ROMANI AE «c 1 TARA > ROMANEASCA vol. xr www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE MI HAI BERZA, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL, ŞTEFAN PASCU şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU BDITURA ACADEMIEI REPUBLIC11 S O CIALIS TE ROMÂNIA www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA“ B.ŢflRfl ROMANCASCA VOLUMUL XI (1693-1600) DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL volum Întocmit de DAMASCHIN MIOC ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU MARIETA ADAM CONSTANTIN BĂLAN MARIA BĂLAN SAŞA CARACAŞ RUXANDRA CĂMĂRĂŞESCU OLIMPIA DIACONESCU CORAL IA FOTINO EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMĂNIA Bucureşti, 1975 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro CUVÎNTÎNAINTE Volumul de faţă apare cu prilejul împlinirii a 375 de ani de la prima Unire politică a ţărilor române. Moment memorabil în istoria ţării, Unirea de la 1600 sub sceptrul lui Mihai Viteazul a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei este sărbătorită, pe baza unei hotărîri de stat, în întreaga ţară. Instituţii ştiinţifice în frunte cu cele două Academii —Academia R.S. România şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice— aşezăminte culturale, reviste de specialitate, de istorie, reviste de cultură, in general, presa, radioul şi televiziunea aduc omagiul lor în făptuitorului actului de la 1600, lui Mihai Vodă Viteazul. Echipa de specialişti în publicarea izvoarelor medievale din Institutul de istorie „N. lorga" a înţeles să participe la marea sărbătoare a ţării, tipărind într-un volum — al Xl-lea din seria B. a colecţiei Documenta Romaniae Histo-rica — toate documentele interne păstrate în fondurile arhivistice de stat referitoare la domnia lui Mihai Viteazul. Documentele cuprinse în acest volum scot în relief mobilurile care au dus la ridicarea lui Mihai Viteazul împotriva turcilor. Progresul ce tindea să cuprindă viaţa social-economică şi culturală a ţării, marcat de lărgirea reţelei de oraşe şi tîrguri ca şi de creşterea importanţei lor ca promotoare a unui nou suflu de civilizaţie era în mare măsură compromis de creşterea cuantumului de obligaţii impuse Ţării Româneşti de Poarta otomană. Antrenată în tot mai mare măsură în circuitul pieţei, mica gospodărie ţărănească, ce de finise structura social-economică a ţării şi-i asigurase tăria militară, făcea mari eforturi să supravieţuiască în lupta cu forţa banilor, întărită de puterea politică şi militară otomană. Sub povara dărilor, înmulţite excesiv, mulţi ţărani liberi şi chiar sate întregi de moşneni se năruie, pămînturile lor sînt înghiţite de marile domenii laice sau eclesiastice şi ei cad în dependenţă faţă de boierii, puternici ai zilei, şi faţă de mănăstiri, devin vecini sau rumâni. Perioada premergătoare instalării pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul, ca şi cea a domniei lui e caracterizată prin formarea sau creşterea laţifundiilor. Beneficiari ai acestui proces sînt stăpînitorii locali — cum o dovedeşte şi documentul din 4 august 1599 ce se publică pentru prima dată — dar şi elemente străine, reprezentanţi ai intereselor turceşti, care, contrar prevederilor mai vechilor înţelegeri ale ţării cu Poarta, se instalează în ţară, generînd repetate revolte ale boierimii pămîntene. Prin insurecţia antiotomană din toamna anului 1594, condusă de Mihai Viteazul, parte din pămînturile căpătate de elementele turceşti în Ţara V www.dacoromanica.ro Românească au trecut pe seama domniei sau altor stăpînitori locali. într-unul din documente citim că moşiile lui Ala Bei Turcul de la Moceşti şi Mirceşti au trecut în stăpînirea domniei „cînd au ridicat Mihai vodă goana şi e-a taeat pă turci". Paralel cu extinderea marilor domenii şi odată cu aceasta a creşterii numărului de ţărani dependenţi, vecini sau rumâni, a avut loc şi un proces de agravare a situaţiei acestora. Mulţi dintre ei au ajuns să piardă orice drept asupra pămîn-tului pe care-l lucrau. Stăpînii au căutat să dispună de ei după bunul plac, să le interzică strămutarea, să-i lase zălog, să-i dea de zestre, să-i împartă. Ţăranii dependenţi împărtăşeau tot mai mult soarta robilor, alături de care, aproape în permanenţă, încep să fie amintiţi în documente. Scăderea în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a numărului de ţărani liberi şi agravarea situaţiei ţăranilor dependenţi a făcut să slăbească potenţialul militar al Ţării Româneşti. Alături de per jecţionarea tehnicii militare —concretizată în folosirea pe scară largă a armelor de foc, ceea ce presupunea pentru oşteni o pregătire specială — schimbările în situaţia ţărănimii au contribuit la înlocuirea în tot mai mare măsură a oastei de ţară cu oastea de mercenari. în cazul oastei lui Mihai, dacă pînă în 1597 ponderea o avea oastea de ţară, hotărîtă să-şi urmeze domnul cu orice sacrificiu, în dorinţa de înlăturare a dominaţiei turceşti, văzută ca fiind cauza principală a ştirbirii vechilor libertăţi, după 1597, din cauza pierderilor suferite în luptele cu turcii, centrul de greutate al tăriei militare a lui Mihai Viteazul se deplasează spre oastea de mercenari, chemaţi sub steagurile domnului prin adevărate manifeste atrăgătoare, prin condiţiile pe care le cuprindeau, pentru cei obişnuiţi să lupte pentru bani. Sumele mari de bani care le necesita întreţinerea oastei de mercenari, adăugate atîtor alte obligaţii ale ţării, au secătuit vistieria şi au contribuit la creşterea excesivă a fiscalităţii. Din conjugarea interesului fiscal al statului cu cel al boierilor, dornici de a-şi crea laţifundii şi mari venituri pe seama muncii ţăranilor, a rezultat — în condiţiile marii fluctuaţii de populaţie de la sfîrşitul secolului al XVI-lea,generată de abuzurile administraţiei, ale stăpînilor de pămînt şi de invaziile străine— decretarea legării de glie a ţăranilor. Prin Aşezămîntul care-i poartă numele, Mihai Viteazul, legalizînd fixarea de glie a ţăranilor dependenţi, a creat baza juridică pentru sporirea pretenţiilor feudalilor asupra pămîntului şi muncii ţăranilor, a adus la discreţia feudalilor cea mai mare pârte a populaţiei ţării, în hotărîrea luată, impusă de împrejurările istorice, domnul român va fi ţinut seama de modelul legislativ din acele ţări de la est de Elba în care s-a aplicat legarea de glie a ţăranilor. Hotărîrea lui Mihai de a desprinde Ţara Românească din sistemul poli-tico-economic otoman şi creşterea planurilor lui pe măsura victoriilor realizate a impus boierimii e forturi pe care nu era dispusă să le facă, obişnuită fiind să tuteleze domnii nevrednice, să nu asculte dispoziţii autoritare. Un conflict acut s-a deschis între domn şi o parte a boierimii; au căzut unele capete răzvrătite, iar alţi boieri uneltitori şi-au găsit salvarea pribegind în ţările vecine. Aici caută să obţină sprijin străin împotriva domnului, ţes intrigi care să-i slăbească puterea şi să-i aducă prăbuşirea. între nemulţumiţii din ţară şi cei pribegiţi se menţin legături şi împreună acţionează pentru înlăturarea lui Mihai, a cărui autoritate, interpretată de ei ca o adevărată „tiranie", devenea de neîndurat. Edificatoare în acest sens este scrisoarea din 5 septembrie < 1599 > prin care un grup însemnat de mari boieri rămaşi în ţară se adresează celor pribegiţi în Moldova în frunte cu Dan vistierul şi Vintilă clucerul cerîndu-le să meargă la regele Poloniei, la VI www.dacoromanica.ro cancelarul Ian Zamoiski şi oriunde găsesc de cuviinţă pentru a-l scoate din domnie pe Mihai şi a-l aduce pe tronul Ţării Româneşti pe Simion Movilă, fratele domnului Moldovei, Ieremia Movilă. Au invocat ca argument, printre altele, comunitatea de credinţă şi de limbă a muntenilor şi moldovenilor — „căci că săntem toţi de o lege şi de o limbă". Sabia lui Mihai a făcut inoperante, pentru moment, uneltirile boierilor, obligaţi să-şi însoţească, nu fără teamă, domnul în împlinirea îndrăzneţului său gînd. întărindu-şi oastea şi desfăşurînd o largă pregătire politică şi diplomatică ce avea drept scop să legitimeze acţiunea militară, Mihai Viteazul a întreprins în toamna anului 1599 campania de cucerire a Transilvaniei. Victoria de la Şelimbăr din 18j28 octombrie 1599 deschidea eroului de la Călugăreni calea, stăpînirii Transilvaniei. La 1 noiembrie (s. n.) Mihai intra triumfal în Alba-Iulia, devenind — spun documentele — „crai al Ardealului". în vederea consolidării stăpînirii sale în Transilvania, Mihai Viteazul, pe lingă angajarea unei intense corespondenţe diplomatice cu conducătorii de state vecine, care trebuiau liniştiţi în temerile lor, provocate de strălucitul succes militar al domnului român, a luat măsuri pentru o nouă administrare a Transilvaniei în care rosturi importante erau conferite boierilor din Ţara Românească. Pe lîngă limbile latină şi maghiară s-a introdus în acte şi limba slavă ca şi limba română, limba celor mulţi, sfre indignarea nobilimii privilegiate. O evidenţă fiscală amănunţită a fost pusă în aplicare — o dovedeşte atît de importantul Catastih al ţării Ardealului, cuprinzînd dările, repartizate pe judeţe, ale ocnelor şi taxele vamale din 13 1599 — scopul ei fiind obţinerea banilor atît de trebuitori întreţinerii oştii şi ducerii mai departe a gîndului ce pusese stăpînire pe Mihai. Prin înlăturarea ameninţărilor făcute la adresa domnitorului român de fostul principe al Transilvaniei Andrei Bâthory şi care sînt descrise în emoţionanta scrisoare din 20 decembrie 1599, menită să-l deruteze pe Ieremia Movilă, Mihai a pus în aplicare un mai vechi proiect al său de cucerire a Moldovei, în urma unei campanii, rămasă celebră prin rapiditatea desfăşurării ei, Mihai unea, în luna mai a anului 1600, Moldova cu Ţara Românească şi Transilvania. Actul avea să fie însoţit, ca şi în cazul Transilvaniei de măsuri de întărire a stăpînirii lui în provincia românească de la est de Carpaţi. Au fost confirmate averile celor dovediţi credincioşi noului domnitor, au fost confiscate moşiile celor fugiţi peste hotar, şi care au refuzat să se întoarcă în ţară, s-a procedat la alegerea unor noi înalţi prelaţi şi la numirea de noi dregători în slujbele importante, care au prestat jurămînt de credinţă lui Mihai. Prin strîngerea la un loc, sub aceeaşi conducere a ţărilor române, se realiza un important program politic ce avea să fie validat de istorie. Mîndru de fapta sa şi hotărît să nu renunţe cu nici un preţ la ceea ce clădise cu sacrificiu, Mihai Viteazul a adăugat titlului său de „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului“ şi pe cel de domn „a toată ţara Moldovei". Expresie a gîndului nutrit şi a satisfacţiei realizării lui este şi consemnarea lapidară, proprie oşteanului, făcută de Mihai Viteazul pe un protocol din iulie 1600: „Şi hotaru Ardealului; pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Românească". înscrierea numelui celor trei ţări româneşti în sigiliul aplicat pe actele emise de cancelaria sa din Moldova este încă o dovadă că Mihai gîndea să asigure durabilitate operei realizate. Pentru aceasta era nevoie însă de timp şi Mihai nu l-a avut: nori ameninţători s-au ridicat din toate părţile, întunecînd seninul creaţiei Viteazului. Mai multe acte cuprinse în acest volum reflectă eforturile VU www.dacoromanica.ro depuse de Mihai pentru a face faţă dificultăţilor ce se iviseră, dramatismul situaţiilor în care el se afia încolţit de duşmani. Sacrificiul lui, intrat in conştiinţa posterităţii, a întărit voinţa poporului român de a învinge, iar Unirea ţărilor române, realizată pentru puţin timp de el, a slujit ca imbold în lupta de emancipare de sub dominaţia străină şi pentru unitate naţională. „De la 1600 — scria N. lor ga — nici un român n-a mai gîndit unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvîrşită poezie tragică". ★ întocmirea lucrării de faţă a necesitat un mare volum de muncă. Dorinţa autorilor de a-l vedea tipărit în zilele de aducere aminte a strălucitei fapte a lui Mihai Viteazul şi timpul puţin de care dispuneau a născut un efort neobişnut în condiţii normale de muncă şi care a fost depus de fiecare în parte cu o forţă de dăruire exemplară. O dată mai mult spiritul de echipă s-a manifestat în tot ce are el frumos şi rezultatul a fost realizarea într-un timp record a acestui bun ştiinţific, închinat memoriei marelui înaintaş. La reuşitaîntreprinderh noastre au concurat deopotrivă Editura Academiei R. S. România şi muncitorii tipografi spre care îndreptăm, la capăt de muncă, un gînd de gratitudine. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU VIII www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ Volumul al Xl-lea al seriei B. din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA cuprinde in primul rind documentele interne ale Ţării Româneşti din domnia lui Mihai Viteazul. Lor li s-au adăugat şi citeva documente din Transilvania şi din Moldova, emise din cancelaria lui Mihai ca domn al celor trei ţări române, sau acte ale unor dregători ai săi, date in Transilvania sau in Moldova. Pentru o ilustrare cit mai cuprinzătoare şi exactă a celor şapte ani de domnie, s-au introdus in volum şi citeva extrase din documente ulterioare, cu date despre unele fapte mai importante ale domniei lui Mihai, despre care documentele contemporane care se mai păstrează şi care se publică in prima parte a volumului nu pomenesc nimic. Sint in total 426 documente autentice; din ele 49 sint inedite, iar 186 cu textul slav publicat tot acum pentru intiia dată. Li se adaugă 12 extrase din documentele ulterioare şi 7 documente îndoielnice sau false. După forma in care s-au păstrat, sint 252 documente originale slave, 21 copii slave, 102 traduceri mai vechi, 36 originale româneşti, 6 copii după documente româneşti, 2 acte originale in limba polonă, un act original şi o copie in limba greacă, un act original in limba maghiară şi 4 rezumate româneşti. Predomină actele emise din cancelaria domnească, ele fiind în număr de 346 (81%) ; urmează zapisde, in număr de 35, apoi 30 de acte ale marilor dregători ai lui Mihai (din acestea, 11 sint date de marele ban al Craiovei), 9 de la înalţii prelaţi ai bisericii din cele trei ţări, 3 de la judeţi şi pirgari şi 3 însemnări de vistierie. După materialul pe care au fost scrise cele 292 documente originale autentice, 82 sint pe pergament şi 210 pe hîrtie. Acide volumului au fost culese din următoarele fonduri: 245 de la Arhivele Statului din Bucureşti, 105 de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România, 32 sint date după publicaţii, cite 6 de la Arhivele Statului din Cluj, Craiova şi Sibiu, la fel şi de la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, 4 de la Biblioteca centrală de stat, cite 2 de la Arhivele Statului din Viena, Institutul de istorie „Nicolae lor ga", Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul IX www.dacoromanica.ro de istorie din Ploieşti şi Biblioteca Patriarhiei, cîte unul de la Arhivele Statului din Braşov, Arhivele Statului din Chişinău, Biblioteca naţională din Sofia, Muzeul Gorjului din Tîrgu Jiu, Muzeul militar central şi Muzeul din Sf. Gheorghe. Toate documentele au fost transcrise şi traduse după principiile adoptate de colecţie. în anexă se prezintă şi 20 de fotocopii ale unor documente din volum pentru ilustrarea grafiei. între ele şi unele autografe Mihai Viteazul. X www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE Aşăzămîntul. Atanasiu. Barbu. Bălan şi Cernovodeanu, Doc. inedite. Bălaşa şi Buzatu. Bianu şi Cartojan, Scriere românească. Bianu şi Cartojan, Album. Bogdan. Bogdan, Răvaşe. Bogdan, Mihai Viteazul. Cartojan. Cazacu, Pagini de lit. rom. Călători străini, IV. Cernovodeanu, Doc. rom. Ciobanu, Ist. lit. rom. Cipariu, Doc. ist. Codrescu, I, III, V. = Aşăzămîntul sjintelor mănăstiri... Bucureşti, [1741]. = Atanasiu, Victor, Mihai Viteazul. Campanii. Cu prefaţă de prof. univ. dr. docent Ion Ionaşcu, [Bucureşti], 1972. = Barbu, Eugen, Mihai Viteazul. Chipuri şi documente, Craiova, [1943]. = Bălan, C., şi P. Cernovodeanu, Documente inedite slavo-romăne din Ţara Românească din veacurile al XVI-lea şi al XVII-lea, în „Romanoslavica", XI (1965). = Bălaşa, D., şi D. Buzatu, Un hrisov inedit de la Mihai Viteazul, în „Mitropolia Olteniei", XXI (1969), nr. 1—2. = Bianu, I., şi N. Cartojan, Pagini de veche scriere românească culese de ... [Bucureşti], 1921. = Bianu, I., şi N. Cartojan, Album de paleografie românească, Bucureşti, 1926. = Bogdan, Damian, P., Patru acte muntene din anii 1593 — 1630 aflate în Arhiva Fundaţiei Culturale M. Kogălniceanu, în „Arhiva românească", III (1939). = Bogdan, Damian, P., Despre jurători şi două răvaşe din secolul XVI, în „Revista arhivelor", III (1939), nr. 8, partea a 2-a. = Bogdan, Ioan, Patru documente de la Mihai Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei, în voi. Prinos lui D. A. Sturd'za la împlinirea celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1903. = Cartojan N., Istoria literaturii române vechi, I. De la origini pini la epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, Bucureşti, 1940. = Cazacu, Boris, Pagini de limbă şi literatură română veche, texte alese, prefaţă şi note de... Bucureşti, 1964. = Călători străini despre Ţările Române, voi., IV, Bucureşti, 1972, ed. Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgara şi P. Cernovodeanu. k Cernovodeanu, P., L. L. Demâny şi Lucia Dumitrescu, Documente româneşti din secolele XVI—XVII în Arhivele Statului din Sjintul Gheorghe, în „Aluta", 1970. • = Ciobanu, Ştefan, Istoria literaturii române vechi, I, Academia Română, Studii şi cercetări. Bucureşti, 1947. = Cipariu, Tim., Documente istorice, în „Arhiva pentru filologie şi istorie", I (1867). = Ghibănescu, Gh., Documente slavo-romăne, în „Teodor Codrescu", Iaşi I (1916); III (1934); V (1935). XI www.dacoromanica.ro Crestomaţie. Creţulescu, M-rea Neamţu. Diaconescu, întregiri. Dicţ. geogr., IV. DIR, A. DIR, B, XVI-V; DIR, B ; DIR, B, XVII-1, II. Documente. Donat, Mihai Viteazul. Enciclopedia, I. Filitti, Cercetări şi doc. Filitti, Citeva documente. Filitti, Hrisoave. Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part. Florescu şi Pleşia, Condica Văcăreştilor. Georgescu, Un doc. inedit. Gheorghiu. Ghibânescu, Surete, I, VI. Giurescu, Studii. Giurescu. Grecianu, Genealogiile, I, II şi Supl. Hasdeu. Hasdeu, Cuvente. = Crestomaţie romanică, voi. I, Bucureşti, 1962, vol-intocmit sub conducerea Acad. Iorgu Iordan. — Creţulescu, Narcis, Documentele mănăstirii Neamţu, în „Arhiva" Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi, XXIV (1913), nr. 5-6. = Diaconescu, Olimpia, întregiri documentare la istoria secolelor XV—XVI, în voi. Studii şi materiale de istorie medie, VII, Bucureşti, 1974. = Marele dicţionar geografic al României, voi., IV, Bucureşti, 1901. = Documente privind istoria României, veac. XVI, A, Moldova, voi. IV (1591-1600), Bucureşti, 1952. = Documente privind istoria României, veacul XVI, B. Ţara Românească, voi. V (1581—1590); voi. VI (1591-1600); veacul XVII. voi. I (1601—1610) ; voi. II (1611-1615), Bucureşti, 1951-1953. = Documente din Basarabia adunate de P. S. Visarion Puiu, Ştefan Berechet, Const. Tomescu, Ştefan Cio-banu, voi. I, Chişinău, 1928. = Donat, Ion, Satele lui Mihai Viteazul în voi. Studii şi materiale de istorie medie, IV, Bucureşti, 1960. = Enciclopedia României, voi. I, Bucureşti 1938. = Filitti, Ioan, C., Cercetări şi documente privitoare la istoria Principatelor Române, Bucureşti, 1935. ;= Filitti, Ioan, C., Citeva documente (ca urmare la „Cercetări şi documente", 1935), Bucureşti, 1936. ;= Filitti, Ioan, C., Hrisoave şi cărţi vechi, în „Arhiva", Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi, XXVII (1916), nr. 1—2. = Materiale din arhive particulare. Documente în posesia lui G. D. Florescu şi Dan Pleşa. Documente în posesia lui Nicolae Em. Kretzulescu, în voi. Studii şi materiale de istorie medie, V, Bucureşti, 1962. — Florescu, George şi Dan Pleşia, Condica Văcăreştilor. Copii de documente, regeşte şi menţiuni publicate de... în „Studii", Revistă de istorie, XIX (1966), nr. 5. — Georgescu, Magdalena, Un document muntenesc inedit din secolul al XVI-lea, în „Limba română", XXIII (1974), nr. 3. = Gheorghiu, Aurel, I., Golgota. Pagini din istoria bisericii române, în „Glasul bisericii", XXI (1962), nr. 1—2. = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoare (Documente slavo-române), voi. I, VI, Iaşi, 1909. = Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială. Vechimea rumâniei în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul. Despre rumâni. Despre boieri, ed. a Il-a, Bucureşti, 1943. = Giurescu, Constantin, C., Istoria românilor, ed. a IV-a, voi. II/1, Bucureşti, 1943. = Grecianu, Ştefan, D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, ed. Paul Şt. Grecianu, voi. I—II, Bucureşti, 1913—1916 şi Suplimentul, [voi. III]. = Hasdeu, B., Petriceicu, Documente inedite in limbi străine, în „Arhiva istorică a României", I (1864), nr. 15. = Hasdeu, B, Petriceicu, Cuvente den bătrîni intre 1550—1600. Studiu paleografico-lingvistic de ... cu observaţiuni filologice de Hugo Schuchardt, tom. I, Bucureşti, 1878. XII www.dacoromanica.ro Hasdeu, Etymologicum, III. Hasdeu, Limba română. Hurmuzaki — Iorga, Documente, XII, XIV, XV. Ionaşcu. Ionaşcu, Anuarul. Ionaşcu, Doc. din Olt. Ionaşcu, Doc. Morunglavu. Ionaşcu, Mihai Viteazul. Ionescu-Nişcov. Iorga. Iorga, Acte rom. Iorga, Cîteva documente. Iorga, Doc. argeşene. Iorga, Doc. geografice. Iorga, Doc. Mihai Viteazul. Iorga, Doc. rom. Iorga, Doc. urlâfene. Iorga, Ist. Mihai Viteazul, Iorga, Ist. rom., V. Iorga, Legături cu Meteorele. Iorga, St. şi doc. Iorga, Un vechi răvaş. =5 Hasdeu, B-, Petriceicu, Etymologicum magnum ro-maniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, tom. III, Bucureşti, 1893. = Hasdeu, B., P., Limba română vorbită intre anii 1560 — 1600, în „Columna lui Traian", VIII (1877), tom. II. = Hurmuzaki, Eudoxiu de, şi N. Iorga, Documente privitoare la istoria românilor, voi. XII, XIV şi XV, Bucureşti, 1903—1915. = Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi Jud. Olt, comunicate de... în „Arhivele Olteniei", XIV (1935), nr. 77-78. = Ionaşcu, Ioan, Anuarul Şc. Normale „Preda Buzescu", din Slatina, pe anii 1927—1930, Craiova, 1930. = Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934. = Ionaşcu, I., Documentele moşiilor Schitului Şerbă-neşti-Morunglavu din Vîlcea, transcrise de ... în „Arhivele Olteniei", XVII (1938), nr. 97-100. = Ionaşcu, Ion, Mihai Viteazul şi unitatea politică a Ţărilor Române, în voi. Unitate şi continuitate in istoria poporului român, Bucureşti, 1968. = Ionescu-Nişcov, Tr., Documente slavo-române in Biblioteca Naţională din Sofia, în „Romanoslavica", VIII (1963). = Iorga, N., Legături cu Meteorele. Anexa I. = Iorga, N., Acte româneşti din Ardeal privitoare in cea mai mare parte la legăturile secuilor cu Moldova (G. Scrisori istorice), în „Buletinul Comisiei istorice a României", II (1916). = Iorga, N., Cîteva documente de cea mai veche limbă românească (sec. al XV-lea şi al XVI-lea), în „Analele Academiei Române", Memoriile Secţiunii literare, seria a Il-a, tom. XXVIII (1905-1906). = Iorga, N., Documente argeşene, în „Revista istorică", VIII (1922). Iorga, N., Documente geografice, în „Buletinul Societăţii geografice române", XX (1899), trim. IV. = Iorga, N., Documente nouă în mare parte româneşti privitoare la Petru Şchiopul şi Mihai Viteazul, în „Analele Academiei Române", Memoriile Secţiunii Istorice, seria a Il-a, tom. XX (1898). = Iorga, N., Documente româneşti din Arhivele Bistriţei (Scrisori domneşti şi scrisori private), partea I, Bucureşti, 1899. = Iorga, N., Documente urlăţene, în „Buletinul Comisiei istorice a României", V (1927). = Iorga, N., Istoria lui Mihai Viteazul voi. I, Bucureşti, 1935. = Iorga, N., Istoria românilor. Vitejii, voi. V, Bucu-reşti, 1937. = Iorga, N., Legături descoperite de d. M. Beza, cu mănăstirile Meteorele din Tesalia. Cu o notă despre Nicolae vodă Petraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, în „Analele Academiei Române", Memoriile Secţiunii Istorice, Seria a IlI-a, tom. XVI (1934—1935), cu Anexa I. = Iorga, N., Studii şi documente, privitoare la istoria românilor, voi. IV, V, IX şi XVI, Bucureşti, 1902, 1903, 1905, 1909. = Iorga, N., Un vechiu răvaş şi o inscripţie de demult, în „Convorbiri literare", XXXIV (1900), nr. 4. XIII www.dacoromanica.ro Ist. lit. rom., I. Ist. României, II. Ist. Rom. Compendiu. Kretzulescu. Lupaş, Acte. Lupaş, Alte documente. Lupaş, Doc. ist. Lupaş, Fragment. Lupaş, Scrisori româneşti. Lupaş, Un salvconduct. Melhisedec. Meteş, Mihai Viteazul. Meteş, Mihai Viteazul-Cluj. Meteş, Românii din Cluj. Mihail, Doc. inedite. Mihailovici, Mărturii. Miletil — Agura. Mohov. Nandriş. Năsturel. Năsturel, Originea. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. a Istoria literaturii române, I, Folclorul, literatura română in perioada feudali (1400—1780), sub redacţia Acad. Al. Rosetti, Bucureşti, 1964. — Istoria României, voi. II, Bucureşti 1962. — Constantinescu, Miron, Constantin Daicoviciu, Ştefan Pascu, Istoria României. Compendiu, Bucureşti, 1969. a Kretzulescu Em. E., Lămuriri şi întregiri eu privire la familia lui Mihai vodă Viteazul (sept. 1593 — 8 aug. 1601), Bucureşti 1909. (Extras din „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", X (1909)]. a Lupaş, I., Acte şi documente istorice 1538—1600, Cluj, 1925. — Lupaş, I., Alte documente dintimpullui Mihai Viteazul, In „Anuarul Institutului de istorie Naţională", Cluj, III (1924-1925). a Lupaş, I., Documente istorice transilvane, voi. I, (1599-1699), Cluj, 1940. a Lupaş, Ioan, Fragment din jurimintul arhieresc făcut de Anastasie Crimca, in calitate de episcop al Rădăuţilor, la 19 iunie 1600 lui Mihai Viteazul şi fiului său Nicolae Pătraşeu, in „Mitropolia Moldovei şi Sucevei", XXXVII (1961). nr. 1-2. = Lupaş, I., Patru scrisori româneşti din timpul stăpi-nirii ardelene a lui Mihai Viteazul, in voi. Studii, conferinţe şi comunicări istorice, Bucureşti, 1928. a Lupaş, I., Un salvconduct al marelui logofăt Teodosie pentru nobilul Ioan Olasi, in „Anuarul Institutului de Istorie Naţională", Cluj, III (1924—1925). — Melhisedec, Pr., Un hrisov vechiu, in „Foiletonul Zimbrului", IV (1855). a Meteş, Şt., Mihai Viteazul şi oraşul Cluj, in „Revista arhivelor", I (1924—1926), nr. 1—3. 4m Meteş, Ştefan, Mihai Viteazul şi oraşul Cluj, in „Pa* tria". Cluj. VII (1925), nr. 171. ~ Meteş, Ştefan, Domni şi boieri din Ţările Române in oraşul Cluj şi românii din Cluj, Cluj, 1935. —• Mihail, P., Documente inedite ale cancelariei moldoveneşti din veacul al XVI-lea (Din Arhiva Metocului Sf. Mormânt din Constantinopol), in „Studii" — Revistă de istorie, XVII (1964), nr. 2. aMihailovici, Paul, Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia 1468—1866, Chişinău, 1933 (Extras din „Revista Societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău". XXIII (1933)]. a MiletiC, L., şi D. Agura, flaKO-poMbmmV u mhxHama CAasHHCKa nucAtemcmb, în „Sbornic"—Sofia, IX (1893). a Mohov, N., A-, E. M. Russev, P. G. Dmitriev, D. M. Dragnev şi P. V. Sovietov (Chişinău), Documente din Arhivele sovietice privitoare la istoria medievali a Moldovei şi Tării Româneşti, in „Studii" — Revistă de istorie. XII (1959), nr. 3. a Nandriş, Grigore, Documente slavo-române din mănăstirile Muntelui Athos publicate de ..., Bucureşti, 1936. a Năsturel, P. V., Istoricul leagănului Nasturelilor. Hă-rişti, Hierăşti, Fier işti sud Elhov (Ilfov), in „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", X (1909). a Năsturel, P., V., Originea boerilor Năstureii. Studiu istorico genealogic, in „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", X (1909). a Nicolaescu, St., Documente slavo-române eu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul in sec. XV şi XVI, Bucureşti, 1905. XIV www.dacoromanica.ro Nicolaescu, Hrisovul. Nicolaescu, Mihai Viteazul. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. N[icolăescu]-Plopşor, 0 răzvrătire ? N[icolăescu]-Plopşor, Un document. Nistor, Mihai Viteazul. Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul. Panaitescu, Doc. slavo-rom. Panaitescu, Mihai Viteazul. Pascu, Ist. medie. Pascu şi Hanga, Crestomaţie, II. Popovici, Mihai Vodă. Potra, Doc. Bucureşti. Puşcariu. Regleanu. Rosetti, Lettres roumaines. Rosetti, Scrisori româneşti. Sacerdoţeanu, Acte. Sacerdoţeanu, Diplomatică românească. Sacerdoţeanu, Facsimile. Sacerdoţeanu, Hrisovul. Sacerdoţeanu, Marula. Sacerdoţeanu, Sigiliul lui Mihai Viteazul. Simache, Brebu. = Nicolaescu, St., Hrisovul lui Mihai Vodă Viteazul pentru proprietăţile sale din judeţul Romanaţi dat în Tîrgoviste la 6 septembrie 1598, în „Arhivele Olteniei", X (1931), nr. 54-55. = Nicolaescu, St., Documente de la Mihai vodă Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei — 1600. Texte originale însoţite de traduceri şi ad-notaţiuni istorice, Bucureşti, 1916. [Extras din „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, XII (1911), tom. I]. = Nicolăescu-Plopşor, C., S., Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia" V şi VIII (1944). = N[icolăescu]-Plopşor, O răzvrătire a ţăranilor în timpul domniei lui Mihai Viteazul ?, în „Arhivele Olteniei", VIII (1929). = N[icolăescu]-Plopşor, C., S., Un document de la Mihai Viteazul, în „Oltenia", II (1941). = Nistor, Ion, I., Domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania 1 noemvrie 1599—19 august 1601, în „Analele Academiei Române", Memoriile Secţiunii Istorice, Seria a IlI-a, tom. XXVIII (1945-1946). = Panaitescu, P., P., Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, publicate de..., Bucureşti, 1936. = Panaitescu, Petre, P., Documente slavo-române din Sibiu (1470—1653), Academia Română, Studii şi cercetări, XXXII, Bucureşti, 1938. = Panaitescu, P., P., Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936. = Pascu, Ştefan, Istoria medie a României (secolele X-XVI), Bucureşti, 1966. = Pascu, Ştefan şi Vladimir Hanga, Crestomaţie pentru studiul istoriei statului şi Dreptului R.P.R., II (Feudalismul I), Bucureşti, 1958. = Popovici, George, Mihai Vodă şi moşnenii din Sularul. O încercare interpretativi in „Convorbiri literare", XX (1887), nr. 12. = Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594—1821), Bucureşti, 1961. =s Puşcariu, Sextil, Istoria literaturii române. Epoca veche, ed. a Il-a, Sibiu, 1930. a Regleanu, M., G., O condică de moşteni Dîmboviţeni: Dragodăneştii, Cîndeştii şi Aninişanii, în „Revista arhivelor", V (1942), nr. 1. = Rosetti, Alexandre, Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du dibui du XVII-e siicle tirees des Archivei. de Bistritza (Transylvanie), Bucureşti, 1926. = Rosetti, Al., Scrisori româneşti din Arhivele Bistriţei (1592-1638), Bucureşti. 1944. = Sacerdoţeanu, A., Acte fără pecete, in„ Hrisovul", I (1941). =: Sacerdoţeanu, Aurelian, O chestie de diplomatică românească „tot satul cu tot hotarul", în „Arhivele Olteniei", IX (1930). = Sacerdoţeanu, Aurelian, Culegere de facsimile pentru Şcoala de arhivistică. Seria română, fasc. I (nr. 1—18), Bucureşti, 1942. = Sacerdoţeanu, A., Hrisovul şi sigiliul lui Mihai Viteazul din 27 iulie 1600, în „Revista arhivelor", IV (1940), nr. 1. = Sacerdoţeanu, Aurelian, Marula nu e fiica lui Mihai Viteazul, în „Hrisovul", I (1941). = Sacerdoţeanu, A., Iarăşi sigiliul lui Mihai Viteazul, în „Revista arhivelor", VI (1944—1945), nr. 2. = Simache, N., I., Complexul arhitectural din comuna Brebu, Ploieşti. XV www.dacoromanica.ro Simonescu. Soveja, Doc. Mihai Viteazul. Stdnicd. Stdnicd fi Popescu. Sturza-Sducefti fi Gonţa. Sulică, Relaţiile. Szâdeczky, Levelek. Szâdeczky, Mihdly Vajda. Ştefânescu, Michel le Brave. Ştefânescu, Ştiri noi. Ştefânescu, Ţara Rom. Ştefânescu, Un document. Ştefulescu, Doc. slavo-rom. Ştefulescu, Strîmba. Ştefulescu, Tismana. Tesauru, I. Tocilescu. Tocilescu, Doc. ist. I, II. Unirea românilor. Veress, Documente, VI. Vldddianu. Vlâdâianu, Lupu Mehedinţeanu. Xenopol. = Simonescu, Dan, Cea mai veche colecţie tipdritd de documente românefti, în „Mitropolia Olteniei", XXII (1970), nr. 5-8. = Soveja, Maria, Documente inedite de la Mihai Viteazul, în „Revista arhivelor" LII (1975), voi. XXXVII.nr. 2. = Stânicâ, Vitalie, Date noi despre documentele romăno-slave pdstrateîn Biblioteca Naţională din Sofia, în „Studii", Revistâ de istorie, XXI (1968) nr. 5. = Stânicâ, V., şi M. Popescu, Documente inedite slavo-române din Ţara Românească de la sfîrfitul secolului al XVI-lea, în „Studii", Revistă de istorie, XIV (1961), nr. 1. = Sturza-Sâuceşti, Marcel şi Alexandru I. Gonţa, Tricolorul românesc simbol al unităţii naţionale sub Mihai Viteazul, în „Revista arhivelor", XI (1968), nr. 2. = Sulică, N., Relaţiile lui Mihai Viteazul cu oraful Tirgu Muref, Tîrgu Mureş, [1929]. = Szâdeczky, La jos, Levelek Erdily târtinetihez 1599— 1601 ivekben, în „Târtânelmi Tar", 1883. = Szâdeczky, Lajos, Erdily is Mihdly Vajda tSrtinete 1595—1601, Timişoara, 1893. — Ştefânescu, Şt., Michel le Brave „Restitutor Daciae", în„RevueRoumained’histoire",tom. VII (1968), nr. 6. = Ştefânescu, Şt., Ştiri noi cu privire la domnia lui Mihai Viteazul, în voi. Studii fi materiale de istorie medie, V, Bucureşti, 1962. = Ştefânescu, Şt., Ţara Românească de la Basarab I „întemeietorul" pină la Mihai Viteazul, Bucureşti, 1970. = Ştefânescu, Şt., Un document recent descoperit privitor la recrutarea mercenarilor de către Mihai Viteazul, în „Romanoslavica", V (1962). = Ştefulescu, Alexandru, Documente slavo-române relative la Gorj (1406—1665), Tîrgu Jiu, 1908. = Ştefulescu, Alexandru, Strîmba, Tîrgu Jiu, 1906. = Ştefulescu, Alexandru, Mînăstirea Tismana, Bucureşti, 1909. = Papiu, Ilarian, A., Hrisoave domnefti acum mai intîi date la lumină, în Tesauru de monumente istorice, I, Bucureşti, 1862. = Tocilescu, Gr., G., Documente inedite privitoare la istoria română, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", I (1883), voi. II; fasc. 2; II (1884), voi. I, fasc. 1; II (1885), voi. IV. = Tocilescu, Gr., G., Documente istorice inedite, în „Foaia Societăţii Românismul", I (1870), nr. 8 —9 şi 10—11; II (1871), nr. 2-5. = Sacerdoţeanu, A., şi Emil Vîrtosu, Unirea românilor, 1599 — 1859 — 1918, în „Arhivele Bucureştilor", nr. IV, 1938. = Veress, Andrei, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Ţării Românefti, voi. VI. Acte fi scrisori (1600—1601), Bucureşti, 1933. = Vlâdâianu, Ion, Boierii din Cernaia, în „Arhivele Olteniei", XIX (1940), nr. 107-112. in [Anexa] Documente privind boierii din Cernaia, ibidem. = Vlâdâianu, Ion, I., Marele paharnic Lupu Mehedinţeanu, în „Arhivele Olteniei", XVIII (1939), nr. 104— 106 în [Anexa] Doc. privitoare la Lupu Mehedinţeanu, ibidem. = Xenopol, A., D., Ţăranii sub Mihai Viteazul. Cu prilejul unui nou document, în „Convorbiri literare", XX (1886). XVI www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1 — <1593 octombrie — 1599 octombrie). Mihai Viteazul întăreşte lui Udrişte pitarul ocină şi moară la Băteşti. 2 — <1593 octombrie — 1594 septembrie 12). Mihai Viteazul întăreşte lui Dragotă ocină la Lupoaia, Larga şi Stîrci. 3 — (1593) octombrie 2, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Staico ocină la Găujanii de pe Mostişte, precum şi înfrăţirea cu Gaşpar. 4 — 1593 (7101) octombrie 8. Stoian Pleşcotă cumpără ocini, livadă şi selişte la Bălteni şi Lumnic. 5 — 1593 (7101) octombrie 25, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Nicula din Glogova părţi în Baia şi Gosteşti, precum şi un ţigan. 6 — (1593) octombrie 29. Mihai Viteazul împuterniceşte pe egumenul Serghie de la m-rea Tismana să ia din satul Obedinul găleata şi toate dăjdiile. 7 — 1593 (7102) octombrie 30, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radoslav postelnicul şi soţiei lui, Leanca, ocină în Dimiiani, în urma unei judecăţi. 8 — (1593) noiembrie 9. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Sf. Nicolae din Bucureşti parte din satul Grozăveşti, dăruit de Mitrea vornicul şi soţia sa Neaga. 9 — (1593) noiembrie 10. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna satul Perişorul, în urma unei judecăţi. 10 — 1593 (7101) noembrie 17. Mihai Viteazul întăreşte lui Moga spătarul ocină în Rădu-leştii de pe Prahova, în urma unei judecăţi. 11 — 1593 (7102) noiembrie 23, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Voinea, lui Oprea, şi Stancăi ocină cu vad de moară la Pătîrlage. 12 — 1593 (7102) decembrie 2. Mihai Viteazul întăreşte lui Radu, fost mare spătar, moşie în satul Cioroiul. 13 — (1593) decembrie 4. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Dumitru din Căldăruşani să întoarcă nişte grîu, porci şi brînză; şi 300 de aspri cu care a plătit nişte cai furaţi. 14 — 1593 (7102) decembrie 7, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte Calei şi lui Baciul ocine în Neagomireşti, Viţicheşti, o vie şi o ţigancă. 15 — 1593 (7102) decembrie 7, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Căzan şi altora ocine, vii şi ogoare la Topliceani, Buholeşti, Jideni şi în alte sate. 16 — 1593 (7102) decembrie 14. Mihai Viteazul întăreşte lui Tatul şi lui Mihăilă ocină la Băşineşti. 17 — 1593 (7102) decembrie 20, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Detco logofătul ţigănci. 18 — 1593 (7102 ) decembrie 20, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Duca vii, ogoare, vetre de casă în Olteni, Puturoşani, Sîmbotin ş.a. 19 — (1593) decembrie 24, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Pătru din Fărcăşeşti jumătate din satele Topliţa de la Jilţ, Pitulaţii de la Jilţ şi Călugăreni, în urma unei judecăţi. 20 — (1593) decembrie 28. Mihai Viteazul întăreşte lui Manea, lui Oprea şi lui Sas părţi dintr-un vad de moară la Văcăreşti, in urma unei judecăţi. 21 — 1594 (7102) ianuarie 4, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Tismana toate satele pe care le-a avut încă de la intemeierea ei, danii de la Dan voievod şi Mircea cel Bătrîn. 2 — Documente — România ____ c. 1026 XVII www.dacoromanica.ro 22 — <1594—1599) ianuarie 5. Mihai Viteazul scuteşte ţiganii m-rii Bistriţa de munci la ocnele de sare, numai să lucreze la mănăstire. 23 — (1594—1599) ianuarie 9. Mihai Viteazul împuterniceşte m-rea Argeş să ţină judecăţile şi vama din oraşul Argeş. . 24 — 1594 (7102) ianuarie 14, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Oprea şi altora ocine în Groşi şi in Pereni, pe care ei s-au înfrăţit. 25 — <1594 — 1599) ianuarie 14. Mihai Viteazul porunceşte slugilor domneşti să lase în pace pe Mihai Grecul şi alţii din Tîrşor pentru nişte sipete şi săbii ferecate, dulămi şi altele, luate de la ei de Borcea logofătul şi aduse domnului. 26 — (1594) ianuarie 31. Mihai Viteazul întăreşte lui Udrişte paharnicul şi lui Radu postelnicul mori pe Buzău. 27 — 1594 (7102 ) februarie 4, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru, logofătul din Stoiceani, satul Găneşti şi ocine în Titoi, mori la Găneşti, precum şi ţigani. 28 — 1594 (7102) februarie 19, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna satul Cornăţelul, jumătate fiind dania sa. 29 — 1594 (7102) februarie 20, Bucureşti. Mihai Viteazul dăruieşte m-rii Coşuna o vie la Smîrdeşteţ şi una la Priseaca. 30 — 1594 (7102) februarie 20, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Pîrvul logofătul ocină la Sălătruc. 31 _ 1594 (7102 ) februarie 25, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Stanciul din Ră-teşti şi fraţilor lui o moară. 32 — (1594) februarie 25. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Velica din Beleţi să împartă cu sora ei Buna cele trei ogoare rămase de la tatăl lor. 33 — 1594 (7102 ) martie 4. Mihai Viteazul întăreşte lui Pătru Văcărescul şi altora satul Hlemna. 34 _ (1594 — 1599) martie 8. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Argeş vama oraşului Argeş şi dreptul de a judeca în oraş. 35 — 1594 (7102 ) martie 12, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radoslav şi lui Dobrin ocinSL Ist Nucet. 36 — 1594 (7102) martie 26. Popa Anghel dăruieşte nepotului său Anghel din Olăneşti ■o moşie la Sărăcineşti. 37 — 1594 (7102) martie 26, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Dobrin şi fratelui său Mardarie ocină în Grădiştea din Deal. 38 — 1594 (7102 ) martie 26, Bucureşti. Mihai Viteazul porunceşte lui Nan banul de la •Ocna Mare şi cetaşilor săi să dea în continuare la m-rea Tismana merticul obişnuit de sare. 39 — 1594 (7102 ) martie 30. Andrei şi Petriman vînd popii Gherghe din Săcuiani o cură-tură la Vadul lui Bădici. 40 - 1594 (7102) aprilie 3, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Stănilă postelnicul ocine în Vîlcăneşti, Braloştiţa şi Salcea, în urma unor judecăţi. 41 _ (1594 — 1599) aprilie 3. Mihai Viteazul întăreşte din nou m-rii Argeş vama oraşului Argeş şi dreptul de judecată în oraş. 42 — 1594 (7102) aprilie 12, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Nan gramaticul ocină în satul Bîrzeştii lui Homocea. 43 — (1594 — 1599) aprilie 26. Mihai Viteazul scuteşte de oaste pe Mihai Grecul din Tîrşor. . . 44 — 1594 (7102) aprilie 27. Mihai Viteazul întăreşte lui Stanciul şi altora ocine şi vu în Simbotin. 45 — 1594 (7102) aprilie 27. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Stăneşti un obroc anual de grîu, brînză şi sare. 46 — (1594) mai 2, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Stamate din Bucureşti şi fiului său Gherghe ocină la Brobodiţi. 47 _ (1594) mai 3, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Oancea din Rîmnic casă, vie şi ogoare în Voinigeşti. 48 - 1594 (7102) mai 8, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte Bisericii Domneşti din Bucureşti şi rudelor popii Neagul prăvălii în Bucureşti. 49 — 1594 (7102 ) mai 15, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Cotlomuz de la Athos ibălţile de la Romoleţ, Fîntînele, Suhaia ş.a., în urma unei judecăţi. 50 — 1594 (7102 ) mai 16, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Sarchiz ocină în Bujo-reni, în urma unei judecăţi. 51 - (1594) mai 16, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte popii Pîrvan şi altora ocine in Elhoveţul de Sus şi în Gogoşi, în urma unei judecăţi. 52— (1594) mai 19, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Blagoveştenia de lîngă Buzău satul Rătunda, care se numeşte Groşăneasca de la Meteleu. XVIII www.dacoromanica.ro 53 — 1594 (7102) mai 22, Bucureşti. Mihai Viteazul Întăreşte lui Pătru şi fraţilor lui ocine în Plopeni şi în Măcsăneni. 54 — 1594 (7102) mai 27. Mihai Viteazul întăreşte Stoianei şi Neagăi moşie la Măciu-ceşti, în urma unei judecăţi. 55 — 1594 (7102 ) mai 27, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radu, fost mare spătar, părţi în satele Orleşti şi Dobruşa. 56 — 1594 (7102) mai 28, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Mihalcea, fost mare ban, satul Orleşti. 57 — (1594} mai 28. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Radu postelnicul şi Udrişte, paharnicul din Bucşani, să ţină un vad de moară din Buzău. 58 — (1594} mai 28. Mihai Viteazul întăreşte lui Dobrin şi altora moşie în satul Nucet. 59 — 1594 (7102) iunie 3, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Blagoveştenia de lingă Buzău mori pe apa Buzăului. 60 — 1594 (7102) iunie 5, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna satul Rado-vanul, dăruit de Daniil călugărul. 61 — 1594 (7102) iunie 6. Mihai Viteazul întăreşte lui Dobre al doilea logofăt nişte ţigani. 62 — 1594 (7102) iunie 8, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radul ocină la Meri-şani, precum şi ţigani. 63 — 1594 (7102 ) iunie 10, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna satele Perişorul, Saca, Cîrna, Ciutura şi Stejarul, precum şi mori şi ţigani. 64 — (1594 — 1599} iunie 14. Mihai Viteazul scuteşte de oaste pe Mihai din Tîrşor. 65 — (1594} iunie 15, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte popii Tudoran din Cîmpulung ocine şi vii în Ţigăneşti. 66 — 1594 (7102) iunie 18. Iacov banul vinde lui Nicola slugerul ocină în Sărăţeni. 67 — 1594 (7102 ) iunie 18, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Necula vătahul ocină la Tătariul, un vad de moară şi loc de grădină la Cojoceşti, precum şi ţigani, în urma unor judecăţi. 68 — 1594 (7102) iunie 21, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Dărădan ocină în Stoeneşti. 69 — 1594 (7102) iunie 23. Balea logofătul şi soţia sa Stanca vînd partea lor de moşie din Bucşani lui Andrei marele logofăt. 70 — (1594 iunie, după 23}, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Andrei, marele logofăt, moşie în satul Bucşani. 71 — 1594 (7102) iunie 28, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Costea ocină la Strimtul. 72 — 1594 (7102) iulie 1, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Necula o jumătate de moară şi două vii la Corcova. 73 — 1594 (7102) iulie 5, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radul al doilea paharnic ocină în Jirovul de Jos şi în Ce maia. 74 — 1594 (7102) iulie 7, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Udrişte din Bucşani un vad de moară pe Buzău. 75 — 1594 (7102) iulie 8. Voilă şi Stana dau toată moşia lor din Topliţa ginerelui lor Dragotă Titoianu. 76 — 1594 (7102 ) iulie 16, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Miho banul şi lui Hrănită logofătul ocine în Grădiştenii din Vale şi în Grădiştenii din Coastă. 77 — 1594 (7102) iulie 22, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui David spătarul ocină în Urzica. 78 — (1594} august 3. Mihai Viteazul întăreşte lui Stănilă postelnicul satele Vîlcăneşti, Ciomăgeşti, Calopăr, Salcea şi altele, pe care s-a înfrăţit cu verii săi primari, Neagoe şi Moisi. 79 — (1594} august 5. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşune nişte ţigani şi un sat. 80 — (1594} august 7. Mihai Viteazul împuterniceşte m-rea Tismana să ia vamă de peşte din balta de la Bistriţa. 81 — (1594} august 9. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna satul Săcuiul. 82 — (1594} august 17. Stan, soţia lui Voica şi fiul lor Neagoe vînd partea lor de ocină din Strîmba lui Stoica al doilea logofăt. 83 — 1594 (7102) august 17, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Sîrbu marele stolnic şi fratelui său, popa Stan din Cerneţi, jumătate din satul Bistriţa, precum şi ţigani. 84 — 1594 (7102 ) august 23, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Pătru, al doilea armaş, jumătate din satul Vălari, ocină în Doiceşti şi mai multe sălaşe de ţigani. 85 — (1594} august 24, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Sf. Nicolae din Bucureşti ocină la Vlădeni. 86 — 1594 (7102) august 29, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Glavacioc părţi în satele Caracal, Betejani, Comoşteni şi altele, mori, vii şi ţigani, în urma unei judecăţi. www.dacoromanica.ro XIX 87 — 1594 (7103 ) septembrie 6, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Daba şi fratelui: său Dobre ocină în Dîlga de Sus, în urma unor judecăţi. 88 — 1594 (7103) septembrie 6, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Staico ocină la Blăjoiu de Sus şi Blăjoiu de Jos, pe care s-a înfrăţit cu Stan. 89 — (1594) septembrie 7. Mihai Viteazul întăreşte lui Negrea şi fraţilor lui ocine la Arşi- 90 — (1594) septembrie 9. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Tatul postelnicul să-şi ţină. viile şi ocina de la Răzvad. 91 — 1594 (7103 ) septembrie 12, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Dobrişan şi fratele său Tudoran ocină in Hulubeşti. 92 — (1594) septembrie 21. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Anca ocină in Poiana, cu vecini, precum şi o ţigancă. 93 — 1594 (7103) septembrie 26, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte Episcopiei de Buzău ocină in Cirpeşti, in urma unei judecăţi. 94 — (1594 septembrie 26 — 1597 februarie). Mihai Viteazul întăreşte lui Drăgan ocina in Trăstieni, precum şi ţigani, în urma unor judecăţi. 95 — (1594 septembrie 26 — 1595 februarie). Mihai Viteazul întăreşte lui Stoica şi altora ocină in Trestenic, in urma unei judecăţi. 96 — (1594) octombrie 1. Mihai Viteazul dăruieşte m-rii Blagoveştenia din Buzău şi lui Udrişte din Tirgovişte trei roate de moară, pe care să le stăpînească impreună. 97 — 1594 (7103 ) octombrie 2, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte popii Pîrvan şi fraţilor lui, Radul şi Andreico, ocină în Elhoveţul de Sus, în urma unei judecăţi. 98 — 1594 (7103) octombrie 4, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte popii Standul ocina in Corcova. 99 — 1594 (7103) octombrie 5. Răvaş de jurătorii lui Bragă şi ai lui Pătru din Fureşti. 100 — (1594 — 1599) octombrie 24. Mihai Viteazul împuterniceşte pe sătenii din Jegălia să întoarcă banii lui Nedelco din Argeş, fiind ei mai volnici să aibă moşie in sat. 101 — 1594 (7103) octombrie 31, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Lupul şi lui Radul ocină in Ujăşti, Bădeni şi Băiculeşti. 102 — 1594 (7103 ) (decembrie), Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Stoica al doilea logofăt şi jupaniţei lui, Dochia, mai mulţi ţigani. 103 — 1594 (7103 ) decembrie 13, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Stoica al doilea logofăt ocine în Groşi, Şerbeşti, Stejarul şi Strîmba, precum şi mai mulţi ţigani. 104 — 1594 (7103 ) decembrie 14, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte Episcopiei de Buzău ocină în Cîrpeşti, în urma unei judecăţi. 105 — (1594—1599) decembrie 28. Costandin vinde lui Nenciul călugărul un pogon de loc şi jumătate de stînjen de ocină la Scăiani. 106 — (1595—1596) ianuarie. Mihai Viteazul împuterniceşte pe egumenul Serghie de la m-rea Tismana ca, împreună cu Radul comisul, să hotărnicească moşiile mănăstirii. 107 — 1595 (7103 ) februarie 12, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Teodosie jnarele vistier, satul Runcul. 108 — (1595) februarie 14. Mihai Viteazul întăreşte fraţilor Buzeşti satul Pleniţa. 109 — (1595—1596) februarie 20. Ivan, marele vornic, întăreşte jupaniţei Voica omoară la Negeşti, in urma unei judecăţi. 110 — 1595 (7103) martie 10, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radul, fost mare comis, satul Placico. 111 — (1595—1596) martie 16. Mihai Viteazul întăreşte lui Hristodor diaconul şi fratelui său Dimitru satul Piscani, în urma unei judecăţi. 112 — 1595 (7103) martie 17, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Bădilă şi fratelui său Albu moşia Prundeni. 113 — (1595) martie 29, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Dobrotă şi altora moşie in Bălegoşi şi în Grabicina. 114 — (1595) aprilie 18. Mihai Viteazul împuterniceşte m-rea Vieroş să-şi ţină satul Poenari. 115 — 1595 (7103) aprilie 29, Bucureşti. Mihai Viteazul dăruieşte m-rii Sf. Nicolae din Bucureşti ocine la Cimpenii de la Ciorogîrla şi la Buciumeni. 116 — 1595 (7103 ) mai 4, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte jupanului Calotă clucerul ocine în Dreveşti. 117 — (1595—1599) mai 15. Mihai Viteazul împuterniceşte m-rea Vieroş să-şi stăpînească satele Căpăţînenii şi Poenarii. 118 — 1595 (7103) mai 20, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Radul şi lui Neagul ocine in Stănceşti. XX www.dacoromanica.ro 119 — 1595 (7103) mai 26, Bucureşti. Mihai Viteazul Întăreşte lui Dragomir ocine in Rusineşti şi in Mărgăriteşti. 120 — 1595 (7103) iunie 3, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Ursu, fraţilor lui şi fiilor lui moşie şi vie in Dealul Bobului şi la Urlaţi. 121 — 1595 (7103) iunie 5. Mihai Viteazul întăreşte m-rii de la Cepturoaia satul Râbegii, dăruit de Radul marele clucer. 122 — 1595 (7103) 16. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Neaga vorniceasa, soţia lui Mitrea fost mare vornic, o parte din satul Grojdibrod şi ţiganii, din averile peste care fusese înfrăţită. 215 — 1597 (7105) ianuarie 17, Ttrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Barbu clucer satul Drăgoieni şi ocine în Vădeni şi Pişteşti. 216 — 1597 (7105) ianuarie 18, Ttrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Stoica logofăt ocină în Berislăveşti, ogoare, fălci de loc, vii, livadă şi un vad de moară. 217 — 1597 (7105) ianuarie 21, Ttrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte Episcopiei de Buzău satele Pojorîţi, Stănuleşti şi Găvăneşti, care se vînduseră domnului. 218 — 1597 (7105) februarie 3, Ttrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Stan şi Stancăi ocine în Măicăneşti şi o vie. 219 — 1597 (7105) martie 23, Ttrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Mihai paharnicul şi jupaniţei lui, Frujina, satul Brătieşti, jumătate căpătat ca zestre, iar altă jumătate dăruită de domn. 220 — 1597 (7105) aprilie 1. Mihai Viteazul întăreşte Stancăi din Bogdăneşti ocina soţului ei Barbu, cu pomet, heleşteu şi moară, în urma unei judecăţi. 221 — 1597 (7105) aprilie 5, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Cheajna ocină în Săruleştii de Sus, pe care o lasă, după moartea ei, fratelui său Badea. 222 — (1597) aprilie 7. Mihai Viteazul scuteşte satul Vîrvorul de vinăriciul domnesc, ca să dea vinărici la m-rea Coşuna. 223 — 1597 (7105) aprilie 14, Argeş. Mihai Viteazul întăreşte lui Necula negustorul vetre de casă cu pivniţă în oraşul Argeş, o moară cu două roţi, livezi la Cerbureni ş.a. 224 — 1597 (7105) aprilie 25, Strejeşti. Mihai Viteazul întăreşte Episcopiei de Rîmnic, în urma unei judecăţi, ocina Cornetul din Voinigeşti, dăruită de boierii din Drăgoeşti. 225 — 1597 (7105) (aprilie) 30, Cepturoaia. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna, în urma judecăţii cu Necula, 30 de funii de ocină cumpărate la Radovanul, sat pentru care călugării au plătit şi zece năpăşti de bir. 226 — 1597 (7105) mai 1. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Anghel logofătul din Sără-cineşti să întoarcă banii orăşenilor care au cumpărat moşie în Buneşti şi să stăpînească el ocina. 227 — 1597 (7105) mai 6. Şerban marele paharnic adeverează că ocina sa din Izvorani, pe care a vîndut-o lui Mihai Viteazul şi a fost dăruită m-rii Argeş a vîndut- o de bunăvoia sa. 228 — 1597 (7105) mai 11, Ttrgovişte. Mihai Viteazul dăruieşte m-rii Argeş ocine la Izvorani cumpărate de la Şerban marele paharnic şi de la Muja şi-i întăreşte morile dăruite de Neagoe Basarab voievod. 229 — 1597 (7105) mai 20, Ploieşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Ştefan postelnic ocine la 'Silişte, Frijăreni şi la Călugăreni, precum şi un sălaş de ţigani. XXIV www.dacoromanica.ro 230 — 1597 (7105) mai 31. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru logofăt ocine la Căldă-ruşanii de Sus, în urma unor judecăţi. 231 — 1597 (7105) iunie 3, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Neaoşul ocine la Neagra. 232 — 1597 (7105) iunie 3, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru ocină la Pereni şi o vie în dealul Rădăcineştilor. 233 — 1597 (7105) iunie 5, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Vîlcul logofăt ocine in Foeştii de Sus, cumpărate „pe vreme de foamete". 234. {1597—1599} iunie 10, Tîrgovişte. Mihai Viteazul vinde lui Iane şi lui Tudor, nepoţii lui Mihalcea banul, două vaduri de moară la apa Rîmnicului Sărat, pentru slujba „care au slu-jit-o ei cu mare greutate ţării". 235 — 1597 (7105) iunie 14, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Selivestru călugărul de la Brezoi nişte fălci de loc pentru stupină. 236. 1597 (7105) iunie 15. Şase boieri hotărăsc ca David postelnicul să întoarcă jupa-niţei Stanca din Brîncoveni asprii datoraţi de Danciul vornicul şi Radul postelnicul, şi să stăpînească jumătate din sate, cu ţigani, vii şi mori, din averea Brîncovenilor. 237 — 1597 (7105) iunie 15, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Teodosie marele logofăt satele: Băiaşi, Turcineşti şi Gărdeşti, cu rumâni. 238 — 1597 (7105) iunie 20, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Radu al lui Nenul moşii în: Policiori, Joseni, Păcăleni, Pădure, Trestia, Micşani. 239 — 1597 (7105) {iunie ante 21}, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Vîlcan partea de moşie din Gabrov a cumnatului său Iane Pandichiu, căruia, după moartea lui şi după robirea de către tătari a soţiei sale Voica, i-a plătit birurile „pină la vrămea rumptorii". 240 — 1597 (7105) iunie 21, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Vîlcu logofăt moşii in Gabrov cumpărate de la Oancea logofăt şi de la Vîlcan în vreme de foamete, „după robirea turcilor, cind au robit şi au prădat Ţara Rumânească". 241 — 1597 (7105) iunie 22, Tîrgovişte. Mihai Viteazul intăreşte lui Vflsan din oraşul Tîrgu Jiu ocină în Ceseni, cu pometul de la o stupină. 242 — 1597 (7105) iunie 25. Miclea, fiul Bălţatului, vinde lui Gligore din Urseşti moşie in Bălţaţi. 243 — 1597 (7105) iunie 25, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Oprea, Şteful, Do- brii şi Stanei moşii in Tîrcovul lui Bîtlan. . 244 — 1597 (7105) iunie 26. Mihai Viteazul cheamă slujitori la oaste stabilind leafa ce o va da călăraşilor, pedeştrilor, iuzbaşilor şi căpitanilor şi cere tuturor domnilor, vameşilor şi ispravnicilor de la schele să-i lase să vină ca să slujească în armata sa. 245 — 1597 (7105) iunie 27, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Badea postelnicul din Greci ocine în Liseni şi ţigani. 246 — 1597 (7105) iunie 30, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Oprea postelnicul satul Pierîia, dobîndit pentru credincioasă slujbă de la doamna Stanca. 247 — 1597 (7105) iulie 1, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte Mitropoliei satul Lungii, dăruit de Neaga vorniceasă a lui Mitrea fost mare vornic, în urma întocmirii acesteia cu vlădica Eftimie. 248 — {1597} iulie 1. Mihai Viteazul hotărăşte ca vecinii din Groşani să dea birul la Tismana, deoarece acolo se aflau „în vremea crestării" pe răboj. 249 — 1597 (7105) iulie 3. Jupan Nan din Buneştii de Jos cumpără mai multe fălci de loc pe care le dăruieşte m-rii Sf. Ioan Gură de Aur din Ocnele Mari. 250 — 1597 (7105) iulie 6, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Tatul postelnic ocină şi vii la Răzvad, cu rumâni, în urma unor judecăţi. 251 — 1597 (7105) iulie 20. Muja postelnicul dă mărturie pentru ocina din Borăscu, cumpărată de jupîneasa Samfira de la nepoţii lui şi pentru partea ce a luat-o din Ohaba în schimbul moşiei sale din Borăscu. 252 — 1597 (7105) iulie 20, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Braşov ocină in Bărbuleţi. 253 — 1597 (7105) iulie 30, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Maria şi ginerelui ei Voico logofăt ocină la Grădiştea de Jos, în urma unei judecăţi cu Drăghici spătarul. 254 — 1597 (7105) august 14, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Beciul cu fraţii lui şi lui Necula ocine în Frăsinetul de Jos şi în Frăsinetul de Mijloc. 255 — {1597} august 16. Mihai Viteazul împuterniceşte pe Luca Frîncul să ţină satul Stăneşti, luat de la Tudoran postelnicul pentru o datorie de 10 000 aspri. 256 — 1597 (7105) august 27, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru banul satul Brăniştarii din Măgură şi ocine la Grădiştea din Vale, Gălăşeşti şi Uzgani. XXV www.dacoromanica.ro 257 — (1597 septembrie 1 — 1598 august 31} 7106, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Valea Mare ocină în satul Valea Mare, cu vie, pomet, cu doi vecini din Izvorani şi un vad de moară pe Argeş, dăruite de jupaniţa Neacşa. 258 — (1597 septembrie 1 — 1598 august 31) 7106, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Tudoran ocină în Verneşti cu vie. 259 —(1597 septembrie 1 — 1598 august 31) 7106, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Voicu moşii în Voinigeşti, vii, livadă şi un vad de moară, după cumpărăturile în întocmirea făcută cu Pană. 260 — 1597 (7106) septembrie 3, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Dobra a lui Dobrişan postelnic ocină în Hulubeşti peste care s-a înfrăţit cu Tudoran pitarul şi s-a întocmit, ca moşia să nu rămînă prădalnică după moartea lor. 261 — 1597 (7106) septembrie 6, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Stanciu logofăt ocine la Bumbeşti şi Clocotici, în urma unei judecăţi. 262 — 1597 (7106) septembrie 20, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dragomirşi lui Băncilă moşii cumpărate la Şcheii de la Potoc, Dragodăneşti, Voineşti şi Cîndeşti. 263 — 1597 (7106) septembrie 27, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte mamei sale, doamna Teodora, satele: Studina lui Măsteac, Studina Barbului, Cruşovul, Frăsinetul de Cîm-pie, Studeniţa Hameiului, ca să le stăpînească cît va fi în viaţă, iar apoi să le ţină fiica domnului, Florica. 264 — 1597 (7106) septembrie 28, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Manea, Dra-gomir, Mircea ş.a. ocine în Verneşti, Bănceştii Javrei, Cîrlomăneşti, Mălureni şi Zoreşti, cu vii. 265 — 1597 (7106) octombrie 5, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Stăneşti jumătăţi de sate şi sate la Ciumeşti, Cîrneşti, Filiaşi, Gura Dîlgăi ş.a. şi ţigani. 266 — 1597 (7106) octombrie 6, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Radul Buzescn marele clucer şi fraţilor săi Preda marele postelnic şi Stroe marele stolnic satul Pleniţa şi siliştea Păstaia, în urma unor judecăţi. 267 — 1597 (7106) noiembrie 3, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Fătul din Mără-cineni ocină şi trei pogoane de vie nedajnice. 268 — 1597 (7106) decembrie 3, Tîrgovişte. Judeţul Chirfote şi 12 pîrgari din oraşul Tîrgovişte întăresc m-rii Gorgota, stricată şi arsă de turci, ocină în Tîrgovişte, dăruită de Pătraşcu cel Bun şi Mihai Viteazul. 269 — 1597 (7106) decembrie 3, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Gorgota, stricată şi arsă de turci, ocină în oraşul Tîrgovişte, dăruită de Pătraşcu cel Bun voievod. 270 — 1597 (7106) decembrie 13, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte Mitropoliei (din Tîrgovişte), ocină în Săcueni, cumpărată de vlădica Eftimie de la Staico vătaful. 271 — 1598 (7106) ianuarie 18, Caracal. Mihai Viteazul întăreşte lui Ghinea ocină în Voinigeşti. 272 — 1598 (7106) ianuarie 25, Grădişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Badea postelnicul ocine in Liseni. 273 — 1598 (7106) februarie 12. Jupaniţa Stanca a lui Danciu, fost mare vornic, Calotă banul cu jupaniţa lui. Calea şi fraţii lor dăruiesc slugii lor. Alexie jumătate de ocină la Arvăteasca, pentru slujbă credincioasă în „ţări străine şi cu sînge vărsat". 274 — (1598} februarie 24, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Radu (Buzescu) marele clucer şi fraţilor săi. Preda marele postelnic şi Stroe marele stolnic, satele Turceşti, Ma-tieşti, Berbeşti ş.a. cu vecini, ale căror biruri le-au plătit. 275 — 1598 (7106) februarie 25, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte popii Tudoran din Cîmpulung ocină la Ţigăneşti, ogoare, vii, livezi şi locuri de casă. 276 — 1598 (7106) februarie 27, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Anca şi fiilor ei ocini la Drăceşti şi vii la Bîrzeşti. 277 — 1598 (7106) martie 9. Mihai Viteazul întăreşte lui Pătru postelnic moşie în Corbi. 278 — 1598 (7106) martie 24. Mihai Viteazul întăreşte lui Mihu, mare porter, ocine la Căscioare şi Blagodeşti şi ţigani. 279 — 1598 (7106) martie 25. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna moşie în Radovanul în urma unor judecăţi cu popa Oprea. 280 — 1598 (7106) aprilie 5, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte slugii domneşti Chirfote din Tîrgovişte ocină în lazuri cu vaduri de moară. 281 — 1598 (7106) aprilie 24, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Sas, Oprea, Stanciul şi Drăgoi ocine în Văcăreştii de Jos, cu vaduri de moară şi în Bîrzeştii de Sus, în urma unei judecăţi. 282 — 1598 (7106) aprilie 27, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte popii Vlaicu, lui Feticul şi lui Călin ocine, livezi, grădină şi vaduri de moară la Bătieşti şi Cîrcinov, cumpărate „pe vreme de foamete". XXVI www.dacoromanica.ro 283 — 1598 (7106 ) mai 3, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte popii Vladul şi popii Stoica, fiul său, moşii în Căzăneşti şi Dărmăneşti, vie şi crivine. 284 — 1598 (7106) mai 7, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Pîrvu logofătul ocină în Pereni, în urma unei judecăţi. 285 — 1598 (7106) mai 10, Tirgşor. Mihai Viteazul întăreşte lui Mihai din oraşul Tîrgşor ocine în Fisticii Radului şi din dealul cu vii. 286 — 1598 (7106) mai 20, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Şteful, slujitor domnesc, aşezat la „roşii aleşi", a patra parte din ocinele de la Frijureni, Ghitioara, Măgureni şi Vlădeni, cu ţigani, după întocmirea jupaniţei Maria, soţia sa. 287 — 1598 (7106) mai 20, Tirgovişte. Mihai Viteazul dăruieşte luiTudoran pitarul, pentru credincioasă slujbă, satul laşii, cumpărat mai înainte de domn de la megiaşi. 288 — 1598 (7106) mai 23, Craiova. Pană marele ban al Craiovei întăreşte m-rii Coşuna moşii cumpărate in Radovanul. 289 — 1598 (7106) mai 23, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Alexie din Vlădila, sluga lui Calotă fost mare ban, jumătate de ocină în Arvăteasca şi ţigani dăruită pentru credincioasă slujbă de Danciu fost mare vornic şi rudele sale. 290 — 1598 (7106) mai 23, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Jipa de la Buzău şi fiului său Radu moşii la Verneşti, cu vii. 291 — 1598 (7106) mai 26, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Gherghe din Bră-găreşti moşii in Brăgăreşti şi Bordeni, cu vaduri de moară. 292 — 1598 (7106) mai 27, Tirgovişte. Mihai Viteazul dăruieşte Episcopiei din Buzău satele Pojoriţi, Stănuleşti, Găvăneştii de Sus, Găvăneştii de Jos şi Periaţi, cu vecini, cumpărate mai inainte de domn. 293 — 1598 (7106 ) mai 28, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Hira din oraşul Buzău ocină în Verneşti, cu vii. 294 — 1598 (7106) mai 30, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Coşuna moşii în satul Radovanul, cumpărate de la megiaşi. 295 — 1598 (7106) iunie 1, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Manea ocină in Stă-neşti, in urma întocmirii cu unchiul său Lupul. 296 — 1598 (7106) iunie 4, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Coman logofătul ocine in Olteni, cu vii, cumpărate cu aspri şi cu o dulamă de grana. 297 — 1598 (7106) iunie 5, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Drăgan, lui Nan şi lui Voicilă moşii în Urlaţi şi în Dobromireasca. 298 — 1598 (7106 ) iunie 6, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Calotă fost mare ban, în urma unor judecăţi, jumătate din satul Coteana. 299 — 1598 (7106) iunie 8, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Stoica, Nan şi nepoţilor lor, Stan şi Vlădislav ş.a. ocine în Popeşti, cu vetre de casă. 300 — 1598 (7106) iunie 20. Mihai Viteazul întăreşte lui Stanciu logofătul şi lui Balea spătarul jumătate din satele Clocotici şi Bumbeşti, în urma unei judecăţi. 301 — 1598 (7106) iunie 22. Mihai Viteazul porunceşte unor megieşi să aleagă ocina lui Dumitru banul din Mogoşeşti. 302 — 1598 (7106) iunie 22. Mihai Viteazul porunceşte unor megieşi să aleagă ocina lui Dumitru banul din Mogoşeşti. 303 — 1598 (7106) iunie 28. Mihai Viteazul întăreşte lui Nica vistier satul Corcova, cu rumâni, mori şi vii. 304 — 1598 (7106) iunie 28, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Stănilă din Răti-voieşti şi lui Vladul din Izvor ocine în Gîrbovi şi în Izvor, deoarece şi-au pierdut cărţile „cînd au jefuit haiducii de peste munţi acele margini". 305 — 1598 (7106) iulie 4. Mihai Viteazul întăreşte lui Mihai din Tîrgşor şi lui Ion logofătul ocine la Rogozeşti şi Scăeni, cu vii, grădini şi livezi şi parte dintr-o moară, vîndute din cauza birului şi „pe vreme de nevoie". 306 — 1598 (7106) iulie 5, Tirgovişte. Mihai Viteazul împuterniceşte m-rea Cozia să-şi ţină vecinii şi ţiganii din Uliţa pe vechiul hotar de la moara de postav, iar vecinii să nu plătească bir cu orăşenii din Rimnic, ci „cu ţara". 307 — 1598 (7106) iulie 12, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Giurcă şi lui Bran moşii în Hăeşti şi vii în dealul Racoţilor, pentru că le-au „arsu cărţile cele vechi". 308 — 1598 (7106) iulie 17, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Bălăci postelnicul ocină în satul Urdari, cu vii, în urma unor judecăţi. 309 — 1598 (7106) iulie 21, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Mareş din Călina ocină în Călina şi o ţigancă. 310 — 1598 (7106) iulie 28, Tirgovişte. Andrei călugărul, fost ban, vinde lui Pătru Oncescu şi fiilor săi satul Cîrtojani, jud. Vlaşca. XXVII www.dacoromanica.ro 311 — 1598 (7106) august 21. Udrea marele arma? lasă părţi din averile sale, sate, vii şi ţigani, dacă va pieri în război, m-rii Panaghia şi soţiei sale Muşa — dacă nu se va mărita sau nu va muri — altfel moşiile ce-i revin ei vor fi împărţite fratelui lui, Badea, surorii sale, Graj-dana şi mănăstirii. 312 — 1598 (7106) august 29. Jupîneasa Stana şi David postelnicul dăruiesc m-rii Gura Motrului satul Scăeşti în schimbul siliştei Buiceşti, rămasă pustie, pe care ei o reiau şi o vînd lui Preda clucerul. 313 — 1598 (7107) septembrie 1, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Teodosie mare logofăt satele: Slătioara, Foleşti şi Popeştii de la Otăsău, care au fost cneji şi s-au vîndut acestuia de bunăvoia lor. 314 — 1593 (7107) septembrie 6, Ttrgovişte. Mihai Viteazul îşi întăreşte stăpînirea peste 23 ds sate din jui. Romanaţi, pe care le-a cumpărat cînd era boier, „din truda şi din slujba pe care am slujit-o domnia mea". 315 — 1598 (7107) septembrie 9. Jipa din Tălpăşeşti dă lui Stoica marele vistier un ţigan pentru că „m-a scos de la bir în 4 ani". 316 — 1598 (7107) septembrie 9, Caracal. Mihai Viteazul întăreşte lui Bălan părţi de moşie în Rădineşti. 317 — 1598 (7107) noiembrie 11, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru banul ocine în Grădiştea din Vale şi Grădiştea din Coastă, cu vii. 318 — 1599 (7107) ianuarie 13. Teodosie marele logofăt cu fraţii şi nepoţii săi vînd lui Stoica marele vistier satul Bîlta, cu vii şi grădini. 319 — 1599 (7107) ianuarie 13, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui David postelnicul ocină în Izvorani, şi ţigani. 320 — 1599 (7107) ianuarie 14, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Rada, fiica lui Ştefan portarul, ocină şi mori pe apa Colentinei, în urma unei judecăţi cu m-rea Stelea. 321 — 1599 (7107) ianuarie 15, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Maria şi ginerelui ei Voico ocină în Grădiştea din Vale, cu doi vecini. 322 — 1599 (7107) ianuarie 15, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupaniţei Maria şi ginerelui ei Voico logofătul ocină în Grădiştea din Vale, cu vecini, răscumpărată de la vărul lor Lăudat. 323 — 1599 (7107) februarie 13. Dragomir spătarul dăruieşte m-rii Tismana metohul Mişina. 324 — 1599 (7107) martie 7, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Moga paharnicul, lui Stoica şi jupaniţelor lor, Dobra şi Moma, moşia lui Muja, din Bărbăteşti, pentru că i-au purtat de grijă „la boala lui cea cumplită". 325 — 1599 (7107) martie 30, Bucureşti. Mihai Viteazul Întăreşte egumenului Theodosie de la schitul Sf. Troiţă moşii în Tihuleşti şi Moşeşti. 326 — (Cea. 1599 — 1600) aprilie 12. Călugăriţa Maria, înfrăţită cu Drăghici şi cu Giurgiu, lasă după moartea ei moşii şi ţigani Dragnei şi lui Dima postelnicul, care i-au purtat de grijă 20 de ani. 327 — 1599 (7107) aprilie 16, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii de la Cepturoaia satele, moşiile şi ţiganii de la Crucea, Puleni, Pura ni, Rogojani, Căluiul ş.a. dăruite de Radu ^Buzescu) marele clucer, cu fraţii săi ş.a. 328 — 1599 (7107) aprilie 21, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Tudoran pitarul parte de moară la Vlădeşti şi un ţigan. 329 — 1599 (7107) mai 18, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte lui Badea postelnicul ocine în Liseni. 330 — (1599) mai 22. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Vieroş, în urma unei judecăţi, satul Dobruşa, dăruit de Danciu vornic. 331 — 1599 (7107) iunie 13, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru banul .ocine cu vecini în Grădiştea din Vale şi Grădiştea din Coastă, în urma unei judecăţi. 332 — 1599 (7107) iunie 17. Eftimie mitropolitul Ungrovlahiei întăreşte întocmirea dintre Dragomir şi soţia sa Rada din Fieni, privind averile lor şi ocina din Pietroşiţa. 333 — 1599 (7107) iunie 17, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte popii Nan, lui Manea, Stan şi altor megieşi satul Văleni, în urma judecăţii cu călugărul Iasof de la m-rea Cutlumuz şi ou satul Mîzgani,' care le cotropise hotarele. 334 — 1599 (7107) iunie 30, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte Episcopiei de Rîmnic satele şi sălaşele de ţigani dăruite de monahia Maria din Drăgăşani. 335 — 1599 (7107) iulie 15, Tîrgovişte. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Ostrov satul Tăistrenii de lîngă Olteţ, care s-a vîndut în rumânie. 336 — 1599 (7107) august. Şerban marele paharnic vinde lui Stan Grama'din Bălteni satul Halimăjul, pe care acesta îl dă de zestre fiicei sale. XXVIII www.dacoromanica.ro 337 — 1599 (7107) august 4, Tirgovişte. Mihai Viteazul intăreşte lui Stoica marele vistier satele Piersica, Borduşanii, Mierlarii şi altele din judeţul Ialomiţa, precum şi satele Gâurenii, Bilta, Petreştii şi altele din judeţul Gorj. 338 — 1599 (7107) august 17, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte jupanului Dumitru banul ocine la Grădiştea din Vale, în urma unei judecăţi. 339 — 1599 (7107) august 28, Bucureşti. Mihai Viteazul întăreşte m-rii Simcpetra de la Athos mănăstirea pe care el o zideşte în Bucureşti (Mihai Vodă). 340 — 1599 (7107) august 29, Tirgovişte. Mihai Viteazul întăreşte lui Dumitru şi jupa-niţei lui, Cătălină, ocine in Rovinari şi în Ursoaia. 341 — (1599} septembrie 5. Dumitru marele vornic, Teodosie marele logofăt, Radul marele clucer, Stroe marele stolnic, Preda marele postelnic şi alţi mari dregători scriu lui Dan vistierul şi lui Vintilă clucerul, fugiţi în Polonia, despre stările din Ţara Românească, plingindu-se de politica lui Mihai Viteazul. 342 — 1599 (7107) septembrie 9. Calotă marele ban al Craiovei întăreşte lui Cirstea şi lui Vladul moşie in Hlemna. 343 — 1599 (7108) septembrie 19. Calotă marele ban al Craiovei întăreşte m-rii Coşuna moşii în Hlemna. 344 — 1599 (7108) septembrie 22. Mihai Viteazul întăreşte lui Neagul logofătul şi lui Badea postelnicul ocină în Zăncaga, in urma unei judecăţi. 345 — (1599 după octombrie 28 — 1600 martie 21}. Calotă marele ban cumpără pe seama domnului 100 de săbii de la Sibiu. 346 — (Cea. 1599 noiembrie — 1600 septembrie}. Calotă marele ban al Craiovei scrie sibienilor despre cumpărăturile pe care le au de făcut la Sibiu nişte cazaci din oastea lui Mihai Viteazul. 347 — (1599 noiembrie —1600}. Catastiful de venituri din Transilvania intrate in mina lui Dumitrache vistierul, precum şi de lefile plătite mercenarilor din oastea lui Mihai Viteazul. 348 — 1599 (7108) (noiembrie} 13. Catastif de dările din Transilvania, precum şi de vămi şi ocne. 349 — 1599 (7107) noiembrie 26, Făgăraş. Chitanţa lui Badea stolnicul şi Iane ccmisul, pircălabii de Făgăraş, pentru 110 teancuri de postav roşu. 350 — (1599 decembrie—1600 august} 7108. Nicolae Pătraşcu voievod întăreşte lui Mihu marele portar şi lui Ivan logofătul ocină şi baltă la Blagodeşti. 351 — 1599 (7108) decembrie 15. Popa Stan şi stolnicul Sîrbul lasă m-rii Tismana ocină la Bistriţa, jumătate din satul Ergheviţa şi tot satul Tintava. 352 — 1599 (7108) decembrie 18. Mitropolitul Eftimie dăruieşte popii Tudoran o selişte cu casă în Bărbăteşti. 353 — (1599} decembrie 20, Alba-Iulia. Mihai Viteazul scrie luileremia Movilă, domnul Moldovei, despre împrejurările cuceririi Transilvaniei. 354 — 1599 (7107) decembrie 28, Tirgovişte. Nicolae Pătraşcu voievod întăreşte lui Vilcu logofătul moşii în Zîrna. 355 — (1600} Preda marele postelnic scrie sibienilor despre uciderea unui om al său la Sibiu şi despre nişte săbii cumpărate acolo. 356 — (1600}. Vlădica Ioan de Alba-Iulia scrie sibienilor despre un fecior din Răşinari căsătorit cu o rudă. 357 — (1600 — 1601}. Fragment dintr-un catastif de localităţi din Transilvania. 358 — 1600 (7108) (ianuarie-mai}, Tirgovişte. Nicolae Pătraşcu voievod întăreşte lui Nicoară ocină în Boteni. 359 — 1600 (7108) decembrie 4, Tirgovifte. Neaga, juptneasa lui Mitrea vornicul, dăruieşte lui Dumitrachi Chiriţă marele postelnic jumătate din satul Grozăveşti In plata celor 2 000. 423 — 1600 (7109) decembrie 5, Tirgovifte. Simion Movilă voievod împuterniceşte m-rea Sf. Nicolae din sus de oraşul Bucureşti să stăpînească satul Grozăveşti, poruncind rumânilor să asculte de egumen. 424 — <1600> decembrie (8). Simion Movilă voievod întăreşte Mitropoliei satul Lungii, dăruit de jupaniţa Neaga vorniceasa. 425 — 1600 (7109) decembrie 16, Tirgovifte. Simion Movilă voievod împuterniceşte m-rea Tismana să-şi stăpînească morile de la Tîrgu-Jiu, dăruite de Mihai Viteazul. 426 — 1600 (7109) decembrie 21. Preda marele ban al Craiovei, soţia lui Cătălină şi fiica lor, Mara, dăruiesc m-rii Stăneşti satul Balomireşti. EXTRASE DIN DOCUMENTE ULTERIOARE PRIVIND DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL A. <1594 noiembrie după 13 —decembrie"). Moşiile lui Ala Bei Turcul de la Moceşti şi Mirceşti trec în stăpînirea domniei în vremea cînd Mihai Viteazul a ridicat „goana şi e-a tăeat pă turci". B. mare ban. D. <1596 după iunie 3 — 1600 august). Mihai Viteazul cumpără jumătate din satul Grop-şani, pe care o dă in schimb pentru Vlădeni, jud. Ialomiţa, lui Preda , întărind ulterior, din scaunul Transilvaniei, stăpînirea acestuia peste partea de sat amintită. E. (Cea. 1598—1600). Boierii şi slujitorii din Ţara Românească relevă că în urma legă-mîntului făcut cu imperialii, in domnia lui Mihai Viteazul, au luptat pentru creştini „cu mare cheltuială şi robii şi arsuri şi sînge vărsat". F. (Cea. 1598 — 1600). Mihai Viteazul cumpără satul Zăvoiu, care, după ce domnul a cucerit Transilvania, a fost dăruit de fiul său, Nicolae Pătraşco voievodul Ţării Româneşti, lui Radu logofăt din Boari, pentru „dreaptă slujbă". G. (Cea. 1599 octombrie 28—1600). Mihai Viteazul împrumută de la m-rea Cozia 20 000 de aspri şi 20 de cîntare de plumb, pentru care lăcaşul va primi în schimb satul Vişina. H. (1599 noiembrie —1600 august). Mihai Viteazul întăreşte din scaunul de la Alba Iulia lui Stoica satul Loloeşti, în urma judecăţii cu sătenii de acolo. I. (1599 noiembrie —1600 august). Biserica din Şcheii Braşovului, sprijinită de Mihai Viteazul, primeşte apoi ca danie de la familia voievodului satul Micşeneşti, jud. Ilfov. J. (1600 octombrie sfir fit—noiembrie). Mihai Viteazul cumpără cu bani din lefile lăsate de oşteni, cu voia lor, satul Costeşti pe care-1 scuteşte de bir şi-l dăruieşte m-rii Bistriţa, unde voievodul şi însoţitorii săi au stat înainte de „ieşirea lui din ţară". K. (1600 octombrie sfirfit—noiembrie) .Mihai Viteazul, după înfrîngerea suferită la 12, 7105. Mihai Viteazul voievod întăreşte lui Radu vornicul moşii în Merişani, Păpuşarii lui Zlatco şi Negoeşti. VI. 1598 (7106) august 21. Udrea mare armaş lasă satele şi averile sale fratelui lui,. Badea, surorii lor Grăjdana şi m-rii Panaghia. VII. 1600 (7108) aprilie 5. Moşnenii din Rătunda dau egumenului Ignatie de la m-rea Banu Buzău, ocină îndoit, în schimbul moşiei cumpărate de la ei şi dăruite mănăstirii de Andronie . Le voîdvode Michel le Brave confirme au diacre Hristodor et k son frdre Dimitru le village de Piscani, aprds jugement. 112. 17 marş 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k Bâdilă et k son frdre Albu la terre de Prundeni. 113. 29 marş <1595), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k Dobrotă et d’autres une terre ă Bălegoşi et k Grabicina. 114. 18 avril <1595). Le voîdvode Michel le Brave autorise le monastdre de Vieroş k conserver son village de Poenari. 115. 29 avril 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave fait don au monastdre Saint Nicolas de Bucarest de terres k Cîmpenii de la Ciorogirla et k Buciumeni. 116. 4 mai 1595 (7103 ), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme au «joupan » Calotă « clucer », des terres k Dreveşti. 117. 15 mai <1595—1599). Le voîdvode Michel le Brave autorise le monastdre de Vieroş k conserver ses villages de Căpăţîneni et Poenari. 118. 20 mai 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k Radul et k Neagul des terres ă Stănceşti. 119. 26 mai 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k Dragomir des terres ă Rusineşti et k Mărgăriteşti. 120. 3 juin 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme ă Ursu, k ses frdres et k ses fils une terre et un vignoble k Dealul Bobului et k Urlaţi. 121. 5 juin 1595 (7103). Le voîdvode Michel le Brave confirme au monastdre de Cep-turoaia le village de Răbegii, donation du grand « clucer # Radul. 122. <5 juin—24 juillet) 1595 (7103 ), Bucarest. Le voîdvode Michelle Brave confirme au logothdte Cîrstian des terres ă Brăneşti et un gud de moulin sur la riviere de Prahova. 123. 7 juin 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k nouveau au monastdre de Cepturoaia le village de Răbegii. 124. 12 juin 1595 (7103 ), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme k Radul et a son fils Neagoe des terres k Săcuiani et la moitid d’un moulin. 125. 12 juin 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme au second trdsorier le village de Corcova. 126. 14 juin <1595). Le voîdvode Michel le Brave confirme l’affrdrissement de Dragomir avec son dpouse Rada de Fiiani, pour toutes leurs terres. 127. 16 juin 1595 (7103 ). Le prdtre Ştefan ddclare que Voica, la mdre de Stan a partagd, aprds la mort de celui-ci, la terre d’Istroesei avec Oncea et Radul. 128. 18 juin <1595). Le voîdvode Michel le Brave confirme k Rada de Fiiani tous Ies biens hdritds de son dpoux Năvrap. 129. 2 juillet 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme au «joupan î Calotă, grand spathaire, des terres dans le village de Codreni. 130. 4 juillet <1595), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme ă Stoica, second logothdte et k sa «joupanitza » Dochia, des terres dans Ies villages de Piarseca et Strîmba. 131. 5 juillet 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme au grand « clucer » Radul Ies villages de Curăteştii lui Braţul et Curăteştii lui Voicilă, qui se sont vendus pour cause d’adversitds et misdre. 132. 13 juillet <1595). Le grand « ban » de Craiova, Coci, confirme au monastdre de Coşuna des parts dans Ies villages de Cioroiaşi et Sulari. 133. 24 juillet 1595 (7103), Bucarest. Le voîdvode Michel le Brave confirme au monas-tdre de Vieroş Ies villages de Urfţii et Bărcuţa, district de Dolj, aprds jugement. 134. 11 aodt 1595 (7103 )■ Le voîdvode Michel le Brave confirme au logothdte Bunea des parts de terre k Bărcăneşti. 135. <1" septembre 1595—31 aoiit 1596) 7104. Drăgoi avec son frdre et ses neveux ven-dent k Arbănaş une terre k Glodeni. 136. <1" septembre 1595—31 aoHt 1596), 7104. Mihnea avec son frdre Drăgoi et son neveu Radul vendent k Arbănaş une terre k Glodeni. XXXVIII www.dacoromanica.ro 137. 15 septembre 1595 (7104), Gherghifa. Le voîăvode Michel le Brave confirme au prăvăt Kadul le village de Cosacul et une terre k Svodia. 138. 3 novembre (1595—1596}. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de Coşuna le village de Radovanul, district de Dolj. 139. 12 novembre 1595 (7104), Tîrgovişte. Le voîăvode Michel le Brave fait don au grand « vornic » Ivan, du village de Şărpăteştii avec l’ătang de Criva pour avoir fidălement servi dans Ies combats contre Ies Turcs, ainsi que d’une part de terre k Tihuleşti, confisquăe au * postelnic » Ianache, coupable de trahison. 140. 22 novembre <1595—1596}. Le voîăvode Michel le Brave charge le «postelnic» Socol de dălimiter Ies terres du monastăre de Bucovăţul qu’il possăde dans le village de Cioroia-şul, de celle des autres villageois. 141. 2 decembre 1595 (7104). Le voîăvode Michel le Brave confirme au logothăte Necula une terre dans le village de Stănimir, ainsi que des tziganes. 142. 28 decembre 1595 (7104), Tîrgovişte. Le voîăvode Michel le Brave confirme k la Mătropolie de Tîrgovişte le village de Lungii, donation du • vornic » Mitrea et de son ăpouse Neaga. 143. 29 decembre <1595}. Le mătropolite Eftimie confirme k Dragomir et k son ăpouse Rada de Fiiani un moulin, des terres et du bătăii. 144. 30 decembre 1595 (7104). Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de religieuses Turbatele le village de Bătieşti, donation de la princesse Stanca, ăpouse du prince. 145. 7 janvier 1596 (7104), Gherghtfa. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monas-tfere de Tismana des terres et vignobles k Vrabeţi et k Broşteni. 146. <7 janvier—31 aotlty 1596 (7104 ). Le voîăvode Michel le Brave confirme k l’ancien grand « ban » Mihalcea le village de Moşăştii Pistruii, vendu pour cause d’adversităs et misăre. 147. <7 janvier—25 juillety 1596 (7104 ), Gherghtfa. Le voîăvode Michel le Brave confirme au prătre Dumitru et au prătre Pătru une terre et des vignobles dans le village de Radovanul, vu qu’ils n’ont pas vendu leurs parts au monastăre de Coşuna, ainsi que l’ont fait d’autres villageois. 148. 9 janvier <1596y, Gherghtfa. Le voîăvode Michel le Brave confirme k Stanciul de Răteşti un guă de moulin dans le village de Plătica, ainsi qu’une moitiă de moulin, aprăs juge-ment. 149. 20 janvier 1596 (7104). Le voîăvode Michel le Brave confirme k la «joupanitza » Rada une terre k Vălenii Magului et plusieurs vignes. 150. 22 janvier 1596 (7104), (Piteştiy. Le maire, Ies ăchevins, Ies « pîrcălabi» et Ies hon-nătes gens de la viile de Piteşti dăcident que Stanciul possăde en toute tranquillită sa part de moulin qu'il avait donnăe en nantissement au monastăre de Vieroş, vu qu’il s’est acquittă de sa dette envers le monastăre. 151. l‘r fevrier 1596 (7104). Le voîăvode Michel le Brave se confirme le village de Sulariul, qu’il achăte pour la somme de 40 000 aspres. 152. 7 fevrier <1596y. Le grand « ban » de Craiova Calotă confirme au monastăre de Coşuna une terre dans le village de Radovanul, aprăs jugement. 153. 16 fevrier <1596y, Gherghiţa. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de Coşuna une terre dans le village de Radovanul. 154. 19 fevrier 1596 (7104), Gherghifa. Le voîăvode Michel le Brave confirme au logothăte Necula des terres k Stănimirul de Sus. 155. Marş 1596 (7104). Le voîăvode Michel le Brave confirme k Dobrişan et au « postelnic » Tudoran une terre k Hulubeşti, aprăs jugement. 156. 5 marş 1596 (7104). Stan vend k son frăre le logothăte Vîlcul sa part de terre de Foeşti. 157. . Le voîivode Michel le Brave ordonne k Cîrstea et d’autres de ne pas empiiter sur les droits de Dumitru de Rădăcineşti concernant la terre qu’il ■posside dans le village. 169. 15 mai 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme k l’ancien grand sinichal et ă son frire le prâtre Stan de Cerneţi une terre k Tintava. 170. 27 mai 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme aux frires Buzescu le village de Pleniţa, apris jugement. 171. 28 mai (1596), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme au logothite Stan de Săveşti une terre dans le village de Botenii de Sus. 172. 31 mai 1596 (7104 ), Tirgovişte. Le voîivode Michel le Brave confirme au logothite Vădislav de Fălcoi des terres k Osica, k Popeşti, k Coteana, â Fălcoi et k Cuneşte. 173. 3 juin 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme aux frires Buzescu le village de Bontenii et des terres â Gropşani et â Corbeni. ,, 174. 3 juin (1596>. Le voîivode Michel le Brave confirme k Lupul et k ses frires une terre ă Bîrlui. 175. 8 juin 1596 (7104). Le voîivode Michel le Brave confirme au second ichanson Radul des terres k Jirov, k Cernaia, k Cotoruia et â Valea Bună ainsi qu’une tzigane. 176. 15 juin 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme â nouveau aux frires Buzescu le village de Pleniţa, ainsi que l’ancien emplacement de village de Păstaia, apris jugement. 177. 19 juin 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme au grand sinichal Dragomir et au « postelnic » Pîrvul le village de Ciocoveni, ainsi que des tziganes. Les boyards avaient perdu les actes de propriiti de la terre lorsque les Tatars ont « envahi la Valachie qu’ils ont mis â sang et k feu ». 178. 20 juin 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme â la «jou-panitza » Stanca le village de Corbi et 12 familles de tziganes. 179. 23 juin 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme au • postelnic » Tudoran une terre ă Gabrov. 180. 6 juillet 1596 (7104 ). Le voîivode Michel le Brave confirme ă Stan et â d’autres une terre k Comanca et ă Muereasca. 181. 7 juillet (1596), Tirgovişte. Le voîivode Michel le Brave confirme au monastire de Golgota la terre et les serfs des alentours qu’il exempte de contributions et corvies, ă condition qu’ils protigent le monastire contre les malfaiteurs, « car des brigands sont venus et ils ont pilii et endommagi le saint monastire ». 182. 18 juillet 1596 (7104 ), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme au * postelnic » Pîrvul une terre et des serfs dans le village de Ciocoveni, apris jugements. 183. 19 juillet 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme au «postelnic » Pîrvul le village de Mîrzăneştii et une familie de tziganes, car celui-ci a perdu les actes de propriiti de la terre lorsque «les paîens Tatars ont envahi la Valachie qu’ils ont mise ă sang et ă feu, pilii et asservi tous les Vlaques et de nombreux boyards ». 184. 24 juillet 1596 (7104), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme ă Dobre de Costeşti une terre k Vîrful Negru. 185. 25 juillet 1596 (7104 ), Gherghiţa. Le voîivode Michel le Brave confirme ă Neagoe et ă son frire Gherghe une terre dans le village de Tîmbureşti. 186. 29 juillet 1596 (7104 ), Tirgovişte. Le voîivode Michel le Brave confirme ă Tatul, ă Moş et k Iovan une terre k Radovanul, car ils n’ont pas vendu leurs parts au monastire de Coşuna, ainsi que l’ont fait d’autres villageois. 187. Aodt 1596 (7104), Tirgovişte. Le voîivode Michel le Brave confirme ă Oprea des terres ă Călineşti et ă Sărăcineşti. 188. 6 aoHt (1596), Tirgovişte. Le voîivode Michel le Brave confirme au monastire de Tismana une familie de tziganes, don du «postelnic » Barbul. XL www.dacoromanica.ro 189. 7 ao&t 1596 (7104 ), Tirgoviţte. Le voîâvode Michel le Brave confirme au • joupan * Mihalcea, ancien grand « ban >, Ies villages de Călugărenii lui Manea et de Călugărenii Stoicăi, • qui se sont vendus « pour cause d’adversitâs et de misâre *. 190. 9 ao&t 1596 (7104 ), Tirgcvişte. Le voîâvode Michel le Brave confirme au « clucer » Barbul des terres & Drăgoieni, & Săşcioara, & Vădeni, k Bălăneşti et k Preajba. 191. 10 ao&t 1596 (7104 ), Bucarest. Le voîâvode Michel le Brave confirme au logothâte Pirvul une terre & Sălătruc. 192. 12 ao&t 1596 (7104). Le voîâvode Michel le Brave fait don au second âchanson Lupul du village de Ponorălul pour avoir fidâlement servi jusqu'au sacrifice de sang. II lui confirme aussi des terres k Tîmna, k Lacu et k Cernaia, ainsi que des triganes. 193. 13 ao&t 1596 (7104). Le voîâvode Michel le Brave confirme au second trfcorier Nica le village de Corcova, qui s'est vendu k celui-ci. 194. 17 ao&t 1596 (7104). Le «postelnic » Barbul et ses fils, Danciul et Hamza de Tîr-gul Gilortului font don au monastâre de Tismana d’une familie de tziganes. 195. 17 ao&t <1596}, Bucarest. Le voîâvode Michel le Brave confirme au monastăre Sainte-Catherine de Bucarest une terre & Bolintin, donation de Ivaşcu, ancien grand « vornic ». 196. 20 ao&t 1596 (7104), Tîrgovişte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au prâtre Frăţican et k son fils Baico une terre k Brebu, car il a perdu Ies actes de propriătă de la terre «lorsque Ies maudits Turcs ont pris en captivitâ ses fils et ses filles de m&me que son ăpouse ». 197. 31 ao&t 1596 (7104). Le voîâvode Michel le Brave confirme au second trăsorier Nica des terres k Urîţi et k Brăgăreştii de Cimpie. 198. 31 ao&t <1596>. Le grand «ban» de Craiova confirme au monastăre de Coşuna deux « funii » (ancienne mesure) de terre k Rado vanul. 199. 31 ao&t (1596j. Le grand «ban» de Craiova, Manta confirme au monastăre de Coşuna une «funie » de terre & Radovanul. 200. 1596 (7105), Tîrgovişte. Le voîăvode Michel le Brave confirme & Radul, ancien grand 6cuyer, le village de Bădeşti, aprăs jugements. 201. 4 septembre <1596>. Le voîâvode Michel le Brave autorise le monastăre de Coşuna & conserver le village de Radovanul et encore mâine Ies parts des villageois qui ont reţu seu-lement la moitiâ du prix de leurs terres. 202. 5 septembre 1596 (7104 ). Le grand « ban » de Craiova, Manta confirme au monas-târe de Coşuna, prâs de Craiova, une terre k Radovanul, aprâs jugements rendus par le « ban » Calotă et par le voîâvode Michel le Brave. 203. <5 septembre—23} 1596 (7105), Gherghiţa. Le voîâvode Michel le Brave confirme au monastâre de Coşuna, prâs de Craiova, tout le village de Radovanul, aprâs jugements rendus par le « ban » Calotă et par le « ban » Manta. 204. 8 septembre 1596 (7104), Tîrgovişte. Le voîâvode Michel le Brave confirme au logothâte Pîrvu des terres k Mlaca Muntelui. 205. 23 septembre 1596 (7105), Gherghiţa. Le voîâvode Michel le Brave confirme k Mînea, fils de Tatomir, une terre â Radovanul, car il n'a pas vendu sa terre, ainsi que l'ont fait d’autres villageois. 206. 26 septembre <1596 — 1599>. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de Vieroş le village de Poenari, aprăs arrangement avec l'hăgoumâne du monastăre de Iezer. 207. 28 septembre 1596 (7105), Tîrgovişte. Le voîâvode Michel le Brave confirme au « postelnic » David et â sa «joupanitza », Mana, le village de Recica Dabului, aprăs jugements avec Ies moines du monastăre de Xenophont du mont Athos. 208. <28 septembre—31 decembre> 1596 (7105), Tîrgovişte. Le voîâvode Michel le Brave confirme k Tatul une terre k Mocirla, aprăs jugement. 209. 28 septembre 1596 (7105). Le mâtropolite de Valachie Eftimie confirme au monas-tăre de Glavacioc des terres k Comoşteni et k Sadova, le village de Frumuşeii et six familles de tziganes, aprăs jugement. 210. 3. Le voîăvode Michel le Brave confirme, aprâs jugement, aux monastăres de Vieroş et de Iezer de possăder ensemble Ies villages de Poenari et de Căpăţîneni. 211. 11 janvier 1597 (7105). Le voîăvode Michel le Brave confirme k Duca et k son fils Gherghe une terre â Olteni et l’affrărissement avec Gherghe, fils de Rata. 212. 11 janvier 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au mar-chand Mihai de Tîrgşor une terre k Popeşti. 213. <11 Janvier 1597—4 ao&t 1599>. Le voîăvode Michel le Brave confirme au grand trăsorier Stoica le village de Piatra. 214. 16. Le voîăvode Michel le Brave confirme k la. «joupanitza » Neaga « vorniceasa », l’ăpouse de Mitrea, ancien grand « vornic », une part du village de Grojdibrod et des tziganes, biens pour lesquels elle avait 6t6 affrărâe. XLI www.dacoromanica.ro 215. 17 janvier 1597 (7105), Tîrgcvişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme au «clucer * Barbu le village de Drăgoieni et des terres â Vădeni et ă Pişteşti. 216. 18 janvier 1597 (7105), Tîrgcvişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme au logothfete Stoica une terre ă Berislăveşti, des champs, des « fălci» (ancienne mesure) de terre, dea vignes, un verger et un gufe de moulin. 217. 21 janvier 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme k l'feve-chfe de Buzău Ies villages de Pojorîţi, de Stănuleşti et de Găvăneşti, qui s’fetaient vendus au voîfevode. 218. 3 fevrier 1597 (7105), Tîrgcvişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme k Stan et k Stanca des terres k Măi căneşti et un vignoble. 219. 23 marş 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme k l’fechan-son Mihai et k sa «joupanitza », Frujina, le village de Brătieşti, moitife reţu en dot et l’autre-moitife, donation du voîfevode. 220. 1“ avril 1597 (7105). Le voîfevode Michel le Brave confirme k Stanca de Bogdă-neşti la terre de son fepoux Barbu, avec verger, fetang et moulin, aprfes jugement. 221. 5 avril 1597 (7105), Bucarest. Le voîfevode Michel le Brave confirme ăla «joupanitza » Cheajna une terre ă Săruleştii de Sus, qu’elle lfegue, aprfes sa mort ă son frfere. 222. 7 avril (1597). Le voîfevode Michel le Brave exempte la village de Vîrvorul de la dime due au voîfevode sur le vin, au profit du monastfere de Coşuna. 223. 14 avril 1597 (7105), Argeş. Le voîfevode Michel le Brave confirme au marchand Necula des emplacements de maison ă cave dans la viile d’Argeş, un moulin ă deux roues, des. vergers ă Cerbureni et autres. 224. 25 avril 1597 (7105), Strejeşti. Le voîfevode Michel le Brave confirme ă l’fevechfe de Rîmnic, aprfes jugement, la terre de Cornetul de Voinigeşti, donation des boyards de Dră-goeşti. 225. 30 (avril') 1597 (7105), Cepturoaia. Le voîfevode Michel le Brave confirme au monastfere de Coşuna, aprfes jugement avec Necula, 30 « funii » de terre achetfees ă Radovanul, village pour lequel Ies moines ont aussi payfe dix fois la taille. 226. ler mai 1597 (7105) Le voîfevode Michel le Brave autorise le logothfete Anghel de-Sărăcineşti ă retourner l’argent aux citadins qui ont achetfe des terres ă Buneşti, en conservant lui-mfeme la possession. 227. 6 mai 1597 (7105). Le grand fechanson Şerban confirme qu’il a vendu de son plein grfe sa terre d'Izvorani, ă Michel le Brave, qui en a faic don au monastfere d'Argeş. 228. 11 mai 1597 (7105), Tîrgcvişte. Le voîfevode Michel le Brave fait don au monastfere d’ Argeş de terres â Izvorani achetfees au grand fechanson Şerban et ă Muja et lui confirme-Ies moulins, donation du voîfevode Neagoe Basarab. 229. 20 mai 1597 (7105), Plcieşti. Le voîfevode Michel le Brave confirme au «postelnic »• Şteful des terres â Silişte, â Frijăreni et â Călugăreni, ainsi qu’une familie de tziganes. 230. 31 mai 1597 (7105). Le voîfevode Michel le Brave confirme au logothfete Dumitru des terres â Căldăruşanii de Sus, aprfes jugements. 231. 3 juin 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme ă Neacşul des terres â Neagra. 232. 3 juin 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme ă Dumitru une terre â Pereni et un vignoble sur la colline de Rădăcineşti. 233. J juin 1597 (7105), Tîrgcvişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme au logothfete Vîlcul une terre â Foeştii de Sus, achetfee * par temps de famine ». 234. 10 juin (1597 — 1599), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave vend ă Iane et ă Tudor, Ies neveux du « ban » Mihalcea deux gufes de moulin sur la rivifere de Rîmnicul Sărat pour * avoir vaillamment, servi le pays s. 235. 14 juin 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme au moine Selivestru de Brezoi plusieurs « fălci» de terre pour rucher. 236. 15 juin 1597 (7105). Six boyards dfecident que le «postelnic» David restitue ă. la « joupanitza » Stanca de Brîncoveni la somme d’aspres due par son mari le « vornic » Danciul et le * postelnic » Radu et qu’elle garde la possession d’une moitife de villages avec tziganes,. vignobles et moulin qui lui reviennent de droit de Brîncoveni. 237. 15 juin 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme au grand logothfete Teodosie Ies villages de Băiaşi, de Turcineşti et de Gărdeşti, avec serfs. 238. 20 juin 1597 (7105), Tîrgovişte. Le voîfevode Michel le Brave confirme ă Radu, fils de Nenul, des terres â Policiori, ă Joseni, ă Păcălelii, ă Podure, ă Testia et ă Micşani. 239. . Le voîăvode Michel le Brave decide que Ies serfs de Groşani versent la taille & Tismana, vu que c’est lă qu’ils se trouvaient * au moment de l’encoche * sur la taille. 249. 3 juillet 1597 (7105). Le «joupan » Nan de Buneştii de Jos achite plusieurs «fălci», de terre, dont il fait don au monastăre Saint Jean Chrysostome d’Ocnele Mari. 250. 6 juillet 1597 (7105), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au «postelnic » Tatul une terre et des vignes â. Răzvad, avec serfs, aprăs jugements. 251. 20 juillet 1597 (7105). Le « postelnic » Muja fait une dăclaration pour la terre de Borăscu achetăe par la «joupanitza » Samfira ă ses neveux et pour la part qu’elle a prise â. Ohaba en ăchange de ses terres de Borăscu. 252. 20 juillet 1597 (7105), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme ă Braşov une terre ă Bărbuleţi. 253. 30 juillet 1597 (7105), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme â. la «joupanitza * Maria et ă son gendre le logothăte Voico une terre â. Grădiştea de Jos, aprăs jugexnent avec le spathaire Drăghici. 254. 14 aoHt 1597 (7105), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme ă Beciul et ă ses frâres, de mâme qu’ă Necula des terres k Frăsinetul de Jos et ă Frăsinetul de Mijloc. 255. 16 aoât <1597>. Le voîăvode Michel le Brave autorise Luca Frîncul ă conserver la possession du village de Stăneşti, pris au « postelnic » Tudoran pour une dette se montant k 10 000 aspres. 256. 27 ao&t 1597 (7105), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au « ban » Dumitru le village de Brăniştarii din Măgură et des terres k Grădiştea din Vale, ă Gălăşeşti et ă Uzgani. 257. O" septembre 1597-31 aoăt 1598), 7106, Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastâre de Valea Mare une terre dans le village de Valea Mare avec vignoble, verger, deux serfs d’Izvorani et un guă de moulin sur l’Argeş, donation de la «joupanitza ► Neacşa. 258. 7106, Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme ă Tudoran une terre ă Verneşti avec vigne. 259. 7106, Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme k Voicu des terres ă Voinigeşti, des vignes, un verger et un guă de moulin, aprfes achat et arrangement avec Pană. 260. 3 septembre 1597 (7106 ), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme ă la «joupanitza » Dobra, ăpouse du «postelnic * Dobrişan, une terre ă Hulubeşti pour laquelle elle s’est affrărăe avec le «pitar * Tudoran, ayant condu un arrangement selon lequel la terre ne soit pas « prădalică » (soumise au retrăit princier), aprâs leur mort. 261. 6 septembre 1597 (7106), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme au logothâte Stanciu des terres ă Bumbeşti et Clocotici, aprâs jugement. 262. 20 septembre 1597 (7106), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme k Dra-gomir et k Băncilă des terres achetăes k Şcheii de la Potoc, k Dragodăneşti, k Voineşti et ă Cîndeşti. 263. 27 septembre 1597 (7106), Tirgovifte. Le voîăvode Michel le Brave confirme ă sa măre, la princesse Teodora, Ies villages de Studina lui Măsteac, Studina Barbului, Cruşovul, XLIII www.dacoromanica.ro Frăsinetul de Cîmpie, Studeniţa Hameiului, qui demeurent en sa possession tant qu'elle vivra et puis qu’ils soient transmis k la fille du voîfivode, Florica. 264. 28 septembre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme â Manea, k Dragomir, k Mircea et d’autres des terres k Verneşti, â Bănceştii Javrei, k Cîrlomăneşti, k Mălureni et â Zoreşti, avec vignobles. 265. 5 octobre 1597 (7106 ), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au mănăstire de Stăneşti des moitifis de villages et des villages â Ciumeşti, â Cîrneşti, â Filiaşi, â Gura Dilgăi et autres, ainsi que des tziganes. 266. 6 octobre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au grand « clucer » Radul Buzescu et k ses frfires, le grand « postelnic » Preda et le grand sfinfi-chal Stroe, le village de Pleniţa et l’ancien emplacement de village de Păstaia, aprfis jugements. 267. 3 novembre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme â Fătul de Mărăcineni une terre et trois « pogons » de vignoble exempts de contribution. 268. 3 dicembre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le maire Chirfote et 12 fichevins de Ia viile de Tîrgovişte confirment au monastfire de Gorgota dfitruit et incendii par Ies Turcs, une terre k Tîrgovişte, donation de Pătraşcu le Bon et du voîfivode Michel le Brave. 269. 3 dicembre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au mo-nasture de Gorgota, dfitruit et incendifi par Ies Turcs, une terre dans la viile de Tîrgovişte, donation du voîfivode Pătraşcu le Bon. 270. 13 dicembre 1597 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme ă la Mitropolie (de Tîrgovişte), une terre â Săcueni achetfie par l’fivfique Eftimie au ♦ vătaf • Staico. 271. 18 janvier 1598 (7106), Caracal. Le voîfivode Michel le Brave confirme â Ghinea une terre â Voinigeşti. 272. 25 janvier 1598 (7106), Grădişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au «postelnic » Badea des terres â Liseni. 273. 12 fivrier 1598 (7106). La «joupanitza» Stanca, fipouse de 1’anden grand «vornic » Stanciu, le « ban » Calotă avec sa «joupanitza • Calea et leurs frfires font don ă leur ser-viteur, Alexie d’une terre â Arvăteasca, pour avoir fidfilement servi en «pays fitrangers jusqu’au sacrifice de sang ». 274. 24 fivrier (1598), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au grand « clucer » Radu (Buzescu) et â ses frfires, le grand « postelnic » Preda et le grand sfinfichal Stroe, Ies villages de Turceşti, de Matieşti, de Berbeşti et autres avec des serfs dont ils ont payfi la taille. 275. 25 fivrier 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au prfitre Tudoran de Cîmpulung une terre â Ţigăneşti, des champs, des vignobles, des vergers et des em-placements de maison. 276. 27 fivrier 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme â la «joupanitza » Anca et â ses fils des terres â Drăceşti et des vignobles k Bîrzeşti. 277. 9 marş 1598 (7106). Le voîfivode Michel le Brave confirme au «postelnic » Pătru des terres â Corbi. 278. 24 marş 1598 (7106). Le voîfivode Michel le Brave confirme au grand portier Mihu des terres â Căscioare et â Blagodeşti et des tziganes. 279. 25 marş 1598 (7106 ). Le voiAvode Michel le Brave confirme au monastâre de Coşuna des terres â Radovanul, aprăs jugements avec le prfitre Oprea. 280. 5 avril 1598 (7106 ), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme â Chirfote de Tîrgovişte, homme de cour, une terre â Lazuri, avec guăs de moulin. 281. 24 avril 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme â Sas, ă Oprea, â Standul et â Drăgoi des terres â Văcăreştii de Jos avec gu6s de moulin et â Bîrzeştii de Sus, aprâs jugement. 282. 27 avril 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au prfitre Vlaicu, â Feticul et â Călin des terres, des vergers, un jardin et des gufis de moulin â Bătieşti et â Cîrcinov, vendus « par temps de famine ». 283. 3 mai 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au prfitre Vladul et â son fils, le prfitre Stoica, des terres â Căzăneşti et ă Dărmăneşti et un vignoble. 284. 7 mai 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme au logothfite Pîrvu une terre â Pereni, aprfis jugement. 285. 10 mai 1598 (7106), Tirgşor. Le voîfivode Michel le Brave confirme ă Mihai de la viile de Tirgşor des terres k Fisticii Radului et sur la colline ă vignobles. 286. 20 mai 1598 (7106), Tîrgovişte. Le voîfivode Michel le Brave confirme ă Şteful, homme de cour, servant dans le corps de « roşii aleşi» (unitfi de cavalerie lfigfire), le quart des terres de Frijureni, de Ghitioara, de Măgureni et de Vlădeni, avec tziganes, conformfiment k l'arrangement de la «joupanitza » Maria, son fipouse. XLIV www.dacoromanica.ro 287. 20 mai 1598 (7106 ), Ttrgcvifte. Le vo'iăvode Michel le Brave confirme au «pitar *■ Tudoran, pour fidele service, le village de Iaşii, auparavant achetă par le voiăvode aux paysans libres. 288. 23 mai 1598 (7106), Craicva. Le grand * ban * de Craiova, Pană, confirme au monastâre de Coşuna des terres achetăes ă Radovanul. 289. 23 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme ă Alexie de Vlădila, serviteur de Calotă, ancien grand «ban *, une terre ă Arvăteasca et des tziganes, donation du grand «vornic * Danciu et de ses parents, pour fidâle service. 290. 23 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voî6vode Michel le Brave confirme â Jipa de Buzău et ă son fils Badu, des terres ă Verneşti avec vignobles. 291. 26 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le vofevode Michel le Brave confirme ă Gherghe de Brăgăreşti des terres â Brăgăreşti, ă Bordeni, avec gu6s de moulin. 292. 27 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voî6vode Michel le Brave fait don â I’6v6ch6 de Buzău des villages de Pojorîţi, Stănuleşti, Găvăneştii de Sus, Găvăneştii de Jos et Periaţi, avec serfs, auparavant asservi par le voî6vode. 293. 28 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voî6vode Michel le Brave confirme ă Hîra de la viile de Buzău une terre ă Verneşti, avec vignobles. 294. 30 mai 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme au monas-tfere de Coşuna des terres dans le village de Radovanul, achetăes aux paysans libres. 295. 1" juin 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme ă Manea une terre ă Stăneşti, aprfes arrangement avec son oncle Lupul. 296. 4 juin 1598 (7106), Tirgovişte. Le voivode Michel le Brave confirme au logothfcte Coman une terre â Olteni, avec vignobles achetâs pour une certaine somme d’aspres et une houp-pelande de velours. 297. 5 juin 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme a Drăgan,. ă Nan et ă Voicilă des terres ă Urlaţi et â Dobromireasca. 298. 6 juin 1598 (7106), Tirgcvişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme â l'ancien grand «ban » Calotă, apriis jugements, la moitiă du village de Coteana. 299. 8 juin 1598 (7106 ), Tirgcvişte. Le voivode Michel le Brave confirme ă Stoica, â Nan et ă leurs neveux Stan, Vladislav et autres des terres ă Popeşti, avec emplacements de-maison. 300. 20 juin 1598 (7106). Le voîăvode Michel le Brave confirme au logothete Stanciu et au spathaire Balea la moiti6 des villages de Clocotici et de Bumbeşti, apr&s jugement. 301. 22 juin 1598 (7106 )■ Le voîdvode Michel le Brave ordonne â. des arpenteurs de dălimiter la terre du «ban * Dumitru de Mogoşeşti. 302. 22 juin 1598 (7106). Le voî6vode Michel le Brave ordonne ă des arpenteurs de dfelimiler la terre du «ban » Dumitru de Mogoşeşti. 303. 28 juin 1598 (7106). Le voî6vode Michel le Brave confirme au trfeorier Nica le-village de Corcova, avec serfs, moulins et vignobles. 304. 28 juin 1598 (7106 ), Tirgovişte. Le vo!6vode Michel le Brave confirme ă Stănilă de Rătivoeşti et ă Vladul d’Izvor des terres â Gîrbovi et â Izvor, car ils ont perdu leurs actes de possession * lors du pillage dans ces lieux des „haîdoucs" d’au-delă des montagnes ». 305. 4 juillet 1598 (7106). Le voiăvode Michel le Brave confirme ă Mihai de Tîrgşor et au logothete Ion des terres â Rogoz eşti et ă Scăeni, avec vignobles, jardins et vergers et une part de moulin, vendus pour qu’on puisse payer la taille et « par temps d’adversitfe ». 306. 5 juillet 1598 (7106), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave autorise le monas-t£re de Cozia ă conserver la possession des serfs et des tziganes d’Uliţa sur l’ancienne limite du moulin â foulon et que Ies serfs ne paient pas la taille avec Ies citadins de Rîmnic, mais. «avec le pays». 307. 12 juillet 1598 (7106), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave confirme ă Giurcă et ă Bran des terres â Hăeşti et des vignobles sur la colline de Racoţi, vu que « leurs anciens. actes de possession ont 6t6 br616s ». 308. 17 juillet 1598 (7106), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave confirme au «postelnic » Bălăci une terre dans le village d’Urdari, avec vignobles, aprds jugements. 309. 21 juillet 1598 (7106), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave confirme ă Mareş. de rălina une terre ă Călina et une tzigane. 310. 28 juillet 1598 (7106), Tirgovişte. Andrei le moine, ancien * ban », vend ă Pătru-Oncescu et ă ses fils le village de Cîrtojani, district de Vlaşca. 311. 21 aoHt 1598 (7106). Le grand pr6v6t Udrea, lfcgue des parts de ses biens, villages, vignobles et tziganes, s’il p6rira ă la guerre, au monastfere de Panaghia, ă son ăpouse Muşa — si elle ne convolera pas en secondes noces ou si elle vivra — au cas contraire, Ies terres qui Iul reviennent seront partagfies entre son frire Badea, sa sceur Grăjdana et le monastfere. XLV www.dacoromanica.ro 312. 29 aodt 1598 (7106). La «joupanitza» Stana et le «postelnic* David font don au monastfere de Gura Motrului du village de Scăeşti. en 6change de l'ancien emplacement de village de Buiceşti demeur6 desert, qu ils reprennent et vendent au « clucer » Preda. 313. ler septembre 1598 (7107). Tîrgovişte. Le votevode Michel le Brave confirme au grand logothâte Teodosie Ies villages de Sl&tioara. de Foleşti et de Popeştii de la Ot&s&u. dont Ies habitants ont 6t6 knăzes et se sont vendus de leur plein gr6 k celui-ci. 314. 6 septembre 1598 (7107). Tîrgovişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme sa possession sur 23 villages du district de Romanaţi. qu'il a achet€s lorsqu'il 6tait boyard. « par ma peine et de mon travail». 315. 9 septembre 1598 (7107). Jipa de T&lp&şeşti fait don d'un tzigane au grand trâsorier Stoica. « pour m'avoir exemptâ de la taille pendant 4 annfes ». 316. 9 septembre 1598 (7107), Caracal. Le voî6vode Michel le Brave confirme ă Bălan des parts de terre â R&dineşti. 317. 11 novembre 1598 (7107). Tîrgovişte. Le voîfrvode Michel le Brave confirme au « ban » Dumitru des terres â Grădiştea din Vale et ă Grădiştea din Coastă, avec vignobles. 318. 13 janvier 1599 (7107). Le grand logothkte Teodosie avec son frfere et ses neveux vendent au grand tr6sorier Stoica, le village de Bîlta. avec vignobles et jardins. 319. 13 janvier 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voî6vode Michel le Brave confirme au « postelnic» David une terre ă Izvorani et des tziganes. 320. 14 janvier 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme ă la «joupanitza » Rada. fille du portier Ştefan une terre et des moulins sur la riviere de Colentina. aprăs jugement avec le monastăre de Stelea. 321. 15 janvier 1599 (7107). Tîrgovişte. Le votevode Michel le Brave confirme â la «joupanitza » Maria et ă son gendre Voico une terre ă Grădiştea din Vale. avec deux serfs. 322. 15 janvier 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme â la «joupanitza» Maria et ă son gendre le logothfete Voico une terre â Grădiştea din Vale. avec serfs. rachetâe ă leur cousin Lăudat. 323. 13 fevrier 1599 (7107), <Şomăneşti>. Le spathaire Dragomir fait don au monastfere de Tismana du « metoh » de Mişina. 324. 7 marş 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voî6vode Michel le Brave confirme ă l’6chanson Moga. ă Stoica et ă leurs «joupanitze » Dobra et Moma Ies terres de Muja. de Bărbăteşti, pour lui avoir prodigul des soins «lors de sa terrible maladie ». 325. 30 marş 1599 (7107). Bucarest. Le voKvode Michel le Brave confirme ă l'h6gou-mâne Theodosie du skite La Sainte Trinitâ. des terres ă Tihuleşti et â Moşeşti. 326. 12 avril . La religieuseMaria. affr6r6e avec Drăghici et avec Giurgiu, lâgue aprăs sa mort ses terres et ses tziganes ă Dragnea et au « postelnic » Dima. qui ont pris soin d'elle vingt ans durant. 327. 16 avril 1599 (7107), Tîrgovişte. Le votevode Michel le Brave confirme au monas-târe de Cepturoaia Ies villages. Ies terres et Ies tziganes de Crucea. Puleni. Purani. Rogojani. 'Căluiul et autres. donations de Radu grand « clucer ». avec ses frăres et autres. 328. 21 avril 1599 (7107). Tîrgovişte. Le votevode Michel le Brave confirme au « pitar * Tudoran une part de moulin â Vlădeşti et un tzigane. 329. 18 mai 1599 (7107). Bucarest. Le vbtevode Michel le Brave confirme au « postelnic • Badea des terres ă Liseni. 330. 22 mai <1599}. Le voî6vode Michel le Brave confirme au monastăre de Vieroş. aprâs jugement. le village de Dobruşa. donation du «vornic » Danciu. 331. 13 juin 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme au «ban» Dumitru des terres avec serfs ă Grădiştea din Vale et â Grădiştea din Coastă, aprăs jugement. 332. 17 juin 1599 (7107). Eftimie, le mătropolite de Valachie. confirme l'arrangement condu entre Dragomir et son 6pouse Rada de Fieni. en ce qui concerne leurs biens et la terre de Pietroşiţa. 333. 17 juin 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme au prâtre Nan. ă Manea, ă Stan et â d'autres voisins le village de Văleni, aprăs jugement avec le moine Iasof du monastăre Cutlumuz et avec le village de Mîzgani. qui avaient empiâtâ sur leur terre. 334. 30 juin 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme ă I'6v6ch6 de Rlmnic Ies villages et Ies familles de tziganes. donation de la religieuse Maria de Drăgăşani. 335. 15 juillet 1599 (7107). Tîrgovişte. Le voKvode Michel le Brave confirme au mo-nastăre d'Ostrov le village de Tăistrenii des alentours d'Olteţ. qui s’est vendu en conditions de servage. 336. Aodt 1599 (7107). Le grand âchanson Şerban vend â Stan Grama de Bălteni le village de Halmăjul. que celui-ci constitue en dot ă sa fille. XLVI www.dacoromanica.ro 337. 4 aout 1599 (7107), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave confirme au grand trăsorier Stoica Ies villages de Piersica, Borduşanii, Mierlarii et autres du district de Ialomiţa, ainsi que Ies villages de Găurenii, Bilta, Petreştii et autres du district de Gorj. 338. 17 aoAt 1599 (7107), Tirgovişte. Le voiăvode Michel le Brave confirme au «jou-pan » Dumitru le « ban » des terres k Grădiştea din Vale, aprăs jugement. 339. 28 aoAt 1599 (7107), Bucarest. Le voiăvode Michel le Brave confirme au monas-tăre de Simopetra du mont Athos le monastăre qu’il fait bâtir k Bucarest . Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme au monastăre de Vieroş l’ătang de Bistreţul et de Grinduri. 367. 21 marş 1600 (7108), Alba-Iulia. Le voîăvode Michel le Brave, prince de Transylvanie et de Valachie, confirme au logothăte Pîrvul le village de Morăştii dontles habi-tants se sont vendus en tant que serfs â celui-ci. 368. 25 marş 1600 (7108), Alba-Iulia. Le voîăvode Michel le Brave, prince de Transylvanie, confirme â la «joupanitza » Mar ia, ăpouse de l’ăcuyer Chirca, le village de Dobricenii, dont Ies habitants se sont vendus en tant que serfs â celui-ci. 369. 5 avril <1600). Le trăsorier Bărcan confirme que Ies habitants de Cluj se sont acquittăs de leurs contributions. 370. 13 avril (1600). Le voîăvode Michel le Brave, prince de Transylvanie, ordonne au grand «vornic » Dumitru de Valachie d'examiner une plainte de Oprea de Cordun et de Undreiaş de Corcova contre le trăsorier Nica. 371. 14 avril 1600 (7108), Alba-Iulia. Les «joupanitze» Samfira et Velica, filles du « vornic » Ivan Norocea, et Ştefan, le neveu de celui-ci, font don au monastăre de Golgota d'une terre dans le village de Răzvad. 372. 20 avril 1600 (7108), Făgăraş. Michel le Brave, prince de Transylvanie confirme â Straoa, â Cazan et â Brateş le village de Sărata, aprăs jugement. 373. ler mai <1600>. Le grand logothăte Teodosie exempte Olasi Ianoş d’Alba Iulia de se rendre chez les Turcs en tant que messager. 374. 4 mai 1600 (7108). Nicolae Pătraşcu, voîăvode de Valachie, confirme â plusieurs le village de Jegălia. 375. 10 mai (1600), (Tabăra de la Hotin). Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie et de Transylvanie ăcrit â des prălats et â des boyards moldaves qui s’ătaient răfugiăs â Hotin de lui livrer la forteresse. 376. 15 mai 1600 (7108 ). Staico et Stroe vendent â Oprea de Creaţa des terres avec serfs â Tomşani. 377. 15 mai 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme â Stanciu et â Buzea une terre et un vignoble â Fistici. 378. 16 mai 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme au t vornic » Oancea de Mihăieşti une terre et des serfs â Goleşti. 379. 24 mai , Suceava. Le grand hetman et commandant de la forteresse de Suceava confirme qu’il a reţu de Bistriţa de la farine et du pain. 380. 24 mai 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu fait don au « pitar » Tudoran du village de Iaşii, pour juste et fidăle service. 381. 26 mai 1600 (7108). Le mătropolite Eftimie dăcide que le monastăre de Vieroşul ne soit pas autorisă ă vendre les moulins dont Stoica l'errant a fait don au monastăre. 382. 27 mai 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie, autorise les moines du monastăre de Neamţ â dăfendre les limi-tes de leur domaine, la riviăre de Bistriţa, avec toutes ses cours d’eaux et ses sources. 383. 29 mai 1600, Suceava. Ioan Capturi, commandant de la forteresse de Suceava prăte serment de foi â Michel le Brave et â son fils Pătraşcu. 384. 29 mai 1600 (7108), Jassy. Le voîăvode Michel le Brave autorise les moines du monastăre d’Agapia â exercer leur droit de possession sur le domaine de Negreşti. 385. 1“ juin (1600), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie, confirme au monastăre de Coşuna le village de Radovanul. 386. 2 juin 1600 (7108), Suceava. Les hauts prălats de l’Eglise orthodoxe răunis en synode en Moldavie, â la demande de Michel le Brave, dăcident l’ordination de nouveaux ăvăques et Texcommunication de ceux qui se sont enfuis en Pologne. 387. 2 juin 1600 (7108). Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre d’Agapia un emplacement de rucher et un emplacement de moulin sur la Jijia. 388. 5 juin 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie fait don au monastăre Sf. Sava de Jassy de maisons dans la măme viile. 389. 7 juin 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme au monastăre Sf. Sava une maison et deux boutiques â Jassy. 390. (Apris le 8 juin 1600). Le reţu du logothăte Marcu pour deux boisseaux de blă amenăs de Sighişoara. 391. 9 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme â Manea et d’autres une terre et un moulin â Cîndeşti. 392. 11 juin <1600>, Tîrgovişte.- Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme au logothăte Ion de Tîrşori des terres ă Spatnic et â Scăiani. XLVIII www.dacoromanica.ro 393. 15juin 1600 (7108). Filotei, 61u 6v6que de Roman, fait sermentde foi et d’hommage â Michel le Brave, au fils de celui-ci Nicolae Pătraşcu et â Dionisie, mătropolite de Moldavie. 394. 15 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voî6vode Nicolae Pătraşcu confirme ă Vlad des terres k Zărneştii de Jos. 395. 16 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîfrvode Nicolae Pătraşcu confirme â Mănăilă et d’autres des teiTes k Zărneşti et k Negoeşti. 396. 17 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîfrvode Nicolae Pătraşcu confirme au «postelnic » Dima et k sa «joupanitza » Drăgana tous Ies villages et Ies tziganes des « postelnici» Drăghici et Giurgiu et de la religieuse Maria avec lesquels Drăgana s’ătait affr£r£e. 397. 19 juin 1600 (7108). Anastasie, 6v6que nouvellement ălu â Rădăuţi prâte serment de foi et soumission k Michel le Brave, au fils de celui-ci Nicolae Pătraşcu et au mătropolite de Moldavie, Dionisie. 398. 20 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme au prfitre Dara une terre k Bărbăteşti. 399. 23 juin 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, vcnăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme au monastâre de Pîngăraţi Ies villages de Siliştea, Bilă-eştii et Ivăneştii. 400. 25 juin 1600 (7108), Tîrgovişte. Le vcnăvode Nicolae Pătraşco confirme k Radul, ancien grand « clucer > des terres â Strezeşti, â Orleşti et â Dobruşa, ainsi que des tziganes. 401. 3 juillet 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie autorise Ies moines du monastăre de Secul â exercer leur droit de possession sur le pr6s de l’ancienne aire. 402. 6 juillet 1600 (7108), Alba-Iulia. Michel le Brave, vcnăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme aux logothătes Ianiu et Preda des terres k Mănăi-leşti. 403. 6 juillet 1600 (7108), Tîrgovişte. Le vtnăvode Nicolae Pătraşcu confirme â Vlad et k Fătuicu des terres â Brăneşti. 404. 7 juillet 1600 (7108), Suceava. Udrea, hetman et commandant de la forteresse de Suceava 6crit â Stanislav, hetman de Pologne, au sujet des conflits enregistr£s aux confins, k la frontiere entre Ies deux pays. 405. 9 juillet 1600 (7108), Tîrgovişte. Le voîăvode Nicolae Pătraşcu confirme au monas-tere de Coşuna, le village de Radovanul, apr£s jugement. 406. 16 juillet 1600 (7108), Alba-Iulia. Michel le Brave, voî6vode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme â Dragomir et d’autres des parts du village de Mîn-dra, apr£s jugement. 407. 27 juillet 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme au monastâre de Bistriţa la dixitSme part de la produc-tion de miel obtenue par tous Ies serfs des villages du monasttire. 408. 29 juillet 1600 (7108), Jassy. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme au monastâre de Bistriţa le village de Mogeşti. 409. 29 juillet (1600). Le voi'ăvode Nicolae Pătraşcu ordonne aux moines du monastâre de Vieroş de ne plus empiăter sur Ies droits de Gherghina de Piteşti et de lui rendre tous Ies biens qu’ils lui ont pris. 410. (Fin juillet ? 1600). Autographe de Michel le Brave relativement â son dăsir d’unir la Valachie, la Moldavie et la Transylvanie. 411. (Apris le 7 ao&t 1600). Les reţus du logothĂte Teodosie pour Ies sommes d’argent perşues dans la viile de Cluj en tant que contributions et versăes â la trăsorerie. 412. 8 aout 1600 (7108), Alba lulia. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme â nouveau au monastĂre de Coşuna le village de Radovanul, aprâs jugement. 413. (Apris le 12 aout 1600). Le reţu du trăsoirier Bărcan pour les sommes d’argent per-ţues dans la viile de Tirgu-Mureş et versăes en tant que gages â Maroti. 414. 17 aoăt 1600 (7108), Alba-Iulia. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie confirme au monast£re de Neamţ un moulin sur la Jijia et un emplacement d’ancien village dănommă Sevcăuţi, sur le Cracău. 415. 2 septembre (1600), Sebeşul Săsesc. Le trăsorier Nica ăcrit aux habitants de Sibiu, leur reprochant le manque de fidălită â Michel le Brave. 416. 5 septembre 1600 (7108). Le maire et les ăchevins de Rîmnic confirment â Ghinea de Rîmnic un vignoble avec maisons et un emplacement d’ancien village â Bujoreni. 417. 15 septembre (1600). Le voi’ăvode Nicolae Pătraşcu confirme au logothĂte Pirvul une terre â Pereni. 418. 26 septembre 1600 (7108), Gura Teleajenului. Michel le Brave, voîăvode et prince de Valachie, de Transylvanie et de Moldavie, dădommage Antonie Grama par l’octroi des vil- 4 — Documente — România — c. 1026 XLIX www.dacoromanica.ro lages de Floceştii, de Budenii, de Hărăştii, de Scroviştea et de Curta, en reconnaissant qu'il l’a spoliâ et emprisonnâ ă Braşov. 419. grand «ban ». D. (Apres le 3 juin 1596—aoHt 1600). Michel le Brave achfete la moitiă du village de Grop-şani, qu’il offre â Preda (Buzescu^, en ăchange de celui de Vlădeni, district de Ialomiţa, confir-mant ultărieurement, de sa răsidence de Transylvanie, la possession de celui-ci pour la pârtie de village mentionnăe. E. (Environ 1598 — 1600). Les boyards et les hommes de cour de Valachie relăvent que par suite du serment fait aux impăriaux, sous le răgne de Michel le Brave, ils ont luttă pour les chrătiens, «â grands frais, exposes ă l’esclavage et aux incendies et versant leur sang». F. (Environ 1598 — 1600). Michel le Brave achăte le village de Zăvoiu, qui, aprfes la conquâte de la Transylvanie par le prince, a 6te offert par son fils, Nicolae Pătraşcu, voîăvode de Valachie, au logothfete Radu de Boari, pour «justes Services*. G. (Environ 28 octobre 1599—1600). Michel le Brave emprunte au monastfere de Cozia 20 000 aspres et 20 balances de plomb, en ăchange du village de Vişina. H. (Novembre 1599—aout 1600). Michel le Brave confirme de sa răsidence d’Alba Iulia A Stoica le village de Loloeşti, aprfcs jugement avec les habitants. I. (Novembre 1599—aout 1600). L’eglise de Schei de Braşov, aidăe par Michel le Brave, reţoit par la suite de la part de la familie du voîăvode le village de Micşeneşti, district d’llfov. J. (Fin octobre—novembre 1600). Michel le Brave achfcte avec l’argent provenant de la paie des soldats, avec leur consentement, le village de Costeşti qu’il exempte de la taille et l’offre au monastfere de Bistriţa, ou le voîevode et ses compagnons ont săjournă «avant de quitter le pays». K. (Fin octobre —novembre 1600). Michel le Brave, aprfes la dăfaite subie â Gura Teleajenului, envoie le « ban» Panait de Hotărani chez les« moşteni* (paysans libres) de Intor-sura de Sus, qui s’âtaient vendus auparavant au voîăvode, en leur demandant de se racheter pour la somme de 40 000 aspres. L. (Fin octobre—novembre 1600). Apres la dăfaite subie â Gura Teleajenului, Michel le Brave emprunte 67 000 aspres et un cheval ă Preda , en ăchangedu village d’lz-biceni. L www.dacoromanica.ro DOCUMENTS DOUTEUX ET FAUX I. 1592 (7100). Le voîăvode Michel le Brave autorise le prfitre Dumitru de Birseşti â conserverla possession dudomaine de Ciocîrla pour avoir pay£ la taille au compte de Simion. II. 7 octobre 1594 (7103). Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de Banu le village de Groşani achetă par Andronie (ancien grand> trfisorier, aux cnăzes de l'endroit, au compte desquels il a pay6 la taille. HI. 7 juillet 1596 (7104), Bucarest. Le voifevode Michel le Brave confirme au monastăre de Banu le village d’Albeşti achetă par Andronie (ancien grand) trfaorier aux «moşteni» (pay-sans libres) de l'endroit, au compte desquels il a payă la taille. IV. 8 juillet 1596 (7104 ), Bucarest. Le voîăvode Michel le Brave confirme au monastăre de Banu le village d'Albeştii Rătundului achetă par Andronie {ancien grand> trăsorier aux «moşteni» de l’endroit. V. (Septembre 1596 — aout 1597> 12, 7105. Le voîăvode Michel le Brave confirme au «vornic» Radu des terres â Merişani, Păpuşarii lui Zlatco et Negoeşti. VI. 21 aoilt 1598 (7106). Le grand prăvot Udrea lăgue ses villages et ses biens â son frăre, Badea, â leur soeur Grăjdana et au monastăre de Panaghia. VII. 5 avril 1600 (7108). Les paysans libres de Rătunda donnent â l’hăgoumăne Ig-natie du monastăre de Banu Buzău, deux fois plus de terres, en ăchange du domaine que leur a achetă Andronie (ancien grand> trăsorier et dont celui-ci a fait don au monastăre. LI www.dacoromanica.ro <1593 octombrie—1599 octombrie). 1 t fflHAOCTY» GOJKY», fw fflHJfAHA KOfK«A<> H rOCn»AHHTk ETiCOI 3IMaI Xrrppo-kajxYhckoi, chh-k KfAHKaro h nptA«Kparo IIlTpaujKo KofEOAa. AagaT rocnoACTKo mh cYio noBlAtHYf rocnoACTKO mh KOA'fcpHM pocîioactko mh «SnaH ^AplU11 nHTap h CHHKkIî IM, HAHUI fiorii flpttlSCTHT, HKOJKI A<< *« ICT WM!h8 8 CMO EliTllIIH, AM AparoMHp wt K’kS’khiijih, n<«>HH*i noKSnHa BOivfcpHM rocnoACTKO mh £ap*4 A«Kpo boa^. fi 8 TtM, APa" pomhp npOAaa hipob am sa wmhhk 8kom ch £ap*4. oAaâ,oyoM cYio aioaY khuii pimihYh HlPOK'k am sa h koa*hih8 EOA'kpHM pocnoACTKO mh £ap»1i< nHTap sa hipok H ckc 83HanYf KTvrbM MlPYraUlH H GpAT H WT AM H WT KpiiCT8 rocnoACTKO mh. a<>A«Pm pocnoACTKO mh EOA'bpHM... t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Udreşte pitarul şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în satul Băteşti, partea lui Drago-mir din Căzăneşti, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Udreşte pitarul partea lui de ocină, din cîmp şi din apă şi din Lipov şi din cap pînă în cap, de la Dragomir, pentru 3 550 aspri gata, însă jumătate, iar pe cealaltă jumătate Dragomir a dat-o boierului domniei mele, unchiului său, de a lui bunăvoie. Iar întru aceasta, Dragomir a vîndut partea lui de ocină unchiului său Udreşte pitarul, pe acei aspri mai sus-zişi şi pe un cal bun. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Udreşte pitarul o moară cu locul şi cu vadul, pentru 770 aspri şi o delniţă cu un vecin, de la jupaniţa Yişa şi de la fiul ei, anume Oana din Voineşti, pentru 500 aspri gata. Şi au vîndut acei oameni mai sus-zişi părţile lor de ocină şi mori boierului domniei mele Udreşte pitarul, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor 1 www.dacoromanica.ro megiaşilor şi fraţilor din sus şi din jos şi dimprejurul Yio gojkYiio, Iw /Hhx4Ha koikoa4> h rocnoAHHK k-bcoi simaI &PPP0KA4XHHCK0I, CHHTi KIAHK4P0 r0cn0A* ctbo iahka ci xtht HSKpăTH, wt noAl h 8 rop*5 no pt^Kd, a®Ph 8 4>8pKa noiHm-hK H wt AfcA8A P«uYh A^pH <..., noul»! ict noKSiWA Ap^ot-k wt> Gtouha, a^P* E8k4ti,k sa x 4cnpH potokh. H imk noKSnna Ap^potti iahh hhk wt ASirbio, wt cina 34 ... Ct4h wt /HYh ... 34 o* acnpH potokh. H ndK noKSnna AP‘*p®'p-h 4 hhk h4 Ka4ahhrh rpOdCIOK, WT H4A . . • 34 M 4CnpH WT dh»A4T EPT»e8a*CIR 34 W 4CnpH POTOKH. H n4K nOK8f!HA flpMdHd, JKHHd J\,pjrOT-h.K, WHHH» 8 fldpra, AtA Gkih ... h wt clA44Yi|ii ciaok h c-kc mphkoaio sa xaw acnpH potokh. H naK noK8i)HX flpMdHd IAH4 KHHOPpaAV wt hka< • • • H naK noK8nn> flpMdHd s hh-ki wt wmhh8 8 Gtp*mh, A*a 4>p-u«sawk KTrfdX h c-kc aoaTl H c-hc «AaaHiiJl claos, 3dHl>Kl K> ict Aaa pt>.hk8a cYi© khuiI plnlHd , nOHIJKI KliAa ci ICT npHaSMHa 4>pivHK8aWK KptMl 34 CTvMpivT> 4 UlHpOM CH Apa^Tii, wh ict caSW4a h chTKopna ict «I'P'hHKSa HHKI CHHOKH, HHSKl KpaTtJf} HHÎKI ÎKHH4. H CHIţl ICT WCT4A H T4K-MHA $piiHKSn. fi no ChMpVT IMS, Ap^ot-kk. fl KOI MhaOKtK x«KHT A<1 kYi> a. H HîHHd H"8 flp/H4Hd, BKOÎKI A4 HM c8T KHLUI piMlHI WMHHI H KHH0PP4A< Bl WX4B8, IM H CHHOKH IM H BHOKOM H IJPIKHSHITOM . Gijki h cria*t!aTio nocTdKAfcHM rocnoACTRO mh: JKgndH dlHTp'b kiahkh abophhk h >K8n4H flHAptw riahkh AwrwiJifT h A8K* BfA cndTdp h DdHppaTYl kia bhc-tYhp h CivPKSa ria ctoahhk h Edn-hx Kia komhc h fl&dHTd kia ntxapHHK h »8nd» KlAHKH nOCTlAHHK. HcnpdKHHK, flHAPf» KlAHKH AWPWljilT. *~“ H as, Hhapoo Hcnncax, Mtcma ... ■ţ îw BIhX4Ha nwiBWAa, . t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui <şi preabunului Petraşco voievod. Dă) domnia mare postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, Andrei, am scris, luna... f Io Mihail voievod . Muz. de ist. a municipiului Bucureşti, nr. 25 342. Orig., perg., şters şi rupt, lipsind o treime din el, p.ecete timbrată. O copie cu traducere la Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 76. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 81-82. 3 <1593) octombrie 2, Bucureşti. t MhaoctYio BoxYfn, îw JBhxaha KOteOAd h rocnoAHirh «"Ecou simaK &8r-rppOK/idXÎHCKOH, chhti EtaHKdro H np-feAORp^PO iw UlTpduiKO sotaoAd. AaKaT cocnc>A“ CTKO MH cYt nOKMftHÎf POCnOACTKd MH GTdHKOK ChC CHHOKH CH, (dHIţH (m8 E0P"h. AdCT, CJKOHH Aa M8 (CT WUHH8 8 r-kS^dHH WT nO dl0CTHI|I( X*A 5KS(ldH GTdHKOK. SHK K(d nOCTldHHK H AtdTH (PO ffldpYlH H H(8ndHHIţH (PO ^>p8}KHH«K WT nOdIO H WT K«a8 H WT C(AddHI|I( H WT nO K-kC ŢOTdp, nOH(»( cY( BHUlf p(*l(Hd W«JHh8 BHdd (CT 3d A^Ai^ KHIUC p(*J(HHM EOdtpH, dH8 C8T nOMHAOKddH nO Cd8p8 HM, no GTdHKO, pdAV npdKd H KtpHd CAtSXEt}, VTO HM (CT nOCd$KHd. H RHA'feŢ POCnOACTKO MH H KHHPd HM, KdKO C8t Aa«H H nOMHdOKddH no Cd8p8 HM, no GTdHKO, WT HHXHOM AOEpOM KOrtlO. il noTOM, GTdHKO npÎHA< np(A POcnoACTKd mh, T(p( Saojkh h AM* H noEpdTH no %8ndH rduindp chc nodOKHuS wt cY( khuiI p(u(Hd wihh8 wt TiiWHtdHH wt no R’ke MtCTO, d JKtOTdH rduindp pdAY EpdTCTKS AaP*BaA tCT HO GTdHKO CTiC (Y BOdOEH H 3 www.dacoromanica.ro MH03lf BHpOKl ICT (1AATHA WgflAH rAIUflAp GtAHKOE, Tfpl Kl A TOBA A dCflpH. H i ApSra iioaoshha wt cYi khiui pmiH# wt F-mwkahh, a Gtahko io ict npoAAA >K8nAH$ FAIUflApOE 34 XK ACnpH. H flOBpATH H npOAM< GtAHKO WT Hfros A^SpOM BOAW H CTwC shahYi KivCfAi MirYraiuoM h wt npiA rocnoA«TK4 mh. Glro p4AY> AM<>X h rocnoACTKO mh KSnAHg rauinapos, iakoîki a<> ict cTi KHIllf p«4lHA W4HH$ H WJf4E8 IM$ H CHHOBfM H BHOKOM H flptBHOMlTOM H Ht WT KO-roîKi HinoKo BlAHKH AOrO$fT H JKSflAH llHApOHl BlAHKH BHCTYBp H JL,8-MHTpAKf CflATAp H P4AYA «OMHC H dllAHTA nippHHK H ftSflAH IÎ04H Kl/t IlOCTlAHHK. H HCflpABHHK, âHAplK BlAHKH AOr»$lT. H HcnHcax as, YHahko, 8 rpAAy B$K8pli|iH MtcliţA wxtombpYi k akhh, k a*t x3pĂ-t îw AAYxaha bwibwaa, mhaoctYm goîkYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Staico cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Găujanii de pe Mostişte partea jupanului Staico fost mare postelnic şi a mamei lui, Măriei şi a jupaniţei lui, Frujinei, din cîmp şi din apă şi din vatră şi de peste tot hotarul, pentru că această ocină mai sus-zisă a fost de moştenire a boierilor mai sus-zişi, ci au miluit pe sluga lor, pe Staico, pentru dreapta şi credincioasa slujbă pe care le-a slujit-o. Şi am văzut domnia mea şi cartea lor, cum au dat şi au miluit pe sluga lor, pe Staico, de a lor bunăvoie. Iar apoi, Staico a venit înaintea domniei mele de a dăruit şi a dat şi a înfrăţit pe jupan Gaşpar cu jumătate din această mai sus-zisă ocină din Găo-jani, de peste tot locul, iar jupan Gaşpar pentru frăţie l-a dăruit pe Staico cu 15 boi şi a plătit multe biruri jupan Gaşpar lui Staico, de a cheltuit 11 000 aspri. Iar cealaltă jumătate din această mai sus-zisă, din Găojani, iar Staico a vîn-•dut-o jupanului Gaşpar pentru 20 000 aspri. Şi a înfrăţit şi a vîndut Staico de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Gaşpar, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus şi domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi jupan Androne mare vistier şi Dumitrache spătar şi Radul comis şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Andreiu mare logofăt. Şi am scris eu, Manco, în cetatea Bucureşti luna octombrie 2 zile, în anul 7104 <1595). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CXVI/13. Orig., hirtie (31 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere modernă. Văleatul greşit; divanul corespunde anului 1393, cu excepţia lui Radu mare comis. EDIŢII. Trad. DIR, B, 189. 4 www.dacoromanica.ro 4 1593 (7101) octombrie 8. + A-» CI SHf KdKOI ICI nOKSnHil GtOHH IlAlUJKOT’k WT KpHKd WT JK’KTHIdH WT KpHKd Hfrosd A»dd WT ASMHHK H WT EdrtTlHl, HlrOKd Alrtd <18mhhk K-KCdX, nOdOKHHS 8>Kd, 3d xdpH dCnpH EIHIţH. H ndKf Cf nOKSnHd GT0I3H ndllilKOTK WT KpHKd fAHd WHHHd IţkpOKilţ WT A^P* GtOHKOK WT IţfpOIA, WT ILvfcAdA, HHJf* HOM A<^ K'KCdX' WT A8MHHK, KOdHKO W4H BHd KSMM WT KSlţddTli lţllpEdH WT GMHdltJJH H ndKH 410 ICT GtOHKOK IAHd 8>Kd Sd xKT dCnpH EIHIţH. H ndK ICI nOKSMM GtOI3H IldllUKOTTk IAHd WMHHd PdAOCddK WT EddTd H WT ApdrOMHp H WT A8MHThp8 WT BddTt HlrOKS A^d WT Ag/HHHK IAHd 8>Kd 3d xKT dCfipH EIHIţH. H ndK ici noKSnHd Gtoqh IldliiiKOTii wt KpHKdi IAHd dHKdAf wt Ajhmkmob nopiA piKg, 3d 7 dcnpH. H ndKH ict noKSnHd GToraH ILtliiiKOTiv wt KpHKd IAHd cidHiiu WT GTddOES KdTdlil Sd 7 dcnpH, WT A8/HHHK. fl noTOM, AHroKdd Gtoqh ILtluiKOT'H i wthuii npiA KOHROAd ici EHd A^HlCHd no Pi\yA nOpTdp, KdA ICI EH A JOTdph WT AP^rOPd XOTdpOKl HSKOdlHHI JfOTdp WT EdpdEI KoKOpd Hd KlpXS, 8 rOpHg, no CTdpd yOTjp, no K8A< CI H/HdTH ci KdMlH sd CTdpH dSAH, no K8A» ci pdSAldH Apiţd H no HrpldH4ld AO CICplHg Kt tf JfOTdp KdSdHll|IO XOTdp 8 (l8PKdH, nO K8;i HMdTl KdMlH 8 TpH MlCTO, d nOTOM CI KpdTH no k8a* c8 pdSAidio wt /^igipdiAH KtpcTt no KtpjfS Ao • • • 8 MdA<8A> Kd-HSp, no . . . CRI C8 XOTdpoa P8nT8pOK, no K8Af c8 pd . . . RtCd KOA JfOTdpOKI TOPd WHHHd Ad M8 ICT KlpHO H WJfdBHHM H MHpHO WT AP^POrd HlPOKH H CHHOKH irO H Kt8H8K IrO H KTv8h84HT0Mj H WT ClrtH H WT nodio H WT AHKdAI H WT KOA8 H wt ui8mh h wt no Rtcdjf X0T<,P' __ AJdpTSptl rY EOdlpH no k8a* c8 hhx wcTddH EidlrS kt eoaiph no hmI: iH8p-r8d wt GibipYhiijjh, fltndAdT wt TdM. t IlHCdX WKTO/HKpYl H AkHH, rttTO xSpd. t PdAV^ nopTdp Â38pr8d wt GlKlpYHHliH H fltntAdTt wt TdM H fitAdHH WT KdSdHlIJJk H HdHt WT ^8 Lumnic toată, jumătate de funie, pentru 1 150 aspri bani. Şi iar a cumpărat Stoian Pleşcotă din Criva o ocină, Ţăroveţ, de la fiica lui Stoica din Ţeroţ, de la Vlădaia, toată partea ei din Lumnic, cit a cumpărat de la Cuţlat Şterban din Smileşti şi iar ce-a fost a lui Stoica, o funie, pentru 2 300 aspri bani. Şi iar a cumpărat Stoian Pleşcotă o ocină, . Radul portar, Murgul din Severineşti şi Lăpădat de acolo şi Bălăci din Căzăneşti şi Nan din Ciuşi şi Filip din Gorunoviţa şi Negre din Prunişor şi FrăţUă din Tîmna şi Dan de acolo şi Marco din Degeraţi şi Ursul de acolo şi Dobroi din Ruptura. Scrierea logofătului Ivănaş, fiul popii Dragul. Bibi. Acad., CXXXII/94. Orig., hîrtie (30 X 20) rupt, 11 peceţi aplicate în dreptul iscăliturilor. S-a admis stilul de la ianuarie, căci în octombrie 1592 nu domnea încă Mihai Viteazul. EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, 385-388. Trad. DJR, B, 80-81. Facs. Ibidem, 442. 5 1593 (7101) octombrie 25, Bucureşti. t IHhaoctTw bojkYiio, Îw dlcH^xaHn KO1H rocnoAHHii k-kco» SfAinf XrrppOKnaxHCKoio, chhk KfnHKdr© h nptAoaparo, noKoHnap© îw IlfTpaiiiKo koikoaa. AasaT rocnoACTBd aih cYk> noKtnfHfi© rocn©ACTKd aih Hhk^ack, chh-k daiţKOK u»t rAOTOSd H C-KC CHHOBH HA», fAHIţt EoPli nptnSCTHT, EIKOJKf Aa «8 fCT whhh8 u»t nOAOKHHO U»T CfA© U»T Edia H U»T 5KHAHl|Jf WT Ha ToCTHllH a TpfTdPO A^AO U»T n© KiiCfAt x°Tap9M, noMUKf fCT n©K8nHA HhkSaa u»t ha YHapa, AJfTfAI H HHX WT KOPOJKA* HHnOKOA’bBHAl©, nopHSAi© p©cn©ACTsa aih. GHJKf H CBfAfTfAf nOCTABAtfAI POCn©ACTKd AIH î JKSndH dlHTpf KfAHKH A^OpHHK H JKSnaH flHAptlO KfAHKH AWPW+fT H >K$naH 1ppaTYf BfA KHCTYtap H Haua KfA KOAIHC H W&ldH GpkBSA KfA CTOAHHK H JKSndH /\,8AIHTpdKYO KfAHKH OldTdp H JK8MH dldHTf KfA ntxapHHK H JKSnan Kohi© kia n©CTfahhk. H 1, Ahap^k» KfAHKH AWPWljifT. 6 www.dacoromanica.ro Hcmicd as, TSAopS AivrivijHT, Avfecru,d ivXTOAtspYf ki a^hh k-k HdcTOA rpdAV ESkSphijjh, ivt Ha^au aw hhhIj tik&jji, k-k atT xspa< ţ îiv flflHXdHA KivfsiVA octombrie 29. t /HhaoctYio soxYeio, Iu? AIhxaha ko(koa4 h rocnoAHHk. ÂdsdT pooioactko aih cYie noKfAtnYf rocnoACTBO aih MkCTHtHuiiOAt u?T(ţ8 irgAtin GiprYi wt cstTOAtif AtdHdCTHp rAdrOAHAIH TliCAtdHd, BKOWt A<> fCT KOAfH CtC CY» KHHP» rOCflOACTKO AtH< Ad RTvSHMdfT WT CfA WT Gtta'kAHH KtEAd H KtCdX A h*ct, no pm rocnoACTBd mh. HcnpasHHK, eaM pm pocnoACTBd mh. IlHca Aptroio, Mtciiţa wjfTOEpYi K0 A^hh. f Iw flJYjfdHA swfKWAa, mhaoctYio eojkYio pocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului părinte egumen Serghie de la sfînta mănăstire numită Tismana, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să ia din sat din Obedin găleata şi toate dăjdiile sfintei mănăstiri şi nimeni să nu îndrăznească să se încumete să tulbure sau să oprească sau să treacă peste această carte a domniei mele, căci acel om păţi-va râu de la domnia mea. Iar tu, Bodine şi Bercio, dacă vi se pare strîmb, să veniţi să staţi de faţă Ia domnia mea. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Drăgoiu, luna octombrie 29 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1551 (m-rea Tismana, XCII/15). Orig., hîrtie (29,5 X 20), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 330, f. 260 v. Datat după pecete, care poartă data 7101 < 1593). EDIŢII. Trad. DIR, B, 82. Facs. Ibidem, 443. 7 1593 (7102) octombrie 30, Bucureşti. f AIhaoctYio eoîkYiio, Iw flJHjfdHA ROiBOAd h pocnoAHHiw k'kcoj simai Jîrrppo- BAdJfHCKOI, CHH-h BtAHKdPO H npbA»KpdPO HlTpdllIKO E0IB0A8. TOCIIOACTRO MH cY» noBiA’bHYi rocn$ACTB4 mh ca8p pocnoACTBd mh PdAocAdios iioctjahhk h >khhib (M8, HA HMI flfcHKd H ChC CHHOBH CH, Bdpi lAHIţlM E0PTk A«T, I3K0WI Aa M8 ICT WMHH8 8 AtHMHiaHH, A*AA K41110M CH 3opiB ETiCd^, WT nOCBSAY, WT nOA» H WT BOA® H WT C8)f H WT UlgM, WT no BlkC Jf®TApOM, Bdpt KOAHKd CI JfTIT HSEpdT- fl nOTOM, HMdA ICT PdAOCAdB noCTlAHHK H ChC KlHd IM8, flbHKd, npfcHYl chc 2KIHA Otahkob, Hd hmi iHSuia. H chi^i npfeiiii fll8ma npfeA rocnoACTRd mh KdKO ICT nAdTHA HbKOI EHpOBl 3opiB. fl 8 TIM, POCnOACTSd MH Aaa ChM HtîKOI MIPHI311IH Aa TAIAdlT MTO ICT KIATOBdA iHSllid no Tdl WMHH8 H H3SpdHHA ICT KdKO AA M8 H3MIHHT dCnpH \jfH H A<1 AP'hîKHT B-ECdX A>aa SoplE J dAH MIPHHU1H, Hd HMI H1îKI1I8A BdTdJf WT /(OEpOlţlH H <©TO>1HKd H flKI HinOKOAtEHMO, nopHSMO pocnoACTBd MH. Giski h cbiaitiaYi nocTdsAbiM pocnoACTBO mh: )K8ndH flJHTp'b biahkh A^op-HHK H JKSndH flHAPIIO BIA AWPWljilT H flHApOHYl BHCTHtap H BdHTk KOMHC H ffliHTd llIŢdpHHK H JKSndH KOMH BIAHKH nOCTlSAIIHK. HcnpdKHHK, flJHTpb BIAHKH A^P**1*. 8 www.dacoromanica.ro H as, G3npt, iîki w HdimcdX r*k ctoahh ppaAV E$K$piqiH, 8 Mtciud oktom spTf a a^hh h TiKSuiaroîKi dtTOM, wt flAdMd a® ciro nHCduTi, K dtT xipi. f Iw AtYpHa kwiku'A‘1) MHdOCTtio eoîkYio rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Radoslav postelnic şi soţiei lui, anume Leanca şi cu fiii săi, oricîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Dimiiani, partea tatălui său Zorea toată, de pretutindeni, din cîmp şi din apă şi din uscat şi din pădure, de peste tot hotarul, oricît se va alege. Iar apoi, a avut Radoslav postelnic şi cu soţia lui, Leanca, pîră cu soţia lui Staico, anume Muşa. Şi aşa pîra Muşa înaintea domniei mele, că a plătit nişte biruri ale lui Zorea. Iar întru aceasta, domnia mea am dat nişte megiaşi să cerceteze ce a cheltuit Muşa pe acea ocină şi s-a ales ca să întoarcă 750 aspri şi să ţină toată partea lui Zorea; iar megiaşii, anume: Neacşul vătaful din Dobroţei şi Mca şi Fiera din Dămiiani şi Vladul şi Boca şi Dobre şi din Dobroţei iarăşi popa Nenciul şi Voicilă. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Radoslav postelnicul şi soţiei lui, Leanca, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Andronie vistier şi Pană comis şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Oprea, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna octombrie 30 zile şi ani curgători de la Adam pînă la această scriere, în anul 7102 <1593). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., MDXXXIV/49. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată. 1 Loc rupt. 8 <1593> noiembrie 9. t fflHdOCTY» gojkYw, Iw fllH)(dHd soiKOAd h rocnoAHHii. A<*k4t rocnoACTKO MH CEtTtH M0H4CTHPH JfpdM CKtTOrO dpjfYiPdpjfd H MI«A®TBOpU,d HHKOddl dÎHpHAH-KTHCKYH, BKOKI A HI GdHTOBdT. ToH rOBOpHM rOCnOACTKO MH. HHdKO Ad HtcT, nptA nostdiHYi rocnoACTBd mh. 9 www.dacoromanica.ro HenpdKHHK, edM rocnoACTKd mh. IlHC TdTŞrt, MtCfU,d HOfMKpTf 0 akhh. t Iw KweewAd, mhaoctTa gojkT» rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea sfintei mănăstiri hramul sfîntului arhierarh şi făcător de minuni Nicolae al Mira Lichiei, ca să stăpînească satul Grozăveştii, cît va fi partea jupanului Mitrea vornicul şi morile şi cu tot hotarul şi din apă şi de pe uscat şi din deal, cît va fi, tot să stăpînească sfînta mănăstire, pentru că a venit jupan Mitrea vornicul împreună cu jupaniţa lui Neaga înaintea domniei mele şi aşa au mărturisit ei singuri, că ei au dat de a lor bunăvoie acel sat sfintei mănăstiri, de s-au scris în sfîntul pomelnic şi părinţii lor. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri să stăpînească acel sat mai sus-scris şi nimeni să nu tulbure. Aceasta spunem domnia mea. Altfel să nu fie, înaintea poruncii domniei mele. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Tatul, luna noiembrie 9 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1513 (m-rea Mihai Vodă, XV/2). Orig., hirtie (31 X 21), pecete inelară aplicată în ceară roşie. Cu două traduceri, una din 1775, cealaltă din 1912. Datat după Mitrea vornic. EDIŢII. Trad. DIR, B, 82-83. ■9 <1593) noiembrie 10. Cu mila lui Dumnezău, Io Mihail voivod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e sfintei şi dumnezăeşti mănăstiri ce să chiamă Coşuna, unde iaste hramul sfîntului arhireu şi făcătoriul de minuni Nicolae al Mirelor de la Nicheia, metohul sfintei mănăstiri ce să chiamă Var-laamu, unde iaste hramul Dumineca Tutolor Sfinţilor, ca să fie saţul Perişorul cu tot hotaru, pentru că acest sat fost-au de moştenire lu Matei, fratele lu Vîlsan den Caracal, care l-au cumpărat jupan Stepan biv vel clucer, jumătate din sat din Perişor, încă din zilele răposatului Io Alixandru voivod, de la jupîneasa Marga, fata lui Matei, dreptu 8 000 de aspri de argint gata şi pe un lighean de Braşov, care au fost preţul lui 4 000 de aspri şi 6 cai albi, preţul lor 3 000 de aspri şi o dulamă înblănită, preţul ei 4 500 de aspri şi le-au vîndut jupîneasa Marga de a ei bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiiaşilor dinprejurul locului. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus şi altă jumătate din satul Perişorul, partea lui Vîlsan toată, pentru că au fost cumpărat jupan Stepan biv vel clucer, iar în zilele lui Alixandru voivod, de la feciori lui Vîlsan, anume Danciul şi Radul pe un zăbun de zarpa, preţul lui 100 de florinţu şi o ghiordie înblănită cu jder, preţul ei 3 000 de aspri şi o abăioră de sîrmă, 2 500 de aspri şi un cal bun turcescu, preţul lui 50 de florinţu. încă au făcut părtaş pe jupan Stepan biv vel clucer, feciorii lui Vîlsan, pe acea jumătate de sat 10 www.dacoromanica.ro denaintea răposatului Alixandru voivod. Şi au făcut părtaş pe acest zis boiar de a lor bunăvoe şi făr de nici o silă. Iar cînd au fost în zilele Mihnei voivod, iar Pîrvul biv vel logofăt, feciorul lui Stepan biv vel clucer, el au dat şi au adaos acest sat ce s-au zis mai sus la sfînta mănăstire ce s-au zis mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană, iar loru vecinie de pomenire. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mde, iar călugării de la sfînta mănăstire ce s-au zis mai sus, ei nu s-au putut odihni de cinstitul dregătoriul domnii m£le jupan Danciul biv logofăt1, care vrea să ia acestu sat de la sfînta mănăstire. După aceia, au venit călugării dinnaintea domnii mde cu cărţile de cumpărătore, cu cartea Mihnei voivod şi cartea jupan Danciului biv vel logofăt1 şi a mîne-sa şi a fraţilor lui cu mare blestem, cum au fost dat ei de a lor bunăvoe. Şi am văzut domniia mea şi cărţile călugărilor ce au fost avut şi au văzut şi dregătoriul domnii mde Danciul biv vel logofăt acele cărţi. Apoi au lăsat de a lui bunăvoe şi s-au înpăcat el cu călugării înaintea domnii măle. Şi au scris în sfîntul pomănicu 11 suflete pentru acest zis mai sus sat Perişorul, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar loru vecinică pomenire. Pentru aceasta am dat şi domniia mea aceştii sfintei mănăstiri ce e mai sus-zise, ca să fie moşie ohabnică în v£ci vecilor. Că iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Andronie vel ban Craiovei, Mitrea vel vornec, Andrei vel logofăt, Pangrati vel vistier, Dumitru vel spătar, Dragomir vel stolnic, Pană vel comis, Manta vel păharnic, Cocea vel postelnic. Ispravnicii, Andrei vel logofăt. Noemvrie 10 dni 7103 <1594>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu nr. 722, f. 420 —421. Copie. V&leatul greşit. Datat după divan. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. J. Dolj VIII, 10-12; DIR, B, 83-84. 1 Greşit în loc de „fost mare vornic'1 10 1593 (7101) noiembrie 17. t dHHAOCTY» BOÎkY», Kw fllHXJHA KOlKOAa H rOCflOAHHh ETiCOI 3IMAI XrppOKAa-XTfcxoij CHHh BfAHKdro h np'kAOEparo Kw IhTpauiKo KOfKOAa. AasaT rocnoACTKO mh cY» noKirtiHÎi rocnoACTKa mh BOA'kpHHg rocnoACTKa mh AIopak cnaTap h C'kc ch-HOkH CH, HAHIţHM E0Pă A4CT> HK05KI fl>i Mg ICT WMHH8 8 ClAO 8 PhA8AllJIH WT 110 npajfOKa, koa riprni*, A** Gtohkae, CHHg Gtohkek flJ-MiHAiCK8A, HfroK a*a KkcaX-sapi CAHKa Ct JfTHT H3KpaT WT nOA» H WT 111 gM H WT KOA H WT BAATA ffllilHK h wt jfOTap A*PH 8 jfOTapS Kiicajf; a ah a<> ci SHaiT: wt haa k-kc ciao a«a bis mto ict npoAaa HannptJKAf, mTKphTaro. a*a, 3aHi*i io ict iiok8iiha BoatpHHS rocnoACTKa mh fllora cnaTap wt npH akhh Kw flaiSaHAPS KoisoAa wt Ha 4>p8cHHa n wt cHHg ih GTOHKa, chh8 Gtohkak /HtiiihaickSa sa xiT acnpH potoeh. fl noTOM, HA\ax np8 BOA'bpHHo^ rocnoACTKa mh, /Hora cnaTap, npiA pociioact-eo aah CKC <î>p8CHHa h ckc chhs ih, GTOHKa. H chi^i np’buii 5>p8CHHa h chh8 ih GTOHKa, KaKO H’kCT npoAaa wt hhx'homS aoepo koa»} aHg ict npoAaa bis hipokS koa» h ict ma Tijf acnpH KHuii nHcaHH 8 chaocth iA»g. fl dJora cnaTap, wh ci naaKajf npiA rocnoACTKO mh, KaKO HtcT noKgnHA 8 chaoctYi ia»8, ah8 ict npoAaa 11 www.dacoromanica.ro $P$CHH4 H CHHg (H GTOHKd WT HHJfHOMŞ 4,OKpO BO/UO H HMdJf H CBfAtTfrtff. fl l*OC* noACTKO mh prtfAdX' h c$ahjc no npdKAS h no SdKonS h ckc b'kchx' mkcththmh npa-BHTfaYf rocnoACTBd mh h aM*I P«cnoACTso mh AIopob cndTdp Ad a*hicht CKfAfc-TlrtYl Ai CKlAtTlrtCTiSlT nplA POCnOACTKO MH. H AOHtCOX dHoiM cndTdp CKlAlTldYf, Hd hmi : HfKSdMd wt GnvrfeHH h Pdi,ocddB wt Gtobop-bijih h dSapKO wt Tonodo- BtHH H HHKd H TlpM WT E»KSpfl|IH H KlkSdH WB PhCHfl4H H CI|lf?Kf MHOSH BOdtpH A<) CB(AfTfdCTB$fT npfA TOCnOACTBO MH ChC HHjţHH A^UK, KdKO CCT npOAdd $P$CHHd H CHH» fH GTOHKd WT HHJfHOMSS A«BPO BOdtO H CKC $3HdHYf BlkCtM MfpYld- ujomS wt rop H wt aoa. Tim pdAY, AdA<>X H rocnoACTso mh flilorME cndTdp, laKOKf Ad «8 ict wmhh» BTi. WJfdK», IMS H EHgKOM H npfBHttafTOM H HH WT KOrOMC HHlOKOdtBHMO, n0pH3M$ rocnoACTBd mh. GfîKf #KO CB(AfTfdY( nOCTdBdtfM POCnOACTBd mh: HfSndH iHHTpt BfdHKYf ABOPHHK H «8ndH flHAPfIO BfdHKYC rtWPWijSfT H JKSSndH IldHrpdTYf BldHKYl KHCTYiap H JKJHldH dSdHTd BfdYKYf nfjţdpHHK H WgndH TsAOPH BfdYKYf CgdKfp H K&ldH XdCd-HdKf BfdHKYf KdIOMfp H HfgndH ^pdrOMHp BfdYKYf CTOdHHK H HfSndH K84H BfdYKYf nOC-TfdHHK* HcnpdBHHK, 0HAPH© BfdHKYf dWPW^fT. IlHC dS, Kp-fcMIOH, MfeCflţd HOfMBpYf SY A*»HHj WT fÎAdMd A© cfro nHCdHYf Tf-K&IJIHM dtTOM, KTk dtTS xSpd. f îw /IlHjCdHd BWfBWAd, MHdOCTYlO BOHfYlO POCnOAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Moga spătarul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în sat la Răduleştii de pe Prahova, lîngă Gherghiţa, partea lui Stoica, fiul lui Stoica Măţilescul, partea lui toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din balta Măei şi din hotar pînă în hotar, toată. însă să se ştie de peste tot satul partea lui, fără ceea ce a vîndut mai înainte, a patra parte, pentru că a cumpărat boierul domniei mele, Moga spătarul, în zilele lui Io Alexandru voievod de la Frusina şi de la fiul ei, Stoica, fiul lui Stoica Măţilescul, pentru 20 000 aspri gata. Iar apoi, a avut pîră boierul domniei mele Moga spătarul, cu Frusina şi cu fiul ei Stoica, înaintea domniei mele. Şi aşa pîrau Frusina şi fiul ei, Stoica, că n-au vîndut de a lor bunăvoie, ci au vîndut fără voia lor şi le-a dat acei aspri mai sus-scrişi cu sila. Iar Moga spătarul, el s-a plîns înaintea domniei mele că n-a cumpărat cu silnicie, ci au vîndut Frusina şi fiul ei Stoica, de a lor bunăvoie. Şi au avut şi martori. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Moga spătarul să aducă martori să mărturisească înaintea domniei mele. Şi a adus Moga spătar martori anume: Neculcea din Spăteni şi Radoslav din Stoborăşti şi Marco din Topoloveni şi Nica şi Gherghe din Bucureşti şi Căzan din Răsip. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., DCCXI/3. Orig., perg. (35 x 37), pecete timbrată cu legenda: „ci» nt*M-k îw A/LhXaha loeioA* rcA^ Eajuikos". (Această pecete a lui Io Mihail voievod, domn ai Ţării Româneşti). Traducere de la mijlocul sec. XIX, ibidem, DCCXI/68, cu data zilei 31. S-a admis stilul de la ianuarie; data de 1593 noiembrie 17 corespunde şi cu divanul. 11 1 93 (7102) noiembrie 23, Bucureşti. t fljHAOCTYlO KYI0>, Iw fljHpHA BOEBOA3 H rOCnOAHHk KTvCOI 1 rrppobaaţihckoh, chhtv BEAHK33ro H np-bAbEpj/iro, noKOHH3ro IIiT.'aiiKO boeboa3. /(abat rocnoACT.o mh cYio noBEA-femf rocnoACTBJ mh caSsem rocnoACTBA mh Eohhek. H Ca SpATO/H CH (xlnpEB H CiC CHHOBHM HM, EAHIţEM Eoriv npHflSCTHTTv, I3KOJKS A* M$ ECt W4HHS 8 IIkTpTiA3(lf IVT A*** Să WMHHS GtAHWB, CHHS EAJAoyAOK wt no KTvCWM JfOTdpOM, WT nOAlO H WT IU3/H8 H WT K$A# H WT CEA3AHIJJE CEAWK. EaH A4 CH AP^>KET EoHH'b H Ca Sp3T CH (xinpfc WT H3A no BlvCAŢ WMHH3 AK<3 A>JEAH, A GtAH, CHHS EAaA«VAOK A1HH,b h civ smtom ch (xinpfc wt H3A EAHH EpOAS 33 BOAEHHU.S ,i,pArOMHpOB, CHH$ G TOHKkB, WT CEAO 3 TpET3PO A*30, B3pE K»At CE JfOKST WEpfclJJfT... 1 33 Cn 3CnpH POTOBH. H n3K Ai MS ECT CA$3EM rOCnOACTE3 MH EoHHEB H Ep3T CH C31 WT. AEA3 33 WHHH$ K)eES WT no BkCOM JfOT3fOM B3pE EAHK3 CE XTeT H3EP3T, WT I.OAIO H WT UiSmS H WT BOA» H WT CEA3AH1JJE CSAWE, A<> CH AP'K>K1Tk METHpH A*3H, nOHCJKE IO ECT nOKSnHAH CA$3H TOCnOACTB3 MH KoHdfc H Ep3T CH GOnp'k WT H3 K)1 33 xic 3cnp3 rOTOBH, 3 âvAP'fc AKf ECT nO.CSnHAH cYE BHI1IE pEMEHH W4HHE WT npfcjKAf BpfcME, WT AhHH EHh\'HEB BOEBOA3. H n3K A3 MS ECT GT3KKMB, (ECTpJ Gc np(B--- 1 ăAlSiHApfB H CHHOKHM EH W4HH» S IIkTpiA3gE WT AEA M3TE,?EM CH EAlg3HApEB 33 W1HHS nOAOKHHS, WT no BkCWM XOT3 WM, B3pE 1 CE )(TfT H3Ep_T, WT nOAlO H WT UISmS H WT BOA#j nOHEJKE IO ECT CT3p3 H nr'3E3 WMHHS H SI A'bAHHS HM H H3 M3TEpEM CH EaE^3HAP3. H npOA3iojiE cYh hmehhth aioaYe cYqxe no bhuie cSt nnc3HE wmhhe 33 hhţhomS AOEpO KOA’k H CkC SSH3HÎI B.CfcM MlrYiaiUOM WT WK,:CTh MfcCTWB, WT l»Wp H WT AWA H WT npEA POCnOACTB3 MH. GEPO p3 \Y, A 3AO)( H TOCnOACTB3 MH CASSfM rOCnOACTF3 MH EoHHCB H Ck Ep3T CH GOnpEK H GT3HKMB, CECTp3 H Biv W)f3E HM H CHKOBHM HM H BHSKOzH HM H nptBHSMETOM HM H HE WT KOrOlKA® H(nOKOA’kEHMO, no 0pH3M0 TOCnOACTB3 MH. GE*E 8eO H CBEAETEaYE nOCT3SAtEM POCnOACTB3 mh: *8n3H AlHTpt BfAHKH ABOJHHt H >KSn3H fT HAPEEO BfAHKH AWrWiJsfT H EHAP®HHK BEA BHCTYiap H /(8MHt;3KB 5 5 — Documente — România _ c. 1026 13* www.dacoromanica.ro KM cnjrjp H IldHA KM KtViMHC H A,P4rO‘MHp KM CTOAHHK H... 1 KM nfppHHK H ÎKSndH K0Jf KMHKH noCTMHHK- H HCnpJKHHK, flHAPf.O KMHKH AWr^Vil5^. H d3, fllSlIMT nHCfH, OKI » HdnHCilX' Kli CTOAHH 8 E$K$pH|JH iWbCfLţd HOiMBp'l'f KT, K-K TfK/KlJJHiMi rtfcTWM'h WT flA1 Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Voinea şi cu fratele său Oprea şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Pătîrlage, din partea de ocină a lui Stan, fiul lui Vladul, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului. însă să stăpînească Voinea şi cu fratele său Oprea două părţi de peste toată ocina, iar Stan, fiul lui Vladul, să stăpînească numai o parte, pentru că au cumpărat-o slugile domniei mele Voinea şi cu fratele său Oprea de la Stan, fiul lui Vladul, pentru 10 boi, preţul lor este 3 500 aspri şi pentru ... 1 vaci cu lapte, preţul lor 800 aspri. Şi iarăşi au cumpărat slugile domniei mele Voinea şi cu fratele său Oprea dintr-un vad de moară al lui Dragomir, fiul lui Stoica din sat, a treia parte, oriunde s-ar afla ... 1, pentru 280 aspri gata. Şi iarăşi să le fie slugilor domniei mele, lui Voinea şi fratelui său Oprea, din partea de ocină a lui Iuba, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului să-şi stăpînească patru părţi, pentru că au cumpărat slugile domniei mele Voinea şi fratele său Oprea de la Iuba pentru 2 200 aspri gata, iar Udrea să stăpînească partea de ocină a lui Iuba, a cincea parte. Şi încă au cumpărat aceste mai sus-zise ocine dinainte vreme, din zilele lui Mihnea voievod. Şi iarăşi să-i fie Stancăi, sora lui Oprea ... 1 Alexandrei, şi fiilor ei, ocină la Pătîrlage, din partea de ocină a mamei lor, Alexandra jumătate, de peste tot hotarul oricît se va alege, din cîmp şi din pădure şi din apă, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire ei şi mamei sale, Alexandra. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni aceste mai sus-scrise ocine, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, lui Voinea şi fratelui său Oprea şi Stancăi, sora lui Oprea, ca să le fie aceste mai sus-scrise ocine K( rACTBO mh> cem rdiAdd h cSaha no npdRA# h no sdKOH# H Aa-i rocnoACTBO a\h Cd8r8 rocnoACTBO aih bhuii nncan, KE Aa (ct> boaih cec cVto khhtS rocnoACTBO aih Aa nospaTHaie r-ecix npdRi koauti a®kai hh saac sa rddRg. H hhxto Aa he c/wfc(T noKtfcHT BdHTORdTY npEA cYk> khhpS rocnoACTBO aih, a TOPO HEAORIKE SAO X®KfT naTHT WT KH rOCflOP CTRO /WH. fi KO/WS CI /WHHT KpHB, Aa nHAi sa toh ahui npiA rocnoACTBO /wh. Hh/Iko Aa HtcT, no pin roc-nOACTRO /WH. HcnpaBHHK, fllHTpfc AKOpHHK. IlHC AHKIMKpYl A AEHH. f jfw /IlHXaHA BWEBlVAa, AIHAOCtYiO EOKTKs POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume Dumitru din Călduruşani, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să întoarcă grîul de la Simpetru din Bărbuş şi de la Pătru şi Pîrciul şi Neacşul şi Voinea şi Slăvilă şi Dumitru şi Pîrvul, însă de la toţi oamenii, unde va afla de acel grîu şi să întoarcă 20 de porci de la toate satele şi o putină de brînză şi să întoarcă de la Radul din sat o putină de urdă şi să întoarcă de la Ion şi de la Pentin 300 aspri, pentru că au furat Ion şi Pentin nişte cai de la nişte unguri. Deci sluga domniei mele, care s-a scris mai sus, el a căutat acei cai, iar el a pierdut acei aspri. Deci (domnia mea) am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea slugii domniei mele mai sus-scrise, acel om rău va păţi de la domnia mea. Iar cui i se va părea strîmb, să vie pentru aceasta de faţă înaintea domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea vornic. Scris în decembrie 4 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XXI/233. Orig., hîrtie (30,5 x 20,5) rupt, pecete timbrată, căzută. Datat după ispravnic. EDIŢII. Trad. DIR, B, 86-87. Facs. Ibidem, 444. 14 1593 (7102) decembrie 7, Bucureşti. 3I/WAI J>rr-PpOK/tdX'l'HCKOH, CHH8 RlAHKdrO H nptAOKpddrO, nOKOHHddCO II(T< pdUJKO> ROlBOAd* /V,dBdT rocnoACTBO /wh cYio noRl/vbHYl rocnoACTRd /wh KddiR H CTiC . BTiCA)f> CTiC BTiCWM XOTApOM, SAp( «AHKA C( XT*Ti HSKpATB WT H WT UJ8m8 H WT BO \8 H WT CCAAAHlflC CCAWB 8 8 £hhhk«4JH ... BHHorpA \y WT AiîA. H nas aa m8 «ct «aha hhtahkS no hm« Gtahka h a*aa wt no b-bccx komath nOAOBHHA, X®K‘T H3KpATH...EpAT0M CH PaA®VA nOH«>Kf » «CT AAA kaijjtom ch £aaava ®Yk> no khui« p«4«HH whhh8 h komath at*H«P*m «a\8 ... nonA fiAAAoy.» K8nHO C-hC ... WT Epii3fl|JH. H flAK nOTOM ... 8 IIhCKSa CKC Top8HH ... TA 8 rp8»A IlOA ... H AAA «CT 3A... H ... k8a«H 3A M ACnpH TOTOBH. H flAK AA M8 «ct < ... Ea>4WA WT HA fllOMA ... MlîCTO 8 IlAAt; /^AA«BTi ... H WCTA&HAA «CT CAMA flăOMA ChC KA«TK8 AA H« HMA«Ta HHKTOJK» WT CHHOBO.M «H BOAIO, HHWE WT HHHJf C"Kp<0AHHIAH>... AA pASOpHTH CHH TTkKM«*«HT<, TOT MAOKfcKA AA 4|0A ACnpH TOTOBH. H flAK <«CT im8fIHA E>AJK>A WT HA H«.TOIO K MfcCTOBf 8 < ... «A»8> 8 Bpik-3’feCKAj A APSrH HA Kp8lll, 3A jj ACnpH TOTOBH. H * 8 BAAfc &AM8a8H... W4HH8 WT /^pATOMHp, KPAt8h CH, AK« A'bAHHH» 8 C«AO ... HOM rpAAHH8 H CTiC nA«TOB« WKOAO... «CT^pATO-AUŢ'OZ 3A nOK8.1(H'f( WT HA EoKA H ... HA AK«, 3A ACnpH $ TOTOSH ... I|JAA\H "r MfcC-TOZ«, AAH AA C« 3HA«TA ... MfcCTO SA W4HI|J(H8 WT HA &TAH A*AA E0HK8AOB WT IIa«U1 SA ... KOHH, Ut HO (M8 H ACflpH. H npo 1,4 ,011« WJHHf, AlfcCTOK H K8KH H KOWATH 3A HHJfHOAl AOKpO.ll BOAIO H CBC 83HAH'f( BliCtM BPAtYCM HM H ChC 83HAhY« TOCilOACTBA MH. G«to paaY, AAAOlf h to:ho^ct.jo mh Kaa«s h Eaiioaos h spat ch h ...no 8HJJC c8t p«l«HH W4HH«, I3K0JKI AA «CT HM 3A A^ IHH8 H84(TOM HM H HH WT KOTOJK \0 HCHOTTkKHOSCHOMS H HînOKOA’fcKHAlO HHKOAHWC, nopH3Mo rocnoACTEA mh. G«>k( 8eo cecv,(t«aY( no:TASAk«M BtAHKH Aff vJi«T H flAHrpJTY* E«A BHCTYiap H ^SMHTpAKH B(A H llAHA B(A KO.HHC H A,pArOMHp B(A CTOAHHK H /HaHTA B«A n«XApHHK rW$(T. H A3, Y118HJ.T nHc«n, ipki io HAnncjx e-b ctoahh rpjAV E8k8;cl|jh m^cei^a ACKCMSpYf 3 A^HH H WT C1i3AAhY« A\HP i A® HHH-b Kli AtT x3pS. BWtlWAA, mhaoctYio bojkYio rOCnOAHHi. voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Calei şi cu fie ocină la Neagomireşti toată partea tatălui său, Vladul, cu tot hotarul, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din . <Şi iar să le fie ocini partea...) toată cu tot hotarul, oricît se va alege din şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, în la Viţicheşti... via din deal. Şi iarăşi să-i fie o ţigancă pe nume Stanca şi partea din toate averile jumătate se va alege . .. fratelui său Radul, pentru că i-a dat tatăl www.dacoromanica.ro 17 său Vladul această mai sus-zisă ocină şi averi fiicei lui... popa Vladul împreună cu ... din Bîrzeşti. Şi iarăşi după aceea ... în Piscul cu Goruni în Gruiul To ... şi a dat pentru ... culeţ, pentru 40 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie <... Ba>ciul de la Moma ... loc în Valea Dalei... şi a lăsat singură Moma cu blestem, să nu aibă nimeni din fiii ei voie, nici din alte rude... să strice această întocmire, acel om să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sînt în cetatea Nicheii. Şi <... Ba)ciul aspri gata. Şi iar Tl)f 0 naUJH 34 WMHH8 ivt na Aparoai h wt Ha PaAa, kaco pa ict kha 8taca4ha ict h ha ctuhpbta ih, WH Ji,A ICT lipOKAtT 34 TH'f WTlIţl 1*1 B"B HlKHH. H nac ,3,a ict GtohktiK 7 noroH <3a khhoppaa m> 7 naiuH 3a wmhh8 8 T$jjsi h iv.no aucto sa k8ki, ko hko j^okit a'o*ht 3arpa*AiH9 noHi*i ict kha a<*a HfpHHKA GtOHKIiK, Tlpl ICT no41HA8e4A pAAÎ Eop8, A<> KHTH nOAUHTi, 4AH roH a’Icto 3a k8ki h Tijf 7 nauiH 8 2Kh 1,-kHH. (I noTOAi, npYHTH "îipi.'Hica caat nplA rocnoACTKO a\h, ti. I ’4a hipob8 a*ao 3a w*,hh8 Kiicajf koaiko wctaa 8 JKha^hh Gtojicbb no... ka h wt ko,\ihhi^i Ipo ktiC wt eoa# A©pn Koiţanoi, iaKo*i A mhhhuii R-BCky noAUHiai ha c-BAtpBTii Iro. H ruK noKSnH fll'BH’fc iahh ahicto 3J bhhoppaa h ... wt ha Gtah8a iMtiHIk 3a 7 acnpH totokh. H naK no:<8nH ilfl-hirb wmhh8 8 JKHA’kHH wt ha Gtaa wt no-aokhh8 a TpiTAro a(ao 34 Qr acppH. H naK nox8nH fll-BH-k wmhh8 8 E'HA’kHH wt noa8 a tpitapo ^Iao wt KocT’fc 34 y acnpH potobh. H na:< a<* HincHM AI-bhik n co acnpH. H nac no:<8nH AJ8uj4t iaha ao3Ti cbc a'Icto wt ha Ahra, Ul8paw CH, 34 I \H4 KpjBA CBC AlAlKO H 34 T acnpH. H na< no 8rh Â1-rht,ha-r aiao sa wmhi8 Gtahc-bk wt K8poTtHH noaoBHHa wt no k-bc a’I.to sa y acnpH. H naK noKSiiH /H-kh-kha-k 7 ao3Îi ha ciao ... wt ha IIIlpKAH, 34 7 acnpH. H R4K noK8nH /H-biikha-k 7 hhba 8 E-bk^hh wt ka Pa^ya 3a n acppH. H npO\4AOJC TIJY alOAYl 1*1 PHUJI pl-.IHH Tljf WM AOBPO BOA» C BC 83H4hY| B-BC-k AUpTl.UJO.W W’T POJ H WT AOA H WT nplA POCnOACTBA A\H. Gipo paaY, AapoJC H pocnoACTra mh tij( /ioATf i** khuji pmihh, r.Ko*i pa 418 ICT WMHHI B-B WJfAKS HA4, CHH0B04I nplKl.OMHTOAl H M WT KOPO*l HfnOCOAlKH448, R0pl3A-8 POCfOACTKO A'.H. Gl*l CKlA^TlAlO nOCTAJAtl.W P0CR0J.CTB4 AAH : *8nAH /HHTpk ElA A^^PI «K H *8nAH flHApf» BIA AWPW^lT H /k,8A4HTpiKH CnATAp H IlAHppATYl BHCTYPp H IIahTi KO.WHC H /k,pAPO.VHp CTOAHHK H fllAHTA nlJfapHHK H *8nAH Ko"H BlA ROCTlAHHK. Hc-npjKHHK, /IflHTpk BlA AB<>p.:H IThca EaA’k, k-b hactoakh ppaA E8tc8paiJH Afitema A^aiKpYl a a^hh, t!k8- I4.'HA\ A"tîT0A4 WT ft\AMA A® HHIlh, x3pK. t Kw /Hhx’AHa BwiBWAa, a\YaoctYio ko*Y» pocnopHiii. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Căzan cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i 19 www.dacoromanica.ro fie o vie în Topliceani, pentru că a cumpărat-o de la Haim pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan 2 ogoare în Topliceani, un ogor în vale, alt ogor în deal, la hotar, de la Nedelea din Topliceani pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan o parte de pădure la hotar, pînă la drum, de la Vlaicul din Răduceşti pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan o parte din pădure a lui Albul, toată, care a fost lîngă vie, pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan partea lui Nedelea, de pădure, de lîngă via lui Căzan, toată, pentru 80 aspri gata. Şi iar să-i fie Dragolei 9 paşi de ocină în Buholeşti, din apă pînă în capul ocinei, pentru că i-a dat bunica sa acei 9 paşi de ocină Dragolei şi Radei la moartea ei. Iar care om va cuteza să ia acei 9 paşi de ocină de la Dragole şi de la Rada, cum a întocmit şi la moartea ei, el să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia. Şi iar să-i fie lui Stoica un pogon 5 paşi de ocină la Tufe şi un loc de casă, cît va putea îngrădi, pentru că i-a dat Cemica lui Stoica, de l-a miluit pentru Dumnezeu, să-i fie pomană, însă pogon <şi> loc de casă şi acei 5 paşi în Jideni. Iar după aceea, a venit Cemica singur înaintea domniei mele, de i-a dat lui Stoica partea lui de ocină toată, cît a rămas în Jideni... şi din morile lui tot, din apă pînă la Coţacoe ca să-l hrănească şi să-l miluiască şi să-i facă toate pomenile la moartea lui. . Şi iar a cumpărat Mînea un loc de vie şi... de la Stanul al lui Mînea pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mînea ocină în Jideni de la Stan, din jumătate a treia parte pentru 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mînea ocină în Jideni, din jumătate a treia parte, de la Costea pentru 400 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Mînea un pogon de vie de lîngă via lui Oargă, pentru că a dat Mînea acel pogon nepotului său, lui Mînea, cînd l-a cununat. Şi iar să se ştie cîtă cheltuială Stoica cu aldămăşarii pe ocina de la Cernica, cînd i-a dat lui Stoica: 18 vedre de vin şi 180 aspri gata. Şi a dat Stoica lui Cemica 3 zăvoare şi o pereche de pantaloni şi o pereche de papuci şi o şapcă. Şi a dat Stoica şi pentru popi 100 aspri aldămaş. Şi iar a cumpărat Dragul un pogon de vie şi un răzor în Jideni de la Radul al lui Dumitru pentru 337 aspri gata. Şi iar a cumpărat Dragul un loc de casă şi un pogon de vie în Jideni de la Mînea cu 200 aspri gata. Şi a cumpărat Micul o vie şi un pogon în Bărăşti de la Manea, pentru 350 aspri gata. Şi iar au cumpărat Micul şi Stanciul ocină de la Stana din Bărăşti şi un ogor şi cu ocina, oricît se va alege, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muşat ocină în Gîrbovi şi vie cu loc de la Oprea Puş-carul 270 aspri. Şi iar a cumpărat Muşat o vie cu loc de la Anca, cumnata sa, pentru o vacă cu lapte şi pentru 10 aspri. Şi iar a cumpărat Mănăilă partea de ocină a Stancăi din Curoteni, jumătate de peste tot locul, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Mănăilă o vie în satul... de la Şerban, pentm 100 aspri. Şi iar a cumpărat Mănăilă un ogor în Băbeni de la Radul pentru 80 aspri. Şi au vîndut acei oameni care s-au zis mai sus aceste ocine de bunăvoia lor, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acelor oameni, care s-au zis mai sus, ca să le fie ocine de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Dumitrachi spătar şi Pangratie vistier şi Pană comis 20 www.dacoromanica.ro şi Dragomir stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Badea, în cetatea de scaun Bucureşti luna decembrie 7 zile, ani curgători de la Adam pînă acum 7102 <1593>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad.. LXXII/9. Orig., perg. (29 X 48), rupt, pecete timbrată, cu legenda: „clw luna •...MhX^hal aocsoAa h Ba4Uiko(“ (Această pecete ...a lui Mihail voievod şi domn al Ţării Româneşti). O traducere din sec. XVIII la Arh. St. Buc., S.I. nr. 1 515. EDIŢII. Trad. DIR, B, 88-90. Slav şi trad., Bogdan, 2-8. 16 1593 (7102) decembrie 14. | dJHAbCTT» KMKTlb, îw fflHJfdHA KOtKOA*» H P^CndA3311 KTiCW 3IMAI JÎPPppW-K/iajfY^CKM»1, CHH-K BlAH.'APb H npfeA93pAM n-KTpAUJXl} KOJ.-OAA. hi&iT rOCnOACTBA AW cYf nbKlAiiHYf POCnOAcTKA A\H TatSaO ; CKC K pa TOM CH dSHJfaHA H c-kc chhSbh HM, HAHIţIM POCnOAi BoPTv A4CTh, raKOJKI A4 ^8 tCT *AHA KOA»H1HH 8 B-KUIH- h 11418, saHtiKt no.<8nHA AShxaha h Tat8a wt haa A411 34 X<1K 34 4cnPH potozh. H naK no .8nHA Tat8a h AShxaha *a«h poaop* 8 noAio B-kuihhimh wt ha Ok .. .1 8 ş sa acnpn potokh. H naK no <8nHA Tat8a h /Dhpha a*a Ahmk sa wmhh8 wt B'KlllHHfl|.H K-RCIţ WT nO KTiC JfOTApSA H WT POpA H 2 IU8M H WT BOA H WT RO KlCfK AAH WT B8A

hp WT Gn-K2T£K"KT8p A9pH TfCKS P«U1H8aO^ 3AH1JK1 C8t nOXSnHA flflHXAHA H Tat8a <0^1 BHUlt pftfH-K WMHH8 WT foiM SA pM SA AC-npH. H npo i.aa8)( a tix hauhi sa aioaYt Tfjf wmhh<«>1 h eoahhhu oki bhuh p^X sa CBOiHM A9K1 BOaS, CkC 83HAHHI BTiCfAX MtPYiaUlO/U WKp3CTl MICTOB WT POp H WT A*d H WT POînOACTBA MH. G*po paaY, AM#X h p®îho\Ctba mh TatSaok h AHhxaha'kk, QKOîKf a4 m8 tCT WMHHi H EOA.H Hlţ8, HAI, Eli WXAK HM H CHH8.1H HM H BIIOtOM H nplJHO .«TOM H Hi WT K0P01KI H£fl0:<0AfGHA\0, no 1pi3M0 POCnOACTKA MH. GYf f>Ki CBfAiTfAf nOCTASAfMS H poenoi.c™ mh: ?K8nAH dlHTph BlAHCH AK9p* HHK H >K8nAH flH ' pfh» K£AH H AW,''OifrfT H HAHPpATHf BHCTHlAp H A,8MHTpAKf cn4T4P H /l,pArdMHp CTOIHHK H UaH’K KOMHCSa H dl AHT A FlfXApHHK.KO .1 EiAHKH nOCTiAHHK. H HCnpABHHt, dlHTpb BtAHXH AKOpHHK. H nHc AS, HIjhioa, MbciiţA bUiM&jii ÂY A^hh h wt Aa4«4 A* HHHi tIko- IjlAPO AfjT xSpj. t Kw AIhxaha KWfKWŢA, aihaoctYm boikYio po:no;HH\. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Pătra.cu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tatul cu fratele său Mihail şi cu fiii lor, cîţi le va da domnul Dumnezeu, ca să le fie o moară la Băşineşti, pentru că au cumpărat-o Mihail şi Tatul de la Dan, pentru 1 020 de aspri gata. Şi iar a cumpărat Tatul şi Mihail un răzor în cîmpul Băşineşti de la Oc ... 1 pentru 70 aspri gata. Şi iar a cumpărat Tatul şi Mihail partea lui Dima din ocina de la Băşineşti, toată de peste tot hotarul şi din munte şi 2 pădure şi din apă şi de peste tot, însă de la Bulgăr, de la Spîntecătură, pînă la teascul lui Roşiu, pentrucă au cumpărat Mihail şi Tatul această mai 21 www.dacoromanica.ro sus-zisă ocină de la Dima pentru 140 de aspri. Şi au vîndut şi acei numiţi oameni aceste ocine şi moara, care sînt mai sus-scrise de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea am dat şi domnia mea lui Tatul şi lui Mihail, ca să le fie lor ocinele şi moara, lor, de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată că martori punem şi domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangratie vistier şi Dumitrache spătar si Dra-gomir stolnic şi Pană comisul şi Manta paharnic, Coce mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi am scris eu, Neaniul, luna decembrie 14 zile şi de la Adam pînă acum cursul anului 7102 <1593>. •ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După o fotografie la Asociaţia slaviştilor din R. S. România (orig. la Biblioteca naţională din Sofia. Nr. 766). Copie slavă şi decalc după orig. la Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 358. EDIŢII. Slav şi trad. Ionescu-Nişcov, 427-428. Trad. Mihailovici, Mărturii, 334 — 335; DIR, B, 90-91. 1 Ilizibil. * Omis. 17 1593 (7102) decembrie 20, Bucureşti. t iHhaoctYio kokYio, Îw dlHxaM/i boi o vi H Porno.vţHK siicoi simai &rrppo-BrtdXHHCKOî, H np&A«pdro, no«oHHdro îw> IlITpdUIX© KOIKOA8-AdKdT rocnoACTBo mh elf no.UAt AIstko AO^OîjSlT» CKC CHH03H CH, lAHlţH KoPlk A^CT, BKWJKI MU ICT IA«d dHHr W ICT kYW KgflHA WT Bohiî: h wt chh8 3d xdp dcnpH potobm. H npoAdţouit BoHHk H CHH8 170, GTdHJlOA, H CTkC SHddfl BlkCtM Ml-rYiauiHM H wt rop H wt a«a h wt npn ro:no^CTBd mh. H CKiAtTidYl K<-KAd ICT npo^d! BohhIî h chhS iro> GTdH iioa ca$/Ş rocnoA-CTBd MH BHUil nHCdH CYH dllHrdHHI KOA’bpH Hd HMI: /i,pd70MHp H flYHKd wt AP’KriklIjaHH H BdAt h AaH wt AoAHH SMlWpdHH. Giro pd\Y, aM»X h AtTK© awrw-4»T, 13KOÎKI \A AU5 ICT CYH dUHrdHMI W^dSTi CHHOSOM, KHSKOM H WT K070JKI KlflOKOAtBHMO, Il©pH3M© r©Cll©ACTBd MH. Gi Sg© h cbiv^tiaYi noc JKSndH tflHTpt kiahkYh ABOpHHK H JKgndH flHţpflO BIAH4H AOrO$lT eiahkYh nocTiAHHK. HcnpdEHHK, flH Apiio biahkYh Aoro+IT. HdlHCdJf d31, BdAt, Mfecflţd Al«-ttKpfl K AhHH H WT flA<*â»d A® HHHlî TIKSlţlS AtT. ■ţ îw dlHXdHA BwizwAd, . 22 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt (şi Dumitrache mare spătar) şi Pangratie mare vistier şi Pană mare comis şi Dragomir mare stolnic şi Manta (mare paharnic şi Coci) mare postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Am scris eu, Badea, (în cetatea de scaun Bucureşti) luna decembrie 20 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor (în anul 7102 (1593)) f Io Mihail voievod (din mila lui Dumnezeu, domn). Bibi. Acad., CXXVIII/213. Orig., liirtie, rupt, îi lipseşte o treime, pecete timbraţii, căzută. O traducere la Arh. St. Buc., ms. 172, t. 16, după care s-au Zăcut completările. EDIŢII. Trad. DIB, B, 91. 1 Loc alb. lg 1593 (7102) decembrie 20, Bucureşti. t dJH/iocTÎ'io kohîTio, Kw bo:koa<> h rocno^HHk RiiCOE cfiwai ă'rrppo- KrtdxVHCKO*, chh8 RfaHKaro H npfcAOKparo îw IlfTpauiKO eoeboa#- &ak.at rocnoACTtto aih cYio noBC/tCHÎ'z rocnoACTra mh A#ktik ctiC chhoîh ch, eahe^hm Borti iiphiWctht, iaK0>KE A<* a\8 ecT fAHa KHHor.a^a 8 WMHHa OaTtHHnop, noHOKC io fCT noKSnna A8k<* ivt hi ©TaHHioa H wt EpaTS ch Gtohm sj xa acnpH toto h. H naKH noKSnn A H ap&îh KHHorpaA’f wt ap^sh aioaYe Ha hau A^mhtpS GTtpnSa H wt Ha ntiTpS Ugaf si w acn;H totorh . H npoMCHHtuE tex BHHorpaAE etic wtu,8 RaaAYtVb dluxana, Tfpi AM* KHHorpaA* PMY KHHorpaAY. H naKH 1 A#Ka *AHH hhb 8 Iloaio OaT’bHHawp- wt Ha ASMHTP8 K<1Ta)C 3i t acnpH totorh. H naKH noKSnn A#Ka 8 Iloa» GDaT’bHHaop wt Ha GTtiHHati wt E8>Kopa H AKf HHBt aa X acnpH totorh. H naKH noK8nn A81'4 *Ahh hhb wt Ha GTanmoa iHoauiER 3a t acnpn totorh. H naKH noKSnn A®K<1 fAna clAaanijiE 3a k8ke 8 cfao OrtTtHH wt Ha GTaHKa sa t acnpn. H naKH noKSnn A8k<* Ake hhbe 8 Iloaio OaTtHHaop wt HaA GTaHHioa ÎHotoluer sa th acnpH totokh. H A<*A* h xaPHcaa ect GTanmoa A^KtiB (Ana cEAaaHLp( sa k8ke 8 ctao COaT’kHH. H naKH noK8nn A^KJ fAna HHRa wt Ha GTOHKa dilorouiCR sa pk acnpn roTO.H. H-naKH noKSnn ^Hka Eahh hhb wt HaA Gtpoe, chh8 Ţipe, sa pă acnpn. H naKH noK8nn A8Ka «A«a cEAaaniiiE wt na...1, chh8 23 www.dacoromanica.ro ASmhtpox 8 OrtTtHH sa pii acnpH. H naKH noKSnx /k,8Ka (Axa cfAaaHme 8 ©ATfcHH sa k8k( wt xaA flxKa, math ©TaHHMOK, sa pH acnpH. H naKH nwc8nn /k,8Ka iahh hhs 8 IIoaio OaTtHHrtop wt na ©npte, chh8 ©apKesoaes, sa po acnpH. H nan noKSnn 4,8Ka ab( hhki ivt Bahna sa 7 acnpH. ^ H naK noKSnH /k,8ka a« hh J 8 Tara wt ©tahmioa dflo.^ouiea sa jf acnpH ro-tokh. H naKH noK8nn /k,8K4 (AHh hhs wt Ha Paa\'a Iţiipas sa c" acnpH. H naKH no-K8nn /k,8Ka (AHh hhr 8 Tara wt na Gtohka /HorouifK^sa pH acnpH roTOiH. H naKH noKinH /k,8Ka wt na ©tabeisa /k,p"RMow AR* hhki sa p acnpH. H naKH no<8nH /k,8Ka (AHa KHHorpaAi 8 Il8TopojjaHH wt na /k.p-RrHM H wt na /k,8MHTp8 Ea'rhickSa sa jf acn;H. H naKH noK8nn /k,8Ka (aha KHHorpaAa wt Ha III(;g sa y acnpH. H naxjioKSnn A,8xa [h nax noK8nn /k,8Ka] (aho m(ctw sa k8k( 8 noaaa aosVik wt (l8nui( sa îî acnpH roTOsH. H naK nos8nH /k,8Ka (aho m(cto wt Ilf(ps sa iu acnpH. H naK Aa (ct /k,8K"Ks whhh8 8 Ghmgothh am Tatomhpor H TSaopok h KpTiCT(j H IwHOK H rposasoi H ©TAHJIOAOK WT A*R(I|IH, 4AH WT AM RAAt (yRMGCTHHHAOK h wt noaio H wt ui8ms h wt cfaa, Aopw wt koa8 ©atsaok sa xat acnpH roTOjH. H naKH noKSnH ^8ka wnhhs 8 Ghahkothh wt Bhjia, c(CTpa PaASaos, Tp(Taro am wt no stco( x$tap8a, 34 V acnpH totosh. H naK noKJnn A,8ka wmhhS 8 Ghmbothh wt baa( 8 aoa s-kca h 8 £am(t8 a ^ahh sa aikcto wt Ha Htroi sa x acnpH. H naK noKSnH /k,8Ka whhh8 8 Xam(t8 7 $-ranh sa aikcto wt Gtah h wt flÎHTpt sa pii acnpH toto&h. H npoAaAoiiK cTe khuk pm(HH npoAAHHiţH sa cko(m AOEpo koaio h chc snanV( k’rmm AiKrHiauioaii wt rop H wt am h wt np(A rocnoACTsa a\h. 6(ro pa aY, AaAojf A,8ktvs, ukojki Aa m8 (ct wmhhs r"R wyaG8, (m8 H chhosh (A\8 H CH8KOA4 H np'kBH8M(TOM H HH WT KOrOÎK( HMOKOAt BHM8, no WpHSAIt8 TOC- noACTsa mh. Gixf h cb(a(tmT nocTasAk(A« rocnoACTsa mh: hwiah dilHTp-k k(ahkh ARop-hhk H JKgnaH flHAptft r(ahkh Aoro^fT h /k,8MHTpa . t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1517 (Ep. Rimnic, XXXIV 30). Orig., perg. (53 X 40), pecete timbrată cu legenda: f CI» iuiatl Hw Mh^ahal soţiaA h rm Eaawk“ (f Această pecete a lui Io Mihail voievod şi domn al Ţării Româneşti). Cu trei traduceri: una din 1785, cealaltă din 1886, iar a treia la Bibi Acad., Arhiva Ghenadie Enăceanu, nr. IV, I. 538-540 (datat 1592). EDIŢII. Trad. DIR, B, 92-93. 1 Loc rupt. 2 în acest timp Pană era mare comis. 25 www.dacoromanica.ro 19 <1593) decembrie 24, Bucureşti. t AIhaoctYuo eoîkTi», îw fflHjfaHA KOlioAa h rocnoAHHTi btkoh 3Ia\ah £rrppo-EAdJfHHCKOH, CHHli BlAHKdP® H fiptAOEpdr^V, nOKOHHHOA\$ IIlTpdUJKO EOIEOA8- AaBaT pocnoACTao mh cY» no_iA-feHY» rocnoACT.a mh IItitp^ wt d>p'kK'Kiii£4JH h cti chhokh ch, lAHiţi ia\8 Eopt, AacT, laKoxi Aa hm kt ciad TonAHiţd wt JKhala noAOSHHO h llHT^aat^H WT /KhaI* nOAOKHHO, WT 110 ETiC X»TdpOM, nOHHKI HM C8t CTdrl H npdBi wmhhj h 3a a^AHhS, aan A^CTHsaHi't c8t wt a^aTh, npHAtA'i, wt A^hh noKOHHoa\8 firtdAd KOfKOAd. fl noTOAi, K-hAd kt ciiAd, Eli A^hh rocnoACTKd mh, a IIvrp8 ktoph d?Md!ii wt p'hKTilUJl(JH TonAHlţd H IlHT^Adl^H BtCH. fl $ tim, rocnoACTEO mh PdlAdjfoM H cSah^ ci, btkh npdsHTiaYiAi pocnoACTEd a\H H eh A’kjf rocnoACTEO a\h h npoiiTOjf CTdpa KHHrg noKOHHdro EadAd eoiboa niiTpos WT 4>p KK-KUlfl|lH H KHHP8 PdAyAd BOliOAd îidHOi WT &pCOdH H GTdHWAOK WT HtrOMHpH H MlTOM CH. H TdKO {AHltfCTBSlT POOlOACTBd MH WEI ARI KHHPfJf CTdpIJf B-K AHEdH POCIlOACTZd MH H HdnpiA E-liCtM EOdtpHHOM POCnOACTKd MH H HSHdHAOJf H HCTHHCTBOZdX POCnOACTKO MH KdKO HtCT npOAdAH A^A» UvrpOK WT «bpliKTiUMltlH HHJfHI A*aa HJf WT ToiAH[ţd H WT tlHT^AdlAH IlOdOSHHO Hd A^A^ iBdHOI WT ^PCOdl H GTdHlIOAWB WT HtPOMHpH H Hd HlTOAl CH, HHJKI CTiM WE.'feTdd POCnOACTBO MH AJA8 llvrpOI WT 4*piiKKUJl4IH nHCdHH Eli KHHPd IM8, dH8 CT, ApiiJKHAH H npHTKHgAH WHH Eli CHAOÎT HM. TdKOJKA*^* WCTdAH C8 îodH WT &PCOJH H GTdHMIOA WT H’bPOMHpH H Cli HlTOM CH WT 3dK0.fd WT nplA POCnOACTKd MH, KdKO no MHOPO MITlJf Ad Hl HittdT Eli nOAOEHHO WT cT» EHJJI pfMtkH CI d. H ndK noKinH liiiTpS wt d\rkK kuiii|ih noaoiHHO sa cmo wt K-kA8riiptHH wt GttihSia wt K-KpniHHUi sa x \w acnpH potosh. H naxH noK8nn JIit^S wt Opiacv Ulfl|IH WHHH8 K"k ClAO K"1iA8P kpIlHH WT Afrt flHPlAOK TplTdPO A*dO, dAH WT GtTiHSIA 3d xEC acnpH POTOZH. H nOKSnH KT Tdia WIHHI H WT flHPlrt H WT dHI\|*IWM CH Kp-kM»H. H ElA'tPl H JfOTdpl Ad ci 3Hd!T: WT PdpOM ^PAdpOU, no H3 POplO X0TaP» Ao XCTdpOM MdA^AtH, 8 /KhaI^H H no MdA H3 POp, A® doEpTuiYld IlAOnSAOi H a® Jf®Td.«A Bp'kTilOAWE H H) A®A, nO CTdl» X®TaP* 00 K°Aa 2Kha». H OdK K8nH n-kT^S WT «bp'kK'kUHLIU WT A»MHTp8 WT 1 OH'kM'tHH I \Hd A^A-HHIAd Hd GTTiîKdp 3d xdC dCnpH. H ndK KSnH n-kTP8 WT p kK1iUlll|IH IAHH dlAHPdH Hd HMI PdHPd WT flpKd WT KpacHd sa xdc acnpH potosh. GlPO pdAY, AdA®X H P®cnoACTEO mh IIiiTpSK, okoîki Ad hm kt ciAdjf h whhhi H dtAHPdHH WJfdE H CHHOEOiW H SHOKOM IPO H np'kKHSMlTOrtt H HH WT KOPOÎKI HinOKO-A’bEHMo, no pm pocnoACTEd mh. GlîKI 8E0 H CBtA'bTlAHI nOCTdBA»X P®CnOACTBO A1H: 5K$ndH dlHTpt ElA AE®P* HHK H JK8naH tlHAPil® ElA AOPO^IT H Â8A'HTPJK, CndTdp H IldHPpdTYl KHCTHiap H IldHM KOMHC H /t,pdPOMHp CTOAHHK H dldHTd ni^dpHHK H KOMH nOCTlAHHK. HcnpdEHHK, tlHAP»® ElA AOPO$!T. Hcnncax as, /^pmphmh aopoj|sit wt BdAdn, eti HdCTOA ppdAV B8k8pU)JH A\~bciu,a vAlKlAAEpVl KĂ AEHH, WT flAdMd A® «HHt HCTIK8i(IHM A^TOM, Eli AtT x3pP. t îw dlHXdHA EWlEWAd, MHrtOCTY» EOJkY» POCnOAHHk. 26 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru din Fărcăşeşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satele Topliţa de la Jilţi jumătate şi Pitulaţii de la Jilţi jumătate, de peste tot hotarul, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine şi de moştenire, însă sînt dobîndite din moşi, strămoşi, din zilele răposatului Vlad voievod. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar Pătru al doilea armaş din Fărcăşeşti, el a avut pîră înaintea domniei mele pentru aceste două sate mai sus-scrise, însă numai pe jumătate, cu Ivan din Ursoaia şi cu Stanciul din Neagomiri şi cu ceata lor. Şi aşa au pîrît ei înaintea domniei mele, că au cumpărat bunicul lor de la bunicul lui Pătru din Fărcăşeşti Topliţa şi Pitulaţii toţi. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit cartea veche a răposatului Vlad voievod a lui Pătru din Fărcăşeşti şi cartea lui Radul voievod a lui Ivan din Ursoaia şi a lui Stanciul din Neagomiri şi a cetei lor. Şi aşa am pus faţă în faţă domnia mea amîndouă cărţile vechi în divanul domniei mele şi înaintea tuturor boierilor domniei mele şi am aflat şi am adeverit domnia mea că n-au vîndut bunicii lui Pătru din Fărcăşeşti părţile lor din Topliţa şi din Pitulaţi, jumătate, bunicilor lui Ivan din Ursoae şi ai lui Stanciul din Neagomiri şi ai cetelor lor, nici n-am aflat domnia mea pe bunicul lui Pătru din Fărcăşeşti scris în cartea lui, ci au stăpînit şi au cotropit ei cu sila. De asemenea, au rămas Ioan din Ursoaia şi Stanciul din Neagomiri şi cu ceata lor de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă în jumătate din aceste mai sus-zise sate. Şi iar a cumpărat Pătru din Fărcăşeşti jumătate de sat din Călugăreni de la Stănuţ din Cărpeniş pentru 4 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat Pătru din Fărcăşeşti ocină în satul Călugăreni din partea lui Anghel a treia parte, însă de la Stănuţ, pentru 2 200 aspri gata. Şi a cumpărat acele ocine şi de la Anghel şi de la nepotul său Crăciun. Şi semnele şi hotarele să se ştie: din hotarul Urdarilor, pe hotarul de sus, pînă în hotarul malului, în Jilţi şi pe mal în sus, la Obîrşia Plopului şi pînă în hotarul Brăteiului şi din jos, pe vechiul hotar, pe apa Jiului. Şi iar a cumpărat Pătru din Fărcăşeşti de la Dumitru din Copăceni o delniţă la Stăjar pentru 1 200 aspri. Şi iar a cumpărat Pătru din Fărcăşeşti o delniţă la Dudieşti de la Muja din Urdari pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Pătru din Fărcăşeşti un ţigan, anume Ranga, de la Arca din Crasna pentru 1 200 aspri gata. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Pătru, ca să-i fie satele şi ocinele şi ţiganii, ohabă şi fiilor şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Dumitrache spătar şi Pangratie vistier şi Pană comis şi Dragomir stolnic şi Manta paharnic şi Coci postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. 27 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Drăghici logofătul din Bălăci, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 24 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7103 . •j- Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 555 (m-rea Tismana, LXXXVII/4). Orig., perg. (32 X 26,5), pecete timbrată.. Văleatul greşit. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 93-94. 20 <1593> decembrie 28. t ATfitoc-rTio eojkY», Iw ffllHxavM koeeoa4 h rscnoAHHi. /1,4B4t rocno ctbo mh cY» noKf/rfeHYf rocnoACTsa mh wbem3h awaYe, na hme iHairfe h GSnpt: h Gac WT fî'EK'hpEll.H, I3K0JKC fi,i Mg ECT EAHH Ep»A WT K®AEHHlt8 H CEC KOAEHHU,8, 34HEÎKE cYld KHUlf PEMEH8 EPOA ECT HETOKg 34 A^HS, HS B0AHC4AH CE C8T TEJf BHUif PWJHH AKAYE TEpE C8T CETKOpHAH cYE EOAfHHU,8, K4XO At8 ECT WT TPH H A<* BCT W’T CYE BHUiE PE9EH4 KOAfHHU,» 8 Tr"H- ă nOTOM, EAHH WT HHŢ, H4 HME Gac, WH ECT npHWEA MA r©Cn»ACTB4 MH H chu,e c'KnpsiuE no /Hatric H no GOnptc npEA rocnoACTsa mh, k4ko hmat whhh8 H4HMH©ra WT dflaH-fe h wt G3npt, i'8 A<> «8 A<*b4t h wt boa*hhu,8 «ETBp-ETaro aeao- J ™c' noACTao mh raEAajf H c8ahx no npasAS H no 34koh8 h aaa®X rocnoACTBo AtH MErw hh)( A MErHauJH a®ePH h CTapH. na hme H*k a^PE wt GTiKSraHH h dlnŢaio wt Eoeeujh h HX CSAHT, K4KO Jf01(lET^ H4HTH C"EC HHŢHE A^UlE, AaH dlant: h G3n;vb aa hocht ÎT aiOAYfj a Gac ap^sh k awaie- Taike 8 tem, whh a®* HEcouiE tex A MErYiaujH npEA rocnoACTBa mh h B.'Ecnpaiuax HX civM rocnoACTao mh- fl TEX a MfrYrailJH CHU,E CBEASCTB04ET H 8T4îMHAH C8T H HCTHHCTB0i4ET CEC HHXHf ASuje npEA rocnoACTBa mh, k4ko aokaE xoket ehth to.t ehiue p«eh8 spoA h X^et A,iti>K4ah cYe bhuje pemeha boa*hhu,8 no tph, k4ko w c8t cetkophah whh wt hah-np’fejKAE, t4ko Aa ap^^ht h aa oct Gcnp’k H dlaHfc EA«a aeaa, a ^paraua cec Aospte 1 AP8ro A Ea o h Gac AP8ro A*ao. fl wt eptME EJKE ce X<,KfT HcxaEHTH to7 EPOA H K0AEHHU,8, WHH aa ce CETBOPHT BO ’ EHHltE KOMOJKA8 K4K0 X^KtT HM4T WHHHg. Tajke t4ko>kae c8ahx h rocnoACTto mh k4ko c8t 8t4Kmhah tex A MErYauiH, chi^e Aa esa* cSahah h wt rocnoACTBo mh- H wcTauiE Gac wt 34koh wt npEA rocno’CT-E4 AtH. Hhjko aa HtecT, no pt4 rocnoACTBa mh. HcnpasHHK, dSHTpt bea abophhk. ^ IlHcax HtH»A, MtcEHa aebea\îpYe kh A^hh. t Iw dJnxaHA RWEBWAa, a\YaoctYio eoîkYio rOCnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Manea şi Oprea şi Sas din Văcăreşti, ca să le fie un vad de moară şi cu moara, pentru că acest mai sus-zis vad este al lor de moştenire, ci s-au învoit acei mai sus-zişi oameni de au făcut această moară, ca să le fie din trei şi să se hrănească din această mai sus-zisă moară în trei. Iar apoi, unul din ei, anume Sas, el a venit înaintea domniei mele şi aşa a pîrît pe Manea şi pe Oprea înaintea domniei mele că are ocină mai 28 www.dacoromanica.ro multă decît Manea şi decît Oprea, ci să i se dea şi din moară a patra parte. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea între ei 4 megiaşi buni şi bătrîni, anume Pădure din Săcuiani şi Mihaiu din Bobeşti şi Oprea din Dătcoi şi Radoslav postelnicul din oraşul domniei mele, din Bucureşti, ca să-i întocmească şi să-i judece, cum vor găsi cu sufletele lor. însă Manea şi Oprea să poarte 2 oameni, iar Sas alţi 2 oameni. Deci întru aceasta, ei au adus acei 4 megiaşi înaintea domniei mele şi i-am întrebat domnia mea. Iar acei 4 megiaşi aşa au mărturisit şi au întocmit şi au adeverit cu sufletele lor înaintea domniei mele ca pînă va fi acel mai sus-zis vad şi vor ţine această mai sus-zisă moară în trei, cum o au făcut ei mai dinainte, aşa să stăpînească şi să se hrănească, Oprea şi Manea o parte, iar Drăgana cu Dobrea 1 altă parte şi Sas altă parte. Iar din vremea în care se va strica acel vad şi moara, ei să-şi facă moară fiecare cum va avea ocină. Deci de asemenea am judecat şi domnia mea, cum au întocmit cei 4 megiaşi, aşa să fie judecaţi şi de către domnia mea. Şi a rămas Sas de lege dinaintea domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Neniul, luna decembrie 28 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XL/84. Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată, căzută. Datat după ispravnic. EDIŢII, Trad. DIR, B, 94—95, Facs. Jtidem, 445. 1 Fasajul: „iaiu aia* ••• (<,° raite ... Dtbrea"), scris din nou peste un text răzuit. 21 1594 (7102) ianuarie 4, Bucureşti. t dlHdOJTYio BowYeio, fui dlHXdHit Bot.oAd h rocnoAHini b-ecoi siMdf &rrpfosAkc kt jfpdM ScniHln rp-kcetT'fe KA CHH*h BorAdHd ROtROAd, pdAI *AHd npiHYl. TdWI, R-h TWM fl8T, d H-tKOf 3A0A"tH AlOAYt, KATvX-H, WHH C(JT rd EHA H'bAtlpHA flO TOrO KdA8rlpd; TdJKI rd ICT EHA lipH-$dTHA, Ţipi rd tCT EHA AVfeNHA H WEAHMlA KT H 83IA Al8 ICT TOrAd WEfc (ltHdTHAI WT Hd WE'k XPHCTOKIAt. TdWI 8 TIAI rOCflOACTBO AIH rAl’dA CTvM H C8AH)f 110 fipdRA# H no 3dK0H8 EOWYlO H C-K E"hCHAIH HKTHTHAIH npdKHTlAl'C WT AHRdHOAt rocnoACTBd A\H H npOMITOXOA» rOCIlOACTRO AIH WE^AI JfPHCTORtAI H KHA^A Mult TOCnOACTBO AIH H HSHdHA^X KdKO ICT EHAH H3)fdBHAH TlX lUHdTH WT Hd TlX Wfi-fc XPHCT®Kl 3d TlX SAOAtH AlOA’f*» EA-KXKH. H HJlIJKI CgT BlTXH H CTdpH H llOAipdlIHTl. TdJKI, WT BpfeAII OKI CUI RH^tA TOCnOACTBO AIH CHlţl, d rOCllOACTCO AIH 11OH0BHX H 8TBp-hAHX fCT, IdKOHCI A<> «8 IM- BtpHOH AldpTOpYl TlAI WEfc XPHCT0KfA'- Gl,’r0, AaA®X H TOCnOACTiiO AIH CR-feTOlO EOJKICTBHOIO AlOHdCTHP Thcaii-Hd, I2K0JKI A<> Al8 KT TlX CIAd IJKI C8T nO KHUJÎ llHCdH: CiC R-hC-feKOAl XOTdpOAl BTv 1'K.JÎrnA-fcHTe CBtTtH, EOJKKTRHfcH AlOHdCTHP, d HHOKOAt R-h 11H418. 11 wt 3ai, no npHUJKTBYio rocnoACTBO aih, Koro X°KfT hseipit rocnoA^ Eor-h EHTH RAd dAH8 fiAdUJKOlO SlAlAl H X»K*T npOHlTHT H 110MHCTHT H gEHOHHT cYio KHHr8 rocnoACTBd aih h cşkaihTio rocnoACTso aih h HdHndm x°KtT 8*pfcnHT CR-feTd AlOHdCTHP, TOrO rOOlOATi Eor-h A<> flOHlTHT TtAO iro 3AI H A8UJI IrO R-h BtKH htKOAi. fl Koro x<"«t nompHT H pdsopHT H nop8uiHT CgJKAlHYlO rocnoACTBd AIH H X®K*T pd30pHT nOAI|H8 CTdpH rOCnOA<*PH, TOrO rOCnOA Eor-h ,?.d Pd30pHT H Ad nop8UJHT T-bAO Iro 3AI H A^UJI Iro B-h R-feKH B-bKOAl H A<> HAIdT HHCT8 H lip-fe-EHBdHY» cac K)Ad h c-hc flpYio h chc hhhx n+iiJK* B-h3-hnHuii Hd XpHCTd Bord HdUIIro: „pdeniHH, pdeniHHTH iro d Kp-hB iro Hd HdC H Hd mAY HdUll". GlJKI 8EO H CBlA-bTlAYl nOCTdKA-blAI rOCnOACTBO AIH nOHTIHHAIH npdRHTlAYi: »8ndH iWHTpt BlAHKH AEOpHHK H »8ndH flHAP*» KIAHKH AWrWi|«T H IldHrpdTYl BlA RHCTYrap H Z^SAIHTPdKH BlA CndTdp H IldH* BlA KOAIHC H Gp-hE8A ElA CTOAHHK H AldHTd BlA nlXdpHHK H PK8ndH KOMI BlAHKH noCTlAHHK. H HCnpdiHHK, Ah ^plIO BlAHKH AlVrWijSIT. H HdnHCdX ds 8eo, iHgujdT nncii;, R-h ctoahh rpdA\" 8 E8k8pihiY, Aitcind n- HdpYl A AKHH, R-h TIK8U1HM A^TOAI WT ^AdAld A® ClrO nHCdHYl, R-h A^T x 3p&. t îw AlHXdHA EWlBWAd, AIHAOCtTiO EO>KYlO rOCnOAHHh. îw AlHXdHA BOA’E ■)■ Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlaliiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, unde este hramul uspreniei preasfintei mamei noastre, născătoarea de Dumnezeu; şi prima întărire, ca să-i fie satul numit Jarcovţii şi seliştea Stancişor, la balta Bistreţului şi Bresniţa şi amîndouă Vărovnicele şi Prilipeţ şi Petroviţa şi Vîrbiţa şi satul Jidoştiţa şi cu Potocul şi cu Viitoarea de la mijloc, la Dunăre, toată, „la Iuţeli" şi venitul de la opt pescării şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la Mostiştea de Sus şi Vodiţa Mare, pe amîndouă părţile şi cu nucii, cu livezile şi cu siliştea Bahnei şi mori în Bistriţa şi Bistriţa cu tot hotarul. Pînă aici se sfîrşeşte hrisovul lui Mircea voievod cel Bătrîn. 30 www.dacoromanica.ro Iar de aici începe hrisovul lui Radul voievod, fiul lui Vlad voievod. Şi iarăşi întăreşte domnia mea, ca să-i fie satele Vadul Comanilor cu To-porna şi Tismana pe amîndouă părţile şi a fost Ligăşească şi Ruşească şi balta Bistreţ, de la Topoliţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa şi satul Hîrsova şi cu Sălcişorul şi satul Ceurii şi Ungureii şi Duşeştii şi satul Tru-feştii şi Piatra şi hotarul Obedinului 1 şi Ploştina şi Jarcoviţa cu Toporna şi Suşiţa şi satul Novoselţi şi la Blatniţa, satul Pesticevo şi satul Sogoiuna şi satul Jidoştiţa şi Vîrbiţa şi Bistriţa şi Elhoviţa toată şi Ţaroveţ şi Bahna şi satul Sacoveţ; încă a cumpărat Nicodim de la Dan voievod cel Bătrîn şi Farcaşeştii şi Bratieştii. Pentru că a venit egumenul Serghie şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Tismana, care s-a zis mai sus, înaintea domniei mele şi aşa au spus şi au mărturisit înaintea domniei mele că au trimis un călugăr de la sfînta mănăstire cu amîndouă acele hrisoave dinainte vreme, înaintea lui Alixandru voievod, fiul lui Bogdan voievod, pentru o pîră. Deci, în acel drum, nişte oameni răufăcători, tîlhari, ei l-au întîlnit pe acel călugăr; deci l-au prins şi l-au chinuit şi l-au despuiat şi i-au luat atunci amîndouă peceţile de la amîndouă hrisoavele. Deci întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptatea şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregători din divanul domniei mele şi am citit domnia mea amîndouă hrisoavele şi am văzut domnia mea şi am aflat că s-au rupt acele peceţi de pe amîndouă acele hrisoave de către acei oameni făcători de rele şi tîlhari. Şi încă sînt vechi şi bătrîne şi pătate. Deci, de vreme ce am văzut domnia mea aşa, iar domnia mea am înnoit şi am întărit, ca să le fie de credincioasă mărturie amîndouă hrisoavele. Pentru (aceasta), am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Tismana, ca să-i fie acele sate ce sînt mai sus-scrise cu tot hotarul de întărire sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, iar călugărilor de hrană. Iar de aici, după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor al Ţării Româneşti şi va citi şi va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele şi judecată a domniei mele şi mai ales va întări sfînta mănăstire, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească cu trupul aici, iar sufletul lui în vecii vecilor. Iar cine va călca şi va strica şi va nimici judecata domniei mele şi va strica pomana domnilor bătrîni, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-i lovească trupul său aici, iar sufletul în vecii vecilor şi să aibă parte şi petrecere cu Iuda şi cu Arie şi cu alţii, care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeul nostru: „răstigneşte-1, răstigneşte-1, şi sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri". Iată dar şi martori punem domnia mea pe cinstiţii dregători: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Pangratie mare vistier şi Dumitrache mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Coce mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi am scris deci eu, Muşat scriitorul, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna ianuarie 4 zile, cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, în anul 7102 <1594). 31 www.dacoromanica.ro t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Io Mihail vodă Arh. St. Buc., S. I., nr. 1520 (m-rea Tismana III/7). Orig., perg. (51 x 38), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1839 şi 1846. Copii în ms. 329, f. 81 şi 335, f. 50 — 52. EDIŢII. Trad. Ştefulescu, Tismana, 287—289; DIR, B, 95 —97. 1 Corectat ulterior în: „Podenilor". 22 <1594—1599) ianuarie 5. t fllHrtocTY» koikTici, Tw AIhxaha eoeboaa h rocnoAHH-h. ^aeat pocroactea mh c'u roecaehYe pocroactea mh cb-Ltcm» mohacthp paapoahmh EHcTfHiţA, lanoate AA HM c8t HEPOBH AU.HPAHH MHpHH H CAOEOAhYH WT KTi BtCCM CrtSâfM POCROACTBA MH H WT KtMIipADI WT EfAHKA G3KHA H WT PAOEHKIţH H RTiCEX» »8 TliMEIO A<* PA-EOTAET CRtTOMS MOHACTHp, nOHEWE H CHM lipOCTHA CAM POCROACTEA MH. TlM P HHXTO AA Ht CMtET RCKb'CHTH EAHTOBATH, HHJKE KtM'liPADI, HHJKI ApMAUJ, HHJKE rAOEHHK, RCHOKE TOP MIAOEIK-K 3A0 KET RATHTH WT KT, P0CH0ACTE4 MH . Tot POt Of HM POCROACTEA MH. HhAKO AA HtCT, HO p(M POCROACTBA MH. HcRpAEI HK, (AM pm POCROACTEA MH- IlHCAX A3, ^SMHTpS, Mtcriţa PHHApYf, T AhHlk. t Kw dflHXAHA BWÎLWAA, MHAOCTYlO EOHîYk POtROAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie ţiganii în pace şi slobozi de către toate slugile domniei mele şi de cămă-raşul de la Ocna Mare şi de globnici şi de toţi, numai să lucreze sfintei mănăstiri, pentru că i-am iertat însumi domnia mea. De aceea, nimeni să nu se încumete să încerce să tulbure, nici cămăraş, nici armaş, nici globnic, pentru că acel om rău va păţi de la domnia mea. Aceasta spunem domnia mea. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele. Am scris, eu, Dumitru, luna ianuarie, 5 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1521 (m-rea Bistriţa, IV n. /379). Orig., hîrtie (20x 30.5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1796; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 384 şi 713, f. 712. Datat din domnia lui Mihai Viteazul, pînă la 1599. în ianuarie 1600 Mihai era în Transilvania şi lăsase în locul său în ţară pe fiul său Nicolae. EDIŢII. Trad. BIR, B, 97. Facs. Ibidem, 446. 23 <1594—1599) ianuarie 9. t flJHAOCTYll© EOXYlIO, Îw dlHJfAHA tOEBOAA H POCROAHHT». ^ABAT FOCROACTBO MH cYlO RORCAChYC POCROACTEA MH CBtTOMS, EOKCCT'kBHOMg MOHACTHpg HJKE CE 30HE-MAPO fl pi PIUI H (CT XfAMg r.HCKIK SCRBhHIO RptCBITOIA BAAAHHIAlţlk HAIDE EoPOpOAHUTi, RfHCHO A^EEH djApHt, EK03EE AA (CT EpSMEHOB WT CBtTA MOHACTHp HJKE ECT 32 www.dacoromanica.ro BHUJf I1HC4H4 80Alfl C'KC cY» KHHi’S r0C(10ACT40 MH A4 a^**11, cSwAlHiafe H a<* 8shm'It B4M4 wt 84,iouj ro:noi,crKO Mi, wt fljnvrlui, kiko ict 8sia h wt npDKA* KpfeMI, H4 AP8SH rOCnOA^P*1! T4K0JK1.I CkM A4A H r»CnOACT44 AIH A* BHTH no/HOJK-HH ( H4 CB^TA A10H4CTHP. Tim p4Alfi hhkto a* «fe cmkt bahtoîath npiA cY» khht^ roînoACTio aih, iptjf TOr MbAOSflCk 3A0 JfOXHT (14THTH WT Biv rOC(10ACT.Î0 MH. HhIKO A<* «feCT, nO piM rocnoACTBO aih. H HcnpaiHHK, cam pm rocnoACTao aih. IlHC AlfeCfU,4 rfHipTf 0 A^HH. t Kw AIhxaha ewesw\4, mhacctY» BOJKTw rOCnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care se numeşte Argeş şi este hramul cinstitei uspenii a preasfintei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să fie volnic egumenul de la sfînta mănăstire care este mai sus-scrisă, cu această carte a domniei mele, să ţină judecăţile şi să ia vama din oraşul domniei mele, din Argeş, cum au luat şi dinainte vreme la alţi domni, tot aşa am dat şi domnia mea, să fie ajutor la sfînta mănăstire. De aceea, nimeni să nu îndrăznească să tulbure înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Scris în luna ianuarie 9 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1522 (Ep. Argeş, LXIX/76). Orig., hîrtie (30,5 X 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1914. Datat din domnia lui Mihai Viteazul pînă în 1599. în ianuarie 1600 Mihai era în Transilvania şi lăsase în scaun în locul lui pe fiul său Nicolae. EDIŢII. Trad. DIR, B, 97-98. Facs. Ibidem, 447. 24 1594 (7102) ianuarie 14, Bucureşti. t AIhaOCtTiO BOXtfflO, Iw dlHŢAHA BJIIEXWA4 H P9Î110 \H.-Th K"kC0î 3IMAI £rr-PP05A4XVh:K0K>, CAHk KIAHK4P0 H fipfeAO^ArO, nJK0/H4r» nrrp41IlC0 K05E011. /k>4K4T r0cri01CT40 mh cY» (1»kiaJîhYi r»cn0ACTxi mh fânpis, chh8 noniK IaYi h ckc chhobhm {m8 H P4AVA0I, M-kM dS4.)TfS, A1v(|l/ip4 (10(lfB K0CTI£ WT rp0UIH H C-kC CHH0IHM .IMS, tAHU,IM E0l»k (lpHflSCTHTk, ra.{0>KI AA ICT HM W4HH8 8 rpJUIH K"kC4X A*A4 34 WMHH8 lllapTlB IXCI KHJJI ptŢ, WT (10 B"kC0.W X«T4P0M, B4pf IAH.C4 CI ŢTITa H3Sp4TH WT (10.110 H WT U|8M8 H WT E0A$ H WT CIA4AH1JJH CIA01 H WT KHH0.tP4AY H WT (M4HIH8, (10HI1KE 10 ICT CT4p I H (ip4l4 W.JHH8 H 34 A'bAHHS dlApYlK. ă (10T0M, (ipYHAI C4M4 dlAjYia npiA rccncACTKA aw, Tipl ict a<*a cYia n0 bhki ict pm.14 hipoka W9HH8 MIOKIM IH, P4\^A0K H 8K0M CH, COnplB, 31 HIP0K4 A<>Gp0 K0AI0. ă 4 (I0T0M, Mk>K IH P4AVrt H 8(0.» CH I14K Ai M» ECT ASMHTpOS H Ep4TOM CH IIIfpE IVMHH# 8 IlfptHH BTvCAX AEA4 34 IVMHH# IbAIUKOB AlVriVifcETSA IVT EoHIU04p4, BJ,JE EAHK4 CE XT,T1‘ H3Gp4TH WT no KTvCOM X^T4pOM, IVT IlOA» H IVT lUtJMtJ H IVT BOA# H IVT CEA4AHIJJE CEAOB, 34HEI0 ECT A4A 1b4UIKO AlVriVi|SET8A 34 HETOXOM A*BpOM KOiVfe p4AY A^'UIHX HfrC®8 IVTTpOlţH HMEHEM HM, PiAYA H GtOHK4, HKOÎKE A* B#A*T HX nO1 KT, GE3-KOHEMHl'4 BtK4. flOEp4THAH C8t H A14H CY4 HMEHHTH A»Al‘ cY4 110 BHI1IE ECT pEMEHH IVMHHE 34 HEXHOM A^BpO BOA IO H CTvC 33H4HÎE KTvCtM AIErYlalUOM IVT IVKp’KCT’K MtCTOM H CTvC 83H4HIE KTvCljM I pATÎEM HM H IVT llpEA TOCnOACTBA MH. GEro paaT, A4A®X h 1 mh GOnpEa H P4AYAOB h A8mHtPw h Ep4TOM CH IIlOK, I2K0JKE A4 ECT HM cYttKE no BHIUE C»T IIHC4HE IVMHHE EHTH HM IVMHHE B-K IVX4E HM H CHHOBHM HM H BH$KOM HM H llpt HgMETOM HM H HE IVT KOrOKAO HEnOT’KKHOBEHOMS H HEIIOKOA'kEHMO HHK0.1H2KE, IlOpHSMO rOCIIOACTBA MH. GEHCE 3EO H CBEAETEaTE IIOCTABA'kEM nOMTEHEMH npiBHTEAÎE rOCIIOACTBA MH: K8I14H dlHTpt BEAHKH ABOpHHK H 5K8I14H flHAP»» BEAHKH AUTIV^EtIJ H Il4Hrp4TYE BEA BHCTYiap H A$MHTp4KH BEA Cn4T4p H IJ4HM BEA KOMHC H GplvE$A BEA CTOAHHK H AI4HT4 BEA IlEXApHHK H 5K8I14H KoME BEAHKH FIOCTEAHHK. H HCFlpdBHHK, AhAPEI» BEAHKH AtVrtV$ET. H 43 SBO, lH8U14T nHCEU,, E?KE IO H4nHC4X Biv CTOA rp4A# E$Kl$pEl|lH, MtcElţA rEHApÎE XV AEHH, Biv TEKTvlJJHM A'bTOM IVT flA4M4 A O HHHfe, Biv A'feT x3pi. f Iiv /HhX4Ha bivebiva4, mhaoctYio bojkYio rocnoAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea, fiul popii Ilie şi cu fiii lui şi lui Radul, bărbatul Măriei, fiica popii Costea din Groşi şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie ocină în Groşi, toate părţile de ocină ale Măriei, care s-a zis mai sus, de peste tot hotarul, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din vii şi din munte, pentru că îi este Măriei veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, a venit însăşi Maria înaintea domniei mele, de a dat această ocină a ei, care este mai sus-zisă bărbatului ei, lui Radul şi unchiului ei Oprea, de a ei bunăvoie. Iar după aceea, bărbatul ei Radul şi unchiul ei Oprea, ei au înfrăţit pe Dumitru şi pe fratele său Şerbu din Rădăcineşti pe toată această ocină mai sus-zisă, pe a treia parte, de a lor bunăvoie. <Şi> iar să-i fie lui Dumitru şi fratelui său Şerbu ocină la Pereani, toate părţile de ocină ale lui Ivaşco logofătul din Boişoara, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, pentru că a dat Ivaşco logofătul de a lui bunăvoie, pentru sufletele copiilor săi, numele lor Radul şi Stoica, ca să le fie pomană în veacurile nesfîrşite. <Şi> au înfrăţit şi au dăruit aceşti numiţi oameni aceste ocine mai sus-zise de a lor bunăvoie-şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi 1 PIK8a H IAHJ C4CY( WKOK BSKUJdHH H Pd^V^WK IIOCTIAHHK, I3KC0KI HM ICT H'kKOf KOA^HHIţH Hd EtiSlg, EOA'kpHHHAt roc-nO.ACTKd MH HÎKI KHUJf pljf CTiC CfW ROAdHHlfH. Tim pd^Y A'bpHHHM rocno\CTRd mh Xaphijiii EHB niX'dpHH.C H PdAVAWR IlOCTiAHHK OdKOKI Ad HM ICT CT|> EpOT 3d ROA^HHIţg RH111I pl)f Ea lvjfds8■ H HHJfTO Ad Hl CMIT CT» KHHrS TOCnOACTEd MH. fl KOMŞ CI MHHT KpHEO, WH Ad CT9HT H. ToH r®-BOpH H, HHdKO Ad HlCT, 110 pil rOCllOACTBI MH. HcnpdBHHK, ca.M pi4 rocnoACT.:d mh. riidpYi Ad a^hh. soiBOAdi mhaoctYi® boîkYio rccnoAHHh. ■ţ kticoj 38a\ai Xrr-PobaaxYhcko», chhj bch< ro h nptAospaaro Eer^iuKO boikoaS. A,abat rocnoACTao nosiAlîHYl rocnoACTBJ H 4.AHHIOA 3A xk't AcnpH rOTOKH. H EHAA ECT TAE WHHA8 EHpiHKA. TaîKI EHA KEAT03AA CAgPA TOCnOACTKA A\H 4,8A\HTp8 AWPWj|SEr H no AtHOPS CnEH3g A&KAE kYw ect hse aha wt EHp. H nAK no:<8HH ca8pa rocnoACTBA a\h 4,8a\htps AWrwţET wt ha a’UJJHPIk Ho.HHTiS, AAH WT HA PaA H fllAHi BTiCEX AEaobe ha\ sa whhh8 wt nocsSAV, wt no Biico.u jf®TApoA\, sa xA i h AcnpH roToaH. H nAK noK8nH CA8PA rOCnJACTBA A\H 4,8.UHTpS AATAUfUT a*AA lIpiiKOHAWP b-kca H ChC nOKSnfHYf < WT ’h8..E41H WT HA> CHMOIH lipii ’OHAWp, WT HA Go4..f H A*AA MAME H HiHOU,H.M H« 3A xAT ACn.jH TOTOIH H AfAA K.VH03 3A xrjf1 ACnpH POTOBH. H nAK no«8iH cASrA rocno ;ctba a\h 4,8a\htp8 Awrwj|sET whhh8 8 TtiHHIjh a*aa IlaTpoi BhCA H ChC K01,YllHU,8 H CiC K hlJJA WT flhTpS H WT HA CHHOAHAt H.U HA H.UE El8ngA h GttiHHaii h KpiiCTYiaH 3A x72 4:rpn roTO.H. H eh ah ciT aaah cThx acnrH 8 eh o:* h 8 a\CT.a a\h A8a\htp8 aw-TW^SfT B-KCA a* A A 3a\ISAWB3 SA W-IHHJ SA \f ACiipH POTOSH, AAH H ChC nO.CinC lY* wt TiiHCiiJH h ciic a*aa f;M8 si bo^Yhhi^S. H nAK noK&iH caYta pocno\ctba a\h /i,8A\HTp8 AWP W^SlT 1CAA SA WHHA8 /i,A.10B BTiCA 3A V AC.’PH POTO iH. H nAK nOX8nH CA8PA PO.’nOACTAA A\H /i,8«HTp8 AVrW^tT t-hCA A*AA AhXTiK SA W1HH8 3A y AcnpH POTOAH H ,a IA 3A W^HHi H .MAA 3A WsHH8 GtOHKIiB 31i A SA ACnpH P3T03H. H njK noKSnH CASPA POCnOACTSA A\H A,8A1HTP$ awpw^sit SA WHHH8 B'hCA SA W AOTpH POTOIH, {CT npoAAA ÂparoTii r\8wHT.JW’K AWrw^siT pa \Y t«x Acn iH, tacf c8t no bhui* pi .iHH, iako»( m A\8 CT WI.H<8 B*h WTAllhCT3Yl. tlKO Hl X0:<{t KHTH CU8 Lli ChAlHplHII, A /^8.UHTp8 Awr W^StT A A 8SHUAST WT HA /^pATOTli WHHH8 PA \V W4HH8. H nAK noKSnn ca8ta rocno \ctaa a\h ,A,8a\htp8 Awrw^lT B’hCA a*aa sa wihh8 Hahhioaob wt SiotSpa sa \jr AcnpH potobh. H nAK no:«i;nH CASrA ro:no\cTJA aih /i,8A\HTr8 AWr.V$ET EhCA A.tAA EaA ^\'AOB SA W IHH8 WT HA CHHOSH fA\8, WT HA Gtohka h wt ha GttihkJha h wt jkiha *.u8 Bcahka, sa y AcnpH potobh. H nAK noK8nn ca8pa pocnoACTBA a\h /i,8A\HTpj awpw4s«t a*aa sa wmhh8 B’hCA wt ha Gtohka "IlOXeA4 3A CO A:npH POTOIH. H nAK noKinH ca8pa pocnoACTBA aih /i,8A\HTp8 Awrw^tT ? hh:i wt ha PaaY'/' WT ThtOH, AAH WT H IA A*A A.PArOThB W riiHfljJH, SA CÂT ACn H POTOBH. H nAK noKSnH cA8rA rocno \ctba a\h ^,8a\htp8 awpw^sjt wt ha Goap* h wt chh8 fA\8 ilpiiBSA S WHHHA ThtOHAWP, WT AP8A\ A®pH 8 A^A A AHBfSH SA IfK AcnpH. H nAK 37 www.dacoromanica.ro nox8nH ca£pa rocnoACTEA aih ^,8mhtp8 awpwî|ut wt ha Paaya wt Thtoh iaha AHKAA* IWI EHA îwKOK H EpATYlAI lAl8 SA IAHH TAAlp. flKO H'kCT EHTH IAl8 Bh Ck-AIHplHTl TAI AHBAAI BHUII pt)f, A CAgPA POCnOACTKA AIH A8AIHTp8 AWpWljSIT &A 8" SHAIAIT WT HAA PAAyA AP8rA, AHEAAI PAA*f AHSAAI- H iiak noKSnH ca8pa POCnOACTEA aih ^SaihtpS AwrwiJsiT wmhh$ 8 Thtoh a*aa SA WMHH8 TtTIO H CHH8 IA|8 fânpiK, AfAOBl HAI BkCkjf WT nOCE^AV, WT no B-kCOAl \'ota;o.ii h CkC noArop'fn 8 a^a h CkC bhhoppaa8 h 8 ciaaahiiii g ciao h ckc epoa sa boai*hhi;8 sa xa!|s Acnpn potobh. __ H njK noK8nH ca8pa rocnoACTEA aih ^8mhtp8 awpw^it wt ha Paaoaihp p ijs-kAMH sa pn AcnpH roTom. H nAK noK8nH ca8pj rocnoACTEA aih ,A,8aihtp8 Awrw4sfT BOA?HHIţf IVT r-kHH|IH, AAH K KOAYhHI^I, ftlAi ^pArOT'KK SA $ ACnpH POTOKH H A*AA IMhKjJAOB H A* A A Hfrp8AWB WT HfpHHKA SA <$> ACIipH POTOKH H A*AA SA \ ACnpH POTOKH H A*AA GtOHK"KK SA fo ACnpH POTOKH *. A !I'kTp8 .... WT BAI, SA xT A CA8PA POCnOACTKA AIH A8‘MHTp8 AWPWlJSlT, WH PA ICT nOK8nHA Tljf nlT KOHH no BHIUI nHCAHH. H nAK no:<8nn ca8pa pocnoACTBA aih /^SaihtpS awpwiJut wt ha Ap^^aoai h wt ha chhS ih GBnpfc.....sa x£)i AcnpH potobh. H nAK noKgnH ca8pj po^oactba aih A8AIHTP8 AWPWiJslT WT.........F AHH7.HH HA HAU.........AA"k8TApiOA CkC CHHOBHAI CH H CkC HHPAHKAAI CH ,4,pAPHHJ H EhHTHATi SA.......H nAK nOK&lH CAfc'PJ P0»10ACTKA AIH ......IţHrAIIKAAI Gtaha H WT ... CH XAAI3A ..j.. H nAK .... ’kESAIlţOK SA ||T AcnpH POTOKH H pAA*f IAHH < HHPdH >...ICT EHA 8Kp’A IAHH KOH WT.........TAÎKI PA......HC- KgnHA CA8PA POCnOACTEA AIH ^,8AIHTp8 AWPWljUT..........WT KpAWBA H CKSnHA ICT pAA*f IAHA A8AAA|-k, MTO l’T EHA 8KpiA CkC T . H nAK nOKgnH CAgPA pocnoACTKA AIH ^AIHTpS AWPWlJilT WT HA ... WT 3-kTptHH, HA HAU T$A®PK,0 EOA» H CkC 83HAHYI BkCkAI AllpYraiUOAl WT WKpkCT’k AVkCTOK H WT nplA POCnOACTKO AIH. Gipo paaY, aaa^X h pocnoACTKA aih CA8rg pocnoACTKA aih /^8avhtp8 awpw-îJsIT, I3KOÎKI A<1 Al8 ICT cYHJf no BHUII C8T nHCAHH WMHHI H KHHOPPAAI H KOAYhHIXI H K8KIOY H CkAAUJI 3A AU.HPAHH EHTH HAI K”k W)fAE-k H CHHOBHAI HAI H HKHOKOAI8 HAI W np'kKHSMlTOAl HAI H HI WT KOrOÎKI HlnOKOA'kKHAlO, nOpHSAlO POCnOACTEA AIH. GlîKI 8EO H CBIAHTIaYI nOCTAKA’blAl pocnoACTKA aih: >K8nAH rt’lHTp'k BlAHKH AKOPHHK H ÎK8nAH âHAPII« BlAHKH AWPWiJilT H KHCTYlZp H ^8AIHTpAKU .38 www.dacoromanica.ro CIMT4P H fljHT, KOMHC H GpiiElta CTO/tHHK H ntJfdpHHK H WSlMH KOMl BlrtHKH nOCTlitHHK. HcnpdEHHK, flHAPfIO BfAHKH rtWrW^tT. H 43, IJKf K> HCnHCJJf, tfl&IMT nHCflţ, Eh CTOitHH rpdA^ 8 Et'K8pil|JH, MtCtlţd 4sf8p8kY|0 ro:nOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dumitru logofătul din Stoiceani, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie tot satul Găneştii, cu tot hotarul de pretutindeni, din cîmp şi în pădure şi apa cu morile şi cu vatra satului, pentru că l-a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul de la aceşti săteni, anume: de la Steian cu fraţii săi părţile lor toate şi de la fiii anume şi Danciul pentru 2 300 aspri gata. Şi a fost acea ocină birnică. Apoi a cheltuit sluga domniei mele Dumitru logofătul şi mai multă cheltuială pînă ce a scos-o de la bir. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul de la fiicele lui Ciochină, însă de la Rada toată partea ei de ocină şi cu cumpărătura din sat de la Stoica şi de la Moga şi de la Voislav şi încă şi cumpărătura de la satul Făureşti pentru 1 700 aspri gata şi de la Ioana toată partea ei de ocină din Găneşti şi cu cumpărătura de la Stoica şi de la Moga şi de la Voislav şi de la Pădure pentru 1 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul ocină în Găneşti de la fiicele lui Tîrziul, anume Samfira şi Stana şi şi Manea, toate părţile lor de ocină de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru 1 750 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul toată partea Pîrvoilor şi cu cumpărătura fiii Pîrvoilor, de la Soare şi partea lui Manea şi a nepoţilor lui pentru 1 300 aspri gata şi partea lui Ion pentru 3 600 1 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul ocină în Găneşti toată partea lui Pătru şi cu moara şi cu casa de la Pătru şi de la fiii lui, anume Lupul şi Stănilă şi Cîrstiian pentru 1 000 2 aspri gata. Şi au dat acei aspri la birurile şi la dăjdiile lor. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul toată partea lui Zmeul3 de ocină pentru 400 aspri gata, însă şi cu cumpărătura din Găneşti şi cu partea lui de moară. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul toată partea de ocină a lui Dan pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul toată partea Dicăi de ocină pentru 400 aspri gata şi partea de ocină şi partea pentru 400 aspri gata şi partea lui Stoica pentru 270 aspri gata şi partea lui Zmeul pentru 200 aspri gata şi partea lui Soare şi partea lui Ion şi a nepoţilor lor pentru 500 aspri gata şi partea lui Stoica pentru 160 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul 3 sălaşe de ■ţigani, anume Oprea cu ţiganca sa şi cu fiii lui şi Curchi cu ţiganca sa şi cu diii lui pentru 5 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul un ţigan (anume) Pătru ... din Baia pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul de la Dencă Răul din Popeşti un ţigan anume Radul, pentru cinci cai, pentru că a furat Radul ţiganul acei cinci cai care sînt mai sus-scrişi de la Dan din Popeşti; apoi a dat însăşi Drăguloae stăpîna 5 cai .v., iar sluga domniei mele Dumitru logofătul, •el a cumpărat (pe acel ţigan pentru) acei cinci cai mai sus-scrişi. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul de la Drăguloae şi de la fiul ei, Oprea ... pentru 1 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru logofătul de la ... 3 ţigani, anume ... lăutarul cu fiii săi şi cu ţiganca sa Dră-ghina şi Vintilă pentru ... Şi iar a cumpărat sluga domniei mele vistier şi Dumitrachi spătar şi ’ană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coce mare postelnic. Ispravnic, Andreiu mare logofăt. Şi eu care am scris, Muşat piseţul, în cetatea de scaun, în Bucureşti luna februarie 4 zile, în cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Craicva CCXVI/1. Orig., perg. (51 x 36), rupt, pecete timbrată stricată. Completările s-au făcut după doc. din 9 sept. 1612, în aceeaşi arhivă, CCVI/3. 1 Cifră retuşată: iniţial a fost Ţ (600). 2 Pasajul: „w IK . . . x~î " (de la Pătru ... 1 000) şters cu o linie. 3 Pasajul: „sica a im 3mi Hawi" (tcată partea lui Zmeul) şters cu o linie. 4 Cuvînt scris cu altă cerneală. 5 Cuvînt adăugat ulterior. 28 1594 (7102) februarie 19, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Eu Mihail voievod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voivod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mdle sfintei şi dumnezeştii mănăstiri ce să chiamă Coşuna dă lîngă Craiova, unde iaste hramul sfîntului arhiereu, făcătorul de minuni Nicolaie al Mirilichiei, ca să-i fie lui satul Cornăţelul tot, cu tot hotarul, din cînpu, din pădure şi din apă. Pentru că Andreiu logofăt. Şi am scris Hamza logofăt în scaunul cetăţii Bucureştii februarie 20 dni, leat 7102 <1594>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 722, f. 301 — 302. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 102-103. 30 1594 (7102) februarie 20, Bucureşti. ţ fllHAOCTTftt EOXi'fie, îw BOfEOAd H rOCnOAHHTi SliCOH 3EM/1H ^rrppSKrtdJfÎHCKOf, CHHTv RE/tHKdrO H flOKOHHdrO îiv ii (TrMUIK0 BOfZOAd. AdBdT rOCflOA" cti* WT nO KlkC X°~ Td;OM, flOHCîKf C»T IipHIllAH EHUlf pfkfHH EOA’fepH CAAIH flptA rOCnOACTKd AIH, Tfpi C»T AMU H npOM'feHHAH ChC SHUlf pIMfHdPO CA»Pd POCnOACTEd AIH, KttldH IIpTiKtÎA Aivriv$fT HfroKd ama RikCdX’ wt GtiatiTP$k, aa «ct I?pee8aoe AivrivijstT, d caSppa POCnOACTPd AIH n,rikB$A AUTlV$fT, IVH fCT AdA HfPORd AMA IVT CMO TfpkHH B'KCdX’ A^AIHTpOE H IUpBOB IVT A-hHVflJJH, IVEAMf HdHndMl AMA MTO (CT SHAd Ă&WHTpOE H GtAHMIOAOJ IVT PSA'kHH. H npOAVkHHAH C$T cTl SHUlf pfMEHH EOAtpH CKC C. »Pd rOCnOACTRd AIH Up-hB^A AUTlVlţfT IVT HH^HOAlS A^spo BOAIO H CTkC SSHdHTf KTkCtAI Alfp'frailJOAl IVT WKpTkCT AffeCTO H H3 POP H H3 A^ H IVT np«A POCnd \CTEd AIH. Gtro pdAT> AA \*X H rocnoţCTEO aih ca8p8 pocnoACTKd aih DptirSaor Aivriv$fT, HKOJKf AA A|8 «CT RHlilt p«M«Hd IV4HH8 IVT G-hAlkTpgK KT, IVJfdE» fAl8 H CHHOBOAI IMU H EHSKOAI H np(BH!JM(T»/H fAtS H HH IVT KOrOÎKt HCnOKO.ltjEHAlO, 110pH3AI0 POCnOACTKd AIH. Gcact h cb«\«t«aT« nocTdBAijf pocnoACTRd aih: hc&mh flÎHTp-k ecahkh ae^Phhk H K&IAH flHAP*» EtAHKH AIVNVljSfT H JKSlldH AgAIHTpAKH EtAHKH CIldTdp H ttttlAH HdMPpdTVf EtAHKH BHCTHiap H KttlAH EfdHd EtAHKH KOAIHC H JKSfîdH GpikSSA EfA CTOA-HHK H *8ndH fliÎAHTA EtAHKH nfJfdpJlHK H ÎKSndH KOMH EtAHKH IIOCTEAHHK. H HCIIpdKHHK, Ah ptIO EtAHKH AWPlVt|SfT. H HH, TfK&JJHAI aIîTOAI IVT AAAAId, ET, A^T xSpd. t îv rtVl'XVHA eivieivaa, mhaoctYio eojkYw POCnOAHHi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Pîrvul logofătul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Sălătruc toată partea lui Dumitru şi a lui Şărbu din Dăngeşti, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că au venit boierii mai sus-zişi singuri înaintea domniei mele, de au dat şi au schimbat cu mai sus-zisa slugă a domniei mele, jupan Pîrvul logofătul, toată partea lor din Sălătruc, ca să-i fie lui Pîrvul logofătul, iar sluga domniei mele Pîrvul logofătul, el a dat toată partea lui din satul Pereni lui Dumitru şi lui Şărbu din Dăngeşti, însă mai ales partea care au fost a lui Dumitru şi a lui Stanciul din Rudeni. Şi au schimbat aceşti boieri mai sus-zişi cu sluga domniei mele Pîrvul logofătul de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Pîrvul logofătul, ca să-i fie ocina mai sus-zisă de la Sălătruc de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi jupan Dumitrachi mare spătar şi jupan Pangratie mare vistier şi jupan Pană mare comis şi jupan Sîrbul mare stolnic şi jupan Manta mare paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. 44 www.dacoromanica.ro Şi eu, Stan, am scris în cetatea de scaun Bucureşti luna februarie 20 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7102 <1594). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 524 (Mitrop. Ţ. Rom., CLVII/12). Orig., hîrtie (31x 20,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 133, f. llv—12. EDIŢII. Trad. DIR, B, 104. Facs. Ibidem, 450. 31 1594 (7102) februarie 25, Bucureşti. f iHHdocTYio eo»Y(io, Îw ci’HHjfdHrt bo(boa b*kco( s(Md( ăfprppo-BddXYHCKOlO, CHHK B(dHiCdPO H npfeAbKpd.’O, nOKOHHdPO il(TpdlUKO E0IB0A8. Ar‘,K‘,T COC-noACTao mh cYio noKf/vkHi’f ro-noACTBd mh cd<8p8 rocnoACTsd mh GTdH>modOR wt P"KT(4JH H CKC EpdTÎCM (m8, HM(H(M rtldHfc H ^OEpOMHp H CKC CHHOBH CH, (dHlţ(M Eor"K npnnSCTHTh, IdKOKI A YsdB, 3dHHK( M8 (CT HM 3d AtAHH». fl nOTOM, HMdd (CT (*TdH.jlOd H KpdTÎI (,V|8 SHUII pfcX» iHdllfe H /l,OEr'OMHp, np$ np(A fldi^dHApS bo(b wt GddsSd pd^T Tdi boaîhhui. H chim *CT CKnp&d GndX'VSrt KdKo a\8 ict noK8nHdd wt HdA b-kc c(ao G-kpahYhh Sd xA$ dcnpH. ÎL 8 tim, oa4 Pd(,ţ4d ict h cSaha no npdBA8 H no SdKOH EOJKYiO H Că BTi H)f HkCTHT(dY( npJSHTIdfH WT AHBdHOM POCIIOACTB8 (m8 H (CT A4d HM S MfrYldUIH AOEpH AIOAY( wt WKPTiCTa M'kCTOK no pikEdllI, EHTH HM TOKMkdHHlţH, KdKO ŢT(T WSptTdX nO npdBAS CKC HHJfHIM A&UHX, CHIţ( «X 8-TdKMHTH. Td*( B*K TOM, IUH, WHH C8t Pd(AdrtH H HCTHHCTBOBddH HX (CT, KdKO (CT EHd TOPO BpOA® Sd BOAYHHIţ!» EHUII ,rkX Sd AHAYhS GjdHHIOdOB H EpdTY(M (m8, mt BHUK ptx H HtCT EHd T(X dcnpH xÂ$no Tdl BOAYHHIţ-K KdKO (CT p(Kd*K np(A Ud(ădHAp8 BO(BO 3,8, dH8 (CT A'IA TKmYiO H.g, dcnpH. H WCTdd (CT GndxY8d topa< wt np(A fld(gdHAp8 bo(boa8. H a (ct jlaa 6ndXY8d 8SdA8> SdH«K( m8 (ct topo EpoA 34 BOAYH-HOdOB H EpdTY(M (m8 OKI BHUK C8T p(>J(HH. H EHCT 8 MDKAO d AB( BO O'HIU,! GTd H CK EpdTÎIM CH H-feCT EHd A< p8Kd GndxY8dOR, dH8 (ct mo a TOPO EpO \, WT np( A Ed(ădHAp8 B0(B0A8 H 8S(d (CT H p*KBdllj8d Sd T(,X 2 MlrYiaUJH (rTdHMIOd CK BpdTY(M CH WT Hd <. . . H WCTdd (CT GndXY8d> WT c8 KP(hY( H WT 3dKOH WT np(A flM§dHAp8 BOICOA8. <©Ed>M( SHd(T KdKO (CT Add CrTdHmO/t CdM nOdOBHH WT T«X> dcnpH, A<1 AP'KHî(T nOdOBHHd WT HdA Td<( BOAIHHH8, d dJdHt> H ^OEpOMHp A<1 ApliîKHT Ap8Pd nOdOBHHd, KdKO (CT H dcnpH. ă d noTOM, ndK noKYnHd (rTdHHiod wihh8 8 EdA8d G-apY mt... nOdOBHHd WT no ElkCOM XOf 4;OM, Bdp( (rtHKd Ct XT(T HSEpdTH wt nod» H WT Ul8dt8 H WT ko 1,8 H ckc K8noBduY( H’kp8dox wt Hd 6o... KSnHd H-fcp8d wt Hd Hopd. fldH A4 cf SHd(T, 8 AdTvPS WT <îondTd A»pH 8 Oodd Ed’KKdHOB, SdHl»( IO (CT noKgnHd GTdHHiod wt Htp8d sd <...dcnpH. H> ndK noK8nH GTdHWd wt Afdd sd wmhh8 E-Kd-KCd WT E<...>d(B C(»(HH KA Sd p” dcnpH, ddH 8 a*8p WT BOA4 flondTH(H. 45 7 — Documente — România — c. 1026 www.dacoromanica.ro H np».;d \,ouit cik> haiihhth awaîi cYishu no khuii c#t pimihi wmhhi sa hh\'hoa\ AOKpSM KOAHJf H CKC SSHAHYI KTvCtM Gp4TÎIA\ HAI H CTiC #3H<4hY|M A\INtaUl>HAl WT ivKp'KCTK AvkcTOi, wt rwp H wt a°a h wt npfA rocno.i,CTB‘* MH. Giro pACT_o aih Gtahhoaok cYra>Kl no khuii c$t pmiHH WMHHI, laKOÎKI SpG#, lAI# H CHHOKH.U IAI# H HKHSKOrtl l.\\8 H nptKHllMHTOAl IAU! H HI WT K070JKA0 HlflOKOAlîEHAAO, nopHSMO TOCnOACTKA AIH. Ghki 8ko h ckiait rocnoACTKo aih: hMiah iMHTp-k ihhkh AKOPHHK H JK8I14H flHApl<»> KlAHKH AWrWl|siT H flHAPOHYl BlA KHCTÎtap H A,#A\HT,MKH kiahkh koaihc h Gp-KB#A kia ctoahhk h /Hahta eia mppHHK h >K»naH Ko-ih kiahkh nocTiAHHK. H Hcnpaihhk, Ahapiw kiahkh awi^w^it. H as, YH^ Hcnncajf> k-k ctoa rpaAV 8 E»K»pt pH, Ai-bciiţa $!Rp8apYi iîî AkHH K-K TlK»l|lHM A^TOM WT flA aspri. Şi a rămas Spahiul atunci mîna lui Spahiul, ci i-au dat 1 700 aspri dinaintea lui Alexandru voievod pentru munca ce a domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Andronie mare vistier şi Dumitrachi mare 1AHTH CI TPH HHBi 8 A<« ChC ClCT>1pUM CH, Hi HMf E8H4, flOHfJKf M» 1 EH A APIdKilT IAHH EiI1|I8M CH TlJC TpH HHBI AttKHI. fi KhA<> iCT SMOpHrt, Hi C'KMp’hTh HM, i IVH ier IVCT4SHA rhC KMTţsS, laKOJKf A<* p43AtrtHTH CI HlrOBl A*h'41HH. d/lHX'dHA BIVIBIVA4, mhaoctY» eojkYi» rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei femei, anume Velica din Beleţi, ca să fie volnică cu această carte a domniei mele să-şi împartă trei ogoare în : Dumitru vel vornic i jupan i jupan ... 1. Martie 4 dni, leat 7102 <1594>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 367. Traducere. EDIŢII. Nicoiaescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 3-4; DIR, B, 106. 1 Loc alb. 34 <1594—1599) martie 8. t flJHdOCTY» KOJKYIKi, Îw diHŢdHA BOldOAd H rocnoAHHk. AdKdT COCnOACTKO MH CY» nOKldtHYl rOCnOACTKd MH cat TI», SOJKICTKHYwM MOHdCTHp WT flprIUl, HAlftl Mg Ict jfpdM gcnihYl np'kMHCT'k» Eorop©AH4H, raKOKl Ad cgT KOdHfiţH Kddg-rlpH AP'hWdTH c* CgJKAlHYl H RTi3HMdTH CI KdMg MTO ICT KTiC AOJPAO< KdpOUlJK, (ÎOHIJKI ChM COCnOACTKd MH H nOMHAOKdJfOM CK'feTd MOHdCTHp, KdKO ICT BHd Add H IVT fljHXHt KOIKOA8- fl RHJf, BdHHM IVT CgACTBO flprlUI, WT Kp-feMI IJKI ŢOXIT BHaYtI CY» KHHPg rOCnOACTKd MH, d BHŢ A<> Edpgluil IVT RdpO'JI, HHI|ld MlT-feŢ A<> NI HMdTl ChC KdplVUl, TTiMY» A<* kH C$aYtH ŢOpd, d BdpWUl MHpHg Ad Td WCTdKHTl, nOHOKI TdKO-ict SdnoK'bA rocnoACTKd mh. HHdKo Ad h^ct, no pii rocnoACTKd mh. HcnpdBNHK, CdM procnoACTsd MH. IlHCd TlpPl, MtCIlId MdpTYl H AhHH. t îw iDHjfdHd RWiKWAd, mhaoctY» bohcY» rocno \hhk. 48 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Argeş, unde este hramul uspenia preacuratei născătoarei de Dumnezeu, ca să fie volnici călugării să-şi ţină judecata şi să-şi ia vama cît este tot venitul oraşului; pentru că am dat domnia mea şi am miluit sfînta mănăstire, cum a fost dat şi de Mihnea voievod. Iar voi, banilor din judeţul Argeş, din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, voi să vă feriţi de oraş, niciun amestec să nu aveţi cu oraşul, numai să judecaţi ţara, iar oraşul să-l lăsaţi în pace, pentru că aşa este porunca domniei mele. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele. A scris Gherghe, luna martie 8 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1525 (Ep. Argeş, LXIX/4). Orig., hîrtie (20,5 x 14,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1910; altă traducere ibidem, Ep. Argeş, LXIX/8, cu data noiembrie 8. Datat din domnia lui Mihai Viteazul in Ţara Românească. EDIŢII. Trad. DIR, B, 107. Facs. Ibidem, 451. 35 1594 (7102) martie 12, Bucureşti. Bucureşti, 12 martie 7102 <1594). Mihai vodă pentru Radoslav şi Dobrin, cărora li dă ocină la Nucet, cumpărată de la Dobrea, soţia Cerbului, „drept 10 000 de aspri, încă din zilele lui Mihnea voievod". Cuvinte: Dobrei. Boieri: Mitrea vel dvornic, Andrei vel logofăt, Pancratie vistier, Dumi-trachi spătar, Sîrbul stolnic, Pana comis, Manta păharnic, Cuci vel postelnic. După Iorga, St. ţi doc., XVI, 139 (Rezumat după un act cu pecete ruptă şi monogramă, comunicat de D. Simionescu-Rîmniceanu). 36 1594 (7102) martie 26. t Ut HM-b Wlţd H CHHd H CKbTdrO A*X*> 4MHH. Adecă eu erei popa Anghelu făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credinţă la mîna nepotu-miu Anghelu din Olăneşti cumu să să ştie că nefăcîndu eu coconi de trupul miu şi nerămîindu nime de noi, nici frate, nici nime, fără numui de nepotu-miu Anghelu dinu Olăneşti, socotit-am dintru inima mea şi am datu toată partea mea de moşie denii Sărăcineşti, oare cîtă să va afla de peste tot hotarul şi cu cumpărătura ce am cumpăraţii, ca să-i fie moşieia lui şi ficioriloru lui, nepo[po]ţilorii, strenepoţiloru, ca să-mî fie şi mie pom6ană şi părinţiloru mie. Şi am datu şi cărţile de moşie la mîna nepotu-miu, lu Anghelu, denaintea părintelui episcupului Teofil şi a mulţi boiari. Iară cine să va scula*, oricarele dinii neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moşie, ci o-m datu nepotu-miu, lu Anghelu, jşi să fie afurisiţii şi anatima de 318 sveati otţi ije sut vă Nechiia şi să aibă parte cu Iuda şi cu 49 www.dacoromanica.ro Ariia la un loc. Semnele şi pietrile să putrezească, iară trupul aceluia să stea tamu pînă în WMHHTi 8 ClA©, Bdfl lAHKd Ci XtHt

BPdT HlPOE AE,1AT HlPOE fit A AAA ACnpH rOTOEH XH ACnpH. H ndK IlOKOnHA A,o-EP|H H fltdpAdpYl WMHH-K 8 IIlUltHHHd WT HA \ GtAHMIOA, CHITK GtOHH-KK WT WMHH noAOBHH A« KoahikSa Home x*tapsa. AcnpH rOTOK th AcnpH. H npoAAA tix a»aT mto ICT BHUII nHCAHH a«kPo KOAt nptA MIT H nptA e^cY aiIpYiaiuh H AP^sh shahYi. Glro paaY h AAA«X rocnoACTEA a»h Aoepihob H YHapaapYie h c-kc chhoeI iro, I2K0JKI A A AHO ICT E"K WMHH-K H E*K WXAE HA» H CHHOEH HA» lEHOKOA» H nptEHOMlTOA» H ho kopoîki Hin0TiKH0EiH8, no plM POCn©ACTEA A»H. Giwi cbIaYtiah nocTAEA-kHA» rocnoACTEA a»h : jkSimh flSHTpt eiahkh abophh* H JK8I1AH tlHApYlO BlAHKH AWPW$lT H IÎAHrpATYl EIAHKH EHCtYiAP H /^A»HTPAKH Bl-AHKH CnATAp H *8nAH IlAH-K EIAHKH KOA»HC H Gp-KE8A LlAHKH ctoahhk h ASahta Bl-AHKH nlXApHHK H GtPOI BlAHKH APA H 5K8I1AH K8MH ElAHKH nOCTlAHHK. H HCnpABHHK, flSHTpt ElAHKH AKOPHHK. ___. IlHC A3, PaAVA, HA CTOA PpAA BSKSpmiH WT ăAAMA TlKll|ld E-K AtT x3pK AtT, Altdlţd A»ApTYl KS A^HH. •ţ îw AIhxaha kwIewaa, a»haoctY» eoîkYio pocnoAHH^. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dobren cu fratele său Mardarie din Gărdeştii din 50 www.dacoromanica.ro Deal şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat, oricît se va alege partea lor, pentru că au cumpărat Dobrin şi Mardarie de la Neacşa din sat, partea ei jumătate; au dat 350 aspri, pe tot hotarul pînă la hotar, pe cîmp şi pe tot locul. Şi iar au cumpărat Dobren şi Mardarie ocină partea lui Stoica şi a lui Standul din Boziani şi ocină din Peşecina toată partea lor pînă la Colnicul Popii, oricît se va alege partea lor; au dat aspri gata 650. Şi iar au cumpărat Dobren şi Mardarie ocină la Peşecina de la Standul, fiul lui Stoină, jumătate din ocină; hotarul pînă la Colnicul Popii. Au dat asprii gata 350. Şi au vîndut acei oameni, care sînt mai sus-scrişi, de a lor bunăvoie înaintea cetei şi înaintea tuturor megieşilor şi cu ştirea altora. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Dobren şi lui Mardarie şi cu fiii lor ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangratie mare vistier şi Dumitrachi mare spătar şi jupan Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi Stroe mare agă şi jupan Cuci mare postdnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Radul, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam cursul , în anul 7102 <1594) luna martie 26 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Florescu — Plcşa — Krctzulescu, Doc. arh. part., 629—630. Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete aplicată, stricată. 38 <1594—1599) martie 29. t fllHAOCTYlO bojkYio, Îw iHhxaha BOIEOAA H rOCtlOAHHk. IhuufT rocnoACTBO AtH EOA'bpHHg rOCnOACTtO A\H HAH EtH CkC APS^HHH CH WT HA fîiAKKA GDKHA H 110 CHJf EH rOBOpHAt rOCriOACTBO AtH, KAKO WT EpiAtl H>K( )f0K*TH bhAYtH cYl KHHTg POCnOACT^O AtH, A BHÎKI &A VAI \aTI, Tlfl Ai A^KATH AtepTHK CB'feTOAtg AtOHACTHp THCAttHA WT CWAH, KAKO ICT EH t H WT HAHllptJKAI Bp(Vf. HhIJJA A A HAI 3Alip'kTHTl, HHJKI Ai KH Cl AtHHT t(.t PO.llOACTaO AfH npH+ATHTH T«X AI«PTHK« g pA3AW!*A rOCnOACTKO AtH, nOHlHtl HI CHAt npO^AB A rOCilOACTKO AtH AttpTHHH CStTH AIOH CTHp, ta)K( Ai hx hi eaaSIt. Toi eh ro opHM rocnoAtTuo aih, hhako a<* h^ct, no pn rocnoACTso aih. HcnpiBHHK, CAAt pm rOCnOACTKO AtH. IlHCAX A3h, ASAtHTpi, AltCl^A AtApTÎI K0 A^HH. f îw iHhxaha ewikwaa, aihaoctTio koîkTio rocnoAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Scrie domnia mea boierului domniei mele Nan banul cu cetaşii săi de la Ocna Mare şj după aceasta vă spun domnia mea, ca din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să daţi merticul de sare al sfintei mănăstiri Tismana, cum a fost şi mai dinainte vreme. Nimic să nu le opriţi, 51 www.dacoromanica.ro nici să vi se pară că domnia mea voi apuca acele mertice în seama domniei mele, pentru că nu am vîndut domnia mea merticele sfintei mănăstiri, deci nu i le tulburaţi. Aceasta vă spune domnia mea, altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Am scris eu, Dumitru, luna martie 29 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CXXX/142. Orig., hîrtie (25,5 x 19), pecete timbrată, căzută. Trad. la Arh. St. Buc., ms. 329, i. 128. Datat din domnia lui Mihai Viteazul în Ţara Românească. EDIŢII. Trad. DJR, B, 108. Facs. Ibidem, 452. 39 1594 (7102) martie 30. Scris-am eu, Andrei şi eu, Petriman, feciorii Vladului lu Bobe, acest al nostru zapis, să fie la mîna popei lui Gherghe ot Săcuiani, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de curătură dă în sus, la Vadul lui Bădici. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe pre bani gata 240, să-i fie lui moşie stătătoare în veci, lui şi feciorilor lui. Şi s-au întîmplat la tocmeala noastră mulţi oameni buni: Stancul postelnicul şi Standul postelnicul şi Stoian i braţ Necula i braţ Dragomir. Şi pentru credinţă mi-am pus şi degetul. Şi s-au scris în luna lui martie 30 dni, vă leat 7102 <1594>. Eu Andrei. Petriman. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţ. Rom., nr. 134, f. 121. Traducere. Altă traducere ibidem, ms. 127, f. 129v—130, cu văleatul 7100 < 1592). EDIŢII. DJR, B, 108-109. 40 1594 (7102) aprilie 3, Bucureşti. t fflHAOCT’fW KOJKYEIO, îw fllH£4HA KO.'KOA*) H rOCflOAHHTv KTvCOH 3EMAB &rrpp>-ka4£Yh:koe, chh-k kCahk4to h no.toHHaro Kw B'tTpauiKo tofKWAa. A4Kk eh Kaaotti oocteahhk, AH8 Ha CTvMpTiT EH WCT41HA4 ECT BIvCA^ A**4 *H WT RAUChHEllH H 8 Ep4AOipHH4 H 8 Gaahe aheiicewm ch A$mhtP8 h Gttvhhatv fiocteahhiih, itohexe eh ehct b"k aiecto CHHH, laKOlKE A4 HM4T flO.UtHg Biv CA^A *H. fl KaaOTTi flOCTBAHHK HtCT HM4A HH eahh pjkot C&: AfAa xSiMHHiţH EAH8 KanaEH. fl noTO.w, Kaaottv ho;teahhk, pa ;Y bEahko CTpiy H hs>ka8 «ke hm/a ect npH a^hh HaHgaHAPj koeto ;a, wh ect a:ou x3^.h oapa ‘sjyiJHpAs POxq.as Vpn aoaa.dh ph Hdq.voa .ţa Asx vivnps X3j Ah 3dsx ‘dPXdOU V|3 ÎH3 SHJJ] X33 VPV H Hd^.V03 .ţa AlX 33.3 aHHV3X30U a.VHN3.XQ X33 VHIOB -Hdu 8WI 8axsV0U30J p ‘HXSVNPB XHJKOW 3H PV NHHVIXSOU aa.VHNa.XQ x:3 VHHHh jVpd 8wbhj xo3 vq.VHJ8W3 8 -J-3V0U30J ‘W3X 8 p "X33 vpjsa 8hp 'HXH.i.du xirfcoAsa-a 3h >.pu dpxdou hpxq 8V3d ojpxjdx jj -HXHidu xsrtioAsa-a 3H apu ‘NHNdoa/ sdaoV X33 vpv3ou 8Vsd oj doxa jj ‘HXHjdu x3itioA3a.a sh hai p ‘Hdq.voa ţa uxsw’ga.a pV Hm ‘XHWOWEa.3 3.1IP ÎHdJj-voa Âa Asx Ah hxivnpe xsVHjdu pV dpxpus 8dxa.jj ph aHHV3X30U hHJady xss vpvsou 8w3 SaxsVousoj ‘wsx 8 p ‘Ah HX3vaPB fdxa.jj xsrtioAoa.a sh h hxivnpe Hoapg sa.s xhoxs pVa.a J-m bvsVih pnVi J-os 3d3 ‘8W3 8rxs -VOU30J 3J.HPHB X33 VPV 3HHV3XDOU 3.VHN3.X0 *W|X 8 P ‘ON3.VU |V|V|H £ Hd3V03 .ţa A|X 33.3 HHHVJX30U 3.VHH3.XQ X33 VHVJp 8HP ‘HXIVHPS X33 VŞ.X0A33.S 3H H 8HPX3 PH X33 VP>K33 Hm P ‘HX3VNPS H03PB 33.3 HHNVSXSOI 3.VHN3.XQ XHOX3 3d3 X33 Vq.VHH srtiP ‘dpxpus sdJ-a.ii ‘wsx 8 shtpx ’J-’vaPB pV i/iVih jţ sa.3 am ,V aodos VsdUH h Hdîj.voa j[a Asx sa.3 vsmoV X33 hm ‘aHHV3X30U a.vHHa.xQ p ‘ihHAodoJog oaxswV -arod PH~a.HiV Hdu »H3 xoi pVa.a ‘woxou p •pVoaioa ^.hAhjp Vîdu xm kohps xm aHrdoaV dHWOJPdY X3i vpxom jj H3 »»J*>J* ‘Havtpg aihHHPusw pviV Vph ‘Ah 8Hj.Vq.V ph SHHhffl pb 8jhhh xss Ah VHdoBxa.3 pVoaioa qjiAHjp ‘wox a.a i>kpx 'PAoaioa ^.hAhjip Vidu XAi aHHdoaV î odHWOJ dY 8a8d 8 vpV xoi Ah idix ‘a.xwwpa oa.3 huiv^A xm HdUSP gx H11HHV3X30U a.VHHa.XQ H 8dXHW8Y J-3* Vis8 ‘WIX 8 p ‘WH 8HjVq.V XHH{ -adV Ah pV h 8wi 8Ji?d 8 Hdusp xpipV Ah pV ijkpx îHdusp bx aHHvixoou aa.xovpg jXpd ijHironarsV xoi vparHius ijkihps ‘PVoaioa ^.hAhjp Vidu xss a.vajd oapx aHHdoaV dHWOx.‘PdV p ‘wh jţafd ph wh 8hjV^.V xpapV in oxrou aHHdoaV dHWOJPdY J-3* vprr.Pduoa.a pVoasoi ^hAhjj; ‘wix 8 p -oji xsovhs 8 aHHdoaV dHWOJrdV Jf^-d imna rivupj astiHHPuSw pviV Ah 8hhV^.V xHacadV Ah 8w oapa hvpsovpmj x8s 33 idix ‘8W| 8?J-3V0U30J V?du x83 hv8hVpu HHm ‘h1ih‘vixsou a.vHHa.XQ H fdxHw8V «w pax3'v ou:oj HHHdq.voa P ‘PVoîioa pshAhjj; hhhV Hdu vhs xss pVa.a ‘woxou p •ShvpQ 8 h PtiHrtiovpdg J-m h Hrtiina aa.vp xm asvupjj aitiHHPU8>K pvsV h xsi vf.HssxHdu Hm p ‘vhhovhou 8wi vhs Hf HAMT IlTiTpS C(iaTap HH fAHO paKOT CEC TfX H A IlOTOM, SaKAf/t fCT GT-hHHaii nocTfrtHHK H npfA rocnoACTKa mh cec Tfx kY soatpH. Tasxf IIiiTpg cna- T p, WH fCT A<«rt KHH Pf fMg GTTiHHrtTiB flOCTMHHK, KHHP# flrtfgaHAPS R**K*A<« H YUhxhek KOfsOAa H saxata cf ict npfA rocnoACTBa mh naA ce^to fyaHPlaYf, xaic» Nf HaMT AP^ri KHHP# CEKpEKfHd. Tawf a4J Wf H saKaHHanYf nocTasHX rocnoAtTso mh= kopo x0KtT pJSApaTY cYe cgwAtnYf h khhpS rocnoAtTBa mh, a<> kt TpiiKafT aa tht wt-i^h fWf c8t e-k HHKfH. Gjwi H CBfAfTfaYf nocTasHX pocnoACTso mh : «gnan dilHTl.vb Efa ahophhk h jKgnan HhApeto Efa awpwifrfT h IlaHrpaTYf ehctYbp h /^MHT/aKH cnaTap h GpiiKSa CToaHHK h Danii komhc h YHanTa nfxapnHK H Koih Bta nocTfaHHK. HcnpasHHK, AhaP** Efa awrw$tT. ^ H aa, GTan, HcnHcax e-e natToaHH JVM# B$K$pfi4.H arfecfiţa anpHaYf p a^hh, T£K^4JHM rttTOM WT flA. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu domn. Bibi. Acad., CCI/9. Orig., hîrtie (43 X 28,5), pecete timbraţi. EDIŢII. Slav şi trad. Codrescu, III, 113—118. Trad. DIR, B, 109—111. 41 <1594—1599> aprilie 3. t flllHrtOCTVl© BOJKYIW, îw flilHJfAHA BOlBO 1,4 H 1*0010 AHH*. &AKAT 1*0010 ACTBA MH cTio noBCAhuTi i*ooioactsa mh cb^tah bojkictbhhm mohacthp» hapcimhm wt flpriui, hah«i At8 ier XPAM 8omhY( nptCKtTÎH EoropoAHiţH, laKojKt aa cjjt boahhu,H ktias-(”fcpHAt CK'bTVH AIOHACTÎHP OKC cYlO KHHrg rOCnOACTBA AIH AA AP’hWlT Cg>KA*HÎ* MTO CCT EH A nptJKA» BptAIC H B.'AtA BApOlUOB. Giro paaY. obm rocno\ctba a\h bhaha khhi*i wt hai, ap^ph i*ooioahhckh nptiKA* BptAII AtHAOBAA no CBtTA AVKHACTHp H TJM A<*A°X H rOCnOACTBA A\H CB^TI AVKHACTHp AA AP^^CT C8}KAtHY( H EAMA KApOlUOB. H A BH, EAHH 8 C8ACTB0AI flprHUl, WT Bp^MJ tJKt JfOMT BHaYtI Ci’lO KHHrS rOCnOACTBA MH H A BH aa eh BApglUM WT BApOllI, HHIJIA AMT’fejf AA Hl HMATJ CTvC BApOUIi T-EMlIO AA BH CSaYtI )(OpA, A BApOUI MHpHO AA l*A WCTAKHTt, flOHIJKI TAKTv ict 3Ano8fcAY rocnoACTBA mh. Hhako a a h^ct, no pn rocnoACTBA a\h. HcnpAEHHK, CAM plM rOOlOACTBA MH. IlHC MtCJU,A AfipHAlf r A^HHJ IIHCAJţ A3, PaAVA. t îw AIh^aha bwIswaa, mhaoctY» eojkYio rocnoAHHB. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite de la Argeş, unde este hramul uspenia preasfintei născătoare de Dumnezeu, ca să fie volnici călugării sfintei mănăstiri cu această carte a domniei mele să ţină judecata ce a fost înainte vreme şi vama oraşului. Pentru aceasta, am văzut domnia mea cărţi de la alţi domni dinainte vreme, care au miluit sfînta mănăstire şi de aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri să ţină judecata şi vama oraşului. Tar voi, banii judeţului Argeş, din vremea în care veţi vedea acostă carte a domniei mele, iar voi să vă feriţi de oraş, nici un amestec să nu aveţi cu oraşul, voi să judecaţi numai ţara, iar oraşul să-l lăsaţi în pace, pentru că aşa este porunca domniei mele. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele. Scris în luna aprilie 3 zile; am scris eu, Radul, f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1526 (Ep. Argeş, XLIV/11). Orig., hirtie (35 X 29), pecete timbrată., căzută. Cu o traducere din 1912. Datat din domnia lui Mihai Viteazul în Ţara Românească. EDIŢII. Trad. DIR, B, 111. Facs. Ibidem, 453. 56 www.dacoromanica.ro 42 1594 (7102) aprilie 12, Bucureşti. f AIhaoctYw eoîkYw, lw AIhxaha eoikoaa h rocnoAHHk ktiCOH simai Xrrppoo-eaaxYhckoi, CHHg KfAHKaro H n^tAosparo, noKOHHAro lw IlfTpaujKO koiboa^ \dBdT rocnoACTBo mh cYiw no.ilAtHYlw rocnoACTBo mh CAirg rocnoACTBo mh Han rpaiwa-THK WT Eph3ll(lH H CEC CHHOBH IM, lAHIţl IM EorTi AYw w Kt wctaa tph ahi\|*h, Aat A^UitP* h a chhş na ham Hagsa h A^M-t Ha hmi Aha h ffla.Tia, chho.h Gtaiiok. Tajki npHASMHA ci hm c-hA\p-KT-K, Tip» cgT gAiplA K*KCH H WCTAA ICT AOMJ HM H WMHHA HM no TpAPg HM CTiC KHP, A HfcCT Cf WEP’bTAA HHKTO>KI WT C’EpOAHHU.V AhK hK A<> APT»>KH KgKI H WMHl d H Aa IIAaTHT H EHp|A, pasit CAgra rocnoACTBA mh khuii nncaH, Hah ppaasathk, ahii kw AhktiK sa CfCTpg, Tfp» ICT IIAaT EHpiA H ChTKO,.HA ICT nOAVkHlAl HM KTiC IIO PIAO, EKOÎKI I A.HHHAA A\pTiT6H, CKC MHOPO TlrOT H HlKOA'k • fl KT»A<1 Kt CTOAA CAgrA rOCflOACTKO MH Hah rpAMATHK Ad nOAVfc HHT T»X M.MiTkT H AA IIAATHT EHpSA HM, A WH ICT HMAA H AP8C EpATO’-IIA HA HMl fllHpMA, RAC AHIIIKW flH.Tht 3A CICTpS. TaJKI K’hnpaipAA W kt CAtra rocnoACTto MH Hah ppamathk no Tor epatomia, Mojkitah noMiHHT H WH TlX Aip-hTKHX KgnHO H AA nAATHT EHpgA H AA AP"I»>KIT H WHHHg HAH Hl? fl WH HHKAKOJKI Hl ETiCXOiplT A<* CI 8AOJKIT, HH?KI Ad I10AMHHT, HHJKI Ad nAATHT EHpgA, HHHCI H TplKSlT HA\ WMHHg, AHg MITllgA CI ICT fflHpMA H 3A nOAVkHg H 3A EHp H 3A UAlHH’h H | IKAT» ICT djtHpMA Ipl HI H Tp-feSglT, HHJKI Ad CETKO.’HT nOMtHTi HHJKI AA APTiÎKHT WMHHTi. fl CAfclM rOCnOACTKO MH KHU1I nHCAH, HAH PpJMATHK, WH W ICT C'KTEOpHA nOM'kHlAl HA\ H nAATHA ICT EHpgA HM C"hC MHOPO TlHCKO H HlBOAtî K"h IAHH ro\HH. fl K ba a KT BltnpAliJAA Hai! rpAMATHK no fflHpMA, EpATOHlA *A», WHH CgT EHA A\H0SH AWA'fl H A0Er'H H CTApY TOI»AA H WT r0,3 H WT AM, !I|![>K[ H no HiV.I ICT eha: Hah bataX h Paasa h Gtahmwa h flHrriA-h wt Epg3itpH h wt (ÎTATdifcHH, non Gtahko h Pai,8koh h Hkos\ h wt Topiih GTA-hnfrHH, fiaaAt. H kiatokaa ict Hah rpAMATHK ackai ict naATHA bhp8a acnpH xrxn2 aah pa3Et noMtHl. (îlro paAÎ> Aai.®XH cocno^CTao A'H CAgrg rocnoACTBo mh Hah rpAMATHK tai KHUil piWlHA WMHH-K, IAK0JKI Ad HM ICT WHHHTi KT, WXAB'h HM H CHHOKOM IM» H KHSKOAUKI H n.-tKHgmTOA\ IA\g, H Hi WT K0P0JKA0 Kln0K0A'bEHKAA\0, n0pH3M0 rOC-nOACTKO MH. Gijki gso h ckiahtiaYi nocTAKAtx rocnoACTBo a\h: *8naH tUHTpt eia ako;- HHK H HhAPIH BlA AWrWiJsiT H IlAHrpATYl KlA KHCTYrap H A.8MHTPAKI ha cnATap H Gp-KKgA BlA CTOAHHK H HahT» KlA KOAUIC H fllAHTA KlA niXApHHK H KOMH BlA nOCTlAHHK. H HCnpABHHK, flHAPfW KlA AWrWlJllT. H A3, napaCKHBA AWTWlJSÎT, IWI W HAHpETAX KT» CTOAHH rpAAV E8K. plipH AVbCilţA anpHAYl KY AKHH H WT Halima AO HHHt, B^ AtTO x3p^. t îw tUYXAHA LOlKOAA, mha ctYw bojkYw rOCnOAHHK. •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Nan gramaticul din Bîrzeşti, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul Bîrzeştii lui Homocea, însă partea mătuşii sale Ancăi, toată, oricît se va alege. Pentru că a murit mătuşa sa Anca şi din trupul ei fii n-au rămas, 57 www.dacoromanica.ro ci numai i-au rămas trei nepoţi, două fete şi un băiat anume Albul, şi fetele anume Ana şi Maria, fiii lui Stan. Apoi li s-a întîmplat lor moarte, de au murit toţi, şi a rămas casa lor şi ocina lor pe urma lor cu bir şi nu s-a aflat nimeni din rudele Ancăi să ţină casele şi ocina şi să plătească şi birul, în afara slugii domniei mele mai sus-scris, Nan gramaticul, nepot de soră al Ancăi, de a plătit birul şi a făcut pomenile lor toate după rînduială, ca unor morţi, cu multă greutate şi nevoie. Şi cînd a stat sluga domnii mele Nan gramaticul să pomenească pe acei morţi şi să plătească birul lor, iar el a avut şi un alt văr, anume Mircea, tot nepot de soră al Ancăi. Deci l-a întrebat sluga domnii mele Nan gramaticul pe acel văr: poate şi el să pomenească împreună pe acei morţi şi să plătească birul şi să stăpînească şi ocina sau nu? Iar el nicicum n-a vrut să se alăture, nici să pomenească, nici să plătească birul, nici i-a trebuit lui ocina, ci s-a lepădat Mircea şi de pomană şi de bir şi de ocină şi a spus Mircea că nu-i trebuie nici să facă pomană, nici să stăpînească ocină. Iar sluga domniei mele mai sus-scris, Nan gramaticul, el le-a făcut pomenile lor şi le-a plătit birul lor cu multă greutate şi nevoie într-un an. Iar cînd a întrebat Nan gramaticul pe Mircea vărul său, au fost atunci mulţi oameni şi buni şi bătrîni şi din sus şi din jos, încă şi anume au fost: Nan vătahul şi Radul şi Stanciul şi Anghel din Bîrzeşti şi din Stîlpeni, popa Staico şi Răducoi şi Iacov 1 şi dm Stîlpenii de Sus, Vlade. Şi a cheltuit Nan gramaticul pînă ce a plătit birul aspri 3 650 z, însă în afară de pomeni. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domnii mele Nan gramaticul acea mai sus-zisă ocină, ca să-i fie ocină de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi Andrei mare logofăt şi Pangratie mare vistier şi Dumitrache mare spătar şi Sîrbul mare stolnic şi Pană mare comis şi Manta mare paharnic şi Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Andreiu mare logofăt. Şi eu, Paraschiva logofătul, care o am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 12 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7102 <1594>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XL/76. Orig., hîrtie (36 X 25), rupt, pecete timbrată, cu legenda: „f M. E. Iu> fllHXâHA i»u»A4 « xipii" (t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voie-vod, în 7102). XJn extras dintr-un orig. rom. nedatat de la Bibi. Acad., XI/55 menţionează fragmen-tar documentul, cuprinzînd şi alte relaţii asupra satului (vezi şi DIR, B, XVII, IV, 304-305). EDIŢII. Trad. DIR, B, 112-113. 1 Cuvînt scris cu altă cerneală între rinduri. 8 Cifrele, la fel. 43 <1594—1599) aprilie 26. t YHhawtYk» KbiKY», Iw fllHjfdHA KbiKOAi h rbcnoAHH-h. rocnoACTKd MH cY# nOK«A«HYf rOCllbACTBd MH «Mg l’plK, Hd hmi flJHXaw WT KdpSui IVT TpuuSp, I3K0JKI A<• *CT MHpH© H CA&K&AH© 3.1 K0HCK3, IIOHHîKI fpf Hd fASîKEi r©CnOACTK C"kM P0CI10ACTKA MH npOCTHA no iUHptO rp-KK. Tfrtt pjaT h hh^to A<« HB CMBT R0CHT EAHTOS.TH npk 1, cY» KHH.t8 TOCnOACTBJ A\H, «p* Tor rikAOKlKk 3ao jf®K*T niTHT wt Kk pociioactaa mh. Hhako a* h1jct, no pBt rocnoACT^a a\h. H HenpjiHHK, C M ,.’E4 POC.IOACTAA MH. IlHC MtCtl^J jnpHA'rt KS A^HH. t îw AlHXdHA EWftWAl, MHAOCT-h BOHCYli POCIlOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui grec, anume Mihai din oraş din Tîrşor, ca să fie în pace şi slobod de oaste, pentru că este în slujba domniei mele. De aceea, l-am iertat domnia mea pe Mihail Grecul. Pentru aceasta nimeni să nu cuteze să încerce să-l tulbure înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Scris în luna aprilie 26 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CXCVI/177. Orig., hîrtie (30 X 20), pecete aplicată, căzută. Datat din domnia Ini Mihai Viteazul în Ţara Românească. EDIŢII. Trad. DIR, B, 113. Facs. Ibietm, 454. 44 1594 (7102) aprilie 27. t /HhaoctYio kojkî'w, Iu» AIhj^ha eoekoaa h rocnoAHH'k k-kcj» seame &rp>- SAAXECKOH, CHH8 KBAHKAPO HkTpAUlKO KOE-OA • /k,AKAT POCllOACTRO AtH cY» IIOKIAEHHH POCnOACTBA MH GtOHK K H CaC CHHOiHM BPO EAKA H CaC EAhKgA, CHHTv GtAHMIOAWK, taKOlKf AA hm BCT WMHhS 8 CBAO GHMEOTHH, KAC„X> BAHICA Ck XTEt H3EJAT U»T U18MA H WT KOAA H U»T IIOAIO H U»T CiA AHipE CbAOK, I10HHJKB cY» WHHHg, WHA BCT PIAHHS HM U»T A*A« AEA’M CHX- TEM pA AY A<« BCT HM WMHHj KTv WXAK. H iiak n»K8nn Gtohka h Gtjh^kia wmhh8 8 cea> Ghmkothh, aeaa EakkSawb KkCAX» *1» KkC XOTApOM H CbC I1.UIOA 3A EHHCpp AV‘ H iiak noKSnn Gtihka 7 wrop sa KpngCT wt haa 1 P-hioh sa 7 îcnpn potokh. M iiak noKjnn Gt-Ihmioa 7 cEahiiie wt haa £akk8a h wt haa Kakcah si ph ACIlpA POTOKH. H n K nOKgnH GtAH1ohka 7 khhoppaay u»t haa dSn-kHA'b wt EphAEipH <3A>* 7 ACnpi POTOKH. H IIAK nOKgllH GtAHHIOA 7 OPpAAV WT HiA Paa\'a wt KaptT» 3j pii Acnpn potokh. H n k noKSnn Gtahaioa wt haa iH’kH'bc'b 7 hh.e sa...1 potokh. H n kh no-«gnH Gtahhioa 7 hhk wt haa--1 si â .cnpH potokh. H iiak noKSnn &t1 wrop 1 HAA AkHH.Vk 3A A ACIipH POTOKH. H IIAK BAHO AtBCTO 3A KH ACnpH POTOKH H WT HA\ AkHHA-k EAH1 1AH.E 3A 7 ACIipH POTOKH. H npoA^Aoni* cY» aioaYh bhui* p«x wmhhe hmehhthm aioaYh wt hhxhhm a^epo KOA-fe 1 CkC 3H hY» SkCkAUl CTApH H AOK,)H MEPHI2UIH WT KpkCT MICTOM, WT POp Al wt Ad<» h wt npiA pocnoACTKi mh. 59 www.dacoromanica.ro Gt.^o pa.Vf, h r©cn©ACTB© a\h, ra:<©>Kl a<> hm «ct uwHHf ani w)ţAK ch- HC>:HM fro H BHfKOM H liplBHgiUTOM H IVT HHK©r©Kl HEIlOKOAEEHJfM©, no IV,JH3A\© pocnoACTKa mh. G(}Kf H CKtAfTErtlO fOCTABAllM POCnOACTKO mh: ÎKiillAH dlHTP'b EfrtHKH AKOpHHK H KttlAH fiHAffW Bf AHKH /UVPW^fT H flHApOHHf BHCTtiap H ^«MHTpjKH CI1ATA|] H [h| GHpSŞA CTOAHHK H IlAHA KOA\HC H YMaHTA nfJfApHHK H KoMH BIAHKH nOCTfAHHK. H HCnpAEHHK, Ah pn© ElAHKH AWPlV^fT.^ IlHCA X AMSA AVfedlţA AIipHAll K3 A^HH, WT Aa<>A\A A© HHH'tî, Eh AlT *3pE. t Îai AIh^aha bivIkivaa, mhaoctYa eo>kYi© po:noAHH . t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi cu fiii lui, Baca şi cu Vîlcul, fiul lui Stanciul, ca să le fie ocină în satul Simbotin, toată, oricît se va alege din pădure şi din apă şi din cîmp şi din vatra satului, pentru că această ocină, ea le este de-dină din moşi strămoşi. De aceea, să le fie ocină de ohabă. Şi iar au cumpărat Stoica şi Stanciul ocină în satul Simbotin, partea lui Vîlcul, toată, peste tot hotarul şi cu plaiul de vie. Şi iar a cumpărat Stoica un ogor de varză de la Crăciun pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stanciul o selişte de la Vîlcul şi de la Vîlsan pentru 190 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stanciul un plai de vie de la Neacşa pentru HO aspri gata. Şi iar au cumpărat Stanciul şi cnc>ACTBa aui Gti»h(ijhh, hahki ict ypAM npkcA-îcT-bH KAJAHMHiţc hauk EoropoAHgi, n.'-fcCHO A^EH iHapÎM, I2K0JKI Aa Mg (CT WEpoK WT rOClIOACTcd A1H KTEdH fî H  34 Â> SdHHKI K CTiA\ A<*A H nOAiHAOidA rOCflOACTBO AtH PJAH A^Uia A’bAÎafH H np-kAÎAlH rocnoACTBa mh h paAî ASiua poahteaYe rccnoACTKJ aih h paA'f A8u*( rocnoACTea aui, raKOJKt Aa ict CB'kT'bH MOHacTHp BHuif nHcaHa ^KptnAlHTi h iiomYaobahYe h rocnoACTBa mh B-LcnoA\YHaHi'( h i:faha\ rocnoACTBa a\h e-e e1îkh R-feKOM, aMHH. H iHA’bxo.w rocii© !,CTB© MH H KHHr HH'flAl rOOIOAApH CTapiAt, KaKO (CT AaA H flOAlHAOBdA rocno' CTB-fe hm cYa CB-kTa bojkectzha mohjcthp chui( nHcaHHa, ukoiki Aa Mg (ct cTi ehuk cct nHcaH u'spoK. Gir© pa ah, AMOJC h fOcnoj.CTKO a\h cb^t^h h eoîkict: maro B-K WX B, At AHHg ET» BfcKH H5KI, aMHH. G(>KI CKtAHT(Ai'E nOCT EAt(A\ rOCflO XCTEO MH: ftglldH iKHTp-fc K(A AKOPIIHK H JKglldH 1 B(A ACTO^IT H HhXPIH2 BHCTHiap H A,8AtHTpdKI ClldTdp H GlkPEgA CTOAHHK H IldHd KO.WHC H iMdHTd IKŢdpHHK H KglldH KOM-b K(A (.©CTIAHHK. H Hcnpas-HHK, flHAplH B(A nlVr©i|S(T. H nHcajf aa, no maahm rpaMdTHK Îwh, Mtciiţa <,npHnY( K3 aehh, b-e a-&t xipî. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele, Stă-neşti, unde este hramul preasfintei stăpîne a noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să-i fie obroc de la domnia mea 12 găleţi şi 4 burdufe şi 4 care de sare, pentru că am dat şi am miluit domnia mea pentru sufletul moşilor şi strămoşilor domniei mele şi pentru sufletul părinţilor domniei mele şi pentru sufletul domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise întărire şi miluire şi domniei mele pomenire şi copiilor domniei mele, în vecii vecilor, amin. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrîni, cum au dat şi au miluit domnia lor această sfîntă, dumnezeiască mănăstire mai sus-scrisă, ca să-i fie acest obroc mai sus-scris. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii {mănăstiri) de ohabă, dedină în veci, amin. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan {Andrei) 1 mare logofăt şi Andrei2 vistier şi Dumitrache spătar şi Sîrbul stolnic şi Pana comis şi Manta paharnic şi jupan Cocea mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi am scris eu, micul gramatic Ion, luna aprilie 27, în anul 7102 {1594). Arh. St. Buc., Condica m-rilor Şcgarcea şi Stănesti, nr. 725, f. 14. Copie. EDIŢII, Trad. DIR. 1:, 1 14. 1 Loc alb. 2 Probabil in lcc de: „Andronie". 8 — Documente — România — c. 1026 61 www.dacoromanica.ro 46 <1594) mai 2, Bucureşti. t AJhaOCtY» EOÎKYftt, Îw flÎHJfAHA RWftWAA H 1*0010,4 HH"K R"KCO£ 3EMAI £l*rppO-BAAJfYHCKOe, CHH8 RtAHKdrO H nptCAOEp'IArO, IlOKOHHArO HtTpaUIKO ROfROAA. Xi&iT roc-IlOACTRO MH cY» nORCA'kHTc rOCnOACTKA MH GtAMATIR WT ESKgpHpH H CKC CHHg fM8 HA HM( Tfprf H OKC CHHOBHM HM, lAHIţlM Eon, IlfHnSCTHTTi, HKOJKI Ai tCT WHHHM 8 EpOEOAHIţH A^A IIlApEER H A*AA TATOMHpOR, RHfc'K 3A EpAT IH, WT (AHA KOAYHHH'K TplTAFO A*AO, CKC MfcCTO, IIOHIJKI » ICT nOKgllHA GTAAIAT8 WT IUApEA H WT 'I’ATOAlHp, AAH CKC KIaTOBAhYa 3A *A ACnpH rOTORH. H flAK nOKgnH Gtamats WT l*ATOMHp KTiCAX A(M IMS 3A WHHHM WT EpOSOAHIţH, AAH A*<»A_ IA\8 WT WHHHA WT CpfA> KApI f AHKI Cf JfTfTi H3EpAT WT no RTiCOM Jf^TApOM, 3A l|r ACnpH rOTORH. H njK nocSnH Gtam.tS wt Paaa, A’uiHpi Gtohk-kr, b’kcax A*<»a ih sa whhhm, aah 8 IlOAlO î CIHÎfHH, EApI lAHKO X0K*T Cf^HSEpAX' WT IÎO RliCOM JfOTApOM H 8 EOAi C-RC KpOX 3A BO\YHH[ţ-R H CKC EpAHIlfU 3A */!p AOlpH rOTOXH. H npoAAA^e cVhx haiihhth aioaT*, hki c8t no rhuii nHCAHH, cYiawi no bhuk pIHlHl WHHHC WT HHJţHOM A»SpH ROAHJf H C"KC 83HAhY| R-KC-feM AUlrVcUIOM WT WKp-KCTTi MfcCT05, WT rop H WT H3AOA H WT npfA TOCIIOACTRA MH. Glro paaT, A^A^y h rocnoACTRO aih Gtamatir h c-k chhs *a\8 Tiprl cYiaaîf no BHJJI CgT plHIHI WHHHI H EOAfHHIţt CKC EpAHHIJII, I3K0JKI Ai *CT HAI WHHHC R"K WJfAES, HM H CHHOEHM HM H RH8KOAI8 HM H np’feRHSHCTOAl HM H WT KOrOWA® HBIO-KO.VkEHMO, nOpHSMO TOCnOACTBA MH. GCJKC 8eO H CRCACTCaYC nOCTARA-feCAI rocnoACTRO aih: >KgnAH 6/ÎHTpfc ElAHKH AKOpHHK H JKSnAH âHApCIO GCAHKH AWrW^CT H EAHrpATYl BCA BHCtYhP H A,8MHTpAKH KCA CnATAp H IlAHA RCA KOAIHC H GpKE8A RfA CTOAHHK H flÎAHTA RCA rCJfApHHK H JKgllAH tgHf CCtHKH nOCTCAHHK. H HOlpASHHK, âHApCIO RCAHKH AWrW^CT. H AS, fllSUIAT AACKAA, l>K£ IO HAnHCJJf, RT* CTOAHH rpAAV 8 EŞKSplHlY, AltCIUA MAO î A<»HH, R*K TCKKLJJYm A^TOAI WT tiA^AIA AO HHHfc, ETi AfcT x3pr. t îw flJYjfAHA RWCRWAA, AIHA0CtY|0 EO>KY|OrrOCnOAHHIi. n-RA8pk Aoro^CT f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stamate din Bucureşti şi cu fiul lui, anume Gherghe şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Brobodiţi, partea Şarbei şi partea lui Tatomir, nepotul ei de frate, dintr-o moară a treia parte, cu loc, pentru că a cumpărat Stamate de la Şarba şi de la Tatomir, însă cu cheltuiala, pentru 4 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stamate de la Tatomir toată partea lui de ocină din Brobodiţi, însă partea lui de ocină din mijloc, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stamate de la Rada, fiica lui Stoica, toată partea ei de ocină, însă în cîmp 50 stînjeni, oricît se va alege de peste tot hotarul şi în apă, cu vad de moară şi cu branişte pentru 1 100 aspri gata. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni, care sînt mai sus-scrişi, aceste mai sus-zise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Stamate şi cu fiul lui, Gherghe, aceste mai sus-zise ocine şi mori cu branişte, ca să le fie ocine de ohabă, lor 62 www.dacoromanica.ro şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangratie mare vistier şi Dumitrachi mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Cuce mare postelnic. Şi ispravnic, Andreiu mare logofăt. Şi eu, Muşat dascălul, care am scris în cetatea de scaun, în Bucureşti luna mai 2 zile, în anii curgători de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1595>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1 418, nr. 1. Orig., perg. (23 X 35), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII, f. 4. Văleatul greşit. Datat după divan. EDIŢII. Trad. Potra, Doc. Bucureşti, 82 — 83. 47 <1594> mai 3, Bucureşti. t /HHAOCtYiO EOKYClO, Iw iHHJfdHA KOCEOV* H POCnOAHHTi STiCOC 3CAIAC £ppp-poKrtax’i'HCKot, chhti KCAHKdPo h npt AOEpdd,To, noKOHHaro IIiTpauiKo eockoaS. AasdT po.noACTEo mh cYc noiC/vfeHÎt rocnoACTEd mh G9dH4CB wt P-emhhk h cec chhokh ch, CAHIţCM EoPli npHnSCTHTTk, laKOJKf A<» A\S l;T W4HHA 8 BoHHHglljlT, dAH CAHd k8kc 8 CCAO CKC KliCOM AVkCTOK (H WKOAO, KOAHKO CC 8nACTHA, nOHCHCC IO CCT nOK8nHA . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 558 (Mitrop. Ţ. Rcm., CLVIII/1). Orig., hîrtie (31x21,5), pecete timbrată., căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 133, f. 43. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 114-115. Facs. Ibidem, 455. 48 1594 (7102) mai 8, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domnu a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voievod. Dat-am domniia mea această carte a domniei mele sfintei şi dumnezeeştii Besericii Domneşti din curtea domniei mele ca să-i fie 4 prăvălii, acelea care sînt lîngă prăvăliile Sfintei Troiţe de la Tichigii. Pentru că aceste prăvălii şi încă şi cu alte 4 prăvălii au fost făcute de răposatul bătrînul Alexandru voevod şi au fost miluit cu aceste mai sus-zise 8 prăvălii sfînta Biserică Domnească, dar pre acea vreme au fost eclisiarh la sfînta biserică popa Neagul cel bătrîn. însă acest preot au fost slujît şi de mai nainte vreme la mulţi trecuţi domni bă-trîni. Intru aceia, răposatul Alexandru voevod au miluit sfînta beserică cu aceste 8 prăvălii însă să fie la mîna popi Neagului pînă cînd va fi el viu, cu sufletu. Apoi popa Neagul, el nu ş-au făcut cărţi ca să le ţie numai în viaţa lui, ci ş-au făcut cărţi ca să fie ale lui de baştină. După aceia, popi Neagului întîmplîndu-i-să moarte, feciori, odrasle din trupul lui n-au rămas nimenea, ci au rămas acele prăvălii pe mînile altor oameni din partea rudeniilor lui. Deci domniia mea am socotit împreună cu preasfinţitul părintele nostru chir vlădica Mihail mitropolitul şi înpreună cu toţi cinstiţii boerii domniei mele, cu eclisiarhul şi cu preoţii carii slujăscu la sfînta biserică, ei alt venit de nicăiri nu au şi totdeauna slujăscu şi pome- 64 www.dacoromanica.ro nescu la sfîntul jărtfenic pre toţi răposaţii domni trecuţi. Şi din popa Neagul feciori n-au rămas din trupul lui, însă aşa am socotit că şi acest mai sus-zis preot Neagul eclisiarh el încă au fost preot socotit şi cinstit de către toţi domni trecuţi şi pentru slujba ce au slujit mai denainte. Pentru aceia, am socotit şi am ales că nu să cade a fi nici lui fără pomană, ci am dat domnia mea şi am miluit dintru acele 8 prăvălii să fie la sfînta biserică de hrană eclisiarşilor şi preoţilor carii să vor întîmpla slujitori la sfînta biserică ca şi ei să aibă pentru ce pomeni la sfînta prbscomidie. Iar celelalte 4 prăvălii domnia mea le-am lăsat şi le-am dat la rudele popi Neagului, ca să-i fie lui pomană să-l pomenească pre el pentru slujba lui ce au slujit mai nainte. Aşa am tocmit şi am dat domnia mea. Drept aceia, am dat domnia mea sfintei bisericii domniei mele, ca să-i fie mai sus-zisele prăvălii ohabnice nemişcate şi rudeniilor popi Neagului aşăj-derea celelalte 4 prăvălii. Şi încă am întărit şi am pecetluit acest aşăzămînt al domniei măle înpreună cu prea sfinţitul părintele nostru vlădica Mihail şi am legat cu mare blestem şi cu grăabnică afurisanie, ca oricine s-ar ispiti a strica şi a le lua, aceluia să-i strice Dumnezeu trupul lui şi în veacul viitoriu sufletul lui şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia. Iată şi mărturii: jupîn Mitrea vel dvornicu, jupîn Andrei vel logofăt, jupan Pangrat vel vistiar, jupan Dumitru vel spătar, jupan Pană vel comis, jupan Sîrbul vel stolnic, jupan Manta vel paharnic, jupan Cuci vel postelnic. Ispravnic, însumi domnia mea am zis. Şi am scris eu, Dan ot Buzău, în oraşul Bucureştii, mai 8 zile, leat 7102 <1594). Bibi. Acad., ms. rom. 403, f. 17 v. Copie după traducere. Altă copie ibidem, ms. 907, f. 25. EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti, 81—82. 49 1594 (7102) mai 15, Bucureşti. f YHhAOCtY» EOMYfIO, Îw A3HXAHA BOfEOAd H rOCnOAHHTk KhCOH SfMAf &rrppoH: WT Hd AloCT'k 3>H4:o:8AOB A4*1 A» DHKHpH CKC EKCd Kpdflfld, CKC •K'KC'k rpKAf, nOK8AY (’AdPOAfT'K CTdpH KHHrf. IIoHDKf c8t CTdpf H npdEC SAdTf 3d A^AlHO CE1STOM8 MOHdCTHp KHiUf pt^ WT Hd E*KCdpdBO BOfBOA- (l El TOM, KddgrfpH WT CE'kTd MOHdCTHp EHUJI nHCdHd HMdUJf npfHYf np(A roc-nOACTBd MH CKC SOAtpHHO rOCnOACTEd MH PdAyd EHCTÎiap no BAdTO WT Hd Pomo-Aflţ, SdHfKf £CT BHA nOKgnHA BOA'bpHHO rocnoACTKd MH PdAyd khctYhp c£ao Pomo-AflţSA 8 A^HH IBH^HCE EOfBOAd- H H*kCT EHA HMdA CfrtO PoMOAflţ KAdTO HHipd. H d EOA'bpHHO rocnoACTKd MH PdAyA KHCTYiap K'KCjţOT'feA AP^TKdTH H EAdTd CR-feTOA\8 MOHdCTHp WT KOA C£AO PoMOAflţ- fl 8 T£M, rOOTOACTEO MH PAfAd H C8AHJţ®ă»8 npdE H n> SdKOH, CKC B-KCbMH nOHTfHHHMH npdEHTfAtO POCnOACTKd MH H HHA'fejfOM H npo-‘MHTHJţOM POCnOACTBO MH H KHHrf EdCdpdCg EOfBOAd H KHHrf HHHHM CTdpH rOCnOAdpH 65 www.dacoromanica.ro WT HdHfiplîKA* Kptittf. Td>K* pd3SA\tX0A\ H H3HdHA0)f0W rOCflOACTBO fCT IA\S B'feMHOf KTkCnOMHHdHTl. Glro pdAV, wcTd/\ fCT EO/vbpHHO rocnoACTKd mm, PaaYa eHctYhp, wt 3Ki,IHTl WT npfA rOCflOACTBd MH, flOHf>Kf C$T CBfAfTfrtCTBSB rt BTkCH BOrtfcpH 3d jfopO H B'hCdJf'lk UJ ETiCt CBfc-TOittS MOHdCTHp, <1 EO/VbpHHP H{ HAÎ AM®X H rocnoACTBO a\h CK'feTO.wS mohrpdTYf BHCTYiap H /k,8ittHTpdKH CndTd,) H KOjUHC H GpiESd CTOAHHK H ffldHGd (lfţdpHHK H WStldH K$MH BEAHKH IlOC-TfdHHK. H HCnpdEHHK, flHAPdO BfrtHKH dWrW^fT. H d3, Tfprf rpdittdTHK, bke HdnHCdXom kk ctoa rpdAY BSKSpfyjH Mtfl^d MdYf ÎY AkHH, BTk Tf. flAaMa a® hhh1s, ciro nHcauYi, TiK&iiaro atTOM, b*e aIto xSps. t îw fflYxaYa eivieiva4, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHE. 6 T www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preamilostivului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sarchiz şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Bujoreni partea lui de cumpărătură toată, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină de cumpărătură, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Petraşco voievod. Iar apoi Sarchiz, mai sus-scris, el a avut pîră înaintea domniei mele cu Stroe şi cu Stoica şi cu Hamza. Şi aşa pîrau înaintea domniei mele acei oameni mai sus-zişi pe Sarchiz că este om rău şi să-i întoarcă asprii, cîţi vor fi să fie pe această ocină şi să-l scoată din sat. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Sarchiz 6 megiaşi, să cerceteze cum vor afla cu sufletul lor. Şi a adus Sarchiz pe acei megiaşi înaintea domniei mele. Şi au mărturisit înaintea domniei mele şi au jurat că Sarchiz este om bun şi n-a avut nici o vină, ci i-au pus năpastă avînd bună dreptate. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Sarchiz mai sus-zis, ca să-i fie lui ocină, dedină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangratie vistier şi Dumitrachi spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Neagoe gramaticul, am scris în minunata cetate Bucureşti luna mai 16 zile şi Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1528 (Ep. Rîmnic, XXXIV/17). Orig., perg. (42 x 33), pecete timbrată. Cu o traducere din 1782. Altă traducere la Bibi. Acad., Arh. Ghenadie Enăceanu, nr. IV, f. 543 —544. EDIŢII. Tiad. DIR, B, 116-117. Facs. Ibidem, 456. 51 <1594) mai 16, Bucureşti. t IHhaoctYw kojkîw, Îw iîiHjfdHA boiboaa h rocnoAHHii &8/rpo- BAAJfHCKOl, CHHTi BfAHKAPO H nplAOKpdrO IlfTpAlilK* B6iB*AKI WT flOXOHHArb BOfBOAA, flOHDKI RaAAYa> wh CHH6BH CH Hi HAAAT, H8 ICT A<*A SA A^PCM KOAW. ă Pd,\\fA, IVH ICT n;6AAA HlrOKH CKOAHipH H K6AAATH SA flptKIW Tfpl ICT flAATHA EHp$A EpdTOM CH EaAAVa0Ki Ha» a fiOTOmS, Eaaav^ wh tCT kha h npbAAA Tl)f noACKHH sa w>jhh8 ahii-cfivm ch KpiiCTYiAHfB, AidjJHpo P^AV^ok. fl Paaya> wh hi cf 8eih8it sa w>jhh8, h8 ICT npOAAA IAHH IţHrAH frc SA xAC ACnpH, Tfpl ICT AAA ACnpHH A’htpHpOM CH Kptc-tYbhIE, Tfpl ICT flOBpATHA K6AHK6 ICT A<*A 8SAAH0. 68 www.dacoromanica.ro r<»KI A K'hA‘1 ICT C-K&A, A AHlIKIH PaAVAOB, IM HMI I10IM IIpTiBAH H IIlAHH H fiHAPfHKOj WHH HMAJIl llrIHYl CBC CHHOaH Kp*BCTYiaHIB, CBC itlApKO H CBC BaAAVA, KAKO HM4TH H4A TfX flOAORHHO SA W>.HHg BHU.I flVlKO. ă rOCnOACTLO MH BHA* CBM KHHrH IlOKOHHArO AlHpms KOH&OA4 H IIOKOHIMrO IiiTpB LOHKOAim ch h IUah-HlK CBC EpAriM CH H flHAPIHKOî CBC EpATlM CH, lafOKI A<* HM ICT BHUII piVIHA WMHHB KTi WJfASg HM H CHHOSHM HM H BH&KOM HM H HI WT KJrOJKI HlnOKOA'bEHMO, nopiSMo rocnoACTSA mh. Gijki ckiaYtiaTim eioctabaaem rocnoACTSA mh: jkSiiah iMHTpfc biahkh abophhk H JK&IAH BhAPIM BlAHKH AOrO^lT H flHTlAAKH CnATAp1 H DAHPpATHI BHCtYiAP H GpTi-S$A CTOAHHK H llAHA KOMHC H [h] AHaHTA nlJfApHHK H JKSflAH Ko4H BlAHKH nOCTlAHHK. H HCnpAiHHK, /IlHTP’k BlAHKH ABOPHHK. IlHCAJf AS, H8n8A, 8 rpAA B^KBpajJH, M'bcHAA MAH 81* A^HH, BTk a1îT rSpr. f îw Mhxaha bwibwaa, mhaoctYio ejdkYio tomo^hhb. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Elhoveţul de Sus, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină de moştenire, însă o jumătate funie, peste tot hotarul. Iar apoi, Vla-dul, el a dat şi a înfrăţit pe fratele său Radul pe acea jumătate de funie pe răposatului Mircea voievod, pentru că Vladul, el nu a avut fii, ci a dat de bunăvoie. Iar Radul a vîndut sculele sale şi averea de zestre de a plătit birul fratelui său Vladul. Iar apoi, Vladul a vîndut acea jumătate de ocină nepoatei sale, Cîrstia-nei, fiica lui Radul. Iar Radul, el nu s-a îndurat de ocină ci a vîndut un ţigan al său pentru 1 200 aspri, de i-a dat fiicei sale, Cîrstianei asprii, de i-a întors înapoi cît a dat. Deci cînd este acum, iar nepoţii lui Radul, anume popa Pîrvan şi Şain şi Andreico, ei au avut pîră cu fiii Cîrstianei, cu Marco şi cu Vladul, că au pe acea mai sus-zisă jumătate de ocină. Iar domnia mea am văzut cartea răposatului Mircea voievod şi a răposatului Petru voievod, că a întors Radul Cîrstianei asprii. Şi am cercetat rîndul după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Marco şi lui Vladul 6 megiaşi buni dimprejurul locului, să le cerceteze rîndul după dreptate, cu sufletele lor, cum va fi. Şi de asemenea au dat cu sufletele lor dinaintea domniei mele că Radul a întors asprii Cîrstianei în mîinile ei, încă de atunci. Şi iarăşi să-i fie popii o bucată de loc la Gogoşi, pentru că i-a dat-o ceata lui mai sus-zisă, de a lor bunăvoie cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejur şi dinaintea domniei mele. 69 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea popii Pîrvan cu fraţii săi şi lui Şain cu fraţii săi şi lui Andreico cu fraţii săi, ca să le fie mai sus-zisa ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Anghelachi spătar 1 şi Pangratie vistier şi Sîrbul stolnic şi Pană comis şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Lupul, în cetatea Bucureşti, luna mai 16 zile în anul 7103 <1595). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 560 (m-rea Radu Vodă, XLVI/2). Orig., perg. (40 X 28), pecete timbrată. Cu două traduceri din 1901. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 117-118. Facs. Ibidtm. 457. 1 în acest timp mare spătar era Dumitrache. 52 <1594) mai 19, Bucureşti. t fllHAOCTYlC SOHîYEIO, Iw /HHJfdHă R0EB0A4 H rOMlOAHH.. R-HCOf SEAtAE Xrppo-ba4xYhckoe, ca»! KfitHKaro H nptACsparo Iv IhTpawKOK boeroa4. ţk,iiiT rocnoACTBO mY cYk> nostitenY» rocnoACTaa AtH catTtH eojkecttibhIjh moh4cthp eke hs am* koa Bapoui rocnoACTBO aih E83-k8, ha«ke ect xpam EAaroBtifiEHHEAt'k nptCR-feTtH, mhcthIsh h nptKAarocAOKEHYE ra4aYmhh;k hauje EoropoAMii* h npHCHOAtKHX AlapYra, I3K0JKE A<1 KT CEAO P-hT^HAd E>KE CE 30BET rpOUTkHtCK4 WT d9ETEAE8, 4AH CBKEHH CH. IlOHEJKE cYe WMHH8 eYw ECT 34 A^AHH8 fll'kHAECKSAOK. 3h8 K-kAa KT eha K-h. AHH nOKOHHdrO UitEgaiJAPS K9EaOA<> @T4p4r0 4 HtKOE AIOAY eîke c8t EHAH BEUHHH 8 CE-ro KHIUE PEMEH8 CEAO H4 HAtfc I P4A8A H Ib4H H Gt4H H Gc)4HH4 H iUdHt H BoHHt H A4E8ot h nona Gtoh h Eopnt H G3npt H H (xnp-fe h Kp-kCT-fc cYh B-kCHX whh c8t no:<8nHaH tex *h cemehh wt kt, Kp-kCTYraH YH'khaeckSa. H eha^a rocnoACTBO AIH H npOMETdA KHHr8 flAEg4HAP$ B0EB0A4 34 nOK8nA(HYE. d nOTOAt, KHUIE pEMEHH AIOAYE, IVHH API>>K4AH C8t cYe WMHHS Biv ETiCTi AtHpEHYE H EE3 AtA*kE8 A® HAE>KE A*CTE34A H ECT EptAtE 34 HEBOAIO H 34 CHp8TCTB8j EHAH C8t npHTECHEHE 34 A^JKEE H 34 BEAHlţY EYpOEE 8rTEMEHH 34 HU14CTEH. TdîKE, K'kA‘1 ECT EHA HHHfc, Eli A^HH rOCnOACTEO AIH 4 PdA^A H It4H H ©T4H H CkC Blica BHUJE PEMEH4 MET HATk, WHH npYHAET npEA TOCnOACTBO AtH H npEA BTiCH nOMTEHOAtH npdBHTEAH rocnoACTBO mh, 4ah bea ahkah rocnoACTBO AtH, tepe c8t npoAdAH H noKAOKHAH tex CH CE1KEHH H4 nOMTEH4rO np4KYTEA8 rocnoACTBO AtH «8n4H flHAPOHHK BHCTYop. Bah picE cemehh tvH noxSnHA »8n4H Ahapohhk bhctYqp wt^ko bhuie pemehh aio\Ye 34 xSwoe acnpH, 4ah cekeh8 no hî acnpH. fl noTOAt-k ap&?h pke cewehh Paa8a h Ie4h h Gt4H CkC B-kCa MET HAt WHH C8t A^H H nOKAOHHAH 34 HE70 A»KP» X^tuTE WT A«-B4H rocnoACTBO AtH H4 BHUIE PEMEH4TO npasYTEA rocnoACTBO AtH. fl B*k TEX rocnoACTBO ATH BUipOCHX HX B'kCH AKEE H EHpOKE CKC KHE3H, 4H8 X’OIIIET C8T BEMHHH, K4KO C8t BHAH H WT nP'fejKAE- fl RTi TEJfj rocnoACTRO mh, pa\Y MHora, npasa h Kkpua ca8>ke8, ejke noca$>KHA ect rocnoAcraa mh Xî8n4H flHAPOHHK KHCTÎiap, 4 TOCn»ACTRO MH WCETi Vfc/l CKM KOAHU.Y EHpORE C8t BHAH REAHIţY EHpOKE; K-K CE5KE nOCT4RHrt CKM fi,i flrt4THTH ChC CHpH KOH C8T H4 EE3 HHI41T. H tex 3 HanacTRH a rocnoACTRO mh ckm wtmet4a sa b-kc k4t4cthx poc-JIOACTRO MH. flaH CKMOTpHrt CKiW rOCriOACTEO MH KOAHU.Y EHpOKE H HanaCTtH WCKTi- A"fea rocnoACTRO mh wt eahh atT koahko ect t4îke h4iijea cfe SaErMEHH b-k eahh atT no mhofo wt xT acnpH. Ghi^e ckm wck-ka’&'I hm pccnoACTRO mh cYh acnpn r-k-CHJf H WCK'hA'fcrt PMY ROat H MOAEhYe BHJJE PE-)EH470 npasYTEA rOMIOACTRa MH. H riOTOM npasHTEA POCnOACTRO MH K&14H flHAP&HHK RHCTYrap, WH ECT ,‘44 h noMHao-R44 cYE RHU1E PEMEH4 WMHH8 H4 EHUiE PE.EH4 CRtT4 MOH4CTHP, I3KC0KE A<* M8 ECT CîtTtH H ECOKECT'KRH’feH MOH4CTHP Rli SKpfcriAEHYE, HHOHYMTi RTi nYl|l8, 4 np4RHTEA POCnOACTBO MH EHTH BtMHOE R-KCnOA*HH4HYE. Ge.’O P4aY, A<>A»Jf H POCnOACTRO MH CR’fcT’feH EO?KECT„RH'fcH MOH4CTHP, I3K0KE A4 c8t CEAO P-KT8HA<* E>KE CE 30RET rpOlU-KHtCKaiH W^ETi CR’feT’feH MOH4CTHP. Gepo pa\Y h CBEAtTEaYE nocTaRatEitt rocnoi,cTKO mh: K8n4H flflHTpt beaYkh AEOPHHK H K8n4H flHAPE» EEAHKH AOFOjjiET H K8n4H IlaHPpaTY BE4HKH BHCTfiap H *8-n4H /V,8iVHTp8 REaYkY Cri4T4p H >K8n4H IlaNT» t eaTkh KOMHC H ?K8n4H Ki'n4H KoMH BEaYkY nOCTtrtHHK. H HC-npaRHHK, Ahape» beaYkY aoro$ET. H HanHcax a a, Bohko aoro^ET, chh-k 4>Yep-kr aorojjiET, b-k ahehYh ppaA E8-K8pE4lY MfeCEl^a M4» (Tf AHH H WT flA^a A» CErO I1HC4hYE TEK8l|lY 4tT, B’R rt^Tli x3pp. t îw . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 561 (m-rea Banu, IX/5). Orig., perg. (23,5 X 37,5), pecete timbrată cu legenda: „AViaoctIio eoikIio, Iw Mh^aha ioiioaa" (Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod). Cu o traducere din 1767. Altă traducere ibidem, ms. 196, f. 99—100 şi o copie slavă ms. 186, f. 48—49. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 118-119. 53 1594 (7102) mai 22, Bucureşti. t YHhaoctY» gojkYio, Iw koeko \a h rocnoAHH-h k-kcoh semae ăîrrpo- KAJfYHCKO, CHHTi KEAHKJTO H np-feA^SpArO îw IleTpJUIKO EOEEOAA. f^ARAT r0C(10ACTK0 aih cYio noKEA'kHVto rocnoACTKA mh ITktpSk h GpdTOM ch, EgASjfhK h Ejhiioaok h CTiC CHHOkYE, EAHII.H HM A<>CT, QKMKf A<> HM ECT WMHH8 8 ILtOntHH (16K8-JIEHYE, «MH WT AEA4 (tTOHKTiK WT RoHAElţM A&E 8>KE WT no K'hC'fc ŢOTdpOM, KdpE EAHKd CE ŢTHT HSBpdTH, nOHEJKE m8 ECT nOKSnHA ITliTpS H ChC GpdTOM CH E8A^X<> 72 www.dacoromanica.ro H EaHMRA WT GrCHKA UT EoHAEIJiYh Zi xLT ACfipH rOTOEH H EAHA KpABA CEC MAEKO. ti ndKH noKfc'nHrt H-KTpS h bpatom ch ESa^Y*1 h Eahuca wiihh8 ut Gtah ut ceaa eaha 8îke ai wmhh8 ut no chct y^tapom sa xX AcnpH. H FIAKH A-** Gtohka 3ETOM ch Hek8aee wmhh8 8 IlrtOntHH JZtAi A!A« ch Apiiroioa K’KC'bY) EAHKA CE YTH HSBpATH, fipEKEW «Ti AUeTO KOMATE. H FIAKH nOKSnHA II’bTpS CKC EpATOAt CH WMHH8 8 ffl’EKCliH’kHH WT A^A G3fipEE EAHA 8}KE HA EEAMWF*, 8 Mii GtPETOAOI, ErtHKA ce XTH H3BpATH, 3i CA 4CnpH. H FIAKH F10K8F1HA n-KTpS CEC EpATOM CH WHHH8 WT XACAH WT flÎTiKCT!H'kHH EAHA 8}KE 8 EEAHier, ai ca AcnpH. H npoA hai ecT e-e wyab-e h hm h chhoeom hm H EH8K8 At H np^EHitoeTOM H HE WT KOrOKE HEnOKOA'kEHMO, F10pH3A»H rOCFTO,* CTBO A\H-6BKE CiEAHTEAlO FlOCTASAtEM: 2K8FIAH fljHTpfc EEAHKH AEOPHHK H >K8nAH flHAPfIO eeahkh awiuv^set h IlAHrpATYE ehctYfap h IJah-e komhc h G-kpbSa ctoahhk h AIahta neYApHHK H JKSllAH KoMH EEAHKH FIOCTEAHHK. HcFipABHHK, rtlHTpt EEAHKH AKOPHHK. IlHCA EOTt MtCEHA MAH KA A^HH E-K HACTOAHH rpAA 8 E8K8pEt|lH, TEK8IJIHM A-bTOM WT âAAMA A® HHH'b x3pă. t Iw fHhyaha bwekwaa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHH^. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru şi fraţilor săi lui Buduhă şi lui Banciul şi cu fiii, cîţi le va da, ca să le fie ocină în Plopeni, cumpărătură, însă din partea lui Stoica din Voileşti două funii, de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o Pătru şi cu fraţii săi Buduha şi Banciul de la Stoica din Voileşti pentru 2 300 aspri gata şi o vacă cu lapte. Şi iar a cumpărat Pătru şi fraţii săi Buduha şi Banciul ocină de la Stan din sat o funie de ocină de peste tot hotarul, pentru 1 000 aspri. Şi iar a dat Stoica ginerelui său, lui Necula, ocină în Plopeni, toată partea bunicului său, a lui Drăgoiu, oricît se va alege, zestre în loc de averi. Şi iar a cumpărat Pătru cu fraţii săi ocină în Măcsăneni din partea lui Oprea o funie, la Belciug, în malul Stretului, oricît se va alege, pentru 230 aspri. Şi iar a cumpărat Pătru cu fraţii săi ocină de la Hasan din Măcsăneni o funie, în Belciug, pentru 230 aspri. Şi au vîndut mai sus-zişii numiţi oameni ocinile de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor. De aceea, am dat şi domnia mea lui Pătru şi cu fraţii săi Buduha şi Banciul aceste mai sus-zise ocine, ca să le fie de ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangratie vistier şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Boţea, luna mai 22 zile în cetatea de scaun în Bucureşti, ani curgători de la Adam pînă acum 7102 <1594>. 73 www.dacoromanica.ro t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. „Dat-am moşului Costin bani gata, însă pe moşie ot Plopeni taleri 12." Bibi. Acad., CVIII/39, Orig., perg. (24 x 30), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 119-120. Facs. Ibidem, 458. 54 1594 (7102) mai 27. Moşiia Obidiţii i Măciuceştii ot sud Slam Rîmnecu. Hrisovul răposatului Mihail voevod. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco vodă. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mile Stoiannei şi Neagăi şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşîe la Măciuceşti, partea Iarciului toată, oricîtă să va al6ge, pentru că iaste al lor bătrînă şi direaptă moşîe cumpărată de tatăl lor Manea, încă din zilele lui Basarabbă voevod. Iar după ac£ia Stoianna şi Neaga au avut pîră înnaintea răposatului Pătraşco voevod pentru această mai sus-zisă moşîe, cu frate-său Şărban şi aşa pîrîia Şărban pre surorile lui, Stoianna şi Neaga, cum că nu au cumpărat tată-său Manea această mai sus-zisă moşîe, ce o au cumpărat Şărban. Într-ac6ia Pătraşco voevod au judecat după dreptate şi după 16ge şi au dat Stoiannei şi Neagăi 12 boiari de au jurat cum că iaste cumpărată această mai sus-zisă moşîe de tată său Manea. Iar după ac6ia, Stoianna şi Neaga iar nu au putut să să odihnească de Şărban ci iar s-au pîrît şi înnaintea lui Pătru1 voevod feciorul Mircii voevod, cum că nu au cumpărat tată-său Manea această mai sus-zisă moşîe, ci o au cumpărat Şărban. Iar Pătru voevod aşăjderea au dat Stoiannii şi Neagăi iar 12 boieri ca să jure cum că o au cumpărat tatăl lor Manea. Iar după acăia, cînd au fost acum, în zilele domnii m61e, iarăşi nu au putut să să odihnească feciorii Stoiannii şi ai Neagăi, anume Finta cu fraţii lui şi Dragomir cu fraţii lui, ci iar au avut pîră înnaintea domnii m61e cu Guţul, feciorul lui Şărban şi aşa pîrîia Guţul cu fraţii lui pe Finta şi pe Dragomir cum că nu au cumpărat moşul lor Manea această mai sus-zisă moşîe, nici au jurat cu acei 12 boiari. întru acăia domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi am văzut singur domniia mea şi cartea lui Pătraşco voevod şi cartea lui Pătru voevod cum că au jurat cu acei 12 boieri. Drept ac6ia domniia mea încă am dat de au adus dentru acei 12 boiari 6 boiari de au mărturisit înnaintea domnii măle cum că au jurat. Şi au rămas Guţul de lăge dinnaintea domnii măle. Şi iar să fie lui Dragomir cu fraţii lui moşîe la Măciuceşti din partea Oltenească a patra parte, partea popei din Mihăeşti, toată, pentru că o au cumpărat Dragomir şi fraţii lui. de la popa, drept 500 aspri. Şi o au vîndut ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşîlor den sus şi den jos şi dinnaintea domnii m61e. Pentru aceasta am dat şi domniia mea acestor mai sus-zişi oameni, ca să le fie lor moşîe stătătoare şi ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni să nu să clătească, după zisa domnii măle. 74 www.dacoromanica.ro Iată dar şi mărturii am pus domnia mea: pe jupan Mitrea dvornic i jupan Andrei vel logofăt i Dumitru spatar i Andronie vistier i Pană comis i Sîrbul stolnic i Manta păharnic i Coci postelnic. Şi ispravnic Mitrea vel vornic. Şi am scris, Vasilie logofăt, la luna lui mai 27 dni, leat 7102 <1594>. Bibi. Acad., MCD/105. Traducere din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Altă traducere ibidem, MLXXXV/45, cu unele omisiuni şi greşeli. 1 întii s-a scris „Pătraşco" şi apoi s-a corectat. 55 1594 (7102) mai 27, Bucureşti. t IHhaoctTio kcok'i'io, Îw IHhX'IHa roeko 1,4 h rocnoAHH'h k-rcoio bEiMae £8rr-PPozaaxThckoe, chhii keahkato h nptAOBparo IIetpaiuko KOSzoAa. AaBaT rocnoACTKO a\h ci'io nosEA^HiE rocnoACTKa mh notTEHo.wS KOA’kpmiS rocnoACTKA AtH >K$nAH Paava khkuie rea cnaTap h c-rc cxhSshm, eahi^em Eor8 npanScTHT, iako>ke a<* ect ceaS GcJpAEipi'H, AAH AEaA CHHH Ei.’KSAJTOK AWrw^ET, Ha HA\E PaAVrt h T$A«P H /(parOAtHp, noAosHHa, no.iEJKE ect iiokSiiha eiohtehoaiS KOA’kpHHS rocnoACTKa AtH xcSnAH PaA\'A khk eea cnaTap wt Pa axa h wt T$acp h wt Apatoawp aeaa hm bticax sa xS acnpn TOTOKH. H nan m mS ect noMTEHOAtS EOAtpHnS rocnoACTKa mh jk&mh Paaxa khk rea cnaTap ce\o AoKpSiua, aah aeaa chhh A’rSA'Itor Awrw^ET, Pas,\'a h T$a«P h /k,pa-rOMHp, Afaa HM Klicax, BapE EAHKa CE JfTHT HSSpaT WT no KTiCtX X0T<*P°A'» nOHEîKE ect noKSnHA noMTEHOMS KOA’kpHH rocn:»ACT.£4 AtH }K8naH Paaxa khk bea cnaTap wt PaA\'A H WT T8a«P H WT APap0A'HP 34 xfc acnpH rOTOBH. H npo^aAouiE whh sa hhxhomS aokpomS loa^ h crc 83hahTe k-rchm AtErHia-ujomS wt wkoao mecto h wt npst, rocnoACTKa mh. Gec» pa^T Aa'«r h rocnoACTKa AtH EOAtpHHS rocno;cTKa AtH xtfnAH Pa\\*A ehi rea cnaTap, iakoîke Aa m8 ect cTe wmhhe bhuje pe'-iehh, wmhhe r-r wxak em8 h CHHSSHM H RRHSXOMS H npIjR'RHOMETOMS H HE WT KOrOÎKE HEnOT'RKHOREH'fE, nopH3At$ rocnoACTKa AtH. Ge>ke 8eo nocTatHM rocnoACTRA mh csea^teae: atSnaH dlHTp'b keahkh abophhk h >K8naH Ahapeio rea awcweIset h >K8n4H IlaHrpaTTE kea rhctTiap h acSnan A,$mh-TpauiKo rea cnaTap h jKînAH IIaha rea komhc h >K8n4H D-rpeSa eea ctoahhk h >K$n4H il/lAHTA KEA nEXapHHK H 2K8nAH 1 04H l EA nOCT’feAHHK. HcnpARHHK, Ah 1 pE» K«A AWrWljSET. Hsnncax as, HaH Avrwj|sET, b-r hactoa ahkho rpa\,x B8<8pEiţiH AtfecEiţa AtAH K3 abhh, wt flAa.tta ac hhhS nncaHÎE tekSiijhm a^tom, ktv a4t xsps. t îw IHh \'4HA RWEKWAa, AtHAOCTlA EOSKTa rOCnOAHHR. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului ~boier al domniei mele jupan Radul fost mare spătar şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Orleştii, însă partea fiilor lui Lăudat logofătul, anume Radul şi Tudor şi Dragomir, jumătate, pentru că a cumpărat cinstitul boier al domniei mele jupan Radul 75 www.dacoromanica.ro fost mare spătar de la Radul şi de la Tudor şi de la Dragomir, părţile lor toate pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie cinstitului boier al domniei mele jupan Radul fost mare spătar satul Dobruşa, însă partea fiilor lui Lăudat logofătul, Radul şi Tudor şi Dragomir, partea lor toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul boier al domniei mele jupan Radul fost mare spătar de la Radul şi de la Tudor şi de la Dragomir pentru 10 200 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupanului Radul fost mare spătar, ca să-i fie aceste ocine mai sus-zise, ocine de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar punem martori domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi jupan Pangratie mare vistier şi jupan Dumitraşco mare spătar şi jupan Pană mare comis şi jupan Sîrbul mare stolnic şi jupan Manta mare paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Am scris eu, Nan logofăt, în minunata cetate de scaun Bucureşti luna mai 27 zile, de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 530 (Ep. Rîmnic, LXXV/3). Orig.,perg. (30 x 49,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, ms. 707 f. 257v - 258 şi din 1786, la Bibi. Acad., CMLXXVI/172 cu data 25 mai. EDIŢII. Trad. DIB, B, 120-121. 56 1594 (7102) mai 28, Bucureşti. t flÎHACCTYw kojkTio, Iw dlHfdHA aotEOAd h rocnoAHHk k-kcoh seaiah PPOKAd,VHHCKCE, CHIU BEAHKdTO H np’fcAOKPdTO nOKOHHdrO UlTPdU/KO KOEEOA4. XiK.iT rocnoACTBd aih cTk> noctAEHi'E rocnoAcrad aih iiottekoai# BAdCTEAEKOAtS rocnoACTBd aih XSndH fllH)fdA>HH âdHâdHAP^ KOEKOAd, BTiCHJf npHS ^,8HdS, Eli T8PCKOE 3EAIAH, pdAÎ KHpSA EXE ECT Sd Jfdpd’l MhCTHTOAlS l(dpiO, d BHUIE PEMEH8 npdBHTEAlO COClIOţCTBd AIH, XSndH illHfdAI'k EdH, U’H ECT lIAdTHA Hd AaH-gdHJ,p8 LOEîO \d T070 CEA» IIO BhCHŢ A.OA'l* WT EHPOBE H WT B-kC-kf A^XKCKE. H EljJHXE H AIOATE nOCTdBA'feEAI no HAIE KOAIOX/ţ 8 EAHKOAlU ECT BHA EHp$A Hd haie: wt GOpAEtjJH dSorhB, EdAKSA dcnpH îjr roroeH H XouSa dcnpH $ h flHpddAi dcnpn xdc H ^pdroiii dcnpH xdc h dldpHH dcnpH i|r h ©TpoE dcnpH xdc h h Gtpoe ^ dcnpH h ţlwKd h IIlEpE îji dcnpH H ^p-kiiHA-k xdc dcnpH H ©TdH i£ dcnpH; H wt GOpAEipVH TdTliAOK, <38 Td dcnpH ErpKh xdc_ dcnpH H ĂdSdp dcnpH xdc.. .1 H T8A»P xdc dcnpH h TcdAEp xdc dcnpH ih ^piuţHA'k $ dcnpn; h wt GSpaeuiYh KuiTdpoK, EAd,i,VrA xdc dcnpn H BHKPdp’b \|' dcnpH h KdAHH i|r dcnpH h H'ferocAdB d|& dcnpH; h 76 www.dacoromanica.ro WT QpAHflÎH /lsnujji, EoKirt x4C denpH H IţHrAH x4C AcnpH H K4AHH $ ACnpH.. .1 IţHK$A xÂc dcnpn h r-huidA xÂc h H piimoH xâc AcnpH; h wt GDpAfijjYH EaakSaob, EaakSa 401 pH xAT H E4AHK4 x4C AC.ipH H AP^vVd ACnpH x4C. H naKH llAATfA nOMTfHOM npAîHTfAlO TOOIOACTEA MH JK$n4H /ftH)f4A>jt E4H Eli HHO EHpOBf Eli A^HH TOOIOACTEA MH, Tfpf fCT fi,âA HA EHp 34 nOKAOH H 34 KOpAMA, 4AH nA4C4 YHorhB AOipH x4x|'n. H n4K A<*A 34 KhEAH H 34 KHAf 4CnpH xACS rOTOBH. H I14KH fCT A4A nOHTfHSm EOA-fcpfHOM TOOIOACTEA MH f>Kf BHUJf pfcjf, JKSllAH EHE EfA B4H A’HH rOCnOACTB4 MH H4 EHp H

OKAOH H H4 KOpAMA, Tfpf *CT A4A H I1A4THA nA4C4 T4T$AOB 4CfipH xH^H rOTOBH. H fCT THA 34 KhEAOBf H 34 KHAf 4CnpH xTT rOTOBH. H (14KH fCT A4A 110>JTfH0M$ EOA-fcpHHOM rOCnOACTB4 MH f}Kl BHlUf pmtHO JKSllAH dÎHX’AAU'fc EHE EfA E4H, H4 EHp 34 IIOKAOH H 34 KOpAMA, Tfpf ICT A^A H nA4THA I1A4C4 KlinTApOK 4CnpH xTWO, 4CnpH rOTOBH. H 114KH fCT A<»A 3“* KTiEAH H 34 KHAf 4CnpH xJîitt rOTOBH. H (14KH fCT A4A 110>JTtH$M EOAtpHH» T0010A“ CTE4 MH f>Kf (CT BHUJf pfc)f> JK&IAH lliHJfAA'jlj E4H Eli A^HH TOCIIOACTBA MH, Tfpf fCT I1A4THA H4 EHP 34 IIOKAOH H 34 KOpAMA nA4C4 dSflUJ'B xH^hl 4C(ipH TOTOEH. H 114K A4A H4 KliBAOBf H H4 KHAf 4CnpH xTCK rOTOBH. H f!4KH A4A fCT IlOHTlHOM EOA'bpH* HOM$ BHUJf pfcjf, JK&IAH flflHJfAAH'fc EHS BfA E4H, Eli A^HH rOCllOACTBA MH, H4 EHp 34 IIOKAOH H 34 KOpAMA, Tfpf fCT A4A H I1A4THA nA4C4 EaaK&IOB 4CnpH x£a rOTOBH. H J14KH ICT A4A H J1A4THA 34 KliEAOB H 34 KHAf 4CI1PH x4Tg rOTOBH. H J14KH A4A H J1A4THA IlOHTfHOMS KOAfcpHHOM rOCllOACTBA AJH KgflAH YHHJfAAHlj EHE Bf A E4H Eh A^HH r0CJ10ACTB4 MH, Tfpf fCT A‘,rt AP^# KHpS, HTO fCT C"hEHp4A HtKUJ$A IlOCTfahhk, Tfpf fCT A4A H J1A4THA J1A4C4 YHoTliB 4Cn,H xr\|TO TOTOEH. H f!4KH A4A nOHTfHOMS BOA'bpHHOAtS rOCnOACTB4 A1H. fJKf fCT BHUlf pfHfHO, Tfpf fCT A4A H J1A4THA EHp$A IVT nA4C4 T4T$AOB 4CnpH xEW3 TOTOEH. H I14KH A4A nOHTfHOA\8 EOAlipHHOMS TOC-nOACTB4 A\H f>Kf fCT BHUJf pfMfHO, Tfpf (CT Ji,dA H IIA4THA 34 EHp (x>pAfl|lYH Kli-nT4pOE 4CnpH x4T4 TOTOEH. H I14KH A4A llOUTfHOM# T0CI10ACTK4 MH EOA'fepHHOAtS T0CJ10ACTE4 A\H f>Kf fCT BHUlf pfHfHOM, Tfpf fCT A4A H IIA4THA EHp#A WT GdpAflflYH flSnUlfB JCnpH xEWn TOTOEH. H I14KH I1A4THA llOUTfHOAUJ EOAtpHHOM# TOCnOACTBA A\H, f?KI BHUlf pfUfHO, Tfpf fCT A4A H I1A4THA EHpSA WT GOpAfUiTH EaakSaOB 4CnpH xĂţ TOTOEH. H EHA^A C4A\ TOCnOACTBA MH KHHT4 {Iah34HAPS EOfEOA4 H pAS&Wfcjf TOCnOA" CTE4 A\H H E-hpSfT ChA\ TOCI10ACTB4 A\H K4KO Al# fCT A4A H I1A4THA llOUTf h8m EO-A-hpHHOM TOCnOACTEA A\H JKgllAH YMHJfAAU'fe EHE EfA E4H, Tfpf fCT A4A TOT ACIipH Eli pSlţ-fc HM, f>Kf fCT BHUlf I1HCJHO. GfTO P4 4.Y, AAAOJf TOCnOACTEA A\H >K$n4H YMHJfAAUfB EHE EfA E4H, QKOHCf A4 HM fCT WT CfA4 G3pAfl|JÎH WUHhS Eli W)f4E$ HA\ H CHHOlH HA\ H EHOKOM H np’feKHtS-HHTOM H Hf 8 KOTOJKf HfnOTAKHOEfHO, !10pH3A\0 TOCnOACTEA MH. GfJKf 8EO H CKfAfTfAf nOCT4EAtfA\ TOCnOACTEO A\HJ H<$n4H dlHTp-k EfAHKH AEOPHHK H JKgllAH HHAPfK EfAHKH AOTOf|SfT H KgllAH UAHTpATYf EfAHKH EHCTYiap H JKSI14H jAjEMHTP4U1KO EfAHKH CI14T4P H IK&lAH II4H4 EfAHKH KOA\HC H GHpE$A EfA CTOAHHK H 2K&I14H AI4HT4 EfAHKH IlfJfApHHK H >K8n4H K 04H EfAHKH IlOCTfAHHK. H HC-npAEHHK, >KgH4H flHAPf» EfAH zilele domniei mele, la birul de pocloir şi la corama, de a dat şi a plătit plasa lui Tatul, 8 450 aspri gata. Şi iar a plătit pentru găleţi şi pentru chile 3 300 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier al domniei mele, care s-a zis mai sus, jupan Mihalcea fost mare ban, la birul •de poclon şi pentru corama, de a dat şi a plătit plasa lui Căptar aspri 3 870, aspri gata. Şi iar a dat pentru găleţi şi pentru chile 1240 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier al domniei mele, care s-a zis mai sus, jupan Mihalcea banul, în zilele domniei mele, de a plătit la birul de poclon şi la corama plasa lui Lupşa 8 450, aspri gata. Şi iar a dat la găleţi şi la chile 3 220 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier mai sus-zis, Mihalcea fost mare ban, în zilele domniei mele, la birul de poclon şi la coramă, de a dat şi a plătit plasa lui Balcul 4 030 aspri gata. Şi iar a dat şi a plătit pentru găleţi şi pentru chile 1 360 aspri gata. Şi iar a dat şi a plătit cinstitul boier al domniei mele, jupan Mihalcea fost mare ban, în zilele domniei mele, de a dat alt bir, pe care l-a adunat Neacşul postelnicul, de a dat şi a plătit plasa lui Moga 3 770 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier al domniei mele, care este mai sus-zis, de a dat şi a plătit birul din plasa lui Tatul 2 860 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier al domniei mele, care s-a zis mai sus, de a dat şi a plătit de bir Orleştii lui Căptar, 1 390 aspri gata. Şi iar a dat cinstitul boier al domniei mele care este mai sus-zis, de a dat şi a plătit birul din Orleştii lui Lupşa, 2 880 aspri gata. Şi iar a plătit cinstitu boier al domniei mele, care este mai sus-zis, de a dat şi a plătit birul din Orleştii lui Balcul, aspri 1 500 gata. Şi am văzut domnia mea cartea lui Alixandru voievod şi am înţeles domnia mea şi am crezut domnia mea că a dat şi a plătit cinstitul boier al domniei mele, jupan Mihalcea fost mare ban, de a dat asprii în mîinile lor, ■care s-au scris mai sus. 78 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Mihalcea fost mare ban, ca să-i fie din satul Orleştii ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi jupan Pangratie mare vistier şi jupan Dumi-traşco mare spătar şi jupan Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi jupan Manta mare paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Andreiu mare logofăt. Am scris eu, Radul logofăt, luna mai 28 zile în cetatea de scaun Bucureşti, ani curgători de la Adam, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., L/12. Orig., perg. (34 X 43), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 121-123. 1 Loc răzuit. 57 <1594) mai 28. fllH)(4HA EOEEOA4 H rOCnOAHHK. ÂJSJT rOCflOACTBA mh c'i'w noKfrttHÎ'f rocnoACTsa a\h eoaephhh K8ri4H> &APH9U nt)f4pHHK WT E8KUUHH, fcKOÎKE &A C»T BOAHHUH CkC cYk» KHHrS rocnoACTea mh wt E$se$, bki bYw sa A"b-AYh8 cYe KOA’bHHU.E ckohm. Tem paAÎ h eh, ket ehahth cYm KHHrtJ rocnoA-CTBa MH, a EH Ai rrtEi,aTE Ai AiKiTY csajf EpdUHJ E-KSEA WT K-KAi rpYHAE saM H AP8PE KHHPE rOCflOACTBJ MH H CAOSECH, Ai WCTAEHtY HHtţia Ai HE SAIipETHTY, cpc BEAE epaMOT JfOKET flATHT wt hh^to Ai «b cmeht eahtokath nptA cYw khhp8 roc-xioactba mh. Hh /HHTpt BEAHKH ASOPHHK. M4H KH A^HH. BWEBWAi, MHaOCTYw BOKYiO TOCn»AHHK. Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor A HHOKOAI 3A XPAH8, A rOCnOACTBO AIH, K'bMHOE B'KCnO/MHHAHYE. Bah takoxae WEp-bTOX h rocnoACTKO aih k-k aP^sh CKtTtH aiohacthpex, HAEJKE aAA H nOAlHAOKAA HHH CTApH rOCnOAApH nptXAE HAC EHBIUE CKC WMHHE H CKC no aihopa aiha8. fl b-k tex, rocnoACTKO aih he aP£3hokax ki,3Eth h pasaphth noAitn» hai. TtAiXE 8eo h no wuiectbYe rocnoACTKO mh Koro hseepet rocnoA^ Bor* ehth baaaatea Beaiae Eaauikoe hah wt cp-KAYqHAro oaoaa rocnoACTKO aih hah wt ckpoa-ctk8 rocnoACTKO aih hah, no rpfccEX hauie, h wt HHonAtAiEHHK, aioaio kh ck haie-heai EoxYe h 3ActtoiaehYe paaY nptqHCTYEK, aa he k-kseth, hhxe aa PA30PHTH cYr weei(iahYe rocnoACTKO aih exe k-k ck^ta aiohacthp, ha sabehiahte SmehYa: „ckkphbae- LfJHAI CEEt WCHOKAhYE A®^P0 K-KrpAAAU4JEE AA npYHAIA tYA 3A BfcqHAA XESH'h. Efaq-toxe b'bhhcoxoai b-k aihp QKtia, qko he H3ECTH qEco btiSaioxeai, ha noAifcnS npfc-EHKAET EE3 KOHlţd, A MHf CK BKO AHrt* HCMESE H IAK0 CfeHH CKH(C. 80 www.dacoromanica.ro Ghhe 8bo mwx h noiMHAOKdX' rocnoACTK» a\h cYra CBkTa avohacthp ckc t(^ 0 KOAECH 3a BOAYHHIţS H EI4IC STKp'K^HX' H SaflEMETAtJsajf POCnOACTKO AAH cYE AIHAOBa-HÎ( EJKE K-K CK-kTa AIWHACTHp CK BEAHKHAM4 KAETBAAW H Clv CTpAUJHHA\H 3ailp'klfJEHHAMI: Koro iioa\ha8ht h SKpknHT CBkTa mohacthp, toah8 pocnoAiv EorTk a<* (ioavhasht A8“ UIE fPO H A<* SKp-bnHT H pACTHT WAPACA8 T'kAO EAIl». fl KOPO (lOKSCHTH CH B1k3ETH H paaopHTH noaa-kHS cYa wt cs'kTa aaohacthp, toah» pocnoAiv EorK h npkHHCTa Ero AUTEpT» A4 H pa30pHT KTv HHH'klllH'kAA S~kK TkAO EA\8, A Biv B8a8()J(A!1 A^UJE ErO. H A,i ECT IlpOKAET WT THf WTlţH H>K£ BTi HSKY£ H MfCT EAflt? Ji,i ECT CKC I^AA H ckc flpYia. Gejke h CBEA'ki’EAYe: wSnaH AlHTpt seahkYh ak^Phhk h wgnaH flHAPfto beahkh aopo^et h wgnaH Kecap ehb seahkYh aopc^et h wSnaH AgaMiTpg chb bea aopo$et h JKSnaH AlHpocAas aopo^et h wSnaH IlaHPpaTYe KHCTftap h jkSiiah A$aiihtp8 cnaTap h jkSiiah IIah-k seahkYh koaihc h %8naH G-spegA sea ctoahhk h jkSiiah AIauta bea EiEX’apHHK h wgnan ESmh bea iiccteahhk. H HcnpasHHK, Ahapek» bea aopo^set. H as, Aah Es31vkckh, HcnHcajc 8 ESKSpEt|iH Avkcsua kihYe r" a^hh, wt Ha^au AW CEA-k TEMEHYE AkTO/H, B*K A'kT x3pti. ţ îw fllf^aHA BWEBWAa, /HHAOCTYw BCOKTw POCIlOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, care este din jos lingă oraşul domniei mele Buzău, unde este hramul blagoveştenia preasfintei şi curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie nişte mori pe apa Buzăului, pe ocina oraşului, însă 9 roţi de moară. Pentru că aceste mori au fost domneşti încă dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni, însă am dat şi am miluit domnia mea sfînta mănăstire mai sus-zisă cu aceste mori, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar călugărilor, de hrană, iar domniei mele veşnică pomenire. însă de asemenea am aflat şi domnia mea în alte sfinte mănăstiri unde au dat şi au miluit alţi domni bătrîni, care au fost înaintea noastră, cu ocine şi cu mai multă milă. Iar la aceasta, domnia mea nu am îndrăznit să iau şi să stric pomana lor. Astfel dar şi după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, şi din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu şi pentru sprijinul preacuratei, să nu luaţi, nici să stricaţi această făgăduială a domniei mele cea către sfînta mănăstire, ci urmaţi învăţătura: „cel ce-şi strînge sieşi temei bun, se îndreaptă spre primirea vieţii veşnice. Nimic nu am adus în lumea de faţă, precum nu putem lua nimic, dar pomana rămîne fără sfîrşit, iar lumea aceasta Se stinge ca fumul şi ca umbra şi ca visul." Aşadar, am dat şi am miluit domnia mea această sfîntă mănăstire cu acele 9 roţi de moară şi încă am întărit şi am pecetluit domnia mea această miluire cea către sfînta mănăstire cu mare blestem şi cu cumplite oprelişti: cine va milui şi va întări sfînta mănăstire, aceluia domnul Dumnezeu să-i miluiască sufletul lui şi să-l întărească şi să-i crească odrasla trupului său. Iar cine va încerca să ia şi să strice această pomană de la sfînta mănăstire, pe acela domnul Dumnezeu şi preacurata lui maică să-i nimicească în veacul 81 www.dacoromanica.ro de acum trupul său, iar în cel viitor sufletul său. Şi să fie blestemat de 318 părinţi cei din Nicheia şi partea lui să fie cu Iuda şi cu Arie. Iată şi martori: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi jupan Chesar fost mare logofăt şi jupan Dumitru fost mare logofăt şi jupan Miroslav logofăt şi jupan Pangratie vistier şi jupan Dumitru spătar şi jupan Pană mare comis şi jupan Sîrbul mare stolnic şi jupan Manta mare paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, Dan Buzoianul, am scris în Bucureşti luna iunie 3 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 532 (m-rea Banu, XXXVII/2). Orig., perg. (39 X 29), pecete timbrată.. Cu o traducere din 1742. Copie slavă, ibidem, ms. 186, f. 49v—50 şi traducere ms. 196, f. 51. EDIŢII. Trad. DIR, B, 123—125. Facs. Ibidem, 460. 60 1594 (7102) iunie 5, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voivod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Io Pătraşco voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei mănăstiri ce să număşte Coşuna, unde iaste hramul sfîntului făcătoriu de minuni Nicolae, de lîngă Craiova, ca să fie moşie în Radovanul, funiia lui Toader toată şi a Neagului şi funiia Vladului şi funiia popei lui Stănislav şi a Oprii Arcanul funie 1 şi jumătate de funie a Jitei şi a lui Şărban funie 1 şi a lui Stoian funie 1 şi a Dumului funie 1 şi a Mircei funie 1 şi a lui Iovan funie 1 şi a lui Mihăilă funie 1 şi Deşul funie 1 şi Radul funie 1 şi a popei Oprei funie 1 şi a Nicomii iunie 1 şi jumătate şi a popei lui Stănislav o jumătate de funie şi Coziianul funie 1 şi Gruia funie 1 şi Stroe funie 1 şi a lui Baico funie 1 şi a lui Nicoară funie 1 şi Baidul cu Şteful funie 1 şi Dragul funie jumătate şi a lui Bogdan funie 1 şi a-Standului funie 1 şi Gligul funie 1 i pol şi Tudor funie jumătate şi Liciul funie 1 şi Tatul funie 1 şi Cunie funie 1 şi Radul funie 1 şi Boica funie pol şi Molmocă funie pol şi Ivul funie 1 şi Moja Cherii toate părţile lui. însă să să ştie şi semnele aceştii mai sus-numite moşii: din Lacul Viţelului pe Viian Calea cea Bătrînă pînă în Lacul Geamănului, la Rîpa Roşie şi din Rîpa Roşie pe padina Fîntîndelor trăce la ţărmurile Tîrnavei, pre ţărmurile Tîrnavei în sus, pînă în Lacul cu Cîrligele şi din Lacul cu Cîrligele pînă la obîrşiia Poenii Boţii, deci pe cale în sus, pînă în Fîntîna Grecilor, iar la Lacul Calului şi în Lacul Dobrei, iar la Lacul Viţelului. Pentru că această mai sus-numită moşie au fost moştenitoare acestor oameni ce s-au zis mai sus, ci au fost vîndut ei acăste moşii lui Daniil călugărul de a lor bunăvoe, drept 24 000 de aspri. Şi au fost scos lor şi 10 oameni de năpăşti din vistieriia domnii mde de bir pentru sfînta mănăstire ce s-au zis mai sus şi să fie rumâni sfintei mănăstiri. Iar după ac&a, Daniil călugărul, el au fost cumpărat singur acest sat ce s-au zis mai sus, Radovanul, şi l-au dat sfintei mănăstiri, ca să fie sfintd mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană, iar lui Daniil călugărul vecinică pomenire. 82 www.dacoromanica.ro Şi au vîndut aceşti oameni ce s-au zis mai sus de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi dinaintea domnii mdie. Drept ac&a, am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus, ca să-i fie acesta mai sus-numitul sat Radovanul ohamnic şi de nimenea să fie neclătit, preste zisa domniei mele. Că iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic i jupan Andreiu vel logofăt şi Pangratie vistier şi Dumitraşco spatar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta păharnic i jupan Corea vel postelnic. Şi cu , Andreiu vel logofăt. S-au scris în scaunul cetăţii Bucureştilor iunie 5 dni, leat 7102 <1594>- Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 306v —307v. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 4-6; DIR, B, 125-126. 61 1594 (7102) iunie 6. fllHJf ha BOfKOţ H rOCnOAHHh KTiCOf 3fMAf Xsrppo-RAdXHCKOf, CHHTi BfAHKdrO OfKOA8- AaK T TOCnOACTE» mh cYk> noBfa-bHYl rocnoACTat mh Eoa-bpHHti rocnoACTBa mh ^oepee HHJf CHHOBH, (AHIţfM Eoi-k A' ae>1 kt KgriHa bo-atpHH rocnoACTBa mh bhuk nucau cYi rhuk nHcaHH wt PafHHm sa xd$ acnpH. H KlaToaaa ict a®kai hj( Kt H3BdAHA Ha hm( PJAViţ Pp*Saob h c-kc aiţHraHKdM ch h cic meaom ch h cic at^e-pis hm sa xdiţH acnpH totobh1. H k.mtoba ict naKH a«km Hjf ect H3KaAHa acnpH «|rn. H npoAdAoun wt ciohm A^npo hm Bftvfc h c-kc SsHauYf WKp’hCTHHH.u, wt ro? h wt A^ h wt np(A rocn»AcTKd a\h. Gepo paAY, a*A®X h ACTiO AtH, bkoke a* hm c8t aiţHraiiYH wjfdEHHM, HM H CHHOKOM HM H BHtlKOM H nptttHŞHETOM HAI H WT HHKOrOJK>AE HCnOKOA'kEHMO, nopHSMO rocnoACTBa mh. Gejke oyE6 h CKfAfTfaYt < nocTasA'bfM rocnoACTKo aih:> KgnaH fllHTp-b emhku Abophhk H stfnaH Ahape» beahkh h A,8mhtp8 cna-Tap h Patrii komhc h fllaHTd nc^apiiHK h >K6naH Komh , dlHTP'k BEAHKH AKOPHHK. IlHCdX’ as, EpaTdCHH, B-h MfecEiţJ hYe s akhh>, TEKSijJdPOJKf A-feTOA\ wt ffAdMd a® ctro nHcauYE, Biv A-feTO xspe. , mhaoctY» bo?kYk> rOCnOAHHh. AfA dlappikR RTkCajf, sapE eahka ce xTfT H3spaT wt CRAdAHifiE H wt noaio crc AHRE3HAE H WT (URAM H WT KOAd H WT nOCRSA'i 3AHEJKE K ECT I10K8nHA PaAya wt âSapra, 3a c" acnpu. H naK Aa a»8 ect PdAyaon wihhS 8 (HipninanH 8 a°* XOTdp, A^a GOnpER R-Rcajc kpat flJapr'RR h wt cEAdAHifiE h wt noaio 1 ahreshaE H WT UlgAltd H WT ROAa H WT IIOCkSaC. SdHEJKE IO ECT nOK$llHA PaAyA wt fânp'fe, RpaT dlapp’RR, 3a c* acnpu potorh. H naK noKgnnX PaAya eaha aiyiraHKS, hi hai\e fllapia, crc a^W4 fH, Ha HAI\E . . .2 WT EapERA H WT CHH’R Xd HME PaAyA WT BaTiAHAI, SA W dCnpH. H naKH noKSnux PdAya EAHa aiinpaHKg, ha hme GTOiaiia, wt OAda, A^fPa Ap-RrHMOK wt Gtoahhuh, sa xh acnpn. H naKH noKSnn Pa^ya eahh aiînraH, ha haie E, wt fiacaKH, chhS Gtohk-rr wt iH'RHH*iEi|iH, 3a «a acnpn. H naKH noKSnnx PaAya eahh aiihpah, ha H/UE EadAya, wt dlsuia, A'uiiEpa Ap^^406 wt ^hprpeh. 3a wh acnpn. H naKH noKSnn PaAya eaha annran AM«X h rocnoACTKO mh P^AV^ok, laKOKE a* «8 ect wmhhS, WXaKTi, E«8 H CHHOKH EW$ H KH8KOM H nptKHOMCTOM H HE WT KOPOJKE HEIlOKOiVfcGHMC, b| rocnoACTKa «M. Gejke $ko H ckEA*teai© nocTaKii-keaa rocnoACTKO 1 jtwrw$ET h HhapohYe KHCT'frap h /k,8«HTp8 cnaTap H IlaHTk komhc h Gp~KE8a CToaHHK h ÂJdHTd nexapHHK h jksimh Komh kmhkh nocTta-HHK. HcnpaKHHK, AlHTpt KM AKOPHHK. Hcnncax BddAVd awrw^tT> aatceiţa iohTe h A^hh, k-k rpaAV E8k8pei|ih, K*K a-kT xSpK. t îw AITxaHa KW(KWAa> jmhaoctTio bo»Yi« rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume Radul cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Merişani în hotarul de jos, partea Margăi toată, oricît se va alege din vatră şi din cîmpul cu livezile şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Radul de la Marga pentru 200 aspri. Şi iar să-i fie lui Radul ocină la Merişani în hotarul de jos, partea lui Oprea, fratele Margăi, toată şi din vatră şi din cîmp şi 1 livezile şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Radul de la Oprea, fratele Margăi, pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul o ţigancă, anume Maria, cu fiica ei anume... 2 de la Barbul şi de la fiul 1, anume Radul din Vlădila, pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat Radul o ţigancă, anume Stoiana, de la Slava, fiica lui Drăghici din Stolnici pentru 650 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ţigan, anume Bole, de la Babachi, fiul lui Stoica din Măniceşti, pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ţigan, anume Vladul, de la Muşa, fiica lui Drăghici din Ungurei, pentru 850 aspri. Şi iar a cumpărat Radul o ţigancă, anume Oana, de la Balea din Crăciunănei, pentru 700 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi numiţi, aceste ocine mai sus-zise şi ţigani, ei de a lor bunăvoie. Şi a cumpărat Radul aceste ocine mai sus-zise şi ţigani, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul, ca să-i fie ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit 1 logofăt şi Andronie vistier şi Dumitru spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris Vladul logofăt, luna iunie 8 zile în cetatea Bucureşti, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 533 (Mitrop. Ţ. Rom., CXXXVI/1). Orig., hîrtie (44 X 28,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 129, f. 135. EDIŢII. Trad. DIR, B, 127-128. Facs. Ibidem, 461. 1 Loc rupt. 8 Loc alb. 85 www.dacoromanica.ro 63 1594 (7102) iunie 10, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezău, Io Mihail voivod şi domnii a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m£le sfintei mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, ca să-i fie satul anume Perişorul tot, cu tot hotariu şi Saca toată cu tot hotaru şi Cîma toată cu tot hotariul şi cu balta şi la Ciutura, ce iaste partea lui şi la Stejar partea Florei vătafu şi ţigani. Pentru că acest mai sus-zis sat şi ţigani au fost de moştenire şi de cumpărătore de la jupan Pîrvul biv vel logofăt, care au dat şi au adaos aceste mai sus-zise sate şi ţigani la sfînta mănăstire ce s-au zis mai sus, ca să fie lui şi părinţilor lui vecinică pomenire, iar călugărilor de hrană şi de îmbrăcăminte. Iar după ce s-au întîmplat Pîrvului logofăt de au pribegit cu Mihnea vodă şi întîmplîndu-i-se şi vr£me de moarte, de au murit la Ţarigrad, iar acestu mai sus satu zisu şi ţigani, s-au apucat mulţi boiari de dînşii, ca să-i ia de la sfînta mănăstire. Iar după aceasta, călugări s-au dus la Ţarigrad înaintea jupanului Iane biv vel ban, de au mărturisit cu mulţi boiari care au fost la moartea Pîrvului logofăt, acolo la Ţarigrad, cum au datu Pîrvul logofăt toate acele sate şi ţigani şi mori şi toate părţile lui, ca să fie la sfînta mănăstire. Şi au făcut carte şi au trimis-o la Ştefan vodă, ca să lase şi să facă hrisov domnescu sfintei mănăstiri pe aceste mai sus-zise sate şi ţiganii şi pe toate părţile lui, Pîrvului logofăt, cum au lăsat şi au rînduit la moartea lui, cu limba lui, iar altu nimic mestecii să n-aibă pre părţile lui. Şi i-au făcut şi carte Ştefan vodă. Apoi au fost rămas Pîrvul logofăt 40 000 de aspri, birul lui în ţară, cîndu au pribegit Mihnea vodă. Şi viind Ştefan vodă în ţară şi au apucat catastişele lu Mihnea vodă şi au aflat de aceşti bani ce am zis mai sus, birul lui, neplătit. Apoi, într-acăia, Ştefan vodă şi cu Scurtul aga, ei m-au apucat pe domnia mea atuncea,' cînd am fost vel agă la Ştefan vodă, cum să plătescu domnia mea aceşti mai sus-zişi bani şi să ţiu satele şi ţigani şi morile şi toate părţile Pîrvului logofăt şi cu tot venitul. Şi am plătit domniia mea 40 000 de aspri tot gata şi am luat domniia mea toate satele şi ţigani pentru acei bani ce am plătit domniia mea. După aceia, călugării de la mănăstire, ei au venit la domnia mea de atuncea de la Ştefan vodă, de au plătit aceşti bani, 40 000, gata, în mîinile domnii m£le. Şi am lăsat domniia mea să fie la sfînta mănăstire toate satele şi ţigani şi toate părţile Pîrvului logofăt, cum au datu şi au adaos Pîrvul logofăt pentru sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să le fie pomenire în v^cii. Aşijderea am dat şi am lăsat şi domniia mea, ca să fie precum iaste mai sus-zis. Şi iar au rămas Pîrvul logofăt Predei spătar dator de neşte telegarii 40 000 de aspri. Şi iar călugării de la sfînta mănăstire şi acei 40 000 de aspri ce s-au zis mai sus i-au plătit. Şi de cătră nişte rumâni din Perişor, drepţii 15 boi, pentru acei boi ce i-au fost luat birari pentru birul Pîrvului logofăt. Şi iar au plătit călugări de la sfînta mănăstire şi au cheltuit călugări, cîndu au fost la Ţarigrad 11 000 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea sfintei mănăstirii ce am zis mai sus, ca să fie satul şi ţigani moşie ohabnică şi niminea să nu să amestece, după cum am zis domniia mea. 86 www.dacoromanica.ro încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic, Andrei vel logofăt, jupan 8A, I3K0JKI Ad fCT 8 A’.H;h8 H CAOBOAH8 WT KOHCKd, I3KOKI Ad ra hi TipdfT Hd bohcka PocnoAc'rBK( KHU]{ ptjf WT HA BaTiAHKA 3A xAy ACIipH TOTOKH. H I1AK nOKOIlHA non TSAOPdH {AHA A03T{ WT chh8 noniK Baaek wt Iţnr'hHEiiJH sa $ AcnpH totokh. H iiak noKonHA non Tsa^Pah 7 khhotpaa.1T wt Eaaaobhh 3a 7 AcnpH totokh. H nAK noKonHA non T$a®PAh 7 kh-hotpaaJ wt Koctahahh sa t AcnpH totokh. H nAK noKonHA non Tsa®PAh 7 khho-rpAA'f WT ^OKPA 3A T ACRpH TOTOKH- H nAK nO.XOllHA non Tj5A®PAH 7 KHHOrpAA wt £,8a\htp8, chh-k non(K ^ahhioaok, sa xÂc AcnpH totokh, aah h c-kc hahh avBcto sa kok{ 8 c(ao. H nAK no:K8nAH flHApd® K(A AWTWjJlET H HaHTPATÎE KHCTÎiap H ^AWTpAKH CflATAp H Gp*hEgA CTOAHHK H II AH Ti KOA\HC H EHahGA ElEJfApHHK H JK8EIAH KoMH KEAHKH EIOC-TEAKHK. HcnpAKHHK, AlHTpt KEA AK®PHHK. H A3, Ba-kk8a Mim tpaa\athk, hseihcax k-k hactoahh TpAAy B8K8p(niH, AvbcEiţA IOhVE ET A>HH H TtKAllJATO AtT WT HaAA\A A® HHH'fe, KTk A"kT x3p3. t îvv EHh^AHA KWEKWAA, MHAOCTIIO BOJKViO TOCnOAHHIi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Tudoran din Cîmpulung şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Ţigăneşti din partea lui Vlădică un ogor şi o vie, însă acel ogor din cîmpul care se cheamă hotarul de jos, pentru că a cumpărat popa Tudoran acel ogor şi acea vie care sînt mai sus-zise de la Vlădica pentru 1 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie de la fiul popii Badea din Ţigăneşti pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie de la Baldovin pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie de la Costandin pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie de la Dobra pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie de la Dumitru, fiul popii Danciul, pentru 1 200 aspri gata, însă şi cu un loc de casă în sat. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie şi cu loc de casă de la Borcea pentru 950 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 88 www.dacoromanica.ro o vie şi cu un loc de casă de la fiicele lui Şerban pentru 210 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie şi un ogor în cîmpul ce se cheamă La Topile de la popa Radul şi de la vărul lui, Radul, pentru 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie şi un ogor în cîmpul ce se cheamă La Şipot pentru 935 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie cu loc, ori cît se va alege în afară de vie, partea lui Vitan, pentru 620 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie şi un ogor în cîmpul ce se cheamă La Livezi de la Stan din Beleţi pentru 650 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 3 ogoare în cîmp, însă un ogor în cîmpul La Topile, iar alt ogor la Malul cu Oasele, iar alt ogor în cîmpul de jos, La Groape, de la Stan Răspopul pentru 450 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o branişte de la Radul al lui Uliţă pentru 245 aspri gata. Pentru aceasta, au vîndut aceşti vînzători care sînt mai sus-zişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea popii Tudoran, ca să-i fie ocinele şi viile de moştenire şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor, strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Pangratie vistier şi Dumitrachi spătar şi Sîrbul stolnic şi Pană comis şi Mantha paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vîlcul gramatic mic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 15 zile şi cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7107 <1599). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 651 (m-rea Cotroceni, X/2). Orig., perg. (29,5 X 38), pecete timbrată. Cu o traducere din 1807. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 130-131. 66 1594 (7102) iunie 18. Eu, banul Iacov, scris-am acest al mieu zapis să fie la mîna jupînului Necolii slugerului cum să să ştie că i-am vîndut 27 stînjăni de ocină în sat în Sărăţeni, ce au fost partea lui Drăgoiaş mai denainte vr6me, drept asprii gata 25 de talere gata. Şi mărturie: jupan Ignat ot Poiană şi Stepan de Ivăneşti şi Pascale şi Gonţea al Voicăi de Ţăndărei. Şi am scris eu, Fătul logofătul din Ivăneşti, iunie 18, leat 7102 <1594). Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 177. Copie. 67 1594 (7102) iunie 18, Bucureşti. t (HHhocTYfK» BowYe», Îw BOfBOAd h rocnoAHH-K btiCoh sfMhf &rrppo- KAdXHCKOH, CHHg BMHKdPO H np’kAOBppddrO îlV UfTpdlUKO B0(B0A8> A,d&dT rOCnOACTBO MH cYe noBEA’bHYf rocnoACTRd mh cn8r rocnoACTBd mh HfKgădfB EdTdX ckc chhh (m8, MHiţfKE 89 www.dacoromanica.ro Eork npHns’CTHT, laKOKf a<> m8 kt whhh8 8 T'kTdpiOA, am EoAtcKTi RiiCdjf wt nocsgAf }(OTdpoM8, noHi>Kf ict noKgnH ca8r rocnoACTKd ajh HiKSAd KdTdjf cY» w^Hng wt HdA MfrYraujYH Kojkomoiiihaok 3d xicIS acnpH roTOEH. H ndK noKSnHA ca8ra rocnoACTKd A\H IifKgAd KdTdJf WHHH8 8 T'kTdpiOA Afrt rp03tCK1i Btcd^ 3d xKxK 1. JLlH A<> C« 3HdfT JfOTdpOM cY» IV4HH8 WT A^r WHHHffB, WT AK'fe» WT JfOTdp8A IflAOMHIţYfjf ACPH KOAd K'kAM'kiţgiOAOK. d noTO.u, HittdT npSy CAgra rocnoACTKd a\h HfKgAd KdTdjf npiA rocnoACTRO mh ckc MirYiaiufa Kojkohiiijhaok. H cHiţf npflUf MfrYraujYH Kojkoiiijjhaok npfA rcc-noACTRd a\h no ca8r rocnoACTKd a\h HfKgAd RdTdjf, KdKO H'kCT npoAdAH HHjfHt AfAd CBdKH, dHg CJT npOAdAH pd3Kk ÎT CfJKfHH, CpC Tfjf ÎT CfJKfHH C8T EHAH npOAdAH Hd AP83'l' AlOAYf, Hd HMI KAdA\'A K pa Mii WT rAtMd, ft|lf WT npt>KAI BptiUf. d 8 tim rocnoACTdo a\h c-kM rAiAdJfo.w h cSAHjpo.w no npdKAS H no 3dKon sowYfio c-kc B*kCfMH nOHTf HHOAIg npdEHTfAIO rocnoACTBO A\H. H KHA^A CkM TOCnOACTBd MH H KHfr8 AlH^HCfB BOIBOA8 3d nOKgMHYf, KdKO fCT EHA nOKgnHA CAgrd rocnoACTKd AIH HfKgAd RdTdJf K'kCdJf WMHHd K03<0Mf(|lHA0B. H npOHfTdJfOM rOCnOACTKO MH H KHHrd IIIl4!d4 bo(koa8 sa wcTdA. Tarci rocnoACTBO mh \iA eiuw MfrYiawoM Kojkohihih-AOB 3dK0H Bf EOAtpH 3dKAfT-l' KdKO H'kCT npOAdA Tfjf ÎT CfJKfHH BHUJf pt^ HlKgAfK KdTdJf. d MfrYiaUjVH KoKO>Jft|)YH, WHH HfKdrOJKf Hf K"kCJfOTf A Ai Cf gijsdTHT WT 3d-KOH, dHg ICT WCTdA WT 3dK0H WT AHBdH rOCnOACTKd MH. H ndK noKSnHA CAgrd rocnoACTKd mh HfK8Ad KdTjjf «AHh epoa 3d BOAfHHiţg 8 ciao KoJKOHfttiH, 8 EOAd K-kAArkiţgiOAOR Eli A^t EptroRl H C-EC amcto 3d rpa-AHH8 WT HdA A^MHTp8 H WT CHHH irO Ed.JE8.t H }KHTH!aH H C-KC UJgpOM CH EkAf H EoHKd H Kipa 3d xd^îi x. H cSt npoAMWX1 cYf a»ah bhiiji ptjp 3d hh^ho AOEPO BOAIO H C-kC 83HdHYlM AMrYdUJOM H WT TOP H WT A^> H CBIAHTIAIO A^KpH aioaYi cTdpH H wt npfA nomm: wt Gkpo$ihh, non Poujh8a h non Gtpoi h non GTdHHIOA H Htrof H WT r-kpEOdH, SiiHA-fe H WT EdpOIU WT $AO< BapE8A H JKhtHHH H C-kC Ul8pOA\ CH EfA-k H fioHKi h Kip;. H cHiţi np-kuif AsmhtpS h chhh iro, EapE8A h JKhthi3h h c-kc 1113-po.w ch EfA'k H EoHKd h Kipa npi 1, rocnoACTKd mh no CAgr rocnoACTEd a\h HiKgAd KITdX> KdKO H'kCT npOAdA TOTO EpOA 3d BOAIhY|^8 H C*kC A\2 31 rpdAHHg KHUlf p-ky, 3d xd^H \ dH8 IO ICT npOAdA T-kHYlO ICT 3d x7. ă g tim, roc-noACTEO mh c*kM rAiAdjfOM h cSAHpM no npasA8 H no 3dK0H eohcYiio h ctwa\ a^a rocnoACTso mh A^htpoe h ckc chhh iro Eapb8A h JKHTHiaH h iu8.om ch E At h fioHKd H Kipa 3dK0H S EOA'kpH A paaY BfAHKA HfBOAW. fl AparOMHP, CHH» 3AdTIB, HfKdKOJKI Hf KTvCXOTfA A^ CI 8+a'™'' SdKOH, dH$ ICT WCTdA WT 3JK0H WT OpfA TOCnOACTKO A\H- H EHAtX riCIlOACTKO MH H K.HHPg JUhXHHK BOfBOA^ SJ nOKtftlfHYf. H niK notfriHA cast rocnoACTBo mh HfKSdd b tax iahh diţHrdHHd H.v.f Gt»hkj H C-hC HHrdHKd Hd HMC3 . . .4 H CTvC Cf CH WT HJA E®A*pHH rOCflOACTBO MH JKSfl H II'BTpS BHB EfA CIldTjp Sd IAHH K»H A\$PP$ A®BP®> A®KP®VfHtCKTi 31 dCnpH $. H J14K tlOKStlHA CAgP rOCIlOACTKd MH HfKBAd BdTdX £AHH < IţHPdH Hd HM( IBdH Jl CTkC iţnrdHKd hi H>v\c Hextud h c-kc ce AUţdAt CH WT M,A IlYiTp-k wt E-ka»|ih sd xa acnpH roTOBH h 3d f \hh a®1-3'* k»h. H n k noKSmn CAlJr rocnoACTBJ mh H«8Ad BJTdX (AHd IţHPdHKd Hd HMf K$CTdH\d H CTkC CHHg CH Hd HMC KoCTb WT HdA A,PdTOMHp WT EdAOMHpCIflH 3d xdW dCnpH...5 3J xdTOf CBKCHHj 110 M dCIlpH. H ndK no cgriH CASr rocnoACTBd mh HcK^Ad BdTdjf cahh mccto ckc popax 8 IkTiHUJJH, KTv ropdX Blk Ib’KHCI410A\; AMCTO C-KC APTkK T-KmV» BC3 WHHH8 WT JIOA», WT HJA TdKOJKAH H WT npiA P®C-nOACTBO MH. Gcpo paA'f, AM®X h rocnoACTBO mh CAgr rocn»ACTdd mh HiKgAfj PdTdX, QKOJKC ^d Mg CCT WIHHg H dlţHPdHH BHUJC pfX WXdBTk (PO H ChC CHIM CPO H EH»K»M H npfeKHOMHTOM H HC WT KOPOKC HCnOKOA’kEYCMO, f10pH3M0 rOCIJOACTBO MH- GfJKf 8K0 H CB'kAHTCAJO noCTdSA-kX P®CI10ţCTBd mh: JKgndH fllHTp'k BfAHXH ABOPHHK H JKSfldH Ah J.P’kl® ECAHKH AOPO^CT H A&UHTpdKH CndT.p H IldHPpdTYl BHC-TYap H Hanii KO.UHC H /HdHTd nCXdpHHK H Gp-KEIJA CTOAHHK H JKSlldH K»MH ECAKKIl nOCTCAHHK. HcnpdBHHK, AlHTp.’î ECAHKH AKOpHhK. IIhC MCCClţd lOHYl Hf AfcHH- H HCnHCdX dS, HpntOA A0P»j|5CT, B*K HdCTO\ PpdAC ESKgpeiJJH, d WT YlAdAld A® HHHt TC.<8l|JdP0 AtTOM, Eli ACT xSpB. t fw dlHX 2 de grădină mai sus-zis pentru 1 450 1, ci l-au vîndut numai pentru 1 000. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi am dat domnia mea lui Dumitru şi cu fiii lui, Barbul şi Jitian şi cumnaţii săi Belea şi Voica şi Chera lege 6 boieri, să jure că n-au vîndut acel vad şi cu loc de grădină, pentru 1 450 aspri. Iar Dumitru şi cu fiii lui, Barbul şi Jitian şi cu cumnaţii săi Belea şi Voica şi Chera, nicicum nu au vrut să se apuce de lege şi au rămas de lege dinaintea domniei mele. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Necula vătahul, o ţigancă, anume Stana, de la cinstitul dregător al domniei mele jupan Mitrea mare vornic, încă în zilele lui Mihnea voievod, pentru un cal rotat, vînăt, bun preţul lui aspri 1 000. Iar acea ţigancă a închinat-o Dragomir, fiul lui Zlate din Boora pentru mare şi grea nevoie. însă aşa pîra Dragomir, fiul lui Zlate pe sluga domniei mele Necula vătahul înaintea domniei mele, că n-a cumpărat acea ţigancă mai sus-zisă, Stana, de la cinstitul dregător al domniei mele mai sus-zis. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu. Iar domnia mea am dat lui Dragomir, fiul lui Zlate, lege, să jure că n-a dat acea ţigancă mai sus-zisă cinstitului dregător al domniei mele mai sus-zis, de a lui bunăvoie pentru mare nevoie. Iar Dragomir, fiul lui Zlate, n-a vrut nicicum să se apuce de lege, ci a rămas de lege înaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod de cumpărătură. Şi iar a cumpărat sluga domniei meie Necula vătahul un ţigan, anume Stoica şi cu ţiganca, anume3...4 şi cu copiii săi de la boierul domniei mele jupan Pătru fost mare spătar pentru un cal murg bun dobrogean cu 500 aspri. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Necula vătahul un ţigan, anume Ivan şi cu ţiganca, anume Necşa şi cu copii săi de la Pietrea din Băleşti pentru 4 000 aspri gata şi pentru un cal bun. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Necula vătahul o ţigancă, anume Costanda şi cu fiul ei, anume Costea, de la Dragomir din Balomireşti, pentru 1 800 aspri...5 de 1 375 stînjeni, cîte 90 aspri. 92 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Necula vătahul un loc cu pădure la Ivăneşti, în pădurea Ivăneştilor, loc cu lemne, numai fără ocină din cîmp, de la Barbul cel mic şi de la fratele său toate părţile lor de pădure, pentru 900 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-scrişi ocina lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos, de asemenea şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Necula vătahul, ca să-i fie ocina şi ţiganii mai sus-zişi de ohabă, lui şi cu fiii lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Dumitrache spătar şi Pangratie vistier şi Pană comis şi Manta paharnic şi Sîrbul stolnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Scris în luna iunie 18 zile. Şi am scris eu, Iarciul logofăt în cetatea de scaun Bucureşti, iar de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7102 <1594). •ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 534 (m-rea Slobozia, II/2). Orig., perg. (56 X 36), pecete timbrată. Traducere ibidem, ms. 314, f. 153—154. EDIŢII. Trad. DIR, B, 131-133. 1 Omis 2 Loc rupt. 3 Pasajul: ,.Qtohka ... Ha (Stoica ... anume) şters cu chinovar şi scris dea- supra: „Ha liana bia Awru4ke EHJlf pflCHH W1HHE WT HA /^AH Si xĂ^H Si ACnpH POTOBH. M npOAABAA /^AH Tfejf BHUIE pE-lEHH W1HHE 3A HErOKS A®Kp8 BOA'k H CKC S3HAHÎE ElkCYC MB'YlAUlHM WT POP H wt A** h wt npfeA rocnoACTKA aiih. Tt« paaY h rocnoACTKA a\h ck aahaoctîio bokYio pocnoAHHt. 10 — Documente — România — c. 1026 93 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Ion Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dărădan şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în satul Stoeneşti, delniţa lui Bircilă şi din sat şi din cîmp şi două livezi din Cîmşor şi o livadă din Mătiaşu1 şi un ogor din Valea lui Straoa şi un ogor din Cornul Malului, pentru că a cumpărat aceste ocine mai sus-zise de la Dan pentru 1 450 de aspri gata. Şi a vîndut Dan acele ocine mai sus-zise de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea şi domnia mea am dat lui Dărădan, care s-a zis mai sus, ca să-i fie ocină, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Pangratie vistier şi Dumitrache spătar şi Manta paharnic şi Sîrbul stolnic şi Pană comis şi Cuci mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Ilie, în cetatea Bucureşti luna iunie 21 zile, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 535 (m-rea Cîmpulung, II/2). Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; alte traduceri; ibidem, ms. 204, f. 19 şi la Bibi. Acad. CMX/30. EDIŢII. Trad. DIR, B, 133-134. Facs. Ibidem, 463. 1 Cuvintele: „n cana aniaac wr Mu luiuif" (şi o livadă din Mătiaşu), şterse cu două linii. 69 1594 (7102) iunie 23. t Eu Balea logofătul dinpreună cu fămeia Stanca scris-am această carte a noastră ca să să ştie că am vîndut partea noastră de moşie din Bucşani, însă stînjeni opt sute. Şi semnele sînt: din calea hotarului, de la mijlocul bisericii, pînă în hotarul Căzăneştilor, în vale. Şi am vîndut-o jupînului Andreiu vel logofăt această moşie de a noastră bunăvoe în doosprece mii de aspri. Şi mărturii la tocmeala noastră s-au întîmplat a fi părintele vlădica al nostru arhimitropolitul chir Mihail şi părintele egumenul de la Sfînta Troiţă şi din Oreşti, Drăghiciu logofăt şi din Bălăci, bătrînul Dragomir logofăt şi din Mieroşi, Pavel portar şi din Zîmbreşti, Datco logofăt şi din Orbească, Vîlcul logofăt şi copil, Vîlcul grămătic şi din Băloşani, Dragomir vătaf şi den Băneşti, Cîrstiian şi din Trifeşti, Voico şi din Cozeni, Ion Nebunul şi din Bucşani, Micul, feciorul Mircii şi din Stîlpeni, Staico şi încă alţi mulţi bătrîni şi buni boeri şi slugi din curtea domnească. Aşa am preţuit şi am vîndut această mai sus-zisă moşie jupînului Andreiu vel logofăt de a noastră bunăvoe. Şi domnul Dumnezeu, cel ce pretutindinea să află, să spăsească tot norodul creştinescu, amin. Şi am scris eu, Andreiu grămăticul ot Buzău, iunie 23, leat 7102 <1594). Balea logofătul, iunie 23, leat 7102 <1594). Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 642 v—643. Traducere. Altă traducere la Bibi. Acad., MDCL/72. EDIŢII. DIR, B, 134. 94 www.dacoromanica.ro 70 <1594 iunie, după 23), Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul preabunului şi marelui Io Pătraşco voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele jupîn Andreiu vel logofăt şi, cu feciorii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie moşia din Bucşani partea Balei logofătul şi a jupînesii lui toată, însă stînjăni 800. însă semnele aşa sînt: din Calea Hotarului din mijlocu bisericii, pînă în hotarul Căzăneştilor, la vale, peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă cu tot venitul, pentru că au vîndut Balea logofătul şi cu jupîneasa lui Stanca de a lor bună-voe şi eu ştirea tuturor boenlor din înprejurul locului şi dinnaintea domnii mele. Şi au cumpărat această mai sus-numită moşie drept 12 000 de aspri gata. Şi s-au întîmplat la tocmeală şi părintele nostru arhiemitropolit chir Mihail şi părintele egumen ot Sfînta Troiţă şi din Oreşti, Drăghiciu logofăt şi din Bălaciu, Dragomir logofătul cel bătrîn şi din Mieroşi, Pavel portar şi din Zîmbreşti, Datco logofăt şi din Orbească, Vîlcul logofăt şi Vîlcul logofăt cel mic şi din Drăgăşani, Balomir vătah şi din Băneşti, Cîrstiian şi din Trifeşti Voico şi din Guzeni, Ion Nebunul şi din Buşşani sahukc » kt noKsnHA KocT-fe wt haa bh8kom ch IIpikB8A 33 Î4 3CnpH TOTOBH. H n3K n»K8nH KocTt wt h3a Kohţh3 wt c*a3 T hhb 33 o" 3cnpH potokh 95 www.dacoromanica.ro H npoA4Aoiue IIp’hBSA h ElOH^hj cYe no ehuie cSt ohcahh w«jhhe sa HHpoAi AOBpHJf BOAHJf H CV 83H4hYE B’hC'kAt AUrYiaWOM WT WKp-KCTa AffcCTOB, WT POp H H3 A<»/\ H WT npcA rocnoACTKd m$. Ger o pdA’f, AM^JC h rocnoACTEO am Kocteb cYe no bhuje c$t iihc4he wmhhe, taKOJKC a«i cct whhhe b*k wjfdK ea\8 h chhobh/m eai8 h hbhSkoms imS h npts- HSiETOM EM$ H HH WT KOPOKA* HCnOKOAtEHMO HHKOAHKE, nopHSMO POCnOACTBd A\H. Gejke 8eo h cbeahteaYe nocTdBAteAt nocnoACTEO am: kSiiah flÎHTp-k eemkh ABOPHHK H JKgfldH flHAPEK BEAHKH AWPWijsCT H Il4Hrp4TYE BEA BHCTYlzp H Ă&UHTpAKH BlA CndTdp H HdHd BEA KOAtHC H Gp-hEgA BEA CTOAHHK H fll4HT4 BEA flE)f4pHHK H KSflAH K8«JE EEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, HhAPEIO BEA AWPWiJSET. H 43, flISllJ4T AJCK4A, EJKE IO H4(lHC4)f B*K CTOA PP4AV 8 EŞKSpMIH ArteCElţA lOHTf KH A^HH, B*K TfKAipHAMk A'kTO/H’K WT dA<>At4 A O HHH'fe, KTv AfcT xSpB. t Iw /Hh^aha bweewa4, amaoctY» eoxcYio POCnOAHHIi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Costea din Strimtul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Strimtul, toată partea de ocină a nepotului său Pîrvul, cu tot hotarul, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, cu case şi cu vii şi de pretutindeni pentru că a cumpărat-o Costea de la nepotul său Pîrvul, pentru 900 aspri gata. Şi iar a cumpărat Costea de la Voihna din sat un ogor pentru 70 aspri gata. Şi au vîndut Pîrvul şi Voihna aceste ocine ce sînt mai sus-scrise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Costea aceste ocine ce sînt scrise mai sus, ca să-i fie ocinele de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit nici odată, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Pangratie mare vistier şi Dumitrachi mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Cuce mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, Muşat dascălul, care am scris în cetatea de scaun în Bucureşti luna iunie 28 zile, în cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7102 <1594>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CXIII/3. Orig., perg. (27 x 31), pecete timbrată. Cu o copie din 1906 şi 2 traduceri, una de la sfirşitul sec. XVIII, cealaltă din 1906. EDIŢII. Tiad. BIR, B, 135-136. 72 1594 (7102) iulie 1, Bucureşti, t YHhaoctYio eojkYio, Îw /Hhx^ha boeboaa h rocnoAHHh b'hcoh seaiiae &rr- PPW8A4JfYCKO£, CHHh BEAHK4PO H np-kAOEp4TO îw IIETP4UIK6 BOEEOA4 rOOlOAHHh. /i,4B4T rOCflOACTEO AM cYlO (IOBEAEhYE rocnoACTEO AHH HEKSaEB ChC CHHOBH EiHg, EAHIţEMg EorS npHIlUCTHT, laKOKE ArO>KAH FIOKOAEEHMO Ad HE HMdT, nop£3A\o rocnoACTBA A\H. GeîKE H CSEAETEaTE nOCTJBAE)fOA\$ TOCnOACTBd A\H’ >K8ndH fllHTP'b BEAHKH AKOpHHK H JKgnAJ flHAP^W BEAHKH AWTWjJSET H IldHrpdTH KHCTÎHp H...1 CndTdp H OdHlk KOMHC H GptkEgA CTWAHHK H ÎHahTA nfJfdpHHK H KSnAH KoHH BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, JKftlAH flSHTpfe BEAHKH AKOpHHK. _ IlHC d3 Md>, Bk HJCTVAHH rpdA 8 EoKŞpflJIH, AVkCEIţd K>AH d" A^HH, TEK&|JArO [A®] WT flAdMd, B'h A-feT x3pB. f jfw fllHJfAHA BWEBWAd, mhaoctT» eojkîio rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod <şi> domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie jumătate de moară cu vadul din sat la Corcova, pentru că a cumpărat Necula de la Barbul, fiul lui Dumitru, pentru 1 370 aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula o vie la Corcova de la Stoica pentru 430 aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula o vie la Corcova de la Drăgăneasa pentru 340 aspri gata. De aceea au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceste vii şi aceste vaduri de moară care sînt mai sus-spuse, de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul satului, dinaintea domniei mele. De aceea şi domnia mea am dat lui Necula ca să-i fie aceste mai sus-numite de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni clintire să nu aibă, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Pangrati vistier şi... 1 spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, Iano, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna iulie l-a zi, curgători de la Adam, în anul 7102 <1594). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., DCCXC/6. Orig., perg. (25 x 38), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 136- 137. 1 Loc alb. 73 1594 (7102) iulie 5, Bucureşti. t eHhaoctTk» eoîkVw, Iv ÎMhx’aha boeboaa h rocnoAHHh btvCoh 3Emae Xrpo-KAA'fHCKOE, CHH'k Bf AHKArO H fip'bAOKpdrO îw IlETpAUlKO BOEBOAA. /^ABAT rOCIJOACTBO -i\\H cTk> (IOBEAEhTE rocnoACTBO AtH PaAYAWK BTOPH IJfJfApHHK H C-hC CHHOBH EMS, fAHIţE 97 www.dacoromanica.ro mS EorS npHnScTHT, hkmki a* a\8 ict wmhh» A,oahh ÎKhpwb, wt a*aa IIpiAiK, sap'b iahka ci )(tht hsbpath wt no K’hcfjf jfOTapwM, 3Ahoki noAaposaA cfcTpn imS no HMI Gtokkhha h 6pHHa h KpaTOMfAS irc hm(hi Pomah no PaAyA nfJfapHHK CT»C Tai wmhhS khuii pfMfna, sa hhpwm A^npo koai h wt npiA ciaw. H naK noKSnn PaAyA wmhh$ S Hiphai, a*ao GBhhib sa x7 acnpn totokHi wt no KiiCfMS ^OTapWM, wt Ha GroiaHa h wt Ha flHxa. H nan noKSnn PaAyA nijfapHHic iAHa ahbaai 8 HipHai wt Ha Geaiah 3a p" acnpn totobh. Tim paaY, noAapWKa^S CHI BHOJI HAtIHHTH CICTpl 00 BpATS IMS Ha HMI PaAyA Hl^pHHK CI C TAI KHOJI plMlHA WHHHa. H cSt npOAAsaAH whh wt ckoimS A^npo boa^ms wt npiA ciaw h ckc 83- h.'hYi K-hci^MS MlrTauJWM wt rop H wt a«a h wt npiA tochoacteo mh. Giro paAY n rocnoACTso mh aaawx PaAyAWK ktoph ntxapHHK, izkoki a* aiS ICT WMHHS cYtt BHOJI HMIHHTH WT ET» W^ABT* IMS H CHHOBH IMS H BHSKWAţ, flpli-HWHHTOMS IMS H HHJf WT KOrOJKAH HOKOAIBHMO AA Hl HMAT, HOpISMW POCHOACTBA MH. fl KOI MKAOBIKK JfOKIT HCBpATHTH A TIJf AApOBAJfS MTO AApOBAA GţOHKHHA H 6piHa h Pomah no Paa\*a nijf aphhk btoph, aa ksA*t aha6Yma h sakahhait sa tht WTJilţH, OKI Bl» HHKHfH. Goki Sbo cbiaitiaYi nocTASAixwM rocnoACTBO ajh: jkSoah flÎHTpfc biah.jh ABOpHHK H JKSOAH flH1 AWrW+IT H IlAHrpATH BHCTYiap H ^SMHTpAKH CHATAp H IlAH'K KWMHC H GtwPKSa CTOAHHK H flJdHTA MX’ApHHK H JKSflAH KOHH ElAHKH nOCTlAHHK. HcnpABHHK, flÎHTp'k BIAHKH AKOpHHK. __ IlHC Eli HACTOA BT» rpAA# ESKSpIlJJH, ASK MhW, MtCIlţA IOaTI T A^HH, KTx A’bTW xSpB . t Iw AIh^aha bwibwaa, mhaoctYio boîkYio rocnoAHH». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul al doilea paharnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină Jirovul de Jos, din partea lui Preda oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că l-au dăruit pe Radul paharnic surorile lui, anume Stoichina şi Erina şi vărul său, anume Roman, cu acea ocină mai sus-zisă, de a lor bunăvoie şi dinaintea satului. Şi iar a cumpărat Radul ocină în Cernaea, partea lui Oancea, pentru 1 000 aspri gata, de peste tot hotarul, de la Stoiana şi de la Anca. Şi iar a. cumpărat Radul paharnic o livadă în Cernaea de la Semăn pentru 100 aspri gata. Pentru aceea, aceste mai sus-numite surori au dăruit pe fratele lor, anume Radul paharnicul cu acea mai sus-zisă ocină. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie dinaintea satului şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea şi domnia mea i-am dat lui Radul al doilea paharnic, ca să-i fie ocină acestea mai sus-numite, de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit să nu fie, după porunca domniei mele. Iar care om va voi să întoarcă acele daruri cu care l-au dăruit Stoichina şi Erena şi Roman pe Radul al doilea paharnic, să fie anatema şi blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei 1 logofăt şi Pangrati vistier şi Dumitrachi spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. 98 www.dacoromanica.ro Am scris în cetatea de scaun Bucureşti, eu Iano, luna iulie 5 zile, în anul 7102 <1594). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XC/16. Orig., perg. (2-4,5 X 34,5), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. Vlădăianu, 84-85; DIR, R, 137. 1 Loc rupt. 74 1594 (7102) iulie 7, Bucureşti. t AIhaoctYio eojkY», îiv A3hţ4Ha roiroaa h rocnoAHH-K k^coc simii Xrrppoo-ra4ţYhck«:4, chh8 Kf/tHKJro h np'bA^pddro, noKOHHdro IIctpjujko KoiiOA®- XiKiT roc-noiCTKo mh cYio noaf/t-fenYi rocnoACTKj mh coA'bpHHS rocnoACTKJ mh jkSimhS &aphi|Mk IVT E8KUJ4HH H C-KC CHHOlH.lt IMS, llHIţlM E07Tw flpHfUJ "THT'k, BKOJKI fi,i M8 ICT i i,hh epo 18 34 koaYhhii8 ivt boa<» Egsf8 no rop# ivt roaYhhii* wtu» fnHCKSnSAOK, (Iohijki Toro cpoA khuii ict pmiH» iio.iihaoiua r4 ict ivt poaYtia rocnoACTKO mu noKOHHJro IICTpjuJKO koiroa# no jkSimh Eja^ khr ria KAiomp, poaYtia EOA'kpHH$ rocnoACTKd mh, ijki khuii pt/f, &aph. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1537 (m-rea Banu, III/l). Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată. Cu două traduceri, una din 1806, cealaltă din 1906. Copie slavă ibidem, ms. 186, f. 101. EDIŢII. Trad. DIR, B, 138. Facs. Ibidem, 464. 75 1594 (7102) iulie 8. t fiii Hittt WTIţd H CHIU l< CK-kTdrO , 4/HHH. Adică eu Voilă i Stana din Topliţa scris-am această carte a noastră să fie de mare dar şi credinţă la mîna lui Dragotă Titoianu, cum să să ştie că l-am băgat ginere în casă şi i-am dat pe fii-mea, Dana. Şi i-am dat zestre partea mea de moşie din Topliţa, toată, cîtă este şi i-am dat şi [iâ] din pîrîul cu gropile pă vale în josu, pînă în vad şi la coastă pînă în zăpodie ce să cheamă Şomordoale. Şi i-am dat [i-am dat] poiana din Gura Izvoarălor, din muche faţa toată şi dosul şi de lungu pîn în Strîptori şi în jos, alăturea cu valea, poiana toată şi pădurea pîn în pîrîu cu vînju. Pentru că am cupărat eu Voilă cu ginere-mieu Dragotă denpreună de la Brătuleşti, din Bărbăteşti, direptu 8 600 aspri gata şi o-m dat ginere-meu Dragotă, ca să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor lui în veacu. Şi la această tocmeală a noastră mulţi oameni buni au fostu: de Topliţa, Vlad cu fraţii lui şi Manea şi Filip cu fraţi lui şi Crivăţu şi din oraş, Vîrnava şi di în Bărbăteşti, Badea. Şi i-am făcut această carte, să-i fie peste cărţile ale bătrîne. Şi am scris eu, diiacon Macsin ot Bărbăteşti. Pis m£seţa iulie 8 dni văleat 7102 <1594>. Eu Voilă i Stana. Arh. St. Buc., S. I. nr. 1 539. Copie. Altă copie ibidem, ms. 168, f. 231. EDIŢII. DIR, B, 138—139. Facs. Ibidem, 554; Sacerdoţeanu, Facsimile, pl. 16. 76 1594 (7102) iulie 16, Bucureşti, t flftHrtOCTY» eokY», Îw boeboaT’h Afdd &PCOE H SpdT CH IUlpEOS B’KCdX', Bdpf fAHKd Cf JfTHT H3EpdT WT nOA» H wt uj8m h wt EAdTO h wt no Bivcw.u pTdpoM 3d xdTdf dcnpH. H ndK noK8nH <11 Hp EdH H XpdHHTd AOrOiJifT AMi G’hMK'hcYlOWK H A
K( 10 fCT noxSnHA wt Hd Idmo h WT HfKSAd H WT Hd B-hCH MCrVldlUH WT rpiiAÎl(lkHH WT 1 OdCTTi 3d xd^O dcnpH. H rrjK noKSnnx’ M CH GTdH nOAO-BHHO WT nOAlO H WT IIJ81U H WT EAdTO H WT nO E*K~OM X'OTdpWM 3d xdH dcnpH. H ndK nOK&lHX (T>1 iahh EpoA 3d eoaîhhhS h C-KC BOA’ChHHS, A^d fioHKOB H AgnOg H AIH^IiHAOB BTiCdJf 3d xF dcnpH. H ndK nOK8-nHX' AIIh^o EdH h XpdHHTd Aoro$rr A^ Gopea h AldpÎHKkB, a^m^Ph K^ahuis wt (AHH EpoA 3d BOAYhHIXE am hm BTiCdJf 3d xdjf dcnpH H 3d fAHH KOH AOKP"k. H ndK noKEnHX’ AHh^o EdH h XpdHHTd Aoro^iT wt Hd EShmioa, cHHk /^oEptB, a^ *ro WT EpO3d BOA'lHHlxS H ChC BOaVhHIXE 3d x7 dcnpH. H ndK Ad Kt AIh^o EdH h XpdHHTd AoroK$nAH flHAPf» E(AH 1 un vad de moară şi cu moară, partea lui Voico şi a lui Lupul şi a lui Mihăilă toată, pentru 3 000 aspri. Şi iar au cumpărat Miho banul şi Hrănită logofătul partea Sorei şi a Mariicăi, fiicele Călinei, dintr-un vad de moară, partea lor toată pentru 1 600 aspri şi pentru un cal bun. Şi iar au cumpărat Miho banul şi Hrănită logofătul de la Bunicul, fiul lui Dobre, partea lui din vadul de moară şi cu moară pentru 1 000 aspri. Şi iar să le fie lui Miho banul şi Hrănită logofătul ocină la Căşcioare din partea lui Necula şi a fratelui său Milea 10 stînjeni din cîmp şi din pădure şi din baltă şi de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat de la Necula şi de la Milea pentru 700 aspri. Şi iar au cumpărat Miho banul şi Hrănită logofătul din partea lui Nedelco 10 stînjeni pentru 700 aspri. Şi iar au cumpărat Miho banul şi Hrănită logofătul ocină la Căşcioare, partea lui Dănuţ toată, de la Necula şi de la Turturea, fiii lui Chiriţă stolnicul, pentru 2 500 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-spuşi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Miho banul şi lui Hrănită logofătul, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Dumitrache spătar şi Andronie vistier şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Marco în cetatea Bucureşti luna iulie 16 zile şi de la Adampînă la această scriere cursul anilor, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievcd, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., LIX/29. Orig., perg. (31 X 49), pecete timbrată, cu legenda: „■{• M.c., îu> Mh^ha IOHO.M, ■ xipî“., (f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod, în 7102). 1 Loc rupt. 77 1594 (7102) iulie 22, Bucureşti. t IDhaoctY» eowYn, Iw iHHpHA boiboaa h rocnoAHHi r'kcoh siaiai £rrpo-K/uyYHCKOw, cHHh Kf/tHKdro H np-fcA^p.'ro, noKOHHAro II'hTpAUJKO eoiboa^. roc- noACTBO aih cYn noEf sa xI^ÎY dCnPH POTOKH. H npoAaa ect cui kkiuje mauhhth awai'e c-kh wmhhS, e>kc ect kkiuje nnc k-kca IVT CKOE» A®KP® BOA» H CTk 83HaHl'lO B*KCaA\ AUreraiUOiW WT WKP"KCT-K AVkCTO H WT KTiCdiU KOA'kpOlH WT As®pa PCC110ACTK© AtH H WT npfA TOCnOACTKO A1H. Tanti ci’» AWAVf, ente c8t kkjiije iihcahh, whh naKKi ect eîw noKSnHAH el|ie ivt HaHnpiri sptAU ivt Ha w8naHHiţa Kaat h ivt EHapYE h wt Ha /k,aHH»A iioctea-HHK H IVT ApiirHHH H IVT PlvA^KaK. H KHA'tjC POCIlOACTKa AtH H KHHPS flÎHpt koekoaa sa npoAanTE, iiohewe ect ehk npoAAA h cTk> EOA'bpH, e>ke cSt khiue riHcanH naKU wt ckoio Acupc koa». H a noT»A\ H KEA'brH hoctakhuje Aa ce shaet: wt EH’Kr8pa ChC Kaaieh, ac TphhaSA c-hc Iltc-hK, ac noian-K h 8 EH KP»pa ©KtAfAop H EH-KPSpa ck Kpsm* h EH-KPgpa IţHraHOK, ac ii8t E'kaactpek, ac kaaieh EHapYEK ac kSaape2 ck ts^eae, wt KaA\EH ac kaauh, wt npHAoyE WK'kcEAop'K ac II8t IIhckSaok, AC 1IHCK8A Kp-KH AO n»T P8CHHEK. Tea\ paAf ect npoAaAcjf b-kc cTk> khiue hmeiihth auaVe wt ckoek» aokpo koae h ckc 83hahYi© KTicay AurEiauioM H B*KcaA\ pwahhhS epo h wt npEA rocnoACTKa a\h. Gepo paA'i) AaACX h rocnoACTSo a\h CA8r8 rocnoAcrca a\h ejke ect kkiiue nHcau Aakhack cnaTap h ckc chhokhx hx cYi© khiue haeehhth wmhhe, lanontE Aa kSaet k-k IVMHH8 H B-K W^aB, HHA\ H CHHOBOM EPO H EKH8KOM H nptKH$METOAt H WT HH.«KPO»KE HM HEnOT'KKHOiEHHC, 110 WPH3A\0 POCIIOACTKO AtH. Gejke h CB'kA't'PEAH nocTasA'kEt k pociioactko a\h npasHTEAH rocnoACTBO aih: HtSnaH rt^HTpt keahkY» akcphhk h jeSiuh Hhapeic keahkkih awpw^Jt h A^aihtpakh cnaTap h Gp-keSa ctoahhk h Han* koaihc h EHahta nExapHHK h ntSnaH Komh keahkh nOCTEAHHK. HdipaBHHX, HtSnaH EHHTpfc KEAHKH AKCPHHK. Unea Îkah awpw<|>et wt Hapoui wt Oaomh, ktv hactoahh ppaA E$k8peijih AltCE^a »aYE KK A<»HH H TEKSlJiA AtT WT flAaAia A® CEA-fc, x3PK AtTH. t îw EUh^AHA KWEKIVAa, a\haoctT» Bonţi» POCIIOAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume David spătar şi cu fiii lui, cîţi domnul Dumnezeu îi va lăsa, ca să aibă ocină în satul Urzica, pentru că a cumpărat această ocină mai sus-zisă de la Lupul şi cu ceata lui, anume Vladul şi Radul şi Stoian şi Stroia şi Raicea şi Stoica şi Velea şi Stan şi Drăgăneasa şi Iova şi Dragomir şi Bogdan şi Dragna şi Ghiovcu şi Staico şi Voicilă şi îndelete şi Ducul şi Ţiuţiurig 1 şi Stoica şi Vlaicul şi Erena şi Stănie şi Stoica şi Tanasie şi Bana şi Toma şi Măjina şi Oanea şi Gănea şi Ursu şi Oprica şi Voico. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi toate părţile lor de. ocină ce s-au scris mai sus, din cîmp şi din pădure şi din vadul de moară, peste tot hotarul şi cu tot venitul. Şi a cumpărat sluga domniei mele, David această mai sus-zisă pentru 17 400 aspri gata. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi toată această ocină ce este mai sus-scrisă, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea tuturor boierilor de la curtea domniei mele şi dinaintea domniei mele. 104 www.dacoromanica.ro Deci aceşti oameni ce sînt scrişi mai sus, ei iarăşi au cumpărat încă de mai înainte vreme de la jupaniţa Calea şi de la Maria şi de la Danciul postelnicul şi de la Drăghici şi de la Răducan. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod de vînzare, pentru că o vînduseră aceşti boieri ce sînt scrişi mai sus, iarăşi de a lor bunăvoie. Iar apoi, şi semne au pus, ca să se ştie: de la Măgura cu Piatră pînă la Grindul cu Nisip, pînă la poiană şi la Măgura Obedelor şi Măgura cu Crucea şi Măgura Ţiganului, pînă la drumul Vădastrei, la Piatra Măriei pînă la culare 2 cu tufele, din piatră în piatră, din priloagele oveselor la Drumul Piscului, la Piscul Cîrn, la Drumul Rusciei. De aceea, au vîndut toţi aceşti oameni mai sus-numiţi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a tuturor rudelor lor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele ce s-a scris mai sus, lui David spătarul şi cu fiii lui aceste ocine mai sus-scrise, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea pe dregătorii domniei mele: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Dumitrachi spătar şi Sîrbul stolnic şi Pană comis şi Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Ispravnic, jupan Mitrea mare vornic. A scris Ivan logofătul din Oraşul de Floci, în cetatea de scaun Bucureşti luna iulie 22 zile şi cursul anilor de la Adam pînă acum, anul 7102 <1594). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 540 (Ep. Rîmnic, CXII/2). Orig., perg. (43 X 35), pecete timbrată căzută. Cu două traduceri, una de la sfirşitul sec. XVIII, cealaltă de la începutul sec. XIX. EDIŢII. Trad. DIR, B, 139-140. Facs. Ibidem, 465. 1 Cuvînt adăugat ulterior. 2 Holdă cu buruieni. 78 <1594) august 3. f diHAOCTY'BIO BOJKYBIO, îw dllHX’dHit ROHROAd H rOCflOAHHK RTiCOH 3BA\AB £rr-ppORrtdJfHCKOf, CHHTi RBAHKdrO H np-fcA*KpdrO IISTpdUIKO ROHROAd- /k,dRdT rOCflOACTRO MH cYlO flORBAtHÎB rOCflOACTRO A\H BOAEpHHtS rOCnOACVRO AtH Gt-IiHHATi flOCTBAHHK, I3K0JKE Ad A\8 BCT HAt H CHHORH ETO, HAHUBJKB Bor» flptAdCT, CBAOX Ba’KK’KHEIIIH R’kCdX', CKC RliCJJf )fOTdpOAt H CKC R"KCdX A*X®A*K H CKC RTiCEX REMHhYH H CEAOJf H(OAVkU H KdAdn-Kp H GdAH-fc B'KCdX’ CKC RTiC^Jf JfOTdpORE H CKC R'KCdX A®“ XOAOK H C*KC B'KCdX KEMHHYH H CEAOJf BpdAOlJIHHd H 4>HAHiaUlH H RTipHEl(lH flOAORHH©, WT nOCRSAE? C"KC RTiCEX A®X*A©K H CKC RTiCEX REMHhYH. IIohBJKS cY» CSAORSX RHIUE pEMEllH C8r BHAH JKSll IHEU.fR KHpfRj TdJKS EH CHHORHX WT CEA© EH HfcCT WCTdA H HHJKE AP^rg pOAHHS, TTiMYW Gt'KHHA'K (10CTEAHHK, EHOK. fl 8 TEM JKSndHHU,d KHpd, T’feTKd Gt’KHHA’KR nOCTSAHHK, WHd BCT AdpOBdA H [lOAlHAORdA [10 BHSKOM CH Gt’KHHA'K nOCTEAHHK CKC CYlO CSAOREX RHIUE pSMEHO H CKC B’KCdX .dUHrdHH. H ECT HA\dET H ApSrH RHOK WT AP^CO CTpdHO, Hd HAlS /l,8MHTp8 AWTWl|sBT U’T IIaEUIOHH. TdJKE, HSrO HfcCT AdA HHljJO Ad HXAld WT EA0RE. fi (10 C’KMp’KTH JKHTEAHHHfR 105 www.dacoromanica.ro KhPEK, A /^8a\HTP8 AWrW$(T WT IIa(UIOH TJKO £OT(UI( AA K'k3HAMHIUf WT KOA\AT( JKSnP-HHIţCS KHPCK nOAOKHHO, A GT’kHHA'k IIOCTCAHHK fi,A E-kSHMAdlK AP**™ nOAOBHHO WT KO/Hi-TOK( T-kTKAAICH KHp(K. (I 8 T(M pAAÎ, rocnoACTKO A\H CkAX PA(AAA H Ck HCTHH-CTKOZAA CkC K-kCAX nOMT(HH8A\8H npAKHT(AH POMIOACTKO AXH H CkM fi,AA POOIOACTKO AXH M(JKA® HM A KOACPH HI HMC /^OBp( AKOPHHK WT KoCTOJIH H fiAA't MJfPpHHK WT Tp-kATlIJH H fllAHt WT M'KHHMHIIH H H*PO( WT HuiAAHHIţA, lAKOHU AA rA(AA KAKO JfOKHT HC-THHCTKOKAA CkC HHJfHO A^Ulf, TAKO AA HJf CJJAHUH H A<* TAKAXHCAA H A<* HCTHH-CTKOKAA, KAKO (CT WCTAKHA JKgnAHHIţA Kh?A CkC (3HK (H HA Bp(AX( SA C’kAtp’kT. Ta>KI WHH TAKO (CT HCTHHCTKOKAA H C$A"f CkC HHJfHO A^Ulf, KAKO WT KOA\ATOB( >KHT(AHHHIB KhPIK a a AP^HUlf /V,8a\HTP8 AWPW$(T IAHH A*AO WT K*kC(X KOMATOK( H WT Cn(HS8, A ApSrO A(A0 a A AP^^HUJt GT*kHHA*k (IOCTCAHHK, A TpfTAPO A*AO, 1410 Ct 30KI Atrt® JKSnAHHHIK I$HP(K, AA K-kSHAIAtT GT-kHHATi nOCTCAHHK, nOHOKI TAKO (CT WCTABHAA WHA, A A HJf nOAltH^HT H AA CkTBOpHUK CApAKgCT( H B"kCHX MTO K'kCTptîEORArtl nO CkMP*kTH (H H HA 5KHKOT IH. G(ro paaY, aaa®;C®m8 h rocnoACTso a\h kako aa ApitackUiH A$axhtp8 awpw- $IT IAHH A*A WT KOA\ATOK( JKgflAHHHfB KHp(K (AHO A*AO, A GTTkHHA-k nOCT(AHHK AB( A*A0K(, A C(AOK( H AlţHPAHH BlkCHX AA AP^H GT-kHHATi nOCTlrtHHK, A A$AUITp8 AWrW$(T A a H( H/HAT H( (AHO AUTfJf CTiC C(AOK( H CkC AlţHPAHH, nOHOKI CkAX KHA(A POCnOACTBO A\H HA pgKA EOAfpHHg rocnoACTKO A\H GT'kHHA’k nOCT(AHHK H KHHPA 5K$-ndHHU(B Khp(b, iaK0 (ct aapobaa h homhaobaa no bhokom ch Gt^kha-b nocTWHHK CkC cYlO C(A0B( H C-kC AlţHrAHH. H nOCTAKHA B(AHKO KA(T$0, KAKO KOPO nOUKCTBTH (H JfOKJO CkTKOpHAH AP$3H CA\t!JJ(HY(, I3K0HÎI A A pA3AtAHTH MHAORAHYl H nOM'bHA (H, A A TWrO MjAOBOCk AA (CT A$8pHCAH WT KAAAYKA XpHCTOC HA Bp(AU WT C&KA(hY(, (CT CkC H>AA H CkC npOKiKTOMg {IpYia HA (AHO MfcCTO H AA (CT 3KUHAIT WT THY CR-feTH WTkHH (»( C8T B*k HtKIIO. fl nOTOA\S, GTkHHAlk nOCT(AHHK) WH 3A CBO(A\g A^SpO KOA'k CAM npY(A*T np^A pocnoACTBo mh, T(p( (ct a^hocha no npTkioBpATYM-feAT *ro, no Ntro( H AIohch^, T(p( (CT 8aO»HA H EPATCTBOBAA no K-kCAJC C(AOS( H AlţHPAHH H no B-kCHX KOMAT( (ro H no B-kC(X HAXtHÎf (PO, AA HX (Ct EpATH H K*k AXtCTO 3A CHHH, nOH(H<( CHHH WT T(AO (ro H-kCT CkTBOpHA. ă nO CkMp-kTH (PO, BTiCAJf C(AOK( H AlţHPAHH H K"kCA)f komatok( a a (ct H'kro(K h YHohchk, iako}K( aa noAUH8(T. H (ct noMHAOKAA no H,kro( H fllOHCH CkC Toro C(AOK( H AlţHPAHH, PAaY A8U1( (ro H CkC B(AKKOAX KrtlT^O WT np'kA rocnoACTKi mh- G(ro paaY, AAAoy®'" H rocnoACTKO a\h GT-khMA-kK nocT(.«HHK h Htro(B h YHoHCH aa (ct hm WHHHO WXAKS, HM H CHHOKH (ro, KHOXOAXB H np(KHOMHTOM8, WT H(KOrOH<( H(nOKOA'kEHM8, nopH3 rocnoACTKO A H. Gh}K( CK-kAHT(AY( nOCTAKHM POCnOACTKO mh: 3<8nAH YHHTp-k K(A AKOpHHK H >K8nAH flHAP'b K(A AWrW$(T H H'krp^ CnATAp H :K8nAH IIAHPPATH BHCtYiAP, IlAH'k KOMHC H Gp-kE&l CTOAHHK, YHAHTJ n^ApHH C H JKgnAH KoHH K(A nOCT(AHHK. H HCnpAK-HH<, âlHTP'k K(AHKH AKOPHHK. IIhCAX A3, II-kTpS AWrW^KT. AX'kCdţA AKPSCT P AkHH, WT HaAAAXA AC HHHt, A-kT xSpr. t îw fllHJt AHABUHU7/, AH/(CTYK EOHîYlO POCnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Stănilă postelnicul, ca să-i 106 www.dacoromanica.ro fie lui şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, satul Vîlcăneştii toţi, cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii şi satul Ciomăgeştii şi Galopăr şi Salcea toată, cu toate hotarele şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii şi satul Braloştiţa şi Filiaşi şi Cîmeşti jumătate, de pretutindeni, cu tot venitul şi cu toţi vecinii. Pentru că aceste sate mai sus-zise au fost ale jupaniţei Chira; deci, fii din trupul ei n-au rămas şi nici altă rudă, numai Stănilă postelnicul, nepot. Iar întru aceasta, jupaniţa Chira, mătuşa lui Stănilă postelnicul, ea a dăruit şi a miluit pe nepotul său Stănilă postelnic cu aceste sate mai sus-zise şi cu toţi ţiganii. Şi a avut şi alt nepot din altă lăture, anume Dumitru logofăt din Pleşoi. Deci lui nu i-a dat nimic să aibă din sate. Iar după moartea jitelniţei Chira, iar Dumitru logofătul din Pleşoi aşa a vrut să ia jumătate din averile jupaniţei Chira, iar Stănilă postelnicul să ia cealaltă jumătate din averile mătuşei sale, Chira. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am adeverit cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei 4 boieri anume: Dobre vornicul din Costeşti şi Badea paharnicul din Grădişte şi Manea, din Măniceşti şi Neagoe din Işalniţa, ca să cerceteze, cum vor adeveri cu sufletele lor, aşa să-i judece şi să-i întocmească şi să adeverească, cum a lăsat jupaniţa Chira cu limba ei, la vremea morţii. Deci ei aşa au adeverit şi au judecat cu sufletele lor, ca din averile jitelniţei Chira să stăpînească Dumitru logofătul o parte din toate averile şi din bani, iar cealaltă parte să o stăpînească Stănilă postelnicul, iar a treia parte, care se cheamă partea jupaniţei Chira, să o ia Stănilă postelnicul, pentru că aşa a lăsat ea, ca s-o pomenească şi să-i facă sărăcustele şi toate ce-i vor trebui după moartea ei şi în viaţa ei. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să stăpînească Dumitru logofătul o parte din averile jupaniţei Chira, o parte, iar Stănilă postelnicul două părţi, iar satele şi ţiganii toţi să-i stăpînească Stănilă postelnicul, iar Dumitru logofătul să nu aibă niciun amestec cu satele şi cu ţiganii, pentru că am văzut domnia mea la mîna boierului domniei mele Stănilă postelnicul şi cartea jupaniţei Chira, că a dăruit şi a miluit pe nepotul său Stănilă postelnicul cu aceste sate şi cu ţiganii. Şi a pus mare blestem, ca cine va face alte amestecuri, după săvîrşirea ei, ca să împartă miluirea şi pomana ei, iar acel om să fie afurisit de stăpînul Hristos la vreme de judecată să fie cu Iuda şi cu blestematul Arie la un loc şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia. Iar după aceea, Stănilă postelnicul, el de a lui bunăvoie, singur a venit înaintea domniei mele, de a adus pe verii lui primari, pe Neagoe şi Moisi, de i-a aşezat şi i-a înfrăţit pe toate satele şi ţiganii şi pe toate bucatele lui şi pe toate averile lui, ca să-i fie fraţi şi în loc de fii, pentru că fii din trupul lui n-a făcut. Iar după moartea lui, toate satele şi ţiganii şi toate averile să fie ale lui Neagoe şi Moisi, ca să-l pomenească. Şi a miluit pe Neagoe şi pe Moisi cu acele sate şi ţigani, pentru sufletul lui şi cu mare blestem, dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Stănilă postelnicul şi lui Neagoe şi lui Moisi, ca să le fie ocina ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrea mare logofăt şi Negre 1 spătar şi jupan Pangrati vistier, Pană comis şi Sîrbul stolnic, Manta paharnic şi jupan Coci mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. 107 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Pătru logofăt, luna august 3 zile, de la Adam pînă acum, anul 7103 <1595>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCI/10. Orig., perg. (26,5 X 39) pecete timbrată. Data greşită. Datat după divan. Dealtfel, la 3 aug. 1595 Mihai se află in campanie împotriva turcilor. EDIŢII. Slav şi trad. Codrescu, III, 129—132. Trad. DIR, B, MO—H2. 1 în documentele originale din acest timp mare spătar este Dumitrache. 79 <1594> august 5. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voivod şi domnu a tot? Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răpăosatului Pătraşco voivod. Dat-am această poruncă a domnii m61e sfintei mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, hramul sfîntului ierarh şi făcătorul de minuni Nicolae, ca să fie ţiganii Nicola şi Oprea şi frate-său Lupdi şi Lupul cu feciorii lui Mora şi Vladul i Stanciul i Radul i Muşat. Pentru că aceşti ţiganii, ei au fostă furat neşte cai ai unui om, anume Stanciul Carai ot Comoştdnii. Apoi, Stanciul Carai, el vrea să spînzure toţi ţiganii aceştea; altu om, Muşat Sărbătiş, el i-au răscumpărat de la furci cu mănaca lui cea dreaptă. Atuncea, jupan Stepan vel clucer i-au cumpărat de la Muşat dreptu 1 400 de aspri bani gata şi drepţii z6ce boi. Apoi, jupan Stepan biv vel clucer iar i-au dat la această mănăstire ce e mai sus-scrisă pentru sufletul lui şi al părinţilor lui şi să fie pomenit la sfîntul jărtvenică întru pomenire v6cinică. Şi iar să fie altu ţîgan, anume Vladul şi cu ţiganca lui şi cu ficiorii lor, pentru că au fost aceşti ţîgani ai lor de moştenire, ai jupanului Stepan biv vel postelnic şi ai jupîndsei lui, Caplei. Apoi, aceşti boiari s-au făcut fraţi de cruce cu jupîn Stepan biv vel clucer şi l-au dăruită cu aceşti ţiganii cu ştirea tutolor boiarilor de pe acea vrdme. Şi am cetit şidomniia mea hrisovul şi am aflată pe aceşti ţîgani ce sîntă scrişi mai sus, toţi scrişi în hrisov. Pentru ac6ia am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri, ca să ţie şi să stăpînească pre ei. Şi iar au cumpărat jupan Pîrvul biv vel logofăt, feciorul lui Stepan clucer, satul Nebuna de la Isufu şi de la frate-său Drăgan de peste tot şi cu tot hotarul dreptă 12 000 de aspri gata. Şi iar i-au mai dat şi adaos la sfînta mănăstire. Apoi acestă sată n-au fostă ca să fie stătător, ci l-au luat alţii de la sfînta mănăstire. Iar apoi, Isufu şi cu frate-său pentru acestă sată au dat altă sat dreptă ..-1 cu tot hotarul, din cîmpă şi din pădure şi din apă şi cu tot venitul, sată pentru sată, încă part6 lui Iosif şi a lui Drăgan şi încă n-au ajunsă preţul satului Nebuna, ci iar au mai dat Isufu şi frate-său Drăgan şi trei sălaşe de ţîgani care s-au scris mai sus, la începutul cărţii, Nicola şi Oprea şi frate-său Lup6i. Atuncea au ajunsă preţul acestor 12 000 de aspri gata ce sîntă mai susă-scrişi. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea mănăstirii ce-i mai sus-scrisă, Coşuna, acestă mai sus-zis sată şi ţîganii ca să-i fie sfintei mănăstiri ocină 108 www.dacoromanica.ro ohabnică şi să fie aceşti boiari ce s-au scris mai sus ctitori, Pîrvul [logofăt] biv logofăt, vdcinica pomenire în vdci, amină. Că iată şi mărturii am pus domniia me: jupan Mitrea vel vornic, Andrei vel logofăt, Radul postelnic, Andronie vistier, Dumitru clucer2 Manta postelnic3, Sîrbul stolnic i Nicola vel orujnicu. Şi am scris eu, Ivan logofăt din Oraş de Floci, avgust 5 dni, 7103 <1595). Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 430—331. Traducere. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. DIR, B, 142— 143. 1 Loc alb. * în loc de spătar. * în loc de paharnic. 80 <1594—1596) august 7. f ÎQhaoctYk eokYio, jfw fllHjfdHA KOfKOA H rocnoAHHK. AdKdT rocnoACTB*» AIH cTk> nOKfAtHVl TOCnOACTEO AIH WTlţg (PSAlfH WT CBtTdd AlOHdCTHp THCAltHCKhlH, Hd HAU DfppYl, HK05KI A<> «T SOAfH CTiC cYlO KHHPS POCnOACTEd A1H, A<* STk3HAtdtT KdAld WT IlHCTpfU, WT EAdTO nOAOEHHO, dAH A<> SSHAIdlT BdAld WT pHEg, laKOKf fCT BHAO H WT no nptKAt BptAU SdKOH H nOAlHAOBdHYf WT AP8SH POCnOA^pH, TdKO nOA\HAOEdA H POCnOACTEd AIH, IdKOlKf A<> SSAlT EtHHOf B'h.CnOAlHHdHYf Hd CEfeTOtO Kp-RTBHHK POCnOACTEO AIH H pOAHTlAlO POCnOACTSO AIH. TfAI pdAY, Ad C«T E0AHHU.H CA&3H WTIţg fPgAlfHd WT CBfcTd AlOHdCTHp, IJKf fCT EHlUf I1HC, THCAltHd, Ad SăHAldtT KiAld, dAH flfA CE*T0Alg AlOHdCTHp. H HHŢTO Ad Hf CAVfcfT nOKSCHTH EdHTOBdTH HAH 3'npfTHTH npfA CHIO KHHPS POCnOACTEO AIH, (p( d TOPO MhAOBIKTi, fîKf ŢOKfT nOKSCHT EdHTO HAH SdnpfTHTH npfA CY» KHHPg POCnOACTEd A\H, *pf d TOPO 3AO CpdAIOT X0KfT «AldTH WT KTv POCnOACTEd AIH. ToH POEOPHAI POCnOACTEd AIH, HHdKO Ad HfeCT, nO pfH TOCnOACTEd AIH. HcnpdBHHK, CdAI pfH POCnOACTEd AIH. IlHCdX ÎKdH AWPW$fT, AfkCflţd dKPSCT 3 A<>HH. f îw AlHXdHA EwfEWAd, aihaoctYio eokYio POOlOAHHIt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen de la sfînta mănăstire Tismana, anume Serghie, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să ia vama de la Bistreţ din baltă jumătate, însă să ia vama din peşte, cum a fost şi mai înainte vreme legea şi miluirea şi de la alţi domni. Astfel am miluit şi domnia mea, ca să fie veşnică pomenire la sfîntul jertfelnic domniei mele şi părintelui domniei mele. De aceea, să fie volnice slugile părintelui egumen de la sfînta mănăstire care este mai sus-scrisă, Tismana, să ia vama, însă partea sfintei mănăstiri. Şi nimeni să nu cuteze să încerce să tulbure sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om care va încerca să tulbure sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele, acela rea ruşine va avea de la domnia mea. Aceasta spunem domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. 11 — Documente — România — c. 1026 109 www.dacoromanica.ro Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Ivan logofătul luna august 7 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1541 (m-rea Tismana, XC/8). Orig., hîrtie (29,5 X 19,5) pecete aplicată deteriorată. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XVIII. Altă traducere ibidem, ms. 329, f. 616. Datat după egumenul Serghie, care în 1597 e numit episcop de Muncaci. EDIŢII. Trad. DIR, B, 143. Facs. Ibidem, 466. 81 <1594> august 9. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce să zice Coşuna, unde iaste hramul sfîntului ierarh şi făcătoriului de minuni Nicolae Mirilichieischi ca să fie volnici călugării de la sfînta mănăstire cu această carte a domnii mele să ţie satul Săcuiul tot, cu tot venitul şi cu rumânii, pentru că însumi l-am dat domniia mea a fi la sfînta mănăstire precum au fost şi mai denainte vrăme. Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatului Alixandru voevod şi cartea părintelui vlădica Eftimie, cum că au fost dat şi au închinat sfintei mănăstiri de jupaniţa Stanca, muma Barbului postelnicul a fi lor văcinică pomenire, întărind cu blestem. Aşijderea am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri ca să ţie satul Săcuiul ce iaste mai sus-zis cu tot venitul. Şi niminea să nu îndrăznească a bîntui, preste cartea domnii măle. Şi într-altii chip să nu fie, după cuvîntul domnii mdle. Şi ispravnic, jupan Andrei vel logofăt. Şi s-au scris în luna lui avgust 9 dne. [Fără leat]. Io Mihail voevoda. Tălmăcit de pe cartea sîrbească, Dlesiarhul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 101. Traducere. Altă. traducere, ibidem, ms. 722, f. 328, după care s-au făcut întregirile din paranteze. Anul după ispravnic. EDIŢII. DIR, B, 143-144. 82 <1594) august 17. f fiii HAVfc WTlţ4 H CHH4 H CRteTOPO TpOHlia HlpaSA^AHMi K-b, KtKH, 4MHH. Gijki eo Gtmh h HîfHi «m8, Bohk4 h chh-k ih, Htroi, HcnHeajfoM clfio Ham» KHHr» CIM» EOAtpfH» >K8n4H Gtohk4 rtoph Awrw$«T, qkohu a<» «8 ict w«ihh$ 8 CIA6 ©Tp-hMEd A*A fiOHK-hR, H«H4 GT4H0R H CHH$ fH HtrOJB R'b.CaX» WT nOrtIO H WT UISM H WT BOA H CTkC BpOA 34 K0A«HHH$ H WT CIAdAHlllf ClAOR» h WT nocR$A«» WT no R'hCOH JfOTJpOM> SIHIHM C-MI npOAdd MHJKI CM WMHHg GtWHKTvK AWrW^JT .sa x4T acnpn potosh. H npoAaA®! sa H4iu8 Aoepo eoaio h c-kc 8sh4hYi Rtctdi mi-.rTiauiOM wt pop h wt A®a h wt no wkoao mIjcto. ( 110 www.dacoromanica.ro NaHnamjKf h ckiaitiaYi noerdK/ctiM no hmi: XdMSd awrw^T h HiKSAd kia apiuaui h Gp-KS8rt ctoahhk h non Gtah wt TtpHiiţH h Konan wt fi’KA'feHH h Ikah WT IIISlUHUi H ESpTgA WT TgpSSp-k H E’bpKdH AWrwţlT WT AlHpOlllH H /^OEpHH Awrw^eT wt Tstiuuiiih h non Aasap wt rpouiapH h iuiijki 13h EOAtpH h MlrYiauiH, kako Aa (ct cYio HdiuS SctpoihYi HinoKOA’kBHMO k*k E'bKH w XpHCTt, dMHH. Ilnca^ as, EkpKdi AwrwţlT, M-bcfiţa asrScT §y a 1 boieri şi megiaşi, ca să fie această întocmire a noastră neclintită în veci, în Hristos, amin. Am scris eu, Bărcan logofătul, luna august 17 zile. Arh. St. Buc., S. I. nr., 1587 (Ep. Rîmnic, C/8). Orig., hîrtie (31 X 20,5), pecete inelară, timbrată.. Cu traducere din 1820. Datat ca fiind anterior actului din 4 iulie 1595. EDIŢII. Trad.ADIR, B, 146. 1 Loc rupt. 83 1594 (7102) august 17, Bucureşti. t /HhaoctYw eokYiio, lw /Qhţaha koiboa<* h rocnoAHH-h k-woi simai Jfrr-PPOkai^Yhckoh, chhS EfAHKaro h npfcAOEpdiro, noKOHHdro IIlTpdiiiKO boIboaS- ţ^iUT rocnoACTso mh cYio noKiA-kHYl rocnoACTBd mh hohtIhhomS npdBHTlAio roenoACTKd MH JKSfldH GlkpESAOK BIAHKH CTOAHHK H CE KpdTOM CH nOnlB GtAH WT TlpHlIţH H ChC CHHOBH HM, lAHIţlM EoPTi npHIlSCTHT'h, HKOJKf A<* *CT HM WHHHS CIAO EHCTpHIţd nOAOBHHA H ChC KlHHHHM H WT nOAlO H WT UlgM H WT BOA$ CtC KOAHHHlţt, Bdpl lAHKd CI XTIT HSBpaTH H C*W KTvCOM A9Ţ0A9K WT flOCKgAY, dAH A,''<* EdA»K H A^d KpdTOM CH PdAYAOB WT PoUlYia. 3dHlJKI TOPO CIAO, WH ICT KHA Sd A^AHhS EdAIK H KpdTOM CH PdAV''0B. TdJKl Td ICT BHA npOAdA EdA’b H KpdTOM CH PdAVA WT PouiYia EhiuSaok awpwi^it wt E'kaaujiY sa xS” acnpH totobh, ţipi io Hjf c8t riAd- THAH fiHUjSA AWPW^IT no EdA't H no KpdTOM CH PdAVrt C1‘C T,Jf «tlpH Sd IAHd A$>KH0 wt KTi IAHH IBpiHH, Hd HMI flBpdM WT Hd ElAHKd G3kh8, IlflIHCi WT rfO npt-5KA( Bp-bMI. 111 www.dacoromanica.ro fl noTOiw, no ctMp'hTH Ehui8aob AWPWi|SCT, A flJHTp-fc, chh» EhuiSaoe aw-riVjJSIT, WH tCT KHA flAAH»A KTv (AHA HlKOAt BCAMA SA A. TaîKI TA CCT KHA npOAAA /IlHTP'b, CHHg EhuiSaOB AWPWjJlCT TOPO CfAO EHUlI (CT pCMIHjJ EHCTpHlţA flOAOBHH», AfAA Eaacb h a(aa epatom, Paavaok, WT n®cK8Al iiohtchhom» iipakhtcaio pociioa- CTKA MH >K»C1AH G'KPESaOB CTOAHHK H KpATOM CH ItOIlCE GtAH, nAK SA x3 ACnpH ro-TOKH, TlpC M» CCT KHA HCK8IIOKAA fllHTpt PAAKg CM» CTvC TCJf ACnpH WT HAA TA* SA A AHAO OKC *CT KHA ClvTKOpHA. H TCJf ACnpH BHUlf C»T nHCAHH WT HAM» ICT A,iA fljHTpt KTk p»KA DltTpSK AWPWJ|SCT WT 4>TvAK0H H KT» PSKA AP<*™MHP*K AWPWijsCT WT K8pTHUIOApA, SAHHKC WHH C»T KCSAUIH no fllHTp'fe ACnpH BHU1* p’fejf HA H’bKOf VbAfnH. H nAK A<* «8 CCT npABHTCA POCnOACTBA MH >K»nAH GlvpKSAOB BCAHKH CTOAHHK H KPATOM CH C10I1CK GtAH *AHH ICaIcAH 3A AlţHPAHH. nO HM* Tp*8p I^HPAHgA H CTvC IţHPAHKAAA CH, HA HM*.. .1 H CkC BTvCHJf CHHOBHM HM, EAP* KOAHlţH JfOKCT pOAH WT HHJf, SAH(>K( IO HJf CTvM nOMHAOBAAH POCnOACTBO MH p^AÎ K"bPHAPO H lipAB» CaSîKK» fftC MH C»T n0CAg>KHAH POCnOACTBA MH. H nAK nOK&IHA ICT nOHTlHHOAilg npABHTCA POCnOACTBA MH JKgllAH GlvPK8A B*A CTOAHHK H Ck EpATOM CH nOIlA GtJH WT HAA ©npt, CHH» EoiOT'hB WT IICTpCI|IH *AHH AlţHPAH nO HM* GtAH 3A xÂp ACnpH POTOBH. H npOAAA CCT fflHTp-fe, CHH» EHWSaOB AWPWjfcCT TOPO C*AO EHCTpHlţA IlOAO-BHHA CTvC SHAhY* KTvCfcM MCPYlAUlOM WT WKpTvCTTv MtCTOB, WT POp H WT H3AOA H wt np*A rocnoACTBA mh. G*PO pAAY, A<*A®X H POCnOACTBO MH CIOHTCHHOM» npABHTlAlO POCnOACTBA MH >K»nAH GtvPeSa bcahkom» ctoahhk» H EpATOM ch non*B GtAH, I3K02KC A<* M8 WT ccao Ehctphha noAOBHH» wt nocB$AV) aah a*aa Eaa*b h a*aa epatom ch Paavaok H T*Jf AlţHPAHH BHUI* C»T nHCAHH, laKOHCC A4 WT HM WHHHg H BTv WJfAE», HM H CHHOBHM HM H HBHSKOMg HM H np’fcKHSHCTOM» HM H HH WT KOPOÎKAO HCnOKOA’bEHMO, nopHSMO rocnoACTBA mh. Gch{* 8eo h cb*a*t*aY* nocTABA’bCM POcnoACTBO mh: Jk8iiah iliHTp'fc bcahkh ABOPHHK H ÎKSflAH EhAPIW BCAHKH AWrWjJiCT H GTATAKH BCA BHCTYiap H A»MHTpAKH bca cnaTAp h IIaha bca komhc h GptveSa bca ctoahhk h /Hahta bca ncjfApHHK h JK»flAH T»A0P BCAHKH nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, flHAPCIO BCAHKH AWPWî|seT. ____ IIhc as, cQSuiat nHcciţ, B'h ctoa ppaav » E$k$pci{jh MtcciţA abp»ct sy AhHH» Eli TCKMLllYM'k A’feTOMT» WT EaAMA A® CCPO nHCAHYC, Eli AfcT x3pB. | Iw /Hh^aha bwcbwaa, mhaoctYio eoîkYio poccioahhiv. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic şi cu fratele său popa Stan din Cerneţi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină satul Bistriţa, jumătate şi cu vecinii şi din cîmp şi din pădure şi din apă cu morile, oricît se va alege şi cu venitul de pretutindeni, însă partea lui Badea şi partea fratelui său Radul din Roşia. Pentru că acest sat, el a fost de moştenire al lui Badea şi al fratelui său Radul. Deci, l-a vîndut Badea şi fratele său Radul din Roşia lui Vişul logofătul din Băldeşti, pentru 7 000 aspri gata, cu care i-a plătit Vişul logofăt pe Badea şi pe fratele său Radul cu acei aspri, pentru o datorie de la un evreu, anume Avram de la Ocna Mare, încă dinainte vreme. Iar apoi, după moartea lui Vişul logofătul, iar Mitrea, fiul lui Vişul logofătul, el a căzut într-o nevoie foarte rea. Deci a vîndut Mitrea, fiul lui 112 www.dacoromanica.ro Vişul logofătul, acel sat ce s-a zis mai sus, Bistriţa, jumătate, din partea lui Badea şi'din partea fratelui său Radul de pretutindeni, cinstitului dregător al domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic şi fratelui său popa Stan iar pentru 7 000 aspri gata, de a răscumpărat Mitrea capul său cu acei aspri din acea faptă rea ce a făcut. Şi acei aspri ce sînt scrişi mai sus, dintr-înşii a dat Mitrea în mîna lui Pătru logofătul dîn Fălcoi şi în mina lui Dragomir logofătul din Curtişoara, pentru că ei sînt chezaşi la nişte gelepi pentru Mitrea pentru asprii mai sus-zişi. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic şi fratelui său popa Stan un sălaş de ţigani, anume Greur ţiganul şi cu ţiganca sa, anume ... 1 şi cu toţi fiii lor, oricîţi se vor naşte din ei, pentru că am miluit domnia mea pentru slujba credincioasă şi dreaptă cu care m-au slujit pe domnia mea. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic şi cu fratele său popa Stan de la Oprea, fiul lui Voiută din Petreşti un ţigan, anume Stan, pentru 1 100 aspri gata. Şi a vîndut Mitrea, fiul lui Vişul logofătul acel sat Bistriţa, jumătate, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic şi fratelui său popa Stan, ca să le fie satul Bistriţa, jumătate de pretutindeni, însă partea lui Badea şi partea fratelui său Radul şi acei ţigani ce sînt mai sus-scrişi, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi mare vistier şi Dumitrachi mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Tudor mare .postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Am scris eu, Muşat scriitorul, în cetatea de scaun în Bucureşti luna august 17 zile, cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, în anul 7102 <1594). •ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 542 (m-rea Tismana X1I/5). Orig., perg. (45,5 x 34,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1846; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 83v—84 şi 335, f. 150-151 şi la Bibi. Acad., MCCXXXI/78. EDIŢII. Trad. DIR, B, 145-146. 1 Loc alb. 84 1594 (7102) august 23, Bucureşti, t IHhaoctYio eokYeio, Iw 1E1hx4Ha KOEKOAd h rocnoAHHă k-kcoe semae Jîrrppo- KrtdJfiHCKOH, CHHg RErtHKdrO H np-fcAOKpddPO, nOKOHHdrO IlETpdllIKO KOIROA#. AdKaT rocnoACTKO mh cYe noKE/vkHÎE rocnoACTKd mh EOivkpHHS rocnoACTKd mh, xgndHS IIvrpWK KTOpOM dpMdUl H CTvC CHHOKHM EMS, EdMIE M» Eorh npHnSCTHTh, HK05KE Ad M# ECT CEdO K'KAdpYH, E)KE CST no BOAd IKYlOdWR, nOdOKHHO WT no K'KCOM X°“ TdpiVM, ddH A(dd IKSndHd AtTKOK MIOMdp J H ndKH A*dd X8ndHd A'feTK®K KdlOUdp WT AoHMflJlY KTvCdX WT no KlwCWM JfOTdpWM, gapE EilHKd CE JfTETk HSEpdTk WT nOCK^AY, noHEiKE io ect noKSnHii E0/vkpHH8 rocnoACTsa mh khuie ect nHcan, wt HdA chhokh 113 www.dacoromanica.ro AtTKOK KAKMdp, WT d9HKA-E8UI H WT KpdTYl lAtS PdA8A H /^tTKO H Aar8a 3d xîjf acnpH roTOKH. H naKH noKgnHA ict EOA'kpHxS rocnoACTKa aih KgndH IItitp» ktopwai apMaui WT tu4, chhokh /^-kTKOK KAWMap, ijki c8t khuii nHcaxH, r mia^aT sa iţH-PdHH, no HAIlf K8pKH IţHrdHgA H CEC IţHIMHKAAt CH no HAM flHKd1 H CEC r CHHOKH no ham (xhipYian1, fânpt1 h napacKHsa h A^aihtps i^HraxSA h cec iţHrdHKdAi ch, no ham Hiopa h cec T chhokh no ham Eat^aai1 h Sapa1 h ^paroMHp1 h fAHa cicTpa ASMHTpWK, no HAM ^OKpa1 H f^HH EpdT$ HM no HAM dldKp-fc, WT ^HEA^SUl H WT PaAţfA H wt A-kTKO h wt Eaesa sa xĂîjr acnpH totokh. H npoAMOiu* AIhka%$ui H BpaTÎi iai8 PaAVA H /k/feTKO h AaeSa, chhokh x8nana /^-kTKOK KAioxap, cYixki no KHUII C$T plMtHl WHHHf H dlţHrdHH sa HHJfHIAI A°Epf KOAHJf H CEC 83HdHYl KTiCtAI AMrYiauioAi wt wkpicte AitcTOK, wt rop h wt hsaoa h wt npfA rocnoACTKa a\h. Gir© paAY a^A^JP h rocnoACTKO aih EOAtpHHS rocnoACTKa aih JKSndHS ITe-tp8k ktopYh apAiaui cYiaxi no EHUif c$t nucanf wmhhi h ai^HraHH, laKOWt a a ai8 ict WMHHg Klv WJfaBlk IAl8 H CHHOSHAI IAI$ H HKHOKOAI H nptKHSHfTOM IAl8 H HH WT k©p©jka* hi< noT'EKHOKiHO, nopH3/H©> rocnoACTKa aih. Gkki 8eo H cria*tiaYi nocTaKA-kfAi rocnoACTKO aih hcSimh fllHTp-fe kiahkh Abophhk h »8nan Ahapi» kiahkh Awrw^iT h Ctat^kh kia khctYhp h /^SAiHTpaKH kia cnaTap h IIahil kia koaihc h GtiPeSa kia ctoahhk h flSdHTJ kia nfjfapHHK h »8nd» Tsa°Pakh kiahkh iioctiahhk. H HcnpdKHHK, Ehaph© kiahkh awpw^it. H as, fllguidT micuţ, «ki io HanHcax k-e ctoahh rpaAV 8 ESkSpiijjh, Ai-kciiţ* dRrSCT KT A^HH, R-E TIKAIJjYaIE AtTOAIE WT flA^AId A® C|rO MiCanYl, K-E A-kT xSpK. t îw flJYjfdHA KWiBWAa, aihaoctYio kohcYio rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Patru al doilea armaş şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Vălarii, care sînt pe apa Jiiului, jumătate de peste tot hotarul, însă partea jupanului Detco clucerul; şi iar partea jupanului Detco clucerul din Doiceşti toată, de peste tot hotarul, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat boierul domniei mele mai sus-scris de la fiii lui Detco clucerul, de la Miclăuş şi de la fraţii lui, Radul şi Detco şi Albul, pentru 5 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele jupan Pătru al doilea armaş de la fiii lui Detco clucerul, care s-au scris mai sus, 3 sălaşe de ţigani, anume: Curchi ţiganul şi cu ţiganca lui anume Anca 1 şi cu 3 fii, anume: Opriian 1, Oprea, 1 şi Paraschiva 1 şi Dumitru ţiganul şi cu ţiganca sa, anume Ciura şi cu 3 fii, anume Vlădae 1 şi Zara 1 şi Dragomir 1 şi o soră a lui Dumitru, anume Dobra 1 şi un frate al lor, anume Mavrea, de la Miclăuş şi de la Radul şi de la Detco şi de la Albul, pentru 4 700 aspri gata. Şi au vîndut Miclăuş şi fraţii lui, Radul şi Detco şi Albul, fiii jupanului Detco clucerul,aceste maisus-zise ocine şi ţigani, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupanului Pătru al doilea armaş aceste mai sus-scrise ocine şi ţigani, ca sări fie ocină 114 www.dacoromanica.ro de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Statachi mare vistier şi Dumitrachi mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Tudorachi mare postelnic. Şi ispravnic, Andreiu mare logofăt. Şi eu, Muşat scriitorul, care am scris-o în cetatea de scaun în Bucureşti, luna august 23 zile, în anii curgători de la Adam pînă la această scriere, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CVIII/36. Orig., perg. (25 X 31), pecete timbrată. EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, 308—310. Trad. DIR, B, 147—148. 1 Nume scrise ulterior cu altă cerneală. 85 <1594> august 24, Bucureşti. t AlHrtOCTVfK» EOWYEIO, îw /IflHJfdHd KOEEOAd H rOCnOAHHv BtCOlO SEMdE JfSPPppO-BMXYHCKOK, CHH8 EEdHKdPO H liptAOEpdPO DfTpdUIKO EOEROA#- A^T POCnOACTEO MH cY»0 nosEiVkHYl rocnoACTKO mh CR-bT-bH eojkectkhYe MOHdCTHp pooioactko mh, PdiPOdEdMpo GatTH HEKOddE, HS POPHH EdpOIU EgKgpEI{IH, I3KC0KE fi,â HM fCT WHHHg 8 Ud'kA'bHH, lllECTdPO AEdO WT CEdd, ddH AEdO PiAYA 3PTiHUJ0p E'KC, Kifif EdHKO CI JfOKET HS-EP4TH WT nOrtK» H WT W8M H WT 110 KTvC JfOTdpWM. IIOHEXE CYE AEdO 3d CEdO EHdd ect Sd A'fcAHHti PdAVdOR 3rdfK8 h updT ch KodiţEs. TdJKf fCT npOAdd PdAyd 3pd« H EpdT CH K0dU,E TOPO CEdO Hd KHpHlţE KoCTdHAHH H EpdT CH ĂdlţKdpS Sd xAx? dCnpH Cp-kBpEHH. ă 8 TEM, POCnOACTRd MH nOKtinHd C*KM TOPO CEdO Bd'hA'bHYH WT KHpHl^E KoCTdHAHH H WT EpdT CH AdlţKdp# Sd xîT dcnpH POTOKH. H npOAdd fCT KHPHI^E KoCTdHAHH H CTiC EpjTg EMg AdtţKdp Sd HHJfHOM A«EP0 KOdIO, EES HH EAH$ CHdOCT. fl E-K TOIO, POCnOACTEd MH A<>d C*hM H npHdOJKHJfOM CEdO Bd'KA'^HYH CEtTOlO MOHdCTHp POCnOACTEO MH, KdKO A<> ECT POCnOACTEd MH H pOAYTEdEM POC-nOACTKd MH E-bMHOlO R'KCnOMHHiHYlO. GepO PdAY, AM«)fOM H POCnOACTEO MH CB-bT-bH, EOJKECTBHYE MOHdCTHp POCnOACTEO MH, IZKOKE fl,i ECT WMHHS W^dETi EH HEnOKOdEEHMO, no pEM POCnOACTEd MH. GEîKE 8eO H CREAETEdYlO nOCTdEd-bEM POCnOACTEO MH: K8IUH YIÎHTp-b EEdHKH AKOPHHK H >K«ndH HhAPEK» EEdHKH dVVPWEfsET H ©TdTdKH EHCTYiap H ,A,$MHTp8 CndTdp H IldHM KOMHC H G-kpsSd CTOdHHK H d/IdH0d WJfdpHHK H TgACP'IKH EEdHKH nOCTEdHHK. HcnpdEHHK, AÎHTpb EEdHKH Ae0Phhk- H as, H-br8d, HcnHCdX M-bcnvi dsrScT ka A^hh b-k CTOd rpdAV $ BSkSpeijjh, Eli dtT xSpP* t Iw AIY^dHd bweewa. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 567 (m-rea Sf. Ioan Bucureşti V/3). Orig., hirtie (28 X 40), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. Altă traducere la Bibi. Acad., MCD/103. Actul nu poate li din 24 aug. 1595; la acea dată ţara era ocupată de Sinan paşa. Datat după divan, din anul precedent. EDIŢII. Trad. DIR, B, 148. 86 1594 (7102) august 29, Bucureşti, t IHha»ctYi» e»jkYek>, Îw flÎHjfdHA KbEKOAd h rocnoAHH-h KlkCd( semae &rr- PP0KrtdXTHCK0H, CHHS KiAHKdrO H np-fcAOEpddrO, flOKOHHdr» HfTpjUIKO KOEKOA8- AdKdT rocnoACTKO mh cYk> nosEA'kHYc rocnoACTKd mh cs-kTOE e»jkectbh»e AtOHdCTHpg rAd-rOAfAiH rAliBliMOr, HAEIKE ECT JfpdAA MKCTHOia EAdrOKEl|IEHYE EoPOpOAHlţE, r.KOJKE Ad HAA ECT AlAd JK^lIdHHIţCK flldpr'kB, A1d|llPd dldOElOK EdH, KTiCdJf, KdpE EAHKd CE )(TET HSEpiT IVT CEAd H WT dlţHIMHH H WT K»AYHHIţE H WT KHHOPpiAb dAH WT A®Ad Bd-l|l&U CH illdGEIOK EdH nOAOEHHS II» HA\E WT KdpdKdA A-™ A®Ad H WT BETEJKdHH A_C» AEa» h wt KoAAOiirkHH A-cb aia» h c-kc kSke h BHHorpdAE H /^p'kHM'k A-ro A®a» h KopAdTEAE A_CO A* A» H II0TAO9YH A-r» A®A» H flldpAtSpEAE A-™ A®A» H I\>p flj-k-MEUlS A~r9 Aid» H WT \OA m-hMEUlS A-r» AIA» H GTp'kJfdl» Ar» A®A» H GdA^Kd A-r» A®d» H K»AHd a-c» Aid» H $pgAt»uiEH A~r» AK8ndH /^dHMIOd KHKUlE AKOPHHK WT Ep'MiKOS'bHH H WT «SnaH iUdHTd BErt flEJfdpHHK. Td>KE d I1CCAE, npH’fAE KddSrEpHM WT CEtTd MOHdCTHpd BHU1E ECT pE4EHd npEA rOC-nOACTBd MH SdKSnHO Sd rtHlţS H CTvC KOdtpHM rOOlOACTKd MH EHUJE ptjfj ^dNMIOd AKOPHHK H flldHTd (lEJfdpHHK. Td>KE HSBdAHdH C$T KddSrEpHM WT CBtTd M«HdCTHpiO npEA rocnoACTKd mh h npEA B'BctMH jicmtehhhmh npasHTEaYE wt AHsdHOB rocnoA-CTBd MH H KHHTd /HHJfHEB B0EE0A$ H KHHTd IJIe^dHOî BCEECA$* H BHAt^OM PCCflOA-CTBO MH H npOMETOpM E H HCTHHCTBdBdJf CTiM H SHdHA^V H TOCnOACTEO MH BEdMd AOBPE H CTiC EIlCH J104TBHHHMH npdKHTEdlE WT AHEdHOM PCCJlCACTEa MH, KdKO H'bCT C$T HMdrtH /V,dHMWd AKOPHHK H flldHTd IlE^dPHHK HH EAHd METt^ CKC TBJf CEdd H CTiC TWMHHE H dl^HrdHH H BHHOrpdAÎ, S5KS C$T EHUJE pt^ JKUlldHH IţEB fllaprtE, A^41Epd flld0EKiK EdHlta, H» ECT EH Sd fipdBOCT KOMdTH H WT AtAHHS WT EdlJl$M CH iUd0EW EdHSd, H» ECT A<>A WT HBIM Nd CfitTd MOHdCTHpS EKE ECT KHI11E pEMENd pdA’f A^UIE EH H pdAH A^UIE pCA^TEdEM EH, IdKOKE Ad ECT EH BEMHCE>1 BliCnCMHHdHYE H CElSTCB MOHdCTHP» Eli SKptnrtSHYE, d HHOKHM Eli (IHlJlS. H WCTdlUE A,dHMIOd AECPHHK H flldHTd nEjfdpHHK WT SdKCHd H WT CSKAEhYE WT npEA rocnoACTKd mh H WT npEA E’BC’bMH nOMTENNEMH npdEHTEdYE WT AHEdNOM rCCJlCACTSa MH. GBPC X AdAOJf°M H rOCnOACTBO MH CEtTOE MOHPCTHp WT rrtTiBTiMOI*, I3K0ÎKE Ad M8 ECT cYH CEdd H dl^HrdHH H BOAYnHI^E H BHHOrpdAH WMHHtJ WJfdBTi Eli BtKH H NH WT KOrOJKAE HEriOKOd'kEHMO, [JCpHSMO rOCnOACTEd MH. Gbjks Sec h cbeaeteaYe nocTdsdtEM rocnoACTEO mh: ncSnan dlHTpt beahkh ABOPHHK H HCSndH AhAPE» BEAHKH rtWrw^ST H GTdTdKH BSrt KHCTYldp H Ă,SMHTpdKH BEA endTdp H UdHd BEA KOMHC H GpiiESd EEd CTOdHHK H /HdHTd BEd (lEJfdpHHK H »SndH TSAOPH BEdHKH nCCTEdNHK. H HCnpdEHHK, AhAPEJO BEd AWrWjjiBT. H as, /HSllldT nHCEIţ, BJKB IC HdnHCdX’ Eli CTOdHH rpdAV BSKSpElflY, MiCCEIţd dErSCT K0 AkNH, ^AdMd A® HHHiE, Eli dtT xSpi. f îw YUY^dHd BWEECAd, MHdCCTYlO EOÎKYK rOCnCAHHli. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Glăvăciog, unde este hramul cinstita blagoveştenie a născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie toate părţile jupaniţei Marga, fiica lui Mathei banul, oricît se vor alege din sate şi din ţigani şi din mori şi din vii, însă din partea tatălui său Mathei banul jumătate, anume din Caracal a 4-a parte şi din Bete-jani a 4-a parte şi din Comoşteni a 4-a parte şi cu case şi vii şi Drencea a 4-a parte şi Corlatele a 4-a parte şi Potlogii a 4-a parte şi Marmurele a 4-a parte şi Măceşul de Sus a 4-a parte şi din Măceşul de Jos a 4-a parte şi Străhaia a 4-a parte şi Sadova a 4-a parte şi Ocolna a 4-a parte şi Frumoşei a 4-a parte şi Predeştii a 4-a parte şi Seaca a 4-a parte şi din Bucoveţ a 4-a parte şi Paia a 4-a parte şi Pleana a 4-a parte şi Slătinicul a 4-a parte şi Sălătrucul a 4-a parte şi Sparţii a 4-a parte şi Cuşcodia a 4-a parte, pentru că i-au fost vechi şi drepte ocine şi dedine jupaniţei Marga de la tatăl său Mathei banul. Iar apoi, jupaniţa Marga, fiica lui Mathei banul, ea a dat toată partea ei din sate şi ţiganii şi din mori şi din vii, ce sînt mai sus-scrise, sfintei mănăstiri de la Glăvăciov, încă din zilele lui Mihnea voievod, pînă a fost jupaniţa Marga în viaţă. Şi am văzut şi domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod şi cartea lui Ştefan voievod că a dat toate părţile ei jupaniţa Marga sfintei mănăstiri 117 www.dacoromanica.ro de la Glăvăciog pentru sufletul ei şi pentru sufletul părintelui ei Mathei banul. Şi s-a întîmplat jupaniţei Marga moarte şi s-au îngropat osemintele ei în sfînta mănăstire, care este mai sus-scrisă. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, acele ocine mai sus-zise şi ţigani şi vii au fost cuprinse şi cotropite de boierii domniei mele jupan Danciul fost vornic din Brîncoveni şi de jupan Manta mare paharnic. Deci pe urmă au venit călugării de la sfînta mănăstire mai sus-zisă înaintea domniei mele, de faţă, împreună şi cu boierii domniei mele ce s-au zis mai sus, Danciul vornic şi Manta paharnic. Deci au scos călugării de la sfînta mănăstire înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători din divanul domniei mele şi cartea lui Mihnea voievod şi cartea lui Ştefan voievod. Şi am văzut domnia mea şi am citit şi am adeverit şi am aflat şi domnia mea foarte bine şi cu toţi cinstiţii dregători din divanul domniei mele că n-au avut Danciul vornicul şi Manta paharnicul nici un amestec cu acele sate şi cu acele ocine şi ţigani şi vii, ce sînt mai sus-zise, ale jupaniţei Marga, fiica lui Mathei banul, ci sînt averile ei drepte şi de moştenire de la tatăl său Mathei banul, ci a dat de la ea la sfînta mănăstire ce este mai sus-zisă, pentru sufletul ei şi pentru sufletul părinţilor ei, ca să-i fie veşnică pomenire şi sfintei mănăstiri de întărire, iar călugărilor de hrană. Şi au rămas Danciul vornicul şi Manta paharnicul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători din divanul domniei mele. 1 aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Glava-ciog ca să-i fie aceste sate şi ţigani şi mori şi vii ocină, ohabă, în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi mare vistier şi Dumitrache mare spătar şi Pană mare comis şi Sîrbul mare stolnic şi Manta mare paharnic şi jupan Tudori mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, Muşat piseţul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti luna august 29 zile, Kf A<1 HM C8t IVMHHg 8 Top A*Ad BdipOM CH A®BP{K TSpEdTSrtOR RTiCd, . KdpC frtHKd CI XTHT HSEpdTH H IVT K»A<> H WT nOrt» H IVT IH8m H IVT no EHiCOAti X«Tdp«AV H C-kC KOAfHHltf, SdHGKf HM C8t CTdpd H npdEd W4HHg H 3d A^AThS. 118 www.dacoromanica.ro ă nOTOM HMAAH C#T npEHÎE A'AO'H CH Tat^A T8pE4T$A CEC PiAYA KHB BfA RHCTYiap npiA E^dA koekoaa. H chhe ect ctjipea topaa P*AYA bhctYhp tf>#pKM, KdKO (CT nOKAOHHA H npOAAA TATSA T8pEdT#A KHI1IE pEMEHA WMHH8 PAAYAOK 8pK*E km KHCTYiap. ă fiiUA koekoaa paeaax h c$ahx no npasAg H no sakoha h cec k-ech ■jkcththmh npaKHTEAYf rocnoACTK'k emb h hcthhctokaa ect rocnoACt'K-fe em8 kako HtCT nOKAOHHA, HH5KE ECT npOA^A Tat#A T#PKdT#A PAAYAOK ^P** KHCTYrap, dH# IO ECT npHTECH^A EES n#T H BES SAKOH. H WCTAA ECT PJAY* RHCtYhP WT S4KOHJ WT npEA £a4A KOEKOA4. TaKO»AEPE CUipEAH CE cSt Tat$A T»PEAt8a H CHHTv EM8, /^OBpE T$peat$a, cec Paaya ^Spk* bhctYhp ha ake kpath h npEA noKOHHAro poaYteaio rocnoACTBA AtH Iw IlETpailIKO KOEKOAA EKOJKE H RTi np’EKYH PEA^ npEA KaAA KOEKOAA. H nAK ECT CU1PEA ElAAAYA KOAtHC, CHH8 $$pK'hK, KAKO ECT IIOKAOHHA H npOAAA Tat$A T8pEdT#A HErOKA AfAA sa W8pK1iE WT HAHnptJKA* Kp-kME. fi A®* BpE T$PBAtBa, CHH$ TatSaOE T$PBAT$A, WH CE ECT nAAKAA sa kpheoctYe, K4KO HE IO ECT nOKAOHHA, HHJKE IO ECT npOAAA. fi 9 TEM, IIOKOHH4PO POAYtEAIO POCnOACTKd MH IlETpauiKO KOEKOAa PAEAajf h cBahx no npdKA# h no saxona h cec ktvch mecthth npaKHTEAYE rocnoACTK’k emB h shaha®X rocnoACTK'k em8 kako ect npHTECHgaa wt Bai|10M CH $8pKlL EES n$T. H WCTAA KaAABA KOMHC WT S4KOHJ H WT npEA nOKOH-uaro poaYteaio poctioactka mh Detpaiiiko koekoaa. fi nOTOM, HMAAH C$T npEHYE H CAgSH rocnoACTKA MH Aaee H A.OBPE npEA roc-nOACTKA MH CEC KAaSPEpYH WT MOHACTHp-b Gteaek CnATAp WT KApOUI POCnOACTKA MH E$K$PEI|IY. H CHU.E npEUIE KAAgPEpfH KAKO C#T nOK&IHAH KHUIE (TEMEHA WMHhS WT AtTKO KAlOHAp npH A^HH KOEKOAA, H8 K*EC ECT AP’B’KAA WT TOPAA A® «H- Ht CEC MHpOMt fi 8 TEM, POCnOACTKO MH PAEAAJf H C»AHX nO npdKA# H nO SAKOHA, CEC K'ECH MECTHTHMH npABHTEAYE POCnOACTKA MH H BHAkjf H npOMETAJf POCnOACTKO mh H khhph £aaaa boekoaa h khhph noKOHHAro poaYteaio rocnoACTKA mh IIetpauiko KOEKOAA SA WCTAUIE H HCTHHCTKOKAA CEM H POCnOACTKO MH KEAMA A®npE, KAKO c8t ehw cYio w*ihh$ A,aeek h A®kPJb bhuj( PEmEhh sa A'feAHHS wt npEJKAf Kp-kME. Gepo paaY, AAA®X h rociioACTKO mh ca83H pocnoACTRA mh Aaeek h epatom CH AoBpER, IZKOHEE Aa HM C»T cYlO W*IHHS H KTi W^AES HM H CHHOEHM HM H KH&KOM H nptEHgiJETOM HX H HH WT KOPOKAE HEnOKOAtBHMH, nO PE4 POCnOACTKA MH. Gejke 8ko h ckeaeteaYe nocTabatem pocnoACTKO mh: «Snau dlHTpk keahkh Akophhk H JKtSndH Hhapeio beahkh aopoeJset h .Gtatakh khctYhp h Ahmhtpakh cna-TAP H IlAHM KOMHC H GP'EESa CTOAHHK H /HahTA nEydpHHK H KSndH T$A®PAKH noc-TEAHHK. H HCnpABHHK, AlHTpt BEA AB®PHHK. H A3.. . . 16ÎKE IO HAnHCAX, K*E HACTOAHH PpAAY BSKgpEipH, M’kCEU.A CEnTEMBpYE S A^HH H WT âAAMA TEK$l|IAPO AtTOM A® CEAt, B AtTO *3~P. t Iw fflYx’AHA bwebwaa, mhaoctYio eo>kYio rocnoAHHk. I •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume lui Dabe şi fratelui său Dobre, fiii lui Dobre al lui Turbatul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Dîlga de Sus, toată partea tatălui lor Dobre al lui Turbatul, oricît se va alege şi din apă şi din cîmp şi din pădure şi de peste tot hotarul şi cu morile, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, au avut pîră bunicul lor Tatul Turbatul cu Radul fost mare vistier înaintea lui Vlad voievod. Şi aşa a pîrît atunci Radul Furcă vistierul 119 www.dacoromanica.ro •că a închinat şi a vîndut Tatul Turbatul mai sus-zisa ocină lui Radul Furcă mare vistier. Iar Vlad voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a adeverit domnia lui că nici n-a dat, nici n-a vîndut Tatul Turbatul lui Radul Furcă vistierul, ci l-a cotropit fără cale şi fără lege. Şi a rămas Radul vistierul de lege dinaintea lui Vlad Voievod. De asemenea s-au pîrît Tatul Turbatul şi fiul lui, Dobre Turbatul, cu Radul Furcă vistierul a doua oară şi înaintea răposatului părintelui domniei mele, Io Petraşco voievod, ca şi întîia oară înaintea lui Vlad voievod. Şi iar a pîrît Vladul comisul, fiul lui Furcă, că a închinat şi a vîndut Tatul Turbatul partea lui de ocină mai sus-scrisă tatălui său, lui Furcă, mai dinainte vreme. Iar Dobre Turbatul, fiul lui Tatul Turbatul, el s-a plîns de strîm-bătate, că nici nu i-a închinat, nici nu i-a vîndut. Iar întru aceasta, răposatul părinte al domniei mele Petraşco voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a aflat domnia lui că a fost cotropită de tatăl său Furcă fără cale. Şi a rămas Vladul comis de lege şi dinaintea răposatului părinte al domniei mele Petraşco voievod. Iar apoi, au avut pîră şi slugile domniei mele, Dabe şi Dobre, înaintea domniei mele cu călugării de la mănăstirea lui Stelea spătarul din oraşul domniei mele Bucureşti. Şi aşa pîrau călugării că au cumpărat mai sus-zisa ocină de la Detco clucerul în zilele lui Mihnea voievod. Ci au tot ţinut-o de atunci pînă acum cu pace. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cărţile lui Vlad voievod şi cărţile răposatului părinte al domniei mele Petraşco voievod de rămas şi am adeverit şi domnia mea foarte bine că a fost această ocină a lui Dabe şi a lui Dobre mai sus-zişi de moştenire dinainte vreme. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, lui Dabe şi fratelui său, lui Dobre, ca să le fie această ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Statachi vistier şi Dimitrachi spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Tudorachi postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu ... 1 care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti luna septembrie 6 zile şi de la Adam ani curgători pînă la acestea, în anul 7103 <1594). •ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., L/22. Orig., perg. (35,5 X 24), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 150-151. 1 Loc alb. 88 1594 (7102) septembrie 6, Bucureşti. t AJhaoctTio sokYeio, Îw dlHjfaiM koejoa h rocnoAHH-h k-rcoe aMAt Xrrppo-RrtajffHCKOf, CHH-K KEAHKAI’O H npk,4«Sp4r« 0(TpaUIK« KMKOA8. A4K4T rOCflOACTKO MH «Tio noKbrfeHTi rocnoACTsa mh 6t4HKOk h c-r hh chhokh ch, eahi^ hm Bort npH- 120 www.dacoromanica.ro nScTHT, izkoxci a<> m8 ecT wmhh8 8 Tophh Ea'MKoh h A«ahh Eavkoh «roşa A*Ahk© npeA PocnoACTKa mh, Tepe ecT ah h 8ao>kh. h noEpaTHT HaA nerosa A^a sa whhh8 h4a E-Kcajf no noaoBHHS no Gt, Ai k8aV HaA Kiictjf w«jhh8 A^e spaTH nepasA^enH. fl noToa», Gtjh wh ec-r E-KAivOK>aeT 8 K8Ke Gtmhcok Kpa&e ey h kohh k h mhopo KbiTOBda ict GTan no ehp GTaHKOB. H noEpa-TH/tH ce c8t whh sa hh^hom a®bpom soat, cec 8SHanYe stcea* MepYtauioAi h wt pop h wt a®a h wt npeA PocnoACTsa mh- Gijieke saKAHHaHYe nocTaBatean: Koro wt HH)f ^oket pasAaa cYe spaTCTEo, wh Aa ecT npoKaeT sa thY CR-feTH wthh, hske c8t kt^ Hncm h Ai HMdT nacT Aa H ckc flpTra >. Gepo paAÎj Ai AH H PocnoACTBo mh GTaHKOK h Gtjhok, laKonce Ai m8 kt K-h whhh8 h k-k wjfdES hh h chhobh em8, kh8kom h nptBH8<«T©M hm h he wt KopoJKe HenoKOivbEHM, nopnsMS PocnoACTsa mh. Gexce 8eo h crea^te/iYe nocTasateM PocnoACTKa mh: mSimh fflHTpt keahkh Aeophhk h »<8imh flHApe» keahkh awpw+eT h OTaTaKH khctYhp h A,8mhtp8 cnaTap h naHt kwmhc h GtpE8a ctwahhk h OldHTd nejfapHHK H sk8imh 08aoph eea noc-TEAHHK. HcnpaKHHK, fflHTpt BEAHKH AEOPHHK. H as, ©iipt, Hcnnca)fM8 Kt hactoahh ppaAy E8k8pbiih, AvfecEiţd cEfiTEMKpYe s ahhh, wt IlAaMa a® cep© nHcauTe, k a-St xspp. t Iw fflHyaHa KweswAa, mhaoctYio eohcYio pochoahhk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod.^ Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Staico şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Blăjoiu de Sus şi la Blăjoiu de Jos, toată partea lui de ocină, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, a venit singur Staico înaintea domniei mele, de a dat şi a aşezat şi a înfrăţit pe toată partea lui de ocină, pe jumătate, pe Stan, vărul său, să fie pe toată ocina doi fraţi nedespărţiţi. Iar apoi, Stan, el a adus la casa lui Staico 12 vaci şi 2 cai şi a cheltuit mult Stan pentru birul lui Staico. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. încă blestem am pus: care dintre ei va strica această înfrăţire, acela să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. De aceea, am dat şi domnia mea lui Staico şi lui Stan, să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi vistier şi Dumitru spătar şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Thudori mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. 121 www.dacoromanica.ro Şi eu, Oprea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 6 zile, de la Adam pînă la această scriere, în anul 7103 <1594). ■ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1544 (Mitrop. Ţ. Rom, LXXXI/1). Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1854; altă traducere ibidem, ms. 130, f. 390. EDIŢII: Trad. DIR, B, 151-152. Facs. Ibidem, 467. $9 <1594) septembrie 7. t AIhaoctYio bojkYio, Iw YHHjfdHA boiboa h pooioahhk bkcoh SfAlAH XrpoKAd- jţHCKOf, CHHTi BfAHKdPO H np'kA0EPar°> nOKOHHdrO îw II'KTpdlllKO KOfKOA* AaKd'r roc* tlOACTKO AIH CHf nOBfAfHHf POCnOACTBd AIH Hfrp’k WT flpiUH H CK CHHOBH (MS, «AHIţfAI Bor» npHIlSCTHT, QKOlKf Aa «T WMHNg 8 flpUJHH, IVT am GTdNOB nOAO- BNNS Sd 8JKI, SdHDKf flOKSflHA HfPp’fc WT Hd ©TdH WT EHBflJJH H CKC BHHOPpdA____________H WT BOA H WT UlSitt, WT n0 BTiCfl JfOTdpOAl, Bdp’k fAHKd Cf JfTHT HSSpdT Sd xdCN dcnpH potobh. H ndK noKsnHA fioHNfc h chc spdTHfAi ch, no ham TdTSA H A,paroMHp, wmhn8 8 flpiUH TpH AMH nOAOBHHd 3d 8>Kf H CKC BHHOPpdA WT NdA ©TdH WT EHBflJJH WT JIO K'hC’kX'MS JfOTdpOAt Sd IţH dCnpH POTOBH. H ndK noKSnHA G3npfc wmhnS 8 flpuiH tph amh wt Shm h ckc BHNorpdA wt no B'KCfX’AtS jţOTdpOAl WT NdA E8tH8a WT KpdCHd 3d xdW dCnpH POTOBH. H ndK noSnHA Gt1 WT KOPOJKAH nOKOA’kEHAtO, nopfSAtO POCnOACTBd AIH. GfJKf $EO CK-bAHTfAf nOCTdBA'kjfOAl POCnoACTBO AAH: >K8ndH fltHTpt BfAHKH ABOPHHK H JKSndH âHAPfH BfAHKH AOPO$fT H GTdTdKH BfA BHCpYldp H /V,8AIHTpdKI endTdp h Ild koaihc h Gp*kb8a ctoahhkSa h YlIdHTd nfŢdpHHK h JKSndH TsA°-pdKf BfAHKH nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK, flHAPfH BfAHKH AOPO^fT. IlHC dS, Mh|, K*K HdCTOA B*K PpdA 8 ESKSpflflH AltCflţd CHlTfAIBpYf 3 AbHH, -A*T xSp. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Negrea din Arşi şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Arşi din partea lui Stan, jumătate de funie, pentru că a cumpărat Negrea de la Stan din Bibeşti, şi cu vie şi din apă şi din pădure, de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru 1 250 aspri gata. Şi iar a cumpărat Voinea şi cu fraţii lui, anume Tatul şi Dragomir, -ocină la Arşi, trei părţi şi jumătate de funie şi cu vie de la Stan din Bibeşti, de peste tot hotarul, pentru 950 aspri gata. 122 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat Oprea ocină la Arşi trei părţi de funie şi cu vie, de peste tot hotarul, de la Butiul din Crasna, pentru 1 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stan ocină la Arşi, trei părţi din jumătate de funie şi cu vie, din partea lui Miră din Arşi, de peste tot hotarul, pentru 1 000 aspri gata. De aceea au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni ocinele şi viile lor mai sus-zise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta şi domnia mea am dat lui Negrea şi cu fraţii lui, anume Voinea şi Tatul şi Dragomir şi Oprea şi Stan, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă şi de ohabă lui şi fiilor lui <şi nepoţilor şi strănepoţilor lui)1 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi mare vistier şi Dumitrache spătar şi Pa comis şi Sîrbul stolnicul şi Manta paharnic şi jupan Tudorache mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Am scris eu, Iane, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 7 zile, anul 7100 <1591). Arh. St. Buc., Condica m-rilor Şegarcea şi Stăneşti, nr. 725, f. 117—118. Copie. Traducere la Bibi. Acad., CCXCI/142. Datat după domn şi divan. 1 Loc alb. 90 <1594—1599) septembrie 9. Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Mihail voievod, domn a toată Ţara Rumânească. Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui slugii domnii lui, anume Tatului postelnic, pentru ca să fii volnic cu această carte a domnii meii pentru ca să-ş ţii toati viili şi cu ocina ot Răzvad, pentru că această ocină şi aceste vii le-au fost cumpărat Tatul postelnic de la Ivan ot Răzvad încă drept 5 000 za aspri. Şi au întribat atuncea Tatul postelnic pe Borcioae logofeteasa, cînd au cumpărat aceste ocine, iar Borcioa au zis cum nu-i trebuie. Iar apoi cînd au fost mai pe urmă, iar Calotă n-au îngăduit, ce au întorsu acei aspri Tatului postelnic. Iar apoi Tatul postelnic au venit înnain-tea domnii meii şi aşa s-au jăluit şi s-au plînsu înnaintea domnii meii că l-au întrebat. Iar Calotă aşa s-au jăluit înnaintea domnii meii cum nu l-au întrebat pe el cînd au cumpărat aceste vii şi ocine ce sînt mai sus-zise. Iar Tatul postelnic, el atuncea au adus mărturii de pe înprejur de au mărturisit cum că au întrebat Tatul postelnic pe toţ înprejureani cînd au cumpărat aceste ocine. Atuncea domniia mea văzînd că au mărturisit înprejureani şi din sus ■şi din jos, într-ăceia domniia mea am dat această carte Tatului postelnic ca să-ş ţii toate viile şi toate ocinile cu bună pace cum le-au ţinut şi pîn- 123 www.dacoromanica.ro acum. Şi într-alt chip să nu fii peste zisa domnii meii, ci însuş domnul au grăit. Pis meseţa septemvrie 9. După Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part., 596—597. Copie după o traducere de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea. Datat din domnia lui Mihai Viteazul. 91 1594 (7103) septembrie 12, Bucureşti. t AIhaoctYio eohîYio, Îw fflHjfaHA ROfROAd H rocnoAHH-k Riicof 3Imai &rrppo-eaaxYhckoi, chh8 RiAHKaro h nptAOEparo OiTpaunto ro!roa8. rocnoACTRO mh cYl noRiatHYl rocnoACTRa mh ca83Hm rocnoACTRa mh, AoEpHiuaHOE H EpaT im# T8a«P<*h h cec chh8eh ch, iahi^i hm Eork a<*ct, HKonti a<> ict hm A^a sa wmhh8 wt Xoaoeiijjh, noHinti ict HiroRa cTapa h npasa wmhh8 h sa A'bAHHS. fl noTWAt, whi c8t hmaa nptHTt nptA rocnoACTRa mh cec Ahapihko komhc. Tanti tiko ict nptA Ahapihko komhc kako c8t npoAaA whi A*^a hm8 sa wmhh8 fiaaAV-'^K ctoahhk. H hsraaha Ahapihko komhc nptA rocnoACTRa mh khht fllHjf- HIEH ROIROA^ A'hXtHa CETROpHHa IVT &Ad&\[A CTOAHHK paSRt 83HAhY| /(OEpHWaHOR H T$acp<*hor. H tako Etjf nHcaH Tai A-EntHa KHHra kako ict rt^ia ^oEpHmaH H T$-Aopan saKOH ivt nptA dJHjfH’kE roiroa8, A<> saKaiT kako H’kcT npoA<>A whi wmhha hm h H-kcT Morali sakait. fl Eli TIVM, reenOACTEO MH CEM plKOJf flHAPIHKOR KOMHC, KAKO A<* A«Ht- cht 8 nptA rocnoACTRa mh, iahh, akic kaitori^h, A<> aaKaiT. Tanti Ahapihko, wh ict AcutcHA t-emYio iahh kaitoei^h, Ha hmi T8aocYi ivt tocTt. Tanti ra cem nHTAA pomioactro mh KaKo m$ ict kai-TORlţS H KaKO ICT EHA plA# Tt)( WMHHIR, A T8AOcYl, WH TaKO ICT CKasaA nptA rocnoACTRa mh, kako ict eha kaitorii» Hrtpor, EpaT /(oEpHujaHOR h T8aopahor, noHintl ict eha npoAJa II-etp8 A<^a sa ivmhhS T8aopahos H âoephiuahok, pasa-R 83-HaHYl hm8. Tanti e*k tivm, rocnoACTRa mh \aa cem /(oEpHiuaHOE h T8AopaHOR, laKontf Aa M8 ICT Tt)( IVMHHI SjfAE, HM8 H CHh8rWM HM8 1 H RHOKIVM H nptEHOMlTIVM H hi ivt Koronti HinoKoatEHAto, no 8pHSAt8 rocnoACTRa mh. H cinti ceIaitiaYi nocTaRAiiM8 rocnoACTRa avh: nt8nau AlHTpt riahkh A^cp-hhk h nt8nau JThapiio riahkh AivrwijtiT h Gtataki rhctYhp h Daha komhc h G"Rp-e8a ctoahhk h ĂlaHTa mjfapHHK h nt8nau Tsaopaki riahkh nocTtahhk. HcnpasHHK, dlHTpt RlA AKOPHHK. HcnHcajf a3, raaiui, r-r hactoahh rpaAy 8 E8k8piijih, rt, Mtcnţa cinTiMRpYi rY AHH H IVT dAaAU AO HHHt TlK8l|iarO AtTWM, R*k AtT x Spr. t îw YHYX’eha RiviRivAa, mhaoctYa EontYA rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Dobrişan şi fratelui lui Tudoran şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie parte de ocină din Holobeşti, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. 124 www.dacoromanica.ro Iar apoi, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Andreico comisul. Deci aşa a pîrît Andreico comisul că au vîndut ei partea lor de ocină lui Vladul stolnicul. Şi a scos Andreico comisul înaintea domniei mele cartea lui Mihnea voievod mincinoasă, făcută de Vladul stolnicul, fără ştirea lui Dobrişan şi a lui Tudoran. Şi aşa era scrisă acea carte mincinoasă, cum că au luat Dobrişan şi Tudoran lege dinaintea lui Mihnea voievod, ca să jure că n-au vîndut ei ocina lor şi n-au putut să jure. Iar întru aceasta, domnia mea i-am spus lui Andreico comisul, ca să-mi aducă înaintea domniei mele unul, doi jurători, ca să-mi spună cum au făcut şi cum n-au putut să jure. Deci Andreico, el a adus numai un jurător, pe nume Tudosie din Costea. Astfel l-am întrebat domnia mea cum i-a fost jurătorul şi cum a fost rîndul acelei ocine, iar Tudosie, el aşa a spus înaintea domniei mele, că a fost jurătorul lui Pătru, fratele lui Dobrişan şi al lui Tudoran, pentru că a vîndut Pătru partea de ocină a lui Tudoran şi a lui Dobrişan, fără ştirea lor. Astfel întru acestea, domnia mea i-am dat lui Dobrişan şi lui Tudoran, ca să le fie acele ocine ohabă, lor şi fiilor lor1 şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statache vistier şi Pană comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Tudorache mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Galeş, în cetatea de scaun în Bucureşti, în luna septembrie 12 zile şi de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7103 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., MCMLXIII/7. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete timbrată. 1 Cuvintele: „h chhSi.va\ hm8“ (şi fiilor lor) scrise între rînduri. 92 <1594) septembrie 21. f fflHAOCTYlO KOÎKYtb} Îw dlHJfAHA ROEKOAA H POCnOAHHTi. rOCnOACTK* AtH cYie noRfAtiiYi rocnoACTRA fCT koaena ctc cYie khhpS rocnoACTRA aih Aa APt»*et a*a APap8A0R nopTap wt Boema, rec remhhh, RikCax; noHOKf ect akath TEjf wmhhe wt Boema, a 5KtSruHHu,4 flinta, wha aohect khhpS noKOHHaro flaigaiiAPS roe-koa<) np(A rocnoACTRa a»h, kako ect aaa ApatSa nopTap A*a cro wt Bobha ciCTpa epo, acSnaiiHiţE Gtahicre, matepa jkSiiahhi^e Ahicrr. Gepo paaY, A*A*X h rocnoACTRA mh HtSnainuţH flinta, bkoke Aa AP'Ukht a*a ÂpargAOR wt Boema, npiitYio. H nak Aa ect roaeha jkSiiahhi^a flinta Aa hx Sshmaet wt atgnaiiHiţa 6pima EAHA AlţHPAHItg MTO ECT flOKglIHA, SA $ ACIipH H SA A&E AOJKKHIţH SA CpEEpO. TtM paaY h hhj(to Aa H-b CAitET iiokSchth Euhtokath npiA cYio knhpS poc-noACTRA aih. Bhako aa HtcT, no pe, raKOJKE a a «8 ect AEaa si whhh8 wt K'EpnEiyH, s«s she 34 A^ahm» Gtoh- KHlţEB nOCTSAHHK WT iMoAp8S£l|JH. IlOHEKE ECT HMdA np8 WTIţ8 EnHCKSnSrt A8tCd IlpEA rocnoACTKd mh c-ec Epara H cec P-esehhh wt $8psi|iH paAY cYe AEaa sa wmhh» bhuie p’kjf* H T4K9 nptuis Epara h PtiSehhh npEA rocnoACTBd mh, KdKo ect hm sa AtAHH». A 8 TEM, rocnoACTBo MH raEAax H c8ahx no npasA» h no 3dK0H8 eomYh H CE BTiCdMH HSCTHTHMH npdKHTErtYE rOCnOACTBd MH H AdA CEM POCnOACTKO MH hm s MErYrauiH no piiEaui sanSnHo h cem nocTdBHA rocnoACT..o mh hm a^h-k h copoK. A K-EAa ect c-EAa, Epara h P-esehmh Ha A^h-e h Ha copoK he npYHAET, hhike Aohschth t£)( AUrrauiH 8npsA rocnoACTBd mh. H wcTdKUiHX Epara H P-esehmh wt Aeh-e H wt SdKOH wt npEA rocnoACTBO MH. Tem paAY, h rocnoACTBO mh cbIsteh EOJKECTEEH’bH EnHCKSnfE cYe bhuie pfiiEHd Afaa sa wmhh8 GTOHKHiţsa nocTEAHHK, okojke Aa mS ect wmhh8 e-e wxaE-E H WT HHKOrOÎKE HEnOKOAtGHMO, nopHSMO rOCnOACTKd MH. Geme h cbeaeteaYe nocTdKA'kEM rocnoACTBO mh: M8naH luau beahkh ak*Phhk h >K8naH Ahapeio beahkh awrwjJuT h GTdTdKH bea ehctYqp h /\,8MHTpaKH cnaTap H PaAVA iwmik h Gp-egSa ctoahhk h tfldHTd nEjţaPHHK h *8naH T$aoph bsahkh noc-teahhk. H HcnpatHHK, Ahapeio bea awpw^et. As, YH8UI4T, E5KE K HCnHCdŢ, B*E CTOA rpdAV 8 E8K8pEI|IH MtCEUd CEnTEMBpYH KS A^HH, B*E TEK8l|IHM A’bTOM WT AAdMd A* HHirk, BTi A-feT xSpr. ţ îw YHYjfdHA BWEBWAd, mhaoctYio eomYio rocnoAHHE. 126 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii Episcopii de la Buzău, ca să-i fie o parte de ocină din Cîrpeşti, care a fost de moştenire a lui Stoichiţă postelnicul din Modruzeşti. Pentru că a avut pîră părintele episcop Luca înaintea domniei mele cu Braga şi cu Răzbici din Fureşti pentru această parte de ocină mai sus-zisă. Şi aşa pîrau Braga şi Răzbici înaintea domniei mele, că este a lor de moştenire. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi le-am dat domnia mea 6 megiaşi pe răvaş, împreună şi le-am pus domnia mea zi şi soroc. Iar cînd a fost acum, Braga şi Răzbici n-au venit la zi şi la soroc şi nici n-au adus pe acei megiaşi înaintea domniei mele. Şi au rămas Braga şi Răzbici de zi şi de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii episcopii această parte de ocină mai sus-scrisă a lui Stoichiţă postelnicul, ca să-i fie ocină de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi mare vistier şi Dumitrache spătar şi Radul comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Tudori mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. Eu, Muşat, care am scris-o în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 26 zile, în cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1594>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1548 (Ep. Buzău 1/5). Orig., hîrtie (31,5 x21,5), pecete timbrată. Cu traducere din 1860, altă traducere Ibidem, ms. 172, f. 223—224. EDIŢII. Trad. DIR, B, 153. Facs. Ibidem, 469. 94 <1594 septembrie 26 —1595 februarie). Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai voevod, domn a toată Ţara Rumâ-nească, fecior marelui Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle lui Iane şi feciorilor lui, cîţi îi va da Dumnezeu, cum ca să-i fie ocina la Trăstieni, partea lui Radoslav, a moşu-său, toată, oricîtă să va alege du pretutindenea, din cîmp, din apă, dupe uscat şi din sat, ■du preste tot hotarul şi partea de ocină ot Şintească toată şi din dealul cu viile şi din partea Dobrotii de pe uscat jumătate şi din apă toată. Pentru că această parte de ocină ce scrie mai sus ot Şintească, au fost partea Dobrotii, cumpărată ot Neacşa Mo H ApTirOlOK H EOJK4HOK H EIipSAHOZ WT H SlpEK H EpaTKos h HauoK h Ămek h ^Istkor wt KaicaAfiţH h Htcrois H Eiphatik wt KoCTII|1H H fiOHKO CTiC ahji'P* CH, HA HAIU Kaahha h IUoaomohok h Koctik WT Po-AAlkHlklţfH H EaHKOAA EAAOMHpOK WT HlrpaUlH H d9H WT EopOEtHKlk H 128 www.dacoromanica.ro Ckc chhobh hm, eahi^h hm Ecpk a^ct, iakoke Ai m8 ect wmhhS 8 Tpectehhk a>a flOAW H WT KOA» H IVT UI$MH H WT no BkCOH X9T4P0M, IICHE5KE HM ECT CT<4p4> H lip4E4 WMHH8 34 AtA^H» WT H4 A*A»M CH AI4HEB ToMOIO, EtflEHCE WT nOKOHH4rO PaAVA BOEECAj chh8 noKOHH4ro BaaaVaa boeeoaa. fl no tom, cTe rhuie hmehhthm aioaTc, whh c»t hmaah iipehYe npEA rocnoACTBA MH CkC P4AOCA4S WT TpECTEHHK H CkC /^pArOMHp WT TpkHOstHH p4AY cYE BHUJE PEiehS wmhhs. H nptuiE Paaccaaz u Apapomhp npEA rocnoACTKA mh, kako HM4T H WHH A*MJ OKC CE SOBE G34HM4 FoMO» H KHAH C»T WE4 Ep4TH H4A CTE BHIUE pEMEHg WMHH». fl 8 TEM, rOCTIOACTB4 MH CkM PAEA4X H C»AHX no np4KA8 H no 34K0H» H CkC BkCHMH MkCTTEAH POCnOACTKA MH H AM«X CkM ro;noACTE4 mh hm saicMiho s MErYiauiH ctaph, iakmke a^ hcthhctbSet# : Qahma ToMOIO ECT BHW Bp4T CkC AI4HE TOMOIO... HJA CYE BHIUE pE«H# WMHH»? fl 8 TEM, tex s MEr'fiauiH ct4ph c<»t cie>ahteactkoz4ah npEA rocnoACTKA mh ckc hhxhe ASUIH, K4KO HtCT BHW OAH'EA TOMOIO Bp4T CkC Ma H4A WMHH8 HHK4-KOJKE H HtCT HM4A ©AHHA ToMOIO HEEAH4 MET^X CkC ADllt ToMOIO H CkC CYE BH-UIE pEEEH# WMHHŞ, h8 C8t WCT4A P4AOCA41 H /\,P HM4IOT, p43at Tk-qYlO BHIUE IUC4HH AlOAYE, 34HEJKE POCnOACTB4 MH KHAtXOM H npOEHTAX H KHHP4 no-KOHH4PO PiAV^i K0E30A, CHH# RaAA BOEBOA, 34 A^ANH#, K4KO ECT WMHH4 AIAHEB TOMOIO B-kCEX. TtM P4AY, AM*X h POCnOACTEO MH OrOHKkB H 4HMEK WT AkCAţ/HllH H AP4-POIOE H Eo>K4H H I11EPE4HOE WT Pk^Tt H EcpCE H Ep4TKOB H H4HOB H H /^tTKOK WT JfAKAAEIţH H HtPOE H EEpHAkB WT KoCTE1{JH H EoHKO CkC A*4HP* CH H IIIOAOMOH H KoCTt WT PoMkHklţEH H E4HKO H fi4AOMHp WT HEPP4UJH H /KhXSA WT Eopo-EtHK4, MHH$ H E*k WX4E$ HM H CHHOBHM HM H BHOKOM HM H nptEHSMETOM KOPOJKE HEnOKO, nopE3M$ P0Cn0ACTE4 MH. GEH HopOM4 bea H WtftMH flHAPW BEA AWPWjJsET.. .. HcnpdBHHK, âuAPCH BEAHKH AWPW-4sET<... Bk AtT> xSpB. f îw /Dhx4Ha EWEBWA4, aihaoctYio eojkTio rocnoAHHi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului părinte al domniei mele Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi lui Oancea din D<ăsageşti> şi lui Drăgoiu şi lui Bojan şi lui Şer-ban din Răftea şi lui Berea şi lui Bratco şi lui Nan şi lui Dade şi lui Detco din Cacaleţi şi lui Neagoe şi lui Berilă din Costeşti şi lui Voico şi cu fiica sa, anume Calina şi lui Şolomon şi lui Costea din Romănăţei şi lui Baico <şi> lui Balomir din Negraşi şi lui Mihul din Borobeică şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Trestenic, partea bunicului lor, Manea Go-moiu, toată, oricît se va alege din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire de la bunicul lor, Manea Gomoiu, încă de la răposatul Radul voievod, fiul răposatului ~Vladul voievod. 129 www.dacoromanica.ro Iar apoi, aceşti mai sus-numiţi oameni, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Radoslav din Trestenic şi cu Dragomir din Tîrnoveni pentru aceasta mai sus-zisă ocină. Şi pîrau Radoslav şi Dragomir înaintea domniei mele că au şi ei (ocină din) moşul care se numeşte Oancea Gomoiu şi că au fost amîndoi fraţi pe această mai sus-zisă ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi le-am dat domnia mea lor împreună 6 megiaşi bătrîni, ca să adeverească: Oancea Gomoiu a fost frate cu Manea Gomoiu pe această mai sus-zisă ocină? Iar întru aceasta, acei 6 megiaşi bătrîni au mărturisit înaintea domniei mele cu sufletele lor, că n-a fost Oancea Gomoiu... frate cu Manea Gomoiu pe ocină nicicum şi n-a avut Oancea Gomoiu niciun amestec cu Manea Gomoiu şi cu această mai sus-zisă ocină, ci au rămas Radoslav şi Dragomir din divan dinaintea domniei mele. Iar întru aceasta, acei 6 megiaşi bătrîni, ei s-au ridicat înaintea domniei mele de au scos partea lui ... cu fraţii săi din ocina lui Manea Gomoiu, a treia 1 parte de peste toată ocina. Iar alţi oameni să nu aibă amestec, afară numai de oamenii mai sus-scrişi, pentru că domnia mea am văzut şi am citit şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Vlad voievod de moştenire, că este ocina lui Manea Gomoiu, toată. De aceea, am dat şi domnia mea lui Stoica şi lui Oancea din Dăsageşti şi lui Drăgoiu şi lui Bojan şi lui Şerban din Răftea şi lui Berea şi lui Bratco şi lui Nan şi lui Dade şi lui Detco din Cacaleţi şi lui Neagoe şi lui Berilă din Costeşti şi lui Voico cu fiica sa şi lui Şolomon şi lui Costea din Romănăţei şi lui Baico şi lui Balomir din Negraşi şi lui Mihul din Borobeica , laKOKC a<* c8t KOAHHiţH ckc cY» KHHr8 rocnoACTsa MH A<> APtftHT CAM KOAM H IKMOKHH4 34 BOAYHHIţ8 CKC CCT C8t no WMHH4 B4POUIOK, 4 AP8r4 K0A4 H I10A0BHH4 34 KOAYHHIţk AP^^HT ^AP*1!^ WT K4pOIU WT Tp’kPO-KHI4JC. IIohOKC TfX SOAYhHI^C WHH CCT EH4H 34 A^AYhS POCnOACKH, 4 rOCnOACTKO MH ChM A44 TIJţ BOAYhHHC CKtTtH MOIMCTHpCB, A4H A4 AP'h’KHT K4il8ripYC WT Tp» K04C nOAOBHHM, 4 XaP«11E A<> APVKHT AP^P4 I1040BHHM. .130 www.dacoromanica.ro H CTiM 8TdKMHd rOCnOACTKO MH CTkC RTkCtMH npdBHTldfc rOCnOACTKd MH. ă Koro ivt HHjf X'®KeT ckohhah npijf» 4hh>k6 j/okit bhtY rocnoAdpS no TpdrS rocnoA-ctbo mh 8 ErtdiuKoi StMdf, d rocnoACTB8 im8 a<> hX AdKdT'f tE£ BOAYuHiţt KOI hi x^kit ckohhtY npeH'fe, noHiwe cHiţe ckm Stakmha rocnoACTBO mh. Tim pdA'f, HHjfTO Ad hi CM'kiT BdHTOBdTH npiA cTto KHHrS rocnoACTBO MH. HndKO Ad HtCT, no pin rocnoACTBO mh. H HCnpdBHHKj CdM pl4 TOCnOACTBd MH. IlHC MtCEl^d IVJfTOMRpYl HCnpkBK AhNh> ţ Kw EllHJfdHd BWlBlVAd) MHAOCtTiO KOHîVw rOCnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Scrie domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este hramul sfintei Blagoveştenii din oraşul domniei mele din Buzău, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să stăpînească o roată şi jumătate de moară, care este pe ocina oraşului, iar cealaltă roată şi jumătate de moară, să o stăpînească Udrişte din oraş din Tîrgovişte. Pentru că acele mori au fost de moştenire, domneşti, iar domnia mea am dat acele mori sfintei mănăstiri, însă să ţină călugării jumătate din 3 roate, iar Udrişte să ţină cealaltă jumătate. Şi am întocmit domnia mea cu toţi dregătorii domniei mele. Iar care din ei va ridica pîră, cine va fi domn pe urma domniei mele în Ţara Românească, iar domnia lui să dea aceste mori acelui care nu va ridica pîră, pentru că astfel am întocmit domnia mea. De aceea, nimeni să nu cuteze să tulbure înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. S-a scris în luna octombrie întîia zi. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1512 (m-rea Banu XXXVII/10). Orig., hîrtie (30,5 X 19,5), pecete timbrată, căzută. Cu trei traduceri: din a doua jumătate a sec. XVIII, din sec. XIX şi din 1906. Copie slavă ibidem, ms. 186, f. lOOv—101. De pus in legătură cu actul din 3 iunie 159-1. EDIŢII. Tiad. DIR, B, 156-157. Facs. Ibidem, 470. 97 1594 (7103) octombrie 2, Bucureşti. t AlHdOCTTlO EOJKTlO, îlV /HHJpUM BOlBOAd H POCnOAHHTk BTkCOH SIMA! dTrrppo-RrtdjfHCKoe, cHHt BidHKdro h npfcA®Kpdro, noKOHHaro Kw IIiTpdiuKO soteOAd. AaKdT rocnoACTBO mh cTk> noBiAiHÎi rocnoACTBO mh noniB npiBdHOK h rtc EpdTdM ch no HMI PdAVrt H âHAptHKO H CtC CHHOBH IM8, lAHIţEM Eor8 npHnSCTHT, BKOJKE Ad MO KT IVHHH8 8 Top 6dX0H!lţ8 IVT A*d EddAVdOK nOAOBHHd Sd WHHHSj dAH EAHd nOAO-BHHd Sd 8JKE IVT no RTvC£Ţm8 JfOTdpOM npES II8T flpPHUIOAOB A® PddB8 Mdil8ilOB IVT AOA, nOHEJKI M8 KT CTdpd H npdKd IVMHH8 Sd A^AHH8 fiddAVd®K. fi d noTOM EddAVd) wh c8t eha AdA H noEpdTHAH c8t no spdTOM ch PdAVd no Tijf nodOBHHd wt ssjke, ehjejke b*b a^hh noKOHHdro iBHpm soisoAd. fl no chjţth, fiddAVd) WH HI HMdT CHHOBHI, H8 KT Add Sd A®KpO KOAt», d PdAţfd, WH KT npOAdA HtrOBI CKSaHIJJE H KOMdTH Sd np-fcKEIO, TlpI KT nAdTHA EHp8A EpdTdM CH EddA^dOB. 131 www.dacoromanica.ro ă i noTOMj Eaaavaj WH c8t eha npoA^KAA TfX iioaokhha sa whhhs AHtncfwM CH Kp-ECTriaHiE, A^Hpo Paavawk. fl PAAVA> wh Ht PKH a<« *X A£k<«th t*x whh- HA AT^HpbM CH K p-KCTHraHfK, h8 fCT npOAAA IAHH AlţHrAH fro SA xAC ACnpH rOTOKH, T»pf fCT AiA ACnpH A'UPHpfM CH KptCTYiaHfB, Tfpf fCT flOBpATHA KOAHKO ACfipH C8T EHA A*»* no TfX WHHH8. Tajkî, A K-M.A fCT c-kaa, a AHfncfH Paa^awb, no HMf non IIp-ebah h Paava h SlHAPfHKO, WHH HMAUlf lipfHYf CEC CHHOBH KlipCTHtaHfB, CEC /IlApKO H CliC EaAAVa> KAKO fCTf HfrOEH TfX nOAOBHHA SA WHHH8 f>Kf BHHJf pfHfHH. fl TOCnOACTBO A\H BHA> CTiM KHfrA nOKOHHArO /HHpnfB BOfEOAA H nOKOHHArO IlfTpS BOfBOAA, KAKO C8T EHA noEpATHA Paava AcnpH KtpcTHtaHAs. Tim paaTj ceai rAfaaati h cSaVati no npABA^ H no SAKOH8 H CEC BTiCfXA/lH 4fCTHTHA\H npABHTfAH TOCnOACTBO MH H A^AWX roc* soactbo mh /Hapkob h BaaaV’awk S MfrYrawH A®npH wt^-bct-e «fcro, A-> rAf-AAth hm pfA» no npAKAS, kako x*KfT wKpfijJHT cec hhx«hm A^iue. H takoh?a*P* WHH HCTTiHCTBSfT TfX § MfrYfaiUH KA,'{0 Hf HMAT HH fAHH MfTfX /HApKO H EaAAVa C-KC TfX nOAOBHHA SA WHHH8, H8 fCT nonfB IIpTiKAHOK H PAAVAWB H flHAPfHKOB SA A*AHH8. fl A noTOM, /Hapko h Eaaava> whh fi|jf>Kf npfAH no non IIptEAH h no Paa^a h no âHAPfHKO npfA rocnoACTBO mh paaY (aho ASuifrSsHHO, kako aOM fM8 H npfBHOHfTWM fM8 H HH WT KOrOHtAH nOKOAliKHA\Oj nopHSMO rocnoACTso mh. GfJKf 8EO CKtAfTfAH nOCTAKAfXWM TOCnOACTBO mh: }K8llAH IbAH BfAHKH akop-HHK H K8I1AH flHAPf» BfAHKH AWrW+fT H HHKA BfA BHCtYhP1 H /^SMHTpAKH CnATAp » PAAVA KWMHC, GiPEBa2 CTOAHHK H YHahtA nfXApHHK H K8I1AH ĂSMHTPAKH BfAHKH nOCTfAHHK 3. HcnpABHHK, flHAPflO BfA AWPWf|ffT. Hatoica as, IOwh Awrw^fT, Biv hactoa b-k rpAAU ESKSptuiY MtcfiţA wkxto-«pYf ? a^hh, wt Eaama a® cfA*k xip? Eli aIît. t Kw /Hhxaha bwibwaa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHii. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Pîrvan şi cu fraţii Iui, anume Radul şi Andreico şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Elhovăţu de Sus jumătate de ocină din partea lui Vladul, însă o jumătate de funie de peste tot hotarul, peste Drumul Argeşului pînă la capul malului de jos, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină de moştenire a lui Vladul. Tar apoi, Vladul, el a dat şi a înfrăţit pe fratele său Radul pe acea jumătate de funie, încă în zilele răposatului Mircea voievod. Dar după acestea, Vladul, el nu a avut fii, ci a dat de bunăvoie, iar Radul, el a vîndut sculele lui şi averile de zestre, de a plătit birul fratelui său Vladul. Iar apoi Vladul, el a vîndut acea jumătate de ocină nepoatei sale Cîrstiana, fiica lui Radul. Tar Radul, el nu a voit să dea acea ocină fiicei sale Cîrstiana, ci a vîndut un ţigan al său pentru 1 200 aspri gata, de a dat asprii fiicei sale Cîrstiana, de a înapoiat cîţi aspri dăduse pe acea ocină. 132 www.dacoromanica.ro Deci cînd a fost acum, nepoţii lui Radul, anume popa Pîrvan şi Radul şi Andreico, ei au avut pîră cu fiii Cîrstianei, cu Marco şi cu Vladul, că este a lor acea jumătate de ocină, ce s-a zis mai sus. Iar domnia mea am văzut cartea răposatului Mircea voievod şi a răposatului Petru voievod că a înapoiat Radul asprii Cîrstianei. Pentru aceasta, am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea lui Marco şi lui Vladul 6 megiaşi buni din jurul locului, să cerceteze rîndul lor după dreptate, cum vor afla cu sufletul lor. Şi de asemenea ei au adeverit, acei 6 megiaşi, că nu au niciun amestec Marco şi Vladul cu acea jumătate de ocină, ci este a popii Pîrvan şi a lui Radul şi a lui Andreico de moştenire. Iar apoi, Marco şi Vladul, ei iarăşi au pîrît pe popa Pîrvan şi pe Radul şi pe Andreico înaintea domniei mele pentru o duşegubină, că au dat vaci pentru acea ocină. Apoi a doua oară, popa Pîrvan şi Andreico şi Radul, ei au adus pe acei 6 megiaşi înaintea domniei mele şi aşa au mărturisit că n-au dat nimic, ci au rămas Marco şi Vladul de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta şi domnia mea am dat popii Pîrvan şi lui Radul şi lui Andreico, ca să le fie această mai sus-numită jumătate de ocină ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Nica mare vistier 1 şi Dumitrache spătar şi Radul comis, Sîrbul 2 stolnic şi Manta paharnic şi jupan Dumitrachi mare postelnic3. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Am scris eu, Iano logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 2 zile, de la Adam pînă acum în anul 7103 <1594>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1549 (m-rea Radu-Vodă, XXI/1). Orig., perg. (39 X 30), pecete timbrată. Cu o traducere din 1914. EDIŢII. Trad. DIR, B, 157-158. Facs. Ibidem, 471. 1 Probabil al doilea vistier. 3 Cuvînt scris ulterior pe un loc lăsat alb-3 în acest timp mare postelnic era Tudorache. 98 1594 (7103) octombrie 4, Bucureşti, t ÎHhaoctYio kojkYio, Îw ÎBHpHA koikoaa h pocnoAHHt KikCOi sima! £rrppo- RAAglHCROI, CHtTK RlAHKArO H nptlAOBpArO, nOKOHHAPO IIlTpAUlKO R0IK0A8- \iKAT POC-iioactko mh cYio noRfAtniYf pooioactri wh nonu Gtuhhioa h ck hhx chhorh ch, iAHIţf HMg fiork npHnSCTHT, laKOKf ARA*bf M rocnoACTBd MH: XgndH îcdH RfAHKH AKOPHHK H JKgndH âHAp(K> RfAHKH AWrWjfcfT H A8mhtP8 CndTdp H KoCTdKH4 RHCTYHP H PdAVA KWAIHC H GtpEgA CTOAHHK H ffldHTd nfJfdpHHK H >K8ndH DpfAa RfAHKH ll©C-TfAHHK. HcnpiRHHK, îedH RfAHKH A^PHHK. HcnncdX d3, GDnpt, Rt HdCTOA rpdA ESKSpfijiH Mtcf^d wjfTOMRpYf a A>»hh WT HAdMd TfK»HUrO AtCTOM A<> Cfro nHCdHÎf, R A"bT x3pr. t Iw AIYXdHA RWfRWAd, MHAOCtYH EO>KYra POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Stanciul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Corcova, din partea lui Iuva jumătate, de peste tot hotarul şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, pentru că a cumpărat popa Stanciul de la Iuva, pentru 1 500 1 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stanciul un loc la fîntîna Clădnicelului de la Negheleţ pentru 50 aspri gata 2. Şi iar a cumpărat popa Stanciul un loc la Valea Turcului de la Raicul pentru 116 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stanciul o livadă la Valea Turcului de la Anca, fiica lui Danciul, pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stanciul o livadă la Prunii lui Nanul de la Barbul pentru un cal, preţul este 220 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stanciul o livadă la Bradul de Sus de la Ivan şi de la ... pentru 3 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stanciul toată partea lui Dan şi a lui Ivan de peste tot hotarul pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Stanciul ocina lui Corcodel toată, de la Cîlceşti şi de la Boboeşti pentru 300 aspri gata. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-spuşi aceste mai sus-spuse ocine de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din jur şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea popii Stanciul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costache 4 vistier şi Radul comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Am scris eu, Oprea, în cetatea de scaun Bucureşti luna octombrie 4 zile de la Adam curgerea anilor pînă la această scriere, în anul 7103 <1594>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Ad H rOCnOAHHt BTiCOH 3fAUf Jîrrppo-KjMX’hhckoe, chhti KfAHKdro H A^sparo IltTpauJKo KOf&OAd. A‘,a<,T rocnoACTBO cTf noKfrttHÎf rocnoACTza mh PdAyAOs h dgngAOB h ct»c chhobh ch, fAHU,f hm Eoi”k A,acT, raKowt a* hm îct wmhhş &h, «liDKf wt a^hh AIhx’hib BOiKOAa h chc SHdHÎt BtciM MfrVraujoM hs rop h hs a** h wt npiA roc-JlOACTBO mh. Gtro paAÎ, A această poruncă a domniei mele lui Radul şi lui Lupul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina Ujăştii din partea lui Nan jumătate, din ■cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la Nan pentru 800 aspri. 136 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie lui Radul ocină în Băleni din partea Ciuculească jumătate, partea lui Vladul şi a lui Stanciul din Lipia, pentru că a cumpărat-o de la Vladul şi de la Stanciul pentru 900 aspri. Şi iar a cumpărat Radul ocină în Băiculeşti din partea Ciculească jumătate de la Finta şi de la Stan şi cu fraţii săi din Lipia şi de la...1 din Zorileşti pentru 700 aspri. Şi iar a cumpărat Radul dintr-un scoc de moară a treia parte de la Diica,. fiul lui Colţea din Băiculeşti, pentru 2 boi buni şi 200 aspri. Şi au cumpărat aceste ocine mai sus-zise de a lor bună încă din zilele lui Mihnea voievod şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea aceste ocine mai sus-zise de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Statachi vistier şi Dumitrache spătar şi Radul comis şi Sîrbul stolnic şi Manta paharnic şi jupan Gherguş mare postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, Vasilie, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti luna octombrie 31 zile şi de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7103 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 552 (Ep. Buzău, LXXXVI/6). Orig., perg. (32 X 26,5), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din 1862; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 533. EDIŢII. Trad. BIR, B, 159-160. *. Loc alb. 102 1594 (7103) , Bucureşti, t AIhaoctYio eokYiio, Îw /Hhxaha eoieoaa h pochoahh-e b-ecoi simai Jfppppw- KA4XÎHCKOH, CHHS BfAHKATO H np-feAOEpAAPO, nOKOHHAPO IlfTpAIUKO BOfB0A& AaB kt hm H-kKOl aiihpahh no hmi Gtah hhpahSa h cec EpATOM CH flspAM H M4TH HM no HMI figUIKAHA H AlţHPAHKA GtAHOE HHPAHSA, no HMf ^PAPOMHPA, nOHRKf T(X 4I4HP4HH, I5KI C«T EHUlf pMfHH, WHH C8T 34 A'bAHHS KgnAH# dlpklţKAHOE H JKgnAHHIţfB IMS HfKfE WT ^KpKHlH. TaSKI IO HX nOKSnHA SO-A'kpHdS POCnOACTEA MH JKSllAH GtOHKA ETOpOMg AWPWljlIT H JKSnAHHIţA IM», AoxYia, WT JKSnAH IHpb IţKAH H WT KgnAHHIţA IMS, HCKA, 34 W ACnpH POTOEH HSpAAY AKf KOHH ACSpH, 14-kHO HM xB ACnpH. H npOAAAH ICT JKSlUH iHpUlKAH H KgnAHHIţA IMS, HfJKA, TIX AlţHPAHH H IţHPAHKH OKI C«T BHUlf IIHC4HH 34 HHXHfM A^CpH EOAHX* H MIC A4 M8 ICT EOA-bpHHS POCnOACTEA MH HCgMH GtOHKA ETOpYH AWPW$fT H KgMHH-IţfK IMS, AokY(B, IAHH AlţHPAH no HMI /k,8MHTp8 GfKApik IţHPAHgA H CEC IţHPAHKAM CH no HMf ^p-EPAHA H CT*C CHHOEHM HM no HMf «ÎAOp-k H JfAA-fc H H BaaOCH» H KSAA.-.j 34HI5KI CYH 4HP4H CEM nOEftlHA POCnOACTEO MH WT GTfnAH WT GTp'EX'HA H WT JKSMHHIţA IMS, d38lU4, 34 xlT ACnpH POTOEH; 4 cYia EHUlf p*kx HH~ P4HK4 IMS, Ap-EPAHA H CEC CHHOZH CH eYW fCT SA A^AYhS rocnOJKAfH < POCnOACTEA 137 www.dacoromanica.ro a\h>. Ta?Ki fi,iA (ct rocnoJKAa rocnoACTsa mh p^aV cir© khui( ptx mto c-km BHa noKSnHa rocnoACTRO mh ap8i*h HHrdHH wt aiţHrdHYia (H sa a*AHh8. fl cfro KHUjf ptjf ai^HraHH no HMf A8mHtP8 MHaosaa rocnoJKAa rocnoACTKd mh no EOivbpHHS JKSndH GTOHKd ktop'i'h /\wrw$fT paAT RtpHd h npasa ca8jke8 mto (ct nocaSxHA rOCnOACTKg HdUIH RTi tSjkah SfMAH. X h rocnoACTRO mh Eoa-bpHHS rocnoACTea mh Ht8naw Gtoh-k’kk ktopo>m8 rtwrw^fT h JKSndHHiţH <îm8>, ^okTck, cVh no SHUlf c8t nHCaHH IţH-PdHH H IţHrdHKH, taKOJKf A opHSMo rocnoACTKd MH. Gixt 8eo hi nocTasa-bCM rocnoACTRO mh: kSimh Isan rmhkh Akophhk h K8ndH âHAPfio EfaHKH awrw^CT h (SfwAocVf h IIIcpsaH sca nfX’apHHK h jKSnan PdAVa EfaHKH noCTfaHHK. H HcnpasHHK, flHAPf» EfaHKH awrw^fT. H as, AlSuidT (iHCfiţ, tîKt io Harnica^ e-k CToaHH rpaAV rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Stoica al doilea logofăt şi jupaniţei lui Dochia şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie nişte ţigani, anume: Stan ţiganul şi cu fratele său Avram şi mama lor, anume Buşcana şi ţiganca lui Stan ţiganul, anume Dragomira, pentru că acei ţigani, care sînt mai sus-zişi, ei sînt de moştenire ai jupanului Mîrţcan şi ai jupaniţei sale Neja din Dărăşti. Astfel i-a cumpărat boierul domniei mele jupan Stoica al doilea logofăt şi jupa-niţa lui Dochia de la jupan Mîrţcan şi de la jupaniţa lui Neja pentru 800 aspri gata şi pentru doi cai buni, preţul lor 2 000 aspri. Şi au vîndut jupan Mîrţcan şi jupaniţa lui Neja pe acei ţigani şi ţigănci, care sînt mai sus-scrişi, de a lor bunăvoie. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Stoica al doilea logofăt şi jupaniţei lui Dochia un ţigan, anume Dumitru ţiganul şi cu ţiganca sa, anume Drăgana şi cu fiii lor, anume Florea şi Calea şi Dan şi Balosin şi Cuda... pentru că aceşti ţigani i-am cumpărat domnia mea de la Stepan din Străhaia şi de la jupaniţa lui Muşa pentru 2 000 aspri gata; iar această mai sus -zisă ţigancă a lui, Drăgana şi cu fiii săi, a fost de moştenire a doamnei pe care i-am cumpărat domnia mea, alţi ţigani din ţigănia ei de moştenire. Iar cu aceşti mai sus-zişi ţigani, anume Dumitru Dochia aceşti mai sus-scrişi ţigani şi ţigănci, ca să-i fie ţigani de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor <şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclinitit, după) porunca domniei mele. Iată dar şi matori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Theodosie eojkYew, fw AIhx'KExa imS AocpHiţa wt Ep-hxniiH eaxa ai^HpaxK», no hme Gtaxa, sa t|r acnpH potorh. H npoAMcuif cYhj( hmexhtY BOAtpH h MErYiauiH cYiasct no rhuie c8t pehehe wmhxe h ai^HpaxH h aiţHraxKH wt hh^hem a°eph roahx h c-rc rshahYe R-KctM epatYe HM H ChC S3H4HIE R’RCkM MErYiaUlHM wt WKpTiCTHE MtCTO, WT POP H WT A®A H wt npeA pocnoACTRa mh. Gepo paAY, A*A*X H rccnoACTKO mh KOAtpHHS pocnoACTRa mh wijnaH Gtoh- K-KR KTOPOM AWrW+ET# cYiaJKE KHUIE C»T nHcaxH aiţHPAHH H dlţHPAHKH, I3KOJKE A<* M*S KT WHHXE H LţHraHH Klk WJfAE'h EM# H CHXOKHM em8 h h kxSkom EM8 h np’feRHSxf-tom8 emS h xh wt kopoîkao xEnoxo a1jbhmo, nopHSMO pocnoACTRa mh. Ge>ke Seo h ckeaeteaYe nocTaRAtfM rocnoACTso mh: xcgnax Irak keahkh ARop iHK h wSnax Ahapek» keahkh awpw+et h ©ewaocYe rea khctYhp h Aaxmioa rea cnaTap h Paava km komhc h Gtpoe rea ctoaxhk h HIeprah eca nc^apxHK h scgnax PaAVA KEAHKH nOCTtAHHK. H HenpasHHK, flxApf» RfAHKH AWPWjjlET. H as, /HBiuat nxcEiţ, eîke io xanncax’ e-k ctoahh rpaAy E8k8pei|iY, MfccEiţa AfKfMKpYt pţ ABXH R-K TtKMIflHMlk A’kTOM'K WT flAMM A9 HHIfk, KTi AtT xSpP. t îw /HYyaHA EwtRWAa, mhaoctYio eojkYio pocnoAHxik. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Stoica al doilea logofăt, Edochia 1 şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Groşi şi în Şerbeşti, toată partea lui Drăgoiu , fiul lui Stoe, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din dealul cu vie, de pretutindeni, oricît se va alege, însă din matca Jiului pînă în hotarul Murgeştilor şi în hotarul Borăscului şi în hotarul strîmbenilor. Pentru că această ocină, ea este de moştenire a lui Drăgoiu, fiul lui Stoe. Deci Drăgoiu, el a vîndut-o lui Marco banul din Sărdă-neşti pentru 4 000 aspri gata şi pentru un cal bun, preţul lui 1 000 aspri. Iar apoi, a cumpărat-o boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt de la Marco banul pentru 4 000 aspri gata şi pentru un cal bun preţul lui 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt de la Marco banul o delniţă în Groşi şi în Şerbeşti pentru 1 000 aspri gata, iar Marco banul, el cumpărase acea delniţă de la Dan din Stejariul. 140 www.dacoromanica.ro Şi cînd a cumpărat boierul domniei mele Stoica logofătul acea ocină mai sus-zisă, partea lui Drăgoiu, fiul lui Stoe, de la Marco banul, el a întrebat tot neamul lui Drăgoiu şi pe.toţi fraţii din ceata lui. Iar ei s-au lepădat şi nu au voit să o răscumpere nici unul dintre ei, nicidecum. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt de la Udrea din Stejar două delniţe la Stejar şi cu vatră în sat şi cu vie pentru 2 200 aspri gata. Iar Udrea, el cumpărase de la Drăgoiu şi de la soţia lui, Anna, tot pentru 2 200 aspri. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt şi jupaniţa lui, Dochia, de la Dumitru, fiul lui Chircă din Copăceni, o delniţă în sat la Stejariul pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt şi jupaniţa lui, Dochia, ocină la Strîmba de la Neagoe din Strîmba, însă toată partea Negoeştilor, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din vatra satului şi din apă, cu vaduri de moară şi de pretutindeni, pentru 3 000 aspri gata.-Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt ocină la Strîmba de la Stan şi de la soţia lui, Voica şi de la fiul ei, Neagoe din Groşarea, toată partea Voicăi şi partea fiului ei, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din vatra satului şi din apă, cu vaduri de moară, pentru 1 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt şi jupaniţa lui, Dochia, de la Muja din Urdari un ţigan, anume Popa, pentru 1 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt de la Preda din Stîngăcea 3 ţigănci, anume ...2, pentru 1 800 aspri gata. Deci le-a dat pe acele ţigănci boierul domniei mele Stoica logofătul în schimb boierului domniei mele Radul postelnicul din Oteteliş, pentru că a luat boierul domniei mele Stoica logofătul o ţigancă, anume Velica şi cu 3 fiice ale ei, anume Stanca şi Panga şi Neaga, însă o ţigancă dintre acelea este dăruită de Radul postelnicul boierului domniei mele Stoica logofătul. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica al doilea logofăt de la Burţucală din Stîngacea o ţigancă, anume ...2, pentru 700 aspri gata. Şi iar a dat Stoica logofătul pe acea ţigancă lui Radul postelnicul din Oteteliş. Iar după aceea, Radul postelnicul, el a vîndut-o cinstitului dregător al domniei mele jupan Sîrbul mare stolnic. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica logofătul de la Socol postelnicul din Padea 3 ţigani, anume Stan şi fraţii lui, Picea şi Ion, pentru 3 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Stoica logofătul de la Baico şi de la soţia lui, Dobriţa din Brăneşti, o ţigancă, anume-Stana, pentru 700 aspri gata. Şi au vîndut aceşti numiţi boieri şi megiaşi aceste ocine care sînt mai sus-zise şi ţiganii şi ţigăncile de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Stoica al doilea logofăt aceşti ţigani şi ţigănci, care sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie ocinele şi ţiganii de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andreiu mare logofăt şi Theodosie mare vistier şi Danciul mare spătar şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan. Radul mare postelnic. Şi ispravnic, Andrei mare logofăt. 13 — Documente — România — c. 1026 141 www.dacoromanica.ro Şi eu, Muşat piseţul, care am scris în cetatea de scaun în Bucureşti luna decembrie 13 zile, în cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1594>. •j- Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1553 (Ep. Rîmnic, C/6). Orig., perg. (51 X 33,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1793. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strimba, 20—24. Trad. DIR, B, 161—163. 1 Cuvînt scris pe un loc răzuit. 2 Loc alb. 104 1594 (7103) decembrie 14, Bucureşti. t dÎHAOCTY» BOJKYEIO, îw dlHXAHA KOEKOA4 H POCnOAHHTi KliCOf SEAIAE XPPPPO-KAdJffHCSOt, CHHJ KEAHKdPO H np*A«Kp.PO IlETpdUJ KOfKOAI- AaK4T POCnOACTKO AIH cYk> hokeaehYe rocn«ACTKd aih CK-kTtH h BOJKCCTKH’kH IhihckSiiYh wt Kdpoui poc-nOACTKd MH WT B83E8, HADKE ECT XP4M MECTHOE ScnEHl'E nptCKtrfcH H MHCT'kH H nptEAdrocAOK-kHYtH BAdAYMHiVK Hduif BoropoAHtM H npucH» a^kuh iHdpYra h nptwc-K-ki|ifHOMS wti*8 dpxYHHinHCKSn Kyp A8kj. hkojke a<* »ai kt wmhhS 8 ceao Kp"k-A AH AfAd HtSndH GtOHKHUEK EHK KEAHKH nOCTEAHHK, nOHEJKE cYf WMHH? BHAO fCT AX h c8A»X no npAKA8 h no sakoha c-ec RlkCHX MhCTHTHAIH npAKHTEAYE POCnOACTKd AIH H A<*A CTkAt POCnOACTKO AIH AfM™“ AIHPOK P’hSEHMH H EpdPTkK SAKOH KY BOAfcpH. A<> 3AKAET KAKO ECT BHAA CIE WMHH8 hhxhoai 3a A’bAYHS. h Apapoaihp Pxsbhmh h Epar*, whh he aioiket a<> A®hecht TEAI EÎ BOA'kpH, 3AK0H HX, A<> 3-KAET H4A A^HTk H HA COpOK npEA POCnOACTKA AIH, h8 wctauje Apapoaihp P^sbhmh h Bpar* wt 3akoh wt npEA PocnoACTKd aih. ©EPO PAaY, A<*A®X H rocnoACTBO AIH CK’feT’feH H BOJKECTKIffeH lEnHCK8nYH H HhCTH’kHUJOAlS H np’bWCKEL^EHHOAlB WTtţ8 dpXYEYEnHCK8n KYp fl8KA, IAK01KE A A HAI ECT CEAO KpTkMlJjYH AMA }K8nAH GtOHK8n H Ikah keahkh AKOPHHK H >K8ndH HHAPEIO KEAHKH AOPOljlET H 0EWA«cYE KHCTYrap H AaHMIOA CnATAp H Paava koaihc h Gtpoe CTOAHHK h niEpBAH IIEXAPHHK h «SndH Paava KEAHKH nOCTEA-HHK. HcnpdKHHK, HhAPEIO KEAHKH AOPOljSET. H A3......1 EKE IO AldSdX, KTi AHEHYh PpAAV PAAPOAEAIH BSKSpEIJlY, AltCEI^A AEKEkpYh ÂY AhHH H WT TEK8l|IAPO AtTOAl A® HHH’fe, KTi AtT x3pP- t îw ĂlYXAHA KWEKWA4, AIHAOCTYlO BOKYlO POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn^ a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii Episcopii din oraşul 142 www.dacoromanica.ro domniei mele din Buzău, unde este hramul cinstitei uspenii a preasfintei şi curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi preasfinţitului părinte arhiepiscop chir Luca, ca să-i fie ocină în satul Cîrpeşti, însă partea jupanului Stoichiţa fost mare postelnic, pentru că această ocină este dată de jupan Stoichiţa fost mare postelnic la sfînta episcopie încă din zilele răposatului Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, ca să-i fie veşnică pomenire şi părinţilor lui şi pentru că zac trupul şi osemintele lui în sfînta biserică, la sfînta Episcopie. Iar apoi, au avut pîră înaintea domniei mele Dragomir Răzbici şi Braga din Fureşti cu preacinstitul şi preasfinţitul părinte episcop Luca şi aşa pîrau Dragomir Răzbici şi Braga că a fost mai sus-zisa parte de ocină a lor de moştenire. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Dragomir Răzbici şi lui Bragă lege 12 boieri, să jure că a fost această ocină a lor de moştenire. Iar Dragomir Răzbici şi Bragă, ei nu au putut să aducă pe acei 12 boieri, legea lor, să jure la zi şi la soroc înaintea domniei mele, ci au rămas Dragomir Răzbici şi Bragă de lege înaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii Episcopii şi precinstitului şi preasfinţitului părinte arhiepiscop chir Luca, ca să-i fie satul Cîrpeşti, partea jupanului Stoichiţa fost mare postelnic, mai sus-zisă de ocină şi de ohabă sfintei episcopii şi preacinstitului şi presfinţitului părinte episcop Luca şi celorlalţi care trăiesc în sfînta episcopie de hrană şi de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Andrei mare logofăt şi Theodosie vistier şi Danciul spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Andrei mare logofăt. Şi eu, ... 1, care am scris în minunata cetate numită Bucureşti, luna decembrie 14 zile, în anul 7103 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., 1 554 (Ep. Buzău, 1/6). Orig., perg. (27 X 34), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din 1860; altă traducere, ibidem, ms. 172, f. 224. EDIŢII. Trad. DIR, B, 163-164. Facs. Ibidem, 473. 1 Loc alb. 105 <1594—1599) decembrie 28. f Adecă eu, Costandin, scris-am eu acesta al meu zapis cum să să ştie că au cunpărat Nenciul călugărul de la Costandin în pogon de loc i stîn-jeni pol ocină 1 dereptu bani 800 bani de argintu, şi cu ştirea şină Costandin 2, Mordan i Stan. Şi am scris eu Mordan că am ştiutu că-u vîndut tată-meu. Deci să fie la mana lu Stan al Cheranie zapisul. Şi mărturie: Negoe Căpuşă şi Oprea. IIhc non PdAVrt WT GicmhTi Avfcetiţa AEKtMBpfr, a<>hh kh, b-k a^h'k dlHjţaio koikoa3* 143 www.dacoromanica.ro Dereptu credinţa eu Morda[r]nu încă am pus şi peceatea. Oprea. Negoe. Bibi. Acad.-, CXCVI/202. Orig., hîrtie (34 X 16), pecete aplicată. Datat din domnia lui Mihai Viteazul. 1 Cuvintele „pol ocină" scrise deasupra rîndului. 2 Cuvîntul „Costandin", la fel. 8 Scrie popa Hâdul din Scăiani luna decembrie, zile 28, în zilele lui Mihai voievod. 106 <1595—1596) ianuarie. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domn. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei mănăstiri din Tismana, ca să fie volni igumenu Serghie cu această carte a domnii măle şi cu sluga domnii măle, anume Radu comis, ca să hotărască toate moşiile sfintei mănăstiri Tismana, pe unde vor fi înpresurate, cu oameni buni dinprejurul locului. Şi pentru toate să fie ispravnic la sfînta mănăstire. Aceasta grăescu domniia mea şi într-alt chip să nu fie, după zisa domnii măle. Şi însum am zis domniia mea. Ghenar [fără leat]. Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Tismana, nr. 329, f. 82. Copie. Datat după egumenul Serghie şi Radu comis. EDIŢII. DIR, B, 164. 107 1595 (7103) februarie 12, Bucureşti. f /IÎHAOCtYiO EOKYiO, Îw ffiHpHA ROIROA H POCnOAHHT, EliCOH 3IMAI 0\TpO-KhaXHCKot, chh8 KtitHKaro h np-kAOKparo IIiiTpaimo ROfROAa. ^anaT rocnoACTKO mh cYio nosiAiHYio rocnoACTea mh nouTiHOMS npaBHTiaio pocnoACTsa mh k8iijh ©iwa^-cYi eiahkYh khctYhp h ctc chhokh im», iahi^i im8 fior» npHngcTHT, iikojki A-» «8 fCT K'k ClAO P#HK8a H ChC KTvC JfOTapOM, 3aHI}K{ IO fCT nOXSnHA nOMTIHOMS npasHTtAio rocnoACTRa mh ehiui pimiho wt chhorh PjAyaoK ivt 4>iAiaeumoio CKA Afita hm 3a wmhh8 wt P8hk8a sa xi acnpH potorh. H naK ict noKînHA nouTiHOAtg npaKHTMio rocnoACTRi mh bhuii pimihS h A^a 3a wmhh8 Gtjhmioaok wt P8hk8* R"Rca, wt Ha ©TaHMioa sa xÂU acnpH potorh. H iuk ict noKSnHA nouTfHOMS npaKHTfaio rocnoACTRa mh bhuii nuca ho wt IThTpauiKo a*a<* wmhhS Bivch wt P8hk8 sa xT acnpH potokh, aaH wt IThTpauiKo, spaT GTanmoAOR. H naK ict nox8nHA no*iTlHOA\8 npaRHTiaio rocnoACTRa mh skSmh ©iwaocYi khctYhp WMHHa «jto ci 3okIt IlHwa RRca wt P8hk8a wt na ciao roaniiVn, wt Ha chhh /k,papoA\HpoR h wt Kaatc H WT ETiCH aioaYi, koahuh c8t hamah wmhh8 8 IlHwa, sa X <*cnpH potorh. H np>AM9uif cYi aioaYi rhiui x crio ciao h wmhhi ijki c8t bhuii nH-CaHI WT HHJfHOM A9EP0 KOAIO H C"RC 3HaHYlM XEIiC-feM)1 MIpYQUIOM WT WKpiiCTHH MICTO H WT POP H H3A0A H WT npiA rocnoACTRa MH. Gipo paAY, AM^Jf rocnoACTRO mh nouTiHOMS npaRHTiAio rocnoACTRa mh jk8-nan ©iwaocYi riahkh rhcthhp, hkojki a<* m8 ict rti wmhh8 h ei, w^ac8 HHM8 h CHHORHHM IM8, BH8K0A\ H npiRHSMHTOM H Ht WT KOPOÎKA0 HOTOKOA'kKHMH, no pil rocnoACTRa mh. 144 www.dacoromanica.ro Gbki 8bo h catAHTfrtYe nocTAKAtCM rocnoAcTKO aih: îKSndH Ehhthatw2 a**P-HHK H >K8ndH AlHpOCAdK BfAHKYH AWPWjJlfT' H ©JWAOCYf KHCTYrap H A,dHM»A CndTAp H PdA^A KOMHC H ©TpOI CTOAHHK H DIHiPEAH Ill^dpHHK H IKSlMH PdASA KfA IlOCTf AHHK. H AS, GtUIAH rpAMA, I3KI IO AIA3JX K*K AHKHH rpdA# TAArOAfAIH K8k8-pCl(IH $fRp8dpYf Bir A^HH, AtTO xipr. t Din mila lui Dumnezeu, îo Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Theodosie mare vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie tot satul Runcul şi cu tot hotarul, pentru că l-a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus-zis de la fiii lui Radul din Fedeleşcioi, toate părţile lor de ocină din Runcul, pentru 5 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus-zis şi toată partea de ocină a lui Stanciul din Runcul, de la Standul, pentru 4 900 aspri gata. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus-scris de la Pătraşco toată partea lui de ocină din Runcu pentru 5 000 aspri gata, însă de la Pătraşco, fratele lui Stanciul.Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Theodosie vistierul toată ocina ce se cheamă Pioa, din Runcul, de la satul Goleşti, de la fiii lui Dragomir şi de la Balea şi de la toţi oamenii, cîţi au avut ocină în Pioa, pentru 600 aspri gata. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus<-zişi>1 acest sat şi ocine, care sînt mai sus-scrise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea «(tuturor)1 megiaşilor dimpre-jurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Theodosie mare vistier, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea; jupan Vintilă 2 vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Theodosie vistier şi Danciul spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şărban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Şi eu, Stepan gramatic, care am scris-o în minunata cetate ce se cheamă Bucureşti, luna februarie 12 zile, anul 7103 <1595). Arh. St. Buc., Condica m-rilor Căldăruşani şi Fedeleşciori, nr. 721, f. 851 v—853. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 165. 1 Loc alb. 2 în loc de: Ivan. 108 <1595) februarie 14. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu. Dat-am domniia mea [mea] această poruncă a domniei mdle cinstiţilor dregătorilor domniei mdle, jupanului Radul vel clucer şi jupan Predii spatar, şi jupan Stroe vel stolnic, ca să fie volnici cu această carte a domniei mdle, ca să ţie satul Pleniţa tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii, pentru că e a lor bătrînă şi dreaptă moşie 145 www.dacoromanica.ro şi de moştenire. Şi am văzut domniia mea şi cărţile ale altor bătrîni domni, carii au fost mai nainte de domniia mea. Drept ac&a şi voi, oamenilor de la Pleniţă, din sat, de vr&ne ce veţi vedea această carte a domniei m61e, iar voi să aveţi a vă da găleata şi daturile şi tot venitul boerescu. Şi să fie volnici slugile cinstiţilor dregătorilor domniei m61e ce sînt mai sus-scrişi cu această carte a domniei m61e, ca să ia tot venitul boerescu de la rumânii de la Pleniţă, de la tot satul. Iar care s-ar ispiti a sta împotrivă, acela om rău să va pedepsi de la domniia mea. Şi într-alt chip să nu fie, peste zisa domniei m61e, că singur am zis domniia mea. Februarie 14 [fără leat]. E voi, de vă va părea cu strîmbul să veniţi de faţă la divan şi să vă aduceţi cărţile, că nu va fi făţărie. Arh. St. Buc., Condica m-rii Căluiul, nr. 722, f. 364 v. Traducere. Datat după dregătoriile fraţilor Buzeşti. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 190; DIR, B, 165—166. 109 <1595—1596) februarie 20. t llHUlfT KSndH !k4H EEAHKH cY» MOd KHH7d IVBOH >K8nkHdU,f flO HM£ EoHKd IVT HfyElţlH, QK02KE Ad ECT KOAHHKd CkC CTlO MOd KHHrd, TE,E Ad ApiWHTk EAHd KO,\HHHU,d IVT Kk EoA* WT CEAd, I10HE2KE EpE TdKOH flpEUIE EoHKd 1)0 EoAE, KdKO ECT EHA nOKSnHA EAHN KpOAj TdîKE CkTKOpHA TOrO BOAHHHIţd. Td>KE, KkAd ECT EHA nocAE, d Boae, wh ceu,h ce pkKA'k kKE 8K«M CH, HHJKE HAUT METEX CkC cYlO BO \HHHlţS. Tem pdAY, AM EoHKdB, E>KE BHIUE pEX, A<« ect KOAHHKd CkC cYlO MOd KHHrd TEpE Ad AP'kîKHTk cTlO EOAHHHIţ# WT Kk Boae, IIOHEJKE EpE WCTd Boae WT 31, chhk KMHKdro H npfcA«K04r© EŢfTpdUiKo koIkoaS. A,4eat rocnoACTKO aih cY» nosfrttHYl rocnoACTRd aih EOAtpHHg rocnoACTBd aih, ftgriAHS PaaYawb bhk EfA KWAIHC H Ck HHJf CHHOEH CH, lAHlţf HM Borli npHflgCTHT, BKOJKf M Al8 2 CfAO flrtdMKO ChC B’hCHJf BfH H CIlC E'hCAX’ WHHHlî H CEC BTiC X°A*K> nOHfJKf Al 8 fCT CT4p4 H np4E4 WHHH8 H A^AYh4, 4H8 fCT EHA A'»'' npfcKf CfCTpAAI Cf KAflAfB. (I noTOM, no CTuWpiiTH HanrtfK, 4 chhom ch EaacYi, wh fCT np©A<*A8 cfA© IlrtdMKO HfK8AfE EATAJf 34 xfj 4CnpH, KlkA4 fCT EH A EOAtpHH POCn©AcTK4 AIH EHUlf pWH npHBtr Et XrrpOCKOI 3fMAf. II nOTOM, KTiA<« *CT A^A POCnOA'h Bop-k Tfpf AOCTIJK4A no BOAbpHH POCnOACTBA A\H EHUlf pfHH Eli 3fAIAf POCnOACTB4 AIH, WH ICT noapATHTH 4cnpH HfKSAfB B4T4X 834A BiiCHjf, HKOJKf a<» e8aY hakh A^AYha H4 AfcAYHS. 6fPO p4AY, A*A*X H POCnOACTBA AIH EOAtpHHu POCnOACTKA AIH EHUlf ptx? *8-n4H P4AVa EHK Ef A KVAIHC, BKOKf A a Al8 fCT E-K WHHHg CfAO fAl8 H E'k WJţ4E8 HHAt H CHHOSH fA\8, EHgKWAI H nptBHttafTOM HAI H Hf WT KOPOJKf HfnOKOAtEHAIH, n0pH3AI0 POCnOACTJ4 AIH. GfJKf 8eO H CEfAiTfAYf nOCTAEAtfM POCnOACTEA AIH: JKgflAH Ik4H EfAHKH AFOp" HHK H JK8F14H /IlHpOCA4S EfAHKH AWrWiţfT H 0WA»cYf EHCTYBp H...8 Cn4T4p H P4-AY*. KWAIHC H &TpOf CTOAHHK H IUfpEAH flfJfAp :HK H WSlIAH PaA^A EfAHKH IWCTfAHHK. HcnpAEHHK, IeAH EfAHKH ABOpHHK. H 43, GOnpt, HCflHC4£AI8 E-K H4CTOAHH PpAAV BSKSpflJlH AltCflţA AIAPTYf Ţ A<>HH, WT HA4.Ua TfKSljlArO AtTOAl, B AtT x3pP. t Kw /HY^AHA BWfEWAA, AIHAOCtYw EOJKYi© POCnOAHHÂ. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrov^ahiei)1, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Radul fost mare comis şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i 2 satul Placico cu toţi vecinii şi cu toată ocina şi cu tot venitul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină, ci a dat-o zestre surorii sale Caplea. Iar apoi, după moartea Caplei, iar fiul său Vlasie el a vîndut satul Placico lui Necula vatahul pentru 15 000 aspri, cînd a fost boierul domniei mele mai sus-zis pribeag în Ţara Ungurească. Iar apoi, cînd a dat domnul Dumnezeu de a ajuns boierul domniei mele mai sus-zis în ţara domniei mele, el a întors toţi asprii lui Necula vatahul înapoi, ca să fie iarăşi dedina la dedină. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele mai sus-zis, jupan Radul fost mare comis, ca să-i fie ocină satul lui şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Theodosie vistier şi ...3 spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare vornic. 147 www.dacoromanica.ro Şi eu,-Oprea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 10 zile, de la Adam anii curgători, în anul 7103 <1595). f Io Mibail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul Militar Central, IX/100. Orig., hirtie (28 X 20), pecete timbrată. Traducere ia Bibi. Acad., DII, (. 2. EDIŢII. Trad. DIR, B, 167. 1 Loc rupt. 2 Omis. 2 Loc alb. 111 <1595—s-1596> martie 16. t AJhaoctYio eojkTiio, Îw dlHXdHA koikoai h rocnoAHH'K. rocnoACTRo ahh cY» noRfiVkHYi rocnoACTRd /HH XpHCTOAopWK aIhkoh wt Hd MHpoc rocnoACTRd AtH H EpdTO/H CH /^HMHTpOR, QKOIKf AI C8t ROAHHIţH CRC cY» KHHrS rOCnOACŢRd dlH AP'hlKHTH Cf CfAO IU HAU IlHCKdHYH, SdHflKf CgT CTdpd H npdRd A^AYh$ H WMHHg 8(0-KOAI CH dlHXHCK. TfcdftJKf, KtAd llpHAgMHA Cf fCT CRMpVTR SlOKOAt CH AlHXHfS WT IIhckjhh, a wh ict wctarha crc HfroaS asuic bhth CfAO cYfdii rhSkh rhuic pfifHH. II cYh AHflICH, WHH c8t HAIIAH np8 CRC KdAdrfpYH WT CK-kTA AtOHJCTHpf WT fidAf spmY RHuif ptx cfAO IlHCKaHYH npfA rocnoACTRd a\h. H aouiah c8t K'ASrfpYn Tfpf C8T COPOHHAH 110 RHdKH /HHXHfR, XpHCTOAOpg aVHKOH H no KP-T frO, A8MHTP8, Hd AHRdH rocnoACTRd arh. H noikKdaH c$t 7 a^hh ai npYHAfT KdAgrfpYn CTOdTH AHl(8 CR aYQKOH XpHCTOAOP H CRC EpdT frO, /i,8MHTp8, npfA rocnoACTRd AHH, a WHH HtCT XCTtAH nOHTH Hd AHRdH rOCnOACTRd AHH HHKdKO. d CYh RHSKHX fllHX RHTH A^AYhS XpHCTOpOR AYldKOH H /i,8A\HTpOR EpdT frO. d 8 TIM, TOCnOACTRO A\H PAfAdX H c8a«x no npdRA8 h no SdPoe AiraKCH h EpdTOAt fro, A8MHTPOS, IdKOlKf AI C8t ROAHHIţH CRC cYlO KHHr8 rocnoACTRd A\H APVKdTH H W-EAdAdTH CfAO IlHCKdHYH KdKO fCT RHUlf pkX- H HHXTO AI Hf CAttfT BdHTORdTH npfA cYio KHHr8 rocnoACTRd mh. HudKo ai HkcT, no ptn rocnoACTRd a\h. HcnpdRHHK, dlHTpk EHR RfA A^OPHHK. IIhc TfrdH, AYkcfiţd /HdpTif SY a^hh. d d kom cf mhht kpheo, ai npYHAfT ahi^8 npfA rocnoACTRd mh crc Xphctoaop8 aYhkoh h crc spdT fro, A8'HHTp8. t îw fllHXdHA RWfRWAd, aihaoctYio bokYio rocnoAHHR. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Hristodor diaconul din clirosul domniei mele şi fratelui său Dimitru, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele 148 www.dacoromanica.ro să-şi stăpînească satul anume Piscanii, pentru că este veche şi dreaptă de-dină şi ocină a unchiului lor Mihnea. întru aceasta, cînd s-a întîmplat moartea unchiului lor Mihnea din Piscani, iar el a lăsat cu sufletul lui ca să fie satul acestor nepoţi mai sus-zişi. Iar aceşti nepoţi, ei au avut pîră cu călugării de la sfînta mănăstire din Vale pentru mai sus-zisul sat Piscani, înaintea domniei mele. Şi au venit călugării de au sorocit pe nepoţii lui Mihnea, Hristodor diaconul şi pe fratele său Dumitru, la divanul domniei mele. Şi au aşteptat 5 zile să vină călugării, să stea de faţă cu Hristodor diaconul şi cu fratele lui, Dumitru, înaintea domniei mele, iar ei nicicum n-au vrut să vină la divanul domniei mele. Iar aceşti mai sus-scrişi nepoţi ai lui Mihnea au adus martori înaintea domniei mele 2 călugări, anume Spiridon şi Gheorghe de la sfînta mănăstire din Vierăş, de au mărturisit ei cu sufletele lor înaintea domniei mele că satul Piscanii este moştenirea lui Hristodor şi a fratelui său Dumitru, nepoţii lui Mihnea, însă moştenire de la unchiul lor Mihnea, pentru că aşa au mărturisit înaintea domniei mele aceşti călugări mai sus-scrişi că a dat unchiul lor Mihnea, la moartea lui, satul Piscani, ca să fie dedină lui Hristodor diaconul şi fratelui său Dumitru. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea foarte bine cum au mărturisit înaintea domniei mele mai sus-zişii călugări că a dat Mihnea satul Piscanii lui Hristodor diaconul şi fratelui lui, Dumitru. De aceea, am dat şi domnia mea lui Hristodor diaconul şi fratelui său Dumitru, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să ţină şi să stăpînească satul Piscanii, cum este mai sus-zis. Şi nimeni să nu cuteze a-i tulbura înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea fost mare vornic. A scris Tegan, luna martie 16 zile. Iar cui i se va părea strîmb, să vină de faţă înaintea domniei mele cu Hristodor diaconul şi cu fratele lui, Dumitru. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1572 (m-rea Valea, XVII/17). Orig., hîrtie (40 X 30), rupt la îndoituri, pecete timbrată. Datat după ispravnic. EDIŢII. Trad. DIR, B, 168. 112 1595 (7103) martie 17, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Mihail voevod şi domn acestui pămînt Ungrovlahiei, fecior marelui şi preabunului, răposatu Pătraşco voevod. Dat-am această poruncă a domniei mele la dumnealui Bădilă şi frate-său Albu şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lor moşiia Prundeni, ce să trage din neamul Danciului ot Păuşeşti, din tot şi cu tot hotaru cît va fi de la surori, de la fraţi pă cum au cumpărat-o Bădilă şi cu frate-său Albu dă la Danciul drept 500 aspri. Şi iar au mai cumpărat Bădilă i cu frate-său Albu de la ...1 şi de la frate-său Dumitru, tot cuprinsul lor din 149 www.dacoromanica.ro Prundeni, cît va fi de la surori şi de la fraţi toate hotarele lor, pentru 950 de aspri gata. Şi iarăşi au mai cumpărat Bodilă şi cu frate-său Albu de la Stan, fecioru lui Dumitru ot Păuşeşti tot cuprinsul cît va fi de la surori şi de la fraţi, din Prundeni, pentru 500 de aspri gata. Şi iarăşi au mai cumpărat Bodilă şi cu frate-său Albu de la Opre ot Păuşeşti tot locu lui şi moşiia din Prundeni, cît va fi de la surori şi de la fraţi, toate hotarăle lor, pentru 500 aspri gata. Şi iar au mai cumpărat Bodilă şi cu frate-său Albu de la Voicu de la Păuşeşti toate lucrurile lui şi moşiia din Prundeni, cît va fi de fraţi şi de la surori, cu tot hotarul dinprejur 500 aspri gata. Şi iar au mai cumpărat Bodilă şi cu frate-său Albu de la Albu şi de la Stan i de la toţi cei mai jos numiţi: de la Vladu i Stanciu i Vladu şi Stan şi Staicu, toate lucrurile lor şi moşiia din Prundeni cu tot hotaru lor, cît va fi de la surori, şi de la fraţi, pentru 4 500 de aspri gata. Şi cît au vîndut sînt scrisă numele lor mai sus, precum au vîndut moşiia Prundeni de tot în ştire fraţilor şi megiia-şilor dinprejuru acestui pămînt. Să vă fie voao precum au cumpărat înnaintea acestor credincioşi ai domnii mele: jupan Ioan2 marele dvomic şi jupan Miroslav marele logofăt şi Theodosie marele vistiar şi Calotă marele spatar şi Radu marele comis şi Stroe marele stolnic şi Şerban marele paharnic şi jupan Radu marele postelnic. Şi Miroslav marele logofăt. Aceasta scriem în oraşu Bucureştilor, în luna lui martie 17 zile, vă leat de la Adam 7103 <1595>. Ioan Mihail voevod. Bibi. Acad., XC/17. Traducere de la începutul sec. XIX. EDIŢII. DIR, B, 169. 1 Loc alb. * în loc de: Ivan. 113 <1595) martie 29, Bucureşti. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Petraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m£le lui Dobrotă şi lui Stan şi lui Balotă şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Bălegoşi din partea lui Berbece un loc la Cîrlige, pentru că l-au cumpărat de la Berbece din Bălegoşi drept 120 aspri. Şi iar au cumpărat Dobrotă şi Stan şi Balotă trei locuri în Bălegoşi de la Dan un loc în Valea Ciungului, iar alt loc în Valea Largă, alt loc în Pîcle, pentru că le-au cumpărat de la Dan din Bălegoşi drept 300 aspri. Şi iar au cumpărat Dobrotă şi Stan şi Balotă loc de casă în Bălegoşi de la Şărbul, drept 150 aspri. Şi iar au cumpărat Stan şi Balotă, moşie în Valea Oprei, însă stînjeni anume 50, pentru că i-au cumpărat de la Haidin din Bălegoşi drept 100 aspri. Şi iar au cumpărat Stan doao locuri în Lacul Mare şi în Dumbravă de la Breze din Bălegoşi drept 200 aspri şi o livade iarăşi de la Brăze drept 50 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Dobrotă şi Stan şi Balotă loc de are şi de grădină în Bălegoşi de la Şărbul drept 150 aspri. Şi iar s-au înfrăţit Zavid cu Badiul, de au dat Badiul 2 locuri lui Zavid, un loc într-un cîmpu, iar altul într-alt cîmp şi loc de casă, iar Zavid, el au dat Badiului 48 berbeci pentru frăţiia şi vaci 7 şi aspri 100. 150 www.dacoromanica.ro Şi iar au cumpărat Bucul&u moşie în Bălegoşi partea frâţine-său Hră-borov toată, dupretutindenea, pentru că au cumpărat de la frate-său Hrăbor drept 600 aspri. Şi iar au cumpărat Dobrotă moşie în Grabicena din partea Manei a şasea parte, pentru că au cumpărat de la Manea din Grabicina drept 600 aspri. Şi iar au cumpărat Bucul&u un loc în Bălegoşi de la Dan drept 100 aspri. Şi iar au cumpărat Bucul&u o jumătate de branişte de la Zbora drept 50 aspri. Şi iar au cumpărat... 1 1 rozor de la frate-său Şerbu din Bălegoşi şi loc de casă şi de vie şi loc de stupină şi de fătăciune drept 300 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni această mai sus-zisă moşie de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor 8«JChYC H Ad P-BOTHTH HA**» E8A*T A*AO CRtTOf AlOHdCTHp. fl KOrd HC ŢOKCT nOCAglUdTH, Hg ŢOKCT IIOHTH RTi HHO 151 www.dacoromanica.ro AVkCT$, <1 WTH8 frg/HCH A<> tCT BOAfH ChC CT» KHHr rOCIlOACTKd MH A KT POCn«AcTK« AIH WMHH8 g EgMgAltHH, A*A HpHATOK, CIKIMJ pis H AfA AdH H £pCOR RliCA^, CIJKIHH |JK H A*A GdRlR H «I>pTtlţHATiK RTKAJf^CIJKIHH «T H A** E*SA«K K'KCdX'j CfîKfHH pi< H AfA ©IipHlIJlK H A,8lMHTp8 RTiCAJf, CIJKIHH HS H A«A GtAHOR RTiCAJf, CIKIHH SH H A*A llSlllIJAHOK RTkCAJf, CIKIHH KA, CIJKIHH nO ÎT dCfipH> MHHH CIJKIHH ipl, WT I10A» H WT KOA H WT Ul8AI H WT CIAdAHl|ll ClAOR H WT flO RTiCOAI X'OTApOAl, noHfJKf n«K8nHX'»Ai pociioactko aih rhuih pimiha wmhh8 wt Hphat H WT /k,AH H WT £pcg H wt Gara h wt ^p-kiţHA'k h wt Eşaa h wt CdnpHUi h AsaihtpS h wt Gtah h wt ASIMIAH H C"KC R1CAX MIT HAI, 3A xAxTjf ACnpH POTOKH. H np«AAA^UU KHUIH plMlHH AI0AY( CYl RHUIHA WMHH8 WT CROHAI A^EpOAl ROAto H ChC SHAHYt RTrfOAl AIIPYiaUlOAl H RtrfcAI ROA-kpHAI WT AHRAH POCflOACTKO AIH. fl noTOAi, pociioactko aih a*A*X h npHAOJKHjfOAi rocnoACTRO aih cYi rhuji pi- MlHt ClAORl h’hAIfltHYH H EtSM&WkHYl CTiC R’hC'bAI JfOTAptjf KT* CRfcTAA AIOH'CTHP POCn^ACTRA AIH PAdPOAfAIH GRfcTH HhKOAAI, OKI fCT H3 POp RP«VAV BSKSpiipH, JflJAAI CRtTA PO HipApjfA H M»AOTR$plţA HhKOAAI ÂÎHPAHKHCKHJf, (ÎK* ICT AIITOJf CR'tT'feH Al$-HACTHP WT GR’kT'kH Topt, PAAPOAfMH GlAIWH ElTPO1, lAKOJKf A<* KT Rli SKpfcllAl-hY| CR’bT’kH AIOHACTHP, A HHOKOM Rit IIHIJJSS, A POCIlOACTăO Af.H H P«aTtIaYH POC-nOACTKO AIH R’feMHOI RtCIlOAlHHAHYf. GlPO PAAÎ, A*A*X H POCnOACTRO AIH CRfcTtH H EOJKfCTRHfcH AWHACTHp PAA- toaiaih Gr^th Hhkoaai aa b'rait rhuji pmnrfc ciaor-r a^aTh# rti rikh. 6*1 H CRIAITIaYI nOCTARAtlM POCn«APTRO aih: JKSllAH flÎHTpfc EHR RlAHKH BAN H JKgflAH ÎrAH Rl HKH AKOpHHK H JKlSllAH /HhPOCA R RlAHKH AWPWiJilT H . . .2 CI1ATAp H TwapcYi bhctYip h Paa8 koaihc h Gtpoi ctoahhk h HIipbjh mxvjphhk h jk^iiah Paa$ RlAHKH nOCTlAHHK. H HCnpARHHK, AlHpOCAAS RlAHKH AWrWl|&IT. H A3, ASh^AK PpAAIATHK, A\A3AJf RTi CTOA PpAAS EgKgpltţlY, AltCII^A A[c]l)pHAYl K0 AKHH H WT CRSAAhYI AAHpS TlK"KHlHAI AtTOAl, R"K AtT x3pP. t î v AIh^AHA ROIRWAA, AIHAOCTYk EOJKYfc POCnOAHHh. t Yw dlHX’AHA ROIROA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată tara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, ca să-i fie domniei mele ocină la Cîmpenii de la Ciorogîrla, partea lui Stan toată, stînjeni 220 şi partea lui Mircea toată, stînjeni 120 şi partea lui Toader toată, stînjeni 80 şi partea lui Voinea toată, stînjeni 100 şi partea lui Dragoslav, stînjeni 60 şi partea lui Mirea toată, stînjeni 40, pentru că am cumpărat domnia mea această de mai sus ocină de la Stan şi de la Mircea şi de la Toader şi de la Voinea şi de la Dragoslav şi de la Mirea şi cu toată ceata lor, pentru 12 400, însă stînjenul cîte 20 aspri. Şi au vîndut mai sus numiţii oameni această mai sus numită ocină, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a tuturor boierilor şi din divanul domniei mele. Şi iar să-i fie domniei mele ocină la Buciumeni, partea lui Ignat, stînjeni 120 şi partea lui Dan şi Ursu toată, stînjeni 120 şi partea lui Sa va şi Fră-ţilă toată, stînjeni 90 şi partea lui Buda toată, stînjeni 120 şi partea lui Opriş şi Dumitru toată, stînjeni 56 şi partea lui Stan toată, stînjeni 68 şi partea lui Lupşan toată, stînjeni 24, stînjenul cîte 20 aspri, fac 580, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că am 153 www.dacoromanica.ro cumpărat domnia mea mai sus-zisa ocină de la Ignat şi de la Dan şi de la Ursu şi de la Sava şi de la Frăţilă şi de la Buda şi de la Opriş şi Dumitru şi de la Stan şi de la Lupşan şi cu toată ceata lor, pentru 11 600 aspri gata. Şi au vîndut mai sus-zişii oameni această de mai sus ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a tuturor boierilor din divanul domniei mele. Iar apoi, domnia mea am dat şi am dăruit domnia mea aceste mai sus-zise sate Cîmpenii şi Buciumenii cu tot hotarul la sfînta mănăstire a domniei mele numită Sfîntul Nicolae, care este din sus de vadul Bucureşti, hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae de la Mira Lichiei, care este metoh sfintei mănăstiri din Sfîntul Munte, numită Semon Petro,1 ca să-i fie de întărire sfintei mănăstiri, iar călugărilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele vecinică pomenire. Pentru aceia am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Sfîntul Nicolae să-i fie mai sus-zisele sate, de dedină în veacuri. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea fost mare ban şi jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi ...2 spătar şi Todosie vistier şi Radu comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Radu mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Mihaiu gramatic, am scris în scaunul oraşului Bucureşti, luna aprilie 29 zile şi de la facerea lumii, ani curgători, în anul 7103 <1595). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Mihail voevod După. Stănică, 868—870. (Orig., perg. (25,5x 45), pecete timbrată, căzută, la Biblioteca Naţională din Sofia, Secţia de mss. slave, nr. 1/1941). 1 Cuvînt scris deasupra rîndulri, în locul unui alt cuvînt şters. * Loc alb. 116 1595 (7103) mai 4, Bucureşti. t HJhaoctY» eojkYw, liv iMh^aha boiboaa h rocnoAHH'fc b-moh 3Iaiai &grrppo-KAAXHCKOf, CHHTv BlAHKATO H nptAOKpdrO îw IlfTpAUJKO B0fB»A* ETrC A*A fAl8 SA IVMHH8 IVT npi3 BTrC JfOTApOAI. H npoA<*A°I cYf khuji pimihh nwAYe hh^mai aiaoki sa ivmhhc S0AtpHH0Ai8 roc- nOACTBA AIH KAAŞT'hK KAI64AP 3A HHJfHf Al A^BpH EOAtî H CM 3HAHYI BtCfAI AllrYlAUlOAl WT IVKOAt AUCTOAI H IVT lipfA TOCnOACTBA AIH. 154 www.dacoromanica.ro Gfro pjaY, AM«X h rocnoACTKO ai»h EOA"fepHH8A\ rocnoACTEj am jksiuh» Ka- AOTAB KAlOMAp, BKOJKI Aâ «8 (CT WMHh8 K"k WŢ4E8 (Afl8 H CHHOBH IMS H BHCKOAft H fiptBHOMfTOM IA/»$ H WT HHSOrOJKI Hf(K>K0AtEHM8> nopH3A\8 rOCn«ACTSA AltH. Ghki 8eo h cKfA’feTiAT! noAAraxoAit rocn«ACTEo aah: jk8iuh Îbah bcahkh ak«P-HHK H ÎKSllAH dlHpOCAAB EfA AOrO^fT H. .. 2 cimtap H ©8A«cYf EHCTYlap H GTrOf ct[p]«a:jhk h Pjava KO/WHC h IUfpE h nfx<* *PHH< h Pjava iioctiahhk. Hcnp^EHHK, AIh-pOCAiE EfAHKH AOrO^fT. ăa, PaaVa Aoro^fr, hsaaasax kii hactoa rpjAV V ESk^phiih, Micuţi AiiYf a AhHH H WT flAAAIta A« C«Ai, E-h AtT x3pT. ţ Iw ^HhxaYa swfEWAi» aahaoctYa eo%Yi« rocnoAHHK. t Iw ASHX4HA BOIBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Calotă clucer şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Dreveşti partea lui Lupul şi a lui Stoichiţă şi a lui Lupul, toate părţile lor de ocină din sat şi din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, din cap pînă în cap, însă stînjeni 485, pentru că boierul domniei mele Calotă clucer a cumpărat această mai sus-zisă ocină de la Lupul şi de la Stoichiţă şi de la alt Lupul, pentru 4 000 aspri şi pentru 270 oi. Şi iar să-i fie boierului domniei mele Calotă clucer ocină la Dreveşti stînjeni 100, pentru că a cumpărat de la Stoica partea lui de ocină de peste tot hotarul pentru 3 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat boierul domniei mele jupan Calotă clucer ocină la Dreveşti de la Hamza din Spineni stînjeni 100 pentru 3 000 aspri gata 1 toată partea lui de ocină de peste tot hotarul. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni părţile lor de ocină boierului domniei mele Calotă clucer de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupanului Calotă clucer, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi ...z spătar şi Tudosie vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Eu, Radul logofăt, am însemnat în cetatea de scaun în Bucureşti luna mai 4 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1595). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. t Io Mihail voevod mai 15. t flÎHAOCTY» eojkYw, Îw-iHhx'aha KofKOA h rocnoAHH'h. rocnoACTBO mh cYw iiobiaihYi rocnoACTKa aih ceatomB aiohacthp ijki HapHU,aiA\ar© EYiptiuBA, lanoati Aa ict eoaih ipijmihBa cbc cVw KHHrS rocnoACTKa aih aa ap^ht cm ax hi h au K'Bn'hU.'hHJHHH h IIoiHapH, jiohijki cgT CTapi h ţipase whhhi h. aa a^AhhS. Tajki ceai Aja H rocnoACTKO aih cTw ciaa ijki bhuji mic am cbatomş aioh cthp ijki ehuji pcx-TlM pa AH H BH, CIAC. HofHa;HA«p H EH, ClAO K’Ell'Blţ'BHiHHAOp, WT BplMf IJKI X«kit bhaith cY» KHHrS rocnoACTKa a\h, a eh aa paiaajc AA CABuiaiT wt irBAUHgA H WT AlOA’fe MOHaCTHpYlKH IJKI EHUJI p*X H 4TOH J(®KlT pWE ITBaUHBa Eli AAEATH ijoBhihYi sapH sa hto h aa paeot.’It Ha ceata a\oh.cthp. H hto x®kit pwn itBau- HBa, a AKO HI X^KIT nOCABUJ.IT WT IrBAUHB H WT AIOAI CBATOMB MOHaCTHp, KdKO ict 3anoKiA rocnoACTKa aih, ahB npYTi iuji ipBauhba lipi BToparo k;ato Ţipi ce x^kit nonAAKAT wt bac np.:A rocnoACTsa aih, a eh eoai a* shait ipi X0KlT nOCAATH TOCnOACTBO AtH WT TOI HAC Ţipi EH X0KtT K'hCHX WEICHT nplA EpATlB saujH- Toh a<* sh it, hhako aa hict, no pm rocnoACTsa mh. H HcnpasHHK, Pja\'a eia KAionap. IIhcjho A\tciu,a amh îîf- t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se numeşte Vierăşul, ca să fie volnic egumenul să ţie cu această carte a domniei mele satele anume Căpăţînenii şi Poenarii, pentru că sînt vechi şi drepte ocine şi de moştenire. Astfel am dat şi domnia mea aceste sate, care sînt mai sus-scrise, sfintei mănăstiri ce s-a zis mai sus. Pentru aceasta şi voi, satul Poenarilor şi, voi, satul Căpăţînenilor, din vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să ascultaţi de egumenul şi de oamenii mănăstirii, ce s-a zis mai sus şi ce va spune egumenul, să vă dea învăţătură pentru orice, să munciţi la sfînta mănăstire. Iar ce va spune egumenul, dacă nu veţi asculta de egumenul şi de oamenii sfintei mănăstiri, cum este porunca domniei mele, ci şi de va veni egumenul încă şi a doua oară să se plîngă de voi înaintea domniei mele, iar voi mai mult să ştiţi că voi trimite domnia mea în acel ceas de vă va spînzura înaintea porţilor voastre. Aceasta s-o ştiţi, altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Şi ispravnic, Radul mare clucer. Scris în luna mai 15 zile. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 699. Copie. Altă copie ibidem, ms. 479, f. 174 v-175. Datat după Radu clucerul Buzescu. EDIŢII. Trad. DIB, D, 172-173. 118 1595 (7103) mai 20, Bucureşti, t MhaoctYio eojkYiio, Îw AIhxaha eoieoaa h rocnoAHH-B e-ecoh siaiai ^rr;o- KAajfYHCKOI, CHH-K KlAHKATO H IJpfcAOGpArO IIlTpaiUKO BOIBOAY. A,AK-T POCflOACTEO AIH cYt noKiA-feHYi rocnoACTBA aih Paavaos cec chhokh ch, sapi laHiţH aiB Bort npHnBc- 156 www.dacoromanica.ro THT, laKOJKf Aa Al# ICT WMHHg 8 GtVIMHIJH WT a lfl|JH WT i^Apt, WT W4HH4 &AP^CKd C^(HH r 34 PH EcnpH roToiH. H imkh noK#nH Paaya ck chi.osh ch whhh8 8 GT'hHMftfiH wt a*a EoAA& COKIHH TPH H nOAOKHHO 34 po dCIipH TOTOKH. 11 noTOM, noKynH C4\t Htr$A wmhh8 8 Gt'khmhiiY cijkihh a wt Apiiroio 34 7 4cnpH totokh. Gcro p4A?, A*A*X h rocnoACTKo aih Pea^aob h Htr8AOK H ch chhobh ch, DKOSKC A^ HAI C8T cYf BHIU( pNfHf WMHHf KTi WHHHf H KT, WyaBTk HAI H CHHOKOAI HAI, KHSKOAIH» H nptKH8M(TOM HAI H HH WT KOPOHtf HdIOKOA'kEHAlO, no PPJ POCnoACT-B4 AIH- GfJKf H CKtAtTMYt nOCTAKA’kCAI TOCnOACTBO AIH: HC8l)4H Ibah BMHKH ABOPHHK H JKSlMH /HHPOCAAB KMHKH AOro4»T H JKSlMH ©IWAWcYl KMHKH BHCTYiap H JKSlMH... 1 KM CniTAp H JKSlMH GtP« KMHKH CTOAHHK H P*AYA KOAIHC H UilpK4H IKfApHHK H JK$114H PaAVA BMHKH nOCTMHHK. HcnpjKHHK, /HnpOCAAK KMHKH AOrO^fT. H 43, ^pAPOAlHp CT4p, HCI)HC4]f K*h H4CTOAHH PpAA E8K8pR|JH Altc(lţ4 AI4ÎI 7{ AhHH H T(K8I|i8H« WT IIA4AI4 A« HHH'b, K*h AtT x3pP. ţ Iw îHYjfAHA KW(KWA4, AIHAOCtYiO EOJKTiO POCnOAHHh. îw d/lHpHA BOIKOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fiii săi, oricîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Stănceşti, din partea lui Şandru 8 stînjeni şi jumătate, pentru că i-a cumpărat Radul de la Şandru pentru 450 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Stănceşti toată partea Vladei pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Stănceşti jumătate din partea popii Neagul pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Stănceşti de la Drăgoiu, din ocina Găojască 4 stînjeni, pentru un cal alb. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Stănceşti de la Udrea, din ocina Udrească stînjeni 3, pentru 150 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Stănceşti din partea lui Boldea trei stînjeni şi jumătate pentru 170 aspri gata. Iar după aceea, a cumpărat singur Neagul ocină în Stănceşti 4 stînjeni de la Drăgoiu pentru 200 aspri gata. De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul şi lui Neagul şi fiilor lor, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Theodosie mare vistier şi jupan ...1 mare spătar şi jupan Stroe mare stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 14 — Documente — România __ c. 1026 157 www.dacoromanica.ro Şi eu, Dragomir cel bătrîn, am scris în cetatea de scaun Bucureşti luna mai 20 zile şi curgător de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1595). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc., S.I., nr. 1562 (Ep. Buzău, XXXI/3). Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 302. EDIŢII. Trad. BIR, B, 173- 174. Facs. Ibidem, 476. 1 Loc alb. 119 1595 (7103) mai 26, Bucureşti. t /HhaoctYio eowYiio, Iw AIh^aha eoIeoaa h rocnoAHH-K K-hcwH simaI Xrr-ppwEAdjfYHCKOl, cHHg KfAHKAro H nptAOEP^ro IlfTpauiKW KOfKOAa. AaKaT rocnoACTao a\h cYe nosCAhHYl rocnoACTKa a\h /^pdroAAHpws h ck chhoeh ia\8, iAHU,lA\>Kf fiorii AacT, taKoJKJ a<> mş Icţ whhh8 8 P8chhI9jh wt A*^aa XpdHlB noAOBHH8 H wt ivHHHd Htrpes naK A*^a XpiHis iioaoehh8, wt noA» h wt ui$Ma h wt boaa h wt no E-kc jfOTapwM, noHttKf (1ok8(1ha /^paroMHp wt A,pkrdH h wt Gtohra h Gtah, chh’k HepHHK-hE wt KoAiaHKa, sa iţH acnpn totobh. H naK noKgnn ApdroMHp wmhh8, mithph hhei 8 fliîkprkpHTi'4]Y, wt A.#k#a h wt AiaTH tro, HtrocAasa, sa tm acnpH. H naK noKSnn /V,paroAUip iahh MfccTO sa BHHorpaAV H hhe 7 8 AikprkpHTfijJH wt GTOHKa sa po acnpH. H naK noK8nn A.P■*“ roAUip 7 hhe 8 dSkprkpHTf-I H wt G8At wt fipdHiiţi sa n acnpH. ^ H naK noK8nH /i,paroA\H; HHsf s 8 Pşchhiijjh wt GOnpt sa pY acnpH. H naK noK8nH /i,paroAiHp 7 hhe wt TaT8A sa ht acnpH h wt Ep'kTHA'k h wt YHkHSdHJ 7 hhe sa pă acnpH. H npoAaAoŢ tiţ aioaYi bhuii nHCJHH wt a^epo boaio hm, ckc Et3HdHYi e-kcia/i MfrYiauioM wt rop h wt a®a h wt nplA rocnoACTKa mh. Glro paAY, H rocnoACTEO ahh A,paroMHpoE, laKO Ai M8 kt wmhh8, 8]fdE, fA*8 H CHHOEHM frO H BHOKOAK H npfeEHOMHTOAA H HH WT KOTOJKI HfnOKOA’tEHAAO, nopHSAiio rocnoACTKa aah. Gijki CEfAhTfAH nocTJEA'bfAK rocnoACTKa aah: >K8ndH HBaH eiahkh akophhk h jkşimh YHHpocAas eiahkh awrw^tT H JKUnaH .. -1 eiahkh cnaTap h ©iwaocYi eiahkh BHCTYnp H PaAya eiahkh kwaahc h Gtpoi eIa ctoahhk h IUlpEdH eiahkh niŢdpHHK H kşiuh PaAya eiahkh nwcTtAHHK. HcnpasHHK, /Hhpocaae eiahkh Awrw^iT. ^ HcnHcax as, Kipkiaah Awrw^iT, eti rpdAY E8K8pi9iY Aitfecind Afia» ks Ai*** H tik84ihm AtTOAK wt flAdAiid a® ciro nHcaHYl, B a^t x spr. ţ Iw AIh^aha EwiEWAa, aahaoctYio eojkYio rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Rusineşti, jumătate din partea Hranei şi din ocina lui Negre tot jumătate din partea Hranei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că Dragomir a cumpărat de la Drăgan şi de la Stoica şi Stan, fiul lui Cernica din Comanca, pentru 950 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Dragomir ocină, patru ogoare la Mărşăriteşti, de la Ducul şi de la mama lui, Neagoslava, pentru 390 aspri. Şi iarăşi a cum- 158 www.dacoromanica.ro părat Dragomir un loc de vie şi un ogor la Mărgăriteşti, de la Stoica, pentru 170 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Dragomir un ogor la Mărgăriteşti de la Sulea din Braneţe pentru 80 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Dragomir 2 ogoare la Rusineşti de la Oprea pentru 110 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Dragomir un ogor de la Tatul pentru 53 aspri şi de la Brătilă şi de la Mînzana 2 ogoare pentru 130 aspri. Şi au vîndut acei mai sus-scrişi oameni de bunăvoia lor, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Dragomir, ca să-i fie ocina ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan ...1 mare spătar şi Theodosie mare vistier şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Cherchelan logofăt, în cetatea Bucureşti, luna mai 26 zile şi cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, în anul 7103 <1595>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 361. Copie. Cu o traducere, f. 326. EDIŢII. Trad. DIR, B, 174- 175. 1 Loc alb. 120 1595 (7103) iunie 3, Bucureşti. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m£le lui Ursu şi cu feciorii lui, anume Stan şi Radul şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în Dealul Bobului şi cu viile din partea Albului, feciorul Bălţei, jumătate şi din deal şi din pădure, pentru că au cumpărat Ursu şi feciorii lui, Stan şi Radul, dintru această jumătate de moşiia Albului, jumătate, de la Albul, drept 400 de aspri. Iar altă jumătate din jumătate din partea Albului, ce s-au zis mai sus, o au cumpărat Coman, feciorul lui Ursu, de la Albul drept 400 aspri, însă şi cu un pămînt la cîmpul Urlaţilor. Şi iar au cumpărat Ursu şi cu feciorii lui, Stan şi Radul şi Coman, 2 pogoane şi jumătate în Dealul Bobului, din ocina Bălţii, de la Vladul al Briicăi din Stănceşti, drept 500 de aspri, însă să să ştie, ca să ţie dintru aceste pogoane de vie Ursu şi cu feciorii lui, Stan şi Radul, jumătate, iar Coman să ţie singur jumătate, cum au dat şi la preţ bani. Şi iar au cumpărat Ursu cu feciorii lui, Stan şi Radul şi Coman, moşie la Urlaţi, 2 pămînturi la cîmpu, de la Vintilă din sat, drept 200 aspri. însă să ţie Ursu cu feciorii lui, Stan şi Radul, dintru acăle pămînturi numai un răzor, iar Coman singur un pămînt şi un răzor. Şi iar au cumpărat Ursu cu fraţii lui, Nedelea şi Stan, moşie şi cu vii în Dealul Bobului, din partea Albului, feciorul Bălţei, jumătate dupretu-tindenea, de la Albul, drept 650 aspri. 159 www.dacoromanica.ro Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceste moşii, ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei m61e. Pentru ac6ia, am dat şi domnia mea acestor oameni, ce s-au zis mai sus, ca să le fie lor moşiia stătătoare şi ohabnică şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, dupe zisa domniei m61e. Iată şi mărturii am pus domniia mea: pe jupan Ivan vel dvornic i jupan Miroslav vel logofăt i Theodosie vistiar i Radul comisul i Stroe stolnic i Şărban peharnic i jupan Radul vel postelnic. Şi ispravnic, Miroslav vel logofăt. Şi au scris Marco logofătul în scaunul Bucureştilor, măseţa iunie 3 dni, leat 7103 <1595). Bibi. Acad., DCCXXXIV/134. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. EDIŢII. Iorga, Doc. urlăţene, 182—183. 121 1595 (7103) iunie 5. Cu mila lui Dumnezeu, Eu Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am dom-niîa mea această poruncă a domnii m61e cinstitului dregătorului domnii m£le jupan Radului vel clucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşîe în Răbegi şi tot satul cu tot hotarul şi cu vii şi cînpu şi din pădure şi dă pretutindene, ver cîtă moşie să va alege a satului Rabegilor, ver multă, ver puţină. Pentru că acestu mai sus-zisti satu, toţi sătenii au sărăcit şi au căzut la multă greutate şi mare nevoie pentru dăjdi şi pentru biru şi pentru multe greotăţi. Deci, într-aciia, toţi sătenii, ei au venitu singuri de a lor bunăvoie la cinstitul dregătorul domnii m61e jupan Radul marele clucer de au închinaţii şi au vîndutu toţi toată moşîa, însă tot satul să fie toţi rumâni dregătorului domnii miile ce s-au zisu mai sus ...1 Iar cinstitul dregătorul domnii mile jupan Radul vel clucer, el au cumpărat acestu satu tot, toată moşîe de la dînşăi, de la toţi oamenii cu aspri totu gata. însă au datu aspri fiieştecăruie precum au avut moşîe. Au cumpărat dregătorul domnii m61e ce s-au zisu mai sus, jupan Radul vel clucer, de la Brîste stînjăni 60 drept 1 500 de aspri şi de la Sîrbul stînjăni 60 drept aspri 1 500 şi de la Stanciul stînjăni 60 drept aspri 1 500 şi de la Mire stînjăni 60 drept aspri 1 500 şi de la Stan stînjăni 60 drept aspri 1 500 şi de la Albută stînjăni 30 drept aspri 750 şi de la Manea stînjăni 120 drept aspri 3 000 şi de la Radul stînjăni 80 drept aspri 2 000 şi de la Drăgoi stînjăni 120 drept aspri 3 000 şi de la Stoian stînjăni 120 drept aspri 3 000 şi de la Rate stînjăni 120 drept aspri 3 000 şi de la Goie stînjăni 100 drept aspri 2 500 şi de la Flore stînjăni 80 drept aspri 2 000 şi de la Mirean stînjăni 30 drept aspri 750 şi de la Ivanu stînjăni 40 drept aspri 1 000, de preste totu satul cin. stînjeni 1 140 şi la toţi, aspri preţul face aspri 28 500. Şi au vîndut aceşti oameni ce s-au zisu mai sus toate moşiile de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinnaintea domnii m£le. 160 www.dacoromanica.ro Iar după aciia, cinstitul dregătorul domnii m£le jupan Radul marele clucer el au venit însuşi înnaintea domnii m61e de au dat şi au miluit acest satu Răbegii la sfînta şi dumnezeasca mănăstire de la Cepturoae, unde iaste hramul sfîntului arhiereu şi făcătorului de minuni Nicolae al Mirelichii, ca să-i fie vecinică pomenire lui şi părinţilor lui în veci, iar călugărilor de hrană şi de întărire sfintei mănăstiri în veci. Acie au pusu jupan Radul marele clucer blestem: cine va lua acest satu de la sfînta mănăstire, să fie supt mare şi în1 KfAHKdrO H nptAOKp.TO IlCTPdUlKO R0£K0A m8 sct whhhti g c£ao g EpiumiJH wt A^d TfCTS CH EpdH OK H BpdTOM CH ^APtB RCMHHH ÎT H ChC K’ECejf A^^HH^I HM WT nOAlO H WT rop8 H CEC WMHLJJfHYf HM H WT CEAdAHIlH HM ClAOK H WT II» K'ECdŢ WMHHd, Kdp( lAHKd ce JfTHT HSBpdT, SdHOKC W CCT nOltfnHA Kp-ECTYtdH A0r»$£T WT EpdH H WT EPdT ero ^AP’t 3d xa$ dcnpn. H ndK noKgnn Kp-ectYbh Aoroe|»T wmhhS 8 Ep-umiiH wt Ata EpdHos H BpdT ch ^AP'b5 7 hhbc, nfT 8 cahh noA», d AP^rH neT r-e APSro hoa», 3d îjs dcnpn. H ndK a<> mş cct Kp-hCTYiaHWR Aoro$£T a RpoAORe cec ROAYHHtţe 8 IIpdjfoKd, AlAd TICTg CH EpdHHOR H BpdTOM CH ^AP^B> n»H£>KC CgT KBnHA Kp'ECTYldH AOrOlfceT 3i xT dcnpH. H ripoA<)A»X EpdH h epdT ch &APfc cYe rhuic pmeHH wmhhS h koaYhhi*Y 3d HHJfNOM AOBpOM ROAfc H CEC gSHdHYC R1CCM MCrYldllIOM WT rwp H3A»A h 1 npCA r»cn»ACTBd MH. Gero pdAY, AM'vjf h rocnoACTRO mh Kp-ECTYraNOB Aoro^cr, laKowe Ad mu ICT WMHHTi H KTi WJfdBli HM H CHHOKH HM 1AtBHMS, nopHSAto rocnoACTRO mh. Gena h crcactcah nocTd2 >KgndH Ikah kCahkh ab»P- hhk 1 /Bhp»caar kia AoroijieT H T$A»cYe k£a rhctYbp..........2 ounvp h PdAVd K£A KOMHC H GtP»£ CTOAHHS H niepBdH neŢdpHHK H >K8ndH IIpeAA Kf't nOCTlA-HHK. H HCnpdRHHK, iHHpOCAdK KfrtHKH AOrOljieT. H HCnHCdŢ d3, ffiipKO A»r»4^eT, R'K CTOAHH rpdAV 8 E8K8pll|JH H TCK8I4JH At-TOM, R’E A-kT xSpr. f Iw dHYjfdHA KweawAd, mhaoctY» boîkYio rocnoAHHk. 161 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, 1 marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cîrstian logofătul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în sat în Brăneşti din partea socrului său Bran şi a fratelui său Udrea 8 vecini şi cu toate delniţele lor din cîmp şi din munte şi cu curăturile lor şi din vatra lor din sat şi de peste toată ocina oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o Cîrstian logofătul de la Bran şi de la fratele său Udrea pentru 4 500 aspri. Şi iar a cumpărat Cîrstian logofătul ocină în Brăneşti, din partea lui Bran şi a fratelui său Udrea 10 ogoare, cinci într-un cîmp şi alte cinci în alt cîmp, pentru 500 aspri. Şi iar să-i fie lui Cîrstian logofătul 4 vaduri cu mori în Prahova, partea socrului său Bran şi a fratelui său Udrea, pentru că le-a cumpărat Cîrstian logofătul pentru 5 000 aspri. Şi au vîndut Bran şi fratele său Udrea aceste mai sus-zise ocine şi mori de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Cîrstian logofătul, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem scris în Bucureşti, iunie 7 2 dni, leat 7103 <1595>.. Arh. St. Buc., Condica m-rii Căluiu, nr. 722, f. 218. Traducere. Copie ibidem, S.I., nr. 1 556 (X/l). EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 10—12; DIR, B, 181—182. 1 în loc de: Teodosie. * Peste: „iunie 7" s-a scris ulterior „februarie 27". 124 1595 (7103) iunie 12, Bucureşti. f /Hh/WctYi© eok'iho, iw AÎHxaiM KOfKOAd H rocnoAHHTi K-hcoto siaui Xrrr-p;oKrta)ffHC: ^8 ecT uimhhS 8 GkkShhh IVT A*dd E8-I3K0B TPH A^dHHlff, drtH A'fedHHlfd ESA^HAOK H A^dUHl^d dlaHtWAOK h A'bdHHi^a GTdHOZ, CTiC WMHipfHH H C'hC rpdAÎHH H CTiC K*K WKpTiCT K8K((H tM H WT K®AfHHH8 nOAOKHHJ H C'hC iUb«T0 8 WKpTiCT KOAfHHlffK WT A^d ESlZKOK nOrtO-KHHd, sdHKKf im ecT n«K>^nH PdAya H chhii ero, HtroiK, wt hja EytaK uit ctM, sa x§ţ acnpH totokh. H npoAda ict ESbk cam, im sa Hfrosa A^Bpo Koaw n ckc 163 www.dacoromanica.ro $3H A*A*X h rocnoACTK« mh PdAyAOB H c1lC chhokh ch, taKoîKE Ad /Hg ecx WMHHg B'k IVpETk HM H CHHOBHAt H BHSKOM H flptEHJMHTOM H WT HHKOPOJKE HcnoTikKHOBeHo, no pw rocnoAcrsa mh. Geîke h CKkA^TfATf nocTd&vk£ rocnoACTsa mh: ksimh IsdH beahkh akophhk h jksimh fllHpocdds beahkYe Aivriv^ET h isaAOTii keahkh cnaTjp h T8a®c’<’* kmhkh khc-Tl'iap H GTpoe BEA CTOAHHK H PaAVA BEA KOMHC H JKftldH IUt^EdH BEA nEJfapHHK H KglIdH IIpEAA BEAHKH nOCTEAHHK. H HenpdIHHK, AlHpOCAiB BEAHKH AlVriV^ET. ^ H a3, m.’.ah YHahoae, nncajf bt» ctoa rpdAy ESkSpeijih, MfccEiţa iohYE bY A^hh, WT flA^Ma B AfcT x3pp . t îw YHYjfdHA kivebwaa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHh. lw YHhjcaha boeboa t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi fiului său Neagoe şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Săcuiani din partea lui Buiac trei delniţe, însă delniţa Budeştilor şi delniţa lui Manciul şi delniţa lui Stan, cu toate curăturile şi cu grădinile şi ariile dimprejurul caselor lor şi din moară jumătate şi cu locul dimprejurul morii, din partea lui Buiac jumătate pentru că au cumpărat-o Radul şi fiul său Neagoe de la Buiac din sat pentru 6 500 aspri gata. Şi a vîndut Buiac singur, însă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din jos şi din sus şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul şi cu fiii săi, ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Calotă mare spătar şi Tudosie mare vistier şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi jupan Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Manole cel mic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 12 zile, de la Adam în anul 7103 <1595>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc., S.I., nr. 1564 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/13). Orig., perg. (39x 23), pecete timbrată, în parte căzută. Cu o traducere din 1860. Copie slavă ibidem, ms. 706, f. 3. Alte traduceri ibidem, ms. 127, f. 130 şi 134, f. 121. EDIŢII. Trad. DIR, B, 177. Facs. Ibidem, 478. 125 1595 (7103) iunie 12, Bucureşti. f iHhaoctTio bojkYio, îw iHh^aha boeboa<> h rocnoAHHh bticoe semae ifrppo-haaxYeckoe, chh*k BEAHKaro h npfcAospdro Kw Detpaujko boeboaa. rocnoACTso MH CYlO riOBEAtHYE rOCnOACTBi AIH nOHTEHHOMg flp4BHTEAK» rOCnOACTBd MH KoyildH HHKA KTOpYH BHCTYiap H CKC CHHOBH CH EMg, EAHIţHM EoPOM nptnSCTHT, I3K0JKE A<> 164 www.dacoromanica.ro M&y fCT WMHH»y 8 CfAO RopKOBd EV CfAO H ChC KKC JfOTdpOM, WT nOA» H WT Ul8M H WT B0A8 H C"hC BOAHHHtţf H ChC BHHOrpdAy» WT nOC)f8AH> 3iHfJKf npYHA*T CJMhl CfAfHH KopKOK'bHH npfcA rOCnOACTKA MH, Tfpf C8t AdAH H npoAAAH BhCfejf AfAOBf HM 3d WMHHS JKMldHOB HHKhB KHCTYlap 3d HHJfHHM A^^pOM BOAIO. CdsdMf nOK8HHA fCT WT IJIfţdH H WT ©TdHMIOA WT EpfCKhp’feHH Afrt HM BTkCdJf 3d xd I dClipH rOTOBH H WT riHAP'iaui AMd (A\8 KiCdX 3d xdp /cn;n H wt Gtaht AfAd fM8 E'hCdX 3d xy dcnpH H WT Kpflţ8A A*Ad fMS BKCdJf 3d x7 dcnpH H WT EhpKSAtCd A*** fH BkCdJf 3d xd$ dcnpH H WT B>yKoyp afAd fM8 ShCdJf 3J W dînpH H WT HfKjAd Afdd *m8 K'hCdJf 31 \p dcnpH H WT fânpfc Afdd IM8 KhCJJf Sd X dCnpH H WT fitHTHAlk A*Ad fMg BhCdJf 3J ”îf dcnpH H WT GtXHHUI>P Afdd fM8 BhCdJf 3d jf dCn,:H H^WT GT’hHMNKSA AfAd fMS BhCdJf <3d> y dCn,.’H H WT PdAyA AiAi KhCdJf 3d W dCnpH H WT EhAdYp AfAd fMs bkc x Sd y dcnpn H wt Âdti a*a* fM8 KiCJX 3 KhCdJf 3d C dcnpn H WT BdpS8A, CHHv ^SMHTpOl GdCoyAOB, Afdd fMS KhCjJC 3d. ..1 dcnpH H WT nifpGdH AfAd fMS BhCdJf 3d. ..1 dCllpH H WT K)sd A*''** fMS Bh-eax Sd...1 dcnpn h I|Ifi|x:H Gtihos sd...1 dcnpH h wt BdpESA, chhh PdAVAOB BoSpouiYS, AfAl fM8 RiCdJf Sd...1 dcnpH H WT HtTpfKOf AfAd BhCdJf Sd...1 dcnpH H WT XpdHSA AfA A<> Hf HMdT HHJKf fAHH KHf3 AXfT'bX Kh TOrO ClAO. H ch iaf AdAH H npoAdAH cSt TfX KHiuf nHCdHH A»AYf cYf r HUif nHCdHf wiHHf 31 HHJfHOM AOBPOM BOA» H ChC 83HdHYf KhVfeM MfrYiaillOM H WT rop .H WT A0rt H wt nwKOAO MtcTO H wt npfA rocnoACTBd mh. H flJJfJKf Aaa H IlAdTHA fCT KOA'bpHH rOCHOACTBd MH BHUlf P"b)f 110 Tf^ AWAYI BHUJf nHCdHH Sd BHpOlf HM H Sd ropiJIHHS 3d WBIţH H 3d BOAOBH, Tfpf fCT AdA dcnpH totobh 8 ehctYbp rocnoACTBd mh pdAY whh...1 dcnpH. Gfro pjaY, AdA°X rocnoACTBO mh BOA'kpHHS rocnoAcTBd mh JKoyndH HHKd BHCTYiap, BKOlKf Ad m8 fCT cYf BHUlf pfMfHd WMHHf H ChC ROAYHHIţf H ChC BHHOrpiAy Bh W^dK fM8 H CHHO&H fAX8 H BH8K0M H npfKH8MfT0Al H Hf WT KOrOJKf HfnOKOA'kKH-MO, nopH3MO rOCnOACTBl MH. GflKf oyBO CKfA'bTfAIH nOCTdSA'kfAX rOCnOACTBd mh: JKoyndH îsdH BfAHKYf ABOpHHK H JKOyn:H dlHpOCAdK BfAHKYf AWrW^fT H TSAOCYf BfA BHCTYBP H KdAOTTi BfA Cn.Tdp H ©Tpof BfA CTOAHHK H PdAYA Kf/l KOMHC H HlfpK-’H BfA MJfdpHHK H JKoyndH npfAd BfAHKYf nOCTfAHHK. HcnpdKHHK, /HHpOCAdB BfAHKYf AOrO^fT. HcnucdX d3 oyeo, KphMiOH, Bh ctoahh rpdAV E8K8ptniH Mtcti^d »HYf £y ABHhi, WT ^AdMd A« Cfro nHCdHYf TfKoyiJlHM AtTOM, B-h A-feT x3pr 2. f îw ÂilHXdHA KwfawAd» mhaoctY» kojkYio rocnoAHHh. iHupHA BOfBOA 3 f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele 165 www.dacoromanica.ro jupan Nica al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în satul Corcova, tot satul şi cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu mori şi cu vie, de pretutindeni pentru că au venit singuri sătenii corcoveni înaintea domniei mele de au dat şi au vîndut toate părţile lor de ocină jupanului Nica vistierul, de a lor bunăvoie. însă a cumpărat de la Ştefan şi de la Stanciul din Brescăreni partea lor toată pentru 1 050 aspri gata şi de la Andreiaş partea lui toată pentru 1 100 aspri ,şi de la Stăit partea lui toată pentru 700-aspri şi de la Creţul partea lui toată pentru 1 000 aspri şi de la Bărbuleasa partea ei toată pentru 1 500 aspri şi de la Bucur partea lui toată pentru 800 aspri şi de la Necula partea lui toată pentru 700 aspri şi de la Oprea partea lui toată pentru 600 aspri şi de la Ventilă partea lui toată pentru 600 aspri şi de la Stănişor partea lui toată pentru 600 aspri şi de la Stănciucul partea lui toată 400 aspri şi de la Radul partea lui toată pentru 800 aspri şi de la Bălaur partea lui toată pentru 400 aspri şi de la Dan partea lui toată pentru 200 aspri şi de Stoian partea lui toată pentru 900 aspri şi de la Vladul partea lui toată pentru 400 aspri şi de la Oprea al lui Călian partea lui toată pentru 500 aspri şi de la Crăciun partea lui toată pentru 600 aspri şi de la Bărbuleasa partea ei toată pentru 250 aspri şi de la Negucioaie partea ei toată pentru 300 aspri şi de la Puiul partea lui toată pentru 200 aspri şi de la Ioneasa partea ei toată pentru 200 aspri şi de la Necula partea lui toată pentru 500 aspri şi de la Samfira partea ei toată pentru 600 aspri şi de la Stepan partea lui toată pentru 500 aspri şi de la Bunu de Arete partea lui toată pentru 1 000 aspri şi de la Rînduleasa partea ei toată pentru 500 aspri şi de la Bădole partea toată pentru 200 aspri şi de la Barbul, fiul lui Dumitru al lui Sasul, partea lui toată pentru... 1 aspri şi de la Şerban partea lui toată pentru... 1 aspri şi de la Iova partea lui toată pentru... 1 aspri şi de la Ştefan al lui Stan pentru...1 aspri şi de la Barbul, fiul lui Radul Bouroşiu partea lui toată pentru... 1 aspri şi de la Petrecoe partea toată pentru... 1 aspri şi de la Hranul partea lui toată pentru... 1 aspri. însă a cumpărat boierul domniei mele Nica vistierul tot satul, din hotar în hotar, să nu aibă nici un cneaz amestec în acel sat. Şi aşa au dat şi au vîndut aceşti mai sus-scrişi oameni aceste mai sus-scrise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi încă a dat şi a plătit boierul domniei mele mai sus-zis, pe acei oameni mai sus-scrişi de birurile lor şi de gorştină de oi şi de boi, de a dat aspri gata la vistieria domniei mele pentru ei... 1 aspri. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele jupan Nica vistierul, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi cu mori şi cu vie de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Tudosie mare vistier şi Calotă mare spătar şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Crăciun, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 12 zile, de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7103 2 <1595>. 166 www.dacoromanica.ro t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Mihail voevod kY», Îw dÎHxaHrt KOfBOAd h recnoAHH'k. A^t rocnoACTK* mh cY» [cTw] nosf/vbHYf rocnoAcrsa mh cfM8 MMOR'bK'k HMfHfM ĂpdroMHp h jkihib HMfHfM Pam wt 4‘Yqhh, noHiJKf npYHA«iui h nospdTHdH ci c$t sd hhxhom# AOBpd KOrtW IVT npfA recnOACTKd MH HdA KTkCfeX KOMdTf H WHHHf HM H KgKf H KO-AfHHIţt H CKOT, HAH KOHH HrtH KOAH, HAH Kp.Bf, HdH Bdpf 4T0 X*K,T cf H3EpdTH WT KOMdTf H IVT CTOKdHYf HM, A* fAHH Kd_C rddBg. fl pWAHHH# HM M Hf HMdT HH (AHd MfTkX g KOMdTf ApdrOMHpiVK H PdAfK. H dtjlf X^KfT Cf llpHAgMHTH C’hMP’hT’lk AP TOMHptVB, d >KfHd fMfcS, PdAd, &A fCT BOAfHd A<* AP’UKHT BfkC-bX KOMdTf /i,pdrOA\HpWB. H CKttaHlJlf H CTfJKdHYe, d PIVA fMg A<) Hf HMdfT HH fAHO pdEOTg, HH>Kf HH fAHd MfT*X> HHJKf BpdTH, HHJKf CfCTpH, HHllie EpdTOMfAH, HHJKf dHfnCH, HHJKf HHKTOJKf. ă dljlfAHJKf X^KfT Cf npHAgMHTH CV MP’BT’B PdAfKj d AP'H’^MHp, MgJK fH, M *CT BOdfH ChC cYlO KHHrg TOCnOACTBd MH Ad APT»Hhh. t îw AIhX-Ha BWfBWAd, mhaoctYio eojkYw rOCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Dragomir şi soţiei lui, anume Rada din Fiiani, pentru că au venit şi s-au înfrăţit de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele pe toate averile şi ocinele lor şi casele şi morile şi vitele, sau cai sau boi sau vaci sau orice se va alege din averile şi din agonisita lor, pînă la un fir de păr din cap. Iar neamurile lor să nu aibă nici un amestec în averile lui Dragomir şi ale Radei. Şi dacă se va întîmpla moarte lui Dragomir, iar femeia lui, Rada, să fie volnică să stăpînească toate averile lui Dragomir şi sculele şi agonisita, iar neamurile lui să nu aibă nici o treabă, nici vreun amestec, nici fraţi, nici surori, nici veri, nici nepoţi, nici nimeni. Iar dacă s-ar întîmpla moarte Radei, Dragomir, bărbatul ei, să fie volnic cu această carte a domniei mele să stăpînească toate averile şi ocinele şi tot ce va avea ea, iar neamul ei iarăşi să nu aibă nici un amestec cu averile Radei, nici surori, nici fraţi, nici veri, nici 167 www.dacoromanica.ro nepoţi, nici nimeni, afară de bărbatul ei Dragomir, pentru că acele averi sînt ale lor de moştenire şi agonisite de ei. Iar altul nimeni să nu aibă amestec, nici datorii pe averea lor. De aceea, nimeni să nu cuteze a-i tulbura înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris Nestor, luna iunie 14 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1565 (m-rea Căldăruşani, XXXII/17). Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată, căzută. Datat după Miroslav mare logofăt. EDIŢII. Trad. DIR, B, 179- 180. Facs. Ibidem, 479. 127 1595 (7103) iunie 16. Scrişi eu, popa Ştefan, acestor omeni, anu Voicăi, mumei lu Stan, să se ştie că dec-au murit Stan, iară Voica, muma lu Stan, au înpărţitu ocina Istroese cu Once, feciorul Istroese şi cu Radu, de au înpărţet ocina în trei părţi, doa părţi Oncei şi Radul, iară una Voicăi, mumei lu Stan. Şi întîiu au luatu locul în prisacă şi Vale Graiului şi Secătura Vladului şi Secătura lu Dragomir şi Gherghelăul şi Mnacile şi Pogoruşul şi Agros şi Lazul şi Tri-tele, Cărpenişul şi şăzutul casei a trie. Şi mărturii: de Turburea, Oprea Vîjga şi Stan Butescul şi Stanciul Arsen şi Stoian, de Berindeşti, pop Caica şi Micul şi Drăghiciu şi Ţigănel. IIhc Aucnţd iohYi s|, Kt nOKf/VbHYl P0C(10ACTKd AIH WKd» JKIHg, HAtfHfAl PaM WT $YiaHH, hkoîki Ad ICT AIHpHO H CAOKOAHd WT Kt I1I8PH fH Hd HAU AtSHKd H EtAYKd H lUHAt IVT Bf3AtT, PAAY KOAIdTf /UgHCg IH, (10 HAU Htspdll, nOHOKf WCTdHHA /HgJK IH Hd CluH-ptT# f/Hg, Ad AP'^’KHT WHd CKd AdA®X°'w H pocnoACTdO aih ivkaio iKfHg khuii fiHCdHd, Ad apt^ht KlkC-fcX KOAIdTf AlgJKWAt CH HtKPdllOK H A^TKHOKf H KHp, d lilgpH fH Ad Hf H/HdT HH fAHd /HITtŢ 8 Tfjţ KOAtdTI BHUlf ptŢ, fAHKO fCT KAdC PAdKg. TtAt pd.AY, HHŢTO Ad Hf CAVfefT (lOKgCHŢTH KdHTOKdTH HAH 3d(iptTHTH (îp-feA cYtO KHHrS POCIlOACTKd AIH, ipf d TOP AOKfKd 3A0 KfT IUTHTH WT Kt POCnOACTKO AIH. HHdKO Ad HfcCT, no pfq rocnoACTdd aih. 168 www.dacoromanica.ro HcnpdIHIK, /DHpOCAdK HM AWPWf|SfT. IlHca HfCTwp Mfecfiţa »hTi hÎ a^hh. t îw /HTx’dHA sivfsoAi, mhaoctT» bojkYi© rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei femei, anume Rada din Fiiani, ca să fie în pace şi slobodă de către cumnaţii ei, anume Duica şi Bădica şi Milea din Bezdeat, pentru averile bărbatului ei, anume Năvrap, pentru că a lăsat bărbatul ei la moartea lui ca să stăpînească ea toate averile lui, la mîna Radei, femeia sa. Şi datoriile pe care le-a avut el, să le plătească ea, de asemenea şi birul să-l dea ea. Şi aşa a mărturisit ea înaintea domniei mele cu mulţi oameni şi megiaşi din sat şi dimprejurul locului. De aceea, am dat şi domnia mea acestei femei mai sus-scrise, să stăpînească toate averile bărbatului său Năvrap şi datoriile şi birul, iar cumnaţii ei să nu aibă nici un amestec în acele averi mai sus-zise, cît un fir de păr din cap. De aceea, nimeni să nu cuteze să încerce să tulbure sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Nestor, luna iunie 18 zile. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XXI/234. Orig., hirtie (28,5 x 20), pecete timbrată, căzută. Datat după Miroslav mare logofăt. EDIŢII. Trad. DIR, B, 180-181. 129 1595 (7103) iulie 2, Bucureşti. f /HhaoctT» eojkY», Îw AJhxaha ROfB©Aa h rocnoAHHh Ricof stMAf fâypppw-BAaxYfCKoi, CHHh sfAHKaro h npiAOKparo îw IlfTpduiKo BOfBOAd. AaKaT rocnoAcra© mh cTi© nozf/UHYf r©cnoAcTE© mh n©*mHHWM# npasHTMi© p©cn©ACTRd mh 5k$imh Ka-AOT-k RM ClldTdp H CkC CHHOBH CH fM$, MHlţHM EoPk npfcnSCTHT, li.K©JKf Aa Mg tcT whhh8 g cm© KdAP'bHH, n©HfJKf i© ict n©K8rau BoatpHH pocn©ACTBd mh wt hj fiaat ivt cm© Afad im» BiiCdX CfJKfHH Sk sa xdCM acnpH potokh h wt PdAya Afaf fMg K-KCAŢ. CfJKfHH Mf Si ţ dCnpH H WT B©At H WT tpdTO IM» AfAf HM R-kC*X, cdkihh «T sa xaw acnpH h wt (xTdH cfJKfHH ©” sa xAy acnpH h wt /UHpM’fe Afaa im8 B'Kcax’j cijkîhh bT, sa cm acnpH h wt non Baat a*ai *«8 K-kcax» CfJKfHH Sk, sa xăcM acnpH h wt 3aat^ Afaa im» R-KCdX, cfJKfHH mp, sa wg acnpH h wt ÎRdH Afaa fM8 B-hcax, ciJKtHH sy sa TK acnpH h wt ILuAya Afat im» R-kcaŢ, cijkihh mp, sa wă acnpH h wt TaT»a Afaa fM$ R-kcaXj cîjkihh iT, sa y acnpH H wt Pa-Aya Afrti fM8 R-kcax, cdk(hh k SI y acnpH H wt Kp*mi©h A*aa *m» b-bc y, cfJKfHH iT, sa y acnpH h wt Baa-b Afaa fM* B-Bcax, CfJKfHH iT, sa y acnpH H wt IsdH cf-jkihh iT, Afad R-Bcax, sa y acnpH h wt ©a* A‘ai *<«8 KiiCdX, k, sa y H WT e-BMB©THH A*Ad tM8 BTiCdy, CfJKfHH K, 3f ţ H_WT EfpBfHHIVH AjAJ *M8 B-Bcax, CfJKfHH gk, sa xacM acnpH H wt Bamva cfJKfHH Ti, a*aa R’Rcax, sa Xax acnpH H WT ©TJH AtAi fM$ K-KCdX, CfJKfHH k" Sd y dCnpH H WT PdAyA A*Ad fM8 BTiCdX Cf- 169 www.dacoromanica.ro JKfHH ÎT, 3A T JenpH H WT ^p-KrUAHH A*AA K'KCijf, CttKIHH K, SA y JCnpH. IIOHfKf ICT EHAH Tiy KkUlf pfKHH AI«AYf WT HP’feJKAI Bp’kMI mipThuih. Tajki, whT CJT BHAH CHpOMJX H Hf M05KHT A<> flAATHT HIPOSl ,AH8 C#T npHHAwX 114 nOMTIHHOM npjKHTM POCnOACTKd MH KaaOTTi KfA CIIATAp Tfpl CI C8T IIOKAOhYa^EHTH KfMHHH. H lipOA<)Kd(T A*** HM SA WMHH# SA A0KP° KOA*b HM, A AH CttKIHg flO K AC-npH, WT no KkC JfOTApOM, WT KOAA H WT UI$M H WT nOA» H WT nOCySA^i Si xlxKX AcnpT. H nAK noKltaH BOA’bpHH pocnoACTK^ mh wmhh8 $ Roap^hY wt ha non ÎaYi wt rSpB-KHfl|lH Aki #eo ckia^tiaYi nocTASA-biM rocnoACTKA mh: jkSiuh Isah kia akophhk h JK&KH AIhPOCAAS ElA AWPWiJilT H T$A*cYl KfA KHCTYop H PaA^A BIA KAlOMAp H Pa-A$A BIA KOMHC H ©Tpoi BIA CTOAHHK H IUlpB !H KfA MJfApHHK H KŞIMH lipiA<* KfA Cn.Tip1. HcnpiKHHK, YHhPOCAAB KfA AWrWţfT. __ IlHC AS, Ep-KMIOH, K-K CTOAHH PpAAV EŞKOplHIH MtCflţA I©aY| K A^HH H WT flA<)Mi AP CIPO nHCiHYf TfKgl|IHM aIjtOM, Klk A*T xSpr. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă mare spătar şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în satul Codreni, fiindcă a cumpărat boierul domniei mele de la Balea din sat toată partea lui, stînjeni 62, pentru 1 240 aspri gata şi de la Radul toată partea lui, stînjeni 45, pentru 900 aspri şi de la Bodea şi de la fratele său toate părţile lor, stînjeni 90, pentru 1 800 aspri şi de la Stan stînjeni 70 pentru 1 400 aspri şi de la Mircea toată partea lui, stînjeni 12, pentru 240 aspri şi de la popa Balea toată partea lui, stînjeni 62, pentru 1 240 aspri şi de la Zlate toată partea lui, stînjeni 43, pentru 860 aspri şi de lalvan toată partea lui, stînjeni 16, pentru 320 aspri şi de la Vladul toată partea lui, stînjeni 43, pentru 860 aspri şi de la Tatul toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Radul toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Crăciun toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Balea toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Ivan partea toată, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Ode toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Sîmbotin toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 şi de la Berbeniţă toată partea lui, stînjeni 62, pentru 1 240 aspri şi de la Vladul stînjeni 80, toată partea , pentru 1 600 aspri şi de la Stan toată partea lui, stînjeni 20, pentru 400 aspri şi de la Radul toată partea lui, stînjeni 15, pentru 300 aspri şi de la Drăgulin toată partea , stînjeni 20, pentru 400 aspri. Pentru că aceşti oameni mai sus-zişi mai dinainte vreme au fost megiaşi. Deci au sărăcit şi n-au putut să-şi plătească WMHHg wt Ghh, chh8 Komahok, flOMTO PJAV KH/lH l\AA-THAH EHp EM8 HjnjCT SA MHOPH rt'fcTH. H fUK noKgnH WT Ba..E8A CEJKEHH Â( Sa x. •ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1579 (Ep. Rîmnic, C/7). Orig., perg. (48 x 41), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1897 şi din 1914. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strîmba, 28 —30. Trad. DIR, B, 182—184. 131 1595 (7103) iulie 5, Bucureşti. t fflHAOCTV» eoîkTw, Iw /HHjfdHit koikoaa H rocnoAHHk k-kcoh 3IMAI ^grrppwKAd-JfHHCKOI, CHH8 REAHKAPO H nptAOGpddrO IIlTfMIllKO KOfKOAd- AjdKilT rOCtlOACTKO cYt no- bmehYe rocnoACTKd mh riOMkTfHOMS npAKHTf aio rocnoACTKd mh JKgruH PmVa bmhkh ka»-174 www.dacoromanica.ro M4p H CkC CHHWRC IMS, fAHlţHM Eor'k A4CT, HKOÎKf /H8 (CT WMHHlJ 8 KSpvreitlftf Epa-t8AOR H 8 KSp-hT/lJlTH BoHMHAOR, 4AH WT nptS R-KC JfOT4pOAţ H CKC KHHOrp4AOW H nOAlO H UIT iiiSmh h nocR^Af» sapi (ahka wmhh» X0KfT ce hsepat wt X®TaP a® X®T4p. Doneze ecT cYe KHuic ptjf ceAO r-kch ceAknYn CHPOT4AH c8t h npnnAAaeT r"k Airnoro TeroT H RfAHKA HIROAIO S4 AattKO H 34 KHpoBf H 34 A/IHOSY TeOKKORI H RTvCY ClAtxYH CVT-KOpHXMO HHX’HOM WMHHf npoAaA4 H AOUIIAH C4AIH WliH, 34 A®KP0lW BOA», H4 nOMIi-TfHO/Hg npaRHTfA» rOCnOAcTB4 A\H >K8ri4H P4AVA RfAHKH KAIOM4P, Ttfii Ct CgT nOKAO-«HAH H npOAaAH ce CgT RTiCHX K'kCaX WMHHe, 4AH BTiC CeAO KHTH B'hCHX ReMHHH RHUJf P’bjf np4RHTCA» TOCnOACTRA MH. Il n04KTeH0A»8 npARHTeA» rOCnOACTRA AAH, «8H4H PaAVA RCAHKH KAIOH4P, WH eCT nOXgnHA cYe CeAO KTwC H KTiCaX WIHH# WT KTiCH a»-^Yl C%C ACnpH RTkC rOTORH. Aah Aart kt acnpn wt Koro kako haiat wmhh$: noKgnHA ecT RHuie pex np4-KHTfA» rocn»ACTR4 aih JKgnan PaA^a rba KA»M4p: wt ţioak ceoKenH KY Sl^yMA ac-3pH h wt ALnk cencenH 7 sa pay acnpH h wt EaAk Ms cenţenn s sa ckb acnpH h wt Eau ciîkihh ÂY 3a $hy acnpH h wt GTonKkM cokihh as sa xaTAR h wt Eapc&i ceseeHH ay sa ys acnpH, wt /Hhxbh, cenoenH ay sa ys acnpH h wt E-ka-cah cesceuH sY sa Jmr acnpn h wt K’kpctYqh cokihhi sa^pne acnpH h wt non Kp’kc-rk cokihh ey sa $7e acnpn h wt $ep4 cokihh Y sa to acnpn h wt fllank «encenH ey sa $ne acnpn n wt BaahkSa ce*enn a sa p/jw acnpn n wt Bank ceoKenn s si ckb acnpn n wt Ea4hk$a Gngpaiu ceoKenn Y sa to acnpn n wt ©Tan ceftenn S sa căs acnpn n wt Eaaoe ceoKenn on si xswns acnpn n wt flflank Hoap-k cijkihh m sa xRpĂ acnpH n wt Hkroe cokihh s sa cks acnpn n wt PaTk cijkihh s sa cks acnpn H wt ^pivunaii cencenH aas s4_x4\|ro acnpn H wt Kp-kCTk cencenn « sa jţKe acnpH n wt Ep'kyape cencenn eY sa ^ne acnpn h wt PaAya Tiuia ciokihh ry sa yna acnpn wt E^k cencenH a 3a pa\h acnpn n wt Han cenţenH 7 sa pne acnpn n wt daa cencenH s sa ckk acnpn n wt Tnpk cencesn sV sa ^mr acnpn h wt Eaao- T'k cejKenn k sa yiw 1 acnpn n wt Tiwwna ce*eiiH_F sa pay acnpn n wt Epticthati ce-jkihi 7 sa pne acnpn h wt Mne cijkihh 7 sa pne acnpn h wt non Kp-wiTYian ce-JKenn ÂY sj acnpH n wt TkT» cencenn e sa ta acnpH. ____ H na:tn wt KBp-kTeiiiYH Kohmhatik, wt Ilanapfu, cencenn ÂY 3a ^ny^ acnpn n WT fiAAAyA HaA« cencenH 7 sa \j-ÂT acnpn n wt fiaaAya Ht»a cencenH^sy sa yxe acnpn n wt Ap^SH c**«hh 7 si pne acnpH n wt HlKkgA ce*enH Âf sa xacAS < acnpH > n wt EaaAya /Hsct n’k cencenn rY sa yns acnpn h wt Hahmioa cencenn eî sa $§Ă acnpH n wt ^kTKo cencenn a h noa sa p3s acnpH h wt Otah cencenn r sa oa acnpn H wt Gtoh cencenH e sa tâs acnpn n wt KocTanTHH cencenn Y sa to acnpn n wt Eopna cencenn î sa to acnpn n wt p'ki;HA'k ce*enn â sa păun ac-npn n wt Gt»pk8a ceoKinn sY sa $ms acnpn n wt AsnSa ^ccjkckh a sa Âs acnpn n wt ©TOHRa ceoKeHH ry sa yiiă acnpn H wt flaa ceneenH jca sj wns acnpn n wt (\paro.wHp ccoKenn 7 sj cos acnpH n wt /Haeeio cijkihh ry sa yna acnpn H wt He-AIako cenoenH 7 sa cos acnpn n wt SaaTe ceJKenn ny sa ySs acnpn n wt Gnaine-t;io cejKfHH s si ci?! acnpn n wt ©TanxioA ceoKenn r sa oa n wt Hkroe H Ap’W’oi© centenn Re sa ^ice acnpn n wt fioHHk centenH r sa oa acnpn h wt Ilac-k8a cencenH Re sa ^Re acnpH n wt K’vpcTk cijkihh a sa paih acnpn h wt flSnx’aHA ■ ceonenH  sa pAin acnpn h wt A.P'Ii,,oio cenoenn 7 sj p7e acnpn. H npoAMox cY» RHuie pex a»aY« Tex R-kckx wmhhi sa hhx«om a«kpom koa» h ckc BsnaHYe R-kckAt AierYauioA« wt wkp’kcthha» h wt npkA rocnoA«TRa ahh. 6e?Ke cneAfTeafe nocTaRAkeiw rocnoACTRa aih: JKSnan ÎRan ReAHKH abophhk h .fflnpocAaR rca aoroi|seT n ©ewAocYe KHCTYtap n KaAOTi» cnaTap n PaAya koawc h 175 www.dacoromanica.ro Grpol CTOrtHHK H HlfpEdH nt^pHHK H II(JIA<> EM flOCTfrtHHK. fiClipdKHHK, flÎHpOCrtdB BIAHKH rt«rO^*T. ____ fl3, 0SAOP8, nHCdX' Elv CTOrtHH rpAA E8K$pfl4iH AltCtlV» WrtYl Ţ A^HH, Eli rt*T xspr. t Iw ÎHhx^JM EW(BWA ammoctYw eojkYw rocnoAHHh. Iw fljHJfdHrt EOA*K t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Radul mare clucer şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Curăteştii lui Braţul şi în Curăteştii lui Voicilă, însă de peste tot hotarul şi cu viile şi cîmpul şi din pădure şi de pretutindeni, ori cîtă se va alege din hotar .în hotar, pentru că acest mai sus-zis sat, toţi sătenii au sărăcit şi au căzut în mare greutate şi mare nevoie pentru dajdie şi pentru biruri şi pentru multe greutăţi şi toţi sătenii şi-au făcut ocinele lor vînzătoare şi au venit ei singuri, de bună voie, la cinstitul dregător al domniei mele jupan Radul mare clucer, de s-au închinat şi şi-au vîndut toţi toate ocinele, însă tot satul să fie toţi vecini mai sus-zisului dregător al domniei mele. Iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Radul mare clucer, el a cumpărat acest sat tot şi toată ocina de la toţi oamenii, tot cu aspri gata. însă a dat asprii de la care cum au avut ocina: a cumpărat mai sus-zisul dregător al domniei mele jupan Radul clucer de la Giulea stînjeni 12 pentru 444 aspri şi de la Manea stînjeni 3 pentru 111 aspri şi de la Badea Iaz stînjeni 6 pentru 222 aspri şi de la Ban stînjeni 14 pentru 518 aspri şi de la Stoicheci stînjeni 36 pentru 1 332 aspri şi de la Barbul stînjeni 11 pentru 407 aspri, de la Mihuţ stînjeni 11 pentru 407 aspri şi de la Vîlsan stînjeni 16 pentru 592 aspri şi de la Cîrstian stînjeni 5 pentru 185 aspri şi dc la popa Cîrstea stînjeni 15 pentru 555 aspri şi de la Fera stînjeni 10 pentru 370 aspri şi de la Manea stînjeni 15 pentru 555 aspri şi de la Vlaicul stînjeni 4. pentru 148 aspri şi de la Banea stînjeni 6 pentru 222 aspri şi de la Vlaicul Epuraş stînjeni 10 pentru 370 aspri şi de la Stan stînjeni 8 pentru 236 aspri şi de la Baloe stînjeni 78 pentru 2 886 aspri şi de la Manea Cioară stînjeni 58 pentru 2 130 aspri şi de la Neagoe stînjeni 6 pentru 227 aspri şi de la Ratea stînjeni 6 pentru 227 aspri şi de la Frăţilă stînjeni 47 pentru 1 770' aspri şi de la Cîrstea stînjeni 25 pentru 925 aspri şi de la Vîrhare stînjeni 15 pentru 555 aspri şi de la Radul Teşa stînjeni 13 pentru 481 aspri şi de la. Băţea stînjeni 4 pentru 148 aspri şi de la Nan stînjeni 5 pentru 185 aspri şi de la Lai stînjeni 6 pentru 222 aspri şi de la Tirea stînjeni 16 pentru 592. aspri şi de la Balotă stînjeni 20 pentru 440 1 aspri, şi de la Tîmpa stînjeni 3 pentru 111 aspri şi de la Cîrstilă stînjeni 5 pentru 185 aspri şi de la Iane stînjeni 5 pentru 185 aspri şi de la popa Cîrstian stînjeni 14 pentru 512 aspri, şi de la Tetiu stînjeni 9 pentru 330 aspri. Şi iar din Curăteştii lui Voicilă, de la Papareţ stînjeni 14 pentru 518 aspri şi de la Vladul al Nadei stînjeni 20 pentru 740 aspri şi de la Vladul Itul stînjeni 17 pentru 629 aspri şi de la Drăguţ stînjeni 5 pentru 185 aspri 176 www.dacoromanica.ro şi de la Şchiaul stînjeni 33, pentru 1 237 aspri şi de la Vladul Mustaţă stîn-jeni 13 pentru 487 aspri şi de la Nanciul stînjeni 15 pentru 564 aspri şi de la Detco stînjeni 4 şi jumătate pentru 167 aspri şi de la Staia stînjeni 2 pentru 74 aspri şi de la Stoia stînjeni 9 pentru 337 aspri şi de la Costantin stînjeni 10 pentru 370 aspri şi de la Borcea stînjeni 10 pentru 370 aspri şi de la Frăţilă stînjeni 4 pentru 148 aspri şi de la Sîrbul stînjeni 16 pentru 597 aspri şi de la Lupul stînjeni unul pentru 37 aspri, şi de la Stoica stînjeni 13 pentru 481 aspri şi de la Lai stînjeni 24 pentru 882 aspri şi de la Drago-mir stînjeni 8 pentru 276 aspri şi de la Matheiu stînjeni 13 pentru 481 aspri şi de la Nedelco stînjeni 8 pentru 276 aspri şi de la Zlate stînjeni 18 pentru pentru 666 aspri şi de la Simpetru stînjeni 6 pentru 222 aspri şi de la Standul stînjeni 2 pentru 74 aspri şi de la Neagoe şi Drăgoiu stînjeni 25 pentru 925 aspri şi de la Voinea stînjeni 2 pentru 74 aspri şi de la Pascul stînjeni 25 pentru 925 aspri şi de la Cîrstea stînjeni 4 pentru 148 aspri şi de la Mihail stînjeni 4 pentru 148 aspri şi de la Drăgoiu stînjeni 5 pentru 185 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni toate acele ocine de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor de prinprejur şi dinaintea domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi Miroslav mare logofăt şi Theodosie vistier şi Calotă spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi Preda mare postelnic. Ispravnic Miroslav mare logofăt. Eu, Tudor, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 5 zile, în anul 7103 <1595). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă Bibi. Acad., LXXIV/185. Orig., perg. (38 X 30), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 184- 186. 1 Stinjenul valorind, in toate cazurile, 37 aspri, ar fi trebuit să fie 740 aspri. Cum cifrele ¥ (400) şi îjr (700) sint asemănătoare, diacul probabil a greşit. 132 <1595> iulie 13. Scrie jupan Cocii vel ban al Craiovei această a mea carte părintelui egumenului de la sfînta mănăstire ce să numeşte Coşuna, unde iaste hramul sfîn-tului Nicolae, ca să fie volnic cu această carte a mea să ţie şi să stăpînească oarecare moşie din Cioroiaşi şi din Sulari, ce au fost cumpărate de Pîrvul logofăt şi le-au dat sfintei mănăstiri pentru sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor lui să-i fie pomană în veci. Şi s-au ales aceste moşîi de Pîrvul logofătul de către moşiia Cioroiaşilor şi de către moşiia Sularilor şi le-au lipit pe lîngă moşiia Perişorului. Şi semnele încă au fost pus atuncea. Şi cînd le-au fost cumpărat Pîrvul logofătul, au fost cu ştirea megiia-şilor din Cioroiaşi şi din Sulari. Pentru aceasta, să fie volnic părintele egumenul cu această a mea carte să ţie moşiile acdste, să le are şi să le cosească fînul şi niminea să nu cutăze a să ispiti de a bîntui. Şi într-alt chip să nu fie după cuvîntul mieu. 177 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Vladul logofătul, în luna lui iulie în 13 zile. [Pecetea bănească] Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 163. Traducere. Altă traducere, cu mici deosebiri, ibidem, ms. 722, f. 338v—339, cu data 13 iunie. Datat după marele ban. EDIŢII. DIR, B, 186. 133 1595 (7103) iulie 24, Bucureşti. t /HhaoctYio boîkYio, Iw fllHjfdHA BofBOA h rocnoAHHh b-bcoh 3fAtAf 3>8pppo-AdJfYHCKOf, CHHh BfAHKdPO H nptAOBpdrO H nOKOHHdrO Kw II'hTpdUJKO BOCBOA- A,dBdT ROCnOACTBP A1H cTl nOB(A(HÎ( recnOACTBd AtH CBtTtH, BOlKfCThBHfH AtOHdCTHp 30Bf-PAIldPO fiHp’hUI, JfpJAt BKB(A CTTiUJJKdp a®PH 8 /Hhrspa RoTYiauioB H wt EJhPSPd KotYqujob, no cptAt TphHYfAt, AOPH 8 GUAHipt IţnrdHSAOB H wt (^HAHlJlt IţHrdHOB, A®?H H E'hUJHK8Hd ChC KdAlf-HiAl H IVT EhUJHK8(ţd ChC KdAtfHfAt A®PH 8 ndUI KOTAOBCH, 8 KdAtfH H WT Kd KhKiT'h H wt fflhP8pd KhKdT'h, HdA /i,hCHhll8H, A®PH 8 EJhPSpd GxndThK, H WT E3hP8PJ G"hnd-Th, A9PH 8 CHAHlilt £IaB8A0S dHWK'kH H WT T8A8j A®PH 8 fflhrSPHrtl ^-hlUHpdTl, PA* *CT KdAKH Kh Alhr8prh H WT KdAiCH WT AlhPSP'h, CB* WT KdAtfH Bh KdAtfH, A®PH 8 /V,hCHhll8W> PA* *CT KdAtfH BH8Tph Kh KOA8 H WT KdAlfH I3JKI *CT Bh K0A8) Hd K0A8 H3A0A, A®PH 8 HcHOK H WT HcHOB, A®PH 8 Kp-hHrgA PdHP8A0K H WT Kp’hHrSA PdHr8AOK, A®PH 8 HtT’kHS*, Kh KdAlfH H WT HfT-hllSl, WT KdAtfH, A°PH 8 *0hP8PH Kh Q-kAlfHf H iU'KT8PH WT ţf'kAUHf, A«PH 8 EopA’tlOA Ef38AtHOAt8, 8 Kd- AtfH H WT EopAtlOA Ef38AtH0At A«PH 8 KhpTOn8A WT T8l|lf H WT T8AB> A^PH 8 178 www.dacoromanica.ro rpHHASrt C\C KA.WH H WT TSA>? IUKH S TpHHA^A AkTOWAOE K K» CI JfOpHCiAH CI|JC WT Hdl«npt>KA* RptAlfc, Il|lf Bk AI>HH flAfâdHApS BOIBOA» CHHT» flfiHpMIR BOIBOA» 3d-HttKf CgT npdBf WHHHH H KIMHHH CBfeTOAIg EHpTkUJ. Tor» pdAH, AKI WCTdUJd WT SdKOH WT nptA rocnoACTBd aih, wt npkA BkcfcAi iiomtihoai npdBHTiAiAi rocnoACTBd aih. Td-KWKAI A<* ICT CBtTOAlS AlOHdCTHp EHpklll H CIAO E-kpKSlţd CTiC BIC JfOTdpOAt H ChC BkCH BlMHHH H HH WT KOrOKI HII10AIEHAI0, ll0pt3AI0 POCIlOACTBd AIH. GlJKI H CRtAHTIAH nOCTdSHJfOAl rOCnOACTBO AIH: JKglldH îsdH EIAHxYH ABOP-HHK H JKSfldH /HHpOCAdR BIA AOrOljilT H JKSflJH KdAOT* BIA CIUT P H TSAOCTl BHC-TYiap H GtPOI BIA CTOAHHX H IIIlpEdH BIA IHjţdpHHK H JKSlliH IIpiA* BIA IIOCTIAHHK. HcnpdEHHK, /HHpOCAdB BIA AOrOljllT. HcnHcax <)3, EdAt aYhk, bejuctoa rpdA ESkSpiijjh, nHC Aitciiţd ioaYi kă Abhh H WT {lAAAId A® HHHtj Bk AtT »3pr. t îw AlHXdHA BWiBWAa, aiYaoctY» eojkYio rOCnOAHHk. Iw fllHJfdHA BOIBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Io Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Virăş, hramul intrării în biserică a preacuratei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie sfintei mănăstiri satul Urîţii din judeţul Dolj, însă tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii, pe vechile hotare şi semne. însă şi semnele hotarelor să se ştie: dinspre Strîmba, Balta Rîioasă, de la sălcii pînă la Măgura Inurilor şi din Măgura Inurilor pînă în Gropana din sus de Baniţă şi din Gropana din sus de Baniţă, la ţelină, pînă în drumul Urzicuţei şi din drumul Urzicuţei pînă la copac, la stejar şi de la copac, de la stejar pînă la Măgura Cotiaşului şi de la Măgura Cotiaşului, prin mijlocul spinilor, pînă în Siliştea Ţiganului şi din Siliştea Ţiganului pînă în Băşicuţa cu Pietrele şi din Băşicuţa cu Pietrele pînă la păşunea Cotlovei, la piatră şi din piatră pînă la Răscruce, şi din Răscruce la apa Dunării, în jos, iar pînă la Balta Rîioasă. Pentru că au avut pîră înaintea domniei mele călugării de la mănăstirea Govora cu călugării de la Virăş. Şi au venit înaintea domniei mele de faţă şi aşa pîrau călugării de la Govora că este a lor ocina din Urîţi şi nu este a sfintei mănăstiri Virăş. Iar călugării de la Virăş au scos cărţi vechi, însă cartea răposatului Radul vodă Călugărul că domnia lui a cumpărat ocina de la Urîţi şi de la Bistreţ cu bălţile pentru 30 000 aspri de la jupaniţa Marga din Caracal şi a dăruit-o jupanului Radul vistier pentru dreapta slujbă pe care i-a slujit-o domniei lui. Iar fiii lui, jupan Ivaşco vornic şi Albul clucer, ei au dăruit-o sfintei mănăstiri Virăş pentru sufletele lor şi pentru neamul lor. încă au scos călugării de la sfînta mănăstire Virăş şi cartea lui Pătru vodă, cum s-au pîrît cu călugării de la Govora şi dinaintea domniei lui şi au rămas de lege şi atunci călugării de la Govora. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri Vierăş satul Bărcuţa din judeţul Dolj, tot satul cu toţi vecinii. 179 www.dacoromanica.ro Insă şi hotarele să se ştie: dinspre Jiu, din sus de Grindul Detoiului, pînă în Măgura Bragăi şi din Măgura Bragăi, pînă în Măgura Căcată şi din Măgura Căcată, pe Desnăţui, pînă în Măgura Săpată şi din Măgura Săpată, pînă în siliştea lui Albul Liovean şi de acolo, pînă în Măgunle Dăşirate, unde este piatră în măgură şi din piatra din măgură, tot din piatră în piatră, pînă în Desnăţui, unde este piatra înlăuntru, în apă şi de la piatra care este în apă, pe apă în jos, pînă în Isnov şi din Isnov pînă în Crîngul Rangului şi din Crîngul Rangului, pînă la Cetăţuia de Piatră şi din Cetăţuia de Piatră, pînă la Măgurile Gemene şi din Măgurile Gemene, pînă în Bordeiul Nebunului, la piatră şi din Bordeiul Nebunului, pînă în vîrtopul din tufe şi de acolo pînă la grindul cu piatră şi de acolo iar la Grindul Dătoiului, cum s-a hotărnicit încă dinainte vreme, încă din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, pentru că sînt drepte ocini şi vecini ai sfintei (mănăstiri) Virăş. De aceea, am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri Virăş această carte a domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri tot satul Urîţii cu vecinii, iar călugării de la Govora să nu aibă treabă nicicum, pentru că au rămas de lege dinaintea domniei mele, dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele. De asemenea să fie sfintei mănăstiri Virăş şi satul Bărcuţa cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Calotă mare spătar şi Tudosie vistier şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Badea diacul, în cetatea de scaun Bucureşti, scris în luna iulie 24 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7103 <1595>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voievod . Bibi. Acad., CCCCL/13. Orig., hîrtie (43 X 28,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1820. O copie slavă la Arh. St. Buc., ms. 479, f. 106. O traducere, ibidem, S.I., nr. 1566. EDIŢII. Trad. DIR, B, 186-188. 134 1595 (7103) august 11. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevoda şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, fecioru marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Bunii logofăt şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie la Bărcăneşti, partea Şărbului şi a Radului toată, oricît să va alege din cîmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindinea şi partea Bîsti iar toată, însă din cîmp şi din silişte şi din vadul din moară, pentru că Şărbu fost-au bolnav foarte şi- stricat şi n-au avut feciori, nici pre alt nimeni ca să-l caute, ci au dat Şărbu sîngur partea lui de moşie toată nepoti-so Bicului, de a lui bunăvoe, pentru ca să-l aibă la cinste şi să-l caute în viiaţa lui, iar după moarte, să-i facă pomene şi sărăcuste. Iar partea Bosti, însă din cîmp şi din apă şi din siliştea satului o au cumpărat Bica de la Bostea, drept 200 aspri şi l-au plătit dă bir pă Radul în multă vreme, cu 500 aspri, Apoi au cumpărat Bunea logofătu mai sus-zisa moşie de la Bica, drept 1 500 aspri gata. Şi iar să fie Buni logofătu 180 www.dacoromanica.ro la Bărcăneşti partea Bosti, însă din pădure, toată, du preste tot hotaru, oricît să va alege, pentru că au căzut Vlaicu, fecioru Bosti şi toţi fraţii lui în rea greşeală, de au spart jîtniţa Buni logofătu şi i-au furat lui pîine, grîu şi meiu, pre foametea cea mare, preţ de 500 dă aspri şi au apucat furii dă faţă Bunea logofăt, apoi cu alt n-au avut cu ce să să plătească, ci au dat Vlaicul şi cu fraţii lui, feciorii Bostei, partea lor de pădure toată Bunei logofătului, pentru această mai sus-zisă pagubă. Şi iar să fie Bunii logofătului la Bărcăneşti partea Stancăi şi partea Bunii Manchii1 toată, oricît să va alege, din cîmp şi din apă şi din pădure şi dă pretutindinea, pentru că partea Bunii o au fost cumpărat Stanca cu bărbatul ei Vlahu de la soru-sa Buna şi de la bărbatul său Dragomir, drept ... 2 aspri iar partea Ancăi ea o au dat singură Anca soru-si Stancăi, la moartea ei, pentru ca să cheltuiască şi să-i facă toate pomenile şi sărăcustile, apoi o au cumpărat Bunea logofăt această mai sus-zisă moşie de la Stanca, drept 400 aspri gata. Şi iar să fie Buni logofăt partea Dobri, fata Mihăilescului toată, oricît să va alege, pentru că au cumpărat Bunea logofăt de la Slavna, fata Dobri, drept 100 aspri gata. Şi iar să fie Bunii logofăt la Bărcăneşti partea lui Stoican toată şi partea Ţigulii toată şi partea lui Vlad toată, pentru că partea Ţigulii o au cumpărat Stoican de la frati-său Ţigulea, drept ... 2 aspri, iar partea Vladuluiau lăsat-o singur Vlad la moartea lui, cu limba, lui Stoican frati-său, ca să-l pomenească şi să-i facă sărăcustile şi să-i plătească birurile. Apoi o au cumpărat Bunea logofăt de la Stoican, drept 750 aspri. Şi iar să fie Bunii logofătului partea lui Stan Japat, feciorul lui Vîlsan toată, oricît să va alege şi dă moştenire şi dă cumpărătoare, du pretutindinea şi du preste tot hotaru, pentru că au cumpărat-o Bunea logofăt de la Voinea, sin Stan, drept 250 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din prejurul locului şi dinaintea domnii mele. Drept aceia am dat şi domnia mea Bunii logofătului aceste mai sus-zise moşii ohabnice, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivan vel dvornic i jupan Miroslav vel logofăt i...2 spătar i Tudose vistier i Calotă stolnic3 i Şărban paharnic i 2 postelnic. Ispravnic, Miroslav vel logofăt. Au scris Stan logofăt avgust 11 dni, vă leat 7103 <1595>. Acest izvod s-au tălmăcit în limba rumânească întocmai după hrisov cel slovenesc, la Şcoala domnească ot Sviati Gheorghie Vechi din Bucureşti. Az Chiriţă dascal slovenesc, 1818 maiu 22. Bibi. Acad., MDCLV/26. Traducere din sec. aL XlX-lea. EDIŢII. Grecianu, Genealogiile, II, 200—201 (Traducere după orig. din Colecţia lui Dan Bărcănescu). 1 în loc de „i Anchi". * Loc alb. 3 în loc de mare spătar. 181 www.dacoromanica.ro 135 <1595 septembrie 1—1596 august 31> 7104. Adecă eu, Drăgoiu, cu frate-mieu Manea şi cu nepoţii miei, anume Radulu i Dobre, dat-am zapisul la mîna Arbănaşului, nepotul Berescului di în Gld6ni, cum să să ştie c-am vîndutu ocina di în Glodeni, partea noastră toată, pentrucă această ocină am avut gîlceavă mai dinate vrăme, ca au datu părinţei lor bani, de au plătitu siliştea. Dici, se-au sculatu Danu şi cu Micul şi au înpresurat locurile noastre şi ne-au făcutu pe noi mărţi de tot. Dici noi am mersu înaintea domnului lu Alixandru vodă la divan şi am rămas pe Dan şi pe Micul. Dici Arbănaşul, apucîndu-se, carii scriu mai sus, dici Arbănaşul nu s-au lăsat, ci iar au mersu la judecată, ci ne-au rămas pe noi de bani să-i plătim. Dici noi n-am avutu cu ce plăti, ci am vîndut ocina aceasta care iaste scrisă mai sus dereptu ughi 18 şi a am prinsu şi datoria c:a vdche tot într-acei bani, iar Arbănaşul să fie volnic cu scrisoare noastră să stăpînească moşia în pace de acum cu feciorii i cu nepoţi lui. Şi cîndu se-au făcut acesta zapis, fost-au mulţi oameni buni di înpre-jurulu locului, carii îşi vor pune mai jos iscăliturile. Şi pentru adevărată credinţă am pus şi noi iscăliturile mai jos ca să se crează. Let 7104. Eu Drăgoi ot Glodeni. Eu Manea brati ego. Eu Radul sinu Ion. Eu Dobre sinu Manei ot tam. Eu Boldea braţ Puii ot tam. Eu Şerban martor. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1590 (m-rea Slobozia, XV/2). Orig., hîrtie (31 X 22). EDIŢII. Haşdeu, 317; idem, Cuvente, 72—73; DIR, B, 188—189. Facs. Sacerdo-ţeanu, Facsimile, pl. 17; DIR, B, 556. 136 <1595 septembrie 1—1596 august 31> 7104. t Adecă eu Mihnea cu frate-mieu Dragoi şi cu nepotul mieu Radul, ficiorul lui Ion ot Glodeanul, dat-am zapisul nostru în mînă lui Arbanaş, năpotul Bărescului, cum să să ştie că am vîndut moşia de în Glodeni, părţile noştri, cîte să va alege den baştina de la moşi noştri. Şi iar a mai vîndut lui Arbanaş de în funea Pui partea lui, cîtă să va alege, că n6-au fostu şi noo cumpărătură de la Puia. Aceasta moşie vîndut-am noi de bunâvoia nostră, năsilit de nimele dumnealui Arbanaşului drept ughi 10 bani gata, ca să-i fie dumnealui moşia stătătore şi ficiorilor dumnealui, cîţi Dumnizeu i va da. Aceasta moşia vîndut-am cu ştirea megiiaşilor de în sus şi de jos; fost-au şi aldamaşarii, care să vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevărata credinţa punăm dejetele şi iscăliturile, ca să să crează. Pis leat 7104<1595 — 1596). Eu Mihnea. Eu Dragoiu. Eu Radul, sinu Ion. Eu Băldea, braţ Puia ot Glodean martur. 182 www.dacoromanica.ro Eu Manea martur ot tam. Eu Dobră martur. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1591 (m-rea Slobozia, XV/3). Copie. Altă copie ibidem, XI/82. EDIŢII. Hasdeu, Limba română, 310 — 311; idem, Cuvente, 66 — 67; Crestomaţie, 159; Cazacu, Pagini de lit. rom, 26—27. Facs. Sacerdoţeanu, Facsimile, pl. 18. 137 1595 (7104) septembrie 15 (?), Gherghiţa. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată Ungro-vlahia, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, slugii domniei mele lui Radu armaşul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să-i fie satul Cosacul, tot, cu toate hotarele. Şi hotarul să i se ştie: pe Valea Radulinului, în jos, piatra cea de jos şi de aci în Temneaceca (?) şi în Topolnicioara şi pînă peste ... 1 icişte, în sus pe apă, pînă în Borovăsco, de la Broşti şi pe vale sus, pînă în frasin, la Drumul Bătrîn, iar din Drumul Bătrîn în hotarul Şiroca, pentru că le este bătrînă şi dreaptă ...1 Am văzut domnia mea şi cartea răposatului Basarab bătrînul voievod, cum (că) îi sînt bune şi după dreptate. Pentru aceasta am dat şi am înnoit şi am întărit domnia mea această carte, ce am zis mai sus, a lui Basarab ... 1 şi de moştenire. Şi iarăşi a cumpărat Radu armaşul ocină în Svodie, partea lui Ivan toată, de peste tot hotarul, din pădure şi din apă şi din cîmp şi de peste tot, pentru că a cumpărat Radul ... 1 a lui Ivan, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul armaş ocină în Svodie de la... 1 ocină de la fraţii lui Mogoş împreună, pentru că a... 1 în ştirea lui Vîlsan2, pentru 400 aspri gata. Pentru aceasta au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni, aceste mai sus-zise ocini, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor... 1 loc, dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugii domniei mele cel mai sus-scris Radului armaş ...3. Şi mărturie punem domnia mea: jupan Ivan mare dvomic şi...1 mare logofăt şi Todosie vistier şi... 1 şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Ivan mare 4. ... 1 Iano logofăt, în cetatea de scaun, în Gherghiţa, şi luna septembrie 15 (?) zile, de la Adam pînă ... 1 în anul 7104 <1595). Io Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn. După Bălaşa, şi Buzatu, 73 (Traducere după orig., slav, perg. cu pecete timbrată, căzută, în colecţia pr. D. Buzatu). 1 Deteriorat. 2 în traducerea ce o publicăm, „Vlăsan". 3 Urmează un rînd deteriorat. 4 întregit de noi. 183 www.dacoromanica.ro 138 <1595—1596) noiembrie 3. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele aceşti sfinte mănăstiri de la Coşuna, unde iaste hramul sfîntului Nicolae al Mira Lichii, ca să fie ei satul Radovanul, pentru că au venit călugării de la sfînta mănăstire şi aşa au spus cum că au cumpărat ei moşia a satului Radovanu de la săteni, 34 de funii şi au dat călugării banii la Nica vistieriul, birurile lor, aspri 11 840; şi iar au dat în mîna sătenilor aspri 12 000 pentru această mai sus-zisă moşie. Şi iar au plătit călugării de la sfînta mănăstire la banul Armega aspri 12 000, pentru această mai sus-scrisă moşie, pentru că au venit Armega banul înaintea domnii mele şi aşa au spus cum că au plătit el acăste biruri în mîna mai sus-zişilor sătăni din Radovan, din judeţul Doljiiu, ca să ţie el acest mai sus-scris sat. Iar domniia mea au căutat şi au judecat pe dreptate şi pre lăgea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii măle şi am dat domniia mea călugărilor de la sfînta mănăstire, ca să plătească ei aceşti 12 000 de aspri banului Armega şi să ţie ei satul Radovanul. Şi iar au plătit călugării de la sfînta mănăstire birurile lor la cisla cea mică aspri 2 660. Şi iar au plătit călugării de la sfînta mănăstire boi patru drept 1 000 aspri. Şi iar au plătit călugării la oaia uscată 1 aspri 280. Şi iar au plătit călugării birurile lor aspri 880. Şi iar să fie volnici călugării, ca ori unde vor afla pe Moş, să-l tragă pentru aceşti 12 000 de aspri, ce au fost dat Armega banul pentru acest sat 2, iar Moş el au fugit cu aceşti mai sus-scrişi aspri. Şi într-alt chip să nu fie, după cuvîntul domnii mele. Şi ispravnic, jupan Ivan vel dvornic. Şi s-au scris în luna lui noemvrie în 3 zile [fără leat]. t Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443 f. 121. Traducere. Altă traducere ibidem, ms. 722, f. 314v — 315. Datat după Ivan mare vornic. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 188—189; DIB, B, 190—191. 1 Pe margine, cu chinovar: „Zri: au fost o dajde oaia uscată sau oae seacă, adecă stearpă". a La fel: „Vezi: cumpărătoarea moşii Radovanul, aspri 40 624". 139 1595 (7104) noiembrie 12, Tîrgovişte. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voevod, Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle cinstitului boeriului domnii măle jupan Ivan vel dvornic şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie tot satul Şerpăteştii şi cu tot hotarul, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu balta, anume Criva, din hotar pînă în hotar, care au fost şi mai denainte vrăme, însă pe hotară bătrîne, de pretutindenea. Pentru că acest sat, el au fost sat domnesc, de mai nainte vrăme, pînă în zilele domnii măle, iar domniia mea am dat şi am miluit cu ştirea tuturor 184 www.dacoromanica.ro cinstiţilor boerilor domnii m£le cu acest sat Şerpăteştii pe cinstitul dregătoriul domnii m£le jupan Ivan vel dvornic, pentru a lui credincioasă şi dreaptă slujbă şi vărsare de sînge, care au vărsat pentru domniia mea, cînd m-am bătut domniia mea cu păgînii turci, ca să-i fie moşie ohabnică. Şi iar să fie cinstitului boeriului domnii m£le jupan Ivan vel dvornic moşie în satul Tihuleştii de la Plopi, partea lui Enache postelnic, cu tot hotarul de pretutindenea din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi din şezutul satului şi din fîn£ţe. Pentru că acea parte de moşie, ia au fost de cumpărătoare lui Ianache postelnic, feciorul jupînăsii Dobrii călugăriţei. Deci Ianache postelnic el s-au viclenit pe domniia mea şi ţara domnii m61e. Pentru ac&a, am socotit domniia mea cu toţi cinstiţii boerii domnii m£le şi am dat şi am miluit pe cinstitul boeriul domnii m£le jupan Ivan vel dvornic cu acea parte de moşie pentru credincioasa şi dreapta lui slujbă ce au slujit domnii m£le, ca să-i fie lui moşii ohabnice şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea clătite, după porunca domnii m£le. Iată şi blestem am pus domniia mea, care om să va ispiti a strica această miluire 1... aoctYk> kojkY(w, Îw ko(koaptwcKit|ii- 186 www.dacoromanica.ro HHOMg WTlţg JpJfTMHTponOAHT KHp KddAYlVb SUTIMII H CR'tT'kH KOJKfCTKHYl -TponOdYt, HAOKf (CT XVdM RT»3HICIhY| rOCIIOAd K«rd H CIMCJ HdllIfrO KSyCd XpHCTd, QKOJKf Ad dl3 ICT 0 fîgmiYH RTiC H CV BTvC X^A^K WT ffpIS iS’hC X’^TdpOM H ctc roaihiui h wt nocKSA*- IIohijki cY* rhuji pc-iCHţ; hvYh, wh jct 34 A^A^HS >K8ndHHHfR H'bp'KK AROPUH*98*!1^. TdJKI WH4 CHHH © HM HI A^d ICT POCnCAT» Boi”K CKTKOPHTH CV flpdKHTtdlO POCflOACTdd MH, ChC ?K$n4H AlHB4 ABI fipiA POCflOACTKd MH Ţipi C$T AidH H OHHilH C"kC A*KP$ K©dti HM. H WB'fel|JddH C$T KdKO fi© C’kdfp'hTH HM, AbhvYh H CV I.C A»X«AOK CKfeTtH, kojkictkhYi AlHTpono-dYl. H ChTROpHdH C#T SdlIHC WT P#KH HJf WT IipiA POCflOACTKd MH, TlpI ICT AdA CK pglţ'bX HkCTH'kHUIdMg WTtţg dpJfHMHTpOflOAHT KHP Kitd 6f|iTfMYl. H d IIOTOM, HClIHCddH CI CJT Hd Ck1stM'kHHK MIHIM HM SK8II4H AlHTptf AKOpHHK H KgfMHHtlJ IPO H*Pd AROplHKOBHI^d. G3bJHI TdKO <$C>T;OHilH c8t: a«>ki yOKlT BHTH WE4 AK* 5KHKH, A1 AP'WKHT H Ad WBAIAÎfT J .l|ll fipHdgHHTH I AH HO dig WT HHJf C'luttp’KT'h liptiKAf, d CltTJ ASHTpOflOdYl Ad APWtHT flOAOKHH)} KHUII plMlHO Cld© A»HMH H KTO WT HHJf X©KlT WCT-iTH >KHK, Ad APT»JKHT ndK ff©d©BHH$ AO A*>HH < >KHB>OTJ IPO. fl no C'kiWP'hTH WBtidfAd ICT KTiC Cld© Hd Cgfe-toi AlHTponodYi. ©IPO pdAλ Jf H POCnOACTBO MH CK'kT'feH AJHTpOdll, fcKOÎKI Ad M8 ICT KTi W4HH8 H WXdBS, d KjtldHg P"tH A*CPHH'< H KglIdHHIţd IPO HtPd BI4HOI B’kCnOMHHddYl. ©I>KI h CKiAiTidYi nocTdKHX w»n h Îkah kiahkh ako;hhk H >KgI14H . . .l Bid dWPW^lT H HlPpI Kld CndTdp H ©IWA^cYl Kld BHCTYiap H ©Tpol CTOdHHK H KOMHC H IIIipBdH niJfdpHHK H IIpiAd Kld flOCTldHHK. Hcnp RHHK, IsdH Bid AKOPHHK. H 43, ©tjh, HdnHCiX kt, CTOd ppdAV TpTiPORHMii, AIKIMRpYl KH A*»* HH, TIKSHJH dtfT© WT âAdMJ, K dbT x3pA- ţ Kw AlHJfdHd BWlBWAd, MHdOCTYiO BOJKl'lO POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată tara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi preasfinţitului părinte arhimitropolit chir vlădica Eftemie şi sfintei, dumnezeieştii Mitropolii, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hris-tos, ca să-i fie satul Lungii tot, şi cu tot venitul de peste tot hotarul şi cu moară şi de pretutindeni. Pentru că acest mai sus-zis dacă va întîmpla unuia din ei moarte mai înainte, iar sfînta Mitropolie să ţină jumătate mai sus-zisul sat Lungii şi care 187 www.dacoromanica.ro din ,ei va rămîne viu să ţină în zilele vieţii lui tot jumătate. Iar după moartea amîndurora, tot satul să fie al sfintei Mitropolii. De aceea, (am dat) şi domnia mea sfintei Mitropolii, ca să-i. fie de ocină şi de ohabă, iar jupanului rea vornicul şi jupaniţei lui Neaga, veşnică pomenire. Iată şi martori am pus decembrie 28 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7104 <1595). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1569 (Mitrop. Ţ. Rom., LIII/1). Orig., hirtie (30 x 18), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 127, i. 50 v—51 şi 134, f. 533. EDIŢII. Trad. DIR, B. 193-194. 1 Loc alb. 143 <1595) decembrie 29. t 6i|itYKfHd iro, PdAd wt d>YiaHH, noul»! haiua CEnptnYi nptA KAAAH-HICTBd A\H CEC WgpOA\ PdAfK, Hd HAU BdAt H A$HKd, PJAÎ KOAldTH HdBpdnOB, A\g>K PdAfK H EpdT Bd\fS H /^fcHK'EK. Tb/H pdAY, BAdAHHICTBd MH HCTlIHCTKOHdX A«Epl J TdJKI nO npdKA» H no 3.KOH EOJKYh H AdA*X KAdAHHICTKO A1H Ad HSEfdHHT CKOT HTO ICT AtA Hd-BpdnOB, AA BTiSHAUIT /^pdrOAlHp CEC IKlHd ITO, PdAd H CEC MdTipi PdAfK, &TdHKd, ABt AtAH, d BdAt H ÂlfHKd fAHd AtA WT BT^tX C**™ KOAHKO CI HdHTH. AaH T'EHYl WT CKOT AA P SAtAHT HA TPlTÎI AtAH, A WT npOHYl, WT A9A»A H WT BO-AYhHU,S H WT WHHH8 Al HI K'ESHAtdIT BdAt H AgHKd HHIJJ-, dH$ A A CgT B*ECd Pd- AIk h MdTfpc ero. H hto kit khth a$h, de asemenea să plătească cum au luat şi din vite. Tar pentru un cal, pe care l-a dat Barbul, fratele lui Năvrap lui Oancea vornicul şi Navrap încă i-a dat lui Petru logofătul din Băleni alt cal. De aceea, să fie calul cum s-au întocmit Barbul cu Navrap, aşa şi acum să fie aceeaşi întocmire pentru nişte biruri. Iar altă pîră să nu aibă Rada şi mama ei cu Badea şi Duica. Aceasta porunceşte vlădicia mea. Altfel să nu fie, înaintea poruncii vlădiciei mele. Scris în luna decembrie 29 zile. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1518 (m-rea Căldăruşani, XXXII/2). Orig., hîrtie (30,5 X 20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1906 şi un rezumat rom., ms. -479, f. 276, după care s-a indicat anul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 194-195. Facs. Ibidem, 481. 144 1595 (7104) decembrie 30. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Io Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Turbatile, de călugăriţe, hramul aţipirii preasfintei stăpînei noastre născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie ei în satu în Bătieşti ocină, însă partea lui Voicilă, sin Coman, toată şi partea Bunei şi a Manei şi a lui Lucaciu toată şi partea lui Coman, ce au fostu partea unchi-său Bunei, toată şi partea Manei şi a lui Bucşă şi partea Neacşului toată şi partea lui Nichifor toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vadurile morilor şi cu morile şi cu rumânii şi cu tot hotarul. Pentru că această ocină doamna domnii mele, doamna Stanca, de la aceşti ce sînt mai sus-scrişi şi numiţi oameni o au cumpărat drept 7 350 aspri gata. Şi iar ca să fie sfintei mănăstiri ocină în Bătieşti partea lui Frăţilă toată şi partea lui Şărban toată, pentru că le-au cumpăratu doamna domnii mele dreptu aspri 3 000 gotovi. Şi iar ca să fie sfintei ocină în Bătieşti partea lui Marin şi partea lui Repede şi partea lui Vulpe şi partea lui Radomir şi partea Stoicăi şi partea Calciului şi partea lui Bălan şi partea lui Lepădat şi partea lui Frăţilă şi partea lui Stan, toată această ce iaste mai sus-zisă moşîie du peste tot hotarul şi partea Costii şi a lui Vintilă şi a Standului, toate părţile lor din Bătieşti, carele să chiamă Colfeasca, pentru că o au cumpăratu doamna domnii mele, doamna Stanca; moşîiia aceasta de la aceşti oameni ce scriu mai sus, drept 7 000 aspri. 16 — Documente — România — c. 1026 189 www.dacoromanica.ro Şi au vîndut aceşti oameni care zic mai sus de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiiaşilor şi din sus şi din josu şi dinprejurul locului şi dinnaintea domnii mele şi a creştini doamnei domnii mele, doamnei Stancăi şi am dăruit această moşîie sfintei mănăstiri ce să chiamă Turbaţii, ca să fie de întărire şi de hrana călugăriţelor şi o am dăruit cu toată inima domnii mele şi a doamnei domnii mele, ca să ne fie de pomenire la dumnezeescul jărtvelnic în veci. Drept aceiia, dat-am domniia mea sfintei mănăstiri ca această moşîie ce iaste mai sus-zisă statornică. Deci pus-am domniia mea şi mărturii pe: jupan... 1 marele dvornic i jupan Chesar marele logofăt i jupan Tudose marele vistier i jupan Negre marile spătar i jupan Radu marele clucer i jupan Şărban marele paharnic i jupan Stroie marele stolnic i jupan Preda dvornicu 2. Şi ispravnic, Chisar marele logofăt. Şi am scris eu... *, dichemvrie 30, leat 7104 <1595>. Arh. St. Buc., m-rea Ţigăneşti, IX/1, f. 1—2. Copie. EDIŢII. DIR, B, 195- 196. 1 Loc alb. 2 în loc de: postelnic. 145 1596 (7104) ianuarie 7, Gherghiţa. f UJimoctYio eojkîio, Îw AIhX'UM roieoai h rocnoAHHk stcoH simai Xrpo-k/ux’Vhckow, chhk KiAHKaro h nptA*6paro, noKOHHaro IIiTpauiKO soiEOAa. roc- noACTsa aih cTio noBiatHYf rocnoACTso aih WTiţS irSMfHS ua haii Guprifc, laKOJKi Aa hai ict WMHHjj 8 RpaBiiţH a*a Top-kK s-kca, npis r-ecom x«tjpom H aKi Toro Kaaiorfp wh ict nocaia Ha nocAguiaHYi, Aa AOhicht xpaHa Ha CRtTOMS MOHaCTHpg. TaiKI TOrO AlOATf OKI C8T EHlllf llHCaHH, WHH ICT lIOEHfT no tix nocaSujHHK h Smpit h $3H wt hhx xOijs acnpH. Giro paAÎ) AWX h rocnoACTsa mh, hkojki Aa hm ict cYio wmhhi h ao3Yi WT TIX 3AHTK0piţH ETiCH, raKOJKI Aa K8A*T 8 CBfcTaa MOHaCTHp THCAlkHCKH, l3K0?KI Aa m8 b8a*t hm s-k wmhhb h e-k wxaBS, hhai H CBtTostAi MonacTHpS H Aa B8-AIT EtMHOlO E'kCnOMHHaHTf, WT TIX 110 SAHTEOpiţH, paAÎ A^IU* IrO H WT HHKOrOJKI HX HinOT’kKHOSlHHO, no WpHSMO rOCnOACTEO MH. Giwi H CEtAtTiai nocTasHX-' wSnaH IsaH kiahkY» akophhk h iKSnan Kicap Bia awrwijiiT h... 1 cnaTap h PaAya komhc h Gp*kBSa 2 ctoahhk h niipsan nixap-hhk H wgnan IIpiAa riahkYh nocTianHK. IIhc Mtcnţa rinapYi s a^hh 8 sapoui TfprHi^a, TiKSijja atTa wt flAaAia a° CkAa, xSpĂ atT. f îw ÎQTxaHa bwiswaa, mhaoctTio bojkYio rocnoAHHk. 190 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen, anume Sirghie, ca să-i fie ocină la Vrabeţi toată partea lui Ciorea, de peste tot hotarul şi toată partea lui Pătru din Broşteni de peste tot hotarul, oricît se va alege şi toată partea lui Voisilă şi a fratelui lui din satul Vrabeţi, de peste tot hotarul, oricît se va alege de pretutindeni şi cu toate viile, iar cîţi au fost adunaţi la acea masă, să fie toate ocinele lor ale sfintei mănăstiri Tis-mana. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni, ei au ucis un călugăr de la sfînta mănăstire. Deci acel călugăr era trimis la slujbă, să aducă hrană la sfînta mănăstire. Astfel acei oameni, care sînt mai sus-scrişi, ei au ucis pe acel posluşnic şi a murit şi au luat de la dînsul 9 500 aspri. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie aceste ocine şi viile de la toţi acei răufăcători, ca să-i fie sfintei mănăstiri Tismana, ca să le fie lor de ocină şi de ohabă lor şi sfintei mănăstiri şi să-i fie veşnică pomenire de la acei răufăcători pentru sufletul lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi... 1 spătar şi Radul comis şi Sîrbul2 stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Scris în luna ianuarie 7 zile în oraşul Gherghiţa, cursul anilor de la Adam pînă acum, anul 7104 <1596). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 570 (m-rea Tismana XLVIII/2). Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din 1846 şi de la sfîrşitul sec. XIX; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 390 şi 336, f. 302 — 303. EDIŢII. Trad. Tocilescu, Doc. ist. II, 180; DIR, B, 196. Facs. Ibidem, 482. 1 Loc alb. 2 în acest timp mare stolnic era Stroe. 146 1596 (7104) . Hrisovul răposatului Io Mihail voevod de la leat 7104 <1596). Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e, cinstitului dregătoriului domnii măle jupan Mihalcea biv vel ban şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui ca să ţie satul Moşăştii a Pistruii tot, cu tot hotarul şi dîn cîmpu şi dîn pădure şi dîn baltă şi dîn apă şi dupetudindinea, dîn hotar pînă în hotar. Pentru că acest sat ce iaste zis mai sus, ei au fost boiari, adecă oameni slobozi. Apoi, dă mare sărăcie şi de nevoi grăle ei ş-au făcut moşiile vînză-toare. Deci, într-acăia, nimini n-au vrut să cumpere acel sat ce iaste zis mai sus, iar cinstitul dregătoriul care s-au zis mai sus, el au cumpărat acel sat Măşăştii Pistrui tot, cu tot hotarul. Şi au cumpărat dă la Manea şi dă la Pistruiul şi dă la Cîşleaga şi dă la Cîrstea şi dă la Nedelco şi dă la Vladusă şi dă la Stan şi dă la Manea şi dă la Bracea şi dă la Fuga drept 12 000 aspri gata. 191 www.dacoromanica.ro Şi au dat aceşti oameni şi cărţile lor care au avut pre acel sat ce iaste zis mai sus în mîna jupînului Mihalcii banul. Care ar vrea să scoaţă cinevaşi vreo carte cîndva, sa nu să ţie în seamă acea carte nicăirea, nici să-l crează, pentru că au venit ei singuri înaintea domnii m£le şi au vîndut aceşti oameni ce sînt zişi mai sus aceste mai sus-zise moşii, ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dînprejurul locului, dîn sus şi dîn jos şi dînnaintea domnii m61e şi neavînd de cătră nimini nici o silă. Drept ac£ia, am dat şi domniia mea cinstitului boiariului domnii m£le jupan Mihalcii, ca să ţie acel sat ce s-au zis mai sus moşie ohavnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi dă nimini neclătit, după zisa domnii m£le. încă şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Ivan vel vornic i jupan Chisar vel logofăt i jupan Negre vel spatar. I jupan Chisar vel logofăt ispravnec. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 222 —222v. Traducere. Lunile după divan. EDIŢII. DIR, B, 197. 147 1596 (7104) , Gherghiţa. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fiiul marelui şi preabunului Io Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele popei Dumitru şi popei Pătru cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da şi le va dărui, ca să le fie lor moşie în Radovan din partea Diicului o funie întreagă, pentru că o au cumpărat drept 2 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Dumitru dintr-o funie întreagă jumătate, de la Jitea, drept 700 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Dumitru o vie de la Busuiu dreptu 260 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Dumitru şi popa Pătru o vie de la Irmin drept 800 de aspri gata. Şi iar de la Dragul o vie drept 260 aspri gata, cumpărîndu-o singur popa Pătru. Şi iar au cumpărat popa Pătru una vie de la Mihăilă drept 360 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Oprea o funie deplin de la Iunah drept doao mie de aspri. Iar ceilalţi săteni ei au vîndut călugărilor de la sfînta mănăstire, care să chiamă Sfeti Nicolae. Iar aceşti popi ce mai sus s-au zis, ei n-au vîndut cu ceilalţi săteni. Drept ac£ia, le-am dat şi domniia mea, ca să le fie moşie de moştenire lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească, după porunca domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivan vel dvomic şi jupan Chisar vel logofăt şi jupan Negre vel spathar şi jupan Theodosie vel vistieriu şi jupan Radul vel comis şi jupan Şerban vel paharnic şi jupan Stroe vel stolnic şi jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Ivan vel dvomic. Şi am scris eu, Neagul gramaticul, în scaunul în Gherghiţa şi de la Adam pînă acum şi de la facere, văleatul 7104 <1596>. Io Mihai voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, i. 121v—122v. Traducere. Altâ traducere ibidem, ms. 722, f. 307 — 308. Datat din timpul şederii lui Mihai Viteazul la Gherghiţa in acel an. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 14 şi 24—25; DIR, B, 197—198. 192 www.dacoromanica.ro 148 <1596) ianuarie 9, Gherghiţa. t /HHAOCtYW KOWYdO, Iw dlH^Hil BOfBOA4XYHCKO(, CHH*K KMHK4rO H np'kAOKpdPO IlfTpdUiKO KO(KOA<*> XiRiT ^OCnOA* CTKO MH CY( (lOEMtHYl POCnOACTBd MH Gt4HMI©AOR WT P'kTlJJH H CliC CHH»KH CH MHIţ(M EoPlk npHn^CTHT, laKOHtt A<> MS (CT (AHH KpOA 34 BOAfHHU,S WT H4 CM ILrKTHKJ, 34H()K( (CT IlOKSnHA Gt4HMI04 WT H4A flÎHX'H'fe H WT GT-HMCKkU H CHHH &pfeK(K H HHX’HOM AEAOE( WT BOA4 XoKH3<(B> E4p( f/IHK I C( X"T(T HSBp4T WT )fO-T4p A® X0T(^S P0T0K4 3J X 4CnpH POTOKH. ă nOTOM, (CT HM44 GtJHMWA np(HY( np(A P0CI10ACTK4 MH C-fcC CHHH Gt4HMK>-4OK H CHHH dlHXH(B; T41J0 fiptUlf CHHH &T4HMI040K H /Uh^HM, HJ HM( ©llpt H dlHX’H'fc H dl4... H HHCTOp H P4Tfe np(A POCnOACTK4 MH, K4K0 npoA<>-4H cYlO KHUK p(M(HH A^OE( H GpOAO 34 EOA'HHtţH, HS (CT <(10CT4BHrtH 34ilOP. ă rOCnO>ACTKO MH AM CKM HM S4K0H K4K0 HtCT npOA4-4H, HS (CT KHilH STuKT. ă WHH HHK4K0JK( H( MOÎK( A<> 34KMTH, HS (CT WC‘ T4ilH WT 34’<0H4 WT np(A POCnOACTS4 MH. T(M pJA^> AM®X H POCnOACTKO MH GtJHMIOAOK, QK0)K( A* MS (CT Eli WMHHg H WX4BS (MS H CHHOKOM (MS H KHSKOM H (lptEH8M(TC»M H HH WT KOPOÎKA( HH10K0-4-bBHMO, no p(M POCnOACTBJ MH. G(jk( h CB(A"bT(rtY( nocT4B4'k(M rocnoACTBO mh: jksimh Hbjh emhkh akophhk H JKgnJH K(C4p B(4HKH AWPWijUT H T8A°cY( KHCTYtap H H(Pp( Cn4T4p H P4AV* KOMHC H &TpO( CT04HHK H QI(;B4H IKXJpHHK H JKS(14H Ilp(A4 KM nOCTMHHK. H HCnpJBHHK, K(C4P kM AWPWijUT. HcnHC4X 43, (x)4H4 ilwrWjji(T, M'bc(1^4 r(H4pY( b AKHH K-K CT04HH Pp4AV ^p-rHU,4 H TfKSlJJJPO JtTOM WT flA<>M vîndut aceste mai sus-zise părţi şi vaduri de moară, ci i, însă de la Albotă, drept 350 asprii. Şi iarj au cumpărat jupîneasa Rada un pogon de vie cu loc şi dooă pogoane ţelină de la Cemat şi de la frate-său Oana şi de la Stan, drept 650 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejurul locului şi dinnaintea domnii mele. Drept aceia, am dat şi domniia mea jupînesii Radii, ca să fie moşie ohabnică, ei şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimenea să nu să clătească, dupe zisa domnii mele. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Ivan vel dvornec i jupan Chesar vel logofăt i Tudosie vel vistiar i Radul comisul i Radul veL clucer i Preda vel postelnic. Ispravnec, Chesar vel logofăt. Şi am scris eu, Manole logofăt, în luna ghenar 20 dni, leat 7104 <1596). Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 342v. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 200. 150 1596 (7104) ianuarie 22. Vă ime otţa i şina i svdtago duha, amin. Se az ubo ispisah sudţu. Ivan i 12 pîrgari i prăcălabi dobri liudi ot varoş Piteşti siiu naşe cnigu ovom celovecu na ime Standul1, cum au avut Standul tocmeală cu călugării de în Vierăş pentru partea lui Pravilă de mori, ce-au fost zălojit la sfînta mănăstire ot Vierăş. Iar Standul o plătit de au dat aspri 2 100 gata. După acda, să fie Stan 2. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 774v. Copie. Alte copii ibiaem, ms. 479, f. 134, după care s-au făcut completările din paranteze şi ms. 349, f. 320. EDIŢII. DIR, B, 201. 1 în numele tatălui şi al fiului şi al sfintului duh, amin. Iată dar, eu am scris, judeţul Ivan şi 12 pîrgari şi pîrcâlabi (şi) oameni buni din oraşul Piteşti această carte a noastră acestui om anume Stanciul ... 2 Şi am scris popa Gherghi, luna ianuarie 22 zile, anul 7104 < 1596). 151 1596 (7104) februarie 1. t flJHAOCTY» EOKYlO, îw AlHXdHA KOfKOAd H rOCnOAHHTv K^COf 3fMAf £rppw-KAdyY(CKOf , CHHk KfitHK.ro H nptAOEpdrO îw IlfTp.'UJKO KOfKOA* AaKaT TOCnOACTKO mh cTf noif/tfHTf rocnoACTBO mh laKOKf Ad fCTh rocnoACTKO mh wnHHoy k»c cfitoB GoyddplOit ChC K’hCfc JfOTdpOM, WT nOitIO H WT UJo^iUS H WT ROA# H WT nocyoyAY, SdHflKf fCTă nOKfcJJHA TOCnOACTKO MH WT Hd KECHJf CfittHH WT GoyAdpiOA Hd HMf : IVT Hd GTdHCKO H IVT AAdHt H IVT H WT Aani*^ H WT Ha KhCHJf HfT HM H IVT Hd GTdHHIOit H IV r jflVH H IVT GTOHKd H IVT IlpOAdH H WT Hd KhCHJf HfT Hitt H WT Hd Htrof H WT PdAVit H WT GOnpt H WT r8lţ8it H WT Hd KRCHJf HfT HM H WT Hd \*YMHT{>Y H WT HtKOJjyit H WT GTffldH H WT #aS0TM H WT AaH H WT Hd KiCHJf HfT HM ETiCfX A1 MaYkYi Kittwdp H »8ndH PiAYA KfAYKYf KOMHC H SKOyiIdH 1 KIaYkYI CTOAHHK H JKoyiIdH fflfpE H KfAYKYf nfydpHHK H HtoyndH npl1KYf nOCTfAHHK. UcnpdRHHKj JKoyndH Khicap KfAYKYf AO1. __ IhjCdJf d3, 1HIOH rpdMdTHK, CMtCflţd)1 $fKP8dpYf d” AhHH) WT flAdMd AO Cfro IJHCdHYf TfKoytţlHAt AfcTOM, KTi AfcTO x3p\. t îw dlHYdHA BWfBWAd, mYaoctY» eowYio rocnoAHHK- îw fHHydHA KOfEOAd AdT-hM8 f8 KhpiţHAf dAf AWP8 Ah MOUIHia UJH dAf MfAf Ah C-p8 AhCKSndpdTh A^ Ad MHHf CdTSA G8ddpH8 UJH MdH AdTh dCnpH xn ^Hh EfArpdA^. EAdCTTuttdTS UJH npOKAfTh Cli jjlYf Ah THY WTMţh UJH A* MHHf HhHd Kd CndptJh nOMdHd dMtH. G8Adp8A Aoa %HA. 195 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, ca să fie domniei mele ocină tot satul Sulariul, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat domnia mea de la toţi sătenii din Sulariul, anume: de la Staisco şi de la Manea şi de la Dan şi de la Dapcea şi de la toată ceata lor şi de la Standul şi de la Ion şi de la Stoica şi de la Prodan şi de la toată ceata lor şi de la Neagoe şi de la Radul şi de la Oprea şi de la Guţul şi de la toată ceata lor şi de la Dumitru şi de la Neacşul şi de la Stepan şi de la Albotă şi de la Dan şi de la toată ceata lor, toate părţile lor, pentru 40 000 aspri. însă să se ştie semnele: din hotarul Sulariului pînă în piatra de la Corlată şi pînă în măgura de hotar, de la Rudariul şi de la Galicia şi de la Cioroiul pînă în Măgura lui Cîrstea. Şi au vîndut acei oameni mai sus-scrişi ocina de a lor bunăvoie şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele din divanul domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşUor dimprejurul locului. însă s-a vîndut acel sat mai sus-scris în oraşul domniei mele, în Gherghiţa. De aceea, am dat şi domnia mea ca să fie domniei mele ocină de ohabnic. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Mitrea fost mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi jupan Miroslav fost mare logofăt şi jupan Dumitru fost mare logofăt şi jupan Negre mare spătar şi jupan 1 mare clucer şi jupan Radul mare comis şi jupan 1 mare stolnic şi jupan Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Chisar mare logofăt. Am scris eu, Crăciun grămătic, 1 februarie 1 zi, de la Adam pînă la această scriere ani curgători, în anul 7104 <1596>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. < Autograf:) Io Mihail voevoda dat-ămu eu cărţile ale loru dă moşiia şi ale mele dă s-au dăscuparatu dă la mine satul Sulariu şi mai datu aspri 80 000 înu Belgradu. Blăstămatu şi procleţii să fie dă 318 otţi şi de mine cina va sparci pomana, amăn. Sularul Doi Jil2. Bibi. Acad., XCIV/102. Orig., hîrtie (41 X 27,5), pecete timbrată. Adaosul autograf este din perioada şederii la Alba Iulia (1599 noiem. — 1600 sept.) EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, 542—544, Trad. Popovici, Mihai Vodă, 1066— 1067; DIR, B, 201-202. Facs. DIR, B, 484. 1 Rupt şi şters. * Autograful a fost publicat ?i comentat de A.D. Xenopol, Ţăranii sub Mihai Viteazul. Cu prilejul unui nou document, în „Convorbiri literare", XX (1886), p. 695. 152 februarie 7. Scris-am eu, jupan Calotă vel ban al Craiovei, această carte a mea sfintei şi dumnezăeştii mănăstirii ce să număşte Coşuna, lîngă Craiova, unde să prăznuiaşte hramul sfîntului şi făcătoriului de minuni Nicolae ierarhul al Mira Lichii, ca să fie volnici călugării de la mănăstire să ţie moşie partea popei Oprei din Radovan, oricîtă să vâ alăge de preste tot hotarul, pentru că au 196 www.dacoromanica.ro cumpărat călugării de la popa Oprea partea lui drept 670 de aspri gata. Şi au vîndut popa Oprea de bunăvoia lui. După aceia, popa Oprea au stătut de faţă cu călugării de la mănăstire înaintea mea şi aşa au zis cum că n-au vîndut a lui moşie la sfînta mănăstire, într-aceia, am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lăge, cu mulţi boeri, şi aşa am adevărat cum să jure popa Oprea cu lăge înaintea mea, cum n-au vîndut a lui parte de moşie la mănăstire. Iar după acăia, popa Oprea, el, n-au putut să jure, ci au rămas de lăge şi de judecată înaintea mea şi înaintea a mulţi boeri. într-aceia, popa Oprea s-au tocmit şi s-au aşezat cu călugării de la sfînta mănăstire înaintea a mulţi boeri şi dinnaintea mea, de au mai dat călugării popei Oprei încă 400 de aspri de la sfînta mănăstire, ca să nu aibă popa Oprea treabă cu moşiia lui din Radovan, ci să fie moşia pe seama sfintei mănăstiri. Şi mărturii sînt: jupan Nicola banul şi jupan Canuci şi din Gîrleşti, Radul logofătul şi Pîrvul de acolo. Aceasta am zis şi într-alt chip să nu fie, după zisa mea. Şi s-au scris în luna lui februarie în 7 zile [fără leat]. Calotă vel ban al Craiovei. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 124. Traducere. Altă traducere, cu mici deosebiri, ibidem, ms. 722, f. 316v. Datat în legătură cu confirmarea domnească a acestui act, cu data 16 februarie < 1596). EDIŢII. DIR.B, 202. 153 <1596> februarie 16, Gherghiţa. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei şi dumneză-eştii mănăstiri de lîngă Craiova, ce să chiamă Coşuna unde iaste hramul sfîntului ierarhu şi făcătoriului de minuni Nicolae, ca să-i fie moşie în sat în Radovan, partea popei Oprei toată, cîtă să va alăge, pentru că au cumpărat călugării de la popa Oprea această moşie încă mai denainte vrăme. Iar popa Oprea, el iar s-au apucat de călugări şi aşa au zis că nu i-au Slătit această moşie preţul tot. Intr-acăia călugării, ei au dat lăge popei iprei, ca să jure cum că nu i-au plătit dinnaintea lui jupan Calotă vel ban al Craiovei. Deci oameni buni n-au lăsat pe popa Oprea să jure nicicum, ci s-au tocmit cu călugării şi iar au mai dat călugării popei Oprei încă 400 de aspri dinnaintea lui jupan Calotă vel ban şi dinnaintea megiiaşilor şi oameni buni. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui jupan Calotă vel ban de tocmeală. Drept acăia, am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri această moşie, partea popei Oprei toată, ca să-i fie întru moştenire şi ohabnică şi de niminea să nu să clătească, după cuvîntul domnii măle. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivan vel vornic şi jupan Chesar vel logofăt şi jupan Negre vel spătar şi jupan Radu vel comis şi jupan Şerban vel paharnic şi jupan Stroe vel stolnic şi jupan Preda vel postelnic. 197 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Ivan logofătul, în Gherghiţa, în luna lui februarie 16 zile. Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 433, f. 124v—125. Traducere. Altă traducere, cu unele deosebiri, ibidem, ms. 722, f. 315v. Datat după divan şi localitatea de emitere a actului. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 191—192; D1R, B, 203. 154 1596 (7104) februarie 19, Gherghiţa. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logofăt şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da ca să-i fie lui moşie în sat Stănimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacîr toată, oricît să va alege din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din mori şi dupretutindinea şi du preste tot hotarul, însă partea ce să chiamă a Mătăsarului şi a fraţilor lui. Pentru că au cumpărat sluga domnii mele Necula logofăt de la domniia mea drept 3 000 aspri gata. Pentru că această mai sus-zisă moşie fost-au cumpărată de Dumitru Ceacîrul de la Mătăsarul şi de la fraţii lui. Iar după aceia, Dumitru Ceacîrul, el au pribegit cu mulţi boeri ai domnii mele. Apoi, domniia mea am luat toate bucatele şi moşiia lui Dumitru Ceacîrul, cîtă au avut şi încă nu s-au înplinit asprii ce au fost de la domniia mea. Apoi, însumi am vîndut domniia mea această mai sus-zisă moşie slugii domnii mele Neculii logofăt preste aceşti mai sus-zişi bani. Şi am făcut domniia mea şi răvaş cu mîna domnii mele Neculii logofăt, ca să-i fie întru moşie şi ohabnică lui şi feciorilor lui i nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturie am pus domniia mea: jupan Ivan vel dvornic i jupan Chesar vel logofăt i Tudosie vistier i Negre spătar i Radu comis i Stroe stolnec i Şărban paharnic i jupîn Preda vel postelnic. I ispravnec ...1. Şi am scris eu, Oana logofăt, în oraş Gheorghiţii, luna fevruarie 19 zile, de la Adam pînă la această scrisoare curgerea anilor, vă leat 7104 <1596). Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 349. Traducere. EDIŢII. DIB, B, 203-204. 1 Loc alb. 155 1596 (7104) martie. t flliMocTYie eohcV», Iw dlHŢ4HA kockoaj h rocnoAHHk k-rcoh 3EMaI Jîrrppo-K/UtflHCKOie, CHH'k EEAHK4rO H np-feAOEp4PO, flOKOHHH II(Tp4UlK0 K0fK0A4. A4K4T ™c“ noACTiu mh cY» noBE nptHYi npiA rocnoACTKA mh ^,obphiii4h h T8a«P4h noc- TfAHHlţH CKC flHAPIHKO KOMHC WT GOrpiiStHH PAAÎ T4H WHHH8; H CHlţi npfUlf npiA pociioactko mh, kako ict npoAAAa Toaopah h ,A,oephui4h tah whhhS Ba4AVa®r ctoa-HHK CL|JC WT H4H lipiri KptMi. H H3KAAHA ICT AhAPIHKO 7 KKHP4 ATi>KTiAHK4 npiA POCIIOACTKO MH H npOHlTOJf KHHP8 H CHlţl ICT CK434)( H4 KHHPg, K4KO 831 ^,OâpHUl.H H ToAOPAH 3JK0H £v EOAtpH, fi,i 3JKAIT K4KO HtCT lipOAAA T4H WHHHg. Ta>KI T(J-AOP4H H ,\OEpHUI4H, WHH CI ICT 8i|S4THA WT npiA P0C110ACTK0 MH, K4K0 HfcCT HO-CHA 34K0H, HHJKI HHlfJOKI. Tim paAλ rocnoACTKO mh paiaa* h c8ahj( no npaKA# cm siiCbMH hicth-thmh npAKHTiAYi pocnoACTKO mh, kako a a A®h*cht wt T,Jf RY KOA’bpH iahh a 4 CKtAtTlACTKglT CTiC HlPOK HJf A#WI. H A»«*CHA ICT WT TIJf £t EOAtpH, IAHH HA hmi TSaocTi awpw+it CTap WT KocTt. H CHiţi MapT8fHcajf npiA pocnoACTKO mh no HlPOK HJf A Sin*? KAKO H tCT npOAAA ^OEpHUiaH H T8A®P4H WHHH» HM HHKOrO, nOHlîKI ICT BHA M4AH H HlKOAH HA TOM KP'bMt. H KlAAAA A*RPH 3H4IT ToACCYl AWPWljllT WT HAA tom TTiKMIÎKAIhYI. H WCTaQll flHAPIHKO WT 3AK0H WT npiA POCnOACTKO mh ; T45KI Tl]f KHHPA ATkJKliAHKA WH CKA3AA flHAPIHKO ipi ICT 831 TSpiţH H CTiC AP8SH CK8AHI{1I H HtCT CH HAHUlIAH Ai PA3K1AHT. H CHlţl HCTHHCTKOKAJf POCnOACTKO MH CliC KTiCtMH HkCTHTHMH npAKHTlAl'l TOCnOACTEA MH. Gipo paaY, AAAOX rocnoACTKO mh ^.oephuiahok h T8a»P4hok hipoka wmhh8, IHKOJKI AA ICT KTi WMHH8 H KTi WJfAE HHM H CHHOKOM HJf H IkhSKOM H np’feKHSMITOM H WT HHKOPOJKI H)( HWOTTiKHOKlHHO, no WpHSMW POCnOACTKO A1H. O OKI H CKtAtTIAYl nOCTAKAblT POCnOACTKO mh: }KgniH ÎkAH MĂ ABOPHHK H JKgnAH KlCjp BiA AWPWl|»T H PaAVa KOMHC H HlPpi CnATAP H UIlpEAH MJfAPHHK H GtPOIA CTOAHHK H >K8n4H npiAA KlA nOCTlAHHK. HcnpAKHHK, %8n4H IkAH KiA AKOPHHK. IlHCA IkAH AOPOijslT MtCIlţA MAPTYl. . -1 AKHTi, TIKU11J A*T WT flA^'Ml, xSPA AtT. t Iw fliH;(4HA KWIkWAA, MHAOCtYIO EOJKYIO POCnOAHHK. îw fflHJfAHA KOA'k t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele anume Do-brişan şi Tudoran postelnicii, ca să le fie ocină în Holubeşti, toată partea lor de moştenire din cîmp şi din pădure şi din vadurile de moară, de peste tot hotarul. Şi iar apoi ani. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă Bibi Acad., MCMLXIII/8. Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată, cu legenda: „f î* Mhx*ha «o«koAa“ (t Io Mihail voievod). Semnătura autografă a domnului scrisă pe marginea stingă a actului. 1 Loc alb. 156 1596 (7104) martie 5. f fi-h H/»»f WTlţ4 H CHH4 H CKtT4r© A*Xi> JMHITk. Gf 43, ©T4H, HCIlHCJJf cTf ,Hof KHHra BpiTd M©fr© firt'htSrtOK rtOroi(sfr, HKoncf Ai cf 3H4fT kjko m8 fCT npo-AofijiH. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Iată eu, Stan, am scris această carte a mea fratelui meu Vîlcul logofăt, ca să se ştie ca i-am vîndut toată partea mea de ocină din Foeşti, din cîmpul de la răsărit, din 200 www.dacoromanica.ro fruntea cîmpului, pînă la apus, Ia matca Vezei şi din apa Teleormanului şi de peste tot hotarul, pentru 1 150 aspri gata. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoie, de am făcut haine fiului meu Oană, de am dat pentru sufletul lui şi pentru slujbe şi pomeni ce i-au fost de trebuinţă. Şi cu ştirea tuturor megiaşilor, anume: din sat Neagoe şi fiul, popa Radul şi Dan diacul şi Dragoman şi Necşa şi Banul şi Neagoe cel mic şi Balea şi Stan şi din Răzmireşti, Căzan şi Mogoş şi din Orbească, Neagomir diacul şi Alăman şi Cîrstian şi din Văgiuleşti, Radul .şi Neagoe şi Găvril şi mulţi alţi megiaşi dimprejurul locului; şi este martoră şi nora mea, Muşa. De aceea, să fie fratelui meu, lui Vîlcul logofăt, dedinâ lui în veci şi ohabă, lui şi fiilor lui şi să nu aibă tulburare de la nimeni, după spusa mea. Scris în luna martie 5 zile, în anul 7104 <1596>. Şi din Lătceani, Costandin şi Cîrstea şi Cîrstian. , deci au avut neşte cărţi la mene ca să le spargu; deci aşa amu mărturisit, cumu mi le-au luat atunce toate; deci aşa să se ştie ». După Iorga, St. şi doc., V, 291, sub data (cca. 1600) (Act din Arhiva lui Barbu Ştirbei, cu pecete de ceară brună). Datat ca posterior documentului din 1596 (7104) martie. 158 1596 (7104) (aprilie), Gherghiţa. t koîkTio, Îw OIhx'JHa koiboaAI WT WKpCTh AlfcCTO H WT npfA P0CII0ACTK4 AIH. H Ci iCT npoAAA toh BTk Ep-feAii 8 paaaho. H îuk icT no k8iiha GDnp-fc IAHH HHB ndK^ WT dloui sa po dcnpH roTOBH. H n4K iCT noKSnHA GOnpt imk wmhhS 8 Ct.hiijih ~r bi-i|HHH CTk HirOBi A'fcAHHtţH IUK WT nOAlO H WT E0A<* H WT npl3 ETkCOAl JfOT4pOAI 34 x4C 4CnpH rOTOBH, n4K BTk Bp'kAli PA4AH0. H I14K ICT IlOKgnHA GOnp'k IAH4 rp4AHH& 201 www.dacoromanica.ro ckc nfpHKOrtH a® koa<« sa prt «icnpH potokh; h fmk jct noKgriHA toh £P *0T KP<*T c1kC fânpt no toh wmhh8 ; aljjc hj x®k,t kpjthth t<»kj fânpt a<> *®t koajh a* 8sh- AldJT JAHH RJMHH pdA« TOPO dCflpH, TOPAAM A® HHHt xSpA dnpHA3. t îw fllHXdHA RWjswAd, aihaoctYio boîkYio rocnoAHHK. f Din mila Ini Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Stăneşti din partea lui Moş un vecin, din cîmp şi din apă şi din ogradă cu grădină, din hotar pînă în hotar, acel vecin cu delniţa lui, pentru că acea ocină a cumpărat-o Oprea pentru 1 100 aspri gata. Şi a vîndut Moş ocina lui de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele.Şi s-a vîndut aceasta în vreme de foamete. Şi iar a cumpărat Oprea un ogor tot de la Moş pentru 170 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea ocină tot la Stăneşti, 2 vecini cu delniţele lor, iarăşi din cîmp şi din apă şi de peste tot hotarul pentru 1 200 aspri gata, tot în vreme de foamete. Şi iar a cumpărat Oprea o ogradă cu grădină pînă în apă, pentru 130 aspri gata; şi iar a cumpărat aceea ogradă de la Manea din sat. Şi iar a cumpărat Oprea 2 ogoare de la Văsiiu pentru 250 aspri gata. Şi iarăşi a dat Oprea birul lui Doloteiu 400 1 aspri gata, de l-a plătit. De aceea, de va plăti Doloteiu lui Oprea acei aspri, el să fie frate cu Oprea peste acea ocină; dacă nu va întoarce, apoi Oprea să fie volnic să ia un vecin pentru acei aspri, atunci să împartă acea ocină pe din două. Şi au vîndut aceşti oameni care sînt mai sus-scrişi ocinele lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea toate aceste ocine şi ogoare şl vii, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi Negre mare spătar şi Todosie mare vistier şi Radul 202 www.dacoromanica.ro mare comis şi Stroia mare stolnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Chesar mare postelnic2. A scris Ivan logofăt, în cetatea Gherghiţa, astfel de la zidirea lui Adam, de la facerea lumii, cursul anilor de la Adam pînă acum 7104 <1596>3. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1589 (m-rea Cîmpulung, VIII/13). Orig., hîrtie (35 X 29), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1813; alte traduceri, ibidem, ms. 204, f. 98v şi la Bibi. Acad., CMX/133. Luna după însemnarea corectată şi după localitatea din care • s-a emis actul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 198- 199. Facs. Ibidem, 483. 1 Cifră corectată ulterior. 2 în loc de: logofăt. * După cifră pare a fi fost scris „aiipha" (aprilie), apoi s-a îndreptat în „a^th" (ani). 159 1596 (7104) aprilie 10, Gherghiţa. t fllHdOCTYio eojkTio, îw ÎHHjfdHd KOiKOAd h rocnoAHHio Ktcof 3fMM Jîrrppo-KddŢHCKOlO, CHH’h KfdHK.TO H npbAOKpdrO nOKOHHHdPO II'hTpdUlKO KOfKOA* AaK . .. OdTtHÎH WHH Cf JfO. .. KdpdEflfH H Ad cf 3HdfT yoTdpi... GOdTtHfK no K8A* C8T. H HcnHCidH H 8 KHHrd noKOHHdro KddAHKOM fljHJfJHd. H KHAtŢOM POCnOACTKd MH H AP83H KHHPH d AP#3” TOCnOAdpH CTdpH, KdKO HMdT CKtTd MOHdCTHp WMfHd 8 CfdO OdTtHH nOdOKHHO WT nOdlO H WT Ul8Md H WT KOAd H K-K EpdHHlflf. Gfro pdAH, A^ACŢCM rocnoACTKd MH CKtTd, EOJK'hCT'hBHf MOHdCTHpS wt ®d-TkHH, HKOKf Ad fM fCT WMfH8 3 CfdO OdTbHH H KTi SKpbndbHÎf K’h 8ŢdE8 K-h RbKH H HH WT KOPOJKA* HHlOTHKHOKfHYf H HHIOKOdtEHMO, no WpfSMO POCnOACT- Kd MH- y GfJKf CSfAfTfdf nOCTdKdbfM rocnoACTKd MH: JK8ndH lKdH KfdHKH A*CpHHK H HfSndH Kncap KfdHKH dwpw4n»T h Hfrpf cndTdp h THWAocYf khcthhp h Gtpoî 203 www.dacoromanica.ro CTOAHHK H PjAYA KOMH: H Ill'kpEilH [llppHHK H ÎKfc'ndH IIplA<) KMHKH nOCTlAHHK. HcnpdEHHK, Rhcjp BlAHKH AlVrlVijsfT. IIhc as, ©np-fc, Mtciiţd anpHdYi 7 A^hh b-h ctoa rpaAY Tiprui^a, wt Aa-mu Ao cfro nHCdHYl, bi atT xipĂ- t îw AIYxaHd KWiRWAd, mhaoctY» koîkY» rocnoAHHi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din Olteni, ca să-i fie ocină în satul Olteni, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi peste toate hotarele, pentru că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri din Olteni. Iar apoi, a avut pîră sfînta mănăstire cu Vladul logofăt din Olăneşti şi cu Carabeţie şi cu Stroe Hotman din Bujorani. Şi aşa pîra Vladul logofăt şi Carabeţ şi Stroe Hotman pe sfînta mănăstire, că au ocină în satul Olteni. Iar sfînta mănăstire a dat lege 12 boieri dinaintea domniei mele lui Vladul logofăt şi lui Carabeţ şi lui Stroe Hotman, ca să jure că au ocină în satul Olteni. Iar pe urmă, Vladul logofăt, Carabeţie şi Stroe Hotman, ei au jurat înaintea domniei mele- cu acei 12 boieri şi a rămas sfînta mănăstire de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, sfînta mănăstire n-a vrut să-i lase întru aceasta, ci a luat lege dinaintea domniei mele 24 boieri, de au jurat cu sufletele lor şi au ales că nu are Vladul logofăt din Olăneşti nici Carabeţie nici un amestec cu acea ocină din Olteni, ci numai au ales acei boieri mai sus-zişi cu sufletele lor că Stroe Hotman are 8 răzoare şi Stanciul al lui Mocşa jumătate de ocină în satul Olteni, fără branişte. Şi Vladul logofăt şi Carabeţie au rămas de lege înaintea domniei mele. Iar apoi, sfînta ... Oltenii, ei s-au hotărnicit... Carabeţi şi să se ştie hotarele ... Oltenilor, pe unde sînt. Şi au scris şi în cartea răposatului vlădica Mihail. Şi am văzut domnia mea şi alte cărţi ale altor domni bătrîni, că sfînta mănăstire are ocină în satul Olteni jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi în branişte. De aceea, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din Olteni, ca să-i fie ocină în satul Olteni hrană şi spre întărire de ohabă în veci şi de nimeni neatins şi neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Negrea spătar şi Teodosie vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şărban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Chisar mare logofăt. Am scris eu, Oprea, luna aprilie 10 zile în cetatea de scaun Gherghiţa, de la Adam pînă la această scriere, în anul 7104 <1596>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1573 (Ep. Rîmnic, XXXIV/18). Orig., hîrtie (39 x29), rupt, pecete’timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. DIR,B, 205. Facs. Ibidem, 486. 204 www.dacoromanica.ro 160 1596 (7104) aprilie 13. Cil mila lui Dumnezeu, creştin Mihail voevod, domn a toată Ţara < ... > Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domnia mea această învăţătură a domniei m61e tuturor sfintelor mănăstiri den toată ţara domniei m61e, aşijderea şi sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Cozia, pentru că văzîndu domnia mea şi înţelegînd că au încăput în sfintele mănăstiri nişte obiceiuri, carele nu sînt den porunca sfintei pravile pentru egumeni ce încap la egumenie cu mită, fără voia săborului, cum am zice streini, fără nici o milă şi nici o curăţare la sfintele case, pentru ac6ia la multă răsipă şi sărăcie şi slăbiciune au ajunsu sfintele mănăstiri. Drept ac£ia, domnia mea văzînd sfintele şi dumnezeeştile mănăstiri căzînd în multă slăbiciune, strîns-am sobor şi am socotit şi am sfătuit în-preună cu cinstit părintele nostru arhiemitropolit, chir vlădica Eftemie şi cu amîndoi cinstiţii arhiepiscopi, chir Theofil Rîmniceanul i chir Luca episcop Buzăului şi cu toţi sfinţii părinţi egumeni şi preoţii şi călugării şi cu toţi dregătorii, cu tot sfatul domniei m£le, cu aceştea am socotit de am tocmit şi am aşăzat c£le ce s-au socotit a fi de folosul sfintelor mănăstiri. Întîi, cînd să va întîmpla a m£rge domnul sau boiariul la sfînta mănăstire pentru blagoslovenia să aibă a milui şi a întări, iar să nu caute să ia de la mănăstire sau să îngreuiaze mănăstirea cu nimic, nici dar să nu ia, fără ştirea săborului şi fără blagoslovenia tuturor. Aşijderea pentru egumenie, de va trebui schimbare egumenului, atuncea să aibă voe săborul mănăstiri să aleagă, să pue pre cine vor pofti, iar altu nimeni, nici domnu, nici vlădica, nici dregătoriu, nici altu boiariu, într-aceasta să nu să amestece, să pue sau să scoaţă egumen din mănăstire, fără însuşi săborul mănăstiri, cum am scris mai sus, ei să aleagă dentru dînşii carele vor pofti, cu vrdrea tuturor. însă să aleagă preotu carele va fi dăstoinic să slujască sfînta liturghie şi să poarte grija a rădica şi a purta trebile şi greul mănăstirii. Iar dă nu să va afla în mănăstire preotu a fi egumen, atuncea, iarăşi cu voia şi cu sfatul săborului, să aducă dentr-altă mănăstire pre cine vor iubi. Acestea le-am făcut şi le-am tocmit, pentru căci era r£le obiceiuri în sfintele mănăstiri, pentru veniţii dentr-altă parte, carii încăpea la mănăstiri cu mite şi cu făţării şi nu era vrednici de preoţie, să slujească liturghie, nici cruţa mănăstirea să o întărească, ci numai ci strângea tot venitul mănăstirii şi dupe acia fugia den mănăstire şi lăsa mănăstirea în sărăcie. Alta: de să va întîmpla a veni dentr-altă parte, de va fi şi vreun preotu dăstoinic şi cinstit, acelaş cît va veni, să nu încapă la egumenie, ci să i să dea loc de lăcuitu bun şi să aibă socotinţă, pînă în vr6me ce să va deprinde şi să va făgădui cu jurămînt sfintei mănăstiri a lăcui pînă la moartea lui, atuncea de va pofti. săborul, să pue egumen. Alta: pentru fieştecare călugăr ce va cădea în vreo greşală, să nu fie-volnic a fugi den mănăstire, nici egumenul a-1 goni, nici alţi călugări, ci să-l judece săborul dupe greşala lui. Iar de-i va părea cu strîmbul şi asuprit,, atuncea să aibă a m6rge la arhiereul locului aceluia şi dupe cum îi va afla judecata, el iarăşi la postrigul lui să să întoarcă. Iar de va fi căzut în greşală mare, care greşală nu încape a o judeca pravila bisericii, atunci să fie dus la domnie, să să judece cu pravila înpărătească. 17 - Documente - România ___ c. 1026 205 www.dacoromanica.ro Şi iar: nici un călugăr să nu fie volnic de la postrigul lui a eşi în vreo parte, să-şi facă chilie deosebi, fără numai acela ce-1 va lăsa săborul cu bla-goslovenie şi va pohti a să singuri sau către altu călugăr ce va pohti a lăcui la pustie la vreun schit pentru folosul sufletului lui sau la Sfetagora, să nu fie oprit. Iar călugărul ce va eşi de la postrigul lui fără voia egumenului şi a sâborului şi va vrea să să mute într-altă mănăstire, să fie afară den cleric şi aceia ce-1 vor priimi pre el, ca să n-aibă nimeni a-i da loc de lăcuitu, pentru să să întoarcă la postrigul lui. Şi iar: care călugăr va fi trimis în posluşania mănăstirii, pentru cîştigu, nimic deosebi să nu strîngă, nici să fure şi să ascunză. De va fi şi mirean trimis în slujbă, întru dreptate să slujască, fără nici un furtişag, să aducă la mănăstire, iar şi săboriul încă să aibă a-1 milui şi a-1 socoti. Aşijderea şi egumenul, cine va fi, să nu ascunză den venitul mănăstirii, nici să-i cheltuiască, fără voia şi fără ştirea săborului, ci numai ce va fi pe treaba mănăstirii să cheltuiască, cu vrerea tuturor. Că pentru acăia, am tocmit şi am legat cu aceşti cinstiţi părinţi cu marele mitropolit şi cu amîndoi episcopii şi cu toţi egumenii şi cu tot cinstitul săbor şi cu tot sfatul domnii mele, întărit-am şi am pecetluitu cu mare blestem şi înfricoşată îngrozire: cine va îndrăzni a sparge această tocmeală a sfîntului săbor, domnu sau arhiereu sau boiari, să fie blestemat de domnul Dumnezeu şi de 318 părinţi ce au fost la Nicheia şi de părintele Eftemie mitropolitul şi de cinstiţii episcopi şi de toţi egumenii şi de toţi sfinţii şi să-i spargă Dumnezeu într-această lume trupul, iar în veacul ce va să fie, sufletul. Şi aceşti marturi am pus domnia mea: jupan Mihalcea banul, jupan Calotă vel ban, jupan Mitrea vornecul, jupan Ivan vel dvornic, jupan Chesar vel logofăt i Theodosie vel vistiar i Radul vel cluciar i Negrea vel spatar i Stroe vel stolnic i Radul vel comis i Şărban paharnic i jupan Preda vel postelnic. I ispravnic, sam rece gospodstva mi. I az Dumitru grămăticul (am scris), april 13 dni, leat 7104 <1596). Arh. St. Buc., Suluri, nr. 4 (nr. 1). Traducere. Alte traduceri la Bibi. Acad.,LIII/2 şi DCXXV/5. EDIŢII. Aşăzămîntul, f. 1 —3v; DIR, B, 206—207; Pascu şi Hanga, Crestomaţie, II, 363 — 364; Simonescu, 500 — 502. 161 1596 (7104) aprilie 14, Gherghiţa. t ®HrtocTTn© eojkYcio, Yw YHHjfdHA BOCROAd h rocnoAHHh KTicof scaiai JJrrppo- KAdJfHHCKOf, CHHTi BCAHKdrO H np’KA'JKpdrO, nwKOHHOAIg UfTpdlljKO BOlBOAd. /V,dBdT rocnoACTBO mh cYi© noBfA-knYio rocn©ACTBd ahh HangAos, chhti Gtjhkok h ct,c ch-hoeh IAU5, (AHiţfAt Eor8 A «8 fCT wmhh# 8 «a© Hsbopahh, ncroBd AfAd B'hCdJf, Kdpc fAHKd Cf JfTtT H3SpdT «W A^A CTiC EHHOrpdA* H WT Ep©A Sd BOA'HH' Iţf H IVT no B'hCOAt JfOTdpO/H, nOHDKf fCT HtrOBd CTdpd H npdBd WMHHg H Sd A^A^g. fl nOTOAl npHUJfA fCT CdAl HdH»A, CHHTi Gt.HKOB WT EpTiCtlJlH, TCP» np©Ad-AOJf CYf BHUJf pfMCHd WMHHS WT CCAO WT H3B0pdHH B'hCdX' nOMTCHHOAfg npdBHTCAlO rocn©ACTBd aih, «Snan» PdAyAWB bcahkh KAionap, sa xîî tcnpn totoem. H np©AdA«X HdHgA, CHHTi @TdHKOB, WT CBOfAl A«Kp©AI ROAIO, I2K0JKC Ad fCT cYf BHUlf pf4CHd WHHH8 Sd a^A^S ^gnanS PdAyAOB bcahkh KAionap h chhoeh cm». fl nOTO/HS, npHUJfA fCT CdAl TgA«P<*H CgAJKtp, CHH-li lEdlliKOB AKOPHHK H CtC WTU.8 frgAMH Epoxwp H CTiC BliCHX KdASrcpH WT CBfcTd AlOHdCTHp WT EHpivIli, 206 www.dacoromanica.ro HrAfXM ict jfpaai k’kkiaihYi nptcstTHf Eorof»AH|V,i> Tip» cSt cktkophah iipoaiihihYi ev: nowriHHOiMS npasHTiAio rocnoACTKJ m» wgnaH Paa^a kiahkh kakjhap, Ţipi ict AAA T8A°P4H cSrtJKip H irgAIIH npopp H KTiCHJf KAAgripH WT CKtTA AlOHACTHp WT EHp'kui a1 eha aaaha wt AaHIIOA AKOPHHK WT IIonil|IH AlOHACTHpiK, 1 WHHHg RTvCajf, IAHKA CI JfTIT H3-EpaT wt no r'kcoai pTapoAi jkSimh PaaVawb kiahkh kaiomap, a JKSnjH Paav'a eiahkh KAlOMap, WH ICT AAA HirOKA 1AIIHiHYi H BctpoihYi, oko-jk» Aa ict cKtTOAOJ x KHiui pmiHa whhhS wt HBKopaHH, a KSnaHg PaAVAOK kiahkh KAio-aap Aa ai» ict cYi khiui pmiHa w«jhh8 wt AoEpSuia, hto eha ICT AAAHa WT AaHIIOA X AlOHACTHpiK, TAI WIHHg K'kCAJf EHTY lAli? AtAftlS, nOHIJKI HHHHAH CgT WHH K'KCHJ CYi npOAIIHIHYi WT CKOIAI ACEpOAl KOAIO H CT»C SHAhYI B'hC'fcAI nOMTIHHHAIH npABHTiAYi TOCnOACTBA AIH H CEC SHAhYi K'fcCIAI EOAtpO AAAojf H rocno \ctko aih CKtTOAig aiohacthpik wt fi1, qkojki aa ms ict tai wahhS wt Hskopahh sa AtAfrig kt, B-fcKH, a JKgnaH# PaaY~ A OK KIAHKH KAIOMAP A 4 Alg ICT TAI A *AA SA WMHHg WT ^OEpSUIA B'BCajf» 3A AtAYHg H KTk gX’AEf lAtg H CHHOKH lAlg H RHOKOAI H nptRHOMlAOAl H Hi WT KOrOÎKI HHIOXO-AtKHx a fost dată de Danciul vornicul din Popeşti mănăstirii această ocină, toată, cît se va alege de peste tot hotarul, jupanului Radul mare clucer, iar jupan 207 www.dacoromanica.ro Radul mare clucer, el a dat 1rani, toată, cît a cumpărat de la Nanul, fiul lui Staico. Şi aşa au făcut schimb şi întocmire, ca să-i fie sfintei mănăstiri 1 mai sus-zisă ocină din Izvorani, iar jupanului Radul mare clucer să-i fie această mai sus-zisă ocină din Dobruşa, ce a fost dată de Danciul K8(IAH IbAH BfA AKOpuHK H JKSlIAH KfCAp BfA Awrw$fT H Hfppf cnATAp h PaaVa komhc h TSAocYf ehctYup h ©Tpoia ctoahhk h 208 www.dacoromanica.ro mtpsjli mjfdpHHK H JK$IUH lipi AI KfAHKH IlOCTlAHHK. HcnpdKHHK, JKglUH KfCdp KlA AWrWjfjtT. IIhcj 8 riprmy Kkah aiv<'w$it, AirhciiţA aiiphaTi sy a^hh, tikSiim a^tom wt HAAAIIJ A« CIA'k xS0A AtTO. t îw fl&HXMA KWlKWAd, jMHAOCTÎK» EOJKTi© r«Cn«AHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţtşira Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Jupa din oraşul domniei mele din Buzău şi cu fiii lui, cîţi domnul Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un ţigan, anume Ţinea şi cu 2 băieţi, pentru că l-a cumpărat Jupa pe acest mai sus-zis ţigan de la Tudor din Slăviteşti pentru 2 800 aspri gata, dinaintea jupanului Chesar mare logofăt şi înaintea jupanului Radul clucer şi Stroia stolnic. Şi a vîndut Tudor logofăt acest mai sus-zis ţigan de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acest mai sus-zis ţigan, Ţinea şi cu băieţii lui, ca să-i fie lui aceşti ţigani, lui Jupa, de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi Negre spătar şi Radul comis şi Tudosie vistier şi Stroia stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Chesar mare logofăt. A scris în Gherghiţa Ivan logofătul luna aprilie 16 zile, ani curgători de la Adam pînă acum 7104 <1596> anul. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CXXVI/78. Orig., hîrtie (29 X 19,5), pecete timbrată., căzută. O traducere la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 593 — 594. EDIŢII. Trad. DIR, B, 209. Facs. Ibidem, 487. 163 1596 (7104) aprilie 23, Dobroţei. Adeverinţa megiiaşilor din Dobroţei cum că au avut Cireşco moşie în Dobroţei stînjeni 10 şi au dat-o dă zestre fie-sii Stancăi. Adecă să se ştie pentru nişte moşie a lui Cireşco din Pupezdni, cum să se ştie că o au dat zestre fie-sii Stancăi, fămeia lui Dobroslav, feciorul Standului Strezoiul ot Dobroţei; şi moşiia aceasta iaste în Dobroţei dă Jos, stînjeni 10. Deci iată că veni aicea, la sat la Dobroţei, Ion, feciorul Cîrstei, nepotu lui Cireşco din Pupezeni, de au întrebat megiiaşii: avut-au Cireşco moşie în Dobroţei, au ba? Iar megiaşii au mărturisit cum au avut Cireşco stînjăni de moşie zece, din partea lui Stoian, din Codrul Frăţilesc, din hotar pînă în hotar. Iar de va veni roaba de la tătari, Cîrstina, fata Stancăi, ce scrie mai sus ...1 Şi mărturie au fost mulţi oameni buni, anume uncheaş Marco din Gu-bovii dă Jos şi Tudoran ceauş ot tam şi uncheaşul Stan Obeală din Dobroţei 209 www.dacoromanica.ro i sin ego Radul i Druja i Gago, sin Stanciul Strezoiul ot tam şi Ştefan cu fraţii ot Urziceni. Şi am scris eu, popa Vintilă ot Mihăeşti, aprilie 23 dni, văleat 7104 <1596>. Marco mărturie. Rad martur. Tudoran ceauş mărturie. Druja mărturie. Stan mart. Gagul mărturie. Chiriţă dascăl slovenesc izpisah. Bibi. Acad., CCCCLXXXVII, f. 2 (Condica moşiei Bărbuleşti-Ialcmiţa). Copie din 1817. EDIŢII. DIR, B, 209-210. 1 Probabil că in orig. textul continua. 164 1596 (7104) aprilie 30, Gherghiţa. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, fiul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Niculei şi jupaniţei lui, Buicăi şi Radului şi Anei şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie moşie în sat în Şer-băneştii de la Olt din partea lui Marco jumătate, din cîmpu, din pădure şi din apă şi din dealul cu viile şi de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Nicula şi jupaniţa lui, Buica şi Radul şi Ana de la Giura, unchiul lui Marco, drept 5.600 aspri gata, pentru că această moşie a fost de moştenire lui Marco şi Marco n-au avut feciori din trupul lui. Apoi Marco, la moartea lui, el au înpărţit moşiia lui de la Şerbăneşti în doao părţi şi jumătate au dat Marco unchiu-său Ciurei, iar altă jumătate altui Giura, ca să fie doi fraţi, amîndoi, pe această moşie. După ac£ia, dintr-un Giura au rămas jupaniţa Buica şi Anna, iar din alt Giura au rămas un fecior, anume Preda. Apoi Giura, tatăl Predei, el au căzut într-o mare nevoe pentru o datorie la un gelepu, pentru 5 600 aspri, într-acăia, Giura, tatăl Predei, el au vrut să vînză partea lui de moşie din Şerbăneşti, ca să plătească acei bani acelui gelep de datorie. într-ac&a Nicula şi jupaniţa lui, Buica şi Radul şi Anna ei au vîndut partea lor de moşie din satul ot Fata şi au cumpărat partea Giurei de moşie din satul Şerbăneştii de la Olt pe aceşti mai sus-zişi aspri, ca să fie moşia pentru moşie şi au plătit Nicula şi Buica şi Radul şi Ana pe Giura de către acel gelep de datorie şi de greotate. Şi au vîndut Giura această mai sus-zisă moşie de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejurul locului, din sus şi din jos şi dinnaintea domnii mfle. Drept aceasta, am dat şi domniia mea Neculei şi jupaniţei lui, Buicăi şi Radului şi Anei ca să le fie lor moşie întru moştenire şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivan vel dvomic şi jupan Chesar vel logofăt şi.Theodosie vel vistieriu şi Negre spatariul şi Radul comisul 210 www.dacoromanica.ro şi Stroe stolnecul şi Şerban paharnicul şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar vel logofăt. Şi am scris eu, Oana logofătul, în oraşul Gherghiţa, în luna lui aprilie 30 zile şi curgerea anilor de la Adam pînă la această scrisoare, vă leat 7104 <1596). Io Mihail voevod. Bibi. Acad., ms. rom. 5 722 (Condica m-rii Morunglavu), f. 14 v— 15. Traducere din 1813. EDIŢII. Ionaşcu, Doc. Morunglavu, 296; DIR,B, 210—211. 165 1596 (7104) mai 4, Gherghiţa. t AIhaoctYi© Eo>KYto, îw boiboa-J h pocnoAHHTk KikCOH simah ăfrrppw- eajxYhckch, chh8 sfAHKaro h nptAOEparo IliTpauiKO eoikca8. A«at rocnoAcrao mh cYio noBM’kHYf rocnoACTsa mh iiohtihhoms npasHTfiiio rocnoACTaa mh jksimh ătAPfc BMHKH apiuaui H CHHOKHX ITOj MHIţH EcP'E A MS KT WMHHS 8 ASll-uiangA, e-ec ct.\o h cec b"ec pTapoM. IIoHttKf topo cmo, a whh cst shah AUrYta-uiH. fl noTOdf, npYHAouif b'echx cMtHH np»A pocnoACTBa mh, Ţipi ci kt iiokaohhah h npoAaAojf ci B-hctx a^obi hm 34 wmhhs noHTinoMS npasHTMto pocnoACTBa mh wSnaH ^AP^ km apMaui, sa xicxS acnpH potoeh, eikoh» a<* m8 cst bimhhh im k-e B’kKH, sa UHXH0M8 AOEPO R«AtO H CTkC SHauYf B'kC'kM MfpYlZlllOM H WT POP H WT Aoa H wt npiA pocnoACTBa mh. Giro paAY. Ah»Y h rocnoAcreo mh jkSiuhs &ap ms ict W^nHli H B-E WJfaES H Hf WT KOrOJKI HMOKOA'fcKHMO, no WpHSMO PocnoACTBa MH. Gijki h CBfAfTfaH nocTJBAio pocnoACTBa mh: JKsnaH Îkjh km akophhk h jks-naH Kicap km rtwrwijsrr h Hippi cnaTap h ©iwAocYi khctYhp h Gtpoi ctoahhk h PaAVA komhc h nifpBaH nixapHHK h scsnaH IlpiAa km nocTMHHK. H HcnpaRHHK, Kicap KM AOPO/jSIT. H Hsnacay as, KaaAV''? k-e ctoa ppaA riprHiţa Mtcnţa Maio A Akhh, k*e AtT xSPA- t îw dln^aHA BWiBWAa, mhaoctYio kojkYio rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Udrea mare armaş şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Lupşanul, tot satul şi cu tot hotarul. Pentru că acel sat, ei au fost megiaşi. Iar apoi, au venit toţi sătenii înaintea domniei mele, de s-au închinat şi şi-au vîndut toate părţile lor de ocină cinstitului dregător al domniei mele jupan Udrea mare armaş pentru 26 000 aspri gata, ca să-i fie lui vecini în veci, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Udrea armaşul, ca să-i fie tot satul Lupşanul, cu tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi cu 211 www.dacoromanica.ro vadurile de moară de pretutindeni, oricît se va alege ca să-i fie ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt’ şi Negre spătar şi Theodosie vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chesar mare logofăt. Şi am scris eu, Vladul, în cetatea de scaun Gherghiţa luna mai 4 zile, în anul 7104 <1596>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 575 (m-rea Nucet, VII/7). Orig., hîrtie (32 x 20), pecete timbrată. Cu o traducere din 1741; altă traducere ibidem, ms. 457, f. 86v. EDIŢII. Trad. DIR.B, 211-212. Facs. Ibidem, 488. 166 <1596> mai 7. A<4 K0CT4HAHH0K 34 IVMHHIj, KOAHKO HtCT nOKSnHA CKC 4CnpH, RkC4X» E4pl IAHK4 Cf XTfT H3EP4HHT IVT lipfS BăCIJf J(0T4p0M H IVT nOCK$Af> IIOHIJKI I1A4-THA GtAHMWA EHpOKf K0CT4HAHH0K g TpH A'fcTH, TIP» ICT AAOR x4CH. 4CnpH. H (1A4THA ICT A8MHTP* A83KHOSI Gt4H«II©AOB_WT Kk. JKIH4 Gt4HMK>AOK, H4 HMI Gop4, 34 X 4CnpH H WT Klw GhMKOTHH iRplSA 34 Xn 4CIIPH H WT K*k îc4Kk iRplSA 34 TH 4CnpH TOTORH H WT Kk dl.HTl PpkK 34 pH 4CnpH. H n4KH?Ki KgnH âsaihtps whhh8 $ IIipiHH wt a*a HIipkok Ep4TOM ch WT ClAHlJIi KkC4X> R4pl iAHK I Ci X^IT H3Bp4HHT WT n;i3 KkCiX CiAHlfli CiAO 34 31 4CnpH rOTORH. H n4K nOK$nH A4IAi AIA niipKOK RkC4X H ilfli ICT fIOA4A A,RAIHTp8 IIllpESK CA 4cnpH. H n4KH IlOKgnH /l,8/HHTp8 WT Cp4TOM CH IIIipR8 A*A irO WT RkC4X KHHrl IţPkKRlK, no HMI TpiTIR4HriA H A^i MkHfcl H IAHH 4HPHplCT8 H IAH4 l|r4ATHp, IA»4 AlTSprYl H IAHH MOAHTRIHHK H IAHH i|4CAOBllţg H IAH4 CKHT-k H IAHH n4Tp4XHp 34 (jf 4CnpH POTORH. H II48mhtpor, bkojki Ai *m ict w«ihh8 hm H Rk 8X4R, IM H CHHOIOM IM H RHgKOM H np'kRH8*)HTOM H Hi 8 KOPO>K{ HinoKOAHBH-MO, nopH3MO pocno 1.CTK4 MH. ă HHO HkAORlK'k WT pOA4 IAI8, HHXTO MlT^X A<* Hi HM4TY H4A cYlO RHIlll piMiHH WlHHi H KOM4TI. fl KOPO X*>K‘T p430pHTY CYlO TkKAll-JKIHYl A<1 Ci p430pHT TtAO IMS H A,d ICT npOKAlT WT THT WTIIţk, I5KI C8T Kk HiKIH. GlJKI H CRIAITiAl nOCT4KA'biM POCnOACTRO MH: >KRn4H Ir4H KiAHKH AKOpHHK H JKRIMH KHC4P KIAHKH AWPwţiT H TSAOCYl KHCTYBP H HiPpi Cn4T4p H Pi \yA KAIOM4p h Gt;oi ctoahhk h Paava komhc h IIIipgah niX4pHHK h >Kgn4H IIpiA<* kiahkh noc- TtAHHK'k. H HCHP4KHHK, KHC4p KIAHKH AWPW$IT. HcnHCAX 43, Gt4H, Kk CTOA 8 riprHIţl, M*bC|lţ4 M:H ÂY AkHH H WT Ck3A4-HYB MHp4 TI:c8l|l4PO A-kTOM WT 0A4M4 A<> HHH’k. K'k A"kT xSpA. t îw HIYX4HA RWIKWA4, mhaoctYio kokYio POCnOAHHi. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Pătraşco voievod. Şi a dat domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul şi mamei lui, Iucşei şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Rădăci-neşti, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Şi încă a cumpărat Stanciul ocină în Rădăcineşti de la Costandin 1 selişte şi o casă pentru 650 aspri gata şi un loc din Brădet pentru 60 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Stanciul ocină în Rădăcineşti partea de ocină a lui Costandin toată, cît n-a cumpărat cu aspri, oricît se va alege de peste tot hotarul şi de pretutindeni, 213 www.dacoromanica.ro pentru că a plătit Stanciul birurile lui Costandin în trei ani, de a dat 1 650 aspri gata. Iar apoi, la moartea lui Stanciul şi la moartea Iucşei, mama lui Stanciul, el a dat cu limba lui, însuşi Stanciul vărului său de al doilea, lui Dumitru, toate ocinele lui şi vitele şi viile şi casele şi sculele şi averile, hrana şi toată agonisita lui, iar Dumitru, el a făcut pomană Iucşei şi lui Stanciul şi a cheltuit Dumitru din bucatele lui, cu pîinea şi cu vinul şi cu tot, 590 aspri. Şi a făcut 6 sărăcuste pentru 720 aspri. Şi iar a dat Dumitru pentru birurile lui Stanciul 1 250 aspri. Şi a plătit Dumitru datoriile lui Stanciul de la soţia lui Stanciul, anume Sora, pentru 600 aspri şi de la Simbotin evreul pentru 680 aspri şi de la Isac evreul pentru 350 aspri gata şi de la Manta grecul pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Dumitru ocină în Pereni din partea fratelui său Şerbu din toată seliştea, oricît se va alege de peste toată seliştea satului pentru 65 aspri gata. Şi iar a cumpărat partea fratelui său Şerbu din Muşcel toată pentru 270 aspri gata. Şi iarăşi a schimbat Dumitru cu fratele său Şerbu, de a dat Dumitru 1 vie din Costişi de la unchiul său Stan lui Şerbu pe altă vie a lui Şerbu din Faţă, toată partea lui Şerbu şi încă a dat Dumitru lui Şerbu 204 aspri. Şi iar a cumpărat Dumitru de la fratele său Şerbu partea lui din toate cărţile bisericii, anume: Tetraevanghel şi două Minee şi un Anghirest şi o Psaltire, o Leturghie şi un Molitvenic şi un Ceasloveţ şi o svită şi un patrahir pentru 700 aspri gata. Şi iarăşi a schimbat Dumitru cu Mihăilă, de a dat Mihăilă lui Dumitru două părţi de loc cu crîng, iar Dumitru, el a dat 1 parte de vie lui Mihăilă, pentru că a vrut să facă loc de case. Deci întru aceasta a dat şi a dăruit Iucşa şi Stanciul pe Dumitru cu aceste mai sus-zise ocine şi averi, cu toate, cu ştirea multor oameni buni din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod, cum a dat Stanciul toate ocinele lui şi toate averile lui şi toate sculele sale lui Dumitru vărul său de-al doilea. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru, ca să-i fie ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iar alt om din neamul lui, nimeni amestec să nu aibă pe aceste mai sus-zise ocine şi averi. Iar cine va vrea să strice această întocmire, să se strice trupul lui şi să fie blestemat de 318 părinţi care sînt la Nicheia. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Tudosie vistier şi Negre spătar şi Radul cliucer şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar mare logofăt. Am scris eu, Stan, în scaun în Gherghiţa luna mai 14 zile şi de la zidirea lumii ani curgători de la Adam pînă acum, în anul 7104 <1596>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A.N. Orig., hîrtie (44 x 29)', pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 212-213. 214 www.dacoromanica.ro 168 <1596—1597) mai . f AIha®ctYi« b®>kYi«, Îw jHhjc • • • n® dlSUId _H P®AΓ TIAI IH 8 n««tHHK H A<*AH ICT 7 AHBd \l HtKUJIB, BKOKI A<> HA» APUK'T 7 AUV*-pi J0ŞUJIK, Hd HAU CTdHKd Td. . . A<* BkSIAtdlTT cTl® WMHH8 OKI BHUIi Pl)f WT cTl® ai«aTi ihu bhuji nuc. ă fi,$MHrpS ■ ■. np®AdA dlSuid Tif wmhhs ijki bhuii pi)f» nOHIJKI ICT CkTB®pHA CkpkKSCTI . . . H KpdT IH. TdJKI $ TIA», P®Cn®ACTB® A»H CkA» PAIAdA (1® lipdRAS H n® 3dK®H... H cTl® npOA^TlAfl IHU BHUJI nHC, I3K0JKI A<* c8T AtHpHH H CA®E®AHH . . • H WT KTi P®A iP® WT TIX WHHHŞ, nOHIJKI MT® ICT np®AdA iU8UJd A®K ...np®AJA ipi ICT nAd fflgUjd H BHp$A Bdl|J®A» CH EdT .... $ TpH Atm Tia» pdAT A»&wHTp8 8 /MHpH® wt Kp.CTt H .. • A<* hi CA»t»T BdHT®BdTH JipiA cTl® KHHP8 P®Cn«ACTKd A»H. HutK® A<* . H HCnpdBHHK, Cd/H pm P®Cn®ACTBd iUH-IIhc Gt, t Io Mihail voevod, milostiiu bojiiu gospodin. Io Mihail voevod. După Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part., 615—616 (Traducere din 1831). 216 www.dacoromanica.ro 170 1596 (7104) mai 27, Gherghiţa. ... jupan Stroe vel stolnic, ei au avut • pîră înaintea domniei măle cu lardul şi cu bătrînul Marco şi cu Ţarfoiul şi cu Ivănuţă şi cu Lazar din Pleniţă . şi cu tot satul Pleniţa şi aşa pîrîia_ satul Pleniţa înaintea domniei măle, cum că iaste a lor de la moşi. Deci văzînd domniia mea, am cerut de la satul Pleniţa şi am întrebat, au pentru acest sat cărţi, ca să scoaţă la divan, să să pîrască cu mai sus-numiţii dregătorii domniei măle şi n-au avut. Şi s-au pus soroc înaintea domniei măle. Şi cînd au fost la zi şi la soroc, care au pus înaintea domniei mele, aceşti săteni din Pleniţa n-au avut nici o carte ca să scoaţă de pîră, nici de moştenire, nici de cumpărătoare. Deci văzînd domniia mea că într-alt chip nu să lasă acest sat mai sus-numit, altă zi ş-au pus, cînd vor afla cărţile să să judece cu numiţii mai sus dregătorii domniei măle. Deci iarăşi aceşti săteni nici cum n-au putut să aducă nici cărţi înaintea domniei măle şi iarăşi au rămas sătenii din Pleniţă de lăge şi a doo oară înaintea domnii m61e. Iar cinstiţii dregătorii domnii măle, carii sînt scrişi mai sus au adus cărţi de moştenire pentru acest sat mai sus numit, Pleniţa, cartea răposatului Vlad vodă Călugărul şi cartea răposatului Radul vodă şi cartea răposatului Vladului vodă Spînzuratul şi cartea Radului vodă, moşul domnii măle şi cartea părintelui domniei măle Pătraşco vodă. Şi văzînd domniia mea s-au citit toate cărţile pre rînd în divan înaintea domniei măle şi înaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii măle şi cu socotinţă am căutat şi am adevărat domniia mea cum că acest sat Pleniţa iaste de moştenire al numiţilor mai sus dregătorilor domniei măle, dînd şi miluindu-se de aceşti mai sus-numiţi bătrîni domni, carii au fost mai nainte de vrăme pentru dreapta slujbă, cară au slujit moşii şi părinţii dregătorilor domnii măle carii sînt mai sus-scrişi. Iară după acăia însă, nu am lăsat aşa domniia mea, a nu face voia Iarciului şi a cetaşilor lui din satul Pleniţa. Datu-le-am voe, ca să ia lăge să jure cum că satul Pleniţa iaste al lor de moştenire sau de cumpărătoare. Deci, văzînd Iarciul înpreună cu toţi cetaşii lui, n-au putut lua lăge, ci au rămas Iarciul şi bătrînul Marco şi Ţarfoiul şi Ivănuţ şi Lazăr şi toţi sătănii din Pleniţă de lăge înainte domnii măle şi la al treilea judecată. Pentru aceasta, am dat domniia mea numiţilor mai sus dregătorilor domniei măle jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel postelnic i Stroe vel stolnic, pentru ca să fie lor satul Pleniţa tot cu tot hotarul moşie de moştenire şi ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor, strănepoţilor şi de nimenea năclătit, peste zisa domnii măle. însă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic 1 şi jupan Chesar vel logofăt i Negrea spatar i Theodosie vel vistiar i Radul vel comis i Stroe vel stolnic i Şărban vel păhamic i Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Ivan vel vornic. Şi am scris eu, Voico logofătul, în Gherghiţă mai 27 dni, 7104 <1596). Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţul, nr. 722, f. 356-357. Traducere fragmentară. 1 în loc de: „biv vel vornic". 217 www.dacoromanica.ro 171 <1596> mai 28, Gherghiţa. t AIhaoctYm eoîkTio, Iw /Hhxaha boiroaa H rocnoAHH-K k*kcoh simah Jfppppo- RAAXHCKOI, CHHTk BfAHKAPO H npkAOKpAPO, nOKOHHAPO îw IlfTpAlllKO BOIEOAA. A.AEAT rocnoACTSo a\h cil nosfAkHYi rocnoACTaa mh ca8p rocnoACTsa mh Gtah awpwi|sit WT G'kBfl|IH H CTkC CHHOBrl CH, fAHIţHM EoPTk AACT, HKOJKI AA Alt» ICT IVMHH'k 8 Top EoT-bHH Aki 8 xotap#a Ap’M’o'Y-Hm h a<>-PH x«tap8a pai ctahit ci ckc whhha GT8fiHH-kHH.it no koaa x°TAP«at wmhhs Gik-Bfl|lHAt, nOHlJKI ICT nOKSnHA Ca8PA POCnOACTBA AtH GtAH AWPWfjtlT^ WT HAA ilapac-KHBa, CHHg PaAyaOB rock, EH8K GTTkHHIOKTkR WT EOTkHH SA xBW ACnpH POTOBH. H npoAAA ict OapacKHBA cYi BTkCAX bhiui pimiha whhha im8 wt hipob A^npo boaio h C-kC SHAhYI R-KCkAt AtlPYlAlHOAt WT WKp*kCT AtkCTO H WT npiA POCnOACTBA AtH. H a nOTOAt, K^Aa ICT B*kCXOTkA CAyPA POCnOACTBA AtH Gtah AWPW^IT K8-(1HTH cYf BHIUI pmiHA WHHH’k, npHUHA ICT HCnTkPSO non ChHTA KTkAgPTvpSA H CHHTk IPO, non GTTkHHCAAS H CKC EpATYlAM CH PaA^A H GtAH H GtOHKA H T8AOP, CHHTk iQ-kHiB, Ţipi n»H8n>HH WT KAAMA BTk AkT x3PB. t îw AIhxaha bwibwaa, mhaoctYio eojkTw pocnoAHH-k. îw iHhxaha boiboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui 218 www.dacoromanica.ro Stan logofătul din Săveşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Botenii de Sus, partea lui Radul, fiul lui Stănciucă, toată, însă jumătate din satul Boteni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu crivina de peste apa Dîmboviţei, pînă în hotarul Drăgoeştilor şi pînă în hotarul unde se întîlneşte cu ocina Stupineni-lor, pe lîngă hotarul ocinei Săveştilor, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul de la Paraschiva, fiul lui Radul Gosea, nepotul lui Stănciucă din Boteni, pentru 2 800 aspri gata. Şi i-a vîndut Paraschiva această mai sus-zisă ocină de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Iar apoi, cînd a vrut sluga domniei mele Stan logofătul să cumpere această mai sus-zisă ocină, a venit mai întîi popa Finta călugărul şi fiul lui, popa Stănislav şi cu fraţii săi, Radul şi Stoica şi Tudor, fiul lui Mînea, de au îndemnat ei pe sluga domniei mele Stan logofătul, să cumpere această mai sus-zisă ocină din Boteni, decît alţi boieri din alte părţi, de departe. Iar întru aceasta, Stan logofătul, el le-a spus: mai bine să cumpăraţi voi această mai sus-zisă ocină din satul vostru, decît alţi oameni. Ei au spus că nu pot să plătească partea lor de ocină pentru bir, necum să-şi cumpere altă ocină. Iar apoi, Stan logofătul a întrebat şi pe Manea paharnicul şi pe fratele lui, Radul postelnicul, vor să cumpere ei această mai sus zisă ocină? Iar ei iarăşi s-au lepădat că nu le trebuie să cumpere nici o ocină, pentru că nu pot să plătească ocinele lor, necum să mai cumpere alte ocine. Astfel atunci a cumpărat Stan logofătul această ocină mai sus-zisă de la Paraschiva şi a dat asprii, acest mai sus-zis preţ, în satul Săveşti, în casele lui Radul Grosilă. Şi aldămăşari: Manea paharnicul din Boteni şi Drăghici din Stupineni şi Călugărul şi popa Stănislav şi fiii lui Mînea din Boteni. Şi apoi, atunci a fost şi rea foamete şi lipsă şi nevoie de bani a tuturor oamenilor pe urma lui Sinan Paşa şi nimeni n-a voit atunci să cumpere această mai sus-zisă ocină, afară de sluga domniei mele Stan logofătul. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Stan logofătul, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Negre spătar şi Tudosie vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar mare logofăt. Şi eu, Nestor logofătul, am scris în scaunul Gherghiţa, luna mai 28 zile, de la Adam în anul 7102 <1594>. ■j- Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, nr. 30 630. Orig., hîrtie (29,5 x 21), pecete timbrată cu legenda: îw Mh^ha ioiioaa x3P« (t Io Mihail voievod, 7102). Văleatul greşit. Datat după divan şi după prezenţa lui Mihai Viteazul la Gherghiţa. EDIŢII. Trad. DIR.B, 213-214. 219 www.dacoromanica.ro 172 1596 (7104) mai 31, Tîrgovişte. Izvodul cărţei a lui Mihai vodă, ficiorul luiPătraşco vodă, den leat 7104. t Dat-am domniia mea porunca domniei măle lui Vădislavu logofătul ot Fălcoi, ca să-î fie lui moşie în Osica partea Albului toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, din tot hotarul, orce s-ar al6ge, pentru că au cumpărat Vădislav logofătul de la Albul, drăpt 750 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul moşiie în Osica de la feciori Neacşului drept aspri 1 150 gata, a lor parte de moşiie toată, orce s-ar alăge du peste tot hotarul. Şi iar au cumpărat Vădislavu logofătul moşiie în Osica de la ficiorii lu Crăciunu ale lor părţi de moşiie toate, orce s-ar alăge, drept 1180 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul moşie în Osica de la ficio-riii Focăi ale lor părţi de moşiie toate, orice s-ar alăge du piste tot hotarul, drept 1 180 aspri gata. Şi iar au cumpăraţii Vădislavu logofătul moşiie în Osica de la ficiorii lui Dumitru, ale lor părţi de moşie toate, orice s-ar al6ge du peste tot hotarul, încă din părţile Făcăteştilor, drept aspri gata 380. Şi iar au cumpărat Vădislavu logofătul moşie în Osica de la Albul a lui parte de moşie, orce s-ar al6ge du peste tot hotarul, drept 375 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavu logofătul moşiie în Osica de la Matei a lui parte de moşiie toată, de la Biciujoae, drept 750 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavu logofătul moşiie în Osica de la ...1 a lui parte de moşie toată, orce s-ar alăge de preste tot hotarul, din funea Grecilor, drept aspri 730 gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul moşiie în Osica de la Negre şi de la frate-său Pobircă ale lor părţi de moşiie toate, din funea Amarăştilor, drept 380 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavu logofătul moşiie în Osica de la Stan, ficiorul Mimei, a lui parte di moşiie, orei s-ar al6ge, din cîmpu, dăn apă, din pădure, din siliştea satului, du preste tot hotarul, drept 1700 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Radul, ficiorul lui Albişu, partea lui toată orce s-ar alăge du peste tot hotarul, drept 370 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul de Fălcoi moşie în Osica de la Standul, ficiorul Gagului, a lui parte de moşie toată, încă din funea Albului orce s-ar alăge din tot hotarul, drept 885 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Miirica a lui parte de moşie toată, din tot hotarul, drept 560 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Nanul şi de la frate-său Neagoe a lor parte de moşie toată, ce s-ar alăge din tot hotarul, drept 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Ilie a lui parte de moşie toată, orce s-ar alăge du peste tot hotarul, încă di funea popei lui Roman, drept 900 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Dumitru, fratele lui Lăudat, a lui parte de moşiie toată, orice s-ar alăge du peste tot hotarul, drept 920 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşie în Osica de la Bărbătd, părţile lui de moşie toate, orce s-ar alăge du peste tot hotarul, încă din funea popii lui Roman, drept 2 045 aspri gata. Şi iar au cumpărat logofătul o viie de la Negre şi de la frate-său Pobircul, drept 200 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşiie în Osica de la Pătru spătar încă părţile lui Mirican şi frăţini-său toate, orice s-ar al6ge du peste 1 hotarul, drept 4 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat Pătru logofătul moşie în Osica de la Pătru spătarul, încă partea lui Tatomir, fratele Sţoicăi, toată, orice s-ar alăge du peste tot hotarul, drept 4 600 aspri gata. Şi iar au 220 www.dacoromanica.ro cumpărat Patru logofătul moşie în Osica de la Pătru spătarul, încă părţile lui Lăudată toate, orice s-ar al6ge du peste tot hotarul, drept 1 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul moşie în Osica de la Pătru spătarul, încă părţile Iarcilui, ficiorul lui Staico, toate, du peste tot hotarul, drept 2 600 aspri gata. Şi iar au cumpărată Pătru logofătul moşie în Osica de la Petru spătarul, încă partea Stănăcioiului toată, du peste tot hotarul, drept 2 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşie în Şuşani de la Dumitru şi de la fraţii lui ale lor părţi de moşie orcesă va al£ge du peste tot hotarul, drept 3 070 aspri. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul moşie în Şuşani de la Tudor a lui part6 toată du peste tot hotarul, drept 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşie în Şuşani de la muiarea lui Stan ale ei părţi de moşie toate, orice s-ar al6ge du peste tot hotarul, din partea Oprişorească, drept 1 000 aspri. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşiie în Şuşani de la ficiorii lui Crăciună ale lor părţi de moşie toate, orice s-ar al6ge, drept 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşiie în Şuşani de la Dobroslavă a lui parte toată, orice s-ar atege du peste tot hotarul, drept 570 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă 1tu său Vladu ale lor părţi de moşiie toate, orce s-ar aldge du peste tot hotarul, drept 1 200 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul moşiie în Popişti de la popa Albul a lui parte de moşie toată, din tot hotarul, drept 1 200 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul cu frate-său moşiie în Coteana de la unchiu-său Cotina ale lor părţi toate din tot hotarul, drept 20 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul cu fraţii lui moşiie în Coteana de la ficiorii Danciului partea lui ce s-ar atege din tot hotaru, drept 11 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşie în Fălcoi de la Stoican, ficiorul lui Dragomir, a lui parte de moşiie jumătate du peste tot hotarul, drept 3 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislavă logofătul moşie în Fălcoi de la Dan şi de la frate-său Vladul ale lor părţi di moşie jumătate, drept 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Vădislav logofătul cu frate-său Drăgoi logofătul i Balul logofătul moşie în Fălcoi partea Radului toată, du peste tot hotarul, drept 4 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat Pătru logofătul cu fraţii lui moşie în Cunişte de la Pătru spătarul a lui parte de moşie du peste tot hotarul, drept 12 200 aspri gata. Driptă ac&a, am dat domniia mea lui Vădislavă logofătul şi fraţilor lui, ca să le fie lor aceste moşiii ce scrie mai sus, lui şi ficiorilor lui, nepoţilor şi strenipoţilor lor şi de nimini nemişcat, peste zisa domniei m£le. Şi mărturie am pus domniia mea: pan Tvană vel vornic i pan Chisar vel logofăt i Tudosie vistier i Negre spătar i Stroe stolnic i Radul comis, Şăirban păhamic i pan Preda vel postelnic. Ispravnic, Chisar vel logofăt. Şi am scris, Radul logofăt, în oraş în scaunul Tîrgoviştei, mai 31 de zile, leat 7104 <1596). Arh. St. Craiova, CCXVI/2. Traducere din sec. XVIII. 1 Loc rupt. 18 — Documente — România — C- 1026 221 www.dacoromanica.ro 173 1596 (7104) iunie 3, Gherghiţa. f iHhaoctYiio kojkYiio, Kw flÎHjfaHA RotBOAd H rocnoAHHK b’kcoi siaiai ifrpo-BAdXHHCKOf, CHH*K EtAHKdPO H npfcACBpdrO H îw nOKOHHdrO IIlTpdUJKOR BOfBOAd. Aa* RaT rocnoACTBO aih cYio noEftAiHYio rocnoACTBO pomktihYaiY npdsYTfAY rocnoACTBO aih ?K8naH PaAyA biaYkY KaSMap h SKSnaH IIptAa eiaYkY nocT-kAHHK h «SnaH ©Tpot RIaYkH CTOAHHK H CKC CHHOBH CH, fAHlţfAI fiorii npHIlSCTHT, naKOJKf A & M8 tCT ct~ AO BoHT'kHYH K’KC, C"KC BMiCOf JfOTapOAl, WT nOAtO H WT UISAtd H WT EOAA H WT BHHorpaAY h ckc bpoacei sa soAiHHiţt h wt nocsSAi» sapi lafKd ct j^tht H3KpaTH WT no ETiC AIICTOAI, SdHtKt npHHAOUJt CaAIH CJA-knYH WT CfAO WT BoTbHY, no ham: Eojkhh h ckc s’Kcax mitoai ch iai8 h Gtahko cec svaj mitoai ch I/H8 h Pa-Aya cec B*Kcay mitoai ch iai8 h Gtpoi cec E’Kcax mitoai ch iaiS, Ttpt cgT npo-Aaah HfroBf A^osf sa wmhhs E’KC'bx» no BT^cot jfOTa.JgA, Ha mkctYthaih npaBYTtaY rocnoACTBO aih, cîkc khuh njcihh, 3a xSxYijr acnpY totobh h sa iahh kohh Aobph, LfbH8 {Air sa...1 H 3a iahh boa, lybHg Mt8 sa th acnpH. H naK Aa ict mkctYthaih npasYTJAY rocnoACTEO aih, oki c8t khuh nHcaHH, wmhh8 8 rponiuanH a*ao Gtohk’eb E’KCdXj sap* t aHKd ct j(tht HSKpaTH wt nocB8A<, SdHfKf » ICT nOKSnHA MKCTHTHAIH npdBYTfAH rocnoACTBO AIH CE» A*aO 3a WMHH8 wt Ha GTOHKa sa xÂp acnpY potoeh. H naK noKSnHAH mkctYtYaih npasYTiAH roc-noACTso aih JKgnaH PaAyA eiahkYh KaSMap h JKSnaH IIptAa eiaYkY nocT'kAHHK h îks-nan Gtpoi biaYkh ctoahhk wmhhs 8 rponuiaHH a*ao Gtobhok h BpaTa ipo, no hau B*KAHKa, BKcay, Rapt iahka ct xtht HSKpaTH wt nocRSAi, 3aHt5Kf ce» a*ao 3a wmhhs noKSnHAH c8t mkctYtYaih npaiYTiaY rocnoACTso aih mki bhuii nYcaHH wt Ha Gtobh h wt spdT tais no hau B'KAHKa sa xi” acnpY potoeY. H naK no:<8miAH mkc-tYtYaih npaBYTtaY pooioacteo aih tSKt ehuii nHcaHH wmhhs 8 rponuiaHH A*ao Gto- OHOE H A«AO /k,8HK8A05 H A**0 TpaMlK ET^Ctjf, Bapt fAHKA Ct X™T HSKpaTH 3a xl acnpY roTOEH. H naK noKSnHAH mkctYtYaih np bYtiaY rocnoACTBO aih wmhh8 8 Tpoii-ujahh a*ao £hhtha*ke h a*ao IIapa^coe BTicajf, sapi iaYki ct Jtht HSEpaT wt noc-e8ai, si xl acnpH i*otozh. H naK noKSnHAH mkctYthaih npasYTtAH rocnoACTBO aih wmhh8 8 rponuiaHH, a*ao K’KS’KHtAOE s-Kcax wt YHhaiijiY sa t acnpY potoeh. H naK noK8nYAH mkcththaih npaEHTtAYt pocnoACTso aih «Kt BHUit nHcaHH wmhh8 8 Tpon-uiaHH a*ao Gtahmioaok h ^paroaiHpoB K’KC'kx sa xac acnpY potoeh. H naK noKSnHAH mkcththaih npaBYTtAYt pocnoACTEO aih wmhhs 8 rponuiaHH a*ao PaAyaoE K*Kcax, sapf taYKa ct j(tht HsepaTH wt nocsSA*, sa ţK acnpY potobh. H naK noKSnHAH mkctYthaih npasYTtAY PocnoACTEO AIH fîKf EHUIt ptMtHH WMHH8 8 ^rponuiaHH, AJAO Gtoh-k-kb Btcax, Rapt tAHKa ct x™t HSKpaTH wt nocR8A*> sa n acnpY roTOEH. H naK noK8nHAH mkctYthaih npaBYTtAYt pocnoACTEO aih tiKt eh uit nHcaHH wmhh8 8 rponuiaHY, AtAO Kohkjke R-Kcax, Rapt taYKa ct jtht HSKpaTH wt nocE8AG sa xe acnpY potoeh. H naK noKsnYAH mkctYtYaih npasYTfAYt pocnoACTEO aih wmhh8 8 rponuiaHH, a*ao GTTkHHCAdKOE E’KCaX H A*AO IIp'KBSAOE E*KCaX, Kdpt tAYKd Ct JOKtT HSKpaTH WT nocE8A(> sa $ acnpY potoeh. H naK noK8nYaY mkctYtYaih npaEHTtAYt rocnoACTBO aih wmhh8 8 TponuiaHH a*ao nonts /(Saihtpor B-Kcax, Rapt taYKa ct Xtht hsep th wt noc-e8ai, sa *r acnpY potoeh. H naK noKsnYAH mkcththaiY npasYTtAYt rocnoACTKo aih «Kt EHUIt p*X WMHH8 8 rponuiaHH, A*AO K’hSaHOB E'KCaX, Kdpt taYKa ct XTIT HS_ upaTH wt nocE8Ai, sa x? acnpY potoeh. H naK noKsnHaY mkctYtYaih npasYTtAYt pocnoACTEO aih wmhh8 8 rponuiaHY, a*ao rt8n8aoE E*Kcax, sa xapH acnpY potobh* H nax noK8nYaH mkctYtYaiY npaEYTtaYt pocnoACTEO aih wmhh8 8 rponuiaHH, a*ao Baa-A8AOE K-Kcax, sa \jr acnpY. H naK noK8nYAY mkctYtYaih npasYTtAYl pocnoACTEO aih wmhh8 8 TponuiaHH, a*ao P'bHrtR K*Kcax h a*ao PkpYujok K*Kcax, sa xet acnpY ro- 222 www.dacoromanica.ro tokh. H naK noKSnHAH mkctYtYmh iip4bYtcaYc tociioactro mh cjkc rhuic nHcaHH wmh-H8 8 TpOnUldHH AlrtO IIpTkKSAOK RTkC4Jf, K4PC CaYK4 CC JfT.iT H3EP4TH WT nOCKgAlj 34 x4H 4CnpY TOTOrY. H II4K nOK8llHAH WKCTHTHMH lip4RYTCAH TOCIWACTR4 AAH WHHH8 8 rponUJ4HH, AMO Ehk8aOR RTkC4)f, R4PC CAHK4 CC JfTHT H3BP4TH WT nOCK»A*j 3<> $ dC' npY roTORH. H n k noKSnHAH wkctYthmh iip4rYtcaYc rocnoAc^o aah whhhS 8 Tpon-UI4HH, A*-'» OnpCK RTkCAJf> R4pC CaYK4 CC JfTHT H3EP4TH 34 TH 4CnpY TOTORH. H 114K nOK8nYAY MkCTYTY/tlH IIPAkYtCaYC rOCnOACTR4 AAH JK8II4H P4AV* kcaYkY KARM4P H «8344 IIpCA4 ECaYkY lIOCTfcAHHK H 5K8II4H GtPOC ECAHKH CTOAHHK W WT npcs RTkC aaccto, WT H4 GT4HK8A 34 x3 4CnpH TOTORH. H n4K A4 c jT MkCTYTYMH IIP4kYtCaYC TOCIIOACTRO AAH WMHH8 8 ^KopEkHH, AfAO GTOHKTkR RTkCAJf, K4pc CaYK4 CC JfTHT HSEP4TH WT IIOCkSAC, 3i jf 4CnpY TOTORH. H II4K nOK8nYAY MkCTYTYAAH IIPAiYtCaYC TOCIIOACTRO A\H CKC RHUIC IIHC4NH WMH-H8 8 KopEtHY, AfAO Ep-kT8A-bcCK8 RTkCAJf, K4PC CaYK4 CC JfTHT H3KP4TH WT nOCR8A<> WT no RTkClîAA JfOT4pO(M, 34HC2KC IO CCT IIOKOnYAA MkCTHTYAAH IIPAeYtCaYC TOCIIOACTR4 AAH CTkH AYCpTkR AOTO$CT, RTk CTOAHH rcpTH^a AA-kcci^a iohYc r a^hh h wt Aajau ao ccto nYcaHYc tck8ijjhaa altora, RTk A"kT xSPA. Î' Iw dlYjfaHA rwcrwaa, aaYaoctYio eohîYio rocnoAHHk. W dilHJf4HA ROAIk f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele jupan Radul mare clucer şi jupan Preda mare postelnic şi jupan Stroe mare stolnic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Bon-tenii tot, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vadurile de moară şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot locul, pentru că au venit înşişi sătenii din sat din Boteni, anume: Bojin şi cu toată ceata lui şi Staico cu toată ceata lui şi Radul cu toată ceata lui şi 223 www.dacoromanica.ro Stroe cu toată ceata lui, de şi-au vîndut toate părţile lor de ocină, peste tot hotarul, cinstiţilor dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus pentru 16 700 aspri gata şi pentru un cal bun, preţul lui de ..1 şi pentru un bou, preţul lui de 350 aspri. Şi iar să fie cinstiţilor dregători ai domniei mele, care sînt mai sus-scrişi, ocină în Gropşani, toată partea lui Stoica, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că au cumpărat-o cinstiţii dregători ai domniei mele această parte de ocină de la Stoica, pentru 4 100 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele jupan Radul mare clucer şi jupan Preda mare postelnic şi jupan Stroe mare stolnic ocină în Gropşani toată partea lui Stoian şi a fratelui său, anume Bădica, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că această parte de ocină au cumpărat-o cinstiţii dregători ai domniei mele care s-au scris mai sus de la Stoian şi de la fratele lui, anume Bădica, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele care sînt mai sus-scrişi ocină în Gropşani partea lui Stoian şi partea lui Duicul şi partea lui Grama, toate, oricît se va alege pentru 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani partea lui Vintilă şi partea lui Pardos toată, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ccină în Gropşani toată partea lui Căzănel din Mileşti, pentru 300 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus, ocină în Gropşani toată partea lui Stanciul şi a lui Dragomir pentru 1200 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Radul, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 520 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au zis mai sus, ocină în Gropşani, toată partea lui Stoica, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 900 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus, ocină în Gropşani, toată partea lui Coica, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Stănislav şi toată partea lui Pîrvul, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea popii Dumitru, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 3 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au zis mai sus, ocină în Gropşani, toată partea lui Cazan, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Lupul, pentru 1 15Q aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Vladul, pentru 700 aspri. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Reangă şi toată partea lui Răriş, pentru 2 300 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus, ocină in Gropşani, toată partea lui Pîrvul, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 1 050 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Bicul, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele ocină în Gropşani, toată partea lui Oprea, oricît se va alege, pentru 350 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele jupan Radul mare clucer şi jupan Preda mare postelnic şi jupan Stroe mare stolnic ocină în 224 www.dacoromanica.ro Corbeni, însă jumătate de sat, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot locul, de la Stancul, pentru 7 000 aspri gata. Şi iar să fie cinstiţilor dregători ai domniei mele ocină în Corbeni, toată partea lui Stoica, oricît se va alege de pretutindeni, pentru 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus, ocină în Corbeni, toată partea Brătuleasei, oricît se va alege de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat-o cinstiţii dregători ai domniei mele această parte de ocină a Brătuleasei de la Dumitru, pentru 450 aspri gata. Şi iar au cumpărat cinstiţii dregători ai domniei mele o vie în sat în Corbenii lui Lupul, pentru că această vie a fost zălogită. Deci cinstiţii dregători ai domniei mele, care s-au scris mai sus, ei au cumpărat acea vie pentru 100 aspri gata de la Dumitru 2. • Şi şi-au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni părţile lor de ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dim-prejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstiţilor dregători ai domniei mele jupan Radul mare clucer şi jupan Preda mare postelnic şi jupan Stroe mare stolnic, ca să le fie ocine de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea fost mare vornic şi jupan Calotă fost mare ban al Craiovei şi jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi jupan Tudosie mare vistier şi jupan Negre mare spătar şi jupan Radul mare comis şi jupan Şerban mare paharnic şi jupan Stroe mare stolnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chesar mare logofăt. Şi am scris eu, Voico logofăt, fiul lui Fiera logofăt, în scaunul Gherghiţa luna iunie 3 zile şi de la Adam pînă la această scriere ani curgători, în anul 7104 <1596). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă iunie 3. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Lupului cu fraţii lui, anume Radul şi Radea, cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în Bîrlui, însă din partea N^nciului jumătate, oricît să va al6ge de pretutin-dinea, din cîmpu, din pădure, din apă şi din selişte şi din Tîrseni, pentru că au cumpărat Lupul cu fraţii lui de la Stoica, feciorul N6nciului, drept 1 000 .aspri gata. 225 www.dacoromanica.ro Şi iar au cumpărat Lupul cu fraţii lui, Radul şi Radea, moşie în Bîrluiu, partea lui Patru, feciorul lui ..^ a şasea parte de moşie de la fraţii lui, oricît să va alăge de pretutindinea, din cîmpu, din pădure şi din apă şi din selişte, iar drept 1 000 de aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sat şi dinprejurul locului şi dinaintea domnii mele. Drept aceasta, am dat şi domniia mea Lupului şi fraţilor lui, Radul şi Radea, ca să le fie lor moşie întru moştenire şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivan vel dvomic şi jupan Chisar vel logofăt si jupan Şerban vel paharnic şi jupan Radul mare ...x i proci. Şi s-au scris în luna lui iunie 3 zile şi curgerea anilor de la Adam pînă acum, vă leat 7103 <1595>. Io Mihail voevod. Bibi. Acad., nr. 5722 (Condica m-rii Moriinglavu), f. 14—14 v. Traducere din 1813. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. DIR, B, 217. 1 Loc alb. 175 1596 (7104) iunie 8. t IHHiAOCtTW KOJKTk», Îw fllHJfdHA ROfKOAd H POCnOAHHE RTiCOH SfAltAf Jfpppw-EAdJfHCKOf, CHH-h EfAHKdPO H nptAOKpdrO, nOKOHHdPO îw IlfTpiUIKO ROfROAd. AdBJT rocnoACTKO a\h cTk> nosfACHTf rocnoACTRO a\h EOAtpHHS pocnoACTso a\h, PdAyAOK KTOpH nfppHHK H ChC CHHOkH fAt8, (AHIţf A\8 EOP8 npHflSCTHT, I3KOKC A* MO fCT WMHH8 8 IKhPOK WT A*Ad IIpfAtR TpfTdPO A*AO H WT A*Ad KopSfE ndK UniCTdrO HHKf, SdHDKf fCT nOMHAOEdA CTOHKHHd, CfCTpdM CH, PdAydWR MJfdpHHK, ChC Tdf EHUlf pfMCHd WMHHd nO EpdTdM CH PMV'' nfJfdpHHK Hd EpiAU 3d ChAtp'hTh H ChC BOAf dHHlCCW (H, POMdHWE H PdA$AWE. H nOCTdEHA KAlTE-h @TOHKHHd ChC dHHICf CH: KOI pdSAPSUIHTH CH( nOMHAOEd-HTC MTO ChAt nOMHAOBdA, d flOTOAt AtOfM ChMp'hTi, Ad E8A*T npOKAlT H ChC IOa* RTk AUCTO. H nOKSflHA PdAV*^ nfJfdpHHK WMHH8 8 HtpHdf A*Ad (HhKA-KSUJWE RTiC, BdPH CAH-IţfM JfT{T H3EpdTH WT no K-hCfJf JfOTdpWAt, SdHUKf fCT nOKSnHA WT HdA CHHT». K83AUR 3d xdC denpH TOTOEH. H ndK noK8nHA PdAyA ncjfdpHHK wmhhs 8 Hipnif AtAă G9hm(e B’hCdjf wt no B’hCfJfMS JfOTdpWM, SdHfKf fCT nOKgnHA WT HdA GTOHHd, AăiPHPC fâHHfR H WT HdA CCCTpdM CH, ilHKfR, 3d xdT dCnpH POTO-H. H ndK noKgnHA PdAyA ntjfdpHHK whhh8 8 HfpHdf aim iHonfs tph a*ah wt HdA &TdHd... 1 iHoiţfB h wt HdA Kpdcoc 3d xdy denpH POTOEH- H ndK noK8nHA PdAyA ntjfdpHHK whhh8 8 *IfpHdf, AMd Ehuicb RiiCdX wt no B’hCfJfAtS JfOTdpWAl, 3d ijr denpH TOTOSH. H ndK noKSnHA PdAyA ntjfdpHHK whhhs 8 Kotops* h 8 EdAfc B8hti, A*Ads APdPOMHpWK B'hCdJf WT no BTiCfJf JfOTdpWM, 3i $ dCnpH 226 www.dacoromanica.ro H nas noK&UM PaAVA niyapHHK iaha aUHraHKa, Ha hmi Ahm, wt HaA K)Y-saH wt niguiHiţa 3a t|r acnpn potorh. ___ H na< noKgriHrt PixyA nijfapHHK iaha ahk4tr wt HaA Gtohm sa p" acnpH P0TORH. H nas nostimi* PiAy* nijfapHHK i,\Ha rhhwppaa* wt HaA 6pHHa, A'UIihpim ch Boatg. Tim pmY np©A4Awuii cY» eh ni hmihhtY a»aYi t« kkuii PImihh wmhhh h RHHOPpaA WT CROI A»KpW ROAl H CTkC £3H HTl RTkCIJfMS MirYiaUlWM WT no WKPTkCTk aiiCTO, wt pop h wt Awa h wt npia, rocnoACTso mh. ©ipo paAT, am®X®m h pocnoACTao mh PaAYK$naH IIpiAa RiaHKH noc-TlaHHK. H HCnpaRHHK, KHCap RiaHKH aWPW^IT. H HcnHcax a3, Hho, Mtcma iohYi Ti a^hh, wt £Ia4M4 A» ciat, kt* atTOM xspÂ- t îw AlYjfaHA RwiKWAa, mhaîctYio eojkiio pocnoAHHR. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Radul al doilea paharnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Jirov din partea lui Preda a treia parte şi din partea lui Corzea iarăşi şase ogoare, pentru că a miluit Stoichina sora sa, a lui Radul paharnic, cu acea mai sus-zisă ocină pe fratele său Radul paharnicul, la vremea morţii şi cu voia nepoţilor ei, Roman şi Radul. Şi a pus blestem Stoichina cu nepoţii săi: cine va răsturna această miluire, care am miluit după moartea mea, să fie blestemat şi la un loc cu Iuda. Şi a cumpărat Radul paharnicul ocină în Cemae, toată partea lui Miclăuş, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat de la fiul lui Cuzma pentru 1 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul ocină în Cemae toate părţile lui Oancea de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat de la Stoiana, fiica lui Oancea şi de la sora sa, Anca, pentru 1300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul ocină în Cemae partea lui Moţea, trei părţi, de la Stana ... 1 lui Moţea, şi de la Crasoe pentru 1400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul ocină în Cemae, toată partea Vişei de peste tot hotarul, pentru 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul ocină în Cotorue şi în Valea Bună, toată partea lui Dragomir de peste tot hotarul, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul o ţigancă, anume Anca, de la Iuivan din Şuşiţa pentru 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul o livadă de la Stoica pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul paharnicul o vie de la Erina, fiica lui Bolea. 227 www.dacoromanica.ro De aceea, au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceste mai sus-zise ocine şi vii de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Radul al doilea paharnic, ca să-i fie aceste mai sus-numite ocine de moştenire şi ohabă lui, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Negrea mare spătar şi Radul comis şi Tudosie vistier şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar mare. logofăt. Şi am scris eu, Iano, luna iunie 8 zile, de la Adam pînă acum în anul 7104 <1596). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XV/19. Orig., perg. (27 x 36), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. şi facs. Vlădăianu, 85 — 87. Trad. DIR, B, 218—219. 1 Loc alb. 176 1596 (7104) iunie 15, Gherghiţa. Cu mila lui Dumnezău, Io Mihail voievod şi domnu a toată Ţara Ru-mânească, fecioru marelui şi bunului Petraşco voivod. Dat-am domnia mea, această poruncă a domniei m£le cinstitului dregătoriului domnii m£le jupan Radul vel cliucer i jupan Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic i cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, pentru că am dat lor satul Pleniţa tot, cu tot hotaru şi toată seliştea Păstaia, din hotar iar pîn în hotar, din cîmpu, din pădure şi din apă şi cu viile şi de peste tot, pentru că aceste sate au fost de moştenire ale cinstiţilor dregătorilor domnii m£le care sînt numiţi mai sus. Iară cînd au fost în zilele răposatului Pătru vodă, fratele domnii m£le, sătenii pleniceanii, anume Albul şi Şutilă, Cioroviţă, Oprea şi tot satul, mari şi mici, ei au avut pîră cu dregătorii domnii m£le naintea răposatului Pătru vodă, fratele domnii m£le. Şi aceasta pîrîia săteni pleniceanii pre cinstiţii dregătorii domnii m£le, cum că satul Pleniţa şi Păstae iaste a lor de moştenire. Şi au avut şi cărţi dă milă, cînd au fost dregătorii domnii m£le în pribegie: cartea răposatului Mircei vodă şi cartea răposatului Pătru vodă, fecior Mircii vodă. Şi au scos aceste cărţi, carte răposatului Mircea vodă şi cartea răposatului Pătru vodă înaintea răposatului Pătru vodă, fratele domnii m£le. Iar cinstiţii dregătorii domnii m£le, numiţii mai sus, au scos cărţile lor de moştenire, însă carte lui Vlad Călugăru şi cartea Radului vodă, care au perit în Rîmnic şi cartea lui Vladu vodă Spînzuratu şi cartea răposatului tatăl domnii m£le lui Petraşco vodă. Şi s-au cetit toate cărţile pe rîndii înaintea răposatului Pătru vodă, fratele domnii m£le. Deci fratele domnii m£le Petru voivod, văzînd cărţi de la alţi domni bătrîni, aşa au judecat atuncea domnia înpreună cu toţi dregătorii domnii şi au dat domnia sătenilor pleniceanii l£ge 12 boiari, anume din Culareţi, Radul şi din Temna, Draghiia şi din Rudari, Lupul şi din Sulari, Manea şi din Smîrdăşteţi, Ureche şi din Sălcuţa, Hrana şi Dumitru şi din Radovan, Petco şi din Hrast, Cîrstea şi din 228 www.dacoromanica.ro Stîngăceaoa, Oprea şi Stănislav portariu. Şi la soroc, la văvedenie, să jure cum că satul Pleniţa şi Păstaia iaste a lor de moşire. Iar cînd au fost la zi şi la soroc, iară sătenii pleniceanie, ei n-au putut ca să aducă acei 12 boiari nicicum, ci au rămas sătenii pleniceanii di l£ge naintea răpăosatului Pătru vodă, fratele domnii m61e. Deci, fratele domnii m£le Pătru vodă, au luat ac61e cărţi domneşti pentru satu Pleniţa şi pentru Păstae, cartea răpăosatului Mircei vodă şi cartea răpăosatului Pătru vodă şi le-au spart în divanul domnescu. Iară cînd au fost în zilele domnie m£le, iară sătenii pleniceanii, anume Albul i Oprea, Iarciul şi Marco şi Lazăr şi Ivaniţă, înpreună cu alţii toţi, s-au sculat şi iarăşi au venit naintea domnii m£le şi aceasta pîrîia şi zicea cum că ei au avut cărţi de moştenire pentru satul Pleniţa i pentru Păstae. Iară domnia mea am cerut cărţile lor de moştenire sau de milă sau de cumpărătoare, ca să le scoaţă la divanu domnii m£le să să pîrască cu cinstiţii dregătorii domnii m61e. Ei au zis că nu le sînt cărţile aicea. Iară cinstiţii dregătorii domnii m61e, jupan Radu vel cliucer şi jupan Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic, ei au scos cărţi de la alţi domni bătrîni, care mai sus scrie: cartea răpăosatului Petru vodă, fratele domnii m£le de rămas, cum că au rămas sătenii pleniceanii de 16ge dinaintea domnii atuncea, şi acei 12 boiari. Şi am cetit domnia mea toate cărţile pre rînd ale cinstiţilor îndreptătorilor domnii m61e numiţi mai sus naintea a tot divanul domnii m£le şi înaintea tuturor dregătorilor domnii m61e. Dici domnia mea n-am vrut ca să las să rămîe aşa dăşărţi săteni pleniceanii de lege naintea domnii m£le, ci le-am pus domnia mea zi ca să aducă cărţile naintea domnii m£le şi să stea faţă cu cinstiţii dregătorii domnii m61e numiţii mai sus. Iar cînd au fost la soroc, ei n-au putut aduce nici o carte. Iară domnia mea le-am pus şi al doilea soroc pentru cărţi, ca să aducă cărţile lor naintea domnii m£le. Ei iarăşi n-au adus nici o carte. Deci, domnia mea iară n-am lăsat aşa, zicînd ei cum că au cărţi şi au. Şi iar le-am pus domnia mea şi al treilea soroc pentru cărţi şi ei nicicum n-au putut scoate nici o carte. Iară cînd au fost al patrulea soroc, ei au scos o carte a Mihnei vodă. Deci domnia mea am cetit cartea în divanu domnii mdle, înaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii m61e şi am adăv<ăr)at domnia mea foarte bine şi am văzut domnia mea cum că au fost cartea lor rea şi mincinoasă şi nu s-au crezut nicicum de cătră domnia mea. însă iar n-am lăsat domnia mea pe sătenii pleniceanii ca să fie osteneala lor în zadar, ci le-am dat domnia mea ldge ca să jure cu 12 boiari, cum le-au fost dat şi fratele domnii mdle Io Pătru voivod l£ge cu 12 boiari, iar ei nicicum n-au putut ca să ia ldge. Şi aşa au rămas săt6 pleniceanii de ldge înaintea domnii mdle şi înaintea tuturor cinstiţilor îndreptătorilor domnii mdle din divanul domnii m61e, că au fost rămas de 16ge denaintea răpăosatului Pătru vodă. Aşijderea au rămas şi naintea domnii m61e. Iar cîndva vor scoate aceşti numiţi mai sus oameni niscare cărţi la vreo vr6me pentru satul Pleniţa şi Păstae, acdle cărţi să să ştie că sînt r61e şi mincinoase, ci nicicum să nu să crează. Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstiţilor dregătorilor domnii mdle jupan Radul vel cliucer i Preda vel postelnic i Stroe vel stolnic, ca să fie lor satul Pleniţa şi Păstae moşie ohabnică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea neclătit, peste porunca domnii mdle. încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic, jupan Ivan vel vornic, jupan Dumitru biv vel logofăt, Miroslav ce-au fost vistier 229 www.dacoromanica.ro i Calotă biv vel ban, Tudosie vel vistier, Negrea vel spătar, Radu vel comis, jupan Şărban vel păharnic i Stroe vel stolnic, Preda vel postelnic. I ispravnic), jupan Chesar vel logofăt. Şi am scris eu, Voico logofăt, ficior Fierăi logofăt, în scaun la Gherghiţă, iunie 15 dni, leat 7104 <1596). Arh. St. Buc., m-rea Căluiu, nr. 722, f. 251—252v. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mo». j. Dolj. VIII, 18—21; DIB, B, 219—221. 177 1596 (7104) iunie 19, Gherghiţă. f iMHrtocTYew eokYiio, Iw fllHX'aHa soisoAa h rocnoAHHB b-bci siMai Xrrppo-KitaX'YecKof, chm8 BiaHKaro h np-k^oaparo IlfTpauiKo aoiBOAa. rocnoACTBO mh cYio noaiatHYio rocnoACTsa mh hwmtihYio npasH Tiare rocnoACTBO mh >K8naHg ^pa-rOMHp BiaHKH CTOAHHK H JKgtiaHg IIp'BKSaOK nOCTfrtHHK, CHHOBH Ea HKSrtOB H EpaTa iro 01aHA«a bhb BiaHKH npaaHTiare h c-bc chhobh, laHiţiM Eor-a npHngCTHT, laKOKi Aa hm ict «aa HoKOBtHfH b'bc, rac b-bcia\ xothpom, wt noare h wt BOAa h wt uigMa h cbc bimhhYi h cbc boaYhhui, noHiKi hm ict cTapt h npast wmhh-b h a^-aYhs A«CTi>KartH ict wt a^A8 hm h wt poAYTiare hm. fl noTOM, K-BAa ict KHa npH a^hh noKOHHaro daHâaHAPS BotBOAa, a cY» ko-atpH npHagMHX' ha\ npHsiyYre B-h 8 t$}kaihYi siMai cTpajfa paAY. A b-b twm, no-KOHHaro HrtHâaHAPS boiboa, wh ict Aaa Toro ciao rocnoACTKO mh, 'loKoatHYH BikC, ckc b-kch bimhhYi h cbc boai'hiUI h CTkC HHraHfra noHTiuYio npaeHTiare roc-noACTao mh scSnaH ^.paroMHp ctoahhk B’hcajf Ha CE-kTa MOHacTHp rrepMiB aia noc-TirtHHK, a HHraHYra IIp-BsSaoE nocnauHK, wh Aaa homtihYi© npasHTiare rocnoACTB# iMg «Una oa PaAyaoa GKgpTSa aia apataui. H AP'tKaa Hjf cY* A^AΔ8 b-b tom BptMi B'B KHBOTt rOCnOACTBg IMS. d noTOM, naKHKi no MaaiKi sptMi, MHa jcthbh ci noKOHHaro flaHâaHAPS boi-KOAa h npH30BHa ict no tijc EoatpH, no A®^pa re B-kpHa, Aa npo.THa raaaH hm h npHuila H)f wt npHSlgÎH, laKWKi wt#ka*hh npiA noKOHH ro daHâ.HAP8 aolBOAa H npocTHa hm ra’.Kt h Aaa hm b-bcim wt'bihctbYhţ h Aaa ict h «aa HoKOBtHYH, mto ict BHa Aaa Ha catTa MOHacTHp h aiţuraHH b-bch h hiiiwi h hhimhYh wt noMTiaore npasHTia KgnaH PaAya G;8pT^a apataui Ha p$kh cYio bhuii pemihh EoafcpH h pasAPo-saa CBaKH khhth mto ict Aaa h c'BTaopHa 8 cakTa moh;cthp h CBTaopHa hm khhim rocnoACTBg ia\S no cTapfcjf khhth hm. H APtwaa whh B'hc-kx’ KOMaTH hm wt toi— Aa a° *HBOTk rocnoACTBO mh- Tanti, noranYH T'BTap'h, whh SaisHa b-b 3iatai EaauiKoi h CBTaopHaH whh BiaHKa saosacTYio H natHiHYi Ha b-bcix saicn. Tanti TorAa, cYa EoatpH, whh 3a-rHHgaH KHHrH sa a^AIhS. fl 8 tim, rocnoACTBO mh BiaatH A«apo cbm ralAaX H csahx no sikohU h CBTaopHa hm rocnoACTBO a\H KHHra rocnoACTBO mh, ckohci Aa AP'h’KHT cYio Eh UI! piMIHS ClaO HoKOBkHYH B'BC, C-hC K-BCOM X^TapOM, {pi ICT HM sa a^aTm* h wt nptAtAYH». Giro paAY, AaA«X h rocnoACTBO mh cYio bhuii pimihS hmihhtim EoatpH, qkoiki Aa hm ict cYio bhuii pimihS ciao h k-b w^asS, hm h chhobom h bhSkom H nptBHSMlTOM H WT HHKOrOlKI HinOKOatEHMO, no piM rOCnOACŢBa mh. Gi>ki h CBiA'kTiaio nocTaaatx rocnoACTBO mh: «SnaH IsaH Bia abophhk h KSnaH 1 Hcap BiaHKH aoro^siT H TiwaocYi bhctYqp h PaAoya komhc h Hirpi cniTap H Grpoi cToaHHK h IIlipBaH mxapHHK h «ynaH IIpiAa aia nocTtaHHK. HcnpaKHHK, KHcap aia aoro;|iiT. 230 www.dacoromanica.ro H <13, PiAYA, haiihcaţ 8 Kdpoui riprmţ» Atfccim iohTi Cr a^hh, tikSujhm AtTOM, KTi rtfcT X3PÂ. f IlV /HfydHA KlViKIVAd, MHAOCTTW EO>kVKi rOCnOAHHIi. Iw ÎHhŢAHA KOiKOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupanului Dragomir mare stolnic şi jupanului Pîrvul postelnic, fiii lui Vlaicul şi fratelui lui, Mandea, fost mare dregător şi cu fiii, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul Ciocovenii tot cu tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi cu vecinii şi cu morile, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină dobîndită de bunicul lor şi de părintele lor. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Alexandru voievod, iar acestor boieri li s-a întîmplat, de frică, pribegie în ţări străine. Iar întru aceasta, răposatul Alixandru voievod, el a dat acel sat al domniei mele, Ciocovenii tot, cu toţi vecinii şi cu morile şi cu ţigănia, toate ale cinstitului dregător al domniei mele jupan Dragomir stolnicul, la sfînta mănăstire a lui Ghiorma mare postelnic, iar ţigănia lui Pîrvul postelnicul, el a dat-o cinstitului dregător al domniei lui, jupanului Radul Scurtul mare armaş. Şi au stăpînit această dedină în acea vreme, în viaţa domniei lui. Iar apoi, după puţină vreme, s-a milostivit răposatul Alixandru voievod şi a chemat pe acei boieri, pe bună credinţă, să le ierte capetele şi au venit din pribegia în care s-au înstrăinat înaintea răposatului AJixandni voievod şi le-a iertat lor capetele şi le-a dat toate moştenirile lor şi le-a dat satul Ciocovenii, care a fost dat sfintei mănăstiri şi ţiganii toţi şi încă şi ţiganii de la cinstitul dregător jupan Radul Scurtul armaşul, în mîna acestor mai sus-zişi boieri şi a rupt toate cărţile pe care le dăduse şi le făcuse sfintei mănăstiri şi a făcut cartea domniei sale după vechile cărţi ale lor. Şi au ţinut ei toate averile lor de atunci pînă în viaţa domniei mele. Astfel păgînii tătari, ei au intrat în Ţara Românească şi au făcut mare rău şi jaf la toţi românii. Deci atunci, acei boieri, ei au pierdut cărţile de moştenire. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat foarte bine şi am judecat după lege şi domnia mea le-am făcut cartea domniei mele, ca să ţină acest mai sus-zis sat Ciocovenii tot, cu tot hotarul, căci este al lor de moşie şi de strămoşie. De aceea am dat şi domnia mea acestor numiţi boieri mai sus-zişi, ca să le fie acest mai sus-zis sat şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chi-sar mare logofăt şi Teodosie vistier şi Radul comis şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Chisar mare logofăt. Şi eu, Radul, care am scris în oraşul Gherghiţa luna iunie 19 zile, ani curgători, în anul 7104 <1596). + Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod KI EoPt npHngCTHT, HKOOKI Ad fCT IH ClAO KopBH KtCHJf, CtC KtC JfOTdpOM H BY MlA-feAY Sd dlţHPdHH. IlOHiîKI CY» ClAO H ilţHrdHH EH AH CgT Sd AtAHHH GTdHMIOAOK EtHPtlK CndTdp, A^A MgfldHHlţfB GTdHKtlK, TtCTS MgndHH-U,fK KpHCTlHlK. Tdttl, KtAd (CT BHA Kt A^HH flAfâdHAP» KOlKOAd, Bdt|10M AlHJfHlK BOfKOAd, a Gtjhmioaok EfeHPtts cndTd) bha ict npH^dTHA ci npHB-kroX 8 ^ppppockoi SlMAl H CtC KtCHJf CHHH IPO. TdJKI TdM AOCTHÎKI KptMI Sd AHJICt H 34 HUO AH, Tlpl HtCT fCT BHA HMdA MTO 13 AH, dHg SHdlT GTdHMIOA EfcH1dXdAI CH, X jfldHHIţd KpHCTHHd nptKYH X< dAHHH>, CK8a(4IH H WKOKdHYl H dCfipY, MTO (CT BHA AdA Si BpdTOAt C(, nOKOHHHO/M JlfTpdUKO KO(KOAd. TdJKI, 8SIA GtJHMIOA EbHPd CIldTdp WT H’A }K8ndHHlţa KpHCTHHd dCllpY 3d CplBpO... CA H T WT JKHATH H C$KH( WT KO$THpYH K? H CtC IlA'bTfHHU.f WT ^Hp H HHJKHHHAH KY CtC $Hp H CtC EHC(p H CtC KdAflfHH H . .. 3AOT CtC KdMIH CKJJMM PY H HPA( . .. CtC KdMIH &Y H AOJKHIţH WT Cp(BpO f H THncYH KY H TpH SAtPH^ WT WBtlţ WT SAdTO H CtC KdMIHH CKSMM H CtC EHCfp RfA H A&* SdBpdHHlţH SI xK dC-npY H (AHH BOdTOH Sd WUIHHIţH Sd xP dCnpY H lt|KJKI A(l|IH H WKOKdHYl. Tlp( (CT BHA I3AHA KtCH GtJHMIOA EtHPd cndTdp CtC CHHORH (PO Kt &r8pCKO( 3lMAl. TdJKI Kt Ad (CT BHA fipHIUHA GTdHMIOA EtHPd CndTdp, TtCT JK8n4HH4IK KpHC-THHIK H CtC RtCHJf CHHH Kt 3(MA( fiAdUIKOI, d JWndHHIţd KpHCTHHd, WHd (CT BHA HCnpOCHA Hd TtCTOM CH GTdHMIOA EtHPd CndTdp, I3KOJKI C( AdTH CK8a(I|IH H JfdAH" HH H WKOKdHYl H dCnpH HJKI BHUJI p(M(HH. (I GTdHMIOA fi-bHrd CndTdp H( MOrtT Ad CI nOKpdTH cYlO KIATOBdHH, dH8 (CT BHA AdA ClAO KoPBYh H BY MIA^AY Sd dlţHrdHH JKgndHHU,HK KpHCTHHlB pdAÎ KlATOKdHYl (H, WT nptA flAlâdHAP8 KOlKOAd. H KtC (CT BHA APRJKdA CtC A«BpOMHpHO A» AKHH jHHJfHlK KOlKOAd. H KtAd (CT BHA TOPAd, d JK8ndHHJţU KpHCTlHlK npHAgMHA Cl CtAtptT, Tfpf (CT BHA 8K8ndHHU,fK GTdHftB BIS WT (10 lipdK* At. (I nocAb, Hfepgi AiipivijifT, Alt» >K8ndHHU,fK GTdHKtfa, wh ci c8t ctnpbA npbA fllH£H(B EOlXOAd Sd AHU.8 CtC »KOA\ CI EdpB»A nOCTlAHHK H CtC UJHpOAl Cl K(H-THAt nocTidHHK. ii g Tbw, (Mh^hik KOlBOAd, pochoactkS ia<8 PAlAdA H c$aY no np'K H no SdKOH H BHt npOMHT AH H KHHPH BdlflOM Cl {iAlSiHAP^ BOfKOAd H A^BpO ICT BHA HCTHHCTS8HT POCnOACTBS fMO, KdKO ICT BHA AdA CdAI GTdHMIOA fitHPJ CndTdp CYlO ClAO KopeYn H KY MfAtAY Si /U,HPdHH pdAY KlATOKdHYl KglUHHlţlK KpHCTH-H(K. Tj>Kf /EIh£H( KOlKOAd IlflIOKI (CT BHA AdA HtP^AOK 4llT H H<8ndHHU,fK GTdHKtK, laaOJKf ,’i APtJKHT CYlO ClAO H dU,HPJHH H>Kf BHUJI plMlHH. H WCTdA Edp* B8A nOCTlAHHK H KlHTHAt H CtC KtCHJf BpdTH HM WT SdKOHi H WT CSSJA^hYI WT nptA YEIhxhib KOlKOAd. H kha^X rocnoACTKo mh h khhp8 (Bh^hik KOfKOAd si np8)f H 31 WCTdA H KtAd ICT BHA T(MIhY| AtTOM x3nH. YI KtAd ICT BHA CtAd, Kt AKHH POCnOACTKd MH, d EdpB^A nOCTlAHHK H CtC EpdTY (PO, WCOM >K8ndHHU,fK GTdHKtfB, WHH ndK KtSBHPOJf np8}f nptA POCnOACTKO AtH pdAY cYlO ClAO H dUplPdHH, HJKI BHUJI plMlHl H CinptUJI Sd AHU,» nptA POCnOACTKd A\H CtC KgndHHJţd GTdHKd. H CHlJf HptUJf EdpB^A nOCTlAHHK H CtC BpdTH IPO nptA rocnoACTKo MH KdKO HI la AHT EdlJlOM Cl GTdHMIOA EtHPd cndTdp H CtC WHH SdKg-nH8 cYlO CK8a(1|JH KgndHHIţH KpHCTlHlK. fl }K8ndHHM GTdHKd, WHd HSKdAHAd KHHP8 âAlgd»AP8 KOlKOAd H KHHPS /HhXHO CtC WTflJH KAd- 232 www.dacoromanica.ro AHivk 6$t( GtKI KHUII pIMtHI HCSlMHHlţlK KpHCTlHHR, pM^ 1TO «CT HAHA H KfATOKAA. H> CIA» IMIAM M C1M Cb/ttOTfHA H CTlA» A^ rOCllOACTKO A/IH «- K05KI Ai RTiSHMAlT E, Ai sakait kako hi baht Edl|IOAA CI GtAHUOA EtHIU CII-TAp CkC WHH SAKglIHg cYl© ACilrH H . .. WKOKAHYI H5KI BHUlf PCX KSlMHHlţlK KpHCTHHlE. fl WHH HIKJKO HI Aiwrvr Ai cI giflATHT WT 3AK0HA Ţipi 34KAIT, HIHtl HI AAOT'KT Ai ilOKpATHT cVl KlATOEdHTl KHUII pIX, AHg WCTAA WT SAKOHd H WT CgJKAlHÎI WT lipfcA r»C[K>ACT84 <«". Giro paaTj a^wX c'i»u rocnoACTKO mh Ht8n hhi^ik Gtahk'kk, qkojki a4 ICT !H ClAO KopSHH H cYl Rf MIA'feA^ 3A dlţHIMHH KHUII pix KTi WXAE*K CHHOBH CH H KH8K0M H nptBH04HT0AI H HH WT K0r05KI HHIOKO A'fcKHMOH, (lOpiSMg rOCIlOACTRd (MH. OKI gK» H CK^ATtIAI nOCTAKAtHM rOCiWAX. HcnHCdX d3, Ea*kk8a Awrw^iT, kt, ctoa ripriiţd iWbciHd whYi k a^hh, wt âAdMd A® HHH-k TfK’KtydrO AfcTWM, KTi A'kT x3PA< f îw iHYXdHA KWIKWAd, MHAOCtYW KO>KY|Ci rOCnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stanca, fiica jupaniţei Cristina şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie tot satul Corbii cu tot hotarul şi 12 sălaşe de ţigani. Pentru că acest sat şi ţigani au fost de moştenire ai lui Stanciul Benga spătarul, bunicul jupaniţei Stanca, socrul jupaniţei Cristina. Deci, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, iar pe Stanciul Benga spătarul l-a apucat pribegia în Ţara Ungurească şi cu toţi fiii lui. Deci i-a ajuns acolo vreme de lipsă şi de nevoie, de n-au avut ce să mănînce, ci a ştiut Stanciul Benga , scule şi ferecături şi aspri, ce i-au fost date de fratele său, răposatul Petraşco voievod. Deci a luat Stanciul Benga spătarul de la jupaniţa Cristina aspri de argint ..., 230 şi o cunună de aur cu pietre şi<încă> 300 de galbeni şi 12 postavuri de coftirie şi cu împletituri de fir şi 12 şiraguri cu fir şi cu mărgăritar şi cu pietre şi ... aur cu pietre scumpe 13 şi ace ... cu piatră 12 şi linguri de argint 10 şi tipsii 12 şi trei perechi de cercei de aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritar mare şi două paftale de 2000 aspri şi un butoiaş pentru cercei de 3 000 aspri şi încă scule şi ferecături, de le-au mîncat pe toate Stanciul Benga spătarul cu fiii lui în Ţara Ungurească. Apoi, cînd a venit Stanciul Benga spătar, socrul jupaniţei Cristina şi cu toţi fiii în Ţara Românească, jupaniţa Cristina, ea a cerut socrului său, Stanciul Benga spătarul, să-i dea sculele şi hainele şi ferecăturile şi asprii care sînt mai sus-spuşi. Iar Stanciul Benga spătarul n-a putut să-i întoarcă această cheltuială, ci a dat satul Corbii şi 12 sălaşe de ţigani jupaniţei Cristina pentru cheltuiala ei, dinaintea lui Alexandru voievod. 233 www.dacoromanica.ro Şi a tot stăpînit cu bună pace pînă în zilele lui Mihnea voievod. Iar cînd a fost atunci, i s-a întîmplat jupaniţei Cristina moarte, de a murit şi a rămas fiica ei Stanca orfană, iar fiii lui Standul Benga spătarul, ei au luat satul Corbi de la mîna jupaniţei Stanca, fără dreptate. Iar apoi, Neagul logofăt, bărbatul jupaniţei Stanca, el s-a pîrît înaintea lui Mihnea voievod de faţă cu unchiul său Barbul postelnicul şi cu cumnatul său Ventilă postelnicul. Iar întru aceea, Mihnea voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a citit şi cărţile tatălui său Alexandru voievod şi bine a adeverit domnia lui că a dat însuşi Standul Benga spătar acest sat Corbii şi 12 sălaşe de ţigani pentru cheltuiala jupaniţei Cristina. Apoi, Mihnea voievod încă a dat lui Neagul logofătul şi jupaniţei Stanca să stăpînească acest sat şi ţigani, care sînt mai sus-spuşi. Şi au rămas Barbul postelnicul şi Ventilă şi cu toţi fraţii lor de lege şi de judecată dinaintea lui Mihnea voievod. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihnea voievod de pîră şi de rămas, cînd a fost cursul anilor 7 088. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Barbul postelnicul şi cu fraţii lui, unchii jupaniţei Stanca, ei iarăşi au ridicat pîră înaintea domniei mele pentru acest sat şi ţigani care sînt mai sus-spuşi. Şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele cu jupaniţa Stanca. Şi aşa pîra Barbul postelnic şi cu fraţii lui înaintea domniei mele, că n-a mîncat tatăl lor Standul Benga spătarul şi cu ei împreună aceste scule ale jupaniţei Cristina. Iar jupaniţa Stanca, ea a scos cartea lui Alexandru voievod şi cartea lui Mihnea voievod, tot de pîră şi de rămas. Iar întru aceea, domnia mea încă am cercetat şi am adeverit foarte bine împreună cu părintele vlădica Eftimie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi cărţile acelor domni bătrîni şi a citit , să jure că n-a mîncat tatăl lor Stanciul Benga spătarul cu ei împreună aceşti aspri ... ferecături, care sînt mai sus-spuse, ale jupaniţei Cristina. Iar ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, ca să jure, nici n-au putut să întoarcă această cheltuială mai sus-spusă, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. De aceea, am x. Am scris eu, Vîlcul logofăt, în scaunul Ghergheţa luna iunie 20 zile, de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7104 <1596). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., DXCIV/1. Orig., perg. (35 X 20,5), rupt, pecete timbrată. EDIŢII. Slav, trad. şi lacs. Kretzulescu, 7— i3. Trad. DIR, li, 222 —224. 1 1 Omis. 234 www.dacoromanica.ro 179 1596 (7104) iunie 23, Gherghiţa. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihai voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle slugii domnii măle, lui Tudoran postelnicul, feciorul Radului logofătul ot Hulubeşti şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie în Gabrov, partea lui Pandichiu toată, cîtă să va alăge din cîmpu şi din apă şi din pădure şi din şădere şi din moară şi de pretutindenea cît va fi partea lui Pandichiu, toată. Pentru că au fost rămas acea moşie a lui Pandichiu pustie şi părăsită din vr&nea rumtorii şi cu bir. Deci, au tot plătit fraţii lui Pandichiu birul lui, anume Stanciul logofătul, feciorul Oancei logofătul şi Vîlcan, fratele lui Bogdan şi Oancea, feciorul lui Bogdan, de atunci pînă acuma. Deci, cînd iaste acum, iar n-au putut să o scoaţă din bir, ci iar au rămas această mai sus-zisă moşie în bir. într-aceia, aceşti mai sus-numiţi oameni, ei n-au mai putut a plăti birul, ci au mers ei la mai sus-zisul sluga domnii mdle, Tudoran postelnicul, de au dat-o şi au închinat-o şi au vîndut-o această mai sus-zisă moşie a lui Pandichiu, pentru că n-au putut să plătească birul. într-acdia, mai sus-zisul sluga domnii mdle, Tudoran postelnicul, el au întrebat pe toţi fraţii lor, putea-va cumpăra această parte de moşie sau nu? Şi niminea nu s-au aflat din fraţii lor, nici din rudele lor, să să prinză de această mai sus-zisă moşie nicicum. Atuncea o au cumpărat sluga domnii mdle Tudoran postelnicul şi au întors toată cheltuiala lor ce au fost dat pe biruri, preţ de 740 şi pe birul de acum, iar 700 aspri şi să ţie de acum înainte sluga domnii măle această moşie cu birul. Şi au dat aceşti mai sus-numiţi oameni şi au vîndut această mai sus-numită moşie de a lor bunăvoe, dinnaintea domnii măle din divan şi dinnain-tea tuturor cinstiţilor boierilor domnii mdle şi dinnaintea tuturor curtenilor domnii măle şi cu ştirea tuturor megiiaşilor du prin prejur şi dinnaintea buni şi bătrîni boeri şi preoţi, anume: Stan vătaful, sinu Miloş ot Putineiu şi Vîr-joghe sulgeriul din Crîngeni şi Pîrvul şi Balotă, feciorii lui jupan Bărcan biv vel comis ot Tîrnava şi Grama iuzbaşa ot Bucureşti şi popa Stoica otDu-şeşti şi ieromonah Nistor ot Oslea şi Radul logofătul ot Boari şi Tudor logofătul ot Letcă şi Dumitru vătaful ot Pitari şi Micul vătaful ot Strîmba şi Radul Custură ot Popeşti şi încă mulţi boeri şi megiiaşi carii au fost la acest aşezămînt. Şi au făcut ei mare dragoste şi aldămaş. Drept aceasta, am dat şi domniia mea slugii domnii măle, lui Tudoran postelnicul, ca să-i fie această mai sus zisă moşie de moştenire şi ohabnică, lui, feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de niminea să nu să clătească, după zisa domniei mdle. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivan vel vornic şi jupan Chisar vel logofăt şi Teodosie vistier şi Negre spatariul şi Radul comisul şi Stroe stolnicul şi Şerban paharnicul şi jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Chisar vel logofăt. Şi eu, Radul din Boari, carele am scris în Gherghiţa în luna lui iunie 23, curgerea anilor de la Adam, vă leat 7104 <1596). Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotroceni, nr. 690, f. 195 v— 196. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 224-225. 235 www.dacoromanica.ro 180 1596 (7104) iulie 6. t fllHAOCTY» BOJKYiO, Îw BOfBOAA Hk B"kCOH 3fAif £rrpo- KAAXYHCKO», CHHk BfAHKlPO H npfcAOUpArO, nOKOHHH n-KTpdUIKO BOfBOAA. Aasat r°c-noACTJA mh cYk> noKCA-kHYio pocno *ctba a»h ©npfs h Gtah, kpatoa» ch h Gtahhio-AOX H K-EHA-I H CkC HHXhYjM , lAH^tJKt HAI POOlOAk EoPk npHIHJCTHTj I3K03KI Al A»8 KT WHHH8 8 KoAlilKA WT A*AA 8AO I WT ©ATkHfUlH H PAAVA0K h YH'kHiK h Aahiioaob H A8iWHTP<0K',CT kTw noK8nH.iH ©npf H ckc BpATOAl CH WT H WT BOAA H WT PO.J HA HM( PlJl8pOCA H WT BpOAOBf SA BOAfHHIţf H < WT no EkOOAl XOTApOA». AaH EfAtSH Al cf 3HA*t: WT dgHKA KlvAIOPhpOB A® &CTA AakSaOB H A® KpT»x IIoihok H AO Bp>X P"kn8pA«K H A« Bp-kX8A Kojaok h A® Uh- pahos, A® koaa. H aw fCT ©npk Gtah h Gtahmioa h K-khaa no ckH wmhk» SA X0 ACnpH POTOBH. H n<«fK noK8n>HA Ep'kHHA'k wt Koaiahka wmhhs 8 /HopkcKi wt am Gtahoe... WT AIA Ap™ r 4n»AMH SA 8 TAAfpH. H nAKkl KT nOK8AK 8 AloptcKi wt Gtah a jjsAAMf sa a TAAfp. H nAK noKinHA EpTiHnAi wmhh8 n WT BpAH 7 $AAMf 3A [AcnpH] ÎT AcnpH. H nAKH KT nOK8nHA Paava WMHH8 8 flJopfccKA wt^Gtahmioa a^iJsaau 3A 7 TAAfp- OK8nHA Pa^XA WMHH8 8 OlOp'kCKA A jjlAAMf SA H AcnpH. H nAKH KT nOK8nHA nAK WMHH8 8 /HoptCRA Paava WT HfeKlll8A A <$AA>lf 3>£ H AC-npH POTOBH. H n KH KT noKSnHA Paava "ak whhhs 8 flloptcicA wt Khpka a +dAM* sa ÎT AcnpH potobh. H nAKH kt noK<8nHA whhh>8 8 iHopfccKA Paava wt Bahko a fjsAAHf SA a TAAfp. H nAKH kt noK8nHA wmhh8 8 YHopkcKA Paava wt ©npt u> sa 7 TAAfp. H nAKH ICT noK8nHA wmhh8 8 ffloptcKA Paava wt &pkKf h wt Paava A +AAMf sa St AcnpH. H nHA Paava whhh8 8 flioptcKA wt HHCTOPA 7 fjlAAMf SA Af ACnpH. AaH AA cf 3HAfT ...fHYf. H nAKH feT noKsnHA Paava h Baa \%a wmhhs 8 Koaiahka aia kpatoa» ch Gta- HOB K*kCA 3A ...H B KpAîf CkC AlAtKO H R BOAORH H îl WBIţH. H nAKkl AA Cf SHAfT KAKO ICT 8TMCAIHX PAAVA CHHOBH . .. H GtAH H ©npt H fll’kS’kpAtO no WMHH8 CH*kXA 0H> 8 iliopkCKA, HA HA»f A*A flHK8AOB H AW^ OH HtKlUA no ... HKOîKf A A K8AI A Rp TYf HfpA3AtAfHH. TAîKf PdAVA KT AApOBAA CkC A KOHk AOBpk no CHkXAAt CH H'kKUlA H CkC A BOA H Ck A KpARA CkC AIAtKO H S WBU.H CkC APH*kl^H p AY TI WMHH8. H npoAAAouif cYio aioaYi b-bch Hfrf h noBpATfHYf wt cboho AORfo BOA» H CkC 83HAHYf B*kCtM AlfP*kCTa AltCTO H WT npfA r0CJ10A“ CTBO AIH. GfP<0 pAAY, AAA«X H> POCnOACTBA A\H CkH A»AYf BHUJf pfMfHH HAIfHHTH BTiCH, taKOJKf AA B$AfT ha» B-k WMHH8 H B'k WXAB8 HHiW H CHHOEOA» fPO H fBH8MfT0A» H WT HHKOPOJKf HX HfnOTKKHOBfHHO, no 0pH3A»0 POCnOACTBO A»H. GfJKf H CstAtTfAf nOCT-BAtf/H POCnOAOTBO A»H: JK8RAH BfA AROpHHK H JKgnAH KfCdp BfAHKYH AOPo4ifT H HfPpf CnAT p H ToAOCYf BHCTYlZp H PaAVa KOAIHC H GTpOH CTOAHHK H IIIfpKAH nfXApHHK H IIpfAA BfAHKH nOCTfAHHK. HcnpAE-HHK, JK8nAH KfCAp BfAHKYlO AOPO^fT. __ IlHCAX AS, IbAH AOPO+fT WT ^AOM, AltCfHA lOAYf S A^HH TfK<8lVAP0 AtT>OAI WT flAAMA A® HHHt, xSp AtT. f Iw ĂShxaha BwfEWAA, aihaoctYio io pocnoahhk. 236 www.dacoromanica.ro •ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi lui Stan, fratele său şi lui Stanciul şi lui Cînda şi cu fiii, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Comanca din partea lui Albul din Olăneşti şi a lui Radul şi a lui Mînea şi a lui Danciul şi a lui Dumitru ... pentru că au cumpărat Oprea şi cu fraţii săi din cîmp şi din apă şi din pădure, anume Răpuroasa şi din vadurile de moară şi de peste tot hotarul. însă să se ştie semnele: din Lunca Călugărului pînă în Gura Lacului şi pînă în Vîrful Poenei şi pînă în Vîrful Răpuroasei şi pînă la Cerb ... Vîrful Boului şi pînă în Valea Ţiganului, pînă în apă. Şi a dat Oprea şi Stan şi Stanciul şi Cînda pe această ocină 9 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Brănilă din Comanca ocină la Moreasca din partea lui Stan ... din partea lui Drăga 3 fălci, pentru 2 taleri. Şi iar a cumpărat Brănilă iar la Moreasca de la Stan o falce pentru un taler. Şi iar a cumpărat Brănilă ocină iarăşi la Moreasca de la Vladul... Iar a cumpărat Brănilă ocină iarăşi la Moreasca de la ... o falce pentru un taler. Şi iar a cumpărat Brănilă ... de la Vladul Banavren o falce pentru un taler. Şi această ocină a căzut în Piscul Poianei. Şi iar a cumpărat Radul ocină la Moreasca de la Bran o falce pentru 50 de aspri. Şi iar a cumpărat Radul ocină la Moreasca de la Stanciul o falce pentru un taler. Şi iar a cumpărat Radul ocină la Moreasca o falce pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Radul iarăşi ocină la Moreasca de la Neacşul o falce pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul iarăşi ocină la Moreasca de la Chirca o falce pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul ocină la Moreasca de la Baico o falce pentru un taler. Şi iar a cumpărat Radul de la Oprea ocină la Moreasca o falce pentru un taler. Şi iar a cumpărat Radul de la' Ureche şi de la Radul ocină la Moreasca o falce pentru 65 aspri. Şi iar a cumpărat Radul ocină la Moreasca de la Nistor 1 falce pentru 35 aspri, însă să se ştie ... Şi iar a cumpărat Radul şi Vladul ocină la Comanca toată partea fratelui lor Stan, pentru... şi 2 vaci cu lapte şi 2 boi şi 8 oi. Şi iarăşi să se ştie cum a întocmit Radul pe fiii... şi Stan şi Oprea şi Măzăraiu pe ocina nurorii sale la Moreasca, anume: partea Ancăi şi a fiicei sale Neacşa pe ..., ca să fie 4 fraţi nedespărţiţi. Astfel Radul a dăruit pe nora sa Neacşa cu un cal bun şi cu un bou şi cu o vacă cu lapte şi 7 oi cu miei, pentru acea ocină. Şi au vîndut toţi aceşti oameni toate ocinele lor şi înfrăţire de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea tuturor acestor oameni mai sus-zişi numiţi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi Negre spătar şi Teodosie vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan. Chesar mare logofăt. 19 — Documente — România — c. 1026 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Ivan logofăt din Floci, luna iulie 6 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, anul 7104 <1596). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1580 (Ep. Rîmnic, LXV/21). Orig., hîrtie (41 X 28,5), rupt, pecete timbrată.. Cu trei traduceri: din sec. XIX, din 1903 şi diu 1915, după care s-au făcut unele completări. EDIŢII. Trad. DIR, B, 225-227. 181 <1596) iulie 7, Tîrgovişte. t flJHAOCTYt» eoîkYi», Iw flÎHjfAHA kohkoaa h rocnoAHH-R etiCOH siaiai Xrrppo-kaajthcko», cHHg kiahkapo h npkAOEparo Iw IIitpaujko koikoa8. Aa&at rocnoACTKO aih cY» noKiakHY» rocnoACTKO aih CKkTk» EOKfrocTKHk /Hohacthpa roAro0A1 mu skatht CK’kTHio X9iM npiwEpkîKiHY» rocnoAA Bora Iycgca Xphcta, iakoîki a<> 'HS fCT WHHH8 H KlHHHH K*RCkAI, [AHtţOKf CgT KOA CK’kT'kio /HOXACTHpA, nOHOKI CRM noKsnHA rocnoACTKO aih h cr mictih iipoaaa rocnoACTKO aih k-rc sa ckoiais acepo ROAt paaY >VkHO ...2. fl noTOAiHCH, rocnoACTKO aih aihaocrpahxcai ci h crai no- AtHAOKAA CKkTk» EOHUCTEHk AlOHACTHpA, IAKOJKI AA Al8 ICT WMHHg H KIMHHH 8 R-kKOAI- H AA ICT R*R ACEPO AIHplHHYl 3A EH.) H 3A K'REA'R H 3A CRHO H SA A*KCtTHHO SA WKIţH H SA nmAH H 3A CRHHH H SJ KTkCkX A^HtEORH H CAJÎKEOKH, [AHKAKf CgT EHAÎ npfS rtkT R-R 3[AlAl rOCnOACTRO AIH, nOHOKf CRAI nOAlHAORAA TOCnOACTRO AIH no CKkTk» AlOHACTHpA CRC Toro RIMHHH H CRC R*RCAX WHHHi CKOH/H, fi,â E8AfT KlHHHH CKkTk» AlOHACTHp CRC K*RCAX X°ACK CROHAI. H CRAI nO/HHAOKAA TOCnOACTRO AIH CKkTk», KO-ÎKICTKHk AIOHACTHPA H CRC KHH-RpH>l»A POCnOACKH H EOAfpHCKH, MTO CI nAAAIT WT HAA CY» WMHHO, H KIMHHH KTiCAJf fi,i ICT nO p8tţl CKkTk» AlOHACTHpk H CKkTk» HOiţH, noHUKi KkAi crai rocnoACTKO aih kako c$t eha aihaokahYh wt ha npkiKAf RpkAii poaYtia» rocnoACTKO aih Kw Hitpaujko koikoa h kthtopS ha CKkTk» eo- ŞKICTRHk AlOHACTHpA. Giro paaY, AAA«X h rocnoACTKO aih Toro ciao CKiTk» aiohacthp, a* k-raTt-r 8 CRAKO RpkAll KOA CKkTk» AlOHACTHpA H nOCAgUJAITY H nOCASJKHTH SA R-RCkjf TplEORAHYH CKkTk» AIOHACTHPO H 31 WMIhY» HOHH, OKI npkEHrAIIUI E-R CKkTk» AlOHACTHpA, A AP8rJ MM A A A<> HI HOCHIUI 3A HH1|JA. ă 8 TIAI, TOCnOACTRO AIH CR/HO-TpHJfOAl CH KAKO ICT IAHA AlOHACTHpA HSEpAHA H MWJKAIHA H 3A AIH03H KpATk /HHpk-HYl HI HAIJ WT K-R SAOAkHl^H, H8 ACHACliJI TA-RJfApYH, Tlpl nAlHHAH H nOJfApapHAH CKkTk» AlOHACTHpA. GirO pAAH, Cli/H nOAlHAORAA TOCnOACTRO AIH CKkTk» AlOHACTHpA CRC TOrO KlMHHH A,i nASHUJI TTiMY» CKkTA /HOHACTHpA, A AP^TA Ep-RrAHY» Ai HH HAIAT. fl noTOADKi, rocnoACTKO aih nocaajfO/HS no JKgnaH Paa^a kiahkh kawmip h >K8nAH IIplA-l KIA nOCTIAHHK B83ICKH H HHKA KHCTHlap H npOMAA EOAlpH, KAKO A,i nOHAk TA .MO HA CKkTk» AlOHACTHpA A<> XC'rdp’RCTKOKAAH WMHHA CKkTk» AlOHACTHpA WT K*R AP83H CIAOKI, A<> CI SHAI HSEpAHA. H nOliJAH ICT HSEpAHHAH ICT WMHHA CRk-Tk» AlOHACTHpA Hi IAHO CTpAHO. ©EAMHJKI A<* 3HAIT WMHHA CKkTk» AlOHACTHpH WT nO K’RCAJf JfOTApOKH WT K’R K’RpEgHApH JKhA HA IAH8 A^38 JKHAI3H0, TAJKI HS AOA no n8TY Ga-rhhkSaok, wt t8ac>ki 8 rop, no koamhaor4hYi c#t MHK4hY( WT KTk pOAYTfAlO r»CII0ACT&6 MH H WT r»Cn»ACTKO MH. Gir» paAY, AJA°X p*ci»actk« mh CK'kTkio mohacthp a<* m8 *ct wmhhs h KHHHH KlkCnOMHHaHYf Kf4HO H4MH1 H Sa MHP Sa KTvCaX KHUlf P'feX* H saKiifHauYf iioctakha c-km r»cn»ACTso mh: nouifCTKH rocnoACTK» mh, k«-tohcah npoHSKoaio rocnoAt Eoi-k rhth wk^aatm, rocnoAapS APtXMTH 3imah fiitauiKOH a<* 8*iht kh rocno vk Eoi-k a<* 8tkp-kaYti CKt-rkio MOHac-nipa c-k mhaoeu-UYl H CTkC RfilHHH, M ICT 8 MHP Sa CY» KHUlf pfeX, TOI POCnOA<*P8 A<* ICT Klv Iţap-CTK6M HfRfCHHOMg. ă KOPO Hf (ÎO'JTIT H Hf IIOHOKHT MHAOKAhYI POCnOACTRO MH, A<* ict c-k H)Aa h civc YIpYra. Gf*l CK-bATT'kaH iioctakhm pocnoACTKO mh: H(8imh Îk4h kia akophhk h HCg-nau Kfcap kia awpw^it h xgiMH ToaocYi kia khctYqp h Hirp-fe cnaTap h Paa8a KOMHC H Grpof CTOAHHK H IUlpEAH nfXapHHK H JKgndH lIpfAa KfA nOCTfAHHK. H MH-aochpahxom cf rocnoACTKO aui. Uhcax as, H-buuiSa awi-w^it, k-k ppaAa Tp-Kr«KHi|if Mfecfiţa loaYf s, wt fl- AaMa a® HHH-b, k-k A-fcT xspl. ţ fw dlHxaHA kwikwaa, mhaoctYio rokYk» POcnoAHHh. Iw fflnxaHA koikoaa t Din rnila lui Dunmezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Gol-gota 1, care se chiamă sfîntul hram al preaobrajeniei domnului Dumnezeu Iisus Hristos, ca să-i fie ocina şi vecinii toţi, cîţi sînt lîngă sfînta mănăstire, pentru că am cumpărat domnia mea şi cu cinste am vîndut domnia mea tot cu a mea bunăvoie pentru preţul ...2. Iar apoi, domnia mea m-am îndurat şi am miluit sfînta, dumnezeiasca mănăstire, ca să-i fie ocina şi vecinii în veci. Şi să fie în bună pace de bir şi de găleată şi de fîn şi de desetină de oi şi de stupi şi de porci şi de toate dăjdile şi slujbele, oricîte au fost peste an în ţara domniei mele, pentru că am miluit domnia mea pe sfînta mănăstire cu aceşti vecini şi cu toate ocinele lor, să fie vecini ai sfintei mănăstiri cu tot venitul lor. Şi am miluit domnia mea sfînta, dumnezeiasca mănăstire şi cu vină-riciul domnesc şi boieresc, ce se cuvine de la această ocină} şi vecinii toţi să fie pe mîna sfintei mănăstiri şi sfinţilor călugări, pentru că am ştiut domnia mea că a miluit dinainte vreme părintele domniei mele, Io Petraşco voievod şi ctitor la sfînta, dumnezeiasca mănăstire. De aceea, am dat şi domnia mea acest sat sfintei mănăstiri, să fie în orice vreme lîngă sfînta mănăstire şi să asculte şi să slujească la toate nevoile sfintei mănăstiri şi de învăţătură călugărilor care trăiesc în sfînta mănăstire, iar altă grijă să nu ducă pentru nimic. Iar la aceasta, domnia mea am socotit că este o mănăstire aleasă şi minunată şi de multe ori nu are pace de la făcătorii de rele, căci au venit tîlharii de au jefuit şi au stricat sfînta mănăstire. Pentru aceasta, am miluit domnia mea sfînta mănăstire cu acei vecini, numai să păzească sfînta mănăstire, iar altă grijă să nu aibă. Iar apoi, domnia mea am trimis pe jupan Radul mare clucer şi pe jupan Preda mare postelnic, Buzeştii şi pe Nica vistier şi pe alţi boieri, ca să se ducă acolo la sfînta mănăstire să hotărnicească ocina sfintei mănăstiri dinspre alte sate, să se ştie aleasă. Şi au umblat şi au ales ocina sfintei mănăstiri într-o parte. însă să se ştie ocina sfintei mănăstiri de peste toate hotarele: dinspre 239 www.dacoromanica.ro Cărbunarii Jiului, la un stejar înfierat, apoi din jos pe Drumul Slănicului, de aci în sus pe apa Slănicului, pînă în Drumul Bivolarilor, iar pe Drumul Izvoarelor în sus, pînă în vîrf, apoi pînă la Piscul Blidarului, din jos pînă în Slănicul Banului şi apoi, pe apa Slănicului în jos pînă la stupina sfintei mănăstiri de la Deal, iar apoi iarăşi merge pînă în Vîrful Drăghiei în sus, iar pînă în Vîrful Cărbunarilor. Pentru că această miluire este miluită de părintele domniei mele şi de domnia mea. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie ocina şi vecinii, pomenire veşnică nouă1 şi cu pace pentru toate cele mai sus-zise. Şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn stăpînitor, să stăpînească Ţara Românească, să vă povăţuiască domnul Dumnezeu să întăriţi sfînta mănăstire cu miluire şi cu vecini, să fie în pace de bir pentru acestea mai sus-zise, acel domn să fie în împărăţia cerurilor. Iar cine nu va cinsti şi nu va înnoi miluirea domniei mele, să fie cu Iuda şi cu Arie. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi jupan Todosie mare vistier şi Negrea spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi m-am milostivit domnia mea. Am scris eu, Neacşul logofăt, în cetatea Tîrgovişte luna iulie 7, de la Adam pînă acum, în anul 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod nosfivbHYre pociioactba aih cmjp pociioactra mh IIpivkSaob iioctiahhk, chh8 Ra4HK8a0B BH1uYh EIaHKH 4pM4UJ H CT»C CHHOBH, fAHIţlM EoPli A<*CT, BK05KI A<* Mg ICT ClAO HOKOB-kHYt A^ IMS BTvC4Ţ, B4pH IAHK4 CI JfTIT HSEp4T WT I10AK> H WT Uig/H H WT ngCBSAl H WT no BtCO/M yOTJpOM H WT E0A<* CTW BOA^HHIţl H ClAO CKC BiMHHYl H WT nlpHKOAf, I10HI5KI M$ CgT IMS CTdp-b H npdK-fe WMHHf H A^A^S^ AOCTI2K4TIA WT np'kA'kAHHS IM8. ă flOTOMj KlvM ICT EHA B*K A^HH Z10K0HH4P0 fhtHâAHAP# B0IK0A4, WTlţ8 dJHX~ HIB BOlBOA'i» 4 CA$r rOCnOACTKO MH OplkKgA nOCTlAHHK, WH llpOA4K4AH ^8t TpH «IH-rttAl 34 4II.HP4HH HtflMHOB AP^COMHpOB EHEUlYl BiAHKH AKOpHHK 34 x3 4CnpH 34 HOBIţH. A [Ui] nOTOM, K*H llOCiVfeAH4 I10K0HH4P0 HaH§4HAP8 BOIBOA4, npH A^HH dlH^-HIB ROIBOA8, A nOMTlHHOM np4KHTiAIO POCnOACTBO MH »8n4H djHpOCA4B8 EHB Bl/lHKH AOPO$IT, WH HM4T nplHYl CTlC DplkKSA IIOCTIAHHK H CHIţH ICT CTOipHA HCglM» A9h-POCA4K EHB BIA AOPOZjllT, Ipl C»T TI* 44HP4HH IMS 34 AK8naH Aparo/HHp bhb kiahkh akophhk, a «SnAH /k,paro<«Hp AKOpHHK, WH K'KSIA CY» KHU1I plMIHg CIAO K0K0K|hY|, A«AA IIpTkKgAWK nOCTIAHHK SA CYlO BHUlf pfMIHH ACnpH. fl nOTOM, CAgr POCnOACTKO MH IIpTkRgA nOCTfAHYK, WH 114-AafT nptA noMTiHOi npdBHTfA» JKgnAH ApArOAUlp bhb eiahkh akophhk ctwC mhosh soAtpH, ckc mhopa moaihYi h npouiCHYc. H CHIţH npOUJIA CA»P POOIOACTKO MH npTk-KgA nOCTIAHHK H Tljf BOAtpH KTkCH, HKOÎKI A<> WCTABHUII CIAO KOKOKtHYl HA pgK IIpTk-KgAOB nOCTfAHHK, IIOHTO pAAY ICT EHA A<>A H (ÎOKAOHHA IIpTkKg nOCTIAHHK CIAO Po-m'khihjYi, qkojki \a hmat mhcti h paiaahYi h mhaobahYi. fl 8 tim, JKgnAH Apapo- MHp BHB BIA A^OpHHK BlAMH A«KpO CKMOTpHTH CI, BKOJKI Pptjf AA HI HMAT, HM AAAOy H WCTABHUIi CAM irO, JKgn.lH /^pArOMHp ABOpHHK, CTkC CBOIMg H3HK, HKOJKI Ai ICT CKAO KOKOKlHYl HA pgK IIpTkKgAOK (10CTIAHHK H C’KMOTpHJf TlJ ACIlpH g IţtHO POM’KHIIJJHAOK H KHHP HtCT CKTKOpHy TOPAA, ipi npHAgHHy CI dlH^HIB BOlEOAA HS* BAAlHYl WT SIMAI KaAIUKOI H npHAgHHJf CI H nOHTIHHOI npABHTIAlO JKgnAH /k,p4POMHp BHB BIA A^OpHHK npHBIPJKIHYl K’K SlMAl iHOAAAKCKOI. H HA CTkMpTkT IPO, I1AKH WC-TABHIUI K’K CHHg IMg, JKgnAH IlTkTpg BHB BIA CnATAp, CKC CBOIMg H3HK H CTkC B|-AHKHMH KAITBAMH H CKC CTpAIUHHMH SAnptl|IIHHAIH, KAKO HH’K MITIJfg fi,A HI HMAT PASEt CAM IIpTkBgA flOCTIAHHK AP’KJKATH, WEAAAATH CIAO ^OKOBtHYl Ipl HCTI WTV hhcteYio iro. fl noTOM, no maao BptMi, rocnoAT* Bonw iukh b-kpShht no fflnyHt boiboaa cm rocnoA, mhaoctYa eojkYio rocnoAHHK. îw illix'aHA boat» t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pîrvul postelnicul, fiul lui Vlaicul fost mare armaş şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Ciocovenii partea lui toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi din apă cu morile şi satul cu vecinii şi_ din grădini, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine şi dedină, dobîndite de la străbunicul său. 241 www.dacoromanica.ro Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Alexandru voievod, părintele lui Mihnea voievod, iar sluga domniei mele Pîrvul postelnicul, el a vîndut trei sălaşe de ţigani jupanului Dragomir fost mare vornic pentru 7 000 aspri bani. Iar apoi, în urma răposatului Alexandru voievod, în zilele lui Mihnea voievod, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Miroslav fost mare logofăt, el a avut pîră cu Pîrvul postelnic şi astfel a pîrît jupan Miroslav fost mare logofăt, că au fost acei ţigani ai săi de moştenire şi a luat toţi acei ţigani de la jupan Dragomir fost mare vornic, iar jupan Dragomir vornic, el a luat acest mai sus-spus sat, Ciocovenii, partea lui Pîrvul postelnic, pentru aceşti mai sus-zişi aspri. Iar apoi, sluga domniei mele Pîrvul postelnicul, el a căzut înaintea cinstitului dregător jupan Dragomir fost mare vornic cu mulţi boieri, cu mare rugăciune şi cerere. Şi astfel cerea sluga domniei mele Pîrvul postelnic şi acei boieri toţi, ca să rămînă satul Ciocovenii la mîna lui Pîrvul postelnicul, pentru că a fost dat şi închinat Pîrvul postelnicul satul Româneştii, ca să aibă cinste şi căutare şi milă. Iar întru aceasta, jupan Dragomir fost mare vornic, foarte bine s-a socotit, ca să nu aibă păcate, ci a dat şi a lăsat el însuşi, jupan Dragomir vornicul, cu limba lui, ca să fie satul Ciocovenii la mîna lui Pîrvul postelnicul şi a socotit acei aspri în preţul Româneştilor şi carte n-a făcut atunci, căci i s-a întîmplat lui Mihnea voievod scoaterea din Ţara Românească şi s-a întîmplat şi cinstitului dregător jupan Dragomir fost mare vornic pribegie în Ţara Moldovei. Şi la moartea lui iarăşi a lăsat către fiul lui, jupan Pătru fost mare spătar, cu limba lui şi cu mari blesteme şi cu straşnice oprelişti, ca altul amestec să nu aibă, în afară de însuşi Pîrvul postelnicul, să tină, să stăpînească satul Ciocovenii, căci este moştenirea lui. Iar apoi, după puţină vreme, domnul Dumnezeu iarăşi l-a încredinţat pe Mihnea voievod cu domnia în Ţara Românească. Şi a venit jupan Pătru spătarul în Ţara Românească şi i-a făcut carte domnească Mihnea voievod lui Pîrvul postelnicul, ca să ţină satul Ciocovenii tot, partea lui. Iar cînd a fost acum, în viaţa domniei mele, păgînii tătari, ei au intrat în Ţara Românească, de au făcut mare răutate, robire şi pradă tuturor românilor şi au prădat şi pe sluga domniei mele Pîrvul postelnicul. Şi în acea groază de tătari, s-au pierdut şi cărţile toate de moştenire. Deci, întru aceasta, domnia mea foarte bine am cercetat şi judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea slugii domniei mele lui Pîrvul postelnicul, ca să-i fie toată partea de ocină şi cu vecinii şi cu tot venitul din satul Ciocovenii, să-i fie dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Teodosie vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Chisar mare logofăt. Şi eu, Radul gramatic din Boari, care am scris în oraşul Gherghiţa, în luna lui iulie 18 zile, în anul 7104 <1596>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă Bibi. Acad., MDXXXVII/18. Orig., hîrtie (44,5 x 29), pecete timbrată. Semnătura autografă a domnului scrisă pe marginea stingă a actului. 242 www.dacoromanica.ro 183 1596 (7104) iulie 19, Gherghiţa. t AShaoctYeio eo?kT(k>, Îw fHny.'HA KOfKOAA h POcnoAHH-E KTxCOf 3fA\Af Jîrrppo- KAAJfYfCKOf, CHH8 RfAHKAPO H nptAOEpArO IlfTpJIlKO KOfKOAS. A,AKAT POCnOACTKO A)H cY» nosfrt’fcHY» rocnoACTKA mh ca8p8 pocnoACTKO mh IIp'keSaok nocTfAHHK, chhS BaAHK8aOK EHKIllYf KfAHKH ApMAUl H CEC CHHOKHM, fAHlţfA) (îpHIlSCTHT EoPTk, tAKOJKf A a AV8 fCT CfAO dll'Ep3'EHfl(lYH KliC, CEC KTiCOM JfOT^pOM H CEC KfHfHYf H CEC KO-AfHHtţf, IVT KOAa TfAOpAtAHOK A<> Tp'EAYlll'k Tp^AHUCE H 8 UlHpOK, U>T dJ'Ep3'EHfl|IH A« ctAO /V,8uifi|JH h 8 noAio, a® Xotap 8 X0TA HH? H ACHCCHUJf IIp K-hH H BApE8A Tfjf KY EOAfcpH HA A^HE H HA COpOK H 3^KAfAH fCT CEC HHJfHHAIH A8UIAAVH KAKO HfcCT EHA AAA WTtţ8 Ilp'RK8AWK nOCTfA-HHK ACnpH K*ECH, H"R WCTAA fCT Tfjf xS ACTPH. TaîKf K*E TOM, CASpA POCnOACTKO MH IIpTiKSA nOCTfAHHK, WH AAA fCT H Tfjf xS ACIipH, AAH HAH K*E AH)fK8, PAAY xS ACTPH CpfEpfHH, WH fCT AAA x 3THf 3A HOKlţH H fAHH AlfHPAH 3 A x7 ACnpH, laKOJKf A A M8 fCT A^AVh8 H nOKOHHff K*E KfKH. H nAK A a M8 fCT CA8r$ POCnOACTKO MH IIp'EKSAOK nOCTfAHHKJJ fAHH HHAtA 3A AlţHP^HH no HMf HtPOf, EpAT BofK, CEC AlţHPAHKA CH H CEC A*MM CH, nOHfJKf At8 CgT fM$ CTApt H npAKt KOMATH, npHTfJKATf Af WT POAYTfAlO fA)8. Ah8 EHW C8t AAA H noMHAOKAA nOKOHHAPO 3ah3aHAP8 KOfKOAA no JK8nAH ApAPOAtHp EHK KfA AKOp-HHK CEC TOPO IHA’k A SA AlţHPAHH. H AP'kWAA fPO H CHH8 fM8, M8nAH IlTiTpS EHK KfAHKH CnATAP, WT TOPAA, WT npH A^HH nOKOH IAPO flAH3AHAP8 KOfKOA#, A® npH AEHH Iţlf^EAHA KOfKOAA. TaîKf, CAgPA POCnOACTKO MH IIp'RKSA, WH nOUlfA fCT npfA IţIf$AH KOfKOAA H nAAKAA Cf fCT 3) KpHKOCTYlO H npH30KHUlf fPO no . JKgnAH II-RTpS CnATAp AA CTOfT AHlţS. fi 8 TfM, W8nAH ITrTP8 CnATAP, WH Hf CAVkfT AA CTOfT AH(ţ8 npfA Iţlf^H KOfKOA8, HM MfTAUlf Cf WT 3AK0H H WT AHK'H WT npfA IJIf^AH KOfKOAA H WT npfA K*ECH HfCTHTHJf npAKHTfAlO H WT npfA K^C^ AK®fAJf- H 83fA Mg fCT IIp'KKSA lIOCTfAHHK TOPO MfA^A 3A AlţHPAHH WT >K8nAH JIliTpS CnATAp. H CETKOPHA fPO KHHPA IJIt^AH KOfKOAA 3A WCTAUlf. Ta*f K-EAA fCT HEH-k, K*E JKHKOT’t POCnOACTKO A\H, nOPAHYf TTiTApH, WHH WAf3HAH K*E 3fMAf BaAUlKOf H CETKOpHAH WHH KfAHKH 3A0EACtY|0 H pOEHHYf H nAt-HfHYf H nOJKHJK-EHTf HA K*ECH KAACH H HA MHOPH EOA'kpH H nA’kHHAH fCT H nO CA8p8 POCnOACTKO MH IIp'EKgA nOCTfAHHK H CETKOpHAH fM8 KfAHKA 3A0EACtY|0 H nO*HH{,E-HYf. H K*E TAf Pp03H0 3A TTiTApH, nOPHEH8fUif fM8 KTiC H KHHPH 3A A^A^hS. Ta*f g TfM, POCnOACTKO MH CEM PAfAA^ H C8AHJf no npAKA^ H no 3AK0H H CEC K*ECH MfCTHTHMH npAKHTfAlO POCnOACTKO MH H AAA CEA) POCnOACTKO MH H CETKOpHJfWM H nOHOKHT KHHPA POCnOACTKO A)H EHTH fMg A^A^H^ H K"E W^AE^, fM8 H CHHOKOM H KHtfKOM H np’bKHgMfTOM H WT HlKOPOJKf HfnOKOA’fcBHMO, no pfH POCnOACTKO MH. 243 www.dacoromanica.ro ©ijki h CKfA'bTlAio iioct4ka*x rocnoACTKO mh: 5K8iuh Ikjh kiahkh akophhk h JK$iuh Eucap kiahkh AorwJilT H TiwawcVi KHCTYiap h Hlrpi cnaTap h Pa^yA ko-aihc h GtpoI ctoahhk h IUfpcaH ihxaphhk h xsiiah lipida kia iioctiahhk. Henpas-HHK) KHeap KIAHKH AOPOiJilT. H as, PaAya rpaaiaTHK, ijki io Aiasay 8 Kapoui TiprHi^a Kt Mtcii^a »aYi ef AhHH, TIKSlfiarO rttTOM, Kt A*T xSPA* f Iw dlTxaHA KWiKW^a, mhaoctTa kojkTio roenoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Pîrvul postelnicul, fiul lui Vlaicul fost mare armaş şi cu fiii, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Mîrzeneştii tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu moara, din apa Teleormanului pînă în Grădiştea Grădinei şi în lat, de la Mîrzăneşti pînă în satul Duşeşti şi în cîmp, din hotar în hotar şi cu braniştea, pentru că a cumpărat cinstitul dregător jupan Vlaicul mare armaş, tatăl lui Pîrvul postelnicul acel sat Mîrzăneşti pe dreptele lui averi de la Cîrstina, sora lui Radul voievod, Măjăscu şi de la fiii ei, anume Pravăţ şi Barbul, pentru 19 000 aspri de argint, încă din zilele răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Alixandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, iar sluga domniei mele Pîrvu postelnicul, el a avut pîră cu Pravăţ şi cu Barbul. Şi aşa pîrau ei că nu le-a dat toţi asprii, ci au rămas 6 000 aspri nedaţi de părintele lui Pîrvul postelnicul. Iar la aceasta, răposatul Alexandru voievod a cercetat foarte bine şi a judecat după dreptate şi după lege şi cu dregătorii domniei lui şi a dat atunci lui Pravăţ şi lui Barbul lege 12 boieri, să cerceteze rîndul lor şi să jure: a dat jupan Vlaicul (asprii sau> nu? Şi au adus Pravăţ şi Barbul pe acei 12 boieri la zi şi la soroc. Şi au jurat cu sufletele lor că n-a dat părintele lui Pîrvul postelnicul toţi banii, ci au rămas acei 6 000 aspri. Deci, la aceasta, sluga domniei mele Pîrvul postelnicul, el a dat şi acei 6 000 aspri, însă cu dobîndă mare, pentru 6 000 aspri de argint, el a dat 7 335 bani şi un ţigan de 1 000 aspri, ca să-i fie lui dedină şi linişte în veci. Şi iar să-i fie slugii domniei mele, lui Pîrvul postelnicul, un sălaş de ţigani, anume Neagoe, fratele lui Boe, cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că îîsînt vechi şi drepte averi, stăpînite de părintele lui. Ci a dat şi a miluit răposatul Alixandru voievod pe jupan Dragomir fost mare vornic cu acel sălaş de ţigani. Şi l-a stăpînit el şi fiul lui, jupan Pătru fost mare spătar, de atunci, din zilele răposatului Alixandru voievod, pînă în zilele lui Ştefan voievod. Deci, sluga domniei mele Pîrvul, el a venit înaintea lui Ştefan voievod şi s-a plîns de strîm-bătate şi l-a chemat pe jupan Pătru spătar să stea de faţă. Iar întru aceasta, jupan Pătru spătar, el n-a cutezat să stea de faţă înaintea lui Ştefan voievod, ci s-a lepădat de lege şi din divan dinaintea lui Ştefan voievod şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători şi dinaintea întregii curţi. Şi Pîrvul postelnicul a luat acel sălaş de ţigani de la jupan Pătru spătarul. Şi Ştefan voievod i-a făcut carte de rămas. Astfel, cînd este acum, în viaţa domniei mele, păgînii tătari, ei au intrat în Ţara Românească şi au făcut ei mari răutăţi şi robie şi pradă şi foc la toţi vlahii şi la mulţi boieri şi l-au prădat şi pe sluga domniei mele Pîrvul postel- 244 www.dacoromanica.ro nicul şi i-au făcut lui mult rău şi foc. Şi în acea groază de tătari i s-a pierdut lui totul şi cărţile de moştenire. Deci la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea şi am făcut şi am înnoit cartea domniei mele, ca să-i fie lui dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Teodosie vistier şi Negrea spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Chisar mare logofăt. Şi eu, Radul gramatic, care am însemnat-o în oraşul Gherghiţa în luna iulie 19 zile, cursul anilor în anul 7104 <1596>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1583 (Mitrop. Ţ. Rom., CXLIII/1). Orig., hirtie (44,5 x28,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1741; altă traducere ibidem, ms. 137, f. 324v—325v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 228-230. 184 1596 (7104) iulie 24, Gherghiţa. t AIh^octTk» koîkYii©, Îumhi iHHXaHiVh KOisoAt H rocnoAHHh Bkcoi simm XrpwKhaxTHCKci, chhk BMHKara h nptAOKpara, noKOHHara Iivaxa IlfTpaujKo koikoa chh» hm Gt... wt rocnoAHiu PaAyaa sa xA acnpH H sa iahh kohi,. H npoAM°uit Ttxk ak>A* hski bhuji p-bx* Tai wmhhB sa cko! Aospo ko/iio h Că 3HdHYf KkCMMk MlrYlHUIWM WT KpăCTHH MfcCTW, WT rOpfc H WT A^ăă H WT npbAă rocnoACTBO mh. Giro paAH, AMoXă m8 rocnoACTKO mh Aospisi h că chh8 im8 IlăTpWKă hjki KHUII pbXă, laKWSCf Aa M# ICT-ă WMHHg Kk wxacă HMTv, CHHOKIM CH H KH$KWMk H nptBHgMITWMă HH WT KWrOÎKI HMOKOiVbEYHM'ă, no OPHSMW rocnoACTKa MH. H cYski CRbAiTiaio nocTasabiMă rocnoACTeo mh, noMkTiHHMk npasHTi/iiMk rocnoACTKa mh: scSnană Isană kiahkh abophhkk h scSnană KHcapă kIahkh awrw^fTk h ©iwawcYi kiahkh KHCTYapă h PaAyaa kwmhc h IHipKJHk mxapHHKă h KaawYwnă1 cnaTapk, KgniH IIpfAa kiahkh nocTi/iHHKk. H HcnpaBHHK, Kncapă kiahkh /iwrwţiTa. H iioîki naMasaXă asă, IlkTpg rpaauTHK, Kk Micuţa ioăH KĂ A^hh, kk ctw/»-hh rpaAy ripniiţi, h wt flA4M/i TiKgifii a-bTWMk, sk /rbT xSpA. ţ IwaHi dăHXaHa^ soiKOAk, MHaocTYio eokYiio rocno.ţHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Ioan Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Ioan Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dobre din Costeşti cu fiul său Pătru şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Vîrful Negru, toată partea lui Radul din Roşiia, oricît se va alege de pretutindeni, 245 www.dacoromanica.ro din cîmp şi din apă şi din uscat şi din pădure şi din vatra satului pentru că au cumpărat-o ... fiul său St... de la domnul Radul pentru 4 000 aspri şi pe un cal. Şi au vîndut aceşti oameni care sînt mai sus-zişi acea ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor de prin prejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea le-am dat domnia mea lui Dobre şi cu fiul său Pătru, care sînt mai sus-zişi, ca să le fie ocină de ohabă, lor, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi iată martori aşezăm domnia mea pe cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Theodosie mare vistier şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Caloian 1 spătar, jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar mare logofăt. Şi am scris-o eu, Pătru gramaticul în luna iulie 24 zile în cetatea de scaun Gherghiţa şi de la Adam ani curgători, în anul 7104 <1596). f Ioan Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Safarik, în „Glasnik", Belgrad, IX (1857), p. 243—244. EDIŢII. Trad. DIR, B, 230. 1 în loc de: Negre. 185 1596 (7104) iulie 25, Gherghiţa» t fllHAOCTTw kojkTmo, Îw dlHX1 H nptAOKPdrO IICTpdlIIKO R©lE©Ad. AdBdT P©CI1©ACTB© a\h cTe noRJ/vfeHÎi rocnoACTKd mh CAgrg rocnoACTBd mh H^rotR h EpdT©M ip© Tipri H CHHOEH HM, lAHlţl HM EoPTi A<1CT, I3K0JK1 A* HM C$T WMHhS g CIA© T’KAÎEŞpilJJH, AiAd SrtdTtK, Bdipa AP^roMHpos RiiCd, sapi iahk© KH©BlHY( BdipOM CH 3ddTIB H 3d Hlr©E$ A®Kp©M BOA’k H CHC 83HdHÎI© E’KC’kM Ml-rYraujOM wt wkp’hcthh mict© h wt p©p h hsa©a h wt npiA r©cn©ACTBd mh. Gip© pdAÎ, Ad1 H r©cn©ACTR© mh ca$3h p©cn©ACTsd mh Hir©iB h Bpd-T©M CH rcppi, I3K©** Ad HM CgT B*K WMHHg H RTi W^dB» HM H CHH©BHM HX, EHg-K©M H nptRHŞmTOM HM H HH WT HHK©P©*I Hfll©T’KKH©KfH©, 11© piM P©Cn©ACTRd MH. GlîKI H CEIAITIaYI llOCTdBA'felM r©Cll©ACTK© mh: KSlldH IadN RiAHKH AR©PHHK h «Siid^ KHCdp eiahkh a©p©4»t h 0i©aocYi bhctYhp h Hippi cndTdp h PdAyA K0“ MHC H Grpoi CTOAHHK H IIIipBdH llIXdpHHK H JKglldN lipi A d BlAHKH I1©CTIANHK. HcnpdR-HHK, ÎKdH BlAHKH AK©PHHK. __ H d3 . . .2 1*1 I© Md3dX KTk HdCT©AHH TiprHI^d, M-feCllţd I©aY| Kl A^HH, WT flAdMd TlKSltldPO A-kTOM, E*K AtT x3pA. t îw dlYxdHA KWiKWAd, mYa©ctYi© b©jkYi© pocn©AHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Neagoe şi fratelui 246 www.dacoromanica.ro său Gherghe şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în satul Tîmbureşti, toată partea lui Zlate, tatăl lui Dragomir, oricît 1 va alege şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, de pretutindeni, pentru că au cumpărat-o slugile domniei mele mai sus-zise de la Dragomir, fiul lui Zlate, pentru 7 000 aspri gata. Şi a vîndut Dragomir, fiul lui Zlate, această mai sus-scrisă ocină pentru datoria tatălui său Zlate şi de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele Neagoe şi fratelui său Gherghe, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Theodosie vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare vornic. Şi eu ...2 care am scris-o în scaunul Gherghiţa, luna iulie 25 zile, de la Adam ani curgători, în anul 7104 <1596). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XI/4. Orig., hîrtie (40,5 X 28,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 231. Facs. Ibidem, 489. 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 186 1596 (7104) iulie 29, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Tatului şi lui Moş şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie în Rădovan una funie partea tatălui lor Iovan Popoveanul toată, oricîtă să va alăge de preste tot hotarul şi din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din dealu cu viile şi din vad de moară şi de pretutindinea, pentru că această moşie ce iaste mai sus-scrisă, ia este bătrînă şi dreaptă moşie de moştenire din zile vechi lui Iovan Popoveanul. Şi iar să fie lui Iovan, feciorul Mînei, una funie şi cinci paşi de moşie în satul Radovanul, partea tătîni-său Mînei toată, oricîtă să va alăge de preste tot hotarul şi de pretutindinea, pentru că această moşie ce mai sus s-au zis, ia iar au fost bătrînă şi dreaptă moşie şi de moştenire şi de demult cumpărată, încă din zilele Mircei voevod. După acăia, cînd au fost în zilele domnii mele, iar ceilalţi săteni din sat din Radovan, ei au vîndut părţile lor de moşie sfintei, dumnezăeştii mănăstiri ce să numeşte Coşuna, de lîngă Craiova, iar Tatul şi Moş, feciorii lui Iovan şi iar Iovan, feciorul Mînei, ei nici cum n-au vrut să vînză părţile lor de moşie, ci au lăsat părţile lor de moşie ca să le fie lor moşie de moştenire în veci. Drept aceasta, am dat şi domniia mea Tatului şi lui Moş şi lui Iovan, feciorul Mînei, ca să le fie lor moşie întru moştenire, lor şi feciorilor lor, nepo- 247 www.dacoromanica.ro ţilor şi strenepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească preste porunca domnii mele şi silnicie de către călugări să nu aibă şi nici de către nici un om de acum înainte. Iată şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Ivan vel dvomic şi jupan Chisar vel logofăt şi jupan Theodosie vel vistier şi jupan Negre vel spătar şi jupan Radul vel clucer şi jupan Stroe vel stolnic şi jupan Radul vel comis şi jupan Şerban vel paharnic şi jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Chisar vel logofăt. Şi am scris eu, Stancul, în scaunul cetăţii Tîrgoviştei, în luna lui iulie 29 zile şi de la zidirea lumii curgerea anilor şi de la Adam pînă acum, văleatul 7104 <1596> şi jumătate. Io Mihai voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 122v—123. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 21-22; DIR, B, 231-232. 187 1596 (7104) august, Tîrgovişte. t IHhaoctYio bojkYiio, flÎHjfdHA aoisoAd h rocnoAHH-K b-kcoi siaiah XrpOBAdJfHCKOI, CHHTk BIAHKdPO H npfcACSpdrO Iw II’KTPAUl< KO > KOiBOAd nOKOHHdPO. A,dBdT rocnoACTBO mh cYl A-feHYi rocnoACTBO aih ©npia h chhokiai ipo iah-IţlJKI A<> ICT HAI Eorh, I3K0JKI A<* ICT HAI W1HHŞ 8 CHAO KlulHHIItlH, nOHIJKI ICT KSnHA ©npfc wt Hd OnpHiu e-kc hipob aia sa wmhh8 iahkaa ci xtit hsepat wt ui8ai h wt boa a h wt no ah h wt npis b-hch jfOTdp sa cbt dcnpH potobh. ndKH ICT KgnHA G3npt WT IhjHKd WT CHAO G’KP’KHHHIIJIH HIPOK Aid B’hCdX’ WT nAd-HHH lAHKd HSEipiT WT npHS BlkC JfOTdp. H ndKHJKI KŞnHA ©npfc WT CHHOBIX-.1 ao hai sa whhh8 k-kc sd xdw dcnpH roTOKH. H ndKH ict noKgnHA ©npfc wt Hd Gtobh h wt EorAdH h wt Îwh a iac hai sd whhh8 E’hCdjf, sd Kdi|r dcnpH potobh; H ndKHJKI ICT KgnHA GOnpt WT Hd fiAdcYl H WT fiHUld AIA HAI d• .•1 CIAdAHIIII 8 CHAO...1 ...1 dcnpH POTOBH. TdJKI cYl BHU1I piHlHH AlOAYl, WHH npOAdAH WMHHd HAI WT G3n1 WT HHJfHH/H AOKPO BOA’b H CKC 83HdHYl B’hC’bAI BpdTYlAt H E'hC’kAI AIIpY-QU1HAI WKP-KCTHYh. Gipo pdAY h rocnoACTBo aih aa1 ©npiis h chhobiai ipo h bhohatoai IPO, E3K0JKI Ad ICT HAI WHHH8 H BTi W]fdS8 H WT HHKOPOJKI HOBIHO, no WPHSAIO POCnOACTBd AIH. GlJKI H CB’bA’bTlAYl nOCTdBHA POCnOACTBO AIH K'hC C’KB’bT POCnOACTBd aih: JK8ndH ÎBdH AKOPHHK H JKgndH EHCdp AOPOjţlT H JKŞndH ©IWAOcYl KHCtYbP H JKgniH PdAVrt KAlOMdP H JKSndH Hlppt cndTdp H JKSniH GtPOI CTOAHHK H JKSndH niipEdH niX’dpHHK h JKSndH EpiAd nocTiAHHK. HcnpdBHHK, Kicap eia aopojJsit. UHCdJf dS, EoSAId Altdlld dBPSCT ... ETk CTOA PpdA TpTkPOKHLJII, BTl AfcTO xăpĂ. t Iw dlHJfdHA BWIBWAd, AIHAOCTYlO BOJkYiO POCnOAHHTk. ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie ocină în satul Călineşti, pentru că a cumpărat Oprea de la 248 www.dacoromanica.ro Opriş toată partea lui de ocină, cît se va alege din pădure şi din apă şi din cîmp şi de peste tot hotarul, pentru 212 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea de la Puica din satul Sărăcineşti toată partea lui din munte, cît se va alege de peste tot hotarul. Şi iar a cumpărat Oprea de la fiii ...1, partea lor de ocină toată pentru 1 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea de la Stoian şi de la Bogdan şi de la Ion toată partea lor de ocină, pentru 1 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea de la Vlasie şi de la Vişa toată partea lor de ocină, pentru 2 000 aspri gata. încă a mai cumpărat Oprea de la ... vatră în sat ..-1 pentru ... aspri gata. Deci, aceşti mai sus-zişi oameni au vîndut ocina lor lui Oprea de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor şi tuturor megiaşilor dimprejur. De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea şi fiilor lui şi nepoţilor, ca să le fie ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea tot sfatul domniei mele: jupan Ivan vornic şi jupan Chisar logofăt şi jupan Theodosie vistier şi jupan Radul clucer şi jupan Negrea spătar şi jupan Stroe stolnic şi jupan Şerban paharnic şi jupan Preda postelnic. Ispravnic, Chesar mare logofăt. Am scris eu, Cozma, lima august... în cetatea de scaun Tîrgovişte, în anul 7104 <1596). | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, nr. 13 108 (Colecţia Severeanu). Orig., hîrtie (29 x 21), pecete timbrată, deteriorată. O traducere la Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 369-370. EDIŢII. Trad. DIR, B, 232-233. 1 Loc rupt. 188 <1596) august 6, Tîrgovişte. ţ /HhaoctYio eo>kYk>, Iw fllHjfdHA ROfROAd h rocnoAHHTv r-rcoi 3Iaiai Jfrrppo-BAdJfYHCKOf, CHHlv EfAHKdrO H npfAOEpdPO, nOKOHHdTO IlfTpdllIKO RWfBOAd. hâKdT roc-noACTRo aih cYl noRfdfHTf rocnoACTKO aih CBtTfH AtOHdCTHp rrtdrortliUH Thcauh$, HKOJKf A d TOrd MhAORCK'k Ad ICT npOKAfT Sd THÎ 3d WTflţH f>Kf C$T RTv llHKtH H A<« H/HdT MdCTYlO CTi H>Ad H CTk ăpHia RTv EfKH, dAlHH. Gtro pdAY, A<>A*X H rocnoACTRO aih A<> *ct Toro «UaIA 3<> iţHrdHH d cR-kTfH AtOHdCTH

KOAldTH npdRf H CTdpf H 3d A*A«h8. Gijki h criaitIaYi nocTdRAffAt rocnoACTRO aih: HRdn rIahkh akophhk h wttadH Ktcdp RfAHKH AWrwifcfT h TfWAocYf kia rhctYqp h Hirpi rIa enaTdp H Gtpoi KfA CTOAHHK H PiAYA RfA KWAIHO H IUfPBdH RfA W)fdpHHK H 2K$ndH IIptAd BfA nOC-TfAHHK. HcnpdRHHK, HEdH RfAHKH AKOPHHK. IIhC dS, PdAVA, 8 CTOA Tp’KrOBHLţlf, /H’kcflţd dBrOCT S AKHH, TtKSlţiHAI WT flA 249 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, ca să-i fie un sălaş de ţigani anume Senadin, pentru că a miluit însuşi boierul domniei mele Barbul postelnic cu acest sălaş de ţigani pe sfînta mănăstire, să fie pomană părintelui său şi fratelui său şi jupaniţei sale şi fiilor săi. Iar care om va strica pomana mea, dintre copiii mei, acel om să fie blestemat de cei 318 părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie în veci, amin. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea să fie acest sălaş de ţigani sfintei mănăstiri şi averi drepte şi vechi şi de moştenire. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi Teodosie mare vistier şi Negre mare spătar şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare vornic. Am scris eu, Radul, în cetatea Tîrgovişte luna august 6 zile, curgători de la Adam pînă acum, în anul 7105 <1597>. -j- Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă Arh. St. Buc., S.I. nr. 1 613 (m-rea Tismana). Orig., hîrtie (29,5 X 20), pecete timbrată. Cu o traducere din 1800; altă traducere ibidem, ms. 329, f. 643v. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. Grecianu, Genealogiile, I, 813; DIR, B, 233-234. Facs. Iorga, Ist. rom., V, fig. 54, după p. 300; DIR, B, 490. 189 1596 (7104) august 7, Tîrgovişte. t /HhaoctY» eojkYm, !w IBh^aha koekoaa h Hk etiCoh semae £rrppo- KAAJfHCKOE, CHH*h KEK01i,‘l* A1' HAT POCnOACTKO MH cY» IlOKtAlHYl rOCIlOACTKA MH nOWTEHOM# flpAKHTEAM rOCflOACTKA AHH, K8I1AH3 dlHJfAAIEK KHK K(A KE M M8 (CT> CEAO KEASrTiptHYH /HaHEK K-KCEJf, CkC K-KCtAU JfOTApOMS H WT IlOA» H WT UI8MA H 1VT KO\i H WT nOCKgA», IVT JfOTAp A° JfOTAp. IlOHEJKE cY» CEAO C8T EHAH KHE3H. TaîKE, WT BEAHKH CHpOCTY» H WT HEKOAt, WHH CST CITBOpHAH HHJfHEM WMHH8 llpO-AaAfHH. fi AP8r MiAOK-bKTi HHJfTO HfcCT K8(IHTH CY» WMHH8 H5KE BHUJE (IHCAHA- (I nOMTEHOAH» ElpAKHTEAl© rOCIlOACTBA MH, JKSlMH dlHJfAAM’fe EAH, WH ECT IlOKgnHA CEAO K-kASPEptHYH /HaHEB KECHX, ApOM8, TEpE ECT nOKSflHA WT KpkMlOH H KH8KOM CH KAAHH H WT niEpEAH H WT flHKA H WT ESHfc H WT ©TAH H WT PăAAH H WT IţHTAH H WT A0BP* CEC KpATYHAIl CH H WT IIlEpEAH H WT ©TAH- MIOA H WT HAH TspMECKSA H WT HA APAroAI‘HP H «A ©OpA H WT A^P01”11 H WT Apt rAH H WT H-bPSA /HSpAplOA H WT PAAVA H WT ©™H H WT H WV H*- r»A H WT ©AHqt H WT ©TAHA H P<«AVA H WT /HoApt H WT BaETHH H WT Ke- ahh h WT rp03JB h wt ESirfe h wt non Heaeako H WT PiAVA wt EAHJfAHH h WT ©TAH H WT CdAHMt H WT HtPgA KoCTEK, TEpE ECT A<*a npAEHTEA» POCnOACTKA MH E5KE KHUIE nHCAH xK^E ACnpH POTOBH 8 p»K. H npoAAAH c8t cYk» a»aYh ejke khiue pEjf cY» khuie pemEhh wmhh8 iipakhteam TOCnOACTEA MH, JKŞI1AH8 /HhŢAAMEK EAH, WHH WT HHJfHOMS AOKpo KOAfc H cec shahYe KECEM MEpYhUI«M8 WT KpkCTHTEA» iHECTO. 250 www.dacoromanica.ro fl IlOTOMS, flAKHJKf fl,i HM fCT Il©MTfH©/H8 npAKHTfAtt POCn^A®1’6'1 ittH» >K8ndH$ AlH^AAMfE BAH, «A© K’KASP’KptHYH GtOHKTiK K'KCfJf, CKC KTvCtMS X®T‘1P®A'8 H WT flOAW H IVT W8MA H WT K0A<1 H WT [10CB8Af, WT X®T,,P A® X®T,,P> n®Hf}W cT» «A© fJKf B flHCAH©, WHH IlAKHÎKf C8t BHAH KHfSH- TAÎKf IVT BfAHKH CHpOC-tT» H IVT HEKOAf, IVHH Cf CgT CkTK©pHAH HHJfHfMg WMHHf lip©AAAHHf. fl 8 TfM © Hf IVEpfTOQJf AK8[1AH AIU^AAM-k BAH, IVH fCT (10K8I1HA «A© K'krt8P'kT©HKTiR B'kCfX, CKC BTrffM J(©TAp©M8, Tfpf fCT I1©K8[1HA IVT HA K©HKA H C"KC BTiCHJf BpATÎIAM CH H IVT ÎKfA’fe->K8 CKC B'KCHJf EpATÎIAM CH fp© H IVT GtPAWA H IVT KACHAYf H IVT BPAtYB/H CH fP© H IVT IwH, CKC BpATÎIAM fP© H WT /k,AH T©Ap*K H IVT A8(18a H WT IţHpHfc H IVT Gt©HKA... KA H IVT H(K8aA H IVT K©HMf H WT EAAHKA H IVT H*P©f IţAHKOB H IVT EpkCT’k H IVT BaAAY'A H IVT Paa Ap’M’Hhob tphaicit 3a $-ha>jh, aau Ha haii: ahb(3Ha( Koacta HbroR bv-cajf h BpScTgpYH b-kch h fldKgA YHapi k-kc ...1 noHOKf noKSnHA (ct cagr rocnoACT-sa mh npivKSA acto^it cYh bhuk p'bmiiH ahbish wt Ap*RrHH sa xBjf acnpH, iiohijki jct noKgnHA ca8p rocn©AcTBd aih cYi ahbish lipi npH a^hh fllHXHt boiboas- H npoAaa ict Ap-mw cYi ahbish sa hipok aobpoav boai, ckc SsHdHfi b-bciai AiirYrauioAi h wt rop h wt aoa h ivt npiA rocnoACTKa aih. Girc paAY, AdAOX®'" h rocnoACTBd aih IIp^esa Aoroi|»T, dkohci Aa hai ict 1VHHHS (At B% (VXaB-K H CHHOBOAI H BHOKOAlS H lip'fcB'RSHOMHTOAIg H Hl IVT KOPOJKI «inoKOA-kBHAic, ncpHSAic rocnoACTRa aih. Oi sbo h cbia^tiaYi nocTasa-bx rocnoACTBd aih : AignaH Ibah riahkh akophhk « xSiuh EHcap biahkh Aoro^iT H TsaocYi khctYqp h Hirpi cnaTap h Grpoi ctoa-hhk h PaAya koaihc h Alipeau mxapHHK h lIpiAa iioctiahhk. HcnpasHHK, Ibah bia AROPHHK. Ahcjs, H-fcrgA, Aitcd^a dBrScT T AkHH # rpaAy EtSKgpupH, tikSiphai atT K*k AtkT xSPA* ţ liv YBYxaHA KivlBtvAa, aihao:tYk> kojkYw rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pîrvul logofăt şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Sălătrac ocină, din partea lui Drăghici treizeci de fălci, însă anume: livezile Coasta lui Neagu toate şi Brusturii toţi şi Lacul Mare tot ..A pentru că sluga domniei mele Pîrvul logofăt a cumpărat aceste mai sus-zise livezi de la Drăghici, pentru 2 600 aspri, căci a cumpărat sluga domniei mele aceste livezi încă în zilele lui Mihnea voievod. Şi Drăghici a vîndut aceste livezi de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. 254 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea lui Pîrvul logofăt, ca să-i fie ocină lui de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Tudosie vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Preda postelnic. Ispravnic, Ivan mare vornic. Am scris eu, Neagul, luna august 10 zile, în cetatea Bucureşti, cursul anilor, în anul 7104 <1596>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 586 (Mitrop. Ţ. Rom. CLVII/13). Orig., hîrtie (29,5 X 20,5), pecete timbrată,, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 133, f. 12. EDIŢII. Trad. DIR, B, 235-236. Facs. Ibidem, 491. 1 Loc alb. 192 1596 (7104) august 12. t AIhaoctYio eohîYk», Iw fllHjfdHA boikc>A4 h rocnoAHHTi ktiCoh simai iîrrppo- BAdJfHCKOI, CHH’K BlAHKdPO H np-bAOEpdr©, nOKOHHdPO Iw IllTpdUJKO KOlKOAd. /^dBdT rocnoACTKO mh cYio noBiAiHYi pociioactro mh ca8p8 rocnoACTKO mh d8n8AOK bto-PH nippHHK H CKC CHHOBH IM8, lAHlţHM IMg HOP» npHngCTHT, HKOÎKI Ad HM ICT ClAO IlOHOp-KA^A K-KCfŢ CKC K'KCIMg JfOTdpWM H WT nOAlO H WT UlSMd H WT ROM H WT SP»A 34 BOAÎHHlţH H WT nAdHIHl H WT noCK8A>. DoHIJKI cYlO CIAWB IMI BHIlll lIHCdHO, CKM nOKgnHA rocnoACTKO MH KTvAA CKM BHA EdH 8 CSACTKC flllJflAHHIţH, ClţJCSKC K-K AKHH BOlBOAd, WT H4A fidpE8A WT /k,p-KPOiaHH H WT HAA EdAt WT PoUIHB h WT HAA PdAV* kpatom ch sa xKxA AcnpH roTOKH. H npoAAAH c8t whh wt hhţho AOEP» KOA’b H CKC SHAHYi B'KCIM MlrYlAlHOMg WT no WKpKCTK MkCTOM. H noTom, rocnoACTKO mh ckm noMHAOBdA ne carpa pocnoACTso mh, no dSngA BTOpH MJfdPHHK, CKC B-KC ClAO IWI BHUJI nHCAHO, KipHO CA8WE8 H npABO HTO ICT nocA8*HA pocnoACTBO mh h PAaY kp-kbo npOAYtaHO, mto ict npoAHBAA npfcA roc-nOACTBO MH. Ta>KI rocnoACTKO MH CKM nOMHAOBAA, HKOJKI A4 HM E«A noHlJKl ict noK8nHA d8n8A niŢAp-HHK WT HAA CHH*K din'KAATOB H WT HAA d8H8A WT AAK8 SA xFţ ACnpH SA HOBIţH POTOBH. H naK noK8nHA Agn8A nijfapHHK whhh8 8 ciao 8 dans, a tpitapo a«ao, sapi iahka CI JfTHT H3BPAT WT npiS K'KCIAl JfOTdpWM, WT nOAlO H WT UJ8AU H WT BOAd H WT EPOA SA boaYhhhh h wt BPOA SA BHHOPpdA H wt CHAHijrfe 8 CIAWB H wt noc-b8a«> noHUKi ICT noK8nHA dgnBA nijfapHHK wt haa rp-KEOBiHH wt HIorapha sa xa 4cnpn POTOBH. __ H naK noK8nHA dgngA niyapHHK wmhh8 8 'hpHda, aah pY hhbi, wt haa P-kASka WT HipHAia SA T acnpn POTOBH H SA IAHH KpdRd CKC AtAlKO. H naKHJKi noKsnHA d8n8A nijfapHHK HtKoi aiihpahh no hau Gaab h ckc iahh EPAT HM, no HMI HtKUJ8A H CKC HHPdHKd CH, no HAU ^8MHTpA H CKC A’MMpl HM, 255 www.dacoromanica.ro no hmi Aocpmvi h AS-hpYf h Ahka, noHfit» ict noKgnHA ASittta ncppxHK wt H4A cmm IţlfţgAWK WT Tp-hr ÎKha, WT HM HHK4 H WT H4A MhMI H WT IU AIhX4 34 xlM|r 4cnpH roTOKH. H ndK noKgfiHa Agnita nfX4pHHK iAH4 4i|Hr4HK4 no ha» Ahk4 h ckc «A«a AOI|IHpt no HM{... 1 WT Ha A AÎHX4IO WT lţ'hHIţ'hpfHH 34 $ 4CnpH rOTOBH- H n4K no* KgnHa Agnita MX4PHHK iahh 4tţHr4H no ha» PaAya wt H4A $H2 wt Kophhiih 34 xl acnpH roTOBH. H naK noKgnHa Agnita mx4phhk iahh miaia 34 4iţHr4HH no hmi KHIţHBOH H 2HK4 CH no HMf ApUMHJ H ChC CHHOKH no HMf KYcap H AiMgA h PaAV'4 h AMiupt--2 34 xA$ acnpH roTOBH. H naKHJKf amh BapEga nocTfaHHK, chh'k BfHr-hK wt Tp-hr Tha, ASnttawB nfjfapHHK fAHH 4iţHr4HKg no ha». .1, P4aY fAHH 4(ţHr4H no HAM PhA-k, nOHOKf CgT BHAH TOr 4(ţHr4HH OKI BHUJf pfHfHH AgngAWB MX4p-hhk, tajki, »3fa BapEtta nocTtaHHK wt HaHnptWAf sp-kAif. A noTOM whh ci cDt T4K-aihah, Tfpf fCT AKf noKtinHA Asnga nixapHHK fAHH aiţHraiiKg, no HMf AI-hpYf, wt H4 MhkISa wr Iţ’hHIX'hpfHH sa X acnpH roTOKH. A noTOM, roenoACTKo mh chM noAiHaosaa no cagra rocnoACTKO aih ASnga nfyapHHK CkC Cfao f>KI BHUJf pfMIHH llonop-haga H C-hC B-hCaX WHHHg KOaHKO HM4T CfaOB. H fi|if>Kf nocTasatfAi roenoACTso aih h KaicTK-h: koi rocnoAHH-h x^KfT pas-ApSujhth cY» noAtHAOB4HYf mto noAiHaoB4a rocnoACTBo mh no cagra roenoACTBO aih hki BHUJf nHcaH, Agnita nixapHHK, c-hc Toro cfao, a Tora a<* k8a»t npoKafT h 4H4-6Ym4 CkC IlOAA H C-hC ApHfa B-h AHCTO, AAHH-k h wxaBt CHHOBH Mg H KHOKOAlg H npfiBHOHHTOM IMg H HHX WT KOrOJKAH nOKOAlEHMO, nopfSMO roenoACTso mh. Ghki gEO h cbiahtiah rjocT^BafXOAiiî rocnoACTEo a\H: »8naH Ib^h kiahkh a«wp* hhk h wgnaH KHcap bIahkh awri^T h T^aocYi BHCTYtap ţi Htrpi cnaTap ji Gtpoi CTOAHHK H PaAVA KOaiHC. H nifpS4H nfXapHHK H JKlînaH ilpfAA KIAHKH nocTfaHHK. H HcnpasHHK, c4Ai pm rocnoACTEo aih. H HcnHcax as, 0ho awpwj|mt, Mtciiţa asrgcT kY a^hh h wt Aa4ma a* cia-k xipÂ- t Kw A9hx4ha KWfKWAa, aihaoctYio eoxcYio rOCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Lupul al doilea paharnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Ponorălul tot, cu tot hotarul şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară şi din munte şi de pretutindeni. Pentru că acest sat mai sus-scris l-am cumpărat domnia mea, cînd am fost ban în judeţul Mehedinţi, încă în zilele lui Mihnea voievod, de la Barbul din Drăgoiani şi de la Badea din Roşia şi de la Radul, fratele său, pentru 24 000 aspri gata. Şi au vîndut ei de bună-voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Iar apoi, domnia mea am miluit pe sluga domniei mele, pe Lupul al doilea paharnic, cu tot satul care este mai sus-scris, pentru credincioasă şi 256 www.dacoromanica.ro dreaptă slujbă, pe care a slujit-o domniei mele şi pentru sînge vărsat, pe care l-a vărsat înaintea domniei mele. Deci, domnia mea am miluit, ca să-i fie slugii domniei mele, lui Lupul paharnicul, ocină şi de ohabă, în veci. Şi după aceea, iar a cumpărat Lupul paharnicul ocină în Tîmna, însă a opta parte şi de peste tot hotarul şi din pădure şi din cîmp şi din apă şi din siliştea din sat şi din vadul de moară şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Lupul paharnicul de la fiul lui Lepădat şi de la Lupul din Lacu pentru 3 500 aspri de bani gata. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul ocină în sat în Lacu, însă a treia parte, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară şi din vadul < !> de vie şi din silişte în sat şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Lupul paharnicul de la Gîrboveni din Şovarna pentru 4 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul ocină în Cernaia, însă 13 ogoare, de la Răduca din Cernaia, pentru 300 aspri gata şi pentru o vacă cu lapte. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul nişte ţigani, anume Slav şi cu un frate al lui, anume Neacşul şi cu ţiganca sa, anume Dumitra şi cu fiicele lor, anume Dobriţa şi Mărie şi Anca, pentru că a cumpărat Lupul paharnicul de la fiii lui Şteful din Tîrgu Jiu, de la Nica şi de la lance şi de la Miha, pentru 3 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul o ţigancă, anume Anca şi cu o fiică, anume ...x de la Mihai din Ţînţăreni pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul un ţigan, anume Radul, de la Fi 2 din Cor-neşti pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul un sălaş de ţigani, anume Chiţiboi şi cu ţiganca sa, anume Drăgana şi cu fiii, anume Chisar şi Lupul şi Radul şi fiicele ...2 pentru 4 500 aspri gata. Şi iar a dat Barbul postelnicul, fiul Bengăi din Tîrgul Gilortului lui Lupul paharnicul o ţigancă, anume ...1, pentru un ţigan, anume Rălea, pentru că au fost acest ţigan care s-a scris mai sus al lui Lupul paharnicul, apoi l-a luat Barbul postelnicul dinainte vreme. Iar după aceea, ei s-au tocmit, de a dat Barbul postelnicul acea ţigancă pentru acel ţigan care s-a scris mai sus. Şi iar a cumpărat Lupul paharnicul o ţigancă, anume Mărie, de la Iancul din Ţînţăreni, pentru 600 aspri gata. Iar apoi, domnia mea am miluit pe sluga domniei mele Lupul paharnicul cu satul care este mai sus-zis, Ponorălul şi cu toată ocina, cît a avut satul. Şi încă am pus domnia mea şi blestem: care domn va strica această miluire cu care am miluit domnia mea cu acel sat, pe sluga domniei mele, care s-a scris mai sus, Lupul paharnicul, iar acela să fie blestemat şi anatema cu Iuda şi cu Arie la un loc, să-i judece la un loc şi de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia. Pentru aceea, au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceste ocine şi mori şi ţigani şi vii, care s-au scris mai sus, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele care s-a scris mai sus, lui Lupul paharnicul, ca să-i fie aceste mai sus-numite ocine de dedină şi ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Tudosie vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. 257 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Iano logofătul, luna august 12 zile şi de la Adampînă acum, 7104 <1596). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Chc eoaYhuu(( h cec EHHorpaAV> noHtJKt kt noKoynHA nciTtHHOAi npaEHTfa» rocnoACTga aih HHKa EHCTYtap rec cîao Kopkora, aah wt Ha IJIf$aH h wt Gtahmioa w t EpccK-bptHH a*a ha\ RTicax, Rapt iahka cf XTtT hsepat sa xAH acnpH h wt E'hpEoyatca a^ ch K-hcax, Rapt faHKa ci x”tht HSEpaT sa xa$ acnpH h wt Ha flHAPnaui am tA\8 E-hcax, Rapt tAHKa ct xtht HSEpaT, sa xâp acnpu H wt ©tiuit A(a EM8 Bhcax, Rapt hahka ct xtht HsspaT, si tjr acnpH h wt KptugA a*a f/H8 Bhcay, Rapt faHKa ct jfTHT HsspaT, sa xâ acnpH h wt Eoyvoyp a*a t/H8 Rkcax, Rapt hahka ct jfTHT HSEpaT, sa w acnpH h wt HtKoyaa A*a t/Hg R-kcax, Rapt HAHKa ct X*tht HSEpaT sa tjr acnpH h wt ©npk am t/Hg Bhcax, sapt HAHKa ct xtht hşepat, sa X acnpH h wt fitHTHA-k a*a tAig Khcajf, Rapt hahka ct xtht HSEpaT, sa X acnpH H wt Gtjihhuiop A RApf fAHKA Ct XTHT HSEPAT, SA c" ACnpH H WT îwHtCA A*a tH RkCA^, RApt HAHKA Ct JfTHT HSEpaT, sa c" acnpH h wt HtKoyaa AV" Atca afa tH Rkcajf, Rapt hahka ct xtht hsepat, sa 41 acnpH h wt fi-RA^yat a‘a 258 www.dacoromanica.ro EAIg EtCAX, E4PE HAHKA CE JfTHT H3EP4T, 3a c" acnpH H WT EapBoyA, ChJHg AoyM»-TpoK, wt cea am EMg Etcax, râpe HAHKa ce xtht H3Ep4T, 3a xPi|s acnpH H WT KIora am ea\8 Etcax, kape HAHKa ce xtht H3EpaT, 3a...1 acnpH h wt nptEoyA am eai8 stcax, sapE HAHKa ce xtht H3epat, 3a xâc acnpH h wt IţlE^aHos Gtahee At\ sa xix acnpH h wt AptrtH-fcca am eai8 Etcax, BapE HAHKa ce xtht H3BpaT, sa n acnpH H wt OlEpEaHoy am EA\g Etcax, sapE HAHKa ce xtht H3EpaT, sa x& acnpH. H ELţJEJKE ECTt AAA nOHTEHHOAtS npasHTEAlO HhKA SHCtYdP TEM AIOAYE BHUIE P^X EOAOSH KĂ, aAH SEAMA ACBPH H TAtCTH, BpEAEHH EAHH BOA no y acnpH, MHHoy x6X acnpH. H naK wt fl/lapKo aea eai8 Etcax 3a xs^js h wt eMhksa am eaijj stcax 3a1 xâc acnpH h wt ÎochjJs am eai» Btcax 3a X acnpH^H wt Ă-kTKo am em$ Btcax 3a xax acnpH h wt PkaYeoe am eai8 Btcax sa xay acnpH h wt Ha Boa* am Mtg stea 3a xk acnpH h wt THra am eai$ stcax sa iţg acnpH h wt fiaaHKoya am («S Etcax sa xÂtă acnpH h wt EoyT©» am *ai8 Btcax sa y acnpH h wt ©TtHHCAas aea EMg stcax sa t acnpH h wt Ha EtAAH am eai# jitcax sa xî acnpH h wt A*~ EpoMHp H wt spaT Ero Gtohh am hai stcax sa xRY acnpH h Ha Gtaha» AtLfJEpa HapTEB, am eh stcax sa $Ăt acnpH potosh. Tajke, npYHAET ceao Kopkoba, tepe ce ECTt npoAaBaETt HErost whhhe sa hhxhoa* AOBPO EOAIO H CtC oy3H4H'l'f EtrfcAI AIEPYiaUlOAl WT rop H WT ACA H WT npEA roc-noACTao AIH. Teai paaY, AaA«X0KE oyso CEEA'kTEAYE nOCTa^A'kEAI TOCnOACTR* AIH: JKoynaH /IlHTP'k EHE EEA AsopHHK h HKf Ad HM ESAfT WMHHg H Eli WjfdEg Klk KfKH CKtTfH MOHdCTHp. H MdpTgpYf: JKgfldH IIpikBgA flOCTfAHHK H EdpEgA IlOCTfAHHK WT EpikCfl|IH H WT Tpivr Tha, non Haaaya h IIIfpKS KdTdjf H EatvAHktv dnpoASA h wt ĂobpSh, Ea’k- KSa nOCTfAHHK H WT KomvMfcHH, dllkPTHH H WT $pgMOUIfH, IwH Kt A KdTdJf H WT I\llkHfl|lH, GTdH BdTdJf H WT KOAHEdllIH, GTdH AWPWlfrfT H CHHTv fPO, GTdH PPd-MdTHK H WT IIfUII|lfUMHH, EdpEgA dpMdUI H WT fflstpg, DpOAfc AWPWffrlT H WT MorouidHH, lldnfAd Ghhahia. TfM PMY Ad HM ESAfT TOP MfAtA 3d dlţYrdHH Blk WMHHg H Klk W£dBg CBt- TffH MOHdCTHp. ____ IlHCdJf d3 CdM, GTdH AWrW^fT, MtCflţd dBPgCT 3Y A^HH, Klk AtT x3PA> t în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, troiţă cea de o fiinţă şi nedespărţită în veci, amin. Iată dar eu, robul lui Dumnezeu, jupan Barbul postelnicul şi fiii lui, jupan Danciul şi Hamza postelnici, ca să-i fie un sălaş de ţigani, anume...1 261 www.dacoromanica.ro pentru că a venit jupan Barbul postelnicul şi fiii lui, Danciul şi Hamza postelnici din Tîrgul Gilort, de au dat acel sălaş de ţigani, ca să fie scrişi şi la sfînta mănăstire numită Tismana, în sfîntul pomelnic, tatăl său şi fratele său şi fiii lui. Astfel să fie sfintei mănăstiri în veci ocină şi de ohabă. Şi martori: jupan Pîrvul postelnic şi Barbul postelnic din Bîrseşti Îi din Tîrgul Gilort, popa Vladul şi Şerbu vătahul şi Vlădică aprodul şi din îobrun, Vîlcul postelnicul şi din Copăceni, Mărtin şi din Frumoşei, Ion mare vătah şi din Gîlceşti, Stan vătahul şi din Colibaşi, Stan logofătul şi fiul lui, Stan grămăticul şi din Peşteşani, Barbul armaşul şi din Iazeru, Prodea logofătul şi din Mogoşani, Papela Sindiel. De aceea, să fie acel sălaş de ţigani de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri. Am scris eu însumi, Stan logofătul, luna august 17 zile, în anul 7104 <1596). Arh. St. Buc., S.I., nr. 1584 (m-rea Tismana, LXXXVIII/1). Orig., hîrtie (22 X 31), pecete aplicată, stricată. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 329 f. 642, cu data 7031 august 7. EDIŢII. Trad. DIR, B, 240. Facs. Ibidem, 492. 1 Loc alb. 195 <1596> august 17, Bucureşti. t YHHAOCtYIIO EOIKYIIO, Kw flÎH^HA EOHEOAA H rOCIlOAHHTi R-RCOH SIAIlAl £rr-PpOK/tdX’HCKOW, CHHg KI/1HKITO H nptAOSpirO, flOKOHHHOAlS HfTpdUIKO KOHKOAI- &ABAT rocnoACTRO aih cTto noRiatHYi rocnoACTRO /vh CR-b-rbH, EOîK(CTRH"b AioHaCTHpa wt Bapotu rocnoACTKO aih EskSpiijjY, (aoki kt CR-bTH XPaM hashrath ci Ga-bTaa Ka-TpHHa wt GHHaHciţt, hkoîki Aa ms (ct wmhhS 8 ciao Eoahhthh, wcaMH>Kf A*aa UlfpcaH bihor R-RC-bjf, wt noa h wt iu8m h wt roa h wt c-raaaiijk ciaor H c-rc R-RCtX RIMHHH H WT R-RC JfOAOK WT 110 R-RCbjf JfOTapORt. IlOHOKI CYlO RHUII p-b)f WMHH8 H RIMHHH 3a A^A^O C8t EHAH IUipEAH BIHOR. TaJKl, k-rai c8t ehah hiihîki h h np-bHCAi Rp-bAii, a iKgnan Iriuiko ehr riahkh AROPHHK IlOKgllHA KT CYlO RHUII p-bjf WMHHg H RIMHHH WT HaA DIipEIH EIH paAY HtHO xfxYX sa acnpH potorh wţ cptcpo. H cgT eha npoAaa niipsaH eih cYio rhuk p-bjf wmhhS h rimhhh jkSmhor fgauiico akophhk 3a crohai Aospo koaio. fl a noTOAilttf, JKgnaH Iriuiko ehr akophhk, paAH haiu eokYiio h paaY a8uih pwaYtiaio hai h paAÎ ASUiaX iro, noAtHAORiA ict h Strp-raha CR-bTaa AioHaCTHpa c-rc cYio rhuu p-bjf wmhhS H RIMHHH, CRC R-RC OKI (CT AP^SCIA IIIfpEaH EaHOR, QKOJKI Aa M8 ICT CR^TblO AitonacTHpwAis sa noAioijiHHK h CR-bT-bH hwi^h 3a mnjig. H ict jkSmh Iriuiko EHR R(A ASOPHHK np-RKO CTWaTfAf H KTHTOpS HCnHCITlAlO Ha CR'bT’bH nOAMHHK H Ha CR-bTaa npocKOAiYAYf Hfnp-bCTauo. IIohoki c-rai RHA'ba rocnoACTRO aih h khhpa AShx-H-bR ROlROA CRTROpHAl HI p8lţl KJASripOAIg 31 nOAlHAORIHYl, KIKO (CT [(Ct] nOAIH-AORaa >KgnaH Iriuiko akophhk CR-bTa aiohicthpi c-rc cYi© wmhhi h rimhhh. Giro paAY, aaaoxoais rocnoACTRO aih, c-raii hohorhtY h c-rai strp-rahtY cYio aihaorihYi h CR-bTa AiouacTHpa c-rc cYio KHHra rocnoACTRO aih, izkoki Aa ai» ict WMHH8 H RIMHHH R-RCnOAItHHauYlO RIMHg H WT HHKOrOHCAH H"bnOKOA"bEHAI8> nopH3A«w rocnoACTRO aih. Gok( CRtAÎTiAio nocTaRA-bHAt rocnoACTRO aiih: JKSMh Irih r(ahkh akophhk h »8naH Kucap riahkh awpwiJmt h JKSniH QYwaocYi ria rhctYqp h >K$niH H-brpi r(a 262 www.dacoromanica.ro cruTap h Kgnati Paaya kia koaahc h JK8n.ni Gxpoe bia ctoahhk h IIIipsaH bca m-X’apHHK k JKgnan Ilpc^a kcahkh nocT'AHHK. H HcnpasHHK, Kncap ecahkh AwrwţfT. linca KlpKf/UH iMvrivijifT st rpaAV ESKgpeijJH antei iţa aKrgcT 3Y a^hhh, wt flAAMa a® nnirk T^KSiparo AfcTO x§pi. t îw AlHX’aHa BivfKivAa, aahaoctYio eojkYio, rocnoAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din oraşul domniei mele Bucureşti, unde este sfîntul hram ce se cheamă Sfînta Catrina din Sinai, ca să-i fie ocină în satul Bolintin, însă toată partea lui Şerban banul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de peste toate hotarele. Pentru că această mai sus-zisă ocină şi vecini au fost de moştenire ai lui Şerban banul. Deci, cînd a fost încă înainte vreme, iar jupan Ivaşco fost mare vornic a cumpărat această mai sus-zisă ocină şi vecini de la Şerban banul pentru preţul de 15 600 de aspri gata de argint. Şi a vîndut Şerban banul această mai sus-zisă ocină şi vecini jupanului Ivaşco vornicul de a lui bunăvoie. Iar apoi, jupan Ivaşco fost vornic, pentru numele lui Dumnezeu şi pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui, a miluit şi a întărit sfînta mănăstire cu această mai sus-zisă ocină şi vecini, cu tot ce a ţinut Şerban banul, ca să-i fie sfintei mănăstiri de ajutor şi sfinţilor călugări de hrană. Şi este jupan Ivaşco fost mare vornic întîiul stătător şi ctitor scris în sfîntul pomelnic şi în sfînta proscomidie neîncetat. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Mihnea voievod, făcută la mîinile călugărilor, cum a miluit jupan Ivaşco vornic sfînta mănăstire cu această ocină şi vecini. De aceea, am dat domnia mea, am înnoit şi am întărit această miluire şi sfînta mănăstire cu această carte a domniei mele, ca să-i fie ocina şi vecinii pomenire vecinică şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi jupan Teodosie mare vistier şi jupan Negre mare spătar şi jupan Radul mare comis şi jupan Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Chisar mare logofăt. A scris Cherchelan logofăt în cetatea Bucureşti luna august 17 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor 7102 <1594). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCCXCVII/29. Orig., perg. (27 x 34), pecete timbrată. Data greşită. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 240-241. 196 1596 (7104) august 20, Tirgovişte* t IHhaoctYio eojkYio, Iw AShxaha koiboa h rocnoAHirK raceH scmah «frrpo-. kajxYhckoio, CHHik KfAHKaro h np^ACEparo, noicomiaro IIitp<;ujko koikoa^* AasaT AcTKo aih cYto> noBiAiHYio rocnoACTKO am noimi $p,uţKaHOK wt fipis h c-hc 263: www.dacoromanica.ro CHHOBH/H, MHlţHKI [MHLţHKl] H/H rOCriOAk Bor-li npHIlO^CTHT, BKOKI A<* «8 KT WMHhS 8 BpiK, WT AMd flldâHHOK nOrtOKHHS, WT npts K’kCO/H XOTdpOiH, WT nort» H WT BOA# H WT U18M8 H WT C>A SdHBKi KT EHW noKgnHdH non $p-klţKdH WT flldSHH aYQKOH H WT T8AOP WT Pli^OR, »Kd CH, APS™ flOAOKHHJ, ll|JI>KI WT npH AhHH fflHXH'b soiKOAd, xic denpH potokh. H npoAdii fCT AldgHH aYhkoh H 8Kd CH T^AOPOK HIPOKd WMHH8 WT CBOIO A«KP° BOA» H CKC S3HjHYlO B*kCJ/H /HIPIBUIOM WT WKP’kCT’k /WkCTO H WT lipiA POCIIOACTKO /HH. H IldKkl KT nOKSnHA EdHKO, CHH*k non l&P’klţKdH, Cd/H CH, wmhhs 8 EpiB WT Gtobh WT CMO EpfB, WT AMd Gtohhor, nodOKHH» wt npia k~kcom JfOTdpO/H, WT flO/IIO H WT BOAS H WT U18/V\S H WT CIAdrtHl|JI CMOM, 3d xdCK dCnpH POTOKH. H niKKI KT nOKgnHd EdHKO WT AMd COhMIK KTiCd WT IIoA^A KlHIB, Edpf MHKd CI JfTIT HSEpdT, 3d PÎ denpH POTOBH. H ndKkl_ICT nOKŞHHd EdHKO WT ffl-KHt WT Epic nofHHdi wt n/idio wt no ak* AMoki, Sd jfcK denpH potokh. H npoAdd kt c-kh awaYi h*poki wmhhi, ijki c$t bhuii nHCdHH, wt cboiio AOKPO BO/IIO H C-KC 83HdHYtO KTiCd/H MiriEMIO/H WT WKP’kCTk /HtCTO, WT POP H WT Aoa h wt npiA rocnoACTBd /hh, noHiKi ict ehah ckh wmhhi noK&MiHH ciiirkc hhh WT npH AkHH dlHJfHt EOfBOAd H AP$rH WMHHI WT npH A^HH I|Il+dH BOiBOAd H noPH-KtAH KHHPH, K-kAd KT nopOEHAH fipOKdlTH T8PH« CHHOBH H A^P* H nondA^I IPO H 8 TTiMYiO ICT WCTdA CdM nond «Şp'klţKdH H CHHOBH IrO, EdHKO H PdAVA1. Gipo pdA^, AMojf H rocnoACTBd mh nonis f&p'ktţKdHOK, PdAyd1 h EdHKOB chhti IPO, HKOJKI Ad E8A*T C*kH WMHHI H /WfeCTOKl K*kCH, OKI C8T BHUII nHCdHH, K'k WMHH8 H K’k WJfdK'k, HHM H CHHOKO/H IPO H KH8KO/H H nptBH8MITOM H WT HHK0P05KI HJf HinOT’ktHOBfHHO, no WPH3/H0 POOIOACTKO /HH- Goki h CKtA'bTidYi noCTdK/it;iT rocnoACTBo /hh: «îSiuh IsdH kmhkh akophhk h wsndH Kicdp km Aoro^iT H Hippi km cnjTdp h T8AocY* km khctYhp h PdAVA KM KO/HHC H GtPOB km CTOAHHK H niipEdH KM nfJfdpHHK H 5K8lldH IIpiAd ElAHKH nOC-TMHHK. HcnpJKHHK, JKtSfldH Îk^H BMHKH AKOPHHK. IlHC ÎKdH A0P04HT K’k CTOrt Tp-HTORHipi, MtCIl^d dKrSCT fT A^HH, TlK8>4Jd rttTOM WT flAdMd A° HHH’fe, xSPĂ AtTH. t îw AlHXdHA swiBWAd, /HHaoctYio bojkTio rocnoAHHk. ch denpH potobh H P HHKl WT Hd Hhk8a WT nOdH... <3d> Trt denpH POTOKH. H nJKH flOKgnHrt EdHKO WMHH8 WT Hd r/lOEiUI H Hd E8CTIKHMI, EpdT IPO, <3d> cS dCnpH POTOKH. <între rinduri, scris ulterior, cu altă cerneală:) HoH S /HiyYiaUlH K8M diH8 d^AdT K8 CS^dlTIAl HOdCTpi, C*k I^Yi HWH A°8W n-kpt^H uih PdA8d8> HinoT8d noniH ... uih TOdTi...1 Ydp ndpTfe noniH A8 ^P'kiyiKdH H-d8 ^®CTiî KSdin’kpdT. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Frăţcan din Brebu şi cu fiii, cîţi domnul Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Brebu, jumătate din partea lui Maxin, de peste tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului, pentru că a cumpărat popa Frăţcan de la Maxin diaconul şi de la Tudor din Rîhov, unchiul său, cealaltă jumătate, încă din zilele lui Mihnea voievod pentru 2 200 aspri gata. Şi au vîndut Maxin diaconul şi 264 www.dacoromanica.ro unchiul său Tudor ocina lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi iar a cumpărat Baico, fiul popii Frăţcan, el singur, ocină în Brebu de la Stoian din satul Brebu din partea lui Stoian, jumătate de peste tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului, pentru 1 220 aspri gata. Şi iar a cumpărat Baico din toată partea lui Oancea de la Podul Cheii, oricît se va alege, pentru 110 aspri gata. Şi iar a cumpărat Baico de la Mînea din Brebu poienile din plai de pe două părţi, pentru 520 aspri gata. Şi au vîndut aceşti oameni ocinile lor, care sînt mai sus-scrise, de bună-voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele, pentru că au fost cumpărate aceste ocine, încă unele din zilele lui Mihnea voievod şi alte ocine din zilele lui Ştefan voievod şi a pierdut cărţile, cînd blestemaţii de turci i-au robit fiii şi fiicele şi pe preoteasa lui şi numai a rămas singur popa Frăţcan şi fiii Im, Baico şi Radu x. De aceea, am dat şi domnia mea popii Frăţcan, lui Radul1 şi lui Baico, fiul lui, ca să le fie aceste ocine şi locuri toate, care sînt mai sus-scrise, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chesar mare logofăt şi Negre mare spătar şi Tudosie mare vistier şi Radul măre comis şi Stroia mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Ivan mare vornic. A scris Ivan logofăt în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 20 zile, ani curgători de la Adam pînă acum, 7104 <1596>ani. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. 250 aspri gata şi 3 ogoare de la Ancul din cîmp ...330 aspri gata. Şi iar a cumpărat Baico ocină de la Globeş şi de la Custevici, fratele lui, iiokmihYi rocnoACTKO 'H» ICTk WMHHoy* oy cf/io OypkiţH, noHUKi ier noKoyniM Hhkj khctYbp wt hj aYbkoh Hbiihhui oy pop oyaci ciîkihh ck h njK oy a«a oya» cdkihh ck, oy lIoyT KhShHHiiiHiiop AopH oy IISt Sd dlisoy, sj xdxY dcnpH potobu h wt hj non Htr8A h wt ha non 265 www.dacoromanica.ro A>r4H 8 rop 8}KE CEKEHH 5 34 x4$ 4CnpH rOTOBH H WT H4^Bp4Td\frt H WT H4 Ep4T Ci EM8, GtKMHP H /k,p4r04\HP, 8 rop g>KE CEJKEHH MB 34 x4H 4CnpH H WT H4 Gt4H CEJKEHH kt 34 T 4CnpH H WT H4 Afp4 H WT KP4T Ci EMg, Gt4H H P4T-fc, 8 rop ©y>KE CEJKEHH if 34 x4W 4CnpH. H WT H4 IlkTpS 8 ropjJJKE CEJKEHH H 34 C 4CnpH H WT H4 AH'W'iH H WT EP4T Ct EA\8 $ T»p g>KE CEKEHH 4H 34 4CnpH TOTOKH. H ndK A4 /H8 fCTK Hhkmr KHCTHiapw wmhhov oy cfrto 8 Eph.rkpii{JH wt IIoaw, noHEJKE ect noKoynHA KoyiMHEiiEK P4AKEHH KE 34 "XK* 4CnpH POTOBH H WT H4 PaAoya, CHHk &ptKEK WT EapK4Aoy4'b, AfKE npoA4A^X cYe khiue pehew aioaVe 34 hh^hom A^po koaio h CkC ssh4hYe KixctM MErYrauioM wt rop h wt a*a h wt npfcA rocnoACTKO mh. 3a toe paAY, AM*X h rocnoACTKO mh nowTEHHOMS npasHTErtio rocnoACTKO a\h JKoyniH HHKkK KHCTHiapK», I3K0JKE A<» M8 ECT CTh WHHHE Kk WJ(4K EMg H KHOyKOM H npEEHoywETOAi h hhj( wt Koro3KE oyEO CBEA^TEaTE nOCT4B4'b(M TOCnOACTKO mh: ttoyiMH Îr4H KE4 AKOP-hhk H >Koyn4H EHC4p bea AwrwjjsET h 0ewa»cYe bea khctYhp h PaAya kea komhc h GtPOE kea CTOAHHK H niipEAH KEA ni^pHHK H KoyniH lIpEA4 KlA nOCTEAHHK. HcnpAK-HHK, EHC4P KiA AWrW^fT. _ IlHC 43, EpkHlOH, MtCEm 4BP8CT A4 A^Hkl, WT Eamir şi Dragomir în funia de sus 42 stînjeni pentru 1 050 aspri şi de la Stan 12 stînjeni pentru 300 aspri şi de la Lera şi de la fraţii săi Stan şi Ratea în funia de sus 63 stînjeni pentru 1800 aspri şi de la Pătru în funia de sus 8 stînjeni pentru 200 aspri şi de la Diman şi de la fratele lui în funia de sus 38 stînjeni pentru 900 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie lui Nica vistierul ocină în sat la Brăgăreştii de Cîmpie, pentru că a cumpărat toată partea jupaniţei Rada şi a surorii sale Calea, fiicele jupaniţei Neacşa, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi de pretutindeni, însă 306 stînjeni pentru 11 000 aspri gata şi de la Prodan din Afumaţi 155 stînjeni pentru 4 500 aspri şi de la Vladul din Vlădeni 80 stînjeni pentru 2 000 aspri şi de la Drăghici, fiul Boicăi, 80 stînjeni pentru 2 000 aspri gata şi de la Stan Burciul 100 stînjeni pentru 2 500 aspri gata şi de la Niţa 25 stînjeni pentru 625 aspri gata şi de la Radul, fiul lui Ureche din Carcadulea, toată partea lui, 225 stînjeni, pentru 5 600 aspri gata. 266 www.dacoromanica.ro Deci, au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Nica vistierul, ca să-i fie aceste ocine de ohabă, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Chisar mare logofăt şi Theodosie mare vistier şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Chisar mare logofăt. Am scris eu, Crăciun, în luna august 31 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7104<1596>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1588 (m-rea Căldăruşani, XXXIV/1). Orig., perg. (33 x 55,5), pecete timbrată. Cu o traducere de la începutul sec. XIX. Copie slavă ibidem, ms. 721, f. 697 — 698. Altă traducere la Bibi. Acad., CMIV/162. EDIŢII. Trad. DIR, B, 243. 198 <1596) august 31. Scris-am jup Manta vel ban al Craiovei această carte a mea sfintei mănăstiri de la Coşuna, unde iaste hramul lui sfeatîii Nicolae făcătoriului de minuni, ca să-i fie 2 funii de loc care au cumpărat sfînta mănăstire de la Nicola, feciorul lui Petco şi de la nepotu-său Voinea din Radovan, pentru că au cumpărat sfînta mănăstire această moşie drept 1 400 de aspri gata. Şi au vîndut de a sa bunăvoe şi cu ştirea megiiaşUor. Şi mărturie, anume: Voico şi Lupul pîrcălab i Standul i popa Radul ot Bîrca, pentru că am pus sfintei mănăstiri acdste ce s-au zis mai sus mărturii. încă carte de moştenire nu am să dau sfintei mănăstiri că încă au fost vîndut Nicola mai denainte jupînului Armega banul nişte moşii din Ciutura. Deci am dat aceasta carte Armegăi şi să fie şi această moşie care iaste vîndută sfintei mănăstiri întru această carte. încă au fost venit Nicola şi înaintea mea de au spus cum că au fost vîndut această moşie cu fraţii lui sfintei mănăstiri de bunăvoia lor. Şi eu însumi, jup Manta vel ban şi Oprea vornic din Gabru şi Vlâdin din Creţeşti. Pentru aceasta, am dat această moşie a sfintei mănăstiri, să fie în pace de cătră toţ oamenii, ci să fie sfintei mănăstiri de moştenire în v£ci vacilor, amin. Şi am scris Hamza din Creţeşti, avgust 31 dni [leat nu e]. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 316. Traducere. Datat în legătură cu actul din 5 sept. 1596. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj V, p. 187— 188; DIR, B, 244. 199 <1596> august 31. Scris-am jupan Manta vel ban al Craiovei această carte a mea sfintei mănăstiri de la Coşuna, unde iaste hramul sfîntului Nicolae făcătoriul de minuni, ca să-i fie funie 1 de moşie care au cumpărat-o sfînta mănăstire 267 www.dacoromanica.ro de la Tatul şi de la fraţii Tatului din Radovan, pentru că au fost cumpărat sfînta mănăstire această funie de loc de la Tatul mai denainte. Deci atuncea n-au fost dat asprii toţi, cît au fost preţul, ci au fost dat jumătate. Deci, cînd au fost acuma, el au venit, Tatul cu fraţii lui, de au luat aspri de la sfînta mănăstire, de au plinit cît au fost preţul, 740 de aspri gata. Şi au luat Tatul aceşti aspri dinnaintea a mulţi boiari, anume: Oprea vornic ot Gabru şi Vlad din Creţeşti şi Hamza logofăt şi din Radovan, Nicola şi Pătru şi Iscrul logofăt şi dinnaintea mea au vîndut de bunăvoia lui, ca să fie sfintei mănăstiri moşie în v£cii vacilor, amin. Scris Hamza avgust 31 zile [leat nu e]. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722 f. 316v—317. Traducere. Datat In legătură cu actul din 5 sept. 1396. EDIŢII. DIR, B, 244-245. 200 1596 (7105) (septembrie 1—23), Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Petraşco voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boerului domniei mele jupan Radul biv vd comis şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor satul Bădeştii tot, cu tot hotarul, pentru că este bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină. Iar după aceia, cînd au fost în zilde Mihnei voevod, iar boerul domniei mde jupan Radul comisul au avut pîră cu Dolofanii, anume Dumitru şi Şărbu şi Dragomir, pentru satul Bădeşti. Şi aşa pîra Dumitru şi Şărbu şi Dragomir, cum au fost cumpărat satul Bădeşti de la Badea stolnicul, n-au fost pus zălog. întru aceia, Radul comisul au luat lege, 12 jurători boeri, de au jurat înaintea Mihnd voevod, cum nu este vîndut satul Bădeşti, ci au fost pus zălog pentru 7 000 de aspri şi au întors Radul comisul la mîna lui Dumitru şi lui Şărbu şi lui Dragomir toţi banii 7 000 din divan dinnaintea Mihnei voevod. Şi într-aceia, au dat Mihnea voevod lui Dumitru şi Iui Şărbu şi lui Dragomir lege 24 de boeri, iară ei nicicum n-au vrut a lua lege, ci au rămas de lege dinnaintea Mihnei voevod. Şi de atuncea pînă acum au fost în pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domniei mele, n-au putut a să odihni de Dolofan, ci iară a avut pîră înaintea domniei mele în divan. Şi aşa pîra Dumitru şi Şărban şi Dragomir ca şi mai nainte, cum au fost vîndut satul Bădeşti, n-au fost zălog. Şi întru aceia, domnia mea însumi am dat lui Dumitru şi Şărban şi lui Dragomir lege 24 de boeri şi au jurat înaintea domniei mele. Iar după aceia, din vremea care au jurat Dolofan cu aceşti 24 de boeri, iar Radul comisul au scos o carte a răposatului Alexandru voevod, cum au dat Badea stolnicul 9 000 aspri la mîna jupînesei Neacşei, jupîneasa Stoicăi Lungoci Dolofan. Iar Dumitru şi Şerban şi Dragomir, ei au jurat înaintea Eărintelui arhiemitropolitului chir vlădica Eftimie, cum n-au luat nici un an. Iar după aceia, boerul domniei mele jupan Radul comisul nicicum n-au vrut a să lăsa, ci au luat lege peste lege, 48 de boeri, pre răvaşe domneşti şi i-au adus Radul comisul la zi şi la soroc aceşti 48 de boeri la divanul dommei mele, de au jurat înaintea domniei mele cum nu este vîndut satul Bădeştii, 268 www.dacoromanica.ro ci este pus zălog şi cum au dat Badea stolnicul aceşti 9 000 de aspri în mîna jupînesei Neacşi, jupîneasa Stoicăi Lungociu Dolofan, de au îndreptat şi această carte din zilele lui Alexandru voevod. Şi au rămas Dumitru şi Şerban şi Dragomir de lege înaintea domniei mele cum mai mult amestec să nu aibă cu satul Bădeşti. Pentru aceia, am dat domnia mea boerului domniei mele jupan Radul comisul, ca să-i fie satul Bădeşti de baştină şi ohabnică şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de niminea să nu se clătească, după zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Ivan vel dvornic i jupan Mihalcea banul i Teodos vistierul i Radul clucer i Radul comisul i Negrea spătarul i Stroe stolnicul i Şerban paharnicul i jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Ivan vel dvornic. Şi eu Mihai gramaticul, am scris în scaunul Tîrgovişti, luna ...1 leat 7105 <1597). Bibi. Acad., CMX/107 (Condica m-rii Cîmpulung). Copie după traducere; alte copii la Arh. St. Buc., ms. 204, f. 72 şi 709, f. 478v —479. Luna si zilele după divan. EDIŢII. DIR, B, 245-246. 1 Loc alb. 201 <1596> septembrie 4. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voivod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m£le acestor călugări, anume egumenul popa Macarie de la sfînta mănăstire ce să numeşte Coşuna, ca să fie volnici cu această carte a domnii m61e să stăpînească moşiia de la Radovan, veri de cîţi omeni au închinat şi au datu locuri şi au dat aspri, măcar de ar fi datu aspri jumătate, să nu fie volnici să întoarcă moşiia. Şi să fie volnici călugări cu această carte a domnii mdle, ca să stăpînească moşiia acestor oameni ce s-au zis mai sus, ce au închinat şi au luatu şi aspri. Şi într-altu chipu să nu fie a bîntui şi a opri peste această carte a domnii m61e, încă că acel omu rău va păţii de cătră domni mea. Şi într-altu chipu să nu fie, peste zisa domnii m£le. Şi însumi am zis domniia mea. Septemvrie 4. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 426v—427. Traducere. Datat în legătură cu actul din 5 sept. 1596. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj, V, 188; DIR, B, 246. 202 Scris-am jupan Manta vel ban al mănăstiri ce să numdşte a lui Nicolae, mănăstiri moşie în Radovanul, partea 21 — Documente — România — c. 1026 1596 (7104) septembrie 5. Craiovei -această carte a mea sfintei de lîngă Craiova, ca să-i fie sfintei popei Oprii toată, pentru că o au 269 www.dacoromanica.ro cumpărat sfînta mănăstire de la popa Oprea din Radovan, drept 670 de aspri. Iar după acăia, popa Oprea, el s-au lepădat şi au zis că au luat asprii de la sfînta mănăstire şi iar i-au dat înapoi la sfînta mănăstire. Iar sfînta mănăstire au venit înaintea lui Calotă vel ban înpreună cu popa Oprea. Şi aşa pîrîia popa Oprea cum că au întorsu aceşti aspri, 670, iar îndărăt la sfînta mănăstire. Calotă ce au fost vel ban, el i-au dat lăge popei Oprii să jure cum că au luat asprii şi iar i-au dat la sfînta mănăstire. Iar popa Oprea, el n-au vrut să jure nicicum. Aşijderea au rămas de lăge dinnaintea lui Calotă banul. Deci popa Oprea, el văzînd aşa, ci iar au zis că încă nu va jura, pentru că sînt asprii la mîna lui, ci n-au luat asprii toţi, ci au cerut încă 400 de aspri, preste aceşti aspri, 670. Pentru acăia, sfînta mănăstire i-au dat şi acei 400 de aspri.Deci, popa Oprea, el s-au lăsat şi au dat moşiia să fie a sfintei mănăstiri, însă funie 1 de moşie, de a lui bunăvoe. Şi au făcut sfintei mănăstiri carte Calotă banul şi a domnului Io Mihail voivod. Iar cînd au fost acum, popa Oprea iar s-au lepădat şi au zis că au dat asprii îndărăt sfintei mănăstiri. Pentru aceasta, eu am căutat şi însumi am văzut cartea a lui Calotă biv vel ban şi cartea domnului nostru Io Mihail voievod şi i-am dat cale înainte la domnul nostru. Ci au căzut popa Oprea iar la pace şi cu multă rugăciune la sfînta mănăstire, de s-au împăcat popa Oprea cu sfînta mănăstire. Şi cînd au dat sfînta mănăstire aceşti 400 de aspri dinnaintea popei Mareei şi a popei Gheocăi; deci s-au împăcat dinaintea mea şi dinaintea Oprii vornicul din Gabru. Şi mărturii iaste: popa Mareea şi popa Oprea şi Comino şi Vama va din Craiova şi din Floreşti, Stanciul, de s-au tocmit şi s-au înpăcat de a lor bunăvoe. Şi am dat toată moşiia popei Oprii din Radovan, funie 1, ca să fie a sfintei mănăstiri. Drept acăia, am dat şi eu ca să fie moşie sfintei mănăstiri şi am dat să fie ncclătită în vecii vacilor, amin. Scris, eu, Ion logofăt, septembrie 5 dni, leat 7104 <1596>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 308. Traducere. Anul de la ianuarie: actul confirmă pe acel al lui Calotă ban din 7 februarie 1596. în septembrie 1595 Manta nu era încă ban. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj. VIII, 15— 16; DIR, B, 247. 203 1596 (7105) cu Tatul şi cu fraţii lui, ce scriu mai sus, iar la scaunul domnii mele la Craiova înaintea lui jupan Mantei banul. Şi aşa pîrîia, cum că nu ş-au vîndut partea lor de moşie ce scrie mai sus, nicidecum. într-ac&a, jupan Manta banul au judecat pe dreptate şi pr6 lege lui Dumnezeu şi foarte au adevărat bine cum că au fost luat preţul jumătate şi au rămas de lege dinaintea Mantei banul... 1 <în>tra-ac£ia, Tatul şi cu fraţii lui, ei încă s-au înpăcat cu călugării de la sfînta mănăstire, de au luat toţi banii deplin de la sfînta mănăstire, 740 de aspri gata şi au dat a lor moşie sfinte mănăstiri de a lor bunăvoe. Şi am văzut domniia mea şi cărţile cins noBEAbuYE pociioactea mh ca8ps pociioactea a\h Aabhaob iiocteahhk h %$• IlAHHIţEB EMg iftifrftM H CKC CHHOBH CH HM, EAHlţHM EoPli A ACT, RKOJKE AA HM ECT CEAO H'hU JK8nAH A,tTKOB KAlOHAp H KgnAHHIţf KAAfB, fpf HtCT C8t EHAH IVT HAA KpAWWBfUJH. fl KAAgrfpH HH fAHO MfTbjfM Hf C8T HAIMH. fl nOTOM, KAAjjrfpH Hf BliCXOT-kAn C8t CHHf IVCTAKHTH Cf, H8 83EAH c8t sa-KOH KA EOAtpH, fi,A 3AKAfT H AA WKpHBHT no Tf)( ?Y EOAtpH H A<* g3HAtAfT CfAO H EAATA. fl WHH HHKAKOKE AlOrAH AOHfCHTf HJf HA A^WE H HA COpOK, h8 WCTAAH CgT TOTAA KAAjjrfpH WT 3AKOH H WT npfA nOKOHHATO PaA\fAA BOfBOAA, KAKO no AlHOro AlfTtjf AA Hf HAIAT. fl 8 TfM, AP"E>KAAH CgT CfAO }K8nAH /V,tTKO KAlOHAp H »8nA' HHlţd KAAt CEf AIHpHO. fl nOTOAl, WT BptAlf fîKf EHA HACTAJf nOKOfHArO AaMSaHAPS BOfBOAA rOCnOAAp# KaAUIKOE 3fAIAf, A JKgnAHHl^A KAAt Hf nOKOHTH Cf, H8 nAKHJKf HAiaUlf npf- HVf H npfA rocnoACTBO fA\8 pAAlf TOrO BHUIf pfHfHO CfAO PtHKA ^AEgAOB CEC KAAg-rfpH WT J|EHO$. TAKO CgT EHAH nptuif KAASrfpH KAKO HtCT eYw CfAO PtHKA 3A At-AHHS, Hg eYw HX (CT npfTfCHgA /V,tTKO KAIOVAP, $3fA 8 CHAOCtY» H EfS C8WAEhYe. fl 8 Tfa\, noKotHAro Kah§ahaP8 bo(boaKAf HAC EHBUIf: KHHra nOKOHHO-m8, CTaparo h Acnparo Paavaa BOfBOAA, CEnncaHA nptîKAf k'echX’ KHHrfjf KAA8rfpH H KHHra nOKOfHArO KaAAY'A BOfBOAA, KAKO fCT EHA nOK8nHA cYf BHUIf pfHfHA WHHH8 H Cf-A» PtHKA H EAATA WT A(A$ »8nAHHI^(B KAAfB, f>Kf fCT pfHfHS, >K8nAH GtAHHIOA KOMHC CEC acn, H, AAH A\(CTO H EAATO fKf EHA TOrAA, A WT EptAlf f>Kf C8T nCKg-IIHAH WHHHA, A EHUlf pfHfHH EOAtpH, WHH C8T CETBOpHAH CfrO BHUIf pfHfHO CfAO PtHKA /^AE)JAOK. H KHAW flAHg HAP8 EOfBO.JA KHHTA nOKOfHArO PaA\fAA BOfBOAA KdASrfpA KAKO C)JT WCTAAH KAAgrfpYH WT SAKOHA WT KA EOAtpH. TaKE CHIţf ECT EHW HCTHH-CTBOBAA flAH§IHAP8 BOfBOAA KACO fCT EHA PtHKI 31 AtAYu8 JKgnAHHl^fB KAAfB, f>Kf HtCT EYw WT HAA KpAIOWKEl|lY, A A KEA8rfpYH HH fAHO AUTtjf HtCT H/HJAH. ă nOTOAl nOCAfX, Eli AkHH rocnoACTBO k8-nAHHIţfB EAI8 ASapYfB, AHfnKH JK8nAHflţf KAAfB, BKOXCf A<> HAI fCT CfAO PbHKA /^A-e8aOK CEC KTvC XCTApOAl, WT EAATO H WT nOCJfSAf, B*E W^ACS HAI H CHHOBH CH f. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 30 396. Orig., hîrtie (-15 x 29), pecete timbrată. Cu trei traduceri: din 1793, 1830 şi o copie a celei din urmă. EDIŢII. Trad. DIR, B, 251-252. 1 în acest timp mare vornic era Ivan. 208 1596 (7105) , Tîrgovişte. f ÎHhaoctYio eojkTeio, Iw boeboagrr- ppOBAdJfHCKOE, CHHTi BEAHKdPO H fiptA nosEA'kHYE rocnoACTBd a\h TptSaob eahuea» fiorii AiCT, I3K0JKE Ai Al8 ECT WMHHg 8 < MoMHpAd, AfAd HhCKB H EdpESAOB, CHHH> TYlOWK'KK WT flrtBEtfJH, BTiCdJf, BdpE ErtHKd pdTH WT IIOAIO H WT UJ&Vld H WT BOA<* H WT npES BTiCOAt )( CIE BHU1E pEMEHd WMHHd WT TlOWKd, 6dl|lh fidpE#AOB, ElfJHOKE WT np-fcKAE BpfeiWE 3d xBţ . CliC HHKd H fidpEgA, CHHH I'lOWK'KB ThX^AOK EdH H TodAEpOK BdTdJf WT KpdAIOBd pdAÎ CÎf KHiUE p HfcCT EHA npOAdA Edl|lk H/H TlOWKd CIE BHU1E pEMEHd WMHHg TdTgAOB, HA ECT EHAd IIOCTJBHAd <3"liA0r. TdîKE Bli TOAt, WHH ECT A^HECHA> MH03H AK>aYE AtErYiallIH, £Y A^EPH H CTdpH, Hd HAU: GtJH WT fipiiTHBOElIJH H WT iII'KA'KEI|lH, H-krOE H WT ToElIlH, T8AOP H fiodp&t H WT IIaEUIOH, TtfAOP H APT^HM H WT KpiiEUldHH, GEAlKdH H PdAVrt H WT KpElţEI|lH, TEprHHd H AdHKO> TEpE ECT EHA 3dKAEA CliC HHJf np*A B HdTdJf H ThŢSaOK SdH g KpdAIOBd KdKO HfcCT EHA AOB II0A05KHT 3Tut:r, HA dA TdTŞAOB TOrAd 3J BliC. H WCTdAH CgT TOrAd AEHÎE WT npfcA EdHgAOB OdAEpOK KdTdJf WT Kpd TodAEpOS KdTdJf 3d 3dKAEHdHCTBO, KdKO ECT EHA 3dKAET TdTgA «liC bY KpdAIOBd. H ndt flOKgriH T WMHHg g dlOMHpAd WT GtOQH H WT PdAVrt HHJfHd AEAd 3d dCnpH rOTOBH. H npOAdA^UEE CYh BHUIE pEMEHH AlOAYE HHJfHOAIg A^AOBE 3d WMHHE 3d HHJfHOAIg A° wt wkoao aiecto h wt npEA rocnoACTBd a»h- 277 www.dacoromanica.ro Gfro paAT, am®X h nocnoACTKO mh T-tijaor, raKoîKf a<> <«8 kt ivmhhş, AtA'fHS H n^KH^MCTOAl fMg H IVT HHKOrOÎKI Ht- noKCrttGHivvy, nopH3Mg rocnoACTKa mh. Gixi h K8naH> fl#Mhtp# b(a AsopHHK1 h îKSnJH TiWAocYf rca aotojJkt h Hcrpf cnaTap h flHAPOHYf bhctYbp h 6tp»i npMA b(a noc-TlAHHK. HcnpaBHHK, T{WA«CYf EIA AOrOjJltT. aopo^Jt HcnHcajf kti hjctoahh rpaAY 8 Tp-kroKHUif» Mtctu,a... KliAa Kt EHA [lA'tîHHT H nOpOGHA 3«MAf fiAaiUKOO H WT K-kAa C*K3AaX BoPTi npfA. t Iw -llTx'aHA rw< tKivAa, mhaoctY» goîkTkj pocnoAHH^>. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod <şi domn a toată> ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, , cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în lui Tihul banul şi a lui Toader vătahul din Craiova pentru această mai vătahul şi a lui Tihul banul în Craiova că < Ghiuoca, tatăl lui Nica şi al) lui Barbul n-a pus zălog, ci ocină în Mocirla de la Stoian şi de la Radul toată partea lor de 2e CT9AHHK H HIlpElH IHXIPHHK H JKSlUH IIpiAl KIAHKH IlOfTfAHHK. ToH nOKfcA» KATkăHMHCTKO MH, 2 A<* «tCT, npf3 nOKlAtHYl KAT^H-•MHCTKd MH. OhC AVbCllţd CinTIMKpYi KH AKHH, K'k AbT x3pi. f Efthemie, din mila lui Dumnezeu, smeritul mitropolit a toată ţara Ungrovlahiei. f Am scris vlădicia mea această carte a vlădiciei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Glăvăciog, unde este hramul sfintei blagoveştenii a născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie din sat din Comoşteni şi din Sadova a patra parte şi Frumuşeii toţi, de peste tot hotarul şi şase sălaşe de ţigani. Pentru că egumenul de la sfînta mănăstire care este mai sus-zisă a avut pîră înaintea domnului şi înaintea vlădiciei mele cu jupaniţa Stanca, jupaniţa 279 www.dacoromanica.ro lui Danciul vornicul şi cu David postelnicul pentru acele sate şi ţigani, care sînt mai sus-scrişi, care sînt părţile jupaniţei Marga. Iar pe urmă, ei s-au întocmit de a lor bunăvoie dinaintea domnului voievod şi dinaintea vlădiciei mele şi dinaintea tuturor dregătorilor domnului din divanul domnului, ca să-i fie ohabă sfintei mănăstiri din Glăvăciog aceste mai sus-zise sate. Şi care dintre ei de acum înainte va ridica pîră sau dintre boieri sau dintre călugări se va ridica asupra boierilor ca să ia şi alte sate, să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să fie afurisit de Dumnezeu şi de vlădicia mea. Iată şi martori s-au pus: jupan Dumitru mare vornic 1 şi jupan Theo-dosie mare logofăt şi jupan Andronie vistier şi Radul comis şi 2 stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Aceasta poruncesc vlădicia mea, 2 să nu fie, peste porunca vlădiciei mele. Scris în luna septembrie 28 zile, în anul 7105 <1596). Arh. St. Buc., S.I., nr. 1592 (m-rea Glavacioc, XXIX/5). Orig., hîrtie (29,5 X 20,5), pecete timbrată.. Cu o traducere din 1848; alte traduceri: ibidem, ms. 223, f. 117; Bibi. Acad. CMXI/155. EDIŢII. Trad. Grecianu, Genealogiile, II, 310; DIR, B, 253. Facs. Ibidem, 494. 1 în acest timp mare vornic era Ivan. 2 Loc rupt. 210 <1596 octombrie — 1599 septembrie) 3. /MhaoctYio eojkYio, îw /Uhx’aha boeboa h rocnoAHH'h. ^,arat rocnoACTEO aah cit nostAEHÎE rocnoACTKO a\h cstTOAig aiohacthp paapoaEaiapw RYEpuu, HAtJKE ect XPAA» BOKEAEhYE nptMHCTÎA KATvAHMHllt, QKOKE A^ HAi ECT CEAO IIoEHApH H CE AC K’hniilI^iHEHTH. 3aHEKE ECT HAItAA nptHÎE CKtTAA AltCHACTHp PAArOAEAiAPO UlEpUli CEC CBtTAA AiOHACTHp rAArOAEA\APO M3Ep fipEA PCCflOACTBA A1H pAAH TE)f K CEAE E5KE C8T RHIliE ptMEHH H nptlUE CE KAAgPEpH IVT TE)f CRtTH AltOH ACTHp 3A AHl|,E ElpEA POC- noACTsi mh. Tahu, pocnoACTAO am paeaaţ h cşahX no npAEA$ h no 3akoh h ivspt- TAA CAM rocnoACTKO A\H KAKO C8T TEJf AKf CEAE HJKE C$T EHUIE ptMEKH, CEAO IloE-HApYH H CEAO Ktn'hlţAHEHYH, A4P9BAHE WT HHH CTApH POCnOAApH WT npEH K8A*T K$nH0 TEX CstTUX MOHACTHp HI TEX AK* CEAE KAKO C$T EE1AH A^POEAHE IVT HHH CTApH POCnOAAPH. Ta- kojkae h pocnoACTB© aih c8a«X h oyTOKAiHX» iakojke aa b8A*t hm EUiUnt. Hhiko AA HECT, no pEM POCnOACTKA AM. , 0eoaocYe eeahkYh AlVPWijSET. IlHC AitCEU,A ...1 F A^HH. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Vierăş, unde este hramul vovidenia preacuratei stăpîne, ca să-i fie satul Poenarii şi satul Căpă-ţînenii. Pentru că a avut pîră sfînta mănăstire numită Vierăş cu sfînta mănăs- 280 www.dacoromanica.ro tire numită Iazer înaintea domniei mele, pentru aceste 2 sate ce sînt mai sus-spuse şi s-au pîrît călugării de la aceste sfinte mănăstiri de faţă înaintea domniei mele. Astfel domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am aflat domnia mea că aceste două sate mai sus-spuse, satul Poenarii şi satul Căpăţînenii, sînt dăruite de alţi domni bătrîni de mai înainte vreme la amîndouă sfintele mănăstiri, ca să le fie de hrană. Astfel şi domnia mea am întocmit şi am dat aceste amîndouă sate, ce sînt mai sus-spuse, satul Poenarii şi satul Căpăţînenii, ca să le fie la amîn-două aceste sfinte mănăstiri, ce sînt mai sus-spuse, Vierăş şi Iazer, să fie împreună aceste sfinte mănăstiri la aceste două sate, cum au fost şi dăruite de alţi domni bătrîni. De asemeni şi domnia mea am judecat şi întocmit, ca să le fie împreună. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. ^Ispravnic), Theodosie mare logofăt. Scris luna... 1 3 zile. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 150. Copie. Traduceri ibidem, ms. 349, f. 111 şi S.I., nr. 1625 (m-rea Vieroş, II/2). Datat după domn şi după marele logofăt. 1 Loc alb. 211 1597 (7105) ianuarie 11. t AIhaoctYn eo>kY», Îw fllHjfJHA boeboaa h rocnoAHH-K b*kcoh semae Jîrrppo-baa^Yhckoh, chhs KCAHKaaro h nptAOEpaaro IIiTpauiKo boeboaa. /^abat rocnoACTBO mh cY» noKfAtHYf rocnoACTKa mh ASk-kr h chhobh em8, eahi^hm fior-K B-KSAacT, QKOKE A<* Mg KT IVMHHg 8 CEAO ©ATkHH A*A TcprCB PaTEB, aAH A*A EMg ElkCaf WT nOA» H WT UlgAM H WT BOAS H nOCKg V.fX’- IIOHEJKE npYHA'T Tfprf PATEE np(A rocnoACTKa aih tepe ci ict noEpaTHA c'kc Ttprt A8K*kb h noAapoKaa ce kt Ttprt Patee no Tfprt AsktiR c'kc cYh bhuie pemeha wmhh$, a Ttprt A,8k'kb, a wh ra kt noAapoKaa c'kc eahh aoep*k koh h c'kc t acnpn potobh h c'kc irkKOE kpeshE sa A$-aam-k. H nocpaTHA ce cgT h noAaposaA ct kt sa hh^hem AOEpa boa» h c'kc sha[a]-hYe BiictAn MErYiauioM h wt rop h wt aoa h wt np^A rocnoACTBa mh. H naK noKgnny ^,$ka g ceao Oat^hh a*a Hek$aeb h cectpjm ch, chhh K'Kp-CTES CTpOHCEB, aAH AtA HM B'KCAJf sa (AM acnpH rOTOBH, BapE EAHKa CE JfTET HSEpaT WT nOCBSAE, nOHEJKE npOAAA ECT CHHH K*KpCTEE GTpOBCEB cYia BHUIE pEMEHa WHHH$ WT HH^HOAtg AOEpg BOA'k H C'KC 3Ha[a]hYE K’KC’kAt MECftaUlOM WT WKp'KCT'K M^CTO H wt np~kA rocnoACTEa mh. Gsro pjaY, aaa°X rocnoACTso mh ^gK'KB h chh$ Ero TaprE» hkojke a<* m8 ect WHHH$ H B'K WJfaES H CHHOBH HM H KH8KOM H np‘kBH$HETOM H HH WT KOfOJKE HEnO-KOA’kEHMO, nopHSAio rocnoACTjra mh. Geîke h cB'kA'bTEAH nocTaBA» rocnoACTBa mh: JKgnaH...1 beahkh ab^phhk h wgniH ©ewaocYe beahkh awpw$et h HErpE bea cnaTap h Paa^a komhc h GtohkhM REA BHCtYqP H GTpOE CTOAHHK H UlEpEAH nEJfApHHK H JKSnJH IIpEA* BEAHKH nOCTEA-HHK. H HCnpASHHK, GewaocYe BEA AWrW^ET. IIhc Hectwp, M-fecEiţa pehapYe âî A^hh, B'K a^t wt Aaaau x3pE. t Iw dlH^aHA bwebwaa, mhaoctY» eojkY» rocnoAHHk. ©ewaocYe bea Awrw+ET 281 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Duca şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul Olteni, partea lui Gherghe a lui Ratea, însă toată partea lui din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni. Pentru că a venit Gherghe al lui Ratea înaintea domniei mele, de s-a înfrăţit cu Gherghe al Du-căi şi a dăruit Gherghe al lui Ratea pe Gherghe al lui Duca cu această ocină mai sus-zisă, iar Gherghe al lui Duca, el l-a dăruit cu un cal bun şi cu 300 aspri gata şi cu nişte crezne de dulamâ. Şi s-au înfrăţit şi s-au dăruit de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Şi iar a cumpărat Duca în satul Olteni partea lui Necula şi a surorilor sale, fiii lui Cîrstea al Stroiasăi, însă toată partea lor pentru 950 aspri gata, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că au vîndut fiii lui Cîrstea al Stroiasăi această ocină mai sus-zisă de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Duca şi fiului său Gherghe, ca să le fie ocină de ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan ...1 mare vornic şi jupan Theo-dosie mare logofăt şi Negre mare spătar şi Radul comis şi Stoichiţa mare vistier şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. A scris Nestor, luna ianuarie 11 zile, în anul de la Adam 7105 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Theodosie mare logofăt Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 593 (Ep. Rimnic, XXXIV/19). Orig., hirtie (31,5 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Tocilescu, Doc. ist., II. 181; DIB, B, 254-255. Facs.' Ibidem, 495. 1 Loc alb. 212 1597 (7105) ianuarie 11, Tîrgovişte. t fllHAbCTλ bohO'ho, Îw /UHŢaHA KOfKOAa H rocnoAHMk ktiCow sfMAf Xrrppo-BAdJfYHCKOf, CHMTi KldHKdFO H nptAOBpdrb IllTpdlUKb K0IK0A8- AaK<,T rOCflOACTKO MH cY» noBiA-kHYto rocnoACTKi mh fllMŢaioR «giuţ-k wt sopivui Tpuiiwp h c-kc chhobh CH, fAHIţf BorTk AdCT, HKOJKI Aa Mg ICT WMHHg $ lIonfl|IH, A*A »id8A*K H P'kSIfkK H GTdHbK B-kCa, KjpH (AHK1 Cf JfTlT HSBpdT WT flOdW H WT UJ$M H WT KOA H WT e»x M WT noCKSAf h A*a hm sa BpoA wt K0AÎ*wlt8> noMJKi » ict iiokB.iha /Hh-Xa» K$nm WT HiA dagA'k h wt P-kSiVk h wt Gt t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihaiu negustorul din oraşul Tîrşor şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Popeşti, toată partea lui Laudea şi a lui Răuţă şi a lui Stan, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni şi partea lor din vadul de moară, pentru că a cumpărat Mihaiu negustorul, de la Laudea şi de la Răuţă şi de la Stan pentru 1 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu negustorul ocină în Popeşti, toată partea lui Manea, de pretutindeni şi cu vad de moară şi din sat de la Manea pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihaiu negustorul toată partea lui Stănilă şi a fiului său Stoica, pentru 2 000 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi vînzători de bunăvoia lor cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Mihaiu negustorul, ca să-i fie ocină şi ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor săi şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus: jupan Ivan mare vornic şi jupan Thudosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şărban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Thudosie mare logofăt. Am scris eu, Gherghe, luna ianuarie 11 zile în cetatea de scaun Tîr-govişte şi curgător în anul 7105 <1597>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Theodosie mare logofăt Bibi. Acad., CCCX/14. Orig., hîrtie (30,5 X 20,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 255-256. Facs. Ibidem, 496. 213 <1597 ianuarie 11 — 1599 august 4>. oiKc>A‘i H rocfioAHHii ktwCoh SIMM £rrppo-KMXYhCKOC, CHHTs fUrtHKiTO H nOKOHHdr® îw IllTpK8nM Eoi"k A <»8 ICT K-kC CIrtO IIYiaTPil H CEC K-kCOM PTJPO/H WT flOitlO H WT IU8M npdBHTtdio rocnoACTBd mh bhuii pmm8 wt HdA b'kchx’ MfrYrdiuYH wt ctdo cijkjhh yo, MHH dcnpn xAxTP- fldH Ad CI 3HdfT WT KOrO KOdHlţH CttKIHH: WT Ed^Ht, < ... CttKIHH BK, dCnpH> Jfg H WT A>Pdro<"HP CKC BfdTÎIM CH Kli3JH H IISA^Pf CIJK1NH Md, dC-npH xBXpd... HW KgMIOd CHC EpdT irO, EoHHt, CfMUHH dH,_dCnpH xdpM H WT EddAVd CI5KIHH KE> < denpH Xâ> - • H E'KddH CfJKIHH hV, dcnpH ifdt H WT T ... CIJKI-HH S, dcnpn pn H WT EddAVd • •• H dldH-k Ci»IHH 3, dCnpH CY , dcnpH Tiţ... eoîkYio, Iw BOKOAd h rocnoAHH-k. ^dE>dT rocnoACTso mh cYw noR-kA(HÎH rocnoACTBd mh oK8>ndHfiţH H-kru akophhm^cj 1I1htp(e, bkojki Ad KT BOdd CKC cYw KHHrg rOCnOACTRd MH, Ad APfîKHT A‘dO dSHTpiKH AK«P~ HHKgd g CtdO rKEIOKAH EpOA, nOHIJKI HX kt Add H dÎHTp-k AKOPHHK H nOBpdTHdd KT HtgndH fllHTP'k ASOPNHK no JKSndHHlţd H^rd no EliC HHrOKOdl KOMdTH, ddH Ad APIOKHT H dl^HrJHYH, nOHIHCI rj OM add rOCnOACTEO MH, KdKO HX Add H fl/lHTp-fc AKOpHHK H nddTHd (CT H ASWHOKfnYf *. TfeM pdAY H HHXTOHCI Ad hi CdffclT nOCgCHTH BJHTOBVTH HdH 3jnp"fcTHTH, nO pfq rocnoACTBd d\H, (p( Toro MkdOBfKTi 3dO KIT niTHT WT K*K rOCnOACTEd MH. Hhjko Ad H-kCT, no pm rocnoACTBd mh. H HCnpdEHHK, CdM plM TOCnOACTEd MH- JIhcj <6^>pw\ dvkctiţd........ST . Ad, . H«BtHle" („şi a plătit ... datoria") adaos pe margine. 215 1597 (7105) ianuarie 17, Tîrgovişte. t dflHAOC TUK EOJKi'f», îw iHHJfdHA BOfROAd H rOCnOAHHTi BTiCOlO 3fA\At ^SmppO-BAdJfYHCKOlO, CHHg BtAHKdPO H AOBpdrO IIlTpdUJK© BOfBOAd- A')K')T rocnoACTBO MH cTf noBf/vbHÎf rocnoACTKO mh EOA-kpHHg rocnoACTBO mh EdpBgA KAKMdp h cec chhobh CH fA\8, f/tHIŞfîKf Boi”E A CHH» AfHKtÎAOK H WT AI’EPTHHi H IVT E*ECrX EpdTYfM CH, dAH CHHH AH/HfK H A*A /HdTlpfB CH HtrSHTfB B*ECd H 3d AtA^HS H nOKynAfHYf Sd xitifi denpH H 3d § 3d UBlţH CEC MAtKO H Sd I KOHH H 3d HY BOAOKH. H ndKH nOKSnH BdpEgA KAlOMdp WMHH$ 8 R’EA'fcHH WT HdH«A H WT np*EEd-MfAd fiOHKHIţd, A*A HM B*ECd, 3d x3 dCnpH. H ndKH no.<8nH BdpEgA kawmp wkhhS g Top AP’kr<’HH^H wt KHpH2h BHiuf a»aYi hmihhth nHcdnn wt cbojms A«Kpo 2a2 CEC gSHdnYt BECf.M AUrYHUJOM H WT npfA rOCnOACTBd A\H. Gfro pdAY, A*A<>X rocnoACTBO MH EdpsgA KAiendp, HKOîKf Ad hm ict wmhh» CfAO AP’Krol3HlH B-E WJfdEg (MS H CHHOBOM f/Hg H KHOKOMg H np-fcBHOWHTOMg H H( WT KOrOJKE HfnOKOA-fcEHMO, no pfM TOCnOACTBJ MH. Gf Seo h cBfAfTfAi nocTdBAf rocnoACTBd mh: KgndH Ibah b(ahkh akophhk h wgndn TgA^cYf bfa AwrwiJuT h Gtohka bhctYhp h Gtpoj ctoahhk h Hfrpf cndTdp H PdAVA KOMHC H IIIfpEdH n()fdpHHK 1} KgnjH HpfAd BfAHKH nOCTfAHHK. HcnpdKHHK, TtJAOCYf BfA AWPWjJUT. H d3, HfcrgA actojJut, HcnHCdjfOM g ctoa rpdAV Tp’EroBHifif Altcfiţd rfndpYai 3Y AtHH, B-E AtT x3pf. f îw dlYxdHA BWfswAd, aihaoctYio eojkY» rocnoAHHE. Iw Mhxma boa’e 22 « Documente — România — c. 1026 285 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Barbul clucerul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul anume Drăgoianii tot, cu tot hotarul. Pentru că satul Drăgoianii a fost de moştenire al lui Stan şi al lui Radul, fiul lui Diicul şi al tuturor fraţilor lor. Deci a cumpărat boierul domniei mele Barbul clucerul satul Drăgoianii de la Stan şi de la Radul, fiul lui Diicul şi de la Mărtin şi de la toţi fraţii săi, însă fiii lui Dima şi partea mamei lor Neguita, toată şi de moştenire şi cumpărătură pentru 28 000 aspri şi pentru 60 de oi cu lapte şi pentru 5 cai şi pentru 18 boi. Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Vădeni de la Nanul şi de la vara sa primară Voichiţa, toată partea lor, pentru 7000 aspri. Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Drăgoianii de Sus de la Chiricoae din Tîrgu Jiu, toată partea ei, pentru 6 000 aspri. Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Pişteşti de la Pătru, toată partea lui şi cu via, pentru 4 000 aspri. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni mai sus-scrişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea lui Barbu clucerul, ca să-i fie ocină satul Drăgoianii de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Stroe stolnic şi Negre spătar şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Tudosie mare logofăt. Şi eu, Neagul logofătul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte luna ianuarie 17 zile, în anul 7105 <1597). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă pHlţ“ Sd AII dCnpH POTOKH. H ndK nOKIjnH WT HdA ©TdH nO-AOBHHd Sd ^SdAMI s nHCK-k Sd K dCnpH POTOKH. H ndK nOKSnH WT HdA D-kTPS *AH» hhk Sd st dcnpH potobh. H ndK noK»nH wt ILtdAyA, chh8 iBdHOK, k norodHt Sd awsYi sd F dcnpH potoeh. H ndK noKgnH wt Hd GOnpHiu h wt Hd îsdH iahh hhk & GlAHiJIt Sd F dcnpH. H ndK nOKŞnH WT HdA T8a©P> CHH8 GTdHOK, IAHd $dAMIJ$ Adsupc sd ăîk acnpH potobh. H ndK noKSnH wt Hd Altjuid GOmodiB iahh^ hhk Sd ka dcnpH potobh. H n'K no«8nH wt Hd ITkTp8 iahh hhk 8 IţHPdHSd sj k"a dcnpH po-TOKH. H ndK nOKgnH WT HdA UpTiMIOH, CHH8 H’kPOAlHP’fcCIK, IAHH HHK 8 nHCKTv Sd F dcn;H potobh. H ndK noK8nH wt Hd UJipEdH AAdrAiB noAOKHHd sd 3d F dcnpH POTOBH. H ndK nOK8nH WT HdA GTOHKd G-kpE8AWB IAHd i(SdAMI 8 HK-hH-kC-h sd S dcnpH potobh. H ndK noK8nH wt HdA T8A®P> chh8 GTdHOK, i i|sdAm 8 Gikti-T8P"k sd î dcn;H potobj. H ndK wt Hd Gtjh noAOKHHd Sd iJsdAMl 8 Uhcice 3j “k dcnpH POTOBH. H ndK WT HdA AP'hr0W H WT GTOHKd BddHKgdOK H WT Hd GTdHMIOA H WT Xp'kC F ifrkAHH H nOA H IAHd MIAR^PTl Hd A3-kr8pd WT A*rtd GTdH Xp-kCOK Sd pÎHS dtnpH pdAÎ KHp Ml8. H ndK WT HdA GTOHKd G-hpEgAOK IAHd ifldAMI H nOA' 3d MS dcnpH. H ndK WT Xp’kC H WT Ap-kPOlO H WT /^pdPOAlHp H GTOHKd JÎAdHKS-AOK F CIAdAHipl 8 BipHCAliEUIJH, IAHd WT A*d PdAVdOK, CHH"k K’k3dHOB, d APS™ wt aia KpikCTiK P’M,8HK8awe Sd n0 dcnpH, pdAY ehpoki hai. H n k wt ©npHiu IAHd AHBdA8 8 $OdAMIU Sd Ml dcnpH. H ndK Ai M8 ICT F norOdHI Sd awsTi 8 El-pHCAlkBilIlH WT A*a E8KUJIK WT RbeSHIJH nOHOKI IO ICT nAdTHA CA8rd POCnOACTKd' AIH EHp8A E8KUJIK 8 IAHH A-kT, Ipl ICT A;* X^* dcnpH rOTOBH. H ndK WT ©npHUJ H WT Hd CHH8 CIO GTCHKd IAHH HHK Sd ÎT dCnpH. H ndK WT Hd GTdHMIOA, CHHTi. GTdHK-kB, IAHH HHK Hd A3tM!IU SJ F dcnpH. H ndK WT HdA GTdH X8X8AIK IAHH nopoH sd awsYi 3d Ăs dcnpH potcbh. H ndK iA«d KHHCppdA c-kc F nopodHi wt GOnpt, CHH8 K-kpAHrOB WT E'kBSilJJH, Sd IAHd KOEHAd, Iţ-kHO ICT EHA TH dcnpH PO-TOKH. H n:K WT Hd GTdHd, A^llHPd TdTB^WK, IAHd CIAHI|Jl KOA KOAd 3d F dCnpH. H ndK wt Hd Xp-krk h wt HdA spdT im8 ©np-k iahh epoa 3d koaihhh8 8 KOAd KoHK’kB St TH dcnpH TWTOBH. H ndK WT HdA GTdHMIOA IlplIK WT GtOIHII|JH IAH» HHK Sd pil dcnpH POTOKH. H ndK WT Hd Afn'kAdT IAHH HHK Hd AS-kHllll WT Aid H’kTpoB sj Fi dcnpH potobh. H noK wt HdA G3npHUi, chh$ ©npis Bspkik iaha jjjdAMI 8 nOAlO Sd M dcnpH POTOKH. H ndK WT HJA Ain-kAdT IAHH hhk 8 IIhCK Sd F dcnpH. H ndK wt HdA Am-ba^t iahh hhk 8 Xupiiţ 3d kb dcnpH potobh. H npoAdAH c8t tix aioaYh cYia bhiui pmiHd wmhh8 3d hhxhoai8 A^^pd boaio H CkC SHdHYl B-kCkAt AMrYialUOAl WT rop H WT A°d H WT nplA POCnOACTKd AIH. Glro pdAY, a<*A©X rocnoACTBO aih ca83Iai rocnoACTKd aih Gtohr^k Awrw$iT »KO>Ki Ad A\8 ICT WHHH8 H K-k WXdE CHHOKOAI IAl8, KHfc'KOM H nptBH8MlTOAI H HHX WT KOrOIKi HlnOKOA-kEHMO, nopHSMOX rocnoACTKd AIH. Giiki h cb^ahtIah nocTdBAtiM rocnoACTBO aih: Ht8ndH îadH biahkh akophhk H >K8ndH ©IWAOCYl BIAHKH AWrWlfjiT H Hlrpl endTdp H GTOHKHIţd KHCTYiap H PdAVA KOAIHC H GtPOI CTOAHHK H HIlpEdH nlXdpHHK H JKindH IIplAd BlA nOCTlAPHK. H HC-npdBHHK, ©IWAOCYl biahkh awpwi|sit. ___ IlHCd Hictwp, AltciHd riHdpYi hY a^hh, k-b rpdA Tp-BrosHipi, b'b AkT »spt. f îw YHHXdHA KWlKWAd, AIHAOCTYlO EOJKYw rOCnOAHH'k. ©IWAOCYl bia awpwi|sit f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara. Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Stoica logofătul 287 www.dacoromanica.ro ?,i cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Berislăveşti, partea ui Crăciun şi a fratelui său Mănăilă toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de peste tot hotarul, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele Stoica logofătul de la Crăciun şi de la fratele său Mănăilă pentru 1 850 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele mai sus-scrisă un ogor La Mei de la Stan pentru 94 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stan jumătate de falce şi un sfert la Ţiganul pentru 45 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stan o falce la Laz pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stan un ogor La Capre pentru 45 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stan jumătate de falce la Pisc pentru 20 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Pătru un ogor pentru 16 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Vladul, fiul lui Ivan, 2 pogoane de vie pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Opriş şi de la Ivan un ogor la Selişte, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat de la Tudor, fiul lui Stan, o falce la Lazure pentru 42 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Muşa a Oncioaei un ogor pentru 24 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Pătru un ogor la Ţiganul pentru 24 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Crăciun, fiul Negomiresei, un ogor la Pisc pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Şerban al Magdei jumătate de falce pentru 20 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stoica al lui Sîrbul o falce la Ivăneasa pentru 40 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Tudor, fiul lui Stan, 2 fălci la Secătura pentru 90 aspri gata. Şi iar de la Stan jumătate de falce la Pisc pentru 20 aspri gata. Şi iar de la Drăgoiu şi de la Stoica al lui Vlaicul şi de la Stanciul şi de la Hîrsu 3 fălci şi jumătate şi un sfert la Măgura, din partea lui Stan al lui Hîrsu, pentru 146 aspri, pentru birul lui. Şi iar de la Stoica al lui Sîrbul o falce şi jumătate pentru 46 aspri. Şi iar de la Hîrsu şi de la Drăgoiu şi de la Dragomir şi de la Stoica al lui Vlaicul 2 vetre la Berislăveşti, una din partea lui Radul, fiul lui Căzan, iar alta din partea lui Cîrstea al lui Răduicul pentru 89 aspri, pentru birurile lor. Şi iar de la Opriş o livadă la Foameş pentru 45 aspri. Şi iar să-i fie 2 pogoane de vie la Berislăveşti, din partea lui Bucşa din Băbueşti pentru că a plătit sluga domniei mele birul lui Bucşa într-un an, de a dat 645 aspri gata. Şi iar de la Opriş şi de la fiul lui Stoica un ogor pentru 80 aspri. Şi iar de la Stanciul, fiul Stancăi, un ogor la Măceş pentru 70 aspri. Şi iar de la Stan al lui Huhulea un pogon de vie pentru 36 aspri gata. Şi iar o vie cu 3 pogoane de la Oprea, fiul lui Cîrlig din Băbueşti pentru o iapă, preţul ei a fost 350 aspri gata. Şi iar de la Stana, fiica lui Tatui, o selişte lîngă apă pentru 80 aspri. Şi iar de la Hîrsu şi de la fratele său Oprea un vad de moară la apa Coicăi pentru 350 aspri gata. Şi iar de la Stanciul al Preei din Stoeneşti un ogor pentru 150 aspri gata. Şi iar de la Lepădat un ogor la Măcieş, din partea lui Pătru, pentru 55 aspri gata. Şi iar de la Opriş, fiul lui Oprea al Burcăi, o falce la cîmp pentru 40 aspri gata. Şi iar de la Lepădat un ogor la Pisc pentru 20 aspri. Şi iar de la Lepădat un ogor la Hireţ pentru 22 aspri gata. Şi au vîndut acei oameni aceste ocine mai sus-zise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Stoica logofătul, ca să-i fie ocină şi de ohabă, fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoichiţa vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. 288 www.dacoromanica.ro A scris Nestor, luna ianuarie 18 zile în cetatea Tîrgovişte în anul 7105 <1597). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Theodosie mare logofăt >hh, ei atT xSpi. t îw AlHjfdHA BWEBWAa> mhaoctYio bojkYio rocnoAHHE. Ifw dlHpHA EOEBOAa ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi preasfinţitului părinte arhiepiscop chir Luca al Buzăului, ca să fie sfintei, dumnezeieştii Episcopii satele anume: Pojărăţii şi Stănuleştii şi Găvăneştii de Sus şi Găvăneştii de Jos. Pentru că aceste mai sus-zise sate au fost toate cnezi. Apoi, au venit ei singuri, de a lor bunăvoie, înaintea domniei mele de şi-au vîndut toate ocinele lor, cîte au avut de pretutindeni şi din pădure şi din apă şi din sus şi din jos. Iar apoi, domnia mea am dat şi am miluit sfînta, dumnezeiasca Episcopie din Buzău cu aceste sate ce sînt mai sus-scrise, ca să fie domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire, iar călugărilor de hrană şi întărire. 289 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat şi domnia mea preacinstitului părinte arhiepiscop de Buzău şi tuturor fraţilor, ca să fie de ocină, ohabă, lor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Stoica mare vistier. A scris Neagul, în cetatea Tîrgovişte, luna ianuarie 21 zile, în anul 7105 <1597). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod 3 CEp-EKSCTI Bp4TOM CH GtOHK*EK n a A4A0f rocnoACTRO a\h, ihkojki a4 kt hau whhh8 re. X4B"e h CHHOKHAI H BH8KOM H IlptRH8KOM8 [h npbRHgHITOM] CH H HH WT K0T05KI HfnOXOA’k-bhmh, nopH3Mo rocnoACTRi mh. GIîKI H CBIAITIAÎI nOCT4RAt)(OM rocnoACTRO AtH: JKgn4H Îr 1H RlAH.tH AKOpHHK ii JKgniH 08AOCYl RlAHKH AWrW^lT H GTOHK4 RHCTYiap H Hirpf Cn4T4p H Pi \yi KOMHC H GtPOI CTOAHHK H UIpEEAH nt](4pHHK H )K8n4H IIplA4 RlAHKH nOCTfcAHHK. HcnpdBHHK, 08AOCYI RlAHKH AWPW+lT. IIHC4X ripn RE CTOAHH PplAV Tp'ErORH!(lf AVfeCtlţ4 $t$p84pYt 7 A^HH, 4 WT 0.\iMi A9 HHHt, R-E AtTO xS^Tl- t Iw Î1ÎHX4HA rw{kwa4, mhaoctY» eoîkYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, •ca să-i fie ocină în Măicăneşti, toată partea unchiului său Vladul al lui Grumaz, 290 www.dacoromanica.ro oricît se va alege, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o Stan de la unchiul său Vladul pentru 800 aspri. Şi iar să-i fie StanCăi ocină în Măicăneşti, toată partea fratelui său Stoica, pentru că i-a dat Stoica la moartea lui toată dedina lui, să fie surorii sale Stanca. Iar întru aceasta, Stanca, ea a făcut 7 sărindare fratelui său, lui Stoica, şi a dat pentru birul lui 4 000 aspri. Şi iar a cumpărat Stanca o vie de la Mitrea pentru 80 ... 1 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor [şi strănepoţilor] săi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivan mare vornic şi jupan Thudosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şărban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Thudosie mare logofăt. A scris Gherghe în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna februarie 3 zile, iar de la Adam pînă acum, în anul 7105 <1597). ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CLXXXII/10. Orig., perg. (26,5 x 39), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 258-259. Facs. Ibidem, 498. 1 Restul cifrei lipseşte. 219 1597 (7105) martie 23, Tîrgovişte. t dlH/tocTi» bojkYio, Kw ÎHhx'aha BOfKOAi h rocnoAHHii k-kcoh aiMAt £rrppo- BAA)(i’HCKOH, CHHg E(AHKAAP0 H (îptAOEP'MrO HtTpAUlKO R0(R0AA. ÂpgKHH(E ÎIlH)fAICR MX’ApHHK, AldţlfpA KpiiCTYiaHOE. îl AH Kp-hCTIiaH, WTU.8 pg5KHH(R, TliCT (Mh^AIC W)fApHHK, A WH EHA pASAt" AHA C(A0 EpikTHtMJÎH HA A^Ot. Tk8- naHHi^a Mh£4wk ru^apHHK, <1>p8>khh4, a wua ci ict ke ict bha npoAaa im$ PaA\'a nocTMHHK, cHH'h Kp'hc-TliaHOK. H bhah TorAa mhosh kmh^h Boakpn s ahkah rocnoACTsa mh ckiahtmh, 4ah na ham: Kncap bhk km Awrw$JT h /UHTp-k bhk km abophhk h Kgnan PaAY* BfA KAlOMap. Gfro pJA’i", AaAo\* rocnoACTBo a\h ca83Ik rocnoACTKa K8naH ©iwaocYi kmhkh Awrw$iT. ___ HcriHcajf Hictwp k-b ctoahhhh rpaA Tp’hroKHijjf AAtciiţa Map9a kr a^hh, kti A-kT wt flA4A\a ao HHHk x3pî. t îw iMh^aha KWJKWAa, aahaoctYio ecok'îw rocnoAHHK. Iw /IlH^aHA KOJKOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele anume Mihaiu paharnicul şi jupaniţei lui Frujina, fiica lui Cîrstian şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Brătieştii, cu tot hotarul, în cîmp şi în pădure şi din apă şi cu morile şi de pretutindeni, pentru că este veche şi dreaptă ocină a jupaniţei Frujina a lui Mihaiu paharnic, fiica lui Cîrstian. însă Cîrstian, tatăl Frujinei, socrul lui Mihaiu paharnicul, iar el a împărţit satul Brătieştii în două. Deci, jumătate de sat el l-a dat unui fiu al lui, anume Radul postelnicul, iar cealaltă jumătate, el a dat-o zestre fiicei lui. Deoarece Radul postelnicul n-a vrut să-şi stăpînească partea lui, ci el a vîn-dut-o cinstitului dregător al domniei mele jupan Theodosie mare logofăt pentru 15 300 aspri. Iar apoi, s-a însurat sluga domniei mele Mihaiu paharnicul, de a luat pe jupaniţa Frujina, fiica lui Cîrstian. Iar întru aceasta, domnia mea, am •căutat domnia mea atunci ca pentru slujbă şi pentru pomană şi pentru numele lui Dumnezeu, pentru acestea am miluit domnia mea pe sluga domniei mele Mihaiu paharnicul, de am răscumpărat domnia mea jumătate din satul Brătieştii, care a fost vîndută de Radul postelnicul, fiul lui Cîrstian, cinstitului dregător al domniei mele mai sus-scris şi am dat domnia mea pentru acea jumătate de sat 22 000 aspri gata. Deoarece, cînd s-au luat Mihaiu paharnicul cu jupaniţa lui Frujina, fiica lui Cîrstian, iar domnia mea am vrut să-i milu-iesc cu alte sate, însă jupaniţa lui Mihaiu paharnicul, Frujina, ea s-a rugat înaintea domniei mele ca să nu-i miluiesc cu alte sate, ci mai bine să răscumpăr domnia mea satul ei şi moştenirea pe care au vîndut-o. Iar apoi, domnia mea am răscumpărat cu asprii domniei mele acea parte, însă jumătate din satul 292 www.dacoromanica.ro Brătieştii, de la dregătorul domniei mele mai sus-scris, pe care i-a vîndut-o lui Radul postelnicul, fiul lui Cîrstian. Şi au fost atunci mulţi mari boieri în divanul domniei mele martori, însă anume: Chisar fost mare logofăt şi Mitrea fost mare vornic şi jupan Radul mare clucer. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugilor domniei mele, lui Miliaiu şi jupaniţei lui Frujina, ca să le fie tot satul Brătieştii ocină şi de ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica mare vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Theodosie mare logofăt. Am scris Nestor în cetatea de scaun Tîrgovişte luna martie 23 zile, în anul de la Adam pînă acum 7105 <1597). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc., A.N., CXI/3. Orig., hîrtie (44 x 29), pecete timbrată. 220 1597 (7105) aprilie 1. t dlHAOCTl'W BOttliO, iw AIhX’AHA KOEKOA H rOCflOAHWi KhCOH 3EAIAE &rrpOAIl-KAAJfHCKOE, CHH K KEAHK4T0 H nptîAOKpArO IlETpAUJKO K0EK0A4. fadK4T rOCnOACTKO AtH cTe noxEAEHTc rocnoACTKO aih Gtahktik wt Bota^heiph ckc chhobh ch, eahhh hau Eo.^ik aA HHjfTojf acnpn HfcCT $3HA WT (rHpE. TaJKE rOCnOACTKO AIH CHM A4A WEd» JKHHtS, QKOSKE A<> AP"**' SKHT k*KC fe WHHHE H nEpEKgAH H EAHH HHK WT Jflul'MKS H H KpHHH 34 npOC H 9 $Ep-AEAE 34 WpEJf H EOA'lHHgA H HHK WT CKAHIJIH H KTiC A& WTngCTHTH- Geto paaT, AMojf h rocnoACTKO . ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1596 (Ep. Rîmnic XXXIV/20). Orig., hîrtie (31 x 20,5) pecete timbrată. Cu o traducere din 1785. EDIŢII. Trad. DIR, B, 259. Facs. Ibiatm, 499. 221 1597 (7105) aprilie 5, Bucureşti. t AIhaoctYio eojkYw, Îw dlHxaHA roeroau h rocnoAHHii Riicoe 3EMAE ifrppo-Kaax'OcKOf, chhs KbiHKaro h np-bAcsparo, îw IltTpauiKO roeroa. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1597 (m-rea Radu Vodă, II/1). Orig., hirtie (29 X 21,5), pecete timbrată. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XIX. EDIŢII. Trad. DIR, B, 260-261. Facs. Ibidetn, 500. 222 <1597) aprilie 7. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele satului Vîrvorul, ca să fie în pace şi slobozi de vinewci, să nu dea vinericiul domnesc, ci numa să dea vinerici la sfînta mănăstire de la Coşuna. Pentru că am dăruit şi am miluit domniia mea pe sfînta, dumnezăiască mănăstire ce să număşte Coşuna, unde iaste hramul ierarhului şi făcătoriului de minuni Nicolae, ca să fie domnii mele pomenire în veci. Pentru aceasta, niminea să nu cutăze a bîntui înaintea aceştii cărţi a domnii mele. Şi într-alt chip să nu fie, după cuvîntul domnii mele. Şi ispravnic, sîngur domniia mea am zis. Şi am scris eu, Stoica, în luna lui aprilie 7 zile. [Fără leat]. Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 16. Traducere. Datat după documentul din 1614 sept. 10 şi după scriitorul actului, Stoica. EDIŢII. Iorga, Legături cu Meteorele, anexa II, 86; DIR, B, 112. 223 1597 (7105) aprilie 14, Argeş. t fllH iocTi'io bokYeio, Kw iMHX'aHa koekoa4 h tociioahh'k etcoc semae Xrrppo-KrtdŢYHCKOf, chht» BEriHKdaro h npkA^paaro IlfTpauiKo koeroa4. A<*k4t rocnoACTso imh cYf nostncHYa rocnoACTsa mh Hek84Ek Kgniţg h ckc chhokh ch, EaHUH m8 Bon». A4CT, laKOKC A4 dis ECT WMHH(J EAHH(J CEA44Hl|l8 34 K$Kfc CKC flHMHHIţa g K4PWUI flprHiu, sjheke io ect noKgnHa HfKttaa «Unu» wt hi Ah4 dtfcoaE wt sapoui sa x7 acnpH roTosH. H nan noKSnH HtKsaa Kşnut8 a" hhk koa K^K-k em8, haeke ect rpa>KAVa, WT H4 EgHK4 H WT HI AaH4 34 $ 4CnpH POTOKH. 295 www.dacoromanica.ro H E14K A4 «8 fCT HEKSaEB EA»4 BOAWHlţS ckc b koaece h c-kc wmhhs WKP'kCT'li BOAEHHlţEK, nOHEKE W ECT nOKgflHA WT H4A >K8fl4HHlt4 flJ4pYia H WT CHH8 EH, II'KTpS, 34 xH 4CfipH H El|JE>K£ H U'T CHHH TdA^H^B, B^A^ H HSK8A4. HaH A4 CE 3H4ET: WT K0AEHH44 E8K04EB A4>KE A® K4A^A PEprHHEK, A4 »CT BOAEH H£K8A4 K8Mţ8 A4 CH CKTBOpHT MOCT npES BOARII E14K flOKSriH HEK8A4 K8mţ8 WMHH8 T CSA44Hl|l8 CKC KSltfe KOA ptKO WT H4A Pâfi,\fA UIEA4PI0A, 34 $ 4CnpH POTOBH. H E14K flOKSriH HSK8A4 KSniţS EAH4 K8Kfc C-KC A»SCT0 WKP'KCT'K EH WT H4 P4A^A 34 T 4CnpH. H nan noKSnn Hek8a4 KSniţS wmhh8 8 HspEoptHH, eah4 ahb4AE ckc nspHBOAK, WT H4 IţHPJH 34 T 4CT1PH. H n4K flOKSriH HEK8A4 HSflltS WMHh8 EAH4 AHB4A* WT PiA,\[A HtHWKîAOB 34 (T 4CnpH. H n4K nOK&lH HSK8A4 KSniţS WMHH8 8 *lEpS©pfcHH EAH4 AHB4AE WT K4A©TTi 34 ÎT 4cnpn. H n4K nOK&lH HSK8a4 KSniţS WMHH8 EAH4 AHB4AE WT EpiiCT-k 34 rT 4cnpH. H n4K noKSnH Hek8a4 KSniţS eah4 ahb4AE wt XiHi 34 ^ 4cnpH. H n4K noKSnH Hek8a4 K8mţ8 wmhh8 EAH4 ahh4AE wt PiA\[A r«64 34 p" 4cnpH. H n4K noKfefiH Hek8a4 KSniţS wmhh8 eah4 AHB4AE wt HtroE Kp-kctVqhob 34 p" <4cnpi,>. H n4K no-KonH Hsk8a4 K8rm$ wmhhs eah4 ahb4A£ wt HtroE S4 p" 4cnpn. H n4K noKSnn Hek»a4 WMHH8 EAH4 AHK4AC WT GT4IMIOA WT BpiiTEt|IH 34 3 4cnpH. H n4K iiok8iih H£K$A4 K8Mţ8 WWHHg EA»4 AHB4AE WT E4AOT-K H WT GTliHYia 34 g 4CfipH. H n4K nOKSnH HSK8A4 K8fllt8 WMHH8 EAH4 AHB4AE WT 4H>Ck 34 (T 4CnpH. H II4K nOKSnH He-K8A4 KSniţS EAH4 AHB4AE WT H4 Gt-KHIH 34 g 4CnpH. H n4K nOKgflH HEK8A4 K8fHţ8 wmhh8 eah4 ahb4AE wt [wt] fânpHui 34 (T 4cnpH. H n4K noK$fiH Hek8a4 KSmu? EA»4 AHB4AE WT Ep-KCTt 34 (T 4CnpH. H E14K nOKSnH HEK$A4 WMHH# EA»4 AHB4A* WT P4-A\[A H8EH S4 pi) 4CnpH. H n4K ElOKSnH HSK8A4 W1HHŞ EAH4 AHE4AC WT yV,4H4 34 rT 4C-npn. H n4K nOKSnH HEK8A4 WMHHS EAH4 AHB4AE wt ĂlHpiHAli 34 â 4CnpH. H II4K no-K8nH HEK8A4 W4HH8 EAH4 AHB4AE WT G3np-b 34 g 4CnpH. H n4K nOKSnH HEK*A4 W4H-H8 EAH4 AHB4AE WT E0CT4HAHH 34 g 4CnpH. H n4K nOKiJnH HeK{JA4 WMHH» EA»4 AH-K4AC WT Ea-KK8a 34 g 4CnpH. H np»A4ACUIE BHUIE PE4EHH A|«aVE HH^HEAIE WMHHE [bHUIE PE1EHH AtOA^f HH^HEAIt WMHHE] 34 HHJIfHOM A^BPO BOA’k. Gsro p4A‘i', A4AC)f h rocnc>ACTBO mh HekSaei cYra wwhhS bhuie hakehht4 KHtY E/H8 B*K WMHH8 H WJf4E, EiMg H BHSKO/H H nptBHgMETOA* EM8 H HH WT KOrMKA$ HEnoKOAtBHAVo, no pEM rocnc>ACTB4 MH. H CBtAtTEAYE nOCT4BAK5 rOCnOACTKO MH: >Kgn4M /\8MHTPS bea AKCPHHK H JK3-njH ©EWAOC'l'E bea AWrWEjSET H HErpE BEA cn4T4P H >K8n4H 6t»HK4 KHCTHtap H Gtpoe CTOAHHK H P4AV”4 K0/HHC H IllEpE4H nEppHHK H lIpEA4 nOCTEAHHK. Hcnp4BHHK, 0EWAW-cYe bea awpweJset. IIHC4 E$T4 8 flprHUJ, AVkCE1^4 4npHAYE ÂY A^HH, B*K AtT xSpE. f Iw /HYX4HA BWEBWA4, MHAOCTl'Kî BCOKTw rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula negustorul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină o vatră de casă cu pivniţă în oraşul Argeş, pentru că a cumpărat-o Necula negustorul de la Ana Lucoae din oraş pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula negustorul 1 ogor lîngă casa lui, unde îi este grajdul, de la Buica şi de la Dana, pentru 500 aspri gata. Şi iar să fie lui Necula negustorul o moară cu 2 roţi şi cu ocină în jurul morii, pentru că a cumpărat-o de la jupaniţa Maria şi de la fiul ei, Pătru, 296 www.dacoromanica.ro şi încă şi de la fiii Gadinei, Badea şi Necula, pentru 8 000 aspri. însă să se ştie: de la moara Vucoaiei, pînă la vadul Gherghinei să fie volnic Necula negustorul să-şi facă pod peste apă. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină 1 vatră cu casă lingă rîu, de la Radul şelariul pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula negustorul casă cu loc în jurul ei de la Radul pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină la Cerboreni o livadă cu grădină de la Ţigan pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Radul al lui Neanciul pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină la Cerboreni o livadă de la Calotă pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Cîrstea pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul o livadă de la Dana pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Radul Gotha pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Neagoe al lui Cîrstian pentru 100 . Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Neagoe pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Standul din Brăteşti pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Calotă şi de la Stăniia pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Oancea pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul o livadă de la Stăniia pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul ocină o livadă de la Opriş pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Necula negustorul o livadă de la Cîrstea pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de la Radul Puei pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de Ia Dana pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de la Mihăilă pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de la Oprea pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de la Costandin pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Necula ocină o livadă de la Vîlcul pentru 60 aspri. Şi au vîndut mai sus-zişii oameni ocinele lor [mai sus-zişii oameni ocinele lor] de a lor bunăvoie. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Necula negustorul această ocină mai sus-numită să-i fie ocină şi ohabă, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Şi martori pune domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre mare spătar şi jupan Stoica vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Preda postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. A scris Buta în Argeş, luna aprilie 14 zile, în anul 7105 <1597>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 598 (m-rea Cotroceni, LIX/9). Orig. perg. (29 X 44), pecete timbrată. Cu o traducere din 1906. EDIŢII. Trad. DIR, B, 261-262. Facs. Ibidem, 501. 224 1597 (7105) aprilie 25, Strejeşti. ţ ÎHhaoctTew koîkTeio, Îw /Hhţjha koesiva4 h tociioahiu bticoh 3EAUh &rrppo-KA4ŢHCK0H, CHH i KEAHK4r» H npkA0SpAOEB WT PHEHHK. Ta-}KE CHlţE CKIipEA A&UHTP8 HHPEAOEB npEA POCIIOACTBA MH K4KO HMAT WMHH# 8 BoH-HHUUJJH HSMtllIEHA 8 WMHHA MOHACTHpEB WT KopHET H EHW ECT T^X WMHHA SAAOUHTE PaaY t dcnpH. fl EnHCKSnik @ew$ha, wh ect hsbaaha khhph 3j wtmkctbo Kophetos CTApA WT HA HHÎH rOCIlOAApH CTApH 8 lip^A rOCflOACTBA MH, TEpH CKM PAEAAA rOC-nOACTEO MH, C-KC BlvCHMH IlOMTEHHWAlS npABHTEAlO POCIIOACTBA MH H HCTHHCTB8ET no npAKA^ H no 3AK0H8 EOJKYiO, 1AKOJKE A<« IlOBpATHT ACflpH Â8MHTPOB Hhpeaoek 8saa- H ect aaa wtu8 EfiHCKgru 0ew$ha wt npEA rocnoACTBA mh t AcnpH A$mh-TpOB H Hi HMAT WT CKAA HAlipEA A8, AM^X h rocnoACTBo mh.iskoske a a *ct wmhha wt Eohhhuet 3A A'tAHH'K HA CBETAA EIIHCKSnYE H HH WT KOrOJKE HEnOT’KKHOBEHO, nopHSMO POC-nOACTEA MH. , GEÎKE H CK'bA'bTErtYE nOCTABAEX POtnOACTBO MH: ÎKSflAH ^SMHTpS BEAHKH AKO-HHK H ÎK&IAH ©EWA«cYE BEAHKH AWPW$ET H GtOHKA BEAHKH BHCTYiap H Hlrpt BEAHKH CnATAp H Pi A,VA KWMHC H @TpOE CTOAHHK H IIlEpEAH nEXApHHK H SKftlAH HpEA<* nOCTEAHHK. HcnpABHHK, 0EWAOCYE BEAHkYh AWrW$ET. IlHCAX A3, AWPW$ET iUAHKO, 8 OTpESEUJH, M'kCEIţA AnpHAYA KE A^HH, WT HAAMA Ao HHH'k TEK*KiyArO AtT, ET» AtT xSpE. t Kw /IIhxaha bwebwaa, mhaoctYio eohcYio rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Unglovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii Episcopii numite Severeani, unde este hramul sfîntului ierarh făcătorul de minuni Nicolae al Mira Lichiei, ca să-i fie ocină de moştenire în Voinigeşti sfintei Episcopii de la Rîmnic, însă ocina sfintei mănăstiri numite Cornet, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadul de moară, de peste tot locul, din hotar în hotar, pentru că au închinat boierii din Drăgoeşti pentru sufletul lor şi al părinţilor lor, pentru că au fost aceste ocine ale lor vechi şi drepte. Iar întru aceea, a avut pîră episcopia cu Dumitru al Angheloaei din Rîmnic. Deci aşa pîra Dumitru al Angheloaei înaintea domniei mele că are ocina din Voinigeşti amestecată cu ocina mănăstirii din Cornet şi că au fost acele ocine zălogite cu 300 aspri. Iar episcopul Theofil, el a scos cărţile cele vechi de moştenire ale Cornetului de la alţi domni bătrîni, înaintea domniei mele, de am cercetat domnia mea cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, ca să întoarcă asprii lui Dumitru al Angheloaei înapoi. Şi a dat părintele episcop Theofil înaintea domniei mele 300 aspri lui Dumitru şi să nu aibă de acum înainte 298 www.dacoromanica.ro Dumitru nici un amestec în satul Voinigeşti, nici în cîmp, nici în munte,, nici la apă, nici la vadul de moară, nici nicăierea, pentru că boierii din Dră-goeşti au închinat această ocină ce s-a zis mai sus sfintei episcopii de moştenire. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să fie ocina din Voinigeşti de moştenire sfintei episcopii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Stoica mare vistier şi Negrea mare spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Am scris eu, logofătul Manco, la Strezeşti, luna aprilie 25 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7105 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 599 (Ep. Rîmnic, LII/16). Orig., hirtie (41,5 x 29,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri de la sfirşitul sec. XVIII. Copie ibidem, ms. 707, f. 75. EDIŢII. Trad. DIR, B, 262 -263. 225 1597 (7105) 30, Cepturoaia. t fflHAOCTYlIO ROJKYiO, !w ftlHJfdHA ROIROAd H r0«10AHH8 ICRCOI 3IAIAH &rppiV- kaaxhhckoi, cHHtv alAHKdro h npbAOKparo îw HtTpauiKo no(&oAd. AdKdT rocnoACTKd MH'cYl nos(A(HYK> rocnoACTRd mh CKtTtH h kojkictRIha AioHdCTHp rocnoACTKd aih KoUlOHd, HA»K( (CT XPdM CRtTOAlS tptdpp H 9IOAOTKOPUd HiKOAdf, I3K05KI A* *CT IAH8 ClAO PdAOKdHSA W4HH8 8>KI A, noHIJKI C8T KHA no<8flHA KdASrfpH IVT CKtTd AlOHdCTHp CYI EHUIE pi£ 8>KI Sd W9HH8 IVT CIA PdA^BdHSA Sd xTf1 dCfipH rOTOKH H A* HSKdAKI 3d WMHH8 3d HH^HOAlS A^KPO KOAIO H WT np(A AIH03HAI KOA’kpH H A»AH A^SPH H CTdpH 3d xic 1 dCnpH H pdAY AKSndH 0(wa®cYi kia Aoro^lT H Hlrpi cndTdp H OTOHKd rhctYip h Pja# koaihc h GtPOI CTOAHHt H IIIfpKdH MXdpHHK H JKSlldH IIplAd KlA noCTlAHHK. HcnpdKHHK, 0IOA9CY( KIA AWrWl|SlT. IIhc ds, AldHKo Awrw$(T, 8 ,I(nT8pwyra, AMcnţd cmit(airpY(2 a a^hh» wt IlAdAld A» HHH-b, KR AlT x3p<- 3. 299 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele Coşona, unde este hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae, ca să-i fie în satul Radovanul ocină 30 funii, pentru că au cumpărat călugării de la sfînta mănăstire aceste mai sus-zise funii de ocină din satul Radovanul pentru 20 000 aspri gata şi să-i scoată zece năpăşti de bir, însă a fost şi ocina lui Necula din sat în această funie. Astfel domnia mea am scos acele năpăşti din catastihul de vistierie al domniei mele. Iar cînd a fost acum, iar călugării de la sfînta mănăstire ei au avut pîră înnaintea domniei mele cu Necula. Şi aşa pîra Necula înnaintea domniei mele, că nu a vîndut, ci numai a dat o funie de ocină ca să-l scoată de la bir. Iar întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că au vîndut ei aceste mai sus-zise funii de ocină de a lor bunăvoie şi dinaintea multor boieri şi oameni buni şi bătrîni, pentru 20 000 1 aspri şi pentru zece năpăşti, pe care le-am scos domnia mea de la bir, iar Necula, el a rămas de lege dinaintea domniei mele cu toată ceata lui. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ca să-i fie ocină ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic, jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radu comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Am scris eu, Manco logofăt, la Cepturoaia, luna septembrie 2 30 zile, de la Adam pînâ acum în anul 7105<1597>. < ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn) 3. După. Iorga, Legături cu Meteorele, IZ —IA (Transcriere după fotocopia unui orig., hîrtie, cu pecete ruptă şi monogram, la m-rea Meteore). Cu traduceri la Arh. St. Buc., ms. 443 i. 123v —124 (datată 1 aprilie) şi ms. 722, f. 311v—312 (datată corect, 30 aprilie, ci. itinerariul domnului). EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 26—27; DIR, B, 263—264. 1 Cifra după ms. 443 şi 722, confirmată şi de alte documente. La N. Iorga, greşit: cr “ (203). 2 Luna după ms. 443 şi 722. La N. Iorga, greşită. 3 Completat după ms. 443. 226 1597 (7105) mai 1. Cu mila lui Dumnezeu, Mihai voevod i domnu. Dat-am domniia mea cu această poruncă a domniei mea slugii domniei măle, anume Anghel logofăt din Sărăcineşti, ca să fie volnicii cu această carte a domniei m61e, ca să întoarcă aspri oroşanilor cărora vor fi cumpăraţii moşie din satul Buneştii, vercare vor fi cumpărat-o, măcar de vor fi pusu zălog, sau la verce om, ca să fie volnic să întoarcă aspri şi ca să ţie el moşiia, pentru că aşa au spus sluga domniei măle acest mai sus-zis, pentru că această moşie n-au fost a lui Neagoe de moştenire. Pentru ac6ia, am dat domniia mea această carte a domniei m£le. Iar cui i s-ar părea că e cu strîmbul, să vie de faţă înaintea domniei mâe. Şi 300 www.dacoromanica.ro nimeni să nu stea înpotriva poruncii domniei m£le, că singur am poruncit domniia mea. Mai 1 dni, 7105<1597>. Arh. St. Buc., Condica Ep. Rimnic, nr. 707, f. 182. Traducere. EDIŢII. DIB, B, 264. 227 1597 (7105) mai 6. t llHUltT JKtSlldH UIipGdH BfAHKH lll)(dpnHK C’l’W MOd KHHrd CBtTOA\8 MgHdCTHp rddroAHMH dprHiaS, haiski hm kt ypdM cBtToi ScmhYi, izkome a3 hm kt moems A(d 3d IVMHH» 8 HBBOpdHH R'kCdX'. KOrtHKO )(OKlT c( H3BpdTHT WT no K-KCbSA*, WT nodio H IVT BOA8 H IVT UJ8M H IVT no BltClM JfOTdpOM H IVT A*d CTiC EHHOrpdAT H C-kC BlMHHH, SdHIJKI Pd CkM npOAdd 13 CdM IVT MO(M8 A^BpO KOdt, Bl3 HH IAHO CH-docT, rocnoAHH-k Hduiid\8 îw AÎHX'dHd BOEsoAd 3d xiM dcnpH potobh. fl noTO/M, rocnoAHH-k HduiEMS, rocnoACTRti im8 ict noAdpoBdd H noMHdosdd POCnOACTBO IMS no MECTHTd CBtTOI EOJkTiO MOHdCTHp l>Kt BHILI pljf CkC cTlO BHU1E plMIHHAi IVMHH8, (3KOJKI A3 BHTH POCnOACTBO IMS nOMtH*k 8 B'k BtKH, POCnOACTBO Hd\ H nOKOHHdPO pOAHTldlO POCnOACTBO M8. H BHTH CTlO BHUII p-kx WMHH8 CB^TOMB MOHdCTHpiB B'k W)fdEHHK H HinOTTiK-HOBIHO B'k EtKH BtKd, dMHN. IIhc Mtccu,d MdIO S ABHH, B'k dtT xSpl. f Scrie jupan Şerban mare paharnic această carte a mea sfintei mănăstiri numite Argeş, unde este hramul sfintei uspenii, ca să-i fie toată partea mea de ocină în Izvorani, oricît se va alege de peste tot, din cîmp şi din pădure şi de peste tot hotarul şi din dealul cu vie şi cu vecini, pentru că am vîndut eu singur, de a mea bunăvoie, fără nici o silă, domnului nostru, Io Mihail voievod, pentru 18 000 aspri gata. Iar apoi, domnul nostru, domnia lui a dăruit şi a miluit domnia lui pe cinstita sfînta mănăstire ce s-a zis mai sus cu această ocină zisă mai sus, ca să fie domniei lui pomană în veci, domniei lui şi răposatului părinte al domniei lui. Şi să fie această ocină mai sus-zisă a sfintei mănăstiri ohabnică şi neatins, în vecii vecilor, amin. Scris luna mai 6 zile, în anul 7105<1597>. Zapisul lui Şerban vodă cel Mare pentru partea lui de moşie ot Izvorani, încă de cînd au fost boiar. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1600 (Ep. Argeş, XIX/14). Orig., hîrtie (31 X 20),pecete inelară aplicată Sn ceară neagră. Cu o traducere din 19 H. EDIŢII. Trad. DIB, B, 265. Facs. Ibidetn, 502. 228 1597 (7105) mai 11, Tîrgovişte. t dlHdOCTTK Bond'*», îiv dlHXdHd EOEBOA3 H POCflOAHH'k BTiCO» SEMdE &rrppo-EddXHCKOE, CHH'k BCdHKdrO H nptAOEparO IlfTpdUlKO ROIEOA3. A,dBdT POCflOACTBO MH cYtt nOEfd'kHYf POCnOACTBd MH CB'kTOMO, E05kY|K> MgHdCTHp PddPOdHMdPO flprHIll, HA*7KE 23 — Documente - România — c. 1026 301 www.dacoromanica.ro hm fCT jfpaM mhcthow 8cikhYi nptcBtTHH BAaAYMHiţ-E Hauic BoropoAHu,t5 nptcHO a^kh iHapYc, raKOJKi m hm cct wmhh8 8 H3sopaHH, a ah A*aa nowTiHOMS npaBHTCAM roc-noAcTKa mh K8naH IIIcpEaH bcahkh ncjţapHHK BTkCajf, sapH koahko j^okct cc h3epatht wt no k-ecSa*, npts R-EctM jfOTapwM, wt noaio h wt uj8m8 h wt boa» h wt a*a cic BHHorpaAY h cec EHHapH>j8 h c-ec b-eccm bcmchhm, ijohhkc w c-em noKgnHa roc-noACTKa mh cYw bhujc ptmHOM wmhh8 wt haa noMTfhha\h npaBHTfa rocnoACTea mh IIIcpEaH ntjfapHHK wt KotaHH, 3a xHxY acnpH potobh. H naK Aâ (CT WMHH8 CB*TOM8 M8HaCTHplB HJKf CCT BHUJC ptjf 8 HSBOpaHH A*AA jHSjKCB, BpaT Ă'feTKOB KAlOMap, HKC CCT nOPpHBCH B-E npHnPaT U.'EfKBO, K-Ecajf, uapH CAHKO JfOKCT CC H3fipATH WT no B’ECCM JfOTApOM, flOHOKC naKH C-EM fTOKSnHA POCnOACTBa MH WT HiA fflSîKa, BpaT AfTK0K Kaionap, 3a x? acnpH potobh. (I noTOM, pocnoACTBa mh cem noMHaoEaa [rocnoACTBo mh] no ceIstoms a\8hac-THp8 HJKC CCT BHUJC ptjf CEC CY» BHUJC (CMCHA WMHhS, QKOHCC A<* KHTH POCnOACTBA MH BtMHOC B-ECnOMHHaHYC [pOCnOACTBA MH] H nOKOHHH POAYtCA» TOCnOACTBA MH 8 B’bKH. H naK Aa cct cb^tom» eojkYcio A\8uacTHpCB boaShhi^c cec wmhh8 no jţoTap wt 8cta ţltMCHCB, a® IlAonujop, wt IlAonujop, no fflEptHîYc, aaîki a® 8cta ([tMCHCs. 3aHC>KC C8T EHAH A<*AH TC)f BOA(HHU,C CEC WMHh8 WT nOKOHHJPO HtPOC B-ECEpas-E BOAa CBtTOM» M8HacTHp8 ixi cct bhuji pt)( H cct HcnHcau H b*e 8 cbht8k»a Htrocs BOCEOAa B-EC-EpaEO. H BHAfJf H POCnOACTBO MH CBHTOKSa OKI CCT cetkopha poc-noACTBo cm8 3a noMHAOBauYc hjkc cct noMHAoeaA cs-bTa mShacthp. Gcpo paAY, AM®Jf H pocnoACTBa mh, qkohcc ehth cb1jtom8 mShacthp wmhhjj B*E WJfAEHHK H HCnOKOAtEHMO, nopH3A\0 POCnOACTBa MH. Gbkc h cecactcac nocTABAio pocnoACTBa mh: xgnaH /V,8mhtp8 kcahkh akophhk h JKSnaH 6cwawcYc bca AwrwţCT h Hcppt cnaTap h Gtohka rhctYhp h PaA\fA komhc h GTpota ctoahhk h IIIcpEaH ncjfapHHK h HîSnau IlpcAa bca jioctcahhk. HcnpasHHK, cam pCM pocnoACTBa mh. ^ IlHcajf a3, Gtohka, 8 ppdA Tp-epobhjjjc, Mtcciţa aiuh âî, wt Aaama a® «Hat, B*E A'feT xSpC. f Kw /Hhjcaha bwcbwaa, ajhaoctYio eohcYio pocnoAHHE. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde îi este hramul cinstitei uspenii a preasfintei, stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să-i fie ocină la Izvorani, însă toată partea cinstitului dregător al domniei mele jupan Şerban mare paharnic, oricît se va alege de pretutindeni, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vie şi cu vinăriciul şi cu toţi vecinii, pentru că am cumpărat-o domnia mea această ocină mai sus-zisă de la cinstitul dregător al domniei mele Şerban paharnicul din Coiani pentru 18 000 aspri gata. Şi iar să-i fie ocină sfintei mănăstiri ce s-a zis mai sus la Izvorani, toată partea lui Muja, fratele lui Detco clucerul, care este îngropat în pridvorul bisericii, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că iar am cumpărat domnia mea de la Muja, fratele lui Detco clucerul pentru 3 000 aspri gata. Iar apoi, domnia mea am miluit [domnia mea] pe sfînta mănăstire care este mai sus-zisă cu această ocină ce s-a zis mai sus, să fie domniei mele veşnică pomenire, [domniei mele] şi răposatului părinte al domniei mele în veci. Şi iar să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri morile cu ocină pe hotar, din gura Gemenei pînă la Plopşor, din Plopşor, pe Obrejie, pînă la gura 302 www.dacoromanica.ro Gemenei. Pentru că au fost date acele mori cu ocină de răposatul Neagoe Băsărabă vodă sfintei mănăstiri ce s-a zis mai sus şi este scris şi în svitocul lui Neagoe voievod Băsărabă. Şi am văzut şi domnia mea svitocul pe care l-a făcut domnia lui de miluire, cu care a miluit sfînta mănăstire. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri ocină ohabnică şi neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pun domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negrea spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroia stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele. Am scris eu, Stoica, în cetatea Tîrgovişte luna mai 11, de la Adam pînă acum, în anul 7105<1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1601 (Ep. Argeş, XIX/15). Orig., hîrtie (31,5 X 21,5), pecete timbrată. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 168, f. 345v—346. EDIŢII. Trad. DIR, B, 265-266. Facs. Ibidem, 503. 229 1597 (7105) mai 20, Ploieşti. t AIhaoctYio bojkYio, Îw AlHXaHA BOEROAa h rocnoAHHi» rt»coio 3Emae Jfppppw-bmxThckoe, chht» reahkato h npEAOBparo IlETpauiKO ROEROAa- A^t pochoactbo mh cTw noBE/vkHTt rocnoACTRa mh calsrs rocnoACTRa mh 1|Ie$8aob iiocteahhkS rk chho-BHM HM, EAHIţH HM SoPT, npHIlSCTHT, I3K0JKE A'* HA\ ECT WMHH8 8 GEAHl|IE, A« AIh-X'BHa'KB, aaH wt pop R-kcax, Ra;n koahko Xo:fT H3BpaTHT wt noR-kCRSA*, npi3 Bii-cex KOTapoM, wt noaio h wt roas h wt uismS h wt am c*kc RHHOppaAY, noHEPKE ect noKsnHA IJIeeJsSa iiocteahhk cY» bhuie ptx wmhh8 wt haa AS'MhtpS h wt Pa“ A\fA, BpaTH /MHX’kHA’kR H H WT HAA GTaiU, JKHHa /HHX'kHA'kR 3a xPT acnpH POTORH. fl I10T0M, A8MHTP5 H P4AYA’ KpaTHE AlHXTiHAliR, WHH CST HMaAH IIPEhTE npEA rocnoACTBa mh c-kc GTaua, BHSKa Atax-kHA-kR, pjaî Tara wmhhs h>ke ect bhuie ptHEHa h ECT bhr npoAaRaa A*mhtp8 h PaAV* kpatY A^tma-rr. H chim npEuiE Gtaha no A^^HTpS h no PaAya, spaT A^xtiHatir, Kaao he HMaiT A*ph-HCkptHH, aAH AfAOB METHpE BpaTHEM EJKE CE 30RET CHHH A,PH’4IEK, Ha HME AIoHCH H HcTpaTHE H HtPOE H ^APHIllE BTkCaX, KapH KOAHKO X®KfT cf HSRpaTHT WT CrSAE, WT noaio H WT Ul8Ma H WT ROAa H npES R"kCEM pTipOM, nOHEJKE ECT nOK8nHA CA8pa pocnoACTBa mh I]Ie$8a wt hja AIohch h wt HctpatYe h wt HtroE h wt &APHIJIE sa xiw acnpH potobh. H nan noKsnHA ca8ra pocnoACTBa mh, ejke bhuie ptx, eahh meaea sa ai^hpahh, hj hme IIoAOPa h ck aiţHraHKa ch h ct»c chhobhm h B'kKgnHO c-kc eahh spaT EPO Ha HME PaAoya wt HaA AIohch h wt HaA HcTpaTHE h wt HtPOE h wt &aphi|ie sa xb^ acnpY. www.dacoromanica.ro 303 H ndK noKfinH CAgr IJIe$8A nOCTfAHHK CE2KEHH Ţ 8 GEAMIE, dAH WT KOAd TEAEîKHHOR A® KdA-fe Aioa8aok uit HaA «iMopt h uit Gtah, chhti Ra-baSUM, sa yă . H naK no-k8iiha CAgra rocnoACTRd a\h lţlc4>8^ iiocteahhk a*a Gtohktik TVtoiok uit Geahijie, aaH tviYio uit koa<>, Rapn koahko jfOKET ce H3EpdTH KtCdjf, aa t acnpV totokh. H AM®mf h npoAaAouJE cYio bhuje ptjf HAvkHHAi aioaYe cYio rhuje pemehj WMHH8 uit HH^HOROM A®BP0 ROAfc H CTiC 83HdHYE RTiCEJf /HErYtaUJOM UIT rop H UIT Aoa uit KpiiCTt h uit npEA rocnoACTRd MH. ©Ero paA’f AM®JC rocnoACTRO a\h CA8r8 rocnoACTRi a\h I{Ie$8a®k iiocteahhKi I3K0JKE A<> <«8 fCT WHHH8 KTi W]ţdB8 HHA\ H CHHORHM H KH8KOA\ H liptRIlSMETOA» H ke uit KorowE HEnoKOAtsHAW, iiophsmo rocnoACTRd A\H- Gejke h ckeahteaT» nocTaBAtiox1 rocnoACTKa a\h : jkSiuh fk,8ahhtp8 rea a«®P“ hhk h «snaH ©ewaocYe reahkh autui^et h HsrpE cnaTap h ©tohka rhctYqp h Pa-AVA KOMHC H GTpOE CTOAHHK H niEpsaH flEJfapHHK H JKSnaH IIpEAa REA IIOCTEAHHK. FicnpaRHHK, ©ewaocYe rea Awrui^T. __ IlHcajf a3, Gtohka AWrw$ET, 8 ILtoiaitiH MtccEiţd AiaH 1? ahh wt Aa^a a® CEI*0 TEKŞIJJE AtT, AtT x3p?. f lui /HHjfaHA BUiERWAa, aihaoctYio kojkYn rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petra şco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Şteful postelnicul cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Selişte, toată partea lui Mihăilă, însă din sus, oricît se va alege de pretutindeni, peste toate hotarele, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din dealul cu vie, pentru că a cumpărat Şteful postelnicul această ocină mai sus-zisă de la Dumitru şi de la Radul, fraţii lui Mihăilă şi şi de la Stana, femeia lui Mihăilă, pentru 3 300 aspri gata. Iar apoi, Dumitru şi Radul, fraţii lui Mihăilă, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Stana, nepoata lui Mihăilă, pentru acea ocină ce s-a zis mai sus şi pe care o vînduseră Dumitru şi Radul, fraţii lui Mihăilă. Şi aşa pîra Stana pe Dumitru şi pe Radul, fraţii lui Mihăilă, că nu au Dumitru şi Radul niciun amestec cu această ocină ce s-a zis mai sus şi pe care au vîndut-o slugii domniei mele, lui Şteful postelnicul, căci nu sînt Dumitru şi Radul fraţi născuţi dintr-un trup cu Mihăilă, ci sînt fraţi vitregi. Iar apoi, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat şi am adeverit domnia mea că sînt fraţi toţi trei dintr-un trup. Ci a rămas Stana de lege dinaintea domniei mele. Şi iar să fie slugii domniei mele, lui Şteful postelnicul, ocină la Frijă-reni, însă toată partea acelor patru fraţi care se numesc fiii lui Udrişte, anume Moise şi Istratie şi Neagoe şi Udrişte, oricît se va alege de pretutindeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Şteful de la Moisi şi de la Istratie şi de la Neagoe şi de la Udrişte pentru 7 800 aspri gata. 304 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, care este mai sus-zis, un sălaş de ţigani, anume Pologa şi cu ţiganca lui şi cu fiii şi împreună cu un frate al său, anume Radul, de la Moise şi de la Istratie şi de la Neagoe şi de la Udrişte pentru 2 500 aspri. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Şteful postelnicul ocină la Călu-găreni, partea lui Ivan, fiul lui Micle, toată, oricît se va alege de peste toată ocina şi peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Şteful postelnicul de la Ivan, fiul lui Micle, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Şteful postelnicul 5 stînjeni la Selişte din partea lui Radul, nepotul lui Dragul, pentru 300 aspri, însă din apa Teleajinului, în valea Liudului. Şi iar a cumpărat sluga . Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Şteful postelnicul partea lui Stoica al lui Tatoiu din Selişte, însă numai din apă, oricît se va alege, toată, pentru 300 aspri gata. Şi au dat şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi această ocină mai sus-zisă, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jur şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Şteful postelnicul, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Teodosie mare logofăt. Am scris eu, Stoica logofătul, în Ploieşti luna mai 20 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, anul 7105 <1597). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A.N., CXI/4. Orig., perg. (26,5 x 38), pecete timbrată. Cu o traducere din 1913. EDIŢII. Trad. DIR, B, 266-267. 230 1597 (7105) mai 31. f IHhaoctY» kojkYi», îw 4Hhx4ha eoieoa4 h rocnoAHHk b-ecoh simaj &rrppoEdd-XYhckoi, chh8 BfAHxaro h np'kAosparo HiTpauiKO roieoa4- A4k4t pociioactko mh cY* nosfdtHYf rocnoACTEd mh ca8r8 rocnoACTBo a\h ASmhtpS awrwiJsiT h ckc chhoeh ch, fdHiţH »m8 npnnocTHT, raKOJK* A4 aiS <*ct> wmhh8 8 Top K-MA8P8-UldHH, A

4»8/HHTp8 AWPU-ijilT CY» WMHH8 WT Hd EddAd, A'ă^Hpj «E, 3d xB^i dCnpH POTOBH. H 11. K Ad fCT ASMHTPOK AWrWljsIT WMHH8 8 KlutA’ăp8llldHH WT A*4d /^OKpCfB, A7>t|IHpd Xoep dAH (10A0KHH8 WT no B'BC X°T4P°M WT 110/110 H WT U18M H WT BAdT H WT C(A<4A>Hltlf, nOHOKf rd WH ICT nOKSnHA WT Aospl, ATklIIHpd A0KPfK> 34 xdCH denpH. H BH/td fCT cYl BHUII p-kMlHf WMHHf IKK8flHd< WT HHKd EHCTYap Ef3 83HdHY< A8MHTP8 AWPWlJstT. fl 8 tim, A8mhtP8 dwrwijsiT, wh ict HMdT npwY* ciiC HHKd bhctYhop nptA rocnoACTEd MH H CHIţf npCIUC HHKd KHCTYlap KdKO A4 AP’h’KHT WH CYf BHUlf P'kMlH* 305 www.dacoromanic-a.ro wMHHf. ă 8 TtM, rocnoACTao mh c-km rAiA^A h c8ah n$ npjEA« h no 3akoh8 BOWYlO H CTkC BtCtMH miCTHTHMYH JlpiRHTlAYl TOCnOACTBO MH H CTkM HCTHHCTBOS4A TOCnOACTKO A\H, K4KO 8,JIT A$MHTp8 AWrWjjslT H4IB0AHH A<* nOKWlHT Ttjf BHUlt ptMIHH W1HHI HHWtAH HHK4 EHCTYlBp. H MtTHA ICT A,8MHTp8 AWrW+lT T«X bhuii ptmiH acnpH no tix wmhhi HhktiIr khctYhp wt ahbah h wt nptA rocnoA- CTB4 MH. H WCT4A ICT HHKJ WT S4KOH WT lip^A TOCnOACTBA MH. II nOTOM, /I,8MHTp8 A II4K ICT HM4T H CKC A\*UK lÎAAAAlK, H4 HAU Hik8aa, nptHÎi nptA rK4 nptuii Hik8aa, m'bjk Eaaaaik, K4KO A<* HI TAI W1HH8 BHUII ptlIHH. II 8 TlA\, TOCnOACTKO MH nAK CTkM PAIA<*X H C8A«X H no 3aK0H8 H CkC B'kCtîAUJ MaCTHTHMYH npdBH-tiaYi rocnoACTKO mh h c-k.m a<*a rocnoACTKO mh /V,8ahitpor awpw j|sit, iakoîki a<« aiith<8t tah > AcnpYu h a<* noKSnHA cYi khuii ptniHH wmhhi, HRKl ict bha npOAAA TIX JKHHI TIX W1HHI ItflOKI WT HAinpt« Hl HMAT HfK8AA HI IAH4 AUTIX cYl BHUJI ptMIHI WMHHI. H CHU,£ ICT WCTAA H HIK8AA WT 34-koh wt nptA roc. rocnoACTKO mh CA8r8 rocnoACTso mh ^8mhtpob aw-rwţlT, IAKOHU M M8 ICT cYl BHUJI pfcMIHH WMHHI Biv WXAB8 H HH WT KOrOJKI H(n<0K0AtBHA\0, n0 TOCnOACTBA MH. GlJKI CRIAITIaYI nOCTAKAHAJS TOCnOACTBO A\H: JK8J14H A,8MHTp8 BIAHKH AK»P-HHK h *8n4H TsaocYi awpwj|5It h Hfrpi CnATAp h Paava koaujc h Gtpoi ctoahhk H GTOHKA BHCTYrjp H ni'kpKAH nlXApHHK H JKgJlAH IIplAA BIAHKH nOCTtAHHK. HciipAR-HHK TSAOCYl BHAHKH AWrWjjilT. ^ HcnHcay .3, Faaiiu, b-k AvfeciiţA mah âa ahh h wt Ha PbM fldyAdT, bpat CYip’ke AwrwjjsiT. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dumitru logofătul şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Căldăruşanii de Sus, toată partea Vladei, fiica Dobroei oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din baltă şi din vatră, pentru că a Dumitru logofăt această ocină de la Vlada, fiica Dobrei, pentru 2 500 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Dumitru logofătul ocină la Căldăruşani din partea Dobrei, fiica Dobrei, însă jumătate de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din baltă şi din vatră, pentru că a cumpărat-o el de la Dobra, fiica Dobrei, pentru 1 250 aspri. Şi a fost această ocină mai sus-zisă cumpărată de Nica visitierul fără ştirea lui Dumitru logofătul. Tar întru acesta, Dumitru logofătul a avut pîră cu Nica vistierul dinaintea domniei mele. Şi aşa pîra Nica vistierul, ca să ţină el aceste ocine mai sus-zise. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea, ca să fie mai volnic Dumitru logofătul să cumpere aceste ocine mai sus-zise decît Nica vistierul. Şi a lepădat Dumitru logofătul aceşti aspri mai sus-zişi pe acele ocine lui Nica vistierul din divan şi dinaintea domniei mele. Şi a rămas Nica de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, Dumitru logofătul a avut iar pîră cu bărbatul Vladaei, anume Necula, înaintea domniei pîra Necula, bărbatul Vladaei, că nu 306 www.dacoromanica.ro a vîndut acea ocină mai sus-zisă. Iar la aceasta, domnia mea iar am cercetat şi am judecat aspri şi să cumpere acele ocine mai sus-zise, pentru că au vîndut acele femei acele ocine încă de mai dinainte aceste ocine mai sus-zise. Şi astfel a rămas şi Necula de lege dinaintea domniei mele. AOBHH8 34 ÎT 4CnpH P0T03H. H aMcwe h npoAM^iLE cYio bhuie hm^hum aioaYe cYio bhuje ptx whhh» ivt HHXHOBHM AOBPO BOAt H CKC 83H4hYe BTvCbX MEpYHUIOM IVT POp H IVT A** WT KTvpivCTTv tCT0, IVT np^A POCnOACTBA MH H IVT npEA BTiCEX AHK4H0B POCnOACTBA MH- Gepo paaY, AM®X h rocnoACTEA mh IHykiuSaok, qkome a<* hm 2 ivmhhS B-K IVX4BHHK, HHM H CHHOBHM H BH8K0M H np’feBH&lETOM H HE IVT KOPOJKE nOT*K-KHOBEHO, nopH3 POCnOACTBA MH. Geme h cbeaeteaio nocT4KA»x rocnoACTBA mh: M8n4H /V,8aihtp8 beahkh AKop-HHK H JK»n4H ©EIVACCYE BEAHKH AlVPIV+ET H Hfrpt Cn4T4p H GT0HK4 EHCTHlAp H P4-AXA KOMHC H GTpOE CTOAHHK H UlfpEAH nEXApHHK H %8 IIpEAA BEAHKH nOCTEA-HHK. HcnpABHHK, /V,8MHTp8 BEAHKH AEOpHHK. 307 www.dacoromanica.ro H 2 ocină de ohabnic, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negrea spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Dumitru mare vornic. Am însemnat eu, Stoica logofătul, în cetatea de scaun Tîrgovişte, de la Adam pînă acum cursul anilor, pînă la această scriere, în anul 7105 <1597>, luna iunie 3 zile. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I. nr. 1603 (m-rea Cotroceni XYII/22). Orig., perg. (36 x 28), pecete timbrată. Cu o traducere din 1806; altă traducere, ibidem, ms. 692, f. 241. EDIŢII. Trad. DI R, B, 269-270. Facs. Ibidem, 505. 1 Pasajul „A*h ... u'HHHi)" („Dan ... ocină") este scris pe loc răzuit. 2 Omis. 232 1597 (7105) iunie 3, Tîrgovişte. t AIhaoctTio kojkYio, Kw IRhj^ha koekoarrppoo- KWfHCKOE, CHHTi RtAHidiVO H npEAOBPldrO, IlOKOHHidnO Iw IlkTpdlUKO KOESOAd. AdK<,,r rocnoACTRd AfTfAK> nOCTARAffAt POCnOACTAA AIH: JKSllAH ^8AtHTp8 RfAHKH AROpHH > H JKjnAH OfWAWCYf RfAHKH AOrO$fT H GTOHKA RHCTI lAp H Htrpf CnATAp H PaAVa KOMHC H GTpOf CTOAHHK H IIIfpRAH ll'kjţApHHK H JKSllAH IlpfAA RfAHKH nOCTfA-HHK. HcnpARHHK, OfWAWCYf RfAHKH AOrO$fT. H nHCAJf 43, ^,8AIHTp8, Rk CTOAHH TpkTOSHl|lH, AVkCflţA lOHYf P AkHH H TKh-l|IAArO AtT WT flAAAU A^ HAH-k, R AljT x3pf. f fw /H'l'jfAHA RWfRWAA, AWAOCTYlO ROJKIIO TOCnOAHHh. f Din mila Ini Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Pereni toată partea fratelui său Şerbu şi din cîmp şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Dumitru de la fratele său care este mai sus-scris, anume Şerbu pentru 835 aspri gata. Şi iar a cumpărat Dumitru o vie în dealul Rădăcineştilor de la Sora, fiica lui Constandin pentru 200 aspri gata. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni care sînt mai sus-zişi această ocină şi vie de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a tuturor megiaşilor şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru, ca să-i fie ocină de ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 3 zile şi ani curgători de la Adam pînă acum, în anul 7105 <1597). | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A.X., Orig., hirtie (31 X 20,5), pecete timbrată, căzută. Traducere la Bibi. Acad., ms. nr. 5 728, f. H4. EDIŢII, Trad. DIR, B, 269. 233 1597 (7105) iunie 5, Tîrgovişte. t /HhaoctYw bojkYiio, Iw /Hh^aha koikoaa h rocnoAHHk r-rcoh 3fMAf &8rrppo-RAAXHCKdf, CHH-k BfAHKAr» H nptA»Kp4rO Iw IlfTpAUiK© ROfROA*- A^KAT rOCIlOACTRO MH «Yf noRfAkHYf roc/ioACTRA AIH CA8r rocnoACTaa aih Eut'kKgAOK aoroiţlT H ckc chho- 309 www.dacoromanica.ro KH EA»8, EAHlţEM Eor'K A4CT, HKOJKE AA AE# fCT W-lHH» 8 Top $OElfJH WT A** P®_ AMHOE AKfe SîKE IfkAA, WT IlOA» H WT K®AH H WT IU8AE H WT IlpES ETiC ](®TdpOAJ, noHOKi io (ct noKSnHA cA»r rocnoACTKd mh Rau^a acto^et wt PoAEdH 3d xls acnpH roTOKH, npH rAdAHJ sp-bAU. H ndK Ad ai\8 ect CASr rocnoACTKd aeh EatvkS-AOE AlVriV^fT WMHH8 8 Top 4>0IUJH A*A nphB EPdTMfA CH EiAHK’kB (ANd 8>KE IfbAd AfA EAftg K’KCdX, Kdpf EAHKJ CE JfOKET HSBEpET WT nOA» H WT KOAH H WT III8M H WT IlpES E’kCOAt yOTJpOM, nOHfJKf ECT ItOKgllHA IÎAIlK8A A0r0i|5ET WT EdAHKd H WT BpdT ch KocTdHAHH Sd wh dcnpH roTOKH npH rAdAHd EptAiw. H npoAdA^wf CIH eh-U1E HMEHHTH AIOA'I’E Sd HHXH0A4$ A^EpO BOAfc H C’KC SSHdHl'E EhCHiU AftErYiaillOAt WT wkoao aeecto h wt npEA rocnoACTEd aih. ©Ero pdAV A<»A®X H rocnoACTEO a\h CAgr rocnoACTEd aih Ea’eksaoe A©r«|sET, QKOJKE Ad Atg ECT WMHN8 Eh OJfdB, EAdtJ H CHNOBH EAdS H BHOKO/H H nptEHOMETOM EAftg H WT HHKOrOJKE HEIlOKOA'bSHAtg, IlOpHSAtg TOCnOACTEd AIH. Gewe sko h cbea^teaTe noAdrdX rocnoACTso mh: »8ndH AgAtHTpg beahkh ak*P" HHK H »8lldH T$A»CYE BEAHKH AOPOi|SET H HEPpE CfldTdP H GtOHKA BHCTYlap H GTpOE CTOAHHK H PdAVA KOAEHC H IUfpBlH flEJfdpHHK H *8lldH IIpEAd nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, 0EWA»cYE BEAHKH AOrO^ET. 03, MdAH PdAVA AOrO^ET, MdSdXOAt Bit AHKHO ppdAV # TphPOBHlJJE MtCEI^d IOHYE 7 A^HH, no nAtHEHYE TSpCKHAl, KTiAd ECT IlAbHHT H IlOpOBHA firtdUJKO Semae h wt Ki^Ad eesex fiori» nphCT H3 SEA1AE h CKSAdX npfcAEAd &A&MA a® cfr0 nHcdHYE TSKgHIdPO BT» AtT xSpi. t Iw /HYXdHA BWEEWAd, MHAOCTYlO BWKYiO roenOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Vîlcul logofătul şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Foeştii de Sus, din partea lui Roman, două funii întregi din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele, Vîlcul logofătul, de la Roman pentru 2 000 aspri gata pe vreme de foamete. Şi iar să-i fie slugii domniei mele, lui Vîlcul logofătul, ocină la Foeştii de Sus partea vărului său primar, a lui Balica, o funie întreagă, partea lui toată, ori-cît se va alege din cîmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Vîlcul logofătul de la Balica şi de la fratele său Cos-tandin pentru 850 aspri gata pe vreme de foamete. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Vîlcul logofătul, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda postelnic. Ispravnic, Teo-dosie mare logofăt. Eu, Radul cel mic logofătul, am scris în minunata cetate Tîrgovişte luna iunie 5 zile, după prădăciunile turcilor, cînd au prădat şi au robit Ţara 310 www.dacoromanica.ro Românească şi de cînd a luat Dumnezeu tină din pămînt şi l-a făcut pe strămoşul Adam pînă la această scriere cursul, în anul 7105 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1604 (Mitrop. Ţ. Rom., CXLIV/3). Orig., hirtie(31 X 21,5), pecete timbrată.. Cu o traducere din 1805. 234 <1597—1599) iunie 10, Tîrgovişte. ţ iDHAOCTYlO GOJKIEIO, Î.V iKHJfAHA BOEBOAA H POCnOAHHk STkCOH 36/MrtH &PPPP0-KAAJfYHCKOE, CHH-K BErtHKAPO H nOKOHHAPO îlV IlETpAUJKO SOEEOA1. A‘*KaT rOOlOACTBO MH cTe noGCA-kHÎf rocnoACTKd mh CAgSEM rocnoACT«A am, Mheb h T8a«P^k, ah»-CfH illHJfAAHEBg GAHSA, HKOJKE A<* HA\ C8t B E0OAOBE 3d BOAEHHIţH # KOAJ Gaah PHMHHK, HdA AIECTO KApOUJ P0O10ACTB4 MH GaAHH PHAlHHK, nOHOKE HM CEAI flpOAAA rocnoACTBO mh cYe ¥ epoaobe ejke c8t bhuie iihcjhe wsem3H ca83hai pocnoACTBa mh HA HME Mh» h T8a»P»k, 3A xP ACnpH POTOKH, (PE HJf CEAI npoAAA POCnOACTBA MH cTf epoaobe 3a soAtHHiţH h paaT casjke» rocn>ACTBA a\h h 3(mae pocnoACTSA mh, eike cgT nocA$?KHAH whh caSjkeS cec seahkoio teiuko 3(a\a( rocnoACTBA A1H. Teai paaL npoAAA&X H a<*rocnoACTB» ah cYe epoaobe sa boaihelih bhuie 11HCAHE CAgSEAf POCnOACTSA AfH MhEB H T8AOPOB, CAKOIKE Ai HM ECT BE WHHHg H WJfAEg, HAI H CHHOSOM HM BH&K0A1 H npEAHShETOAI HM H HH WT KOrOlKE HEOOKOA-kEH-MO, OOPH3MO TOCnOACTBA MH. 6i)ieike h 3arE bhth [ehth] pocnoAiPE Baauiko» Seaiah hah wt cpe-AHHAro nAOAi pocjioactsa mh hah wt cepoahhk h;uihx hah no rp-fecEjf haiuhx hah wt HHO nAbiMEHAK, A<» AI(1E nOMTET H nOHOKHT H gKP'fenHT H $TB0 EAHT cYe KHHPg POOIOA-CTBA AM, TOPO POCnOA"E fioPE a4 nOHTET* H gKP’fenHT H C-EfPAHHT BE POCnOACTBt EPO, A BTk GgAE-llYE K’klACJC Agili A EPO. d AI4IEAHHCE HE nOHTET H HE SKpfenHT cY( KHH* rg H gCTpOEHYE POCnOACTBA MH TOPO POCnOA"E BoPE ACn»ACTKt EPO, A HE BTk GgA«llH)f BfelţEJf A&UA EPO H A<» A‘CP ivratiT Bik A'HTk cTpAUiHbn c$aa, a whh. H kto HAOB’kKTi jfoKET pASopHT h nonEpET cYh KHHP8 H SCTPOEhY» POCnOACTBA MH, EJKE CETBOpHJfOM POCnOACTBO MH TOM» rocnoATk Eopti A> nonEpET h pisopHT h p ichhaet sae jrkAOAi epo, a BTk EgAEiUHy nfclţfcjf A»U1 tro H A<1 fCT npOKAET H A$$PH;iH WT THf WPlţH EîKE C$T SEHhKEH H A<1 HM1T HACTYE CTkC λAA H CEC TpEKAfTOAl flpYia H CTk HHH HEBfep.TH YgAEHE EJKB BTkSTknHUJE HAI, KPTkB POCnOAA BoPA H CHACA HA'JJEPO fycO|fCA XpHCTJ H pEKMT! „BE3-MH, BTk3AlH H pACnEHH EP0“, KpTkB EPO H1A HHJf H HAA HEAAJf HJf, (CT H ESAIT BTk S’bKH, AA1HH. G(JKE H CbEM’I’IaYE nOCTJBAEJf POCnOACTBO mh: HîSnAH AgAIHTpS BEAHKH AHOP* HHK H jkShah Tew 1,0:Ye bEAHXH avpw^it h JitjnAH Gtohka BEAHKH BHCTYiap H JKSnAH H(ppt BEAHKH CnATAP H JKSn IH PaAVa KIAHKH KOMHC H JKgnAH ©TpoE BEAHKH CTOA-HHK H ÎKSIIAT niEpEAH BEAHKH nEJfAPHHK H JKgnAH llpEAA BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpiB-HHK, JKSnAH 0EWAOCYE BEAHKH awpw^et. H A3, GtAH GTkBEIlICKH, HAnHCAJf BTk CTOAhYh PPAAV TpTkPOBHl|IE, MtCEl^A IOHY( •y A^HH TEK»l|IAPO A-feTOM WT HAAMA, BTk AtlT xSpA* f îw AIh^aha bwebwaa, mhaoctY» boîkYio PocnoAHHE. !w IHhx'aha boeboa 311 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Iane şi lui Tudor, nepoţii lui Mihalcea banul, ca să le fie 2 vaduri de moară la apa Rîmnicul Sărat, pe locul oraşului domniei mele Rîmnicul Sărat, pentru că le-am vîndut domnia mea aceste 2 vaduri care sînt mai sus-scrise acestor slugi ale domniei mele anume lui Iane şi lui Tudor pentru 3 000 aspri gata, căci le-am vîndut domnia mea aceste vaduri de moară şi pentru slujba domniei mele şi ţării domniei mele, slujbă pe care au slujit-o ei cu mare greutate ţării domniei mele. De aceea, am vîndut şi am dat domnia mea aceste vaduri de moară mai sus-scriselor slugi ale domniei mele lui Iane şi lui Tudor, ca să le fie de ocină şi ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie [să fie] domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va împuternici această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Dacă însă nu va cinsti şi nu va întări această carte şi întocmire a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui şi să dea răspuns în ziua înfricoşatei judecăţi, amin. Iar care om va rupe şi va călca această carte şi întocmire a domniei mele pe care a făcut-o domnia mea, aceluia domnul Dumnezeu să-i calce şi să-i nimicească şi să-i risipească trupul, iar în veacurile viitoare sufletul şi să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, şi răstigneşte-1", sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi jupan Negrea mare spătar şi jupan Radul mare comis şi jupan Stroe mare stolnic şi jupan Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Theodosie mare logofăt. Şi eu, Stan Săvescu, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iunie 10 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7104 <1596>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc. S.I. nr. 1577 (m-rea Rimnic, 1/2). Orig.,perg. (34 X 43), pecete timbrată. Cu 2 traduceri, una din 1732, alta din sec. XIX. Data greşită. Datat după divan şi locul unde se afla domnul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 270-271. 312 www.dacoromanica.ro 235 1597 (7105) iunie 14, Tîrgovişte. t AIhaoctYio kojkYik», Kw r®ik®a<< H pocnoAHHk KhCOH» siMAi Ovrpp®- KAAJfYHCKOI, CHHTi KfAHKArO H nptAOKpdPO IIlTpAUlKO BOIKOA4. A‘,K‘IT rOCnOACTKO MH cil nOKMtllTi r0CI10ACTKKA«H HkAOKlK'k, A<< KHTH KTi p8K8 TOIPO HhAOKlKTi PA» X®K»T A«T ©HAHKICTP8 KdAgPfp CTi CKOiM I33HK. H AM®111» h npoAduid cYio khui» pihihh m^ctorh cYh bhuii hmihhtYi aioaY» wt HHXHOM A°KP® K0AI0 H CTiC gSH4HYlM KTkCTwM AMPHI411IOM WT POp H WT A®A H WT KptCTh MtCTO H ChC dA^AMlkUldpH Hd HAtf. HlTipKdH H AlJA\HTp8 H PdA8A WT A’MVUIIH H ©T0HK4 AWPWljUT WT ElpHCATkKlIJlH, WT ©KMEOTHH, EaK$A H... 1 H ®dHt, WT... 1 H wt np»A rocnoACTKd mh. ©ipo pdAH, A^A®X H PocnoACTKO mh GhahkictP8a kjaspipwm, laKOKi A<* khth HM T»X MtîCTOKH KTv WY4E8 8 K'kKH. GlJKf H CKtAtTfAYf nOCTdKAlOX POCHOACTKO AIH: *8ndH A3AWTP8 kiahkYh Ak®P* HHK H JK8111H 0IWA®CYf KCAHkYh AWPW+IT H Hlpp» ClldTdp H ©TOHKd KHCTYiap h PdASA KWAIHC H ©Tpof CTWAHHK H Uf-KpKiH IllJfdpHHK H 5K8ndH IIp»A<» KlA IlOCTfAHHK. H HCIipdKHHK, A3MHTP8 KlA AK®PHHK. H HdMlpTdJf d3, ©TOHKd AOPOiJSIT, 8 Kli CTOAHH PpdA8 TpTkPOKHl|ll |CK3AAHYl| MtCfl^d lOHYl ÂY AkHH. CTvSAdHlfl WT flA<««J A® HHirk T»K8’41dPO AtTOM [k-Iv AtTO] A® ciro nncdufi, k*k A-fcTO xspi. t Din mila lui Dumnezeu. Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Selivestru călugărul de la Brezoi, [a dăruit Dobra mănăstirii ce se cheamă Cozia], ca să-i fie 2 fălci de loc de stupină, din partea lui Standul Mîrşavul şi din partea vărului său Standul, însă de pe Valea Albă 3 locuri şi în susul stupinei din deal şi din poiană, pentru că a cumpărat Silivestru călugărul aceste mai sus-zise fălci de loc de stupină de la Standul Mîrşavul şi de la vărul său, 2 locuri şi de la Stan al lui Crăciun pentru 180 aspri gata. Şi iar a cumpărat Silivestru călugărul o falce la gura Balului, de la Ivan şi de la Ivaşco pentru 100 aspri gata. Şi a cumpărat Silivestru aceste mai sus-zise locuri de stupină, ca să-i fie lui de trai, să trăiască şi să se hrănească cît va fi viu. www.dacoromanica.ro 313 Iar cînd îi va sosi lui vremea morţii şi va muri, ca toţi fraţii născuţi din păcat, iar aceste mai sus-zise locuri să nu rămînă prădalică, ci să-i fie lui pomană în urma lui, însă să fie în mîna acelui om, care îl va păzi şi îl va socoti pe el şi îl va hrăni şi îl va căuta la boală, cînd va fi vreme grea de moarte năprasnică, ori care om va fi, fie că va fi călugăr, fie că va fi alt om mirean, ori din neamul lui, ori om străin, să fie în mîna acelui om, unde va da Silivestru călugărul, cu limba sa. Şi au dat şi au vîndut aceste mai sus-zise locuri aceşti mai sus-numiţi oameni, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi cu adălmăşarii, anume: Şerban şi Dumitru şi Radul din Dăngeşti şi Stoica logofătul din Berislăveşti, din Sîmbotin, Albul şi... 1 şi Manea din... 1 şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Silivestru călugărul, ca să-i fie lui acele locuri de ohabă, în veci. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Dumitru mare vornic. Şi am scris eu, Stoica logofătul, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 14 zile, de la zidirea lui Adam pînă acum ani curgători pînă la această scriere, în anul 7105 <1597>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia nr. 712, f. 358. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 272. 1 Loc alb. 236 1597 (7105) iunie 15. în numele tatălui şi al fiiului şi al sfîntului duhu, troiţă sfîntă, amin. Eu Badea peharnecul ot Grădişte, înpreună cu aceşti boiari, anume Nedelco şi Panait şi Vădislav logofăt şi Bărbuia şi Pantazi logofăt, scris-am acestu răvaş al nostru pentru tocmeala ce-am fost luaţi dennaintea domnului Io Mihail voevod, de am aşăzat pe David postelnic şi pe jupîneasa Stanca den Brîncoveni priste toată datoriia, cîtă are Danciul dvormcul şi frati-său Radul postelnic înpreună. Şi aşa singuri am adevărat noi cum ca să întoarcă David postelnic 70 000 aspri jupînesii Stancăi dentru această datorie ce are aceşti boiari fraţi amîndoi. Iar dup-aceia David postelnic să ţie jumătate den sate şi den mori şi den ţigani şi den vii şi den tot venitul cît va fi să aibă de baştină Brîn-covenii, pentru că au plătit David postelnecul aceşti 70 000 aspri gata. Aşa singuri i-am aşăzat cu sufletile noastre şi aşa singuri am adeverit, Isuse Hristoase, amin. S-au scris în luna lui iunie 15 dni, leat 7105 <1597). După Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part., 590. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Grecianu, Genealogiile, II, 310; Iorga, St. şi doc., V. 173—174. 314 www.dacoromanica.ro 237 1597 (7105) iunie 15, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezău, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Io Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boeriului domnii mele jupan Theodosie vel logofet şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezău îi va dărui, ca să-i fie lui satul Băiaşi tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumânii, însă anume: Stan şi Stan şi Dan şi Vlasie şi Şerban şi Radul şi Stoica şi Oprişi şi Standul şi Vladul şi Stanciul Plescote şi Stan Cojan şi Anca şi feciorul ei, Opriş şi Vişa şi Anca şi feciorul ei, Ion. Pentru că acest sat Băiaşi au fostu oameni slobozi, apoi ei s-au vîndut de a lor bunăvoie boeriului domnii mele ce s-au scris mai sus, Theodosie vel logofet drept 12 000 aspri gata, cum ca să fie ei rumâni. Şi iar să fie satul Turcineşti tot, cu tot hotarul şi cu toate moşiile lor dupretutindenea. Pentru că acest sat au fost de baştină, oameni slobozi. Apoi, s-au vîndut boeriului domnii mele ce s-au zis mai sus, ca să-i fie lui rumâni, însă anume: Pătru şi Dan şi Stoica şi Stan, popa Oancea şi Dragomir şi Dănicel şi Turcin şi Manea şi Zahariia, drept 13 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat boeriul' domnii mele ce s-au scris mai sus satul Gărdeşti, însă partea oamenilor celor slobozi toată şi din sat şi din cîmpu şi de peste tot hotarul, oricîtă să va alege. Pentru că au fostu ei de baştină oameni slobozi, apoi s-au vîndut ei de a lor bunăvoe să fie rumâni, însă anume: Bunul şi Andreica şi Neagoiu şi Stanciul şi Badea şi Stănilă şi Oprea, drept 8 000 aspri gata. Şi iar să fie lui un rumân, anume Radul cu feciorii lui, de la Znamena. Pentru că au fostu om slobod, apoi s-au vîndut cu toată moşiia lui, oricîtă să va alege du preste tot hotarul, să fie rumân, drept 850 aspri gata. Şi s-au vîndut aceşti oameni slobozi, să fie rumâni şi cu moşiile lor, ei de a lor bunăvoe, cu ştirea tuturor fraţilor lor şi a tuturor megiiaşilor, după împrejurul locului şi dinaintea domnii m61e. Pentru aceia, i-am dat şi domniia mea boeriului domnii mele ce s-au zis mai sus, Theodosie vel logofet, ca să-i fie lui satele şi cu rumânii ohabnice şi stătătoare lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dumitru vel dvornic i Miroslav biv vel logofet i Neagoe 1 vel spătar şi Stoica vel vistieru i Radu vel comis i Stroe stolnic i Şerban vel paharnic i jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Dumitru vel dvornic. Şi am scris eu, ...2, în scaunul oraşului Tîrgoviştei, iunie 15, leat 7105 <1597). Io Mihail voevod. Bibi. Acad., CMLXXVI/149 (Condica metoaşelor Episc. Rimnicului). Traducere din 1786. Alte traduceri: ibidem, CMXCIII/5 şi la Arh. St. Buc., ms. 707, I. 8v —9. EDIŢII. DIR, B, 273-274. 1 în loc de: „Negrea". a Loc alb. 315 www.dacoromanica.ro 238 1597 (7105) iunie 20, Tîrgovişte. t fllHAOCTYlO bojkYio, îw AIu^AUA KOlKOAa H rocnoAHH-K K-KCOI 3lA\Al Srrppo-BAaXYHCKOI, CHHTi BlAHIUPO H np'fcAOBpAPO, nOKOHHAPO ÎW niTpaUJKO KOfKOAa- AaKJT p«cn«ACTBa a\h cTh nosiaiHYi pocnoACTKa am PaAyaoK Hih8aob h ckc chhwbh cais» KgAHIţl}KI EoPTi AaCT, IAKOÎKI Aa ICT lAlg WMHHg g IIOAHHOH, aaH WT A*a YlÎHX'aHK'KK TpiTaPO A*ao, noHixi io ict noKgnHa PaAya Hihşaob _jaix tpitapo A*ao sa wmhh8 BHUif nHC wt Ha AIhx^hka sa iahh koh aobpo h sa ţ acnpH. H naK Aa ict PaAyaWK HtuSau’ii wmhh8 $ JKocbHH, aaH Ala Kpbcthuhok k'bc jf, sapi iaHKa ci j^tit hsepat, wt noaio h wt uioaaa h wt koaKf io ICT noicgriHa PaAya Taiy Ala sa wmhh8 wt Ha A«Bpa, AMVHpa Kpkcth-raHOB, sa t acnpH potokh. H naK Aa ict PaAyaws wmhhs $ IluialHH h 8 IIoa&P!» aaH Aia KaamK sifajf, sapi iaHKa ci ^tit hsepat wt nocBgAf h wt no Khctat X’<,TJP°‘U> "ohijki io ict noKtSnna PaAya HtHgawK Taiy A*a sa wmhhi khuji nHC wt Ha E8K8atio h wt ha JlkTpauJKo, chhh Kaamik sa iahh koh AOBpo h sa iama Kpasa c-kc ata'fcKo h sa | acnpH. H ICT bha noKgnna PaAya AIsuiIk wmhh8 8 TpictYh, aaH Ala IlapAocoK R-kcay. fl nocat, PaAya H*h8aob, wh ict noKgnHa Taiy A*a 3a wmhh8 wt Ha C3aHkihI iah8 K-keax wt nocKSAf sa x7 acnpH H3a "a RiAPa sa khho1. H naK noKonHA PaAya Hih$aob a hhk 8 TpictYh 8 AHiţg IIoniR wt ha rptA*, chh-k EpaTgaoB, 3a iaha na’BTHua sa aiuca sa cbhh. H naK Aa ict PaAyaoK HihSaob wmhhs 8 jUhkujakh, aaH A*a Gtahob EpoacKit B-kC X H Ala BPAT CH AIhphik bkcax h A*a ApafoaiHpoB K-kCax, Kapi lalKa ci jfTiT hsbpat wt noaio h wt uioa\a h wt boaa h wt nocBgAi h wt no R’kC’fcai Ycrapoa», noHiKi io ict noKSnna PaAya ti£ khuji pimihh wmhhi wt ha EaaaV) chhk Gtah EpocK’k h wt ha Aparoauip sa xdX acnpH potokh. H npoAM«Jf Tijf bhuji pimihh aioaYi hhpoki wmhhi 3a hhpok aobpo soat H ckc 8ShahYi K-kctai aurTrauioaj h wt pop h wt aoa h wt nptA pocnoACTKa aih. Giro paaY, AaAoy H pocnoACTKa jwh, bkojki Aa ict ti^ bhuji pimihh wmhhi sa A'fcAHHg H WYAE8, IM8 H CHHOBH lA\ H BHOAKWiU H np-fcRHHMlTOA\ H HI WT KOrOKi HinoKoatEHiuo, nopusiuo pocnoACTKa mh. Ghki h CBiAiTiaYl nocTasatlat pochoactbo am: JKgnaH A8a»HTp8 bia akophhk h JKgnaH TgAocYi Kia aopo$it H Gtohkhha Bla KHCTYtap h Hlppi Bia cnaTap h Gtpoi RIA CTOAHHK H PaAya Bla KOAIHC H UIlpBAH BIA nlJfapHHK H >K8naH IIplAa Bla noc-tmhhk. HcnpaBHHK, ^8aihtp8 Rla abophhk. H as, Htp8a, Cka\ nHcaa 8 ctoa 8 Tp-kPOBHijii a\tcn;a iohYi îT abhh» wt AAava ao «HHt, xspi. t îw jHhx’aha BwiBWAa, ajhaoctYio bojkYio POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul al lui Nenul şi cu 316 www.dacoromanica.ro fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Policioi, însă din partea lui Mihaica a treia parte, pentru că a cumpărat Radul al lui Nenul acea a treia parte de ocină mai sus-scrisă de la Mihaica pentru un cal bun şi pentru 500 aspri. Şi iar să-i fie lui Radul al lui Nenul ocină în Joseni,însă toată partea lui Cîrstiian, oricît se va alege, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Radul acea parte de ocină de la Dobra, fiica lui Cîrstiian, pentru 300 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Radul ocină în Păcăleni şi în Podure, însă toată partea lui Calcea, oricît se va alege de pretutindeni şi de peste tot hotarul pentru că a cumpărat Radul al lui Nenul acea parte de ocină mai sus-scrisă de la Bucu-leiu şi de la Pătraşco, fiii lui Calcea, pentru un cal bun şi pentru o vacă cu lapte şi pentru 500 aspri. Şi a cumpărat Radul al Muşei ocină în Trestiia, însă toată partea lui Pardos. Iar pe urmă, Radul al lui Nenul, el a cumpărat acea parte de ocină de la Oancea, fiul lui Radul al Muşei, pentru -400 aspri. Şi iar a cumpărat Dedul ocină în Policioi, însă 12 ogoare şi loc de stupină de la Şteful cel bătrîn. Iar pe urmă, Radul al lui Nenul a cumpărat acele 12 ogoare şi acel loc de stupină de la Tanda şi de la fratele său Cîrstiian, nepoţii lui Dedul, pentru 700 aspri. Şi iar a cumpărat Radul al lui Nenul ocină în Plăcicoe, însă toată partea lui Bradul şi a femeii lui, de pretutindeni pentru 1 000 aspri şi pentru 30 vedre de vin 1. Şi iar a cumpărat Radul al lui Nenul un ogor în Trestiia, în Faţa Popii, de la Gîrde, fiul lui Braţul, pentru o plătiţă de carne de porc. Şi iar a cumpărat Radul al lui Nenul ocină în Micşani, însă toată partea lui Stan Broască şi toată partea fratelui său Mircea şi partea lui Dragomir toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru-că a cumpărat Radul acele mai sus-zise ocine de la Vladu, fiul lui Stan Broască şi de la Dragomir pentru 1 600 aspri gata. Şi au vîndut acei mai sus-zişi oameni ocinele lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie acele mai sus-zise ocine de moştenire şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Stoichiţa mare vistier şi Negre mare spătar şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Dumitru mare vornic. Şi eu, Neagul, am scris în scaun în Tîrgovişte luna iunie 20 zile, de la Adam pînă acum, 7105 <1597>. | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XIII/15. Orig., hîrtie (30 x 21), pecete timbrată stricată. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 337. EDIŢII. Trad. DIR, B, 274-275. 1 Pasajul: H iun noKSnHA ... sa ihHo („Şi iar a cumpărat ... de vin") este fters cu o linie. 24 — Documente — România ___ c. 1026 317 www.dacoromanica.ro 239 1597 (7105) (iunie ante 21>, Tîrgovişte. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e lui Vîlcan cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie moşie în Gabrov, însă partea de moşie a cum-natu-său Iane Pandichiu, toată, cîtă să va alege de pretutindinea din cîmpu şi din apă şi din pădure, pentru că-i iaste bătrînă şi dreaptă moşie de moştenire. După acdia, Vîlcan, el au avut o soră, anume. Voica; deci au fost adaos pe Iane Pandichiu în casa surori-sa Voica şi au dat toată moşiia cumnatu-său şi surori-sa zestre. Apoi, au petrecut amîndoi pînă s-au întîmplat cumnatu-său moarte, de au murit, iar pe soru-sa Voica au robit-o tătarii, nerămîind nimenea din trupul lor, fără numai frate-său Vîlcan. Iar Iane Pandichiu, el au fost în bir, apoi i-au fost rămas birul pe cumnatu-său Vîlcan, de au plătit Vîlcan toate birurile lui Iane Pandichiu pînă la vremea rumptorii. Şi au cheltuit Vîlcan cu birul cumnatu-său 5 000 de aspri gata şi cinci boi şi...1. Deci au venit înaintea domnii m61e şi înaintea divanului domnii mele, de s-a plînsu înaintea domnii m61e pentru birul cumnatu-său Iane Pandichiu, cum au plătit tot el din bucatele lui. Într-ac6ia, domniia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pre legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii boerii domnii mele şi am adeverit domnia mea foarte bine cum au plătit Vîlcan toate birurile cumnatu-său Iane, de au cheltuit acei aspri şi boii şi... 1 ce s-au zis mai sus, pentru această mai sus-zisă moşie a cumnatu-său Iane. Drept aceasta, am dat şi domniia mea lui Vîlcan, ca să-i fie de moşie ohabnică, lui, feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de niminea să nu să clătească, după porunca domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Dumitru vel dvornic şi jupan Teodosie vel logofăt şi Negrea spătaru şi Stoica vistieriul şi Radul comisul şi Stroe stolnicul şi Şerban paharnicul şi jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Teodosie vel logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofătul, în scaunul cetăţii Tîrgoviştei şi de la Adam pînă acum curgerea anilor, vă leat 7105 <1597). Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotroceni, nr. 690, f. 196v— 197. Traducere. Luna după divan, locul de emitere si ca anterior actului din 2 1 iunie acelaşi an. EDIŢII. DIR, B. 260. 1 Loc alb. 240 1597 (7105) iunie 21, Tîrgovişte. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e Vîlcului logofătul şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşie în Gabrov, partea Oancei logofătul toată, însă din moştenirea lui din sus şi cu rumânii, din cîmpu şi din apă şi din mori şi din şădere şi de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Vîlcul logofătul de la Oancea logofătul drept taleri 180, fac aspri 12 600, însă taleru cîte 70 de aspri mărunţi, pentru că într-această vr6me aşa au umblat taleri, 318 www.dacoromanica.ro după robirea turcilor, cînd au robit şi au prădat Ţara Rumânească şi în vrăm£ de foamete. Şi au vîndut Oancea logofătul de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi dinnaintea domnii mdle. Şi iar au cumpărat sluga domnii mâle, Vîlcul logofătul, moşie în Gabrov din partea lui Iane Pandichiu şi a jupănâsii lui, Voicăi, jumătate, din cîmpu, din apă, din pădure şi din şădere şi de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Vîlcul logofătul de la Vîlcan, cumnatul lui Iane Pandichiu, fratele jupîn^sii Voicăi, drept 62 taleri, fac 4 340 aspri mărunţi, taleri cîte 70 de aspri, că aşa au umblat într-această vr&ne. într-acâia, încă aşa s-au prinsu Vîlcan, de nu va fi cu pace Vîlcului logofătul această mai sus-zisă moşie, iar Vîlcul logofătul, el să ţie moşia lui cea de moştenire, jumătate, cît au fost vîndut. Şi aşa s-au prins Vîlcan dinnaintea oamenilor buni dinprejur, anume: din Găvăneşti, Cazan şi din Gabrov, Oancea cel mic şi din Lătceani, Costandin şi Şain şi popa Frăţilă şi Baico şi Cîrstea şi din Grozeşti, popa Badea şi popa Cazan şi din Văgiuleşti, Neagoe şi din Orbească, popa Radul şi diiaconul Dan şi Neagoe şi mulţi megiiaşi dinprejurul locului. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Vîlcan pentru acest mai sus-zis aşezămînt. Şi au vîndut Vîlcan de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi dinnaintea domnii m£le. Drept această, am dat şi domniia mea Vîlcului logofătul, ca să-i fie această mai sus-zisă moşie întru moştenire şi feciorilor lui, nepoţilor şi stre-nepoţilor lui şi de niminea să nu să clătească, după cuvîntul domnii m£le. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Dumitru vel dvornic şi jupan Teodosie vel logofăt şi Negre spătaru şi Stoica vistieriul şi Radul comisul şi Stroe stolnicul şi Şerban paharnicul şi jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Teodosie vel logofăt. Şi eu, Bunea logofăt, carele am scris în scaunul cetăţii Tîrgoviştei, în luna lui iunie 21 zile şi de la Adam pînă acum curgerea anilor, vă leat 7105 <1597). Io Mihail voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotroceni, nr. 690, f. 196. Traducere. EDIŢII, DIR, B, 275-276. 241 1597 (7105) iunie 22, Tîrgovişte. t /HhaoctYio eokYio, Iw flÎHjfaHA boeboa*1 h rocnoAHHTi ktvcoh 3faiuu «fppppo-baiţYhckoh, cHHg BfAHKdjro h npfcAOEpaaro IIikTpaiiiKo BOiBOAd. Ajut pociioactko mh cYio noBM-kHYf pocnoACTza mh Eiuumhob wt Bapoui TpiiP îKha h cec chhokh f/ttg, MHIţHM EoP'E AJCT, I3K0JKI AJ /H8 fCT WMHH8 8 'IfC'fcHH WT PaAY^ HlOpKOI, JitH 3a A'bAHHU fCT EHA rOPAHAlvB H ÎWHOB H AptllIKOafB, WT HOAIO H WT UJgdU H WT B0A$ H WT EPOA 3a BOA'HHIţg H WT HO B*EC0M ŢOTApOM, CTiC CMHlfia, HOHDKf ict noKgnHa E-EacaH cYra bhuk pmtHa wmhhş wt hja PMVA Hiopkor 3j xT acnpH potobh. H naK noKtSnn fiiutcaH iT cmhijk wt ciaa cec iiomitSa wt naA CTtinHH-E wt iua PMYA» 1X1 lCT BHWl OHcaH, sa xâjf acnpH potobh. H naK noKşnH fi-Eacan wt naA wt fi'EAtHH (AHH avkcTo, aaH A ♦'eamh 3a jf acnpH potobh. H naK noKşnH fi'EacaH wt naA 0»oa4i$a îT i|n»AMH 3a avkcTO sa t acnpH potobh. H naK noK^nH fiiutcaH wt ca ^AHiţ-E wt IlrrptiiiH b $-ea>jh 3a MfccTO 3a t acnpH potobh. H npoAMouif cYh meaobu^h taci cşt no bhuk nHcarni t*x wmhhi h MtCTOBi www.dacoromanica.ro 319 CTkC CtitHt|J( 3â HHJfHSMg A»KP» BOA» H CT»C 83.4AH1TI R-hCfcM MErYiaiUWM H WT TOP H wt h wt npfA rocn©ACTK Gfro pdAÎ. A*A*X rocnoACTKO mh B-kacjhok, raKOttC A<* <»*8 tCT wmhhS h k-k WŢK8ndH /^8mhtp8 kiahkh ABopHHK H îksiiah Tsa^Ti kiahkh AwrwjJsfT h Ahapohii khctTqp h PmVa komhc H Hirpt cn 1 au cumpărat Oprea moşie la Tîrcovul lui Bîtlan din partea lui Cojan a patra parte drept 700 de aspri, din apa Buzăului pînă la Piiatra Sucetului. Şi iar au cumpărat Oprea un răzor la Piscul lui Pulei de la Călina, fămăia Vladului, drept 35 de aspri. Şi iar au cumpărat Oprea un răzor la Piscul Rupturii de la Călina, fămeia Vladului, drept 35 de aspri. Şi iar au cumpărat Şteful şi fraţii lui, Bunea şi Stan un pămînt de 24 de paşi la Dealul Murgului de la Mănilă ot Plop&ii,... 2. Şi mărturii au fost oameni buni, anume: Anghel Dragoe şi Andreiu şi Neagoe de la Tetcoi. Şi iar să fie Dobrii cu feciorii ei moşia la Sîrbi, însă partea tatîne-său Stoicăi toată, oricît să va al6ge dupretutindenea şi de cumpărătoare cît va fi, pentru că iaste dreaptă şi bătrînă moşie de baştină. Şi iar să fie Stanei şi cu feciorii ei moşie la Sîrbi, însă partea tătîne-său Neagului toată oricît să va al6ge dupretutindenea şi de cumpărătoare cît va fi, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie de baştină. Şi au vîndut acei mai sus-zişi oameni moşiile lor ce s-au scris mai sus, de a lor bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos şi dinna-intea domniei mele. Pentru ac&a, am dat şi domniia mea Oprii şi Dobrii şi Stanii, ca să le fie lor acăste mai sus-zise moşii stătătoare şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, 321 www.dacoromanica.ro nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m61e. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dumitru vel dvornic i jupan Theodosie vel logofăt i Stoichiţa vel vistier i Negre vel spatar i Stroe -vel stolnic i Radul vel comis i Şărbu vel paharnic i jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, Dumitru vel dvornic. Şi am scris eu, Andrei logofătul, în scaunul Tîrgoviştii, în luna lui iunie 25 dni, leat 7105 <1597>. Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe uricul slovenesc de TLupp dascăl slovenesc la Şcoala domnească în Bucureşti, la leat 7251 <1743). Az Lupp dascăl slovenesc izpisah. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1606 (Schit Râtescu, II/2). Traducere. EDIŢII. DIR, B, 277-278. 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 244 1597 (7105) iunie 26. t flIlHAOCTYlO EOÎKYfIO, îw ÎHh,(4HA K0fK0A4 H r®:noAHHTk K-hcow 3f.vui £8rr-ppoKA4jfHHCKOi. IlmutT roenoACTKo aih cYio KHHr roenoACTK4 KKHT H BHTH WHjK8 34 CAglKS j H X®K*T «0A rOCnOACTBA MH CAIJJKHT, K4pH CT»C -K0HH, K4pn nClUiHCKH, AtHOrO 3AP4KÎf KH fipHHOCHM roenOACTAO MH- H no CHjf, BH rOBOpHM r»cn>ACTK4 MH, K4K0 WT BpfcAU C>KC pK*T KHAfrf cTw KHHrg rOCnOACTBI MH, 4 K4U /HHAOCtY A4 PAfA^TH KOf KOHHHlţH X®K*t ca8>keo A4 CA8JKHT H Jf®K*T npHHTH BHTH KOA POCnOACTBA MH CAgJKHTH, 4 B4JI MHAOCTf 'CHHt A* 3H4HTf, KOf BOHHHlţH X®k*tY BHTH CKC KOHH, KlulTipAIIJ, 4 P0010ACTK4 MH JfOKIO nrt4TH 44$ I0H4K0M 34 fAHH KOH nO T TJAfpH 34 MtCCflţA 4 KOPO X0KfT kHtY I03S4IU KOHHHl^CM) 4 POCnOACTK4 MH JfOKIO RA4TH HM 110 KOHH 44$ H4 fAHH KOH 110 f T44fpH 34 MbCfM H 34 Tp4nf34 no fY T44fpH- H KliIlHT4HIVM, KOPO^ X'®K*T SHtY Klk-I1HT4H, (14KH X0KW H/H (144TH POtnOACTKI A\H 44$ H4 7 KOH no 7 T44(pH H 34 Tp4-nff34 7 T44(pH 34 AVkCflţi. fl KOf IOH4HH X®K*T KHTÎ "fllIfHCKH, 4 POCHOACTB4 MH jfOK» I1A4TY HHM 44$ fAHH IOH4KO/H 110 P T44fpH, H HJ BVP4CH nO A T44fpH, H H4 Mfgui no s ppouiH, H H4 iosejui no k( ppouiH 34 MfcCfM- H Jf®K» nA4TH POCnOACTS4 MH K-hCfM IOH4i;HM, K4pH K04HKO I0H4HH X®K*tY npYHTH A<« CA8JKHT KOA P0CII0ACTK4 MH H X»K» A<*TH HH/H H HCTHf, ŢAtlE H MtCO H HOJK. TAf JfOKfT HCKSnHTH Cf lOHJIţH H X®K*T UlfCBOK4TH A<* nPHHA*T 8 POCnOACTKJ MH H PA* JC0K*T npH48MHTH Cf TfA\ IOH4(ţHM A<* A\HH8fT K4KO A<* (lpYHA*T A® _r®c" HOACTK4 4\H K4PH 8 KOf 3fM4f H4H 8 KOf MtCTO H4H 8 KOPO CK4.A4 X®K£T "PfHTH TfM IOH4lţH, K4pH H4 KOPO P0CH0A4pk K4pH H4 KOPO CKfAfpHAt; H 8 KOPO AP'KHtCTiO XOKfT KHTY, 4 POCnOACTB4 MH M04HM H npOUlfM B-hCf Bp4TYf H POCnOA4pkpHM H R-BCfM CKfAfpO/H H BTiC HCnp4KHHIţH WT CKf4f, WT M4C f5Kf Jf®K*T npfHTH TfM IOH4IIH A4 MHH8fT npYHA*T A® P®CnOACTK4 MH 4 K4U) MHAOCtY A-l P4fA4TH TfpH A<* H WCT4KHTY MHH8fT A<« npfHA*T 8 POCnOACTK4 Mi fpf X®K*T C48JKHT. fi P0Cn0ACTK4 4tH X®KI® C48«HT K4UI 4\H40CTY, K4pf 34 MTO X®KfT n®p"kM4TH K4U1 MH40CTY A® •P0Cn0ACTK4 MH, 4 POCnOACTB4 MH 3J K"kC X®KI® C48HCHTH K4UI AIHAOCtY. ToH BH M04HM H A<*M 3H4HYf K4UI /HH4®CTH. H POCnOAi BorA KH KfCfAHT K'B 3AP4CTK0, 4A\HH. 322 www.dacoromanica.ro IlHC M-kCElţd I©hYE KS A^HH, B rttTO xSpf. J" IlV /HHXdTrt KWfKWA? MHAOCtY» KOJKYW POCnOAHHk. W YHHpHrt BOA*K t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Scrie domnia mea această carte a domniei mele vouă oştenilor, care din ce ţară veţi fi şi care oştean de unde va fi şi voieşte să slujească şi să fie oştean de slujbă şi voieşte să slujească lingă domnia mea sau cu cal sau pedestru, multă sănătate vă doreşte domnia mea. Şi după acestea, vă spunem domnia mea, de vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar milostivirea voastră să cercetaţi care oşteni vor să slujească cu slujbă şi vor să vină să fie lingă domnia mea să slujească, iar milostivirea voastră aşa să ştiţi, care oşteni vor fi cu cai, călăraş, iar domnia mea va plăti leafă oşteanului pentru un cal cîte 5 taleri pe lună; iar care va fi iuzbaşă oştenilor, iar domnia mea îi voi plăti pentru cai, leafă, pentru un cal cîte 5 taleri pe lună şi pentru masă iar cîte 15 taleri. Şi căpitanilor, care va fi căpitan, iarăşi le voi plăti domnia mea leafă, pentru un cal cîte 5 taleri şi pentru masă 50 taleri pe lună. Şi care oşteni vor fi pedeştrii, iar domnia mea le voi plăti leafă, unui oştean cîte 3 taleri şi la vătafi cîte 4 taleri şi la ceauş cîte 6 groşi şi la iuzbaş cîte 12 groşi pe lună. Şi voi plăti domnia mea tuturor oştenilor, ori cărui oştean va veni să slujească pe lîngă domnia mea şi le voi da lor şi hrană, pîine şi came şi cuţit (chinjal). Oriunde se vor răscumpăra ostaşi şi vor porni să vină la domnia mea şi unde li se va întîmpla acelor oşteni să treacă ca să vină la domnia mea în orice ţară sau în orice loc sau la orice scală vor veni acei oşteni sau la orice domn sau la orice schiler sau la orice stăpînire va fi, iar domnia mea ne rugăm şi cerem tuturor fraţilor şi domnilor şi tuturor schilerilor şi tuturor ispravnicilor de la schele, din ceasul în care vor sosi acei oşteni să treacă să vină la domnia mea, iar milostivirea voastră să cerceteze astfel ca să-i lase să treacă să vină la domnia mea ca să slujească; iar domnia mea voi sluji milostivirii voastre, la orice va porunci milostivirea voastră la domnia mea, iar domnia mea pentru toate voi sluji milostivirii voastre. Aceasta vă rugăm şi vă dăm ştire milostivirii voastre. Şi domnul Dumnezeu să vă bucure cu sănătate, amin. S-a scris în luna iunie 26 zile, în anul 7105 <1597). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă K$n4H /ViS>1AIHTPS EIAH-KH AKOPHHK H *Sn4H TSa®cY« ElAHKH AWrWJjstT x mare vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Preda mare postelnic. Ispravnic, Dumitru mare vornic. A scris Neagul în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iunie 27 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7105 <1597). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I. nr. 1607 (Mitrop. Ţ. Rom, CLII/39). Orig., hîrtie (28 X 40,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1855; alte traduceri ibidem ms. 136, £. 533 şi Bibi. Acad., MCCXXXI/79. EDIŢII. Trad. DIR, B, 278-279. Facs. Ibidem. 506. 1 Loc rupt. 246 1597 (7105) iunie 30, Tîrgovişte. t YH, îw fljHXAHA K0EK0A4 _ H rOCnOAHHTv K1v9Eparo îw IIiTpauiKO koiboa**- A ci 3HafT epf c-em aaa rocnoACTKO mh ixinptB moctiahhk wmhhs mto dig ict eha AtHAOsaA> wt OTauta, rocno>KAa rocnoACTKa aih, ciao Ha hau DYip-Eia h c-ec k-ec pTapom. AJ ce 3hait: 8 AA-Er h g a*a g cpiA mictoks a*PH 8 IIo-QHa Hosabob, g KonaK h g rop a*PH Ga«aobhi*8 h a®P« g Kaaaihhm aAH CIJKIHH 8 U1HPOT xTT. IIOHlKI CYl CIAO EHA ICT sa AtA^Hg JKgnaHOB A<*HMIOA AK»PHHK8a h JKgnaHHtţa iro ©TaHKa. Tawi, KorAa npHAgMHT ci c-eaip-et A<*hhioaob akophhk k-e Xrrp-ECKa 3ia\ai, a AP8r8 hhktojki HfcCT haipa Ha cTuwpvr A<»hhi®aok akoPhhk, hko a<« sp-k-jkht iro h hhiki cniHSH h^ct havaa Koi, Hira sa norpiB iro Ha c-empet iro. ii 8 tia\, rocnoJKAa ©TaHKJ, WHa a\8 c-etbopha a\ha»v Hiro paAÎ h no A nOrplBHA^ ICT Ha HPTkKKS 8 BirtrpaAV h <\\Horo cniHwaHYi cniHwaA Ha c-emp-et iro, acnpH . fl nOTOM, >KgnaHHU,l GTAHKa ABOpHHKOBHIţa A<*HMIOAOB AKOPHHK, paAÎ Toro A«-Bpo mto ict c-etbopha rocnoiKAa Gtahkj, Ţipi ict BpHraa n® A^hmioa abophhkSa Ha c-emp-et iro A9HAIKI norpiBHA 8 BirtrpaAV H PMT cniHJKaHYi roc-no*AiB8 ©TaHE-EH, a whajki a<»a rocn®JKAiBg GTaHK-EH bhiui pkmiho ciao IlYip-Eia, KaK>0*l ICT BHUil PIMIHO, HKOJKI M ICT K"E WMHH8 H B-E WXas8 . rocno*Aa rocnoACTBa aih noAWAOBiA ict rocnoACTBa ch ©npfc nocTiAHHK PMÎ npasa h BkpHi KB8> MTO ICT nOCASîKHA H B-E M»*AH 3IMAH H H TE c'fl <3lMAl>, I3K0JKI A & M8 ICT WMHHg H WXaB-E B-E BtKH. 6ljji>ki h saKAHHaHÎi: no wiuictbYi rocnoACTBa a\h, koto b-ep8mht rocnoA"k Bot-e khth rocnoAapS BrtaniKoio 3ia\ah hah wt cp-EAHMHaro naoAa rocnoACTBa KHHra rocnoACTBi fro h a<> hamt smactYk c-bc ISa<> h CBC HpTia H CB HtlH HEKtpHH ISA^HE. Gejke h cbeaeteaYe nocTaKAtEA\ rocnoACTB® amu mSiuh A&mhtps bea A^op-hhk h H bea cnaTap H PaAVrt KOAMEC H GtPOE CTOAHHK H npEAd nOCTEAHHK. HcnpaBHHK, HftnaH ©ewaocYe BEA AIVIHV$ET. TpiiroBHi|iE, «tcEi^a »hYe 7 a^hh, ivt flAa^a e-b AtT xipE. f îiv eoh pe care i-a slujit-o şi prin ţări străine şi în această <ţară>, ca să-i fie ocină şi ohabă în veci. încă şi blestem: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti, şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui. Iar care om va strica carte a domniei mele şi va lua acel mai sus zis sat, să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi aici să-i strice trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei. 326 www.dacoromanica.ro Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Stoica mare vistier <şi Negre) mare spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Preda postelnic. Ispravnic, jupan Theodosie mare logofăt. (Scris în) Tîrgovişte, luna iunie 30 zile, de la Adam în anul 7105 <1597). f Io noH*a« ra ect A4a h iiokaohha JKgnaHHiţa Htra AR0pHH4dCd dlHTpER EHR REA AGOPHHK El|IE5KE WT KtA<> *CT EHAd WHd JKHRd. HohEIKE Toro CEAO llgHl/fH, a WH ECT EHA 34 A^A^H» 5K8n4HMl^EE lltr^R AKOp-HHH4C4, HH ECT EHA A'bAYHJ dlHTpEi AGOpHHK- fl nOTOiW, no CEMTiPT M$, 4 JK8n4“ HHifd Hkrd AGopHHHaca, a WHd ect npHuiAd ca.ua npEA rocnoACTRa mh, tepe ect A4a4 H (10KA0HHA4 CEAO dgHIjYH CEC R'ECOAt pTApOAIt CRtTtH dăHTpOnOAÎIO 34 CROIO A®GpO ROAIO H CEC 3H4hTE R'EC'kAA MErY131110 A\ WT rop H WT A<>A H WT lipEA rOCnOACTR4 AltH H WT nptA RTiCtAM np4RHTEAl’EM WT AHR4H rOCnOACTRd MH. flAH CHlft CE ECT $CTpOHA >K8ndHHifd Htra A^pouiaca cec hecthehuioav; h nptocRti|iEHHOM8 wnţ8 h4uiea\8 Kyp RAdA'ilVk 6$0EM'|'E MHTponOAHT AOKAE EHTH WH4 5KHR4, A<* AP'GÎKHT H WHd WT TOI’O CEAO RHUIE ptjf IlOAORHHg, 4 HECTHEHlUOAt# WTlfg H CRtT4 YHhtPOIIOaYE, AP#r4 nOAO-RHH8 A<* ApTt^KHT WT CEAO. fl no CEMpvrYlO JKinAHHlfER Hkr-ER, 4,4 APTvîKHT CRtT4 iHHTponOATE R'EC CEAO dSHifYH CEC R'ECOM ŢOTdpOM, K4KO ECT RHUIE ptŢ, 4 HHO HHK-TOÎKE METtjf A<* HE HM4T, HHÎKE EpdTH, HHÎKE CECTpH, HHÎKE Kp4THHEAY, HH5KE BHglţH, HHÎKE llpdRHjMETH, HHÎKE HH EAH4 pOAHHHg KOH ŢOKIOT EHTH dlHTpER AGOpHHK HAH *8“ (14HHtfER Ero HkrT»K, p43Kb T-EHflO A4 AP'WGM’1’ CRtT4 YHHTponOAYE. HOHEIKE RHAtŢOM rocnoACTRo a\h h KHHra JKSnaHHifER Htr'ER AEopHH^aca cec kaetiJis : RapE tko Ţoket paSOpHTH cYE 8CTPOEHYE EIO, RdpE WT PWAHHH8 YtlHTpER HAH WT PWAHHH# EIO, 4 TOP4 A4 ECT npOKAET H 4H40EM4 WT THY CRtTH WTlfE H5KE CEEpdUIE CE R’E HHKEHCTtAt rp4At. ©Ero paAf, A4AOŢ rocnoACTRo a\h CRtTtH eoîkectrh tH YMhtpoiioaYio, raKOiKE A4 HŢ ECT WMHHg H R'E WJplEg H HHŢ WT KOrOSKE HEIlOKOAtKHAlO, no WpH3M0Ţ TOC-nOACTRd MH. ©E1KE CREAETEAH nOCT4KAtEM TOCIlOACTRO MH: JK8n4H A^MHTpg GEAHKH AGOpdHK H JKSndH ©ewaocYe reahkh Awrw$ET H HErpE cndTdp h ©tohk4 rea bhctYhp h PaAVa KOMHC H ©TPOE CTOAHHK H IIlEpKdH nEŢ4pHH.< H Hî8ndH IIpEAd REAHKH nOCTEAHHK- HcnpAR-HHK, >K8n4H 0EWAOCYE REAHKH AWrW^ET. HcnucaŢ 43, Hectwp rpdMdTHK, R'E ctoahhhYh rpaA Tp'EroRHMiE, MtcEifa ioaTe T AEHE, R'E AtTO WT HA4M4 A<> CErO A*»HH x3pE. ÎIw YHHŢ4HA RWERWA4, aihaoctYio eoîkYio rocnoAHHE. W YHHŢ4HA ROA'E 327 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii Mitropolii, ca să-i fie ocină satul Lungii cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din moară şi din uscat şi de pretutindeni, pentru că a dat-o şi a închinat-o jupaniţa Neaga vorniceasa a lui Mitrea fost mare vornic, încă de cînd a fost ea vie. Pentru că acest sat Lungii, el a fost de moştenire al jupaniţei Neaga vorniceasa, nu a fost moştenirea lui Mitrea vornicul. Iar apoi, după moartea lui, jupaniţa Neaga vorniceasa, ea a venit singură înaintea domniei mele, de a dat şi a închinat satul Lungii cu tot hotarul sfintei Mitropolii de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor dregătorilor din divanul domniei mele. însă aşa s-au întocmit jupaniţa Neaga vorniceasa cu preacinstitul şi preasfinţitul părinte al nostru chir vlădica Efthemie mitropolitul: pînă cînd va fi ea vie, să stăpînească şi ea din acel sat mai sus-scris jumătate, iar preacinstitul părinte şi sfînta Mitropolie să stăpînească cealaltă jumătate din sat. Iar după moartea jupaniţei Neaga, să stăpînească sfînta Mitropolie tot satul Lungii cu tot hotarul, cum este scris mai sus şi nimeni altul să nu aibă amestec nici fraţi, nici surori, nici veri, nici nepoţi, nici strănepoţi, nici altă rudă ce va fi a lui Mitrea vornicul sau a jupaniţei lui, Neaga, să stăpînească numai sfînta Mitropolie. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea jupaniţei Neaga vorniceasa cu blestem: oricine va strica întocmirea ei, ori din neamul lui Mitrea sau din neamul ei, iar acela să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, ce s-au adunat în cetatea Nicheii. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii Mitropolii, ca să-i fie ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica mare vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Theodosie mare logofăt. Am scris eu, Nestor gramaticul, în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iulie 1 zi, în anul de la Adam pînă în această zi, 7105 <1597). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail vodă «MHPHH H CaOKOAHHHH WT KT» rpoUMHH, Ttft A* A«KT BHP 8 TncMtHa, k8a<* kt seJutha c8t pH34T6 a domnii lui Tatului postelnic şi cu toţi feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lui ocină în sat în Răzvad, toată partea lui Gheorghe logofăt, din cîmpu şi din păduri şi din apă şi toată partea Oprii şi cu toată partea lor de viii din deal şi delniţa cu 3 rumâni pe anume: Ivan cu feciorii lui i Mihul cu feciorii lui i Nenciul cu ficiorii lui, pentru că această ocină ce e mai sus-zisă, fost-au cumpărat de la Gherghe, fratele Borcii şi de la un văr al lor, de la Mogoş. Şi daca au cumpărat Tatul postelnic aceste ocine el tot le-au stăpînit cu bună pace pînă acum tot în zilele domniii lui. Deci atuncea au venit Avram, nepotul lui Gherghe logofăt, în-preună şi cu jupîneasa Ana şi au început a să pîrî cu Tatul postelnic înnaintea domniii mele zicînd Avram cum cînd au murit Gherghe logofăt, unchiu-său, cum că i-au lăsat şi lui parte de ocină şi parte de rumâni din Răzvad, neîngă-duind pe Tatul postelnic. Iar apoi, sluga domnii meii, Tatul postelnic, au venit de s-au judecat înnaintea domnii meii în divan, scoţînd Tatul postelnic toate cărţile de cumpărătoa[t]re de aceste ocine, ce sînt mai sus-zise, de la Gherghe logofăt şi de la frate-su Borcea. Şi văzînd domniia mea aşa, împreună cu toţi îndreptătorii domnii mele am judecat pe lege şi dreptate, am dat slugii domnii meii, Tatului postelnic, pentru ca să-ş ţii toate aceste ce sînt mai sus-zise ocine şi rumâni; atuncea au mai dat Tatul postelnic 4 300 de aspri gata. Iar apoi, dac-au trecut multă vreme, deci s-au sculat Calotă banul şi au venit cu pîră înpreună cu Tatul postelnic vrînd ca să întoarcă Calotă banul asprii Tatului postelnic şi să ţie el aceste ocine ce sînt mai sus-zise din sat din Răzvad, zicînd Calotă banul cum că iaste mai volnic el într-acest sat în Răzvad. Iar apoi sluga domnii meii, Tatul postelnic, au arătat toate cărţili de cumpărătoari şi au adus atuncea şi pe Ana jupîneasa Borcii logofăt şi fiiu său pe Avram de s-au judecat de faţă în divan. Iar domniia mea văzînd aşa, am trimis pe Calotă banul ca să jure înnaintea părintelui vlădicăi cu mîna pe sfînta evanghelii cum n-au ştiut el cînd au cumpărat Tatul postelnic aceste ocine şi rumâni. Dici Calotă banul el atuncea el n-au putut să jure. Şi au fost mulţi boiari cînd au rămas Calotă banul de legi şi di judicată înnaintea domnii meii în divan. Şi iar să fii slugiii domnii meii, Tatului postelnic şi Pîrvului ocină în Pietrari, partea Danciului şi a Micului şi a Badii toate părţile lor, pentru că această parte de ocină din Pietrari o au cumpărat Tatu postelnic şi Pîrvul, drept 10 500 de aspri gata. Şi cînd s-au cumpărat aceste ocine au fost cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos. Drept aceia domniia mea am dat Tatului postelnic şi Pîrvului ca să fiii lor ocine ohabnice şi statornice nepoţilor i strănepoţilor şi de nimeni neschimbate peste zisa domnii meii. 330 www.dacoromanica.ro Şi mărturii am pus domniia mea: jupan Dumitru vel vornic i pan Theo-dosie vel logofăt i Negre spatar i Stoica vistiiar i Stroe stolnic i Şerban pehar-nic i Preda vel postelnic. I, jupan Cernat. I Stoica diiaconul napisah vă grad Tîrgovişti, meseţa iulie 6 dni, leat 7105 <1597). După Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part., 597—598. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. 251 1597 (7105) iulie 20. Muja, eu postelnic scris-am aceasta alu mieu zapistu jupînesăi Samfirei, cum să ştie c-am cumăratu giupîniasa Samfira de la nepoţi miei, anume de la Miclăuşu şi de la Radulu i de la Alăbului i de la Diatăco ocină dinu Borăsculu, a patra parte şi dintr-acea ocină ce au cumpărat giupîniasa Samfira, jumătate a me, a Mujei postelnic c6 au lăsatu să fie vîndutu giupînesăi Samfirei, cum au vîndutu nepoţi miei. Şi am luatu eu dinu Ohaba a patra parte, printru a patra parte dinu Borăsculu. Şi ni-am togmitu de a noastră bunăvoie, denaintea a mulaţi omeni buni dinu prejurulu locului. Şi mărturii încă am pusu anume: egumenulu Evghenie de la Rîvnicu i na pusu dinu Ohaba, Iovanu dinu Ohabă i Barbulu dinu Raci i popa Romanu dinu Turcineşti i dinu Borăsculu, Grama i Dragotă Cornia i dinu Calopăru, Stricătoaria i Pătru Raliţă şi de-naintia a mulţi omeni buni. Şi blăstăm am pusu, cine-o să va lepăda de aceste togmele să fie blăs-tămat de 300 sute şi 18 de oteţi sfinţi şi să judece cu Iuda şi cu Ariia. IlHCk MECHIţa IOAHE .* î? A<*HH, Kt AAT x3Ep. Arh. St. Sf. Gheorghe, Colecţia Cserey Emilia. Orig., hîrtie. EDIŢII. Cernovodeanu, Doc. rom., 139. 252 1597 (7105) iulie 20, Tîrgovişte. t /HhaOCtT» EOKTk, Îw ÎIlHjfaHA BOEKOAa H rOCnOAHHt BTkCOH SHAlAEjf ^rrppo-KaajfcKOH, chho KEaHKaro h npEAOKparo IlETpaiiKo KOEKOAa- Xi&iT rocnoACTKa mh ci» (ÎOBEAEHHIO EpaiUOK» [laKOKE Aa M# ECT W4HH8] H CtC CHHOKH EM8, EAHIţE Bort nptnScTHT, laKOJKE Aa m8 ect whhhS Btps&tEiţ a*a KSnaHHiţEK HErocaasEH BtcEy, wt noaio h wt 1110/H h wt boa h npE3 BtcEjf ŢOTap, n»HEiKl ect noKSnua BpaulOB wt na KSnaHHiţa HErocaaRa ras whhhS ejke c8t bhuie pemehe 3a x7 acnpH h 7 Kpasa CtC MAEKO. H npOAaAOUIE TtX KSnaHHIţt CH» BHUIE PE4EH» W4HH» 3a HHjfHOM A«KpO KOAIO H CTkC 82HAHHE BtCEM MErHAlUOAl WT POP H WT A^A H WT lipEA rOCIlOACTBa MH. Gir* paA'f, AM»Jf rocnoACTBa mh EpauiosS, raKOJKE a<» «t wmhh» w^ast ch-HOBH EM8 H BHiKOM H lipEKH SlHTOM H HE WT KorOÎKE HEflOTEKHOBEHO, I19PH3M9 TOC-nOACTKa A\H. Gehce h cbeaeteahe nocTaKAEH rocnoACTKA a\h: kSimh ASaihtp# keahkh ak®P" HHK H Htsnau ©EWA»CHE KEAHKH AOPO+ET H KftiaH HErpEJf KEAHKH CIMTap H HtSnaH Gtohka keahkh khctTbp h jksimh PaAya keahkh komhc h jkSimh Otpoe keahkh ctoa 331 www.dacoromanica.ro HHK H 5K8IMH IUfpEAH BtAHKH IKppHHK H JKSnAH IIplAA B(AHKH IJOCTfrtHHK. H HCHpABHHK, @IWA*CHI BlAHKH AOrO$IT- __ H as, Tahach, hmihcax k*k ctoahh rpaA Tp^roBUiiii Avbcnţa ioaYi k a>>hh, wt CT»3A<>HHf. flA'W^X' A» Cfro AfT, TlKSlJjarO AlT x3pl. •f îw jHhxaha bwibwaa, miaoctYw eojkYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă lui Braşov [ca să-i fie ocina] şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocina Bărbuleţ, partea jupaniţei Negoslava toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Braşov de la jupaniţa Negoslava acea ocină care este mai sus-zisă pentru 1 000 aspri şi o vacă cu lapte. Şi a vîndut acea jupaniţă această mai sus-zisă ocină de â fei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Braşov, ca să-i fie ocina ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. . Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Negre mare spătar şi jupan Stoica mare vistier şi jupan Radul mare comis şi jupan Stroe mare stolnic şi jirpan Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Tanasi, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 20 zile, de la facerea lui Adam pînă la acest an, curgători ani 7105 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., LXVIII/121. Orig., hîrtie (36 X 29), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. D1R, B, 283. Facs. Ibidem. 508. 253 1597 (7105) iulie 30, Tîrgovişte. t fliHAOCTYlIO BOWYlIO, îw dlHXAHA BOlBOA1* H rOdlOţHHT» BTiCOI 3IAMI XrpO-BAAXÎHCKOf, CHH’k BlAHKArO H nptAOEparO IlfTPdllIKO B0IS0A$- A‘>a‘1T rOCIIOACTKO MH cYK> nOEfAtHIW rOdlOACTKA A\H KgllAHHIţEB dlapYlK H 3fT IrO BoHKO AOrOljifT H CTiC CHHOBH Ir O, iAHI^OKi Eoi"k A&CT, GIKOÎKI M HM ICT WMHH8 8 I^AImII 8 AoahTh rp-KAYipf, A*AA AP'X’^nih WT IJlYpBdllH, A-K’41fp<» AP’KrH4<:,K> K1lC‘,X' **P* WHKA Ct XTHT H3EPAT WT IIOCE8A1 WT IIOAIO H WT UI8/H H WT BOA*l BpOA 33 BOA** HHI^I H BI1HHH WT 06 EICOM pTipOiK C1C BI1HHH, I10HI5KI (CT IWKjnHA [fCT] SK8" nanHiţa /HapYta c-bc srr iro Bohko AwrwiJUT cYi wmhhm bhuii dhc wt ha Apvaha H WT M'k* HO A^™* ntXAPHHK SA x? ACIipH rOTOBH. H fijJiJKt hmaa ict KgnaHHiţa dlapYra h ckc 3It iro, Bohko Aoroijirr np^X npiA rccn«ACTBA <110MT>0 C8T 332 www.dacoromanica.ro WHH nOBOAH'fuT A<» K8nHTH CÎE WMHHM, nOMTO pdAÎ ICT y^p/rdHd BHSKA >ByildHHU,(8 iU HAI WMHHjJ, A^A^H», W^dK EAI8 H CHHOBH HAI H BHiÎKOM H fiptB-h8MEA«M H HE IVT KOrOJKf HEflOKOAfEHAIg, (10pH3Mg TOCnOACTBd MH. Gejke cbeaYteaTe nocTdBA((A\ rocnoACTBd aih: >K8ndH A,8mhtpU bia abophhk h HCb'ndH ©ewAocTe bea autu^it h AhapohYe bhctYqp h Herpe cn. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 612 (m-rea Cimpulung, 1/4). Orig., hîrtie (42,5 x 29), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843. Alte traduceri: ibidem, ms. 204, f. 4v —5 şi Bibi. Acad. CMX/4. EDIŢII. Trad. DIR, B, 283-284. 254 1597 (7105) august 14, Tîrgovişte. f AIhaoctYm eojkYw, fw dlHjfdHA BoiBOAd H rocno/i.HH'h B’kcoH 3(ma( £rr-pWBAdJfYHCKOlO, CHHTi KfAHKdrO H np’bAOBpdPO, (10K0HHH ITkTpdlUKO ROIBOAd. /i,dRdT r.cnoACTBd a\h cYn noBiAfortio rocnoACTio mh Eimioaob h boit ipo, Atn’kAdTos h CkC CHHOBH HAI, tAHIţHIKt HAI EoP’k npHngCTHT, IdKOJKf Ad AI8 ICT WMHH$ 8 /\,OA P’kCHHIT, AfA HtHWAOK B’kCd, nOHIIKi W ICT BHW nOKgflHAH ElMIOA H BpdT IP«, Ain’hAdT, WT CHHOKHJf HtHSAOB, Hd HAU îwH’k H fioHHte, 3d xBC denpH rOTOKH, IVT nOAW H WT KOAd H CKC BOAfHHIţ8 H IVT UlSAt H IVT npi3 BTiCOM JfOTdpOM. AaH BI-A-bSH! IVT epiA dloCTHHUB, A«P« a® ngT Hkohib. H nd< ict noKSiiHA Eimioa h BpdT iro Ain’kAdT h Htrof ndK ivmhhs 8 $P’kCHHfT IVT KddHKgA H IVT TdT8A, CHHOBH Jf TiprHHfB, A*A HM B’kCd 3d Iţii dCnpH potobh. H niK ict noKSnHA Eimioaok h c-kc BpdTi'w hai Hfcpoi h Atn’kAdT wmhhS 8 A,OA ifrp’kCHHIT IVT HlA^AKO H IVT ApdrYl, CHHOBH Gt'KHHAIHPOK, A(A HM B’kCd sd ipi denpH roTOKH. H ndKH ict1 no<8nHA Eimioa h ckc BpdTfi hai tact c8t khuii nHCdHH, Htrot h Ain'kAdT, wihh8 g GpiA 4>p-kchhit, a*a /^pdrHis B'kCd, nouiiKi bha K8nHA IVT IKIHd MhOB, Hd HAU tfÎHpd, H WT CHHOBH HAI 3d xBC /CnpH rOTOBH. H ndKH ICT nOK8nHA EI1I0A H CKC EpdTYl HM HIKt CgT BHUII nHCdHH IVMHH8 A*A Hp-feHHK-kB 8 GplA 4>P"kCHHlT AfA HAI R’kCI, dAH EI3 (f CflKdHH WT iWHpd, IKIHd IKhOB, H WT T8Aopd, IKIHd T8aopok, 3d $ denpH totokh. H ndKH ict noK8nHA Eimioa h ckc BpdTYre HAI HIKI CgT BHUII nHC WHHH8 8 GpiA «fcp’kCHHIT wt Gopd, Aid|Jipd Gtoh-K’kK, AfA HAI B'kCd, 3d T dCnpH POTOBH2. H ndKH nOKSnHA HlK8Ad WMHHg 8 A,9A «Dp-kCHHIT AfA UI8POM CH /^OBPIB B’kCd, Bd?t lAHKd CI JfTIT H3EpdT, 31 jf dCnpH POTOSH. H ndKH ICT nOKSnHA HfKgAd WHHHg /^OA «frp'kCHHIT AfA 8K8 CH ^'kTgAOB nOAOKHHd, WT fioHKd, A'ktpfpi ^’kTSAOB, 3d w denpH potojh. H npoAdAOluf cY» a»aYi K-kCH HtroBt wmhhi wt cboiio A^spo boaio h c-kC 83HdHYlO B-kCdM MlpYldlllOM WT WKP"kCTk MttCTO H WT npiA POCnOACTBO MH- Giro pdAY. AdA°X H rocnoACTKd aih Eimioaob h EpdTYio hm iiki cgT bhuii nHCdHH H HtKgAlB cYlO BHUII piMIHH WHHHI B’kCd, QKOIKi Ad B8AfT HM Eli WMHH8 H B*k WJfdBS HHM H CHHOBOM HM H BHgKOM HM H nptBH8MlTOM H WT HHKOrOIKHJf HI-noT*kKHCBiHHo, no WPH3M0 PbCnoACTld MH. GlIKI H CB-bAHTlAt nOCTdBAblT POCnOACTKO aih: IKgndH /^8MHTP8 BIA AKOPHHK H IKSniH GlWA^cYl BIA AOro4llT H Hirpi BIA endTdp H PdAVA bia komhc h Gtpoq BIA CTOAHHK H HIipEdH BlA niJfdpHHK H IK^ndH IIpiAd BIAHKH nOCTlAHHK. HcnpdBHHK, IKgndH ©iwavcYi biahkYh AWPW$!T. IlHC IsdH AOPO$IT B’k HdCTOAHH PpdA Tp’kPOBHUlI AVkClUd . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 614 (Mitrop. Ţ. Rom. XXXII/1). Orig., hirtie (44 x 29), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1853. Altă traducere, ibidem, ms. 128, f. 548. EDIŢII. Xrad. DIR, B, 284-285. 1_a Pasajul dintre cele două nete şters cu chinovar. 255 <1597) august 16. t ÎMhaoctYi© koîkYio, Îw iHHjfdHA koikoaj h rocnoAHHV rocnoACTsj mh cYie noKi/vkHYw rocnoAcTKj mh AgKds $pi>hk$a, bkojki a<* kt boahh cv cYw KHHPg TOCnO^CTSJ MH, Tfpf A* APVKHT CMOS# TSaSP-ihS (lOCTfAHHK, HA HAU GtIi- 335 www.dacoromanica.ro Hfl|JH, WT no K1kCHX> WT 110110 H WT lllJfll H WT KOAA, nOHOKE K"kC (CT EHA AAA T$a#P>h (iocteahhk pmY ysr SA xAxY$ 31 ACnpH POTWRH. H iiakh noxgnH caSpa rocno \ctro mh Asmhtps eih h AP3pa wmhh8 hsepaha h jfOTipH-CIAA WT K*k EpikHHI|UpY( WT YH'hrgP'K, A AH C(5K(HH PRY WT HAA flHAPfHKO H WT GtOHKA WT Iw.i(l|JH 3A xĂpK 3A ACnpH POTORH. H ruKH noKSnH ca^pj pocnoACTRO mh A8iWHTP3 kah whhhr 8 rp"hAYi|i* wt Baae wt haa PaaoVa h wt E-hA*H$, cckehh pau h wt Kah* h wt Ep-ucH h wt Gt-KHHCAACTSW aih wt ahkah h wt npEA b-bca^ AKopAJf pocnoACTKO mh h CTvC 3HAmTw BtCEM MErîlAllJW/H WT no KpTkCTTi. Gepo paaEi aaA«,Y h pocnoACTKO mh caSpa pocnoACTKA mh Asaihtpwb bah, IA \OHCE AA AI3 ECT cT* BHUJE pEHEHH WHHHE H CEAA H KHHOrpAA* CEC BEHHHH H Eli WJfAt E.UtJ A'feAÎHS H CHHOBO.U H BHjKWM H nptKHSKETWA\ H WT HHKOPOJKE HEnOKOAtEHMO, no pin pocnoACTKO aih. Ge>KE H CKEA’bTEAlO nOCTABAt^ POCnOACTKA AIH : Kfc’llAH /t,8MHTp8 BEAHKH AKOp-HHK H JKgnAH ©EWAOCT* KEAHKYE AWPW$ET H HEPPE CniTAp H Gtohka KHCTHiap H PJAOVa KOMHC H GtPOE CTOAHHK H JKtJllAH IIpEAA BEA nOCTEABHK. H HCnpABHHK, Tewa«-cTe beahkki awpw^et. H A3, PjAOVa WT EoAPH, E>KE HAIlHCAJf 8 PPAAV Tp-BPOBHIJJE, KTi MtCElţA iKPSCT K3 AbHH TEl|iH aIîTWAI, KTk AtT x3pE. t îw fllHJfAH BWEBWA, iWHAOCTTiO EO>kTk> POCnOAHH-B. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dumitru banul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Brăniştarii din Măgură, tot şi cu tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vaduri de moară şi cu vii, pentru că l-a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul de la toţi megiaşii din sat, anume: Oprea şi fratele său Stoica şi Radul şi Golea şi Dude şi Radul şi Stan şi Neagoe şi Iuga şi Stoica şi Dorin şi Stănimir şi Oprea şi Manea şi Stoica şi Radul, 616 pentru 14 500 de aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul şi altă ocină aleasă şi hotărnicită de la Brăniştarii din Măgura, însă stînjeni 112, de la Andreico şi de la Stoica din Ioneşti pentru 1 120 de aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul ocină la Grădiştea din Vale de la Radul şi de la Bădeanu stînjeni 145 şi de la Canea şi de la Bîrcă şi de la Stănislav şi de la Bunea stînjeni 55 şi de la Grozea şi de la Radul şi Oprea stînjeni 33 şi de la Stoica şi de la Neagoe şi de la Toader stînjeni 20 şi de la Stoica stînjeni 16 şi de la Balotă stînjeni 20 şi de la Bîrcă stînjeni 30 şi de la Canea 16 şi de la Radul stînjeni 8 şi de la Bădeanu şi de la Radu stînjeni 23 şi de la Stănislav stînjeni 34: fac împreună toţi stînjeni 400, pentru 1 270 aspri gata, însă de peste tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vie şi din vatră şi din luncă şi de peste tot. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul ocină la Gălă-şăşti, partea lui Sas de cumpărătură, pe care ocină a cumpărat-o de la Roman, toată, oricît se va alege de peste tot, pentru că a cumpărat-o sluga domniei 337 www.dacoromanica.ro mele Dumitru banul pentru o vacă cu lapte. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul ocină de la Stanciul din Budeni toată partea lui de ocină din Găleşăşti pentru 300 aspri gata. Şi iar de la Mînea din Budeni toată partea nepotului său Stanciul din Găleşăşti pentru 300 aspri gata. Şi iar a vîndut Mihai, fiul lui Stoica al lui Mânui, toată partea lui de ocină din Găleşăşti slugii domniei mele mai sus-scrise pentru 200 de aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Dumitru banul ocină la Uzgani de la Mănăilă şi de la Voica, sora sa, 33 de stînjeni pentru 264 de aspri gata şi de la Bîra şi de la fratele său Dumitru 40 stînjeni pentru 320 de aspri. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele din divan şi dinaintea întregii curţi a domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jur. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Dumitru banul, ca să-i fie aceste ocine mai sus-zise şi sate şi vii cu vecini şi de ohabă lui, dedină şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic, jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Teodosie mare logofăt. Şi eu, Radul din Boari, care am scris în cetatea Tîrgovişte luna august 27 zile, cursul anilor, în anul 7105 <1597>. f Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. nr. 1232, f. 373—374. Copie cu traducere. EDIŢII. Trad. Filitti, Cîteva documente, 12— 13; DIR, B, 286—287. 257 <1597 septembrie 1 — 1598 august 31> 7106, Tîrgovişte. t /Hhaoctî» eojkYiio, îw AIhx’aha boiboa h rocnoAHHh btiCoh sia\ai Xrpo-BAdJţYHCKOl, CHHt BMHKdrV H nptAOSPdIUV, flOKOHHdrO IIlTpdUIKO BOIBOA- Ajk‘>t CnOACTKO A\H cTrO ri0SlttnY|O rOCnoACTBd MH CKkTO/WS AtOHdCTHP 308lAUrW filAHKd fidAl, HM>Ki »iT CKtTdH îlVdN EorOCAOS, I3K01KC A* M8 ICT WMHHi oy filAHKdPW B.'At CKtTHM MONdCTH), dAH A^AO WSniHHHS HtKUlIB, AW! JKSndNHIţlB KdnAIB 1VT ToaIIIH- 3dHDKI fCT BHA A4A Tdl HtgndHHlţg NtKIUfB nP«YlO WT TITK4 IlO, WT MjniHHlţd Dd)d. fl MdTH >K$n NUIţli HbKUltK, WSn.'HHIţd KdnAt, WNd ICT COT-BOPHA TOr CKtTH AtON'.CTH.) HÎKI ICT nHCdHd KHU1I, HJ AltCTO AVIlipOM CH, >K8nd-HHIţd HtKUld. ă nOTOM, MjndHHIţg HtKUld, IVHd ICT A4A H nOMHAOKdA H gTKipAtd CBC T4I0 WMHHS CKtTH MOHdCTHp, BKOWf Alg ICT nOMtHg, 4 CBtTHM MONdCTHp A4 ICT BO nHps- Aah ai ci smr h x®tap cskTHAl MoudCTHp iiokSa* *ct: wt khaYi© TahacTik K nOlHH A01t> A° fttOHACTHp H WT MONlCTHP H A« CAtMI H A« H WT MONd- CTHp no a«a a® »cti Biahkto fiiAt h cbc K041Y» Boctjf h c-kc sctjf AvbcTO h u>t scTd BiAHKirv fiddt 4>8Hi,ttOrt noiosHHS, Ac KOAd flpreuiiB. H BHHOrpdAcy HdcVlB IVT KOÎTd nOAIOB H C'fcC K BIMHHH WT HBKOPdHH H IAHH BpOA 31 BOAIHHI^H oy BWAd flpMUIIS. H A<*A ICT ÎKSndHHHd HtKUld TdIO WMHH8 H C-hC IVSOlJlYlO H CBC B;0A 31 K0-AHHHlţH 31 CSOIIO AOKPO BOAIO CBtTHM A10H1CTHP H5K! ICT’h KHUII nHCdHd> fidAt Bl-AHKdriv, raKOJKf ai «8 no.wkn$ iio h poahtiaio no. H AdA *ct tji wmhnS c-bc S3H4hY| KCtM MlrYiaUlOM H WT UlKpICTYlO AVtCTO H WT npiA TOCnOACTBd MH. (ŞlJlIlKI H KtlTljlŞ ICT nOCTdKHA MgndHHlţl HtKUld, Ipl KOI MBAOBIK'B X0K,T et HCnHTOKdTH WTPO^H» HAH WT HHH MliAOBIK-K <83ITH>, A<> *CT npO^AlT H dHdQlMd 338 www.dacoromanica.ro WT T'fH WTKlţH H*f CgT BTi HHKEK H A* HAAdfT MJCtT» CTiC Î$A<» H CBC flp'l'd Hd CTpdUIHHM CgA£4'f- Toro piAH AdA^X H rOCnOACTBO AtH TdE WMHHg H5KE CCT EHIUE PEMEHd CBtTHAI AlOHtCTHp H5KE BH1UE pEMEHd, KfdHKd Bddk, 0KOJKE A<> ^8 ECT BTi WMHH8 H RTi IV^d' B8 H HE WT KOroJKE HEIIOKOAESHAIO, 110 WPH 3M& TOCIlOACTKd A(H. Gejke h ck^aeteaTe iioct<:rai©x rocnoACTRo mh: >K8ndH ,\S‘MHTP8 bea akophhk H JKgndH ©EWAOC'l'f REA AOrOijSET H Hlirpii CniiTdp H GTOHKHHd RHCTTrap h Gtpoe CTOAHHK H PdASA KOA4HC...1 IlEXdpHHK H JKSndH UpEAd BEA (ÎOCTEAHHK. H HCnfdBHHi, 0EWA«CYE BEA AOrO^ET. H HcnHCdX d3, SpEAiTd, Eli ctoahh rpdA TpniroKHipd, wt flAdAid A® «HH-fc TEMEhY» A^TOAI. BTi A-bTO *SpS. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se cheamă Valea Mare, unde este hramul sfîntului Ioan Bogoslov, ca să-i fie sfintei mănăstiri ocină în Valea Mare, însă partea jupaniţei Neacşa, fiica jupaniţei Caplea din Goleşti. Pentru că acea ocină i-a fost dată jupaniţei Neacşa zestre de mătuşa ei, de jupaniţa Sara. Iar mama jupaniţei Neacşa, jupaniţa Caplea, ea a făcut acea sfîntă mănăstire, care este mai sus-scrisă , pe locul fiicei sale jupaniţa Neacşa. Iar apoi, jupaniţa Neacşa ea a dat şi a miluit şi a întărit sfînta mănăstire cu acea ocină, ca să-i fie pomană, iar sfintei mănăstiri, hrană. însă să se ştie şi hotarul sfintei mănăstiri pe unde este: de la chilia lui Tanasie, 2 poieni în jos, pînă la mănăstire şi de la mănăstire şi pînă la culme şi pînă în apă şi de la mănăstire 7106, Tirgovişte. t /HhaoctT» eoîkT», Îw KOtsoAd H rocnoAHHii Kiicoe siaiai £r- BAIJţHCKOf, CHflTi KfrtHCdrO H IiptA®BpdrO, nOÎOHHdrO ITkTpdliKO BOCBOAa- A“*KdT roc-n>ACTso MH elf nosfrtfeHTw rocnoAcraa a\h TSA®PdH«B h chhobh jaiS, HAHiţH Eor'fc n JinScTHT, raKO>Kf a<» hai jct w4Hhi 8 ciao E(phhijjh wt Koctjk, chhti Gtohk-bb, a CfHClHH, nOHt>Kf (CT BHB IlOHSllHA T8A«PJH 3J xBg denpH rOTOKH. H ndK nOKgnHA T8A«PaH W4IH8 7 CTiîKTiH WT Hd CfCTpd KoCTtK, Hd HAU A®KP-*> 3J $ ACIipH rOTOBH. H W4fHJ Ad Cf SHdîT: WT TAdKS A® TAdKg. H imk noxSnHA TgA®PdH 7 norod hi 3d BHHorpdAÎ no Tdi w4JHg KocTfs wt hj EoHKO /HdpTJK, 3J xA denpH rOTOKH. H npoAdiT KocTb h ctcTpd fA\g A0KPa "rtx 7 chkchh <3d w4HHg> h Bohko Tf^ nOrOdHf 3d KHHOrpdAI TSA®PdHOB Sd HlrOKg A®SP® BOAfe H CTiC $3HdHÎE KTlCtAţH spdTH h A\erYrauioA\ wt rop h wt a®a h wt kptictS AVfeCTOM h wt nptA roc-nOACTKO A\H. Gero pdAl> Adt®X®A\8 rocnoACTKO mh T8a®P<1hob, (3KO>Kf Aa EM ECT W4HhS, t.MS H CHHOKH EMS H KHOKH04tT0A\S H HE WT KOrMKAE H HlnOTHKHOKtHOM H Hfno:S rocnoACTKO a\h. GEîKE SEO CBEAETEaTE nOCT: KglldH A^V\HTp8 BEAHKH AKOpiHK H KgndH 0SA®cYf BEAHKÎH AOrO^iT H JKSlldH GTOHKd BEAHkYH BHCTTtap H cto.ihhc h PdAYrt koawc h IIIipEdH mjfdpHHK h «SndH IIp REANIM nOCTMHHK. HcnpdEHHK, ÎKSlldH A^HTP8 KfAHKH ASOPHHC. IlHCdJ< d3, Onpt rpd HdCTOAHH rpdAY Tp-hrOHHHJH H WT HAlAld A® HlHt TJKTiipdrO A-kTOiM, BTi A"kT x3pS. t îw /ISHJfdHA KWiEWAd, AWAOCTÎIO EOÎKItO TOmOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tudoran şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul Verneşti, din partea lui Costea, fiul lui Stoica, 4 stînjeni, fiindcă i-a cumpărat Tudoran pentru 2 060 aspri gata. Şi iar a cumpărat Tudoran ocină, 1 stînjen, de la sora lui Costea, anume Dobra, pentru 500 aspri gata. Şi ocina să se ştie: din cap în cap. Şi iar a cumpărat Tudoran 5 pogoane de vie pe acea ocină a lui Costea de la Voico al Martei, pentru 4 000 aspri gata. Şi au vîndut Costea şi sora sa Dobra acei stînjeni meale lui VoiKE EHUIE pt^, dAH ETv KgnHO CTvC CHHOBH TgA*PdHOE nHTdp. ă dlJJEAHKE HE XOKET WCTdHHT HHKE HH EA«H CHHTv WT TtAO Ero, d KgndHHIţd /t,OEpd A<• AP^^’T wna CdA\a, a APS^o hhxto metex Aa he haiaet civc tje wmhh8 ewe ect ehuie pty. fl dlJJEAHKE XOKET CE npHAgMET CTvAlpTvT JKgndHHIţEE ^OEpts, A JKgndH TgA*PdH nHTdp Ad API^dET WH TOTO WMHHg EHUIE nHC, ndKHJKE ETv KgnHO CTvC dHEnCEWM EPO, CHHOBH KgndHHIţEB /\,0EPES. tllflEAHJKE HE X*KfT WCTdTH HH EA EH CHHTv WT T’fcAO EH, A JKglldH TgAcpaH nHTap, a wh Aa hmat aP’^hmtY wh caM Tara WMHHg ehce ehuie ptx» a ApSr POA WT POA JKgndHHlţEB ,4,OEpEB, Ad HE HMdT Mfc TEX CTvC TOP WMHHg EJKE EHUIE ptx- 6l{IEHCE H KAET$g ECT nOCTJBHAH g ME2KAH HHMî EdpH KOrO WT HHX X®KfT Pd~ SAPdTY CYlO gCTpOEHYE a WH TdMO A<* ECT npOKAET SA TÎÎY WTI4H EJKE ETv Hekeh h Aa HMdT npfcEHBdTY CTv K)Ad H CTv flpYE. Gepo paAY, amouie h n[p]ospaTHUiE KgnaMiiţa Aospa no uigp Ero wt HEros AOEPO EOA-k H CTvC gSUYE BTvCEAI MErYiaUlOAl WT rop H WT &OA H WT npEA ETvCf EOA-kpH rocnoACTaa mh h wt npEA rocnoACTEa mh. Gsro paAY, MAfiX h rocnoACTEa a\h, qkohce a a ehth WMHHg, wxasg, hhm h CHHOBH Al, KHSKOM H npEEHgMHTOAl H HE WT KOE’OKE HEnOKOAEEHMO, no PEM TOCnOACTEd AIH. Gejke h ceeaeteaio nocTasAHX rocnoACTEa aih: Kgnau /i,gA\HTpg beahkh akop-hhk h scgnaH 0ewa«cYe bea Awrw^ET h HErpt cnaTap h Gtohka khctYqp h PaAyA KOMHC H GtPOE CTOAHHK H IllEpEdH nEXdpHHK H KgndH IIpEAd EEA nOCTEAHHK. Hcnpd-EHHK, A^MHTpg BEAHKH AKOpHHK. IIhc GTOHKd g rpaA Tptvtoehiiie, MtcEiţa cehtembpYe p a^hh» wt Aa HHIfk, ETv A-bT xSpS- t îw /IlHXaHA KWEBWAd, mhaoctYio eohcYeio rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a. toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Dobra, jupaniţa lui Dobrişan postelnicul, cu fiii ei, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Hulubeşti, partea ei toată, oricît se va alege de pretutindeni, din cîmp şi din pădure şi din apă, pentru că a cumpărat-o pentru 14 000 aspri. 342 www.dacoromanica.ro Iar apoi, a venit ea singură, jupaniţa Dobra, jupaniţa lui Dobrişan, iarăşi înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe cumnatul ei, jupan Tudoran pitarul, fratele lui Dobrişan postelnicul, pe partea de ocină din Hulu-beşti, pe toată, oricît va fi, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci. Iar apoi, încă aşa a întocmit jupaniţa Dobra de a ei bunăvoie, ca, de i se va întîmpla moarte mai înainte, iar acea ocină prădalnică să nu rămînă; dacă se va întîmpla moarte mai înainte lui jupan Tudoran pitarul, iar jupaniţa Dobra, soţia lui Dobrişan postelnicul să ţină acea ocină care este mai sus-zisă, însă împreună cu fiii lui Tudoran pitarul. Iar dacă nu va rămîne nici un fiu din trupul lui, iar jupaniţa Dobra să ţină ea singură, iar altul nimeni amestec să nu aibă cu acea ocină care este mai sus-zisă. Iar dacă se va întîmpla moarte jupaniţei Dobra, iar jupan Tudoran pitarul să ţină el acea ocină mai sus-scrisă, iarăşi împreună cu nepoţii săi, fiii jupaniţei Dobrei. Dacă nu va rămîne nici un fiu din trupul ei, iar jupan Tudoran pitarul, el să stăpînească singur acea ocină care este mai sus-zisă, iar altă rudă din neamul jupaniţei Dobra să nu aibă amestec cu acea ocină care este mai sus-zisă. încă şi blestem au pus între ei: oricare din ei va strica această întocmire, iar el acolo să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să vieţuiască cu Iuda şi cu Arie. De aceea, a dat şi a înfrăţit jupaniţa Dobra pe cumnatul ei de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea ca să-i fie ocină, ohabă lor şi fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Dumitru mare vornic. A scris Stoica în cetatea Tîrgovişte, luna septembrie 3 zile, de la Adam pînă acum, în anul 7106 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., MCMLXIII/9. Orig., hîrtie (30,5 X 21), pecete timbrată. 261 1597 (7106) septembrie 6, Tîrgovişte. | Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fiiul marelui şi al preabunului Pătraşco voivod. Dat-am domnii mea această poruncă a domnii m£ale boiarinului domnii mele Stanciului logofăt şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui dată ocina Bumbueştii pă jumătate şi de la Clocotici pă jumătate, pre unde iaste a lor bătrînă şi dreaptă de moştenire ocină. Iar după acăia, au avut Standul logofăt pîră înnaintea domnii mde •cu Chirca şi cu Rădăi şi cu toţi fraţii lor. Şi aşa pîrîia Chirca şi Rădd, cum acăste ocine sînt de la moşii lor. întru aceia, domniia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pă 16ge şi am văzut domniiia mea şi am procitit cărţile ale altor bătrîni domni, cum au fost Bumbueştii pre jumătaate şi Clocoticii pe jumătaate de moştenire ai Stancilui logofăt, încă i-au fost cumpărat 343 www.dacoromanica.ro moşă-său Stanciul logofăt de la moşul Chircăi şi al lui Răd£i. într-ac&a, Chirca şi Rădăi şi cu toţi feciorii lor, daca au văzut cum că scote Stanciul logofăt c<ăr)1ţi de cumpărătoare şi de moşteniri pre Bumbueştii, pre jumătate şi Clo 1 nii pre jumătate, iar ei s-au jăluit aşa cum ..-1 Dke oyr-Bp-hAHX H SdnEMETAOBd^ CY| AOEpO nC'JKTdHYA AdpOSdHYE rOCflOACTKd AIH CTk BEAH-khmY KAETBdA\H h ck CTpdUJHHA\Y â4npti{jEHHA\H: no wtwectrYa rocnoACTBd AIH, kopo hsbepet rocnoAB Bort rocnoACTBOEdTH 3emae BAdUJKOA hah wt c-KPA'f'iHdr» nAOAd rocnoACTBd aih hah wt c-kpoahhk rocnoACTBd mh hah no rptcEjţ HduiHjţ h wt HHOnAtAUHHK, Ad dl|JE nonHTET H nOHOBHT H OyTRpikAHT cYE nOBEAtHYE rocnoACTBd mh, d tomS rocnoA’K Borii aj ©V’tbp'Kaht h oo-ihtet-k b-k rocnoACTBd epo. dlfJEAH HH nOMHTETB H HE oyTRptAHTK H HE nOHORHTh CYA nOREAtHfE POCIIOACTRd A\H dHS pdSOpHTh H nptCTTinUT, d TOAIg rOCnOA-* Eork. C-KTBOPHbYH HEEd H SEMAEj Ad oyâYETa H pd30pHTK Eli HH'kHIUH’kMR KtlţA T’kAO El*0, d BTk E^A^UU, AS UE El*0 H Ad MS ECTTv CKnEpHHKK nptqHCTd KOHCY* AldTEpK Hd CTPdUIHOMg H HE oyMHTRHO-MK CMAHlfJE, HAOKE AHIţEMtpYE H'kCTK H Ad HMdTK MdCTh CKC flpY* H CKC îoyAd H nponYH ia}KE R’KS'KnHET Hd rocnoAd Bord, cndcd HduiEro îycScd XpHCTd H pekouie „kpeb El*0 Hd HHJ(“, E5KE ECTh H BIEŢII H Ad ECTh ftpOKAATK WT THY WTIţHj HSKE Bt HekYm. GE}KE H CBtAtTEAYE nOCTdBA-bETA rOCnOACTRO MH nOHHTEHHMH npdBHTEAYE rocnoACTBd mh: JKSndH Aşmhtpjj beahkYh abophhkiv h HCSndHi OewaocYe keahkYh AoroifcCT H ÎKSndH AlHpOCAdBh EHRU1E BEAHKTH AOrO^ET H SKSndHk KdAOTA EHBU1E BEIHkYH EdHi KpdAEBCKKi h KgndHh HsrpE reahkYh cndTdp h >KSn Hh PdAyAi beahkYh KAyidpk ESse-CKSAk H JK^ndHK GTOHKd beahkYh BHCTYiapk H HCSndHi PdAyA beahkYh KOMHCi ^AOpE-ckSa h >KSndHK Gtpoe beahkYh ctoahhk^ E$3eck8ak h ncSndHh niEpsdHh beahkYh nEjfdp- HHKK H H. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1618 (m-rea Cozia, XXIV/3). Orig., perg. (55 X 34), pecete atîrnată, căzută. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 209, f. 307, 215, f. 286-287 şi 215 bis, f. 2-3. Documentul a suferit încercări de falsificare, în locul numelui Floricăi, fiica legitimă a lui Mihai, scriindu-se numele Marulăi, fiica sa naturală. EDIŢII. Slav, trad. şi facs. Sacerdoţeanu, Marula, 221—224. Trad. DIR, B, 290 —291. 1 „Frăsinetul" şi „Studeniţa lui Hămeiu'' încercuite cu o linie roşie. 3 „Marula" scris peste „Florica", după ce acest din urmă nume a fost răzuit. 3 Cuvint scris între rînduri. 264 1597 (7106) septembrie 28, Tîrgovişte. t AJhaoctYio eojkYio, Îw YHhxaha roekoaa h rocnoAHH k-kcoe sume JSrrppo-KAAJfYHCKOE, CHHk RfAHKATO H np-feAOEpArO, IlOKOHHArO IlfTpAUlKO &0ER0AA. A ACnpH rOTOKH. H ndK (lOKgnHA YHaHE H CkC CHHOKH EA\», CkC ElTpi H CkC .i.pdrOT'k H CkC Ap-krJH, WMHH# 8 fifpHflIIH, A AH WT A^A IIIfpKAHOK P CEKEHH 3A WMHH# SA xÂC ACnpH X. H IIAK nOKgnHA dlAHE H KpAT CH GTAH H A,P'*™'HHP WMHHg 8 ETiHMEI|IHH 2Ka-BpfK, AAH A 3A [IAUIH WT TAAKl A® PAAEE, WT HA ITkpA H WT HA GT-kHHA-k WT B-kHMEljlH 3A xA$ ACnpH. H nAK nOKgnHA /HaHE H ,\pAPOA\Hp H GtAH A‘A®_HaHOK WT R(PHEI|IH K-kCAJf, AAH WT BOAA HhUJKOE^A^K A®PH 8 HhIUKOBEA G$X> 3A $ ACnpH. H niK noKSnHA YHhpme wt IIotomahh f cekehh 3a wmhhS wt nocBSAY wt HA GabSa WT Top Ga\EAEI|IH 3A xA$ ACnpH. H nA< A a EEl|IH 3A U,H ACnpH POTOBH. H naK A tah ha T^phcb ake hhee h eahh ect 8 ahu,8 EsseBaob, A AP^rH........ WT HA I]Ie$£A HtrOEK 3A TK ACnpH. H nAK AA ECT /HaHEE CkC CHHObYE EAtg WMHH& 8 dfl’kAŞptHH, AAH A HHEE AAH Abe hhee E-k eahhU noAio, a AP^rE abe hhee 8 APSr# noAio, noHEHCE ect am noiu niEpEAH WT YKI’kA$pEHH TEX A HHEE YHaHEE WT IIOTOMAHH pAAÎ EAHA KpABA MTO ECT 83EA. H nAK nOK$nHA ApArOT’k nOAOBHHg 3A CEKEH# 3A WMHH# 8 3opEI|lH WT HA ApA-rouj 3A c" ACnpH. H nAK nOKSnHA Ap*krAH CAAt TPH METEp-kTH 3A AOSYl 8 A^A fiEpHEl|IHAOP, AAH WT AEAA \0Kp8A0B WT HA flHAHYlA KAA#PEpOM 3A X ACnpH. H npoAM®X tex khuie P*mehh aioaYe mroBE wmhhe h bhhoppaaY bhuie nncAHE 3A HHrOBA A®EPC EOA'k H CkC 83HAHYE B-kCfcAA AtEpYiaiUOAt H WT rOp H WT A®A H wt np-fcA rocnoAcTBA aih. GepO pAAY, CIuH AM®X H PCCnOACTBA AIH YHaHEB CkC CHHOBH EAI8 BHUIE nHCAHH H KpAT CH GTAHCK H /^pArOAlHpCB H YllHpHEK H GtAHEB, I3KCIKE A<> ‘CT HX TEX KH' IDE pEMEHE WMHHE H EHHOrpAAE 3A A^AHH8 H WXAB’k, HX H CHHOBH HX H EHOKOAI H nptEHHMETOM H HE WT KOrO)KE HEnoKOAEEHMO, nopH3A\0 TOCnOACTBA AIH. Ge>KE H CBEAETEaYE nOCTABAtEAI POCnOACTEA MH: JKSnAH A$AiHTp$ BEA A^OpHHK H >K^nAH 0EWA®CYe EEAHKH AWrW^ET H GtOHKA BEA EHCTl'iap H HErpE BEA Cn.TAp H GtPOE CTOAHHK H PaA^A KWAIHC H IIlEpBAH nEXApHHK H K&IAH IIpEAA BEAHKH nOCTEA-HHK. H HCnpABHHK, /V,8MHTpg BEAHKH AROpHHK. IlHC 6^SpE/H B*k CTOA rpAAV Tp*kPOBHI|IE AltCEI^A CEnTEAIBpYl KH A^HH, WT âAAAIA A® HHH'k, E-k AtT xSpS. f îw YHYxaha eweewaa, auhaoctYio kojkYio rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată tara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi 348 www.dacoromanica.ro va da, ca să-i fie ocină în Verneşti, însă 3 stînjeni din partea lui Dobrul, însă din apa Buzăului pînă în Nişcovelul Sec, de pretutindeni şi în deal 3 pogoane de vie, pentru că a cumpărat Manea cu fiii lui, cu Vetre şi cu Dra-gotă şi cu Drăgan, acei 3 stînjeni de ocină şi acele 3 pogoane de vie de la Dobrul pentru 1 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Manea şi cu fiii lui, cu Vetre şi cu Dragotă şi cu Drăgan, ocină în Verneşti, însă din partea lui Şerban 3 stînjeni de ocină pentru 1 200 aspri *. Şi iar a cumpărat Manea şi fratele său, Stan şi Dragomir ocină în Bănceştii Javrei, însă 30 de paşi, din cap pînă în cap, de la Pîra şi de la Stănilă din Bănceşti pentru 1 500 aspri. Şi iar au cumpărat Manea şi Dragomir şi Stan toată partea lui Nan din Verneşti, însă din apa Nişcovului pînă în Nişcovelul Sec, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Mircea din Potoceani 10 stînjeni de ocină, de pretutindeni, de la Savul din Smedeştii de Sus pentru 1 500 aspri. Şi iar să-i fie Stanei ocină în Cîrlomăneşti din partea mamei sale Vlada, a şasea parte, pentru că a dat Vlada, soţia lui Vîlcan, fiicei sale Stana, soţia lui Stan, acea a şasea parte de zestre şi de moştenire şi de cumpărătură. Şi iar a dat Vlada fiicei sale Stana ocină în Bădeni, iar a şasea parte din partea ei, să împartă cu ceilalţi fraţi ai ei împreună. Şi iar a cumpărat Stan, fiul lui Manea din Potoceani, ocină în Cîrlomăneşti, însă două pogoane de vie şi cu 3 ogoare în cîmp de la Coman şi de la Stan şi de la Belcea din Săseni pentru 1 800 aspri. Şi iar a cumpărat Stan 2 pogoane de vie şi un ogor în cîmp de la Vlă-duca din . t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CVIII/13. Orig., perg. (39 x 29,5) rupt, ros şi pătat, pecete timbrată stricată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 291-293. 1 Pasajul: H iun noxtjnHA JVUhc... xŢc AcnpH („şi iar a cumpărat Manea ... pentru 1200 aspri") şters cu cerneală. 265 1597 (7106) octombrie 5, Tîrgovişte. t ÎDhaoctY» bojkYw, Îw itlHjfiHn ko(koa<» h rocnoAHHii RiiCo» simal Xrpo-KitijfHCKHf, chh8 KfAH.taro h nptAosparo IlfTpauiKo koikcaa h rocnoAHHii. A<,K‘,T roc* noACTKa mh cYi noBfatHi'i rocnoACTsa mh cR-fcTOMS m8mcthp8 soBiaitaro 8cmhYI jfpaM WT GtTiHI4IH, taKOJKI Aa M8 (CT ClAO HwMIHiYH R’kCHJf CTkC RfcCbjf JfOTapOBlM H K’KP’khuiiYh noawsHHS wt no kichx' jfOTApoM h ciao HaYrauj8 noaoRHHU1 wt no k-kc JfOT4pOM8 H &CT4 Ar^UYfH KTiCt)( H flp'hUjYH RTiCHJf H ,îlp'KH'KTll|lYH R'kCHJf CtC K'KC'bjf jfOTjposi H ÎKSHr’feu.fH noaosHHS h EiaortvuJ noaosHHU2. Eah au,HraHH Ha hmi Kp’kjk'bS c-kc chhobh hm h T8aop c-kc chhobh h PaAya. kpjt KaaYfs h PaAya Kpais h AabSa H ^parSi h c-kc chhokh ch h Hik8a4 9H3M4pion. Giro paAY A4Aouji cYf khuji pfh(hh ci.ta h aupuMHH wt w8n4H GttvHha'k bhbuji kia caSîkip 8 CBtTOMS m8hacthp8 wt Gt-khiiiih, »ki BHBiua Mira sa AtAHH8. 3a Toro paAY, BHA’bjf 4 mh KHHra )K8n4H8 GT-kima-k, «ano ict cvtbopha CKtTOMS MSH4CTHpS WT GtIvUIUIH, I3KOÎKI KHUJI pl)f WMHHl R'k W)f4B8 H8 (MS Ha CBtTOMS MSH4CTHpS WT . Giro paAY, A4Aouji H rocnoACTsa mh CBtTOMS mSiucthpS wt Gt'kkiiim, qkojki Aa Mg cSt ciaa h aiţHiMHH Gt^xhaiir caSjkip hm B*k wjfas. Ghki sbo h csiA^TiatH nocTasa-biM rocnoACTga mh: «Snau ÎBaHTa kia sau RpaaYKlcKH h JKSnaH ^SmhtpS kia akophhk h jkSmh ©iwaocYi kia awrwijsiT h KSnau GTOHKa ria sHCTHiap h K8n4H Gtpoi kia ctoahhk h JKdnaH Hirpi kia cnaTap h «8nau PaAya Bia komhc h jksimh niipBau ria ncppuHK h jKSnau IIpiAa ria ooctiahhk. HcnpasHHK, ©iwaocYi kia awrwijuT. Hsnucax as, Hau awrvij«T wt niiiuMoap-k, R'k Mtcuţa wţtomkpYi T arhh r-r ctoahS rpai,y 8 Tp-woRHijii, wt YIa4M4 a« HHtrb nHcarfl tikshjhm ntTOM, R'k AtT xsps. t Iw iUlH^aua RwfRWAa, mhao:tY» eohcYio rocno ;hhk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite de la Stăneşti, hramul uspenia, ca să-i fie satul Ciumeştii tot cu toate hotarele şi Cărăneştii jumătate de peste tot hotarul şi satul Filiaşu jumătate 1, de peste tot hotarul şi Gura Dîlgăi toată şi Arăşii toţi şi Cernăteştii toţi cu toate hotarele şi Jungheaţii jumătate şi Belovăţii jumătate 2. însă ţiganii anume: Cîrjău cu fiii lui şi Tudor cu fiii şi Radul, fratele Caliei şi Radul al Craei şi Albul şi Dragul şi cu fiii lor şi Necula cizmariul. Pentru aceasta, a dat aceste sate mai sus-zise şi ţigani, jupan Stănilă fost mare sluger, sfintei mănăstiri de la Stăneşti, care a fost a lui de moşte- 350 www.dacoromanica.ro nire. Pentru aceasta, am văzut domnia mea cartea jupanului Stănilă, că a făcut să-i fie sfintei mănăstiri de la Stăneşti mai sus-zisele sate de ohabă şi pomană lui la sfînta mănăstire de la 1eci, domniia mea am cerut cărţile lor cele de moştenire şi de miluire sau de cumpărătoare, ca să le scoaţă în divanul domnii mele, ca să să pîrască cu cinstiţii dregătorii domnii mele. Iar ei aşa au zis, cum că nu sînt cărţile la ei... 1ră cinstiţii dregători domniei mele, jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic, ei au scos cărţile lor de la domni bătrîni, precum s-au scris mai sus şi cartea răposatului Pătru vodă, fratele domnii mele, de rămas, precum că au fost rămas sătenii plenicenii de ldge dennaintea domniei lui de atuncea pentru acei 12 boiari ... <ş>4 am citit domniia mea toate cărţile pe rînd ale cinstiţilor dregătorilor domniei mele, carii sînt mai sus-scrişi, înaintea a tot divanul domnii mele şi dennaintea a tuturor cinstiţilor dregătorilor domnii mele. într-aceia, domniia mea n-am vrut să-i las pre dînşii aşa în deşărt, ca să să scoale satul plenicenii, ci le-am pus domniia mea soroc şi zi, ca să-şi aducă cărţile lor înaintea domniei mele, să stea de faţă cu cinstiţii dregătorii domniei mele, carii sînt scrişi mai sus. Iar cînd au fost la zioa sorocului, ei n-au adus nici o carte. Deci le-am pus domniia mea şi al doilea soroc, zi, iar pentru cărţile lor, ca să le aducă cărţile lor înaintea domniei mele, iar ei n-au adus nici o carte. Deci domniia mea nu am lăsat aşa, pentru că ei tot au zis aşa că au cărţi şi le-am pus domniia mea soroc, zi şi a treia oară pentru cărţile lor. Iar ei n-au scos nici o carte. Iar cînd au fost al patrulea rînd, iar ei au scos o carte a Mihnii voivod. Deci domniia mea am citit cartea lor în divanul cel mare al domniei mele, înaintea a tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei mele şi am adevărat domniia mea şi am văzut domniia mea cum că nu sînt oameni drepţi plenicenii, ci au fost foarte răi şi cu cuvinte în deşărt şi întoarse şi cum că iaste această carte a lor rea şi mincinoasă. Deci domniia mea nu i-am lăsat singuri pe săteni plenicenii, ca să să scoale aşa în deşărt, ci am dat lor domniia mea lăge 12 boiari, ca să jure cu dînşii înaintea domniei mele, precum le-au fost dat şi răposatul fratele domniei mele, Petru voivod, lege lor 12 boiari. Iar 1 nici cum n-au putut să să apuce de lege, ci au rămas sătenii plenicenii de lege dinnaintea domniei mele şi dinnaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei mele din marele divan al domniei mele. Iar după aceia n-au trecut multă vreme şi aceşti mai sus-zişi dregătorii domnii mele, jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic n-au putut să să odihnească, ci iar au avut pîră de sătenii ple- 352 www.dacoromanica.ro mediii, anume: Cioroviţă cu cetaşii săi şi Dragul cu cetaşii săi şi Lazăr cu cetaşii săi şi a cincelea rînd înaintea domniei mdle. Şi aşa au cerut pleni-cdnii, Cioroviţă şi Dragul şi Lazăr şi cu cetaşii lor denaintea domnii mdle ldge 12 boiari. Iar într-aedia, domniia mea am judecat pre aceştea pre dreptate şi pre ldge, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mdle şi am dat însumi domniia mea sătdnilor plenicdnilor ldge 12 boiari, anume: din Pleşoiu, Mircea •şi din Urzicuţa, Iscrul şi din Groşi, Lupul şi din Stîngacea, Prodan şi Oprea şi din Poiană, Stoica şi din Bălţaţi, Drăgoiu şi din Flămînda, Staiul şi din Zlaşoma, Dulavă şi din Cucuiaţi, Midea şi din Rucşordni, Pobora. Şi ispravnic, Mirul vel portar. Şi soroc la voznesenie, ca să jure cu dînşii, cum că iaste satul Pleniţa şi Păstaia a lor de moştenire. Iar într-aedia, satul plenicdnii nici cum n-au putut să aducă acei 12 boiari la zi şi la soroc înaintea domniei mdle, ci au rămas plenicdnii anume: Cioroviţă cu cetaşi lui şi Dragul şi Lazăr şi cu toţi cetaşii lor de ldge denaintea domnii mdle, cum că de acum nici o opreală să n-aibă. Drept aedia, am dat şi domniia mea cinstiţilor dregătorilor domnii mdle, jupan Radul vel clucer i jupan Preda vel postelnic i jupan Stroe vel stolnic, ca să le fie lor satul Pleniţa şi Păstaia moşie ohamnică, feciorilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să fie neclătit, peste zisa domniei mdle. Aicea sînt iscăliţi mărturie boiari 10. în Tîrgovişte, octombrie 6 dni, leat 7106 <1597>. Anume mărturie: Dumitru vel vornic, Miroslav biv vel logofăt, Tudosie vel logofăt, Calotă biv vel ban, Negrea vel spătar, Stoica vel vistier, Radul comis, Şărban vel paharnic. Ispravnic, Tudosie vel logofăt. Arh. St. Buc., Condica m-rii Căluiu, nr. 722, f. 357 —359v. Traducere. O copie din 1848 ibidem, S.I., nr. 1620. EDIŢII. Nicol&escu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 27-30; DIR, B, 294 -296. 1 Loc alb. 267 1597 (7106) noiembrie 3, Tîrgovişte. t AIhaoctYio bokYio, Îw Alu^aua roeroa* h rocnoAHHik r-moi semai £8rrppo-BiUJfYECKOf, CHH-K KfAHKJrO H np-bA*6parO IlETpaUlKO K0(&0A<1. AaKaT rOCIlOACTKJ mh CYW nOREA-buYl rOCnOACTKA MH 4>TvT8aOK WT ffi'HpVtHH'kHH C-tC CHHOEH HM, lAHlţ-bM fiori* AaCT, bkojki Aa ict wmhhti H c-kc r norou-b sa BHuorpaAY wt haa nona fiaaAV KTkASrkpSa h ima Bajfu-b h haa dlapKOB r norou-b sa aosYf hea1it8aok Tijf r norou-b sa aosYf h c-kc WMHu-k, hia^i’kuh, Aa ict hm A^AHu-k h K-k w^ae-k hhm h c%c chhobi hm h bhokom h np-bBuoMCTOM H ui wt KoroJKH uinoKoatBHM, nopiSM8 rocnoACTBa mh. 353 www.dacoromanica.ro Gijki 8eo cxcA’kTMH n»CT4KA-bHM n»MfT{H»M (ipdsHTfA rocnoACTKi mh: jkSiuh A&MHTpS KfAHKH AKOPHHK H 2K8(UH <&IWA®cYl KfAHKH ctYio kojkYw rocnoAHirfc. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Fătul din Mărăcineni cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină şi cu 3 pogoane de vie de la popa Vladu călugărul şi de la Bahnea şi de la Marco 3 pogoane de vie nedajnice, din cap pînă în cap, pînă în apă, pentru că a cumpărat Fătul de la popa Vladu călugărul şi de la Bahnea şi de la Marco acele 3 pogoane de vie pentru 2 000 aspri gata. Şi au fost martori Hîra ... 1 Radul al lui Prodan şi Dobrotă şi Mareea şi Voină şi Mihai al lui Uariu şi Stan. De aceea, au vindut acei oameni acele 3 pogoane de vie şi cu ocină, nedajnice, lui Fătul, ce este scris mai sus, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului, dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Fătul acele 3 pogoane de vie şi cu ocină, nedajnice, ca să-i fie lui dedină şi de ohabă, lui şi cu fiii lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus pe cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Feodosie mare logofăt şi Negrea mare spătar şi Stoica mare vistier şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Dumitru mare vornic. Am scris eu, Radul gramatic, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna noiembrie 3 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, 7106 <1597) ani. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.,S.I., nr. 1621.(Ep. Buzău, XXIII/1). Orig.,hîrtie (36,5 x 28,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1852. Altă traducere, ibidem, ms. 171, f. 531. EDIŢII. Trad. DIR, B, 297. 1 Loc rupt. 268 1597 (7106) decembrie 3, Tîrgovişte. ţ fiii HiHf WTIţd H CHIU H CKtTjrO A^X4 H CK-kTkH TpOHIţ*. fAHHOC1kl)JH4 H MfpJSA’tMfHJ H HHH-k H npHCHO H K'h K*kKH K’kK>ki aa «8 ict whhh8 wt whhhş eapouia wt Tpiv r©KHl|Jf, nOHfJKf ICT BHA [ÎOAIHAOBAA îw AlHXMi.i (Arc'HHHA H CEC KAAIOPlpH I1AAAIT Ha POCnOAHHS HH H CHIţe CI ICT I1AAKAA, IPI Hl AaOÎKlT ACCTHSATH WbCTO sa XPAH8, KOAHKO ICT HAIAA IIOAIHAOBAhYI IVT nOKOHHH POAÎTIA POCnOACTKO iWH. Tami pocnoACTBa a\hx ci ict aihaocthbhx h apoKi h noAtHAOBAX h iiphaab h STBpliAHK H I14JIH4I H gKp-fcnlH HJf BiA'bSH A1 et SHAIt: WT KlipE8HAp8A A® HA IA«H Ai»B 8}KlA'bSHT, tawi a®a8, no II8t Ga'enhksaob'E; taîki pop, no eoas Ga'ehhksaoe, AO II8T EHBOAApHAOp, AMJKA8 WHHH8 A.'tA, CIAO GOAOMOHOB, TAJKI nO IlgT EHSOAA-poA\, no ngT Pop, A®P« AO ept»x h AA>ki a® Dhck8 Eahaap8aok h 8A®aha A, A AP8p BHHdpHH AA Hl B8AIT Eli E'kKH, H8 AA ICT CV» BHHApHH TVllflO 8 CBtTA AAOHACTHp BHiui nncAHH sa 8tept»>kaihTi, a kaaSpipom sa mn|j8, a pocnoAHHg kh aa b8ait B-bn-HOI El^nOMHHaHYl HA CB-fcTOlO JKpiiTBHHK POCnOACTBA A»H H POAHTIAIO POCnOACTEO AHH1, HA CTpailiH-b/H H npAElAHHM CgA» HAI*I HtCT AHIAIAPbpYl. TlM PAAYj CKTBOpHJfOM C8AH& H BY np-KPApH CYlO HAUlg KHHP8, IZKOÎKI AA B8-AIT ciul WHHH8 $ CE'bTAA MOHACTHp 8 TOAPOTA Eli WHHH8 H Kli W^Eg. GlXf H KAITB8 nOCTABHUIi: KTO CI 1(11 8AOJKHT pASEAAHTH CYlO HAIllS KHHP8> sapi WT EOA-bpHH HAH WT C8AU8 HAH WT EApOIUAHH, A WH AA. E8A*T AHA0IMA IVT THY CK-kTH WTI(H, H5K| BHIlll Eli HHKIH H AA CI C8AHT CEC 1$AA H CEC flpYl Eli IAHO UltCTO Eli B'feKEI E'feKOAl, AMHH- GiîKI H CE-feA^TIAYl nOCTAEA’blT r WT B.'POUl WT Tp’EPOlHtllI, HeAH C8A48 H Gjea eia h Khp^oth 3opHA-E h 6tahk8a KoctahaYhob Hcap PplK H T8AOPAH c8AII( H IlaHO 6hM!b H fflHHA S8PPAE H fflHXAAKO T8A®P’BHICKE H HlA^Al CSAIlţ H Eapb8a c8aii( h Ap-bphh cka8h8a8 h GkhPait Heah Kaahhhk h Khp^oth Ka-ahhhk h PaaVa Hhpktih h Ap’EPOMHp Khpkeh h non Pohka h non nwppYi H non XpHCTOA®? H npIJKI H AIHOSH A®BpH AIOAY EApOIUAHH H IIpOKA K8ni(8 H AlKA Kgm(8 H Kp-ECTb K8ni(8 H IL(JfJKI H MHOSH K8ni(H. H ÎkAH AOPOljllT HCnHCAX CYlO KHHP8 H G^P^ AWPWţlT.JWbCllţA AIKI/HBpYl T AEHH, Eli HACTOAHH PpAAA TpiiPOBHI(l{, TIK8l(IAPO WT AaAA' A x3pS A-fcT. f în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh şi sfintei troiţe de o fiinţă şi nedespărţită acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin. t Scrie judeţul Chir fote şi 12 pîrgari din oraşul domniei mele din cetatea Tîrgovişte şi de la toţi oamenii buni şi bătrîni orăşeni această a noastră carte acestei sfinte mănăstiri ce se chiamă Golgota, hramul sfintei preaobra-jenii a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie ocină din ocina oraşului din Tîrgovişte, pentru că a miluit Io Mihail voie- 355 www.dacoromanica.ro vod cu acea ocină. Pentru că s-a întîmplat domniei mele 1 de a venit la această sfîntă mănăstire şi am văzut sfînta mănăstire stricată de blestemaţii turci şi arsă şi despuiată şi neacoperită şi fără odăjdii înăuntru şi călu-găraşii goi şi săraci. Deci domnul nostru s-a milostivit şi a văzut şi domnia mea 1 cum a fost miluită acea biserică de la întemeierea ei cu locul de ocină din jurul mănăstirii de răposatul părinte al domniei mele \ Io Petraşco voievod, dinainte vreme. Iar egumenul Daniil şi cu călugării au căzut la domnul nostru şi aşa s-au plîns că nu pot să dobîndească locul de hrană, cît au avut miluire de la răposatul părinte al domniei mele 1. Deci, domnia mea 1 s-a milostivit şi încă am miluit şi am adaus şi am împuternicit şi încă le-am întărit şi semnele ca să se ştie: din Cărbunarul pînă la un stejar înfierat, apoi în jos, pe Drumul Slănicului, apoi în sus, pe apa Slănicului, pînă în Drumul Bivolarilor, între ocina Dealului, satul lui Solomon, apoi pe Drumul Bivolarilor, pe drum în sus, pînă în vîrf şi pînă în Piscul Blidarului şi coboară pînă în Slănicul Banului, iar apoi, pe apa Slănicului în jos, pînă la stupina mănăstirii din Deal, apoi pe urmă merge pînă în Vîrful Draghiei, în sus pînă în Vîrful Cărbunarului. Deci aceasta este ocina ce este miluită de părintele domniei mele x, răposatul Petraşco voievod. De asemenea şi domnia mea încă am miluit şi am adăugat şi mai mult şi am întărit ... la sfînta mănăstire, ca să-i fie sfintei mănăstiri toată ocina, cu vii şi cu vinăriciu, ce zeciuială va fi pe această ocină, iar alt vinărici să nu fie în veci, ci să fie numai acest vinărici la sfînta mănăstire mai sus-scrisă, de întărire,iar călugărilor de hrană, iar domnului nostru să-i fie veşnică pomenire la sfîntul jertfelnic, domniei mele 1 şi părintelui domniei mele, la cumplita şi dreapta judecată, unde nu este făţărnicie. De aceea, am făcut judeţul şi 12 pîrgari această carte a noastră, ca să fie această ocină la sfînta mănăstire de la Golgota de ocină şi de ■ohabă. Iată şi blestem am pus: cine se va apuca să strice această carte a noastră fie dintre boieri sau judeţi sau dintre orăşeni, iar el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicheia şi să se judece cu Iuda şi cu Arie la un loc în vecii vecilor, amin. Iată şi martori punem: din oraş din Tîrgovişte, Ivan judeţul şi Sa va cel mare şi Chirfoti Zorilă şi Stancul al lui Costandin <şi> Isar grecul şi Tudoran judeţul şi Pano al Simei şi Mina zugravul şi Mihalco Tudorănescu şi Nedelea judeţul şi Barbul judeţul şi Drăghici scaunul şi Schirlet <şi> Ivan Calinic şi Chirfoti Calinic şi Radul al Chircăi şi Dragomir al Chircăi şi popa Coica şi popa Gheorghie şi popa Hristodor şi încă mulţi oameni buni orăşeni şi Proca negustorul şi Leca negustorul şi Cîrstea negustorul şi încă mulţi negustori. Şi Ivan logofătul am scris această carte şi Efrem logofătul, luna decembrie 3 zile în cetatea de scaun Tîrgovişte, cursul anilor de la Adam anul 7106 <1597). Arh. St. Buc., S.I., nr. 1623 (m-rea Golgota, IV/3). Orig., hîrtie (43,5 x 29), şters pecete timbrată. Cu o traducere din 1914; altă traducere ibidem, ms. 228, f. 62. EDIŢII. Trad. Gheorghiu, 337-338; DIR, B, 299-300. Facs. Ibidem, 511. 1 Aşa în text. .356 www.dacoromanica.ro 269 1597 (7106) decembrie 3, Tîrgovişte. ţ eHhaoctYio goîkTk», Îw eMhX4Ha koekwaa h rocnoAHHk BiuCOH 3Eaiae îSrrpo-KA4]fYHCKOIO, CHHk BEAHK4PO H npkAOKpaTO, nOKOHHkl IlliTpaUJKO BOEBOA4. /i,4B4T TO-cnoACTsa aih c'i'k» nosiAkHY’E rocnoACTsa aih c-kh cBkTkH, EOKECTBHkH a\oh4cthp8> raaroaEAtH ToaroBa, jfP'*" CBtTOE npkwEpa?KEHYE rocnoAa Bora H cnaca h4ujeto Iyc8-ca XpHCT4, I3KOJKE Aa AI8 ECT WMHH8 WT WMHH8 TOCnOACTB4 AIH WT TplkrOBHlfJE, nOHEKE ECT EHA nOAIHAOB4A H WT pOAHTEA TOCnOACTBO AIH EIOKOHHH îw IlkTpaUiKO BOEBOAa, ELJJE H WT H4Hnpk>KAf KpkAlE CTv T4H WHHH8- Ta>KE h rocnoACTsa aih ce ect eiphkawmht h npYHAOUH ha cY» cs-bTOE aioha-CTHP, E5KE ECT BHUIi nHC4H4, 4 Ep8a\£H /i,4HHHA H CtC B'KCAAI K4AEOT£pOAI WT CB'kTaa AtOH4CTHp na^ET npEA rOCnOACTBa A\H H CHIţE CE ECT nA4K4A H 2K4AOB4A, EpE HE AtO-5KET AOCTHS4TH AVkCTO 34 yp4H8 KOAHKO ECT HAUA n0AIHA0K4HY£ WT EIOKOHHH pOAf-TEA TOCnOACTBO AIH. TaîKE POCnOACTBa AIH CE ECT AIHAOCTHBHJf H E1|1E H I10/HHAOB4£ H n;HA4î H STBpiiAHS H CB'kTaa A\OH4CTHp, KOAHKO ECT EHA4 WCTaaa WT IIOKOHHH PoaYtea rocnoACTBo aih Îw n-KTpaujKo eoeboa4. H ELpE H SKpTvKEH HX EEA’kSH A<* CE SH4ET: WT KlkPE8H4p8A H4 EAHH ATkE 8>KfAk3HT, T4JKE a®a8, no IlgT GaiihhkSaok, t4>ke POp8 no BOA& Ga-khhk8aob, a® n$T EHBOAapHAOB, AIE2KA8 WMHhS /t,kAOAI, 8 CEAO GOAOAIOH H 4 nOTOAl, no Il8T Eh- KOA4pOA\, no nt$T 8 pop8, a®P« a® Kp'KJf H A<*>K£ A® IIhckS Eaha4P8aob h 8 a®aha, A42KE A° GAlkHHK E4H8AOB H 4 nOTOAt, no BOA4 GAtHHKgAOB A®a8 A® nH£A0B4 AEO- H4CTHP /i,kA8AOB, T4>KE 4 nOCAE n4K H HAC A<*>K£ A® Ep'kjf A?arlf8. rO;E, A® Ep'kX' K'kpEt$H4p8AOB. Ta>KE A® CKH WMHH8 HTO ECT nOA\HAOB4A WT pOAHTEAlO TOCnOACTBO A\H nOKOHHH îw IIliTpaiUKO KOEBOA4 H T4KO>KAE H TOCnOACTB4 A\H ElfJEKE H nOA\HAOB4A H npHA4B H 8TB-KPAHK, I3K0JKE Aa ESAfT BlkC4 8 CBETOIO AtOH4CTHp CKC BHHOTp4AY H CKC BHH4PHHH, 4AH EAHH 4 AP$r Aa HE B8A‘T> H8 A<* ECT cYlO BHHApHMH 8 CB-fc-TOH A\OH4CTHp 34 8TBpli>KAf hYE, 4 K4A$r£pOM 34 nHl|l8. Geto paAY, AM®)f h rocnoACTBa aih H npAKAEHH C8A> HAEHCE H-kCT AHlţEAIEpEO. fl nOTOAl, T4K05KA* H 34KAHH4HÎE nOCT4BAk£T rCCnOACTK4 AIH’. KOH HCnpHJfO-AHt rocnoAap no Tpar8 rocnoACTBo aih 8 Ka4uikoio 3eaiae hah wt ckpaemhato naoAa rocnoACTsa aih hah wt hhh poa, a wh Aa ny noM-KTET h nouoKHT h 8tbp*k-AHT ciio KHHT8 TOCnOACTB4 AIH, T45KE TOCnOA EoTIl Aa HJf CnOA®SHT B~k IţapCTKO HEEECHOE H B*K ÎKHBHTl B'kMHOE. ii KOH H"kCT nOMVTET H H"kCT nOHOBHT H H"kCT 8T-Bp-KAHT, a wh Aa bSaet ckc HH-kaitH tptjcaeth ejke B'k.3'k.nHUJE na rocnoAa Eora h cnaca uaiufro lycSca XpHCTa: „kp-kb eto ua ftac h ua meae.Y HaujHjf" h Aa eşaet auaBEiua wt tîîy CBkTYH wtijh hhce EHBiirk bti Hhkeh h a<* hae4t m4ctYeo c-kc l8Aa H CKC ăpÎE Blk EAHO AI-kCTO Blk B*kKH B*kKOAI, 4AIHH*K. Geto paaY, AaA®X H TocnoACTKa aih cYio wmhh$ b*kc4 ckc b-kcoai yoTapoM 8 P8K KAAIOrEpOAl 8 CB'kTaa AlOHaCTHp pEKOAIH ToAroea, HK JKE Aa bSaet h b-k wmh-H8 H BTk WX4E8 Blk B'kKH B*kKOAI, 4AIHH. GEJKE CB'kA'kTEAYE nOCT4EA-kET TOCnOACTBO AIH: 2K$n4H /^8AIHTP8 BEAHKH A&Op-HHK H JK8n4H 0EWA®CfE BEAHKH AWPW^ET H 5K8n4H lÎEPpE BEAHKH Cn4T4p H P4A^A BEA koaihc h Gtpoq bea ctoahhk h GTOHKHiţa bea bhctYqp h IUcpBaH beahkYh nEjfap-HHK H >K8naH IIpEAa BEAHKH nOCTEAHHK. Hcnp4BHHK, }K8n4H BEAHKYlO KAlOMEp E83ECK8A WT ^EnTgpoE. 357 www.dacoromanica.ro linca înax CTapn Aivriv^fT wt fiapoin wt 4 aoh kti rpaA Tp^rosHipe Ai-fe-cnşa AfKfA\KpTi F a^nh, T-hKyipa atTOM wt Ch3A ani. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 622 (m-rea Golgota, IV/2). Orig., hîrtie (43 X 29), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere, ibidem, ms. 228, f. 61; altă traducere la Bibi. Acad., LXXVI/14. EDIŢII. Trad. DIR, B, 298-299; Gheorghiu, 337 - 338, Facs. DIR, B, 310. 270 1597 (7106) decembrie 13, Tîrgovişte. t ffiHAOCTY» EOKY», Îw flÎHJCM8 H np’bWCREiyEHHOMg WTIţ8 HJUIEAIg Kyp EA'h-AYllt ©4s0twTg /HHTponOAVT WT H4A GTdHtO BdTdX 31 xSIp dCnpH rOTOBH H EAHH KOH. H npoAdt )9 ect Gtjhio BdTdX cYe bhue pEHEHd whhh8 3d HEross A^spo boa» h civc 3hahYe B-hctAi mepYbiujai h wt rop h wt a** h wt npbA rocnoACTBd aih H WT nptA ETvCtAI nOMTCHHHW npdlHTEAH rOCnOACTZd /MH WT AH13H roCnOACTBd MH. H ndKH ECT WIHHJ CB'brkH fljHTpOIlOAYH 8 CEAO BHU1E pkx WT A*Ad BgraKOR, dAH r A^AHAIţE. 34H15KE ECT BAAd nOKŞflEHJ 3d 4HCTHEHUI>M8 H nptWCBEipEHHOAIS WTlţS Kyp BA’hVYl^t dHdHfia EHBUIE MHTpOnOAHT 3d xP dCnpH. H npOAdA ECT EH l ESldK 34 HETORg BOA» E4JEJKE WT npH A^HH nOKOHHdrO IlETpd BOEBOA3, CHH8 1HhP4EI BOEBOAd. Gepo pdAY, a » ect wmhhu H RTi W^JEi Biv BtKH H HH^ WT KOrOlKE HEnOKOAt4HA10, no WPH3A10 TOCnOACTBd MH. Ge 8EO h cbEAEteah noCTdBA» rocnoACTSd mh: K8ndH 4,3mhtps keahkh asophhk h JKgndH OdVAocYE beahkh Awrw$ET h HsrpE bea cniTdp h Gtohk4 bea khctYbp h PdAVA KOA1HC H GtPOE CTOAHHK H IIlEpEdH nEJfdpHHK H HiSndH IIpEAd BEA nOCTEAHHK. HcnpJBHHK, 0EWAOCYE BEA AWrWljlET. HcnHCdX d3, Biv ai dAH AlnutH Hectop, siv ctoahYh rpjAd TpivroKHqtdro M-bcEiţd AHKEkpYe rY AlvHH, Biv a Ist x3ps. t îw dlHXdHA SWEBWAd, MHAOCTY» EOHCY» rOCnOAHHIv. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii, marei şi luminatei 359 www.dacoromanica.ro biserici, care este sfînta Mitropolie, ca să-i fie ocină în Săcuiani jumătate, din partea lui Staico vătahul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vaduri de moară şi de peste tot hotarul, oricît se va alege de pretutindeni. Peîltru că această ocină mai sus-zisă a fost a lui Staico vătahul de moştenire de la tatăl său Staico, iar altul nimeni din neamul lui Staico vătahul amestec nu a avut la această ocină mai sus-zisă. însă patru delniţe din partea lui Staico vătahul nu sînt vîndute de el, adică delniţa lui Văsiiu şi a lui Tudor şi a lui Barbul şi a popii Stroe, pentru că aceste delniţe mai sus-zise, ei le au numai în cîmp şi în satul mai sus-zis. Pentru că este cumpărată această ocină mai sus-zisă, partea lui Staico vătahul, de preacinstitul şi preasfinţitul părinte al nostru chir vlădica Eftemie mitropolitul, de la Staico vătahul pentru 6 700 aspri gata şi un cal. Şi a vîndut Staico vătahul această ocină mai sus-zisă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele din divanul domniei mele. Şi iar este ocina sfintei Mitropolii în satul mai sus-zis, din partea lui Buiac, însă 3 delniţe, pentru că a fost cumpărată de preacinstitul şi preasfinţitul părinte chir vlădica Ananie fost mitropolit cu 3 000 aspri. Şi a vîndut Buiac de a lui bunăvoie încă din zilele răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei Mitropolii, ca să-i fie de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre mare spătar şi Stoica mare vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Am scris eu, Nestor, între diacii cei mici, în cetatea de scaun Tîrgovişte luna decembrie 13 zile, în anul 7106 <1597>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 624 (Mitrop.Ţ. Rom., CLXXIII/14). Orig., liîrtie (31,5 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1860; alte traduceri; ibidem, ms. 127, f. 130v— 131 şi 134, f. 121. EDIŢII. Trad. DIR, B, 300-301. Facs. Ibidem, 512. 271 1598 (7106) ianuarie 18, Caracal. ţ /HhaoctYio kojkTio, Îw IHhx^h boeboa h rocnoAHxh b-kcoio SE/Hae SlrrpoRAA-XVtCKOI, CHH-K BEAHKdrO H nptAOKpdrO IIlTpdUlKO ROtBOAd. /\dKiT rOCnOACTKO MH cYk> noKfAtxYie rocnoACTBa mh Fhxob ckc chxobe ce, EAHiţH Borti npxnSCTHT, hkojke a<* M8 ECT WXHxtl 8 BoHHHOEipH, IVT A^A 1IaK8A0R XETHpH 3i WXHXg WT noiAJ aosTek, rioxEKE (ct noKSnHA rxxh wt xa IIaeSa sa \jrx acnpH potorh. H nax KtlnH rxxh k1 xHEi wt xa flasoa h g noaaa aosYehb sa pH acnpH potobh. H ntK npoMtxHa rHEt, Tfpl ECT AM 8h ect Thxob. H naK noKgnH THx’k eaxj KgKEjf wt xa KocToaE wt ceao sa T taaeph. H npoA^AoX c^ra khuje nHcaxH a»ae wt xhxxoai a^hboajo h c-kc SsxaxYE r"kchx AtErYiauiOM wt wkpct aiectok, Hsrop h hsaoah h wt npEA rocnoACTBa mh. 360 www.dacoromanica.ro Gfro piAlf, A^AOJf rocnoACTgj mh Thhob, raKOHCE ai hm kt W4HH8 h ivjfiBg H CHHOBH CH H KHgKO/H H npEBH04HT0. Arh. St. Buc., Condica m-rilor Căldărusani şi Fedelesciori, nr. 721, f. 806’/. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 301-302. 1 în loc de: f 272 1598 (7106) ianuarie 25, Grădişte.' f ÎHhaoctYeio eojkTeio, Îw /Hhjciha boekoai h rocnoAHH’h b-bco» semae &gr- rppOKAJJfÎHCKOlO, CHHS BEAHKITO H np-feA^^ptrO 1V UfTpilIJKO BOfKOAA. /\,AKAT POC-nOACTBA Kf, flOHEHCE ECt IloKgllHAH IVT EolţOKH 31 x Jf ACIipH. H I11KH flOKSllH ElA^fc nOCTEAHHK IV4HH8 8 ilHCkHH IVT Gt1H4I0A EAH1 H IIOAOKHHA 31 8KE 31 jf ICnpH. H I11KH noKSnn EiAt iiocteahhk iv4HHg 8 flHcbHH ivt JKea eahi 8%e si y icnpu. H iiakh www.dacoromanica.ro 361 noxSnH wt Gtj»hkhu4 ja«4 8*1 34 y 4cnpH. H imkh nourul wt IIpHB-kr8A «aha 8*i no/\oBHHd3d c acnpH. H n.K noK8nH wt TaH-fc «AH4 8** noAOBHH4 34 c" 4cnpH. H n*n noK8nH wt ,\p4roAtHp «A«4 $*« V” «icnpH. H n4KH non8riH wt Ba4A« «A«4 8** » I10A0BHH4 3J X dCnpH. H npoAOBOAt CM8 H BHOKO/H H (îpfcKHOMH-TOM H HI WT K«rO*f HlnOKOAlEHAiO, no pfM TOCnOACTBd A\H- Gi $bo h cbia«tiah nocTAKA»x rocnoACTKd aih: *8n:H ,\8a\htp8 kiahkh akop-hhk h }K8naH T8aocYi b«a A©roi|i*T h Hirpi cn4T4p h Gtohkhua bhctYhp h Gtpoi CTOAHHK H PdAY* KOMHC H IIIlpB4H MJfAPHHK H IIplA4 BlAHKH nOCTlAHHK. HcnpABHHK, T8A®cT< biahkh AWrwijiiT. ___ IIhc Htr8A 8 c{ao rpvMWH au«U4 riH4pYi ki AhHH> wt A® «HHfc TIK814IHM AtlTOAl, B'h rttT xIpS. f Kw fflY)f4HA EWfBWAA, /HHAOCtT» BO*Y» POCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Badea postelnicul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Liseni patru funii, pentru că le-a cumpărat de la Boţoc, pentru 1 600 aspri. Şi iar a cumpărat Badea postelnicul ocină în Liseni de la Stanciul, o funie şi jumătate pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Badea postelnicul ocină de la Jid o funie pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat de la Stoichiţă o funie pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat de la Pribeagul o jumătate de funie pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat de la Ganea o jumătate de funie pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat de la Dragomir o funie pentru 450 aspri. Şi iar a cumpărat de la Vlade o funie şi jumătate pentru 600 aspri. Şi au vîndut aceşti numiţi oameni mai sus-scrişi de a lor bunăvoie. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Badea postelnicul, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoichiţă vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Preda mare postelnic. Ispravnic, Tudosie mare logofăt. A scris Neagul în satul Grădeştea, luna ianuarie 25 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7106 <1598>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1626 (Mitrop. Bucureşti, CLII/40). Orig., hîrtie (29 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 136, f. 977. EDIŢII. Trad. DIR, B, 302. Fasc. Ibidem, 513. 273 1598 (7106) februarie 12. t Biv HAM WTIţ4 H CHHI H CKtTdrO A8X KHHT8 X8IUHHU4 GT4HK4 KOPHHM4C4 4 *8fl4H /V,4HM»AOK EHBIUt BlAHKH AROPHHK H *8ll4H KaAOTTi E4H H *8ll4HHIt4 I/H8 K4At H CTvC EP4TYoM 362 www.dacoromanica.ro HM, EdpsSit H 104000 nOCTfilHHK, laKOKf ICT I10MH40B444 HdUlf Crtgrd, H4 HMf fldtKcn, CTwC (10A0KHHS 34 IVMHHg WT X'hPB'hTfipYHj B4;l <|4H>kYhJ( H3KP4T H WT Srop H WT H3/1,04, (lOHOKf CHM (10MH40B44 CKC T4I3 WHHH» OKI KHUlf nHC4H4, 34 P4AY KlpH4 C4$>KES, IHkk8 no •H9JKA8 3fMA», CfcC KPTwBS (îpOăYiaHS H C-KC lip4S8 CASJKKS J flJJHKf H 8 HdUlf 110C48>KH4YH. Gfro P4AY, Ad HM WHHH8, WJfdKHHM HM, HOKOM, npfB'hHOHHTOM H HHKOJKI HfnOTTkKHOBlHOM, QKOJKf fCT nOMIHTk BTk BIkYHi d/HHH. ___ fl KOd P430PHT cYd nOMfH-K H CYlO TTwKMOKIhYI, 4 WH A<> KT 4^8pYC4H 34 THY WTlţfH HÎKf BTw HfKfH H A4 E8AY K*K «AHH MtCTO_£KC H>A4 H flpYd. IlHC M'kCfl^d 4»Kp84pYf BT AkHH, BTk jvbT x3pS. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Iată dar, eu am scris această carte, jupaniţa Stanca vorniceasă a jupanului Danciul fost mare vornic şi jupan Calotă banul şi jupaniţa lui Calea şi cu fraţii lor, Barbul şi Matei postelnicul, că am miluit pe sluga noastră, anume Alexie, cu jumătate de ocină de la Hărvăteşti, oricît se va alege şi din sus şi din jos, pentru că am miluit cu această ocină ce este mai sus-scrisă pentru slujba lui credincioasă pe care a slujit-o părintelui nostru, jupan Danciul vornicul, cu slujbă credincioasă prin ţări străine şi cu sînge vărsat şi cu slujbă dreaptă; încă şi nouă ne-au slujit. Pentru aceasta, să-i fie lui ocină, ohabă lor, nepoţilor, strănepoţilor şi de nimeni neclintit, ca să fie pomană în veci, amin. Iar cine va strica această pomană şi această întocmire, iar el să fie afurisit de 318 părinţi cei din Nicheia şi să fie într-un loc cu Iuda şi cu Arie. Scris în luna februarie 12 zile, în anul 7106 <1598>. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1627 (m-rea Brîncoveni, XXV/9). Orig., hîrtie (30 X 21), două peceţi inelare aplicate în ceără albă. Cu o traducere din 1860. EDIŢII. Trad. DIR, B, 303. Facs. Ibidem, 514. 274 <1598> februarie 24, Tirgovişte. Am zis şi am blagoslovit cu încredinţare şi blogocistiţi şi de la Cristos iubire sîngur stăpînitorii, eu Mihai voivod sinu celui mari mare şi răposatului Io Petraşco voivod, bucuriia domnului ce Dumnezău au dăruit cuprinderea pămîntului şi stăpînirea a tot pămîntul Ungrovlafiia şi Vlahiia şi alte părţii strine, Armalaşii i Făgăraşi şi erţec. Cu puterea poruncii mele şi noi toţi în puterea poruncii cu toată inima curată ce am stăpînit şi acum mă slăvescu cu ceru şi cu slava înpărătească m-au pus în scaunul în urma răposatului părintelui mieu, unde au stăpînit ei cu toatele au dăruit stăpînirea lui cu toţi cinstiţii şi cu obraz cinstite, unde să se cunoască cu toată cinstea şi am dat hrisovul domnii mele cu cinstiţii şi drepţii credincioşii miei boeri, jupan Radu mare clucerii i jupanu Preda mare postelnic i jupanii Stroe mare stolnic şi ficiorii acestui, Badii, acum ei dau satul tot cu totu hotarul, cele strînsă precum s-au zis cu dreptăţile domneşti de la [nadu] Voicu şi de la [nadu] Sima şi de la Negru şi de la toţi săteni 15 900 bani, pă ce au vîndut oameni din satul Turceştii partea lor, ocina strămoşească, de a lor bunăvoe. Şi le-au plătit pînă în vremea aceasta ce s-au preţuit 3 700 de bani ce au dat gata. 363 www.dacoromanica.ro Şi mai dau dreptate cu boerii mei jupan Radul mare cluceri i jupan Preda mare postelnic i jupan Stroe mare stolnic şi cu tot satul Matieştii, cu tot hotarul, pă unde au trecut oameni de la satul Matieştii, pă numele lui: Ion şi popa Manea şi Ioana cu toţi săteni, pă unde au făcut drumul cu sapele dimpreună cu boerii judecători, unde s-au arătat toţi oameni strînşii de la satul Matieştii, pentru 15 700 bani gata, de au plătit biru dăjdii şi fînu pînă într-a această vreme: 3 400 bani. Şi mai dau dreptate să stăpînească jupanii Radul mare cluceri i jupanii Preda mare postelnic i jupanii Stroe mare stolnic satul Berbeştii cu totu hotarul, pă unde au trecut oameni de la satul Berbeşti pă numele lui: Ion şi Naida şi Negrilă şi Za vid şi toţi săteni ce au vîndut toate părţile, ocina părintească ce mai sus s-au zis cu încredinţarea boerilor, pentru 12 000 bani ce au plătit biru dăjdii şi fînu şi toate ce au avut pînă într-această vreme, cu 2 000 de bani. Şi au fost atunci mulţii boeri martori, cînd au cumpărat acest satu, Berbeştii, care sînt iscăliţi şi alte ocolnice pentru ocina părintească. Şi mai dau dreptate cu boerii, jupanii Radul mare cluceri i jupan Preda mare postelnic i jupan Stroe mare stolnic la satul Greci cu totu hotarul, pă unde au trecut oameni din satul Greci, pînă la cel mai mic i Radul i Jidera i Musa şi cu toţi săteni ce au vîndut toate părţile, ocina părintească din satul Greci, cu dreptăţile boerilor ce s-au zis: 15 500 bani. Şi după aceasta, s-au plătit birul, dăjdii şi fînu şi toate ce au avut după preţuirea ce s-au făcut: 1 500 bani. Şi iar dau dreptate cu toţi boerii jupan Radul mare clucerii i jupanu Preda mare postelnic i jupanu Stroe mare stolnic la satul Săcuţii cu tot ho-taru, pă unde au trecut oameni din satul Săcuţii pă numele: Vladul i Radul şi cu toţi săteni. Şi le vîndură toată partea lor de ocină părintească cu dreptăţile boierilor ce s-au zis, pentru 12 000 bani. Ce le-au plătit birul daj-diilor, după această vreme face: 1 000 de bani. Şi iar au dat dreptăţile boerilor ce s-au zis la satul Grăpşorii cu totu hotaru pînă unde au trecut omeni din satul Grăpşorii pă numele: Stanciul i Radu i Stroe, de atunci cu toţi săteni, unde e «8 ECT IVMHH8 8 IţHI"kHEl|l» IVT AfAi BaTvAHKEK IVMHH8 7 HHK, 7 BHHOPpdAY, 4AH TOP HHK IVT nOAlO MTO CE 30KET A»A ŢOTdp, SdHfJKE ECT nOKgllHA non T8A«P<>H TOP HHK H TEX KHHOPpdA, EJKE ECT KHUIE ptX wt H4 Ba-banka, sj xîy acnpH potokh. H ndK ect noKsnHA non T8AopaH 7 KHHorpaA tvT A^'W’PSj chh’k non AaH>s> sa *ac acnpH potokh, aAH h ctc eahh AffecTo 3a KgKE 8 ceao. H nan noK8mi non T8AopaH 7 aosYe h c-bc AitcTO 3a k8ke ivt Eopna 3a i^H < acnpH > potokh. H ntK iioksiih non Tsaopah 7 ao3Ye h cbc eaho AitcTo 3a k8ke sa cf acnpH potokh. H ndK noK8nH non Tsa®P-h 7 ao3Ye, 7 hhk 8 noaio ijio ce soket TonHAEK ivt non PdAVA h ivt IIptikSa, mea PaAVA, sa w acnpH potokh. H naK noK8nHA non TsAopaw 7 hhk h eaho KHHorpaA »t noaio i|io ce 3oket IIlHnoT IVT PdAVA H IVT fiAdHK8A 3d IţAIE dCnpH POTOKH. H ndK nOK8nH non TSAOpdH EAHO KHHOPpdA C-hC AffeCTO, KdpE EAHKd CE XTET HSEpiTH, KtHd A*a EPO IVT lÎHTdH 3d J(K acnpH potokh. H naK noKSnn non T8a<*P4h tVT^TdH ivt Eeaei^h EAHd KHHorpaA c-kc eahh hhk ivt noaio ce soket /IhkE3H sa xh acnpH. H naK non T8ao-pdH IVT EdAAOKHH ClkC EAHH AfbCTO KOA CAOHOK 3d T dCnpH POTOKH. H naK noK8nH non T$A®paH 7 aosYe h c-kc AHKaAE ivt Grâu H ivt /HapYE, dHEncEio EHTdHOK 3a y acnpH potokh. H naK noK8nn non T8A*Pa« 7 aoşYe h cw eahh AvfecTO, ejke ce 3oket Ahke3h ivt eahh dHEncEio IIpeaek ivt Eeaei^h sa y-H acnpH potokh. H naK noK8nH non T8Aop4H ivt chh8 non EaAEK, Ha haie Gtah 7 KHHorpaA sa $ acnpH potokh. H ndK noK8nH non TSAopaH EAHd KHHorpaA ivt KocTdHAd 3i t acnpH potokh. H naK noKSnn non TSAopaH ivt A0KPa *A»a KHHorpaA sa t acnpH. H niK non TSAopaH ivt GTdH Piicnon 7 hhk sa 7 acnpH potokh. H naK noK8nH non TsAopaw 7 EpaHHMiE ivt PdAVA c^ahi^ek sa căTe acnpH potokh. H npoAdAowE cYio aioaYe bt,ch hepoke ivmhhe h ao3Ye h ahke3h h EpaHHqiH ivt CROEIO A^spo KOAIO H CliC 83HJHY|0 KTiCJAI AIEPQIilOAl IVT IVKp’kCT'k IVT POp H IVT A*A H ivt npEA rocnoAcTEa aih. 367 www.dacoromanica.ro Giro p^T, AAA^K H rocnoAcTB4 mh non T^P^ok ckh wmhhi h ao3Yh h ah-K(3H H KPdHHIJlH, KTkCH KOAHKO C$T BHUlf IIKCAHH, QKOJKf A** ESA*'1’ HM K’k IVMHHS H KTi IVJfdKg, HHM H CHHOKOM frO H KH$KOM H nP’kKH8*lfTOcYt kPa Aoro^PT h Hfrpf kia cimtjp H PaAVA KfA komhc h Gtpoq KfA CTOAHHK H IIIfPBdH KfA [HJfdPHHK H JKSniH Ilpfi,J BfAHKH nOCTfAHHK. HcnpdKHHK, ;K8[M I A$MHTp8 BEA AKOPHHK. __ IlHca Îkah Aoro^sfT c-rap k-k hactoahh rpaA Tp^roRHipe Mtcfiţa $fKpSapYf Kf, T/K84Jd A'kTOAt l»T flAAAIta A® HHH'k, xSpS rttTHH- t Kw YHHJfdHrt RWfKWAA, MHAOCtYiO BOJKYW rOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Tudoran din Cîmpulung şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Ţigăneşti, din partea de ocină a lui Vlădică 1 ogor, 1 vie, însă acel ogor din cîmpul ce se numeşte hotarul de jos, pentru că a cumpărat popa Tudoran acel ogor şi acea vie ce s-au zis mai sus de la Vlădică pentru 1 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 1 vie de la Dumitru, fiul popii Danciul, pentru 1 200 aspri gata, însă şi cu un loc de casă în sat. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 1 vie şi cu loc de casă de la Borcea pentru 950 gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 1 vie şi un loc de casă pentru 210 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 1 vie, 1 ogor în cîmpul ce se chiamă Topile de la popa Radul şi de la Pîrvul, fiul lui Radul, pentru 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran 1 ogor şi o vie din cîmpul ce se chiamă Şipot de la Radul şi de la Vlaicul pentru 945 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran o vie cu loc, oricît se va alege în afară de partea lui, de la Vitan pentru 620 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Tudoran de la Stan din Beleţi o vie cu un ogor din cîmpul ce se chiamă Livezi pentru 650 aspri. Şi iar . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1628 (m-rea Cotroceni, X/l). Orig., hîrtie (43 x 29,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1807; altă traducere ibidem, ms. 690, f. 36. EDIŢII. Trad. DIR, B, 307-308. Facs. Ibidem, 515. 276 1598 (7106) februarie 27, Tîrgovişte. Izvodul cărţii lui Mihai voevod, scosu după sîrbie pe rumânie. Dat-am domniea mea această poruncă a domnii meale jupînesii Ancăi şi cu feciori ei, Dumitru i Oprea i Vîlcul, şi cu feciori lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să-i fie lor ocină înDrăcişti partea lui Toader, stînjini 300, pentru, că au fost cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciori ci sînt mai sus-scrişi de la Toader această ocină drept 6000 aspri gata. Şi iar au cumpărat ocină în, Drăciş de la Tudor şi de la Radu şi de la Bolovan stînjeni 120 drept 2 400 aspri gata. Şi iar au cumpărat de la ...1 ocină stînjini 30 drept 600 aspri gata. Şi iară au cumpărat jupîneasa Anca ocină în Drăcişti fîşîi de la Mihail stînjini 50 drept 1 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat ocină de la Neaga şi de la Tudora stînjini 30, drept 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciori ei ce sînt mai sus-zişi ocină în Drăcişti de la Oprea stînjini 50 drept 1 000 aspri gata şi de la Onea stînjini 50 drept 1 000 aspri gata şi de la Boci şi de la Priboi stînjini 47, 940 (aspri) şi de la Sima, feciorul lui Ragne, stînjini 100 drept 2 000 aspri gata şi de la Vlada şi de la feciori ei, Mirce i Barbu, stînjeni ...1. Şi iară au cumpărat ocină de la Şerban al Popii stînjini 40 drept 800 aspri gata. Şi iară au cumpărat ocină de la Stănciuleasa stînjeni ...1 drept ..-1 aspri. Şi iară au cumpărat ocină de la Neagul stînjini 67 drept 2 440 < !> aspri gata şi de la Stroe stînjini 21 drept 420 aspri gata. Şi a vîndut aceşti oameni ce zic mai sus ale lor toate ocinile de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor dinprejurul locului şi denaintea domnii mele. Şi iară au cumpărat de la aceşti oameni, de la toţi, ce sînt mai sus-scrişi ...1 partea lor de ocină ce să chiamă Novăcească, însă partea lor toată, din cîmp, din pădure şi din apă şi dupretutindine, pînă în calea Piteştilor ce e hotar, du piste tot hotarul stînjini ...1 drept ...1 Drept aceiea, am dat domniea mea aceste ocini ce scriu mai sus, toate,, ca să-i hie ocini moşii ohabnice. Şi iară au cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciorii ei, ce scriu mai sus. Oprea i Dumitru i Vîlcul, ocină de la Ursul, partea lui toată, oricîtă se va alege, din cîmp şi din păduri şi din apă şi du piste tot hotarul dupitutindene stînjini ...1, pentru că au cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciori ei, ci sînt mai sus-zişi, Oprea i Dumitru i Vîlcul, de la Ursul drept 1 200 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupîneasa Anca şi feciori ei, Oprea i Dumitru i Vîlcul, un răzor de vie în Bîrzeşti, de la Neagu drept 400 aspri gata. Şi iară au cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciori ei, ce scriu mai sus, de la Neagul din sat şi de la feciori lui toţi 3 răzoare de vie drept ..-1 aspri. Şi iar au cumpărat 369 www.dacoromanica.ro jupîneasa Anca şi cu feciori ei de la ...1, iară din sat 1 răzor cu locul lui de vie ..A Şi iar au cumpărat jupîneasa Anca şi cu feciori ei, ce sînt mai sus-scrişi, de la ...1 2 răzoare de vie cu locul lor drept 400 aspri gata. Pentru că au vîndut aceşti oameni toţi, ce sînt mai sus-scrişi, ocinile şi viile dă a lor bună-voe şi cu ştirea tuturor megiaşilor dinprejurul locului, din sus şi din jos şi denaintea domnii mele. Drept aceiea, am dat domniea mea jupînesi Ancăi şi cu feciori ei, Oprea i Dumitru i Vîlcul, ca să-i fie moşie ohabnice şi cu viili, ei şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni clintiţi să nu fie, peste zisa domnii meale. Iată şi mărturii pus-am domniea mea: jupînul Dumitru vel vornic i jupan Teodosie vel logofătu ...1 i Radul vel comis i Stroe vel stolnic i Şerban vel păharnic i jupînul Prida vel postelnic. Ispravnic, Teodosie vel logofăt. Şi am scris eu ..-1 în Tîrgovişte, mesiţa fevruari 27, veleat 7106 <1598). Bibi. Acad., CCCCLXXXIII/1. Copie de la mijlocul sec. XIX, după traducere. Altă traducere la Muz. de istorie a Municipiului Bucureşti, ms. 13 039 (1340/1957), 1.10. 1 Loc alb. 277 1598 (7106) martie 9. Cartea domnii sale Mihai vodă feciorul lui Pătraşco voevod, slugii •domnii sale Pătru postelnic şi feciorilor lui să le fie moşie la Corbi, însă partea Vladului, feciorul Chircăi, de pretutindenea. După Florescu şi Pleşia, Condica Văcăreştilor, 970 (Rezumat din Condica Văcăreştilor, de la 1793). 278 1598 (7106) martie 24. Cu mila lui Dumnezeu, Ioanu Mihail voivod, domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fecior marelui şi preabunului al răposatului Ion (Pătraşco) 1 voevod; ocină la Căşcioare. Dat-au domniia sa această poruncă a domnii sale cinstitului diregătorului dumisale jupanu Mihul vel portar şi feciorilor lor, cîţi va da Dumnezeu, cum ca să fie lui ocina la Căşcioare, partea a lui Grădanu toată, oricîtă să va alege din cîmp, din apă, din moara cu vadu ce este şi du preste tot hotar stînjeni 56, pentru că au cumpărat jupînul Mihul vel portar de la Dragomir şi de la Drăgan, nepot lui Dragomir, drept 2 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat Căşcioare de la Ion şi de la frate-său, Neacşul, stînjeni 24, drept aspri gata 1 200. Şi iar au cumpărat jupînul Mihul vel portar ocina în sat de la Necola şi de la Manea, feciori lui Frăţilă, stînjeni 34, drept taleri 34 gata. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat, din parte Dănciulească, oricîtă s-ar alege, stînjeni 102, drept 102 taleri. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat la Căşcioare de la Vintilă şi de la frate-său şi de la totă seminţiia lor, stînjeni 30, drept aspri gata 1 500. Şi iar au cumpărat jupan Mihul vel 370 www.dacoromanica.ro portar ocina la Căşcioare partea a lui Danuţu toată şi de la feciorii Chiriţii anume Necola şi Turtureaoa, stînjeni 50, direptu aspri gata 2 500. Şi iar au cumpărat jupan Mihul vel portar ocina în sat, iar de la feciorii Chiriţii, de la Necola şi a tuturor parte, a lui Vintanu stînjeni 10, drept un cal bun, preţuit drept 1 000 de aspri gata. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat de la Nedelco stînjeni 10, drept 10 taleri gata. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat la Căşcioare, parte Ciorăpiiască toată, stînjeni 93, de la Nanu şi de la frate-său Manea, drept aspri gata 4 650. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar ocina în sat la Blagodeşti, din partea Bîhlească, parte Uriului, fecior Danciului, toată, oricîtă s-ar alege dă preste tot hotar stînjeni 80, drept 4 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupan Mihul vel portar ocina în sat partea a lui Drăghici, fecior a lui Macriian, toată, drept 8 000 de aspri gata. Şi iar au cumpărat jupan Mihul vel portar o ţigancă, anume Muşa de la Stoica, fecior lui Dobrinu de la Bălileşti, drept 1 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupîn Mihul vel portar o ţigancă, anume Bogdana, de la feciorii lui. Dobriuţu din Tîrgovişte, anume Pîrvul, drept 900 aspri gata. Şi vîndură aceşti oameni toţi, cît sînt scrişi mai sus, ocinile lor toate, cîte s-au scris mai sus şi ţigancile, de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor me-giiaşilor din prejur locului, din sus şi din jos şi denaintea domnii. Pentru aceiia, au dat şi domniia sa diregătorului domnii sale, jupîn Mihul vel portar, cum că să fie lui aceste ocini ce sînt zise mai sus şi ţigancile, de moşie stătătoare şi feciorilor lui şi nepoţilor lor, de nimini clătite, pînă ce va fi domniia. Iar şi mărturii au pus domniia sa: jupan Dumitru vel vornic i jupan Theodosie vel logofăt i jupan Stoica vel vistier i jupan Negre vel spatar i Radu vel comis i Stroe vel stolnic i Şărban vel paharnic i jupan Preda veL postelnic. I (ispravnic), jupan Dumitru vel dvornic. Marte 24 dni, leat 7106 <1598). Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 19. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 309-310. 1 Loc alb. 279 1598 (7106) martie 25. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi daYi ijki c8t khuii nHc, ILtdAyd» chhv ©TdHHiOAOK H GrdHKd HfrOKd WJHH& WT CROIIO AOBPO KMI4 H CVC 0V"3HdHYl0 K*kCdM MlrYldUIOM wt wkpvctv MtCTO h wt npiA rocnoACTdd MH- Oiro pdAY, AM^X H cocnoACTKd mh Cdgr rocn»ACTSd mh ijki kt khuii nHc, KyP^OTfK, BKOJKI Ai dig ICT C-KH KHUII PIMIH» WMHHg H KV WXdBS, HHM H CHHOKOM iro H IKHgKOM H nptKHgMlTOM H WT HHKOrOJKI HX HinOTTkKHOXlHHO, 110 WpHSMO. TOCnOACTKO MH- Gihci h citAtUdi nocTdKdtiTV rocnoACTRd mh: JKgndH A^diHTpy kiahkYio Akophhk H MCgndH OiwaocYi kiahkYio awrwiJiiT h JKgndH Hirpi kia cndTdp h Pd Kid KOMHC H (xTOHKHIţd KlrtHKH KHCTYiap H ©TpOB Rid CTOrtHHK H IUlpKdU KEdHKYH M-XdpHHK H JKgndH IIpiAd KMHKYw nOCTIAHHK. HcnpdKHHK, A^HTPy KfdHKÎtO akophhk. IlHC dS, ÎKdH CTdp rtWrOljlIT WT BdpOUI WT $rtOHH, RV HdCTOdHH rpdA TpV-rOKHlJJI, Mtcntd dnpHA 7 AhHH, d WT CV3AdHYl MHpi WT 1 x3pS dfcT-■ţ îw AlHXdHd KoisoAd, mhaoctYio bojkYio rocnoAHHi. 372 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Pătraşco voievod. Dâ domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Chirfote din Tîrgovişte şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Lazure, toată partea lui Vladul, fiul lui Stanciul şi toată partea Stancăi, mătuşa lui Vladul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele această ocină de la Vladiul şi de la Stanca pentru 7 000 aspri gata, din cîmp şi din apă şi din pădure şi cu vaduri de moară şi cu tot hotarul, din hotar pînă în hotar. Şi a cumpărat sluga domniei mele Chirfote, care e mai sus-scris, această ocină mai sus-zisă dinaintea a buni megieşi din jurul locului, anume Negoiţă din Văcăreşti şi Pătru fratele lui şi din Tîrgovişte Preda paharnic şi popa Tanasie şi fratele lui, Stoica, şi din Lazuri, Tatul. Şi au vîndut aceşti oameni, care sînt mai sus-scrişi, Vladul, fiul lui Stanciul şi Stanca, ocina lor de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor me-giaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, care este mai sus-scris, Chirfote, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Negre mare spătar şi Radul mare comis şi Stoichiţa mare vistier şi Stroia mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Dumitru mare vornic. Am scris eu, Ivan bătrînul logofăt din Oraşul de Floci, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna aprilie 5 zile şi de la facerea lumii de la 1 anul 7106 <1598>. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Florescu — Pleşa — Kretzulescu, Doc. arh. part., 598—599 (Fotocopie după orig., hirtie, pecete timbrată). 1 Text acoperit de timbrul 'pecetei. 281 1598 (7106) aprilie 24, Tîrgovişte. t AIhaoctYi kojkYiio, 1w AHhxma Romeo ah rocnoAHH-h k%coh siaiai &£rrppo-BAAJfHCKOI, CHH-K BCAHKATO H (IptAbSparO îw IIlTpjlUKO ROMEO Ad. A<*&AT rOCnOACTgO aah cYi noaiAtHYf rocn»ACTKA aih G.c c-hc spiTYfM ch h GcJnptR cv kpatTmi ch h GTdHTIOAOS H APtr0l9B CW EpJTYfAA CH H CtC CHHOgH CH, fAHIţf H/H Eoi"h flpHIUJCTHT, HK0*l Aa Aopt h Gtohka ivt Alorouioaia, ehth hai tok-MtAHHIţH no T()f BpOAOBf (JKf BHUlf CgT pfMtHt, A4 HJf gT4KMHT( KdKO Jf°K(T HdHTf no npdBA» ckc hhjthim abwix’- Tajki 8 tim, T(jf BoatpH excc cgT bhuii nncaHH, sa-KgnHO CKC T(J( a A14CT0PH| WHH CgT TAfAArtH H CKAlOTpHAH CgT Tfpf (CT BHA A4A h nospATHAH c8t Gac h ©npb h Gtahmjoa h ^p-Kroio H cllC k-kch bpatYc hm (rg-M(H8aOB IVT CBtTA AAOHJCTHp Ph$4HA x^PO 4CnpH rOTOBH paAY Tor BPOAH (?K( (CT bhb no ropHH yoT p, mto ict eha npoAaa Ibaujko abophhk CBt-rkH moh cthp (îk( bh-uif pbjy, GB-feTaa TponiţM. CObami aa ci 3ha(t cpc (ct a‘•a Gac ckc BpaTYfAi ch >r acnpH, a ©npb h AP’kroiţ' H Gtahmioa h ckc bt»ch bpatY( hm aaa (ct xapo acnpH, 4AH Koro K4KO AP'UKHTI H4 Cg)( 8 nOAlO, CHt|,( AA AP”K*HT( H AJ BAHT H IVT BOAA-H naK aa hm (ct Gt hmioaob h bpat (At8 flÎ4H(B ivmhh8 8 Aoahh £ucKp(i|iH AIA4 fiA'KAYK'KK B-KCajf IVT aosYi2 H ivt nOAlO H IVT UJgAt8 H ivt boaYhhu,* h ivt npi3 b-kcom yoTapoM, noHKKf io (ct noKgnHA Gtahmioa h BpaT iro dlairb ivt Ko-MiH, BpaT Ea'kaYkmb 3a xgţo acnpH rOTOBH. H naK noKSnH Gtahmioa h bpat iro fllarb ivt Koaiah a*aa (m8 3a boaYhhu.'k IVT A.OAHH E'KK’KpflţlH, RTiCA^, WT np(3 R*KC A\(CTO, WT X’0TAP A* X^TAp, 34 po 4C-npH totobh. H naK noK8nH Gtahmioa h bpat (Aig dUairb h rum-b ivmhh8 g 1’ophh Gp-KseipH A*aa G(m(b B'Kcajfj ivt np(3 b*kcoai jfOTap(M, noH(%( (ct nox8nHA Gtahmioa H BPAT (ro dJairb H rumt ivt G(ma 3a xjr acnpH totobh, aah aa ci 3ha(t (p( (ct noxgnHA WT cY( KHUI( p(M(H4 WMHHg WT G(M4 GTAHMIOA H CKC BpAT (TO flidHt (AHHA nOAO- BHH4, A rHHMt CAM, AP#™ nOAOBHHA. H npoAAA^u» cYh bhui( p(m(hhm aioaYi 3a hhx’hoai aobpo BOA-b h c-kc 83ha-hY( b’kchm M(rYiauioM ivt wkoao aucto h wt np(A rocnoACTKA mh. G(to paaY, AAAojf H rocnoACTBO mh Gac ckc bpatYhai ch h Gtahmioaok h ©npfK H ^p-KTOIOR CKC B’KCH KpaTYl HM H fliAHlB H GtAHMIOAOR H AlHMIK, HKOJKI AA ICV HM cY( BHUie p(M(H( WMHHI H BpOA»B( 34 BOAYhHU,( B*K W^Bg H CHHOBH HAI H BHO-KOAt H npbKH8M(TOA1 HM H WT HHKOTOJKH HMOKOAbBHAIg, nopHSMg TOCnOACTB4 MH-Gfj«f h CB(A~bT(AY( nocTABHJf rocnoACTBO mh: wgnan /^gAiHTpg biahkh AR*P-hhk H >KgnaH T(waocYi k(ahkh aoto4»t h Hirpi cnaTap h Gtohka BHCTYiap h Gtpoe CTOAHHK, P4AVA KOMHC H IUlpBAH nfJfApHHK H >KgnaH UpfAA IlOCTlAHHK. H HCnpABHHK, TlWAOCYf E(A AOTo4»T. ăa, Paava aoto4»t, HcnHcajy b*k hactoa rpaAV 8 Tp-KroBHit» Mbcnya anpHAYi KĂ arhh h wt cksaahY( Aaamoba a® . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XL/82. Orig., hîrtie {45,5 X 29), pecete timbrată. EDIŢII. Slav. Miletii-Agitra, 365-367. Trad. DIR, B, 311-312. Facs. DIR, B, 516. 1 Loc alb. * „wt a®3Ϋ" (din vie) adaus ulterior pe margine. 282 1598 (7106) aprilie 27, Tîrgovişte. t AIhaoctVi eojkYho, !w h rocno amice r-ecoh s(ma( ^UrrppoKAAXHCKOf, chite rEahkato h < np-fe aokpato Iw IIiTpauiKo bo(roaa. ^a>saT rocnoACTKO mh chho noRfAtnYE rocnoACTKa aih non EaahkSaok h cec chhoeh CH, (AHIţi HMg Kor-E AaCT, QK03K( Aa Mg (CT WMHH8 8 E*ETH(l|IH A hsepat h ivt noAio h wt roaa h ivt ui8ma H wt no b’eceaSjki, noHOKi (ct noKSnHA non Eaahk8a wt K'eahh sa xtt acnpH totorh. H naK noK&nHA h ^(thkSa wmhh8 8 E-etYeiiih (aha S*( wt Gtahmioa sa xax acnpH roTOBH. H naK noKSnn non Eaahk8a 8 E-ethoiih ui(ct aiuctob( h ha c(ao a<---wt G>t'eh8k;k sa iţH acnpH roTOBH. H naK noKSnn non Eaahk8a (ahh koapS 8 K*ephb( naK 8 ETcrHdjiH wt Gt-ehY( h wt Paava sa y acnpH ro-torh. H naK noKgnH non Eaahk8a wt QIu|saH tph hhr( 8 E-etYhjih sa cn acnpH totorh. H naK noK8nH non Eaahkşa wt Gtohka 8 E'ethhiih A^t hhri, weah( (ahh hhr (ct 8 Kp'ehhhor, a APSr ict 8 H-Epn-EpHna, sa 7 acnpH totorh. H naK Eaahkşa wt Gtahk8a Ast hhr( h (aha tp*eaYh8 8 E-etYhiih sa <....acnpH toto-eh> H sa (ahh crhh. H naic noKgnH non Eaahkşa tph hhe( <(a>hh hhr g Kp-eihhor, a APSr hhr 8 A-eta, a AP8r w.......... acnpH totorh. H wt Iwh (ct K8nHA (ahh hhr g Kp*ehhhor. ... H naK noKgnH non EaahkSa (ahh mecto wt Thx8a g E-etYi-i|ih sa s acnpH totorh; h naK wt Thx8a (ahh mecto sa h acnpH totorh. H nax noKgnH non Ea HKgA.... hhs( g E-etYhiih sa 3 acnpH totohh. H naK noKgnH non EodHKgA WT np'EKSA A non EaaHKgA wt Eaaa (ahh aucto g E-etYhjjh 3a p" acnpH potorh h wt ©npHui naK eah.i mecto sa 7 acnPH. H naK noKgnH non Eaahk8a wt Hhctop... hhre g E-etYhiih sa p" acnpH totorh. H naK noKgnH non Eaahk8a wt Kaahh (ahh mecto sa k-eiiia g E-ethiiijh sa p acnpH totorh h a*a Kaahhor wt epoa <3a roaohhi;8 r-ecax h c-ec R-ECbx rp*ee( sa p” acnpH totorh. H naK noKgnH non EAdHKgA wt Gtpo( h wt epat ch EaA-fe (ahh hhr 8 a^a sa cm acnpH totorh h A(A. . . . R-ECAX CE EPOAH H CEC R*ECtX RP*EE( SA F ACnpH TOTORH. H (lAK nOKgnH non Eaahk8a tph mectok( wt Eohka sa F acnpH totorh h wt crapa... F m(ctor( 8 E-etYeiiih sa pk acnpH totorh, npH taaahi RptM(. H naK noKSnn non EaaHKgA T aHkaae cec rp*ee( g fi*ET ... H naK noKgnH non Eaahk8a sa Kg g E-etYhjih wt G(Mi si pic acnpH totorh, aah A*a Paavaor. .. non EaaHKgA cec 3(T CH 4'(THK8a, K1KO AA AP^^KHT roaehhivk. 376 www.dacoromanica.ro H naK noKgnHA non [non] Ba4Hk8a wmhhb 8 Eponim wt Ba4A8a A*fc amkish sa y acnpH potokh, wsaMf 8 flpmuoapi a, 4 APSra arntaAf- • • • H naK noK8nH non £a4HK8a wt GraH 7 4HK4A* 8 flpHuioapi sa------------ acnpH roTOKM. H^naK noKSnH non EjUHkSa 7 aHRaAi 8 tlpHuioapt wt--------- H nas noK»nM non Ba4HK8a 7 ahk4A* 8 flpi- mojpi_____sa h acnpH potokh- H nan noKgnn non £a4HK$a wmhhs---------------7 ahk4A‘ sa pii acnpH- H niK noKttaH non fiaaHKSa... ahkish wt fiopo&t H wt Gt4H Bimk4H sa... acnpH potokh. ... sa jw acnpH potokh, h wt ui8/H. .. 7 ahk4At* sa h acnpH potokh. H naK noKSnHjf non fiaaHKSa... am sa pK acnpH- H niK noKgnH K-mhh wmhhS 8 EvrYiniH wt Hipsh, AM8 im8 K-way wt npis k-kco/M /HICto sj n acnpH R-mhh wt ESpiţoioa wt a*a-HHiţa ipo wt cfaa noaosHHo h wt wkoiijhh, nas noaonHHa, sa 7 acnpH potokh. H iuk noKsnn K wt fioHKa AtMHHitf (H k-wh h c-m weoiimh sa 7 kokha4 h sa pn acnpH potoîH. H KSnHa ict iahh aucto 8 Kp’khhhok wt-------------- H npoA4A°uif cYh khu» pimihh npoAaTiaVi HHjfHi/H amoki sa wmhhi sa hh^hom AOBPO KOAfc H ChC 8SH1HÎ( KTiCHM AUrViaiUOM npiA PocnoACTKa mh- Gipo pjaT. AaAOJf H pocnoACTKO atH non BaaHKSaoK H $«thk$aok h KtwAHHok, HKOSKl A4 H/H ICT Cfl WMHHI Kl W)f4KTi HM H CHHOKH HM H nptKHSMITOM HM H WT HHKOPOJKI HlnOKOiVteKHMB, nopH3M8 , POCnOACTK4 MH- G«ki 8ko h ckia^tiaYi noaapajf pocnoACTKO mh: JKsnaH ASmhtpb km awaocTi kia aopoj|sit h Hippi cnaTap h Gtohk4 khctYhp h Gtpoi ctoahhk h PaAVa komhc h niipsan nijfapHHK H *$naH IIpiAa hoctiahhk kiahkh. H HcnpaKHHK, GiwaocYi kia aopojJsit. tis, PaAya wt <^8ha^hh_________nncajf k'k hactoahh ppiAV 8 Tp’hPOKHiiii Mtctiţa anpnaYi ks akhh h wt flA4Ma a® cm® nHcaHYi tikSijiapo, kti a^t xsps-f îw AIhXaha kwikwaa, mhaoctY» eomYio rocnoAHH'h. f Din mila lui Dumnezeu, Io de casă la Bătieşti de la Sema pentru 120 aspri gata, însă partea lui Radul... popa Vlaicul, cu ginerele său, Feticul ca să stăpînească Feticul la mijloc la moară iar socrul său popa Vlaicul, el să stăpîneasca ... moară. Şi iar a cumpărat popa Vlaicul ocină la Bîrzeşti de la Vladul două livezi pentru 400 aspri gata. însă una la Arişoare, iar cealaltă livadă... Şi iar a cumpărat popa Vlaicul de la Stan o livadă la Arişoara pentru... aspri gata. Şi iar a.cumpărat popa Vlaicul o livadă la Arişoare de la ... Şi iar a cumpărat popa Vlaicul o livadă la Arişoare ... pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Vlaicul ocina ... o livadă pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat popa Vlaicul... livezi de la Vorovea şi de la Stan Vîlcan, pentru ... aspri gata ... pentru 120 aspri gata şi din pădure ... o livadă pentru 50 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Vlaicul... parte pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat Călin ocină la Bătieşti de la Neguţ partea lui toată, de peste tot locul, pentru 80 aspri fllHjfdHit boikoaa h rocno^HH'K B'hcof simai &rrpo-BAdJţYHCKOf, CHHTi EfAHK.rO H np-feAOEpjrO JIfTPdUJKO BOfBOAd- A‘!K‘)T POCnOACTBd A\H cTw noBi/MHii pocnoACTBd mh CA8r8 rocnoACTBd mh flp-BEiSACiK Aoro^fT h cbc chh<>eh IM$, 1/lHU.HM Eoi”h AdCT, BKOMf Ad HM fCT WIMHH# 8 IlfptHH A^d GtJHHWAOB Bli-X» UT CfAd H UT nO/UO H UT no B'kCOM JfOTdpOM, nOHHKf fCT flOKOflHA CA»I\1 POCnOACTBd MH Up'hBgAOB AOPoţlT UIT GtAHMIOA UIT PSA^HH 3d xl^J dCnpH POTOBH. H nOKttlHAdfT CYl BHUlf pfMfHd UMHH3 HJIHJKI npH A^HH HahSjHAPO KOfKOAd- fl KTiAd (CT 6HA C-BAd, Eli A^HH POCnOACTBO A\H, d IIp'BBSA AOrOiJWT HI KMdfT noKSiHii ut AP'krHt< ut G’kAvrpgK, dHg cHiţi npiuii Ap'W’Hm nptA pocnoACTEd .mh, KdKO H-bCT SHJiT K*hAd fCT nOKgnHA IIpi^A AOPO^IT (Ti UHHHg. fl 3 TfM, PAIAd H CSAl no npdBA^ H no SdKOHd, CTiC B'hC'kMH nOMTIHHMH npdBHTfAf pocnoACTEd MH H BHA’fey POCnOACTBd Mh KHHPg nOKOHHdPO IlAHâdHAPO BOiBOAd 3d nOK^nfHÎf H AdA CBM TOCnOACTBd MH AP'*™408 S4xYhckoi, chite eiahk4po H nptAOKparo IIiTpauiKo roekoa4. A4k4t rocnoACTRo HYi rocnoACTsa mh AIhx4iob wt Bapoui p HfcPOlR», CHH'h P’hAglOAOE WT A'b't CKC BHHOPp4AY B’hCA, B<4pi l>AHK4 Cl XTJT H3BP4TH H nOA» PY CBKIHH WT no B’kC XOT4pOM, AOPH 8 BOA8j 34HBKI K KT HOK8nHA T4I WHHH8 BHIUI p«IH4 WT HfcPOI, CHH'h P*hA8>OAOB, 34 xB...1 acnpH potobh cpmptKH. H n4K noKSnHA wmhhs wt H4A Kp'hCTYraH, sp4T Htrois, wt nOAlO 7 CBKIHH WT no RhC4 WMHH4, WT PA4B4 AO PA4B4 H WT A’k* ABE nOPOAHI, 4AH AVkCTO 34 AOSYl, 34 Wâ 4CnpH POTOBH CpiBpiHH. H (14K ICT nOK8nHA flJHX4IO^ WMHH$ WT AIA* Kp’hCTY/hHOB, CHH'h &T4HMIOAOR, WT A'^'i BHHOPp4A# î nOPOH 34 V-11 ^CfipH POTOBH CpiBptHH. H n4K nOKjjnHA WMHH8 WT A**'! AP’hPMMOB, 3IT P^A»» AOPO+IT, P CBKIHH WT nOAlO H WT UJg/H H WT no B’hCA WHHHg, WT X°T4p AO XOŢ*P* 34 yK 4CnpH POTOBH cpiepiHH H WT ABt AffcCTO 34 BHHOPP4AY AB* nOPOAHI 34 \fK 4CnpH POTOBH CpieplHH. H 04K ICT nOK8nHA WT A^ B, 34 X 4cnpH POTOBH. H n4K ICT nOKSnHA illHX4IO WMHH8 8 «D'hCT'hMH 3 CBKIHH H IAHH nOPOH 34 BHHOPpJA WT A** WT «4A GtAHMIOA, CHH8 P-hAglOtB AOPO-iJifT, 34 xilţ 4CnpH POTOBH. H npoA4Aoun cYio RHuit pmiHH aioaYi tix khuii pmirn wmhhi sa hhxhoa» aokpo BOA IO H C*hC 83H4HYI B’hC'kAll AIIPHQUUOAI WT OKP'hCTHH/H /WkCTO, WT POP H WT A®A H wt npiA rocnoACTaa ahh. GlPO P4AY, A<*AOX H POCnOACTB4 AiH AIHX4IK, BKOHCI A-* At8 ICT K"h WHHHg H B*h WX4B8 IA\$ H CHHOKOA4 IAI18 H RHOKOAt H nptKHSMITOAi lAig H HH WT KOPOJKI HMO-KOA-kBH/HO, nopHSAAO POCnOACTB4 AiH. ©BKI H CRIAITIaYI nOCT4RAiîlM POCnOACTBA A\H: 5Kgn4H AS/HHTpg BIA AROpHHK H TiwawcYi biahkh aopo^it h Hippi cnaTjp H Gtohkhiva bia bhctqp h Gtpoi bia CTOAHHK H fflipR4H ElA nlX4pHHK H P*AYA BEil KO/KHC H IIpiA4 KlAHKHH nOCTtAHHK. Hc-np4EHHK, Alţi POCA4B EHR BIA AOPO$IT. ăa, Îwh, nHcax B-h rpaA Tp-huiop, /Htciiţa auh Y A^hh, TtKttjiHKt AtTOAi wt flA^^ AO ClA-k, Bh A-kT x3ps. ţ Iw 4HHX4HA BWlRWA^i, AiHAOCTY» EOSKYiO POCnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihai din oraşul . ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CXCVI/178. Orig., hîrtie (46x30), rupt şi pătat, pecete timbrată. Cu traducere ibidem, CCXCIX/156. EDIŢII. Trad. DIR, B, 315-316. Facs. Ibidem, 519. 1 După cifra: x? (2 000) urmau şi alte cifre care nu se pot citi. 286 1598 (7106) mai 10, Tîrgovişte. ţ IHhaoctYio bojkYio, Iiv /Dhţ.ha koekoaa h rocnoAHHk k-kcoh 3EAME Xrrpo- SAAŢYHCKOtO, CHHk KEAHKArO H liP'fcAOBpAr», IIOKOHHH IIvrpjUIKO KOEKOA4. jioactka aih cYio nosEA-fcHYio pociioactki aih cAgp pociioactea Kpo BOA» pAAY CASTEI} ErO E>KE ECT (lOCAJpKHUIE HA MEpKE-HH HSEpAhH. H CHlţE CE ECT gTTilCMHA WHH WT npEA fflAHOA"fe AOrO(|SET H EoHKA (IOC-TEAHKK H fMorcUJ AWPWlJlET H KjitOT’k (10CTEAHHK. H EHA^A Ch/H POCIIOACTBA MH H K 'Hr WKE/M3H EOA-fcpH HA pgK# IJIe$8aOB 3A ThK/WOKAEHÎE, KAKO ECT AAA JKSSnAKHlţA EBaPTE /MTkJK EH IJIe+ilAOB M (TEpii TAPO A*A WT BhCA KO/HATH EH H CHHOBHM EH 4» ECT EHA CtTBOpHA CkC EgH-fc «VK EH WT (îp'hBH. Gepo paaT AAA^X h rocnoACTBA /HH ca8p pociioactbj aih IJIe^sSaob, ckoske aa M8 ECT IJlE^gAOB CTkH WMHHE H KO/HATH BTk WMHHg H A^AHHS H B’k WJfAEg H HE WT KOrtfKE HEIlOKOA'fcEHJfMO (IO WpHS/MO TOCnOACTKO MH. GeWE H CK'kA'feTEAH nOCT. BA-fcET rOCIlOACTBO MH: 5X8(1 AH X8MHTQ8 BEA A^OpHHK h ©ewaocTe bea aopo^et h 5k8(1ah Gtohka bea bhctYiap h HerpE bea cnjTAp H Pi i,8a KOMHC H GtPOO CTOAHHK H IIlEpEAH IIE^ApHHK H 5K8(1AH JIpEAA BEA IIOCTEAHHK. HcnpAB-hhk, 5X8(IAH ©EWAOCYe BEA AOrO$ET. IlHC ÎbAH AWPW(|SBT B*k HACTOAHH TpitrOBHI|lE /WfcCElţA MAH X AkHH TEK8l|l4 A-fcT WT YIaAMA A* HHH'b x3pâ A^T. t îw YHhxaha boeboa, /HhaoctYio eokY» rocnoAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Şteful, ca să-i fie ocină la Frijureni şi la Ghitioara şi la Măgureni şi la Vlădeni din partea jupaniţei lui, Maria şi a fiilor ei a patra parte de peste tot hotarul şi din ţigani şi din bucate, din tot a patra parte, pentru că a dat însăşi jupaniţa Maria bărbatului ei Şteful din bucatele ei şi din ocine şi din ţigani şi din tot a patra parte, pentru că a fost aşezat Şteful la roşii aleşi de a slujit domniei mele. Şi copii n-a făcut cu jupaniţa lui, Maria. Deci întru aceea, jupaniţa lui Şteful, anume Maria, ca aşa a întocmit şi a dat din toate ocinile şi din vecinii şi din ţiganii şi din bucatele ei a patra parte bărbatului ei Şteful, ca să-i fie dedină şi după moartea ei de la nimeni tulburare să nu aibă Şteful, bărbatul ei, nici de la fiii ei, nici de la neamul ei, nici de la nimeni. Pentru că a dat ea singură de a ei bunăvoie, pentru slujba lui, căci a slujit la roşii aleşi. Şi aşa s-au întocmit ei dinaintea lui Manole logofătul şi Boica postelnicul şi Mogoş logofătul şi Calotă postelnicul. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor boieri la mîna lui Şteful de întocmire, cum a dat jupaniţa Maria bărbatului ei, Şteful, a patra parte din toate bucatele ei şi ale fiilor ei, ce i-a făcut cu Bunea, bărbatul ei dintîi. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Şteful, ca sâ-i fie aceste ocine şi bucate de ocină şi dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi Theo-dosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi Negre mare spătar şi Radul comis şi Stroia stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Theodosie mare logofăt. A scris Ivan logofăt în scaunul Tîrgovişte, luna mai 20 zile cursul anilor de la Adam pînă acum, 7106 <1598> ani. t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A.N., CXI/5. Orig., hîrtie (35x27), pecete timbrată. Cu o traducere din 1913. 383 www.dacoromanica.ro 287 1598 (7106) mai 20, Tîrgovişte. f YMhaOCtY» EOJkYHO, Îw AlH)fdHA KOIKOAd H POCIlOAHHTk KTkCOH 3IMAI0 i»ppppw-KAdyYHCKOI, CHHTk KlAHKdPO H flOKOHH4PO Iw IliTPdUIKO KOIKWAd. A4KaT roCIlOACTKO MH CYt IIOKfA'bHff POCflOACPKd MH EOAtpHHg POCnOACTKd MH T8AOP4H flHTdpiOA H CV CHH02H, lAHlţH CiWtî EorTk AdCT, IdKOHtf Ad ICT cfi,° HuiYH H CTkC KTkCOM JfOTdpOM, 4AH Atrt IIopKOTTkK KdTdJf H GtOHHOK H GtOHKJKR ttWPWfjSET H HtrOlK H HhCTOPOK H PdAyAOK AWrWfjSIT. IIOHEHtf CKM riOK8nHA rOCnOACTKO MH cY* KHUII PIHIH4 whhhS wt ciao Muih wt H4A CHHOKH HM KdA'fe H KP4T IPO ©TPOI H AYaKOHSA EpiTŞA H ffioPOUJ H HdH H ThX#A H illHPHd H Gt4HM»A H ©TPOI, 4AH CiJKiHH xdMK, CBKIH^ HO lY, HHH 4C(ipH xtxYXA* AaH Jf®Tdp8A Ad CI SHdIT: WT MdTKd KlkAHHUJiH WT A®A WT KTk T8A®PdH flHTdpiOA Hd CHAHI41I H WT CpfA X0T‘*P°K l<® K‘*'ţ't GtP'KMESaOKS H A®Ph 8 X0TaP^i' WT TpOQHS. H npoAdAouii bhuii pfHtHH a»aYi rocnoACTKS a\h wt hh^hom A®spo koaio h C’K SHdHYf KTkClM MlrYiaUIOM. H EHJfOM rOCflOACTRO A\H Hd KIAHKH AHK4HS rOCflOACTKd MH CTkC KTkCHJf fipdKHTlAYl rOCIlOACTKd MH KTkAd CMO A<*rt rOCflOACTKO MH denpH HA\, KHLUI piHIHO lybHO, KTk pSlţfc HM. H AdAH C»T WHH KTkCtjf KHHPH HM 3d AtAYH» KTk pSlţlJf POCnOACTKd MH. flljlt X»KIT HSEdAHT HtKOrAd HtKd KHHPd, TOI KHHPd Ad HI KtpglT CI nptA CYWM KHHP» POCflOACTKd MH. fl (ÎOTOM, POCflOACTKO MH flOMHAOKdXOM BHUII PIMIH» SOAtpHHS rOCflOACTKd A\H T»A®PdH flHTdpiOA PdAY npdKO BtpHOH CaSîKKS, HTO ICT IIOCASÎKHA POCflOACTKO MH AKHTk H HOIJI. Gipo pdAY, AM»X h PocnoACTBo mh KOAtpHHS rocnoACTK4 mh TgAopdHOKS flHTdpiOA, I2K0JKI Ad MS tCT KTkC CIAO MliJIH KTk WtIHHS H KTk WJfdKS IMS H CHHOKOM (MS H KHSKO.U H fipfKHSHITOM HM H HH WT KOPO>KI HtflOKO AlSEHMO, (10 pt«f POCflOA* CTBd MH. 6l|lt}Kt H SdKAHHdHYf: no WUHCTbY» POCnOACTBd MH, KOPO BTkP»MHT pocnoA’v BoPTk EHTH POCnOAdP» fiAd'JUKOt 3(MAW HAH WT C’KPA’KHHdPO flAOAd POCnOACTBd MH HAH WT CTwPOAHHK HdUIHX HAH, no PptC*X HdUIHX, HAH WT HHO IlA'bMfHHK, d dljlf nOM-TtT H flOHOKHT H 8KP"fcnHT CYt KHHPd H IIOAttlAOKdHYf POCIlOACTKd MH, TOPO POCIIOA'K Bopik Ad Pd nOMTfT H (lOKp-kflHT H ChJfPdHHT BTk POCnOACTBd tPO, d B-K e8a(>|ihx R-blţfX A^UId fPO. Ad dl|lfAH>Kf Ht flOMTfT H Hf «KptnHT H Hf flOHOKHT CYt KHHPd H nOMHAOBdHYl POCnOACTBd A\H, TOPO POCIIOA’K BoPTk Ad HI nOMTIT H flOKptflHT H C’K-XPdHHT B’h POCnOACTBd IPO, d HI ESA*1HTk C»Ad, dMHH. d KOI HhAO* BIK yo:<(T pd3opHT H nonipiT cYl KHHPd H nOMHAOBdHYl rOCnOACTKd MH H X0KiT BlkSITY cYl BHU1I PIHIHO ClAO MujYh WT BHU1I piHIHd KOAtpHH» POCnOACTBd MH, TOPO Ad Pd nonipiT H Pd3AP0KHT 3AI TfcAOM IPO, d BTk HHO BtlţlX ASUId IPO H Ad ICT npOXAlT WT THY WTUH IKI KTk HHKIH H Ad HMdT HdCTYl CTkC lVAd H flpYa H CTk HHH HIBtpHH YgA. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. nr. 1232, f. 375—377. Copie cu traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 316-317. 288 1598 (7106) mai 23, Craiova. Scris-am jupan Pană vel ban al Craiovei această carte sfintei dumne-zeeştii mănăstiri de la Coşuna, carele se chiiamă hramul sfîntului Nicolae, ca să-i fie moşie în Radovan, o funie de moşie, pentru că o au cumpărat sfînta, dumnezeiasca mănăstire această funie de moşie de la Nan şi de la frate-său Ivan şi de la toţi cetaşii lor, drept 1 100 aspri gata. Şi iar au cumpărat sfînta mănăstire moşie în Radovan jumătate de funie şi a patra parte de la Boca, drept 550 de aspri gata. Şi iar au cumpărat sfînta mănăstire moşie în Radovan, jumătate de funie de la Voica din Laz şi de la bărbatul ei Nica drept 510 aspri. Şi iar au cumpărat sfînta mănăstire moşie în Radovan a patra parte din funia de la Cioră din Gabru drept 280 aspri. Şi iar au cumpărat sfînta mănăstire moşie în Radovan de la Stan, feciorul Grozei şi de la cetaşii lui jumătate de funie, drept 640 de aspri. Si iar au cumpărat sfînta mănăstire moşie în Radovan o funie şi 6 paşi de moşie de la Ivan, fecior Mînei al lui Tatomir, drept 1 150 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni ce s-au zis mai sus această moşie ce s-au zis mai sus de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de pe înprejur locului, din sus şi din jos, ca să fie sfintei mănăstiri din hotar pînă în hotar şi de pre-tutindenea şi din uscat şi din apă şi din pădure. Pentru ac&a, eu încă am dat sfintei, dumnezeeştii mănăstiri, ca să fie ei moşie ohamnică şi nimenea să fie neclătită, preste zisa noastră. Şi am scris eu, Ion logofăt, în Craiova, mai 23 dni, 7106 <1598). Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 313. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 35 — 36; DIR, B, 318. 289 1598 (7106) mai 23, Tîrgovişte. ţ AlHdOCTYlO SOKYiO, Îw illHJfdHit KOfKOAd H POCnOAHHTw KliCOW SlMdl XrrppO-KddJfHCKOH, CHITE BfitHKaPO H npfcA«KpaPO I» IIlTpalll KOIEOAJ. A^JT POCnOA' ctbo mh cYw noKfittHYf rocnoACTBO mh caSrg nohHTfHOM npasHTld pooioactbo mh MgfUH KdhOT-h BHS Birt BdH HJ HMf ditfKcYl WT BiVEAHda H CtC CHHOBH fPO, MHIţH Bopti npfngCTHT, raKoiKf &a hm ict nohOKHH» sa wihhs wt XiipKikTfiiiYH wt no KTiCOX MICTO, WT nOitIO H WT BOA® H WT UI8m8 H WT ClAa^Hllie H WT BpaNHipI, WT no EitCoŢ ŢOTapo/H, wt nocsşAb noHH^f ict am h noMHaoKaa c-kc cYio ehuii pim-nYl w<KE8 AH& (CT (lOCAiJHfHA no T&KA>i 3CMACX* TlM PJAÎ. (CT AXbYH BOACpH, H>K( Ct$T BHU1( p(X, nOMCHtJQM P0AHT(A HM, Bt KtKH HCIipCCTAHO. H C1AK riOMHAOBAA KtJllAH /1,AHH»A BOpHHKtjA cYl« BHUlI pCMCHYc CA8P8 CTvC CAHtt AU,HrAH HA HMC EaAÎA CTiC IţHrAHKA CAHJ, HA HMC GaABH-K H CTvC KKC MCAOM HA BlH-mahYc ha wmhbihYc. Gcpo paa^, AM«X rocnoACTBA mh AackcYcb, hkowc a<* ai8 cct wmhh8 u>xae& HM'K H R'hHOKOM, npCBTvHOMHTOM HinOTCKHOBCHOM, nopH3 POCnOACTBA AiH. Dbkc h cbcact(aH( cioctaraccm rocnoACTBo mh : jkSciah ^mhtp» bcahkh a&®P-HHK H WjjriAH 0(WAOCY( BCAHKH AWPWl|sCT H IKSllAH HlPP’fc BCAHKH CnATAp H JKtJnAH GtOHKHHA BCAHKH BHCTYap H >Kt5nAH PiAYA BCAHKH KOAiHC H JKSllAH Grpoc bcahkh CTOAHHK H »8nAH lliCpEAH BCAHKH nCXApHHK H WjjnAH IIpCAA BCA nOCTCAHHK. HcnpA-EHHK, IKtJnAH 0CWAOCYC BlAHKH AWPWCjsCT. H nHC CY» KHHP8 A3, Tat8a AWPWC|sCT, Eli HACTCAHH rpAA Tp’BTOKHHlC MfrCC-U,A MAW KT AhHH, WT flA<>MA A O CiPO nHCAHYC TCKTil|JHM ACTOA\, BTv AfeTB x3pS. t îw CUHXAHA BWCBWAA, MHAOCtYiO EOHKYiO POCIIOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara. Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă fost mare ban, anume Alexie din Vlădila şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie jumătate de ocină din Hărvăteşti, de peste tot locul, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatră şi din branişte şi de peste tot hotarul, de pretutindeni, pentru că jupan Danciul vornicul şi jupa-niţa lui, Stanca şi fiii lor, anume Calea şi Barbul şi Matei, au dat şi au miluit cu această ocină mai sus-zisă pe Alexie pentru slujba ce a slujit prin ţări străine. Pentru aceasta, au dat şi au miluit ca să-i fie lui ocină ohabnică, lui şi cu fiii lui şi nepoţilor, strănepoţilor şi acestor boieri ce sînt scrişi mai sus am scris în Tîrgovişte, luna mai 23 dni, •de la Adam vă leat 7106 <1598>. f Acest izvod s-au tălmăcit după uricul sîrbescu de Costandin dascalu rslovenesc la Şcoala slovenească la Sfîntul Gheorghie cel Vechiu u Bucureşti. f Az Costandin dascalu slov izpisah v let 1776 iulie 25. Bibi. Acad., MDCCCXLII/1. Traducere din 1776. 291 1598 (7106) mai 26, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele lui Gherghe din Brăgăreşti, •ca să-i fie lui moşie în Brăgăreşti partea lui Stan toată, pentru că au cumpărat Gherghe această moşie de la Stan, feciorul lui Istrate şi de la Neagoe, nepotul lui Istrate, drept 2 800 aspri gata de la Stan, iar de la Neagoe drept 1 600 aspri ..gata. Şi iar au mai cumpărat Gherghe moşie în Brăgăreşti de la Dan şi de la Paţaura şi de la Panta partea lui toată drept 1 500 aspri gata. Şi iar au .388 www.dacoromanica.ro mai cumpărat Gherghe moşie în Brăgăreşti de la Oprea partea lui toată drept 1 400 aspri gata, din cîmpu şi din apă şi din pădure şi du preste tot hotarul şi din vadurile de moară, oricît să va al£ge partea acestor mai sus-zişi numiţi oameni. Şi iar au cumpărat Gherghe moşie în Bord^ni, partea lui Dan, feciorul Onei, toată, du preste tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure, oricîtă să va al£ge partea lui, pentru că au cumpărat Gherghe acea moşie drept 1 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat Gherghe moşie la Turuliu, drept 700 aspri gata, oricît să va al£ge du preste tot hotarul, din cîmp şi din apă şi din pădure. Şi iar au cumpărat Gherghe un loc de casă de la Dumitru, oricît va putea îngrădească, iar drept 750 de aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni moşiile lor de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejurul locului din sus şi din jos şi din-naintea domniei m£le. Drept aceia am dat şi domniia mea lui Gherghe aceste moşii toate, cîte s-au zis mai sus, ca să fie lui ohabnice şi de moştenire, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dumitru vel dvornic i jupan Theodosie vel logofăt i jupan Stoica vel vistiar i Negre vel spatar i Radu vel comis i Stroe vel stolnic i Şerban vel paharnic i jupan Preda vel postelnic. I ispravnic, jupan Dumitru vel dvornic. Şi au scris Stan logofătul în scaunul Tîrgoviştii, mai 26 dni, leat 7106 <1598>. S-au scris acest hrisov pe rumânie dupe hrisovul cel slovenesc din cuvînt în cuvînt, de Muşat logofătul ot Mitropolie. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 132, f. 212. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 319. 292 1598 (7106) mai 27, Tîrgovişte. t XpHCTd Bora, Eaaro BtpxYH H EaaromcTHBYH H XphctoaioehbYh h ca-MOAP’kWdBHYH, Iw fllxJtdHA BWIElVAd, CHXK KlAHKdrO H liptAOEpdrO IIlTpdWKO BOl-koakYw mhaoctYi© x eokYmi A<*P0BdxYi, tvEAdAd(i|ioMH H rocnoACTK8*MH b-k-coi simai OyrrppogAdJtYHCKOi. EaaronpoHSBoaHjţ rocnoACTso mh cbohm EaaruM npo-HSBOAlxYlMK, MHCTHM H CgITAHM CPAHIdl POCnO ĂCTBO MH, 12KO npOCAdBHTH npOCAd-KA&uiaro mi Bora h xa np^cToat cBtTO noMHBuiii poaYtiaYim rocnoACTso mh h ca chdsof B’KSxfciuiaro mi. Ghki, BtcnoMtxs rocnoACTBO mh izbo nptWA* xac ehbuiii ţţapYi h rocnoAa Bora nocatASiipS nHcaxYi h HcnatHAHiit noBM'fcHYt rocnoAa xauiiro îcyca XpHCTa, c-asAdEuili H oyKpacHsiuii cgtTYi itptKBi h MoxacTHpa asum cboh paAÎ, i>ki Aospt oycTpoHBUii kk Bor». Tim pdAY, h rocnoactbo mh A^posajc ceh KT»cmicTxYH h nptnoxTdxYH xacToi-ipxjf cYi jţpHcoBSa rocnoACTso mh cims CBtTOMS h eokictbxomS MoxacTHp h npfcw-CBiitifxoMS wEHTta cBtTtH BnHcKonYt Bsstvbckh, hai«i ict jfpaM oycnixYi nptcBtTtH H MHCTtH H nptEaarOCaOBIH^H BAdAHXHttM xaUJHJţ H BoropOAHIIM H MKCTHtHUJOMS H nptwcKiiiXHoMS urri;8 apjţYinHCKgn rtSKd, raKowt a<* ai8 ict ciad xa hmi IIoJKop'knYH KliCHJf CBC B-KCIJf JfOTdpO/H, ddH CIJKIHH xdCM 8 UJHPOT, IVT JfOTdp AO JC«™P H C’hC 389 www.dacoromanica.ro RtCH RlHHHH, flOHEJKE n©Kg[lHX P©CI1©ACTR© MH WT Kt /HhXHHA H WT Kt BP4TTI (Mg H Kt RtC4X H(T©M HM H WT Kt &A4A CtC Ep4TY( IM8 H WT Kt K'KCJJf «TOM ir©, aah wt b©ah E8st8R a® cp’bA’b K©ctiioa8k. Aah ctM©TpHX p©cii©actr© mh k©- AHIţH CtM fi,AA rOCnOACTKO MH POTOKH ACfipH H C'kR'kKgnHX CtC AHWEE OKI S^ATHX p©cii©actk© mh hm g p43A©r H mhh xÎSr JcnpH. H ndK A<« (CT C-feT-kH 6nHCKOnY(R CIA© Gt"KH8AH(iTh RtC, CtC KtC©M JfOTdpOM, 4AH 8 UIHPOT COKEHH cil, A Rt AAtr, WT ROAH E83(8a©R A© AMTK4 K©CT(8a©R, no-hoki noKgnHX’ r©cn©ACTR© mh wt Kt Gtah88a h wt Kt epatY (Mg h wt Kt Rt-CJX HlTOAl (P© H Kt E4pE8A H Kt Gt©HK4 H WT Kt RtCHX EpiTYl H KTOM HM. HrAtt CtC JCnpH OKI AKEE I g$JTH HM g p43A©P RtKSllt MHH x4xY 4CllpH. H I14K A<1 (CT CR-kT-fcH GllHCKgllYlR WE4 CIA4 r©p I'tKtHElJlYH H jTtRtHE- HiYH RtCHX, CtC RtCOM XCTHpCM, 4AH g UIHp©T COKfHH x4l|f, <1 Rt AAtr WT R©A<* Bg3l8R A© eptAt I ©CTlIOAgR, n©HOK( fl©KgflHX P©Cn©ACTR© MH wt Kt A,P<«P©T1i H WT Kt KtCHjf EpjTYlH H NITOM HM H WT Kt IIp©AHH H RtCHX BpdTYl H RtC4X HET©M HM, AAH CtC ACfipH OKI AHA P©T©RH H AHWEI OKI 8$4THX g PH3A©P, HHH K8n xMÎ jcnpH- H I14K A4 ICT CRtT-b SnHCK^nYlR CIA© IJ(pYfi,U,YH RtCHX, CtC RtC©M X«TKEI HM OKI 8$4THJf P©Cn©ACTR© MH ©V ?43A©P HHH Kgn xKxĂ ncnpn. ©E44E RHUII pmiHl CIA4 RtCIX S-bUlt KH(3H, Ht C4MY WT CB©HM A»BP© R©Afc, RtcHX K8nH©, KiAHiţH h maah, npHHAcuii npiA p©cii©actrj mh ©V AHrhh, aah wt HHK©P©>KI H(n©Hg>KA(HH H lip©AHAOWI CI H n©KA©HHUII CI P©Cn©ACTK4 MH CtC RtCI WMHHl HM WT TEX CIA4, EHTH REMHHH. ă P©Cn©ACTR» MH Rt3plKH©R4X C©>KICTR(H©( kiajhYi h A^P^^ax rhuii pimihoi© CR-kT-fcH 6nHCKgnY( ehth ciaa heii©K©A*behm©, Rt R-bKU R'kKOM. H Rt 8R-bp(HY( EUnHCAX, HHO E© EOAIIII HE HMdM KA kTH C(, CAM B©Pt CR-feA^-TEA, I3K© CtC ACEP© X^'T'kHYl H WT HHKOrOH» HlnOHgHEAlHH np©A<>A^uK c*> H npH-HEC©lll( KHHPH HM 34 A^AYh8, A P©Cn©ACTR© MH flHTAA HX H 34 AP^PH KNHPH, HM4T HAH HH. fl WHH pEK©UI( K4K© HI HM4T, p43R*k cYl, OKI fi,AA 8 P©Cn©AcTR© MH. T(M P4AY, 41(11 H"kK©PA4 X^IP^T Kt3RHS4TH HtKOE npEHYl H H3R4A*T AP^SH KHHPH liptA CtAHlflI, AH Hl R'bpSlT CA. Gir© paaY, am«X r©cn©ACTE© mh cR-bTbH GnHCKgnYiR cea4 rhuii pmiHl, ehth Rt 8Kp^nAlHYi H MhCTH-kHUIOMg lnHCK©ng H Ep4TYl4M HH©K©M Rt IMIJIi, 4 P©Cn©ACTRO MH H P©AYt(aY(M P©Cn©ACTR© MH, R-bMH©( RtCn©MHH4HY(. ă n© WUIECTrYI r©CI1©ACTR© MH, K©r© n©H©EHT H 8TRptAHT CYlO XPHC©R r©Cn©ACTR4 MH, T©M8 rOCflOAt B©Pt AH M8 WCR-bTHT T-bA© H A^UII (Mg, 4 K©P© P43©PHT H nonipiT, T©Mg r©Cll©At B©Pt AH H P43©PHT Rt HHH-bHUIH-bM TfcA© IMg, 4 Rt sg-Agl|lfM A8UII IP©, AH ICT Ct K)AH H CtC fTp(4 H AH ICT np©KAlT WT THÎ WTlfH, HÎKE Rhl HikYI. H CR-kA'bTEAYE: ?K8n4H A,8MHTP8 R(A AKCPHHK H JKglIHH 0(WA©cY( REA a©poe|set H Hlrpl Cn4T4p H Gt©HK4 rhctYqp H PhAVH k©mhc H GtP©( CTOAHHK H niptBHH MXHPHHK H ?K8(1HH IIplAH REA ElOCTlAHHK. H HCEIP4RHHK, 0(WA©cYl RIAHkYH A©P©$lT. H 43, A,HH wt 3©pil|IH BgStRCKH, HCI1HC4X 8 TptP©RHI|l( Mtdlf4 A\4H KS Ak~ HH, WT flA4M4 AW HHH-b TIMIhYI, Rt A’bT xljlS. Îîw A1YX4HA RWIRWA4, MHAOCTYlO BCJKYi© r©Cn©AHHh. w AShxaha r©ir©a 390 www.dacoromanica.ro ■f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Mihail voievod, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpî-nind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele cu slavă m-a ridicat. Iată, mi-am amintit domnia mea că împăraţii care au fost înaintea noastră şi urmînd Scriptura domnului Dumnezeu şi împlinind porunca domnului nostru Iisus Hristos, au zidit şi au înfrumuseţat sfintele biserici şi mănăstiri, pentru sufletul lor, bine întoc-mindu-1 către Dumnezeu. Pentru aceasta şi domnia mea am dăruit acest atotcinstit şi preacinstit hrisovul de faţă al domniei mele, acestei sfinte şi dumnezeieşti mănăstiri şi preasfinţitului lăcaş al sfintei Episcopii din Buzău, unde este hramul uspenia preasfintei şi curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre şi de Dumnezeu născătoare şi a preacinstitului şi preasfinţitului părinte arhiepiscop Luca, ca să-i fie satele anume Pojorîţii toţi, cu tot hotarul, însă stînjeni 1 240 în lăţime, din hotar pînă în hotar şi cu toţi vecinii, pentru că a cumpărat domnia mea de la Mihail şi de la fraţii lui şi de la toată ceata lor şi de la Vlad cu fraţii lui şi de la toată ceata lor, însă din apa Buzăului pînă în mijlocul Costeiului. însă am socotit domnia mea cîţi aspri gata am dat domnia mea şi am adunat cu dăjdiile pe care le-am pus domnia mea în seamă şi fac 52 000 aspri. Şi iar să fie sfintei Episcopii satul Stănuleştii tot, cu tot hotarul, însă în lăţime stînjeni 250, iar în lungime din apa Buzăului pînă în matca Costeiului, pentru că am cumpărat domnia mea de la Stanul şi de la fraţii lui şi de la toată ceata lui şi de la Barbul şi de la Stoica şi de la toţi fraţii şi ceata lor. însă cu asprii gata ce am dat şi dăjdiile pe care le-am pus în seamă, împreună fac 11 000 aspri. Şi iar să fie sfintei Episcopii amîndouă satele, Găvăneştii de Sus şi Găvăneştii de Jos, toţi, cu tot hotarul, însă în lăţime stînjeni 1 700, iar în lungime din apa Buzăului pînă în mijlocul Costeiului, pentru că am cumpărat domnia mea de la Dragotă şi de la toţi fraţii şi ceata lor şi de la Prodan şi toţi fraţii şi toată ceata lor, însă cu aspri gata pe care i-am dat şi dăjdiile pe care le-am pus în seamă, fac la un loc 58 000 aspri. Şi iar să fie sfintei Episcopii satul Periaţii toţi, cu tot hotarul, însă în lat stînjeni 600, iar în lungime, din apa Buzăului pînă în mijlocul Costeiului, pentru că i-am cumpărat domnia mea de la Tatul din Periaţii lui Tatul şi de la Coman şi de la toţi fraţii lui şi de la toată ceata lor şi de la Chicoş din Periaţii lui Manea şi de la toţi fraţii şi de la toată ceata lor, însă cu asprii gata ce am dat şi cu dăjdiile lor pe care le-am pus domnia mea în seamă, fac împreună 24 000 aspri. însă mai sus-zisele sate toate au fost cnezi, ci singuri, de a lor bunăvoie, toţi împreună mari şi mici, au venit înaintea domniei mele în divan, însă nesiliţi de nimeni şi s-au vîndut şi şi-au închinat domniei mele toate ocinele lor din acele sate, să fie vecini. Iar domnia mea am rîvnit cu dorinţă dumnezeiască şi am dăruit sfintei Episcopii mai sus-zise, să-i fie satele neclintit în vecii vecilor. Şi spre încredinţare am scris, căci mai mult nu am a mă jura, ci însuşi Dumnezeu este martor, că s-au vîndut de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. Şi şi-au adus cărţile de moştenire, iar domnia mea i-am întrebat şi despre alte cărţi, dacă au sau nu. Iar ei au spus că nu au, afară de acestea, 391 www.dacoromanica.ro pe care le-au dat domniei melş. De aceea, dacă vreodată vor ridica vreo pîră şi vor scoate alte cărţi în faţa judecăţii, să nu se creadă. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei Episcopii satele mai sus-zise, să fie de întărire preacinstitului episcop şi fraţilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. Iar după plecarea domniei mele, cine va înnoi şi va întări acest hrisov â.1 domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu să-i sfinţească trupul şi sufletul lui. Iar cine va strica şi va călca, aceluia domnul Dumnezeu să-i nimicească acum trupul, iar în viitor sufletul său şi să fie cu Iuda şi cu Arie şi să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia. Şi martori: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban. paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Dan din Zoreştii Buzăului, am scris în Tîrgovişte luna mai 27 zile, de la Adam pînă acum cursul, în anul 7106 <1598). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 631 (Ep. Buzău, LXII/2). Orig., perg. (55x49), pecete atîr-nată, căzută. Cu o traducere din 1832; alte traduceri: ibidem, LXI/10, f. 4, ms. 171, f. 339v —341 şi la Bibi. Acad., ms. rom. 4 970, f. 4 —5v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 320-321. 293 1598 (7106) mai 28, Tîrgovişte. t YHhaoctYio eojkYio, Îw cockoa4 h rocnoAHHii. b-moi 31mai Jfrrppo- KAdJfYHCKO, CHH'h BtAHKdfO H npfcAOBpdPO, nOKOHHdrO n-VTpdUJKO BOfBOA- T roc- iioactko mh cY» noBfdtHYc rocnoACTBO mh X'hp-hB wt Bdpoui rocnoACTBO mh wt ES3<'kS> H CHHtBH IMS, HAHiţYl fiorii npHnSCTHT, HKOJK1 Ad [*M8] tCT IA\8 W wt a^a Htro/MHpoK noAOEHH h 8 a^a r norodHf sa RHHorpdAV H WT nOA H WT UjSMJ H WT TAdRd WH1H1K A®PYt 8 TAdB. H Ad Ct 3HdtT BlAtrYl H JfOTdp’hAH : WT EOAd ES3<'hS> A®PY* 8 dd:<8A ChC IK'kAOJKYt. IlOHtJKt (CT BHK nOK8-nHA X-Kpa Tdi wmH'K wt Hd HtroMHp wt EipHiipH 3d xî dcnpH roTOBH. H npo-Ad(T HtrOAtHp WT Hd HtrOEd A
rocnoACTBO mh. Gtro paaY, AdA»M rocnoACTBO mh X'hp’hR, hkojki Ad im «ct whih-k, 1m8 h CHH'hRH IMS H BH0K0M8 H np-feBHOHlTOMS H Ht WT KOrOÎKA* HMOTHKHORtHOMS H HMO-KOrttEHAtS, no WpHSMO rocnoACTRd MH. GlJKt SBO CRtAlTtAYf nOCTdBAttM TOCnOACTEO MH: JKSndH A8MHTP8 BtAHKH AKOpHHK H JKSniH ©YWAOCYt BlAHKH AOPOljSlT H }K8ndH GTOHKd RfAHKH khctYhp H Hfrpl ElAHKH endTdp H GTpOt BfAHKH CTOAHHK H PdAVA BlAHKH K0A\HC H IIItpBdH BlAHKH niXdpHHK H îKgndH np(Ad BlAHKH nOCTiAHHK. H HCnpdEHHK, JKSndH ^8MHTp8 BtAHKH AKOpHHK'h. HcnHCdX dS, fânpt, Mtcn^d mi» kh abhi wt flAdMd a» ctro nncdHYi HcnHcdjţ cY» KHHrS R’h, CTOAHH rpdAV TpTvrOKHUU TlKTiUJdrO AtTOAV, BTi AfcT x3ps. t Iw tHYjfdHA BwtswAd, mhaoctYio bojkYkj rocnoAHHk. 392 www.dacoromanica.ro j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Hîra din oraşul domniei mele din Buzău şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în satul Vorneşti[!] din partea lui Neagomir jumătate şi în deal 3 pogoane de vie şi din cîmp şi din pădure şi din capul ocinei pînă în cap. Şi să se ştie semnele şi hotarele: din apa Buzăului pînă în Lacul cu Jălojie. Pentru că a cumpărat Hîra acea ocină de la Neagomir din Verneşti pentru 2 000 aspri gata. Şi a vîndut Neagomir lui Hîra jumătate din partea lui de ocină de a lui bună voie şi cu ştirea tuturor fraţilor lui şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Hîra, ca să-i fie ocină, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins şi neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi Negre mare spătar şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Dumitru mare vornic. Am scris eu, Oprea luna mai 28 zile, de la Adam pînă la această scriere-am scris această carte în cetatea de scaun Tîrgovişte, ani curgători, în anul 7106 <1598). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A.N. Orig., perg. (40x24,5), pecete timbrată. EDIŢII. Soveja, Doc. Mihai Viteazul. 294 1598 (7106) mai 30, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voivod şi domnii a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului răposatului Pătraşco voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezăeşti mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, unde iaste hramul sfîntului arhiereu, făcătoriului de minuni [i] Nicolae, ca să fie lui moşie din satul Radovan o funie, din cîmpu, den apă şi din pădure şi din şederea satului, pentru că au cumpărat această moşie de la Nan şi de la frate-său, Ivan şi de la cetaşi lui, drepţii 1 100 de aspri'gata. Şi iar să fie sfintei şi dumnezăeşti mănăstirii moşie în Rădovanul, o jumătate de funie, a patra parte, de la Boca drept 550 de aspri gata. Şi iar să fie sfintei mănăstirii moşie în Rădovan o jumătate de funie de la Voica şi de la bărbatul ei Nica dreptu 510 aspri gata. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie în Rădovanul, a patra parte dintr-o funie de la Cioară de la Gabru dreptji 200 de aspri gata Şi iar au mai cumpărat sfînta mănăstire moşie în RădQvan de la Stan, feciorul Grozăi şi de la cetaşi lui o jumătate de funie, dreptu 640 de aspri gata. Şi iar să fie moşie sfintei mănăstirii în Rădovanul o funie şi 6 paşi de la Ivan, feciorul Manei Tatomirov, dreptu 1 550 de aspri gata. Şi au vîndut aceşti omeni ce s-au zis mai sus moşie de a lor bunăvoe şi cu ştirea tutolor megiiaşilor din prejurul locului, din sus şi din jos şi dennaintea domni mele. 393 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie moşie sfintei mănăstirii în Rădovan de la Stan Ciolpan, a patra parte dintr-o funie dreptu 200 de aspri. Şi au vîndut Stan a lui moşie de a lui bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiiaşilor din sus şi din jos şi dennaintea domnii mele. Dreptu aceia, am dat domniia mea ca să fie moşie, ce s-au zis mai sus sfintei şi dumnezăeşti mănăstirii, ca să-i fie moşie ohabnică şi călugărilor de hrană şi de nimenea să fie neclătită, peste zisa domnii măle. Că iată şi mărturi am pus domniia mea: jupan Dumitru vel vornic i jupan Theodosie vel logofăt, jupan Stoichiţa vel vistiari Negrea vel spatari Stroe vel stolnic şi Şărban vel paharnic, jupan Preda vel postelnic. Ispravnicii, Theodosie vel logofăt. Şi am scris eu, Ivan logofăt, în cetatea Tîrgoviştei, mai 30 dni, leat 7106 <1598). Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu nr. 722, i. 424 — 425. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 36-37; DIR, B, 321-322. 295 1598 (7106) iunie 1, Tîrgovişte. t iMhaoctYio eojkYio, Îw AlHXaHA BOisoAa h rocnoAHHi sico» siaiai Jîrrppo-KAdXHCKO, CHH1 KIAHKdrO H npfcAOBparO IIlTpaUJXO KOIKOAa. AdKIT rOCflOACTKO A1H cTw noBiA-kHYi rocnoACTBd aih ĂldHiR h cic chhokh iro, hahh* fiori AacT, okojki Ad dig ICT WMHHg WT ClAd WT OTIHtlflH A*dd WKWAl CH dSnSAOK KlCIJf WT nO B1COX XOTdpOAl, WT nOAK> H WT UlSAld H WT BOAd H C1C \tA 3A CHHOrpAAd H C1C AlIpH H RICIŢ AtAi iro 3d WMHH1, SdHHKI iCT A<*A dftlgA HfrOBd A*Ad 3d WMHH1 dHMClK mdHtK, hkojki Aa mH ict bi wmhhe; dHinciK dlaHt, wh Eaowha ai» ict Aip-JKHA H-krOK» KgKI R1 A1ICTO 3d WTIţl. H CHIţl TdKAlHUlf, AOKAI pKIT EHTH dttlgA dHfnci AldH-fc, wh Aa ci npHXP-HHA no wkoaa ch d8n&\. flifitAiOKi ce npHAgMHT cidtpiT dSnSAOE, a dHfncfR Aldus Aa mhhhuiI noAtim wko ch dgnltaoK, a wro-Kd A(Ad 3d WMHH1, WHd WCTdAd El P^kS HfnCfIO ffldHlR. flUHAHJKI CI WEpltTdA HIKOI POAY, BpdT HAH CICTpd HAH EpdTMIAOAl HAH MTO ICT pOAY EHTH, d WHH Aa HI HAIdT HHX HH IAHO MITICE C1C Tl)( WMHHI EHUII PIX- H CKfAHTIAH nOCTdSAIST: WT CtIHIIIiY, PicnongA H Hiroi h fiicYio H /(paroAiHp h Gtah h AIoui h wt Ooihipih, niipsE, BKOKI Aa nepotul său Manea l-a aşezat ca să-l ţină în casa lui în loc de tată. Şi aşa au întocmit, cît va fi Lupul în viaţă, nepotul Manea, el să-l hrănească pe unchiul său Lupul. Iar dacă se va întîmpla moartea lui Lupul, nepotul Manea să facă pomană unchiului său Lupul, iar partea lui de ocină să rămînă în mîna nepotului său Manea. Iar dacă se vor afla niscaiva rude, frate sau soră sau văr sau ori ce altă rudă ar fi, ei să nu aibă nici un amestec cu acele ocine mai sus-zise. Şi martori au pus: din Stăneşti, Răspopul şi Neagoe şi Văsiiu şi Dragomir şi Stan şi Moş şi din Poenărei, Şerbu, ca să-i fie ocină nepotului său Manea. Iar care om va strica această tocmeală după moartea lui, acel om să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi Arie la un loc. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Manea, ca să-i fie ocină ohabă, lui şi cu fiii lui şi nepoţilor şi strănepoţilor neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Stoica mare vistier şi Negrea mare spătar şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi am scris eu, Tatul grămăticul, luna iunie 1 zi, in cetatea de scaun Tîrgovişte, de la Adam pînă la această scriere, curgători în anul 7106 <1598>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1632 (m-rea Cîmpulung, VIII/14). Orig., hîrtie (35 x 29,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1843; alte traduceri: ibidem, ms. 204, f. 99, cu data 11 iunie şi la Bibi. Acad., CMX/134. EDIŢII. Trad. DIR. B, 322 -323. Facs. Ibidem, 520. 296 1598 (7106) iunie 4, Tîrgovişte. t /HhaoctYio eojkYio, Îiv (Hhţaha koikoaa h pocnoAHH-H k-kcoh 3ia/ia( Xrrppo-kaaţYhckoh, chh8 k(ahkapo H nphAOEparo ncrpauiKo kockoaa. Aamt pociioactro M8 (CT IVMHHg 8 ©ATtHH, AAH A*A Tlpr» PjTlB «'KCAŢ, IVT I10AI0 H WT UlgMg H IVT K0A$ H WT CgŢ H IVT A^aSa ChC KHHOrpJAb SJHlîKI 19 (CT BHA IlOKg- iiha Koamh Aivrwi|»T ivt haa Tipri Pat(s sa xjy acnpH potokh. H iiak noKgnn Komah Aivrtvi|i(T ivMHHg g c(ao a. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1633 (Ep. Rîmnic, XXXIV/21): Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1785. EDIŢII. Trad. DIR, B, 323 - 324. Facs. Ibidem, 521. 297 1598 (7106) iunie 5, Tîrgovişte. f Cartea răposatului Mihail vodă. Dat-au domnia lui această poruncă a domniii lui, lui Drăgan şi cu ficiorii lui, cîţi Dumnezeu i va da, ca să-i fie moşie în Urlaţi, din partea lui Neagoe a treia parte, din cîmpu şi din apă şi den dealul cu viile şi de peste tot hotarul. 396 www.dacoromanica.ro Şi- iar au cumpărat Drăgan moşie în Urlaţi din partea lui Giurman a patra parte, iar din cimpu şi din apă şi den dealul cu viile şi de peste tot hotarul. Şi iar au cumpărat Drăgan 6 pogoane de vie de la Dragne şi de la Vla-dul din Leoteşti, pentru că au fostu cumpărate aceste moşii, ci sînt mai sus-zise, toate, de Dragne şi de Vladul mai denainte vteme de la Neagoe şi de la Giurman şi cu toate viile şi cu toate moşiile. Şi iar după ateia, Dragne şi Vladul, ei iar au vîndut lui Drăgan den Urlaţi aceste moşii şi vii şi cu tot den lunca lui Giurman şi de peste tot hotarul drept 2 000 de aspri. Şi iar au cumpărat Drăgan şi Nan şi Voicilă moşie în Urlaţi de la Stanca şi de la Rada, tetele Langăi, partea lor toată de peste tot hotarul drept 3 000 de aspri, de ş-au răscumpărat ficiorăi lor de la turci. Şi iar au cumpărat Drăgan moşie în Urlaţi din partea Broştenească, a 4 parte din partea Cuciulatului, drept 300 de aspri. Şi iar au cumpărat Drăgan 2 pămînturi di la Stanca, fata Miclei, însă în Dobromireasca, drept 200 de aspri. Şi iar au cumpărat Drăgan un rozor de la Dragna, nepoata Mâţei, iar în Dobromireasca, drept 60 de aspri. Şi iar au cumpărat 1n moşie în Dobromireasca, un rozor, de la Dobromir, feciorul lui Dragomir, drept 60 de aspri. Şi iar au cumpărat Drăgan 1 pogon de vie cu locul de la Muşa, fata Vlaicului, cu lunca, drept 200 de aspri. Şi iar au cumpărat Voicilă 1 pămînt de la popa Bogdan, iar în Dobromireasca, drept 120 de aspri. Şi au vîndut aceşti oameni toţi ale lor moşii şi vii, toate care sînt mai sus-scrise, de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor migiiaşilor şi din sus şi din jos şi dinnaintea domniei lui. Drept ateia, dat-au şi domnia lui, lui Drăgan şi lui Nan şi lui Voicilă cu ficiorăi lor, ce sînt mai sus-scrişi, ca să fie ateste moşîi şi vii, ce scrie mai sus, moşii statornice, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de nemenilea neclătit, peste zisa domniei lui. Şi mărturii încă pus-au domnia lui: jupan Dumitru vel dvornic i jupan Thiodosie armaş el au căzut înnaintea Radului voevod, cu mare rugăminte şi au cerşut capul lui Taincoş de l rea moarte. Apoi Radul voevod au ertat capul lui Taincoş, pentru voia jupînului Datco armaş şi au scos capul lui Taincoş de la moarte cumplită; iar el i-ati dat toată partea lui de moşie. Iar dupe aceaia, cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, iar jupî-neasa Calea ia au avut pîră cu feciorii lui Taincoş Cîrnul şi aşa pîra feciorii lui Taincoş, cum că n-au închinat tatăl lor Taincoş acea moşie nicicum, ci au luat-o jupînul Datco armaş şi jupîneasa lui, Calea, în silă. Iar după aceaia Alexandru voevod au căutat şi au judecat dupe dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi au dat feciorilor lui Taincoş, leage 12 boieri, ca să jure cum că n-au închinat tatăl lor Taincoş partea lui de moşie jupînului Datco armaş şi jupîneasei lui, Calei, ci o au luat ei în silă; iar ei nicicum nu au putut să stea cu legea la zi şi la soroc, ci au rămas de leage dinnaintea lui Alexandru voevod. Iar după aceaia, cîndu au fost acum, în zilele domniei meale, iar feciorii Danciului dvornic, anume Barbul şi Mateiu şi cu fata Radului postelnicul, anume Mariia, ei au vîndut acea moşie, partea lui Taincoş, toată, însă jumătate de Coteana slugii domniei meale, lui Drăgoiu logofătul şi fraţilor lui. Iar Stoica Chivăran şi Neagoe de la Alimăneşti ei s-au sculat şi au zis cum că au şi ei a treia parte din partea lui Taincoş Cîrnul şi au luat de la Drăgoiu logofătul. Iar după aceaia au avut cinstitul boeriul domniei meale, jupan Calotă biv vel ban pîră înnaintea domniei meale cu Stoica Chivăran şi cu frate-său Neagoe şi aşa pîra Stoica Chivăran şi frate-său Neagoe cum că au fost cumpărat şi ei moşie de la Taincoş Cîrnul. Iar după aceaia domniia mea singur am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei meale) şi am adeverit domniia mea cum au cumpărat jupan Datco armaş mai naiute; şi am cetit domniia mea şi cartea răposatului Radului voevod, de închinăciune, cum că au fost închinat singur Taincoş toată partea lui de moşie şi singur domniia mea am văzut şi la mîna cinstitului boiarului domniei meale, jupan Calotă banul, mai veache cu şase ani decît cartea răposatului Alexandru voevod, de rămas, cum au rămas. Aşijderea au rămas de leage şi dennaintea domniei meale şi au rămas Stoica şi Neagoe de leage din divanul domniei meale şi am scos pre Stoica şi pre Neagul din divanul domniei meale cu mare ruşine, şi am scos din cărţile Stoicăi; şi aşa s-au prinsu Stoica şi Neagoe dinnaintea domniei meale cum că nu are altă carte, fără numai cartea care o au scos înnaintea domniei meale. Deci şi domniia mea singur am dat, cum că, de va mai scoate niscareva cărţi să nu să crează, că sînt mincinoase. 398 www.dacoromanica.ro Pentru aceaia am dat şi domniia mea cinstitului boiariului domniei meale, jupan Calotă biv vel ban, ca să-i fie lui satul Coteana, jumătate, partea lui Taincoş, toată, moşia ohabnică, lui şi feciorilor lui..." Marturi: Dumitru vornic, Teodosie logofăt, Stoichiţa vistier, Negre spatar, Stroe stolnic, Radul comis, Şărban paharnic, Preda vel postelnic. Ispravnic, Teodosie. Scrie Teodor logofătul. Tradus de dascălul „Lupp" de la Şcoala domnească din Bucureşti. După Iorga, St. şi doc., V, 174—176 (Traducere din Arhiva lui C. Basarab Brînco-veanu). EDIŢII. Trad. Grecianu, Genealogiile, II, 312 — 313. 1 La N. Iorga, loc. cit. „Crănul". 299 1598 (7106) iunie 8, Tîrgovişte. f EÎIhaoctYio eojk'i'm, îiv AIhxaha boeboaa h rocnoAHHX b*xcoh semae Xrrpo-BA4XYHCK0I0, CHNlk BEAHK4TO H nptAOEpATO, nOKOHHH n-KTpaUlKO BCXBOA4- roc- noACT*4 mh cTw noBEA-bHYio rocnoACTBi aih Gtohkkb h c-xe chhobhx hm, lAHiţEWE EorX A<*CT, UKOJKE A4 Al8 ECT 8 CEA IIonElţ.'H IVT A ea d/ljHAEAEE, AAH A EA £hU14HOB B*XC4, IVT no AN H IVT BOA8 H U>T Uj8M H W T npE3 B*KC XOTjpOM, nOHEJKE ECT KHA ncK&iHA Gtohka, sa y acnpn totobh. H niK ect noKSnHA Gtohka h c-x epatTw hm H-fcH H Ctjh h... *mhh8 8 ilonELflH A EA AHHKhB BTkC4, B4pE EAHK4 CI XTCT HSBP4T npE3 B*XCOM X®T4pCM flOHEKE ECT nA4THA 34 BHP CEC. .-1 ECT noKSnHA ©TOHK4 H Gt4H IVMHHS 8 Ilonil|IH A*A T4T8AOK B"XC4, B4PE EAHK4 CI XTET H3Bp4T IVT npE3 BTiC. .-1 4 GtOHKI 34 BHP B A*A H ©T4H 11A4THA T A«A A<* «X APTk*HT ©T4H T AfA IVT_IVMHH8 T4t8a8B, 4 GTOHK4 A*--»1 Ai; h nA4THA 6tohk4 h Gtah no T4T8A c-xc x44s acnpH TOTOBH. __ H naK ect ncK8nHA Gtohka 7 hhb 8 Aobp8a ivt Ehujah, sa acnpH totobh. H n4K ECT flOKSriHA GTOHK4 T HHB „IVT KonHA" IVT H4A ThhIISa, 34 H 4Cn,H TOTOBH. H n4K ECT nOKSnHA GTOHK4 7 HHB „1 KonHA" IVT IVMHH8 ASAIHTpOB IVT H4A 4,8MHTp8, 34 M acnpH TOTOBH. H naK ect noKSnHA T ceaehYe ivt a*au wt H4h, 34 T T4Aip. H naic ect non8- nHA GTOHK4 IVT BP4 HM B^HS T CEAEHYE IVT A«AHCA4B n4K nCAOBHH nO-HE2KE ECT A 'A x4*$ 40ipH TOTOBH KgnHO. H n4K ect noKSnHX Ea-xahcaab wmhhS S^IfcnEipH aea >keh4 dî/H-fe hm aea hm B*XC4 [b*XC4] B4pE EAHK4 CE XTfT HSBP4T, 34 $ 4(npH TOTOBH2. H n4K ECT n0K8nHA EaTm,HCA4B IVMHH8 8 IIOnELţlH AEA rHHl^AOB B"KC4 H CXC Ep'XA'X, B4pE EAHK4 CE ŢTlT H3BP4T nOHEHCE ECT AdA £a-XAHCA4B IV 4CnpH TOTOBH H Ep'XA'X ECT AdA 7 4CnpH TOTOBH. H n4K ect noKSnHA Eepha-x (vhhh8 8 IIonEi|iH ivt aea ’Iskhk'h 4ah aea ESahtx B*XC4 H CECTp4 CH GtAHKXB n4K B’XCA B4PE EAHK4 CE XTfT H3Bp4T, 34 JIM 4CnpH TOTOBH. www.dacoromanica.ro 399 H imk ict noxşnHA ©ha wmhh8 8 IIonii|iH A**» Paavaok kicj h 8 Eiphati fmk KTiCa WT Al* nifpElkH(l(JH, Uf POP H 1MT A®<» BTiCA, 34 CH 4CnpH POTOBH- H (Mic ict noKSnHX’ 6t4h k hhk wt Eptihai 34 p" zcnpH potokh. H n4K ict notcSm Ctjh a" hhk wt £huj4hh 34 m 4cnpH potokh. H I14K ICT f10K8f1HA SpiiA-K 144TH4 £aikAHC44K no ©npfc 34 khp h a1 CKC gSHAHliO B'fcCAAIt MIPiaUlOM WT POP, WT A®rt H WT npiA POcnoACTK4 mh. Gipo p4AH, A<<*A®X’>1 H rocnoACTK4 AM ciiH aioaTi iîki c8t bhuii iihcahh ckh WMHHI K-h. .-1 BTi WMHH8 H BTk WJfAKS HHAfl H CHHOBOM IPO H IBHSKOM H fiplîKHSmTOAA H WT HHKOPOMI HJf HinOTTiKHOSlHHO no WPHS/HO POCnOACTKO MH. 14K4'biT pocnoACTKO mh: jk8ii4h A8aahtp8 bia ak®Phhk H H<8n4H ©IWAOCVl BIA AWrWljilT H JKgflAH GtOHKHI(4 BlA KHCTÎiap H Hl1 4

* H P4AVrt BIA koaihc h GtPOI BIA CTOAHHK H niipBAH BIA niX’APHHK H JK$I14H OpiAA BIAHKH nOCTIAHHK. HcnpABHHK, WSflAH ,A,8AAHTP8 BIA AB®PHHK- 0HC4 Kb4H AWPW^iT B-K H4CT0AHH TP4A TpikPOKHl|l*j ACkCII^A lOuTl h' A^HH, TiK8l|lKI Ai HAI (CT IVMHHg 8 CfAO KaOKOTHHIOA [10A0BHH4 H CfAO E8HEgfl(JH n4Kf>Kf [10A0RHH4, nOHHKf Al8 fCT CT404 H (I04B4 IWHH8 H 34 A^A^Hg. n IIOTOAI, HAI4A fCT EOAtpHHH r0C[10ACTE4 AIH VKt (CT BHUlf (IHCdHH npSŢ llpIA rOCnOACTKd AIH CIC KHpK4 H ClC PlA'kW H CIC BlCajţ MITOAI HAI, p4Al cTf A(A4 sa ClAO HKf «CT BHUlf I1HC4HO. H CHlff llpfcllif EH0K4 H P^Atie H MfTOAl CH, K4KO fCT CfAO KaOKOTHMH H EgHSSfljm A^A^S HAI. H T4KO C( CgT riAAKJAH K4KO fCT BHA flpH-TICH8AH GtAHMIOA AHTlV$fT H Eaat, Tfpl «CT BlSfA Bl CHAOCT HAI Bl A^HH 401 www.dacoromanica.ro KOiKOA*) H ptKrtl» (CT (p( (CT EH 4 BH(ţH. fl $ TtM, rOCIlOACTEO 4IH CSAHJf H iwtAdJf H ®Jf rocnoAcTia mh S4(ahw s KOivkpH c-Er4<(A Hjf P S KOrttpH T4KO (CT IVEpfcTdA CEC CH A^UJl M$, K4KO Hkci SH4 npHTfCHSrt &TJH4I04 4lVriV$(T H CEC EpjTViaM CH 110 EHPK3 H no PliAtlO H C-EC 4(T0M CH, Hi (CT AP^HT K4KO (CT AP^^rt H A^AI’hS HM H P0AHT(4( HM, i no mhoro hh. H aohicha ecr Gt t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Stanciul logofătul şi lui Balea spătarul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, «a să le fie ocină în satul Clocoticiul jumătate şi satul Bunbueşti iarăşi jumătate, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, au avut boierii domniei mele ce s-au scris mai sus, pîră înaintea domniei mele cu Chirca şi cu Rădeiu şi cu toată ceata lor pentru aceste părţi de sat ce s-au scris mai sus. Şi aşa pîrau Chirca şi Rădeiu şi ceata lor că satele Clocotici şi Bunbueşti sînt dedina lor. Şi aşa s-au plîns că au cotropit Stanciul logofătul şi Balea, de le-a luat cu sila, în zilele luiMihnea voievod şi au spus că au fost volnici. Iar la aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat şi le-am dat domnia mea împreună 6 boieri să le cerceteze rîn-dul: au ţinut cu sila sau nu? . f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod Arh. St. Buc., A.N., CLXIV/2. Orig., hîrtie (30x21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu trei traduceri: din sec. XVIII, din 1824 (S.I., nr. 1 634) şi din 1916. EDIŢII. Trad. DIR, B, 324-325. Facs. Ibidem, 522. 301 1598 (7106) iunie 22. t Gik c-h i|iT AUrYraiiJH Asmhtpob BdH wt iHoroincipH h AUrYraujOB wt rp-h-AVipc, no hau: BpacVc wt Â’hptiiiH h PdAyA h Ehhthaii, wt /HoroincipH, Gtohka H P’hA'fEOE H B'hpK'hj K4K0 A<* HSBpdHHT WMHH8 EdHd AgMHTpOB »Kf KT tlOKi tlHA WT H4A GOnpt wt Tp'hAY^h A<* rd npnctaHT bhtY wt HtA iHorouieipH. HcnpdiHHK, BoHHHAt nopTdp. ____ IlHCd &T0HK4 AttCUţd BHYf KB, E-h ntT xSpS. t Kw dSi'x'dHA bwcbwAj amîaoctYio bokTio rocnoAHHK. f Să să şti megiaşii lui Dumitru banul din Mogoseşti şi ai megiaşilor din Grădişte, anume: Vrabie din Dărăşti şi Radul şi Vintilă, din Mogo-şeşti, Stoica şi Rădivoe şi Bîrcă, ca să aleagă ocina lui Dumitru banul, pe care a cumpărat-o de la Oprea din Grădişte, s-o despartă de Mogoşeşti. Ispravnic, Voicilă portarul. A scris Stoica, luna iunie 22, în anul 7106 <1598). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCCXCIX/9. Orig., hîrtie (15x 15), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 325. Pascu şi Hanga, Crestomaţie, II, 533. Ftcs. DIR, B, 523. 302 1598 (7106) iunie 22. t 3a* AUrttaujH âsmhtpob cah wt fllorotunjiH h AUrYrauiOB wt rptAHijiE, ha HAU: BpdBYl H PdAV't H BhhTHATi WT Â’hp,hl|l[l|l]H H WT AAorOUjaflH, ©TOHKd H PlkAYBOf H EtpK'h, KdKO A<* HSBpdHHT WHHHg BdH /^ŞAtHTpOB, EîKf (CT nO'tgriHA WT HdA GOnpt WT rp’hAYiPb A<* fd npHCHAHUJE WT WM ĂlorOUJfl|IEK KdKO JfOKtT HdHTH ChC HHX’KOBf A^UJE. HcnpdBHHd, fiOHHHiVh nopTdp. IlHC OTOHKd, AttCHţd IOhYE KB AhHH, B AtT xSpS. ţ Kw AIYxdHA BOEBOAd, mhaoctYk bokYio rocnoAHHh. t Aici megiaşii lui Dumitru banul din Mogoşeşti şi ai megiaşilor din Grădişte, anume: Vrabie şi Radul şi Vintilă din Dărăşti şi din Mogoşeşti, Stoica şi Rădivoe şi Bîrcă, ca să aleagă ocina lui Dumitru banul pe care 403 www.dacoromanica.ro a cumpărat-o de la Oprea din Grădişte, s-o despartă de către ocina Mogoşeş-tilor, cum vor găsi cu sufletele lor. Ispravnic, Voicilă portarul. A scris Stoica, luna iunie 22 zile, în anul 7106 <1598>. | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCCXCIX/10. Orig., hîrtie (13,5x 15), pecete timbrată, stricată. 303 1598 (7106) iunie 28. t fllHAOCTYlIO Rond!», Iw fllH;faHA R0IR0A<» » rOCnOAHHTi RTkCOI simai £rppo-raaxYhckoi, chhi» RiAHxaro h np’kAosparo IIitpuiiko boiroaa. A‘*MT rocnoACTKO mh cYf noRiAtHYt rocnoACTRa mh KOA'kpHHOM roenoAcTRa mh iKSnaH Hhkmr rhctYhp h ckc chhorh IMS, lAHiţlMSCt fiorK npnnScTHT, caKf Aa a\S ictk ciao Kopkorj KiC CRC RkC JfOTAP>A\, WT nOAlO H WT UlSM H WT ROA H C»C ROAlHHIţl H C’kC RH-H»rpa\T h WT CHAHIIU h WT nocRSAY, noHHJKt to KT noKSnHA KOA’bpHHg rocnoACTRa MH JKSlMH HHKa KHCTIiap K.C CfAO KopKORA, aAH WT GtAH, CHH» ilgnSrtOR H WT ^largt aIa * im$ roca wt no R'Kca jfoTapoM, sa xRco acnpH h wt chhi noniR ItSpOR WT r-KlEORflţH A*AA IMS 3a. . . -1 ACnpH H WT^IISHKM A*aa IMS RTkCa 3a. • • -1 H wt PaAVA H WT ^P’fcUHA'K A*aa ims R'Kca 3a ţpo ^cnpn h wt Apapomah A*aa hm R-Kca ca acnpH h wt AIhasa a*aa hm r-kca sa xac acnpH h wt IJIupsaH A*aa hm Kikca si xî acnpn h wt flHAPirauiH A*aa hm R'Kca sa xap acnpH h wt BSkSp ama ha\ Kikca sa îf acnpH h wt E-kiah Aiaa hm r-kca sa xRM acnpH h wt EaaAVa BSpAa-hob A*aa hm r-kca 3a y acnpH h wt GOnpt K-kk-kci h wt K-kahhh A*aa hm Roca sa xaţ h wt Gtoihia A‘aa hm r-kca sa ţ h chh-r BStir, na hmi flHriAHHJ h /HSuia h AIatiio, chh-k ITktpor, A*aa ims roci sa xaT acnpH h wt Bap* rSa, bhokom Eospoiuhs h wt RpaT iro Hjah, Roca A*aa ims 3a xsc acnpH H wt BapsSa h wt chh"k hm, Ha hmi Kp-khwh h AgnSa h Koctahahh, A*aa imS rocj sa cy- acnpn h wr chh-k EapESaoa, ha hmi Koctahahhh GOnp-fc, Roca a^i im» sa xa$ acnpn h wt cTap Hhkoaa h wt chhii hm Ha ham Btroi h /^p'RrHH, roca A*aa ims 3a iţ acnpn h wt HHr*Hoai h wt IwHfeca h wt chhh ims, ha hmi TSaop h KopacYn, AlAA HM ROCA 3A ijs ACnpH H WT BaTiKSa A^AA HM ROCA 31 xATA ACnpH H WT *IOKAH h wt jkhha iro, Gtaha, A^il^Pa HapTiR, roca A*aa hm 3j $m^acnpn h wt JCuhsa a«AOpk A«A4 fMg B*kC4 34 CO iCfipH H WT GT4HHIOA KHpHAtf3 H WT A!»1!1^* fAUJ, HkKUJd H GpHHd H lUdpYta H II’fcASpf A npoA4A Hiroal WMHHf ETiCkjf CliC BliC JfOTjpOM, H$ fCT npOA4A ThHHIO nOAlO, 4 BHKOrpiAT H UJliM H CHAHlfJHAf Hf fCT npOA4A. fl BOA’kpHH rOCnOACTBd MH BHUJf pk)(, WH “-u,| fCT pfHfHg H CBkAkTf ACTBgfT CKC A\H03H BOAkpH fipfA TOCIIOACTBA MH K4KO fCT flOKiSnHA CfAO KopKOBA BTiC CEC BTiC )fOT4pOM, WT nO/.IO H UJgM H WT BOA H CEC BZHHHf H ChC BHHOrpdAl H WT CHAHlJJf H WT nOCBgAf, K4KO fCT BHUJf WJ-C4H. H WCT4A WHH BfHHHH Bf3 WHHHj, DKOJKf A4 CgT BfHHHH BOAkpHH$M POCnOACTBd MH JKgnjH HhKTiB BHCTHiap. <ă g>2 T/At, ChM TAJA4A TOCnOACTBO MH H CgAHA no flpABA^ H no 34K0H BO-JKlffB C-KC BTiCHJf HfCTHTHMH JipABHTfAHM rOCJlOACTBA MH H A4A CBM POCnOACTBd MH 34K0H CfAOB KopKOBfH BY BOAkpH, HKOJKf A4 34KAfT KAKOJKf Hf fCT npOA4A WHH BTiCd WHHHg fM$ WT 110 BliCk JfOTdpOM, 4 WHH Hf fCT MOJKfT A4 34KAfT, şi de la Stoenel toată partea lui pentru 900 şi de la fiii < !> lui Bute, anume Anghelina şi Muşa şi Mateiu, fiul lui Pătru, toată partea lor pentru 1 300 aspri şi de la Barbul, nepotul lui Bouroşiu şi de la fratele lui, Ivan, toată partea lor pentru 2 200 aspri şi de la Barbul şi de la fiul lui, anume Crăciun şi Lupul şi Costandin, toată partea lor pentru 290 aspri şi de la fiii lui Barbul, anume Costandin şi Oprea, toată partea lor pentru 1 500 aspri şi de la Nicola cel bătrîn şi de la fiii lui, anume Neagoe şi Drăghici, toată partea lor pentru 900 aspri şi de la Nigăcioae şi de la Io-neasa şi de la fiii ei, anume Tudor şi Corasiia, toată partea lor pentru 500 aspri şr de la Vîlcul toată partea lui pentru 1 330 aspri şi de la Ciocan şi de la femeia lui, Stana, fiica lui Narte, toată partea lor pentru 540 aspri şi de la Hranul toată partea lui pentru 1 500 aspri şi de la Steit toată partea lui pentru 400 aspri şi de la Samfira şi de la Ion toată partea lor pentru 450 aspri şi de la Crăciun toată partea lui pentru 630 aspri şi de la Drăgăneasa şi de la fiul ei, anume Oprea, toată partea lor pentru 900 aspri şi de la Oprea al Stoeneasei toată partea lui pentru 600 aspri şi de la Stepan toată partea lui pentru 350 aspri şi de la Gaica şi de la Rădivoe şi de la Vîlsan toate părţile lor pentru 3 000 aspri şi de la Lupul Butoiu şi de la Rălea toată partea lor pentru 900 aspri şi de la Detco toată partea lui pentru 1 600 aspri şi de la Ştefan Buduhală toată partea lui pentru 3 000 aspri şi de la Mărcuşin toată partea lui pentru 2 500 aspri şi de la Vlaicul din Jirov şi de la Stănilă din Corcova toată partea lor pentru 300 aspri şi de la Dan şi de la Puilă toată partea lor pentru 200 aspri şi de la Petricoae toate partea ei pentru 1 620 aspri şi de la Balaur toată partea lui pentru 400 aspri şi de la Ventilă şi de la fiica lui, anume Cîrstina şi de la ginerele său, Rădivoe, toată partea lor pentru 750 aspri şi de la Băia şi de la fiul lui, Mihaiu, toată partea lor pentru 300 aspri şi de la Stănişor toată partea lui pentru 280 aspri şi de la Ghiga toată partea lui pentru 960 aspri şi de la Pîrvul Stănislăvescul toată partea lui pentru 1 200 aspri şi de la Standul şi de la Barbul al lui Ursu toată partea lor pentru 450 aspri şi de la Barbul al lui Dumitru şi de la fratele său Neagoe toată partea lor pentru 3 500 aspri şi de la Stoică, fiica Lupulesei, toată partea ei pentru 1 100 aspri şi de la Ştefan şi de la Standul şi de la fiii lui, Mihaiu şi Lepădat, toată partea lor pentru 1 050 aspri şi de la Bunu de Arete şi fraţii săi, Dragomir şi Stoian, fiii lui Pîrvul, toată partea lor pentru 3 010 aspri şi de la Stoica Prişotă toată partea lui pentru 600 aspri şi de la Croitoru şi de la fratele său Negre toată partea lor pentru 750 aspri şi de la Iura şi de la Florea toată partea lor pentru 270 aspri şi de la Standul Chirimez şi de la fiicele lui, Neacşa şi Erina şi Maria şi Pădure, toată partea lor pentru 360 aspri şi de la Iosif toată partea lui pentru 600 aspri şi de la Creţul toată partea lui pentru 1 000 aspri şi de al Vladul al lui Burdeanu şi de la Lupul paharnicul toată partea lor pentru... 1 Şi încă a dat boierul domniei mde jupan Nica vistierul acelor oameni mai 406 www.dacoromanica.ro sus-zişi 26 de boi, însă foarte buni şi graşi, preţul unui bou cîte 1 000, fac aspri 26 000. Iar apoi, încă n-au vrut să se lase satul corcovenii, ci au aţîţat pîră înaintea domniei mele şi aşa au pîrît, cum 2 vîndut toate ocinele lor cu tot hotarul, ci au vîndut numai cîmpul, iar viile şi pădurea şi siliştele nu le-au vîndut. Iar boierul domniei mele mai sus-zis, el aşa a zis şi a mărturisit cu mulţi boieri înaintea domniei mele că a cumpărat tot satul Corcova cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu morile şi cil viile şi din silişte şi de pretutindeni, cum este mai sus-scris. Şi au rămas ei vecini fără ocină, ca să fie vecini boierului domniei mele, jupanului Nica vistierul. , noHHKf ict noiconHrt OTTvHHrtTv WT HJA flpKd WT dlSPU-blIIH ^-kiio CM» 34 WMHfTK (1040KHH0 WT F'p'kBOKH .34 XKÎ? 4CnpH rOTOKH, WT )(OT4p84 H3K0p’hA0p A® X0T<>P#A OSpA^W^OR. H n4K nOKOnHd £44AVa wt H3K0p A^^ âHK'KK WT E-h4(l|M 34 WIHtTh WT B3B0p K-kC4X R4p( tAlKi Cf Ţ^HT H3Kp4TH 34 xK 4CnpH TOTOBH. 407 www.dacoromanica.ro IIohoki npYHAHT cam GT'kHHA'K nptA r©cn©ACTKO /HH Tip* aab-t A*MP AllrYlalUOAl H WT POP H WT aOA H WT Kp'hCTa MICTO H WT nptA POCnOACTBA AIH- A®X POcnoACTEO mh tix aioaYi mto ict ehiiii pi)f> bkoîk* CHHOEHAI H EHOKOAI H nptEHJJMlTWAI H HI WT kopohci Hln, nopl3AI$ POCnOACTEO MH. Gl»l CEtAHTlAYl nOCTABAtlM POCnOACTEO AfH : OK«ndH> /4^MHTpg BIAHKH AKOp- hhk h >k8mh ©iwaocYi biahkh awpwjJiit h Hirpt eia cnaTap h Gtohka kiahkh khc- TYap H PaAVA ElA KOA\HC H ©Tpoe EIA CTOAHHK H IIIlpEAH KlA mxaphhk H HtSnaH OfpiAa KIAHKH nOCTlAHHK. H HCnpJKHHK, ©IWAOCYl ElAHKH AWPwţlT. IlHCa PaAVA rpaMATHK ETk H4CTOAHH PpaAV TphPOKHI|l[ Mtcn^a iohYi kh akhh WT ilAaMa AO HHHt xSpS AtTH. t Iw AIYxaha BwiBWAa, mhaoctYio kojkYio pocnoAHHk. | Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănilă din Rătevoeşti şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină din Gîrbovi jumătate, pentru că a cumpărat Stănilă de la Arca din Murgeşti partea lui de ocină, jumătate din Gîrbovi, pentru 12 000 aspri gata, din hotarul Izvoarălor, pînă în hotarul Surdeştilor. Şi iar a cumpărat Vladul din Izvor toată partea de ocină din Izvor a Ancăi din Băleşti, oricît se va alege, pentru 2 000 aspri gata. Pentru că a venit singur Stănilă înaintea domniei mele, de a dat fiicei sale Maria zestre ocina din Gîrbovi jumătate, de bunăvoie, dinaintea megia-şilor dimprejurul locului. Iar alte fiice ale lui să nu aibă nici un amestec cu ocina din Gîrbovi, deoarece au venit acei oameni, care sînt mai sus-scrişi, aşa au spus înaintea domniei mele, că ei au carte de moştenire dinainte vreme, din zilele răposatului Alixandru voievod, iar acele cărţi ei le-au pierdut, cînd au jefuit haiducii de peste munţi acele margini. De aceea şi domnia mea am hotărît, cum au vîndut acei oameni... care sînt mai sus-scrişi, de bunăvoia lor şi cu ştirea megiaşilor şi din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negrea mare spătar şi Stoica mare vistier şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. 408 www.dacoromanica.ro A scris Radul gramatic în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iunie 28 zile, de la Adam pînă acum ani 7106 <1598). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCLXXVII/37. Orig., hirtie (39x29,3), rupt şi pătat, pecete timbrată» stricată ediţii’. Trad. DIR, B, 327-328. Facs. Ibidem, 524. 305 1598 (7106) iulie 4. t fllHAOCTY» KO*YlO, Îw fllHJf4HA KOIEOA4 H POCnOAHHK K*hCOI 3IAIAI &PP0KA4-JfHHCKOt CHH8 BIAHK4PO H nptAOSP4PO IltTpdUIKO BOIROA4. POCnOACTKO MH eY» iwitARiYi rocnoACTKd mh HIhJiIk wt Tpiuiiop Iwh Aoro$iT, bko*i A4 hm kt wmhh8 8 Popo3H|ih, A*dd txnpHHK KikCd h rkc A8* norodHl 34 rhhoppaaY, noHK*i> » kt noKSnHA ÂlHjfaio h Iwh aopo^it cY» khuii p«ih4 wmhh8 wt H4A Iwh, chh8 COnpHHtK H WT M4TH (Mg K4AHH4, 34 xpj 4CfipH POTOBH. H np«AM9UII WHH WT HIPOK8 Aocpo BOA». H n4K noKgnH Atajfa» h Iwh aopoi|sit wmhh8 s Poposhiii, AIai IIitphm4hob, K1C4, WT H4A ©T4HK4, A'kUlipa illTpHMAHOK H WT M4TH IH KOCT4HA4 34 tY T4AIPH TOTOEH. II4K noxSnH Iwh aopo^it wmhh8 8 Poposhuh a*a4 A*8P*mhP*8 8-Kca’ 8aP* IAHK4 CI JfTIT H3KP4TH WT nOA» H WT EOA4 H WT KPOA 34 EOAtHHH8> WT 6pKIH4, *HH4 A«*KP0MHP0E H WT B8H4HK4, ATd|HP4 Ă^POAWPOE, 34 x4$ 4CnpH POTOBH. II4K A4 kt Iwh aopo^it whhh8 8 Popo3H|ih aia4 KP4T8 ch flnocTOA K-kca, E4PI IAHK4 CI JfTIT H3KP4T WT no BTkC JfOTipOM H WT KOAtHHI(8 H WT IIOCKgAY, nOHBKI » ICT I1A4THA IwH AOrO^IT BHP8a SP4T8 CH flnOCTOA BTk P A^TO, A*A4 144$ ÎY T4AIPH. H I14K nOKSflH Iwh AOrO^IT WHHH8 8 GK-hraHH, A«A4 H-KBPTJIOIE nOAOBHHO WT nOA» H WT BOA4 H WT Ul8M4 H WT CIA4AHLJ1I CIAO WT H4A IwH, CHH8 A^P01"^*8 34 $ 4CnpH POTOBH. Han noKSnH Iwh aopoiJsit whhh8 8 Gk-kihhh aea4 A4808 8tk4 wt cptAH4 8*4, sapi IAHK4 CI JfTIT H3BP4TH WT EOA4 H WT IIOAIO H WT UI$M4 H WT CIA4AHI|II CIAO WT H4A. . •1 *HH4 A1*808 H WT HIAT IM8 34 B *IATH, 110 Ep’kAM 34 PA4AHO. II4K noKSnH Iwh aopoi|»t wmhh8 8 GiChiaHH iiiphkoah E$ahk*ke CKijf H rkc EpaHHip’b WKpiiCTli, E4pi IAHK4 CI JfTIT H3KP4T, WT H4A GtOB, CHH8 A0KP0T'k> 3<* x4 acnpH POTOBH. II4K noKgnH Iwh aopoiJsit iiiphroah AIhaib, chh8 PaAV'aoK, kwa E8AHK4jf, wt H4A P4AVrt> CHH8 fflHAlî H WT AP83H SP4TH P4AV*AOK H WT 3KHM ®HAIKH, WT H4 lOlVă 34 K *IATH, no BptMI 34 Hg*A4, H4 E’KAHA'K WT IţHP1kHII|IH. H n4K A4 ICT Iwh aopo^it wmhh8 8 Gk-khhh A*a4 Baaioaok i*i ict wt b4i|i8 GtOHK’KK Bp>3l8HlAI WT 8*4 PA4POAIMH C8T R'KCA H WT CpfcA 3*4 KTiCa, nOHI*l IO ICT nOKSnHA Iwh AOPOZjilT cYlO KHUII PIMIH4 WHHH8 H nOAOBHHO 34 nipHEOAH ©TOHKTkK 34 x4C acnpH rOTOEH, 4AH no Bp-kMI 34 PA4AHO. II4K noKgnn Iwh aopo^it whhh8 8 Gk’rhhh, 4ah Alt nopoAHi H noa 34 bhho-PP4aY H CTkC nipHEOAH 8 AHB4AI WT H4A IJIflj^A, 4AH H CW K CBKIHH, 34 xK 4CnpH POTOBH. II4K noKgnH Iwh aopo^it a nopoH h noa 34 khhopPM h noa ci*ihi 34 whhh8 WT H4A Gt4H4, AV41IP4 iH4HllţlK H WT KP4T8 HI IwH 34 PY TdAipH POTOBH. 409 www.dacoromanica.ro H npOAMOUlf cY» iUOA’fl KHUlf piMlHH cY» BHUlf ppJfHf WMHHf 34 HHJfHOitt A«KpO B04IO H C*kC 8$3H4HYt BTvCfeM MfrYbUiOM WT KptCTk M-fcCTO, WT POP H WT A®4 H wt npn, rocn«ACTB4 mh. G(ro P4aTj AM*X h rocnoACTR4 mh AIhjpmor h Îwh rtoroiJifT, giko3» A4 hm . t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CXCVI/179. Orig., hîrtie (44x29), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 328 — 330. Facs. Ibidem, 525.Fragm. dezvoltat, Grecianu,Genealogiile, II, 202. 1 Loc alb. 306 1598 (7106) iulie 5, Tîrgovişte. f fljHAOCTYlO EOÎKYiO, Îw ROEROAa H rocnoAHH-k RTrtOE simai XrrppoRaa- XYeckoe, eHH’k KiAHKiro H npkAOKparo îw IlfTpaiiiKo roeroaa- \i&iT rocnoACTRO aih cYi© noREAkHYio rocnoACTRa aih CR’kToamj AtonacTHp raaroai/HH KosYia, HA'kKE ect ŢpaM jkh-ROHaMlAHYl H H(pa3AEAEHY( TPOHUH, I3K02KE Ai c8t ROAEH WU8 ErSAIEH H0$PHE H C^kC R’kCHJf KiAŞripH WT CR-bTa MOHJCTHP, Ai AP'fcJKHT HErORH EEMHHH WT &AHIţa H C-kC HHrjHl'f. 3a toe paAY, Er8a«H8A rhuje pkjf, wh ect iiphumh nptA rocnoACTRa aih, Ttpi ect waAosaa ka*o tepahth KapouianYf hetorh remhhh na Eapoui, A<» A«aET RHp c-kc HHjf. fl rocnoACTRO aih ceai paia^X KHHrEjf CRkTOAis aiohacthp sa a*AHh8, ehjeîke wt npt AhHH ©Taparo IHapn-k roeroaa h KHHra hhh rocnoAapH wt a<*kho EJKE c8t npkRHRAET 8 stiUivk rocnoACTKa aih h rkc K’kcbaitH mecththaeh npaKHTMYt rocnoACTRa «*• h RHAtpM rocnoACTRO aih h CTapH jfOTapH h EEA-kn. Ta«E rocnoACTRO aih ciuli am CgtTOAIg AIOHACTHP, HKOÎKE Ai AP'WKHT "O CTapS JOTapS WT ROAHHHIţE Si pEETJllYE no &AHiţa c-k iţHranYE a*PH 8 eHhiuhe h c-kc flHK8;a R-kcajf h c-kc R-kckAi jfOTap. Tem paAY h th, cgAdS h Rf ngprjpH wt Ripow rocnoACTRO iwh wt Piuuhhk, WT Rp-kME E3KE JfOKETY BHAYtH cYE KHHra rOCTOACTRl AtH, a RH A<* raEAK

1 şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi Staico sulger şi Preda mare postelnic. Ispravnic, Teodosie mare logofăt. Am scris eu, Crăciun, în scaunul Tîrgovişte, luna iulie 5 zile, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7106 <1598). ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 635. (m-rea Cozia, XII/1). Orig., perg. (25,5x43), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, ms, 209, f. 75 şi 2 15, f. 104, 712, f. 454v. —455 si Arh. St. Rimnicu Vilcea, ms. rom. 86, f. 447. EDIŢII. Trad. DIR, B, 330-331. Facs. Ibidem, 526. 1 Omis. 307 1598 (7106) iulie 12, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnii a toată Ţara Rumâ-nească, fecior marelui şi prebunului, răposatului Pătraşco voevod. Dat-au porunca domnealui Giurcăi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i 412 www.dacoromanica.ro fie lui ocină în Hăeşti, jumătate de moşiia den Hăeşti, partea moşu-său Nea-gului toată, oricîtă s-ar găsi aleasă peste totă, den cîmpu, den pădure şi den apă şi de peste totu hotarul, păntru că-i iaste direaptă şi bătrînă ocină denă moşi, den zilele răposatului domnă Basarab voevoda. Şi au avutu Giurca şi alte cărţi bătrîne de moşie dă la răposatulă Băsărab voevod, ce au arsu în casa popei Mihnei, în Padeşul de Jos. Şi au mărturisită Giurga cu mulţi boiari şi oameni buni înnaintea dumnealui cumă că i-au arsu cărţile cele vechi de aceste moşii mai sus-numite în Hăeşti. Şi au văzută dumnealui şi rămăşiţe dentr-acele cărţi vechi arsă de foc. Dreptu aceia, s-au milostivită dumnealui şi au făcută Giurcăi cartea dumnealui pre această jumătate de moşie den Hăeşti ce s-au numit mai sus, ca să-i fie moşie ohabnică feciorilor şi nepoţiilor şi strănepoţiilor. Şi iar au cumpărat Giurca de la Şerban den Şasa o vie în Hăeşti,drept aspri 150. Şi iar au cumpăra tu Giurca de la Radul şi de la Vladul şi de la Miloş den Padeşă o silişte de casă drept aspri 500. Şi iar au cumpăratu Giurca... 1 moşie în Hăeşti peste totă hotarul... 1 Şi iar au cumpărat Giurca de la Radul den Padeşă 1 loc în Hăeşti, drept aspri 50. Şi iar au cumpărat Bran de la Lupul... 1 al cincelea parte de moşie di peste totă hotarul, drept aspri 900 şi drept un bou. Şi iar au cumpărat Bran de la frate-său Nan partea lui de vie den dealul Racoţiilor drept aspri 50. Şi au vîndută aceşti vînzători ce sîntă numiţi mai sus aceste moşii ce scrie mai sus de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos şi den prejurul locului şi denaintea dumnealui. într-aceia, au dat şi dumnealui Giurcăi şi lu Bran ca să le fie lor moşie ohabnică, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor de cătră niminea neclătită, peste porunca dumnealui. Pentru acdia, iată că şi mărturii au 2panul Dumitru vel vornic şi jupînul Theodosie vel 2 şi jupînul Stoica vel vistiiar şi jupînul 2 egrea vel spătar şi jupînul Radul vel comis şi jupanul 2troe vel stolnic şi jupînul Şerban vel paharnic şi jupanul Preda vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Dumitru vel vornic. Şi au scris Matei mic logofăt în scaunul cetăţii Tîrgoviştei, în luna lui iulie în 12 zile, în cursura anilor de la Adam 7106 <1598). Arh. St. Buc., S.I., nr. 1636 (m-rea Tismana). Traducere. Copii ibidem, ms. 329, f. 240v.-241 şi 335, f. 55-56. EDIŢII. DIR, B, 331-332. 1 Loc alb. 2 Loc rupt. 308 1598 (7106) iulie 17, Tîrgovişte- f fflHAOCT'flO KOXtftt, îw AlHJpIHit KOf&OA* H l*OCI10AHHk KTiCOH 31MAI &l*rfJO-KjUŢHhckoio, chhk KfAHitaro h np^Aoaparo, noKOHHu IThTpauiKO eoiboa-J. ro- CH0ACTB4 MH cTlO I10EfiVkHYl6 POCIlOACTKd iHH CitSrg rOCIlOACTEd MH E’hiMMOK IlOCTfA- hhk h c-kc chhokhx hai, (jtHiţHHtt hm rocnoAE Eork a<*ct, bkojki a<* m8 ict ivmh- hS s CfilO &PA4PH, 4ilH AK| a nOCAl, K-RAd ICT EHA HA CKtTH TlWA®P, WHH (IAKH npYHA®UII, HahSa h fioHKA npiA PocnoACTsa mh h naKH xokit Ad mith$t acnpH. Tajki rocnoACTKA MH TAlAdJf H CSAHX no npdBASi C-RC KIiCHAIH 4RCTHTHMH npABHTlAH POCnOACTRA MH H AdA®)f POcnoACTEA MH 8 E-raam iioctiahhk Ad cs^aitiacteSit npiA pocnoACTKA MH KAKO ICT Add A^HR E-RA440K nOCTlAHHC H HA A^HR H HA COpwK HI MOrOJf HahSa H EoHKA Ad ndATHT dCnpH H CHlţt MApTSpHCAY H Tl)f A EoakpH npiA pocnoACTKA MH C-RC HHffHI HJf A8UJI KAKO HI MOPOJf Ad nrtATHT ACnpH HA A^HR HHKOPOJKI, H8 wctaiui Hahsa h Bohka wt sakosi wt npiA pocnoACTKA MH. Gepo paaYj AdA*X h pocnoACTKA mh caSps rocnoACTBA MH IH] flpHflSCTHT, DKOWf A4 HM KT U»l.HH8 8 KtiAHHA U»T A*A A 3a-Tfi (10A0EHH8, BApt fAHKA CI JţTIT HSBpAT WT fipfS B1CCM ŢOTApOM, UT HOA» H U»T 415 www.dacoromanica.ro UJ8M4 H WT K04,a H WT flOCSSA*. IlOHIJKI cYw WHHhS KHllJI plHlHŞ, WH4 ICT KHA 3 4 AtEA^HS 3dT«B. Td>Ki fCT npoA4A 3dT4 lOres iioaokhhS wt a«aa ir» 34 wmhh8. ă noTOA\8, KW, wh ict 8mpia h wct4a ict (AHh-k chh-k lOris, ha hmi Rmaya. T45KI Ea4AVa> wh fCT nP^A4A cY» WMHH8 dlaptUIOK, 34 4CnpH. H I14KH5KI A4 HAI ICT dlapiUIOK »AH4 4HHP4HKTI 110 HMI E4HrYQ> A'UlItplk EYh-HOK, IIOHIJKI ICT CY» 4^Hr4H^B &HUII PI4IH8, 1VH4 ICT KHA4 nOTTIHOMS flpAKHTIAlO rocnoACTaa mh x8iiah Gtpoi kiahkh ctoahhk. Taîki ict A4a h noMHAoyKAA ict no Hiros8 CAgrS khuii pmiH8, no Alaptui, hko A4 hm k8ait kt»ciiomhh4hYi r-k k^kh. tM» H WTIţH IM8> H npOA4A ICT fiA4AVA cft° WHHHS 4H4 ElaplUIOK H no-MHAoyKdA ICT npdKHTlAlO POCnOACTKO MH 4H GTpOI KIAHKH CTOAHHK CYlO 4HH-p4hk8 no YHapiuioK, whh wa hh^homS -fe h ciic shahYi Ktci/H MirYauioM WT KpTkCTH M, WT POp H WT AOA H WT nplA POCIIOACTK4 MH. Giro paaY, A4AoX h rocnoACTKd aih /HapiUKOK, hko> A4 hm ict whhh8 h R-fc 8jf4K IMS H CHHOKOM HM H KH8KOM8 H npfcKHglHTOM# H Hl 8 KOPOJKI HIIIOT’KK-HOKIHO, n0pH3At0 POCnOACTKO MH. cbiaitiaYi nocT4KAtiA\ rocnoACTso aih: k&mh A,Smhtp8 K(/Ui* KH AKOpHHK H >K«n4H @8Aoc^* KIAHKH AOrO$IT H >K8ll4H GTOHK4 KIAHKH AOPO^IT* H jkSiuh Hirpi kiahkh cnaTap h Paaya kia komhc h Gtpoi kia ctoahhk h IIIipsaH KIAHKH niXaPHHK H %8n4H np!A4 KIAHKH nOCT-feAHHK. H HCnpdKHHK, 08AOCYI kiahkh AOPOjJilT. H as, Gt4h aopoiJkt, Hcnncax kt». h4ctoa k’k ahkhh rpaA Tp'U’oshiih Mfcct-iţa ioaYi ica akhh h wt cksa4hYi MHpa TiKSiyaro a1jtom8 wt Aa4M4 A® «HH-b, kt, AbT xSpS. ţ îw AIhX4Ha KWiKWAa, mhaoctYio bojkYio rocnoAHHk. ţ Din mila Ini Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mareş din Călina şi cu fiii lui, cîţi (Dumnezeu)1 îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Călina din partea lui Zata jumătate, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni. Pentru că această ocină mai sus-zisă a fost de moştenire a lui Zata. Deci a vîndut Zata lui Iuga jumătate din partea lui de ocină. Iar apoi, Iuga, el a murit şi a rămas un fiu al lui Iuga, anume Vladul. Deci Vladul, el a vîndut această ocină lui Mareş pentru <2 000) aspri. Şi iar să-i fie lui Mareş o ţigancă, anume Banghia, fiica lui Vianu, pentru că această ţigancă mai sus-zisă, ea a fost a cinstitului dregător al domniei mele jupan Stroe mare stolnic. Deci a dat şi a miluit pe sluga lui mai sus-zisă, pe Mareş, ca să-i fie pomenire în veci, lui şi părinţilor lui. Şi a vîndut Vladul această ocină mai sus-zisă lui Mareş şi a miluit dregătorul domniei mele jupan Stroe mare stolnic cu această ţigancă pe Mareş, ei de a lor (bunăvoie) şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Mareş, ca să-i fie ocină şi de ohabă., lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. (Iată dar şi) martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Thudosie mare logofăt şi jupan Stoica mare logofăt 2 şi jupan Negre 416 www.dacoromanica.ro mare spătar şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Thudosie mare logofăt. Şi eu, Stan logofăt, am scris în minunata cetate de scaun Tîrgovişte, luna iulie 21 zile şi de la zidirea lumii cursul anilor, de la Adam pînă acum, în anul 7106 <1598>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 637. (Ep. Rîmnic, LXVII/15). Orig., hîrtie (30x21), rupt. pecete timbrată căzută. Cu o traducere din sec. XIX altă traducere, ibidem. ms., 707, f. 28v.— 29, după care s-au făcut unele completări. EDIŢII. Trad. DIR, B, 332. Facs. Ibidem, 527. 1 Omis. 2 în loc de vistier. 310 1598 (7106) iulie 28, Tîrgovişte. f Eli HA\t WTM H CHHJ H CKtTOrO J*HITk. Eu, Andreiu călugărul, carile amu fostu banu, scris-amu zapisul meu ca să fii de mare credinţă la mîna jupînului Pătru Oncescu şi feciorilor lui, Oncei şi lu Stance, cumu să se ştie că le-mu vîndutu satul Cîrtojanii ot sud Vlaş dereptu 34 000 aspri gata, care satu m-au fostu miluitu Mihaiu voevod. Şi amu vîndutu eu de a me bunăvoia, fără dă nici o nevoe, ca să le fie lor satul stătătoru şi de moşii şi ohabnicu, lui şi feciorilor lui cum au fost şi mai denainte vreme alu lor. Şi la tocmela nostră fost-au şi boiare mărturie, anume: Stan logofătul Mereş ot Cătun şi Oprea postelnicu ot Prejvă i Drăghiciu star ot Gratie şi Baico logofăt ot Buteşti i Costandinu diiacon ot Rotă. Şi acestă tocmelă făcutu-se-u în cetate în Tîrgovişti. Şi pentru mai mare credenţă, pusu-mi-mu şi pecete. IlHC A\tCfU,4 tOAÎf KH AhHH, K AtT xSpS1. Stan logofătu Mereşu Andrii banul Oprea postelnic Drăghici Costandin diiacon 2 Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 638 (m-rea Stavropoleos, V/28). Orig., hîrtie (29x20,5), cinci peceti aplicate. EDIŢII. Facs. Sacerdoţeanu, Facsimile, pl. 10. 1 Scris în luna iulie 28 zile, în anul 7106. 2 Semnăturile sînt autografe. 311 1598 (7106) august 21. Izvodul zapisului Udrii, ci au fost marele armaş, scos după sîrbie pre rumânie. j- Scris-am eu, jupan Udrea vel armaş, aceasta a mea carte sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri den Dealul Tîrgoviştii, ci să chiamă sfînta Panaghia, 417 www.dacoromanica.ro unde iaste hramul uspenia preasveateai Bogorodiţe, ca să-i fie satul Cîmpănii, pentru că însum eu l-am dat sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri acestu sat, ce scrie mai sus, fiind den osteneala mea, cînd am fost armaş mare, pentru sufletul mieu şi pentru sufletul părinţilor miei şi rudeniilor mele, ca să ne fie vecinică pomenire, iar sfintei mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană. Şi iar am mai dat sfintei mănăstiri satul Mirceştii i Racoviţa toată, •cu tot hotarul*. Şi iar am dat sfintei mănăstiri satul Ghizdaveţii toţi cu tot hotarul şi în Luciiani partea lui Bogdan toată, den uscat şi den apă şi den pădure şi de pretutindenea. Şi iar am mai dat sfintei mănăstiri satul Belciugovul partea mea toată . Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 640 (m-rea Nucet, X/5). Traducere. Cu o copie. Altă traducere, ibidem, XX/6 (B). EDIŢII. Grecianu, Genealogiile, I, 263—264; idem, Sitpl. 271—272; DIR, B, 333-334. 1 întreg aliniatul după traducerea B. * Pasajul: „Şi iar... Cîrsticea cu tot hotarul", om. B. 3 în B.: Berculeşti. * Pasajul: „şi Racoviţa toată cu tot hotarul" om. B. * în B.: Cîinenii. * în B.: Preciculeştii. 7 „Muşa" om. B. 418 www.dacoromanica.ro 312 1598 (7106) august 29. Vă imă oţa i şina i svetago duha, amin. Scris-am noi, jupîneasa Stana şi David postelnicul aceasta a nostră carte sfintei mănăstiri ce să chiiamă Gura Motrului, ca să-i fie satul Scaeştii tot cu tot hotarul, vericît va fi, din cîmp şi din apă şi din pădure, vericît să va alege. Pentru că au fost miluit boiarii pre sfînta mănăstire ce iaste mai sus-scrisă cu satul, cu Buiceştii. Iar satul Buiceştii, el au pustiit şi s-au spart de n-au rămas nimic în Buiceşti, ci au rămas siliştea pustie. De am văzut noi că n-are mănăstirea nici un venit dintr-acea silişte, ci stă pustie, ci am chemat igumenul, anume Agapie şi cu alţi călugăraşi, cîţi au fost aciia, anume Istratie şi popa Onofrie şi popa Ştefan de i-am întrebat: au vr-un venit sau vr-un. folos dintr-aceea silişte sau nu? Deci ei au zis că n-au nici un folos. Deci i-am dat la sfînta mănăstire satul Scaeştii, că iaste sat cu rumâni, iar siliştea ce să chiamă Buiceştii, ia o am vîndut Predii clucer, pentru datoriia Danciului vornicul şi a Radului postelnicul, de am plătit datoriia. Şi am vîndut noi de a nostră bunăvoe, însă nu pentru altceva, ci pentru datoriia ce au făcut boiarii. Deci să fie satul Scaeştii, ce e mai sus-scris, sfintei mănăstiri moşie şi ctitorilor pomană în veci, iar siliştea ce să cheamă Buiceştii să fie moşie Predii clucer. Iar cela ce va vrea să facă alte tocmele de acum înainte, veri boiari. veri călugări pre urma noastră, să fie proclet şi anatima, amin. Pis m^seţa avgust 29, leat 7106 <1598). Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 124 şi nr. 250, f. 72. Traducere. Altă traducere la Bibi. Acad. CMLXVII/87. EDIŢII. Grecianu, Genealogiile, II, 313; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII. 39-40; DIR, B, 334-335. 313 1598 (7107) septembrie 1, Tîrgovişte. t /HhaoctY» eojkYkj, Îw AIhxvha boeboaa h rocnoAHHk s-hcoH 3Emae â'rrpo-EAAXYHCKOK, CHHk BEAHKArO H nptAOEpdrO, IIOKOHHH IPkTpAlllKO BOEBOAA. AdK<1T roc~ iioactba mh cYio noKEivbHYt rocnoACTR4 mh noMTf hhomS iipabhtea rocnoACTRA mh KgnAH QewaocYe reahkYio aopo$et h c-kc chhobhx’ hm, (ahiihxe hm rocnoAk Eor-k A4CT, HKOÎKE MS fCT CEAO Gil*kTHWpd B*kC, CkC BTiCOM ^OTJpOM H CkC IIAAHE- HHHM, nOHEJKE ECT nOKSIIHAH l)p4KHTEil POCIIOACTRO A’.H JKSnAH @tWAOCY( BEA AOPO$ET C-kH C(AO 3A xE*1 2. H C8t EHAH KHI3H H npOAM^UH CM C4A H CH WT HHJŢ" H( HM A®EpO BOA». H (AHIţH AtOAÎE, KOAHIţH ICT CtAHTE no HA AP83H CEAOBE H HMAT W1HH8 s CEAO ©A4THWp4, R*kC4 C»T (If 0A4AH A*AOBH 34 WMHH8 WT H4llpEA KTiCOM mepeeuiom wt pop h wt wt npcA pociioactka mh. H n4XH kt noKgfHM npjBHTEA rocnoACTRo MH 5K8I14H G(WAOCY( reahkYh aw-rW$ET C(AO 4>0AdfjYH KTiC, CkC R*kCOM ŢOTjpOM H CkC l)A4H(HHM WT B"kCH MfrffUIH WT C(AO 34 xST1 4CnpH POTOEH. H C$T SHAH KHE3H H npOAAAOW* CM C4A1H CH WT HHJfHOAt AOBpO BOA». TaîKE H ANAT* KOAHIţH CfcAHT no H4 AP^3H CEAOBE H CgT HM4AH WMHHS 8 CEAO 9 OAflflH, BTiCH CgT llpOAAAH HfTOBE A*AOPH 34 WMHHE, WT H4np(A K’kCOM MErEilllOM WT WKp’kCTk MtCTO, WT POP H WT A CA H WT lIpEA rOCIlOACTBO MH. 419 www.dacoromanica.ro H ndKH ict noKgriHA npdKHTM rocnoACTKO a\h kSiiah ©ewaocYe beahkYh aw-rw|lT CEAO IIon(t|lYH WT ©TTiC-hS B’kC ChC KTkCOAt pTAfJOM H CTvC IlAAHEHHM WT B'KCH MErEEUJOM WT CEAO 3A xĂj1 dCflpH rOTOBH. H C$T BHAH KHE3H H (ljJOAAAOW* «A CdMH CH WT HHJfHO HM A°K(JO BOA». Ta?KE H AIOAYE KOAHlţH JfOKfT C^AHT (10 Hi ,Apg3H CEAOBE H C$T HAUAH WHHH8 8 CEAO IIonfl|lH, RliCH (ljJOAAAOWf CA HErOBHJC A,trtOK( 3A WHHHE WT HdnpfA KTkCOM AIErEEUJOiH, WT l*0(J H WT A«A H WT (ljJEA rocnoACTBO mh. Gfro pdAH, A*A*X h rocnoACTBA AtH iiohtehhoaiS iipashtea rocnoACTBO mh EH» ECT KHUiE p^X, JKgllAH ©EWAOCYE BEA AWI*W$ET, ChH CEAOBE EÎKE CgT BHUJE (1H-CAHH B'kCH, I3K0JKE A<* KSAET HAI B*K WHHHg H A^AHHS H KTk WJfAR# HHA1 H CHHOEOA» El*0 H EKHgKOM H np^KH^HETOAl H WT HHKOrOKE H)f HEnOKOAfcBHJfAlO, 110 wpHSAlO l*OC-J10ACTK4 MH. Geme h ck^a^teae nocTABAtET rocnoACTBA a\h: heSiiah JîAfJfc beahkYh bah KpA- «EBCKH H JKBfldH A&HHTpg BEA AKOpHHK H >K8(1AH ©EWAOCYE BEA AWrW$ET H JKSflAH Otohka bea KHCTlfrap h HErpE bea ciiatap h Paa^a bea komhc h Gtpoh bea ctoahhk ii IUepBAH BEA flEJfApHHK H >K8(1AH IIpEAA BEA (10CTEAHHK. HcflpABHHK, HE8I1AH /t,gAIHTP8 BEA A^CPHHK. ^ IIhca Îbah AoroiJiET B'h hactoahh rpAAV Tp’ktobhiiie, AvfccEiţA cEnTEAtspYc X a**“ JTh, TEK&liHM AtTOAi WT (IAAMA A<*** A« CEAfc, *SPS A’feTH. f Kw tflHJfAHA KWEKWAA, AiYAOCTYlO BOKYiO rOCflOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Theodosie mare logofăt şi cu fiii lui, cîţi domnul Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Slătioara tot, cu tot hotarul şi cu munţii, pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele jupan Theodosie mare logofăt acest sat pentru 5 500 1 2. Şi au fost cnezi şi s-au vîndut ei înşişi de a lor bunăvoie. Şi care oameni, cîţi au stat prin alte sate şi au ocină în satul Slătioara, toţi şi-au vîndut părţile de ocină dinaintea tuturor megiaşilor din sus şi din şi dinaintea domniei mele. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele jupan Theodosie mare logofăt satul Foleştii tot, cu tot hotarul şi cu munţii, de la toţi megiaşii din sat, pentru 6 300 1 aspri gata. Şi au fost cnezi şi s-au vîndut ei înşişi de a lor bunăvoie. Deci şi oamenii, cîţi au stat prin alte sate şi au avut ocină în satul Foleşti, toţi şi-au vîndut părţile lor de ocină dinaintea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele jupan Theodosie mare logofăt tot satul Popeştii de la Otăsău, cu tot hotarul şi cu munţii de la toţi megiaşii din sat pentru 4 500 * aspri gata. Şi au fost cnezi şi s-au vîndut ei înşişi de a lor bunăvoie. Deci şi oamenii cîţi vor fi stat prin alte sate şi au avut ocină în satul Popeşti, toţi şi-au vîndut părţile lor de ocină dinaintea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, care este mai sus-zis, jupan Theodosie mare logofăt, aceste sate, care sînt toate mai sus-scrise, ca să-i fie lui de ocină şi dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 420 www.dacoromanica.ro Iată şi martori pune domnia mea: jupan Udrea mare ban al Craiovei şi jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi Negre mare spătar şi Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Dumitru mare vornic. A scris Ivan logofătul în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 1 zi, ani curgători de la Adam pînă acum, 7107 <1598> ani. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XC/20. Orig., hîrtie (30,5x20,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 335-336. Facs. Ibidem, 528. 1 Cifre scrise ulterior, cu altă cerneală. 2 Omis. 314 1598 (7107) septembrie 6, Tîrgovişte. t fit XpHCTd fiord, KddrOS'bpHTH H GAdrOMkCTHKYH H XjHCTOAIOEHRYH H CdMO-APtJKdSHÎH Iw dlHXdH/l KOEKOAd, CHHK KlAHKdrO H nOKOHHdrO Iw IlfTpdUIKO ROlKOAA, EOHCYCIO MHAOCtYCIO H EOKYCAl AAPORAhYCA\, WKrtdAdfUlOMH H rOCnOACTRSllJlOMH RtCOH 3CMAI0 OvrrpporddXYHCKOf, «JIIJKI H SdnAdHEHCKklM CrpdHHdM, flMAdllrt H ’ApOM. X®TAP AA CI 3HAIT î WT ©AT, AAKE A® fildHKd fHtrSpA H WT ropHH X®T‘*Pi A®P« 8 ©AT H AA>KI A® flltrSpd rA8>KA»E8 H AOPH A» £H38hYH H WT EH38hYh, AAÎKI fipOA GAkB’tSHHM. IIohdki kSiihx rocnoACTKO MH WT HdA MErYiaUlYH WT ClAO no HM( A,AESa H dldH’fe H dfHXAHA H ©HH’k H Ko-CT'fe H niEpEdH H AdSdp H /\8MHTp8 H ĂpMrHH H PdAV'A H fiOHHt H fidkCdH H 3>A0pt H Pja8a H *lodKTi H PdISA H CtOI3H 3d xî dCnpH. H ndK aa ect rocnoACTRS a\h GAtRtHYH RkcHX h ctc RtcoM x®tap»a\. H X®* Tdp A A CC SHdCT: WT rop, WT ©AT, A'^E A® nO^T.. ..2 ErAEK H WT UJHPOT, WT XOTdpSA KdASrepOM, A®PH A® X®tAP8a roCTd8kU,8AOK. IIohOKI KSnHX rocnoACTKO MH WT HdA AHH H 3>Ylpd H AIhk8a H fioHHd H ©TdH H iWdHt H HORdK H PJAV'A H 2Tt H ©TOHKd H flldH’fc H dSnd H T»A®P8 H HdHHM H KdAOTt H....2 8a H /k,pdrOMHp H GTtHHCAdK H ©TdHHIOA H T8,l,op8 3d. . . . 3. H ndK AA ect rocnoACTKO^ MH CCAO roCTdîtUSA EtC H CtC RkCOX X®TAP WT rop WT ©AT, a® KJMEHHlţd, EJKC X®TAPHCAfT CM CtC G/VkRtHIH H ndK A® KA-MCH, 8 rAdR8 nOAlO HKI X®TApHCdlT CM CkC G/VkBfcHl'HH H CtC /^CSCCCA H A®AHH X®TAP> WT KOAd ©AT, A® KdAtlHHHd HKI X®TAPHCdlT CM CkC fikEHHIOA H A® KdMEH WT rAd-Kd nOAlO OKI X®TApHCdfT CkC $pkCHHCT8A. IIoHIKI KSnHŢ rOMIOACTBO A\H WT HdA /^8Md H PdA^A H P8CHH H dSflllJlA H fidAMA H GtJHHIOA H fiorAt H fiOHKO H fioH-KO H HtrSA H fiAdAVA H T»A®p8 3d x9 dcnpw. H ndK a a ect rocnoACTKd mh ccao Emshhioa Ktc h ctc kkcom x®TApoMk: ropHfH X®TAP» WT ©AT, A®P« 8 /Hkr8;d GnHHETSAOR H A®AHYH X®tAP, niK WT ©AT, 421 www.dacoromanica.ro A«PH 8 KAAAEHHIţA OKI X0TaPHCafT CA CKC ^ PKCHHItSa. IIOHOKI K8(lH)f POCnOACTEO AAH WT TpOS-k H WT TATOAAHpK H GtAH H ThpSa H KopHt H TATOAAHp H E8HV4^I GtAHKO H GtAHHIOA H TpOUI H GtAKAP H EoHH'k H fiii4AV'' H Gt4E*P8 34 xM 4cnpu. H I14K A4 ICT r«Cn«ACTK8 AAH GkKPHUIOAPA KKC4Jf H CKC EKCOAA £OT4p«M: POp-HY XOT4P, WT ©AT, A® K4AAIH WT AP#AA H WT AP#AA, A® d^SPA GI1HHIT0B H A®A-nYH XOT4P, WT ©AT, A®P» K4AAIH WT AP&» H WT AP®YM> A®P« A® 2KhtY|ZH. IIOHOKI K#nHjf rocnoACTKo aih wt IIjjhka h Paaya h E4A"k h Gtohh h EoHH'k h non YMa-tiw h non Tph$8a h non fiAA’b h A,oepi h fiAA’b 3‘* xîT 4cnpn. H naK aa kt rocn®ACTKO aih PSchhhjjYh ekchx h ckc ekcoaa x®t4P®aa: r®P“ hYH XOT4P, WT G»X ©AT, A»PH 8 AMA ©AT OKI JfOT4PHC4fT CA CKC Gt8AHHHAI H A®AHH JfOT4p, WT G8X ©AT, A® Jf®T4pjJA KpClllOK8A8H. HoHIÎKI K8nH)f TOCnOACTK® AAH WT A®KPf H Gt®HK4 H HtKUljA H ApAPOAAHPK H KonHTAH H Ai^BHAA 34 x3x3 4CnpH. H n4K AA ICT T0Cn0ACTK8 AAH CHAHI}H KpKMEI{JHAA A,4Hm0A0K EKC'kjf H CiC EKCOAA jfOT. pOAA: WT X®T P8A HIaYhHH/H, a» Jf»T4p8A PSCHHIlJjHiH H WT X®™P P8CHHB|IH 4AH X®TAP AA CI 3H4IT • WT C8X ©AT, A®P« A® d5kP8p4 HoEdHHAA H A®AhTh X®TAP> H4K A® fflir8p4 HoEAHHAI. IIOHOKI KtlIHX POCnOACTIO AAH WT Ea4A8a H Ap4H4 H Ea,AVmHP H A*MHTp8 H B8AA H fllSllTA H A,- HMIOA H A,pKP4H H ILţKEAI H ©AHM4 H Gtohka h A8nuit h T8pc4N h ESnihai, h Eo^hma h Gtahhioa h Eaaaya h A.®EPf H To4Aip H lHdH"b H IwH AYiAKOH H iIShXAHA H fllHKAt H rAKHiK H X pKEOpt H OAHM-fc H $A0K0I1I4H 34 xS" 4CnpH. H n4K noKSnH pocnoACTEO aah Th^a ekcax h ckc ekcoaa x®™p: aah pophTh X®T4P, WT rpKAA YlAlOWE, AA*I X®TAP»A BhUIHHIK H A®AHTh X®TAP» "4K WT TpKAA AaIOWE H a® X®t4P8a Ehuihnib, WT H4A l 8n4 H ^pAP®AIHp H T8HM4 H P4A®CA4K h AJatiio h Hihka h A.Pai’Sa h Eaaa®ehh h Eks8a h Aospi h 4 ham* h I|L$8a h Pa- A8a h rnpt h GhaatYwh h rocTt h 4kt»a h fiAAOTTi h EpkctYhha h Gtkh*-p8io h GtpohmkkSa h IIktpS h GhaatYwh h Bo^nt h Tpkeika h dlApiui h GTOHKt h Gtoc.h h Gtah h Gtohma h rHNMA h Îeah h Htpoi h B8aa h Paa#a h Eaaa h ©npt H A,Pi|TAH H H4P0H H P4A8A H fflAHt H HlPOB H GtOB H H^HKA H |Hh- k8a h Gtohmm h /^SA-fc h Pah h AIatIio h BgHip h Paa8a h XiH H ©T®ra h Gt-h h Hlroio h $pknk8a 34 xĂ^î Acnpu. H n4K noK8nn pocnoACTEO aih Hskhma Yh4 bkchx h ckc rkc x®ta.J; it®phh X®T4p, WT IIYlTpOiCA A® X®TAP fi AUIOKIK H A®AHH X®TAP> WT IlYlTpCCA, A®P« X®T4p /^AUIIEI, WT fionHi: H ToAAIP H GtKH^POV» H P4A8A H ITpOAAH6 H yiOpAAIH h PaaSahnk h IIp®Af H...2 H Aanmioa h Gtah h AţnoyA h Bakahcaab h Gtohka H /^PAPO^A H I}Il<$>8A H KoCtÎî H fi#Ki H IlKTpS H ^pAPOAAH H fi,pir H IIIpKEAH H /^PAPOAIHP H /^,P*P4H H GtAH H Ea^A^K* H HkPOI H Gt. H H IiKTp8 H EoHH'k H ^,4H H A.AA* H IQ8UI4 H Tat8a H fi,HMi H GtAHK^A H P4A8A H GtPI....2 H jfsAH H ToAAA H I|l8K4 H IţHPAH H EaKaYk* H IIKTP8 H THHfc H AtWTTi H PoAAOA* H HtniHI H BAAt H flPAHKA H.. . 28a H BaîKA H A»pisr8AHH H Gt HFHHOg H puiy H mojoiy H VWhHFV H V8VFJ H FWHV H HBjJia'dfl H (1100; H dHWOJ.Fl H Hrtlj H FtlOg H doV8 t h dHwodaoV h MdHauy h ^Vag h vo»hHPxo h v8Vpvg h ohxjh h mojojy H VhsfV H V8U8W H t>KFg xtn ‘ajHJiVSJ-O HJ.hvoV »8dPXoJ( oV H artiHHjVSx*) v8d -FJ.0^ xm ‘aodHHi 8 H dovHmojy PdSJaţy 8 HdoV H axoadg 3’o Fda^Hf ** ‘JwV 8 :dFJ.oJ{ H îdpxojf saa 3a3 H fhaV^xq PXHVjg ov» hw oaxsVousoj hushou *fu h ’HdUdF H* FS g ’" ’ HHJ3KJ3 dHWOJ^H H HH0J.Q H XPm8jy h vfiJFdV H dHW0JFdV H Hpvag h hfsioJj h imiMoy h hpxş h v8Vivg h voihHrxQ H SFV30VFJ H dHWHVvn H oioJHH’fJ.Q H FHFdx J-* “hiv8aay 8 hjwfh oV sjmHg Fd8JaW j! h ajmHg Pd8Ja]/y oV H aiVHaxvj fsfvj 8 HdoV H hpuog 8 HdoV H aOJ.FVq F8FVJ Xrtt FdSJ^ OV H 30V*aHHd03 PdSJajy OV H ajHHIIlHţJ X8U XM : V8d -FJ.Oj[ H îdFXOjf 3^3 3^3 H PHJV8J.9 ™VOV W» W 05U.3V0U30J HU8M0U 5.FU H •HdU3F Ux FS -" ’ * HHI5K13 PJIHOXŞ H 0«2J.Xaadvg » V8.1UFJR H OIÎ|UOdj H JPdV H HFJ.9 H 3J.dJ.Hty H 3JHHPJ.9 H 0W0X H JHHJadV H HFJ.Q H l»H0XO H HHv*JldV H 31HPT h asFdawaV H 3|.VFg h B8g h fhhox*) VrH x h vgY J O vo)hHHj H V8XH1 UOU H TdoV81 H J-PHdîI» H Y,drH,MHHFj^dV h jVpÎh aFV3HHa% a.dxH«p H adoV8T h vfjVpvg H pang H vHFJfHjy h HFJadV H ţVpg H ţ) H OaVlVlH H JFdV H FHH0X9 H lUîdFjy H OHXJJJ H VHFjfHjy H 3J.X38H V iss?. »—v - iadU3F C -FS e’ -HHîSKIO VSXFdg H V8W0H9 H UU H *x,„ » HPJ'dV „ H « „ .^8 H -O H :- H miH'JHh H VBH8V H «XK9 H v9Vrj « PXMBi® « t H H HEI0X9 H o*HFg H v8aH^H H *due> H v8Vr 3 ® f,?hVfvm xji oV ‘ajhmog pvadj x* ‘dPXoX hhvoV h aov8VFj Fd8jajy oV a 8j ftihhvfvH xm XIFHSIO PVdPXO* HVF ;J[H3aa HJH3JhHaaVU 0V|3 HW 0SX3V0U30J HU8H0U 3FU H A«pH 8 KdMfH WT KE 3>pECHHfT, WT Hd GTdBMp H Eoyia H TdT$A CfJKfHH...3 Sd xSxY dCfipH. H ndK aa fCT pocnoACTso mh cm» Aoahh ^p^chnit h cec kecom jfcTdpoM, dAH WT P*T»HAd AC ^ fllEP$pd 3<>KdHHM H WT âlEPgpd 3oSdHHM WT KE <î>PiCHHfT. 3dHHKf KSflHJf POCnOACTBO MH WT HfpHdT H pdTt H WT T$JKHf H flHAPHC COKf-hh ...3 <3d> x~ă dcnpn. H ndK Kynny pocnoACTKO mh cm» Tophh pkchhit h cec kecom xotapom: h JfOTdp: AC fllEPSpd &PCOK, AC XOTEpdCKd, WT EddA$A H K)rd dHMCfH fioHHtK H wt kiidA H K)rd dHdicfH «tdpAVdKTiK ctJKfHH...3 sd xg dcnpH. H ndK noKoynH pocnoACTKO mh cm» fidEA'ldd cec bec jfcTdp, aah WT fllErgpd £pcoK ac fllEPSpA [Pd],A,dAfK H ac 3>A0K0WHHd h AcpH g Tphha TpdMfB H wt rpHHAgA TpdMfB, ac 8 fllEPgpd IIhck8aok h ac fllEpSpd Ehukb h ac dlErSpd ^PCCB, WT fldK$A H WT fioHHt H 3odpd H HtPOMHp H fllHpnd H PdAf H *IfpHdT H (x)npt h Eehhah h fi^A^HHt h fldBSd h KcHAdH cf>KfHH...3 sd xpxYc dcnpH. H ndK K$nH POCnOACTKO MH ,Â,fKfCfA8A BEC, ddH yOTdp: WT KdMfH WT HdA GddAHHIţ# H AC fipETOnS H AC fiAAt iOsfs, h WT fiddt H>B(B AC GnhHSgpMTOdpf WT KE KoMdHKd, WT &PCt H fioHKO H GtOQH V fiddia H EaEAYaM H APdr H 2Kh-tYHH H GTdKMp H KCEHAdH H HtP H HfK$Ad H MHKoyA H GTlHHMHP h flloui H EcKd H HfKd CfJKfHH ...3 Sd xfT dcnpH. H ndK noKSnn pocnoACTKO mh PtAA RECdy, dAH yoTdp: wt ke ^,(b(C(a, ac âlErgpd ţltMfHfH H AC fllEPSpd &PCOB H WT ke EaeaYak, AC fllErgpd H WT KE GAdAHHtţS, AC KdMfHH H WT KE KoMdHKd AC n»T WT MfPIO nOAOBf, WT EdAd H $Aopt h âlHHt h tfdopt h Htn H 6ngpf h Apapomhp h Toprd cf>KfHH...3 sd x”n dcnpn. H ndK Koynny pocnoACTKO mh KoMdHKd KECdX, dAH xcTdp: wt fifAHKd ASep8p*, WT KE GtO(H(I4IH H AC KdAMH IlfKHfK WT K\ (xlCAdHH H 8 IUHPOT, WT EttalOM, WT K» 4,(Bic(A> ACPH g fidAt KoMdHMHIţfB, WT KoHHt H ÂP*rHM H WT Tg^Hf H AP‘lr^ H XPkrK( CEM ncCASJKHA POCnOACTBO MH H WT KOMdTH TOC-nOACTR# MH WT AAJKA^ ClAdM H cl^HrdHH, HJKI KSnHyCM POCnOACTEO MH, TOrAdJKt KEAd CEM EHA POCnOACTBO MH EOA*bpHH. H AdAH C$T CTdpH KHHPH HM H KE p»K» rocnoACTBd mh. H d nOTOM, XCTdpHCdXCM KHUlf piMCHC CfAd POCnOACTEd A\H CEC XCTdpHHK H CEC KY EOA'kpH WT SfMAf...3 Tim pdAÎ, Ai fCT rocnoACTEd mh h chhh rocnoACTEd mh h eh8hh h nptKHg- «JIAV POCnOACTEd MH KHUlf pfMfHf CfAd, f>Kf CEM K^nHA POCnOACTBO AUI, BE W^dEg HfnOKOAtEHMO, KE K*bKH B'tKWM, dMHH. 6l(lfH Ttdo fro, d ke hho Kt 41 a^uja fro H A A >ct npoKAfT sd THY WTEUH f>Kf c8t KE HHKfH H A A HMdT HECTYf CEC K>AA H CEC EpYld H CE HHH 424 www.dacoromanica.ro HfBtpHi'H T»A*Ht hske BkSAnHWE Hd^ KpkK rocnoAJ Bord H cndcd Hdiuiro IycSCd XpHCTJ H pEKAiT : „KK3MH, KS3A\H H pdCnfHH Ero“, KpkK El»0 HdA HHJţ H HdA l*tA‘>Jf HJţ ICT H B8A>T Kk BtKH, dMHHh. ©E5KE H CKEAHTEaYE (lOCTAKAEJf TOCnOACTBO 2 tea şi Stoica şi Manea şi Lupa şi Tudoru şi Nancea şi Calotă şi... 2uL şi Dragomir şi Stănislav şi Stanciul şi Tudor, pentru ...3. Şi iar să fie domniei mele satul Gostavăţul tot şi cu tot hotarul: din sus, din Olt, pînă în piatra care se hotărniceşte cu Slăvenii şi iar pînă în piatră, în capul cîmpului care se hotărniceşte cu Slăvenii şi cu Deveselul şi hotarul de jos, din apa Oltului, pînă la piatra care se hotărniceşte cu Băbiciul şi pînă în piatra din capul cîmpului care se hotărniceşte cu Frăsinetul. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Duma şi Radul şi Rusin şi Lupşel şi Badiul şi Stanciul şi Bogdea şi Voico şi Voico şi Neagul şi Vladul şi Tudoru pentru 70 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele satul Băbiciul tot şi cu tot hotarul: hotarul de sus, din Olt, pînă în Măgura Spinetului şi hotarul de jos, iar din Olt, pînă în piatra care se hotărniceşte cu Frăsinetul. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Grozea şi de la Tatomir şi Stan şi Tigul şi Cornea şi Tatomir şi 425 www.dacoromanica.ro Buncea şi Staico şi Stanciul şi Troş şi Stavăr şi Voinea şi Vladul şi Stavăru pentru 90 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele Scărişoara toată şi cu tot hotarul: hotarul de sus, din Olt, pînă la piatra din drum şi din drum, pînă în Măgura Spinetului şi hotarul de jos, din Olt, pînă la piatra din drum şi din drum pînă la Jitian. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Puica şi Radul şi Badea şi Stoian şi Voinea şi popa Mateiu şi popa Triful şi popa Badea şi Dobre şi Badea pentru 80 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele Rusineştii toţi şi cu tot hotarul: hotarul de sus, din Oltul Sec, pînă în malul Oltului, care se hotărniceşte cu Studinile şi hotarul de jos, din Oltul Sec, pînă în hotarul Cruşovului. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Dobre şi Stoica şi Neacşul şi Dragomir şi Copitan şi David pentru 67 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele siliştea Crăceştilor lui Danciul toată şi cu tot hotarul: din hotarul Celianilor, pînă în hotarul Rusineştilor şi din hotarul Rusineştilor, pînă în hotarul Cruşovenilor. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Micul şi Goia şi Stepan şi Buncea şi Bunca şi Dragulin şi Băcilă şi Goian şi diaconul Mihail şi Costea pentru 15 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele satul Celianii toţi şi cu tot hotarul, însă hotarul să se ştie: din Oltul Sec, pînă în Măgura Ciobanilor şi hotarul de jos, iar pînă în Măgura Ciobanilor. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Vladul şi Hrana şi Vlădimir şi Dumitru şi Buda şi Muşa şi Danciul şi Drăgan şi Şărban şi Oancea şi Stoica şi Lupşe şi Tursan şi Buncilă şi Buncea şi Stanciul şi Vladul şi Dobre şi Toader şi Manea şi Ion diaconul şi Mihail şi Miclea şi Gancea şi Hrăborea şi Oancea şi Flocoşan pentru 70 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Tiha toată şi cu tot hotarul: însă hotarul de sus, din Gîrla lui Laiu, pînă în hotarul Vişinei şi hotarul de jos, iar din Gîrla lui Laiu şi pînă în hotarul Vişinei, de la Lupa şi Dragomir şi Guncea şi Radoslav şi Mateiu şi Neică şi Dragul şi Baldovin şi Bîzul şi Dobre şiFilcea şi Şteful şi Radul şi Ghirea şi Simtion şi Gostea şi Fătul şi Balotă şi Cîrstiana şi Stănăguiu şi Stroicicul şi Pătru şi Simtion şi Bunea şi Tîrbeca şi Mareş şi Stoicea şi Stoian şi Stan şi Stoicea şi Ghincea şi Ivan şi Neagoe şi Buda şi Radul şi Vlad şi Oprea şi Drăgan şi Naron şi Radul şi Manea şi Negoia şi Stoia şi Puică şi Micul şi Stoicea şi Dulea şi Raia şi Mateiu şi Buner şi Radul şi Dan şi Stoia şi Stan şi Negoiu şi Frîncul pentru 35 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Izbicenii4 toţi şi cu tot hotarul: hotarul de sus, din Pietroasa, pînă în hotarul Daşovei şi hotarul de jos, iar din Pietroasa, pînă în hotarul Daşovei, de la Voinea şi Toader şi Stănăguiu şi Radul şi Prodan 5 şi Giurmen şi Rădulin şi Prode şi... 2 şi Danciul şi Stan şi Lupul şi Vlădislav şi Stoica şi Dragul şi Şteful şi Costea şi Duca şi Pătru şi Dragodan şi Drag şi Şerban şi Dragomir şi Drăgan şi Stan şi Vlădică şi Neagoe şi Stan şi Pătru şi Voinea şi Dan şi Dade şi Muşa şi Tatul şi Dima şi Stancul şi Radul şi Stre ...2 şi Ivan şi Toma şi Ştiuca şi Ţigan şi Vlădică şi Pătru şi Ghinea şi Leaotă şi Romolea şi Pepene şi Balea şi Agaica şi ...2ul şi Baja şi Drăgulin şi Stan şi Geamba şi Vlădilă şi Neacşul şi Aldimir şi Radul şi Stoica şi Braţea şi Ghicea şi Bunta şi Năstase şi Prodea şi Mihail şi Coman şi Badiu şi Negre şi Costea şi Duiul şi Barbul şi Neagul şi Colţea şi Vladul şi Radul şi Miclea şi Voinea şi Căzan şi Stoica şi Mihail şi Brata şi Stănislav şi Monea şi Mircea şi Neagomir şi Dragomir şi alt Dragomir şi Mircea şi Magăia şi Voineagu şi Raia şi Slav stînjeni...3 pentru 90 000 aspri. 426 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat domnia mea satul Plăvicenii toţi; însă hotarul să se ştie: din Fîntîna lui Guia, pînă în Măgura lui Radul şi hotarul de jos, din Gîrla lui Bobici, pînă la Măgura lui Radul, de la Manea şi Vladul şi Oprea şi Neicul şi Baico şi Stoian şi Nan şi Drăgan şi Boşa şi Stoica şi Radul şi Voico şi Lupul şi Ţigănaş şi Standul şi Stan şi Stan şi Bunduc şi Barbul şi Drăgan şi Manea şi Drăgan şi Pătru şi Tiia şi Scorţul şi Braţul stînjeni...3 pentru ...3 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Seliştioara toată; însă hotarul să se ştie: din sus, din Măgura lui Borduh, pînă în apa Dunării, care se numeşte Vadul Corăbiei şi hotarul de jos, din Măgura lui Radul, pînă în Măgura Surpată, de la Danciul şi Lup şi Standul şi Drăghie şi Bustea şi Mihail şi Petco şi Mareş şi Stoica şi Drag şi Nedelco şi Stănislav şi Badea şi Drăgan şi Mihail şi Bica şi Vladul şi Tudor şi Mitrea şi Stoica şi Tudor şi Staia şi Mareş şi Cernat şi Tudor şi popa Tihul şi Ghinciul şi Stan şi Radul şi Florea şi Raia şi Mareş şi Mihail şi Albul şi Costea şi Potcoavă şi Stoian şi Vladul şi Dima şi Lupul şi Stan şi Radul şi Badea şi Finat şi Marco şi Lupul şi Vlădimir şi Neag şi Vişan şi Dragotă şi Neagul şi Vlădimir şi Stoica şi Drag şi Stan şi Stoia şi Ţigul şi Ion şi Costea şi Petco şi Preda şi Manea şi Dobre şi Drăguş şi Ivanco şi Gradea şi Stănislav şi Stan şi Neagoe şi Stroe şi Dobrotă şi Stoian stînjeni ...3 pentru ...3 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Vişina toată şi cu tot hotarul: din Măgura Dudului, pînă în Măgura lui Borduh şi pînă în Piatra în Grupşoara şi pînă în Măgura lui Radul şi din Măgura lui Radul şi pînă la Răscruce şi pînă la Măgura lui Badiu şi de la Măgura lui Badiul şi pînă la Groapa şi pînă în Drumul Pietrii şi din Drumul Pietrii, iar pînă în Măgura lui Dădui®, de la Ion şi Sîrbul şi popa Radul şi Nedelco şi Cîrstea şi Bucur şi Junca şi Dîm-bocea şi Rancea şi Pătru şi Lepa şi Bogoslav şi Braţul şi Lepa şi Bălan şi Badea şi Ranga şi Vlaicul şi Lăudat şi Mirea şi Manea şi Văsiiu şi Frîncul şi Standul şi Muşat şi Staico şi Radul şi Neacşul şi Lăudat şi Mihnea şi Dumitru şi Mitrea şi Giura şi Raia şi Stavăr şi Tudor şi Ignat şi Moş şi Mircea şi Drăgan şi Tursan şi popa Tihul stînjeni...3 pentru 65 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Cruşovul tot şi cu tot hotarul, însă din Măgura lui Vladul, pînă în Ascuţita şi pînă în Dijmele cu Pietre şi din Dijmele cu Pietre, pînă în Măgura Ciobanilor şi pînă la Piatra lui Utmeş şi pînă la Paico şi de la Paico, pînă în Groapa lui Utmeş, de la Stoica şi Buia şi Badea şi Dumbravă şi Ganea şi Drăgulin şi Stoica şi Stan şi Drăghine şi Toma şi Stancea şi Mitrea şi Stan şi Drag şi Gropeiu şi Japiul şi Bărbăteiu şi Stoica stînjeni... 3 pentru 80 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Studina de Jos şi cu tot hotarul; şi hotarul: din drumul Vişinei şi pînă la Măgura Vornicului şi pînă la măgura din capul bălţii şi pînă în Copaci şi pînă în capul Rotundei şi pînă în Măgura Vişei şi din Măgura Vişei pînă în piatră, la Lăculeţ, de la Hrana şi Stănigoiu şi Aldimir şi Radoslav şi Standul şi Vladul şi Stan şi Lupşe şi Ciocan şi Bălan şi Dragomir şi Dragul şi Muşat şi Stoian şi Neagomir stînjeni...3 pentru 50 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Studina Mare şi cu tot hotarul; şi hotarul: în lung din Măgura cu Cruce şi pînă în Măgura Moşilor şi în lat, din hotarul Studeniţei şi pînă în hotarul Studinei de Jos, de la Baja şi Lupul şi David şi Mogoş şi Petco şi Vladul şi Standul şi Bădilă şi Lichiri şi Dobro-mir şi Tudor şi Boţa şi Ion şi Tatomir şi Moş şi Cîrstian şi Dima şi Radul şi 427 www.dacoromanica.ro Danciul şi Mogoş şi Lepa şi Voican şi... 2 şi Hrana şi Mihail şi Dumitru şi Radul şi Muntean stînjeni... 3 pentru ... 3 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Studeniţa toată, însă hotarul: de la Copaci pînă iar la Copacii din piatră şi din piatră, pînă în Măgura Ciobanilor şi din Măgura Ciobanilor, pînă în piatra de lîngă Frăsinet, de la Stavăr şi Buia şi Tatul stînjeni...3 pentru 17 000 aspri. Şi iar să fie domniei mele satul Frăsinetul de Jos şi cu tot hotarul, însă din Rătunda, pînă în Măgura Ciobanilor şi din Măgura Ciobanilor către Frăsinet. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Cernat şi Fratea şi de la Tujne şi Andrei stînjeni...3 30 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Frăsinetul de Sus şi cu tot hotarul ; şi hotarul: pînă în Măgura Ursului, pînă în Hotărască, de la Vladul şi Iuga, nepoţii lui Voinea, şi de la Vlad şi Iuga, nepoţii lui Farmachi, stînjeni...3 pentru 60 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea satul Vlădila toată, cu tot hotarul, însă din Măgura Ursului, pînă în Măgura Dalei şi pînă la Flocoşiţa şi pînă în Grindul lui Grama şi din Grindul lui Grama, pînă în Măgura Piscului şi pînă în Măgura Vişei şi pînă în Măgura Ursului, de la Albul şi de la Voinea şi Cioara şi Neago-mir şi Mircea şi Rade şi Cernat şi Oprea şi Bănilă şi Buduinea şi Albul şi Coidan stînjeni...3 pentru 110 200 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Deveselul tot, însă hotarul: din piatra de la Sladniţă şi pînă la Peşteră şi pînă la Valea Iubei şi din Valea Iubei, pînă la Spînzurătoare dinspre Comanca, de la Ursea şi Voico şi Stoian şi •Vlaia şi Vlădilă şi Drag şi Jitian şi Stavăr şi Cobilan şi Neag şi Necula şi Iancul şi Stănimir şi Moş şi Coca şi Ceea stînjeni...3 pentru 80 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Reda toată, însă hotarul: dinspre Devesel pînă în Măgura Gemenei şi pînă în Măgura Ursului şi dinspre Vlădila, pînă la Măgura Dalei şi dinspre Sladniţă, pînă în pietre şi dinspre Comanca, pînă în drumul dintre rîpe, de la Bala şi Florea şi Minea şi Florea şi Nean şi Epure şi Dragomir şi Gorga stînjeni...3 pentru 80 000 aspri. Şi iar a cumpărat domnia mea Comanca toată, însă hotarul: din Măgura Mare, dinspre Stoeneşti şi pînă în Piatra Pecnei, dinspre Oslani şi în lat, din Bucium, dinspre Devesel, pînă în Valea Comanciţei, de la Voinea şi Drăghici şi de la Tuhne şi Drăghie şi Drăgan şi Stoica stînjeni ...3 pentru 53 000 aspri. Şi au vîndut domniei mele aceşti mai sus-zişi oameni aceste mai sus-zise ocine şi sate, în zilele lui Mihnea voievod şi în zilele lui Ştefan voievod, cînd am fost domnia mea mare stolnic şi mare postelnic şi mare agă şi mare ban al Craiovei, din truda şi din slujba pe care am slujit-o domnia mea şi din averile domniei mele, din dajdia satelor şi a ţiganilor, pe care le-am cumpărat domnia mea, atunci cînd am fost domnia mea boier. Şi şi-au dat şi cărţile lor vechi la mîna domniei mele. Şi după aceea am hotărnicit mai sus-zisele sate ale domniei mele cu hotarnic şi cu 12 boieri din ţara...3. De aceea, să fie domniei mele şi fiilor domniei mele şi nepoţilor şi strănepoţilor domniei mele mai sus-zisele sate, pe care le-am cumpărat domnia mea, de ohabă, neclintit, în vecii vecilor, amin. încă şi blestem: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele pe acela domnul Dumnezeu 428 www.dacoromanica.ro să-l cinstească şi să-l întărească in domnia lui, iar in veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări acest hrisov al domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în viitor, în alte veacuri, sufletul lui. Şi care om va nimici şi va risipi şi nu va cinsti acest hrisov al domniei mele, acelui om domnul Dumnezeu să-ucidă aci trupul lui, iar în alte veacuri sufletul lui şi să fie blestemat de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntui-torului nostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1", sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi jupan Negre mare spătar şi jupan Radul mare comis şi jupan Stroe mare stolnic şi jupan Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi. ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Stan Săvescul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 6 zile, ani curgători de la Adam, în anul 7107 <1598). | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XLV/143. Orig., perg. (65x58), pătat, pecete atîrnată, căzută. Hris-monul, numele demnului, iniţialele şi monegrama, aurite. EDIŢII, Trad. Nicolaescu, Hrisovul, 127—131; DIR, B, 336—341. 1 Deasupra cuvîntului s-a scris ulterior cu chinovar: „hckSiih non Gtohki" („a răs- cumpărat popa Stoica"). 2 Text ilizibil. 3 Loc alb. 4 Cuvînt şters cu chinovar. t Pasajul: ,,«t E«HH'b ...h Ilpo.\aH"(„de la Voinea... şi Prodan") scris deasupra cu altă. cerneală. 8 Aşa în text. 315 1598 (7107) septembrie 9, t fl3, 2Kwid WT Tlutn-hUlfUIH, HClIHCdA CTiAt cY» Mbt KHHPjJ WSlMHg GtWKIiK. KfA KHCTViap H JKSrUHHIŞH frO, A,0KYf, A*d ch- AOCT. fi K-hAd Att fCT HSKdAHA 3d KHp, d >K8ndH GTbHKd KHCTViap KHA fCT AP85KHH' rhc dsnSA nfydpHHK h rhc Gtp©{ calJytp wt KSKgitiţH. Tdate, whh cst sdnptTHAi* GTbHKiiK KHCTViap pdAV Tbr dişVrdH x? acnpH. Gtro pdAV, A<1 *CT GTOHKTkK KHCTViap TOP dlşVrdH A'bAHHS HA» H CHHbKHM H KHljKbM H npfeKHglHTOAt. H C«AVt{aV{ nbCTdKA-bY ChAt: IVTKU.8 fr$AMH WT CKfcTd AtbHdCTHp THCMtHd, WTIilŞd GtppVf H JKSndH n-hTp<8> apliUJtlţlH H Ap-hrHM WT HtiCHIIH H A,... rUJbdia H H(K8Ad dpAtdui H flsn8A nJjfdfHHK H Gtp«{ WT K8K8IZIŞH CA8JKfp H BdpSŞd dpAtdUi WT IlfUJTHUJdHH. fl Kbrb JfbKtT pdSAPdY cVlb TdXA’IJKV» MTb CTiM d3 A<»A H MHHHA, d Tbr MkAb-K«KTi Ad *CT npCKAlT WT THV WTklŞH f>K« C8T KTi HHKEH. HltdKb A<1 HfeCT, nb Atbt pt4. ^ IlHCd /HdHbAf AWPWtjlfT AVfeCflţd «nTJ.HBpVt e ABHH, WT OAdMd KTk dfcT x§ps, pbJKAŞ 15981. 31 - Documente - România — c. 1026 429 www.dacoromanica.ro f Eu, Jipa din Tălpăşeşti, am scris această carte a mea jupanului Stoica mare vistier şi jupaniţei lui, Dochia, ca să se ştie că i-am dat un ţigan, anume Tova. Iar întru aceasta, jupan Stoica vistierul m-a scos de la bir în 4 ani. De aceea, am dat eu acel ţigan de bunăvoia mea şi fără nici o silă. Iar cînd m-a scos de la bir, jupan Stoica vistierul a fost tovarăş cu Lupul paharnicul şi cu Stroe slugerul din Cucuiaţi. Deci, ei i-au oprit lui Stoica vistierul pentru acel ţigan 2 000 aspri. De aceea, să-i fie lui Stoica vistierul acel ţigan dedină lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi martori am pus pe: părintele egumen de la sfînta mănăstire Tismana, părintele Serghie şi jupan Pătru armaşul din Făroăşeşti şi Drăghici din Năsipi şi D. ... Găleşoaia şi Necula armaşul şi Lupul paharnicul şi Stroe din Cucuiaţi slugerul şi Barbul armaşul din Peştişani. Iar cine va strica această întocmire pe care eu am dat-o şi am făcut-o, acel om să fie blestemat de 318 părinţi care sînt la Nicheia. Altfel să nu fie, după spusa mea. A scris Manole logofătul luna septembrie 9 zile, de la Adam în anul 7107, de la naştere 1598 *. Bibi. Acad., XL/86. Orig., hîrtie (30,5x21), pecete mică, timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 341-342. Facs. Ibidem, 529. 1 1598 cu cifre arabe. 316 1598 (7107) septembrie 9, Caracal. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihailu voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Bălan şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie în Rădineşti toată, însă părţile lui Cîrstiianu, care i-au fost de cumpărătură, ce au cumpărat Cîrstiian, părţile toate şi partea Păsului toată şi partea Bîrdei şi partea Braţului toată, pentru că au fost cumpărat Cîrstiian aceste moşii ce să numesc mai sus. După aceia au vîndut Cîrstiian toate cumpărăturile lui Bălanu drept 4 000 de bani. Şi iar au mai cumpărat Bălanu moşie de la Dumitru partea lui toată drept 1 000 de bani, şi cu partea Stanciului Cîrţîbuş. Pentru că au fost vîndut lui Bălan părţile loru dintr-această moşie. Şi iar au cumpărat Bălan partea lui Stănilă tokTw, Îw dli'xaHA KoiEOAa h rocnoAHHii btiCoi 3 im a» Jfrppo-K/ux'ficKol, chhti elAHKaro H nptAocparo îw IfiTpauiK» e»ib»a<)- A‘*k‘t rocnoACTRft mh cTto i;cbiaehTw rocnoACTra mh GOAtpHHg rccnoACTea mh A#a’htP®k E bk* cSt ehuii fimihh, wt noa» h wt iiJUMa h wt B©Aa h wt AgHKM h wt EHHcrpaAS) wt nocxgAY, wt X®Tap A» X©Tap, no h dki ra cgT npoAa 1,01111 tix ak>aîe sa hhxhwm a^eP° eoa» h cec <8sha HÎ>» RTiC-bAt MEPTialUOAt H WT POp H WT A»a H WT nplA POCnOŢCTEO MH H WT nptA R’ECtMH MhCTHTHMH npABHTEAH POCnCA^EA MH K MH. Tem paAfi AaA»X0/l* H rocnoACT^o mh EoatpHHg pocnoACTea mh A&uhtpok gdH, I3KOKI ECT WMHHg BTi WXaKTi IMS H CHHCXBCAl IM8 H BH8K0M> H nplBH^MITOM H HH WT KCPWKI HlnOKOAtEHMO, n0p AiH. 431 www.dacoromanica.ro Ge>ke 8eo cbeahteaYe nocTdBAfceAt rocnoACTBa ah: JKSn.H A,<^h>tps eea A,ko;hhk h TiwaocTe bea Avriv^ET h Gtohka bea bhctYhp h H bea cndTdp h GtPOI ElA CTOAHHK H Pd^-A BEA KOAtHC H IIIfpBdH BEA (lEJfdpHHK H ftgfldH IIpfAd BEA nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, JKgnjH TEIVA»cYE BEA AlVriVlJlET. IlHCdJf d3i, KpVHOH, Bl» CTPAHH rpdAV Tp-hrOSHllJE, AltCElţd HOEAtspYE dT A<>HHj «T ilAdMd A® HHH-b, B-h A'teT.i x3p3. t Kw /HHJfdHA KWKWAd, mYA0CTY|6 KOJKYk» r»Cn»AHHi. IlV EUH^dHA KOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-'vlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui Dumitru banul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Grădiştea din Vale, pentru că a cumpărat boierul domniei mele ocină din partea lui Radul şi de la Bădeanu 145 stînjeni pentru 2 250 aspri şi de la Canea şi de la Bîrcă şi de la Stănislav şi de la Bunea 55 stînjeni pentru 1 400 aspri şi de la Grozea şi de la Radul şi de la Oprea 33 stînjeni pentru 725 aspri şi de la Stoica şi de la Neagoe şi de la Toader 20 stînjeni pentru 500 aspri şi de la Stoica 16 stînjeni pentru 400 aspri şi de la Balotă 20 stînjeni pentru 500 aspri şi de la Bîrcă 30 stînjeni pentru 750 aspri şi de la Canea 16 stînjeni pentru 400 aspri şi de la Radul 8 stînjeni pentru 200 aspri şi de la Bădeanu şi de la Radul 23 stînjeni pentru 575 aspri şi de la Stănislav 34 stînjeni pentru 850 aspri •şi de la Dobre şi de la fiica lui, Rada, partea lor de ocină din Grădiştea din Coastă, toată partea lor de ocină, pentru 700 aspri gata şi de la Bîrcă şi de la Fiera şi partea fratelui său, Stoica, 90 stînjeni pentru 880 aspri gata şi pentru un bou, preţul lui 600 aspri, însă părţile lor de ocină din Grădiştea din Vale şi de la Ivan 8 stînjeni pentru 200 aspri şi de la Dobre 16 stînjeni pentru 400 •aspri şi de la Stoian 12 stînjeni pentru 300 aspri. Pentru că a cumpărat boierul domniei mele mai sus-scris acele părţi de ocină de la acei oameni, care sînt mai sus-zişi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din luncă şi din vie, de pretutindeni, din hotar în hotar, pentru că au vîndut acei oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domnii mele, mare spătar şi Stroe mare stolnic şi Radul mare comis şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt. Am scris eu, Crăciun, în cetatea de scaun Tîrgovişte luna noiembrie 11 zile, de la Adam pînă acum, în anul 7107 <1598). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod K8ri4H$ Gtohktik bhcthq,} 34 xîc 4cnpH> rCTCKH. H npOA4A CkA\ AIH KCHX 34 H4UlS AO^PO KOAIO H CkC 8£H4HYE KCHX Ed.vbpH. Gepc p4AT, a<=ah cmo topo ceao ehuie ptx, okojke ^4 kt >K8n4H8 GtohktiR KHCTl'rap A'tAYHS HAI H CHHCKHAI fPO H EHfc'KO/H H nptBHtMHTOAl H WT HHKCPOJKE HE-flOThKHOKfHO, npE3 H4U1 pEM. H ildACJKH/lH C-kAI H H4U1 EtfHl'f IIIKOAIC H 11E1 rrH4pi'f Ft AHH, K A^T xăpă, <4 WT pOJK>AfCTBO, 1599 2. t fls nHC4A, JKSlUH ©EWAOCÎE EfAHKH AWPW^SIT H CkC EP4tV( IIp-kB8A H Hlll$4HI H T8A&P# awpwiJiet h CkC h(po:h 4mnc'f /^papoA'Hp h 1 HC4p. f Scrie jupan Tudosie mare logofăt şi Pîrvul logofăt şi Iştvan logofăt şi Tudor logofăt şi cu nepoţii lor, Dragomir şi Chisar, această carte a noastră jupanului Stoica mare vistier, ca să-i fie satul Bîlta tot, cu tot hotarul, cu cîmp şi cu pădure şi cu apă şi cu vii şi cu grădini, pentru că am vîndut noi acest mai sus-zis sat jupanului Stoica vistierul pentru 20 000 aspri gata. Şi am. vîndut noi toţi de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor. De aceea, am dat acest mai sus-zis sat, ca să-i fie jupanului Stoica vistier dedină lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, peste spusa noastră. Şi am pus şi credincioasa noastră iscălitură şi pecetea pe această foaie. Altfel să nu fie, după spusa noastră Am scris Manole (luna)1 ianuarie 13 zile în anul 7107, de la naşterea lui Hristos 1599 2. f Am scris eu, jupan Theodosie mare logofăt şi cu fraţii :Pîrvul şi Ifşan şi Tudor logofeţi şi cu nepoţii lor, Dragomir şi Chisar. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1643 (Ep. Rimnic, XCIX/7). Orig., hîrtie (30x20). Traducere la Bibi. Acad., XC/21. EDIŢII. Trad. Ionaşcw, 111; DIR, B, 344 — 345. Facs. Ibidim, 530. 1 Lee rupt. 2 în cifre arabe. 319 1599 (7107) ianuarie 13, Tîrgovişte- t ÎHhaoctYw eojkYkj, Îw /Mhx4Ha eoekoa h rocnoAHH-k K-kcox seaiah OyHppo-ka4xYhckoe, chick b{ahk4po H npEAOEpapo IlETpauiKO roekoa- A^t POCnOACTKO AIH cYw nOKEAEmio rocnoACTE4 aih ca8ps rocnoACTBd aih A^kha nocTfariHK h ckc chhokh CH, EAHIţEAI Bor"k A4CT, HKWHtE A4 E4j:E EAHK4 CE XTfT H3Ep4T WT nOAKJ H WT ECA H WT (10Ce8aY> WT no E"kCOAt X®"r4pOA\. IlOHfJKE EHAH C8T CHK9 RH1IE pEHEH8 WM«h8 Si AJHM#ACX ABOpHHK U EP4T EPW P4AVAOE (ÎOCTEAHHK. ă nOTO/H, WHH c8t EHAH A^KHH flCHT'bHCAtS np4EH * 433 www.dacoromanica.ro Ten» ro:no^cTKa AiHJKjnaiox IIpiAia biahkhh iioctiihhk xSxY ai acnpH. Ta>Ki, whh waropaiT wt no cir» AiHpa h wctjah t«h acnpH hhiuthhh. Ta«i, (3 tiai, KgnaHHiţa GranKa Kop«Hli’tc-naHHi^fK AlapYiE, whh wbhhjh ci sa a^aImi, ah3 ict a<*a h noKjnna wh wt CT*K>KaHYiM wt k» nojT'kH».» npiKHTiAio ro;n»ACTsa aih Ilpta4 kIa nwcTia^HK, naKH «Tic xsTf acnpH. H naKH a<* a\13 ict c.iUpS rocnoACTsa aih A,aiH \ nocTiAHHK i\hh aiuram no H/Hi Pahko h c-w: ai^HraHKa. IIoaijki ict kia top ahhpahh 3a a^aYhS soA-fcpHHA pocnoACTaa aii jkS.iah niipsai ria nijfapHHK. Ah», k-raa ict kha r-k a^hh IPi$ah KOIKOA* POCnOACTK» tMS &3IA EOClJf KOMJTH H A^H# JKWAHOi niTkPEAHOB El A M-ppiHK. fl 13 tiai. ct&ra pocno^cTKa aih A*«U nvcTiA.iHK, wh rosopauii h c-etbopha IAIJ C-KAlHpiHYi WT K-E KOUOA 3J CBAKH KMIATH IM» H A^A»»». TOPO P> AH, ICT A,iA H A<*P*i4Jf n»4TkHM» npaiHTlAlO POînOACPKA AIH IU'KpEAH EiA MXApHHK cYio khuii pfcf ai^hpjhh catfri Pocn»ACTsa aih eh ui; pfcf, Aaiha nocTiAHHK, criih-PIhYI HHHHA WT KO IJIl^AH KOIKOA- Gjpo pa ah, AK#na i IIpiAa kia nocTiA'WK- Hcnpa- KHHK, 0IWA«cY| El A AWPWl|UT. ^ ____ H as, Pa\yA, h Hjn.ic.tx 8 ppiA TpkPOKHji; At^citţa PiHtpYi rY Ab»h, atT x3p3. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, David postelnicul şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocina Izvorani toate părţile lui Danciul fost mare vornic şi ale lui Radul postelnicul oricît se va alege, din cîmp şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot hotarul. Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Danciul vornicul şi a fratelui său Radul postelnicul. Iar apoi, ei au fost datori cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Preda mare postelnic 16 000 de aspri. Deci ei au murit din lumea această şi au rămas acei aspri neplătiţi. Deci la aceasta, jupaniţa Stanca vorniceasa şi jupaniţa Maria, fiica lui Radul postelnicul, nici cum n-au putut să plătească aceşti mai sus-zişi aspri, ci au dat aceste mai sus-zise părţi de ocină ale lor din Izvorani jupanului Preda mare postelnic, pentru acei aspri, de s-au plătit. Iar apoi sluga domniei mele mai sus-zisă, David postelnicul, soţul jupaniţei Maria, el nu s-a îndurat de moştenirea , ci a dat el din agonisita lui şi a cumpărat de la cinstitul dregător al domniei mele Preda mare postelnic, tot cu 16 000 aspri. Şi iar să-i fie slugii domniei mele David postelnicul un ţigan, anume Raico şi cu ţiganca. Pentru că acei ţigani au fost de moştenire ai boierului 434 www.dacoromanica.ro domniei mele jupan Şerban mare paharnic. Iar cînd a fost în zilele lui Ştefan voievod, domnia sa a luat toate averile şi dedinile jupanului Şărban mare paharnic. Iar la aceasta, sluga domniei mele David postelnicul, el a vorbit şi i-a făcut împăcare de la Ştefan voievod, pentru toate averile lui şi dedina. De aceea, a dat şi a dăruit cinstitul dregător al domniei mele Şărban mare paharnic aceşti mai sus-zişi ţigani slugii domniei mele mai sus-zise lui David postelnicul, pentru că i-a făcut împăcare de la Ştefan voievod. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui David postelnicul ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi ţigani de ohabă, dedină lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic, jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radu comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Radul, am scris în cetatea Tîrgovişte, luna ianuarie 13 zile, anul 7107 <1599). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 50. Ccpie. Altă copie ibidem, ms. 710, f. 652v — 653. Traduceri ibidem, ms. 348, f. 7, 349, 1. 41v —42 şi S.I., 1 (544 (m-rea Vieroş IIbis/5). EDIŢII. Trad. DIR, B, 343-344. 320 1599 (7107) ianuarie 14, Tîrgovişte. t fllHAOCTYEIO GOJKYeK», Iw EOHBOAd H rOCnOAHHh KTiCOE 3EMAE &W- ppwBrtdjfVfcKOf, chh$ Kf/\HK4ro h nptAOEfdro UsTpauiKO koeboa^. rocnoACTBo mh c'fw noKE/i’khuo rocnoACTEd mh wSraKHiţEB PHHaro Petp8 koeboa#, a rocnoACTKS em8 ivcemha no ToaA'P nocTEaHHK, m-k?K8 wşnaHHHEB PaA*R h 8sea hai csaKH KOMaTH, Ttjf KOAiHHU,f h noMHAOBaa no JKSnaH AparoMHp bhbuih beahkh abophhk c-kc tex" KOA'fnHU,E. ă IIOTOM, JKttiaH AparOMHp AKOphHK, WH ECT A*M H AAPOBaUlE H nOMHAO- BauiE no ca8t8 ems, ua hme AIhx’o Tp-BK, wt eapow E8k8peii1k8peihh- H e*kc APTDKan K ASrfpî'E A® HHhIî- (l k-kaa ect c-hAa, JKfc'naHHM PaAa HÎE c-kc KanSrEpYE wt MOHacTHp ©teaek cnaTap. 1 JKfc'naHHiţa PaAa, EpE bhw cgT npoAacT caana WHa cY» koaYhhu,8 Gteaeb cnaTap. fl 8 tem, rocnoACTBo mh cbm raEAaa h C8A«X no npaKA$ h no 3aK0H8, 1 npaKHTE-AIOMH rocnoACTBo MH H A4A CliM TOCnOACTBO A'H H^naHHIţEK PaA*B SaKOH Bf GO-A-kpH, A<) SaKAET K4KO H"tCT npOA'A WHa HUt|ia. ]EH BOA-fepH Ha AbH-K H Ha COpOK H 34K4HUIE WHH no CBOHMH A^nE K4KO H-feCT 82EA JtCSnaHMta PaAa he eahh hobh# wt pskh <©teaeb cnaTap, h8 ect g>xha npoAacT fflnxo Tp-KK. Gfro paAl> AM®X h rocnoACTBo mh JKSnaHHHEB PaA'K ejke bhuie pEMEHa, bkojke Aa m8 ect cYm khuje pehehe boaYhhiie H c-kc...1 wt wxau8 eh, a^A^he h chhokh h KHt*KOM H np-KBH^METOM H WT HHKOPOJKE HEnOKOrttEHMO, no fEH rOCHOACTBO MH- 435 www.dacoromanica.ro Gbki h cMA'fcTfiw nocTdsAfcMi ro:noACTK9 /Hh: wSimh ,4,8/hhtpS kcahkh Akophhk h kSiuh TiivAocYf kiahkh aoro^fT h Hirpf cn1 8 rpaAy TporoKHUK, 8 Mtcfiţa rfHapît ÂT ai»hh t«k8ujh IM$ IVMHHS 8 ^OA rpliAH;*, dAH A Md YHorCUI, CHH-K fl-EŞAdT K-KCiJf. C-KC B*EC X0T WT Tiy dCfipi IVT HI HfHrlAHHI^I AJjpYia, xijf dCnpH H nOTOM ndKH IVCTJA ICT IVHH, Tl)( ElMHHH, EHtY IVHH ndKH ElMHHH, KdKO ICT EH AH IVHH H HdHnplHCAI EpiMI. H npoAdAoy Aloroui csoiro aiao 3d ivhhhs EECdjf h cec eihhhh iro 3d csoiro a«kpom8 EOiUO H CEC S3HdHYl BtCIM MlrHOUlOM IVKpECTHHM MtCTOM, IVT TOP H H3A0A H ivt npiA rocnoACTEd mh. Tim pdAH, A^cy H rocnoACTEO mh ikhtiahhi^ik AJdpYiE h chhh ih, Eohkox H Htr-EE, IdKOH» Ai HM IVMHHS H EHHHH EHUlI pIX A'AHHg IMS H IVJfdCE H CHH»EH IMS H EH8K»M H npkKKSMlAOM H HH IVT KOFOH» HEIlOKOAEEHMg, !10pH3A\0 TOC-no;CTBd MH. Gin» H}f ceiaitiaYi nocTdSAtlM HJf rocnoACTEO mh: »8ndH A$mhtp# eiahkYi Ako;hhk h HcgndH ©iivaocYi eiahkYi AivrivijsiT h Gtohm ehcthbp h Hirpi cndTdp h Gtpoi ctoahhk h PdA\'d komhc h IIIipsdH nexdpHHK h kSimh IIpiAd eiahkYi iioctia-hhk. HcnpdEHHK, >K8ndH 0iiva«cYi eiahkYi AWrw^iT. H d3. .. HdiipTdX b-e ahshYi rpiAV PIkomYi TpKroEHi|H, A\tci(^d rludpYi îf A<>hh H IVT flAdMI AdH» A° HHH't ClrO nHCdHYi TIK'MIIHM A’feTOM, Eli A'feT x3p3 d ivt EUiA-KiiiiHYia rocnoAd Bord h cmcj Hduiiro lycScd XpHCTd TiK-Eipdro, e-e ait *d*>ie. t Iw AlYXdHA BlVlSlVAd, mhaoctYio eohcYio rocnoAHHi. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jitelniţei Maria şi fiilor ei, Voico şi Neaga şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Grădiştea de Jos, însă toată partea lui Mogoş, fiul lui Lăudat, cu tot hotarul, pentru că a cumpărat jitelniţa Maria şi cu fiii ei, Voico şi Neaga, această ocină mai sus-zisă de la nepotul Mogoş pentru... 1 aspri gata, însă şi cu doi vecini, anume Toader şi Bancul. Pentru că acei vecini mai sus-zişi, ei au fost de moştenire ai lui Mogoş, ci s-au zălogit de la Mogoş, cnezul lor, pentru 1 600 aspri, ca să fie ei slobozi pînă cînd cnezul, Mogoş, le va plăti lor asprii, apoi iarăşi să fie ei vecini. Iar apoi, Mogoş, el a vîndut toată ocina de peste tot hotarul, cu acei vecini mai sus-zişi pentru atîţia aspri, cum s-a zis mai sus. Şi le-a dat toţi asprii deplin în mîinile acestor vecini, lui Toader şi lui Başcul, cum este mai sus-zis, din acei aspri de la jitelniţa Maria, 1 600 aspri şi apoi 437 www.dacoromanica.ro iarăşi au rămas ei, acei vecini, să fie ei iar vecini, cum au fost ei şi mai înainte vreme. Şi a vîndut Mogoş toată partea lui de ocină şi cu vecinii lui de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea jitelniţei Maria şi fiilor ei, Voico şi Noaga, ca să le fie ocina şi vecinii mai sus-zişi dedinâ loi, ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori le punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt. Şi eu... 1 am scris în minunata cetate numită Tîrgovişte, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7107 şi de la întruparea domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos cursul, în anul 1599. ţ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1646 (m-rea Cîmpulung, 1/5). Orig., hîrtie (39x29), pecete timbrată. Cu două traduceri, una din 1843, cealaltă tot din sec. XIX; alte traduceri: ibidem, ms. 204, f. 5 şi la Bibi. Acad., CMX/5. EDIŢII. Trad. DIR, B, 347. Facs. Ibidem, 532. 322 1599 (7107) ianuarie 15, Tîrgovişte. f (HhaoctYeio gokYek», Îw dlHpHA eoeeoa4 H rocnoAHHii etiCOE 3Emae Xrrpo-BA4)fYHCK0E, eHH>K BfrtHKdrO H npfcMHAOCTHKArO, nOKOHHdrO IlETp4IUKO EOESOA8- E4T rocnoACTEO mh cYk> noBEAEHYio rocnoACTB4 MH JKSnAHHiţE flUpYEK h 3Et Ero, Bohko AoroijiET H cec chhokh em8, eahu,e>ke Bori, AiCT, okojke a<> c8t HM WMHH# 8 rp-h-AYipE, 4AH H3 ,|\0/1HEH Tp-hATipE, Ai A A npliBH GP3T04EAO dliSAJTOE B-fcCdX, (IOHE1KE ect CT3PJ H np4B4 WHHH» H 34 A'AHHg HM. d nOTOM, K-KA4 BHA ECT B-h AhHÎE fllHJfHEB EOEIOA&; 4 HEkYE BE4HHH WT CEAO, no HME T0M(p« H B4UJKO, WHH CE C8r 31lA0VYaY WT KTi KHE3 EMg A-K8A4TOB bhuie nHC4H 34 xîy 4CnpH. d TEJf EEMHHH BHUIE pEJf, WHH HfcCT CT04TH GHTH WHH KHE3H, 4Hg K'hCJfOlIJ'fcT I3K0JKE A^ CE npoA4T WHH Eli HHO CTP4HO, H4 AP83H GOAEpH. d Eli TOM, rocnoACTEO A\H CTM rAEA4A H CSaY no np4BA8 H no 34K0H8 H BHAHA ChM rOC-nOACTBg MH K4KO ECT n0B0AEH4 K&MHHI^ iHdpYia H 3ET ErO, fioHKO AWrW$ET, A* CKgnoB4T WHH cYE W4HH4 BHUIE pEŢ npii80Ep4TOHEAO AilBAATOE WT KOAHKO AP^3H nAE* MEHHKH. Tem paaY, aU«Y rocnoACTEO mh K&MHHiţE flDpYEE h set Ero Bohko Aoro- $ET, K4KO ECT BHUIE pEJf, I3K01KE A4 C$T HM WHHHg, A^AYh8, W/fABt, HM H CHHOSH HM H BH&KOM H nptBHSHEAOM H HE WT KOTOJKf HEnOKOAEBHMS, nopHSMS rOCnOACTBA MH. Ge>KE CBEAETEaYE nOCTAEAEHM rocnoACTEO MH: ÎK8n4H ,A,8MHTp8 BEAHKH A30PHHK8 H iKgnAH 0ewaocYe beahkh AWrw^ET h Gtohka bea ehctYqp H HErpE cruT^p h Gtpoe CTOAHHK H PaAV^ KOMHC H IIlEpBAH nEŢApHHK H KttMH IIpEA4 BEAHKH nOCTEAHHK. Hc-npABHHK, 0EWAOCYE BEAHKH AWrWlJlET. H 43, Gt4H rp4M4THK, H44EpT4)f BTi CTOAHH rp4AV Tp-hTOEMIJE MfcCEIţA TEH4-pVe EY A^HH H WT dA4M4 A* CEAE, Eh AETO x3pS. f îw dlHjf4HA BWEEWAb mhaoctYio gojkYio rOCnOAHHh. 438- www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preamilostivului, răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Maria şi ginerelui ei Voico logofătul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie ocină în Grădişte însă în Grădiştea de Jos, toată partea vărului primar, a lui Lăudat, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, iar nişte vecini din sat, anume Toader şi Başco, ei s-au zălogit faţă de cnezul lor Lăudat mai sus-scris, pentru 1 400 aspri. Iar acei vecini mai sus-zişi, ei n-au stat să fie ei cnezi, ci au vrut să se vîndă într-altă parte, la alţi boieri. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am văzut domnia mea că este mai volnică jupaniţa Maria şi ginerele ei Voico logofătul să răscumpere ei această ocină mai sus-zisă, a vărului primar, Lăudat, decît alte neamuri. De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Maria şi ginerelui ei Voico logofătul, cum este mai sus-zis, ca să le fie ocină, dedină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Stoica mare vistier şi Negre spătar şi Stroe stolnic şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Stan gramaticul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte luna ianuarie 15 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7107 <1599>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 6-45 (m-rea Cimpulung, 1/6). Orig., hîrtie (31x21), pecete timbrată. Cu două traduceri din 1843 şi o copie a ei; alte traduceri: ibidem, ms. 204, f. 5v —6 şi Bibi. Acad. CMX/6. " EDIŢII. Trad. DIR, B, 346. Facs. Ibidem, 531. 323 1599 (7107) februarie 13. f frh HMI WTHd H CHHd H CKtTOrO TpOHtţC tAHHOC&lIHO H HIpdSA'AHAVd Eli BfcKH, dMHH. flSTi 8SO, pdE EOJKTw, K&ldH /\,PdrOMHP endTdp, HCnHCdJf cYtO MO» KHHrS CKt-TOM» MSHdCTYp HdpHtţdIMdrO THCMdHd, HA>KI ICT X^dM ScnlHlf IiptCstTH KddAHtţf HdUJI Eo.-’opovuţc, npHCHO AfcKH flldpYl, IZKOKI A4 HM fCT «AHH MITOJf Nd fllHJUHHd, KdPH lAHKd JfOKlT nOAOEdfTV MOI A^AO ETiCd^. IIoHIKI Ml ICT HOCHd Eo7» Hd cY» KHUJI pl«H8 CKtTOI MgHdCTHp, Ţipi CkM KHA*A AVICTO KpdCHO H HIOAHO H pTtHHIO EOftYlO, KdKO ICT C'KTBOPHA CKtTOrO HHKOAHM CY» CKtTOrO XŢdMd Eli MICTO KpdCHO H ckc gTEpiDKAtHYi h ao caA, ^otihYio EOKYlO HCM A^POBdA H CkM JIOAlHAO^KdA Hd CKtTOrO JfPdM H Hd CBtTd M$HdCTHP KHUJI pi4lHd CkC MOI A‘dO 3d MICTO- WT fllHUJHHd, A* E8AI MITOJf CKtTOM» M$Hd-CTYpk H R"k StKPaKAIhYI H KddSPipiVM 3d )fPdH8, d MIHI H MOIMH POAYtIaYI A<> BHTH E'kCIlOMHHdHYt ETi EtKH. ă nOTOM, Koro HkAOafcKk JţOKlT pdSOPHTY H JfOlJIIT noniplTY cYtO MO» JIOMH-AO^KdHY» H KkCnOMHHdHYl HTO CkA\ d3 JlOMHAO^KdA H A^PO^A CkM Hd CKfcTd M$Hd-CTHP T07 HkAOEtKA rOCnOŢk Eor8 A<1 Pd HI JIOHTIT H HI CkJfpdHHT, dH8 A<> PdSOPHTY 439 www.dacoromanica.ro H 4,4 nonEpET'f H 4,4 P4CHI1SEtY 34E TtAC Ero, 4 KTk K84814J4 KtHEX H 481118 Ero, 4MYh. H 44 ect npoKAET wt thY wtiih ejke b-e Hekehx1 h 44 hm4t m4ctY» cec IO44 h CEC flpYra H CEC HHH HEstpHH K>4EH, E>KE E'h3rhnHUl( H44 KpkB r©Cll©44 Bor4 H Cn4CE H4UlEr» \'c8ca XpHCT4 H pEKST: „KIiSAIHtY, BIiSMHtY H P4CI1EHH Erc“ H KphE Ero H44 HHX H H44 ME44 HX H ECT H g84ET’E Eli BtKH, 4MHH. H CEE4ETEAÎE nCCT4KH)fWA\8: }Kgll4H E4ps8A KAKM4p WT AP1ll’®,ZHH H >K8n4H Gt-MIHATi E4H WT KoCTtHH H JK8I14H THHt np.KliA4K WT KliTSH H }KSll4H P44yA nOCTEAHHK WT EpiCEl|iH H }K8n4H X4MS4 nOCTEAHHK WT GnHHtHH H Gt4H AOrOjJSET WT K0AHE4U1H H fHM I10CTEAHHK WT niHMOHElJlH H E4Pg8a 4PM4U1 WT IIEU1THU14-HH H AparOMHp nOCTEAHHK WT KkAHHK H >K8n4H KpiiMMH llE)f4pHHK WT /KlE4E-b»C4E. HcnHCay 43, Gt4H rp4M4THK, Eli CEAO, 8 KkLpa /^p-hrHMWE nOCTEAHHK, AYfcCElţ4 45EBp8apYE Fţ ahhh, eii atT xipi. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, troiţă cea de o fiinţă şi nedespărţită în veci, amin. Eu dar, robul lui Dumnezeu, jupan Dragomir spătarul, am scris această carte a mea sfintei mănăstiri numite Tismana, unde este hramul uspenia preasfintei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria, ca să-i fie un metoh la Mişina, oricît se va cuveni partea mea toată. Pentru că m-a adus Dumnezeu la această mai sus-zisă sfîntă mănăstire, de am văzut loc frumos şi minunat şi, cu voia lui Dumnezeu, cum a făcut sfîntul Nicodim acest sfînt hram în loc frumos şi cu întărire şi stă acest sfînt hram şi pînă acum, pentru domnul Dumnezeu Iisus Hristos şi pentru sfîntul Nicodim. De aceea şi eu (am căutat>, cu voia lui Dumnezeu, şi am dăruit şi am miluit sfîntul hram şi sfînta mănăstire mai sus-zisă cu partea mea de loc din Mişina, să fie metoh sfintei mănăstiri şi de întărire şi călugărilor de hrană, iar mie şi părinţilor mei să ne fie pomenire în veci. Iar apoi, care om va strica şi va călca această miluire şi pomenire a mea ce am miluit şi am dăruit sfintei mănăstiri, pe acel om domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească, ci să-l nimicească şi să-l calce şi să-i risipească aici trupul, iar în veacurile viitoare şi sufletul lui, amin. Şi să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi Iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „luaţi-1, luaţi-1 şi răstigniţi-T, şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi este şi va fi în veci, amin. Şi am pus martori: jupan Barbul clucerul din Drăgoiani şi jupan Stă-nilă banul din Costeni şi jupan Ghinea pîrcălabul din Cătun şi jupan Radul postelnicul din Bîrseşti şi jupan Hamza postelnicul din Spineni şi Stan logofătul din Colibaşi şi Drăghici postelnicul din Şimoneşti şi Barbul armaşul din Peştişani şi Dragomir postelnicul din Cîlnic şi jupan Crăciun paharnicul din Medvejde. Am scris eu, Stan gramaticul, în sat, în casa lui Drăghici postelnicul, luna februarie 13 zile, în anul 7107 <1599>. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1647 (m-rea Tismana, LXXXII/4). Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 423 şi 337, f. 461-462. EDIŢII. Trad. DIR, B, 348-349. Facs. Ibidem, 533. 440 www.dacoromanica.ro 324 1599 (7107) martie 7, Tîrgovişte. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Pătraşco voevod. Dat-au domniia sa această poruncă a domnii sale slugii domnii sale Mogăi peharnecul şi Stoicăi şi jupîneselor lor, Dobrei şi Momei, cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie la Bărbăteşti, însă partea Mujei toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, cu rumânii, şi la munte, oricît s-ar alege din preste tot hotarul, dupretutindene. Pentru că această mai sus-zisă moşie au fost de demult dreaptă moşie de baştină a Mujei. După acâa Muja, el singur au dat şi au lăsat partea lui de moşie, ce s-au zis mai sus, din Bărbăteşti, cu gura şi cu limba lui mai nainte de ceasul morţii, slugilor domnii sale Mogăi peharnecul şi Stoicăi şi Dobrăi şi Momii, pentru căci ei au căutat şi au purtat de grija Mujii la boala lui cea cumplită şi la moartea lui cea năprasnică şi au îngropat trupul lui la sfînta biserică, hramul preacuvioasei Paraschivii, care iaste în oraşul domnii sale, în Tîrgovişte. Iar la sfînta Paras-chiva au dat Muja din vinăriciul lui de la Văleni, pentru pomenirea trupului lui. Şi i-au făcut lui pomeniri şi toate c£le ce trebuesc mortului, pentru căci Mujii, fecior din trupul lui nu i-au rămas nimene. Pentru acăia Muja, el au dat şi au lăsat toată partea lui de moşie din Bărbăteşti, ce s-au zis mai sus, Mogăi şi Stoicăi şi Dobrii şi Momei. Şi au văzut domnia sa şi cartea de la mîna Mujei, cu mărturii şi cu mare blestem, cum nimenea din rudeniile lui, nici fraţi, nici surori, nici nepoţi, nici nimenea amestec să n-aibă cu această mai sus-zisă moşie, partea lui din Bărbăteşti, cît iaste un păr din cap. Şi după ac£ia, au adus slugile domnii sale Moga peharnecul şi Stoica şi Dobra şi Moma oameni buni şi preoţi mărturii, carii au fost atunci la tocmeala Mujii şi la prestăvirea lui: din oraş, popa Coica cel bătrîn, eclisiiarhul şi popa Sahat cel bătrîn şi popa Rustea şi popa Istratie şi Pîrvul diiaconul şi Vladul pîrcălabul şi Gherghe al Nicăi şi din Fieni, Nan şi din Bărbăteşti, Oprea cel bătrîn şi Cîrstiian. Drept ac6ia, domnia sa au căutat şi au judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, înpreună cu toţi cinstiţii boerii domnii sale din divan, înpreună şi cu preasfinţitul părintele nostru chir Eftimie mitropolitul şi au dat domnia sa, cum au fost lăsat şi au dat Muja, la moartea lui, toată partea lui din moşie de la Bărbăteşti slugilor domnii sale Mogăi şi Stoicăi şi Dobrii şi Momii, iar alţii din rudeniile lui, nici den fraţii lui, nici den surorile lui, nici den nepoţii lui să nu aibă amestec cu bucatele şi cumoşiia Mujei, fără numai singur Moga şi Stoica şi Dobra şi Moma, pentru că aceştea l-au păzit la boala şi la moartea lui şi l-au pomenit pre el. Pentru ac6ia, au dat domnia sa slugilor domnii sale Mogăi peharnecul şi Stoicăi şi jupînesii lui, Dobrii şi Momii, ca să le fie lor această mai sus-zisă moşie ohabnică şi stătătoare, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de nimenea să să clătească, după zisa domnii sale. Iată şi mărturie au pus domnia sa pe: jupan Dumitru vel dvornic i jupan Theodosie vel logofăt i Negre vel spătar i Andronic vel vistiiar i Radul 441 www.dacoromanica.ro vel comis i Stroe stolnicul şi Şerban pehamecul i jupan Preda vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Theodosie vel logofăt. Şi au scris Vladul logofătul în scaunul Tîrgoviştei, m£seţa martie 7 dni, leat 7107 <1599). B.C.S., LXXXIV/1. Traducere din 1805. EDIŢII. Grecianu, Genealogiile, II, 2—3 şi 3—4. 325 1599 (7107) martie 30, Bucureşti. f Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Io Mihail vodă, domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Petraşco vodă. Dat-au dumnealui această poruncă a dumisale ieromonahului Theodosie egumenului de la Schit, unde iaste hramul sfînta troiţă, ca să aibă moşie la Tihuleşti, partea Neagăi şi a surorii-sa, Sorei, fătele Nănciului, toată, oricîtă să va al6ge, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat egumenul Theodosie această mai sus-zisă moşie de la Neaga şi de la soru-sa, Sora, drept 600 de aspri gata. Şi iar a cumpărat egumenul Theodosie moşie la satul ce iaste mai sus-zis, partea Voicăi toată, de moşiie de la Aloman drept 100 de aspri gata. Şi iar au cumpărat egumenul Theodosie de la Aloman nişte case cu loc în sat şi cu curte şi cu 2 boi drept 200 de aspri gata. Şi iar au cumpărat de la popa Jegălie din sat 1 răzor drept 50 de aspri gata. Şi iar au cumpărat egumenul Theodosie de la Stana partea Ciuciului de vad de moară, toată, drept 200 de aspri gata. Şi iar au cumpărat egumenul Theodosie de la Moşăşti, de la Şărban şi de la Stan şi de la Lepădat 1 pămînt drept 100 de aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni şi megiiaşi aciste mai sus-zise moşii de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi dinaintea dumisale. Pentru aceia, au dat şi dumnealui egumenului Theodosie, ca să le fie moşiie ohabnică şi de cătră nimenea să n-aibă nici o bîntuială, după zisa dumisale. Şi mărturii au pus dumnia lui: jupan Dumitru vel vomicu şi jupan Theodosie vel logofăt şi Negre spatar şi Stoica vel vistier şi Radu stolnic1 şi Stroe spatar 2 şi Şărban paharnic şi jupan Preda vel postelnicu. Şi ispravnic, Costandin mare logofăt 3. Şi am scris eu, Bolişăr, din logofeţii lui Nestor, în scaun în Bucureşti, martie 30 dni, 7107 <1599). Şi l-am scos rumân6şte az Radul Dimache ot Episcopie Buz<ău>. Bibi. Acad., CXXVI/8. Traducere din prima jumătate a sec. XVIII. EDIŢII. DIR, B, 349—350. 1 în loc de: comis. 2 în loc de: stolnic. 3 în loc de: vtori logofăt. 326 H CKtT4 TpOHIţh Hfp43A*4HA\4, 4MHH. Scriş eu călugăriţa Mariia la vremea de-apoi, cumu m-am înfrăţit cu Drăghici şi cu Giurgi pre toate moşiile şi pre ţigani şi pre tot ce am avut, 442 www.dacoromanica.ro cine va rămînea de noi să ţie toate moşiile ..-1 (Deci)...1 am rămas eu, călugăriţa Mariia după moartea lor ...1 va răm<în)ea Dragnei. Deci m-au căutat ia şi purtat pre(ste) munţi. Am şi fostu slabă şi neput^rnică şi nimeni de rudele mile nu m-a grijit, ci m-au căutat Dragna şi postelnicul Dima. Dupe acăia eu las toate moşiile mele şi toate bugatele 2 şi toţi ţiganii în mîinile Dragnei şi ale postelnicului Dimei, că ei m-au căutat pînă la moarte, ci le-am lăsat lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor, cine se va alăge d 3 ei. Iară alalte rude cine am, nimini să n-aibă lucru cu bucatele măle şi cu ţiganii miei, după moartea mea, că nimeni nu m-au căutat la vr&ne de slăbiciunea mea şi la vrăme de fugă, iară ia m-au căutat. Deci am în 4 frate de tată pre nume Du-HYfAtE Orp-feEaTKl CA WT B’kC’bKOf 3AE A4 BECljKOf, K^p-b rOTOEKl E8AHH0. 6e>ke h Eh Xphcta Bora EAarorbpHYH h BAapomtCTUBU h XpHCTdV’awKHKhi h CaA\«APIi>KaEHYH IlV /UHXAHAh BlVEJlVA» ChIHOy BlAHKOAtE flOKOHHOAt'i IIlTpaUlKO KOfffO-Aa, aihaoctYk eoîkYeio soxdEAtE AapoiaHYfAti, oEAaAAEipu h rocn«ACTKoyAi{iYH EhCOH 3IAIAI Oyrpp«OKAaXYHCK0A H EipEJKE H 3a naaHEHCKhlAth CTpaHaAth, dAtAam8 H Oarapautş x'P'Mi’e. BAaponpoH3EOAhiXK rocn«ACTB0 Atu, ckohaie EAaruAth iip6HSe«aihYe, muctuaik h calTAUAtk cpEAM rocnoACTKO Atu, ihko npocAaraiOT* npocAasAiiUiaro Atb Bort h HanpbcTOAb CK'bTonoHUEiuu poaIteaYi rocnoACTK^ atu 1. Goke h Aaposax rocnoACTBO aw c-kh siiCtHECTHU h EAarowspasHYH h npbnoMTAHUH h ivt 443 www.dacoromanica.ro Bord AdH'fH, HJKC HdA KkCtAlkl MkCTklH A^Bk HdCTOdlJlYH cY» JfpHCOBOyAk rOCnOA-CTBO AlkJ CKtTtH H EOJKCCTkBHtH AlOHdCTHp SOBCAIdrO BHlToypOdC, HAtJKH CCTk JfpdAlk CKtTOrO WTlţd HdUlCrO HHKOAdC MIOAOTBOpiţd AlYpYACKCHCKklH, I3K0JKC Aa HAI CCTk CCAO KpoV'fd BkCdJfk ChC B-kCOAIk JfOTdpWAI H WT IIoyA-bHH r-T.PO A"feAh WT npf3 KkCOX XOTdpWAI. IIOHHJKH cYC BHU1H pCMCH2 CCAOKC EHAH CoyT nOMTCHHklAIH npdKHTf/O'H rOCnOACTKO AIH JKOyndH PdAyA BCAHkYH KAlOMdp H JKoyndHk IlpiAd BlAH-kYh nOCTtdHHKi H JKoyndHk GTpOf BCAHkYH CTOAHHKk Sd A’fcA’ÎHOy HAlk. TdJKC nOAlH-AO2AH CoyT CB'bTd BHUlt pCMCHJ AlOHdCTHpk. H ndKH fCT noKoynHd noMTCHHOAi npdBHTfdto rocnoACTKO aih JKoyndHk PdAyA KAlOMdp AP^rdrO T’-Tdro A'kA’k WT IIoyd'bHH WT np(S KkCO JfOTdpWAI, KdpC CAHKO CC JfTCT HSECpHT 2 Hd ^oyAiyTpoy II'hpTHHk nOCTCAHHK Sd xF" dCnpH rOTOBH H npHAOJKH oy CB'bTd MOHdCTkipk. H ndKH A4 CoyT CB-bT-bH AlOHdCTkipC CCAOEC IIoypdHTH KkCH Ck RkCW JfOTdpWAI H PorOJKdHYH Ck KkCO JfOTdpWAI H WT TOpk EkAoyiO H WT A,WA EkAOyiO Kdpf KOAH" KO JfOKCT CC WEp-bTdCTk A'fcAORC EOA’bpHM POCnOACTKO A\H JKoyndHk PdAyA BCAHKYH KAlOMdp H JKoyndHk IIpCAd BCAHKYH nOCTtAHHKk H JKoyn-kk Gtpoc rcahkYh ctoahhk h JKoyndHk PdAoyA nOCTCAHklKk H ^.pdPOiUHp endTdp H PdA\*A HOCTCAHHKk d A^Ad Gokoaor nOCTCAHHKk, CkJHtî XdAISd BCHnOI, CIJIHJKC WT npH AkHkl nOKOHHOAl IICTpoy ROCROA, KiA'J CCTk EklA npHCbSHAk Bk OyrppWCKOC BCAIAC, 3J xT HORIţH POTOBH. TdJKC, K*k-Ad CCTk CA-bSHAk JKoyn'HX PdAyA KAlOMdp WT OirppWCKOH 3CAIAC CTiAlHpCHYC (fbCTi EHAk Cro C-kC TdC WMHHtS WT ^.OEpoyUld, dHoy CCT Bk3CAk APCy<* A^Ak Sd WMHH'k GOKOAOK nOCTCAHHKk 8 HcpkT, CRd)f, EdpC CAHKd CC JfTCT HSECpHT pdAY WMHHd WT ^OEpoyiUd H npHAOÎKH oy CB'bTd MOHdCTHp'k. H ndKH noKoynH JKoyndH PdAyA KAiond; ccao EYdKoyA Rkc, ck B-kco^k yoTd-PWA\, WT KoyndHklIţd /HdpYd H WT CklHOy CH IUCpEdHk nCJfdpHHK 3d xA dCnpH POTO* BH H CtpH npH AkHkl EAHâdHAPoy BOCKOA H npHAOÎKH oy CB'bTd AlOHdCTHpk. H ndKH noKoynH scoyndHk PdAyA KAiondp h JKoyndHk OpCAd nocrbAHHKk H JKoyndHk (xTpWC CTOAHHKk CfAO PkECgfH BkCH Ck KkCO JfOTJpWAtk Sd xKxAn dCnpH rWTOKH, dAH WT Toa CCJKCHkl "p 3d x¥ dCnpY H APkCOlO CCJKCHkl pn Sd xPJf jcnpY H GpkEoyA A3 Sd i|r dcnpY h GTOHKd 3 sd xdc dcnpY h /HHpt ccjkchki a\c sd iţ dcnpn h TorSA K 3d y dcnpH h GTOiaHk î sd xdw H Aaesa ai Sd w h YHdH-b^ ccjkchh^ pk sd xfy dcnpn h B8nb ps si xBpîu dcnpH h PdAyA T sd c H Eop^Hk n sd xdjf h GTOHKd ÎT 3d T H PdHlfa "a Sd jf" H RpCT* p Sd xB H TodACp If Sd y H ^dOpt n Sd xdjf H BorAdHk "a 3d jf H IlkTpg Â\ 3d W. H npOAdKdAH CC CoyT Sd ACKPO KOA-b HAI. H npHAOJKH JKoyndHk PdAyA KAlOMdp S KHUlC pCMCHd CB'bTd AlOHdCTHpC. H ndKH Aa CCT CB-bT-bH AlOHdCTHp BHUlC pt^ WHHHg oy A,WA KkAOyiO A’^A'I nonCH GTdHMIOAOK H EAdHKOyA H /\,dHk H fiddAoyd H HtPOC H fiAdAyA H PdA yA H GTkHHCAdB H IIoyiţgA H K’kA^HHl^'k H fiddAyA H EpkMlOH H HtKUld H BoHKd H âoynd H EAdHKOyA H BoKHHk H GTdHHIOA H ffldH-b HH^ KkCtX A^^CBC, nOHHJKC IO CCT nOKoy-nHA Cd/Hk WTl^oy YCroyAICH GOHOjJspYC Ck dcnpH WT CTCJKdHY^ H WT KOAIdTH CK-bT-b AlOHdCTHpC Sd xCTt dcnpH TWTOBH. H ndKH Ai CCT CB-bT-bH AlOHdCTHp WM 8 Top EkAOyiO A^^OK* cYHAIk MAOB-bKkl (xTOHAk H ©TOHKi H ©TdH H UdA-fe H ©TpOC H ©TdHMIOA H ©TdH H nTiTpoy H EAdHK&t h /DdHmoA h non PdAyA h ^,'kHMCAk h EdAt H AoynTt H /HdHb h (x)npt H EHKd H EAdAoyA H Onpb H EkMHAk H A>kAa h EtvMHK* h OyptK! h Ehpmhsa h Kocot* h KpitHioH h Bababpb» h H*poi h Gtahiu, h Gtah h Apapha h wt OypfcKi a*aa OypcoB h amjupa Eojkhhob h doynoyA H fipBUJApH H r^KpHA H AAHMIOA H A*AA OyAPIH CBAXKO BApl IAHKO CI JfTI HSEtpHT SA xlxf ACnpH POTOBH. __ H nAKH noKoynY JKoynAH pAAyA biahkYh kaiomap wmhh8 8 cm» *îopoio S-tapo AtAli WT npts BBC» X»TAp»At WT HA KlHTHAlt 2Jf SA pO $AOpHHIţH oyPpHHCKfH. H nAKH noKoynn JKoynAH PiAYA kaiomap ?-tapo a*ab wt Hopoio np(3 b-bcoa\b X»TAp WT HA HHKOyAMA WT BABA'kHBI SA CM TAAlpH. H nAKH ICT EHA nOKOynHA JKoynAH PAAyA KAlOMAp CIAO BpBCBI|lYH WT XOAHOB KOA rYfprHU,B SA x¥ Acnpn POTOBH. TaJKI npOAUHHA ICTB cbc /Hhpocaak EHB BlA AWPW-jjlfT, A<< AP^>KI JKoynAHB PAAyA KAlOMAp S-TAPO A^A MTO ICTB HAtAA JKoynAH flJHpOC-aak awpw+it 8 ciao *Iopoio npis Bite jfoTAp, a JKoynAH /Hhpocaab AWrW$tT AA AP^' JKH CIAO EpBCil|jYH WT XOAHOB KOA TYlpPHUB. H CH14I CoyT npOAJIHHA SA hhxhoa\b AOKpO BOA*. fl nOTWAI, JKoynAHB PiAYA KAIOM p, WH ICTB npHAOJKHA CIAO HopOIOA CKtTtH AtOHACTHp BHUIH plMIHA. H nAKH npYHAoniH Hhct* h EApsoyA H Iwh h Gtah h Tatoaihp wt Baauia GtOAHOB nplA POCnOACTBO AtH SA HH^HOAIIB A^KpO BOA* H AAAH CoyTB HIPOBC A^AOBl 3A WMHHB CB’kT’kH A\OHACTHp BHIUI p*X PAA^ nOAfkHB HAtB H pOAÎTIAHAt H HCnHCAAH CI CoyT Bit CBtTOlO nOAffcHHK. H nAKA WT ToyA^* pAH SA TH ACnpH H nAKH WT ToyAWPAH WT Ai oyJKA l-PO A’tAB^SA Ol ACnpH POTOBH H WT HA dAHKA 7 oy>KA l^'bAA SA x7 ACnpH H WT 7 oyJKA A"TAPO A^AB SA CH ACnpH H WT /UltHltHAlt nOAOBHHB SA oyJKI SA $ ACnpH. H npOAAA^UII CIIO BHIUI HAtl-hYtY AlOAYl BHUJI plMIHH WMHHI AYWHHCYl AtHHX»AtB 3A CBOHAIB A«KpO BOA*, fl nOTOAl ^YwhYcYi AtHHXoAi bha*X kccb hko hh bbmtojki ICTB cYa AtHpA ttimYio n ’HKAAAIhYI pp*x pp*X- Tajki npHAOJKi cYh bhuji pimihh noKoyniHYH bhuii pimihhaab aaohacthpi pAAY nOKAJHYl H Bit WCTAEAIhYI Pp*X®At H WT HHKTOJKI PA3APAHA. H nAKH nOKAOHHAB ICTB KpBMIOHB FAOTOpoyA CBAXKO A^AA IPO SA WMHHOy WT CIA A®AB nilAtHHKB, BTtCAX, BApI IAHKA CI XTIT HSBpAT IPOBA A*AA KHTH CB*T*H AiOHACTHp *IlnToypOAI PAaY A^UJH HAtB H POAYtIaYI HAtB EoyA* KB K*MHO* BTtCnO-AIHHAHYf...2 y H nAKH aa ictb CB’kT’kH AtoHACTHp au,hpahYh GoypA8Aii|J Ch, no HAU Ibah HHPAH Cit MIA* a H CB MIA IH H IIlTpHKA U,HPAH CB MlA*A H Â^VAAHTpoy U.HPAH Cit Ml A* A H flHAP* HHPAHB CBC MlA'kAt nOHHJKI cYh BHUJI plMIHH Al^HPAHBI WHH CoyTB nOAtHAO-BAAB WT HAHnp'kJKAI Bp-kAtA WT ^.SAtHTpS niXApHHKB WT KBHHIipBI 3A A^^^l IPO H poaYtiaYi IPO. H nAKH AA ICT CB’kT’kH AtOHACTHp BHUJI P*X *AHH AU,HPAH no HAti AiAH» Cit AIU,AAt CH; nOHHJKI cYlO AI^HTAHB nOAtHAOBAAB ICT WT JKoynAHB (xTTiHHABWK CoyAJKAp WT BaBK.HII{JH WT IPOBA AHHPAhYI PAaY nOAfkHS. 32 — Documente — România — c. 1026 445 www.dacoromanica.ro vt*> O € -3 > X x 5s. X* a- € s 5 » - > > a = ■*? & *■*" g > »® ». 2 -. “ ţ» 2 © 'îl > s ° H* _ S3 sî “ O • X "O pq € m P3 € > PJ O * o o a o > -*i“? BO 2 «Q * S = o w "g "> > &■ S O * § i 3 H2?S &i-a-©i "O J 2! ţel- € s ’ Ş ^ E sal A > *- ? ă?x s ^ s * w J ©I K 5 n ? 5 X k o ■? W -* p* 3. H î w r* 2 5 =: e - x a 1 5 ■o &• £ >5 5= ^ 1 X H'frS -a ^ “ tb. * 8 1 x -3 > € pJ- -a- ş m ^ ■* -3 x o q| 3 o s 3 2 2 n > m > > X s •• 5=* O w * 2 x -i > ta "o 8 1 ■*i ■o S * ^ r< j H f> X * ■ "■ x € x ' X2 2 = ■o r .P o x xx 5Î.5 2 Ji? > m 2 X O ga S n —J SsL* tSI1! Pj-S O « X vT O 5 x w W = * So “ţ . pf > > ~~' o S S “a ■o 55 5 o Jt ”• X X Q b o 5"-i> x ^ B* <3 I ? -i »JU» T a 5- ° o X 2 ^ “ E 2c| - 5 5 s &■ i 2 "O P* w a -3 t •o o A O Sfc x i 5?^ “3 OG •O > g ş b. *3 5k J * w ^ 2. T % 3? “3 O o a _ o w . X > X > b. ^ V &■ w Z £> 2» jţ B£2 ° o î T _ T ® S b. _ Jsî® “■ o x _ & £ o x” > = o H * 8 ^ "■ J b > >% ^ ^ £ x x ■* EEOJ, E5?â 2 o o —: x £ P3 * 5 w H t» PJ * —; > 3 —: € ?! s s o 2. § £ 8 *5.*^ > “3 OG O EO a *- § > £> o 3 t a ° X \ © X -3 © tb >■5 5 fcH? x x x H x f 3 o 5 ■3 x ► 1 £ o ° * 2 3 s > _ o ° -3 « J= s “3 **î 1 3 ° I? a 2 * H -a s W ^ Sk ^ o, * m S a -3 O © >-ţ — 'O a io s o a. < > Z >ţ £> > t». •o s a &B *. ^ m* O 5 ? “3 O o >-ţ a o o 5 > H * x W ■o o B- “3 0 »■ H 6 > 1 b «»■ 2 & X îl 5 2 £ pl -ţ >-! ^ Z P3 -3 £> 4 3 e ^ O m > a s >*> ” € o s R ° 5 5 S X -P X ? S5- > s « -5 | i ° x o »■ m 3 2 > ca ^ € X 9" m m z n a *?î 2 “ m m 9* I O «>■ IO m ^ 2 = O o o I * £ 5 z ? o o &. pq = -3 o > s * 2 - > a e ' e 3 "O i s O m B- 5 X X o O 5. ■5 * •i "2, 5 = > x H x, -> I * m “• ^ ^£5 E z a 0 o u m s 1 5 m pq € ^ h 3 O O > J 0 > P5 x O li > z o o > “3 £> O ii a a •2 5 > s 2 “3 ■1 p* pq ° “3 s a o £ ^ X t73 s * -3 J 0 H 1 > a. S a o > "O x CB IO a ^ * £ X £ z > m O â: E ■i :2 10 X > * > Cu &. O P z —: x St "5 -3 | P 5 c ~ a. d x o. ă ' 2 2 o S x s o »■ S-x ^ ? o H -3 > ^85 S O s s s i îgî * s " x x X 5 o f* x x a -a o 2 g m > S pg = EÎ € *» î» s; £ ^ w n SI lr > m X Z >• —; O "» —: j - > o. «o w m ^ Z Z S ^ OG m ^ Z m « * P1 55 »î: a € E E r» z P3 8 »■ « m 3> H " pî* a E ^ x > o o a w o I > E 2 m -3 W Ui P t > 2 o R m O > w s s iE X m - =b x "S x | s “■ * ? * >g E i E X € I; xâ a W “S 9 H ? m m g | > x « ? 2 OG Z 5 “3 ^ m "O &■ -a *o o "» _ o s P3 5 E 5 = 0 * ho H O £> 1 £ -î = > =« E € 2 *o z J= z 03 b. >-ţ a > *0 OG & $ a z a »■ o ^ 0 a > e * * x X > ^ ^ 5 : «g> : OH C0 j- m > * "O z &• b. -3 z •o J= —: o a J= OG Z d s § r O gg ^ ? P- X O p}- 2* ^ E r % %* 2 E 0 I bdn m 5 JJ E & "■ x = S £ • rt- » H a x ^ € tf X P* z 2 w Z j E I £ ^ a o -3 ~ o ■*• o w m J 1=0 x-5 •o m ^ 5 * o "» € £, O -3 -î * -3 •*î >■ ? X ş: o n ^ 2..? 3 E € X •o ă 2 i w r I a « O X li m z -a 1? " 1^= «» X “3 r> o &. -3 w z r F X 4 H n ^ o J ^ z ^ o - S-şş-S J= z x a ■3 t> a u. ^ X ^ Z = 14 ll" m Ia X o S C: OG m s: og t»* > Z J= 3 2 * o o z ^ E a og z > -3 5 £ i W o o -3 11 o 0 > "6l" o ■" a ? o a I c i 55 o a o x -î î -3 = > 0 > > ^ b > x b. > x X * X 3 a2 ^ P1 S m O b. > -î >i 5 s â s = <>■ * o X a. "■ ^ € -R T £ X € > 5 ■a-^5 ■>Ii sa “5 tn?£ > z = p3 5 o ss»1 I =.s • 3 x »co S : Ş I 5 0 HJ <■> * = «. O IA 1 > I Z £> C z m ^ o "O $HÎ * J w» Z x S E 2 pî" x P1 H ? x g- rt- «A Z ^ îs“ OG ^ n_ O Z XM »o'° i S; _ ? ^ B- b. x 2 2 Z > * > n x p3 a li 2 x &■ z -3 = to ^ -3 > “3 2 f I o *0 k «a _a * 2 > ^ rt-> x -P K 7 = X 5 X OG O * * ?3 O •*; j= m ^ 03 ©“ -3 ^ * o g a. m - -3 z > ? s ^■5 ■£ 0 ^ p* o ^ z rt- >-ţ o ^ £ > O A -3 0G w* 03 o rt- £ O £ E£ > "O 5- 5 3 I W _j &5 si x ® a ^ r £> * a: O 3>z > 55 ■? o —< 03 a- «A > £> |fi 2 1 3 n *£ IA 5 > O IA * rt- J= > z *3 a X £> .p Z Z z > 1? x % i - o a p> ~ 0 a £ > > 2 ►= I 5 0 > 1 £b H "O b. n}- 55 ^ x £ ii p* Jt X x a -a-o ?■? t în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Izrael ca în fiecare an să dea zeciuială din ce vor dobîndi din casa lor. Aceasta ştiind sfinţii apostoli şi părinţii de Dumnezeu purtători ne-au sfătuit pentru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, fiii lor, unii cu rugăciune şi priveghere, alţii cu milostenii şi pocăinţă să ne curăţim de orice rău, cu credinţă să fim gata să auzim acel dulce glas: veniţi la mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi eu vă voi odihni, unde sînt daruri mari şi bucurie nespusă. Iată şi eu în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Mihail voievod, fiul marelui, răposatului Petraşco voievod, din mila lui Dumnezeu <şi> 1 cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei încă şi al părţilor de peste munte, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit şi 2 pentru 170 florinţi ungureşti. Şi iar a cumpărat jupan Radul clucerul a 3-a parte din Cioroiu, de peste tot hotarul, de la Niculcea din Vlădeni pentru 285 taleri. Şi iar a cumpărat jupan Radul clucerul satul Bîrseştii de la Hodnău lîngă Ghierghiţa pentru 10 000 aspri gata. Apoi a schimbat cu Miroslav fost mare logofăt, să stăpînească jupan Radul clucerul a 6-a parte pe care a avut-o jupan Miroslav logofătul în satul Cioroiu, de peste tot hotarul, iar jupan Miroslav logofătul să stăpînească satul Bîrseştii de la Hodnău, lîngă Ghierghiţa. Şi aşa au schimbat de a lor bunăvoie. Iar apoi, jupan Radul clucerul, el a dăruit satul Cioroiul sfintei mănăstiri mai sus-spuse. Şi iar au venit Nistea şi Barbul şi Ion şi Stan şi Tatomir din Balşa lui Stoian înaintea domniei mele de a lor bunăvoie şi au dat părţile lor de ocină sfintei mănăstiri mai sus-spuse pentru pomana lor şi a părinţilor şi s-au scris la sfîntul pomelnic. Şi iar a cumpărat Dionisie monahul ocină la Pîrşanii Bunei de la Ilie şi de la Florea o funie întreagă pentru 1 000 aspri gata şi de la fiicele Bol-duşcăi 3 părţi şi jumătate, de la Oana şi de la Voica şi de la Slamnă, pentru 1 000 aspri gata şi din partea lui Teleţe jumătate de la Laica pentru 500 aspri gata. Şi iar de la Muşat 4 ogoare pentru 200 aspri şi de la Mihăilă o funie întreagă pentru 1 000 aspri şi de la Radul Buei o funie pentru 620 aspri. Şi a plătit o duşegubină pentru Cazan şi pentru Bogdan şi pentru Garcia 448 www.dacoromanica.ro şi să stăpînească toată partea lor de ocină. Şi iar o funie de la Tudoran pentru 350 aspri şi iar de la Tudoran dintr-o funie a 5-a parte pentru 75 aspri gata şi de la Laica o funie întreagă pentru 1 000 aspri şi dintr-o funie a 4-a parte, pentru 250 aspri. Şi de la Mănăilă jumătate de funie pentru 500 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi ocinele mai sus-spuse lui Dionisie monahul de a lor bunăvoie. Iar apoi Dionisie monahul a văzut că întru nimic nu este această lume, numai adăugare de păcat la păcat. Deci a dăruit aceste cumpărături mai sus-zise mănăstirii mai sus-spuse pentru pocăinţa şi pentru iertarea păcatelor şi de nimeni nestricată. Şi iar a închinat Crăciun Blotorul toată partea lui de ocină din satul Şemnicul de Jos toată, oricît se va alege partea lui, să fie sfintei mănăstiri Cepturoae pentru sufletul lui şi al părinţilor lui să fie veşnică pomenire ...3. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ţiganii Surduleşti, anume Ivan ţiganul cu sălaşul şi cu copiii lui şi Petrica ţiganul cu sălaşul şi Dumitru ţiganul cu sălaşul şi Andrea ţiganul cu sălaşul, pentru că aceşti ţigani mai sus-zişi au fost miluiţi de mai înainte vreme de Dumitru paharnicul din Cîineşti pentru sufletul lui şi al părinţilor lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise un ţigan anume Dan cu copiii săi, pentru că aceşti ţigani au fost miluiţi de jupan Stănilă sulgerul din Vîlcă-neşti, din ţigănia lui, pentru pomană. Şi iar să fie sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani, anume Ţimura cu ţiganca şi cu copiii săi şi Belciu ţiganul cu ţiganca şi cu copiii lor şi Ţifurin ţiganul cu ţiganca şi cu copiii lor. Pentru că aceşti ţigani mai sus-spuşi au fost de moştenire ai jupaniţei Stanca a jupanului Radul mare clucer. Deci s-a întîmplat ei moarte şi la ceasul sfârşitului ei, ea a spus cu limba ei să stea trupul ei la sfânta mănăstire pînă la cea din urmă suflare. Şi a miluit cu aceste sălaşe de ţigani mai sus-spuse. Şi iar să fie sfintei mănăstiri nişte sălaşe de ţigani anume Buda ţiganul cu ţiganca sa şi cu copiii lui şi Raia ţiganul şi cu ţiganca sa şi cu copiii lor şi Ludul ţiganul cu ţiganca şi cu copiii lor şi Ţinţiric ţiganul cu ţiganca şi cu copiii lor şi Danciul ţiganul cu ţiganca sa şi cu copiii lor, pentru că aceşti ţigani mai sus-spuşi au fost de moştenire ai lui Lăudat logofătul din Vlădeni. Iar apoi, Tudor şi Dragomir, fiii lui Lăudat logofătul, ei au vîndut aceşti ţigani mai sus-spuşi cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radul clucerul, pentru 11 500 aspri gata. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ţiganii anume Costea ţiganul şi cu ţiganca şi cu copiii lor şi fiul lui Costea cu ţiganca şi cu fiii. Pentru că aceşti ţigani au fost de moştenire ai lui Udrişte postelnicul şi i-a dăruit la sfânta mănăstire să-i fie pomană ... 3. Şi s-au vîndut aceste ocine mai sus-zise şi sate şi ţigani mai sus-zişilor boieri de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor celor din jur. Iar apoi boierii şi dregătorii domniei mele mai sus-spuşi au miluit şi au dăruit şi au întărit această mănăstire mai sus-zisă, numită Cepturoae, cu aceste sate mai sus-zise şi ţigani ca să fie călugărilor de hrană şi de mîncare şi de întărire şi străinilor do mlngî-iere şi călătorilor de odihnă şi neputincioşilor de lăcaş şi înfometatător de mîncare şi însetaţilor de băutură şi cerşetorilor de milă şi bătrînilor d* cinste, adică tuturor celor ce vor cere, iar miluitorilor şi părinţilor veşnică pomenire. Pentru aceasta, am dăruit şi domnia mea aceste stte mai sus-spuse şi ocine şi ţigani să fie de milă sfintei mănăstiri şi lăcuitoriur din sfânta mănăstire de ohabă. 449 www.dacoromanica.ro Şi blestem: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească în domnia lui, iar în veacul viitor sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească pe el, nici în veacul viitor, sufletul lui. Iar care om va călca şi va strica acest hrisov al domniei mele, acela să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte şi şedere cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi ce s-au socotit cu ei şi au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1, iar sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri", şi este şi va fi şi în veci. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi Theodosie mare logofăt şi Stoica mare vistier şi Negre spătar şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Paraschiva logofătul, am scris în cetatea Tîrgovişte, aprilie 16 zile, de la Adam pînă acum în anul 7107 <1599). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. Centrală de Stat a Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti, fond. 220, opis 1, doc. 310. Orig., perg. (65x70), pecete timbrată. 1 Omis. 2 Loc rupt. 3 Mult spaţiu alb in text. 328 1599 (7107) aprilie 21, Tîrgovişte. t dJHaocTYi© eoîkYio, Îw dlHXdHA RolBOAd h rocnoAHH% r-kcoi siahai &rrppo- KAdJfHICKOl, CHh8 BlAHKdrO H npfcAOKpArO IIlTpdlUKO BOI BOA- AasaT COCnOACVEd AtH cYi© nosiA-kHÎio rocnoACTKO am EOA-fepHHS rocnoACTRo am< TSaopah iihtap h cbc ch-hokh ch ia\8, (ahu,(a\ Bor-h aact, raKoiKi Aa aa8 ict (ioaobhha sa roaYhhu,8 8 Eatv-Afiţin, Afaa dH hib KanoT-h s-kca^, noMJKi ict no<8m. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 648 (Mitrop. Ţ. Rom., XCVI/7). Orig., hîrtie (31 x2l),pecete-timbrată. Cu o traducere din 1907. EDIŢII. Slav. şi trad. Ghibănescu, Surite, I, 336 — 337. Trad. DIR, B, 350. Facs.. Ibidem, 534. 329 1599 (7107) mai 18, Bucureşti- f ÎHhaoctYio eowîYeio, îw YHhţ4ha koekoa4 h rocfiOAUHiv kilCoe 3Eamh ă>8pppo-KA4XYHHCKOE, CHH-K KEAHK4PO H nptAOEpaPO, flOKOHH4TO HtTpaUiKO KOEKOA4- ^4k4T POC- noACTea mh cY» noKEA-bnYE pocnoAcrea mh ca8p8 pocnoACTea mh B4aek (iocteahhk CTvC CHHTvKH HM, EAHIţHM BoPli fipHflOCTHT, laKOJKf A* M8 ECT WMHH8 8 L HCkHH fifAA. Bouokhk h k pa tom ch Gt4h a 8hîe, k-kte y acnpw, aaH lA^a 8*a k-kte y acnpw, mhh acnpH xitjr1. H naK noKSnna E4aek iiocteahhk wmhhtv a*a4 Ea4aek, chh-k Gtohhok h AiAi /(piip8aHH8a, hwotSa aS Ea4ae, e|s8hh ase, mhh acnpH wh. H naK noKSnHa EaA* nocTiAHHK a*a4 Qamia h A^a GDnp-b dnc-baSa h a*a4 ÎH8mephk8a $8hh tph 451 www.dacoromanica.ro mhh acn;H xicH. UdK noKSnHA Ea\f n jctiahhk a eAHd mhh dcnpH J. H ndK noKSnHA EdAe nocTiAHHK A*4d Gtohkhuik 48h{ *A«4 mhh dcnpH $. H ndK noKSnHA Ea \,e noc-rEAHHK AeAd GtahmSaivz IIpHKtrSA h EpdTOM ch A'feT’K'»1 JKS.whTdTe a* 4Hh acn;H c. H ndK noKSnHA EdA< nocTfAHHK AeAd A/ldpiei MSape Tanes, îK&wiiTdT* a* 4$“* mhh acnpn T. H np»AM«uie cfw aeoaÎ* e»e ecT sHiue nncanH cîw ivmhhh w hh^hom a®h;h KOAf h ckc 83HdHTe K'kctMH AttrYiaiuoM wt rop H iv t a «4 H wt nptA rocnoACTKd mh. Giro paAV» A4A8JT h tomioactbo mh E»kh, 4VT {lA4. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 649 (Mitrop. Ţ. Rom., CLII/41). Orig., perg. (30 x 35), pecete timbrată. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 136, f. 177v— 178. EDIŢII. Trad. DIR, B, 350-351. Facs. Ibidem, 535. 1 Aşa în text. 330 <1599) mai 22. fllHrtOCTY» KOJKYi*, Îw /IlHJfdHrt EOlKOA H rOCnOAHHTv. A,dBdT po:iioactko MH cY» noîiAiHY» rocnoACTEa mh csfcTOMS MOHdCTHp rrtdrortiMH EHipiviiJ, raKOK* Ai C$T K'hrtSrlpYH EOdHHIţH C-hC cY» KHHP# rOCflOACTtfd MH A<» AP'BJK'hT CldO Hd HM* /k,OEp$Uld, KdKO C8t APItKddH H WT nplJKA* BP*MI, TdKO H WT ChAd Hdnp*A> 3d- h(?ki npHHAOui* K-hdSripYf np*A POcnoACTEd mh h TdKo wddOBduH np*A rocnoACTBd MH KdXO ICT AKA« BplMl, d HtrSd dWPW^lT WT dJHJfklllIH, WH A<» ApT*5KVP TOPO CldO MTO CCT ,idd pdAH /^OEpglild [MTO ICT A<*d] Kdpf denpH. fl HtEPŞd AWPWlJsiT A<1 HM Bk3HMdlT wt k8a<> ict a<»a, sdpi denpH, Bdpi cido. HHdKo A4 hict, no plM POCnOACTBd MH. H HcnpdBHHK, cdM p£4 rocnoACTBd mh. Uhc HfcrSd, Mtcll^d MdH KB AăHH. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Vierăş, ca să fie călugării volnici cu această carte a domniei mele să stăpînească satul anume Dobruşa, cum l-au stăpînit şi dinainte vreme, astfel şi de acum înainte. Pentru că au venit călugării înaintea domniei mele şi astfel s-au jăluit înaintea domniei mele că a dat acest sat Stanciul1 vornic la sfînta mănăstire, ca să-i fie de pomenire. Şi s-au scris toţi la sfîntul pomelnic. Iar cînd a fost după aceea, Neagul logofăt, el astfel a spus că a făcut schimb cu Danciul vornic pentru alt sat. Iar domnia mea am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea ca să stăpînească sfînta mănăstire acest sat Dobruşa, cum a fost dat de Danciul vornic de mai înainte vreme iar Neagul logofăt din Mihăeşti, el să stăpînească acel sat, ce i-a fost dat 453 www.dacoromanica.ro pentru Dobruşa, sau asprii. Iar Neagul logofăt să şi-i ia de unde i-a dat, fie asprii, fie satul. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Neagul, luna mai 22 zile. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 810v-8U. Copie. Altă copie ibidem, ms. 479, f. 179v. Traduceri ibidem, ms. 349, f. 394v—395 şi S.I., nr. 1 529 (m-rea. Vieroş, XVI/3). Datat după domn şi Neagu logofăt din Mihăeşti. 1 Greşit în loc de „Danciul", ca mai jos. 331 1599 (7107) iunie 13, Tîrgovişte, f flilHAOCTYfIO EOWYflO, îw flÎHJfilHrt BOfBOAA H rOCnOAHH'h B'KCOf 3fMAf 2£PP-ppoBAAjfYfCKOf, chh8 BMHK^rO H nptAOEpAro HfTpAuiKo BOfKOAS- A/kat rocnoACTa» CfJKfHH |T 34 Ş AcnpH H WT GtOHKA CfJKfHH SY^31 V" ACnpH H WT EaAOTTi CfJKfHH K Sil f Sa ACflpH H WT Ep’hK'K CfJKfHH ÎT 3A \|TH ACflpH H WT KiHt CfJKfHH SY 3A y ACflpH H WT PaA^A CfJKfHH tî 3A 7 ACnpH H WT E'hA'kHg H WT PAAVrt CfJKfHH KT SA Jof ACflpH H WT GT-KHHCAiE CfJKfHH AA 3A WH ACflpH H WT /^OEpf H WT- A^pA fro, PaAA, AfAO HM SA WMHhS WT rpTiAYlirb WT KoACT B’KCfJf A*A4 HM sa W4HH8 SA îjr ACflpH POTOAH H WT Ep’hK’h H WT 4>Y(pA H AMO EP-T Cf fPO GtOHKJRB CfJKfHB ■T SA wn ACflpH POTOKH H 31 *AHH ROA, IţtHg f KSaY KfMHHH. TiJKf ICT IVCTdA T£Jf rtWAT WT 3iK«HJ WT np£A rOCIlOACTKi /HH, laKOMF HfcKOl rtWA* AtWHHHH. G«r© piAT, A'IAOJT « rocn©ACTBi MH EOAfcpHH» rocnoAcrso mh, (»( KHuif pfMfH», A,8«HTP0K BiH, raKCOKf fl,i Mg JCT cY» KHUlf pfMfHH WHHHH H BfHHHH H WJfiB fA\8 A.’feAVHg H CHHOBHM, fKHgKOM H Iip’kKHgHITOM H WT HHKOrOMf H(IIOKOA'kBHMO, n« pJM roenoACTBi mh. GfîKf H CBfAfcTMio nocT.’BA'ktM rocnoACTKJ «SniH /V,8mhtps bmhkh AKOPHHK H *8niH ©IWAOCVl BfAHKH AOrO^JT H Htrpf CniTip H GTOHKi BHCTYap H PiAV^ komhc h Gtpoj ctoahhk h IUepBdH nfjfipHHK h >Kb’niH IIpfA<* k^hkh nocTJA-MHK. H HCnpiBHHK, ©IWAOCf* BMH tH AOrOijsfT. H i3, PiAVrt> tHlt HinHcajf, Bii ahkhh rpiAV TpiiroKHijif b-k Avkcdţi »hY« fy a^hh, b ivkr xâps. f îw MY^iHA BivfBiVAi, «haoctYa boîkYw rOCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dumitru banul şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Grădiştea din Vale, pentru că a cumpărat boierul domniei mele ocină din partea lui Radul şi de la Bădeanu 145 stînjeni pentru 2 250 aspri gata şi de la Canea şi de la Bîrcă 1 şi de la Stă-nislav şi de la Bunea 55 stînjeni pentru 1 400 aspri gata şi de la Grozeaşidela Radul şi de la Oprea 33 stînjeni pentru 725 aspri şi de la Stoica şi de la Neagoe şi de la Toader 20 stînjeni pentru 500 aspri şi de la Stoica 16 stînjeni pentru 400 aspri şi de la Balotă 20 stînjeni pentru 500 aspri şi de la Bîrcă 30 stînjeni pentru 750 aspri şi de la Canea 16 stînjeni pentru 400 aspri şi de la Radul 8 stînjeni pentru 200 aspri şi de la Bădeanu şi de la Radul 23 stînjeni pentru 575 aspri şi de la Stănislav 34 stînjeni pentru 850 aspri şi de la Dobre şi de la fiica lui, Rada, partea lor de ocină din Grădiştea din Coastă, toată partea lor de ocină, pentru 700 aspri gata şi de la Bîrcă şi de la Fiera şi partea fratelui lor Stoica 90 stînjeni pentru 880 aspri gata şi un bou, preţul lui 600 aspri, însă pâiţile lor de ocină din Grădiştea din Vale şi de la Ivan 8 stînjeni pentru 200 aspri şi de la Dobre 16 stînjeni pentru 400 aspri şi de la Stoian 12 stînjeni pentru 300 aspri. Şi a cumpărat boierul domniei mele, care este mai sus-scris, aceste părţi de ocină de la acei oameni, care sînt mai sus-scrişi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din luncă şi din vii şi de pretutindeni, din hotar pînă în hotar, pentru că acei oameni le-au vîndut de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megia-şilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători din divanul domniei mele, ca să-i fie lui vecini. Iar apoi, cînd a fost acum Dumitru banul, el a avut pîră înaintea domniei mele cu aceşti oameni care sînt scrişi mai sus. Şi aşa pîrau ei că n-au vîndut nici apă şi nici luncă, ci au vîndut din uscat numai în cîmp. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat foarte bine, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi încă am trimis în acel sat pe boierul domniei mele Mînea şătrarul, ca să cerceteze şi să adeverească cît mai bine. Şi s-a dus el acolo şi a întrebat pe toţi megiaşii dimprejur, mari şi mici şi a umblat cu boierii şi megiaşii, anume: Radul logofătul din Boari şi Tudor logofătul din Letcă şi Radul postelnicul din Roşia şi Neagul logofătul din 455 www.dacoromanica.ro Mihăeşti şi Badea postelnicul din Greci şi încă mulţi boieri şi megiaşi şi aşa a aflat că au vîndut din toată ocina, la cîmp şi la apă şi în luncă şi la pădure. Şi astfel ne-a înştiinţat boierul domniei mele Mînea şătrarul, cu limba lui şi cu sufletul lui, că a cumpărat Dumitru banul ocină şi la apă şi la luncă şi cu cîmpul şi cu viile şi să-i fie vecini. Deci au rămas acei oameni de lege dinaintea domniei mele, ca nişte oameni mincinoşi. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, care este mai sus-spus, lui Dumitru banul, ca să-i fie aceste mai sus-spuse ocine şi vecini şi ohabă lui, dedină şi fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Radul, care am scris în minunata cetate Tîrgovişte în luna iunie 13 zile, în anul 7107 <1599>. | Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., CCCXCIX/11. Orig., perg. (29x37), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 351-353. 1 Cuvintele „h u> r Em" („şi de la Bircă") şterse şi scris deasupra cu roşu "npocT“, („am iertat”). 332 1599 (7107) iunie 17. f /HHrtOCTT» EOJKflO, np1SWCBfl|lfHH dlHTpOflOdHT Kl'p . 6l|lTY/tlYf BTiCOH SfMdf &rpOBddJfYHCKOH. t Hcnncajf Bdd’.HMfCTEd d\H cYf KHHrd BddAHMfCTEd MH IVKC/H3H d|OAH Hd HMf ApdroMwp H cuc >KfHd fro no HMf Pja<» wt 4>YiaHH, Ai ci SHdfT KdKO cf cSt 8c-TPOHA 3d HM AOnpdd EOdfc H nOEpdTHd Cf fCT npt3 ETiCdJf WMHHd f/ttg H KO/MdTH H CnfH30 H EOA'IHHHS H dlţHrdHH H Hd BlCtX CTfJKdHYf KM H KgKIO, Bdpf fCT WMHH» 3d A^AHHS PdAfK, Bdpf 3d KgnOBfH'ff, Bdpf WT nOdlO, Bdpf WT UJgMd HdH WT CfdHl(Jf HdH Bdpf fdHKd Cf JfTfT H3EpdT nO BtCSAS- HdH Aa Cf 3H4fT fpf fCT HMdd JKfHd fMS PdAd WMHHf H CKOT H BOAHHHlţg 7 H dlţHrdH 7 H dlţHrdHKg 7, d MgJK fH, Apd-rOMHP) WH fCT AOHfCHd 8 KgKIO PdAfK, JKfHd fPO, dCnpH rOTOKH Tddfpf M H JKHdTH S H JfdrtHHf 3d rpdHd A®Kpf E, IV&H0 fCT Tddfpf A H KOH A^pii 7 CTvC BTiCfe Tpfc-KOBdHl'f, fJKf Tp-bsSfT Hd KOHE, H BOd d”. H nOTOM /l,pdrOMHp, WH fCT rdfAdt Tfpf fCT EHd nddTHd A8>KH0Ef PdAfK, HAtJKf fCT HMdd) H nddTHd fCT EHpSd Aa>Kf A® P k3dHlf. ă PdAd, WHd fCT nOBpdTHd no MgJK fH ^parOMHp H gdOJKHd fro H1A KECfc WMHHf H A^AHHf H KOdidTH flO fJKf BHUlf nHC. H CHlţf fCT WHd WCTdd CEC flO A^Ulf WT np'feA BddAHMfCTBd MH ‘ dl|lfdHdSMHT fH CEMpiiT np^A M8JK0/H CH, /k,pdrOdlHpWB, d WMHHf H BTvCdKH KOMdTH fdHKO Cf Jf nO CEMpiiT fH, H A^AHHf H npOMf fJKf , BTiCb WT no ETvCTvAS, ETvCb Aa fCT Hd MgJK Cf JfOKfT WJKfHHT HdH JfOKfT... AHTH, d WH BliC Aa AP^JKHT cYf BHUlf K0Md- TdKOJKAf, no cEMpvr fro h chhh fpfcjKAf PaAa* }K,Ha fp®> a WHa naK Aa APT^HT WMHHf H KOMdTf H CnfH3H H CKOTH MSjKOM CH ,4,pdrOMHp A® CEdipTiT fH. H nO CEMpiiT 456 www.dacoromanica.ro (H Aa CjjT Ha CHHOBH IH. fl HH WT K"K pWACTRO ApArOMHpWB HAH PAAfK HHLJIA MfTtjf Aa h( hmat, rapj epat, sape cictpS, R/'pt np-KKi'H epathcah hah rh8k hah n;o>uf CKpWACTKO, HHl|ia AUTtX AA Ht HAAAT HJf CBC KOMATH ApArO/HHpWR HAH PaAfETi HH fAHH KAAC WT rAAKŞ. H (l|lt H AAA H KHHTH fH SA WHHH* HA ArPArOAAHp, M|J>K fH. H CHI^C Ct C$T 8CTfOHA SA HHpOMg A*KP* EOAIO WT lipfcA RAAAHHfCTRA MH H WT np-bA A\H03H AMrYlAllJH H WT nptA MH03H A^KPH A»ATH. H naK îct kha np^AAA Paaa whhh$ wt nrfTpouMiMI *A«a a*ahhh!î h noA 3a xââ acnpH h 7 kohii. (I Apapoaahp eti3kpatha toi» kohe naK hasaa h aaa AparoMHp acnpH wt Mr»sH acnpH xaâ h Tor kohe. H CK-kA'bTfaYf nocTAKA-kiAA no ha\{ : wt <î>TraHH, KHts Han h chhti fro tfliurb h Ap-hrow h Gtah h PaAfK rto;Yh kpatmiah, flJaHAt h OI-uit h T8At h wt Bis- ata» H^brof H WT B8Kj}T-bHH, fflapHH H A’bTKO H G0npb H WT IUtpKliHtLIlH, Hfcr. T-ban paaY, KOf pa3AtujjfT cYe ctpoihYi, aa kt npoKAbT wt Bora h ahathaia WT THY CKtTHJf WTlffc HJKf K"K HhKEH H AHA0HAAA H AîfcSfHCiH H WT K'fc EA'fcAH-HfCTRO /HH. TOH nOBtAH KAAAHHfCTKO A\H, HHAKO M HfcCT, nO SAIlOVbA BAAAHHfC-TEA AAH. IIhca 6ptA\Yia, iohYc 3Y A^hh, e AtT x3ps. t Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit chir Eftimie a toată ţara Ungrovlahiei. f Am scris vlădicia mea această carte a vlădiciei mele acestor oameni, anume Dragomir şi cu femeia lui, anume Rada din Fiiani, ca să se ştie că s-au întocmit de a lor bunăvoie şi s-au înfrăţit peste toată ocina lor şi averi şi bani şi moară şi ţigani şi pe toată agonisita lor şi pe casă, fie că este ocină de moştenire a Radei, fie de cumpărătură, fie din cîmp, fie din pădure sau din selişte sau oricît se va alege peste tot. însă să se ştie că a avut femeia lui, Rada, ocine şi vite şi o moară şi un ţigan şi o ţigancă, iar bărbatul ei, Dragomir, el a adus în casa Radei, femeia lui, aspri gata 40 taleri şi 6 galbeni şi 2 haine bune de grana, preţul le este de 30 taleri şi un cal bun cu toată trebuiala care trebuie la un cal şi un bou. Şi apoi Dragomir, el a căutat de a plătit datoriile Radei, pe unde a avut; şi a plătit birul pînă la crestare. Iar Rada, ea a înfrăţit pe bărbatul ei, Dragomir, şi l-a aşezat pe toate ocinele şi dedinele şi averile ei mai sus-scrise. Şi aşa a lăsat ea cu sufletul ei dinaintea vlădiciei mele: dacă i se va întîmpla moarte înaintea bărbatului său, Dragomir, iar ocinele şi toate averile cîte se vor alege după moartea ei şi dedinele şi altele ce vor fi, toate de pretutindeni, toate să fie la înainte de Rada, femeia lui, iar ea iarăşi să stăpînească ocinele şi averile şi banii şi vitele bărbatului său Dragomir pînă la moartea ei. Şi după moartea ei, să fie la fiii ei. Iar altul din neamul lui Dragomir sau al Radei nici un amestec să nu aibă, fie frate, fie soră, fie văr primar sau nepot sau alt neam, nici un amestec să nu aibă ei cu averile lui Dragomir sau ale Radei nici cît un fir de păr din cap. Şi încă a dat Rada şi cărţile ei de moştenire la Dragomir, bărbatul ei. Şi aşa s-au întocmit de a lor bunăvoie dinaintea vlădiciei mele şi dinaintea multor megiaşi şi dinaintea multor oameni buni. 457 www.dacoromanica.ro Şi iar a vîndut Rada ocină din Pietroşiţa o delniţă şi jumătate pentru 1 600 aspri şi un cal. Iar Dragomir a întors acel cal înapoi şi a dat Dragomir aspri din asprii săi 1 600 şi acel cal. Şi martori punem anume: din Fiiani, cnezul Nan şi fiul lui, Mînea şi Drăgoiu şi Stan şi verii ai doilea ai Radei, Mandea şi Mînea şi Gudea şi din. Bezdead, Neagoe şi din Cucuteni, Marin şi Detco şi Oprea şi din Şerbăneşti, Neag. De aceea, cine va strica această întocmire, să fie blestemat de Dumnezeu şi anatema de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi anatema şi afurisit şi de către vlădicia mea. Aceasta a poruncit vlădicia mea, altfel să nu fie, după porunca vlădiciei mele. A scris Eremia, iunie 17 zile, în anul 7107 <1599>. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1652 (m-rea Căldăruşani, XXXII/3). Orig., hîrtie (42x31), pecete aplicată în ceară verde. Cu două traduceri, din sec. XVIII şi din 1906. EDIŢII. Trad. DIR, B, 355 — 356. Facs. Ibidem, 536. 333 1599 (7107) iunie 17, Tîrgovişte. ţ AlHAOCTYlO EOKYEIO, îw âlHXAHA KOEKOAA H POCnOAHHTi K*kCOH 3BMf XrppO-KAiJfHCKOf, cHHTk BEAHK'PO H nptAOEpdPO îw IlETpdUJKO KOEKOAA. ^dKlT POCnOACTBO aih cYb nosEAbHi'E rocnoACTBd aih non HdHOK c*kc epitYeai ch h flldHEK c*kc EpdTYEAi CH H GtJHOB CkC EpdTYEAi CH H B*KC AlEPHiaUJOAl WT UluVkHH H C’kC CHHOBH BPO, BAH-IţEAI Bop-h A KT HAI CEAO B’kA’bHYH B-kC, C’kC B-kC XOTApOM, no-HEJKE ECT HAI CTdpd H npdKd WHHHg H A^A^S HAI IVT A^AI H WT npHA'Al HAI. fl noTOAi, non HdH c-kc epdTYE h flSdH-b c-kc epdTYE ch h GTdH c-kc KpdTlt H B-kCH AiEpYtauiYH B-kA-kHYH HAidAH c»T npEHfE npEA rocnoACTEd aih c-kc KdAgpfpSA Mco^s WT AlOHdCTHp-k CE 30BET KoTAOAIgS H C’kC CEAO EPO YH"k3PdHYH pdAY H-kKOC CTdpE XOT^pii H KEA’bPH MTO CgT AIKKA8 WMHHd dS’kSPdHHAOp H B’kA'bHHAOp. H E*kC-JfOTEA ECT KJAgPEpSA McOljl H CEAO YU’k3PdHYH npHTECHHTH CTdpE XOTdP’k H KEA’bPH WT HdA finvA-bUH, A TEAI, POCnOA" CTBO AIH PAEAdX H CgAHXOAl, no npdBAS H no SdKOH, C’kC K’kCHAlH HECTHTEAIH npdKH-TEAX AIH H A ACT CTwH POCnOACTBO AIH AIE5KA8 HAI S KOAbpH, Hd HAIEI WT K-kHAEllM, G*kpE8A H GT-kHHCAdB H WT BoHHEipH, EfcKgp H WT EoTtHH, PdAV4 E#h8aok h wt IKSn’kH-bHH, rip-kKSA h wt E’kA'bHH, dEn’kAAT, aa X°AHth h aa HCTHHCTBOBdTY CTdpE XOI’dp'k H KEA'bPH npblKAE EHBUlE KdKO X0K*T HdHTH C’kC HHX~ HEAI A^WE. H CHIţE ECT gTdKAlHT TEX ^ EOAtfH KdKO AA AP’kJK’^l’E CEAO B'kA’bHYH no CTdpE XO^dp-k H KEA’bPH, no KSA< ECT APtKAA H WT npbîKAE BptAIE: WT PAdKg n AdIO A OK, npE3 fidA-b dSpdSEK AC d/I’kpAI’kHTE. fl KdA#PEp McO^g H CEAO iD*k3PdHYH C’kC WHHHd B’kA'bHHAOp HHI|ld AIET'bX* AA HE HAIdT. GBPO pdAl, AAAOX H POCnOACTBO AIH CEAOK B’kA’bHHAOp DKOHCE AA ECT HAI cYf KHUIE PEMEH8 W1HH8 K-k WXAE HAI H CHHOBH HAI H BH0K0AI H nptBHgMET HAI H HE WT KO-PO>KE HEnOKOAbEHAIg, nopH3A|g POCnOACTBd AIH. GBEAtTEAYE nOAdPdX POCnOACTBO AIH: >K8ndH A&VIHTpg KEAHKH A&0PHHK H >Kg-ndH TewaocYe beahkh aopo4»t h Hbppe cndTdp h Gtohka bhctYhp h Paava koaihc H GtPOE CTOAHHK H niEpEJH nEXApHHK H MgndH lIpEAA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, 6EWA0CYE BEA AOPOljlET. 458 www.dacoromanica.ro fls, PaAV't aoroiJsfT, ms3sx*m k-k ctoa rpaA$ TpiiroBHHJf, Attcuţa whYj sy AhHH, no na-KHiH'u flKraptHHM, k-ka aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii ■dregători ai (domniei)1 mele şi am dat domnia mea între ei 6 boieri, anume: din Cîndeşti, Sîrbul şi Stănislav şi din Voineşti, Bucur şi din Boteni, Radul al lui Bunul şi din Jupîneni, Pîrvul şi din Bădeni, Lepădat, ca să umble şi să adeverească vechile hotare şi semne care au fost mai înainte, precum vor afla cu sufletele lor. Şi aşa au întocmit acei 6 boieri, ca să stăpînească satul Vălenii pe vechile hotare şi semne, pe unde a ţinut şi înainte vreme: din capul plaiului, peste Valea Mrazei, pînă la Mormite, iar călugărul Iasof şi satul Mîzganii cu ocina Vălenilor să nu aibă nici un amestec. De aceea, am dat şi domnia mea satului Vălenilor, ca să-i fie mai sus-.zisa ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi Negre spătar şi Stoica vistier şi Radul comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Eu, Radul logofăt, am însemnat în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 17 zile, după prada agarenilor, cînd au prădat şi au robit Ţara Românească, şi de la întemeierea străbunului Adam, pînă la această scriere curgători, în anul 7107 <1599). f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Biblioteca Patriarhiei, ms. 292. Orig., perg. (25x43,5), pecete timbrată. Cu o traducere ibidem, ms. 293. EDIŢII. Slav şi trad. Diaconescu, întregiri, 296—297. Trad. DIR, B, 354 — 355. 1 Loc rupt. 334 1599 (7107) iunie 30, Tîrgovişte. t AIhaoctVeio softYcie, Îw AIhxaha bwebwa 34hh>ke k> ict fiokachhaa h a^kat wt cros» aogpom k0ak> Hi cetT.'i (nHCKonYi, eijiejke wt npt>KA* RpEME. fl iiotom, iiakhike KiAd » ect c-rt-BopHA MHCTirbHiiiOiHs h nptwcREH)EHH4ro apxYinHCKonTk Kyp ©ew$Ya Phmhhmeckhx HHOIţ'fcX Klk HHH BEAHK4T0 WEp4S4 WH4 fCT A<*A4 TOPA4 KHHrH 34 WHHH'R H WT A^' AHH-R R-KC-fcy R-R pgK# HHCTHtHlUOMlJ WTl^g. (I IIOTOM RHA'fejf H rOCflOACTRO MH KHfrHJf H gCTpOEHYl MOH4)fYEE ESKE EHUJI p-fe^, K4KO ECT (10KA0HHA4 H A4R4T CÎE WMHH*R H WTkMhCTRIE E>KE RHIilE pEHEHHHM CetT-fcH EflHCKOnTH R'KC’bjf EAHK4 CE JfTET H3Ep4TH AEA4 WHIH nOCB^AfH. Gepo paaY, A k8A*t cYe whhh-r catTtH eiihckoiiYe 34 A’bAHHS H R"R H HH WT KOrOHîE HEIIOT'RKHOElHHO, IlOpHSMO rOCflOACTRA MH. fl KOTOpfH X<>KET CE H (ÎOKSCHT A<> P4SAP4T CYE KHEP4 H SCTpOEHÎE, R pH EOA'bpHH, R4pH KOH HAOR'kK'R X0KfT EHTH, 4 TOr HAOR'RK'R A& ICT npOKAET H TpUCAET WT THV WTU.H HÎKE C#T R'R HEKEH CREOp. GEME H CRtA’bTEAYl (10CT4KA’bEA\ rOCnOACTRO A1H: >Kgn4H /\,JJMHTPJ5 REA aro?-HHK H Wgfl4H ©EOAOCYE REAHKH AWrW$fT H SK)jll. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1653 (Ep. Rîmnic, LXVII/16). Orig., hîrtie (42x2Ş), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere veche şi incompletă; altă traducere ibidem, ms. 707, f. 107. EDIŢII. Trad. DIR, B, 356-357. 460 www.dacoromanica.ro 335 1599 (7107) iulie 15, Tîrgovişte, t AJhaoctY» bokY», Îw fllHXdHA boiboaa h rocnoAHHTi bticoh 3IAIAI Xrrpo-BAJX'fHCKOW, CHH'k BlAHKdTO H Jlp-fe< AO>KpdPO, nOKOHHH II’kTpdlIJKO BOIStA*- AMiT rOCnOACTBd AIH cY» nOBfAtHTw rOCtlOACTBd AIH CBtrkf H EOKICTEHIsI AlOHdCTHp PAdrOAIAIH ©CTpOB, HAIJKf ICT XPAM pO*A*CTBO EorOpOAHJU. HKOÎKI A<> ICT IH CIAO T'hHCTp'bHYH KOA ©ATIJţ, BTiC, CkC ETiCOAJ X0T4P® KaK8 9H BKH CI X®TaP®AI wkoao b«a<> ©atSaob, noAOBHH wt ©at8 e’k oycTd ©atij^aob WT OyCTd Oatih WT Td*A* A® KdAIIH, APfKIH KdAIIHI, H WT T8A WT Td*A< Hd KdAIIH A® ^TkAKOH H WT KdAIIHI A® ^TiAKOH WT Td*A* BTi X®TaP /(OEpOCAOB’fcHHAOp H WT T8A, WT Td*A* B"k JU8Ald Oy AOA'fe A® P'blKd H WT P'b'JKA WT Td*A* n8T XoT"kpdHHAOB H WT ngT WT TAJKAI KTi JP'kKOdCIAI H WT PlrtOdCIAI WT TJJKA* B'k ©AT. Il0Ht*l CTi» CIAO BHUII nHC EHAH CgT KHI3H WT nptîKAI Bp-feAII. fl nOTOAl, WHH npYHAIT CdAIH npfA POCnOACTEA AIH, B-KCH CIA^HH IM» C$T BHUJI plMIHS Tfpf CI C8t npOAAAH B'kCd HHXHOAI8 W>JHH8 CIA'kHH T'kHCTp'feHH BtC CkC B*kCOAI XOTdpOAl H CTiC BTiCOAl A®X®“ AOKOAI 8 POCnOACTBd AIH 3J HHXHOAI AOEpO BOA», BI3 HH IAHOH CHAOCTY», BHTH POC-nOACTBd AIH KlMHHHj 3d xĂil dCnpH POTOBH. fi 8 TlAI, POCnOACTBd AIH AM CTwH H nOAlHAOBIA POCnOACTBd AIH CE^TOAlS BHUJI plHIHJ AlOHdCTHp WT ©CTpOB CliC CkH BHUJI PIMIH8AIOO T’kHCTp'feHYH, BKOJKI fi,i ICT IH Eli nOAIOJ(l H B’k oV'Kp’knAlHYlO d HHOKOAI1 KOH ÎKHBIT B’k HEH B’k nHI|l8 H A* *CT POCnOACTBd AIH B’k B^MNOIO BTiCtlO-AiHHduYio pdAH A8UJI PocnoACTBd aih h poahtia» rocnoACTBd ajh. fl wt 3AIuihYh no npHujfcTBYi rocnoACTBd aih, kopo xokit H3cipiT rocnoA"fc BoPTi BHTH BAdAATIA 8 IiAdUJKOlO 3lAIAI H ^OKIT nOHHTdTH H SKp-fenHT H nOHOBHT cY» KHHP PocnoACTBd AIH, TOPO rOCnOVk BoPTi Ai CnOAOBHT A^UJI H TtAOAl IPO B’k HdpCTBO HIBICHO» CEC B’kC'kAlH CET'kTHAI BAdrO oyr®A[w]HBIUHAIKOPO ^OKIT nonlpIT H pd30pHT cY» KHHP PocnoACTBd AIH TOPO POCnOATi Bop-k A* pd30pHT SA* T'bAOAl IPO d B’k B-kivfe A^wd ip® H A<* ict ckc Î8aa h Ck 3A0 X^AHdPO flpYl H ciic HHtAIH HOyAIH TpliKAlTYH 1*1 B'kS'linHUJ! Hd POCnOAd HdIUIPO Icycj XpHCTd: „Bli- 3AIH, B-kSAIH pden-kHYH IPO H KpliK IPO HdA HdC H HdA HIA^X HdUJl“. H CHUI A<>A®K H nOAJHAOBdXOAl rocnoACTBd AIH CTiH CBtTtH BOÎKICTBH'bH AlOHdCTHp BKOK! AA K8AIT CkH CIAO T*kHCTp-fcHYH B”k WMHHg H A^AHHS H B”k WXdB HHAI, KOH JKHBIT Hd CBtTdd AlOHdCTHp H WT HHKOPOJKf HinOTTiKHOBIHHO, n0pH3AI0 POC-nOACTBd AIH- Gl*l H CBtAHTlAHI nOCTdBA'bfT POCnOACTBd aih: *8ndH ^AP'fe KIAHkYjO BdH KpdAlB H *8ndH A,8AIHTp8 BIA AKOpHHK H *8ndH ©IWAOCfl BlAHKH AOPO^IT H *8-ndH Gtohka biahkYh bhctYap h Hipp-k bia cndTdp h PdA8A bia koaihc h Gtpoa bia CTOAHHK H nilpEdH BIA MX^pHHK H *8ndH IIpHd BIAHkYH nOCTIAHHK. _ IlHC d3, HsdH AOPO^IT, K"k HdCTOA TpdA Tp-krCEHIIU, AltCIJ^d »AYl IV A^HH, TIK8J(JJ A’kTOAl WT Ck3AK* A® HHHt, xSp3 A'bT• ţ Iw AlHXdHA BWIBWA, aihaoctY» eo*Y» rocnoAHHk. f îw jBHXdHA boikoa t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Pătraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Ostrov, unde este hramul naşterii născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie satul Tăistrenii lingă Olteţ, tot cu tot hotarul, după cum se arată hotarul în jurul apei Oltului jumătate din Olt pînă la gura Olteţului, de la gura Olteţului de 33 — Documente — România —- c. 1026 461 www.dacoromanica.ro acolo la piatră, piatra veche, şi de la ea de acolo la piatră la Fălcoi şi de la piatra de la Fălcoi de acolo în hotarul Dobroslovenilor şi de la ea, de acolo, la pădure în jos, pînă în Recica şi de la Recica de acolo la drumul Hotăranilor şi de la drum de acolo la Răcoasele şi de la Răcoasele de acolo la Olt. Pentru că acest sat mai sus-scris au fost cnezi mai dinainte vreme. Iar apoi, ei au venit singuri înaintea domniei mele, toţi sătenii care sînt mai sus-spuşi de s-au vîndut cu toată ocina lor sătenii Tăistreni toţi cu tot hotarul şi cu tot venitul la domnia mea de a lor bunăvoie, fără nici o silă, să fie vecini ai domniei mele, pentru 32 000 aspri gata. Iar întru aceasta, domnia mea însămi am dat şi am miluit domnia mea sfînta mănăstire mai sus-sjmsă de la Ostrov cu acest mai sus-spus Tăistreni ca să-i fie de ajutor şi de întărire, iar călugărilor 1 care trăiesc în ea de hrană şi să fie domniei mele de veşnică pomenire pentru sufletul domniei mele şi al părinţilor domniei mele. Tar după trecerea domniei mele din cele de aici, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor în Ţara Românească şi va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu să-i învrednicească sufletul şi trupul în împărăţia cerească, cu toţi sfinţii care bine au plăcut lui Dumnezeu; cine va călca şi va risipi această carte a domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu să-i risipească aici trupul iar în veacurile sufletul lui şi să fie cu Iuda şi cu rău hulitorul Arie şi cu ceilalţi iudei de trei ori blestemaţi, care au strigat asupra domnului nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1 şi sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri". Şi astfel am dat şi am miluit domnia mea această sfîntă şi dumnezeiască mănăstire, ca să-i fie acest sat Tăistreni de ocină şi dedină şi de ohabă lor, care trăiesc în sfînta mănăstire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Udrea mare ban al Craiovei şi jupan Dumitru mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Stroia mare vistier şi Negrea mare spătar şi Radul mare comis şi Stoica mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Am scris eu, Ivan logofăt, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 15 zile, ani curgători de la întemeierea străbunului Adam pînă acum, anul 7107 <1599). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mihail voevod 3dTHTY ac-npH wbomS EoatpHaS, iiohcm ceaa npoAaa as wt m©hm a^ep© boa»; a 3©-KeT noimpdHT cf» khhpS h...3 HaH wt na©Aa a/i©hp© HaH wt ce3, a wh Aa ecT np®KaeT h anaTHata wt thY cb^tY bki cSt R-h BYhkch h A* c»ah .. .3 kh, HA^e aHi^SaaepH HtCT, bti CTpauiHH cSAHdro, B-k BtKH, KtKoaa a. linca Xaaasa, altceva asrScT...4 ahhh b-k atT xsps. f De la jupan Şerban marele paharnic această carte a mea acestui boier anume Stan Grama din Bălteni, ca să-i fie tot satul Halmăjul şi cu tot hotarul, ori cît se va alege dinspre alte sate. Pentru că acest sat Halmăjul a fost vechi şi drept al meu de moştenire încă de la părinţii mei. Iar întru aceasta, eu am vîndut acel sat mai sus-zis jupanului Grama pentru 22 000 1 aspri gata de a mea bunăvoie. Iar apoi, cînd a cumpărat jupan Stan Grama acel sat de la mine, el a dat acel sat tot şi cu toate hotarele zestre fiicei lui anume ...2 tîrca, să-i fie ocină de ohabă, ei şi fiilor ei. Şi a dat jupan Grama acel sat zestre fiicei sale mai sus-zise dinaintea mea şi dinaintea tuturor boierilor. Pentru aceasta şi blestem am pus eu: pe cine va alege domnul Dumnezeu sau din rodul meu sau din rudele mele, să nu aibă voie să întoarcă asprii acestui boier pentru că eu am vîndut de a mea bunăvoie; iar cine va călca această carte a mea şi ...3 sau din rodul meu sau din rude, iar acela să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi care sînt la Nicheia şi să fie judecat ... 3 unde nu este făţărnicie, la cumplita judecată, în vecii vecilor, amin. A scris Hamza luna august ...4 zile, în anul 7107 <1599). Arh. St. Craiova, LXIX/3. Orig., hîrtie (28x21), pecete timbrată, stricată. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, VIII, 40 — 41. 1 Retuşat în: îT (24 000). 2 Loc răzuit în care s-a scris: „Ci-im" (Stana). 3 Loc rupt. 4 Loc alb. 337 1599 (7107) august 4, Tîrgovişte. fi-h XpHCTd Bora EddroBkpHYn h EddroomcTHsYH h Xohct©aioeYeYh h cdiwo-APhXîdBHYH Kw lHHŢdHd BOEBOAd, CHHk BMHK'PO H IlOKOHHdrO Iw IlfTpdUJK© BOlEWAd, EOHîYMO A\HA©CtYM0 H EOHtfMt AaP«>BdHYlM, WS AdAdM(l©'MH H rOCnOACTBgMtIOMH BTv-COH 3EA1AH G^rPppOBddXYHCKOf, E14IOKE H SdflrtdHfHCKHM CTpdHHd.M, fliWAdllig H ®.Xd- pduiS xipu,fr. BddronpoHSsodHX r©cn®ACTE© aih cbohai EAdrhMi iip©h3boaehYmi, mhcthai h csfcTrtfH cp-hAO,^ rocn»ACTBd mh, 0k© npocddEHTfH npocddBdkiudr© mi Bord H Ck 463 www.dacoromanica.ro CAABOE Ek3HECEUIArO MAA H HJ npfcCTOAfc CBlîTOnOMHEUlEJf POAYtEAIO rOCnOACTBA AAH, CEJKE AaPO&aX H rOCflOACTKO AAH CkH BkCEJfMkCTHYH H KAarOWKpa3HYH H nptnOMTaHH, tmt Ha A B'hClAAH MECTYH A^P®8 HACTOEipHJf, CYf XPHCOK8A POCnOACTKA AAH nOMTEHHOAAS npjKHTfAW TOCnOACTKd AAH >KoynaH GtOHKA BEAHKH BHCTYiap H CkC CHHOBH CH, EAHlţE eaa$ Eork A'iCT, iakokh Aa At»y {ct KhC cfA0 IlYEpcEKa Bkcajf H CkC kkcoaa jfoTapoAA1 WT nOAK> H WT UlgAAi H WT BOAA H WT CEAAAHIJIE CEAOB, aAH A*''8 HfcrOKailOB, ce->kehh căi, mhh acnpH xPxYch. IIohoke no k gnu npasHTEAio rocnoACTKa aah >K8naH Gtohka BEAHKH BHCTYiap WT GTkHHCAAB H WT IIlanTHp'k H WT IIIKPE H rpJAt H A,OEpHKa H l^If^SA h ^ospE h GhaatYwh h TaHfe h Tora h ffiHpk h EapsoyA h Posa h E-kamo h Ehtah h /^parola h wt IIoynE3fcHH non ÎaYe. ,4,0 3ae mhh cejkehh cât mhh acnpH xrxYCH. H naK a*aa Toamîb beca^ h ckc Bic jfOTapoAA ceheehh cât, mhh acnpH xrxYCH, aAH noKgnHA ect npasHTEAio rocnoACTBa aih bhuie pfcjf wt haa EJhpmm h PaaVa m wt non Gtah h wt A,ospe h wt Gtahhcaab h PfeHiyfc h Hcnac h /k,p;ro/HHp h Gt.h h wt A9hk8a h h Gtohati h Hethha h Eaia^a h EaAk h fflHyaio AwrwifrET H wt GacSa KipcT'k h wt flJYEpaapH2, /^paroAiHpi», mhh naK cejkehh cgE, acnpH xPxYch. H nan noKsnH npasHTEAio pocnoACTsa mh bhuie p’by a*aa rAOAknoyAOB3 skcax» wt no BkC JfOTAPO/H, CEKEHH CgE, MHH acnpH xrxYCH, WT HaA KocTt h Gtpoe h wt Taspt, h non Bobe h HfcroyA pouiYSa h Hea^ h Ilacna h Bobe h Kpka^h h 4,aHk h Ghh h WT EopA^UiaHH, 'ÎOKHH'k H WT EJYEpAApH2, /^papOCAdK H /^parOMHpk, MHH CEJKEHH CgE acn;H xPxYch. H njK noKSnn npasHTEAio pocnoACTsa aah bhuie pemeho a*aa Koctek BkCAJf H CtC KkCOM JfOTApOAA, CEJKEHHH CgE, MHH ACnpH xPxfCH, WT HAA TgAOPAH H KoCTfc H TfcHIO H 4,8A$gA H GtOBH H ^parSA KHE3 H WT fflYEpAapH2, fllkHiHATi, MHH CE2KEHH CgE, MHH ACnpH 7pxYCH. H naK aa ect npasHTEAio rocnoACTBa aah >K8naH Gtohka kEahkh khctYiap ceao EopA^UiaHYH WT BOAA H CkC BkCOAA YOTapOM, WT JIOAlO H WT UlgAA H WT BOAa h WT CEAaAHl|JE CEAOK, AAH AEAd KpElţOB KkCAJf, CE/KIHH pH H nOA, no A MHH ACnpH xPCnE, WT HAA GtOBH H WT HEAEACO H WT Ep^HA-h H WT tl’HAkHH, PdAyA KHE3 H AljHt h wt A,Akra, non Hokhii^, mhh cejkehh k3, acnpH xath. H naK noKgmi npaxHTEAio rocnoACTBa aih >KSnaH Gtohka beahkh ehctYbp a*aj Toctha*e Bhcajf, aah cehcehh cy, acnpH xSĂ, wt haa EaahkSa h wt Hokhhti h wt H-kHKi h wt 4>0EPah\ h wp PaaSa h wt A,papoa»hp h wt flflYEpaapH2, ^aop-fc H wt GnhrkHH, Eopi^su h wt X8pE3, Tota, mhh ce>kehh cy, acnpH xSĂ. H nat noKSnH npaBHTEAio rocnoACTBa aih BHUIE PEMEH» A{AA r^IJAI/KK BiCAJf, CEJKEl.H Cf, MHH ACnpH xSA, WT HAA XAAA3A H fiAh-KAH H /^OEpaH H JÎAAAyA H A,pAPOCTH_H H HfePOE H GtAHMIOA H IlETKO H E.’PBSa H T»AOP8 H GtAH rpkAOB H HtPOE H ÎbIH H WT MoKHHTi KHE3H WT fflfEpAApH2, A,Yhk8a h wt HokaHEijjh, H’kpoyA aT^ko;!, mhh cejkehh cY, acnpH xSa. H naK noKoynH npa-BHTEAIO POCnOACTBi AAH BHUIE ptjf A*AA EaAIOAWB B^CA^ H CiC BhCOAA X0TaP0iWJ ct" >kehh pîĂF, a:npu xa, wt A.Pajksa h Gtobh h Hcnac h AJhpma h h K8naH Gtohka beahkki bhctYbp BkC CEAO EoPA^UIAHYh WT nOAlO H ChC BkC Jf0TaP0A*4» WT flOAlO H WT UlSAAA^H WT CEAaAHl{IE CEAOB H WT nOCBSAE, nOHIJKE ECT KSnHA AJaa fllouios CEJKEHH pP, AAH npOAaTEAYE no HAAE HEAEAKO H GtOBH H EpkHATi H WT /^AkPA, non HoKHHk H WT $HAkHH, fflaHk H PaAyaj MHH CE?KEHH PP, MHH ACnpH x3CY. H nAK A*AA ToC-THAAAB BkCAX' WT nOCB8A*i CEJKEHH c" AAH nOXSnHA ECT npABHTEAlO POCnOACTBA AAH 464 www.dacoromanica.ro BHUJf P"k)( WT HAA Ba.'HK8A H HoKHHB H HcndC H HtHKA H AlHXH’b H ^pdrof H C3npt h AIhpma h wt /HYfpAapH, «ÎMopt h wt nVfpciKa, Toia h PaAya H Gtah, aah cfJKfHH 'c, mhh acnpH xĂxT. H naK A*aa royvMAs bkcax, wt noA» h wt ju8aia h wt boaa H wt nocsSAf; cfJKfHH 7, no o*, noHfJKf ict K^nHit npaBHTtaio rocnoACTBd AIH BHUJf pfMfH8 WT HAA HoKHH"E KHf3 H WT II^HK^ H WT non EoBf H WT XAAISA H IIhk;k h jHorouj h I18hka h Eape8a h Gtbhhcaab h AJhkSa wt /Hhpaaph, mhh cfJKfHH c", mhh acnpH xĂ7f. H naK A*aa Eaa»aok bbcax h cbc bbcoai x°Tap«ai, cfJKfHH picĂ, mhh cfJKfH8 no o~ acnpH, noHfJKf KSnHA cct np.BHTfAio rocnoACTBa aih wt Apajk8a h wt IJIf^aHB h wt Eaaouj h Ctoqh h Gt.ihhcaabb h Hcn_c H wt HYfp-cfKa, Gtbhhcaab, mhh cfJKfHH pka, mhh acnpH xHXn. H nan Aa fCT Afaa EoHHfBB bbcax, cf*fHH T mhh cf*fH8 no o" acnpH, aah wt AIhxaio HJKf wt Kpi-ajh h wt /k,o-Bpf H wt A8a$$a h wt PfcHiţf h wt EaaHKga h wt EaAt H wt non Htrof h WT A0BPHKd» HHH CfJKfHH C-, MHH acnpH xĂxY. H naK Aa kt npasHTfAio rocnoACTBa aih JK8naH Gtohka kmhkh bhctYhp IlVratpj bbcax h cbc bbcwai xctapoai5, aah A*aJ /Hahotbb Bkcax, uapf fAHKa cf XTfT HSEpaT, cfJKfHH yo, mhh cfJKfnS no 'o, noHfJKf noKgnH npjBHTfAio rocnoACTBa aih kh-Ulf ptx WT HAA EdXHf CBC EpdTVfAI CH, E/KJKA H fldS.pB H EaA'b H APa^OAlHp CBC EpaTVfiM CH liBSAHB H IlBASPf H GtOI3H CBC BpaTVfAU CH HaH H K3MIOA CBC EpAT fro, fioHHt h fiaaAya H non Kohki cbc epatYîai ch, Eorrt h Ebaahb h TaToya h EaaţoyA h Gtohka c*bc BpaTVfAi ch Gtapa h fllant h EpBCTYraj h fllaHt h Gta-Ha H PoE$A H HaH H WT îloiaHA, GtAH H WT AglUllAH, HfAfAKO H WT 3rpBMHlţH, HrHAT, mhh cf?KfHH yo, mhh acnpH xAx iţ. H naK A a fCT A*aa Eojkokob bbcax h cbc bbcoai x®tPoai, mhh cfJKfHH tm, cfMfHg no ’o, nonfJKf noKgnH npARHTfAio rocnoACTBa aih wt nona Eohka h fllaHt h F8hka h E8a$hka h Bohmha-b cbc bpat ch Bhujah h EaHMf h JHapVra h i&pBiţHA'B h G3npt h GaiAAt h Kphbhh"b h TaToya h Kohka h Tatsa h /k,parocTHH h EAAAoya, WEanf wt AlVfpAapH, wt haa Apa^a cfJKfHH p'Ă; TA>Kf, WT cYf CfHCfHH WT APaf^ npO/H’kHHA fCT CfJKfHH ÎT CkC H<8naH Gtohka BfA BHCTViap, Tfpf fCT aaa JKSnaH Gtohka BfA bhctVqp 8 AP^ro aucto 8 ctAO AITfpAapH cfJKfHH *h, a ap^3h hă c(>k(hh noK$nHA kt wt Apar&t, CKoJKf h wt AP8-3H AtfrVraujH cf%fH8 sa xFcăî acnpH H wt f^Ahn, EaaAya KHts h wt 3rpBMHi^H, non 3(0pt, MHH CfJKfHH TM, MHH AcnpH xKxST. H naK noK8nH npasHTfAio rocnoACTBa aih JK$n:H Gtohka BfAHKH bhctVqp bbc cfAO llocAiar8A h cbc bbcoai x°Tap«ai6» wt noaio h wt ui8/H h wt boaa h wt nocB8Af CfJKfHH co, mhh ctJKfH8 no ?, wt haa nona Poaiah h wt APar^a h wt Eack h wt H-brof h wt Eohahi h wt Apa<,^CTHH h wt TaHacVf h AparoaiHp h chhb fro, AH8ujat, h wt EopMAi h wt Tshki h ASSuiat h APa^aiHp h Gtjha h Gtahk8a h HfAfAKO h AparoT-h H G3npt h TaHacVf h Goapf, mhh cfJKfHH co, acnpH xii^. H nan Aa cf 3HafT A»AVf wt IIVfpcJKa mto haiat wmhh8 8 GnoaiarSa7, 8 EpBHHT8pa koa nVfpcfKa, noHfJKf noKsnH npjBHTfAio rocnoACTBJ aih BHUJf ptx wt Aoupf h Hcnac h Ehtahk h roc....B.... HtHMiOA h Ac,kPhk'1‘ h Eapb8a h non fiAdAya h ipc4&8A h tr h OlanTHpt H EtAMO h wt IIpVia3Aa, 3>Vfpa h wt THrofiiJH, GTdHMioA h Htrof h /Hhkujah h PaAya H wTjlocaiar, T8HKA H Poaiah h VHSujaT h Gtah h KohojJsjh, mhh cfJKfHH thb, acnpH xVjfsâ- H naK noKSnH npaBHTfAio rocnoACTBa aih JK8n8 WT Ul8Ala H WT BOAA CfJKfHH wl, AAH A^A HtrOB JKfHH ?f, 0.... WT HAA Hhha, Att|Jfpa /HHpMfs h PaAya h KocTt h /IsnSA h A0EPf H TpaAt H Taia h Îwh, CHHB KoCTfB H ToJAfpB H Tp03t H PâAYA H KoCTt H AlHrA H HHCTOp H PdAya H VHHra h EpontHYf h ToaAfP, mhh acnpH xAxV\[r--. A^aa non Ht-rofB bbcjx, cfJKfHH p3, wt haa A0EP( Apar0A'Hp h... H AParSa KHfS H 465 www.dacoromanica.ro nprf KHfS H Ap<1P8a KHfS H... KHfS, ... iMHpMt; H KocTk h flliuuia h Gtohka h non Eo- KkHHT H A,8i;8A H Alt! 1114 H iHAHk H A,P‘*rtîA‘ KHfS H /^phHrOf KHfS H Ea4AVa KHfS, MHH CfJKfHH pS, MHI JCnpH xSyH. H na< noKtinH npAKHTfaio rocnoACTaa a\h sHuif p cfao AlîepAa nOAlO H CkC KkC XOTapOAl &tAA rAOA’kHOK.. . WT H4 G. ■ ■ H ASH^H-b H GTpf3k H HtHKa h AlHpqa H iUSuiaT h Ga4k h Ap&urof khis h Ap^omhp H AP<*r8A h Gtoiah h PaAyA h AlHra H EaaYka h *Iokhhtv khis h /^parSa KHts h GTkHHainp, mhh ct-jKfHH cir, MHH acnpH xfxTH. H naK A^a IIIpeahor, chkihh cff, wt haa AP-r<*H h PaAyA h rposas h Eahko h PaAya h AP'X’Suihh h KpknfuTf h Tfprf KHfS H non âHrfA h Bora H Tpost h GTpfak ckc spat ch h TposiK AorotjstT h /k,OEpf ckc EpaT ch h ÂparoMHp h PaAyA h PaAf, hhh cfKfHH cir, mhh acnpH xfxTH. H naK noK^nHA npAKHTfaio rocnoACTsa mh KHuif p-kjf ctao raaroafMaro AAll“ EkHflflVH KkCHJf H CkC KkC pTApOM, WT nOAlO H WT U|8MA H WT KOA4 H WT no:-k8A*, wt haa PaAya. aufncfH Ghmkmkk, cfKfHH ms, sa xkt acnpH; H na< wt TosoA-k ceiKfHH MS, sa xkt acnpH h a*aa PaAfK, a*4**PA IIaockak, Kkcajf sa y acnpH h wt A*A4 Ghamcmk noAOKHHS wt haa chhokh Gtohkak h HtrofB, no hmi • Gtohh h PaAya H Gtahki, sa x iHoj UIHKMK KkCAX’, WT HAA PaAya H fioHKA, CHHH AIoUlHKMB, A^A HM KkCA^ CflKfHH PO sa xry; naK wt a*a ^fi|JHAkcKM noa 8*8 ce*fHH m wt haa nona TfppHHa h Pa- Aya H Bara h Onpk sa xaw acnpH; H naK wt asa** 4«i|JHAkcKM cf*fHH fî wt haa GTfnaH sa t acnpH; h naK wt a^ EopHHkcKM ce*fHH m wt PaaYa> chhk Komihob h Aokpoaihp, cHHk PaAyaoB, a«a<« Kfccay sa w acnpH, h naK wt a«a Hahb- AOB CfJKfHH A WT HAA EopA’fej GtOHHOB H $AOpk H CHHk fPO, A0KP*> A*A<> hm Bkcax 34 x acnpH, cf*fH8 no k acnpH. H naK KtjnH w*jhh8 8 AAhKI‘HtllJH A«A<« TSAopfB Bkcajf wt Eahko wt Epfs h wt Hkr8A wt EpkHfifiH sa xr acnpH. 466 www.dacoromanica.ro H lldK A<1 KT npdBHTfA» POCnOACTBd AIH BHUIl plMlH8 CIAO EopAUflYH BhC h ChC BiCOAt X^TdpOM H ChC IţphKKg H CaC AtA^A ChC BHHOPpAAY; 4AH A.A CI 3H4IT ctAirH: Ka^hhkSa E»p*i|iiiai wt hm Eipit|iH H Koahehai wt PouiYh, hto ict ehai ndAHO^AH oy pasaiaihYi Eopahihai9, noHtKt cir» ciao eha ict sj A'tAYHoy /k,8«HTp8 mxapHHK, cHHh EapeoyAOB wt Eopx'4>H. II noTOAl, rocnoACTB» aih noKgnuxoAi wt Aklfllpj XtSMHTpS mxapHHK, WT dldpd H A$/HHTpA, 34 xKxP 4CnpH H P4AY AIHOPl AtipOBl H AIHAOCTHHI WT POCnOACTKO AIH, tl(it5K{ WT npH AhHH IJIf^AHA B0IS0A4, CHHh IwH BOfKOAA. H np»AAA ICT ăHifli H /k,8'"HTp4 WT fiplA I|ll^K8niH GT0HK4 BlA BHCTYrap ChC TOPO CEA» BHUlE P^X P4AY B-bpHA H h npasa CA»y?KE>y mto ict n»cA>y?KHA r»cn»ACTso aih Eh miojkah siaiai wt aiaja-CT44 ir». flillfAHKI npHAgjH CI HI CKITB»PHTH CI CHHH WT TtA» Ir», WH Ai KT BO-AIM Ai A«T H n»AIHA»B4TH WT P»AYh8 IP» B4pl K»P» X*K‘T EHTH B»Al IP», HAH H4 P»AYh8 HAH H4 TSKAH HAH H4 K4AgPlpH, H4 npkCTJKAlHYl IP», A4 ERA* KOAIg X*KW A4CT AtAYHS, a r»cn»ACTR4 aih h p»aYtiaYiai r»cn«ACT4 aih, bimhoi BhcnoAiHHAHYi. H nan Ai kt npasHTiAio rocnoACTsa aih bhuii ptx, JKgnaHh Gtohki bia bh-CTYiap, CEA» H4 HAIE iil^HUIIHH A*A4 KlAOTAB WT K»K»pA!|]H KhC4X, K»AHKO ICT APh>K4A KaAOT-h, nOHSJKI ICT EHA S4 A'feAYHS IP». n»H!JKI KgnHX POCn»ACTB» AIH WT K4A»TTi n»CTlAHHK WT K0K0p*l|lH 34 xîT 4CnpH. fl 8 TIAI, POCnOACTAO AIH nOAlHAO-saxcAi no B’kpHar» npiRHTiAio r»cn»ACTR4 aih JKoynjH Gtohka bea bhctYqp ckc to-r» cea» I1ii|jhui4hYh paaY RtpKa H npasa CAoywsoy MTO ICT nOCAoyjKHA p»cn»ACTK8 AIH n» MIOJKAH SEAIAE. H nan n»K8nH npaBHTEAi» r»cn»ACTsa aih bhuii ptx h JKgnaHHiţa ir», A»kYi, CEA» EhATkHH H ChC BhC»AI X®T4pOAI, A*A4 KoHKAvB, CHH8 ASngAOK H A*A4 /k,RAIH- Tp8, chh» EAhK»yA»K h aninciH ch, Ehuiah h Gtahmioa h Onpt h a*aa Gaeih A4 Ib4UIK»B H EapeoyAOB, CHHh AoynuHB H GtAHMIOAOB ChC EpaT CH, Gt4H H GT4HK0 H GtOHH ChC Ep^T CH IIhTp8 H IwH H IwH, CHHh EA4A»yAOK H EdpKoyA, CHHh GtOHKAB H A8n8A, CHHh EA4A»yA»B H GT4HHIOA, CHHj P4A»yA»K H HIlpEAH, chhi Eoaib h PaAya, cmn /^ahok h Ăpapah, chhi» H-brois h A»yn8A, chhb Kokouih-a»b. H X^tapra aa ci shait: wt boa4 JKYio no Poct8a 8 r»p, a<>PH 8 fiAhM-kwa Ko-TlUOyAOB H no BphX, A»PH 8 A,P»yAI»yA 34 G8AHIţf H n» AP8AI, AOPH WEphUlYl 4H llhKoypYi H no CKoypcypAv y a®a, a^PH »y ÎKYio. IIohijki K»ynH npasHTiAio rocnoA- CTB4 AIH BHUII p^X H JKgna IHH4 Ir», /^OKYia, WT BHUII pmiHH AIOAYI 34 xS 4CnpH H 34 EÎ BOAOKH. H naK Aa ict npasHTiAio rocnoACTsa aih JKSnau Gtohka bea ehctYqp h jk8-naHHi^s ir», A>»kYh, ciao IIitpiiiiYh kkc h CiC Bhc x»T4p»Ai, nouiHU noKSnH npaBHTEAio H(8n4H GT0HK4 BlA BHCtYoP WT H4A Aoyn^A H T4T8a H IlaCKOT'h H IlhTpS H Gtah H IIhTp8, CHHh GtAHOK H A8n»yA H GT4H, CHHh 4HlB H GtOQH H GTOHK4 H Gt4-ha h PaAyA h G9p8a h A4H H EAAAya h Gopa AIahis h naK Gopa Alip4i»yA0K h KupYHAHna h Tiam-b h Gtah h Gtjh4, AhifiH AIihmhhok, Ehcax A'aobi hai sa xaxY acnpH. H naK Ai ict npaKHTiAto rocnoACTsa aih bhuii ptx H ttgnaHHiţg iro, Ha»-KYl. . ,10 BhC H ChC EhC X^TAPOAI, WT n»AI« H WT UI8A14 H WT B»AA H ChC KHHOPpA-AY, noHKKi ict noKSraiA npasHTiAio p»cn»ACTB4 aih bhuii ptx wt npaBHTEAio rocn»A-CTB4 AIH 2K8n4H TlWAKYl BlA AWPW^IT H WT BpATYlAI CH, IIphKSA AOPO^IT H Hju|iah a»p»j|ut h T8A8ph a»p»4sit 34 xîT acnpH. H naK aa ict npaBHTEAio rocnoACTBA aih JKoynan Gtohka biahkh khctYqp h H(8n4HHIţlB IP», clA» rSp-buYH11 BhC H ChC EhC X«T4p»AI, WT nAAHHHS H ChC ehhoppaaY, nouiHU K8nHuii wt haa A8n»yA h Iwh h OhTp8 h EaA-b h Apkrtio h 467 www.dacoromanica.ro EorAau H PaAVA h IIkTp8 h I'ocTk h Îwh h ţwpyk H HkTp8 h AtMua h Hau h ckc sac mit hai sa xîT acnpH. H njK npdKHTiAio rocnoACTKd /hh khuii pfcjf H >«8ndHHU,iK iro, A.«kTi, ciao rophHlH WT JKHAIO KkC H CkC KkC JfOTdpO/tt H WT nOAlO H WT Ui 8 AU H WT nCCKOyAlj flOHiwi KgnHiui npdKHTiAio rocnoACTKa aih khuii pfcy wt PdAVA Hhctopah h wt PdAya PaBHrd H EkAdH h Gtahmioa h GTdH H fânpt rpOSIB H Gtahmio HonTicKos H Gtah E|UIaY8a H GTdH H CkC KkC MIT KU H CHHOKH HAI SA xK$ dCnpH. H nac Aa ict npdKHTiAio rocnoACTKa aih khuii pfejf H JKSndHHMis iro, ©A$-KÎBj KkC CIAO XgGdsfH H CkC KkCOAl JfOTdpOAl, nOHfîKI K8I1HAH CgT WT HAA KkCHJf AiirYiauiYH wt ciao, wt Gtkhhcaak h ckc kpatYiai ch h cv mit iro haa kkc a*a h BIT OnpiK, sa xKjfn acnpH h aiaa AIhX^ha^k h auinci* iai» wt ciao $pkHU«4iH Kkcajf h ciAHMii ckc k*mih, sa $ acnpH h iaha KHuorpdA wt haa fflapHua, A^MHpa Gadn-mioa8h wt niMiHuiaua, sa to acnpH h wt EkAau h Îwh wt niqiHuiduH, iaha khho-rpaA wt Ha ioa royptHHAi sa t acn,H. fl noTOAi, noMTiuora npaKHTiaio rocnoA-CTKa aih, *8naH Gtohka kia khctYbp, wh ict KSnHA cYl khuii pniua wmhhS wt $pkHHll|IH H C*kC KHHOrpdA WT HAA HHKA H TdHdcYl SA cYl KHUII plMlHO IţlHO, SA xsh acnpH, mto c8t KsnHAH whh wt tij AiirYtauiH. H nan noK8nn npdKHTiAio rocnoACTKa aih JKSndH Gtohka kia khctYbp kkc ciao IIlTpHMIMlH H CkC KkC JfOTApOAl, WT nOAlO H WT UI8AIA H WT KOAA H WT nOC-k8a!12, Ipl ICT K8nHA WT HAA EapK8A H WT AHMCI8 IrO, fflpKI, WT CIAO IţHIţkp-AHgH sa xiQi acnpH. H npOAAAH C8T KHUII pfcjf AIOAÎI wt A^KPO KOAt HAI. ©Mii»! h sakahhahYi no wuiictkYi rocnoACTKa aih: Koro H3kipit rocnoA^ Eork bhth rocnoAapk Eaauikoi 3iaiah hah wt cp-kA^uaro naoAa roc.oACTKd aih HAH WT CkpOAHHK HdUIHJf HAH no rptCIJf HdlliHJf HAH WT HHOnAtAllHHK, AA AM1I nOM-TIT H nOHOKHT H SKptnHT cYl JfpHC0K8A rocnoACTKa AIH, TOrO rOCnOAk Eork AA nOMkTlT H CkJfpAHHT K*k rOCnOAcTK"b IrO H Kk K8AIM1HX K'bU.ly, A^UId IrO. fliplAHJKI hi noMTiT H hi SKp'bnHT cYl xphcok8a, TOro rocnoAk Eork aa hi noMTiT H 1:1 c»-XPAhht Kk rocnoACTBt iro, a hi Kk e8a şi din pădure şi din apă stînjeni 860, însă partea lui Neagotă stînjeni 210, cîte ... de la Anna, fiica lui Mircea şi Radul şi Cost ea şi Lupul şi Dobre şi Gradea şi Gaia şi Ion, fiul lui Costea şi Toader şi Grozea şi Radul şi Costea şi Miga şi Nistor şi Radul şi Miga şi Crăpenie şi Toader, fac din Stoeneşti partea popii Sahat de la fiul lui, Stoica logofătul, pentru 9 000. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele ocină în satul Smîrciul, toată partea Moşicăi de la Radul şi Voica, fiii Moşicăi, toată partea lor stînjeni 170 pentru 3 400; iarăşi din partea Feştilească jumătate de funie, stînjeni 90, de la popa Gherghina şi Radul şi Baia şi Oprea pentru 1 800 aspri; şi iarăşi din partea Feştilească stînjeni 15 de la Stepan pentru 300 aspri; şi iarăşi din partea Boghinească stînjeni 40 de la Radul, fiul lui Coman şi Dobromir, fiul lui Radul toată partea pentru 800 aspri; şi iarăşi din partea lui Nanul stînjeni 30 de la Bordea, fiul lui Stoian şi Florea şi fiul lui, Dobre, toată partea lor pentru 600 aspri, stînjenul cîte 20 aspri. Şi iar a cumpărat ocină în Dălbăneşti toată partea Tudorei de la Baico din Breb şi de la Neagul din Brăneşti pentru 3 000 aspri. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele mai sus-zis satul Borăştii tot şi cu tot hotarul şi cu biserica şi cu dealul cu vii; însă să se ştie semnele: Cîlnicul Borăştilor de la Bereşti şi Colibile de la Roşiia, care au căzut la împărţirea Borăştilor9, pentru că acest sat a fost de moştenire al lui Dumitru paharnicul, fiul lui Barbul din Borăşti. Iar apoi domnia mea am cumpărat de la fiicele lui Dumitru paharnicul, de la Mara şi Dumitra, pentru 23 000 aspri şi pentru multe daruri şi milostenii de la domnia mea, încă din zilele lui Ştefan voievod, fiul lui Ion voievod. Şi au vîndut Mara şi Dumitra dinaintea lui Ştefan voievod, cînd am fost domnia mea ban în Craiova. Şi atunci acest sat a fost pustiu, fără oameni. Iar apoi, domnia mea m-am milostivit şi am miluit pe dregătorul domniei mele jupan Stoica mare vistier cu acel sat mai sus-zis pentru credincioasă şi dreaptă slujbă pe care a slujit-o domniei mele în ţări străine din tinereţea lui. Dacă i se va întîmpla să nu facă fii din trupul lui, el să fie volnic să dea şi să miluiască din rudenia lui cui îi va fi voia lui, sau la rudenie sau la străini sau la călugări, la moartea lui, să fie dedină cui îi va da, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele mai sus-zis, jupan Stoica mare vistier, satul anume Peştişani toată partea lui Calotă din Cocorăşti, cît a ţinut Calotă pentru că i-a fost lui de moştenire. Pentru că am cumpărat domnia mea de la Calotă postelnicul din Cocorăşti pentru 20 000 aspri. Iar întru aceasta, domnia mea am miluit pe credinciosul dregătorul domniei mele jupan Stoica mare vistier cu acel sat Peştişanii pentru credincioasă şi dreaptă slujbă pe care a slujit-o domniei mele prin ţări străine. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus-zis şi jupaniţa lui Dochie satul Bîlteni şi cu tot hotarul partea lui Coică, fiul lui Lupul şi partea lui Dumitru, fiul lui Vîlcul şi a nepoţilor săi Vişan şi Stanciul şi Oprea şi partea Savei şi partea lui Ivaşco şi a lui Barbul, fiul lui Lupşa şi a lui Stanciul cu fraţii săi, Stan şi Staico şi Stoian cu fraţii săi, Pătru şi Ion şi Ion, fiul lui Vladul şi Barbul, fiul lui Stoica şi Lupul, fiul lui Vladul şi Stanciul, fiul lui Radul şi Şerban, fiul lui Bolea şi Radul, fiul lui Dan şi Drăgan, fiul lui Nea-goe şi Lupul, fiul lui Cocoşilă. Şi hotarul să să ştie: din apa Jiului, pe Rostul în sus, pînă în Vîlceaua Coteţului şi pe vîrf, pînă în Drumul de Suliţe şi pe 472 www.dacoromanica.ro drum, pînă în Obîrşie, în Păcurie şi pe scursură în jos, pînă în Jiu. Pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus-zis şi jupaniţa lui, Dochia, de la mai sus-zişii oameni pentru 7 000 aspri şi pentru 12 boi. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele jupan Stoica mare vistier şi jupaniţei lui Dochia, satul Petreştii tot şi cu tot hotarul, pentru că a cum-pătru dregătorul jupan Stoica mare vistier de la Lupul şi Tatul şi Pascotă şi Patru şi Stan şi Pătru, fiul lui Stan şi Lupul şi Stan, fiul Oanei şi Stoian şi Stoica şi Stana şi Radul şi Iarul şi Dan şi Vladul şi Sora a lui Manea şi iarăşi Sora a lui Merful şi Chiriilipa şi Temcea şi Stan şi Stana, fiica lui Mencină, toate părţile lor pentru 11 000 aspri. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele mai sus-zis şi jupaniţei lui Ido-chia ... 10 tot şi cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie, pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus-zis de la dregătorul domniei mele jupan Teodosie mare logofăt şi de la fraţii săi, Pîrvul logofătul şi Iştvan logofătul şi Tudor logofătul pentru 20 000 aspri. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele jupan Stoica mare vistier şi jupaniţei lui, Dochiei, satul Gurenii 11 tot şi cu tot hotarul din munte şi cu vie, pentru că au cumpărat de la Lupul şi Ion şi Pătru şi Balea şi Drăgoiu şi Bogdan şi Radul şi Pătru şi Costea şi Ion şi Giurgea şi Pătru şi Duşa şi Nan şi cu toată ceata lor pentru 20 000 aspri. Şi iar dregătorului domniei mele mai sus-zis şi jupaniţei lui Dochia, satul Gorăneii de la Jiu tot şi cu tot hotarul şi din cîmp şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus-zis de la Radul Nistoran şi de la Radul Răbiga şi Bălan şi Stanciul şi Stan şi Oprea al lui Grozea şi Stanciu al lui Noptescu şi Stan Beşliul şi Stan şi cu toată ceata lor şi cu fiii lor pentru 20 500 aspri. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele mai sus-zis şi jupaniţei lui, Edochia, tot satul Hubavii şi cu tot hotarul pentru că au cumpărat de la toţi megiaşii din sat, de la Stănislav şi cu fraţii săi şi cu ceata lui peste toată partea lor şi Ivan cu ceata lui peste toată partea lor şi Dan cu ceata lui pentru 9 000 aspri. Şi iar să-i fie dregătorului domniei mele mai sus-zis şi jupaniţei lui, Edochia, toată partea lui Urecheatul din cîmp şi din pădure şi din apă şi seliştea de case din satul Frînceşti toată partea lui, pentru că a cumpărat această ocină mai sus-zisă Nica şi Tanasie de la fiii lui Urecheatul, Ion şi Nicola, pentru 2 200 aspri şi toată partea lui Oprea de peste tot hotarul, de la Crăciun şi de la sora sa Arca şi de la Radul, ginerele lui Oprea, pentru 2 680 aspri şi partea lui Mihăilă şi a nepotului lui din satul Frînceşti toată şi seliştea cu casele, pentru 500 aspri şi o vie de la Marina, fiica lui Slapciul din Peşti-şana, pentru 370 aspri şi de la Bălan şi Ion din Peştişani o vie din Plaiul Gurenilor pentru 300 aspri. Iar apoi cinstitul dregător al domniei mele jupan Stoica mare vistier, el a cumpărat această mai sus-zisă ocină din Frînceşti şi cu via de la Nica şi Tanasie pentru acest preţ mai sus-zis, pentru 6 050 aspri, cu care au cumpărat ei de la acei megiaşi. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele .jupan Stoica mare vistier tot satul Petriceştii şi cu tot hotarul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni 12, căci a cumpărat de la Barbul şi de la nepotul lui, Şerba, din satul Ţiţerligi pentru 35 000 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie. 473 www.dacoromanica.ro încă şi blestem după plecarea domniei mele: pe cine va alege do • n Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare, sufletul lui. Dacă nu va cinsti şi nu va întări acest hrisov, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Şi care om va strica şi va călca acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-i nimicească aici trupul lui şi în alte veacuri sufletul lui şi să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Negre mare spătar şi jupan Radul mare comis şi Stroe mare stolnic şi Şerban mare paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt. Şi eu, Stan Săvescul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 4 zile, ani curgători de la Adam pînă în zilele de acum, în anul 7107 <1599>. î Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 252. Orig., perg. (77 x 65), pecete mijlocie, atirnată; rupt la îndoituri. EDIŢII. Soveja, Doc. Mihai Viteazul. 1 Pasajul: „aa A\oy ict ... x«tappm“ (să-i fie... hotarul) şters cu roşu. 2 Pasajul: „wr MTipaaph" (din Mierlari) şters cu roşu. 3 Cuvintele: „a«aa 1’APAiHoxAOS (partea lui Glodeanul), la fel. 4 Pasajul: „ciap EppaSwahTh ... xptaPPA*" (satul Borduşanii... hotarul), la fel. 5 Pasajul: „IIIhtpa ... xptaPpa»" (Piatra... hotarul), la fel. 6 Pasajul: „skp map ... xptappa»" (tot satul... hotarul), la fel. 7 Aşa in text. 8 Pasajul: „cITppW-KiiaXHCKOf, CHHk KfAHK4P© H np-fcA«Kp4r© H n©KOHH4r© UlTpaUlK» KOfAOAL ^4K4T p©c-ne>AcTK© cT» noE-bAfHÎf rocnoACTKa mh EOA-fcpHHS rocneAcrs» aih, JKSnaH# A,şmhtp$ EAH H C-kC CHHOBH fiW», (AHI^GKf HMk B©PŞ A<»P®K4)f» BK©*f AA HiW tCŢ WMHH» 8 Awa rp’kAHil» wt Eaaf, wt a^ PaAYAws. H E’kA'hHWK c(»inh pah sj xkch acnpH H wt KaH-fc H WT BkfKTw H WT EStlt H WT 6T'kHHCAaK CfPKfHH Hf 34 x4y 4CnpH TOTOKH h wt rpwrfc h wt PaAya h wt GDnp’fc cgkihh âp sa i|tk acnpn p©t©kh h wt Gt©hk4 h wt H-fcrof h wt ToaAfP h wt Tsa^P cok(hh ■{ sa $ acnpn rcroRH h wt Gtohki COKIHH sr sa MfTHpH CTOTHHf 4CnpH rOTOBH H WT EaAWTTk CtXfHH K SI $ 4tnpH 474 www.dacoromanica.ro rOTOSH H IVT ElkPKh CfWfHH A 3 A ||/H dCflpH POTOKH H WT KdHiî CfJKfHH ST 3d Mf-THpH CTOTH H dCfipH rOTOKH H WT PdAV* CfîKfHH H 3J C dCflpH roTOKH H WT Bl^tH H ivt PdAV'' CBKfHH KT SA jjsd dCfipd POTOKH H WT GT'kHHCAdK CfMffHH AA 3d WH denpH rOTOKH H WT A,OBpd H WT A’UW'* PdAd5 CHKfHH H. A*AA HJf K’hCAJf WT Tp-KAM^t WT KOdCT-h, Kdpt fAHKAJf Cf JfTfT H3EpdTH WT HO RkCOAl JfOTApOAl^ 3d ţ denpH POTORH. H WT EkpK'h H WT 4>fipd H Ji,tA EpATOAl CH GTOHKkR, CfJKfMH M 3d Wfl dcnpn rOTOEH H 3d 3AH3 ROAOBj HfHO EKIA X «npH rOTOKH, ddf A*AORf WT rp-kAHHl-b WT fiiAt. H WT HKdH CfîKfHH JT 3d ? denpH H WT A,OEpf CfîKfHH SY 3J y denpH roTOKH h wt Gtohah cokchh rY 3d t denpH totokh. IIoHKKf cY» ehuic p(q(H8 HAIfHHTf WMHHf, WHd KT flOKSlIHA EOAtpHH rOCn«ACTK« AIH 5K$HAH ,|\,8AIHTP8 K;H WT cYlO BHIlJf pfMfHH Atotf, WT HOAW H WT UlSAI H WT A8HKk H WT BOAd H WT nOCE^A*. WT JfOTdp A® Jf*Tdp H WT KHHOrpJAT. H (10T0AI8, BOdtpHH rOCnOACTBO AIH RHUlf pfjf, WH ICT HAIAA fipSjf CTvC CfH BHUlf PfMfHH d»Afr nPfA rOCHOACTRO AIH. H CH^f nptuif CY» AI«A{ BHUlf pfjfi KAKO WHH Hf C8T npOAddH WMHH8 WT AŞHKk H CTiC BOAd H Hf C8T Cf npOAdAH Ad BklTH RfMHHH, ahş cgT upcaaah TfMYw Hd c8jf aikto. fl 8 Tf/H, rocnoACTKO aih cmi rdfAdd h c$aha no npiKA» H no SdKOH boîkYio h c-rc R-RCfAiH noMHTfHHMH npdKHTfdYf tochoa-ctko aih H AM*Jf rocnoACTKO aih cYio awaîi. Hd HAif: Paava H Eea^h h KdHt H EhpK'kS H GTTvHHCddR H ESHfR H Tp03fK H PdAV''»* H ©fiplK H Gtohker h HtrofK H TjJA^PWK H TodAfpOB H GtOHXAR H EjAOTaB H EbpKkR H KdHfS H PaAVa H EfHA’b H PdAVrt H GtTiHHCAAR H /i,OSpd H PdAd H EbpKb H $Yfpd H GTOHKA H HbAH H A,OBpf H (rTOtaHHWB SdKOH KT EOd'kpH; Ad 3AKAfT KdKO Kf C8T HpOAddH WMHH8 WT HOdlO H WT d$HKk H WT BOAd H WT RHrpdA H WT HpH BTiC Jf^TdpOAl H Hf C»T Cf npO-AddH Ad EklTH RfMHHH) WT T$ta, WHH Ad APT^T, d ÎKSHdH /k,8d\HTp8) WH Ad «f AP*R>kht. H A^h11 cfM nocTdBHd rocnoACTBO mH, copOK) Ad 3dKaft Hd SciiwYf npi:c-StTH EorOpOAHI^f, cYio AfOA^f BHUlf pfjf, d WHH HHKJKOÎKf Hf iHOHtflUf A^HfCHTH 3dKOH, Tfjf BY SOiVbpH, Hd A^HO H Hd copox, dHS WCTdUlf WT 3dKOH, WT AHBdH, WT npfA rocnoACTso mh h wt npfA rkchaih noMTfHfdi npdsHTfdYf pochoacteo aih, KdKO Ad APiSKfT Hf^ndH A.8AIHTP8 EdH cYlO WMHHf BHUlf pf^ BkCdJf H POCst^A*) n<> PTdP0A'8 H Hf 8 KOrOHtf HfnOKOAHEHJfAlO, HO OpHSMO rOCHOACTBd AIH. GfXl H CBfAfTfdYf HOCTdBAtfAl TOCHOACTBO AIH : ÎKSndH /k,8AIHTpS BfAHKH AK»p-HHK H Hq âv xffl xP^ooPou^cp Kaxcoxepco cpaivovxai. ’Ev Xpiaxâ xffl 0eâ 6 ei>ae|ieaxaxoq Kai edXaPeaxaxoq f>nd XpiaxoB dyajtr]-pevoq Kai pâvoq â£ouaiaaxf|q, ’Ico MixafjX PoepâSaq, utoq xoC peydXou 'Ico Ila-xpaaKOu Poep65a âXeco 0eou Kai xdpixi ă!;ouaidaaq Kai f|yepoveuadq eiq 5Xtiv xf]v x£dpav xfjq BXaxiaq exi 8e Kai xffiv nXayicov Kai oXcov xâv jtepi| auvribpcov, adpPouloq xoD ’ApnXaaiou Kai «Eayapaaiou. KaXoGeXfjaaq f| auGevxeia pou K^iaei xe dyaGfj Kai KaGapŞ Kai nepcoxeapevi] KapSiţi vd furep8o!;daco xov 0e6v xâv Sp£ So^daavxa Kai âv 8o^r) ui|/cbaavxa eiq xov Gpâvov xoC deipvf|axou naxpâq pou l8oi) âxdpiaa Kai f| auGevxeia pou xouxo xo unepxipov KaXoepyov Kai xipitb-xaxov xo dnoîov eîvai urcep ndariq xipfjq xfflv xapi^pdxcov auxd xo auGevxiKdv pou xPuooPouXXov, 8ia vd eîvai yvcoaxov oxi eîvai âSucdv pou ai)0evxiKdv xo Xcopiov âvopa^opevov ApdXia &Xov Kai pe 6Xo\ xou xo auvcopov Kai p£ xouq pXdxouq Kai pe &Xov xou xo eiacbSripa eneiSfi fjxcov xou Advx£iou SPopviKOu drcâ IloTreaxi naxpiKOV xou pexeneixa 6 auxoq Advx^ioq Spâpvucoq pax£iXa 6Xov dpyuiaîq 90 Kai xd pepiSiov xfjq MnouSaq oXov dpyuiaîq 102 Kai xd pepiSiov xoî3 ’Onpfjq Kai xoC Aripfixpri 6Xov dpyuiaîq 56 Kai xd pepiSiov xou Zxdvou oXov dpyuiaîq 68 Kai xd pepiSiov 34 - Documente — România _ c. 1026 477 www.dacoromanica.ro xou Aoui)/idv oXov dpyuiaî? 24 xfiv dpyuidv npd? 20 ăanpa aoOpa dpyuiaî? 580 drcd rcoxapou?, naSoupia Kai ănd pâpr| xâv xcopicov Kat Ka0’ 8Xov xd auvcopov 8i6xi fjydpaaa f) auOevxeia pou dno 8Xou? xou? dvcoxâpco eipripâuou? dvOpârcou? Kai âyxcopiou? Kai ănâ 8Xr|v xf]v 6pf]yupiv auxâv Sid 11.600 âo7tpa vdxxi oîxi-ve? xd £7rcbXr|aav x"Q a Oevxeiqi pou i8io0eXf|xco? Kai drcapaPidaxco?. ”Exi 8i vd elvai .fi? auOevxeia? pouxd xcopiov Zrcavxţdy 8Xov pe 8Xov x6 auvcopov xou Kai 6 Kumo? Kai x6 naSoupî Kai drcdxd vepd Kai p£ 8Xov x6 elao-8r|pa âTceiSfi x6 xcp pr|0ev fj xov 8Xov xfîiv ăyxcopicov grceixa fjXOav auxoi 6Xoi i8io0eXf|xco? Kai £ XfiOr| xfj auOevxeiqi pou 8id 12.000 âarcpa daipâvia vdxxi Sid vd elvai Kai o uioi auxâv pXdxoi. ”Exi fjydpaaa fi auOevxia pou xo x^piov Zouxâpva â^ovKai pe 8^ov x6 auvcopov xou Kai pe xou? P^âyouq Kai duo Kdpnov Kai drcd rcaSoupi Kai drcd vepdv Kai ănd xo xcopiov Kai pe 6Xov x6 eiaoSripa Ka0’ 8^t|v xf]v rcepioxfiv xou drco x6 ţounouv Mrjxpa PopviKOV Kai ănd xf]v £ounouvidaaav xou Nidyav Sid 36000 âanpa vâyxi. ”Exi rjyopaaa f) auOevxeia pou xo xcopiov K(o)axidvco 8Xov Kai pe 6Xov x6 auvcopov xou ănd Kdpnov, rca8oupi Kai vepov Kai Ka0’ 8^r|v xf]v rcepioxfiv xou xai p£ 6\ov x6 eia68r|pa ârcelSfi x6 dvcoxâpco pf|0fev xcopiov fjyov 6\ov âyxcopicov. ’Erceixa fjXOav auxoi 6A.01 £prcpoa0ev ei? xo peya SiPdvi xfj? auOevxeia? pou Kai £nco-XfiOri nap’ auxâv iSiqi xov 0ekf|aei 8id 15 400 âanpa daipevia Sid vd elvai Kai oi uioi auxâv P^dxoi. ”Exi vd elvai xfj? auOevxeia? pou xo xcopiov TpaSâaxi 8Xov Kai pe 6\ov xo auvcopov ănd Kdpnov, and naSoupi, ănd vepov Kai SXov x6 eladStjpa âneiSfi xai xo âvco pf|0ev x.fi0T| nap’ auxâv auxo OeWjxco? xţj auOevxeia pou Sid 35 500 âanpa Sid vd elvai Kai ol uioi auxâv pkdxoi. ”Exi vd elvai xfj? auOevxeia? pou x6 xopiov Iloneaxi1 8X.ov Kai x6 Mnav-x^ou^eaxi dXov Kai pe 8X.a xd auvcopd xcov dnd Kdpnov, naSoupi.'vepdv Kai dnd PdSov 8id pouX.Ki âneiSfi Kai fjydpaaa f| auOevxeia pou xd dvcoxâpco ptjOevxa Xcopia dnd x6v Mixvia PoepdSa Sid 80 000 ăanpa. 'Exi vd elvai xfj? auOevxeia? pou xd x^piov T^OKaveaxi d\ov Kai pe oXov xo auvcopov xou dud Kapnov, Sid £îipQ? Kai vepou Kai duo oka? xd? Xipva? xou iie 8Xov xd etadSripa, eneiSfi Kai auxd xd x^piov fjxov 6X.01 SyKpixoi ăjiei xa fjX.0av 5Xoi ei? xd Sipdvi xfj? auOevxeia? pou Kai âjicoXfjOîi nap’ auxfîiv xţj auOevxeia |iou l8io0eXrixo? 8iâ 45.000 âarcpa daipevia 8id vd elvai P^dxoi Kai ol uioi auxdiv ' 'Exi fjydpaaa fi auOevxeia pou pouXKi el? IlXaxapeaxi xd fjpiau x^ptdv «nd Kânoiov SyKpixov dud frcel 6axi? f| xov SyKpixo? xou âvco eipripevou pouXkîou xâiv âyxcopicov Kai SneiSfi fj^Oav auxoi 6X01 el? xd Sipâvi xfj? auOevxeia? pou Kai dXoi ol âvOpconoi auxâv ^ncoXfjOri xţj ai>0evxei<> pou l8io0eXfjxco? xcov pe 6Xa xd pepiSia auxâv Sid 10.000 âarcpa daipevia. Kai ânpoaKuvriaav vd elvai auxoi Kai ol uioi auxâv pXâxoi. Kai ăxi vd elvai xfj? auOevxeia? pou xd pouXKi p£ xd xmPi°v Kouveaxi âp-yuial? 700 âneiSij fjXOav 6X01 oi âvOpconoi 6aoi fjxov Kai oi SyKpixoi dnd xd xcopiov Kouveaxi Kai SnâXîiaav 6Xa xd pepiSia xâv pouXKicov xcov ănd xcopiov Kouveaxi xţj? auOevxeig pou ISioOeXfjxco? Sid 14.800 danpa. Kai ânoXfjOîiaav Kai auxoi vd «Ivai pXdxoi ti ^aap2 p p Mtix (şi au turnat Nica lor toţi asprii)3 dniaco ei? xelpa? dnou? el^e Sâaei f| Sâpva ZxdvKa npiv xfj? auOevxeia? pou Kai £aup~ iepou povacrxripiou Jipd? djiucupcoaiv Kai xcbv xou 0eou KaX.oyijpcov xpocpfjv xfj?, 8e auOevxeia? Kai xcbv yovecov xfj? auOevxeia? pou el? pvtipoauvov alcbviov. ’ISou Kai Kaxdpav ipaXa fj auOevxeia pou pexd xf|v pav^iAlav xfj? auOevxeia?; pou elxi? fjOe^ev dpjriaxeuOfj icapd icupiou xou 0eou vd yivr| auOevxri? xfj? OuyKpo-px,ayia? fj ăno xou? ulou? xfj? auOevxeia? pou fj dno xd yevo? pa? ij dnd xou?, aSeXcpou? pa? fj tţ dpapxcSv pa? dnd ăXXo yevo? ddv fjOeXe xipfjcrei, âvavecbcrei Kai âimcupcboei xd napov xpuooPouXov xfj? auOevxeia? pou Kai auxov Kupo? 6 0ed? vd fjOeXe xipf|crei, crxepecbcrei Kai SiacpuXâ^ei fini xfj? auOevxeia? xou Kai Kaxa-^icbaei xfjv i|/uxfjv auxoi) ei? xfjv PaaiXeiav xfiiv oupavăv, Elxi? 8fe 8fev ijOeA.e xi-pfjcrei, erei Kopcbcrei, âvavecbcrei xd napdv xpucrdpouX.X.ov xfj? auOevxeia? pou Kai auxov Kupio? d 0eo? vd pfjv f|0eX.e xtipf|crei Kai crxepecbcre Kai vd pfjv fjOeA.e xdv SiacpuXd^ei dni xfj? auOevxeia? xou ouxe ei? xf|v PacriXeiav xcbv oupavcbv vd pfjv fjOeX.e Kaxa^icbcrei xf|v i|/uxfjv auxoi) Kai elxi? ăXXoq dvOpcojio? fj icmpdPviKO? fj dpxovxa? fj djtoio? ijOeiev elvai Kai OeXijaei vd x«^«crr| Kai KaxaTcaxicrr) xf|V Jia-poucrav 8iaxayfjv Kai xpu9evxeîa pou x6v £oojiouv Ar|HT|xpiov peyaXov P6pviKov xov ^ourcouv 0eo5omov peydX.ov X.oyo9exr)v xov i^ounouv Exoucav pe-ydX-ov Piaxiapfiv, xov ^ouitouv 'Pd5ov peydX.ov Kopiaov, xov ^ounouv Lxpoîav peydX-ov ctxoX.vikov xov ^ouitouv Sepităv peyâkov JtaydpviKov, x6v £oojcoî)v IlpeSav peydX.ov jtoaxeA.viKov. Kai x6v ioitpdPviKov ^ouitouv ©eoSoaiov peydXov Xoyo9exf)v. Kai ty. T6 Jiapov îctov XPUCTOP0,j^oo pexeqjpdoGri xoî3 itpmxoxuitou oepPiKOÎ) XpoooPooX.X.00 eiq xf)V pX.axiKf)V 5idÂ.eKxov xfii 1775 Kai vOv xfjg pX.ayiKfi(; eiq xf)V ditX.opo)paîKf)V xŞ 1817“. Al răposatului Io Mihail voievod, fiul marelui Io Pătraşco voievod, care a zidit mănăstirea, care se află în sus de cetatea Bucureştilor şi se chiama Mihai vodă, cu hramul sfîntul Niculae al Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, care mănăstire a închinat-o metoh la sfinţita mănăstire din sfîntul munte Athos, numită Simopetra, în care hrisov se cuprind moşiile pe care le-a închinat la această mănăstire, adică tot satul Dralea, cu tot hotarul său şi cu rumânii, moşia Despicaţi şi alte multe sate şi moşii, cum se arată în hrisovul de mai jos. în Hristos Dumnezeu, preacucernicul şi preapiosul, de Hristos iubitul şi singur stăpînitorul, Io Mihail voievod, fiul marelui Io Pătraşcu voievod, din mila şi darul lui Dumnezeu stăpînind şi cîrmuind peste toată Ţara Românească şi încă şi peste plaiuri şi peste toate hotarele din jur, ’ consilier al Amlaşului şi Făgăraşului. Binevoind domnia mea, dintr-o închinare bună şi curată şi cu inima luminată, să preaslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a slăvit şi întru mărire m-a urcat pe scaunul pururea pomenitului meu părinte, iată am dăruit şi domnia mea acest domnesc hrisov al meu, de mare cinste, binefăcător şi preacinstit, care este mai presus de toată cinstea darurilor, ca să fie ştiut că este al meu, domnesc, satul numit Dralea, tot şi cu tot hotarul său şi cu rumânii şi cu tot venitul, fiindcă era al lui Danciu vornicul din Popeşti, ocină a sa, apoi acest Danciu vornicul fiind dator la un neguţător din Bucureşti, cu numele Mavrichie, fiul Mantei, neguţătorul mai bătrîn, 130 000 aspri şi neputînd să plătească zişii aspri, cu nici un chip, pînă cînd a murit, a rămas această datorie neplătită. într-acestea, Mavrichie neguţătorul, a luat zisul sat Dralea şi voind să ia şi alte sate ca să împlinească zişii aspri, domnia mea n-am vrut să las să intre străin în sate boiereşti, ci numai domnia mea am dat asprii mai sus zişi, peşin, 130 000 aspri în mîinile lui Mavrichie neguţătorul, înnaintea tuturor boierilor locului domniei mele, încă şi moşia mea domnească de la Despicaţi, partea lui Ştefan logofătul şi a jupînesei sale, Chera, din tot satul Despicaţi a patra parte şi cu toţi rumânii, adică 800 stînjeni, fiindcă l-am cumpărat domnia mea de la Ştefan logofătul şi de la jupîneasa lui, Chera, pentru 22 000 aspri, bani gata. încă am cumpărat domnia mea moşie la Despicaţi de la Chiriac şi de la fraţii lui, Fuga şi Socol, părţile lor toate şi cu rumânii, adică din tot satul, cele opt părţi, în totul 400 stînjeni, pentru 11 000 aspri, pe care le-au vîndut ei, de bunăvoia lor. 480 www.dacoromanica.ro încă am cumpărat domnia mea moşii la Cîmpeni toată partea lui Stan, 220 stînjeni şi partea lui Mircea, 120 stînjeni, şi partea lui Toader, toată, 80 stînjeni şi partea lui Voina, toată, 100 stînjeni, şi partea lui Dragoslav, toată, 60 stînjeni şi partea Morei toată, 40 stînjeni, pentru că le-am cumpărat domnia mea mai sus-zisele părţi ale mai sus-zişilor oameni, din toată obştea lor, pentru 12 400 aspri, adică 20 aspri stînjenul, pe care le-au vîndut ei de voia lor şi nesiliţi. Şi încă am cumpărat domnia mea moşii la Buciumeni, partea lui Ignat, toată, stînjeni 120 şi partea lui Dan şi a lui Urs, toată, 120 stînjeni şi partea lui Sava şi a lui Frăţilă, toată, stînjeni 90 şi partea Budei, toată, stînjeni 102, şi partea lui Opriş şi a lui Dimitrie, toată, stînjeni 56 şi partea lui Stan, toată, stînjeni 68 şi partea lui Lupşan, toată, stînjeni 24, pe 20 aspri stînjenul, fac stînjeni 580, din rîuri, păduri şi din părţile satelor şi din tot hotarul, pentru că am cumpărat domnia mea de la toţi oamenii şi sătenii mai sus-zişi şi de la toată obştea lor, pentru 11 600 aspri, bani gata, pe care le-au vîndut domniei mele de voia lor şi nesiliţi. încă să fie al domniei mele satul Spanţog, tot cu tot hotarul său şi cîmpul şi pădurea şi din ape şi cu tot venitul, pentru că mai sus-zisul era tot al sătenilor, apoi au venit ei toţi de voia lor şi s-au vîndut domniei mele pentru 12 000 aspri de argint, bani gata, ca să fie şi feciorii lor rumâni. încă am cumpărat domnia mea satul Suharna, tot şi cu tot hotarul său şi cu rumânii şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din sat şi cu tot venitul, de pe toată întinderea sa de la jupan Mitrea vornic şi de la jupîneasa sa, Neaga, pentru 36 000 aspri, bani gata. încă am cumpărat domnia mea satul Costieni, tot cu tot hotarul, din cîmp, pădure, apă şi de pretutindeni, şi cu tot venitul, pentru că satul mai sus-zis era tot al sătenilor. Apoi au venit ei toţi înaintea divanului cel mare al domniei mele şi s-au vîndut de a lor voie pentru 15 400 aspri de argint ca să fie ei şi feciorii lor rumâni. încă să fie al domniei mele satul Grădeşti, tot şi cu tot hotarul, din cîmp, din pădure, din apă şi tot venitul, pentru că şi satul zis mai sus toţi erau săteni cu moşie. Apoi au venit toţi la divanul cel mare al domniei mele şi s-au vîndut de a lor bunăvoie domniei mele pentru 35 500 aspri ca să fie şi fiii lor rumâni. încă să fie al domniei mele satul Popeştix, tot, şi Bănciuleşti, tot, şi cu toate hotarele lor, din cîmp, pădure, apă şi de la vad pentru moşie, fiindcă le-am şi cumpărat domnia mea mai sus-zisele sate de la Mihnea voievod, pentru 80 000 aspri. încă să fie al domniei mele satul Ciocăneşti, tot cu tot hotarul său, din cîmp, peste uscat şi apă şi din toate bălţile sale, cu tot venitul, pentru că şi acest sat erau toţi fruntaşi, apoi au venit toţi la divanul domniei mele şi s-au vîndut de către dînşii domniei mele, de voia lor, pentru 45 000 aspri de argint, ca să fie rumâni şi feciorii lor. încă7 am cumpărat domnia mea moşie la Plătăreşti, jumătate de sat de la un fruntaş de acolo, care era fruntaş al zisei moşii a sătenilor şi pentru că au venit ei toţi la divanul domniei mele şi toţi oamenii lor <şi> s-au vîndut domniei mele de voia lor, cu toate părţile lor pentru 10 000 aspri de argint. Şi s-au închinat să fie ei şi feciorii lor rumâni. 481 www.dacoromanica.ro Şi încă să fie a domniei mele moşia şi cu satul Cuneşti, stînjeni 700, pentru că au venit toţi oamenii, cîţi erau şi fruntaşii din satul Cuneşti şi au vîndut toate părţile moşiilor lor din satul Cuneşti domniei mele de voia lor, pentru 14 800 aspri. Şi s-au vîndut şi ei să fie rumâni i zis-am 2 vv Mih <şiau turnat Nica lor toţi asprii)3, înapoi în mîinile şi părinţilor domniei mele pentru pomenire veşnică. Iată am pus şi blestem domnia mea, după mazilia domniei mele, cine se va încredinţa de domnul Dumnezeu să fie domn al Ungrovlahiei, fie din ieciorii domniei mele, fie din neamul nostru, fie din fraţii noştri sau —pentru păcatele noastre — dintr-un alt neam, dacă va cinsti, va înnoi şi va întări hrisovul de faţă al domniei mele, şi pe dînsul domnul Dumnezeu să-l cinstească, •să-l întărească şi să-l apere în vremea domniei lui şi să învrednicească sufletul său de împărăţia cerurilor. Cine însă nu va cinsti, întări şi înnoi hrisovul de ■faţă al domniei mele şi pe dînsul domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să . Copia de faţă a hrisovului s-a tălmăcit de pe hrisovul original sîrbesc în limba română la 1775 şi acum din cea română în cea proastă grecească,, în 1817. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1654 (m-rea Mihai Vodă, VIII/1). Traducere în 1. greacă din 1817, după o traducere în 1. română de la 1775 a unui orig. slav. 1 Greşit, în loc de „Popeţ". a în traducerea grecească „i zis-am", scris cu litere greceşti în 1. română. 3 Aşa în traducerea grecească. 340 1599 (7107) august 29, Tîrgovişte. t AShaoctYio bokYio, Iw MHjfdHrt BOiBOAd H rocnoAHHii b-bcoix simai £rrppo-BAdXHCKOI, CHH1 BfAHKdrO H npkA«BpdrO li nOXOHHdrO Ilf TpdlllKO BOIKOAd. A‘)K‘)T cnoACTBO mh cYio noB-kAiHYi rocnoACTso a\h A8aihtp8b h JKgndHHLţiB iro, KdTdAH-HfK H C-hC CHHOBH Cf IA\8, fAHLţfX HM A^POBdX, I2K0ÎKI Ai HM ICT WMHhS 8 POBHHdpH WT AKd GoplB nOAOtHHO, A‘AO EoHIfB BTiCdX, Bdpl IAHKdX CTi XTIT H3-BpdTÎ WT 00 BTkCIM X0T‘1P0A'» WT nOAlO H WT UlSiUd H WT BOAd H WT nOCB8A<> noul** cYio wmhh8 bhiui pmiH8> WHd ict noKSnHAd /^8mhtp8 h *8ndHHiid fro KdTd-AHHd WT (xnpTiaH-K, CECTpd KoHKTiB, 3d xb!|j dCnpH TOTOBH; nOHllK* SMpirt Bohk-Iv WBICHAd. Td*l ICT npOAAA, Ad M8 TKOpHTY nOMdHlk H C-KpBK8CT*X- H ndKH*i noKhiH A>8mhtp8 ndHHiAd fro KdTdAHHd *AHd BHuorpdAY 8 Bp-KA« T*AH|IHAOp WT 4,dKHA8 3d ABf KpdBf CKC MAfKO H 3d C dCfipH rOTOKH. H ndKH noK8nn A,Smhtp8 h ckc *8nHd, *AHd ccahiii* 8 Tiaiijih, Hd Kp'KCT'K WT 3A0A, WT .A/feTKO BlipEOlK 3d... dCnpH TOTOKH. H ndKH** Ad M8 KT A8MHTP8B H *8ndHHIţfB fro, KdTdAHHfB, WMHHg 8 WT AfAd TTiCTSM CH ©TdHMIOA, nOAOKHHO Bdp* (AHKdX CI XTlT HSBpdT WT no BlkCOM X*™P$M> WT 110AIO H WT lUSMd H WT EOAd H CăC BHHOrpdAY H WT BOAdHHIl*X H WT nOCESA*. H ndKHKf AOK nOAOBHHO, BdpH fAHKdX CI XTlT HSBpdT WT npi3 BlkCfM X®™;OM8, WT nOAlO H WT Ul8Md H WT BOA TTkCTOM CH GtdHIIOA 3A A"feAYH8. Td*f, GTdHMIOA, WH ICT 8MpiA H WCTdSHA ICT AK* A’MJHPf MpiiTKI n0- 483- www.dacoromanica.ro rA4S8ÎA,8'UHTpSK H K4T4AHHIK, 110 HAM GdAMjSHpd H HtKUld, A<» nOMHHgTH H A<> CTiT-EftfJHTH CipiKjCTIX H KTiC MTO JfttlIIT TplEOldTH HkAOKlKOMS AipikTES, M KpirjjlTTk A.8AKHTP8 H KdTdAHHd 34 EkCIX, H TIAIl A&I AMIllpl H 110 GtAHMIOA Al ™ IIOAMHHTH H A<1 C-kTKOPH H IMS C'kP'ktCSCTIX* H WCT4EHA ICT GtAHMIOA HlrOî» EHp 110 PAâZ\f A.8MHTP8K, CKfX A<* nAdTHTT A,#AllHTp8 H «SndHHHd irO, KdTdAHHd H nOAAdH-k H c-k-p-kKJCTlX Ad «MHHHtT. H cT» WMHHl EH IUI PlMlHH A<* «8 C»T8 A,8AAHTP8k H 5K8I14HH-IţfE IrO, KdTdAHHH, WT 110 R'kCIJf CIA0IIX WT A*Ad GtAHMWAOK IIOAOKHHO 3d WMHH8, Ad A»8 ICT WMHh8 H R-k WXdB8 E*k EtKH. TlA» pdAÎ, A,SA»HTpS H KdTdAHHd, WHH EH-P»A C8T nAdTHAH H cYlO EHUII PIMIHH AK>AYI AAPTwTEH WHH C8T IIOAAHHSAH H KOAA"kH“ AdAH H CkTEOpHAH C8T C"kp kKSCTIX, K4KO ICT IIOCTdKHA GtAHMIOA Hd IIOCAIAHH Kpt-AMHg, Hd C’kMp'kTk IA»8. Giro pa\Y, A<*AOX H rocnoACTRO a*h ^8auitp8k h KSndHHiţiR iro, F4T4ahhir, BKOKI a<> haa c8t WMHH8 h E-k 8XW*OCYl ElAHKH AWPW+IT H 3K»ndH GTOHKd BlA EHCTYiap H HlPpi ElA CIJdTdp H PdAVA BlA KWAAHC H H JK8I14H npiAd ElAHKH lIOîTbAHHK. H HCIjpdEHHK, ©IWAOCYl ElA AWPW^IT. H 43, dH AOrO+IT, HCnHCdX E'k H4CTOAHH PpdAV Tp-kPCEHMU A/ltCIUd dR-p8ct K0 AkHH, wt ăfl,aa\a a® «a* AtTO xaps. f Kw flIYXdHA EWlEWAd, AAHAOCtYIO EOJKYw POCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălină şi cu fiii lor, cîţi le va dărui, ca să le fie ocină în Rovinari, din partea Sorei jumătate, partea Voicei toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că această ocină mai sus-zisă a cumpărat-o Dumitru şi jupaniţa lui, Cătălină, de la Opriana, sora Voicăi, pentru 2 500 aspri gata; pentru că a murit Voica spînzurată. Deci a vîndut, ca să-i facă pomană şi sărindare. Şi iar a cumpărat Dumitru şi jupaniţa lui, Cătălină, o vie în dealul Te-leştilor de la David, pentru două vaci cu lapte şi pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Dumitru şi cu jupaniţa lui, Cătălină, o selişte la Teleşti, la crucea de jos de la Detco al lui Bărboi pentru ... aspri gata. Şi iar să-i fie lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălina, ocină în , jumătate din partea socrului său Stanciul, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi din mori şi de pretutindeni. Şi iar să-i fie lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălină, ocină în Rovinari jumătate din partea socrului său Stanciul, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi iar să-i fie lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălină, ocină în Ruptură jumătate din partea socrului său Stanciul, de peste tot hotarul. Şi iar să-i fie lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălină, ocină în Ursoaia, jumătate din partea socrului său Stanciul, oricît se va alege de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, din hotar în hotar. Pentru că aceste mai sus-zise ocine, ele au fost ale socrului său Stanciul de moştenire. Apoi Stanciul, el a murit şi a lăsat două fiice moarte pe capul lui Dumitru şi al Cătălinei, anume Samfira şi Neacşa, să le pomenească 484 www.dacoromanica.ro şi să le facă sărindarele şi tot ce va trebui omului mort, să îngrijească Dumitru şi Cătălină de toate, şi pe acele două fiice şi pe Stanciul să-i pomenească şi să-i facă şi lui sărindarele. Şi a lăsat Stanciul birul lui pe capul lui Dumitru tot, să plătească Dumitru şi jupaniţa lui, Cătălină şi pomană şi sărindare să facă. Şi aceste ocine mai sus-zise să fie ale lui Dumitru şi ale jupaniţei lui, Cătălină, din toate satele jumătate de ocină din partea lui Stanciul, să le fie ocină şi de ohabă în veci. Pentru aceasta, Dumitru şi Cătălină, ei au plătit birul şi pe aceşti mai sus-zişi oameni morţi i-au pomenit şi i-au comîndat şi le-au făcut sărindarele, cum a lăsat Stanciul în vremea cea din urmă, la moartea lui. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Dumitru şi jupaniţei lui, Cătălină, ca să le fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domnii mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi Theodosie mare logofăt şi jupan Stoica mare vistier şi Negre mare spătar şi Radul mare comis şi cliucear i jupan Ioan aga i Preda postelnic i jupan Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet sănătate şi închinăciune tremdtemu domnilor voastre. Şi după aceia, noi fraţii domnilor voastre, cîţi ne aflamu acum acicea în ţeara Muntenească, dămu în ştire domnilor voastre că ştiţi că v-amu tremes mai nainte de ceastă vreme neşte cărţi de la noi, de la toţi, şi de la mitropoliţi şi de la toţi egumenii, de-amu tremes atunce o ca[a]rte la domnul, la Erimie voevoda, şi altă ca[a]rte la domnie voastră şi ne-a rugatu să rugaţi pre domnul [pre domnul], pre Erimiia voevoda, să-l năstăvească domnul Dumnezeu să-i fie milă de noi şi de ceastă ţeară şi de ceste svinte monastiri şi beseareci să nu perimu de totu. Şi de ce-amu scrisu noi atunce la domnie voastră de toate v-amu scris adevăra[a]t. Iară acumu încă vă scriemu şi vă dămu în ştire că acumu, în ceastă lună a lu avgust 27 de zile, venit-au lu Mihaiu vodă steagu de la împăratul turcescu. Şi într-a[a]ceia Mihaiu vodă luat-au steagul de-la turci. însă turcii totu cu înşălăciune voru să facă; că acum mai mulţi se strîngu pre la tote vadurile pre Dunăre. Şi aşa să ştiţi domnie voastră că aimentrea nu va putea fi, ci turcii totu voru lovi ţeara noastră şi ne voru robi, căce că Mihaiu vodă cîţi săraci au fostu scăpat mai denainte vreme de în robiia turciloru şi a tătarilor, de atunce pînă acumu, în toate lunile au băgat pre acei săraci şi le-au luat în 485 www.dacoromanica.ro toate lunile po 15 taleri pînă au perit ţeara de totu şi se-au pustitu. Ci acumu leafă n-are de unde da oştii şi nice aspri, nice de întro[o] pa[a]rte nu-i vine, ci acum au slobozitu oştile pre în ţeară; deci pre unde află sau dobitocu sau pîine sau ce voru afla, totu iau cu sila. Ci acumu ne-au mînca[a]t şi poama viilor de totu; şi ne iau muerile şi fetele de la ruşinăaz<ă>. Deci turcii audu şi înţelegu lucru ca acesta, că leafă n-are să dea de nicăirea, aspri nu-i vinu; ci acum foarte se strîngu turci mulţi pretutindinea şi vedemu bine că voru trăce şi ne vor călca şi ne voru face mare rău. Ci de toate ne iaste cumu iaste rău; iară mai mare şi mai multu rău ne iaste că de voru trăce turcii acumu acicea în ţeara noastră, ei voru descăleca ţeara noastră şi voru pune turcu de va domni ţeara noastră şi voru turci pre toţi creştini şi voru spa[a]rge atîta mănăstiri şi beseareci şi va peri atîta creştinătate. O vai de noi, mare rău iaste pre noi că perimu acum! Şi acum iară de alta vă dămu în ştire, că acumu Mihaiu vodă, dec-au spartu ţeara, elu acumu va să fugă cu acei hoţi ci ţine. Ci vedemu că se tăme de noi că-1 vomu prinde, ci ne aruncă acumu năpăşti şi face hochimure turceşti şi va să ne pieiarz<ă> şi pre noi, şi să ne ia bucatele noastre cumu au pierdut şi pră alalţi. Şi nu ne soseşte cîtu ne-au robit turcii şi tătarii pră atîţea creştini de voru fi în muncă şi în robie pînă cîndu voru fi şi cîtu sînge se-au vărsatu şi cîtu rău se-au făcut, ci acum ne face şi Mihaiu vodă atîta mare rău şi mai mare năpăşti ne face de cîţi amu rămasu şi cîţi amu hălăduit de turci şi de tătari, iară de dînsul noi perimu acum. Că şi acumu au prinsu pre oarecîţi boiari: pre Dumitru dvornicul şi pre Buzeşti, cîte 3 fraţii, şi pre Mihalcea banul şi pre Bărca[a]n logofet şi pre Leca aga şi pre Miroslavu logofet şi pre Radul postelnicul; şi pre aceşti boiari i-au băga[a]t în temniţă. Iară pre Leca aga l-au muncitu şi l-au arsu şi l-au căznit pînă va şi muri, că nu e de nădejde; iară pre acei boiari i-au datu în chezăşie. Şi sîntemu toţi nice vii nice morţi; ci dereptu aceia acum ne iaste Mihaiu vodă tocma ca şi turcii. O, vai de noi! Cine ne va scoate de în mîna acestui tiranu? Ci dereptu aceia, una mulţemim lu Dumnezeu căce v-au scosu Dumnezeu de în mîna acestui tiranu. Ci acumu iară vă rugămu şi vă ceremu să cădeţi şi să rugaţi pre domnul, pre Erimie voevoda, să-l năstăvească domnul Dumnezeu să nu ne lase să perimu, ci să se milostivăască pre noi şi pre ceastă sara[a]că de ţeară, ori cum va putea domnie lui; şi pre unde va putea să nevoiaşeă, macar să se roage domnie lui şi prealuminatului) măriii craiului leşescu şi măriii canţelerului, că înţelăgemu şi vedemu cum se-au milostivit de-au scosu pre ţeara Moldoveii de în mîna tătarilor şi de îii mîna tuturor limbilor căle răle de sîntu acumu cu pace şi se strînge toată ţeara pri locurele loru. Cu acăia ne rogămu şi noi să facă mare pomeană cu noi să ne scoaţă şi pre noi cumu au scosu şi Moldova şi într- a[a]cel chipu să fimu şi noi plecaţi şi să fimu suptu arepile luminatului măriii craiului leşescu cumu e şi domnul Erimie voevoda cu ţeara Moldoveii, căce că sîntemu toţi de o lăge şi de o limbă şi sîntu domni de rudă bună, că de greci şi de frînci şi de alţi hoţi ci ne-a venit de ne-au fost domni, ne-amu săturatu cum sîntemu sătuli şi dă cesta, de Mihaiu vodă, că ne mănăîncă şi ne-au mînca[a]t cu totul. Şi alta, noi cum înţeleamu şi auzimu, turcii încă foarte nevoescu şi bătu cu fratele Erimiii voevoda să ni-1 dea să ne fie domnu; şi 1-aru lăsa să ne domnăască şi doară aru tocmi şi acea[a]stă ţeară cum au tocmit şi ţeara Moldovei de e pace de cătră turci. Că de nu voru face turcii păntru voia lumi- 486 www.dacoromanica.ro natului craiului leşescu 1 şi păntru slujba domnului Erimiei voevoda, să ştiţi că această ţeară şi noi dă acum sîntem periţi. Şi cum veţi face, nevoiţi să faceţi curîndu în ce chipu veţi face, ca să poată eşi acestu tiranu de în mijloc; că de-aru eşi elu, noi amu hălădui şi amu avea pace şi toată lumea aru fi în pace; numai acum păntru Mihaiu vodă se face toate vrajbele. Ci foarte ne rugămu domnilor voastre, ca iubiţi fraţilor noştri, să nu pregetaţi, ci să umblaţi şi să mărgeţi şi la luminatul craiul leşescu şi la mărie ca[a]nţelerul şi pre la toţi cine veţi şti şi nevoiţi şi cum veţi tocmi şi de noi să fie tocmit, ca să nu pieră această ţeară şi moşiile domnie voastră şi ale noastre pre căastă vrăme şi iute şi rea; ci cîtu să ne ia pră cestu tiran de în spinarea noastră şi să-l scoaţâ şi să ne dea domnu pre fratele Erimiii voevoda să ne fie domnu că vedem că sîntu domni buni şi milostivi şi li-e milă de toţi săracii, că aşa noi iubimu şi toţi marii şi micii şi svintele mănăstiri, să ne dea pre fratele Eremiii voevoda. Deci foarte ne rugumu să nevoiţi. De acea[a]stă vă dămu în ştire şi Dumnezeu să vă ţie sănătoşi şi întru pace bună, amin. Pis meseţa septemvrie 5 zili. f Eu mitropolit kir Eftimie ot Tîrgovişte h k-kch ir&wfHH wt no R-kciy M0H4CTHPC2. f Noi fraţii domnie voastră boiari ci sîntem acumu de în Ţeara Muntenească: Dumitru dvornic i Teodosie logofet i Radul cliucear i Stroe stolnic i Preda postelnic i Calot<ă> banul i Sava armaş i Radul comis i Udrea banul şi Radul Otetilişanul şi de la toţi allalţi boiari mari şi mici. cliucear i jupan Ioan aga i Preda postelnic i Jipa portar i Standul logofet i Mihaiu logofet. După fotografii la Ştefănescu, Ştiri noi, 189— 191. (Orig., hîrtie, în Archiwum G16wne Akt Dawnych, fondul Zamoyskij). Datat după Şt. Ştefănescu, ort. cit. EDIŢII. Ştefănescu, Ştiri noi, 186—188. 1 S-a adăugat pe margine de altă mină „h at boah kihu,ahp" (şi pentru voia cancelarului). * Şi toţi egumenii de la toate mănăstirile. 342 1599 (7108) septembrie 9. Scris-am jupînul Calotă marele ban Craioveschii această cartea a mea acestui om pre numea Cîrste şi a lui Vladul ot Hleamna, ca să le fie moşie în Hlevna funia Dănişorilor jumătate, pentru că au cumpărat-o de la Standul şi de la Radul şi de la Bîra, drept 1620 de aspri gata. Şi iar au cumpărat de la Viviţul 3 agre drept 80 dă aspri şi 2 oi. Şi iar au cumpărat de la Dragul 3 agre drept 100 dă aspri şi 1 oaie, din funea Dragului. Şi au cumpărată de la Dragul o vie drept 500 dă aspri gata. Şi iar au mai cumpărată de la Auşul 1 livede drept 210 dă aspri. Şi au vîndut acei oameni ce s-au zis mai sus, de a lor bunăvoe, în zilile credinciosului Mihail voevod, încă cîndu au avut pace, însă cu toţi, şi cu ştire tuturor megiaşălor. Şi mărturii au fost: Radul şi Stan şi Maleş şi Bălan şi Peica şi Zarce şi Stănilă şi Pîrvul. 487 www.dacoromanica.ro Dreptu aciia şi eu am datu Cîrstei, ca să-i fie ocină ohavnică în veci. Şi nimini să nu să ispitească a-1 bîntui preste această carte a noastră, că acela omu rău va păţi. Şi într-alt chip să nu fie, preste a mea zisă. Pisa Iane septemvrie 9 dni, leat 7<1>08 <1599). Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 352v — 353. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 360-361. 343 1599 (7108) septembrie 19. Scris-am jupînul Calotă marele ban această cartă a mea sfintei mănăstiri care să chiamă a sfîntului Nicolae de lîngă Craiova, ca să-i fie moşie în satul Hlemna, pentru că o au cumpărat călugării de la Hamza, nepot lui Hamza logofăt, însă o fune deplin, drept 2 500 aspri gata. Şi iar au cumpărată călugării iar de la Hamza, den altă funie a triia parte drept 900 aspri gata. Şi iar au cumpărat de la Hamza din altă moşie drept 700 aspri. Şi iar au cumpărat moşie de la Bărbăsa însă 2 părţi dintr-o fune, drept 1 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat călugării moşie Bunii toată, cîtă să va alege de preste tot hotarul din Hlemna, drept 2 500. Şi au vîndut ei această moşie ce s-au zis mai sus, de a lor bună voie şi dinnainte mea şi au luat toţi aspri dinainte mea şi cu ştire tuturor megiaşilor după împrejurul locului şi cu ştire craio-venilor. Şi mărturii am pus: jupan Preda clucer şi Pantazi logofăt şi Neagoie din Işalnicu şi Iscrul logofăt şi Radul şi Gherghe şi Armega şi Lambul din Şătoae şi Hamza din Spineni şi Vlăicul logofăt i Vlăpppo- BAdX’YlCKOI, CHHS ElAHKdrO H flptAOGpdPO Iw IIlTpdllIKO EOlBOAd. rOCIlOACTKO aih cYio noEtAinYi pocnoACTBd aih ca$3Hai pocnoACTBd aih HtrgAOi AwrwijsiTS h Ed-A*K nOCTlAHHK» H ChC CHHOEH CH EAlS, EdHIţHAI EOP» AdCT, 0KOJKI Ad ci 3HdlT KdKO ict HAidA npsx npiA pocnoACTBd aih c-kc iAJhk8a PdA^ fA«d whhhS wt STkHOdPd, «jto ICT EH AH noKSnHA, nOHIJKf ICT nOKSflHA HtpgA AWPWlfrlT H CEC EdA'fc nOCTlAHHK WMH" HS 8 3-kHOdPd HCnp-EEO, d /(YHKSa ndAH^A fCT no TpdPO, TIpl ICT nOKBnHA EI3 3Hd-hY| HtrgAOK AWPOljSlT H EdAlK nOCTlAHHK. fl &YHK8A CHlţl ICT npfclUI, KdKO ICT nOKgnHA WH HCnpiBO. fl POCnOACTEd AIH AdA CEAI HtpSAOK AWPW$ET H EdAIS nOCTlAHHK TpH EOAtpH, Ad CKPAlAdlT piA8, kopo Ict noKSnHA Hcnptso, dAH EOdtpH no haii: EdAt neppHHK wt rpMYUJi h flSdpKo wt KoAidHH H AP'O’OMHp awpw^It wt KspTHUJOdp'K; HCnpdKHHK B-K HHJf PdAV^ KfA KAlOHdp. XdJKI, TdKO ICT A°HOCHA Ht-p8a AWPWljllT H EdAtî nOCTlAHHK Tl)( TpH BOA'kpH nplA POCnOACTEd AIH, Ttpl c8t 488 www.dacoromanica.ro CKd3tSfT H C8t CKtAtTeACTKgfT CEC HHJfHH A$Wf npfA fCT noKSnHA H-krSA Awrw^iT H EdAt hoctiahhk Hcnp-hKo, 4 AhhkSa noKgnHA <{ct no Tpdro>. H KHA'fcXMi rocnoACTKo mh h npoMHTdjfoAii KHHra noKOHHdro Hah34hap^ KOf-KOA. HA HfcrtÎA AWrW$(T H EdA'b IIOCTIAHHK AM EaTvAHCA460K h KpdT ce EaahkSaok... WT am GtAHMIOAOK AB( am 34 xr)f 4CnpH. TdXf CRAH AM rocnoACTKo a\h H'krUAOK , raKOîKe a<* c8t eoanhi^h A4 ra aimthSah acnpYn /^YhkSaok H434A ■ ■ • A4a h a<> ra h3k4AHt wt S-hKoa^ii. Eah A4 aUlfAHÎKf X0*510 H3K4AHA KHHra TOCnoACTEd AHH Sd FipjJX. & WHd A4 Hf Cf K-kpSfT. Gtro paAH, AM^X A08 autw^it h EdAte nocTfA-HHK, QKO>K( M *CT WMHH8 WXdiS, HAU H CHHOBH CH pf8H»jMfT0A\ H HHX WT KOrOÎKf HCnOKSA'bEHAKO, fl0pH3Al0 rOCnOACTKd AHH. Kf H CK'kA't>TfAYf nOCTdSA-kCAK rocnoACTKo MH: JKSlldH /k,$A»HTpS KIA AKOPHHK H Hfrpf endTdp H &TOHK4 KHCTYiap H PdAV'A KOA1HC H Qrpol CTOAHHK H lUcpEdH nfXdpilHK nOCTMHHK- H HCnpdEHHK, T(WA«CYf KM AWrW2|»T. IlHC d3, KpKMlOH, MtCflţa CCnTfAAKpYH iTi AKHH, K-h A-fcT x3pH. <îw dSHXdHA> KWfSWAd, AUHAOCtYiO GOJKTiO TOCnOţHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Neagul logofătul şi lui Badea postelnicul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să se ştie că au avut pîră înaintea domniei mele cu Diicul pentru o ocină de la Zănoaga, pe care au cumpărat-o, pentru că au cumpărat Neagul logofătul şi cu Badea postelnicul ocină în Zănoaga mai întîi, iar Diicul a căzut pe urmă, de a cumpărat fără ştirea lui Neagul logofătul şi a lui Badea postelnicul. Iar Diicul aşa a pîrît, că a cumpărat el întîi. Iar domnia mea am dat lui Neagul logofătul şi lui Badea postelnicul trei boieri, ca să cerceteze rîndul, cine a cumpărat mai întîi, însă boierii anume: Badea paharnicul din Grădiştea şi Marco din Comani şi Dragomir logofătul din Curtişoara; ispravnic între ei, Radul marele clucer. Deci aşa au adus Neagul logofătul şi Badea postelnicul pe acei trei boieri înaintea domniei mele, de au spus şi au mărturisit cu sufletele lor înaintea cetate Sebi, în sama l dă- izbaş la S bină şi pace. Şi dup-aciia rog domnivostră că amu aicea niştă cazaci trimiş de vodă, dă păzescu margăne, ci lă trăbueşti de bogaţi aicea; ci trămitimu un berbiru alu loru şi o slugă a mea să cumpără ce lă va trebui di toată să cumpără ce lă va trăbui, ci mă rog domnivostră să lă fiţi ajutoru pînă vor cumpăra şi nişte suliţă că vor să cumpără. Ci mă rog domnivostră să lă trămitiţi pînă la Tumu. Aşa mă rog domnivostră să vă fii amintă dă iaii, că foartă-mi trăbuiescu. Aşa mă rog domnevostră, h Korh kh rIjciaht, 4mhh. . t Să se ştie venitul ce-au venit în mîna lui Dumitrachi vistier f Sibiiul ................ taleri .. ... 15 000. f Braşovul .............. taleri .. ... 12 000. f Sighişvar .............. taleri .. ... 5 000. f Mediiaş ................ taleri .. ... 8 000. t Aniud ................ taleri .. ... 1 000. f Orlaş .................. taleri .. ... 1 000. f Sacsebeş................ taleri .'. ... 1 000. f Cluj, Raţ Giurgiu ...... taleri .. ... 6 000. f Ot Ghiulaf, Raţ Giurgiu taleri .. ... 2 000. f Ot jupaniţa Crăştia ____ taleri .. ... 1 000. f Ot jupaniţa Kokoş Iştfan taleri .. ... 1 000. t Ot Turi Ianăş .......... taleri .. 500. | Ot Turda .............. taleri .. ... 1 000. } Bistriţa .............. taleri .. ... 5 000. | Stoica vistier .......... taleri .. ... 22 000. f Isav ot Braşov ........ taleri .. f Sava armaş ............ taleri .. ... 5 900. t Dej .................... taleri .. 800. f Arav Frânţi ............ taleri .. ... 1 500. f Ot voevod, Stoica vistier taleri .. ... 700. f Ot voevod, Mihaiu cămăraş taleri .. f Vel postelnic, de pre bae taleri .. ... 1 000. t Braşov, radi vama ...... taleri .. ... 2 000. f De pre 30 de suliţ cu fiiar taleri .. 13. Cini văs cupno............ taleri .. ... 95 653. f Să se ştie lafe ce am dat de în vistierie: f Cazacii toţ: Branetschi, Valeaoschi, Ocesalschi, Răstopcea, eoni 2 917, laf taleri 14 585; masa taleri 1 235. ... luni f cazaci pedestri 18; şi ce-au fost rămas Stoica vistier lipsă la cazaci ce-au venit cu el, taleri 144. ... luni unguri, Makou Gherghel căpitan, eoni 916, laf taleri 4 780; masa lor taleri 454, fără eoni... t Moldoveani, Mărzea i Anghelachi căpitan şi lipsa Lupului hotnog, eoni 1 452, laf taleri 14 870; masa lor taleri 542. t Sârbii, Petco i Necula căpitan, eoni 1 608, laf taleri 16 500; masa lor taleri 510, fără Mihaiu. ... (2) luni beaşlii sărbi, Marco hotnog, eoni 40, laf taleri 400; masa taleri 30. 2 luni dărăbanţii, Jivco Roş, Mirda Ianăş, Nedelco, Radul căpitan; dorobanţi 4 000, laf taleri 25 948. 1 lună + dărăbanţii, Jivco Negrul, Miclăuş căpitan i Dumitru hotnog; dărăbanţi 2 010, laf taleri 6 535. 1 lună + tunarii lu voevod şi ai lu craiu şi dărăbani de la Poartă, laf lor taleri 592. f Dărăbani unguri, ce se-au dus cu Turi Freanţi, dărăbani 200, laf taleri 721. 491 www.dacoromanica.ro f Gibri Gaşpar şi Ivan Brancovic, eoni 120, laf taleri 655; masa lor cu trăm (sic) taleri 132. f Comişei, stegar, sichireaş ot tun, satargii, Marco vraci, croitorul, s... 1 sichireaş ot leagăne, laf lor taleri 2 147. f Lafe mărunte, lafa lor fac taleri 2 019. Cini lafe văs cupno talere 92 799. f Şi cheltuiala măruntă pre treaba lu voevod, taleri 2 834. t HhHH KTiC K$nH0 Ad$E H KfrtTOKdH'ff, TiAtfH x^ijfĂF fâCTdKH Cf 8 KlCTfpYr dCnpH xKÎW.2 După Iorga, Doc. Mihai Viteazul, 467 — 469 (Orig., hîrtie, în formă de catastih, deteriorat, în Arhiva imperială din Viena, fond Turcica 1593— 1600, în adaos (fond Nach-trag). Datat din perioada ce a urmat după cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul. EDIŢII. Extras dezvoltat. Nistor, Mihai Viteazul, 477 — 478; Pascu şi Hanga, Crestomaţie, II, 382. 1 Loc rupt, nota editorului N. Iorga, loc.cit. 2 Fac tot împreună, lefuri şi cheltuieli, taleri 95 633. Au rămas in visterie aspri 2 040 Pe verso, referitor la banii rămaşi in visterie, după plăţile ce au fost făcute, s-a scris „Accepit Michael vayvoda tanta pecunia a Transylvanis, f. 24 000 (sic)". 348 1599 (7108) 13. f Catastihul Ţării Ardealului de pre judeţe şi vamele şi ocnele. fi rttT IVT flAdMd xipiî d IVT piWK^fCTS® XpHCTOKO xd$<<9 AVfcCflţd OKTOM-BpYf rY AbHH1. Registrum totius Regni Transilvaniae. Să se ştie Ţara Ardealului cu judeţele şi cu venitul, cîtu-i iaste: Judeţul Hunidoarei biruri 1 024 şi un bir nu iaste deplin, ce dau bani 62 cînd iaste birul de un florintu. Judeţul Belgradului birul 3 182 şi nu e deplin un bir, ce dau bani 8. Judeţul Tîrnavei biruri 1 476. Judeţul Turdei biruri 848 şi bani 93. Judeţul Clujului biruri 1 215 şi bani 78. Judeţul Dăbîcăi biruri 1 050. Judeţul Sonocului dentîiu, de Ardeal, biruri 809 i pol. Judeţele Ţării Ungureşti ce se ţinu de Ardeal: Judeţul Crasnei biruri 362. Judeţul Sonoculu de Mijloc biruri 385. Judeţul de la Maramurăş de la Hust biruri 442 şi iaste acum de al patrulea anu de cînd n-au dat căpitanul seama, mai scăzut-au au mai adaos-au. Judeţul Sărandului biruri 244 i pol. Ţinutul Căvăransebeşului biruri 376 bani 92. Judeţele Săcuilor: Judeţul Murăşului biruri 370, bani 55. judeţul Udvarheiului biruri 868, bani 1. Ţinutul Banului den Săcui biruri 459, bani 73 , udeţul Şipşi i Chezdi i Orbai biruri 923, bani 56. 492 www.dacoromanica.ro Judeţul Ariiaşului biruri 385 şi sînt 7 ani de cîndu n-au dat seama, mai scăzut-au au mai adaos-au. Fac împreună porţi 14 424 şi bani 20. Ţinuturile saşilor aşa le iaste obiceiul, cîndu bagă de poartă cîte un florint, ei dau taleri 20 000 iar cînd dau de poartă cîte de al doilea florint, ei dau taleri 30 000. Baia de auru de la Zlatna se vinde preste anu taleri 12 000 şi iaste neguţat cu Muratoş Ianăş în 6 ani şi nu se-au împlut anu de cînd iaste vîndută. Tabla de galbeni de la Cluj iaste vîndută lui Muratoş Ianăş întru anu să dea taleri 4 000. Săsimea toată împreună, iaste acum, în zioa de sveti Martin, 11 zile noembrie, să dea în tot anul taleri 7 500 şi nu-s aduse de cest anu. Braşovul pentru vama negoţului al doozecilea dau preste an taleri 2 000. Ţinutul scalei de la Bran biruri 200, ce aduc braşovenii birul lor, cînd iaste birul de un florint, se dau taleri 200. Sibiiul de pre vama negoţului, al doozecilea, ei dau întru an taleri 1 000. Bistriţa, iar pentru vamă ei dau taleri 158. Popii, să se şti dau în luna lu februarie 2 zile grivne de argint 45. Popii sasilor dau preste anu galbeni 978, bani mărunţi taleri 150. Dijma Ardealului ce iaste crăiască la numişi, pentru mişei lor dau nemeşii cînd iaste întreagă taleri 15 478 şi bani 75. Iar cînd dă craiu den dijmă de dăruiaşte pre cineva, ia se scade. Şi iaste ispravnic Miţenti Benedict şi n-au dat nemica de cest anu. Baia Căpsinului de argint au fost pustie ce o au cerut Muratoş Ianăş să o dereagă şi să dea păn-acum la sveti Vasilie grivne de argint 50, iar de la sveti Vasilie înnainte să dea pre anu taleri 200. Să se ştie ocne de sare: Ocna de la Vizatna. Ocna de la Torda. Ocna de la Coloj. Ocna de la Seaca. Ocna de la Dej. Ocna de la Săcui. Ocna de la Maramurăş. Ocna de la Ghiurgheiu ce o au ţinut Boscaiu, ce o au fost luat craiu. Şi de pre acăste ocne sînt toţi să dea seama acum. Să se ştie harmiţedurele ce sînt vame de pre negoaţe den 30 de bani 1. Harmiţedul de la Căvăransebeş. Harmiţedul de la Logoj. Harmiţedul de la Vîlcan. Harmiţedul de la Zăican; această ascultă de Căvăransebeş; duc tot acolo. Harmiţedul de la Lipova. Harmiţedul de la Dobra. Harmiţedul de la Orăştie. Harmiţedul de la Orda de la pod. Harmiţedul de la Banfihuned. ii — Documente — România — c. 1026 493 www.dacoromanica.ro Harmiţedul de la Jombor. Harmiţedul de la Fidălmaş şi ascultă de Jombor. Harmiţedul de la Zila. Harmiţedul de la Jibou. Harmiţedul de la Nagfalo. Harmiţedul de la Fidveghi şi ascultă aceastea de Zila. Harmiţedul de la Dej. Harmiţedul de la Rătec şi iaste supt Dej. Harmiţedul de la Berchesi. Harmiţedul de la Eneu. Harmiţedul de la Beiş. Fac înpreună 20. B.C.S., M.F. 1/325. După original la Haus-Hof und Staatsarchiv Wien, Nachtrag, fond Turkei 1/84, f. 260-264. Datat după I. Nistor, loc.cit. mai jos. EDIŢII. Iorga, Doc. Mihai Viteazul, 464-466; Pascu şi Hanga, Crestomaţie, II, 312 — 314 (datat „1599—1600"). Extras dezvoltat. Nistor, Mihai Viteazul, 474 — 476. 1 în anul de la Adam 7108, iar de la naşterea lui Hristos 1599, luna octombrie 13 zile. 349 1599 (7107) noiembrie 26, Făgăraş. t Scris-am eu, Badea stolnicul şi Iane comisul pîrcălabii de în Făgăraş [acea] această carte a nostră pînă la Budachiu Ianăş să ştii că am luat 110 teancure de postavu roşiu de la Pop Lazăr şi de la Şinker Gherghe. Aşa să se ştie. __ ___ IIhc 8 rfUA $Jr4j34iu$. Uhc hojmbp'u ks Akkh k nfcT xsps1 Arh. St. Cluj, Fondul Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6. Orig., hîrtie (15x20,5), pecete inelară, aplicată. EDIŢII. Iorga, Doc. rom., 3 — 4; Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV/1, 747; Rosetti, Lettres roumaines, 50 — 51; Idem. Scrisori româneşti, 32 — 33. Facs. Rosetti, Lettres roumaines, pl. VIII; Idem, Scrisori româneşti, pl. VIII. 1 Scris în cetatea Făgăraş. Scris în luna noiembrie 26 zile în anul 7107 (1599). 350 <1599 decembrie-1600 august) 7108. Izvodul hrisovului Neculii voivod pre satul Blagodeştii. | Cu mila lui Dumnezeu, Io Necula voivod, domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Io Mihail voivod. Dat-au domniia sa această poruncă a domnii sale cinstitului deregătoriului domnii sale, jupî-nului Mihului vel portar şi slugii domnii sale, lui Ivan logofătului şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocina de baltă în ocina Blagodeştilor, den jumătate de sat începătura, partea a lui Stănilă şi a fraţilor săi şi partea a lui Bădrila şi fraţilor lui, pentru că au fostu ocină di-reaptă şi moşie bătrînă, încă şi mai denainte, den vremile altora, toată, cu tot hotarul. 494 www.dacoromanica.ro Şi semnele cdle bătrîne să să ştie: pe den sus de movilă sau de gorgan pîn în coda Mocilnii şi pîn în valea cu papora, tocma pîn ce întră în iazerul cu trestiia cătră Strîmba, tocma pîn la Şeperig, pîn Răstocele lui Marco şi cu iazerul Prduianelor, tocma pîn la Dragna şi pîn în ţărmurile Săltăvii, după ac£ia den jos de hotarul oraşului, iar de la piatra gîrlii, tocma pîn în Calea lardului şi pîn în ţărmurile Zătonului; aceaste. s&nne sîntu. După ac&a avură judecată jupînul Mihul vel portar şi Ivan logofă-tulu înnaintea domnii cu nişte călugări de la mănăstire den Coziia. Şi aşa pîrîia călugării, cum arii avea şi d parte şi amestăcătură pre acea baltă, care zice mai sus. Apoi, jupînul Mihul vel portar şi cu Ivan logofătul, ei s-au prinşii înnaintea domnii pă cap, că n-au călugării nici o amestecătură pre acea ocină, nici pre balta lui, nici nicăirea. Apoi, domniia sa s-au socotit şî au judecat pe direptu cu toţi cinstiţi deregătorii domnii sale şi au ales domniia sa un boiar credincios, pe jupînul Stroe vtori portar, ca să meargă acolo să adever&se. Şi aşa au mersu şi au căutat cu omeni buni megiiaşi şi bine au aflat cum călugării n-au nici o treabă, nici cu un locu, nici cu balta Blagodeştilor, nici n-au cărţi scrise dă nicăirea nici de cumu, numai ce au ei cărţi scrise peste Săltava în sus, cătră Bălul£ni au Căbăl. Şi aşa au rămas călugării de l£ge înnaintea divanului domnii sale. într-acesta chipu mărturisea boiarul domnii sale, jupînul Stroe vtori portar, cu alu lui sufle tu şi cu credinţa. Pentru ac&a şi domniia sa au datu jupînului Mihului vel portar şi lui Ivan logofătului, cum ca să fie ocina cu balta care zice mai sus toată moşie stătătoare în veci şi feciorilor lor şi nepuţilor şi strenepoţilor de nimeni neclătit, pîn ce va fi domniia. Iaată şi mărturii încă au pus domniia sa. Leat 7108 <1599—1600). Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 665 (m-rea Sf. Ioan Bucureşti, XX/12). Traducere din sec. XVIII. Lunile după domnia lui Nicolae Pătraşcu voievod. EDIŢII, DIR, B, 362-363. 351 1599 (7108) decembrie 15. t Eb HAM IVUd H CHHi H CBtTdPO Scris-am noi nepoţi popd lu Stan şi ai stolnicu-fetiri. DhC 43 dldTfH2, Altcflţd AtKfAlKpYf ff AbHH, K*K A"lîT xSpH3. 495- www.dacoromanica.ro Mar. Drag. Ni. Ion. Far. „f Leat 7174 <1666> luna ianuarie 9 dat seama Pahomii de vamă di la Bistreţu făcut-au priste tot ughi 55, bani 60; din-tr-aceştea datu-mi-au ughi 43, bani 60 rămaş să mai dea ughi 12“. Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XCVII/21. Orig., hîrtie (30 x 20), cinci peceţi aplicate; una are legenda: „clw bihit ApiroAi.". (Aceasta este pecetea lui Dragul); alta; „c!w bwit AIWhhi." (Aceasta este pecetea lui Marin); alta: „d>pX4Uik“ (Fărcaş); iar două n-au legende. Copii ibidem, ms. 330, f. 99, 335, f. 117v—118 şi 711, f. 150v—151. EDIŢII. Haşdeu, Limba română, 332-333; idem, Cuvente, 88-89; DIR, B, 363-364. 1 Loc rupt. 2 „eu Matei", în criptogramă, în orig: „er le^Hn" 3 Am scris eu, Matei, luna decembrie 15 zile, în anul 7108 <1599). 352 1599 (7108) decembrie 18. f dlHAOCTYlO EOJKYIO, np’kWCS’klfKHH MHTpOnOAHT K\rp 6$0(AtY( KtCOH 3(MAH Ea4I1IK0H. t HcnHcajf Kă4AHnlCTK0 mh cYk> khhp8 ka4AHM(ctk4 mh non(K T8a«P4HOk wt KAHpWC CK’kT’kH dÎHTpOnOrtYH, I3K0>K( \A MK (CT WMHHlt (AH 4 C(AHl|J( CTkC KSKIO 0 C(A0 fi-ăpe-hTllIJH, OKI ICT BHA 34 A^A^S EA4HK8AWK K4T4Ţ H 5Kgn4HHH(K (rO, nS HM( H’kKUia. Ok4M( KHA (CT WCT4KHA EA4HK3a K4T4X H JKSlMHHlţA (M8, HtKUia, H(-rosa A*^4 WT WHHH8 H BHHbrpaA H C(AHl|J( 8 C(A0 CK’kT’kH dlHTpMlbAYH H H4I1HC4A Ci (CT KTi CKkTH nOMkHHK WK4AK4. fl ncTOAi, ka4Ahm(ctk» mh npoA‘*X°M Tara khhotP4A khuk puma Gtohiuk CTap, T(pl C aTKOpHA CkM 8 CKkT4 IţptKWK MTO (CT TpkK024A paAY A&l» HJf, 4 C(-AHifJk h k8k( ka4AH‘Uctko mh noMHAOtajfOM no non T8A6P4H, fl4KH>K( paAY Afilia HŢ, I3K0>K( fi,â HM (T WHH nbM’kH’K WT H(rO H WT CHHH (rO, nOMTO P4AY 1HOl>K( ChC AP8rd H* MOPOJfOM nOMHAOK4TH «rO1 C"KC HHMT4. H nOMHAOXAŢOM (PO KA4AHM(CTKO MH C"KC 3H4hY( KTkCkM HHOKWM H KAHpOCOM CK’kT’kH dlHTpOnOAYH H AM9Ţ KA4AHH(CTKO MH non(K T8A9P4HOK, iaKOJK( A<* M8 (CT WIHHt H K^ WŢ4K8 H CHHOKWM *M8, Hi K-kKH. H nOTOM (l|J( H KA(T$8 nbCTiKHJfOM KA4AHHICTKO MH • K4P( KTO WT pWA HM HAH WT HH’kMH AK>aY( H 34 M(PYiaUlH H KOAtpH ŢOKIOT C( I10K8[k8Ţ]cHTH KKA43HTH H4A CY( WMHH'A HAH H-fcKa np-fcHY( HCK4p4TH, 4 TOrO fi,i (CT npOKA(T H 4H40(M4 WT THY CKkTH WTlţH HXI KTk HHK(H H WT KA4AHHICTKO MH 4<^8PHC4H, 4H8 T’kMYlO A4 wct4kht no non T^A^pan 8 mhpho, takoîka* h chhh (po paaY cY( c(ahi|j( h k8k(. Toh noKkAio ka4Ahh(ctko mh. Hh4Ko A4 HkcT, np(3 no noK(AknY( ka4AHm(ct- K4 MH. ^ ____ IIhc H(ctwp Mkcdţa ahk(mrpY( £y A^hh k AkT x3pH. t Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit chir Eftemie a toată Ţara Românească. | Am scris vlădicia mea această carte a vlădiciei mele popii Tudoran din clirosul sfintei Mitropolii, ca să-i fie ocină o selişte cu casă în satul Băr- 496 www.dacoromanica.ro băteşti, care a fost de moştenire a lui Vlaicul vătaful şi a jupaniţei lui, anume Neacşa. însă a lăsat Vlaicul vătaful şi jupaniţa lui, Neacşa, partea lor de ocină şi vie şi seliştea în sat sfintei Mitropolii şi s-au scris amîndoi la sfîntul pomelnic. Iar apoi, vlădicia mea am vîndut această vie mai sus-zisă lui Stoica cel bătrîn, de am făcut la sfînta biserică ce a trebuit pentru sufletele lor, iar cu seliştea şi casa am miluit vlădicia mea pe popa Tudoran iarăşi pentru sufletul lor, ca să aibă ei pomană de la el şi de la fiii lui, pentru că este slujitor din clirosul sfintei Mitropolii şi vlădicia mea cu altceva nu am putut să-l miluesc. Şi l-am miluit vlădicia mea cu ştirea tuturor călugărilor şi a clirosului sfintei Mitropolii şi am dat vlădicia mea popii Tudoran ca să-i fie ocină şi de ohabă şi fiilor lui, în veci. Şi apoi încă şi blestem am pus vlădicia mea, oricine din neamul lor sau din alţi oameni şi dintre megiaşi sau boieri vor îndrăzni să intre în această ocină sau să se certe cu vreo pîră, acela să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, cei de la Nicheia şi afurisit de vlădicia mea, ci să lase în pace pe popa Tudoran, de asemenea şi pe fiii lui pentru această selişte şi casă. Aceasta poruncesc vlădicia mea. Altfel să nu fie, după porunca vlădi-ciei mele. A scris Nestor, luna decembrie 18 zile, în anul 7108 <1599>. Bibi. Centrală de Stat, LXXXIV/2. Orig., hîrtie (31x21), pecete timbrată cu ceară . verde a Mitropoliei cu data 7103. (Cu timbru din însăşi hîrtia actului, cu legenda „ihmat AHTponoAHT <6$d(Mh> BcAtAc £rp«tA4Xt *k xsp decembrie 20, Alba Iulia. Ioan Michail woiewoda z bozei milosczi hospodarz Ardelskiey i Wlasz-kiey Ziemi. Pyszemy w. panu bratu naszym od serdcza naimileiszemu, Ioanu Ieremij Mogilie woiewodzie z boziei milosczi hospodarowi Moldaw-schiey ziemi, dlugiego panowania y dobrego zdrowia, ze wszitkimi poczie-szamy waszei milosci zyczymy. Prithim zrozumilismy z listu i iz ustnego zlecenia czosczie do nas poslali, dzişkuiemy waszej milosci za dobre y pişkne slowa czosczie nam poslali wasza miloscz. Raczysz thesz nam wasza milocsz. w liseze swem pysacz iesli tho iest z woli pana Boga.zesmi zostali panem w thei ziemy, czieszys sie wasza miloscz s tego, panu Bogu dzişkuiesz za the iaske ze nam pokazal. Themze sposobem y my panu Bogu dzişkuiemy zeâ wasza miloscz w dobrim zdrowiu y w spokoinim panowaniem. Zaâ raczysz. do nas pysacz wasza miloscz ze wasza miloscz bşd^cz nam zyczliwem przyia-cielem, radniei wolialbys nam wasza miloscz zycz tho sie stalo zeby to nie bylo bylo. Zaprawde y mysmy thogo nie pragneli, any smy sie thego spod-ziewali zebysie tak mialo stacz jako sie stalo, alie podobno pan Bog tak chczial miecz zeby tak bylo. Abowiem gdi cardinal priachal do Ardelskiei Ziemi, y zostal panem, barzo sie nam zdalo dobre i uradowalismy sie s tego; zdalo sie nam ze bedzie czlowiekiem mş-drim i dosiezym y bedziem y my miecz s kym siş rozmowicz y naradzicz (nie bşdzie iako ten drugy, ze nie- 497 www.dacoromanica.ro wiedzal czo czyni y czo chce) y gdy iusz cardinal na them panstwu posta-nowil sie usiadl y obyal ziemie Ardelskq., a mysmy nagotowali upomniki czudne uczcziwe y polalismy iemu iako iednomu panu; s czego byl kontent; dziekowal nam iako sie godzi, rozumilismy ze bşdziem miecz go priacziela y w uczczywosczi bedzie nas mial y zachowa sie nam dobre. A potem poslal do nas posla swego Czomartan Tomasza z them poselstwem, zebym ziachal z ziemie i za panstwa, bo tak iest wola iego krolewskiei mosczi, bo krol ucsynie primiere z turkami y poiednali sie y uczynie primiere z polaki i z Wolosk^ ziemia i yz Inglitera i is Franca, i iam rekl do niego: „iesli krol uczynil primiere z turkami i poiednal sie z temi wszytkimy, a mnie dla czego thesz nie moze poiednacz z Turkami, i gdi sobie mogl uczinicz primiere, gdi zeeheze, moze i mnie go uczinicz, zeby i ia mogl zostacz w ziemie, bo Turci, dla woli iego, to ucinicz". Na czo mi tak rekl: „ze krol zadnş. miarş. nie moze wam ziednacz primiera u nich, bo Turci niechza, ani by radczi tu was mieii w tei ziemi, i est i teras u nas czausz kturi dla thego priachal zebyscie w •tei ziemi wişczy niebyly". A iam rekl do niego: „A ta posluga moia czom czinil dla Ardelu, zem dai ziemie swa na lup Turkom i Tatarom zie iq. wybrali, zlupili i tile lat stalem preciwko turkom z liudem swem i z malş. pomoczş. ziemie swoi, nie zalui^cz krwi swei dla Ierdeliu, zawsdy, ktura bşd^cz za obronş. moiş., ni w cim zadnei szkody nie poznala, w cale trwa? A do thego prisiegi czosmi sie prisişgali mişdzi sot>3, zebysmy ieden drugiego nie opuszczali do smierczy i abie zebysimy sie spolecznie trimali, iesli bşdzie dobre iednemu zeby y drugiemu, a iesli zle, takze. A theras sobie ciniq. primiere, a mnie mowi^ ze nie mog^“? Na czo mi zas rekl: „Inaczei nie iest, ani moze bycz, tilko zebysczie ziachali ze ziemie". A ia rekl: „A dok^nd ze poiado, iesli wyiad? z ziemie"? On rekl: „ze wam da krol zamek iedem na stronie y bşdziesz tam mieszkal, a ieslibys z dobrei woly nie chczial wyia-chacz, iako was krol upomina, thedy zapowinni wiedz ze iest roskazanie cesarskie do krola zeby krol zstşd na was priachal, a Giuzdeldczi basza z Turkami z tamt^md zeby was zywego ze wszytkiem poimano i wydano Turkom". Czo to usliszawszy ztrwozylem sie y napelnilo mi sie serdcze mysli wszelakych y w tem nie mialem iusz czo daliei mowicz, aliem rekl: „Iesli iest wola krolewska zebym wyiachal, wyiade, tylko niechai mi naznaczy czas y dnia, zebym sie nagotowal na tho, azeby mi dai zamek ieden zebym mieszkal." Poslalem potem dla zamku, zebym wiedzial kturego mi dadczş., powiedzial ze my nie dadcza zadnego zamku, nie wiem iako sobie rozumial. Poslal do mnie dwoch panow zebysmy z nimi postanowienie uczynili i przy-siega potwierdzili, zebysmy sobie przyaczielmy byly iako y predtem z niemi bylo. Wedlug thego postanowienia i tei prisiegi stalem i chowalem sie, rozmuieiaţz i o nim ze statecznie nam dodczierzy. A w tim zas smy pos-liszeli ze mieszanine czyni, i tak y owak slisz^cz o nim ze chcze uczinicz i na iedne i na druge strone, o czym y wasza miloscz podobno raczysz wia-domoscz miecz. A tak wiedz3.cz the wszitke zlosczi iego a niezyczliwoscz przeciwko nam, powstalem z ziemy swoie, z synom swom, wziawszy zone y wszytko czom mial y z woyskiem swem, nie ufai^cz moci swoiei, bom tesz nie mial tak wielka woiska, alem sobie pana Boga na pomocz wzy^l y prisie-giem wlozyl the zapazuche swa, iechalem nan albo zebym ia wtem wynien, albo oni bytl. Pan Bog dla prisiegi ich czo byly zlamali i niesprawiedliwoscz ich pobyl ich; bo nie my, alie pan Bog ich pobil, bo my wiara do smierci chczemy chowacz. 498 www.dacoromanica.ro Rozumiemy ze iego krolewska moâdz iest obrazom dlathego na nas, zadamy zebyi wasza miloscz raczyl iego moszc oznaimicz iako pyszemy do wasza milosczi, dlaczego sie tak stalo, zeby iego krolewska moicz wied<# zial, podobno iak wola Bozia byla, zeby tak bylo. Do thego z^dam waszey mosci zebyi sie wasza moscz nie raczil precziwicz slowom liudskym, ani im wiare racii dawacz, ale zawzdy, zebyimy byly y mieszkali iako braca w przyiazni, zeby zatem y ziemie y poddanie naszy byly w pokoiu, iako y predthem y do thego czasu. Zatym zyczymy waszei milosczi od pana Boga dobrego zdrowia y sczşsliwego na wiele lat panowania. Z Bialogrodu, 20 dnia decembrie <1599>. Ioan Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Ardealului şi al Ţării Româneşti. Scriem fratelui nostru din inimă celui mai iubit, Ioan Ieremia Moghilă voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei. Urăm domniei sale lungă domnie şi sănătate şi fericire întru toate. Prin aceasta am înţeles din scrisoarea şi recomandarea verbală pe care ai trimis-o la noi şi mulţumim domniei tale pentru cuvintele bune şi frumoase pe care ni le-ai trimis domnia ta. Ai binevoit de asemenea domnia ta să ne scrii în scrisoare că a fost cu voia lui Dumnezeu că am ajuns domn în această ţară şi că te bucuri măria ta pentru aceasta şi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru această graţie ce ne-a arătat. în acelaşi chip şi noi mulţumim lui Dumnezeu că măria ta eşti în bună sănătate şi în domnie liniştită. Dar ai binevoit să scrii domnia ta către noi, că măria ta fiindu-ne prieten binevoitor, ai fi vrut totuşi mai bine pentru noi ca aceea ce s-a întîmplat să nu fi fost. E adevărat că şi noi aceasta n-am dorit-o, nici nu ne-am aşteptat ca să se întîmple, aşa cum s-a întîmplat. Dar pesemne domnul Dumnezeu a vrut ca să fie aşa. Căci cînd cardinalul a venit în Ţara Ardealului şi s-a făcut domn, foarte ne-a părut bine şi ne-am bucurat de aceasta, ni s-a părut că va fi un om înţelept şi aşezat şi că vom avea şi noi cu cine să vorbim şi să ne sfătuim (că nu va fi ca celălalt, care nu ştia nici ce face, nici ce vrea) şi îndată ce cardinalul s-a aşezat în această domnie şi a luat cîrmuirea Ţării Ardealului, iar noi am gătit daruri de preţ şi cinstite şi i le-am trimis lui ca unui domn, de care a fost bucuros şi ne-a mulţumit cum se cuvine, am crezut că-1 vom avea de prieten şi că ne va trata cu cinste şi se va purta bine cu noi. Iar după aceea, a trimis la noi pe solul său Ciomortany Tamaş cu această solie, ca să ies din ţară şi din domnia aceasta, căci aşa este voia măriei sale craiului căci craiul va face alianţă cu turcii şi că turcii s-au unit şi că vor face alianţă cu polonii şi cu ţara Moldovei şi cu Inglitera şi cu Franţa. Tar eu i-am spus: „Dacă craiul a făcut alianţă cu turcii şi s-a unit cu toţi aceştia, de ce nu mă poate împăca şi pe mine cu turcii şi dacă a putut să-şi facă sie pace, cînd va vrea poate să-mi facă şi mie, ca să rămîn în: ţară, căci turcii, pentru voia lui, o vor face". La aceasta mi-a vorbit astfel: „Craiul cu nici un chip nu poate să obţie pentru domnia ta alianţă la dînşii, căci turcii nu vor şi nici nu sînt bucuroşi să te aibă pe domnia ta în această ţară şi este şi acum la noi un ceauş care a venit pentru aceasta, ca domnia ta să nu mai rămîi în această ţară". Iar eu i-am spus lui: „Dar această slujbă a mea ce am făcut-o pentru Ardeal, că mi-am dat ţara mea pradă turcilor şi tătarilor de au luat-o, au prădat-o şi că atîţia ani am stat împotriva tur- 499 www.dacoromanica.ro cilor cu oamenii mei şi cu puţinul ajutor al ţării mele, necruţînd sîngele nostru pentru Ardeal niciodată, care fiind sub apărarea mea, întru nimic n-a cunoscut nici o pagubă şi este întreg? Şi pe lîngă acestea jurămintele ce le-am jurat între noi, ca să nu ne părăsim unul pe altul pînă la moarte, ci să ne ţinem împreună, cînd va fi bine unuia să fie şi celuilalt, iar dacă va fi rău, de asemenea. Şi acum fac ei alianţe şi mie-mi spun că nu pot“? La aceasta însă mi-a spus: „Altfel nu este nici nu poate fi, numai cît să plecaţi din ţară". Iar eu am spus: „Şi încotro să mă duc, dacă plec din ţară?,,. El a spus: „Craiul vă va da o cetate la o parte şi vei locui acolo, iar dacă de bună voie nu vrei să pleci, după cum îţi cere craiul, atunci trebuie să şti că este porunca împărătească către craiul ca el să vie asupra domniei tale, iar Ghiuzeldi paşa cu turcii să vă prindă viu de acolo cu toate şi să vă dea turcilor". Auzind aceasta m-am înspăimîntat şi mi s-a umplut inima cu tot felul de gînduri şi într-aceasta nu am avut ce să mai spun, însă i-am zis: „Dacă este voia craiului ca să plec, mă voi duce, numai să-mi fixeze timpul şi ziua, ca să mă pregătesc pentru aceasta, să-mi dea un castel, ca să locuiesc". Am trimis apoi pentru castel, ca să ştiu pe care mi-1 vor da. A spus că nu-mi vor da nici un castel; nu ştiu ce să înţeleg. A trimis la mine doi nobili ca să fac cu dînşii aşezămînt şi să-l întărim prin jurămînt şi ca să fim prieteni, aşa cum am fost cu dînşii mai înainte. Faţă de acest aşezămînt şi de acest jurămînt am stat şi m-am ţinut, înţelegînd şi despre dînsul că-1 va respecta faţă de noi în chip statornic. Şi între timp am auzit că face amestecături, şi aşa auzind şi una şi alta despre dînsul, că vrea să lucreze şi într-o parte şi în alta, despre care lucruri poate că şi domnia ta binevoieşti să ai ştire. Şi aşa văzînd toate aceste răutăţi ale lui şi duşmănie împotriva noastră, m-am sculat din ţara mea cu copiii mei, luîndu-mi şi soţia şi tot ce aveam şi cu oastea mea, căci nu aveam încredere în puterea mea, că nu aveam oaste aşa mare. Dar am luat în ajutor pe domnul Dumnezeu şi am pus şi jurămînt pentru dreptatea mea, am mers asupra lui, sau că eram eu vinovat pentru aceasta, sau erau ei. Domnul Dumnezeu pentru jurămintele lor pe care le-au călcat şi pentru nedreptatea lor i-a bătut, căci nu noi, ci domnul Dumnezeu i-a bătut, căci noi credinţa şi jurămintele cu cine avem le ţinem tare şi dreptatea şi credinţa vrem să le păstrăm pînă la moarte. înţelegem că măria sa regele este supărat pentru aceasta pe noi. Rugăm pe domnia ta să binevoieşti să înştiinţezi pe măria sa, aşa cum scriem către domnia ta, de ce s-a întîmplat aşa, ca măria sa regele să ştie, pe semne pre cum a fost voia lui Dumnezeu, aşa a fost. Pe lîngă aceasta, rog pe măria ta ca măria ta să nu te potriveşti cuvintelor oamenilor, nici să le dai credinţă, ci întotdeauna să fim şi să trăim ca fraţii în prietenie, pentru ca şi ţările şi supuşii noştri să fie în pace, precum şi mai înainte şi pînă acum. Cu aceasta dorim domniei tale de la domnul Dumnezeu sănătate şi domnie fericită întru mulţi ani. Din Alba Iulia, la 20 decembrie <1599). 1 1 Este vorba de Andrei Bâthory. După Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, 93—98. (Copie la Bibi. Zamoyskij, Varşovia, 1790, f. 100). Datat după P. P. Panaitescu loc.cit. Textul şi traducerea au fost revizuite de I. Corfus. EDIŢII. Trad. Lupaş, Doc. ist., 16—19. Extras dezvoltat. Nistor, Mihai Viteazul, 453-455. 500 www.dacoromanica.ro 354 1599 (7107) decembrie 28, Tirgovişte. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Nicolae voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Io Mihail voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mde slugii domniei mde Vîlcului logofăt şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie la Zîmă, la hotarul Ludeneştii din funea Gorănească doao părţi, partea lui Gurban vătaf şi a frăţine-său Şărban toată, oricît s-ar alăge din cîmp şi din apă şi din pădure şi din Cîmşor şi din apa Teleormanului, pîn la Clădniţă, du preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Vîlcul logofăt de la Gurban vataf şi de la feciorii lui Şărban, drept 550 aspri gata. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîmă, din funea Gorănească partea Vladei toată, din apa Teleormanului pîn la Clădniţă, pentru că o au cumpărat de la Gurban vătaf şi de la toţi megiaşii din Ludeneşti drept 250 aspri. Şi au vîndut ei pentru birul lor. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîrnă din funea Gorenească, partea Stoicăi Brăzoiul toată, din apa Teleormanului pîn la Clădniţă, pentru că au cumpărat de la fămeia Stoicăi şi de la feciorii lui, Dobroslav şi Lazăr drept 250 aspri. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîmă din funea Cîrs-tească partea lui Ioan Stavrachi toată, din apa Teleormanului pîn la Clădniţă, pentru că au cumpărat de la Ioan drept 150 aspri. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîrnă, partea Baciului toată, din apa Teleormanului pîn la Clădniţă, pentru că au fost venit feciorii Baciului, Toader şi Nedelco, şi Mircea, înaintea părintelui domniei mde, de au dat şi au înfrăţit pe Vîlcul logofăt pe această mai sus-zisă moşie de a lor bunăvoe, iar Vîlcul logofăt, pentru frăţiia, el i-au dăruit cu 300 aspri gata. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîrnă, din funea Ţiplească partea Iui Ioan Strachină toată, din apa Teleormanului pîn la Clădniţă, pentru că au venit feciorii lui Ioan, Cioban şi Vladimir, înaintea părintelui domniei mâle, de au dat şi au înfrăţit pe Vîlcul logofăt cu această mai sus-zisă moşie de a lor bunăvoe, iar Vîlcul logofăt pentru frăţiia, el i-au dăruit cu 350 aspri gata. Şi iar să fie Vîlcului logofăt moşie la Zîrnă, din funea Cîrstească partea lui Stan Fîstă toată, ■din Teleorman pîn la Clădniţă, pentru că au cumpărat Vîlcul logofăt de la fămeia Standului, feciorul lui Stan şi de la feciorii lui, drept... 1 aspri. ^ Şi încă au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de mai denainte vr&ne, ■din zilele părintelui domniei mde, dinnaintea domnii sale de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinnaintea domniei mde. Pentru aeda, am dat şi domniia mea Vîlcului logofăt, ca să-i fie lui acâste mai sus-zise moşii ohabnice şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mde. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Dumitru vel dvornic i jupan Miroslav vel logofăt i Balea spatar i Andronie vistiar i Radul comis i Stroe stolnic i Şărban paharnic i Preda postelnic. Ispravnic, Dumitru vel 'dvornic. 501 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Ieremia, în oraşul Tîrgoviştii, dechemvrie 28 dni, leat 7107 <1599). Acest izvod s-au tălmăcit asemenea de pe cartea domnească cea slo-.venească. Floru ierei dascăl slovenesc izpisah. Arh. St. Buc., A.N., CV/39. Traducere. S-a admis stilul de la ianuarie; corespunde astfel cu domnia lui Nicolae Pătraşcu. EDIŢII DIB, B, 364 — 365. 1 Loc alb. 355 <1600>. f De la jupan Preda postelnicul scris-am de la Dumnezău bucurie la ăi miei cinstiţi şi preaiubiţi şi dulci şi dragi părinţi mai mari jupînul Lucaci marele bulgăr şi la judeţul cel mar6 al cetăţiei Sibiiului multă viiaţă şi sănătate trimeţ domniiavostră. Dup-aceia de veţi întreba domniiavostră de sănătatea domnu nostru, Niculei vodă, cu mila lu Dumnezău, domniia lui estă sănătos şi vesel şi noi încă sîntem sănătoşi şi veseli. Şi să de Dumnezău să •fiţi şi domnivostră sănătoşi şi veseli. De alta, de veţi întreba domniiavostră şi de vr-o veste den ţară nostră, domniiavostră să ştiţi că de cătră turci avem pace şi den tot6 părţile. De alta dau ştir6 domnivostră pentru rîndul unui fecior al mieu ce l-au ucis aicea în Tîlmaci; mă rog domniiavostră să căutaţi cum va fi cu dereptul de va fi făcut vr-o răotat6 încă să fie perit cu judecată, iar de nu au avut nici o vină, iar mă rog domniiavostră să căutaţi cum va fi cu dereptul, că eu voi să cautu, nu voi să las aşa. Şi iată acestu om al mieu ce am trimes la domniiavostră el est6 frat6 acelui fecior. Deci să căutaţi domniiavostră cum va fi cu dereptul. De altă mă rog domniiavostră pentru cele săbii să căutaţi domniiavostră sau să-m de sabil6 sau să i le ziceţi domniiavostră să-m plătască, sabil6, că eu nu poci răbda făr săbii. Şi aş fi venit şi eu pri 16 domniiavostră, iar eu n-am putut, că vodă forte m-au pripit tar6 şi încă mi-am lăsatu sămăraş pre urmă şi cu povodnici. Ce mă rog domniiavostră să-m isprăviţi de tot de ce vă rog. Aceia dau ştire domnivostră şi Dumnezău să vă veselească, amin. La-i miei cinstiţi şi preaiubiţi şi dulci şi mai mari părinţi, jupînul Lucaci marele bulgăr şi la judeţul cel mar6 al cetăţiiei al Sibiiuluu Arh. St. Sibiu, Fondul Brukenthal, R 1—10, nr. 239. Orig., hîrtie (21,5x20), pecete inelară timbrată. Datat după.I. Lupaş. EDIŢII. Lupaş, Alte documente, 547; Idem, Acte, 15; Idem, Scrisori româneşti, 127—128; Idem, Doc. ist., 52 — 53. 356 <1600>. eojkYw, Îumh kamhm ivt EfitrpJA1* Scriu închinăciune şi multă sănătate la dumneata, bulgăr Lucaci şi dau ştire dumitale de răîndul unui mişel de în Ruşinariu, ce au venit de s-au. 502 www.dacoromanica.ro jeluit de 2n feciur alu lui şi au dzis că să leagă o fată de insul. Nu ştim, avut-au vină au n-au avut?, că elu să gioră că n-au avut. Şi după acia elu gice că şi sît2 şi 2înge amestecat. Şi di altă parte ei sî2tu cumătri, de nu li 2 cădi să lăcuiască. Deci, să cauţi dumneata că de-şi vor fi sîînge eu nu-i voiu laşa înpreună să fie. Iară de ce au greşit, dumneata veri căuta l£ge, cum va hi, să au. îngă-duiaşte dumneata, că doară voiu veni şi eu într-acolea. Deci vem căuta l£ge cum va hi mai bine. Şi să hii sănătos dumneata; de la Dumnegiău adevăr2. + Scriu pînă la dumneata Lucaci pulgăr meşter de Sibiiu 3. Arh. St. Sibiu, Fondul Brukenthal, R 1 — 10, nr. 223. Orig., hîrtie (26x21), pecete in ceară verde, deteriorată. Datat după I. Lupaş, loc.cit. EDIŢII. Lupaş, Alte documente, 546; Idem, Acte, 4; Idem, Scrisori domneşti, 126 — 127; Idem, Doc.ist., 19—20. Facs. Lupaş, Alte documente, pl. după p.546; Idem, Acte, loc .cit.; Idem, Scrisori româneşti, pl. după p. 126; Idem, Doc. ist., 21. 1 Din mila lui Dumnezeu, Ioan vlădica de Alba Iulia. * Omis. 3 Lucas Engeter a fost pîrgar al Sibiului de la 29 ian. 1594—23 ian. 1597 şi de la 14 ian. 1599—26 aug. 1603. Scrisoarea fiind păstrată în acelaş loc cu aceea din 1 mai 1600, o face databilă din < 1600) (cf. I. Lupaş, loc.cit.) 357 <1600-1601). ... che ce-au scris Leca aga: sate ungureşti. <+ Or)mani i Gherla i Fiuiuzeş şă... pe... <+ Mon>ora au ţinut Mordni Iştf . ... ră a lu muerii lu Apafi M... <+ Wessel£n> i ţ au ţinut Sent Marton. + Sentivanu au ţinut Jibri Gaşpar. 4- Sîmbătelche au ţinut Cefăi Iştfan. + Domocoşfalva au ţinut Albora... + Magăr Lapăş i Velma i Debreţin au ţinut Beliu Ghiurghiu. + Răteg i Gancea i Loşfa i Poiana au ţinut Băşcai Iştfan. < + Karacho)ntelche i Cherleş au ţinut Săbo Bălaş căpitanul de în Hîstu. + Sentu Iacovu i Ida au ţinut Comeş Gaşpar. 4- Chiri au ţinut Cătunai Mihaiu, ce ia în hotarul cetăţii. -1- Unfalov i Baton i Ceaba au ţinut Meţenti Benedic. -1- Ghiurghiu i Negerfalova au ţinut Boşcai Iştfan. măneştii. ... ţinut banul Mihalcea. ... <ţinu)t Săbo Gherghe. ... <ţă)nut Ceachi Iştfan. ... iurdi Boldujariu. ... falăva... muiarea lu Răzvan. + Alsăsăciu a... ri Petră. -1- Felsiusăciu... Macrai Iştfan. -f- Holpotaca au ţinut Hemin Miclăuş. -j- Iurzmezeu... i Tăcafalova... i Chepşafalov au ţinut Domoni Pal. -1- Bolcu au ţinut Nemeşu Ianuş. 503 www.dacoromanica.ro + Rohi i Desnopataca ati ţinut Fiuzi Freanţi. Tochiuş ati ţinut Noghi Gaşpar. 4- Caţco i Fiuliur au ţinut Boşcai Iştfan. După Iorga, St. şi doc., IV, 2 — 3. (Orig., hîrtie în Arhiva de război din Viena). Datat după N. Iorga, loc.cit. 358 1600 (7108) , Tîrgovişte. t flÎHAOCTλ BOJKÎW, <îw Hh>KCAA KOfKO.Ad h rocnoAHHh EtCOH 3Emah ă>r<-rppWEAAjfÎHCKoio, chhi B(ăHKdro> H n^tAOEpdro jfw XAHa EOfBOA CÎf nOEfAtHÎf Hf KOApiiE WT BoTbHH H CT»C CHHOKH ^ , laKOJKf A<* Mg (ct cîao EoT’bHH Afă H’ferofa AwrwiJsfT, AHKO HSBpAJf, (lOhfJKf ^OKtjnHJf HfKOdPTi WT CHHOKH Htrolx HA HAM f. fCIIHHA H Kdăt H fllAHKA1 H WT E-KABOCt WT fi-EAt-HH> 3A xF ACnpH rOTOH'K CEC AMCTOM «Î'EHT'EHIIH SA CH ACnpH POTOKH. H npOAAAOUlf CÎf AlOAÎf KHUlf CÎf Afă 3A WHHH$ HfKOjp-KK WT AMrîlZUJOAA WT POp H WT A*A H WT npcfcA POCnOACTKA> AtH. GfPO PAAÎj A^A^X H rOC wm H Hf WT KOrOJKf fTOKOA'fcEHAAOj nopiSAAOH POC. KI 8bO H OKfAfTfAlO nOCTABA’kfAA POCnOACTEO MH‘. tt&IAH /(SAAHTpS ElA ABOpHHK H ftSflAH flflHpOCAE AWrW$fT flHAPOHÎf BHCTÎfp H EdA-fc CIIATAp AH 1A’fc KWAAÎC H &TpOf CTWAHHK H IIIfp flfjf ApHHK H JKlJniH PaAV* BfAHKH nOCTfAHHK- HcnpAEHHK, fMHpOCAAK AWrWfjSfT. IlHC A*‘whtP<8>J E’k CTOAHH PpAA TpiiPOEHMlf. . .2 WT HAdAld H-Hfc, T*bK8l|lfAI A-kT, E-K A"bT xSpfi. t Kw HHKOAA EOlZOAA, AAHAOCTÎIO EOJEÎIO POCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, cola voievod şi domn a toată ţara Un bunăvoie şi cu ştirea (tuturor) megiaşilor din sus şi din jos şi di(naintea domniei) mele. Pentru aceasta, am dat şi dom(nia mea lui Nic)oară, ca (să-i fie) oc(ină, ohabă lui şi nepoţilor şi strănepoţilor) şi de nimeni neclintit, după porunca. dom(niei mele). 504 www.dacoromanica.ro (Iată dar şi m>artori punem domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi jupan Miroslav logofăt <şi> Andronie vistier şi Balea spatar <şi jup>an 3dea comis şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Miroslav logofăt. A scris Dumitr, în cetatea de scaun Tîrgovişte ... 4 de la Adam (pînă a>cum, ani curgători, în anul 7108 <1600). f Io Nicola voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După o fotografie, text slav şi o traducere din 1746, la Stănică şi Popescu, 125— 127 şi pl. fig. 1 (Orig., hîrtie (cca. 29 x 18), cu pecete timbrată. Deteriorat, un fragment lipsă. Datat după divan, mai ales după Radu mare postelnic şi Mandea mare comis. 1 în traducerea de la 1746 „Măica". 2 în traducerea de la 1746 „Caliu". 8 în textul editorilor, Stănică-Popescu, s-a indicat numele" Badea ", după traducerea, cu greşeli, făcută la 1746. 4 Loc rupt. 359 1600 (7108) (ianuarie—august), Tîrgovişte. t ÎHhaoctT» eokYio, !w HekSaa ro*roa<» h rocnoAHHii rtiCoh 3Emah £rrppo-Eăax'THCKOH, chh8 BfAHKaaro h nptAOKpaaro boeboa#- XiKiT rocnoACTKo MH C'fto nOKfrttHYl POCnOACTRA MH CBfcTtH, EOMECTKHtH BEAHIţtH IfpikKKl CBfcTA djH-TponOrtYf H 4BCTHEHU10M8 H nptWCRtUHHOMS WTU.8 HAUJEA\8 Kyp 6$6fAlYE MHTponOAHT, hkoîke a4 19 ect wmhh8 8 G-kk8hhh aeaa Gtahkob Kiicax, sapE Eahka cf x"tet [h] HSEpATH WT no R’KCOM JfOTapS WT nOCK8A*X> nOHEJKE IO ECT EHA nOKSnXA 4kCTHfH-UJOM8 WTU,8 EHUIE IIHCAH WT HAA GtAHKO 3d xSĂjr acnpH rOTOEH. H nax a W4HH8 H BTi WJfAES EIO ETi E’kKH H HHJf WT KOPOÎKE HEnoKOAtEHMO, no wpH3MO pocnoACTBA MH. Gl 8eo h cbEaeteah nocTasAio rocnoACTao mh : JKSnaH /V,8a\htp8 bea akophhk h >K8nAH AIhpocaak eeahkh awpwjJset h HErpE cnaTap h HhapohYe bhctYiap h...2 KOMHC H GTpOE CTOAHHK H IIllpKdH nf^ApHHK H JKSfldH PAA)fA EEAHKH nOCTEAHHK. H HcnpaBHHK, ?K8naH AIhpocaab eeahkh awpwiJiet. HcnHcajc Hectwp MfccfiţA...2 Amu? kt* rpaA Tptipokhijj*, eti a^t wt Aa^ma AO HHH’k xipH. îw Hek8aa BWEBWAa, mhaoctYio eoîkYio rOCnOAHHB. w Hhkoaae eoeaoa f Din mila lui Dumnezeu, Io Necula voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului M. t Io Necula voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Nicolae voevod Arh. St. Buc., S.I. nr. 1664 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/15). Orig., hirtie (31x21), pecete timbrată, Cu o traducere, din 1860; alte traduceri ibidem, ms. 127, f. 131 şi 134, f. 122. Datat din domnia lui Nicolae Pătraşcu şi după Radu mare postelnic. EDIŢII. Trad. DIR, B, 365-366. Facs. Ibidem, 537. 1 Loc rupt. 2 Loc alb. 360 1600 (7108) ianuarie 13, Tîrgovişte. f AIhaoctYi eoîkYiio, Iw Hikoaai boisoaa H rocnoAHH-K b-kcoh 3IMM ăîrrppo-BAAXYHCKOH, CHH8 KlAHKArO H nptAOEpJrO îw ÂIh^AHA KOIBOAA H rOCnOAHH-K ftpAtACKOl 3|AIAI. ÂAKAT rOCnOACTBA AMI cYl nOBlAtwYl rOCnOACTKJ AIH EOA’kpHH&W rOCnOACTKA MH A#n#A K-M1HTAH H CKC CHHOBH IMS, lAHIţHAI Eon lipHIlSCTHT, RIKOKI A<1 HAI fCT wmhh8 h ckc eimhhhhai wt ciao Eoaahph wt IIoaio, noHiKi eYw ICT nOKSnHA d8n8A KUIHTAH WT H’bKUlSA AOTŞ^iT H WT MpHOA WT ClAO H WT EpATYlAI CH WT ClAO, «|IH3KC WT npi»A< EptMi. fl k-kaa ict cTkA«i, a dSngA k'WihtahSa, wh haiaa np»x npiA rocnoACTBA aih CKC EoHH’b ApMAIllSA H CKC ^pAroAMp ApAIAUl H CKC AP&3H AllrYHUJH WT ClAO. H CHIţl nptUII fioHH-b H ApArOAtHp ApAIAUlYH H CKC MIT HAI no A8n8A K'kiihtahSa npiA rocnoACTBA aih, kako aa hx aiithhuii iai8 AcnpH b-kcmt wt haa cYi wmhh8 hjki ict khuii iihcaha. fl rocnoACTBA aih ckai c8a«X no npABA8 H no sakoh8, c-kc r-kchx noM- TIHHAIH npABHTlAHAI POCnOACTBA AIH H HHCTHHCBOBAA CKAI POCnOACTBA AIH, KAKO ICT EHA d8n8A K-KnHTAH WT A^AHH8, WT nptKYlIO JKHTlAHHL(H HAI, A TIX ApAIACH BHUli nHCAHH, WHH C8t nOK8nHTlAYl H EHAH C8T BIMHHH WT npl*A» BptAll HA TICT8 K*KnHTAH8A0B. TaîKI ICT nOBOAHH dSflSA K’MIHTAH AA AIITH8HUII ACfipHH TIAI ApAIACH BHUli p’kx* H WCTAAH EoHHfc H ÂpArOAlHp ApAIAUlH CKC MIT HAI WT C8>KA*hY| WT AHsah rocnoACTBA aih. - 506’ www.dacoromanica.ro Giro p4AY> AM^ h rotnoACTsa mh flSnSnoK KUiHTaNSa, okojki a<> AP’K’kit WMHHa c-kc rimhhYh, k4ko ict noKSnna wt npi>KAi Rpt/W h hh^to a<> ni CMtiT E4HTOB4TH hah sanptTHTH npkA cYi KHHrS rocnoACTKA mh, ipi toi* MkAOsiKa sao jfOKiT naTHT wt Kt rocnoACTKa mh. Hh4. t Io Nicolae voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., XL/89. Orig., hîrtie (31x20.5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 366-367. Facs. Ibidem, 538. 1 Diacul a început intii a scrie „Bucureşti", apoi a corectat „Tîrgovişte". 361 <1600> ianuarie 14, Tîrgovişte. ţ UJhaoctYho eokYiio, Fw HikSaa roiroa4 h rocnoAHHii r-kcoi simaI £rk.po H nptAoeparo /Hhţaha eofEOAS- Aabat rOCnOACTS» mh cYw noBMtHYio rocnoACTKA mh 8 Hahor wt EiprkHH h ctc CHHOBH CH, 0KOJKI A<* Mg ICT WMHHS 8 I\>pHH IISpKTkpfeHH 3<0RlM>4r0 Il'kpIdll'klJlH, AIA4 IMg BTkCay, KapH faHICa CI JfOKIT H3RP4T WT 110 RTiCOM JfOTApOM, nOHDKI M8 ICT CTapa H npasa wmhh8 h sa a^aÎn». 507 www.dacoromanica.ro fl noTOM, npÎA* cad» Gtohkj npiA rocnoACTRO ihhh no ham PdAV’d h GTdH H ngCKSAY, ddH HdA nodOKHHg, tafcoîKi a<• khth a« npdTH HipasAtdiHH b-k rikh. H edSrd rocnoACTso mh PaaYa doro^fT paAH cY* npdTCBg h wctpoihYi, ^wh ict am H AdpOKdd no ©TOHKd CkC IAHH KOH A^^p-K, sptAHH XB Sd dClipH H C"KC if WEIţH CkC drnniţf h tic (And A^dddCK sd rpana KarpiHd ckc dHCHiţi H ckc xrţ sa dcnpn ro-TOBH. H ClkTKOPHd WHH CY* EpdTCKB H AOEpd WCTpoHdYi WT lipiA TOCnOACTKO AMojf H rocnoACTKO din Cd8r8 rocnoACTKd ditn bhuii pmixS, PaAV" dos doroţfT, idKona a<* di8 ict cY* bhuii pminu wmhhi iA8 Tp^roemiii Mtciiţa riHdpYi ÂY AkHH, TIK8t|IHdl dtTOdl tT xSpS. t Kw HHK8ddi BWiBWAa, diHdoCTYio kojkY» pocnoAHnk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Necula voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, . f Io Niculae voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., LXVII/212). Orig., hîrtie, (31x20,5), rupt şi pătat de umezeală, pecete timbrată, jumătate ruptă. Data greşită. Datat după domn. EDIŢII. Trad. D1R, B, 367-368. Facs. Ibidem, 539. 1 Pasajul: „fl neToM imkh ... acnPH i-otohh" („Iar apoi, iarăşi... aspri gata") a fost şters cu chinovar şi scris deasupra: „H3I4Ah nptA PmV* >««*«A“ („S-a scos înaintea lui Radul voievod"). 2 Loc alb. 362 1600 (7108) ianuarie 15. f R-h HAM WTHlţd H CHHd H CR-feTdrO A#X4> d/HHH. TdKO A4 cf SHdfT, KJKO M8 ECT nOKgllHA HtrOE H EpdTOAt CH GTdH, CHHH EoKfB, WMHHS 8 KlkHAfMM, dilHJAHH CEMEH8 3d WHHH8 WT A*Ad KdAHEK, dAH WT rAdKg WMHHEB A* l'AdK». H 8 A^4 ■* 00-rodHE Sd KHHOrpdAl nonSnHA Htrof H GTdH wt _Hd KddHt h wt Hd Aospd, «eha KdAHEB H WT Hd CHH1 HJf, WT Hd /(8/HHTp8, Sd xdy Sa dCnpH. H dAATiAVWlldpH CHEAETEaTE ECT BHA AK>Al* AOBpH Hd HME RdcTAÎE ErSdMHgA H dlHjfdHA H fl»WHTYE H TeWAOCÎE KdA8l*EpH H KHpHIdK KddSrEpgA WT CKtTd MOHdCTHp WT Hd HoAdH H AlHpit, EpdT RdCHAÎE H IIp»Ad, CHH~K EdCHrtTf WT KgKgTtHH H> GTdHlE H EpdT CH ÂpdrOiUHp WT Hd MWtCTHpE WT Ud EpdA H WT KlHAEI|IH, Aoepe. H npoA4A«X KdAME H ,&,OEpd h chh*k Ero A,#mhtp8 Toro ce>keh8 Sd wmhh8 h. TEX TPH norOdHE Sd BHHOrpdAt BHUIE IIHCdHE HtrOEB H GTdHOB Sd HHrOEO A9KP0 BO-rtt, WT npEA a C'hH Kdd8rEpH H /MfyHIdllIH BHUIE IIHCdHH. H dS, 6$pem Aoro^ET, ctwM riHcdA, Avfecnţd rEHdpYE EY A^hh, bti dtT xspH- f în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Aşa să se ştie, că şi-au cumpărat Neagoe şi fratele său Stan, fiii Bobei, ocină în Cîndeşti, însă un stînjen de ocină din partea lui Calcea, însă din capul ocinei pînă în cap. Şi în deal 3 pogoane de vie au cumpărat Neagoe şi Stan de la Calcea şi de la Dobra, soţia lui Calcea şi de la fiul lor, de la Dumitru, pentru 1 400 aspri. Şi aldămăşari martori au fost oameni buni, anume: Vasilie egumenul şi Mihail şi Leontie şi Teodosie călugării şi Chiriac călugărul de la sfînta mănăstire de la Ciolan şi Mircea, fratele lui Vasilie şi Preda, fiul lui Vasilie din Cucu- 36 — Documente — România — c. 1026 509 www.dacoromanica.ro teni'şi Stance şi fratele său Dragomir de la mănăstire de la Brad şi din Cîn--deşti, Dobre. Şi au vîndut Calce şi Dobra şi fiul lor, Dumitru, acel stînjen de ocină şi acele trei pogoane de vie mai sus-scrise lui Neagoe şi lui Stan, de a lor bunăvoie, înaintea acestor călugări şi megiaşi mai sus-scrişi. Şi eu, Efrem logofătul, am scris, lima ianuarie 15 zile, în anul 7108 <1600). Bibi. Acad., CXCVIII/94. Orig,, hîrtie (31x21). EDIŢII. Trad. DIR, B, 368. Facs. Ibidem, 540. .363 1600 (7108) ianuarie 26, Tîrgovişte. t IllHrtocTYno BowYfio, Iw Hhkoaa RotsoAA h rocnoAHHK k-rcoh sfMAf ^rrppoo-RAAJfYHCKOH H CHH8 BfAHKAPO H nptAOBpAPO fllHffAHA EOfBOAA, BfAHKOMg KpAAlO BTiCOH dpAfACKOH. A'.bat rocnoAcvRo mh cYio noRfAtHYio rocnoACTKA mh noHTfHHOMg npARH-tjaw rocnoACTBA mh JKgfiAH Haaotti sah h c-kc chhobh hm, (ahi^Y hm Eork npHngc- THT, lAAKOttf A<1 hm fCT WHHHg g P-kCTSpHAltY, A AH TptTYPO A^AO WT CfAO, WT nOAW H IVT UJgMA H WT (IpfS B-kC JfOTApOM, BApf (AHKA Cf JfTfT HSEfpHT, ((OHHKf X» nOKlSnH ((OHTfHHOM (lpARHTfA rOCnOACTRO MH JK8(1AH KAAOTk KAH WT HA (rTAHKA «8-J]AHH(ţA, Ahl(l>pA TATgAOB AWPWljSfT WT EgMIOAVkHH, SA xA$ ACIlpH rOTOKH. H (IA KH A A ICT (lOHTf! HOM8 (IpABHTfAlO P©C((OACTKO MH WHHHk 8 K*kT8H8A WT HA IIOAI0 (IOAOBHhS WT CfAO, WT (ÎOAIO H WT U|8MA H WT (IpfS ETiCOM JfOTApOM, KApH fAHKO Cf JfTIT HSBfpHT, (lOHfJKI 10 (10K8I1H nOHTfHHWM (IpABHTfAlO POCIIOACTRO MH 3K8I1AH KAAOTk EAH WT HA HfcPOf WT Ea^A^HH SA xA~CT ACIlpH POTORH H SA fAHA KpAEA. fl nOTOM, (lOHTINHOM (IpABHTfAlO POCIIOACTRO MH )KgllAH KaaOTTi BAH, WH fCT npHuifA npfA pociioactko mh k8((h© h cec nacTgpKOM ch Ebpam nocTfAHHK, chhr EopufH AOPO$fT WT E8KUIAHH, Tfpf C8T CkTKOpHA lipOMfHfHYf, HKO A<* APMMT flspAM (|OC-TfAHHK cYf BHUlf pfHfHH WMHHf SA IKKgflfHYf (lOHTf HHOM8 (IpABHTfAlO rOCnOACTKO MH JK8(1AH6R KaaOTTi BAH WT P’kCTgpHAt^Y H WT KlkT8H8A WT HA II©AIO, A (lOHTf HHOM8 npjRHTfA» rocnoACTBO mh jk8iiah Kaaotti eah wh aa ap^hcit fahh M~kcTo sa k8ki M C-kC (IHMHtţa H CTkC Ep’kTOPpAA H CTkC MtCTO KOA K8KI, KOAHKO Cf JfTfT HSEpAT l)ACTgpKOM CH flBpAMOK WT RApOUI P©C(IOACTRO MH g TpkPORHipf. H np«AAA*Ulf cYf BHUlf pfHfHH HMfHHTY RHUlf pfMfHf WMHHf SA HHJf AOEpO BO-at H (IpOMfHHUlf cY» BHUlf pfMfHH ((©HTfHHOMg (IpABHTfAlO POCIIOACTRO MH 5K8(1AH KAAOTk EAH H CkC nACTSpCKOM CH flspAM SA HHJfHO AOKpO ROAt H WT (Ip*A AHRAHOM .rocnoACTRo mh. ' Gfpo paaY. AMojf h rocnoACTRo mh [h] noHTfhhom8 npABHTfAio rocnoACTRo MH ÎKgllAH KAAOTk EAH CYf BHUlf pfMfHH KgKf, QKOHCf AA HM E8Af Kk W^AETi HM H CHHOBOM H RH8KOM H np-kSH8MfTOM HM H HH WT KOPOHCAO Hf IlOKOAlîEHMO (lOpHSMO rocnoACTRo mh. GfîKf 8EO H CRfAfTfAYf nOCTABAtAX POCIIOACTRO MH : ÎKgnAH /^8MHTpg Rfa abop-HHK H 0/lHpOCAAR RfAHKYH AWPW^fT H flHAPOHYf BfA BHCtYOP H...1 C(IATAp H...1 KO-MHC H GTpOf CTOAHHK H IIIfpEAH nfJfApHHK H K8(IAH PaAVA RfAHKYH ((OCTfAHHK. Hc-JlpAKHHK, fflHpOCAAR BfA AOPO(|SfT. H AS, llApACKHBA, t?Kt K HA(IHCA)f g TpTirORHI(lf PfHApYf KS AkHH, WT flAAMA £9 HHH'b, R*k A~bTO xSpH. t Iw HYKOAA BWfBWAA, AWAOCTYiO EOHiYlO POCnOAHHk. Iw HHKgAA BOfROA 510 www.dacoromanica.ro | Din mila lui Dumnezeu, Io Nicola voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi fiul marelui şi preabunului Mihail voievod, mare crai al întregului Ardeal. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă banul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa ca să-i fie ocină la Răsturnaţi, însă a treia parte din sat, din cîmp-şi din pădure şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă banul de la jupaniţa Stanca, fiica lui Tatul logofătul din.Buciumeni, pentru 4 500 aspri gata. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele ocină la Cătunul de la Cîmpie, jumătate din sat, din cîmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că' a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă banul de la Neagoe din Vlădeni pentru 1 210 aspri gata şi pentru o vacă. Iar apoi, cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă banul a venit înaintea domniei mele împreună şi cu fiul său vitreg, Avram postelnicul, fiul lui Borcea logofătul din Bucşani, de au făcut schimb, ca să stăpînească Avram postelnicul aceste mai sus-ziseocine din Răsturnaţi şi din Cătunul de la. Cîmpie de cumpărătură ale cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă banul, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Calotă banul să stăpînească un loc de casă şi cu pivniţă şi cu grădină şi cu loc lingă casă din oraşul domniei mele în Tîrgovişte, cît se va alege fiului său vitreg, Avram. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi, numiţi, ocinele mai sus-zise, de a lor bunăvoie şi a schimbat acest mai sus-zis cinstit dregător al domniei mele jupan Calotă banul şi cu fiul său vitreg, Avram, de a lor bunăvoie şi dinaintea, divanului domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Calotă banul aceste mai sus-zise case, ca să-i fie de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dumitru mare vornic şi Miroslav mare logofăt şi Andronie mare vistier şi... 1 spătar şi... 1 comis-şi Stroe stolnic şi Şerban paharnic şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Paraschiva, am scris în Tîrgovişte, ianuarie 26 zile, de la Adam pînă acum, în anul 7108 <1600). t Io Nicola voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Nicula voevod . Arh. St. Braşov, Copia Privilegii B. Copie după o traducere a unui orig. slav. Văleatul greşit. Datat din vremea stăpînirii lui Mihai Viteazul în Transilvania. EDIŢII. Trad. Iorga, Doc. geografice, 55—56 (copie cu unele îndreptări, după textul prezentat la Academia Română de Fr. Stener, arhivar de la Arh. St. Braşov); Hur-muzaki-Iorga, Documente, XV/1, 757. 365 <1600> februarie 24. f Scriş eu jupan Bărcan mare vistier al meu răvaş să se ştie cum au ■dat Bistric6nii lu Calmadi căpitanul şaptezeci şi şase de bucăţi de caragiu 1. Ci să oprească de ici nainte de în bir. Iar răvaşul meu să le fie în seamă, într-alt chip să nu fie. Pis fevruarie 24 dni. Arh. St. Cluj, Fond. Bistriţa, 45 B, Orig., hîrtie, cu pecete inelară, aplicată. Datat după Bărcan mare vistier în vremea stăpînirii lui Mihai Viteazul în T ransilvania. EDIŢII. Iorga, Doc. Mihai Viteazul, 491; Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV/1, 758. Facs. Hurmuzaki-Iorga, Doc. cit.-, Ist. lit. rom., I, 297, fig. 23; Iorga, Doc. Mihai Viteazul, 500, nr. 1 (primul rînd din textul scrisorii). 1 Postav de calitate inferioară. 366 <1600) februarie 25. t YHHAOCtY» KOJKYW, Îw HHKOAdl ROlKOAd H POCriOAHHh. A.4K4T POCFIOACTKO MH cY» nOKfcâfHHf rOCnOACTKd MH CKtTlH, EWKICTK’feHW MOHdCTHp WT fiHp-KUl, I3K0-JKf fCT KOAHHlţH KddgPfpYH WT CR-feTd MOHdCTHp CTiC cYld KHHPŞ POCIlOACTKd MH Ad KTi3HMdlT AtAi CK'kT'bHK MOHdCTHp IIOAOKHHd WT KAdTO WT EHCTptlţ H WT rpHHASpfdt WT rpkAd EHCTpnţOAOK A^pfw 8cTJ ÎKftlţOAOK, rptAlAf CKdKC H CEdKf ndlUKOBl H TpdnCSHlţHAC, H K'KAHlţ'Hdf, (10HIÎKI C’KM IlOMHAOBdA POCFIOACTBO MH cYt EOHttCTKHd MOHdCTHp IJKI EHUIt p(Jf CTvC RTvC ŢOAOKOM IH, KdKO KT EHd nOMHAOBdHd n ipx HH-bMH rocndAdpH h h wt poaYtiaio pocnoACTEd mh. GlPO pdAY H KHJf, CTOAHHIţHM, KOI ŢOKItY EHTY TdMO, WT EptMI IJKI ŢOMTY KHaYtH cY» KHHPŞ pocnoACTKd MH, d KHJf A<« AdKdTY K’kCdKd AtAA CEtTfc MOHdCTHp H HHJfTO A<1 HI C/H-fetT SdnpkTHT. HHdKO A<> H-feCT, nO pW POCFlOACTKd MH. 512 www.dacoromanica.ro H HenpasHHK, ca.w pm rocnoACTBa aih. IIhc Alteia ijsiBpgapYi iu abhh. t îw Hhkoaa BWiBwAa, a\haoctYw eokYio rocnoAHHi. f Din mila lui Dumnezeu, Io Nicolae voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Virăş, ca să fie volnici călugării de la sfînta mănăstire cu această carte a domniei mele să ia partea sfintei mănăstiri, jumătate din balta de la Bistreţ şi de la Grindurile, de la gîrla Bistreţului pînă la gura Jieţului, gîrlele toate şi toate cozile şi Trapeziţele şi cîliştile, fiindcă am miluit domnia mea această dumnezeiască mănăstire care e mai sus-zisă cu tot venitul ei, cum a fost miluită şi de alţi domni şi şi de părintele domniei mele. Pentru aceasta şi voi, stolnicilor, care veţi fi acolo, de vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, voi să daţi toată partea sfintei mănăstirii Şi nimeni să nu îndrăznească să oprească. Altfel să nu fie, după spusa domniei, mele. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. S-a scris luna februarie 25 zile; f Io Nicola voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 656 (Ep. Rîmnicului CXXV/4). Orig., hîrtie (20,5x29,5),, pecete timbrată căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XIX. Datat din domnia lui Nicolae Pătraşcu voievod. EDIŢII. Trad. DIR, B, 369 — 370. Facs. Ibidem, 542. 367 1600 (7108) martie 21, Alba Iulia.. f /HhaoctYw eojkYw, Tio dlHjfaHA boiboa4 h rocnoAHHT, b-bcoi 3imai flpAtA-ckoh H Eaaujkoh, chh-k BfAHKdro h nptAOsparo Kw IltTpaujKo kojboaS. A,aBaT ro-. cnoACTBO aih cYf noKiAtm'i rocnoACTBa aih CAgrg rocnoACTBa aih lipsita Awrw$i-T$ H ChC CHHOBH 1A|8, iAHIţHAI Eork fipHnSCTHTj BKOKi A<* ICT CiAO dJopTUIiYH, BTiC, ChC BTiCOAl JfOTapOAt IVT nOCK^A*- IIOHIîKi CYlO ClAO EHA fCT WT HAHnptlKAi BptAli KHCSH. fl nOTOAl, IVIIH CgT A^UifAH, B^C CiAO, WT HHJfHOAl A«BpO BOAt, TCpf, Kt Sscah h npoA^KaAH ci ict IIp-hEgAOB Awrw$iT sa xH acnpH a<* bSa*t bimhhh. fi K"hAa ICT EHA CkA STaKAlHA H B'hSiA ICT ClAO flJop'hlJjYH ACnpYH WT IIptE^A AWrW$iT WT HirOBO A®EpO. BOAt, Ha hmi: Otahmioa AwrwijiiT wt ^tnapH h jV,paroAiHp h IbhTpg wt Kp’hrrYiHii|JH, H A^MHTpS H IIplAa H n-ETpaUJKO WT IOgHiJH H A8aihtP8 wt P^AtHH- H TAKO, ICT CBiAiTlACTBOBaAH WHH ChC HHJfHHAI A^UJl npiA rOCnOACTBA AIH, KAKO HtCT A<>A( IIp-KESA AWrW$fT CATSaSH flIop'hl|JHAOp acnpH g CHAOCT l/Hg, Hg ICT npHUJiAH WHH, Ca1 mh : wcSnau ^hmitp'K Hanparn kiahkh KaHiţiaapiui h Gikha dlottHiii kmhkh rHM-kpapiuj h jkSimh ©iwaocYi aivriv+iT ii KaaoT-k nan h E-kfKdH ehctTqp h jkHium OTomca kiahkh nocTMHHK. HcnpasNHK, ©iwao:Yi km awrw^lT. H as, 4>Yipa awrw4»T wt CdpniiH, nncax R'k ctoahh EiArpdAV» aittciiţa aaap- TYa Kd AkHH H WT flAaua TIKSIIIH/H atTOM, R aiCT XSPH. t îw dlHX’aHA KWiKWAa, mYaoctYio eojkYi» roenoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată Ţara Ardealului şi a toată Ţara Românească, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco •voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pîrvul logofătul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Morăştii tot, cu tot hotarul de pretutindeni. Pentru că acest sat au fost mai dinainte vreme cnezi. Iar apoi, ei au venit, tot satul, de a lor bunăvoie, de au luat şi •s-au vîndut lui Pîrvul logofătul pentru 8 000 de aspri, să fie vecini. Iar cînd a fost acum, satul Morăştii, ei au ridicat pîră şi aşa pîrau înaintea •domniei mele, că nu s-au vîndut de a lor bunăvoie, ci le-a lepădat Pîrvul logofătul asprii cu sila şi fără voia lor. Iar Pîrvul logofătul, el a adus înaintea domniei mele martori care au fost cînd s-a întocmit şi a luat satul Morăştii asprii de la Pîrvul logofătul de a lor bunăvoie, anume: Stanciul logofăt din •Cepari şi Dragomir şi Pătru din Cîrstieneşti şi Dumitru şi Preda şi Pătraşco •din Şuiei şi Dumitru din Rudeni. Şi aşa au mărturisit ei cu sufletele lor înaintea domniei mele, că n-a dat Pîrvul logofătul satului Morăştilor asprii cu sila, ci au venit ei singuri, de a lor bunăvoie, de s-au vîndut şi au luat asprii de la Pîrvul logofătul. Iar apoi, domnia mea am cercetat şi am judecat după lege şi după dreptate şi cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea satului Morăştilor lege 12 boieri, să jure că nu s-au vîndut de a lor bunăvoie, ci le-a lepădat Pîrvul logofăt asprii cu sila. Iar ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea lui Pîrvul logofătul, ca să-i fie satul Morăştii ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem 1 mea: jupan Dimetăr Napraghi mare canţelareş şi Sechil Mojiş mare ghinărareş şi jupan Theodosie logofăt şi Calotă ban şi Bărcan vistier şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Theodosie mare logofăt. Şi eu, Fiera logofăt din Oreşti, am scris în scaunul Belgrad luna martie 21 zile şi de la Adam ani curgători, în anul 7108 <1600). t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., LXXXVII/57. Orig., hîrtie (40x29), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 370 — 371. Facs. Ibidem, 543. 1 Loc rupt. 514 www.dacoromanica.ro 368 1600 (7108) martie 25, Alba-Iulia t flÎHiWCTY» KOJKVf», Iw AiHjfaHrt KOfKOAa h rocnoAHHiv RTiCoi 3imai flpAta-ckh, chhti BMHKaro h nptA®Kpdro îtv IlfTpaiuKo KofKOAa wt 3fM<« BadWKof. ĂdBdT rocnoACTSo mh cYi© noKfatHYio rocnoACTBa mh KgndHHiţfB dJapHfB, KSfMHHiţa IMPRIM KOMHC H CkC CHHOKH, MHIţf HM Eoi”k AaCT, EKOJKf Aa M» ICT CIAO Jl,OBpH~ qtHYH KTkC CTiC K-kCOM JfOTdpWM. IlOHHKf cY» CfrtO EHrt (CH WT (ipt>KA« BptMf KHfSH. fl noTWM, cfao /i,oKpHwaHYH whh fCT a^uimh Tfpf cf npoj,aaH nfrosa wmhhS na EoatpHH rocnoACTBa mh, Ha Eupca kwmhc. ă KoaHiţH aioAYf [ko^hi^h] HtCT noiufA ktv3Ith acnpH wt EHpKa komhc, a whh kt B'kSfA wt KSndHHiţa Khpk-kh komhc b-bch acnpH xKxf acnpH h Aa kSaitepjhkh. fl g TfMj KiiAa kt eha c-EAa, cfao ^oEpHHanYH, whh chim cuiptuif npfA rcc-noACTBO mh KaKo cf STaKMHiiJf Aa hx HSsaAHTY wt MdrAM rocnoACKd wt wkh8, Aa-Hf e8a*t Ha Marai h AaaH kt hm acnpYH ev cha8 h Efs Boafc hm. Gfro paAY, rocnoACTBO mh raiAajf h c^ahx no npas h no sjkoh h Aaa ckm rocnoACTBO MHCfao ,A,oeph-hjhhm sa:<0H ey EoatpH, Aa saKaiT KaKo rcT Aaa EHpKa komhc h neSnanHiţa fro, dJa-pYf, acnpH c-m cHag h mko ci Stakmhah Aa Hjf HSKdAHTY h wt Marai rocnoAcxa. ă Cfao ^0EpHHanYH,WHH HtCT Mora-k hhkto Aa SdKAfT, hm wcTaa wt saKOH wt npfA roc-nOACTBO MH- TfM paAY, A'A<>X n rocnoACTBa mh KgnaHHiţfE /HapYfK, raKowf Aa a\$ kt WHHHS H B-k WJfdK fH H CHHOBH fH H BH&KOM H npfBHOHHTOM H Hf WT KOPOKAt Hf- noTVKHOBfHo, no pfn rocnoACTBa aw. GfJKf h csfAfTfaH nocTasaio^ rocnoACTBa a\h: >K8naH IlfTip# HanparH BfAi Kamţfafp h TfWAocYf sta aoro^fT H GfKfa YHoh«hui> sta rHH-kpapfui h dlH^aaMa* Ean h KaaoTTi Ean h IIpiAa nopTfAHHK h E-kpKd sta bhctYqp h flfKd sfa komhc h. Kgnan Gtohm Bfa nocTfaHHK. Hcnucax fllapKo aoro^fT B-k ctoahh EtarpaAV» aitcfiţa MapTYf Kf a^hh, Tf- Kfc‘i)iaro atTWM, B-k a-bT xspit. f Iw YBY^aYa BwfEWAa, MHaocTYio eohcYio rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată Ţara. Ardealului, fiul marelui şi preabunului Io Petraşco voievod din Ţara Românească. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Maria, jupaniţa lui Chirca comis şi cu fiii, cîţi îi va da Dumnezeu; ca să-i fie satul Dobriceanii tot, cu tot hotarul. Pentru că acest sat a fost de mai înainte vreme cnezi. Apoi satul Dobriceanii, ei au venit de şi-au vîndut ocina lor boierului domniei mele Chirca comisul. Iar cîţi oameni n-au venit să ia asprii de la Chirca comisul, ei au luat de la jupaniţa lui Chirca comisul toţi asprii, 25 000 aspri şi să fie vecini. Iar întru aceea, cînd a fost acum, satul Dobriceanii, ei aşa au pîrît înaintea domniei mele că s-au tocmit să-i scoată de la magia domnească de la ocnă, să nu fie la maglă şi le-a dat lor asprii cu sila şi fără voia lor. Pentru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea satului Dobriceanii lege 12 boieri, să jure că le-a dat Chirca comisul şi jupaniţa lui Mărie asprii cu sila şi. că s-au tocmit să-i scoată 515' www.dacoromanica.ro şi de la magia domnească. Iar satul Dobriceanii, ei n-au putut nicicum să jure, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Maria, ca să-i fie ocină şi de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Pătru Napraghi mare cancelar şi Teodosie mare logofăt şi Sechel Moj mare ghinărareş şi Mihalcea ban şi Calotă ban şi Preda postelnic şi Bărcan mare vistier şi Leca mare comis şi jupan Stoica mare postelnic. Am scris, Marco logofăt, în scaunul Belgrad, luna martie 25 zile, cursul ■anilor, în anul 7108 <1600>. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 657. (m-rea Arnota 1/1). Orig., hîrtie (37,5 x 28,5), pecete tim. brată. Cu o traducere din 1804; alte traduceri, ibidem, ms. 195, f. 4; Bibi. Acad., ms. 1 451, f. 3, CMXIV/29; Arh. St. Craiova, Condica 1, f. 1 şi Arh. St. Rimnicu Vîlcea, ms. rom. 149, f. 11. EDIŢII. Slav. şi trad. Bogdan, Mihai Viteazul, 159— 161. Trad. lonaşcu, 111— 112; DIR, B, 371-372. 369 <1600) aprilie 5. f Jupan Bărcan vistiiar să se ştie cum se-au plătit ClujvărSnii de dajde de bir de 4 taleri, taleri 666, de le-au oprit păntru unelte ci au dat lu voevod. Iară răvaşul nostru să le fie în seamă la vistieriia domnu nostru. Hhc anpHAÎf T a^hi1. Bărcan vistiar. Arh. St. Cluj. Fondul Primăria Municipiului Cluj, Fas. 1/71. Orig., hîrtie (12x20), pecete inelară, aplicată. Datat după Bărcan vistier în Transilvania. EDIŢII. Meteş, Mihai Viteazul, 293; Idem, Mihai Viteazul, Cluj, 2; Idem, Românii din Cluj, X; Lupaş, Doc. ist., 36. Facs. Meteş, Românii din Cluj, XI. 1 Pe verso: „Anno 1600". 370 <1600) aprilie 13. f Iw fllHjfdHA KOtKOAd, EOXtflO MHAOCtY» rOCIIOACKH. IIhuut .rOCIl«ACTKd AtH IWMTflWAI# fipdKHTCA rOCIlOACTKA MH 5K8I1AH £,$AAHTp$ BfAHKH ABOPHHK, să cauţi de rîndul acestor oamini, anume Oprea de Cordun i Undreiaş de ■Corcova, că au venit naintea domni m£le şi au spus Oprea de Cordun cum .au pus Nica vistiarul un bir în Cordun, ca să le ia ocina şi o au luat. Deci, să cauţi să apuci pre Nica vistiiarul, să-l juri pre ivanghilie, cum n-au pus el acel bir în Cordun, ce l-au fost pus crăstătorii de în seamă. Deci, •de va jura cum nu l-au pus el acel bir, el să-şi ţie ocina, iar de nu va jura, să 516 www.dacoromanica.ro faceţi carte acestui om, să-şi ţie el a lui moşie. Aceiaşi îţi grăescu, într-alt chip să nu fie. ffcnpdRHHK, cm pw rocn«ACTK4 mh. IIhc jnpHAÎf rV a^hh. Bibi. Acad., DCXX/2. Orig., hirtie (25 x 19,5), pecete timbrată, căzută. Fotografie ibidem, F.I/15. Datat din domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania. EDIŢII. Iorga, Cîteva documente, 113—115; DIR, B, 372. Facs. Iorga, op. cit., 114; Bianu şi Cartojan, Scriere românească, 21; Puşcariu, 65 şi DIR, B, 560. 1 Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Ardealului. Scrie domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru marele vornic... 371 1600 (7108) aprilie 14, Alba-Iulia. t Eu jupaniţa Samfira i gospojda Velica, fetele lu Ivan vornicul i Ştefan, feciorul lui Pătru, nepotul lu Ivan vornicul, scris-am aceasta a noastră carte sventei dumnezeeşti mănăstire ce se cheamă Golgota, unde iaste hramul svetoe preaobreaje, ca să fie sventei mănăstire partea părintelui nostru, lu Ivan vornicul, den satu de în Răzvad, ttă şi cu rumânii cîţi vor fi, toată ocina den cîmpu şi de în pădure şi de în dealul cu vii şi de în cap pînă în cap, de pretundinea. Pentru că acea parte de ocină şi cu rumânii au fostu cumpărătoare pre aspri gata de părintele nostru Ivan vornicul încă mai de înainte vr&ne. Iar noi acum, după moartea părintelui nostru Ivan vornicul, noi am datu şi am miluit svînta dumnezeiască mănăstire ce iaste mai sus-scrisă şi am scris pre părintele nostru Ivan vornicul la pom^nic svînta mănăstire la svetoe jărt-vănic şi am scris şi pre răposatul frate nostru Pătru la pom^nic în svînta mănăstta mănăstire. Aşa am datu noi şi am miluit şi de nim£ bîntuială să nu aibă niciodată. Iar cine se va ispiti a strica pomeana părintelui nostru, acela să fie blăstemat de 318 otţi. Şi aimintrea să nu fie, preste zisa noastră. IIhcj G3 Avkcftţj AnpHAÎf M a^hh, k*k xăpfi. Bibi. Acad., CI/15. Orig., hirtie, (40,5 X 28,5) rupt, trei peceţi inelare aplicate. Copie ibidem, MLXXXVII/119, f. 68 v. EDIŢII. DIR, B, 372 — 373. Facs. Ibidem, 561. 1 A scris Oancea in Belgrad, luna aprilie 14 zile, in anul 7108 (1600). 372 1600 (7108) aprilie 20, Făgăraş. Io Mihail voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn a toată Ţara Ardealului, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Petraşco voevod din Ţara Românească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Straoi şi lui 517 www.dacoromanica.ro Cazan şi lui Brateş şi cu feciorii lor şi cu toţi fraţii lor, cîţi vor fi boiari îri S<ărata> în sat, ca să fie al lor tot satul S, în vreme ce au oblicit că au pierdut s<ărăcen)ii cartea lor de pe moşie, iar satul S, ei au început a trece peste hotarul s<ărăcen>ilor, de au luat multă moşie de la s<ărăce)ni şi au zis sătenii din S cum că este a lor dreaptă moşie, pe unde trecuse peste hotar, iar s<ărăce)nii nu au nici o treabă cu acea moşie. Şi au avut satul S şi carte, ca să ţie aşa, cum au scris în cartea lor. Iar satul S<ărata>, ei foarte s-au plîns pentru direp'tate şi pentru călcarea hotarului şi carte nu avea, că o pierduse cartea. Pentru aceasta, domnia mea am socotit şi am căutat, cu toţi sfetnicii domniei mele şi nu am crezut acea carte care o au avut satul S, ci am dat 12 boiari între amîndouă satele, ca să umble şi să întrebe oameni bătrîni şi să caute şi să adevereze pe unde sînt hotarăle cele bătrîne. Deci satul s<ărăc)enilor, ei au adunat 17 oameni buni şi bătrîni dinprejurul locului, carii au ştiut hotarăle cele bătrîne de moşie şi au venit înaintea acelor 12 boiari şi au jurat că acestea sînt hotarăle cele bătrîne, de moşie, semnele anume: din apa Oltului, din Vadul Lat, pîn în Zăpodie Seacă şi din Zăpodie Seacă pîn în frasin şi din frasin pîn în Drum