşti 19; vad de moară dăruit de Maria, fiica lui Mihalcea ban lui Radul logofăt 19; probabil acelaşi: 131, 141, 185, 186, 251.
Cocorova, sat <j. Dolj; r. Filiaşi> 183, 225.
Cocuşel v. Slăvit Cocuşel.
Cojeşti, sat <j. Ilfov; r. Lehliu> 17.
Colceac căpitan, martor în Tirgovişte 127.
492
www.dacoromanica.ro
Colceac (Conceac), top. la *Stăneşti <j. Ilfov; lingă Valea Colceagului r. Urziceui> 99, 235, 248.
Colentina (Colintina), girlă, sate şi mănăstire pe ~ 13, 21, 70, 85, 118, 271; mori pe ~85, 163; pod peste ~ 138.
Colţea v. Radul al lui Colţea.
Colţea din Şchei, martor 92.
Coman v. Cetatea lui Coman şi Grui lu Coman.
Coman din Călineşti (?), martor 255.
Coman din Cojeşti (?), martor 17.
Coman din Costiani, vinde parte iu Scur-teşti 271.
Coman din Pietrari, martor 226.
Coman, pitar din Costeni, locul lui de casă in Bucureşti 92.
Coman, rumân din Dălbăneşti 275, 276.
Coman, rumân din Măneştii-de-Jos, mutat la Stoeneşti 19.
Coman, vinde parte in Bolească 108.
Comana (Icomane) pircălăboaia, soţia lui Cernat pîrcălab din Ioneşti 74.
Comani, sat <j. Olt; r. Drăgăneşti-01t> 32, 227, 237.
*Comişani, sat <j. Teleorman; lingă Seaca r. T. Măgurele>, căldărar 81.
Conceac v. Colceac, top.
Conda (Coonda) mare armaş, jurător, martor 117, 176, 231, 255.
Constantie, mitropolit al Mitilenei 13.
Constandin v. Costandin.
Constantinopol (Ţarigrad), oraş 227, 237; haraciul Ţării Româneşti plătit la ~273; chihaie 72; patriarhia de Constantinopol (Noua Romă, Ţarigrad) 11 — 13, 46, 47, 50, 55, 72.
Conţeşti, sat <j. Dîmboviţa; r. Titu>, parte lăsată de Necula paharnic din Cornăţeni unchiului său Socol paharnic; rumâni sloboziţi 198.
Copaciul lui Turbure, top. la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat» 116.
Copăcel jud. Vîlcea, sat <or. Ocnele Mari>, funiile lui Ivanco, Stan pîrcălab şi Radul vistier 84; parte cumpărată de Hriza mare logofăt de la Hamza din Pîrîiani şi dată în schimb lui Vladul fost mare vistier 131, 141.
Copăceni, sat <j. Vlaşca; probabil r. Giurgiu>
     211.
Copăceni, sat <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea> 148.
Copăceni, sat <probabil r. Gorj>, parte cu vecini, mori şi vie dăruită m-rii Strîmba de Dochia vistiereasa; casa ei 76, 124.
Copăcioasa, sat <r. Gorj> 64.
Copăcioasa, top. la *Bălteni <j. Mehedinţi; Copăcioasa r. Filiaşi> 59, 204.
Copită, moşnean rumânit din Tîncăbeşti 71, 79.
Corbi, sat <j. Vlaşca; Corbii Mari r. Titu> 185.
*Corbi, sat <lîngă Şofrăceni r. Gorj> 228.
Corbii de Piatră, m-re <j. Muscel; r. C. de Argeş >, stăpînă în Valea Oraşului şi Bu-
     joară; în pricină cu Neagoe din Corbuşori şi cu satul Nucşoara 42.
Corbul v. Piscul Corbului.
Corbul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Corbul, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş > 202.
Corbuşori, sat <j. Muscel; Corbşori r. C. de Argeş> 40, 42.
Corenschi v. Dumitru Corenschi.
Corint, mitropolie < Grecia> 55.
Corlată v. Barbul Corlată.
Corlătescul v. Radul Corlătescul.
Corlăteşti jud. Romanaţi, sat <r. Caracal>, dat zestre de Radul comis Corlătescul fiicei sale Florica 137.
Cornăţelul, piriu la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Cornăţeni, sat <j. Dîmboviţa; Cornăţelu r. Titu> 62, 63, 66, 92, 100, 111, 112, 138; parte lăsată de Necula paharnic unchiului său Socol paharnic, rumâni sloboziţi 198.
Cornea din Slatina, casa lui 245.
Comea din Şolomoneşti, martor 174.
Corneşti, sat <j. Dîmboviţa; r. Ploieşti> 33, 92.
Cornet, sat <probabil j. Dolj; r. Craiova> 186, 195.
Cornilie, mitropolit al Methymnei 55.
Corzi (Corzei, Corzie, Corzieşti) , sat <j. Mehedinţi; Corzu r. Strehaia> al m-rii Tismana, ţinut în silă de Ion comis din Paia; pricină cu Laţco paharnic şi fiul lui Preda postelnic 49, 102, 132, 179.
Cosoroavă v. Pîrvul Cosoroavă.
Costache Roş, vinde în Mihneşti I.
Costanda sluger v. Costea.
Costandin mare clucer v. Costandin Cilibiul.
Costandin, cojocar, locul lui de casă în Bucureşti 282.
Costandin, croitor, în pricină cu Fota teslar pentru vie în dealul Tîrgoviştei 126.
Costandin, cupar, martor, semnează greceşte 134, 244, <257>; probabil acelaşi: în pricină de rumânire cu satul Strehaia 279.
Costandin, fiul lui Necula Avanul sluger, vinde în Deşiraţi 97, 111, 112; stăpîn de ţigani 247, 251.
Costandin, ginerele lui Neagoe din Tîrgovişte 126.
Costandin, popă din Bucureşti, tatăl Elinei jupaniţa lui Neagoe logofăt din Tîrgovişte 115.
Costandin, popă de la Raova, traduce act domnesc 182.
Costandin, popă din Roşii, martor 195.
Costandin, popă, locul lui de casă din Bucureşti 68.
Costandin, popă, locul lui pe Colentina 163.
Costandin postelnic <viitorul Constantin Şer-ban voievod», fiul Elinei, în pricină pentru satul Tintava 115.
Costandin, ţigan boieresc, apoi mănăstiresc 258.
Costandin, vinde parte în Bujorani 249.
493
www.dacoromanica.ro
Costandin Catacuzino (Coustandin) marc postelnic, viile lui în Tîrgovişte 7, 127; în sfatul domnesc 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64 66, 70-73, 76—79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98 — 100, 103, 111, 112, 115      119, 123, 125, 136, 137, 141, 149 —
    151,  153,  154, 157, 158,  161,  163, 166,
    168,  170,  171, 173, 174,  176,  177, 180,
    182,  194,  195, 202, 203,  205,  207, 209,
    211,  213,  222, 225, 228,  230,  237, 243,
    251, 254, 257, 261, 271, 272, 276, 277, 280, 281; I, II; martor 12, 60, 76, 124, 255; semnează greceşte 255.
Costandin Cilibiul (Constantin, ~ Celebiul) mare clucer, martor în marele divan 12, 60, 91, 100, 111, 143.
Costandin Pîrţache, martor 157.
Coste din Slănicul-de-Jos, martor 104—107, 146.
Costea grămătic, martor în Bucureşti 61.
Costea postelnic, martor 93.
Costea (Costanda, Coste) mare sluger, chihaie Ia Ţarigrad; dăruit de Radu Şerban cu satul Glupavi, casa Iui Ia Crevedia 73; dă dispoziţii administrative 169; martor 127, 143, 244, 257; probabil acelaşi: Costanda sluger din Bucureşti, cumpără parte în Dobroţei 138 ; martor 242.
Costea stegarul, cismar, prăvăliile Iui în Bucureşti 85.
Coste Ţalapi (Coste), jupîn din oraşul Floci, martor, semnează greceşte 268.
‘Costeni, sat <j. Ilfov; probabil lingă Spanţov r. Olteniţa >, rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
‘Costeni, sat <j. Ialomiţa; lingă Bora oraşul SIobozia> 93—97, 111.
Costescul (Costeştii) rumâni din Stăneşti, încearcă să se rejudecească 235, 248.
Costeşti, sat <j. Vîlcea; r. Horezu > 232; al m-rii Bistriţa, scutit 46.
Costiiani, sat <r. R. Sărat> 271; probabil acelaşi: Costeni 92.
Costin postelnic al doilea, din casa domnească, dăruit de Radu Mihnea cu satul Plăvi-ceni 203.
Coşuna de lingă Craiova, m-re cor. Craiova>, ctitor, sat, egumen 176.
Coteneşti, sat <r. Muscel> 181.
Coteşilă, vinde parte in Bălţaţi 209, 213.
Coteşti, sat <r. Muscel > 10, 22, 89; livadă vindută de Vlaicul şi Tatul lui Mihai Iegănarul 222; popă 107, 146.
Cotirlă v. Neagoe Cotirlă.
Cotorogea v. Radu Cotorogea.
Coţăfeau v. Mihai Coţăfean.
*Coţăiani, sat <j. Dîmboviţa; lingă Vulcana r. Tîrgovişte> 185.
Coţi v. Gheorghe Coţi.
Coţobea din Voinigeşti, martor 238.
Cotofeni, sat <j. Dolj; r. Craiova> 32, 98, 174, 231.
Covăciţa (Covăciţă), top. Ia balta Bistreţ <j. Dolj.; r. Băileşti> 199, 256, 260.
Cozia, m-re <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea>, sate, săteni nesupuşi 47, 63, 66, 139; egumen 46, 47, 66.
‘Coziiani, sat <probabil lingă Coteşti r. Muscel >, livadă cumpărată de Duca Iegănarul 222.
Cozleci v. Dumitru Cozleci.
Cozleci, sat <j. Prahova; r. Ploieşti> 258; parte fără rumâni dată la înfrăţire de Ior-gachc sluger lui Ionaşco postelnic 40.
Cozma din Voinigeşti, martor 238.
Cracea din Găunoş, jurător 171.
Craiova (Craiuova), oraş, mănăstire lingă ~ 176; bani de ~ 137, 153, 273, I; ispravnici de ~ 73, 77-79, 81, 82, 85, 86, 90, 92, 100, 103, 111, 112, 115, 116, 119, 125, 136, 137, 225, 260; pricină judecată Ia ~ 8.
Craiuovesti, familie, stăpînă a satului Strehaia 279. ‘
Crasna jud. Gorj, sat <r. Gilort> 174; întărit Iui Stamati fost mare agă şi lui Dumitru postelnic Filieşanul 229.
Crăciun, cumpără parte în Căpăţineşti şi vie în Zoreşti 77.
Crăciun din Bădeni, martor I.
Crăciun din Bălăci, jurător 56.
Crăciun din Cîrlomăneşti, martor 157.
Crăciun din Pîrscov, jurător 239.
Crăciun din Titoi, martor 195.
Crăciun din Viezuri, vinde crivină 64.
Crăciun, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Crăciun, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, înceaică să se judecească 71, 79.
Crăciun, popă din Tismana, in pricină pentru Peştişanii-de-Jos 73.
Crăciun, rumâni din Cirstieneşti 271.
Crăciun, tatal lui Gherghi postelnic martor în Tîrgovişte 218.
Crăciun al lui Lucan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Crăciun Vînăt (~ Vînătul), măcelar, tatăl lui Bran biglarul, locul lui de casă in Bucureşti 68.
Crăstian logofăt, martor 61; probabil acelaşi: Cirstianov logofăt, vinde loc cu pivniţă in Bucureşti 14.
Crătuneşti, sat <j. Ilfov; Cătruncşti r. Urzi-ceni>, părţi vîndute de Voicilă logofăt şi Şteful logofăt Iui Hriza fost mare vistier 54, 56.
Creaţa, sat <j. Dîmboviţa; probabil Creţulcşti r. Găeşti> 257.
Creţu din Şasa, jurător 64.
Creţul v. Dragomir Creţul.
Crevădie, sat <j. Vlaşca: probabil Crevedia r. Titu>, casa Iui Costea sluger arsă 72.
Cricov, rîu <Cricovul Sărat>, mori pe ~ 258.
Cristeasca v. Cîrsteşti, sat.
Critico v. Gheorghe Critico.
494
www.dacoromanica.ro
Criva, sat <j. Romanaţi; r. Slatina> 227, 237.
Crivăţ, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Crivina Lecăi, top. la Ciocade <j. Gorj; r. Gilort> 274.
Cringeni, sat, parte vîndută dc Slăvit Cocuşăl lui Stoica din Periaţi 133.
Cringuri, top. la <Păuşeşti-Otăsău j. Vîlcea; r. Horezu>, locuri vîndute de Radul Berce ş.a. lui Sima logofăt 233.
Crucea lui Iştfan din Bucureşti 280.
Cruşovul jud. Romanaţi (Cruşov), sat <r. Corabia > 191; vîndut cu pădure, vii şi rumâni de Preda sluger lui Trufanda mare vistier 227, 237.
Cuciuc v. Barbul Cuciuc.
‘Cuciul, lingă Gherghiţa, sat <j. Ilfov; Palanca r. Ploieşti >, făcut palancă de Radu Şerban, dăruit lui Radu logofăt 18.
Cuciulaţi, sat <j. Ilfov; Căciulaţi r. Urziccni> 35, 37, 56, 230.
‘Cucleş, sat <j. Prahova; lingă Mărgincnii-de-Jos r. Cîinpina> 213, 255.
Cucuescul v. Vucea Cucuescul.
Cucul v. Stoica Cucul.
D. . . vinde parte în Vai-de-Ei 154.
Dabe din Bncşani, martor 129.
Dabul v. Dăbul.
Dădui, moşnean rumânit din Dîrvariul 116. Damaschin, călugăr, stăpîn în Birci 140. Damaschin, egumen al m-rii Aninoasa 240. Dan v. Lupul ol lui Dan.
Dan, deluiţa lui în Căpriorul 222.
Dan din Afumaţi, martor 45.
Dan din Bîrzeşti, martor 212.
Dan din Drăgoiani, jurător 64.
Dan din Izvorani, martor 151.
Dan din Pişteşti, martor 64.
Dan din Sătcel, martor 34.
Dan din Viezuri, martor 64.
Dan, fiul Dobrei, în pricină pentru vie în Viezuri 64.
Dan, moşnean rumânit din Brăneşti 70.
Dan, moşnean rumânit din Buciumeni 38. Dan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116. Dan, popă din Peştişani, ginerele popii Radul din Stolojani, părţile lui în Pcştişanii-de-Jos şi Băleşti 73.
Dan, rumân din Mărăcineni 70.
Dan, soţul Lazărei 196.
Dan <I>, voievod, fiul lui Radu, act de la~199. Dan <al II lea> voievod, act de la ~ 50.
Dan Căţa, moşnean rumânit din Dîrvariul 116. Danciul v. Gorganul lui Danciul.
Danciul v. Ivan Danciul.
Danciul ceauş din Cioroiaş, boier hotarnic 176.
Danciul clucer v. Danciul Doicescul.
Danciul, colibaş din Ilăreşti 16.
‘Cuiburi (Cuibure), sat <j. Ialomiţa; or. Slobozia)- 96, 100; părţi vîndute de Dragomir ş.a. lui Enache mare postelnic 94, 112.
Cujmir v. Cuşmir, sat.
Cuneşti, sat <j. Ialomiţa; r. Călăraşi), în hotar cu Ciocăneşti şi Cureşti; parte rumânită de Mihai Viteazul şi dăruită m-rii Mihai Vodă; parte a lui Trufanda vistier 38, 83.
Curătura Stoicăi, top. la *Spineni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. Olteţu) 182.
‘Cureştii de la baltă, sat <j. Ialomiţa; lîngă Cuneşti r. Călăraşi), în hotar cil Ciocă-neştii; parte cumpărată de Stan Dragos-lav şi Căciulat 171; parte cu gîrlă a lui Mitrea comis din Stăncşti 44, 83.
Curmătură, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. dc Argeş), 202.
Curnegru v. Tudor Cumegru.
Curtea, sat <Curtişoara r. Gorj) 228.
Curteşti v. Scurteşti.
Cuşmir (Cuşmirul), sat <j. Mehedinţi; Cujmir r. Calafat), dăruit cu rumâni m-rii Cozia, de jupîneasa Maria 63, 66.
Cuştercni, sat <j. Ilfov; Frumuşani r. Olteniţa) 171.
Danciul din Dobromirul (?), martor 17.
Danciul din Doiceşti v. Danciul Doicescul.
Danciul din Pîrîiani v. Danciul logofăt.
Danciul din Stroeşti, jurător 248.
Danciul, fiul lui Vintilă din Săteni, martor 218.
Danciol, jude din Voetinu, vinde parte în Pueşti 268.
Danciul logofăt din Pîrîiani, fiul lui Hamza banul, stăpîn în Cîineşti pe Olteţ, Spineni ş.a. 131, 141, 182, 195; martor, boier tocmelnic 56, 141, 230, 274.
Danciul logofăt din Uscaţi, jurător 2.
Danciol, popă din Gîrbovi, martor 268.
Danciul, rumân din Ezemşe, iertat de rumânie 98.
Danciul, rumân din Hăreşti 16.
Danciul, rumân din Voineşti 276.
Danciul vornic (?), martor 95.
Danciul vornic din Popeşti, pierde satul Dralea pentru o datorie 38.
Danciul Doiccscu (Danciul), clucer din Doiceşti, stăpîn în Stroeşti, stăpîn de ţigani 184, 195, 284; jurător, martor 244, 247, 251, 257; probabil acelaşi: Danciul, vătaf din Doiceşti, tatăl lui Udrea 94 97, 111; martor, boier hotarnic 33, 94, 100.
Danie, popă, partea lui în Zlătărci 151.
Daniil, batrîn din Rîmnic, întocmeşte 175.
Daniil, mitropolit al Corintului 11, 55.
Daniil, mitropolit al Tebei 55.
Danul, sat <j. Argeş; Valea Danului r. C. de Argeş), parte dăruită dc Thoma lui Oprea diacon 172; delniţc cu rumâni întărite lui Slanciul logofăt din Cepari 202.
495
www.dacoromanica.ro
Darciul din Bucureşti, tatăl lui Ivan 163.
Daşov, oraş <R.S.S.Ucrainiană>, Alexandru Coconul la ~ 195, 277.
Datco v. şi Delco,
Datco din Foleşti, martor 233.
Datco, mcgiaş, din Căldăruşi, martor 101.
Datco, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Datco paharnic din Boişoara, martor 5.
David din Bărbăteşti, martor 272.
David din Foleştii-de-Sus, martor 226.
David din Obidiţi, martor 268.
David, tatăl lui Vlad din Poeşti 268.
Davideşti, sat <probabil j. Muşcel şi Pădureţ; r. Piteşti > 40.
Dăbul din Drăgoiani, jurător 64.
Dăbul, rumân din Ciocadea 174.
*Dăduleşti, sat <j. Prahova; lingă Tirgşor r. Ploieşti> 40; parte dăruită de Radu Şerban lui Gherghc căpitan de dorobanţi; întărită lui Trufanda mare vistier 119.
Dăianul v. Radu Dăianul.
Dălban din Ueşti, martor 129.
Dălban, top. la Păuşeşti şi Băteşani <j. Vîlcea; r. Horezu > 226; locuri vîndute de Vladul ş.a. din Păuşeşti lui Sima logofăt 215.
*Dălbăneşti pe Prahova, sat <j. Prahova; lingă Dărmăneşti r. Ploieşti>, parte cu moară şi rumâni vîndută de Ianiu vistier lui Hrizea mare logofăt 275, 276.
Dăleanul v. Stanciul Dăleanul.
Dălgopole v. Cîmpulung, oraş.
Dămian căpitan de sîrbi, dăruit de Radu Mih-nea cu satul Salcia 29.
Dămian vătaf, martor 268.
Dămiiani pe Slănic, sat <Gura Di mieriii r. Buzău > 166.
Dănilâ, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dănilă, vinde parte din Cireş 31.
Dăr. . . moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
'Dărăcănaţi, sat <j. Dîmboviţa; probabil lingă Poenari r. Titu> 170.
Dărjilă (Dîrjală) din Stroeşti, jurător 235, 248.
Dăsăraţi, Dăşiraţi v. Deşiraţi, sat.
Deadiul vătaf din Călineşti, martor 207, 213, 255.
Deadiul Bucureşteanul, martor 255.
'Deal, sat <j. Vîlcea; lingă Olteni r. R. Vîl-cea> 175.
Dealul (Deal), m-re <or. Tîrgovişte>, drept de slobozie 90; vlădică 46, 47.
Dealul Mariţiei, top. la Cepturile <j. Săcuiani; Ceptura r. Mizil>, vie cumpărată de Isar cămăraş de la Stoica spătar ş.a. I.
Dealul Murei (~ Moarci), top. la 'Spincni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. 01leţu> 182.
Dediul v. şi Deadiul şi Niţă Dediul,
Dediul postelnic, nepotul lui Mihul spătar, cumpără parte din Poeşti 268.
Dedulcşti v. şi Dăduleşti sat.
*Deduleşti (Dediulcşti), sat <Potoceni or. Buzău >      145; partea lui Grozav, co-
    tropită de Voico logofăt, întoarsă jupa-niţei Stana 65; probabil acelaşi: Diduleşti, parte cu moară vîndută de Bădilă Neagoe lui Isar cămăraş I.
Deniacon din Curte, aldămăşar 228.
Desa, sat <j. Dolj; r. Calafat> 195.
'Despicaţi jud. Ialomiţa, sat <probabil r. Urzi-ceni>, parte cumpărată de Mihai Viteazul de la Ştefan logofăt ş.a., dăruită m-rii Mihai Vodă 38; parte întărită lui Bratu mare comis 125.
Despina v. Dospina.
Desul, Desus v. Radul Desul.
'Deşiraţi (Dăsărăţi, Dăşiraţi, Dişiraţi) jud. Ialomiţa, sat <probabil or. Slobozia >, părţi vîndute de jupîneasa Vlădae, Cos-tandin ş.a. lui Enache mare postelnic 91, 97, 109, 111, 112.
Detco din Brădiceni, aldămăşar 161.
Deva, mama lui Stoica 31.
Diduleşti v. Deduleşti, sat.
Diicul logofăt din Mogoşoaia, martor 31.
Diicul, vinde locuri la Fîntîna Urdei lui Sima logofăt 215.
Diiu, <oraşul Calafat>, vameşii dc la ~ 199.
Dima v. Pană al lui Dima al lui Luca.
Dima croitorul v. Dima Şchiopul.
Dima din Berevoeşti, jupîn, vinde delniţă şi locuri în Răugeni 192; casa lui, martor 30, 146.
Dima judeţul din Tîrgul Jiu, dă carte 25.
Dima pitar, martor 278.
Dima, popă din Tîrgovişte, fiul popii Nenciul, martor 214, 218, 283.
Dima postelnic din Bezdina, martor 195; probabil acelaşi:     cumpără părţi cu vii
    din Belcin 28.
Dima postelnic din Miarea, martor 195.
Dima postelnic, tatăl lui Cîrstea 198.
Dima a lui Luca v. Pană al lui Dima al lui Luca.
Dima Grecul din Gherghiţa, martor 45.
Dima Şchiopul, croitor din Bucureşti, martor 254; probabil acelaşi:        Dima, croitor,
    martor 206.
Dimeşti, sat, parte lăsată de ISecula paharnic unei mănăstiri 198.
Dimitraşco pitar v. Dumitraşco vistier.
Dimitrie dascăl la m-rea Motru, scrie carte 183.
Dimşa, cumpără parte în Bîrsoi 168.
Dîlga, sat <j. Dolj; r. Craiova> 185, 186, 195, 274.
Dîlga, sat <j. Ialomiţa; r. Lehliu> 171.
Dîmboviţa, judeţ, sate din — 141, 211.
Dîmboviţa, rîu 92, 280; pod peste ~ 158; sate pe ~ 13, 271, 276.
Dîmbovnic v. Dumbrovnic, rîu.
Dîrjală v. Dărjilă.
Dîrnul din Sătcel, martor 34.
Dîrstor (Drîstor), oraş <Silistra, R. P. Bulgaria >, pescari din ~ 44, 83.
496
www.dacoromanica.ro
Dîrvariul jud. Mehedinţi, sat <Dîrvari r. Calafat>, hotare; rumânit de Dumitru postelnic Filieşanul 116.
Dîrveşti v. Dreveşti, sat.
Doba, sat <j. Vîlcea; r. Slatina> 195.
Doboş v. Ianiu Doboş.
Dobra, fiica lui Viţelea din Viezuri, zălogeşte şi vinde parte cu vie 64.
Dobra, jupaniţă, fiica lui Vladul din Ciocadea, stăpînă 174, 274.
Dobra, ţigănci boiereşti 195, 198.
Dobra, vinde parte cu vad de moară în Voineşti lui Hriza mare logofăt 253, 276.
Dobraşa, soţia lui Drăgoiu din Drăceşti, vinde parte 17.
Dobre v. Valea-lui-Dobre, sat.
Dobre cel bătrîn, boier hotarnic la Pîrliţi 100.
Dobre, cojocar din Bucureşti, martor 167, 242; probabil acelaşi: Dubre, uncheaş, cojocar, martor la vînzare în Bucureşti 282.
Dobre din Ceraş, martor 40.
Dobre (Dobri) din Stăneşti, în pricină 235, 248.
Dobri din Stroeşti, megiaş tocmelnic 235.
Dobri logofăt, iscăleşte zapis pentru Crătu-neşti 54.
Dobre, martor pentru vînzare în Crîngeni 133.
Dobre, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Dobre, soţul jupaniţei Erina, cumpără parte cu vie în Verneşti 166.
Dobre, tatăl (?) lui Neagoe din Tîrgovişte 126, 220, 246, 283.
Dobre, ţigan boieresc 277.
Dobre, vinde vie şi loc în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Dobriceni v. Valea-lui-Dobre, sat.
Dobrin din Cîrlomăneşti, cumpără parte cu vii în Cîndeşti 15.
Dobrin, logofăt din Ungurei, martor 21.
Dobrin (Dobrinu), rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104—106, 146.
Dobroeşti, sat <j. Ilfov; probabil or. Bucureşti> 209, 213.
Dobroiu (Dobrovoe), rumân din Podbeleşti mutat în Luciiani de mitropolitul Luca 201.
Dobromir ban, tatăl lui Mihail postelnic, vinde parte din Izlazul lui Mihnea Turcitul 12, 103.
Dobromir din Homeşti, martor 164.
Dobromir, popă din Hurez, martor 28.
*Dobromirul, sat <j. Ilfov; probabil lingă Cojeşti r. Lehliu> 17.
Dobroslav, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dobroslav, rumân din Bădăcineşti 180.
Dobroşeşti (Dobroşăşti, Dobruşeşti), sat <j. Ilfov; c. Snagov r. Răcari> 23, 35, 56.
Dobrotă din Ueşti, martor 129.
Dobrotă, popă din Vlădeşti, scrie zapis 104— 107; martor 146, 192.
Dobrotă, rumân din Măneştii-de-Jos, mutat în Stoeneşti 19.
Dobrotă Vulpe, martor 252. 32
32 — c. 1146
*Dobroţei, sat <j. Dîmboviţa; probabil lingă Cornăţelu r. Titu>, pod peste Colentina; parte cu moară şi vie vîndută de popa Isar lui Costanda sluger 138.
Dochia, jupaniţă, sora lui Vlad postelnic şi a lui Patru din Drăngeşti, vinde ţigan, scapă din robie pe fiica sa Păuna 141.
Dochia, ţigancă boierească 137.
Dochia vistiereasa, soţia lui Stoica mare vistier, ctitoră şi donatoare la m-rea Strîmba; judeceşte satele Hubavi şi Bălteni, dăruite de ea m-rii 76, 78, 124; stăpînă în Stoeneşti şi Peştişanii-de-Jos 19, 73.
Dogangheci, cetate <R.S.S.Ucrainiană>, Miron Barnovschi şi Alexandru Coconul cu oastea la ~ 228, 238.
Doicescul v. Danciul ~ şi Radul Doicescul postelnic.
Doiceşti (Duiceşti), sat <j. Ialomiţa; probabil Cioara-Doiceşti, Bărăganul r. Brăila > 33, 92, 94-97, 111, 195.
Doi Slănic v. Slănic.
Domenic, mitropolie <Grecia> 11, 55.
Dona din Socotelii, martor 195.
Dona, moara lui în Ţigăneşti 89.
Dos, sat <j. Vîlcea; probabil Dosu c. Foleşti r. Horezu> 226.
Dospina (Dospenie, Dospinie), fiica popii Hrestodor, viile ei în dealul Tîrgoviştei 7.
Dospina, vinde parte în Budureşti 243.
Dosul Rugii, top. la *Spineni <j. Gorj; Ungă Pîriieni r. 01teţu> 182.
Doxie v. Idoxie.
Dracul v. Gherghe Dracul.
Draga, soţia lui Bădină din Pîrliţi, vinde parte din Scurteşti 271.
Draghie v. Gherghe al lui Drăghie.
Draghie (Drăghiia), cumpără parte în Bîrsoi 168.
Draghiia iuzbaşă, martor în Tîrgovişte 127.
Draghia (Draghiia, Drăghiia), martor pentru Hohîia 23, 35, 37, 56.
Draghia, moşnean rumânit din Glupavi, se judeceşte 72.
Draghia, tatăl Ivanei din Bărbuleşti 129.
Dragiul din Căciulaţi, martor 230.
Dragiul din Ulmeni, martor 81.
Dragoe, partea lui în Măteşti 145.
Dragoiani v. Drăgoiani.
Dragol Robul portar, partea lui în Muscelul Sărăţii 147.
Dragolea din Băloteşti 230.
Dragole, fiica lui Aldea, vinde în Voe-voda 81.
Dragolea, soţia lui Stan Găină, vinde loc în Sătccl 34.
Dragomir v. Lupul al lui Dragomir.
Dragomir armaş din Dragoiani, tocmelnic 274.
Dragomir din Cătun, fiul lui Staico postelnic din Suslăneşti, tatăl Dragomirei 56, 162.
Dragomir din Cireaşovul-din-Deal, aldămăşari 245.
                                                                                 497
www.dacoromanica.ro
Dragomir din Clăceşti, fiul lui Stanciul logofăt, martor 40.
Dragomir din Copăceni, martor 148.
Dragomiru din Doba, martor 195.
Dragomir din Drugăneşti, martor 170.
Dragomir din Fărcăşeşti, martor 174.
Dragomir din Grozăveşti, martor 191.
Dragomir din Măteşti, fratele lui Bobolea cel bătrin, vinde rbată de moară in gura Văii lu Blaj 157.
Dragomir din Prundeni v. Dragomir postelnic.
Dragomir din Răsimnici, martor 36, 45.
Dragomir din Rîmnic <Vîlcea>, martor 27.
Dragomir din Stroeşti, aldămăşar 161.
Dragomir din Şuiei v. Dragomir, fratele lui Şuica.
Dragomir din Tătărani, jurător 56.
Dragomir din Verneşti, martor 145.
Dragomir din Vlădeni v. Dragomir postelnic.
Dragomir fiul lui Neagul v. Dragomir Butoi.
Dragomir fiul lui Staico postelnic din Suslă-neşti v. Dragomir din Cătun.
Dragomir, fiul lui Vîlsan din Lăngeşti, se rumâneşte 222.
Dragomir, fiul Ticăi, vinde funie în Cireaşov 245.
Dragomir, fratele lui Andrei, nepotul jupaniţei \oica, vinde parte cu vecini în Cepturile 1.
Dragomir, fratele lui lacov, partea lui în Săteni 270, 281.
Dragomir, fratele lui Şuica <din Şuiei >, botarnic 42.
Dragomir, grec din Stoeneşti, martor 108.
Dragomir (Dragomer), înfiază pe fiica popii Hristodor, care-i lasă vii în Tîrgovişte 7.
Dragomir logofăt din Bucureşti, martor 242, v. şi Dragomir Creţul.
Dragomir logofăt, scrie acte domneşti 88, 161, 168, 219, 228; probabil acelaşi: martor 190, 194.
Dragomir, martor 52, 91.
Dragomir, moşneni rumâni ţi din Dîrvariul 116.
Dragomir, moşneni rumâniţi din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Dragomir, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Dragomir, partea lui în Amărăşti 151.
Dragomir (Papa? Dragomir) <popă> din Oteşti, martor 154.
Dragomir postelnic din Prundeni, cumpără părţi in lzvorani, Amărăşti ş.a. 151; probabil acelaşi: Dragomir din Prundeni, martor pentru Păltinet 212.
Dragomir postelnic din Vlădeni, martor 40, 105, 106.
Dragomir postelnic, martor pentru Săteni 214, 218.
Dragomir, rumân din Gocadea, 174.
Dragomir, rumân din Cislău fugit, fiul lui Radul chiliar 240.
Dragomir, rumân din Cîrstieneşti 271.
Dragomir, rumân din Rădăcineşti 180.
Dragomir, ţigan boieresc 70.
Dragomir unebeaş, trimisul lui Preda postelnic 1.
Dragomir, vinde parte în Bădeni 1.
Dragomir, vinde parte în Cuiburi 94, 112.
Dragomir al lu Sin din Bălteni, martor 204.
Dragomir Butoiu, fiul lui Neagul, vinde parte în Bălţaţii-de-Jos 209, 213.
Dragomir Cioroiul din Săcşori, martor 108.
Dragomir Creţul logofăt din Fundeni, martor 198; v. şi Dragomir logofăt.
Dragomira, fiica lui Dragomir din Cătun şi nepoata lui Staico postelnic din Suslăneşti, vinde parte în Hohîia 56, 162.
Dragomiraş, vinde răzor de vie în Vai-de-Ei 154.
Dragomireşti, sat <or. Bucureşti > 134.
Dragoslav v. Stan Dragoslav.
Dragoslav din Ciuliniţa, boier botarnic 100.
Dragoslav logofăt din Bălţaţi, socrul lui Mibalcea logofăt din Măgureni, vinde parte în Bălţaţii-de-Jos 255; martor 162.
Dragoslav, moşnean rumânit în Ciocăneşti 171.
Dragoslav, moşnean rumânit din Cîmpeni la Gîrla Neagră 38.
Dragoslavele (Dragoslavili), sat <r. Muscel>, popă 169.
Dragota din Pietloşani, martor 151.
Dragotă din Zlătărei, martor 151.
Dragotă, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dragotă, rumân din Cepturi 258.
Dragul v. şi Drago).
Dragul, diacon din Bucureşti, din clirosul domnesc, martor 56, 163, 206, 254.
Dragul din Popeşti, martor 174.
Dragul din Scîrnavi, martor 40.
Dragul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dragul postelnic din Dobroeşti, martor 209, 213.
Dragul postelnic, fiul lui Eniul portar din Slă-tioare, închină m-rii Malamuc loc de biserică în Gbergbiţa 45.
Dragul scaun din Tîrgovişte, martor 220.
Dragul, vinde parte în Stăneşti 99, 248.
Dragul Lupcheş din Tîrşor, martor 197.
*Dralea,sat <j. Ilfov; lingă Vărăştir. Călăraşi>, vîndut de Danciul vornic din Popeşti lui Mavrichi negustor, răscumpărat de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mibai Vodă 38.
Dratgoman (?) logofăt, scrie zapis 167.
*Drăceşti (Drăcişti), sat <j. Ilfov; lingă Cojeşti r. Lehliu>, parte vîndută de Dră-goiu lui Neagul din Bucureşti 17.
Drăgan ban, în pricină pentru Ciumernic 2.
Drăgan din Copăcioasa, jurător 64.
Drăgan din Pisculeşti, martor 52, 251.
Drăgan din Stoeneşti, fiul lui Radu Desul, martor 217; probabil acelaşi:         megiaş
    tocmelnic 235.
Drăgan, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
498
www.dacoromanica.ro
Drăgan, popă din Scurteşti, fiul lui Buduracul, vinde parte cu vie 271; martor 164.
Drăgan postelnic din Dreveşti, martor 185, 186.
Drăgan» ţigan 263.
Drăgana, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Drăgăecea (Drăgăeceov) din Bucureşti, fratele lui Neagul 17.
Drăgăneşti, sat <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea> 148.
Drăgăşani, sat <j. Vîlcea; or. Drăgăşani> 151.
Drăghiceni, sat <j. Romana ţi; r. Caracal > 191.
Drăghici din Brădiceni, aldămăşar 161.
Drăghici din Cucleş, martor 255.
Drăghici din Drugăneşti, martor 170.
Drăghici logofăt, fiul lui Bărcan stolnic 40.
Drăghici logofăt, scrie zapis în Bucureşti 14.
Drăghici, partea lui în Bâlţaţii-de-Jos 255.
Drăghiciu, partea lui în Ciocade 274.
Drăghici postelnic, fiul lui Vintilă clucer din Cornăţeni 198.
Drăghici, rumân din Hăreşti 16.
Drăghici, sat <r. Muscel> 20.
Drăghici spătar, martor pentru Grozăveştii-de-Sus 190, 194.
Drăghici spătar, vinde parte în Săcuiani 271.
Drăghici ţigan 141.
Drăghici, vinde vie la Cîineşti şi locuri la Crînguri 53, 233.
Drăghici, vinde parte în Iaroslăveşti 51.
Drăghici vornic mare, tatăl jupaniţei Mari a şi bunicul lui Radul clucer Florescul, stăpîn în Cujmir şi Pristolul 63, 66.
Drăghici al Chirfoteascăi din Tirgovişte, martor 246, 283.
Drăghici al Popii, casa lui în Bălteni 58.
Drăghie v. Draghie.
Drăghineşti, sat <j. Vlaşca; r. Videle> 125.
Drăgoeşti, familie dispărută; stăpînă a Siliştii Băneştilor 176.
Drăgoeşti, sat <j. Argeş; r. Drăgăşani> 168.
‘Drăgoeşti, sat <j. Dîmboviţa; probabil lingă Boteni r. Titu> 138.
Drăgoieşti, sat <j. Ilfov; Drăgoeşti r. Urziceni> 17.
Drăgoi (Drăgoiu) din Drăceşti, soţul Dobraşei, vinde parte 17.
Drăgoi iuzbaşă din Cislău, martor I.
Drăgoi, moşneni rumăniţi din Dîrvariul 116.
Drăgoi, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Drăgoi (Drăgoiu), popi din Bucureşti, jură-tori, martori 68, 167, 206, 242, 254; semnează greceşte 206.
Drăgoi, sat <j. Argeş; Drăgoiu r. Drăgăşani> 168.
Drăgoi (Drăguiu), ţigan boieresc 33, 92.
Drăgoi (Drăgoiu), vinde parte cu vie în Izvo-rani 151.
Drăgoiani (Dragoiani), sat <Drăgoeni r. Gorj> 64, 174, 274.
Drăguş, popă din Slatina, scrie zapis 245.
32*
Drăguţ v. Lupul al lui Drăguţ.
Drăncescul, Drencescul v. Vasilie Drăncescul.
‘Drăngeşti (Drăngişti), sat <j. Dîmboviţa; probabil lingă Bolintin r. Titu> 2, 141.
‘Dreveşti, sat <j. Dolj; 'Dîrveşti lingă Cerătu r. Băileşti) 185, 186.
Dridoşi din Drăcişti, martor 17.
Dristor v. Dîrstor, oraş.
Drîncescul v. Vasilie Drăncescul,
Drosul, martor pentru Bălţaţii-de-Jos 255.
Drugăneşti, sat <j. Dîmboviţa; r. Titu> 170.
Druine logofăt din Tătărăi, scrie zapis, martor 3, 268.
Drumul Baiului, drum la *Lacul Lung <j. Dîmboviţa; lingă Drugăneşti r. Titu> 170.
Drumul Băileştilor, drum 116.
Drumul Bungetului, drum la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat> 116.
Drumul Buzăianilor, drum la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat> 116.
Drumul Intorsurei < ~ Baboei>, drum la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Drumul Săpăţii, drum la Voevoda <j. Teleorman; r. Alexandria) 81.
Drumul Severinţei, drum la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Drumul Vîrbiţei, drum <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Dubre v. Dobre cojocar.
Duca, diacon, moara lui în Tirgovişte 246, 283.
Duca din Rîmnicul <Vîlcea), martor 27.
Duca legănariul, părţile lui cu vecini, mori, pădure, livezi şi vie în Godeni, Căpriorul, Lăngeşti ş.a. 222.
Duca, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Ducul din Tirgovişte, martor 253.
Dudescul v. Dumitru ~ şi Radul Dudescul.
Dudeşti, sat <or. Bucureşti), parte vîndută de Stoica lui Dumitru vistier Dudescul 265.
Dudul v. Radul Dudul.
Duia, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dujenie, vinde lumînărie cu case şi pivniţă în Bucureşti, doamnei Caterina 85.
Dulce din Lumaş, tatăl lui Barbul postelnic 277.
Duma, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Duma, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Dumă v. Stanciu Dumă.
Dumbrăvăscu, loc la Berivoeşti <r. Muscel) 20.
Dumbrovnic, rîu <Dîmbovnic, afluent al Neajlovului), sat şi livadă pe ~ 129.
Dumitra din Valea-lui-Dobre, vinde loc în Băteşani 226.
Dumitra, fiica lui Iorgache vornic din Cozleci, părţile ei din Cepturi, Vîrleţ şi Săhăteni 258.
Dumitra, ţigancă boierească 92.
Dumitraclie mare vistier v. Dumitraşco.
Dumitran din Tîrşor, martor 197.
Dumitraşco comis din Filipeşti, în pricină pentru Ceptura 114; vinde parte din Cetă-ţele 112; martor 100, 111, 134, 255.
                                                                                     499
www.dacoromanica.ro
Dumitraşco, fiul lui Stanciul Cepariul şi fratele lui Eftimie postelnic, vinde parte in Brăgă-reşti 243.
Dumitraşco pitar v. Dumitraşco vistier.
Dumitraşco pivnicer, cumpără prăvălii în Tîrgovişte 141.
Dumitraşco postelnic din Spineni, tocmelnic, martor 195, 231.
Dumitraşco (Dimitraşco, Dumitrache) mare vistier;
      mare pitar: ginerele lui Hrizea mare vistier, în pricină cu rumâni din Clanţa 56; cumpără părţi din Hohîia 23, 35, 37; martor 12;
      în sfatul domnesc mare vistier 149, 151, 153,  154, 157, 158,  161, 163,  166, 168,
    170,  171, 173, 174,  176, 177,  180, 182,
    194,  195, 202, 203,  205, 207,  209, 211,
    213,  222, 225,  227—230,  237,  243, 251,
    254,  257, 261, 271,  272, 276,  277, 280,
    281,  I, II; martor 190, 194, 227, 237.
Dumitraşco Bohoş, <~Buhuş>, boier din Moldova, martor 195.
Dumitraşco Şoldan (~ Şuldan), boier din Moldova 195,       230.
Dumitru v. şi Dimitrie.
Dumitru, bătrîn al oraşului Rîmnic, întocmeşte 175.
Dumitru, cneaz din Voineşti, dă bani cu împrumut unor rumâni şi îi ţine zălog 276.
Dumitru, cojocar din Bucureşti, martor 242,
    282.
Dumitru copilu, martor 265.
Dumitru, croitor din Bucureşti, martor 168; v. şi Dumitru Cozleci.
Dumitru, cumpără parte în Negeşti 88.
Dumitru de la Baia, în pricină cu m-rea Strîm-ba 219.
Dumitru din Bucureşti, martor 242.
Dumitru din Ceraş, martor 40.
Dumitru din Filiaşi v. Dumitru Filieşanul.
Dumitru din Foleşti, martor 233.
Dumitru din Găneşti, fiul lui Mihai logofăt, martor 56.
Dumitru din Glogova, martor 137.
Dumitru din Negeşti, martor 162.
Dumitru din Păuşcştii-de-Otăsău v. Dumitru Greculov.
Dumitru din Rămeşti, aldămăşar 27.
Dumitru din Tîrgovişte, fiul lui Pană armaşul, martor 253.
Dumitru din Ţigăneşti, jurător 89.
Dumitru, fiul lui Barbul, vinde parte în Belcin
    28.
Dumitru, fiul lui Dumitru postelnic din Slătioa-re, vinde loc de casă în Bucureşti 92.
Dumitru, fiul lui Rujmana, vinde loc de casă în Bucureşti 266.
Dumitru, fiul popii Iane din Tîrgovişte, vinde parte în dealul Sătenilor 218.
Dumitru, ginerele lui Mogoş, face moară în Ţigăneşti 89.
Dumitru grămătic v. Dumitru logofeţi.
Dumitru judeţ din Bucureşti 144; vinde loc şi vie în Bucureşti 56; dă carte 68.
Dumitru judeţ din Tîrgovişte, dă carte 283.
Dumitru logofăt din Bobeşti, jurător 2.
Dumitru logofăt din Găneştii-de-Jos, martor 217.
Dumitru logofăt din Negoeşti, martor 197.
Dumitru, logofeţi şi grămătici din Bucureşti, scriu acte domneşti 50, 180, 251, 272; scrie cartea vornicului al doilea 259; scriu zapise 110, 206, 247, 274.
Dumitru, martori 7, 172, 226.
Dumitru, moşnean românit din Buciumeni 38.
Dumitru, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Dumitru, moşneni rumâniţi din Gostavăţu 82.
Dumitru, moşnean rumânit din Păuşeştii-de-Otăsău 232, 272.
Dumitru, partea lui în Peştişanii-de-Jos 73.
Dumitru, popi din Bucureşti, martor 61, 144; de la m-rea Radu Vodă, martor 263.
Dumitru, popă din Bucureşti, soţul preotesei Ştefania 206, 254; în pricină cu Stanciul logofăt pentru loc de prăvălii 144.
Dumitru, popă din Lăpuşata, aldămăşar 53.
Dumitru, popă din Negovani, cumpără părţi în Bălteni 57 59, 204; în pricină 183.
Dumitru, popă din Suraia, martor 81.
Dumitru, popă din Tîrgovişte, fiul popii Nenciul, martor 246.
Dumitru, popă, vinde parte din Străoşti I.
Dumitru postelnic v. Dumitru Corenschi.
Dumitru postelnic din Bădeni, martor II.
Dumitru postelnic din Filiaşi v. Dumitru Filieşanul.
Dumitru postelnic din Slătioare, tatăl lui Dumitru 92.
Dumitru, rumân din Murgeşti 219.
Dumitru, rumân din Rădăcineşti 180.
Dumitru, scrie zapis în Belcin 28.
Dumitru şătrar, cumpără loc de casă în Bucureşti 167.
Dumitru, ţigani boiereşti 137, 277.
Dumitru, vătaf de puşcaşi din Bucureşti, martor 40.
Dumitru, vinde parte din Bujorani 249.
Dumitru, vinde vie în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Dumitru vistier v. Dumitru Dudescul.
Dumitru vornic, lasă fiului său <vitreg> Bunea logofăt vie şi vecini în Grădiştea-din-Vale 165; v. şi Dumitru Zeamţă.
Dumitru al Manii, rumân din Rădăcineşti 180.
Dumitru Bătlăgilă din Tîrşor (?), martor 197.
Dumitru Corenschi postelnic, birar de roşii 25.
Dumitru Cozleci, croitor din Bucureşti, martor 242; v. şi Dumitru croitor.
Dumitru Dudescul (Dumitru, ■ Dudescol,
    •—1 Dudiscul), vistier al doilea, tatăl lui Radul postelnic 164, 268; cumpără în Tătarul, Cîrstieneşti ş.a. 159, 208, 265, 271; creditor 1; trimis domnesc, martor 44, 83, 130, 141.
Dumitru Fachiolea, vinde selişte în Săteni
    200.
500
www.dacoromanica.ro
Dumitru Filieşanul (Dumitru, ~ Filieşan, ~ Filişanul), postelnic din Filiaşi, dobîndeşte Crasna şi Jupîneşti, rumâneşte satul Dîrvariul 116, 229; jurător, hotarnic, martor 98, 124, 176, 179, 225, 231.
Dumitru Grecul, negustor din Caracal (?), martor la rumânire 191.
Dumitru Greculov (Dumitru) din Păuşeştii-de-Otăsău, fiul lui Tudor Grecul, martor 212, 232.
Dumitru Hagi, pivniţa lui in Bucureşti 144.
Dumitru Mălaia din Brăneşti, cumpără părţi in Brăgăreşti şi Budureşti 243.
Echimu din Bucureşti, martor 282.
*Edomireşti jud. Argeş, sat <*Idomireşti, probabil lingă Valea-Danului r. C. de Argeş>, parte cu rumâni a lui Preda spătar 117.
Edral v. Stanciul Edral.
Efrem bătrinul, logofăt din Tîrgovişte, scrie cărţi ale judeţului 126, 218, 283; scrie zapise 220, 246.
Efrem, arhiepiscop de Buzău, in marele divan 46, 47.
Efrem, arhiepiscop de Rimnic 174.
Efrem, popă, fratele lui Vlaicu postelnic, martor 126.
Eftemie v. şi Iuftimie.
Eftemie (Efthimie), călugăr, partea lui în Do-broţei 138.
Eftemie (Eftemi), în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Eftimie din Vai-de-Ei, bunicul lui Stănilă grămătic, stăpîn de părţi 154.
Eftimie patriarh, dă carte 50.
Eftimie postelnic, fiul lui Stanciul Cepariul, vinde părţi în Brăgăreşti 243.
Elasona, mitropolie <Grecia> 11, 55.
Elei din Conteşti v. Ilie postelnic.
Elhov v. Ilfov, judeţ.
*Elhoveani jud. Vlaşca, sat <*Elhovăţ, Coteni r. Drăgăneşti-Vlaşca >, al m-rii Bolintin 24.
Elina v. şi Ilina.
Elina (Ilina), doamna lui Radu Şerban, reîntăreşte danie către mănăstire 63, 66; vinde ţigancă 251; martoră 79.
Elina, fiica lui Mihai postelnic din Stănceşti, vinde în Brătieşti 19.
Elina, jupaniţă, fiica popii Costandin din Bucureşti, <mama lui Constantin Şerban voievod», primeşte sat de la Radu Şerban 115.
Elisafta v. Safta.
Enachi v. şi Ianache.
Fachiolea v. Dumitru Fachiolea.
Far caş agă, martor 174.
Farcaş, sat <j. Romanaţi; Fărcaşu r. Caracal» 98.
   Dumitru Ruşovanul din Glogova, martor 137.
   Dumitru Sasului, megiaş din Aldeni, martor
      101.
   Dumitru Sîrbul, moşnean rumânit din Dirva-riul 116.
   Dumitru Tîrnăcop, martor în Bucureşti 61; v. şi Tîrnăcop.
   Dumitru Zeamţă (Dumitru) vornic, tocmelnic 72; v. şi Dumitru vornic.
   Dunăre, fluviu 163.
   Dun Vişan, vecin din Mihăeşti II.
   Dungă v. Vlaicu] Dungă.
   Durdăcîine v. Neagul Durdăciine.
E
   Enachi. dăruit de Para paharnic cu parte în Cîrtojani 160.
   Enache <Caragea> (Ianache, Ioan) fost mare postelnic, nepotul lui Scărlat Grama 97, 100, 111, 112; stăpîn în Cuiburi, Deşiraţi ş. a. 91, 93-97, 100, 109^112.
   Enachi Catargiul (Ianache) mare ban, fratele lui Necula spătar 273; stăpîn în Străoşti ş. a. 83, 153; jurător 273; sluga sa 81; eroare: Mânui Catargiul 83.
   Ene v. şi Iane, Iani.
   Ene paharnic, cumpără parte în Răugeni 192.
   Ene (Enee) vistier, cumpără parte în Goleşti 142; v. şi Ianiu Psira.
   Eniul (Ianiu) portar din Slătioare, ctitor al m-rii Malamuc 45.
   Eniu postelnic mare <din Bolească», hotarnic 85.
   Eno v. Iane popă.
   Epure v. Stanciul al lui Epure.
' Erasim v. Gherasim, patriarh.
   Erca v. Iarca.
   Eremîa logofăt, martor 56.
   Eremia, patriarh de Ţarigrad, confirmă egumen 50.
   Eremia, ţigan boieresc 40.
   Ergopul v. Mihai Ergopul.
   Erina, jupaniţa lui Dobre, cumpără vie în Verneşti 166.
   Erina (Irina), jupaniţa lui Spiridon logofăt, dăruieşte şi vinde prăvălii din Bucureşti m-rii Radu Vodă 206, 254.
   Erugă, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
   Esaru Scotara <Isar> din Bucureşti, martor 282.
   Eustatiu Ruceri din Bucureşti, martor, sem-mează greceşte 206.
   Ezemşa (Ezemşe), sat <j. Mehedinţi; Izimşea r. Calafat», în hotar cu Dîrvariul 116; Laţco comis din Paia iartă rumân 98.
   Ezer v. Iazerul de la matca Colentinei.
Făgăraşul în titulatura domnului v. Amlaşul şi Făgăraşul.
Fărcăşeşti, sat <r. Gorj» 174; dăruit m-rii Strîmba de Stoica vistier 76, 124.
www.dacoromanica.ro
501
Fărtat, popă din Nimoi, martor 151.
Fătuiucul, cumpără parte în Budureşti (?) 243.
Fătul v. Sava al lui Fătul.
Fătul din Tătarul, megiaş tocmelnic 235.
Fătul, vinde vie în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Fera v. Fiera.
Fete din Zoreşti 277.
Fetea (Fitea) din Bălteni, partea lui 225.
Fiani v. Fiiani, sat.
Fiera v. şi Fira.
Fiera (Fera) ban din Coţăiani, martor 185.
Fiera (Hera) logofăt <din Bărbuleşti», cumnatul Măriei Boldească, în pricină cu Tudor logofăt 262.
Fiera (Fera, Feră, Fierea, Fira, Hiera) mare logofăt, tatăl lui Stroe spătar 173, II; stăpîn în Ţigăneşti şi Stanca-de-Vad 70, 89, 185, 186; dăruit de domn cu loc de casă şi pivniţă în Bucureşti 158;
       mare logofăt în sfatul domnesc, ispravnic iu acte domneşti 6,10,16,18,19,26—29,32. 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64-66, 141; ispravnicul Craiovei, în sfatul domnesc 77-79, 81, 82, 85, 86, 90, 92, 100, 103, 111, 112, 115, 116, 119, 125, 136, 137; martor în sfat lărgit 23, 31, 35, 37, 54, 56, 60, 72, 76, 79, 124, 130, 141, 176, 227, 237. 255, 271, 275; fost mare vistier 271; eroare: mare vornic 10.
Fierăşti v. Hierăşti, sat.
*Fiiani,sat <j. Ilfov; lingă Căciulaţi r. Urzi-ceni> 56.
Filiaşi, sat <j. Dolj; r. Filiaşi> 98, 179, 229, 231.
Filieşan, Filieşanul v. Dumitru Filieşanul.
Filip din Clinceni, martor 27, 226.
Filip v. Penişoară vistier.
Filip din Drăceşti, martor 17.
Filip din Şofrînceni, aldămăşar 228.
Filip, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Filip, rumân din Spineni 195.
Filipeşti, sat <j. Prahova; r. Cîmpina> 111, 114.
Filipopol, mitropolie <R. P. Bulgaria> 11,13, 55.
Filişanul v. Dumitru Filieşanul.
Filothei, egumen al m-rii Strîmba 76.
Finat din Stăneşti 235.
Fira croitor, cu loc de casă în Bucureşti 167.
Fîntîna Banului v. Puţul Fîntînii.
Fîntîna Lieştilor, top. la ‘Brăgăreşti <j. Să-cuiani; lingă Fîntînele r. Mizil> 243.
Fîntîna Urdei, top. <la Păuşeşti j. Vîlcea; r. Horezu>, loc vîndut de Vladul ş. a. din Păuşeşti lui Sima logofăt 215.
Fîntîna Ursoaei, top. la Bîrsoi <j. Argeş; r. Drăgăşani> 168.
Fîsea din Buzeşti, martor 34.
Gabor v. Batăr Gabor.
Gaciul din Vai-de-Ei, vinde parte 154.
Gagul din Bolească, vinde parte 108.
Gaia, sat <j. Dolj ; r. 01teţu> 141,174, 185, 195.
Flămînzeşti, sat <or. Curtea-deArgeş> al m-rii Argeş, scutit de dări 4.
*Floci (oraşul de Floci), oraş <j. Ialomiţa; Piua Pietrii r. Feteşti> 251, 268; stolnici 209, 213.
Florea, călăraş din Bucureşti, martor 217.
Florea, rumân din Cîrstieneşti 208, 271.
Florescul v. Radul Florescul clucer.
Floreşti, sat, parte întărită lui Mîinea din Arcani 161.
Florica, fiica lui Mihai Viteazul, înzestrată cu satul Gostavăţu 82.
Florica, jupaniţă, soţia lui Necula din Glogova, stăpînă în Ciucelul, Mănăstirea ş. a. 137.
Florieşti, sat 257.
Foame v. Stan Foame.
‘Foeşti, sat <j. Teleorman; lîngă Cernetul r. Alexandria > 81.
Foleşti, sat <j. Vîlcea; r. Horezu> 233; •—1 de Sus 226.
Foltea v. Siliştea Foitei.
Fota ccl mare (~ bătrînul), martor 126, 246, 283; probabil acelaşi:        Fota, cumpără
                                                                                  prăvălii şi pivniţă în Tîrgovişte 220.
Fota (Fote), teslar, cumpără vie cu livadă şi pomi în dealul Tîrgoviştei 126; martor 220.
Franţa, Franza v. Sfranţa.
Frasin, sat 265.
Frăsinet (Frăsinetul), sat <j. Romanaţi; Frăsinet-Gară r. Caracal> 191; al m-rii Cozia, refuză să care <grînele> şi să dea ascultare 139.
Frăt... din Bucureşti, martor 242.
Frăţican, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Frăţilă din Oreşti, martor 271.
Frăţilă, moşnean rumânit din Buciumeni 38.
Frăţilă, vinde parte în Genuneni 31.
‘Frecaţi, sat <probabil lîngă Costieni r. R. Sărat», stăpîuit de Preda din Tătărani 216.
Frîncul, tatăl lui Costandin cojocar 282.
Frumuşie, sat <j. Gorj; Frumuşei r. Gilort» 174.
Frumuşiţa v. Valea Frumuşiţii.
Fuga, stăpîn în Despicaţi 38.
‘Fugeşti, sat <j. Săcuiani; lîngă Tega r. Cislău», loc de casă dăruit de Tatul lui Lepădat, la înfrăţire 207.
Fulgul din Preajba, jurător 64.
Fultican, delniţa lui în Căpriorul 222.
Fundeni, sat <j. Ilfov; probabil or. Bucureşti» 2, 198; popă 217.
Funingine v. Oprea al lui Funingine.
Funingine, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Furduiu v. Băncilă Furduiu.
Furea, megiaş din Aldeni, martor 101.
G
   Gaiciasca, moşie la *Voinigeşti <j. Argeş;
      Feţeni r. R. Vîlcea» 238.
   Galaction (Galacthion, Galatie), egumen al m-rii sf. Sava 56, 60, 163.
502
www.dacoromanica.ro
Canea din Miroslăveşti <Biroslăveni>, martor 28.
Ganeo, fratele lui Iane Ghiormescul, în pricină cu m-rea Malamoc pentru vie în dealul Cernăteştilor 45 ; martor 36.
Ganea, via sa în dealul Bucureştilor 163.
Ganul < Ganos >, mitropolie < Turcia > 13.
Gardichia, oraş < Grecia >, episcop 13.
Gaşpar, moşuean rumânit din Dîrvariul 116.
Gaşpar, rumân din Edomireşti 117.
Gaşpar Mata cu locuri de prăvălie în Bucureşti 118.
Gavrilă din Măteşti, martor 145.
Gavriil, mitropolit al Naupactului şi al Artei 11, 55.
Gavriil, mitropolit al Vidinului 55.
Gavrilă, partea lui în Voevoda 81.
Gavril Moldoveanul, vinde parte cu casă, pivniţă şi vie în Stroeşti 184.
Gavril Movilă (Gavriil, ~ Moghilă), domn al Ţării Româneşti 68, 95, 100, 109, 111, 112, 125, 149, 151, 154; judeceşte sate 71, 72, 79; acordă scutire Mitropoliei 177; judecă 64, I; trimite haraciul la Ţarigrad 273; acte de la ~ 18, 71, 79, 209, 213, 273.
Gavrilcea <Tăutul> din Bălileşti, din Ţara Moldovei, vinde ţigan 230.
Găbrian, rumân din Edomireşi 117.
Găcescu, „moş” la Negoşina 67.
Găciul, fiul Ancăi din Pîcleni, vinde parte din Căpăţîneni 77.
Gădeni v. Godeni.
*Găgueşti, sat <lîngă Vlădeşti r. Muscel > 105.
Găină v. Stan Găină.
Gălbenoaie v. Gherghe al lui Gălbenoaie.
Găneşti, sat < Găneasa or. Bucureşti > 57; ~ de-Jos 217; ~ de-Sus, parte cu pădure vîndută de popa Tudor din Fundeni lui Aldea 217.
Gărdeşti, sat <j. Vîlcea; Grădeşti or. Drăgă-şani> 151.
Găunoş, sat <j. Ialomiţa ; Gălăţuiul r. Călăraşi > 171.
Geamăna, sat <j. Argeş; r. Piteşti>, mori ale m-rii Argeş 41.
Gemenele, sat <j. Dîmboviţa; Gemenea r. Tîrgovişte> 253; delniţă cu rumân vîndută de Stroe lui Pîrvul logofăt din Jugur; partea lui Hrizea vornic 181.
Genuneni, sat <j. Vîlcea; r. Horezu>, în hotar cu Păltinet 212, 221; părţi cumpărate de Sima logofăt şi de Tudor logofăt 31.
Georgis v. Gherghi.
Ghedeon (Ghidion), fiul lui Voico logofăt din Ciorăşti, în pricină pentru Dediuleşti ş. a. 10, 65.
Gheorgachi v. Iorgache sluger.
Gheorghe v. şi Ghiorghi, Ghiuorghe.
Gheorghe, cumpără parte din Budureşti 243; probabil acelaşi: Ghiuorghe fiul lui Vladul
    Hasan Brănescul, cumpără parte în Budureşti 243.
Gheorghie (Gheoreghe), fiul lui Nicola armaşul, în pricină cu m-rea Tismana 264.
Gheorghe Coţi, martor în Bucureşti, semnează greceşte 206.
Gheorghe Critico (Glierghe ~ ), prăvăliile lui în Bucureşti 210.
Gherasim (Erasim), patriarh al Alexandriei 12, 13, 55, 60, 223.
Gherghe v. şi Ghirghe.
Gherghi (Georgis), armaş din Blagodeşti, martor, semnează cu litere latine 113.
Gherghi (?), mare ban în sfatul domnesc I.
Gherghe căpitan de dorobanţi, dăruit de Radu Şerban cu parte în Deduleşti 119 ; probabil acelaşi: tatăl lui Leca comis, martor 100.
Gherghe, diacon, fiul popii Voico din Cîmpu-lung, vinde vie în dealul Vrăneştilor 222.
Gherghe (Gherghi) din Negoeşti, fratele lui Antonie <Vodă>, cumpără părţi în Băbeni şi Cîrciumari 197; martor 40.
Gherghe din Piştcşti, martor 64.
Gherghe din Trestiani, martor 40.
Gherghe din Viespari, moşnean rumânit cu partea lui din Voevoda 81.
Gherghie, egumen al m-rii Coşuna 176.
Gherghe (Ghirghie, Ghirghii), fiul jupaniţei Neaga şi nepotul lui Bogdan din Săhăteni, stăpîn în Grozăveştii-de-Sus şi Frecaţi 190, 194, 216.
Gherghi,   fratele lui Neagul v. Gherghe   din
    Negoeşti.
Gherghe, grămătic, scrie act domnesc 65.
Gherghe, judeţ din Rîmnic <278>; dă carte 175.
Gherghe (Gherghi), judeţ din Tîrgovişte, dă cărţi 126, 218.
Gherghe logofăt, tatăl lui Stan, cu loc de casă în Bucureşti      242.
Gherghe,   nepotul jupaniţei Voica,  stăpîn în
    Cepturile I.
Gherghe    <fost> mare paharnic,     <fiul lui
    Enache Catargiul> în sfatul domnesc 16; martor 130, 216.
Gherghi pitar din Tîrgovişte, martor 126.
Gherghe pîrcălab de Tîrgu-Jiu, staroste, dă carte, semnează greceşte 25.
Gherghe, popă, mahalaua lui în Bucureşti 68; probabil acelaşi:         Gherghi, popă,
    pivniţa lui în Bucureşti 167.
Gherghe (Gherghi), popă din Verneşti, martor 145, 277.
Gherghe, portar din Ueşti, martor 129.
Gherghe postelnic, birar de roşii 25.
Gherghe (Ghirghi) postelnic din Băleni, fiul lui Ivaşco, vornic, stăpîn în Bădeni 39, 86; martor scrie zapis 40, 200; probabil acelaşi: martor 127.
Gherghi postelnic, fiul lui Crăciun, martor în Tîrgovişte 218.
Gherghe, ţigan boieresc 257.
503
www.dacoromanica.ro
Gherghe (Gheorglie) vornic <mare>, tatăl lui Radul vornic stăpin in Borusu 33, 92.
Gherghe a lu Âvrămoae, via lui in dealul Tîrgo-viştei 126.
Gherete al lui Drăghie din V erneşti, mar tor 150.
Gherghe al lui Gălbenoaie din Viezuri, jurător 64.
Gherghe a lui Miho (Gherghe Miho), vinde loc de prăvălie in Bucureşti 118.
Gherghe Dracul din Ocna, martor, semnează greceşte 221.
Gherghe Robul din Verneşti, vinde părţi cu vie in Urseşti şi Muşcel II; moara lui in gura Văii-lu-Blaj 157; jurător 15.
Gherghel Hotei din Rimnic, martor 27.
Ghergheşti (?) jud. Ialomiţa, sat, părţi vîndute de Stoica din Cuiburi ş. a. lui Enache mare postelnic 93, 96, 112; probabil acelaşi: Gherghineşti, parte vindută de Radul lui Enache mare postelnic 110, 112.
Gherghina (Gherghena), martor la vinzare în dealul Tîrgoviştei 7, 126.
Gherghiţa, oraş <j. Ilfov; r. Ploieşti) 36, 258; sate şi mănăstire lingă ~ 33, 45, 92; palancă lingă ~ 18; biserică făcută de Eniu portar din Slătioare 45; Mihai Viteazul la ~ 115; v. şi Mănăstirea Maica Precistă.
Ghica agă din Călineşti, martor 209, 213, 255, 275.
Ghicul vătaf de ţigani, martor la vinzare de ţigan 263.
Ghidion v. Ghedeon.
Ghieoca postelnic v. Ghioca.
Ghigorie v. Gligorie din Păuşeşti.
Ghin din Cacaleţ, martor 249.
Ghin (Ghina) din Deal, martor 175.
Ghin, popă din Rimnic, casa lui, scrie zapis 249, 278; probabil acelaşi: Ghinea din Rimnic, casa lui, martor 175.
Ghinciul (Ghiuciul) din Bălteni, vinde părţi 58; jurător, martor 183, 225 v. şi Radul Ghinciului.
Ghinea v. Ghionea al lui ~ şi Rusta Ghinea.
Ghinea armaş v. Ghinea Racotă.
Ghinea Ghiorghi din Bucureşti, martor, semnează greceşte 206.
Ghinea Mustachi, negustor din Bucureşti, martor 141, 206. 254.
Ghinea Racotă (Ghinea) armaş, nepotul lui Leca mare agă, în pricină pentru Tîncă-beşti 79; martor 209, 213.
Ghioca v. şi Ghiuoca.
Ghioca (Ghieoca) postelnic, în pricină pentru Iaroslăveşti 51; tocmelnic 84.
Ghionea al lui Ghinea, cumpără loc de casă in Bucureşti 61.
Ghionma v. Isar Ghionma.
Ghiorghe v. şi Gheorghe, Ghinea Ghiorghi, Ghiuorghe.
Ghiorghi, cîrciumar, martor în Bucureşti, semnează greceşte 206.
Ghiorma v. şi Gorma.
Ghiorma banul, biserica lui în Bucureşti 206, 254.
Ghiorma (Gheroma, Ghiurma) pitar din Păuşeşti, martor 31, 188, 267, 278; semnează greceşte, scrie zapise 212, 221, 226, 232, 233, 236, 267; probabil acelaşi: Ghiorma pitar din Bărbăteşti, martor 272.
Ghirghe, Ghirghie, Ghirghii v. şi Gherghe.
Ghirghe din Studina, martor 191.
Ghiuciul v. Ghinciul şi Radul Ghinciului.
Ghiuoca v. şi Ghioca.
Ghiuoca Ocnarul din Căpreni, stăpin 195.
Ghiuoca Toboşarul din Căpreni, martor 195.
Ghiuorghe v. şi Gheorghe.
Ghiuorghe vătaf, martor pentru Hohîia 162.
Ghiuorman al lui Ciuhul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Ghiuormescul v. Ianiu Ghiuormescul.
Ghiuriţă căpitan din Frăsinet, rumâneşte moşnean din Studina 191.
Ghiurma pitar v. Ghiorma.
Ghiurmescul v. Ianiu Ghiuormescul.
Giacomi v. lacomi.
Gilort, rîu, loc şi sat pe ~ 58, 229.
Giura, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Giurca, călăraş din Bucureşti, martor 242.
Giurca din Medvejde, martor 137.
Giurca, moşneni româniţi din Dîrvariul 116.
Giurcă v. Malul Giurchii.
Giurgiu, <raia>, rumâni din Glupavi fugiţi la turci 72.
Gîlmee, top. la ‘Spineni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. 01teţu> 182.
Gîrba v. Radul Gîrba.
*Gîrbovi, sat <lîngă Coroteni r. R. Sărat), popă 268.
* Gîrgîneli, sat <j. Ilfov; lingă Buftea r. Răcari), parte dată de Stoica paharnic soţiei sale Neaga 284.
Gir la Domnească în jos de oraşul Buzău, gîrlă 259, 261.
Girla Neagră la Cîmpeni 38.
Glavaciog (Glăvăciogul), mănăstire domnească <j. Vlaşca; r. Găeşti), metoh al m-rii Ivir 26.
Glăvan v. Io Glăvan.
*Glăvăneşti jud. Sac, sat <lîngă Albeştii-Muro r. Ploieşti) cu români, vîndut de jupaniţa Maria lui Iorgachi sluger 40.
Glăvi, sat <j. Vîlcea; Glăvile r. Drăgăşani), vie schimbată de Pîrvul cu Dragomir postelnic 151.
Glăvoace, top. <la Costeşti j. Vîlcea; r. Horezu >, parte vîndută de Lazăra lui Stan 196.
Gligorie v. şi Grigore.
Gligorie (Gligorii, Grigorie) comis mare, dăruieşte parte din Muşcelul Sărăţii m-rii Banul 147;
      în sfatul domnesc 271, 272, 276, 277, 280, 281, martor, jurător 79, 130, 131, 141, 150, 173, 255, 271, 273, 275, 277; eroare: Gligorie fost mare logofăt 79.
Gligorie din Bărbăteşti, martor 232, 272.
504
www.dacoromanica.ro
Gligorie (Ghigorie, Gligorii) din Păuşeştii-de-Otăsău, vinde părţi 212, 221, 233; martor 188, 212, 215, 221, 226, 232-234, 267, 272; probabil acelaşi: Gligorie din Cismă-neşti (?). martor 226.
Gligorie (Grigorie), egumen al m-rii Jitianu 137, 195.
Gligorie (Grigorie), egumen al m-rii Radu Vodă 206, 212, 224, 254, 280.
Gligorie fost mare logofăt v. Gligorie mare comis.
Gligorie postelnic din Boldeşti, funia lui in Bădeni 39, 86.
Glina, sat <or. Bucureşti> 128, 156.
Globoce v. Valea Globocei.
Glodeanul v. Manea Glodeanul.
Glodenul, sat <j. Săcuiani; Glodeanu r. Mizil>, parte dăruită de Jorgache vornic m-rii Maica Precista 258.
Glodul, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş>
    202.
Glogova jud. Mehedinţi, sat <r. Strehaia>, parte a lui Necola şi a jupaniţei sale Florica; popă 137.
*GIupavi jud. Vlaşca, sat <lîngă Mirău r. Giurgiu>, rumânit de Mihai Viteazul, sc judeceşte 72.
Godeni (Gădeni ), sat <r. Muscel) 20; parte cu livezi şi vecin vindută de Tatul ş. a. lui Mihai lcgănarul 222.
Goeşti, sat <j. Dolj; r. Craiova) 141, 195.
Goga armaş mare, martor 40, 143.
Goga din Căpăţineşti, aldămăşar 77.
Goghie v. Boghie.
Goghineţul v. Braţul Goghineţul.
Goia, gîrlă la Cliciu <j. Ilfov; Clinciu r. Olteniţa), făcută de boierii din Cornăţeni 62.
Goia, tatăl unui rumân din Arceşti 134.
Goicea, popă, tatăl popii Tănasie din Tîrgo-vişte 127.
Golescu v. Radu Golescu.
Goleşti, sat < Schitu Goleşti r. Muscel), delniţă vindută de Leca şi Paraschiva lui Ene vistier 142.
Goleşti, sat <j. Muscel; r. Piteşti), vii ale lui Gorgan spătar 146.
Goleşti, sat <j. Argeş; r. R. Vîlcea) în hotar cu Bîrseştii 202.
Gomoiu v. Stan Gomoiu.
Gontea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Goran logofăt din Olăneşti, tocmelnic 84.
Gorcea, bătrîn din Rîmnic 175.
* Gorgan, sat <j. Ilfov; probabil lingă Tîncăbeşti r. Răcari) 37; parte vindută de jupa-niţa Cheraţa lui Nica fost mare logofăt 7i, 79.
Gorgan vornic mare din Criva; mare spătar <în Moldova), stăpîn în Slănicul-de-Jos şi Goleşti 104—107, 146; martor 227, 237.
Gorganul cel Mare din Conceac, top. <j. Ilfov; Valea Colceagului r. Urziceni) 99.
Gorganul Iui Danciul, top. la *Stăneşti <j. Ilfov; Valea Colceagului r. Urziceni) 99.
Gorj, judeţ, sate din ~ 73, 136, 229.
Gorma v. şi Ghiorma.
Gorma, bătrîn din Rîmnic, întocmeşte 175.
Gorma vătaf din Frasin, martor 265.
Gorun din Cireaşov, martor 245.
Gorun din Vaideeşti, vinde delniţă în Ioneşti 74.
Gostavăţu (Gostavăţ) jud. Romanaţi, sat <r. Caracal), rumânit de Mihai Viteazul, dat zestre domniţei Florica, se răscumpără 82; parte rerumânită de Trufanda mare vistier 32, 82.
Goşmani, sat din Moldova <ţ. Neamţ; Bîrcu-Goşmani r. Roman) 195.
Govora, m-re <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea), schimbă vad de moară cu Tudor logofăt; metoh 31.
Grabicenescu (Grăbicinescu), hotar la Scur-teşti cor. Buzău) 271.
Gradin, fiul lui Voia din Piersica, cumpără parte în Bolească 108.
Grajdana v. Grăjdana.
Grama v. Antonie ~, Radul ~, Scărlet —, Stanciul ~ şi Vladul Grama.
Grama armaş, tatăl lui Udrea postelnic şi al lui Leca, stăpîn în Rădăcineşti 180.
Grama ban, tatăl lui Mihali 250.
Grama clucer v. Grama Negrul.
Grama din Nucet, tatăl lui Stan şi Cîrstea moşneni rumâniţi 143.
Grama, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Grama postelnic din Cepturi, pitar (?), martor 113, I.
Grama sulger, tocmelnic 72.
Grama Negrul (Cemo Grama, Grama) clucer, martor 33, 76, 92, 124.
Granţa, martor pentru Bălţaţi 255.
Grădan, popă, martor pentru dealul Tîrgo-viştei 7.
Grădeşti v. Gărdeşti, sat.
*Grădeşte, sat <j. Olt; lingă Gîlmeele r. Dră-găneşti-Olt) 267.
Grădeşti, sat <j. Ilfov; Grădiştear. Olteniţa), rumânit de Mihai Viteazul, dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
Grădişte-de-Vale, sat <j. Vlaşca; r. Giurgiu), parte cu rumâni, vie şi livezi dăruită de Dumitru vornic fiului său <vitreg) Bunea logofăt 165.
Grăjdana (Grajdana), jupîneasă, stăpînă în Berceni şi Leurdeni 127, 152, 155, 156.
* Greci, sat <probabil or. Bucureşti) 280; parte cu vie şi rumâni vindută de Ivaşco şi Pădure lui Hriza mare logofăt 130, 141.
Greci, sat <j. Vîlcea; r. Horezu) 274.
Greci, sat <j. Olt; r. Slatina) 82, 98, 227, 237.
Greci, sat <probabil j. Ilfov; r. Urziceni), parte numită Barcăneşti cumpărată de Iorgachi sluger 40.
Greci sat 230.
Grecol din Obidiţi, martor 268.
Grecul v. Dima ~, Dumitru ~, Pîrva Grecului, Tanasie ~ şi Tudor Grecul.
505
www.dacoromanica.ro
Greculov v. Dumitru Greculov.
Grigorie v. şi Gligorie.
Grigorie, episcop al Gardichiei şi al Peristerei 13.
Grigorie, mitropolit al Larisei 11, 55.
Groapa Smeului, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Groasa v. Neacşa Groasa.
Gropanul lui Şovăilă, top. la Dirvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Gropei din Cruşov, martor 191.
Grosul din Doba, martor 195.
Grosul din Rămeşti, aldămăşar 27.
*Groşanca, sat <probabil lingă Brădeanu r. Buzău), parte vindută de Bădilă lui Isar cămăraş I.
Groşerea (Groşarea), sat <j. Gorj; r. Fibaşi> 183, 225.
* Groşi, sat <probabil j. Gorj; lingă Girbovu r. Fihaşi), parte cu rumâni dăruită de Dochia vistiereasa m-rii Strimba 76, 124.
Grozav din Cărămideşti, martor 99.
Grozav, popă, in pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Grozav, unchiul jupaniţei Stana, partea lui in Dediuleşti 65.
Grozăveşti jud. Ilfov (Grozeveşti), sat <or. Bucureşti), parte dăruită de Iorgacbe vornic m-rii Maica Precista 258; ~ de Sus, parte cu rumâni şi moară vindută de jupineasa Neaga lui Sima al doilea logofăt 190, 194.
Grozăvişti, sat <j. Romanaţi; Grozăveşti r. Caracal) 191.
Grozea v. Vladul al Grozei.
Grozea din Brădiceni, aldămăşar 161.
Grozea din Stroeşti, megiaş tocmelnic 235.
Grozea, fiul lui Căciulat din Cureşti, in pricină de rumânire cu m-rea Mihai Vodă 171.
Grui lu Coman, loc <j. Vîlcea; la Păuşeştii-Otăsău r. Horezu), vindut de Jupa lui Sima logofăt 234.
Gruşa v. Radul Gruşei.
Gude, tatăl lui Pană rumân din Căneşti 195.
Gudul v. Vir ful Gudului.
Guma, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Gurban, moşnean din Scurteşti, vinde vad de moară 271.
Gurgui, martor pentru Drăceşti 17.
Guţă v. Cirstian al lui Guţă.
Gvardeniţa v. Vardeniţ, sat.
H
Hagi v. Dumitru Hagi.
Haidăul din Viezuri, martor 64.
Hamza banul din Pîrîiani, tatăl lui Stanciul, Danciul şi Calotă 230; stăpîn în Copăcel, Spineni şi Cîineşti 131, 141, 182, 195; tocmelnic 274.
Hamza din Glogova, fiul lui Radul armaş, martor 137.
Hamza, fiul lui Vlad logofăt din Ragul, vinde parte în Stanca-de-Vad 185.
Hamza postelnic < fiul lui Vladislav Benga), casa lui din Belcin, martor 28.
Hamza postelnic din Tîrgul Gilort, <fiul lui Barbul Benga) martor, tocmelnic 174, 274.
Hanlu v. Talul Hanlu.
Hardeiu v. Baldovin Hardeiu.
Hareta, egumenul m-rii Nucet 39, 86.
Harvat din Brădiceni, aldămăşar 161.
Hasan, tatăl lui Vladul Hasan Brănescul 243.
Haţeg, ţinut, panduri din ~ jefuiesc m-rea Tismana 136.
Hazap (Hazapu) din Bălteni, martor 57, 58, 204.
Hăful, vinde crivină în Pruni 64.
Hăreşti jud. Ilfov, sat <Herasca r. Ploieşti), în hotar cu Bălteni; parte vindută de Penişoară vistier lui Hriza mare vistier 16.
Hărga, fiii lui rumâni în Brăneşti 8.
Hărgetoaia (Hărjătoaia, Hărgetoe), sat <j. Mehedinţi; Argetoaia r. Filiaşi) 98, 174, 231; în hotar cu Salcia 29.
Hera v. Nedelco al Herăi.
Hera v. Fiera logofăt din Bărbuleşti.
Heracleia, mitropolie <Turcia> 11, 13, 55. Herasca v. Hăreşti, sat.
Hiera mare logofăt v. Fiera.
Hierăşti (Fierăşti), sat <j. Ilfov; Heraşli r.
    Olteniţa) 2, 117, 252, 253.
Hîrsu, cumpără parte în Bîrsoi 168.
Hodobeni, sat <Odoba-Gară r. Buzău) 157. Hogea, rumân din Rădăcineşti 180.
*Hohîia (Hohoia) jud. Ilfov, sat <lîngă Bălteni r. Răcari), parte cu rumâni vindută de Stana ş.a. lui Dumitraşco mare pitar 23, 35, 37; parte cu rumâni vindută de Chircă ş.a. lui Hriza mare vistier 56, 162. Holubae, sat <j. Gorj; Huluba r. Gilort)
    274.
Homeşti, sat <r. R. Sărat) 164.
Hora, mitropolie <Turcia) 13.
Horezu v. Hurez, sat.
Hotei v. Gherghel Hotei.
Hrestodor, popă, lasă fiicei sale Dospina vii în dealul Tîrgoviştci 7.
Hristofor, mitropolit al Anhialului 11, 13, 55.
Hristu din Bucureşti, martor, semnează greceşte 206.
Hrizea din Bărbăteşti, martor 272.
Hriza (Hrezea, Hrizea, Rizea) mare logofăt, fost mare vistier, stăpîn în Hăreşti, Băl-ţaţi ş.a. 16, 54, 56, 121, 130, 131, 141, 162, 181, 209, 213, 250, 252, 253, 255,
    275, 276; creditor 19; fost vornic 181; în sfatul domnesc: mare logofăt, ispravnic 70, 73, 76-79, 81, 82, 85, 86, 88,90
506
www.dacoromanica.ro
    92, 98 100, 103, 111, 112, 115-119, 123, 125, 136, 137, 149-151, 153, 154, 157, 158, 161, 163, 166, 168, 170, 171, 173, 174, 176, 177, 180, 182, 194, 195, 202, 203, 205, 207, 210, 211, 222, 225, 227-230, 237, 243, 251, 254, 257, 261, 271, 272, 277, 280, 281, I, II; sol la craiul Betlen Gabor 276; martor 12, 76, 124, 143, 190, 194, 216, 227;
      erori: mare comis 182; mare vistier 137.
Hriza vătaf din Şchei, martor 190, 194.
Hrizan postelnic, fiul lui Oprişor logofăt din Muneşti, stăpîn în Muscelul Sărăţii, Rucăr şi Săcuiani 147, 193, 271; martor 250.
Hubavi, sat <j. Gorj; c. Musculeşti r. Gilort>, dăruit m-rii Strîmba de Stoica vistier şi Docbia vistiereasa, judecit apoi de la ctitori 76, 124.
Hude v. Stanciul al lui Hude.
Hulciul, rumân din Rădăciueşti 180.
Huluba v. Holubae, sat.
Hurez, sat <j. Dolj; Horezu-Pocnari r. Băi-leşti>, popă 28.
Huzea v. Tudoru Huzea.
I
Iachim din Drăgoeşti, martor 138.
lacomi, negustor din Caracal, martor 191.
Iacov (Iacovo), partea lui în Săteni 270, 281.
Ialomiţa, judeţ, sate din ~ 24, 90, 100, 111, 112, 125, 171, 251, 268.
Ialomiţa, rîu, sate pe ~ 16, 99, 235.
Ianache mare ban v. Enachi Catargiul.
Ianachi din Măteşti, martor 145.
Ianache<dinVăcăreşti>, fratele luilvan postelnic din Romceani, în pricină 125.
Ianachi mare portar, martor 271.
Ianacbe postelnic v. Enache Caragea.
Ianachi, rumân din Cîrstieneşti 271.
Ianache (Enachi) vătaf, soţul Neacşei, cumpără părţi în Arceşti şi Verneşti 134, 150.
Ianache (Ianachi), vornic al doilea din Copă-ceni, martor 127, 211.
Iancul bătrinul din Tîrgovişte, martor 126.
Iancul căpitan, ginerele lui Mihai postelnic din Stănceşti 19.
Iancu, ţigan boieresc 195.
Iancu <de Hunedoara>, voievod al Sibiului 50.
Iaue v. şi Iani.
Iane cămăraş, martor pentru Săteni 214, 218; semnează greceşte 214.
Iane (Iano) comis, martor pentru Borusul ş.a. 33, 184.
Iane, diacon domnesc din Tîrgovişte, martor 126, 127, 220, 246, 283.
Iane (Iani, Ianiu) logofăt din Buzău, scrie zapis 244; martor 157, 257; probabil acelaşi: Iano, scrie act domnesc 207.
Iane, popă clisiar, cunună şi cumpără ţigan 263.
Iane, popă din Dălgopol, martor 31; probabil acelaşi: Iane popă, martor 263.
Iane (Eno, Ianiu, Iano), popă din Tîrgovişte, vinde vie şi locuri în Săteni 214, 218; martor 270, 281.
Iane portar v. şi Eniu portar din Slătioare.
Iane (Iani, Ianiu) portar al doilea, locul său în Bucureşti 61; ispravnic, trimis domnesc, martor 2, 68, 128, 144, 170, 210, 239.
Iane (Iani) postelnic din Dălgopole, martor 75; probabil acelaşi: Iane postelnic, martor 263.
Iane (Ianiu) postelnic din Pleşoi, martor 195.
Iane, ţigan boieresc 92.
Iane vistier v. Ianiu Psira.
Iane a lui State Saro (Ianiu), tatăl lui Sima negustor 118.
Iane Grecul din Rîmnic, martor 278.
Iani v. şi Ene, Iane.
Iani din Dos, martor 226.
Iani din Păuşeştii-de-Otăsău, fiul lui Tudor Grecul, martor 226, 232.
Iani din Valea-lui-Dobre, vinde loc în Băteşani lui Sima logofăt 226.
Ianiu, fiul lui Fira croitor, vinde loc de casă în Bucureşti 167.
Ianiu, fiul lui Stănucă din Buzău, vinde vie în Verneşti 150.
Ianiu judeţ din Bucureşti, dă carte 212.
Ianiu, nepotul lui Mîinea pitar, vinde parte în Cuiburi 112.
Ianiu, stegar din Bucureşti 242.
Ianiu, zugrav din Tîrgovişte, cumpără loc de casă în Bucureşti 266.
Ianiu Doboş din Verneşti, martor 150.
Ianiu Ghiuormescul (Eniu Iane —■, Iano ~) familie, danii, mormint 36, 45.
Ianiu Psira (Iane) vistier, stăpîn in Dălbă-neşti 275, 276; locul său de casă in Bucureşti 61; martor 32; semnează greceşte 130, 275; v. şi Ene vistier.
Iano (Ianoi), fratele banului Panaiot, în pricină pentru Iaroslăveşti 51.
Iano logofăt din Bîrseşti, tocmelnic 51.
Iarca (Erca, Iarce),|rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104, 106, 146.
Iarca (Erca), rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104—107, 146.
Iaroslăveşti, sat <j. Vîlcea; Priporul r. R. Vîlcea >, Ghioca postelnic şi Iano în pricină pentru ~ 51.
Iazerul de la matca Colentinei, baltă la Mără-cineni <lingă Căldăraru or. Bucureşti >, vîndută de Nedelco postelnic Cheajnei vorniceasa 70.
Ichim, fratele lui Badiu], vinde parte în Străoşti lui Isar cămăraş I.
Icomane v. Comană pircălăboaie.
                                                                                                                          507
www.dacoromanica.ro
Iconom v. Manta Iconom,
Idomireşti v. Edomireşti, sat.
Idoxie (Doxie, Idocsie) logofăt, scrie acte domneşti 32, 98, 99, 123; scrie zapis 31; martor 22, 40, 190, 194.
Ierusalim, patriarhie 13, 50.
Ignat v. Stanciul lui Ignat.
Ignat din Cruşov,, martor 191.
Ignat, moşnean rumânit din Buciumeni 38.
Ignat, popă, vinde vie în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Ignatie, egumen al m-rii Coşuna 176.
Ignatie, egumen al m-rii Plumbuita 85.
Ignatie, popă martor la vînzare în Tîrgovişte 126.
Uca, fiica lui Dumitru judeţ din Bucureşti, vinde vie 56.
Ilfov (Elhov), judeţ, sate din — 16, 21, 24, 56, 71, 79, 81, 85, 115, 141, 187, 194.
Iliaş (Iliiaş) voievod, tatăl lui Alexandru voievod 18, 27, 48, 72, 73, 81, 82, 94, 97, 110-112, 115, 125, 177, 213, 279.
Ilie din Păuşeşti, martor 212, 221, 226, 233.
Uie, fiul lui Bogdan din Oreşti 2.
Ilie, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Ilie negustor v. Ilie Ruceari.
Ilie (Elei) postelnic din Corneşti, tatăl lui Mihalcea postelnic, martor 33, 92, 162; probabil acelaşi: martor pentru Verneşti 150.
Die postelnic din Tîrşor, martor 40.
Ilie, vinde parte în Budureşti 243.
Die Ruceari (Ilie, Ilia Ruţeris), negustor, martor 141, 206, 250, 254; semnează greceşte 206.
Die Sete, partea lui în Ciumernic 2.
Ilina v. şi Elina.
Dina, fiica lui Iorgache vornic din Coslegi, stăpînă în Cherba, Vispeşti ş.a. 258; probabil aceeaşi: Dinca Bughiasca (Ilinca), soţia (?) lui Barbul postelnic Bădeanul, stăpînă in Bugheni I, II.
Io  Glăvan (?) I.
Ioan v. şi Ion.
Ioan din Pietrari, martor 226.
Ioan popă, martor pentru Voineşti 250.
Ioan postelnic v. Enache Caragea.
Ioan, proegumen al m-rii Tismana 137.
Ioan Mascala, martor în Voineşti 250.
Ioana, preoteasă, martoră 144.
Ioanichie, egumen al m-rii Cozia 66; hotăreşte împreună cu domnul 46, 47.
Ioanichie, mitropolit al Ganului şi Horei 13.
Ioanis v. Ianiu Psira.
Ioasaf, arhiepiscop al Muntelui Sinai 13.
Ioasaf, episcop la m-rea Mislea, hotărăşte împreună cu domnul 46, 47.
Ioasaf, mitropolit al Domenicului şi Elasonei 11, 55.
Ioasaf, mitropolit al Filipopolei 11, 13, 55.
Ioasaf patriarh, cartea sa 50.
Ioasaf, vlădică al Dealului, hotăreşte împreună cu domnul 46, 47.
Ion v. şi Ioan.
Ion v. Stan al lui Ion.
Ion ban din Păuşeşti, martor 267.
Ion comis din Paia, tatăl lui Laţco comis 98; ţine cu sila satul Corzi, apoi îl lasă m-rii Tismana 49, 132, 179.
Ion diu Cliceni, martor 226.
Ion din Copăceni, martor 148.
Ion din Drăghici 20.
Ion din Frumuşei 174.
Ion din Gaia v. Ionaşco postelnic.
Ion din Valea-lui-Dobre, vinde loc în Băte-şani 226.
Ion, fiul lui Radul (?) din Crasna 229.
Ion (?) mare (?) logofăt, martor 124.
Ion, megiaş din Căldăruşi, martor 101.
Ion, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Ion, moşnean rumânit din Gostavăţ 82.
Ion, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Ion, popă din Dragoslavele 169.
Ion postelnic din Bucureşti, tatăl jupaniţei Vişana 205.
Ion, rumân din Ciocadea 174.
Ionu, rumân din Slănicul-de-Jos se judeceşte 104, 106.
Ion, ţigan mănăstiresc 78.
Ion vătaf, martor 251.
Ion voievod, tatăl lui Ştefan Surdul 78.
Ion al lui Mateiu, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Ion Momcea, martor pentru Drăceşti 17.
Ionaşco comis din Borusu, ginerele lui Cernica vornic, vinde satul Bîrzeşti şi ţigani 70, 271; martor 40.
Ionaşco (Ion) postelnic din Gaia, stăpîn de ţigani 141, 195; martor 185, 195; probabil acelaşi: postelnic (logofăt?) din Cornet, martor 186, 195.
Ionaşco postelnic <din Cătun>, fiul lui Miroslav logofăt, stăpîn in Cozlegi şi Clanţa 40, 56.
Ionaşco Prăjescul, boier din Moldova 230.
Ioneşti, sat <probabil j. Vlaşca; r. Găeşti>, partea lui Cernat pîrcălab vîndută lui Trufanda postelnic; delniţe fără rumâni 74, 75.
Ioniţă, dascăl slovenesc la şcoala domnească de la Sf Gheorghe 171.
Ionul Sîrbului din Cîndeşti, martor 253.
Iordache v. Iorgachi.
Iorga v. şi Iuorga, Iurga.
Iorga din oraşul Floci, martor 252.
Iorga din Stănceşti, stăpîn în Dălbăneşti 276.
Iorgachi (Iordache, Iurdache), fiul lui INegoiţă clucer şi nepotul lui Iorgachi vornic 258.
Iorgachi (Iordachi, Iorgache Iuorgache), slu-ger din Bătcşti şi apoi vornic din Cozlegi, stăpîn in Cepturi, Cherba ş.a. 40, 258; martor 190, 194, I.
Iosif, egumen al m-rii Tismana 115.
Iovan v. şi Iuovan.
Iovan din Viezuri, vinde parte 64.
Iovan, mazil din Pişteşti, martor 64.
Ipatii iuzbaş, martor 268.
Irina v. Erina.
508
www.dacoromanica.ro
Isac, moşnean rumânit din Tîncăbeşti încearcă să se rejudecească 71, 79.
Isar v. şi Esaru Scotara.
Isar cămăraş v. Isar Bărbulescul.
Isar <al lui Dona> cămăraş, semnează greceşte 84.
Isar, ginerele lui Antonie Grama, stăpîn în Hăreşti 16.
Isar, negustor, cumpără loc de prăvălie în Bucureşti 118.
Isar (Isaru), popă din Tîrgovişte, vinde parte în Dobroţei 138.
Isar Bărbulescul cămăraş, fiul lui Barbul vornic, stăpîn în Tohani, Mihăeşti ş.a. I, II.
Isar Ghionma, martor în Bucureşti, semnează greceşte 206, 268.
Iscrul (Iscrov) vornic din Gaia, tatăl lui Ylaicul 89; martor 195.
Islaz din jud. Romanaţi (Izlazul), sat <r. T. Măgurele >, parte dăruită de Mihnea Turcitul şi de Mihail postelnic m-rii Radu Vodă 12, 103.
Ispas din Văcăreşti, jurător, martor 128, 156.
Iştfan v. Bucureşti: Crucea lui Iştfan.
Iştfan săpunar, călăraş din Tîrgovişte 126.
*Iubenţi, sat <j. Mehedinţi lingă Scăeşti r. Filiaşi>, în hotar cu Salcia 29.
Iuftimie din Fundeni, martor 218.
Iuga din Megiaşi, martor 170.
Iuga, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Iuga, rumân din Ciocade 174.
Iuorga negustor din Albeni, martor 137.
Iuova din Bălţaţi v. Stoica al lui Iuova.
Iuovan, moşnean rumănit din Dîrvariul 116.
Iurdache v. Iorgachi.
Iurga cupeţ din Tîrgovişte, martor 126.
Iurga din Rîmnic, martor 278.
Iutele v. Clanţa, sat.
Iuvan, negustor din Caracal, martor 191.
Ivan diacon, martor în Tîrgovişte 127.
Ivan din Cîineşti, aldămăşar 53.
Ivan din Gemenele, martor 253.
Ivan din Tîrgovişte, tatăl lui Fota teslar 126.
Ivan, fiul lui Darciul din Bucureşti, vinde moară şi livadă 163.
Ivan, martor pentru vinzare în Crîngeni 133.
Ivan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Ivan popă, cumpără cînepişte la Izvorul lui Bavo <Bogaţi> 241.
Ivan popă din Beleţi, vinde parte în Ţigăneşti 186.
Ivan popă din Berivoeşti, martor 20.
Ivan popă din Bucureşti, din clirosul domnesc 163, 206, 254; probabil acelaşi: 14, 56, 61.
Ivan popă din Tîrgovişte, de la biserica Sf. Vineri, martor 126, 218, 266.
Ivan popă, soţul Stanei, vinde parte din Săteni 270, 281.
Ivan postelnic din \ ăcăreşti şi din Rumceani, ginerele lui Paraschiva mare logofăt, stă-pîu 125; martor 40.
Ivan şefar mare, martor în marele divan 121, 130, 143.
Ivan şelar, martor în Bucureşti 266.
Ivan, tatăl lui Necula din Stăneşti 235; probabil acelaşi: în pricină pentru Stăneşti 248.
Ivan vistier al doilea, martor 32, 76, 124.
Ivan Danciul, vinde vie în dealul Bucureştilor 85.
Ivan Norocea v. Norocea.
Ivan Şchiopul, maistor din Zătreni, vecin 272.
Ivana, fiica Draghii, cumpără livadă în Băr-buleşti 129.
Ivanco din Sătcel, martor 34.
Ivanco, funia lui în Copăcel 84.
Ivaşco clucer (?) I, II.
Ivaşco din Budeşti <Budişteni>, martor 89.
Ivaşco din Voinigeşti, martor 238.
Ivaşco, fratele lui Eftimie postelnic, <fiul lui Stanciul Cepariul>, vinde parte în Brăgăreşti 243.
Ivaşco, fratele lui Pădure <şi fiul lui Fiera iogofăt din Oreşti>, stăpin în Greci şi Băleni 130, 141.
Ivaşco, martor pentru Izvorul lui Bavo <Bo-gaţi> 241.
Ivaşco, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Ivaşco, nepotul lui Stan Cociorbrei, trecut în Ţara Ungurească 175; v. şi Ivaşco din Voinigeşti.
Ivaşco postelnic din Băloteşti 117.
Ivaşco vornic mare din Băleni, familie 39, 40, 86, I; stăpîn în Bădeni, Tohani ş.a. 39, 86, 130, 141, 173, I, II; jurător, martor 10, 45, 91, 111, 113, 130, 131, 141, 147, 173, 255, 273, 275, I, II.
                                                                                Ivaşco vornic mare <din Goleşti>, stăpîn în Slănicul-de-Jos 104—107, 146; hotarnic41.
Ivaşco al lui Bratu comis, stăpin de ţigan 38.
Ivănel logofăt, cumpără parte în Copăcel 84.
Ivăniş iuzbaşa din Cerneţi, martor 137.
  Ivăniş vătaf din Negoeşti, martor 137.
  Ivir m-re v. Sf. Munte.
  Izimşea v. Ezemşa, sat.
  Izlazul v. Islaz, sat.
  Izvorani, sat, parte cu vii şi pădure vîndută de Radoslav negustor lui Dragomir postelnic din Prundeni 151.
  Izvorul Călugărilor (Izvorul Călugărului), sat <probabil j. Gorj; Izvoarele r. Filiaşi> parte dăruită de Dochia vistiereasa m-rii Strîmba 76, 124.
  Izvorul lui Bavo, top. <la Bogaţi, j. Dîmboviţa; r. Găeşti> 241.
                                                                                                                                     !
întorsura v. Drumul tntorsurii şi Torsura, sat.
509
www.dacoromanica.ro
J
Jaroşte, top. <la Păuşeşti, j. Vîlcea; r. Horezu^ locuri vîndute de Vladul ş.a. din Păuşeşti lui Sima logofăt 215.
Jigorani v. Jugarani, sat.
Jimotea din Pişteşti, jurător 64.
Jipa v. Stanciul al lui Jipa.
Jipa din Căpreni, martor 195.
Jipa din Verneşti, nepotul vlădichii Luca, martor 145, 157, 277; probabil acelaşi; Jipa din Buzău, martor 277.
Jitea, judeţ din Caracal, martor 191.
Jitianu (Jitian), m-re <or. Craiova>, în pricină pentru ţigani 137; egumen 137, 195.
Jiu, rîu, moară pe ~ 228.
Jugarani (Jigorani), sat <j. Vlaşca; Jugu-reni r. Găeşti> 89.
Jugăreni (dealul Jugărenilor), sat <j. Să-cuiani; Jugureni r. Mizil>, vie dăruită de Iorgache vornic m-rii Maica Precistă 258.
Jugur, sat <r. Muscel> 181.
Jupa din Păuşeşti, vinde părţi 188, 234, 236; martor 215.
Jupineşti pe Gilort, sat <j. Gorj ; r. Gilort>, întărit lui Stamati mare agă şi lui Dumitru Filieşanul postelnic 229.
L
Lacul lui Matei al Margăi, lac la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat> 116.
*Lacul Lung, sat (?) <j. Dîmboviţa; lingă Dru-găneşti r. Titu>, parte vîndută de Maria lui Neag şi Stanciul din Drugăneşti 170.
Lacul Pelinilor, lac la Dîrvariul <j. Mehedinţi r. Calafat> 116.
Lacul Pucios, lac la ‘Iaroslăveşti <j. Vîlcea; Priporul r. R. Vîlcea> 51.
Lacul Ursoaiei, lac la Drugăneşti (?) <j. Dîmboviţa; r. Titu> 170.
Lacurile Gemene (~ Gemenelor), lacuri la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat> 116.
Laiotă v. Cătunul lui Laiotă, sat.
Laiu din Săcşori, martor 108.
Lai din Dămiiani, tatăl lui Neagul cizmarul 166.
Lai, partea lui în Stăneşti 99.
Lai, rumân din Ciocadea 174.
Largul, sat <j. Buzău; r. Făurei> 67.
Larisa (Larissa), mitropolie < Grecia > 11, 55.
Laţco comis din Paia, paharnic, fiul lui Ion comis, în pricină pentru Corzi 49, 102, 132, 179; iartă rumâni din Ezemşe 98.
Laţco din Glogova, martor 137.
Laţco din Sătcel, vinde parte 34.
Laţco, moşnean rumânit din Vai-de-Ei 154.
Lavrentie, episcop al Miriofitului 13.
Lavrentie, mitropolit al Silivriei 55.
Lazăr, cneaz sîrb, tatăl despotului Ştefan 50.
Lazăr (Laza, Lazar) din Bălteni, martor 57, 58, 204.
Lazăr, roşu din Arşi, martor 211.
Lazăra, vinde parte in Costeşti 196.
Lazu, via lui in Bucureşti 56.
Lazuri (Lazure), sat <j. Dîmboviţa; r. Tîrgo-vişte> 181, 198.
Lămoteşti v. Lomoteşti, sat.
Lăngăul din Bălteni, cumpără parte 183, 225.
*Lăngeşti (Lăîngeşti, Nîngeşti), sat <lîngă Fur-nicoşi r. Muscel> 146; parte cu rumâni cumpărată de Mihai legănariul, popă 222.
Lăpădat v. şi Lepădat.
Lăpădat din Păuşeşti, martor 212.
Lăpuşata, sat <j. Vîlcea; r. Horezu>, popă 53.
Lăţea din Tegeani, jurător 56.
Lăudat comis din Vlădeni, martor 104, 107, 146.
Lăudat din Răsimnici, martor 36, 45.
Lăudat, martor pentru Izvorul-lui-Bavo 241.
Lăudat, în pricină cu Stepan portar pentru parte din Văleni 120.
Lăudat, vinde livezi în Godeni 222.
Leanca, fiica lui Chircă din Negeşti, vinde parte cu rumâni in Hohiia 35, 56.
Leaotă din Micşani, vinde părţi 277.
Leca v. Crivina Lecăi.
Leca agă mare <Leca Racotă>, rumâueşte satul Tîncăbeşti; pribeag în Ţara Nemţească 71, 79.
Leca armaş, martor 230.
Leca comis, fiul lui Gherghe căpitan, martor
    10°.
Leca din Stănceşti, fiul Tudorei, stăpîn în Dălbăneşti 276.
Leca, fiul lui Grama armaş, în pricină pentru parte cu rumâni din Rădăcineşti 180.
Leca, fiul lui Neagoe armaş, martor 251.
Leca, fiul lui Oprea iuzbaşa, vinde parte în Bucu 3.
Leca, fratele lui Paraschiva, vinde delniţă în Goleşti 142.
Leca, rumân din Ciocadea 174.
Leca spătar, nepotul lui Leca agă, în pricină pentru Tîncăbeşti 79.
Lefter din Hodobeni, martor 157.
Leica, tatăl Neagăi din Negeşti 88.
Leontie armaş din Puturoasa, marto' 230.
Leordeni v. Leurdeni, sat.
Lepa, moşnean rumânit din Studina 190.
Lepădat v. şi Lăpădat, Lipidat.
Lepădat din Lăpuşata, aldămăşar 53.
Lepădat, fratele lui Voineagu, vinde parte în Otişani 27.
Lepădat, înfrăţit de Tatul din Fugeşti 207.
Lepădat (Lăpădat) logofăt din Zătreni, sluga lui Udrişte postelnic din Drăgoeşti, dăruit cu parte în Bîrsoi 168; aldămăşar, tocme-lnic 53, 84.
510
www.dacoromanica.ro
Lepădat (Lăpadat) logofăt, scrie acte domneşti 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 34, 38, 40, 42, 45-47, 56, 60, 64, 66, 70-73, 76-79, 81, 82, 85, 86, 90, 92, 100, 103, 111, 112, 115-118, 124, 125, 136, 137, 141, 149-151, 153, 154, 157, 158, 163, 166, 170, 177, 194, 195, 202, 203, 205, 209-211, 213, 225, 229, 230, 237, 254, 257, 261, 271, 273, 276, 277, 280, 281; probabil acelaşi: cumpără loc de casă în Bucureşti 242; scrie cartea judeţului 68; scrie zapise 61, 74, 91, 134, 138, 143, 162, 190, 227, 266.
Lepădat, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Lepădat, tatăl lui Stan şi bunicul Dobraşci din Drăceşti 17.
Lepădat, vinde parte cu moară în Genuneni 31.
Lereşti, sat <r. Muscel> 40, 185.
Leucă v. Trifan Leucă.
Leul din Curte, martor 228.
Leurdeni, sat <or. Bucureşti», al jupînesei Grăjdana 127, 152, 155, 156.
Leurdeni, sat <probabil j. Muscel; Leordeni r. Găeşti» 185.
Lieşti v. Fintîna Lieştilor.
Liica din Gherghiţa, martor 36, 45.
Limber, şelar din Tîrgovişte, martor 141.
Limidari v. Sfranţos Limidaris.
Lipan, rumân din Borusu 33, 92.
Lipidat din Alicxeni, martor 184.
Lipii, sat <Lipia r. Buzău» I.
Loghin (Lughin) diacon din Ruda, martor 249.
Loloiasca, sat <j. Săcuiani; r. Mizil» I.
Lomoteşti (Lomotişti), sat <j. Ilfov; Lămoteşti r. Olteniţa» 184, 284.
Lotru, ţinut, sate din ~ 148, 278.
Lovişte (Loveşti), ţinut, sate din ~ 148, 278.
Luca v. Pană al lui Dima al lui Luca şi Stan-ciul Lucăi.
Luca din Păuşeşti, vinde părţi 212, 233; martor 267.
Luca, mitropolit alŢării Româneşti 148, <157», 177, 201; judecă 46, 47, 103, 262; martor, în cartea patriarhului de Constantino-pol 13, 250; semnează greceşte 262.
Lucan v. Crăciun al lui Lucan.
Lucea pîrcălab, vinde ţigani 195.
Lucian din Viezuri, vinde parte 64.
Luciiani, sat <j. Dîmboviţa; Lucieni r. Tîrgovişte», rumân al Mitropoliei adus din Podbeleşti 201.
*Lumaş, sat <j. Romanaţi; lingă Coşoveni r. Craiova» 277.
Lumonea, rumân din Ciocadea 174.
Lunceni, sat <r. Buzău» 15.
* Lungi, sat <j. Dîmboviţa; lingă Lunguleţu r. Răcari», rumân al Catrinei vistiereasa încearcă să se judecească 87.
Lungul v. Radul Lungul.
Lupcheş v. Dragul Lupcheş.
Lupeşti, deal <or. Bucureşti», via m-rii Tîr-nova 163.
Lupp (Lupul), dascăl slovonesc de la Şcoala Domnească, traduce hrisoave 180, 202.
Lupşa, fiul lui Cernat din Puţinei, martor 166.
Lupşan din Tîrşor, tatăl lui Cherca 197.
Lupşan, moşnean rumânit din Buciumeni 38.
Lupul cupar din Moldova, martor 230.
Lupul dascăl slovonesc v. Lupp.
Lupul (Lupul lui Blojin) din Bălteni, fiul lui Oprea Blojiu, vinde părţi 57; martor 204.
Lupu din Căldăruşi (?) 101.
Lupul din Lunceni, jurător 15.
Lupul, fiul lui Arcoe (?) din Crasna, martor 229.
Lupul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Lupul paharnic <Mehedinţeanu>, martor 174.
Lupul, rumân din Birci 140.
Lupul, rumân din Ciocadea 174.
Lupul, rumân din Răsnicel 231.
Lupul, ţigan 195.
Lupul, ţigan boieresc cumpărat din Moldova 230.
Lupul al lui Băncilă din Măghireşti, martor 34.
Lupul al lui Dan din Buzeşti, martor 34.
Lupul al lui Dragomir, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Lupul al lui Drăguţ din Buzeşti, martor 34.
Lupul Bălţa tul din Tîrgu Jiu, cumpără locuri şi vie în Viezuri 64.
Lupul Bombul, ţigan boieresc 195.
Lupul lui Blojin v. Lupul din Bălteni.
Lupul Negru din Brătuia, jurător 64.
Lupul Prăjescul, boier din Moldova, martor 195.
Lupuş, ţigan boieresc 195.
M
Macarie, mitropolit al Tîrnovei 12, 13, 55.
Macarie, tatăl lui Tudoran diacon, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Macarie Spinul, în carte patriarhicească 13.
Macavei, unchiul jupaniţei Maria, prăvăliile lui în Bucureşti 206, 254.
Maga, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Magdalina monahia <Muşa din Corbi», în pricină pentru Valea-Oraşului şi Bojoară 42.
Malama, soţia lui Para paharnic, dăruieşte parte din Cîrtojani lui Enachi 160.
Malamoc din jos de oraşul Gherghiţa (Molo-moc), m-re <j. Ilfov; Malamucr. Ploieşti», ctitor, morminte 36, 45; metoh 45; înzestrată de Eniul portar, Ianiu Ghiuor-mescul şi Iorgache vornic 36, 45, 258; egumen 45.
Malea v. Balea, moşul lui Pascul.
Malu-Giurchii, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş» 202.
Malu-Spart, sat <jud. Vlaşca; r. Titu» al m-rii Bolintinu 24.
511
www.dacoromanica.ro
Mana v. Manea logofăt.
Manea v. Dumitru al Manii.
Manea, Mane:
Manea cupeţ, martor pentru Arceşti 134.
Manea din Bereşti, în pricină pentru Peşti-şanii-de-Jos 73.
Manea din Pietloşani, martor 151.
Manea din Ştefăneşti, jurător 56.
Manea, fiul lui Lucea pîrcălab, stăpîn de ţigani 195.
Manea fluerătoriul, rumân din Idomireşti 117.
Manea (Mana, Mane, Mani) logofăt din Şiri-neasa, vinde rumân, martor 212, 221, 272.
Manea, martor în Tîrgovişte 220.
Mane, martor pentru Pupezeni 52.
Manea, moşnean rumânit din Brăneşti 70.
Manea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Manea, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Manea, nepot lui Eftimie din Vai-de-Ei, hoţ 154.
Manea (Mane), păcurar, rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104— 106, 146.
Mania, popă, aldămăşar pentru Negoşina 67.
Manea, popă, cumpără parte în Cireaşov 245.
Manea, popă, tatăl lui Voica din Căpăţîneşti 77.
Manea, rumân din Clanţa, încearcă să se judecească 56.
Mane, rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104—106, 146.
Manea, schiler, martor pentru Voineşti 250.
Manea (Mane) stolnic din Jugur, martor 181.
Manea, tatăl lui Coman, rumân din Dălbăneşti 275, 276.
Manea, tatăl lui Dobri din Stăneşti 235.
Manea, ţigan mănăstiresc 38.
Manea, vătaf din Bucşani, martor 251.
Manea, vinde parte în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Manea al Vălaei, moşnean rumânit din Dîr-variul 116.
Manea Glodeanul, vinde parte în Genuneni 31.
Mane Rîia, rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104.
Manes croitor, martor în Bucureşti 266.
Manole din Bujorani, martor 31.
Manta bătrînul, negustor, tatăl lui Mavrichi din Bucureşti 38.
Manta din Păuşeştii-de-Otăsău, fiul lui Tudor Grecul, martor 232.
Manta, martor pentru Băteşani 226.
Manta, moşnean rumânit din Păuşeştii-de-Otăsău 232, 272.
Manta Iconom, locul lui în Bucureşti 118.
Mânui, tatăl lui Voica din Mogoşeşti 165.
Mânui, zugrav, vinde loc de casă în Bucureşti 266.
Mânui Catargiul v. Enachi Catargiul.
Mara, jupîneasă, stăpînă în Cepturile I.
Mara, ţigancă boierească 230; v. şi NanulMărei.
Maramureş, arhiereu din Ţara Românească în ~ 50.
Mareea v. Merce.
Marco, călăraş din Buzău, martor 150.
Marco, cizmar din Tîrgovişte, martor 126.
Marco, croitor biglar din Tîrgovişte, martor 126.
Marco (Marcu) din Căzăneşti, nepotul lui Nedelco vornic <şi al lui Mircea Ciobanul>, vinde loc de casă în Bucureşti 61; în pricină pentru Ciumernic 2.
Marco din Drăgăneşti, martor 148.
Marco din Mitreşti, martor 81.
Marco din Tegeani, jurător 56.
Marco logofăt <din Topoloveni>, tatăl lui Tudor stolnic 123.
Marco, megiaş din Căldăruşi, martor 101.
Marco paharnic din Brătiani, tatăl lui Vasilie 209, 213; martor 208, 271.
Marco postelnic din Curtea, moara lui pe Jiu 228.
Marco (Marcu) postelnic din Mihăcşti, aprod din casa domnească, cumpără parte în Săteni 200, 214, 218, 270, 281.
Marco postelnic, nepotul Vlădaiei vorniceasa, stăpîn în Rucăr 193.
Marco, rumân din Rădăcineşti 180.
Marco al RoşcSi, martor pentru Glăvoace 196.
Marcu aprod v. Marco postelnic.
Marcu, partea lui în Stanca-de-Vad 185.
Mardarie, călugăr din ţara Oltului, martor 263.
Mardarie, egumen al m-rii Strîmbul 211.
Mardarie logofăt din Dobruşeşti, martor 23, 35, 56.
Mareş din Călina, martor 151.
Marga <cea bătrînă, din Caracal>, mama lui Matei 116.
Marga, fiica popii Stoica din Teleşti 73.
Marga, fiica lui Vlad din Ciocade, stăpînă în Bălceşti 174.
Maria (Marica) băneasa, fiica lui Radul Buzescul clucer, soţia lui Ianache ban 168; stăpînă în Străoşti 153; pribeagă la Braşov 103.
Mariia, călugăriţă de la biserica popei Nen-ciului 144.
Mărie din Borîle, martoră 245.
Mariia din Bucureşti, soţia lui Gherghe logofăt, vinde loc de casă 242.
Mariia, fiica lui Cernat pîrcălab, stăpînă în Ioneşti 74, 75.
Maria, fiica lui Cîrstea, vinde parte din Lacul-Lung 170.
Maria, fiica lui Drăghici vornic din Floreşti, dăruieşte sate m-rii Cozia 63, 66.
Maria, fiica lui Mihalcea ban, stăpînă în Coco-răşti 19.
Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, stăpînă în Cetăţele 112.
Maria, jupaniţă, cumpără vie în Cîineşti 53.
Maria, jupaniţă, fiica Chiajnei, stăpînă în Glăvăneşti 40.
Maria, jupaniţa lui Oancea din Puturoasa 230.
Maria, jupaniţa lui Stoica al lu Iuova, vinde vie în dealul Bălţaţilor 209, 213.
Maria, jupîneasă, mama lui Albul ş.a. vinde parte în Berivoeşti 20.
512
www.dacoromanica.ro
Maria, mama lui Radul Florescul v. Maria fiica lui Drăghici.
Maria, sora jupaniţei Neacşa Groasa, stăpînă în Romceani 125.
Maria, sora Neagăi Mitroaia vorniceasa, bunica Neagăi şi a lui Pătraşco 190, 194.
Mariia, soţia lui Grama armaş, în pricină pentru Rădăcineşti 180.
Maria, soţia lui Hrizan postelnic, <fiica Vlă-daiei vorniceasa), stăpînă în Rucăr 193.
Maria, soţia lui Leca <Racotă> mare agă, martoră 79.
Maria, soţia lui Necula paharnic din Cornă-ţeni 198.
Mariia, soţia lui Oprea iuzbaşa, vinde parte în Bucu 3.
Maria, soţia lui Sima al doilea logofăt, stăpînă în Grozăveştii-de-Sus 190, 194; rumâneşte moşnean 267.
Mariia, soţia lui Stanciul logofăt, stăpînă în Cîrstieneşti 208, 271; dăruieşte şi vinde prăvălii din Bucureşti m-rii Radu Vodă 206, 254.
Maria (Măria), ţigănci boiereşti 137, 141.
Maria vistiereasa, fiica lui Vasilie vistier, soţia lui Trufanda vistier, stăpînă în Dedu-leşti 119.
Mariia Boldească, jupîneasă, stăpînă în Boldeşti 262.
Marica băneasa v. Maria băneasa.
Marica, fiica lui Nica mare logofăt, soţia lui Preda postelnic, stăpînă în Brăgăreşti 149.
Mariia, Mariie v. Maria.
Marin, cîrciumar din Bilciogatu, martor 17.
Marin din Cireaşovu-din-Deal, aldămăşar 245.
Marin din Roteni, jurător 56.
Marin din Valea-lu-Dobre, vinde parte în Băteşani 226.
Marin, moşnean din Scurteşti, vinde vad de moară 271.
Marin, rumân din Ulea 121, 141.
Marina (Mărina) din Zăgaia, soţia lui Radul Corlătescul comis, dăruieşte ţigani m-rii Jitianu 137.
Mariţa v. Dealul Mariţiei.
Marmaziul v. Vladul Marmaziul.
‘Marotinul jud. Ilfov, sat <Hngă Chiseleţu r. Olteniţa», slobozie a m-rii Radu Vodă, risipită 224; scutită 187, 224.
Martin, martor în Bucureşti 14.
Marula băneasa, soţia lui Mihalcea ban, stă-pînă în Măueştii-de-Jos 19.
Mascala v. loan Mascata.
Mastea v. Stan Mastea.
Matei v. Ion al lui Mateiu.
Matei (Matheiu), dascăl şi clucer <Mezahrinos> din Corneşti, martor 31, 33, 92, 190, 194, 198; semnează greceşte 190.
Matei logofăt, martor pentru Ghergheşti 93.
Matei (Matiiu), paharnic din Brîncoveni <Matei Basarab), martor 227, 237.
Matei (Matheiu), popă din Bucureşti 206, 254; locul lui de prăvălii 144. 33
33 — c. 1146
Matei, slugă domnească, fiul lui Radul postelnic din Mihăieşti, stăpîn de ţigan 10.
Matei al Margăi <din Caracal) 116.
Matei Basarab v. Matei paharnic.
Matiiu logofăt din Leurdeni, martor 185.
Matoe v. Neagoe Matoe.
Maţa v. Gaşpar Maţa.
Maţolea v. Pătru al Maţolei.
Mavrichi, negustor din Bucureşti, fiul lui Manta bătrînul, ia satul Dralea pentru datorie 38.
Mavrodin paharnic din Măneşti, martor 19.
Măceş, baltă (?) <j. Dolj; r. Băileşti), în hotar cu balta Bistreţ 199, 256, 260.
Măciucă clucer din Buciumeni, martor 277.
Măghireşti, sat <j. Gorj; r. Gilort), părţi vîndute de Budara ş.a. lui Radul ş.a. 34.
Măgurele, top. la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Măgureni, sat <j. Prahova; r. Cîmpina) 255.
Măican din Caracal, martor 191.
Măicăneştii de pe Colentina, sat <or. Bucureşti), dăruit de Pană vistier m-rii Sf. Ecaterina 13.
*Măinlattt (Amăulat), sat <j. Gorj; ‘Măilat Ungă Poiana r. Filiaşi> 183, 225.
Mălaia v. Dumitru Mălaia.
Mălaia, sat <din Loviştea; r. R. Vîlcea) 148.
Mălăeşti, sat <j. Dolj; r. Filiaşi) 141, 195.
Măldăreşti (Măldărişti), sat <j. Vîlcea; r. Horezu) 31, 84, 272.
Mămurasca, funie la Scurteşti <or. Buzău) 271.
Mănăilă v. Oancea Mănăilă.
Mănăilă din Cărămideşti, martor 170.
Mănăilă din Sătcel, se înfrăţeşte cu Stan Găină ş.a. pentru un plai de vie 34.
Mănăilă, partea lui în Bojoară 42.
Mănăileşti, sat <j. Vîlcea; r. Horezu); în hotar cu Genuneni 31.
Mănăstirea de la Colentina v. Plumbuita, m-re.
Mănăstirea jud. Mehedinţi, sat <Valea-Mănăs-tirii r. Strehaia), parte cu pădure, moară şi vecini întărită lui Necola din Glogova 137.
Mănăstirea Maica Precista <probabil la Gher-ghiţa j. Ilfov; r. Ploieşti), înzestrată de Iorgache vornic 258.
Mănăstirea Vovidenia <m-rea Vieroş, j. Muscel; Făgetul or. Piteşti), judeceşte rumâni ; egumen 69.
Mâneci v. Maniaci.
Mănescul v. Badea Mănescul.
Măneştii din Prahova, sat <r. Ploieşti) 19, 91, 109, 111-113, 217; ~-de-Jos, parte cu vecini întărită lui Radul logofăt; vecini aduşi din alt sat 19.
Măniaci, sat <j. Săcuiani; Măneciu r. Teleajen) 40.
Mănugă (Minogă), partea lui în Vai-de-Ei 154.
513
www.dacoromanica.ro
Mărăcineni, sat <or. Buzău> 77, 277.
*Mărăcineni (Măriceni), sat <lingă Căldăraru or. Bucureşti», vîndut de Nedelco postelnic Chiajuei vorniceasa 70.
Mărăi v. Nanul Mărăi.
Mărculeasca, funie la * Glupavi <j. Vlaşca; lingă Mirau r. Giurgiu» 72.
Mărgineanul v. Naum Mărgineanul şi Stoica Mărgineanu.
Mărgineni, m-re <j. Prahova; c. Caragiale r. Tîrgovişte», rumânii săi din Podbeleşti; egumen 201.
Măria v. Maria.
Măriceni v. Mărăcineni, sat.
Marin v. şi Marin.
Mărin din Zlătărăi, martor 151.
Mătăseşti, sat <j. Ialomiţa; Bucu-Mălaşcşti r. Slobozia» 111, 251.
Măteşti, sat <r. Buzău» 157; parte vîndută de Şerban ş.a. Iui Buzinca vistier 145; popă 77.
Mărul Rău, sat 183.
Mecula (?), fiul lui Buzinca al Ceauşului, martor 1.
Medegaua v. Stoica Medcgana.
'Medvejde, sat <j. Mehedinţi; lingă Malovăţu r. T. Severiu» 137.
Megete v. Voico Megete.
Megiaşi, sat <probabil j. Vlaşca; Moşteni r. Titu» 170.
Mehedinţi, judeţ 82; sate din — 29, 115, 116, 137, 176, 177, 225.
Meidin, megiaş din Căldăruşi, martor 101.
Meiotă din Berileşti, tatăl lui Stanciul paharnic şi al lui Ncgoiţă paharnic 251, 252.
Meletie (Melcntic, Melintie), egumen al m-rii Mihai Vodă 38, 171; martor 60.
Melhisedcc, episcop de Redestos şi Panion 13, 55.
Melineşti, sat <j. Dolj; r. Filiaşi» 195.
Merce din Mişi, martor 185.
Mesimvria, mitropolie <Nesebăr R. P. Bulgaria» 55.
Methymna, mitropolie < Grecia» 55.
Metroac v. Neaga Mitroae.
Mezahrinos v. Matei dascăl.
' Miarca (Miare), sat <j. Dolj; Mierea r. Filiaşi» 195.
Miia (?) din Grozăveşti, martor 191.
Micleuşa, pîrîu la * Spincni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. Olteţu» 182.
Micleuşani, sat <MicIoşaui r. Muscel», parte cu rumâni lasată de Necula paharnic lui Socol paharnic din Cornăţeni 198.
Micşan, vinde parte in Bălotcşli 230.
‘Micşani jud. Buzău, sat <Hngă Negoşina r. Buzău», părţi vîndute de Stroe ş.a. Iui Buzinca mare vistier 277.
Micşăneşti, sat <j. Ilfov; r. Urziceni» 248.
Micul v. Stoica al lui Micul.
Micul, cumpără parte în Brăgăreşti 243.
Micul din Budeni, martor 165.
Micul din Godeni, martor 20.
Micul, fiul lui Nan logofăt din Văcăreşti, martor 164.
Micul, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Micul, moşnean rumânit din Vocvoda 81.
Micul, partea lui în Popeşti 99.
Micul, popă din Vîlsăneşti, în pricină cu m-rea Bistriţa pentru hotare 5.
Micul, vinde livadă în Godeni 222.
Micul Caragaţă, vinde parte din Bădcni Iui Isar cămăraş I.
Midia, oraş <Turcia» episcop dc ~ 13, 55.
Mierea v. Miarea, sat.
Miha postelnic v. Mihai Coţăfean.
Mihai v. Bogdan al lui Mihai.
Mihail bătrînul din Tîncăbeşti, martor 56.
Mihail din Bereni, martor 151.
Mihail din Bucureşti 68.
Mihail din Căpreni, martor 195.
Mihaiu din Cîrcioe, martor 195.
Mihai din Coţofeni v. Mihai Coţăfean.
Mihail din Glogova, martor 137.
Mihai din Greci, fiul lui Preda sluger, vinde satul Cruşov 227, 237; probabil acelaşi: Mihai postelnic 227.
Mihai din Pătîrlage, martor 207.
Mihai, fiul lui Toma comis v. Mihai postelnic.
Mihail, fratele lui Bobolea cel bătrîn din Măteşti, vinde moară pe Buzău 157.
Mihaiu Icgănariul, stăpîn în Godeni, Căpriorul ş. a. 222.
Mihai logofăt, tatăl lui Miroslav din Găneşti 56.
Mihai, partea lui în Bălteni 183, 225.
Mihaiu postelnic v. şi Mihai din Greci.
Mihai postelnic din Coţofeni v. Mihai Coţăfean.
Mihai postelnic din Hărgctoaia, jurător 231.
Mihai postelnic din Stănceşti, tatăl Elinei 19.
Mihai postelnic, fiul lui Dobromir ban, dăruieşte parte din Islaz m-rii Radu Vodă; mor-mîntul lui 12, 103.
Mihai (Mahai) postelnic, fiul lui Toma comis din Pătroaia, martor 89.
Mihail săbierul, martor în Tîrgovişte 218; probabil acelaşi: Mihăilă, săbier, martor în Bucureşti 144.
Mihai, scrie zapis în Caracal 191.
Mihai şoimar, martor în Tîrgovişte 220, 246,
    283.
Mihai vătaf, stăpîn în Voineşti 276.
Mihaiu, vinde livezi în Godeni 222.
Mihai Coţăfean (Miha, Mihaiu), postelnic din Coţofeni, jurător 176, 231; martor 32, 98, 174.
Mihai Ergopul (Mihai), jupîn din Tîrgovişte, moara şi grădina lui 246, 283.
Mihai Ţînţâreanul <postelnic», martor 179.
Mihai <Viteazul», domn al Ţării Româneşti 64, 84, 88, 99, 168, 213, 239; crai al Ardealului 50, 115; soţul doamnei Stanca 38; cumpără şi rumâneşte sate 29, 38, 72, 81, 82, 115, 171; acordă scutiri 46; legătura lui 56, 71, 79, 171; rumâniri în vremea lui 70, 71, 79, 115; ctitor, danii 38, 85,
514
www.dacoromanica.ro
    171, 206, 254, 259, 261; aşează pe Serghie arhiereu la Muncaci 50; răutăţi, sat pustiit, cutremur, palancă făcută de Sinan paşa in vremea sa 45, 103, 135, 280; acte de la ~ 38, 70, 115, 261.
Mihai Vodă m-re v. Bucureşti.
Mihalcea ban, soţul Marulei 19.
Mihalcia, cupeţ din Bucureşti, martor 266.
Mihalcea, fratele lui Bobolea cel bătrîn din Măteşti, vinde moară pe Buzău 157.
Mihalcea logofăt, fiul lui Nan logofăt din Măgureni, scrie zapis 255.
Mihalcea postelnic din Corneşti, martor 162.
Mihalce, scrie zapis 23.
Mihalcea (Mihalce) vornic al doilea din Pătîr-lage, stăpîn în Bădeni 244, 257; jurător 10, 247, 251; martor 56, 130, 141.
Mihalco, popă din Săteni, vinde silişte 200; vinde prăvălii şi pivniţe in Tirgovişte 220.
Mihalco şelar, martor in Tirgovişte 141; probabil acelaşi: martor in Bucureşti 266.
Mihali, fiul lui Crama banul, stăpin în Voineşti 250.
Mihart v. Braţul, mare comis.
Mihăeşti, sat <j. Olt; probabil r. Drăgăneşti-01t> 227, 237.
*Mihăeşti (Mihăileşti), sat <j. Săcuiani; lingă Călugăreni r. Mizil>, parte dăruită de Ior-gache vornic m-rii Malamuc 258; parte cumpărată de Isar Bărbulescul cămăraş de la Ivaşco mare vornic ş.a. II; probabil acelaşi: 10.
Mihăeşti, sat <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea> 195.
Mihăeşti, sat 200.
Mihăilă armaş din Băleni, stăpîn în Bădeni şi Tohani 39, 86, 173, 244, 257, I, II.
Mihăilă cel bătrîn din Tîncăbeşti, martor 23.
Mihăilă, cumpără livadă in Bărbuleşti 129.
Mihăilă dorobanţul din Bucureşti, martor 170.
Mihăilă, fiul lui Pîrciul din Brăneşti, cumpără părţi în Brăgăreşti şi Budureşti 243.
Mihăilă logofăt din Bălţaţi, martor 275.
Mihăilă, moşnean rum&nit din Gostavăţu 82.
Mihăilă, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Mihăilă pîrcălab din Brinceni, 'martor 81.
Mihăilă, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Mihăilă popă, scrie zapis 263.
Mihăilă postelnic din Văleni, martor 98.
Mihăilă, rumân din Păuşeşti 272.
Mihăilă săbier v. Mihail.
Mihăilă, tatăl lui Pătru din Teleşti 73.
Mihăileşti v. Mihăeşti, sat r. Mizil.
Mihălea, rumân din Stejarul, în pricină cu m-rea Coşuna 176.
Mihelita, fiica lui Gherghe Critico, în pricină pentru prăvălii în Bucureşti 210.
Milina din Măneştii-de-Jos <spătăreasa>, soacra lui Radul logofăt 19.
Mihnea din Bălteni, jurător 183, 225; martor 57, 58, 204.
Mihnea din Bucureşti, martor 242.
33*
Mihnea din Dîlga, martor 171.
Mihnea din Stăneşti, unchiul (?) lui Sîmni-coară 99.
Mihnea, tatăl lui Stan ş.a., cumpără părţi în Ciocăneşti şi Cureşti 171.
Mihnea <Turcitul>, domn al Ţării Româneşti 2; familie 6, 41, 136, 171, 176, 210, 219, 278, 280; vinde sate lui Mihai Viteazul 38; ctitorii şi danii 12, 26, 85, 103; aşează pe Serghie egumen la Tismana 50; oraşul său de scaun 158; acte de la 6, 41, 103, 280.
*Mihneşti, sat <lîngă Bogza r. R. Sărat>, părţi cu pădure cumpărate de Isar cămăraş de la Barbul vornic ş.a. I, II.
Miho v. Gherghe a lui Miho.
Miho, partea lui în Voevoda 81.
Miho (Mihu, Mihul) mare spătar, unchiul lui Dediul postelnic 268;
      în sfatul domnesc 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64-66, 70-73, 76 79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98-100, 103, 111, 112, 115— 119,  123, 125,  136, 137, 141,  149-151,
    153,  154, 157,  158, 161, 163,  166, 168,
    170,  171, 173,  174, 176, 177,  180, 182,
    194,  195, 202,  203, 205, 207,  209, 211,
    213,  222, 225,  227, 229, 237,  243, 251,
    254,  257, 261,  271, 276, 277,  280, 281,
    I, II; martor 12, 32, 60, 76, 121, 124, 130, 141, 143, 227; semnează greceşte 121, 130, 227.
Mihotcă, delniţa lui din Căpriorul 222.
Mihul, negustor din Tirgovişte, martor 161.
Mile, martor pentru Pisculeşti 52.
Milea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Miloş (Miloşi) logofăt din Pîrîu, volnicit să-şi adune vecinii fugiţi din Brăneşti 8; plăteşte birul unui om 25; scrie zapis 57.
Mina, fratele lui Rădici, martor în Tirgovişte 126.
Mina, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Mina, nepotul lui Spinciul, martor în Tîrgo-vişte 126.
Mina, zugrav din Tirgovişte, martor 141, 220,
    253.
Minoga (Minoca), moşnean rumânit din Gostavăţu 32, 82.
Mira, fiica lui Vlaicul, vinde parte în Ne-geşti 88.
Mira, soţia lui Danciul Doicescul clucer, stă-pînă în Stroeşti 284.
Mirean, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Mirean, în pricină cu Magdalina monahia pentru Valea-Oraşului 42.
Mircea v. şi Merce.
Mircea armaş <din Fratoştiţa>, martor 174.
Mircea din Cucleş, fiul lui Dragomir Butoiu, vinde parte în Bălţaţii-de-Jos 213.
Mircea din Drăcişti, martor 17.
Mircea logofăt din Apele Vii, martor 170.
                                                                                                                        515
www.dacoromanica.ro
Mircea, moşncan rmnânit din Cîmpcnii de la Gîrla-Neagră 38.
Mirce (Mircia), popă din Bucureşli, martor 61, 242.
Mircea, ţigan boieresc 92.
Mircea <cel Bătrîn>, domn al Ţării Româneşti, acte de la ~ 50, 199.
Mircea <Ciobanul>, domn al Ţarii Româneşti I; act dc la ~ 6.
Mircea Zgăei, via Ini în Zoreşti 277.
‘Mirceşti, sat <lîngă Simileasca or. Buzău> 277.
Mirea, moşncan rumânit diu Cîmpenii de la Gîrla-Neagră 38.
Mirea, inoşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Mirea al lui Tndosie, inoşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Mirgbea (Marga), părţile lui diu Muşcel, Urseşti şi Tătărai 48.
Miriofiton, episcopie <Turcia> 13.
Miron <Bamovsclii>, domn al Moldovei, cu oastea la Dogaugheci 227.
Miroslav din Cuclcş fiul lui Dragomir Butoiu, vinde parte din Bălţaţii-de-Jos 213; martor 255.
Miroslav din Găneşti, fiul lui Mihai logofăt, martor 56; probabil acelaşi: Miroslav din Piteşti, martor 40.
Miroslav mare logofăt, tatăl lui Iouaşco comis, stapîn în Clanţa 56.
Miroslav, moşuean rumânit din Gostavăţu 82.
‘Miroslăveşti (?), sat <probabil j. Dolj ; *Biros-lăveni lingă Malu Mare r. Craiova» 28.
Mislea, m-re <j. Prahova; r. Cîinpina>, episcop 46, 47.
Mişi (?), sat 185.
Mitilina, mitropolie <Grecia> 13.
Mitrea comis din Stăucşti (ulterior pitar), soţul Neacşci, stăpîn în Cureşti şi al gîrlci Botul 44, 83; vinde vie în Tîrgo-vişte 127; hotarnic 171; v. şi Mitrea paharnic.
Mitrea (Mitre) comis, soţul Anghelinei, vinde parte cu rumâni în Bucu 80.
Mitrea din Cătun, martor 162.
Mitrea diu Izvoraui, martor 151.
Mitrea paharnic din Mihăeşti, <fiul lui Iştvan diu Ruda>, martor 195.
Mitrea paharnic, martor pentru Arceşti 134.
Mitrea paharnic, soţul Neacşei, partea lui din Căcaţi 13; v. şi Alitrea comis.
Mitrea pitar v. Mitrea comis din Stăneşti.
Mitrea postelnic, fiul lui Stanciul logofăt din Dragomireşti,vinde partea sa din Arceşti 134.
Mitrea spătar mare v. Mitrea vornic.
Mitrea vătaf din Boari, martor 75, 130.
Mitrea vornic <mare>, soţul INeagăi vorniceasa, stăpîn în Grozăveştii-de-Sus şi în Suharna 38, 190, 194; probabil acelaşi: Mitrea mare spătar (?) II.
*Mitreşti, sat <j. Teleorman; lingă Ţigăneşti r. Alexandria> 81.
Mitroae, Mitroaic v. Neaga Mitroaia.
Mitrofan, călugăr din Verdea, martor 151.
Mitrofan, mitropolit al Agatopolei 55.
Mitropolia Ţării Româneşti v. Ungrovlahia.
Mîinea din Poenari, martor 170.
Mîinea din Stolojani, aldămăşar 161.
Mîinea, fiul lui Tatomir din Arcani, întărit în Arcani, Floreşti şi Căzăneşti 161.
Mîinea logofăt, scrie zapis 228.
Mîinea, martor 251.
Mîinea pitar 112.
Mîinea Bouroşu, vinde parte în Ghergheşti 93, 112.
Mine din Valea-lu-Dobre, vinde loc din Băte-şani 226.
Mîrşa (Mîrşi), sat <Vlaşca; r. Videle> 89, 129.
Mîrzea spătar, jurător 273.
Moara-dă-Supt-Malu, top. la Tîrgovişte 246,283.
Moara-de-la-Vud, top. la Cocorăşti <j Prahova; r. Ploieşti > 19.
Moara-de-Vîntu,top.laCăldăruşa<r.Buzău>101.
Mocanul, tatăl lui Stan din Dărăcănaţi 170.
Moceşti, sat <j. Săcuiani; r. Mizil>, în hotar cu Brăgăreşti 243.
Modrea, uioşuean rumânit din Dîrvariul 116.
Moga v. şi Maga.
Moga din Pişteşti, jurător 64.
Mogoş din Tiulcşti, martor 129.
Mogoş, fiul lui Mogoş vornic din Păuleşti, martor 164.
Mogoş (Mogoşilă), fratele lui Ştefan Poştă, vadul lui de moară în Ţigăneşti 89.
Mogoş (Mogoşu) vătaf din Căciulaţi, din Ţigăneşti (?), stăpîn în Baloteşti 230; martor 23, 35, 37; probabil acelaşi: Mogoş vătaf, martor 56, 141, 195.
Mogoş, vinde parte în Bojoară <stăpîn în Corbi > 42.
Mogoş, vornic din Păuleşti, tatăl lui Mogoş 164.
Mogoşăşti, sat <j. Ilfov; r. Giurgiu>, popă 165.
Mogoşilă v. Mogoş.
Mogoşoaia, sat <probabil or. Bucureşti> 31.
Mogui, Moguşul v. Vîrful Moguşului.
Moba din Curte, aldămăşar 228.
Moldova (Ţara Moldovei) 227; boieri şi fugari din Ţara Românească în ~ 65, 195, 230; Radu Mihnea în 16, 50, 119, 195;
    tătarii în <"> 112.
Moldoveanul v. Gavril Moldoveanul.
Molomoc m-re v. Malamoc, m-re.
Momcea v. Ion Momcea.
Mostaţă din Băbeni, martor 268.
Moşat v. Muşat sluger.
Moşica, partea ei în Stăneşti 99.
Moşul, partea lui în Căldăruşi 101.
Motreanul v. Ştefan Motreanul.
Motru, m-re <j. Mehedinţi; Gura Motrului r. Filiaşi>, dascăl 183; egumen <225 >.
Muchea Tihăi, top. la Ccpari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Mufa, Mufă v.Chircă a Mufăi.
Muja, rumân din Voineşti 250, 276.
Muncaci (Mucaci), episcopie în Ţara Ungurească <R.S.S. Ucrainiană>; episcop aşezat de Mihai Viteazul 50, 115, 135, 136.
516
www.dacoromanica.ro
Munteanul v. Radul Munteanul.
Mura, sora (?) Iui Ianiu Ghiuormescul 36.
Murgeşti, sat <j. Gorj; r. Filiaşi>, părţi cu rumâni ale m-rii Strîmba 219.
Murgu din Verneşti, martor 150.
Muscel, judeţ v. Muşcel şi Pădureţi. Muscelul Sărăţei v. Muscel, sat.
Mustachi v. Ghinea Mustachi.
Mustaţă v. Mostaţă.
Muşa din Corbi v. Magdalina monahia.
Muşa, ţigancă boierească 70, 247, 251.
Muşa, ţigancă răscumpărată de soţul ei 122, 148, 278.
Muşa, vinde parte din Bujorani 249.
Muşa, vinde parte din Măteşti 145.
Muşat v. Stan al Iui Muşat.
Muşat, biglar, vătaf, din Bucureşti 68.
Muşat, călăraş, vinde vie în Zoreşti 77. Muşat clucer v. Muşat, mare sluger.
Muşat, cumpără parte cu vie în Cîn-deşti 15.
Muşat din Cireşov, martor 245.
Muşat din Stăneşti 235.
Muşat, nepotul Iui Baciul vornic II; probabil acelaşi:     nepotul Iui Stanciul iuzbaşa,
    vinde parte din Străoşti I.
Muşat, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Muşat, rumân din Borusu 33, 92.
Muşat, rumân din Glăvăueşti 40.
Muşat (Moşat) sluger mare, fost ispravnic al Craiovei, clucer 8, 73, 137, 225; martor 12, 76, 124, 131, 141, 227, 237, 275.
Mnşcăţei, funia lor Ia Otişani 27.
*MuşceI (Muscelul Sărăţei), sat clîngă Sărata r. Buzău >, partea Stanei ş. a. 48; parte dăruită de Gligorie comis m-rii Banul 147; părţi cumpărate de Isar cămă-raş I, II.
Muşcel şi Pădureţi (Muscel, Muşcel), judeţ, deal şi sate din ~ 22, 186, 269.
*Muşeteşti, sat <j. Teleorman; Iîngă Albeşti r. Roşiorii de Vedc> 81.
Muteşti v. Buteşti, sat.
N
Na.. ., ginerele Iui Eftimie din Vai-de-Ei. martor 154.
Nagoşina v. Niagoşina.
Nan v. Piatra-lui-Nan.
Nan, căzut rob; Iasă părţi din Stăneşti şi Conceac fiicei sale Neaga 99.
Nan, cumpără parte în Otişani 27.
Nan din Baloteşti, martor 230.
Nan din Dălbăneşti, tatăl Iui Radul vătaf 276.
Nan din Mănăileşti, tatăl Iui Oprea 31.
Nan din Stăneşti 235, 248.
Nan din Voinigeşti, martor 238.
Nan logofăt din Văcăreşti, tatăl lui Micul 164; boier hotarnic, martor 128, 156, 265.
Nan, martor pentru Pupezeni 52.
Nan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Nan postelnic, fiul lui Oprişor din Măneşti, stăpîn în Săcuiani şi Muscelul Sărăţei 147, 271.
Nan, în pricină cu Magdalina monahia pentru Valea-Ora şului 42.
Nan, rumân din Frecaţi 216.
Nan al Iui Udiţă, rumân din Boghiani I.
Nanul Mărăi, ţigan boieresc 10.
Nan Zapsi din Poenari, martor 170.
Nasta (Nastea) din Negoeşti, martor pentru Greci şi Cozleci 40; probabil acelaşi: Nasta din Tîrgşor, martor 117.
Naum Mărgineanul (Naum) grămătic, traduce act domnesc 15, 83.
Naupactul mitropolie <Grecia>. 11, 55.
Navrap, vinde parte din Mihneşti I.
Năcula v. Necula, paharnic.
Năsturel v. Radul Năsturel şi Udrişte Năsturel.
Neacşa, fiica Iui Cernica vornic, soţia Iui Ionaşco comis, stăpînă în Bîrzeştii-de-Jos ş.a. 70, 271.
Neacşa, fiica Iui Cîrstianov logofăt, soţia Iui Bucur din Bucureşti 14.
Neacşa, jupîneasă, dăruieşte sate şi ţigani m-rii Bolintin 11.
Neacşa, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Neacşa, sora lui Pascul din Văleni 48.
Neacşa, soţia Iui Enachi vătaf, stăpînă în Arccşti şi Verneşti 134, 150.
Neacşa, soţia Iui Mitrea comis, vinde vie în Tîrgovişte 127; probabil aceeaşi: soţia Iui Mitrea paharnic, stăpînă în Căcaţi 13.
Neacşa, soţia Iui Nenciul vornic, vinde parte în Deşiraţi 111, 112.
Neacşa, ţigănci 122, 148, 195.
Neacşa, vinde parte din Măteşti 145.
Neacşa Groasa (Neacşa) din Cioceui, jupaniţă, stăpînă în Romceni 125.
Neacşul v. şi Necşul.
Neacşul din Ţigăneşti, megiaş tocmelnic 89.
Neacşul, tatăl Iui Ivaşco 241.
Neag din Dobroţei, partea lui 138.
Neag din Drugăneşti, cumpără parte în Stoe-neşti 170.
Neag din Ţigăneşti, megiaş tocmelnic 89.
Neag, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Neaga v. Şărban Neagăi.
Neaga, cumpără pate din Ncgeşti 88.
Neaga, fiica Iui Nan, moşteneşte părţi în Stăneşti şi Conceac 99.
Neaga, mama Iui Ghirghe, stăpînă în Frecaţi 216.
Neaga, nepoata Neagăi Mitroaia vorniceasa, stăpînă în Grozăveştii-de-Sus 190, 194.
Neaga, soţia Iui Stoica paharnic, stăpînă în Strocşti, Buciumeni ş.a. 284.
Neaga, ţigănci boiereşti 92, 278.
www.dacoromanica.ro
517
Neaga, vara lui Cherca, vinde părţi din Băbeni şi Cîrciumari 197.
Neaga, vinde parte din Voevoda 81.
Neaga Mitroaia (Neaga,~Metroae) vorniceasa, soţia lui Mitrea vornic, stăpînă în Groză-veştii-de-Sus şi Sukarna 38, 190, 194.
Neagoe v. şi Bădilă Neagoe şi Negoe.
Neagoe agă v. Neagul.
Neagoe armaş, tatăl lui Leca 251.
Neagoe din Corbuşorii, în pricină cu m-rea Corbii-de-Piatră pentru Valea-Oraşului 42; martor 40.
Neagoe din Drugăneşti, martor 170.
Neagoe din Izvorani, martor 151.
Neagoe din Potoceni, martor 150.
Neagoe din Procica, martor 40.
Neagoe din Prodileşti, martor 211.
Neagoe fiul Dobrei v. Neagoe, negustor.
Neagoe (Negoe), fiul lui Şerban, partea lui cu rumâni din Lăngcşti 222.
Neagoe logofăt din Tîrgovişte, soţul Elinei, ginerele popii Costandin din Bucureşti, în pricină pentru satul Tîntava 115; martor 109-111.
Neagoe, martor pentru Fugeşti 207.
Neagoe, moşnean din Foeşti rumânit cu partea lui din Voevoda 81.
Neagoe, moşnean rumânit din Lăngeşti 222.
Neagoe, neguţător din Tîrgovişte, martor 126, 220, 246, 283.
Neagoe, rumân din Berivoeşti, iertat 30.
Neagoe (Negue), rumân din Borusu 33, 92.
Neagoe, rumân din Ciocadea 174.
Neagoe, socrul lui Costandin, martor în Tîrgovişte 126.
Neagoe vătaf, vinde parte din Copăcel 84.
Neagoe, vinde parte din Micşani 277.
Neagoe a lu Bută din Brătivoeşti, martor 148.
Neagoe Basarab v. Băsărabu domn.
Neagoe Cotirlă, rumân din Cepturi 258. .
Neagoe Matoe din Măgbireşti, martor 34.
Neagoe Tărchilă, moşnean din Scurteşti 271; v. şi Turchilă.
Neagoe Zgăian (     ~ Sgăian) din Bălteni,
    martor 57, 58.
Neagole, partea ei din Cîndeşti 15.
Neagomir din Băşcenii-de-Sus, vinde parte cu vecin din Bughiani I.
Neagomir din Pietloşani, martor 151.
Neagomir din Rîmnic, tatăl Paraschivei 238.
Neagomir, moşnean rumânit din Glupavi, se judeceşte din nou 72.
Neagra v. Gîrla Neagră.
Neagul v. şi Niagul.
Neagul (Neagoe, Neagulu, Negul) agă, mare tocmelnic 72; martor 32, 79, 100, 124, 130, 134, 138, 190, 194. _
Neagul, cizmar, vinde parte în Verneşti 166.
Neagul, cumpără parte în Drăceşti 17.
Neagul din Bălţaţi, tatăl lui Dragomir Butoi, partea lui 209, 213.
Neagu din Foeşti, tatăl lui Neagoe 81.
Neagul din Măteşti, martor 77.
Neagul din Negoeşti, fratele lui Antonie <voievod>, cumpără părţi din Băbeni şi Cîrciumari 197.
Neagul din Oreşti, boier hotamic 128, 156.
Neagul din Stăneşti 235.
Neagul din Torsura, boier hotarnic 176.
Neagul din Zoreşti, martor 77.
Neagul, martor pentru Crîngeni 133.
Neagul, moşnean din Scurteşti 271.
Neagul, moşnean rumânit din Glupavi, se rejudeceşte 72.
Neagul, partea lui din Groşanca I.
Neagul, pîrcălab al m-rii Strîmbul, martor 211.
Neagul, rumân din Arceşti, fugit 134.
Neagul Başcoveanul din jud. Mehedinţi 81.
Neagul Baştac din Căpăţineşti, aldămăşar 77.
Neagul Durdăcîine, rumân din Bădeni 244,257.
Nebunul, rumân din Rădăcineşti 180.
Necşul Băurei din Slatina, martor 245.
Nectarie v. Nictarie.
Necul v. Nicul, ţigan.
Necula v. şi Nicola, Nicula.
Necula, Necola r
Necula, diacon din Tîrgovişte, martor 7.
Necula (Necola) din Glogova, ginerele lui Radul Corlătcscul comis, stăpîn în Glogova, Ciucelul şi Mănăstirea 137.
Necula din Stăneşti 235.
Necula, fiul popii Tudor, vinde parte din Găneştii-de-Sus 217.
Necula, fratele lui Ianiu Ghiuormescul, în pricină pentru vie în dealul Cernăteştilor 36, 45.
Necula logofăt, copil, scrie carte 89.
Necula (Nicula), moşnean rumânit din Păuşeştii-de-Otăsău 232,        272.
Necula, nepotul lui Petru spătar, vinde delniţe în Popeşti 99.
Necula (Năcula, Necola, Nicola) paharnic din Cornăţeni 63, 66; fiul lui Vintilă ban, stăpîn în Cornăţeni, Budureşti ş. a., face diată 198; martor 130, 138, 270, 281.
Necula paharnic, fiul popii Balea din Braşov, martor 252.
Necula, popă din Pietrari, martor 252, 253.
Necula, popă din Şirineasa, aldămăşar 53.
Necula (Necola), popă domnesc din Tîrgovişte, martor 214, 218, 270, 281.
Necula postelnic din Cocorăşti, în pricină pentru ţigani 251; probabil acelaşi: Necula postelnic, martor pentru Săteni 214, 218.
Necula, rumân din Glăvăneşti 40.
Necola, rumân din Pîrîiani 195.
Necula, scrie zapis 186.
Necula sluger v. Necula Avanul.
Necula (Necola) spătar mare, <fratele lui Enache Catargiul>, nepotul lui Necula vistier, trimis cu haraciul la Ţarigrad 273.
Necula (Necola, Nicola) vătaf, fiu vitreg al lui Radul Corlătescul comis, stăpîn în Glogova, Ciucelul ş. a. 137; probabil acelaşi: Nicula vătaf din Vărăşti, martor 28.
518
www.dacoromanica.ro
Necula, vistier mare, stăpin în Stoeneşti 19; abuz 273.
Necula, vornic al doilea, martor 143, 157.
Necula Avanul (Avanul, Necula) sluger din Cacaleţi şi din Pojorăşti, tatăl lui Costandin 96, 111, 112, 247, 251.
Necola Botuşanul, martor 157.
Necola Rusul din Bucureşti, martor 14.
Neculaclii, cizmar din Bucureşti, martor 167.
Neculai mare serdar, în sfatul domnesc I.
Neculeşti v. Niculeşti, sat.
Nedelca Clocotăneasa din Bucureşti 68.
Nedelco din Bucu, martor 3, 95.
Nedelco din Lazure, martor 198.
Nedelco logofăt, martor 138.
Nedelco, moşneni rumâniţi din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Nedelco, partea lui în Yoevoda 81.
Nedelco portar mare, martor 121, 138, 141, 143, 150, 253.
Nedelco postelnic, fiul lui Radul Căptariul, stăpîn în Mărăcineni ş. a . 70.
Nedelco, în pricină pentru Văleni 120.
Nedelco, rumân din Hăreşti 16.
Nedelco, schimbă parte din Pisculeşti pentru parte din Pupezeni 52.
Nedelco, ţigan boieresc 137.
Nedelco, vinde parte în Stoeneşti 170.
Nedelco (Nedelcu, Nedilco, Nidilco) vornic, stăpîn în Ciumeruic şi Bucureşti 2, 61.
Nedelco al Herăi, partea lui în Pupezeni 52.
Nedele v. Radul Ncdele.
Nedrea, rumân din Cislău fugit 240.
Negeşti, sat <c. Vlădeşti, r. Muscel>, părţi vîndute de Radul Pupezescul lui Dumitru 88.
*Negeşti, sat <j. Ilfov; lingă Bălteni r. Răcari> 35, 37, 56, 162.
Negoe din Răugeni, martor 105, 107.
Negoeşti (Nigoeşti, Nigoişti), sat <or. Ploieşti>
*   40, 197.
Negoeşti, sat <j. Mehedinţi; r. T. Severin> 137.
Negoiţă, clucer, tatăl lui Iordache 258.
Negoiţă (Nigoiţă) paharnic, <fiul lui> Meiotă din Berileşti, martor 3,         252; postel-
    nic 3.
Negoiţă, partea lui din Vai-de-Ei 154.
Negoiţă postelnic din Sărata, stăpîn în Brăgă-reşti 243.
Negoşina v. Niagoşina, sat.
*Negovani, sat <j. Gorj; lingă Brăneşti r. Filiaşi>, popă 57—59.
Negre v. Stănia al lui Negre.
Negre, jupîn din Gherghiţa, martor 258.
Negrească, moşie la Verneşti <or. Buzău> 150.
Negrilă din Pleşcoi, megiaş tocmelnic 15.
Negrită, soţia lui Thoma, partea ei din Danul 172.
Negrul v. Gram a ~ , Lupul ~ şi Tudor Negrul.
Negue v. Neagoe.
Neguleci din Cîndeşti, cumpără parte cu vie 15.
Ncguţ, aldămăşar la Negoşina 67.
Neguţ, moşnean rumâni t din Glupavi, se rejudcceşte 72.
Neică, vinde vie în dealul Zoreştilor 277.
Neicul, călugăr, rumân din Stejarul 176.
Nemoiu v. Nimoi, sat.
Nenciul, locul său dc prăvălie în Bucureşti 205.
Nenciul, moşnean din Scurteşti 271.
Nenciul, popă, biserica lui<din Bucurcşti> 144.
Nenciul, popă din Lăngeşti, ruinâuit 222.
Nenciul (Nencevu), popă, tatăl popii Dima din Tîrgovişte 214, 218, 246, 283.
Nenciul, vătaf din Floricşti, martor 257.
Nenciul, vornic din Măneşti, stăpîn în Deşiraţi 109, 111, 112; martor 19, 110, 113, 141, 150.
Neofit, egumen al m-rii Malamuc 45.
Neofit, mitropolit al Heracleei 11, 13, 55.
Niagoşina (Nagoşina), sat <Negoşiun r. Buzău >, parte vîndută de Rădici lui Stan a lui Ion din Largul; loc de băjenie 67.
Niagul jugănarul, aldămăşar la Negoşina 67.
Niagul viorarul, aldămăşar la Negoşina 67.
Nica din Tîrgul-Jiu, fiul lui Lupul Bălţatul, partea lui în Viezuri 64; martor 174.
Nica logofăt din Bucureşti, martor 40.
Nica (Nică) mare logofăt, vistier, tatăl lui Preda spătar 206, 254; cumpără şi rumâneşte satele Tîncăbeşti şi Bragăreşti 71, 79, 149; sol în Ţara Nemţească 71, 79.
Nica, martor în Tîrgovişte 220.
Nica postelnic, cumpără vii în Tîrgovişte 127; probabil acelaşi; Nica iuzbaşa, tatăl lui Badea comis 7, 127.
Nica postelnic din Stăngăcea, martor 98.
Nica, ţigan boieresc 195.
Nicoară comis, stăpîn în Bălţaţi 213.
Nicoară iuzbaşa, stăpîn în Buzeşti, Mihneşti şi Cîndeşti I, II.
Nicoară, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Nicodim, egumen al m-rii Tismana; aşeză-mîntul şi mormîntul lui 50.
Nichifor căpitan, martor pentru Poeşti 268.
Nichifor, martor pentru Seciul-Banei 188.
Nichifor, megiaş din Oteşani 27.
Nicola armaş <din Smîrdeşteţ>, tatăl lui Ciona 264.
Nicolae Urs din Drăcişti, martor 17.
Nictarie nrhidiacon, stăpîn în Ciulniţa şi Seaca 60.
Nicul (Nccul), ţigan din Lotru, îşi răscumpără soţia 148, 278.
Nicula v. şi Necula.
Nicula, popa din Cîineşti, martor 267.
Niculae din Păuşeştii-de-Otăsău, martor
    212, 221.
*Niculeşti, sat <j. Argeş; *Neculeşti lingă Bărăşti r. C. de Argeş, în hotar cu Cepari 202.
Nidilco v. Nedelco.
Nigoeşti, Nigoişti v. Negoeşti.
www.dacoromanica.ro
519
Nigoiţă postelnic v. Negoiţă paharnic.
Nimoi, sat <j. Yîlcea; Nemoiu r. Drăgăşani>, popă 151.
Nistor din Căciulaţi, martor 230.
Nistor logofăt din Tîrgovişte, martor 252. Nistor al lui Stănilă, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Niţă Dediul, vătaf din Călineşti, martor 275. Nîngeşti v. Lăngeşti, sat.
Norocea <Ivan Norocea», vornic, stăpîn de prăvălii în Bucureşti 210.
Noua Romă v. Constantinopol.
Novacu, moşnean rumânit din Glupavi; se rejudeceşte 72.
Novac, tatăl lui Stănilă, rumân din Clanţa 56.
Nucet (Nucit), m-re <j. Dîmboviţa; r. Tîrgovişte >, prăvăliile ei în Bucureşti 85; egumen 39, 86.
Nucet, sat <j. Olt; lingă Dăneasa r. Drăgă-neşti-01t>, rumâni se răscumpără fără moşie de la Stanciul Lucăi şi se rumânesc din nou 82, 143.
Nucşoara, sat <j. Muscel; r. C. de Argeş», în pricină cu m-rea Corbii-de-Piatră 42.
O
Oală, popă, vinde vie în dealul Bucureştilor 163.
Oana, călugăr, martor în Tîrgovişte 7.
Oană din Buzeşti, tatăl lui Tatomir 34.
Oană (Oana) rumân din Yoineşti, fugit în Ţara Ungurească 252, 276.
Oanăşu din Bereşti, în pricină pentru Peşti-şanii-de-Jos 73.
Oancea v. şi Once.
Oancea cel bătrîn din Puturoasa, vinde ţigani 230.
Oancea din Bălţaţi, tatăl lui Coteşilă 213.
Oancea din Budeni, martor 165.
Oancea din Căpăţîneşti, tatăl lui Crăciun 77.
Oancea din Lereşti (?), martor 40.
Oancea- din Mărăcineni, aldămăşar 77.
Oancea din Puturoasa, nepotul lui Oancea cel bătrîn, stăpîn de ţigani 230.
Oancea, fiul lui Mircea Zgăei, vinde vie în dealul Zoreştilor 277.
Oancea logofăt din Cuştereni, stăpîn în Tîmbu-reşti şi Ciumernic 1, 2; boier botarnic 100; martor 76, 91, 111, 124, 171.
Oancea, morar, rumân din Yoineşti 276.
Oancea, moşnean din Scurteşti, vinde vad de moară 271.
Oancea, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Oancea, în pricină pentru Pîrţcoveni 239.
Oancea, rumân din Frecaţi 216.
Oancea, rumân din Prodileştii-de-Sus, se rejudeceşte 211.
Oancea, vinde parte în Genuneni 31.
Oancea, vinde vie în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Oancea MSnăilă (Oancea, ~ lu Mănăilă), fiii lui rumâni din Bădeni 133, 244, 257.
Obideţe, sat < Obidiţi, Rîmnicelul r. R. Sărat» 268.
Obîrşia, sat <j. Mehedinţi; Obîrşia-Cîmp r. Calafat», în botar cu Dîrvariul 116.
Obîrşia Robarului, top. la Bîrsoi <j. Argeş; r. Drăgăşani» 168.
Obîrşia Ulmetului, top. la Ciocadea <j. Gorj; r. Gilort» 274.
Obrejăl, sat <Obrejeni r. Gorj» 228.
Ocna Mare (Ocna, ~ ce Mare), ocnă, oraş
    <j. Vîlcea, Ocnele Mari» 51, 221; negustor 151; vamă dăruită patriarhiei din Alexnn-dria; cămara 223.
Ocnarul v. Ghinoca Ocnarul.
Odoba v. Hodobeni, sat.
Odor, vinde parte în Băloteşti 230.
Ogretin, sat <j. Săcuiani; r. Teleajen», parte luată de lorgachi sluger de la Stanciu Bernat păcurar 40.
Obaba, sat <probabil j. Mehedinţi; Obaba-Jiu r. Strebaia» 174, 231.
Olănescul v. Stanciul Olănescul.
Olăneşti, sat <j. Yîlcea; or. Olăneşti» 84.
Olea, pîrîu la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş»
    202.
Ologi, sat <j. Teleorman; Cringu r. T. Măgurele», în botar cu Yoevoda 81.
Olt, judeţ, sate din ~ 6, 154.
Olt, rîu 118; sat pe ~ 82; ţara Oltului 263.
Olteţ, pîrîu, sate pe ~ 182, 195.
Once din Topoloveni, megiaş tocmelnic 235.
Once, rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104, 106, 146.
Onescul v. Stoian Onescul.
Oneştii, partea lor în Izvorani 151.
Oprea, Opre:
Oprea v. Stanciu Oprei.
Oprea căpitan v. Oprea iuzbaşa.
Oprea, cîrciumar, rumân din Yoineşti 276.
Oprea, cumpără parte în Bîrsoi 168.
Oprea, cumpără parte cu vie în Cîndeşti 15.
Oprea, diacon, partea lui în Danu 172.
Opre din Costeşti, martor 232.
Oprea din Fiiani, jurător 56.
Opre din Păuşeştii-de-Otăsău, martor 212, 221, 234; probabil acelaşi: Opre, martor pentru Păuşeşti 189.
Oprea din Rîmeşti, aldămăşar 27.
Oprea din Săteni, fiul lui Yintilă <postelnic», martor 200, 218.
Oprea din Viezuri, martor 64.
Oprea, fiii lui rumâni în Hăreşti 16.
Oprea iuzbaşa, căpitan din Bucu, sluga doamnei Elina, stăpîn 3, 80, 95, 112, 247, 251.
Oprea logofăt, cumpără pivniţă în Bucureşti 14.
Oprea logofăt din Bălţaţi, martor 255, 275.
520
www.dacoromanica.ro
Oprea logofăt din Mănesti, tatăl jupaniţei Vlădae 91, 111, 112!
Oprea logofăt din Rătivoeşti, trimis domnesc, jurător 43, 122, 148, 278; martor 5.
Oprea logofăt din Rimnic, scrie zapis 238.
Oprea logofăt din Săcuiani, tatăl lui Udrea 164; partea lui 271.
Oprea logofăt din Şirineasa 267, 272; rumâ-neşte satul Oteşani 27.
Oprea, martor pentru Vai-de-Ei 154.
Oprea, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Oprea, popă, cumpără parte în Otişani 27.
Oprea, rumân din Berivoeşti, iertat 30.
Oprea, rumân din Slănicul-dc-Jos, încearcă să se judecească 104—106, 146; v. şi Oprea Cenuşe.
Oprea, rumân din Voineşti 276.
Oprea, ţigani boiereşti 40, 137, 247.
Oprea, vinde parte în Genuneni 31.
Oprea, vinde vie în Cîineşti 53.
Oprea, vornic al doilea din Tîrgovişte, martor 127, 141.
Oprea al călugărului, moşnean din Scurteşti, vinde vad de moară 271.
Oprea al lui Cercel, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Oprea al lui Funingine, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Opre al popii 25.
Oprea al lui Popoviciu, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Oprea a lu Poştelă din Curte, aldămăşar 228.
Oprea al lui Tînjală, rumân din Pîrîiani 195.
Oprea Bădese din Păuşeşti, martor 221.
Oprea Blojiu (Oprea, ~ Blojin), vinde parte din Bălteni 57; jurător 183, 225.
Oprea cel mic, rumân din Voineşti 276.
Oprea Cenuşe (Oprea, ~ Cenoşe), rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104, 106, 146.
Opre Păcală din Argeş, martor 232.
Oprea Răspopul, moşnean rumânit din Glupavi, se rejudeceşte 72.
Oprina, jupaniţă, stăpînă în Băiceşti, Bonţeşti şi Tătarul 123, 159.
Oprina, ţigancă boierească 137.
Opriş, cumpără parte în Voinigeşti 238.
Opriş din Bănceşti, fiul lui Ccrnat logofăt, martor 277.
Opriş din Bereşti, în pricină pentru Peştişanii-de-Jos 73.
Opriş din Vale lu Dobrc, vinde parte în Băteşani 226.
Opriş, fiul lui Anghcl logofăt din Ciorăşti, în pricină pentru mori pe Buzău 261; martor 277.
Opriş, moşnean rumânit din Buciuineui 38.
Opriş, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Oprişa, rumân din Rădăcineşti 180.
Oprişa, vinde parte la Izvorul lui Bavo <Bogaţi> 241.
Oprişor, logofăt din Măneşti, tatăl lui INan postelnic şi Hrizan, stăpîn în Săcuiani 271.
Oraşul de Floci v. Floci.
Orăşti v. Oreşti, sat.
Orbească, sat <probabil j. Teleorman; r. Alexandria) 150.
Orbul v. Stoica Orbul.
Orehoviţa jud. Mehedinţi, sat cOreviţa r. Vînju Mare>, al Mitropoliei scutit de vină-rici domnesc 177.
Oreşti (Orişti), sat <j. Ilfov; probabil Orăşti r. Olteniţa) 2, 128, 156, 271.
Orezul, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş)
    202.
Orga, martor în Tîrgovişte 220; v. şi Iurga, cupeţ.
Orza v. Stănilă Orza.
Oslatuni (?) 42.
Otăsău, pîrîu <afluent al Bistriţei), sate pe ~ 212,      221,   226,  232.
Otea din Bîrzeşti, martor 99.
Oteşti, sat <j. Olt; r. Drăgăşani) 154.
Otişani jud. Vîlcea, sat <Otcşani r. Horezu), rumânit de Oprea logofăt, se răscumpără; părţile lui Radul Golescul 27.
P
Padea (Pade), sat <j. Mehedinţi; r. Craiova) 28, 76, 78, 124, 176, 185.
Padina Severinului, top, la Dîrvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
Pădureţi v. Muscel şi Pădureţi.
Palionie din Mîrşa, martor 129.
Paia (Pae), sat <j. Mehedinţi; Botoşeşti-Paia r. Vînju Mare) 49, 98, 132, 179.
Palaloga logofăt din Cîmpina, martor 209, 213.
Palanga v. Cuciul.
Palie v. Vladul Palie.
Pana v. Pană.
Panait Balotă, postelnicel 202.
Panaiut ban, cumpără parte din Iaroslă-veşti 51.
Panaiut, jupan, martor pentru Poeşti 268.
Pană v. Sima al lui Pană.
Pană armaş din Tîrgovişte şi din Voineşti stăpin 252, 276; martor 253, 257; probabil acelaşi:     Pană din Tîrgovişte, fiul lui
    Spinciul, vinde prăvălii 141.
Pană din Căpreni, martor 195.
Pană, fiul jupaniţei Mihna, stăpîn în Măneştii-
    de-Jos 19.
Pană (Pana, Pano) logofăt din Rîmnic, fini lui Tudor <din Slăviteşti) logofăt, stăpîn în Genuneni şi Cireşul 31; martor 212, 221, 226, 272.
Pana, martor pentru Păuşeşti 189.
Pană (Pana) pîrcălab, martor 250, 263.
Pană vistier mare, ctitor al m-rii Sf. Ecalcrina; mormîntul lui 13, 119.
                                                                                                                         521
www.dacoromanica.ro
Pană al lui Dima al lui Luca, martor în Bucureşti 61.
Pană Filip v. Penişoară, Vistier.
Pandeli postelnic, martor 124.
Panga v. Zupos al lui Panga.
Panion (Paniul), episcopie <Turcia> 13, 55.
Papa, mare vornic, fost mard logofăt 244; in sfatul domnesc mare vornic 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45 47, 50, 53, 56, 64 66, 70—73, 76 79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98 100, 103, 111, 112, 115 119, 123, 125, 136, 137, 141, 149-151, 153, 154, 157, 158, 161, 163,      166, 168, 170,  171,  173, 174, 176,
    177,  180, 182, 194,  195,  202, 203, 205,
    207,  209, 211, 213,  222,  225,  227 230,
    237,  251, 254, 257,  261,  271, 272, 276,
    277, 280, 281, I, II; ispravnic în acte domneşti 120, 177, 209, 213, 251, 276; numeşte jurători 248;
      jurător, martor 12, 54, 56, 60, 71, 76, 79, 91, 100, 111, 121, 124, 130, 131, 141, 143, 190, 194, 216, 227, 255, 273, 275.
Papa Dragomir v. Dragomir, popă.
Papit, rumân din Rădăcineşti 180.
Papul din Obrejăl, aldămăşar 228.
Para logofăt de vistierie, martor 33, 54, 56, 92, 124, 130, 143, 190, 194.
Para paharnic, stăpîn în Cîrtojani 160.
Paranga, moşie (?) la Scurteşti <or. Buzău> 271.
Paraschi, croitor din Bucureşti, martor 167, 282.
Paraschiva căinăraş din Stăneşti, martor 195.
Paraschiva din Căzăneşti, nepot lui Nedelco vornic, vinde loc de casă în Bucureşti 61; în pricină pentru Ciumernic 2.
Paraschiva din Tirgoviştc, fratele Cautei, martor 126.
Paraschiva, fiica lui Neagomir din Rîmnic, vinde loc in Voinigeşti 238.
Paraschiva, fiica lui Vladul, stăpînă in Ugromi 174.
Paraschiva, fiul lui Fira croitor, vinde loc de casă in Bucureşti 167.
Paraschiva, fratele lui Leca, vinde delniţă în Goleşti 142.
Paraschiva (fost) mare logofăt din Drăghineşti, socrul lui Ivan postelnic 125; jurător, martor 76, 124, 273; al doilea logofăt, scrie act domnesc 79; eroare: mare vornic II; probabil acelaşi: Paraschiva logofăt din Buteşti, martor 209, 213, 230.
Paraschiva, martor 141.
Paraschiva postelnic din Bolească, tatăl lui Radul 164.
Paraschiva, tatăl (?) lui Radul din Tîrgovişte (?) 126.
Paraschiva, ţigancă boierească 137.
Paraschiva mare vornic v. Paraschiva mare logofăt.
Pardos din Răduleşti, sluga banului Ca-targiu 81.
Paripa postelnic, martor 40, 209, 213, 214, 218; semnează greceşte 214.
Partenie, episcop, nastavnic al m-rii Snagov, hotărăşte împreună cu domnul 46, 47.
Partenie (Parthenie), mitropolit de Adriano-pol 11, 13, 55.
Partenie (Parthenie), mitropolit de Cizic 11, 13.
Partenie, mitropolit al Yarnei 55.
Pascotă, rumân din Pirîiani 195.
Pascul din Văleni, părţile lui din Muşcel, Urseşti şi Tătărăi 48.
Patras, mitropolie <Grecia> 11, 13, 55.
Pavel, megiaş din Căldăruşi, martor 100.
Pavlachi (Pavalachie, Pavelache, Pavlache, Păvălache), mare comis în sfatul domnesc 158, 173, 174, 176, 177, 180, 182, 195, 202, 203, 205, 207, 209, 211, 213, 222, 225, 228, 229, 230, 237, 243, 251, 254, 257, 261, I, II.
Pazarli, pivniţa lui in Bucureşi 266.
Păcală v. Opre Păcală.
Păcală din Zănoaga (?), martor 40.
Păcălin, partea lui în Voineşti 175.
Pădure din Prodileşti, martor 211.
Pădure, fratele lui Ivaşco <fiul lui Fiera logofăt din Oreşti>, stăpin în Greci şi Băleni 130, 141.
Pădure logofăt din Bucureşti, martor 242.
Pădure, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Pădure paharnic din Lazure, martor 198.
Pădure, partea lui din Izvorani 151.
Pădureţii de la Iutele v. Clanţa, sat.
Pălăla din Preajba, jurător 64.
Păltinet v. Valea Păltinetului.
Păltinet, ocină <j. Vîlcea; lingă Păuşeşti-Otăsău r. Horezu>, locuri cumpărate de Sima al doilea logofăt 212, <221>.
*Păpeni (Popeni), sat <j. Ialomiţa; Hagieni r. Feteşti> 93-97, 111, 184.
Părăngeasca, funie la Scurteşti <or. Buzău> 271.
Pătei v. Radul Pătei.
Pătrana, ţigancă boierească 137.
Pătraşco din Cocorăşti, tatăl lui Udrişte paharnic şi al lui Boldujar 130, 141.
Pătraşco, fiul lui Bărcan stolnic v. Pătraşco postelnic din Bucşani.
Pătraşco, fiul jupaniţei Mihna v. Pătraşco postelnic din Cîrsteşti.
Pătraşco, fiul lui Bogdan din Săhăteni şi fratele jupînesei Neaga 190, 194.
Pătraşco, fiul lui Stanciul logofăt din Dilga, martor 185.
Pătraşco, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Pătraşco postelnic din Bucşani, fiul lui Bărcan, martor 39, 40, 86.
522
www.dacoromanica.ro
Pătraşco postelnic din Cîrsteşti, martor 92; probabil acelaşi: Pătraşco, fiul jupauiţei Mihna, stăpîn iu Măueştii-de-Jos 19.
Pătraşco, ţigan boieresc 195.
Pătraşco, vărul lui Bărcau şi nepotul lui Bărcau stolnic, stăpîu în Greci 40.
Pătraşco <cel Buu>, domn al Ţării Româneşti, tatăl lui Petru Cercel w. 176; acte de la ~ 132, 176,
Pătîrlage, sat <j. Săcuiani; Pătirlagele r. Cislău> 133, 207, 257.
Pătroae, sat <j. Dîmboviţa; Pătroaia r. Găeşti> 89.
Pătru v. Susă Pătru.
Pătru v. şi Petru.
Pătru armaş diu Voineşti (?), martor 257.
Pătru ban, martor iu Tîrgovişte 220.
Pătru diu Bucu, martor 52, 251.
Pătru din Cireaşovu-din-Deal, aldămăşar 245.
Pătru din Drăngeşti, fratele lui Vlad postelnic ML
Pătru din Izvorani, martor 151.
Pătru din Pişteşti, martor 64.
Pătru din Sătcel, martor 34; probabil acelaşi: fratele popii Radul, cumpără iu Sătcel 34.
Pătru diu Şerbeşti, martor 170.
Pătru din Viezuri, martor 64.
Pătru diu Vîlcăneşti, iu priciuă peutru Salcia 29.
Pătru, fiul lui Ivaşco fost mare vornic diu Băleni, stăpîu îu Bădeni 39, 86.
Pătru fiul lui Tanasie postelnic v. Pătru postelnic diu Cepturile.
Pătru (Petru), fiul Mihelitei, în pricină pentru prăvălii din Bucureşti 210.
Pătru logofăt diu Băleni, stăpîn îu Bădeni 39, 86.
Pătru logofăt din Tîrgşor, martor 40.
Pătru, martor îu Berevoeşti 30.
Pătru, moşueau rumânit diu Dîrvariul 116.
Pătru, moşneni rumâniţi din Tiucăbeşti îuceracă să se rejudecească 71, 79.
Pătru (Petru), uepot lui Boholan, înfrăţeşte pe Oprea căpitau in Bucul-de-Sus 251.
Pătru pîrcălab, dăruieşte parte din Bîrca şi ţigani m-rii Argeş 6.
Pătru, popă din Glogova, martor 137.
Pătru, popi din Pietrari, martori 252, 253.
Pătru postelnic din Cepturile, martor 209, 213; probabil acelaşi: Pătru, fiul lui Tanasie postelnic, stăpîu în Cepturi 113.
Pătru postelnic, fiul, lui Aslan v. Pătru sluger.
Pătru, rumân diu Răsnicel 231.
Pătru, rumân diu Spiueni 195.
Pătru (Pătre, Petre) sluger fiul lui Aslan mare vornic şi giuerele lui Preda <Floricoiul> 16; martor 227, 237, 255; postelnic 16.
Pătru, socrul lui Oaucea din Puturoasa 230.
Pătru spătar, cumpără delniţe îu Popeşti 99.
Pătru, ţigau măuăstiresc 122, 148, 278.
Pătru, vătaf de croitori din Tîrgovişte, martor 126.
Pătru, vinde loc în Teleşti 73.
Pătru al Maţolei diu Torsura-de-Jos, boier hotarnic 176.
Pătru al Popii diu Drăgăueşti, martor 148.
Pătru Cercel (Pătru, Petru ~ ), domn al Ţării Româueşti, fiul lui Pătraşco w. 99, 176; acte de la ~ 132, 176.
Pătru Urzică din Drăgăneşti, martor 148.
Păulişti, sat <Păuleşti or. Ploieşti> 164.
Păuna, fiica jupaniţei Dochia, răscumpărată din robie 141.
Păuna, fiica lui Badea postelnic din Cocorăşti, soţia lui Radul vornic, stăpînă în Borusu 33, 92.
Păuna, soţia lui Nica fost mare logofăt, stăpînă în Brăgăreşti 149.
Păuşeştii-de-Otăsău (Păuşăşti), sat <j. Vilcea; r. Horezu > 189, 233; în hotar cu Băteşani 226; moşneni rumâniţi de Sima al doilea logofăt 232, 272; popi 212, 215, 221, 232, 234, 267, 272; probabil acelaşi: Cismănesti (?) sat 226.
Păvălache v. Pavlaclii, mare comis.
Peciu, dulgher, vinde prăvălii şi foişor în Bucureşti 85.
Peia, scrie zapis 165.
Penişoară <Pană Filip din Moldova > vistier, stăpîn îu Hăreşti 16.
Pera, teslar din Tîrgovişte, martor 246, 283.
Periiaţe, sat 132.
Peristera, episcopie <Turcia> 13.
Periş (Perişu), sat <j. Ilfov; r. Răcari>, parte schimbată de Hriza mare logofăt cu Vladul fost mare vistier 131, 141.
Perişorul jud. Mehediuţi <r. Băileşti>, îu hotar cu Băneşti 176.
Perseca v. Piarsica, sat.
Peşcenie, pîrîu la * Spineni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. 01teţu> 182.
Peştişani jud. Gorj, ~ -de-Jos <r. Gorj> 73; '—■ -de-Sus, numit Băleşti; părţi cumpărate de popa Radul ş. a. de la Dochia vistiereasa 73.
Petco diu Cîineşti, aldămăşar 53.
Petrari v. Pietrari, sat.
Petre, Petru v. şi Pătru.
Petru Bonceiu, martor pentru Izvorul lui Bavo <Bogaţi> 241.
Petrica, popă, martor în Tîrgovişte 126.
Piarsica (Perseca), sat <j. Ialomiţa; Piersica r. Slobozia) 108, 184.
* Piatra lui Nan, sat <j. Mehedinţi; lingă Pleuiţa r. Calafat), îu hotar cu Dîrvariul 116.
Picea, ţigan mănăstiresc 78.
Pietloşani (?), sat 151.
Pietrari, sat <j. Vilcea; r. Horezu) 226.
Pietrari (Petrari, Pitrariu), sat <j. Dîmboviţa; r. Tîrgovişte) 182; popă 252, 253.
523
www.dacoromanica.ro
Pietrele, top. la Bîrsoi <j. Vîlcea; r. Drăgă-şani» 168.
Pietroşani, sat <j. Prahova; r. Ploieşti> 45.
Pilea, locul lui la Scurteşti 271.
Pilea logofăt, ctitor al m-rii Bolintinul 24.
Pileşti jud. Ilfov, sat, dăruit de Pilea logofăt m-rii Bolintinu 24.
Piperco, rumân din Rădăcineşti 180.
Piscu, top. la Voevoda <j. Teleorman; r. Alexandria» 81.
Piscul Corbului, top. la Copturile <j. Săcuiuni; Ceptura r. Mizil> I.
Piscul lui Cemat, top. la Valea Oraşului <j. Muscel; lingă Corbi r. C. de Argeş» 42.
*Pisculeşti, sat <j. Ialomiţa; lingă Cosimbeşti r. Slobozia» 3, 251; parte cu vad de moară şi pădure dată schimb de Nedelco lui Şerban 52.
Piscuri, sat 31.
Pişteşti, sat <r. Gorj» 64.
Piteşti jud. Muscel şi Pădureţi, oraş, mori 41; dealul Piteştilor 269.
Piteşti jud. Ilfov, sat <Piteasca or. Bucureşti» 40, 81, 217.
Picleni, sat <probabil Piclele r. Buzău»
    77.
Pirciul din Brăneşti, tatăl lui Mihăilă 243.
Piriiani (Pirăiani), sat <j. Gorj; Piriieni r. Olteţu» 56, 131, 141, 174, 230, 274; popă 195.
Piriu, sat <probabil j. Gorj; r. Filiaşi» 57.
Piriul Fintinii, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş» 202, 226.
Piriul Sincerilor, piriu la Cepari <j. Argeş: r. C. de Argeş» 202.
Pirlea, rumân din Spinet, mutat la Podbeleşti
    201.
*Pîrliţi, sat <j. Buzău; Cochirleanca r. R. Sărat» 271.
*Pîrliţi jud. Ialomiţa, sat <lingă or. Slobozia», părţi vindute de Socol paharnic ş. a. lui Enachi mare postelnic 100, 112.
Pîrtea din Zoreşti, vinde vie 277.
Pirţache v. Costandin Pîrţache.
*Pîrţcoveni (Pirţcov), sat <lîngă Balta Plopului or. Buzău», parte vîndută de Barbut lui Radul 239.
Pirţoe, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Pîrva Grecului (Pîrva), nepoata lui Gligorie, vinde locuri la Păltinet 212, 221.
Pîrvea, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Pîrvecii, rumân din Stejarul 176.
Pirvul clucer, ctitor la m-rea Coşuna 176.
Pirvul din Ciineşti v. Pîrvul Cosoroavă.
Pîrvnl din Drăgoi, martor 168.
Pîrvul din Izvorani, hui lui Drăgoi, vinde parte şi vie 151.
Pîrvul din Ruda v. Pîrvul logofăt.
Pîrvul din Slăviteşti, martor 272.
Pîrvul din Stolojani, vinde vie 73.
Pîrvul din Tîrgoviştc, martor 89.
Pîrvul din Zătreni, tatăl lui Stoica 272.
Pîrvul logofăt din Jugur, stăpîn în Gemenele 181.
Pîrvul logofăt din Lazuri, tatăl lui Stoica 181,
Pîrvul logofăt din Ruda, creditor 140.
Pîrvul, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Pîrvul, popă din Tîrgovişte, martor 126.
Pîrvul postelnic din Sloineşti, jurător 51.
Pîrvul Cosoroavă (Pîrvul) din Cîineşti, martor 267, 272.
*Plăseni, sat <j. Ilfov; lingă Tămădău r. Lehliu», în hotar cu Boldorogeştii-de-Sus 85.
Plăşcoi, sat <r. Buzău» 15.
Plătăreşti, sat <j. Ilfov; r. Olteniţa», rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
Piăviceni, sat <j. Romanaţi; Plăviceanca r. Caracal», dăruit de doamna Stanca episcopiei Rîmnicului, risipit, slobozie 203.
Pleşa, top. la Valea Oraşului <j. Muscel; lingă Corbi r. C. de Argeş» 42.
Pleşoi (Pleşi), sat <j. Vîlcea; r. Olteţu» 195; în hotar cu Spineni 182.
Pleşoianu G., certifică copie 202.
Plopeasa, sat <r. Buzău» 67.
Plumbuita (Mănăstirea de la Colentina), m-re <or. Bucureşti», zidită de doamna Cate-rina; metoh al m-rii Xeropotam 85; sate, vecini, mori, vii, prăvălii şi baie în Bucureşti 21, 85,118; jefuită 85; egumen 85.
Poba, ţigancă 264.
Podbeleşti, sat <j. Dîmboviţa; Cazaci r. Tîrgovişte» 201.
Poeana, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş» 202.
Poenari, sat <probabil r. Muscel» al lui Preda postelnic din Brîncoveni; rumâni judeciţi 69.
Poenari, sat <j. Vlaşca; r. Titu» 170.
Poeni, sat <j. Săcuiani; r. Cislău» 207.
Poenie, top. la * Spineni <j. Gorj ; lingă Pîrîieni r. Olteţu» 182.
Poenile, munte al satului Robaia <j. Argeş; r. C. de Argeş», întărit lui Stanciul logofăt din Cepari 202.
Poeşti, sat <Pueşti r. R. Sărat», parte vîndută de Vlad lui Dediul postelnic 268.
Pogorîşu, sat <probabil j. Dîmboviţa; Coborîşu r. Tîrgovişte» 265.
Poiana, sat <j. Dolj; r. Filiaşi» 174, 183, 185, 186, 225, 231.
Poiana, sat <j. Dîmboviţa; Poiana Veche r. Ploieşti», parte cu rumâni dăruită de doamna Stanca           m-rii Mihai     Vodă
    38.
Poiana lui Roman, top. la *Budureşti <j. Săcuiani; lingă         Fîntînele r.    Mizil»
    243.
Poiată v. Badea al lui Poiată.
Poiată, moşnean rumânit din Voevoda 81.
‘Pojorăşti, sat <j. Ialomiţa; probabil Ţăndă-rei r. Feteşti» 247.
524
www.dacoromanica.ro
*Polovine, sat <j. Romanaţi; lîugă Rotunda r. Caracal>, în hotar cu Studina 191.
Popeni v. Păpeni, sat.
Popescul v. Stan Popescul.
Popeşti, familie 95, 100.
Popeşti, sat <c. Dragomireşti or. Bucureşti >, vîndut de Mihnea Turcitul lui Miliai Viteazul 38; dăruit de Pană vistier m-rii Sf. Ecaterina din Bucureşti 13.
‘Popeşti jud. Romanaţi, sat <probabil lingă Pîrşcoveni r. Balş>, al jupaniţei Florica, fiica lui Radul comis Corlătescul 137.
Popeşti, sat <j. Gorj; r. Gilort> 174.
'Popeşti, sat <j. Ilfov; probabil r. 01tcniţa> 38; delniţă cu pădure răscumpărată de Tatul 99.
Popeşti, sat <probabil or. Ploieşti> 19.
Popoviciu v. Oprea al lui Popoviciu.
Porcea, partea lui din Voevoda 81.
Poştea v. Ştefan Poştea.
Poştclă v. Oprea a lu Poştelă.
Potoceni (Potociani), sat <or. Buzău> 147, 150, 166, 277.
Prahova judeţ, sate din ~ 19, 112, 134, 149, 209, 213.
Prahova, rîu, sat pe ~ 255; mori pe ~ 19, 134, 276.
Pravăţ al cîntăreţului, martor pentru Stră-oşti I.
... Pravila, top. la Bîrsoi <j. Argeş; r. Dră-găşani> 168.
Prăjeseul v. Ionaşco ~ , Lupul ~ şi Savin Prăjescul.
Preajva, sat <Prcajba r. Gorj> 64.
Precup, rumân din Cepturi 258.
Preda mare ban v. Preda Buzescu.
Preda din Arcani, aldămăşar 161.
Preda din Bălteni, jurător, martor 58, 183; v. şi Preda al popei.
Preda din Ceple, boier tocmelnic 231.
Preda din Drăgoiani, jurător 64.
Preda din Groşarea, martor 225.
Preda din Izvorani, martor 151.
Preda din Lereşti, martor 40.
Preda din Petrari, martor 181.
Predi din Şirineasa v. Preda logofăt.
Preda din Zătreni <postelnic>, aldămăşar 53.
Preda fiul lui Laţco comis v. Preda postelnic.
Preda fiul lui Oprea logofăt v. Preda logofăt.
Preda, fiul lui Preda stolnic din Romceni, fratele Saftei 190, 194.
Preda, fiul jupaniţei Voica din Melineşti 195.
Preda (Predi, Prida) logofăt din Şirineasa, stăpîn în Oteşani 27; martor 212, 215.
Preda, martor pentru Corzi 179.
Preda, moşnean românit din Dîrvariul 116.
Preda mare postelnic v. Preda Buzescu.
Preda postelnic din Balomireşti, vinde parte, martor 211.
Preda postelnic din Brîncoveni v. Preda Brîncoveanul.
Preda postelnic din Lazuri, fratele lui Stoica, martor 181.
Preda (Prida) postelnic din Tătăreni, stăpîn în Frecaţi 216.
Preda postelnic, fiul lui Laţco comis, stăpîn în Corzi 49, 102, 132.
Preda postelnic, ginerele lui JNica mare logofăt, stăpîn în Bragăreşti 149; probabil acelaşi: martor 130, I.
Preda postelnic, stăpîn în Tîmbureşti 1.
Preda sluger din Greci, ginerele lui Mihai Viteazul 82, 117, 237; stăpîn în’ Gostavăţu şi Cruşov 82, 227; martor 98, 258.
Preda spătar, fiul lui Nica fost mare logofăt, stăpîn în Tîncăbeşti, Brăgăreşti; ş. a. cu prăvălii în Bucureşti 71, 79, 117, 144, 149, 206, 254; martor 121, 130.
Preda stolnic din Romceni, tatăl lui Preda şi al Saftei 190, 194.
Preda, vornic din Cislău, martor I.
Preda al popei din Bălteni, martor 57; v. şi Preda din Bălteni.
Preda Brâncoveanul (Preda), postelnic din Brîncoveni, stăpîn in Poenari 69; martor 227, 237.
Preda Buzescu (Preda), fost mare ban al Craiovei 137 ; fost mare postelnic, înfrăţit cu Pîrvu clucer peste seliştea Băneştilor 176.
‘Preoţeşti, sat <j. Prahova; lingă Dărmăneşti r. Ploieşti>, în hotar cu Dălbăneşti 275.
Preslava, mitropolie <Grecia> 12.
Prespa, mitropolie <Grecia> 13.
Prezuica, <Brezu> jupaniţă, fiica lui Antonie Grama, stăpînă în Hăreşti 16.
Priconis, mitropolie <Grecia> 11, 13, 55.
Pristolul (Prcstolul), sat <j. Mehedinţi; r. Vînju Mare>, dăruit cu rumâni de jupîneasa Maria m-rii Cozia 63, 66.
Proca din Rîmnic, martor 31.
Proca, martor în Tîrgovişte 220.
Proca cel mare, negustor, martor pentru Albeşti 117.
Procica, sat <j. Săcuiani; Proşca r. Mizil> 40.
Prodan, moşnean românit din Dîrvariul 116.
Prodea din Verneşti, megiaş tocmelnic 15.
Prodilescul v. Radul Prodilescul.
Prodileştii-de-Sus jud. Dîmboviţa, sat (Produ-leşti r. Titu>, rumîn al m-rii Strîmbul se judeceşte 211.
Proşca v. Procica.
‘Prundeni (Proîndeni) jud. Vîlcea, sat probabil lingă Şirineasa r. R. Vîlcea> 151, 212.
Pruni, top. la Viezuri <r. Gorj> 64.
Psira v. Ianiu Psira.
Pncios v. Lacul Pucios.
Pueşti v. Poeşti, sat.
Puia, rumân din Căneşti fără ocina 195.
Puia, ţigancă boierească 137.
Puiuoae v. Standul Puiuoae.
Pungoiu v. Stan Pungoiu.
‘Pupezeni (Pupizeni), sat <j. Ialomiţa; lingă Bucu r. Slobozia) 184; parte cu moara şi pădure dată schimb de Şerban lui Nedelco 52.
Pupezescul v. Radul Pupezescul.
525
www.dacoromanica.ro
Purcăreanul v. Radul Purcăreanul.
Purcăreni, sat <j. Muscel; r. Piteşti) 88. Purcăreţi v. Valea Purcăreţilor.
Purcăreti, top. la Sătcel <j. Gorj; r. Gilort> 34.
Purece v. Radul Purece.
Pustiul v. Standul Pustiul.
Putineiu, sat, cu drept de slobozie 55. Puturoasa, sat <probabil j. Olt; r. Slatina), popă 230.
‘Putinei, sat clîngă Potoceni or. Buzău) 166, 277.
Puţul Fintinii, top. la Dirvariul <j. Mehedinţi; r. Calafat) 116.
R
Racotă v. Ghinea Racotă şi Leca agă.
Rada, fiica lui Şteful logofăt, vinde livadă in Bărbuleşti 129.
Rada, in pridnă pentru vie in dealul Cernă-teştilor 45.
Rada, ţigănd 70, 247.
Rada, vinde parte in Bujorani 249.
Rada, vinde parte in Viezuri 64.
Rada, vinde parte in Voevoda 81.
Radoslav, negustor din Ocna Mare, vinde părţi in Izvorani şi Amărăşti 151. Radoslav, tatăl unui rumân din Arceşli 134. Radul v. şi Calfa Radul.
Radu armaş v. Radul Buzescul clucer.
Radul armaş, tatăl lui Hamza din Glogova 137.
Radul, boier hotaruic la Pirliţi 100.
Radul, căldărar din Comişani, martor 81. Radul, călugăr din Prodileşti, martor 211. Radul, călugăr, tatăl lui Coman din Costiani 271.
Radul căpitan din Bădeni, martor 1.
Radul, chiliar, rumân din Cislau, fugit 240. Radul clucer mare, in sfatul domnesc (?) I. Radul, croitor din Tirgovişte, martor 126. Radu, cumpără parte in Birsoi 168.
Radul, cuptţ din Bucureşti, martor 266. Radul din Cepturoaia v. Radul postelnic. Radul din Crasna, partea lui in Jupineşti 229; martor 174.
Radul din Cruşov, martor 191.
Radul din Doba, martor 195.
Radul din Drăgoişti, martor 17.
Radul din Gărdeşti, martor 151.
Radul din Mălăeşti, martor 141, 195. Radul din Potoceni v. Radul postelnic.
Radul din Sătcel, partea lui în Măghireşti 34. Radul din Slăvitcşti, martor 272.
Radul din Stoeneşti, tatăl lui Nedelco 170. Radul din Tîrgşor, fiul popii Stoica, martor 40. Radul din Ţigăneşti, megiaş tocmelnic 89. Radul din Verneşti, aldămăşar 172.
Radul din Zlătărei, martor 151.
Radul, fiul Dobrei, martor in Tirgovişte 283. Radul, fiul jupaniţei Maria din Berivoeşti 20. Radul, fiul lui Ghinciul, vinde parte în Bălteni 58.
Radul,fiulParaschivei, martor înTîrgoviştel26. Radul, fiul lui Paraschiva postelnic din Bolească, martor 164.
Radul, fiul lui Radul Slăviceanul, vinde parte in Gherghineşti 110, 112.
Radul, fratele lui Vladul din Păuşcşti, vinde locuri la Fintîna Urdei ş. a. 215.
Radul grămătic, scrie zapis pentru Slănicul-de-Jos 146.
Radul, infrăţit cu Moşul ş. a. peste parte din Căldăruşi 101.
Radul logofăt, dăruit de Radu Şerban cu satul Cuciul 18.
Radul logofăt de vistierie <Cocorăscu>, ginerele jupinesei Mihna, stăpîn în Borusu, Mă-neşti, Brătieşti şi Cocorăşti 19, 33, 92; martor 54, 56, 121, 124, 141, 143, 190, 194.
Radul logofăt din Cimşor, martor 31.
Radul logofăt din Desa, aldămăşar 195.
Radul logofăt din Măgurele, martor 75.
Radul logofăt din Rasa, jurător 2.
Radul logofăt din Zloteşti, martor 40.
Radul mare logofăt, ispravnic 276; v. şi Radul Năsturel.
Radul, logofeţi, martori 117, 147, 255.
Radul, moşnean rumânit din Brăneşti 70.
Radul, moşneni rumâniţi din Dirvariul 116.
Radul, moşnean rumânit din Glupavi, se rejudeceşte 72.
Radul, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Radul, moşnean rumânit din Lăngcşti 222.
Radu, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Radul, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Radul, partea lui in Ciocade 274.
Radul, părţile lui în Muşcel, Urseşti şi Tătărăi 48.
Radul, în pricină pentru Valea Oraşului 42.
Radul, în pricină pentru Pîrscoveni 239.
Radul, popă din Băleni, martor 39, 86.
Radul, popă din Gostavăţu, martor 32.
Radul, popă din Stolojani, părţile lui în Peşti-şanii-de-Jos şi Teleşti 73.
Radul, popă, martor pentru Prodileşti 211.
Radul, popă, martor pentru Voineşti 252, 253.
Radul, popă, partea lui în Sătcel 34.
Radul postelnic din Cepturoaia, fratele lui Preda sluger din Greci, stăpîn în Ulmuleţi, Zemnicele ş. a. 117.
Radul postelnic din Doba (?), martor 195.
Radul postelnic din Doiceşti v. Radul Doi-cescul.
Radul postelnic din Fierăşti v. Radul Năsturel.
Radul postelnic din Mihăeşti, tatăl lui Matei, stăpîn de ţigan 10.
Radul postelnic din Potoceni, martor 147, 277.
526
www.dacoromanica.ro
Radul postelnic <Dudescul>, fiul lui Dumitru vistier, stăpîn în Scurleşti 164, 271; martor 268.
Radul postelnic, fiul lin Radul clucer v. Radul Buzescul.
Radul postelnic, martor 141.
Radul, rumân din Birci 140.
Radul, rumân din Ciocadea 174.
Radul, rumân din Cislău, fugit 240.
Radul, rumân din Ezemşe, iertat 98.
Radul, rumân din Lungi, fugit 87.
Radul, rumân din Lungi, martor 87.
Radul, rumân din Murgeşti 219.
Radul, rumân din Rădăcineşti 180.
Radul, rumân din Slănicul-de-Jos, încearcă să se judecească 104 —107, 146.
Radul, rumân din Voineşti 276.
Radul scaun din Stroeşti, megiaş tocmcluic 235.
Radul, scrie zapis 131.
Radul stolnic, martor 270, 281.
Radul, şelar din Bucureşti, în pricină pcnLru loc de prăvălii 205.
Radul, tatăl lui Stan rumân din Clanţa 56.
Radul, ţigani boiereşti 70, 137, 195.
Radul, vătaf de croitori domneşti din Tîrgo-vişte, martor 246, 283.
Radul, vătaf din Stănceşti, stăpîn în Dălbă-neşti 276; marLor 244, 257, 275.
Radul, vinde funie în Stăneşti 99, 248.
Radul vistier, funia lui în Copăcel 84.
Radul vornic, fiul lui Gherghe <niarc> vornic, stăpm în Borusu 33, 92.
Radul al lui Colţea, rumân din Stoeneşti 19.
Radul al lui Vlad ( ~ Vlad, ~ Vladu) din Viezuri, jurător 64.
Radul al lui Voinea Brănescul, cumpără parte în Brăgăreşli 243.
Radul Berce din Păuşeştii de Otăsău, vinde locuri în Crînguri 233; martor 232.
Radul Bidiviul (~ Bidiviiul) din Păuşeşti, martor 189, 212, 215, 221, 226, 234, 236.
Radu Bizea, ţigan boieresc 33, 92.
Radu Braei din Măghireşti, martor 34.
Radu Burducea din Bălţaţi, schimbă vie 209, 213.
Radul Buzescul, (Radu) clucer, tatăl lui Radul postelnic şi al Măriei băneasa, stăpîn în Islaz 103, 153; mare armaş, înfrăţeşte pe Pîrvul clucer peste Siliştea Băneştilor 176.
Radul Buzescul (Radul), postelnic din Stre-jeşti, fiul lui Radul Buzescul clucer, în pricină pentru Islaz 104; martor 227, 237.
Radul Buzilă din Corbi, aldămăşar 228.
Radul Căptariu, postelnic din Mărăcineni, tatăl lui Nedelco postelnic 70.
Radul Căute (Cautea), fratele lui Paraschiva din Tîrgovişte 126; martor 257.
Radul <cel Mare>, domn al Ţării Româneşti, tatăl lui Radu Paisie w. şi al lui Radul de la Afumaţi vv. 6, 42, 277.
Radul Corlătescul, comis, stăpîn în Corlăteşli, Vohneşti, Popeşti ş. a. 137.
Radu Cotorogea din Cîineşti, martor 267.
Radul Dăianul, în pricină pentru bir cu Miloş logofăt 25.
Radul <de la Afumaţi>, domn al Ţării Româneşti, fiul lui Radul <cel Mare> vv., act de la ~ 42.
Radul Desul ( ~ Desus) din Stoeneşti, martor 108, 217.
Radul Doicescul (Radul), postelnic din Doicc-şti, stăpîn în Bădeni 133, 244, 257; martor, hotarnic 95, 100.
Radul Dudul din Bălteni, martor 57.
Radul Florescul, clucer, nepotul lui Drăgliici vornic 66.
Radul Ghinciului din Bălteni, martor 204.
Radul Gîrba, ţigan boieresc 195.
Radul Golescul, cumpără părţi în Otişani 27.
Radul Grama, scrie zapis 15.
Radul Gruşei din Sătcel, partea lui 34.
Radul lui Baluitu, martor pentru Glăvoace 196.
Radul Lungul, rumân din Păuşeşti 272.
Radul <Mihnea>, domn al Tării Româneşti, tatăl lui Alexandru Coconul vv: passiin; face danii şi acordă scutiri 4. 29, 47, 90, 177, 187, 203, 223, 269; oraşul său dc scaun 158; acte de la ~ 7, 18, 29, 66, 72, 73, 80, 115, 119, 132, 136, 159, 178, 187, 199, 205, 276, 280; domn al Moldovei 16, 50, 195, 230; aducerea trupului, său 119.
Radul Munteanul, moşucan românit dinGosta-văţu 82; martor 32.
Radul Năsturel (Radul, Năsturclu), postelnic din l' icrăşti, stăpîn în Uhnuleţi, Zemniccle ş. a. 117; tocmelnic 2; v. şi Radul mare logofăt.
Radul Nedele din Izvorani, martor 151.
Radul <Paisie>, domn al Ţării Româneşti, fiul lui Radul ccl Mare vv. 277; act de la 6.
Radul Pătei, tatăl lui Florea rumân din Cîrstic-ueşti 208, 271.
Radul Popii din Cîineşti, aldămăşar 53.
Radul Prodilescul, tatăl lui Simeon 211.
Radul Pupezescul din Ncgeşti, vinde parte 88.
Radul Purcăreanul (Radul) din Purcăreni, cumpără parte din Ncgcşti 88.
Radul Purece, moşuean românit din Glupavi, se rejudeceşte 72.
Radul Rămbacinl din Săteni, martor 200.
Radul Slăviceanul (Slăviceauul), tatăl lui Radul, părţile lui în Deşiraţi şi Gherghi-neşti 109 112.
Radul Stanei Sindiile (Radul), rumân din Bădeni 244, 257.
Radul Şerban (Şărbau, Şerban), domn al Ţării Româneşti 7, 27, 64, 70, 103, 154, 180; soţul doamnei Elina 63, 66, 79, 251; dăruieşte sate 18, 72, 115; face palangă 18; trimite sol 71, 79; scos din domnie 103; acte dc la ~ 18, 63, 66, 72, 119, 120, 136, 137, 149, 205, 209, 213, 276.
527
www.dacoromanica.ro
Radul Tacca din Gostavăţu, martor 32.
Radul Tomei, vinde parte iu Genuneni 31.
Radu Vodă, m-re v. Bucureşti.
Radul <I>, domn al Ţării Româneşti, tatăl lui Dan w. şi Mircea w. 199.
Rafail, egumen, martor pentru Păuşeşti 221.
Ragul, sal <j. Vlaşca: r. Găcşti> 22, 185.
Rahnea, tatăl lui Dumitru judeţ din Bucureşti 56.
Raia, moşnean rumâuit din Gostavăţu 82.
Raico din Stilpeni, boier liotarnic. martor 128, 156.
Raova (?), popa de la ~ 182.
*Rasa, sat <j. Ilfov; Vasilaţi r. 01teniţa> 2.
Raşa, tatăl lui Drăgoiu din Izvornni 151.
Ratco, partea lui in Popeşti 99.
Ratea, popă din Băleni, martor 39. 86.
Ratea, in pricină pentru Bojoară cu Magdaliua monahia 42.
Ratea, run âu din Albeşti 117.
Rădaia, bunica lui Miinea, părţile ei in Arcani, Floreşti şi Căzăueşti 161.
Rădan, in pricină pentru Mnşccl, Tătărăi şi Urseşti 48.
Fădăcineşti, sat <j. Argeş; R. Vîlcea>, parte cu vii şi rumâni a lui Udriştc postelnic 180.
Rădciu din Clocotici, martor 148.
Rădiche v. Vladul Rădiclie.
Rădici (Radiciu) din Plopeasa, vinde parte in Negoşina 67.
Rădici, teslar din Tirgovişlc, martor 220; probabil acelaşi: Rădici, fratele lui Mina, martor 126.
Rădu v. Radul.
Răducu v. Cirşlov al Ini Rădiicn.
Rădncul, tatăl lui Luca din Păuşeşti 212.
*Răduleşti jud. Buzău, sat <lîngă Petrişoru r. R. Sărat> 81.
RSduleşrti, sat <j. Ilfov; Brazii r. Urzi-ceni> 36, 45.
Răduţ, rumân din Răsuicel 231.
Rămbaciul v. Radul Rămbaciul.
Rămeşti, sat <j. Vilcea; Riineşti r. Ilorezu> 27.
Rănghioaia, partea ci in Vai-de-Ei 154.
Răpăciosu v. Stan al lui Răpăciosu.
Răpezoaia v. Stoian al Răpezoaei.
Răsimnici, sat <j. Ilfov; Răsimnicea r. Urzi-Cfcni> 36, 45.
*Răsnicel, sat <j. Dolj ; lingă Rasnic r. Filiaşi >; părţi cu runiini împărţite între Barbul şi Slamate fost mare agă 231.
Răspopul v. Oprea Răspopnl şi Vladu Răspopul.
Răstoaca, top. la Popeşti <j. Ilfov; probabil r. 01teniţa> 99.
Răstoacă, rin < aHneut al Argeşului > 170.
Rătăcel, top. la *Stăucşti <j. Ilfov; lîuga Valea Colceagului r. Urziceni> 99.
Rătivnieşti, sat <j. Argeş; Retevoeşti r. C. de Argeş> 5, 43, 122, 148.
Răţie v. Tudor al Ini Răţie.
Raţie, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Răul v. Slanciul Răul.
Răzmiriţă, popă din Mălcşli, aldăuiaşar 77.
Răzvad, sat <or. Tîrgovişlo 198.
Răzvan vornic al doilea, martor 143.
Reangă, vinde ogor în Vai-de-Ei 154.
Redestos, oraş <RodoSto Turcia>, episcop 13, 55.
Retevoeşti v. Rătivoeşti, sat.
Rizea v. Hrizea, mare logofăt.
Rîia v. Mane Rîia.
Rîineşti v. Rămeşti.
Rîmnic, episcop!», stăpîuiri 203: cpiscopi 46, 47, 174.
Rîmnic (Rîmuicu), oraş <Rîtuuicu Vîlcea>, 203, 212, 221. 226, 272; inetob lingă ~ 31; casă 175, 278; popă 278; judeţul, pîr-garii şi bătrînii oraşului 27, 175, 238. 278.
Rîmnicu Sărat, judeţ, sate din •— I, II.
Rîpa, ţigan boieresc 10.
‘Rîugeni (Rugeui), sat <lîugă Aniuoasa r. Muscel> 107; dclniţă vîudută de Diina lui Ene paharnic 192.
Rînl lui Cernat, top. la Valea Oraşului <j. Muscel; lingă Corbi r. C. de Argcş> 42.
Roata Frîntă, top, la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Robaia, sat <j. Argeş; r. C. de Argcş>, cu munte şi rumâni al lui Stanciul logofăt 202.
Robarul, rîu la Bîr«oi <j. Argeş; r. Drăgăşani>, 168.
Robul v. Dragol —- , Glicrglie •—•, Stan ~ şi Stoica Robul.
Robul, vinde parte iu Măgbireşti 34.
Rodosto v. Redestos.
Rogojina, sat <j. Goij; r. Gilort> 195, 274.
Roma cca Nouă v. Constantinopol.
Roman v. Poiana lui Roinan.
Roman din Şerbeşti, martor 170.
Roman, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Roman portar din Drugăueşti, martor 170.
Roman, rumân din Glă\ ăneşti 40.
Romanati (Roinouaţi), judeţ, sate din ~ 32, 82, 103, 137, 227, 237.
*Romceni (Roinceani) jud. Sac, sat <Margiuca Pădurii r. Mizil> 190, 194; părţi cu vii întărite lui Braţul mare comis 125.
Romoşcel v. Vasilie Romoşccl.
Romotca din Viezuri, martor 64.
Roş v. Costache Roş.
Roşea v. Marco al Roşcăi.
Roşii, sat, popă din ~ 195.
Roşioară, pîrîu la Bălţaţii-de-Jos <j. Prahova; lingă Căliueşli r. Cîmpiu:i> 255.
*Roteni, sat <j. Ilfov; lingă Văraşti r. Urzi-ceui> 54, 56.
Rotilă Vale lu Rotilă.
Rucărul, sat <r. Muscel>, cn rumâni al lui Marcu postelnic şi al lui Talti logofăt ş. a. 193.
Ruceari, Ruceri v. Eustaţiu Ruceri şi Bie Ruceari.
Ruda, sat <j. Argeş; r. R. Vîlcea> 140,195, 249.
Rudeanul, Rudeni v. Staico ■—■, Tanasie ~ şi Vlad Rudeanul.
528
www.dacoromanica.ro
Rudrni, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, hotare; cu rumâni, al lui Slanciul logofăt din Ccpari 202.
Rugcui v. Rîugeni, sat.
Rujmana, vinde loc de casă in Bucureşti 266. Ruptură, top. la *Bălleni <j. Mehedinţi;
    lingă Brăneşti r. Filiaşi> 58, 204.
Rusa, mama lui Stauciul ş. a. din Budureşti 243.
Rusa, vinde parte din Măteşti 145.
Rusăncşti, sat <j. Romanaţi; Rusăneştii de-Jos r. Corabia), in hotar cu Sludina 191.
Rusta Gliinea. martor iu Bucureşti 61. Ruste, popă din Tirgovişte, tatăl lui Ştefan 282.
Rusul v. Necola Rusul.
Ruşovanul v. Dumitru Ruşovanul.
S
Saacea, judeţ din Rîmnic, dă carte 238.
Sac, judeţ <Săcuiani>, sate in ~ 40, 125, 243, 257.
Safta <EIisafta logofeteasa), fiica lui Preda stolnic din Romceni, stăpină in Groză-veştii-de-Sus 190, 194.
Sahat, moşnean rumânit din Tincăkeşti, incearcă să se rejudecească 71, 79.
Salcia, jud. Mehedinţi, sat <r. Filiaşi), al lui Mihai Viteazul, rămas domnesc, dăruit de Radu Mihnea lui Dămian căpitan; pricină 29.
Samfira, fiica lui Vladul din Ciocade, stăpină in Zorileşti 174.
Samoil (Samoilă), egumen al m-rii Banul 259, 261.
Sarapion (Sarapionu), egumen al m-rii Vieroş 69.
Sarichiz v. Vladul Sarîchiz.
Saro v. Iane a Iui State Saro.
Sarul, cojocar din Bucureşti, martor 14.
Sasul v. Dumitru Sasului.
‘Satul Nou, jud. Ialomiţa, sat <Iîngă J egali a r. Feteşti), slobozie a m-rii Dealul 90.
Sava (Seva) din Căpreni, martor 195.
Sava, moşnean rumânit din Buciumeni 38.
Sava (Savul), popă din Aninoasa, martor 104, 105, 107; scrie zapis 192; probabil acelaşi: Sava (Savul), popă din Coteşti, martor 106, 146.
Sava şetrar, martor, semnează greceşte 54, 56.
Sava al lui Avram, martor 157.
Sava al lui Fătul, martor 157.
Savin Prăjescul, sluger din Moldova, martor 195.
Săbiştean din Voinigeşti, martor 238.
Săcelu v. Sătcel, sat.
‘Săcşori, sat <lingă Afumaţi or. Bucureşti) 108.
Săcui v. Stoica al Săcuilor.
Săcuiani v. Sac, judeţ.
‘Săcuiani, sat <lingă Tinganul or. Bucureşti) 128, 156, 164; partea lui Oprişor logofăt cumpărată de Cemica vornic, vindută lui Dumitru Dudescul 271.
Săhăteni, sat <j. Săcuiani; r. Mizil) 190, 194; parte cu vii lăsată de Iorgache vornic fiicei sale Dumitra 258.
Sălătruc, sat <j. Argeş; Sălătrucu r. C. de Argeş) 122, 148. 34
34— c. 1146
Sălcuţa, sat <j. Dolj; r. Craiova) 176.
Săliştea v. Siliştea. . .
Sănăteşti, sat <r. Gorj) 161.
Săpata v. Drumul Săpeţii.
*  Săraca (Siraca) jud. Ialomiţa, sat <prokakil
    lingă Bucu r. Slobozia), parte vindută dc Oprea iuzbaşa din Bucu lui Enachc mare postelnic 95, 112.
Sărata, sat <r. Buzău) 243.
Sărăcin v. Valea lui Sărăcim Sârghie v. Serghie.
Săscioara v. Seşcioară, sat.
Săsluneşti v. Suslăneşti, sat.
Sătcel (Setcel), sat <j. Gorj; Săcelu r. Gilort) 219; părţi ale lui Voico, popa Radul ş. a. 34.
Săteni (Sătene), sat <or. Tirgovişte) 252, 253, 274; silişte, livezi cu pomi şi vie in dealul Sătenilor vindute de popa Mi-halco ş. a. lui Marco postelnic 200, 214, 218, 270, 281.
Săveşti, sat <j. Dîmboviţa; r. Titu> 198. Scărlet Grania (Scărlet, Schililet), < socrul lui Alexandru Coconul), unchiul lui Enache mare postelnic 97, 100, 111, 112 Schitu Goleşti v. Goleşti, sat r. Muscel. Scînteescul v. Stanciul Scînteescul. ‘Scîrnavi, sat <j. Prahova; lingă Scăieni r. Ploieşti) 40.
Scorea logofăt, martor 54, 56.
Scorţarul v. Stan Scorţarul.
Scotara v. Esaru Scotara,
Scurta, top. la *Spineni <j. Gorj ; lingă Pîrîicni r. Olteţu) 182.
Scurtelescul v. Stan Scurtelescul.
Scurteşti (Curteşti) sat <or. Buzău), părţi cu vie şi vad de moară vindute de moşneni lui Dumitru vistier Dudescul şi Radul postelnic 164, 271.
*  Seaca, sat <j. Dolj; lingă Secuiu r. Craiova),
    parte cu rumâni şi vii închinată de Ştefan călugărul patriarhiei de Alexandria 60. Secături, sat 67.
Sechel v. Tofan Sechel.
Seciu, (Secir, Seciuri, Seciul Banei), top. la Genuneni <j. Vîlcea; r. Horezu) 31. 188, 189.
Seciu, top. la ‘Spineni <j. Gorj; lingă Pîrîieni r. Olteţu) 182.
Segarcea v. Şegarcea, sat.
529
www.dacoromanica.ro
Selineşti (Silineşti), sat, parte dăruită de Dockia vistiereasa m-rii Strîmba 76, 124.
Scliştea v. Siliştea...
Senia v. Sima logofăt al doilea.
Semăn cel bătrin (Siman), judeţ, din Bucureşti 144, 206, 254; martor 56, 61, 242.
Sere-, mitropolie <Grecia> 55.
Sergliie (Sârghie), arhiereu, egumen al m-rii Tismana, numit episcop de Muiicaci de Mihai Viteazul 49, 50, 102, 115, 132, 135, 136; hotărăşte împreună cu domnul 46, 47; pribeag iu Ţara Leşească 50, 115.
Seşcioară (Şăşcioară), sat <j. Vîlcea; Săscioara r. 01tcţu> 195.
Sete v. Uie Sete.
Seva v. Sava din Căpreni.
Scvcrin v. Padina Severinului.
Severinţa v. Drumul Scverinţci.
Sfinar (?), rumân diu Rădăcincşli 180.
Slînta Ecaterina, m-ri v. Bucureşti şi Sinai.
Sfînta Troiţă, m-re 263 v. Cîmpulung.
Sfîuta Troiţă (Radu Vodă), m-re v. Bucureşti.
Sfînta Vineri (Sveta Petca), biserică v. Tîrgovişte.
Sfîutul Ghcorghe Nou, ~ Vechi, bis. şi m-re v. Bucureşti.
Sfîntul Munte (Sfîuta Agura), munte <Athos, Grecia> mănăstiri: Ivir (Iver), metoaşc: m-rile Bolintin, Glavacioc şi Radu Vodă 11, 12, 26; Siiuopctra, metoaşe: m-rilc Bo-lintin şi Mihai Vodă 11, 24, 38; în pricină cu m-rea Boliutin pentru sate şi ţigani 11; Xcropotam, metok: m-rea Plumbuita 85.
Sfîutul Nicolae, m-re v. Bucureşti.
Sfîntul Sava, m-re v. Bucureşti.
Sfranţa (Franţa, Franza), martor în Păuşeştii-de-Otăsău, 141, 226, 232.
Sfranţos Limidari, martor în Bucureşti 61.
Sgăian v. Neagoe Zgăian.
Sibiu, în titulatura lui Iancu de Hunedoara 50.
Sigismund <de Luxemburg», craiul Ungariei, act de la ~ 50.
Silineşti v. Selineşti, sat.
Silion din Scurteşti, martor 164.
‘Săliştea Băneştilor jud. Mehedinţi, silişte <lîngă Perişorul r. Băileşti», în hotar cu Perişorul, Stejarul şi Sulari, părţi ale m-rii Coşuna şi Trufanda mare vistier 176.
Seliştea Foitei, top. la Genuneni <j. Vîlcea; r. Horezu» 31.
Siliştea Turiţei, top. la Sătcel <j. Gorj; r. Gilort» 34.
Silivria, mitropolie <Turcia> 55.
Sima cel bătrin din Călineşti, martor 209, 213, 255, 275.
Sima diu Mărăcineui, aldămăşar 77.
Sima din Tîrgovişte v. Sima logofăt.
Sima de Tîrgovişte, soţia lui Pera teslar, vinde parte de moară şi grădină 246, 283.
Sima din Tîrşor, iu pricină pentru Dăduleşti 119; probabil acelaşi; Sima logofăt, martor 40.
Sima (Sema) logofăt al doilea 2; cumpără şi rumâneşte în Grozăveşti, Păuşeşti ş.a. 31, 188-190, 194, 212, 215, 221, 226, 232 — 234, 236, 267, 272; învaţă 66; martor 23, 35, 37, 56, 60, 76, 121, 130, 143, 150; semnează greceşte 23, 35, 37, 121, 130, 143.
Sima logofăt din Tîrgovişte, martor 113, 252, 270; probabil acelaşi: Sima al lui Pană, martor pentru Săteni 219, 281.
Sima, negustor, fiul lui Iaue a lui State Saro, locurile lui de prăvălie în Bucureşti H8.
Sima stolniceasa <soţia lui Stroe Buzescul», sora lui Udrişte postelnic din Drăgoeşti 168.
Siman v. Semăn cel bătrin.
Simion, fiul lui Radul Prodilescul, martor 211.
Simion, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Simion postelnic, zălogeşte parte în Ştefăneşli
    22.
Simion (Movilă) <Simeon>, domn al Ţării Romîucşti 10, 48, 56, 65, 137, 222.
Simnicoară, vinde iu Colceac 99.
Simopetra, m-re v. Sfîntul Munte.
Siu v. Dragomir al lui Sin.
Sin în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, <254».
Sin, martor pentru Bucu 251.
Sin, moşnean ruinâuit diu Lăngcşti 222.
Sinai, munte <R.A.U.>, m-rea Sf. Ecaterina, metobul său iu Bucureşti 13.
Sinan paşa 2; face palancă iu Bucureşti 280.
Sinea, popă rumânit din Cherba 258.
Sinea portar, martor în Bucureşti 167.
Sindiile v. Radul Stanei Sindiile.
Siraca v. Săraca, sat.
Sîmjorzu din Vărăşti, jurător 56.
Sîrbul v. Dumitru Sîrbul şi Ionul Sîrbului.
Sîrbul mare stolnic, fratele popii Stan din Cerneţi, rumâneşte satul Tîntava şi-l dăruieşte m-rii Tismana; mormîntullui 115.
Slatina (Slatină), oraş, casă, popă 245.
Slav, ţigani boiereşti 92, 195.
‘Slavica, sat <j. Ialomiţa; lingă or. Slobozia», în hotar cu Pîrbţi 100, 112.
Slavnea preoteasa, soţia popii Isar din Tîrgovişte, vinde parte în Dobroţei 138.
Slavomir din Măteşti, martor 77.
Slavul din Slănicul-de-Jos, martor 106, 107, 146.
Slănic, rîu, <afiuent al Buzăului», sate pe ~ 101, 166.
Slănicul-de-Jos (Slănicu, Doi Slănic), sat <r. Muscel», stăpînit de Gorgan spătar şi Tudoran sluger; judecire, pricină de rumânire 104—107, 146; popă 104, 107.
Slătioare, sat <j. Ialomiţa; r. Urziceni» 45, 92.
Slăviceanul v. Radul Slăviceanul.
SlăvilS, rumân din Clanţa, încearcă să sc judecească 56.
Slăvit, moşnean din Muşeteşti, rumânit cu partea sa din Voevoda 81.
530
www.dacoromanica.ro
Slăvit Cocuşel (~ Cocuşălu) din Crîngeni, vinde parte 133.
Slăviteşti, sat <j. Vîlcea; r. Drăgăşani> 272.
Slăvulea, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Sineul v. Groapa Smeului.
Smîrceanul din Stăneşti 235.
*  Smîrdeşteţ (Smărdeşti, Smărdeştiţa), sat
    <j. Mehedinţi; hngă Viaşu r. Yînju Mare> 76, 124.
Snagov (Sneagov), m-re <j. Ilfov; r. Răcari>, ţigani ai m-rii 247, 251; episcop şi nastav-nic 46, 47.
Socet, top. la <Păuşeşti-Otăsău j. Vîcea; r. Horezu > 236.
Socol din Bereni, martor 151.
Socol din Cornăţeni v. Socol paharnic.
Socol, fiul lui Barbul din Belcin, vinde părţi cu vii 28.
Socol, fratele lui Chiriac şi Fuga, stăpin în Despicaţi 38.
Socol, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Socol, nepotul lui Bobolan, înfrăţeşte pe Oprea căpitan în Bucu-de-Sus 251.
Socol (Socălu, Sucul) paharnic din Cornăţeni, unchiul lui Necula paharnic, stăpîn în Chciu ş.a. 62, 63, 66, 100, 112, 198; în pricină cu m-rea Radu Vodă 62; martor 33, 92, 111, 138, 190, 194; probabil acelaşi: martor 31, 76, 124, 134, 150.
Socol postelnic din Pade, fratele lui Stanciul postelnic, stăpîn de ţigani 78.
Socol, rumân din Albeşti 117.
Socoteni, sat <j. Dolj; r. Filiaşi> 195.
Sofia (.. . al Sofiei) 99.
Sofriceni v. Şofrînceni, sat.
Sofronie patriarh al Ierusalimului, carte de la ~ 50.
Sofronie, ţigan boieresc 195.
Solomoneşti v. Şolomoneşti.
Sora ţiganca, fiica Muşei 122, 148.
Sora, ţigănci boiereşti 137.
Sozopole, mitropolie <Bulgaria> 13, 55.
Spanţovul-de-Sus, sat <j. Ilfov; Spanţov r. Olteniţa >, rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
Spăteni, sat <j. Ialomiţa; Speteni r. Urziceni> 54, 56.
*Speeşti (Spieşti) jud. Rîmnicul Sărat <lîngă Obileşti r. Pocşani>, parte vîndută de Barbul iuzbaşa lui Isar cămăraş I, II.
Spinciul monah, vinde prăvălii în Tîrgovişte 142; probabil acelaşi: 126.
Spineni, sat <j. Dolj; r. Filiaşi> 195, 231.
*  Spineni pe Olteţ, sat <j. Gorj ; hngă Pîrîieni
    r. 01teţu>, hotare 182; lăsat de Hamza banul fiilor săi Stanciul, Calotă şi Danciul 182, 195.
*Spinet, sat, <probabil j. Dîmboviţa; lingă Nucet r. Tîrgovişto, rumâni ai mitropo-bei mutaţi la Podbeleşti 202.
Spiridon logofăt din Roteni, soţul jupaniţei Erina 206, 254; loc de prăvălie in Bucu-
    reşti 144; martor 22, 23, 54, 56, 141; scrie zapis 35, 37.
Spinul v. Macarie Spinul.
St....., butar domnesc din Bucureşti, martor
                                                                                                                           242.
Staico, boier tocmelnic v. Staico vornic al doilea.
Staico din Comani v. Staico postelnic.
Staico din Ohaba, boier tocmelnic 231.
Staico din Puturoasa, martor 230.
Staico judeţ, martor 263.
Staico paharnic v. Staico Rudeanul.
Staico postelnic din Bucov, tatăl jupaniţei Maria 112.
Staico postelnic din Bucşani, martor 173,1, II.
Staico postelnic din Comani, martor 32, 227, 237.
Staico postelnic din Suslăneşti, tatăl Stanei şi al lui Dragomir 23, 56, 162.
Staico vornic, vornic al doilea <din Şinteşti>, trimis domnesc, judecă şi întocmeşte, jurător 144, 247, 251, 259, 261; martor 56, 121, 130, 141.
Staico Rudeanul paharnic din Ruda, vărul lui Chisar paharnic, stăpîn în Copăcel şi Ulea 84, 121, 141, 195.
Staînciid din Pleşcoi, megiaş tocmelnic 15.
                                                                                Stînciul, nepotul lui Vladul din Păuşeşti, vinde locuri în Fîntîna Urdei ş.a. 215.
Staînciul Răul, martor 188.
Stama din Căpreni, martor 195.
Stamate (Stamati, Stamatie) mare agă din Vardeniţ, stăpîn în Crasna şi Jupîneşti, în pricină pentru Răsnicel 229, 231; jurător, martor 98, 109 111, 174, 176, 179.
Stan călăraş, martor pentru Căldăruşi 101.
Stan cizmar, martor în Bucureşti 61.
Stan croitor, martor în Tîrgovişte 126.
Stan, cumpără loc în Glăvoace 196.
Stan din Bereni, martor 151.
                                                                                Stan din Bereşti, în pricină cu Dochia vistie-reasa pentru parte din Peştişanii-de-Jos 73.
Stan din Bucureşti, fiul lui Florea călăraş, martor 217.
Stan din Cerneţi v. Stan popă.
Stan din Dărăcănaţi, fiul luţ Mocanul, martor 170.
Stan din Gaia, vărul lui Ionaşco, vinde ţigancă 141; martor 174, 195; probabil acelaşi: Stan vătaf din Gaia, martor 195.
Stan din Gărdeşti, martor 151.
Stan din Izvorani, martor 151.
Stan din Măteşti, martor 77.
Stan din Mihăeşti, martor 227, 237.
Stan din Pisculeşti, fiul lui Stan vătaf, martor 3, 52.
Stan din Piscuri v. Stan vătaf.
Stan din Pişteşti, martor 64.'
Stan din Sălcuţa, boier hotarnic 176.
Stan din Stoeneşti, martor 170.
Stan din Ţigăneşti, megiaşi tocmelnici 89.
Stan din Văcăreşti, martor, boier hotarnic 128, 156.
531
www.dacoromanica.ro
Stan, fiul Dobrei, în pricină pentru vie în Viezuri 64.
Stan, fiul lui Aldimir vornic din Mătăscşti, martor 251.
Stan, fiul lui Căciulat din Cureşti, în pricină de rmnâuirc cu m-rca Mihai Vodă 171.
Stan, fiul lui Dobrc cel bătrîu, boier hotarnic la Pîrliţi 100.
Stan, fiul lui Gherglie logofăt, vinde loc dc casă în Bucureşti 242.
Stan, fiul lui Gbinciul, vinde parte din Bălteni 58.
Stan, fiul lui Lepădat, partea lui în Drăceşti 17.
Stan, fiul Rusei, vinde parte din Budureşti 243.
Stan, fratele lui Glierghe, martor în Studina 191.
Stan, ginerele lui Borcca Badeanul, vinde părţi cu vii iu Urseşti şi Muşccl II.
Stan, ginerele lui Ccrnat pîrcălab din Ioneşti 75.
Stan, jupîu, tatăl lui Stoica, cu parte în Du-deşti 265.
Stan, logofăt din Bucureşti, scrie carte 278.
Stan, logofăt cel batrîn din Săveşti, scrie diata 198.
Stan, nioşncau din Nucet, rumânit în Gosta-vaţu 82.
Stan, moşneau din Otcşani 27.
Stan, moşnenn rumânit din Buciumeui 38.
Stan, moşnean rumânit din Ciocăneşti 171.
Stan, moşnean rumânit din Cîmpeuii de la Gîrla Neagră 38.
Stan, moşneni rumâuiţi din Dîrvariul 116.
Stan, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Stan, moşueau rumânit din Studeua 191.
Stan, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Stan, partea lui iu Căpăţîneni 77.
Stan, partea lui iu Voevoda 81.
Stan pîrcălab din Caracal, martor 191.
Stan pîrcălab, funca lui în Copăcel 84.
Stan, popă din Cemeţi, fratele lui Sîrbul mare sloluic 115.
Stan, popă din Clocotici, martor 148.
Stan, popa din Rădulcşti, martor 36, 45.
Stan, popă din Sătcel, martor 34.
Stan, popă rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se judecească din nou 71, 79.
Stan postelnic, martor 230.
Stan, pristav din Slatina, martor 245.
Stan, rumâni din Ciocadea 174.
Stan, rumân din Clanţa, în pricină de rumâuire 56.
Stan, rumân din Murgeşti 219.
Stan, rumân din Nucet, se răscumpără fără ocină 143.
Stan, rumân din Rădăcincşti 180.
Stan, rumân din Răsnicel, vacar 231.
Stanu, rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104, 106.
Stan stolnic din Drugăneşti, martor 170.
Stan, tatăl lui Albul aldămăşar pentru Danul 172.
Stan, tatăl lui Radul rumân din Voevoda 81.
Stan, ţigan, martor la vînzare de ţigan 263.
Stan, ţigani boiereşti 78, 195.
Stan, unchiul Neagăi cu parte în Negeşti 88.
Stan vătaf v. Stan din Gaia.
Stan vătaf din Piscuri, martor 31.
Stan vătaf, moşul lui Miloş logofăt, stăpîn în Brăneşti 8.
Stan vătaf, tatăl lui Stan din Pisculeşti 52.
Stan, via lui în Glăvi 151.
Stan al Iui Bălan, martor pentru Sătcel 34.
Stan al Iui Berindei din Buzeşti, martor 34.
Stan al Iui Ion din Largul, cumpără părţi în Negoşina 67.
Stan al Iui Muşat din Sătcel, martor 34.
Stan al Iui Răpăciosu, vinde părţi cu vie în Urseşti şi Muşcel II.
Stan al Iui Tatul din Căpăţineşti, tatăl Stancăi 77.
Stan Bărgoci din Mogoşeşti, martor 165.
Stan Cabarţun, vinde delniţe în Căpriorul 222.
Stan Caracas, vinde părţi cu vii în Urseşti şi Muşcel II.
Stan Cociorbrei (Stan) din Voineşti, vinde ogradă 175.
Stan Drogoslav din Popeşti, martor 99.
Stan Foame din Turia, aldămăşar 245.
Stan Găină, înfrăţit peste vie în Sătcel 34.
Stan Gomoiu din Danul, aldămăşar 172.
Stan Mastea din Tocsobeni, martor 249.
Stan Popescul, martor pentru Săraca 95.
Stan Pungoiu din Drăceşti, martor 17.
Stan Robul, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Stan Scorţanul, fiii lui vînd în Boghiaui I.
Stan Scurtelescu din Topoloveni, megiaş tocmelnic, jură tor 235, 248.
Stan Stepcea (Stan), bătrîn din Rîmnic, întocmeşte 175.
Stan Ţăcălaţ, aldămăşar pentru Cireaşov 245.
Stana v. Valea Stanei.
Stana din Valc-lui-Dobre, vinde loc în Băte-şani 226.
Stana, fiica lui Braţul postelnic, soţia lui Ivan postelnic, stăpînă în Romceani 125.
Stana, fiica lui Staico postelnic din. Suslă-neşti, vinde părţi din Hohîia 23, 56, 162.
Stana, fiica lui Voicilă logofăt, soţia lui Ştcful logofăt, stăpînă în Crătuneşti 54, 56.
Stana, fiica Neacşăi, întărită în Muşcel, Urseşti şi Tătărăi 48.
Stana, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206.
Stana, jupaniţă, nepoata lui Grozav, stăpînă în Dediuleşti 65.
Stana, mama lui Bolovan, partea ei în Cio-cade 274.
Stana, partea ei în Popeşti 99.
Stana, sora lui Şapteochi, mătuşa lui Vlăduţul postelnic din Bibeşti, partea ei în Cioca-de 274.
Stana, soţia lui Dragomir, via ei in dealul Tîrgoviştei 7.
Stana, soţia lui Gogul, vinde parte din Bolească 108.
532
www.dacoromanica.ro
Stana, soţia lui Neagul, cumpără parte in Drăceşti 17.
Stana (Stane) spătăreasa <din Brincoveni>, soţia lui Gorgan spătar, stăpină in Slănicul-de-Jos 104-107, 146.
Stana, ţigancă a doamnei Elina 251.
Stana, ţigănci boiereşti 92, 195, 230, 263.
Stana, vinde parte in Yoevoda 81.
Stana Sindiile v. Radul Stanei Sindiile.
Stanca, doamna lui Mihai Viteazul, dăruieşte sate 38, 203.
Stanca, fiica lui Stan al lui Tatul (fiica lui Tatul), vinde parte în Căpăţîneşti 77.
Stanca, jupîneasă, sora Ncagăi Mitroaia vorniceasa 190, 194.
Stanca, jupîneasa lui Iane Ghiormescul, martoră <36>, 45.
Stanca, jupîneasa lui Şerban, nora lui Semăn judeţul din Bucureşti 206, 254.
Stanca preoteasa, soţia popii Ivan, vinde silişte, vie şi pomet în Săteni 270, 281.
Stanca, ţigănci boiereşti 195.
Stanca-de-Vad, sat <j. Vlaşca; Vadu-Stanchii r. Titu>, parte vindută de Hamza, fiul lui Vlad logofăt din Ragul, lui Fiera mare logofăt 185.
Stancea, ţigancă boierească 92.
Stanciul v. Staînciul.
Stanciul armaş al doilea din Sălătruc, trimis domnesc, j urător 5, 122, 148, 278; probabil acelaşi: martor 5, 250.
Stanciul butar v. Stanciul logofăt din Bucureşti.
Stanciul, cupeţ, martor în Bucureşti 266.
Stanciul (Staînciul), diacon de la Biserica Domnească din Bucureşti, martor 61, 163, 206, 254.
Stanciul din Arcani, aldămăşar 161.
Stanciu din Băeşti, martor 168.
Stanciul (Stanciulu) din Bălteni, vinde părţi 204.
Stanciul din Cîineşti, aldămăşar 53.
Stanciul din Cîlceşti, martor 40.
Stanciul din Dîlga v. Stanciul postelnic din Pade.
Stanciul din Drugăneşti, cumpără parte in Stoeneşti 170.
Stanciul din Mărăcineni, martor 77.
Stanciul din Pade v. Stanciul postelnic.
Stanciul din Pirăiani v. Stanciul postelnic.
Stanciu din Stoeneşti, martor 107.
Stanciul din Turie, aldămăşar 245.
Stanciu din Valea-lui-Dobre, vinde loc in Băteşani 226.
Stanciul din Zătreni, martor 195.
Stanciul din Zmulta, martor 230.
Stanciul fiul lui Badiul, martor pentru Pupe-zetii şi Pisculeşti 52.
Stanciul, fiul lui Bogdan din Orişti 2.
Stanciul, fiul lui Cirstea, vinde parte de moară pe Jiu 228.
Stanciul fiul lui Hamza banul din Pirăiani v. Stanciul postelnic din Pirăiani.
Stanciul, fiul lui Hamza Benga v. Stanciul postelnic din Padca.
Stanciul, fiul lui Radul (?) din Crasna, martor 229.
Stanciul, fiul Rusei, vinde parte în Budureşti 243.
Stanciul fusar, inoşncan rumânit din Cîineşti, 267, 272.
Stanciul iuzbaşă, vinde parte în Străoşti I.
Stanciul logofăt din Bujorani, tocmelnic 51.
Stanciul logofăt din Ccpari v. Stanciul Cepa-riul.
Stanciul logofăt din Cîlceşti, tatăl lui Dra-gomir 40.
Stanciul logofăt din Cîrstieneşti, soţul Măriei 206, 208, 254; vinde parte cu rumîni 271; locul lui dc prăvălie 144; scrie acte 53, 54, 171; probabil acelaşi:          Stanciul
                                                                                        logofăt din Bucureşti, butar domnesc 242.
Stanciul logofăt din Dragomireşti, tatăl lui Mitrca postelnic 134.
Stauciul logofăt din Pîrîiani v. Stanciul postelnic.
Stanciul, martor pentru Bucu şi Pupczcni 52, 251.
Stanciul, moşneni rumâniţi din Dîrvariul ll6.
Stanciul, moşnean ruinănit din Gostavăţu 82.
Stanciul, nepotul lui Coruca din Slatina, aldămăşar 245.
Stanciul paharnic din Berileşti, fiul lui Mciotă 251; probabil acelaşi: Stanciul paharnic din Buciumeni, martor 3.
Stanciul, popă din Pîrîiani, martor 195.
Stanciul, popă din Tirgovişle 220.
Stanciul, popă, partea lui iu Bercui 151.
Stanciul postelnic din Cocoraşti, martor 186.
Stanciul postelnic diu Padea (~ dhi Dîlga), tatăl lui Pătraşco şi fratele lui Socol postelnic, stăpîn de ţigani 78, 195; hotarnic, martor 76, 124, 176, 185, 186, 274.
Stanciul postelnic din Pirîiani, logofăt (?) 230; fiul lui Hamza bau, stăpîn în Copăcel, Cîineni, Spineni ş.a. 131, 141, 182, 195; martor 174, 230.
Stanciul, ruda lui Udriştc din Drăgoeşti 168.
Stanciul, rumân din Albeşti 117.
Stanciul, rumân din Cepturile I.
Stanciul, soţul Şerbanei, partea lui în Voevoda 81.
Stanciul stolnic din oraşul Floci, martor 209, 213.
Stanciul, tatăl lui Stănilu grămătic, cumpără şi rumâneşte părţi din Vai-de-Ei 154.
Stanciul, tatăl lui Stoica din Gcnuneni 31.
Stanciul, ţigan boieresc 277.
Stanciul vătaf, tatăl lui Stan 52.
Stanciul, vinde parte de vie în Ciincşti 53.
Stanciul vornic din Fundeni, tocmelnic 2.
Stanciul al lui Bălan, viile lui în Rădăcineşti 180.
Stanciul al lui Epure din Stoeneşti, martor 170.
Stanciul al lui Hude, din Pişteşti, martor 64.
533
www.dacoromanica.ro
Sta nciul al lui Jipa, tnegiaş din Oteşani, vinde parte 27.
Stanciul al lui Tatul, megiaş din Oteşani, vinde parte 27.
Stanciul Bemat din Ceraş, păcurar, dă partea sa din Ogretin pentru oi pierdute 40.
Stanciul Cepariul, logofăt, <ginerele lui Tudosie mare logofăt>, stăpîn în Brăgăreşti Rudeni, Tigveni ş.a. 202, 243.
Stanciul Circel popă, bucatele lui din Drngos-lavele 169.
Stanciul Dumă, vinde parte în Bîrsoi 168.
Stanciul Edral, rumân din Frecaţi 216.
Stanciul Crama, chezaş 25.
Stanciul Lucăi din Nucet, jude, eliberează rumâni 143.
Stanciul lui Ignat, martor 196.
Stanciul Olănescul logofăt, martor 56.
Stanciu Oprei din Păuşeşti, martor 212.
Stanciul Puioae, rumân din Pîriiani 195.
Stanciul Pustiul (~ Pustiiul), negustor din Bucureşti, martor 206, 254.
Stanciul Scinteescul, vinde loc în Cireş 31.
Stanciul Talambă din Dărăcănaţi, martor 170.
Stanciul Trîncul din Doba, martor 195.
Stancul logofăt din Davideşti, martor 40; probabil acelaşi: scrie acte domneşti 173; 174, 182, 222, 1, II.
Stanomir, vinde locuri în Fîntîna Urdei, Crin-guri ş.a. 215, 233.
State, Stati Saro v. Iane al lui State Saro.
Stati, martor 141.
Statia, soţia lui Leca armaş 230.
Stăit din Gorgan, martor 37.
Stănae v. şi Stănia.
Stănae, soţia lui Gavril Moldoveanul, vinde parte cu casă şi vie în Stroeşti 184.
Stănăguiu din Mălaia, martor 148.
Stănceşti, sat <j. Prahova; r. Ploieşti> 19, 244, 257, 275, 276.
Stănceşti, sat, slobozie 55.
Stăncioiu din Călineşti, martor 255.
Stăneasa din Viezuri, vinde parte 64.
Stăneşti, sat <j. Ilfov; probabil c. Vasilaţi r. Olteniţa» 44, 83, 171.
Stăneşti, sat <j. Argeş; r. R. Vîlcea» 168, 195.
* Stăneşti ce se zice Tătar pe apa Ialomiţei, sat <j. Ilfov; lingă valea Colceagului r. Urziceni»; părţi cu pădure şi rumâni cumpărate de Nan de la Dragul ş.a.; lăsate ginerelui său Tatul 99; pricini, judeciri 235, 248.
Stăngăcea, sat <j. Mehedinţi; Stîngăceaua r. Strehaia» 98.
Stănia v. şi Stănae.
Stănia al lui Negre, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stănilă v. Nistor al lui Stănilă.
Stănilă din Foleşti, martor 233.
Stănilă din Mogoşeşti, martor 165.
Stănilă din Păuşeştii-de-Otăsău, martor 189, 215, 221, 226, 232-234, 236; v. şi Stănilă Dăleanul şi Stănilă Orzea.
Stănilă din Sănăteşti, aldămăşar 161.
Stănilă, fratele lui Vladul din Păuşeşti, vinde locuri la fîntîna Urdei ş.a. 215.
Stănilă grămătic, cu părţi în Vai-de-Ei 154.
Stănilă, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stănilă, rumân din Berivoeşti, iertat 30.
Stănilă, rumân din Godeni 222.
Stănilă Dăleanul, vinde curătură în Păuşeşti 188.
Stănilă Orza din Păuşeşti, martor 267.
Stănimir cel mic, boier hotarnic la Pîrliţi 100.
Stănimir din Dobromirul, martor 17.
Stănimiră, martor pentru Crîngeni 133.
Stănislav, delniţa lui în Căpriorul 222.
Stănislav din Brăneşti, vinde parte în Bălteni 183, 225.
Stănislav din Căciulaţi, jurător, martor 56, 230.
Stănislav din Ciocăneşti, martor 171.
Stănislav, rumân din Brăneşti, încearcă să se. judecească 8.
Stănislav, ţigan boieresc 195.
Stănislava, mama lui Coman din Costiani 271.
Stănucă din oraşul Buzău, tatăl lui Ianiu 150,
*Stejariul (Stejarii, Stejariie) jud. Mehedinţ i sat <lîngă Perişorul r. Băileşti», în hotar cu Băneşti; al lui Vasilie vistier şi Trufanda mare vistier 176.
Stejarul (Stejariul), sat <j. Mehedinţi; r. Filiaşi», parte cu rumâni dăruită de Dochia vistiereasa m-rii Strîmba 76, 124.
Stejeret, top. la *Dobroţei <j. Dîmboviţa; probabil lîngă Cornăţelu r. Titu> 138.
Stelea spătar, ctitor 61, 210.
Stepau, fiul popii Ruste din lîrgovişte, scrie zapis 282.
Stepan logofăt din Ţigăneşti, martor 23, 35,
    37, 56.
Stepan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stepan portar din Vispeşti, stăpîn în Văleni
    120.
Stepcea v. Stan Stepcea.
*Stîlpeni, sat <lîngă Berceni or. Bucureşti» 128, 156.
Stingă din Curte, martor şi aldămăşar 228.
Stîngăceaua v. Stăngăcea, sat.
Stoeca, fiul lui Dumitru şătrariul, cumpără loc de casă în Bucureşti 167.
Stoeca, şetrariul cel mare din Bucureşti, martor 167.
Stoeneşti v. şi Stoineşti, sate.
Stoeneştii din Prahova, sat <Satu-de-Sus r. Ploieşti», partea lui Stoica vistier cumpărată de Necula vistier; rumâni mutaţi în Măneştii-de-Jos 19.
Stoeneşti, sat <j. Dîmboviţa; r. Titu», parte cu pădure vîndută de Nedelco lui Neag şi Stanciul din Drugăneşti 170.
Stoia din Cireaşovul-din-Deal, aldămăşar 245.
Stoie, hotarul lui la Scurteşti 271.
Stoia, ţigan boieresc 277.
Stoian din Baloteşti, martor 230.
Stoian din Păuşeşti, martor 272.
534
www.dacoromanica.ro
Stoian din Ştefăneşti, jurător 56.
Stoian din Tegeani, jurător 56.
Stoian, fratele lui Stoica Bostrea, vinde parte în Bădeni I.
Stoian, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116. Stoian, moşneni rumâniţi din Voevoda 81. Stoian, nepotul Dragolei, vinde parte în Balo-teşti 230.
Stoian, rumân din Grădiştea-de-Vale 165. Stoian şefar, martor 268.
Stoian, ţigan boieresc 141.
Stoian al lui Vîlsan, moşnean românit din Dîrvariul 116.
Stoian al Răpezoaei, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stoian Onescul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stoiana, ţigancă boierească 230.
Stoica v. Curătura Stoicăi.
Stoica armaş din Sătcel, întoarce treapăd 219. Stoica brăgar din Bucureşti, martor 242. Stoica cel bătrîn din Mogoşeşti, tatăl lui Yoico, martor 165.
Stoica clucer din Carpen, martor 98.
Stoica, cumpără în Otişani 27.
Stoica din Bereşti, în pricină cu Dochia vistic-reasa pentru Peştişanii-de-Jos 73.
Stoica din Bucureşti, fiul lui Dumitru Cozleci croitor, martor 242.
Stoica din Ciorană, martor 168.
Stoica din Ciorăşti, tatăl lui Badea postelnic 166.
Stoica din Copăcioasa, jurător 64.
Stoica din Costeni, martor 93—97, 111.
Stoica din Costeşti, martor 232.
Stoica din Cuiburi, vinde parte în Ghergheşti 96, 112; boier hotarnic 100.
Stoica din Izvorani, martor 151.
Stoica din Ohaba, martor 174.
Stoica din Periaţi, cumpără parte în Crîngeni
    133.
Stoica din Pietroşani, tatăl Radei 45.
Stoica din Răzvad v. Stoica paharnic.
Stoica din Roteni, jurător 56.
Stoica din Sănăteşti, aldămăşar 161.
Stoica din Sătcel, fratele lui Radul Gruşei, vinde parte 34.
Stoica din Săteni 235, 248.
Stoica din Seaca, tatăl lui Ştefan călugărul 60. Stoica din Secături, aldămăşar 67.
Stoica din Stăneşti, în pricină 235, 248.
Stoica din Şchei, martor 190, 194.
Stoica din Torsura, boier hotarnic 176.
Stoica din Trestiani, martor 40, 170.
Stoica din Ţigăneşti, jurător 89.
Stoica din Voinigeşti, martor 238.
Stoica din Zătreni, aldămăşar 53.
Stoica, fiica lui Miho, vinde în Voevoda 81. Stoica, fiica lui Paraschiva mare logofăt din Drăghineşti, soţia lui Ivan postelnic 125. Stoica, fiul Devei, vinde loc în Cireşul 31. Stoica, fiul jupînului Stan, vinde parte în Dudeşti 265.
Stoica, fiul lui Anghel logofăt din Ciorăşti, în pricină pentru mori pe Buzău 261.
Stoica, fiul lui Coandă din Rîmnic, vinde loc în Voinigeşti 238.
Stoica, fiul lui Pîrvul din Zătreni, vinde rumân 272.
Stoica, fiul lui Pîrvul logofăt din Lazuri, stăpîu în Gemenele 181; v. şi Stoica postelnic.
Stoica, fiul lui Stanciul, vinde parte în Genu-neui 31.
Stoica, fiul lui Vîlcul din Păuşeşti, vinde cură-tură în Scciul Banei 189.
Stoicu, funia lui la Scurteşti 271.
Stoica, ginerele popii Danie, vinde parte în Zlătărei 151.
Stoica logofăt din Brătiani, martor 244, 257.
Stoica logofăt <fost mare logofăt> din Farcaş, martor 98,
Stoica logofeţi, martori 1, 130, 208; v. şi Stoica Tărăceanul.
Stoica, martor       pentru  danie  în    Cemă-
   teşti 45.
Stoica, martor       pentru  Izvorul lui   Bavo
    <Bogaţi> 241.
Stoica, megiaş din Căldăruşi, nepotul lui Stoica al Săcuilor,         martor  101.
Stoica, moşnean din Scurteşti 271.
Stoica, moşneni rumâniţi din Dîrvariul 116.
Stoica, moşnean rumânit din Glupavi, se rejudeceşte 72.
Stoica, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Stoica, moşnean rumânit din Vai-de-Ei 154.
Stoica paharnic din Răzvad, martor 198.
Stoica paharnic, fiul lui Vîlcul clucer, nepotul lui Mitrea postelnic,       stăpîn în Stroeşli,
    Buciumeni şi Gîrgîneli 284; martor 134.
Stoica, popă din Bîzdîna, martor 28.
Stoica, popă din Păuşeştii-de-Otăsău, martor 215, 221, 226, 232-234, 236, 267, 272.
Stoica, popă din Teleşti, cumpără părţi 73.
Stoica, popă, martor în diata jupîuesci Maria Boldească 262.
Stoica, popă, tatăl lui Radul din Tîrşor 40.
Stoica postelnic, fratele lui Preda postelnic din Lazuri 181; probabil acelaşi: Stoica postelnic, martor în cartea judeţului din Tîr-govişte 218; v. şi Stoica, fiul lui Pîrvul logofăt.
Stoica postelnic, pîrcălab de Tîrgu-Jiu, judecă, dă carte 25.
Stoica, rumân din Dălbăneşti 275, 276.
Stoica, rumân din Edomircşti 117.
Stoica, rumân din Hăreşti 16.
Stoica, rumân din Rădăcineşti 180.
Stoica, rumân din Răsnicel 231.
Stoica, rumâni din Slănicul-dc-Jos, sc judecesc 104, 106, 107, 146.
Stoica spătar, nepotul jupaniţei Voica, stăpîn în Cepturi I.
Stoica şetrar v. Stoeca.
Stoica, ţigani boiereşti 195, 230.
Stoica vătaf, martor 257.
Stoica, vinde loc în Teleşti 73.
535
www.dacoromanica.ro
Stoica mare vistier <Rioşeanul>, soţul Dochiei, ctitor şi donator la m-rea Strîmba 76, 124; stăpin in Stoeneşti şi Peştişanii-de-Jos 19, 73, 78.
Stoica al lui Iuova din Bălţaţi, soţul jupaniţei Maria, vinde vie 209, 213.
Stoica al lui Micul, vornic din Bădeni, martor I.
Stoica al Săcuilor, megiaş din Căldăruşi, martor 101.
Stoica Bostrea, vinde parte in Bădeni I.
Stoica Brătescul, rumân din Hăreşti 16.
Stoica Ciobotă, partea lui in Ogretin 40.
Stoica Cucul, rumân din Piriiani 195.
Stoica lu Vîrfari din Căldăruşi, lasă parte fiicei sale Voica 101.
Stoica Mărgineanu din Băşceni, martor I.
Stoica Medegana, martor 75.
Stoica Orbul, rumân din Grădiştea-de-Vale 165.
Stoica Robul, cumpără parte in Brăgăreşti 243.
Stoica Tărăceanul logofăt, martor 19, 39, 86; scrie zapis 39.
Stoican (Stoicanul) din Deduleşti, fiul lui Oancea, cumpără părţi in Căpăţineşti şi în Zoreşti 77; martor 145.
*Stoiceşti, sat (?) <j. Ifov; lîngă Chiroiu r. Ur-ziceni>, în hotar cu Colceacul 99.
Stoichirlca din Tătărani, martor 150.
Stoichiţă din Studena, martor 191.
Stoie v. Stoia.
Stoilă v. Stuilă.
Stoina (?) din Brădiceni, aldămăşar 161.
Stoineşti, sat <probabil j. Ialomiţa; Pelinul r. Urziceni) 107, 217.
Stoinişti, sat <j. Vîlcea; Stoeneşti r. Horezu> 51.
Stolojani (Stolujani), sat <r. Gorj> 161; vie cumpărată de popa Radul de la Pîrvul 73.
Străhaia, sat <j. Mehedinţi; or. Strehaia>, al Craioveştilor; în pricină de rumânire cu Costantin cupar 279.
Străoşti v. şi Streoşti , sat.
Străoşti (?) sat, parte cu vie vîndută de Stan-ciul iuzbaşa ş.a. lui Isar cămăraş I.
Streaca popă, martor pentru Ţigăneşti 89,
Strechea, rumân din Grădiştea-de-Vale 165.
Streoşti jud. Vlaşca, sat < Străoşti r. Găeşti>, cumpărat de Ianache ban cu pădure, moară, rumâni de la Balea spătar; partea Măriei băneasa 153.
Strezeşti, sat <j. Vîlcea; Strejeşti r. Drăgă-şani> 227, 237.
Strimture, top. la * Spineni <j. Gorj; lîngă Pîrîieni r. 01teţu> 182.
Strîmba (Strănbul, Strîmbul, Strînbul) m-re <j. Gorj; Sărdăneştii-de-Sus r. Filiaşi> zidire, ctitori 76, 124; sate, rumâni şi ţigani 76, 78, 124, 219; egumen 76, 219.
Strîmbul, m-re <j. Dîmboviţa; Găiseni r. Titu>, sate; slobozeşte rumân; egumen 211.
Stroe din Căciulaţi, martor 230.
Stroe din Grădeşte, ~ din Vîrîţi <fiul lui Badea paharnio, martor 227, 237.
Stroe din Groşerea, jurător 183, 225.
Stroe din Pupezeni, martor 52-
Stroe din Şirineasa, fiul Iui Oprea logofăt, stăpîn în Oteşani 27; martor 215.
Stroe din Valea lui Dobre, nepotul lui Iani, vinde loc în Băteşani 226.
Stroe din Vîrîţi v. Stroe din Grădeşte.
Stroe, fiul lui Radul Căptariu postelnic, stăpîn în Mărăcineni 70.
Stroe, martor pentru Voineşti 253; probabil acelaşi: Stroe uncheaş, martor 251.
Stroe, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Stroe, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Stroe, nepotul lui Oancea cel bătrîn din Puturoasa, martor 230.
Stroe postelnic din Braloştiţa, vinde ţigan 195.
Stroe postelnic din Greci, fratele lui Preda sluger şi al lui Radu postelnic din Ceptu-roaia 117; martor 227, 237.
Stroe, rumân din Cîrstieneşti 271.
Stroe, rumân din Gemenele 181.
Stroe spătar din Cislău, martor I; probabil acelaşi: Stroe spătar, martor 150.
Stroe spătar, fiul lui Fiera mare logofăt, martor 121, 173, II.
Stroie, ţigan boieresc 70.
Stroe, vinde parte în Micşani 277.
Stroe Buzescu mare stolnic, înfrăţit de Pîrvul clucer pentru Băneşti 176.
Stroeştii, rumâni fugiţi din Brăneşti 8.
Stroeşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, în hotar cu Vîlsăneştii; al m-rii Bistriţa 5,43.
Stroeşti, sat <r. Gorj> 161.
Stroeşti (Stroiaşti, Stroişti), sat <j. Ialomiţa; r. Urziceni> 235, 248; părţi vîndute de Stoica paharnic ş.a. lui Danciul clucer 184, 284.
Studena, sat <j. Romanaţi; Studina r. Caracal >, moşnean rumânit de Ghiuriţă căpitan din Frăsinet; vii, heleşteu 191.
Stuilă, partea lui în Stanca-de-Vad 185.
Sucală, nepotul lui Bobolan, înfrăţeşte pe Oprea căpitan în Bucu-de-Sus 251.
*Suhama, sat <j. Ilfov; lîngă Clăteşti r. Olteniţa >, vîndut de Mitrea vornic lui Mihai Viteazul, dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
*Sulari, sat <j. Dolj; Giubega r. Băileşti>, în hotar cu Seliştea Băneştilor 176.
Sulea, ţigan boieresc 198.
Sulicea comis, partea lui în Mihneşti I.
Suma din Holubae, via lui 274.
*Suraia, sat <j. Teleorman; lîngă Năvodari r. T. Măgurele>, popă 81.
Surpaţi, m-re jud. Vîlcea < Surpatele r. R. Vîlcea), mănăstire bătrînă, scutită 178.
Surpaţi, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, delniţe întărite lui Stanciul logofăt din Cepari
    202.
Susă Pătru, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Suslăneşti (Săsluneşti), sat <r. Muscel) 23, 56.
Sveta Petca (Sf. Vineri) v. Tîrgovişte, biserici.
536
www.dacoromanica.ro
ş
Şapteochi, unchiul lui Vlăduţnl postelnic din Bibeşti 274.
Şasa, sat <r. Gorj> 64.
Şărban v. şi Şerban.
Şărban v. Radu Şerban.
Şărban din Berevoeşti, fratele Diinei, martor 30, 146.
Şărban din Săteni, martor 200.
Şărban pîrcălab din Mogoşeşti, martor 165.
Şărban (Şărbann), rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104, 106, 107, 146.
Şărban Neagăi din Scurteşti, martor 164.
Şărbăneşti, sat <j. Vîlcea; Şerbăneşti r. Horezu >, in hotar cu Pănşeşti 212, 221.
Sârbeşti v. Şerbeşti, sat r. Filiaşi.
Şărboiul din Voinigeşti, tatăl lui Opriş 238.
Şărbn v. şi Şerbu.
Şărbu, ceauş, martor 127.
Şărbu, rumân din Cislăn, fugit 240.
Şărineasa v. Şirineasa, sat.
*  Şchci, sat <probabil j. Ialomiţa; lingă Ale-
    xeni r. Urziceni> 92, 190, 194.
Şchiopul v. Dima Şchiopul şi Ivan Şchiopul.
Şegarcea, sat <j. Dolj; r. Craiova>, slobozie a patriarhiei din Alexandria 55.
Şeptilici (Şoptelici, Şoptilici) armaş al doilea, martor 109 —111; probabil acelaşi: Şoptelici, vornic al doilea, tocmeluic 247, 251.
Şerb cel bătrîn, rumân din Idomireşti 117.
Şerb, moşnean rumânit din Dirvariul 116.
Şerban v. şi Şărban.
Şerban, dărăbanţ din Ţigăneşti, martor 89.
Şerban din Bădeni, j urător 64.
Şerban din Băiceşti, jurător 248.
Şerban din Ţigăneşti, megiaş tocmelnic 89.
Şerban, fratele lui Gherghe Robul, vinde moară in gura Văii Blajului 157.
Şerban (Şărban) logofăt de vistierie din Bil-cireşti, martor 214, 218, 265 ; scrie zapis 208.
Şerban <logofăt tatăl lui Stoica Ludescu>, fiul lui Siman judeţul 206, 254; in pricină pentru loc de prăvălie în Bucureşti 144.
Şerban, moşneni rumâniţi din Tincăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Şerban, rumân din Cepturile I.
Şerban, schimbă parte din Pupezeni pentru parte din Pisculeşti 52.
Şerban, tatăl lui Neagoe din Lăngeşti 222.
Şerban, vinde parte în Măteşti 145.
Şerban, vinde vie în Cătunul-lui-Laiotă 56.
Şerban voievod v. Radu Şerban.
Şerbana, vinde parte în Voevoda 81.
Şerbăneşti v. Şărbăneşti, sat.
*  Şerbeşti (Şărbeşti), sat <j. Mehedinţi; lingă
    Gîrbovu r. Filiaşi>, parte cu rumâni dăruită de Docliia vistiereasa m-rii Strîinba 76. 124.
‘Şerbeşti, sat < probabil j. Dîmboviţa; lingă Stoeneşti r. Titu> 170.
Şerbu v. şi Şărbu, Şerb.
Şerbu din Bătrîni, martor 40.
Şerbu din Danul, aldămăşar 172.
Şerbu, rumân din Idomireşti 117.
Şirineasa (Şărineasa, Şerineasă, Şirinasa), sat <j. Vîlcea; r. R. Vîlcea> 27, 190, 194, 212, 215, 221, 267, 272; popă 53.
Şoirmceni, sat <Sofriceni r. Gorj> 228.
Şoldan v. Dumitraşco Şoldan.
Şolomoneşti, sat <j. Dolj; c. Pleşoiu r. Craiova> 174.
Şoptelici v. Şeptilici.
Şovăilă v. Gropanul lui Şovăită.
Ştăfăneşti, sat <j. Muscel; Şlefăneşti or. Pi-teşti>, parte zălogită de Simion postelnic lui Vasilie vătaf 22.
Ştefan, călugăr, dăruieşte părţi cu rumâni din Ciulniţa-de-Jos şi Seaca patriarhiei din Alexandria 60.
Ştefan, despot al Ţării Sirbeşti, act de la <—- 50.
Ştefan din Ştefăneştii-din-Vale, jurător 56.
Ştefan din Tegeani, jurător 56.
Ştefan, fiul lui Tanasie postelnic, stăpiu in Ceptnre 113.
Ştefan logofăt din Bărbuleşti, tatăl jupinesei Rada 129.
Ştefan logofăt soţul Cherei, vinde parte din Despicaţi 38.
Ştefan, nepotul lui Ştefan logofăt, vinde livadă în Bărbuleşti 129.
Ştefan Motreanul, egumen al <m-rii Motru>, tălmăceşte acte domneşti 225.
Ştefan Postea, cumpără vad de moară în Ţigăneşti 89.
Ştefan < Surdul >, domn al Ţării Româneşti 50, 154; acte de la ~ 78, 132.
Ştefana (Ştefania), preoteasă, soţia popii Dumitru, locul ei de prăvălie în Bucureşti 144, 206, 254.
Ştefăneşti v. şi Ştăfăneşti, sat.
Stefăneşti, ~ din-Vale, sat <or. Bucureşti» 56.
* Ştefoae, sat <j. Vlaşca; lingă Podul Ilfovă-ţului r. Videle» 31.
Şteful logofăt din Bucureşti, scrie zapis 217.
Şteful logofăt din Piteşti 81; martor 217; probabil acelaşi: Şteful logofăt, ginerele lui Voicilâ logofăt, vinde parte în Cră-tuneşti 54, 56.
Şteful postelnic din Berileşti, martor 277, 278.
Ştirbeiu din Sătcel, martor 34.
Ştirbul logofăt, cumpără parte din Bărbuleşti 129.
Şuica <vornic din Şuiei», fratele lui Drngoinir 42.
Şuiei, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş», în hotar cu Rudeni 202.
Şuldan v. Dumitraşco Şoldan.
Şuşiţo, sat <j. Mehedinţi; r. Filiaşi» 183, 225.
537
www.dacoromanica.ro
T
Tacea v. Radul Tacea.
Taia Bula, în pricină pentru loc în Bucureşti 68.
Talambă v. Stanciul Talambă.
Talpă din Măteşti, martor 145.
Tamaş, fiul lui Anghel logofăt, în pricină pentru mori din Buzău 261.
Tanasic v. şi Tănasie.
Tanasie paharnic v. Tanasie postelnic şi Tanasie Rudeanul.
Tanasie (Athauasie, Thanasie), popă, clisiar domnesc din Tîrgovişte, martor 126, 127, 214, 218, 220.
Tanasie postelnic din Bărbăteşti, ginerele Cberei din Cioceni, vinde iu Cepturi şi Rumceni 113, 114, 125; paharnic, martor 198.
Tanasie Grecul, stăpîn în Peştişanii-de-Jos 73.
Tanasie Rudeanul paharnic, vinde parte din Bălţaţi 209. 213.
Tatin din Cireaşovul-din-Deal, aldămăşar 245.
Tatin, rumân din Frecaţi 216.
Tatomir din Arcani, tatăl lui Mîinea 161.
Tatomir din Procica, martor 40.
Tatomir din Stolojani, aldămăşar 161.
Tatomir din Vărăşti, jurător 171.
Tatomiru, partea lui în Stanca-de-Vad 185.
Tatomir, vinde parte in Buzeşti 34.
Ta tul v. Stan al lui Tatul şi Stanciul al lui Tatul.
Tatul, aldămăşar în Danul 172.
Tatul, diacon din Tîrgovişte, martor 126, 246, 283.
Tatul din Coteşti, vinde livadă 222.
Tatul din Fugeşti, se înfrăţeşte 207.
Tatul din Ologi, martor 81.
Tatul din Procica, martor 40.
Tatul din Voineşti, martor 253.
Tatul, ginerele lui Nan. stăpin in Stăneşti, Colceac şi Popeşti 99.
Tatul logofăt de vistierie, nepotul Vlădaiei vorniceasa, stăpîn în Rucăr 193, martor 150, 214, 218.
Tatul, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Tatul, rumân din Clăvăneşti 40.
Tatul, rumân din Voineşti 276.
Tatul, vinde parte cu vecin în Căpriorul 222; probabil acelaşi: vinde parte în Godeni 222.
Tatul, vinde vad de moară în Ţigăneşti 89.
Tatul Hanlu, martor 241.
Taval, delniţa lui în Godeni 222.
Tămăşişti sat <Tămăşeşti r. Gorj> 31.
Tănasie (Tanasie) paharnic din Stăneşti, martor, jurător 168, 180, 195.
Tărăceanul v. Stoica Tărăceanul.
Tărchilă v. Neagoe Tărchilă şi Turchilă.
Tărchilă, tatăl lui Albul 251.
"Tătarul pe Ialomiţa, sat <j. Ilfov; lingă Stroeşti r. Urziceni> 99, 235; parte cumpărată de Dumitru Dudescul vistier de la jupaniţa Oprina 159.
Tătărăni, sat <or. Bucureşti» 56.
"Tătărani, sat <probabil lingă Costeni r. R. Sărat» 150, 216.
"Tătărăii de Ialomiţă, sat <lîngă Andrăşeşti r. Slobozia» 3, 268; probabil acelaşi: Tătărăi, partea lui Voica împărţită între Stana şi Mirghea 48.
Teba, mitropolie <Grecia» 55.
Tegeani <?», sat 56.
Teleorman, judeţ 81.
Teleşti, sat <r. Gorj», părţi cumpărate de popa Radul din Stolojani 73.
Teodor, tatăl lui Barbul rumân din Voineşti 250.
Teodosie, Tbeodosie v. şi Tudosie.
Teodosie, mitropolit al Midiei şi Sozopolei 13, 55.
Teodosie (Theodosie) spătar din Cepturoaia, <ginerele lui Preda Buzescu», martor 227, 237.
Teofan, mitropolit al vechiului Patras 11, 13, 55.
Teofan, patriarh al Ierusalimului 13.
Tcofil (Theofil), egumen al m-rii Bistriţa 5, 43, 46, 47.
Teofil (Theofil), egumen al m-rii Tismana 199, 256, 260, 264.
Teofil, episcop al Rîmnicului 46, 47, 203.
Tetoiu v. Titoi, sat.
Thanasie v. Tanasie.
Tbeodosie v. Teodosie şi Tudosie.
Thoma din Cacova, martor 172.
Thoma din Danul, aldămăşar 172.
Thoma din Danul, dă partea soţiei sale Negrită 172.
Tică (Tica?), tatăl (?) lui Dragomir 245.
Tichiu, popă din Cacămeiu, martor 171.
Ticveni, sat <j. Argeş; Tigveni r. C. de Argeş», intărit cu rumâni lui Stanciul logofăt din Cepari 202.
Tiha v. Muchea Tihăi.
Tismana (Tismeana) m-re <r. Gorj», ctitori şi morminte 50, 115, 136; sate, vecini, bălţi, ţigani, pricini 49, 102, 115, 132, 179, 199, 256, 260, 264; scutiri şi slobozie 135, 136; egumeni, nastavnic, episcop 46, 47, 49, 50, 102, 115, 132, 135-137, 199, 256, 260, 264; alegerea egumenului 50; prădată de panduri şi tilbari 136.
Tismana, sat <r. Gorj» 73; al m-rii Tismana, scutit de dări 136.
Titoi, sat <j. Vîlcea; Tetoiu c. Bugiuleşti r. Olteţu» 195.
"Tiuleşti, sat <j. Vlaşca; probabil lingă Ueşti r. Videle» 129.
"Tîmbureşti, sat <j. Ialomiţa; lingă Pietroiu r. Feteşti», părţi cu rumâni ale lui Preda postelnic şi Oancea logofăt 1; dăruite m-rii Plumbuita de doamna Caterina 85.
Tîmpa, top. la Voevoda <j. Teleorman; r. Alexandria» 81.
538
www.dacoromanica.ro
Tincăbeşti jud. Ilfov, sat <r. Răcari> 23, 56; cnezi româniţi de aga Leca se răscumpără de la Gavriil Movilă, dar rămîn rumâni ai lui Preda spătar 71, 79.
Tînjală v. Oprea al lui Tînjală.
Tîntava jud. Ilfov, sat <r. Videle> al m-rii Tismana; rumânire, luat de Radu Şerbau, pricini 115.
Tîrgovişte (Tîrgovişti) 89, 111, 113, 115, 158, 169, 252, 276; ulicioară 220; Moara dă Supt Malu 246, 283; deal cu vii, vii 7, 126, 127;
      mori şi grădini 246,      283; prăvălii
    şi pivniţe 141, 220; călăraş 126; cizmari 126, 253; croitori 126, 141, 246, 283; cupeţi 126, 141, 161, 220; săbier 218; săpunar 126; şelar 126, 141; şoimar 220 283; teslari 12d, 220, 283; zugrav 141, 220, 266;
      judeţ, şi pîrgari, bătrînii oraşului 126, 218, 283;
      biserici: Sf. Vineri (Sf. Petca) 126,218; diaconi şi popi 126, 138, 266, 281-283; grămătic 127; zapis scris în ~ 253.
Tîrgsor (Tîrşor), oraş <j. Prahova; sat r'. Ploieşti) 40, 117, 119, 197.
*Tîrgul Gilort (Trăg-Jil), tîrg <j. Gorj; Bengeşti r. Gilort) 174, 274.
Tîrgul Jiului (~ Jiiul), oraş 64, 174; judeţul şi pîrgarii 25.
Tîrnăcop, jurător, tocmelnic la Bucureşti 68; v. şi Dumitru Tîrnăcop.
Tîrnova, m-re v. Bucureşti.
Tir no va, oraş <R. P. Bulgaria), mitropolit de ~ în Ţara Românească 12, 13, 55; acte de stăpînire trimise la ~ 163.
Tirnovul, munte <j. Vîlcea; r. Horezu), al satului Oteşani, parte vîndută de megiaşi lui Radul Golesciîl 27.
Toader v. şi Teodor, Todoru, Tudor.
Toader din Dobroinirul (?), martor 17.
Toader din Potoceni, martor 166.
Toader, moşnean rumânit din Cîmpeni 38.
Toader, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Toader, moşnean rumânit din Tîncăbeşti, încearcă să se rejudecească 71, 79.
Toader, rumân din Arceşti fugit în Transilvania 134.
Toader Ciomag, tatăl lui Toader rumân din Arceşti 134.
Toboşarul v. Ghiuoca Toboşarul.
*Tocsobeni, sat <j. Argeş; lingă Goranu r. R. Vîlcea) 249.
Todor v. Tudor stolnic.
Todoru, vătaf de şătrari din Bucureşti, martor 167.
Tofan Sechel din Goşmanii din Moldova, vinde un ţigan 195.
Tohani (Tohan), sat <j. Săcuiani; r. Mizil), părţi cu vii vîndute de Ivaşco mare vornic şi Mihăilă armaş lui Isar cămăraş 173,1, II.
Toma v. şi Radul Tomei şi Thoma.
Toma comis din Pătroaia, tatăl lui Mihai 89.
Toma, nepotul Dragolei, vinde parte în Balo-teşti 230.
Toma, rumân din Rădăcineşti 180.
. . . tonţoe, aldămăşar la Danul 172.
Topliţa, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş)
    202.
Topologii], rîu <afluent al Oltului) sat pe~202.
’Topoloveni, sat <j. Ilfov; lingă Strocsti r. Urziceni) 208, 235, 248, 265, 271.
Torsura, ~ de Jos, sate <j. Dolj; Intorsura r. Buileşti) 176.
Tova, ţigan boieresc 137.
Trăg-Jil v. Tîrgul Gilort.
Trăslia v. Valea Trăstii.
Trăsura, sat, dăruit de Mihai Viteazul m-rii Mihai Vodă 38.
Trepa (Trepo), funia lui la Otişani 27.
Trestiani, sat <j. Prahova; Trestieni r. Ploieşti) 40.
Trestiani, sat <j. Dîmboviţa; Trestieni r. Ră-cari> 170.
Tricină v. Aldea al lui Tricină.
Trifan Leucă, locul său în Bucureşti 85.
Trîncul v. Staneiul Trîncul.
Trufanda (Trofanda) mare vistier, fost mare postelnic, ginerele lui Vasile vistier 176; româneşte şi cumpără în Cruşov, Gostavăţ, Nucet ş.a. 32, 74, 75, 82, 143, 176, 227, 237; dăruit de domn cu Dcduleştii 119; în pricină pentru gîrla Botul 44, 83;
      în sfatul domnesc mare vistier 79, 81, 85, 86, 88, 90, 92, 98     100, 103, 111,
    112, 115-118, 123, 125, 136, 137, I;
      aduce trupul lui Radu Mihnea în ţară 119; martor 121, 141,; semnează greceşte 74, 121; eroare: mare portar I.
Tudor v. şi Teodor, Toader, Todoru.
Tudor, comis din Măldăreşti, martor, tocmel-nic 31, 84, 180, 272.
Tudor, cupeţ din Căpreni, martor 195.
Tudor din Buciumeni, fiul lui Cernea 40; probabil acelaşi: Tudor Cernii, martor 40.
Tudor din Bujorani, nepotul lui Tudor logofăt < din Slăviteşti), vinde vad dc moară 31.
Tudorfi din Cacaleţ, martor 249.
Tudor din Cbeojd v. Tudor vătaf.
Tudor din Topoloveni v. Tudor stolnic.
Tudor din Viespari, moşnean rumânit în Voevoda 81.
Tudor din Voineşti, vinde parte 276.
Tudor din Voinigeşti, martor 238.
Tudor, fiul lui Antonie şelar, căzut rob, vinde prăvălii în Bucureşti 205.
Tudor, fiul popii Braţul, vinde loc cu moară la Colentina 163.
Tudor, fratele popii Radul, cumpără parte în Sătcel 34.
Tudor logofăt din Vlădeni, moşteneşte parte din Boldeşti 262; martor, jurător 10, 40.
Tudor logofăt <din Slăviteşti), tatăl lui Pană logofăt din Rîmnic, stăpîn în Genuneni ş.a. 31.
Tudor, martor pentru Sătcel 34.
539
www.dacoromanica.ro
Tudor, martor în Rîmnic 175.
Tudor, popă din Fundeni, vinde parte în Găneştii-de-Sus 217.
Tudor postelnic din Doba, martor 195.
Tudor, rumân din Arceşti 134.
Tudor (Todor), stolnic din Topoloveni, nepotul lui Borcea logofăt 123; martor, 1, 208, 235, 265, 271.
Tudor, tatăl lui Stănilă din Mogoşeşti 165.
Tudor, ţigan boieresc 195.
Tudor, vătaf din Cbiojd, martor 40.
Tuduru, vătaf de aprozi, botarnic 156.
Tudor al lui Răţie, moşnenii rumânit din Dîr-variul 116.
Tudor Cernii v. Tudor din Buciumeni.
Tudor Curnegru (Tudor) din Rîmnic, cumpără ogradă în Voineşti 175.
Tudor Grecul (Grecul, ~ Grec, ~ Gricul) din Păuşeştii-de-Otăsău, postelnic 215; tatăl lui luni ş.a. 226, 232; vinde în Păltinet ş.a. 221, 226; martor 215, 226, 232, 233, 267; semnează greceşte 267.
Tudoru Huzea, ţigan boieresc 195.
Tudora, jupaniţă, mama lui Leca şi Iorga din Stănceşti, stăpînă în Dălbăneşti 276.
Tudoran diacon, în pomelnicul m-rii Radu Vodă 206, 254.
Tudoran din Homeşti 164.
Tudoran (Toduran) postelnic din Lereşti, martor 185.
Tudoran stolnic din Aninoasa, cnepotul lui Tudoran sluger>, martor 105, 192.
Tudoran sulger <din Aninoasa >, împrumută bani unor rumâni; stăpin în Slănicu-de-Jos 104—107, 146; martor 250.
Tudorel, top. la ‘Popeşti <j. Ilfov; lingă Stroeşti r. Urziceni> 99.
Tudoria, în botarnica Cepurilor <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Tudosie v. Mirea al lui Tudosie.
Tudosi, cumpără livadă în Bărbuleşti 129.
Tudosie v. şi Teodosie, Theodosie,
Tudosie logofăt <din Ruda>, stăpîn în Copăcel, Vîlsăneşti ş.a. 5, 84; probabil acelaşi: Tudosie logofăt, partea lui în Verneşti 166.
Tudosie, orăşean din Bucureşti, martor 242.
Turbure v. Copaciul lui Turbure,
Turchilă din Scurteşti, martor 164; v. şi Neagoe Tărchilă, Tărchilă.
Turcin, vinde loc în Bălteni 59.
Turie, sat <j. Olt; r. Slatina> 245.
Turnu Severin, oraş, Mircea cel Bătrîn la ~ 50.
Turturea paharnic din Bobeşti, în pricină pentru Ciumernic 2; boier hotarnic 128, 156.
Tutana, m-re <j. Argeş; r. C. de Argeş>, scutire de vinărici 269.
T
Ţacală din Căpriorul, vinde delniţă 222. Ţalapi v. Coste Ţalapi,
Ţara Ardealului v. Ardeal,
Tara Leşească, arhiereu pribeag în ~ 50, 115.
Ţara Moldovei v. Moldova.
Ţara Nemţească, sol şi pribegi în — 71, 79.
Ţara Românească: passim.
Ţara Sîrbească 50.
Ţara Ungurească v. Ardeal,
Ţarigrad v. Constantinopol.
Ţăcălaţ v. Stan Ţăcălaţ.
Ţenchea, înfrăţit peste vie în Sătcel 34. Ţestu, vinde delniţă în Godeni 222.
Ţigan cel bătrîn, rumân din Albeşti 117.
Ţigăneşti, sat <j. Muscel; r. Găeşli>, părţi cumpărate de Fiera logofăt 89, 186.
‘Ţigăneşti, sat <j. Vlaşca; lingă Glavacioc r. Găeşti> 185.
Ţigăneşti, sat <probabil j. Ilfov; r. Răcari> 23, 35, 37, 56, 271.
‘Ţigăneşti j ud. R. Sărat, sat, parte cumpărată de Isar cămăraş de la Barbul postelnic Bădeanul I, II.
Ţiţiriga, ţigan boieresc 195.
‘Ţiţirligul, sat <j. Săcuiani; lingă or. Mizil>, parte dăruită de Iorgacbe vornic m-rii Maica Precistă 258.
Ţinţăreanul v. Mihai Ţînţăreanul,
Ţogoe, călăraş, martor în Bucureşti 266.
Ţurlea v. Barbul Ţurlea.
U
Udiţă v. Nan al lui Udită.
Udrea din Doiceşti, fiul lui Danciul vătaf, scrie zapis 95; martor 93, 94, 96, 97, 111.
Udre, fiul lui Oprea logofăt din Săcuiani, martor 164.
Udrea, fratele popii Dobromir din Hurez, martor 28.
Udrea, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Udrea postelnic din Padea, martor 28.
Udrea postelnic, fiul lui Grama armaş, stăpîn în Rădăcineşti 180.
Udreşte (Udreşti), fiul lui Lăudat, vinde parte în Văleni 120.
Udrişte din Rîmeşti, aldămăşar 27.
Udrişte fiul lui Pătraşco v. Udrişte paharnic.
Udrişte (Udrişti), logofăt, grămătic din Şiri-neasa, fiul lui Oprea logofăt; stăpîn în Oteşani 27; scrie zapis 267; martor 190,
540
www.dacoromanica.ro
    194; probabil acelaşi: Udrişte logofăt, martor 141.
Udrişte paharnic <din Cîmpina>, fiul lui Pă-traşco din Cocorăşti, vinde parte din Perişu 131, 141.
Udrişte postelnic din Drăgocşti, stăpîn în Bîrsoi 168.
Udrişte, scrie zapis 216.
Udrişte Năsturel din Fierăşti, scrie zapis 252, 253.
Ueşti, sat <j. Argeş; Oeşti r. C. de Argeş>, boieri din ~ 84.
Ueşti, sat <probabil j. Vlaşca; r. Videle» 129.
‘Ugromi, sat <lîngă Racoţi r. Gorj>, lăsat de Vladul din Ciocade fiicei sale Paraschiva 174.
*Ulea (Ulc) jud. Ilfov, sat <lîngă Bălteni r. Răcari», părţi cu rumâni cumpărate de Hrizca marc vistier de la Staico paharnic ş.a. 121, 131, 141.
Uliţa cea Mare, Uliţa Turcilor v. Bucureşti.
Uliţă, delniţa lui din Ţigăneşti 186.
Ulmeni, sat <j. Teleorman r. Alexandria» 81.
Ulmet v. Obirşia Ulmetului.
Ulmuleţi, sat <j. Teleorman; c. Fîntînele r. Zimnicea», cumpărat de Radu postelnic
    din Hicrăşti de la Radu postelnic din Cepturoaia 117.
Unghiul lui Vlădăşel, top. la * Spineni <j. Gorj ; lingă Pîrîieni r. Olteţu» 182.
Ungrovlabia (Mitropolia Ţării Româneşti) 12; sate şi ţigani 122, 148, 177, 278; scutiri 177; mitropolit 11, 13, 46, 47, 250, 262.
Ungurei sat <probabil j. Olt; r. Costeşti» 22.
Urda v. Fîntîna Urdei.
Urlueşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş», în hotar cu Cepari 202.
Urs v. Nicolae Urs şi Ursul.
Urs, moşnean din Scurtcşti 271.
‘Urseşti (Ursească), sat <j. Săcuiani; lingă Clondiru r. Mizil», partea Stanei şi a lui Mirghea 48; părţi cumpărate de Isar că-măraş de la Gherghe Robul ş.a. II.
Ursoaia v. Fîntîna Ursoaci şi Lacul Ur-soaiei.
Ursul v. Valea Ursului.
Ursul din Zoreşti, martor 277.
Ursul, moşnean rumânit din Buciumcni 38.
Ursul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Urzică v. Patru Urzică.
‘Uscaţi, sat <j. Ilfov; lingă Vasilaţi r. Olteniţa» 2.
V
Vadul Stanchii v. Stanca-de-Vad, sat.
Vadul Toporului, top. la ‘Bărbuleşti <j. Vlaşca; lingă Ueşti r. Videle» 129.
Vai-de-Ei jud. Olt <Livezile r. Drugăşani», părţi cu vii cumpărate de Stănilă grămătic ş. a. 154.
Vai-de-Ei,sat <j. Ialomiţa; or. Slobozia»,slobozie a lui Ioan<EnacheCaragea»postelnic 55.
‘Vaidieşti, sat <j. Vlaşca; probabil lingă Glavacioc r. Găeşti» 74.
Valea Adîncă, top. la ‘Budureşti <j. Săcuiani; lingă Fîntinele r. Mizil» 243.
Valea Danului v. Danul, sat.
Valea Frumuşiţii, top. la ‘Iaroslăveşti <j. Vîl-cea; Priponii r. R. Vîlcea» 51.
Valea Globocei, top. la ‘Iaroslăveşti <j. Vîlcea; Priponii r. R. Vîlcea» 51.
Valea Hotarului, top. la Genuneni <j. Vîlcea; r. Horezu» 31.
Valea-lu-Blaj (~Blăjencei), vale la Căldăruşa <r. Buzău» 101, 157.
Valea lui Dobre, sat <j. Vîlcea; Dobriceni r. Horezu», tot satul vinde parte în Băte-şani 226.
Valea lui Rotilă, top. <la Păuşeştii-Otăsău r. Horezu; j. Vîlcea» 234.
Valea lui Sărăcin, top. la Voineşti <j. Argeş; probabil ‘Voinigeşti lingă Feţeni r. R. Vîlcea» 175.
Valea lu Voevod, top. <Valea Voievozilor or. Tîrgoviştei» 126.
Valea Oraşului, moşie <j. Muscel; lingă Corbi r. C. de Argeş», a m-rii Corbii de Piatră 42.
Valea Păltiuctului, top. la Şcrbăncşti şi Gcnu-neni <j. Vîlcea; r. Horezu» 221.
Valea Purcăretilor, top. la Stolojani <r. Gorj» 73.
Valea Rea, top. la Tohani <j. Săcuiani; r. Mizil»
    H.
Valea Stanii, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. dc Argeş» 202.
Valea Trăstii, top. la Cepari <j. Argeş; r. C. dc Argeş» 202.
Valea Ursului, top. la Bîrsoi <j. Argeş; r. Dră-găşani» 168.
Valea Voievozilor v. Valea lu Voevod.
Valea Zbierăi, top. la ‘Micşani <j. Buzău; lingă Negoşina r. Buzău» 277.
Vancea din Bujorani, stăpîn de ţigani 122, 149, 278.
Vancea, judeţ din Rîmnic, martor 27.
Vancea logofăt, scrie zapis 175.
Vardeniţ, sat <j. Mehedinţi; Gvardcniţa r. Vînju Mare» 98.
Varjoghi v. Văijoghi.
Varlam, martor în Tîrgovişle 7.
Varna, mitropolie <R. P. Bulgaria» 55.
Vartolomi (Bartolomei, Bartolomeiu, Barto-lomi, Bertolomeiu, Varolomi, Vartholomi, Vartolomei), mare stolnic în sfatul domnesc 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 64-66, 70-73, 76-79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98-100, 103, 111,       112, 115-119,   123,  125, 136,
    137, 141,   149-151, 153,   154, 157, 158,
    161, 163,   166, 168, 170,  171, 173, 174,
                                                                                                                         541
www.dacoromanica.ro
    176, 177, 180,182, 194, 195, 202, 203, 205, 207, 209, 211, 213, 222, 225, 228-230, 237, 243, 251, 254, 257, 261, 271, 272, 276, 277, 280,281,1, II; martor 60,76, 124, 143, 216.
Vasilica, ţigancă boierească 92.
Vasilica, vinde parte in Voevoda 81.
Vasilie din Brătiani v. Vasilie logofăt.
Vasilie din Măghireşti, vinde parte 34.
Vasilie din Săcuiani, sluga lui Ceruica vornic, martor 271.
Vasilie din Sătccl, vinde parte în Măghireşti 34.
Vasili, iuzbaşă, martor 251.
Vasilie logofăt din Brătiani, fiul lui Marco paharnic, martor 141, 209, 213, 230.
Vasilie, martor în Berevoeşti 30.
Vasilie, popă, martor în Tîrgovişte 220.
Vasilie postelnic din Bucşani, martor 173.
Vasile, rumân din Rădăcineşti 180.
Vasilie vătaf din Mîrşa, martor 89; probabil acelaşi: Vasilie vătaf, creditor în Ştefăneşti 22.
Vasilie vistier din Călineşti, stăpîn în Bălţaţii-de-Jos 209, 213.
Vasilie vistier mare, socrul lui Trufanda vistier 87, 119: stăpîn în Stejarul 176.
Vasilie Drăncescul (■— Drencescul, ~ Drînces-cul), popă, scrie zapis 214; martor 218. 253.
Vasilie Romoşcel, boier din Moldova 195, 230.
Văcăreşti, sat <or. Bucureşti> 128, 156, 164, 265, 280.
Văcăreşti, sat <probabil j. Dîmboviţa; r. Tîrgovişte > 40.
Vădăstriţa, sat <j. Romanaţi; r. Corabia > al m-rii Cozia, refuză să asculte 140.
Vădeslav, Vădislavu v. Vlădislavu, rumân.
Văiogi (Văiuţi), top. la * Bălteai <j. Mehedinţi; Copăcioasa r. Filiaşi> 58, 204.
Vălae v. Manea al Vălaei.
Văleni, sat <j. Romanaţi; r. S]atina> 98.
*Văleni, sat <j. Săcuiani; Vispeşti r. Mizil> 48; partea lui Lăudat întărită lui Stepan portar 120.
Văleni, sat <j. Muscel; r. Piteşti> al m-rii Tutana, scutit de vinăriciul domnesc 269.
Vălescul din Stăneşti. în pricină de rumânire 235, 248.
Vărariul, tatăl lui Ion din Drăghici 20.
Vărăşti (?) sat <j. Dolj ; Vîrîţi, Jiul r. Craiova>
    28.
Vărăşti, sat <j. Ilfov; r. Olteniţa> 171; probabil acelaşi: lăsat de INecula paharnic din Cor-năţeni lui Socol paharnic 198.
Vărăşti, sat <j. Ilfov; r. Urziceni> 56.
Vărjoghi v. Vîrjoghe.
Vărjoghi (Vărjoghi) din Lămoteşti, martor 184, 284.
Văsii pîrcălabul din Tătarul, megiaş tocmelnic 235; probabil acelaşi: Văsiiu, în pricină pentru Popeşti 99.
Văsiia, top. la *Spineni <j. Gorj; lingă Pîrî-ieni r. 01teţu> 182.
Văsiu din Tegeani, jurător 56.
*Vătăşani, sat <j. Teleorman; lingă Voevoda r. Alexandria> 81.
Vătrea v. Vetrea.
Veaca, sat <j. Vîlcea; r. 01teţu>, în hotar cu Spineni 182.
Velica din Valea lui Dobre, vinde loc .în Băteşani 226.
Velica, ţigancă boierească 195.
Ventilă v. şi Vintilă.
Ventilă din Curte, aldămăşar 228.
Ventilă din Zvîşteşti, martor 40.
Ventilă, vinde vie în Cătunul lui Laiotă 56.
Verbita v. Vîrbiţa, sat.
Verdea, sat <j. Vîlcca; r. Drăgăşaui), călugăr din ~ 151.
Verneşti, sat <or. Buzău> 15; parte cu vie cumpărată de Ianache vătaf 150; parte cumpărată de jupaniţa Erina de la ISeagul cizmarul 166; popi 145, 277.
Verneşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, în hotar cu Bîrseşti şi Cepari 172, 202.
Vetrea (Vătrea) din Potoceui, martor 150, 166.
Vetreasca, moşie la Verneşti <or. Buzău) 166.
Viani (?) sat, popă 45.
Vidin, mitropolie <R. P. Bulgaria) 55.
Vieroş v. Mănăstirea Vovidenie.
*Viespari, sat <j. Teleorman; probabil lingă Voevoda r. Alexandria), săteni se vînd rumâni în Voevoda 81.
Viezuri (Viezure), sat <r. Gorj), părţi cu vad de moară şi vie vîndute de Rada ş.a. lui Lupul Bălţatul 64.
Vintilă v. şi Ventilă.
Vintilă bau, tatăl lui ÎSecula paharnic din Cornăţeni 198.
Vintilă (Ventilă) clucer din Cornăţeni, tatăl lui Drăghici postelnic 100, 112, 198.
Vintilă (Ventilă) din Săteni <postelnic), tatăl lui Cîrstea 252; martor, boier tocmelnic 218, 253, 274.
Vintilă, ţigani 258.
Vintilă vornic din Cornăţeni, moşul lui Necula paharnic 198.
Viruleasca, moşie la Stoeneşti <j. Dîmboviţa; r. Titu> 170.
Visarion, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Visirion, egumen al m-rii Strîmba 219.
Vispeşti (Vispişti), sat <j. Săcuiani; r. Mizil) 121; vii lăsate de Iorgache vornic nepotului său Iordache 258 .
Viş ... din Danul, aldămăşar 172.
Vişa, fiica Stanei spătăreasa <din Brîncoveni), stăpînă în Slănicul-de-Jos 106, 107, 146.
Vişa, fiica lui Viţelea din Viezuri, vinde vie 64.
Vişan v. Dun Vişan.
Vişan bătrînul din Bora, martor 198.
Vişan,fratele lui Drăgoi din Drăceşti, martor 17.
Vişan, moşnean rumânit din Glupavi, se reju-deceşte 72.
Vişan postelnic, martor 1.
Vişana, fiica lui Ion postelnic, cu loc în Bucureşti 205.
Vişina Seacă, sat rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit m-rii Mihai Vodă 38.
Vişinu, tatăl lui Călin din Stanca-de-Vad 185.
542
www.dacoromanica.ro
Vitali, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Vitezu din Găgueşti, martor 105.
Vitomireşti, sat <j. Argeş; r. Dragăşani>, iu hotar cu Birsoi 168.
Viţa, soţia lui Stanciul postelnic din Pirîiani, stăpină in Spineni 182, 195.
Viţelea din Viezuri, tatăl Vişei 64.
Vilcan, judeţul din Bucureşti, dă carte 163.
Vilcăneşti, sat <or. Craiova> 29.
Vîlcea (Vlăcea), judeţ, m-re şi sate din ~ 27, 46, 47, 131, 141, 151, 178.
Vîlceao Crucei, top. la *Iaroslăveşli <j. Vîlcea; Priporul r. R. Vîlcea> 51.
Vilcul, aldămăşar din Cîiueşti 53.
Vîlcul clucer <din Loloeşti>, tatăl lui Stoica paharnic 284.
Vîlcul, delniţa lui în Căpriorul 222.
Vîlcul din Mirceşti, martor 277.
Vilcul din Păuşeşti, tatăl lui Stoica 189.
Vîlcul, cu drepturi în Negeşti 88.
Vîlsan v. Stoian al hii Vîlsan.
Vîlsan din Goeşti, vinde uu ţigau 195.
Vîlsan din Micşăneşti, jurător 248.
Vîlsan, tatăl lui Sin ş.a. din Lăngeşti 222.
Vîlsan, vinde parte în Cuiburi 84, 112.
Vîlsăneşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, rumânit de Tudosie mare logofăt, încalcă hotarul Stroeştilor 5, 43.
Vînăt, Vină tul v. Crăciun Vînăt.
Virbiţa, sat <j. Mehedinţi; Verbiţa r. Calafat), iu hotar cu Dîrvariul 116.
Vîrfari v. Stoica lu Virfari.
Virful Gudului (?), top. la Cepari <j. Argeş; r. C. de Argeş> 202.
Virful Moguşului (~ Mogului), top. la Ciocade <j. Gorj; r. Gilort> 274.
Vîrîţi v. Vărăşti, sat r. Craiova.
*Viriţi, sat <j. Olt; lingă Gîliueele r. Druga-neşti-01t> 227, 237.
Vîrjoghe v. şi Vărjoghi.
Virjoghe din Hărgetoaia, martor 98, 174.
*Vîrleţ, sat <j. Ialomiţa; probabil lingă Uleşti r. Urziceni>, parte dată de Iorgachc vornic fiicei sale Dumitra 258.
Virtopul Repede, grind la *Stăneşti <j. Ilfov; lingă Valea Colceagului r. Urziceni> 99.
Vlad v. Vladul.
Vlad, Vladu v. Radul al lui Vlad.
Vlada, partea ei in Poeşti 268.
Vlada al lui Voicucean din Sătcel, martoră (?) 34.
Vladaia vorniceasa <soţia lui Dan mare vornic), stăpină în Rucăr 193.
Vladimir v. şi Vlădimir.
Vladimir vornic, hotarnic la Pîrliţi 99.
Vladislav V. Vlădislavu.
Vladul, Vlad!
Vladul, aldămăşar pentru Cîineşti 53.
Vladul armaş al doilea din Brîncovcni, martor 227, 237.
Vladul comis din Moldova, martor 230.
Vladul din Bibeşti, fiul Stanei, vinde în Ciocadc 174, 274.
Vladul din Bucu, unchiul (?) jupaniţei Maria 3.
Vladid din Ciocade, tatăl jupaniţelor Dobra şi Zamfira, stăpîn 174, 274.
Vladul (Vlad) din Cocorova, jurător 183, 225.
Vladul din Cotencşti, martor 181.
Vladul diu Curte, aldămăşar 228.
Vladul din Danul, fiul călugărului, aldămaşar 172.
Vladul din Drăceşti, martor 17.
Vladul din Gliua, martor 128, 157.
Vladul din Micşani, vinde parte 277.
Vladul din Păuşeşti, bătrîuul, vinde parte 221; martor 215; v. şi Vladul, martor.
Vladul din Pictloşaui, martor 151.
Vladul din Poeşti, vinde parte 268.
Vladul (Vlad) din Slănicul-dc-Jos, martor 104-107, 146.
Vladul din Stroeşti, aldămăşar 161.
Vladul din Tămăşeşti, martor 31.
Vladul din Valea-lui-Dobre, vinde în Batcşani 226.
Vladul din Zlătărei, martor 151.
Vladul fiul lui Hasan v. Vladul Hasan Bră-nescul.
Vlad, fratele lui Tatul din Fugcşti, martor 207.
Vladul, gramatic, martor pentru Slănicul-de-Jos 146.
Vlad logofăt din Ragul, tatal lui Haniza 185.
Vladul, martor la Seciu <Păuşcştii-de-Otăsău> 189; v. şi Vladul din Păuşeşti.
Vladul, megiaş diu Otcşani, vinde parte 27.
Vladul, moşnean din Scurteşti, vinde vad de moara 271.
Vladul, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Vladul, moşuean rumânit diu Gostavăţul, fiul lui Minoga 32, 82.
Vladul, moşuean rumânit din Gostavăţul, fiul lui Radul Munteanu 82.
Vladul, moşnean rumânit din Voevoda 81.
Vladul (Vlad), partea lui in Băltcni 225.
Vladul, partea lui iu Bălţaţiide-Jos 255.
Vladul, popă, martor pentru Goleşti 142.
Vladul, popă, scrie zapis 129.
Vladul postelnic din Drăugeşti, fratele jupaniţei Dochia 141; martor, tocmelnic 2, 22.
Vladul, roşu din Bereni, martor 151.
Vladul, rumân din Ciocadea 174.
Vladul, rumân diu Cîrstieneşti 271.
Vladul, rumân din Lungi, jurător 87.
Vladul, rumân din Stejarul, în pricina cu m-rea Coşuna 176.
Vladul tatăl Dobrei v. Vladul din Ciocade.
Vlad, tatăl Radei, partea lui în Voevoda 81.
Vladul, vinde buciumi fără loc în dealul Zoreştilor 277.
Vladul, vinde parte din Izvorani 151.
Vladul, vinde vie iu Cătunul-lui-Laiolă 56.
Vladul vistier, mare vistier v. Vladul Rudeannl.
Vlad voievod v. Vlad Dracul şi Vlad Vinlilă.
Vladul al Grozei din Bereni, martor 151.
Vladul Bădăi, rumân din Pirîiani 195.
Vladul Bruzdoe, rumân din Bragăreşti, iu pricină de rumânire 149.
543
www.dacoromanica.ro
Vlad <Dracul>, domn al Ţarii Româneşti, carte de la ~ 50.
Vladul Grama din Slănicul-de-Jos, martor 104-107.
Vladul Gurăalbă, martor pentru Ioneşti 75.
Vladul Hasan Brănescul, cumpără în Brăgă-reşti şi Budureşti 243.
Vladul lu Golan, vinde parte în Genu-neni 31.
Vladul Marmaziul, martor pentru Voevoda 81.
Vladul Palie, aldăinăşar la Danul 172.
Vladulu Rădiche (~ Rădichi), vinde în Scurteşti 164, 217.
Vladul Răspopul din Păuşeşli, martor 267.
Vladul Rudeanul (Vlad, Vladul), mare vistier, fratele lui Stoica paharnic 121; stăpîn în Copăcel, Ulea, Periş ş. a. 84, 131, 141, 168; duce baraciul şi este închis la Ţari* grad 273; martor 56, 121, 130, 141, 147, 208, 227, 237, 255, 275.
Vladul Sarîchiz din Bujorani, martor 249.
Vlad Vintilă, domn al Ţării Româneşti, acte de la ~ 6, 132.
Vlaia din Gineşti (?), aldămăşar 53.
Vlaicul din Berivoeşti, unebeaş, martor 20, 192.
Vlaicul din Gaia, martor 195.
Vlaicul din Ţigăneşti, jurător 89.
Vlaicul din Zlătărei, martor 151.
Vlaicul, fiul lui Iscrul vornic <din Gaia>, martor 89.
Vlaicul, popă din Tîrgovişte martor 126, 246, 283.
Vlaicul, popă, martor la diata Măriei din Boldeşti 262.
Vlaicul postelnic, fratele popii Ivan din Tîrgovişte 126.
Vlaicul, rumân din Edomireşti 117.
Vlaicul scaun din Săteni, martor 200.
Vlaicul, tatăl Mirei, partea lui în Negoeşti
    88.
Vlaicul, vinde livadă în Coteşti 222.
Vlaicul Dungă, bătrînul, martor pentru dealul Tîrgoviştei 126.
Vlasie, moşnean rumânit din Glupavi, sc re-judeceşte 72.
Vlaşca, judeţ, sate din ~ 24, 72, 153.
Vlăcea v. Vîlcea, judeţ.
Vlăd ..., în hotarnica Iaroslăveştilor 51.
Vlădae, fiica lui Oprea logofăt din Mă-neşti, vinde parte în Deşiraţi 91, 111, 112.
Vlădae (Vlădaia) jupaniţa lui Vintilă clucer din Cornăţeni, stăpînă în Pîrliţi 100, 112.
Vlădaia vorniceasa v. Vladaia.
Vlădan, moşnean rumânit din Dîrvariul 116.
Vlădăşel v. Unghiul lui Vlădăşel.
Vlădeni sat <j. Muscel; c. Mihăieşti r. Muscel> 10, 40, 104—107, 146.
Vlădeşti, sat <j. Argeş; r. C. de Argeş>, în hotar cu Bîrseşti 202.
Vlădeşti, sat <r. Muscel>, popă 104, 105, 107, 146, 192.
Vlădimir din Pogorîşu, martor 265.
Vlădislav din Belcin, fiul lui Hamza postelnic, martor 28.
Vlădislavu (Vădeslav, Vădislavu), rumân din Slănicul-de-Jos, se judeceşte 104, 106, 107, 146.
Vlădişan, rumân din Glăvăneşti 40.
Vlădncul (Vlăduculov), tatăl lui Barbul din Răsnicel 231.
Vlăduţ din Voinigeşti, martor 238.
Vlăduţul postelnic din Bibeşti, nepotul lui Vladul, stăpîn în Gocade 174, 274.
Voeca, preoteasă, martoră 7.
Voeteni, sat <Voetinu r. R. Sărat> 268.
Voevoda jud. Teleorman, sat <r. Alexandria), rumânit de Mibai Viteazul, se răscumpără şi se revinde lui Apostol mare paharnic; hotare 81.
Vohneşti jud. Romanaţi, sat <Voineasa r. Balş> al Floricăi, fiica lui Radul comis Corlă-tescul 137.
Voia din Piersica, cumpără parte iu Bolească 108; martor 184.
Voica v. şi Voeca.
Voica din Valea-lui-Dobre, vinde loc în Băte-şani 226.
Voica, jupaniţă din Melineşti, vinde ţigan 195.
Voica, jupaniţă, partea ei în Cepturile I.
Voica, moşteneşte de la tatăl ei Stoica lui Vîrfari parte în Căldăruşi 101.
Voicilă (Voecilă) diu Bueşti uncbeaşul, martor 1, 282; probabil acelaşi: 52.
Voicilă (Voicelă) logofăt din Spăteni, vinde parte în Crătuneşti 54, 56.
Voicilă Brăncar, vinde parte în Straoşti I.
Voico, aldămăşar pentru Cireaşov 245.
Voico, călăraş din Buzău, martor 150.
Voico, cneaz din Voineşti, ţine rumâni zălog 276.
Voico din Căpăţîneşti, aldămăşar 77.
Voico din Coteşti v. Voico logofăt.
Voico din Cucleş, martor 255.
Voico din Dobromirul, martor pentru Drăceşti 17.
Voico din Măteşti, martor 77.
Voico din Mogoşeşti, fiul Manului, martor 165.
Voico din Mogoşeşti, fiul lui Stoica cel bătrin, martor 165.
Voico din Studina, martor 191.
Voico, ginerele lui Eftimie din Vai-de-Ei, moşteneşte parte 154.
Voico logofăt (vistier) din Ciorăşti, dobîndeşte în Moldova cărţi pentru Deduleşti 10, 65.
Voico logofăt din Coteşti, martor, jurător 10, 22, 89.
Voico logofăt din Jigorani, martor 89.
Voico (Voicu) logofăt din Ragul, martor 22, 185.
Voico, popă din Cîmpulung 222.
544
www.dacoromanica.ro
Voico roşu, părţile lui în Muşcel, Urseşti şi Tătărăi 48.
Voico, rumân din Glăvăneşti 40.
Voico, rumân din Spinct, mutat prin schimb in Fodbeleşti 201.
Voico, rumân din Măncştii-de-Jos, dat dc boierul său în Stoeneşti 19.
Voico, tatăl lui Radul din Sătccl, cu părţi in Buzeşti, Furcăreţi ş. a. 34.
Voico vistier v. Voico logofăt.
Voico Megete, rumân din Stoeneşti, dat de boierul său în Măne.ştii-de-Jos 19.
Voicuccan v. Vlada al lui Voicucean.
Voinea din Pupezeni, martor 184.
Voinea, martor pentru Crîngeni 133.
Voinea, moşnean rumânit din Cîmpeni 38.
Voinea, moşnean rumânit din Gostavăţu 32, 82.
Voinea, ţigan, martor 263.
Voinea Brănescul v. Radul al lui Voinea Bră-ncbcul.
Voineagu, vinde partea lui din Otişani şi din muntele Tîmovul 27.
Voineasa v. Vohneşti, sat.
Voineşti v. Voinigeşti, sat.
Voineşti pe Dîmboviţa, sal <j. Dîmbotiţa; r. Tîrgovişto 257; părţi cu rumâni vîndutc dc Fană arinaş ş. a. lui Ilrizea mare logofăt 250, 252, 253, 276.
* Voinigeşti, sat <j. Argeş; lingă Feţcni r. R. Vîlcea>, loc vîndut de Stoica, fiul Coandei din Rîmnic, lui Opriş 238; probabil acelaşi: Voineşti, ogradă cumpărată de Tudor Curnegru de la Stan Cociorbrei 175.
Vozie, oraş <Oceacov R.S.S. Ucrainiană>, Alexanru Coconul cu oastea la ~ 231.
Vrăneşti, sat <j. Muscel; r. Piteşti>, vie vîndută de Gheorghe diacon lui Duca legănariul 222.
Vucea Cucuescul, rumân din Fîrîiani 195.
Vulpe v. Dobrotă Vulpe.
Vulpe, rumân din Albeşti 117.
                                     X
Xeropotam v. Sfintul Munte.
                                             Z
Zaharia, (Zabariiu) din Rogojina, boier toc-melnic, martor 195, 274.
Zaharia, mitropolit al Frespei 13.
Zahariia, fratele lui Dima din Bcrcvoeşti, martor 30.
Zaharia logofăt din Băbcui, martor 195.
Zaharia, moşnean rumânit din Gostavăţu 82.
Zaharia (Zahariia), popă din Păuşeştii-de-Otăsău, martor 212, 215, 221, 226, 232 — 234, 236, 267, 272.
Zaharia, vinde vie în Satcel 34.
Zamfira v. Samfira.
Zapsi v. Nan Zapsi.
Zăgaia, sat <j. Mehedinţi Zegaia r. T. Seve-rin> 137.
ZSnoaga, sat <j Prahova; r. Ploieşti> 40.
Zărnoste, top. la Păuşeşti <j. Vîlcea; r. Horezu> 215.
Zătreni, sat <j. Vîlcea; r. 01teţu> 195.
•Zătreni, sat <j. Vîlcea; lingă Frînceşti r. R. Vîlcea> 53, 84, 168; maistor 272.
Zbiera v. Valea Zbierăi.
Zboeşti (Zboeşte), sat (?) <j. Vîlcea; lingă Priponii r. R. Vîlcea>, în hotar cu Iaros-lăveşti 51.
Zbontă, tatăl lui Dragoinir din Circaşovul-din-Deal 245.
Zbora din Căbneşti (?), martor 255.
Zemnicelele, sat <j. Teleorman; Zimnicele r. Zimnicea>, parte vindută de Radu postelnic din Cepturoaia lui Radu postelnic din Fierăşti 117.
Zeamţă v. Dumitru Zeumţă.
Zegaia v. Zăgaia,, sat.
Zgăe v. Mircea Zgăei.
‘Zgăeşti, sat <j. Ialomiţa; lingă or. Slobozia>, în hotar cu Pîrliţi 100, 112.
Zgăian v. Neagoe Zgăian.
Zgribcea v. Cirstea Zgribcea.
Zimnicelele v. Zemnicelele.
Zîrnă din Izvorani, martor 151.
Zirnă, popă din Slănicul-de-Jos, martor 104, 107.
Zlata, ţigancă boierească 195.
Zlate, cizmar din Tîrgovişte, martor 253.
Zlate, moşnean rumânit din Tîncăbeşti 71, 79.
Zlătărei, sat <j. Vîlcea; r. Drăgăşani>, parte cu vie, livezi şi pădure vîndută de Stan lui Dragomir postelnic din Izvorani 151.
Zloteşti, sat <j. Teleorman; r. Videle> 40.
*Zmulta, sat <j. Ilfov; lingă Buftea r. Răcari> 230.
Zoreşti (dealul Zoreştilor), sat <or. Buzău> 166; vii cumpărate de Crăciun din Că-păţîneşti de la Muşat călăraşul 77; parte cu vie cumpărată de Buzinca vistier de la Alba ş.a. 277; robit de tătari 77; — Pirtiei, buciumi fără loc cumpăraţi de Buzinca vistier de la Neică ş.a. 277.
Zorileşti sat <j. Gorj; Zorleşti r. Gilort>, al jupaniţei Samfira, fiica lui Vladul din Ciocade 174.
Zota din Zoreşti, martor 166.
Zupos al lui Panga, martor în Bucureşti 61.
Zvîşteşti, sat 40.
35 — c. 1146
545
www.dacoromanica.ro
               INDICE DE MATERII
www.dacoromanica.ro
A
aba, dată în preţ 271. acte:
    porunci şi cărţi domneşti: passim, hrisoave 13, 26, 38, 72, 85, 103, 112, 136, 171, 280; răvaşe de jurători 2, 15, 128, 239; acte domneşti menţiontae 4, 8, 11, 12, 18, 29, 38, 41—43, 46—48, 50, 55, 56, 63, 66, 70-73, 78-82, 85, 90, 91, 93-97, 99, 100 103, 109 112, 115, 119, 120, 132, 136, 137, 149, 159, 163, 176-178, 180, 187, 198, 199, 205, 220, 229, 250, 256, 260, 261, 269, 273, 274, 276, 279, 280;
      carte a mitropolitului 262; a ispravnicului Craiovii 74, 138; a marelui vornic 248; a marelui sluger 169; a vornicului al doilea 259; cărţile oraşului, ale judeţului şi pîrgarilor 25, 68, 126, 163, 167, 175, 218, 220, 238, 242, 283; ale boierilor jurători 15, 51, 84, 89, 156, 176, 180, 183, 225, 235, 247, 273, 278; cărţi ale unui trimis domnesc 44, 83;
      zapise (cărţi) ale unor partiuclari: passim;
      cărţi ale unor suverani străini 50; cărţi (gramate) patriarhiceşti 11 —13, 50,
    55, 72;
      acte mincinoase, rele, rupte in divan, 2, 11,42, 71, 84 (?), 85, 125, 137; arse, prădate, pierdute, 12, 45, 70, 93—97, 99, 100, 109—112, 257; duse la Braşov şi Tîrnova din pricina răutăţilor 103, 163; aflate în Ţara Leşească 115; carte furată şi închinată altuia 65.
agă 98, 100, 109-111, 174, 176, 179, 209 213, 255, 275; mare agă 32, 71, 72, 79 124, 130, 134, 138, 190, 194, 229, 231; hotărnici, tocmelnici 72, 176. ajutor v. rentă feudală, albine v. dări.
aldămaş, aldămăşari 17, 27, 34, 53, 64, 67, 77, 126, 161, 163, 168, 172, 195, 228, 238, 245, 246, 263, 283. aprod din casa domnească 281; vătaf de aprozi 156.
arătură 215; loc de livadă transformat în~85;
    locuri arătoare 58, 59. arbănaşi, în slobozie 135, 280. argint, bani şi potir de ~ 38,45, 78, 85, 103.
arhiepiscopi v. episcopi. arhimandriţi 50, 115, 163. armaşi 5, 39, 79, 86, 109, 110, 113, 117, 126, 137, 173, 174, 180, 209, 213, 227, 230, 237, 244, 250-253, 257, 264, 274, 276, I, II; mari armaşi 40,143, 176, 231, 235; al doilea armaş (vtori armaş) 5, 111, 122, 227, 237;
      jurători, trimişi domneşti 5, 122, 148, 176, 278;
      fac abuzuri, opriţi să intre în sate scutite 21, 219.
armeni, în slobozie 135. aspri v. bani.
atlaz, dăruit la înfrăţire 141. aur, podoabă de~258; v. şi bani: galbeni şi ughi.
B
baie domnească dăruită unei m-ri 85. balgii, dau bani cu camătă 273. bani <dregători> 2, 12, 19, 51, 81, 103, 182, 185, 195, 198, 206, 220, 250, 254, 267; mari bani ai Craiovei 137, 157, 273, I; bani de judeţ, de margine, bănişori, opriţi să intre în sate scutite 21, 90, 135, 136, 137.
bani <monedă> 88, 148, 161, 224, 241; aspri: passim; aspri turceşti 85, 99; bani turceşti 106, 107, 273; costande 73, 91; galbeni 16, 19, 22, 32, 33, 46, 47, 65, 72, 75, 80, 87, 91, 92, 94, 96, 97, 100, 105, 107, 109, 110, 112-114, 116, 130, 141, 147, 210, 214, 218, 227, 237, 239, 247, 248, 250,
549
www.dacoromanica.ro
    259, 270, 274—276, 284; florini 61; taleri 34, 106, 107, 146; ughi, ~ de aur 16, 70, 72, 90, 92,100, 104-107,112,116,129, 133, 141, 146, 153, 195, 196, 206, 208, 217, 235, 237, 251, 261, 263, 265, 273, 276, I, II;
      echivalenţe 16, 61, 91, 92, 100, 112, 116, 237; bani măsuraţi în poveri 273; cu lipsă, neprimiţi în preţ 106, 107, 146.
băjenie, în vremea lui Alexandru Coconul 67. bălţi, domneşti şi mănăstireşti 38, 103, 199, 256, 260; balta unei doamne dăruită unei mănăstiri 85; a unor boieri 70, 103. bătaie, pîrcălabi volniciţi să bată rumâni 139. bătrînii oraşului v. oraşe, berbec de sulgiu v. dări. biglari 68, 126. bir v. dări.
                                                                          birari, ~ de roşii 25; ~ opriţi să intre în mănăstiri şi sate scutite 135, 178, 187.
biserici 100, 126, 206, 218, 254; biserică de piatră 45; —■ domnească 56, 60; biserica de jurămînt 242. bogasiu, dat în preţ 80. boi, daţi în preţ 34, 99, 232, 272; dăruiţi unei m-ri 258; daţi în pradă 148; v. şi dări. boieri, stăpîni: passim; boieri volniciţi să-şi strîngă rumânii fugiţi 8, 9, 69, 87; împrumută pe rumâni 104—107; se împrumută de la turci şi evrei 38, 273; falsifică hrisov 2; boieri pribegi, 71, 79, 103; v. şi ctitori, rumfiniri, jndeciri. brad 42.
branişti 85, 99, 191.
brăgar 242.
brăţări, în zestre 193.
brudnici, dau vamă din sare 223.
buciumi v. vii.
bucate 152, 169, 183.
butari domneşti 242.
C
caftan 176.
cai (iepe) 12, 251; în danii şi înfrăţiri 39, 86, 176, 193, 258, 271; în preţ 65, 123,
    125,  130, 141, 173, 211, 231, 245; II; în plata birului 25, 99; preţuri 65, 239, 271; v. şi dări şi slujbe.
camătă (dobîndă), luată de turci şi evrei 107, 146, 273; procent lunar 146. capre 64.
care, căruţe 118, 193, 223; părpăr de cară v.
    dări şi slujbe, rentă feudală, case şi locuri de casă: în oraşe 61, 85, 92, 158, 167, 191, 198, 205, 242, 245, 266, 278, 282; în sate 29, 31, 35, 59, 73, 100,
    126,  151, 153, 154, 184, 207, 214, 218,
    222,  271; case părăsite din cauza dărilor 224; case (familii) de rumâni 258; casa domnească v. domnul.
categumeni v. egumeni.
catastif de sate domneşti 115.
călăraşi 68, 77, 101, 150, 217, 242, 266;
    săpunar 125. căldărar 81.
călugări şi călugăriţe (monahi, monahii) 7, 42, 60, 138, 140, 141, 151, 211, 246, 263, 271, 283; schimnică 145; rumân 176. cămară de la ocnă 223. cămăraş 195, 214, 218, 244, 257, I, II; la ocnă
    223.
căpitani 19, 29, 100, 120, 127, 191, 247, 268, I; de dorobanţi 119; de sîrbi 30; sluga unei doamne 251.
cărături v. dări şi slujbe, rentă feudală.
cărţi v. acte.
ceară 79, 249; v. şi dări.
ceauşi 23, 128; jurător 176.
cercei 193.
cetate, lucru la cetate turcească 227, 237; '—'de scaun v. Bucureşti, chezaş 25.
chihaie la Ţarigrad, sluger 72. chilier, rumân mănăstiresc 240. chinovar 72, 82. chinovii 26.
chirie pentru prăvălii 210.
cizmari 61, 85, 126, 166, 167, 253; stegar 85.
cînepişte 241.
cîrciumari 17, 206; rumân ~ 276. cîrmă v. dări, rentă feudală, clacă v. dări şi slujbe, rentă feudală.
clisiari v. popi.
clirosul domnesc 126, 163, 206, 220, 254, 283. clopotniţă de piatră 26. cluceri 33, 66, 76, 98, 100, 103, 112, 124, 153 176, 184, 190, 195, 198, 244, 257, 258, 277, 284, I, II; mari cluceri 12, 60, 91, 100, 111, 143, 150, I;
       în sfatul domnesc I; învaţă 150; ispravnic al Craiovei 8, 73, 137; jurător, toc-melnic 247, 251; dascăl 31, 33, 92, 194, 198.
cnejii (judele) satului 143, 276; v. şi moşneni, coardă de loc la plai de vie 34. cojoc 239.
cojocari 14, 167, 242, 282. colibaş 16.
copil <de casă> 265; logofăt, scrie carte 89. comis 7, 12, 31, 33, 38, 40, 44, 49, 51, 70, 76, 80, 83, 89, 98, 100, 102, 104, 107, 111, 112, 114, 127, 130, 131, 132, 137, 141, 146, 171, 173, 179, 184, 213, 230, 255, 271, 272, 275, I, II; mari comişi 60, 124, 125, 147, 150, 271, 273, 277; jurători, tocmelnici 72, 84, 180, 273; hotarnic 171. costande v. bani. coţi v. măsuri, crai al Ungariei, 104, 276. croitori 126, 141, 167, 206, 242, 254, 266, 282; vătaf de croitori domneşti 245, 283; biglari 126.
550
www.dacoromanica.ro
ctitori (~ noi), domni 12, 38, 85, 136; boieri 13, 24, 45, 76, 124, 176, 210; cnezesc sate dăruite de ei m-rii 76, 124. cunună dată de zestre 193.
cupari 135, 244, 257, 279; din Moldova 230. curături 130, 141, 188, 189; cu fîn 270, 281 cutremur 45. cuţite, ferecate 141.
D
danie
      domni şi doamne dăruiesc: unor boieri 18, 29, 115, 158; unui căpitan 119; unor mănăstiri 12, 38, 41, 85, 103, 136, 203. 259, 261.
      boieri dăruiesc: altor boieri 19, 99, 121, 160, 165, 198, 258; unor mănăstiri 6, 11 — 13, 24, 36, 45, 49, 63, 66, 76, 78, 85, 103, 115, 124, 137, 147, 176, 179, 198, 206, 210, 254, 258; unei slugi boiereşti 168; călugăr dăruieşte unei patriarhii 60; alţi donatori 7, 68, 154, 207, 225, 268. dascăl, scrie act 183; dascăl slovenesc 171,180, 202; dascăl şi clucer 31, 33, 92, 194, 198. daturi v. rentă feudală, dărăbanţi 89, 159, 170; căpitan de ~ 119. dări şi slujbe
      bir de roşii 48; bir de cai 90; biruri împărăteşti 55; năpastă de bir 99; bir plătit de sate scutite de alte dări 4, 21; bir plătit după învoială (ruptoare) 46, 47, 90; bir plătit în preţ 271;
      cîrmă şi părpăr de cară 199, 256, 260; clacă la vînătoare de peşte 256; dijmă 178;
      dijmă de stupi şi gorştină de oi şi porci plătită de sate scutite de alte dări 4,90, 187; vinărici plătit de sat scutit de alte dări 187;
      scutiri de: banii de judeţ, bănişori 21, 90, 135, 136, 187; berbec de sulgiu 46; bir 90, 135, 136, 178, 187, 280; bir de cai 90; bou 46, 47, 90, 136, 280; cai de olac 21, 46, 47, 90, 135, 136, 187, 280; cal 4, 46, 47, 135, 136, 187; cal domnesc 280; dijmă de stupi (de albine) 4, 47, 135, 136, 280; fîn 4, 46, 47, 135, 136, 187, 280; fum, galbeni de fum 187, 280; găleată 4, 46, 47, 135, 136, 178, 187, 280; gorştină de oi şi porci 47 (?), 135, 136, 178, 280; împrumut 46, 47, 90, 136, 280; lucru domnesc (muncă domnească) 4, 21, 90, 279; majă, majă de fum 90, 135; mertice 20, 90; opăcinaşi 46, 47, 280; păhărnicie 280; podvoade 21, 90, 135; sare, povară de sare 46, 47; slujbe 4, 21, 46, 47, 90, 135, 178, 187; vinărici, vinărici domnesc 136, 177, 178, 269, 280; ceară, miere, mîncături, oaie seacă 4, 46, 47, 90, 135, 136, 178, 187, 280;
     slobozii mănăstireşti cu tocmeală 90,224; sat scutit să nu tragă pentru alţii 21; străini fără dajdie aşezaţi în slobozii 135; oameni din ţară fug în slobozii 55; v. şi haraci. delniţe 88, 99, 142, 186, 192, 222; cu rumâni, rumâni cu delniţe 22, 105, 106, 181, 202, 275, 276; fără rumâni 74; delniţă boierească 192; delniţă cu ogoare 221. diaconi (arhidiaconi, ierodiaconi) 7, 56, 60, 61, 127, 163, 222, 246, 254, 263, 283; grămătici 44, 83; domneşti, din clirosul domnesc 126, 206, 220, 254, 283; diacon plătit cu moşie pentru sărăcustă 172; în pomelnic 206, 254. dijmă v. dări şi slujbe, rentă feudală, divan, în acte domneşti 6,10,16,18,19,26, 27; 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45-47, 50, 53, 56, 60, 64-66, 70-73, 76-79, 81, 82, 85, 86, 88, 90, 92, 98-100, 103, 111, 112, 115-119,123,125,136,137,141,149-151, 153,     154, 157, 158, 161, 163, 166, 168,
    170, 171, 173, 174, 176, 177, 180, 182,
    194, 195, 202, 203, 205, 207, 209, 211,
    213, 222, 225, 228-230,  243, 251, 254,
    257, 271-273, 276, 277, 280, 281, I, II; marele divan 10, 29, 38, 46, 47, 50, 71, 72, 76, 79-82, 88, 103, 111, 112, 115, 116, 118, 125, 141, 149, 153, 203, 209, 213, 227, 237, 261. doamne ale Ţării Româneşti 63, 66, 79; domeniu 38, 82, 85, 203, 251; ctitoră 86; pribeagă 251; v. şi danie, dobîndă v. camătă, doftor 282.
domnul, voievod şi domn al Ţării Româneşti: passim; herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului 38, 85, 103, 112, 136;
      domeniu 12, 38, 72, 85, 92, 103, 115, 119,158, 171, 203, 242, 256, 259-261, 280; catastif de cumpărături 115; casa domnească 203, 281; ctitorii 26, 38, 206, 280;
      domn mutat în Moldova 195; merge să facă cetate turcească 227, 237; trimite haraciul 273; scos din domnie 103; v. şi danie, ispravnic, Învăţătură, dorobanţi v. dărăbanţi. dulgher 85.
duşegubină (deşugubină) domnească, 259, 261.
E
egumeni (categumeni, proegumeni, nastavnici) 5, 6, 12, 24, 26, 36, 38, 39, 41-43, 45-47, 49, 50, 56, 60, 66, 69, 76, 85, 86, 102, 103, 115, 132, 135-137, 163, 171, 176, 179, 195, 199, 201, 206, 210, 211, 219,
    221, 224, 225, 240, 254, 256, 259—261, 264, 280.
episcop! (arhiepiscopi) 6, 11 — 13, 41, 42, 46 47,49, 55, 102,115, 132,135, 136,174, 203. evrei, dau bani cu camătă 273.
551
www.dacoromanica.ro
F
fag 51.
fălci v. măsuri.
femei, martore, 34 (?) 79, 145, 230, 245. ferecături (podoabe) 180; cuţit ferecat 141. ferestre 220.
fier, fiare de moară 89, 228.
fin, curătură de —> 270, 281; v. şi dări.
finari, opriţi să intre in sat scutit 4.
fîntină 226.
fiorini v. bani.
fluerătoriu 117.
galbeni v. bani, dări. garduri (îngrădituri, împrejmuiri) 153, 158, 207.
găleată v. dări şi slujbe, rentă feudală.
găletari, opriţi să intre în sat sOutit 4. gîrle săpate 44, 62; închise cu leasă 44, 83, 90;
gloabe domneşti, m-re scutită de ~ 21 gorştină v. dări. grajduri 118, 184. gramate v. acte.
grădini şi locuri de grădină 64, 157, 214, 218, 222, 246, 259, 261, 271, 283.
haine 180; de postav 141. haraci 46, 47, 273. heleştee 191, 195. herţeg v. domnul, hotare, descrieri amănunţite 41, 42, 51, 81, 116, 138, 168, 182, 202, 226, 280; hotare mutate 5, 43.
hotărnici şi hotărnicii 85, 276; hotărnicii făcute cu 12 boieri 42 155, 156, 176; cu 24 de boieri 41; făcută de Mihai Viteazul 30; v. şi jurători: boieri hotărnici.
hoţi v. răufăcători.
foişor în oraş 85.
fraţi de cruce 207; de ocină <102>, 229, 235, 255, 271, 281; v. şi înfrăţiri, fugă v. luptă de clasă, fum v. dări.
funii de moşie 27, 39, 72, 84, 86, 138, 154, 168, 209, 213, 230, 244, 245, 257, 268, 271, 276; arătate în stînjeni 99, 170, 176; moşie trasă cu funia 176. fusar 267, 272.
grămătici 44, 61, 83, 154, 194; dieci mici 113, 114; scriu acte domneşti 65, 251, 272; scrie cartea vornicului 259; scriu zapise 110, 113, 114, 127, 146, 247, 274; v. şi logofeţi, grîu dat la pomană 73. greci 108; în slobozii 135, 280; semnături greceşti 23, 25, 35, 37, 44, 54, 61, 74, 121, 130, 134, 143, 190, 206, 214, 221, 227, 255, 262, 267, 268, 275; în onomastică 40, 45, 73, 82, 88, 130, 141, 191, 212, 215, 221, 226, 227, 230, 232, 233, 237, 267, 268, 274; documente cu text grecesc 11 13, 55, 61, 275.
H
   hramuri: Adormirea Maicii Domnului (Uspenia, Sf. Maria), 5, 6, 26, 42, 46, 50, 115, 135, 136, 199, 240, 256, 260; Blagoveştenia <Buna Vestire> 26, 259, 261; înălţarea 177; Maica Precistă 258; Naşterea lui Hristos 39; Patruzeci de mucenici 85; Sf. Apostoli 163; Sf. Dumitru 138; Sf. Ecaterina 13; Sf. Ioan 21, 85; Sf. Marco 60; Sf. Nicolae 36, 38, 45, 90, 171, 176„ 203, 206, 254; Sf. Troiţă 11, 12, 47, 63, 66, 76, 78, 103, 178,187, 206, 210, 219, 254, 280; Vovidenia <Intrarea în Biserică> 69. hrisoave v. acte.
I
iazuri 19, 41, 51.
inele, date zestre 193; pecete inelară a domnului 119, 148.
ispravnici 60, 276; în acte domneşti: spusa domnului 4, 5, 7 9, 21, 36, 41, 43, 48, 49, 62, 69, 80, 87, 102, 122, 132, 135, 139, 140,148, 152, 155,159, 178, 179, 199, 219, 240, 256, 269, 273, 279; marele logofăt 6, 10, 16, 18, 19, 26, 27, 29, 32, 34, 38, 40, 42, 45 47, 50, 53, 56, 64 66, 70,
72, 73, 76 79, 81, 82, 85, 86, 88, 92, 98-100, 111, 112, 116-118, 123, 125, 136,   137, 141,  149 151, 153,  154, 157,
158,   161, 163, 166, 168, 170,  171, 174,
180,   182, 194, 195, 202, 203,  205, 207,
210,   211, 222, 225, 228, 229,  230, 237,
243, 254, 257, 261, 277, 280, 281, I, II; marele vornic 120, 177, 209, 213, 251, 276; portar (în răvaşe de jurători) 2, 128, 239.
552
www.dacoromanica.ro
ispravnici ai Craiovei în sfatul domnesc        judecă şi administrează 73, 137, 225,
    77-79, 81, 82, 85, 86, 90, 92, 100, 103,    260.
    111, 112, 115, 116, 119, 125, 136, 137; iuzbaşi 3, 7, 80, 95, 112,127,137, 251,268,1, II.
                                                                    t
împrumuturi, între boieri 19, 22, 71, 79; negustori, turci, balgii 38, 273; rumâni se împrumută spre a se judeci 104 —107, 146, v. şi dări şi slujbe, zălog, închinare, ţigan boieresc se închină altui boier 10; v. şi danii, mănăstiri, rumâniri înfiere (fată de suflet) 7.
înfrăţire (frăţie) 34, 39, 40, 86, 121, 137, 141, 176, 182, 193, 207, 251, 271; v. şi fraţi, îngrădituri v. garduri.
învăţătură 175; în acte domneşti, învaţă: domnul 139, 223; marii boieri 178; marele vornic 4, 49, 62, 69, 87, 132, 152, 219; al doilea logofăt 67; marele clucer 150.
J
jafuri (pradă, răutăţi), în ţară 46, 47, 95, 99, 103, 163; mănăstire jefuită de tîlhari şi panduri 136. jude, judec v. cnezi, moşneni, judeciri (cnezire, iertare, slobozire, mrgieşire răscumpărare) 27, 30, 70, 76, 82, 98, 104 — 107, 124, 146, 211; rumâni sloboziţi fără ocină 143, 198; rumâni căzuţi robi scapă de ruinânie 87 ; încercări de judecirc, pricini 8, 56, 69, 71, 72, 104 — 107, 146, 149, 240, 284, 279; rumân care încearcă să se judecească e scos cu ruşine din divan 87; anulate 69, 71, 72, 79; domnul nu poate cnezi sat boieresc 71, 79; v. şi rumâniri. judeţe v. Argeş, Buzău, Dîmboviţa, Corj, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Muscel şi Pădureţi, Olt, Prahova, Rîmnicu Sărat, Roma. naţi, Sac, Teleorman, Vîlcea, Vlaşca; v. şi bani de judeţ.
                                                                              judeţi (sudeţi) 27, 56, 61, 144, 206, 242, 254, 263, 278; dau cărţi, judecă împreună cu
    pîrgarii 25, 68, 126, 163, 175, 191, 218, 238, 242, 283. jugănar 67.
jurători numiţi: boieri, megiaşi, tocmelnici: passim; numiţi boieri hotărnici 41, 100, 128,155,156, 176; judecători 273; jurători 56; oameni buni 8, 56;
      jurători daţi de domn în număr: de doi 8, 122 (?), 148 (?),      179, 239, 278;
    de patru 10, 51, 72, 171; de şase 2, 15, 56, 64, 84, 225, 248, 273; de opt (?) 231; de zece 100; de unsprezece (?) 128; de doisprezece 42, 54, 78, 89, 155, 156, 159, 176, 183, 274; de paisprezece 183; de douăzeci şi patru 41; jurători opriţi să ia mită 155; jurători daţi de marele vornic 248; răvaşe domneşti date jurătorilor 2, 15, 56, 78, 128, 171, 176, 180, 239; cărţi date de jurători 15, 51, 84, 89, 156, 176, 180, 183, 225, 235, 247, 278.
L
leasă pentru peşte 44, 83.
left de aur, dăruit de un boier unei m-ri 258.
legănar, slugă domnească 222.
legătura lui Mihai voievod 56, 71, 79, 171.
legea rumânilor 15%
livezi 126, 130, 141, 151, 163, 165, 218, 222, 255, 267, 281; cu pomi (cu pomet) 214, 270, 281; de cosit 129; livadă transformată în cîmp de arătură 85. loc înfundat 129.
logofeţi 1, 2, 5, 8, 14, 18, 19, 22 25, 27,’ 31, 33, 35, 37-40, 53, 54, 56, 61, 65, 71, 75, 76, 79, 84, 86, 89, 91-93, 98, 109-111, 113, 115, 117, 121         125,
    127, 129, 130, 134, 138, 141, 144, 147, 148, 150, 157, 162, 164-166, 168, 170, 171,   173, 181, 182, 185, 186,  188 190,
    193    195, 197, 198, 202, 206, 208, 209,
    212    215, 217, 219  221, 230, 232-234,
    236,   242, 244, 249, 250, 252, 254, 255,
257, 259, 261, 262, 267, 270 272, 275, 277, 278, II;
   mari logofeţi 12, 23, 31, 35, 37, 54, 56, 60, 70, 72, 76, 77, 79, 89, 92, 121, 124, 125, 130, 131, 141, 143, 149, 158, 162, 176, 190, 194, 209, 213, 216, 227, 237, 252, 253, 255, 273, 275, 276; mari logofeţi în sfatul domnesc v. divan; al doilea logofăt
2,  56, 60, 66, 76, 79, 143, 150, 190, 194, 221, 226, 267, 272; logofeţi de vistierie 54, 56, 143, 194, <214>, 218, <265>;
   ispravnic al scaunului Craiovei 77, 92; sol 276; ispravnic în acte domneşti v. ispravnici; trimişi domneşti, jurători, hotărnici 2, 10, 43, 51, 81, 84, 100, 122, 148, 273, 278; scriu acte domneşti: passim; scriu cărţi ale judeţului 126, 218; scriu cărţi ale jurătorilor 89, 278; scriu zapise
3,  14, 31, 35, 37, 39, 54, 61, 74, 91, 134, 138, 143, 162, 167, 175, 190, 194, 198,
553
www.dacoromanica.ro
    206, 208, 217, 227, 228, 238, 244, 246, 255, 266, 283;
      logofeţi copii <de casă> 89; slugă boierească 168 ; creditor 140 ; v. şi grămătici.
lucru v. dări şi slujbe, munci, rentă feudală, lumînărie 85.
luptă de clasă)
      refuz de muncă 139, 152; fugă 8, 9, 23, 55, 69, 87, 134, 203, 224, 240, 244, 252, 257, 276; fugă în slobozii 55; în oraşe 8, 9; fugă peste hotare 55, 72, 134, 252, 276; sate sparte, risipite 72, 135, 203; v. şi judeciri, rumăniri.
M
mahalale din oraş 68, 92, 254.
maistor v. meşteri.
majă v. dări.
mantie 271.
mazil 64.
măcelar 68.
mănăstiri :
      zidire, ctitori, morminte 12, 13, 16, 26, 36, 45, 50, 76, 103,'115, 124; lavră mare 26; metoace ale unor în-ri din ţară 31, 42, 210; metoace ale unor m-ri străine 11-13, 24, 26, 38, 85;
      alegerea egumenului 50; m-ri conduse de episcopi şi arhimandriţi 6, 41, 42, 46, 47, 49, 102, 115, 132, 135, 136; pîrcălab în-resc 211;
      arse, sărăcite, pustiite 12, 24, 26, 85, 103, 136;
      mănăstiri străine 11 — 13, 24, 26, 28,85;
      pentru stăpîuiri şi egumeni v. Argeş, Arhanghel, Aninoasa, Bistriţa, Bolintin, Corbii-de-Piatră, Coşuna, Cozia, Dealu, Clavacioc, Govora, Jitianu, Malamuc, Mărgineni, Mislea, Motru, Nucet, Snagov, Strimba, Strîmbul, Surpatele, Tisniana, Tutana şi Vovidenia, m-ri şi Bucureşti, Buzău, Gherghiţa, oraşe, măsuri :
      fălci 188,189,196,215,233,234,236. 238; funie 99, 170, 176; paşi 34; pogoane 15, 36, 45, 56, 77, 85, 130, 141, 150, 164, 166, 258, 271, 277, I, II; răzoare 56, 154,163, 209, 213; stînjeni 3, 17, 38, 52, 54, 56, 77, 80, 81, 91, 93-100, 108, 110-112 120, 123, 150, 156, 159, 166, 170, 176, 184, 191, 208, 217, 235, 243, 251, 255, 258, 271, 275-277, 284, I, II; loc cit va ingrădi, cit va arunca cu toporul 19, 207, 271;
      coţi 39, 86, 198; obroc 196; ocale 73, 249; poveri 46, 273; vedre 34, 64, 73, 249. megiaşi v. jurători şi moşneni; megiaşi din jurul locului: passim.
mei 196. mertice v. dări.
meşteri <de mori> 261; inaistor, rumân 272. metoace, ale unor m-ri diu ţară 31, 45; ale unor m-ri străine 11 — 13, 24, 26, 38, 55, 85. miere v. dări. mită 87, 155.
mitropolii, mitropolia Ţării Româneşti 12; stăpîniri 122, 148, 177, 278; mitropolii străine 11, 13, 55.
mitropoliţi (arhimitropoliţi, vlădici) 11, 13, 55, 103, 148, 157, 177, 201, 250; judecă, îu sfatul domnesc 46, 47, 103, 144, 169; dă carte 262; v. şi episcopi. mîncături v. dări şi slujbe, moldoveni, în slobozii 135, 280. morar 276.
mori, roţi şi vaduri de ~ 16, 19, 24, 26, 27, 31, 32, 34, 38, 41, 52, 64, 65, 70, 73, 76, 77, 82, 85, 89, 92, 112, 124, 134, 137, 138, 157, 163, 190, 194, 195, 202, 209, 213, 222, 230, 246, 252, 255, 258, 271, 275, 276, 283, I; mori domneşti 18, 38, 41, 242, 259, 261; moară de vînt 101; două roate intr-un vad 65, 258; stăpînirea vadului 89, 251; lemnărie, întreţinere, cheltueli 51, 89, 153, 228, 251, 259, 261; moară gata 52; mori sparte, înnecate 259, 261;
       în descrieri de hotare 19, 51, 101, 182, 246, 283.
morminte v. mănăstiri.
,,moşi“ 67, 197, 270, 276; sat cu 7 moşi 138. moşneni, numiţi: cnezi 27, 32, 38, 71, 79, 82, 115, 116; jude, judeci 104—107, 146, 268; megiaşi 27, 44 (?), 70, 83 (?), 276; moşteni 27, 44, 70, 72, 81, 82, 115, 116, 126, 133, 271, 276; negustor moştean 118; v. şi judeciri, rumăniri. muncă, la cetate turcească 227, 237; v. şi dări şi slujbe, rentă feudală, munţi, ai unor boieri şi in-ri 20, 42, 180, 202, 222.
N
nastavnici v. egumeni, nădragi 195.
nămesnici, nămesm (?) 223.
năpastă de bir v. dări şi slujbe.
negustori, cupeţi 38, 117, 118, 126, 134, 137,
   141, 157, 161, 166, 191, 195, 206, 210, 220, 254, 266; cu locuri de prăvălie în oraş 118; cu părţi de sat 151; împrumută boier 38.
nuntă, domnească 247, 251; de ţigani 263.
554
www.dacoromanica.ro
o
oameni buni v. jurători. om domnesc v. hotărnici, oaste 227, 237, 277; străină 70. obraţe de vie 34, 73. obroc, oca v. măsuri.
ocne, in onomastică 51, 151, 195. 221, 223. ogoare 163, 229; ogoare dintr-o delniţă 222. ogrăzi 153, 168, 175.
oi dăruite de un boier unei m-ri 258; date la înfrăţire 34; pierdute de păcurar 40; oaie seacă v. dări. olac v. dări şi slujbe, opăcinaş v. dări şi slujbe, oraşe şi tîrguri:
      cetate de scaun v. Bucureşti, oraş; cetatea tirgului 79; pălăugi 18, 280; uliţe 92, 118, 144, 220; mahalale 68, 92, 254;
      poduri 158; foişor 85; case, locuri de casă 61, 85, 92, 138, 158, 167, 175, 191, 198, 205, 206, 242, 254, 266, 282; vii şi grădini 7, 56, 85, 92, 126, 127, 163, 246, 259, 283; mori 242, 246, 259, 283; prăvălii 85, 118, 141, 144, 205, 206,
210, 220, 254; pivniţe 14, 85, 144, 158, 167, 206, 220, 254, 266; negustori şi meseriaşi 14, 38, 61, 68, 85, 118, 126, 141, 167, 191,
205, 206, 210, 218, 220, 242, 245, 254, 261.266, 283;
  şcoală domnească 171, 180, 202; grămătici. logofeţi de acte domneşti: passiin; biserici 45.   56,  60,  126, 206, 218.
242, 254; mănăstiri 11 — 13, 24, 26, 38, 56, 60-62, 85, 103, 146, 162, 171, 187,
206,  210, 224, 254, 259, 261, 263, 266, 280; popi, diaconi 14, 61, 68, 115, 126, 138, 163, 167, 206, 242, 254, 259, 261, 266, 278, 281, 283;
  pircălabi, judeţi, pirgari, bătriuii oraşului 25, 27, 56, 61, 68, 126, 163, 175, 191, 210, 218, 238, 242, 259, 261, 278, 283; pircălabi de oraş poruncesc iu sate 139; rumâni fugiţi în oraşe 8, 9; v. şi Argeş, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caracal, Cimpu-luug, Craiova, Floci, Gher-ghiţa, Ocna-Mare, Piteşti, Ploieşti, Rimnic, Slatina. Tîrşor, Tîrgovişte, Tîrgu-Gilort, Tîrgu-Jiu, Turnu-Severin, oraşe.
P
paharnici 2, 3, 5, 12, 13, 19, 31, 33, 62, 63, 66, 76, 84, 92, 100, 111,112, 121, 124, 130, 134,      138,  141, 150,  156, 160,  168, 174,
    179,  180,  190,  192, 194, 195,  198, 208,
    209,  213,  216,  227, 237, 251,  252, 270.
    271,  281,  284;  mari paharnici   81, 124;
    in sfatul domnesc v. divan, palangă 18, 280. panduri, pradă mănăstire 136. paşă 2, 227, 237, 280. paşi <măsură> 34.
patriarhii, patriarhi (papi) 11 — 13. 46, 47,
    50,   55, 60, 72, 223.
pază la mănăstire, făcută de sat scutit 137. păcurar, rumân boieresc 104—106, 146; dă ocină pentru oi pierdute 40. păduri 18, 27-29, 31, 32, 34, 35, 37, 38, 40,
    51, 52, 54, 56, 65, 67, 70, 71, 73, 75, 76, 79, 82, 85, 88, 92, 98-100, 103, 108, 109, 111,  112,  115,  117, 120,  123, 125, 130,
    134,  137, 138, 141, 147, 151, 153, 154, 160, 161,  165,  168,  170, 176, 180,  190, 194,
    195,  202,  203,  209, 213, 217,  222, 225,
    227,  229,  230,  237, 245,  249, 251, 257,
    265, 270, 271, 275, 276, 281, I, II.
păhărnicie v. dări.
părpăr v. dări şi slujbe, rentă feudală.
pătură 34.
pescari 44, 83.
peşte, pescuit v. dări, gîrle, vînătoarea de peşte.
pietre de moară 89, 228. pitari, 3, 12, 31, 92, 112, 126, 127, 188, 212, 221, 226, 232, 233, 236, 267. 272, 278;
    mari pitari 23, 35, 37, 60. pivnicer 141.
pivniţe din oraşe 14, 85, 144, 158, 167, 206, 220, 254, 266; din sate 28 125, 154, 184, 267. pîine v. griu.
pircălabi 6, 74, 75, 81, 84, 165, 195, 235, 250, 263; ai unor oraşe 25, 139, 191 ; pîrcălab mănăstiresc 211. pirgari v. judeţi. plai de vie 34. plasă <moşic> 85, 160. plug 224.
poartă pentru care 118. poduri 19, 138, 158. podvoade v. dări şi slujbe, pogoane v. măsuri.
                                                                           pomi, pomet 58, 64, 126, 130, 141, 150, 209, 213, 214, 218, 222, 255, 270, 276, 281. popi 5, 7, 14, 20, 25, 27, 28, 31, 32, 34, 36, 39, 40, 45, 53, 56-59, 61, 67, 68, 73, 77, 81, 82, 86, 91, 92, 99, 104-107, 115, 126, 127, 137,
138, 142, 144--- 146, 148, 151,   163   165, 
167, 169, 171,   181, 183, , 186, 192,  195, 
200, 204, 206,   211. 212, , 214, 215,  217. 
218, 220  222.   , 226,    232,-  234,  236. 
241  243, 245,   246, 250, , 252- -254, 259. 
261  263, 266-   268, 270  272,   277,  278. 
    281 — 283; stăpini dc părţi şi ţigani 230, 263, I; rumâni, cnezi rumâniţi 71, 79, 222, 258; scriu zapis 94, 96, 104—107, 129, 192, 196, 214, 245, 249; traducător 182; clisearhi, cliseari domneşti 56, 60, 61, 68, 126, 127, 145, 163, 206, 214, 218, 220, 254, 263; egumen 85.
555
www.dacoromanica.ro
porei v. dări, rîmători. portari 61, 120, 121, 129, 138, 144, 147, 167, 170,      239, 253; mari portari    138,   141,
    143, 150, 271, I; al doilea ~ 68, 210; ispravnici de jurători 2, 128, 239; ctitor 45.
posluşanie v. rentă feudală, postav 39, 86, 141, 195. postelnici 1 — 3, 10, 12, 16, 19, 22, 23, 28, 31-33, 39, 40, 44, 45, 51, 55, 56, 69, 70, 75, 76, 78, 84, 86, 89, 91 98, 100, 103,      105, 106,     109-111, 113, 115  117,
    124-127, 130, 132, 134,138, 141, 149  151,
    162,  164, 166,    168, 173, 176, 180-182,
    185,  186, 193,    195, 198, 200, 205, 209,
    211-216, 218, 221, 225 230, 237, 243, 250, 251, 263, 268, 270-272, 274, 277, 278, 281, I, II; mari postelnici 7, 12, 32, 74, 85, 93, 95, 100, 111, 112, 124, 127, 176; mari ~ în sfatul domnesc v. divan; postelnic al doilea 203; postelnicel 202;
      birari de roşii 25; pîrcălab de oraş 25; jurători, tocmelnici 51, 231. potir 45.
poveri de sare v. dări şi slujbe, măsuri, pradă v. jafuri.
pradă <amendă> 89, 235, 274; luată pe nedrept de un boier dc la un ţigan 122, 148. prăvălii (locuri de ~ ) 85, 118, 141, 144, 205, 206, 210, 220, 254.
răufăcători 47; jefuesc mănăstiri 85; răufăcător desmoştenit 155. răvaşe v. acte. răutăţi v. jafuri, răzoare v. măsuri, răzvală 91. rentă feudală:
      posluşanie, ascultare 4, 21, 135, 136, 139, 152, 187; clacă, lucru boieresc, treabă, ajutor 4, 21, 46, 47, 135, 136, 139, 152, 153, 187, 256, 258, 279, 280; cărături 139, 152; vînătoare de peşte 256; munci făcute de ţigani 153; daturi 102, 279; găleată 279; dijmă 102;
      dări în bani 90; părpăr dc cară şi cîrmă 199, 256, 260. rîmători, dăruiţi unei mănăstiri 258. rînduiala ţării 275.
robi, robie 46, 47, 82, 120, 158; robia turcilor şi tătarilor 77, 87, 94—97, 109, 110, 112; răscumpărări (scăpări) din robie 99, 130, 141, 205; rob liberat scapă de rumânie 87. roşii 151, 211; bir şi birari de roşii 25, 48. rumâni (vecini):
      domneşti 29, 71, 79. 81, 82, 85, 103; boiereşti 1, 16, 22, 23, 27, 29, 33, 35, 37, 40, 56, 69 71, 76, 79 82, 87, 92, 98, 99 (?), 104 107, 112, 115-117, 121, 125, 130, 131, 134, 137, 140, 141, 146, 152, 153, 165, 174,176, 180-182,190, 193-195, 198, 202, 203, 208, 216, 222 (?), 227, 229,
556
preţuri: în bani, ale unor:
      sate şi părţi definite (cîtimi de sat) 16, 19, 23, 28, 33, 35, 37, 38, 40, 56, 70-73, 79-82, 92, 103, 112, 115-117, 130, 134, 141, 153, 166, 190, 194, 195, 227, 237, 271; părţi măsurate în stînjeni 3, 17, 38, 54, 56, 81, 91, 93-99, 100, 110 112, 120, 208, 217, 243, 255, 271, 284, I, II; fălci 188, 189, 196, 215, 233, 234, 236; funii 27, 138, 168, 170, 245, 268; delniţe, delniţe cu vecini 22, 88, 142, 181, 186, 192, 222, 276; pogoane şi rînduri de vie 56, 85, 156, 163, 164, 271, 277, 1; buciumi fără loc 277; mori, roţi şi vaduri de moară 31, 157, 163, 228, 246, 276, 283; lemnărie de moară 251; pivniţe, locuri de prăvălii 14, 85, 141, 205, 206, 220, 254; case şi locuri de casă 61, 68, 92, 184, 222, 266; rumâni cu părţi 32, 81, 82, 99, 105—107, 155, 222, 250, 267, 271, 272, 276, I; rumâni fără părţi 143, 195; ţigani 33, 40, 70, 78, 141, 195, 230, 247, 251, 257, 263, 277; cai 65, 239, 271; aba 271; ceară 73; grîu 73; vin 64, 73; stînjeni de moşie daţi pentru cal 123. pribegie v. boieri, doamne, pristav 245.
proegumen v. egumen, pucioasă: lacul pucios 51. puşcari 40.
    231, 232, 237, 244, 250, 252, 257, 258, 267, 271, 272, 275, 276, I, II; mănăstireşti 24, 38, 60, 66, 76, 102, 124, 139, 179, 203, 211, 219, 240;
      fac case, mori, pivniţe, slomnii 153, 258; cîrciumar 276; morar 276; păcurar 104—106; văcar 231; călugăr 176; rumâni călugăriţi nu pot ajunge egumeni 50; rumâni cu delniţe (ocină) 181, 222, 276; moşii de 5 rumâni 165; rumâni fără ocină 195; delniţă (moşie) fără vecin 40, 74, 100; bucate ale unor rumâni 104;
      mutaţi de stăpîn dintr-un sat în altul 19, 201; daţi zestre 258; refuză să muncească 139, 152; fugiţi, întorşi la urmă 8,9, 23, 55, 69, 87, 134, 203, 224, 240, 244, 252, 257, 276; se pot aşeza în slobozie 280; v. şi judecire, rumânire. rumâniri:
      moşneni rumâniţi de domn 38, 72, 82; rumâniţi de boieri 5, 27, 32, 70, 71, 79, 81, 82, 104, 115, 116, 143, 149, 154, 191, 222, 232, 267, 272, 276; pricini de rumânire 8, 56, 69, 71, 72, 79, 149, 171, 248, 279; asigurare dată unor vînzători de delniţe că nu vor fi rumâniţi 74; fiu plecat din sat al unui vecin, dat vecin 272; moşneni, zălogiţi şi apoi rumâniţi 276; obligaţia rumânilor judeciţi de a se revinde fostului stăpîn la ~ 143; v. şi judeciri. ruptoare v. dări.
www.dacoromanica.ro
s
salcie 41.
sare, vama din ~ dăruită patriarhiei din Alexandria 223; v şi dări.
      Ssate domneşti 8, 9, 29, 38, 72, 81, 82, 85, 203; catastif de ~ 115; domn răscumpără sat boieresc intrat pe mina unui străin 38; boiereşti şi m-reşti: passim;
      sate scutite, cu întocmiri v. dări şi slujbe; sat de milă v. slobozii; bătrînii satului 103;
      sate pustiite, sparte, risipite 72, 135, 203; silişti şi părţi de sate boiereşti fără rumâni 40, 74, 100, 112, 149, 180; numărul rumânilor 40, 71, 79, 81, 134, 235; v. şi preţuri, slobozii, săbier 144, 218. sămăraş 118. săpunar, călăraş 126. scaun 200, 220, 235. schiler (?) 250.
schimburi, de părţi, vii ş. a. 19, 29, 31, 52, 131, 141, 151, 209, 213; rumâni mutaţi din satul lor prin schimb 19, 201; schimb de ţigani 40. scutiri v. dări şi slujbe, scule <podoabe> 153, 180, 193. secure, aruncare cu ~ 271. semnături, cu litere latine 33, 114; cu litere greceşti v. greci, serdar mare 1.
sirbi, in slobozii 135; căpitan de ~ 29. slobozii (sate de milă) 8, 9, 55, 135, 203, 224, 280; cu întocmiri, ruptoare 90, 224; desfiinţarea unor slobozii 55, 224. slomni 258.
slugeri (sulgeri) 12, 40, 72, 82, 97, 98, 104-107,
    111,     112, 131, 138, 143, 146, 190, 194, 195, 227, 237, 212, 244, 250, 255, 257, 275; mari slugeri 127, 131, 141, 169, 225, 227, 237, 258; în sfatul domnesc v. divan; ispravnic al Craiovei 225; dă carte 169; tocmelnic 72. slugi boiereşti 81, 168, 271. slugi domneşti 9, 86, 152, 168; ~ oprite să intre în sate scutite 4, 21, 135, 173, 187; ~ cu dregătorii: passim.
slujbe răsplătite cu danii 18, 29, 72, 98, 119, 158, 168, 251; ~ în ţară străină 251; v. şi dări şi slujbe.
sol, mare logofăt 276; mare vistier 71, 79. spătari 12, 71, 79, 99, 104-107, 117, 121, 130, 144, 146, 150, 153, 173, 190, 194, 206, 210, 254, 271, I. II; mari spătari 32, 60, 76, 124, 141, 143, 227, 237, 268, 273, II; în sfatul domnesc v. divan; trimis domnesc la Ţarigrad, jurător 273. spee <coş> de grîu 73. staroste, pîrcălab de oraş 25. stegari 242; cizmar 85. stînjeni v. măsuri.
stolnici 1, 40, 76, 105, 123, 146, 170, 176, 181, 190, 192, 194, 208, 209, 213, 216, 265, 270, 271, 281; mari stolnici 115, 124, 143; mare stolnic în sfatul domnesc v. divan; stolnici de la baltă opriţi să ia venitul unei m-ri 256, 260. străini în slobozii 55, 135, 203, 280; împiedicat să dobîndească sat 38. stupi, în danii şi preţ 45, 100, 258; v. şi dări.
sulgiu, berbec de ~ 46. svit 198.
                                                           ş
şcoală domnească, dascăli slavoneşti de la -—1  şetrari (mare şetrar) 54, 56, 167.
    171, 180, 202.                              şifari (şefar) 121, 130, 143, 268.
şelari 126, 141, 205, 220, 266.                 şoimari 220, 246, 283.
                                          T
tabără, domnul cu oastea în ~ 227, 231, 237. toboşar, in onomastică 195. taleri v. bani.                                topor, aruncare   cu ~ 19.
tătari, pradă şi robesc 45, 91, 94—97, 100, treabă v. rentă    feudală.
   109—112; femeie roabă    la ~ 77.           treapăd, luat de la rumâni 218.
tefterdar, închide trimis domnesc 273.         turci, uliţa lor   144; dau    bani cu camătă
tei 34.
teslari 126, 220, 246, 283. tîlhari, pradă m-re 136.
                                                                                                                                             T
ţări străine, doamnă în — 251. ţelină (loc slobod) 48, 245. ţigani (sălaşe) 4, 11, 24, 26, 33, 38, 40, 70, 78, 92, 122, 137, 141, 195, 198, 230, 247, 251, 257, 258, 264, 277; vătaf de ~ 263;
106, 107, 146; obligaţii de lucru pentru ~ 224, 227, 237; robi la ~ 87; rumâni fugiţi la ~ 72.
se închină, se vînd 10, 263; ţigan îşi răscumpără ţiganca 122, 149, 278; munci făcute de ~ 153; martor 263; ţigan ucis 264; ţigani aduşi din Moldova 195, 230; ţigănie 263; v. şi preţuri.
557
www.dacoromanica.ro
ucigaş 65. ughi v. bani.
uliţe in oraşe 92, 118, 144, 220. ulm 168, 277.
umblători de piatră 258. ungurean în slobozie 135. unguri, oastea lor în ţară 70. urdă, în toponimie 215.
V
raci 25; dăruite 258; în preţ şi schimb 52, 99, 175, 232, 272.
vama din baltă 260; din sare 223.
vameşi, în pricină cu m-re 199.
văcar 231.
vărar 20.
vătafi (vătahi) 8, 22, 23, 28, 31, 33, 35, 37,
    52, 56, 75, 84, 89, 92, 94-97, 111, 130, 134, 137, 141, 150, 162, 190, 194, 195, 209, 213, 230, 244, 251, 255, 257, 265, 268, 275, 276; boieri hotărnici, tocmelnici 84, 104; vătaf de aprozi 156; de biglari 68; de croitori domneşti 126, 246, 283; de puşcari 40; de şetrari 167; de ţigani 263.
vedre v. măsuri.
vii 7, 15, 22, 24, 26, 27, 32, 34, 36, 45, 48,
    53,  60, 64, 73, 76, 77, 82, 85, 103, 120, 124, 126, 127, 130, 138, 141, 147, 150, 151, 154, 161, 163-166, 180, 191, 195,203,209, 213, 214, 218, 222, 227, 237, 244, 249, 255, 257, 258, 270, 271, 277, 281, I, II;
      via domnească 92; vie lucrată 56; vie părăsită 151; vii cu obraţe 34,73; cu pivniţă 28, 125, 184, 267; culesul viilor 146; vii în descrieri de hotare 238, 274; buciumi vinduţi fără locul viei 277. v. şi preţuri.
vin 269; la aldămaş 34, 64, 249; preţ 73; cărat de rumâni 152.
vinăriceri, opriţi să ia vinărici de la sate scutite 177, 269.
vinărici v. dări, rentă feudală.
viorar 67.
vistieri 10, 13, 54, 56, 61, 84, 87, 91, 113, 114, 130, 141-143, 145, 147, 164, 168, 208, 209, 213, 255, 265, 268, 275;
      mari vistieri 16, 56, 71, 73, 76, 78, 79,
    82,  83, 100, 111, 119, 121, 124, 131, 141, 157, 175, 190, 194, 227, 237, 271, 273, 277; mare vistier în sfatul domnesc v. divan; al doilea vistier 32, 76, 124, 159, 271;
      creditori 1, 19; trimis domnesc, judecă 44, 83; sol 71, 79; închis la Ţarigrad pentru lipsă la haraci 273.
vistierie, logofeţi de ~ 54, 56, 143, 194, 214, 218, 265. vişini 175. vite 258, 276.
vizir, închide trimis domnesc 273. vinătoare de peşte, clacă pentru ~ 256, 260. vinzări: passim; •—■ cu afirmarea dreptului de preemţiune 16, 35, 37, 88, 104—107, 114, 118, 120, 125, 126, 130, 141, 168, 175, 225. vornici 2, 4, 19, 33, 38—40, 49, 61—63, 69,
    83,  87, 89, 92-97, 104-107, 109, 110,
    112, 113, 124, 132, 141, 146, 147, 150, 152, 159, 164, 165, 181, 190, 198, 210, 211, 216, 219, 251, 257, 258, 284, I;
      mari vornici 9, 10, 12, 16, 41, 45, 49, 54, 56, 60, 66, 70, 71, 76, 79, 86, 91, 100, 111,
    113,  121, 124, 130, 131, 141, 143, 173, 190, 194, 205, 216, 227, 237, 244, 248, 255, 260, 273, 275, II; mari ~ în sfatul domnesc v. divan; al doilea vornic 10, 56, 127, 144, 247, 251, 257, 259, 261; ispravnic al Craiovei 260; juritori, tocmelnici, hotărnici 2, 10, 41, 72, 100, 144, 171, 247, 273; slugă a marelui vornic 271;
      v. şi ispravnic în acte domneşti şi învăţătură, vulpi 271.
Z
zapise v. acte.
zălog, părţi şi sate puse ~ 19, 65, 118; rumâni z&logiţi <104—107>, 276.
zestre, dată de domn fiicei sale 82; ~ de boieri fiicelor 92, 125, 193, 205, 258. zlătar 68.
zugravi 141, 220, 253, 266.
www.dacoromanica.ro
LISTĂ DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE
                         DE LIMBĂ ROMÂNĂ
az ...................
biv, bivşih ..........
biv vel ..............
Blagoveştenia.........
Bogorodiţe ...........
braţ .................
cin do cin ...........
del ..................
den, dni .............
doi...................
ego ..................
gor ..................
gospodin, gospodschi grad .................
leat, vă leat ........
mal (i)...............
meseţa...................
na ime, po ime...........
ot, ot tam ...........
pis, ispisah, napisah . pocoinago, pocoinomu
pol...................
radi .................
sin, sinu, snă........
star .................
sud, sudstvo .........
sveti, sveta .........
ţeno .................
u ....................
Uspenia ..............
varoş.................
= eu = fost = fost mare = Bunavestire = Născătoare de Dumnezeu = frate
= din cap piuă în cap.
= parte = zi, zile = de jos.
= (al, a) lui.
= de sus = domn, domnesc = oraş
= Şi
= an, în anul = mic = luna = anume
= din, de la, de acolo = a scris = răposatului = jumătate = pentru = fiu = bătrîn = judeţ = sfînt(ă)
= preţ = la, în - - Adormirea = oraş
559
www.dacoromanica.ro
vel, velichi ..................................
vnuc ..........................................
Vovidenia .....................................
vtori..........................................
za ............................................
zde ...........................................
   f iUhaoctîio liojKt*, îw SIaeSahap!) 8®<R®A (h POCnOAHHIi) RTkCOII 3EAIA* JîrrppWKAAXlHCKOC, CHII'k REAHKAI'9 H lipHi AO^PAI'O (lIO tOllHllArO ţ ll9K9HIIH®A\t>)
Iw PaaSa ro*r®a- Aarat rocnoAcmo a\h cil® n«Ri-
A*Htl® r«Cn«ACTRA A(H CR'k'TOAlS H COaSfCTRlltH W
I1ACTHP rAAr®AEA\H......, HA*** *CT XP44'..............5
ii wtuS *i-Sauh........., nat* tcr hactabhhk rx cr*-
TA AEPHACTHp............ (ROA’kpHIlS rOCIlOACTBA AUI,
HiSnAii........).
    j- Niiuifr r®cn® actr® a»h CASr r®cn® actra aih .... Hiiaro aa irkcT, n® p«H r®cn®ACTRA a\h.
    M HcnpARHHK, CAAt pfl r®Cll®ACTRA AIH.
    H HHXTO AA Hi CAVk*r SAIip^TH np*A C,K> KHW l'ocnoAO'R4 a\h.
    •(• E-k HA\”k WTUA H CHIIA H CR*fcT Aro A$X4} TpeHgX *AHH«e-kl|WIA H mpA3A*kA*HA, AAIHII*
    THf WTU.H, HM* RX llHKEIA.
    Xhha REA AR9PHHK (AWrol|l«T).
    IThC a3....... AWrO$ET, A\kc*U,A...........j AHH,
RX A"fcT......
    îw ilA*ă4HAPS RWERWAj AEHAOCTÎW E®JKÎl® TOCnO-AHHk.
    IIhc a3....... c8a*H exc 12 npxrApH wt rapoui
WT........ ele HAU1 KHHr.
= mare
= nepot
= Intrarea în Biserică
—   al doilea
—   pentru
= aici.
= j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod (şi domn) a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui şi preabunului (răposatului) Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită..., unde este hramul... şi părintelui egumen ..., care este nastavnic al sfintei mănăstiri. .. (boierului domniei mele, jupan...)
= Scrie domnia mea slugii domniei mele .. .
= Altfel să nu fie, după spusa domniei melc.
= Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
= Şi nimeni să nu cuteze să oprească în faţa (înaintea) acestei cărţi a domniei mele.
= j- în numele tatălui şi al fiului şi al sfîn-tului duh, troiţă cea de o fiinţă şi nedespărţită, amin.
= 318 părinţi, cei de la Nicheia.
= A învăţat marele vornic (logofăt).
= Am scris eu. . . logofăt, luna. . ., zile, în anul.. .
= Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
= Am scris eu... judeţul cu 12 pîrgari din oraş din. . . această carte a noastră.
www.dacoromanica.ro
                LISTA DOCUMENTELOR GREŞIT DATATE
1.  — 1626 (7134) ianuarie 14. Cirstea logofăt vinde lui Gherghe mare ban din Băleni o
                                  vie în dealul Sătenilor.
                                  Acad. R.S.R., CLVIII/4.
2.  — 1626 (7134) martie.        Negoiţă vinde lui Yasilie Stîngaciu ocină la Mostişte.
                                  N. Iorga, St. şi doc., V. p. 298.
3.  — 1627 (7136) octombrie 30. Stan logofăt din Poeniţa se împacă cu Gherghe vătaf în pricina
                                  pe care au avut-o pentru o moşie.
                                  Arh. St. Buc., Schitul Nămăeşti, 11/4.
      Pe baza analizei interne a documentelor de mai sus, s-a constatat că ele sînt greşit datate-Primul este, probabil, din 1664, al doilea, din ultimele două decenii ale sec. al XVII-lea, iar al treilea, din 1628. 36
36 —c 1146
www.dacoromanica.ro
           DOCUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN TRANSCRIERE CHIRILICĂ
www.dacoromanica.ro
Doc. nr. 4
1626 (7134) ianuarie 8.
      f AIhaoctYm EowYio Iw JlAfădHApS boikOa h rocnoAHHk, chho nptAOKparo, MHAOCTHKdro îw PdAVA B*®®A- A4B4T rocnoACTRO mh cYie noKiAiHY» rocnoACTKd
MH CATSaSH <&AkMkH3fl|lH, MH ttCTt 4A CljţHHTfH MkHkCTHpH A* M flpYfUI, Kd CK 4sYt A‘ dK$M HdHHTf .f (ldMf 1UH CAOSOA A1 rkAfcTk 1UH A1 +KH 11111 A1 Wdf CtKK 1UH A1 KdA IUH A1 A\Yrapf 11) H A1 M'kph IHH A1 a8KP»A A^HfCKS I1IH A< TOdTf CASjKEfAf IUH MkHKTiTSpHAf KkTf CkHTS npfCTf dH .f l^tpd A^dlVHHfH AvfcAf, (lkHTpS Kk A-dM fpTdT A^MHl'd Alt, H$MdH Ck-IUH nAkTfcCKk BHpSA IUH AHHfAVd IUH rOpi|lHHd, rap A1 dAdATf A1 TOdTf A^^AHdf Ck dHETv ndMf, Kd Ck ijlYf A* TptEd IUH Af nOCASllJkHYra C$HHTfH MkHkCTHpH, Ck A^KptSf A1 111 Kd TpfE$H, K$M d$ fjsOCT fpTdU,H IUH A1 nkpHHTfAf A^HYfH MfcAf Iw PdA\’A KOfKOA- HIh dM KkS^T AOAlHYd Mfc IUH KdpTt nkpHHTfA$H AOAlHYfH <UtAI Ad MkHd AOp A1 ipTkMWHI A1 TOdTf, K8m CKpHf MdH CSC.
      AfPfnT dMtf IUH BOH, PkAfTdpHAOp H $kHdpH IUH BOH, TOdTf CdSgHAH A^AVHYfH AltAf, WpH KdpfH KfU,H EAd A1 dMtCTf CA$>KBf IUH AB}BAH, KptAlf MH BflţH KfA'k KdpTt A^dAHYfH AVkAf, iap BOH Ck Kk$TdlţH $OdpTf Ck Bk ijSfpHLţH IUH .f ndMf Ck AkCdlţH IUH AtdH MSAT Ck HS-H EKHT8HU,H, Kk IBM fpTdT A®MHYd Alt. Mp MHHf Bd Bpt Ck-H Tpdrk, HfMHKd Ad MkHd AOp Ck H$ Cf A'k) +kpk IJlHpt A^dAHYfH Mt Af J Op KdpfH Bd TptMf UJk-H Kd TpdUf npfCTf KdpTt A®«HYfH MtAf, dMfAd WM Mdpf MtpTdpt dst-Bd Af KkTpk A^dAHYd Mt. HudKO Ad HtcT, no pfM TOCnOACTKd MH.
      H <HCnpdBHHK> CdM pfM TOCnOACTKd MH.
      IIhc M-kcti^d rfHdpYf h akhh, AtT *3pAA-
      f Iw ilAfădHApS EWfKWAd, aihaoctY» Eo>kYio rocnoAHHk
                                           &MHA BfA AKCPHHK.
?65
www.dacoromanica.ro
Doc. nr. 31
1626 (7134) martie 16.
     f flAMt f8, IldHTi AWrOijSfT WT pTuUNHK IUH NCnOTS M(S T8A«P Af 4 E&KO-pdHH, CKpHC-dM AMHCT 3dnHC da HOCTpS Ck c|sYc Ad AirkHd GYMCH AWrO^fTSa A< AtdpC KpiAHN^Ti, KSiH Ck CC l|lYc K"k I3at BTiNAST $H BdA A* A/IOApTi, SHAC d8 ;|S0CT AUTO-X$a MiiHiiCTHpeH TosopcH, 4 Mapi/iNt p-k8/\8H, Afcnpc wpaui, Afcnpc Ptiahnhk, ktit BA l|sY AOK8a MCTOX^aSH TOT, Kdpc Ag cJsTiKST rrkpHNTCAC HOCTpS T8A0P AWrOC|WT ckY^mb kS roBopa, a* ta 8 a^t Atoapt ncuTpS anoap-k. HIh a-a8 kSaim'kpat Gham awroijscT Af aa hoh amha BdA M atoap-k, Acaa hoh, AfPfnT „a Af kanh tata.
     IHh rap ck cc 1|jTc kk am btiha^t c8 IIah-k awro^cT a NoacTp-k napTC Af wmhhti a*h
(ICHUHtHH TOdTTi, 4HCk KKT d8 cJjOCT KSAMlTipdT Af mipHNTCAC NOCTpS T^AOp AUTO^CT TOdTii, ^HCii napT-fc a8 KhpcTVraH uih napTt AtS Acn-KA^T iuh napT-k Gtohk-kh, ^f^opSa (rTdHMioaSH, napTt aop TOdTii, k8 baa^a a< atoapTi iuh Af aa Op-MiTa-k b aoKSpc 4 (r'bmopH iuh A< aa EHHiţga iuh Af aa ,A,TiNHati a aok uih a* aa Gtanmioa GK-kNTCccKtSa a aok 4 *Ihphiu uih Af aa Alant raoAtuSa a aok 4 Gcahiiic 4>oatch npccTC p-kS uih Af aa f&P'kiţHa'k iv ccaHi|JC 4 caT uih napT’fc CSahmch uih a RaaABaSH a8 Hoaan uih a PdAyaSH Tomch uih a OnpcH, cJscMopSa a8 Hau a*4 AItiNTiHachih, a aop napTC toat-k, kkt <rk ba aax^fcyc 4 caT 4 (Icn8n1înh, Af 4 k kamiS, Af 4 n-kA^Pf» AfN an-k iuh Afcnpf tot x°TapSA, aih Raat XoTapSaSH nku 4 ^OTapSa Al'kH'kHaci|iTaop. EIh a* aa Gtohka, cJscMopSa /\cbch, a aok uih Af aa EapBSa a aok 4 EHpcuiSa. IUh aatc akouiYh mc cc Bop a$Ad KSatn'kpaTC akoao Af TaTV-auS, T$a°P awroi|scT, toatc a'ka» btiHA^t c8 GYmch awrocJscT AfPfnT xr Af kanh tata, ka ck-H $¥f akouiYc a8h uih ^fnopHaop a8h. Mp ucnoT8-a\c8 T8a®P H-apc Tp’fcB’k akoao, kti m-aS aSwaT napTt 4 ESJKOpauH.
     IUh aa TOBai-bad uoacTp-k a8 i|soct a\8ai;Y EorapY, auSanf: JKSnau ^>Ycpa bca aw-rocfscT h non Muc wt /\akroonoaio h TSa«P koaahc wt Al'kaA'kpHUJH H Ala0cio KawM-fcp A’fccKaaSa h Gokoa ncxapHHK h Tiopata nHTap H IlpoKa wt Ptuwhhk h Gtah BATAX WT riHCKSpH H AYdHOAC WT ESHfOpdHH H /\YHK8a AWrO^CT WT AlorOUIOdC H EaaAVa wt TkatkUiHifiH h HaeSa koaihc wt Ep’fcâOH.
     EIh ncHTpS kphahhi^a, c8 am nSc uih ncMtT-b aa-k uih am CKpHC uih akena an'k. IIhc HAoăYf aorocJscT h Paava awrocJscT wt K-kaauiop H KHpYiaK iioctcahhk wt
l)Icc|soac, Mtccna atapTVc sY a^hh, B-k atT x3paA-3*Ycpa bca awrocJscT Gokoa ncxapHHK Es IIaha awroc|scT KnpYraK nocTcauHK wt Iţlcjfsoac MarOaioţ xXouT^iap7)ţ1 2
      1 Loc rupt.
      2 Toate semnăturile sînt autografe.
566
www.dacoromanica.ro
Doc. nr. 74
1626 (7134) mai 23, Bucureşti.
      f JKSfldH Tp8l|SdHAd EHBIUejf BCAHkYH nOCTBAHHK. GkPHC-AAI dMBCTA dA Mfe8 3dnHC CK z|&Ve Ad M'KHd HKOMdHB, MSiapfc A$ HepHdT lip'KK'KAdSSA A8 îwHBipH UIH Ad M'KHd ijsYe-cd iMapYeH, Kd ck ce ipYe k8m dM KSMn-KpdT a* Ad AHhcbac a®aw A^AHMite .f
cdT .f îwHfipH, a* npecTe tot jfOTdpSA, A8P8nT..............1 A* kahh rATd, ^hck wMHHd
^J'KP'K pSiWKHH. niH dMECTf A^AHMIţC l|S0CT-d8 KSAHl'KpdTB \t HepHdT lip'KK'KAdKSA, E'KpEdTSA HKOMdHB Af îwHBipH Af Ad Top^H UIH A* Ad KoKTipitdlO A* HdHAYeipH, ^HKTi
Ae .f 3macac piinocdTSASH îw PdAVA bocboa-
      Mp K-KHA» d8 e|S0CT dK$M, + 3HACAC A»AWl8 HOCTP» îw JiAeădHApS BOCBOA, A\Y-d8 BTiHA^T KoMdHTv lip'KK'KA'KSOdld K$ $Yc-Cd iHdpY* dltCTB B A^AHMl^e M6 CKpYS A\dH C8C, WMHHTv ifc'Kp'K pSMTiHH.
      /V,epeilT dM’fera, l^'KKSTS-A'feM MeCT SdlIHC dA HOCTpS, Kd CK H-dHB'K BpewAHHYwdP'K AC WdAICHYH A\YeH E'KHtSBA'K, CK-H pSM'KH’feCK'K, K'K M'KpTSpHCBCKS KSm dM K8A\mvpdT H$MdH II'KM'KHtSa, ifl'KP'K pSMTiHH. A,84 ndH* CK dHS'K UIH ^Tp-dAT KHI1 CK H$ $Ye. UIh neHTpS MdH A\dpe kpcaYhlvk, n8c8-HtM uiH neMtTt.
      IIhc flen'KAA'r Aoro^eT 8 EgKgpeiiiH, Mtceu,d MdH Kr a^hh, b-k AfcT x3pAA-TpyţavSai; <m.p.>
                                   Doc. nr. 107
1626 (7134) iulie 6.
      f ©KpHC-dM HOH CA'KHHMBhY Ae           ndpTC BOP<HHk8a8H> HBdIIIKO, ^CK dHtJMB
0TOHKd H fi'KAYCAdB# H III'KpEdH .fnp'KSH'K K# dAdlţH pSMTiHH, dMCCTd d HOCTpS 3dnHc, ck 4^Ye Ae kpbah^lvk Ad M'KHd ca8uca8Y TSa^PAH, k8a\8 hc-8 ^'kK®T K0APH HOlJipH B'K3'KT0pH. HoM dA\8 MBpcS Ae HB-M& TOKMHT8 HOH K# Cn'KTdpSA ToprdH UIH k8 HOon-KHecd 0TdHd uih k8 i|sYe-cd, Kion'KHCcd Knuid, ck hc ckSmii'kp'kmS hoh. Iile H6-M TOKMHT A8P8Ht8 8ph că.
      flnOH, HOH H-dM dB$T n8Tep"K Kd CK HC CKSMn’KP’KM, MB-AlS COKOTCT K8 BOC d HOCTp-K d T^TSpopd IUH K8 BOB MCgHAIUHAOp A8 *f CdT, K#M CK ET^TiM np"K CSAyepSA TSAOPdH ^ CdT, K'K H CK UIH MdH KdA8, K”K e 4 JfOTdpS k8 HOH, A'^K’KT dAU,H CTP6HHH.
      niH dMg MepcS hoh A8 kchti K®8 hoctptv, a8 hc-m8 tokmct k8 c8gep#A T#a®' pdH, npe 8ph că, ^ck ck i|seA\8 H^MdH hoh dneipH wmchh mc CKpe MdH c8c jkk>a8i<h UIH CK HC A*kAt8 HOH n-Kpi^HAH A8 KdHH, MB HC Bd l|SdMH npe AIOUIHHAB HOCTpTi.
      niH dM8 A$dT HOH BdHH PdTd A8 *f M'KHd c8A<gep8A8H> TSA©PAH, 8rH C3 nOA, A8‘A\ A^c8 ^ M'KHd EOepHAOp H0l|JH, ToprdH8 endTdp UIH JKICIl'KHeCHH 0TdHB UIH ^
      1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
567
M-kNd $HE-Cd, >*<10n-KHfCfH £hI11'KH. .^Ck A'M'TpdMflilH SdNH HE-8 xSpHdX ^HdnOH BOfpHÎ SrH K, K-dS $©CxS KdNH xSpHEipH, M( H-d Kp#X KOfpHÎ Ck-H K8a»8 A8 A8dx8 CSŞEpS Af TSpMH, K*K d jjiOCxS X0X8 Tdrtipi HE dS dKSX AEIICk. 4,EHH AE-At AdT cp-K vf iWKHd CSlJEpS, Ck Hf A* dAlţH BdHH. IUV d8 p-kAltdC AdlţH EdHH dH C8VEp8A ^ M'KHd KoepHdop hoctph 8rH pn3 iioa.
      ^HCK Ck Ck LJJfE A^TpdM«4IH BdHH d8 A8T UI'kpBdH UJH MpKd UIH PdAV"A 8rH
î Ac M-kNd cSşepSaSh ck a* npc Kdn8A ACp ck ck CKSAxnip-k. IUh d8 n8c8 sh k8 Cd8yep Ck A* BdHH Ad 3H UJH K8 A^B'KHA'B, k8A\ C-d8 A8dT A * M t8PhY. J^C-k A"B H8 B0p8 Ad BdHH Ad 3H, EH Ck j|SHE P8a\TvHY ^ KEMHE.
      A,8n-k dHEA, cn-kxdpSA ToprdH, A«*d d8 dnpEHcS a* becte K"k ne-ai ktiAStS hoh C8dyep8 T8A»PdH UJH d8 $©CxS BdHH dH a8h, ea8 he-8 A\dV AlTkpHT iipeuSa, A*-8 3HC8 Ck-H ^nAE C8UEp8d 8rH T. He Ap*k dAt8 A\EpC$ HCH TC'U.Y Ad C8VEp8A A* HE-A18 pSrdT K8A\8 Ck ^UAE BdHH dHEAE T A* rdABEHH UJH HE-AUS XOKA\Yx8 Ck-H A’BdtS •finpESH'k, HEHE K-kT H Bd j|SdHH.
      IUh dM8 jjj'kKST dHECT-k XOKiMErt'k K8 KCE d HCCXpTi d x8x8pop8 UJH K8 l|lYpE d xgxopop A\EUEAUlYAOp. IIIh d8 $©6x8 Ad dHECXTi XOKA\EA"k d HOCxpTi AltSAIţY WAMHH BOHH, dH8A\E: JK^tlVkH Yl'ktiAdX KtA\Yc8A WX BA'kA«HH> H flUld St^HTi H RAdA^A H GddK8d H KoCXE H RddA\'A rpdiWd A< Cdx H norid GdK8A WX UHYHOCd H HErCE WX P'kSlJEHH.
      H nHe dsii, non ^oEpox'k wx Ra^aei^jh, AvkcEiţd ioaYe a*»hh s, K-k A-tex *3pAA.
                                                Doc. nr. 135
1626 (7135) septembrie 2, Bucureşti
     f AIhaOCxYeJ© EoJKYeI© Îw flAEădHAp8 KOfKOAd H rOCnOAHH'k, CHH'k IIOKOHHHOAH8 Kw PdAVA KOEKOAd. ,\dKdX rOCnOACXKO AltH cYe IlOBEAtHlE rOCnOACXKO MH (I kpHHXEASH GtprYt EI1HCK8n8A AlSKdHECKl'H, HdCXdKHHKSA AU'kH'kCXHpY H THCAK-kHd, XPdM XcnEHfE EorOpOAHI^E, Kd Ck $Ye KOAHHK K8 dHdCXTi KdpxE d A^MHYH AU'kAE Af cb expiiHrii
WdAlkEHH CXpfHHH lipE CHAHlJJ’te AHkH-kCXHpYH, dHSAItE K'kA8r‘kp'kHH A( *1 >K8A«H8a--
......1 KdpiH KOP nOJfXH Ck A-kKSiaCK-k npE dHdCX'k WHHH'k d At'kH'kCXHpYH, AirkKdp-k
Cp"kE, Alt'kKdp'k dpE'kHdUJ, Alt'kKdp'k rpEK, Alt'kKdp'k 8Hr8p-bH, Alk'kKdp'k AtOAAtK'kH, AH'kKdp'k dpAirkH, Ck CE dnSHE A‘ AOK8 UJH A‘ IPdH'k, Ck j|jYe Af n«CA8UJdHYf CjjlHHXEH Alt'kH'k-CXHpH. nEHxp8 K*k dHdCXTi CHAH1|1E M CdX piiAltdC-dS n8CxYf, jfj'kp k WdAdEHH, ^HK k AEH 3HAEAE P'knOCdx8d8H AlHXdHA KOEKOA, tdp dK8dd A^XHfd Airk iM fl,AT fl'kpHHXEASH GtprYE EnHCK8(l8A, HdCXdKHHK8A AirkH-kCXHpYH THCAirkHd, Kd Ck-UJH J^dK-k CdX A* AUHA'k UIH CAOE03YE, Ck-UJH Cxp^Hrii WdAltEHH CXplHHH, ^'kp'k AdKA<, Ck j|jYE npE dHdCX’k CHAHIflE, K'kASr'kp-kHfH, lap A‘ K'kxp'k A^AItHfd Alkt Ck J^fE  ndHE UIH EpXdlţH A«
1 Loc alb.
568
www.dacoromanica.ro
KHP 1UH Af r'KA'bT'k IIIH A* ^TiH UIH A* Wdl rfelCh I1IH Af km UIH a* MYdpl IIIH Af 4dp"k IIIH A* AHJKM h Af CTt$(IH UIH Af rOplJIHH'k A* n0p4H UIH A* WH UIH Af KdH A* WAdKS UIH A( nOAKOM'K UIH A* KdHfH A* >K8AfU,8 UIH Af MdJKTi UIH A* TOdTI CdS>K-KIAI UIH M'kHK'kTSpHAI, KTvTf CTiHT npfCTf dH .f l^tpd A®d\HI-H Mtdl, A* HHMHKd RdA CdS K'kHTSlilA'k C"K H-dHKTv, IlIHTpS K"K I3M IpTdT A^dUHl’d Mt, Af dKSM nTiHlv 4 TpfH dHH, CK ijsYf 4 nd4l, HHMIHHdt .fHTpS CH C'k H8 -fHTpl.
      ^IpIIIT d4’bra UIH ROH, KHpdpHAOp UIH ROH, TOdTI CdSUHAI A©dllHYH m1îAI, OpH-KdplH Af 41 CdSWBI RIlţH SMKAd .fTp-d4ICT JKSAflţ, KptMf >lf RIlţH RIA’fc 4dCTTv KdpTI d AO'WhTH M^fedl, Idp ROH .fiK"k C'k RTiSTd^H l|jOdpTI C'k R"k ^IpHlţH Af d4dCT"k CHrtHipf d M’kH'kCTHp'lH, HHAMHHA'fc C'k H8-H ^R'kASldCK'k, K"k I3M fpTdT A®dHHl‘d dirfe, C'k i|sY{ HSd\dH Af Tp’ksd UIH Af HOCASUIdHYl «JiHHTIH M’kH’kCTHpH, KTi d4IAd-M Mdpl mpTdpt Rd dRt. Hhako Ad H-kcT, no pi4 roenoACTRd mh.
      H HCnpdRHHK CdA\ p!4 rOCIIOACTRd MH.
      IlHC 8 ESKSpIlJJH, A\tcm<l CIIITIMRpYl R A^HH, R*k dtT x3pAI.
      f Iw HAfâdHAP^ KwiKwAd, a\haoctYio EojkYio roenoAHHk.
      Hw IlAfâdHApS ROiROAd <m. p.>
                                                  Doc. nr. 210
1627 (7135) apriEe 13, Bucureşti.
      f AIhAOCtYiIO EowYlIO IlV fldlâdHApS ROIROAd H TOCnOAHH'k, CHH'k nOKOHHHdrO îw PdAVA ROIROAd. AdKdT TOCnOACTRO MH CIIO nORfA-kHII roenoACTRd MH C^HHTIH M'kH'kCTHpH d A*MhYH M-fedl A* -f fi8K8p(l|IH, JfpdM GR-fcTd TpOHIfk UIH n'kpHHTfASH irSAVIHSd TAHrOpYl, Kd C'k d|lYc CRHHTIH M'kH'kCTHpH HH|II np'kR'kdYH dH4-fe -f WpdUI ^ ESKSplIflH, 41 C'kHT A'kHr'k np'kR'kAlHAf M'kH'kCTHpYH GrITH FlWprYl, Kdpf np'kR'kdYH ijjOCTS-A-feS KSMn'kpdT GTIdfc Cn'kTdpk'A A* Ad IIop04d ROpHHKSd -fHK'k Af -f 3 HAI Al p'knOCdTSdSH MOUI8A8H A^MHYh A\*kAI AlHXH’b ROIROA- IUh TOT A-b8 HHhSt M'kH'k-CTHp'fe GtIAIH Af *f fi8K8p!I|IH, Kdp-b laCTI AMTOJf Ad Gk'feTd TpOHI^'k, dHdCTI llp"k-K’kdYH K8 KSH'k nd'll.
      Mp KkHA» IdCTI dK8M, O l|ldT'k d d8 Tlpn KpHTHKO, dH8MI AlHJflAHTd UIH K8 d ijsmop dA IH, AHSMI UlTpS, IH d8 CKOpHHT n kp k UIH d8 RIHHT ^HdHHT-b A^hYH MIAI 4 AHRdH Af Cfc8 n'kp'kT. Af <|ld^'k K8 ir8MIH8A TAHrOpYl UIH dUId n'kp'kld AlHJffdHTd K8 ^Yl-C'kS IllTpS k8m d8 l|lOCT KO’AVnkpdT UIH TdTk-CkS TlWpri KpH-THKO K np'kR'kAl'f Af dd HopOHd ROpHHKSA, A™ np'kR'kdYlAI *ll-d8 l|lOCT KSMII'kpdT (jTIdt ClldTdp. ^lHTp-d>lfea, A®MHYd A\1î dM K kSTdT UIH dM JKSAfKdT lipi AHpfUT UIH npl A-kMf UIH dM dAIC A^MHId Mt Af AHRdH lipi Cd8rd AOMhYH M-bAI Mhio RTOpH nOpTdp, Af Cf* •fTp’kRI HirSU'kTOpYH UIH R'kTp'kHIH WpdUlSdSH : l|S0CT-d8 KSMn'kpdT Tlwpn KpHTHKO R np'kR'kdYH Af dd HopOHd ROpHHKSA d8 H-dS KSMn'kpdT? 4,14 R'kTp'kHIH WpdUlSdSH, IH d8 M’kpTSpHCHT K8 C8l|SAITIAI AOp K8M H-dS KSMn'kpdT HHMHKd Tlpn, 41 d8 UII3ST HSâWdH ^ KHpYl 4Tp-d4IAI np'kR'kdYH. IUh dS pTvMdC AlHJflAHTd, l|SdTd AS Tipn KpHTHKO UIH ijiYlO-C'kS llTvTpS Af dtUf UIH Af JKSAfKdTTv.
www.dacoromanica.ro
569
      Mp an»H, nivpHHTEAB TAHrOpYc (rSMfHSA H» Ct8 PAT, ME iS mhaSht np( ItlHjfEAHTA 1UH npf IlTvTpS KS K \t rdABEHH, K4 CTv H» MAH AHETv A^KpS HHM EH, HHM ^SBMOpfH AOp, HHM p$A(A( AOp, ME CTv-UJH IţlE AATvHTvCTHpt npTvKTvAVHAE K8 GSHTv l)AM(, CTv-H Af MOUiYb UJH A* HHAHHHHAt WnptATv CTv H-AHBTv. HhAKO fl,A HtCT, no pEM rocnoACTRA mh.
      H HCnpAKHHK XpHSA BEA AOrOi(5fT.
      IIHC YIcnTvAAT 8 ESKgpBipH, A\tCfU,d dnpHATl rf A^HH, BTv AtT 3pAf. f Iw flAfădHApS BWBBIVAA, MHAOCtYk» E©>kYk» reenOAHHK.
                                   Doc. nr. 220
1627 (7135) aprilie 21.
      f GKpHC-dM (8 nona IUhxaako ambct 3afihc aa mYb8 ck ce ijiYb k8m am btvHA$t (8 A> ESHTv BOB A A\t <&©TEH, MAH A'bHAHHTE BptME, A npTvBTvAYE A^ ATvHTTv 8AH-MOpTv, Kg AOKSa KkT CE KA AAtlJE FIKHTv ^ i^A^A KgplţYH, A^P^T x3 A^ KAHH. flnOH iap HM KTvHA^T ndpTt Mt A™ nHMHHlţTv JKgMTvTdTB AkH rpOAn-K, .fiHCTv pTvHA^A A^H CSC, A^CnpE iJSEpECTpH LUH AHCSnpA AlVK A^ w npTvBTvAYE UIH A^HTp-AATTv npTvBTvAYE, >KOC dAdTSpt Ki3 Mtl3 npTvBTvAYE, ME 13A\ iJsOCT BTvHASt A\dH HAHHTE, JKSMTvTdTB A'k npTvBTvAYE, Ki3 AOKSa KTvT CE BA AAtlJE nKHTv ^ ijţgHA^A KiJpU,YE, A*P*nT XK A11 KAHH TATA.
      Mh CTv AM-kCTE npTvBTvAYH UIH nHMHHU,H KS AOKSa <&OTEH WMHHTv UIH AlVOUlfE WJfAKHHKTv aSH UIH ^EMOpHAOp ASH UIH HEnOlţHAOp UIH CTpEHEnOlţHAOp UIH A* HHMEHt HEAErivHAT .fH BEmYh. Mh Ck-IUH ^AKTv UIH KApTE A*MHtCKTv WpH A WpAUlSASH, K$M H BA K<>la A8H.
      Mh ahtvPtSpYh npE h8me: nona 0ahacYe kahchiap h nona KacYaYb h a'^koh Mahe rocnoACKH h IHhha 38rpd2|j h EaAt uieaap h AparSa ckaSh h 4»otb tecaap h KpivCTt, chhtv nonBH GtahmSa h PtvAhm tecaap k8 $paiO*H a8h h OIh^ah uiohahap h Htros AA ,A,C>EpBH, HBr8lţTvTOpH, IlTvTpS BAHSA H flVdHt H G3prd H HHKA H IIpOKd UIH MgAlţH WdMEHH B8HH, ME H8 13A\ CKpHC ^ KdpTt AMACTA.
      H A3 GiJspBM AUTO$ET nHC, M’bCEUjd anpHrtTE KA A^HH, BTv AtT x3pAE.
      f GKpHc-dA\ tU ncna IUhxaakw, nEHTpS kpbahhha, k8 mkha «Ht.
                                   Doc. nr. 246
1627 (7135) iulie 5.
    f GKpHC-AA\ e8 Gh«A, HEnOATA EaPBSaSH KTvASnvpSA MBA BTvTpTvH, A^ wpdUI A^ TpTvrCBHipE, AMECT 33HHC AA A\Ye8, KA CTv CE L|lV6 K8a\ AM BTvHASt e8 >K8nTvH8A8H AS Mh^ah SpronSA napTt aat a^m aaoaptv, ^hctv ^TpAMt A\oapiv am i|soct a°h nTvp-TdUJH npE A^W POATE IHH npE AWK A14 rpTvAHHTv UIH npECTE TOT AWK8A KKT CE BA
570
                                    www.dacoromanica.ro
d Aii Uf, (8 U1H ^Ska aY*koh8a. IIIh racTf Aioapa ^ KanSA wpaui8a8h A»vH c8c, Mf ct 3HMf IHodpA A Ti @8nT8 IUaa8.
      Hf A Al RTiHA^T napT-b Alt, JKSAITiTaTf ATi *Tp-AMt AlOAp-h, ^Hrh W pOAT-k, IUH JKSAITiTaTH A11 rpTiAHHTi U1H A™ TOT AWK8a, KkT Cf BA AAtgf npfCTf TOT, >K8-
AI-hTATf. DIh W A Al B-hHAST }K8miH8A8H A8 AIh^AH A'PMT xfyYc A Ti BAHH TATA. IIIh 48 KfATSHT AA AAATiAIAIIIH EAHH..........1.
      IIIh w aai etihaSt f8 a^ b8hti boia Alt, ka ck-h 4*Yh a8h U1H $fM*PHrt0P a8h
WMHH-h UIH AlOUlYf WJfdEHHK'k. IIIh JKSnTiHSA AlHJfdH dUIHWAfpf 48 K8Mfl"kpdT K8 IţlHpt A TOTOpOp BfMHHHAWp A^H C8C UIH A>*H >KOC, .fnpfH{8p8A8 AMfHH AlOApf UIH AkHAHHTt A AlSAIţH WAAIfHH K8HH, THHfpH UIH E'kTp'hHH UIH npfWlţH BApAUlAHH. EUh 48 AAT AH A8H BAHH TATA, KkU,H rkHT AIAH C8c CKpHUIH, KA Ck-H ij^ AlOUlYf ij»40* pHAOp UIH HfnOlţHAOp UIH CTpfHfnOlţHAlVp UIH A1» HHAIfHt HfAfrTiHAT »fTp8 RfMYf.
      UIH AlTkpTSpfH AHSAIf: <]>0T4 CTAp H PaAVa K4T4J( A^ KpOHTOpHH AO'WHflUH H IlfpA TfCAAp, B’kpEATSA GHMfH H HtPOf, CHHk /(OKpfH H nona ElAAHKSa H aY|AKOH8A Tat8a H AYiAKOH Mhf H KaAOtHA TfCAAp H ApTirHM AA KHpljlOTtCK'kH H ISlHJfAH UIOHAIAP H nona A**aihtp8, cHH-k nonHH HtHM8A8H uih aiSai^h waauhh e8hh, Mf h8 IAAI CKpHC ^HTp-AMfCT 3AnHC.                             __                  ,—__
      H A3, CTAp SljlpfAI AwrOljlfT, nHC AltCflţA lOAYf f A^Hk, RTi AtT 3pAf.
                                                   Doc. nr. 253
1627 (7135) iulie 24, Tîrgovişte.
      f flAfK-k f8, Ar*KPA) +ATA EaPB8a8H A* KOHHfl|lY, CKpY8 UIH AlTkpTSpHCfCKS K8 AMfCTA AA AlYf8 3AnHC K8AI C"k Cf l^Yf KTi AAI B*kHA8T >K8miH8A8H XpH3fH AIApfAf AOPOljnkT TOATTi lldpTt Alt A* WMHHTi Af *f EOHHfigY, fl,t .f X0TAp nTiHTi ^ X0Tap, AfpfnT XS A* BAHH PATA. DIh W AAI BTiHASt A* *t K^HTi KOf) ^TipTi A* HHMH W CHA*k, k8 uiYpt T8T8pop AifgYrauiHAOp A* *f c8c uih a* *f Hioc uih a* *fnpi>K8p8A AOK8A8H, KA rk-H AOAIhYîH a8H AlOUlYf WJfdEHHK’k.
      IUh 48 ijlOCT AA AMACTTi TOKAltATi AlSAI^Y WAAIfHH e8HH AlTipTSpYf, AHSAIf: Af * G-kTtHH, 8HKtUl8A fiHHTHA-k UIH A« TpTiPOKHUlf, IIaHTi ApAIAUl8A UIH
ijifMOpSA a8h, Ar^AiHTpS uih a* *f HYfTpApH, nona HkTpS uih nona HikSaa uih nona Paa8a uih GTpot uih a* K’kHAHliY, Îwh8a Gptik8a8h uih a* ţtauHfAf, Kbah UIH A* Tp'kPOBHLpf, SAATf MH3AIAplOA UIH ^,8k8a UIH A*                  EOHHflilY, Tat8a.
      IUh aai ckphc f8, ^ApHiiif H"kCT8pfA A* ^YfpTiiiiY, ^ wpaui ^ TpTiPORHuif ^
A8HA a8 lOAYf, ^ KA Af 3HAf, B-k AtTO x3pAf.
      fiHHTHATi WT G-kTfHH.                   IlAHk 4pAI4Ul8A.
      HfAtAKO nopTApiOA.                      68 IHhha 38ppai|i ^HK-k igYfS.
      68 AoKpa, 4sata Eape8a8h.               68 nona EacYaYf APKH4fCK8rt «TiPT8pYf.
1 Loc alb.
571
www.dacoromanica.ro
Doc. ur. 256
1627 (7135) august 7.
      f AIhAOCtYs» EoJKYsiO Îw flrttădHApS KOSBOAA H r'OCIlOAHH'K, CUHTi IlOKOHHHArO îw P&AYA ROSROAd. IlHUIST POCIIOACTRO KOdlV, CTOAHHMHAOp MS CTi kI’AM'K A(rta BAATA BhCTP(U,8a8H.          'W’bia ^ AaS * J|JHpS A««hTa Mfc JlSHTpS pTiHA^A CRHHTSH
M'KH'KCTHpH THCMtHA, XPaM &CJ1ShYs EoropOAHU,S UJH fl'KpHHTSASH Sr8MSH8A TswifSHA, B'K A’kM ij^CT 4l'llK®'r A^MUTd M"b KApTS Kd CTi-UIH U,Yt A*H BAATA EhCTPSJJ,Sa8H JKSMTiTaTS UJH A*H EAATTi JUH A* K'KpM'K IUH A*H Jl'Kpil'KpB A* M KdpTi IUH A* TOT BSHHtSa MS C( BA K'KA'^i K8m d8 41©c't' UIH          ASHHAHHTS BP’bM’b, fipt CtMHS
E'KTp'KHS, A*H Bp'KSOrp'KA'K A^PSUT KoB'KMHJ^A, flTiHTi fllliMflU, KTiT U,HHf TOATTi BAATA EhCTPSU,8a8H JKSm'KTATS,’ I3p BOH CTi B'K UHHSJJH JlApT-fe A««HtCK1i, K8M A8 UIHSt UIH AAU.H CTOAHHMH, JISHTpS KTi JACTf E'KTp'KN'K UJH A^UTli WMHHTi IUH A* MOIUYs A CKHHTfH M'KH'KCTHpH.
      IIIh k8m aa\ bti38t a®«hTa A\t uih K'Kpu.H E'KTp'KHS AAf aatop aomhh, 13p ak8m AS KApT'b a®mhYh MbAS h-ack8atau,h, hhmh as Ad4H ms tam a* *f kaat"k napTb M'KH'KCTHpYH, MS i|SdHSU,H KATiHH AA R'KH'KTOApS UJH AOp H8 AS A^H» HSMHKA, MS 4&AMSIAH AATS ASUH, KApS AMSCT IVEHM'bW H-A8 i|lOCT .f HtP'K, HHMH BSl^H CK B'K U,hhsu,h nApT'k A®‘"M'bcK'K, ms B'K lacTS k8 APfnTdTf> k8m 4ldCT A* k^kS.
      AspSIlT AM-bia, + BptMS MH RSJJ.H BSA’b KApT’b A««hYH MtAS, tap BOH CK KTi8-TAU.H ijlOApTS C"K B'K $SpHJJ,H A* MApT’b M'KH'KCTHpYH JK8m'KTATS, K8m AS MHTSCK8 K'KpU.HAf E'KTp'KHS IUH MAH A\8aT CTi h8 AUAH kYH CK CS MAH W'KASHCK'K AHM’b, HAHHTt A^^m'I'H A\tAS, K’K AS WlipHUH napTt M'KH'KCTHpYH A* KAAT’K, K’K AUOH EHHS CTi 4JHU.H KTi ROIO TpHMbTS A®MHYd Mb Af w K$P 4WM* 4WaPTf w MSpTApS MdpS, K"K MS B'K AMSCTSKAl^H ^ MOIuYd M'KH'KCTHpYH, 8«AS H-ABSl^H TpbE'K. HhAKO A^ H^bCT, no psM rocnoACTBO mh.
      H HCnpARHHK CAM PSM TOCIJOACTRO MH.
      HhC MbCSU,A ABP8CT 3 AfcHH, B'K AbT *x3pAS.
      f îlV flAsăAHApS BWSBWAA, MHAOCTY» BoîKYIO rOCIlOAHHK.
www.dacoromanica.ro
               FOTOCOPII
www.dacoromanica.ro
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    - \ ■
A Y
^23™/*W                                J^Vr»* i <j/v* {,'vy*: ?rt*. »< -i-rtcJtmJ      f**jj
*'*42 fi"* -'<***t vAv*l' T.**“ ^                ?TV --v *7,'y^_             ~           ,-îSi
                                                                                                            -'MJf tt'i
O
                                                                              înţYn/T^-nTpTf
^ ST* ' .;• J
                                                                                    ^fTTît •'^ffvi >''
f,-               ^                       c           "*
         •" **'        * ^lAfiîJwf^ ^mj         ţ»fp"" -$v *r* A-'
■|^        fi      * A        *~*~f**  •               X ""***"*''*
                                                                                                            fi>i,f\H)*3 ■ *-<S-nnr%AK tm\ • \*2
'<r*>

                                      ".• »r ... , , .    --— «, ».-k‘-«jai
                                     9»   f rrrj jj» \ ne* 1 :\n.^nm%p^-
stU/H'fti )’*a • *0«<      trn\ • ţeâirtis iIsshi <m f-**' r*t t4s
* n                                                             ."i
    % • w*retirvs- ■*»♦ j?rf*AM - ,*«*-«-ri/pa  "-1-AJ          *t ys
ţs? '. ---? *.
/ t
■4
**   j#*|'J**
  . !?■«
   -> .•/ >'- * T
I = Doc. nr. 3.
K

www.dacoromanica.ro
575
II = Doc. nr. 9.
www.dacoromanica.ro
-Xîgpcz®-' "zntzvw'tf-
sT                         k ■"-*•*«&z
?*&f'crr rŞe-riz^
                                                                                                     *' i?t J i*i 9' **^rf £T^
?T«T*/t/f Wr7?^jy
            A i ^*N^_ ^_____„
  rt*           aH** /O ■*
                                                    \ h-r“
                                    ~h(iJ ' *'<'**f»     /2-nmi Ti-rty fş ’ri j&.vzTeik;
               , ,           _ ,/*f*-Vl* •'•’*• **i£$t«'b ty-fmrş*>**C* <*f IA* -
,', «*» . ■ :■>'" A-* - 1_> ,t3*' - T" -:-*?* VOT’ « .. < J . j.          .>3» <*■*',77
-irt-t tiS , A?<r w .xpPl —,                             J î//fc .-s^? ‘ i4-'-v ? '
* > * fWiiyi, ^~r*>    ^              V   '< v)          .•*“'*»*         —   _ ,.'      9
^ s^n   . I 17* • *T- ”?
JîfW^T ;V'S
   f* "V rr'JPZs ft? o *' '*
     ’^j^T  4t f • * :. <* 
  . '-V               jj,* 
     • ttt                 
    ‘ 4 *“        ■ TV,^,' 
    f            • . • . V 
    * * r? \ J- '0 .•; .•  
      F^T- i A ? ■' +      
t; ,4 ;. • ■ ‘s%4 ‘        
  f- i • , /fP             
              :j'(i i-r* • 
; . 1 •'*        lâi.-K’-v 
J /i"                      
           . • *:- :';■ Pi 
                      tD = Doc. nr. 10.
www.dacoromanica.ro
577
                                           iliifliî / ■ W :

*4tf(
■Bwash»'*»» ft** -    '
       ^ —II
                                                                                         ■f _ , „ . _! v w-
                                                                                                          rr</^«Wrt F|§
                                                                                        , i i V » r--Tr^r !<■/*>' ;ff
* 'cr*'ţ^y<
                                                            *r *r^
ttţfft gj'i
                                                       i*.
                                                                                                        f i«d
iiSWPWt |M>
‘             . /«** f». *>'♦*»'*{
^;>-*- ’-K”• ■■*****”'
- 7-**.                              ,
    ‘  »*<»jjr»I II flt rrr/^ JVf t. H * . /
                                                 f * fott*1% *,-H*V*
'■* »
‘^^->•»-** 4it-t*e,*itJiy*4tif»-
                                                                                   (}H* -tT*ttru "ju«» iiSjZţfttJ'
                                                                                                 j-4 ‘'"- 4
r^sr: -Hffţfo
'• .'* iîÎ! /f(Cţ< J,|rr»l <V -.1
^ --’ ■•*> ■„• v *• • r*v, 11
* * J-Uiid t f t,  **'*-..
S , , W ^ ^ "
■*<•■» eiit'^r^T li1 ■ ^nirrri
                                                                                                 Cy^„:
    f4Ss,        ,}rj^,H,ţ
IV = Doc. nr. 21.
57#
www.dacoromanica.ro
n ' 'q
                       v—-X"- --—J                        t              ^          •,
                                      A-., , '          V                         *'
            A.. .1           I . /y f/ !             ' -A>-:.-.rn ?>■ ‘fiun
                                           '   ■        ! :    , / Sk,
   î s»v :y m                     j a, r-, .j . i ■ 'p o ■
  / 'iV                        Im*'1 >' 'rTfrtrjrrt»r,m„j. •*  ~*
   A I r            t?4TrtHnimr                __ţ
           ’ | f?)TT^Jnj/îr f fl^'l'" " ,rTj>f {
,77"M’ 'r;rf tir-'^rr r/L"               ?rt
rrf*' i '» n'firrni-          . ...f
                *'r             *>.< * ./(M ^7
                                w
A»*
w< V
i
  ?**
-*■* ’ *”      >5 V
                                                       . . jV. r&
  «T, ^ 1 J                   .H/i, YtyîW        AM?Cfyrî<M^
- J f J j J J <                                       utHwi
, ■n^Ml'ruihf^X. ^ J .1             —« r~ ••   * 4^ •
        / v '   **Z„       "'tj ’ ',^J‘ <* • jyrfr ' — ■“■"
■I
'.î\ . < ’
                                                                                             h&ţefi rf«-> AH '
.                       J
                                                                                                                                                                                                                                                                 f . ,r ■*.!
                                       V == Doc. nr. 33.
579
www.dacoromanica.ro


       . ■*<;■ •. ■.                <■          ■*' -         ^                         \ IWţjjHS'

                                                                                                                                                                                                                                                              /
                                               zri* <- A^r-.îsf'- *
^#8?.                                   ^r.î^rţ
   Mj*V* ^"•fjj»iv,?s«..-<v«ţ^p. «'</’<*>' *»m> /fW.A/ifHTt.,*, J«vf. rtVt^AiatC}
   *-Â**r, MK j-, LZ _ Jp-          ^ j ţ r^y, <>
         * -£=fj£f
fct,>p^
               ^CW ‘h/* ,'JJJr^s %■}»*-' , ,J4> ^,7» , • —.>                                   iM -yV>
                        i«“* *»*«/*••                       riM^W'f'
    «*T___ w <•“', •i’TN •»<». T\ /»»T "                     M'*» ‘v «"“v/1     '"T\        '
r»T
t
          **' w **>                          , "T'r^sfs^v'1* 'W1£Y1  '7"> ‘4-~x
   **,ţ\ ^f„ff \ **? J ' ?                                     rs *-’ ‘JŞjLu-
*Y^*^>y4* »..*>

 B'w‘
rt^n !••

py»J, *rS*:i
ij(* * %T ”‘ *

. J
• 7/"r
-޻Sr*l:-
                                                                                                ;J^**SLt»' '"‘t
                                                                                                   *V>«f , i
                                                                                        't£/ ■ ••■ .-'’y,.'» '■mw :• |
                                                                                                    h:i^m
**&£*      VVf/t.-^j' «*E •d^yf^ţ-y'. |
JL-             -^v? &
                                                  ft&njh ■ #*#>>«51
Mim ^ t?-'v\'l^
, t>n f fŞ\'*6


£«VrtW a<^           1
J'tt- J ^
c^w            “^er.
JL ■■ TT-■'y r* J <î
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ■ *
YI = Doc. nr. 61.
550
www.dacoromanica.ro
      titra*iuti                                AlttnT'+tifZ
} * * *J» J. * \ , ‘ţ r ’ y «n 4/, i s t>
        ‘â"“^ JZJ* *Af                      Tf"‘("pr’f*'*                    ,!n0~Z..,
' *fi4ii xui
       *1f" *$’ ’^~*' W,?‘ '*j|,'"t
                                      vn = Doc. nr. 66.
www.dacoromanica.ro
Jtf/
f vÂA--
                                                                                                                                                                                                  i a .v
      * <u~     \v. R;! ~**v£*/
                                                                                                                                v t\. ^>*'
                           ' «?
*<fV
r; ji ;t rji-^r.- tr**#Mr*vr‘*J'j^Ţ/,^'i /«X-Y
ţ'-’Xt/v/V £'<* Ţ1?.* ’ <*“>' < ^ X'“ tv"t ,- . j* i'(4 r»--ţ ITT fi.*'t fi .\'Â 1 *2 ^ ,* .W-ţ
                                                                    4 rrr fi r/Â tti » ^ A*/-f ;■:' %*           -        »;         '• "                  •*        ^               '        " ',      . £3T,j'"
, * f .* ”,■? f. ,* >< ,, ţti1 J m y nf fi - - •           —        - -’ * -■■- >* * *• '*'"'* •• - ‘ ” - •■
      r r*-f <- -                 â t^vT-
s* r j *^4v» £ p £fj! ^ i 4»\» vftf ■*-*-*• n £ ♦*-»'* <*#.
'■ î* *.-&■£ i ? £*
        ...™—-v^_          ••      , r> *
VJji-** ,T^ ^ ^*j ^ ^ '**''*'
? X (V            •—* '»**•*} X* H fc
✓;i ^
i-i»5x                       *-3?
Hif,.|>< 6 ,v> > ■ J j '
•f * v£ r i> ert iTM-111 <*■ «j '*■
-X/     ' ' rtrT ’ . - •  , " *J v'
jM (?r<~rf i
,% # ***«
                                                                                                        p ;i t*rf
      X* #-*-■*“'*     ^ 5 -..v
                '"'iT    •'
                                                                                                                                           iu »f r~‘'ffi *

                                                                    i'& *vr
£ .f V^jVf tf pM***./** i .* .***•>** «A


■ t 4 f* '

’ft'Tf M A r,•"*'ÎYj'<«• 4 'frfi&f |î Tvi ^ ^ /f,>^| (41 ,*'-■*- tAfi ‘Jî***
VIII = Doc. nr. 121.
552
www.dacoromanica.ro
AivnY^i
www.dacoromanica.ro
583
584
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
585
586
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
587
588
www.dacoromanica.ro
                              'li'Wfirj>      )t2, ypafltfy*-'
ţ'fah Artţ>X*Y*           ijo-s       I,           -J1®v
.♦*ÎC ^ **■ *.. H^,%eo7\i*»Sfct\ <Jcn4 yri.v% lH-’1’ 'M.l‘V*i <• v» i■^■\\e),M,>,* ’Wafv           • -iw9«i î          $^j*>~-s j i» şt* n<
    ii     »   f \  ' W i     *    ,, * *1 ’ » 4 I *   * ,
                 VA ■***    UOr*^t *^1* l«i /< <V*» />»* y* ţ«*«*ţ »*/*
     4w ***4 <&7■ ţj***9?4!p~*”'Mv;!
,n?,$K* Uraf-'           te              9*yf?t*‘ -+~
, ' ■*■» '* wţ ţ)*.*» Vj />l*j*>, VX
        .7             , '7                         «    ----
ţv i X *" V ‘>l'‘**'’ ' J**^'                          }*
•‘■fi .*/ , !>
.. V'l „/ '
                                                                                                                                       •x
W >—7*4’ J<L         ‘7
ff ■ C'f- --• ■*•
         ,(,.JI!       , v.
“^*•3 yfş; _ ’^aSS''.  T C'T'J 7 &
/,)
(   4^*
                                                                                                                                                                                                                                                                                   .-■%

' t1 f pPfrrttî
ir r «■**»/"£&? rtern^.
XV = Doc. nr. 250.
www.dacoromanica.ro
5S5>
                                                                                                                                                                                                                                                           t-.JSţ: >{ 4 I ^
. £>
9
f ..
O-
 4,,wrr.:,           pTffî^,7yz„/,'
 'J «ţrr'"'^C.'ÎP’mfyXH
 iK'r* ,rs ^ r ip              -•»£&}•
 J       " • Vr *        >- P**, J P tijă*
 jmhi** {*'*' ‘->1‘*i 4‘’rntf 4>VV‘ -Ml! 'rt*Pf,'j:]h Â',ri/*'>Xr *?a*
   l/    *•* ^ *jţ£f O' v-    ^ t- y/ C*> /
                                    17
   ,^'Jlpr^ v*i^                   ~ 0            ~k * y “ *’        . ... 7
  ^/<rv          /tfl< • /,¥ (*(€bA(     t 07 *v.f *Trt*rrTT»
  , ■’ .    ,» ' ■                ' *1 ,        *f J* ^    *t ry   /
  “tj*jsTryvcJ?/4lrrtiyH<° w^*            tu?*.ţ* t)*!™* rtxet*ţ^*
   •“> CT* 1       „ ’“lC~^% l! f <-^' | Ţ) „ l‘ I                      (%»
, ^i/rWv^M ,|s «/. f <|>* cJj.Wirt* **<*' f     - f\*'
  LL,.&'   ' ^ <y'Jf     <TX*rUtt-l'ttTrf rfttlfAI Ui<\
    !iL 7’ fv “ ”(flL                      J ,,P,           •
  ^<<4 «/v'rrr?.       l.tny'm//i'-ra-     tu***af
,i t./ff ,1» j«,i tV i>.      11 *y
■ w ; ’               -<« •
     • -j^ —
JfdTî4TUf
sr'f7
/W/7


TH*^ AfMi
/»£-O^ŞSŞ>e
rrrf rr-Un ™f w^


—-^. 1^1
XVI = Doc. nr. 252.
www.dacoromanica.ro
      I
      ; î
./f~ ?■-
■Qtţ r
W» Yf V . //V* TI TTU 1 -Mii *1 ^*\ £/ L   *
  ■/l J i *        4V      UJiA*,b ™s?*ftnt f ’
  m/'4't*•?«■** L^AUTr-f^ .. , 0-u- >*4 J f t
                         r fi <-y~J5i!fit-*rtt<rt:? y-^v,
  rt'rrf rt.< rtv.11 J.u%r-( -> rr^AjT^ ^' f ' , . ju v ity >
  „ ^^ •> . , xlf£ M•* '"V" ^//•. „ f,:;v,.♦.
                                    « -.tn ./,,• < lf'" 'r • ui.V^^/rJr
fT f
. 1 O i>4j.. ,r*                            - t-
‘ .73 t ' *>•’  *           f prnj A 'ţ’itff
                                                                       x- ^ t y v ^ -
’ ts-       v f * / ,ii i *    ■--»-   / |       " * *j7! v • ?» fc'~> *» J - j • ► * »*» * »-
,* ,-nrrf /âAiT^ *\ ■ rtJ j                                          .    ——k
r 7         . rf >      ' , „Ti n\h u                                     ^-1g_rr
  /             »,i,n„ trjrn«ij ’j ~>                    r                        (£■
■   >*%. .      ^ •                                   V‘            .     ‘
                                                                                                                                                                           1 r
                                                                                                                                                                           fi r*
•~,i*\^*</r r>d&*jţti
                                                     - ■ ^ rriU-ik\AtXtMi
V                   <*


a
• C rSjfttAl t (y* '?< >{?'
"Wji -m* rfii , ,
                                                                                                                                               ./
                XVII = Doc. nr. 253.
591
www.dacoromanica.ro
• Vvi'k: V
                                                                                                   . ' A l V' .
frrt                                       ■ -
—     ■      , ...    '? J. <■!. ‘„,,™
t>^ _i rn jj ,rr-J ^wit.'1
f- ,. -K y Aft * X*P
  ■vlrX ^xrfT^2 •*-™ ?.S«'1 ^
• -g&râJjn rr»l                        î
''l*'"’jj-*0.
rr/l i’J*W/> -11
*>*
7>
“'' .  __    ... *J i-t . \ sJii* Jsitr *~+. <*/t >WlS! H •*♦♦'»'■*» ■'■••'>
                                                                                                                                                                    *•*? V
                                                                                                                                                                     ? ^
*<,> «n .                                   ^¥T‘ ™..............™................... *’             ' •’        “        "
■â S] Zt - ■ ■                  .-> -»src- <BftV <* >                                   ;m;--».T^?..-?..f: «*. rl-.A .
                                                                                       JjL- ,            *« ^              '♦ :
                                                                                               •    ’       •      -  - iro/o
.1 f r*T4fi
^ ' '“Z
       3\ £' **/ .^ri*
,? r*                                                      ■
                n o-.
            C' ~N->
-v.A iX'«C». - < '«><«' .   ., r<W.
     -'«_„•*»   '     --——•—>-*i.
xvm = Doc. nr. 257.
522
www.dacoromanica.ro
593
www.dacoromanica.ro

      i ^ 'm^wt *     #        • futs\ ,iy jt j _,:y» v T-   - ţs?
n . *nţ o *>*5           ^         1 /I'[***' fu*Yţ* rî** v, ..».• *;* .
ii/r,i „y,*           #'.
■■*(*7*4 V‘7', \ -■(' frţ ’ rtilfw»' JT                 ’ ‘ J°i/l6t«»*fâ
   ■ - ^ * r M J.,ii -                -5T {>y$flk
                                                                     ^ ^4
                                                                    -*SţMU&
                                                                       M I'" *. .
                                                                      I Tt'
                                              ./ -w ;'^trpr: ’,W'^lJ'/,',^ryY ‘
                         ■ f'YwW*''7V**SuWW: «'‘tâJjMfî-"a&îJrito
                :}J  ■<}   » J $ . <v j'
                                                                      -s?
                                                                      tr
t
?< *CT<?k;jr> I kte/M**,
' ^ Vs-                  / 11
,;-ifY
*3f.      /I'
XX = Doc. nr. 283.
www.dacoromanica.ro
                                                CUPRINS
                                                                                                            p«g-
Cuvînt înainte ...................................... V
Introducere.... *.................................. VII
Prescurtări-Bibliografie ........................... IX
Rezumate în limba română ........................... XI
Rezumate în limba franceză....................... XXVII
Documente ........................................... 3
Indice onomastic .................................. 477
Indice de materii.................................. 547
Listă de cuvinte şi expresii slave în documentele
   de limbă română................................. 559
Lista documentelor greşit datate .................. 561
Documente româneşti în transcriere chirilică ....   563
Fotocopii.......................................... 573
www.dacoromanica.ro
                                                          Redactor responsabil: AL. VASILE Tehnoredactor: P. BRUMĂ
        Dai la cuta 18-09-1964. Bun de tipar 12.10.1965. Apjirut Tirai 920 tx. legate. Hîrtu temivelină de 63 g/m*. Colt editoriale 48/56. Coli ie tipar 39 J8 A 13948/1965. C.Z. P*"iru biblioteci mar, 9(498-1) *1626:1627i> C.Z. pentru bibliotecile miei 9 (R\) *1626fl627»
                                            Întreprinderea Poligrafică «Arta Grafică». Calea Şerbon Vodă nr. 133 — 135. Buoureţti, Republicii Socialiste România. Comanda nr. 1146.
                                www.dacoromanica.ro
                          ERATA                                           
Pag.         rînd         în Joc de:                se va citi:           
57        4 de jos        mărturesem. mărturesem. line    Miciltd AtdpTlt 
                                      KS AKIIII, Rit <ckT X3PAA.          
205       2 ,, n          mare comic  mare comis                          
308       ^ „ „           KoAl        EoaI                                
339       ii „ „          Ctjh«r h    Otjhorh                             
360       3 de sus        Yişan,      Yişana,                             
381       13 „ „          AShkk       ASkkr                               
432       3 de jos        7135        7136                                
450       9 de sus        AfHd        AtKd                                
488  col. 1, r. 10 de SUS 130;        129;                                
518  55   1, r. 8 de  jos agă, mare   agă mare,                           
520    55 2, r. 29 „  55  118;        117;                                
531    55 1, r. 11 „  55  142;        141;                                
542    55 2, r. 17 „  55  121;        120;                                
543    55 2, r. 10 de SUS 128,        127,                                
www.dacoromanica.ro
■«
       'ip'ÎLi-i' '"Jii'.i'ii,' ',j!''Iji I-,;!'; 'V, ,
VMWHHWMWHMi
Jipl!lllllii|BîiiSpB(l|®(iipil|lS||l|IBţ|lllilp®
mM:
lliipiiil ■■
l#PllllBillliill!lMllli
îiiEP!!»^
MMPHHVHM
(i ii fi*
l!lBllBiBlll(I«iBil# îllllîilil illlllli
J I .      V ' I1", .! ,:    " l ' .V,^ V , P.1' S P'fl
.      '"  , •' ij|,h ,[,!1 1    1 .îi'i,!,l'Lf I!^l|!l1,,1ii,,;|^'11! i,i||,lsî,’|,[,iiiî 1 '
I liiiiiiiililitipiâ
jgaiiBi^
irllllill