'ii " !' , 1111 ", i"' , , ii i'111,^1; ..ii 1 ta. sil E iiiliii'ti li illi H!l I «ii B.Ţ3RA ROMANA VOLUMUIi 1 'y"'!’!! y.r> v iiiXiililiil'illIrpiiilili!: Silii siliştea SOCIALISTE 1 , , românia î www.dacoromahlca.râ ;■ *||fţ§l ROMANI u o TARA ROMANEASCA VOL. I www.dacoromanica.ro ^;h istorica; ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE Documenta romaniae H ISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE Acad. ANDREI OŢETEA, Acad. DAYID PRODAN (Redactori responsabili), CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL si ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA www.dacoromanica.ro ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE «NICOLAE IORGA» B.TflRa ROMÂNeaSCă VOLUMUL I (1247-1500) VOLUM ÎNTOCMIT DE P. P. PANAITESCU si DAMASCHIN MIOC EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti, 1966 www.dacoromanica.ro Copertâ de: Dumitru Nigrisca www.dacoromanica.ro Introducere la Colecţie s Progresul ştiinţific nu se poate concepe in domeniul istoriografiei fără culegeri de documente autentice şi sigure, înzestrate ou tot aparatul critic şi auxiliar, care să dispenseze pe istoric de a recurge la original. întocmirea şi tipărirea unor vaste culegeri de documente depăşesc însă posibilităţile unor cercetători individuali. Toate marile culegeri de documente au fost opera unor instituţii publice sau societăţi savante dispunînd de resurse însemnate. Cel mai mare şi mai pasionat culegător de documente de la noi, N. Iorga, a subliniat deja acest fapt:« Singură Academia poate organiza pentru mai multă vreme eforturile individuale în vederea strîpgerii materialelor şi a redactării unor opere istorice durabile, care să meargă pînă în cele mai miei amănunte», Condiţiile create azi muncii de cercetare fac ca dezideratul mulţor generaţii de istorici, însufleţiţi de dragoste faţă de trecutul patriei, şă poată deveni realitate. Cu ajutorul unui larg colectiv de specialişti, sub egida secţiei da ştiinţe istorice a Academiei Republicii Socialiste România, folosind şi experienţa înaintaşilor noştri editori de izvoare, a muncii colective desfăşurată cu prilejul pregătirii colecţiei de traduceri în limba română Documente privind istoria României, precum şi noile cuceriri ale arheografiei din alte ţări, s-a trecut la realizarea unei noi colecţii de documente medievale, inţitulată Dacumet}tq Romaniqe Historica. ţ. Colecţia Documenta Romaniae Historica va cuprinde în trej serii — cîte 0 seric pentru fiecare provincie isţorică — documentele Moldovei, Ţării Româneşti şl Transilvaniei, existente în arhivele din ţară şi din străinătate sau în diverse publicaţii apărute anterior. Pentru Ţara Românească şi M°ldova, colecţia ya cuprinde documentele pînă la anul 1700, iar pentru Transilvania pînă la 1541, cînd ea devine principat autonom, Pupă aceste date numărul ectelpr fiind extrem de mare, se vor publica volume tematice (relaţii agrare» fiscalitate, răscoale ţărăneşti etc.). V www.dacoromanica.ro Documentele privind relaţiile dintre cele trei state feudale româneşti vor constitui o serie aparte în cadrul noii colecţii. Volumele din fiecare serie vor avea numerotare proprie. Ele vor fi întocmite pe perioade cronologice mici, astfel ca mărimea lor să nu depăşească aproximativ 600 de pagini de tipar, începutul şi sfîrşitul fiecărui volum va corespunde întotdeauna perioadei de început sau de sfîrşit a anilor din răstimpul cărora au fost strînse documentele reproduse. în cadrul colecţiei Documenta Romaniae Historica, toate actele slavo-române, latineşti, greceşti, germane ş.a. vor fi publicate în limba originală, însoţite de traducere. în cazul în care originalele nu se mai păstrează, documentele se vor tipări după copiile cele mai bune sau după traduceri. Colecţia va cuprinde, de asemenea, rezumatele sau transumpturile unor acte, atunci cînd acestea nu s-au păstrat şi sub altă formă (original, copie sau traducere). II. Criteriile de editare a documentelor în noua colecţie sînt în genere cele stabilite în studiile de specialitate publicate în Introducere la colecţia de Documente privind istoria României, voi. I, Bucureşti, 1956, unde se sintetizează experienţa dobîndită, pe plan intern şi internaţional, în domeniul editării documentelor. Amintim numai că documentele care nu oferă suficiente elemente de datare şi care deocamdată nu pot fi datate decît după aspectele paleografice, în răstimpul unor intervale de cîteva zeci de ani, sau în cuprinsul unui secol, urmează să fie tipărite în volume de supliment, împreună cu documentele ce se vor descoperi ulterior. Documentele chirilice româneşti sînt redate numai în transcriere cu alfabetul latin. După textul documentelor, pe lîngă indicaţiile privind depozitul (public sau particular) în care se găseşte documentul, cota lui, menţiunea dacă este original, copie, traducere, rezumat, se precizează natura materialului pe care este scris actul (pergament, hîrtie), dimensiunile lui (lungime şi lăţime în cm.), starea de conservare (rupt, fragment, greu lizibil etc.). Socotim că ultima menţiune este necesară pentru a atrage atenţia asupra documentelor greu de descifrat, la publicarea cărora s-au putut strecura lecturi greşite. Alte menţiuni privesc pecetea documentului, felul în care este pusă (atîrnată, aplicată, timbrată), precum şi legenda ei. Inscripţia sigiliului este amintită numai atunci cînd apare pentru prima dată pe un document. Se dau apoi indicaţii în legătură cu copiile şi traducerile documentului, menţionîndu-se depozitul, cota şi data lui — dacă acestea diferă de ale originalului. Pentru documentele de la Arhivele Statului Bucureşti, inventariate la Secţia istorică, se va preciza şi fondul anterior de provenienţă şi cota veche; în felul acesta cercetătorii au posibilitatea să urmărească mai uşor actele care privesc un anumit domeniu feudal. VI www.dacoromanica.ro Se transcriu însemnările tergale mai importante ale documentului — cele care aduc precizări noi, menţionîndu-se locul unde se găsesc (pe recto sau verso actului etc.). Pentru transcriptele excerptate din diferite documente şi inserate sub data lor, în rîndul actelor în a căror serie cronologică se încadrează, se specifică mai întîi natura textului (transumpt) şi actul din care a fost extras, şi apoi depozitul în care se păstrează. în continuarea descrierii arheografice se face menţiunea bibliografiei ediţiilor în care a fost tipărit anterior documentul. Lucrările sînt citate prescurtat; titlul integral e redat în lista bibliografică de la începutul volumului. în bibliografia fiecărui document se indică totodată datările divergente între noua publicaţie şi vechii editori, ori de cîte ori există nepotriviri sub acest aspect. Menţiunea o considerăm necesară pentru a preveni pe cercetător că nu este vorba de documente diferite, ci de lecturi de date deosebite. în bibliografie nu sînt indicate cărţile sau periodicele în care documentul este doar menţionat sau redat fragmentar. Pentru documentele suspecte, ca şi pentru cele false — incluse la sfîrşitul volumului — se arată în mod succint, în partea destinată descrierii arheografice, elementele pe baza cărora ele au fost astfel clasate. Pentru documentele falsificate se face precizarea dacă este vorba de o plăsmuire veche sau mai nouă, dacă avem de-a face cu un fals parţial, prin interpolare, sau de un fals integral. în anexele volumului se va da o listă bibliografică a lucrărilor în care au fost publicate documentele reproduse, cu menţiunea prescurtărilor folosite în subsolul fiecărui document; de asemenea, o listă a cuvintelor şi frazelor slave din documentele româneşti cu traducerea lor; urmează apoi indicii onomastici şi de materii. Fiecare volum cuprinde şi un număr de fotocopii după documente originale şi după peceţi pentru a ilustra diversele particularităţi ale scrisului medieval şi tipuri sigilare. Un număr de documente româneşti se vor reda în transcriere chirilică, pentru uzul celor interesaţi. A. NORME GENERALE1 Un fapt esenţial pentru orice colecţie de documente îl constituie fără îndoială transcrierea, traducerea şi tipărirea corectă a documentelor. Pornind de la ideea că noua colecţie de documente se adresează nu numai specialiştilor, ci şi unui cerc mai larg de cititori, tuturor acelora care se interesează de probleme istorice, am căutat să rezolvăm, pe cît este posibil, toate problemele şi greutăţile formale întîmpinate la pregătirea pentru tipar a textelor. Aceste norme, în genere, au fost următoarele: 1 Normele sînt redate, în bună parte, după Introducerea la colecţia Documente privind istoria României, voi. I, p. 27—33. VII www.dacoromanica.ro a) Prescurtările. Scriitorii actelor slave, româneşti, latineşti, greceşti, geriqane etc- prescurtau cuvintele după unele practici unanim folosite şi acceptate, lăsînd la o parte litere sau grupuri de litere. Abrevierea era indicată printr-un semn (titlă) sau printr-o literă aruncată deasupra ouvîntului. Cuvintele prescurtate se întregesc redîndu-le aspectul grafic echivalent realităţii lingvistice a vremii în care au fpsţ scrise actele, Pentru soluţionarea acestor probleme s-a ţinut seama în măsura posibilităţilor — de evoluţia limbii în decursul secolelor, precum şi de modul cum scriitorii actelor rezolvau cazurile similare în vremea în care au redactat dooumeutele. Prescurtările au fost întregite fie în mod tacit, fie între paranteze unghiulare: < >, S-au completat tacit toate prescurtările ce nu dau loc la îndoieli, iar intre paranteze unghiulare se fac întregirile susceptibile de mai multe soluţii. b) Monogramele. în general în documentele noastre medievale, monogramele apar în titlul voievodului. Ele sînt descifrate şi transcrise în cuvinte separate, CU Uterele în ordinea lpr firească, c) Literele aruncate deasupra rindului. S-a socotit că semnalarea în chip deosehit a tuturor literelor aruncate deasupra rîndurilor nu foloseşte nici unui cercetător, fie istoric, filolog sau lingvist, fapt pentru care ele au fost coborîte în rînd, fără nici un fel de menţiune specială. d) Folosirea majusculelor. De cele mai multe ori textele româneşti chirilice, slavo-române şi cele latineşti ale documentelor noastre nu folosesc litere majuscule pentru nume proprii şi pentru cuvintele cu care se începe o frază. Aceasta poate duce foarte uşor la confuzii între numele proprii şi cele comune. Ca să se evite asemenea situaţii, am introdus majusculele acolo unde ele nu se află în text pentru a distinge numele de persoane şi locuri, de cuvintele comune. De asemenea cînd nu există punctuaţie, se indică, după înţeles, prin majusculă prima literă a unei fraze noi. In textele latineşti s-a transcris întotdeauna cu majusculă numele sărbătorilor şi cuvintele din formulele de datare exprimate după calendarul bisericesc. De ex.: in dominica Letare; ante festum Purificacionis beatissime virginis Mărie. Prin acest procedeu se înlesneşte căutarea în listele de sărbători a datelor cronologice. Adjectivele derivate din nume proprii, de asemenea, sînt transcrise cu iniţială majusculă. De ex.: civitas Cibiniensis, ecclesia Romana, voyuoda Transilvanus. Epitetele care însoţesc numele proprii din documentele latineşti sînt transcrise cu iniţială minusculă sau majusculă, după forma existentă în text, sensul lor adeseori fiind îndoielnic: poreclă, nume de familie, profesie. De la caz la caz ele sînt deci transcrise: magnus sau Magnus ; rufus sau Rufus ; aurifaber sau Aurifaber. VIII www.dacoromanica.ro e) Punctuaţia. în cele mai multe din actele medievale româneşti textul este scris continuu de la început pînă la sfîrşit, fără senine de punctuaţie. Doar unele documente au în cuprins aşa-numitele puncte de suspensie, introduse de dieci şi grămătici, dar care nu se potrivesc cu regulile punctuaţiei moderne. De aceea, s-a renunţat la practicile folosite în trecut de scriitorii actelor slavo-române, latineşti şi greceşti şi s-a adoptat punctuaţia modernă. Excepţia se va face doar în ceea ce priveşte cele două puncte aşezate orir zontal, din actele latineşti, care înlocuiesc adeseori numele destinatarului (gemipunctus, Reverenzpunkte). De ex.: « Venerabili fratri nostro... episcop9 Waradiensi», identificarea numelui făcîndu-se în note. f) Despărţirea textului în alineate s-a făcut în aşa fel ca ideile principale din cuprinsul actelor să fie reliefate cu mai multă claritate. în general, s-a avut în vedere ca alineatele să corespundă diverselor părţi ale formularului diplomatic. g) Corectarea greşelilor copiştilor. Q parte din documentele cuprinse în colecţie s-au păstrat numai în copii şi traduceri tîrzii din secolele XVIII—XIX, originalele fiind pierdute. Din cauza stării proaste de conservare a originalelor, al căror text nu a putut fi citit în întregime sau din lipsa de pricepere a copiştilor şi traducătorilor, există în asemenea texte o serie de greşeli: nume proprii de persoane şi locuri deformate, sau chiar textul propriu-zis este alteraţ. în limita posibilităţilor aceste greşeli au fost corectate. îndreptările se fac în note, lăsîn-du-se în text forma greşită. Cînd în text există o formă rară sau ciudată, cu aparenţă de greşală, în notă se menţionează << aşa îu original». Cuvintele sau pasajele din text pare au fost corectate, şterse de un grămătic sau de un contemporan şi adause ulterior sînt semnalate tot în note. Se specifică totodată modul în care s-a efectuat corectarea în text (încercuit cu negru, scris peste răzătură, adaos ulterior de altă mînă etc.), Tot în note sînt emendate greşelile diecilor şi grămăticilor din textele originale, datorită unor scăpări involuntare. h) întregirea sau indicarea omisiunilor. Documentele prezintă adeseori omisiuni şi lacune, datorită unor diverse împrejurări: fie că sînt rupte şi le lipsesc anumite fragmenţe, fie că sînt şterse, pătate şi textul este ilizibil sau că este vorba de copii în care transcriitorul a sărit unul sau mai multe cuvinte din act (faptul se întîmple şi la documentele originale, cînd diacul scria după un formular oarecare, după un text anterior sau după dictare). în sfîrşit sînt omisiuni prin lăsarea în alb a unui spaţiu (cînd scriitorul nu cunoştea un nume propriu, care urma să fie intercalat ulterior, sau preţul unei vînzări etc.). în aceste cazuri se indică în note natura lipsurilor din original: omis de scriitor, rupt, ifizibil. în ce priveşte lacunele, se întregeşte textul în paranteze unghiulare ori de cîte ori e posibil. IX www.dacoromanica.ro în genere, existenţa în cazul tuturor documentelor a unui formular diplomatic care se repetă, atît în intitulaţie, cît şi în alte părţi ale actului, uşurează munca de completare a lacunelor din text. Dacă, pentru întregirea lipsurilor dintr-un document, există mai multe soluţii, completarea avînd în acest caz un caracter pur conjectural, nu s-a intervenit în text, ci s-a indicat prin puncte de suspensie (...) cuvîntul sau paragraful lacunar, iar completările propuse au fost trecute în note. Cuvintele indescifrabile se reproduc în note în forma în care figurează în text, cu prescurtările eventuale, faptul semnalîndu-se şi în text prin trei puncte. i) Notele. Notele din josul paginilor cuprind diferite explicaţii în legătură cu emendările textului. Ele sînt foarte variate, referindu-se fie la aspectele paleografice ale documentului, fie la conţinutul lui. Particularităţile actului sînt indicate în note prin diverse formule ca de exemplu: loc rupt (nu text rupt), loc alb, text răzuit peste care s-a scris. . ., text ilizibil, text încercuit cu chinovar, text indescifrabil (de către editor). Cuvintele şi corecturile introduse în document ulterior redactării lui, peste un text răzuit, pe uu loc alb sau deasupra rîndurilor, sînt de asemenea semnalate în note. Dacă textul răzuit poate fi reconstituit, el este transcris între paranteze unghiulare în locul unde se găseşte, arătîndu-se în note natura intervenţiei. Pentru cuvintele sau expresiile scrise deosebit faţă de restul textului (ex.: scriptura longior) se face o menţiune în note. Tot în note se indică şi semnul notarial (signurn notariale) în cazul actelor eliberate de notari publici (împuterniciri, transumpturi, testamente), dîndu-se lămuriri asupra desenului şi devizei pe care le prezintă acest semn. Se semnalează de asemenea în note cazurile în care sensul textului poate diferi în funcţie de punctuaţie. B. NORME SPECIALE în afara regulilor generale expuse mai sus s-au aplicat şi unele criterii speciale în legătură cu problemele de transcriere a textelor medievale în limba latină, slavă, germană, greacă şi română. Ele s-au inspirat din aceeaşi grijă de a oferi cercetătorilor din domeniul istoriei un text fidel şi cît mai uşor de folosit. a) Documentele în limba latină. Pentru rezolvarea particularităţilor grafice întîlnite în textele latine s-au adoptat următoarele criterii la transcrierea documentelor. Diftongul ae şi oe, precum şi e sau £ (caudata) se păstrează fără nici o schimbare, aşa cum apar în text. Forma contopită a diftongului ae (coarctata) se transcrie ca a, în lipsa unui semn grafic care să-i corespundă în uzul modern, dar se atrage atenţia în note. X www.dacoromanica.ro Litera j (i lung ca formă grafică, de ex.: idcjrco) în funcţiune de i (i scurt ca formă grafică) sau urmată de consoană (jnfidelis, jmpugnare) se transcrie ca i (idcirco, infidelis, impugnare). Se respectă însă ortografia din text în cazul numelor proprii care încep cu J sau I. Semnul accentului deasupra lui i, ii, y, se transcrie ca punct. Literele Y sau y (ydern la nominativ singular, hys, sylva) avînd valoare de i, se transcriu ca i (idem, immo, his, silva). Fac excepţie de la aceste reguli grafiile caracteristice unei anumite perioade, ca ydoneus sau derivatele sale. Literele y, ij, y, (de ex.: ydem la nominativ plural, alys, meritorys, negoty) în funcţie de ii (i dublu) se transcriu ca ii (iidem, aliis, meritoriis, negotii). Literele u (uestra,fluui), v (vniversi, vtilitas) şi w (sew), se transcriu după valoarea lor fonetică (vestra, fluvii, universi, utilitas, seu). Face excepţie wlgo, caracteristic unei anumite perioade. Cuvîntul vaivoda, precum şi variantele şi derivatele sale (woyuoda, woyvoda, voyuoăa, voyuodalis etc.) se transcriu în forma din text. Se respectă grafia din text în cazul silabei -ci sau -ti înaintea unei vocale, cînd ele pot fi distinse una de alta (etiam sau eciam, relatio sau relacio, venditio sau vendicio). în cazurile în care scrisul din text nu permite să se facă o distincţie (bunăoară în variantele mai vechi ale scrierii gotice), transcrierea se face ţinînd seama de etimologia cuvîntului, potrivit uzului din dicţionarele latinei clasice. Se păstrează apoi grafiile particulare, care uneori au o valoare fonetică: michi, nichil, dampnum, aput, set etc. De asemenea se respectă grafia quarta din text, cu sensul de carta (charta), dar, spre a se evita confuzia cu numeralul ordinal quarta (de ex. în quarta pars, quarta filialis), se menţionează forma corectă în note. Tot aşa, se respectă grafiile autenticus, legittimus, litera (în loc de authenticus, legitimus, littera), ele fiind caracteristice unor cancelarii sau perioade. în cazul numelor comune, cînd în acelaşi text se întîlnesc ambele grafii sau chiar mai multe, se adoptă în transcrierea textului forma cea mai frecventă, semnalîndu-se variantele în note. în ceea ce priveşte cuvintele compuse (care apar despărţite în text) acestea nu se transcriu separat (ex.: adjudicandum, în loc de ad iudicandum). Prepoziţiile însă, sînt despărţite de cuvîntul următor (ex.: ad eum, per eum, în loc de adeum, pereum). Tot astfel se transcriu după uzul modern (folosit în ortografia latină clasică) expresii sau cuvinte ca: eo facto, eo modo, suo modo, în loc de eofacto, eomodo, suomodo. Se transcriu însă, fără să fie despărţite, potrivit uzului curent din texte, cuvintele: abhinc, deinde, necnon, unacum etc. Numele proprii (de persoane, de popoare şi de locuri), precum şi cuvintele sau expresiile în alte limbi (decît latina) se transcriu aşa cum se află în text. Cînd un nume propriu (de botez) este redat numai printr-o iniţială (siglă), XI www.dacoromanica.ro completarea se face in transcriere intre paranteze unghiulare: A, S. Aşa se procedează numai in cazurile neîndoielnic?; altfel iniţialele sint transcrise necompletate in text, iar completarea probabilă se face iu noţe. Numele proprii (de botez) obişnuite sint transcrise tot în forma din text (Michael sau Mycbyel, Simon sau Symon). Cuvintele dei şi domini (din formulele dei gratia, aiţno domini) se redau cu iniţială minusculă, cum sint scrise, de obicei, şi în text. în ceea ce priveşte transcrierea cifrelor, se păstrează formele din text: numerele romane — exprimate in cuvinte cu semne numerale, sau cu cifre arabe, după cum apar în document. în cazul numerelor romane şe respectă prescurtările şi elementele mixte (numere şi cuvinte) din expresiile numerale. Exemple: millesimo trecentesimo quinto; Afm0 CCC™0 quatragesimo nono; M° CCC Lmo. Se transcriu intocmai numerele IIII (= IV), JITII (= V), VIIII (= IX), inclusiv eventualele forme grafice minuscule: iiij (= 4). Literele C şi M sau formele loţ minuscule, folosite pa exponenţi indi-pînd multiplicarea, se reprodup în formele existpnte în text: IV (= 200), XVm (= 15.000). Semnele care indică jumătate? în notaţia numerală, fie printr-o linie oblică ce taie ultima cifră a numărului, fie printr-o orizontală intre două puncte, se transcriu după uzul modem, prin cifra 1/2. De ex.: VIII (= VII 1/2) $ 4 - (4 1/2), b) Documentele în limba slavă. Completările tacite la documentele de limbă slavă se fap, urmîndu-se regula generală, la: — cuvintele religioase, a căror prescurtare este indicată prin titlă (~): Eli, fir-K = Eoni AV^ «= Eiu = EoropoAMU îc. Xc. = ÎhcSc Xphctoc — titlul domţiului şi al dregătorului (cu unele excepţii) rciiAdpTi = rocnoAdpTi AK0P = AKOpHHK KATi = BOATi CTOA = CT0AHHK KKAX = BOfBOA'k nocT --- nOCTMHHK --- l\mile anului rtn = ruMpI* 0£T = 0)(T0A\KpVf — cuvintele cu o singură formă posibilă: AC = dCnpH TA = TdAfpH — cuvintele cărora le lipseşte vocala finală, de obicei consoana care o precede fiind aruncată deasupra rîndului, se completează în seu8ul textului documentului, sau al altor acte scrise de acelaşi diac; de asemenea pe baza documentelor epocii şi regiunii respective. XII www.dacoromanica.ro Astfel: — în desinenţele cazului genetiv : — r = — r© (ex.: jro, Hduijro, CKfcTaro) — la alte cuvinte cărora le lipseşte vocala finală: — >K = — >Kt (ex.: TdJKJ, CfJKf) — în numele de persoane : — A = — \\ (ex.: rpT^MdAT») — a — — ati (ex.: Gt^nhat», Ehnthat») — p = — pii (ex.: HHKoapT») — T = — TTi (ex. i BdUIOTT», KdA©TT») — în numele de localităţi şi toponimice: — 41 = — L|ie, 41 h (ex.: TpT»r©KH4«, ESKSpt4iH) — la verbele pronominale : — c = — ct (ex.: hckSiiha ci) — cînd diacul nu are în acelaşi text alte cazuri rezolvate de el altfel; — cuvintele cărora le lipsesc vocale mediane: frAMN = erSAMN rcANT» = rocnoAHin» — se completează tacit şi următoarele cuvinte prescurtate: Aşa în document: Se completează astfel: A"bT© K AfcT şi KT» AfcT A\tC£U,4 WTtll,h fi WThUK WTU,S ATO KAT AHCU,d WU,K WU,S W MH CTK1H CTH CHli IVMHHd WMHHS CKthlH CK'kTH (pentru nominativ) (pentru celelalte cazuri) CkjH-k (pentru Moldova) (Hu-h (pentru Ţara Românească, afară de cazul cînd diacul nu rezolvă el problema în cuprinsul aceluiaşi act) khct khctThp (KHCTÎrapNHK pentru Moldova) kaSm KASwap c8au cSAyap — Se completează în paranteze unghiulare: — titlurile micilor dregători din Moldova: dlTiT = CIl'KT KHCT = KHCT XIII www.dacoromanica.ro — numele judeţelor: = A;*m = Ialomiţa Sînt lăsate cum se găsesc în original cuvintele: kca, ^(a, KHHr, fidK, nHC, pm, CASr, ş. a. c) Documente în limba greacă. Documentele greceşti incluse în Documenta Romaniae Hislorica au anumite particularităţi de grafie folosite în cancelariile din care sînt emise sau în mediul cărturăresc din care provin. Actele date de patriarhii şi prelaţii greci pentru chestiuni care privesc teritoriul ţărilor române, scrise de oameni cu o cultură mai înaltă, se deosebesc în multe privinţe de documentele, zapisele, înscrisurile etc. alcătuite de grămătici, cu un nivel cărturăresc mai redus, pentru grecii localnici, de obicei negustori. Lăsînd la o parte particularităţile de limbă, care nu interesează aici, atragem atenţia asupra unor aspecte grafice a căror lămurire este necesară cititorilor pentru înţelegerea modului în care au fost transcrise documentele greceşti. Paleografia greacă foloseşte, ca şi celelalte paleografii, anumite reguli. Omiterea literelor sau a grupurilor de litere din mijlocul cuvintelor este indicată în acte prin titlă sau chiar printr-un grup de litere aruncate deasupra. Dc cx.: 0? pentru 0s6? jjfj pentru ivSlxtluvg? 7rp? pentru 7ra-po? 7tvl pentru 7rveup.aTL Omiterea la sfirşilul cuvintelor a literelor, sau a grupurilor de litere este arătată prin anumite semne grafice, transmise printr-o tradiţie seculară, semne grafice foarte variate, după cum variate sînt şi desinenţele verbale şi nominale pe care lc înlocuiesc. Astfel £ = a? = av £ = eu? % = W = uv i- = ^ Alteori omiterea literelor la sfîrşit de cuvînt este semnalată nu printr-un semn grafic, ci prin aruncarea deasupra a consoanei din silaba prescurtată: ETEL E7TeS6° = E7Te8o07] Toate aceste genuri dc prescurtare au fost dezlegate în mod tacit fără a le indica în paranteze, mai ales că ele nu pot fi interpretate decît într-un singur sens. Documentele greceşti scrise de localnici nu conţin decît un număr foarte redus de prescurtări. în schimb prezintă multe abateri de la ortografia actuală în ceea ce priveşte aşezarea accentelor şi spiritelor. în multe acte accentele sînt omise. Pentru vocala i în neogreacă există mai multe semne grafice 7], u, i, ol, şi adesea unul este folosit în locul altuia. Aceste particularităţi au fost respectate fără a atrage atenţia cititorului asupra formelor gramaticale corecte. XIV www.dacoromanica.ro d) Documentele în limba germană. I. Pînă în secolul al XVI-lea Transcrierea textelor germane din această perioadă se face fără nici o modificare în ceea ce priveşte vocalismul şi consonantismul. Se păstrează deci semnul / pentru s; literele cz şi tz pentru z ; v pentru u ; y pentru i sau j, etc. e e Dacă vocalele închise (umlaut) o sau ii în text sînt redate cu o sau u, se păstrează, pe cît posibil, această particularitate. La textele de după anul 1550 s-a trecut la o simplificare a îngrămădirii de consoane. Acolo însă unde, din punct de vedere lingvistic, îngrămădirea de consoane denotă o nuanţă dialectală, aceasta a fost păstrată. De ex.: se transcrie vatter în loc de vater, întrucît denotă o pronunţare scurtă a unui cuvînt, care în limba « neuhochdeutsch» se pronunţă lungindu-se vocala a. II. Secolele XVII—XIX. Grafia textelor originale, care de obicei e cu totul arbitrară, în această vreme s-a modificat potrivit ortografiei moderne, respectîndu-se însă particularităţile specifice ale secolului din care datează textul. Astfel, îngrămădirea nejustificată a consoanelor nu este redată (ex. se transcrie: und şi nu unnd; Heer şi nu Hheer; Soldat şi nu Zsoldadt). în Ioc de / se transcrie totdeauna s. Cz şi tz se înlocuiesc în transcriere cu z (de ex. se scrie Zins în loc de Czintz). Grafia curentă th în loc de t se păstrează (de ex. se respectă forma Theil în loc de ortografia actuală Teii). Scrierea în mod obişnuit a lui C în loc de K se păstrează (de ex. Commis-sion în loc de Xommission, Concurrenz în loc de JConkurrenz). Lungirile arbitrare cu h se elimină (de ex. se scrie Meer în loc de Mehr). Se adaugă însă lungirea cu h, după ortografia modernă (de ex. sehr în loc de ser). Substantivele se transcriu cu majuscule, iar adjectivele şi verbele cu minuscule. în transcrierea cuvintelor, care păstrează unele particularităţi provinciale, se respectă forma din text (de ex. se păstrează Gewohr în loc de Getvehr, Gebir în loc de Gebiir, Heiser în loc de Hâuser). Acolo unde autorul foloseşte y în loc de i, se respectă această literă (de ex. Sklaverey în loc de Sklaverei). Folosirea accidentală a lui v în loc de u nu este adoptată în transcriere (de ex. und şi nu vnd). e) Documentele româneşti chirilice. Textele vechilor documente româneşti din secolele XVI—XVIII sînt scrise cu alfabet chirilic. Pentru rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridică transcrierea cu Utere latine a actelor chiribce, mai ales în ceea ce priveşte stabilirea echivalenţelor fonetice corespunzătoare unor semne întîlnite în vechile texte româneşti, colectivul a adoptat punctul de vedere principial acceptat astăzi de cei mai mulţi dintre specialişti (istorici şi Ungvişti). XV www.dacoromanica.ro Ţinînd scama de faptul că limba română nu a înregistrat schimbări prea mari din sec. al XVI-lea] pînă acum, transcrierea textului chirilic cu alfabet latin este făcută în funcţie de modul actual de pronunţie a cuvintelor şi de mediul dialectal, moldovenesc, muntean sau transilvănean, în care s-au scris actele, semnele grafice chirilice -k, k, *, a, ra, t, M, y, s, rr, 0, căpătînd în transcrierea cu alfabet latin valori diferite. Transcrierea literelor chirilice eu valoare fonetică interpretativă în secolele XVI-XVII. •h, k = ă, î = după pronunţia actuală (n’KH’K = pînă) ii) k = ii final = acolo unde în limba literară actuală nu se mai aude (k^h^Ii = cîndti) * = ă, î = după pronunţia actuală (nxp* = pîră) A = ie, ia, ea, 6 (eoap = boier; AMrÎAiu = meghiiaş; napTA = partea; act« = iaste; maae = mele) ra = ia (rarri = iaste; Muih = Iaşi) ■fe = e, ea (KfC'bpHK'k = beserică; A'kK'k = deacă; THCAvkHA = Tismeana) M =a ce, ci = fără semne diacritice, urmate de e şi i după ortografia actuală (qdp"h = ceară; m8a*k = ciudă), y = ge, gi (ydH"k = geană; y8A*H = giudeţ) ^ = î, în — nu se schimbă în im înaintea labialelor (surde sau sonore) p,b, decît atunci cînd m este arătat grafic (.faikpdT = înpărat; ^Mn-kpdT = împărat) S = dz (sH8*k = dziuă) rr = ng (£rrpoK/MjfTia = Ungrovlahia) 0 = th (uneori f) (@fWA$P = Theodor; A^Oop = doftor) metateza Ah şi ph se rezolvă conform ortografiei actuale: Tp'hroKHipi = Tîrgo-vişte; Kp’hCT'fe = Cîrstea. La transcrierea textelor din secolul al XVIII-lea vor fi folosite aceleaşi principii ca şi pentru secolele XVI şi XVII, cu deosebirea că se va renunţa la semnul diacritic al lui e acolo unde astăzi se pronunţă e. Se renunţă de asemenea şi la redarea lui *h, h prin u silabic, la copierea actelor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cînd modul de pronunţie al cuvintelor implică acest lucru. în documentele româneşti: prescurtările se întregesc în general, ca şi la textele slave: TOKA\-k1' = tocmeală ASn = după AAfK = adecă Textul slav în documentele româneşti. în documentele de limbă românească scrise cu alfabet chirilic s-au păstrat prin tradiţie anumite formule slave de cancelarie precum şi unele cuvinte slave uzuale. XVI www.dacoromanica.ro Formulele slave, ca titulatura domnului, sancţiunea, menţiunea redactorului şi a scriitorului, a datei, a locului, aflate la începutul şi la sfîrşitul actului românesc se transcriu în limba originală, cu caractere slave (nu latine). Traducerea lor este redată în notă, sub text, cînd nu este vorba de fraze stereotipe, iar cînd este vorba de texte care se repetă în mai toate actele, acestea sînt traduse în tabelele anexe de la sfîrşitul volumului. Cuvintele slave aflate izolat în text, ca de ex.: sin, sin ego, braţ, braţ ego, ot, za, ot tam, biv, vel, bogorodiţe, sud, se transcriu cu litere latine, traducerea lor fiind făcută în lista anexă de la sfîrşitul volumului. Cifrele. Cifrele chirilice din actele româneşti sînt redate cu caractere arabe. în cazul cînd cifrele chirilice se află în context slav, se transcriu în chirilică l. 1 Pentru alte probleme ale paleografiei documentelor noastre medievale, a se vedea studiile lui D. P. Bogdan, S. Jako, Em. Vîrtosu şi Al. Elian din DIR, Introducere, voi. 1, Bucureşti, 1956, p. 80—386. II - c. 723 XVII www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ Prezentul volum este cel dinţii al seriei «A. Ţara Românească» din colecţia Documenta Romaniae Historica, publicată de Secţia de istorie a Academei Republicii Socialiste România. El cuprinde cele mai vecbi documente ale Ţării Româneşti, începînd cu anul 1247 şi pină la 1500. Aceste documente, în număr de 311, adunate şi publicate întîia oară intr-o serie completă (in marginile cunoştinţelor arhivalice ce posedăm astăzi) prezintă mare importanţă pentru studiul istoriei României in perioada de început a feudalismului dezvoltat. Ele privesc in primul rind organizarea şi dezvoltarea domeniului feudal, raporturile clasei stăpinitoare cu domnia, lupta ţărănimii şi orăşenimii împotriva aservirii. De asemenea, problemele economice (producţia, preţurile şi schimbul), cele fiscale, administrative şi judiciare îşi au temelia lor documentară în aceste acte. Chiar şi istoria politică (stabilirea cronologiei domnilor) nu poate fi precizată fără analiza amănunţită a actelor interne din Ţara Românească. Cît priveşte istoria culturii medievale româneşti, documentele din acest volum prezintă material de cercetare asupra culturii slavone din acea vreme, limba oficială fiind limba slavă de redacţie medio-bulgară şi sirbă. Afară de cîteva excepţii, toate documentele Ţării Româneşti, din seria care se sfîrşeşte cu ultimul an al secolului al XV-lea, atît cele emanate din cancelaria domnească, cît şi cele din cancelariile boiereşti, sînt scrise în slavoneşte. Prezenţa în acest volum a unor documente in limba română (plus un număr de rezumate) se datoreşte faptului că nu s-au găsit încă originalele slave ale acestor acte, aşa că editorii s-au văzut siliţi să recurgă la traducerile lor româneşti, care datează din secolele al XVIII-lea — XlX-lea. Importanţa acestor documente nu se mărgineşte numai la studiul istoriei României, ci se extinde şi asupra întregului sud-est al Europei, textele slavone prezentînd material comparativ pentru cercetarea instituţiilor feudale din această parte a continentului nostru. ”* XIX www.dacoromanica.ro Parte din documentele acestei perioade au mai fost publicate de către Venelin, Miletic şi Agură, B. P. Haşdeu, I. Bogdan, Şt. Nicolaescu, Al. Ştefu-Icscu şi P. P. Panaitescu. Descoperirea unor noi documente, rectificările de datare şi de lectură, aplicarea unei mai riguroase metode de editare au făcut necesară retipărirea şi a acestor documente. Faţă de volumul Documentele Ţării Româneşti, publicat de P. P. Panaitescu în 1938, care se opreşte la anul 1490 şi are 179 de acte, ca şi faţă de cel din colecţia Documente privind istoria României, în care s-au dat numai traducerile, prezentul volum cuprinde 311 documente, redîndu-se atît textul în limba originală, cît şi traducerile. Munca editorilor anteriori a fost folosită de cei ce s-au îngrijit de publicarea prezentului volum. întregul material a fost revizuit, colaţionîndu-se toate documentele după originale, iar traducerea documentelor slave, latine şi greceşti a fost revăzută cu atenţie. Astfel s-au putut face numeroase emendări şi îndreptări, care vor putea servi, în unele cazuri, la noi interpretări ale unor probleme din istoria Ţării Româneşti. De asemenea, editorii prezentului volum, pe baza criticii interne şi externe a textelor, au rectificat o serie de datări greşite din vechile ediţii. Pentru documentele fără dată s-au propus, în mai multe cazuri, date noi. Pentru a se evita confuzii cauzate de deosebitele datări sub care au fost publicate aceleaşi documente în diferite colecţii, s-a introdus o tablă de concordanţe ale datelor, care diferă faţă de ediţiile anterioare. în comparaţie cu volumul din vechea colecţie a Academiei Republicii Socialiste România s-au introdus încă 38 de documente, din care 7 inedite; în schimb au fost eliminate cîteva acte cu caracter extern, care-şi aflaseră loc în vechea colecţie, ca şi unele dublete. Un număr de şapte documente din vechea colecţie, fiind datate greşit în secolul al XV-lea, au fost scoase din volum, urmînd să fie inserate între cele din secolul al XVI-lea. Un grup de acte, aflătoare în arhivele oraşelor din Transilvania, care fuseseră rezervate spre a fi publicate în volumele privind relaţiile dintre cele trei ţări române, au fost aoiun introduse în rîndul documentelor interne ale Ţării Româneşti; ele sînt porunci adresate de domnie şi de boierii acestei ţări dregătorilor de la vămi şi din alte locuri, în favoarea negustorilor braşoveni sau sibieni, precum şi scrisorile adresate din Ţara Românească unor persoane refugiate temporar în Transilvania. Acum, pentru prima dată se publică textul slav a 70 de documente, majoritatea (52) din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. După forma şi limba în care s-au păstrat documentele cuprinse In prezentul volum (303 documente, plus 8 îndoielnice): 219 sînt originale (217 slave şi 2 latineşti), 24 copii (21 slave, 2 greceşti, 1 latină), 38 traduceri (35 româneşti, 1 latină, 2 maghiare) şi 30 rezumate, transumpturi, extrase (româneşti, greceşti, latineşti). După materialul pe care au fost scrise originalele, 186 sînt pe pergament şi 33 pe hîrtie. XX www.dacoromanica.ro în privinţa fondurilor din care provin cele 311 documente, 164 de documente sînt de la Arhivele Statului din Bucureşti, 58 de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România, 43 extrase din publicaţii, 18 de la Arhivele Statului din Braşov, 9 de la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, 7 de la Muzeul raional din Tîrgu Jiu, 4 din colecţii particulare, cîte două de la Arhivele Statului din Craiova şi Rîmnicu Vîlcea, cîte unul de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Muzeul din Turnu Severin, Biblioteca Centrală de Stat şi Arhivele Statului din Budapesta. Indicele volumului a fost alcătuit de S. Caracaş, O. Diaconescu şi M. Bălan, folosindu-se şi Indicii vechii colecţii. La operaţiile de revizie, datare şi colaţionare au mai contribuit: D. P. Bogdan, I. Ionaşcu, A. Sacerdoţeanu, H. Chircă şi C. Bălan, www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI — BIBLIOGRAFIE Atatm pyeacato Arion, Mircea. Batlhyăn. Bălăşel, Hris. Bogdăneşti. Berechet, Procedura. Bogdan, Relaţiile 1. Bogdan, Mircea. Bogdan, Relaţiile I2. Brezoianu. Bulat, Contribuţiuni. Cărăbiş, Valea Jaleşului. Chircă, Comentariu. Cipariu, Archivu. Conea, Ţara Loviştei. = Axmti pyccxato na ceemoM Amxouea Mouacmupa ce. naumeaetiMOHo, Kiev, 1873. = Arion, Dinu C., Din hrisoavele lui Mircea cel Bătrin. 1386—1418, Bucureşti, 1930. = Batthyân, Ignatius comes de, Leges ecclesiasticae regni Hungariae et provinciarum adiacentium, II—III, Claudiopoli, 1827. = Bălăşel, Pr. T., Hrisoave domneşti şi alte feluri de documente, în copie sau regeşte, cu privire la satul Bogdăneşti, judeţul Vîlcea, in « Arhivele Olteniei», XIX (1940). - Berechet, Şt. Gr., Procedura de judecată la slavi şi români, Chişinău, 1926. — Bogdan, I., Documente şi regeşte privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ungaria în secolul XV şi XVI, Bucureşti, 1902. = Bogdan, I., Un chrisov al lui Mircea cel Bătrin din 10 iunie 1415, în «Analele Academiei Române», Mem. Secţ. Ist., seria II, XXVI (1903—1904). = Bogdan, I., Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi cu Ţara Ungurească in sec. XV şi XVI, Bucureşti, 1905. = Brezoianu, I., Vechile instituţiuni ale României, Bucureşti, 1882- = Bulat, T. G., Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei. Secolul XVI, XVII şi XVIII, Rimnicul-Vîlcea, 1925. = Cărăbiş, V., Unele date cu privire la problema transmisiunii stăpînirii funciare în cîteva sate de pe valea Jaleşului in veacurile XV—XIX, în« Studii», XI (1958), nr. 5. = Chircă, H., Comentariu istorico-Jilologic asupra hrisovului din 20 septembrie 1459, în « Studii», XII (1959), nr. 5. = Cipariu, T., Archivu pentru filologia şi istoria, Blaj, 1867—1869. = Conea, I., Ţara Loviştei, Bucureşti, 1935. XXIII www.dacoromanica.ro Cotoşman, Vechimea. Cronologia tabelară. Densuşianu, Mon. Ţ. Făgăraş. Dobrescu, Ist. bis. rom. din Oltenia D.I.R., B. şi D.I.R., C. Donat, Banul Mărăcine. Donat, Fundaţiunile. En&ceanu, M-rea Apele. Fejer. Filimon, Doc. munt. Fotino, Documente. Fridvaldsiky. Furnică, Comerful. Ghibăneacu, Vlad Vodă. Ghibănescu, Surete. Ghibănescu, Codrescu. Giurescu, Org. fin. Giurescu, Ist. rom. Glasnik. Hasdeu, Arh. ist. Hasdeu, Dare de seamă. Hasdeu, Ist. critică. Hasdeu, Vlad Ţepeş. = Cotoşman, Gh., Vechimea organizaţiei naţional-bise-riceşti la românii bănăţeni, in « Revista de istorie bisericească», I (1943), nr. 1. = Cronologia tabelară, în Operele lui Constantin Canta-cuzino, publicate de N. Iorga, Bucureşti, 1901. = Densuşianu, Nicolae, Monumente pentru istoria Ţării Făgăraşului, Bucureşti, 1885. = Dobrescu, Nicolae, Istoria bisericii române din Oltenia in timpul ocupaţiunii austriace (1716—1739), Bucureşti, 1906. = Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veac. XIII, XIV şi XV, Bucureşti, 1953; C. Transilvania, veac. XI, XII şi XIII, Bucureşti, 1951. = Donat, I., Cine este Banul Mărăcine?, in «Arhivele Olteniei», XIII (1934). = Donat, I., Fundaţiunile religioase ale Olteniei, in « Arhivele -Olteniei», XVII (1938). = En&ceanu, Ghenadie, Din istoria bisericii românilor. Despre mănăstirea Apelor, în « Biserica ortodoxă română», IV (1877—1878). = Fejer, Georgius, Codex diplomaticus Wtmgariae ec-clesiasticus ac civilis, tom. IV, voi. 1 şi tom. IX, voi. 4, Budae, 1829. = Filimon, Aurel, Diferite documente munteneşti, în « Analele Institutului de istorie naţională», Cluj, V (1928-1930). = Fotino, George, Documente slavo-române inedite, în «Arhivele Olteniei», II (1923). = Fridvaldszky, J., Reges Ungariae Mariani ex anti-quissimis diplomatis aliisque mss. conscripti, Viena, 1775 (după P. P. Panaitescu, Documentele Ţării Româneşti). = Furnică, Dumitru, Documente privitoare la comerţul românesc. 1473—1868, Bucureşti, 1931. = Ghibănescu, Gh., Vlad Vodă (Călugărul), în« Arhiva»-Iaşi, VII (1896). = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, documente slavo-române, I, VI şi XVIII, Iaşi, 1906-1927. = Ghibănescu, Gh., Documente, în «Teodor Codrescu», II (1934). = Giurescu, Constantin C., Organizarea financiară a Ţării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrin, în « Analele Academiei Române», Mem. Secţ. Ist., seria III, VII (1927). = Giurescu, Constantin C., Istoria românilor, I, ed. a V-a şi II, 1, ed. a IV-a, Bucureşti, 1943—1946. = Glasnik srpskog uâenog druStva, XXIV (1868). = Hasdeu, B. P., Archiva istorică a României, I—III, Bucureşti, 1865—1867. = Hasdeu, B. P., Trei lune peste munţi. Dare de seamă despre o escursiune ştiinţifică în Transilvania, în « Columna lui Traian», V (1874). = Hasdeu, B. P., Istoria critică a românilor, I, Bucureşti, 1875. = H, Un document de la Vlad Ţepeş, comunicat de Const. Colibăşianu, în « Columna lui Traian», VII (1876). XXIV www.dacoromanica.ro Hasdeu, Craiova. Hasdeu, Negru Vodă. Hurmuzaki. Iliescu. Ionaşcu, Biserici. Ionaşcu, Bolintin. Ionaşcu, Doc. Morunglavu. Iorga, St. ţi doc. Iorga, Ist. rom. Kaceanovski. Kalona. Mag. ist. Măldărescu, Horez. Mijatovid, Odrazci. Miatovici, Reflexuri sîrbeţti. Miklosich. Miletid. Miletid — A gura. Muşeţeanu, Glavacioc. Nandriş, Athos. Năsturel, Nova plantatio. Ne of 'EĂXt)vofivrffi. — Bela al IV-lea, regele Ungariei, întăreşte Cavalerilor Ioaniţi ţara Severinului împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş, precum şi toată Cumania exceptînd voivodatele româneşti ale lui Litovoi şi Seneslau de la care li se acordă jumătate din veniturile regale. 2. — <1351 septembrie 1—1352 august 31> 6860 — Menţiunea unui act de la Nicolae Alexandru Basarab voievod, prin care dăruieşte bisericii din Cîmpulung satul Bădeştii. 3. — 1369 noiembrie 25, Argeş. — Vladislav voievod porunceşte catolicilor din ţara lui să primească cu cinste pe episcopul catolic, care vine ca sufragan al episcopului Transilvaniei. 4. — 1372 mai 8. — Menţiunea unui act de la Vladislav voievod pentru muntele Nemaia. 5. — 1372 iulie 16, Argeş. — Vladislav voievod dăruieşte rudei sale Vladislav de Dobca tîrgul Şercaia şi satele Veneţia, Cuciulata, Apele Calde şi Dobca, pentru meritele sale în luptele cu turcii şi cu împăratul de la Tîrnova. 6. — < 1374>. — Vladislav voievod dăruieşte ctitoriei sale, m-rea Vodiţa: satele Jidov-ştiţa, Vodiţa mare şiŢarovăţul, un obroc anual în bani, hrană şi îmbrăcăminte, hotărînd totodată şi modul de alegere a egumenului. 7. — 1385 (6894) octombrie 3, Argeş. — Dan I voevod dăruieşte şi întăreşte m-rii Tismana: satele Vadul Cumanilor, Hrisomuinţi, Tismana, balta Bistreţ şi jumătate din Toporna, un obroc anual, precum şi alte venituri. 8. — 1387 (6895) iunie 27, Argeş. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa daniile anterioare, precum şi părţi din satul Dăbăceşti, dăruite de Dimitrie Dăbăcescu; mai dăruieşte satele: Jarcovăţ, Varovnicele, Prilepeţul, Petroviţa, Vîrbiţa şi seli-ştea Stănciştor. 9. — 1388 (6896) mai 20. — Mircea cel bătrîn voievod dăruieşte ctitoriei sale, m-rea Cozia, satul Orleşti, satul lui Stoian Halgaş, un obroc anual şi 300 de sălaşe de ţigani. De asemenea, îi întăreşte satul Cruşia şi mai multe locuri, dăruite de alţii, hotărînd totodată modul de alegere a egumenului. 10. — 1389 (6898) septembrie 4, Rîmnicul Vîlcea. — Mircea cel Bătrin voievod lărgeşte hotarul m-rii Cozia, dăruindu-i locul ce ţinea de satul Jiblea. XXIX www.dacoromanica.ro 11. — <1389—1400> octombrie. — Mircea cel b&trîn voievod int&reşte lui Vîlcu ocinele lui Stanciu, deoarece Vilcu a infiiat pe fiii lui Stanciu, rămaşi orfani de tată. 12. — <1390—1400>. — Mircea cel Bătrîn voievod int&reşte lui Ion şi altora satul Braniştea Urfişei, ocină la vadul Şercaiei şi o stină in muntele Lereştilor, scutite de dări şi de slujbe. 13. — <1390—1406>. — Menţiunea unui act de la Mircea cel B&trîn voievod, prin care întăreşte lui Costea ocinele Viştea-de-Jos, Yiştea-de-Sus, jumătate din Arpaşul-de-Jos, precum şi ţigani. 14. — <1391 septembrie 1 — 1392 august 31> 6900. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Tismana daniile anterioare şi dăruieşte satele Jarcov&ţ, Suşiţa şi altele, precum şi venitul domnesc de la roţile de la Bratilov ale lui Ciop Hanoş. 15. — 1391 (6900) decembrie 27, Argeş. — Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte lui Stanciu egumenul şi fratelui s&u Călin ocina Scorei pe care o scuteşte de orice fel de d&ri. 16. — . — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Tismana daniile anterioare şi-i dăruieşte satele: Jarcovăţ, Suşiţa, Pesticevo, Sogoino, Sălcişor şi zecimală de aramă de la roţile lui Ciop Hanoş, la Bratilov. 17. — <1392> ianuarie 8. — Mircea cel B&trîn voievod dăruieşte şi întăreşte m-rii Cozia satele: Cereaşov, Poroiniţa, Bucureşti şi altele, un obroc anual, precum şi 300 sălaşe de ţigani. 18. — <1393 septembrie 1 — 1394 august 31> 6902. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte lui Dragomir şi altora moşiile Intre Boilea, Săseni şi Petriceana. 19. — < 1398> noiembrie 21. — Boierul Aldea şi soţia sa, Bisa, dăruiesc m-rii Cut-lumuz de la Athos satul Cireşov. 20. — < Circa 1400 >. — Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia satele Micleu-şevăţ, Curilo şi Crădanovăţ, pe Dunăre, care să asculte de stareţul Sofronie şi s& lucreze la mănăstire. 21. — <1400—1403>. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte fiilor lui Batea şi fiilor lui Neagotă locuri la Mociuriţe ş.a., scutindu-i de dări şi slujbe, în afară de oaste. 22. — <1400—1418 >. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa daniile anterioare şi dăruieşte m-rii Tismana satele: Trufeşti, Obedin, Ceauri şi altele. 23. — 1400 (6908) iulie 20, Argeş. — Mircea cel bătrîn voievod dăruieşte lui Micul şi lui Stoia, pentru credincioasă slujbă, jumătate din satul Mîndra, în Ţara Făgăraşului. 24. — <1401—1406 >. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte jupanului Fintea şi altora locuri pe Argcşel şi pe Eloviţa şi la Frăsinet, scutindu-i de dăjdii şi slujbe. 23. — <1402—1403>. — Mircea cel bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia satele: Călimă-neşti, Jiblea, Brădăţeni, Seaca şi Hinăteşti, toate scutite de dări şi munci domneşti. 26. — <1402—1418 >. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana un loc pe Prahova, cu biserică, moară şi metob. 27. — <1402—1418>. — Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nici rudele, nici dregătorii domneşti să nu oprească pe cei ce vor să-şi dăruiască averile m-rii Cozia. De asemenea întăreşte mănăstirii daniile făcute de Anghel de la Ocna. (Cu fotocopie în anexă, pl. I). 28. — <1404—1406 >. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Cozia toate bălţile pe Dunăre, de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei, cu toate veniturile. 29. — <1404—1418 >. — Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nimeni să nu oprească pe oamenii care vor veni din satele boiereşti să se aşeze într-un sat — —, de la gura Ialomiţei, al m-rii Cozia. 30. — . — Mircea cel Bătrîn voievod scuteşte carele m-rii Cozia de orice vamă. (Cu fotocopie în anexă, pl. II). XXX www.dacoromanica.ro 31. — 1406 (6914). — Ştefan Lazarevici, despotul sîrbilor, întăreşte m-rilor Tismana ţi Vodiţa metoaşe în Serbia. 32. — 1406 (6915) noiembrie 23, M-rea Tismana. — Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nimeni, cu excepţia călugărilor Tismanei, să nu aibă voie să pescuiască în rîul Tismana, nici să-şi pască vitele pe moşia mănăstirii. 33. — < 1407 >. — Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte satelor m-rii Tismana să asculte de noul stareţ al mănăstirii, Agathon, făgăduindu-le că nu le va dărui vreunor boieri sau cnezi. (Cu fotocopie în anexă, pl. 111). 34. — <1407—1418 >. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Snagov satul Ciuliniţa, pe Buzău, scutit de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de oastea cea mare. (Cu fotocopie în anexă, pl. IV). 35. — 1409 (6917) mai 11, Giurgiu. — Mircea cel Bătrîn voievod scuteşte satul Pulcovţi, al m-rii Strugalea, de slujbe şi dăjdii, în afară de oastea cea mare. (Cu fotocopie în anexă. pl. V). 36. — 1412 (6920) martie 28. — Constantin cumpără de la protopopul Hariton un cal, o şea, o pătură şi două găleţi de grîu. 37. — 1415 (6923) martie 28, M-rea Cozi a. — Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia vama de la Genune. 38. — 1415 (6923) iunie 10, Argeş. — Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte lui Vlad şi altora satele Bala şi Preslopul, scutite de dăjdii şi slujbe, în afară de oastea cea mare. 39. — <1417—1418 >. — Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrîn voievod, întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana zece case de oameni din Tîrgovişte, scutiţi de toate dăjdiile şi slujbele, în afară de bir, oaste şi lucru la moară. 40. — <1418—1420>. — Mihail voievod porunceşte vameşilor din Cetatea Dîmboviţei şi de la Bucăr să se poarte frumos cu braşovenii. 41. — 1418 (6926) . Argeş. — Mihail voievod întăreşte lui Coman şi lui Nan moşiile Bodulful, Piscul şi Jiliştea. 42. — 1418 (6926) iunie 22, Tîrgovişte. — Mihail voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana toate daniile şi privilegiile anterioare. 43. — 1418 (6926) iulie 10. — Mihail voievod întăreşte moşnenilor din Star Chiojdul moşia Chiojdul. 44. — 1418 iulie 14, Hagenau. — Sigismund, regele Ungariei, acordă liberă trecere prin ţara sa călugărilor de la Vodiţa, poruncind supuşilor săi să nu-i turbure, ci să-i ajute. 45. — 1419 (6927) martie 18. — Mihail voievod scuteşte carele m-rii Cozia de orice vamă. 46. — <1419> septembrie 29, Oradea-Mare. — Sigismund, regele Ungariei, făgăduieşte întregului popor din Ţara Românească dreptul de a rămîne la credinţa cea veche, aşa cum s-a cerut prin popa Agathon, stareţul de la Tismana. (Cu fotocopie în anexă, pl. VI). 47. — <1419> octombrie 28, Vodiţa. — Sigismund, regele Ungariei, porunceşte dregătorilor săi să nu se atingă de călugării m-rilor Vodiţa şi Tismana, nici de satele lor. De asemenea întăreşte acestora vama de la Bistriţa, posesiuni la Severin şi dreptul de a-şi păstra credinţa. 48. — 1421 (6929) iunie 1. — Radu Prasnaglava voievod întăreşte m-rii Cozia bălţile de pe Dunăre, de la Săpatul pînă la gura lalomiţei, cu toate veniturile. 49. — <1421 > iunie 19, C r e a ţ a. — Radu Prasnaglava voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana toate daniile făcute de tatăl său Mircea, sate, bălţi, mori, vii, vămi şi ţigani. XXXI www.dacoromanica.ro 50. — <1422 după octombrie 23>. — Dan al II-lea voievod porunceşte vameşilor din Prahova să ia braşovenilor vama fixată de privilegiul lui Mircea cel Bătrin. 51. — 1423. — Menţiune de la Dan al II-lea voievod pentru satul Boişoara. 52. — 1424 (6932) februarie 28, Tîrgovişte. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana zece case de oameni din Tîrgovişte, scutite de dări şi slujbe. 53. — 1424 (6932) august 5. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Tismana toate daniile anterioare şi-i dăruieşte Butul Podeni. (Cu fotocopie în anexă, pl. VII). 54. — <1424 după noiembrie 10 — 1431>. — Dan al II-lea voievod porunceşte vameşilor din Dîmboviţa şi Rucăr ce vamă să ia braşovenilor. 55. — <1424 după noiembrie 10 — 1431 >. — Dan al II-lea voievod dă voie orăşenilor din Tîrgovişte să facă negoţ în toată ţara, iar vamă să nu dea decît la Tîrgovişte. (Cu fotocopie în anexă, pl. VIII). 56. — <1424 (6933)> decembrie 12, Tîrgovişte. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia daniile făcute ei de Mircea cel Bătrin, sate, bălţi şi ţigani. 57. — 1425 (6933) iulie 17. — Petriman îşi dăruieşte toată averea m-rii Cozia. (Cu fotocopie în anexă, pl. IX). 58. — <1428>. — Dan al II-lea voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocina Merişani şi parte din Vezurari şi Măniceşti. 59. — <1428 septembrie 1 — 1429 august 31> 6937, Tîrgovişte. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Snagov balta de la Ştucia. 60. — 1428 (6937) septembrie 10, Argeş. — Dan al II-lea voievod întăreşte lui Peteu şi altora satele Valea Su.. . şi altele, scutite de slujbe şi dăjdii. 61. — 1428 (6937) octombrie 7, Tîrgovişte. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Snagov satele Fringhişeşti, Turbaţi ş.a. şi-i dăruieşte satul Vrăeşti. 62. — <1428> octombrie 28, Bratislava. Sigismund, împăratul romanilor şi rege al Ungariei, întăreşte m-rilor Vodiţa şi Tismana toate daniile şi privilegiile lor anterioare. 63. — <1429>.—Dan al II-lea voievod dăruieşte boierului Şerban, pentru credincioasă slujbă, satul Voinigeşti pe Ratina, scutindu-1 de toate slujbele şi dăjdiile. 64. — < 1429 martie 20; 1430 aprilie 9>. — Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Tismana unele danii anterioare şi mori la Tîrgu-Jiu. (Cu fotocopie în anexă, pl. X). 65. — < 1429> mai 25, Argeş. — Dan al II-lea voievod întăreşte lui Stroe şi altora satele Modruzeşti şi Crăpeşti. 66. — < 1429> deeembrie 1, Argeş. — Dan al II-lea voievod întăreşte unor boieri ai săi satele Mauiaciul şi Poenile Vărbilăului, precum şi părţi în alte sate. 67. — <1430 septembrie 1 — 1431 februarie> 6939. —Menţiunea unui act de la Dan al II-lea voievod, pentru moşia Foneşti. 68. — 1430 (6939) septembrie 16, Argeş. — Dan al II-lea voievod întăreşte lui Stoica şi altora satele Ciurileşti, Amarul, Dîmbova, Turcineşti şi jumătate din Balomireşti, scutiudu-le de slujbe şi dăjdii. 69. — <1431 după ianuarie 30>. — Dan al II-lea voievod scrie tuturor tîrgurilor şi vămilor ţării că a reînoit privilegiul comercial al braşovenilor, dat de Mircea cel Bătrin. 70. — <1431 martie — 1436>. — Alexandru Aldea voievod porunceşte sătenilor din Bortişi să asculte de jupan Voicu. 71. — <1431 martie— 1436>. — Alexandru Aldea voievod porunceşte lui Braţul al lui Sumarin să înapoieze lui Lalu un cal pe care l-a luat de la acesta. XXXII www.dacoromanica.ro 72. —1431 (6940) noiembrie 17, Tîrgovişte.—Alexandru Aldea voievod dăruieşte m-rii Dealul satele Alexani şi Răzvad, scutindu-le de slujbe şi dâjdii. 73. — 1432 (6940) ianuarie 15. — Alexandru Aldea voievod dăruieşte m-rii Cozia satul Goleşti, scutindu-1 de slujbe şi dăjdii. 74. — 1433 (6941) februarie 9, Tîrgovişte. — Alexandru Aldea voievod dărU' ieşte m-rii Zograf de la Athos un obroc anual de 3000 aspri. 75. — 1433 (6941) martie 15, Tîrgovişte. — Alexandru Aldea voievod întăreşte m-rii Bolintin jumătate din satul Bolintin, scutit de vinărici. 76. — 1435 (6944) octombrie 15. — Alexandru Aldea voievod întăreşte satul Cără-reni . 77. — 1436 (6944) iunie 25, Tîrgovişte. — Alexandru Aldea voievod întăreşte m-rii Cozia toate daniile anterioare, sate, bălţi, vămi, mori şi ţigani. 78. — <1437—1446>. —Vlad Dracul voievod porunceşte boierilor olteni să lase în pace pe cei ce vin cu mărfuri din părţile ungureşti. 79. — <1437 ianuarie —august» 6945.—Menţiune despre întărirea moşiei Sărăcineşti schitului cu acelaşi nume, făcută de Vlad Dracul voievod. 80. — <1437> ianuarie 20, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui Roman satele Voivodeni, Săsciori-Loviştea, părţi în Sîmbăta-de-Sus, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 81. — 1437 (6945) iulie 18, Tîrgovişte.—Vlad Dracul întăreşte mai multora satul Mărgineni, în Ţara Făgăraşului, scutindu-1 de dări şi slujbe. 82. — 1437 (6945) august 1, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui Nan, Ta tul şi Stanciul, satul Răteşti, scutindu-1 de dări şi slujbe. 83. — 1437 (6945) august 1, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele Dobruşa, Şerbăneşti, Mamul ş.a., scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 84. — <1437—1438 > august 8, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui Taeîncoş, lui Stan şi lui Colţea o ocină în Coteana, peste care s-au înfrăţit. 85. — 1437 (6945) august 10, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte mai multora satul Luciiani, scutindu-1 de slujbe şi dăjdii. 86. — 1437 (6945) august 13, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte mai multor boieri satele Aninoasa, Raugul ş. a., scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 87. — 1437 (6945) august 23, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui jupan Bodin satul Vlădeşti, scutindu-1 de slujbe şi dăjdii. 88. — 1437 (6945) august 23, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Blagoveştenia „din Pădurea cea mare”, jumătate din satul Bolintinul. 89. —1439 (6947) august 2, Argeş. — Vlad Dracul voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa toate daniile şi cumpărăturile lor anterioare. 90. — 1440. — Vlad Dracul voievod aşează abate la m-rea Cîrţa pe Mihail din Tîrgovişte. 91. — 1440 (6949) septembrie 16.—Vlad Dracul voievod întăreşte lui Dorotei ieromonah un loc la Licura şi şase vii şi-i dă voie să ridice acolo o mănăstire, în hotarul Rîmni-cului, care să fie ctitorie domnească, iar Dorotei, egumen. 92. —1441. — Vlad Dracul voievod scuteşte de dări pe boierul Teodor din Ţara Făgăraşului şi pe cei doi fraţi ai săi. 93. — <1441 > aprilie 23, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui Stanciu Moenescu ocină la Voila, în Ţara Făgăraşului, loc de moară, muntele Jneapănul şi ţigani, iar în Ţara Românească părţi din moşiile Cioruş, Mislea, Cocorăşti şi Moeneşti. III - c. 723 XXXIII www.dacoromanica.ro 94. — 1441 (6949) mai 14, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Glavacioc o ocină pe Neajlov, şi alte ocine în Buteşti şi Mirceşti, dăruindu-i şi găleţile ohabnice domneşti din cele două sate. 95. — 1441 (6949) iunie 30, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Snagov toate daniile mănăstirii, sate, munţi, bălţi şi ţigani. 96. — 1443 (6951) ianuarie 9, Argeş. — Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia daniile anterioare, sate şi ţigani. 97. — 1444 20, Orşova. — Iancu de Hunedoara întăreşte m-rilor Vodiţa şi Tismana toate privilegiile şi daniile lor anterioare. 98. — <1445>, Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Buna-Vestire (Cotmeana) satele Bărbăteşti, Budeşti şi Ciocăneşti, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 99. — 1445 (6953) august 7. Tîrgovişte. — Vlad Dracul voievod întăreşte lui Badea Ciutin ocină la Malul-de-Sus şi la Zloteşti, scutindu-1 de dări şi slujbe. 100. — <1449 septembrie 1— 1450 august 31 > 6958. — Vladislav al II-lea voievod, fiul lui Dan al II-lea, acordă privilegii m-rii Cutlumuz de la Atbos. 101. — 1450 (6958) ianuarie 2, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia o moară la Tîrgovişte şi un loc de chilie, dăruite de Cazan logofăt şi de fratele său Radu. 102. — 1451 (6959) martie 28. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Dealul jumătate din satele Jugorenii-de-Jos, Cereşani şi Măicăneşti, precum şi muntele Brăteiul. 103. — 1451 (6959) iulie, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele: Gura Deşului, Săseni, Boişoara şi Găojani, precum şi munţii: Mănăileasa, Stîna Mare, Zănoaga şi Arsurile lui Boe. 104. — 1451 (6959) august 1, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte jupanului Mihail satele: Ruşii, Vodnovul, Racoviţa, Tătarii şi siliştea Amara, scutin-du-le de slujbe şi dăjdii. 105. — 1451 (6959) august 5, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele Mîrşa, Ohaba, Pestişani ş.a., scutindu-le de dări şi slujbe. 106. — 1451 (6959) august 7, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod scuteşte căruţele m-rii Cozia de orice fel de vamă, la tîrguri, la vaduri sau pe drumurile munţilor. 107. — < 1451 > august 7, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia toate daniile anterioare, sate, bălţi, vamă, mori şi ţigani. 108. — 1452 (6960) august 5, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte boierilor săi Badea, Vlaicul şi Radul satele Coteşti, Goleşti, Cîrstianeşti ş. a., scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 109. — 1453 (6961) aprilie 29, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Bolintinul satele Bolintinul, Dragomireşti şi Bucşani. 110. — 1453 (6961) august 2, Gherghiţa. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte unor boieri satele Păuşeşti, Vladimireşti, Foleşti ş. a., scutindu-i de dări şi slujbe. 111. — 1453 (6962) octombrie 4, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Stanciul Dijanul jumătate din Arpanea şi părţi în Dijani, Trifeşti, Iaşi şi în alte sate. 112. — <1454—1455 > septembrie 30, Gherghiţa. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocină la Negoeşti. XXXIV www.dacoromanica.ro 113. — 1456 (6964) aprilie 15, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte jupanului Mogoş satele: Corbii pe Argeş, Corbii-de-Piatră, jumătate din Mălureni şi ocina de la Miceşti. (Cu fotocopie in anexă, pl. XI). 114. — <1457—1461 >. — Vlad Ţepeş voievod porunceşte unui vameş de la Rucăr să spună braşovenilor că vestea despre venirea turcilor e falsă. 115. — 1457 (6965) aprilie 16, T i r g o v i ş t e. — Vlad Ţepeş voievod întăreşte m-rii Cozia satul Troianeşti, pe ambele maluri ale Oltului, scutindu-1 de slujbe şi dăjdii. 116. — 1457 (6965) iunie 12. — Vlad Ţepeş voievod acordă privilegii m-rii Rusicon de la Athos. 117. — 1458 (6966) martie 5, M-rea Tismana. — Vlad Ţepeş voievod întăreşte m-rii Tismana toate averile ei, pe care le-a avut în timpul tatălui său, Vlad Dracul, scutindu-le de slujbe şi munci domneşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. XII). 118. — 1459 (6968) septembrie 20, Bucureşti. — Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Andrei şi altora ocine în Poiana lui Stev şi în Ponor, scutindu-i de dăjdii şi slujbe. 119. — <1460 septembrie 1 — 1461 august 31> 6969. — Vlad Ţepeş voievod dăruieşte m-rii Filoteu de la Atbos un obroc anual de 4000 aspri. 120. — 1461 (6969) februarie 10, Bucureşti. — Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Bîra şi fratelui său Godea satul Godeni, scutindu-1 de dăjdii şi slujbe. 121. — 1461 (6970) septembrie 27. — Menţiunea unui act de la Vlad Ţepeş voievod pentru satul Călugăreni. 122. — 1463 (6972) noiembrie 12, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Radoslav şi altora ocine la Dădileşti. 123 —1464 (6972) mai 30, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia satul Sevestreni. 124. — 1464 (6972) iulie 10, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa toate privilegiile lor anterioare, sate, bălţi, vămi, un obroc anual în grîu şi vin. 125. — 1464 (6972) august 12, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte mai multora satul Băleni şi părţi în alte sate. 126. — <1464 septembrie 1 — 1465 august 31 > 6973, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia satele Jiblea, Şerbăneşti ş.a. 127. — 1464 (6973) octombrie 28, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Snagov mai multe sate, vii, mori şi vama Prahovei. 128. — 1465 (6974) octombrie 14, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod scuteşte de orice vamă două căruţe ale m-rii Cozia, indiferent de ce vor transporta. 129. — 1465 (6974) noiembrie 5, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Vrabeţ şi fraţilor săi satele Padeşul-de-Sus şi Slăvileştii, precum şi părţi în alte sate. 130. — 1466 (6974) iunie 8. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dragomir parte din Topolniţa. 131. — 1467 (6975) ianuarie 15, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia toate bălţile şi gîrlele de la Dunăre, de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII). 132. — 1468 (6976) mai 18, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dîlban jumătate din muntele Andrian. UI* XXXV www.dacoromanica.ro 133. — 1469 (6977) ianuarie 17, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Opriş, fraţilor şi verilor săi jumătate din satul Virloni, peste care ei s-au înfrăţit. 134. — 1469 (6977) iunie 28, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dragul şi rudelor sale seliştea Murtăşeştilor, seliştea Meianţi ş.a. 135. — <1469> august 25, Buc ureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Mihail din Ruşi şi altora mai multe sate şi ţigani. 136. —1469 (6978) octombrie 29, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Stance şi altora ocină în Stroeşti. 137. — 1470 (6978) iulie 28, D i d r i h. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Tismana vechii ei munţi: Parîngul, Oslea, Sorbele şi Boul. Ţăranii care vor umbla pe acei munţi, Bă plătească călugărilor „ce este legea românească”. 138. — 1471 (6979) ianuarie 25, Gherghiţa. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui One ocine la Gbegheu şi la Ungheni. 139. —■ 1471 (6980) decembrie 12, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Stanciu jumătate din satul Spinul la Lovişte. 140. — 1472 (6980) iunie 12, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte mai multora ocină la Duşcşti. 141. — 1472 (6980) iulie 16, Gherghiţa. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Lihul cu fraţii săi satele Murceşti şi Domneşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV). 142. — 1472 (6980) iulie 28, Gherghiţa. — Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Voislav şi lui Stan satul Corcova. 143. — 1473 (6981) mai 17, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Stoica Naneş, vărului său Tatomir şi nepoţilor săi mai multe sate, peste care ei s-au înfrăţit. 144. — 1473 iunie 29, B u d a. — Matei Corvin, regele Ungariei, dă voie călugărilor de la Cozia să-şi cumpere din Ardeal orice vor voi, fără a fi supăraţi de nimeni. 145. — 1473 (6982) septembrie 16, Bucureşti. — Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Mihail, fiului său, Stan mare spătar şi lui Chirtop ocina Bucovei, seliştea Cocoşarii şi ocină în Cucuteni. 146. —1474. — Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Dealul bălţile Cameniţa şi Saltava, cu tot venitul. 147. — 1474 (6983) septembrie 4. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Bolintin satul Bolintinul, moară la Neajlov, vii la Aninoasa şi Bucşani, precum şi ţigani. 148. — 1475 (6983) iunie 1. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte jupanului Stance şi fratelui său Badea satele Făgeţel, Ceraşeni, Muşăteşti şi jumătate din Cerbăreni, scutindu-1 de slujbe şi dăjdii. 149. — 1475 (6983) iunie 5, Bucureşti. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte fiilor lui Ion satele Cergeni şi Comăneşti. 150. — 1475 (6983) iulie 15, Tîrgovişte. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Cozia sate, bălţi, găletăritul din jud. Vîlcea, vama de la Genune şi ţigani. 151. — <1475 septembrie 1 — 1476 august 31> 6984, Bucureşti. —Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate şi un munte. 152. — 1476 (6984) mai 8, Bucureşti. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte unor boieri ai săi din Ţara Făgăraşului, Şerban şi Aldea, jumătate din satul Şinca, părţi din alte sate, munţi şi ţigani. XXXVI www.dacoromanica.ro 153. — 1476 (6984) iulie 4, Gherghiţa. — Basarab cel Bătrin voievod întăreşte lui Ona ocină la Bărcăneşti. 154. — 1477 (6985) iunie 30, Floreşti. — Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte lui Badea şi lui Ivan ocine în Nănăşeşti, Mirileşti şi Urşi. 155. — <1477 noiembrie — 1482>. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana satele Şuşiţa, Jidovştiţa ş.a. scutite de dăjdii, slujbe şi munci. (Cu fotocopie în anexă, pi. XV). 156. — <1478>. — Boierii Stan Cortofleş şi Cîrjeu îl vestesc pe Basarab cel Tînăr despre mersul soliei lor pe lingă craiul Ungariei. 157. — 1478 (6986) ianuarie 9, Bucureşti. — Basarab cel Tînăr voievod dă m-rii Cozia moara domnească din tîrgul Rîmnic, la Olt, în schimbul unor mori de la Tîrgovişte. 158. — 1478 (6986) aprilie 3, Bucureşti. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Crăciun şi altora ocină la Străhaeţ. 159. — <1478—1481 > m a i 20, Tîrgovişte. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Stan Mîndrea ocină la Bomboeşti. 160. — 1478 (6986) iunie 3, Argeş. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Şolea şi altora două treimi din satul Jugorul şi jumătate din Zăvideni, scutindu-i de dăjdii şi slujbe. 161. — 1478 (6987) septembrie 9, . — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Cozia sate, bălţi, vama de la Genune, găletăritul din jud. Vîlcea şi ţigani. 162. — <1479 septembrie 1 — 1480 august 31 > 6988, Bucureşti. — Basarab cel Tînăr voievod hotărăşte ca m-rea Bolintin să nu dea vamă la Brăila, Dîrstor, Giurgiu şi în alte locuri. 163. — 1479 (6988) septembrie 12, . — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Bolintin satele Bolintinul, Bucşani şi Argeş, moară la Neajlov, vie şi ţigani. 164. — 1479 (6988) septembrie 12. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana vinăriciul satului Tismana. 165. — 1479 (6988) noiembrie 17. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana ţigani dăruiţi de cumnatul său. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI). 166. — <1480>. — Basarab cel Tînăr voievod scrie soţiei sale, doamna Maria, că-i trimite veşti prin boierii Iuga şi Moş. 167. — <1480>. — Basarab cel Tînăr voievod scrie doamnei Maria că-i trimite veşti prin Dragomir. 168. — <1480>. — Basarab cel Tînăr voievod scrie doamnei Maria că-i trimite veşti prin Petru. 169. — <1480>. — Vintilă logofăt scrie doamnei Maria despre încercările ce se fac pentru a o elibera. 170. — 1480 (6988) ianuarie 18, Bucureşti. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Ticuci şi fraţilor lui multe sate, părţi de sate şi ţigani. 171. — 1480 (6988) aprilie 3, Bucureşti. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-ru Tismana dreptul de a pescui în rîul Tismana şi de a-şi paşte vitele în hotarul mănăstirii, iar altul nimeni să n-aibă voie să-şi pască vitele, să cosească fîn sau să are în pămîntul mănăstirii, fără voia călugărilor. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVII). XXXVII www.dacoromanica.ro 172. — 1480 (6988) aprilie 3, Bucureşti. — Basarab cel Tinăr voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi, poruncind ca oamenii domneşti să ia vama numai la Jiu, iar la Calafat să ia călugării. 173. — <1480 iulie — noiembrie». — Cazan vistier şi Staico comis scriu doamnei Maria că se bucură de eliberarea ei şi că o aşteaptă să se întoarcă în ţară. 174. — <1480 iulie — noiembrie». — Basarab cel Tinăr voievod scrie doamnei Maria că i-a trimis un dar lui Ştefan Bathori şi că se bucură că a scăpat din mîinile vrăjmaşului . 175. — 1480 (6989) noiembrie 7, Bucureşti. — Basarab cel Tinăr voievod întăreşte lui Stroe logofăt ocine în satele Orboeşti şi Brăteşti. 176. — <1481 martie — iunie». — Cazan mare vornic porunceşte unor vameşi să lase pe saşii din Braşov să se întoarcă la casele lor. 177. — 1481 (6989) iunie, Tîrgovişte. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Bratu şi lui Pătru jumătate din satul Măniceşti. 178. — 1481 (6989) august 16, Piteşti. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Roman şi altora ocine la Uliteşti şi la Miceşti. 179. — 1482 (6990) martie 23, Gherghiţa. — Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Snagov sate şi munţi şi-i dăruieşte jumătate din satul Velea, moară, vamă şi un obroc anual în bani, grîu şi orz. 180. — <1482 după martie 23—1495 septembrie 15». — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Milea şi fiilor lui Vlad ocine în Cincu şi în Şipot. 181. — 1482 (6990) iulie 13, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Roman şi fraţilor săi ocine la Miceşti şi la Uliteşti. 182. — <1482» noiembrie 15. — Vlad Călugărul voievod scrie pîrcălabilor şi vameşilor din ţară că a întărit vechiul privilegiu comercial al braşovenilor. 183. — <1482 după noiembrie 15—1495 septembrie 15».—Vlad Călugărul voievod porunceşte schilerilor din Dragoslave să înapoieze covorul ce l-au luat de la un om şi pe care acesta îl ducea judeţului din Braşov. 184. — 1483 (6991) ianuarie 27, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Cerveniţa-de-Sus, Lubnicul, Criva de la Mehedinţi ş.a. scutindu-i de slujbe şi dăjdii. 185. — 1483 (6991) mai 12, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dragomir stolnic cu fraţii lui un sălaş de ţigani. 186. — 1483 (6991) iunie 1, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satele: Tismana, Pocruia, Godineştii, Sîrbşorii şi Ohaba, scutindu-le de dăjdii şi slujbe. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII). 187. — 1483 (6991) iunie 5, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Mihail şi rudelor sale, satul Topeştii de lingă Tismana. 188. — 1483 (6991) iunie 25, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Topliţa, Pitulaţii, Goruia ş.a. 189. — 1483 (6992) decembrie 3, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui jupan Bîrta Pătru şi rudelor sale satele Clăşneşti, Bîrtcoveşti, jumătate din Tiliceşti ş.a. 190. — 1484 (6992) martie 9, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Mihai spătar şi rudelor sale ocină la Ruşi. XXXVIII www.dacoromanica.ro 191. — 1484 (6992) aprilie 24, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Ivul, lui Arca şi surorii acestuia, Elena, satele Ciocadea, Topşa şi jumătate din Poiana, şi munţii Părăginoşi, Plăcicoi şi jumătate din Muntele Muierii. 192. — 1484 (6992) aprilie 24, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte jupanului Bran şi fraţilor săi Radu şi Patru satele Baia, Tirgul Gilort, Mogoşani ş.a., scutindu-i de vinăriciul domnesc. 193. — 1484 (6992) iulie 3, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Nenciu vornic şi altora satul Coteşti. 194. — 1485 (6993) aprilie 5, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Danciu, lui Marco şi lui Laţco satul Iaşi. 195. —1485 (6994) septembrie 7, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stan Macrea jumătate din satul Mihoveni. 196. — 1485 (6994) septembrie 26, M-rea Govora. — Egumentul Iosif Govoreanul cumpără de la Palco un loc de casă în oraşul . 197. — 1486 (6994) aprilie 23, M-rea Glavacioc. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Ubîrşia, jumătate din Groşi, jumătate din Necşeşti ş.a. 198. — 1486 (6994) iunie 13, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satul Vîlculeştii de la Coşuştiţa şi lui Dobromir un pămînt în Gornovi. 199. — 1486 (6994) iunie 30, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Româneşti, Balomireşti, Budeni ş.a. 200. — <1486 septembrie 1—1487 august 31 > 6995. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stîngaciu, jumătate din Ogretin şi o stînă la Tătarul, iar lui Stan Costişatul şi fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate din Ogretin şi o stînă la Clăbucet. 201. — 1486 (6995) septembrie 10, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii de la Cricov părţi de ocină în Plopeni şi un vad de moară pe Teleajen. 202. — <1487—1492>. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Filoteiu de la Atbos un obroc anual de 4000 aspri. 203. — 1487 (6995) iunie 12, T î r g o v i ş t e. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Ruşi de la Atbos un obroc anual de 6000 aspri. 204. — 1487 (6995) iunie 13, T î r g o v i ş t e. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Alăman, lui Stănilă şi altora, ocine la Vrabeţi, Broşteni şi Brativoeşti. 205. — 1487 (6995) iulie 31, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Snagov vinărici, găleţi ohabnice, dijmă, vămeşit din întreg judeţul Brăilei. 206. — 1487 (6996) septembrie 5, Rîmnic. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Roman şi lui Vlad ocine în Huhurezi şi în Rîmeşti. 207. — <1487—1494> noiembrie 21, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte lui Dan puşcarul şi fraţilor săi ocină în Miceşti. 208. — <1487 după noiembrie 21—1494>. — Vlad Călugărul voievod porunceşte unor boieri să cerceteze pricina dintre Dan puşcarul şi mătuşa sa, pe care o au pentru o ocină. 209. — 1487 (6996) noiembrie 27, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Ştefan, lui Ion şi fratelui său Neagu parte din satul Lăleşti şi din muntele Coarnele. 210. — 1488 (6996) februarie 4, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Govora satul Hinţa. XXXIX www.dacoromanica.ro 211. — 1488 (6996) aprilie 10, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Neagu şi lui Vlad ocinele lor din Neagra şi din Urlăndeşti, peste care ei s-au înfrăţit. (Cu fotocopie în anexă, pl. XIX). 212. — 1488 (6996) aprilie 17, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Cozia toate privilegiile ei anterioare. 213. — 1489 (6997) ianuarie 8, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Codmeana o moară pe Vîlsanu. 214. — <1489 aprilie 21 — august» 6997. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate şi munţi scutindu-le de dăjdii şi slujbe. 215. — <1489 (6997) aprilie 21>, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte jupanului Drăghici al lui Stoica şi rudelor sale satul Corneni. 216. — 1489 (6997) aprilie 25, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Birul şi altora satele Marotin, Dvorsca şi Polovinele. 217. — 1489 (6997) iunie 20, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Milco Btolnic şi rudelor sale mai multe sate şi părţi de sate. 218. •— 1489 (6997) iulie 4. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satul Creţeşti şi parte din Rădineşti. 219. — 1489 (6997) au gust 3. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanislav cu fraţii săi, şi lui Cîrstea biraml jumătate din satul Grădiştea şi trei pătrimi din satul Runtea. 220. — 1489 (6998) septembrie 11, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Govora părţi de ocină la Nănişeşti, mai multe vii şi balta Pirotul. 221. — 1489 (6998) octombrie 2, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Fărcăşeşti şi cu moara. 222. — 1490 (6998) ianuarie 7. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Ceaurii, în urma unei judecăţi. (Cu fotocopie în anexă, pl. XX). 223. — 1490 (6998) martie 24, Bucureşti. —Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Dohiar de la Athos un obroc anual de 3000 aspri. 224. —1490 (6998) aprilie 12, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dragomir satul Pîrşani. 225. — 1490 (6998) aprilie 12, Bucureşti. —Vlad Călugărul voievod întăreşte în-rii Govora bălţile Pirot şi Lişteava şi o gîrlă. 226. — 1490 (6998) iulie 26, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte dregătorului său Laţco, cu verii lui, Andreian şi Lupul, jumătate din Ohaba, jumătate din Pietreni şi Topeştii, peste care ei s-au înfrăţit. 227. — 1491 (6999) februarie 23, M-rea Glavacioc. —• Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciul comis şi fratelui său Dumitru satul Braneţii, peste care ei înfrăţesc pe Danciul comis. 228. —1491 (7000) septembrie 3, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satele: Bahna, Petroviţa, Ploştina, parte din Fărcăşeşti şi Brăticştii. 229. — 1492 (7000) mai 6, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte vlaste-linilor săi Bran, Radu spătar şi Pătru stratornic părţi de ocină la Băleşti. 230. — 1492 (7000) iulie 9.—Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Chirtop şi nepotului său Dobriţa satele Ruşi, Racoviţa, Buiacul ş.a., peste care ei s-au înfrăţit. XL www.dacoromanica.ro 231. — 1492 (7000) august 29. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Cutlumuz de la Athos un obroc anual de 1000 aspri. 232. — <1492 septembrie 1 —1493 august 31>7001. — însemnare despre locurile cumpărate de m-rea Tismana în Groşeni. 233. — 1492 (7001) septembrie 8, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Hinţa. 234. — 1492 (7001) octombrie 9, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte primului său sfetnic, Staico logofăt, satele Cornăţelul, Descupereşti, trei pătrimi din Crătuneşti pe Mostiştea şi Bîrzeştii, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. 235. — 1492 (7001) noiembrie, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. 236. — 1493 (7001) aprilie 10, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana seliştea Bahna şi Vîrful Vladului. 237. — 1493 (7001) aprilie 10, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana ocină în Groşani. 238. — 1493 (7001) mai 30. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dan şi altora jumătate din satul Cincul şi un munte. 239. — 1493 (7001) iunie 3, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana Bătui Vodiţa Mare cu seliştea Bahnei şi Vîrful Vladului, în urma unei judecăţi. 240. — 1493 (7001) iunie 15, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Hrănitul spătar şi rudelor sale satele Băleştii şi Budenii. 241. — 1493 (7001) iunie 16, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Glavacioc jumătate din satul Izvorani şi două sălaşe de ţigani. 242. — 1493 (7001) iunie 19.—Vlad Călugărul voievod dă lui Pîrvu mare vornic şi lui Danciu mare comis dreptul de a aduce rumâni în satul lor, Potelul, pe care-i scuteşte pe timp de 4 ani, de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de bir şi de oastea cea mare. 243. — 1493 (7002) septembrie 2, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Staico logofăt şi fiilor săi, Pîrvu şi Barbu, satul Bucov şi jumătate din satul Suharna, scutite de slujbe şi dăjdii. 244. — 1493 (7002) septembrie 10, Bucureşti.—Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Neagu gramatic şi fiicelor sale Stana şi Maria, satul Bîrzeşti, vie şi un loc la Tîrgovişte. 245. — 1494 (7002) februarie 10, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte hotărîrea lui Gorga de a lăsa, după moartea lui, nepoţilor săi Vlad spătar şi Fîrcea jumătate din Bădeni, iar fiicei sale Stana cealaltă jumătate. (Cu fotocopie în anexă, pl. XXI). 246. — cînainte de 1494 martie 16>. — Barbu banul Craiovei arată satele şi sălaşele de ţigani pe care le-a dăruit m-rii Bistriţa. 247. — 1494 (7002) martie 16, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Bistriţa sate, vămi şi ţigani. 248. — 1494 (7002) aprilie 1, Bucureşti. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Govora satul Ioneştii şi seliştea Corbeni. 249. — 1494 (7002) iunie 5, Ruşii Logofătului. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Cîrjeu şi altora seliştea Recica lui Dabul. 250. — 1494 (7002) iulie 15, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora o parte de moşie la Precenu-de-Sus. XLI www.dacoromanica.ro 251. — 1494 (7002) iulie 22, T î r g o v i ş t e. — Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Govora ocina Pirotu, cu iezerul Pirotului. 252. — 1495 (7003) martie 24. — Ieromonahul Macarie dăruieşte m-rii Govora o vie la Ocne. (Cu fotocopie în anexă, pl. XXII). 253. — 1495 (7003) aprilie 19, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stoica moşie în Lumaş şi Păr. 254. — 1495 (7003) iunie, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciu două vii şi un pomet. 255. — 1495 (7003) iunie 4. — Radu cel Mare voievod împuterniceşte m-rea Snagov ca să-şi aducă vecini pe moşia Popeţi, pe care îi scuteşte timp de 4 ani de orice fel de dări şi slujbe, în afară de oastea cea mare. 256. —1495 (7004) septembrie 4, M-rea Glavacioc. — Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Glavacioc o branişte la Slatina. 257. — 1495 (7004) septembrie 8, Tîrgovişte. — Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciu Dohoreţ părţi de ocină la Cîrbeşti. 258. — <1495 septembrie 15—1496 iulie 31>. — Radu cel Mare voievod porunceşte lui Vlaicu să părăsească satul Stoiceşti, care este al mamei domnului. 259. — <1495 septembrie 15—1500>. — Radu cel Mare voievod porunceşte lui Detco paharnic să cerceteze cine a cotropit satele m-rii Tismana şi să pună hotarele pe unde a fost hotarul vechi. 260. — <1495 septembrie 15—1505>. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-ri Tismana satele: Tîrgoviştea, Varovnicul, Petroviţa, Jidovştiţa, Prilepeţul şi Cecanii Barei. 261. — <1495 septembrie 15—1508 a p r i 1 i e>. — Radu cel Mare voievod întăreşte mai multora ocină la Miceşti, peste care ei s-au înfrăţit. 262. — <1495 septembrie 15—1508 aprilie>. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui jupan Iarciul ocină în Osica. 263. — <1495 septembrie — 1496 august» 30, 7004, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Rusicon, de la Athos, un obroc anual de 3000 aspri. 264. — 1496 (7004) ianuarie 31, C r a i o v a. — Radu cel Mare voievod întăreşte jupanului Hamza satele Călugăreştii şi Cîmpul Mare. (Cu fotocopie în anexă, pl. XXIII). 265. — <1496—1508> aprilie 6, C o r n ă ţ e 1. — Radu cel Mare voievod scuteşte de orice fel de dări satele m-rii Tismana, anume: Tismana, Ceauri, Corbi, Podeni, Ploştina şi Clecevăţ. 266. — 1496 (7004) aprilie 14. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Ioneşti, Seliştea Corbenilor şi o vie din hotarul Copăcelului cu vinăriciul domnesc şi boieresc. 267. —1496 (7004) iunie 18, M-rea Glavacioc. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora un sălaş de ţigani. 268. — 1496 (7004) august 1, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte ra-rii Govora sate, vii, ţigani şi un obroc anual în bani şi hrană. 269. — <1496 septembrie 1—1497 august 31 > 7005. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Tismana moşia Dodăneştii şi Fălcăneştii. 270. — 1497 (7005) ianuarie 9, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Tismana părţi în Cîrbeşti. XLII www.dacoromanica.ro 271. — 1497 (7005) martie, Tîrgovişte.— Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. 272. — 1497 (7005) martie <20>, Tîrgovişte. —>Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Dohiar de la Atbos un obroc anual de 3000 aspri. 273. —1497 (7005) martie <22>, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora un obroc anual de 3000 aspri, satul Stoiciani, jumătate din Stolnideani şi parte din Curtişoara. 274. — 1497 (7005) aprilie 1, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Lumotă şi lui Cemat ocină la Miceşti şi Tîrseni. 275. — 1497 (7005) iunie 4, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod scuteşte m-rea sf. Nicolae din Tîrşor de dăjdii vlădiceşti, de orice fel de vamă şi de perperi. De asemenea îi întăreşte un loc de casă şi un vad de moară. 276. — 1497 (7005) iulie 29. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Tismana un obroc anual de 300 vedre de vin din judeţele Gorj şi Mehedinţi, 2 care de sare din ocnele de la Rîmnic şi 15 găleţi de grîu. 277. — <1497 septembrie 1—1498 august 31> 7006. — Radu cel Mare voievod fixează hotarele moşiei Şoaşu a m-rii Bistriţa. 278. — 1497 (7006) septembrie 15, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Cîrstian şi rudelor sale satele Runcu, Luponiţa, Cotoruia ş.a. 279. — 1497 (7006) septembrie 15. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii de la Muntele Sinai un obroc anual de 5000 aspri. 280. — 1497 (7006) noiembrie 10, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora un mertic anual de 200 vedre de vin din vinăriciul domnesc de la Rîmnic. 281. — 1498 (7006) ianuarie 9, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod scuteşte satele m-rii Tismana, anume Bahna, Vîrful Vladului şi Clecevăţ de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de bir şi de oastea cea mare. 282. —1498 (7006) februarie 16, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte urmaşilor lui Drăghici vornic moşie în Negovani în urma unei judecăţi. 283. —1498 (7006) aprilie 15. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora livezi şi pădure. 284. — 1498 (7006) aprilie 19, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. 285. — 1498 (7006) iulie 19. Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Rîncăciov ocină în Cîrstiani. 286. — <1498 septembrie 1—1499 august 31> 7007, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte mai multora satele: Trestioara, Gura Jilţului, Pitrarii şi Stîrcii. 287. —1498 (7007) septembrie 25, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Manea stratornic şi fratelui său Stan ocina Perşanii. (Cu fotocopie în anexă, pl. XXIV). 288. — 1498 (7007) decembrie 7, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte mai multora ocină în Ueşti, peste care s-au înfrăţit. 289. — 1499 (7007) ianuarie 9, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora poiana Nevoia. XLIII www.dacoromanica.ro 290. — 1499 (7007) ianuarie 25, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Glodul, scutindu-l de dăjdii şi slujbe. 291. — 1499 (7007) ianuarie 27, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Stanciu comis satele Sîrbii şi Neguleşti. 292. — 1499 (7007) iunie 15, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Chicoş satele Fîntînele, Verneşti, Plăcicoi ş.a., precum şi ţigani. 293. — 1499 (7007) iulie 13, M-rea G 1 a v a c i o c. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora poiana Nevoia şi o parte de ocină lingă poiană, fixîndu-i hotarele. (Cu fotocopie în anexă, pl. XXV). 294. — 1499 (7008) octombrie 6, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte jupîniţei Stana şi fiilor ei ocină în Valea Tătarii, Răzvad, vie la Tîrgovişte şi ţigani. 295. — 1499 (7008) octombrie 31, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Tismana ocina Vîrful Vladului, în urma unei judecăţi. 296. — 1500 (7008) ianuarie 11, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Cîrstea cu fiii săi şi lui Cîrstian cu fiicele sale ocine în Buneşti şi Cacova, munţii Govora, Căprăreaţa şi Piatra, precum şi înfrăţirea pe care o fac ei între fiii şi fiicele lor. 297. — 1500 (7008) ianuarie 29, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Sf. Munte satul Dăneştii şi dijma de la Uibăreşti. 298. — 1500 (7008) ianuarie 31, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Capriuleu de la Athos un mertic anual de 3000 aspri. 299. — 1500 (7008) aprilie 23, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Roman, fraţilor şi surorilor lui ocina Corcolaţi. 300. — 1500 (7008) aprilie 26, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Ostrov un obroc anual în bani, vin, grîu şi orz. 301. — 1500 (7008) iunie 17. — Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Snagov moşia Răspopii. 302. — 1500 (7008) iulie 14, T î r g o v i ş t e. —■ Radu cel Mare voievod întăreşte lui Neagoe şi urmaşilor săi ocină în Bumboeşti şi satul Clocoticiul, în urma unei judecăţi. 303. — 1500 (7009) decembrie 13, Tîrgovişte. — Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Bîrseştii, jumătate din ocina Pleşoilor şi a şasea parte din vama Riincului. DOCUMENTE ÎNDOIELNICE A. — 1369 (6978) septembrie.—Vladislav voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe danii şi fixează raporturile dintre călugării români şi greci. B. — <1447 septembrie 1—1448 august 31 > 69<5>6.—Vladislav al II-lea voievod dăruieşte m-rii Meteore capul „făcător de minuni11 al sfîntului Haralambie şi un deget de la înîua dreaptă a lui Ioan Botezătorul. C. — 1491 (7000) octombrie 1, Bucureşti. — Radu cel Mare voievod întăreşte lui Stan paharnic satul Odobeni. D. — 1500 (7008) iulie 17, Tîrgovişte. — Vlad voievod întăreşte lui Toader şi altora ocină în Răspopi. XLIV www.dacoromanica.ro DOCUMENTE FALSE I. —■ 1383 (6891) ianuarie 7. — Radu Negru voievod întăreşte bisericii Sf. Para-schiva din Răşinari moşia din jurul ei. II. — <1386 septembrie 23—1418 ianuarie 31 >.—Menţiunea unui act de la Mircea cel Bătrîn voievod păstrat la m-rea Brîncoveni de peste Olt. III. —■ 1452 (6960) aprilie 23, Tîrgovişte. — Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Stanciu Mailat şi fiilor lui Oprea şi Dragomir, a treia parte din satul Dejani şi munţii Preseaca, Izvora şi Zîrna. IV. — 1477 (6986) noiembrie, Tîrgovişte. — Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Teodor şi Ioan Balş o moşie pe malul Oltului. www.dacoromanica.ro RfiSUMfiS DES DOCUMENTS 1. — 2 j u i n 1247, Alba Regia. — Bela IV, roi de Hongrie. confirme â l’ordre des Hospitaliers de Saint-Jean le pays de Severin avec Ies knezats de Ioan et de Farcaş, ainsi que toute la Cumanie, excepte Ies voîevodats roumains de Litovoi et de Seneslau, dont il leur accorde la moitie des revenus royaux. 2. — <1“ septembre 1361 — 31 aofit 1352> 6860. — Mention d’un acte de Nicolas Alexandre Bassarab, par lequel il fait don de la terre de Bădeşti â l’eglise de Cîmpulung. 3. — 25 novembre 1369, Argeş. — Le voîevode Vladislav enjoint aux catboliques du pays de recevoir avec honneur l’eveque catholique, qui vient en qualite de suffragant de l’eveque de Transylvanie. 4. — 8 mai 1372. —Mention d’un acte du voîevode Vladislav concernant le mont Nemaia. 5. — 16 juillet 1372, Argeş. — Le voîevode Vladislav donne ă son parent, Vladislav de Dobca, le bourg de Şercaia et Ies villages de Veneţia, Cuciulata, Calida Aqua et Dobca, pour ses hauts faits dans Ies combats contre Ies Turcs et contre l’empereur de Tîrnova. 6. — <1374>. — Le voîevode Vladislav donne au monastere de Vodiţa, fonde par lui, Ies villages de Jidovştiţa, Vodiţa Mare etŢaroveţul; de meme, il lui alloue une somme d'argent annuelle, des aliments et des vetements. II etablit enfin le mode d'election de l’hegoumene. 7. — 3. octobre 1385 (6894), Argeş. — Le voîevode Dan I® donne et confirme au monastere de Tismana, Ies villages de Vadul Cumanilor, Hrisomuinţi, Tismana, l’etang de Bistreţ et la moitie de Toporna, une ration annuelle de vivres, ainsi que d'autres revenus. 8. — 27 j u i n 1387 (6895), Argeş. — Le voîevode Mircea l’Ancien confirme aux mona-steres de Tismana et de Vodiţa Ies donations anterieures, ainsi que certaines parts du village de Dăbăceşti donnees par Demetre Dăbăcescu. En outre, il donne ă ces monasteres Ies villages de Jarcovăţ, Varovnicele, Prilepeţul, Petroviţa, Vîrliţa et l'emplacement du village de Stănciştor. 9. — 20 mai 1388 (6896). — Le voîevode Mircea l'Ancien donne au monastere de Cozia, fonde par lui, le village d’Orleşti, le village de Stoian Halgaş, une somme d’argent annuelle et 300 familles de tziganes. II lui confirme, de meme, le village de Cruşia et plusieurs autres proprietes offertes par differents donateurs. II etablit enfin le mode d’election de l’hegoumene. 10. — 4 septembre 1389 (6898), Rîmnicul Vîlcea. — Le voîevode Mircea l’Ancien agrandit le domaine du monastere de Cozia, par donation d’un terrain dependant du village de Jiblea. XLVII www.dacoromanica.ro 11. — Octobre <1389—1400>.— Le voievode Mircea l’Ancien confirme â Vîlcu Ies terres de Stanciu, dont il a adopte Ies enfants demeures orphelins. 12. —■ <1390—1400>. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme li Jean et ă plusieurs autres le village de Braniştea Urăşei, une terre â Vadul Şercaiei et une bergerie sur le mont de Lereşti, le tout exempt de contributions et de corvees. 13. — <1390—1406 >. — Mention d’un acte du voievode Mircea l’Âncien, confirmant li Costea Ies villages de Viştea-de-Jos, Viştea-de-Sus, la moitie d’Ârpaşul-de-Jos, ainsi que des tziganes. 14. — <1“ septembre 1391 — 31 a o <11 1392> 6900. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme au monastere de Tismana Ies donations anterieures et lui donne Ies villages de Jarcovăţ, Suşiţa et autres, ainsi que Ies droits princiers sur Ies roues de Ciop Hanoş â Bratilov. 15. — 27 decembre 1391 (6900), Argeş. — Le voievode Mircea l’Ancien donne â l’hegoumene Stanciu] et li son frere Călin la terre de Scorei, exemptee de toute contribution. 16. — . — Le voievode Mircea l’Ancien confirme au monastere de Tismana Ies donations anterieures et lui donne Ies villages de Jarcovăţ, Suşiţa, Pesticevo, Sogoino et Sălcişor ainsi que la dime du cuivre des roues de Ciop Hanoş â Bratilov. 17. — 8 j an vier <1392>. — Le voîăvode Mircea l’Ancien donne et confirme au monastere de Cozia Ies villageB de Cereaşov, Poroiniţa, Bucureşti et autres, une somme d’argent annuelle et trois cents familles de tziganes. 18. — 6902. — Le voievode Mircea l’An-cien confirme ă Dragomir et autres Ies terres de între Boilea, Săseni et Petriceana. 19. — 21 novembre <1398>. — Le boyard Aldea et son ăpouse Bisa, donnent au monastere de Koutloumouz, du Mont Athos, le village de Cireaşov. 20. — . — Le voievode Mircea l’Ancien donne au monastere de Cozia Ies villages de Micleuşevăţ, Curilo et Grădanovăţ sur le Danube, qui auront ă obeir ă I’hegoumene Sophrone et ă travailler pour le monastere. 21. — <1400—1403 >. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme aux fils de Batea et ă ceux de Neagotă des terrains ă Mociuriţe et autres lieux, exempts de toutes contributions et corvees, hormis le service militaire. 22. — <1400—1418>. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme aux monasteres de Tismana et de Vodiţa Ies donations anterieures et donne au monastere de Tismana Ies villages de Trufeşti, Obedin, Ceauri et autres. 23. — 20 juillet 1400 (6908), Argeş. — Le voievode Mircea l’Ancien donne â Micul et ă Stoia, pour fidelite ă son service, la moitie du village de Mîndra, dans le pays de Făgăraş. 24. — <1401—1406 >. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme â messire Fintea et autres des terrains sur l’Argeşel, sur l’Eloviţa et ă Frăsinet, exempts de contributions et de corvees. 25. — <1402—1403 >. — Le voîăvode Mircea l’Ancien fait don au monastere de Cozia des villages dc Călimăneşti, Jiblea, Brădăţeni, Seaca et Hinăteşti, exempts de contributions et de corvees. 26. — <1402—1418 >. — Le voievode Mircea l’Ancien confirme aux monasteres de Cozia et de Codmeana un terrain sur la Prahova, avec eglise et moulin. 27. — <1402—1418>. — Le voievode Mircea l’Ancien ordonne que personne, ni ses officiers, ni Ies proches de ceux qui desirent offrir leur avoir au monastere de Cozia, ne fassent XLVIII www.dacoromanica.ro de difficultes. De meme, il confirme lcs donations faites au monastere par Anghel de Ocna. (Photocopie en annexe, pl. I). 28. — <1494—1406>. — Le voievode Mircea l’4ncicn confirme au monastere de Cozia tous Ies lacs et marais du Danube, depuis Săpatul jusqu'au confluent de la Ialomiţa, a\cc toiis lcurs revenus. 29. — <1404—1418>.— Le voievode Mircea PAncien ordonne que personne n'empeche tout habitant des villages seigneuriaux de s’etablir dans le village— — situc au confluent de la Ialomiţa, propriete du monastere de Cozia. 30. — . •—Le voievode Mircea PAncien exempte lcs chariots du monastere de Cozia de toute taxe d’octroi. (Photocopie en annexe, pl. II). 31. — 1406 (6914). — Etienne Lazarevitcli, despote de Serbie, confirme au monastere de Tismana ses proprietes de Serbie. 32. — 23 novembre 1406 (6915), monastere de Tismana. — Le voievode Mircea PAncien interdit â qui que ce soit, en dehors des moines de Tismana, de pecher dans la riviere de Tismana ou de faire paître son betail sur la terre du monastere. 33. — <1407>. — Le voievode Mircea PAncien enjoint aux villages du monastere de Tismana d'obcir au nouvel hegoumene du monastere, Aghaton; Ies assurant qu’il ne Ies sou* mettra â personne d’autre, ni boyard ni kneaz. (Photocopie en annexe, pl. III). 34. — <1407—1418 >. — Le voievode Mircea PAncien confirme au monastere de Snagov le village de Ciulniţa, sur le Buzău, exempt de toute contribution ou corvee, hormis le service militaire general. (Photocopie en annexe, pl. IV). 35. — 11 mai 1409 (6917), Giurgiu. — Le voievode Mircea PAncien exempte le village de Pulcovţi, appartenant au monastere de Strugalea, de toutes Ies contributions et cor-vees, hormis le service militaire general. (Photocopie en annexe, pl. V). 36. — 28 marş 1412 (6920). — Constantin achete â Parchiprctre Hariton un cheval, une selle, une couverture et deux boisseaux de ble. 37. — 28 marş 1415 (6923), monastere de Cozia. — Le voievode Mircea PAncien octroie au monastere de Cozia Ies droits de douane de Genune. 38. — 10 j u i n 1415 (6923), Argeş. — Le voievode Mircea PAncien confirme â Vlad et â plusieurs autres Ies villages de Bala et de Preslopul, exempts de toute contribution et corvee, hormis le service militaire general. 39. — <1417—1418 >. — Mihail, fils du voievode Mircea PAncien, confirme aux monasteres de Cozia et de Codmeana dix familles de Tîrgovişte, exemptes de toute contribution et corvee, hormis la taille, le service militaire et la corvee du moulin. 40. — <1418—1420>. — Le voievode Mihail ordonne aux douaniers de Cetatea Dîmboviţei et de Rucăr de se bien comporter envers Ies Braşoviens. 41. — 1418 (6926), Argeş. — Le voievode Mihail confirme â Coman et â Nan Ies terres de Rodulful, Piscul et Jiliştea. 42. — 22 j u i n 1418 (6926), Tîrgovişte. — Le voievode Mihail confirme aux monasteres de Cozia et de Codmeana Ies donations et privileges anterieurs. 43. —10 ju i 11 e t 1418 (6926). — Le voievode Mihail confirme aux paysans libres de Starchiojd la terre de Chiojd. 44. —14 j u i 11 e t 1418, Hagenau. — Sigismond, roi de Hongrie, accorde aux moines de Vodiţa le droit d’accfcs et de sejour dans son pays, enjoignant â ses sujets de ne Ies importuner en rien et meme de leur venir en aide. IV - c. 723 XLIX www.dacoromanica.ro 45. — 18 marş 1419 (6927). — Le voievode Mihail exempte Ies chariots du monastere de Cozia de toute taxe d’octroi. 46. — 29 leptembie <1419>, Oradea Mare.— Sigismond, roi de Hongrie, s’engage envers tous leg habitang de Valachie â regpecter le droit de congerver leur ancienne foi, ainsi qu’ila l’ont demande par l’intermediaire du pretre Agathon, hegoumene de Tigmana. (Photocopie en annexe pl. VI). 47. — 28 octobre <1419>, V o d i ţ a. — Sigismond, roi de Hongrie, ordonne â ses officierg de ne porter aucune atteinte aux moineg des monastereg de Vodiţa et de Tigmana, ni â leurg villageg. De meme, il confirme aux ditg moineg la douane de Bistriţa, differentes pos-sessions i Severin et le droit de congerver leur foi. 48. — 1« juillet 1421 (6929). — Le voievode Radu Prasnaglava confirme au monastere de Cozia seg lacs et marais du Danube, de Săpatul jugqu’au confluent de la Ialomiţa, avec tous leurs revenus. 49. — 19 juin <1421>, Creaţa. — Le voievode Radu Prasnaglava confirme aux monastereg de Cozia et de Codmeana toutes Ies donations de son pere Mircea: villages, etangs moulins, vignes, tziganes et droits de douane. 50. — . — Le voievode Dan II ordonne aux doua-niers de Prahova de percevoir de chez Ies Braşoviens la douane stipulee par le privilege de Mircea l’Ancien. 51. — 1423. ■— Un acte du voievode Dan II, concernant le village de Boişoara. 52. — 28 fevrier 1424 (6932), Tirgovişte. — Le voievode Dan II confirme aux monastereg de Cozia et de Codmeana dix familles de Tirgovişte, exemptes de toute con-tribution ou corvee. 53. — 5 aoit 1424 (6932). — Le voievode Dan II confirme au monastere de Tismana toutes Ies donations anterieures et fait don du village de Podeni. (Photocopie en annexe, pl. VII). 54. — . — Le voievode Dan II indique aux douaniers de Dîmboviţa et de Rucăr Ies droits de douane qui sont ă percevoir de chez Ies Braşoviens. 55. — . Le voievode Dan II autorise Ies habitants de la viile de Tirgovişte ă pratiquer le commerce dans tout le pays et ă ne payer Ies taxes afferentes qu’â Tirgovişte. (Photocopie en annexe, pl. VIII). 56. — 12 decembre <1424 (6933)>, Tirgovişte. — Le voievode Dan II confirme au monastere de Cozia Ies donations faites par Mircea l’Ancien, villages, etangs et tziganes. 57. — 17 juillet 1425 (6933). — Petriman donne tout son avoir au monastere de Cozia. (Photocopie en annexe, pl. IX). 58. — <1428>. — Le voievode Dan II confirme â Dragomir et â plusieurs autres, la terre de Merişani, ainsi qu’une pârtie de Vezurari et de Măniceşti. 59. — 6937, Tirgovişte. — Levoîe-vode Dan II confirme au monastere de Snagov de Ştucia. 60. —10 septembre 1428 (6937), Argeş. — Le voievode Dan II confirme â Pierre, ainsi qu’â d’autres, Ies villageg de Valea Su ... et autres, exempts de corvees et de contributions. 61. — 7 octobre 1428 (6931), Tirgovişte. — Le voievode Dan II confirme au mona-stire de Snagov Ies villageg de Fringhişeşti, Turbaţi et nutrea et fait don du village de Vrăeşti. L www.dacoromanica.ro 62. — 28 octobre <1428>, Bratislava. — Sigismond, empereur des Romains et roi de Hongrie, confirme aux monasteres de Yodiţa et de Tismana tous Ies privileges et dona-tions anterieurs. 63. — <1429>. — Le voîevode Dan II donne au boyard Şerban, pour fidelite â son service, Ie village de Voinigeşti sur Ia Ratina, eu l’exemptant de toute corvee et contribution. 64. — <20 marş 1429 — 9 a vrii 1430>. — Le voîevode Dan II confirme au monastere de Tismana differentes donations anterieures, ainsi que des moulins & Tîrgu Jiu. (Photocopie en annexe, pi. X). 65. — 25 mai , A r g e ş. — Le voîevode Dan II confirme ă Stroe et autres Ies villages de Modruzeşti et de Crăpeşti. 66. — 1" decembre , Argeş. — Le voîevode Dan II confirme & plusieurs de ses boyards Ies villages de Maniacul et de Poenile Vărbilăului, ainsi que des terres dans d’autres villages. 67. — <1« septembre 1430 — fevrier 1431 > 6939. — Mention d’un acte du voîevode Dan II, concemant la terre de Foneşti. 68. —16 septembre 1430 (6939), Argeş. — Le voîevode Dan II confirme & Stoica, ainsi qu’â d’autres, Ies villages de Ciurileşti, Amarul, Dîmbova, Turcineşti et la moitie du village de Balomireşti, exempts de corvees et de contributions. 69. — . — Le voîevode Dan II fait savoir & tous Ies octrois et douanes du pays qu’il a renouvele le privilege commercial des Braşoviens accorde par Mircea l’Ancien. 70. — . — Le voîevode Alexandru Aldea enjoint aux habitants du village de Borusu d'obeir & messire Voicu. 71. — . — Le voîevode Alexandru Aldea ordonne & Braţul, fils de Sumarin, de restituer & Lalu le cheval qu’il lui a pris. 72. — 17 novembre 1431 (6940), Tîrgovişte. — Le voîevode Alexandru Aldea fait don au monastere de Dealul des villages d’Alexani et de R&zvad, exemptes de corvees et de contributions. 73. — 15 janvier 1432 (6940). — Le voîevode Alexandru Aldea fait don au monastere de Cozia du village de Goleşti, exempte de corvees et de contributions. 74. — 9 fevrier 1433 (6941), Tîrgovişte. — Le voîevode Alexandru Aldea alloue au monastere de Zograpbon du Mont Athos la somme annuelle de 3000 aspres. 75. — 15 marş 1433 (6941), Tîrgovişte. — Le voîevode Alexandru Aldea confirme au monastere de Bolintin Ia moitie du village de Bolintin, exemptee de la dîme sur le vin. 76. —15 octobre 1435 (6944). — Le voîevode Alexandru Aldea confirme au le village de CSrăreni. 77. — 25 j u i n 1436 (6944), Tîrgovişte. — Le voîevode Alexandru Aldea confirme au monastere de Cozia toutes Ies donations anterieures - villages, etangs et marais, moulins, tziganes et droits de douane. 78. — <1437—1446>. — Le voîevode Vlad Ie Diable enjoint aux boyards d’OItenie de Iaisser en paix Ies marcbands venant du cAte de Ia Hongrie. 79. — 6945. — Mention d’un acte du voîevode Vlad Ie Diable, confirmant Ia terre de Sarăcineşti au monastere du meme nom, fondl par Iui. www.dacoromanica.ro 80. — 20 janvier <1437>, Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme â Roman Ies villages de Voivodeni, Săsciori Loviştca et des terres â Sîmbăta-de-Sus, exempts de corvccs ct de contributions. 81. — 18 juillet 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme â plusieurs personnes le village de Mărgineni, dans le pays de Făgăraş, exempt de contributions ct de corvees. 82. — 1“ aout 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme ă Nan, â Ta tul et ă Standul le village de Răteşti, exempt de contributions et de corvees. 83. — 1“ aout 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme â plusieurs de ses boyards Ies villages de Dobruşa, Şerbăneşti, Mamul et autres, exempts de corvccs ct de contributions. 84. — 8 aout < 1437—1438>, Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme â Taeîncoş, â Stan et â Colţea une terre â Coteana, pour laquelle ils se sont affreres. 85. — 10 a o fi t 1437 (6945), Tîrgovişte. —Le voîevode Vlad le Diable confirme â plusieurs personnes le village de Luciiani, exempt de corvees et dc contributions. 86. — 13 a o fi t 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme ă plusieurs boyards lcs villages d'Aninoasa, Raugul et autres, exempts de corvees et de contributions. 87. — 23 aout 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme ă messire Bodin le village de Vlădeşti, exempt de corvees et de contributions. 88. — 23 aout 1437 (6945), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme au Monastcre de l’Annonciation, sis dans «la grande foret», la moitie du village de Bolintin. 89. — 2 aout 1439 (6947), Argeş. — Le voîevode Vlad le Diable confirme aux monastcres de Tismana et de Vodiţa toutes donations et acquisitions anterieures. 90. — 1440. — Le voîevode Vlad le Diable etablit Mihail de Tîrgovişte, comme abbe du monastcre de Cîrţa. 91. — 16 septembre 1440 (6949). — Le voîevode Vlad le Diable confirme â l’hiero-înoine Dorotbei un terrain et six vignobles â Licura, sur le territoire de Rîmnic, et l’autorise â y elcver un monastere destine â etre fondation princiere et dont il sera le superieur. 92. — 1441. — Le voîevode Vlad le Diable exempte de toute contribution le boyard Tlieodor du pays de Făgăraş, ainsi que ses deux freres. 93. — 23 a vrii <1441>, Tîrgovişte —Le voîevode Vlad le Diable confirme & Stanciu Moenescu une terre â Voila, dans le pays de Făgăraş, un emplacement de moulin, le mont Jneapănul et des tziganes, ainsi qu’en Valacliie Ies terres de Cioruş, Mislea, Cocorăşti et Moencşti. 94. — 14 mai 1441 (6949), T î r g o v i ş t e. — Le voîevode Vlad le Diable confirme au monastere de Clavacioc une terre sur le Neajlov, ainsi que d’autres terres â Buteşti et Mirceşti, lui cedant egalement Ies dîines sur Ies grains de ces deux villages. 95. — 30 j u i n 1441 (6949), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme au monastere de Snagov toutes Ies donations faites au monastere - villages, montagnes, etangs et tziganes. 96. — 9 janvier 1443 (6951), Argeş. — Le voîevode Bassarab confirme au monastcre de Cozia Ies donations anterieures - villages et tziganes. 97. — 20 1444, O r ş o v a. — Iancou de Hunedoara confirme aux monastcres de Vodiţa et de Tismana tous leurs priviieges et donations anterieurs. LII www.dacoromanica.ro 98. — (1445), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Diable confirme au Monastere de l’Annonciation Ies villages de Bărbăteşti, Budeşti et Ciocăneşti, exempts de corvees et de contributions. 99. — 7 aout 1445 (6953), Tîrgovişte. — Le voîevode Ylad le Diable confirme â Badea Ciutin des terresâ Malul-de-Sus et â Zloteşti, exemptes de contributions et de corvce». 100. — <1“ septembre 1449 — 31 aout 1450> 6958. — Le voîevode Vladislav II fils de Dan II, accorde differents privilfeges au monastere de Koutloumouz du Mont Athos. 101. — 2 j an vier 1450 (6958), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme au monastere de Cozia un moulin â Tîrgovişte, avec un emplacement pour une celliilc, donation du logothete Cazan et de son frere Radu. 102. — 28 marş 1451 (6959). — Le voîevode Vladislav II confirme au monastere de Dealul la moitie des villages de Jugorenii-de-Jos, Cereşani et Măicăneşti, ainsi quc le mont Brătciul. , 103. — J u i 11 e t 1451 (6959), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â plusieurs de ses boyards Ies villages de Gura Deşului, Săseni, Boişoara et Găojani, ainsi que Ies monts Mănăileasa, Stîna Mare, Zănoaga et Arsurile lui Boe. 104. — ler aout 1451 (6959), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â messire Mihail Ies villages de Ruşii, Vodnovul, Racoviţa et Tătari, ainsi que l’emplacement de l’ancien village d’Amara, tous exempts de corvees et de contributions. 105. — 5 aout 1451 (6959), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â plusieurs de ses boyards Ies villages de Mîrşa, Ohaba, Peştişani et autres, exempts de contributions et de corvees. 106. — 7 aout 1451 (6959), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II excmpte Ies chariots du monastere de Cozia de toutes taxes d’octroi, aux bourgs, gues, ou aux routcs de montagne. 107. — 7 aout <1451>, Tîrgovişte.—Le voîevode Vladislav II confirme au monastere de Cozia toutes Ies donations anterieures - villages, etangs et marais. droits de douane moulins et tziganes. 108. — 5 aout 1452 (6960), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â ses boyards Badea, Vlaicul et Radul Ies villages de Coteşti, Goleşti, Cîrstiancşli et autres, exempts de corvees et de contributions. 109. — 29 a v r i 1 1453 (6961), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme au monastere de Bolintin Ies villages de Bolintin, Dragomireşti et de Bucşani. 110. — 2 aout 1453 (6961), Gherghiţa. — Le voîevode Vladislav II confirme â plusieurs boyards Ies villages de Păuşeşti, Vladimireşti, Foleşti et autres, exempts de contributions et de corvees. 111. — 4 octobre 1453 (6962), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II Confirme â Standul Dijanul la moitie d’Arpanea et des lots â Dijani, Trifeşti, Iaşi ct autres villages. 112. — 30 septembre <1454—1455>, Gherghiţa. — Le voîevode Vladislav II confirme â Dragomir et autres une terre â Negoeşti. 113. — 15 a vrii 1456 (6964), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â messire Mogoş Ies villages de Corbii sur l’Argeş, Corbii-de-Piatră, la moitiă dc Mălureni et la terre de Miceşti. (Photocopie en annexe, pl. XI). 114. — <1457—1461>. — Le voîevode Vlad l’Empaleur ordonne â un douanier de Rucăr de communiquer aux Braşoviens que la nouvelle de la venue des Turcs est fausse. LIII www.dacoromanica.ro 115. — 16 a v r i 1 1457 (6965), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad l’Empaleur confirme au monastere de Cozia le village de Troieneşti, sis sur Ies deux rives de l’Olt, l’exem-ptant de corvees et de contributions. 116. — 12 j u i n 1457 (6965). — Le voîevode Vlad l’Empaleur accorde differents privi-lcges au monastere de Rossicon du Mont Athos. 117. — 5 marş 1458 (6966), monastere de Tismani. — Le voîevode Vlad l’Empaleur confirme au monastere de Tismana toutes Ies proprietes possedees du temps de son pere, Vlad le Diable, Ies exemptant de contributions et de corvees. (Photocopie en annexe, pl. XII). 118. — 20 septembre 1459 (6968), Bucarest. — La voîevode Vlad l’Empaleur confirme & Andre et autres des terres ă Poiana-lui-Stevu et ă Ponor, Ies exemptant de contributions et de corvees. 119. — <1" septembre 1460 — 31 aofit 1461 > 6969. — Le voîevode Vlad l’Empa-leur alloue au monastere de Philoteos du Mont Athos une sotnme annuelle de 4000 aspres. 120. — 10 fevrier 1461 (6969), Bucarest. — Le voîevode Vlad l’Empaleur confirme & Bîra et ă son frere Godea le village de Godeni, exempt de contributions et de corvees. 121. — 27 septembre 1461 (6970). — Mention d’un acte du voîevode Vlad l’Empaleur concernant le village de Călugăreni. 122. — 12 novembre 1463 (6972), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme ă Radoslav et autres des terres ă Dădileşti. 123. — 30 mai 1464 (6972), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme au monastere de Cozia le village de Sevestreni. 124. — 10 j u i 11 e t 1464 (6972), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme aux monasteres de Tismana et de Vodiţa tous leurs priviieges anterieurs - villages, lacs et marais, droits de douane - et leur alloue une ration annuelle de ble et de vin. 125. — 12 a o 0 t 1464 (6972), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â plusieurs personnes le village de Băleni ainsi que certaines parts dans d’autres villages. 126. — <1« septembre 1464—31 a o fit 1465 > 6973, Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme au monastere de Cozia Ies villages de Jiblea, Şerbăneşti et autres. 127. — 28 octobre 1464 (6973), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme au monastere de Snagov plusieurs villages, vignes et moulins, ainsi que la douane de la Prahova. 128. — 14 octobre 1465 (6974), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau exempte de toute taxe d’octroi deux chariots du monastere de Cozia, quoi qu’ils transportent. 129. — 5 novembre 1465 (6974), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme k Vrabeţ et 1 ses freres Ies villages de Padeşul-de-Sus et de Stăvileşti, ainsi que certaines parts dans d’autres villages. 130. — 8 j u i n 1466 (6974). — Radu le Beau confirme ă Dragomir une part de pro-priete ă Topolniţa. 131. — 15 janvier 1467 (6975), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme au monastere de Cozia tous Ies etangs et chenaux du Danube, de Săpatul jusqu’au confluent de la Ialomiţa. (Photocopie en annexe, pl. XIII). 132. — 18 Mai 1468 (6976), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme ă Dîlban la moitie du mont Andrian. LIV www.dacoromanica.ro 133. — 17 janvier 1469 (6977), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme ă Opriş, k ses freres et â ses cousins la moitie du village de Virloni, pour laquelle ils ae sont affreres. 134. — 28 j u i n 1469 (6977), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme & Dragul et plusieurs de ses parents Ies emplacements des villages de Murtăşeşti, de Meianţi et autres. 135. — 25 a o u t 1469, Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â messire Michel de Rnşi et autres plusieurs villages et tziganes. 136. — 29 octobre 1469 (6978), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â Stance et autres une terre â Stroieşti. 137. — 28 juillet 1470 (6978), Didrih. — Le voîevode Radu la Beau confirme au monastfere de Tismana son ancienne propriete sur Ies monts Paringul, Oslea, Sorbele et Boul, Ies paysans qui voudraient en jouir etant tenus â payer «selon la loi ralaque». 138. — 25 janvier 1471 (6979), Gherghiţa. — Le voîevode Radu le Beau confirme & One des terres & Ghegheu et â Ungheni. 139. — 12 decembre 1471 (6980), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme k Stanciu la moitie du village de Spinul dans la Lovişte. 140. — 12 j u i n 1472 (6980), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â plusieurs personnes une terre â Duşeşti. 141. — 16 juillet 1472 (6980), Gherghiţa. — Le voîevode Radu le Beau confirme & Lihul et a ses freres Ies villages de Murceşti et de Domneşti. (Pbotocopie, pl. XIV). 142. — 28 juillet 1472 (6980), Gherghiţa. — Le voîevode Radu le Beau confirme â Voislav et â son beau-frere Dan le village de Corcova. 143. — 17 mai 1473 (6981), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â messire Stoica Naneş, â son cousin Tatomir et â ses neveux, plusieurs villages, pour lesquels ils se sont affreres. 144. — 29 j u i n, 1473, B u d a. —Mathias Corvin, roi de Hongrie, autorise Ies moines de Cozia â acheter en Transylvanie tout ce qu’ils voudront, sans que personne leur fasse de difficultes. 145. — 16 septembre 1473 (6982), Bucarest. — Le voîevode Radu le Beau confirme â messire Michel, â son fils le grand spathaire Stan et â Chirtop differentes terres. 146. — 1474. — Le voîevode Radu le Beau confirme au monastere de Dealul Ies etangs et marais de Cameniţă et de Săltava, avec tous leurs revenus. 147. — 4 septembre 1474 (6983). — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme au monastere de Bolintin le village de Bolintin, un moulin sur le Neajlov, des vigneB â Aninoasa et Bucşani, ainsi que des tziganes. 148. — 1" juin 1475 (6983). — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme â messire Stance et â son frfere Badea Ies villages de Făgeţel, Ceraşeni, Muşăteşti et la moitie de Cerbăreni, exempts de corvees et de contributions. 149. — 5 juin 1475 (6983), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme aux fils de Jean Ies villages de Cergeni et de Comăneşti. 150. — 15 juillet 1475 (6983), Tirgovişte. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme au monastere de Cozia des villages, des etangs et marais, des tziganes, la dime sur Ies grains du district de Vilcea et la douane de Genune. LV www.dacoromanica.ro 151. — <1« septembre 1475 — 31 aofit 1476> 6984, Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme au monastere dc Koutloumouz du Mont Athos plusieurs villages et une montagne. 152. — 8 mai 1476 (6984), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme & son boyard du pays de Făgăraş, Şerban, au frere et aux fils de celui-ci, la moiti£ du village de Şinca, certaines parts dans d’autres villages, des montagnes et des tziganes, exeinptes de contributions et de corvees. 153. — 4 juillet 1476 (6984), Ghergbiţa. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme ă Ona unc terre ă Bărcăneşti. 154. — 30 j u i n 1477 (6985), Floreşti. — Le voîevode Bassarab le Vieux confirme & Badea et ă Ivan des terres ă Nănăşeşti, Mirileşti et Urşi. 155. — . — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Tismana Ies villages de Şuşiţa, Jidovştiţa et autres, exempts de contributions et de corvees. (Photocopie en annexe, pl. XV). 156. — <1478>. — Les boyards Stan Cortofleş et Cîrjeu informent Bassarab le Jcunc sur leur mission aupres du roi de Hongric. 157. — 9 janvier 1478 (6986), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeune donne au monastere de Cozia le moulin princier du bourg de Râmnic, sur l’Olt, cn echange de moulins â Târgoviştc. 158. — 3 a v r i 1 1478 (6986), Bucarest. — Le voîevode Bassarab lc Jeune confirme â Crăciun et autres une terre â Străhăeţ. 159. — 20 mai < 1478—1481 >, Tîrgovişte. — Le voîevode Bassarcb le Jeune confirme â Stan Mîndrea une terre â Bomboeşti. 160. — 3 j u i n 1478 (6986), Argeş. — Le voîevode Bassarab le jeune confirme â Şolca et autres les deux tiers du village de Jugorul et la moitie de Zăvideni. exempts de contributions ct corvees. 161. — 9 septembre 1478 (6987), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Cozia des villages, des etangs et marais, des tziganes, la douane de Genune et la dîme des grains du district de Vilcea. 162. — <1“ septembre 1479 — 31 a o u t 1480 > 6988, Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeune exempte le monastere de Bolintin de payer la douane â Brăila, Dîrstor, Giurgiu ou autres lieux. 163. — 12 septembre 1479 (6988), B u c a r e s t. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Bolintin les villages de Bolintin et de Bucşani, un moulin sur le Neajlov, deux vignes et des tziganes. 164. — 12 septembre 1479 (6988). — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Tismana la dîme sur le vin du village de Tismana. 165. — 17 novembre 1479 (6988). — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Tismana les tziganes donnes par son beau-frere. (Photocopie en annexe, pl. XVI). 166. — <1480>. — Le voîevode Bassarab le Jeune ecrit â son £pouse, la princesse Maria, qu’il lui cnvoie des nouvclles par les boyards Iuga et Moş. 167. — 1480. — Le voîevode Bassarab le Jeune £crit â la princesse Maria qu’il lui envoie des nouvelles par Dragomir. 168. — <1480>. — Le voîevode Bassarab le Jeune £crit â la princesse Maria qu’il lui envoie des nouvelles par Picrre. LVI www.dacoromanica.ro 169. — <1480>. — Le logothete Vintilă ecrit â la princesse Maria au sujet des efforts que l’on fait en vue de sa liberation. 170. — 18 j an vier 1480 (6988), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jcune confirme â Ticuci et â ses freres plusieurs villages et des tziganes. 171. — 3 a v r i 1 1480 (6988), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeuue confirme au monastere de Tismana le droit de peche dans la riviere Tismana et celui de faire paitrc ses troupeaux dans le domaine du monastere, personne d’autre n'ayant le droit de faire paitre ses troupeaux, de faucher le foin ou de labourer sur Ies terres du monastere sans autorisation des moines. (Photocopie en annexe. pl. XVII). 172. — 3 a v r i 1 1480 (6988), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeuue confirme au monastere de Tismana plusieurs etangs et marais et la douane de Calafat, ordonnant aux agents du prince de ne percevoir la douane qu’au Jiu; Ies moines percevant celle de Calafat. 173. — . — Le tresorier Cazan et le comis Staico ecri-vent â la princesse Maria qu’ils se rejouissent de sa liberation et qu’ils attendent son retour. 174. — . — Le voîevode Bassarab le Jeuue ecrit ă la princesse Maria qu’il a envoye un don â Etienne Bathory et qu’il se rejouit qu’elle ait echappe â leur ennemi Bassarab le Vieux. 175. — 7 novembre 1480 (6989), Bucarest. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au logothete Stroe des terres dans Ies villages d’Orboeşti et de Brăteşti. 176. — . — Le grand vornic Cazan ordonne â plusieurs douaniers de laisser Ies Saxons de Braşov rentrer chez eux. 177. — J u i n 1481 (6989), Tîrgovişte. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme â Bratu et â Pierre la moitie du village de Măniceşti. 178. — 16 a o u t 1481 (6989), Piteşti. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme â Roman et autres des terres â Uliteşti et â Miceşti. 179. — 23 marş 1482 (6990), Gherghiţa. — Le voîevode Bassarab le Jeune confirme au monastere de Snagov des villages et des montagnes et lui donne la moitie du village de Yelea, un moulin sur le Neajlov, la douane de la Prahova, ainsi qu’une somme d’argent et une ration de ble et d’orge annuelles. 180. — . — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Milea et aux fils de Vlad des terres ă Cincu et â Şipot. 181. — 13 j u i 11 e t 1482 (6990), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Roman et ă ses freres des terres â Miceşti et â Uliteşti. 182. — 15 novembre <1482>. — Le voîevode Vlad le Moine mande aux pircălabi et aux douaniers du pays qu’il a confirme le privilege commercial des Braşo\iens. 183. — . — Le voîevode Vlad le Moine ordonne aux douaniers de Dragoslave de restituer le tapis, pris ă un homme qui le portait au bourgmestre de Braşov. 184. — 27 janvier 1483 (6991), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â plusieurs de ses boyards Ies villages de Cerveniţa-de-Sus, Lubnicul, Cri\ a en Mehedinţi et autres, Ies exemptant de toute corvee ou contribution. 185. — 12 marş 1483 (6991), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au stolnic Dragomir et â ses freres une familie de tziganes. LVII www.dacoromanica.ro 186. — I» j u i n 1483 (6991), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au monastfcre de Tismana Ies villages de Tismana, Pocruia, Godineşti, Sirbşori et Ohaba, exempts de contributions et de corvees. (Photocopie en annexe, pl. XVIII). 187. — 5 j u i n 1483 (6991), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad la Moine confirme & Michel, & ses fils et & ses neveux le village de Topeşti, preş Tismana. 188. —25 juin 1483 (6991), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme & plusieurs personnes Ies villages de Topliţa, Pitulaţii, Goruia, Fărcăşeşti et autres. 189. — 3 decembre 1483 (6992), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme & messire Bîrta Patru et â ses proches parents, Ies villages de Clăşneşti, Bîrtcoveşti, la moitie de Tiliceşti et autres. 190. — 9 marş 1484 (6992), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au spathaire Michel et â ses proches une terre, â Ruşi. 191. — 24 a v r i 1 1484 (6992), Ti r g o v i ş t e. — Le voievode Vlad le Moine confirme & Ivul, â Arca et & la soeur de celui-ci, Elena, Ies villages de Ciocadea, Topşa et la moitie de Poiana, ainsi que Ies monts Părăginoşi, Plăcicoi et la moitie de Muntele Muierii. 192. — 24 A v r i 1 1484 (6992), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au seigneur Bran et â ses freres Radu et Pierre Ies villages de Baia, Tîrgul-Gilort, Mogoşani et autres, Ies exemptant de la redevance sur le vin. 193. — 3 juillet 1484 (6992), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au vornic Nenciu et autres le village de Coteşti. 194. — 5 a v r i 1 1485 (6993), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme â Danciu, & Marco et â Laţco le village de Iaşi. 195. — 7 septembre 1485 (6994), Bucarest. — Le voievode Vlad le Moine confirme â Stan Macrea la moitie du village de Mihoveni. 196. — 26 septembre 1485 (6994), monastere de Govora. — Joseph, hegoumcnc dc Govora, achete â Palco un emplacement de maison dans la viile . 197. — 23 a vrii 1486 (6994), monastire de Glavacioc. — Le voievode Vlad le Moine confirme â plusieurs personnes le village d’Ubîrşia, la moitie de Groşi, la moitie de Necşeşti et autres. 198. — 13 juin 1486 (6994), Bucarest. — Le voievode Vlad le Moine confirme â plusieurs personnes le village de Vîlculeşti sur la Coşuştiţa et â Dragomir une terre â Gomovi. 199. — 30 juin 1486 (6994), Bucarest. — Le voievode Vlad le Moine confirme & plusieurs de ses boyards Ies villages de Româneşti, de Balomireşti, de Budeni et autres. 200. — <1“ septembre 1486 — 31 aoftt 1487> 6995. — Le voievode Vlad le Moine confirme â Stîngaciu la moitie d’Ogretin et une bergerie sur le Tătarul; de moine, â Stan Costişatul et â son frere Vlaicu l’autre moitie d’Ogretin et une bergerie sur le Clăbucet. 201. — 10 septembre 1486 (6995), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au monastere situe sur le Cricov des terres â Plopeni et un emplacement de moulin sur le Teleajen. 202. — <1487—1492 >. — Le voievode Vlad le Moine confirme au monastere de Philoteion du Mont Athos une somme annuelle de 4000 aspres. 203. — 12 juin 1487 (6995), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme au Monastere des Russes du Mont Athos une somme annuelle de 6000 aspres. LV 111 www.dacoromanica.ro 204. — 13 j u i n 1487 (6995), Tirgovijte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Alăman, Stănilă et autres des villages et des terres ă Vrabeţi, Broşteni et Brativoeşti. 205. 31 juillet 1487 (6995), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine accorde au monastere de Snagov la redevance sur le vin de Cernăteşti et toutes Ies dîmes et rede-vances du district de Brăila. 206. — 5 septembre 1487 (6996), R î m n i c. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Roman et â Vlad des terres â Huhurezi et â Rîmeşti. 207. — 21 novembre <1487—1494>, Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine donne au fusilier Dan et â ses freres une terre â Miceşti. 208. — . — Le voîevode Vlad le Moine ordonne a des boyards d’enqueter sur le litige opposant le fusilier Dan â sa tante, pour une terre. 209. — 27 novembre 1487 (6996), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Etienne, â Jean et au frere de celui-ci, Neagu, un septieme du village de Lăleşti et du mont Coarnele. 210. — 4 fevrier 1488 (6996), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine fait don au monastere de Govora du village de Hinţa. 211. — 10 a v r i 1 1488 (6996), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Vlad et â Neagu leurs terres de Neagra et d’Urlăndeşti, pour lesquelles ils se sont affreres. (Photocopie en annexe, pl. XIX). 212. — 17 a vrii 1488 (6996), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Cozia tous ses privileges anterieurs. 213. — 8 janvier 1489 (6997), Tîrgovişte. — Vlad le Moine confirme au monastere de Codmeana un moulin sur le Vîlsanu. 214. — <21 avril — aout 1489> 6997. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Kontloumouz du Mont Athos plnsieurs villages et montagnes, exempts de con-tributions et de corvees. 215. — <21 avril 1489 (6997)>, Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â messire Dr&ghici, fils de Stoica, et â ses proches le village de Comeni. 216. — 25 avril 1489 (6997), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Birul et autres Ies villages de Marotin, Dvorsca et Polovinele. 217. — 20 j u i n 1489 (6997), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au stolnic Milco et â ses proches parents plusieurs villages. 218. — 4 juillet 1489 (6997). — Le voîevode Vlad le Moine confirme ă plusieurs per-sonnes le village de Creţeşti et un tiers de Rădineşti. 219. — 3 aout 1489 (6997). — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Stanislav, âses freres et au collecteur Cîrstea la moitie du village de Grădiştea et Ies trois quarts du village de Runtea. 220. — 11 septembre 1489 (6998), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Govora des terres â Nănişeşti, plusieurs vignes, et Ies marais et le lac de Pirotul. 221. — 2 octobre 1489 (6998), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Tismana le village de Fărcăşeşti, avec son moulin. 222. — 7 janvier 1490 (6998). — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Tismana le village de Ceauri, apres jugement. (Photocopie en annexe, pl. XX). LIX www.dacoromanica.ro 223. — 24 marş 1490 (6998), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine alloue au monastcre de Dokiarion du Mont Athos une somnie annuelle de 3000 aspres. 224. — 12 a v r i 1 1490 (6998), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Dragomir le village de Pîrşani. 225. — 12 a v r i 1 1490 (6998). Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastcre de Govora Ies etangs et Ies marais de Pirot et de Lişteva, ainsi qu’un chcnal. 226. — 26 juillet 1490 (6998), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au dignitaire Laţco de la maison princiere et â ses cousins Andreian et Lupul la moitie des villages d’Oliaba et de Pietreni et le village de Topeşti, pour lequel ils se sont affreres. 227. — 23 fevrier 1491 (6999), monastere de Glavacioc. — Le voîevode A Iad le Moine confirme au comis Stanciul et â son frere Demetre le village de Braneţii, pour lequel ils s’affrcrcut au comis Danciul. 228. — 3 septembre 1491 (7000). Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastcre de Tismana Ies villages de Bahna, Petroviţa, Ploştina et une pârtie de celui de FărcSşeşti et de BrStieşti. 229. — 6 mai 1492 (7000), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â ses vlostelini Bran, le spathaire Radu et le stratornic Pierre des terres â Băleşti. 230. — 9 juillet 1492 (7000). — Le voîevode Vlad le Moine confirme â messire Chirtop et â son neveu messire Dobriţa Ies villages de Ruşi, Racoviţa, Buiacul et autres, pour lesquels ils se sont affreres. 231. — 29 aout 1429 (7000). — Le voîevode Vlad le Moine alloue au monastere de Kout-loumouz du Mont Athos une somme annuelle de 1000 aspres. 232. — 7001. — Note sur Ies terrains nchetcs par le monastere de Tismana â Groşeni. 233. — 8 septembre 1492 (7001), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand fait don au monastere de Govora du village de Hinţa. 234. — 9 octobre 1492 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â son premier conseillcr, le logothete Staico, Ies villages de Cornăţelul, Descupereşti, Ies trois quarts de Crătuneşti, sur la Mostişte et Bîrzeşti, le tout exempt de corvees et de contributions. 235. — Novembre 1492 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine alloue au monastere de Chilandarion du Mont Athos une somme annuelle de 5000 aspres. 236. — 10 a v r i 1 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastcre de Tismana l’emplacement du village de Bahna et Vârful Vladului. 237. — 10 a v r i 1 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere dc Tismana une terre â Groşani. 238. — 30 mai 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Dan et autres la moitie du village de Cincul et une montagne. 239. — 3 j u i n 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere dc Tismana le village de Vodiţa Mare, Pemplacement de village de Bahna et Vârful A Iadului, apres jugement. 240. — 15 j u i n 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au spathaire Hrănitul et â ses proches Ies villages dc Băleşti et de Budeni. 241. — 16 juin 1493 (7001), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine donne au monastere de Glavacioc la moitie du village d’Izvorani et deux familles dc tziganes. LX www.dacoromanica.ro 242. — 19 juin 1493 (7001). — Le voîevode Vlad le Moine autorise le grand vornic Pîrvu et le grand comis Danciu d'amener dans leur village de Potelul des serfs, qui seront excmptes durant 4 ans de toutes Ies corvees et contributions, hormis la taille et le service militaire general. 243. — 2 septembre 1493 (7002), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au logothete Staico et â ses fils, Pîrvu et Barbu, le village de Bucov et la moitie du village dc Suharna, exempts de corvees et de contributions. 244. — 10 septembre 1493 (7002), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au scribe Neagu et â ses filles Stana et Maria le village de Bîrzeşti, une vigne et deux terrains â Tîrgovişte. 245. — 10 fevrier 1494 (7002), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme la disposition prise par Gorga de laisser & sa mort unc moitie de Bădeni â ses neveux, Fircca et le spathaire Vlad et l’autre moitie â sa fiile Stana. (Photocopie en anncxe, pl. XXI). 246. — . — Barbu, ban de Craiova, enumfcre Ies villagcs et familles de tziganes qu’il a donnes au monastere de Bistriţa. 247. — 16 marş 1494 (7002), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Bistriţa des villages, des tziganes et des droits de douane. 248. — 1“ a v r i 1 1494 (7002), Bucarest. — Le voîevode Vlad le Moine donne au monastere de Govora le village de Ioneşti et l’emplacement de village de Corbeni. 249. — 5 juin 1494 (7002), Ruşii-du-Logothete. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â Cîrjeu et autres l'emplacement du village Recica-lui-Dabul. 250. — 15 j u i 11 e t 1494 (7002), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme â plusieurs personnes une pârtie du village de Precenu-de-Sus. 251. — 22 j u i 1 e t 1494 (7002), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme au monastere de Govora la terre de Pirotu, avec le lac du meme nom. 252. — 24 marş 1495 (7003). — L’hieromoine Macaire donne au monast&re de Govora une vigne â Ocne. (Photocopie en annexe, pl. XXII). 253. — 19 a v r i 1 1495 (7003), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme a Stoica Ies terres de Lumaş et dc Păr, pour lesquelles il s’est affrere avec sa fille Vlădaia. 254. — Juin 1495 (7003), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad le Moine confirme ă Stanciu deux vignes et un verger. 255. — 4juilletl495 (7003). — Le voîevode Radule Grand autorise le monastere de Snagov ă amener des serfs sur la terre de Popeţi, lesquels seront exemptes durant 4 ans de toute contri-bution ou corvee, hormis le service militaire general. 256. — 4 septembre 1495 (7004), monastere de Glavacioc. — Le voîevode Vlad le Moine donne au monastere de Glavacioc le taillis de Slatina. 257. — 8 septembre 1495 (7004), Tîrgovişte. — Le voievode Vlad le Moine confirme â Stanciu Dohoreţ certaines parties du villages de Cîrbeşti. 258. — <15 septembre 1495—31 j u i 11 e t 1496>. — Le voîevode Radu le Grand ordonne â Vlaicu de se retirer du village de Stoiceşti, qui est la propriete de la mere du prince. 259. — <15 septembre 1495—1500>. — Le voîevode Radu le Grand commet le paharnic Detco â decouvrir ceux qui ont envahi Ies villages du monastere de Tismana et dc retablir Ies anciennes limites. 260. — <15 septembre 1495—1505>. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Tismana Ies villages de Tîrgoviştea, Varovnicul, Petroviţa. Jidovştiţa Prilepeţul et Cecanii Barei. LXI www.dacoromanica.ro 261. — <15 teptembie 1495 — a v r i 1 1508>. —- Le voîevode Radu le Grand confirme â plusieurs personnes une terre & Miceşti, pour laquelle elles se sont affrer6es. 262. — <15 septembre 1495 — a vrii 1508 >. — Le voîevode Radu le Grand Confirme â messire Iarciul une terre & Osica. 263. — 30 oeptembre 1495 — aofit 1496> 7004, Bucarest. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Rossikon du Mont Athos l’allocation d’une lomme annuelle de 3000 asprea. 264. — 31 Janvier 1496 (7004), Crai o va. — Le voîevode Radu le Grand confirme â messire Hamza Ies villages de Călugăreşti et de Cîmpul-Mare. (Photocopie en annexe, pl. XIII). 265. — 6 a v r i 1 <1496—1508 >, Cornăţel. — Le voîevode Radu le Grand exempte de toute contribution Ies villages du monastere de Tismana, ă savoir Tismana, Ceauri, Corbi, Podeni, Ploştina et Clecevăţ. 266. — 14 a v r i 1 1496 (7004). — Le voîevode Radu le Grand donne au monastere de Govora le village de Ioneşti, l’emplacement de village de Corbeni et une vigne sise sur le terri-toire de Copăcelu, y compris la dîme du vin, et la redevance seigneuriale du vin. 267. — 18 j u i n 1496 (7004), monastere de Glavacioc. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Govora une familie de tziganes. 268. — 1“ a o fi t 1496 (7004), T î r g o v i ş te. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Govora des villages, des vignes, des tziganes et une allocation annuelle en especes et en aliments. 269. — <1“ septembre 1496 — 31 aofit 1497> 7005. — Le voîevode Radule Grand confirme au monastere de Tismana Ies terres de Dodăneşti et de Fălcăneşti. 270. — 9 janvier 1497 (7005), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Tismana des terres â Cîrbeşti. 271. — Marş 1497 (7005), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Chilindarion du Mont Athos l’allocation d’une somme annuelle de 5000 aspres. 272. — <20> marş 1497 (7005). Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand alloue au monastere de Dokiarion du Mont Athos une somme annuelle de 3000 aspres. 273. — <22> marş 1497 (7005), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand alloue au monastere de Govora une somme annuelle de 3000 aspres et lui donne le village de Stoiciani, la moitie de Stoloiceani et une pârtie du village de Curtişoara. 274. — 1“ a v r i 1 1497 (7005), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand confirme â Lumotă et â Cernat des terres â Miceşti et â Tîrseni. 275. — 4 j u i n 1497 (7005), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand exempte le monastere Saint-Nicolas de Tîrgşor des redevances episcopales, des perperi et de toute taxe d’oc-troi; de meme il lui confirme un emplacement de maison et un emplacement de moulin. 276. — 29 juillet 1497 (7005). Le voîevode Radu le Grand alloue au monastere de Tismana une ration annuelle de 300 decalitres de vin des districts de Gorj et de Mehedinţi, deux chariots de sel des mines de Rîmnic et 15 boisseaux de ble. 277. — 7006. — Le voîevode Radu le Grand fixe Ies limites de la terre de Şoaşu, propriete du monastere de Bistriţa. 278. — 15 septembre 1497 (7006), Bucarest. — Le voîevode Radu le Grand confirme â Cîrstian et ă ses proches Ies villages de Runcu, Luponiţa, Cotoruia et autres. 279. — 15 septembre 1497 (7006). — Le voîevode Radu le Grand alloue au monaB-tere du Mont Sinaî une somme annuelle de 5000 aspres. LXII www.dacoromanica.ro 280. — 10 novembre 1497 (7006), Bucareit. — Le voievode Radu le Crand alloue an monastere de Govora une ration annuelle de 200 decalitres de vin, â prendre sur la dime du vin de Rimnic. 281. — 9 janvier 1498 (7006), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand exempte Ies villages du monastere de Tismana â savoir Bahna, Vîrful-Vladului et Clecevăţ de toutes Ies corvees et contributions, hormis la taille et le service militaire general. 282. — 16 fevrier 1498 (7006), Tîrgovişte.—Le volevode Radu le Grand confirme aux descendente du vornic Drăghici des terres & Negovani, apres jugement. 283. — 15 a v r i 1 1498 (7006). — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Govora des vergers et des terrains defriches aupres du monastere. 284. — 19 a v r i 1 1498, Bucarest. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Chilandarion une allocation annuelle de 500 aspres. 285. —19 juillet 1498 (7006), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Rîncăciov une terre â Cîrstiani. 286. — <1CT septembre 1498 — 31 a o fit 1499>, Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme â plusieurs personnes Ies villages de Trestioara, Gura-Jilţului, Pitrari et Stîrci. 287. — 25 septembre 1498 (7007), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme au atratornic Manea et â son frere Stan la terre de Perşani. (Photocopie en annexe), 288. — 7 decembre 1498 (7007), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme â plusieurs personnes une terre â Ueşti, pour laquelle elles se sont affrerees. 289. — 9 janvier 1499 (7007), Bucarest. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Govora la clairiere de Nevoia. 290. — 25 janvier 1499 (7007), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand fait don au monastere de Govora du village de Glodul, exempte de contributions et de corvees. 291. — 27 janvier 1499 (7007), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme au comis Stanciu Ies villages de Sîrbi et de Neguleşti. 292. — 15 j u i n 1499 (7007), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme â Chicoş Ies villages de Fintînele, Verneşti, Plăcicoi et autres, ainsi que des tziganes. 293. — 13 juillet 1499 (7007), monastere de Glavacioc. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Govora la clairiere de Nevoia et une terre avoisinante, dont il fixe Ies limites. (Photocopie en annexe, pi. XXV). 294. — 6 octobre 1499 (7008), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme â dame Stana et â ses fils des terres â Valea-Tătarii et â Răzvad, une vigne k Tîrgovişte et des tziganes. 295. — 31 octobre 1499 (7008), Bucarest. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Tismana la terre de Vîrful-Vladului, apres jugement. 296. —11 janvier 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme â Cîrstea et â ses fils ainsi qu’â Cîrstian et â ses filles des terres â Buneşti et â Cacova et Ies monts Govora, Căprăreaţa et Piatra, biens pour lesquels Ies susdits fils et filles se sont affreres. 297. — 29 janvier 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voievode Radu le Grand confirme au monastere de Koutloumouz, du Mont Athos, le village de D&neşti et la dime de Uibăreşti. LXIII www.dacoromanica.ro 298. — 31 janvier 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voîcvode Radu le Grand alloue au monastcre de Kapriouleou du Mont Athos une somme annuelle de 3000 aspres. 299. — 23 a v r i 1 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand con- firme â Roman et â ses freres et soeurs la terre de Corcolaţi. 300. — 26 avril 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand alloue au monastcre d’Ostrov une somme annuelle de 2000 aspres et une ration annuelle de vin, ble et orge. 301. — 17 j u i n 1500 (7008). — Le voîevode Radu le Grand confirme au monastere de Snagov la terre de Răspopi. 302. —14 juillet 1500 (7008), Tîrgovişte. — Le voîcvode Radu le Grand confirme â Neagoe et â ses descendants une terre â Bumboeşti, ainsi que le village de Clocotici, apres jugement. 303. — 13 decembre 1500 (7009), Tîrgovişte. — Le voîevode Radu le Grand donne au monastere de Govora le village de Bîrseşti, la moitie de la terre de Pleşoi et un sixieme des revenus de la douane de Runcu. DOCUMENTS DOUTEUX A. — Septembre 1369 (6878). — Le voîevode Vladislav confirme au monastere de Koutloumouz, du Mont Athos, plusieurs donations et fixe Ies rapports devant exister entre tnoines roumains et grecs. B. — 69<5>6. — Le voîevode Vladislav II et Dragomir grand vornic donnent au monastcre de Mctcore des reliques. C. — 1« o c t o b r e 1491 (7000), Bucarest. — Le voîevode Radu le Grand confirme â l’cckanson Stan Ie village d’Odobeni. D. — 17 juillet 1500 (7008), Târgovişte. — Le voîcvode Vlad confirme â Toader et autres des terres â Răspopi. DOCUMENTS FAUX I. — 7 janvier 1383 (6891). — Le voîevode Radu Negru confirme â l’eglise Sainte-Paraskcve de Răşinari la terre environnante. II. — <23 septembre 1386 — 31 janvier 1418>. — Mention d’un acte de Mircea l’Ancicn conserve au monastere de Brîncoveni d’au-dclâ de l’Olt. III. — 23 avril 1452 (6960), Tîrgovişte. — Le voîevode Vladislav II confirme â Stanciu Mailat et aux fils d’Oprea et de Dragomir le ticrs du village de Dcjani et Ies monts Prcseaca, Izvoru et Zîrna. IV. '—1\ o v e m b r e 1477 (6986), Tîrgovişte. — Le voîevode Vlad l’Empaleur confirme â Teodor et â Ioan Balş une terre sur le bord de l’Olt. LXIV www.dacoromanica.ro DOCUMENTE www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1247 iunie 2 . Bela al IV-lea, regele Ungariei, întăreşte Cavalerilor Ioaniţi ţara Severinului împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş, precum şi toată Cumania, exceptînd voievodatele româneşti ale lui Litovoi şi Seneslau de la care li se acordă jumătate din veniturile regale. în nomine sancte trinitatis et individue unitatis. Amen. Bcla dei gratia Hungarie, Dalmatie, Chroatie, Rame, Servie, Gallitie, Lodomerie Cumanicque rex, in perpetuuin. Regum celsitudo requirit et sublimium dignitati debetur, ut inter cetera eo studiosius ad multiplicationem invigilet subditorum, quo ipsorum gloria in subiecte plebis multitudine specialius exaltatur, prcsertim cum regum omnium et regnorum potentia, pax et securitas in suorum robore consistere dinoscantur. Accedit nichilominus non ad modicam sollicitudinis regie partem eos benig-nioribus intueri et amplioribus prosequi beneficiis, in quorum personis et utilitas temporalis provenire speratur et rexregum omnium propensius honoratur. Hac itaque consideratione inducti cum venerabili viro fratre Rcmbaldo domorum Hospitalis Jerosolimitani magno preceptore in partibus cismarinis dilecto amico nostro super populatione regni noştri, quod per hostilcm barbare nationis incursum, que Tartari appellantur, sicut in bonorum amissione, sic incolarum intcremptione grave sustinuit dispendium, longo prehabito tractatu cum prin cipibus et baronibus regni noştri, in hoc nostra resedit communitcr dcliberatio ut, quia idem preceptor nomine domus Hospitalis in subsidium regni noştri intuitu defensionis fklei Christiane arma assumere secundum formam inferius annotatam et in populanda terra nostra consilium et auxilium impendcre bona 3 www.dacoromanica.ro fide nec non alias subire conditiones paulo post presentibus insertas se ac domum Hospitalis sponte obligavit, damus et conferimus sibi et per eum diete domui totam tcrram de Zeurino cum alpibus ad ipsam pertinentibus et aliis attinentiis omnibus, paritcr cum kenazatibus Joannis et Farcasii usque ad fluvium Olth, excepta terra kenezatus Lytuoy woiavode, quam Olatis relinquimus, prout iidem hactcnus tenuerunt, ita tamen, quod medietatem omnium utilitatum et rcddituum ac servitiorum de tota terra Zeurini memorata et kenazatibus supra nominatis provenientium nobis et successoribus nostris reserwamus, medietate alia ad usum domus supradicte cedcnte, exceptis ecclesiis constructis et cons-truendis in omnibus terris supradictis, de quarum redditibus nichil nobis reser-vamus, salvis tamen reverentiis et iuribus archicpiscoporum et episcoporum, que habere dinoscuntur, exceptis etiam molcndinis omnibus infra terminos preno-minatarum terrarum obicumque factis vel faciendis, pretcrquam in terra Lytua nec non edificiis et agriculturis omnibus sumptibus fratrum diete domus factis, fenetis quoque seu animalium et pecorum suorum pascuis, piscinis etiam, que nune sunt vel fient per ipsos, que omnia ad ipsorum fratrum usum integraliter volumus reţineri, preter pisactiones Danubii ac piscine de Cheley, quas nobis ct ipsis communes reservamus. Concedimus etiam, quod medietatem omnium proventuum ct utilitatum, que ab Olatis terram Lytua habitantibus excepta terra Harszoc cum pertinentibus suis regi colligentur, domus Hospitalis perci-piat antedicta. Volumus etiam, quod memorato 1 Olati ad defensionem terre et ad iniurias propulsandas seu ulciscendas, que ab extraneis nostre ditioni non subiectis inferrentur, iamdictis fratribus cum apparatu suo bellico assistere, ct e converso ipsi fratres in casibus consimilibus eis subsidium et iuvanem iuxta posse impendere teneantur. Ad hec de salibus, quos ad usum diete terre et illarum partium versus Bulgariam, Greciam et Cumaniam sufficienter deferri concendimus, de quacumque salifodina Ultrasilvana commodius sumptibus nobis et ipsis communibus extrahi poterunt, salvo in omnibus iure episcopali, ncc non de moneta, que illic, de voluntate regia et consilio preccptoris domus illius pro tempore constituti, curret, medietatem nobis reservamus, sicut de ccteris redditibus est pretactum, medietate alia ad usum diete domus conver-tenda, salvis iuribus ecclcsiarum. Ordinationes quoququas nobilibus ac aliis tam super libertatibus ipsorum quam super iudiciis ad inhabitandum terram iamdictam aliunde venientibus concesserit, salva parte nostra reddituum et utilitatum exinde provenientium dicta domus nec non sententias, quas tulerit in eosdem, ratas habebimus atque fir mas, hoc addito, quod si contra maiores terre aliqua sententia de sanguinis effusione prolata fuerit, in qua senserint se gravari, ad nostram curiam valeant appellare, hoc insuper adiecto, quod si exercitus regnum nostrum, quod absit, invadere2 attemptaret, quinta pars * * 1 în loc de: memoraţi, * în text urmează: attepta , şters de scrib prin operaţia « expunctării», fiind de prisos. 4 www.dacoromanica.ro armatorum terre iamdicte pro defensione terre nostre in exercitu nostro ad beli a procedere teneatur. Si autem versus Bulgariam, Greciam et Cumaniam exercitum moverimus, tertia pars omnium ad bella babilium procedet et de acquisitionibus tam mobilium quam immobilium portionem recipiet domus iamdicta pro numero personarum exercitus de Zeurino pariter et armorum. Ad bec contulimus preceptori antedicto et per ipsum domui Hospitalis a fluvio Oltb et alpibus Ultrasilvanis totam Cumaniam, sub eisdem conditionibus, que de terra de Zeurino superius sunt expresse, excepta terra Szeneslai woiavode Olatorum, quam eisdem relinquimus, prout iidem bactenus tenuerunt sub eisdem ctiam conditionibus per omnia, que de terre Lytua sunt superius ordinate. Hoc autem nolumus preterire, quod a primo introitu sepedictorum fratrum usque ad viginti quinque annos omnes redditus Cumanie terre integraliter domus percipiat iamprefata, preterquam de terra Szeneslay antedicta, de qua tantum medietatem reddituum et utilitatum obtincbit. Ex tune vero medietas omnium proventuum, utilitatum et servitiorum per fratres eiusdem a celsitudine regia approbatos et iuratos fisco regio ministratur, ita tamen, quod de quinquennio in quinquennium per nostrum bominem specialcm proprii redditus, servitia ac utilitates exinde provenientes debeant computari. Sumptus vero, qui in castrorum seu munitionum custodiis * sicut nobis et ipsis fratribus debent esse communes, salvis aliis conditionibus pro parte nostra et exceptionibus pro parte domus Hospitalis in terra Cumanie, ut pută de ecclesiis, molendinis ct aliis omnibus, que singillatim superius de Zeurino sunt expressa. Ad castra etiam edificanda in dicta terra Cumanie neenon contra quoslibet impugnatores terre Cumanie consilium et vires ipsis fratribus impendemus, cum ncccsse fuerit et ad ipsis fratribus fuerimus requisiti, etiam cessantibus impedimentis aliis illuc personaliter accedendo. Conferimus etiam eisdem terram quadringen-torum aratrorum in Feketig, vel alibi ultra silvas complebimus bune numerum, ubi magis ad introitum terre Cumanie vel Zeurini dictis fratribus videbimus expedire, super qua donatione litteras nostras dabimus speciales. Dcnique ut sepedicta domus Hospitalis commodius sibi neccssaria per mare valcat procurare, pro utilitatibus regni noştri et suis contulimus sibi iuxta maritima civitatem Scardonam cum omnibus suis pertinentiis et iuribus ipsam contingetibus neenon predium Pecatb cum suis terminis et utilitatibus, prout, carissimus frater noster inclite memorie Colomanus rex tenuit et quemadmodum ad ipsum predium pertinere dinoscuntur, salvis ecclesiarum iuribus in eisdem. Insuper etiam terram nomine Woyla iuxta Danubium non longe a Zenilen1 2 existentem, a castro dc Crassou3 exemptam, cum omnibus pertinentiis et utilitatibus suis, sicut Nico-laus frater Ugolini in perpetuitatibus tenuerat, fratribus contulimus antcdictis. Porro sepedictus preceptor ob concessiones nostras, quas propter causas 1 Cuvînt care lipseşte în Document. Completarea se găseşte la Fejcr. 2 în document: Zenilen (in orig. ar fi putut fi Zemlen). 3 în document: Crassou, dar u se confundă aici cu n, deci ar putea fi Cra6on. 5 www.dacoromanica.ro infrascriptas faci mus seu fccimus, obligavit se nomine diete domus arma assumere contra omnes paganos cuiuscumque nationis neenon contra Bulgaros, contra alios autem scismaticos, si regnum vel regni confinia invadere attemptarent, nominatim ac precise introducere in regnum nostrum in presenti ad nostrum regni servitium centum fratres militaribus armis et equis decenter ct bene prepa-ratos. Contra excrcitum autem Christianorum regnum nostrum intrare volentem obligavit se nomine diete domus, dare quinquaginta fratres armatos ad custo-diam et defensioncm castrorum et munitionum in confiniis existentium, ut est Posonium, Musunium, Suprunium, Castrum Ferreum, Castrum Novum, et etiam infra, ubicumque rcx voluerit collocare, et sexaginta contra Tartaros, si regnum nostrum ipsos intrare contingat, quod absit. Quibus omnibus, quamdiu sunt in custodiis castrorum et munitionum, regia provisio faciet sumtus neces-sarios ministrari. Adiunctum etiam est nomine domus, quod preceptor seu magister, qui pro tempore ad gubemationem domorum tum in regnis nostris existentium mittetur de partibus transmarinis vel aliis in introitu suo promittere teneatur, data fide iuxta consuetudinem sui ordinis, omnem fidelitatem regi et regno et observare facere atque attendere in se et suis sine fraude universa et singula supradicta, et quod curam et operam dabit ad populandum non solum dictas terras, sed etiam alis terras noştri regni, et quod rusticos de regno noştri cuiuscumque conditionis et nationis, ac Saxones vel Teutonicos de nostro regno non recipiant ad babitandum terras supradictas nisi de licenţia regia speciali. Adiunctum insuper fuit a nobis et a preceptore iamdicto nomine prefate domus receptum quod si premissa vel aliqua seu aliquid de premissis, ad que dictus preceptor se et predictam dornum superius obligavit, per ipsum vel per alium preceptorem seu magistrum pro tempore constitutum omitti contigeret, et tertio solempniter admonitus satisfacere non curaret, magnusque magister transmarinus super hoc modo debito pro parte regia sufficienter requisitus, non emendaret infra annum post factam requisitionem quod omissum est seu neglectum per dictum magistrum seu preceptorem pro tempore existentem, emendam et ulti-oncm per subtractionem redditum vel alio modo iuxta quantitatem et quali-tatem excessus regia deliberatio recipiet, iuxta sue bene placitum voluntatis. Ut igitur universa et singula supradicta, coram nobis et baronibus nostris recitata, perpetue firmitatis, quantum est ex persona nostra, robur obtineant que fide data porrectione dextre regalis nostre promisimus, durantibus obligatio-nibus ex parte domus factis, inviolabiliter observare et facere observări, presen-tein tradidimus paginam caractere bulle nostre auree communitam, et sepe-dictum preceptorem nomine domus Hospitalis prefate per dilectum et fidelem nostrum magistrum Achillem Albbensem prepositum, aule nostre vicecancel-larium, in possessionem predictorum corporalem auctoritate regia fecimus introduci. Datum per manus reverendi patris Benedicti arhiepiscopi Colocensis et aule nostre cancellarii. Venerabili patre Stephano archiepiscopo Strigoniensi, Bartholomaco, Quinqueeclesiensi, Stephano Zagrabriensi, Basilio Cenadiensi, www.dacoromanica.ro Ponsa Boznensi, Artolpho Jauriensi, Zalaudo Vesprimiensi, Wicentio Wara-diensi, Heymone Waciensi, Gallo Transilvano, Lamperto Agriensi episcopie ecclesias dci feliciter gubernantibus. Rectislao1 iluştri duce Gallitie et bano totius Sclavonie, Stephano comite palatino, Laurentio woiavoda Transilvano, Dionisio magistro tawarnicorum et comite Posoniensi, Rolando iudice aule nostre, Mauricio magistro dapiferorum et comite Nytriensi, Chak magistro agasonum et comite Supruniensi, Bagin magistro pincernarum et comite de Bana, Paulo de Zounuk, Benedicto Musuniensi, Nicolae Zaladiensi, alio Nicolao de Ferreo Castro, Henrico Symigriensi, Sewerito Albensi comitibus ac aliis quam pluribus comitatus et magistratus regni noştri tenentibus. Anno ab incarnatione domini MCCXLYII, IIII Nonas Junii, regni autem noştri anno duodecimo. în numele sfintei treimi una şi nedespărţită, amin. Bela, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei deapururea. Este o cerinţă a înălţimii regeşti şi o datorie a măririi celor de sus, ca, mai presus de toate, să vegheze cu atît mai multă grije la sporirea numărului supuşilor, cu cît slava lor se înalţă mai ales prin mulţimea poporului supus, căci se ştie îndeosebi că puterea, pacea şi siguranţa tuturor regilor şi regatelor se întemeiază pe tăria acestora. Şi încă se mai adaugă pentru o parte nu fără însemnătate din purtarea de grijă a regelui, ca să-i privească cu mai multă blîndeţe şi să-i dăruiască cu mai mari binefaceri pe aceştia prin care se nădăjduieşte că se va isca şi în lumea aceasta folos şi că regele tuturor regilor va fi mai cucernic lăudat. Aşa dar, mînaţi de acest gînd, după o îndelungată sfătuirc cu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la această hotărîre luată dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele preceptor al caselor Ospitalierilor din Ierusalim, din părţile de dincoace de mare, cu privire la repopularea regatului nostru, care prin năvălirea duşmănoasă a neamului numit tătari, a îndurat mare pagubă, atît prin pierderea bunurilor, cît şi prin uciderea locuitorilor, că deoarece acel preceptor în numele casei Ospitalierilor s-a îndatorat de bună voie, pe sine şi casa Ospitalierilor, să ia armele pentru ajutorarea regatului nostru în vederea apărării credinţei creştine, potrivit cu actul scris mai jos, şi să ne dea sfat şi ajutor credincios pentru popularea ţării noastre, şi să se supună şi la celelalte îndatoriri ce se vor arăta îndată în această scrisoare — îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dînsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atîrnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş pînă la rîul Olt, afară de pămîntul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpînit aceştia şi pînă acum. Totuşi în aşa fel îneît jumătate 1 în document, la început era Ratislao (ca la Fejer), apoi corectat în Rectislao. 7 www.dacoromanica.ro din toate foloasele şi veniturile şi slujbele din întreaga ţară a Severinului amintită mai sus, şi din cnezatele numite mai sus, să o păstrăm pe seama noastră şi a urmaşilor noştri, cealaltă jumătate căzînd în folosul casei pomenite mai sus, afară de bisericile clădite şi cele ce se vor clădi în toate ţările sus zise, din veniturile cărora nu păstrăm nimic pe seama noastră — rămînînd totuşi neatinse cinstea şi drepturile arhiepiscopilor şi episcopilor pe care se ştie că le au —, lăsînd deoparte şi toate morile dintre hotarele ţărilor amintite atît cele clădite cît şi cele se ce vor clădi — în afară de cele din ţara Litua — , precum şi toate clădirile şi semănăturile făcute cu cheltuiala fraţilor zisei case, şi fîneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, şi pescăriile care sînt acum în fiinţă sau care se vor face de către dînşii, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraţilor acestora, afară de pescăriile de la Dunăre şi iazurile de la Cclciu pe care le păstrăm împreună pe seama noastră şi a lor. Şi mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile şi foloasele ce se vor strînge pe seama regelui de la românii ce locuiesc în ţara Litua — în afară de ţara Haţegului cu cele ce ţin de dînsa — să le culeagă sus zisa casă. Mai voim ca amintiţii români să ajute pe sus zişii fraţi cu mijloacele lor ostăşeşti întru apărarea ţării şi înfrîngerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de către străini, iar din partea lor aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea lor sprijin şi ajutor, pe cît le va sta în putinţă. Pe lîngă acestea, din sarea ce le-am îngăduit, să ducă în chip îndestulător spre folosinţa acestei ţări şi a părţilor dinspre Bulgaria, Grecia şi Cumania, din orice ocnă din Transilvania de unde vor putea mai uşor să o scoată cu cheltuiala dimpreună a noastră şi a lor, fără atingerea întru nimic a dreptului episcopal; tot astfel şi din banii care vor umbla acolo din voinţa regelui şi hotărîrea preceptorului acestei case, ce va fi în slujbă în acea vreme, jumătate o păstrăm pe seama noastră, precum s-a spus mai sus şi despre celelalte venituri, cealaltă jumătate avînd a fi îndreptată spre folosul zisei case, fără atingerea drepturilor bisericilor. De asemenea, rînduielile pe care le va fi hărăzit zisa casă nobililor şi altora venind din alte părţi să locuiască în ţinuturile amintite, atît în privinţa libertăţilor lor cît şi a judecăţilor, precum şi hotă-rîrile judecătoreşti pe care le vor fi rostit împotriva acelora, le vom încuviinţa şi întări — fără atingerea părţii noastre din folosinţele ieşind de acolo — cu acest adaos că de se va rosti vreo osîndă <într-o pricină de > vărsare de sînge împotriva mai marilor ţării , şi ei se vor simţi nedreptăţiţi, să poată face apel la curtea noastră. Mai adăugăm că dacă ar veni vreo oaste asupra regatului nostru — de care lucru să ne ferească Dumnezeu — a cincea parte din ostaşii ţării amintite să fie datori a veni în oastea noastră şi a porni la război pentru apărarea ţării noastre. Iar dacă vom îndrepta oaste spre Bulgaria, Grecia şi Cumania, va purcede a treia parte din cei în stare a merge la război, şi din prada de război atît din cea mişcătoare cît şi din cea nemişcătoare, numita casă îşi va primi partea sa după numărul ostaşilor din ţara Severinului precum şi a armelor lor. Pe lîngă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi printr-însul 8 www.dacoromanica.ro casei Ospitalierilor toată Cumania, de la rîul Olt şi munţii Transilvaniei sub aceleaşi îndatoriri ce sînt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului — în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpînit-o şi pînă acum — şi întru totul sub toate acele îndatoriri, rînduite mai sus, cu privire la ţara Litua. însă nu vrem să trecem cu vederea acest lucru, că de la intrarea <în stăpînire > a despomeniţilor fraţi, timp de douăzeci şi cinci de ani, numita casă va strînge toate veniturile ţării Cumaniei în întregime, afară de cele din sus amintita ţară a lui Seneslau, din care vor avea numai jumătate din venituri şi foloase. Iar de atunci încolo, jumătate din toate veniturile, foloasele şi slujbele, încuviinţate şi jurate de înălţimea regală, vor fi plătite vistieriei regale de către fraţii acelei case aşa fel, ca din cinci în cinci ani, trimisul nostru osebit să fie dator a socoti veniturile, foloasele şi slujbele ce vin de acolo. Iar cheltuielile ce se vor face cu paza cetăţilor sau întăriturilor trebuie să se poarte împreună de noi şi de acei fraţi, în afară de alte condiţii din partea noastră şi excepţii din partea Ospitalierilor, privind ţara Cumaniei, ca de pildă cele cu privire la biserici, mori şi toate celelalte care s-au arătat fiecare în parte în legătură cu Severinul. La ridicarea cetăţilor în amintita ţară a Cumaniei, precum şi la apărarea ţării Cumaniei împotriva oricăror duşmani, vom sta în ajutorul fraţilor cu sfatul şi cu puterea, cînd va fi nevoie şi cînd vom fi chemaţi de aceşti fraţi, mergînd chiar în persoană, de nu vom fi opriţi în loc de alte piedici. Le mai dăruim lor un pămînt de patru sute de pluguri în Feketig sau în alt loc în Transilvania şi vom împlini acest număr unde vom crede a fi mai de folos numiţilor fraţi, la intrarea în ţara Cumaniei sau în Severin, iar pentru această danie vom da o scrisoare deosebită. în sfîrşit, pentru ca această casă a Ospitalierilor să-şi poată aduce cu mai mare uşurinţă pe mare ceea ce îi va trebui spre folosul ţării noastre şi al ei, i-am dăruit cetatea Scardona de lîngă mare cu toate cele ce ţin de ea şi drepturile ce o privesc, precum şi moşia Peszath în hotarele sale şi cu folosinţele sale, aşa cum a stăpînit-o prea iubitul nostru frate de fericită amintire, regele Coloman, şi aşa cum se ştie că ţin de această moşie, fără a se atinge de drepturile bisericilor din ele. Pe lîngă acestea, am dăruit sus-numiţilor fraţi pămîntul Woila ce se află lîngă Dunăre, nu departe de Semlin, pămînt pe care l-am scos de sub atîmarea cetăţii Caraş împreună cu toate foloasele şi cele ce ţin de el, aşa cum l-a stăpînit ca bun de veci Nicolae, fratele lui Ugolin. Iar des numitul preceptor, pentru daniile noastre pe care le facem sau le-am făcut din pricinile de mai jos amintite, s-a legat limpede şi desluşit în numele zisei case să ia armele împotriva tuturor păgînilor de orice neam ar fi, precum şi împotriva bulgarilor şi chiar împotriva altor schismatici, dacă ar încerca să năvălească în regat sau în hotarele regatului <şi>să aducă de îndată în regatul nostru spre slujba noastră şi a regatului nostru o sută de fraţi bine şi potrivit înzestraţi cu arme ostăşeşti şi cai . Dar împotriva unei oşti creştine ce ar voi să pătrundă în regatul nostru s-a legat în numele casei să dea cincizeci de fraţi înarmaţi spre 9 www.dacoromanica.ro paza şi apărarea cetăţilor şi întăriturilor de la hotare, precum sînt Pojon, Moson, Şopron, Cetatea de Fier, Cetatea Nouă şi chiar mai puţin ori unde va voi regele su-i aşeze, şi şaizeci împotriva tătarilor, dacă s-ar întîmpla ca aceştia să intre în regatul nostru, de care lucru să ferească Dumnezeu; tuturor acestora cîtă vreme sînt în paza cetăţilor şi a întăriturilor, li se vor plăti cele trebuitoare din veniturile regale. S-a mai adăugat în numele casei ca preceptorul sau magistrul care va fi trimis de peste mare sau din alt loc pentru cîrmuirea caselor în fiinţă atunci în regatul nostru,-va fi dator la sosirea sa să făgăduiască, jurînd după datina ordinului său, că va pune să se păstreze întru totul credinţă regelui şi regatului şi că atît el cît şi ai săi vor ţine fără înşelăciune toate şi fiecare din cele spuse mai sus, şi că va avea grije şi se va strădui să împoporeze nu numai zisele ţinuturi, dar şi alte ţinuturi ale regatului nostru, şi că nu-i va primi pe ţăranii din regatul nostru, de orice stare şi neam ar fi, şi pe saşii şi teutonii din regatul nostru, să se aşeze în ţinuturile sus numite decît cu o îngăduinţă regească osebită. S-a mai adăugat de noi, şi s-a primit de preceptor în numele amintitei case că, dacă s-ar întîmpla ca cele de mai sus sau vreunele sau ceva din cele la care s-a legat şi şi-a îndatorat casa suspomcnitul preceptor sau magistru, să nu fie ţinute în scamă de acesta sau de alt preceptor sau magistru pe atunci în slujbă, şi după a treia punere în vedere solemnă nu s-ar îngriji de îndreptare — şi marele magistru de peste marc, îneunoştiinţat după cum se cuvine din partea regelui de acest lucru, încă n-ar îndrepta timp de un an de la facerea încunoştiinţării ceea ce s-a trecut cu vederea sau nu s-a împlinit de către zisul preceptor sau magistru în slujbă în acel timp — atunci judecata regească va primi o despăgubire sau pedeapsă < asupra acelora > prin luarea din veniturile lor sau în alt chip, potrivit cu bunul plac al voinţei sale după mărimea şi felul greşelii. Aşa dar, pentru ca toate şi fiecare din cele citite înaintea noastră şi a nobililor noştri — şi pe care noi, dîndu-ne credinţa şi întinzînd dreapta noastră regulă, am făgăduit să le păzim neatinse şi să punem să se păzească cît timp vor dăinui îndatoririle luate din partea sus zisei case — să dobîndcască puterea unei întăriri veşnice, întrucît ţine de noi, am dat scrisoarea de faţă întărită cu bula noastră de aur şi am poruncit ca numitul preceptor în numele amintitei case a Ospitalierilor să fie pus în stăpînirc de fapta celor dc mai sus, în temeiul autorităţii regale, de către iubitul şi credinciosul nostru Achilc prcpozitul dc Alba, vice cancelarul curţii noastre. Dat de mîna cinstitului părinte Bcnedict arhiepiscopul dc Calocea şi cancelar al curţii noastre. Venerabilul părinte Ştefan arhiepiscop de Strigoniu, episcopii Bartolomeu de Pecs, Ştefan de Zagreb, Vasile de Cenad, Ponsa al Bosniei, Artolf dc Gyor, Zaland de Vesprim, Vincenţiu de Oradea, Hcimond dc Vaţ, Gal al Transilvaniei, Lamport de Agria, păstorind cu bine bisericile lui Dumnezeu; Rectislau ilustrul duce al Galiţiei şi ban a toată Slavonia, Ştefan corniţele palatin, Laurcnţiu voievodul Transilvaniei, Dionisie 10 www.dacoromanica.ro marele vistier şi comite de Pojon, Roland judele curţii noastre, Mauriciu marele stolnic şi comite de Nitra, Chak marele comis şi comite de Şopron, Baghin marele paharnic şi comite de Bana, comiţii Pavel de Solnoc, Benedict de Moson, Nicolae de Zala, alt Nicolae de Cetatea de Fier, Henrich de Somoghy, Severit de Alba şi mulţi alţii, ţinînd comitatele şi dregătoriile regatului nostru. în anul de la întruparea domnului o mie două sute patruzeci şi şapte, în a patra zi a nonelor lui iunie, în anul domniei noastre al doisprezecelea. Institutul de istorie din Cluj. Fotocopie după transumptul din registrele Vaticanului. EDIŢII. Latin, Pray, 134—137; Katona, VI, 95 —103; Bathyan, II, 366—370; Fejer, IV, 1, 447—454; Theiner, I, 208 — 211 ; Zimmermann, I, 73 — 76; Hurmuzaki, I, 1, 249—253, sub 1251; Latin şi trad. Cipariu, Archivu, 332 — 337, sub iunie 5; D.I.R., C., 329-333,422-426; D.I.R., B., 1-5, 285-289. Facs. D.I.R., C., 418-421. 2 <1351 septembrie 1 — 1352 august 31 > 6860. Menţiunea unui act de la Nicolae Alexandru Basarab voievod, prin care dăruieşte bisericii din Cîmpulung satul Bădeştii. < Satul Bădeşti este dăruit bisericii din Cîmpulung de către >. Io Neculai Âlixandru voevod, feciorul bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. . . 1 Pentru că acest mai sus numit satu Bădeşti au fost mai nainte vreme sat domnescu. Apoi, întru aceia, Neculai Âlixandru voevod, domniia lui au fost datu şi au fost miluit pre sfînta biserică Cîmpulungul cu satul Bădeştii, ca să fie sfinţii biserici a domniei sale spre întărire, iar preoţilor şi părinţilor din cliros spre hrană, iar domniei sale şi părinţilor domniei sale vecinică pomenire 2. Transumpt în hrisovul lui Gavril Movilă din 13 noiembrie 1618. (Cf. D.I.R., B., XVII, voi. III, doc. 236). Autenticitatea actului din 1351—1352 a fost contestată din pricina unor adaosuri ale copistului din 1618 (pomenirea lui Radu Negru). Totuşi data de 1351—1352 corespunde cu domnia Iui Nicolae Alexandru şi filiaţia din Basarab este corectă: aceste fapte, ignorate la începutul secolului al XVII-lea, arată că documentul înfăţişat de călugări în divan la 1618 era autentic. EDIŢII. D.I.R., B., 12. 1 Actul din 13 noiembrie 1618, înlăuntrul căruia se reproduc fragmente ale actului din 1352, adaugă despre Nicolae Alexandru că era « nepotul răposatului Negru Radul voevod» şi că« iaste pristăvit şi îngropat trupul lui întru această sfîntă biserică», menţiuni care desigur nu se aflau in actul din 1352. 2 Actul din 13 noiembrie 1618 adaugă: «Şi au arătat popii şi o carte bătrînă a răposatului Neculae Âlixandru voevod, cînd au fost cursul anilor 6860 şi au arătat şi sfînta icoană, 11 www.dacoromanica.ro 3 1369 noiembrie 25, Argeş. Vladislav voievod porunceşte catolicilor din ţara lui să primească cu cinste pe episcopul catolic, care vine ca sufragan al episcopului Transilvaniei. Ladislaus, Dei et regis Hungariae gratia, vajvoda Transalpinus et banus de Zewerino, necnon dux de Fogaras, fidelibus suis universis, civibus, populis, hospitibus, cuiuscunque nationis seu idiomatis existant, ritum et consuetu-dinem Sanctae Romanae Ecclesiae tenentibus, per totam terram Transalpinam constitutis, suam gratiam et favorem. Noveretis, quod nos saluţi nostrae consu-lentes per venerabilem in Cbristo patrem, dominum Demetrium episcopum ecclesiae Transylvanae, cui scilicet ecclesiae et eius episcopo a temporibus praedecessorum nostrorum ac bonae memoriae condam Alexandri, patris noştri charissimi, iure diocesano dinoscitur fore subiecta, suffraganeum suum episcopum pro consecrandis et reconciliandis ecclesiis et altaribus, confirmatione in fronte, confessionibus audiendis, poenitentiis iniungedis, absolutionibus in casibus episcopalibus impendendis, ac aliis pontificalibus officiis exercendis, nec non pro visitationc et morum reformatione, carita-tiva correctione, et omnia quae saluţi nostrae videbuntur fore utilia, seu etiam opportuna, ad partes istas ac in medium vestri petivimus destinări seu transmitti. Quapropter universitari vestrae et cuilibet vestrum firmissime praecipi-endo demandamus per praesentes, quatenus dum idem dominus episcopus suffraganeus in vestri medium pervenerit, ipsum honorifice suscipiatis et benigne pertractetis, obedientiam debitam sibi impendatis, et in praemissis pro vestra salute suum officium implorando. Yobis autem universis castcllanis, comitibus, iudicibus, ceterisque officia-libus nostris, quibuscunque nominibus censeantur, firmo damus sub prae-cepto, ut eidem domino episcopo, suffraganeo ipsius domini episcopi Tran-sylvaniae, ac ad eum pertinentibus nullum impedimentum, molestiam vel perturbationem irrogare praesumatis, imo ipsi favoribus et auxiliis oppor-tunis assistatis. chipul prea sfintei născătoare de Dumnezeu, în divanul cel mare, întru care erea toate milele sfintei biserici scrise de răposatul Nicolae Alixandru voevod şi întru aceia icoană era şi satul Bădeştii cu toate hotarăle». 12 www.dacoromanica.ro Et aliud pro nostra gratia facere nullatenus audeatis. Datum in Argyas, in festo beatae Catharinae Virginis et Martyris. Anno Domini MCCCLXIX. Ladislau, din mila lui Dumnezeu şi a regelui Ungariei, voievodul Transalpin şi ban de Severin, precum şi duce de Făgăraş. Tuturor credincioşilor săi, orăşenilor, poporului şi oaspeţilor de orice neam sau limbă ar fi, care ţin de ritul şi obiceiul sfintei biserici romane, aflaţi în toată Ţara Transalpină, mila şi bunăvoinţa noastră. Veţi şti că, îngrijindu-ne de mîntuirea noastră, am cerut cinstitului întru Hristos părinte, domnului Dimitrie episcop al bisericii Transilvaniei, căruia se ştie că biserica < aceasta > şi episcopul său i-au fost supuse cu drept diocesan din vremea înaintaşilor noştri şi a părintelui nostru preascump, răposatul Alexandru, de bună amintire, să îndrepte şi să trimită în părţile acestea şi în mijlocul vostru un locţiitor al său, pentru înfiinţarea şi împăciuirea bisericilor şi a altarelor, pentru întărirea preoţilor, primirea mărturisirilor, poruncirea ispăşirilor, darea deslegării în cazurile care ţin de hotărîrea episcopală şi pentru împlinirea şi altor sarcini pontificale, precum şi pentru vizitarea şi îndreptarea moravurilor, dojană milostivă şi toate cele ce se vor arăta a fi folositoare moravurilor şi toate cele ce se vor arăta a fi folositoare pentru mîntuirea noastră. De aceea, vouă tuturor şi fiecăruia în parte, vă cerem prin scrisoarea de faţă, cu porunca cea mai tare, ca atunci cînd acel domn episcop locţiitor va ajunge în mijlocul vostru să-l primiţi cu cinste şi să-l trataţi bine, să-i daţi ascultarea cuvenită şi să-i cereţi sprijinul în cele de mai sus, pentru mîntuirea voastră. Vouă, însă, tuturor castelanilor, comiţilor, juzilor şi celorlalţi dregători ai noştri cu orice nume s-ar socoti, vă poruncim cu străşnicie ca să nu cutezaţi să-i faceţi vreo piedică, supărare sau turburare acelui domn episcop, locţiitorul acestui episcop al Transilvaniei şi celor ce ţin de dînsul, ci mai mult, să-i ajutaţi cu bunăvoinţă şi sprijin potrivit. Şi altfel să nu îndrăzniţi să faceţi nicidecum, pentru mila noastră. Dat în Argeş, în sărbătoarea fericitei Caterina fecioară şi martiră, anul domnului 1369. După Hurmuzaki, I, 2, p. 148—149. Original. EDIŢII. Latin. Batlhyăan, III, 217; Fejâr, IX, 4, 210; Transilvania, 1872, 54—55; Zimmermann, II ,334; Panaitescu 31—32. Latin şi trad. D.I.R., B., 19 — 20, 293-294. 13 www.dacoromanica.ro 4 1372 mai 8. Menţiunea unui act de la Vladislav voievod pentru muntele Nemaia. <în procesul dintre locuitorii satului Zărneşti, dependinţe de Braşov şi între locuitorii satului Şinca din Ţara Făgăraşului pentru muntele zis Numai, aceştia din urmă cîştigă în puterea hrisovului din 8 mai 1372 > de la vodă Basarab care stăpînea pe atunci Făgăraşul. Basarab baron al ţărilor Făgăraş şi Amlaş. După B. P. Haşdeu, Dare de seamă, în « Columna lui Traian», V (1874), p. 133. Rezumat rom. după un orig. latin, pierdut, din 1640. EDIŢII. Panaitescu, 32; D.I.R., B., 23. 5 1372 iulie 16, Argeş. Vladislav voievod dăruieşte rudei sale Vladislav de Dobca tîrgul Şercaia şi satele Veneţia, Cuciulata, Apele Calde şi Dobca, pentru meritele sale în luptele cu turcii şi cu împăratul de la Tîrnova. Ladislau woyvoda transalpinus, banus de Zerinio et dux nove plantacionis terre Fougaras, notum facimus universis presentibus et futuris, quod magister Ladislaus, strennuus miles, filius quondam Janus Meyster de Dobka, nepos Myked bani, noster consangwineus dilectus et fidelis, cum esset liber factus ab excellentissimo principe Lodwico, iluştri rege Ungarie, adhuc nos semper eramus sub jugo et in gratia regis predicti, exercitum validum contra Torcos infideles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamare fecimus, ipse magister Ladislaus de Dobka, strennuus miles supradictus, noster caro et sangwis in genitura, nobiscum et cum exercitu nostro viriliter contra sevissimos et infideles Thorcos et imperatorem de Tyrna, ipsosque invadendo properavit, actus militares nobiles et honorificos ibidem exercendo, propter fidem christiani-tatis et gratiam serenissimi principis, Lodwici, regis Ungariae obtinentis, ita quod ipse Lasla Meister de Dobka in invasione in infideles supradictos causa omnipotentis Dei, gratia et regis predicta, capud suum causa timoris decli-nando retrorsum nunquam movebatur. Et cum tantam fidem semper in ipsa Ladislao percepimus, vidimus et invenimus; ex parte domini noştri regis et noştri dedimus et assignavimus sibi propter hujusmodi servicia fidelia nobis semper exhibita et propter consang- 14 www.dacoromanica.ro winitatis annexionem, qua ligati sumus, forum dictum Scherkkengen situm in terra Fugaras prope Alt, cum suis pertinenciis, item villam dictam Yenetze, villam Kotzalad, villam que vocatur Calida Aqua, villam Dobka cum omnibus suis juribus et pertinenciis, quemadmodum possidebant et in possessione habe-bant olym filii Barnabe, perpetue possidenda. Etiam ipsum Ladislaum de Dobka, nostrum consangwineum dilectum, qui una nobiscum semper extiterat fidelis et subjectus serenissimo principi Lodwico, illustri regi Ungarie, domino nostro naturali, investimus et perpetuamus in bereditatibus et possessionibus supradictis, fide nostra mediante, tali conditione, si et quando ipsum Ladislaum de Dobka filium Janus Meyster de Dobka, nepotem Myked bani, predic-tum, contingerit transire universe carnis viam, Nicolaus filius ipsius Ladislay Dobka aut filia, que post ipsum in vita remanserit aut remanserint, seu alter ipsorum et ab ipsis in posterum venientibus genitura predictum forum videlicet Scherkkengen, villas et possessiones supra nominates debent jure hereditario successorie, perpetue possidere, quod sub juramento fidei et capitis noştri affirmamus, omni revocatione semota, nec revocare valeamus et debea-mus sicud juramento nostro concessimus et confirmavimus, quam donacionem sic fecimus nostro dilecto consangwineo Ladislao de Dobka ejusque successo-ribus perpetue, cum eramus in gratia copiosa domini noştri Lodwici regis Ungarie. Quare supplicamus serenissimo domino nostro Lodwico, illustri regi Ungarie, domino nostro naturali, ejusque successoribus, quatenus literas nostras presentes in vigore suo confirment et coroborent et donacionem nostram sic nostro dilecto consangwineo et fratre factam secundum quod profertur con et stabilitent. Etiam nostris successoribus qui in nostro woyvodatus dominio erunt succes-sores, ac baronibus supplicamus et committimus similiter, ut literas nostras presentes non violent nec revocent, ne juramentum nostrum disrumpetur contra salutem et in detrimentum anime nostre, et quod donatio nostra facta nostro dilecto consangwineo Ladyslao de Dobka, strennuo militi nostro secundum quod in presenti pagina continetur, quia serviciis fidelissimis apud nos meruit et eam donacionem obtinuit, perpetue una cum suis successoribus predictas possessiones possidere; etiam si nos vel aliquis successorum nostrorum in posterum literas nostras presentes et donationem presentem supra scriptam revocare intenderet, impedire recipere vellet et presente karte contradiceret et donacioni, fiet super tăiem aut tales furor et indignatio Dei, beate Virginis Mărie, omnium sanctorum, indignatio sanctorum regum Stephani, Ladyslay et Emerici. In quorum omnium supradictorum testimonium firmitatemque perpetuam presentes literas nostras scribi et noştri majoris sigilii appensione fccimus roborari. Datum in Argies, in nostra residencia, sub anno Domini millesimo tricen-tesimo septuagesimo secundo, in die Divisionis Apostolorum proxime preterito. 15 www.dacoromanica.ro Ladislau, voievod Transalpin, ban de Severin şi duce al Ţării Făgăraşului, nou dobîndite. Facem cunoscut tuturor celor de faţă şi viitor că magistrul Ladislau vajnicul cavaler, fiul răposatului Ianus meister de Dobca, nepotul lui Micbed banul, ruda noastră de sînge iubită şi credincioasă, atunci cînd a primit slobozire de la preabunul principe Ludovic, ilustrul rege al Ungariei, pe cînd eram necurmat sub ascultarea şi îndurarea regelui mai sus zis <şi> cînd am poruncit să se ridice o oaste puternică împotriva necredincioşilor turci şi a împăratului de la Tîrnova în Bulgaria, acest magistru Ladislau de Dobca, sus zisul vajnic cavaler, trup şi sînge şi neam al nostru, năvălind cu noi şi cu oastea noastră, s-a luptat vitejeşte împotriva preacruzilor şi necredincioşilor turci şi a împăratului de la Tîrnova, săvîrşind acolo isprăvi ostăşeşti preastrălucite şi vrednice de cinste, pentru credinţa creştină şi pentru milostivirii prealuminatului principe Ludovic regele Ungariei, într-astfel că acest Lasla meister de Dobca n-a dat niciodată înapoi şi nu şi-a ferit capul său de teamă în lupta împotriva necredincioşilor mai sus-zişi, pentru cauza lui Dumnezeu atotputernic şi pentru îndurarea sus-zisului rege. Şi deoarece am aflat, am văzut şi am găsit întotdeauna atîta credinţă la acest Ladislau, noi pentru atari slujbe credincioase pe care întotdeauna ni le-a făcut şi pentru legătura rudeniei de sînge cu care sîntem legaţi, i-am dat şi i-am încredinţat din partea domnului nostru, regele şi a noastră: tîrgul numit Şercaia aşezat în Ţara Făgăraşului, lîngă Olt cu cele ce se ţin de el, de asemenea satul numit Yeneţe, satul Cuciulata, satul care se cheamă Apele Calde, satul Dobca, cu toate drepturile lor şi cele ce se ţin de ele, după cum le-au stăpînit şi le-au ţinut în stăpînire răposaţii fii ai lui Barnaba, ca să-i fie stăpînire veşnică şi chiar îl punem în stăpînire. Pe acel Ladislau de Dobca, ruda noastră iubită de sînge, care împreună cu noi a fost întotdeauna credincios şi supus prealuminatului rege Ludovic, ilustrul rege al Ungariei, domnul nostru firesc şi îl înveşnicim în moştenirile şi stăpînirile mai sus-zise punîndu-ne credinţa noastră, cu această înţelegere: că dacă şi cînd se va întîmpla ca acest sus-zis Ladislau de Dobca, fiul lui Ianus meyster de Dobca, nepotul lui Miched banul, să treacă pe drumul tuturor trupurilor pieritoare, atunci Nicolae, fiul acelui Ladislau Dobca sau fiica lui, care ar rămîne în viaţă după dînsul, sau unul din ei şi neamul care s-ar trage după aceia dintr-înşii să stăpînească pe veci ca moştenitori cu drept de moştenire tîrgul anume Şercaia şi satele şi moşiile mai sus-numite. Şi aceasta o întărim cu jurămînt pe credinţa şi capul nostru, înlăturînd orice întoarcere şi nici nu vom putea şi nu trebuie să le luăm înapoi, după cum le-am dac şi le-am întărit cu jurămîntul nostru. Iar dania aceasta am făcut-o într-astfel iubitei noastre rude de sînge, Ladislau de Dobca şi urmaşilor lui pe veci pe cînd eram noi în milostivirea deplină a domnului nostru, Ludovic regele Ungariei. De aceea rugăm pe prealuminatul nostru domn, Ludovic, ilustrul rege al Ungariei, domnul nostru firesc şi pe urmaşii lui, ca să întărească şi să coo- 16 www.dacoromanica.ro sfinţească această carte a noastră şi să întărească şi să aşeze dania noastră astfel făcută iubitei noastre rude de sînge şi frate după cum se arată. De asemenea, rugăm şi poruncim urmaşilor noştri, care vor fi urmaşi în stăpînirea voievodatului nostru, precum şi boierilor, ca să nu calce şi să nu întoarcă această carte a noastră, ca să nu strice jurămîntul meu spre paguba mîntuirii şi a sufletului nostru şi dania noastră făcută iubitei noastre rude de sînge, Ladislau de Dobca, vajnicul cavaler, în chipul în care se arată în cartea de faţă, pentru că s-a învrednicit şi a dobîndit această danie prin slujbe preacredincioase faţă de noi, ca să stăpînească în veci moşiile mai înainte zise împreună cu urmaşii lui, chiar dacă noi sau vreunul dintre urmaşii noştri în viitor ar încerca să strice cartea noastră de faţă şi această danie mai sus-scrisă, <şi> ar vrea să împiedice într-adevăr şi să se ridice împotriva cărţii şi a daniei de faţă, iar asupra unuia sau unora ca aceştia să cadă mînia şi pedeapsa lui Dumnezeu, a fericitei fecioare Maria, a tuturor sfinţilor, mînia sfinţilor regi Ştefan, Ladislau şi Emeric. Spre mărturia şi tăria veşnică a tuturor celor mai sus-scrise am poruncit să se scrie cartea noastră de faţă şi să se întărească prin atîrnarea peceţii noastre celei mari. Dat la Argeş, în scaunul nostru, în anul domnului o mie trei sute şaptezeci şi doi, în ziua după Despărţirea Apostolilor L Arh. St. Budapesta, Dl.26.376. Orig., perg.,. pecete atîrnatS, căzută. Fotocopie la Institutul de istorie al Academiei Republicii Socialiste România. EDIŢII. Latin. Fejer, IX, 4, 477; Fridvaldszky, 80—84; Katona, X, 540—543, sub 1372; Zimmermann, II, 386—387, sub iulie 15; Hurmuzaki, I, 2, 198—200, sub 1372; Haşdeu, Negru Vodă, CCLXXIX—LXXX; Puşcariu, Fragmente 32—35, sub 1372; Panaitescu, 33—35, sub 1372 iulie. Latin şi trad. D.I.R., B., 23—25, 294—295. Trad. Şincai, Chronica, 542—544. 6 <1374 >. Vladislav voievod dăruieşte ctitoriei sale, m-rea Vodiţa: satele Jidovş-tifa, Vodiţa Mare şi Ţarovăţul, un obroc anual în bani, hrană şi îmbrăcăminte, hotărînd totodată şi modul de alegere a egumenului. f IlOHOKf d3'k, MÎKf K"K XpHCTd Bord KAdrOK-fcpJlklH KCfKVV^d KrtdAHCrtdKk, aumc'CtT/TL Eo/KTf/Tv rociioAHHk k kc(H E^rpOKddX'ÎM, GA<\ron3KOAH\', no EowTfAtS HdCTdKdflIÎIO, GkCTdGHTH AtOHdCTklpk Hd EoAHllH G k HiUA GCAMKdrO H GOrOHOCHArO HuAcnTd, nccdSuidKk 'ikcnuro g-g Hnoiţ-kx Hhkoahau, ndMf>Kf wt rocnoACTGd aih 1 Ziua Despărţirii Apostolilor cade la 15 iulie. www.dacoromanica.ro i'fOA'b H npHAOJKfHVl, d C K\'P HHKOAHMOB’kAtk Tp!$A®AVk H TOr© EpdTlfH, rk3H-Aa\”k H IIOIIHCdJf. H EAHK© Bp^MA npHHfCf, HHH’k npHAOKHJţ TETpOEVdrrEATi OKOKdHT». CK CpEEpOM H n03Adl|JfH’h, KdAHAHIIH^ cpEBpTiHA, CBAIJJEHHH rKC*Aw CpfEpTiHH, CBAipEHHIkCKd WAEJKA* KOflpHHEHd, fAHd 3HNd, 3dBtCH WT KdMJţkJ, (AHKO Hp-KKOKK TP’lîEOţ'ETk, EflHTpdJfHATv H HdpAKBHIVfc CHpA\tîHk]. no cnjf, cea© 2Khaobijjhij,a, ckoeoaho wt B’fcc-fc.ikijf aaheokk h pdEOTk r©cn©A-CKkl\" H IVT B©HCKkl H nO B'kCEM'S WJţdBA J H WT KoCTHHd CEAd Hd TonOAHHI^H, KOAHKO EAA*T KTvEAkl, H Hd ^SHdBt, WT WCM*k Bp'kHJHIJJk A^X^A^*» r©Cll©ACKkl H BHP"k WT CptAHkl BECTv C"k B'KC’kM'k, H A,l>VHdKh WT C9p^XC,KW IldAHHkl A® HdHrOpHfrd AloCTHlpa HA^lp* B"k P'kIUdBA H R©AHHd RfAHKd, nO WEOHJf CTpdHd^ Ck OP’kUlTfM'k H C"k AHBdAdAtH H Ck IţfpOBU.fM'k C*k EdJţHHHd CEAHIJJd. no CHJf K'KCtX', Hd B'kC’kKk fipdSHHKk CBtTdrO H EOrOHOCHdrO flUA^H'ld, JfHdi'dAd nepnHpiv wt a®am rocnoACTBd mh h oyBorkiMh Ad ca pd3AdCT t ntpnHpk h bT M-k^OBk CkipEHl'd H El' CkipOBk H MdJKd BOCKd H Bl- HE APTilpb rBHHIJl’k H «7 HEAP"kl|lk JfOAEBkl H KT ao^khhkh- CV ta BT^rk ©ţ-CTdBHBUiE h npHAOHCHBUH Hd B'KC’kKO a^to wt a°am r©cn©ACKdr©. ridKBl «ţTTdBH TOCnOACTBO MH, nO C'kB’kTS, I3KO no CAHp*kTH KVp Hhkoahmob^, Ad H’kCT HHKkl TOCnOAdp'k BOAHTk Aa n.'CTdBH Hd A\’kCT’k TOA\k CTdp-kHUlHHA, HH dp^VepfH, HH HHk KTO, HA KdKO pEMETk KVp HhK©AHA\K H KdKO SCTdBHTk, TdK03H Aă AP'kHCATk HJKE TdM© HHWU.H H CdMH Ad CH nOAdrdATk CTdp’kHUlHHA. H CHta BTiCt, MOAA B-kCtEOrO HdCTOAHHKd, Ad HE nOTBOpHTk HHKTOJKE. KtO AH CA nOKSCHTk cTld nOTBOPHTH, HAH H’kKOE WT CHJf, Ad Td OyBTETk TOCnOAk Bork H nptHkCTdd Ero MdTH H CB’kTklH H BEAHKkJH H EOrOHOCHklH fÎHAOHTE H 3A* H K"k BAAAI|JHMk BtU/k, dAMH. f Iw RAdAHCAdETi BWEBWAd, A\HAOCTHA EoHCVeA TOCnOAHHk. j" Pentrucă eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul voievod Yladislav, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, am binevoit, după îndemnul lui Dumnezeu, să ridic o mănăstire la Vodiţa în numele marelui şi purtătorului de Dumnezeu Andonie, ascultînd pe cinstitul între călugări Nicodim, de asemenea şi cu cheltuială şi daruri de la domnia mea, iar cu munca lui chir Nicodim şi a fraţilor lui, am zidit şi am zugrăvit. Şi după cît a adus vremea, acum am dăruit: un tetraevanghel ferecat cu argint şi aurit, o cădelniţă de argint, vase sfinţite de argint, o pereche de odăjdii preoţeşti de mătase, perdele de altar, de camhă, cît are nevoie biserica, un epitrafil şi rucaviţe cusute cu fir de argint. După acestea, satul Jidovştiţa, slobod de toate dările şi muncile domneşti şi de oaste şi cu totul ohabă; şi cîte găleţi vor fi de la satul lui Gostea pe Topol-niţa şi pe Dunăre venitul domnesc de la opt pescării şi toată viitoarea cea de la mijloc, cu toate ale ei şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la Mostiştea de Sus, mergînd spre Rîşava şi Vodiţa Mare, pe amîndouă părţile cu nucii şi cu livezile şi cu Ţerovăţul şi cu seliştea Bahnei. 18 www.dacoromanica.ro După acestea toate, la fiecare praznic al sfîntului şi purtătorului de Dumnezeu Andonie, o mie de perperi din casa domniei mele şi să se împartă săracilor 300 de perperi şi 12 burdufuri de brînză şi 12 caşcavale şi o maje de ceară şi 12 postavuri de îmbrăcăminte şi 12 postavuri de încălţăminte şi 12 pături. Acestea toate le aşezăm şi le dăruim pe fiecare an din casa domnească. De asemenea, am întocmit domnia mea, după sfat, ca după moartea lui chir Nicodim să nu fie volnic niciun domn să aşeze în locul acela cîrmuitor, nici arhiereu, nici nimeni altul, ci precum va spune chir Nicodim şi cum va orîndui, aşa să ţie călugării cei de acolo şi singuri să-şi pună cîrmuitor. Şi acestea toate, rog pe fiecare dintre urmaşi, niciunul să nu le schimbe. Cine s-ar încumeta să schimbe, acestea sau unele dintre acestea, să-l ucidă domnul Dumnezeu şi precurata lui maică şi sfîntul şi marele şi purtătorul de Dumnezeu Andonie şi aici şi veacul viitor, amin. ■f Io Vladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St., Buc., S.I. nr. 1 (Tismana). Orig., perg. (37,5x29,5), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1846; alte traduceri, ibidem, mss. 329 f. 59, 335 f. 42 fi Academia Republicii Socialiste România. XLVIII/ 178 b. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, XX/1 fi LXXIV/76. Datat pe baza prezenţei lui Nicodim in Ţara Românească pe vremea lui Vladislav (1369—1374) fi pe baza titlului domnesc; după 1369, Vladislav se intitulează « ban de Severin fi domn din mila lui Dumnezeu fi a regelui Ungariei», situaţie care durează pină in 1373, cind pierde Severinul fi devine independent. EDIŢII. Slav. Venelin, 5 — 6, sub circa 1342. Slav fi trad. Ştefulescu, Tismana, 46—49, sub 1364—1373; Panaitescu, 35 — 38, sub . Trad. Enă-ceanu, M-rea Apele, 626—627, sub 1342; Cotofman, Vechimea .. ., 95 notă, fără dată; Giurescu, Ist. rom., I, 418, fără dată; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 3—4, fără dată; D.I.R., B., 27—28. Facs. Haşdeu, Negru Vodă nr. 1, fără dată; Sacer-doţeanu-Bogdan, pl. 1, sub circa 1369 —1376; D.I.R., B., 305. 7 1385 (6894) octombrie 3, Argeş. Dan I voievod dăruieşte şi întăreşte m-rii Tismana: satele Vadul Cumanilor, Hrisomuinţi, Tismana, balta Bistreţ şi jumătate din Toporna, un obroc anual, precum şi alte venituri. f IToHfJKf d3k, H>Kf Bt XpHCTd Eofd K/ldrORfcpNklH, IlV 4.4HK BOfBWAd H MHAO- ctha Eo?khe;k rocnoAHHR stern OyrrpoR/idxTH Rt HdMA/vk soroAăposdHHdro a\h rOCnOACTRd WSpteTWX Bt 3fM/tH ŢOCnOAc'rK<1 MH, Nd AirfeCTfc pfKOMtiWk THCMfHd, AUVNdCTHpK BCtlţfcMH A^kl NfAOCKBptUlfNK, trOHtt CBfcTOnOMHBUli'H EAdrOMkCTKRMH BOfBOAd PdAVAÎi, pwAÎ'TJAk roenOACTBd MH WT WCNOBdNÎd BK3ABH>Kf, nptKpdUI(HT(M>K6 www.dacoromanica.ro JKHBOTd, Hf CEEpEllIH. GfrO, GAdr0H3B0AH rOCIIOACTBO A\H MKOJKf H rOCIIOACTBOy, CHU,f H CfM8 ETiCfipHfA\HHK EEITH, U’EHOBHTH O^EO (10A\iîHK pu^TfA-fe MOfrO, CBOfMJKf pd^H A&IJA, CE XPaM nptCEtTblJv BAdAHHHlţA EoropOAHU,A H npHCHOA^EEl dldpÎA Hd3AdTH H 0\*KptnHTH BCkKBJMH npHAOrk] H A^AH», Hf TKMHM Cf, HA H fAHKd npH pwA'l'TfAH AUVfAXTi npHAOJKHCA CA MOHdCTHptO, BCfe nOTBpivAHTH H OyKpknHTH, CAdBBI pdAÎ Bord A\OfrO, Eh XEdAMJKf H HECTH nptCAdBHklA BrtdAEIMHU,A A\OA H nptHHCTEIA EoropOAHUA, 0KO Aa CHA OBptl|JA Eli JKHBU'T-fe TOCnOACTBd MOfrO KptlIHTfAt H nOA\OipHHU,A, Eli CTpdlUHEIfJKf A^HK CAAd, JKH3HH BfcMHkJM X°AaTdHU,A. II np-EE-kf npHAOJKHX Cf A\Oy* npkAPKAdA\ H fAHKd AMVHdCTHpiO CE^TdrO HHTU’HYd npHAOJKH H nOAnHCd CTpHU, TOCnOACTEd A\H CBkTOIlOHHBUIH EddAYCAdE BOfBOAd, CfAO }KHAOBipHU,d c IIotokoax H Hd /V)$HdB'fc Cp-bAHElH BHpE BfC H U’T U'CAM\" BphUIHI|IK A°X0AK'li H /V,8HdEE U’T Op-k^OBA IldAHHA A° ropHfrO AloCTHIJId H EfAHKd EoAHU,d no WEOIO CTpdHS, CE U’P'kllJHfA\ H C AHEdAdA\H H Ed\'HHHd CfAHl|ld H EOAtHHU,A 8 EHCTpHU,H H dU,HrdHH, M MfA^AH< GHd Bck npHAdrd H nOTBpkJKAd rOCnOACTEO A\H CE BCfeKEJM IIOBfAkHÎfM H 0\*TEpk>KACHYfA\, Ad E/RAATk Hfnp-feAOJKHd H HfnOKOA'bKHAVd. TdKOJKA* H CfAd CBO-KOAHd U’T BCkKElHX pdBOTE H AdHKWBE H A«X°ATiKk TOCnOACTBd MH. H Kli CHMk, nOBfA^Ed TOCnOACTBO A\H CdMOBAdCTHEJM KE1TH Eli IVBOIO MU’Hd-CTHpiO HHOKU’MJ no CA\piiTH HAMAACTBSAipdrO HM, HdMAAHHKd HHKTO Aa flOCTdBA'kfT, HH d3E. CdM BOfBOAd AaHh> H HH H*»KTO U’T H^JEf nO AVH’b, HHJKf Aa pd30pHT MHHE H np’bAdHÎf HhKOAHMOBO, HHJKf nOBfA’bHYf. KtO AH AP1l3Hf'rl1 WT CHX ECtejf MTO pd30pHTH HAH np'kAOJKHTH 3A-fe, Aa f npOKAAT U’T TOCnOAd Bord ECfAPEJKHTfA'k H U’T nptMHCTElA EoropOAHU,A H U’T BC^X CB’feTkJX H Aa f npHMTfHE BCfeM IVT pfKHIHAV ca rocnoAd, np’bAaEUiHM Ttvro Hd cA\piiTE. GHd BCfe 3dnHCdUIA CA o^- flprHUIH nOKfA’fem'fM'E rOCIIOAHHd BOfBOAA /I,dHd, B aIîT xSU’MA» YhAHKtYu’H 0, A\^CHU,d U’KTOEpa, A**HE r. ■(• Pentrucă eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredincios, Io Dan voievod, şi din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, la începutul domniei 1 c tiOAOKHtioav răzuit. 20 www.dacoromanica.ro dăruite mie de Dumnezeu am aflat în ţara domniei mele, la locul numit Tis-mana, o mănăstire nu întru toate părţile ei terminată, pe care sfîntrăposatul, binecinstitorul voievod Radul, părintele domniei mele, a ridicat-o din temelie, dar n-a sfîrşit-o din pricina scurtimii vieţii. De aceea, a binevoit domnia mea ca, precum în domnie, să-i fiu urmaş şi în aceasta, aşa dar să înnoiesc pomana părintelui meu şi pentru sufletul meu, să clădesc deplin acest hram al prea-sfintei stăpîne născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile, nu numai acestea, dar şi cîte au fost dăruite mănăstirii, în vremea părintelui meu, pe toate să le întăresc şi să Ie împuternicesc, pentru slava Dumnezeului meu şi pentru slava şi cinstea preaslăvitei mele stăpîne şi preacuratei născătoare de Dumnezeu, ca s-o aflu în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar în ziua cumplită a judecăţii mijlocitoare pentru viaţa veşnică. Şi mai întîi, am dăruit acestei mai sus-zise mănăstiri patru sute dc găleţi de grîu din judeţul Jaleşului, pe fiecare an. Şi cine vor fi găletari să nu mai întrebe despre aceasta pe domnia mea, ci să-l trimită aşa acolo la mănăstire. Am dăruit şi pe rîul Jaleşului, la Dăbăceşti, nucii copaci toţi, iar de la casa domniei mele, pe fiecare an, 10 burdufuri de brînză, 10 caşcavale, 10 pături şi 10 postavuri pentru îmbrăcăminte şi 10 postavuri pentru încălţăminte, iar miere şi ceară pe măsură, cît va aduce anul. Pe lîngă aceasta, întăreşte domnia mea şi cîte a dăruit sfîntrăposatul părinte al domniei mele, Radul voievod: satul Vadul Cumanilor cu jumătate Toporna şi balta Bistreţ dc la Toplăţa pînă la Bîrzogirla, mai sus de Covaciţa, cu satul Hîrsomuinţi şi Tismena pe amîndouă părţile, cît a fost Ligăcească şi Ruşească. Pe lîngă acestea, întăresc şi cîtc a dăruit şi a dat în scris mănăstirii sfîn-tului Antonie unchiul domniei mele, sfînt răposatul Vladislav voievod: satul Jidovştiţa cu Potocul şi la Dunăre, viitoarea de la mijloc toată şi venitul de la opt pescării şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la Mostiştea de Sus şi Vodiţa Marc pe amîndouă părţile, cu nucii şi cu livezile şi scliştea Bahnei şi moară în Bistriţa şi ţigani, 40 dc sălaşe. Toate acestea le dăruieşte şi le întăreşte domnia mea, cu toată porunca şi întărirea, ca să fie nestrămutate şi neclintite. Dc asemeuea, şi satele să fie slobode de toate muncile şi dările şi veniturile domniei melc. Pe lîngă acestea, porunceşte domnia mea ca să fie călugării din amîndouă mănăstirile dc sine stătători; după moartea cîrmuitorului lor, nimeni să nu le pună lor cîrmuitor, nici eu însumi, voievodul Dan şi nici nimeni dintre cei de după mine, nici să se strice orînduiala şi datina lui Nicodim, nici porunca. Cine ar îndrăzni să strice ceva din toate acestea sau să schimbe în rău, să fie blestemat de domnul Dumnezeu şi de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaşi cu toţi acei care s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. 21 www.dacoromanica.ro Acestea toate s-au scris la Arghiş, din porunca domnului voievod Dan, în anul 6894 <1385 >, indictionul 9, luna octombrie 3 zile. Arh. St. Buc., S. I., nr. 2 (Tismana 1/1). Orig., perg. (37,5x23), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1839 şi 1844; alte traduceri ibidem, III/l, A.N., MMDCCCLVI/1, mss. 329 f. 59v.—60, 335 f. 2-3 şi 711 f. 8—9. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/2. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Craiova, 343—345; Ştefulescu, Tismana, 167—171; Panaitescu, 38—41. Trad. Haşdeu, Ist. critică, I, 127—128; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 6—8; D.I.R., B., 32—33. Facs. Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 2. 8 1387 (6895) iunie 27, Argeş. Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa daniile anterioare, precum şi părţi din satul Dăbăceşli, dăiuite de Dimitrie Dăbăcescu; mai dăruieşte satele: Jarcovăţ, Varovnicele, Prilepeţul, Petroviţa, Vîrbiţa şi seliştea Stănciştor. f IIOHEMtt 4311, HJKf K"R XpHCTd Eord BAdrOK’tpHRIH, Iw ftlHpMd KOfKO^d MHA<. AtHOS'bAlH KflJJMH noKp'bnH. Gfr© EAdr©H3K0AH rocnoACTKO mh, laKcoKt h rocnoAC’rs^’. chi^c h cemo\* K’RCnpHCMHHK’R ERJTH, WKHOEHTH <ŢKW (lOM'tH'R pwAHTEA't AtOfr© H KpdTd, >KHKWTd>Kf pd^H rocnoACTKd mh h cnacema. G-r x’PKf Ct, H/R H EAHKd npH pwAHTEAH MWEM-R H npH KpdTfc fipHAO>KHUJKe H MRCTR nptCAdKHKJ.R KAdAHHHU,Kf A^HK CKH3HH KfcMHKI* pA<>TdHl(KHT0 WT IKdAf UJCKOrO C/RACTKd, ©y K’REAOK'R Hd KCtKO A'tTC. H KTO B A HKCT3. &Hd KC-fe npHAdrd H nOTKpliJKAd TOCnOACTEO A\H CE EC-bKKIAtTi nOEfAtHYfMTl H OyTBpTi>KASHTeA\Ti, Aa KAAAT HfnOABH/KHd H HfnpbAOJKHd. TdKOJKAf H CfAd CEOEOAHd WT BCtEhiyK pdEOTTv H A4HKOETi H AOPA'bK'b TOCnOACTKd AVH. Kli CHA\Ti, nOECA'bEdT'K TOCnOACTEO MH, CdAVOEAdCTHOAVK EKITH Elv WEOIO AVOHd* CTHplO HHOKWAV H nO CAVpTxTH Hd4AACTEOyAL41drO HAVK HdHAAHHKd HHKTO A4 nOCTdE-AtfT-K, HH d3"K CdAfK EOfEOAd AlHpHd, HH HHTi KTO WT HJfJKf nO A\H'k, TliHHA frOJKf CdAAH EAdrOEOAATTi HH?K( A4 CA pd30pHT MHHTi H np-kA4H|f HhKOAHAVOBO H MOI flOEfAbHIf. KtO AH AP^HfT WT CHX ETkCkjlf HTO pd30pHTH HAH lip'feAOJKHTH 3A~b, A4 1 npoKAAT wt rocnoAd Bord BCfAPtMHTtA-k h wt np-knHCThiA BoropoAHi^A h wt KCkjf CE-bTKiy H A4 KT npHMTfH EClîA\ WTptKIUHAf CA rocnoAd H np-bAdBUiHA\ Toro Hd CAAP'KT'K. f Gnd KC-b 3dnHCduiA ca oy flprHuiH, noKtA’bHYtAd'K rocnoAHHd EOfBOAA, Iw A\HpHd, Elv A-feT xSW4f, YhAHKTHWH Y, AfbCfHd YoyuYd K3 AhHh* f Iw A\HpHd EWfEWAd, AVHAOCTHA Bo», indiction 10, luna iunie 27 zile. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 4 (Tismana III/2). Orig., perg. (40x37), pecete atîrnată, căzută. Cu şase traduceri şi o copiâ slavă; altă copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, XI/243; alte traduceri la Arh. St. Buc., mss. 329 f. 60v—62, 335 f. 211 —212v. şi 711 f. 72v.-73. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/3. EDIŢII. Slav. Venelin, 13 —14. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., III, 191 —193; Arion, Mircea, 7 — 8 şi anexa I; Panaitescu, 41—45. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j* Dolj, 10 —12; D.I.R., B., 40—41. Facs. Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. III; Revista Arhivelor, III, 2, pl. I—II. 9 1388 (6896) mai 20. Mircea cel Bătrin voievod dăruieşte ctitoriei sale, m-rea Cozia, satul Orleşti, satul lui Stoian Halgaş, un obroc anual şi 300 de sălaşe de ţigani. De asemenea, ii întăreşte satul Cruşia şi mai multe locuri, dăruite de alţii, hotărind totodată modul de alegere a egumenului. f GrtHlţkl A8X'wa' EmkThAI KTiKOAAT CA, CKIH C8Th CklHOKf EoîkTH, PdKOIKf pfOf EO>KfCTKfHHMH flllOCTWA, f.V\8>Kf KTi CA^A TfUSipt H/Kf llpdKAS AWE AipifH H IlOA-KHTOAt IIOAKH3KHAdfA\Sl9 BTiCIlpirdllId /KH3HK, SfAtAfHHklX' 3fAtAH)( IVCTdK/VfcUie H Hd HfEfCH llpHACOKHUId CA, BAdJKfHHkl U'Hkl TAdC pd^OEdNlA CAHUIdKUJf, «re>Kf H npHCHO CAHUIST: „npi'HA'fel’f EAdrOCACKfHJ'H IVTlţd Motro, HdCA-bASHTf SrOTO-KdHHOf EdiW [ţdpCTEO HfEfCHOf IVT CACOKfHÎ'A A\Hp8“. HiUWt H d3Ti, HJKf K"K XpHCTd Eord BAdrOOfCTHKiH H XpHCTOAWEHKkl, IlVdH rtlMpOt BEaTkTh KOfKOAd H rOCIlOAHHK BTkCf ^rpORAdJClf, (AHKO no CH/Vtî nOCA-kAOKdTH H3E0AH)( HpOCAdKHTH IlpOCAdKAMlIdrO A\A Bord H Hd npfCTOAH pOAHTfdiH AtOHJIf C'h CAdBOW K'K3HfCfUId. T-feAtJKf EAdr0H3K0AH TOCnOACTKO A\H KOSAKHrHSTTi U'T WCHOKdHfA AtOHdCTHp KTi HA\A CE-bTklA H JKHKOHdHdAHklA H Hfpd3A’bAHAtSl9 TpOHU,8, HfC03AdHHdr0 EoJKfCTKd, fW/Kf IţdpTf IţdpCTKSWT H rOCnOACTKSWT rOCHOACTKd, fW>Kf pdAH WHKfAt H Akh>k8a' CA H fCAthl, Hd AVbCT-b ptKOAtOf KdAHMTiHftlJH Hd ©ATf, H>Kf Et llpt^Af CfAO EOAt-pHHd rocnoACTBd a\H HdHd O^aobS, trc»Kf ck awbobTw h AtHorHAt vcfpA’ffM no koah rocnoACTKd a\h npfaaojkh nptApfHfHHOMS AtOHdCT'fpS. 25 www.dacoromanica.ro IIpHAO>KH>K( H rOCnOACTKO MH (AHKd Kt nOTp(Et HHOKOA* >KHK8ipHA\ Kt TOH WBHT(AH Kt nHipS H IVA^A^, C(AO Hd ©ATt H>K( Kt np«KA( Kd3dH0K0, 30K(A\0( GOpAfipi'H H AP8rof «AO tHJt Hd KpHKOKt, OKI Kt npttKA* GTOrdHd XdArdUJd; npHAWKHJf Td Kf H KOAOHHU,S Hd JfOTdpKI IhmipCKOA*. 6ip(>K( H Hd CAWpTH (19 CH AM* XtâlldH 0TdHMI9A T8PK8A C(A9 30K0A\8 KpSlljiA, I3K0 Aa fCT AlOHdCTHplO. IIpHAO>KH>K( H ApSrYH BOAtpHH rOCIlOACTKd A\H, GTdHMO BdAKOK Hd flpNHlIJH KOA\dT H>K(rO ( K Sil HA WT iP«*a, TdKO H Ct KHHHrpdAU; H TO nO KOAH rOCnOACTKd A\H. H AP**™ AltCTO t8JKA*> H>K( npHAOJKH A8Af> 1,0 KOAH AaHa KO(KOAd, (HJ( H KOAldT T8>KA* npHCtKt-K8n(H AltCTO A8AfK8, WT X'0TaP'b ©TdHMt fipdHHHd, (rO>K( npHAOJKH KpdT A\S fiAdA^A H A03*f( no TOHJKAf CTpdHH, Hd M(TK|p( AltCTd: (A«0 Hd pTdpH KdAHHIJJCKOA* H AKd KOA\dTH Hd X’O’Tdpt KoHKOAl H AP8r0 Hd X'0TaPH GTdHHCAdKd GOptwK H Hd pHBHHlţtjf KOAdHHl^d HJK( npHAOJKH /\dH KOfKOA, H A03*f( t8>KA(, npHAO>K(H8 WT >K8ndH ESaS, nO KOAH pOA'fT(A( TOCnOACTKd A\H, PdA^A KOHKOA H AKtp Hd A\tCT( XHHdTHpCKOA*, H>K( IlpHAOJKH TdT$A IţptKKH. GYa KCA np(AP*l«HHdA Aa C8t CKOKOAHt WT KCAKHJf AaHKOK TOCnOACTKd A\H H pdKOT. ©HJ( npHA9>KH TOCnOACTKO A\H WBpOK WT AK0Pa TOCnOACTKd A\H, Hd KCAKO AtTO: NLU(HHU,8 KtBAOK CK H BHHS E03tAHHIţH Y H Y AltjfOK CHpfHÎM H K cYpOKH H Y AMJfOK A\(Ad H Y KOAA(T( KOCKd H Ei KOA\(T( rSHHipd H T MtdtAH dlţHrdHH. Kt CHA\ BAdr0H3B0AH TOCnOACTBS A\H KHTH WEHT(AH KoAA\tHCKdA Kt nOKHHO* K(HH Ct KCtA\H np((IHCdHA\H, KhJUK nHCdHHOA\S A\OHdCTHpS H WT t8a# WEAdAOKdTH CA. KHT(ACTK(>K( C(H WBHT(AH, BKO Aa K8AfT no \'CTdK8 IlOlld FdKpYHAd H (AHKd WH VCTpOHT H nOCTdKHT, HHKOrO>K( Aa H( CA\t(T cYa npHAOJKHTH HHdKO A^ MdAd. H (1|1( H no CA\(pTH nona FdKpYHAd, Aa H( HAldT HHKTO KAdCTH nOCTdKHTH HrSAMHd, HH d3 AlHpHd BO(BOA, HH HH TOCnOAdpt, (rO>K( Bort EAdrOKOAHT no A\Ht EhITH, HH A\HTpOriOAHT, HH HH KTO AHEO, TOMY» (rO>K( KpdTYld WT CKO(A CptAH KAdrOKOAAT no ycTdKS np(AdHHOA\S wt nona FdBpYHAd. KtO ah CA nOKSCHT WT B(AHKHX’ H AldAtjf cYa np(A(lHCdHHdA HHdKO npHAOJKHTH H pd30pHTH H A® A\dAd, TdKOKÎH Aa fCT npOKAAT WT TOCnOAd K«A*P>KHTfAA H WT IlpfMHCTSlO BorOpOAHUS H WT KCt^ CKtThIX'j H 3A( H Kt KSA&l^Al Kt^t H b8A(T npHMKT(H KCtA\ WTptKUJHA\ CA TOCnOAd H llp(AdEUIHA\ TOrO Hd CA\(pT. Ghl M(CTHhlH ^pHCOK^A HCIIHCd CA nO WpH3A\S K(AHKdrO KO(KOAa Iw AlHpMt H rocnoAHHd kc( \frpOEAdxY(, Kt AtTO „swms, hhahktYwh dY, A\tc«;a A\ana k. Gki xphcok Îw Alnpnd kw(kwa 3a Kctjf A\HAOKdHY», H/K( AaA* MOHdCTHpiO WT H(rO C03AdHH$l0. f Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, cum spune dumnezeiescul apostol, căruia mergîndu-i pe urmă cei iubitori de dreptate, ce se silesc spre cele bune şi viaţa dorită au dobîndit, cele pămînteşti pământului lăsîndu-le şi mutîndu-se la ceruri, acel fericit glas de bucurie auzindu-1, pe care veşnic îl aud:« Veniţi binecuvântaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia cerurilor, care este gătită vouă de la întemeierea lumii». Cărora şi eu, 26 www.dacoromanica.ro cel în Hristos Dumnezeu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Ioan Mircea mare voievod şi domn a toată Ungrovlahia am binevoit după putere să le urmez ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit pe mine şi m-a ridicat cu slavă în scaunul părinţilor mei. De aceea, a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire în numele sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţitei troiţe, nezidită dumnezeire, prin care împăraţii împărăţesc şi domnii domnesc şi pentru care trăim şi ne mişcăm şi sîntem, la locul numit Calimăneşti pe Olt, care a fost inai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă, pe care cu dragoste şi cu multă osîrdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte-zisei mănăstiri. A dăruit şi domnia mea cîte sînt de nevoie călugărilor ce trăiesc în acel locaş pentru brană şi îmbrăcăminte: satul pe Olt care a fost mai înainte al lui Cazan, numit Orleştii şi al doilea sat, care e pe Cricov, care a fost mai înainte al lui Stoian Halgaş 1; am mai dăruit şi o moară în botarul Piteştilor. încă şi la moartea sa, jupan Stanciul Turcul şi-a dat satul numit Cruşia, ca să fie al mănăstirii. A dăruit şi alt boier al domniei mele, Stanciu al lui Balco, o bucată pe Arghiş, pe care a cumpărat-o de la Ştef, cum şi cu vii; şi aceasta după voia domniei mele. Şi alt loc tot acolo, pe care l-a dăruit Dude, după voia lui Dan voievod, încă şi o bucată tot acolo împreunată cu locul lui Dude, din botarul lui Stancea Yranin, pe care a dăruit-o fratele său Yladul şi o vie pe aceeaşi parte în patru locuri: una în hotarul Calineştilor şi două bucăţi din botarul lui Voico şi a doua în hotarul lui Stanislav al lui Oreaov şi moară la Rîmnic, pe care a dăruit-o Dan voievod şi via tot acolo, dăruită de jupan Budu, după voia părintelui domniei mele Radul voievod şi curtea pe locul Hinăteştilor, pe care a dăruit-o Tatul bisericii. Acestea toate mai înainte-zise să fie slobode de toate dările şi muncile domniei mele. încă a mai dăruit domnia mea obroc de la curtea domniei mele, pe fiecare an: 220 de găleţi de grîu şi 10 buţi de vin şi 10 burdufuri de brînză şi 20 de caşcavale şi 10 burdufuri de miere şi 10 bucăţi de ceară şi 12 bucăţi de postav şi 300 de sălaşe de ţigani. Pe lîngă aceasta, a binevoit domnia mea ca mănăstirea Codmeana să fie supusă, cu toate ce se ţin de ea, mănăstirii mai sus-scrise şi de acolo să se stăpînească. Iar vieţuirea acestui lăcaş să fie după orînduirea popii Gavriil şi cîte va orîndui el şi va aşeza, nimeni să nu cuteze să schimbe altfel, cit de puţin, încă şi după moartea popii Gavriil, nimeni să nu aibă putere să aşeze pe egumen, nici eu, Mircea voievod, nici alt domn, care va binevoi Dumnezeu să fie după mine, nici mitropolitul, nici nimeni altul, numai acel pe care fraţii îl vor voi din mijlocul lor, după aşezămîntul lăsat de popa Gavriil. Cine s-ar încumeta dintre cei mari şi mici să schimbe cele mai sus scrise şi să strice chiar şi puţin, unul ca acela să fie blestemat de domnul atotţiitorul şi de 1 în ms. 209, f. 137 este: Algaşa. 27 www.dacoromanica.ro preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii şi aici şi în veacul viitor şi să fie socotit cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. Acest cinstit hrisov s-a scris după porunca marelui voievod Io Mircea şi domn a toată Ungrovlahia, în anul 6896 <1388 >, indictionul 11, luna mai 20. < Sus, adaus în condică: > Acesta este hrisovul Iui Io Mircea voievod pentru toate milele pe care le-a dat mănăstirii întemeiate de dînsul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 244v.—247. Copie. Cu o trad; alte traduceri, ibidem, S.. I. nr. 5 (Cozia XLVII/1), mss. 209 f. 25—26 şi f. 137 şi 215 f. 5v.—7 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 1—4 v. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 47—51. Trad. Tocilescu, Doc. ist. II, 29—30; Haşdeu, Ist. critică, I, 130—131; Donat, Fundaţiunile, 289—291; D.I.R., B., 41—43. 10 1389 (6898) septembrie 4, Rînmicu Vil cea. Mircea cel Bătrîn voievod lărgeşte hotarul m~rii Cozia, dăruindu-i locul ce ţinea de satul Jiblea. KHTfAA\, rOCnOAHHTi BCfH O^rpWBAdX’l'HCKWH, HoA$HdBCKklAK H 3dllAd-HHHCKkJM CTpdNdAt. IIu’HfîKf H3K0AH CA rOCtlOACTBS AtH Ck3AdTH AtOHdCTHp VV HAtfHH Bor>d HCHBO-Hd9 A0 H3K0AH CA rOCIlOACTB» AHTk H IipHAOJKHX'k KHAU' B"h 410 HAVh C8 CTdpdA WHHHd, I3K0 A<> HM CAT TdH CfAd Hd U’XdE#. H Nf TU'KA\0> HA\k HA H A^AH^k CTBd H U'T BHHdpCTBd KKf H A^A1*1 A‘»Kf H A®> AtdAkIX, U'T T-bX3H fl|lH, Hd AVkCTd pdA'l' 0r0. GYf2Kf 3dllHCdHYf nOIlk K\"P IlHKU’ PoAtdH k, Al'hAPHIKd, 28 www.dacoromanica.ro cTpSu/k, firtd^K, A'*»» Qh'm, Alorivui, ^aHMWA, KpKCTidH\ h npfA npo»HHA\H> KWrttpA\H rOCnOACTKd <1WH. H cYf 3dllHCdHYf rOCIIOACTKd MH, HHKTW Aa H-kCTK KlVAfH np'bAWJKHTH, HH H>Kf (IO A*Hb> rOCflOAApk, trOJKf HA\?Kf 3AA\bHA EhICT, HH nptAHdnHCdHdd KC-b^K CKtTuy, <3A* H Kii eSa^HioaMi Kbn,-b H A<» E8A(T npHHTfH KTiCbA\K lVTpfKIIIHrt\ CA TOCflOAd H np>bAdKUlYAK Toro Ha AlHp>ia h rocnoAHHd kiicch ih, hhahktYivha rY, Abca^a chitcai-KpYia a AkHk. f îu» AtHpMa KivfKivAd, a\haoct‘i‘a EohcYa rocnoAHHK.> f în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, eu în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, marele şi singur stăpînitorul domn, Ioan Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu atotţiitorul, domn a toată Ungro-vlahia şi al părţilor Podunaviei şi al celor de peste munţi. Pentru că s-a învoit domnia mea să-mi întemeiez o mănăstire în numele lui Dumnezeu de viaţă începător, al sfintei şi celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoare troiţe şi după alte daruri cît s-a învoit domnia mea, am căutat să lărgesc şi hotarul mănăstirii. De aceea m-am nevoit de am luat locul ce ţine de satul numit Jiblea, de la priboiul de jos la vîrful muntelui numit Cozia şi în sus de-a-lungul Oltului pînă la Cîrlig, şi am dăruit mănăstirii domniei mele, Sfintei Troiţe, ca să fie ocină bisericească, pînă în veci. în schimb pentru aceasta, am slobozit boierilor cărora a fost ocina, Stanciul şi Costea şi Vîlcul şi Albul şi Radomir, ceea ce a rămas din Jiblea, cît se ţinea din cît le-a fost vechea ocină, ca să le fie acele sate de ohabă. Şi nu numai lor, ci şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, începînd: de la vama oilor şi de vama porcilor şi de jitărit şi de vinărici şi de gloabe şi de cărături şi de podvoade, adică de slujbele şi dăjdiile mari pînă la cele mici, de toate acestea să le fie slobode. încă le-am dăruit domnia mea pentru slujbă şi satul pe Olt numit Orleşti, în locul celui pe care l-am luat şi l-am dăruit bisericii şi acesta de ohabă, care a fost mai înainte la mănăstirea Codmeana. Această scrjsoare a fost în oraşul domniei mele numit Rîmnic, înaintea a mulţi martori, care sînt aceştia: popa chiar Nicodim, popa Gavriil şi Sarapion ieromonah şi jupanii: Yladislav vornic, Bars, Roman, Mădricica, Truţea, Ylad, Dan, Oncea, Mogoş, Danciul, Cîrstian şi în faţa celorlalţi boieri ai domniei mele. Şi această scrisoare a domniei mele nimeni nu are voie s-o schimbe, niciun domn de după mine, pe care îl va binevoi Dumnezeu, nici călugării locuitori ai mănăstirii, nici mai sus-zişii boieri, cărora le-a fost schimbul, nici copiii lor, nici cei de după dînşii. Cine s-ar încumeta să schimbe, dintre cei mari sau dintre cei mici, acele mai sus-scrise să le strice, unul ca acela să fie blestemat de Dumnezeu atotţiitorul şi de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi 29 www.dacoromanica.ro sfinţii, aici şi în veacul viitor şi să fie părtaş cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. Acest atotcinstit hrisov s-a scris după porunca marelui voievod Mircea şi domn a toată Ungrovlahia în anul 6898 <1389 >, indiction 13, luna septembrie 4 zile. f Io Mircea voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 6 (Cozia). Orig., perg., fragment; completat după copia slavă din ms. 712 f. 248. Cu o trad. din 1914 şi o copie slavă din 1910; alte copii slave, ibidem, ms. 712 f. 396v. — 397 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 213; alte traduceri la Arh. St. Buc. mss. 209 f. 145, 213 f. 2, 215 f. 34v. — 35 şi 712 f. 248v—249v. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 302 — 304; Panaitescu, 51 — 54. Trad. D.J.R., B., 44. 11 <1389—1400 > octombrie. Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte lui Vîlcu ocinele lui Stanciu, deoarece Vîlcu a înjiiat pe fiii lui Stanciu, rămaşi orfani de tată. f fi-K XpHCTd Bord EAdrOBfcpHH H XpHCTOAIOEHBH, BEAHKH H CdMOAP'kWdKHH rocnoAHHK, Iw AlHpo’k BOHBOAd. EAdronpoH3BOAH rocnoACTKO mh ckohm EAdrHM fipOH3BOAEHHEM H npOUJEHHId pdAH flOMfTfHHdrO EOAtpHHd rOCflOACTBd A\H HîSfldHd EuVk-kSaa h AdpoBd m8 rocnoACTBO mh che B'kCEM'ECHOE h np-knoMETEHHOE wpH3MO rocnoA-CTBd MH, I3KO A<> CM GTdHMIOAOBH WMHHH >K8(ldH8 Ea'KKSaS, HEpd3A‘AEHH WT TOrOB-fcX WMHHH. H A'kU.d GTdHMSdOBd CM CklHOKE HtflldHS Ea'KKSaS, Biv M^CTO pO>KAEHHHX C'hJHOB'k HdA B'KC’kAtH WMHHdMH H HdA BTvCkM AOKHTKOM, IdKOJKE H PWKA*HHH CklHOBE. H aipc poah HiSnaH Ea’kkSa A'k0.*^. A<> cm GTdHMSAOKd A'hiţd H Ba’kkSaoba spdTHia, fAHH KdKO H AP^3H, HdA KlvCt. li GTdHMiÎAOBd >KEHd, dl|JE (10AK5KK5T Ad B"K3M(T MMd, A“< KT BOAHd 83ETH, HM HdAKOp WT WMHHH. XtO ah Cf nOKScHT pd3wpHTH CHE (lOBfA’kHHf rOCnOACTBd MH H 3dflHCdHHE HAH rOCnOAdP H-feKOH HAH EOA-fcpHH, M fCT fipOKAET WT WTlţd H CklHd h CB-kTdro A^X'd H WT BTiC-kX CB'kTHJf, 110 TOM H WT rOCIlOACTKd MH. f GKkA'k'TfAH cYemS 3dnHCdHHI0 : HîSfldH BAdAHCAdB, PdA^A EdH, JKSfldH dlSAP^OKd, KSfldH MkOB, HîSfldH flAdMdH, >K8(ldH BdpcSA, HCSlldH ASKdM, GTOdH*k ToAHH, CTOAHHK EfpHHAfcH, ApardH EHCTHiapii. HcnHCd Cf M'fcCHU.d WJfTfBpHra. f Iw Alnpod BWEBWAd, mhaoctYm Eohchm rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, marele şi singurul stăpînitorul domn, Io Mircea voievod. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi pentru rugămintea cinstitului boier al domniei mele jupan 30 www.dacoromanica.ro Vîlcul şi i-am dăruit domnia mea această poruncă atotcinstită şi preacinstită a domniei mele, ca ocinele lui Stanciul să fie ale lui jupan Vîlcul, nedespărţite de ocinele acestuia. Şi copiii lui Stanciul să fie fiii jupanului Vîlcul în locul fiiilor născuţi, asupra tuturor ocinelor şi asupra întregii averi, ca şi fiii născuţi. Şi dacă jupan Vîlcul va face copii, copiii lui Stanciul şi ai lui Vîlcul să fie fraţi, unii ca şi alţii, peste toate. Iar soţia lui Stanciul, dacă-i va plăcea să ia bărbat, să fie volnică să ia, însă în afară de ocine. Cine s-ar încumeta să strice această poruncă şi înscris al ‘domniei mele, sau vreun domn sau boier, să fie blestemat de tatăl şi fiul şi sfîntul duh şi de toţi sfinţii, apoi şi de domnia mea. Martorii acestui înscris: jupan Vladislav, Radul ban, jupan Mudrăcica, jupan Iacov, jupan Alaman, jupan Barbul, jupan Lucaci, Stoian Golin, stolnic Berindei, Drăgan vistier. S-a scris în luna octombrie. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XLV/144. Orig., perg. (29,4 X 18,9), pecete atirnată, căzută. Copie ibidem, ms. 5236 f. 16 —17. Fotocopie ibidem, XXV/5. Datat după sfatul domnesc. EDIŢII. Slav şi trad. Arion, Mircea, 38 şi anexa XX, fără an. octombrie; Panai-tescu, 63—65, sub <1386 —1392> octombrie. Trad. D.I.R., B., 65 sub <1409—1413> octombrie. Facs. D.I.R., B., 318. 12 < 1390—1400>. Mircea cel Bătrin voievod întăreşte lui Ion şi altora satul Braniştea Urăşei, ocină la Vadul Şercaiei şi o stînă în muntele Lereştilor, scutite de dări şi de slujbe. ■f Noi, cela ce este întru Hristos Dumnezeu, bun credincios şi de Hristos iubitoriu şi însuşi ţiitoriu, Io Mircea velichi voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, oblăduindu şi domnindu toată Ţara Muntenească, încă şi Laturea Tatariului şi hotărul de sub munte şi pre toată Dunărea. Bine vrînd domnia mea, cu a mea bună vrere a cinstitei şi luminatei inimei mele şi am dăruit domnia mea acest şi de toţi cinstit şi de frunte şi luminat hrisovul domniei mele, anume lui Ion şi Burcea şi lui Caliian, boiarinului domniei mele, ca să fie a lor satul Braniştea Urăşei şi la Vadul Şercaiei şi stîna de în muntele Lereştilor, de moşie şi de moştenie şi de toate slujbele şi dări şi dîjmile, cîte le vor afla întru tot ţinutul ţării şi întru biruinţa domniei mele. Să se odihnească 31 www.dacoromanica.ro iei de dijmă de oi şi dc vămuitul porcilor, de dijmă de grîu şi dc vinăricie şi de stupi şi de vadure şi de în apă. Şi de toate acestea să le fie lor dc ocină şi dc moşia acelora; nu numai acelora, cc şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor în viaţa domniei mele şi pînă în viaţa fiului micu cela iubitul, Io Mihail vocvod. Iar cine s-ar ispiti den boiarii domniei mele, den cei mari au de cei mici boiari sau dc în slugile domniei mele pre Burcea, Ion şi pre Caliian sau pre oamenii acelora cîtu-i de un păr a supăra, că cine ar face aimentrea, acela va avea de la noi marc urgie şi certare despre domnia mea, ca şi un neascultătoriu şi călcă-toriu porîncei şi hrisovului domniei mele. încă şi cine va alege domnul Dumnezeu după moartea mea să fie domn Ţării Rumâneşti, den plodul inemei domniei m61e sau de ruda domniei mele sau de întru altă sămînţă, de va cinsti şi va înnoi şi va feri aceasta, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l hrănească; iar care nu ar cinsti, nici îl va feri, pre acela să-i plătească Dumnezeu cu munca veacului şi să fie cu Iuda şi cu Aria şi cu iudeii ce strigară spre Hristos: sîngele lui spre dînşii şi spre feciorii lor, cum iaste şi va fi în v6ci, amin. Acestea sînt mărturiile acestui hrisov: întîi jupan Vlad, 2. Drăgo ban, al treilea, jupan Aldea, 4. jupan Aga, 5. jupan Bran, 6. jupan Cristian, 7. jupan Vîlcan, al 8-lea. jupan Luca, 9. jupan Cioban, 10. Stan Drăgan, 11. Aldea velichi logofăt. Şi eu, Badea, carele am scris acest hrisov. De pe limba slovenească pre limba rumânească, s-au tălmăcit de mine, protopop Vasilie, în 10 zile din iulie 7225. Aceasta parie de pe originalul său cel adevărat bătrîn fără de niceo schimbare, adaogere, sau scădere s-au înoit şi s-au scris prin mine cel mai din jos iscălit, despre care mărturisesc cu sufletul mieu, întărind cu iscălitura şi cu pecetea mea, Făgăraş, iulie zile 23, 1777. Antonie Monea Vinejeanul m.p. nemis. După I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, p. 45—47, sub 1417. Copie urmată de o trad. germ. din 1733. Datat după sfatul domnesc. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 67-68, sub <1414>. <1390—1406>. 13 Menţiunea unui act de la Mircea cel Bătrîn voievod, prin care întăreşte lui Costea ocinele Viştea-de-Jos, Viştea-de-Sus, jumătate din Arpaşul-de-Jos, precum şi ţigani. olim quondam Kosta, avus ipsorum, ab antiquo 32 www.dacoromanica.ro ex dominatione quondam magnifici domini Mirce vajvodae partium regi Tran-salpinarum et bani Zveriniensium, officia boeronatuum totalium possessionum Also Vist os Felso Vist, item directe et aequalis medietatis possessionis Also Arpâs cum omnibus utilitatibus ad easdem pertinentibus, scilicet decern et septem Ciganus tentoriatos, inferius nominatim specificatos, bucusque pacifice posse-dissent possedirentque etiam in praesenti. odinioară răposatul Costea, strămoşul lor, din vechime, din domnia răposatului şi strălucitului domn Mircea voievod al părţilor Transalpine şi ban de Severin: ocinele cu drept boieresc Viştea-de-Jos şi Viştea-de-Sus întregi, precum şi în acelaşi chip jumătate din ocina Arpaşul-de-Jos cu toate folosinţele ce se ţin de ele, adică 17 ţigani de cort, arătaţi mai jos pe nume, pe care i-au stăpînit şi să-i stăpînească şi acum. După N. Densuşianu, Monumente pentru istoria Ţării Făgăraşului, p. 8 — 9. Extras din confirmarea dată urmaşilor lui Costea de Paul de Thomar la 19 August 1511. O copie la Bibi. Universităţii din Cluj. Datat după titlul domnului. EDIŢII. Hurmuzaki, II, 3, 9—10; Panaitescu, 112—113, sub <1386 —1418 >; D.I.R. B., 33 — 34, sub <1386 septembrie 23 —1406>. 14 <1391 septembrie 1—1392 august 31 > 6900. Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Tismana daniile anterioare şi dăruieşte satele Jarcovăţ, Suşiţa şi altele, precum şi venitul domnesc de la roţile de la Bratilov ale lui Ciop Hanoş. f IIoHHKt d3t HJKt Kt XpHCTd fiord EAdrOKtpHklH, ItV rtlHpMd KOtKOAd AtHAOCTHA BoîKYfA rocnoAHHH KtctH OyrrpoKAdjfYH, Kt HdMAAt EoroAdpoKdHHdro a\h rocnoACTKd, IVeptTOX' Kt 3tAtAH rOCflOACTKd AtH Hd AfkCTlî ptKOAtfcdtt TîCAWHd AtOHdCxYpk, frOJKf CK'kTOnOMHKUlTH pWAl’TfAk rocnoACTKd AtH Iw PdA^At KOtKOAd tVT OCHOKdHl'd Kt3AKH>Kf H CK'kTOnOMHKUlVH EpdTt rOCnOACTKd AtH ItV ^dHt KOtKOAd A\HVV3’fcMH Kt Iţi AtH nOKptlIH, Ctro EAdr0H3K0AH TOCnOACTKO AtH 13 KO H TOCnOACTKOŢ CÎU,f H CfAtOŢ KtCnpHtAtHHKt EklTH, It’EHOKHTH OŢEO nOAttHt piVAYTtAfc AtOtrO H EpdTd, JKHKOTd Hîf pdAH rocnoACTKd AtH H CndCfHVd. Gt pd.ttt nptCKtThJA KAdAHMHlţAi fioropo-AHI^R H npHCHOA^Ekl Aldp’l’A Oţ'KptnHTH KCtKklAtH npHAOrkl H A$X°AhH H HfA©Kpt-UltHHOt HCnAkHHTH, Ht TtMÎ^Hif Cf HAt H tAHKd npH pil'A*l*TfAYH AtOfAtt H npH EpdTt npHAOTKHIIldt CA AtOHdCTHpoy, KCt nOTKptAHTH H OŢKptnHTH CAdKkl pdAÎ fiord AtOtrO, Kt JfKdAAOKt H MkCTk nptCAdKHklA KAdAHHHlţA AtOA H nptCKtTklA fioropoAHlţ/t, I3K0 Aa CYA WEpAlţIAt Kt >KHKWTt TOCnOACTKd AtOtrO KpfcnHTfAfc H nOAtOlţlHHlţ/t, Kt CTpdlIlHkIHTKt A^Hk CAAd, 5KH3HH KtlHklA XOAdTdHlţA. 3—c. 723 2 2 www.dacoromanica.ro IIp-RKkf nOTKp-RJKAAA\-R npHAOJKfHdd IV T CKiîTOIlOMHKQIdPO pWAfTtAk rOCIlOA-CTRd A\H IlV PdA$Ad KOfKOA^: CfAW KoyMdHCKRI EpOA"K CR nOAORHHOAITR TdlOpHd H CAdTO EHCTpfiyk, IVT TonOAHHU,^ fl,0 Ep-R30r0 rp-kAd, RklUlf KoRdHHIţf C-K CfAOAITR p(KOAVkA\ Xp-RCOMOyHIţH H ThCAMHA 110 WG010 CTpdH», (AHKO Gk YlHrdUlf U1CK0, PoyUlfCKO 1 MfRO 2 H JKHTO WT IKdAfllICKOrO CAACTKd, Oy K'KRAWRK Hd RCkKO AkTO. H KTO KAiAf'r KTlKAdpK, W TIVdlPR A<* Hf G-RnpdUldT-R rocnoACTRO a»h, hk a* WTnpaRAkT-R Toy tako oy A\OHdCTHpK. no CfMTi, IlOTRp-KJKAd TOCIIOACTRO A\H fAHKd CRkTOIlOMHRUlYH GpdT"K rOCIlOA* CTRd AIH Iw AdHT- ROfROAA npHAOJKH: WpklllYf (AHKO (CT APkKYf Hd JKdAfUlH, Oy AdKdKipOy H WT AOMd rOCnOACTRd A\H Hd RCkKO A-bTO V A\kyWR-R CKipfHld, I CKlpWR-K, Y AOJKHHK-K, Y nOCTdR-K rOyHHlţlH Y IIOCTdR-K JfOAfRK. K-K CHA\-K, npHAOJKH H rOCnOACTRO A\H npkA pfHfHHOAtS A\0HdCTHp8 npkCRkTKllR EorOpOAHU/'K C(AO 30R0A\0f IKdpKORlţH H CfAHlţlf GdAHHltlOp-K Hd GAdTk EHCTpHlţH Hd A^A-k 1(10 ( HkKOrAd RKIAO GTdHMd KpdHHHd H C(AW OoyUJHl^d Hd TonOAHHlţH. H (IţJf IlpHAOJKH rocnoACTRO A\H C(AO GorOHHO H C(AW IlfCTHHfKO H AOPA’kK’R 1*10 ( rocnoA-CTKd A\H WT KOAd HhII XdHOUld, L|JO ( OyHHHHATi HORO Hd EpdTHAORk H ROAkHHl^.K 1(10 ( npHAOJKHAd A\OHdCTHp» A\dTH rOCHOACTRd A\H rOCnOJKAă KdAHHHKYd R*K EHCTpHlţH 1(10 f RKIRdAd np-KRW dpjfHA\dHApHTd EdCk H fl(Jf 1(10 ( npHAOJKHATi AH‘"HTP'K AdKd" MflţlCKKJ, Hd CA\p-RTH, A\OHdCTHp» npkApfHfHH0A\8 1(10 ( KKIAd A H ACTTi TOrOKd WT AdRdH(l(IOy......2. K-K CHA\-K, nOTRp-KJKAd POCIIOACTRO A\H H (AHKd CRkTOIlOHHKUlYH CTpHiyK rOCnOA' CTRd A\H EAdAYCAdR-K KOfKOAd IlpHAOJKH CKkTOA\Oy {iHTOHI Oy Hd KOAHlţH: C(AO JKhAOK-l(lHlţd C ITOTOKOArk H WT CpkAHYH RHp-K Hd A^Hdgk R(C, Hd AlOTkyK H WT WCA\-K Kp-KUlHip-K A^A^K-K H ,\>ÎHdKR WT OpkjfOKKl IldAHHKl A° TopH(rO Aţ0CTHl(ld H rOAkAXd EOAHl^d no WROIO CTpdHS C-K WP'kUlY(M’K H C-K AHRdAAMH A° EdJfHHHd C(AHI|ld H ROAkHHiţd oy Ehctphi^h h aiţHrdHf m HfAkAYH. GYd Rck npHAara h iiotrp KJKAd rocnoACTRO mh c-r KCkKRiM-R noRfAkHYfm-R h OyTRp-KJKA(HY(M-K, Ad GAvA^vT HfllOAKHJKHd H HfllpkAOJKHd. TdKOJKA* H C(Ad CROGOAHd WT RCkKKiy pdGOT-K H AdHKWR"K H A©Jf°A’kK’k POCnOACTRd A\H. K-K CHA^K IIOKfA'fcKdT'k rOCIIOACTRO MH CdA»ORAdCTHOA\-K GK1TH R*K WGOIO MOHdCTHpiO HHOKOMTi H no CAIip-RTH HdHAACTROyAtlţldrO HAITR HdHAAHHKd HHKTO Ad I10CTdRA'k(T'K, HH d3-R CdAITR ROfKOAd iWnpHd, HH HH-K KTO WT H)fJK( 110 AMlk, TTiMYa frOJKf CdMH GAdrOROAAT-R ( HHJKf Ad CA pd30pHT MHH-K H IipkAdHYf HhKOAHMORO H MOf nOKfdkHIf. KtO AH AP^HfT WT CHY R-KCkjf TO pd30pHTH HAH IlpkAOJKHTH 3Ak, Ad * npOKAd\T WT rOCHOAd Bord R'KCfAP’KJKHTfA'k, H WT IlpklHCTKlX. EorOpOAHI^Ai H WT RCk)f CKkTKlJf H Ad ( IlpHHTfH-k RC-bM-K WTpfKUlHAU CA rOCHOAd H npkAdSIHHA\'K TOrO Hd CA\p-KTK. K-R A-bT XSH ihahktYoh fi.3 f Iw AţHpna RwfRWAd, mhaoctYa EojkY(a rocnoAHHR. 1 Textul iniţial de circa 7—8 cuvinte este răzuit. * Loc alb. 3 « lî*k ak*r... <1» este adăogat posterior de altă mină şi cu altă cerneală. 34 www.dacoromanica.ro f Pentru că eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, la începutul domniei mele, dăruite de Dumnezeu, am aflat în ţara domniei mele, la locul numit Tismena o mănăstire, pe care sfîntrăposatul părintele domniei mele Io Radu voievod a ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul fratele domniei mele Io Dan voievod a întărit-o cu multe lucruri, de aceea a binevoit domnia mea precum în domnie să le fiu urmaş, aşa şi în aceasta; aşa dar, să înnoiesc pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele pomana părintelui meu şi a fratelui, acest hram al preasfintei stăpîne născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile şi cele nedesăvîrşite să le împlinesc. Nu numai aceasta, dar şi cîte s-au dăruit mănăstirii sub tatăl meu şi sub fratele meu, spre lauda şi cinstea preaslăvitei mele stăpîne şi preasfîntă născătoare de Dumnezeu, ca s-o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa domniei mele, iar în cumplita zi a judecăţii, mijlocitoare pentru viaţa veşnică. Mai întîi, întăresc cele dăruite de sfîntrăposatul părintele domniei mele Io Radul voievod: satul Vadul-Cumanilor cu jumătate Toporna şi balta Bistreţ, de la Topolniţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa, cu satul numit Hîrso-munţi şi Tismena, pe amîndouă părţile, cîtă a fost Ligăşească <şi > Ruşească. . . 1 cevo. . . 2 şi 400 de găleţi de grîu din judeţul Jaleş, pe flecare an. Şi cine va fi găletar să nu întrebe pe domnia mea despre aceasta, ci să-l trimită aşa acolo la mănăstire. După aceasta, întăreşte domnia mea cîte a dăruit sfîntrăposatul fratele domniei mele Io Dan voievod: nucii cîţi copaci sînt pe Jaleş, în Dabaceşti şi din casa domniei mele pe fiecare an, 10 burdufuri de brînzâ, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de îmbrăcăminte, 10 postavuri de încălţăminte. » Pe lingă acestea, am dăruit şi domnia mea mai sus-zisei mănăstiri a preasfintei născătoare de Dumnezeu, satul numit Jarcovţi şi seliştea Salcişor pe balta Bistriţei, pe partea care a fost odinioară a lui Stance Vrană şi satul Suşiţa pe Topolniţa. Şi încă a dăruit domnia mea satul Sogoino şi satul Pesticevo şi venitul care este al domniei mele de la roţile lui Ciop Hanoş, care le-a făcut de curînd la Bratilov şi moara, pe care a dăruit-o mănăstirii mama domniei mele, doamna Calinichia, la Bistriţa, care a fost mai înainte a arhimandritului Basea şi încă ce a dăruit Dimitru Dabacescu, la moartea lui, mănăstirii mai înainte-zise, a 4-a parte din Dăbăceşti. . . 2 cît a fost a lui. Pe lîngă acestea, întăreşte domnia mea şi cîte a dăruit sfîntrăposatul unchiul domniei mele Vladislav voievod sfîntului Antonie de la Vodiţa: satul Jidovştiţa cu Potocul şi tot vîrtejul de la mijloc, pe Dunăre, la iuţeli şi venitul de la opt pescării şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la Mostiştea de Sus 1 Textul iniţial de circa 7 — 8 cuvinte răzuit. 2 Loc alb. 3* 35 www.dacoromanica.ro şi Yodiţa Mare, pe amîndouă părţile, cu nucii şi cu livezile, pînă la seliştea Bahnei şi moara în Bistriţa şi 40 de sălaşe de ţigani. Acestea toate Ie dăruieşte şi Ie întăreşte domnia mea, cu toată porunca şi întărirea, să fie nemişcate şi neschimbate. De asemenea şi satele slobode de toate muncile şi dările şi veniturile domniei mele. Pe lîngă aceasta, porunceşte domnia mea: călugării din amîndouă mănăstirile să fie de sine stătători, şi după moartea cîrmuitorului lor să nu pună nimeni cîrmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai pe cel pe care ei singuri îl vor binevoi; nici să se strice rîndu-iala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine ar îndrăzni să strice ceva din toate acestea sau să schimbe în rău, să fie blestemat de domnul Dumnezeu atotţiitorul şi de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaş cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. In anul 6900 <1391—1392 >, indiction 15 *. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 7 (Tismana VIII n). Orig., perg. (37,5x39), fără pecete; probabil o ciornă nedefinitivă. Cu o trad. de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea; alte două traduceri, ibidem, ms. 329 f. 62-64. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/4. EDIŢII. Slav. Venelin, 9—12, sub circa 1382. Slav şi trad. Arion, Mircea, 20—21, nr. IX, sub 14 . ..; Nicolaescu, Mircea, 305 — 309, sub 1392 indiction 15; Panailescu-59—63, sub 1392. Trad. Enăceanu, M-reo Apele, 629—630, sub 1382; Nicolăescu, Plopşor, Mon. j. Dolj, 12—15, sub 1392; D.I.R., B., 45—46. Facs. D.I.R., B., 306. 15 1391 (6900) decembrie 27, Argeş. Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte lui Standul egumenul şi fratelui său Călin ocina Scorei pe care o scuteşte de orice fel de dări. Nos Joannes Mircsa, Dei gratia princeps et vajvoda totius regni Vallachiae incipiendo ab alpibus usque ad confinia Tartariae, totiusque terrae Fogaras perpetuus dominus. Ex nostra benigna clementia, sanaque deliberatione et consensu consiliarorum nostrorum, caeterorumque boeronum dedimus, et 1 1 Data este adăogată posterior de altă mină şi cu altă cerneală. 36 www.dacoromanica.ro concessimus hasce nostras Iiteras donationales fidelibus nostris Sztancsul Egu-menulu et fratri ejusdem Kalin, regni noştri nobilibus, eorumque haeredibus et posteritatibus pro firmiori et certiori ipsorum futuxa securitate, de territorio integro Szkore nuncupato, in antefata terra Fogaras existente habita, ea cum conditione, ut nec ipsimet praefati, nec posteritates ipsorum ulii contributioni subsint, signanter autem, ut neque de ovibus, seu vel de porcis, apibus, vineis, decimam dare, vel pascuatione, aut alio servitio poştali teneantur, uno verbo, ut nulla minora, vel majora servitia subeunda adstringantur, turn praedicti Sztancsul Egumenulu et frater Kalin, boerones, turn vero haeredes et posteritates eorum. Quod vero superius scripsi, id meus dilectissimus filius Michaila vajvoda cum caeteris boeronibus, de negotiis metarum hasce nostras Iiteras quoquue corroborabit et confirmabit: primum quidem incipiendo a trajectu fluvii Alt sub possessione Csetate dicta a regione Kercz directe penes rivulum Yâllya Opatului nuncupatum, pergendo usque ad cuspidem Piatra Obla vocatum, inde autem a rivulo Rivului Lajeta, ita dicto sursum usque ad alpium cacumen; parte autem ex altera superiori pergit per locum Pe Szkoreul ceel Betrin dictum, inde tendit per rivulum Pe Yâllya Viczonilor nominatum et extenditur supra usque ad pene La Ungiul cu Freszeni locum nuncupatum, inde iterum divertit se ad pena La Peraole Szasziloru locum, inde denuo pergit ad pena La Vâllya Szerecsi fluviolum, inde tandem extenditur supra pene La Czolfa Tunsului, et in extremum directe pergit Pe Apa Tunsului dictum per rivulum, usque ad vertices alpium, ubi etiam meta ejusdem territorii terminatur. Haec volens cum caeteris dominis boeronibus ut etiam superius adtinxi, ad harum nostrarum literarum robur et firmitatem, ut post meum e vivis deces* sum, si quem Deus clementissimus ad hocce dominium et gubernium regni hujus Yalachiae, aut ex una, aut ex alia principali, aut qualicumque familia collocaverit, si iile hasce nostras Iiteras donationales perennales fidelibus nostris Sztancsul Egumenulu et fraţi Kalin dominis boeronibus datas et concessas honoraverit et in suo vigore, robore conservaverit, illum quoque Deus clementissimus et benignissumus turn in hocce seculo, turn in altero cum corpore et anima beatificet et benedicat; similiter iterum, si quis supranotata et per me condusa confirmataque negotia aut negligeret aut annuleret, Deus quoque omnipotens eumdem condemnet et damnificet cum corpore et anima ad aeternas infernales corruptiones, cum Juda et Ario simul excrucietur et uti inter Jude-aeos erat in proverbio sanguis Christi contra et super posteritates ejus in aeter-num, amen. Joannes Mircsa totius regni Yallachiae clementissimus et benignissimus princeps et vajvoda. Hi fuerunt testes: 1. Vlad vornicul. 2. Dragan ban. 3. jupan Aldia. 4. Groza Moldovan. 5. jupan Aga, Baldovin logofet. Scrip-tum in sede nostra Argiesiensi, post mundum conditum, anno 6900, die 27 Decembris. 37 www.dacoromanica.ro Noi, Ioan Mircea, din mila lui Dumnezeu, domn şi voievod a toată Ţara Românească, începînd de la munţi, pînă la marginile părţilor tătăreşti şi domn de veci a toată ţara Făgăraşului. Din mila noastră binevoitoare, cu chibzuială sănătoasă şi cu învoirea sfetnicilor noştri şi a celorlalţi boieri, am dat şi am dăruit această carte a noastră de danie credincioşilor noştri Stanciul egumenul şi fratelui său Călin, boieri din ţara noastră, precum şi moştenitorilor şi urmaşilor lor, pentru asigurarea lor mai trainică şi mai neîndoielnică pe viitor cu privire la tot pămîntul numit Scorei, care se află în ţara Făgăraşului mai sus-zisă, astfel ca nici aceştia mai sus-numiţi ei înşişi, nici urmaşii lor să nu fie supuşi nici unei dări, mai cu seamă să nu dea zeciuială nici din oi, sau din porci, din albine, din vii şj să nu fie ţinuţi la nici o obligaţie de păşune sau altă slujbă a poştii, într-un cuvînt să nu fie siliţi la îndeplinirea niciunei slujbe mici sau mari, atît mai sus-zişii boierii Stanciul egumenul şi fratele Călin, cît şi moştenitorii şi urmaşii lor. Iar ceea ce am scris mai sus va fi întărit şi împuternicit de preaiubitul meu fiu Mihail voievod împreună cu ceilalţi boieri, precum şi scrisoarea noastră de faţă în privinţa hotarelor: mai întîi de la cursul rîului Olt sub moşia numită Cetatea, din ţinutul Cîrţa, de-a dreptul de-a lungul pîrîului numit Valea Opatului, mergînd pînă la vîrful numit Piatra Oablă, apoi de la pîrîul Rîului Laieta, astfel numit, în sus pînă la culmea munţilor. Iar din partea cealaltă de sus trece prin locul zis pe Scoreul cel Bătrîn, apoi se îndreaptă pe pîrîul numit pe Valea Viţia-nilor şi se întinde în sus pînă aproape de locul numit la Unghiul cu Frasini, apoi iar coboară din nou pînă spre locul Pîrîul Saşilor, apoi iar merge pînă la pîrîul Valea Sărăţii, apoi iar însfîrşit se întinde în sus pînă la Ceafa Tunsului şi în cele din urmă merge drept pe pîrîul numit pe Apa Tunsului pînă la vîrful munţilor, unde se încheie hotarele acestui pămînt. Voind noi împreună cu ceilalţi domni boieri, după cum am spus mai sus, pentru puterea şi întărirea acestei cărţi a noastre, ca, după trecerea mea dintre cei vii, dacă acel pe care Dumnezeu cel preamilostiv îl va fi aşezat în această domnie şi stăpînire a acestei Ţări Româneşti, fie dintr-unul sau din celălalt neam domnesc sau din orice neam , dacă acela va cinsti şi va păzi în puterea şi trăinicia ei această carte a noastră de danie veşnică, dată şi dăruită credincioşilor noştri boieri, Stanciul egumenul şi fratele său Călin, pe acela de asemenea Dumnezeu cel preamilostiv şi preabun să-l fericească cu trupul şi cu sufletul şi să-l binecuvînteze atît în veacul acesta, cît şi în celălalt. De asemenea iarăşi, dacă cineva ar lăsa în părăsire sau ar strica hotărîrile cele mai sus scrise, încheiate şi întărite dc mine, pe acela Dumnezeu cel atotputernic să-l osîndească şi să-l pedepsească cu trupul şi cu sufletul în chinurile veşnice ale iadului, să fie muncit la un loc cu Iuda şi cu Arie şi aşa cum era spusa printre iudei: sîngele lui Hristos împotriva şi asupra urmaşilor lui, în veci, amin. Ioan Mircea domn şi voievod preamilostiv şi bun a toată Ţara Românească. 38 www.dacoromanica.ro Aceştia au fost martorii: 1. Ylad vornicul, 2. Dragan banul, 3. jupan Aldia, 4. Groza Moldovan, 5. jupan Aga, Baldovin, logofătul. Scris în scaunul nostru Argeş, de la facerea lumii, anul 6900 <1391 >în ziua 27 decembrie. După Hurmuzaki, I, 2 p. 341 — 2. Trad. latină din sec. al XlX-lea după un text slav din colecţia I. Kemeny. Deşi în vechea serie (vezi D.I.R., B., XIII—XIV—XV, p. 276—277) documentul a fost publicat intre cele îndoielnice, considerăm că argumentele aduse nu sînt suficient de temeinice pentru a-i pune la îndoială autenticitatea. EDIŢII. Latin. Transilvania, 1872, 151 —152, sub 1392; Puşcariu, Fragmente, IV, 38—41, sub 1392. Latin şi trad. Arion, Mircea, 18 — 19 şi anexa VIII. Trad. D.I.R., B., 276—277, sub <1408 —1417> decembrie 27. 16 < Circa 1392 >. Mircea cel Bâtrîn voievod întăreşte m-rii Tismana daniile anterioare şi-i dăruieşte satele: Jarcovăţ, Suşiţa, Pesticevo, Sogoino, Sălcişor şi zeciuială de aramă de la roţile lui Ciop Hanoş, la Bratilov. IIOHSÎKf <1311, KTi XpHCTd Bord EAdrOEtpHEIH, Iw AlHpHd BOCEOAd, AlHAOCTHAi EoaneAi rocnoAHHii OyrrpoBAd\'m, Eli HdHd\A-fe soroAdpoKdHHdro a\h rocnoACTEd IVBptTWJf KTi 3fA\AH rOCIlOACTBd A1H, Hd AlfcCTfc peKOAl’kAl'E THCAMHd AlOHdCTHpK, erOHÎf CK'kTOriOMHKUJIH pWAHTfAk rOCIlOACTBd A\H Iw PdA^yVrE KOeKC,A‘1 WT OCHOBdHId KTi3AKH>KI H CBtTOnOHHBUJIH BpdT rOCIlOACTBd AtH IlV AdWE BOfBOAd AlHWStAlH BCLţlMH IIOKptnH, CerO pdAH EAdT0H3B0AH rOCIlOACTEO A1H, lAKOJKf H rOCflOACTBOy, CHLţf H CfA10\' KliCnpHfAlHHKTi BEITH; WBHOBHTH OlfEO nOAltHTi pU'AHTfAt AlOerO H BpdTd, IKHEWTdîKe pdA» rOCIlOACTBd A\H H CndCtHl’d, CE ypdAlli np-feCBfcTEIAi EAdAH-EoropOAHU,Ai H lipHCHOAtKEI flîdplAt OyKptlIHTH BCfcKEIAtH npHAOrEI H A^AHH HfAOC'hBp'hUlfHHOf HCIIAKHHTH. HfT'hilV/RJKf Cf, HAI H fAHKd npH pu'A’lTfAH MOfMTi H npH BpdT'k npHAOJKHUl* Cf AlOHdCTHpiO, BCfc nOTBpiiAHTH H OyKpfcllHTH CAdBEI pdA'î Bord Aioero, BTi JfEdAAiîKe H HECTH npfcCAdBHEIA BAdAHHHLţAl AlOA H nptCKtThJAi EoropoAMU,;*, iako a<* cTa wsp<î\m;R bti >KHBWTt rccnoACTBd Aioero KptmmAt h IIOAlOLţlHHlţAv, Eli CTpdUIHEIHJKe A^HK C*A<» JKH3HH BtMHEIAl \'OAdTdHU,Al. IIpiiEte IIOTBpii3KH: Wp-tUlY( EAHKO fCT AP^Ys Hd JKdAEUIH Oy lA)dKrkM(ipO)f H WT AOMd rOCflOACTKd MH Hd BC"kKO A^feTO I Ad-k}f0KK CKipEHYd, I CKipiVKK, I AOJKHHKTi, I nOCTdKTi royHHI|TK H I nOCTdK'K JfOAfKTv. K*k chaivk npHAdTd rocnoACTBO mh np-bAPfifHHOMoy MOHdCTHpi® np-kcB-kTUM EoropoAHiţM ceaw 2KapKOBiu,rk c noTOKWAd’K h ceaw GoyuiHitoy h ceaw IIscthmsbo h CEAW GorOHHO, IflO £ M'tHHA'k HhKOAHM'K lip^A rOCflOACTBOAUi MH Hd CEA'k Hd IIopOHHIţH, H CEAW GdrkBElVk 410 E KOyilHA’K HfKOAHM'k npH AdH-k BO£BOA"fc H flOAO-BHHd CEAd rpOUldH-K H Oy Il0Kp®yH, TdTOAlHp"k H EoHKO H PdA^CAdKOBd EdlţlHHd H WT JKdAElUd HETKp-KTdd MMCT, 1(10 E npHAOJKHA'K MOHdCThipOy CdA/Vk /\,HA\HTp'K HEU1KKI Hd CAip-KTH CBOEH, H CEAW Hd JKoyAH, flfiă KOAldT'k, pEKOMOE HhHHHUI'K H CEAW Hd EddT-k pEKOMO GdAMHUJCp'k H WT Hoil XdHOKd KOAd Hd EpdTHACB'k AfcATK'K Al-kAH- ^4** H KOA"tHHU,A 1)10 E npHAOJKHAd MdTH rOCIlOACTBd AIH, rOCflOÎKAd, Hd EHCTpHIţH, 410 E EHIAd dpXYdlldHAPHTd EdCk. 641E K-K CHMTi flOTKp'kîKAd rOCnOACTKW MH EAHKd CBivTOnOMHBWIH CTpHll.'k rOCnOACTKd MH EAdAHCAdB BOEBOAd npHA0%H CK-kT0M0y n«T0HYoy Hd E0AHU,H: CEAW }KhA®Kl|lHU,d H >KHT0, KTiEAOKE WT KoCTHHd CEAd 0y ToflOAHHU,H H WT Cp^AHl'H KHpii Hd Kfc H3 rtl®T-feyK H WT WCM*k Kp’KIUH41’K A^A™1* H Ac’VHiK'k WT Op-bX0Kkl IldAHHHI A® TcpHErC AI0CTH4M H TcA^Md EoAHIţd n0 WSOIO CTpdH0y CK wp-klllYEM-K H CK AHBdAdMH A° EdJfHHHd CEAH41A H BOA'bHHll.d ®y EHCTpHll,H H dll,HrdHE, M MEA’kA'ftl- GYd Krb npHAdrd h ncTBpiiJKAd rocnoACTKo mh ck BC’kKhiM’K noBEA'fcnYEM'K h 0yTBp’K>KACHYEM’K A<» Hfn®AKHJKHd H HEnptAOWHd. TdKOJKAE H CEAd CB0E0AHd WT BCtKKIX pdEOTTi H A<»HKWBTi H A^A™’11 rOCIlOACTBd MH. Eli CHAlTl nCBEA'bBdTTi rOCflOACTBO A\H CdM0BAdCTH0M EklTH HHOKWMTi B”K WE0I0 M0HdCTHpi0 H n0 C'KMp'KTH HdMMACTBOyjfUJldrO HM Ti HdMAAHHKd HHKT0 A<» 110CT dBA’kET'K, HH d3Ti CdMTi, B0£B0Ad AlHpMd, HH HHTi KT0 WT H)f>K£ 11» MHt, TTiMYm ErOJKE CdAUl EAdrOBOAMTTi, HHÎKE A<» CM Pd30pHTTi HHHTi H nptAdHYE HYK0AHM0B0 H M0E nCBEAtHYE. Kt0 AH AP’ll3Hf'r> MdKdpii H CdM0 T0CI10ACTB0 A\H HAH WT CHHCB'k r0C110ACTBd MH HAH KT0 WT rOCflOATi H>K£ )(041£TTi HdCTdTH n0 M0EM*K TpdrS H n0H41£T1i pd30pHTH cYe nOTBpii>KAEHY£ H n0B£A-bHY£ rOCn©ACTBd MH H MHH’K H nptAdHYE HYK0AHM0BW, TdKOKaro a<> n®pa3HTTi n®cn®Aii EcrK CTpdiUHHM’K h npaKEAHKiAMi cbchm’k cmawaitk H A<> A'oy ECTTk CTin0CTdTTi np-bCB-bTdd BAdAHHHU,d E0r0p0AH4d H M fCT np0KAMTTi WT CB-bTklHX B-KCEAEHCKhlHX 3 CliECpii H A<> { npHMTEHTi Ic^'A^ H flpYcy H BCkM’K WTpEKUJHM CM T0Cn0Ad H np'kA<>KUlYHAl’K T0r0 Hd C’KMP'KT’K. f Iw AlHpMd BWEBWAd, mhacctYm Eojkiem rOCnOAHHK. f Pentru că eu, în Hristos Dumnezeu binecredinciosul, Io Mircea voievod din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu am aflat în ţara domniei mele, la locul numit Tismena o mănăstire pe care sfîntrăposatul părintele domniei mele Io Radul voievod a 40 www.dacoromanica.ro ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul fratele domniei mele Io Dan voievod a întărit-o cu multe lucruri, de aceea, a binevoit domnia mea ca precum în domnie să Ie fiu urmaş, aşa şi în aceasta; aşa dar să înnoiesc pomana părintelui meu şi a fratelui, pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest hram al preasfintei stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile şi cele nedesăvîrşite să le împlinesc. Nu numai aceasta, dar şi cîte s-au dăruit sub părintele şi sub fratele meu mănăstirii, pe toate să le împuternicesc şi să le întăresc, pentru slava Dumnezeului meu, spre lauda şi cinstea preaslăvitei mele stăpîne şi preasfintei născătoare de Dumnezeu, ca s-o adu pe ea în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar în ziua cea cumplită a judecăţii, mijlocitoare pentru viaţa veşnică. Mai întîi întăresc cele dăruite de sfîntrăposatul părintele domniei mele Ioan Radul voievod: satul Vadul-Cumanilor cu jumătate Toporna şi balta Bistreţ, de la Topolniţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa, cu satul numit Hîrsomuinţi şi Tismena, pe amîndouă părţile, cît a fost Ligăcească, Ruşească şi 400 de găleţi de grîu, din judeţul Jaleş, pe fiecare an. Şi cine va fi gălctar să nu întrebe de aceasta pe domnia mea, ci să trimită aşa acolo la mănăstire. După aceasta, întăreşte domnia mea cîte a dăruit sfîntrăposatul fratele domniei mele Dan voievod: nucii, cîţi copaci sînt pe Jaleş la Dăbăceşti şi din casa domniei mele pe fiecare an, 10 burdufuri de brînză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de îmbrăcăminte şi 10 postavuri de încălţăminte. Pe lingă acestea, dăruieşte şi domnia mea mai înainte-zisei mănăstiri a preasfintei născătoare de Dumnezeu: satul Jarcoveţ CU Potocul şi satul Suşiţa şi satul Pesticevo şi satul Sogoino, pe care l-a schimbat Nicodim în faţa domniei mele pe satul Poroinţi şi satul Sagheaveţ, pe care l-a cumpărat Nicodim sub Dan voievod şi jumătatea satului Groşani şi în Pocrui, baştina lui Tatomir şi a lui Voicu şi a lui Radoslav şi din Jaleş a patra parte, pe care a dăruit-o mănăstirii însuşi Dimitru Dabăcescu la moartea sa şi două bucăţi din satul pe Jiu, numit Aniniş şi satul pe baltă, numit Salcişor şi de la roţile lui Ciop Hanoş, la Bratilov, zeciuială de aramă. încă şi moara pe care a dăruit-o mama domniei mele, doamna, la Bistriţa, care a fost a arhimandritului Basea. încă pe lîngă acestea, întăreşte domnia mea cîte a dăruit sfîntrăposatul unchiu al domniei mele Yladislav voievod sfîntului Antonie de la Vodiţa: satul Jidovştiţa şi grîu, găleţile de la satul lui Costea în Topolniţa şi tot vîrtejul de la mijloc, pe Dunăre, la iuţeli şi venitul de la opt pescării şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la Mostiştea de Sus şi Yodiţa Mare pe amîndouă părţile, cu nucii 'şi livezile pînă la seliştea Bahnei şi moara în Bistriţa şi ţiganii, 40 de sălaşe. Acestea toate le dăruieşte şi le întăreşte domnia mea cu toată porunca şi jntărirea să fie nemişcate şi neschimbate. De asemenea, şi satele slobode de toate muncile şi dările şi venitul domniei melc. 41 www.dacoromanica.ro Pe lîngă aceasta, porunceşte domnia mea: călugării din amîndouă mănăstirile să fie de sine stătători, şi după moartea cîrmuitorului lor nimeni să nu pună cîrmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai pe cel pe care singuri îl vor binevoi, nici să se strice rîndu-iala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine ar cuteza, măcar şi singur domnia mea sau dintre fiii domniei mele sau cineva dintre domnii care vor sta pe urma mea şi va strica această întărire şi poruncă a domniei mele şi rînduiala şi datina lui Nicodim, pe unul ca acela să-l nimicească domnul Dumnezeu cu cumplita şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfînta stăpînă, Născătoare de Dumnezeu şi să fie blestemat de sfintele 7 soboare ecumenice şi să fie socotit cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii, f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 8 (Tismana XCII/50). Orig., perg. (41X 30), pătat, rupt în partea de jos, îneît nu se poate vedea dacă a avut sau nu pecete. Cu o trad. din 1844; alte traduceri, ibidem, mss. 329 f. 65, 335 f. 17 — 18v şi 711 f. 9-10. Datat după conţinut (creşterea domeniului Tismanei, ca posterior actului din 1391 — 1392) şi după formularul diplomatic (titlul domnului şi blestemul). EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 337 — 341, sub circa 1386—1418; Panai-tescu, 74—78, sub <1392 —1408>. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 17 — 20, fără dată; D.I.R., B., 46—48, sub <1399. mai 11>. Facs. D.I.R., B., 307. 17 <1392> ianuarie 8. Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte şi întăreşte m-rii Cozia satele: Cereaşov, Poroiniţa, Bucureşti şi altele, un obroc anual, precum şi 300 sălaşe de ţigani. f (?AHlţkl ASyWM EcOKTHM K’hKWA'fc'r CA, CÎH CST CKIN0B6 EcOKÎH, IdKOJKf pfMf SOWeCTBfNBJ dnOCTOAk, f(V\S>Ke KTi CA^A TfKSlţJf HJKf JipAKA'fc AIOEHTfAf H IJOABHriVM AWKpUM IIU'AKH3dW4Jf CA, >KfAdSA\8lO BTiClipTdlIld JKH3HK, 3:A\AkNBJ)f 3fMAH WCTdBAMIJf, H Nd NfSfCH npHrtlV>KHLUd CA, BAdttCCNklH ll'N TAdC pdAOBdH'l'f 0\'CAhUJdBlIJf, fTlVJKf H lipHCNlV CAhlUJ$T: „IIpYHA’lî'rS, EAdrOCAOBfNIH IVTlţd K6 KTi XpHCTd fiord EAdrO-MfCTHBBJ H XpHCTOAIOBHBKI, BfAHKBIH BlVfBU'Ad H rOCnOAHHTi KTiCfH Ol,TpVVKAd\'TH, IlVdN (VlHpMd, 6AHKW no CHAfc IIIVC A b ACKdT H H3BlVAHy, npOCAdBHTH npOCAdBAKUJdriV MA fiord H Hd npeCTOAt pOAHTfAfH AUVH)f CB CAdBIVIO BTi3HfCflJJdriV. T'bddJKJ BAdrO H3B0AHY TOCHOACTBO A\H BTi3AKHrN8TH WT IVCHlVBdHId MONdCTHp BTi HA\A CB'bTbIA H WHBONdMdANBJ A H Nf pd3A"bANNklA TpOHlţBl NfCk3AdNNdrw SOWfCTBd, 42 www.dacoromanica.ro EAJKE Iţdp'l'e IţdpCTKSlOT H rOCnOACTKtfET rOCnOAC'I’Kd, EAJKE pdAH JKHKEAI H A&HJKEAI CA H ECAIKI, Hd M’kCT’k PEKOAIO KdAHAIdHEIJJH Hd GddT’k H K'K3AKHrH8TH CM© CK nOCn-bmeCTK8l«l|J8 AIH CK'feTSw TpOHlţS, CKKpKWKlX H 0pOHidCAT H HdnpdKHY H K'K KpdTiyfe npHrtf>K‘l\' H-bljlO AUAW WBpWKd IVT CKWErO A^AlS K'K K'KCnHTdHlE AIN)I\'WAI WGpiîTilWLpi)A\ CA K'K npEAPfHEHWAl AlOHACTHpM CRTKOpEHKI)V AIHWW, EJKf ECT CEH: Hd KC-feKf A’kTO nw T KTiBEA n 1IIEHHH T K03HAHHlţH KHHd H KÎ AI'kX'lVK CKlpEHIA H K'r CKIplVK H kV KOAtdTEH rSHHljJd. K'K C8AC™0 EaKHECKO AA H CKEEpST Hd KCAKO A-bTO CdAIH KdA WTEpH IlHEAdpCTKW, Ad HAI ECT AVEA SA nOTpEBS AtOHdCTHpCKS, d KVVCKK Ad K8AfT K*K3 Iţp'KKKH. H npHAdrdAI HAI EAATW SOKOAIO dÎAAlHHO, Hd AltCT-b rAdrOAEAIdriV ©pEAk, Td nvp-b KCA BAdTO KWAHKW AfP>W$T WT A\dAIHH$. /V,dKdAi h akj CEAb, eahiv rAdroAEAic HfiptujivK, kkiuje GaathhS h AP^ro Hd A.SHdK’k, lIcpoHiiiina; a^aai H eah$ kc-a-ihiii^S oy PkiEHniyk h AP$r kwa«ihhix8 Hd KdTdASH, Oy TlCprEK’k H CEAIV Hd ASHKdKEIţ, E8K8pE!JliH, H Hd ©ATfc A^d CEAKIţll, GlvrAdHEljl'l'H H ASHHdHÎH. H EljJEJKE npHAdAf rOCHOACTKO AIH G-KndTSA CK X'OTdpEAl, fi,0 O^'CtVe Majvkhhhh h AO KdpdpE H dlţHrdHE T HE."feAH- H E14IE npHAOJKH\* TCCnOACTKO AIH Oţ/MHIţS Hd PKlGHHU,-b Hd ©AT-fe H CEAIV 30KOAIO XhHATEIJiTH CK K"KCEAI X’lVTdpWAI A® TpOAHd H A<* KIVA^ PkIKHHHECKS» H APSrOE CEAIV Hd KdTdASH, 30KCAI0 lîSJKOpAHE CK KCEAI JfWTdpWAI. Ge AaX HKIH’k K'K KpdTIX'k AtOHdCTHplO CKTKWpEHHOAlS AIHIVIO, d A<* EAdrOKOAHT EoCK, HJKE K'K TpOHlţH CAdKHAlKIH nd GK1TH AIH, A<* H AldAIV K'K JKHTH CEAI, HE H Aid Al AdTH TTiH’/A EAHHOW HAH IlpHAOJKHTH K TOAlS WT BOrwAdHHKJ AIHfc, HW H KCErAd 11 Aid Al AdSdTH H npHAdrdTH TOAlS AlOHdCTHpIC K'K EJKE GK1TH AIH, K'K CndCEHfE A^UIH H K'K np’kAlEHEHlE H nOKplVK H 3ApdK’fE TfcAS AIOEAlS. Gsro pdAH noKEA’k rocncACTKO aih iincdTH ca ceai8 ovtkepjkaehoaiS xphcokSaS H nOCTdKHTH CA K'K lipEApEHEHHKlH WGHTEAH, I3KIV A“> npH\'OAAT WKpbTdEAIIAI GpdTVdAI KH^BKIAIdET IVT A^AId TOCnOACTKd AIH CKIH AUAIH IVGpCK, GE3 KCfeKO np’kKCCAORIA, AivhaeJKe npEG^AET rocnJACTKO aih r-k jkhtîh ceai. Hiv h ce A1* nociwbw pEijiH mv caiepth aioeh, Kivro BAdroKOAHT GorK kkjth rOCnOAHHTi RAdUJKlVH BeAIAH, HAH WT I1AEAIEHE HdUlErO, HAH WT HH^A^ H nOHIJJET A“> pdawpHT WGpWK H/Ke npHAIVJKH TOCnOACTKO AIH T0AI83H AlOHdCTHpW H HE npHAOfKHT H WH, HHÎKE nOHOKHT, I3K0JKE AWAzKEH’ ECT KCkKOAlS X'pHCTÎdHHH» TKOpHTH, TdKOKdrO Ad HdKdJKET KorK CTpdUJHKlAl H HpdKEAHHAI CKOHAI C^AWAI H A“> pd30pHT EriV U’T KHHT8 JKHKOTHHX' H WT 3EAIAA ÎKHKKI\'. flljlE AH nOHOKHT H TKEpAHT H npHAOfKHT AiOHdCTHpw, Ad rocnoAK Eoni iiphaojkht eai8 a^ta A®drd h îkhkot kknHKiH, aaihh. H CKnHCd HdCTOiai|liH X'PHCOK8a K'K AtTO x3lXK, THAHKTiOH eV, AlfeCEU,.» VdH8dpVE H. H CE CK^AHTEA'i'e nHCAl8 CEAI»; AIHTPOHOAHT Kyp flH0HAI H AIHTpOnOAHT Ghke-pHHCKÎH iledHdC'l'E, HT^AIEH rpdAHCAdK-K, GT^KHAHi GdH, HiSndH KdAHCAdB, H{8ndH A^AHt, K&ldH flA-KAldH, >K8ndH EdpC'K, }K8nAH /V,dHHIOA, }K8nAH AIhaI'HW, KoHHO, /VjAHHUIOp, npOTOKHCTHiapW HoniHOp, KHCTHiap IIJTipGdH, CTOAHHK fipdTElţ, KoCT-b nHHtpHHK, THHt flHTApK', ASKJIII riHKHHM’kp» H <&HAOC TOrAdIUHKIH AOTO0ET CK^AH-TEACTK8» 3dnHCd. 43 www.dacoromanica.ro f Cîţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urme mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cei ce se străduiesc pentru cele bune au dobîndit viaţa dorită, cele pămîn-teşti pămîntului lăsîndu-le şi mutîndu-se la ceruri, acel glas fericit de bucurie auzindu-1, pe care veşnic îl aud: «Veniţi, binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii». Cărora şi eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, marele voievod şi domn a toată Ungrovlahia, Ioan Mircea, după putere am binevoit să urmez, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi m-a ridicat cu slavă în scaunul părinţilor mei. De aceea, am binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire în numele sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţitei troiţe dumnezeire necreată, prin care împăraţii împărăţesc şi domnii domnesc, pentru care trăim şi ne mişcăm şi sîntem la locul numit Calimaneşti pe Olt 1 şi am ridicat aceasta cu ajutorul sfintei Troiţe, am săvîrşit şi am tîrnosit şi am reparat şi în scurt am dăruit puţin obroc din casa mea pentru hrana călugărilor ce se află în mai înainte-zisa mănăstire făcută de mine, care este aceasta: pe fiecare an cîte 300 de găleţi de grîu şi 10 butoaie de vin şi 12 burdufuri de brînză şi 12 caşcavale şi 12 bucăţi de postav. în judeţul Vîlcea pe fiecare an să-şi adune înşişi călugării albinăritul, să le fie mierea pentru nevoia mănăstirii, iar ceara să fie pentru biserică. Şi le dăruiesc balta numită Mamino, la locul numit Orlea, în sus toată balta, cît ţine de Mamino. Dau şi două sate, unul numit Cereaşov, mai sus de Slatina şi al doilea pe Dunăre, Poroiniţa; dau şi o moară în Rîmnic şi altă moară pe Cătălui, la Giurgiu şi satul pe Luncavăţ, Bucureştii şi pe Olt două sate mici, Bogdaneştii şi Luncianii. Şi încă a dat domnia mea Săpatul cu hotarul, pînă la gura Ialovniţei şi pînă la Carare şi ţigani, 300 de sălaşe. Şi încă am dăruit domnia mea şi Uliţa la Rîmnic pe Olt şi satul numit Hinateştii cu tot hotarul pînă la Troian şi pînă la apa Rîmnicului şi alt sat pe Catalui, numit Bujorani cu tot hotarul. Aceasta am dat acum în scurt mănăstirii făcută de mine, iar dacă binevoieşte Dumnezeu cel întru troiţă slăvit să mă ţie pe mine încă chiar şi puţin în această viaţă, nu voi da numai atîta, din cele cîte mi-au fost date mie de Dumnezeu, ci întotdeauna voi da şi voi dărui acestei mănăstiri, cît voi trăi, pentru mîntuirea sufletului şi pentru primenirea şi ocrotirea şi sănătatea trupului meu. De aceea, a poruncit domnia mea să se scrie acest hrisov de întărire şi să se aşeze în locaşul mai înainte-zis, ca să vie fraţii ce locuiesc acolo, să ia 1 Pasajul: « care mai nainte . .. mai sus» este reprodus după trad. din ms. 209. 44 www.dacoromanica.ro din casa domniei mele acest mic obroc, fără nici o piedică, cit timp va rămîne domnia mea în această viaţă. Ci şi aceasta cutez a zice, după moartea mea, pe cine binevoieşte Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din neamul nostru sau de aiurea şi va căuta să strice obrocul pe care l-a dăruit domnia mea acestei mănăstiri şi nu va dărui şi el, nici nu va înnoi, precum este dator fiecare creştin s-o facă, pe unul ca acela să-l certe Dumnezeu cu judecata sa cumplită şi dreaptă şi să-l şteargă din cartea celor vii şi din lumea celor vii. Dacă însă va înnoi şi va întări şi va dărui mănăstirii, domnul Dumnezeu să-i adauge lui anii aici şi viaţă veşnică, amin. Şi s-a scris hrisovul de faţă în anul 69021 2 <1394 > indiction 15, luna ianuarie 8. Şi aceştia sînt martorii acestei scrisori: mitropolitul chir Ântim şi mitropolitul Severinului Atanasie, egumenul Gradislav a, Stănilă ban, jupan Yladislav, jupan Manea, jupan Âliman, jupan Bars, jupan Danciul, jupan Milio, Yoicio 3, 4, Danişor, protovistiar Popşor, vistier Şerban, stolnic Brateţ. Costea picernic, Ghin ea pitar5, Lubaş pivnicer. Şi Filos, pe atunci logofăt, mărturiseşte că a scris. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 237—239. Copie. Cu o trad.; altă trad. ibidem, ms. 209 f. 23—24. Copie şi trad. la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 208—212. Datat după indiction şi martori. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 309—313; Panaitescu, 54—57. Trad. D.I.R., B., 53—55, sub <1407> ianuarie 8. 18 <1393 septembiie 1 — 1394 august 31 > 6902. Mircea cel Bătrin voievod întăreşte lui Dragomir şi altora moşiile între Boilea, Săseni şi Petriceana. «Leat 6902 <1393—1394>. Hrisovul domnului Ioan dat slugei măriei sale, lui Dragomir şi Sirban şi Radului, Ioan, Ivaşcu şi Micu şi Dragomir să le fie moşie între Boilea şi Săseni şi Petriceana». După I. Conca, Ţara Loviştei, p. 141. Rezumat. 1 Data este după ms. 209. 2 în ms. 209 « Vladislav». 3 în ms. 209, « Voicu». 1 Numai în ms. 209. * în ms. 209, « Gin spătar». 45 www.dacoromanica.ro 19 <1398> noiembrie 2l. Boierul Aldea şi soţia sa, Bisa, dăruiesc m-rii Cutlumuz de la Athos satul Cireşov. Ea 3dK0Ht IIOKfrtt rOCnOAt EoiA CKIHOAXA Hcpd(A(BOAft, Ad Hd KOdKAO dATO A(CATCTB8ATA (AHKdd dl|l( CTAMT. H CI EtAtlff CKtTKI dflOCTOAkl H SOrO-IIOCHklH WTKI^KI, CAKtl(IAUIA Hd llOAftOI(IH H Hd EAdrOA^TMCTEO A^lllb HdUIHJf II HptAdUIA lldA\ A A\OAHTKOA H IlOCTOAH H A\HAOCTHHA WTpifEdTH CA WT rpt\* HdUIHYA. Gotu h d3 a A\Hororpt iiihkih h \‘8awh ba HhAOKtKU'jfK, /KSimh Haa^, p(KH$A Hdp(A\K/K( H rOCIlOAdAV H KACI10A\A\'K HÎK( KpAKk CBOA npOAHAlilAv no XpHCTt, d 3(AMIdd KTv3HfHdKHA’felll/K H UdpCTBilO H(K(CHOA\S CIIOAOKHUIA CA, C(}K( H d3A, (AHKO>K( A\H (CT AdpOKdATv EorA H IVCIIOAHHA BO(BOAd, îw fllHpHd, CA&KEkl pdAÎ H BkpU (p( IIOCASîKHX (A\S H(3d30pH0, HA CA HCTHHA H KtpA flpdBA HCIIAAHH A\H >K(AdHY( I3K0 Ad nptAdA\A BA GbATAA Top a, ba A\OHdCTHpH CBATdrO dpX'UfpdpX'd H HIOAOTBOpUd XpHCTOBd, HHKOAKI, (XI BA KS>TA8A\0ţC, Hd KdA\EdHdpi*H, C(AO 30B0A\0 ^HptlIlU’B, IdKO Ad (CT HOA\tHA KdTd H(AtdA, llpABOI rOCflOAHH» HdUI(A\S. îw lllHpHIO BO(BOAt, I10T0AUK( H pWA'l'T(AIA\A HdUIHAA H A\H fc H IIOAPSkYH A\0(H, IlOHOKf (CT lldUlh AVOHdCTHp. H np'l'HAWV KA BAC(HKCTHtUI0A\8 WTHH» H A$Y0Kl,UK8 H fpOd\OHd\'S K\'p 6p(A\IIO H MptAdBdAA (A\S TOH, Ad I10A\0AHT W A^UIdX' HdUIHX', I3K0 Ad A\H nOKpHfT Eork A\OAHTBdA\H (rOBtA\H BA A^NA (AA'lklH. Toro pdAH, Ad H( A\(T(YdT WT HHHt, HH KpdT HdUI, HH CkpWAHHK, HH EpdT^HAA, HH/K( HHKTO WT CApOAHHJfA HdUIHX'A. XTO AH CA KKI IIOKSCHAA lltKTO WT CApOAHHK HdUI HAH HHA, EAAY KO.H TOCIIOAHHK EddUIKOH 3(A\AH, EA AH H EOAtpHHA, EAaY H CAA(U,h, EAaY KOHTOAt, IdKO Ad n03dEdBHT C(AO llOAdHHO( BA MOHdCTHp GSATklA TopKI H/K( WT KSTA8a\SC, TO TdKOBkl Ad (CT npOKAAT WT WThltd H CklHd H CBATdrO A^Yd H WT SACtY CBtTklJf H/K( EorS OyrO/KAAUlHHY H Ad (CT npHHACTHHK K>At H flpfH. Toro pdAY ca Hcnucd ch( nHCdHii HdUiA h noAdA< ca pwaYtiaio HdUKAnS h (rSAUHS KpOA\OHdY8 K\rp I(p(AdHIO, AfttCdţd HO(BpY( Kd A^IIK, (IIAHKTO 3. GBtAtT(AOK( cY(A\8 nHCA\8: /KSlldHA EddA, (Apdroil lîdHA, ÎKSlIdH flrd, ASndll AtTKO H EdAAOBHHA AWrOi|i(T. t ll3A /KSlIdH {ÎAAt WTflHCdJf. f H d3A /KSlIdHHUd lÎHCd WTIIHCdJf. în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel ca în fiecare an să dea zcciuială din cîtc agonisesc. Şi aceasta ştiind sfinţii apostoli şi părinţi purtători dc Dumnezeu, nc-au sfătuit pentru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au dat nouă ca, prin rugăciune şi post şi milostenie, să ne curăţim de păcatele noastre. Iată şi eu, multpăcătosul şi umilul între oameni, jupan Aldea, rîvnind către împăraţi şi domni şi amintindu-mi de cei care şi-au vărsat sîngele pentru Hristos, iar cele pămîntcşti le-au urît şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, iată şi eu, din cît mi-a dăruit Dumnezeu şi domnul voievod Io Mircca, pentru 46 www.dacoromanica.ro slujba şi credinţa eu care i-am slujit, nu cu făţărnicie, ci cu adevărată şi dreaptă credinţă, mi-am împlinit dorinţa, ca să dau la Sfîntul Munte, la mănăstirea sfîntului arhierarh şi făcător de minuni al lui Hristos, Nicolae, care este la Cutlu-mus, la turn, satul numit Cireaşov, ca să fie pomenire în fiecare săptămînă, mai întîi domnului nostru Io Mircea voievod, apoi şi părinţilor noştri şi mie şi soţiei mele, pentru că este mănăstirea noastră. Şi am venit către atotcinstitul părinte şi duhovnic şi ieromonah chir Ercmia şi i-am dat lui aceasta, ca să se roage pentru sufletele noastre, ca prin rugăciunile lui să ne apere Dumnezeu în ziua judecăţii. De aceea, să nu se amestece de acum, nici fratele nostru, nici rudă, nici văr, nici nimeni dintre rudele noastre. Cine s-ar încumeta, cineva dintre rudele noastre, sau altul, fie vreun domn al Ţării Româneşti, fie şi boier, fie şi sudeţ, fie oricine, ca să turbure satul dat mănăstirii Sfîntului Munte cea de la Cut-lumus, unul ca acela să fie blestemat de tatăl şi de fiul şi de sfîntul duh şi de toţi sfinţii care au plăcut lui Dumnezeu şi să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie. De aceea, s-a scris această scrisoare a noastră şi s-a dat părintelui noslru, egumenului şi ieromonahului chir Ieremia, luna noiembrie 21 zile, indictionul 7. Martorii acestei cărţi: jupan Ylad, Drăgoi ban, jupan Aga, jupan Detco şi Baldovin logofăt. Eu, jupan Aldea, am scris. Şi eu, jupaniţa Bisa, am scris. St. îsicolaescu, Domnia lui Alexandru Vodă Aldea, în « Rev. p. Ist. Arch Fii.», I (1922), p. 239. Orig., perg. la muntele Athos. Traduceri la Arh. St. Buc., S. I., nr. 17 (Clocociov VII/1), ms 205 f. 4 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms 5236 f. 199 — 200 v. Datat după boierii martori, egumenul Ieremia şi indiction. EDIŢII, Slav şi trad. Nandriş, Athos, 244—245, sub <14I4> noiembrie 21. Trad. D.I.R., B., 66 — 67, sub 1413 noiembrie 21. < Circa 1400 >. 20 Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia satele Micleuşevăţ, Curilo şi Grădanovăţ, pe Dunăre, care să asculte de stareţul Sofronie şi să lucreze la mănăstire. j- R k SdKON-fc IlOKtrtt r©Cn©Ab E©r"k CklHWMk IcpAHAORWM Ad NA ETiCtE© AtT© AfCA I CTR6RATH, fAHKA dipf CTA-KAT. H Cf RtA^fllf Afl&CTOAH, CR'bTIH H EOrOHOCHlH VVTlţH, rhR-klJidllJ* HA nOA\Wipk H HA EAArOA'fcTfAkCTR© ASWAMb, HAU1HM H np^AAtUA HAM nOCAtAHIHiW HMA6M H)(k WKH MOAHTRO* H EA'fcHTfMk H nOCTOM, WRH A\HA6-CTklHf^S H nOKAAHIfA\k WPp’kEATH CA WT R'KC'kKklHJfk 3AK CTi R-KCtRC* R-fepO* H OyTRpTkJKAfHYfMk, AA T6T6RH E/fiA^Mk ©ţ'CAklUIATH WHk TAAC: „nplHAtTf Elv MH’k 47 www.dacoromanica.ro B*kCH Tp8HKf B'kCIlOM'kH^fi TOCnOACTKO A\H H CAOKO ^dBHAd npopoKd h nap-k, rAaroAAt|ia: „gaakchYh hmkc wtii8cthiii;r ca EC3dK0HÎa h hmwc npHKpklliJA CA rpkCH, EAd>KEHk AIX1K CMOţ'KC Hf B’kMÎIHHT TOCnOAk rp-fc^d". H ndKkl •* Hm>KE WEpd30A\ >KfAdfTk EAEHk Hd HCTOHHHKd BOAHklK, CHlţf >KfAdfTk A^UId A\Od K TfE'fc I)OHÎf“. 0HH( K'k3ÎAfA'k rOCflOACTBO A\H B"k CK^Tkl^ H KHBOHdMAAHklA TpOHH*, f>Kf fCT CT^AAIId WT CdA\0 rOCnOACTKO AW Hd A\-fcCT-fc pCKOM'kMk HgMfT, HdMAACTBOy- ^U4i8>ee g-k hea\, A\OAEEHHKoy rocnoACTBd mh, CTdpuS Kvp Go^pomio, AM^ pociioa- CTKO MH CfAO Hd /^SHdB'k dlHKAf Oţ UlfKU,H H KtfpHAO H I'p'kAAHOBIţH, A* C* B"k nOCASUICTKO T0A\S3H MOHdCTkipiO H R-kC^M EpdTÎI3A\k H AA C* B*k WHHH^t H B"k W^dE^t. Twro pdAH, HAH fCT C^Afl^k, HAH TAWEHklK, HAH KTO WT EOAtpk POCnOACTKd A\H, HHKTOJKf M Nf CA\tfTk EdHTOKdTH CfAd Td3H, HH WT KOifOKC AAJKA'*»» H* AA C* B-k IlOCAgUJdHH CTdpU,S Kirp GoijspOHÎIO H B’kC’kMk KpdTl*l3M H AA pdEOTd^T B*k MOHdCTHpk TOCnOACTRd MH, A® /KHROTd TOCnOACTEd MH H A® JKHKOTd np’kB’k.S-AIOEAEHHdPO CHHd TOCnOACTBd MH, IwdHd fllH\'dHAd BOCBOA^K- G0EdME>EE H 110 C'kA\p'kTH TOCnOACTBd MH, AA CCT STBp’kACHO H HCnOT’kKHOBCHO Kwro HSEEpET TOCnOAk Eork B*k NdCA^AÎ TOCnOACTBd A\H KTO AH CA Bkl I10K8CHA Ad pd30pHT c;KH B'kCEHkCTHklH YpHCOBOyA rOCIIOACTBd MH, E^«AI EOA*kpHH HAH KTO AHEO, TO TdKWBklH Ad fCT npOKAAT WT TOCIIOAd KTiCfAP"kH. Trad. Nicolaescu, Hris. Cozia, 7—9, sub 1386 aprilie 27; D.I.R., B., 59—60, sub <1409—1418>. Facs. D.J.R., B., 315. 1 1 - c. 723 49 www.dacoromanica.ro 21 <1400—1403>. Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte fiilor lui Batea şi fiilor lui Neagotă locuri la Mociuriţe ş.a., scutindu-i de dări şi slujbe, în afară de oaste. f Eli XpHCTd Bord EddrOKtpHWH H XpHCTOAIOEHKH, BCAHKKIH H CdA\©AP’kWdBHklH TOCnOAHHK, Iw rt\HpMt BOfBOAd, MHAOCTHA EoftTfA H EoKHCM'k AdpOKdHÎf A\"k WBAd-AdAH H rOCnOACTKOţ-AH KTkCfH 3fMAH OyrrpOEAdUJKOH, 3dnAdHHHCKklA\'k CTpdHdAt H E’KCfMOy IIOAOyHdKTKi. EAdr©np0H3K0AHy rOCnOA^TKO A\H, CROHAMi BAdrklHAt []p©H3B0-ACHHfM H AdpOKd rOCflOACTEO MH CKH KTiCfMACTHKIH H npttlOMTfHHklH HdACTO/KHJH HdA B’kC'feMH HACTH H AdpWKTi rOCnOACTKd MH, CKH ypHCWBOyA r©Cn©ACTBd A\H CAOySfcAt 1H, EdTfB'fcM'k CHHOEOM, fAH/K WMHHA, MfcCT© 30R0M©f oy rtloMIOpHUdX, d K©MdH©y H HdHOyAOy B MA1, d GTdHMIOAOy H EdTK> TpfTH MACT. H B*K HHOA\ MtCT^, HtrOTHHd WMHHHd, M fCT KOMdHOy H HXSAS, CHHOMk EdTfB'kM, [lOAOBHHd, d HtTOTHHOy CHH$, dHHlCffM KOMdHOE'kM, flOAOBHHd, (dKO Ad H C* Tdd3H WHKI Hd WJfdS WT B'KC'kKKiy CAS/KEdJf H AdWAdJf, fAHKd CA HdyOAAT ETi 3fMAH rOCnOACTK<1 A*H, nOMABUIH WT W1 BdAMi, WT CBHHH EdA\ H WT JKHTdpCTEd H WT BHHdpCTBd H WT flMfAdpCTKd H WT TAOEJK H WT (10K03d H WT noA^OA<>) t;rkmo t an* eohck* Ad hhhat rocnoACTB# mh, d wt HHoro, wt ET^ctro Ad fCT CA^StM rOCnOACTBd MH, EdTfBtM CHHWBOM d KOMdHS H HdHi>A$ H HfcrOTHHOy C'KlHOy, dHfflCffM KOMdHOBtM, GTdHWAOy H EdT$ H Ttjf A^dAt, BHSnATOM H fiptBH$MATWM. XtO AH CA nOKOyCHT WT EOA-bp-K rOCnOACTBd AAH, EfAHiyfcX^ H MdAH£, HAH WT pdEOTHHK rOCnOACTBd A\H H flOCpdMHT CKH XPHCWB^A'h rOCflOACTEd MH EdTfBtM CHHOEWAt, KOMdHOy H HdHSdS H GTdHHIOAS H EdTK5 H H-ferOTHH# CKIHk, dHfllC«A\ KoMdHOEtM H fl03dEdBHT H£ W fAHHOA\ BAdCt, (>Kf W A^^A^A' HAH CAOyWEdy, TdKOEkl HA\dT IlpH/RTH WprHA H HdKd3 WT rOCflOACTEd MH, H* M HAVK f WJfdEd. f 6l|l( 3dKAHHdT rOCnOACTRO MH, H 110 CKAtp’kTH rOCllOACTEd MH, Koro WTEf- p(TK rocnoAK Eork ekith rocnoAHHk E'hrrpOBAdUJKOH 3cmah, hah wt cp’KAf'fHdro nAOAd rocnoACTBd a\h hah wt cptiwahhk rocnoACTEd mh hah wt hho(iacmchhk, dific nOMATfT H CKypdHHT H IlOHOKHT'k CKH ypHCWROyA'K rOCllOACTEd AtH EdTfE-feM CHHOEOM, KOMdHS H HdHtjA», GTdHMWAS H EdTK>, TOrO rOCnC>AR Bork Ad nOMATfT H Ad CKJfpdHHT 3Af H E-K E^A'K'PHAMi Btu,t H A^Ulf* H TtAOA\; dL|Jf AH nOnEpET'k H nOCpdA\HT"K H Hf [10H0BHT CKH X’pHCOEgA'K rOCnOACTBd A\H, d TOrO TOCnOA'' Ad nOCpdMHTTk H Ad n0pd3HT"K H Ad SEHfT'K TtAOMTk 3A« H ASUlf^IKf E"K E^A^'I^AMs. 1 1 Loc rupt. 50 www.dacoromanica.ro KtU,t H Ad nTfA rocnoAHHK. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul marele şi singur stăpînitorul domn, Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, părţile de peste munţi şi toată Podunavia. Â binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi a dăruit domnia mea acest atotcinstit şi preacinstit, mai presus de toate cins-tele şi darurile [domniei mele], acest hrisov al domniei mele, slugilor domniei mele, fiilor lui Batea, o ocină, locul numit la Mociuriţe. însă lui Coman şi lui Nanul două părţi, iar lui Stanciul şi lui Batea a treia parte. Şi intr-alt loc, ocina lui Neagotă, să fie jumătate lui Coman şi lui Nanul, fiii lui Batea, iar jumătate fiului lui Neagotă, nepotul lui Coman, ca să le fie ocine de ohabă de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor şi de jitărit şi de vinărici şi de albinărit şi de gloabe şi de cărături şi de podvoade, numai singură oastea s-o facă domniei mele, iar de alta, de toate să fie slugilor domniei mele, fiilor lui Batea, lui Coman şi lui Nanul şi fiului lui Neagotă, nepotul lui Coman, lui Stanciul şi lui Batea şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Cine s-ar încumeta dintre boierii domniei mele, mari şi mici sau dintre dregătorii domniei mele să batjocorească acest hrisov al domniei mele, al fiilor lui Batea, al lui Coman şi al lui Nanul şi al lui Stanciul şi Batea şi al fiilor lui Neagotă, nepoţii lui Coman şi să-i turbure măcar cu un fir de păr, fie pentru dăjdii, fie pentru slujbe, acela va primi urgie şi pedeapsă de la domnia mea, ci să le fie ohabă. f încă blestemă domnia mea şi după moartea domniei mele, pe cine va alege Dumnezeu să fie domn ţării Ungrovlahiei sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele fiilor lui Batea, Coman şi Nanul, Stanciul şi Batea, pe acela Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească aci şi în veacul viitor, cu sufletul şi cu trupul; dacă va călca şi va batjocori şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela Dumnezeu să-l batjocorească şi să-l nimicească şi să-l ucidă, aici cu trupul şi cu sufletul în veacul viitor şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi acei iudei cari au strigat asupra lui Hristos, mîntuitorul nostru:« sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri», precum este şi va fi în veci, amin. www.dacoromanica.ro Aceştia sînt martorii acestui hrisov: jupan Vlad şi jupan Bran şi jupan Staia şi jupan Zorza stolnic şi jupan Aga, jupan Voico şi Stan şi Radul din Berivoeşti. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Acad. R.S.R., XX 155. Orig., pcrg. (44x40,7), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1848. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5286 f. 18 — 20. Datat după boierii martori, după titlul domnului şi după formularul blestemului. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 324 — 326, sub circa 1386 — 1418; Panai-tescu, 78-80, sub <1400-1408>; Trad. D.I.R., B., 63-64, sub <1409-1413>. Facs. D.I.R., B., 316. 22 <1400-1418 >. Mircea cel Bălrin voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa daniile anterioare şi dăruieşte m-rii Tismana satele: Trufeşti, Obedin, Ceauri şi altele. IlOHC/KC d3lv, Klv XpHCTd Bord EAdrOgkpillvlH, Iw ADlpUd BOCEOAd, AtHAOCTY* Eonii* tociioahhiv bkcch 3cmh £rrpoBAdj(iH, e k Hdi/itnk EoroAdpogdHHdro a\h rocnoA- CTBd U’Kp'kTOJf AltOHACTHpK Eli 3CAtAH rOCIlOACTBd AtH HA AtkCTk pCKOAtkdt TltCMCHd, cronic CEtTonoMHEuii'H poahtcak rocnoACTEd avh Iiv PaaoŢa eoceoaa ivt wcHOEdmd B1v3AEH>KC H CE-kTOnOMHEUIÎH EpdT rOCIlOACTBd AtH ^dH BOCEOAd AtHOrKIAtH BHJlAtH noKpknH. Gcro pdAH KAdroH3E0AH rocnoACTEO a\h, raKOXic tociioacteS, chu,c h csa\8 ETvCIipYCAtHHK EklTH H WSHOBHTH 0(EO IlOAtkHk pOAHTCAk rOCHOACTBd AtH H KpdTd /KHEOTdîKf pdA’i rOCIIOACTEd AtH H CIldCtHl'd, CTv ŢpdAt IipkCBkTEI* KAdAH'IHU,* EorOpOAHU,* H npHCHOA'kEkl Al dp i * Oţ'KpkllHTH KhCkKEJAtH npHAortvi H h HfAOC KKp KUieHHOe HCIIA KHHTH. HcTTv*H*}KC CC, H* H CAHKd POAHTCA AtOH H EpdT AtOH IlpHAOniHUJ* CCAtS AtOHdCTHplO BTvCk IlOTEp'KAHTH H Oţ'KpklIHTH, CAdBIvl pdA» EO/tiY*, KK ŢBdA*/KC H HKCTH HpkCAdEHEJ* EAdAHHHlţ* HdUI* EorOpOAHH*, IdKO A<> CY/K WEpdl|l* B K HiHEOT'k rOCflOACTBd AtH OyKpknHTCAk H flOAtWUlHHU,*, Biv CTpdUJHKIH 5KC A*'»*' 5KH3HH EkMHlvJ* J(0A4TdHH*. IIpTvBke noTBpivHiAd rocnoACTgo ‘"H npHAOJKCHdd wt CBkTonooHEiiidro poAHTCAk rocnoACTEd AtH PdA^Ad EOCEOAD' CCAW IvSAtdHCKKIH EptVA c TonOpn6At H EAdTO EHCTpeit wt TonAivitd a® Epiv3ord Tp-ivAd, bejujc EoBdonn*, h npH hca; ceAd Xpiv-COBd Clv DdAMWHJOpwAt H THCAtCHd, CAHKO Ek AHrdOCllIKO H PSUJCUJKO, H *HTO WT 2KdACUIKOrd C*ACTBd, y KTvEAOE Hd BTvCkKO AkTO H CEipenid AC Atk\'OB H T CKipOE, Y AtkjfWB AtCAd- 52 www.dacoromanica.ro H kti cHiN npHAdrdT h rocnoACTBO aih cfAd: Tp$4>ci|<'i'H h IbaTpa h CSecahhk h MdSp'lH H ^rpH H ASUIhipa H IlAIVl|IHHd H ÎJÎdpKOKfU,, RdpOBHHK H GSlUHU,-K C’h IIOKC-CfAU,H H Hd EAdTHHlţH CfAIV IlfCTHHfKO, IJIO fCT MpHAOÎKHAA pOAHTfA rOCnOACTBd A\H rocnoJKA<> KdAHHHKBira h cîaiv Gctohh© ip© ebia iiphaojkha A©ţKdH....................1 h Gara- KHU,K, ip© fCT KSllHA fl©fl HhK©AHA\ IVT ,A,dHd B©(B©Ad H BCA'feHHHd BTi EHCTpHlVH ip© fCT npHAivîKHdd AXdTH r©cn©ACTSd aih...............2. K-h CHA\ f10TBp'h>EAaA\K ip© fCT llpHAOIKHA CB-feT©ll©HHKUli'H CTpHlţ r©Cll©ACTBd AIH EAdA’l'CAdB BOfBOAa CKtT©Al8 flHAOHl'» Ha EdAHl^H, CfAIV ^KhAOB4JH48 H IIfTp©KHlVli H Jip'hEC'KHU,* H BHpTi CpkANl'H BfC Hd 2KfA'fe3HBlH\' EpdT H IVT U’CkAVk BpTiUJHip l-TOK H 4,8HdB ll'T ©P’bX’lVBf IldAHHBI A® X'C'T‘,P'^ P*lHdBCKlvr© H TOA^Aţa E0AH4a IVT A$NdBd 3 BdYNHN'kiWk CfAHip©A\ H CK IVptUlTf H C B AHBdAdAIH, GAK\'OKHU,d KTiCd H IţcpiVBklţk. IIpHA©>KH r©Cll©ACTB© A\H Hd EdNH IVT Hcil XdH8lU©Bd KOAd Hd EpdTH-A©Bfc V-TOK. GHia BTiCb lipHAdra H I10TBPTiJKA4 r©Cll©ACTB© A\H CTi K'HCfîKKJAI n©Bf A'feHVfM H OyTBp-hJKAfHIf.U A<> B*A*T Hffl©AKHÎKHd H HfnptACJKHd A® JKHB©Td r©Cn©ACTBd AtH H A® JKHBOTd CKJHd r©Cfl©ACTBd AIH, IlV AAHpHAd K©EK©A*. TdKOÎKAf H CfAd CBOBOAHd IVT B’hC’bKBlHJf pdE©T H A<>HK©B H A®X’lvA®B r©Cll©ACTBd AIH. Kh CHA\ IlOBCA’kBdT r©Cfl©ACTB© A\H CdAIOBAdCTHOAt EklTH HH OK IV Al BK IVEOI© AlOHdCTHpW H 110 CAIpTiTH HdHAIACTBSiKipdr© HM K, HdHAAHHKd HHKTO A<> Hf IlOCTABA’kT, HH d3-k CdAI KOfBOAd AlHpHd, HH HHTi KT O WT HJf'Kf 110 AIH*k, TKHI* CrOJKf CdAIH EAdrOBOAAT, HHJKf A<> Ce Pd.'UvpHT HHH H lip-feAăHVf NhK©AHAI©K© H Al©f fl©KfA-feHYf. KtO AH AP'BSNfT, AldKdp H CdAlO TOCnOACTBO MH, HAH IVT CkJHlVKh rOCflOA* CTBd AIH, HAH KTO IVT T0CI10A HJKf X'MPfT HdCTdTH 110 AlOfAI TpdrS H nOHipfT pd3©-pHTH Cl'f nOTKp-hJKAfH'l'f H (lOBfA'kHYf r©Cn©ACTBd AIH H MHH H HpkAdHVc HhKOAHMOEO, TdKOBaaro A‘> nopa3HT rocnoAk Bor k CTpdUJHWA» h npdBfAMUHAi cboiiai c^a^ai h Ad A\8 fCT C-hllOCTdT np-feCB-feTdd BAdAHHHU,d EorOpOAHUd H A<> *CT npOKAMT U'T CbIîTBIX'K H BkCfAfHCKBJHX 3 ChEOpii H A<> KT lipHHTiTfH Ioţ'A'b H iIpTo\' H BClîAI IVTpfKUlIHAI Cd\ TOCnOAd H npkAaKUliH.W TUTO Hd C-hAip-hT-h. f hv A\HpHd KivfBivAd, aihaocthm Bo>KY(d\ rocnoAHHk. f Pentru că eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul Io Mixcea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu am aflat o mănăstire în ţara domniei melc la locul numit Tismena, pe care sfîntrăposatul părintele domniei mele Io Radul voievod a ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul fratele domniei mele Dan loicvod a întărit-o cu multe lucruri. De aceea, a binevoit domnia mea, ca precum în domnie să le fiu urmaş, aşa şi în aceasta şi să înoiesc aşadar pomana părintelui domniei mele şi a fratelui, pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest bram al preasflntei stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, să-l 1 S-au adăugat ulterior, peste un Ioc răzuit, cuvintele: «ii lliicTpiin* c Mpim*». 2 Ca adaos marginal, ulterior, cuvintele: « ii AiSp,\a ii WupniiM' ii TŞp>u:iiii|iii». 53 www.dacoromanica.ro întăresc cu toate darurile şi veniturile şi cele nedesăvîrşite să le împlinesc. Nu numai aceasta, dar şi cîte au dăruit părintele meu şi fratele meu acestei mănăstiri pe toate să le împuternicesc şi să le întăresc, spre slava lui Dumnezeu, în lauda şi cinstea preaslăvitei noastre stăpîne, născătoare de Dumnezeu, ca s-o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa domniei mele, iar în ziua cea cumplită, mijlocitoare pentru viaţa veşnică. Mai întîi întăreşte domnia mea cele dăruite de sfîntrăposatul părintele domniei mele Radul voievod: satul Vadul-Cumanilor cu Toporna şi balta Bistreţ de la Toplăţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa, şi pe lingă aceasta, satele Hîrsova cu Sălcişorul şi Tismena, cit a fost Ligăşească şi Ruşească, şi 400 de găleţi de grîu din judeţul Jaleş, pe fiece an şi 35 de burdufuri de brînză şi 10 caşca-vale şi 10 burdufuri de miere. Şi pe lingă acestea, dăruieşte şi domnia mea satele: Trufeştii şi Piatra şi Obedin şi Ceaurii şi Ugri şi Duşăşti şi Ploştina şi Jarcoveţ, Yarovnic şi Suşiţa cu Novoselţi şi la Blatniţa satul Pesticevo, pe care l-a dăruit maica domniei mele, doamna Calinichia şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit Lucaci... 1 şi Sagavăţ, pe care l-a cumpărat popa Nicodim de la Dan voievod şi moara la Bistriţa, pe care a dăruit-o mama domniei mele... 2 Pe lingă acestea, întăresc ce a dăruit sfîntrăposatul uncbiu al domniei mele Yladislav voievod sfîntului Andonie de la Yodiţa: satul Jidovştiţa şiPetroviţa şi Vîrboviţa şi întreg vîrtejul din mijloc la Porţile de Fier şi din opt pescării zeciuială şi Dunărea de la Padina Oreabova pînă la botarul Rîşavei şi Yodiţa Mare de la Dunăre cu seliştea Bahnei şi cu nucii şi cu livezile, Elhoviţa toată şi Ţerovăţ. A dăruit domnia mea la baia de la Bratilov, de la roţile lui Ciop Hanoş, zeciuială. Acestea toate le dăruieşte şi le întăreşte domnia mea cu toată porunca şi întărirea să fie nemişcate şi neschimbate cît va trăi domnia mea şi cit va trăi fiul domniei mele, Io Mibail voievod. De asemenea şi satele slobode de orice munci şi dări şi venituri ale domniei mele. Pe lîngă aceasta, porunceşte domnia mea: călugării din amîndouă mănăstirile să fie de sine stătători, şi după moartea cîrmuitorului lor, nimeni să nu le pună cîrmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod nici altul dintre cei de după mine, ci numai pe cel pe care ei singuri îl vor binevoi, nici să se strice rîndu-iala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine ar cuteza, măcar şi însumi domnia mea sau dintre fiii domniei mele sau vreunul dintre domnii ce vor sta pe urma mea şi vor căuta să strice această întărire şi poruncă a domniei mele şi rînduiala şi datina lui Nicodim, pe unul ca acela să-l nimicească domnul Dumnezeu cu cumplita şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfînta stăpînă născătoare de Dumnezeu şi 1 S-au adăogat ulterior, peste uu loc răzuit, cuvintele: « şi Bistriţa cu vama». 2 Ca adaos marginal ulterior, cuvintele: « şi Leurda şi Cireşelu şi Turcineşti». 54 www.dacoromanica.ro să fie blestemat de cele 7 sfinte şi ecumenice soboare şi să fie socotit cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 3 (Tismana 1/3). Orig., perg. (43x30), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1862. Alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 62—63 şi 335 f. 212v.—214. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, XX/13 şi XX/14. Deşi în ultima vreme s-au ridicat obiecţii asupra autenticităţii actului, argumentele aduse nu ni se par suficient de temeinice pentru a-1 declara fals. După conţinut (creşterea moşiilor Tismanei) şi după unele formule diplomatice, documentul poate fi datat 1400—1418. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 334—336, sub circa 1386 —1418; Panai-tescu, 87—90, sub (1408—1418). Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 15 —17, fără dată; D.I.R., B., 60—62, sub <1409—1418>. 23 1400 (6908) iulie 20, Argeş. Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte lui Micul şi lui Stoia, pentru credincioasă slujbă, jumătate din satul Mîndra, în Ţara Făgăraşului. En a Cbristus Istentol meltoztatott, egyediil birâlkodo keresztenyi ura, nagysâgos Mirtze vajda Isten kegyelmessegebol egesz Havasalfoldenek vajdâja, az ki biralkodom egesz az Dunâig, es az havason âltal Fogaras videken az Oltig. Igaz Tiszta szivbol akarta az en vajdasâgom, es ajândek-oztattam az ide ala meg irt boerokot evvel az en orokos âllando szabadsâgrol valo levelemmel, Mondran lako Mikulnak es Sztojânak, az en boerimnak, ugyan Mondra nevii falimak fele vel es minden dezmâjâval, disznobol, mehbol, borbol, es malombol es mindenekbol valami vagyon, hogy ovek legyen orokos joszâgok es birodalmok osre magoknak, gyermekeiknek, onokâjoknak es senki az en boerim kSzzttl, avagy szolgâim kozziil, az en engedelmemet es adomânyomat meghâborittani ne mereszlleje, banem engedgye bekessegesen jâmbor szolgâlatyok utân Mikulnak es Sztojânak ezt az orokseget orokkoson birni mert az en jo akaratom szerent adtam, hasonlokeppen, es ha valaki leszen holtom utân vajda az orsz-âgban es Fogaras videken, az en nemzetsegembol, avagy mâsebol, vagy magyar orszâgi nemzetsegbol valo, ha az en adomânyomat meg tartya, es oltalmazza, azt az Isten is oltalmazza meg, valaki penig meg nem oltalmazza es meg nem tartya azt az Isten is ne oltalmazza, hanem Judâssal es Ariussal az mulhatatlan vilâgban, es a Zsidokkal legyen annak resze, az kikkel azt kiâltattak, hogy a Christusnak veret mireânok veszsziik, es a mi maradekunkra, azokkal edgyiitt lakhasson mindorokke. Ezeknek utânna egy nehâny boerokot is irtam bizony-sâgul, ugy mint Vlad ur. 2 Ioan ur. 3 Velka 4. Luka, 5. Stand, 6- Marin, 7. Koszte, 8. Braţul, 9. Bade, 10. Baldovin logofet. Datum in arce nostra Argeş, die 20 Iuly, anni a Creatore Mundi 6908 <1400>. 55 www.dacoromanica.ro j" Eu, de Hristos Dumnezeu învrednicitul, domn autocrat creştin, marele Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ţara Românească, stăpî-nitor pînă la Dunăre şi peste munţi în Ţara Făgăraşului pînă la Olt. Din inimă cu adevărat curată a voit domnia mea de am dăruit prin această carte de privilegiu, pe boierii aici mai jos scrişi, boierii domniei mele, Micul şi Stoia, locuitori în Mîndra, cu jumătate din satul numit Mîndra şi cu toată dijma lui, din porci, din stupi, din vin, din moară şi din toate cîte va fi avînd, ca să le fie în veci moşie şi stăpînire, lor, copiilor şi nepoţilor lor. Şi nimenea din boierii sau slugile domniei mele să nu îndrăznească să atingă miluirea şi darul meu, ci să lase pe Micul şi Stoia să ţină în pace această moşie în veci, pentru slujba lor credincioasă, fiindcă am dăruit-o de a mea bunăvoie. De asemenea, cine va veni după moartea mea domn în Ţara şi în Ţara Făgăraşului, din neamul meu sau din alt neam sau dintr-un neam din Ţara Ungurească, dacă va ţine şi va păzi dania mea, pe acela să-l ţină şi Dumnezeu; iar dacă nu o va ţine şi nu o va păzi, nici Dumnezeu să nu-1 ţină, ci să aibă parte cu Iuda şi Arie în lumea de veci şi cu acei jidovi care au strigat că luăm asupra noastră sîngele lui Hristos şi asupra urmaşilor noştri, cu aceia împreună să locuiască în veci. După aceasta şi cîţiva boieri am scris ca martori, precum: jupan Ylad, 2. jupan Ioan, 3. Velca, 4. Luca, 5. Stănilă, 6. Marin, 7. Costea, 8. Braţul, 9. Badea, 10. Baldovin logofăt. S-a dat în cetatea noastră Argeş, în ziua de 20 iulie, anul de la facerea lumii 6908 <1400 >. După I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, p. 43 — 45. Trad. maghiară după un orig. slav, pierdut. EDIŢII. Maghiar şi trad. Tocilescu, Bucureşti, 18—21; Panaitescu, 65 67. Trad. D.I.R., B., 48—49. Facs- Tocilescu, I.c. <1401—1406 >. 24 Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte jupanului Finlea şi altora locuri pe Argeşel şi pe Eloviţa şi la Frăsinet, scutindu-i de dăjdii şi slujbe. + Asii, BTi XpHCTd Kurd EceiiecthTio cTio x’PHrc’K rocnoACTKd a\h no >Ki>ndH H HtrOBtA\ A^T^dAt H RddA H H’krOB'L'At A^TUdAt H Kd3dH8 H H'krOBtAt A'fcTUdAt 56 www.dacoromanica.ro H PdASrtOR H BoHHfKt. h HfcrSAOR H HfcroRfcAx A'bT’Hdiw1 h A\HpqtK h ApSro.wS AlHpHfRTi, 4,d ESaSt HAXTi RTi CfAO (x))fdBA AVfeCTO, WBAHH Hd ilpgCUJHA'k H Hd 6rtORHII,f H Hd «frpdCHHfT, A4 nO'IHRlilf IVT ORHf Bdd\ H WT Cl|XHHf H WT >KHTdpCTRd H WT pMEH RdAXd H WT KHHdpCTKd H WT lUlfAdpCTRd H WT TAOB H WT flOABOAdAX, TTiKAXO A4 HHH/ftT rOCnOACTB» AXH 2 WT RCtrO 0yX4K4i A4 Hf HAMT KTO HHJfTO mtT-kjf; A'bT’HdM H RHSHdTdAX H npfcRHSHdTdiM, A4 B^AfT WHf MHpHO WT Rcfcjf ra>KAHseHT/ft h a4>ka®k« A4>Kf a° WHROTd rocnoACTRd axh h a4>*« a« whrota np-kRTi3rtKiBrt{HHdro A'JT’HS rocnoACTRd a\h Iw AIh^ha rosboa#. H wt HfKoro>KAo pdBOT TOCnOACTRd AXH, WT MdrtTHJf A® KjrtHKl’jf, nOCHrtdfiWHJf 110 AXHAOCTfJf H pdBOTd TOCdOACTBd MH, A4 Hf CArklOT nOEdBdBHT A4>Bf H A® BAdC fAHOAX TAdBHS, HH WT >K8fldH «frHHTfc, HH HtrOBtiW BpdTH k A\, HH WT T kjf CfAH, Hf Ttjf AWA’lH H](, noHfWf haxat np’fdAT SA’fe wprTie h Kd3H8 wt rocnoACTR4 HHK BklTH rOdlOAHHTi 3fA\Af BAdCKOf, TOH A4 HA\dT flOHOEHTH H fipfJfRdTHTH cTlO HHCTHOAX JfpHCOB TOCnOACTRd AXH, 110 Hfro rOCIlOATi Eoni A4 nOHOBHT 3Af c TkAOm H A4 CkJfpdHHT BTi BOAfltlOM B-fclfk a8wKf pdSOpHT H Hf npfJfBdTHT, dH» IlOCpdMHT no CfAX HkCTHOAXS XPHC0,W TOCnOACTRd axh, no Hfro rocnoAii fiorii A4 ra pdSBÎfT H a4 ra nocpdMHT h a4 ra Pd^opHT, 3Af kti rocnoACTR-k fro h rti bSaSiiiom Rfcivfe A^wS fro 11 A4 bSact TpfKAfT TpHCTd h WCAXTi Hd fi,(C‘T WTlţk EorOHOCHfU,H, HHif Eli HHKfH H A4 B8A*t npHHdCTfH CO Î^A4 H CTi ilpTfAA H CEC AP^rH HfK'kpHklAX fRpff.W, H>Kf BOSOnHUId Hd KpOB TOCnOAd îcScd XpHCTd pfKSgjf: „KPOB fro Hd HdC H Hd HdAdX HdU)W\'“, fCT H E^AfT BO R-fcKTi, R-bKOAXk, dAXHHTi. Gtro pdA’f cs'kA'bTtAf nocTdKA"fcfm rocnoACTRO aih cTio HkCTHOAtS h BAdro-WBPA3HOAI XPHC0K TOCnOACTRd AtH, frAd A<>P^BdX EOA'kpfHOAlS TOCnOACTRd AtH HtSndHfB ^HHTfX H H-krOR-kAX MdAU,dAX HAt. f Eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, singur stăpînitorul, Io Mircea mare voievod, din mila lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de la munte [şi al părţilor] şi pe toată Dunărea, Amlaşului herţeg şi al Banatului Severinului. Din bunăvoinţa sa şi cu curată şi luminată inimă, am dăruit domnia mea atotcinstitul acest hrisov al domniei mele cinstitului de faţă boier al domniei mele, jupan Fintea şi copiii lui şi Vlad şi copiii lui şi Cazan şi copiii lui şi Radul şi Yoinea şi Neagul şi copiii lui3 şi Mircea şi alt Mircea, să lc fie lor în satul Ohaba loc, însă pe Argeşel şi pe Eloviţa şi la Frăsinet, începînd de la vama oilor şi de porci şi de jitărit 4 şi de vama peştilor şi de vinăriciu şi de albinărit şi de gloabe 1 Cuvintele: « h iikron-fcM .vkvuiu» sînt şterse ulterior. 2 Lipsă în text. 2 Cuvintele: «şi copiii lui» au fost şterse ulterior. 4 Traducerea veche adaugă după cu\intul« jitărit»;« adecă dc cliciari care strîng plinea domnească». 57 www.dacoromanica.ro şi de podvoade, numai 1 să facă domniei mele, 1, de toate ohabă, să nu aibă nimeni amestec; copiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor să fie ei în pace de toate mîncăturile şi dăjdiile cît va trăi domnia mea şi cît va trăi preaiubitul copil al domniei mele, Io Mihail voievod. Şi nici un dregător al domniei mele, de la mici pînă la mari, trimişi după milele şi muncile domniei mele, să nu îndrăznească a-i împiedica, nici pînă la un fir de păr din cap, nici pe jupan Fintea, nici pe fraţii lui, nici satele lor, nici acei oameni ai lor, pentru că vor primi mare urgie şi pedeapsă şi ruşine pentru neascultarea poruncii domniei mele şi a hrisovului domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din ruda noastră sau din alt neam, să fie domn al Ţării Româneşti, acesta să aibă a înnoi şi să păzească acest cinstit hrisov al domniei mele; pe acela domnul Dumnezeu să-l înnoiască aci cu trupul şi să păzească şi în veacul viitor sufletul lui; iar cel ce va strica şi nu va păzi, ci va batjocori acest cinstit hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l zdrobească şi să-l batjocorească şi să-l nimicească aici, în domnia lui şi în veacul viitor, sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat de trei sute optsprezece părinţi purtători de Dumnezeu cei de la Nicbeia şi să fie socotit cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi evrei care au strigat asupra sîngelui domnului Iisus Hristos zicînd: « sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri», este şi va fi în vecii vecilor, amin. De aceea, am pus martori domnia mea acestui cinstit şi cu frumoasă faţă hrisov al domniei mele, cînd am dăruit boierului domniei mele, jupan Fintea şi copiilor lui. Academia Republicii Socialiste România, ms. nr. 2456 f. 49—50. Copie din sec. XVIII. Cu o trad. incompletă, ibidem, f. 70. Datat după titlul domnului şi după formularul blestemului. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 62-63, sub <1409—1418>. 25 <1402—1403>. Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia satele: Călimăneşti, Jiblea, Brădăţeni, Seaca şi Hinăteşti, toate scutite de dări şi munci domneşti. f R3, HJKf K"K XpHCTd Bord KAArOWCTHKkl H XpHCTOAIOBHKkl, jfu’AHA /llHp, indiction 11, luna mai 20. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 243—244. Copie. Cu o trad.; alte traduceri ibidem, mss. 209 f 26 şi 215 f. 5 şi la Academia Republicii Socialiste Bomânia, ms. 5236 f. 203—204. Data greşită. Datat după conţinut, după formă (denumirea destinatarului, «locu numit Nucet pe Olt» şi formularea blestemului), considerînd că indictionul este bun. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 45—47, sub 1388 mai 20. Trad. Tocilescu, Doc. ist. II, 28—29, sub 1388 mai 20; D.I.R., B., 43, sub 1388 mai 20. 26 <1402—1418>. Mircea cel Bătrin voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana un loc pe Prahova, cu biserică, moară şi metoh. f fl3k HHiC K7i XpHCTd Bord EAdrOB-kpHkl H X pHCTO AIOEHKkl H CdAVOAfpWdKHkl rOCnOAHHk, IlV fllHpMd BfAHKkM KlVfKWAd, AtHAOCTMO EO/KIIO H EoHîThAI AdpWKAHÎfM, WBAdA<»Wlţl8MH H rOCnOACTK8lOlţ]8A\H KCfH 3fMAH £rTpWKAd\''fHCKOH, EAdr0(ip0H3B0AH)f rocnoACTBo a\h, ceohaa BAdrkJAt npoH3KWAfHi'fM, MHCTkiAt h cKfeTAkiAt cpTiAUfAt rocnoA- CTBd A\H, AăptVBdK CkH KCfMfCTNkJ H EAdrOWEpd3NkJ H HptnOMTdHHkJ, HdCTO/ftlţllH \*Phcwb8a rocnoACTBd a\h, HHif haa sc-kAtH mecthu h a^Pwk, AUVHdCTHpcAt rocnoA- CTKd A\H WT KlV3TlO, WEHTfAH CB'kTkJ A TpOHUd, H WSHTfAH CB'kThlA KAdrOK-feLţJfHTdK, HJKf Hd lIlVAAVkHS, H KHB&ţlt? KTi HkJ\% HdCTdKHHKS fr»A\fH8 K\’p GlVifspOHl'w, HKW Ad fCT T-bA\ CK-fcTklAt JfpdAUVM AffeCTO Hd IIpd\'WK-b KC>AHd C’K HpTiKBkJ H rk K0A«-H Ck AtfTW)(H, KTi WHHHS H KTi WJfdES, Aw >KHKWTd TOCnOACTKd MH H Aw JKHKWTd CHHd rOCnOACTKd A\H, flÎHŢdHAd KWfKWAS H Hf WT KOrO/Kf HfnOTTiKHOKfHHC. IIu'Hf/Kf KIVH Cf EH nOK8C/IA IVT EtVA-fepk H WT CA$r rOMlOACTEd A\H BfAHKkJpKf H AtdAHJf A<* lipOCHT T03H AffeCTO WT AtOHdCTHp rOCIIOACTKd A\H, TW TdKOBOddS A<* «T CtflIOCTdT CK-bTdA TpOHUd H WpNIO rOCnOACKOH A<* 8 «T nHIţld BO/KfCTBfHHkJA\ HHWKOAt flKf (WrAT EklTH H MpfSklKdTH KTi T-fejf CK-feTkJ\" JfpdAVkjf KTi K'feMHWf KkCIIOAtHHdHl'f, fldMfJKf H 3d HAPdKl'f TfAfCHOt 1’OCnOACTKO AtH. Twrw pdAH H flţJCKf H 110 CAtfpTkl rOCIIOACTKd AUI, KUTO H3EfpfT rOCIIOATi Eoni BklTH TOCnOAHHTi EAdUIKA'H 3fA\AH HAH WT CkpOAHHK TOCnOACTKO MH HAH 60 www.dacoromanica.ro k»ah ktw a* k8a*t rocnoAHHb Ha CTO/vte rocnoACTRd a\h, a*» ahis mohokht h (iomtst h Stkspaht cTk> ^phcokSa rocnoACTRd mh, tw Tanosariv M «ŢTRepAHT rocnoAh Eorb H A<> SKptnHT r-r rocnoACTR'te erw; anis ah pa3wpHT H nocpamHT, tw tako-Raro Ai pasopHT ero rocnoA"h Eor”h H aa ^'kTst SAf TfeAom H r-r kSa*M‘h r^k ASuieio h A<> HA\aT oyqacTVe cii ISaS h ck flpîio h cr wh^mh pîkijjhavh Y8ach, KPWR ero HA Hbjy H Ha MASAA Hf, aA\HH. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul domn, Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei. Am binevoit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisovul de faţă al domniei mele, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, mănăstirilor domniei mele, de la Cozia, locaşul sfintei troiţe şi locaşului sfintei blago-veştenii care este la Codmeana şi celor cari vieţuesc intr-însele, nastavni-cului, egumenului chir Sofronie, ca să fie acestor sfinte hramuri un loc pe apa Prahovei cu biserică şi cu moară şi cu metoh, dc ocină şi de ohabă, cit va trăi domnia mea şi cit va trăi fiul domniei mele, Mihail voevod şi de nimeni neatins. Pentru că cine s-ar încumeta dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, mari şi mici, să ceară acel loc de la mănăstirea domniei mele, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică sfînta troiţă şi să moară în urgia domnească, pentru că a dat domnia mea acelor sfinte mănăstiri să fie de hrană dumnezeeştilor călugări cari vor fi şi vor locui în acele sfinte hramuri, spre veşnică pomenire, de asemenea şi pentru sănătatea trupească a domniei mele. De aceea, încă şi după moartea domniei melc, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rudele domniei mele sau oricine va fi domn în scaunul domniei mele, dacă va înnoi şi va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela să-l întărească domnul Dumnezeu şi să-l împuternicească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va batjocori, pe unul ca acela să-l nimicească domnul Dumnezeu şi să-l ucidă aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei, care au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, amin. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 247. Copie. Cu o trad. ibidem, f. 247v.—248. După denumirea destiuatarului (« Cozia»), după egumen şi după formularul blestemului, documentul nu poate fi decit după 1401. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 328—330, sub circa 1386—1418; Panai-tescu, 93—95, sub <1408—1418>. Trad. D.I.R., B., 57—58, sub <1409—1418>. 61 www.dacoromanica.ro 27 <1402-1418 >. Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nici rudele, nici dregătorii domneşti să nu oprească pe cei ce vor să-şi dăruiască averile m-rii Cozia. De asemenea, întăreşte mănăstirii daniile făcute de Anghel de la Ocna. f 113% Iw dlHpMA KfAHKEIH KOfKOAA H POCIM AHHk B%CfH 3fA\H 0\TrpORA4)('fHCKOM. Â4B4T rOCnOACTKO AVH cî( wpÎ3M0 rOCnOACTKd AIH iWOrtfEHWKOy rOCflOACTKd AVH, CTapi;8 Kyp Go$P®hîm wt Ko3ha, hko capi p”® CH i|kt nptA<*T a^uja h havahW CH R% AAOHACTHp IVT Ko3HA HAH EOA'bpHH HAH CAOyPA POCIMACTR4 AVH HAH KHAS HAH npO'lÎH 'lAOK'kK’h, pfKUJf CHpAK, A<* Hf CAVtfT IVT pOAA HAH WT C%pOAHHK4 TWPW3H MAOK-bKA nOHCKATH, HH/Kf CAOEO pfLpH 34 T03H, IMHfKf pO CA 4«T IlOKtîCHT fi,A H ipfT npfAMJIfT KfAHKO 3AW H wpPÎA WT P0CIMACTR4 AVH. H fipfHîf H JlmATv WT OKH4, R4pf 1)10 fCT fi,AA AVOHACTHp» H pfKA% C% CROHAV A3HK0AV, K%1|14 CA H AVkCTA AH, A03*i*(a AH, A®KKITOK AH AVp%TR% HAH JKHK, HAH EAAH HTO WT AV4A4 A® POA"kA\4, K%Cf fi,A fCT CTApU.8 K\'p Go$P®HÎM. il HHKTO WT pOA4 flPPfAORA HAH WT C%pOAHHK4 A\8 HAH WT Sp4TI*4 AV8, HAH (I4KEI WT P4EOTHHK POCnOACTEA A\H, CAAfU, AH, PAOKHHK AH HAH EAAT KOH pAEOTHHK, A<* Hf CAVkfT HH CAWKW pflţlH, HA Kdpf pO, K4KO CH l|MT A&UA WCT4KHT \f A\OH4CTHp WT IÎOSTa. T4K03H H \A CTOHT HflMKOAlJEHAVO A® 5KHROT4 POCIMACTR4 AVH H CKIH4 POCnOACTEA A\H, AAHYAHAA EOfEOAA. Ila'lf/Kf H no C%AVp%TH POCnOACTEA AVH, pO 8TRp%AHT, TOPO POCnOAk Kop% AA SKptnHT, A pO AH pA30pHT, TAKOEAAPO GoP% A A 8EHCT H B% CUI R-fcK H E% EAAAlţiH H fi,A fCT npOKAAT WT WTU.4 H CEIHA H CR-feTAPO A^A, AAVlH. f Iw fllHpMA RWfRWAA, AVHAOCT'fA EO/KÎfA POCnOAHHh. f Eu, Io Mircea mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele rugătorului domniei mele, stareţului chir Sofronie de la Cozia, ca oricine se va închina cu sufletul şi cu averea lui la mănăstirea de la Cozia sau boier sau sluga domniei mele sau cneaz sau alt om numit sărac, să nu cuteze din neamul sau din rudeniile acelui om să ceară socoteală, nici să spună un cuvînt pentru aceasta, pentru că cine se va încumeta, va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. Şi încă şi Anghel de la Ocna orice a dat mănăstirii şi a spus cu limba lui, casa lui şi locuri sau vii, avere moartă sau vie sau orice, de la mic pînă la mare, toate să fie ale stareţului chir Sofronie. Şi nimeni din neamul lui Anghel sau din rudeniile lui sau din fraţii lui sau iarăşi dintre dregătorii domniei mele, fie sudeţ fie globnic sau orice dregători, să nu cuteze să spună niciun cuvînt, ci oricine cum îşi va închina sufletul la mănăstirea Cozia, aşa să şi rămînă neclintit, cit va trăi domnia mea şi fiul domniei mele Mihail voievod. 62 www.dacoromanica.ro încă şi după moartea domniei mele, cine va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească, iar cine va nimici, pe acela domnul Dumnezeu să-l omoare şi în veacul acesta şi în cel viitor şi să fie blestemat de tatăl şi de fiul şi de sfîntul duh, amin. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 15 (Cozia XL/1). Orig., perg. (30x23), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1914; altă trad., ibidem, ms. 209 f. 29. Copii slave cu traduceri ibidem, ms. 712 f. 241 şi Academia Republicii Socialiste România, XI/265 şi ms. 5236 f. 5—6. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 5—6. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/12. Datat după denumirea destinatarului («Cozia») şi după egumen. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 327—328, sub 1386—1418; Panaitescu, 97—98, sub <1408—1418>. Trad. D.I.R., B., 58—59, sub <1409—1418>. Facs. Sacer-doţeanu-Bogdan, pl. 11, sub <1408—1418>; D.I.R., B., 314. <1404-1406 >. 28 Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Cozia toate bălţile pe Dunăre, de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei, cu toate veniturile. f HWf Rk XpHCTd EorA EAArOR-fepHklH H EAArOH'kCTHRhIH H XpHCTW- AIOEHRklH H CAAtWAptWARHklH, Iw AÎHpMA RfAHKhlH ROfROAA H rOCnOAHHk, AtHAOCTYA Eo>KiA H Eo/Kif A\'k AApWRAHIfAt WEAAAAAH H rOCnOACTR^AH R*kCfH 3fA\H Xrrpo-RAAXTHCKOH H 3AIlAAHHHCKklA\, H K'K TdTApCKRIAt CTpAHAAt H HaIAAU|8 H <ÎMrpdlll8 \"fpu,fr H GtRfpHHCKOA\8 EAHCTR8 rOCnOAHHR H WEA nOAA no RkCfAtS IIoaSHArYo)', Ad/Rf h a° EfAYKdro d’lwp'fe h ^p*KCTp8 rpAAS RAAAAAfiţ. EAdronpoH3ROAH rocnoA-CTRO A\H CROHAVK EAArhlAVk np0H3R0AfHYfAVk, MHCTRIAVK H CRÎITAHAt Cp-RA^AtR H AApWRAJf CAH R-KCCM-KCTHRIH H EAArOWEpA3HklH H np’fenOMTAHHkl H HAA BliCt AtH MTiCTH AdpWRK HACTOAH JfpHCORgA WT^Oy H AtOAfKHhlKg POCnOACTRd A\H CTApiţS GO^POHIIO H R’KC’kAI RpATflAAt AtOHACTHpCKkJAt WGp'feTAAI[IH)(’ Cf R*K XPaM CRlfTIilA H >KHRO-HAMAAHhlA TpOHIţA HA AffcCT-fc pfKOA\tA\k HSMfT, 13 KO CA RTi WMYHA H RTi wj[aea R’KC’k eaata noMARiut WT GahatSa A^pn A0 8ctY* Maorhhi^h, no ,â,8har8. FaWGA AH CA l|l(T StHHHTH no Tfc)(3H EAATA, A^UItrSEHHA AH, EAAY WT nACThiptH, EAAH WT KOHrO MhAOR-kKA, np-feRfAHKA EOAtpYHA, HAH AtAAA, RC( fi,i fCT AVOHACTHpCKO. 6l|lf>Kf H WT nt(A RApf KOAHKO C( JfTAT HAJfOAHTH nO T'fcjf EAATA, A® TA* HAI (CT JfOTAp, AlOHACTHpCKRIH MkACR'feK'k HAt R"k3HA\AT RAA\8 WT nHfA H HHhl R"kC A pAEOTH KOAYKO Cf JfTAT npHASMHT. H t83H fCT HhAOR'fcK'k IţlO CA fCT np'kKAOHHA CTApUS Go^SpOHYlO, Ad fCT AtOHACTHpCKklH nOCA$UIHHK, HAtfHfAt TAAMA, f>Kf fCT H TOH npH-A02KHA (AHO rp-KAO GaOAtSa. HHJfTO WT pAEOTHHK TOCnOACTBA AtH fi,A Hf nOCHAHT TaaUIS, HAH fCT CAAHVK HAH EAAY KOH EOAtpfHK, HA TaAMIA fCT ROAfH AA RTi3AlfT RAAty WT rpliAO GaOAtSA. (I WT AP^S'fcX’ EAATA KOrO E*K3AI0EHT CTApflI, 63 www.dacoromanica.ro Go$poHic H B'hC'k epaTÎia a<* ch nocTAKAT HknoK’kKd, fi,i ciiEHpaT fi,*xwA a\0Ha-CTHpeKkl KdA\8 IVT PHE H KdA\8 IVT flMtA H rAU’Kkl H A^UierSEHHEJ H HHkl KTiCA pdROTH. Tuto paA’f TaK03'f noKen-feKdT rocnoACTKO a\h B’KC'kM pasoTHHKOM rocnoACTKd a\h H KC$4aTeA\ ^V,piieTCpCKH.U, KOH E/^Al1 CAiAU**» H rAU'EHklKOAt, KTirkKklH M ct KdpSeTTi IVT MOHdCTapCKd EddTd. XtO KTiSnOKHT A<* CH flAdipdT IjJO M\' tCT A®JfWA> <* HHdKO Ad ne CAvfetT HHjfTO nocHAHTH c'fem riHCAtAHtAt rocnoACTKd mh, nonele A<*KaT rocnoACTKO A\H Hd lV\'dE^, Aa «CT 3d 3ApdKTra H 3d ASUIAi rocnoACTKd AtH. XtO AHKkl flOCHAHA H IV eAHHOAţ AHEO KAdC-b, HA\dT fipH/ftTH KCaTKIV 3AIV H IvprT/Ti WTj rocnoACTKd A\H. H n> cKMpTiTH rocnoACTKd a\h, Koro H3KepeT rocnoAR Eon* ekith rocnoAHHh fîAdujcKOH 3(a\h wt cpiiATi^Hddro nAivAd rocnoACTKd a\h, hah wt c-kpoahhk rocnoA- CTKd AtH, HAH IVT HNOflAf AUHHK, Td dipt flOHTiTfT H nOHOKHT H STKpiiAHT CKIH YP’i’cokSa rocnoACTKd a\h, tuto rocnoAiv Eoni a<* noHTtT h a<* Stkptiaht, aipe ah pasopHT h pacHneT to TdKOKdro rocnoAR Eoni a<* pa3opHT h a<* 8kh(t 3Ae h kti E^A^4J’|’H KtK H A<* fCT WTA*HîH T-feAd H KpiiKd H OyHACT'ff A<* HAldT Cil l0\'A^ H Cli rfp'KK H Cli U'HtA\H ptKLUHAtH V(OA«, e>Ke pfKOLUA Hd] XpHCTd cndcd Hdiuero, KpiiK ero Hd HHJf H OKf eCT H K^AtT KTi KfcKH, dA\HH. f Iw /HnpMd Ku'eKWActka EoîKTe/ft rocnoAHHk>. j" Eu cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi pe amîn-două părţile pe toată Podunavia, încă şi pînă la Marea cea Mare şi stăpînitor al cetăţii Dîrstorului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest preacinstit şi cu frumoasă faţă şi întru totul cinstit şi mai presus de toate cinstitele daruri, hrisovul de faţă, părintelui şi rugătorului domniei mele stareţului Sofronie şi tuturor fraţilor mănăstireşti ce se află în hramul sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe, la locul numit Nucet, ca să-i fie de ocină şi de ohabă toate bălţile pe Dunăre, începînd de la Săpatul pînă la gura Ialovniţei. Dacă se vor face gloabe la acele bălţi sau duşegubine, fie de păstori, fie de orice om al vreunui boier prea mare sau mic, toate să fie ale mănăstirii-încă şi de la stupi, oricîţi s-ar afla pe la acele bălţi, pînă unde le este hotarul, omul mănăstirii să le ia vama de la stupi şi toate celelalte munci, cîte se vor întîmpla. Şi acolo este un om, anume Tîmpa, care s-a închinat stareţului Sofronie, să fie posluşnic mănăstirii, care şi acesta a dăruit o gîrlă, Săpatul. Nimeni dintre dregătorii domniei mele să nu silească pe Tîmpa, fie că este sudeţ, fie că va fi orice boier, ci Tîmpa să fie volnic să ia vama de la gîrla Săpatul. Iar de la celelalte bălţi, pe care om îi va plăcea stareţului Sofronie şi tuturor fraţilor, 1 Pasajul « h Kiiţd/\ti/u ... s-a scris de aceeaşi mină pe un text răzuit. 64 www.dacoromanica.ro să-l pună să adune venitul mănăstirii, vama din peşti şi vama din stupi şi gloabe şi duşegubine şi toate celelalte munci. De aceea, astfel porunceşte domnia mea tuturor dregătorilor domniei mele şi către cbefalia din Dîrstor, oricine va fi1 sudeţilor şi globnicilor, toţi să se ferească de bălţile mănăstireşti. Cine va pescui să-şi plătească ce-i este venitul, iar altfel nimeni să nu cuteze să le facă silă peste înscrisul domniei mele, pentru că domnia mea le dă de ohabă, să fie pentru sănătatea şi pentru sufletul domniei mele. Cine le va face silă, măcar cît un fir de păr, va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. Şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau din alt neam, acela dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească; iar dacă va strica şi va risipi, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l omoare aci şi în veacul viitor şi să fie lipsit de trupul şi de sîngele lui Hristos şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei zişi iudei, care au strigat asupra lui Hristos, mîntuitorul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. j" Io Mircea voievod, . Arh. St. Buc., S. I., nr. 9 (Cozia XV/1). Orig., perg. (46x30), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1849; alte traduceri, ibidem, mss. 209 f. 249, 215 f. 412—413 şi 712 f. 250-251. Copie slavă ibidem, ms. 712 f. 249v.—250. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, V/14 şi XX/9. Datat după conţinut (ca posterior actului din 1392 ian. 8), după egumen şi după titlul domnului. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 327 — 328, fără dată. Slav şi trad. Cipariu, Archivu, 77 — 78, sub 1387; Arion, Mircea, 9 — 11 şi anexa III, fără dată; Nicolaescu, Mircea, 314—317, sub circa 1392 — 1394; Panaitescu, 81 — 83, sub 1402 — 1408. Trad. D.I.R., B., 50—51, sub <1406>. Facs. Miletic-Agura, 328; Nicolaescu, op. cit., 315; Iorga, Ist. rom., III, fig. 53; Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 5, sub <1402 —1408>; D.I.R., B., 309. <1404-1418 >. 29 Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nimeni să nu oprească pe oamenii care vor veni din satele boiereşti să se aşeze într-un sat — < Cărăreni > — , de la gura Ialomiţei, al m-rii Cozia, f Sw rtÎHptU KfAHKHH K06K0A4 H rOCnOAHHlk KTiCEH OyVrpOKAăX'THCKOH 3EMAH. ^AKAT rOCIlOACTKO AIH CÎf IlOBEAtHÎE rOdlOACTKd AIH C6AO AlOHACTHpCKOAlS WT K03ld, 1 Cuvintele: «chefalia din Dîrstor, oricine va fi» s-au scris de aceeaşi mină, peste un text răzuit. 5 —c. 723 65 www.dacoromanica.ro (JK( {CT H4 SCTkltA MaOBHHU,H, I4K0 B4pE KTO l(](T flOAKEHTH, WT KOrt-bpCKHy CMl KfAHKHXWf H AUAkJJf, A<> A^>HA ‘«8 (CT WTiWkCTHTEAHHl^d 3At H B-k ESA^l(lTH BtK-k. H WT r©Cfl©ACTB© AtH HA\dT (lpHATH B(AHK© 3A© H WprT KdpdpEHH. j* Io Mircea mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului mănăstirii de la Cozia, care este la gura Ialovniţei, ca oricine ar dori să meargă în satul mănăstirii, din satele boiereşti mari şi mici, să fie slobod de orice dăjdii, să nu cuteze nimeni să-i atingă nici un fir de păr, ci să fie slobod de orice dăjdii mari şi mici. Cine va împiedica pe acel om sau dintre boieri sau dintre cnezi sau pentru posadă sau pentru vamă sau pentru găletărit, să împiedice pe acel om, unul ca acela va primi blestem de la Dumnezeu şi de la preacurata lui maică şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi sfînta Troiţă să-i fie răzbunătoare aici şi în veacul viitor. Şi de la domnia mea va primi mare rău şi urgie. Altfel să nu cuteze să facă, după porunca domniei mele. : Carareni. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 361. Copie. Trad. ibidem, ms. 209, f. 241. Datat după denumirea destinatarului («Cozia») şi ca posterior actului datat 1404-1406. EDIŢII. Slav şi trad. Sacerdoţeanu, Cozia, 69—70, fără dată. Trad. Ciurescu, Org. fin., 57, sub <1386—1418>; Panaitescu, 113, sub <1386—1418>; D.I.R., B., 52—53, sub <1407—1418>. 30 < Circa 1406 >. Mircea cel Bătrîn voievod scuteşte carele m-rii Cozia de orice vamă. •{■ K*k XpHCTA Kora, EA4r©B-kpHklH H X'pHCTOAKJEHKklH Iw illHpMJ BEAHKklH B©EB©A4 H r©en©AHH’k, WEAAAdALpOAtS H r©Cn©ACTB©\*Alll©A\S n© B"kC(H SEMAH 0^rp©BA4UJK©H H 34[lA4HHHCKklA\'k H KTv TdTdpCKklHMk CTp4N4M'k H iT.HAdLllS H <&4rp4UJ$ ŢEpL^EHi H GfcK(pHNCK©WA\S E4NCTB8 r©Cn©AHH"k. EA4r©np©H3B©AH r©C(]©ACTK© A\H. CBOHAtk EAdrkIAVk llp©H3K©A(HV(A\k H MHCTkJHAVk CpkA^EAVk H Aăp©K4 r©CII©ACTBW A\H C kH BkCEMkCTHUJH 66 www.dacoromanica.ro H EA4r©WSpd3HklH NdCTOAH JfpHCOBSATi rOCIlOACTKd A\H AtONACTkipi© CK'bT'bH H >KHKO-HdMAdH-kH TpOHlţH, N4CT04TJAtt>Kf, CTApiţS Kyp $P©nV>8 1 TfAfcrAAVk AtONACTkip-CKklAVk JfWA^T no 3(A\AH TOCnOACTKd A\H, CHrA«>KJ CA WEpAI(JfT KOţ'AMpKk HAH KSneHk HAH HJKjyilfH'k, A<* CA HHKTO CAVfcfTk nOKOyCHT'k WT KSiWfpKtpk H A<* [1034-E4BHTk TJA’ferdAt’k AVOHdCTkipCKkIA'k. KtO AH CA nOKSCHTk, T0H3H HAMTTi npHATH rH'fcBk li©>KiH H KAATBA CB-fcTklJfk THÎ WTlţ"k H H4K43k H WprÎA WT TOCnOACTKA A\H, (3K0 np'kCTAnHHK'k H np'kCAoylUHHK'k JfpHCOBgAS rOCnOACTKA iWH H CHH4 A\OerO AlHJf4HA4 KOCKOAA-t Iw MhPMA BWEBWA4, A\HAOCTHA EoKHEA rOCIIOAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi şi cele tătăreşti şi herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inima curată şi a dăruit domnia mea acest preacinstit şi cu frumoasă faţă, hrisovul de faţă al domniei mele, mănăstirii sfintei şi de viaţă începătoare Troiţe şi nastavnicului ei, stareţului chir 1, ca să umble carele mănăstirii în ţara domniei mele, iar unde se află vamă sau cumpărată sau necumpărată, nimeni să nu cuteze dintre vameşi să se încumete şi să împiedice carele mănăstirii. Cine s-ar încumeta, acela va primi mînia lui Dumnezeu şi blestemul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie de la domnia mea, ca încălcător şi neascultător al hrisovului domniei mele şi al fiului domniei mele, Mihail voievod, f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 13 (Cozia). Orig., perg. (37,5 X 36,5), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. diu 1914; altă trad., ibidem, ms. 209 f. 136. Copie slavă şi trad., ibidem, ms. 712 f. 244—244v. Datat după titlul lui Mircea. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 328, fără dată. Slav şi trad. Arion, Mircea, 39 şi anexa XXI, fără dată; Panailescu, 95 — 96, sub <1408 —1418>. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 21, fără dată; D.I.R., B., 58, sub <1409—1418>. Facs. lorga, Ist. rom. III, fig. 60; Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 10, sub <1408—1418>; D.I.R., B., 313. 31 1406 (6914). Ştefan Lazarevici, despotul sîrbilor, întăreşte m~rilor Tismanaşi Vodiţa metoaşe în Serbia. t AIhAOCTÎ'S K"kCfAP'k>KHTfAla Bord, 43k GTfiJSAHk B"k XpHCTA EAdrOMkCTHKOh» K'bpoio. n© BTiCJfOA^ KAACTH Opt^A* EklBUIHAtH AfCOOTk, AVNOrOI© TffOTOI© OKAP^^HAtk 1 Loc rupt. 67 www.dacoromanica.ro WT E3klKk rtWAÎf AXdAH H BEAHi^H KSllHOJKf H AXOHdCTkipYf H HHOlţH KiSflHO CKpTiEAXH OAPTiJKHiWH Ek\*8, raKOJKf H d3k ErAdJKE BAdr0H3B0AH BAdrkl Eork nOC-kTHTH AWAH CBOH HJKf WT TkCHOTH Hd npOCTpdHCTBO H WT HEAXOLJJH BTi CHA$ H WT CKpTiBH Hd BfCfAYf nptKOAf, nptKfAf H AXfHf no CBOEH BAdrOCTH U'T nOBHHOBEHfd Hd CKOEOAS h WT AXkHllJdd npkCTOAd Hd BklCWHdHUjYH. TorAd H d3k CBOBOA^ nOAd^h AXOHdCTkipWAXk H KOfA\8>KA© CBOf AOCTOHHbCTKO. R-K HH\'Hif OEptTO\'K H AXOHdCTkipf Bk RAdUJKOH 3EAXAH HJKf nOAXOLJjYlO EAdJKEHdrO poAHTfAia Atoiero ci^Adine ce, ypdAtk npkHkCTOH EoropoAHiţH Hd Thcaxehoh h Reah- Kdro flHAONTd Hd Rc>AHU,H. AÎETOykl I3JKE HAXdyoy B*k WEAdCTH LţdpCTBd A\H, nOAOEHO IdKOJKf H HHdd B-k .SdEklTlf H 3dn8CTkHYf KOHkHHO npkAOJKfHHdJ. HpKf BAdrOBOAH U,dpCTKO A\H nOHOBHBk ndKkl npHAOJKHTH npk>KAf pfHENHklAXk AUVHdCTkipwAXk HAVEHdlKE CHA\k cYd: Tpn EpiVAkl, XdHOBU,H, ,4pd>KfBU,H, Kp8UIEBHU,d 3 4,8\'WBU,H, H.SBOPUk, EdpHMk, EHKHHk, IIoHHKBd, IIonopdTf1. HdXJKE H K-bp8 Adjfk, H/Kf Eky8 •JkAOB'kU.H U.P'kKOBHkl nptlKAE 3dnOyCTkHfd, rAfc Cf WBptTd», HAH 8 3EAXAH l^dpCTKd A\H, HAH Hd OyrpfX', Ad HA^Tk CBOBOAHO Kk3 MOy AdAXk Bkpoy. GTd BkCd npkAPfMEHHdd Bkpoio H nOKfAkHlf A\k nOTBp"k>KAd HdpCTBO A\H Ad BOyAyTk HfnpkAO>KHd H HEI10K0A'kBHA\d npH JKHBOTk nond Kyp HHKOAHAld, TdKOKA* H no CkA\pkTH Ero, BCd A^Td /KHBOTd U,dpCTBd A\OErO. IIo npkAOJKEHIHHÎE AIOErO l^dpCTBd, no nOBEAkm'S EOJKYiO, frOJKf dlJJE Eork BAdrOBOAHTk AIOErO npkCTOAd C'kAP'E>KHTEAk EklTH, A\OAIO Ad CkypdHHTk cYd npkApEHEHHd, Ad Nf H CdAXk rpkjfk HdCAkAHTk H HdlHS ndAXETk OyrdCHTk BTi Tky AXOHdCTkipEJfk B*k B’bHHOE A^TO. _______ Gfd BkCd HdnHCdUJf-Cf nOBEAkHYfAXk TOCnOAHHd AftnOTd ©TE^SdHd, Bk A^TO xSl^AÎ hhahktYwh ai* YVIhaoctYS Eojkhe rocnoAHHk btiCEAX ©ptiBaieax h EfoASHdBYS AfcnwT ©Tf^dH. f Din mila atotţiitorului Dumnezeu, eu Ştefan cu credinţă dreptcinstitoare în Hristos. După ridicarea în puterea celor de mai înainte despoţi, am fost 1 « flonopim» este scris posterior peste un text răzuit. 68 www.dacoromanica.ro cuprins cu multe greutăţi de limbile străine, cei mici şi mari, împreună cu mănăstirile şi călugării, au fost cu toţii cuprinşi de supărări, ca şi mine, pînă cînd a binevoit Dumnezeu să cerceteze pe oamenii lui, pe cari i-a scos din strâmtoare la loc larg şi de la neputinţă la putere şi de la supărare la veselie şi m-a scos şi pe mine, după bunătatea lui, de la supunere la libertate şi de la un scaun mai mic la cel mai înalt. Atunci şi eu am dat libertate mănăstirilor şi fiecăreia averea ei. între acestea am aflat şi mănăstirile din Ţara Românească care au fost zidite cu ajutorul fericitului meu părinte, hramul Preacuratei Născătoare de Dumnezeu de la Tismana şi al lui Andonie cel Mare, la Yodiţa. Metoaşele ce le-au avut în stăpînirea împărăţiei mele, întocmai ca şi altele, au fost date uitării şi cu totul pustiite. împărăţia mea a binevoit, înnoindu-le, să le dăruiască iarăşi mai stis-ziselor mănăstiri, iar numele lor sînt acestea: Tri Brodi, Hanovţi, Drajevţi, Cruşeviţa cu Duhovţi, Izvorţi, Barici, Bichini, Ponicva, Poporate x. Acestora le-am dat şi credinţă: care au fost oameni bisericeşti înainte de pustiire, unde se află, fie în ţara împărăţiei mele, fie la unguri, să meargă slobod fiecare la locul său şi nici unul din vlastelii împărăţiei mele să nu turbure pe nimeni, nici să-i oprească ceva şi să fie slobozi de globari şi de toate dările vlastelinilor. Pe lîngă aceasta, cine a fugit din ţara împărăţiei mele în Ţara Ungurească sau în cea Bulgărească sau omul meu sau al vlastelinului meu şi a petrecut acolo trei ani sau doi sau unul şi va vrea să se întoarcă în mai sus-zisele sate bisericeşti, să fie slobod să vie, afară numai de aceste vini: dacă a păgubit cu ceva împărăţiei mele sau a furat pe un vlastelin al meu sau va fi ucigaş sau hoţ de cele bisericeşti sau este rob cumpărat pe avere sau violator de fecioară. Acestora nu li se dă libertate după Scripturi. Dacă va fi cineva, afară de cei cu aceste vini mai înainte-zise să vie la împărăţia mea iconomul, care va fi în satele mai înainte-zise şi să-mi arate pentru cine vorbeşte ca să-i dau credinţă. Aceste toate mai înainte-zise le întăreşte împărăţia mea cu credinţă şi cu poruncă, să fie neschimbate şi neatinse cît va trăi popa chir Nicodim, de asemenea şi după moartea lui, în toţi anii împărăţiei mele. Iar după moartea împărăţiei mele, după porunca lui Dumnezeu, pe cine va binevoi Dumnezeu să fie stăpîn pe scaunul meu, îl rog să păstreze cele mai înainte-zise, ca să nu moştenească numai păcatul şi ca amintirea noastră să nu se stingă în aceste mănăstiri pe vecie. Acestea toate s-au scris după porunca domnului despot Ştefan, în anul 6914 <1406>, indiction 14. 1 1« Poporate» este scris posterior peste un text răzuit. 69 www.dacoromanica.ro Ştefan despot, din mila lui Dumnezeu domn al tuturor sîrbilor şi al Podunaviei. Arh. St. Buc., S. I., nr. 10 (Tismana LXXY/1). Orig., perg. (38 X 26,5), pecete căzută. Cu o trad. din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 64, 337 f. 441—442 şi 711 f. 70. EDIŢII. Slav. Mijatovid, Odrazci, 21. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 2, 17 — 18; Panaitescu, 69—72. Trad. D.I.R., B., 49—50. Facs. Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 6; D.I.R., B., 308. 32 1406 (6915) noiembrie 23 M-rea Tismana. Mircea cel Bătrîn voievod porunceşte ca nimeni, cu excepţia călugărilor Tismanei, să nu aibă voie să pescuiască in riul Tismana, nici să-şi pască vitele pe moşia mănăstirii, f Sl3Ti, Iw rt\Hp4d BEAHKklH BOfBOA* H CdiHOAptWdBHklH rOCnOAHHk KTvCfH 3EMH ^rrpOKAdX’l’HCKOH H 3driAdHH;iCKhM\, EtpEWE H KTi TdTdpCKHA\ CTpdHdA\ H flA\AdUj8 H <î>arpauj8 jfepuer h GkBEpHHCK0A\8 EaHCTBS rocnoAHHh h wsa noaa no b-bc(a\8 I1oa8-HdB’foy, A4>K« H A® fi«AHKddrO dlwpk H /(pliCTpS rpaA$ CaA\OAP"E>KflVli. AdKdT rocnoACTso a\h cîe wpY3A\o rocnoACTBa a\h wtu,8 h AtoAEBHkiKS rocnoACTBA a\h non8 HHKOAHM8 I3K0 HHŢTO Ad CE HE CAffcETTi nOKSCHTH Ad AOBHT pHBA no pkivfc THCA\tHCKOH HAH Ad CH ndCfT EAAH KOH AHBO AWEhlTOK, nOMABUJE WT CEAdTd, ropk AOpH A® nAdH'fH*, HA TTiKMO KAASrEpE Ad CA BOAHH AOBHTH HAH A^^hlTOK AAOHA* CTHpcKUH ad nacfT, a hh hh-k hhmih a^eutok a<> he can-km* ţoahth Ad nacET BE3 BOAA AVOHdCTHpCKA. KtO AH Ct Bhl nOKSCHA, WT BOA'kp'K BEAHKhlŢ H AIMAHŢ, Ad np-kCTAnHT cYe wpY3Ato rocnoACTBa a\h, to takokkih Ad ect npoKAAT wt npkoHCTA EoropOAHltA H WT BtiC-kX CB^ThlX H EOrOHOCHUŢ WTl^K H Hhkoahavoba kamtba Aa HAiaT. K tom8 h wt rocnoACTBO a\h a<* np'i'HAUT beahkw 3aw h wprYA, ha B'KC'kKhiH Ad ct Bap6(T*h no noBEAknYio h no wpÎ3A\8 rocnoACTBa am. H ce EhiCT b A-kT xsu,«i h iha«ktYwh> (i, rp aaai(i8aih rocnoACTB» a\h ba GkBfpHHS, Ad Ct CACTAHA C KpdAEAţA, TA A^HA^Ţ BA MOHACTHpA, AVkCEU,d HOEBpYia Kr AEHh, CA BAC"kA\H Er$AlEHH AtOHACTHpCKHA H CA BACkAlH KOAkpE TOCnOACTBA A\H. IIamEWE H XgnAH BpdTd Ad A\8 ECT JfOTApHHK, nOHEJKE Kk H TOH CAAIfk ÎK6AIO. t Iw dlHp4d BWfBWAa, AIHAOCTHA EowYeA rOCnOAHHh. f Eu, Io Mircea mare voievod şi domn singur stăpînitor a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti şi herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului şi de amîndouă părţile peste toată Podunavia, încă pînă la Marea cea Mare şi singur stăpînitor al cetăţii Dîrstor. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele 70 www.dacoromanica.ro părintelui şi rugătorului domniei mele popii Nicodim, ca nimeni să nu cuteze a încerca să pescuiască în rîul Tis menii sau să-şi pască orice fel de vită, înce-pînd de la sat în sus, pînă la munţi, ci numai călugării să fie volnici să vîneze sau să pască vitele mănăstirii şi alte vite ale nimănui să nu cuteze să umble să pască fără voia mănăstirii. Cine s-ar încumeta, dintre boierii mari şi mici, să calce această poruncă a domniei mele, unul ca acela să fie blestemat de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii şi părinţii purtători de Dumnezeu şi să aibă blestemul lui Nicodim. Pe lîngă aceasta şi de la domnia mea să primească mare rău şi urgie, ci fiecare să se ferească, după porunca şi după hotărîrea domniei mele. Şi aceasta a fost în anul 6915 <1406 >, indiction 15, mergînd domnia mea către Severin, să mă întîlnesc cu craiul, astfel am ajuns la mănăstire, în luna noiembrie 23 zile, cu toţi egumenii mănăstireşti şi cu toţi boierii domniei mele. De asemenea şi jupan Brata să-i fie botarnic, pentru că a fost şi acest sudeţ al Jiului. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 11 (Tismana). Orig., perg. (21,5 X 29), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din 1912; alte traduceri ibidem, Tismana 1/20 f. 1, mss. 329 f. 168 şi 335 f. 3v.—4; de asemenea la Academia Republicii Socialiste Româuia, XLVIII/178 c. Copie slavă şi trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/240. Fotocopii, ibidem, III/4 şi XX/5. EDIŢII. Slav. Venelin, 22 — 23; Miletii-Agura, 329, sub 1407. Slav şi trad. Ştefu-lescu, Doc. sl.-rom., 11—12; Arion, Mircea, 26 şi anexa XII, sub 1407; Panaitescu, 67—69. Trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 98—99; D.I.R., B., 51—52. Facs. Miletic-Agura, l.c.; Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 7; D.I.R., B., 310. Mircea cel Bătrin voievod porunceşte satelor m-rii Tismana să asculte de noul stareţ al mănăstirii, Agalhon, făgăduindu-le că nu le va dărui vreunor boieri sau cnezi. f IlV d\HpM4 KfAHKklH BWfKWAA H CdAtOAPIsKdBHklH rOCIlOAHHk KkCfH 3EMAH OyVrpo-BAdJfTHCKOH. IlHlUET r©Cll©ACTB© A\H KtiC-fciU CfAWAl ipo CTf I10A OEAdCTH AlOHdCTHpis THCAVfcNTsCTÎH, BfAHKklHMftf H AtdAkl.U Bis K$ITk H TdK93H Bkl wpHCOyfTk rOCIl©A' CTB© A\H, T9\'3H Bkl CAMs AAATs A4 3HdfTf KdKOHO H’kKOEAtS KHASS HAH EOA’kpHHOy r©Cll©ACTBd A\H AA HA\k CTf Bis WWHH.TV H Bis WJfdBiK, Td lldKkl AHfC HAH STp-kAA Bkl B1s3At;it, Td AA Bkl AAAMs AP^VrC>M^> H* AAAIs, 3d A^lllJi P©AHTfAH r©Cll©A- CTBd A\H H 3d A\0d\, A A CT6 Bis OEAdCTH AtOHdCTHP'k THCM’kH’kCKklH, TdK© H Cls ETsCfc EAdTd ipo ECT npHAOJKEHO. H AA CTf Bis nOCASlUdHYf BIT BlsC^Jf CAO^JKEdJf H AAJKAAjfk H WT nOCdAA H WT K/kEAH OjfdBHH H WT KOUIHHIţH OjţdEHH. 71 www.dacoromanica.ro il H'fcKTO ai)l( BBI K’KâiUK^KiTK H'kKAKO CH, Aa CA Hf ©ţ K'bpHTI HHKdKO. Ha PA©Bd AH CA 1|I(TK CkTBOpHTH HAH A^VUJCr0VBHHa> HAH KAAH MT0 WT AlMAA A® r»A-kA\a, KiiCf Aa kt mohacthpck© h KdASrepH THCAvbH-kCTiH a<* B'K3HAnaATK, a Apcyrhl HHJfT©, HH WT EOA'kph, Aa c* Hf CAVkfTk flOKScHTH. KoHAHEH npHCTAflHATi nocp-kA Bac, wt EOrttp-k rocfi©ACTBd a\h (>K( bt^ath, hah hhux paeotk a<* kbi pa3Ba?KAaTK, SAptTi b-k taaba K-kctKoro. ©LJJfJKf KdK© CTS HAtdAH H rt©MHTdAH fi ©fia HffK©AHA\a, TdK©3H WT A«fC H Hdfip'kA Aa noMHTaTf h nccaSmaTE nona K\-p Y tlraSOHa1, koahk© h wEpd3k rocnoACTBa mh, TaK0>KAf H ETiCA EpdTYA. HHaKO Aa Hf CAVfefTf &MHHHTH n© WpH3A\S rocnoACTBa AH. •{• Iw flilHpna BweBWAa, mha©ctYa EokYea r©crt©AHHh. f Io Mircea mare voievod şi domn singur stăpînitor a toată ţara Ungro-vlahiei. Scrie domnia mea tuturor satelor care sînteţi sub stăpînirea mănăstirii Tismenii, mari şi mici împreună şi astfel vă porunceşte domnia mea: aceasta v-am dat de ştire ca niciunui cneaz sau boier al domniei mele să nu fiţi de ocină şi de ohabă şi apoi azi sau mîine să vă iau, să vă dau altuia, ci v-am dat pentru sufletul părinţilor domniei mele şi pentru al meu, să fiţi, astfel, sub stăpînirea mănăstirii Tismenii şi cu toate bălţile care s-au dăruit. Şi să fiţi în supunere despre toate slujbele şi dăjdiile şi de posadă şi de găleţi obabnice şi de coşniţe obabnice. Iar dacă cineva vă minte cumva, să nu vă încredeţi nicidecum. Ci gloabele ce se vor face sau duşegubine, fie orice, de la cea mică pînă la cea mare, toate să fie ale mănăstirii şi călugării Tismenii să le ia, iar alţii nimeni, nici dintre boieri, să nu cuteze să încerce. Cine ar umbla printre voi, dintre boierii domniei mele, ca să vă ia sau să vă tragă la alte munci, pe oricine să-l loviţi în cap. încă şi precum aţi avut şi aţi cinstit pe popa Nicodim, astfel şi de acum înainte să cinstiţi şi să ascultaţi pe popa chir Agaton 2, ca şi chipul domniei mele, precum şi pe toţi fraţii. Altfel să nu cutezaţi să faceţi, după porunca domniei mele. j* Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 12 (Tismana). Orig., perg. (18,5x27,5), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1910; alte traduceri, ihidtm, mss. 329 f. 66 şi 711 f. 14v.-15. Fotocopie la Academia Bepublicii Socialiste Bomânia, XX/15. Datat după moartea Iui Nicodim. EDIŢII. Slav. Venelin, 26—27, sub circa 1387. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 13—14, datat după 1406 decembrie 26; Panaitescu, 72—74. Trad. Arion, Mircea, 37 şi anexa XIX, fără dată; D.I.R., B., 52. Facs. Venelin, l.c.; Iorga, Ist. rom., III, fig. 52; S acer dofeanu-Bogdan, pl. 9; D.I.R., B., 311. 1 « flra8«Hd» este scris peste un text răzuit. 2 « Agaton» este scris peste răzătură. 72 www.dacoromanica.ro 34 <1407-1418 >. Mircea cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Snagov satul Ciulniţa, pe Buzău, scutit de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de oastea cea mare. Xphctoaiobhriiih h caMOAP'kwaKHkiH, Iw AIh, aahaoctY* EowYa h EowYeahk aaPokahYeaiiii ivKAaoyAi(ioyA/iH k-k eceh 3ea\h OyrrpoRAayYHCKOH h 3anaa-HHH H K"K TATApCKKIAt CTpAHAAHK H WB4 nWA (10 EllCEiMOy IIoAOyHA-Ei'oy, a<><>ke A° B(AH>Kaaro Alop-fe h a^Pwah Bo>kYeaak, ,41P'KCTP0Y rpaA®y rocnoAHHK. fiAaronpoH3ROha/v EAarkim npoHSEOAEHiEAMi, mhctkiai h CK'kTAHAA Cp-KAU,(A\k H AaPWK4X CjKH KliCEHkCTHklH H HACTO/RH XPHCOEOyA AaOAEEHKIKOy TOCnOA* ctka a\h, nonoy Kyp fla3apoy wt Gn-feros iako ceaw 3oeoa\oe HyAHHHivi, eîke ect ha Eoy3k, i(io ect npHAWJKHA epat rocnoACTEA aaH, >K8n4H Go, AioHACTHpio rocnoACTEA aah wt GH'kroE rocnoACTEO a/vh ro ei|ie nooyTEp'KJKAAAiK, a<> ect e~k wyaE* T0A\83H AAOHACTHpiO H ElCtM SpATIIAM, 3A 3Ap4Elia TOCnOACTEA AllH T'fcAECH'fcîKE H AOyiliEEH'k; (1AMEJKE WT R'kC'fcKkJA CAOyiKEKI H AA>KAH H nOAAHH EEAHKKIH H A\AAH*, eahkake ce haxoaat r-k caaioaP'k^kaehoh seaah h wbaacth rocnoACTEA mh, iiomaeiiih WT WRHYeTO EAAAA, WT CEHHYeTO EA AIA, WT llMEAApCTEA, WT KliEAApCTRA, WT EHHApCTEA, WT TAOEA, WT n0E03A, WT (10AK0A*, WT C'feHA, WT CHpEHIH H WT A°YU,fr<:’YKHH;,i H wt HHKiy ETiC-by paeot, pa3R-fe eaha eeaHka; eohck* a<* ctpoat rocnoACTEoy mh, A HHO HHl(10 nOAAHWrO. îl E/KE HHKJ/K RliCA CA0y>KEKJ Aa PAEOTAAT AAOHACTI WT GH'kroE, A® JKHROTA rocnoACTEA A\H H A° >KHE0T4 CKIHA rocnoACTEA AIH, Iw AlHyAHAA EOEEOA^- KtO AH CA LjlET nOKOyCHT, WT EOAkp rocnoACTEA MH, REAHU,ky>KE H MAAkiy, HAH WT PABOTHHK TOCnOACTEA MH nOCHAAEMkiy nO MHAOCTEJf H no pAEOTAJf rocnoACTEA A\H I3K0 AA n03AEAEAT E^AI MTO T0M0y3H CEAOy, AI(1E H W EAACk EAHH0A1, TO TAKOEKIH HMAT npYATH EEAHKW 3AW H wprYA WT TOCnOACTEA MH, KAKO npbCAOyUlHKJK H HEE'kpHHK cYeaaS ypVcoRoyAS rocnoACTEA a\h. 641EJKE h no cmptith rocnoACTEA mh Kwro H3bepet rocnoAK fiorii eti naca-bAY rocnoACTEA mh ekith rocnoAHHii Eaaiukoh 3emh wt cpiiAEHHAaro nawAA rocnoACTEA MH HAH WT CTipwAHHK TOCnOACTEA MH, HAH WT HHOnAEMEHHK, TA Al(l£ OyTRpiiAHT H OyKptnHT, TO TAKOEAATO TOCnOAK fiorii Aa OyTRpiiAHT H Aa OyKptnHT; AI(1E AH PA30PHT H pacnnET, EAAY rocnoAHHK, EAAY KOH EOAkpHH, TAKOEAATO rocnoAK fiorii A4 pACHnET H Aa OyEHET 3A« H Eli E/KA^HM Ktu,t H Aa (CT WTA/kHEH TtAA H KpiiEE XpHCTORkl H OyMACTYs Aa HMAT Cli IoyA* H H Cli WHtMH PEK-UJTHMH YlOAff EJKE pEKOUiA HA XpHCTA, CnACA HAlliETO, KpiiE ETO H HA MAAOJf Hy, EJKE ECT H B/kAET Eli EkKlil, AMHH. eweewaa, mhaoctha EojkTeia rocnoAHHK. 73 www.dacoromanica.ro f < în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi > de Hristos iubitorul şi singur 8tăpînitorul, Io Mircea , din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi de peste munţi şi către Părţile Tătăreşti şi pe amîndouă părţile peste toată Podunavia, încă şi pînă la Marea cea Mare şi prin darul lui Dumnezeu domn al cetăţii Dîrstorului. A binevoit < domnia > mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi de faţă hrisov rugătorului domniei mele, popii chir Lazăr de la Sneagov, ca satul numit Ciuliniţa, care este pe Buzău, pe care l-a dăruit fratele domniei mele, jupan Staico, mănăstirii domniei mele de la Sneagov, domnia mea încă îl întăresc, să fie de ohabă acestei mănăstiri şi tuturor fraţilor, pentru sănătatea trupească şi sufletească a domniei mele; de asemenea de toate slujbele şi dăjdiile şi dările mari şi mici, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, de fîn, de caşcavale şi de duşegubine şi de toate celelalte munci, afară de singură oastea cea mare, să se ridice pentru domnia mea, iar altceva nimic mai mult. Iar toate celelalte slujbe să le muncească pentru mănăstirea de la Sneagov, cît va trăi domnia mea şi cît va trăi fiul domniei mele, Io Mihail voievod. Cine s-ar încumeta dintre boierii domniei mele, mari şi mici sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi pentru milostenii şi pentru muncile domniei mele, să împiedice cu orice acel sat, chiar şi un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca neascultător şi necredincios al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu în urma domniei mele să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau din alt neam, acela dacă va întări şi va împuternici aceasta, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l împuternicească; iar dacă va nimici şi va risipi, fie domn, fie vreun boier, pe acela domnul Dumnezeu să-l risipească şi să-l ucidă aci şi în veacul viitor şi să fie lipsit de trupul şi de sîngele lui Hristos şi să aibă parte cu Iuda şi şi cu acei zişi iudei care au strigat asupra lui Hristos, mîntuitorul nostru, sîngele lui < asupra lor > şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. ţ voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Acad. R.S.R., XX/174. Orig. perg. (37,5x31,8), rupt, pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1848. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 166—167. Datat după titlul lui Mircea. EDIŢII. Slav şi trad, Nicolaescu, Snagov, 109—111, sub circa 1414—1415; Panai- tescu, 91—93, sub <1408—1418>. Trad. D.I.R., B., 56—57, sub <1409—1418>. Facs. D.I.R., B., 312. 74 www.dacoromanica.ro 35 1409 (6917) mai 11, Giurgiu. Mircea cel Bătrîn voievod scuteşte satul Pulcovţi, al m-rii Strugalea, de slujbe şi dăjdii, în afară de oastea cea mare. f fl3-K, H>K( K'h XpHCTd Bord KAdrOE'kpHKIH H XpHCTWAlOGHKklH H CdMOAP"k>KdKHklH, Iw rtlHpMd B(AHKklH E0(E0Ad H rOCnOAHHk, AIHAOCtY/R Eo>KY/K H EoftfcM'k AdpWKdHY(A\-k WEAdAdMLpoyMH H rOCnOACTEOyMipOyMH R*kC(H 3(MH OyrrpOKAdJffHCKOH H 3dnAdHHH-ckkim CTpdHdM h wBd no a a no et^cimIS IIoAoyHdKYoy Ad>K( H A® BtAHKddrO il\op-k H Ap-RCTpS rpdAV RAdAdAHţ. Bddr0np0H3E0AH rOCnOACTEO A\H CROHM EAdrklM np0H3K0-AfHYfM, MHCTkJ H CE"kTAHA\ cp-kA^dlli H AdPWEdX1 CMH K'kCfMKCTHKI H EAdrOWEpd3HkJH H nptnOMTdHHKJH HdA RTiC-kMH HTiCtYH AdpWE HdCTOMH JfpICOKdA, A10A(Hlld pdAH H npwLUfHTia H(npt3pt)( noMTdHHkiA EOA-kpf rocnoACTEd mh, Awrw0(T-k BdAAOEHHd h JKSndHd nitpBdHd H PdAVAd GrdHOEd, HKO C(AW l|10 (CT npHAOJKHA HîSndH TdAK MOHd* CTHplO np'fcMkCTKl/R EorOpOAHLVK (}K( fCT RTk GTpOyrdAH, 30E0A10( IIoyAKORlţH, WCEO-BdJKAdTk ro H CdAlO TOCnOACTEO MH, fi,i (CT Hd WJfdGM, nOMARUH WT WR>lY(rO RdMd, WT CBHHY(rO RdMd, WT (lM(AdpCTEd, IVT K'kGAdpCTEd, IVT BHNdpCTBd, WT rAWEA, IVT n0B03d, WT nOAKOA*, p(KUJ( H WT A\dAYH)f CASJKEdJf H A^A^X, A (CT Hd WJfdEM T0M$3H AlOHdCTHpW. H (!{](%( l|10 (CT 3dK0H, r AHH A“> AORAT rocnoACTEd MH MOpSHH, H TO WCROEdWAdM'k, A<> «'r MOHdCTHplO. H (Lp(>K( MS npHAdrdM A* HMdT WEpOK WT K'KtpjK. rOCnOACTRd MH Hd R'kC'feKO AtTO (Y K'kEAkJ H B E03HAHHU,Y BHNO1. KtO AH CM (JHT nOKSCHT WT EOAtpk rOCnOACTRd MH, MdAHJf }K( H R(AHIţH)f HAH WT pdEOTHHK rOCnOACTRd MH, nOCHAd(Mkl)f no A\HAOCT()f H no pdEOTdJf rOCnOA* CTBd MH, IdKO Ad HM n03dEAT TfcM3H «AtHOAl dip( H W BAdCt (AHHOM (lpH JKHEOT’fe rocnoACTEd AlH, HAH (lpH JKHROTlS CHHd rocnoACTEd MH A\H)fdHAd EO(BOAM, TO TdKOBklH HAldT npYATH B(AHKW 3AW H WprY* WT TOCriOACTKd MH KdKO nptCTAnHklK H H(BtpHHK cY(m8 xpYcobSaS rocnoACTEd aih. Pd3Bt R(ahka rohcka Ad caSîkat rocnoACTES mh, d HHO HHipO nOMHOrO. (x>EdM(>K( H no C'kMP'kTH rOCnOACTRd AlH, KOrO H3B(p(T TOCnOAk BorTk BklTH rocnoAHH-k KaiIUjckoh 3(mh, wt cp’kA’kHHddro nAOAd rocnoACTEd aih, hah wt CkpOAHHK rocnoACTEd MH, HAH WT HHOnA(M(HHK, Ad dlJK KTO nOMTiTVT H nOHOEHT H OyTEP'kAHT CklH JfpICOEOyA TOCnOACTEd MH TWrW TOCnOAk BorTk Ad nOM'kT(T H Ad CkJfpdHHT; dltK AH pd30pHT H pdCHn(T, d H( STRpTkAHT H H( CkJfpdHHT cYld EkJLUf-nHCdHHklHJf, TO TdKOEddrO fiorii Ad pd30pHT H Ad 8BH(T H RTk cYH EbK H R"k EAAAipH H OyMMCTY( Ad HMdT Ck loyA* H Ck flpY* H Ck WNtMH p(KUlYHMH YlOA«, **( p(KOUJA Hd XpHCTd, CndCd HdUKrO, KpTkK (ro Hd HH)f H Hd MMA®X HX> (>Kt fCT H BMA(T B-k BtKkl, dMHH. 1 Pasajul « H upiiKi a\S . . . bhho», este adăugat ulterior între rînduri, cu altă cerneală. 75 www.dacoromanica.ro -J- GKfe,vfcTfAf c‘um8 ^PicorSaS : PdAVA'K WH> JkSimn Aparo-ra, Gtanmioa EapeSaok ChINk, PaAVA'K GTdHCţ'AOK CklHK, IUfpEdN KHCTffap'kj IdpKhlH NdlWkCTNHK, ToCT-kH Hp-hNH, JKSlIdN E-brtOTd H AldN'HOA KHCTi'iap'h H AU'rwţfT EdA^OKHH. H d3*K, AlHjfdHn, (>Kf HcnHcajc k-k rioproK-fc rpa^t, lU-kcciţa Auira di', ,vfeT8>Kf TOr^a TfKAipS >SU3I, HfHAHKTlOH r. f Ivv AlHp, indictionul 3. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 16. Orig., perg. (41,5x33), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1878; o trad. franceză tipărită, la Academia Republicii Socialiste România, LI/112. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/242. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, III/6, V/9 şi XX/7. Indictionul greşit; trebuia 2. EDIŢII. Slav. Venelin, 18—19, sub 1399; Miletii-Agura, 329—331. Slav şi trad. Arion, Mircea, 27—28 şi anexa XIII; Nicolaescu, Mircea, 317—319; Panaitescu, 104—107. Trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 97—98, sub 1399; D.I.R. 64—65. Facs. Miletii-Agura, l.c.; Nicolaescu, op. cit., 318; Iorga, Ist. rom., III, fig. 51; D.I.R., B., 317. 36 1412 (6920) martie 28. Constantin cumpără de la protopopul Hariton un cal, o şea, o pătură şi două găleţi de grîu. AparSUJHH &MP4K4 K4H9HCB4 CKIH4 M4I1I4 f ’Ev tovopaxî tou ©eou. Karco o Koţxavxivoţ xai 6 7tpoT07ta7tai; Xapixov eiaacOei xapev 7tepî Tt tiţ xoiixaş xai aiSoxeu pe 6 7tpoxo7ta7taţ &Xoy«v cit; uxepxopa 7tai(|;ivov X xaxaiv epxpoţOeu tou eupeicxopevov papxîp, xupou ©etoSopou tou rpapaxeixou xai xou apeiXou tou TÎ9X0U xai KooxaxEvou xou KaXtaxp'Cvou xai tcSlicS. paaopsipou, oxep zic, to ^opiov tou BaXSo(3e[vou xou XoroOexou. Eaoxa xou xo £eia£ev 6 poSiţ U7tep7topa c, e7tî ev o KoaxavTivoţ uropxopa e. Eaoxa xov aaiXav peiav 7t p', eSoxot tou xoatav, zic, U7tep7topa p exe^upaXXa ei? xi>v Apayoxpa y eî? xepaapau, £9) xai 6 Apayoxaţ xai oi yîvaixa xou. Kai va xo papxeîptaouv op ou oXa pexa xou â Xoyou xai xou aîxapeiou xai xeiţ aeXa? xai xeiţ xâxaţ. Kai tou xpaaîou pţ uxepxopa xai e7tîXoyia0ev 6 &v0p«7toţ. ’Eypo^i xaxot peivav Mapx xyj eiţ axepaiav pai peoavjv: 6 8ai £v Xoyov, zic, uxep xou â Xou va Soaî povou 2 şi a dat o pătură pe doi iperperperi. A dat lui Dragotă iperperperi 2, pentru băutură. Trăieşte şi Dragotă şi soţia lui şi pot mărturisi, împreună şi pentru cal şi pentru grîu şi şea şi pentru manta şi pentru vin: 47 de iperperperi şi s-a socotit omul. S-a scris în luna martie 28, pentru deplină încredere şi nici o pîră a unuia împotriva celuilalt, ci numai prietenie şi dragoste. Anul 6920 <1412 >, indic-tionul 5, s-a scris. Acte P. Ş. Năsturel. Fotocopie după orig. în biblioteca Univ. din Basel, Cod F, VIII—13 f. 75v. EDIŢII. Grec. Nsoţ 'EXXvjvop.VTip.cov, IV (1907), 380-381, sub 1412. Trad. D.I.R., B., 66. 37 1415 (6923) martie 28, M-rea Cozia. Mircea cel Bătrîn voievod dăruieşte m-rii Cozia vama de la Genune. •j- fl3Tv H>KE Biv XpHCT4 fiord EAdrOB-fepHkJ H XpHCTOAWEHBkl H C4AtOAP*k>K4EHkl rOCnOAHHTv, IlV dlHpM4 BEAHKkJ B0EB0A4, A\HA0CtYm EoKI'eM H EoftTfAlkk A<>P0B4hYea\ WEAdA4 rOCnOACTBd MH WT KoSYM, WEHTfcAH CBtTklA TpOHlţM H >KHBMIJl8 Biv HEM, H4CT4B-HHK0\* ErOţMEHOy KVp Go^pOHYtO, HKO M ECT TOM» CB-fcTOM8 XPa‘"8 KaMa WT TehSHE Biv WTMHHM H Biv WJfdEM, A® 5KHEOT4 2 H A® ÎKHBOT4 CHH4 rOCflOA" CTB4 MH, AlHJfdHAd BOEBOAM, H HH IVT KCTOJKE HE2, IlOHfîKE KOH CM EH nOKSCHAk U’T EOAfcpk H WT CA$Pkl P0CfK>ACTB4 MH, BEAHKkKJfk HAH>2 MdAkl^, Aa npOCHT tYM3H B4MM WT MOHdCTHP'fc P0C£10ACTB4 MH, TO T4KOBOM8 Aa *CT CkllO-CT4Tk CBtT44 TpOHlţd H Biv WppYH POCflOACKOH Aa O^Mp^Tk, IlOHEJKf AaA« POCnOA’ CTBO MH TOM8 CBAT0M8 MOHICTHplO Aa ECT HH1414 EOJKECTBEHklMk HHOKIVM, E?KE JfOTMTk EklTH H CE np*kEklB4TH Biv TOMk CB&TOM B îv'IHOf BlvCnOA\HH4aYE T4K5KE H 34 3AP4eYe TkAECHOE P0CII0ACTE4 MH. 1 Pini aici text slav. * Loc rupt. 78 www.dacoromanica.ro Tor© p4A» h h no c-kmp'kth rocn©ACTRd mh, Koro H3KtptTK rocnoAK Eorik EklTH rOCnOAHHK ILmLUCKOH 3CMAH, HAH WT C-KpOAHHK rocnoACTKd MH HAH WT HHOrO, A<> KiRAET TOCnOAHHTk Hd CTOA"b TOCnOACTKd MH, A<> 4HH nOHOKHT H nOMTkTfT H STKpTkAHT c’l’H JfpHCORgA TOCnOACTKd MH, TO TdKOKdrO A<* OyTKpTiAHT r©Cfl©Ak Eon* h a<* oyKp’bnHT R-k rocnoACTR-b ero, dipcAH pd3opHT h nocpdMHT, to TdKo-Rdro A& pdSopHT rocnoAK Eor^ h Aa oyKitTK 3Af tIjawm, d R"k ema-kiph Rt HMdTh SMMCTTf Ck IOyA* H Ck flpT* H Ck WHtMH p6KUJHA\H Y©yAfH, KpHR'R ero Hd HHJfk H Hd HAA<> H]fk, dMHHTi. H CfMS CR’bA'bTfAVf: PdA^Ak EdHTi, JKSndHTk 1HKO, npOTORHCTIApk IlonUJOpk, AWrOtJjfTk EdAAORHH-k, flrd RdHTk, JKSfldHTi. OVTMfUJk, JESflAHTi GtOHKO PSCd, JKSndHTk JIarSaTi, JKSndH-k Kp-kCT-b. 1 AÎHJţdHA'k AWrO0fTk HCFlHCdJţ, erAd A®JfwAH Iw fllHpMd RWfROAd R*k MOHdCTHpTk, R-k Ko3IM, R*k EfAHKkl IIoCT, MfCtgd MdpTl’d KH, R*k AfcT xSHKr, (HAHKTHOH h. f Iw fllHpMd RWCRWAd, mhaoctYa E©>KYfM rOCnOAHHk. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi domn singur stăpînitor, Io Mircea mare voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest preacinstit şi cu frumoasă faţă şi atotcinstit de faţă hrisov al domniei mele, care este mai presus de toate cinstitele daruri, mănăstirii domniei mele de la Cozia, lăcaşul sfintei Troiţe şi celui ce vieţuieşte întrînsul, nastavnicului, egumenului chir Sofronie, ca să fie acelui sfînt hram vama de la Genune, de ocină şi de ohabă, cît va trăi 1 şi cît va trăi fiul domniei mele Mihail voievod şi de nimeni neatins»1, pentru că cine s-ar încumeta dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, mari sau mici, să ceară această vamă de la mănăstirea domniei mele, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică sfînta Troiţă şi să moară în urgia domească, pentru că a dat domnia mea acelei sfinte mănăstiri, ca să fie de hrană dumnezeieştilor călugări, care vor fi şi vor locui în această sfîntă mănăstire spre veşnică pomenire, asemenea şi pentru sănătatea trupească a domniei mele. De aceea, încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din ruda domniei mele sau din altcineva, ca să fie domn în scaunul domniei mele, dacă va înnoi şi va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela să-l întărească domnul Dumnezeu şi să-l împuternicească în domnia lui; iar dacă va nimici şi va batjocori, pe unul ca acela să-l nimicească domnul Dumnezeu şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei, care au zis: sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, amin. 1 Loc rupt. 79 www.dacoromanica.ro Şi martorii acestuia: Radul ban, jupan Voico, protovistiar Popşor, logofăt Baldovin, Aga ban, jupan Utmeş, jupan Stoica Rusul, jupan Albul, jupan Cîrstea. Şi eu, Mihail logofăt, am scris, cind a venit Io Mircea voievod la mănăstire la Cozia, în postul mare, luna martie 28 zile, în anul 6923 <1415 >, indiction 8. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 18 (Cozia). Orig., perg. (41x29), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 209 f. 352. Copii slave cu trad., ibidem, ms. 712 f. 242—243 şi la Academia Republicii Socialiste România, XI/241. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/8. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Mircea, 320—321; Panailescu, 107—109. Trad. D.I.R., B., 68—69. Facs. Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 13. 38 1415 (6923) iunie 10, Argeş. Mircea cel Bătrin voievod întăreşte lui Vlad şi altora satele Bala şi Preslopul, scutite de dăjdii şi slujbe, în afară de oastea cea mare. f R-k XpHCTd Bora EAaroRkpNKM h Xphctoaioehrkih h ca.moa-kPWarhkih, Iw d\Hp4a BEAHKklH ROEROAA H TOCIlOAHHh, AXHAOCTIA K((A H> EoHîTfAt AAPORAHYeAVH weaaaaahjS.wh h rocnoACTRSAiiili r-kceh 3ea\h ^rposAay'fHCKOH h sanAANHHCKGiAt, fipf/Kf H K"K TATApCKKIAt CTpANAA\H H (VGA nOA nO RTvCEAUi IIoAOYNaRToY AA>K( H A<> Reahkaato dlopk h )\apctep8 rpaAS raaaaaeiv EAaronpoH3ROAH tociioactro a\h ckoha\ GAATklAt npOH3KOA(Hl’(i\\, MHCTKIM H CRkTACTRA A\T H A» 5KHROTA CKIHA TOCnOACTRA A\V d/l'l')(AHAA ROHKOAA. KtO aT CE IJIET nOKSCHT WT GOAkpH TOCnOACTRA A\H, KEAHllkjf >K( H AtAAHJf, HAH WT pAGOTHHK TOCnOACTRA AtH, nOCHAA1 I103AEARAT, TkM HaY AK>A*0 1 Loc rupt. 80 www.dacoromanica.ro tjkokki HA\i\T npYATY beahkw 3rtvv h ivprY* WT rccnoAcrBA a\h, ao npb- CT/TiflHHK H npbCASUJHHK H flOCpdAtHTEA H HEBEpHHK cYeA\8 \'piCOK$AIO rOCnOACTBd A\H. Pj3Kb KEAHK/Ti KOHCK* A“> CTpOAT, A HHC HHlflO HOAMICTO. Ghiejke h no ca\P'ktY rocnoAcrBd a\h, koto ii3eepet rccncAK Ectk bhtY rccnc-AHHK EaAUJKOH 3fA\H, WT Cp'kAEHHdar© nAOAd reenOACTKd A\H HAH IVT CTipOAlIHK TOCnOACTKd A\H HAH OT HHOrO flAEAtEHH, Td dl|IE ElOHETET H nOHOKHT H STRltpAHT ckih \'pYc«>b8a rocnoACTBd a\h Tivrtv rocnoA"^ Eoni ja,a iiom^tet h Ad c*\*pdHHT; dt|iE ah pd30pHT h pdCHfiET, to TdKOBddro rocnoAK Eork A<> pd30pHT h a<> SbYet, 3Af H B'k E/TKA^4J0d\ B'ku.'b H SmMCtYe Ad HA\dT Ck IlOA* H Ck flpY* H Ck WHbA\T nPEKUjYHA\Y YlOA»> pEKOUJ* Hd XpHCTd CndCd HdUJErO, K^pBTi Ero Hd HRJC H Hd H*AW\' H\', E/KE ECT H E;RAET B'K BtKH, dA\HH. DeJKE CBbAbTEAE CYEA\8 XpYCOBOyAy: PdA^d EdH-ABOpHHK, JKSfldH îHdpTHH, flrd KdH, JKSndH GrOHKd P8CHH, JKSfldH ,A,pdr©A\Hp WT OlErdpMd, EdAAOBHH AWrW0ET. ......1 2 AOrO^fT, dlHK!>A BYCTYrap H RdCk AUMOHCUId, GTdHMOyA K0A\HC3, Elldllb CTOAHHK, TEprHHd nd\'dpHHK. H d3, illHX’dHd rpdAUTHK, 3 la Arghiş, luna iunie 10 zile, în anul 6923 <1415 > şi indiction 8, în vremea cînd a venit Mustafa Celapi. Ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, C/132. Orig. perg. (51X 38,2), pecete atirnată, căzută. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 11—14. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, Mircea, 112 —115; Arion, Mircea, 35—36 şi anexa XVIII, sub iunie 1; Nicolaescu, Mircea, 322—323; Panaitescu, 110—112. Trad. D.I.R., B., 69—70. Facs. Nicolăescu. op. cit., 322; D.I.R., B., 319. 39 <1417-1418 >. Mihail, Jiul lui Mircea cel Bătrîn voievod, întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana zece case de oameni din Tîrgovişte, scutiţi de toate dăjdiile şi slujbele, în afară de bir, oaste şi lucru la moară. f Il3 HÎKf Bit XpHCTd Bora ErtarOMfCTHElvl H XpHCTOAICEHBkl H E0r0A\ll0A\J.3aH!tl, IwMH rtlHpHA KWfKOAJ, CKIHk CA3 IlV dlHpMK> EAarOKtpmVA\S H XPHCT0- AKEHKIVAVS H C4.l\0AEP>K4BH0A\$, BfAHKOMS KOfKOA'fc, A\HAOCTl'/ft EoîKi/A H lioIKÎHAN AapwBamfrti h npoH3KoaeNTS(W poAHTf''* rocnoACTua a\h, EaaronpoH3KivaH rocnoA- 1 în original, intre ban şi vornic nu e niciun semn, după vornic un punct, apoi puncte după fiecare dregător. 3 Cuvintele « Stanciul comis» sînt scrise între rînduri. 3 Text ilizibil. 82 www.dacoromanica.ro CTKO AtH, CROHA\ EAdrklM npOH3KOA.HÎfA\, MHCThliU H CR-feTAklM CpT»AH,*‘" H AaP4KA)f H niVMhTWJf CKIH K'klCfMfCTHklH H EAdrOWEpA3HklH H Iip'blIOMHTfHHKIH, HdA K'hC’feiMH MfCTH H AaPW&, HACTOMlJliH £pHCOR&\ rOCnOACTRA MH np-knOMTaHHhlM H RfAHKklM AtOHACTHpfM pC'AHTfA'b rOCIIOACTRd MH H TOCnOACTKO MH, WT Kw3-b H WT KwAAVkHd, nwHfftf np-kA<>KdT rocnoACTRO mh wt caA\oro k$hih rocnoACTRO a\h h wt caMaro wpauia rocnoACTKa mh h immc Tp$Aa PaA» AtOAfEHHK a poAlTfa-k rocnoACTRA aih h rocnoACTRO a\h h np-knoMHTfHHaro HfrSMMA Kvp Go^poma, np-kA^saM î K8141H: ASurauia c dHtncÎH fro ch h MHdKt h KaaciaH Mhxwr ckih-k h dlapTHH H Hm 11 h TcprH h ©aHM-fe h Gkhkothh h Hhkoaa ffifTAKcap h TSac'Pah h TcprcR IlapaMdAH. TTfSH M C8t KTi WMHH8 H KTi WpES WT KCMK'M A^A^KH H CASIERI H IlOAdHH, tlOHTiRlUf WT A‘»'T WKmTh, CKHHHklH H llMfAHklH, WT K'kEAWK, WT rAWEkl, WT KHHdp-ctka, wt AH3A\apcTKa, wt ckHHOKocYa, wt AP^k, wt noR03a h wt noAK«Aa KCAKaro H WT RCMK'lM (HraplfM, HHJKf BHrAS, HH KWH Aa hm CM Hf Kk3A\fT, HH BTi KWH AHEW pjEOT-b H WT HHklM AldAÎMWf H RfAHKiM, fAHKA CM WEpfcTJfT Rh wpdUlH r^CnOACTRO A\H Tp'krORHipf, WT R'kCM Aa CA MAHACTHpCT’fH AWA'l'f CAOEWAHH. H Rapc koh aheo ?k8iijh hactahct h akc,Pmhhh hah iiphctar hah ehpwr hah <|>WAHWr HAH E»AH KTO AHEW WT CASKHTtAH pOA^tA-fe rOCIIOACTRd A\H H rOCIlOA-CTRO AIH IHVCHAdfMkJX flO AIHAOCTH H 110 pjEOTJX COdlOACTRA AtH, Aa Hf CA\fcfT HH I1©A\HCAHTH, QKO Aa nOSdKARMT A\OHdCTHpCKkl A\ AlOAfAI, E^AH W KOfH AHEO RklLLIfnHCAHHkJM A^^AKAM H CAS?KEAAţ, llWHfKf TAKWKkl HA\AT lipÎMTH KfAHEO 3A0 H wprYlO H KA3Hk WT pOA^TfAM rOCIUACTRA A\H H WT rCCIlOACTKO A\H, IAK0 HfR-fep-HHt^H h nocpaMHTfAf xphcorSaS rocnoACTRA AIH, I3K0 np'lîHfEpfroiiid CAOKO rocnoA-CTRO MH, Aa CM APSSHHkl HAKAJKSt, fKf CASuJATH CAORO, d Hf rpfWEHAfcTH. Hw TWKAVO EHP H RWHCKA H HA SKpkHICk Aa CTk MHHMT, d HHW HHipd Ck wpdlllfM Aa Hf HM-fcMT A\fT-ky. GipfTKf H 110 CAUpTH pOAYl'fA'k rOCflOACTRA A\H H rOCflOACTR# A\H, KWrO H3R0AHT rocnoATi Eork erith rocnoAHH-k Kaaujkoh 3fa\ah hah wt c'rpwahhk poA’iTfA-k rOCnOACTRA MH H rOCnOACTR» A\H HAH WT HHHOII<\fA\fllHK H WEp'fe'k cTlO HOTRfp-JKAfHYH THTA*k pOA'lTfA-b TCflOACTRA A\H H rCCnOACTkS A\H, Aa IIOHORHT H Aa OyTRfpAHT, OKOJKf fCT WEHHHO fipdROCAARHHklA\ l OCIIOAdpfA\ TROpHTH, Aa H AP^'lH TOrORdd nOKfAfHYM TKOpHTH; A Af|lf AH IIOItlfT pA3U’pHTH H nCCpjA\HTH nptWEHA'kK OyCTdRAfHOf H CROEOAHTfAHH poA'lTfAM TOCHOACTAd A\H, TAKORÎH Aa «T npOKAMT WT rOCnOAA Bora RCfAfP^KHTfAM H WT THi CR’feTkiy WTt^*k HJKf R"k HHKfH H Aa nOTptEMT CM HAIM frO WT KHHTA JKHKOTHklJf H C'k IipARfAHklA\H Aa Hf HAflHUlST cm h Aa nopa3HT tro rocnoA*K ctpauih\im h npdRfAHkia\ rH-bROA\ croha\ HkiH-b H npHCHO H R"k R-kKkl R'kKA, AAA\HH. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi de Dumnezeu uns, Ioan Mihail voievod, fiul preadulcelui Io Mircea, binecre-dinciosului şi de Hristos iubitorului şi singur stăpînitorului, marelui voievod? din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu şi cu voia părintelui domniei mele, a binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată 6* 83 www.dacoromanica.ro şi am dăruit şi am cinstit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele preacinstitelor şi marilor mănăstiri ale părintelui domniei mele şi ale domniei mele de la Cozia şi de la Codmeana, pentru că a dat domnia mea din însăşi casa domniei mele şi din însuşi oraşul domniei mele şi mai ales pentru truda rugătorului părintelui domniei mele şi al domniei mele şi preacinstitului egumen chir Sofronie, să-i supun 10 case: Lungaşi cu nepoţii lui şi Ianache şi Caloian, fiul lui Mihu şi Martin şi Ivan şi Gherghi şi Oancea şi Sîmbotin şi Nicola Metaxar şi Tudoran şi Gherghe Paramali. Aceştia să fie de ocină şi de ohabă de toate dăjdiile şi slujbele şi dările, începînd de la datul oilor, al porcilor, al stupilor, de găleţi, de gloabe, de vinărici, de dijmărit, de cositul finului, de copaci, de cărături şi de orice podvoade şi de toate engariile, nici viglu, nici cal să nu li se ia, nici la orice muncă şi de altele, mari şi mici, cîte se află în oraşul domniei mele Tîrgovişte, de toate să fie slobozi oamenii mănăstireşti. Şi oricare jupan va veni şi vornici sau pristav sau birău sau folnog sau fie oricare dintre slujitorii părintelui domniei mele, şi ai domniei mele, trimişi după milostenii şi pentru muncile domniei mele, să nu cuteze nici să se gîndească ca să turbure oamenii nănăstireşti fie pentru oricare dintre dăjdiile şi slujbele mai sus-scrise, pentru că unii ca aceia vor primi mare rău şi urgie şi pedeapsă de la părintele domniei mele şi de la domnia mea, ca necredincioşi şi batjocoritori ai hrisovului domniei mele, ca unii ce n-au băgat în seamă cuvîntul domniei mele, să se înveţe şi alţii ca să asculte de cuvînt şi să nu se împotrivească. Ci numai birul şi oastea şi să lucreze la moară, iar alt nimica să nu aibă amestec cu oraşul. încă şi după moartea părintelui domniei mele şi a domniei mele, pe cine binevoieşte domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rudele părintelui domniei mele şi ale domniei mele sau din alt neam şi află această întărire cu titlul părintelui domniei mele şi al domniei mele, să înnoiască şi să întărească, după cum este obiceiul să facă domnii dreptcredincioşi, ca şi alţii să facă astfel de pomană; şi dacă va strica şi va batjocori, nesocotind cele aşezate şi slobozite de părintele domniei mele, unul ca acela să fie blestemat de domnul Dumnezeu atotţiitorul şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi şteargă-se numele lui din cartea celor vii şi cu cei drepţi să nu fie scris şi să-l lovească domnul cu mînia sa cumplită şi dreaptă, aici şi pururea şi în veci vecilor, amin. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 251 — 253. Copie. Cu o trad.; alte traduceri, ibidem, mss. 357 f. 7v.—8v şi 359 f. 4v.— 5v. Altă copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 215 — 216. Datat din ultimul an al domniei lui Mircea, după titlul lui Mihail, fiul lui (« de Dumnezeu uns»), EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 101—104, sub <1408—1418>. Trad. D.I.R., B., 55-56, sub <1409—1418>. 84 www.dacoromanica.ro 40 <1418-1420 >. Mihail voievod porunceşte vameşilor din Cetatea Dîmboviţei şi de la Rucăr să se poarte frumos cu braşovenii. f îw fllHpHA kmhkTh rojkoA'I H rocno^HHh. IlHiiifT rocnoACTK* awi CASraAi rocuo,v,cTKa aui ivt rpaA, BMuimvAt kt PSKtA h kt T8p>ik h tak©3H KH tvpHCSfTk rOCnO^CTKO A\H, I3K0 A<> CA CTf KdpSBAAe IVT cb)f3H EpaUKK'k'HH, Hf rpdK-krj hy, ha hm bk3Ha\ahtc baa\A\ npaB*; nane ha\ h ©\ra>KAAHTf. H BCMAT-k cSKHtHd, aKO BTi3HA\a*T pt3aHKI BAniţt, AURO n© r. A- AdKTH, Hf A"bHTf HJf BAA\S-KarH, h* jf©A'fe'r{ npaKO h WHKtTt c nhaih Atno h A*i cf ni1 naauMT ivr Bac no Awnvnv poA'fTfAio rocnoACTBa a\h, KaKTO a® NHNt, ahko rocnoACTBS axh ; ra a<' cu mS* ntijjo ptMH wr pivAÎTfat rocnoAcrsa mh B'KspaAH ptnn baiiia, IIOHOKS HAtdT TOCnOACTBO MH BfAHK© 3A0 SMHHHTH T0A\8[a\S]3H MAOBbKS, l|IO HA\ bh n03ABaKHA no HfnpaKAt, aiţjf h kaac janh. Hho hc i|ic khth, no ivpH3A\8 roc-IIOACTKa A\H. t îw illHpTAK BlVfBWAa, a\haoctYm EoHt'fM rOCIIOAHHK. f Io Mihail mare voievod şi domn. Scrie domnia mea slugilor domniei mele din Cetatea Dîmboviţei şi vameşilor din Rucăr şi din Turci şi astfel vă porunceşte domnia mea, ca să vă feriţi de aceşti braşoveni, să nu-i prădaţi, ci să le luaţi vamă dreaptă; mai mult încă, să fiţi îngăduitori cu ei. Şi bucăţile de postav, dacă le iau tăiate călţuni sau de cîte 3—4 coţi, să nu-i vămuiţi, ci umblaţi cu dreptate şi trăiţi frumos şi bine cu ei, să nu se plîngă mai mult de voi părintelui 2 domniei mele, ca pînă acum, sau domniei mele; iar dacă voi auzi niscaiva vorbe de la părintele 2 domniei mele, din pricina vorbelor voastre, domnia mea va face mare rău acelui om, care îi va împiedica pe nedrept, chiar şi cît un fir de păr. Altfel nu va fi, după porunca domniei mele. ■(■ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 216. Orig., hîrtie (12,5x22,5), pecete aplicată, cu inscripţia f îw rohsoas. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, LXXIII/63. Datat din domnia lui Mihail voievod. EDIŢII. Slav. Miletii, 48, fără dată. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile Iz, 6—7, fără dată; Tocilescu, 534 doc., 7—8, fără dată. Trad. Bogdan, Relaţiile 1, 6, fără dată. 1 « iu» este scris deasupra rîndului. 2 Termenul «părinte» se referă la Sigismund de Luxemburg, şi nu la Mircea, cum s-a crezut. 85 www.dacoromanica.ro 41 1418 (6926) < februarie—august >. Argeş. Mihail voievod întăreşte lui Coman şi lui Nan moşiile Rodulful, Piscul şi Jiliştea. 6926 <1418>. Mihail voevod, ca să fie lui Coman şi lui Nan, boierilor măriei sale, moşia Rodulful şi Piscul şi Jiliştea. Scris în Argeş, . După Cronologia Tabelară, p. 22 (nr. 15). Rezumat. Datat după văleat şi ca posterior morţii lui Mircea cel Bătrîn (31 ian. 1418). EDIŢII. Panaitescu, 119, sub 1418; D.I.R., B., 70. 42 1418 (6926) iunie 22, Tîrgovişte. Mihail voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana toate daniile şi privilegiile anterioare. f 33K HJKf Kt XpHCTd Bord BAdrOK'kpHHIH H KAdrOMKCTHKklH H XpHCTW-AIOGHKUH H CdiUOApliKdKHhiH, IwdHh /HHJCdHrth KOIKOAd H rOCIlOAHHK KhCf H 3IAXH O^Trp0KAd)(YHCK0H. ,A,dKdT rOCnOACTKO AXH cT* WpYSAXO AlOHdCTHpIM WBOHAt, OKI CX Ct3AdHH UIT AtA<> TOCnOACTKd AXH H IVT pOAHTIAt TOCnOACTKd AtH, WT Ko3Ym, CKtTKlAv H KHKOHdMAAHHVK TpOHU,M H CKtTOTO BAdrOKtlţlIHYld WT KOAAVkH;K, CH llptAdCT a8W* Kt A\OHdCTklpl)( rOCnOACTKd MH, Kt KoAMtHA H Kt KosY*, HAH CIAO KtCXOlţlIT A<> fipHAOJKHT HAH WHHNX HAH A^EKJTOK H llţJOKI H WT npOMYHJ( MAOK’kKt WT AC'WA pAvKAv, plKIlll CHpdK, £T0 LţlIT A<* CH A<>CT 3d A^lHAv HAH KHHOrpdA HAH HHKHI HAH BOAtHHlţ^v HAH KXlţlYl HAH A^EklTOK HAH B*AH HTO, WT AAdAd AC T0AtA\d, KtCI A<> KT EowYl H MOHdCTHpCKO, Kt KosY* H Kt KOAAVkHM. 3 HHJfTO A<> H( CAXtlT nOHCKdTH WT CtpWAHHK TCT03H MAOKtKd OKI ICT npHAO/KHA Kt AXOHdCTHpfJf TOCnOACTKd A\H, HH CklHt A\8, HH EpdT A\8, HH dHinCIH MS, HHKI J(T0 A<* HI CAVfclT HH CAORO pll|JH W TOM, H* A<» CTOHT OŢTKptJKAfHHO H HIIIO-KOAtBHMO A® JKHKOTd TOCnOACTKd AIH H A« JKHKOTd nptKOpOAHKIHJf CHH0K0\' rOCHOACTKd A\H PdA\*Ad H fllHJfdHAd. 3 XTOrtH CA nOKOŢCHT A<* HlţlIT M WTtAXHIT WT AXOHdCTHpt, TdKOKKJH HMdT npYATH KIAHKO 3AW H WpTJM WT rocnoACTKd a\h, iaK0>Ki nptcAoyuiHHK h HiKtpHHK cYia\8 xPkok8a8 rocnoACTKd axh 86 www.dacoromanica.ro H* HAH ECT CAA'lţ HAM rAOKHKIK HAH EHptfH HAH EAA» KOH pdEOTHHK rOCnOA" CTKd MH, B'KC'kKKIH A<* CA KdpoyET [10 wpY3M$ rOCIlOACTBd MH, @4lf>Kf H no CTvMp-KTH rOCIlOACTBd MH KWTW H3EEPET rOCIlOAH BoPTi EKITH rocnoAHHE Ka30pHT H Ad OyEHfT H 3A* H Eli EAAAIflEM Bfclţk H fi,i ECT npOKAAT WT WTII,d H CKIHd H CBtTOrO A^P H WT ThY CBtTKlXli H EOrOHOCHKIHJf WTMţli HJKI Eli HhKEH H A<* MOy ECT WTAMHEHd A8lJ14, TtAd H KP'HBE XpHCTOEKI. t H CE CB-kAtTEAE: JKOţTMN ROHKO, Pifl,\[ATs. KdH, Ard EdH, JKOyndN niepEdH dlOEHT$A, (?TdN*10 GpiiBOţ’A, (yTdHHO rtlt3t, KpiiCT-k TATdpOţ'A, Eopd, HtHHIOA, AWPW0ET IlHA-k. H d31i, AlHJfdHA, EJKE HCnHCdJf Eli TpiirOBHI|lE, Eli TO KpEMA KOPA<» IlpYHAE poAHTfA rocnoAcTBd th, rocno>KAd, wt fiMrpii, M-kcEiţa npoTO YieHYia kk, k-k A-kT xSIţKS H ehahktYwh dY. f Iw AlHjfdYA eweewa<>, mhaoctYa EojkYea rocnoAHHii. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Ioan Mibail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă celor două mănăstiri care sînt întemeiate de bunicul domniei mele şi de părintele domniei mele, de la Cozia, a sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe şi a sfintei blagoveştenii, de la Codmeana, pe acestea, după moartea părintelui domniei mele, le-am dăruit şi le-am înnoit această poruncă a domniei mele, ca orice a scris şi a întărit părintele domniei mele, de asemenea şi domnia mea înnoieşte şi întăreşte ca oricine va voi de voia lui, sau sluga domniei mele sau boier sau cneaz, să-şi închine sufletul la mănăstirile domniei mele, la Codmeana şi la Cozia, sau va vrea să dăruiască sat sau ocină sau vite şi încă dintre ceilalţi oameni de mina de jos, adică siraci, cine îşi va închina sufletul său sau via sau ogoare sau moară sau case sau vită sau fie orice, de la mic pînă la mare, toate să fie ale lui Dumnezeu şi mănăstireşti, la Cozia şi la Codmeana. Şi nimeni să nu cuteze să ceară socoteală, dintre rudele acelui om care a dăruit mănăstirilor domniei mele, nici fiul său, nici fratele său, nici nepotul lui, nici nimeni să nu cuteze să spună nici un cuvînt despre aceasta, ci să rămînă întărit şi neclintit, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi fiii cei întîi născuţi ai domniei mele, Radul şi Mihail. Şi cine se va încumeta să caute să le ia de la mănăstire, acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un neascultător şi un necredincios al acestui hrisov al domniei mele. Ci, fie că este sudeţ sau globnic sau birari sau fie orice dregător al domniei mele, fiecare să se ferească, după porunca domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele, dacă cineva va cinsti 87 www.dacoromanica.ro şi va întări acest înscris al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească; dacă însă va nimici, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici şi în veacul viitor şi să fie blestemat de tatăl şi de fiul şi de sfîntul duh şi de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu cei de la Nicheia şi să-i fie lipsit sufletul de trupul şi de sîngele lui Hristos. f Şi aceştia sînt martorii: jupan Yoico, Radul ban, Aga ban, jupan Şerban Liubitul, Stancio Mezea, Cîrstea Tătarul, Bora, Nenciul, logofăt Pilea. Şi eu, Mihail, care am scris la Tîrgovişte, în vremea cînd a venit mama domniei tale, doamna, de la unguri, luna Proto-Iunie 22, în anul 6926 < 1418 > şi indiction 11. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 19 (Cozia). Orig., perg. (39,5x42), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1912; alte traduceri ibidem, mss. 357 f. 7 şi 359 f. 4. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/16. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 331 — 332. Slav şi trad. Panaitescu, 114—116. Trad. D.I.R., B„ 70-71. Facs. D.I.R., B., 320. 43 1418 (6926) iulie 10. Mihail voievod întăreşte moşnenilor din Star Chiojdul moşia Chiojdul. 6926 <1418 > iulie 10. Mihail voevod, domnul Ţării Rumâneşti şi munţilor şi către Ţara Tătărască şi amîndouă părţile de dincoace şi peste Dunăre şi pînă la Poarta de Hier şi pînă la Marea Neagră, moşnenilor de Star Chiojdul, ca să le fie lor moşiia Chiojdul. După Cronologia tabelară, p. 22 (nr. 15). Rezumat. EDIŢII. Panaitescu, 116; D.I.R., B., 71. 44 1418 iulie 14, Hagenau. Sigismund, regele Ungariei, acordă liberă trecere prin ţara sa călugărilor de la Vodiţa, poruncind supuşilor săi să nu-i turbure, ci să-i ajute. f yKurMSHh, no EoîKTOH iWHAOCTH pIliUCKkl KpJrtK H BtUNkJH Iţapk, Xrp-KCKOH H 4>PSmK0H H Xp'kKdTCKOH SfMrtH H HH'feMk Kp.Mk. E-kCdKklMk HJIJIHMk KtpHHKlVMk, LţpkKOKHklM CTdpfcHIJIHHdMk H BHîM BAdCTMIVM, umanoKivM h nopKaaaKWM n nafMfhhtkimk aioa^k h hhx caSraMK h mohmk 88 www.dacoromanica.ro KdpiVIIIEAdk H CKCCC'AHhlMk CEAWAd H T’liAdk CEAlVAd KOII C8 EHPOKYb H EWEIIIEAdk H ijSOAHO-rtAdk H KdAdOUJEAd H KHIţEKdAdOUJEAd H K'hCtMH HdUJHAdk H HHitAdk KcliAdk Hd 3£AdAH H Hd KOA'b H HCKC8a8, K0H C8 n«A ddOEH WEAdCTH H HH’kiU AK>A(Adk KOI) AP^f MhCT M KCdKOAdS MASkIîKS AdOEAdS OpedrS O^rpTiCKOH 3EAdAH H 8 HEH IVEA.'CTH 8 KCdKlVAd Ad-feCTt, KTO TAf A.1K8E, KdKO C'krdUJHHAd H KOH JfTE HO HHJf EklTH, KTO 0K83H KHHT8 KHAH, AdOE nOKAOHEH’fE H AdOlO AdHAOCTk. 3d 410 cAdO hcthhS nosHdAH ptaokiiTh AioA’ie, koh ce hashkaio KdAu’rtpTf, oy bora KpdT’fd cK’kraro AhtoiiTa «OHdCTHpTv Hd Koahuh h 410 ce k H£Ad8 aP'kwh, 3d npo- UJCHVe H 3d KCdKO HHJf AdOAEHl'E 3d TOH pEKOJf A\06H AP'kWAK'fe, KpAHHAAdk H KHAHKWAd, Ad JfOAE KOAH'lKkl KdAWrepTf Mi KCEAdk CKOEOANO. X AdOEAdk wpcdslî AdHU’JK'kCTKO NdpWAd AWA’fH fCT; WT TOrd H AdHWJKkCTKa AdHUVOE C8 Ad6/KA«y KdAMl. KOH EHCTE HHJf EAHTOKAAH, B0AI3 A^ EH HJf 8 MEAd 3dp8MHAH 3d 410r0A’fe, 3d KOH rOA^ nOCATi 3.1 410 HE EH CAdfcAH A^HTE 8 A\OH wpCdrk, A\kl 3d HHJf npOUIEtlTE Oy TOAdk JfOKEAdO HHAdk AOEpO OyMHHHTH. 3d 410 KJAdk, KdlHOH KfcpHOCTH, RBdAdd I3K0 H TKpTiA* 3dnO-BtAdAdk H HlIOr.l HEKEAdO 8HHHHTH IVT Ckrd nOHhHIIIH H 8 KCdKO Kpt.ddE: KdAOrEpkl KOH CAdO Oy3£AH nOA Hdlll8 p8K8, A<> HJf Adkl MIOBdAdO H 410 CE K HHAdk AP'EttCH, KTiA*' OHH AOJf°AE 8 AdOH OpCdrk, H no KOAiî H no C8jf8, Oy MECTOAd HHJf JfOJKAEIlVlO H oy HHJfk A0EHTK8 H KOH JfTE 3 AOKHTKOAdk JfOAHTH, HH Oy MEAdk, HH Oy EAHO.ddk AOEHTiyk \& HJf HE EdHT8ETE,’ E4IE I3K0 KdC OyCllpOCE, Rkl A*> HJf CTE HCnpdTHAE H Ad HAdk IIOAdOWETE Oy TOAdSH. HhO M NE E8AE H HHO fi,i HE 8MHIIHTE, dKO AAfATE AdEHE Hd nOTpfcEOy H 8 AIOEOKk E8AETE. Ok83h KHHr8 kto nporABA*», nporABAdKUJH, wnBT \a w noAd kto AdS e e8ae A<*Ak. CE 0Kd3H KHHr.l Oy U,dpEK’k KdpOUlH, 8 XdrHOKt, AVkcElţa VlOAÎd A1 AEMk, no XPHCT0K8 P0>KCTK8 AtT xdy H hT, d WT KOHOKd CAdk KpdA Oyrp'kCKOH 3EAdAH, AiîT AK, d WT KOHOKd CAdk pHAdCKkl Ifdpk, A"bTO WCAdO. M Ifdpk PHAdCKkl pEKOJf AdOHAd E3klKlVAd A^H 0K0y3H KHHrS1. *j* Sigismund, din mila lui Dumnezeu, regele romanilor şi pururea împărat, rege al Ţării Ungureşti şi al Dalmaţiei Fruşice şi al ţării Croaţiei şi al altor ţări. Tuturor credincioşilor noştri, căpetenii bisericeşti şi tuturor vlastelinilor, şpanilor şi pîrcălabilor şi nobililor şi slugilor lor şi bunelor mele oraşe şi satelor slobode şi acelor sate care sînt birnice şi eszeşilor şi folnogilor şi vameşilor şi vicevameşilor şi tuturor alor noştri şi tuturor altora pe pămînt şi pe apă şi peste tot, care sînt sub stăpînirea mea şi altor oameni care deţin demnităţi şi oricărui om al stăpînirii mele din Ţara Ungurească şi din stăpînirile ei, în orice loc, fiecare pe unde locuieşte, atît celor de acum, cît şi celor ce vor fi după dînşii, cui vede această carte, închinăciunea mea şi mila mea. Pentru că am aflat cu adevărat despre oamenii ordinului care se numesc călugări, fraţi întru domnul, la mănăstirea sfîntului Antonie de la Yodiţa şi ce se ţine de ea, după cererea şi după toată rugămintea lor, pentru aceea 1 Această frază este scrisă deasupra textului. 89 www.dacoromanica.ro am spus stăpînirii mele şi marginilor şi ţinuturilor mele, ca să umble cu totul slobozi călugării de la Yodiţa. în ţara mea sînt mulţime de popoare de oameni; dintre aceştia mare mulţime sînt între voi. Care i-aţi turbura sau i-aţi împiedica pentru ceva sau pentru cineva, ca să nu cuteze să vie în ţara mea, noi, la rugămintea lor pentru acest lucru, vrem să le facem bine. De aceea, vouă credincioşilor, vă poruncesc tare şi stăruitor, şi altfel nu vom face, începînd de acum şi în orice vreme: călugării pe care i-am luat sub mîna noastră, ca să-i păzim şi cu ce se ţine de dînşii, cînd vin ei în ţara mea şi pe apă şi pe uscat, în cinstita lor călătorie şi marfa lor şi cine va merge cu marfa, întru nimic să nu-i turburaţi, nici de o marfă. încă, dacă vă roagă pe voi, voi să-i călăuziţi şi să-i ajutaţi întru aceasta. Altfel să nu fie şi altfel să nu faceţi, dacă mă vreţi pe mine de ajutor la nevoie şi ca să-mi fiţi cu dragoste. Cine va citi această carte, cetind-o, să o dea înapoi, cui i-o va fi dat. S-a dat această carte în cetatea împărătească de la Hagnov, luna iulie 14 zile, de la naşterea lui Hristos anul 1418, iar de cînd sînt rege al Ţării Ungureşti ani 32, şi de cînd sînt împărat roman ani opt. Eu împăratul romanilor am spus cu limba mea să se dea această carte.1 < Pe verso, contemporan: > Cartea împărătească liberă. Arh. St. Buc., S. I., nr. 20 (Tismana). Orig., perg. (45 X 15,5), pecete timbrată, ruptă. Cu patru traduceri; altă trad. ibid., ms. 329 f. 66. O copie slavă contemporană, tot pe perg. (26,5 X 20), dar fără pecete ibidem, S. I. nr. 20c; altă copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/244. Fotocopie ibidem, XX/17—18. EDIŢII. Slav. Venelin, 36—38. Slav şi trad. Panaitescu, 116—119. Trad. D.I.R., B., 71—72. Facs. Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 14; D.J.R., B., 321. 45 1419 (6927) martie 18. Mihail voievod scuteşte carele m-rii Cozia de orice vamă. f 11311 Kt g-fc XpHCTd Bora EAdro>2K-fepmviH h Xphctwawkhbki Iw AIh^ha k KtAHKklH BOCKOA4 H rOCnOAHHk, d.WllOA\8 H rOCnOACTES^lflOMOţ’ KTiCfH 3EMAH frhrrpoBAdx'iHCKOH h sanAdHHHCKkiAt aţiot» h k-k TaiMpcKkiHMh cTpaiMMK h HaiAdUiS h 4>arpauioy yipusr h G-kittpHHCKOMoy EahctkS rocnoAHHk h ivea noAk no K'hCEMoy IloA$HdKÎoy, AdJKt h a« EwHKaaro dlop-fe h ^p-kCTpS rpaAoy KaaAdAiHk. Enaro- np0H3B0AH TOCnoACTKO MH CBOHMK KAdrkIAtk fip0H3K0AfHHf A\k H MHCTklHAtk cpiiA^tk * * 1 Această frază este scrisă deasupra textului. * Loc rupt. 90 www.dacoromanica.ro H A4P0KA rOCflOACTKO AXH C-KH KTiCfMfCTHklH H EAY rOCnOACTKd A\H. B"k A-kT X3U,K3, A\kcfu,d AXdpTHH HI1. f Iw KWIEWAd, AXHAOCTIA EoJKIfA rOCIIOAHHk. GVia KHHra Tp-fcESrr w R'knpoujfHiH R-krkKOH. ■f Eu, < cel în Hristos bine >2 credinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Mihail mare voievod şi domn, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi spre Părţile Tătăreşti şi herţeg al Amlaşului şi al Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului şi de amîndouă părţile peste toată Podunavia, încă şi pînă la Marea cea Mare şi stăpînitor al cetăţii Dîrs-torului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi a dăruit domnia mea acest preacinstit, cu frumoasă faţă şi de faţă hrisov al domniei mele mănăstirii sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe şi nastavnicului ei, stareţul chir Sofronie, ca să umble carele mănăstirii prin ţara domniei mele, iar unde se află vamă, fie cumpărată, fie necumpărată, nimeni să nu cuteze dintre vameşi să încerce a împiedica carele mănăstirii. Cine s-ar încumeta să împiedice cu ceva cît un fir de păr, pe cele mai sus-scrise, acela va primi mînia lui Dumnezeu şi blestemul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie de la domnia mea, ca un călcător şi neascultător al hrisovului domniei mele. în anul 6927 <1419 > luna martie 18 1. f Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. < Pe verso, contemporan: > Această carte e de nevoie la orice cerere. Arh. St. Buc., S. I., ar. 21 (Cozia). Orig., perg. (35x35,5), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1856 şi 1912; altă trad. ibidem, ms. 209 f. 126. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/22. Documentul a fost supus din vechime unei contrafaceri, transformîndu-se numele din intitulaţie şi monogramă, din Mihail în Radul. De asemenea s-a adăogat şi data, de altă mină. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Negru Vodă, CCLXI—II, sub 1379 martie; Panai-tescu, 119—121, sub <1419 iulie>. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 22, sub 1419 iulie; D.I.R., B., 72—73. Facs. Haşdeu op. cit., nr. 2; Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 15, sub 1419 mai 18; D.I.R., B., 322. 1 Data este adăugată ulterior, de altă mină. 2 Loc rupt. n www.dacoromanica.ro 46 <1419 > septembrie 29, Oradea-Mare. Sigismund, regele Ungariei, făgăduieşte întregului popor din Ţara Românească dreptul de a rămîne la credinţa cea veche, aşa cum s-a cerut prin popa Agathon, stareţul de la Tismana. + fl3k KT© (CMk IKHrMOţ'NAk, AtHAOCTYWMk BoJKTWAXk, pHAtCKkl Iţdpk H OyrpkCKH KPAA, H A‘!AA\aU,THCKkl H MfUJKH H NtMkMKH 41 HHtiWk 3(MAIAMk H A\H03'kMk rOCIIO-AdAXk rOCnOAHHk. AlOWM A«SpOA\k KOAWAt H ^©T'feNYfMk TOH gMHNHJIf H A‘>A«X'K KCfeMk KOH /KHK$ Kk OyrpOKAdyYHCKOH 3(MAH, 1|I© (CTk EdCdpdBCKd, 3d HHJf lipOUIfHfe 1PO Mt coy npOCHAH CKOHAtk K"fcpNHA\k IlOnOMk flrd0WNOA\k, KdKO HHJfk AtdNdCTHpt H KCt U,p-kKKf H KdAOyrtpt H IlONOI» H KCH AWAf KOH JKHKOy Kk TW3kl 3CA\AH A<» AP"k-JKf CKOH 3dK0N H 8 CKOWH Kfcpfc lipfcBHKdl©, d NdA\k npdKO A<> CAOyjKt. Nd TOH AdAOJIfk MOI© K’fepS H KCtJf KOH K MfNfc APT^ATTi HSKtMJJdUJdl© H NO HdC KTO JfTt BHTH, KdKO HH "tt CdM, HH KTO U'T HdUJHyk A<* HMk NtCT KOANk SdBdBHTH 3d NH\'k Ktpoy H 3d HH\' 3dK0Hk, Nk A<1 COy BOAHH NptBHKdTH Oy MCM COy H A« Ckrd nptBH-BdAH, Kk TOMk H A® KtKd A<> nptBHKdlO. CC WKdH KHHrd 8 ElCAHKOA\ BddpdAOy, MtCCU,d CCKTCA\KpYd KA A^NH, IIO XpHCTOKOy pOJKCTKOy, AtT xdy H K, d WT KOHOKd CA\k KpdA Oyrp'kCKOH 3CMAH, A-kT AK, d WT KOHOKd CA\k pHA\CKkl U,dpk, AtT Y. f M U.dp'k pHA\CKkl pCKOX"k MOHMTi C3klK0Mk A<»TH WKOyH KHHrS1. f Eu care sînt Sigismund, din mila lui Dumnezeu, împărat al romanilor şi rege al Ungariei, domn al Dalmaţiei, al Cehilor, al Germanilor şi al altor ţări şi al multor domnii. Cu ă mea bună voie şi dorinţă am iacut şi am dat aceasta tuturor celor ce trăiesc în ţara Ungrovlahiei, care este Basarabească, la cererea lor, pentru care m-au rugat prin credinciosul lor popa Agathon, ca mănăstirile lor şi toate bisericile şi călugării şi popii şi toţi oamenii care trăiesc în acea ţară să-şi ţie legea lor şi să trăiască în credinţa lor, iar nouă să ne slujească cu dreptate. Pentru aceasta, am dat credinţa mea şi tuturor celor care ţin de mine le dau de ştire, ca şi celor ce vor fi după noi, precum nici eu însumi, niciunul dintre ai noştri să nu aibă voie să-i turbure pentru credinţa lor şi pentru legea lor, ci să fie liberi să rămînă întru aceasta şi cum au fost pînă acum, aceea să rămînă în veci. S-a dat această carte la Oradea-Mare, luna septembrie 29 zile, de la naşterea lui Hristos anul 1420 2, iar de cînd sînt rege al Ungariei ani 32, iar de cînd sînt împărat al romanilor ani 10. 1 Acest rînd este adăugat sus deasupra textului. 2 Data a fost calculată greşit de un grămătic care aplică aci socoteala de la septembrie a erei bizantine. 92 www.dacoromanica.ro f Eu împăratul romanilor, am spus cu limba mea să se dea această carte. 1 Cartea regală pentru credinţă: să-şi ţie toată Ţara Românească credinţa şi legea sa. A lui Sigismund crai pentru legea noastră. Hrisovul lui Sigismund crai pentru legea şi credinţa norodidui Ţării Româneşti, dat prin popa Agaton, la leat 1420 sept. 29. Arh. St. Buc., S. I., nr. 22 (Tismana). Orig., perg. (37,5x31,5), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1912; altă trad. ibid., ms. 329 f. 68. O copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/245. Fotocopie ibidem, XX/20. Data greşită. Datat după itinerarul lui Sigismund. EDIŢII. Slav. Venelin, 49—50. Slav şi trad. Panaitescu 121—122, sub 1419 septembrie 28. Trad. D.I.R., B., 73. Facs. Sacerdofeanu-Bogdan, pl. 16, sub 1420 septembrie 29; D.I.R., B., 323. 47 <1419> octombrie 28, Vodiţa. Sigismund, regele Ungariei, porunceşte dregătorilor săi să nu se atingă de călugării m-rilor Vodiţa şi Tismana, nici de satele lor. De asemenea întăreşte acestora vama de la Bistriţa, posesiuni la Severin şi dreptul de a~şi păstra credinţa. JKHf'iUSH'kAh, NO HoIKYoH AVHAOCTH pllAACKkl l|Apk H Oţ'rp'kCKhl KpAAk H <1(111 Ckl H l|ip8lllK0H /^OAAUllJf H Xjl-KKATCKOH 3(AtAH H HH'kAtk 3(AIAIAAIH KpAA'k. TCH AAKAAVk 3HATH KkckAVk HAUJHAIk K*kpHHKlVA\k, l)p*kKOKHklAI CTAp’kHIUHHAAtk H KkClîAVk KAACT(AlVA\k H IIIIUHOKWAIk H nOpKAAABIV.Uk H IIA(A\(HHT(AVk AK>A«A\k H KCAKIV.US MAOK-kKS H KIAkIKS H AVAAS, KIVH K A\H( AP'k>KYh M A\(H( CASlIia H K'bpHt ClHîTH KOpSHf H ^rpi\CKOA\8 Wp'kCarS H AV(N( HA\a HA A*ePW : KkCAKkl Ad C( KApS( II Aa llf KOA'kH'k HH IV M(A\k I103ABAKHTH A\OH ACT H pO A\k nOnA HrAOlVHA, CK^TOAtOţ' IIhA^NHIO NA RoAHI^A\'k H np-fecirfeTOH BorOpOAHUI THCAI-feNkCKOH, 3APAAH ra AdA^X*1 AVOIOAVk A^EpiVAt KOAlVAVk H A\MOWA\T\ KfeplVAVk npilfyk. ROAt 1)10 (CTk T'fejfk EHAO npi\KO H Ckl’J A‘> KT NIICAIVKIVAHO, H C(AA H KkC( \'WTAp( 1)1 IV HAVAIO H KIIHOrpAAkl H KOA'bHHHf H IVP'kCH II AHKAA(, K'kCf A‘> (CTk CAIVBOAHO HHjf'k H Oyp-kMHO H A‘> HUH H( K0A(H1\ nYKTO 1103JEAKHTH HH IV M(A\1\. H (1)11 HAHAC’Xk HCTHHS KAKO H np'kKO IlHCTpHHA l)p‘kK0KHA BklAA. 3a NHJfk A\OA(H( H npABS K-kpS, H TOH NHAVk AdAC’X1' A‘> HA\ (CTk IV9HHA H A‘> HA\k (CTk SpHKk Ck BC(AVk I)11V K HOH APhJKIH) XWTaPT' H TpT\>KHA H NplVXWAHA l)ApHHA Aa (CTk nona flraeivtia h KAASr(p( KOAYHMKki h thcauucem, Aa c8 koaiih haak BkCA\k AWXlVTKOATk 1)IIV (CTk Kk EklCTpHI)(, TAKOJKA* H nOKkCSA$ KWAklKO HAVAIO 1 Acest rind este adăugat sus deasupra textului. 93 www.dacoromanica.ro Ctrta H JflVTdpf H AHKdAf H KO,i,fHVHf H Kk G-feKfpHH$ H KK KklCTpHII,f H Hd KHCd-KC/UK AtfCTf IJIW fCT HHJfk AlOHdCTHpfH H 1|K> K HHA\K KkCf Aa fCTk HHJf'K CrtlVKOAHO H Hd SpHKk WT Ckrd H fi,* K-fcKd H fi,A HAfk Hf KOAHk HHKTO U03dBdKHTH, HH Kk 1f A\k. KoH Hf \*Tf AlfHf Hd 3AW, TWH KkCdKCiUS rOKOpS, H ckirauiHY.uk h ne>CAf kc>h jfTf buth Atof CA$rf h no Hack h a* R’fcKd, Aa HAtk HfKOAHk HHKTIV 3dEdKHTH HH\*k MAOKi(K$ H HHJfk A<,EklHTKS H 1(10 KSnSlO H ipo npwAdio, h Hd cSjfS h Hd KOAf. H k$a* X'wAf Hii\'b «©A’k* ui HHy awkkit- KWAtk, HH Hd fAHOAtk AffcCTf Kd.US fi,A Hf nrtdTf, IIS fi,A \'WAf CdWBOAHO. H ipo HiUdIO Kp klUHipd H KHplVKf Hd ^SHAR-fc, RkCf Aa * HHJfk CdOKC>AHC>, KdKOf H lipkKO EklHAW TdKOH H fi,* R R-feKd fi,A fCTk AlOHdCTHp'kCKO H IlOlld iTrdGWHd H HfrOR-fcjfk KdAlvrtpH H IIO HHJf KOH JfT* EklTH Kk T-fc\"k A\fCTf\"k, T-fc\'k pfAd S Ewra EpdTia, ipo Hjfk c.uo a\h oy3fdH Aa H\*k nd3ki.uo h X'PaH,HA'c* 3a hTh\"k caSjkeS h npdKS R-kpS iia.Uk caSiki. H W3H Kk CKOfH K-bpH fi,A lip-kEHKdIO H CKOHII 3dKOII‘k Aa AP‘h>KH H Kk CKOH\"k ll,PkKKd\'k H fi,A H« k HHKTIV HfKOdH k 3dEdKHTH HAH EdHTOKdTH 3d HH\'k SdKOHTv, Hd TWH CA\k AaaR HHAtk .UOIO R-fcpS H KkCfrO O^rpTvCKOrd Wp hCdrd, II KkCfJfk KWH K-bpSlO CffcTH KWpSHf H lUfHf \'WTf Hd A^EpO. II KTO HkTf WiS3H KHHI’S, Aa » Aa ţ‘T rţ>ra 10 f «ţ'SfAk. A,aA‘ Cf WddH KHHTd Hd EoAHHdX’k, .U’bcfll.d W\'TOKplla KH A>IR> HO Xpl c-T0K8 pOJKCTKS A-kT xA\f H K, d WT KOHOKd C.Hk KpdA O^I’pkCKOH 3f.HAf, A-fcT Afi,. A WT KOIIOKd C.Uk pHAICKkl H,dpk A"fcTO ,V,fCfTW. 13 U,dpk PH.WCKklH PfKWJfk .UOH.Uk f3kl.J0A\k ^dTH OKCţ'H KHHrS1. f Sigismund, din mila lui Dumnezeu, împărat al romanilor şi rege al Ungariei şi rege al Cehilor, al Dalmaţiei Fruşice, al ţării Croaţiei şi a altor ţări. Aceasta dau de ştire tuturor credincioşilor noştri, căpeteniilor bisericeşti şi tuturor vlastelinilor şi şpanilor şi pîrcălabilor şi nobililor şi oricărui om şi mare şi mic, care ţine de mine şi mă ascultă şi este credincios sfintei coroane şi Ţării Ungureşti şi vrea de la mine bine: fiecare să se ferească şi să nu fie volnic întru nimic să supere mănăstirile popii Agathon, sfîntul Andonie de la Yodiţa şi preasfînta născătoare de Dumnezeu de la Tismeana, pentru că le-am dat cu buna mea voie şi i-am primit cu credinţa mea. Yoia ce au avut mai înainte şi acum să le fie slobode şi satele şi toate hotarele ce au şi viile şi morile şi nucii şi livezile, toate să le fie slobode şi de uric şi să nu aibă nimeni voie să-i supere întru nimic. Şi încă am aflat adevărul că şi mai înainte Bistriţa a fost bisericească. La rugămintea lor şi pentru dreapta lor credinţă şi aceasta le-am dat-o, să le fie ocină şi să le fie uric cu tot ce ţine de ea, hotarul şi vama de mărfuri şi de trecere, să fie a popii Agathon şi călugării Vodiţei şiTismenii să fie volnici peste tot venitul ce este la Bistriţa, precum şi peste tot, cîte sate şi hotare şi livezi 1 Acest rînd este scris deasupra textului. 94 www.dacoromanica.ro şi mori au şi la Severin şi la Bistriţa şi în orice loc care este al acelor mănăstiri şi ce ţin de ele, toate să le fie slobode şi de uric de acum şi pînă în veci şi nimeni să n-aibă voie să-i supere cu ceva. Cine nu vrea să aibă de la mine rău, fiecăruia îi spun şi celor de acum şi mai apoi, cine va fi sluga mea şi după noi şi în veci: nimeni să n-aibă voie să-i împiedice, pe omul lor şi marfa lor şi ce cumpără şi ce vînd şi pe uscat şi pe apă. Şi pe unde merg oamenii lor cu marfa lor, în niciun loc să nu plătească vamă, ci să meargă slobod. Şi pescăriile şi vîrtejurile ce au la Dunăre, toate să le fie slobode, cum au fost şi mai întîi, astfel pînă în veci să fie mănăstirilor şi popii Âgathon şi călugărilor lui şi după dînşii, cine va fi în acele locuri, întru Dumnezeu fraţi din ordinul lor, pe care i-am luat să-i păzim şi să-i apărăm, pentru slujba şi dreapta credinţă cu care ne slujesc. Şi ei să rămînă în credinţa lor şi să păstreze şi legea lor în bisericile lor şi să nu aibă voie nimeni să-i prigonească sau să-i turbure pentru legea lor, pentru care le-am dat credinţa mea şi a întregii Ţări Ungureşti şi a tuturor celor care cred în sfînta coroană şi vreau de la mine bine. Şi cine citeşte această carte, să o dea de la cine a luat-o. S-a dat această carte la Yodiţa, luna octombrie 28 de zile şi de la naşterea lui Hristos, anul 1420, şi de cînd sînt rege al Ţării Ungureşti, ani 34 şi de cînd sînt împărat al romanilor, anul al zecilea. f Eu împăratul romanilor am spus cu limba mea să se dea această carte.1 Arh. St. Buc., S. I., nr. 23 (Tismana 1/4). Orig., perg. (43 X 28), pecete timbrată. Cu trei traduceri diu sec. XVIII, diu 1844 şi din 1912; alte traduceri ibidem, LXXXVII/1 şi mss 329 f. 67, 68 — 69 şi 335 f. 5v.—6v., precum şi la Academia Republicii Socialiste România, CXXXII/182. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/19. Datat după itinerarul lui Sigismund. EDIŢII. Slav. Venelin, 52 — 54. Slav şi trad. Panaitescu, 122 —125. Trad. D.I.R., B., 74-75. Facs. D.I.R., B., 324. 48 1421 (6929) iunie 1. Radu Prasnaglava voievod întăreşte m-rii Cozia bălţile de pe Dunăre, de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei, cu toate veniturile. f tl3"h H5Kt K'h XpHCTd Bord EddrOK-fcpHYH H BrtdrC>m»CTHKhJH H XpHCTOdWBHKhlH H CdMOAP’HWdKNHIH, Iw Pd/ţlirt KfrtHKIH KC>fKC>Ad H rOCMC'A.HHK, lUHdOCTYlO Kc»KY(I0 H Ko>KY|i\\ ,\dpOKdnY(A\ WRddAdAH H rC>CMC>,4,CTK$ AH R'hCfH 3fA\/\H OyrpOKAdJfYHCKOI H 1 Această frază este scrisă deasupra textului. 95 www.dacoromanica.ro IIAdllllllCKIIAI, fLpf/Kf H K'K TATApCKHAl CTpdNIldAl H ilAIAAIIfS H «tdrApAlllS pplţfr H OfKfpHIICKOAlS BdlICTR# rOCIIOAHH'K II IIoA$HAKY$, Aa*Kf 11 A* B*AHKdrO Alopk. BAaronpoii3KOAH rocnoACTRO aiii, ckoii ai EAdiHAi npoHBKOAfnYfAi, ikctki ai h CRkTAkiAi c,vkah*<«, no aaP^RahiioaiS aih wt Bora R'KCfAP'K/KHTfAk KAdAHKKi XpncTd Aioirw, pfKH5?KM|iSiUii CK'kroiioiiiKUiOAiS poAHTfAio AiofAiS, rociioAimS flilnpia koikoa, AdpOKd\' H d3 C'KH KTiCf MfCTHKIH H EAdrOWKpd.SIIKIII II npfAnOMTdNIIKIH, HdA K'KckdlH «IfCTH AaP«>K N.ICTOA Chil XPHWkS<' rOCIIOACTKd AIH, WTIţS Hl'SAtfNS AlONdCTHpS H$*utckoaiS, rpoES wTiţa Aioiro h imo/uenhkS rocnoACTKd aih nonS khp MkivkS ii K'hckat EpATHIdAI, ia>Kf W XplICT-fe U’Ep’kTdl01|IHX' CA K'K X’P‘'<"S CKkTKIA H JKHKO-HdiaaiiKiA TponiţA na AikcTk pkKOAikai HS««t, hkw Ad cSt k k wiiihS ii k*k U’X'dRS K'KCf EAdTA, IIOIAKUlf WT G-RndTSA, pfKlllf CdAlklH G'KIIATSA, A«*pH A<* oyrrîf IaaoKiiin^H no ^ShakS. raoEa ah ci ipir 8111 iiht iio Tkx'H EAdTd, A^lllfr^_ Eima ah, e8ah wt iiacTKipiH, b$ah wt Konro MAOKkKd, np-kiuaiiKd KOA'kpmid haii AldAd, K’KCf Ad (CT AlOlldCTHpCKO. GlJlfJKf H WT nifA, Kdpf KOAHKO Cf JfTAT HAJfO-AHTH no T"k]f EAdTd AO rA"k HAI ICT Jf0TaP AlOlldCTHpCKH H lAOK’kK'K Aa HAI K'hSHAldT KdAl WT n'lfA H HIIKI KTiCA pdKOTH, KOAHKO CA JfTAT npHASlIIT. H T83H Kk MAOK-fcKK HAtfIlfAl TAAWd, H/Kf H TOH lipHAO/KH fA»IIO rpiiAO O’MIdTSA npH p.'AHTfAH rOCnOACTKd AIH, âiHpiH KOfKOAk, H npH fr$AlfH$ Oo$pONH, AlONACTHpg NSlfTCKOAtS, Aa a'8 *CT K'K Kk'llldA IMA1AT, HJKf H pOAHTfA A10H BAdrOKOAH fCT EHTH. Otro paAH h as, Iw PdAya koikoa, piknSa, iiopkKHOKajf no Bo3k, rocnoAH AlOfAI'K......1 CTdKAfN Il8 AIH CAlJlS WT CKkTKIA H HiHKCNdl AANKIA TpOHIţA______________1 cYf iKCTHOf noKfdknYf no EAaropoAYn cp-KAUa Aioiro h SKpkrmx h Stbipamv, kakw Ad fCT K’K W'IHHA H K'K wpiBA AlONdCTHP» HSlfTCKOAlS, rpOES WTIţd AtOfrW H K’K BkmioA e.nS naaiAT, Aink>Kf k-k3 paAOKanif h cnactnif h wTnSi^mYf rpkpvK, K'KCtV EAdTd HAMAKIUf np'KKO OkndTSA, IIO ,\8NdK8, AaW> A* SCTYi IdA0KIIHIţ8. H no CKAtp KTH rOCnOACTKd AIH, Koro AH HSBtptT TOCIIOA"K Eor'K BKITH rocno-AHH-K RaAIUKOH SfAlAH, WT CpiiAeiNdrO nAOAd rOCIIOACTKd AIH, HAH WT CKpOAHHK rOCIIOACTKd AIH, HAII WT HHOIIrtkrtlfHHK, Td dL|JC nOMKTfT H nOHOKHT H STKp’KAHT, ckh x'phcokSa rocnoACTKd aih, Toro rocnoA^ Eor-h Aa noirrhT h nonoRHT h STKp-KAHT. {în» ah pasopHT h pdCHnfT, to TdKOKddro rocnoAt Eor'K Aa pdSOpHT H Ad ^VBlfT 3A~k H K’K KAA^ljlkAI Kkl^k H Ad fCT WTAgMfN Tkrtd H Kp-KK XpH-CTOKKI H O^llACTYf Aa HAIdT CKC I»A8 H CKC flpYA H CK WHkilIH HfKkpHÎH Y8A« txt pkKoujf na rocnoAa naiiitro, Kp-KK tro na nn\' h na ikA h^, f?Kf fCT h esa^'t K’K K'kKH, dAlHH. II cfAiS xPHCOkSa^ CRkA'kTfaYi ; HfSiidH PaA\’d, wgnan R-karah, ^KSnan Han, ^8nan &TAtfin, >K8nan Kp-KCTk, >K8nan BdAk, wgnan OTan Sci^h koiroa, >K8nan Gdanik A8rauj, JK^nan Ra-KRcan Raophh, wSnan ^p-hnm, Hignan AIhkSa Ilonuiop Aoroerr. H a3 Aoro0fT rtprHHd imcdjf, k-k AkT xshk0, Kp8r caonii.8 a'( A8nk kf, Atkcfiţa lonYf a a^hiv. 1 Loc alb în text. 96 www.dacoromanica.ro f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi de către Părţile Tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi al Podu-naviei, pînă la Marea cea Mare. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă? cu inimă curată şi luminată, din cele dăruite mie de Dumnezeu atotţiitoiul, stăpînul meu Hristos, rîvnind către sfîntrăposatul părintele meu, domnul Mircea voievod, am dăruit şi eu acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, părintelui egumen al mănăstirii Nucetului, mormîntul părintelui meu, şi rugătorului domniei mele, popii chir Iacov şi tuturor fraţilor, care se află întru Hristos în hramul sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe, la locul numit Nucet, ca să-i fie de ocină şi de ohabă toate bălţile, începînd de la Săpatul, adică însuşi Săpatul, pînă la gura Ialovniţei, pe Dunăre. Gloabele ce se vor face la acele bălţi sau duşegubine, fie de la păstori, fie de la orice om, boier prea mare sau mic, toate să fie mănăstireşti. încă şi de la stupi, oricît se va afla la acele bălţi, pînă unde le este hotarul mănăstiresc şi un om să le ia vama de stupi şi toate celelalte munci cîte se vor întîmpla. Şi acolo a fost un om, anume Tîmpa, care şi acela a dăruit o gîrlă, Săpatul, în vremea părintelui domniei mele, Mircea voievod şi în vremea egumenului Sofronie, mănăstirii Nucetului, să-i fie spre veşnică pomenire, precum şi părintele meu a binevoit să fie. , crugul soarelui 14, al lunii 12, luna iunie 1 zi. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 349 v.—350. Copie. Traduceri ibidem, ms. 209 f. 249v—250v şi f. 253 — 254. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 219—221v. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 125 — 128. Trad. D.I.R., B., 75 — 76. 49 <1421 > iunie 19, Creaţa. Radu Prasnaglava voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana toate daniile făcute de tatăl său Mircea, sate, bălţi, mori, vii, vămi şi ţigani. •J- Iw PdAfc'4 KfAHKkl BOfKOAd H CdAtOAP'KWdKHklH rOCflOAHHk B*kCfH 3CAIAH 0\TrpOKAd\'THCKOH. BAdronpOH3KOAH roenCACTKO A\H, CBOHAtk EAdrkIAt fipOHSBOAf-H‘fCA\K, MHCTkIAt H CK'kTAhlAt Cp^A^MK rOCIlOACTBd A\H, H A^PORAŢ cYf B'kCfM'kCTHOC II HdCTOMtpff wpH3A\0 rOCIlOACTBd A\H A\OHdCTHpfA\k rOCIlOACTBd A\H. WEHT'kAH CBtThJM TpoHlVK WT Ko3Ym H BAdrOR-klllIHlKi fiptMHCTKIM BorOAIdTCpf WT KoAAVkH^i, IAKO CAHKd I IipHTfJKAAK H A<*P0KdAk pOAHTCAk rOCIlOACTKd MH, CK-kTOnOMHKUlYH Atapid BOfBOAd, T-bA\k CK-kThlMK MOHdCTHpfAt: CIAd 30B0Atdd IKHEA'k, EpdA"fclVfcHH, G"kKdHH, KdAHAtdHflJIH, dSHMAHH, EorAdHfIMH H MfTOJfYd Hd PhlENHIfk H Ck f KOA^HHItH, II ndKk AU MAAdAH WT dl^HrANH H CfAO XHHdTfipH H fA«0 WKHO Hd TopHfM G3kh8 H fi8K8p«PH Hd d^KdKltH H 8 GAdTHHM, AUTOJfYd Ck A03ldA\H H OŢ GfKfpHHk r CIAd : KgpHAO H rp'kAdHOKItH H dllHKAfSUlfKI^H H OŢ lÎHCTpHHH AtfTOJfH H BOAfHHlV» H r KHHOrpdAH H Accat MfA-kAll WT EhCTPHIVK H CfAO EjAdCTpHHd H dldAlHHJ Ck KC'kA\H EAdTH H CfAO WT KdTOASH Ck AtfTOJfH H Ck KOAfHHltM H B"kCfc EAdTA, flOMfHIlIf WT G-kndTSAd A0PH A° Oţ'CTYd IdAOKHHItH nO AShJBS C-k BdA\M H Ck A$Ulfr$EHHkl H rAOEkl H CfAC> KdpjptHf WT IdAOKHHttH H AtfTOJfYd Hd BoAH^ ^ KOAfHHtt^ H 8 Tp-krOKHipH MfTOŢH H K BOAfHHItH H I MfA^AH H WTHIHd BdCOKd, RfltHKftflH, BklUlf ToilOAOBfHH H CfAO RoKdHflJIH H AtfTOŢ WT GnilHfTd Ck B KHHO-rpdAd H B BOAflIHItH WT IlHTfl|IH H WTHHHd dldAtdMHKOBd H PdA«PH Hd Bdl^KOSt H BdAld WT }KfH$Hf, Td B1\Ct npHTDKABdT H A<*p8fTk rOCIIOACTKO A\H, T'kAI CBfc-TklA\k A\OHdCTHpfA\k EklTH K*k OTMHH/R H Bk WX’dEM A° JKHBOTd rOCIIOACTBd AWI. (I KOH CM EHA nOKSCHAk HAH CMAfU> HAH TAOEHHKk HAH EHpMH HAH EMAH KOHrOAt WT BOAtpk H WT CA^rk rOCIlOACTBd A\H A<* H n03dEdKHTk TtA\k CBtTklMk 98 www.dacoromanica.ro MCHdCTHpfMk, HAH AK>AfAtk H\" HAH AOCTOJHl'K> TO TdKOKOMtS ,1d M$ fCT CkllOCTdTHHKk CK'kThl A^Jfk H K"k wprH rOCflOACTKd MH \A OyMpfT, IdKO NfR-bpHHKk rOCIK'ACTKd MH. Ila^fJKf h no ckmp-kTH rocnoACTBd mh, Koro h3koahtk Bort kkith rocnoAHHk RAdUIKOH 3EMAH HAH WT CkpOAHHKk rOCflOACTKd MH, HAH K^AH KOHrOA’k WT llpdKO-K-fcpNKIJf JfpHCTÎdHk npdKOCAdKHi rOCflOAHHd EklTH CTOAd XrrpOKAAJfYHCKdrO, Ad Alt» (ÎOHOKHT cYf WpH3MO rOCflOACTKd MH H npHAAAfT MOHdCTHptMk, A H( 0\'HM-feTk, TO TdKOKdro aa ctiXPAhht rocnoAk Borti h m oyKp-fenHTk kk rocnoACTK-k; aipt ah OyHMETk WT T-fcjf CK-kTkiyk MOHACTHpfJf H nOflfptT H pdSOpHTk, TO TdKOKdro AA HCK&HTk rocnoAk Bor-k ckohmk npdKfAHkiMk c*A*Mk h opMcrYf a a hautk ck HoyA* nptAATfAfMk rocnOAHHM H Ck WHltMH pfKIIIHMH YoyAfH» Kp-kKh tro Hd HHX H Hd HMAd HJf, IdKOJKf ICT H E/RAfTh. H c(mS CK'fcA'bTfAf: >K8ndHk PdA^Ak, HtSndHk RAkKdNk, KgndHk Kp-krrk, MgfldHk /HnpMd, JKtSlUHk &TdHk, >K8ndHk HdHk, JKSlUHk GTdHMIOAk, JKltadHk IlfTp-k BdMOHd, AOrO0fTk I'fprHHd. ^__ fl3k IwH nHC^Jfk, Hd Hp-fc^d, HlOHId 0Y, [dfcTO x3l^Mf.]1 f Iw PdAlta KwtKOAd, mhaoctYm Bo>«YfM rocnoAHHk. f ■(■ Io Radul mare voievod şi domn singur stăpînitor a toată ţara Ungro-vlahiei. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei melc şi am dăruit această atotcinstită şi de faţă poruncă a domniei mele mănăstirilor domniei mele, locaşului sfintei troiţe de la Cozia şi al blago-veşteniei preacuratei maici a domnului, de la Codmeana, ca, cîte a dat şi a dăruit părintele domniei mele, sfîntrăposatul Mircea voievod, acelor sfinte mănăstiri: satele numite Jiblea, Bradeţeni, Seacani, Calimaneşti, Lunceani, Bogdaneşti şi metohurile de la Rîmnic şi cu 5 mori şi iarăşi 45 de sălaşe de ţigani şi satul Hinateşti şi o ocnă la Ocna de Sus şi Bucureşti pe Luncavăţ şi în Slatina metohurile cu viile şi în Severin 3 sate, Curilo şi Grădanovţi şi Micleuşevţi şi în Bistriţa, metohurile şi moara şi 3 vii şi zece sălaşe de la Bistriţa şi satul Vadastriţa şi Mamina cu toate bălţile şi satul de la Catolui cu metohurile şi cu moara şi toate bălţile, începînd de la Săpatul pînă la gura Ialovniţei pe Dunăre, cu vama şi cu duşegubine şi gloabe şi satul Carareani de la Ialovniţa şi metohurile pe Vodnea cu moară şi în Tîrgoviştc metohurile şi 2 mori şi 10 sălaşe şi ocina lui Basea, Veţicheşti, mai sus de Topoloveni şi satul Ciocăneşti şi metohul dc la Spinet cu 2 vii şi 2 mori de la Piteşti şi ocina lui Mamacic şi Radeşti pe Baţcov şi vama de la Jenune, acestea toate le dă şi le dăruieşte domnia mea acelor sfinte mănăstiri să fie dc ocină şi de ohabă, cit va trăi domnia mea. Şi cine s-ar încumeta sau sudeţ sau globnic sau birari sau oricare dintre boierii şi dintre slugile domniei mele să împiedice acele sfinte mănăstiri sau oamenii lor sau averile lor, unuia ca aceluia să-i fie potrivnic sfîntul duh şi să moară în urgia domniei mele ca un necredincios al domniei mele. 1 Textul « A'kTo „sumi» este scris ulterior; data este greşită, căci nu corespunde cu domnia lui Radu şi nici cu boierii martori. 7* 99 www.dacoromanica.ro De asemenea şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau dintre rudele domniei mele sau fie oricine dintre dreptcredincioşii creştini să fie domn dreptcinstitor al scaunului Ungrovlahiei, dacă va înnoi această poruncă a domniei mele şi va mai adăuga mănăstirilor şi nu le va lua, pe unul ca acela să-l păzească domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnie; dacă va lua de la acele sfinte mănăstiri şi va călca şi va nimici, pe unul ca acela să-l încerce Domnul Dumnezeu cu dreapta sa judecată şi să aibă parte cu Iuda trădătorul Domnului şi cu acei iudei care au strigat, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, precum este şi va fi. Şi martori la aceasta: jupan Radul, jupan. Vîlcan, jupan Cîrstea, jupan Mircea, jupan Stan, jupan Nan, jupan Stanciul, jupan Petre Zamona, Gherghina logofăt. Eu, Ion, am scris la Creaţa, iunie 19, [anul 7945] 1 f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 24 (Cozia III/l). Orig., perg. (42x26,5), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1856; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 132v.—133 şi 215 f. 35v.—36. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 34—37. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/29. Datat după sfatul domnesc. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 128—131. Trad. D.l.R., B., 76—77. Facs. D.I.R., B„ 325. 50 <1422 după octombrie 23 >. Dan al II-lea voievod porunceşte vameşilor din Prahova să ia braşovenilor vama fixată de privilegiul lui Mircea cel Bătrîn. t îw ^dN KOfK^Ad h rocn©AHHK RTvCfH 3EMAH &rrpoRAdX’THCK«H. IIhujct r©cn©A- CTR© MH RdAMUJOM WT IIpdX'OKd H TdKOSH RH WpHCgfT rOdlOACTR© MH: t$3H l|IO fCT BRIA 3dK0H nOCTdKfNTi WT dlnpMt K0fR©A*, T6H3H 3dK0N AdSdT H r©C[l©Ac,rK® MH EpdUJORtNOAt. H K6HT6 Nd KgllAA, 13 K0 HMTi KdAt* RTi3HAtdT6, KdKO H Hd PSKfA: WT MdTK* KpdnHHd, HAH rOA'lîAtd pHSd HAH MdAd, K [KpilipH H 3 pHSTi; MOpSHira AUJKd 0 nipiUpH H K pfAt/RKd. H WT IlOCTdKd RHrtdp-K Hnpn d $(pTg}| H wt XpScSaSrh, d nspiup h wt KoaShh, ri ASKdTH H Hfx,"s A^KdTH. H Atd>Kd R0C/ţ»K, RI A^KdTH H WT rORAA<>, T A^KdTKI H WT WRHd, d A#KdT© H WT CRHHA, k A^KdTt; Attx CHpfNTe, d A^KdT© h wt rSBep-K, d A^KdT© h neoTia AHKTra, 1 « Anul 6945 <1437>» este scris ulterior; data este greşită, căci nu corespunde cu domnia lui Radu şi nici cu boierii martori. 100 www.dacoromanica.ro a aSkato h Tap, r a^kath h koh npa3AfH, r eahh, ntuiEiţ, a eah. H raAHHKi: AHCHIţt, JKAfPTi, KtKfpHHt, pHCOBH, KOTKkl, WT A, A. H WT KSflAA l|IO KT WT MOpt, HAH nHnip HAH WO^pAH HAH BAEAK, WT A, A. & WT BOBOB H WT flAATHO H WT KAJKa H WT AIHA H WT KOHOfTk H WT KEAtSO H WT KOPAH H WT AAKOBH, BAMA A<> HiW'h CA HE K'h3A\£T. Twro pdAT, kYe sameuie, ipo bhahte 3Ae nHcdHO, ha tom a<* ctohte, a no MHOrO BAMA A<> HMK Hi CMtTE B"h3ATH, flOHEKE KOH CA BH nOK$CHA M B1i3MET BAA1A no BhllUE, TO TAKOBkl HMAT flpYATH BEAHKO 3AO H wprÎA rOCflOACTBA MH, laKO HfBtpHHK rOCflOACTBA MH. HhAKO HE IJIET EklTH. H KApE Ha KOEAt Tp-hSt npoA<*AfT CA ElOCTAK, t8ka Aa CH BAMA IlAATHT'h, a Aokae he npoAaAET, bama Aa he A*AfTJ n0 wpH3M» rocnoACTBa mh. f Sw ^ihk BWEBwAa, mhaoctYa EojkTea rocnoAHHK. ţ Io Dan voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Scrie domnia mea vameşilor din Prahova şi astfel vă porunceşte domnia mea: iată, care lege a fost pusă de Mircea voievod, aceeaşi lege o dă şi domnia mea braşovenilor. Şi celor ce umblă după negoţ, să le luaţi vamă ca şi la Rucăr: de maja de crap, fie peşte mare, fie mic, 2 perperi şi 7 peşti; maja de morun, 9 per peri şi 2 juveţi. Şi de postav vilar de Ipriu, 1 fertun şi de Luvia, 1 perper şi de Colonia, 12 ducaţi şi Cehia, 6 ducaţi. Şi maja de ceară, 12 ducaţi şi de vită, 3 ducaţi şi de berbec, 1 ducat şi de porc, 2 ducaţi; burduful de brînză, 1 ducat şi de cergă, 1 ducat şi pielea de fiară, 1 ducat şi povara, 3 ducaţi şi calul slobod, 3 bani, pedestrul, 1 ban. Şi jivinele: vulpea, jderul, veveriţa, rîşii, pisicile, din 30, 1. Şi de la marfa ce este de peste mare, fie piper sau şofran sau bumbac, din 30, 1. Iar de la bobou şi de la pînză şi de la frînghii şi de la in şi de la cînepă şi de la fier şi de la săbii şi de la arcuri, vamă să nu li se ia. Pentru aceea, voi, vameşilor, ceea ce vedeţi aici scris, pe aceasta să staţi, iar mai multă vamă să nu îndrăzniţi să le luaţi, pentru că cine s-ar ispiti să ia vamă mai multă, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios al domniei mele. Altfel nu va fi. Şi în orice tîrg se va vinde postavul, acolo să-şi plătească vama, iar pînă ce nu vor vinde, vamă să nu dea, după porunca domniei mele. ţ Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 7. Orig., hîrtie (28x21,5), pecete timbrată, cu legenda: ţ Iw Aoikk roOroa*. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, Vll/3, Xl/4 şi X11J./9. Datat după domn şi ca posterior privilegiului din 23 octombrie 1422. EDIŢII. Slav. Miletii, 57, Iară dată. Slav şi trad. Bogdan Relaţiile J2, 19—21, sub 1422; Tocilescu, 534 doc., 16—17, fără dată; Zimmermann, IV, 172—173 (trad. germ.); Trad. Bogdan, Relaţiiie,, 14—15, fără dată. 101 www.dacoromanica.ro 51 1423. Menţiune dela Dan al II-lea voievod pentru satul Boişoara. Danu vodă. . . 1423. Cu data aceasta s-a găsitu un chrisovu din partea acestui domnu la satulu Băişoara din Loviştea, în judeţulu Argeşului. După: Tunusli, Istoria politică şi geografică a Ţării Româneşti, p. 130. 52 1424 (6932) februarie 28, Tîrgovişte. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rilor Cozia şi Codmeana zece case de oameni din Tîrgovişte, scutite de dări şi slujbe. f fl3 HJKI Kt XpHCTd Bord BAdrOBtpHkl H BAdrOMIvCTHKIvl H XPHC™MKHKW H CdMOAEpJKdBHIvl, IwdH 4,dHd BIAHKkl BOEKOAd H rOCnOAHHTv, MHAOCTY/ft EoJKYm H EokYeM WBAdAdlOipiÎMH H rOCnOACTBSlOipSMH BCEH 3EMAH ^rrpOBAd- XYHCKWH H flMAdUjS H $drdpdUiS XEPUEr. EAdr0np0H3K0AHX rOCnOACTBd MH, CKOHMIv EAdDvIM np0H3K0AEHYlM, MHCTIvIM H CBkTAtvIM CpivA^EM H AdPOBdX rOCnOACTBO MH CTvH ElvCIMICTHIvl H EAdrOWBpd3Hkl, HJKE npfcnOMTdHlvI HdA KCfeMH MICTH H A<>PWB, HdCTWIl|liH XPHCOK^A rOCnOACTBd MH, WBOHM MOHdCTHpiM POCn»ACTBO MH, WT K03T10, CB-kT8lO TpoHuS h cb^tomS EAdroBkitUHYio wt KoAM-fciid, hko a<> c8t wt wpduid pooioa- CTBd MH, WT Tp%rOBHltH, KSipTf, no HMCHtO : BJHdKf H TpHjJsO H T8A»P<*H, dHEt|r(H TdBdAHH H KoCTdHAHH T8AOPWB ChlHlv H KdAOMH, CKIHh dlH^WK H TfprH îI^MdTVA H OfKd AlSKId H rtpTH GDEpd3 H IfedH TdpH H IJIljJsO dHIlJriH Pd3MHpwB. TY/R3H AECAT k8|})Yem WCAOEd/KAăET POOIOACTBO MH T'kMSH WEOHM MOHdCTHpiM rOCnOACTBd MH, A<* CTv RTv nOCA8llllCTBO H Biv KTvCtK» nOTptE» Hd BCAKhl Mdc; ndMfJKt H Hd WpE8 nOMABUII WT WBMYePO BdM H WT CBHHYiPO BdM H WT nMEAdpCTBd H WT KlvEAdpCTBd H WT BHHdpCTBd H WT (10BO3d H WT nOAKOAd H WT nOCdA^ H WT rkHO, TdAflH H WT BCAKÎM EHrdplA, MdAH H BEAHKhl, IAHKd CE Hd^OA^T Biv wpdlllH rOCEIOACTKd MH, Biv TpivPCBHltJI, HHMTOJKI A<* hi HMdT HHKOK» MIT-k^i/ft C-K WpdUIEM rOCnOACTBd MH, pd3B-k Biv T-fcpH WEOHM MOHdCTHpiM rOCflOACTBd MH A<* caSjkht. Twro pdAH, BdpE KOH ESAETj no MHAOCTH EoJKYh H rOCnOACTBd MH, pdEOTHHIlH, C»AElt T0r03H wpdUld rOCnOACTBd MH, TpivrOBHlllE HAH AKOPHHK HAH npHCTdB HAH EHpWB HAH ^OAkHOKIv, EipEJKE H KlvEAdpYl H BHHdpHMH H BdMUlHHE WT WBEIţ, WT CBHHH H WT flMIAH H EHpqYlM, HAH KOH A<>H pdEOTHHK POOlOACTBd MH, BCMKkl A<* CA KdpSET WT T*X3H K814IIE l|10 ICT npHAOJKHA POOIOACTBO MH TtvM3H WEOHM MOHdCTHpiM POMlOACTEd MH. fi X™ CM EH nOKSCHA A<> nOSdBdEHA dipi H BAdC IAHH, TdKWBklH HMdT npYMTH BEAHKO 3AW 102 www.dacoromanica.ro H wpri'w ivt rocnoAfTKa *h, raKOJKt npfc/iSuiHHK H HfK’kpHHK cT(M$ xPhcok8a8 rocnOACTKd mh. 6ni(>Kf h no cMfpm rocnoACTKd mh, Kwro hbboaht rocno^h Eork bhth rocno-AHHh E/UU1KOH 3fM/IH, WT CpTvA*MHdPO IlAOAd rOCIlOACTRd H WT HH0(IMMK8ndH EwpMd, k&iah Kwhko, xSiiah EaeSa, kSiiah ,A,OEpOTd, jKSnan OyTMfuj, k&mh KpivCT-fc Ih»uifCKki, AoroefT EwHKd, HdHOT-k cndTdp AIhami, RHCTidp, /\,paroMHp komhc, Han nax’dpnHK. H NhkSaa nHcajc kt» Tp’krwsHiiii, s A-kTO xshar, hhaîktYwh b, Mtcfiţa d|&ERp8- apiH KH AbHH. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Ioan Dan mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă cu inimă curată şi luminată şi am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este preacinstit, deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele, celor două mănăstiri ale domniei mele, de la Cozia, a sfintei troiţe şi sfintei blagoveştenii de la Codmeana, ca să le fie din oraşul domniei mele, din Târgovişte, zece case, anume: Ianache şi Trifo şi Tudoran, nepotul lui Gavalin şi Costandin, fiul lui Tudor şi Caloian, fiul lui Mihu şi Gheorghe Afumatul şi Seva Muchia şi Gheorghe Obraz şi Ivan Gări şi Ştefu, nepotul lui Razmir. Aceste zece case le slobozesc domnia mea acelor două mănăstiri ale domniei mele, ca să fie în supunere şi pentru toată nevoia, la orice vreme; de asemenea şi de ohabă, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit şi de vinărici şi de cărături şi de podvoade şi de posadă şi de fîn, talpe, de toate engariile, mici şi mari, cîte se află în oraşul domniei mele, în Tîrgovişte, întru nimic să nu aibă vreun amestec cu oraşul domniei mele, ci să slujească numai acelor două mănăstiri ale domniei mele. De aceea, oricine vor fi, din mila lui Dumnezeu şi a domniei mele, dregători, sudeţul acelui oraş al domniei mele, Tîrgovişte sau vornic sau pristav sau birău sau folnoj, încă şi găletarii şi vinăricerii şi vameşii de oi, de porci şi de albine şi birarii sau oricare dregător al domniei mele, fiecare să se ferească de acele case pe care le-a dăruit domnia mea acelor două mănăstiri ale domniei mele. Tar cine s-ar încumeta să împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va 103 www.dacoromanica.ro primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un neascultător şi necredincios al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine vrea domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele şi din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia ui; dacă va strica şi va risipi, pe acela Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici şi în veacul viitor şi să fie blestemat de tatăl şi fiul şi sfîntul duh şi de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi să-i fie sufletul lipsit de corpul şi de sîngele lui Hristos. Şi aceştia sînt martorii: jupan Borcea, jupan Yoico, jupan Albul, jupan Dobrotă, jupan Utmeş, jupan Cîrstea Fleşeschi, Coica logofăt, Nanotă spătar, Mileţ vistier, Dragomir comis, Nan paharnic. Şi Nicula am scris în Tîrgovişte, în anul 6932 < 1424 >, indictionul 2, luna februarie 28 zile. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 253. Copie. Cu o trad. ibidem, ms. 712 f. 253v—254v. Copie slava la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 217—218. EDIŢII: Slav şi trad. Panaitescu, 132—135. Trad. D.I.R., B., 77—78. 53 1424 (6932) august 5. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Tismana toate daniile anterioare şi-i dăruieşte satul Podeni. f IIoHeîKf d3k Kt XpHCTd Bord KAdrOK'fepHklH, Iw /\,dH ROfROAA AMMOCtVa EoftîtAt rOCIlOAHNh KtCiH 3iAtH JfrrpOKAdJfHCKOH Kt HAMiAt GAdrOAApSKdHdrO A\H TOCnOACTKd IVKp-kTWJf AtOHdCTHpt Kt 3iAtAH rOCflOACTRd AtH Hd At-feCT^ pfKOAffc THCAffcHA, trOJKf CK'bTOnOIHRUJH A^A rOCnOACTKd AtH Iw K®«K®A<» WCHOKdHHd Kt3AKH?Kf H CK-kTOnOlHKIIIH pOAHTfA rOfllOACTRd AtH IlVdNt AdH BC(KC>A‘I AtHOrHAtH KtlfJAtH nOKp-felIH. Otro pdAH KAdPWH3R0AH rOCIlOACTRO AtH, IdKOîKe rOCfl* ACTROţ", CHlţf H CIAtOy KtCnpHtAltHHK KHTH H WGHORHTH OyKO flOAffcH pOAÎTfA't rOCROACTRd AtH, 3CHK0Td?Kf PdAH TOCnOACTKd AtH H CfldCfHÎA, Ctl JfpdAt flp-fcCR-kTkl.* KAdAHMHlţAt Eoro-P«AHlţdt H npHCHOACKkl AldpHAt Oţ'Kp'kflHTH KtCkKHAtH flpHAOrKI H A^PAHH H HfAOCt-KptUJfHOf HCIIAtHHTH. Hi TtlHAJKf Ci, HAI H iAHKd A^A AtOH H pOAHTfA AtOH flpH-AOJKHUJ/ft CiAtOy AtOHdCTHpid, Ktct IlOATRp'kAHTH H SKp"knHTH, CAdKkl pdAH EoîKHAt, Kt XBAAdH» pdAH H MhCTK lip'kCAdRHOH KAAAH'JHlţAt HdUJAt fioropCAHlţAt, I3K0 fi,ă CÎ/R WKp/ftipA» Kt JKHKOT”k TOCnOACTKd AtH $Kp-kllHTiA-k H nOAtOipHHU,/K Kt CTpdUIHKIHXf AtHt JKH3HH K'klHklH/ţt JfOAATdHIţAv. 104 www.dacoromanica.ro n np'KK-fce nOTKp’kWAA H rOCnOACTKO MH npHAOÎKEHd UIT CKtTOnOMHKlIIHJf P<>A»-TfrtfX rocnoACTKd mh: ceao Koymahckh EpoA c TcnopHOM h sama ha Kaaa$at'k h BAATO BHCTptH WT TonA-KHA A° Bp-K30rd rp’KAA ; KkllilE KOBAMHIţA H npH HEM CEAA XpTiCOKA Ck ©AAMHUIOpWM H ThCMEHA, EAHKO Kt AHrdMEIUKO H PSllJEIIIKO H >KHTO WT JKtAfWKCTA CAACTBA, \f KABAWB HA K'kC’kKO AtTO H CHpEHHE, A£ MEJfWK H I CHpWK H I MEJfWK MEAd H I n«CTAB r$HHl(lH H I nOCTAB JfOAEK. Kiv cem npHAdrdT rocnoA^TEO mh ceao HaSphh h /\8uiei(ih h i>r8p£H h ce i|io eîke npHKSnH e-k ahh rocn«>ACTBA mh non Kyp flrdTOH wt ©tahhSaa AYdjfspHHA CkIHA H AM( MS KOH AokPa H E HtUIH H E AAWHIţH H nOIHC’k CpEKp KH K; H HA01|TkHA H AeSPAA H ?HPEIUEA8a H TSpMlHElUH1 H JKdpKOEEH C IIOTCKOM H ©SlUHlţE CE HCKO-C£AI(H H HA BaATHHHH, CEAO IlECTHHEEO, 1(10 ECT npHAOÎKHAA AtAt TOCnOACTBA MH rocnoKAd Kaahhhkia, h ceao ©oron, i|io e kha iiphao>kha ASkah eah h Ehctphha ce IţdpHHA H ©AIMBEIţ, 1(10 ECT K^IIHA nwn HHKOAHM WT AHA BOIBOAA H BOAEHHIţA E-k EHCTpHUH, 1(10 ECT npHAOWHAd AEAt TOCnOACTBA A\H. no CHM nOTBp"k>KAAMk 1(10 ECT IlpHAO>KHA CB’kTOnOHHBIUH CTpHll, TOCnOACTBA MH Baaaîcaab eoeeoaa ck^tom^ (ThtohTio ha Boahuh : ceao 2Khaoki(ihi]Y h eoaehhi^a E-k BhCTPHI(H H BHp'k CptAHH BEC, HA 2KEAt3HA EpATA H WT H EpTilIIHip Î-TWK H /V,VHAE WT Op’fcX'OKE HaAHHE A« X'0T‘lP'fc P'klU’tKCKOrO H ToAtAM ElOAHUA WT /\yHdKA Ck BdXHHHtM'k CEAH1(1WM Ck WptlUHE H CE AHBAAHE H ©A-kX'OKHllA BliCt H IţEpOEEU, H CEAO RdpOKHHK C JfOTApEM 1(10 npHAOÎKH TOCIIOACTBO MH H CEAO HoAtHIH2 Ck JfOTApEM. ©HIA BTlCt npHAdrdET H nOATBp-k>KA 6*A*T NEnOABHÎKHMA H HEnptAO>KHA 2KHB0TA TOCnOACTEA MH H A® >KHEOTA CkpOAHHK rOCnOACTKd MH. TdKOÎKAf H CEAA HM M CA CAOBOAHA WT BTvCfcKHJf pdKWT H All,HrAN£ M HEAlf AH, A<> C8 CAOBOAHH WT K-kCfcKklX pAKOT H A4HKWB H AOX°AOK rOCHOACTEA MH. K’k CHM nOEEAbEAT rOCnOACTKO A\H MH CAMOBAACHO KHTH HHWKOM E*k WBOIO MOHACTHpEJf H no CMpTvTH HAHAACTB»Al(ldrO HM, HAMAAHHKA HHJfTO A<> HE FlOCTABAtT, HH CAM A3k, EOEEOAA A,dH, HH HHk HHKTO WT HpKE nO MHt, TIUITA ETOKE CAMH BAArOKOAAT, HH/KE A*> CE pd3WpHT HHH H nptAdHH'l'E HhKOAHMOEO H MOE nOKEAtH'l'f. KtO AH AP’ll3Hf'r> MAKdpH H CAMÎ TOCnOACTBO MH, HAH KTO X04**T HACTATH roenOAHH'k no MOEMV Tpdry H nOHl(lET pd3WpHTH CHE nOTKp’k>KAEHVf H nOBEAtHIE rocnoACTEd mh h nptA<>HV£ Hhkoahmoeo, TdKOBdro a<> nopdSHT rocnoA^ Bor-k ha OTpAUlHniM CkA'b H A<> ECT CknOCTAT nptCBtTAA KAAAH'IHU,d BorOpOAHU,d H A*> ECT npOKAAT WT CBtTklY’k H B’kCEAEHCKHJf 3 CkKWp H A<> *CT npHHACTEH HSA'b H HpH8 H BCtM WTpEKUJHX CA rOCnOA<> H Ck WHHA\H VlOAEH E>KE B-k3dnHUIA HA CIIACA HdUIErO, Icycd XpHCTd, Kp-kE Ero HA HHX H HA *1 AAty H^k, E>K£ ECT H BAAET K’k KtKkl, AMHH. H nHC K’k AtT xSlţAK, EHAHKTIWH K, AltCEl^d AKryCT E Al'Hk. f Iw /V,AH-k BWEBWAd, MHAOCTHA Bo>kYeA TOCnOAHHk. 1 „h Afb’pAJ....TSp>iF/»i|!Hct scris între rînduri în exemplarul o. 2 Ras şi refăcut în: Kpicimiif, în exemplarul a. 105 www.dacoromanica.ro j* Pentru că eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, la începutul domniei mele, dăruite de Dumnezeu, am aflat o mănăstire în ţara domniei mele la locul numit Tismena, pe care sfîntrăposatul bunicul domniei mele Io Radul voievod a ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul părintele domniei mele Ioan Dan voievod a întărit-o cu multe lucruri. De aceea, a binevoit domnia mea, ca precum în domnie, aşa şi în aceasta să fiu urmaşul lor şi să înnoiesc aşa pomana părintelui domniei mele, pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest hram al preasfintei stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile şi să împlinesc cele neîmplinite. Nu numai acestea, dar şi cîte au dăruit acestei mănăstiri bunicul meu şi părintele meu, toate să le întăresc şi să le împuternicesc pentru slava lui Dumnezeu şi spre lauda şi cinstea preaslăvitei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, ca s-o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa domniei mele, iar în ziua cea cumplită, mijlocitoare pentru viaţa veşnică. însă mai întîi întăreşte şi domnia mea cele dăruite de sfîntrăposaţii părinţii domniei mele: satul Vadul Cumanilor cu Toporna şi vama la Calafat şi balta Bistreţ, de la Toplăţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa şi pe lîngă ele, satele Hîrsova cu Salcişorul şi Tismena, cîtă a fost Ligăcească şi Ruşească şi grîu din judeţul Jaleşului 400 găleţi pe fiece an şi burdufuri de brînză 35 şi 10 caşcavale şi 10 burdufuri de miere şi 10 postavuri de îmbrăcăminte şi 10 postavuri de încălţăminte. Pe lîngă acestea, dăruieşte domnia mea satul Ceaurii şi Duşeşti şi Ungurei şi cu ce a cumpărat în zilele domniei mele popa chir Agaton de Ia Stanciul, fiul lui Maher, şi i-a dat un cal bun şi 2 cupe şi 2 linguriţe şi un brîu de argint; şi Ploştăna şi Leurda şi Cireşelul şi Turcineşti şi Jarcoveţ cu Potocul şi Suşiţa cu Novoselţi şi la Blatniţa satul Pesticevo, pe care l-a dăruit lelea domniei mele, doamna Calinichia, şi satul Sogoi, pe care l-a dăruit Lucaci ban şi Bistriţa cu vama şi Sagaveţ, pe care l-a cumpărat popa Nicodim de la Dan voievod şi moară la Bistriţa, pe care a dăruit-o lelea domniei mele. După aceasta, întăresc ceea ce a dăruit sfîntrăposatul unchiul domniei mele Vladislav voievod sfîntului Antonie de la Vodiţa: satul Jidovştiţa şi moară la Bistriţa şi vîrtejul de la mijloc întreg la Porţile de Fier şi de la 8 pescării zeciuială şi Dunărea dc la Padina Oreahova pînă la hotarul Rîşavei şi Vodiţa Mare de la Dunăre cu seliştea Bahnei cu nucii şi cu livezile şi Elhoviţa toată şi Ţeroveţ şi satul Varovnic cu hotarul, pe care l-a dăruit domnia mea şi satul Podenii cu hotarul. Acestea toate le dăruieşte şi le întăreşte domnia mea cu toată porunca şi întărirea, să fie nemişcate şi neschimbate, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi rudele domniei mele. De asemenea şi satele să le fie slobode de toate muncile şi ţiganii, 40 de sălaşe, să fie slobozi de toate muncile şi dările şi veniturile domniei mele. 106 www.dacoromanica.ro Pe lingă aceasta, porunceşte domnia mea: călugării din amîndouă mănăstirile să fie de sine stătători, şi după moartea cirmuitorului lor nimeni să nu aşeze un cirmuitor, nici însumi eu, voievodul Dan, nici altul dintre cei de după mine, numai ei singuri să pună pe cine vor binevoi, nici să se strice rînduiala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea sau cine va sta domn pe urma mea şi va căuta să strice această întărire şi poruncă a domniei mele şi datina lui Nicodim, pe acela să-l nimicească Dumnezeu la cumplita judecată şi să-i fie potrivnică preasfînta stăpînă, născătoare de Dumnezeu şi să fie blestemat de sfintele 7 soboare ecumenice şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s-au lepădat de domnul şi cu acei iudei care au strigat asupra mîntui-torului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Şi s-a scris în anul 6932 <1424>, indiction 2, luna august 5 zile. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. S-a sfinţit biserica în anul 6886; a murit sfîntul părintele nostru Nicodim în anul 6915. Arh. St. Buc., S. I., nr. 25 a (Tismana). Orig., perg. (45x34), pecete atîrnată, căzută. Alt orig., b, aproape identic, ibidem. Cu patru traduceri din 1844, 1845 şi fără dată, dar tot din sec. XIX; alte traduceri, ibidem, mss. 329 f. 69—70, 335 f. 214—216, 337 f. 267—268 şi 1218 f. 1—2. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, XX/22 şi 23. EDIŢII. Slav şi trad. Hajdeu, Arh. ist., I, 1, 19—21; Panaitescu, 135—139. Trad. Enăceanu, M-rea Apele, 755—757; Nicolăescu-Plopşor, Afon. j. Dolj, 23—25; D.I.R., B., 78-80. Facs. D.I.R., B., 326. 54 <1424 după noiembrie 10—1431 >. Dan al II-lea voievod porunceşte vameşilor din Dîmboviţa şi Rucăr ce vamă să ia braşovenilor. f IwdH'h AdH kmroaa h rtcneAHH'h. IIhuict rccnoACTKO a;h kaxmoiikm wt A^AtEOKHlţ* H TdK03H KH wpHCSfT rOCriOACTEO AtH, 13K0 T$3H Kdpi KOAHlţH EpdUIO-R’bHH JTAT nOMHHMT, n0 AtHwrO M HM Hf KTv3M(Tf, T'hKMO: WT KOAd, K0AHK0 KCHH, TOAHKO E3HH H WT fA»d KOAd 3 pHEd H WT d KOH MHTOK, d EdH H WT KCHfc riOTOKdpfHd, r EdHH, d HO MHWTO Ad Kdp^KdTC, HHKO^ KdMM Ad Hf HMdMT. H BHf, KdAtfUIH WT PSKfpiv: WT KHAdp'k IfnpH, AS EdHOKTi, X$CfAfBH, KA EdHOB, KoaSHH, SI EdH«B, Hf)f> H EdHOK J d KHT ptSdHlv, HHipO H UldnKkl WT nOCTdKd, HHipO 107 www.dacoromanica.ro H K4A11H KpC’fHH, HH1|10 H R03HAHH11A A«A4 K B4H0K H B030AHHUA1 AUAOKHHA, I E4H0B, K03HAHH11A BHH4, I E4H0B. KoH, 1|10 CA fipOAABAT, H E4H0K, A\J/KA ROCKA, SI E4H0B. ©T flHflfp H UIO^pdH H EBrAKIi, WT BATiHAt KAAlHAfBA H APHATHH H WT KOJKl'f H KlJnA-k WT Mop-b, WT p EAHH, T BAHH J Af JKHHK, E EAH'b, rtflfb, A E4H"h. ©T Kpf3H4, WT E0E0B4, WT »(A-fe30, WT AAKOBH, WT KOpAH, WT BA1K4, WT X‘1M0KH> WT I1A4TH0, WT AfH H KOHOItfe, HHI|IO. EpAR: CKHHH, V EAHH H BOA, S EAHH H KpAKA, A EAHH, WBfH, A EAH; K0/K4 (A(hT|3, fAHH EAH, Al|l( AH (CT H AP^^Tia C HfA, A<> Hf AACT HHIPO. Al-bjC CHpfHf, B EAHA. HHAKO A<1 Hf CM’fefTf BTi3fTH, nOHfJKf HA\4Tf np'fAT BfAHKO 3A0 H wpplf* WT rocnoACTBA a\h, no wpH3M$ rocnoACTBA a\h. Ţ Iw AdHk BWfBWAA, MHAOCtYA BoJK'l'fA TOCnOAHHR. f Ioan Dan voievod şi domn. Scrie domnia mea vameşilor din Dîmboviţa şi astfel vă porunceşte domnia mea ca oricîţi braşoveni vor trece pe acolo, mai mult să nu le luaţi numai: de car, cîţi cai, atîţia bani şi de un car, 1 peşte şi de 1 cal neîmpovărat, 1 ban şi de calul împovărat, 3 bani, iar mai mult să vă feriţi, nici o vamă să nu aibă. Şi voi, vameşilor din Rucăr: de vilarul de Ipriu, 36 bani, de cel de Luvia, 24 bani, de Colonia, 16 bani, de Cehia, 8 bani; iar de vigul tăiat, nimica şi şepcile de postav, nimica şi călţunii croiţi, nimica şi butoiul de miere, 20 bani şi butoiul de mied, 10 bani, butoiul de vin, 10 bani. Calul, ce se vinde, 8 bani, maja de ceară, 16 bani. De la piper şi şofran şi bumbac, de la lîna de cămilă şi de miel şi de la piei şi cumpărături de peşte mare, de la 100 bani, 3 bani; cerga, 2 bani, sumanul, 1 ban. De la blăni, de la bobou, de la fier, de la arcuri, de la săbii, de la frînghii, de la hamuri, de la pînză, de la in şi cînepă, nimica. Animale: porcul, 3 bani şi boul, 6 bani şi vaca, 4 bani, berbecul, 1 ban; pielea de cerb, un ban, iar dacă sînt şi altele cu ea, să nu dea nimica. Burduful dc brînză, 2 bani. Altfel să nu îndrăzniţi să luaţi, pentru că veţi primi mare rău şi urgie de la domnia mea, după porunca domniei mele. t Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 5. Orig. hîrtie (16,5x22), pecete timbrată, cu legenda doc. de sub nr. 50. Fotocopie la Acad. R.S.R., XIII/11. Datat din domnia lui Dan al II-lea ca posterior privilegiului comercial din 10 nov. 1424 (Bogdan, Relaţiile, I2, p. 21 — 27). EDIŢII. Slav. Miletic, 56, fără dată. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile I2, 27—28, sub 1424; Tocilescu, 534 doc., 21—22, fără dată; Zimmermann, IV, 227—228 (trad. germ.). Trad. Bogdan, Relaţiilej, 18, sub 1424. 1 în loc de: soaiMHHiM 108 www.dacoromanica.ro 55 <1424 după noiembrie 10—1431 >._ Dan al IJ-lea voievod dă voie orăşenilor din Tîrgovişte să facă negoţ în toată ţara, iar vamă să nu dea decît la Tîrgovişte. ■f Iw ^dH KEAHKklH KlVfKWAd H rOCflOAHHk CdMOAP'k'KdKHklH. 4r<,KdT rOCflOACTKO MH CHS WpH3M0 rOCnOACTKd MH WpdUlS rOCflOACTKd A\H, Tp'krOKHUitHC'AV: t83H KH ivcKoi;dfKAdT rocnoACTKO mh wt KiiCfro h wt K\'MfpK-fe, A<> ne A<*CTe HHrAf, ttiKmo kti TpiiroKHijiH, d who a<* pAHTf h no GeKepHH» h no KiiC-bx Tp'kroKOX' h kti EpdHAOKO H no KTiCeH 3EMH TOCnOACTKd AtH, HHrAe A<* ne AdCTt. H KdKO CTe AdA( npiiKO Klj'AVtpKTi, TdK03H H HHHt: WT A\d/KA\ KOCKk kT A^KdT, jjSAOpHta A<* ntCT, wt nHnep, wt ujoejspdH, wt Htedt3o, wt EyEdKH, Pfnuie wt k-kca KSnn a, a<* AdCTe Ki|'A\EpKk a^e'V’ no cddEO; KdKO CTe A<*de npH ahh CTdpwjf rocnoAdpe, TdK03H H HHHt. II )(T0 Kkl pd3KdrtHrt WT EOrttpH TOCnOACTKd MH, MdKdp H CdMO TOCnOACTKO A\H, Ad eCT npOKAAT WT XpHCTd Kord ETiCE APTwKHTfAt, dAVHH. f Iw ^dH KWEKWAd, a\haoctTa KojkTea rocnoAHHk. f Io Dan mare voievod şi domn singur stăpînitor. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele oraşului domniei mele, Tîrgoviştenilor: iată, vă sloboade domnia mea de toate şi de vamă, să nu daţi nicăieri, numai la Tîrgovişte, apoi iar să umblaţi şi pe la Severin şi prin toate tîrgurile şi la Brăila şi prin toată ţara domniei mele, nicăieri să nu daţi. Şi cum aţi dat vamă mai înainte, astfel şi acum: de la o majă de ceară 12 ducaţi, florini să nu fie; de la piper, de la şofran, de la fier, de la bumbac, adică de la toate cumpărăturile, să daţi vamă mai puţin ceva; cum aţi dat în zilele vechilor domni, astfel şi acum. Iar cine ar strica, dintre boierii domniei mele, măcar şi însuşi domnia mea, să fie blestemat de Hristos Dumnezeu atotţiitorul, amin. •j* Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 3. Orig., perg. (21 x 14,5), pecete aplicată, cu legenda în caractere latine: -|-Yoan Dan voevoda. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VIII/5 şi XIII/7. Datat după documentul din 10 noiembrie 1424 (Hurmuzaki, XV, 1, p. 12—13), în care apare clauza privitoare la monedă. EDIŢII. Slav. Miletii, 55, fără dată. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile /«, 28—29, sub 1420—1424; Tocilescu, 534 doc., 4, fără dată; Panaitescu, 131—132, sub <1420— 1424>. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 25—26, sub <1420—1424>; D.I.R., B., 80, sub <1424 noiembrie». Faes. D.I.R., B., 327. 109 www.dacoromanica.ro 56 <1424 (6933) > decembrie 12, Tîrgovişte. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia daniile făcute ei de Mircea cel Bătrîn, sate, bălţi şi ţigani. t 6ahhh a&)Tom BojkYhm-k boaat ca, ch cat ckihoke Eojk'ih pEME EOJKE-ctkehkih anocTO/vk ea\8>ke K~k cat a tekSiiie, hîke npaKAt atoKHTfat, h noARHroM AOKpHM nOAKH3ai«l{lHM CA, 2KEA4EMIA K-kCnpYiaiUa JKH3H, 3EMA-kHkl\"k 3EMAH WCTaB-A-kUiE H Ha hekech npHAOWHiua-CA, eaajKehkih whti raack paAOKaHiA CAkiiuaBiUE, tro>Kf h npHCHO cabiiuSt: „IIpTHAtTE caarocaoEEHH wtua Avosro, Hacat actbS ite SroTO-KAHHOE K4M UapCTBO WT CAOAEHYA A\YpS“. Hmjke h a3, k-k XpHCTa Bora EAaroBtpHkiH h XpHCTOAioeHKkiH h caMOAP~k-AABHklH BEAHKYH B0EB0A4 H TOCnOAHHk K-kCOH 3EMAH XrrpOBAAJfÎHCKOH, IlV EAHKO no cHrtt nocatAVraH h H3boah£ npocaaKHTH npocaaKAkUiaro ma Bora h Ha iiptcTOAt pOAHTfATi MOH)f Ck CAaKOlO K"k3HECElllarO. TtMJKE EAAr0H3B0AH rOCnOACTKO MH WEHO-khth ceh ypHcoKSa rocnoACTKa mh h A^poRa^ CBtTOMS MonacTHpS h wehteah CkiHkCTRlE CBtTarO EÎKE ECT MOHACTHp WT K03YA, I3K0 A<» CE CA CEAa nO HMEHH: KaaHMaHEipH H JKHEAt H BpOAAIţtHH, GtKa H BorAaHEipH, ASHHtHH, Xhha-TEipH, BSKSpfipH, BoAACTpHU,a, A\hkaeSiuoku,h h KapaptHH, KgpHAO h rpkAAHOKUH, HoKaHEIJM H GTaHHEItIH, BTi WHHHH& H BTi W\aK8 TOMiî CKtTOAtS MOHaCTHpS. 6l{IE?KE H T U,HraHE Ad CAT H3H HEAtAH 3a nOTpEKS MOHaCTHp» H A<> A^’KASRAT H Ad CAgJKaT AVOHaCTHpiO H MtCTO Ha IIpayOKt KOAHa Ck KOAtHHU.8 H Ck (4P*kKEA H BaAIU wt HaA HehShe h EaaTO AIamhho wt Opaa Ta ropt, B-kct eaata h rpiuu koahko APTvJKAT WT illaMHHO..........1, WT G"knaT8A E-kCt ErtaTa, EAHKO CA HajfOAAT, A® SCTa IaAOA\HU,H no /(SHAE H ASMHHtHH H KopHtHH H K0AEHHU.4 Ha K4T4A8H Ck CEAOM, KaKO TO ECT nOAKHrHAA H Ck3HA ect hhijjS EOHtECTKEHhIM HHOKWM, BTi BtMHOE K'kCnOMHHaHlE CBlîTOnOHHBUJHJf rOCnOA<>pEM XrrpO-KAajfiiiKHiw, poahteaem rocnoACTBa MH. TaKOJKAE nOHABAAET H nOTBp-kJKAaET rOCnOACTBO MH CEH XPHCOBSaS rocnoA-CTBA MH, I3K0 BapE 1410 A<> ECT A^CTOQhYe HAH WT CEA HAH WT EAATa HAH WT IţHraHH, K'kC'kKH Aa CA Bap$BAT WT A^CTOAhYe MOHACTHpCKO H CAAEO, H rAOEHHK H ABOPHHK H BaMEUJ H RHpHH H B’kC'kKÎH CA\Ta H EOA’fepHH'k rocnoACTBa MH, nOCHA4EA\kl)( no MHAOCTEjf h no paEOTajf rocnoACTBa mh hah ect BHHapni hah KAEAap hah bamuih nHEAH HAH WBHH HAH CBHHH HAH WCAS^apE H CtHapE, K"kCkKIH A<> WCTOHT A^HE, EAHH BAAC BA4KHEH A<> «E CM bT H03aEaBHTH KAA^rEpOM H AOCTOQHYlO H)f H AIOA^M H]fk, nOHEJKE KOH CA Skl nOK(»CHA A<> liptCTAnHT CEH JfPHC0KSA8 rOCIlOACTBa MH, A<> H no3aKaBHT aijje h baac eahh, to takobomS a<> KaK0 HEBtpHHK h np"kCT8iiHHK cemS xPHcobSav rocnoACTBa mh. 1 Loc alb. 110 www.dacoromanica.ro Glţl(>K( H 110 CMp"KTH TOCnOACTKa MH, KOrO H3K0AHT Bor"K KKITH rOCIIOAHMTi fiAdllIKOH M dlţ)( 1I0H0KHT CfH ypHCOKSAy TOCnOACTKd MH H IlpHAMfT 1|10 roA'fe MOHdCTHpio, Toro rocnoAT» Bon» a<* oyKP’bnHT h Stripaht k"k rocnoACTKt frw; dipcAH nocpdMHT h pdâopHT h 8hm(t i|io toahhh, Toro rocnoA"K fiorii a<* pdSOpHT H M Oţ-KIfT 3At CTlC TtdOM, d KTl K^A\*>|1H kIvKTi A^Ulf H M <«8 (CT CTkflOCTdTHHIţd CK-kTdA TpOHIţd H OyMdCTl'f A<* HMdT Cil IOa* H CTi flp'lA H Cil whIvmh îSach, h>k( pfKouid Hd XpHCTd Bora cnacd Hauitro, KpoK cro Hd hhj( h Hd MdAd HJf, tdKOÎKf (CT H 6$AK$ndH Eopnt, >K8naH ildeSa, >K!?iidH Bohko, >K8iidH ^V,OKpoTd, lllHX'dHA MpliKiH KHCTHIdp, AOrO^lT KoHKd, AAdHt CTOAHHK, BdAt lld)fdpHHK, /\pdrOMHp KOMHC. HiVH flHCdJf KTi TpTirOKHIJJH, ACKfMKpiH kY AhHTi, KTl a^t xsn (hahktYoh Ar1. f Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cci ce se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pământeşti pămîntului lăsîndu-le şi mutîndu-se spre ceruri, auzind acel glas fericit de bucurie, pe care veşnic îl aud: « veniţi blagosloviţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii». Cărora şi eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, marele voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, Io Dan, după putere am urmat şi am voit să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi m-a ridicat cu slavă în scaunul părinţilor mei. De aceea5 am binevoit domnia mea să înnoiesc acest brisOv al domniei mele şi am dăruit sfintei mănăstiri şi lăcaşului coborîrii sfîntului duh, care este mănăstirea de la Cozia, ca să-i fie satele anume: Calimaneşti şi Jiblea şi Brodăţeni, Seaca şi Bogdaneşti, Lunceani, Hinateşti, Bucureşti, Vodăstriţa, Micleuşovţi şi Cara-reani, Curilo şi Gradanovţi, Ciocăneşti şi Stanceşti, de ocină şi de ohabă acelei sfinte mănăstiri. încă şi 300 de ţigani, să fie acele sălaşe pentru nevoia mănăstirii şi să dea dajdie şi să slujească mănăstirii. Şi locul pe apa Prahovei cu moară şi cu biserică şi vama de la Genune şi balta Mamino de la Oria în sus, toate bălţile şi gîrlele cîte ţin de Mamino, de la Săpatul toate bălţile cîte se află pînă la gura Ialomiţei, pe Dunăre şi Lumineni şi Comeni şi moara la Catalui, cu satul, precum a ridicat şi a zidit această mănăstire sfîntrăposatul Mircea voievod şi a dăruit şi a adăugat aceste mai sus scrise acelei sfinte mănăstiri, ca să fie de hrană dumnezeieştilor călugări, spre veşnică pomenire a sfîntrăpo-saţilor domni ai Ungrovlahiei, părinţii domniei mele. De asemenea înnoieşte şi întăreşte domnia mea acest hrisov al domniei mele, ca ori cît se cuvine sau din sate sau de la bălţi sau de la ţigani, oricine să se ferească de aceea ce se cuvine mănăstirii şi sudeţ şi globnic şi vornic şi vameş şi birari şi orice slugă şi boier al domniei mele, trimişi după milostenii 1 Dată greşită; cifrele indictionului sînt în realitate zecile şi unităţile anului. 111 www.dacoromanica.ro şi pentru muncile domniei mele, fie că este vinăricer, sau găletar, sau vameş de stupi, sau de oi, sau de porci, sau osluhari şifînari, fiecare să rămînă departe, un fir sau firişor de păr să nu cuteze să oprească călugărilor şi ceea ce se cuvine lor şi oamenilor lor, pentru că cine s-ar încumeta să calce acest hrisov al domniei mele şi să împiedice chiar cu un fir de păr, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică coborîrea sfîntului duh şi să moară în urgia domniei mele, ca un necredincios şi călcător al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pc cine vrea Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va înnoi acest hrisov al domniei mele şi va adăuga orice mănăstirii, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l împuternicească în domnia lui; dacă însă va batjocori şi va risipi şi va lua orice, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul şi să-i fie potrivnică sfînta Troiţă şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu mîntuitorul nostru, sîngcle lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Şi aceştia sînt martorii: jupan Borcea, jupan Albul, jupan Voico, jupan Dobrotă, Mihail primul vistier, Coico logofăt, Manea stolnic, Balea paharnic, Dragomir comis. Ion, am scris la Tîrgoviştc, decembrie 12 zile, în anul 6900<1391>indiction 331. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 302v.—303. Copie. Traduceri ibidem, mss. 209 f. 26v.—27, f. 127v.—128, 213 f. 3, 215 f. 8v.—10 şi Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 224—226. EDIŢII. Slav şi trad. Panaîtescu, 139—142. Trad. D.I.R., B., 80—82. 57 1425 (6933) iulie 17. Petriman îşi dăruieşte toată averea m-rii Cozia. f Eli HM A WTlţA H CklNA H CKtTOPO Afyfd. fl3k nETpTkMANK NAfipAKAtM CH ASUJA npH /KHKOT-fe CH H AdBdMH A\ONJCTHpK> KTi Ko3IM IţlO HMAM HMANÎE KTkCE H K HHNOrpdAd H APS™» 41® CA WKpAlllfT, MAAO, rOAtMO, &A E KTkCt MONACTHpK», HA H KOA'bNHtV» A* fCT KCt2. H CEAtCţ" CBtAtTEAE: JKSflANk ÎTaBSaK H WSflAH HkANKO H IKSiIAH GtANMSa H Kp'kCTidNk IleTpS H .VdHElll flSprapiv H Eotvb, KoHlţk A\HJf AAk H Mh® H PAA&lh HopKd H îlNApVdUlk H KoHCTdHAHH H I{Ie$4H A AS XdN /(AKHAW H EaAHH H AIatEIIHv A AS KoiţAHH H AnTONTe ^ATkPkl H tl©n DTOia H E.0HK0 IVT ©UNA H GtAN. HcflHCA CA cYe A~kT, XSU,AP, MECtl^d H^aTa 31 A^Nk HA CK’feTAA AldpHHM. 1 Data greşită; cifrele indictionului sînt în realitate zecile şi unităţile anului. 2 Pasajul « ii* . . . gck» este scris deasupra rîndului. 112 www.dacoromanica.ro SlllfJKf H no C'h.Atp'h.TH AtO£H, d4» KTO pd30pHT CÎ6 3dnHCdHVe, TO TdKOKarO Eon* Ji,i pd30pHT H Ad OV"KHeT H 3AS H KTi B0M K’kl|,’k, fCT npOKAMT WT WTU,d H CIHd H CK’fcTOrO A^d H WT TH'f CK^ThlJf WTl^K H>K6 KTi HhKEH H M *CT IoyAHHK H flpiHH H A* £ CMlOCTăTIv CKfcTdd TpOHU,d. H ndKKi CK'bA’feTfrte: wSntN Toat H >K8ndN rtlHpTfc. f în numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh. Eu Petriman mă pregătesc cu sufletul în timpul vieţii mele şi dau mănăstirii de la Cozia toată averea pe care o am şi 2 vii şi alta ce se va găsi, puţin, mult, toate să fie ale mănăstirii, ci şi moara să fie toată1. Şi acesteia martori: jupan Albul şi jupan Ivanco şi jupan Stanciul şi Cîrs-tian Petru şi Hanoş purgar şi Boţea, Conţ Mihal şi Iano şi KadulPorca şi Andriaş şi Constandin şi Ştefan a lu Han David şi Balin şi Mateş a lu Coţani şi Antonie Lungul şi popa Stoia şi Voico de la Ocna şi Stan. S-a scris aceasta în anul 6933 <1425 > luna iulie 17 zile, la sfînta Marina. încă şi după moartea mea, dacă cineva va strica această scrisoare, pe unul ca acela Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă şi aci şi în veacul viitor şi să fie blestemat de tatăl, fiul şi sfîntul duh şi de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicheia şi să fie cu Iuda şi cu Arie şi să-i fie potrivnică sfînta Troiţă. Şi iarăşi martori: jupan Golea şi jupan Mircea. în zilele lui Dan voievod. Arh. St. Buc., S. I., nr. 26 (Cozia). Orig., perg. (16,5x38,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1912. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/24. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Doc. sl.-rom., 219; Stahl-Bogdan 127; Panaitescu, 144—145. Trad. D.I.R., B., 82. Facs. Stahl-Bogdan, 126; D.I.R., B., 328. <1428>. 58 Dan al II-lea voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocina Merişani şi parte din Vezurari şi Măniceşti. <\ E"h XpHCTd Eora KAdrOK>tpHkl H XpTcTOAWKHKOMOy H CdAtCKAP'fcWdKNhlH Iw K>fAHKklH KOfKOAd H rOCHOAHHk KTiCfH JîrpOKAdJfiH 6Adr0np0H3K0>AH rocn©A' CTKO A\H, CKOHAVk KAdrklAVh. np0T jfpTcwKoya ronoACTKt a\h caSraAt rocnoACTKd a\h ^Ipd>roAtHprk h spaT Atoy ilAKOy H < . . . H RA>dA H EdAt H GTdN Ra1A©K CklHk, HA\ £CT> OMHHiR 3©K0ittd (llepHUidHH dlţKOB H A'fc'' EdpCOK WT Ef38pdpY ... PH H A'fc'' PdAOMHpOK WT 1 Pasajul «ci şi. . . toată» este adăugat deasupra rîndului. www.dacoromanica.ro Al-RHHMfipY . . . H RTi WJfAKd, T’kitt’k H T’bM’K KTOM H HH WT KOrOJKf HfflOTTiiiRaapcTRa, wt RHHapTi-CTRa, «AK«AH H WT HHHJf CASjKEdJf H AdJKAdJf, AtdAHJf CA HapA^T R-K CdAIWAP’kWdRHklH 3fA\AH TOCflOACTRa A\H. TORATH HH CAA'lţs HH TAOEHHK, HH CHpHHH, HH Atpii rOCflOACTRd A\H flOCH-AatAMvijc no A\HAOCTfj( h no paRO. 6ijjf >Kf h no CKAtpiiTH rocnoACTRa a\h, Koro H3KfpfT rocnoAK E.AauiKOH 3{a\ah, Aa aipf noMKTfT h StrptiAHt, Aa noMKTfT h Aa StrptiAHt rti rocnoACTR’b tro; dipH ah nocpAMHT h Hf CKjfpaHHT, Toro rocnoAK fiorii Aa nocpaatHT h Aa <8EHfTii 3Af> t^aoah, a r-k K/TiAaipHM RtKh A^ujf* h Aa HiwaT SmactYî cil IOa* h cil HpYa\ h ck wHtA\H (OAfHf, f>Kf R-knHX^ Ha XpHCTa cnaca, kp-kr-k fro Ha HHjf h Ha maaojc Hjf, f>Kt fCT H KAiAfT R"k R-kKkl, dAd'HTi. H ct CR'KA'feTfAYf: KSnaH (Taro\'a akophhk, wSndH Han, KSnan GTdH h epaT aho\' MpinoA, TaTya Gp-RKK, ToKcaea, AoroetT Kohko, A\HAfu,-K RHCTHap-k, (Tar’k cnaTap, Eaat naxapHHK h GtoYko koauhc, ESiuara ctoahhk. Hcnnca ca.................................. ■f- Iwh A,aHR RWfRWAa, auhaoctYa EowYfA rocnoAHHK. , binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, mare voievod şi domn a toată Ungrovlabia. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima şi curată şi am dăruit acest şi preacinstit, deasupra tuturor cinstelor <şi darurilor >, hrisovul de faţă al domniei mele şi slugilor < domniei mele> Dragomir şi fratele său Albu şi. . . <şi Vl>ad şi Badea şi Stan, fiul lui Vlad, ocina numită Merişani. . . Baţcov şi partea lui Bars de la Yezurari. . . şi partea lui Radomir de la Măniceşti şi de obabă, lor şi şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, mele, incepînd de la oilor, găletărit, de vinărici... cositul finului, de posade, de gloabe, de dijme, podvoade şi de alte slujbe şi dăjdii, mici <şi mari, cîte > se află în ţara de sine stătătoare a domniei mele. <Şi să nu cuteze > să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici boierii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile < domniei mele>. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul < Dumnezeu să fie domn> al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va întări, să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi va batjocori şi nu va păzi, pe acela domnul Dumnezeu să-l batjocorească şi cu trupul, iar [în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos 114 www.dacoromanica.ro mîntuitorul, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Şi aceştia sînt martorii: jupan Albul vornic, jupan Nan, jupan Stan şi fratele său Iarciul, Tatul Sîrb, Toxaba, Coico logofăt, Milet vistier, Alb spătar, Balea paharnic şi Stoico comis, Buşaga stolnic. S-a scris. . . f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de Ist. Buc., nr. 13.122. Orig., perg. (36x22,5), deteriorat, pecete atîrnată, căzută. Datat după sfatul domnesc, în comparaţie cu doc. precedent şi cu cel următor. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 159—161. Trad D.I.R., B., 85—86, sub <1428 iunie—august>. Facs. Iorga, Ist. rom., IV, fig. 4. 59 <1428 septembrie 1 — 1429 august 31 > 6937, Tîrgovişte. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Snagov, < balta de la> Ştucia. 6937. Dan voevod, sin Mircea voevod, dă moşiia Stuţiia mănăstirii Snea-govul şi arată în hrisov că au avut şi doi feciori, pe Danciul i Băsărabă. Şi s-au scris în Tîrgovişte. După: Cronologia tabelară, p. 23 (nr. 18). Rezumat. 60 1428 (6937) septembrie 10, Argeş. Dan al II-lea voievod întăreşte lui Peteu şi altora satele Valea Su. . . şi altele, scutite de slujbe şi dăjdii. •{• Eli XpHCTd Hora EAaroBtpHH h EAaro mscthkh h Xphctoak>ehbh h caA\04,pii>KdBHH îwdHTi (4.3H BfAHKH BOHBOA3 H rOCIlOAHHli, MHAOCTHA EoJKHf* H EoJKHfM AapCBJHlfAt WEAd-AA^ipSMH H rOCnOACTS^ipSMH KTiCeH 3fMAH &rpOBAAJfHHCKOH, flţlfJKf H 3dnA4HHHTiCKHM CTPAHAM, dMAAUiy H OarpaUiy H Yfpiţfr. EAdronpOH3BOAH rOCnOACTBO MH, CBOHM EAdrKlM np0H3B0AfHi'fA\, MkCHHM H CBtTAHM CpiiAUfM H A^pOEd^ CKH BTiCfHhCHH H EAdrOWEpd3HH H nptnOMhTfHH H HACTOAUJHÎ H>Kf HdA BTiCtMH MKCTH H A^POB JfPHCOBgA CAPTAM rocnoACTBA mh IlfTeS h EpaTt h Aparoio, 13150 A<* hm fCT Eaat G81 ...K*A^r*p8A. Toro paAl, A3 hm sct b-k w -ihha h Biv wpE;K> T-kMii h T-k^ A^H333 h bh8M(t6m h nptBHSnKTOM, A1»2 jkhbota rocnoAcrsa mh h a» jkhbota npiiBopoAHHY chiuost A* 1 Loc răzuit. 2 Loc rupt. 8’ 115 www.dacoromanica.ro CTBA A\H> 1, AaHMSAA H EACApASA, nOHANBWH WT WKMHHJf, IVT CBHH^HJf BAA\H, WT KASAApTk-CTBA, WT BHHApHK, WT n04,E0A‘>» WT I10BC3A, WT TAOEH, WT ciîHOKOC'l'A, WT IIOCAAH, WT AHKMH, pfKLUH WT A\AAHJf CaSJKEAX H A^A^JC» A^f H B’feAHKHJf, EAHKAJKE Cf HAX'O-A6T BTk CAA\«AP'lk>K‘>EHeH HEAtAH H WSAACTH TOCnOACTBA A\H. H Ad WAV H-b CMHT II03ABAEHTH HH C,TiAeil,> HHJKE rAOEHHK, HH EHpMHta, HÎ HHTk HHJfTO WT KOA'kp'k TOCnOA* CTKA A\H, A\dAH\'>Ef H BtAHKHX, HAH WT pABOTHHK TOCIIOACTBA A\H IIOCHAAeAtHX no A\HAOCTfX H nO PJBOTAX' rOCIIOACTBA AtH. KtO AH C6 EH IIOKSCHA Ad WAV I103AEABHT, dipf H W 6AHN0A* BAACk, HAtAT npH/KTH K6AHK0 3A0 H wprHX WT rOdlOA^TBA AtH KAK© H H’bB’bpHHK H np-feCTXnHHK rOCIIOACTBA A\H. GlJJOKE H no C'kAţp'kTH rOCnOACTBA AtH, Koro H3E6P6T TOCIIOA^ Eork EHTH rocnoAHHK Kaaujkoh SeAtAH, hah wt cp'kAfwar© nA«A<> rocnoACTBA AtH, hah no rptXOA* HAUJHAt WT HHOnAEAtEHHK'k, A‘> IlOMkTET H nOHOBHT H C'kX'P'lHHT, H TOrO rocnoAi* Eork £,d nonkTET h ckjfPAHHT bti rocnoACTB© AtS ; Aipe ah pA3opHT h nopSWHT H H6 STBpikAHT, H TOrO rOCIl©Ak Borw A<> P<13©pHT H nopa3HT H SSHET 3Af TlîAOAt, A KTk E^A^^JHH E’kK'k A^UJeSHO H A<> *CT npOKAET WT THT WTU,k HJK6 ETk lÎHKfH H A<1 fCT CTklipHMiftCHHK Hk»AE H lipii© Ck WHlîAtH l©A6H 6JK6 B'k3'kllHX'R HA XpHCTA, cnaca Hauiero, Kp-kB-k ero ha hhx h ha maa«X hX’k> tiKt eCT H s*a*t k*kh3 aa\hh. GB-bAtT6ATe: JKSllAH ÎTaeSa AE«PNHK'k, JKSlIAH ©TAHTi, BPAT AtS MpM&t, K&lAH Hah IIackaa, jk&iah TatSa Dp-kESA, /KjjnAH’k 1okcaba, Kohka np©T©A©r©j|HT, Htr EHCTHiap-K, «flABK»1 CIIATApTi, ESlUArA CTOAHHK, EAAt nAJţApHHK, GtOHKA KOAtHC. IThCA C( A\fCtlI,A CfllTfAtKpitA T AhHE> E"k HprHUJ, BTi A^T© xSU,A3, HHAHKTHWH 3. H P6HK AtH AOr«06T 2. f Iw /\,AHk EWEEOAA, AIVHAOCTA Eo>KTE/î\ rOCIIOAHHK. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Ioan Dan mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi părţile de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului şi herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisovul de faţă, care este mai presus de toate cinstele şi darurile, slugilor domniei mele Feteu şi Bratea şi Drăgoi şi Manea şi Neagoe, ca să le fie Valea Su. . .3 Călugărul. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi fiii primi născuţi ai < domniei mele >1 Danciul şi Basarab, începînd de la vămile oilor şi a porcilor, de găletărit, de vinărici, de podvoade, de cărături, de gloabe, de cositul finului, de posade, de dijme, adică de la slujbele şi dăjdiile mici pînă la cele mari, cîte se găsesc în ţara şi stăpînirea domniei mele de sine stătătoare. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii domniei 1 Loc rupt. 2 « H . .. aopoOit» scris cu chinovar, pe margine. * Loc răzuit. 116 www.dacoromanica.ro mele, mari şi mici sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi pentru muncile domniei mele. Cine s-ar încumeta să-i împiedice măcar cu un fir de păr, va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi neascultător al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; dacă va strica şi va nimici şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să fie blestemat de 318 părinţi de la Nicheia şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos, mîntuitorul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Albul vornic, jupan Stan, fratele său Iarciul, jupan Nan Pascal, jupan Tatul Sîrbul, jupan 1 oxaba, Coica primul logofăt, Neagu vistier, 1 spătar, Buşaga stolnic, Balea paharnic, Stoica comis. S-a scris luna septembrie 10 zile, la Arghiş, în anul 6937 <1428>, indiction 7. Şi mi-a spus, logofătul2. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 28 (Tismana 1/5). Orig., perg. (43x22,5), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 168—169 şi 335 f. 4v.—5. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/25. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 150—153. Trad. D.I.R., B., 86—87. Facs. D.I.R., jB., 331. 61 1428 (6937) octombrie 7, Tîrgovişte. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Snagov satele Fringhişeşti, Turbaţi ş.a. şi-i dăruieşte satul Vrăeşti ş.a. Eu cel ce sînt întru Hristos Dumnezău bun credincios şi binecinstitor, de Hristos iubitor, creştinul Dan voevod şi domn, cu mila lui Dumnezău şi cu darul lui Dumnezău ţiitor şi domnitor a toată ţara dintru Ungurie Rumânească şi despre părţile munţilor, Amlaşului şi Făgăraşului şi Haţagului. Cu bună vrerea domnii mele şi cu curată şi luminată inima domnii mele şi aprinzîndu-se de dragostea lui Dumnezău şi de mănăstirea care iaste în Snagov, hramul sfintei văvedenie al preacuraţii stăpînii noastre, născătoarii de Dumnezău îmmi aduş aminte domnia mea de dăruirea ce au dăruit părintele domnii mele Mircea voevod. 1 Loc rupt. 2 Pasajul: « Şi. . . logofătul» este scris cu chinovar pe margine. 117 www.dacoromanica.ro Drept aceia, după dăruirea părintelui domnii mele şi domniia mea am dăruit cu toată cinstea şi buna cbipzuială şi am tocmit hrisovul domnii mele, ca să fie casii sfintei născătoarii de Dumnezău, Sneagovului, cu bună dragoste pricepînd aşa şi cu dorire am dăruit şi cu bălţile şi cu toate locurile şi satile: Fringhi-şeştii. . . 1 şi Turbaţii. Şi am dat domnia mea şi Vrăeştii. . . 1 Drept aceia, să fie moşie şi strămoşie pînă în viaţa domnii mele şi pîn<ă> în viaţa născuţilor dintîiu feciorii domnii mele, Danciul şi Basarab, începînd de: oerit, de goşterit, de vinărici, de găleată, de dijmărit, de stupi şi de grîu, de slujbe mici şi mari, de olăcării şi de niminelea nici o bîntuială să nu se cutâze a se clăti nici de un lucru boierescu, au domnescu, după trimiterea de slujbă a domnii mele, că acela va avea mare urgie şi răotate de cătră domniia mea. Deci încă şi blestem pus-am domniea mea: care va alege domnul Dumnezău a fi domn în ţara domnii mele, ca den va-ntări şi va-nnoi şi nu va sparge, pre acela domnul Dumnezău şi să-l păzească să-l întărească în domnie; iar de va sparge şi nu va cinsti, pre acela domnul Dumnezău să-l bată şi să-l strice, stricare aici cu trupul, iar în ceea ce va să fie de veci, cu sufletul şi să fie sfintei văvedenii cu trimitere şi cu cinstire cu bani şi cu altele, carele zicînd fieşte care spre dînşii şi spre feciorii lor, de care iaste şi va să fie în veci. <Şi am scris eu3 logofăt Costandin3 în Tîrgovişte>3 octovrie dne 73 văleat 6937 <1428>. Boiari mărturii încă s-au găsit de cei mari de-ai divanului cîţi s-au putut descoperi din hrisovul vechiu şi spart şi şters, anume: Albul spătar, Neagoe viistiar, Vuşaga stonic, Balea păharnic, jupan Radul păharnic, Coica logofăt. Academia Republicii Socialiste România, XX/285. Traducere. Alte traduceri la Arh. St. Buc., M-rea Ţigăneşti IX/1 f. 3v.—4 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 206—207, după care s-au făcut unele completări. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 153—154; D.I.R., B., 87—88. 62 <1428> octombrie 28, Bratislava. Sigismund, împăratul romanilor şi rege al Ungariei, întăreşte m-rilor Vodiţa şi Tismana toate daniile şi privilegiile lor anterioare. t ^KHrMSHAk, no EoîK'IOH MHAOCTH pHAACKkl Iţdpk H Oţrp'kCKkl KpdAk H (JEUJKki H jjspgUJKOH ^dAMdlţVf H Xp’kBdTCKOH 3EAAAH H HH^Alkk 3EA\AI3A\k KpdAk. TOH A^KdAA 3HdTH B'kC'kM HdUJHM K'kpHHKlVM, IţP'kKOBHkIAAk CTdP’kHUJHHdAt H K'kC’kdt BAdCTEAWA/l H UJfldHOKWM H nOpKOAdGWM H nrtEA\EHHTEM AK>A^ H B'kCdKOAIlS «JAOB’kK# H KEAHK8 H MdrtS, KOH K A\fH’k H MEHE CAgUJd H K'kpH'k CB'kTOH KOpb'H’k H OţTp'kCKOAdS 1 Loc alb. 118 www.dacoromanica.ro wpedrS H MSHC HMdd Hd AOGpw, K'KCdKKIH Ad CC KdpSC H A“* H fe KOrtHK HH W MCM l!03dGdKHTH MOHdCTkipWM IlOlld Hră0JVHă. CKtTOMS HhAWHYS Hd RoAHIţdX’ H II pt-CKfcTOH BorOpOAHl^H THCMtHCKOH, 3d pdAÎ Hd AdA^Jf ddOWM A^Gp.'M KOrtOM H MOHWM KtpoM npHcx’. Eortia i|io cct Tfcy Ekirto iipkko h chim Ad f HHy caogwaho, h cedd h KKCH pTdpH L|lO HMdIO H KHHOrpdAH H KOAEHHlţE H wptCH H rtHKdAYc, KKCE A<* ECT CdOGOAHO HHJf H OypCMHO H Ad HMk H k KOrtHK HHKTO H03dGdGHTH HH W MCM. H WKO CCrtdMK HMCHd IţP'KKOKHKIHd GrtH3$ MOHdCTKipd CKfcTdPO flHAWHId EoAHH-KOPd: 2KHAOKHIH1V» H GSUIHl^d H HpkKrtEMEKIţH H IIOTOKK H IKdpKOKklţ, H Hd EoAHIţt, BdJfHHHIţH H SrtJfOKHl^d H 8 BrtdTHHMKO C8ACTKO Hd ASHdKfc, K$MdHCKkl BpwA H Oy BrtdTHHIţk, GdrtdKKH H IICCTHMCKO H TwnopHO H GorOHHO H lipOTHKd I^HGpd, GrtdTO 30K0M0C BhCTPKH H lipH H*ICM A^t CCrtt, WKOH KdrtSPEpOKIţH, H 8 HfdrtElllKO C8ACTKO, CCrtd IlrtOIjlHHd H HcpCUICKK H TgpMHHOKIţH H Ac$PAd, H Oy JKSrtHCX', IIcKdrtCIjlH H ©K-K-IdrtCIllH H BdrtC-Adprd H GTpSMTd, H Hd 2K«rtH, CCrtO ’IdSpH H ^Hr^'pCHH1 H-y4,tîlim(]H, H Hd THCMtHC, CCrtO THCMCHd H GpkEUlwpH, H Hd HâKdpHt, IIoA^HH, H Hd JKdrtCUlS, fTpKdHH H TdMdUIHl)IH H BdrtCIjlH H PdCOKK. H CI41C HdPO^MO HCTHH8 KdKO C H lipKKO BHCTpHIţd IţP'KKOKHdd EKIrtd H 3d HHJf MOrtICHTc H npdKSstpS H TO HHM AWjfi non# flrd0WH$ H MOHdCTKipiVM, Ad HM CCT WMHHd H A<> HM CCT SpHKk CK KCfcM L|10 AP'kHtfH KTi BHCTpHIţt pTdpK H Tp"KJKHd H npoywAHdd U,dpHHd Ad ECT 110 llS f1rd0WH$ H KdrtSrcpWM KOAHMKKIHM h thcmch-CKKIHM'K, Ad C$ BOrtHH HdA KkCtM AOJfWAKOM IJIO CCT Oy BHCTpHIţt. TdKOJKAE H nOB'KCSA^, KOrtHKO HMdIO CCrtd KHlUCriHCdHHd H JfOTdpE H rtHKdAE H KOAEHHIţE H 8 GkKC-PHH$ H oy BHCTpHU,t H Hd KKCdKOM MfcCTfc 1(10 CCT HHJf MOHdCTKipCH H 1(10 K HHMlk AP"K>k'|'H, K-KCC Ad hm CCT CrtOEOANO H Hd SpHKK, WT CKPd H A® K^Kd H Ad HM HtKOrtHK HHKTO !103dEdKHTH HH 8 MCM, KOH HC EH JfTCrtH MCHfc Hd 3rt0. Toh K'KCdKOMS rOKOpS, H C-hrdUlHHrttK H nOCrtC KOH PTC EKITH MOC CrtSPC H no HdC H A° KfcKd, Ad HM HtKOrtHh HHKTO H03dEdKHTH, HH HHy MrtOKfcKS, HH AOBHTKS H 1(10 K81181O H 1(10 lipOAdKdIO H Hd CHXH H Hd KOAt H K8AE JfOAE HHJf rtlOAU UIHH^ AOGHTKOM, HH Hd CAHHOM MfcCTE KddMS Ad HC nrtdTC H Ad Jf°AE CrtOEWAHO. H 1(10 HMdIO Kp"klllHl(ld H KHpOKC Hd ^8HdKt, KTiCC Ad C HHJf CrtOEWAHO, KdKO C H IIPKKO EKIrtW, TdKO H A« K kKd Ad ECT MOHdCTHpCKO H IlOlld IfrdOWHd H KOH TE H 110 HI6M KKIKdTH H HCrOKEM Kdrt8PEpWM KOH JfTC EKITH 8 TCJfK MOHdCTHptyk Tty pCAd, SfiOPd EpdTÎd, 1(10 HJf CMO MKI Oy3ErtH Ad HJf lld3HM0 H ypdHHMO. 3d HH^ CAOyJKGS H npdKSKtpS 1(10 HdM CrtSjKC lipdKO H K’bpHO. II WHH Oy CKOEH Rtpt Ad CH liptEKIKdIO H CKOH 3dKWH Ad CH AP^^E Oy CKOilJf I^P'KKRdy H Ad HM HHKTO Ht KOrtHK SdEdKHTH HrtH EdHTOKdTH 3d HHJf 3dKWH. Hd TOH CKM AdrtK HHM MOIO KtpS H RKCCPO Xrp'KCKOrd opcdrd H K'KCtX' KOH KtpSlO CK bTOH KOpSHt H MCHC KOH JfOTC Hd A^^PW H 110 HdC KOH XOTE EKITH. H Cl(]CîKC H3HdHA0)f HCT3H8 KdKO E WTI^K AECnOTd GTE^dHd, KHESK Ad3dpK, AdrtK TEMEH Hp-KKKdM CCrtd Oy GpKECKOH 3cMrtl6 3d CKOIO A^U^ţ*’ nptCRtTOH BoropOAHI^H THCMtHCKOH H CKkTOMS WTI^Oţ' AHAU’Hl'â B0AHMKOM8, CCrtd 30R0A\d: KHCCrtCKO Tp-Kr-K 1 „SSiirSpiHH^, scris cu altă cerneală, pe loc ras. 119 www.dacoromanica.ro CK IţapHHOM H KHHOrpaAH H AHBAATe H C"K BCEM JfOTApEM H A©X©AKWM, CrtOKCAHC; takojkae H ApSra ceaa: IIe>ne>KiţH h dlaphiaaNE h Apkmhh na AIaaKt h Kahhebkh Ha ^\8Has8 h TaH ceaa AaA* © BHHorpaAH h eoaehhu,e h hhbke h ahbaake h ck bcem JfOTApOM H A©X©AK©M CA©E©AN©, Aa £ Iţp'KKKAM np-kCK-kTOH EorOpOAHHH THCMtHCKOH H CBtTOMS WTlţS aHAWHT» Ii©AHMK©M8 H I10I18 HhKOAHM» H KOH TE IIO HI6M ekith wt rhra h a© KtKa h HierostM KaaSrepwM, toh te oy rkjf u.p'KKBay nptEKiBATH h hhkto A<> hm he ciwbETK i»3aeabhth hah KaHTCBaTH, ToraH paA'i hmk h iaa AaA©X tkh ceaa, Aa hm ©8 caoEOAHa h Ha SpHKK, ck bcemk a©XwAk©m, ivt rKra H A© KtKa. H TaKO rOBOpH MOa BHCWTA BTiCtM HaUJHM BtpHKIMK BAACTEAWM'K H UindHOBCM H nopKoaaEwM h EdMEUJEM h yapMHiţEM, k-kcakki Aa CE BapSE WT HraeWHOBa KAA8-rEpa H wt Hierosa HAOBtK h wt Hierosa EAara h wt a©khtka a\8 h beceim ip© B03IH H 14JO HOCH H Hi O TtpAA, H no BOAt H nO C8)(8 H [10 BTiC©yA8. Aa X'OAE caoeoaho h HHrAt Aa he imate bam8, wt rKra h a© KtKa H hhkto Aa ha\ Ht BOAHK n03dEdBHTH HH ©y MEMK, KOH HE EH JfTEAH A\£HE HA 3A0. To H BTiCABOAlS rosops H CErdUlHHM H [10CAE KOH Jf&TE EKITH MOE CASTE H nO HAC H A© KtKA KOH XOTE EKITH. H KTO X©KE MTATH WB$3H MO» KHHrS, IlaKKI Aa » I10AA T0M83H ©y pSKE, WT KOra 10 E 0\'3EAK. Aaae-ce wbah KHHra non8 Hra@wH8, ©y IIo>k,t,h8, A\Ectu,a wjfTWKpTa, kh ahk> no XpHCTOBS pOJKAhCTBS, At T xASkS, a WT KOHOBA CKM KpAAK OyrpTiCKOH 3EMAH, AtT Mr, a WT KOHOBA CKM pHMCKKIH U,dpK, AtTO A^KETOHAAECETE, HEXWM'K, AECETO. t Sfa, U,dpK pHMCKKIH, PEKO^ MOHM E3KIKWM AATH WK8H KHHrS.1 j" Sigismund, din mila lui Dumnezeu, împăratul romanilor şi regele Ungariei şi rege al cehilor şi al Dalmaţiei Fruşice şi al ţării Croaţiei şi al altor ţări. Aceasta dau de ştire tuturor credincioşilor noştri, fruntaşilor bisericeşti şi tuturor vlastelinilor şi şpanilor şi pîrcălabilor şi nobililor şi oricărui om şi mare şi mic, care ţine de mine şi mă ascultă şi este credincios sfintei coroane şi Ţării Ungureşti şi pe mine mă voieşte spre bine: fiecare să se ferească şi să nu fie volnic să împiedice întru nimic mănăstirile popii Âgatbon, a sfîntului Antonie de la Vodiţa, şi a preasfintei născătoare de Dumnezeu de la Tismana, pentru că le-am dat bunăvoinţa mea şi i-am primit în credinţa mea. Yoia pe care au avut-o mai înainte, şi acum: să le fie slobode şi sate şi toate hotarele ce au şi vii şi mori şi nuci şi livezi, toate să le fie slobode şi de uric şi nimeni să nu aibă voie să-i împiedice întru nimic. Şi acesta este numele satelor bisericeşti de lîngă mănăstirea sfîntului Antonie de Ia Vodiţa: Jidovştiţa şi Suşiţa şi Preaclecevţi şi Potoc şi Jarcovăţ şi pe Vodiţa, Bahninţi şi Elhoviţa şi în judeţul de Baltă, la Dunăre, Vadul Cumanilor şi în Blatniţea, Sagbiavăţ şi Pesticevo şi Topomo şi Sogoino şi în faţa 1 Ultima frsiză este adăugată deasupra textului. 120 www.dacoromanica.ro Ţibrei, balta numită Bistrăţ şi pe lingă ea două sate, amîndouă Calugherovţi, şi în judeţul Jaleş, satele Ploştina şi Cereşevo şi Turcinovţi şi Leurda şi în Jiu, Pecaleşti şi Obăialeşti şi Valea Largă şi Strimta, şi pe Jiu, satul Ceauri şi Ungureni şi Duşeşti şi pe Tismeana, satul Tismena şi Sîrbşori, şi pe Izvarnea, Podeni şi pe Jaleş, Arcani şi Tamaşişti şi Baleşti şi Rasov. Şi încă am aflat adevăr, că şi mai înainte Bistriţa a fost bisericească şi pentru rugămintea lor şi dreaptă credinţă şi aceasta le-am dat-o popii Agathon şi mănăstirilor, să le fie ocină şi să le fie uric cu tot ce ţine de Bistriţa, hotarul şi vama de mărfuri şi de trecere să fie 3 popii Agathon şi a călugărilor Vodiţei şi Tismenei, să fie volnici peste tot venitul ce este în Bistriţea. De asemenea şi peste tot, cîte sate mai sus scrise au şi hotare şi livezi şi mori şi în Severin şi în Bistriţea şi în orice loc ce este al acelor mănăstiri şi ce ţine de ele, toate să le fie slobode şi de uric, de acum şi în veci şi nimeni să n-aibă voie să-i împiedice cu ceva, cine nu ar vrea să mă aibă pe mine cu rău. Aceasta fiecăruia spun, şi celor de acum şi celor de apoi, cine vor fi slugile mele şi după noi şi în veci, să mi aibă voie nimeni să-i împiedice, nici pe omul lor, nici marfa şi ce cumpără şi ce vînd şi pe uscat şi pe apă şi pe ori unde umblă oamenii lor cu marfa lor, în nici un loc să nu plătească vamă, ci să umble slobod. Şi pescăriile şi vîrtejurile ce au la Dunăre, toate să le fie slobode cum au fost mai înainte, aşa să fie în veci mănăstireşti şi popii Agathon şi cine va fi după dînsul şi călugărilor lui, care vor fi în acele mănăstiri, ordinul lor, fraţii săraci, pe care i-am luat să-i păzim şi să-i apărăm, pentru slujba şi, dreapta credinţă cu care ne slujesc cu dreaptă credinţă. Şi ei să rămînă în credinţa lor şi să-şi păstreze legea lor în bisericile lor şi nimeni să nu aibă voie să-i turbure sau să-i prigonească pentru legea lor. Pentru aceasta, le-am dat credinţa mea şi a întregii Ţării Ungureşti şi a tuturor celor care cred în sfînta coroană şi pe mine cine mă vrea cu bine şi cine va fi după noi. Şi încă am aflat adevăr, că părintele despotului Ştefan, cneazul Lazăr, a dat acelor biserici sate în Ţara Sîrbească, pentru sufletul său, preasfintei născătoare de Dumnezeu de la Tismana şi sfîntului părinte Antonie de la Vodiţa, satele numite: tîrgul Kiselevo cu vama şi viile şi livezile şi cu tot hotarul şi venitul, slobod; de asemenea şi alte sate: Popovţi şi Mariiane şi Drămni pe Mlava şi Clicevăţ pe Dunăre şi acele sate le-a dat cu vii şi mori şi ogoare şi livezi şi cu tot hotarul şi venitul, slobode, să fie ale bisericilor preasfintei născătoare de Dumnezeu de la Tismana şi a sfîntului părinte Antonie de la Vodiţa şi ale popii Nicodim şi cui va fi după dînsul, de acum şi în veci şi călugărilor lor, care vor locui în acele biserici. Şi nimeni să nu cuteze să-i împiedice sau să-i turbure. De aceea şi eu le-am dat acele sate, să le fie slobode şi de uric, cu tot venitul, de acum şi în veci. Şi astfel vorbeşte înălţimea mea tuturor credincioşilor noştri, vlastelinilor fi şpanilor şi pîrcălabilor şi vameşilor şi bănuiţilor, fiecare să se ferească de călugării lui Agathon şi de omul lui şi de bunurile lui şi de marfa lui şi orice 121 www.dacoromanica.ro duc în care sau poartă sau mînă şi pe apă şi pe uscat şi peste tot, să umble slobozi şi nicăieri să nu plătească vamă, de acum şi în veci şi nimeni să n-aibă voie să-i turbure întru nimic, cine nu vrea să mă aibă cu rău. Aceasta fiecăruia îi spun şi celor de acum şi cine vor fi apoi slugile mele şi după noi şi în veci cine va fi. Şi cine va citi această carte a mea, iarăşi să o dea aceluia în mînă, de la care a luat-o. S-a dat această carte popii Agathon, la Pojun, luna octombrie 28 zile, după naşterea lui Hristos, anul 1429, iar de cînd sînt rege al Ţării Ungureşti, anul 43, iar de cînd sînt împărat al romanilor, anul al nouăsprezecelea, al cehilor, al zecelea. f Eu, împăratul romanilor, am spus cu limba mea să se dea această carte.1 Arh. St. Buc., S. I., nr. 29 (Tismana 1/5). Trei copii,* * două contemporane pe hîrtie şi una din sec. XVII, probabil falsă, pe pergament (48 X 36,5). Cu patru traduceri din 1729, de la sf. sec. XVIII şi din 1844. Alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 70—72v., 335 f. 7—9 şi 711 f. 71—72. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/246. Fotocopie ibidem, XX/26. Datat după itinerarul lui Sigisnaund. Diacul a socotit anul de la septembrie, ca pentru era bizantină. EDIŢII. Slav. Venelin, 55—59, sub 1429. Slav şi trad. Panaitescu, 154—155. Trad. D.I.R., B., 88-90. Facs. D.I.R., B., 332. 63 <1429 >. Dan al II-lea dăruieşte boierului Şerban, pentru credincioasă slujbă, satul Voinigeşti pe Ratina, scutindu-l de toate slujbele şi dăjdiile. -{* E.*k XpHCTă Soră K/uroKtpHiH h xphcto/moehkITh, Iiv A^h bmhkîTh KOKOAă h rocnoAHHh bkcoh 3(ma( &rpoKAăXHCKOt H 32 II0K03H H WT MOAKOAi PfKOUlf WT KKC-kKH CăSjKGH.............2 H Aa H)( Hf WTMHTOKăT HH CkAclVfc» 1 Ultima frază adausă deasupra textului. * Loc alb. 122 www.dacoromanica.ro NH rrtOUNHK'k, HH EHpMÎH, HH EOrttpH H WT CrtSrH rOCIlOACTBA *"H- K©H Ct EH nOKSCHrt Ad hm x, Aljie BAdC (AHH'K TO TdKO HA\AT llpHIBTH BfAHKd 3AA wt rocnoACTBd mh. Bliioke h no CMpKTH rocnoACTBd mh, Koro H3B0rttT rocnoAB Eorn bhth rocno- AHHK EAiUUKOf 3fA\Af, A<> P1 Ha HAAa Hjf. 1 >KSnaH îTaeSa h jkSiuh ^.oepota, >K8naH EopM’k, >K8naH Eohko, >K8ndH Gtah, AoroAfT Kohka, dlHAtiţ-k.............1 EdA^b najfapHHK. Hhkoaa, ESuiara CTOAHHKK..........x. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Dan mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea şi am dăruit acest preacinstit hrisov al domniei mele boierului domniei mele Şărban, ca să-i fie Voinejeştii, pe Ratina, dăruiţi de domnia mea pentru că mi-a slujit în toate războaiele cu dreaptă credinţă. De aceea, să-i fie de ocină şi de ohabă; acelea i le-am dat, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găle-tărit, de gloabe, de cărături şi de podvoade adică de toate slujbele... 1 şi să nu-i vămuiască nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici boieri sau dintre slugile domniei mele. Cine s-ar încumeta 1, chiar şi un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău de la domnia mea. încă şi după moartea domniei mele, pe cine binevoieşte domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va înnoi şi va cinsti acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui;. .. 1 va batjocori şi va nimici, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească... 1 aici şi <în veacul viitor şi să aibă > parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. 1 jupan Albul şi jupan Dobrotă, jupan Borcea, jupan Voico, jupan Stan, logofăt Coica, Mileţ. .. 1 Balea paharnic, Nicola, Buşaga stolnic.. . 1 Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 721 f. 848. Copie. Cu o trad. din sec. XX. Datat după boierii martori. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 143—144, sub <1425>; Trad. D.I.R., B., 83—84, sub <1427>. 1 Loc alb. 123 www.dacoromanica.ro 64 <1429 martie 20; 1430 aprilie 9>. Dan al II-lea voievod întăreşte m-rii Tismana unele danii anterioare şi mori la Tîrgu-Jiu. ■{■ IIOHflKf d3k Kk XpHCTd EoPd KAdPOE-tpHklH, ZwdHk /\,dHk K0IK0Aa AUHAOCtY* EoJKYaI rOCnOAHHk KTiCfH 3fA\AH ^rpOKAdJfTHCJfOH Kk HdM/ftAf E0P0AaP<>KdHHdP0 POCIlOACTRd, WKp-kTOJţ A\0HdCTHpk Kk 3EAMH POCnOACTKd A\H Hd AVfeCT'b ptK0A\-kA\k THCAvkHd, trojKt CK-kTonoMHKiuYH A^A** PocnoACTKd a\h Iw PdAVrtK ko(koaKf H CR-kTOnOHHKUlYH pOAHTfAk POCnOACTKd A\H ,â,dHk K0fK0Aa A\H0PHA\H KtlJlA\H nOKp-fenH. GfPO pdAf EAdP0H3K0AH POCnOACTKO A\H, raKOJKf rocnoA-CTK» CHU,f H «A\8 K'hCnpYfA\HYKk EHTH H WEHOKHTH SEC M0A\d\Hk A'bA'1 TOCnOACTKd a\h h poAHT'bA'k, iKHKOTdiKA pdAH PocnoACTKd a\h h cndC/ftHi'ia, ckH ypdA\k np-k-CK-feTY,* KAdAHMHU,7Îv EorOpOAHU,-Tk H IipYCHOA'kKkl AldpY«K Oţ'KptnHTH K'kCdKHA\H npY-AOPH H A«JWH. Kk C/ftA\8 n«TKpkJKA<> POCIIOACTKO A\H KOA"tHYl^f WT 2K$ACK0Pd TpkPd, IJIO A 8'IHHHAk nonk flpd0WH 3 EpdTYwA\ CKOHA\k Tp^AOAMv Hd AVkCT$ IJJO Ai npYdOJKHAk JESlIdHk GTdH'lSdk H >K8ndH AlHKA'kSUJk A\OHdCTHpS THCAVkHC 3d A^UlS pOAHTCACKS H 3d CKOAi. ToPO pdAH, Aa HA\k hYktO Hf CA\-k/ft M03dEdKklTH, WtY cYd R"kCd npHAdPd H nOTKpkJKAd rOCnOACTKO A\H Ck K-kCdKklA\ IIOKtd/ftHYdV A\k H 8TKpkJKAKHA\d. KtO AH APhSHfTh, AMKdp H CdMO POCnOACTKO MH, HAH WT CklHOKk POCnOACTKd MH, HAH KTO WT POCIlOAHHk HJfJKf JfWipfTk HdCTO-IdTH no A\0(A\8 TpdPS H IlOHlJJfTk pd30pHTH cYf IIOTKpkJKAfHlVft H IIOKtdfHYf POCnOACTKd AHH, TdKOKdPO Aa IIOpd3HTk POCnOAk EoPk CTpdllIHHAV H lipdKkAHHA\ CEOHAVk C^A^^k H Aa f CknOCTdTk np-kCK-kTd KAdAHHHl^d H Aa fCT lipOKAfTk WT CR-fc-Tkljf H R'kCMAfHCKHJf 3 CkEOpHH H Aa * IlpHMkTfHk IlOA'k H âpYlO H R-RCfAl WTptK" UIHM Ct POCIIOAd H np-bAdRUIHMIi TOPO Hd CkA\pkTk. H ce CR'kA'kTfAYf: jkSimh Eopit akophhk, %SndH fldE^A, wyiidH 1A,OEpOA\Hp, wSiidH-k /l,OEpOTd, ZZfPpHAk A\f MWHOUId, AlHACU, RHCTHIapii, Gdp^A CTOAHHK, Eddt nd^dpHHK, KdpdJKd KOMHC. AWPW6(T KoHKd llHCdţ y HpPHIlIH K H(AfA/ft IţR-bTOHOCHA. f Iw /l,dHk KWfKWAd, MHAOCTIA EoîKY/ft POCnOAHHk. ■f Pentru că eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, Ioan Dan voievod, din mila lui Dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei, am aflat, la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu, o mănăstire în ţara domniei mele la locul numit Tismeana, pe care sfîntrăposatul bunicul domniei mele, Io Radul voievod, a ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul părintele domniei mele, Dan voievod, a întărit-o cu multe lucruri. Pentru aceasta, a binevoit domnia mea să le fiu 124 www.dacoromanica.ro urmaş, după cum în domnie, aşa şi în aceasta şi să înnoiesc aşadar pomana bunicului domniei mele şi a părintelui, pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest hram al preasfintei stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile. Pe lîngă aceasta, a întărit domnia mea morile dc la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi, pe locul pe care l-a dăruit jupan Stanciul şi jupan Micleuş mănăstirii Tismeana, pentru sufletul părinţilor şi al lor- De aceea, nimeni să nu cuteze să-i împiedice, căci acestea toate le-a dăruit şi le-a întărit domnia mea cu toată porunca şi întărirea, să fie nemişcate şi neatinse, cît va trăi domnia mea şi fiii domniei mele. Şi după noi, cine va fi binecinstitor, nimeni să nu aibă voie să-i clintească, ci să fie neclintite şi nemişcate. Cine ar îndrăzni, chiar însumi domnia mea, sau dintre fiii domniei mele sau cineva dintre domnii care vor sta pe urma mea şi vor căuta să strice această întărire şi poruncă a domniei mele, pe unul ca acela să-l nimicească domnul Dumnezeu cu cumplita şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfînta stăpînă şi să fie blestemat de sfintele 7 soboare ecumenice şi să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi tuturor celor ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. Şi aceştia sînt martorii: jupan Borcea vornic, jupan Albul, jupan Dobromir, jupan Dobrotă, Negrilă purtătorul de sabie, Milcţ vistier, Sarul stolnic, Balea paharnic, Caraja comis. Coica logofăt am scris la Arghişi, în Duminica Floriilor. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 27 (Tismana 1/4) Orig., perg. (30x28), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri din 1846 şi 1912; alte traduceri, ibidem, mss. 329 f. 492 şi 336 f. 327v.—328. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/28. Anul după boierii martori şi în special, Negrilă spătar, iară data de lună şi zi, după Duminica Floriilor, în 1429 şi 1430. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tg. Jiu, 333 — 335, sub 1420—1431; Panaitescu 147—149, sub <1426 martie 24>. Trad. D.I.R., B., 82—83. Facs. DJ.R., B., 329 65 <1429> mai 25, Argeş. Dan al II-lea voievod întăreşte lui Stroe şi altora satele Modruzeşti şi Crăpeşti. f întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, de Hristos iubitoriu, Io Dan marele voevod şi domn a toată Ţara Rumânească şi plaiurilor Amlaşului şi Făgăraşului povăţuitoriu. Bine am voit domnia mea şi am dăruit acest de 125 www.dacoromanica.ro acum preacinstit hrisovul domnii mele boiariului domnii mele Stroe cu fraţii lui şi cu nepoţii lin şi David cu fraţii lui şi cu nepoţii lui şi... 1 cu fraţii lui şi Mareş cu fraţii lui, ca să le fie lor Modruzeştii şi Crăpeştii de moştenire şi ohab-nice, lor şi feciorilor lor. Să fie în pace de oerit, de rîmători, de dijmărit, de găleată, de gloabe, de podvoade, de cherestea, ce să zice de toate slujbele şi dăjdile. Şi nimeni să nu să îndrăznească a bîntui pre dînşii, nici globnic nici birnic, că oricarele se va ispiti a-i supăra, măcar un fir de păr, acela va avea mare urgie de către domniia mea, ca un necredincios şi acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domnii mele, pe carele va voi domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, de va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domnii mele, pre acela domnul Dumnezeu să-l întărească întru domniia lui; iar carele va defăima şi va strica, pre acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-i ucigă aicea trupul, iar în veacul viitor sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi jidovi, carii au strigat spre domnul Dumnezeu şi mîntuitoriul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, amin. Iată şi mărturie: jupan... *, jupan Voico, jupan Stan, jupan Iarciul, logofăt Coica, Mileţu vistieru, Balea paharnic, Buşaga stolnic, Stoica comis. Şi s-au scris în Argeş, mai 25 dni. Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 172 f. 111. Traducere. 0 copie după ea, la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 201-202. Datat după boierii martori. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 149—150, sub <1428> iunie 25; D.I.R., £., 85, sub <1428> iunie 25. 66 <1429> decembrie 1, Argeş. Dan al II-lea voievod întăreşte unor boieri ai săi satele Maniaciul şi Poenile Vărbilălui, precum şi părţi în alte sate. f fiii XpHCTd Bord E/UrORtpHlvl H XpHCTW/UOEHRRI, IlV /^dHTk KEAHKkl KOEROA<> h rocnoAHHS k-eceh 3eaimh XrrpoK/ux'iHCKOH h 3iiort h IIoe-HHAE Ep’KBHAOKy H F10A WT H3K0ptHH IVT ToAtMăv Top* H Edrt» TpETHA MACT WT GTdHEipH H ToAEpy H PdAyăy nOAOBHHd WT EEpHtOEipH, K"K WMHHHA H K"K WpEA, T’biWK H Ttrtl-K A^U<>KEH H A^AH- H Aa HJf Hf CM*kT KdHTOKdTH HH CjRA*1^! HH rrtOEHHKTi, HH KHpMH. KoH CA EH IlOKyCHATv Aa HM*k n03dEdKHT*k, dlţlf H KAdC fAHHTi, TO TdKOKhl HAIUT flpYATH KfAHKO 3A0 H WprfA rOCnOACTK‘4 AlkH. BlţJOKf H nO C'kMp'kTH TOCnACTKd MH, KIVRV H3K0AHT TOCnOA^ Boriv EK1TH TOCnOAHHK KAdUJKOH 3(MAH, A<> ‘*lţlf nOHOKHT CEH JfpHCOKyA TOCnOACTKd MH, Toro rocnoAk Berii A<» yKp*fenHT E*k rocnoACTK-k cro; diţif ah nocpdA\HT h pd3opHT, Toro rocnoAK Berii A<» pd30pHT h a<* ynVfT saokc T-kAom, d k*k e^aa^ih k^kk AynJfA H A<> HMdT yMACTHf CTi HyAA H Clv flpÎA Elv K'kKH, dMHHlv. H cc CBtAtTCAT.: HtyndH flAEyA, KyndH-k ^oepoTd, »yndHK £ohko, >KyndHTv EopMt, HfyndH-K GTdH MpMtOAOKTv, AWriV6CT KoHKd, AlHACI^lv KHCTHlapTv, BdAt naydpHHK, BSiuara ctoahhkti. HcnHCd ca y BprHUJ, AfKCMEpYra, a. f Iu- A'lH’h KWCBWAd, MHAOCTHA Eo>kYcA rOCnOAHHK. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Dan mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea şi am dăruit acest atotpreacinstit hrisov al domniei mele boierilor domniei mele Dumitru din Maniaci şi Balea cu copiii lor şi Bîrseanul cu fraţii lui, ca să le fie Maniaciul şi Poenile Vărbilăului şi jumătate din Izvoreanii de la Dealul Mare şi lui Balea a treia parte din Staneşti şi lui Toader şi lui Radul jumătate din Berivoeşti, lor şi copiilor lor, de ocină şi de ohabă, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de gloabe, de cărături şi de podvoade, adică de toate slujbele şi dajdiile. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birar. Cine s-ar încumeta să-i împiedice, chiar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va binevoi domnul Dumnezeu să fie domnul Ţării Româneşti, dacă va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui; dacă va batjocori şi va nimici, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, în veci, amin. Şi aceştia sînt martorii* jupan Albul, jupan Dobrotă, jupan Yoico, jupan Borcea, jupan Stan al lui larciul, Coica logofăt, Mileţ vistier, Balea paharnic, Buşaga stolnic. S-a scris la Argeş, decembrie 1. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., Colecţia «Maria şi dr. George Severeanu», nr. 13.135. Orig., perg. (30,5x16,6) pecete atîrnată, căzută. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, LXXIV/74. Datat după boierii martori, în comparaţie cu doc. precedent. EDIŢII. Slav şi trad. Stahl-Bogdan, 124—125, fără an; Panaitescu, 146—147, sub < 1425> dec. 1. Trad. D.I.R., B., 84—85, sub <1427> dec. 1. Facs. Stahl-Bogdan 123; Iorga, Ist. rom., IV, fig. 3; Giurescu, Ist. rom. II, 1, 5; D.I.R., B., 330. 127 www.dacoromanica.ro 67 <1430 septembrie 1 — 1431 februarie > 6939. Menţiunea unui act de la Dan al II-lea voievod,pentru moşia Foneşti. 6939 <1430 —1431 >. Dan, voevod dă moşia Foneşti. După Cronologia tabelară, p. 23 (nr. 19). Rezumat. EDIŢII. Panaitescu, 163, sub 1430—1431; D.I.R., B., 90. 68 1430 (6939) septembrie 16, Argeş. Dan al II-lea voievod întăreşte lui Stoica şi altora satele Ciurileşti, Amarul, Dîmbova, Turcineşti şi jumătate din Balomireşti, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. f flS'K H>K( R"H XpHCTd Bord EAdrOK'bpHklH H EAdrOMkCTHRklH H XpHCTWA»-EHKklH, IlV /i,dH KEAHKklH ROfROAd H rOCnOAHHTi, AIHAOCtLk Eo>KLr H EoMIEAI A<>pO-KdHÎiAI, WEAdAd/ftipyAIH H rOCnOACTRy;W(iyAIH K-K KC‘H 3IAIH V'rTpORAdX'lfHCKOH H SdriAdHHNCKklAI, flAtAdlljS H «J>drpdUjy X'fPU.er- EAdrOllpOHSROAH rOCnOACTKO AIH CROHAI KAdrkIAI np0H3K0A(HT(AV, MHCTklM H CR^TAHAI Cp'h.AU.fM, H AdpORdy C;RH KAdrWKpd3" HklH H npfcnOMTdHHH, NdA RTidlAlH MkCTH A^pOK NdCTO^H JfpHCORyA, CAyPdAI rOCnOA" CTRd A\H, GtOHKV H ^HAIHTpy H ILvkKCdHy H illHJfdA'H H IltTpV H IIlHIUAIdHy, HKO Ad HAI 6CT CSAd HlOpHAtipH H flAldpyA1 H ,&,AtAIEORd H TypMHHHpH H flOA EdAOAlH-peipH, R'k WMHH& H WJfdEAi, T^AI H A^U^AI H)f, RHyMfTOAl H nptRHyMtTOAl HJf, nOMARUIE IVT WKMl'erO RdAld, IVT CRHH'l'fl’O RdAld, IVT nMfAdpCTRd, WT K.REAdpCTKd, WT KIIHdpCTKd, WT AH>KAtH, WT rAOEAv, WT CfcHOKOCi'ia, WT nOR03d WT nOAKOA^ H WT HHHJf CAyjKKdJf H nOAdHHJf, KfAHKklJf }K( H AldAkl)f, WT T’kjf RTsCtjf A<* HAI (CT RTs WJfdK/li. H A<> H)f Hf CAltfT EdHTyKdTH HH C.RAW,) HH TAOEHHK, HH EHpMH, HHJKf WT HHHy CAyrajf h pdEOTHHK roenoACTKA aih nocHAdfAiHjf no CAy>KEdy h pdEOTdjfk rocnoA- CTKd AIH. H n03dEdKH8lUf TtAI HAH Tt^ A»A'f*AI, TO TdKORklH HAIdT np'f/KTH RfAHKO 3A0 h wprV* wt rocnoA^TRd aih, kako np-kc r.RnHHK h nptcAyuiHHK h nocpdAiHTtA h HtKt-pHHK ci'fAiy ypHcoKyAy rocnoACTRd aih. G9ka2 RAdCKOH StAIH, A<> ^*|ie nOMkTtT H yTRpliAHT CklH XPHCORyATs rocnoA- 1 h SIaupSa este adăugat deasupra rindului. 2 Loc rupt. 128 www.dacoromanica.ro ctm mh, h Twro rocnc>A'K Eor k a<> no*rvr£T h 8 teptiaht ktv rocnc>ACTK'b tro; aijiE ah pa3opHT h noneptT h Toro rocnoA** Eoriv a* pa3opHT h m 8bÎet 3Af h ktv BAA^ipiHM H SMACtTe A<> HMdT CTi I(«A^ H CTv iTpT/K H Clv WHfcMH pEKUlYHMH Th>A«» H>K£ ptKOUI/ft Hd XpHCTd Eord, CndCd Hduicro, KpivK tro Hd HHX H Hd ’l/SNAd HX> IdKOÎKE £CT H EAvAET KTv K'kKKI, dMHH. H CK'bA'kTf/lf: 2KVndH EdAfc AKCPHHK, >KVHdH QdpdHAHHO, dwrw0£T Kohko, Eddt nappHHKTi, HtrpHdlv endTdp-K, OrdHTi CTC>dHHK, Gt^HKd KOMHC. HcnHCd ca Kiv flpruiu, d\Ec-kiţd cfrmMKp'ne, sT a^hiv, k-k d-kT x3Hd0, hhaT-KtTw'HTi 0. f Iw ^dHK KlVEKU'Ad, MHdOCTÎA Eo>KVeA TOCnOA^Hk. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Dan mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlabiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit hrisovul de faţă cu frumoasă faţă şi preacinstit, deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, slugilor domniei mele Stoica şi Dimitru şi Vîlcsan şi Mihală şi Petru şi Şişman, ca să le fie satele Ciurileşti şi Amarul1 şi Dîmbova şi Turcineşti şi jumătate din Balomireşti, de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de gloabe, de cositul finului, de cărături, de podvoade şi de celelalte slujbe şi dări, mari şi mici, de toate acestea să le fie de ohabă. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici dintre celelalte slugi şi dregători ai domniei mele, trimişi pentru slujbele şi muncile domniei mele. Şi împiedieîndu-i pe ei sau oamenii lor, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un călcător şi neascultător şi necredincios şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul 2 al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi va călca, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici şi în veacul viitor şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru, sîngcle lui asupra lor şi asupra copiilor lor, precum este şi va fi în veci, amin. Şi martori: jupan Badea vornic, jupan Sarandino, Coico logofăt, Balea paharnic, Negrilă spătar, Stan stolnic, Stoica comis. 1 « Şi Amarul» este scris deasupra rîndului. 2 Loc rupt. I — C. 723 129 www.dacoromanica.ro S-a scris la Argîş, luna septembrie 16 zile, în anul 6939 <1430>, indiction 9. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 30 (Tismana). Orig., perg. (37x44,5), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1845; alte traduceri, ibidem, xnss. 329 f. 520 şi 336 f. 53 — 54. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/27. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 2, 73; Ghibănescu, Surele, I, 280—283; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 15 —17; Panaitescu, 161 —163. Trad. Tocilescu, Doc. ist., II, 32-33; D.I.R., B., 91. Facs. D.I.R., B., 333. 69 <1431 după ianuarie 30 >. Dan al II-lea voievod scrie tuturor tîrgurilor şi vămilor ţării că a reînoit privilegiul comercial al braşovenilor, dat de Mircea cel Bătrîn. •ţ- îwdHTi BtAHKH BOHBOAd H rOCnOAHHk BTiCeH 3fA\AH ^rpOBAd)(HHCKOH. IlHlliJT TOCnOACTBO AtH BTiCfH 3(AtAH rOCnOACTBd TH, AldAHAtHit H BtAHKHAt, H Tp"k-rOBOAt TOCnOACTBd AtH BTlCfAt H BdA\dA\: P8K.lvptHOAt H /^ATirOnOAUtAt H flprHUJdHOAt H Tp'krOBHiptHOAt H Tp'krUJOpfcHOAt H GdK8l3HOAt H rfprHHdHOAt H fipdHAOBtHOAt H E83.KI3H0At H <&AOHtHOAt H TpdA^ WT /\rtkrOnOAt H HHtAt B kCtAt Tp"krOBOAt H BdA\dA\ H HHtAt AtdAHAt/Kf H BCAHKHAt. H TS53H M 3Hd(TI, nOHfHîf STTvKAtH rOCnOA* CTBO A\H C"k EpdUJOKtHH, 13KO fi,d Tp'krS.îvT HAOBtlţH POCnOACTBd AtH H Aa 3dHfCIT B-k EpdUKB KTO 1(10 AIOBHT: HAH BOC.lvK, HAH AOH, HAH CpfBpO, HAH 3AdT0, HAH Atdp-rapHT, HAH Bdpf KTO 1(10 AIOBHT, d WHH Aa fCT KOAfHH fl,d 3dHfCfT BTi EpdUlfB H Ad Tp-kr&T KTO 1(10 BHT H fi,d Ci Hf KOHT HHlflO, nOHOKf STTvKAtH rOCnOACTBO AtH. H lldKH WT SpaUlOBd M A^HCCCT B"k 3CAtAH rOCnOACTBd AtH KTO l|IO AIOBHT H Aa Tp"krSfT HAH nOCTaB-k, HAH CpfEpO, HAH i|lAOpHHH, HAH Bdpf KTO 1)10 AIOBHT, d WHH M AOWCCT K*k 3fAtAH TOCnOACTBd AtH H fl,d Tp'krSfT H fl,d (CT KdKO H BHAO H K*k AKHH pOAHTfAt rOCnOACTBd AtH HwdH (llHpH/ft BOHBOAAv, TdK03H Aa lc r H HHHk CAOEOAHO BTiCf. H naKH rOBOpS BdAtfUICAt BTvCfAt, KOAHKO BdAtH C.lvT H Tp-krOBH B-k 3(AtAH TOC-IIOACTBd AtH, a bV( A4 K"k3HAtdTf BdAt* I3K0WI C( t BHAO B-k3HAtdAd H B"k A^HH pOAHTCA-k TOCnOACTBd AtH fllHpH.k BOHBOA, TdKO H HHHt M B’kSHAtdTC. H naKH dl|lf KTO HAtdT Htl|IO A^^NO B"k HAOBtKd WT TH313H 3(AtA*, d WH Aa CH HdHAfT T0r03H HAOBtKd, l|IO AtS f AdTOK-ttH, Td Aa At8 nAdTHT, d WT npdBd HAOBtKd Aa Cl KdpSfT, KdKOTO WT wrHt, nOHttKf KTO l|MT EdHTSBdT npdBd HAOBtKd, TO TdKOBdrO ipd» CkH«l|IH wrHCAt. fl HHO Hf l|ICT BHTH, H.k Aa CH HdHAKHHKd h a<* ch npocHT wt Hfro A^rii. (I hho Aa hcct, TTiKAto no 8pH3At8 rocnOACTBd AtH. H pfHf AOrOljifT. ■J- Kw /IjdHk BWCBWAd, AtHAOCTT.k EoHilfdt POCnOAHHk. 130 www.dacoromanica.ro f Ioan Dan mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Scrie domnia mea întregii ţări a domniei mele, celor mici şi celor mari şi tuturor tîrgurilor domniei mele şi vămilor: rucărenilor şi cîmpulungenilor şi arghişanilor şi tîrgo-viştenilor şi tîrgşorenilor şi săcuianilor şi ghergbice anilor şi brăilenilor şi buzăia-nilor şi flocenilor şi cetăţii de la Câmpulung şi tuturor celorlalte tîrguri şi vămi şi altora, mici şi mari. Şi aceasta să ştiţi, că s-a întocmit domnia mea cu braşovenii, ca să neguţătorească oamenii domniei mele şi să ducă la Braşov ce le va plăcea: fie ceară, fie său, fie argint, fie aur, fie mărgăritar, fie ce le va plăcea, iar ei să fie volnici să ducă la Braşov şi să neguţătorească ce le va plăcea şi să nu se teamă de nimic, pentru că a întocmit domnia mea. Şi iarăşi din Braşov să aducă în ţara domniei mele ce le va plăcea şi să neguţătorească: fie postav, fie argint, fie florini, fie ce le va plăcea, ei să aducă în ţara domniei mele şi să neguţătorească şi să fie cum a fost şi în zilele părintelui domniei mele, Ioan Mircea voievod, tot aşa să fie şi acum slobode toate. Şi iarăşi spun tuturor vameşilor, cîte vămi sînt şi tîrguri în ţara domniei mele, iar voi să luaţi vamă cum s-a luat şi în zilele părintelui domniei mele Mircea voievod, aşa să luaţi şi acum. Şi iarăşi, dacă cineva are vreo datorie la vreun om din ţara aceea, el să-şi găsească pe acel om, care îi este dator, şi să-i plătească, iar de omul drept să se ferească ca de foc, pentru că cine va bîntui pe omul drept, pe unul ca acela îl voi arde cu foc. Iar altfel nu va fi, ci să-şi afle datornicul şi să-şi ceară datoria de la el. Altfel să nu fie, după porunca domniei mele. Şi a spus logofătul. f Io Dan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 6. Orig., hîrtie (29x16), pecete timbrată, cu legenda: ţ Iw boiboa,* Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VIII/9 şi XIII/14. Datat după I. Bogdan, Relaţiile I2, p. 39, ca posterior privilegiului din 30 ian. 1431. EDIŢII. Slav. MiletU, 56—57. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile I2, 38—39; Tocilescu, 534 doc., 27—28, fără dată. 70 <1431 martie — 1436 >. Alexandru Aldea voievod porunceşte sătenilor din Boruşi să asculte de jupan Voicu. f Iw fLU'ŞdHAP'K BOEBO.M H rOCnOAHhlv BTvCfH <3(MAH 0(TpOBAdXVHCKOH>. IlHlUfT rocnoACTBO mh a° Rac, HopSuiaork------, tko3H bh wpHcSiT rocnoACTBO a\h, hko n<)KTfH0M8> h MHwro noca8>KHKUiOM8 no ka> ftgnanS EohkS, www.dacoromanica.ro ian? fi,i a\8 c noNSWS a\8 cts CTdpd vvmhha, niiJdT6 H nOMHTATf KOAHKO. . . . HHO A<* NtCT 110 wpH3M8 rOCn?ACTKd-A\. t Iw flAf'îdNAP'fc KOfKOAd, KTf/î\ rPCflOAHHK >. f Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Scrie domnia mea către voi, boruşanilor... astfel vă porunceşte domnia mea ca să fiţi ascultători >. .. cinstitului, celui ce mi-a slujit mult, din casa jupanului Voicu, pentru că-i sînteţi veche şi dreaptă ocină... să-l ascultaţi şi să-l cinstiţi, cit.. . Altfel să nu fie, după porunca domniei mele. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 309. Orig., hîrtie (10x12), deteriorat, pecete aplicată, căzută. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VIII/19 şi XIII/25. Datat din domnia lui Alexandru Aldea. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile J2, 54, fără dată; Nicolaescu, Aldea, 41, fără dată; Tocilescu, 534 doc., 38—39, fără dată; Panaitescu, 172, sub <1431—1436>. Trad. D.I.R., B., 92—93, sub <1431—1436>. 71 <1431 martie — 1436 >. Alexandru Aldea voievod porunceşte lui Braţul al lui Sumarin să înapoieze lui Lalu un cal pe care l-a luat de la acesta. ■J- IwN ilAE'ldHAP'K KC'SKC'Ad H rOCflOAHHK KTvCfH 3(A\AH ^>rpOKAA\'IHCKOH, CK1HK rtlnpod KOfKOAS. IlHUIfT rOCnOACTKO AtH fipaTVAV GSAtapHHOKV H TdK03H TH wpH-C\"fT TOCnOACTBO AtH: T^Kd ipO CH 83. Trad. D.I.R., B., 93, sub <1431—1436>; Facs. Sturdza, op. cit., nr. 5 urm. p. 259; D.I.R., B., 335. 132 www.dacoromanica.ro 72 1431 (6940) noiembrie 17, Tîrgovişte. Alexandru Aldea voievod dăruieşte m-rii Dealul satele Alexani şi Răzvad, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. •f E'K Xphcta Bora EAaroB'kpHKiH h Kaaro^hCTHKKi h XpHrroAioEHBkiH h Eorw-n<>A\a3aHHkiH, Iw flatKcaHAP'H bocboaa h rocnoAHHk, mhaoctkia EokYca h Eo>KYfA\ eaapkim npoH3BOACHY(M weaaaaai|i8mh h rocnoACTKyAi|iyA\H KkCfH 3(mh Oyrrpo-eaaxYhckoh. EaaronpoH3BoaH rocnoACTBO a\h, cbohm eaapkim npoH3BOAfHYfM, cb^tahm H MHCTHAI Cp-KA^M POCnOACTBA Atî H AApOEAy CKIH H K'kCf4HCTHklH H EAAT0WEPA3HKIH h np'knoM'KTaHHKiH, h>K( HaA R'KCfMH hkctkih h aApos, hactoah ypHCOEyA rocnoA- CTBA A\H, MOHACTHpiO WT WEHT'kAH CEfcTOrO ap)fH(pap)fa H •EOA°1’KOp^a HhKOAAW, QKO E'K JKHKOTf POCnOACTBA lUH npHAOJKHy AtOHAC THplO CI Ai 30B0MAA flAf'jAHHH Ha Maoshhi^h h Pa3BaA, gah3 mohacthpa, no a ep*kao, iako aa hm kt b-k whhha h Eli WJfAGA MOHACTHpK1, E'K BCHHOC B'KCnOA\HHAHYf CB'kTOnOHHBIUHX pOAHTfATi POCnOA" CTBa mh Atapia EOfKOAf Ta noTWM h rocnoACTBy a\h. IIohabujh wt wehY* sama, WT CBHHKIH BAMA, WT nMIAApCTBA, WT BHHapCTBA, WT KAEAA IVJfAEHaarO, WT AP^K, wt ctHOKOcYa, wt raoEKi, wt nocaAH, wt noso3a, wt noAKOAa, pcKinc wt b'kcakkix cay>KBa]C h aakbax, KtAHKkipKf h auahx, iahka ca haxoakt b-k 3(,wh h b-k weaacth rocnoACTEa mh, wt t^x B'kc-fcx aa kt E'K wyaEA cs-kTOAţy Hhkva(. Kto ca eh noKycHA ta eh no3AEAEHA ciawm a\ohacthpckkia\ aijii h eaac (ahh WT EOA-fcp HAH WT CAyr TOCnOACTEA MH, T0 TAKOBWMy fi,i KT CB'fcT'kl HhK0AA( CAnp'KHHHK E'K CA B'kKK H E'K EAAAlgH H X°4IfT np'lATH EfAHKO 3A0 H wprYA WT rocnoACTEa A\H, KaKO np'fcCT'knHHK H HfKfpHHK H nOCpAMHTCA cY(My AAPOEAhYiO roc-nOACTKA MH. H no C'KMp'KTKI POCnOACTBA MH; KWrO H3B0AHT POCnOAK Eor'k EKITKI TOCnOAHHK EaAUIKOH 3fMH, AA aipt nOHOBHT H nOHATJT H yTBp'KAHT H npHAOHfHT MOHACTHplO CB-fcTOrO IlHKOAH, TO TAKOBWMy POCnOAE Eor'k AA npHAOJKHT AfTA H roAHHH rocnoACTBy fro; aipt ah pasopHT h hi no'iATJT h hj npHA0>KHT mohacthpio H Hf yTBp'KAHT E'K TOCnOACTBJ JPO, TO TAKOBAAPO POCnOAK Eor'k A A pA30pHT H AA nocpaA\HT h aa ro yEYfT-K 3A( tjaom h e-k BtK aV^ca H AA hmat Smactkii ca IiOAA H CK dpYA H CA WHfMH YlOA«H H>Kf pfKOWA HA XpHCTA EoPA, CnACA HAUKPO Hcyca XpHCTa, Kp'KB fro ha hhx h ha maaox ny, iakokc cct h eaaK8nAH flAEyA, »8naH Paava'k Gaxakwe, Hah IIackaa, JKynaH GtaMWA, WS/lAH Mpmea, >Ki?nan Tokcaea, >KSnaH 3,PArOH Eahwe, AWrwBlT KA3AH, Raahkva ctoahhk, EapEya na\'apHHK, Gtahmioa ehctYap'k, Tatv,'a komhc. KaAHO nHCAX E'K Tp^rOBnipH, HOJBpYa 31, E'K A-fcT xSl^M, (HAHKtYwH aY. f Iw flfJfaHApE BwfBWAa, a\haoctY/A Eo>KYfA rocnoAHHK. a8p AIh^aio. 133 www.dacoromanica.ro f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă luminată şi curată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele mănăstirii de la Dealul, lăcaşul simţului arhierarh şi făcător de minuni Nicolae, că în viaţa domniei mele am dăruit mănăstirii satele numite Alexani pe Ialovniţa şi Razvad, lingă mănăstire, sub deal, ca să fie de ocină şi de ohabă mănăstirii, de veşnică pomenire sfîntrăposatului părintelui domniei mele Mircea voievod şi apoi şi domniei mele. Începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de vinărici, de găleată ohabnică, de copaci, de cositul finului, de gloabe, de posade, de cărături, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile, mari şi mici, cîte se află în ţara şi în stăpînirea domniei mele, de toate acestea să fie de ohabă sfîntului Nicolae. Cine s-ar încumeta să turbure satele mănăstireşti, măcar şi cu un fir de păr, dintre boierii sau dintre slugile domniei mele, unuia ca aceluia să-i fie sfîntul Nicolae potrivnic în acest veac şi în cel viitor şi va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un călcător şi necredincios şi batjocoritor al acestei danii a domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va înnoi şi va cinsti şi va întări şi va dărui mănăstirii sfîntului Nicolae, unuia ca aceluia domnul Dumnezeu să-i adauge anii şi timpul domniei lui; dacă va nimici şi nu va cinsti şi nu va dărui mănăstirii şi nu va întări în domnia lui, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă, aci cu trupul şi în veci cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Albul, jupan Radul al lui Sabac, Nan Pascal, jupan Standul, jupan lardul, jupan Toxaba, jupan Drăgoi al Banului, Cazan logofăt, Vlaicul stolnic, Barbul paharnic, Standul vistier, Tatul comis. Calcio, am scris în Tîrgovişte, noiembrie 17, în anul 6940 <1431>, indiction 11. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. de la Someş, Faur Mihaiu. Arh. St. Buc., S. I., nr. 31 (Deal XIII/1). Orig., perg. (46,5x45), pecete atîrnatâ, căzută. Cu trei traduceri din sec. XVII, din 1844 şi din 1912; alte traduceri ibidem, mss. 462 f 5, 217 f. 93 şi la Academia Republicii Socialiste România, CMIX/58. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms., 5236 f. 28 — 32. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/30. Indictionul greşit. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Doc. sl.-rom., 209—212 şi Aldea, 20—23; Panai- tescu, 164-166. Trad. D.I.R., B., 91—92. Facs. D.I.R., £., 334. 134 www.dacoromanica.ro 73 1432 (6940) ianuarie 15. Alexandru Aldea voievod dăruieşte m-rii Cozia satul Goleşti, scutindu-le slujbe şi dăjdii. f Eu cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi bineslăvitoriul şi de Hristos iubitoriul, Io Alexandru voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei. Bine am voit domniia mea, cu a domniei mele bunăvoinţă şi cu curată şi luminată inimă şi am dăruit acest preacinstit şi bine închipuit şi decît toate mai cinstit, preste toate cinstitele daruri, acest hrisov, mănăstirii părintelui domniei mele celuia ce întru sfînta odihnă s-au mutat, Mircea voevod, Coziia, care iaste hramul sfintei Troiţe, pentru că am adaos satul ce să numeşte Goleştii, ca să fie metoh călugărescu, spre vecinica pomenire părinţilor domniei mele, ohabnic, începînd de la vama de oi şi de rîmători şi de stupi şi de găletărie şi de vinerici şi de dijmă şi de gloabe şi de cosit de fîn şi de cară şi de podvăze şi de alte slujbe şi dări, mari şi mici oricîte vor eşi întru însuşi stăpînirea ţării domniei mele. De acelea şi de toate să fie slobozit în veci. Şi să nu îndrăznească a-i supăra, nici ispravnic, nici globnic, nici birari, nici dintr-alte slugi sau slujbaşi ai domniei mele, carii sînt trimişi pe la slujbele şi lucrurile domniei mele. Iar care-i vor supăra pre aceia sau pre acei oameni? unii ca aceia vor lua mare pedeapsă şi urgie de la domniia mea, ca un călcătoriu şi neascultătoriu şi ruşinătoriu şi necredincios acestui hrisov al domniei mele. Şi adecă şi după moartea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, de va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească; iar de va strica şi va călca, pre acela domnul Dumnezeu să-l sfărâme şi să-l strice, aicea şi în veacul cel viitoriu şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu ceilalţi necredincioşi jidovi, carii au strigat asupra mîntuitoriului nostru Isus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, carele iaste şi va fi în veci, amin. Şi mărturiile: jupan Albul, jupan Nan, jupan Stanciul şi Radul al lui Sahac, Dragomir al lui Berendei, jupan Stan şi frate-său Iarciul, Nan Pascal, Tatul Sîrbul, logofătul Voinea1 2, Stoica meceonoşa8, Mircea stolnic3, Radu vistier4. S-au scris ghenarie 15, la leat 6940 <1432>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209 f. 365v. Traducere. EDIŢII. Trad. Nicolaescu, Aldea, 28 — 29; Panaitescu, 166 — 167; D.I.R., B., 93—94. 1 în domnia lui Alexandru Aldea, logofăt era Cazan. 2 în domnia lui Alexandru Aldea, spătar era Stancea. 3 în domnia lui Alexandru Aldea, stolnic era Vlaicul. 4 în domnia lui Alexandru Aldea, vistier era Stanciul. 135 www.dacoromanica.ro 74 1433 (6941) februarie 9, Tîrgovişte. Alexandru Aldea voievod dăruieşte m-rii Zograf de la Athos un obroc anual de 3000 aspri. II3K HÎKf Eli XpHCTd Bora EaarOB-bpHhlH H EAArOMfCTHBklH XpHCTOAWEHBklH H CAAtOAPIiKABHIilH rOCIlOAHHk (WHAOCThlIO EHk H Macii A\HAOi|UBkit (sic) Kaararo Bora h Toro Biice enopoMH8w h np-koEpAAOBAHHSw iuaTfpk cbatSk» fiKf fCTk B(Hcu,a h noxsaaa h 8TBpioKA*nif [B’krfeM’k xphctuhoami h CBMToro Bf A\$MfHHK4 Ttoprîa, IoaHHii Haf^aHApa BocsoAa rocnoACTB&Riii&wH H OEAaAaAMJl&MH BliCfH 3 JfrrpOBAAXÎHCKOH. Gero paAH EaaronpoH3BOAH rocnoACTBO a\h cbohme EaartiiAMi npoH3BOAfHTfArk MHCTkIAMi H CB-kTAKIAMi CfPAUfAVk H A^OBdXTi CklH [h] BTiMfCTHklH H EAArO-OEpa3HklH H [fip<’knOMOTaHHklH HÎKf HaAli BTiCfeAH MHCTklH A<>POKli HACTOAH XPHCO-e8aii rocnoACTEa aah a/iohacthp Bii Gbatkia Topiii 38rpa$a, OEHT-fcAii CBATdro BfAHKo mSm'hhka reopru h>K( OEfijiaxii Hfnp-fc3ptTH A\OAtHia tro ho ck Biic-bx11 Scep-A'UAVk A\OAA CA fA\8 AKO fl,A A\H E^ACTk nOA\OI{JHIilKli H flOKpOBHTfAk A^UIH H T-feA# 3Af H Eli B$A&1IHH B-fcKk. Gcro paAH bticakS roA«H8 iahko a\h ekjctk a\oi{jho r xhamah acnpH npHAO-ÎKHXli) AKO A<1 fCTk Eli BfMHOf BliCnOMHHAHif CBATOIIOMHBUJOM# pOAHTfAlO rOCflOA-CTBa A\H dlHpMA BOf'b H A<1 BliCnOAţHHdHOIOTli Eli CBATklXli H EOJKfCTBfHHXli TAHHk HA« A\Of flAfgjHAPd B0ft H( TOMIO cTa fipHAOJKHXk CB ATOM# FfOprTlO. . ......A o jkhbota A\ofro Ha bticako.......a\aami npHAaraTH h 83APTi>k.......ath. Uhc....chc A^P^aHif rocnoACTBa a\h crAa HAf fr&wfHii Kţ*pii AIohch TJKO H Ck IoCH$OAMi H flOrili ©pBACÎf Kli rOCnOACTB» A\H Eli TpiirOBHUIH A\tCAU,A $fBp voi dărui şi voi întări. S-a scris această danie a domniei mele, cînd a venit egumenul chir Moisi, împreună cu Iosif şi cu popa Ervasie, către domnia mea la Tîrgovişte, luna februarie 9 zile, în anul 6941 <1433 >, indicationul 1. ... a scris. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După St. Nicolaescu, Aldea p. 32—34. Orig., perg. la m-rea Zografu de la Athos. EDIŢII. Slav. Kaceanovski, 48—49. Trad. D.I.R., B., 94—95. 75 1433 (6941) martie 15, Tîrgovişte. Alexandru Aldea voievod întăreşte m-rii Bolintin jumătate din satul Bolintin, scutit de vinărici. 6941 <1433 > mart 15. Hrisovul lui Alexandru marele voevod, , ce-1 dă mănăstirii Bolintinu din Pădurea cea mare, unde este Buna Vestire, preste apa Argeşului, împotriva Bucşanilor, ca să-i fie satu ce să numeşte Bolintinu, jumătate <şi să fie iertată de vinăriciu> i proci. <Şi s-au scris în Tîrgovişte>. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, VIII/70, f. 3v. Rezumat. EDIŢII. Brezoianu, 234; Nicolaescu, Aldea, 47; Cronologia tabelară, 23 (nr. 21); Ionaşcu Bolintin, 333; Panaitescu, 168; D.I.R., B., 95, sub martie 5. 137 www.dacoromanica.ro 76 1435 (6944) octombrie 15. Alexandru Aldea voievod întăreşte satul Cârăreni . 1435 (6944) octombrie 15. Hrisov sîrbesc de la Alexandru vodă pentru Cărăreni. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CDVII/18 nr. 100. Menţiune. 77 1436 (6944) iunie 25, Tîrgovişte. Alexandru Aldea voievod întăreşte m-rii Cozia toate daniile anterioare, sate, bălţi, vămi, mori şi ţigani. f 0AHU,H AVXwm EoJKYtM BOAAT CA CH cat CKIHOKf EoKYH, pfMfT EOJKt-CTBtHUH AnOCTOAA, (AUf/Kf BA CAtA TtKAlţlt HJKt npdBAt AIOEHTSAt H IlOAKHrOAt AOEpKIM flOAKHSdAlţJHAt CA, JKfAAfMAA EA3fipYAUJA 2KH3HA ; 3CMAAHKI£A 3(A\AH WCTdRAAUJf H HA HfEfCH nptAOKHUJA-CA, EA A2KCHHKI U’H TAAC pdAOBAHYa \*CAKIUJAKlll(, ITOJKt H npHCHO CAKIKAT: „IIpYHAtTf EAdrOCAOBCHH WTIţA MOfrO, HdCAtACTK\*HTf OyrOTOKAHOf RdM IţAJICTBO WT AOJKfHIA A\Hpy“. HM5Kf H A3K, R A XpHCTA Bord EAArOMKCTHBki H XpHCTOAIOEHRKI H CAMOApA/KARHklH ROfROAd H rOCnOAHHR BA KCfH V'rrpOKAdX’Y'HCKOH, Iw fLuKCAHAPA, «AHKO no CHA-fc nOCA-fcAOKATH H3R0AHJf, npOCAd-KHTH npOCAABAAUIArO A\A Eord H HA np’kCTOA’k pOAHTtA’k MOHJf CA CAABOA BA3HfUiA. TtM/Kf EAAronpOH .ROAH rOCnOACTBO A\Y WEHORHTH CfH XPHCOKVA TOCnOACTKA MH H AăpOKAJf CK-kTOAAY MOHACTHpiO, WCHT’kAH CAUlfCTRYf CK"kTAPO AVXa> (}K( (CT AtOHACTHpK WT Ko3Ya, IAKO Aa CAT CfAA no HAUHlf: EdAHMAHOţlH H JKhEAt H EpOAAlţtHH, GtKA H EorAAHflţlH, dyHHtHH, XHHATflţJH H EyKypHţlH, KO/K\'ptHH H OATtHH, KoAACTpHlţA, dlHKAiyUJfRlţH, KApApt, KlfpHAO, FpAAAHORUH, ^OKAHflţlH H GTAHHflţJH, R A WMHHA H BA W\'AEA TOMy CBtTOMy MOHACTHpiO. Glţlf/Kf H T AlţHrAKf, Aa CAT TKIIA3H MfA^AH 3A OOTp-fcEA MOHACTHpiO, Aa AaîKAVRAAT H Aa CAyîKAT AtOHACTHplO. H AttCTO HA IIpAŢOSt KOAHA CA BOA^HHIţA H CA IţpAKBA H BAA\A HA H«H\'H( H EAATO YMaA\HHO WT ©pAA TA TOpt BACA EAATA H TpAAA, BACA EAATA fAHKA AP'hK'KT WT dldAWHO, flOMARUJf WT GAnAT\*A, BACA EAATA CAHKA CA HA\'OA*T AC V*CTH IdAOBHHlţH, TAKO H CA CCAA HSKf CAT HA EAATOJf : KapaptHH H dyMHHtHH H KopHSA &}KOrOB H BOA«HHlţA HA KATAA\*H CA C(AOM, KdKO TO fCT HOA-BHTHAA H CA3HA4A T0H3H AtOHACTHpA CR’fcTOflOMHRUJHH YI/lHpHd BOfBOAă H AaPCEdA H np3A0}KHA CYO BklUJCnHCAHAA TOA\\* CBtTOM^ AtOHACTHpiO, IAKO M «CT nHtţJd EOIKf-CTRfHklM HHOKOAt BA BfHHOf RACII OMHHdHÎf CBtTOnOHHBUJH\' TOCnOAHHK ^rrpo-BAAX’YhCKKIM, pOAHT(AtA\K TOCnOACTBA AIH. 138 www.dacoromanica.ro TaKOIKAf nOHdKrttT H nOTRpTiîKAAT rOCHOACTKO A\H CRIH JfpHCORVA rOCOACTKd A»H, 12KO Rapt l|10 Ad «T A®CTOAH'ii HAH WT CfA HAH WT EAATA HAH WT A11HPAHKJ, R-KCaKRl Aa CA RApORAT WT A®CTOANYe MOHACTHpCKO H C^A«J, H TAOEHHK H AKOpHHK H RdAlflU H SHpHH H R-RCtKU CAţTA H EOAfcpHH rOCIlOACTRA MH, flOCHAAfMH]f 110 MHAOCTkjf H no pAKOTAJf TOCnOACTR4 A\H, HAH (CT RHHApHM HAH KMEAAP'R HAH RAA\C-UJH (1MEAAM HAH CRHHH HA3 WCAyjfApf HAH CfHApf, R-KCAKKI AA C/ft RApORAT H M CTOHT AAAfHf, (AHH RAAC AA Ht CMtT 1103AEARHT KAAyrtpOAN H AOCTOAHÎIO HJf H A»AfM H)f. IIOHf/Kf KOH CC EH nOK^CHA Ad flptCTAillHT CCH ^PHCOR^A POCIIOACTRA MH, A<* H I103AEAEHT, TO TAKOROAW,' AA CCT rMlOCTATHHK CKIUCCTETc CRtTArO A\rX& H R"R wppYA POCIIOACTRA A\H AA tÎMpfT, KAKO HCRCpHHK H nptCTAIlHHK CCM\' JfpHCOROAlf P0CI10ACTRA A\H. Osawkh h no cMp-KTRi rocnoACTRA mh, kwpo h3roaht rocnoAR fiorii erjth rOCnOAHHb RaAUICKOH 3CMH, AA Al|ic nOHORHT CCH XPHCORVA rocnoACTRA MH, h npHAAAfT 1410 roAk mohacthp», twpo rocnoAK Borii aa yKP'fcnHT H V"rKP'kAHT r-k rocnoACTRC cro; ai|ic ah pA3opHT h nocpaMHT, takoraapo fiorii aa pa30pHT h aa VeYcT, 3AC TtAWM H Rli EMAMlflRIH R"kK AVWfAi H AA My CCT ClinOCTATHHK CRtTAA H JKHROHAH/ftrtHAA TpOHIţA H AA HMAT yHACTRJt Cil ItOA-K H CK fTpV/ft H CR WHtMH HIOACH HJKC pCKOIIIM HA XpHCTA fiord CnACA HAU1CPO, KpR'R CPO HA HHJf H HA HMAOy H)(, lAKOIKC CCT H EMACT RTi RCKRI, AMHHTi. H ck CR’kA'bTCAC: JKyriAH HaeSa h PaaY’ak Ga^akwr h Gtahhioa epat Mhphcr h Ra-rkcah $aopcr h Paava Eopmcr, Hah IIackaa, Tat^a Gp-KRyA, îKynaH IapmoA, Gtahha cnaTAp-K h Gtahmioa rhctYap'r, Eaahka ctoahhk, EapEyA nayapHHK, Ra3ah awpw0(t. H A3R KaaHO nHCAJf R"K HACTOMI|IH CTOA^fc Tp’KrORHlflH, YlOHHH KC, R"K A"fcTO xSiţMA, chakiktYwh Rl. f Iw Hac^ahapr rwcrwaa, mhaoctYa SojkYa rocnoAHHR. f Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiu lui Dumnezeu, spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cu strădanie spre cele bune năzuind, au dobîndit viaţa dorită, cele pămîn-teşti lăsîndu-le pămîntului şi mutîndu-se în ceruri, auzind acel fericit glas de bucurie, pe care veşnic îl aud; «Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii». Cărora şi eu, în Hristos Dumnezeu binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitor, voievod şi domn în toată ţara Ungrovlabiei, Io Alexandru, cît mi-a fost cu putinţă a le urma, am voit să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul părinţilor mei. De aceea, a binevoit domnia mea să înnoiesc acest hrisov al domniei mele şi am dăruit sfintei mănăstiri, locaşul coborîrii sfîntului duh, care este mănăstirea de la Cozia, ca să-i fie satele anume: Calimaneşti şi Jiblea şi Brodăţeani, Seaca şi Bogdaneşti, Lunceani, Hinateşti şi Bucureşti, Bojureani şi Olteani, Vodăstriţa, Micleuşevţi, Cărarea, Curilo, Grădanovţi, Ciocăneşti şi Stanceşti, de ocină şi de ohabă acelei sfinte mănăstiri. încă şi 300 de ţigani, să fie acele sălaşe pentru nevoile mănăstirii, să dea dajde şi să slujească mănăstirii. Şi locul 139 www.dacoromanica.ro pe apa Prahova, cu moară şi cu biserică şi vama la Genune şi balta Mamino de la Oria în sus, toate bălţile şi gîrlele, toate bălţile cîte ţin de Mamino, înce-pînd de la Săpatul, toate bălţile cîte se găsesc pînă la gura Ialovniţei, cum şi cu satele care sînt la bălţi: Carareani şi Lumineani şi Cornul lui Ujog şi moara la Catalui cu satul, cum a ridicat şi a zidit aceea mănăstire, sfîntrăposatul Mircea voievod şi a dăruit şi a adăugat aceste mai sus scrise acestei sfinte mănăstiri, ca să fie de hrană dumnezeieştilor călugări spre veşnică pomenire a sfîntrăposaţilor domni ai Ungrovlahiei, părinţii domniei mele. De asemenea, înnoieşte şi întăreşte domnia mea acest hrisov al domniei mele, ca orice este avere sau din sate sau din bălţi sau de la ţigani, fiecare să se ferească de averea mănăstirii şi sudeţ şi globnic şi vornic şi vameş şi birari şi orice slugă şi boier al domniei mele, trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele, fie că este vinăricer sau găletar sau vameşi de albine sau de porci sau osluhari sau fînari, fiecare să se păzească şi să stea departe, cu un fir de păr să nu cuteze să împiedice pe călugări şi averea şi oamenii lor. Pentru că cine s-ar încumeta să calce acest hrisov al domniei mele şi să le împiedice lor, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică coborîrea sfîntului duh şi să moară în urgia domniei mele, ca necredincios şi călcător al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domnul Ţării Româneşti, dacă va înnoi acest hrisov al domniei mele şi va mai adăuga orice mănăstirii pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l împuternicească în domnia lui; dacă va nimici şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacul viitor, cu sufletul, şi să-i fie potrivnică sfînta şi de viaţă începătoarea troiţă şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Şi aceştia sînt martori: jupan Albul şi Radul al lui Sahac şi Stanciul, fratele lui Mircea şi Yîlcsan al lui Florea şi Radul al lui Borcea, Nan Pascal, Tatul Sîrbul, jupan Iarciul, Stancea spătar şi Stanciul vistier, Ylaicu stolnic, Barbul paharnic, Cazan logofăt. Şi eu, Calcio, am scris în scaunul de faţă Tîrgovişte, iunie 25, în anul 6944 <1436 >, indiction 12. f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 32 (Cozia 1/1). Orig., perg. (49,5 X 35), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1843 şi 1908; alte traduceri, ihidem, mss. 209 f. 126, 213 f. 4 şi 215 f. 7-8. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/31. Indictionul greşit. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Aldea, 42—46, sub 1434 iunie 25; Panaitescu, 168—172. Trad. Bălăşel, Hris. Bogdăneşti, 113—114, sub 1432 iunie 25; D.I.R., B., 95—96. Facs. D.I.R., £., 336. 140 www.dacoromanica.ro 78 <1437-1446 >. Vlad Dracul voievod porunceşte boierilor olteni să lase în pace pe cei ce vin cu mărfuri din părţile ungureşti. f îw Eaaa KOHcoAd h rocnoAHN-H. IIhuiet rocnoACTKO aih GtohkS Xapc-kHS h KTiCHAA EOA'kpW.W WAT'kN'HCKHM H TAK03H EH WpHCSKdT rOCflOACTBO AAH: T83H KOH npHJflVAAT 1VT KTvrp-KCK* CTpAHA C-KCTv A®KHTKdA\, AA H)f HE BAHTSeATE. H (1AK «IT T0r03H AOKHTKA Ad HE WCTABHTE Ad CA IlOBpATHT HA U'flAT HH EAHN EAAC, nO u’PH3aa8 rocnoACTKA a\h. f IlV EaAA EUTEElVAd, AXHAOCtYa Eo>KTa rOCnOAHHk. 'f Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea lui Stoica Harsean şi tuturor boierilor olteni şi astfel vă porunceşte domnia mea: pe cei ce vin din părţile ungureşti cu marfă, să nu-i bîntuiţi. Şi iar, din acea marfă să nu lăsaţi să se întoarcă înapoi nici un fir de păr, după porunca domniei mele. Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 187. Orig., hîrtie (10x22), pecete timbrată, cu legenda: j~ Lvdiik r.Aafiih 6945. Menţiune despre întărirea moşiei Sărăcineşti schitului cu acelaşi nume, făcută de Vlad Dracul voievod. Sacellum Saracsineste possidct autem in Caesarea boc Valacbia posses-sionem sui nominis, in qua est situatum, de qua literas donationales Vlad Vayvoda dedit, possessionibus prioribus quae postmodum una cum possessione episcopatui sunt traditae de anno 6945. Schitul Sărăcineşti are şi în Oltenia o moşie, cu numele său, pe care este aşezat, pentru care a dat carte de danie Vlad voievod, din anul 6945; care , pe lîngă moşiile anterioare, a fost mai apoi trecută la un loc cu moşiile episcopiei. După N. Dobrescu, Jst. bis. rom din Oltenia, p. 235. EDIŢII. Latin. Donat, Fundafiunile, 324. 141 www.dacoromanica.ro 80 <1437> ianuarie 20, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Roman satele Voivodeni, Săsciori- Loviştea, părţi în Sîmbăta-de-Sus, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. Egy igaz Istenben Crhistusban igaz hittel levo, es Christust szereto Joan Vlad Isten keghelmebol vajvoda, es az Istentol fel kenetetett egyedfîl ur, isteni jo akaratbol, es birâja az egesz Olâh Orszâgnak az havasokon, az Omlâsnak, es Fogarasnak herczege, az en urasâgom j6 akaratjâbol, es j6 akaratombol, tiszta es igaz szivembol, vilâgos elmembol ajândekoztam az en urasâgombol, ez egesz ajândekozott, es igen tisztesseges, es minden ajândekoknâl tisztessegesseb urasâgom levelet az en urasâgom szolgâjânak Boer Sztancs Scsenek Românnak, hogy legyen nekiek oroksegek, ket falujok, ugy mint: Yajdafalva, es Sessori-Lovistyen, es Felso Szombatfalvân a Bajkul, es Ylâd resze, a Moşul nevii havas, es a fogarasi viz ezek legyenek 8vek 8r8k8sen âllanddkeppen, gyermekeike, fioke, unokâjoke, es unokâjoknak unokâie, senki oket ne akadâlyozza, senki tollek el ne vegye, se az en urasâgomnak idejeben, se az en elso-sziilet fiamnak idejeben. Urasâgomnak vegeig Myrcza es "Vladul szekeressegtol, es mâs minden-fele szolgâlatoktol mentek legyenek, az Olt felett juhoknak, serteseknek, meheknek dezmâjâtol mentek legyenek, csendessegek, es nyugodalmak legyen a kobolnek fizetesetol, bor dezmâtol, szena fizetestol, posta 16 adâstol, mindenfele szolgâlattdl, es adozâstdl, minden nagyoktdl, es minden kicsinyektol, a mik lesznek, a mi tolliink birando orszâgunk birodalmâba, es az en urasâgom idejeben, vagy urasâgomban ne legyen bântddâsok, se tisztektol, se valami hatalmasaktâl, se adoszedoktol, egy szoval senkitol, kik az en urasâgom szol-gâlatjâba kiildetnek, mert valaki megprobâlnâ, hogy eroszakos lenne rajtok, csak egy hajszâlokat is illetne, az olyan nagy nehezseget veszen, es haragjât az en urasâgomnak, mint egy tBkeletlen, es meg nem becsulBje az en urasâgom levelenek. De ugyan balâla utân az en ursâgomnak, a kit az ur Isten vâlaszt, hogy az Olâh Orszâgnak ura legyen, az en urasâgom szives t8rzs8kebol, vagy az atyafiak koziil, vagy a mi buneinkert mâs fele nemzet, ha megbecsiili, es megujitja, otetis megtisztelje meg is erositse az Isten az o urasâgâban. De ha felbontya, es meg nem becsiili, az ur Isten verje meg, es sebesitse meg itt, es a jSvendo eletben, es legyen âtkozott az 318 szent atjâktdl a kik Nycaeaban oszve gyiiltek volt, es Judâssal a Ariussal legyen 8r8ksege, es azokkal kik kiâltoztâk az Isten Christusnak, az 6 vere legyen rajtok, es az o fiain, a mely meg vagyon es leszen mind 8r8kke, amen. Ezen dologban bizonysâgok: Yajkul vornik ur, Thodor ur, Nân ur, Sztancsul, es Myrcza, bâtja, Râtztatul, Pratya, es Sztâncsul Honoj, Kojka vijsztyr, Sze- 142 www.dacoromanica.ro men asztalnok, Mânyok pohârnok, Bagyo lovâszmester, Ştefan az irodeâk, es Mikaila. Datum Targoviste mense Ianuario die 20, anno 6940 <1432>. £n Ylâd vâjda Isten kegyelmebol valo ur. în Hristos Dumnezeu adevărat, credincios adevărat şi de Hristos iubitor, Ioan Ylad, din mila lui Dumnezeu voievod şi singur stăpînitor uns al lui Dumnezeu, din bunăvoinţa lui Dumnezeu stăpîn a toată Ţara Românească şi peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am dăruit din bună-voia domniei mele şi cu bunăvoinţa mea, cu inima curată şi adevărată, cu mintea luminată, această scrisoare a domniei mele dăruită deplin şi foarte cinstită şi mai cinstită decît toate darurile, slugii domniei mele Roman, nepotul boierului Stanciul, ca să le fie lor moştenire două sate, anume Yoivodeni şi Săsciorii-Loviştea şi în Simbăta-de-Sus partea lui Baicul şi a lui Ylad, muntele cu numele Moşul şi apa Făgăraşului. Să le fie lor acestea în veci statornice, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, să nu-i prigonească nimeni, să nu le ia nimeni de la ei, nici în vremea domniei mele, nici în vremea fiilor mei primi născuţi, Mircea şi Yladul; pînă la sfîrşitul domniei mele, să fie scutiţi de cărăuşie şi de toate celelalte slujbe, peste Olt să fie scutiţi de dijma oilor, a porcilor <şi> a albinelor, să fie lăsaţi în linişte şi pace de plata găleţii, de dijma vinului, de plata finului, de darea de cai pentru poştă, de tot felul de slujbe şi dări, atît de cele mari, cît şi de cele mici, care vor fi în ţara stăpînită de noi şi în vremea domniei mele, adică în domnia mea. Să nu fie supăraţi nici de slujbaşi, nici de dregători, nici de strîngători de dare, cu un cuvînt de nimeni dintre cei care sînt trimişi în slujba domniei mele, căci de va încerca cineva să-i prigonească şi le-ar atinge chiar numai un fir de păr, acela va avea parte de mare supărare şi mînie a domniei mele, ca un necredincios şi necinstitor al scrisorii domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine-1 alege domnul Dumnezeu să fie domnul Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau dintre rudenii sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă cinsteşte şi înnoieşte < această scrisoare >, să-l cinstească şi să-l întărească şi pe el domnul Dumnezeu în domnia lui; dar dacă o strică şi nu o cinsteşte, să-l bată domnul Dumnezeu şi să-l pedepsească aici şi în viaţa viitoare şi să fie blestemat de cei 318 sfinţi părinţi care se adunaseră la Nicbeia şi să-i fie moştenirea cu Iuda şi cu Arie şi cu acei care au strigat asupra lui Isus Hristos, ca sîngele lui să fie asupra lor şi asupra fiilor lor, ceea ce este şi va fi pînă în toţi vecii, amin. Mărturii ale acestui lucru: jupan Voicul vornic, jupan Todor, jupan Nan, Stanciul şi Mircea, fratele mai mare, Tatul Sîrbul, Pratea şi Stanciul Honoi, Coica vistier, Semen stolnic, Mănioc paharnic, Badea comis, Ştefan gramatic şi Mihăilă. 143 www.dacoromanica.ro S-a dat în Tîrgovişte, luna ianuarie, ziua 20, anul 6940 <1432 >. Eu Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, p. 50—52. Trad. maghiară din 1727, după un orig. slav, perg., pecete atirnată. Data greşită; s-a omis cifra unităţilor. Datat după domn şi boierii martori. EDIŢII. Maghiar şi trad. Transilvania, 1873, 5—6, sub 1432; Hurmuzaki, I, 2, 573—574, sub 1432; Panaitescu, 173—176. Trad. D.I.R., B., 96—97. 81 1437 (6945) iulie 18, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte mai multora satul Mărgineni, în Ţara Făgăraşului, scutindu-l de dări şi slujbe. întru Hristos, binecredincios şi binecinstit şi iubitoriu de Hristos, Io Vlad voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul dumnezeiesc domn şi stăpînitoriu a toată ţara Ungroromână şi a plaiurilor şi domn herţeg la Amlaş şi la Făgăraş. Bine am voit domnia mea cu voinţă curată şi luminată, cu inimă bună, că am dăruit acest cinstit şi preacinstit de acum încolo hrisov, slugilor mele Stan, sin Tatul şi Ursul şi Radul Stan, sin Bâra şi Godea, întru stăpînirea satului în Mărgineni, celora şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi prea nepoţilor lor, pînă în viaţa prea nepoţilor fiilor lor, le dăm în Mărgineni cu ocină, cu moară, cu pămînt de arătură, de cosit, cu pădure, cu munţi. Începînd de la goştinit, de la oierit, de la vierit, de la muşte sau albine, de la gloabe, de la dişmă, de la fînaţie, de la poiană, de la poşte, de la sluşbe mari şi mici, de la cîte se află întru stăpînirea domniei mele, din acestea toate dăm în Mărgineni. Pentru aceasta, să nu îndrăzniţi să faceţi împărechere, nici să-i globiţi, nice nimica să nu luaţi de la slugile lor carii să vor trimite după milostenie sau după alte slujbe. Dară de s-ar înşela cineva ca să-i zăbovească, acela mare rău şi plată va lua, ca un necredincios. Şi după moartea domniilor, iară Dumnezău bine au Voit ca să fie domn Ţării Rumâneşti sau din roada inimii sau din rudenii sau pentru păcatele noastre din alt neam sau seminţia, de va ridica Dumnezeu domn, de va întări şi va cinsti aceasta, să-l întărească Dumnezeu întru domnia lui; iară de-1 va strica, să-l strice Dumnezău şi să-l bată aicea trupeşte şi în veacul cel viitoriu sufleteşte şi să aibă împărtăşire cu Iuda şi cu Aria, cu fărdelegiuitorii jidovi cari au strigat pentru răstignirea lui Hristos, sîngele lui spre ei şi spre feciorii lor, amin. Mărturie pentru hrisovul acesta a fost: jupan Voicul, jupan Tudor, jupan Nanul, jupan Stan, jupan Radul Borce, jupan Nan Pascal, jupan Dimitrie 144 www.dacoromanica.ro spătar, jupan Stoica pustelnic, jupan Simeon stolnic, Miclea paharnic, Badea comis, Ştefan logofăt. Scris în oraşul domnii, Tîrgovişte, meseţa iulie, zile 18, vleat 6945 <1437>. Io Ylad voevod. După I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, p. 55—57. Traducere din 1752, după uu orig. slav; urmată de o trad. maghiară, din 1758. EDIŢII. Trad. Puşcariu, Revolta, 3; Panaitescu, 176—177, sub iulie 15; D.I.R., B., 98. 82 1437 (6945) august 1, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Nan, Totul şi Standul satul Răteşti, scutindu-l de dări şi slujbe. f H)K£ KT\ XpHCTd EAdr©B'bpHKI H EAdrOHACTHBKl H XpHCTWAIOEHKKl, Iw firtdA K©£R©Ad H r©Cn©AHHTi BTiCEH 3SMH XrrpOKAdJfHHCKOH H 3d(lAdHHHCKHM flMAdlliS H «ÎMrpdwS YfPu.fr- BddronpoH3KOAH r©cn©ACTBO mh cbohm EAdruAVE np©H3B©AHHH£M, MHCTHM H CB’kTAHitt H AdPWK<1\' CEH K'kCEMECTHHI H f]prfen©MHTdHKl H EAdr©- lVEpd3HEI JfpHCOKSrt r©Cn©ACTBd MH CA\TdA\ r©Cn©ACTBd A\H, HdH8 H TdT$A H ©TdH-MWA$, I3K© Aă HAfh ECT pKH3H CEA© PdTElJIH Biv WHHHH/R H B"K WJfdGM, T'bM'li H T'fejf'K A’bU.dAt, BH8m*T©M. II©HBI1JH IVT WBHHETO EdA\, WT CKHHHJf BdA\, WT I1ME-AdpivCTBd, WT KTvEAdpivCTBd, WT TAOBH, WT cfeHOKOCHra, WT f]©CdAH, WT ll©AK©AH, WT f]©B©3d, WT T’fejf'k BliCH^ HMTi ECT B*K WJfdEM. H Ad HM NE CM-fcfT f]©3d- EdBHTH HH ClvA^i HH TAOBHHK, HH BHpMH, HH AP^rHHiE HHJfT© WT CA\TdJf HAH ©T EOA-bpiv r©Cn©ACTBd MH, n©CHAd£A\HJf n© A\HA©CT£Jf H n© CAyWEdJf r©Cf]©ACTBd A\H, n©HE>KE Ytc> HA\ EH Fl©3dEdBHA dlJIE H W BAdC EAHH, T© TdKOKKl HMdTH fipHMTH BEAHK© 3A© H BEAHK K£ HEB'fepHHK H fip'bcA\’llJHHK H f]©Cpd-A\HTEA CHEM\' ypHC©B^A^ T©Cn©ACTBd MH. (x>EdME>KE H fl© CAtpiiTH r©Cfl©ACTBd A\H, K©r©>K£ np©H3K©AHTTv r©Cf]©Ah B©riv EHTH r©Cn©AHHK BAdUJCK©H 3EA\H, HAH WT nA©Ad CpTvA^Hdr© r©Cfl©ACTBd A\H, HAH wt civp©ANHK r©:n©ACTBd a\h, Td dip£ n©H©BHT h 8tba>paht, T©r© r©cn©Aiv B©ni Ad Stbmpaht h a*1 SKptnHT Biv r©rn©ACTB-fe er©; dipE ah pd3©pHT h T©r© r©cn©Aii B©riv Aa pd3©pHT H Aa SEHETTv 3A* T-kAWAt, d Biv EjT, A'^H A\ B-kl^t AVU,fKH® H Ad HMdT SMMCTHE CTv Ha<* H CE flpHEAtli, E/KE ECT H Edf>AfrC Biv BfcKH, dA\HH, GB’kA’kTEAHE: >K8iidH B©hk© ak©PNHK, >K8ndH T\'ac,P'1', >KSndH HdH\rA, >K8ndH GTdHMWA, AlnpMEB EpdTTv, 3<8ndH NdHTl IldCKdATl, >K8ndN GTdHMWA X©H©H, >K\'fldH PdAVATi BwpMES, ^,HA\HTp8 CndTdpii, K©HKd KHCTHiapTi, GeA\EH CTOAHHKTv, dlHKA’k ndJfJpHHK, BdA’h K©MHC, GT£i|SdH A©r©4$eT. IlHK©Ad nHC, Bli A-b SU,A\£, A\£CtU,d d\TyCT d AeH> Biv TpTvrOBHipH. f Iw BddA BWEBWAd, MHA©CtVa EoHOEA r©C(l©AHHK. www.dacoromanica.ro f Eu, cel în Hristos binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul,lo Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest preacinstit şi a tot cinstit şi cu frumoasă faţă hrisov al domniei mele slugilor mele Nan şi Tatul şi Stan-ciul, ca să le fie acestora satul Rateşti de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor şi nepoţilor lor. Începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de gloabe, de cositul finului, de posade, de podvoade, de cărături, de toate acestea să le fie de ohabă. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici alţii nimeni dintre slugile sau dintre boierii domniei mele, trimişi după milostenii şi pentru slujbele domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi mare urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi neascultător şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau dintre rudele domniei mele, dacă va înnoi şi va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l împuternicească în domnia lui; dacă va nimici şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Voico vornic, jupan Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele lui Mircea, jupan Nan Pascal, jupan Stanciul Honoi, jupan Radul al lui Borcea, Dimitru spătar, Coica vistier, Semen stolnic, Miclea paharnic, Badea comis, Ştefan logofăt. Nicola a scris, în anul 6945 < 1437 >, luna august 1 zi, în Tîrgovişte. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arii. St. Buc., S. 1., nr. 33 (Snagov XXXI/1). Orig., perg. (38,5x32), pecete atirnata, căzuta. Cu două traduceri din 1848 şi 1912; alte traduceri ibidem, ms. 354 f. 119 şi la Academia Republicii Socialiste România, CMXU/161. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/32. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 178—180. Trad. D.I.R., B., 98—99. Facs. D.I.R. B., 337. 83 1437 (6945) august 1, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele Dobruşa, Şerbăneşti, Mamul ş.a., scutindu-le de slujbe şi dăjdii. întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi iubitoriul de Hristos însuşi stăpînitor, Io Vladu voevod şi domn, cu mila lui Dumnezeu, stăpînind 146 www.dacoromanica.ro şi domnind toată Ţara Rumânească şi laturilor plaiurilor Almaşului şi Făgăraşului herţeg. Bine am voit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă şi am dăruit domnia mea acest întru tot cinstit hrisov slugilor şi boierilor domnii mele, Rutaş şi Coicăi şi lui Novac şi lui Straţimir, să le fie lor satele anume zise: Dobruşa şi Şerbăneştii şi Mamul şi Corăeştii şi Urbueştii şi Ioneştii. Aşa şi feciorilor lor, Cornei şi lui Dragomir i lui Stan să le fie preste aceste trei locuri care mai la urmă am zis, întru moştenire şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor, pînă în viiaţa domnii mele şi pînă în viaţa fiilor domnii mele, Mircea şi Yladu. Şi să fie în pace de vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găleată şi de vinărici şi de cositul finului şi de podvoaze şi de toate slujbele şi dăjdile mari şi mici, care sînt şi să găsesc în însuşi stăpînirea ţării domnii mele. Şi să nu-i bîntuiască nici judecători, nici globnic, nici birari şi niminea alţii din boieri şi din slugile domnii mele, carii vor fi trimişi după mile şi lucrurile domnii mele. Căci cine să va ispiti a le face supărare, măcar şi un păr, unul ca acela va avea a lua mare răutate şi urgie de la domniia mea, ca un necredincios şi ruşinător hrisovului domnii mele. încă şi după moartea domnii mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti, din rodul inimii domnii mele sau din neamul domnii mele sau, după păcatele noastre, din alte neamuri, de va cinsti şi va întări acest hrisov, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domniia lui; iar de-1 va strica şi nu-1 va cinsti, pre acela să-l bată Dumnezeu domnul, aici şi în veacul ce va să fie şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nicheea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu cei ce au zis: sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, care iaste şi va fi în veci, amin. Şi mărturii la aceasta: jupan Ianco 1 dvornicu şi jupan Tudor şi jupan Nanul şi Stanciul, fratele Mircei şi Ylăcsan al Florei şi Nan Făcal 8 şi Stanciu Honoi şi Dumitru spătariul şi Coica vistieriul şi Semăn stolnicul şi Miclea paharnicul şi Badea comisul şi Ştefan logofăt. Şi am scris eu, Mihail, în Tîrgovişte, în luna lui avgust 1 dne, văleat 6945 <1437>. Io Yladul voevod. Academia Republicii Socialiste România, ms. 5722 f. 5. Traducere din 1812. EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Doc. Morunglavu, 289—290; Panaitescu, 177 — 178; D.I.R., B„ 99-100. 1 în loc de: Voico. 3 în loc de: Pascal. io* 147 www.dacoromanica.ro 84 <1437—1438 > august 8, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Taeîncoş, lui Stan şi lui Colţea o ocină în Coteana, peste care s-au înfrăţit. f Io Vladu voievod, domnul Ţărăi Rumâneşti, feciorul marelui şi preabu-nului creştin Yladul voievod. Porunca dumnealui slugii dumnealui Taeîncoş şi Stan şi Colţii şi cu ficiorii lui, cîţi Dumnezău le va da, ca să le fie lor ocină satul Coteana tot, cu tot hotarul, pentru că iaste a lor bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie. Iar după aceia, venit-au Taeîncoş şi Stan şi Colţea, ei singuri, înnaintea dumnealui de s-au înfrăţit pre ale lor bucate şi dobitoace şi pre ocine şi pre ţigani şi pre toate ale lor, ca să să ştie să fie trei fraţi nedespărţiţi. Şi aşa s-au tocmit ei de a lor bună voie şi să să ştie şi botarăle: din Piscul Lungu, pînă în vîlceaoa Cornăţclului şi pînă în Lacul Fătăciunii şi pînă în Măgura cea Mare în Lacul Stejariului şi pre Scovarda în vîlceaoa Secereilor şi pînă în poiana tîrgului şi pînă în Lacu den Miezu şi pînă în calea Topolovului şi pînă în Ogrăzele şi pînă în drumul Slatinii şi pînă în răspîntiile pîrîului şi pînă în Piscu Urdii şi peste obîrşia Milovanului şi pînă în Dealul Oltului. Ca să le fie lor ocină obabnică şi într-alt chip să nu fie, preste zisa dumnealui. Şi mărturii i-au pus dumnealui: jupînul Tudor şi jupînul Nanul şi jupînul Stanciul şi jupînul Pascalie şi jupînul Radul Borcea şi jupînul Dumitru spătar şi Stoica vistier şi Semăn stolnic şi Badea comisul şi Ştefan logofăt. în Tîrgovişte, august 8 dni i ot Adama, leat 6955 <1447>. Bibi. Centrală de Stat, CXIX/1. Traducere din 1728. Altă trad. la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 232—233. Data greşită. Datat după boierii martori, în domnia lui Vlad Dracul. EDIŢII. Trad. Iorga, St. şi doc., V, 169, sub 1447 august 8; Ghibănescu, Codrescui II, 129; Panaitescu, 210—211, sub 1447 august 8; D.I.R., B., 100—101. 85 1437 (6945) august 10, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte mai multora satul Luciiani, scutindu-l de slujbe şi dăjdii. f Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi blagocestivul, de Hristos iubitoriul şi singur stăpînitoriu, Io Vlad voevod şi domn, cu mila lui 148 www.dacoromanica.ro Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată Ţara Rumâ-nească şi munţilor Almaşului şi Făgăraşului povăţuitoriu. Bine am voit domniia mea, cu bună voinţa mea şi cu curată şi luminată inimă şi am dăruit acest cu totul cinstit şi bine închipuit şi mai cinstit decît toate darurile, acest hrisov, slugilor şi boiarilor domniei mele: Stoilă şi Radul şi lui Petru şi Braţului şi Radului şi Neagului şi lui Bucur şi lui Şărban şi lui Stan preste Lucii ani, întru moşie şi întru obabnicie, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, pînă în viiaţa domniei mele şi pînă în viiaţa celor întîiu născuţi fiii domniei mele, Mircea şi Yladul. Şi să fie în pace de vama de oi şi de vama de rîmători şi de dij mărit şi de vinărici şi de găleată, de dijmă, de gloabă, de cară, de podvoade şi de cositul finului şi de toate slujbele şi dăjdile, mici şi mari, cîte să vor afla întru singură stăpînirea domniei mele. Şi să nu îndrăznească a-i bîntui pre dînşii nici judeţii, nici globnicii, nici birarii, nici alţii nimenea din boiarii sau din slugile domniei mele, ce să vor triimite după trebile şi slujbele domniei mele; că ispitindu-se a-i supăra pre ei măcar de un păr, va lua mare răotate şi urgie de la domiia mea, ca un necredincios şi defăimătoriu hrisovului domniei mele. însă şi după moartea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţărîi Rumâneşti au din fiii domniei mele au din rudenii sau pentru păcatele noastre, din alt neam, de va cinsti şi va înnoi şi va întări, pre acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l întemeiaze şi să-l păzească întru domniia lui; iar de-1 va strica şi-l va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-l răsipească şi să-l ucigă aici cu trupul, iar în veacul viitoriu, sufletul lui şi să fie proclet de 318 sfinţi părinţi de la Nicbeia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu acei jidovi carii au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntu-itorului nostru Isus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, care iaste şi va fi în veci, amin. Şi iată mărturii: jupan Voico dvornic, jupan Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele Mircii, jupan Nan Pascale, jupan Stanciul* Hanoi, Dumitru spatar, Coica vistiiariul, Semen stolnec, Miclea paharnec, Badea comis, logotbet Ştefan. Şi Badea, care am scris în Tîrgovişte, luna lui avgust 10 dni, leat 6945 <1437 >. ■f Acest izvod s-au scris pe limba rumânească asemenea de pe hrisovul cel slovenesc, de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala Domnească în Bucureşti. Az Lupp dascal slovenesc izpisab. Academia Republicii Socialiste România, CLXV/123. Traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Iorga, St. şi doc., VII, 46—47; Panaitescu, 180—181; D.I.R., B., 101-102. 149 www.dacoromanica.ro 86 1437 (6945) august 13, Tîrgovişte. VTad Dracul voievod întăreşte mai multor boieri satele Aninoasa, Raugul ş.ascutindu-le de slujbe şi dăjdii. f R-k XpHCTa Hora EAdrosfpNEiH h EAdroniiCTHBkiH h Xphctoaioehbiiih lw RaaA BOfBOAd H rOCnOAHHK, AVHAOCtYa EoH Hm (CT nOA WT dliHHidlJH WT flprHLU H ropHW^H] flHHHOCd H PdSrSA H EdAOTHJJH H T'Kyp'kHf. TY* B'KC’k A<> Hm CAT B*K WHHHA H B*K WJfdEA AO JKHBOTd rOCnOACTKd MH H A® JKHBOTd CklHOBh rOCnOACTBd MH H A® WHBOTd T’fcjf BHSMATWM H npkKHSMATOAV HX"K, [lOMfKIUH WT OBMH BdM, WT CBHHKI BdM, WT nH6A BdM, WT KTiEAdpCTBd, WT BHHdpCTBd, WT AHWMH, WT rbHOKOC, WT TdrtnKI, WT riOAKOA H WT KTiCtJf pfKIUHX', WT MdAkiyii H B(AHKEiyrK CAy>KEdJfTi, (AHKd Ci HdJfOAAT BTi CdMOApTOKdBHOM 3(A\AH H WEAdCTH rOCnOACTKd MH, H Ad HM H6 CAVkfT EdHTSBdTH HH CAA«ţ, HH TAOEHHK, HH EHpM'fd hY HH HHJfTO WT EOA-kpli B(AHKkl£ H MdAKI£, nOH(/K( yTO AH EKI n03dEdBKIA dlţJE H W BAdC (AHH, TO TdKOBKI HiWdT flpYMTH BfAHKO 3A0 H wprYA wt rocnoACTKo mh, bko np’bcTAnHKiK cY(A\y x’phcobSaS rocnoACTBd mh. ©EdnoEf h no c'bmp'kth rocnoACTBd a\h, Koro H3E(p(Th rocnoA*' Horii ekitki rocnoAHHK EddUJKOH 3(mah hah wt CKpACHHora nAOAd rocnoACTBd a\h hah wt ciipwAHHK rocnoACTBd mh hah no rp'kywAv nauiHAt wt HHonA(M(HKiK, aiju noMTfT h oyTBpiiAHT ckih ypncoByA rocnoACTBd a\h, h Toro rocnoAK fiorK a<> StbptiAHt bti rocnoACTBt (ro; atfic ah pd30pHT a Hf oyTKpKAHT, h Toro rocnoAK EorK A<) n0pd3HT H 8eY(T 3A< T-bAWAV, d BK WH B(K A$UJ(d H fi,& «T nOAOEfH I»Af H flpHIO H CTi WH(A\H pfEIUH^ J KpKB (ro Hd HEIJC H Hd MMAWJf HX"k, (>K( (CT H EAA(T KTi B'bKKI B'kKWAV, dMHH. Gok( cB(AK$ndH TSawp, KSndH HdHoya, HtfndH GTdHHIOA, A\Hp. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 34 (Mitrop. Ţ. Rom. XCIV/1). Orig., perg. (38 X 26), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1901; altă trad. ibidem, ms. 137 f. 142—143. Copie slavă şi trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/247. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/33. EDIŢII. Slav. Venelin, 77 — 80; Miletid-Agura, 332—333. Slav şi trad. Panaitescu, 181—183. Trad. Tocilescu, Doc. ist. J, 294—295; D.I.R., B., 102—103. Facs. D.I.R., B., 338. 87 1437 (6945) august 23, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte jupanului Bodin satul Vlădeşti, scuti-ndu-l de slujbe şi dăjdii. fiii XpHCTd fiord KddrOK-kpNld H KddrOOTiCTHKWH H XpHCTOdIOEHKhJ, IlV EddA BOfKOAd H rOCnOAHNk, A\HdOCTl"/K IiO/KYfd\ H IlOJKYfM BddrklM Iip0H3K0/UNYtM WBdd- 1 1 « de Sus» adaos pe margine. 151 www.dacoromanica.ro A4,Y»lJjyA\H KkCEH 3EAXH OţTp©KAd)(iHCKOH, flAlAAIliy h <&arpaiu8 jfEpuEr. EAaronpoHa-KOrtH rOCflOACTKO A\H, CKOHA\ EAdHvJAt np0H3K0rtfHVfiW, H AApOKdy CKH BkCEHkCTHkJ H HdACTO/filJlH JfpHCOKY’rt rOCflC>ACTKd A'H CA8SE H EOrt'bpHHy TOCnOACTKd AIH >KyfldHiy EOAHHOy CK CklHOBH CH, I3K0 fi,i A\\' C.'hT KAAAElpH B"k WHHH.Y. H B"k W)(dE WT rbH0B03, WT IIOAKWA, WT n0K03, pfKUIH WT AldAkiy H BEAHKklJf CA$2KEAy'k, EAHKA CE HdJfOAAT K"k 3EAIAH rOCnOACTKd A\H H Ad HA\ NC CAN^ET EdHTyBdTH HH CA^AeH) HH PAOKHKIK, HH EHpMId, nY HH HH^TO WT BOA’kpk HAH pABOTNklK rOCflOACTBd A\H, IlOHE/KE ^TO AHA\ n03A' EdBklA dlţlC H W BAdC EAHH, TC TdKOBkl HA\dT fipY/ftTH KfAHKO 3AW H wprYc WT TOC-nOACTKO A\H, KdKO NEB’fepNklK H nphCAy UJHklK cTfA\y \'pHCOKi>Ay TOCnOACTKA AIH. 6ipc >ke h no CTiA\pTiTH rocnoACTBa a\h, Kwro H3EcpcT rocric>A>' Eorw ekitki rOCnOAHHTi EaAUJKOH 3EA\AH HilH WT CpiiA^HdrO nAOAA rOCnOACTKA AIH HAH WT CKpWAHKIK rOCnOACTBd A\H HAH, nO rp'bjfW'" HdlllHA\ WT HHOflAEAlEHklK, Ad AIJIE noHKTET h StkptiAHt ckh ypHcoBoyA r©cn©ACTsa a\h h Toro rocnoAh Eork AA Vtkptiaht k"k rocnoACTB© cro; diţicAH pasopHT h nocpdA\HT, h Toro rocnoA*» EorK Ad nOpdSHTTi H nOCpdiUHT 3A< T'kAWA\, d Bk WH B’kK'k A^WEA H AA CCT npHHCCTHklK IhJA'b H ilpTlO H Ck WH'kiWH pEKUlHX! KpkB cro Hd Hkljf H Hd HAAWy HJf, EJKE CCT H Kj^ACT B*k B’kKkl, AA\HN. GstA^TCAC: wyndH Eohko ak®Phhki >KynaN TyAu’P> >K©ynaH Haho^a, aKOyndH Îlp-KBE, ^HiWHTpTi CridTdpk, KoHKd npOTOBHCTYrdp'k, GeAMN CTOAHklK, AIhKAE ndJfdpHklK, EdA^i KOA\HC, OtE^AN AWrO0CT. il:ik KoHKd nncdy bti TptroBHiiic, AiEchiţa ayrycTa Kr AKHk> kt* a^t xsiţA\E. f Iw FiAdA BWCBWAA, A\HAOCt'|'M Eo>KYA\ rOCnOAHHk. ■}■ în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Ylad voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi din bunăvoinţa lui Dumnezeu stăpînind peste toată ţara Ungrovlahiei, berţeg al Amlaşului şi al Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi am dăruit acest atotcinstit şi de faţă hrisov al domniei mele slugii şi boierului domniei mele jupan Bodin cu fiii săi, ca să-i fie Vladeştii de ocină şi de ohabă, cit va trăi domnia mea şi cit vor trăi fiii domniei mele, Mircea şi Ylad şi cit vor trăi ei, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de găletărit, de vinărici, de dijme, de cositul finului, de copaci, de căratul finului, de podvoade, de cărături, adică de slujbele mari şi mici, cîte se află în ţara domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni dintre boierii sau dregătorii domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica chiar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi neascultător al acestui hrisov al domniei mele. 152 www.dacoromanica.ro încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele şi pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui,- dacă va nimici şi va batjocori şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească aici cu trupul, iar în cel veac cu sufletul şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi cu acei care au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Voico vornic, jupan Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele lui Mircea, jupan Nan Pascal, Stanciul Honoi, jupan Pîrve, Dimitrie spătar, Coica primul vistier, Semen stolnic, Micle paharnic, Badea comis, Ştefan logofăt. Eu, Coica, am scris, la Tîrgovişte, luna august 23 zile, în anul 6945 <1437 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 35 (Mitrop. Ţ. Rom. XCIV/2). Orig., perg. (46x28), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1745 şi 1912; altă trad., ibidem, ms. 137 f. 143 — 144. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/34. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 183—185. Trad. Tocilescu, Doc. ist. I, 295—296; D.I.R., B., 103-104 Facs. D.I.R., B., 339. 88 1437 (6945) august 23, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Bhigoveştenia,« din Pădurea cea mare», jumătate din satul Bolintinul. 6945 < 1437 > august 23. Hrisov a lui Vlad voievod, , ce-1 dă mănăstirii din Pădurea cea mare, care este sf. Blagoveştenie, preste rîul Argeşului, împotriva Bucşanilor, ca să-i fie satul ce să numeşte Bolintinul, jumătate i proci. KE d3k ETi XpHCTd Bord EAdrOE'bpHklH H EAdrOH'kCTHRklH H XpHCTOAIO-RklEklH, IlV RddA ROEROAd H rOCflOAHHk, A\HAOCtY/1» EowYeM H EAdrkIAI EowYeAI fip0H3B0AEHYEM WEAAAA^mSMH H r0C(10ACTE0y HdACTOMH JfpHCOEOyA rOCIlOACTEd A\H, MOHdCTHpy E’k 3EMAH rOCIlOACTEa A\H Ha MfcCTO pEKOMEM THCAMHd, ErOWB CB'fe-TUmOHHEUIH piVAHTEAk pWAHTEAt A\H, rtiHpHd ROEROAd, PdA\'Ak ROEROAd, WT OCHORdHYd Rk3ABH/KE H CEtTOnOHHEUIH EpdT pWAHTEAt A\H, ^dH ROEROAd, A\HOTkJMH EELJIAIH noKpbnH. Gtro paA», RAdroH3EOAH rocnoACTEO a\h, i3ko>ke h rocnoACTBoy, chu,e h CBA\Oy CHll,f KkCnpi£A\HklK EHTH H UFEHOEHTkl 0\*B0 nC>A\tHrk pOAYTEAfc rOCIlOACTEd A\H H >KHSOTa>KE paA'i' h cnactHia rocnoACTEd a\h, cmh ypaM npbCRbTki.iv RAdAHHHu,KE H MkCTk IipbCEtTklM BAdAHWHU,/^ HdlllM E«T«>pC’AH1V*! HKO A<* cYd npHU>Eptl|IM E’k WHEOTB rOCIlOACTEd A\H SKptllHTEAt H IIOMOIJJHHIIM, E'k CTpdUIHklH AkHk PAdTdHIVtt. IIp-kR-bf nOTRp’k/KAa rocnoACTEO mh npHAOWEHd ivt A^A3 rocnoACTEd aih PdAyAd ROEROA^: CEAO KyAtdHCKkl Ep«A c ToilOpHUFAl H THCAlEHd, EAHKO E’k dHrdMEUlKO H PSUIEIIIKO H EAdTO Ehctpeivk uft TonoA^a a® Epiisora rpiuta rkiuie KoRaHHit.iv h npH hem CEAd XpucoRd Ck GdAHHlUOpiVAt H >KHTO UFT JKdAEUlCKOrd C/TVACTRd IfkEAOR \f Hd B'kC'bKO Rp^AIE Ad>«AH, CHpEHia AVkyOR Y H CHpOR Y H M"bjfOR A«Ad Y H nOCTdR PoyHH JJH Y H M HEA'bAH dl^HraHN. H E'k CklM npHAO/KH pUFAITEA rOCI10ACTEd A\H rtlHpnb ROEROAd CEAO HdoypH H ÂSlimjjH H HAOlJlHHd H JKdpKOREU C IlOTOKWM H OgUIHIVK Ck HOEOCEAItH H Hd EAdTHHItH CEAO IlBCTHMERO, 1|10 ECT lipHAOWHAd rOCIl 0)KAd KdAHHHKfM, EdEd TOCnOACTRd A1H. H dSKdH npHAOÎKH H CEAO GorOHHO. H npHAOHCHA CTpHlfk pUFAYTEA-k MH KAdAHCAdE ROEROAd CR-kTOMS dHAOHYlO Hd EOAMI^H CEAO lKHAORl|JHIty H ROA'kHHItM E'k EHCTpHltH H RHP CpEAHkl REC Hd }KEA-k3Hkiy KpdT H UFT OCM"k Rp'kUlHHl'k AfcfTKHROTd CklHOBk TOCflOACTEd MH AlHpHt H EddA H PdAVAk. TdKOJKAE H cEAdTd R'kC'b, 10L4JE h OdrdRku,, E3K6 no «Ht, TliHU trOJKf Cd«H EAdrO-BOAAT, HH>Kf A* « pd30pHT HHH H nptAdH'fe HhKOAHAXOBO H «Of nOKfAtHÎf. KtO AH ApTiSHfT, «dKdp H Cd«0 TOCnOACTKO AXH HAH WT CklHO&h TOCnOACTKd A\H HAH E^AH KOH rocnoAApK n>Kf jţoiprr HdCTdTH no «ot« Tpar8 h noHiptT paaopHTH ci'f noTKpMKAfHi'f h nosfAtH'i'f rocnoACTEd «h h mhh h nptAAHÎf Hhkoahaxobo, TdKOKdro aa nopd3HT rocnoAi» Eork CTpdlllHkl« H npdBfAHkl« C/îiAOAX CEOH« H A<* AX\f eCT C1inOCTdTHHU,d nptcstTddd BAdAHMHU,d EorOpOAHU,d H AA fCT npOKAAT WT CKtTWX H KTiCfAfHCKklJf S CkEOp H AA *CT npHMîTfH IlOAf H fTpVS H KkCfAX WTpfKUJHJf Cf rOCnOAd H nptAABWHAX tro Hd C«p1iTk. Ot>Kf estAtTfAf: >K8ndH TBa^P, wSndH HdH0\*A, wSndH ffldHt akoPHHK, wSndH ©TdHMSA, dlHpHfB EpdT, JKSlldH TdT$A GpkfiBA, «8ndH MpH8A, WSlldH GTdHHBiXTi XoHOH, KoHKd npOTOEHCTTdpTi, An«HTpTi CndTdp, AWrO06T @Tf$AH, GfAXfH CTWA-HHK, IIIfpEdH KHCTl’dpK, fllHKAt IldX'ApHHK, EdAt KO«HC. fl3Ti KoHKd f>Kf nHCdJf Eli fTprHWH, «fCklţd dBrSCTd K AhHk, Eli AtT X3U,«3, fHAHKTW r. Iw KddA BWfswAd, «haoctYa Eo>KYf« rocnoAHHk. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vlad voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, mănăstirii din ţara domniei mele la locul numit Tismena, pe care sfînt-răposatul părintele părintelui meu Mircea voievod, Radul voievod, a ridicat-o din temelie şi sfîntrăposatul fratele părintelui meu, Dan voievod, a întărit-o cu multe lucruri. Deci a binevoit domnia mea, precum în domnie, aşa şi în aceasta, să le fiu urmaş şi să înnoiesc aşadar pomana părintelui domniei mele pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest hram al preasfintei născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile şi cele nesăvîrşite să le împlinesc. Nu numai aceasta, ci cîte au dăruit părintele meu şi fratele lui acestui hram, pe toate să le întăresc şi să le împuternicesc, spre slava lui Dumnezeu şi spre lauda şi cinstea preasfintei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu, ca s-o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa domniei mele, iar în ziua cea cumphtă, mijlocitoare. Mai întîi întăreşte domnia mea cele dăruite de bunicul domniei mele Radul voievod: satul Vadul Cumanilor cu Toporna şi Tismena, cîtă a fost Ligăcească şi Ruşească şi balta Bistreţ de la Topoliţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa şi pe lingă aceasta satele Hîrsova cu Sălcişorul şi grîu din judeţul Jaleşului, 400 de găleţi, de cîte ori e vremea dăjdiei, 10 burdufuri de brînză şi 10 caşcavale şi 10 burdufuri de miere şi 10 postavuri de îmbrăcăminte şi 40 de sălaşe de aţigani. 155 www.dacoromanica.ro Şi pe lingă aceasta, a dăruit părintele domniei mele Mircea voievod: satul Ceauri şi Duşeşti şi Ploştina şi Jarcoveţ cu Potocul şi Suşiţa cu Novoselţi şi la Blatniţa, satul Pesticevo, pe care l-a dăruit doamna Calinichia, bunica domniei mele. Şi Lucaci a dăruit şi satul Sogoino. Şi a dăruit unchiul părintelui domniei mele, Yladislav voievod, sfîntului Andonie de la Yodiţa satul Jidovş-tiţa şi moară la Bistriţa şi vîrtejul de la mijloc întreg, la Porţile de Fier şi zeciuială de la opt pescării şi Dunărea, de la Padina Oreahova pînă la hotarul Rîşavei şi Yodiţa Mare de la Dunăre cu seliştea Bahnei cu nucii şi cu livezile şi Elhoviţa toată şi Ţeroveţul. Şi a dăruit părintele domniei mele la baia de la Bratilov, zeciuială de la roţile lui Ciop Haneş. Acestea toate le-a dăruit şi domnia mea şi le-a întărit cu toată porunca şi întărirea, ca să fie nemişcate şi neschimbate, cit va trăi domnia mea şi cît vor trăi fiii domniei mele Mircea şi Ylad şi Radul. De asemenea şi satele toatei încă şi Sagavăţul, care le-a cumpărat popa Nicodim de la Dan voievod, să le fie slobode de orice munci şi dări şi venituri ale domniei mele. Şi pe lingă aceasta, porunceşte domnia mea: călugării să fie de sine stătători în amîndouă mănăstirile şi după moartea cîrmuitorului lor, nimeni să nu le aşeze cîrmuitor, nici eu însumi, Ylad voievod, nici altul nimeni de după mine, ■ numai pe acela pe care ei singuri îl vor binevoi, nici să se nimicească orinduirea şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea sau dintre fiii domniei mele sau oricare domn care va sta pe urma mea şi va căuta să strice această întărire şi porunca domniei mele şi orînduiala şi datina lui Nicodim, pe unul ca acela să-l lovească domnul Dumnezeu cu cumplita şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfînta stăpînă, născătoare de Dumnezeu şi să fie blestemat de sfintele şi ecumenicele 7 soboare şi să fie socotit cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi ce s-au lepădat de domnul şi l-au dat pe el morţii. Aceştia sînt martorii: jupan Tudor, jupan Nanul, jupan Manea vornic, jupan Stanciul, fratele lui Mircea, jupan Tatul Sîrbul, jupan Iarciul, jupan Stanciul Honoi, Coica primul vistier, Dimitrie spătar, Ştefan logofăt, Semen stolnic, Şerban vistier, Miclea paharnic, Badea comis. Eu, Coica, care am scris la Arghiş, luna august 2 zile, în anul 6947 <1439 >, indiction 3. j- Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 1 (Tismana III/3). Orig., perg. (53x44), pecete atîrnată, cu legenda: S WLAD FILIUS MERCE TRANSALPINIS VAIVODA ...1 Cu trei traduceri din sec. XVIII, din 1845 şi din 1862; alte traduceri, ibidem, mss. 329 f. 72v.-73, 335 f. 216-217. Indictionul greşit. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 181 — 183; Panaitescu, 186—190. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 27—29; D.I.R., B., 104—105. 1 Ilizibil. 156 www.dacoromanica.ro 90 1440. Vlad Dracul voievod aşează abate la m-rea Cîrţa pe Mihail din Tîrgovişte. 1440. Michaelis abbatis de Kercz literae, ex quibus evenit, quod vajvoda Transalpinus, quemdam Michaelem, qui se plebanum in Tergovistia asserit ad monasterium in Kercz intruserit. 1440. Cartea lui Mibail abatele de la Cîrta, din care reiese că voievodul » • Transalpin a aşezat la mănăstirea Cîrţa pe un anume Mihail, care spune că este pleban în Tîrgovişte. După Hurmuzaki, I, 2, p, 633. Rezumat. EDIŢII. Latin. Transilvania, 1873, 65; Panaitescu, 193. Trad. D.I.R., B., 107. 91 1440 (6949) septembrie 16. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Dorotei ieromonah un loc la Licura şi şase vii şi-i dă voie să ridice acolo o mănăstire, în hotarul Rîmni* cului, care să fie ctitorie domnească, iar Dorotei, egumen. f fl3k HJKf Kt XpHCTd Bord BAArOR-kpHkl H EAArOMkCTH H XpHCTWAIOBHRkl H EorOAtk flOA\434HHkl H C4A\0APt>K4RNkl, Iw Ka4A RWHRU'A'» H rOCIIOAHHk RtCfH 3(A\AH ^rp0KA4JffHCK0H H A* EfAHKArO dlopa U'GA4A$f, H H4 ^rpkCKOf CTpdHf WKAPkJKf, dAAA4liJ8 H 3>4rp4Uj8 X(PH(rK* EA4r0fip0H3R0AH rOCIlOACTKO A\H, CROHMk BAArkIAA np0H3K0AfHlfA\k, MHCTHAt H CR’kTAHAt CEPA^Mt H A‘»POR4 rOCflOACTRO A\H Ckl R'kCkMtCTHkl ŢpHCOKSA MOAkGHHKS rOCflOACTRA A\H H CR-felJlfHOHHOK8, 11011$ K\’P 4,OpOTfK>, 14KO Aă MY tcr M-kCTO WGHTfAHO 30R0M0 At1K$p4 H S RHHOrpAA?, 1|10 fCT nOKSnHA, (AHH uit CHUORt IlfTpORfJf 34 S CTO R1AP<» KHH0 H AP$rH lvT A4CAOR4 npOTOiWflJlfpA 34 S CTO RfAPA H TpfTH WT CHHORt EaAA'ICAAKOKEŢ 34 0 CTO REAPd H MfTRptTH WT JlrAiTt 34 A CTO RtAPă H IlETH WT AlSprOMA 34 P REAP<* H UlfCTH WT A1HŢ4HA4 H WT KoKf 34 nfTk CTO Rf AP<*. IIotwm A\y am* h rocnoACTRO mh m noAHniETk mohacthpk Rt xotaph Phe-HHMKOM Kt AhK$PE, Kt JfTHTOpYAi rOCIlOACTKA A\H A<* EAvAfTk, H A® TA( BAiAfT JKHRk nonk ^OpOTEH, M fCT TOA\y AVkCTS HACTOATfAk H fr$AMHk, HH WT KOrOJKf HEIlOTkKHOKEHkl. IIo CtMptTHftl trO, M fCT ROAkHk nonk /\optTfH flOCTARHTk 157 www.dacoromanica.ro Ha croi flvtecTO Koro awbhtk h bpatYa R-kCAKoro noAfosn-k. To a<» khrota CKJHOBii rocnoACTBA A\H AIhpma h EaAA H P&A\[A&. TaKOJKAI HaT I EOAtpHHk RCAHKk HAH AAAAk HAH WT CA8rK rOC-noACTKa a\h, ta ce bh (iokSchak iiosaearhth non8 /V,opoTfio ha twmsh A\tcTf, hah TOAtS KOrO WHk HA CROI AffeCTO WCTARHT, AI|IC H BA’AC fAHHTi, TO TAKOBH HAIVAT npY^TH BeAHKO 3A0 H wprY.fc TOCnOACTBA, IAKO HeB'kpHKIKK H nptCASUlHUK-K wpH3All8 rocnoACTBA ahh, Bijjoki h no cAtpTH rocnoACTBA a\h, Koro H3BepeTK rocnoAK Eork bhth ro:no-AHHk EaAUIKOH 3IAAAH, IVT Cp'kA^HArO llrtOAA rOCIIOACTRA A\H HAH WT CkpOAHklKk rocnoACTBA AAH HAH, no rp-fc)fOA\k HAUIHA\, WT HHOnAkAtlHklK-k, A*1 nOHkTCTk Ckl XPHCOB^A H WEHTeAk CY/T» nOHOBHT H 8TBp"kAHT, H TWrO TOCnOAK Eork A*1 nOMKTfT H $TBp"kAHT B-k rocnoACTR-k ero; aijii ah nocpAMHT h pAspSuiHT'k, to takokato rocnoAk Eork a*1 pa3p8iuHTk B"k rocnoACTK-fc ero h a<* SEYrrk 3Ae T'fcAO, a rti b<^a*4jh‘"'11 Rtiţe A^m K h a*1 ict (ipokait wt Xphcta Bora h wt thî CBtTkiy h EoroHOCHkijc wtu,k hjki B*k Hhkih h a<* ha\atk SmcctYh Hk»a* H Ck flpY/R H Ck WHI 3A0MHCTHBHA\H HWAIH, t>Kt K'k3knHUI/k HA XpHCTA Bora, CnACA HAUierO, Kp’kE’k ero HA HHJf H HA M0)f H)f, e>Ke eCT H E/T\Afrr’k R-k R-fcKkl, AAAHH’k- H cia\8 CRtAfTeae: jkSiiah TSAivp’k h kSiiahr TatSa akophkjk h wSfiAHk HahSar h KSnaHk Eohko h JKSnaHk AldHt h >KSnaHk GtahmSa h >KSnaHk TatSar Gp’kBSAk h JKSnAHk EAkKCAHk $AOpeRTi H KSllAHk IapMIOAk H PaAVAIi EopMIR-k H GtI$AH AwrO0IT H niepEAHk KHCTYep-k H /V,HA\HTpk dlATApTi H GlMIH CTOAHklK H AlHKAt flAppHkJK H Eaa^ koa\hc. ______ H AlHpHAk nHca, A\tciu,d cifiTiAHKpHia si A^Hk, R-k a^t xsiţm0. ■{■ Iw Eaaa RweKwAa, aahaoctîa EojkYia rocnoAHHk. f Eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Iiristos iubitorul şi unsul lui Dumnezeu şi singur stăpînitor, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlabiei, stăpînind şi pînă la Marea cea Mare şi stăpî-nind şi în părţile ungureşti, berţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi a dăruit domnia mea acest atotcinstit brisov rugătorului domniei mele şi ieromonah, popa chir Dorotei, ca să-i fie locul de mănăstire numit Licura şi 6 vii, pe care le-a cumpărat, una de la fiii lui Petre, pentru 6 sute de vedre de vin şi a doua de la Laslău prim meşter, pentru 6 sute de vedre şi a treia de la fiii lui Vladislav, pentru 9 sute de vedre şi a patra de la Agăţa, pentru 4 sute de vedre şi a cincea de la Murgoci, pentru 100 de vedre şi a şasea de la Mihail şi de la Bobe, pentru cinci sute de vedre. După aceea, i-a dat şi domnia mea să ridice o mănăstire în hotarul Râmnicului, la Licura, să fie în ctitoria domniei mele şi cit va fi popa Dorotei viu, să fie cîrmuitor şi egumen al acelui loc, de nimeni neclintit. Iar popa Dorotei să fie volnic să aşeze în locul său, după moartea lui, pe cine-i place şi pe cine-1 vor plăcea toţi fraţii. Aceasta să-i fie neclintit, cît va trăi domnia mea şi cît 158 www.dacoromanica.ro vor trăi fiii domniei mele Mircea şi Ylad şi Radul. De asemenea sau boier mare sau mic dintre slugile domniei mele, dacă s-ar încumeta să împiedice pe popa Dorotei la acel loc sau pe acela pe care el îl lasă în locul său, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie domnească, ca un necredincios şi neascultător al poruncii domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti acest hrisov şi va înnoi şi va întări acest locaş şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va batjocori şi strica, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacul viitor sufletul şi să fie blestemat de Hristos Dumnezeu şi de 318 sfinţi şi părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei rău cinstitori iudei, care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntui-torul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Şi martorii acestuia: jupan Tudor şi jupan Tatul vornic şi jupan Nanul şi jupan Yoico şi jupan Manea şi jupan Stanciul şi jupan Tatul Sîrbul şi jupan Vîlcsan al lui Florea şi jupan Iarciul şi Radul al lui Borcea şi Ştefan logofăt şi Şerban vistier şi Dimitru spătar şi Semen stolnic şi Micle paharnic şi Badea comis. Şi Mihail a scris, în luna septembrie 16 zile, în anul 6949 <1440 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 36 (Cozia IX/1). Orig., perg. (42x27), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1843 şi 1912; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 73, 215 f. 92v.-93 şi 712 f. 458-458. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/35. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 190—192. Trad. Donat, Fundaţiunile, 393—394; D.I.R., B., 107-108. Facs. D.I.R., B., 340. 92 1441. Vlad Dracul voievod scuteşte de dări pe boierul Teodor din Ţara Făgăraşului şi pe cei doi fraţi ai săi. Yidi etiam literas in pergamena exaratas et olim sigillo pendente e filis bombycinis fuscis rubris munitas, quod abest. Character est valachicus, sed voces nemo Valachorum intelligit. Vicarius Valachorum disunitorum ait esse 159 www.dacoromanica.ro lingua moscovitica exaratas anno 1441 per Ylad Vayvodam Valachiae continere collationem immunitatum nobilitarium pro quodam Theodoro eiusque duobus fratribus; ad calcem litterarum occurrunt characteres onciales, qui, ut item characteres quidam minusculi in ipso contexti et initio literarum, rubro colore scripti sunt. Conatus sum imitări. Ad latus siniştri legentis: *1* Iw KAdA RWfKWAd. Ad latus dextrum legentis: dÎHAOCTbft Bowbft rocnoAHHK. Am văzut şi cartea scrisă pe pergament, care avea odinioară un sigiliu atîrnat de fire împletite de bumbac roşu, care acum lipseşte. Alfabetul este românesc, dar cuvintele nu le înţelege nici un român. Vicarul românilor neuniţi spune că este scris în limba rusească, în anul 1441, de către Vlad voievodul Ţării Româneşti, cuprinzînd întărirea imunităţilor nobiliare pentru un oarecare Teodor şi cu doi fraţi ai lui. în partea de jos a cărţii şi la început sînt litere unciale în roşu, care sînt scrise în aceleaşi caractere ca însuşi textul, dar acestea sînt mai mici. Am încercat să le reproduc. La stînga, se citeşte: Io Vlad voevod, : din mila lui Dumnezeu, domn. După N. Iorga, Studii şi documente, III, p. LXVII (nr. 2). Rezumat. EDIŢII. Latin. Panaitescu, 201. Trad. D.I.R., B., 108. 93 <1441 > aprilie 23, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Stanciu Moenescu ocină la Voila în Ţara Făgăraşului, loc de moară, muntele Jneapănul şi ţigani, iar în ţara Românească părţi din moşiile Cioruş, Mislea, Cocorăşti şi Moeneşti. j* în Hristos Dumnezău, buncredincios şi iubitoriu întru Hristos, creştinu Ioan Vlad voevod şi domn, cu mila lui Dumnedzău, cu buna tocmeala lui Dumnezeu am biruit şi am domnit toată Ţara Rumânească şi am fost biruitor Amlagiului şi Făgăraşului. Şi am dăruit domniia mea cu a mea bunăvoie acestui cinstit şi slugă bună, cartea domnii mele, cu slugile şi cu boierii domnii mele, jupînului Standul Moenescul cu 5 feciori a lui: Moian şi Stoica, Sin şi Vlad şi Mihail. Moian are feciori pe Aldea şi pe Moian şi fete pe Stanca. Stoica are feciori pe Şerban şi pe Coman şi pe Mihail. Şi le-am dat lor jumătate din Voila şi din hotar şi din ceailaltă jumătate le-am mai dat lor şi a treia parte şi le-am dat locul loru din sat din pîrîu ce se chiiamă Căcîcea şi Apa Morii pîn în Rîul cel Sec şi de ceiia parte de Apa Morii pînă în pîrîul cel tinos ce se chiamă 160 www.dacoromanica.ro Matca şi din calea din sat pînă în Oltu, ocolul hotarului din Oltu, pre Rîul cel Sec, în sus pînă în Gruiul Fetelor şi de acolo direptu preste dumbravă şi preste cîmpu şi preste dealuri, preste un cornu de dealu, pînă în pîrîu ce se chiamă Ludişorel şi pre pîrîu în jos pînă în Oltu. Şi le-am dat pe munte Jnea-pănu şi vîrful muntelui, a Pîrîului, pînă în mijlocul Oltului, şi le-am dat lor loc de moară în Olt, în Voila şi Apa Morii, apă de două roate şi i-am slobozit să poată duce apă din rîu la moară, pre unde ar vrea ei şi să fie slobozi în apa lor a păscui şi a mai face şi alte mori şi vîrtoape şi dîrste, iară nu alţii, şi din sus de sat pînă la hotaru Voivodenilor, şi din jos de sat, pînă în Oltu. Şi le-am dat lor să fie boieri şi slobozi împreună cu boierii domnii mele. Şi le-am dat lor ţigani 15: pe Manea ţiganul cu 5 feciori ai lui şi pe Pascul ţiganul cu 3 feciori ai lui şi pre Cazac ţiganul cu un fecior lingă el şi pre Micul ţiganul cu 2 feciori lingă el. Şi le-am dat lor partea de ocină, şi le-am dat lor jumătate din Cioruş în Ţara Rumânească şi a treia parte din Mislea şi a treia parte de la Plopeni şi jumătate din Cocoreşti şi moşia lor de la Moeneşti. Acestea toate le-am dat lor ca să le fie ocină şi moşie şi boerişag, lor şi rămăşiţelor lor şi a neam din neamul lor. Şi de aceasta am poruncit domniia mea, din nice un feliu din marha lor să nu li să ia vamă domnească dintîi, nice din oi, nice din stupi, nice din porci, nice din găleată, nice din vinăriciu, nice din dijmă, nice din semănături, nice din livezi, nice din pomete, nice vamă din tîrgu şi să nu fie nice într-o gloabă domnească. Poruncit-am de la cei mici pînă la cei mari, cărei au slujbă, de îţ voru umbla în ţară, birarii domnii mele, să nu-şi rîză de dînşii şi să nu-i învă-luiască, pre acelea ocine să nu puie judeţ, nici gloabă, nice biru, pentru ce că ce, cu ce-i vor învălui, vor dobîndi mare răutate şi urgie de la domniia mea. Şi într-altu chipu să nu încerce preste cartea domnii mele. Şi încă şi după moartea domnii mele, pe cine îl va dărui domnul Dumnedzău să fie domnu în Ţara Rumânească şi va învoi şi va întări această carte, şi pe acela domnul Dumnedzău îl va întări întru domniia sa, iară cela ce o va sparge şi o va strica şi nu o va învoi, şi pre acela domnul Dumnedzău îl va risipi şi îl va ucide. Aciasta iarăşi, pentru la cel loc luminat, a sufletelor celor curate, acela ce o ar strica să fie soţ Iudei şi Ariei şi să fie blestemat de Dumnedzău şi de toţi sfinţii apostoli şi de 300 şi 18 părinţi sfinţi, carii au fost la săborulu cel dintîi în Nicheia şi asemene cu cine ce ziseră la răstignirea lui Hristos: sîngele lui spre noi şi spre feciorii noştri, într-acestu veac ce iaste şi în cela ce va să fie, în veacii veacilor, amin. Iară mărturii am pus într-această carte a domnii mele boierii domnii mele: jupan Toder, jupan Nanul, jupan Tatul, Stanciul Honoi, jupan Voicul, jupan Manea mare dvornic, jupan Nan Pascal, Radu Borcev, Dumitru spătar, jupan Ştefan logofet, jupan Şerban vel vistier, jupan Semen stolnic, jupan Miclca vel paharnic, jupan Badea vel comis. 11—C. 723 www.dacoromanica.ro Eu, Coica logofet, am scris această carte în cetate, în Tîrgovişte, în luna lui aprilie 23 de zile, anul de la zidirea lumii 6945 <1437 >, Nede u po Paştea1. f Ion Ylad voevod, milostiia Bojia gospodin. După N. Iorga, Studii şi documente, XII, p. 276—278. Traducere din sec. XVIII. Data greşită. S-a îndreptat după faptul că indicaţia (Duminica după Paşti) se potriveşte in domnia lui Vlad Dracul pentru data de 23 aprilie, numai cu anul 1441, cînd Paştile cad la 16 aprilie. (în 1437, Paştile a căzut la 31 martie). De asemenea, sfatul domnesc corespunde anului 1441 şi nu 1437. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 193-195; D.I.R., B., 109-110. 94 1441 (6949) mai 14, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Glavacioc o ocină pe Neajlov, şi alte ocine în Buteşti şi Mirceşti, dăruindu-i şi găleţile ohabnice domneşti din cele două sate. f Hjks Bis XpHCTa Bora GAaroB'kpHisi H EAaroMMCTH2 h Xphctwaioehbki, Iw RiUA BOEBOAa H rOCnOAHHTs BlsC(H 3(AIH Js'rrpOKAdpiHCKOH H 3anAAHHHlsCKlsHAl CTpa-ham, UmiUUiS h Carpatino jffpu.fr'K. EaaronpoHSBOAH rocnoACTBO mh cbohm EAarkiMis np0H3K0rteHHeK( Bis raaBaMtB, weh-TtaH BaarOBtllKHHC nptMHCTM EorOpOAHlţM H EpdTH(M (}K( CAT Bis TOM XPd‘"^> bko Ad hai cm ceda no hmciih bis HtKAOBis, wmhhha EtpHAOsa h 8 ESthiih, wmhhha A1hk8AOBA EaHKOBa3, H 8 TfcAHWpMAH dlHpMClţlH, (>K{ Ad. TfcM pa AH, Bap( XTO JfOiptT BHTH KTsBAAp...........2 Ad CH BApytT WT.............2 WBMÎtrO Ba Al, WT no(AapisCTBa, wt ahwmh, wt taoeh, wt nocaAH, wt noAKOAH, wt noBOSa, p(KUK WT B(AHK(slHjf CaSHiEajC H MAAHJf, (AHKO CAT Bis WGAaCTH TOCnOACTBa MH, WT Tt^ ETsCHJf M HM (CT Bis WjfAGM H Jf™ CM EH nOKSCHA WT CASrAJf HAH WT EOAtpls rocnoACTBa mh Ad noaaBABHAk hm...............2 aiiit h w BAac (A«h, sao hkt npHMTH H KCAHKM WpPHM WT POCnOACTBA MH, taKOW( H H(BtpHHK POCnOACTBA MH. 1 Duminică, după Paşti. 2 Loc rupt şi şters, ilizibil. 3 Pasajul (h S K$th|im . . . KaMK#sa» este şters cu o linie groasă. * Urmează 2 rînduri albe. 162 www.dacoromanica.ro H h no CMp-KTH rocnoACTKd mh, fro>Kf iipoh3koaht rocnoA^ Eor-h khth rocnoAHHii Eaauickoh 3(a\h, hah wt nAOAA cpHAfMHaro rocnoACTKd mh, hah AA>Kf H no rp-fcckjpi HdUlHX H-fcKOH HHOIlAfAtfHHK, TO dlflf nOHOKHT H 8TKMPAHT H Toro rocnoA'K Eor"h aa Stkmpaht k-k pocnoACTK-k tro; aipf ah pa3©pHT, h topo POCnOA*K Eopiv AA PA30PHT H AA SEHfT A^UJfKHO H TtAfCHO H AA HMdT SMMCT’lf C"h HlOA’k H CK flpHfMTi K"K K*kKKI, AMHH. GK-kAtTfAHf CHfMV xphcokSaS: xSnaH Ta1, JKSnaH Hahya, fllaH-fe A^op- HHK'K, H&ndH GtAHMO XOHOH, PaAYA"li EwpMfK...............1 HA, ^HMHTplv CndTdp"K, IUfpEdH npOTOKH *, GfMfH CTOAHHK, /HhKAIv nfppHÎK, AWPO0fT GTf^aHH"K. II ii A-kT xsi;Me, A\dta Avfccfua, a^ A«L 8 Tp'kpokhiiiS. f Iw fiaaA 1 mhaocti EojKi'f a pocnoAHH'K. f Cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, ca să fie mănăstirii care este la Glavacev, lăcaşul blagoveşteniei a preacuratei născătoarei de Dumnezeu şi fraţilor care sînt în acest hram, ca să le fie satele anume: la Neajlov, ocina lui Berilă şi în Buteşti, ocina lui Micul al lui Baico 2 şi în Teleorman, Mirceşti, care a dat-o Radul banul. Acestea să le fie de ohabă. Şi de la două sate, de la Buteşti şi de la Mirceşti, găleţile ohabnice care sînt ale domniei mele şi pe acestea le-am dat mănăstirii. De aceea, cine va fi galetar...3 să se ferească de....3 de vama oilor, de albinărit, de dijme, de gloabe, de posade, de podvoade, de cărături, adică de slujbele mari şi mici, cîte sînt în stăpînirea domniei mele, de acestea toate să le fie de ohabă. Şi cine s-ar încumeta dintre slugile sau dintre boierii domniei mele să-i împiedice... 3 măcar cu un fir de păr, va primi mare rău şi mare urgie de la domniia mea, ca şi un necredincios al domniei mele. Şi încă şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele, pînă şi pentru păcatele noastre, oricine din alt neam, dacă va înnoi şi va întări şi pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă sufleteşte şi trupeşte şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie în veci, amin. Martorii acestui hrisov: jupan Ta3, jupan Nanul, Manea vornic, jupan Stancio Honoi, Radul al lui Borcea. . . 3 il, Dimitru spătar, Şerban prim vistier, Semen stolnic, Miclea paharnic, Ştefan logofăt. 1 Loc rupt. 2 Pasajul « şi în Buteşti. . . Baico» şters cu o linie groasă. 3 Loc rupt şi Şters, ilizibil. 11* 16} www.dacoromanica.ro Scris în anul 6949 <1441 >, luna mai 14 zile, în Tîrgovişte. f Io Vlad 1, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 37 (Glavacioc 1/1). Orig., perg. (36X26), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1752 şi 1912. Alte traduceri ibidem, ma. 223 f. 4 şi la Academia Republicii Socialiste România, ma. 1449 f. 1. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/36 EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 195—197. Trad. Muşeţeanu, Glavacioc, 43—44; D.I.R., B., 110—111. Facs. Muşeţeanu, op. cit. 95 1441 (6949) iunie 30, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Snagov toate daniile mănăstirii, sate, munţi, bălţi şi ţigani. f H*C CAHlţH A8\'w‘" EoîKYCAt CHH ChT CklHOSC EoJKblH, pCMC BOKCCTSHblH AIlOCTOAh, CA\y>KC Biv CAIA TCKAvllIC H/KC npdSAC AWBHTCA'k H n©AKHrWA\ AOEpHAt nOABHSA^l|lHA\-CA, >KCA4CAAAvA\ STvClipH Alţi,* /KH3NK, 3eA\ATvNH\' 3CA\AH WCTaKATvlUC H KT, HCSCCH npHACnHIHAv CA\, EAA/KCHH WN TAAC PAAOSAhYa CAHIUABIIIC, ero>Ke npHCNOH cahiijavt: „IIpYhactc EAarecAOscNH umţa Atoero, ©yroT©saH© ict kaa\ HapCTBO WT CAOJKCHYa AAHpa“. Ha\ 5KC H 43b, EAarOMhCTHKblH H XpHCTOAICEHKKIH, IlV Ea4A S0tB0A<* H TOCnO- AHHh, AtHAOCTUA EokYca h EojkYca\ A‘>P®k4hYca\ wea4A4a»ui8a\h h rocnoACTsy;R- iyyA\H SIvCCH 3CA\H ^rrpOKAA\'YHCKOH, 34nA4HHHCKKIAA CTP4H4AA H SIvCCAt fiptA^AWAt ÎLuAamS h Kt siv chac eaaronpoH3soAH rocnoACTSo a\h npocaa-shth npocAasAiviiiaro am Eora h ha nptcTOAt cs-bronoHHsiiiHX* poahtcatv rocnoA-CTS4 A\H civ CA4S0K Slv3HCCCIIia, H A^POSaŢ CblH STvCC'ITvCTHIvlH H EA4rOWEp43HtvlH H np-knoMivTaHHhiH, H/Kc H4A stvccmh HivCTbi h AaPws. HacTO/KH xpHcosyA rocnoACTsa A\H, CS-kTOAty A\0H4CTHP» CHfcrWS, WEHtIîA Iip^CS^TI/ft KAaAH'IHtţAv HAUlAv EorO-poAHiţAi h npHCHOA’bsH dlapY/i\, cstTaa sivi cs-ferhijf, YcryaMHy nony ,A,oawhtY4hv*, I3K0 A<* HM CAvT CCA4 30K0AA44: $pCHrCIIICI(IH KlvCH H I10A0KHH4 2KhaHI{|C H4 PaTHHC H CIA4HHH4 $A0PCH H4 IIpfcCHOIlfc H TypEA'ţH H ^OEpyiUCl|l>l H WT I\pA\4HCHIH, A&* A^a, H H3EOp'bHH, EpivCfl|l3 H Civ /K3AHI{ICA\ H4 EHEapCC H Civ IlA4HHH0ifi H4 TpivEOSC H APyra Ha PaAocaasYcAiv h dla^cHAvbHH sivCH h c3cpo wt IflyqYA civ niHnOTH h ciMTHaAcccT HCA-kAH aiyiraHH. H npHAO/KH HtynaH Gtah AMiccioiua koa\4T4 c-k rpivAIVAt GH-krOSCKHAt, A^A AlailU’S. TYa sivca A<* civT st, w\'aeav a\oh4cthpw h sk nHiţiM ecokcctshhax hhokwax, Siv SC'IHOC STvCnOA\HH4HYc pOAHTCATv rOCnOACTSA A\H, TA IIOTWM H rOCIlOACTKS AtH, 1 Loc rupt 164 www.dacoromanica.ro I10MABUJH WT WBMH BAM, WT CBHHH BdM, WT llMfAApCTBd, WT KTvEAdpCTBd, WT BHHdpHM, WT AHWMH, WT CbHO, WT APă^j WT cfeHOKOC, WT |]0S03d, WT I10AB0A, pfKlllf WT BlvCdElTM CAyWEkl H Aa>KEkl, fAHKd CM HdJfOAkT Biv 3SMH rOCI10ACTBd MH, WT BTvCtjf M HM fCT Biv WJfdEM. H M Hf CMfT !103dEdBHTH TÎd3H Cfdd, HH CMA^K, HH rrtOEHHK, HH EHpHH, HH KTO WT EO h Bddc (AHh, to TdKOKWA\v M My fCT cknocTdTHHiţd nptMHCTd EoropoAHiţd Biv.... Biv emamiiih h £oi|ict yMpfT Biv wprfM rocnoACTBd mh. 6nifJK( no CMpivTH rocnoACTBd mh, kwpo H3Efpmv rocnoAk Eoriv ekjth rOCnOAHHk EAdUJKOH 3CAtH, fi,i dl|]f CM CTvAy«KT epivACHHH CHM rocnoACTBd A\H HAH WT CKPOAHHK rocnoACTBd A\H, Td EH flOMHTdA H yTBpTvAHA Cld BHUJfflHCdHCHd TO> TdKOBddro rocnoAB Eoriv A<» nonvTtT H yTBpivAHT biv rocnoACTBf «ro; dipt ah pd30pHT H noepdMHT, TO TdKOBdrO rOCflOAk Eork Ad pd30pHT H M yEYfT, 3A< T-kAWM H Biv EMAMI|1H B-bK ABlUfM H Ad HA\dT y«lA* H Clv flpYM H CTv WHfMH IIOACH HJKf KTvaSVnHIII.Y. Hd XpHCTd Bord H CndCd Hdlllfro, KplvB <{PO Hd HHp H Hd MMAOJIf HJf, IdKOJKf ToAOpiv, PdAVAlv EopMfB, >KyndM EdlvKCdH <î>AOpfB, TdTyA GplvEyA, WSfldH IdpMIOA, /^HANHTpTv CndTdplv, IIIfpEdH BHCTÎdplv, GfMfH CTOAHHK, /llHKAfd ndX'dpHHK, ©Tfi^dH AWrwBfT. KdAMO nHCd\' Biv TpivrOBHl|]H, IOHIH A, Biv A-bT xSlţA\e. f H KHMSOBkl WT H3BOp1vHH, HtrOf, GDll'ld H HdH H TpflIAd^HA, Ad AdKd/TvT EHpTv, raK0>Kf H HHH CHpdlţH, Biv H3BOptHH, Ad CMT..........O llHCdJf1. f Iw EddA , a\haoctYm EcoKffM rocnoAHHk. f Cei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, a spus dumnezeiescul apostol, căruia pe urme mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită; cele pămînteşti lăsîn-du-le pămîntului şi alipindu-se de ceruri, au auzit acel fericit glas de bucurie, pe care veşnic îl aud: «Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, gătită este vouă împărăţia de la întemeierea lumii». Cărora şi eu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vlad voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, a părţilor de peste munţi şi a tutoror marginilor, herţeg ăl Amlaşului şi Făgăraşului, care cu putere a binevoit domnia mea să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţilor domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, sfintei mănăstiri Sneagov, locaşul preasfintei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, sfîntă între sfinţi, egumenului popa Domentian, ca să le fie satele numite: Frengheşeştii 1 H KMA30KH .. . nHCdX, frază scrisă pe margine, cu chinovar. 165 www.dacoromanica.ro toţi şi jumătate din Jilişte pe Ratina şi muntele Florei Ia Preasnop şi Turbaţi şi Dobruşeşti şi din Gbermaneşti două părţi şi Izvoreani, Bîrseşti şi cu siliştea pe Bibarsa şi cu munte Ia Gîrbova şi altul la Radoslaviel şi Maximeanii toţi şi iezerul de Ia Ştucia cu şipotele şi cincisprezece sălaşe de ţigani. Şi a dăruit jupan Stan purtătorul de sabie o bucată de pămînt cu gîrla Sneagovului, partea Iui Mano. Acestea toate să fie de ohabă mănăstirii şi pentru hrana dumnezeieştilor călugări, spre veşnică pomenire a părinţilor domniei mele, apoi şi a domniei mele, începînd de Ia vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de fin, de lemne, de cositul finului, de cărături, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara domniei mele, de toate să Ie fie de ohabă. Şi să nu cuteze să împiedice acele sate nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, trimişi pentru milostenii şi pentru slujbele domniei mele. Dacă i-ar împiedica şi un fir de păr, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică preacurata născătoare de Dumnezeu <în acest veac şi> în cel viitor şi va muri în urgia domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă se întîmplă să fie fiu din inima domniei mele sau dintre rudele domniei mele, dacă ar cinsti şi ar întări aceste mai sus scrise, pe acela domnul Dumnezeu să-I cinstească şi să-I întărească în domnia Iui; dacă va nimici şi va batjocori, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu şi mîntuitorul nostru, sîngele Iui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii: Manea vornic, Todor, Radul al Iui Borcea, jupan Vîlcsan al Iui Florea, Tatul Sîrbul, jupan Iarciul, Dimitru spătar,Şerban vistier, Semen stolnic, Miclea paharnic, Ştefan logofăt. Calcio a scris, Ia Tîrgovişte, iunie 30, anul 6949 <1441 >. f Şi cnezii din Izvoreani, Neagoe, Oncea şi Nan şi Trendafil să dea bir, ca şi ceilalţi siraci, Ia Izvoreani, să fie. . . a scris 1. f Io Vlad voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 38 (Snagov 1/2). Orig., perg. (43x36), rupt, pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1852 şi 1911; alte traduceri, ibidem, mss. 354 f. 3 şi 458 f. 4—5 şi la Academia Republicii Socialiste România, XX/268, CMXII/1. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/37. EDIŢII. Slav. Venelin, 87—89. Slav şi trad. Panaitescu, 198—201. Trad. D.I.R. £., 111-112. Facs. D.I.R., B., 341. 1 Pasajul « Şi cnezii . .. scris» este adăugat pe margine, cu chinovar. 166 www.dacoromanica.ro 96 1443 (6951) ianuarie 9, Argeş. Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia daniile anterioare, sate şi ţigani. Cîţi cu duhul lui Dumnezeu să povăţuesc, aceia sînt fii lui Dumnezeu, zis-au dumnezeiescul apostol, carele alergînd în urma iubitoriului de dreptate şi cu bună nevoinţă nevoindu-se, ceea ce au poftit au luat, viiaţa de pămînt pămîn-tului o au lăsat şi cu cele cereşti s-au înpreunat, fericitul glas de bucurie auzindu-1, carele pururea se aude: «Veniţi blagosloviţii părintelui mieu de moşteniţi împărăţia cea gătită voao de la întemeiarea lumii». Cu care şi eu, buncredinciosul şi de bine cinstitoriul şi de Hristos iubitoriul, Io Basarab voevod şi domn, cu mila şi cu darul lui Dumnezeu, domnitoiiu şi stăpînitoriu a toată Ţara Rumânească, încă şi despre laturile plaiurilor, Amlaş, Făgăraş, herţeg, cit întru putere bine am voit domniia mea a proslăvi pre Dumnezeu, cel ce m-au proslăvit şi pre scaunul răposaţilor părinţilor domniei mele m-au pus. Dăruit-am acest întru tot cinstit hrisov al domniei mele sfintei mănăstiri, hramul sfînta şi de viaţă începătoare troiţă, ca să-i fie satele: anume Călimăneştii şi Jiblea şi Brăduţenii şi Seaca şi Bogdăneştii şi Luncenii şi Hinateştii şi Bucureştii şi Vădăstriţa şi Micleuşul şi Cărarea şi Curila şi Gărdanul şi Ciocăneştii şi Stănceştii şi 50 de sălaşe de ţigani şi loc de moară la apa Fraovei şi beserică şi vamă la Jănune şi balta Mamina de la Orlea de sus, toată balta, Săpatul şi Căbălul şi Şăperagul şi Podnea, Buceciul şi ţiganii de la Uliţa din Rîmnic şi satele de la baltă, Cărărenii şi Luminenii şi Cornul 1 şi moara de la Cătălui şi cu satul. Acestea toate să fie sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări întru hrană, iar părinţilor domniei mele veacinică pomenire. Drept aceia şi domniia mea încă le-am ertat de oerit şi de gorştinărit şi de dij mărit şi de vinericiu, de găleată, de dijmă, de lemne, de fîn, de povări, de podvoade şi de toate dăjdile, cîte vor mai fi în ţara domniei mele. Să n-aibă nimeni a-i supăra, nici judeţ, nici globnic, nici birari, pentru că cine s-ar ispiti a lua de la aceste sate măcar un păr, aceluia să-i fie pizmaşă sfînta şi de viiaţă începătoare troiţă şi în urgia domniei mele va muri, ca un necredincios şi ruşinătoriu acestui hrisov al domniei mele. Aşijderea şi după petrecerea domniei mele, pre care va alege domnul a fi domn Ţării Rumâneşti, care va cinsti şi va întări acest hrisov, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domniia lui; iar carele va strica şi-l va sparge, pre acela domnul Dumnezeu să-i ucigă aici trupul lui şi în veacul cel viitoriu sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi, ca să fie în veci, amin. 1 Loc alb. 167 www.dacoromanica.ro Iată şi mărturii am pus domnia mea, boiarii divanului domniei mele. Şi au scris Calotă, in cetatea cea domnească a Argeşului, in luna lui ghe-narie 9, văleat 6951 <1443 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 132. Traducere. Alte traduceri, ibidem, mss. 213 f. 5 şi 215 f. 36v.—37. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 202-203; D.I.R., B., 112-113. 97 1444 < septembrie > 20, Orşova. Iancu de Hunedoara întăreşte m-rilor Vodiţa şi Tismana toate privilegiile şi daniile lor anterioare. f LnChllIh IVT X8HdAd, B0(BWAd 6pA H\" WKdp8(At© WT BCdK©r© MAOBtKd H AtOlVAt Btp©A\ np’fjX’, BIVA( H10 (CT EWA© IlpEE© Tty [ittOHdCTklpH, H CKrd A<> < HH^f CAWBOAHO, H C(Ad H BBCH JfWTdpH ipO HAM» H KHHOrpdAH H K©Afl|HU,f H WptCH H AHBdAi HpTiKOBHHAt : EaH38 MOHdCTHpd CBtTdr© HHAU’HVd BiOAHMKCTd: C(AO }KhAOKLJJHUd H G8lUHU,d H nptKAflfKII,H H IlOTOKIi H IKdpKOBBlt; H Hd Iî©AHHH, EdX’HHHII.H H @A\'WBH1V1; H ©y EddTHHMK© CSACTBO, Hd ASHdBS, KSaUHCKUH EplVAJ H 8 EddTHHHH, Gdr(BBU, H ApSrkl GdriCBhLlB H II(CTHH(B© H TwilOpH© H GuT©HH© H llpOTHKd IţHEpd, EAdT© 3©BWA\©( EhCTPGII, H npH HlfA\ A Kt Cfdt, WKOH HH J H 8 IKdAHIJK© C8ACTB0, C(A© IlAOHJHIId H HfpfUJfBO H , H 8 2K8Alţ(£, H GdBliiaAHpH H Rddf fldprd H GTpSd\Td J H Hd 1K8AH, C(A© H Hd THCAltHd, CfAO THCAtdHd H CphEUIOpH; H Hd H3BHpHH, IlwAtHH H Hd 2KdA(Uj8, H EdAHJlH H . H fipf Hdr©)( 'hCTHIIS KdK© ( H npOBO EHCTpHU,d HpliKOKHdd H Sd HH)f HHA\ WCAOBOAHV, nenS T(pdcYAl8 H A\©HdCTWpU'A\, M (CT ©V EdLJJHHS H Ai HA\h (CT 8 p8Kd)f CB BCtA\H 410 AP^>HYH K EHCTpHiyKWM 410 FCT Oy EHCTpHiyk. TaKOJKAf h no B*hcoyA8, koahko HAiaio CFAd c bhuif nHCdHHd H X'wTdpF h AHBdAC H BOAfHHU,f H Oy GfcBFpHH8 H Oy BHCTpHlţH H Hd BCdKOAl AlfcCT8 410 F HHJf AlOHdCThlpFAI H 410 K HHAIh AP'fcHdH, BhCF A<* HAI FCTh CAOEWAHO H Hd 8pHK, IVA rhra h a® K-kKd h a<> ha\k H"b boahk hhkto no3dEdBHTH hh oy mfai. Tko hf X'OKIF CBOFAI8 3a8, TOH CBdKOAl8 rOBOp8 H ChrdUIHHAI H nOCA"k KOH JfOTF EhITH A\Of CASn H no HdC H AO EfcKd, A<> HAI Ht BOAHh HHKTO n03dEdBHTH HH 8 MFAI, hh HHy MAOB-kKS h hhjc aokhtk8. H 1410 K8n8io h 410 npoAdio, h Hd c8y8, H Hd BOAfc, H K8A"b Jf°A* HHJf AIOAVf UJ HHX A®&HTKOAI, HH Hd FAHHOAX AlfcCTS BddAlS A<> HF nAdTF, Hh M X°A* CAOEIVAHO. H 1(10 HA\dlO Bp'KIIIHIXld H BHpWKF Hd A,8HdB8, BhCF A<> f HHJf CAOEWAHO, KdKO F H nphBO EhlAO, TdKO H A® B^Kd A<> FCT AlOHdCThlpWAI nond TFpdCHAtd H KOH JfOTF no HIFAI EKITH H HIF[’OK'kA\ KdA8rFpWAI, KOH X'OTF EhITH 8 Tty AlOHaCThlp-by, Tt^ pFAd OyKOrdd EpdTÎd, 410 HJf CAAO Alhl 83FAH, A<> H\- Mhl nd3HAI0 H X'P^HHAIO, 3i HH^ CAOyJKES H npdB8B-fep8, 410 HdAI CAOy/KF npdBO H B'kpHO. H WHH 8 CBOWH B-kp-k A<> CH npkEKIBdtO H CBOH 3dKWH M CH AP**** ®\* CBOHJf 4p-hKBdX' H Ad HAI HHKTO Hfc BOAHh nOSdEdKHTH HAH EdHTOBdTH 3d HHy 3dKW>l, Hd TOH ChAI A<*Ah HHA\h CBOIO BfcpS H CBFrd WpCdrd iîrp'hCKOrd, Hd Jf WBHH HdUJh OTBOpFHÎH AHCTh. TorO pdAY, 3dn0BtAdA»0 CBdK0M8 HdUIFA\8 CA8rt, KOF C8 Chra H KOF TF EhITH HdnpfcA, KdKO HHO HHKTO A<* HF CAltAh 8MHHHT, TKO HF Jf0Kf CB0FA\8 3a8 WT TOCnOACTBd A\H, HFrO CBdKhlH Ad HJf 16 WEdpOBdAh H 0\* TOA\h A<* HX" 16 API^Ah, Hd 410 HAI ChAI 13d A fcT HP'hKBdAlh np-kcB-kTOH EoropoAHUH Thcaifhckoh h CK-kT0Ai8 wTi^oy îIhawh'i'8 Boahhkoai8. H TOH C-hra WCAOKdridAlO nons rFpdCHAlS H TtAIFH KOH TF no HIFAI EhITH H Chrd H AO B-kKd. H TdKOH ril'BOpH TOCnOACTBO AIH KCrAI HdlllHAI K'kpHFAI CAOţTdAI H UllldHOBWAI H nopKdAdEWAI'h H BdpSFT WT I'FpdCHAIOBH KdA8-rFpH H WT HFrOBd KHHrS, lldKkl fi,i K> U KpdTHrt TOm8H MAOK'fcKlJ, KOH K> IC KdM fifi WrAfAdTH. 4,dAf cc wkah KHHrd non8 TcpachmS $ GpuidK'fe, no VphctS poJKAkcTK#, xa h 8ma a^to, M k A^nk. Ba noAnncdHÎio, cam-k rocnoAHHk KOCKtVAd. f Ianăş de Huniade, voievod al Ardealului şi şpan al secuilor şi al Timişoarei şi căpitan suprem al tuturor oştirilor regatului unguresc. Dăm de ştire cu acesată a noastră scrisoare deschisă tuturor fruntaşilor noştri bisericeşti şi tuturor vlastelinilor şi şpanilor şi pîrcălabilor şi vameşilor şi birăilor şi oricărui om care ascultă de mine; orice om să se ferească şi nu are voie să împiedice cu nimic mănăstirile popii Gherasim, sfîntul Antonie de la Vodiţa şi preasfînta născătoare de Dumnezeu de la Tismeana, pentru că le-am luat eu sub mîna mea să le apărăm de orice om şi le-am primit în credinţa mea, încît ceea ce au fost mai întîi al acelor mănăstiri şi acum să le fie slobod şi sate şi toate hotarele pe care le au şi vii şi mori şi nuci şi livezi bisericeşti. Lingă mănăstirea sfîntului Antonie de la Vodiţa: satul Jidovştiţa şi Suşiţa şi Freaclecevţi şi Fotoc şi Jarcovăţ; şi pe Vodiţa, Babninţi şi Elhoviţa; şi în judeţul de Baltă, la Dunăre, Vadul Cumanilor; şi în Blatniţa, Sagbevăţul şi al doilea Saghevăţ şi Festicevo şi Toporno şi Sogoino şi în faţa Ţibrei, balta numită Bistrăţ şi pe lingă ea două sate, amîndouă Calugherovţi; şi în judeţul Jaleş, satul Ploştina şi Cereşevo şi şi la Julţi şi Obăialeşti şi Valea Largă şi Strimta; şi la Jiu, satul ; şi la Tismeana, satul Tismana şi Sîrbşori; şi la Izvirna, Podeani; şi la Jaleş, şi Baleşti şi . Şi încă am aflat adevărul că şi mai înainte Bistriţa a fost bisericească şi pentru şi aceasta le-am slobozit, popii Gherasim şi mănăstirilor, ca să fie de baştină şi să le fie în mîini cu tot ce se ţine de hotarul Bistriţei şi vama de mărfuri şi de trecere, să fie a popii Gherasim şi a călugărilor .de la Vodiţa şi de la Tismana, întregului venit care este la Bistriţa. > De asemenea şi peste tot, cîte sate au mai sus scrise şi hotare şi livezi şi mori şi în Severin şi în Bistriţa şi în orice loc care este al mănăstirilor lor şi care ţin de ele, toate să le fie slobode şi de uric de acum şi în veci. Şi să nu aibă voie nimeni să-i împiedice cu nimic, cine nu vrea răul său. Aceasta o spun fiecăruia şi celor de acum şi celor ce vor fi mai tîrziu slugile mele şi după noi şi în veci, că nimeni nu are voie să-i împiedice întru nimic, nici pe omul lor, nici marfa lor. Şi ce cumpără şi ce vînd şi pe uscat şi pe apă şi pe unde umblă oamenii lor cu marfa lor, în niciun loc să nu plătească vamă, ci să umble slobod. Şi vîrtejuri şi pescăriile ce au la Dunăre, toate să le fie slobode, cum au fost şi mai înainte şi în veci, să fie mănăstirilor popii Gherasim şi cui va fi 170 www.dacoromanica.ro după dînsul şi călugărilor lui care vor fi în acele mănăstiri, fraţii săraci ai acelui ordin, pe care noi i-am luat ca să-i păzim şi să-i apărăm pentru slujba şi dreapta lor credinţă, cu care ne-au slujit drept şi credincios. Şi ei să rămînă în credinţa lor şi legea lor să o ţină în bisericile lor şi nimeni să nu aibă voe să-i împiedice sau să-i turbure pentru legea lor, pentru aceasta le-am dat credinţa mea şi a întregii Ţări Ungureşti, am dat această scrisoare deschisă a noastră. De aceea, poruncim tuturor slugilor noastre, care sînt acuma şi care vor fi de acum înainte, ca nimeni să nu cuteze să facă altfel, cine nu-şi vrea răul de la domnia mea, ci toţi să-i apere şi să ţină întru aceasta pentru care eu le-am dat scrisoarea mea şi precum îi ţine cartea sfîntră-posatului împărat Sigismund. Şi încă am aflat adevărat că părintele despotului Ştefan, cneazul Lazăr, a dăruit acelor biserici, preasfintei născătoare de Dumnezeu de la Tismana şi sfîntului părinte Antonie de la Yodiţa, sate în Ţara Sîrbească pentru sufletul său, satele anume, tîrgul Kiselievo şi cu vama şi cu viile şi cu livezile şi cu toate hotarele şi veniturile sobod, de asemenea şi alte sate: Popovţi şi Mariane şi Drămni pe Mlava şi Clicevăţ pe Dunăre. Şi acele sate Ie-a dat cu vii şi cu ogoare şi fineţe şi cu mori şi cu toate hotarele, ca să fie slobode, să fie ale bisericilor preasfintei născătoare de Dumnezeu de la Tismana şi ale sfîntului părinte Antonie de la Yodiţa. Şi acestea acum le slobozim popii Gherasim şi celor ce vor fi după dînsul şi acum şi în veci. Şi astfel spune domniia mea tuturor credincioaselor noastre slugi şi şpanilor şi pîrcălabilor şi vameşilor şi harmiţilor, fiecare să se ferească de călugării lui Gherasim şi de oamenii lui şi de bunurile lui şi de orice marfă a lui şi ceea ce poartă şi ceea ce cară să aibă credinţă şi pe apă şi pe uscat şi peste tot să umble slobod şi nicăieri să nu plătească vamă, de acum şi în veci. Şi nimeni să nu aibe voie să-i împiedice întru nimic, cine nu vrea să primească rău de la domnia mea. Aceasta o spun oricărui om şi slugilor mele de acum şi celor care vor fi în viitor. Şi cine va citi această carte a mea, iarăşi s-o înapoieze acelui om care i-o va da s-o vadă. S-a dat această carte popii Gherasim la Orşova, după naşterea lui Hristos, anul 1444, 20 zile. Pentru iscălitură, însuşi domnul voievod. Arh. St. Buc., S. I., nr. 39 (Tismana). Copie contemporană, hîrtie (43x30), deteriorată. Cu o trad. de Ia sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329 f. 73v.—75. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, XI/248. Fotocopie Ia Academia Republicii Socialiste România, XX/38. Luna după data trecerii lui Ioan de Hunedoara la Orşova, în 1444. EDIŢII. Slav. Mijatovic, 27—29. Slav şi trad Ştefulescu, Tismana, 184—189, sub octombrie 20; Panaitescu, 203—207, sub octombrie 20. Trad. Miatovici, Reflexiuni sîrbeşti 947—950, sub octombrie 20; D.I.R., B., 113 —115. 171 www.dacoromanica.ro 98 <1445>, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte m-rii Buna- Vestire (Cotmeana) satele Bărbăteşti, Budeşti şi Ciocăneşti, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. Cîţi cu duhul lui Dumnezeu să povăţuiesc, aceia sînt fii lui Dumnezeu, dupre cum zice dumnezeescul apostol, căruia urmînd cei iubitori de dreptate şi cu nevoinţă bună s-au nevoit, viiaţa cea dorită au cîştigat şi cele pămînteşti pre pămînt lăsîndu-le, către cele cereşti s-au lipit, glasul cel fericit auzind, pre carele apururea îl aud: «Veniţi blagosloviţii părintelui mieu de moşteniţi îm-părăţiia carea iaste voaă de la întemeerea lumii». Pentru aceea şi eu, binecre-dinciosul şi binecinstitoriul şi de Hristos iubitoriul, Io Vlad voevod şi domn, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînitoriul şi domnitoriul a toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi, Almaşului, Făgăraşului herţeg. Pentru aceea bine am voit domniia 1 cu a mea bunăvoinţă, cu luminată şi curată inimă, ca să proslăvesc pre Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi pre scaonul celuia ce întru sfînta odihnă s-au mutat, părintelui domnii mele, cu slavă m-au înălţat şi am dăruit acest cinstit şi prea cinstit, carele iaste preste toate cinstile şi darurile, acest hrisov al domnii mele, sfintei mănăstiri şi sfîn-tului lăcaş al sfintei Bunei Vestiri, preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, Codmeana, ca să fie satele ce să numesc Bărbăteştii şi Budeştii şi Ciocăneştii, pre carele l-au dăruit jupan. . .1 Pentru aceea şi domniia mea am adaos şi am întărit, ca acele sate să fie pentru slujba şi spre hrana dumnezăeştilor călugări, ohabnice şi spre vecinică pomenire domnii mele. Începînd de la oerit şi de la dijmărit de stupi i de rîmători, de găleată şi de dijmă şi de vinerici şi de podvoadele, de lemne şi de gloabe şi de cositul finului, ce să zice de toate slujbele şi dijmele cîte vor eşi în ţară domnii mele, de toate să fie slobozi. Şi să nu îndrăznească a-i supăra, nici judecători, nici pîrcălabi, nici birari şi nici altcinevaşi din boierii domniej mele. Iar carii vor îndrăzni a supăra satele mănăstirii, măcar pînă la un păr din cap, unuia ca aceluia să-i fie înpotrivire preasfînta născătoare de Dumnezeu şi va muri întru pedeapsa domnii mele, ca un necredincios şi neascultător şi ruşinătoriu hrisovului domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti, sau din preaiubiţii fii domnii mele, sau din rudele domnii mele, de va cinsti şi va întări aceste mai sus scrise, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească întru domnia lui. Iar de va strica şi va ruşina, pre acela domnul Dumnezeu să-l ucigă, aicea trupul lui, iar în veacul viitoriu sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necre- 1 Lipsă în text. 172 www.dacoromanica.ro dincioşi jidovi, carii au strigat asupra domnului nostru Isus Hristos, sîngele lui asupra feciorilor lor şi asupra lor, carele iaste şi va fi în veci, amin. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Manea Udrişte şi fratele său Stoica şi jupan Nanul i Vlaicul dvornicul i Radul Gorcea şi Vîlcan al Florii şi Dumitrul spătar şi Radul spătar 1 şi Radul vistiiar şi Simion2 stolnic şi Radul paharnic şi Cazan logofăt. Şi Calcea carele am scris la Tîrgovişte, la leat 6968 <1459—1460 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana, nr. 357 f. 32. Traducere din sec. XVIII. Copie ibidem, ms. 359 f. 77v.—78. Data greşită. Datat după boierii martori şi în special după Cazan logofăt şi Radu vistier. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 242—244, sub <1459—1460>; D.I.R., B., 106—107 sub <1439 sept. 1—1440 aug. 31>. 99 1445 (6953) august 7, Tîrgovişte. Vlad Dracul voievod întăreşte lui Badea Ciutin ocină la Malul-de Sus şi la Zloteşti, scutindu-l de dări şi slujbe. f Rli XpHCTd Bord BddrOKtpNKI, GAdrOMfCTHKW H XpHCTOAWKHKkl, Iw RddA KOfKOAd H rocnoAHHii, avhaoctVa EowYe/a h E©/kY(a\ AdpoKdHWAt, WKAdAa*t|i8A\H h r«CnOACTK8Aiip3AtH KTi KCfH 3fMAH &fTplVKAAŢTH H 3dflAdHHHCKklM CTpdHHdM, fLuAdUl8 H <&drdpK( HAA B'KC'kAMH MJCTkl H A<>P®K, NdACTOAiH ŢpHCOKSA POCflOACTKd AlH, EdA"k HlCTHH CTi CHHOKH CH tidA^, GAdKSA, PdA®VA, IHîKlIlf, EpdHHCAdK\* H CHHTi CrO EdA'k, I3K0 A<> HM fCT d 8}K{ 8 A\dA WT Top, (lONf-Kf fCT (lOKlinfN 3d r KONH WT PdAV WT TSpMH, Am nifpKdHOK H A’fe^- . •> WT T8p>IH3 WT 3A0Tft|lH H A^.........WK KOHH------- KSnHŢTi CdM rOCnOACTKO A\H 3d AKd KOHH. Twrw pdAH, A<> HA\ JCT KTi W4HNM H KTi W\'dB7K, T-kA\ H A^hă*" HJC) KH8-MATWAI H nptKH84AT0A\ Ny, A® ÎKHKOTd TOCnOACT’Kd MH H A® ÎKHKOTd npTiKOpOA-HHŢ CHHOK rOCnOACTKd A\H dÎHpMW H FiAdACŢATi H PdA'îyA’k, nOMjy WT WKMYjrO KdA\d, WT CKHHKIfrO KdA\d, WT flMfAdpCTKd, WT KTiBAdpCTKd, WT KHNdpHM, WT AH>K- a\ki, wr nstdAH, wt rAOBM, wt AP’kK'b wt TdAnx, wt rkxoKocYd, wt noK03d, WT nOA8®A H WT K-KC-ky CA8/*KKdy H Ad'KKdX' KJAHKHŢ H A\dAH\", fAHKO Cf NdŢOAfT K-K 3JA\A'l rOCnOAC'l’K*1 ‘WH. H A* H,V Hf KdHTSKdTH, HH 0,1» A«ţ, HH TAOKHHK, 1 în loc de: comis. 3 în loc de: Semen. 3 Cuvîntul: «Tspmh» este scris posterior peste text ras. 173 www.dacoromanica.ro hh ehpmTh, hh hh\'to wt Ecxvkp h paeothhk rocnoACTRa a\h nocHaacMH no AtHAOCTfjf h paEOTajf rocnoACTRa aih. Kth noKScHA no3AEARHTH aipf o RAAC CAHH, TO TAKOR HAtAT n RfAHKO 3A0 H WprYf WT roenOACTKa AAH, 13 KO IKR-fcpHHK H np'fcCT'CAIlHHK H nOCpA.ttHTfA cYfA\8> \'pHCOR8rt8 rOCflOACTKA AtH. RipfJKf H3EfpfT TOCnOATv Eoriv EklTH ro naoAa rocnoACTKa aih, hah wt ckpwAHHK rocnoACTRa a\h, hah H STRplvAHT, TWrW TOCnOAK Eork Aa nOMTfT H nOHORHT H C'hYpa H 8TRp'kAHT K"k TOCnOACTR’k trO J AtflE AH Hf nOHKTCT H Hf nOHORHT H Hf CTiJfpaHHT H Hf 8TRprRAHT) ha pacHntT H nopSuiHT, Twrw rocnoA*k Eork Aa SbYct tro 3A* T-kawAt, a Riv eaaaiphm R-biyb aSuierho h Aa hahat SmactYc civ ISA* h civ HpYio H ck HH~kA\H p(KU)HA\H Ha rocnoAa Eora, cnaca Hamcro Icyca XpHCTa, Kp-kR cro Ha hma' h ha haaox Hjf, tmf «t h eaaet r-r R’kKkl, AAAHH. Gf>Kf CR'kA'kTfAC HcSnaH dlaH-k akophhk h >KSnaH HahSa h >K8naH PaAoya EopMfR h wSnaH Gtohka h KSnaH /^HAVHTp'k, Hbrof cnaTap'k, Ka3ah AwrwOfT, PaAoyA'k RHCTfrap, H-fer na\*apHHK, G(a\ch ctoahhk, PaAoya'k koaihc. fls-k, /\,paro al acestui hrisov al domniei mele. încă <şi după moartea domniei mele, pe cine> va alege domnul Dumnezeu să fie rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, < pentru păcatele noastre >, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va păzi şi nu va întări, ci va risipi şi va strica, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufleteşte şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei cari au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorului nostru, Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceeace este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Manea vornic şi jupan Nanul şi jupan Radul al lui Borcea şi jupan Stoica şi jupan Dimitru, Neagoe spătar, Cazan logofăt, Radul vistier, Neag paharnic, Semen stolnic, Radul comis. Eu, Dragomir, care am scris în Tîrgovişte, august 7, în anul 6953 <1445> indiction 8. f Io Ylad voevod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 45—48. Copie incompletă. Altă copie, decalc, ibidem, XLV/148. EDIŢII. Slav şi trad. Panailescu, 208—210. Trad. D.I.R., B., 115—116. 100 <1449 septembrie 1 — 1450 august 31 > 6958. Vladislav al II-lea voievod, Jiul lui Dan al II-lea, acordă privilegii m-rii Cutlumuz de la Athos. Xpua6(3ouXAov Aav BAaSov Baaaaaâ|3a (3oe(3oSa OuYxP°P^aX‘a?> X°PT]" youvToţ 7rpovofjia Tfl Iv "AOtova tepa p.ovfl KooTAoufJiooaiou; X£"^1VY)* Hrisovul lui Dan Ylad Basarab voievod al Ungrovlahiei, dăruind sfintei mănăstiri Cutlumus de la Athos privilegii; 6958. Academia Republicii Socialiste România, DXCV/8. Rezumat din fondul Aristarhi. EDIŢII. Trad Hurmuzaki XIV, 1, 40. 175 www.dacoromanica.ro 101 1450 (6958) ianuarie 2, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia o moară la Tîrgovişte şi un loc de chilie, dăruite de Cazan logofăt şi de fratele său Radu. f XpHCTd F.ora EAaPOBfcpHkl H EAarOiTkCTHKkl H XpHCTOAIOEHKkJH, Iw EuU-AHCrtdK EOEKOAa H rocrtOAHHk, A\HAOCtY/S\ EoHCYE/S\ H EoîKYeAX EAdrHiW npOH3KOAEHYEA\k, ivErtaAd^4ioy*\\H h rocnoACTK >y.iinioyA\H b-k eceh semah OyrrpOEAaxiHCKOH, 3anaaHHHCKHA\ CTpaHdM h K'kcfM npkA^AWAt, iLuAduiy h «frarapamy \'fpn,fr. EAaronpoH3BOAH rocnoA-CTKO A\H CKOHAV EAArHAX npOHSBOAEHYEAl, I3K0 npOCdaBH^ npOCAdEATilUaPO A\E EoPd H Hd nptCTOA'k CK^TO] nOHAKlUHX' pOAÎTfAk roCnOACTKa MH C"k CAdKOAi K'KSHECEUld, H AdpOBAJf CklH K'kCf'CkCTHH H EAdrOWEpd3HH H np'knOM'KTdHHkl, E/KE HdA K'kCEAXH >TkCTklH Adp1, HdA1HdCTHph5 H CK^TOH WEHT'krtH CKtTOAi H >KHKOHdl, BAtT xS1 ip 1 EHAHKTHWH PI. f Iw EAdAYcAdB BWEBWAd, AtHAOCTYA CoîKYe1 mănăstiri şi sfîntului locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe care se chiamă Cozia, pentru rugămintea credincioşilor şi cinstiţilor boieri ai domniei mele, Cazan logofăt şi fratele lui, Radul, ca moara pe care au aşezat-o şi au făcut-o cu truda lor, lîngă casa lor, partea lor din aceea moară au dăruit-o mănăstirii, cînd era nastavnic la Cozia popa chir Iosif, pentru răposatul lor părinte, jupan Radul, iar acele mori făcute la Tîrgovişte, una este moara lui Manea Udrişte, iar cealaltă este a lui Cazan logofăt, două într-o casă. Pentru aceasta, a dăruit Cazan partea lui mănăstirii, cum şi cu un loc de chilie, care este lîngă moară, să fie de veşnică pomenire şi de hrană dumnezeieştilor călugări, care locuiesc în hramul sfintei troiţe. Şi astfel au dăruit şi s-au întocmit cu egumenul popa chir Iosif, ca să scrie în pomelnicul mănăstirii mai întîi pe jupan Radul, părintele lor şi apoi pe mama lor, jupaniţa Stana şi pe Cazan logofăt şi fratele lui, Radul şi pe fratele lor răposat, Sahac. Şi astfel au aşezat făgăduială, ca, după moartea egumenului Iosif, orice egumeni vor sta în mănăstire, să întărească această făgăduială în zaconic şi în mănăstire, ca pe fiecare an ce se va scurge să se facă pomenire şi colivă pentru răposatul lor frate Sahac şi lor tuturor, din neam în neam, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Manea Udrişte şi jupan Papa vornic şi jupan Todor şi Stancea al lui Albul şi Stan al lui Negre şi Mihail logofăt, jupan Duca şi Cazan Creţul, Pahulea vistier, Neagoe stolnic, Balea paharnic, Manea comis. Şi eu, Cîrstea, care am scris la Tîrgovişte, luna ianuarie 2 1, indiction 13. j* Io Vladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 40 (Cozia). Orig., perg. (38,5x24), pecete atirnată, căzută. Cu o trad. din 1857. Copie slavă şi trad. ibidem, ms. 712 f. 254v.—256. Copii slave la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 59—60 şif. 222—223. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/42. Datat după indiction. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 211 — 214, sub ianuarie 5. Trad. D.I.R., B., 117. * 12 1 Text ilizibil. 12 - c. 723 177 www.dacoromanica.ro 102 1451 (6959) martie 28. Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Dealul jumătate din satele Jugorenii-de-Jos, Cereşani şi Măicăneşti, precum şi muntele Brăteiul. t Iw BiUAHCrtdK KOEKOAa H rOCIlOAHHk KhCWH 3EAIAH ^>ITpOKAd^YHCKOH. AasaT rOCnOACTKO AIH cYe wpH3AI0 CK-kTOAIV XPaMV H CK-bTOH WKHT'feAH CK-bTOrO WTU,d Hduitro HHKOAHj AlOHdCTHpW WT ji^A H ErSAUHY H HdCTdKHHKy CKfcTYA WKHT'kAH TOA non\* 6HCOIO H KliCEAI EXE W XpHCTE EpdTYdAI, I3K0 Aa HAI CVRT 2K\TOptHH /\,OAHkl, nOAOKHHd H HEpElll1 H flldHKdHEIJIH H IlAdHHHd ^EpEilldHOAl, EpdTtlOA, noHEJKE npYHAE np-bA rocnoACTKo aih PdAVa'k) aHEi|rEH

1dCKdAd h np-bA k-bch EOA-fcpE rocnoACTKd aih, Td ch npbAM* A^iuS AiOHdCTHpre H ceaa ch h KHHorpdAH ch, ipo Aiy ECT 8 H KAlflft CH H K*hCE TOrOKO HAIEhYe, KdKO A^KAE ECT JKHK M CA XPaHHT Ha CEAd CH Ck HAIEhYeAI CH, d no CkAipiiTH, K-kCA AA ECT AlOHdCTHpiO, d HHk HHKTO Aa HE CA AIETEJfdT. Toro pdAY HAI AaA* H TOCnOACTKO AIH, Aa HAI ECT K"k WHHHA H K"k W\'dEA H HH WT KOrOJKE HEnOTkKHOKEHO, no wpH3Al8 rocnoACTKd «H. Gkeaeteae: %SndH illatib &aPH>(ie keahkh a^ophhk, wSndH ^HAiHTpk cndTdp, JKSndH dlHX’dHA AOroOET, JKyndH J^HKA, JKyndH Kd3dH AOroOET, OKyndH»1 IdKOK, JKSndH EtpHKOH, GTOHKd KSpKAId3, ,/^pdrOAIHp WT EpdHEI|IH H IlETEK EdKyillHH WT ASnYdHH, GTdHMSA cndTdp, Hbros ctoahhk, EdA-b nEjţdpHHK, flldHb koaihc, dldAtyujk CTpdTOpHHK. H d3k KoCTdHAHH nHCd}f, AMCtlţd AldpTd KH, K*k A^T xSlţH6. f Iw EddAHCAdK kwebwaa, aihaoctYa EokYa rocnoAHHk. •f Io Vladislav voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă sfîntului hram şi sflntului locaş al sfîntului părintelui nostru Nicolae, mănăstirii de la Deal şi egumenului şi nastavnicului acestui sfint locaş, popii Sisoe şi tuturor în Hristos fraţi, ca să le fie Jugoreanii-de- Jos, jumătate şi Cereş1 şi Maicaneşti jumătate şi muntele Cereşanilor, Brăteiul, pentru că a venit înaintea domniei mele Radul, nepotul lui 1 ascal, şi în faţa tuturor boierilor domniei mele, de şi-a închinat sufletul mănăstirii şi satele sale şi viile sale care-i sînt în Ândolie şi casa sa şi toată averea lui, ca pînă este viu, să se hrănească la acele sate ale lui şi cu averea lui, iar după moarte, toate să fie ale mănăstirii, iar altul nimeni să nu se amestece. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatinse, după porunca domniei mele. 1 Loc rupt. 178 www.dacoromanica.ro Martorii: jupan Manea Udrişte mare vornic, jupan Dimitrie spătar, jupan Mihail logofăt, jupan Duca, jupan Cazan logofăt2, 1 Iacov, jupan Berivoi, Stoica Curcmaz, Dragomir din Braneşti şi Petec Babuşin din Luciani, Stanciul spătar, Neagoe stolnic, Balea paharnic, Manea comis, Maleuş stratornic. Şi eu, Costandin, am scris, în luna martie 28, în anul 6959 <1451 >. f Io Vladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 41 (Dealu XI/1). Orig., perg. (21x33), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1844; alte traduceri, ibidem, mss. 216 f. 2, 217 f. 49 şi 462 f. 6, precum şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 1447 f. 46 şi CMIX/23. Fotocopie la Academia Repubbcii Socialiste România, XX/40. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 214—215. Trad. D.I.R., B., 117—118. 103 1451 (6959) iulie, Tîrgovişte. Vladislav al Jl-lea voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele: Gura Deşului, Săseni, Boişoara şi Găojani, precum şi munţii: Mănăi-leasa, Stîna mare, Zănoaga şi Arsurile lui Boe. f Rk XpHCTd Bora EAdrORtpHH H EAdPOMkCTHRklH H XpHCTWAIOEHRH, IlV Ei\d-AHCAdR RWCR0Ad H POtflOAHHk, AWAOCTHA EoMHCA H EojKHCAlk AdP<>RdHHf At, OEAd-Ad2 rOCnOACT8VAUll\'MH Eli BCfH 3CAIAH &PrpORKd)fTHCKOH H SdflAdHHHCKHAIl cTpdH4A\, flMAduiv h drdpdiij\' jfcpucp. 2H380AH rocnoAcrso a\h, crohai BAdPHAtk np0H380A(HH(rt\ HkCTHAtk H CStTAHAt CpkAU,CA\ H A^PV84 rOCnOACTBO A\H CkH RkCCMCCTHH H EAdP0WEpd3HH H nptnOMCTdHH, HJKC HdA RkCfeAIH MfCTH H AdP®B HdACTOAH JfpHCORVrt POCnOACTRd A\H CAPTAM H EOA’kpOAt POCnOACTRd A\H ApdPO-iV\Hp\' P8)(dT H CklHOROAt CPO, IoH\* H RA'kKlfA H AH(\|r(IO CPC, ,A,pdrOA\Hp H TaT\'A Ck CklHORC CH H d\HK\'A Ck CklHORC CH H E©pd Ck CklHORC CH, HdA &CTH ACUJV H GACtHH. H CljlC AParoMHPV PSjfdT H CklHk CP© HoH H RAkK\'A H APdroMHP HdA EoHUJOpd H r.T.WWdHH AtCJKAV EoHUJOpC H nAdHHHA (HAHATAtCA H ToAtAtd GtAHA H BaHOPA H IJpHCAOn H \'HTpf EoHAC H flpCypHAC E©CR. THd RkCt Ad HAI CAT Rk OHHHA H Rk O^dEA, Tt» H RH\'HCT0A\ H np-feRH\'M(T0A\ HX, nOHCRUJH WT ORHHCHJf RdAtd, WT CRHHHCH)f RdAtd, WT riMCAdpCTRd, IVT KAEAdpCTRd, WT RHHdpHH, WT AHWAtH, WT PAOBH, WT flOCdAH, WT APT*8*1) WT TdAHH, WT CtHOKOCHd, WT n0R03d, WT riOAROA H WT RkCtjf CAIfJKEdX RCAHKHpKC H AtdAHX, CAHKO CC HdJfOAAT Kk CdA\©ApTk>KdRH©H SCAtAH H OEAdCTH POCflOACTRd A\H. H A A H)( HC CAtCT EdHTVRdTH HH CAACIţ, HH PAOBHHK, HH EHpMHd, HH HHk HHJfTO WT 1 Probabil fost logofăt. 2 Loc rupt. 12* www.dacoromanica.ro 179 EOAtpk HAH WT pdEOTHHKk rOCflO^CTKA MH nOCHAAfA\H\" flO AVHACCTfJf H flO pAKOTAJf H no cav>«eax rocnoACTBd a\h. Kto ce eh nonycHA no3dEdBHTH ha\, aipt H iv eaac e^HH, TW TdKOBkl X’®HJ{T npH^RTH KfAHKO 3A0 H 1THA UIT TOCnOACTBO A\H, tdKOJKf HfKtpHHK H npTlCTAvnHHK H flOCpdA\HTfA CHfAW,’ XpUCOByAy TOCnOACTEA i\\H. 6lJIf>Kf H 3dKAHHdHH( nOCTABA'bT TOCnOACTKO A\H, no CKAţpTiTH rocnoACTBd A\H, Kwrw H3EepfT rocnoAh Eork ehth rocnoAHHK Raaujkoh SeamT hah wt cpTiA^Haro naoAA rocnoACTKd aw hah wt ckpoahhk rocnoACTBd aah hah, no rptct^ haujh\', wt HIIOnAfA\fHHK, Td dl|ie nO^CTCT H nOHOBHT H ^TBpTiAHT CAvH X'1COB\|'A TOCnOA" CTBd A\H, H Twrw TOCnOAK Eord A<> nOM6T6T H CkYpdHHT H yTBpTiAHT B"k TOCnOA' CTBd ero; aipt ah He noMCTCT h hc \'tbptiaht, h.*. nonepeT h nopyiuHT h pdcnneT, h Torw rocnoAK Eorn Aa nocpamHT h nonepeT h vehcte ero, sa« t1îaoa\, d bti hhk E-bK AV^a *ro h Aa haimt yqfCTHf c-k IyA<> h c-k tIpH6A\ h ck ouiîA\H T^amc h>kc B’kâ'knHUje Hd rocnoAd Eord, cnaca Haujero, Icyca XpHCTd, KpkB ero Hd hh\* h Hd *ieAOX Hy, e>Ke ecT h e^a^ b-k KtKH, dAti'Hk. Gf>Kf cstA^Teae: >E8ndH flldHt VAPUipe, wynaH TyA^P) wynaH GTdH*« ak$P-hhk, wSndH rt\HXdHA AwrwGrr, wynaH 4,ha»htp-*., JKSnaH AVKa> wynaH ©tah Htrpo-bhm, GTdHMyA cndTdp, nayyA-b KHCTHiap, EdAt nfyapHHK, Rferof ctoahEe nnc ioaTh........1 B-k AtT *suh9, b-k Tp-kroBHipH. f Iw EddAHCAdB BweswAd, a\haoctTa Eo31 şi boierilor domniei mele Dra-gomir Ruhat şi fiilor Iui, Ion şi Vîlcul şi nepotului său Dragomir şi Iui Tatul cu fiii săi şi Micul cu fiii săi şi Bora cu fiii săi, peste Gura Deşului şi Săseani. Şi încă lui Dragomir Ruhat şi fiiior lui, Ion şi Vîlcul şi Dragomir, peste Boişoara şi Găojani, între Boişoare şi muntele Mănăileasa şi Stîna Mare şi Zănoaga şi Prislop şi între Boile şi Arsurile Iui Boe. Acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor? de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de gloabe de posade, de copaci, de talpe, de cositul finului, de cărături, de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, cîte se află în ţara singur stăpînitoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile şi după slujbele domniei mele. Cine s-ar 1 Loc rupt. 180 www.dacoromanica.ro încumeta să-i împiedice, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească, în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va strica şi va risipi şi pe acela domnul Dumnezeu să-l batjocorească şi să-l calce şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în celălalt veac sufletul său, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru, Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Manea Udrişte, jupan Tudor, jupan Stance vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Dimitru, jupan Duca, jupan Stan Negrovici, Stanciul spătar, Pahulea vistier, Balea paharnic, Neagoe stolnic, 1leuş stratornic, Manea comis. Eu, Neagu, care am scris, iulie. . .1 6959 <1451 >, în Tîrgovişte. f Io Yladislav voievod, din mda lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CLXVI/1. Orig., perg. (40 X pecete atirnata, căzută. Cu o trad. din 1913. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 215—218. Trad. D.I.R., B., 118—119. Facs. D.I.R., B., 342. 104 1451 (6959) august 1, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte jupanului Mihail satele: Ruşii, Vodnovul, Racoviţa, Tătarii şi siliştea Amara, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. -J- Kt XpHCTd Bora BAdrOK'fepHklH H BAdr04tCTHBklH H XpHCTOAKBHKklH, Iw Edd. A'lCAdK KOfKOAd H CdAtOApHîKdKHKIH rOCHOAHHk, AVHAOCTl'fA EO/KTmî H EAdrkIAt EottTfAt |]p0H3K0i\fHlfAt, IVEAdAd/TvipSAtH H r0C(10ACTB0y;iUliyA\H KtCfH 3fA\AH OyrrpOKAdyTH- ckoh, dAtAdwy h «barpdwy yepuer. EAdronpoH3BOAH rocnoACTBO a\h ckoha\ BAdrwAt np0H3K0AfHYfA\, CKfTAkIAA H 4HCTKIA\ CptAUfAV H A^P^dy CEH BtCf 4fCHkl H EAdrO-0Epd3HH, H/Kf HdA KtCEAtkl 4tCTA\kl H A-lp^K, HdACTOAipH ypi C0K8A rOCHOACTKd AVH 1 Loc rupt. 181 www.dacoromanica.ro CbJH flOMkTdHOAdS BOA’kpHHdţ’ POCIlOACTBd AHH K&ldHS dlHXdHAVf H CklHOBWAd EPO, GTdHHIOA, I3K0 M AHţ' CAT CEAd 30B0A\d Poţ'WH H RoAHOB$A H PdKOBHlţd H TdTd-PCH.......1 dKOBkl H KHAHL(JE WT fldUdpd. II ndKH P\'UJH B"k Tp-BPOSHIfiE BdAHA A<> HE aakat. TYa K'kC'fc AA HA\ ECT B"k OMHHA H B"k W^dEA BHOyM/ftTOAd H (lp'fcBHSMATOA\ HJf, flOMEBUJH WT WBMHJf KdAU, WT CBHhHX KdA\, WT llMSrtHJf BdAIPk, WT KABAdpCTBd, WT BHHdpCTKd, WT AHMAftkl, WT rfeHOKWC, WT AP*»K, WT IIOAKOAAj WT I10B03, ptKUJf WT HHklX CA\‘>KEdX' BEAHKklX >Kf H AUdAHX, EAHKd CA HdpAA.T BTi CdAHOApTi-JKdBHOAH 3EA\H H OBAdCTH POCIlOACTBd A\H. H AA HA\ Hf CA\ET !103dEdBHTH, HH CTiA^i HH PAOEHHK, HH EHpMHd, HH HHTi HH^TW WT pdEOTHklK HAH A^OpHHK HdH BdMKUJ, (10HE>KE XTC’ AH BH nOSdBdBHA dl(JE H O BAdC f AHH, TO TdKOBklH HAtdT npVATH BEAHKO OpTIA WT POCIIOA-CTBO AHH, KdKO HEBEpHHK H (10CpdA\HTEA cYfA\8 XPHCOBSaS POCIlOACTBd A\H, d HHO HtCT. SdKAHHdHl'E nOCTdBAtT POCflOACTBO A\H, HKO 110 CAdp’kTkl POCIlOACTBd AdH, KWPO H3EEpET POCnOAk KoPk BHTkl POCflOAHHk BiAdUlKOH 3eA\AH HAH WT CpTiAfHHdPO IlAWAd POCnOACTBd A\H HAH WT CkpOAHklK, HAH, no PptXOAd HdWHA\, WT HHOI1ASAMHHK A A dipf IlOHOBkl H nOMKTET CkH XPHC0KV*A POCnOACTBd AHH H TWPO POCflOAk fiopk A A nOMKTET H OyTBpTiAHT BTl POCnOACTBO fPO; dlJJf dH pdSOpHT H Hf O^TEp-BAHT H TOPO POCnOAE fioPk AA nOCpdMHT H AA ţ'El'fT 3Af T'feAWAH, d B"k WH BEKk A*>WEBHO H AA E-kAfT npHMfCHHK IlOA^ H flpYlO H Ck WHIX^ pfKUJHX YlOASHE EIKf Brk3rknHXA. ha pocnoAA Hopa h cndcd Hduifpo, kpkb epo na hbix H Hd haawx hx, eîke ect h E'kAfl’ B"k B'kKWAd, dAnYH. 6e>ke cbeaeteae: woyndH Alant ^AP^Hif, wSndH TSAop, JKgndii Gtahme A^wp-HHK, JKSndH AlHXdHA AWPO^ET, WSSlldH Kd3dH GdXdKOB, K&ldH GTdH HfPpEB, JKSlldH AHAdHTp-k CfldTdp, Kd3dH KpEUTi, GTdHHIOA ClldTdpk, IldXtLlE BHCTÎdp-k, HtPOE CTOAHHK, Eddt ndXdpHHK, dIdH"fe KOA\HC. ___ H d3"k, KOHKd, IIHCdX BTi Tp'krOBHIIIE, BTi AETO xSUH0, dBPO\'CTd AWCtlţd d AkH'k, EHAIKTO A*!*- f Iw fiddAiCAdB BWEBWA*', MHAOCTIA BowYfA POCflOAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Yladislav voievod şi domn singur stăpînitor, din mila lui Dumnezeu şi din bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungro-vlahiei, berţeg al Amlaşului şi al Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima luminată şi curată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest hrisov de faţă al domniei mele, cinstitului boier al domniei mele, jupanul Mihail şi fiului său Stanciul, ca să-i fie satele numite: Ruşii şi Vodnovul şi Racoviţa şi Tatarei....1 covî şi siliştea de la Amara. Şi de asemenea Ruşii să nu dea vamă la Tîrgovişte. Acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de găletărit, 1 Loc ilizibil. 182 www.dacoromanica.ro de vinărici, de dijme, de cositul finului, de copaci, de podvoade, de cărături adică şi de celelalte slujbe mari şi mici, cîte se găsesc în ţara singur stăpînitoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să-i împiedice, nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici altul nimeni dintre dregători sau vornic sau vameş, pentru că cine i-ar împiedica cbiar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele, iar altfel nu este. Blestem pune domnia mea: ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau dintre rude sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va înnoi şi va cinsti acest hrisov al domniei mele şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cin-sească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi nu va întări, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l batjocorească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în cel veac sufleteşte şi să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu acei zişi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru, sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în vecii vecilor, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Manea Udrişte, jupan Tudor, jupan Stance vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Cazan al lui Sabac, jupan Stan al lui Negre, jupan Dimitru spătar, Cazan Creţul, Stanciul spătar, Pabule vistier, Neagoe stolnic, Balea paharnic, Manea comis. Şi eu, Coica, am scris în Tîrgovişte, în anul 6959 <1451 >, luna august 1 zi, indiction 14. f Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 2 (Mitrop. Ţ. Rom. III/l). Orig., perg. (28,5x43), pecete atirnată, cu legenda: f Iu> aaaIcaai siahkh soisoaa H rHK RkCiH 3IAIAH ITpORAA^ÎHCKOH. Cu o trad. din 1863. Copie slavă şi trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/249 şi ms. 1322 f. 18—19. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 218—220. Trad. D.I.R., B., 119—120. 105 1451 (6959) august 5, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte mai multor boieri ai săi satele Mîrşa, Ohaba, Peştişani, ş.a. scutindu-le de dări şi slujbe. f Eli XpHCTJ fiord KrtdrOK'fcpHKl H ErtjrOMfCTHKU H XpHCT IVAK’EHBkl, Iw Ea*>AH-CAdK KWfKlVrV,d H rOCnOAHHk, MHAOCtTa Ko/Klf/R H BO/KÎfM A^pOEtHlf A\k WEAdAâ-/T.ip 5\'MH H rOCnOACTK?\\wjl8MH KTi KCtH 3fMAH OyrrpwKAd)(ÎHCKll’H H 3dnAdHHHCKklM CTpdHHdM, AmajuiS h <&jrapdm8 xtptţtr. BAaronpoHSBOAH rocnoACTKo mh cboha\ EA ATEI HM npOH3KOAfHi'fM MHCTklM H CKtTAklHAt CpiiA^âlV, H A^pWSd rOCnOACTBO MH 183 www.dacoromanica.ro CkH K-KCfMfCTHkl H EAArOWEpA3Hkl H lip-bllOMHTAHHkl, H/KE HAA BliCbAIH MkCTHH AdPWK, HACTO«Y»H XPHCWKOţ'A rOCnOACTBA AIH EapKSaS Ck CklHOBE CH H Ck AHEI1CEH CH HAA nOA AlpTiiua1 2jfaKa nwA haahhha» h IIeijjhiiiahh. H «|i( EapeSa wcoEk ck CklHOBE ch HaA rABAHEIJIH WT 2wpAlAH H £l|J£ ,i,AHMWA H Cklllk ErO ^AHMIOA HAA nOA AlpTiUIA*1 H UJtefcH; KoCT-fc Ck CklHOBE CH, AlAHb H PAAţ'Ak, HAA POT*; H EaTiKAH h Tat$a H nifpKAH H IlbrOE H AlSlHAT HAA &EIJ1H WT ^AiAIEpwBHHKk3 H &OJ1H WT HaI^KWK H nOA Hh(I|1H WT KwAAIAHA, BTi WMHHik H BTi WpE/K, T-km H ANIMAI HJf, bhSmmtwai H np-bBHtSMATWM HJf, IIOM/AKIIIH WT WBMÎCrO BAAIA H WT CBHHHErO E IAIA, WT (lMEAApCTKA H WT KiREAApCTBA H WT EHHApHMK H WT AH2KAIK H WT TAWEKI H WT (10CAAM H WT AP'EEA H WT TAAIIKI H WT CbHOKWCÎA H WT n0B03A H WT 11WAKWA H WT B’kC'bjf CACy/KEAJf H A'^GAJC EEAHKklJfHCE H A\AAKI\', fAHKA CA HA\'OA<«\T Kt CAAIO Apt/KARHOH 3EAIAH H WEAACTH rOCnOACTBA A\H. H Ad H)f Hf CAIET EAHTSBATH HH CAA^E, HH TAWEHHK, HH EHpMÎA, HH HHJfTlV WT EOAbpk HAH WT pAEOTHHKK rOCI10ACTBA AIH, llOCHAAEAlkl (10 MHAOCTfJf H pAEOTAJf rOCHOACTEA AIH. KtW C( EH IIOKSCHA I103AEABHTH, Al|l( W BAAC (AHH, TW TAKWBkl HA\AT IlpHATH BEAHKO 3AW H U’prTf WT rOCIIOA' CTBA AIH, I3K0 HEB'bpHklK H (lpbCTAUlHklK H IlOCpAAIHTEA ClEAlS \'pHC0E8A rOCIlOA-CTBA AIH. 3AKAHHAHV( (lOCTABfT rOCIlOACTBO AIH: H nO C’KAip’KTH rOCnOACTBA AIH, KIVTO H3E(p(T rOCIlOAK Eork EklTH TOCnOAHHk KaAIIIKOH 3eAIAH HAH WT Cp'kA^HAArO (1AWAA rocnoACTsa aih hah ivt ckpwAHHK rocnoACTBA aih hah no rp-krkx’ hauihx, wt HHOnAEAlEHHK, Aa (lOMkTET H I10H0BHT H C'kJfpAHHT H Oţ'TEp'kAHT CÎEAlt? XPHC0‘ b8a8 rocnoACTBA aih, tuto rocnoAk Eork noietet h ckjfpAHHT h o^tep^aht B"k rocnoACTBb Ero; Aips ah nonfpfT h nopSuiHT H pachikt, Tivrw rocnoAk Eork Aa SeTete fro 3AE TbAWAi, a BTk E&aaijihai R'btVb a^uia *ro H A<* haiat SmactTe Ck IOaA H Ck flpTEAI H Ck HHbAIH pEKUJHAIH HA TOCnOAd EorA H CI1ACA HAIHETO IcţTA XpHCTA, KpTkB Ero HA HHJf H HA MAA©\' £*£ ECT H EAAET B"k KtKhJ, AAIHH. GBbA’bTEAÎE •• /KSllAH AlAHb ^ApHUlE, îtîSnAH TwAWpk, îK8nAH GtAHME AKOpHHK, ÎK8I1AH AIh^HA AWrO0ET, /KSllAH KaSAH GaX’AKWB, JKSiIAH GtAH HErpEE, Gtahkoa ciiATApk, flatat BHCTiapk, EaAb nappHHK, HbroE ctoahhk, AlaHb koaihc. . IÎ3k, .A.parOAlHp rpAAIATHK, E/KE HC(lHCA)f, AlbCElţA AţTyCT E, BTk HACTOAHH wpAUJ Tp^rosHipH, B*k AbT xshh0, ehaVktTwh aV- f Iw Eaaahcaab bwebwa, aihaoctTa Eo/KVea rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vladislav voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi a dăruit domnia mea acest atotcinstit 1 2 3 1 (i noA AAfThm* i) este şters şi adăugat deasupra: IIs.ad»aix 2haba, sub munte şi Peştişani. Şi iarăşi lui Barbul deosebit cu fiii săi peste Gavaneştii din Teleorman şi încă Danciul şi fiul său Danciul peste jumătate din Mîrşa 1 şi Şcheai; Costea cu fiii săi, Manea şi Radul, peste Roata; şi Vîlcan şi Tatul şi Şerban şi Neagoe şi Muşat peste Uieştii de la Dîmbrovnic 3 şi Uieştii de la Baţcov şi jumătate din Cieştii de la Codmana, de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor, de albinărit şi de găletărit şi de vinărici şi de dijme şi de gloabe şi de posade şi de copaci şi de talpe şi de cositul finului şi de cărături şi de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile, mari şi mici, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni dintre boierii sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi trebile domniei mele. Cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va călca şi va nimici şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui să şi aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Manea Udrişte, jupan Todor, jupan Stance vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Cazan al lui Sabac, jupan Stan al lui Negre, Stanciul spătar, Pahulea vistier, Balea paharnic, Neagoe stolnic, Manea comis. Eu, Dragomir gramatic, care am scris, în luna august 5, în oraşul de scaun Tîrgovişte, în anul 6959 <1451 >, indiction 14. j" Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 42 (Ep. Argeş LII/45). Orig., perg. (39,5 X34), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1753 şi 1911. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/39. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 333—334, sub 1451. Slav şi trad. Panaitescu, 221 — 223. Trad. D.I.R., B., 120-121. Facs. D.I.R., B., 343. 1 2 3 1 Pasajul «jumătate din Mîrşa» este şters şi scris deasupra cu roşu: «Am şters eu, Udrişte Năsturel al doilea logofăt, din porunca lui Io Matei voievod». 2 Loc rupt. 3 Cuvintele « peste Uieştii de la Dâmbrovnic» sînt şterse cu roşu. 185 www.dacoromanica.ro 106 1451 (6959) august 7, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod scuteşte căruţele m-rii Cozia de orice fel de vamă, la tîrguri, la vaduri sau pe drumurile munţilor. t R-k XpHCTd Bord EAdrOBtpHkl H SAdrOMhCTHBkJ H XpHCTOAlOSHBkl, Iw Rdd-CAdB BOEBOAd H rOCnOAHHh, MHAOCTÎA EoKÎEA H EoJKTeM AdpOBdHÎEM WKAdA‘>*4'VMH H rOCnOACTByAIJiyMH KTi BCEH 3EMdH V’rP0KAaX'IHCK0H) 3dnAdHHHCKHM CTpdHdM H k-kcem np'kA'kAWM, UmajiiiS h «frdrpdwS ppHET. EAdronpoH3BOAH rocnoACTBO mh, CBOHM EAdTHM npOH3BOAEHlEMk, CBETAHM H HHCTHM Cp-kA^M rOCOOACTBd MH, H AKE HdA B"kCEMH MkCTklH AdplVB, HdCTOAH X’PHCOKV'A rOCnOACTKd MH, CBkTOMy MOHdCTHpiO H CBkTOH WEHT'kAH CK'kTEA H XHBOHdMAAHIA TpoHIVR H>KE W T Ko3ÎA H HdCTdBHHKy WEHT'kAH TOH, nOO KHp IwCHlJS, 13KO Twro MOHdCTHpd TEAEPH Aa PAHT CAOEOAHO H Aa Ky n>iy BdAT, npTvKOE COA H3 WKHd\", H/KE KynyBdTH, BdMAi Aa HE AaK3MT, HH2KE WT BOSEAHHIţH EHHWM, HHXE WT pHEkl, HH>KE WT HHO/k K8(1AH, HHrAf BdMM Aa HE AaK3MT [10 B*kCE TpkrOBH H no E-kCH EpOAOKH, WT DEBEpHH Aa>KE H A® EpdHAOB, HH2KE no ni&TH nAdHHHJJf, HHrAE BdMM Aa HE AaK3/kT, OOHEJKE (lpHAOJKH rOCnOACTBO MH cTe AaP0KaHTE C*k E-kCEM yCp-kAÎEM, I3K0 Aa CE XPdHkT CERTEI H EOJKECTKHH HHOIţH E*k BEMHOE E*kCnO-MHHdHiE CE-kTOnOMHBUIHy pOAHTEAk POCTlOACTEd MH, Td HOTWM H TOCnOACTBy MH. Giro PJAÎ Ad HE (MET n03dEdEHT TEM3H KdAOrEpWM, dIJIE EH JfOTEAH npOAdEdTH WBlţH H CBHHM, HAH HOCTdE, HAH 2KEAE30, HAH EOCAVK, HAH E^AH 41®, nOA BdA\M, EMAH dgJE ECT H npoAdACHd, EI4JE BdMd Ad HM CE HE K*k3HMdT HH Aa HM HE n03d-BdBHT HH CMA4H, HH TAOEHHt^H, HHHîE ndpKdAdBH 00 WpdUlOJf HAEHCE CkT TpkrOBH, HHJKE AKOPHH^H, HHHÎE BdMEUJH, HH HH WT BOAtpk TOCnOACTBd MH HAH WT CAyr TOCnOACTBd MH, Td EH n03dEdBHA KdAOrspCKHM TEAErdM, dl41E BAdC EAHH, TO TdKOBOWMy Ad ECT CknOCTdTHHK CStTdd H KHBOHdM AAHdd TpOHlţd H Aa HMdT KAtTBM. THT CBkTHM H BOrWHOCHHM WTlţEM H npkMkCTT/ft EoropOAHUAl H BTiCEy CBkTHJf H B*k WprÎM TOCnOACTBd MH PUIET yMpET, KdKO HEBEPHHK H nptCA8UJHHK CÎEMy Adp^KdHÎIO rocnoACTBd mh. __ H CE BkICT B-k TpkrOBHUlH, dBryT 3, K-k AtT xSHH0, EHAklKTIWH A'- H KdAMO rpdMdTHK h>ke nHCd. f Iw RAdA'l'CAdB BWEBWAd, MHAOCTÎM EoXCVEA TOCnOAHHk. j" în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vladislav voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lu Dumnezeu, stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlahiei, al părţilor de peste munţi şi a tuturor marginilor, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă luminată şi curată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor 186 www.dacoromanica.ro şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, sfintei mănăstiri şi sfîntului lăcaş al sfintei şi de viaţă începătoare troiţe de la Cozia şi nastavnicului acelui locaş, popii chir Iosif, ca să umble slobode căruţele acestei mănăstiri şi să cumpere mai întîi sare la ocne, pe care cumpărînd-o, vamă să nu dea, nici de la butiile cu vin, nici de Ia peşte, nici de Ia alte cumpărături, nicăieri să nu dea vamă la toate tirgurile şi la toate vadurile, de la Severin pînă la Brăila, nici pe drumurile munţilor, nicăieri să nu dea vamă, pentru că a dăruit domnia mea această danie cu toată osîrdia, ca să se hrănească sfinţii şi dumnezeieştii călugări, spre veşnică pomenire a sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele, apoi şi a domniei mele. De aceea să nu cuteze să-i împiedice pe acei călugări dacă vor vinde berbeci şi porci sau postav sau fier sau ceară sau fie orice lucru sub vamă, fie că este şi vîndută, încă vamă să nu li se ia şi să nu-i împiedice nici sudeţ, nici globnici, nici pîrcălabi de oraşe, unde sînt tîrguri, nici vornici, nici vameşi, nici altul dintre boierii domniei mele sau dintre slugile domniei mele. Cine ar împiedica căruţele călugăreşti, chiar şi un fir de păr, unuia ca aceluia să-i fie potrivnică sfînta şi de viaţă începătoare troiţă şi să aibă blestemul celor 318 sfinţi şi părinţi purtători de Dumnezeu şi al preacuratei născătoare de Dumnezeu şi al tuturor sfinţilor şi va muri în urgia domniei mele, ca un necredincios şi neascultător al acestei danii a domniei mele. Şi aceasta a fost la Tîrgovişte, august 7, în anul 6959 <1451 > indiction 14. Şi Calcio gramatic, care a scris. f Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Yladislav vodă pentru carile mănăstirii cu sare, să umble în pace, fără vamă la vaduri. Arh. St. Buc., S. I., nr. 43 (Cozia). Orig., perg. (49x26), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1911; altă trad. ibidem, ms. 209 f. 365. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, XX/41. EDIŢII. Slav şi trad Panailescu, 225—227. Trad. D.I.R., fi., 121—122. Facs. D.I.R., fi., 344. 107 <1451 > august 7, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Cozia toate daniile anterioare, sate, bălţi, vamă, mori şi ţigani. f Cîţi cu duhul lui Dumnezeu să povăţuesc, aceia sînt fiii lui dumnezeescul apostol, căruia următoriu fiind cei iubitori de dreptate şi cu nevoinţă bună s-au nevoit, viiaţa cea dorită au cîştigat, cele 187 www.dacoromanica.ro pămînteşti pre pămîntu lăsîndu-le, către cele cereşti s-au alăturat şi fericitul acela glas auzind, pre carele deapururea îl aud: «Veniţi blagosloviţii părintelui mieu de moşteniţi înpărăţia, care iaste gătită voao de la întemeierea lumii». Şi eu binecredinciosul şi de Hristos iubitoriul, Io Vladislav voevod şi domn, cu mila lui Dumnezeu şi cu buna voinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi şi tuturor înprejurimilor, a Âmlaşului şi a Făgăraşului herţeg. Bine am voit domniia mea cu a mea bunăvoinţă şi cti luminată şi curată inima domniei mele, ca să proslăvească pre Dumnezeu cel ce m-au proslăvit şi pre scaunul celuia ce întru sfînta odihnă s-au pristăvit, părintelui domniei mele, cu slavă m-au înălţat şi am dăruit acest cinstit şi preacinstit, carele iaste preste toate cinstele şi darurile, acest hrisov al domniei mele, sfintei mănăstiri şi sfîntului lăcaş al sfintei începătoarei de viaţă troiţă de la Coziia şi nastavnicului acelui lăcaş, popei chir Iosif, ca să fie lor satele ce să numesc: Călimăneştii şi Jiblea şi Brăduţenii şi Seaca şi Bogdăneştii şi Luncenii şi Hinateştii şi Bucureştii şi Bojorenii şi Oltenii, Vădăs-triţa şi Micleuşul şi Cărarea şi Curila şi Gărdanul, Ciocăneştii şi Stănceştii şi 50 sălaşă de ţigani şi loc la apa Praovei şi biserica şi moara şi vama dintre munţi şi balta Mamina, de la Orlea în sus, cu toate bălţile, Săpatul şi Căbălul şi Şeperigul şi Bucenul şi ţiganii după Uliţa de la Rîmnic. încă şi la baltă, satele Cărărenii şi Luminenii şi Cornul la Jăgov şi moara de la Cătălui cu satul. Acestea toate să fie moşii ohamnice sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări spre slujbă şi spre hrană, iar celuia ce întru sfînta odihnă s-au pristăvit, părintelui domniei mele, vecinică pomenire, iar după aceia şi domniei mele, începîndde la vama de oi şi de rîmători şi de stupi şi de găleată şi de dijmă, mai vîrtos din judeţul Vîlcii şi de povări şi de podvoade şi de lemn şi de cosit de fîn şi de globnici şi de poclon, ce să zice de toate slujbele şi dăjdile, cîte vor eşi în ţara şi întru stăpînirea domniei mele, de toate să fie slobozi în veci. Şi să nu aibă a supăra pre acele sate, nici judecători, nici globnici, nici birnic şi niminea din boiarii domniei mele, carii să trimit după trebile şi slujbele domniei mălc. Iar carele va îndrăzni a supăra pînă la un păr, aceluia să-i fie potrivnică sfînta Troiţă şi va muri în urgia domniei mele, ca un necredincios şi călcătoriu hrisovului domniei mele. «Iar blestemele şi mărturiile le-am lăsat, că destule sînt la alte hrisoave». Şi au scris Calciul, în Tîrgovişte, în luna lui august 7, văleat 6954 <1446> indiction 14. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209 f. 127. Traducere. Alte traduceri ibidem, mss. 213 f. 6 şi 215 f. 37v. —38. Data greşită. Datat după domn şi indiction. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 223-225; D.I.R., B., 122-123. 188 www.dacoromanica.ro 108 1452 (6960) august 5, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte boierilor săi Badea, Vlaicul şi Radul satele Coleşli, Goleşti, Cîrstianeşti ş.a. scutindu-i de slujbe şi dâjdii. f Xpuc-ra Bora EaaroRkpHRi h EaarowcTHREi h XpncToaioKHRRi h caMO-AP'K^aKHM, Iw RiMahcajk bmhkei BwcswAa h rocnoAHHR, mhaoctTa BojkTa h Box'um AapoRanifM, u'EaaAa^utiSMH H rocnoACTRoyMi4J$MH R-RCfH 3(mah OyrpwRaayiHCKOH h 3anaaHHHCKKiM CTpanaM, flMaaiuS h OarapainS ytpu,tr. BaaronpoHSKoan rocnoACTRO mh, CROHM BaarEIM np0H3R0a£HVtM’R, MHCTEIM H CK-fcTAKIM CpTiA^JM H A^PWKa rocnoACTRO MH CR1H RTiCf MfCTHklH, BaarOWBpa3HElH, flptflOMTaHHKl, HJKt HaA R’RCfcMH MkCTH H A‘>pWR HaACTO^H ypHCORoya roenoACTBa mh caoyraM h BoatpwM rocnoACTRa mh EaAW H BaaHKBa h PaAoyaR, raKO hm cm.t cfaa no hmchh Botsuiîh h noa IJIt^'H^H H roau^iVH h KpTvCTi'aHf^Ji'H h noa TfAfniH h noa }K8rop8a, a^'' Eojr, r-r wmhh/K. h R-R wpBA, TtM H A'fcMM H RHOyMATOM H nptRHOyMATWav, nOMMRUJH WT WRMHtrO EaMa, wt cBHHHcrw RaMa, rr nntaapCTRa, wt K'RBaapCTRa, wt BHnapnw, wt ahjkmei, wt raoEW, wt nocaAW, wt ApT*Kd) wt TaaiiRi, wt cfcnoKOci’a, wt noso3a, wt nwA_ bwa h wt B'Rctx' caoyjKBay h A‘»a, KtaHKkijf >Kf h MaaRiy, taHKa ct nayoAMT r-r caMOAP'RJKaRHOH 3(Man H wBaacTH rocnoACTBa mh. H a*> ny nf caut sanTOBaTH hh CM.A«U,k, HH raWBHHKK, HH BHpnVa, HH HHJfTW WT BOatpTi HaH WT paEOTHHK rocnoACTRa mh nocHaacMEi no MHaoeTty h paBOTay rocnoACTBa a\H. Kto et eh noK&Ha no3aEaKHTH at^je w Raac «ahn, tw TaKWRRi HMaT iiphmth BfaHKO 3aw H wprTf wt rocnoACTBa MH, QKO HfRtpHHK H nP'feCT/WlHHK H IlOCpaMHTfak cV(M8 ypHCOKOţ'a rocnoACTRa MH. SaKaHHaHYc nocTasfT rocnoACTRO mh .- no cemp'eth rocnoACTBa mh, Kwrw hhe HHOnatavfHHK, A<* *»4lf IIOHT nOHOBHT H CRypaHHT H AHT CEH JfPHCO* R8a rocnoACTBa mh, Twrw rocnoAK BorE a<* nonkTiT h CRypanHT h oyTRp-RAHT k"e rociioACTK-k fro; a aiţie aH nocpaMHT h nontpfT h pacnnfT, Twrw rocnoAk Bork Aa 8eî£t trw 3A< T’feaoM, a b*e EaLA^ipHM Rkivfc A^uja crw h a*1 HMaT oynACTU ce IOa^ h ce ilpVfM'E h ce hhIcmh pcKiiiHMH Ha rocnoAa Bora h cnaca naujfro, Hcoyca XpncTa: Kp-RR cro Ha HHy h Ha nAAoy ny, okc ccte h E/EA«t r-r RtKki, aMHH. Gfnu cKtAtTfa1 cT(m8 ypncwRoyaS rocnoACTBa mV: xoynan dl/nt &APH4if, xoynau Twawpe, acSnan GTannj akophhk, JKoynan fllHyana awro0(T, Hîoynan GTan H(rp(K, xSnan Ka3an GayaKOB, KoynaH Ahmhtp-e, xSnan Ka3an Kp(u,8a, xSnan KoHKa ^>tm(uiob, JKoynaH GTannoa, Gtohh cnaTap, Jlayoyat BHCTiapE, Baat nayap-hhk, Htrof CTOaHHK, OlaHt komhc. ___ B3E, /(paroMHp, tx( HcnHcay, Mkcfu,a aKrScTa t akhh, r-e nacToanH wpaui Tp-EroRHHik, Ka-kT xsu,â, hhahktToh ii. 189 www.dacoromanica.ro ■j* în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Yladislav mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungro-vlahiei şi al părţilor de peste munţi, Âmlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi a dăruit domnia mea acest atotcinstit, cu frumoasă faţă, preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele slugilor şi boierilor domniei mele Badea şi Ylaicul şi Radul, ca să le fie satele anume: Coteştii şi jumătate din Ştefăneşti şi Goleşti şi Cîrstianeştii şi jumătate din Teleşti şi jumătate din Jugorul, partea lui Boe, de ocină şi de ohabă lor şi copiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de gloabe, de posade, de copaci, de talpe, de cositul finului, de cărături, de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile, mari şi mici, cîte se află în ţara şi în stăpînirea de sine stătătoare a domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birar, nici nimeni dintre boierii sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele. Cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii mele, sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii acestui hrisov al domniei mele: jupan Manea Udrişte, jupan Todor, jupan Stance vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Stan al lui Negre, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Dimitru, jupan Cazan Creţul, jupan Coica al lui Utmeş, jupan Stanciu, jupan Stoian spătar, Pahulea vistier, Bale paharnic, Neagoe stolnic, Manea comis. Eu, Dragomir, care am scris, luna august 5 zile, în oraşul de scaun Tîrgo-vişte, în anul 6960 < 1452 > indiction 15.1 . Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 54—56. Copie modernă după orig. slav, perg., pecete atîrnată. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 228—231. Trad. D.I.R., B., 124—125. 1 în copie este greşit: 8; indictionul este restabilit după dată. 190 www.dacoromanica.ro 109 1453 (6961) aprilie 29, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte m-rii Bolintinul satele Bolintinul, Dragomireşti şi Bucşani. «6961 <1453 > aprilie 29. Vladislav voevod mănăstirii Bolintinul pentru moşiia Bolintinul; scris în Tîrgovişte». « 1453 (6961) aprilie 29. Hrisov lui Vlad 1 marele voievod ce-1 dă sf mănăstiri din Pădurea cea Mare la Bolintin, ca să-i fie satul Bolintinul şi moara, care au cumpărat-o Pavel de la Stoica la Neajlovu şi cu loc de fîn. Şi via de la Răzvad, care a închinat-o Pilea logofătu şi altă vie de la Aninoasa. Şi-au cumpărat domnia mea jumătate din Bucşani şi am închinat-o mănăstirii. Şi încă au închinat Stoica şi Dan şi Pătru, Dragomireşti de la Dîmboviţa şi 4 sălaşe de ţigani şi Bucşani la Argeş, i proci». După Cronologia tabelară, p. 25 (nr. 27). Rezumat. Alt rezumat la Arh. St. Buc., Mihai Vodă VIII/70 f. 3v. (nr. 3). EDIŢII. Ionaşcu, Bolintin, 333; Panaitescu, 231; D.I.R., B., 125. 110 1453 (6961) august 2, Gherghiţa. Vladislav al II-lea voievod întăreşte unor boieri satele Păuşeşti, Vladimireşti, Foleşti ş.a., scutindu-i de dări şi slujbe. f XpHCTd Bord EAdPOK'kpHklH H EAdPOMTiCTHBkl H XpHCTOAKBHBhlH, Iw EddAHCAdB KOfKOAd H CdMOAP'kîKdBIlÎH POCflOAHHH MHAOCtTAv EokTeA H EAdPhIMTk EoîKTeM np0H3B0d(H*l*EM, WEAdAdAUllSMH H P0Cn0ACTK0yAUtl8A\H B-KCEH 3EMAH OţTppOBAdJflH-CKOH, HMAdUl8 H ^dPpdUlV X(P^(r- SddP0np0H3B0dH POCnOACTBO MH, CBOHM EddPhIM np0H3K0dfHVfM, MHCThIM H CK'bTAHMk CpivAUfAMv, H A^PV84! CUH B'KCfM'KCTHKI H EAdP0lVEpd3Hkl, HKE HdA B’hC'bMH MTiCTMH H AApOBTv HdACTOAvH XPHC0B#A POCnOA* CTBd AIH CAOţTdM H EOAtpOM POCIlOACTBd MH GTdHy H KrtdAHMHpy EpdTy EPO H CklHtf EPO OyTMEUiy H PdAV’AY’, IdKO A1' hm CAv CEAd 30B0Md SdTp-feHH, AfA EddAd H GTOdH» H ^dHS, nOHE>KE nOKţ'nH EI4JE IVT AHH BdCdpdEE. H AM* BdCdpdKE d KWH H MdUiy, H nOTOM H3BdAH B'K A«H POCnOACTBd MH MdpT\'pTlO KdKO ECT T0P0B0 Kţ'nEHO. H IldOyilJEUlH H EAdAHMHpEipH H ^OAEipH H KoiUdHH H KonpoSH. TTAv BliCAv A*' HM CAv B"h WMHHy H B'K W^ABAv, TEM H Aflt<»M EPO, BH^MATOM HJfh H nptBHfcS-MATOM, A« JKHBOTd POCnOACTKd MH H ChIHOBk POCflOACTBd MH, [10MEBUJE WT IVBMHJf 1 Greşeala copistului pentru Vladislav. 191 www.dacoromanica.ro KAMTi, WT CKHHHX' BAM, WT flMfaHX' BAM, WT K/KEAapCTBA, WT KHHJpCTBA, WT ApkBk, WT C-bHOKOC, WT I10AK0A3) P*KIUI WT HHklX CAy>KEA]f, BfAHKkipKf h MdAkijţ, (ahka c/ft Hax'OA-i'T k*k 3îmah rocnoACTKa mh h a*' Hjţ Ht cmc nosaGAKHT, HH C*Af4) HH raOEHHK, HH BHpMYa, HH HHK HHJfT© WT EOA'fcp'k HAH pAEOTHHK'k rocnoACTKa a\h. Xto ah’m iiosabahha, aipe h w Baacfc cahom, to tabobei hmatti npÎMTH bcahko 3ao h wprYav wt rocnoACTKO a\h, hho h^ct. 3aKAHHaHTe nocTaBAtT rocnoACTK© a»h, bko no cmptith rocnoACTKa mh, Koro HSBcpcT rocnoAK Bork kwth rocnoAHHK Eaaujkoh 3jmah hah wt cpTiA^naro naoAa rocnoACTBa avh, nan wt ckpoahhk, hah, no rpt^OM haujhm wt HHonacMCHHK, aa aipe noMKTCT h nonoKkiT ckh x'PHCObSa rocnoACTKa mh, h Toro rocnoAK Bork aj IIOMKTCT H StBPTiAHT B"k rOOlOACTBS CrO, aipe AH pa30pHT H HCStEPTiAHT, H Twro rocnoAK Bork A<> nopa3HT h nocpaMHT h SkYct 3A* T'kaoM'k, a bti whti bck ASuicbho h a<> fCT c-knpHM/ACTHHK IwA'b h flpY» h c"k whcmh pfKWHjţ, KpKK ero Ha Hkljţ H Ha HMA^X HJfTfcj fîKf CCT H E^AfT B"k BCKkl B’kKWM, AmYhE. Gif ckcactcac: kSiiah dlaHt OyAPHipf, >K8naH T^a^P^) >K8naH GTaHHt akophhk, awrw^cT AIh^aha, Ahmhtpti cnaTap, Ka3aH GayaKCB, Gtah HerpcB, Gtahhisa A\CM\'HOWa, Ka3AH KpfU,\'A, KaSAH BHASAHEUJ'k, IlaX'VAC npOTOBHCTÎap-k, GTOAH-k cnaTap, Hfcroe ctoahhk, Baat nayapHHK, diant KOMHCk. H a3"k, Kohka, cjkc hoihcax' bti 1'cprnnH, M-kccixa ABrScTa k aehe, bti a^t xsn3a. f Iw EaaaYcaab bwcbwaa, mhaoctYm BojkYm rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vladislav voievod şi domn singur stăpînitor, din mila lui Dum* nezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, slugilor şi boierilor domniei mele, Stan şi Yladimir, fratele său şi fiului său Utmeş şi Radul, ca să le fie satele numite Zatreani, părţile lui Vlad şi ale lui Stoian şi Dan, pentru că le-au cumpărat încă din zilele lui Basarab. Şi au dat lui Basarab un cal şi o cupă şi după aceea a arătat în zilele domniei mele mărturie că le-au cumpărat. Şi Păuşeşti şi Yladimireşti şi Foleşti şi Coşani şi Coprozi. Acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor, cît va trăi domnia mea şi fiii domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de găle-tărit, de vinărici, de copaci, de cositul finului, de podvoade, de cărături precum şi celelalte slujbe mari şi mici, cîte se află în ţara domniei mele. Şi să nu cuteze să împiedice nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici altul nimeni dintre boierii sau dregătorii domniei mele. Cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea şi altfel nu este. 192 www.dacoromanica.ro Blestem pune domnia mea: ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rude sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi nu va întări şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în cel veac sufleteşte şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi cu acei care au strigat sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în vecii vecilor, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Manea Udrişte, jupan Tudor, jupan Stancea vornic, Mihail logofăt, Dimitru spătar, Cazan al lui Sahac, Stan al lui Negre, Stanciul purtătorul de sabie, Cazan Creţul, Cazan Bilbaneş, Pahulea întîiul vistier, Stoian spătar, Neagoe stolnic, Balea paharnic, Manea comis. Şi eu, Coica, care am scris la Gherghiţa, luna august 2 zile, în anul 6961 <1453 >. f Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 44 (Dintrunlemn VII/1). Orig., perg. (38x24), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri din 1785 şi 1859; altă trad. ibidem, ms. 445 f. 90. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/43. EDIŢII. Slav şi trad. Panailescu, 232—234. Trad. D.I.R., B., 125—126. Facs. D.I.R., B., 345. 111 1453 (6962) octombrie 4, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Stanciul Dijanul jumătate din Arpanea şi părţi în Dijani, Trifeşti, Iaşi şi în alte sate. f Elv XpHCTd Bord KrtdrOKtpHKIH H EAdrOHkCTHKklH H XpHCTOAIOBHKklH, îw RddAHCddK KOfKOAd H rOCflOAHHli, MHrtOCTkl/ft EoiKYfA H Eoi«YfA\k A‘'P«KdHYf A\, U’KrtdAddUpSMH H rOCflOACTK8.T;iJJ$A\H R-kCfH 3f A\AH â>YpORAd\‘THCKOH H 3dflAAHHHCKHM CTpdNdA\ H K-kCfA\ fipfcAfcAlVM, fliWAdUjS H ^drdpduiS jftpi(fr. EAdr0np0H3K0AH rOCHOA-CTKO A\H CKOHAV EAdTHAV fip0H3K0AfHYfA\, CKfTAHAţ H HHCTHAt Cp-kAl(fM rOCflOACTKd MH H A^^K cw KTiCf HkCTHkl H fiptmO'lkTdHHkl ]ţpHC0K$A8 rOCflOACTKd A\H EOAfcpUW rocnoACTKd ami GtahhSa Ahjk‘'h8a c-k At8 H c-k dHtnctH a\8 HdA TptTH am IVT AHJKdHH H TpkUjsdJJH H HtTKp-kTH Afd WT MlllH H flOA IVT flpfldHt; H TptTH AfA ivT Xs>)(8pf3H, Afd Gtohh. H AdAf ch KoApt ckoa A,d WT AH>KdHH- H HdK APdrOAţHP H fldA HdA TptTH AM WT H MfTKpiiTH A*d IVT G-kCHOpH H flOA WT nitEHUI H fldK HdA * ijstpTtAk IVT Ah>k‘'HH Ad CH C"kT EpdTH HdA KTiCH WHHlIt H HdA ropwA\ H HdA nAdHHHdJf 30KfA\H H3K0p EdHYtE H ipO Cf fldAfT IVT ropdjf H 13 13 — C. 733 7gj www.dacoromanica.ro WT ri/UHHlUX H....... ( K'kCJX'......... WT f]0R03, UIT IK>AKOA> WT API^K H UIT CtHOKOCM H WT B’kCdKHX' CA8>KEd)( H A‘1JKA‘1X') fdHK© CA H<(^<>AKT E"k 3(MAH rOCnOA' CTBd MH, WT B'ktfjf £,& HM (CT K"k WpEM. H A,A H( HM n»3dEdBHT HH CMAH;, HH TAOEHHK, HH EHPmYh, HH HH WT KO/Vfepf HAH CrtSr TOCnOACTEd A\H. KtO EH HM , ai|IC H EAAC (AHH, TO TdKOKH X’0lil*T npî/ftTH KfAHKO 3A0 H wprY TOCnOACTEd MH HAH, dl|IE H fio rp'kCtX’ H WT HHOnAfA\(HHK, fi,A dl|J( nOHk cYd RHUlf nHCdHdd H TWrO TOCnOAK Eoni M nOHKTfT H STBpiiAHT Eli rOCnOACTB-b (ro; d dl(l(AH H( <0\-TEPTiAHT, d h8> noepdMHT H TdKO-Bdro TOCnOAK E©rk A<* pd30pHT H 8eI€TTi tro, 3A( T-kAWM H B"k EAAAI41klM EtK A8l|iCM H fi,A HA\dT $HdCTkl( C"k IlOA, KTi A^T e, (haYktTwh e. •J- lw EAdAYcAds sw(KWAd, avhaoctYa BojkYa rocnoAHiik. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vladislav voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi şi al tuturor marginilor, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A bine* voit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, şi am dăruit acest atotcinstit şi preacinstit hrisov al domniei mele boierilor domniei mele, Stanciul Dijanul cu copiii lui şi cu nepoţii lui pe a treia parte din Dijani şi Trifeşti şi a patra parte din Iaşi şi jumătate din Arpanea şi a treia parte din Huhurezi, partea lui Stoian. Şi şi-a dat Codrea partea sa din Dijani. Şi iarăşi, Dragomir şi Lai pe a treia parte din Dijani şi a patra parte din Săsciori şi jumătate din Şebiş şi iar pe 5 fertele din Dijani, să fie fraţi pe toate ocinele şi pe dealuri şi pe munţii numiţi Izvorul Băniei şi ce se cuvine din dealuri şi din munţi... şi toate. . ... de cărături şi de podvoade, de copaci şi de cositul finului, < adică > şi de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara domniei mele, de toate să le fie de ohabă. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici altul dintre boierii sau dintre slugile domniei mele. Cine i-ar <împiedica >ţ chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de Ia domnia mea, ca necredincios şi batjocoritor al hrisovului domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii < domniei mele sau din 194 www.dacoromanica.ro rudele > domniei mele sau, dacă şi după păcatele noastre dintr-alt neam, dacă va cinsti <şi va întări > acestea mai sus-scrise şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va întări, ci va batjocori, şi pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-I ucidă aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu şi mîntuitorul nostru: sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, precum este şi va fi în veci, amin. Iată martorii: Manea Udrişte şi jupan Tudor, Stancea vornic, Mibail logofăt, Dimitru spătar, Stan al lui Negre, Cazan al lui Sabac, Coico al lui Utmeş şi Puiul, Stanciul spătar, Pahulea vistier, Neagoe stolnic. .. Manea comis. Calcio am scris, în Tîrgovişte, octombrie 4 , în anul <696 >2 <1453>, indictionul 2. f Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCYII/79. Orig., perg. (35,5x24,5), rupt şi şters, pecete atîrnată, căzută. Anul, după sfatul domnesc şi după indiction. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 126-127. 112 <1454—1455 > septembrie 30, Gherghiţa. Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocină la Negoeşti. f Itv E/14AHCA4K B0CB0A4 h rocnoAHHh 3cmah JfrrpoBA4)(icKOH. ^4B4t rocnoA-CTB« MH cTf U>pH3M0 CA$r4M T0CI10ACTB4 MH AparOMHpS CTv CklHOBH CH H IIItpES Cli CklHOBkl CH H K0M4H Ck CklHOBH CH H Gt4H0 CA CHHOKH CH H IuFHH î Ck CHHOKH CH, l4K0>Kf fi,A HM tCT IVMHH» UIT HfrOfipH, fthA T8A®Pd H KM» H G9hMCB, B4p( KOAHKO H3Ep4T BliC4 UIT nOCBOA», 4AH UIT 4444 A®PH A® KP"KKH H A® 8AM8a, AO M4TK4 B44'kK, A® WKpiiUliH K4A-fcfB, THJKf A® tlHCKS U’T 3A040, A®HA(>K* KSn4H GlMHMIOA Ak®PhHK H JKbn4H AlHpHA AOPOlJStT, ^HMHTpS Cn4T4pii, K434H G4J(41B, Gt4H HtrptB, KApCTt CTOAHHK, E4At n4)(4pNHK, IIa)(84-fc EHCTiapli, dlaH-fe KOMHCk, P4AVa CTpATOpHHK. H 43t, rp4M4THK K0M4H, t>K( HCnHC4J( Eli I^Hl^t, CfllTfMBpHH A, 4 Eli A"fcT *3U,â. f Iuf Ea4AHCa4b bocboaa, mhaoctio Eowio rocnoAHH. 1 Omis. 195 www.dacoromanica.ro j" Io Vladislav voievod şi domn al Ţării Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă slugilor domniei mele Dragomir ou fiii săi şi Şerbu cu fiii săi şi Coman cu fiii săi şi Stan ou fiii săi şi Ion şi ou fiii săi, ca să le fie ocina de la Negoeşti, partea lui Tudor şi a lui Badea şi Oancea, oricît se va alege, toată, de pretutindeni, însă de la mal pînă la sălcii şi pînă la ulmul, pînă la matca văii, pînă la obîrşia văii, de aici pînă la piscul de jos, pînă unde este Guia şi pînă la hotarul lui Şutilă şi pînă la rîu, pentru că au cumpărat-o pentru 6 sute şi 80 aspri de la Tudor şi de la Badea şi de la Oancea. Şi domniei mele i-au dat un cal bun. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă şi lor şi copiilor lor, şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Manea Udrişte, jupan Stanciul vornic şi jupan Mihail logofăt, Dimitru spătar, Cazan al lui Sahac, Stan al lui Negre, Cîrstea stolnic, Balea paharnic, Pahulea vistier, Manea comis, Radul stratornic. Şi eu, Coman gramatic, oare am scris la Gherghiţa, septembrie 30 şi în anul 6960 <1451>. f Io Vladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, LXXVI/23. Copie. Cu o trad. din 1839. Data greşită; s-a omis cifra unităţilor de la văleat. Datat după boierii martori şi în special după Cîrstea stolnic. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 227—228, sub 1451 septembrie 30. Trad. D.I.R. B., 123—124, sub 1451 septembrie 30. 113 1456 (6964) apiilie 15, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte jupanului Mogoş satele: Corbii pe Argeş, Corbii-de- Piatră, jumătate din Mălureni şi ocina de la Miceşti. f AlHAOCTYlVM EoJKTu'AH Iw EnAA'l'CAAK KOHKOAA H rOCtlOAHHk R-kCfH 3fAHAH OyrpOKAdXi'HCKOH, CklHk AaHA KfAHKArO KOHKOAf. AaKaT rOCtlOACTKO A\H c(t IIOKfd-feHTf rOCIIOACTKd AtH KOA-fcpHHS rOCnOACTRA A\H JK^IIAH» dlCTOUlS Ck CkJHOKH A\$ H Ck A^ipcpc ah8, koahko a\$ Bor-k AacT ckiHORt hah *3K0 Aa a\$ cSt c«aa no HA\C: KopRkl R-kCH, no HprHUl A^Af, H KopRH U'T Kaa\CH R"kCH, H WMHHA WT dlHMUţlH H Ck RpOAOKt U’T ROACHHlţC H IIOA U'T AldASpCHH, IIOHOKC CST >K$nAH8 AlorOUlS CTApt H llpdKf U’MHHt, AKSndH Kohka &tamuiob, jkSiiah Ka3ah GdXdKOK, JKSllAH Ka3AH KpElţtiA, /^HittHTptî H GtOIAH CflATApH, IE^SAt BHCTViap» EdA-k nCXdpHHK, Kp^CT-k CTOAHHK, dlAHt KOAtHC, PaA^AB CTpATOpHHK. IlHC 8 CTOAHH KdpOUl Tp'hrOBHIJIE, AYfcCflJA AlipHA ti AkHK, B A"feTO xSlţfiA* f Iiv Raaahcaab KwfKWAA a\haocti'a EokTea rocnoAHHB. j* Din mila lui Dumnezeu, Io Vladislav voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Dan marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Mogoş cu fiii lui şi cu fiicele lui, cîţi fii sau fiice îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satele anume: Corbii toţi, pe Argbiş în jos şi Corbii-de-Piatră toţi şi ocina de la Miceşti şi cu vaduri de moară şi jumătate din Malureni, pentru că sînt vechi şi drepte ocine, dedine ale lui Mogoş. De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii sînt: jupan Dragomir Udrişte şi jupan Stanciul vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Stan al lui Negre, jupan Coica al lui Utmeş, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Cazan Creţul, Dimitru şi Stoian spătari, Pahulea vistier, Balea paharnic, Cîrstea stolnic, Manea comis, Radul stratornic. S-a scris în oraşul de scaun, Tîrgovişte, luna aprilie 15 zile, în anul 6964 <1456>. j* Io Yladislav voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 45 (Ep. Argeş XVI/1). Orig., perg. (18x35), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1915; altă trad. ibidem, ms. 168 f. 275. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/44. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 142; Panaitescu, 234—235. Trad, D.I.R., B., 127-128. 114 <1457-1461 >. Vlad Ţepeş voievod porunceşte unui vameş de la Rucăr să spună braşovenilor că vestea despre venirea turcilor e falsă. f IIhuiet rocnoACTKo a\h baa\e uiea\ wt PSKfp. T8sh kh roKOpHT rocnoACTKO AtH: BTi KOH MAC KHAHTf CHf nOBfA-feHl'f rOCflOACTKA AtH, HA TOA\ MAC (AHH WT BAC AA WTHAf 8 EpAlUOK, TA fi,ă 3HATH GpAUlOB'iîHOAt 3A C(3H TAAC, l|IO A\H t AOUJfA 3A pAGOTS T$piţEAA, 3 HA Ai T H( t HHlflA 3A TO. H X’TfA i A A A®HA* fA«H IVT HHX AnOKAHCAp KTi TOCnOACTBO AtH, A IVH KAKO t MICA 3A C(3H PAAC, A WH Ct ! u'iiptA. Gfro paaT, kto t xt(a aa A®HAf> a wh a<> AOHAf; Aipt ah he XTt A®ht k-b 197 www.dacoromanica.ro rocnoACTBo a\h, a toh3h KdAum1 410 41c wtht 8 EpauioR, imk m a«ha< kt* rocnoACTKo MH, Ai AtH A<>Kd 3HdTH. Si C(3H WAOKtKTi, 410 41c AOHfCTTi CHI33H KHHTd, i BHC Ai TA wctakctc a<> wtha* AOAva ch. {U\u ah %rt a®ht, toh3H anoKAHcap kti rocnoAcrs© A\H H Ai A*HAt C TOTO H T03H KdAUliJ, 410 41c WTHT 8 Epauios. HhO Ai HtCT. ■fr Ivv &AdA kwckwaa, mhaoctYa\ EokYa rocnoAHHii. E.dA\tui(A\ wt PSKcp. f Scrie domnia mea vameşilor din Rucăr. Iată vă grăieşte domnia mea: în ceasul în care veţi vedea această poruncă a domniei mele, în acelaş ceas unul din voi să plece la Braşov şi să dea de ştire braşovenilor de acea veste ce mi-a venit de treaba turcilor, să ştie că nu e nimic de aceasta. Şi a vrut să vină unul dintre ei sol la domnia mea, iar el, cum a auzit de acea veste, s-a oprit. Pentru aceasta, cine a vrut să vină, el să vină; iar dacă nu vrea să vină la domnia mea, atunci acel vameş2, care se va duce la Braşov, să vină la domnia mea, să-mi dea de ştire. Iar pe acest om, care va aduce această carte, voi să-l lăsaţi să se ducă la casa lui. Iar dacă va vrea să vină acel sol la domnia mea, să vină cu el şi acel vameş, care se va duce la Braşov. Altfel să nu fie. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. : Vameşilor din Rucăr. Arh. St. Braşov, nr. 175. Orig., hîrtie (21,5x11,5), pecete timbrată, stricată. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/11 şi XIII/63. Datat din domnia lui Vlad Ţepeş, anterior expediţiei din 1462. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile J2, 94—95, sub 1456—1462; Tocilescu, 534 doc., 69—70, fără dată. 115 1457 (6965) aprilie 16, Tîrgovişte. Vlad Ţepeş voievod întăreşte m-rii Cozia satul Troianeşti, pe ambele maluri ale Oltului, scutindu-l de slujbe şi dăjdii. t H>KC CAHlţH A^X'WM Eo>kYcA\ KOA'fcT C* CH CkT CklHOEC Eo>kYh, pCMC B0>KC-CTEHHH anOCTOAK, CA\0\*>KC ETi CACA TCKA4IC HJKC fipaEAC AWBHTCAA H nOABHriVAt A«KPHA\ nOABHSa,K41HA\ Cd\ JKCAdCAVAiM E'kCnpY/ftUJA; >KH3Hk, 3CA\ATiHHY 3CA\AH IVCTd-KATiUlf H Ha HCEA npHAAinHll!A\ CC, EddJKCHH IVH TAAC pdAOKdHid CAHUJdRllIC, CTOJKC fipHCHO H CAHIU,KT.‘ „IIpYHACTC EAarOCAOKCHH IVTlţa Atocro, HAACACACTKOţ'HTC, OţTOTOEAHO CCT RAA\ IţapCTKic WT CkAOJKCHid A\Hpd“. Ha\>KC H A3k, EAarOECpHklH H BAArOMkCTHEklH H XpHCTO AhJBHKklH, Iw Rad A KOCKOAd H rOCnOAHHk E-kCCH 3CAVAH OyTrpOEAaYYHCKOH, ckiHk CTaparo KaaAa KOCKOAd, ccro paAY EAaronpoH3EOAH rocnoACTBo a\h, ceoha\ 1 « SdMiuj» este scris deasupra rîndului 2 « vameş» scris deasupra rîndului. 198 www.dacoromanica.ro BAdrHA\ npOH3KOA(HT(A\, CKfTAHM H MHCTH.W cp'kAlţfiM rOCnOACTKd A\H, npOCAdKHTH npocAdRA-Riuaro au Eora h Ha nptcTOAf cKtTonoHHKiuiHy poahtjar rocnoACTKa aih CR CAdKOAi K*k3H(CUja H A^pogd^ CY( KTiCf HKCTHOf AaP°KdHif H MTiCTHiH H np-fcnOHTi-TaHHHlH) HJKf Ha A KTiCfMH HTiCTKI H AaPWK, HdCTOAiipH pHCOROţA rOCnOACTKd AIH CKtTOMOţ- A\OH4CTHpiO H CKtTOH WGHTfAH CK"kTRIAi H KHKOHdHfAHY/ft TpOHH* Ko3ld H frO\*MfHO\* H HdCTdKHHKOţ' TOA WGHTfAH, non K^p IwCH$, I3K0 Aa fCT CfAO TpOM-HfijJHj wt ogohjc CTpana G3ato\*, cr s-RCfA\ jfOTdpfAi, iahko ict TpofHfipwA», noHfJKf noK^nHj(VR KaaoepH to3H ciAHipf wt /\,paroTa, ctuna ^paroiKd, 3a h «jsAopHHH ri roc-nOACTKO\' A\H KOH A^pii. /\,d «T A\OHdCTHpiO K*k WMHH.K H KTi WpG,* H KTi CA^ÎKG-K H nHljJA CKtTklM H GOJKfCTKHHiW HHVKOA\ H rOCnOACTKOţ* AIH RTi KfMHOf R-RCnOAtH- nanif, noM/îiKiuH wt wKMin saa\ h wt ckhhh Kaa\, wt nma, wt K^saa, wt ahKjhh, WT RHHapHH, WT AP'BB H WT CfHOKOC, WT n0K03, WT nOABOAi P MHKa cf HajfOAfT k-r 3f a\ah rocnoACTKa mh, wt K-RCfjf Aa ha» teT KTi WJfdGA. H Aa Hf CMfT nOSdGdKHT K*k TOM CfAf TpOHHfl|IOA», HH C-KAfU> HH raoGHHK, hh GHpnYa, hh hh hhkto wt Goatp h wt CAjyr rocnoACTKa a»h nocHAdfA\HX no MHAOCT'fejf h no paGOTa\' rocnoACTKa a»h. Ta gh no3aEaKHa aijjf h kA Ka3aH OaxaKws, GDnp-t AwrwSiT, MoAAOR-kH cnaTap, Eo^Aa ctoahhk, AÎHA-fc nappHHK, Iwsa koa\hc. H a3R, KaAHO, nHcax* k-r TpRroKHijiH, k-r CK-kT^A H kiahka/A cagota, anpHA si, K-R A-kT xSHă«, IHAHKTl'WH-R I. f Iw Kaaa swfKwAa, aihaoctYa EoîKTf-A rocnoAHHR. f Acei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate, care se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pământeşti lăsîndu-le pământului şi abpindu-se de cer, auzind acel fericit glas de bucurie, pe care veşnic fi şi aud: «r Veniţi binecuvântaţii părintelui meu, să moşteniţi Împărăţia gătită vouă de la Întemeierea lumii». Cărora şi eu, binccredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bătrânului Ylad voievod, de aceea a binevoit domnia mea, cu 199 www.dacoromanica.ro a sa bunăvoinţă, cu inimă luminată şi curată a domniei mele, să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntră-posaţilor părinţi ai domniei mele şi am dăruit această a tot cinstită danie şi cinstit şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, Hrisovul de faţă al domniei mele, sfintei mănăstiri şi sfîntului locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, Cozia şi egumenului şi nastavnicului acelui locaş, popa chir Iosif, ca să-i fie satul Troieneşti, de pe amîndouă părţile Oltului, cu tot hotarul, cît este al Troeneştilor, pentru că au cumpărat călugării acea selişte de la Drăgoi, fiul lui Drăgoi, pentru 50 de florini, şi domniei mele, un cal bun. Să fie mănăstirii de ocină şi de ohabă şi de slujbă şi hrană sfinţilor şi dumnezeieştilor călugări, iar domniei mele, de veşnică pomenire. Începînd de la vama oilor şi de vama porcilor, de stupi, de găleţi, de dijmă, de vinărici, de copaci şi de cositul finului, de cărături, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile,cîte se găsesc în ţara domniei mele, de toate să le fie de ohabă. Şi să nu cuteze să-i împiedice în acel sat Troianeşti, nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, trimise după milosteniile şi după muncile domniei mele. Cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unuia ca acela să-i fie potrivnică sfînta Troiţă în acest veac şi în cel viitor şi să moară în urgia domniei mele, ca un necredincios şi călcător al hrisovului domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rudele domniei mele, sau pentru păcatele noastre, şi din alt neam, dacă va cinsti şi va întări acestea mai sus scrise, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui; dacă va nimici şi va batjocori şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu şi mîntuitorul nostru: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: Manea Udrişte şi Codrea vornic şi Dragomir Ţacal, Voico Dobriţa şi Stan al lui Negre, jupan Duca, Cazan al lui Sahac, Oprea logofăt, Moldovean spătar, Buda stolnic, Milea paharnic, Iova comis. Şi eu, Calcio, am scris la Tîrgovişte, în sfînta şi marea sîmbătă, aprilie 16, în anul 6965 <1457>, indiction 5. f Io "Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 46 (Cozia). Orig., perg. (40,5x30), pecete atîrnată, căzută. Cu trei traduceri din 1751, 1849 şi 1912; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 89 şi 215 f. 101-102. Copie slavă ibidem, ms. 712 f. 307—308. Fotocopie Ia Academia Republicii Socialiste România, XX/45. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 235—238. Trad. D.I.R., B., 128—129. Facs. D.I.R., B., 347. 200 www.dacoromanica.ro 116 1457 (6965) iunie 12. Vlad Ţepeş voievod acordă privilegii m-rii Rusicon de la Athos. Xpuoo(3ouXXov BXâSou tou ApdtxouXou (3oepoSa o(3Xax£aţ ^opv)YouvToţ 7rpovo[zia tev ’'A0o>vi f^ov^) tou ây£ou IIavTeXs^{j,ovoţ; xţ"^|5s ’ouvlou ifi1. Hrisovul lui Vlad Dracul voievod al Ungrovlahiei prin care dă mănăstirii sfîntului Pantelimon de la Athos, privilegii; 6965 <1457> iunie 12. Academia Republicii Socialiste România, DXCV/9. Rezumat din fondul Aristarhi. EDIŢII. Trad. Hurmuzaki, XIV, 1, 40. 117 1458 (6966) martie 5, M-rea Tismana. Vlad Ţepeş voievod întăreşte m-rii Tismana toate satele ei, pe care le-a avut în timpul tatălui său, Vlad Dracul, scutindu-le de slujbe şi munci domneşti. f IlV RrtdA KOfKOAâ H rOCnOAHH-k RTvCfH 3EAtAH JîrpOKAdJflHCKOH, CklHk KfAHKdrO RrtdA'J ROfROAA- AdKdT rOCnOACTKO A\H CIE WpH3AtO IVSHT-fcAH CK-kTkl^v BoropOAHUt, AtOHdCTHpiO rOCnOACTKd A\H THCAtEHE, HKO Ad HAt C8t EAHKO C8 HAtdAH H AP'R’KAAH KTi AHH CR'kTOnOMHRUIH pOAHTfA rOCnOACTBd A\H, ILtdA KOEBOAd, HKO HAH C8T C(Ad HAH BAdTd KHCTpEU, HAH H Hd BAdTd HAH U,HrdHH HAH ROA«HHU,d HAH JfOTdp HAH A03ld HAH HHO ipO AHGO HAH E AtHOrO HAH AldAO, 1(10 ECT AtOHdCTHpCKO Ad HAt ECT KTi tVHHH.lt H KTi W)fdE.lt H R*K K'fcHHOf KTvCnOAtHHdHK poAHTEAlO TOCnOACTBd AtH [h CL|IE7KE 3d JKHROTd H 3ApdRlf rOCnOACTBd AtH H HH IVT KOrOJKE HEIlOTTvKHOREHO no wpH3Aiy rocnoACTRd AtH. Gero pdAÎ A<* HE CAIET EdHTyBdTH C(Ad AtOHdCTHpCKd HAH BAdTd HAH X*>TdpH HAH BOAtHHltd HAH A03Îd HAH U,HrdHH HAH l|IO AHRO, HH C.KAEU,, HH TAOBHHK, HH EHpHId, HH RdAtEUIH IVT I1MEA, HH K^tBAdp, HH KHE3 dU,HrdHCKH, HH BdMEUIH IVT BAdTdJf, HH HH HHJfTO IVT EOA-kpH rOCnOACTBd AtH nOCHAdfAtHJf nO CAyiKBdX H pdBOTdX rOCIK>ACTBd AtH, 1 Este posibil ca textul acesta să fie rezumatul documentului din 1487 (6995) iunie 12, în care sînt de asemeni amintite daniile făcute m-rii Sf. Pantelimon de la Atbos. 201 www.dacoromanica.ro nOHEWf KT O HE EH nOCAyilldA wpH3A\y roenOACTKd A\H, Td HAt EH EdHTOKdA, TdKOEH XOUJET SAipETH CTknp-feHH CTk np-fc^HCTOA EoropOAHll* H np'lATH 3n0 h ivprY^ WT rOCnOACTKO AHH, KdKO HEK’bpHHK H np'bCTAflHHK wpH3A\y TOCnOACTEd A\H. Ge>ke cK-fea^teahe : wyndH AparoMHp IţdKdA, HtyndH Kohko A0EPHtl4, >KSndH GtdH HsrpeK asophhk, IwEd EHCTHiap, EyAd ctoahhk, rsprHHd koa\hc, Gtohka najfap-HHK, n-KTpS CTpdTOpHHK, Kd3dH AWrW0ET. H d3K, PdAy rpdA\dTHK, £>K£ HCFlHCdX’ KTi MOHdCTHp ThCAIEHH, A\1îCEHd A\dpTH!d E, K-K A-bT xSHâS, ‘ihahktYwh s. t Iw EddA BWEKivAd, a\haoctYa EojkYm rocnoAHHK. f Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă locaşului sfintei născătoarei de Dumnezeu, mănăstirii domniei mele, Tismenei, ca să le fie cîte au avut şi au ţinut în zilele sfîntrăposatului părintelui domniei mele, Ylad voievod, fie că sînt sate sau balta Bistreţ sau alte bălţi sau ţigani sau moară sau hotar sau vii sau orice altceva fie că este mult, fie puţin, ce este al mănăstirii, să le fie de ocină şi de ohabă şi de veşnică pomenire părintelui domniei mele şi încă şi pentru viaţa şi sănătatea domniei mele şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. De aceea, să nu cuteze să turbure satele mănăstireşti sau bălţile sau hotarele sau morile sau viile sau ţiganii sau orice, nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici vameşii de stupi, nici găletar, nici cnez de ţigani, nici vameşi de bălţi, nici nimeni altul dintre boierii domniei mele, trimişi pentru slujbele şi muncile mele, pentru că cine nu ar asculta porunca domniei mele şi i-ar turbura, unul ca acela va muri în pîră cu preacurata născătoare de Dumnezeu şi va primi rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al poruncii domniei mele. Aceştia sînt martorii: jupan Dragomir Ţacal, jupan Yoico Dobriţa, jupan Stan al lui Negre vornic, Iova vistier, Buda stolnic, Gherghina comis, Stoica paharnic, Pătru stratornic, Cazan logofăt. Şi eu, Radu grămătic, care am scris în mănăstirea Tismena, luna martie 5, anul 6966 <1458 >, indiction 6. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., nr. 47 (Tismana IX/91). Orig., perg. (29x21), pecete aplicată, căzută. Cu traduceri din 1847 şi 1912; altă trad. ibidem, ms. 329 f. 75. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/250. Copii slave ibidem, ms. 5236 f. 61—62 şi 63—63 bis. Fotocopie ibidem, XX/46. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 238—240. Trad. D.I.R. , B., 129—130. Facs. D.I.R., B., 348. 202 www.dacoromanica.ro 118 1459 (6968) septembrie 20, Bucureşti. Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Andrei şi altora ocine în Poiana lui Stev şi în Ponor, scutindu-i de dâjdii şi slujbe. f iIIhaoctTm BojkTîm, Iw RaaA BoesoAa h rocnoAHH\ h cbihti BCAHKaro ILvaAa KOfKlVAa, WEAdAdrt\4J01,-A\H H rOCnOACTBOyMipyMH K-KCfH 3(A\H OyrrpOBAayYHCKOH, fLuAawS H <&arpainy yepuer. EaaronpoH3BOAH rocnoACTBO mh, cbohm sAarkiM npOH3-BOAeHl'eM'k, HkCTklM H CB HdCTOAlJJH ypHCOByA rocnoACTBa A\H SlH- Ape» H CK CklHOBWM IIoiaHy ©TeBd H IOBCB H 4,ParH H................. aKH, Aa hm ecT y Donop Tpe, TptTH A*a> (lOHOKe IlOKynHWe WT IleTpa 3a bY $A0pHHH. roCnoACTB» MH Aalue KWH. H KTO WT HHy SMpET, a WHHHH Aa WCTdBUJHA\, BTi HHy np'kA'MHKd Aa H-bcT. £1 naK flHApe» ck A’^H'1 ®h «a HeTBpTiTH a*a wt IIoHop. Tia B-Kca Aa hm ca b-k oMHHy h b-k wyasA, tem h a*Haa' ny, khSmmtom h np-kBHSMMTOM Hy-K, nOMeKUJH WT WBMHy BaA\, WT CBHHH BdA\, WT flMEA BdAl, WT KAEAdp-CTBa, wt BHHapCTBa, wt ah>ka\h, wt ceH0K0yk H BCAHKHy CAS>KBay. H Aa HAt 3dKdBHTH HH CMAeiyK, HH TAOBHHK, , hY HH HHyTO a\h, nonele yTO BAac iahh, t. 6Ke h no rkMpTiTH rocnoACTBa mh, Koro h3boaht rocnoAk Eork ehth ronoAHHB Baaiijkoh 3emah, hah wt cp-kAEHHaro nAOAa rocnoACTBa aih, hah wt c-KpoAHHK, hah no rptcby HauiHy wt HHHonAeauHHK, aipe ah Stbptiaht h c"kypa* HHT H nOHOBHT CklH ypHCOBSA rOCnOACTBd MH, TOrO rOCnOAk Eork Aa yTB>P"kAHT bti rocnoACTB-b ero; aipe ah HtnoHOBHT h He oyTBp-k aa nopasHT h SsYeT 3Ae T-baoA», a bti gaaahjhai B-feK ASuia ero h Aa kt npH h HpYio h rk whea\h peKUJHy: Kp-kB ero ha HHy H Ha HAAOy Hy-k, e<>Ke ecT H BAAeT BTi B>tKH, aA\HH. (ÎBeAeTfAe: JKSndH /i,paroAAHp IţaKaA, 3, JKSnaH Gtah AKOpHHKTi, JBSnaH CTenaH TSphhh, 3KSnaH.......... h EpatSa wt A\ha- kob H elloAAOK-feH cnaTap h IoKd BHCTHrap*k h <........cnaxrap-k H ToKCaBa CTOAHHK, Gtohka neyapHHK, TeprHHa koaihc......... IIhc cenTEA\BpYra k, B-k rpaA ByKypeipH b-b A-bTO xsh§h. ILua BweBWAa, axhaoctYa EojkYca rocnoAHHK. 203 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn şi fiul marelui Vlad voievod, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi deasupra tuturor < cinstitelor > daruri, hrisovul de faţă al domniei mele, lui Andrei şi cu fiii săi, Poiana lui Stev şi lui Iova şi lui Drag şi lui.. . să le fie la Ponor a treia , care a fost a lui Şipin şi a treia parte din Ponor şi ocina lui Petre din Ponor, a treia parte, pentru că au cumpărat de la Petre pe 12 florini. Şi domniei mele au dat un cal. Şi cine dintre dînşii va muri, iar ocinele să fie celor rămaşi, la dînşii prădalica să nu fie. Şi iarăşi lui Andrei cu copiii săi peste a patra parte din Ponor. Acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de cositul finului, de posade, de podvoade şi de cărături, adică de slujbele mari şi mici. Şi să nu să-i împiedice nici sudeţ, nici globnic, , nici nimeni altul domniei mele, pentru că cine un fir de păr, unul ca < acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea>. încă <şi după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau dintre rude sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va întări şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l > întărească în domnia lui; iar dacă nu va înnoi şi nu va întări, să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui, să fie părtaş şi lui Arie şi cu ceilalţi care au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce veci, amin. Martorii: jupan Dragomir Ţacal, jupan Voico Dobriţa, jupan Stan vornic, jupan Stepan Turcul, jupan Oprea, jupan... şi Braţul de la Milcov şi Moldovean spătar şi Iova vistier şi... spătar şi Tocsaba stolnic, Stoica paharnic, Gherghina comis... S-a scris în septembrie 20, în cetatea Bucureşti, în anul 6968 <1459>. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CLXX/2. Orig., perg. (45x31,5) foarte deteriorat, pecete atîrnată, căzută. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 160—161. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 240—242. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 99—100; D.I.R., B., 130—131. Faes. Chircă, Comentariu, pl. urm. p. 6. 204 www.dacoromanica.ro 119 <1460 septembrie 1 — 1461 august 31 > 6969. Vlad Ţepeş voievod dăruieşte m-rii Filoteu de la Athos un obroc anual de 4000 aspri. XpuaofiouXAou BXâSou ApaxouXou (ioejioSa OuyxpojîXa^aţ ^opYjyoîîvTOi; &anp«. TeTpaxiaxUia -rf) ev "AOtovi tepa (jLOvyj ţuXoOeou; „£"^£0. Hrisovul lui Vlad Dracul, voievod al Ungrovlahiei prin care dă sfintei mănăstiri Filoteu de la Athos patru mii de asprii; 6969. Academia Republicii Socialiste România, DXCV/10. Rezumat din fondul Aristarhi. EDIŢII. Trad. Hurmuzaki, XIV, 1, 40. 120 1461 (6969) februarie 10, Bucureşti. Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Bîra şi fratelui săuGodea satul Godeni, scutindu-l de dâjdii şi slujbe. f AIhaoctha Eofthat, Iw EaaA ROtROAd h ro;noAHHK, ckihk RtAHKora KnaAd ROfROA'kj WKAdAdAlJjSMH H rOCNO ACTK8 AipSAtH KTiCfH 3fA\AH 0\TpORAd)(YHCKOH H 3dnAdNHHCKHAt CTpdHdAt, fLttAdUjS H drpdU]8 XfP^fr- IlAdrOnpOH3ROAH TOCnOACTRO AIH, CRCHAt RAdTRIA\ np0H3R0A-feNYfA\, MHCTHAt H CRCTAklAt CptsA^‘» rOCnOACTRd AIH, H AdpCSdX Chl K'KC’b H EAdrOWEpd3Nhl, HîKf HdA RTkCtAlH H H A<>pOR HdCT0A\H ^phcorSa rocnoACTRd ‘"H> caBraat rocnoACTRd avh, E^pt h RpdTlS aiS 0A'b ) taKO A<* hai CAT rOA'bHH RTiCH, nONfJKf nOAORHNd WT ToA^HH «T HHy WMHNd CTdpd, AP^rS nOAORHHS tVT rOA'bHH KSnHUif PdA*Vrt rP 3d A$AOpHHH, rocnoACTRS a\h A HAt fCT RTi W^HNA H RTi W^dRA, T-fcAVK H Ttx AfM‘"i RHSMMTWAI H np'bRNSMfTWAt, riOMSRWS WT WRMTtrO RdAtd, WT CRHHÎtrO RdAtd, WT (lMKAdpOTRd, WT KTiKAdpCTRd, WT AHJKAtH, WT <................A<» HJf HHNT0RdTH, HH CAAfH, HH TAORHHK, HH K>HPmYh, HH> HHk KTO WT CA$r H WT EOA’kp rOtflOACTRd A\H dtAlH)f no AtHAOCTfJf H pdROTdJf TOCnOA-CTRd AtH, JKf KTO HAt n03dKd dipt RAd. Gne^ereA'i'e: >K8ndH Eohko /^OEpHiţd, >K8ndH TdAdn ak0Phhk> wSndH OrtndN TSpkSa, /KgnaH Kd3dH Aoro^stT, ESp'i'8 cndTdp, Îwra rhctYmpti, ©npHina neyapnHK, dHHdpTTi CTOAHHK, TfprHHd KOAtHC, PdA'»V'ATi CTpdTOp. 205 www.dacoromanica.ro H 43h, KoCTdNAHH, fJKf HCIIHCd\’ 110 pfMH POCnOAHHd KOfKOAt, 8 rpaA E$k8- ptUJH, M-bctUd ^fKpSapiia T a^hk, K/vkT x3nge, îhahkthwh 0. t Iw &UA KwtKWAA aihaoctT/r BojkYm rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atot< cinstit > şi cu frumoasă faţă care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, slugilor domniei mele, Bîra şi fratelui său Godea, ca să le fie Godenii toţi, pentru că jumătate din Godeni le este veche ocină, iar cealaltă jumătate din Godeni au cumpărat-o Radul Grama, pentru 30 de florini. Domniei mele au dat un cal. De aceea, le-a dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijme, de... Nimeni să-i turbure, nici sudeţ, nici globnic nici birari, nici nimeni altul dintre slugile şi dintre boierii domniei mele, trimişi după milosteniile şi muncile domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. Martorii: jupan Voico Dobriţa, jupan Galeş vornic, jupan Stepan Turcul, jupan Cazan logofăt, Buriu spătar, Iova vistier, Oprişa paharnic, Linart stolnic, Gherghina comis, Radul stratornic. Şi eu, Costandin, care am scris după spusa domnului voievod, în cetatea Bucureşti, luna februarie 10 zile, în anul 6969 <1461 >, indiction 9. j* Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCVII/80. Orig., perg. (21,5x33), deteriorat, pecete atîrnată, căzută. Copie ibidem, ms. 5236 f. 64—65. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 244—245. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 101; D.I.R., £., 131. 121 1461 (6970) septembrie 27. Menţiunea unui act de la Vlad Ţepeş voievod pentru satul Călugăreni. Şi i-am dat domnia mea satul Călugăreni şi hotarul, ca să fie hotarul de la metoh pe calea Giurgiului pînă în calea Prundului şi din calea Prundului pînă în calea Mujdreanului şi din calea Mujdreanului în jos pînă în vale şi de acolo pă vale, ca să fie hotarul pînă unde se împreună cu halta Comanei, drept în 206 www.dacoromanica.ro iazerul Cîlniţei. Aceste semne sînt scoase din chiar hrisovul măriei sale răposatul Vlad vv, feciorul mării sale, răposatul Vlad voevod, ce este scris la leat 6970 1, adică 6970 2, septembrie 27. <1797 mart. 7, Grigore logofăt >. Acte Grădişteanu. Extras dintr-o trad. EDIŢII. D.I.R., B., 132. 122 1463 (6972) noiembrie 12, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Radoslav şi altora ocine la Dădileşti. t IHhaoctYm BcjK'ff/ft, Iw PdAVAK KOfKCAd h rccnoAHH'k KiiCfH 3fi\\AH Oyrp©- K H'bCT. H TOCnOACTBA AIH A<>A^HI( KIVH. T©r© pAAÎ, hai AW h r©cn©ACTB© aih Aa hai kt k-k ivmhhx. h b-k ©^aba, H HH WT K©r©>Kf Htn©TKKH©BfH©, n© ptMH r©Cn©ACTBd AIH. GKfAfTfATf: Kynan ^paroAinp ak©Phhk, iKynaH AvKa> HîynAH Ka3ah GayaK©B, H©r©4ifT, da a bhctT/«p, A^b© ct©a-hhk, Hbah neppHHK, Htr©f k©aihc h Epata GynTK K©cta h AaH h Epata wt K©>k©hh h AaAVA H dlHjfdH wt IldAnn H A^AVa WT Pakohh. H A3K, K©ctahahh, Hcnncay ©y rpaA EyKypeuiH A\ bcfii,a hoîaibpb bi, b a^t XSU,©B HHAHKTi'WH Al. t Iw PaAyA BWtswAa, aiha©ctYa E©jkhm r©cn©AHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă slugilor domniei mele Radoslav şi Stanciul şi fiicelor lui Radoslav, Marinei şi Staiei, ca să le fie ocina lui Radoslav Supt Coastă, şi ocina lui Stanciul, jumătate din Dădileşti, pentru că au venit înaintea domniei mele Radoslav şi Stanciul de şi-au amestecat ocinele: ocina lui Radoslav Supt Coastă şi ocina lui Stanciul, 1 Cu cifre arabe. 8 Cu cifre chirilice. 207 www.dacoromanica.ro jumătate din Dădileşti, să fie unite. Şi fiicele lui Radoslav, Marina şi Staia, să le fie în loc de fii asupra ocinelor şi asupra întregii averi. Cui dintre dînşii i se va întîmpla moarte, iar ocinele şi averea să fie celor rămaşi, iar prădalica între dînşii să nu fie. Şi domniei mele i-au dat un cal. Deci le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni ne atins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Dragomir vornic, jupan Duca, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Stoica al lui Vintilă, jupan Dimitru logofăt, Lai vistier, Deatco stolnic, Ivan paharnic, Neagoe comis şi Brata Supt Coastă şi Dan şi Brata de la Cojoni şi Dădui şi Mihai din Padeş şi Dădui din Racoţi. Şi eu, Costandin, am scris în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 12, în anul 6972 <1463 >, indiction 11. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CVIII/26. Orig., perg. (20,8 X 25,2), pecete aplicată, căzută. Indictionul greşit. EDIŢII. Slav şi trad. Panailescu, 246—247. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 101 —102; D.I.R., B., 133. 123 1464 (6972) mai 30, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia satul Sevestreni. f dlHrtocTTA EoJKTfift, Iw PdAYVtt KO«KOAd h rocnoAHHk KtcfH 3«a\ah OSrrpo-KrtdXlHCKOH, CklHk Rad A A KfAHKOrd KOfKOA'k- AdKdT fOCnOACTKO A\H cit HOKfAfHHf rOCIlOACTKd AtH CKfrTOAty XP^'V H CKtTOH IVSHTtAH CK^TklA H HiHKOHdMfAHTA TpOHUH, AtOHdCTHpiO rOCIlOACTKd AtH HÎKf fCT Ko3Td H HACTAKhYk^ CK’fcTkl/R. IVKH* T"kAH TWX, erVAtfHV KVP Gh.WOHV H Kt CiA\>Kf W XpHCTf GpdTGlAt IVKpbTdAllIHAt CA Kt CKlvTOH IVSHT'bdH TOH, I3K0 Ad HM CAT GfKfCTpfHH KtCH, (lOHCKi (lOAOKHHy noKynHUie ivt IUoaaa sa xTaldAV H uifCTk cto acnpH h APVrV noaoKHHy noKynHim IVT CrTOHKf 3A XHrtldAV H UlfCTk cto acnpH. Twro paA’i’ ha\ AdA( h rocnoACTKO a\h, Ad ck kTOAty AtOHdCTHpio Kt ivmh-HA H Kt IV^AKA H HH IVT KOPOIKf HCnOTkKHOKtHO, [10 pCHH POCIlOACTKd AtH. GKeAfTfATe: HiSndH ^paroatnp AKopHHK, HiSnaH Ka3aH GayaKWK, >K$nan AVKdi wyndH GTOHKd Bhhtha'.vk, JKyiia;i Nfrroe EopiiK, /KyiidH AHMHTP*k Aoro^fT, EpaTya cnaTap, Aaa khctîap ^-K-tgo ctoahhk, Hkah neyapHHK, Hbpoe koa\hc. H a3k Koctahahh, c/Kc HciiHcax y rpaA EyKyptuiH, At-fece^a Ataîa a ka^t xsu,ok, Thahkto k'i'. t Itv PdAVd KU’tKtVAA, AtHAOCTT.it EoftVtA POCNOAHHk. 208 www.dacoromanica.ro ■(■ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiu lui Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi sfîntului locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, mănăstirii domniei mele care este Cozia şi nastavnicului acelui sfînt locaş, egumenului chir Simon şi tuturor în Hristos fraţi cari locuiesc în acel sfînt locaş, ca să le fie Sevestrenii toţi, pentru că jumătate au cumpărat-o de la Şolda pe o mie şi şase sute de aspri şi a doua jumătate au cumpărat-o de la Stoica pe o mie şi şase sute de aspri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Dragomir vornic, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Duca, jupan Stoica al lui Vintilă, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Dimitru logofăt, Braţul spătar, Lai vistier, Deatco stolnic, Ivan paharnic, Neagoe comis. Şi eu, Costandin, care am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 30, în anul 6972 <1464>, indiction 12. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 48 (Cozia XIV/1). Orig., perg. (20x28), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1849; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 90 şi 215 f. 107. Copii slave, ibidem, ms. 712 f. 399 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 66. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/47. EDIŢII. Slav şi trad Panaitescu, 247—248. Trad, Nicolaescu, Bucureşti, 102; D.I.R., B., 133-134. Facs. D.I.R., B., 350. 124 1464 (6972) iulie 10, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rilor Tismana şi Vodiţa toate privilegiile lor anterioare, sate, bălţi, vămi, un obroc anual în grîu şi rin. -J- R-K XpHCTd K®rd ErtdrOKfcpNMH H EAdrOM'KCTHKlvIH H XpHCTOAWBHEkl H CdiUd-Ap-hJKdSHEIH H AtHpu'M KokTJ.U n©Atd3dNKIH, IlV PiIA^ATi K06K0A4 H rOCllOAHNK H CK.IHK KfrtHKdrO RrtdAd KOfKOAS, AVHAOCtYw K©>kYw H ErtdrkIAt liOKIfA\ fipOHSBOAJNTfAt IVEAdAd/KipSMH H rOCnSAC’rKOţVK.HnfAtH BTiCfH 3f AtAH O\'rrp0BAA\‘iHCK0H H fLuAdlliy H 4>drpauiy jfjpufr. KAdronpoH3B©AH rocnoACTB© avh, cbchav EAdrkiA\ npoH3BOAJNYfAt, MKCTkIAt H CBfTAHAt Cp-KA^l, H A4pOKd\' CklH BlvCfMTiCTHKIH H EAdrOlVEpdSHKlH, H>Kf HAA K-hCtAVkl OKCTAtKI H A^pt^K, HdCTO/SUlIH X'pHCOBJyATi rOCnOAC’rBd AtH JfpdAtS H ll'EHT'kAH np^M-hCTEI KAAAHOHU,,?, HAUIOH KoropOAHUH H lipHCNOA'kBBI Aldpif H AtOHd-CTHPW rOCnOACTKd AIH 30K0A\0f ThCAKHA, f/AÎKf CE'kTOnOMHEUIH pOAHTfA pw'AHTfA’k 14 14 — c. 723 209 www.dacoromanica.ro rocnoACTKd a\h RAdAd KOfKOAd ACHorHACH khjjach noKp-fenH. Gfro pdA'f h rocnoACTKO A\H Krtdr0np0H3K0rtH\' H CfAcS, CH U,t K"k rOCnOACTR-fc...., H WKHOKHTH 0\'E0 FIOAAfH pwAVTfrt-k rocno\CTKd a\h h HCHKOTdJKt paAY h cnacfma rocnoACTKd a\h, crih xP^ac np-kMHCThlE KrtdAHMHU,^ yOipfAC OVp-KAHTH fAHKOJKf no CHA-fe, fAHKO H pOAHTfA rocnoACTKd A\H AApOKd K"k MdCCT H XkKAAT rocnoACTKO ach h npHaaraT cfAO KSacakckh EpwA c TonOpHOAC H THCAVkHd, fAHKO Bf flHrdMfUJKO H PSllifLlIKO H BAdTO EHCTpflţ CVT TonOAU,d AC Ep-K30ra rpTiAd, KHIIIf KoKdHHU,y H npH HfAC CfAd XpTiCOKd C"k GdAMH-LlIOpOAC. H ndKH npHAOJKHA AfA rocnoACTKd ACH fllHpMd KOHKOAd CfAd HdypH H <5>Hr8pfH> H IlAOltlHHd H JKdpKOKfU, C IIOTOKWAC H GyilJHIVK. CTi HoKOCfAl^H H Hd EddTNHUH, cfAO IlfCTHMfKO, ipo fCT npHAO/KHAd rocnoJKAd KdAHHHKÎd, BdBd pwAYTfAio rocnoA-CTKd ACH EddAV KOHKOAf, H CfAO GorOHHO ipO npHAOJKHA fltÎKdM. H CTpHH pWAHTfAlO A\H RAdAy KOHKOAf, RAdAÎCAdK KOfKOAd, npHAOKHA CKtTOACOy flHTOHilO Hd EoAHl^H CfAO E^HAORipHl^d H Kp'kEHHlXd H EHCTpHU,d H RHp’k CpfAHH KfC Hd }KfA-fc3HHy EpdT H OCACk KpTiUJHUni AfCfTOK H /V,yHdK WT Op’feX'OKf IldAHHf A® yOTdpd PliUJdKCKOrd H FoAfACd EoAH WT A^HdKd 3 EdJfHHHOAV CfAHIJJOAC C"k WpHîlllHfAC H Ck AHKdAdACH H SA\'OKHU,d CRd H IţdpOKflX'k. H fipf H Hd EdHH WT UJfRd KOAd Hd EpdTHAOK V-TOK. GYd K’kC'fc nOTKpTOKAd H npHAdKdT rocnoACTKO A\H, MkCTk K"k MkCTkl, BKO A<> KTiAfT CAOKO pOAÎTfAlO rocnoACTKd A\H HCnATiHfHO H HfpSillHACO, BKO M npTHAXA BAdrocAOKfnYf, a Hf kactkS. TdKO>KAePe H cfAa Taa K-krfc h fipf>Kf h GaraK-kix f?Kf kt noKynHA Nhkoahac WT CTdpOra ,A,dHd KOHKOAf, A<> CĂIT K"k CAOKOAA WT K-kCtKklX A<»KKdX H CA83CEd\', fAHKd Cf HdX'OAAT K"k CP'k>KdKHOAC 3fA\H H WEAdCTH rOCnOACTKd ACH. H nOTWiW AA H‘" (cr H CfAO.... LjlH, MfTKP"kTH A^ H dpKdlllfHlH H IIoA'bamYf4JH. H fipc hac aakat rocnoACTKO ach Hd K’kckKy roAHHy no Y k^eah JKHTd H no K K03HAHHIXH KHHd. H fipf HAC fCT nOCTdKHA H CVEfipdHif WT HdCTOdHId TOACy CK'fiTOACy ACOHdCTHplO ...... wt RTiC-by rocnoAdpf, bko hh îahh rocnoAdpii, d hh îahh KAdAKiKd, aa HtCT KOAfH nOCTdKAtTH fnfACfHd TOACy ACOHdCTHpy, TTiKACO KdASrfpH CdACH AA nOCTdK-A'fclOT......TdKAlîT H rOCnOACTKO ACH, d HHO A<> H”bCT. Toro pdAH Acy h rocnoACTKO ach bko> KkCf Kkimt nHCdHO, A<> ect ACOHdCTHpy K-k WHHHAC. H KTi WX'dEAC. H KTi KfMHOf KTiCnOACHHdHif H KTi nHl^AC. CKtTOAC H KO/KfCTKfHHkIAC HHOKOAC, nOHfKUJH WT WKMHJf KdACk, WT CKHHH KdAC, WT nMfA KdAC, WT KHHdpCTKd, WT KAEAdpCTKd, WT nOCdAH, WT CtHOKOcid, WT TdAnH, WT nOAKOAd, WT nOKOS, pfKLUH WT HHklX' A<>^KdV H CASjKEdy H A<» HAC Hf CACtfT n03dEdKHT TfAC CfAdAC, HH C^AflX, HH EdH THCACfHCKH, hY^TO CVT EHpMYf, nOHfJKf ^TO AH’aC n03AEdKHA, dipf H RAdC fAHH, TO TdKOKH HACdT npi/iCTH KfAHKO 3A0 H WprYf WT rOCnOACTKO ACH, d HHO Hf ipfT EHTkl, no pfH rocnoACTKd ACH. 210 www.dacoromanica.ro 3AKAHHAHU flOCTdgd'kT rOCflOACTKO A1H, tdKO (10 Cittp'bTH rocnoACTBd aih, Koro H3EfpfT rocnoAk Bort ehth rocnoAHHk Baaiiikoh 3«a\ah hah ivt cp-kA^Haro iiaoaa rocnoAC’i'Kd a\h hah wt ctpwAHHK hah, no rp’kc’bjf’K HdujHy NdACTdNfT wt hhoiiac-iWfHHK, A<> <>41* nOHOKHT H OyTBpTiAHT H npHAdCT MffiCT K"k MUCTkl TOCnOACTKd A\H, h Toro rocnoAi» Bort m noMhTtT h oyTKpiiAHT k-k rocnoACTBO tro; dipe ah pd3opHT h nopSujHT, h Toro rocnoAK Eork a<> nopd3HT h veTjt 3a* TtA©A\ h K-k whja\ Ktu,-lî AyWfBNO h A<> HMdT VMfCT'l'f Ck Ik>A«M H ÎIpYfM H Ck WNf.WH pjKUlHJf, KpkK fro Hd NHJf H Hd MASAf\* H\‘, {>•« KT H E^AfT KTi E'kKH, diWHH. H M KT CkllfpNHlţd cKkTdd EoropoAHU,d. Gf/Kf cKJA’bTJATe cYiiwy ypHcoByAy: «SndH ^paroiWHp akophhk h wSndN Bohko ^oEpHiyd, iKyndH Kd3dH AorojjsfT, JKyndH ©TOHKd BLHHTHAy, >«yndH H-brof Bopmjk, /KyndH &\[KA, «SndH AOroetT ^HMHTpk, BpdTyA endTdp, /V,-feTKO CTOAHHK, HEdH-k ndx'dpHHK, Htrof koa\hc. ^. KoHKd HcnHCdy-k B-k rpdA pfipH, <\\tcfu,d »aYa Y, B-k AtT xsiţJB. f Iw PdAyA KWfKWAd, a\haoctYa BokYa rocnoAHHk. j- în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi cu mirul lui Dumnezeu uns, Io Radul voievod şi domn şi fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă,care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, hramului şi locaşului preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi mănăstirii domniei mele numite Tismena, pe care sfîntrăposatul părinte al părintelui domniei mele, Vlad voievod, cu multe lucruri a întărit-o. De aceea şi domnia mea am binevoit şi în aceasta, ca şi în domnie şi să înnoiesc dar pomana părintelui domniei mele şi pentru viaţa şi mîntuirea domniei mele, acest hram al preacuratei stăpîne vrem să-l întărim şi cît ne este puterea cît a dăruit şi părintele domniei mele pentru cinstea şi lauda preasfintei stăpîne, ca să-mi fie ajutătoare în ziua cumplită a judecăţii. Mai întîi întăreşte domnia mea şi dăruieşte satul Vadul Cumanilor cu Toporna şi Tismeana, cîtă a fost Ligăcească şi Ruşească şi balta Bistreţ, de la Topolăţa pînă la Bîrzogîrla, mai sus de Covaciţa şi pe lîngă ea, satul Hîrsova cu Sălcişorul. Şi de asemeni, a dăruit bunicul domniei mele Mircea voievod satul Ceauri şi şi Ploştina şi Jarcoveţ cu Potocul şi Suşiţa cu Novoselţi şi la Blatniţa, satul Pesticevo, pe care l-a dăruit doamna Calinichia, bunica părintelui domniei mele Vlad voievod şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit Lucaci. Şi unchiul părintelui meu Vlad voievod, Vladislav voievod, a dăruit sfîn-tului Antonie de la Vodiţa satul Jidovştiţa şi Vrăbniţa şi Bistriţa şi vîrtejul www.dacoromanica.ro de la mijloc tot, la Porţile de Fier şi zeciuială de la opt pescării şi Dunărea de la Padina Oreahova pînă la hotarul Rîşavei şi Vodiţa Mare de la Dunăre şi seliştea Bahnei cu nucii şi cu livezile şi Elhoviţa toată şi Ţaroveţul. Şi încă şi la baie, de la roţile lui Ciop Hanoş de la Bratilov, zeciuială. Acestea toate le întăreşte şi le dăruieşte domnia mea, cinste pentru cinste, ca să fie cuvîntul părintelui domniei mele împlinit şi neclintit, ca să primesc binecuvîntare, iar nu blestem. De asemenea şi satele acestea toate şi încă şi Sagavăţul, pe care l-a cumpărat Nicodim de la bătrînul Dan voievod, să fie slobode de toate dăjdiile şi slujbele, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele. Şi după aceea, să le fie şi satul.. . şti, a patra parte şi Farcaşeşti şi Podeani şi Bratieşti. Şi încă le dă domnia mea pe fiecare an cîte 10 găleţi de grîu şi cîte 2 butoaie de vin. Şi încă li s-a pus şi făgăduiala de la întemeierea acestei sfinte mănăstiri, care este întărită şi de toţi domnii, ca nici un domn, nici vlădică, să n-aibă voie să aşeze egumenul acestei mănăstiri, numai călugării singuri să aşeze pe egumen, ei pe cine le va plăcea lor să aşeze dintre fraţii lor, pe acela să-l aşeze şi domnia mea, şi altfel să nu fie. Deci toate cele mai sus scrise să fie mănăstirii de ocină şi de ohabă şi spre veşnică pomenire şi pentru hrana sfinţilor şi dumnezeeştilor călugări, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vinărici, de găletărit, de posade, de cositul finului, de talpe, de podvoade, de cărături precum şi de celelalte dări şi slujbe. Şi să nu cuteze să împiedice acele sate, nici sudeţ, nici banul Tismenii, nici vreunul dintre birari, pentru că cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, iar altfel nu va fi, după spusa domniei mele. Blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rude sau, pentru păcatele noastre, ar sta din alt neam, dacă va înnoi şi va întări şi va adăoga cinste la cinstea domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui, dacă va nimici şi va strica şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar în cel veac sufleteşte, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei cari au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Şi să-i fie potrivnică sfînta născătoare de Dumnezeu. Aceştia sînt martorii acestui hrisov: jupan Dragomir vornic şi jupan Yoico Dobriţa, jupan Cazan logofăt, jupan Stoica al lui Vintilă, jupan Neagoe al lu1 Borcea, jupan Duca, jupan Diia, Dimitru logofăt, Braţul spătar, Deatco stolnic Ivan paharnic, Neagoe comis. 212 www.dacoromanica.ro Coica am scris în cetatea Bucureşti, luna iulie 10, în anul 6972 < 1464 >. | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 49 (Tismana). Orig., perg. (52,5x39), rupt şi şters, pecete atirnată, căzută. Cu trei traduceri din 1845, 1862 şi 1912; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 75 v., 335 f. 218-219 v. şi 711 f. lOv.-ll. Fotocopie la Acad. R.S.R., XX/48. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 248 — 253. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 30-33; D.I.R., B., 134-136. 125 1464 (6972) august 12, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte mai multora satul Băleni şi părţi în alte sate. t Kli XpHCTd Bord GrtdrOK-fepHhl H EAdrOMKCTHKKI H XpHCTOAIOEHKKI H CdAtO-ApTOKdKHM, Iw PdAVATi KOfKOAd H rOCnOAHHTi, CTilHTi BrtdAd KfAHKOrd KOtKOA'b, A\HA0CTÎ/ţ\ BoJKTfA H EoJKTfAt AăpOKdH'UAt WEAdAdAtipS A\H H rOCnOACTKttatlJIliMH KTv KliCtH 3tAtAH 0\TpOKAdXi'HCKOH H 3d(lAdHHHCKHAt CTpdHdAt iLvAdlitS H OdrpdUlS Jffpittr. EAdronpOH3BOAH rOCnOACTKO A\H CKOHAt GAdrkIAt npWH3K0A(HHEA\, MHCTHAt H CKfTAkIAt Cp-KAO,f‘" rOCnOACTKd A\H H AăpOKăJf CKI K’kCfMkCTHH H EAdr0tVEpd3HH H HJKt HdA K'kCEAtH MkCTH H A^PWK, HdACTWAH X'pHCOKSA rOCnOACTRd A\H CASrdAt rocnoACTKd A\H T8AOp8 H EpdTÎdAt fro, IlHK&U H &TdHS H dlHpMf H H-kHMSAS H PdAyAli H MdAOAtiS lÎHKtJAf, I3K0 Aă HM fCT OIdlllH WT KSpTtHH WT nOAOKHHd, CfAMK A^WK, H WT liATvrdpCKf TpfTH A^^. IldK HhAP^HS H KpdTIdM fPO, TdTl>A8 H EdAH, fi,A HM C.ltT ETvaIvHH KTvCH. TTd KTvC-fc A‘> hm CAT KTv WMHH.lt H KTv IV\'dG.lt, T~kM H T~k)f AflV'M, KHliMATWM H np-kKHSMMTtVAt, A° JKHKOTd rOCnOACTKd A\H, nOMAKIlIE WT WKMHfrO KdMd, WT CBHHÎrrO KdMd, WT IlMfAdpCTKd, WT KMEAdpCTKd, WT AHKHMH, WT KHHdpHM, WT CkHOKOCTd, WT TdAllH, WT nOCdAH, WT nOAKWA, WT I10AK03, ndMfJKf WT KTiCfX' CA8/KEdX' H A>»KA4X'> 1AHKO Cf HdX'OA-ltT KTv CdMOAp "kJKdKHOH 3fMAH r0«10ACTKd MH. H A‘> HŢ Hf CAUT EdHTWKdT HH C-ltA^, HH TAOEHHK, HH EHpMl'H, HH HH"k KTW WT EOA*kp h wt CASr rocnoACTKd mh, nocHAdfMHX no mhaoctix' h no pdEOTdX' rocnoA- CTKd MH, nOHftKf KTO El- HM n03dEdKHA, dipf H KAdC fAHH, TdKOKKI HMdT np'ldtTH KfAHKO 3AW H WprT.lt WT r0«10ACTKd AtH, 13 KO HfK'kpHHK H np-fcCTAtnHH t H nOCpd-AtHTfA ClfAtS XPHCOK^aS rOCnOACTRd MH. 614KHU no c’KAtp’KTH rocnoACTKd mh, Koro H3E(p(T rocnoAk Eorn ehth rocno-AHHiv EdduiKOH 3(mah hah wt cpiiAtOHdro naoAd rocnoACTKd mh hah wt ctpwAHHK rocnoACTKd mh hah no rpt\'WM haikhm, wt hhohaimihhk, ta dipf iiomkt(t h noHOKHT 213 www.dacoromanica.ro H oyTKP'KAHT cyd KHiiiEnHCJHHJ, h Torw rocnoA^ Eorw aa SKpfcnHT kti rocnoA* CTK-k sro; aljie ah ne iiohokht h ne StkptiAHt, an8 paawpHT, h Twro rocnoA^ Bor-K A‘> «\'KTeT EI'W 3At TfcAWAt, A KTi K"bK A^UJE/îi H Ad HAMT Oţ'NA- CtTe Ck ItOA* H Ck lIpTEM H Ck OHtA\H PEKIUHMH N<» TOCnOA*» Bord H CndCd HdlUErO, jHCSCd XpHCTd, Kp-kK ero Hd NH,f H Hd N/BA^A' 1 £CT H K^AET, dAtHN. GkeAETEaTe : WSllilN /\pAI’OA\Hp AKOpNHK, JKSllilN /V,$Kd, JK$ndN Kd3dH Gd\MKlVS, 1OHKd BhNTHAOB. JK&ldN H-brOE BopMEK, BpdTBrt endTdp, ^HMHTp-k AOrOiJiET, fldA KHCtT/RP, ^-kTKO CTOANHK, HkdH n£\'dpHHK, HfcrOE KOAUHC. H d3k, KocTdHAHH, HcnHCd\' 8 rpdA ESkBpehih, AvkcEiţa d^rScT, kT a^b, K"k AtT xSlţOK. f Iw PdAVrt KWEBWAd, AWAOCtY/B EoKYeA rOCnOAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul lui Vlad marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlabiei şi al părţilor de peste munţi, berţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele slugilor domniei mele, lui Tudor cu fraţii săi Nicula şi Stan şi Mircea şi Nenciul şi Radul şi Nicula cel Mic, ca să le fie la Iaşii de la Curteani din jumătate, şapte părţi şi din Bulgari, a treia parte. Iarăşi lui Andrei şi fraţilor lui, Tatul şi Badea, să le fie Băleanii toţi. Aceste toate să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, cit va trăi domnia mea, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijme, de vinărici, de cositul finului, de talpe, de posade, de podvoade, de cărături, încă şi de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara singur stăpînitoare a domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acestea mai sus scrise, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească în domnia lui; dacă nu va înnoi şi nu va întări, ci va nimici şi pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aci cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei care au strigat asupra 1 Loc rupt. 214 www.dacoromanica.ro domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copi;lor lor, ceea ce este şi va fi, amin. Martorii: jupan Dragomir vornic, jupan Duca, jupan Cazan al lui Sahac, 1 oica al lui Vintilă, jupan Neagoe al lui Borcea, Braţul spătar, Dimitru logofăt, Lai vistier, Deatco stolnic, Ivan paharnic, Neagoe comis. Şi eu, Costandin, am scris în cetatea Bucureşti, luna august 12 zile, în anul 6972 <1464 >. j* Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCI/1. Orig., perg. (39x28,5), pecete atîrnată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 253—255. Trad. Ghibănescu, Codrescu, II (1934), 145—147; Nicolaescu, Bucureşti, 103—105; D.I.R., B., 136—137, sub 1469. Facs. Nicolaescu, l.c. 126 <1464 septembrie 1 — 1465 august 31 > 6973, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia satele Jiblea, Şerbăneşti ş.a. 6973. Radul voevod sin Vlad voevod Basarab cel Mare, sin Mircii voevod, nepotul Radului voevod, mănăstirii Cozii pentru satele Jăblea şi Şărbăneştii i procii.. . Şi s-au scris hrisovul în or aşi în Bucureşti. După: Cronologia tabelară, p. 25—26, (nr. 31). Rezumat. 127 1464 (6973) octombrie 28, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Snagov mai multe sate, vii, mori şi vama Prahovei. f HlKf MHU.H AS\"W,\\ Eo>K'ifA\ K0Aă\T-CKfCTKfHkl AIlOCTOAk, fA\8?Kf Kt CrttA> TtKAipH nOAKHru'.H A^BpHiW nOAKH3ăAtLJjHA\ CA, >KfAdfA\AA K-kCnpH/ftUIA IKH3Hk, i SfAWkHkl 3(A\AH WCTABkllJA H KTi HfEfCH (îpHA’kflHIlK Cf, EAA>K(Hk IVHk H’Kf H A3t EAarOK'kpHkl H EAArOMKCTHKM H XpHCTOAIOKHKKI H CAAtOAPtKaRHkl, IlV PaA\rak KOfBOA-' h rocnoAHHE, chhk Kaaaa KfAHKaro koekoae, aihaoctTa EojKifA h EoJKYf.tt AapOKAHlf(At IVCAaAaAipV’AIH H rOCnOACTKSAipyAtH Kt KCfH 3fAtAH O^'rrpORAajfl’HC KOH H 3anaaHHHCKHA\ crpaHaax, fl.uAauiy h Oarapauiy ppi^tr, h>K( Kt cHA-k EAJronpoH3-KOAH rOCIIOACTRO AtH, CKOHAt CAArklAt Mp0H3K0AfHlfAt, MHCTklAt H CKllTAHAt CptAUfAt, I3K0 npocAAKHTH npocAAKAtujaaro AtA Bora ua np kcTOAf ck Iîtoiiomhkiiihx pwa’i't(aY( rocnoACTKa AtH H Ct CAAKOA Kt3HfCflliarO AU. GfiEf KtCIIOAVtHA H rOCIIOACTRO AtH, AtHOSH IţApYf Kt l^apCTKl'a CH KtCf AHIIlf Cf, HA» AtAAKI HEBECHArO lyapCTKIA HACA'bA0' TtipA onpaKHTH, ha npn-CHO H W A^UJA COEA C’KAtOTp'bTH, T^At pAAf A<>POKa rOCnOACTKO AtH CEH KtCEMt- Ertar0 WT (rHkrWK EOKE (CT KtKEAf>HYf np’kCKkT'kH KAAAHMHtţH HAUIEH BoropOAHIţH H MHCTH'kH-UIOAty H/Kf Kt CK-bllJEHHO-HHOKWX, HACTAKHHKy H KECHArO CTAAA CTapny nony EHHYaatHHy, noTOAt RtrkAt epaTYaAt eahko cat o XpHCT'k Kt AtOHACTHp, 13KO Ji,A <3>pHHrHUJfLllH H AwKpyiHfllIH H H3K0paHH H TSpEJU,H H rEpAtAHE HJH H rpAAYnrb H EtpCfipH H KptMAtapH MfTKptTH A"ka H BtEkHHH MfTKptTH A"kA H IIAAHHHA TptCOKA H WT GTpaWipH HHX J\,fA H WT Kaay- rapkHH hhx Afa h $Aop-kiOA h iiaahhha eUaheka H wt......... H cfAHip-b h KHHorpaA wt TptroKHipf h KHHorpaA wt IIoAropYf H k MfA-kAH aiţHraHH h methph KOAfHHtţH ha AHAphiy. H sapf Koa ceaa c8 na3HAH KOA'kHHiyf a® Koa-k c8 ehae rocnoACTKa, tYa Aa hx nasHT h HanpaKHT frAa ca pa3KAA-kT; h kaa\a wt IIpaxwKa noaoKHHa h KHHorpaA WT ToflOAOK-kHH 410 fCT rOCnOACKO. Bt ahh oyeo rocnoACTKa AtH, a<> *ct koaeh tociioactko AtH kaah wt koe AfbCTO AOKkCTH H nOCTAKHTH EryAtfHA. fl no CAtptTH rOCIIOACTKA AtH, CAAH Kt AHH KOHAt rocnoAapfAt, a<> Hf KAAfT KOAfH rocnoAapt iioctakhth frSatfHa wt hhax ctpah-nax, hh Kaayrfpf iioctakhth frSAtfHa wt hhex AtOHacTHptx, ha a*> ch nocTAKfT tr8-AtfHa WT KpaTYa WT AtOHaCTkip, Kapf Koro AIOKHT WHH KtCH H A<> KAAfT A® CtAtptTH Aty, Aa KAAfT KOAHH Aa ro nOAtfHiaiAT WT Twro MAC MTO ro nOCTaKfT, Aa frAa ItatpfTt h hh Aa ca koahh HHoro iioctakhth. H tYa3h ceaa mohacthpckTa, $pHHrHUIfl|IH H AospSUIHlIH H H3K0pAHH H TSpBAIţH TpaAHlirk H BtpcfipH h KptMAtapH h BtEkHH h wt GTpawipY h 8 KaaSrap-kHH h hh eahh npa KHTfA rOCnOACKKI Aa HfCT 0K'kAt3H CEAA, HH KtEAAp, HH nMEAapf, HH AHHCAtapf, HH HHKTO MTO Kt3fTH WT EAHKA fCT rOCnOACKAA ACCTOaHla, TAKO-OKAfPf WT> KHHorpaA KOAH CAT AtOHACTHpiO, KHHApHM Aa HAt CA Hf Kt3AtfT, A EHp Aa naaipaT h nocaAS h KOHCKy Aa mhhht. TYa Ktrk Aa cat CKkTOAty AtouacTHpio Kt K'kKKi Kt wmhhS h Kt wxasA h EOJKfCTKfHKIAt HHOKWAt Kt K'kMHOH KtCnOAtHHAHYf CK'kTOflOMHUlHX POAHTEA rOCnOA-CTKO AtH, noTOAt H rOCnOACTKO AtH, nOHEA'f KTO Cf EH IlOKyCHA n03AEAKHTH Aljif W 216 www.dacoromanica.ro GAdC fAHH, TO TdKOGkl HMdT fipY/ftTH KfAHKO 3AO H IVprYf WT rOCflOACTGd A\H I3K0 HfK’kpHHK H fip’kCT/KIlHKIK H flOCpdiWHTfrt cYfA*\f nOKfrttH'flO rOCflOACTGd MH. SdKAHHdHl'C nOCTdKfT rOCnOACTKO A*H, no C'kAţp'kTH rOCnOACTKd A\H Koro H3GtptT rocnoAK Eorw gkith rocnoAHHk Kaaujkoh 3(a*ah hah wt cp'kAf'waro nrtOAa rocnoACTGd mh. hah wt rkpwAHHK r.veiioA«TKd a\h, hah no rpb HHOnAfA\fNHK, A<* nOHTfT H H nOHOGHT H rkJfpdHHT H OVTKP’KAHT CU nOGfAtHTf rocnoACTGd a\h, tuto o\*tgptiAHt h a<» chjfpdHHT h oyKptnHT gti rocnoACTG’b fro; aipf ah nocpdA\HT h nontpfT, nvro rocnoAK Eorw a<> o\*gh(t tro 3Af TfcAWA* H G-k K*A<*4JHA\ GtK A^UJd fro H A<» HAMT Oţ'HACTYf Ck IoA* H Ck HpTfM H C-k HHlîiMH pfKLUHA\H Hd TOCnOAd Bord, CndCd Hdliltro, IyCţ'Cd XpHCTd, Kp*kGk tro Hd Hkljf H Hd MK\'ndH UOHKO /V,OGpHU,d, JKVndH /V,\'Kd, JKVndH Kd3dH DdJfdKOG, JKVndH ©TOHKd EHHTHAOG, OKSlIdH HkrO>f EopMfG, JKtfndH jAjHAţHTp’k AwrWijSfT, /V/feTKO CTOAHHK, EpdTVA CndTdp, ddA GHJTYdp, HkdH flfJfdpHHK, HtrOf KOA\HC. HKO flHCdJf, WKTOGPH KH K'k rpdA BX('Ky*pfLpH, K*k AtT x3U,0r, ÎHAHKTilVH rY. + Iw PdAV‘rt KwfGivAd, a\haoctY mergîndu-i cei ce se stră-duesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pămînteşti lăsîndu-le pămîn-tului şi de ceruri alipindu-se, au auzit acel glas fericit de bucurie, pe care, veşnic îl şi aud: «Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu să moşteniţi împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii». Care şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul lui Vlad marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind în toată ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului, care cu putere a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă pe scaunul sfîntrăpo-saţilor părinţilor domniei mele. Aceasta amintindu-mi şi domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor, m-am grăbit şi eu să cîrmuiesc < această împărăţie >, ci pururea să socotesc şi pentru sufletul meu. De aceea, a dăruit domnia mea această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, porunca de faţă a domniei mele hramului şi lăcaşului sfintei < mănăstiri > de la Sneagov, care este vovidenia preasfintei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi preacinstitului între ieromonahi, nastavnicul <şi învăţătorul >, turmei cuvîntătoare , stareţului popii Viniamin, după aceea tuturor fraţilor cîţi sînt în Hristos în mănăstire, ca : Fringhişeşti şi Dobruşeşti şi Izvorani şi Turbaţi şi 217 www.dacoromanica.ro Gbermăneşti şi Grădiştea şi Bîrseşti şi Cîrcimari a patra parte şi Băbeanii, a patra parte şi muntele Gîrbova şi din Straoşti partea lor şi din Calugareani partea lor şi Floreaiul şi muntele Manii şi din. . . şi via de la Tîrgovişte şi via de la podgorie şi 20 de sălaşe de ţigani şi patru mori la Didrîb. Şi oricîte sate au păzit morile, cit timp au fost domneşti, acelea să le păzească şi să le dreagă cînd se strică; şi vama de la Prahova jumătate şi via de la Topoloveni, care este domnească. Iar în zilele domniei mele să fie volnic domnia mea din orice loc să aducă şi să pună egumen. Iar după moartea domniei mele, în zilele oricărui domn, să nu fie volnic domnul să aşeze pe egumen din alte părţi, nici călugării să aşeze pe egumen din alte mănăstiri, ci să-şi aşeze egumen dintre fraţii din mănăstire, pe oricine le va plăcea lor tuturor şi să fie pînă la moartea lui, să nu fie volnic să-l schimbe din ceasul cînd l-au aşezat, pînă ce va muri şi nici să aibă voie să aşeze altul. Şi acele sate mănăstireşti: Fringhişeşti şi Dobruşeşti şi Izvorani şi Turbaţi <şi Ghermaneşti> şi Grădiştea şi Bîrseşti şi Cîrcimari şi Băbeani şi din Straoşti şi la Călugăream nici un dregător domnesc să nu fie volnic să turbure acele sate, nici găletar, nici albinari, nici dijmari, nici nimeni să nu ia ceva din cît este venitul domnesc; de asemenea din viile care sînt ale mănăstirii să nu li se ia vinărici, iar birul să-l plătească şi posadă şi oaste să facă. Acestea toate să fie sfintei mănăstiri în veci, de ocină şi de ohabă şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi spre veşnică pomenire a sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele, apoi şi domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi un batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela şi să-l păzească şi să-l împuternicească în domnia lui. Dacă va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul său şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi cari au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru, Iisus Hristos: sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: mitropolitul Ungrovlahiei chir Iosif, după aceea jupan Dragomir vornic, jupan Voico Dobriţa, jupan Duca, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Stoica al lui Vintilă, e al lui Borcea, jupan Dimitru logofăt, Deatco stolnic, Braţul spătar, Lai vistier, Ivan paharnic, Neagoe comis. ico am scris, ocotombrie 28, în cetatea Bucureşti, în anul 6973<1464>, indiction 13. 218 www.dacoromanica.ro f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. : carte de ocol a mănăstirii. Arh. St. Buc., S. I., nr. 50 (Snagov). Orig., perg. (48x37), rupt, pecete atirnată, căzută. Cu o trad. din 1843; alte traduceri ibidem, mss. 353 f. 4 şi 6—7, 354 f. 4—5 şi la Academia Republicii Socialiste România, CMXII/3. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/49. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 255—260. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 105—106; D.I.R., B., 137—138. 128 1465 (6974) octombrie 14, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod scuteşte de orice vamă două căruţe ale m-rii Cozia, indiferent de ce vor transporta. t AIhaoctYio EoJKifio, Iiv PdAVA'h ROfKOAd H rocnoAHHTi KivCfH 3(A\i\H yVrpo-k/ux'Thckoh, ckihk KfdHKora Raaa ROfKOAf. AaKaT rocnoACTRO mh eYf noRfdkHYf rOCllOACTKa mh CR-kTOMV X,Paa'V H WKHTfAH CK-kT-kH H JKHtOHdHfAHkH TpOHU,H H CRkTOMV MOHdCTHpV fJKf fCT Ko3fd H HdCTdRHHKy H yiHTfA» CAOKfCHdrO CTdAa XpHCTORd, fr^MfOy KVP GhAVOHV H RTiCfAt KpdT'fdM, fAHU,H CAT R*k CKkTOAt MOHdCTHpYv fJKf W XpHTk, taKO tuto MOHdCTHpd A« TfAfrn Aa XdAHT caokoaho h Aa KynoyRdfT npTiKOf COA Hd WKHdX, fJKf KynOKdTH, RdMA Aa Hf AaKdT, HHJKf U’T R03HAHHU.H RH-HOM, HHJKf U’T pHEKI, HHJKf U’T HHOA KynAH, HHTAf RdMJR Aa Hf AaKdT no RTiCH Tp-RrORH H no R-RCH EpOAORf U’T GfRfpHH Aa^f H A° EpdHA, HHJKf no RdMdX nAd-HHHCKdX, HHrAf RdAtJR Aa Hf AaKdd\T, nOHfJKf npHAOJKH rOCnOACTRO A\H CÎ’f AaPc’KdHYf CR KTiCf.W ycpniArfdA, IdKO Aa Cf ypdHHT CRkTRI H ROJKfCTRHRI HHOU.H, RTi R'kMHOf RTiCnOMHHdHYf CRfcTOnOMl'RUJHy piVAlTfA rOCOOACTRd MH, OOTOM H rOCHOACTRd MH. H Aa Hf CMtfT n03dEdRHT Tk]f3H AKf TEAtrH, HH CAAHH, HHJKf ndpKdAdRH no U’pdUJOy HAf>Kf CAT Tp-krORH, HHJKf AK^PHHU,H, HHJKf RdAMUJH, HHJfTO U’T ROAtp H U’T CAţT TOCnOACTRd MH, nOHfJKf KTO AH HM EH n03dKdRHA dipf H RAdC EAHH, TO TdKORH HMdT HpYfTH REAHKO 3A0 H wprYf U’T rOCnOACTRO A\H, KdKO npkCA','UJHHK H HfK'kpHHK CYfM\' nORfA'knYlO TOCnOACTEd A\H. fi HHO HkCT, no pfM rOMlOACTRd MH. IlHCdX ddU,KO, U’^TORpYH aY, y HdCTOAHH TpdA EyKypfipH, RTi AtT xSl(OA. f Iw PdAVA KWfRMAd, mhaoctYa EojkYm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe şi sfintei mănăstiri care este Cozia şi nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvîntătoare a lui Hristos, egumenului chir Simon şi tuturor fraţilor, cîţi sînt în sfînta mănăs- 219 www.dacoromanica.ro tire întru Hristos, ca două căruţe ale acelei mănăstiri să umble slobode şi să cumpere, mai întîi sare la ocne, pe care cumpărînd-o să nu dea vamă, nici de la butoaiele cu vin, nici de la peşti, nici de la altă cumpărătură, nicăieri să nu dea vamă la toate tîrgurilc şi la toate vadurile, de la Severin pînă la Brăila, nici la vămile munţilor, nicăeri să nu dea vamă, pentru că a dăruit domnia mea această danie cu toată osîrdia, ca să se hrănească sfinţii şi dumne-zeeşti călugări, spre veşnică pomenire a sfîntrăposaţilor părinţilor domniei mele, apoi şi domniei mele. Şi să nu cuteze să împiedice acele două căruţe, nici sudeţ, nici pîrcălabi de oraşe, unde sînt tîrguri, nici vornici, nici vameşi, niciunul dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un neascultător şi necredincios al acestei porunci a domniei mele. Şi altfel nu este, după spusa domniei mele. Am scris Laţco, octombrie 14, în cetatea de scaun Bucureşti, în anul 6974 <1465>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 51 (Cozia XLVII/3). Orig., perg. (28,5 X 24), pecete atârnată, căzută. Cu două traduceri din sec. XIX şi din 1914; altă trad. ibidem, ms. 209 f. 29v. Copii slave ibidem, ms. 712 f. 301v. şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 69—70 şi XI/251 (cu trad.). Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/51 şi LXXIY/45. EDIŢII. Slav, Miletid-Agura, 334—335, sub 1466. Slav şi trad. Panaitescu, 260—261. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 107—109; D.I.R., B., 139. Facs. Nicolaescu l.c.; D.I.R., B., 351. 129 1465 (6974) noiembrie 5, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Vrabeţ şi fraţilor săi satele Padeşul-de-Sus şi Slăvileştii, precum şi părţi în alte sate. f R-k XpHCTâ Bora EAaroB-fcpHki h Enaro'ihCTHKH h XphctoaioeYkh h caa\o-AP'kttUKHH, Iw PaAYAb KOfKOA*' H TOCnOAHH'k, CklHH KfAHKOIA HrtAAa EOfBOA*, AUMOCtYa fiO/Klf/R H EoHiYtAU AdpOKaHÎfM WEAaAăAUllY'MH H rOCnOACTKY/TUptSMH KRCfH 3fAltAH &rpOK/U\’YHCKOH H 3AllAAHHHCKHAt CTpâHâM, Hm/UNIS H ^ărpailIOţ* \'fpiţfr. fiaaronpOH3KOAH rOCIlOACTKO A\H, CBOHM EAArklAlt lip0H3E0ACHYCAIt, CE'kTAklAt H MkCTHM Cp'kAlttM, H AăpOEa\' CklH K'kCfM'kCTHH H EAAr0lVEpa3HH H nptnOMTAHH H3 H WT PoUlYd IjI;KpEfU,CRd TpfTH H WT P GrtJKtWKa TptTH Afrt H............ H TptTH AM WT IlHCKSllfl(IH, Kapf KOAHKO llTvPAdAHKf CA H U'T E\r>KOpflJlH 110A H EfpHKOflJlH H UT KlA^HH nOA H GATvRHAflJJH. Twro paAÎ tîa Riicb A<* hm îct rtv wmhhS h k-r w\'an8, t^m h AfU,‘1A' H\', RHfcÎMfTOM H UptKHSMfTOA\, nOMfRIUH WT WEMHfrO RAM, WT CEHHHfTO RAM, WT llMfAApCTRA, WT KABAApCTRA, WT Ah^KMH, WT RHHApHH, WT rAOEH, WT 110R03, WT nOAKOA, pfKUJH WT R-KCfX' CA8>KKa\' H A‘>HKf kto AH HM EH 1103a EABHA AlJJf H BAaC fAHH, TO TAKORH HA\aT npffTH RfAHKO 3A0 H wprTf wt rocnoACTRO mh, kako nptcTAiiHHK h HfRtpHHK noRfA'feHTf rocnoACTRa a\h. ©HifrKf h no CMpTvTH rocnoACTRA mh, Koro npoH3ROAHT rocnoAK Eork rocnoAH'iK Kaaiukoh 3îmah, hah wt cpTvAfHHaro iiaoaa rocnoACTEA mh, hah rocnoACTRa MH, HAH no rptX'OM llAM\fHHK, dljlf nOMK h iiohorht h 8trp"kaht cYf noKfAtHÎf rocnoACTRa mh, h Twro rocnoAiv Born a*» <8trp"k>aht h a*1 CKX'paHHT RTv rocnoACTRt fro; aijit ah hi nomvTrr H Hf noHORHT h Hf StrptvAHt cTf noRfAtHTf, wpHT h pachiwt, h Twro rocnoAK Born Aa pa3opHT h aa SkTît 3Af TtAOM, a r-k ema^i{ihx' RtK A^m** HMaT SMACTÎf CTv IlOAOM H CTv flpTfM H CTv WNHMH TlOAfHf fX( RTv3TvllHUIf Ha XpHCTa Bora cnaca nauifro, KpTvRTv fro Ha hhx h Ha MfAOX' hA'j (>Kt tCT H ktvA*t ktv RtKM, AMHH. GR’bA’bTfAÎf: wSiiah ApAroA\Hp AKOPhhk, wSiiah Rohko /\,OKpHu,a, wSiiah /\,8ka wt TpfMH, wSiiah Gtohka Khhthaor, jkSiiah Htrot BopifK, îkSiiah /\ha\htptv Awro^SfT, EpaTVAiv cnaTap, Aaa RHCTÎrap, /i/feTKo ctoahhk, Hrah iif\'apHH^, H-kroi KOA\HC. fl3ii u,ko iihca)(, HOfRpTa f, RTv rpaA ESKSpfipH, ktv AtT xSiţOA- f Iw PaA^A RWfRWAJ, avhaoctTm Eo>KYf domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau domniei melc, sau pentru păcatele alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele şi pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această poruncă, ci va nimici şi va risipi, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei cari au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru, sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Dragomir vornic, jupan Yoico Dobriţa, jupan Duca din Greci, jupan Stoica al lui Vintilă, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Dimitru logofăt, Braţul spătar, Lai vistier, Deatco stolnic, Ivan paharnic, Neagoe comis. Eu, Laţco, am scris, noiembrie 5, în cetatea Bucureşti, în anul 6974 <1465 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CXXXIV/12. Orig., perg. (34,7x29,5), rupt şi şters, pecete atîrnată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Panailescu, 261—264. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 109—110; D.I.R., B., 139—140. 130 1466 (6974) iunie 8. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dragomir parte din Topolniţa. f AIhAOCtTm E©/KTcA, Ivv PdA^A'k KOEKOA4 [PdA&Vk] H rOCtlOAHHk K*KCCH 3 CM AH O^rrpWKAdJfi’HCKOH, CKIHK KCAHKddrW BAdAA KOHROA’b. A,4RdT rOCtlOACTKO mh cTc noscA'kHÎc AparoMHpS c*k ckihokh mS h npd-rS m8 GtahkS ck ckihokh ch, oko a<* HM CCT WT TonOAIIHU,8 WCA\H A^, IIOHCWC A Kţ’nHIUC wt nona Aparouic H WT EpdTd 3d TPH CTd acnpkl, WT T-kjf AMj MCTKp'kTiH Afd. H rocnoACTR# MH AdAOUlC KOH. 222 www.dacoromanica.ro Toro pdAH HM AaA* H rOCHOACTKO MH Aa hm fCT R"h WHHHM H RTi U'X'ARM H HH WT Koro'/Kf Hf IlOTMKHORfHHO 110 pf»IH rOCHOACTKd rt\H. Gk(aet(aT( : îKSnaH H-fcr akophhk, jkSiiah /\paroMHp dldHfK, JKSridH Eohko /^ORpHHd, >K8n.lH Kd3dH GdX'dROK, >K8IUH A»H>a, JKSllAH ^HMHTMp AOnxffT, 4.E, lipdTtÎA , fldA KHCTHdp"K, HkAH IlfX'ApHHK, IlHIKp CTOAHHK, AlHpUd ROMHC. H d3Ti, GtAH AWrOiJSfT, , frAA Cf KpdTH rocnOACTKO th wt Thcm^ha ......, X'WAH rOCIlOACTRO th TdMW, MtCflţA IOhTh H -kTO OA- f Iw PdASA KOfROAd, MHAOCtYm EoJKTm rOCIlOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul [Radul] voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă lui Dragomir cu fiii lui şi fratelui lui, Stancu, cu fiii săi, ca să le fie din Topol-niţa a opta parte, pentru că au cumpărat-o de la popa Dragoş şi de la Bratu pentru trei sute de aspri, din partea lor, a patra parte. Şi domniei mele au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag vornic, jupan Dragomir al lui Manea, jupan Voico Dobriţa, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Diia, jupan Dimitru logofăt, De, Braţul , Lai vistier, Ivan paharnic, Piper stolnic, Mircea comis. Şi eu, Stan logofăt, , cînd s-a întors domnia ta de la Tismana... a umblat domnia ta acolo, luna iunie 8, în anul <69 >74 <1466 >. j" Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. Reg. Porţile de Fier, Tr. Severin, nr. 1242. Orig., perg. (16x28), şters, pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 140-141. 131 1467 (6975) ianuarie 15, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Cozia toate bălţile şi gîrlele de la Dunăre, de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei. j- iMhaoctTm Eo>kT(k», Iw Paav^'f go(roaa h rocnoAHHk R-kCfH 3emah &rrpo-KAAX'ThCROH, CbJHk EAAA4 RfAHKOrd KOHKOA"k• A‘1KaT rOCIlOACTRO A\H Cft flORfAkHHÎf rOCnOACTKA AtH CR'kTOAty X’PaM8 H CK^TOH WRHT’kAkl CK'feTKIM H JKHROHdMJAH’kH TpOHlţH, MWHACTHpiO WT Ko.sTf H fryAUHy H HACTdRHHKy (R'fcTkl.k WRHT'kAM TOM, KVP Gha\0H, H RTiCfAV RpdTHdM B>Kf W XpHCTk WGpkTdMlţlHM CM R*k CrIîTOH WRH-T-fcAKI TOM, I3K0 A<* HA\ CMT RAdTA H rpTiAd WT G'klldTyAd IlpARO HA AyHAR, aaH 223 www.dacoromanica.ro no koav H 1,0 Av™*v» AOA-b, a® VCthYa GAOBHHiţf, cbs no boa^. IIohe/Ke npi'HAf nptA rocnoACTKO mh fryMfH Ghmoh, ta m\[ A‘W rocnoACTKO mh CA^rki rocnoA-CTKa A\H APdrora H Toio WT $'kK,KîHH H T^pfUld WT pTilţHAel|JH H WT $AOlIH, UfTpd np'Krapd n E\'AVulAW'Ka> ta hm CV \'OT.ip no boa\", k^a* nnu/fT khhta rocnoACTKd a\h. Toro pdAH A<* hm kt bti wmhhm h bti wjfAE,*. H Bi'pe 1410 sct AO\*OA TlîM b’AATWM H rpTiAWM, BAMA WT pHEf, KTkCe Ad KT CK'kTOH WEHT'fcAH TOH. il HHTi HHKTO Aa Hf MfTe\'AT, HH (Ip'kKAiAAKH $AO>[fA\, HH EpAHHlJJApH, hT HHTi KTW WT EOA'kpH H WT npAKHT'kAH TOCnOACTEA MH, NONfîKf KT O HM EH fl03AEABHA AlJJf H KAdC fAHH, TAKOBH 3A0 IjJfT flATHT WT TOtnOACTEd MH. H I1AK, KKI ^AOVAHH, TAKO EH TOBOpHM TOCnOACTBO MH, &A C/T.T BOAHH KAAţ--rfpH M noAdrdMT katacki h hhh npdKHTeAi’f no hh\* eaata, a eh pdEOTy a<> «jmatî. H BApe rA* Cf HATOBApHT KOAA pHE\' WT HH,Y EAATA, HAH y GT'feHKf HAH 0\” EopAV U1AHH HAH ^MK/EIAHKI, HAH Oţ' Ea^A^HEI H 0\* EaAI'OA^H HAH «y KopHtHhl, Aa CAT BOAHH KdA\TfpH Aa KTk3HMA.KT BAA\y H flfpnepy, A HHTi HHKTO A<> Hf AMTfJf AT. H Edpf KTcŢEkl np^feCT^nHA cTf nOKCA'bHVf rocnoACTKd A\H, TAKOEkl HMAT flpYATkl EfAHKO 3aw h wprTf wt rocnoACTEA a\h, no pfMH rocnoACTBA mh. GBfAfTfATf cYfMy noBfAtHTio rocnoACTBA mh: hcSiiah Htr akophhk, ftynAH /\8ka, /K^nAH 4Pdr0A'HP VApn^fK? îKynAH Ka3ah Aoro^seT, >KynAH Htroe EopMfB, >KyiiAH GtAHM^A IIIoiOM^A MAAKI AK®pHHK, ,4/fcTKO CTOAHHK, EpATVA CnATAp, Aaa BHCTHAp, HbAH llC\'ApHHK, illHp'IA KOA\HC, GtAH H PaA\'A CTpATOpHHU,H. H A3Ti, GTdH, HHCA\' y rpAA E\'K\'p«|lH, MtCfU,A rfHAplH fî, Biv AlîT xSU,Of, ihaTktYwh h. t Iw Paa\'a KwtBWAA, a\haoctTm EoîKYf/ft rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad mare voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi sfîntului locaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, mănăstirii de la Cozia şi egumenului şi nastavnicului acelui sfînt locaş, chir Simon şi tuturor fraţilor care locuiesc întru Hristos în acel sfînt locaş, ca să le fie bălţile şi gîrlele de la Săpatul, drept la Dunăre, dar pe apă şi pe Dunăre în jos, pînă la gura Elovniţei tot pe apă. Pentru că a venit înaintea domniei mele egumenul Simon de i-a dat domnia mea pe slugile domniei mele Drăgoi şi Goe din Făcăicni şi Gureş din Frăţileşti şi din Floci, Petre pîrgarul şi Buduşlov, de li-au dat hotar pe apă, pe unde scrie cartea domniei mele. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă. Şi oricît este venitul acelor bălţi şi gîrle, vama din peşte, totul să fie al acelui sfînt locaş. Şi nimeni altul să nu se amestece, nici pîrcălabii Flocilor, nici brăniştari, nici nimeni altul dintre boierii şi dintre dregătorii domniei mele, pentru că cine i-ar împiedica şi cu un fir de păr, acela va păţi rău de la domnia mea. Şi iarăşi vouă flocenilor, astfel vă vorbeşte domnia mea, să fie volnici călugării să-şi aşeze vătafii şi alţi dregători pe la bălţile lor, iar voi să nu aveţi treabă. Şi oriunde se încarcă carele cu peşte de la bălţile lor sau la 224 www.dacoromanica.ro Steanca sau la Borduşani sau la Făcăiani sau la Vlădeani şi la Blagodeşti sau Ia Corneani, să fie volnici călugării să ia vama şi perperul, iar altul nimeni să nu se amestece. Şi oricine ar călca această poruncă a domniei mele, acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, după spusa domniei mele. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Neag vornic, jupan Duca, jupan Dragomir al lui Udrişte, jupan Cazan logofăt, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Stanciul Şoimul vornic mic, Deatco stolnic, Braţul spătar, Lai vistier, Ivan paharnic, Mircea comis, Stan şi Radul stratornici. Şi eu, Stan, am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 15, în anul 6975 <1467 >, indiction 15. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. De la balta Căbălu. Arh. St. Buc., S. I., nr. 52 (Cozia XL/2). Orig., perg. (20x38), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1849; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 251 şi 215 f. 413—414. Copii slave ibidem, ms. 712 f. 359v.—360 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236, f. 71—72. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România- XX/52. EDIŢII. Slav. Miletii-Agura, 335. Slav şi trad. Panaitescu, 264—266. Trad. Iliescu, 21—22; Nicolaescu, Bucureşti, 110—111; D.I.R., B., 141—142. Facs. D.I.R., B., 352. 132 1468 (6976) mai 18, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dălban jumătate din muntele Andrian. j- iUhaoctYwah EoîkYwai, Iw PaaVak ROtKOAd H rocnoAHHK k-kcch seaiah &rpo-KAa\'THCKOH, ChlHk KEAHKOrd KAAAd KOEKOA'b. /(dKdT rOCIlOACTKO AHH CfE nOKEA'feHfE 4,ATi.KAhS Ck CklHOKH AllS, HKO M AlS ECT OAdHHHd WT HtJApYdtJ OOA, nOHEîKE nOKthlH WT JKYtIAH 3A TA JenpH H TOCnOACTKS AtH KOH. GePO p.tA’f A<* AUS ECT Kk WMHHii H Kk W\'dEg H HH WT KOPOJKAE HEOOT"kKHOKEHO 00 pEMH rOCnOACTKA AtH. GKfcAtTEAiE: jkSOiIh Hkr a&ophhk h jkSoah h otânatj /^paroAiiop Xaphiiiek h HtSnaH Kd3dH AwrojfsET, EpaTVAK cnaTap, ,1,-fcTKO ctoahhk h Baaa khctYhp, Bhh-toao najfapNHK, dlnpMd koa\hc. dau,K0 nHcay, A\ata hY, \f rpaA ESkSpeiiih, kti AtT xsu,os. t Iw PdAVrtK KWEKWAâ) A\HAOCTY/ft Eo/KYă\ rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlabiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă lui Dălban cu fiii lui, ca să le fie muntele de la Andrian jumătate, pentru că a cumpărat de la Jitian, pentru 330 aspri şi domniei mele, un cal. 15 15 — c. 723 www.dacoromanica.ro De aceea să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag vornic şi jupan Duca şi jupan Dragomir al lui Udrişte şi jupan Cazan logofăt, Braţul spătar, Deatco stolnic şi Ylad vistier, Vintilo paharnic, Mircea comis. Laţco am snris, mai 18, în cetatea Bucureşti, în anul 6976 <1468 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 1. Orig., perg. (13,5x20,5), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Vlad Călugărul, 376 — 377 şi Doc. sl.-rom., 18 — 19; Ghibănescu, Surete, I, 283 — 284; Panaitescu, 266 — 267. Trad. D.I.R., B., 142. 133 1469 (6977) ianuarie 17, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Opriş, fraţilor şi verilor săi jumătate din satul Vîrloni, peste care ei s-au înfrăţit. f dlHAOCTH/ft EokTe/a, Iw PmY, hax ect oy Rp-kaohh noA, noHEîKE npi'HAf GDnpmiie c-k epathh ch npsA rocnoACTBO axh, Td ch oyAOJKH EpATyifa'i’h ch, GTAH^yA H AV^AXAN H EdA-k HA A (lOAOBHHy XVT Ep-KAOHH, Ad CH C# EpdT*fl3 HEpd3-AEAEHH B-K B^KKl. H BApE KOAX8 CE WT HH\' lipHAyMHT CKAXpKTK, npTvAdAHKA B"K HH^ AA H-bcT, Hy A<* ect wHHNd wcTdBiuHAx. H rocnoACTBy AXH AdA°>Ut koh. Toro pAA*f Ad HAX ECT B-K XVHHH.1X H WJfAEA H HH XVT KOrOÎKE HEnOT-KKHOBEHO, no pehh rocnoACTBA axh. Dbeaeteae: >KynAH Htr akophhk, wyndH AVKa> JKynAH /V,P‘'i’OAXHp V*APHI*lfK> >KynAH Ka3AH Axvrw^SET, >KynAH H-kroE Eopheb, A'fc'™0 ctoahhk, EpdTyA-K cndTdp, dlnpilA KOAXHC, EdKKyA BHCTHIdp, RhHTHAAX ndX'dpHHK, GtAH H EdA'k CTpdTOpHHIţH. H A3K dlHAKO nHCAX', y rpdA EyKypEipH, rEHAplH 3l", B-K A-fcT „SU.03. t Iw PdAyA BWEBWAd, AXHAOCTldX EoHOAX rOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată Ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Oprişe cu fraţii şi cu verii lor, Stanciul şi Duşman şi Balea, ca să le fie în Yîrloni jumătate, pentru că a venit Oprişe cu fraţii săi înaintea domniei mele, de şi-a aşezat pe verii săi Stanciul şi Duşman şi Balea, peste jumătate din Vîrloni, ca să-i fie fraţi nedespărţiţi în veci. Şi oricăruia 226 www.dacoromanica.ro dintre dînşii i s-ar întîmpla moarte, prădalica la dînşii să nu fie, ci să fie ocina celor rămaşi. Şi domniei mele au dat un cal. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag vornic, jupan Duca, jupan Dragomir al lui Udrişte, jupan Cazan logofăt, jupan Neagoe al lui Borcea, Deatco stolnic, Braţul spătar, Mircea comis, Yîlcul vistier, Vintilă paharnic, Stan şi Badea stratornici. Şi eu, Milco, am scris în cetatea Bucureşti, ianuarie 17, în anul 6977 <1469 >. j" Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CLXX/3. Orig., perg. (17 X 26), pecete aplicată, căzută. Copie ibidem, ms. 5236 f. 162. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 267—268. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 111 —112; D.I.R., B., 142—143. Facs. D.I.R., B., 353. 134 1469 (6977) iunie 28, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Dragul şi rudelor sale seliştea Murtăşeştilor, seliştea Meianţi ş.a. f A1haocth/<\ EojkTem, Iiv PAAY’A'k koeroa*» H rocnoAHHk r-rceh 3eaiah Oyrpo- RAAJfTHCKOH, CklHK EulAAA REAHKArO ROEROA'fc- AaKaT rOCnOACTRO AIH CIE IlOKEA'kHÎC rocnoACTKJ mh ca\tam rocnoACTRA aih APartia Ck EpATHia ch, EorA^H h Gthiah H PăAV'A’h H AokPot;R h DtAH H HrAH H XaCAH Ck CklHORH H KţVWHAT Ero, TitSa H EoHKA Ck EpATHia CH, P.tvA'kH H APar°T. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Craiova, 1/1. Orig., perg. (13,5x22), pecete timbrata, căzută. Fotocopii la Arh. St. Buc., 1/32 şi la Academia Republicii Socialiste România, LXXIV/46. EDIŢII. Slav şi trad. Fotino, Documente, 301 — 302; Panaitescu, 269. Trad. Nicolaescu, Bucureşti, 112—113; D.I.R., B., 143. Facs. Fotino, I.c.; Nicolăescu-Plopşor, Doc. olt., pl. I; Nicolaescu, l.c. 135 <1469> august 25, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Mihail din Ruşi şi altora mai multe sate şi ţigani. t Hristos Dumnezeu, bunul credincios şi blagocestiv şi de Hristos iubitor şi însuşi ţiitoru, creştinul Radul voivod, însuş fiind domnu, feciorul marelui Ylad voivod, mila lui Dumnezeu cu domnia dăruindu-1 ca să domnească şi să stăpînească tot pămîntul Ţării Româneşti, încă şi de ceailaltă parte Abia-şui1 şi Făgăraşul herţeg. Bine au voit cu a lui bună vrere şi cu a lui bunătate şi cinstea însăş au luminat inima domniei lui cu darul cel cinstit şi cu bun chip l-au dăruit, întru carele şi cu toată dăruirea lui l-au dăruit, dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui credinciosului boiarului domnii mele jupanului Mihailu ot Ruşi şi fiiu-său, lui jupan Stan, care s-au tras din neam mare şi statornic şi bătrînului Chirtop, pentru ca fie lor satul Ruşii toţi şi Muşa-teştii şi Hileşti şi Racoviţa şi Tătărăi de lîngă Colciac şi silişte de la Âmza şi toată siliştea Şenteştilor şi Grecii toţii, pentru că i-au fost cumpărat de la domniia mea drept un cal bun turcesc, însă şi Tătuleştii iar drept un cal bun şi Cernăteştii iar au fost cumpăraţi de la domniia mea, iar pentru un cal domnesc şi Sturzenii toţi şi Brana şi iar Ruşii dîn Tîrgovişte toţi, care i-am dat. Şi ţiganii pre anume: Badea cu tot sălaşul şi frate său Costea cu toţi feciorii lui şi Năsturel cu toţi feciorii, Necea cu tot sălaşul şi Danciul cu toţi feciorii lui şi Fistruia cu fiiu său Slab i Sima cu toţi feciorii şi Colan şi Ciolan cu feciorii şi frate său Stoica, pentru că i-au fost cumpăraţi de la jupîneasa Voica Pîrciu-lovoaia drept dousprezece sute de florinţi ungureşti, şi Dima ţigan cu tot sălaşul lui şi Costinca cu tot sălaşul lui şi Stan cu tot sălaşul lui şi tot neamul acistor 1 Aşa în text. 228 www.dacoromanica.ro ţigani, i-am da tu, ca să fie ocina ohabnic şi statornici cu toţi ficiorii lor şi cu toate fetele lor şi toţi nepoţii lor şi toţi strănepoţii lor. Drept aceiaia, i-am dat domniia mea ca să fie numai de slujba statornicului şi credinciosul boia-rului domnii mele, celui mai sus zis. Iar ei să fie în pace şi ertaţi aceşti boieri de oerit şi de vama tîrgului şi de dij mărit, de stupi şi de rîmători, de mertice, de conace, de cai de olac şi vină-rici, d epodvode, de vaci grase, de ceară domnească, de miiare şi de alte dăjdii, oricîte ar eşi în ţara domnii mele, de nici unile valu sau bîntuială să nu aibă acestu statornic şi credincios boiar ce iaste mai sus zis. Aşa să ştie că mare urgie va petrece de cătră domniia mea, pentru că m-am milostivit domniia mea celui sus zis jupan Mihail şi domniia mea vă dăm poruncă vouă tuturorea boierilor care veţi umbla cu ver ce slujbă în ţara domnii mele, iar voi să aveţi a vă feri de toate bucatele lor şi de toţi rumânii lor. într-aceaia, vă dăm ştirea şi vouă, pîrcălabilor domneşti şi vameşilor, să aveţi a vă feri de a luare de vamă, nici vornicească, nici cămănărit, ci toţi să aveţi a vă feri, pă cum v-am şi poruncit domniia mea. Că înţelegînd domniia mea că veri care din boiari ar face un val au bîntuială, aşa am miluit pă acestu bătrîn boiar al domnii mele, ce iaste mai sus zis, aşa să ştie că mare urgiia va petrece de către domniia mea, pentru că m-am milostivit domniia mea de am ertat pe acest boiar, ce este mai sus zis, de toate. Şi într-un alt chip să nu fie, peste zisa domnii mele, pentru că am pus domniia mea şi blestem: după moartea domnii mele, pre carele îl va alege domnul Dumnezeu ca să fie domnu Ţării Rumâneşti, or din neamul domnii mele ori din altă rudenie din sîngele domnii mele, ori din păcatele noastre, aciia de vor vedea şi se vor feri şi vor întări această poruncă, pre acela domnul Dumnezeu să-l ferească şi să-l întărească şi să-l cinstească întru domniia lui; iar carele nu va feri, ci va strica şi va sfărîma, pre acela domnul Dumnezeu să-l surpe şi pe elu şi tot trupul lui să stea întreg şi să aibă parte cu Iuda şi cu afurisitul Aria şi cu spurcaţii ovrei, care au îndrăznit a striga asupra domnului Dumnezeu şi păstorul nostru, Isus Hristos, care au zis: «sîngele lui asupra noastră şi asupra ficiorilor noştri» şi aşa să fie în vecii, amin, amin. Drept aceia, am spus domniia mea şi mărturii pe: jupan Neagul vornic i jupan Duca i jupan Dragomir i Udrişte i jupan Cazan i jupan Neagoe i jupan Diia, ficiorul lui vel stolnic i Braţul i Furduiu spătariu i Vîlcul vistiiar i Vintilă păbarnic i Mircea comis i Badea cel bătrîn i Furcă cluciar. Şi am scris eu, Stan gramatic, în oraş în Bucureşti, meseţa august 25 dni tecuşti vă leat 6974 <1466 >, indiction 2. După P. P. Panaitescu, Documentele Ţării Româneşti, p. 270—272. Traducere veche, intitulată «Izvod din cartea Radului voievod cel de demult» din arhiva Cantacuzino. Data greşită. Datat după sfatul domnesc şi indiction. EDIŢII. Trad, D.I.R., B., 143-145. 229 www.dacoromanica.ro 136 1469 (6978) octombrie 29, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Stance şi altora ocină în Stroeşti_ f AIhaoctTe Bojk'um Iiv PdAYWK K06B0Ad h rocnoAHH’fc KiiCfH 3emah &rpiv» BAd\*THCKOH, CHHTl firtdA BEAHKOrd KOfKOA^- AdKdT rOCnOACTKO MH Clf nORfatH'l'f rOCIIOACTKd MH Gt.IHH6 CTiC CklHOBH CH H Ch dHfnCfJf MS IlfTpS, CkINTi ,A,pare>-MHpOB, I3KO A‘> HM fCT BTi GTpOflflH A™0 EdAdBdHOB, BdpE KOrtHKO fCT AP^^M, IlOHEttE IV nOKSnHUlf IVT EdAdBdHd 3d AKdHdAfCfT $AOpHHH SrpTiCKH H rOCflOACTKJS MH BON. Toro pa ah hm AdA« h rocnoACTBd mii a<* hm ect bti whhhm h kt, iv\'aEKSn.tH H-kr akophhk, JKSndH /(paroMHp &aphijie, JKSnaH Kd3dH aoro^ET, >Kt>naH HfcroE Eopiiek, GTdHM&t .\\aaH akophhk, AfcTKO ctoahhk, EpaT^a cna-rap, RatikSa KHCTH.ip, Khhthao nf\'apHHK, rtlHpia komhc, GTdH h EaA~k CTpa-TOpHHIţH, $gpKM KAlOMdp. GTdH nnc Bt rpaA ESKSpfipH, iv\'tombpTe k0 bt, atT xsiţoH, ehaTktTivh r. f îiv PdA\'d BivEBWAa, mhaoctha EojkTa rOCnOAHH-h. ■(• Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stance cu fiii săi şi cu nepotul său Petru, fiul lui Drago-mir, ca să le fie în Stroeşti partea lui Balaban, oricît a stăpînit, pentru că au cumpărat-o de la Balaban cu doisprezece florini ungureşti şi domniei mele calul. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit. Martori sînt: jupan Neag vornic, jupan Dragomir Udrişte, jupan Cazan logofăt, jupan Neagoe al lui Borcea, Stanciul vornic mic, Deatco stolnic, Braţul spătar, Vîlcul vistier, Vintilo paharnic, Mircea comis, Stan şi Badea strator-nici, Furcă clucer. A scris Stan în cetatea Bucureşti, octombrie 29, în anul 6978 <1469>, indictionul 3. j" Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., MMDCCCLIX/1. Orig., perg. (14,5x23,5), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. Cărăbiş, Valea Jaleşului, 166. 230 www.dacoromanica.ro 137 1470 (6978) iulie 28, Didrih. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Tismana vechii ei munţi: Parîngul, Oslea, Sorbele şi Boul. Ţăranii care vor umbla pe acei munţi, să plătească călugărilor «ce este legea românească». f Iw PdA'i'/'K KOHKOAd H rOCnOAHHk KTiCfH 3£A\AH OVTrpiVKAd\'l'HCKOH, CMHk R1 KfAHKddrW K0£KC>Ad- A,dKdT HOCnOACTKO MH C'it MOEEA'femE rOCIl© ACTKd AtH erSAtENy Th:A«NKOA\8 H BltCtA* EpdTHIAAt ra>Kf W XpHCTt, HKO Ad HAI fCT Tb\* CTdpH ElAdHHHH AtdHdCTHpCKH Hd HA\f Ildp^HrSd H ©CAt H GopEEAE H EoyA, IdKO Ad H\' HHKTO HE CA\tT EdHT\'KdTH HdA THIdiWH IlAdHHHdAtH, HH EOA'fepHN, HH KNE3, HH CHpOAtdJf, d H\' Ad X'^AHT AtdHdCTHpCKH A®KHT*K K"k CAWBWAHO, (10HEJKE KTO H\* EH FlO.SdEdBHT, TOH MAOKtKk HAtdT fldTHTH BEAHKO 3AW H wprTS WT rOCIl©ACTKd A\N. H ndKH KOH XTfT X'°AHTH WT X'^PdHE no TEX'3H nAdHHHdAtH AtdHdCTHpCKH, WHH Ad nddtjjdioT Kdd\'r£pod\ t(io ect 3dKon KAdujKH, no pfM rocnoACTKd AtH, HHO Ad H"fecT. IIh: K-k /VHAPHA'> W''^la KHJ K1i ''■^T xSUOH. f Iw PdAVA KWEKWAd, AtHAOCTÎdt EoJKTtdt TOCnOAHHk. f Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui 1 marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele egumenului de la Tismena şi tuturor fraţilor celor în Hristos, ca să le fie lor acei vechi munţi ai mănăstirii, anume: Parîngul şi Oslea şi Sorbele şi Boul, ca nimeni să nu cuteze să-i turbure la acei munţi, nici boier, nici cnez, nici siromah, ci să umble slobode vitele mănăstireşti, pentru că cine le-ar împiedica acel om va păţi mare rău şi urgie de la domnia mea. Şi iarăşi cine va umbla dintre ţărani pe acei munţi mănăstireşti, ei să plătească călugărilor ce este legea românească după spusa domniei mele, altfel să nu fie. S-a scris la Didrih, iulie 28, în anul 6978 <1470>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 53 (Tismana LXIX/1). Orig., perg. (20,5 X24), pecete aplicată, căzută. Cu o copie slavă din 1914 şi două traduceri din 1784 şi 1846; alte traduceri, ibidem, LXXXV/1 şi mss. 329 f. 140, 334 f. 1, 337 f. 386v.-387 şi 711 f. 15 şi 57v. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5263 f. 68. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/50. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 19—20; Chibănescu, Surele, I, 284—285; Panaitescu, 272—273. Trad. Urechia, Memoriu, 1084—1085, sub 6970; D.I.R. B., 145. Facs. D.I.R., B., 354. 1 Loc rupt. 231 www.dacoromanica.ro 138 1471 (6979) ianuarie 25, Gherghiţa. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui One ocine la Ghegheu şi la Ungheni. f A1haoct(e Eo>kV/îi;k, Iw PaAyak roeroa*1 h rocnoAHHk r-xceh seaiau £rrpo- KAaXYHCKOH, CklHk EaAAA KEAHKAarO KOHKOA't- AaKaT rOCnOACTKO AlH cYe IlOREA'kHHE rocnoACTRA aih CdHtH H rh chiHOKH \vy, GtahS h EuVkKCAHS h GtahkSaS h rk AH(\|rcH a\8 HahS h TaTyaS h IlIcpeS, taKO Aa hai ect wt T-krcS aia GTAHyaoR h AfA AldâHAIWR H WT &HrkHH AIA GtAHSAOK H A*a AtagHHWK, I10HE2KE kSiihuic wt A'KnhA'iT, cxihx ALik§chhor H wt EAAAyAk h wt EaahkSa, ckihorc Otah^aorh sa xa acnpH. H rocnoACTR» aih AaA®wt koh A^p-k. Toro paAV hai AaA« H rocnoAC'1’80 aih, bko Aa hai cct r-x wmhhx h r-k wpEk H hh wt KorowE HEnoTRKHHORfHO, no pcH rocnoACTKa a'H. GreaeteaYe : wynaH Ntr ak®Phhk h %8naH AparoAtHp AIaher h %SnaH Kasah GapKwR h wynaH HtroE Eopwer h wSnaH Ahaihtp-x aopo0et h acynaH Ctahm^a AIAAH AK°PHHK, ^yPAyH CflATjp, EaTiKSa KHCTViap, IlHnEp ctoahhk, Ehhtha-x nEpp-hhk, Ainpnt koaihc, Apaphh ctpatophhk. H A3Tv, GtAHKO, nHCAJf, AltCElţA PEHApYE KE A^HIi, RTi I^PHlţE, RTi AtT *siv>0. f Iw PaAyA RWERWAA, AIHAOCTHA EowYEA rOCn«AHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui One şi cu fiii lui, Stan şi Vîlcsan şi Stancul şi cu nepoţii lui, Nan şi Tatul şi Şerbu, ca să le fie din Gheagheu partea lui Stanul şi partea lui Maxim şi din Ungheani, partea lui Stan şi partea lui Maxim, pentru că au cumpărat de la Lăpădat, fiul lui Maxim şi de la Yladul şi de la Ylaicul, fiii lui Stanul, pentru 1000 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal bun. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag vornic şi jupan Dragomir al lui Manea şi jupan Cazan al lui Sahac şi jupan Neagoe al lui Borcea şi jupan Dimitru logofăt şi jupan Stanciul vornic mic, Furdui spătar, Vîlcul vistier, Piper stolnic, Vintilă paharnic, Mircea comis, Drăghici stratornic. Şi eu, Staico, am scris, luna ianuarie 25 zile, la Gherghiţa, în anul 6979 <1471 >. j* Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XC/1. Orig., perg. (17,5X22,5), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Slav. Venelin, 95—96. Slav şi trad. Panaitescu, 273—274. Trad. D.I.R. B., 145-146. Facs. D.I.R., B., 355. 232 www.dacoromanica.ro 139 1471 (6980) decembrie 12, Bucuieşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Stanciu jumătate din satul Spinul la Lovişte. f R-k XpHCTd Bora caaroK'kpHH h EA/roMKCTHRki h Xphctoaioehbh h cdA\oAP"k- WdRHkl îw Pa^Sah ROEROAd H rOCnOAHHli RTiCEH 3EAAAE O\TrpWKAAXÎHCK0H, CklHk BadAA KCAHKdro KOHKWA'b, aahaoctha EokYea h EojkYea\ aapwrahYem wbaaaa«i|i8a\h h rocnoA- CTK8*IJ18a\H R*kCEH 3EA\AH OyrpORAdJfHHCKOH H 3d(lAdHHHtKHA\ CTpdHdAV, flMAdUiy, E&d-rapauiS x’fP|tfr- EAdronpoH3ROAH rocnoACTRO mh, crohav EaarkiM npoH3ROdEHYEA\, MHCTklA\k H CK’kTAHiU Cp'kAM.EAVk H AApORdJf CKH R-kCEHECHkl H EAdr0 WEpdSHH H np-fc-nOHHTdHHkl, HJKf HdA K’kC'feAVH HHCTkl A<>pOR HdACTOA, cYeA\$ nOREA'feHl'lO rOCnOACTRd A\H GTdHMIOA Ck CklHORH A\$ H C"k $HiaCTpH CH BAipKdT H HwH laKO A<> HM ECT nOA wt 6nHH 8 floKHi|if, noHEJKE noKSmiuiE wt Rd'hKdH 3d (Ah8 XHA'kA^ acnpH. H rocnoA-ctk8 mh AM® ui* koh. Toro pdAY AKA\H, WT n0R03, WT nOAKOA, WT KliC-bX' CA$JKEd(Y H Ad'KAdJf AldAHJpKE H BEAHKHX’, EAHKd CE Hd\'0A*T BTi 3EMAH rOCnOACTRd A\H. H A<» HJf HE CMiîET EdHTS-KdTH HH CAAtlţ, HH TAOBHHK, HH BHpMHId, HH HHJfTO WT Cd8r H WT npdKHTEA TOCnOA* CTKd A\H, nOCHAdfAVHJf no A\HAOCTEJf H no pdK0T<))f rOCnOACTRd A\H, nOHEJKE KTO CE EH nOKb'CHA BdHTSBdT HJf, dlţlE H BAdC fAHH, TO TdKOKHJf HA\dT npHETH BEAHKO 3A0 H H WprH«, I3K0 HEB-bpHHK H flpbCTA\[lHHK cVfA\S nOEEA'bHYlO rOCnOACTRd A\H. 3dKAHHdHl'E nOCTdKET rOCnOACTRO A\H, I3K0 nO rkAţpTiTH rO:nOACTEd A\H, KOrO H3BEpET rocnoAh Eon, ehth rocnoAHHk EddUJKOH 3ea\ah hah wt cp'kAEwaro nA0A dL|JE nOMETET H nOHOBHT H OyTEpTiAHT CHI3 KHQJf nHCdHd H TOrO rOCnOAk Eork A,d nOMETET H rkypdHHT H OyTEpTiAHT R"k rOCnOACTE’b Ero; dlJJE AH pd30pHT H nOCpd-A\HT, d HE STBpTiAHT, H TOrO TOCnOAK Eork Ad 8EHET ErO, 3A* T-lîA0A\, d E'k BAE41HA\ Btiyfc AA HA\dT SMECTHf Ck HoyAA H Ck HHtAVH YoyAEHE EJKf RT^/AnHlUE Hd rocnoAd Bora h cnaca Hdiufro îcyca XpHCTd, Kp-KR-k Ero ha hh^ h Hd heao^ h\*, EJKf CCT H EikAET R-k B^KH, dAEHH. GreAeteaYe cYea\8 noBEA-kHYio rocnoACTBd a\h : >KSnaH Hbr akophhk, JKSndH ApdrOAVHpk ElldHEB, JKSndH Kd3dH OdX’dKWR, JKSndH Htrof BopMER, Hi&ldH 4,HA\HTpk AOrO^ET, JKSndH HdH MdAH A^OpHHK, &TdH CndTdp, [r] IlHnEp CTOAHHK, BaTiRSA RHCTHiap BHHTHAO ndX’dpHHK, EAdAVAk KOMHC, 4,parHM H Kp-kCTHian CTpdTOpHHU,H. H d3-k, AIhako, nHCd\* 8 rpdA BSkSpe^ih, A*KEA\RpYia rY, r-r a^to xsu,n. f îw PdAVA RWERWAd, A\HAOCtYm BoJKIEM rocnoAHHk. 233 www.dacoromanica.ro t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţcg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele lui Stanciul cu fiii săi şi cu fiastrii săi, Bărbat şi Ion, ca să le fie jumătate din Spin în Lovişte, pentru că au cumpărat de la Yilcan pe o mie de aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de cărături, de podvoade, de toate slujbele şi dăjdiile mici şi mari, cîte se află în ţara domniei mele. Şi că nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni dintre slugile şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele. Pentru că cine s-ar încumeta să-i turbure, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei sale. Blestem pune domnia mea: ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rude sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări aceste mai sus scrise şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă va nimici şi nu va păzi şi va batjocori şi nu va întări, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacul viitor să aibă parte cu Iuda şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele Iui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Neag vornic, jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Dimitru logofăt, jupan Nan vornic mic, Stan spătar, Piper stolnic, Yîlcul vistier, Vintilo paharnic, Vladul comis, Draghici şi Cîrstian stratornici. Şi eu, Milco, am scris în cetatea Bucureşti, decembrie 12, în anul 6980 <1471 >. f Io Radul voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., MMDCCCLIX/2. Orig., perg. (37 X 39), pecete atîrnată, căzută. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste Romănia, XXVIII/4. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 274—277. Trad. D.I.R., B., 146—147. 234 www.dacoromanica.ro 140 1472 (6980) iunie 12, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte mai multora ocină la Duşeşti. t /llHAOCTHf BoîKHf/ft, x PaAOyAk K0HK0AA H rOCHOAHHh KtCfH 3CA\AH OţVpW-KAdyÎHCKOH, CklHK EaAAA KfAHKAArO KOHKOA'fe- 1A,dKaT TOCnOACTKO AtH Clf nOKCA-kmc rocnoAfTKa aih RahKaHS h ct AHfiicfH fro Bahko h Ba'kkahS h Gtohka h Gtah8 Ct KpdTl'ra CH, PdAOyAK H EaAAO\'AK H PdAOyAS Ct KpdTHA CH, ^parOCAdK H Tat8a h P8chh8 ct ckihokh aa8, PaaSa h H-kroie h Hah8, iako M hau îct 8 ^8ui«tiH, wt AK( K CTHrOUIf 8 pOAlTfaiv rocnoACTKa a\H, 8 CTapora Eaaaa kohkoa^- A naKH c8 iiok8iihah wt ucra 3a a koh. H naKH H3kaah-uif npfA rocnOACTKO a\h kT KoatpH, Ta AtapTSpucatua, noHttKc Hat ict CTdpa wmhha. Toro paAa Hat AM< h rocnOACTKO a\h, Aa Hat cct kt, wmhha; h Kt wyaEk h HH WT KOrOJKf HfllOTtKHOKfHO, 110 p*kMH rOCnOACTKA AtH. GKfAfTfAYf: jkSiiah H-fer kcahkh akophhk h >k8iiah ^paroatup AYahck h 2k8(iah KasaH GayaKOK h jkSiiah k8iiah Ham 1 akophhk, Gtah CIMTap, IlHncp CTOAHHK, EaTvKSA KHCTHap, EHHTHAO flcyapHHK, EaAAO\'AK KOAtHC, 4,ptrHM H KptCTHtAH CTpATOpHHU,H. H naKH WT WKH3H 1)10 c8 I1HCAHH KHUlf, (iptAaaHKA Kt HH£ Aa «bCT, A h8 Aa C8 WMHHf WCTAKUlHAt. 2 Aa «"kCT. IIhc 8 rpaA B8k8pei(ih, Afkcfiţa YiohYc ki a^hk, Kt A-fcT xsu,n. f Iw PaAoya kwckwaa, a\haoctY/S\ BoKYcat rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu x Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vîlcan şi cu nepotul lui, Baico şi lui Vîlcan şi Stoica şi lui Stan cu fraţii săi, Radul şi Vladul şi lui Radul cu fraţii săi, Dragoslav şi Tatul şi lui Rusin cu fiii lui, Radu şi Neagoe şi Nan, ca să le fie la Duşeşti, din partea lui Mînje patru părţi pentru că au dobîndit-o de la părintele domniei mele, de la bătrînul Vlad voievod. Şi iarăşi au cumpărat de la dînsul pe un cal. Şi iarăşi au scos în faţa domniei mele 12 boieri, de au mărturisit că le este ocină veche. De aceea, le-a dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag mare vornic şi jupan Dragomir al lui Manea şi jupan Cazan al lui Sahac şi jupan x al lui Borcea şi jupan Nan vornic x, Stan spătar, Piper stolnic, Vîlcul vistier, Vintilo paharnic, Vladul comis, Drăghici şi Cîrstian stratornici. 1 Text ilizibil. 2 Omis. 235 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi de la aceia, care sînt sorişi mai sus, prădalica la ei să nu fie, ci să fie ocinele celor rămaşi. * să nu fie. S-a scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 12 zile, în anul 6980 <1472 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCVII/81. Orig., perg. (14,5x28,5), pecete timbrată, căzută. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 74—75. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 277—278. Trad. D.I.R., B., 147. 141 1472 (6980) iulie 16, Gherghiţa. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Lihul cu fraţii săi satele Murceşti şi Domneşti. f (lÎHAOCTHWAt EoîKHW.U, llV PaAYATi BOHBOA*» H rOCIlOAHNk BTvCtH SfAtAH 0\TpoBAax'i'HCKOH, cbiHk Baaaa bohboa^- AiRiT rocnoACTKO a\h cYc noKeAtHVf rocnoA- CTBA A1H Ah\-\0\\" H Ck BpATYia CH, &iH\[ H Kp'kMţ'HS H dl-KHt H Clv CklHOBH HAt (3K0 A4 HA\ (CT YllVPMCtfiH CBH H 4,WA\HC14JH CBH WT }KHA[ţH. Toro PAAH HAI AM* rOCIlOACTBO AtH Aă HA\ fCT BTi IVMHHjB H S"k W^ABIv h hh IVT KOTO/Kf HfllOT/T>KHOKfHO, 110 ptM TOCnOACTBA AtH. Uhc 8 TeprHuS, wAira si A^Hă, b-k AtT xsnn. f Iiv PAAVrt kwebivaa, AiHAOCTV/ft BoikTa rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lihul şi cu fraţii săi, Dan şi Crăciun şi Mînea şi cu fiii lor, ca să le fie Mur-ceştii toţi şi Domneştii toţi, de la Jilţi. De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. S-a scris la Gherghiţa, iulie 16 zile, în anul 6980 <1472 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 54 (Ep. Râmnic CI/1). Orig., perg. (14x26), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1793. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/53. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 278—279. Trad. D.I.R., B., 148. Facs. D.I.R., B., 356. 1 1 Omis. 236 www.dacoromanica.ro 142 1472 (6980) iulie 28, Gherghiţa. Radu cel Frumos voievod întăreşte lui Voislav şi lui Stan satul Corcova. f AIhaocthe Eoikhaav, Iw PdAoyArK kohkoaa h ronoAHHh e'kcch 3caiah &rpw-K.va^VHCKOH, chihiv CTdpora Kaa^a KOHKOA'b* 4,akat rocnOACTKO aih cVf noKfAbHU rocnoACTKd aih CA8r8 rocnoACTKa mh RoHcaaaS h ck ckihokh a\8, h k8a\hat8 ch GtahS, hko a<> hai ict KopKosa cka, noHOKe k8(ih Eohc.mk wt a'iqkoha rocnoA-CTKA AIH, WT IlfTpd, 3A ACIipH, H TOCnOACTKO AIH npOCTHJf KOH. Toro paaT hai AW h rocnoACTKO aih m hai kt k-k wihha h kti w^aha h hh wt Korowt HfiiOTAKHOKtHHw, no pw rocnoACTKa AIH. GKfAfTfAÎf: JKtSnaH Htr A^opHHK H >KSnaH AparoMHp ^ApniptE h wftidH Ea3ah GapKWK h >K8naH H-ferot Eopita h wSnaN Hah aiaah akophhk, Gtah cnaTdp, Ilmifp CTWAHHK, KA-kK$A KHCTIdp, KhHTHAO ntJfdpNHK, EuldAYAIv KOAIHC, /(pAinm H Kp"k-CTHI3H CTpATOpHHl^H. IThc S rfprH^S, Ai-bcn^a iCAira kh, ka^t *sn,n. f Iw PaaVak kwekwaa, aihaoctTa EomTca rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bătrinului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Voislav şi cu fiii lui şi cumnatului său Stan, ca să le fie Corcova toată, pentru că a cumpărat Voislav de la diaconul domniei mele, de la Petre, pentru 600 aspri şi domnia mea am iertat calul. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Neag vornic şi jupan Dragomir al Iui Udrişte şi jupan Cazan al lui Sahac şi jupan Neagoe al lui Borcea şi jupan Nan vornic mic, Stan spătar, Piper stolnic, Vîlcul vistier, Vintilo paharnic, Vladul comis, Drăghici şi Cîrstian stratornici. S-a scris la Gherghiţa, luna iulie 28, în anul 6980 <1472 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, DCXXVII/40. Orig., perg. (20x23,5), pecete timbrată, căzută. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 76—77 şi trad. MCCCLXXVII/38. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 279—280. Trad. D.I.R., B., 148. 237 www.dacoromanica.ro 143 1473 (6981) mai 17, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Stoica Naneş, vărului său Tatomir şi nepoţilor săi mai multe sate, peste care ei s-au înfrăţit. R-k XpHCTd Bora EAaroBfpHH h caaroMtCTHKH h caMOAP'k’KARHki H Xphcto-AIOEHRH îw PdAVdK B0HE0A4 H rOCnOAHH"k RTiCfH 3(A\AH XrpOBAAA'VHCKOH, CUHTi Rad A A KCAHKOra KOHKOA< MHAOCTÎIO Eo>kT»0 H EoKÎCMk A4pC’K4HY<(M> WEAdAAAillJ'kMkl H rOCflOACTK&llJOMH B"kC(H 3(MAH XrrpOBA4\'IHCKOH H 3dnA4HHHCKHM CTpAHdM *TmA4UJ8 h «DarapauiS X’cpiţtr. EAaronpoH3ROAH rocnoACTRO mh crohm EAdmM npoH3BOA(HT(A\ MHCTHMTi H CK'kTAHAţ CpAU,fA\K H A (>K( H4A K'kCIMH MfCTH H A4p«K H4ACTOH4JH CH(M8 nOE(A(HV( rOMlOA-CTB4 MH, >K8n4H8 GtOHKA HaH(llj8 H Ep4T8M(AK (M8 TdTOMHpS KWM (m8 rtldHf H GtOHK( H GtOHK. . . . flldH’b, K4K0 Ad HM CMT CfAd no HA\(H8' nOAOBHHO. . . . ____H nOAOBHHO WT E'kTAAH'f H PTiSlliOpSA BfC H KoniiMfA BfC H 8 RoH/Vfe nOAOBHHO H Xna KKC4 H IIopSMEaK A^AHH nOAOEHHA H Kp'klţHUlOdpd.....H nOAOBHHO WT G'kpdTk AfA GtOHK(R H /\OAHH IIopSMBAK nOAOBHHO ......... rOpHH ....... KTi KfC WT AP$r( C(A4 n4K nOAOBHHO......... H4 flprHUJ....... H 8 G'kUlMOpHH H nAAHHHO'............ ........ H E8a\e8UJJH....... H KaOKOTHM........ nOAOBHHO A4 HM c8t Eli Ek, nOHfJKf nOCTHrOU» WT rOCnOACTK© MH C"kC caSjkea. Hah Gtohka HaHCUi Saara epatSkam ch Tatomhpa h ahotci (m8, dlaH-fe h GtWHK8 H4A HM4hT( CH, (AHKO HMdT, I4K0 no (ro CMpkTH ETiC/ft Ad C8t HHM, 4 np-kA4AHK4 AA H-kCT 4 H4A WMHHk KkC------- A4 CH C8t Ep4TÎr4 H(p43A(A(H4 B"k R(KO. KoT8 WT HHX' M npHA^MHA CA\p"kT 4 WMHHf M C8T Ci WCTARUjYHM. Toro paAH hm A4A^X' h rocnoACTKO mh oro a<* ha\ cat rti wmhhm h k-k WA'dEAl H WT HHKOrOX» HfnOT'kKHOKfHO, nO pfMH rOCnOACTRA MH, T(M H APCTK4 BAA\A WT Ah>Km8, WT C(HOKOCTlA, WT TdAn8 H WT AP'KKA, WT nOAKOA, WT n0K03d, pfKUlH WT HHH\' CA8îKK4\' E(AHKH\" JK( H A\4AH\', (AHK4 C( HAA'OAHT R"k C4MOAPTi<5KAR>Hi'H 3(A\AH rOCnOACTRA MH. II A<* HAI H( CA\((T EdHTORATH HH C,kA«V HH TAOEHHK, Ht EHpMIA, HH HH HHKTW WT CA8r rocnoACTKA a\h, nocHAd(A\H\* no paeota h no ct(,\* noHOKf MTO EH C( nOK8CH 34E4BHT <4410 H W EAd* f AHH, TO T4K0XHHJf HA\4A npIMTH E(AHKO 3A0 H wpri'H WT rOCnOACTRA A\H K4K0 H(K"bpHHK H np'kCT.HnHHK ci'( rocnoACTsa a\h. 3akahhahh( rocnoACTKO a\h, kako no CA\p"kTH rocnoACTsa a\h Koro H3E(p(T rocnoAB Bork ehth Eaaiiikc* 3(a\a( hah wt cp-kA^^Haro IIA0A4 rocnoACTKA A\H HAH WT CkpOAHHK TOCnOACTRA A\H HAH, no rp(CI HdlllTH\', WT HHOnA(A\(HHK, A4 AH» nOM(T(T H nOHOEHT H 8TEp"kAHT cT( nOK(A(HU TOCnOACTEA A\H 238 www.dacoromanica.ro h Toro rocnoAh Korii a<* noMTiTfT h ctiXP<»hht h Stkp-kaht k-k rocnoACTKa tro; anjf AH P430PHT H paCHntT H Hf STKpTiAHT H TOrO rOCIlOAh fiorh A<> SKHfT tro 3Af TfAO.U H Kt G"KA«HTf KfKOK A^Ul/ft H M HAX4T Swrif/ft Ct H»AA H Ct flpTra h ct HH’biWH hk>a(H, bki KtstiiHUif Ha rocnoA<> Bora Hauif lcSca XpHCTa h PfK/RT: KptK fro H4 HHX H HA MfA^X »X, *>Kt fCT H KtAfT Kt KtKH, AAXHH'K. Gk(A(TM( CHf.wS noKfafHT» rocnoACTRA mh : jkSiian H<-kr> A^opHHK, »8naH Aparo.MHp AlaHfK, >K8naH Ka3aH GaxaKOK, »8naH H-krot liop>t(K, »8naH <λ8pa8h AOro:|HT, IlHncp CTOAHHK, GtAH CnATApt, RAtK&t KHCTHapt, RhHTHAO nktToh s. f Iw PaAya KWfKWAa, MHAOCTi'fA Eo^KifA rocnoAHHh. ■(■ în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi singur stăpî-nitorul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima mea curată şi luminată şi am dăruit această atotcins-tită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tutoror cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele, jupanului Stoica Naneş şi vărului lui, Tatomir şi nepoţilor lui, Manea şi Stoica şi lui Stoica cu. . . şi nepotului. . . Manea, ca să le fie satele anume: jumătate din. . . şi jumătate din Bîtlani şi Rîuşorul tot şi Copăcelul tot şi la Voila jumătate şi Ucea toată Porumbacul-de-Jos jumătate şi Cîrţişoara. . . şi jumătate din Sărata, partea lui Stoica şi Porumbacul-de-Jos jumătate. . . de Sus. . . tot şi din alte sate tot jumătate. . . şi în Săsciori şi muntele. . . şi Bumbueşti. . . şi Clocotici. . . jumătate. . . să le fie de , pentru că au dobîndit de la domnia mea cu slujbă. Iar Stoica Naneş a aşezat pe vărul său Tatomir şi nepoţii lui, Manea şi Stoica peste averea lui, cît are, ca după moartea lui, toate să le fie ale lor, iar prădalica să nu fie, ci pe toate ocinele să fie fraţi nedespărţiţi în veci. Iar căruia dintre dînşii i s-ar întîmpla moarte, iar ocinele să fie celor rămaşi. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele, lui şi copiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găletăritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul finului, de talpe, de copaci, de podvoade, de cărătură, adică de celelalte slujbe mari şi mici, cîte se află în ţara singur stăpînitoare a domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre slugile domniei mele, trimişi după muncile şi după milosteniile domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare ">39 www.dacoromanica.ro rău şi urgie de la domnia mea, un necredincios şi batjocoritor al acestei a domniei mele. Blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele, sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va risipi şi nu va întări, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra Dumnezeului nostru Iisus Hristos şi sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan N vornic, jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sabac, jupan Neagoe al lui Borcea jupan Furdui logofăt, Piper stolnic, Stan spătar, Yîlcul vistier, Vintilă paharnic Yladul comis, Drăgbici stratornic. . . unea. Şi eu, Proica, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 17 zile, în anul 6981 <1473 >, indiction 6. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CLV/1. Orig., perg. (40x34,5), rupt şi şters, pecete atîruată, căzută. Cu o trad. din 1915; altă trad. la Arh. St. Rîmnicu Vîlcea, LXIV/1. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 148-150. 144 1473 iunie 29, Buda. Matei Corvin, regele Ungariei, dă voie călugărilor de la Cozia să-şi cumpere din Ardeal orice vor voi, fără a fi supăraţi de nimeni. ■f Mateiaşi, din mila lui Dumnezeu, craiu al Ţării Ungureşti, Boiamiei şi altori mai multe, la toţi ai noştri credincioşi şi tuturor celor mai mari ai bisericii şi baronilor, conţilor, castalonilor, celor însemnaţi, care sînt mai mari la tabere, Trorbi şi al Turnului Roşul şi la boiarii lor, care sînt aşezaţi şi ai lor ofiţeri, iar şi la cetăţi, la oraşe şi la sate şi ispravnicilor lor la judeţe şi la fonogi, iar şi zapciilor şi celor ce sînt orînduiţi pentru dăjdi şi altor tuturor, ori de ce cinste oamini, şi altor ce sînt însemnaţi la partea regnului nostru, al ţării Ardealului, măcar unde să vor afla, cînd vor vedea această carte a noastră, spunem sănătate şi pace. Pre cum noi fratele lui, sfînt călugăr şi la alţi fraţi, la mănăstirea sf. troiţe, care se numeşte Cozia, în partea Ţării Rumâneşti, 240 www.dacoromanica.ro care se află şi iaste făcută acolo şi celor de acolo lăcuitori, voim că adecă ei, ori cînd vor vrea şi le vor fi lor îndemînă, să meargă la părţile regnului nostru Ardealului, să fie slobozi orice vor vrea să aducă lucruri pentru hrana lor, adecă bucate şi postavuri şi alte lucruri într-ajuns, care vor fi trebuinţa şi de chiverniseala mănăstirii care s-au zis mai sus, fără de opreală să poată a aduce la locurile lor. Pentru aceea, la credinţa voastră şi la fiecine din rîndul vostru, tare poruncim, cînd vor veni de acum înainte aceşti fraţi, oamenii lor cînd să vor arăta cu ce feli de chiverniseală şi cu alte lucruri, cînd vor merge pă pămîntul şi pîn starea voastră, au prin alte locuri ale voastre, pretutindeni să-i lăsaţi să treacă slobozi cu pace şi fără nici o frică şi să nu-i supăraţi de nici un feli de chieltuiale, au pentru alte mîncături să nu-i împiedicaţi şi să-i năcăjiţi, ca să poată merge şi să vie. încă pohtind şi căutînd vreo ajutorniţă, ca să poată merge fără de frică şi cu pace, să le daţi ajutor, pînă vor ajunge la locuri bune. Şi aceasta să o faceţi păntru porunca noastră şi într-alt chip pentru mila noastră să nu faceţi, cînd veţi ceti această carte, care iaste de faţă, care s-au scris în cetatea Buda, la ziua lui sveti Petru, la anul de la naşterea lui Hristos 1473 şi stăpînirea a noastră, Ţării Ungureşti la 15 ani şi după încorănare noao ani şi al stăpînirii al Boiamiei la 4 ani. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209 f. 438. Traducere. EDIŢII. Trad. Furnică, Comerţul, 1—2; Panaitescu, 280—281; D.I.R., B., 150. 145 1473 (6982) septembrie 16, Bucureşti. Radu cel Frumos voievod întăreşte jupanului Mihail, fiului său, Stan mare spătar şi lui Chirtop ocina Bucovei, seliştea Cocoşarii şi ocină în Cucuteni. f Cu mila lui Dumnezeu şi creştinul Radul voivodă cel Mare, feciorul Vladului voivodă. Dat-au domniia lui această învăţătură a domniei lui preacinstitului şi credinciosului boiarinului domniei mele jupan Mihail şi fiiă său, lui Stan marele spătar şi lui Chirtop şi toţi feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, pentru ca să fie lor ocină Bucovei, dă lingă Colciac, pentru că i-au cumpărat boiariul domniei mele, ce e mai sus zis, jupan Mihail, de la domniia mea, drept un cal bun turcesc. Pentru aceia, domniia mea am ertat pe acest boiariu şi de vinăriciu domnescu pe pămînt cu otaşnăli. Şi iar să fie boiariului domniei mele, lui jupan Mihail, săleştea Cocoşarii jumătate, pentru că o au fost cumpărat de la Neagul Şuia şi de la frate său, Amza, pe aspri 300 şi iar drept un cal bun. 10 — C. 723 241 www.dacoromanica.ro Şi iar ca să fie lui jupan Mihail ocină în Cucuteni, a treia parte, de la Oria şi de la Yoinea, feciorul Manughevi, pe aspri 1000 gata. Şi am dat domniia mea aceasta ocine, ce sînt mai sus zise, acestui boiariu, ca să-i fie ocine obabnece şi statornece în vecii şi de nimeni nemişcate. Şi am pus domniia mea şi boiari mărturii: pe jupan Dragomir, feciorul lui Udrişte şi jupan Neagul vornec şi jupan Cazan al lui Sahac şi jupan Neagoi sinu Borcii şi jupan Furdui vel logofăt şi Nan vornic şi Piper stolnic, Yălcol vistier şi Stoica 1 spătar şi Yintilă pebarnic şi Ylad comis şi Crăstiian medelni-ciar şi Jitiian cliuciar. Şi am scris eu, Tbeodor logofăt, în oraş, în Bucureşti, săptembrie 16 zile, în anul 6982 <1473>. După P. P. Panaitescu, Documentele Ţării Româneşti, p. 281—282. Traducere din sec. XVIII. EDIŢII. D.I.R., B., 151. 146 1474. Radu cel Frumos voievod întăreşte m-rii Dealul bălţile Cameniţa şi Saltava, cu tot venitul. 6l]IE?KE Ad Cf 3NdET EAdTd AlOHdCTHpCKd, H>K£ KKICT AM'Hd IVT flOKOHMHdrO PdA\'rt8 KOEKOAd, CklHd ErtdA^ KOEKOAÎ, KdKO (ÎHUIET Oy CKOSAt JfpHCOKOyrt, CHHS: HKO Ad ECT 8 CKETH AlOHdCTHp BAdTO KdAUHTUd H JfOTdp AtOHdCThlpCKhlH OT OţCTVia KdAUHTlţE H GdATdKd KOAd KTiCt A° Pord GdATdKE. 6l(lE>KE OdATdKd ropt AO A8HaK<* H KdAMHHUd ropt A° fi^dTd IIOACKdrO H WT A$HdKd CdA\0 A® OGptJKTd, (IOHOKE HA\ AdAojf rocnoACTKO a\h. Toro pdAH A<> c8 KOAHH KdASrcpH 0\'3£TH AfcfT0K WT pHEE H WT (1MEAH, 1(10 (CT AOCTOdHÎf POCnOACTKd A\H. H ndKH 1(10 lldAAT JfOTdpl(lHHd A<> cT Oy3HA\dlOT WT CKHHtjf H WT WElldJC 1(10 CE flJAAA. H 1(10 JfOl(lET SMHHHtT Hd T0H3H JfOTdp, KdpE ASlllErSBHHd, KdpE pTdAAlh, KdpE KpTiK HAH fiptAAAHKd M COţ'T KOAHH KdASrtpH 0\'3STH. Toro PdAH A* HA\ ECT K"K WMHHOy H KTi OJfOyBd H BO/KECTKtHhliU HHWKWM K*K 11HI(J8 H K"K KtHHOE K'KCnOAlHHdHfE, HH WT K0r0>KS HEflOT'KKHOKEHO, no ptMH TOCnOA* CTKd A\H. GYEzKE EAdTd, WTHEAH>KE C0\'T AM^KI WT KHUIE pEMEHTvlH rOCIlOAApTE HA\dT AtT pA\. încă să se ştie şi bălţile mănăstireşti, care au fost date de răposatul Radul voievod, fiul lui Vlad voievod, cum scrie hrisovul său aşa: să fie la sfînta mănăstire balta Cameniţa şi hotarul mănăstiresc din gura Cameniţei şi apa Saltavei 1 Greşit pentru: Stan. 242 www.dacoromanica.ro toată pînă la Cornul Saltavei. încă şi Saltava în sus, pînă la Dunăre şi Cameniţa în sus pînă la balta Plosca şi de la Dunăre numai pînă la Obreajă, pentrucă le-am dat domnia mea. De aceea, să fie călugării volnici să ia zeciuiala din peşti şi din stupi, cit este venitul domniei mele. Şi iar cît cade botarştina, să-şi ia din porci şi din oi ce se cuvine. Şi ce se va face în acel hotar, fie duşegubină, fie batalm, fie sînge sau prădalica, să fie volnici călugării să ia. De aceea, să le fie de ocină şi de ohabă şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Aceste bălţi care au fost date de mai sus spuşii domni, sînt ani 140. Arh. St. Buc., Suluri, nr. 2. Transumpt din doc. lui Radu Mihnea cu data 1614 (7122) iulie 10. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 282-283; D.I.R., B„ 151—152 şi D.I.R., B., XVII, voi. II, 298. 147 1474 (6983) septembrie 4. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte rn-rii Bolintin satul Bolintinul, moară la Neajlov, vii la Aninoasa şi Bucşani precum şi ţigani. 6983 <1474 > septemvrie 4. Hrisovu lui Basarab voievod, cu care dă poruncă igumenului a mănăstiri din Pădurea Mare la Bolintin, ca să-i fie satul Bolintinul şi moara la Neajlovu, cu loc de fîn şi viile la Aninoasa şi Bucşanii la Argeş şi cu ţiganii anume, să fie sfintei mănăstiri ohabnici. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, VIII/70 f. 3v. (nr. 4). Rezumat. EDIŢII. Ionaşcu, Bolintin, 333; Panaitescu, 285; D.I.R., B., 152. 148 1475 (6983) iunie 1. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte jupanului Stance şi fratelui său Badea satele Făgeţel, Ceraşeni, Muşăteşti şi jumătate din Cerbăreni, scutindu-i de slujbe şi dăjdii. f fiii XpHCTd fiord GiMrOBfpHH H KitdTOMKCTHKH H XpHCTOAIOGklKH H C4A\0-AP’h’KdBHH, IlV fidcapaca BOHBOAd H TOCnOAHHK KTiCfH 3 CM AH &rrpWKA4\'iHCKOH, ChIHh ÂdHd KCAHKArO BOHBOAC, A\HAOCtYwA\ Eo>kTwA\ H Eo>KTcA\ A<>P0BVrpOKAa\'THCKOH, H 3AIIAAHHHCEH Al, HaaAA- uj8 h 3>arapaui8 h Xepu,er$. EaaronpoH3KOAH rocnoACTKO a\T ckohaa kaathai npoH3-EOACHYcAA, MHCTHAA H CKCTAHAI Cp-kA^AA rocnoACTKa A\T H AApWKAJf cYh K"kCC MkCTHH H EAArWEpA3HH H np-fcnO*rkTCHH, H/Kf HAA K'kCiîAAH MkCTH H AAPWK, JfpH-cok&i rocnoACTKa aih, EOA’kpHHS rocnoACTKa a\h iESnaH Gtahmc ck a^aaih ch h epatS ai$ RaAt rk AfU.Jrt'H ch, I3K0 a<> hai cct 3>-kMC4fAy etaC h HcpE-kp-kHH noA h HepaujfHH ETiCH1, A<> AP^^HT EdAt, a GtAHMC HH4IO AlfT-bX Aa Hf HAIAT2, 410 nOKSnH KTi AHH PaAVAV kohkoas wt H............ a 3a xKiJs h llIyw'kTciiJH k-kch, noHOKc hai tCT TptTiH A'b'' wmhha CTapa, a A^a Af‘w noESnHwc wt KapanMHHa h wt ^paro-AiHpa 3a „k acnpn. H rocnoACTKS aih am®wc ewh. Toro paAÎ h aM®wc h rocnoACTKO aih heo a<* hai tCT kti wmhhS h k"k w^abS, HAA H CklHOEWAA HAI H KHSMCTWAA HAA H nplîKHSMCTWAl, nOMCEUJH WT WEMCrO KAAAA H WT CKHHHtrO KAAAA H WT nifAApCTKA H WT K'kKAApCTKA H WT AH'KAIA H WT CkHOEOcYia, H WT KHHApHM H WT II0K03 H WT nOAKOA, ^A‘>)f>, CAHEA CC WEpCTAMlT K"k CAAIOAP'k'KAKHOH 3CAAAH H WKAACTH rOCflOACTKA AIH H M HAI Hf CAIICT n03AKAKHTH, HH > HH TAOEHHK, HH EHpiHC, HH HH HHKTO WT EOA’tp H (ipAKH* TfA rokix no aihaocth h no paEOT rocnoACTKa aih noHcfte KTO CC EH HOKSCHA n03AEA KCAHEO wprTc WT rOCHOACTKA AIH, HCK'fepHHK H Hp'fcCTSnHHK H nOCpAAIHTCA CYCAlS nOECA^HYlO rOCnOACTKA-AlH. ©Uicokc h 3aeahhahYc> nocTAKA-kcT rocnoACTKO aih no c'kaip'kth rocnoACTKa aih HAH WT CkpOAHHK rOCnOACTKA AIH HAH WT CCptA^HArO nAOAA> TOCnOACTEA AAH HAH no rp-bctjf hauih^ wt HHonacAACHHEk ta a41c noMkTCT h noHOKHT h «TKp-kAHT cYra caHHa, Toro rocnoAE Eork a<» noM-k-rcT h StkptiAHt h rkjfpaHHT k-k rocnoA* CTK-b cro; a4ie ah hcSteptiAHt, hS pa3opHT h nonepcT h nocpaaiHT, Toro rocnoAk Eork A<* pa<3opHTk h aa> nopasHT H SkYct 3Af t^aoai, a kti etiATa* 41 HAI KClţe A^UIC^ H M AaS eCT C-k H Ck flpYA H ck HH’kaiH Ywach cjec B'k3'knHuic na rocnoAa Eora h ciiaca Hdincro HcSca Xphcta h CKp'kK'k cro HA Hkljfk H> HA MAA®Jf H)( CJKC CCT H ETiAfT K"k K'bKH, AAIHH. Gcjkc rkT CKfAfTfAHf chcaiS <\'phcok8a8 rocnoA>CTKA aah: HîSnaH ^paroAinp MdHfK, ;K$ndH Ka3ah GayaKWK h 3phhk, iKyndH GTdHMWA-k, /KtJndH roc wt Kpaacka, >KSndH fiaA-k ncyapHHK, /KSnaH........... tSaok, 3roAiHp ctoahhe, ,A,tTEo ncjfapHHE,......... Aabti ... C/VjHAIHTpTi CTpa>TOpHHE. ^ H a3, T8A0P, mi nHca\* kti A-kT xS4nr, Ai-kcc4a YShYa a akhe. f Iw fiacapasii kwckwaa, EohjY/A rocnoAHHk. 1 « Hipc^pkitM .. . kiich», şters cu o linie roşie. 2 « aa AP"V*HT ... haut» adaus pe margine. 244 www.dacoromanica.ro f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Dan marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi părţile de peste munţi Amlaşului şi Făgăraşului şi Herţegului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, < hrisovul de faţă al domniei > mele, boierului domniei mele jupan Stance cu copiii săi şi fratelui lui, Badea cu copii săi, ca să le fie Făccţelul tot şi Cerbăreanii jumătate şiCeraşenii toţi1, să ţie Badea, iar Stance nici un amestec să nu aibă 2, pe care l-a cumpărat în zilele lui Radul voievod de la N. . . pentru 2500 şi Muşăteştii toţi, pentru că a treia parte le este veche ocină, iar două părţi le-au cumpărat de la Carapcin şi de la Dragomir, pentru 2000 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor lor şi trănepoţilor, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit şi de dijmă şi de cositul finului şi de vină-rici şi de cărături şi de podvoade, < adică de toate slujbele şi dăjdiile >, cîte se afiă în ţara singur stăpînitoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici , nici globnic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii şi dregătorii domniei mele, trimişi după milele şi muncile domniei mele pentru că cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va < primi mare rău> şi mare urgie de la domnia mea, un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă <şi blestem> pune domnia mea: după moartea domniei mele pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele, sau după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acestea mai sus scrise, pe acela domnul Dumnezeu îl va cinsti şi îl va păzi şi îl va întări în domnia lui; dacă şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l lovească şi să-l ucidă, aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să-i fie potrivnică stăpînă născătoare de Dumnezeu la judecata cea cumplită şi fără făţărnicie şi să aibă parte şi şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului şi mîntui-torului nostru Iisus Hristos, şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii acestui domniei mele: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sabac, jupan Neag şi jupan Neagoe al lui Borcea, vornic, jupan Stanciul, jupan Neagoe de la Craiova, jupan Balea paharnicul, jupan. . . al lui. . . tul, jupan Vintilo şi jupan Vîlcul şi Vintilă 1 Textul: « Cerbăreani. .. toţi» este şters cu o linie roşie. 2 Textul: « să ţie . . . aibă» este adăugat pe margine. 245 www.dacoromanica.ro paharnic, Tudor logofăt, Manea şi Drăghici spătari, Dragomir stolnic, Deatco paharnic... Alb. . . Dimitru stratornic. Şi eu, Tudor, care am scris în anul 6983 < 1475 > luna iunie 1 zi. fio Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 55 (Glavacioc XVI/1). Orig., perg. (45x31), foarte deteriorat şi greu lizibil, pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1844; altă trad. ibidem, ms. 223 f. 68. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/54. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 285 — 288. Trad. D.I.R., B., 152—153. 149 1475 (6983) iunie 5, Bucureşti. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte fiilor lui Ion satele Cergeni şi Comăneşti. f dlHAOCTKVM EoWIWAl îw EaCAPAKA KOHKOAA H rOCIlOAHNK R-KCfH 3CMAH £rpO-raa^hcroh, ehiHK Aana RtnHKorA rohroaa. rocnoACTRo «T eTt nOKt-VfHTf roc- noACTRO a\Y Ci\8râiW rocnoACTRo a\Y ckihorem Hwnorsm PdAV — (Jhp-HgfHH—, koa ©teteahui. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Dan marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, fiilor lui Ion, lui Radul şi lui Iuga şi lui Radomir şi lui Micul şi cu fiul său, Radul, ca să le fie Cergeanii toţi şi Comăneştii toţi, pentrucă Ie sînt vechi şi drepte ocine. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. S-a scris în iunie 5 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, în anul 6983 <1475 > indiction 8. 1 Aşa în text. 246 www.dacoromanica.ro Ispravnic însăşi spusa domniei tale.1 f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. : Gerăgeni. : lingă Oteteliş. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 2. Orig., perg. (14x18), pecete aplicată, deteriorată. Copie la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5221 f. 46. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surele, VI, 162—163; Panaitescu, 288—289. Trad. Ştefulescu, Arhiva Gorj, 72; D.I.R., B., 153—154. 150 1475 (6983) iulie 15, Tîrgovişte. Basarab cel Bătrin voievod întăreşte m-rii Cozia sate, bălţi, găletăritul din jud. Vîlcea, vama de la Genune şi ţigani. f HîKf EAHIţH A8Xw’‘" EoJK'YHAI KOAiT CA, Chl CAT CMHOKf EottiY laKOJKf p£M£T EOiKfCTKfHM dllOCTOAk, £At8>K£ KTi CA^A TfKAtlJlf HJKf flpdKA£AK>EHT£At H flOAKHrU'At AOBpiHAt nOAKHâd^ipHAt CA, JKfAdfAt.^A KliCnpTf Iii * JKH3HE, 3£AtAhHM\* 3£AtAH U'CTdBAhllJAv H KTi HEEECH npHA(nHIll/A C£, BAdJKEHMH WH TAAC pdAOKdHl'd CAKIllJdKUJf, frOJKf npHCHOH CAMWAiT : „lIp'l'HA'bTf EAdTOCAOKfHH WTlld Atotro, HdCA«ACTK8HT6 0\T0-TOSdHOf BdAt U,dpCTKIf WT CTiAO>K£HYia AtHp8“. Gfro pdA'i' nopfSHOSdjf h>K£ np-k>KAf a\ehe ehsiiii'hţ rocnoAdpk h a3k EAdrom»-CTHKMH H XpHCTOAWBHBl'H H CdAtOAP'kHidKHlH, Iw EdCdpdBd KU’fKWAd H TOCnOAHHIi, CHHk /\dHd KEAHKddrO EOEKOAf, AtHAOCTIWAt EcOKIWAt H EO/KIEAt Iip0H3K0A£Hl£At, WEAd-AdAiLJjSAMi H rOCnOACTBS/WpSAtH, KTiCfAi 3£At£.Y> JîrrpOKAd)(THCKOA, EipEJKE H 3dIlAd- IIHCKHAt CTpdHdAt, flAtAdUjy H drdpdlliy Jffpi(fr. Gfro pdAÎ BAdr0Iip0H3B0AH TOCnOA* CTKO AtH CKC*HA\ BAdDiAt np0H3K0A£HlfAt H MHCTHAt H CK^TAHAt Cp^A^AIt rOCilOACTKd AtH, I3K0 npOCAdBHTH H!K£ KTi TpOHl(H CAdKHAtOAtS Eoroţ*, HHif H AtEHf npOCAdEATiUldrC' H Hd nptCTOAE npt^Af flOMHKIlIHAt pOAITEA TOCnOACTBA AtH Ck CAdKOf KTi3HfCfUldrO A\£. Gi>Kf K'hCIlOArfeHAi H rOCllOACTKO AtH, I3K0 AtHOSH HdpTf K*k lidpCTKl'd CH ETiCi-AHLLI£ C£, HA\ AtdAH H£S£CHdrO HdpCTBl'd HdCAtAHIIIf, CH^f pdAY TTUpAi EO C£ H d3h Hi TIsMIa Cl f2 U,dpCTKO WKp'kAfIHTH, H W np£AA£ÎK£lilH\' rkAtdTp-kTH, QKOHii ETi3pdCT EAdrdrO KOpEHf MliCTH-kHUIH3 I1AOA npHHOCHTH. GhX PdAY AăpOKdJf CM K'kCfMkCTHklH H np'knOITdHHIH, H>K£ HdA ETiCtAdH MkCTH H A<*PO\' MdACTO*l(lH, cYfAt» JfpHCOBSA rOCnOACTKd AtH CEtTOAtS AtOHdCTHpS, JfpdAt» H WEHT'kAH TpHCTiCTdKHOAlS Eo>K£CTB8, CK’fcTYAi H 2KHBOHdMAtdAH7Ai TpOHlIA;, AtOHdCTHpS WT K03Yl« H HdCTdBHHK» lipOAtOHA^S dldKdplIO H BTiCiAt £/K£ W XpHCTfc EpATl'ldAt, HKO A<> HAt ECT CEAd 30K0Atd IEhEA^ H IUipEAtHEipH H Ep-Y.A‘^U,tHH H GfcKd H K'kAH* 1 Aşa în text. 2 «iu TtM’* c'<» s-a adăugat deasupra rîndului. 3 « MHcviiliimiH», asemenea. 247 www.dacoromanica.ro AVkHCLJJH H AShVAHH H EorAJHfHJTH H XhhATCLJJH H fiSKSpCtlJH H TpOCHCtlJH H ţISpykHH, 4J0 noKSnHWC ivt ^parora 3a h 45AC’Phhh h 3a cahh koh, h (rkR’kCTptHH ktiCH, noHCJKc noKSnHWf ivt IIIoaaa noaoRHHS 3a xa)f acnpH, a AP^ra noAORHHS KSnHinc vvt Gtohkc h ivt KpTkCTt 3a xa\ acnpH, h IlAtiiJOHH h Oyamţa wt Phkhhk h T1MwkAH aiţHraHH h IloAăCTpHna h HcK'kHtijJH h Otahmciph h KaASr-kpkHH h K'Kp'KpkHH h ASMHH'kHH h II'Kn-kHHj ijjo h\' noKSnHuic ivt Nkr TaSpSa 3a \'h h karaapctro k-k caactro Ea-KMf h sama Ha JJchShc h Eaato AIamhho h eaata K'KC'k^ h 6'KnaTSa a^S a® ScTHia Iaaorhhixc, cahko cc wKpkTa, taro h ck riiCcm jfOTaptM TkAv ccawm h gaatwav. Gtro paA'f A<> HM CAT Rli WMHHA H Rli wpEA CRkTOAvS MOHACTHpS H EOJKC-CTRCHklM HHOKWM R"k nHLJJA H Rlk CAgKEA H R"k RkMHOC R'RCnCMHHaHYf pOATTfAf\' rocnoACTRa mh, noTWM h rocnoACTRS avh, noM/ft3, WT ApT^Kj WT CfcHOKOC, WT rAOG, WT nOKAOH, pCKUJH WT RTkCfX" CASJGGajf H AdWEAX', fAHKa CC Ha\'OAfT R-K CAMOApTi^KARHOH 3CMAH H WEAaCTH rOCnOACTRA AVH, WT R-RCCX' Aa HM CCT RTv OpEA. H A<> HM Hf CMktT n03AEARHTH HH CAACLţj HH rACEHHK, hh EHpHTa hh hh hhkto wt EOA-bp hah wt caSr rocnoACTRa mh nocHAacMHjf no mhao-CTCjf h no paEOTa\' rocnoACTRa mh noHOKc Râpe kto hm no3aEaRHT atpc h o raac CAHHj TO TAKORIH MAORkKk A<> ‘"8 CCT CknOCTATHHK CRkTAA H JKHROHAMtAHAa TpOHU,a H HA\aT npYcTH RCAHKO 3AO H Wpl’Yc WT TOCnOACTRa MH) I3K0 HCR'kpHHK H npHCTAHHHK h nocpaMHTCA cYcmS noRCA-knYio rocnoACTRa mh. (sljjokc h 3aKAHHaHYc nocTARAktT rocnoACTRO mh : no CMpiiTH rocnoACTRa avh, Koro H3ECpCT rOCnOAk fiork EHTH TOCnOAHHk EaAUJKOH StMAH HAH WT Cp'kAtHHarO nAOA dlliC nOMliTtT H nOHORHT H STKpikAHT C'l'a RHUJC nHCAHHa, TOrO rocnoAk fiorii cktrophrYh hcgw h 3cmac a<> SKp’knnT r-k rocnoACTR'fc crw; a ai|ic AH HCSTRpllAHT H HC nOHOXHT, A HV pA30pHT H nOCpAMHT H paCHnAT, A TOI’O rocnoAk Eork SeYct cro 3ac t^awm, a R~k EAAAiparo Gknk a^111*'*' h a<> m8 cct cknocTaTHHiţa CR'kTaa TpoHi^a h npkcRkTaa EokYa math ha CTpauiHWM h hc8» MHTHWM CAAH141C H HAC5KC AHl^CM^pfC H"fcCT H HMAT SMACtYc Ck IlOAOW H Ck TpkKACTHM lIpYCM H Ck HH'fcMH Y8ACHMH HJKC RliSlinHUlC HA TOCnOA<) EorA H CnACA Hauicro Icyca XpHCTa h ptRiuc, KpiiR cro ha hh^ h ha mca^X h,Cj >K8naH Ka3ah GaxaKWR, «Snau H-fcroc EopncR, «Snau fk,A» RCAHKH AKOpHHK) HVSnAH HtrOC WT KpAACRA, JKSnAH fiAA'k, AlaHt H ^,parHM cnaTapH, fiAA'k RHCT'i'iap, ^,-kTKO ncxapHHK, ^paroMHp ctoahhk, AlaKpk komhc, .A.YM'lTp'k CTpATOpHHK. _______ H a3k) KaAOQHa, chvc Hcnncax" R~k Tp’kroRHific, Mkcci^a maYia ci, R~k AkT Xsixnr, hhaYktYwh, h. Iw fiacapAGa kwcrwaa, avhaoctYa BojkY a rocnoAHHk. 1 A fost o altă cifră care posterior a fost corectată in 300; probabil 50. 248 www.dacoromanica.ro f Acei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, cum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi care se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pămînteşti lăsîndu-le pămîntului şi de ceruri alipindu-se, acel glas fericit de bucurie auzind, pe care veşnic îl şi aud: «Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii». De aceea, urmînd pe domnii care au fost înaintea mea şi eu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basarab voievod şi domn, fiul lui Dan marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu voia lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, berţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. Deci a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel din troiţă slăvit, care şi pe mine m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul dinainte al răposaţilor părinţi ai domniei mele. Aceasta amin-tindu-mi şi domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor, de aceea mă străduiesc şi eu, nu numai să cîrmuiesc această împărăţie, dar să şi socotesc pentru cele viitoare, precum creşterea rădăcinii bune aduce rodul cel mai curat. De aceea, am dăruit acest atotcinstit şi preacinstit, care este de-asupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele sfintei mănăstiri, hramului şi locaşului dumnezeirii celei cu trei înfăţişări, sfînta şi de viaţă începătoare troiţă, mănăstirii de la Cozia şi nastavnicului ieromonahului Macarie şi tuturor celor în Hristos fraţi, ca să Ie fie satele numite: Jiblea şi Şerbăneşti şi Brădăţeani şi Seaca şi Călimăneşti şi Lungiani şi Bogdaneşti şi Hinateşti şi Bucureşti şi Troeneşti şi Giurgeani, pe care l-au cumpărat de la Drăgoi pentru 50 de florini şi un cal şi Săvăstreani toţi, pentrucă l-au cumpărat jumătate de la Şolda, pentru 1600 aspri şi cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Stoica şi de la Cîrstea, pentru 1600 aspri şi Fleşoni şi Uliţa din Rîmnic şi 300 1 de sălaşe de aţigani şi Vodastriţa şi Ciocăneşti şi Stanceşti şi Calugăreani şi Cărăreani şi Lumineani şi Păpeani, pe care l-au cumpărat de la Neag Taurul, pentru 650 şi găletăritul din judeţul Vîlcea şi vama la Genune şi balta Mamino şi bălţile toate şi Săpatul în jos, pînă la gura Ialovniţii, cîte se află, cum şi cu tot hotarul acelor sate şi bălţi. De aceea, să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de slujbă şi spre veşnică amintire a părinţilor domniei mele apoi şi domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de stupi, de găletărit, de dijme, de vinărici, de podvoade, de cărături, de copaci, de cositul finului, de gloabe, de pocloane, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara singur stăpînitoare şi stăpînirea domniei mele, de toate să le fie de ohabă. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni 1 A fost o altă cifră care posterior a fost corectată în 300; probabil 50. 249 www.dacoromanica.ro altul dintre boierii sau dintre slugile domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că oricine i-ar împiedica chiar şi cu un fir de păr, unui om ca acela să-i fie potrivnică sfînta şi de viaţă începătoare troiţă şi va primi mare rău şi urgie de Ia domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre* din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acestea mai sua scrise, pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi va batjocori şi va risipi, iar pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să-i fie potrivnică sfînta troiţă şi preasfînta maica domnului la cumplita şi neînduplecata judecată, unde nu este făţărnicie şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi in veci amin. Şi aceştia sînt martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neag care a fost vornic, jupan Cazan al lui Sabac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Dan mare vornic, jupan Neagoe de la Craiuva, jupan Balea, Manea şi Draghici spătari, Badea vistier, Deatco paharnic, Dragomir stolnic, Macrea comis, Dimitru stratornic. Şi eu, Caloiana, care am scris la Tîrgovişte, luna iulie 15, anul 6983 <1475, indiction 8. j" Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. 1., nr. 56 (Cozia). Orig., perg. (43,5x36), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1914; alte traduceri, ibidem, mss. 209 f. 30 şi 215 f. 10—11. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/55. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 289—293. Trad. D.I.R., B., 154—155. 151 <1475 septembrie 1 — 1476 august 31 > 6984, Bucureşti. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate şi un munte. f R-h. 3dK0H-k IIOKCA-fe rOCIIOAk Eon* CtdNOAMi HcpdHAfSWA\, A<1 Hd K'hC'tKO rtfcTO AfCfTCTKOKdTH CAHKd dl|lf CTfJKAT'h. GlkK'fcAtUlf CMC H CK^Tkl H EorOHOCNH OTU.H CTvK"bl|IdUJ^ Hd II0A10l|lk H Hd KAdrOA'bTfACTKO A#UldM1k HdUIHAVk H lipCAdUI/A HdAVk MfA«Wh, OKH MOAHTKOA. H EptAUNfAM* H nOCTOAVk, OKH AUIAOCTHNO-K. 250 www.dacoromanica.ro OJ'EOIUEUICUODEp'MMM ISZ H a-J.HdoePd hv srtip .‘o.is q.aj.oVouooj a-a a.j.HVa.daj-8 cPHP0HU îfllHa PH3 a-J.H30H0U H a-J.3J.hOU îrtip c J.M HVH 8HHVoda.3 hvh hw paj-oVouooj ojPHhîVa.do j.m hvh Hvwîg Hoamp\”g olhhVousoj HJ.na> ajotj aVouooj j-sdsaeH ojoa :hw oaj-oVouooj a-w3q.vapj.30u siHPHHvapg HW P3J.3V0U30J ÎIHqviaOU jţW3H3 a.HHHHUa'J.SHdU H NHHdq.aiH J.m wHJdo h ove oaHvsa HJJHdu hhVi srtip c chw paj-oVou -30J A'PJ.03Pd j.m H.IRVO j.m <0J.8HH> PV33 XHA HJ.PaOJ. ......J.M CPW>KHV j.ai ‘paj-odpvihu j.m c j-m c o.mhaM j.m Hinaihou chw gaj-sVouooj h OJ.q.a3 sj.HPHHWousa-a 30Hhq.a a.a cm h PHHhM a.a q.j.oq.w whj. a.a j-arpj.pq.dao <33 ohv3> a-woa -ohh a.wHH3aj-33)K03 h sdHJ.3PH0w gwoj.q.a3 aj-aro j.Vpd ojsq •OV33 OHHhHdPfll H W0VHltl3J.a-dX PJHfidj.Q J.m PHHhM psod^aag h vsmsjdy ph Hrti3J.a.dx h gvq.V ph Haodsjjţvpa Hhq.dj h a.j.vgţ) ph vgaomq.dHjj h ‘swjkhV Hdsjgvpa otpwHea-a H3 pV Krti3dP3H oaevoa fwsdpj.oX a-o HrtisHpy h asodj.0 vgawpy h pnhpwojj h oisVjpwvpjj gw33a.a ou aortina^ j.m pj.pv3 h a-uovoHdjj h a-audoij : hnswh oii PV33 q.'na'dVou a-a j-aro a-WH pV oaei coswovj.ojj gwoaoe iado.i Hoauvsa h a'iaj-sao a-J.0 HW Paj-3V0U30.I gdHJ-OPHOW H PJ.3HdX P3R3I 0J3IT1PH P3PU3 H pjog pVouooj oiHH3MiPdaoq.du hvsj-hso iioj-sao h gwoV a-a hw osj-oVouooj poatiata-a sXihq •«3îKog c333x a pow pm$V a-j.3pvsa< sXiho ‘wianVoa h8Hhiioj.oh ph ansvs a-j.3PV3a< a-woepdao îata-wjj» :h3pu ■p.Xq.dj a-jog j.HHq.wa-a sh 3a<8ws a->Karw a.H3a a.j.:odVa.w p caj.d3wo PH3J.a-vu oa aj.oodVa-w sojpva a-a wo j.33 VV3 PH1H30V0U3 OIHaj.odp'n 8WOH3333H H 3HlHVoaodUHdU q.HdHW q.3X3aV3X -pVojpva a-a PHWie sa<3 a-wpVouooj h a-wsdpXi a-WHmaidV HJ.paoaj.0Vq.v3ou wigNaid ‘jsXidiX gmpdjp$ h suipvwy a.wpHPdJ.3 a-wnaoHHHPvupe h 3a<3rti3 ‘HoaoHiXpvaodj»? hvwsk H3oa.a Hwgrtiarsaj-oVouooj h HWfirtia’pVpvao wijiHPaodpV wijaioij h wnaiog wiij-o -ovhw ‘pVoauoa ojpanvsa phpV a-HHo ‘a.HHVouoo.1 h pVoîhos papdpoptj Hianapai -a-dVowpo cHiaaH30ivoJ.3Hdx h HiaaHJ-OHhOJPva h HHdq.aojpva H îaiig ■« q.Hw a.a u-ooVHidu h a-Aq.3 a-tiHawiJ. oa ciw 3J.3HJ-q.oou h a..\q.a a-Hq.voa ‘sw 3J.oq.Vo h a.Xq.a q.JPH csw sj-ooVsaa h a.Xq.3 q.HSHPdJ.3 c3w sj-ohouph h wo XpVpaiea.a ‘hj-op hw hxopV h oa 30 Xpavpea cpdHw BHH3a ca T-fcaom, a^iu^i cti I8a* h ck â rOCnOAd HdUIEPO I'icSCd XpHCTd: «Kp-kK EPO Hd HdCk H Hd MdAf\"k HdUIHJfk», ECTTi H C$AETK K"k K'feKH) dMHHk. Gejke noKf.mm rocnoACTKd MH: WSfldH'k ^.pdl'OMHp AI,.......Kd3dH Gd\'dKOK.........OpMER,....... W&ldH A,dH KEd ........ A^dHt........^HMHTpTv CTpdTOpHHK. H d3k AlHAKO E>KE HdnHCdjlf KTv HdCTOAHH 1’pdA E8K8pH|l ................... KTv AtT „Si^nA- f Iw EdCdpdC^ KWfKWAd, MHdOCTl'A Eo>K'l'/i\ rocnoAHHk, f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, ca pe fiecare an să dea zeciuală din cîte agonisesc. Ştiind aceasta, sfinţii şi părinţii purtători de Dumnezeu au sfătuit pentru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nou < ultimilor > fii ai lor, ca unii cu rugăciune şi suferirea poverilor şi post, alţii cu milostenie şi pocăinţă să ne curăţim de toate relele, credinţa şi întărirea, să fim gata să ascultăm acel glas: «Veniţi către mine, toţi cei ce vă trudiţi şi cei împovăraţi şi eu vă voi odibni. Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi de la mine că sînt umil şi smerit şi veţi afla pacea sufletelor voastre, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară. Veniţi, binecuvîntaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii, căci am înfometat şi mi*aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, strein am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi îngrijit, în temniţă am fost şi aţi venit la mine». Iată şi , binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, singur stăpînitorul, Io Basaraba voievod <şi domn >, fiul lui mare voievod , stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Âmlaşului şi Făgăraşului bcrţeg, rîvnind să urmez vechilor împăraţi şi domni care au cîrmuit cele pămînteşti în binefaceri cu pace şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, <ştiind> că celor ce iubesc pe Dumnezeu toate li se îndreaptă spre bine, căci înţelepciunea trupească este moarte, iar înţelepciunea < duhovnicească este viaţă şi pace >. Acestea amin-tindu-mi domnia mea şi cuvîntul lui David prooroc şi împărat care spune: « Fericiţi cei cărora li se iartă fărădelegile şi cei cărora li se acoperă păcatele, fericit bărbatul căruia nu-i socoteşte Dumnezeu păcatele». <Şi> iarăşi: «în cbipul în care doreşte cerbul către izvoarele apelor, astfel sufletul meu către tine, doamne». Astfel am însetat domnia mea către casa şi sfîntul locaş al preobrajeniei domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Isus Hristos şi mănăstirea domniei mele de la sfîntul şi marele munte, numită Cotlomus, ca să-i fie în stăpînire satele anume: Giurgiu şi Prislop şi bălţile de la Sviştov pe tot Calmaţuiu şi 252 www.dacoromanica.ro Comanca şi Laiovul lui Stroe şi Daneştii cu hotarul, cît Mircea voevod, de la Uibăreşti să-şi ia călugării dijme, şi Cireaşovul pe Olt şi Grecii Călugăreşti pe deal şi Hârteşti pe Argheşel şi ocina lui Bucur <şi muntele > de la Strunga Hîrteştilor şi satul Maricino. De aceea, sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări află în sfîntul loc, de ocină şi ohabă şi spre veşnică pomenire a sfînt-răposaţilor şi domniei mele, începînd de la oilor, de , de , de albinărit, de dijmă, de.. . <Şi să nu cuteze să> turbure acele sate < nimeni > dintre slugile <şi> dintre < dregătorii domniei mele, trimişi după milosteniile şi după > muncile domniei mele, , chiar <şi cu> un primi mare rău şi urgie de la < domnia mea, ca> un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. Blestem punem domnia mea: pe cine alege domnul Dumnezeu al Ţării Româneşti sau din din inimă al domniei mele sau din rude sau din dacă va cinsti şi va înnoi acestea mai sus scrise, întărească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va batjocori şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu cu trupul, cu sufletul <şi să aibă parte > cu Iuda şi cu Arie <şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra > domnului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri, este şi va fi în veci, amin. Iată porunci a domniei mele: jupan Dragomir ... Cazan al lui Sahac,... al lui Borcea,... jupan Dan mare ... Manea .. .Dumitru stratornic. Şi eu, Milco, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti... în anul 6984 <1475-1476. > j* Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIV/42 A, 6. Fotocopie după orig., perg., pecete atîrnată, căzută, la m-rea Cutlumuz de la Athos. EDIŢII. Slav şi trad. Nandriş, Athos, 23—26, sub 1476. Trad. DI.R., B., 156—157. 152 1476 (6984) mai 8, Bucureşti. Basarab cel Bătrin voievod întăreşte unor boieri ai săi din Ţara Făgăraşului, Şerban şi Aldea, jumătate din satul Sinea, părţi din alte sate, munţi şi ţigani. f Bis XpHCTd Bord EAdrOK'kpHH H GAdrOlHCTHKH H XpHCTOAIOEHKH H CdM OAPTs" JKdKHH, Iw BdCdpdE KOHKOAd H rOCflOAHHk, CKINk 4,dHd KfAHKdTO KOHKOAt, AIHAOCTHIVAI EowYlVM H EuMtfCAt A<>POKdNTfAt WEAdAd^ipSAtH H POCnOACTKSKTsCfH 3(AIAH OyTpiV- 253 www.dacoromanica.ro KAdjfYHCKOH H 3d(lAdHHHCKHM CTpdHdAI, IlAIAdUjy H <î>drdpdUl8 \*(pl^fr. EAdr0np0H3K0AH TOCnOACTKO AIH, CKOHAI EAdrklAI np0H3K0A(HUM H MHCTkIAIk H CK'bTAHAI Cpi^A^AIK H AdpWKdjf CHH K"kCE HECTHH H EAdrOWEpd3Hkl H np'knOMHTAHHkl, H>Kf HdA K"kCkAIH 'IKCTH H a^Pwk, HdCTO/E cYeaiB noKEA'bHi'io rocnoACTKd aih, EOA’kpHHS rocnoACTKd aih wt ara-pdUJCKOH 3EAIAH >K8ndH8 IIIfpEdHHS H Ck EpdTOAl CH IlAA’b H Ck CklHOKf HAI, HKO fl,i HAI CftT CEAd no HAIEHH: nOAOKHHS WT niHHKd H WT nAdHHHOAl CH 30K0AI0AI HfAldia H ApSrS nAAHHH$, TaKOJKAfpf HfAiaia, [410 ECT KSnHA WT ESA'fc H nOAOKHHt? WT (x)x*dBd civ naaHHHOAi.....1 wt ASahujop h ck [iaahhhoai 1410 ce 30ket flSAHUiop h au,HraHH no haiehh PdAyak ck ckihoke ch h <1aa ck ckihoke ch h PdAyaTi ck CKIHOKH CH H KSpkt Ck CklHOKf CH H fllgJKd Ck CklHOKf CH H KwCT*k Ck CklHOKf CH H 3fT P0At Ck CklHOKf CH. Gfro paA'f THa kt^Hî a<> hai ca*t ktv whhha* h w^ea;, T-fcAi h A’fciV'at Hjf, KH8HET0AI H np’bKHSMfTOAl H,lf H A<> H\* Hf CAVbfT EdHTiÎKdTH T^X" CfAA, HH CkAflţ, HH taoehhk, hh EHpnTia, hh hh^to wt caSr h wt npdKHTfA rocnoACTKa aih nocHAdfAiHy no AiHAOCTfX' H no paEOTax* rocnoACTKa aih, noHf>Kf kto cf eh no3aEaKHTH hx* aipt H KAAC fAHH, TO TdKOKHX* HAIdT npHfTH KfAHKW 3A0 H WprfAl WT rOCnOACTKO AIH, raKo HfS'bpHHK h nptcT/knHHE cVfA\S noKfAkHVio rocnoACTKa aih. IIwHEKIUH WT WKHHfTO KdAI, CKHHTfrO KdAI, WT nMEAdpCTKd, WT AHH r0 TpfCHfT Kl CK'feTklX' Kp"k-X'OKHHX anOCTOAK H WT THl" CK-kTklX' H EOrOHOCHH.V WTlţk H A<> HAIdT SHfCTÎf Ck IoyAd H ck ilpfAi h ck HH-bAiH Yo^'a^T f>Kf K*k3AknHiijf Ha rocnoAd Eora h cnaca Hduifro Icyca XpHCTd, Kp-kK tro Ha hhx' h Ha MfAoy h\', f>Kf ect h ea^act kt, K'bKH, dAlHH. GkeaeteaYio cYeaiS noKEA'bHif rocnoACTKa aih: ?K8naH ^paroAiHp A^ahek, >K8naH Ka.saH Gax'aKOK, >KSnan Hbrof EopnfK, >K8nan Gtahhao EacYek, KSnan ^aH keahkh AKOpHHK, >K8naH T8a°P AorofjiET, AldH’b HfrpSa h ^parHM cndTdpH, ^paroAinp ctoa-HHK, EdA"fc KHCTHtjp, 4,-kTEO ndX'apHHK, ^HAIHTpS CTpATOpHHK, YHaKp-fe KOAIHC. H a3k, A\hako, e>ke nncax' kt, rpaA ESkSpeijih, AiaYia h, kt, a^t xsu,nA. f Iw Eacapae kwekwaa, aihaoctYa BojeTea rocnoAHHk. 1 1 Loc rupt. 254 www.dacoromanica.ro f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basarab voievod şi domn, fiul lui Dan marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată şi am dăruit această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este de-asupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele, boierului domniei mele din ţara Făgăraşului, jupanului Şerban şi cu fratele său Aldea şi cu fiii lor, ca să le fie satele anume: jumătate din Şinca şi din muntele său numit Nemaia şi alt munte, de asemenea Nemaia, pe care l-a cumpărat de la Budea şi jumătate din Ohaba cu muntele. .. 1 din Ludişor şi cu muntele care se cheamă Ludişor şi ţiganii anume: Radul cu fiii săi şi Lai cu fiii săi şi Radul cu fiii săi şi Curchea cu fiii săi şi Muja cu fiii săi şi Costea cu fiii săi şi ginerele Rodea cu fiii săi. De aceea, acestea toate să le fie de ocină şi ohabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi să nu cuteze să le turbure acele sate nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici nimeni dintre slugile şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi muncile domniei mele, pentrucă cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. < Să fie de ohabă > începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de dijme, de găletărit, de vinărici, de cositul finului, de cărături, de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile, mari şi mici, cîte se găsesc în ţara singur stăpî-nitoare a domniei mele. Blestem pune domnia mea la această poruncă a domniei mele: ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acestea mai sus-scrise, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va batjocori şi nu va întări, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să fie blestemat de Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului şi să-l trăsnească 12 sfinţi fruntaşi apostoli şi de 318 sfinţi şi părinţi purtători de Dumnezeu şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi a mîntuitorului nostru Iisus Hristos: sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceeace este şi va fi în veci, amin. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Stănilă al lui Yasie, jupan Dan marc vornic, jupan Tudor logofăt, Manea Negrul şi Drăghici 1 1 Loc rupt. 255 www.dacoromanica.ro spătari, Dragomir stolnic, Badea vistier, Deatco paharnic, Dimitru stratornic, Macrea comis. Şi eu, Milco, care am scris în cetatea Bucureşti, mai 8, în anul 6984 <1476>. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CXXXIV/47. Orig., perg. (46,5x36), pecete atirnată, căzută. Copie ibidem, ms. 5152, f. 120. Fotocopie ibidem, IX/13. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 294—296. Trad. D.J.R., B., 157—158. 153 1476 (6984) iulie 4, Gherghiţa. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte lui Ona ocină la Bărcăneşii. f /MhaoctYwmtv EojkTwmtv, Iw EacapdKd socso^a h rocnoAHHK k-kcoh 3cmah Vrrp9Kaa\'ÎHCK0H, chhk 4,aHd KtaHKaro koekoae- A.aKaT rocnoACTKO mh chc noKeatHHf rocnoACTKa mh cayrdMiv rocnc>ACTKa a\H fâna h ck chhokh ch, GraHii h GTdHKya’h, IHKO Aa HM~K (CTTv y E'hpIxhHf l|IH, Kdpf KOrtHKO (CTK AP^dATi KopAdTTi H NdHTv, noHf>Ke noKynHUie wttv Kop-HaaTa h wt-k Haua, 3a imtk cto acnpH. H rocnoACTKy MH AaA9Ul( KOH. Tem paAH hm am* h rocnoACTKO mh, Aa hm (ctk kt, wmhh.* h k-k iv\*dKM. h hh wt Koro>Ke HenoT-hKHOKfHO, no peMH rocnoACTRd a\h. H cfMy cmt-k cbeaeteahe : >KynaH AparoMHp-h (HaHEK-K, JKynaH Ka3aH-K Ga\'a-KOK-h, HiSnaH Htroe EopMtK-h, >K8naHk AaHl1 AKop'KHHK'h, jKynaHiv TyAop"k aoro-ijsET-h, /(paroMHp-K ctoahhk-k, EdA^ sHCTYdpH, dlaH^b Nfrpyaiv h /(parHHh cnaTapH, rtlaHt KOMHC, ^HMHTp-h rH3AdSUVk CTpdTOpHHKTi. rl3Tv, Hwsa rpaMdTHKk, ewe HcnHcapi k-k rfpi’HU,e, M-fcceua wafra a A^hk, K"h xsiţriA. •ţ" Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Dan marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Ona şi cu fiii săi Stan şi Stancul, ca să le fie în Bărcăneşti oricît au ţinut Corlat şi Nan, penlrucă au cumpărat de la Corlat şi de la Nan, pentru cinci sute de aspri. Şi domniei mele au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martorii acesteia sînt: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Dan vornic, jupan Tudor 256 www.dacoromanica.ro logofăt, Dragomir stolnic, Badea vistier, Manea Negrul şi Drăghici spătar, Manea1 comis, Dimitru Ghizdaveţ stratornic. Eu, Iova gramatic, care am scris în Gherghiţa, luna iulie 4 zile în anul 6948 <1476>. După Venelin, B/iaxo-EojuapcmH tutu JJoko-CitaemcKwt ipaMomu, p. 118—119. Orig., perg. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 297—298. Trad. D.I.R., B., 158—159. 154 1477 (6985) iunie 30, Floreşti. Basarab cel Bătrîn voievod întăreşte lui Badea şi lui Ivan ocine în Nănăşeşti, Mirileşti şi Urşi. f AIhaoctiuw EojkTwm, Iw Eacapasa kohkoa<* h rocnoAHNi» KTvCfH 3ea\ah O^rrpo-wKaaxTHCKOH. ^asaT rocnoACTEO mh cTe noKfrttmf rocnoAcrsa «H cnSraM rocnoACTKd mh Ea^t H HsaHK raKo a<> c.ht ceao H^h^ujuph, a{a EpaTHaa, h AlHpHaapH GnpH-HTfHOKH H IVT AP^rH AlHpHAHJlH T’HAMlfcNOEH, TptTH A^ H V'PUJH9 A{A GnpHNTfNOKS. Toro paAT Aiy AaAf rocnoACTKO mh raKo a<* «8 c*t ivMHHa h k-k w\'dKd h WT HHKOrOJKE NHlOTAiKNOKfNO, no pfM rOCnOACTKd MH. H AM$WS rtMHt KWN flOHE" <>Kf> MS KHAH CTapH WMHHH. IIhc xsu,n(3 Mtc«J,a tomna, a^hk a, k*k ^AopnpH. f Iiv Eacapac Kiv(KWAaJ MHAOCTf/ft EojkTm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Badea şi Ivan, ca să le fie satul Nănăşeşti, partea lui Brătilă şi Mirileşti al lui Sprinten şi din alt Mirileşti al lui Tîmpeanu, a treia parte şi Urşi, partea lui Sprinten. Deci, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi mi-au dat un cal, pentrucă le-au fost vechi ocine. S-a scris la 6985 <1477 >, luna iunie zile 30, la Floreşti. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 58 (Govora VII/3). Orig., perg. (21X19), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri, din 1792 şi 1843; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 127v., 447 f. 163 şi 463 f. 153 v. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/56. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 298. Trad. D.I.R., B., 159. Facs. D.I.R., B., 357. * 17 1 în loc de: Macrea. 17 — C. 723 ori www.dacoromanica.ro 155 <1477 noiembiie — 1482 >. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana satele Şuşiţa, Jidovştiţa ş.a., scutite de dăjdii, slujbe şi munci. A\haoctTwa\ EojkYwa*, Iw AlAdAY EacapaEd boeboa<> h roenoAHH-h b-kceh 3ea\ah ^rpoBaax'VHCKoio. /^asaT rocnoACTBd a\V cit noB’fca’fcHVf rocnoACTBd a\T \‘paA\y h wEHTtaH nptMHCTHf BAdAHHHiiE HauiH EoropoAHU,e h npYcHO A^RH Alap'l'e H CBtrOE SCflEHHE, A*OHdCTHpiO WT THCAWHd, iaKO A<> A\\" C/RT CEAd 30B0A\d, HA HA\E : HISlIJHiyi H 2KHAWB1JJHLV1 H IKdpKOKEU, H IIOTWK H WEE RdpOBHHME H Iţ£pOBkL(, @A'h.\'OK'h.UI H 6A1v\'OBHLXa H Ea\'Hd H ToCTHEUJH, K-EMVAEipH, EoEOTHHM, raKO A<> «8 fCT WMHHa H W\'dGd H HH WT KWrOJKE HEnOTTvKHOBEHO, flO WpH3A\8 rOCnOACTBd A\H. H BdpE KOH MAOB’bK'k \'TET AdKOBdT \[ TWrO CEAH1JJE, fl,i ECT CAOEOAHO HA* WT B-kCEKH\* A^A^X H CAyjKEd\* H pdEOTEJf TOCnOACTBd A\H. H A<*X HX Hf CAVtîET EdHTOBdT HH npdBHTEA rOCflOACTBd A\Y, HH CiRAH^, HH EHpoYE, nOHEJKE BdpE KOH 1|IET EdHTOBdT WH HJET fipYiaTH BEAHKO 3A0 H WprHE WT TOCnOACTBd A\H. f Iw EacapaE A\aaAV BWEBWAd, a\haoctV<« EojkYa rocnoAHHk. •(■ Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată tara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi locaşului preacuratei noastre stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi sfintei uspenii, mănăstirii de la Tismana, ca să-i fie satele numite anume: Şuşiţa şi Jidovştiţa şi Jarcoveţ şi Potoc şi Varovnicele amîndouă şi Ţerovăţ, Elhovăţ şi Elhoviţa şi Bahna şi Gostieşti, Văgiuleşti, Bobotnici, ca să-i fie ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Şi orice om va locui în acea selişte să fie slobod de toate dăjdiile şi slujbele şi muncile domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici dregător al domniei mele, nici sudeţ, nici birari, pentrucă oricine îi va turbura, el va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 57 (Tismana). Orig., perg. (21X17), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1846; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 83, 335 f. 43 şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/51. Datat din domnia lui Basarab cel Tinăr. EDIŢII. Slav şi trad. Stahl-Bogdan, 129, fără dată; Panaitescu, 327—328, sub <1478—1482>. Trad. D.I.R., B., 159—160, sub <1478—1482>. Facs. Stahl-Bogdan, 128; D.I.R., B., 358. 258 www.dacoromanica.ro 156 <1478 >. Boierii Stan Cortofleş şi Ctrjeu îl vestesc pe Basarab cel Tinăr despre mersul soliei lor pe lingă craiul Ungariei. Ţ 1'oCnOAHHfj 8<3HdHT(>, 3d 1(10 HH (CT IlflCTHA TOCflOACTRO TH A® EdTTip IJI($dH, fi,ă 8'IHHHM A\Hp H A^P^A^™- EdTTip IVH (CT nSCTHA1 Hd KpdA’kj AAH KpdA (CT [llSCTHA EdH^HId /UhKA'KSIU H Kh(5K IldSA A<* C( CKCTdH(T CKC EdTTvp I|I(^dH. (I EdTTip2 Iţl^dH WH (CT WTHUKA Hd H(rd, fi,ă C8 rOKOpHAH C TOEOM. H A^H(CAH C8 AOEpOA"^™ H AVHpj KdKO H( (CT HAUdA HH (AHH rOCnOAHHK WT EaauikS 3(maio, t*kkm8 PdAVrtK kohkoa- 3d toh m8(t AdWT. Td fi,ă 3Hd( rocnoA* CTKO TH, (p( (CT B(3 3HdH*f( EdTTip IţldfSdH. ^d 3Hd(T rOCnOACTKO TH H fi,ă K(p8(T3 rccnoACTKO tH h HdM, pdEH rocnoACTKO th h a4 sh«t rocnoACTKO th (p( (ct no BOA» rocnoACTKO th. H fiorii th 8mho>kht a(ta rocnoACTKO th. Edp( 1(10 Kd3dT Aloroui H Ea4HK8a, fi,A K(p8(T TOCnOACTKO TH, (fit HdUlH p(MH HCTHHH. t PdEH H KdA TOCnOACTKO TH, GtAH KopTO^Adll H Kph.>KK$. f Stăpîne, îţi dăm de ştire pentru că ne-ai trimis domnia ta la Batăr Ştefan, ca să facem pace şi bine. Batăr Ştefan a trimis 4 la craiul, însă craiul a trimis pe Banţfi Miclăuş şi Cnej Paul să se întîlnească cu Batăr Ştefan. Iar Batăr 5 Ştefan, el s-a dus la ei, ca să vorbească de tine. Şi au adus bine şi pace, cum n-a avut nici un domn din Ţara Românească, numai Radul voievod. Despre aceasta va auzi Laiot. Şi să ştii domnia ta, că este fără ştirea lui Batăr Ştefan. Să ştii domnia ta şi să creadă 6 domnia ta şi nouă, robii domniei tale şi să ştii domnia ta că este pe voia domniei tale. Şi Dumnezeu să-ţi înmulţească anii domniei tale. Orice vor spune Mogoş şi Ylaicul, să creadă domnia ta, căci sînt cuvintele noastre adevărate. f Robii şi supuşii domniei tale, Stan Cortofleş şi Cîrjău. Arh. St. Braşov, nr. 522. Orig., hîrtie (22x19), pecete timbrată. Datarea după I. Bogdan, Relaţiile /2, p. 270. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, Relaţiile J2, 269—270; Tocilescu, 534 doc. 392, fără dată. 1 Cuvîntul « nScTHA » este scris deasupra rîndului de acelaşi diac. a Deasupra cuvintului « Eatip» este scris: « 8 Awa». 3 Deasupra cuvintului « gipSiT» este scris: « aicahm ci», insă de altă mină. 4 Cuvin tul « trimis» este scris deasupra rindului. 3 Deasupra cuvintului « Batăr» este scris «in suflet». 3 Deasupra cuvintului « creadă» este scris « mă rog», insă de altă mină. 259 www.dacoromanica.ro 157 1478 (6986) ianuarie 9, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod dă m-rii Cozia moara domnească din tîrgul Rîmnic, la Olt, în schimbul unor mori de la Tîrgovişte. •j- AlHAOCTÎtO Eoxtfto, IlV illAdAH IlACApAK KOEKWA H rOCnOAHHTi B'KCEH 3EMAH i>rpOBA4\'THCKOH, CkINTi A0KPar0 HdCdpdGd KOfKWAd. GTf (IOKEAEhTe A<*KAT TOCnOACTKO AIH IVEHTEAH CB1îTOM8 MOHACTHpg K03IH CK"kT"kH TpOHIVE XPA‘lt0At$ H IlOITAHOAlS MOHACTHpS H>KE K% 3EA\AH rOCIlOACTBA A\H V Er&UEHg KHp (lOflS iAdpHWH» WEpETAEO-IJ10A\8 Ct Eli CBtTOAV MOHdCTHp H BtCEM HJKE EpATl'iaM, IAKO A<* HM'K ECT BOAEHHlţA rocnoACTKA mh e>ke ect bt* TTiprS PtiEhhkS ha GDatS, iiohejke mehh rocnoACTBO MH CEC ErSMEHOM, TA AaAh rOCIlOACTBS A\H KOAEHHlţS t|IO C8 Eli Tp'ErOBHipEj Aa ^8 rocnoACKki. Toro paaV ha\ am* rocnoACTBO a\h hha\, a<* ha\ c8 boahhhha ivt PtiEnhk, e-k WMHH$ H WX'AES, A°Ph 91*T KHTH CB'kT'kH AtoHACTHp, HEflOTTiKHOBEHHOj nO pEHE TOC-nOACTBA MH. H CKtAHTEATe : »<8nAH ^pArOMHp AlAHtE H >K8nAH AaH EEAHKVh; KOpHHKj /KiSflJH Bhhtha'b Aoro^vr h Er$A\EH ivt GHtros, nonA 6b0hmTe h etSmeh wt A^a> noriA IlVCHljs. IThc Eli AtTO „siţnSj MtcEiţA rEHApiE 0 ai*hh} e"e ESkSpeijiT; h Iaheiu a>h IauiÎ. j* Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Această poruncă dă domnia mea locaşului sfintei mănăstiri Cozia, hramului sfintei Troiţe şi cinstitei mănăstiri care este în ţara domniei mele, egumenului chir popa Ilarion şi tuturor fraţilor ce se află în sfînta mănăstire, ca să le fie moara domniei mele care este în tîrgul Rîmnic pe Olt, pentrucă a schimbat domnia mea cu egumenul, de au dat domniei mele morile care sînt în Tîrgovişte, ca să fie domneşti. De aceea, le-am dat domnia mea lor, ca să le fie moara de la Rîmnic de ocină şi ohabă, cît va fi sfînta mănăstire, neatins, după spusa domniei mele. Şi martorii: jupan Dragomir al lui Manea şi jupan Dan mare vornic şi jupan Vintilă logofăt şi egumenul de la Snagov, popa Evtimie şi egumenul de la Deal, popa Iosif. S-a scris, în anul 6986 <1478 >, luna ianuarie 9 zile, în Bucureşti, şi Ianeş din Iaşi. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 463. Copie. Traduceri ibidem, mss. 209 f. 73v.—74 şi 215 f. 82. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 299—300. Trad. D.I.R., B., 160. 260 www.dacoromanica.ro 158 1478 (6986) aprilie 3, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Crăciun şi altora ocină la Străhaeţ. f AIhaoctTwm Eo>kTwa\, Iw Eacapae AlaaA'f r©er©a<» h rocnoAHHk rt^ceh 3emah â'rrposaa\'Hi'coii, chhk A^^paro Eacapaec boeboae- AdBdT rocnoAcrso A^Y rocnoACTR© mh, ok© Aâ ha\ ect rti wmhha h K-k wyaKA H WT HHKOrOKE NEn©T'kKN©REN©J n© pEM r©C(l©ACTRd MH. 6e>ke h catAtTEAÎE: >K8naN AP4r0lUHP AIaheb, >K8naH [Htr, wSndN Htr©E Eopmeb, >K8naH TEprHHa, xtândH AdH beahkh ak®Phhk, kSimh Ehhthati beahkh Aoro$tT, Ka3aH BHCTHiap, PdAVrtTk IlEJfApHHK, IlETpS CTOAHHK, GtAHK© K©A\HC, IIp’kAHTSA H riETPY CTpaTOpHHltH. ^_____ H a3Tv, iTaK-k, nnca\' B-k HacToaHH rpaA ESkSpelph, anpHAira r, s-k atT xsu,ns. f Iw Eacapae AIaaaY bu’ebu’a<>, a\ha©ctYa Eo>kYa r©cn©AHNk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Crăciun de la Slatina şi cu fiii săi şi Manea şi cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Petru cu fiii săi, ca să le fie din Străhaeţ partea lui Başait şi a lui Neagomir şi partea lui Oncea, pentrucă le-au cumpărat de la Başait şi de la Neagomir şi de la Oncea, pentru 460 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal bun. De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele. Iată şi martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neag, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Gherghina, jupan Dan mare vornic, jupan Vintilă mare logofăt, Cazan vistier, Radul paharnic, Petru stolnic, Staico comis, Pîrlitul şi Petru stratornici. Şi eu, Alb, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, aprilie 3, în anul 6986 <1478 >. f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 59 (Mitrop. Ţ. Rom., CXLIX/1). Orig., perg. (18x28,5), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. de la începutul sec. XIX; altă trad. ibidem, ms. 136 f. 66. Copie slavă ihidem, ms. 706 f. 2. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/57. EDIŢII. Slav. Venelin, 111 — 112, sub 1472 aprilie 3. Slav şi trad. Panaitescu, 300-301. Trad. D.I.R., B., 160-161. 261 www.dacoromanica.ro 159 <1478—1481 > mai 20, Tîrgovişte. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Stan Mîndrea ocină la Bomboeşti. f îw EdCdpdE AlddAH KOHBOAd h rocnoAHHK bilceh 3emah &rpoBAdX’HCKOH. rocnoACTKO mh cYe noKfaehTe rocnoACTBd mh GTdH8 AltHApY h ck ckihobh ch Htro h AldHt, giko Aa hm ect 8 Eoheoeiiih met^P'kth1 a^j iiohejke hy thkmhy rocnoACTKO a\h. Ta 83 EopKaH acnpY wt G-kcmop, a Eoheoeiiih am*X hhm- Ger o paAY A<> ha\ ect b-k ivmhha h o^aKA h wt hhkopojke heiiot^vKhobeho, no pEM rocnoACTKa mh. Hho hIict. _______ line MaH Kj 8 TpiirOKHUIE, B"k AtfT „sun..2, f îw fiacapaE bwebwaa, mhaoctYa EojkYm rocnoAHHK. f Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan Mîndre şi cu fiii săi Neagoe şi Manea, ca să le fie în Bonboeşti a patra 1 parte, pentrucă i-am întocmit domnia mea, de a luat Borcan asprii de la Săscior, iar Bonboeştii l-am dat lor. De aceea, să le fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Altfel să nu fie. Scris mai 20, la Tîrgovişte, în anul 698... 2 f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Rîmnicu Vîlcea, LXIV/2. Orig., perg. (14x21), pecete aplicată, stricată. Datat din domnia lui Basarab cel Tînăr şi ţinînd seama că cifra zecilor este 8. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 161. 160 1478 (6986) iunie 3, Argeş. Basarab cel Tînăr Voievod întăreşte lui Solea şi altora două treimi din satul Jugorul şi jumătate din Zăvideni, scutindu-i de dăjdii şi slujbe. f E-h XpHCTd fiord KAdrOB-fcpHYH H KAdrOMKCTHBYH H XpHCTOAIOKHBYH H CdMO-APtWdEHYH, Iw AlddAY EdCdpdBd BOEBOAd H rOCIJOAHHk, CklHk AOKPdPO fidCdpdEE BOE-KOAfj MHAOCtYwM Eo>kYwM H EowYeM A^PWKdHfEM, WEAdAdMlllSMH h pocnoACTBţVR- 1 Cuvînt scris peste un loc răzuit; se pare că la început a fost « tpith = a treia». 2 Loc rupt. 262 www.dacoromanica.ro IJiSmH BTiCEAi 3EMAH £rrpWKAdy’fHCK©H, «4IE>KE H 3dflAdHHHCKHM CTpdHdM, flMAdlliy H $drdpdmy X'epi^er. EAdr©np©H3K©AH r©cn©ACTK© mh, ck©hm EAdrHM iip©H3k©aehTeax, HkCTHM H CBtTAHM CpTiA^M r©Cfl©ACTKd MH H A<>pC>Kdy CklH B"kCE qkCTHÎH H BrtdrO-WEpd3HH, H fipenOMTEH'l'H H>KE HdA K'kC’feMH HkCTH H A<>PC>K, HdCT©EAX cTemB fldEEA-blTl© rocncACTKd mh CAyrdM r©cn©ACTKd mh HI©ae h cwHy ax8 nicpEdHy h ck cuhobh hm h C-K dHEl|rEH HM, ApdTCUVVHpy H IIlEpBdky H ©TOHKd H CK CklHOBH HM, I3K© A<> HM (CT ctAd Hd hme iKyropyA tpeth a^ h ndKH y 2Kyr©p, wr aea IldcydAEK, tpeti aea, Epe HM 6CT WHHHd CTdpd1, H fl©A WT 3'KBHA’bHH, fl©HE/KE H3HdHA©WE AKd Hd AECETE EOA-fepH H MdpTBpHCdQIf fipEA r©Cfl©ACTK© AXH, KdK© ECT WHHHd TOCnOACKd. TdK© HJf npoAdAf r©cn©ACTK© mh 3d & k©h a®ePb wt w dcnpH. Gero pdAÎ ha\ a<>AE h r©cn©ACTK© mh, qk© a<> ha\ ect Kk whhhS h kt, wydBS, T'kM H A^âE" H\‘, KHSMETOM H npfeKHyqETOM HM. H BdpE KOEMy CE CAyqHT WT HH]f npEH ECT WCTdBUIHM, fip kAdAHKd Sk HH\* * A“> HtCT. H HH WT KOrOJKE HEfl©TrkKH©KSH©, fi© p^HH r©Cfl©ACTKd mT, nWMEBUlE WT WKqÎEr© KdMd, WT CBHHfcr© KdMd, WT fiqEAdpCTKd, WT AHWMdpCTKd, WT 2, WT TdAflH, WT CEH©, WT K©3, WT fl©AB©A, pBKUlE WT KTiCEy CAS>KEd\* H A^AEy, EAHK© CE HdJf©AET B-k CdM©AP*k>KdBH©H 3EMAH H WBAdCTH r©Cfl©ACTKd MH. H A<> H\* HE CA\t2 T^by CEAd HH CMAI^H, HH EHpqÎH, Hh HH HHKT© WT EOA’kp HAH WT CAyrk r©cn©ACTBd mh, n©cHAdEMH\* n© mha©cte,v h n© pdE©Td\* r©cn©ACTKd mh, Ks KT© CE>2 EH n©K»CHA 3dEdEHTH HAH TBTAHTH T’by CEAd, dlJIE H © KAdC EAHH, T"k TdK©-EÎfH HAOB^K HMdT BTiCriplETH BEAHK© 3A© H wpr’fE WT r©Cfl©ACTK© MH, QK© HEB'kpHHK H fipfcCT'kflHHK H fl©CpdMHTEA cYeAXB flOBEAtHl’l© r©Cfl©ACTKd Ml". 3dKAHHdHl’E flOCTdKAiîET r©Cfl©ACTK© AXH : fi© C’kMp’kTH r©Cfl©ACTKd MH, K©r© H3EEPET r©Cn©Ak E©rk EHTH r©Cfl©AHHk IiAdlilK©H 3EMAH HAH WT Cp'kAEHHdr© flAWAd r©cn©ACTBd mh hah wt ckp©ahhk r©cn©ACTKd mh hah, n© rp-kcEy HdUiHy, wt hh©iiae- MEHHK, Ad ‘“HE fl©HETETk H STEpTiAHT H fl©H©BHT CÎE flOBEAtHIE r©Cfl©ACTKd MH, T©r© r©cn©Ak E©rk a<* yTKp'KAHT Er© h a<* n©q*kTET Er© kt, rocnoACTKt Er©; d diţiE ah he fl©qETET H HE yTKpTiAHT H HE fl©H©BHT, Hy pd3©pHT H fipfcCT-kflHT H flOCpdMHT cTs fl©KE* AtHÎE r©Cfl©ACTKd MH, d T©r© r©Cfl©Ak E©rk, C'kTK©pHKÎH HEE© H 3EMAH, A<* yBÎST Er© 3AE Ck TbA©M'k, d Kk EMA'k>4ldr© Btl^t Ck AV^11*'* H A<> ECT CtnpHMkCTHHK C"k Ik>ACE H C-k Hp’l’EE H C-k HH-kMH VSAEHE E>KE K'k3'knHUIE Hd T©Cn©Ad E©rd H CfldCd HdUIEr© IcSCd XpHCTd H pEKOIUE, Kp-kKk Er© Hd HHy H Hd HEA^y H\*, EHCE ECT H E^AET K"k K-kKH, dMHH. 6iţiE>KE h ck^a^teaie fiocTdKA’kET r©cn©ACTK© mh cTEMy noBEA-buTi© rOCflOA' CTKd MH : HCyndH 4,pdr©MHp MdHEK, Kd3dH GdydK©K, IKSndH AdH BEA3KH AK©PHHK, JKSndH Htr©E E©pqEK, H<8ndH Khhthao Aor©4xET, EdA'b dpMdUi, Kd3dH KHCTi’iap, PdAyAk flEydpHHK, IlETpS CTOAHHK, &TdHK© K©MHC, lIp'kAHTyA CTpdTOpHHK. H d3K, KdA©i3Hd, nHCdy y flprHQi, MtcEi^d K'HVa r A^Hk, kt, a^t xaiyis. f Iw EdCdpdKd KWEKWAd, MHAOCTIA Eok'i’A r©Cn©AHHk. 1 « bko .. ■ cTdpi», şters cu o linie. * Loc rupt. 263 www.dacoromanica.ro f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn, fiul bunului Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit această atot-cinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Şolea şi fiului lui, Şerban şi cu fiii lor şi cu nepoţii lor, lui Dragomir şi lui Şerban şi Stoica şi cu fiii lor, ca să le fie satele anume: Jugorul a treia parte şi iarăşi în Jugor, din partea lui Pasbale, a treia parte, căci le este vecbe ocină1 şi jumătate din Zăvideani, pentrucă au aflat doisprezece boieri şi au mărturisit înaintea domniei mele că este ocina domnească. Astfel le-a vîndut domnia mea pentru un cal bun de 800 de aspri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să fie de ocină şi de obabă, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar ocina să fie celor rămaşi, prădalica la dînşii să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de dijmă, de , de talpe, de fîn, de care, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să turbure acele sate nici, sudeţ, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii sau dintre slugile domniei mele trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, 2 s-ar încumeta să-i împiedice sau să tragă acele sate chiar şi cu un fir de păr, un astfel de om va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bomâneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va batjocori această poruncă a domniei mele, iar pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. încă şi martori pune domnia mea acestei porunci a domniei mele: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Cazan al lui Sahac, jupan Dan mare vornic, 1 Textul: « ca să le fie . . . ocină» este şters cu o linie. 2 Loc rupt. 264 www.dacoromanica.ro jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilo logofăt, Badea armaş, Cazan vistier, Radul paharnic, Petru stolnic, Staico comis, Pîrlitul stratomic. Şi eu, Caloiana, am scris la Arghiş, luna iunie 3 zile, în anul 6986 <1478>. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, DCXLII/1. Orig., perg. (32,5x33), pecete atîmată, căzută. Copie cu trad. din 1916 la Arh. St. Buc., ms. 1232 f. 11. Fotocopie ibidem, 11/18. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 301—304. Trad. Filimon, Doc. murit., 525—526; D.I.R., B., 161-162. 161 1478 (6987) septembrie 9, . Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Cozia sate, bălţi, vama de la Genune, găletăritul din jud. Vîlcea şi ţigani. f HjKE EAHU.H A^A'OAV EoJKÎHAV KOAfT CA CÎH CAT CHHOBE EoJKÎH, pEME EOJKE-CKfHKiH anocTOA'K, eavSjke sil cat a tekSijie hjke npaaAE aiokaiiie, noARHroAV a^ephav nOAKH3an{JHM CA, JKEAdEAVk CA K-kCnpiAUJa JKH3HK, 3EAVAH WCTdBAklUE H K"k HEKECH npHrttnHUJE CE, EAAJKEHHIH WH TA4C pdAOKdHiA CAkllUdBUJE, ErOJKE H flpHCHO CAkIUlAT ; „IIpTHAtTE EAarocaoKEHiH WTiţa MOEro, MacatactbShte SroTOBAHHOE KaM napcTso WT CkAO>KEHTE AVHpd“. H>KE H a3, EAarOB’kpHH H EAdrOHECTHEH H XpHCTOAK>EHEH H CdAVOAP’kWdBHklH, Iw EacapaEa AVvaah eoeboa<», ckiH-k A^Eparo EacapaEE boeboa*, mhaoctîk>a* Eojkiwav H EoJKÎEAV EAATHAV npOH3BOAEHlEM, WEAdAarapaui$ \'EpnEt\ BAaronpoH3EOAH rocnoACTBO avh, CBOHAV EAdrHAV np0H3B0AEH'lEAV, CtTAklAV H MHCTklAV Cp-kA^AV rOCnOACTEa AVH IipOCAdBHTH npocAaBA'kujaro ava Bora h Ha nptcTOAt CEtTonoMHEUJ n\' poahtea rocnoACTEa avh h Ck CAdKOlO K k3HECElJjarO AVE H A<>P®Edy CklH E*kCE M'kCTHkH H npEflOHHTAHiU, HJKE HdA B-kCtAVH H'kCTkl AVH H A<>P®K HdCTOALJJH cTEAVS \'pHCOEt>At> rOCflOACTEd AVH CBtTOAVg AVOHA-CTHpS H CK-feTOH WEHTEAH CBtTklA JKHBOHAMEAHkl A TpOHlţA WT Ko3ÎA H HdCTdBHIIKS T0«R WEHTEAH, ÎaAPHWhS, ta KW M HAV C$T CEAA 30KCAVA JKnEAt H lIlEpK-kHEl|lll H Ep'kA'kLVfcHH H GfeKd H K'kAHAV'kHEipH H dSHMAHH H EorA'kHEipHH H XhMATEIJIH H BSESpEipH H TporaHEipH H }Kl,’p^CaHH, ipo K\-nH\-\- WT fi parOA, 3a H ^SAOPEHH H EAHH KOH, H (r'kB'kCTptHH B"kCH, flOHEJKE (lOKSnHUJE WT IIIOAAA nOAOBHHA, 3A x4\* ACIipE H AP*™ nOAOBHHA KSnilUIE WT GtOHKE H WT Kp'kCT’fe 3d xd\' dCfipiE H ILvEUJOHH H 0\TAHltA WT PhEHHK H TH HEAtAH 3d LţHrdHH H RoA®CTpHLţd H HoKIHEipH H ©T'kHMElJJH H KtASrk-ptHH H Kt P’kptHH H AgAVHHtHH H II'kn'kHEH, ipo H\' ESIIHUIE WT Htr Ta8p8A 3A JfH 265 www.dacoromanica.ro acnplfj H KAEddpCTEO Eli CSACTEO RaAMCM H RdMd Ha ţ^CHSHC H EAdTO AldMHNO H EAdTO KMEd1 IVT GtndTSAd, A®a® A® SCtYc IdAOBHHlţC, CAHKO CC WEpkTdC, TdKO H CTi RtCCM X®’raPIA' T'krtd CCAWM H T'krtd EAdTWM. GYa BtCA Aa hm CAT Rt WMHHA H Eli W\'dEA Cr1îTOm8 MOHdCTHpS H EOJKC-CTRCHHRIM HHHOKWM R'h CA8>KE8 H Eli flHIJJg H Eli RtCHHOC R-RCnOMHHdHic CRtTOnOHHRUJHX* pOAHTfA rocnoACTKa mm, noTOM h rocnoACTES a\h. IIomheiiiU wt WBiicro BdMd, wt CRHHHCI'O EdMd WT nMCAdpCTRd H WT AHÎKMdpkCTBd >KC H WT RHHdpHM, WT nOBOA H WT n0B03d H WT APliBd H WT CCHOCOCIA H WT TAOE H WT nOKAOH, pCKUJC WT RtCCX* CA8JKEd\* H AK8ndH Hkroc fiopics, JKSfldH Htr EHKUJC AKOpHHK, >K8lldH Kd3dH Gd\'dKOE H >K8ndH /\dH ECAHKIH AK®pHHK H &HHTHA-E CAOEOnHCdTCA H ©TOHEd CndTdp H PdAVa nC\'dpHHK H IICTpS CTOAHHK H IleTpS CTpdTOpHHK. H d3 EpiiC-kHSA, HcnHCd\', Axtceixd ccnTCAtRpÎH 0 a»h, 8 Hoeh rpaA, b-r a^to X3ixn3. •j- Acei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, a zis dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cei ce se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pămînteşti lăsîndu-le şi către ceruri alipindu-se, acel fericit glas de bucurie auzindu-1, pe care veşnic îl şi aud:« Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii». Care şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basaraba cel Tînăr voievod, fiul bunului Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind 1 Pentru Kak-k/i. 2 în loc de « Apar®"HP>>- 266 www.dacoromanica.ro peste toată ţara Ungrovlahiei şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi care m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţilor domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi preacinstit care este deasupra tuturor cinstelor, acest de faţă hrisov al domniei mele sântei mănăstiri şi sfîntului locaş al sântei şi de viaţă începătoare troiţe de la Cozia şi nastavnicului acelui locaş, Ilarion, ca să le âe satele numite: Jiblea şi Şerbăneşti şi Brădăţeani şi Seaca şi Călimăneşti şi Lunceani şi Bogdăneşti şi Hinateşti şi Bucureşti şi Troianeşti şi Jurjani, pe care l-au cumpărat de la Drăgoi, pe 50 de âorini şi un cal, şi Săvăstreanii toţi, pentrucă au cumpărat de la Şolda jumătate, pentru 1600 aspri şi cealaltă jumătate au cumpărat de la Stoica şi de la Cîrstea, pentru 1600 aspri, şi Pleşoii şi Uliţa de la Rîmnic şi 350 de sălaşe de ţigani şi Vodostriţa şi Ciocăneşti şi Stănceşti şi Călugăream şi Cărăreani şi Lumineani şi Făpănei, pe care l-au cumpărat de la Neag Taurul, pentru 650 de aspri şi găletăritul în judeţul Vîlcea şi vama la Genune şi balta Mamino şi balta Cîba1 de la Săpatul în jos pînă la gura Ialovniţei, cît se aâă, asemenea şi cu toate hotarele acelor sate şi acelor bălţi. Acestea toate să le âe de ocină şi de ohabă sântei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de slujbă şi de hrană şi de veşnică pomenire sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele, apoi şi domniei mele. Începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit şi de dijmărit şi de vinărici, de podvoade şi de cărături şi de copaci şi de cositul finului şi de gloabe şi de pocloane, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se aâă în ţara de sine stătătoare şi în stăpînirea domniei mele, de toate să le âe ohabă. Şi să nu cuteze să-i împiedice nici sudeţ, nici glob-nic, nici birari, nici nimeni altul dintre boierii şi dintre slugile domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentrucă cine i-ar împiedica chiar şi cu un âr de păr, unuia ca aceluia să-i âe potrivnică sfînta şi de viaţă începătoare troiţă la judecata cea cumplită şi neîndurată, unde făţărnicii nu sînt şi va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege Dumnezeu să âe domn al Ţării Româneşti şi din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acestea scrise, pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîn-tului, să-l întărească în domnia lui; dacă însă nu va întări acestea şi nu va înnoi, ci va strica şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul lui, iar în veacul viitor cu suâetul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi care au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce şi va â în veci, amin. 1 Pentru Căbăl. 267 www.dacoromanica.ro Şi martorii acestei porunci: jupan Dragul1 al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Neag fost vornic, jupan Cazan al lui Sabac şi jupan Dan mare vornic şi Vintilă scriitor de cuvinte şi Stoica spătar şi Radul paharnic şi Petru stolnic şi Petru stratornic. Şi eu, Bîrseanul, am scris, luna septembrie 9 zile, în Cetatea Nouă, la anul 6987 <1478 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 387v.—388v. Copie. Traduceri ibidem, mss. 209 f. 31 şi 215 f. llv.—12. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescn, 304— 308. Trad. D.I.R., B., 162—164. 162 <1479 septembrie 1 — 1480 august 31 > 6988, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod hotărăşte ca m-rea Bolintin să nu dea vamă la Brăila, Dîrstor, Giurgiu şi în alte locuri. « 6988». Basarab voevod cel Tînăr, sinu Basarab voevod mănăstirii Bolin-tinii, să nu dea vamă la Brăila şi la Dărstor şi la Giurgiuv şi la Sfiştov şi la Nicopoe şi la Ţimbru. S-au scris în Bucureşti. După I. Brezoianu, Vechile instituţiuni, p. 239. Rezumat; alt rezumat la Arh. St. Buc., Mihai Vodă VIII/70. EDIŢII. Panahescu, 308, sub 1479 septembrie 12; D.I.R.,B., 164. 163 1479 (6988) septembrie 12, . Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Bolintin satele Bolintinul, Bucşani şi Argeş, moară la Neajlov, vie şi ţigani. 1479 <6988 > septembrie 12. Hrisov lui Basarab Tînărul voievod, ce-1 dă la mănăstirea de la Bolintin, ca să-i fie satele anume Bolintinu şi Bucşani i Argeşul şi moara la Neajlovul, cu loc de cosit fîn şi viia la Viborîţi i altă viie ce a cumpărat măriia sa de la Cepal Mustafa şi ţiganii anume.. .i proci. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă VIII/70 f. 3v. (nr. 5). Rezumat. EDIŢII. Brezoianu, 239; Ionaşcu, Bolintin, 333; Panaitescu, 308; D.I.R., B., 164. 1 în loc de Dragomir. 268 www.dacoromanica.ro 164 1479 (6988) septembrie 12. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana vinăriciul satului Tismana. 6988 sep. 12. Basarab voievod cel Tînăr sfintei măsătiri Tismana au închinat vinăriciul de la Tismana. După: Cronologia tabelară, p. 26 (nr. 36). 165 1479 (6988) noiembrie 17. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana ţigani dăruiţi de cumnatul său. f AIhaoctYwm EcokYwm, Iw /HaaaY Eacapasa RotROAa H rocnoAHHK. ^arat roc-nc>ACTKO mh cYt n«B(A-kHV( rocnoACTRa a\h CR-feTOMS ypaaiS H WEHT'kAH np-kmiCTYAi EoropOAM^f, MOHACTHpS WT ThCAMHS H fr$M(H$ l«pOAIOHa0 K^p dîa0f» h r-kmm (}K( w XpHCT-fe EpaTira, qko a<* hm jct r MfAtAH atţHraHH ha hmi AlHpn-k ck AfiţAMH ch H HhkSaa ckck a^am ch H IO Ea c-k AfU,<*A\H ch, noHOKt h\' AW utSpa mh, >KSnaH GtahmSa h ctcTpa a\h, $Thka, bko a<* c8 cK-kTOA\8 mohacthp$ r-k WMHH$ H R"K IVXAE$ H RTi CASjKEg CRfcTOAVS MOHACTHpS H HH WT KOrOJKC HtnOTTiK- HOKfHo, ne ptMH rocnoACTKa mh. IIhc HotRpYra aY a^hk, k-k aIît xsunH. f Iw Cacapan KwtswAa, a\haoctYm EowYa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi locaşului preacuratei născătoare de Dumnezeu, mănăstirii de la Tismena şi egumenului, ieromonahului chir Matei şi tuturor cîţi sînt fraţi întru Hristos, ca să le fie 3 sălaşe de ţigani, anume: Mircea cu copiii săi şi Necula cu [cu] copiii săi şi Iuba cu copiii săi, pentrucă le-a dat cumnatul meu, jupan Stanciul şi sora mea, Anca, ca să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi pentru slujba sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 269 www.dacoromanica.ro S-a scris noiembrie 17 zile, în anul 6988 <1479>. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 60 (Tismana). Orig., perg. (12x27,5), pecete aplicată căzută. Cu o trad. de la sfirşitul sec. XIX; altă trad. ibidem, ms. 329 f. 642. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/252, altă copie ms. 5236 f. 79. Fotocopie ibidem, XX/58. EDIŢII. Slav. Miletic'-Agura, 337, sub 1480 noiembrie 17. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 191—192; Panaitescu, 309. Trad. D.I.R., B., 165. Facs. D.I.R., B., 359. 166 <1480 >. Basarab cel Tinăr voievod scrie soţiei sale, doamna Maria, că-i trimite veşti prin boierii Juga şi Moş. -{- îw AIimaT Eacapaea bohboa*1 h pociioahhk. IIhujet pociioactbo mh mhopo 3paBît rocnoJKAE mh dlapYH h w csa\ akYa pochoahhk. TocncoKAE rtlapYH. f Io Basarab cel Tinăr voievod şi domn. Scrie domnia mea multă sănătate doamnei mele Maria şi îţi dau de ştire domniei tale despre aceasta, ca orice îţi vor spune Iuga şi Moş, iar domnia ta să-i crezi, pentru că sînt cuvintele noastre. Şi Dumnezeu să te bucure, amin. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Doamnei Maria. Arb. St. Braşov, nr. 92. Orig., hîrtie (20,5x20,5), pecete aplicată, căzută. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/59 şi XIV/46. Datat după I. Bogdan, Relaţiile I2, p. 161. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, l.c.; Tocilescu, 534 doc., 124, fără dată. 270 www.dacoromanica.ro 167 <1480 >. Basarab cel Tînăr voievod scrie doamnei Maria că-i trimite veşti prin Dragomir. f îw illrtdA'i' BdCdpdEd H rocnoAHHK. IIhiuet rocnoACTK© mh mmvro 3ApdK-ff rOCHOJKAH AldpfH H W CEM 8 3HM<( rOCnOAcTKS3 tT: T»3H CMm nocddd ApdroiWHpd, Td KdpE eahko H3Pemet, d rocnoACTKl> th m rd KEpSEiu, iiohemce C8 HdUIH ptMH. H Eon» TE KECEAHT. f îw BdCdpdEd KWEKWAd, mhaoctYa EojkTm rocnoAHHk. Focijojeah AldpTn. f Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn. Scrie domnia mea multă sănătate doamnei Maria şi-ţi dau de ştire domniei tale despre aceasta: am trimis acolo pe Dragomir şi orice va spune, iar domnia ta să-l crezi, pentru că sînt cuvintele noastre. Şi Dumnezeu să te bucure. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Doamnei Maria. Arh. St. Braşov, nr. 94. Orig., hîrtie (17x20,5), pecete aplicată, stricată. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/58 şi XIV/45. Datat după I. Bogdan, Relaţiile J2, p. 162. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, l.c.; Tocilescu, 534 doc., 123, fără dată. 168 <1480 >. Basarab cel Tînăr voievod scrie doamnei Maria că-i trimite veşti prin Petru. f AIhaoctYio EojkTeki, Îw BdCdpdEd AlddAÎ koekoa h rocnoAHHK- IIhiuet roc- nOAC'l’K® MH MHOrO 3ApdKlE rOCnO>KAE AldpTl Y W CEM TH AaKaM 8 3HdHYE, £p£ T»Kd nOCdd\'MO IlSTp-k, Td KdpE EAHKd H3pEMET KTi r0CI10ACTK0 TH, d rOCnOACTKO TH Aa rd KEpSEUl, EpE c8 pEMH rOCnOAcTKd MH HCTHHH, H3 KTvCErO HdUIE CpAUE. H Eork TH 8MHOHÎHT rtETd. f îw BdCdpdEd AlddAY KWEKWAd, mhaoctYa EokYm rocnoAHHK. rocnoJKAE AldpYs. 271 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn. Scrie domnia mea multă sănătate doamnei Maria şi-ţi dau de ştire despre aceasta, că am trimis acolo pe Petru şi orice va spune către domnia ta, iar domnia ta să-l crezi, căci sînt cuvintele adevărate ale domniei mele, din toată inima noastră. Şi Dumnezeu să-ţi înmulţească anii. j" Io Basarab cel Tinăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Doamnei Maria. Arh. St. Braşov, nr. 58. Orig., hîrtie (9x21), pecete aplicată, stricată. Fotocopii Ia Academia Republicii Socialiste România, VII/60 şi XIV/47. Datat după I. Bogdan, Relaţiile J2, p. 162. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, l.c.; Tocilescu, 534 doc., 124, fără dată. <1480 >. 169 Vintilă logofăt scrie doamnei Maria despre încercările ce se fac pentru a o elibera. f rocnoAHHS avh, rocnoArfc dlapYe, avhcto 3APakTe h nhckoe hocaomenTe (iphhochav rocnoACTRS th, pac rocnoACTKA tY Y w ceav aMAa rocnoACTCO tY no IIetp'k, d3Tv aokPe th cavk pa3$avea. H Ad 3nae rocnoACTKo th, epe wt kt^aa *ct wthuiaa rocnoACTCO th, a haav ect cp-KA^f *'fpHa h aaa, kako eahh Bork 3haet• H wt t-ka<>, ta ctohaiv kon roc-iioahha avh koekoaa h aehk h Hoip, 3a pacoTS rocnoACTKa th, kako te keavo H3BAAHT, Aa HH CH naK rOCnOAHHK, KAKO HH ECT H TOCnOAHHk KOEKOAA H KAKO HH CH CHA H npEJKAE rOCIIOAHHk. H CTiAA Aa 3HAET rOCIIOACTKO TH, EpE H AVA AVO KEAHKS haaekaS Ha Bora, epe te keaivo h3kaaht, Ta meui a^hth CKopo, Ta hh meui kht rocnoAHHk, kako h np'kJKAt, epe caivo iiScthah a<*P A^cp-k fidTp-k HipKdHS, cke sa pacoTS rocnoACTKa th, m te h3KAaha\o. H havaavo HdAfJKA# Ha Bora, epe ke CKopo KHT l|IO KE CHT. H Bork th Savhojkht aeta. Pac rocnoACTKa th, kSiiah Ehhthat». Aoro^ET. TocnoJKAE AlapYE. j" Doamnei mele, doamnei Maria, multă sănătate şi adîncă închinăciune aduc domniei tale, robul domniei tale şi-ţi dau de ştire domniei tale despre aceasta: pentru ceea ce mi-ai încredinţat domnia ta prin Petru, eu bine te-am înţeles. Şi să ştii domnia ta că de cînd ai plecat domnia ta, ne este inima cernită şi rea, cum numai unul Dumnezeu ştie. Şi de atunci, eu stau pe lîngă domnul 272 www.dacoromanica.ro meu, voievodul şi ziua şi noaptea, pentru lucrul domniei tale, cum să te scoatem, ca să ne fii iar doamnă, cum ne este şi domnul, voievodul şi cum ne-ai fost şi mai înainte doamnă. Şi acum să ştii domnia ta că avem mare nădejde în Dumnezeu că te vom scoate şi că vei veni în curînd de ne vei fi doamnă, ca mai înainte, căci am trimis dar bun lui Batăr Iştvan, tot pentru lucrul domniei tale, ca să te scoatem. Şi avem nădejde în Dumnezeu, că în curînd va fi ce va fi. Şi Dumnezeu să-ţi înmulţească anii. Robul domniei tale, jupan Vintilă logofăt. Doamnei Maria. Arh. St. Braşov, nr. 535. Orig., hârtie (28,5x21), pecete aplicată, căzută. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/181 şi XVIII/25. Datat după L Bogdan, Relaţiile I2, p. 279. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, op. cit., 278—279; Tocilescu, 534 doc., 398—399, fără dată; Trad. Bogdan, Relaţiile, 216. 170 1480 (6988) ianuarie 18, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Ticuci şi fraţilor lui multe sate, părţi de sate şi ţigani. f fiii XpHCTd Bord EAdrOK’kpHdrO H EAdrOMECTHEEI H XpHCTWAlOEHKBl H CdA\0-ApTwKaKHkl, IlV Aţ/MAT BdCdpdSd EOfEOAd H rOCnOAHHE, CklHH Ac’KPdrc’ EdCdpdBd KOf-KOAd, MHAOCtTwM EwjkThWM H EoJKYeM AâpOKdHÎCM, OEAdAdMip&MH, rOCnOACTKOţ'-MIJlSMH ETiCfH 3EMAH OyrpOKAdJfYHCKOH, tlţttTKt H 3dnAdHHHCKEIM CTpAHHAAIV'h, flMAdlUOţ* h «JarapauiS ytpiţtr. E/\arwnp0H3K0AH rocnoACTKO mh, ckoha\ EAdrEiHAt npoH3KOAf-hTeaMi, 9HCTEIM H CKtTAEIAt CpTiAHMt rOCnOACTKd MH H A‘1P0Kd TOCflOACTEO MH C"kH ETiCE'IhCTHKl H EAdrOOEpd3Hkl H npfcnOMTdHHkl, H>K( HdA E’KC’kMH MHCTKI H A^POE HdACTOMH cTfrt\S nOKtdtHYlO rOCnOACTBd MH nOMTdHHOMS EOA~kpHH$ rOCnOACTKd MH jKynaHS ThkSmS1 h spdT'fdM tro, Epami h PdAyATi h IItitpv, «ko a<> ha; c-et ctAd no HMEHEM EdHtd H ţHAOpTk H IIOAOBpdUH H GnHHtHH H Boţ'AOHHH H IL^p'h.iaHH H GKSp'ETd H G:TpkiV\EKTdU,ll H KkHfipH H Ep'kAUpH H /\,K0p RAkKdHOB, nOHEMJKf HA\ CMT CTdpf WMHHf. IIOTOM ndKH A<1 HM fCT AlorOWdHH H ToypYlţd, nOHfJKE noKSnHWf ThkSm 1 h spdTTdM wt Ălora 3a o $aophhh, noTOM mehh TYkSme cec spdTlfraAt T8pYu,a cec nonoat WT ©TiTMEA Hd TpfTH AM WT Iţl^EHEipH H HdA nOAOKHHO WT RdAdpH. IIOTOM iipHAt ToAsp^ wt Iţh$-EHUiJH npfA rocnoACTBoy mh, Ttpf ch a^A* Kdps koahko am 1 TiikSmS răzuit şi scris deasupra de altă mină: ilspsAt. 18 — c. 723 273 www.dacoromanica.ro HAUT T»A

Kf ThkSM CKC KpdTÎd CH, Ttfit K&lHUiE WT rOCI10ACTKd AIH 3d n $AOpHHH, H Ephl|IH AfA fl\dHMIOAOK H EdfLJIH H TvpMHHEltIH WT flBAdHTl^d, nOHEHCE AAA* r0«10ACTK0 AIH THK\'M8 H /i,OKpfH nplKHf. H ndK npHAE rt\HK\'d MpEA reenOACTO AIH, TEpE CH AAAE CKOH AEA WT EAhKChHHtlH Thk8m8 CKC EpdTHdrtl. 6lJI6 AA HAI ChTh THK^M^ H EpdTIdrtl Ero H nOA [h IIOa] WT GTphAIBkTdlţH, A«A EHCEH H IIOrt WT PkHELlJH H nOrt ^HHOBO, nOHf/Kf npHAf EHCd H CHHOBE Af npfA rOCnOACTKO AH, Td CH AAA^UJE CKOE WMHHE Thk8m8 H BpdTHdrtl Ero. H ndKH aa ha ckt K'ku,eu,HH, noHEJKt npHAE AdH h ©npt npfA rocnoACTKO aih, Td CH AAA^Ulf CKOf WMHHS HHA. H aa ha CkT nOrt WT dlkHAdlţH, nOHEWE noKynHUJE WT CHHOBE GtOEBE 3d $ ACnpH. H HA HAf U,HTdHH: HHK\'rtd CKC CH.OKH CH, EdHH'k CkC CHHOKH CH, ApdrOAHp CKC CklHOKH CH, KoCT-fe ChC CHHOKH CH, PdAVAk Ck CHHOKII CH, T8AOP Ck CHHOKH, lţHrtld Ck CHHOKH CH, PdA^A'k Ck CHHOKH CH, EdAt Ck CHHOBH CH, ^dHMIOA Ck CHHOBH CH, TdTyA Ck CHHOBH CH,...............3 Ck CHHOBH CH, EoiHH Ck CHHOKH CH, ________3 Ck CHHOBH CH, HHK8Ad Ck CHHOBH CH, ©npt Ck CHHOKH CH, TdTyA Ck CHHOKH CH; T6H U,HTdHH 8 CTdpH U,HTdHH. Toro pdA’f HAI AAAE rocnoACTKO AIH aa hai CkT KTi WMHHA H KIi WJfdBA Thk8m8 h Epah h PdAVAk H 3. Toro pdAÎ AAA®X rocnoACTKO aih aa hai CkTk Bk WMHHk H KTi WJfdBA H WT HHKTO>KE HfnOTkKkHOKfHO, T^A, H CHHOKOAI H^, BHSHETOA HX H np-bBHSHETOA HX- flipE Cf npHrt\'MHT CkAp-kT KkAH KOAiy WT HHX, nkpAAAHKd Bk HHX AA H'bCT, A H\' AA fCT WCTdBUIHAI Kk K'kK, nOMEKIDH WT WKMHErO KdAd, WT CBHHHfrO KdAd, WT nMfrtdpCTKd, WT KiKBAdpCTBd, WT KHHdpHM, WT AHMAId, WT TAOBkl H WT nOCdA, WT AP^Kd, WT CfHOKOCHd, WT nOKOSd, WT nOAKOA H B'kC'kX CrtS>KBdX H AAJKKdX BfAHKkl H AtdAH, frtHKd Cf HdX^A^T Bk CdAOAPkWdKHOlO 3fAAH H WBrtdCTk TOCnOACTBd AH. H AA HX HE CAIET EdHTOKdT HH CiKAHţi HH TAOEHHK, HH BHPMYe, HH HHTKO WT SOrtdp HAH WT pdBOTHklK rOClOACTKd AIH, nOHEHCE KErtHKO 3A0 H SpkrklU WT rocnoACTKO AH HAdT fldTHT. 3dKrtHHdHTf nOCTdBA'kETk TOCnOACTKO AH: nO CkAipTiTH TOCnOACTKd AIH, KOrO H3BEPET TOCnOAk Eork KKITH TOCnOAHHk EAdUJKOH 3EAIAH HAH WT CpTiA^drO nAOAA rocnoACTKd aih hah wt ckpoahhk rocnoACTKd aih hah, no rp’feckxk Hdumx, wt HHOnrtEAlEHHK, AA A^IE nOHETET H nOHOKHT H CkXPAHHT H SKP'bnHT CHEA8 nOBEAEHIO rocnoACTKd aih, Toro rocnoAk Eork aa noMETET H CkXPAHHT h oyKptnHT kti roc-noACTB’k Ero; diiiE ah nocpdAHT h nonspET H pdCHnET, Toro rocnoAk Eork aa yEHET 3AE T-feAOA, d Kk EkAElllHX KtKk AVmA SrO H AA HAIdT SMECtTiO Ck K>AA H C flpHIOAl H Ck HH’kAH PEKU1HAIH Hd rOCflOAd Bord H CndCd HdUlfrO Ic\'Cd XpHCTd, K'kpkBk ErO Hd HHX H HA HHAWX HX, H>KE ECT H EkAET Bk B'kKkl, drtIHH. 1 ThkShS răzuit şi scris deasupra de altă mină: ilspa.M. 2 Ţipi. . . . 4uophhh adaus marginal. 3 Text şters, ilizibil. 274 www.dacoromanica.ro GK-bA^TMH: jkSiuh AfuroAwp A1 JKSfldH GtMHMKM AOrO^KT, Kă3ăH KCCTHiap, FdAV'"' nsppHHK, IlfTpV CTO/tHHK, GT3HKO KOiWHC, IldpAOC K/MOMdp, GlMH MMH AKCpHHK, GlMHMKM IIOCTMHHK. H d3k, AlHXH’k, fîKf HCIlHCdţ K"K HăCTOAHH HOKH rpM liVKypfipH, rHMpTă HÎ AKHk, K*k A-feT >SI^I1H. f Iw EdcapaKd /11/uaî KivfKWAă, aumoct'iA BoK'i'f rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basaraba cel Tînăr voievod şi domn, fiul bunului Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi a dăruit domnia mea această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Ticuci1 şi fraţilor lui, Bran şi Radul şi Pătru, ca să le fie satele anume Banea şi Gilort şi Polovragi şi Spineani şi Budonii şi Pîrăiani şi Scurta şi Strîmbătaţi şi Căneşti şi Brăîşti şi Curtea lui Vîlcan, pentrucă le sînt vecbi ocine. După aceea, iarăşi să le fie Mogoşani şi Turiţa, pentrucă au cumpărat Ticuci1 şi fraţii lui de la Moga, pentru 70 de florini; după aceia Ticuci cu fraţii a schimbat Turiţa cu popa din Sătcel, pentru a treia parte din Ştefăneşti şi pentru jumătate din Valari. După aceea, a venit Toader din Ştefăneşti înaintea domniei mele, de a dat oricîte părţi are Toader în Ştefăneşti şi din Valari jumătate lui Ticuci1 şi lui Bran şi lui Radul şi lui Pătru. Şi iarăşi să le fie lui Ticuci cu fraţii săi Băronii, pentrucă au cumpărat de la Stăneasa şi de la copiii ei, pentru 400 aspri. Şi iarăşi să le fie lui Ticuci cu fraţii săi Cepturile, partea lui Cojoc şi Goleştii toţi cu ţiganii, căci s-a ridicat Ticuci cu fraţii săi de au cumpărat de la domnia mea, pentru 80 de florini2 şi Brăşti, partea lui Manciu şi Baeşti şi Turcineşti de la Ablaniţa, pentrucă le-am dat domnia mea lui Ticuci şi Dobrei de zestre. Şi iarăşi a venit Micul înaintea domniei mele, de a dat partea sa din Vîlcsăneşti lui Ticuci şi fraţilor lui. încă să le fie, lui Ticuci şi fraţilor lui, şi jumătate [şi jumătate] din Strîmbătaţi, partea Bisei şi jumătate din Găneşti şi jumătate Dinovo, pentrucă au venit înaintea domniei mele Bisa şi fiii ei de şi-au dat ocinele lor lui Ticuci şi fraţilor lui. Şi iarăşi să le fie Căţeţii, pentrucă au venit înnaintea domniei mele Dan şi Oprea, de le-au dat ocina lor. Şi să le fie jumătate din Măilaţi, pentru că au cumpărat de la fiii lui Stoe, pentru 500 aspri. Şi ţiganii anume: Nicula cu 1« Ticuci» este răzuit şi scris deasupra de altă mină: «Avram». 2 Textul: « căci s-a ridicat . . . florini», este adăugat marginal. 18* 275 www.dacoromanica.ro fiii săi, Bancea cu fiii săi, Dragomir cu. fiii săi, Costea cu fiii săi, Radul cu fiii, săi, Tudor cu fiii săi, Ţima cu fiii săi, Radul cu fiii săi, Balea cu fiii său Danciul cu fiii săi, Tatul cu fiii săL.. 1 cu fiii săi, Boian cu fiii săi, Cea... 1 cu fiii săi, Nicula cu fiii săi, Oprea cu fiii săi, Tatul cu fiii săi; aceşti ţigani 1 vechii lor ţigani. De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui Ticuci şi Bran şi Radul şi 1. De aceea am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, lor şi fiilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Dacă se va întîmpla moarte oricăruia dintr-înşii, prădalica să nu fie la ei, ci să fie celor rămaşi, în veci, începînd de vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijmă, de gloabe şi de posadă, de copaci, de cositul finului, de cărătură, de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile, mari şi mici, cîte se află în ţara şi stăpînirea singur stăpînitoare a domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnic, nici birari, nici unul dintre boierii sau dregătorii domniei mele, pentrucă va păţi mare rău şi urgie de la domnia mea. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi cari au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Neag fost vornic, jupan Yladul mare vornic, jupan Stanciul logofăt, Cazan vistier, Radul paharnic, Petru stolnic, Staico comis, Pardos clucer, Stan vornic mic, Stanciul postelnic. Şi eu, Mihnea, care am scris în noua cetate de scaun, Bucureşti, ianuarie 18 zile, în anul 6988 <1480>. •f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 61 (Polovragi). Orig., perg. (34x30), pecete atîrnată, căzută. Cu trad. din 1915. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/59. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 310—314, sub 1480 ianuarie 8. Trad. D.I.R., B., 165—167. Facs. D.I.R., B., 360. 1 Text şters, ilizibil. 276 www.dacoromanica.ro 171 1480 (6988) aprilie 3, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Tismana dreptul de a pescui în rîul Tismana şi de a-şi paşte vitele în hotarul mănăstirii, iar altul nimeni să n-aibă voie să-şi pască vitele, să cosească fin sau să are în pămîntul mănăstirii, fără voia călugărilor. ■j- AYhaoctYic EojkYew, Iw Eacapaea AIaaaY boeboa<> h rocn©AHHK b-kceh 3ea\ah £rp0BA4jfHHCK0H, cHHh AOKpAro Eacapaee koekoa*- J^akat rocnoACTBO aih c'îe nosfAtHi'f rocnoACTKA aih hactakhhkS Xphctoka ctaaa, WTiţS etSawhS h aioaeehhkS rocnoA- CTBA A\H KHp nOflS AIa0EI0 H Bl^ck IJKt W XpHCTt EpATYt fJKf WEptTAfipHA\ C( Eli CB’kTHH AtOHACTHp WT THCMEHy, EJKE ECT WEHTEAYE, JfpdAI nptMHCTYf BAAAYHHlţE haujeh EoropoAHU,f h npHCHO a^rh fflapY*. raKO hhkto \a ct he CA\tfT noKScirrH a& AOKHT pHES no ptU,t THCAUHCKOH HAH A<> CH flACET E\'AH KOH AHEO A^EHTKA, flOHEK-UJE WT CEAATA ThCAUHE, WT OtA-EFIA GkSPtSAOBA, 8 WEE CTpAHE, TOpE A® F1AAHHHA, AO TAE ECT JfOTAp iWOHdCTHpS, H/E TOKMO fi,A C/TiT KOAHH KAASrEpH AOBHTH, AHEO AOEHTkK AtOHACTHpCKH \A CE FlACET. fi HH HHHYh A®kht1iK A*1 CE nACET no JfOTdpS A\OHdCTHpS EE3 KOA’k AtOHACTHpCKA. H KApE KOH C/fvT 3SA\Ak AtOHACTHpCKA, HHKTO \A HE CAt’kET WpdTHH HAH KOCHTH CEHO, EE3 KOA’k AtOHACTHpCKA. ([ KApE KTO 1(1ET WpdTH, A WH A A CH F1AATET AH*^'- H KApE no K^A* C/RT WBOipÎE A\OHACTHpCKA WT JfOTApA, HHKTO A A HE CAtkET KOF1ATH HAH CSUIHTH, EpE KApE KTO 1(1ET IIOKSCHTH KOF1ATH HAH CSUJHTH, 3AO 4JET F1ATHTH. Gsro pdA1" AA HECT KOAHH HH EOA-kpH, HH npAKHTEAYE r0CF10ACTKA A\H HAH AHEO KOH WT CA$r rOCnOACTKd A\H, TA l|IET FlpkCTAvllHTH cYH nOKEAtHYE rOCnOACTKA A\H, TO TAKOKH HAOK’kKK &A ECT npOKAET WT (IpkHHCT&A EorOpOAHlţE H WT K'kCkjf CKkTHJf H EorOHOCHklJf WTlţk H HhKOAHA\OKO KASTEA \A HAtAT, K TOAtS H WT TOCnOACTKA A\H KEAHKO 3A0 Y WpriE l|IET KTiCnpYETH. Ha» K'kC’fcKH A*1 CE EApSfT no nOBEAtHl'E TOCnOACTKA A\H, EpE 1(1ET 3A0 T1ATHT, HkCT HHAKO. AnpHAÎE r, k-k ck^tah IIoheaeahk eti rpAA E8k$peijih, k-e AtT xsiţnH. f Iw Eacapaea eIIaaaY kwekwaa, a\haoctYa EojkYa rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele nastavnicului turmei lui Hristos, părintelui egumen şi rugătorului domniei mele chir popa Matei şi tuturor fraţilor celor în Hristos care se află în sfînta mănăstire de la Tismana, care este lăcaşul hramului preacuratei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca nimeni să nu cuteze să încerce a pescui pe rîul Tismenii 6au să-şi pască vreo vită, începînd de la satul Tismana, de la Stîlpul Scurtului, pe amîndouă părţile, în sus pînă în munte, pînă unde este hotarul mănăstirii, ci numai călugării să fie volnici să vîneze sau să pască vitele mănăstireşti. Şi altă vită a nimănui să 277 www.dacoromanica.ro nu pască în hotarul mănăstirii fără voia mănăstirii. Şi oricîte sînt pămîntu-rile mănăstireşti, nimeni să nu cuteze să are sau să cosească fîn, fără voia mănăstirii. Şi oricine va ara, el să-şi plătească dijma. Şi ori pe unde sînt pometurile mănăstirii de la hotar, nimeni să nu cuteze să le sape sau să le usuce că oricine se va încumeta să le sape sau să le usuce, rău va păţi. De aceea, să nu fie volnici boieri, nici dregători ai domniei mele sau oricare dintre slugile domniei mele, căci de va călca această poruncă a domniei mele, un astfel de om să fie blestemat de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii şi părinţii purtători de Dumnezeu şi să aibă şi blestemul lui Nicodim, pe lîngă aceasta va primi şi de la domnia mea mare rău şi urgie. Deci fiecare să se ferească, după porunca domniei mele, căci va păţi rău, nu va fi altfel. S-a scris la 3 aprilie, în lunea luminată, în cetatea Bucureşti, în anul 6988 <1480>. f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 62 (Tismana). Orig., perg. (29,5x20,5), pecete timbrata. Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, Tismana 1/20 f. lv.—2, mss. 329 f. 169 şi 335 f. 9 şi la Academia Republicii Socialiste România, XLVIII/178. Copie slavS şi trad la Academia Republicii Socialiste România, XI/254. Fotocopie ibidem, XX/60. EDIŢII. Slav. MiletiS-Agura, 336. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 20—22; Panaitescu, 316 — 318. Trad. D.I.R., £., 168. Facs. D.I.R., £., 361. 172 1480 (6988) aprilie 3, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte rn-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi, poruncind ca oamenii domneşti să ia vama numai la Jiu, iar la Calafat să ia călugării. f 111hAOCTUO EoiKTftO, IlV EdCdpdKd dliUAl’ BOfBOAA H rOCflOAHHIv KTvCfH 3fA\AH &'rrpOKAd\'HHCKOH, CKIHk A®BpdrO BACdpAEf BOfBOA*- &AB.AT rOCflOACTBO AtH Clf nOBf-A’bHi'e rocnoACTK‘l AtH erSAtenS h nactabhhkS vvt mohacthp Thcamhckh, txt kt IVBHTfAlt XPdAt npt'IHCTVf BAAAHMHIţt HdUlfH EorOpOAHlIf H npHCHOA^BHf dlapYf KHp lions AIaGEM H BTvCt f>Kf W XpHCT'b KpdTYf t/Kt WEpfTAflJlHAt Cf Biv CB'fcTH A\0HA-CTHp, I3K0 A4 fCT BAAtA WT KaAA^AT CTvC TpTvrS H EAATA EHCTpflţS CIvC BAAtS H EtAo EaatSa h IKhu^Sa h IIaatkii h Kotaok h Kaahipe, noHtJKf hai cat bhah a<>-AfHH wt CTApH rocnoA^pH h wt a^A rocnoACTBd a\h, wt /(aha KOfBOAA. Tako h rOCnOA^TBO AIH HAI AM°X A<* «CT CK^TOAiS AtOHACTHpS, IAKO/KE HAI KT EHAO H npfc->KAf H A. j* Io Basaraba cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 63 (Tismana 111/4). Orig., perg. (33x27), pecete timbrata. Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din 1839; altă trad. ibidem, ms. 329 f. 586. Copie slavă şi trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/253. Fotocopie ibidem, XX/61. EDIŢII. Slav. Venelin, 121—123; Miletid-Agura, 336—337. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 192—194; Panaitescu, 314—316. Trad. D.I.R., B., 167—168. Facs. D.J.R., B., -362. 173 <1480 iulie — noiembrie >. Cazan vistier şi Staico comis scriu doamnei Maria că se bucură de eliberarea ei şi că o aşteaptă să se întoarcă în ţară. + rocnoAHH# hh, rocnorb AldpYs, AtHoro 3ApaKYs h hhckoe iiokaohYe npÎHo-cha\o rocnoACTKO th, pdEH rocnoACTBd th Y w «a» 8 SHdHi'e rocnoACTKO TH, tpt 3d rOCIlOACTKO TH, Md Tf fCT H3Kd/i,HA fioPK H3 p8K8 gpd>KA\dW8, Td CH 8 p8K8 AICAEAt T0Cn0AHH8 HH K0EK0A*- 3d TOH 3dXKdAtA\0 H EAdrOA<>PHAtO Bord 3d rOCnOACTKO TH, KdKO A<* Tf H3KdAHT BorK A<> A®HAflll, A4 hh CH ndK KdKO HH CH EHAd H fip"b>KA* rOCflOAHHK. H A<> 3Hdf rocnoACTBO th, cps wt ktvA<> ch WTHuiAd, d a\h ctoea\o h a^hYio H HOKYKi, CKf 34 pdBOTS TOCnOACTKd TH, WKOAO TOCnOAHHd HH KOEKOAd, A<> T( H3Kd-AHA\0. H HA\dA\0 HdAE>KA8 Hd Bord, fpf CKOpO TE KE Eork HSBdAHT, Td MEL11 A«HT, Td hh MEU1 BHT rOCnOAHHK, KdKO H rOCflOAHHOy HH B0EK0A4. H BorK TH 8A\HO>KHT AETd. PdBH rOCIlOACTKd TH, >K8ridH Kd3dH KHCTHiap H >K8fldH GTdHKO K0A\HC. Tocno>KA£ rocnoAÎHS a\h îw BdCdpdBE AÎAdAY kohkoaa. f Doamnei noastre, doamnei Maria, multă sănătate şi adîncă încinăciune aducem domniei tale, robii domniei tale şi-ţi dăm de ştire domniei tale despre aceasta, că am auzit despre domnia ta că încă te-a scos Dumnezeu din mîna vrăjmaşului şi eşti în mîna oamenilor domnului nostru, voievodul. De aceea, 280 www.dacoromanica.ro mulţumim şi îl lăudăm pe Dumnezeu pentru domnia ta, ca să te scoată Dumnezeu să vii, ca să ne fii iar doamnă, cum ne-ai fost şi mai înainte. Şi să ştii domnia ta că de cînd ai plecat, noi stăm şi ziua şi noaptea tot pentru lucrul domniei tale în jurul domnului nostru, voievodul, ca să te scoatem. Şi avem nădejde în Dumnezeu, că în curînd te va scoate Dumnezeu şi vei veni de ne vei fi doamnă, ca şi domnul nostru, voievodul. Şi Dumnezeu să-ţi înmulţească anii. Robii domniei tale, jupan Cazan vistier şi jupan Staico comis. Doamnei domnului meu Basarab cel Tînăr voievod. Arh. St. Braşov, nr. 461. Orig., hîrtie (17X21), pecete aplicată, căzută. Datat după I. Bogdan, Relaţiile I2, p. 278. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, op. cit., 277—278; Tocilescu, 534 doc., 397—398 fără dată. Trad. Bogdan, Relaţiile,, 214. 174 <1480 iulie — noiembrie >. Basarab cel Tînăr voievod scrie doamnei Maria că i-a trimis un dar lui Ştefan Bathori şi că se bucură că a scăpat din mîinile vrăjmaşului . •{• (HhaoctYio Eo/kYeio îw EacapaGa AIaaaY eoeeoaa h rociio,\,HHk r-hceh 3ea\ah 5>rrpOKA4XHHCKOH. IlHUifT rOCIlOACTBO A\H A\HOrO 3AP4Kl'f pOAÎTEAtt A\H dl O UI T1 aioeYaieh rocnork rtlapTf, A\Noro sapaeYe. H w ceai th aakam 83hahYe rocnoACTKo TH, sa 410 A\H CH nOpSMAA 110 HAIUA CASTA, nO IlETpTk, A rOCHOACTKO A\H A^EPE th ca\-k pasSMEA 3a pakotS, na te ect hseaaha Eotk h np-buHCTa EoroAiaTEpk h Eatpk Ijl^AH wt p8K8 haiuea\8 Epa>KA\aiii8 H cka a\8 ch at^P* no Eor8. 3a TOH A0KPf ect Smhhha H EHTH A\8 KE 3a A^UlS2. TaKO H TH CE AdBAH, A\8 CH AM^P*) a tVH Aa TH ECT POAYtEA. H IMK HH CH llSCTHAA Aa SMHNHiW AaP EaTpTi HlţlBAHS, A TOCnOACTEO A\H sa toh pa38A\Ej|f h Shhhhx' h nScTHjif, kako meuj h rocnoACTBO th rhaht; aah a<> ECT TOH AaP WT rocnoACTBO TH. H rOBOpH A4 *"8 CH A’1‘4,«p« H nOTpSAH CE H IlOCTABH CH PEH HA np’krapYE H A\0AH CE POAYtEAIO TH EdTpk IJIe$AH8, Aa TE llSCTET CKOPO, TE Aa A0HA«W. ITkO AH KHAHUi, HA HE A\0>KfW HHIJIA 8MHHHT H HE iMO/KEUJ CKOpO AohThi <* TH ‘"f npOCTH, H T0CI10ACTB0 TH Aa CH lipOCTEHA WT iMENE, EpE 1 Cuvintele « poaItmio mii Al om I» sînt scrise deasupra rîndului, cu altă cerneală. 2 Pasajul « 11 EHTH . • . a$hi!>», la fel. 281 www.dacoromanica.ro AOCTd Ci NfROAHCdJf CK KOA’fepH rOCn^ACTKd A\H, TdKO HfA\dA\ l}IO A4 8'IHNHAt ; iţit TfKf TH Ci CrttSMH Td \'©AHUI WT pSKf A® p$K(, Td NEiWdiM 410 MHHIOT 1. H BorK th 8a\koîkht AtTd rocnoACTRO th. H 410 H3pfMfT IlfTpS, A4 KtpSdll2. f îw BdCdpdK AlAdAT RWfKH’A'Jj AtHAOCTMS EoJKlA TOCnOAHHK. PoaTtia» a\h Aloui h rocnoJKA* rociioACTRd a\h dlapTf. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tînăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Scrie domnia mea multă sănătate părintelui meu sufletesc >, Moş şi3 4 iubitei doamne Maria, multă sănătate. Şi despre aceasta îţi dau de ştire domniei tale: pentru ceea ce mi-ai încredinţat prin sluga noastră, prin Petru, iar domnia mea bine te-am înţeles de faptul că te-a scos Dumnezeu şi preacurata maică a lui Dumnezeu şi Batăr Ştefan din mîinile vrăjmaşului nostru şi acum eşti în mîinile oamenilor noştri şi ale pîrgarilor. Pentru aceasta, îi mulţumesc şi-l laud pe Dumnezeu. Şi îmi pare bine domniei mele de aceasta şi-i mulţumesc lui Batăr Ştefan pentru aceasta. Şi iarăşi ne-ai trimis că te-a luat Batăr Ştefan, ca să-i iii fiică de suflet. Pentru aceasta, bine a făcut şi să-i fie lui de suflet 4. Astfel şi tu dă-te să-i fii lui fiică, iar el să-ţi fie ţie părinte. Şi iarăşi ne-ai trimis să-i fac un dar lui Batăr Iştvan, iar domnia mea am înţeles de aceasta şi am făcut şi am trimis, cum vei vedea şi domnia ta; însă să fie acest dar de la domnia ta. Şi spune-i că-i eşti fiică şi trudeşte-te şi pune vorbă pe lingă pîrgari şi roagă-te de părintele tău, Batăr Ştefan, să-ţi dea drumul mai curînd şi să vii. Iar dacă vei vedea că nu-ţi face nimica şi nu poţi să vii mai curînd, tu iartă-mă şi domnia ta să fii iertată de mine, căci destul m-am nevoit cu boierii domniei mele, astfel n-am ce să mai fac; căci ţi s-a întîmplat să mergi din mînă în mînă şi n-am ce să fac. 5 Şi Dumnezeu să înmulţească anii domniei tale. Şi ce va spune Petru, să crezi ®. f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Părintelui meu, Moş şi doamnei domniei mele, Maria. Arh. St. Braşov, nr. 106. Orig., hîrtie (25,5x21), pecete timbrată, cu legenda: ţ Iu. KdCd<(laS> R0R<0.\>d.||k. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/57 şi XIV/44. Datat după I. Bogdan, Relaţiile It, p. 161. EDIŢII. Slav. Miletic, 82, fără dată. Slav şi trad. Bogdan, op. cit., 159—161; Toci- lescu, 534 doc., 122—123, fără dată. Trad. Bogdan, Relaţiile101—102. 1 Pasajul « ipi TiRi . . . mhh ot», este scris deasupra rîndului cu altă cerneală. 2 Pasajul « h i|ie Hapi'HT . . . RipSiw», la fel. 3 Cuvintele « părintelui meu Moş şi» la fel. 4 Pasajul « şi să-i fie lui de suflet», la fel. s Pasajul « căci ţi. . . fac», la fel. s Pasajul « şi ce va .. . să crezi», la fel. 282 www.dacoromanica.ro 175 1480 (6989) noiembrie 7, Bucureşti. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Stroe logofăt ocine în satele Orboeşti şi Brâteşti. f E-k XpHCTJ EoPd EAdrORkpHH H EAdrOHkCTHKH H XpHCTOAIOEHRH CdAXOAP"k-/KdRHH IlV EdCdpdBd AlAdAT ROCKOAd H rOCflOAHHk AXHAOCTHlVAX EoHdlX’AX H EoHs'TcAX AdpORdHHCAX XVKAdAdAHlSAXH H rOCnOACTR8Aip8AXH R-kCCH 3CAXAH ^rrpOKAdJflHCKOH CipC/KC H 3AI1AAHHHCKHAI CTpdHdAX fL\\AdUj8 H $dPdpdUj8 XfPl4fr- EddP0np0H3R0AH P0CT10ACTR0 A\H CROHAX EAdPklAX npOHSROACHHCAX MHCTHA\ H CR"fcTAHAX Cp'kAlţCAX POCnOACTRd AXH, AApORAJf C"kH R'kCCMCCHH H EAdP0XVEpd3HH H npknOMCTdHHHH H/KC HdA R'kC’iîAXH MkCTH Adp.VR HdCTOIdH CkH XP$COR8a PCCnOACTRd A\H BOAkpOAX, >K8lldH8 T8AOp8 AOPO^StT H HiSfldHS GTpOf W8pC ax8 H A'MPfpH A\8 @TdHC 13 KO 0\VX0>KH JKSfldH GTpOf nptA POCnOACTRO A\H AAiipepH CH OTdHd,. Ad A\8 CCT R*k CHHd AXkCTO d ftSndHd TSAOpd AOPOi|SCTd Ad (CT Ck AAi4JepHWA\ GTpOCRXVAX 3d CAHOAX EpdTHd Hd CfAd 410 HAXdT îKSndH GTpOf, 8 ©pEOCipH H 8 EpTiTCipH, Rdpf KOAHKO fCT A*A GTpOtR. H POCnOA-CTRO A\H AMOUJf KOHj d POCnOACTRO A\H Pd ndKH npOCTH^. fLxH A°KAf HKT BHTH >KHK >K8ndH GTpOf M CH fCT WH CdAXTi R<0>AfHrk Ck WMHHd A\H CH,’ d no CAXpkTH ©TpOCRC Ad «T A^HIH A\8 ©TdHf HdA TCAXH WMHHdAXH H HdA CRCAX A0SHT0K°A\ GTpOCRCAX. flipf AH CC CA8HdT H ATi4JfPH A\8 OTdHC C’kAXp’kT, d TH3H WHHHC Ad C8 T8AOp8 AOPOj|SCT8. fi npTiAdAHKd R"k HHJf Hd HkCT H8 M [cS] CAT WHHHC WCTdRUJHAX. Twpo pdAV HA\ AdAt H POCnOACTRO A\H Ad HAX CAT R-k WHHH'k H R"k W^dcS H HH WT KOrOJKC HCnOTTiKHORCHO no WpH3A\0 POCnOACTRd AXH, T"fcAX H A*HdA\ H\" H KHSHCTOAX H npkRHSHCTOAX HX, OHCR!UH WT ORHHCPO RdAXd, WT CRHHiCPO RdA'd WT nHCAdpCTRd H WT KAEAdpCTd, WT RHHdpHH, WT AH:KAXH, WT nOCdAH, WT TdAnH, WT CtHOKOCHbk, WT R03d, WT nOAKOAd H WT RTiCkX CA8HCEAX H Ad^Ed\* CAHKd CC XVBp’k-TdCT R*k CdAXOAP"kHCdRHOH 3 C AX AH H XVKAdCTH POCnOACTRd AXH. H Aa HX HC CAxk’CT EdHTORdTH HH CAACH"k HH BHpMCd HH HH"k HH\'TO WT CA8P HAH XVT npdRHTCA POCnOA* CTBd AXH nOCHAdCMHX no AXHAOCTCX H no pdEOTCX POCnOACTRd AXH, nOHC/KC KTO C* BH nOK8CHA-k n03dEdRHTH HAX dl|lC H RAdC CAHH*k, TO TdKORH HAXdT"k RTiCnpVcTH RCAHKO 3A0 H wprilO WT POCnOACTRd AXH I3K0 HCR’fepHHK H np'bCT’knHHK’k H nOCpdAXHTCA CCAX8 XP8cor8a8 pocnoACTRd axh. <6>41C/KC H 3dKAHHdHIC nOCTARA^CTIi POCnOACTRO AXH: nO C'kAXp'kTH POCnOACTRd AXH KOPO H3ECpCTk POCnOAK EoPk BHTH POCnOAHHk EAdUJKOH 3CAXAH HAH WT CpkACH- HdPo nAOAd pocnoACTRd axh hah wt ckpoAHHK pocnoACTRd axh hah, no Pptckx HdUJHX, WT HHOnACAXCHHK HdCTdHCT BHTH POCnOAHHk EAdUJKOH ScAXAH, Aa dipc nOMCTCT H CkXpdHHT H nOHOKHT H 8TRp"kAHT CklC RHUJC nHCdHY POCnOACTRd AXH TOPO POCnOAK EoPk Ad C-kXpdHHTk H nOHCTCT H OXTRp’k1 R"k POCnOACTRt CPO; dlJICAHJKC 1 Loc rupt. 283 www.dacoromanica.ro nocpdiUHT h nontptT h pa3opHT tuto rocnoAB Eork m nocpa.\\HT H pa3opHT h nonfprr H 8EH6T 3 A* T'krtWiU d BTi BiiK CTi A^Ulf/R H A<* «T CB Ioţ'AA H CTi Slpias h cb HH'kaaH Tk>aehe om E'B3knHui( Ha rocnoAJ Bora h cnaca Hdimro Icţ'ca XpHCTa h pfKouu: kpkb tro Ha hki^ h Ha MfAfX hX fîKf «t h e*a*t k”b b^kki, dAUHH. GBfAfTfAVe cja\8 xphcobSaS rocnoACTBa mh: JKSndH Gtahhao KdcYfK'B, xSnan Eohko TaTtSAOB, wSridH Ka3aH beahkh akophhk, 3<8ndH Ehhthab bcahkh Aoro^fTk, IlapAOcSA cnaTapk, E8u,KdT nappHHK, IlHrup ctoahhk, Gtahko koa\hc PaAV^ RHCTHiapiv* E8rkH8A cSAijap, EAdAlcAdB ctpatophhk. H a3k, H'kr rpaa\aTHK, CA. f Io Basarab cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Acte Cantacuzino. Orig., perg. (34x38), pecete atîrnată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 168-170. 176 <1481 martie — iunie >. Cazan mare vornic porunceşte unor vameşi să lase pe saşii din Braşov să se întoarcă la casele lor. + Uhujet îkSiiah Ka3ah reahkh AttopHHK, a<> TfEf dlHpHAii H IrkpK-k h ©np-k H TAK03H RH TOROpHM ■' 8 K0K> MAC 1(10 RHA'lTt CHK> KHHrS A10I3, A RH A<* WCTARHTE IVHH3H CACH IVT fipJUlOR, A<> HAf A®ăH0A\ CH, H no npAŢORA H no T(At>K<(H> H fi,A JfOAH CRAKH MAORtKH H WT TAMO WRAAtO H WT WRAMO TAMO, A<» Hf E$A< (1A3HT0PH hhkSa* h a<> « Hf AP^^ht nST. IIah rh a*1 npHAfTf ha rpAA Kpah8hir, kako 3hatc nocKopo. AaH WT CACH Aă Cf RApSeTf, &\S TA HE AHflCAT HH (AHH RAAC h f Scrie jupan Cazan mare vornic către tine, Mihăilă şi Bîrcă şi Oprea şi astfel vă vorbesc: în ceasul în care veţi vedea această carte a mea, voi să lăsaţi pe acei saşi din Braşov să meargă la casele lor şi pe Prahova şi pe 1 Mai întîi fusese scris: « mS ra hi ahiKat HHi|ia», dar apoi a fost şters. 285 www.dacoromanica.ro Teleajen şi să umble orice om şi de acolo încoace şi de aici intr-acolo, să nu fie păzitori nicăieri şi să nu se ţină calea. Iar voi să veniţi Ia cetatea Crăciunei, cum ştiţi mai curînd. Iar de saşi să vă feriţi, să nu Ie lipsească nici un fir de păr *. Arh. St. Braşov, nr. 503. Orig., hîrtie (10x21,5), pecete aplicată, căzută. Fotocopii la Academia Republicii Socialiste România, VII/186 şi XVIII/28. Datat după I. Bogdan, Relaţiile I,, p. 286. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, l.c.; Tocilescu 534 doc., 401—402, fără dată. Trad. Bogdan, RelaţiiIe, 215—216. 177 1481 (6989) iunie, Tîrgot işte. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte lui Bratu şi lui Patru jumătate din salul Măniceşti. f AlHrtOCT'fu'At EohîTiv.u, Itv iMaaaY Eacapaca koikoaa h rocnoAHHh kh^cch ssmah Oţ'rrpOKAajf’fHCKOH h chh A^Eparo Eacapacc rohroa^. AaKaT rocnoACTKO a\h cYi noscA-kH'i'f rocnoACTKd a\h EpatSaS c-k chhokh ch1 2 h II-kTpS c-k chhokh ch, bko Aa HM fCT V Al'kHHMfipH flOAOKHHA3, nOHfJKf IlOKSnHUIf tVT XhHCt 3a AK<1 K0A0KH4 H acnpH o. Hah EpaT8a ck chhokh ch Aa *ct H4A A&a A. Ispravnic Ratea pîrcălab al Poenarilor. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., nr. 13.133. Orig., perg. (17x30), pecete aplicată, căzută. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, LXX1V/50. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 318 — 319. Trad. D.I.R., B., 170. Facs. D.J.R., B., 363. 178 1481 (6989) august 16, Piteşti. Basarab cel Ttnăr voievod întăreşte lui Roman şi altora ocine la Uliteşti şi la Miceşti. t AIhaocthwm EojkYwah, Iw iIIaaaY EacapaKa kcxkoa4 h rocnoAHH'K stct 3(a\ah &rpOKAAJfYHCKOH, CKIHTi A^pdrO EdCdpdKd KOfKOAd. A4K4T rOCflOACTKO A\H cY( I10K(-A-feHl'f rOCnOACTKd A\H CASS(AA rOCflOACTKd A\H P0MAH8 H CK CKJHOK(A/k CH H CK KpdTYdA\ (ro, /^AH H PdAV,V H A\HK8a H (USUIAT H CK ChlHOK( HAU, I3K0 A4 HA\ (CT 8 &AÎ-TdţlH A*4 3aAI10H( Kdpt KOAHKO (CT AP'b’K44 BdAftOHd, flOHOK( K8llHlll( WT 3dA/kOHd 3A V acnpY( h koh a h aka koaa. H (iakh a4 ha/i cct 8 A1hh«|ih am Tahck, iioh(>K( K8nHUl( IVT CkIHA TaH(KA, WT E'KhYc, 3A p ACIlpY( H AK4 KOH'k H (AHA KpAKA. H rocnoACTKO a\h a4A°u>( (AHh koh. Gcro paaî ha\ A&A^X h rocnoACTKO a\h h Aflt444 Hjf, khSktom, np(KHSif(TOA\ HJ(, KTv HHX np'KA'WHKA A4 HtCT, A H8 A4 KT 8 HAU KTv W4HH8 H KTv WJfAKS H HH WT KOfOJKC HdlOT'kKHOKMO nO p(4 rOCHOACTKA A/IH. 1 « jumătate» şters ulterior. 1 « doi boi», şters ulterior. * « Dar Braţul cu fiii săi să fie pe două părţi», şters ulterior. * «a treia», şters ulterior şi adaus deasupra: «şase». 5 Loc alb. * Loc rupt. 287 www.dacoromanica.ro GfitAtTf.vTf: mSimh Hfcr ehbuih akoPhhk, mSimh GTdHHAO EacYcb, >K8ndH Raa-AVa AKC>phhk bcahkh, GSKdAd BHCTHiap, Bhhthatv A&r«|stT, IldpAOCAS cnaTap, nf^ap-HHK AlHpMd ESllKdT, IKTp8 CTOAHHK, OraHKO KftAlHC. Aparc-H nHca 8 IIhtciph, Avkcciţd dyrycT si amii, kt». AtT xsi^ne> ■fr Iw Eacapaca AlAdAÎ BwtBivAd, mha&ctYa Eo>kYa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab cel Tânăr voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Roman şi cu fiii lui şi cu fraţii lui, Dan şi Radul şi Micul şi Muşat şi cu fiii lor, ca să le fie în Uli-teşti partea lui Zamona, oricît a ţinut Zamona, pentrucă au cumpărat-o de la Zamona, pentru 400 aspri şi un cal şi doi boi. Şi iarăşi să le fie la Miceşti, partea lui Ganea, pentrucă au cumpărat-o de la fiul lui Ganea, de la Bănie, pentru 100 aspri şi doi cai şi o vacă. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi, de ocină şi de obabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Neag fost vornic, jupan Stanilo al lui Vasie, jupan Yladul mare vornic, Sucală vistier, Vintilă logofăt, Pardosul spătar, pabamic Mircea Buţcat, Pătru stolnic, Staico comis. Drăgoi a scris, în Piteşti, luna august 16 zile, în anul 6989 <1481>. j* Io Basaraba cel Tînăr voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XL/6. Orig., hîrtie (24x21,5), pecete aplicată. EDIŢII. Slav. Miletii-Agura, 340. Slav şi trad. Panaitescu, 320—321. Trad. D.I.R., B., 170—171. Facs. Năsturel, Nova plantatio, 30; D.I.R., £., 364. 179 1482 (6990) martie 23, Ghergbiţa. Basarab cel Tînăr voievod întăreşte m-rii Snagov sate şi munţi şi-i dăruieşte jumătate din satul Velea, moară, vamă şi un obroc anual în bani, grîu şi orz. f H>Kf EAHlţH ASjfWM EcwYfM BUKAfTK CA, ChlH> ChlTk CEIHOBf Ec»KYh, laKOJKf pcoe ECJKfCTBfHH dnOCTOAh, H>Kf npdBAU AWEfTfAYf (A\8 JKf K"K CA^A TfKAUpH n»A~ EHrivA\ A^EPHA\ n»AEHSdAI41HA\ CA, >K(Ad(A\AA B'KCnpYcUIAC >K, d 3(A\AKHH 3(A\AH WCTdKAKllJf H Hd HfEfCH npHA*kl1HIll( CA, EAdKCHh WHK HJKf TAdC pdA»KdHYd CAKIUJdBUJt, (re>Kf npHCHO H CAhIUIAT: „IIpYHA'bTf EAdrOCAOBCHH OTlţd MOCr» H HdCAfcACTBCŢHTf CA 13KO 0\T0TC>BdHHC> fCT IţdpCTBYd WT CAOWtHId A\Vpd“. 288 www.dacoromanica.ro H/Kf H d3k KAdrOK'kpHKIH H EAdrOMkCTHikIH H XpICTOAKJKHKIH H CdAUVAP’k/KdK-HfH, Iw EdCdpdEd KWEKWAd H rOCIlOAHHk, CklHk EdCdpdlId AOEpddrO KW'EKOAf, AXHAO* CtYa EO/Kl'fA H EoJKYeAX AdpWKdNffAX OSAdAdAl(l8AXH H rOCnOACTB0\*AL(|8AXH KkCf 3EAXAH ^rrpWKAd\'VHCKOH, fipf/Kf H 3dflAdNNHNCKklM CTpdHdAX, flAXAdlUy H 4>drdpdUlS Xfpll,fr, H>KE sil CHAt KAdrOflpOH3KOAH rOCIlOACTKO AXI-, CKOHAX EAdrklAX npOH3KOAEHIEAX, HHCTHAX H CBbTAHAX CpTiA^AX H I3K0 (lpOCAdRHTH npOCAdKAkUldrO AXA Bord H Hd np-bCTOA-b CK’kTOnOMHKUlHX pW^ITEAIf TOCnOACTKd AXI- H Ck CAdKOA K'k3NfCfUldro AXA. Ge>KE B'kCnOAX’bHA rOCnOACTKO AXH, HKO AXHWSH UAplE K"k l^dpCTKYd CH KTiCE-AHU1A CA HA AXdAkl HEEECHdrW l^dpCTKId NdCAb AOKdUi A, T~kipA EO CA H d3k Hf T'kMlf Clf IţdpCTBO HCnpdBHTH, HA flpHCHO H W A^UIA CKOA C’kAXdTp’bTH. TbAX pd^Y AdpxvKd rocnoACTKO axh ceh K-kCEHkCTHiH h EAdrooKpdHHH h npb-IlOHTdHIH, HÎKE HdA K'kCfAXH HkCTH H AdP®K) HdACTOAH XPHC®K®VrtK rOCnOACTKd AXH, X'pdAXS H WKHT’bAH CKbTOAX8 AXWHdCTHplO WT GH-fcrOK, E>KE ECT KTiKEAEhYe np'bCK'bT'bH BAdAYHHlţH HdUlH EorOpOAHU,H H HkCH-bHUlOAXS HÎKE Kk CKblJJfHHO HHOKXV\', HdCTdK-HHK8 H oyHHTEAW CAOKECHdrO CTdAd XpHCTOKd, CTdpl(S lEpOAXOHdXS Kyp 6\‘0HAXYw H K-kCtAX KpdTIdAX XV XpHCTt, EAHKO CE WKp'bTdAT K'k CK'bTH AXWHdCTHp, I3K0 npH-AOÎKH TOCnOACTKO AXH 8 CK'bTH AXOHdCTHp nOA WT REAE H Ck KOAfNHU.8 WT HbîK-AOK H KdAXd npdX'OK >y CKd, A*1 KT 3d nOKpOK CbTOAXS AXXVHdCTHp8 H KEAIEAX L(IO C8 8 CK’bTH AXXX’HdCTHp. H ndKH KdpE KOAHKO CEAd HAXdT CK'bTH AXWHdCTHp 0\* CAACTKO 6aX0K8, d WHO Ad Cf KK3AXET EHp WT EHpdpEX KOEX XTfT KHTH WT KfMHHfX AXOHdCTHpS, Td Ad CE flpHHOCfT 8 CK'bTH AXWHdCTHp, A®HAe CTOHT CK’bTH AXOHdCTHp, A<* KyAET 3d PdEO-TdHl’lO KHHOrpdAOAX AXOHdCTHpS. H ndKH A<> ECT CKtTOAX8 A\WHd:THpj\* TpfTY Aea XVT KdAXEUIIHCTKO 6aX0K8 KdTd rOAHH»\‘, A^HAfîKf CTOHT CK'bTO AXECTO, Ad ECT 3d KOCOK Hd npOCK-bl|lEHYE CKbTfH Iţp'kKKH. H ndKH npHAOKH TOCnOACTKO AXH CK-bTOA\8 AXOHdCTHpS IdKO KdTd TOAHH8 M CE IlpHHOCET 8 CK'bTH AXOHdCTHp WT CAACTKO IIpdXOKE, XVT H CEAd H KAKAE JKHTO H H EHAXEH XVT CEAd 1(10 K8AET npHAE/K AXOHdCTHpS. H ndKH Aa fCT CKbT0AX8 AIX0HdCTHp8 A KOAEHHU.E WT A.HAPHX, KdKO C8 KHAE H npH AHH E>XdA8 KOEKOAE H Kdpf KOd CEAd C8 nd3HAH T'kAd Hd tYe3H KWAEHHlţE, tYa Ad HX nd3HT H HdnpdKHT H CkAd, frAd CA pd3KdAAT. H ndKH Ad fCT CK'bTOAXS AXOHdCTHpOţ* KdAXd TOCIIOHCAHHH METKp*kTH AfA H XVT AP**™ METKp-kTH AfA nOAOKHHd H KdAXd AondTHE. H ndKH Kdpf KOAHKO CEAd C8 CK~bT0Ax8 AXOHdCTHpS : 4>pHHrHUifl|JH H HSKOpdHH H nOA WT T'kHK'kKfl(lH H l fpA\TiHEL(llH H IIonEl(YH H /V,OKpOlllEl(jYH H T8pEdU,iH H nOA WT IIIoAAEI(1H H nOA WT G-kp-kHHHElIlH H HHAXHpEljlH H nOA WT OlldHl(0K H Ep"kCfl(IH H HOA WT ©Tp-kXVL(lH H nOA WT KpTiMAXdpH H rpTiAHljld CKd H nOA WT IxEAE H nAd-HHHd rp-kBOKd H OdOptlOA H IlAdHHHd AldHEKd. fl WHO KdpE 1(10 CE 1(1ET 8MHHHT HdA tYe3H CEAd H nAdHHHE, K8AH TAOKE HAH A8UJEr8KHHE H.XH B8AH 1(10, d WHO Ad ne AXETEXdT HHKTO nHHTH, HH A^OpHHK KEAHKH, HH C«AE14) HH HH HHKTO WT npdKHTEA HAH WT CA8r TOCnOACTKd AXH, d H8 KdpE 1(10 KE 8MHHHTH, TAOKE HAH A8lJJfrSKHHf, Ad CE A®HECET 8 AXOHdCTHp. Td ErAd www.dacoromanica.ro « Smhhht rrtOEf haa tY(3H ccaa, a whh £,a h( ha$t RAASrcpH caa\h aCT A^®PAHOA\ HIO HM (CT npARAd H K EHTH PAOEA. G(PO PAA'C HH (AHH npAKHT(A POCnOAApCKKI A A M( AUT(J(AT C T'fcAlH.SH C(AA, HH KTvEAAPK, HH nMCAApc, HH AH>KMAp(, HH HHJfTO MTO RTv3(TH WT (AHKA (CT A A®CTOAHVa. TT^ ElvCt fi,A (CT CR-fcTOAVS MOHACTHpS RTv K^KH] RTv OMHHAv H RTv WJfAKM H KO>K(CTR(HHA\ HHOKWM RTv nHlfl^ H RTv E'klHOC RTvCnOAlHHAHIC CR-fcTO-nOCMHEUIHX'K P0AHT>(AI( rOCnOACTKA A\Hj nOTOAV H POCUOACTROţ' A\H. G(PO PAAÎ HHKTO fi,A H( CM-fc(T EAHTOKATH T"k\' C(AA HAH (AHKO EH|U( IIHIIKT, nOHOKC EAp( KTO C( EH nOKSCHA 3AEAEHTH HAH T(PAH, no rp-fcUKJf HAIIIH WT HHOnA(M(HH K, A* Aip( nOMlvTCT H nOHOEHT H STRpivAHT H UKp'fcnHT cY( noE(A'kHY( pocnoACTBA mh, a topo rocnoAk Eopk a RTv POCnOACTR-fc (PO; A AljH AH H(8TEpivAHT H H( IlOHO-kht cY( noE(A'kHY( rocnoACTKa aui, a Hoy pasopHT H nocpAAiHT a topo POCnOAK fiopk CTvTROpHRÎH H(EO H 3(MAH A<> 8kY(T PA30p>HT (PO 3A( Clv TtAOM, A Eli EMA^IPAPO R-kiyk Clv A^UK/ti II A* A\8 (CT CknOCTATHHIţA np-feMIICTA EoJKYa MATH HA CTPAUIHOM H H(8mHTHOA\ CMAH1{I( HAC2KC AHIţ(AVfc HM>AT 8M(CtY( Clv Ik>A®( H Clv llpY( H Clv hH'kAtH Y8A(H OKI Elv31vnHUI( HA POCnOAA Bord h cnaca haukpo IcycA XpncTA h p(Koui(, kprr (po ha hiijc h ha mia^V hX‘> (>K( (CT H ElvA(T RTv EÎCKH, AA\Yh. K( h CR-fcA(T(AY( nocTAKA'b(T pocnoACTEO a\h cY(a\8 noECA'bnYio POCiiOA-CTRA A\Y: A\YTpwnOAHT Kyp lllAKApi(, XtSllAN IIpTvROyA RfAHKII A^OpHHK, JKSnAH Aljlpld n(jfap, >K8naH EapeSa, >K8nAH /\,TmYtpk rH3AAK«ţ, >«8nAH IlpivRf aopo0(t, >k8iiah A\HpMt AB®PHHK, £IaEK CnATAp, KopMAH H GtOIAH APMAUIH, llHncp CTOAHHK, GtAH- KOMHC, &A1vAHCAAR RHCtYaP, G3HA CTPATOPHHK. H A3K, KAAOraHA, nHCA,\" 8 TcpPHL^H, MApTYia KP, RTv AtT HHAÎKtYwH (Y. f Iw Eacapaea rwcrwaa, a\haoctYm EokYm pocnoAHHk. f Acei cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, cum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cei ce se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, cele pămînteşti lăsîndu-le pămîntului şi de ceruri alipindu-se, acel glas fericit de bucurie auzind, pe care veşnic îl şi aud: «Veniţi binecuvîntaţii tatălui meu şi moşteniţi împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii». Deci şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Basarab voievod şi domn, fiul lui Basarab bunul voievod 290 www.dacoromanica.ro din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, care cu putere a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Aceasta amintindu-mi domnia mea, că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor, mă străduiesc şi eu, nu numaî să cîrmuiesc această împărăţie, ci să socotesc pururea şi de sufletul meu. De aceea, a dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, hramului şi locaşului sfintei mănăstiri de la Snagov, care este văvidenia preasfintei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi preacinstitului între ieromonahi, nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvîntătoare a lui Hristos, bătrînului ieromonah chir Eftimie şi tuturor fraţilor în Hristos, cîţi trăiesc în sfînta mănăstire, că a dăruit domnia mea la sfînta mănăstire jumătate din Velea şi cu moara de la Neajlov şi vama Prahovei toată, să fie pentru acoperirea sfintei mănăstiri şi a chiliilor care sînt la sfînta mănăstire. Şi iarăşi oricîte sate are sfînta mănăstire în judeţul Elhov, iar la ele să se ia birul dc la vecinii mănăstirii de către birarii care vor fi, să-l aducă la sfînta mănăstire, cît va sta sfînta mănăstire, să fie pentru lucrarea viilor mănăstirii. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri a treia parte din vămeşia Elhovului, pe fiecare an, pînă cînd va sta sfîntul loc, să fie pentru ceară la luminarea sfintei biserici. Şi iarăşi a dăruit domnia mea sfintei mănăstiri, ca să se aducă la sfînta mănăstire în fiecare an din judeţul Prahova, de la 8 sate, 8 găleţi de grîu şi 8 de orz din satele care vor fi supuse mănăstirii. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri 4 mori de la Didrih, aşa cum au fost şi în zilele lui Ylad voievod şi oricîte sate au avut grijă atunci de acele mori, acelea să aibă grija şi să le dreagă şi acum, cînd se vor strica. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri din vama Doamnei a patra parte şi din alt sfert jumătate şi vama Lopatnei. Şi iarăşi, oricîte sate sînt ale sfintei mănăstiri: Fringhişeşti şi Izvorani şi jumătate din Tîncăbeşti şi Ghermăneştii şi Popeţii şi Dobroşeştii şi Turbaţii şi jumătate din Şoldeşti şi jumătate din Sărăcineşti şi Nimireştii şi jumătate din Spanţov şi Bîrseşti şi jumătate din Străoşti şi jumătate din Cîrcimari şi Grădişta toată şi jumătate din Velea şi muntele Gîrbova şi Floreaiul şi Muntele lui Manea. Şi orice s-ar face în acele sate şi munţi, fie gloabe sau duşegubine sau orice, să nu se amestece nimeni să prade, nici vornicul mare, nici cel mic, nici sudeţ, nici nimeni altul dintre dregătorii sau dintre slugile domniei mele, ci orice 8-ar face, gloabe sau duşegubine, să se aducă la mănăstire. Iar cînd se fac gloabe asupra acelor sate, să nu meargă călugării singuri să prade, ci să trimită egumenul www.dacoromanica.ro pe unul dintre fraţi la marele vornic ca să trimită vornicul o slugă domnească şi alta vornicească, ca să prade ei şi să ducă la mănăstire, iar egumenul să dea curtenilor ce le este dreptul şi cum va fi gloaba. De aceea, nici un dregător domnesc să nu sc amestece cu acele sate, nici gălctar, nici albinar, nici dijmar, nici nimeni să nu ia ceva din ce se cuvine mănăstirii. Acestea toate să fie sfintei mănăstiri în veci, de ocină şi de ohabă şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de veşnică pomenire sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei melc, după aceia şi domniei mele. De aceea, nimeni să nu cuteze să turbure acele sate sau cîte sînt mai sus scrise, pentrucă oricine s-ar încumeta să împiedice sau să le tragă, chiar şi cît un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii preaiubiţilor fii ai domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va împuternici această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească <şi să-l împuternicească> în domnia lui; iar dacă nu va întări şi nu va înnoi această poruncă a domniei mele, ci va risipi şi va batjocori şi , pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, să-l ucidă şi să-l nimicească, aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la judecata cea cumplită şi neîndurată, unde făţărnicie, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori pune domnia mea acestei porunci a domniei mele: mitropolitul chir Macarie, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Mircea paharnic, jupan Barbul, jupan Dimitru Ghizdaveţ, jupan Pîrve logofăt, jupan Mircea vornic, Alb spătar, Corman şi Stoian armaşi, Piper stolnic, Stai comis, Vlădislav vistier, Ona stratomic. Şi eu, Caloiana, am scris la Gherghiţa, martie 23, în anul 6990 <1482 >, indiction 15. f Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 64 (Snagov II/l). Orig., perg. (42x36,3), rupt, pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 353 f. 2—3, 354 f. 6v. — 8, 458 f. 1 — 2 şi la Academia Republicii Socialiste România, XX/284, CMXII/4 şi ms. 5236 f. 80-85. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/62. EDIŢII. Slav. Miletitf-Agura, 338—339, sub 1480 indiction 15. Slav şi trad. Panai-tescu, 321—327. Trad. Iorga, St. şi doc., XVIII, 71—73; D.I.R., B., 171-173. 292 www.dacoromanica.ro 180 <1482 după martie 23 — 1495 septembrie 15 >. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Milea şi fiilor lui Vlad ocine în Cincu şi în Şipot. -J- dl haoctTwm EojkTwm, Iw Rma kohkoaa h rocnoAHHK KiiCfH 3(a\ah OyTi'po-KAdJfÎHCKOH, CHH'K RrtdAd KOHKOAf KfrtHKddrO. j^ARAT rOCnOACTKO A\H CIt nOBfrt'fcHHf rocnoACTKd mh CASrHAt rocnoACTKd a\h no ham dÎHA-k h ck ckihokh a\8 h c"k dHHlCÎH MS, CKIHOKH lîrtdAWK........ H HdH.......... Ck CHHOKH HA\, I3K0 M HM KT IVT HHHK8 TpfTH Afrt, KOAHKO HA\ H3EfpfT Cfe H WT HIwiOT, KOAHKO fCT KHA WMHHlS AIhaceS h ckihokoax EddAWK, nowHM ha\ c8 CTdpt h npdKf wmhhi; noHfJKf 3HdHA°X' rOCnOACTKO MH KdKO C8 CK'fcAfrfACTKOKdAH, fipfiEf npH AhHH EpdTd rocnoACTKd A\H, PdASAd KOfKOAf........ f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume Milea şi cu fiii lui şi cu nepoţii lui, fiii lui Vlad... şi Nan. . . cu fiii lor, ca să le fie a treia parte din Cincu, cit li se va alege şi din Şipot, cit a fost ocina lui Milea şi a fiilor lui Vlad, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine; pentru că am aflat domnia mea că au mărturisit încă din zilele fratelui domniei mele, Radul voievod. . . După Al. Ştefulescu, Vlad Călugărul, în Noua Rev. Rom., II (1900), p. 377, fără dată. Orig., perg., foarte deteriorat, lipsindu-i sfîrşitul. Datat din domnia lui Vlad Călugărul. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 173. 181 1482 (6990) iulie 13, Tîrgo\işte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Roman şi fraţilor săi ocine la Miceşti şi la Uliteşti. -J- AlHrtOCTiWiW Eo/kTwm, Itv Eaaa koikoaa h rocnoAHHK KTiCfH 3(mah £rpw-KAd\'VHCKOH. /V,dSdT rOCHOACTKO MH cTf nOKfrttHlf rocnoACTKd MH PoMdHY H EpdTf A\y, AdHY h Paayay h (Hhkyay h dlyuidTy h Gtohm, hko a<* ha\ kt 8 (Uhmhph, Afrt GhHCK H K'kHHMB H KypHfK H RrtdKyrtWK, nOH(>E( O KT CTHrHYA >K\'ndH Gtohka AKWPHHK WT EdCdpdB AÎAdAT C"kC CA\f'AiR\f WT rOCHOACTKO AtH1, H ndK IIOTWM T 8 rocnoACTKd a\h. 6ipe npHAOine ki EOA-kpH, Td k> aMouh kako kt np'KAMHKd roc- 1 în loc de « ch ». 293 www.dacoromanica.ro no4,CK4, a rocnoACTsw mh am* Gtohk( akophhk^, a >K8n4H Dtohka io AM* t(m3h KHUitnHcaHH wt nptA rocnoACTKo mh, ipt a\\* ehuic cA\re. H rocnoACTKo m8 a\h AaACUie kwa k, Ta w KynHiiif. H naK &ahtei|ih, am SaAtOHWK, noHfJKf » KynHUif wt 3a.»0Ha 3a y acnpH, h am Tom», noHf/Kf k> fiA4THUie wt EHp $ rocnoACTKo AtH H AM ETiHTJK, nOHf/Kf flOKSflHlIlf WT EIiHTe 34 fAHH KOH....1..........frt\......KWiM. Toro pdA’f hm a4A« h rocnoACTKo mh t(a\ h ckihoko h\' kti whhh# h wyaaES H hh wt KoroHîf HffioT'EKHOKfj no peq rocnoACTKa MH. H cmaeteaTc jeShah &APHilu, îKSnaH H-fcroA fiopwK, JKdnaH Ka34H eheuih AKopHHK, Khhtham Awro. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XL/7. Orig., perg. (22x21), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 328—329. Trad. D.I.R., B., 173—174. Facs. D.I.R., B., 365. 1 Loc rupt. 294 www.dacoromanica.ro 182 <1482 > noiembrie 15. Vlad Călugărul voievod scrie pîrcălabilor şi vameşilor din ţară că a întărit vechiul privilegiu comercial al braşovenilor. •J- A\haoctYwa\ Eo;kYwa\, Iw Eaaa ko(koa<* h rocnoAHHk 3ca\ah £rrposAAX'YHCKOH. ^ABAM 83HATH BliC-kKOAlS KAK£: H nApKAAABWA» IIO KliCfX HAUJCJf KApOUlCX’ H "PTirApOAl H BAMCUJOAt, l|IO C8 110 KdpOIUC\' H nO A8HAK8, K$A( CC pHEA AOKHT H CBAKOAtg HHOAlS HAOBtKS, nOHOKC lipiHAOllU (lOCAdmtlţH WT HAUICX ACKpc\* npHiaTCACX' np-krdpcx* EpAU10RCKH\' H (lOHCKAUlf WT HAC KAKO fi,i BH\'A\0 STBp-KAHAH CTApÎH 3AK0H, LJJO CCT EHA npH HHCJf rOttlOAAPfX' H npH RpATtS A\H PaA0\'A8 KOCROAf KAKO A<* CC A\0r8 H HAU] 3 H HH,ţ CHpOAUCH \*pAH3TH CAOEOAHO, KAKO C8 CC H WT lipC/KAE X'PAHHAH. 3a TOrAH pAA'l* 3Afl0BCAAA\0 CBAK0A\8 BHUJ£p£U£HH0A\8 HAOB-feKS, KAKO BApC 8 KOH Tp-KrOBC HAH HA ,A,8HAK8 HAH e8AH TA« X'TjT A0HTH WT EpAUJOBCKCy AWAY Ch K8nAWA\, HAH npOAABATH HAH KSflOBATH, C8 BOAHH H fipOAABATH H KSflOBATH H nO Tp-KrOBCX H no BAATAX' HAH HA ,A,SHABS pHEg HAH K8Ah KOW KtblAIO. H HHKTO fi,i HJf HC CM'bCT BAHTOBATH, TTiKA\0 Ad CH nAALţlAIOT BAA\8 CTApS, LJJO CCT WT iipOKAC 3AK0H, A BAAU HOBC Ad CC HC HHHCT. TdKOJKA* H HAU1H CHpOMACH £,& HA\AIOT 8 HHJf npABAS. IIhc HOCBpTc cT. f Iw EaaA bwcbwaa, a\haoctYm Eo;kYa rocnoAHHk. ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn al ţării Ungrovlahiei. Dau de ştire fiecărui om ce se află în ţara noastră: şi pîrcălabilor de prin toate oraşele noastre şi pîrgarilor şi vameşilor, care sînt prin oraşe şi la Dunăre, unde se vînează peşte şi oricărui alt om, pentru că au venit soE de la bunii noştri prieteni, pîrgarii din Braşov şi ne-au cerut să întărim vechea lege, care a fost în vremea altor domni şi în vremea fratelui meu Radul voievod, ca să se poată hrăni slobod şi supuşii noştri şi ai lor, cum s-au hrănit şi mai înainte. Pentru aceasta, poruncim oricărui om mai sus spus, ca în oricare tîrguri sau la Dunăre sau oriunde ar veni dintre oameniii Braşovului cu marfă, fie să vîndă, fie să cumpere, să fie volnici şi să vîndă şi să cumpere şi prin tîrguri şi la bălţi sau la Dunăre peşte sau fie orice marfă. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i bîntui, numai să-şi plătească vechea vamă, ceea ce este legea dinainte, iar vămi noi să nu se facă. De asemenea şi supuşii noştri să aibă la dînşii dreptate. 295 www.dacoromanica.ro Scris noiembrie 15. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Braşov, nr. 143. Orig., hirtie (23,5x21,5), pecete timbrată, cu legenda: f Iw I’.aa Jw(h)aCCTIIIO H> r«cn»AHHK. Fotocopii Ia Academia Republicii Socialiste România, VII/82 şi XV/8. Datat după I. Bogdan, Relaţiile Iv p. 184. EDIŢII. Slav şi trad. Bogdan, op. cit., 183—184; Tocilescu 534 doc., 152, fără an. Trad.Bogdan, Relaţiile,, 116—117. 183 <1482 după noiembrie 15 — 1495 septembrie 15 >. Vlad Călugărul voievod porunceşte schilerilor din Dragoslave să înapoieze covorul ce l-au luat de la un om şi pe care acesta îl ducea judeţului din Braşov. •f dlH.vocTÎw Eoxtfftt, îw ErtdA KOfKOAâ h rocnoAHH'K. Ibmirr rocnoACTKO a\h ftm CKHA-kpOAt WT ^parOCAdKfAf H TAK03H KH rOKOpHAt rOCflOACTKO A\H 3A pd^V IVKOH UAOK'kK'K, fpf A\8 CTf 83fAH fAHH Cdr, Ttpt tCT BHA A<» Td IVTHfCfT Hd HfCT C^AU# IVT EpJUlOK. TdrdH pdA’i’j 8 Mdc ipo SspHTt cTw khhtS rocnoACTKd a\h, a kh 8 toa\3H «mc m AdEdTC TOH KOKOp, ipo AtS CTf 83fAH, fpf AtdKdp fi,ă RH BHA TOH KOKOp H 1'OCnOACTKd AIH, d rocnoACTKO a\h ra eh rha ivctarha 3d paAl npi'MTfACTKO h sa pdAi’ koa» c8au8. TdKO Aâ ra AâKdTf. Hhako a* «f Smhhhuj, no ptn rocnoACTKd aih. •f îw RAdA KWfKWAd, AUHAOCtYA Bo>KT. EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, 534 doc., 174, fără dată. 296 www.dacoromanica.ro 184 1483 (6991) ianuarie 27, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Cerveniţa de Sus, Lubnicul, Criva de la Mehedinţi ş. a. scutindu-i de slujbe şi dăjdii. t Eli XpHCTd Bora EAArOK’bpHÎH H KAdrOMECTHKYH H XpHCTOAIOKHRYh H CdA\0-AP'kKdKHl'H, Iw ErtdA KOEKOAA H rOCnOAHH, CHH KEAHKOrd BKOHKOAA, A\HAOCTHOA\ Eo>kYoa\ h EojkYsm AaP°KaHlf‘") wEAdAAAi4i8A\H h rocnoACTKSAijiSMH roceh 3emah ('rpoKAdX'i'HCKOH h 3anaaHHHCKHa\ CTpaHaa\, flAuauiiS h «frarapaui» xtP^r. Eaaronpo-H3roah rocnoACTKO mh, croha\ KaarHA\ npoH3KOAEHYEA\, hhctha\ h ck^tahav c(pA^A\ rocnoACTKa a\h, h AApoRaX chh rcehecthhh h BAdrooBpasHHH h npfcnoHHTdHH, hjke HdA 8CtA\H HECTAXH H AaP0K> HdCTOYdH CifA\V nOKEAEHlE rOCnOACTKd MH, EOA'bpOA\ rocnoACTKd a\h EatYe rac chhore ch h ch epatYaa\ ch, Paa^a ch chhorha\ ch, 4.PAT0E Ch CHHOKE CH, GtAHI|8a .Ch CHHOKE CH, EpaT Ch CHHOKE CH, Apdr$A Ch CHHOKE CH, ^OEpOAXHp Ch CHHOKE CHA1 H AHEnCE HA\, ApdrgA Ch EpdTHiaA\ CI1, PdA$A H AdNMlSA H Ch CHHOKE HA\, I3K0 Aa HA\ ECT WT JJCTH K0Ul8l|IHIţE, Ap"hrOTEllJH, A EA rp-hAOK H AM K'hH'hAHH, nOA WT Ap"hrOTEllJH H *I*PR*HHHa TopHt H dtÎEHH-K8A, nOHEJKE HA\ ECT CTApE OHHHE H (lpAKE. H (IAK KpHKA WT tflEXAAHHIţH CKA, H E8k8pel(jh r am, h PSckheuih ktiCH, eiohehce hx (iokSiihuie wt eIISuiata h wt ahe-(1CEH /HSllJdTOKH, 3d r XHAtA« acnpH. H rOCnOACTK» A\H AAAOWE KOHh A^EpT»- AaH AHEI1CE HA\ /\par8 Ch BpATHI2A\ CH AA CAT HdA (1ETH HA AfCETH AErt WT KpHKE H WT E8K8pEL(JH H WT PSChHEUlH, A lldK 8 ApdrOTElJJH H $ *lEpKEHHIţd H 8 d$EHHK AXETEX® AA HE HA\dT. Toro pa ah ha\ AaA©X h rocnoACTKO axh the ktiCE a a hai cat R-h whhhe h R-h W^ASS, TEM H AfU-AA\ HX H KH8HET0A\ H npEKH8HETOA\, (lOHEBUIH WT WKHHErO KdA\d, WT CRHHHErO RAMA, WT nHEAApCTKA, WT KABAAPCTRA, WT KHHApHH’k, WT AH}RAXH, WT TAOEH, WT n0K03, WT IIOKOA, pEEUIH WT K"hCHX CASJKEAX H Aa>KEdX, KEAH* KHA\-hHKdKHOH 3EAXAH H OEAACTH rOMlOA" CTKA A\H. H AA HX HE CAVfcET EAHTOKATH HH CAA'tţ, HH EHpHHE, HH TAOEHHK, HH HHXTO WT BOA'fcp'h HAH WT (îpAKHTEAh rOCflOACTKd A\H, nOHEJKE KTO HX 1|1E EAHTO-RAT, HA\AT (ipHETH KEAHKO 3A0 H WprHE WT r0M10ACTK0 A\H, KAKO HEK’kpHHK H (îptCTAflHHK CEA\8H nOREAEHHIO rOCIlOACTRA A\H. 3akahhahYe nocTAKHT rocnoACTKO a\h: no catp'hTH rocnoACTKa a\h, Koro H3REPET rOCnOAh Eor*h KHTH rOCnOAHH BaAIIIKOH 3EA\AH HAH WT CEPAEHHAI'O nAOAA rocnoACTKa a\h hah wt capwAHHK rocnoACTKa mh hah, no rptxoa\ hauiha\, wt HHOnAEMEHHK, AA A1|1E nOHTET H nOHOKHT H )»TRP'hAHT cYe nOREAtHlE TOCnOACTKA AIH h Toro rocnoAR fiorii aa noHTET h StkptiAHt kti rocnoACTKfc sro; aifiE ah HEnOHTET H HEnOHOKHT H HE$TKp-hAYT, HA nOnEpET H pACHnET, H TOrO TOCnOAh Eor-h aa nopa3HT h Aa 8kYet sae T-kaoA\, a R-h raa^hx R’bK a^1114 Ero h aa HMAT SHACtYe Ch IlOAOM H Ch flpYEAX H Ch OHHMH Yk>AEIE, EJKE R-hS-MlHUIE HA XpH- 297 www.dacoromanica.ro cta Hora cnaca Harncr», kp-kk fro Ha HHjţ h Ha heaajc Hjţ, e>ke kt h e^a^t kti KfKH, aa\HH. Obea^teahe: jkSimh ^,paroa\Hp jUaheb, jkSiuh HtroE Eopmeb, jkSimh ^parHH RHBUJH AKOPHHK, JKglldH Kp'KCTHlaH BEAHKH AK0PHHK, KSllAH GtAHKO BEAHKH AOrO-jJset, Raaahcaab cnaTap, didHfc KHCTHiap, Xp-hPOTa nE^apHHKTv, A^hmSa ctoahhk, GtAHMSA KOAtHC, EoAl^-k H PoA^ HOCTEAHHUH. H A3, XoAOp PpaAlATHK, IIHCaX' KTv TpikrOBHl(lE, AMCEIţa VaHSapVH, 27 AfH> Biv A"bT xSHHa. t IlV RaAA BWEBWAA, AlHAOCTT/ft 1 rOCnOAHHh. . f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit această atotcinstită şi cu bună faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele, boierilor domniei mele, Batie cu fiii săi şi cu fraţii săi, Radul cu fiii săi, Dragoe cu fiii săi, Stanciul cu fiii săi, Braţ cu fiii săi, Dragul cu fiii săi, Dobromir cu fiii şi nepoţii lui, Dragul cu fraţii săi, Radul şi Danciul şi cu fiii lor, ca să le fie de la gura Goşuştiţei, Drăgoteştii, partea lui Gîrdea şi partea lui Cănădin, jumătate din Drăgoteşti şi Cerveniţa-de-Sus şi Lubnicul, pentrucă le sînt vechi şi drepte ocine. Şi iarăşi Criva de la Mehedinţi toată şi Bucureşti, 3 părţi, şi Rusăneştii toţi, pentrucă le-au cumpărat dc la Muşat şi de la nepoţii lui Muşat, pentru 3 mii de aspri. Şi domniei mele au dat un cal bun. însă nepoţii lor, Dragul cu fraţii săi, să fie peste a cincisprezecea parte din Criva şi din Bucureşti şi din Rusăneşti, iar în Drăgoteşti şi în Cerveniţa şi în Lubnic să nu aibă amestec. De aceea, le-am dat şi domnia mea acestea toate, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, cîte se află în ţara şi în stăpînirea singur stăpînitoare a domniei mele. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici birari, nici globnic, nici nimeni altul dintre boierii sau dintre dregătorii domniei mele, pentrucă cine îi va turbura, va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei 1 Omis. 298 www.dacoromanica.ro mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va călca şi va risipi, şi pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei, care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici fost vornic, jupan Cîrstian mare vornic, jupan Staico mare logofăt, Yladislav spătar, Manea vistier, Hîrgota paharnic, Danciul stolnic, Stanciul comis, Colţea şi Rodea postelnici. Şi eu, Hodor gramatic, am scris la Tîrgovişte, luna ianuarie 27 zile, în anul 6991 <1483>. j" Io Ylad voievod, din mila *, domn. . Academia Republicii Socialiste Româ-lia, LXXVI/5. Copie. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 329—332. Trad. D.I.R., B., 174—175. 185 1483 (6991) mai 12, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dragomir stolnic cu fraţii lui un sălaş de ţigani. t fliHAOCTTWAt EoftTlViU, IlV EddA KOHKOAd H rOCIlOAHH'H Bit BTtCOH 3fA\AH OyrrposAiixlHCKOH, ckjhk Eaaaa BtAHKdro BOtBCAfe- AdSdT rocnoACTse a\h cTe nostA-feim rocnoACTBd a\h BOAfcpoAt rocnoACTKA wyndNy ApdroAtHpy ctoanhky h EpdTfdAt tro, iaK0 Ad ha\ ect eahj meaea u,nrdHCKH, Nd ha» PdAVAit PTtHTte cit chnobh CH, nOHE^KE HiU CS SnOK\"nfHH OJJE WT flîrtdA«rd EdCdpdEd 3d K KONH H ELpE H\* SnoKynHLUf h wt rocnoACTso .uh 3d eahh koh npSc. Toro pdAH H.H AKE EtIBLUiH A^^pHMK H JKSlldN KpTtCTlraN SEAHKH A^PHHK H GTdHKO AWrO0ET h flldN-b HtrpVA BHCTÎrap h HdH amah akcphhk h XpitrcTd nt\'dpHHK h rcrouit CTOANHK H ErtTtAHCAdB CndTdp H CTpdTOpNHK KCAiyfe. 1 Cuvinte omise. 299 www.dacoromanica.ro H d31i, K«AP^ rpdMdTHKj fJKf HCtlHCdX KTi HdCTOAHH KdpOUI Tp-krOKHiyf, AtdH Kl', K"K A-kT *SU,Md. -j- IlV BaAA KWfKW'AJj AtHAOCTl’A EojkTa roCROAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupanului Dragomir stolnic şi fraţilor lui, ca să le fie un sălaş de ţigani, anume Radul Răitea cu fiii săi, pentrucă le sînt cumpăraţi încă de la Basarab cel Tînăr, pe 2 cai şi încă i-au cumpărat şi de la domnia mea pe un cal prus. De aceea, le-am dat şi domnia mea, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martorii: jupan Dragomir al lui Manea şi jupan Neagoe al Iui Borcea şi jupan Drăghici care a fost vornic şi jupan Cîrstian mare vornic şi Staico logofăt şi Manea Negrul vistier şi Nan vornic mic şi Hîrgota paharnic şi Gogoşe stolnic şi Vlădislav spătar şi stratornic Colţea. Şi eu, Codrea gramatic, care am scris în oraşul de scaun Tîrgovişte, mai 12, în anul 6991 <1483 >. j" Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XC/5. Orig., perg. (13,7x26,5), pecete timbrată. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 332 — 333.Trad.D.J.R., B., 175 —176. Faes. D.I.R.. B„ 366. 186 1483 (6991) iunie 1, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satele: Tismana, Pocruia, Godineştii, Sîrbşorii şi Ohaba, scutindu-le de dăjdii şi slujbe. f R-k BAKOH'b noKCA-k Eor-k ckihu’a\ Ihcp«a«wa\ aa Hd K-kc-bKo A-bTO ak(t- STKOţMi H fAHKd dIJiC CTAÎK*T H CI K'bA'AIIK dflOCTOAbl CK'lîTklH H KOrOHOCHIH U'TIţH NdlDH, fip-bAdUI* H4A\, nOCA"feAHH‘" MAAWAt HY, WKH AtOAHTKOA H AtHAOCTHHfA Wrp-fe-KdTH CA IVT KlvC-bY SA'k. GfJKf H d3k KAdrOK'kpHÎH H XpHCTWAieKHKÎH H CdA\OAP*K-/KdKHm, IlV IjddA KOHKOAd H rOCIlOAHH'k K'kCCH 3CAAAH XrrpOKAdY'fHCKOH, CklHh KfAH-Kdro SddAd KOHKOAf) nOp(SHOKdY, KTiCnOAVkHAK CAOKO CTdpiţd H-bKOCrO pCKUldr^: „ i(0Cd>KAfHYd Kp-bAtA nplHAf H KOyilHAt IVbAOAtAAPÎfA* H CAVbpCHÎCAIh I10A3A, K*k CfKk IIPHKCCTH K h KpliAlA CAAd H R'k3AddH!d“. Gf>Kf H d3h JKfAJA IVTAfCHAA U'Tlţd CTdTH A/IH H fipHfldAdA K"k KAdAHlţ'b CdAlOAlS XpHCTOţ* IţdpiO, EorOţ- HdUlCAlS H liptMH- 300 www.dacoromanica.ro CT’bH ir© iWdTfpH, fjKf kt jfPa‘" CB-kTaro ScnfHia fA, h>K( biv THCAvfcHk, H a^P^X ClvH BTvCfHfCTHl’H, EA4r00SpA3HIH H np-fcnOHfTfHHlH, H/Kf HdA BkC'kMT HfCTH H A<»PWB, HACTOAH CK1H XPH:u'KJVA rOCnOACTKd AVY, AVOAfEHHKOAV rOCIlOACTBd AU, HriÎMfHJy IfpWAVOHAXS l\XdT0f>\' H BlvCkAV EpATldAV WEpkTdAHJHM CA Biv CBtTOH WEklTivAH TOH, I3K0 A<> HAV CO\* WHHHHf HA HAU: THCM-feHd WT OEOA CTpdHf P'bK A THCMbHH H IIOKpSia Ch BlvCfAV JfOTApil'M H ToAHHfHJH BlvCH CTv BlvCfAV JfOTApwAt H GpivEUlOpH BlvCH CTv JfOTApil’M H OjfdEd BlvCk CTv X'0T‘1Pll,‘W) nOHf.Kf nOKSnH JESiIAH EHHTHA AWrW0fT WT GtAHHKM KopTO^AfUl 3A ijSAOpHHH p|j; IIOTOAV npHAOJKHX ™CnOACTBO a\V h A'b'' /i,©EpoBOfB H A paroAiHpos., a<* «t 3a a^uik* pwAi'TfAi'fAv rocnoACTBA a\T H 3A 3APKMdpCTBd H WT KHHApHH H WT ckHOKOîTf H WT TAAI1H H WT B03 H WT nOAKOA- H HH^TO Ad HX Hf CAVkfT EdHTO-KATH, HH EOAkpHH, HH npdBHTfAi'f fVKf CAT Biv KAipH rOCnOACTBd AV'f, HH CAAHH, H’l AKOp-fcHH, HH TAOEHHIXH, HH EHpH'l'H, HH HH HHKTO, IlOHf/Kf Bdpf KTO CA BH flOKSCHA (103AEABHTH HAH EAHTOBATH cVf BHUlfnHCdHHO nOBfA’kHÎf rOCnOACTBd AVI', ECX'aY KTO WT EOA-fepU HAH WT CAOţT rOCnOACTBd Ml, Aipf H BAAC 6AHH, TO TAKObTH HMAT BTvCnpVfTH BfAHKO 3AO H WprTlO WT rOCnOACTBO A\H, I3K0 HfS'bpHHK H npbCTAfiHHK cTfA\8 noEfA-km'io rocnoACTBA a\h. Hho Hf iptT EhiTH, no plîHH rocnoACTBA avh. Sakahhah'i'j nocTABA-bfTiv rocnoACTBO avh: no cavptvth rocnoACTBd a\h, soro H3E6P6T rOCnOAk Eork EMTH rOCnOAHHk EaaUIKOH 3(A\AH HAH WT Cp-lvAfHHar© nA©A<> rocnoACTBd avi hah wt ckpoahhk rocnoACTBA avh hah, no rp-kc-kx hauihx, wt hho-nAfAVfHHHK, JS,ă Aipt nOHfTfT H ©yTBpivAHT H CTvXpAHHT H nOHOBHT CIA BklIUfnHCdHHd, Toro rornoAiv Eork aa ©X'tbptvAHt h nontTfT H ckxpahht tro biv rocnoACTE'b; A4J( AH H( BOMfTfT H Hf 0\'T8pivAHT H Hf nOHOBHT, HA pA30pHT H nonfpfT H nOCpAAVHT Toro rocnoAh Eork a-» pA3opHT h nontptT h nocpAAVHT fro btv rornoACTB-fc h a<» oyEIfT fro 3Af CTV T-kAOAV, 4 Biv EAAAipHX B-kl^-k A*>lllfA H Aa MOţ1’ fCT CTvnOCTAT-HHIXA np-kHHCTAA EorOMATH HA CTpAUlHtAl H Hf0^'AVklTHOA\ CBAHIflH HAfHvf AHUfAVfcpYf H^CT H Aa HAVAT SHfCT’ff CTv I8A0A H CTv flpTfA H CTv HH'kAVH TSAfH f/Kf BTv3Tv-nHuiA ha rocnoA4 Bora h cnaca Haiiuro Icyca XpHCTd H pfKOUiA: „KpivB fro ha hac H HA HAA’kX HAUIHX", OKf fCT H EAAfTk Biv BivElvl, AAVHH- GipfîKf H CE’kA’kTfAlf nOCTABAkfT rOCnOACTBO AVH CTfiUS IIOKfA'kHlIO rocnoACTBA AVH: AVHTpOnOAHT K\'P AlABApif, JKSnAH A,Par0‘"HP AlAHfB, /KSndH HkTOf EopMfB, ^P4rHH Gtohkob, >K8naH KptvCtThh biahebih akophhk, HîSnaH Gtahko AwrwGfT, lllAH’k BHCTlrap, EaAAO\'A ilpEAHAC CnATAp, Hah AIAATh AKOPHHK, XpivrOTA IlfXApHHK, A.4HHI0A CTOAHHB, GtAHHIOA BOAVHC, KOAII,k H PoA'k CTPATOpHHHH. IIhca ca biv hactoahi’h Bapwui rocnoACTBA avh, biv TpivroBHi|if, Avkcfixa VSHiia A AkHk, Biv A-kT xSI^MA, HHA'IKt'IWH A. f IwH BaAA BWfBWAA, AVHAOCTÎ'A EoJKIA TOCnOAHHk. 301 www.dacoromanica.ro ■{■în lege a poruncit Dumnezeu fiilor lui Israel ca pe fiecare an să dea dijmă din oricîte agonisesc şi aceasta ştiind sfinţii apostoli şi părinţii noştri purtători de Dumnezeu, ne-au lăsat-o nouă, cei din urmă copii ai lor, ca unii cu rugăciune şi milostenie să ne ferim de tot răul. Iată şi eu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Ylad voievod, am rîvnit amintindu-mi cuvintele unui oarecare stareţ care a spus:« a venit vremea fărădelegii şi să agonisim cu înţelepciune şi smerenie cele de folos, să le aducem către noi în vremea judecăţii şi a răsplătii». Iată şi eu, dorind să stau în dreapta tatălui şi căzînd către însuşi stăpînul Hristos împăratul, Dumnezeul nostru şi preacurata lui maică, care este hramul sfintei sale uspenii, cel de la Tismeanea şi am dăruit acest atotcinstit, cu frumoasă faţă, preacinstit, care este deasupra tuturor cins-telor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele rugătorilor domniei mele egumenului ieromonah Matei şi tuturor fraţilor ce trăiesc în acel sfînt locaş, ca să le fie ocinele anume: Tismeana de pe amîndouă părţile rîului Tismenii şi Pocruia cu tot hotarul şi Godineştii toţi cu tot hotarul şi Sîrbşorii toţi cu hotarul şi Ohaba toată cu hotarul, pentrucă a cumpărat jupan Vintilă logofăt de la Stanciul Cortofleş, pentru 160 de florini; după aceea am dăruit domnia mea şi partea lui Dobrovoe şi a lui Dragomir, ca să fie pentru sufletul părinţilor domniei melc şi pentru sănătatea domniei mele. De aceea, să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de găletărit şi de albinărit şi de dijmărit şi de vinărici şi de cositul fînului şi de talpe şi de care şi de podvoadc. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici boier nici dregătorii care sînt în casa domniei mele, nici sudeţ, nici curteni, nici globnici, nici birari, nici nimeni altul, pentrucă oricine s-ar încumeta să împiedice sau să turbure această mai sus scrisă poruncă a domniei mele, oricine dintre boieri sau dintre slugile domniei mele, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acestea mai sus-scrise, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnie; dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l batjocorească în domnie şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacurile viitoare cu sufletul şi să-i fie potrivnică preacurata maica domnului la judecata cea cumplită şi fără îndurare, unde nu este făţărnicie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntui- 302 www.dacoromanica.ro torului nostru Iisus Hristos şi au spus: «sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri», ceea ce este şi va fi în veci, amin. încă şi martori pune domnia mea acestei porunci a domniei mele: mitropolitul chir Macarie, jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, Draghici al lui Stoica, jupan Cîrstian mare vornic, jupan Staico logofăt, Manea vistier, Vladul Arbanas spătar, Nan vornic mic, Hîrgota paharnic, Danciul stolnic, Stanciul comis, Colţea şi Rodea stratornici. S-a scris în oraşul de scaun al domniei mele, la Tîrgovişte, luna iunie 1 zi, anul 6991 <1483 >, indiction 1. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 65 (Tismana 1/8). Orig., perg. (51x34), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 75v.—76, 335 f. 10—llv. şi 711 f. 15v.-17. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/63. EDIŢII. Slav. Venelin, 124—126. Slav şi trad. Panaitescu, 334—337. Trad. D.I.R., B., 176-177. Facs. D.I.R., B., 367. 187 1483 (6991) iunie 5, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Mihail şi rudelor sale, satul Topeştii de Ungă Tismana. AIhaoctTwa\ Eo>kTwa\, Iw Ed a\h CASrdAt rocnoACTBd a\h, AIh^ha-k ck ckihobh ch h dHft|rfio AIh^haob—1 Ch CHHOBH CH, I3K0 A* HA\ C/RT ToilfipHH KOH THCAUHd, []OHf>Kf H)( (lOKSnHWf 1 AîdH-k BHBUJH CTOAHHK, CKIHK EdpK$AOK, 3d xdT dCnpH. H rOCIlOACTKS A\H AM^'Ulf KOH. Toro pdAl ha\ ma*X h rocnoACTBo a\h, hko m ha\ cct b*k wihhm h b*k W\*dE;R H hY IVT KOTOJKf HfflOThKHOKfHO nO ptH TOC IIOACTBd MH, T'kAt H AflV*A\ HA\ H BH\fMfTOA\ HM H (ip'kBH$HtTOA\. H Bdpf KOA\y Cf lllfT IVT HHJf ChA\p*hTh (îpHAyMHT, d np-kA^HKM BTi HHJf A<* HfCT, d H\f A<> fCT WCTdKIUHAt. H cbeaeteahe: JKSndH /\pdroA\Hp AldHtB, >KyndH H-krot fiopwB, >K\*ndH ArP‘,rH'1 BHBII1H ABOPHHK, JKyfldH EhhTHAM ^AOptCKyA, JKytldH Kp*KCTHiaH AROpHHK, WSlldH GTdHKO AOrOijSET, AldH-k BHCTHlap, /(dHMIOA CTOAHHK, Xp*KrOTd IlfJfdpHHK, GTdHHIOA KOAtHC, /1,-kAWA CIJdTdpTi. H d.STi, BeSK^U, rpdAldTHK, HCnHCdy K-K Tp*KrOBHI(lH, AVkCfltd YOHl'ia, t A>'HK, BTi A-bT „Sl^Md. HcnpdKHHKTi /(dHHIOA CTOAHHK. -J1 Iw KAdA BWEBWAd, A\HAOCtTA Eo>Ki/« rocnoAHHK. 1 Loc rupt. 303 www.dacoromanica.ro j" Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahici, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Mihail cu fiii săi şi nepotului lui Mihail. . .1 cu fiii lui, ca să le fie Topeştii lingă Tismana, pentrucă i-au cumpărat de la Manea fost stolnic, fiul lui Barbul, pentru 1300 aspri. Şi domniei melc i-au dat un cal. De aceea, lc-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele, lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla moarte, iar prădalica la ei să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoc al lui Borcea, jupan Draghici fost vornic, jupan Vintilă Florescul, jupan Cîrstian vornic, jupan Staico logofăt, Manea vistier, Danciul stolnic, Hîrgota paharnic, Stanciul comis, Deadiul spătar. Şi eu, Ceucuţ gramatic, am scris în Tîrgovişte, luna iunie 5 zile, în anul 6991 <1483 >. Ispravnic Danciul stolnic. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 66 (Tismana II/l). Orig., perg. (30,5x25), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, A.N., MMDCCCLVI/2 şi mss. 329 f. 180 şi 335 f. 34v. — 35. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/64. EDIŢII. Slav. Milelid-Agura, 340. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 37; Ghibă-nescu, Surele, I, 285—286; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 23—24; Panaitescu, 337—338. Trad. D.I.R., B., 177—178. Faes. D.I.R., B„ 368. 188 1483 (6991) iunie 25, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Topliţa, Pitulaţii, Goruia ş.a. f Mhaoctîwa\ Eojk'i'wah, Itv Eaaa boeboaa h rocnoAHNh bt,ceh 3emah ă>rpo- BAdyÎHCKOH, ChINk EaAA BEAHKAPO BOEKOAf. AaK‘,T P0CI10ACTB0 A\H CÎS IlOBEjVkHÎE rocnoACTBd a\h ca8paa\ pocik»actba a\h iUtN-b h c-kc aneiuIteh Aity, Iwn8 h ct,c BpdTÎ'ia M\[ H PaAVAS H CTvC GpdTi'ra A\8 H GTdNWdS C-KC EpATlIA A\8, IAKO A<* HAI ECT TonAHltA WT IKaTvHH H IlHTyAdHH VVT E8wpAA8A H TopSlA H CEAHl|ld H IIlEpBEI(lH H EMaaSa H IIO/ftHHAE AdAOBH WT U|8m8 8 TsnkipH, nOA WT A^A IţSrEB H WT APV3«X TEA-feipH IlOAOBHNd H 8 EoHTEtpH TpiH AfAOBH H 8 EorA^HEipH WT TpTH AfAOBH nOAOBHHd H CEAHl|ld dlHpHA-feipOAt. îl $KpKhlllEI(lH ECT nOKyflHA ÎIl’BH'b CdA\ CH, TA Aty C8 WCIVB. IIONSJKS HA\ TE3H WMThE lipABE WMHHE npABE. fi d\0H 1 Loc rupt. 304 www.dacoromanica.ro Ad c8 Oh8 h civ BpdTYia «8 h BpaT^MfAV ha», PdAV<»8 H c-fcc KpdTYia m\[, wcive, IlONfJKf H\* IVBE3H WMHHf 1(10 C8 U'C0EHl'>lf, WHO HJf C8 nOKSlHHf «IT HHJf. Toro pdA’f hm aM, Bli NdCTOANSA» BdpdlllV Tp-KrOKHI(lH. Mhmuj rpaiWdTHK nHcajf. ■f Ivv RddA bwibvvaa mhaoctYa EojkYa rocnoAHHh. j- Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Mînea şi cu nepotul lui, Ioan şi cu fraţii lui şi Radul şi cu fraţii lui şi Stanciul cu fraţii lui, ca să le fie Topliţa de la Jilţ şi Pitulaţi de la Buorelul şi Goruia şi seliştea Domneştilor şi Şerbeşti şi Malul şi Poienile lui Lai din pădure, la Teleşti, jumătate din partea lui Ţughea şi din alţi Teleşti jumătate şi în Voiteşti, trei părţi şi în Bogdăneşti, din trei părţi, jumătate şi seliştea Mirileştilor. Iar Fărcăşeştii şi i-a cumpărat Mînea singur; aceştia îi sînt deosebit. Pentrucă aceste ocine le-au fost ocine drepte. Iar Moii să fie ai lui Onu şi cu fraţii lui şi verilor lor, Radul şi cu fraţii lui, deosebit, pentrucă acele ocine care le sînt deosebite, au fost cumpărate de ei. De aceea, le-am dat şi domnia mea, de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Alb gramatic. S-a scris în luna iunie 25 şi în anul 6991 <1483>, în oraşul de scaunTîrgovişte. Ianăş gramatic am scris. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 67 (Tismana). Orig., perg. (27,5x21), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 508 şi 336 f. 252. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/65. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 339—340. Trad. D.I.R., B., 178. Facs. D.I.R., B., 369. 189 1483 (6992) decembrie 3, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui jupan Bîrta Pătru şi rudelor sale satele Clăşneşti, Bîrtcoveşti, jumătate din Tiliceşti ş.a. f fi-fc XpiICTd Bord KddrOS-bpHWH H EAdrOMkCTtvIRklH H XpHCTU’AK>EHarpaui3 xtpuirh. EAarcnpoH3BOAH rocnoACTBA axh ckohm EAArklMk np0H3B0A(HT(AXh, HkCTklHAX H CB'bTAHHAX rOCnOACTBA A\H H AApOBA r0Cn04,CTB0 AXH C"kH BkC( M*kCTHklH H EAArOWEpA3HklH H np-bnOHTAHH, H2K( HAA KkCtAXH K8naH8 R-kpTA ITkTpS c’k ckjhobh m8 h c'k nactSpka ax8 H-brot H BPAT AX8 IIaShSA H C’k CklHOBHAX'k H POMAH C'k CklHOBH m8 H IIpfAA H GOnpt C’k CkJHOSV AX8 H np-kBH HM EPAtOICAH, Ah.WHTP» H EPAT AX8 HptAA C'k CklHOBH m8, IAKO \ă HM <(CT> KA-klllHfHJH B*kCH H Ep'kTKOBfl|IH BTiCH. AaH A<* eCT EpTiTA II'kTpS C'k CklHOBH nACT8PKA AX8 HtrOf H IIa8H8A H

OAXAH HAA nOA, A nptAA H SPAT m8 G3npt H EPATYHfAH Ad CMT HAA AP1*™ nOAOBHHA. H nAK Aa (CT BfpTA n-kTp» C’k CklHOBH AX8 H C'k nACT8pKA AX 8 IIpfAA H fânpt H 4,HMHTp8 H EpAT» AX8 Ilp(AA, THAHMHJIH nOA H EAlLlţAIţH BTiCH EfpfipH B'kCH H JKhPOBSA B(CT H JKh-P0B(A8A KkCT H EoEOTHHKSA BkCT. fi

OAXAH AA Hf AXfTfJfAT CkC TH3H WHHH(, TOKOAX Aâ MfTfXdT EpATKO HA EtnpOB H HA E^HpOKM H HA EoBOTHHK, A AH HAA TptTH Am3 â HdA AP8S( XVHHHf l{10 C8 KHUIKIIHCAHO, EpATKO A<* H( MfTfXdT. H nAK Ad fCT EfpTI II-kTpS C’k CklHOKH AX8 H C'k nACTSpKA AXS H^I'Of H ILi8h8A 8 A8t8POCA niT A** H 8 IIo>KfpHTJ n(T A‘A H 8 6pM0H(lJlH B KOAXATf 3fAXAf H fAHd KPHBHH l{10 (CT 3A WMHH8 EA'klţAIţftXX, nOHttKf nOK8nHUI( WT 6pM0H 3A II $A8pTA H 8 HfpTfJKH (AHA KOAXATA, nOHHKf nOKSnHUK WT EpATKO 3A (AHH $AOpHH. TAKO HAA 'T«\'3H WMHH(. TOKOM A<> HAXAT M(T()(8 E(p TA IlfTpS C'k CHHOKH m8 H C’k nacT8pi:a ax8 Htro( h IIa8h8a. H rocnoACTKO axh npocTH koh. G(ro paA’f hax am°,Y h rocnoACTBO mh h a«Mm hm h bh8h(toax h np'kKHS* M(TOM HX- H BAp( K0AX8 WT HH^ CkA8HHT Cf npt>KA« CkMP’kT, np’kAAAHKA B'k HHJf Ad H'bCTj H8 Ad (CT WCTABIUiHM K-k WMHHM H Biv W^ABM H HH WT KOrOJKf H(nOT-kKHOB(HHO. Gtro PAA’f HHJfTO Ad HJf H( CMt^ EAHTOBATH, HH C8AUy HH EHpH'lH, HH TAO-EHHK, HH HH HHJfTO WT CASrTi npAKHT(A’k TOCnOACTKA AXH nOCHAA(AXH no MHAOCT*X , nOH(>K( KTO HJfj AHJ( H KAAC (AHH, TO TAKOBATO HMAT B'kCnpT(TH WT TOCnOACTBA AXH, IAKO H(B'bpHHK H nOCp.!AXHT(A nOK(AtHT( TOCnOACTBA MH. @H1( H 3AKAHHAHÎI nOCTAKA"fc(T TOCnOACTKO AXH, KOrO H3B(p(T TOCnOAB Eork EHTH hah wt cpkAfHHaro naoAA rocnoACTBA mh hah wt C'kpOAH IK , HAH no rp-kcfex' HAIliHX, IVT HHOnA<(AX(HHHK, Ad AH1( nOHO-BHT> H CkJfPAHHT H STBpTiAHT CH( KH11J( nHCAHA, H( nOHOBHT H nopSlHHT H pacn-n(T, Toro rocnoAK Eon, Ad 8eh(t <3A( t^aoax, abt» emami^ihax stiyb a^>iha (ro H Ad HMAT 8hMCtY( C'k îlOAM H Ck> flpTlO H C'k WHtMH ToyA*H( H>K( B'k3'knHlli( K8naH> ,A,parc>MHp AIaikek, KSnaH Htrc>f> EopqfK, <>K8naH> Ehhtha $aopcck8a, wSimh Aparim bhkui'ih ak®Phhk, kSiiah Gtahko AoroijsfT, AaHWK>A ctoahhk h Xp-KroTa nfppHHK, Baaahcaak cnaTap, d/Iaufe KHc-rTrap, GttiH- MSA-k KOMHC, KOAlvfe CTpdTOpHHK. __ Aparoii nHcaX k-k caakhh cto.v Tp^roRHUH, Avkcci^a aekeaaepTa r a^hi, xsu,mk f îw Eaaaa KOfKOAa, auhaoctVio EomOTcio rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn, fiul lui Vlad marele voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, berţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu < inima > curată şi luminată a domniei mele şi a dăruit domnia mea această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele, boierilor domniei mele jupan Bîrta Pătru cu fiii lui şi cu fiul său vitreg, Neagoe şi fratele său Păunul şi cu fiii lui şi Roman cu fiii lui şi Preda şi Oprea cu fiii lui şi verilor lor primari, Dimitru şi fratele său Preda cu fiii lui, ca să le Clăşneştii toţi şi Bîrtcoveştii toţi. Dar să fie Bîrta Pătru cu fiii fiul său vitreg Neagoe şi Păunul şi Roman peste jumătate, iar Preda şi cu fratele său Oprea şi verii lor să fie peste cealaltă jumătate. Şi iarăşi să fie Berta Pătru cu fiii lui şi cu fiul său vitreg Preda şi Oprea şi Dimitru şi fratele său Preda, , Bratco să nu se amestece. Şi iarăşi să fie lui Berta Pătru cu fiii lui şi cu fiul său vitreg Neagoe şi Păunul la Luturoasa cinci părţi şi în Pojerita cinci părţi şi în Ermoneşti 2 bucăţi de pămînt şi o crivină ce este de ocină a Bălţaţilor, pentrucă au cumpărat de la Ermon pe 8 florini; şi la Certeji o bucată, pentrucă au cumpărat de la Bratco pe un florin. Astfel, peste aceste moşii, să aibă amestec numai Berta Petru cu fiii lui şi cu fiul său vitreg Neagoe şi Păunul. Şi domnia mea am iertat calul. De aceea, le-am dat şi domnia mea şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dînşii s-ar întîmpla mai înainte moarte, prădalica la dînşii să nu fie , ci să fie celor rămaşi, ocină şi ohabă şi de nimeni neatins. De aceea, nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţ, nici birari, nici globnic, nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii <şi după muncile domniei mele>, pentru că cine chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi de la domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor al porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele sau, pentru păcatele noastre din alt neam şi va păzi şi va întări acestea mai sus scrise, nu va înnoi şi va nimici şi va strica, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă, Arie şi cu acei iudei care au strigat este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii: jupan Dragomir al lui Manea, al lui Borcea, jupan Vintilă Florescu, jupan Draghici fost vornic, jupan Staico logofăt, Danciul stolnic şi Hîrgota paharnic, Yladislav spătar, Manea vistier, Stănciulea comis, Colţea stratornic. Drăgoi am scris, în slăvitul scaun Tîrgovişte, luna decembrie 3 zile, în anul 6992 <1483 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., nr. 25.343. Orig., perg. (39 x 32), deteriorat, pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri, una din sec. XVIII, cealaltă contemporană şi două copii slave contemporane; altă trad. la Arh. St. Buc., Copii. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 340—343. Trad. D.I.R., B., 178—180. 190 1484 (6992) martie 9, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Mihai spătar şi rudelor sale ocină la Ruşi. f dlH.tocTTwM EojkTivm, Iw EutdA R0HR0Aa H rocnoAHHK k’rceh 3bmah Ă'rrpo-KAdX’iHCKOH, ChJHb IiAdAd RBAHKdrO ROEROAă. /\,dRdT rOCflOACTKO MH CHE flOBf/VfcHTf rocnoACTRd a\h npasHTEAie h>kb bct rti KAxtpy rocnoACTRa a\h, JKynaHy dlHyaw cndTdp CK CKIHORE CH H RpdT Aly HwH Ch CKIHOKH CH H EpAT^MBAV HM dllipH CKC CKIHORH CH H EdAt CK CKIHOKH CH, HKO Aa HM tCT V PYUJH TpBTH flOHEJKE W flOKynHA WT dl’KKyH 3d xr AcnpH. H rocnoACTRO a\h hai npocTH koh. Hah AP^ra tpbta js,ia wt PyujH, a JKynaH dlHyaw a«cth>kb ckc npaRAOAi ca\'>kkwm wt rocnoACTRO mh. Gtro paA’f hm AaAf rocnoACTRO aih tbai h Aei^a‘" Hat h rh^metom h\' h np-kKHyMBTOM H)(. H RdpE KOEMy CE fipHAyMHT WT HH\' fipfcJKAE CKAipTiT, A RTi HH\' np-KAaaHKa Aa «tCT, any Aa Kf HC(1HCA)( BTv TpTvrOKHHIf, A\tcfU,A MApTIH 6 AKHh, Klv A"bT XSU,MK. f Iw Baaa KuifKWAA, a\haoctTa\ EojkTa rocnoAHH-K. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui voievod Vlad. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele dregătorului, care este din casa domniei mele, jupanului Mihai spătar cu fiii săi şi cu fratele său Ion cu fiii săi şi nepotul lor Mihai cu fiii săi şi Balea cu fiii săi, ca să le fie în Ruşi a treia parte, pentrucă au cumpărat-o de la Măcui, pentru 3.000 aspri. Şi domnia mea le-am iertat calul. Dar cealaltă a treia parte din Ruşi, jupan Mihai a dobîndit-o cu dreaptă slujbă de la domnia mea. De aceea, le-am dat domnia mea lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i s-ar întîmpla dintre dînşii mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi, de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Cîrstian mare vornic, jupan Staico logofăt, Vladislav spătar, Hîrgota paharnic, Danciul stolnic, Manea Negrul vistier, Alb comis, Colţea şi Rodea postelnici. Şi eu, Cîrlig gramatic, care am scris la Tirgovişte, luna martie 9 zile, în anul 6992 <1484>. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., nr. 27.276. Oiig., peig. (21x28), pecete timbrata, căzută. Trad. ibidem, ms. 27.654, f. 1—2. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 344—345. Trad. D.I.R., B., 180. Facs. D.I.R., B., 370. 191 1484 (6992) aprilie 24, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Ivul, lui Arca şi surorii acestuia Elena, satele Ciocadea, Topşa şi jumătate din Poiana, şi munţii Părăginoşi, Plăcicoi şi jumătate din Muntele Muierii. + dlHAOCTHWAt BoJKTlVAt, Iu> EAdA B0HB©A<> H TOCnOAHHIi BhCfH 3JMAH £rp$-BAAJfHHCKOH, CKJHh BaAA<> Bf AHKAT0 B0HB©A<>- rOCIlOACTBO A\H CHf flOKfA-fcHTf rocnoACTBA a\h cAyr rocnoACTKA a\h Hb8a ck chhobh My h flpKA, chhb flpuoR h 309 www.dacoromanica.ro cfCTpa JlpKOK, 6rtfHa, iaKO m ha\ kt ’IwKdA'k CBdjf h Twmiia CKd\' H IIoiaHd noao-KHHd H IlAdHHHE Ha HME HhphOHHCUlH H C IlAKHHKOH( H IlOA W'T IlAaHHHf JKcHOAl, IIOHEJKE HA\ C«RT WMHHE CTdpH H A'AHHE. Gepo paAÎ ha\ a<*A«X h rocnoACTKO a\h, hko a<» ha\ kt b-h ivmhhv h ktv u’jfaea h hh wt KoroJKE HEno-rhKHOKEHO, no piM rocnoACTKa a\h. IIhc y TpivroKHipf, anpHA ka. kt* aIvt xshmk. HcnpaKHHK AyMHTpy Fm-s-AdBElţH. f Iw Kaaa KivfKWAa, aihaoctîa EojkTa pociicahhk. j" Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Ivul cu fiii lui şi Arca, fiul lui Arca şi surorii lui Arca, Elena, ca să le fie Ciocadea toată şi Topşa toată şi Poiana jumătate şi munţii anume Părăginoşii şi cu Plăcicoi şi jumătate din Muntele Muierii, pentru că le sînt vechi ocine şi dedine. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Scris în Tîrgovişte, aprilie 24, în anul 6992 <1484>. Ispravnic Dumitru Ghizdaveţ. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 3. Orig., perg. (12,5x24), pecete aplicată, stricată. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surete, I, 287; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 25; Panaitescu, 345. Trad. D.I.R., B., 180—181. 192 1484 (6992) aprilie 24, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte jupanului Bran şi fraţilor săi Radu şi Pâtru satele Baia, Tîrgul Gilort, Mogoşani ş.a. scutindu-i de vină-riciul domnesc. f fiii XpHCTd fiord ErtdrOK’kpHKJ H EAdPOMKCTHKEl H XpHCTOAIOEHBH H CdAlO-APTi/KdKHH, Iw ErtdA BOHBOAd H POCIIOAHH, CEIHh BfAHKddPO luMAd BOEBOA'k, AIHAO-CtTwA\ Eo/KKUAA H Bo>K'l'fA\ AdpOKdHIfiV WKAdAd«Kt|l8AtH H rOCnOACTByAUJJ&UH KECEH SEAtAM ^rpOKAdX’VHCKOH, H 3dNAdHHHCKHAt CTpdHdAtj îLvAdUiy H <&dPpdUiy JfipiţEP. BddP0np0H3B0AH POCnOACTBO A\H, CBOHAt EAdPHAV np0H3K0AEHIEA\, HHCTHiU H CBlCTAHAl epilAHf'" POCnOACTBd A\H H A^POBdJf POCnOACTBO A\H cYh BTiCEMkCTHH H EAdP0WEpd3HH, npknOMTdHH, H/KE HdA B'BC'kAtH MhCTHH A<*PWB, HdCTOAiH CTiH JfpHCOKyA rOdlOACTBd a\h >KynaHy Epan ci» spaTHia a\ ch, PdAyah h EhiTpy h ce ckihobh hai-b, hko a<* 310 www.dacoromanica.ro HM C\'T CEAi no HA\EHH EahI' H TpkP ţlHAWpT H dlorOWAHH H IIOAOBpdgH H HEIJlY H EoAOHH H GnHH-kHH CAOEOAHH WT KHHdpHM l|IO ECT rOCIlOACTKW, IIOHEJKE npHHAf HîSndH EpdH Ck EpdTHia CH, PdAVrtK H II'kTpyj Td I10K\'IIHUI£ BHHdpHM, ipo CE ndAdT \i 6ct rocnoACTKO, wt rocnoACTKO a\h 3d b konh a°kPh TypcKH. Gepo pdA'f h rocnoACTKO a\h wcaoeoah\' A* jkhbota rocnoACTKd a\h bhhaphm rocnoACTKO WT HHJf CEAd A<* CE HE y3HMdT H BHHdpHMH rocnoACTKd A\H WT CKrd Ad HM llf BdHTOBdT CEAd WT KHHdpHM, IlOHEXiE TKO H]f IJJET KdHTOKdTH, d TO TdKO-BdPO HA\dT BkClIplETH BfAHKO 3AO H U’pl’Vf rOCIIOACTKO A\H, KdKO HEK’kpHHK H llpfc-CTMIIHHK C(A\8 IIOBIA'kHHO rOCIIOACTBd MH. SdKAHHdHIE nOCTdBA'kfT rOCIIOACTBO MH : 110 CAtp*kTH rOCIIOACTBd MH KOPO HSKEpET rocnoAK Eork ehth rocnoAHHk EEidUJKOH 3ea\ah hah wt cpk^EHHdro iiAOAd rocnoA-CTKd MH HAH WT C'kpOAHHK'k rOCIIOACTBd A\H HAH, 110 rp'fcCEX’ HdlIIHX’, WT HH0I1AE-AEHHK, A‘> dlJIE nOMkTET H Y’TKp'kAHT H nOHOBHT cYe BHUlf IIHCdHd, d TOrO rOCIIOAk Eork Ad nOMkTET H V"rKPKAH'r H CkJfpdHHT EPO B'k rOCIIOACTB'k ErO ; dl(lE AH HEnOMk-TET H HE Y’l’BpkAHT H HE IIOHOBHT CÎE BHUIE IIHCdHA, d Hţ- pdSOpHT H IIOIIEpET, d Toro Ad pd3opHT h nonEpET iro B'k rocnoACTK'k h Ad SkYet sro 3AE T-kAOM, d B'k B^AHlflHM Btll/fe AVWEBHO Y"MECtYE C*k HlOA* H Ck H C-k HH’kAtH E>KE K'kB'kllHUJE Hd H Hd MEAtjf HJf, E>KE ECT H E/RAET B'k K’kKHj dA\HH. GbeaeteaTe: ;K\'iidH ^,paroA\Hp iHaheb h /KSiidH BopHEx, /KyiidH ^parHM Gtohkob, HcyndH Rhhtha'k OaOTd IlEX'dpHHK, ^dHMIOA CTOAHHK, JlABTi KOA\HC, KoAU,t CTpdTOpHHK. H d3k, npEAd, HOKE HCIl>HCdJf B'k TpTirOBHUlH, AVkCEIţd dllpHA KA AKHk, B'k aIjt xS^B, hhaYktoh . ■ţ- Iw Eaaa BwEKWAd, a\haoctYm EokYa rocnoAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele jupanului Bran cu fraţii săi, Radul şi Pătru şi cu fiii lor, ca să le fie satele, anume: Banea şi Tîrgul Gilort şi Mogoşani şi Polovragi şi Ştefăneşti şi Bodoni şi Spineani, slobode de vinăriciul care este domnesc, pentru că a venit jupan Bran cu fraţii săi, Radul şi Pătru, de au cumpărat vinăriciul cit se cade să fie domnesc, de la domnia mea pe 2 cai buni turceşti. 311 www.dacoromanica.ro De aceea şi domnia mea i-am slobozit, cit va trăi domnia mea, vinăriciul domnesc de la satele lor să nu se mai ia. Şi vinăricerii domniei mele de acum să nu le turbure satele de vinărici, pentru că cine-i va turbura, unul ca acela va primi mare rău şi urgie a domniei mele, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acestea mai sus scrise, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acestea mai sus scrise, ci va nimici şi va călca, pe acela < domnul Dumnezeu > să-l lovească şi să-l nimicească fn domnie şi să-l ucidă, aici cu trupul şi în veacul viitor cu sufletul <şi să aibă > parte cu Iuda şi cu şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra lui şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea şi jupan al lui Borcea, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Yintilă Florescul, jupan Cîrstian vornic, jupan Staico logofăt, Manea Negrul vistier, Yladislav spătar, Hîrgota paharnic, Danciul stolnic, Alb comis, Colţea stratornic. Şi eu, Preda, care am scris la Tîrgovişte, luna aprilie 24 zile, în anul 6992 <1484 >, indiction <2 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 68 (Clocociov). Orig., perg. (33 X 27), deteriorat, pecete atîrnată, căzută. Cu trad. din 1915. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/66. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 346 — 348. Trad. D.I.R., B., 181—182. 193 1484 (6992) iulie 3, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Nenciu vornic şi altora satul Coteşti. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlabiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Nenciu 1 vornic şi cu fiii Stan şi Stoica şi Neag şi cu fiii ca să 1 S-a încercat contrafacerea numelui. 312 www.dacoromanica.ro stăpînească jumătate din Coteşti * *, pentru că au cumpărat de la Vlaicul drept 7300 2 aspri. Şi domniei mele i-au dat cal. Drept care le-am dat şi domnia mea lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, ca să fie lor moşie stătătoare şi de către nimeni neclătită, după porunca domniei mele. Mărturii: jupan Dragomir al lui Manea şi jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilă Florescul, jupan Drăghici biv vel vornic, jupan Cîrstiian velicbi vornic, jupan Staico logofăt, Vladislav spătar, Danciul stolnic, Hîrgota paharnic, Stănciulea comis, Colţea şi Rodea stratornici. Scris iulie 3 zile, în Tîrgovişte, la leat 6992 <1484 >. Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După I. Răuţescu, Acte şi documente muscelene, în « Bul. Com. ist. a Rom.», XII (1933), p. 103. 194 1485 (6993) aprilie 5, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Danciu, lui Marco şi lui Laţco satul Iaşi. •{■ dlha©ctTwa\ Eokiwm, Iw Eaaa b©hb©aa h rocnC'AHHh kilcch 3cmah £>rpo-SA4)fTHCK©H, CKJHk BCAHKAr© Ea4A<1 B©CB©At. AaRaT r©Cll©ACTB© A\H ©Te IlOBfAtHTt rocnoACTKd a\h cASraAt r©cn©ACTBa a\h, AAHMyAy ck cuhobh m8 h KpaT ,\\y dlapKO C-K CklHOBH MU H daiţK© C k CkJHOBH A\S, 0K© fi,ă HA\ CCT IdtllH BTiCH, nOHCJKf HJf IlOKSnmiJf WT IIISUIMdH WT KSpTi 34 AC $a*PHHH yrpliCKH H 34 4 K4$T4H WT pyTHiţie. H r©cn©ACTK© a\h npocTH k©h. Ger© paA'f hm A*A*X h r©cn©ACTB© a\h ok© aa hai cct bti wmhhS h k-k IV^dEA. H B4pC K©Aty CC WT H)( llpHAyMHT npOKA< CKMpTiTH, 4 WMHH4 Aa WCT4BI1JHM, 4 NpkA4AHK4 Bli HH1( Aa H^CT. H HH WT K©r©JKC HCn©TkKH©BCH©, n© pco r©cn©ACTB4 a\h. GbcactcaTc: ?K8naH AP^'WHP V’ApHipc, >KynaH Htr©c E©pmcb, »ynaH AParHM Gt©HKWB, JKyilAH AH‘"HThp THSAABClţ, KyiMH KpCTHOH Ab<>PHHK’ H. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 4. Orig., perg. (20,5x20,5), pecete timbrată. EDIŢII. Slay şi trad. Ghibănescu, Surele, I, 288—289; Ştefulescu, Arhiva Gorj, 85 — 87 şi în Doc. sl.-rom., 26—27; Panaitescu, 348—349. Trad. D.I.R., B., 182. 195 <1485> septembrie 7, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stan Macrea jumătate din satul Mihoveni. f dlHAOCTTlVAt EoîK'flVAl, Iw EuldA KOfKOAd H rOCHOAHHK KTkCfH 3fA1AH OţTTpiV-KAAJfiHCKOH, ChIHk KfAHKdrO IlAdAA KOfKOA<- ^dKdT rOCflOACTKO AIH CU (lOKfAk'HTf rocnoACTKd Atu cASrdAi rocnoACTKd aih, CtanS dÎJKp-b h ckc a^^P* h C-kC dHinClH m8, dl-kpTHH H &TdN, H GtOA H CTvC CklHOKH AlS H CkC EpdT AlS, H'kKUlSA H C-kC CklHOKH Al8 H CkC dHfljffH Al8, HtrSA H ETvpd H EpdTSA1 H JHf-nrflVAl AlS IVT AKIJKP, Onpt H BpdTSHfAWAl AlS, (rTdH H To/ft, HKO Aa HAI ict2 oţ diHJflVKfHH nOAOKHHd, KOAHKO ICT APTiJKdA ^pdrOAlHp H 3ddTKO, POHf/Kf W (CT flOKAOHHA (AjPdrCAlHp H 3ddTKO JKSfldHOŢ ApdrHHIO GtOHKOKS, IVT np«A PdAVATk KOfKOA*»» EpdT rocnoACTKd aih. ă wSndU npOAM* GTdnS flldKpk h Gtow jf dcnpn H CAHH KOH A^Kpk WT T dCnpYH, H nOA U’T AlOHdCTHp dÎHX'OKfHOAl. IIotoai npfHA< Gtah îlldKp’k nptA rocnoACTKd aih, Td ch Sao?kh AM|upc ch, no hau dlHK.k h H-brd h fipf koahko ai8 Hjf a<*ct rocnoAk Eork WT IIAOAa *rO, H dHfljrfH AlS, dl’kpTHHS H GTdHOţ'A Aa CH C8 KpdTYdt Hd IIOAOKHH8 WT U’HHIlS (|IO nOKS-nHUifj d Gtoa ckc EpdTfA aiS, Hd ApSrS noAOKHHS. H rocnoACTKS aih A^A^UJ* koh. 1 « H cic bp pa ai ha\ a<*A* h rocnoACTK© mh kt* tviHHoy h kti wydEoy, Tf<« h CklHOROM H RllgKlVM H)( H nphRHSKO.M HJf, HtnoT'kKHOKHK» tlO p(M TOCn<>ACTBd MH. H CKfAfTfAi'f: >K8n.iH ^paroMHp &APH14», JKSnaH....1 mSiiah ^parHi Gtohkivk, /K$(MH BhHTHAO $AC>pfCK8A, JKSndN KpTiCTYraH KfAHKH A^pHHK, ÎKStldH Gtaîko KCAllKH AOrO^fT, ^HMKA CTOAHYK, XpTirOTd tlfppN'l'K, GtAHMK» BHCTl'iap, KaMA"*"' CAdK CnaTAp,........1 H PoA^ CTpdTOpHHIţH. 03K IdHMUI rpdMdTHK, nHCdJf A\tCfi;A CfnTfAtKp'lia 3 H El AtTO XSI^Y KTi BSKSpflJIH. t Iw £aAA KWfSOAd, MHAOCT Ha EoMA TOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stan Macrea şi cu fiicele lui şi cu nepoţii lui, Mărtin şi Stan, şi lui Stoia şi cu fiii lui şi cu fratele lui, Neacşul şi cu fiii lui şi cu nepoţii lui, Neagul şi Bîra şi Braţul 2 şi nepotului lui de fiică, Oprea şi verilor lui, Stan şi Goia, ca să le fie 3 jumătate din Mihoveni, cit au ţinut Dragomir şi Zlatco, pentru că au închinat-o Dragomir şi Zlatco jupanului Draghici al lui Stoica dinaintea lui Radul voievod, fratele domniei mele. Iar jupan Drăghici a vîndut lui Stan Macrea şi lui Stoia, pentru 600 aspri şi un cal bun de 300 aspri şi jumătate din mănăstirea Mihovenilor. După aceea, a venit Stan Macrea înaintea domniei mele şi a aşezat pe fetele lui, anume Mica şi Neaga şi încă cîte i-ar da domnul Dumnezeu din rodul lui, şi pe nepoţii lui, Mărtin şi Stanul, ca să-i fie fraţi pe jumătate din ocina pe care a cumpărat-o, iar Stoia şi cu fraţii lui, pe cealaltă jumătate. Iar domniei mele au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor, neatins, după spusa domniei mele. Şi martori: jupan Dragomir Udrişte, jupan. . -1, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Vintilo Florescul, jupan Cîrstian mare vornic, jupan Staico mare logofăt, Danciul stolnic, Hîrgota paharnic, Stanciul vistier, Vladislav spătar. . .1 şi Rodea stratornici. Eu, Ianăş gramatic, am scris în luna septembrie 7 şi în anul 6910 < 1401 >, în Bucureşti. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. nr. 1232 f. 2. Copie după orig., perg. Altă copie, ibidem, ms. nr. 1232 f. 3 şi trad. rom. f. 4. Data greşită. Datat după sfatul domnesc. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu 349—350. Trad. D.I.R. 182—183. 1 Loc deteriorat. 2 Pasagiul « şi cu fratele. .. Braţul» şters cu roşu. 3 Pasagiul « verilor... ca să le fie» şters cu roşu. 315 www.dacoromanica.ro 196 1485 (6994) septembrie 26, M-rea Govora. Egumenul Iosif Govoreanul cumpără de la Palco un loc de casă în oraşul . f întru numele tatălui şi al fiiului şi al sfîntului duhu, eu egumenul Iosif Govoreanul, ca să se ştie că am cumpărat acestu locu de casă din oraşi, de la Palco, drept aspri 2110. Mărturii: jupan Oancea, jupan Malciul, jupan Ştefani, jupan Hacica, jupan Buda, jupan Proica, jupan Laţco şi Stepan, fecioru lui Nichifor, Gherghe şi Stoica, feciorii lui Ştefan. . Şi eu, Borcea, care am scris în zilele Badului1 vodă, fiiul marelui Vlad vodă, septembrie 26 zile, anul 6994 <1485 >. Pecetea egumenului. Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 447 f. 52v. Traducere. Alte traduceri ibidem, f. 141v. şi ms. 463 f. 106v. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 351, sub 1485 septembrie 27, D.I.R., B., 183, sub 1485 septembrie 27. 197 1486 (6994) aprilie 23, M-rea Glavacioc. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Ubîrşia, jumătate din Groşi, Jumătate din Necşeşti ş.a. f AIhAOCtTwAI EoWÎWAI, Iw RaAA K0CK0,M H rOCIlOAHNk KTkCfH 3IAIAH Xrpo-KAAX'ÎHCKOH, CklHk EAAA KfAHKATO KOKKO>Af. A,AKAT rOCHOACTKW Aid CÎi nOKfA"fc rocnoACTKA aih GaakS h c kc ckihokh ai8, Gtohka, Hkah8 h EorAANî! h hhicik> ai8, dl’KH'k, laKO Aâ HAI fCT SEpEIHIW WT Ep-hTHAlVK MITKpKTH A‘A, IlOHDKf lipHHAOUJI iip«A rocnoACTK» aih kT KOA-kpH [ripiA roerioACTKO aih], kako hai ict A'AhYha h WHHHA lipAKA. Toro paaI hai AMf h r©cn«ACTK® aih k-k wmhhS h bi* wx'AE’k, tjai h ceimo- KOAI H,V, HflIOT'hKHOKfHO, HO pfM rOCflOACTKA AIH. H nOTOAl WCTAKH TOCHOA^TEO AIH HA llp'klIOHTAHH EOA"kpH rOCIlOACTEA AIH JKSllAH ^HAiTtPV THSAAKklt H WynAH 4,-feTK© EAHH TOH CTpAHf IIOMkCTflIH WT rOCIlOACTKA AIH: KOH IVT dijlllllf h wt ckihokcţ ai8 h wt A«ep8a h wt cuhokcţ ai8 H IVT TpTkiyk H WT EpATl'ia Al8 H WT PaAA CTkC EpATfra M\‘, TA Hf MfT JfOTfT AA CTOHT HA ptM 1 Greşeală a copistului, pentru: « Vladul». 316 www.dacoromanica.ro rocnoACTRa mh, KdKo Hjf *ct 8t-kka»ha h a<*a rocnoACTK® a»h, d TO.wy-SH maor^kS Ad cy ROAhTH KdHH TOH AP^>KdRH A<* 83A»8tTi TOM\'H MAOR-kK^ 3d tAH\' ptM JfdTdA-A»K H W WMHHV A<* CH H3r8KHTK. II$T$A» ndK GrtdR H CTv CKIHORH A»8 AM0111* GtTvHtS H 3»TlilT8 KpdT\'H( Ay HlWj A<> ha» (CT MfTRpKTH A**} IV T liptA rOCnOA^TRO A»H Hd HHJf a*a- H ndK, A\d-ptlllS H CKC CKIHORH A\y H CTvC dH(Il»|r(H A»Y", PdAVA H PdAd A<* HA» (CT 8 rpOUJH IVT Ep-Kdtu, nodORHHd, h(a»8 (ct A«AH^Ha h WHHHd npdRd. Toro pdAH ha» a<*A* h rocnoA-CTKO A»H. H ndK GrtdRS H CKC KpdT M\* AldpdllS H CKC CKIHORH HJf 8 HtKUmpH nOAORHHd H GTpHMTţV» R(C, nOH(>K( HA» (CT WHHHd H IJIlOEdOA IIpd>K(K nOAORHHd H Gtpha»thujopv’a r(c. H cr(A că le este dedină şi ocină dreaptă. De aceea, le-am dat şi domnia mea de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, neatins, după spusa domniei mele. Şi după aceea, a lăsat domnia mea asupra preacinstiţilor boieri ai domniei mele jupan Dimitru Ghizdavăţ şi jupan Deatco, banii acelei părţi, cinstiţi de domnia mea: care dintre Lupşa şi din fiii lui şi din Dobrul şi din fiii lui şi din Trîţă şi din fraţii lui şi din Rada cu fraţii lui, nu vor voi să stea după spusa domniei mele, cum i-a întocmit şi am dat domnia mea, să fie volnici banii acelei stăpîniri să-i ia acelui om pentru un singur cuvînt hatalm şi ocina să şi-o piardă. După aceea, iarăşi Slav şi cu fiii lui au dat lui Stăit şi lui Fiiat, vărului lor, dinaintea domniei mele, ca să le fie a patra parte, pe părţile lor. Şi iarăşi lui Mareş şi cu fiii lui şi cu nepoţii lui, Radul şi Rada, să le fie în Groşi de la Bîrleaţă, jumătate, care le este dedină şi ocină dreaptă. De aceea, le-am dat şi domnia mea. Şi iarăşi lui Slav şi cu fratele lui, Mareş şi cu fiii lor, în Necşeşti jumătate şi Strimtul tot, pentru că este ocina lor, şi Ştiubeiul Prajei, jumătate şi Strimtişorul tot. Şi martorii pe care i-au adus înaintea domniei mele: Boica din Băţeşti şi Rad din Precina şi Vîlcan din Costeşti şi Stanciul Fusea şi Frăţilă din Măre-şeşti, Rădei din Băţeşti şi Dan din Şipot şi Guţilă şi Stepan al lui Tepei şi Cîrstian din Runcu. 317 www.dacoromanica.ro S-a scris în luna aprilie 23, în ziua sfîntului Gheorghe şi în anul 6994 <1486> şi la mănăstirea de la Glăvăciov. Şi eu, Ianăş gramatic, am scris, f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 69. Orig., perg. (25x22), pecete aplicată, căzută. Cu trad. din 1915. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 87 — 88. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/67. EDIŢII. Slav şi trad. Hajdeu, Vlad Ţepeş, 468—469; Panaitescu, 352—354. Trad. D.I.R., B., 184. Facs. D.I.R., B„ 371. 198 1486 (6994) iunie 13, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satul Vîlculeştii de la Coşuştiţa şi lui Dobromir un pămînt în Gornovi. f AIhaocth vih Eo>kY.vm, Iw B/ua ROHBOAd h rocnoAHHk k-kcch semah ifrrpoRAd-XYHCKOH, CKJHK BiAdA REAHKdrO EOHEOAf. AaR4T rOCflOACTRO MH dt IIOREAEhYe rocnoA-CTBd MH BiAdAVCAdKS CTi CHHOBH CH H PoUJKd Ck CHHOBH CH1 H PdAVAk CTk CHHOBH CH H rtlYia CTi CHHOBH CH8 H AParoMHP'lk 611 CHHOBH CH H EoA^ Ck CHHOBH CH H PdA CK CHHOBH CH H Bp'kTHROE CK CHHOBH CH H Ck CHHOBH CH H rtldHt Ck EpdTHIdM CH H Ck CHHOBH CH H PdAVAk C"k KPdTYBM H Ck CHHOBH CH H Eor-AdHS Ck CHHOBH CH H PdAOCAdR Ck EpdTYldM CH H Ck CHHOBH CH H IPkTpS Ck Epd-THtdM CH H Ck CHHOBH CH H GxdH Ck EpdTHQM CH H Ck CHHOBH CH H AP^r GtAH Ck EpdTS EM» IldHS H Ck CHHOBH CH H GhmE-VH Ck CHHOBH CH, HKO Aa HAU ECT ButKKSAflJJH WT KoUl8l41Hlţd> IIOHEJKE IO IIOKSlIHUlE WT CASr TOCnOACTBd MH WT Kd3dH8 KdHdTHHKg, dHE\|r(IO IIphAER, 3d <|>dOpHHH n- H TOCnOACTEO A\H HM npOCTHJf KOH. H ndK A^RP9MHpS C\ EpdTIfM CH Ad HM ECT d 3EA\Allj I10HE2KE nOKSflH WT KkHAd WT rOpHOBH 3d tjSAOpHHH d. Toro pdA*i hm AdA^x h rocnoACTBd mh Ad hm ect rt, whhhS h bti wxaem tea\ h a(1V* HM H WBHSmETOM H lipitWBHSmETOAI H HH WT KOrOJKE HEnOT-kKHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd MH. GbEAETEAIE: ÎKSfldH APdroMHP'R AldHER, JKSfldH H-fcrOE BopHEE, ÎKSfldH Bhhthak BEAHKH Ar9PHHK, ÎKSfldH APdl’HM GtOHKOR, JKSfldH ©TdHKO AOrOljiET, Xp'kl’OTd EI*X^P* HHK, AdHHIOA CTOAHHK, KAdAICAdR CIldTdp'k, Gt4HK0 RHCTHQp, flAEk KOMHC, KoAlffe H PoA't BEAHItH CTpdTOpHHUH. H d3*k, XpdHHxSAk rpdAldTHK, E>KE HCnHCdX K"k Hd CTOAHH PpdA B8K8pEI|IH, MltCEIţd tOHÎE ri A™1 2*» R-k A-fex „SipiA- ■f îv EiAdA RlVfRll'Ad, A\HAOCTY/ft EokYa rOCIlOAHHk. 1 «H Pomiu ci, chnorii ch» încercuit şi şters cu chinovar. 2 «H Alfa ci, chhorh ch», la fel. 318 www.dacoromanica.ro j- Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Yladislav cu fiii săi şi Roşea cu fiii săi1 şi Radul cu fiii săi şi Miia cu fiii săi 2 şi Dragomir cu fiii săi şi Bodea cu fiii săi şi Rad cu fiii săi şi Brătivoe cu fiii săi şi Dobromir cu fii săi şi Manea cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Radul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi Radoslav cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Fătru cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Stan cu fraţii săi şi cu fiii săi şi alt Stan cu fratele lui, Nan şi cu fiii săi şi Simeon cu fiii săi, ca să le fie Vîlculeştii de la Coşuştiţa, pentru că au cumpărat de la sluga domniei mele de la Cazan canatnicu, nepotul lui Pîrlea pentru 80 florini. Şi domnia mea am iertat calul. Şi iar lui Dobromir cu fraţii săi, să le fie 1 pămînt, pentru că a cumpărat de la Cînda din Gornovi, pentru 1 florin. De aceea le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă acelora şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilă mare vornic, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Staico logofăt, Hîrgota paharnic, Danciul stolnic, Yladislav spătar, Staico vistier, Alb comis, Colţea şi Rodea mari stratornici. Şi eu, Hrănitul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 13 zile, în anul 6994 <1486 >. ■fio Ylad voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, MDLIY/1. Orig., perg. (17,5x23), pecete aplicată, căzută. 199 1486 (6994) iunie 30, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satele Româneşti, Balo-mireşti, Budeni ş.a. f AIhaocth vm EoîkTivm, hv ILma kohkoa<> h rocnoAHHh stern 3emah &rrpv-E/\dX*iHCKOH, ChlHK EddAd KEAHKdrO BOHKOAE. AdKdT rOCnOACTBO MH CIE nOBErtEHÎE rocnoA-CTEd MH, 2K$ndHS PoMdHS Ct ChlHOBHM ErO, AdH H A^TK0 H IUfpSdH H AP*™ ChI-hoeh, diţiE hm AdCT fiork, h wSndHS JKHTHiaHS ct spdTHiaM Ero, IltTpS H Rdt-KSdt H ErtdAt H PdAyWk H Ct CklHOKHMt ErO H EpdTHMEAH HM, îliVESrt H KptMK>H H GTdHMK»d H Ct ChIHOEHM ErO, tdKO Ad HM ECT PoMtHEl|IH Hd IKHdh» EtCH H EdrtO-MHpElţlH EtCH H filiA'kHH EtCH H H3E0PEAE H KpdCHd CEd H yOCdHH H 8 2K$|]tHEI|IH, 1 « şi Roşea cu fiii săi» încercuit şi şters cu chinovar. 2 « şi Miia cu fiii săi» încercuit şi şters cu chinovar. 319 www.dacoromanica.ro Rdflt KOAHKO KT J,(A HhK&U EaHAIK H fl/VKB-feHH Ha ţlHaOpTS IfKCH H IIpTHropHia H P'K3Af$Ak K'KC'fej nOHOKf HM CAT TOM ETiCI A'kAHHC. Toro paAT hm AM'k h rocnoACTKa mh, a<> hm ict k-k ivmhhm. h k-k wjfdE^ T(M H ACU^M HM H WBHStfTOM H npi-VKHiSmTOM. H KOM# CI IVT HHJf fip’feJKA* CTiMpiiT, a WMHH$ A<* H’bCT. H HH WT K©r©-jki HinoTK khokiHCj no pm rocnoACTBd MH. HcnpaGHHK E.HHTHrtTk EIAHKH AKOpHHK. IlHcajf Kiv HacTOAHH rpaA ESKSpiijiH, M-fecma »hVh a a^hk, eti a-feT xShma. f I.V EaaA K.vfBvvAa3 mhaoctTm EohcYm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, lui jupan Roman cu fiii lui, Dan şi Deatco şi Şerban şi alţi fii, dacă îi va da Dumnezeu şi lui jupan Jitiian cu fraţii lui, Pătru şi Vîlcul şi Vlad şi Radul şi cu fiii lui şi verii lui, Albul şi Crăciun şi Stanciul şi cu fiii lui, ca să le fie Româneştii pe Jiu toţi şi Balomireştii toţi şi Budeanii toţi şi Izvoarele şi Crasna toată şi Giosani şi în Jupîneşti, oricît este partea lui Nicula al lui Blidea, şi Albeanii pe Gilort toţi şi Prigoriia şi Răzleul tot, pentru că le sînt acestea toate ocine, dedine. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi căruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar ocina să fie a celor rămaşi iar la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Yintilă mare vornic. Am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 30 zile, anul 6994 < 1486 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Craiova, 1/2. Orig., perg. (20x22,5), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surete, I, 289—290; Ştefulescu, Arhiva Gorj, 159—160 şi Doc. sl.-rom., 27—28; Panaitescu, 354—355. Trad. D.I.R., B., 184—185- 200 <1486 septembrie 1 — 1487 august 31 > 6995. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stîngaciu jumătate din Ogretin şi o stînă la Tătarul, iar lui Stan Costişatul şi fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate din Ogretin şi o stînă la Clăbucet. Izvodul cărţii Yladului vodă, feciorul lui Vlad vodă, ce s-au scos după sîrbie pe rumânie, cursul anilor leat 6995 <1486—1487 >. Dat-am domnia mea această carte a domniei mele slugilor domnii mele, lui Stîngaciu cu feciorii lui şi lui Stan Costişatul cu feciorii lui şi cu frate-său 320 www.dacoromanica.ro Vlaicul, cu feciorii lor şi cu fetele lor, ca să le fie Ogretinul tot, pentru că jumătate iaste a lor bătrînă ocină de baştină dreaptă, iar jumătate au cumpărat de Ia Baico den Blejoi, drept 1450 aspri. Şi au dat şi domnii mele un cal. însă Stîngaciu cu feciorii lui şi cu fetele lui pre jumătate den Ogretin, însă fetele să n-aibă nici o amestecătură, pînă vor fi vii feciorii lui Stîngaciu şi feciorii feciorilor lor. Şi de li se va întîmpla şi moarte, ocina să nu se vînză, ci să fie celor ce le vor rămînea în urmă. Iar Stan Costişatul cu feciorii lui şi cu fetele lui şi cu frate-său Vlaicul, cu feciorii lui, să ţie altă jumătate den Ogretin. Şi să le fie stîna de la Glăbucet, pentru că au cumpărat Stan Costişatul de la Şuban den Topliţă şi de la fraţii lui, drept 2 boi. Iar Stîngaciu cu feciorii lui să ţie stîna de la Tătarul, pentru că iaste a lor bătrînă ocină. Drept aceea, am dat şi domnia mea această carte a domnii mele, ca să le fie ocină ohabnică, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. După aceasta şi mărturii am pus, boiarii divanului domnii mele. Acest hrisov protocolisindu-se după două părţi ce-au rămas din hrisovul slovenesc cel adevărat, s-au cunoscut a fi întocmai, iar mărturia veliţilor boieri ce sînt numiţi în cel adevărat lipseşte. Az Chiriţă dascăl slovenesc ot mănăstirea Colţii. 1800 iulie 17. Arh. St. Buc., ms. nr. 1232 f. 13. Copie după o trad. din sec. XVIII. EDIŢII. Panaitescu, 361—362; D.I.R., B., 185. 201 1486 (6995) septembrie 10, Tîrgo\işte. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii de la Cricov părţi de ocină în Plopeni şi un vad de moară pe Teleajen. •'f AIhaoctVwm Ko;kTva\, Ia» firtdA R0tR0A<> h rocnoAHH’K RTiCtH 3tA\AH J>rrpo-Krtd\'VHCKOH, CUH'h KfAHKdrO Rj\dAKe W XpHCTt KpdTVe, raKO A<> HA\ fCT.......2 * H WT IlAOntHH A-™ A™ H Ch EpOA WT ROAfNHUS WT TfAtJKfN, noHfJKe h noKtSnH /KSnaH AP4™11 ^tohkîk wt Hopt, 3a xr acnpT h rocnoACTKy a\h tahh koh. H noTOA\, Rapt KOAHKO tCT pTap'h.............2, d JKSlldN AP'*™4 r tCT R"K nHipS H R'K (ldAtfT pOA’lTfAtAt H RTvCtAt EpdTHIdAt tro, R*h RtMHOf K'KCflOAlHHdNHf, A<>KAf nptEHRdfT CR-fcTH AdONdCTHp. 1 CaaiohaS este adăugat cu altă cerneală pe locul lăsat alb. 2 Loc răzuit. 21 —C. 723 30i www.dacoromanica.ro H141C kto, no rp-bctx naui(X) nopSimrr CRfcTH aivohacthp, a whhhe h c k khhaphm ijio c8 KHinf SnHcaH(, npiiA^HKa M h^ct, h8 Aa cat m(cthtom8 >K8naH8 Ap^hmio ck chhokh ah8, jKSnanS Gtohkc* h api wt t8h, sape koahko chhokh m8 Hor-K npnntJcTHT h anfvjrt ja\8 jk8iiK8ndN8 EhhthaS, k k wmhha h k-k w^aka, hhm h AttţaAiv hx h kh8-MfTOAt H np'kKH8H(TOA\ H HH WT KOrOJKAf NfflOT'kKNOKfHHO, no wpH3Alt8 rOCIlOACTRd MH. GKtAtTfAHf: >KSnaH ^paroaivHp AIahek, >K8ndN Rbrot EopmK, >K8ndN Ehhtha-k ^AOpeCKSA, WSfldN IIpTiESA [r8a] KCAHKH Ak^PHHK, %8flAH GtAHKO AOrO^UT, ÂdHMMA CTOAHHK, XpiirOTA lldppNHK, GtAHKO KHCTHiap, JTaKIi koauhc, Eakahcaak cnaTap, KoAU,t H PoAt nOCTfAHHU,H. H a3*K, rpaMaTHK PaaV’a'k, «ut nncax R"k ctoahh capoui Tp-KroKHipf, chiteaiv- KpTH T AKHHj KTi AtT xSU,Mf. f Iw Eaaa KivfKWAa, mhaoctTa EojkTa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Cricov, hramul şi locaşul arhistrategului Mihail şi egumenului chir popa Samoil1 şi tuturor fraţilor celor în Hristos, ca să le fie.. .2 şi din Plopeni a 4-a parte şi cu vadul de moară dinTeleajen, pentru că a cumpărat jupan Draghici al lui Stoica de la Ciorea, pentru 3000 aspri şi domniei mele un cal. Şi după aceea, oricît este hotarul.. .2, iar jupan Drăghici i-a cumpărat de la domnia mea, oricît va fi, pe un cal bun. Acestea le-a dăruit sfintei mănăstiri, toate acestea să-i fie pentru hrană şi pentru pomenirea părinţilor şi a tuturor fraţilor lui, de veşnică pomenire, cît timp va fi sfînta mănăstire. Iar dacă cineva, pentru păcatele noastre, va strica sfînta mănăstire, iar ocinele şi cu vinăriciul care sînt mai sus scrise, prădalica să nu fie, ci să fie ale cinstitului jupan Draghici cu fiul lui, jupan Stoica şi încă după aceea, oricîţi fii îi va lăsa Dumnezeu şi nepoţilor lui, jupan Radul şi jupan Vintilă, de ocină şi de ohabă, lor şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Yintilă Florescul, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul stolnic, Hîrgota paharnic, Staico vistier, Alb comis, Ylădislav spătar, Colţea şi Rodea postelnici. Şi eu, Radul gramatic, care am scris în oraşul de scaun Tîrgovişte, septembrie 10 zile, în anul 6995 <1486 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCXCVII/9. Orig., perg. (19,5x28,5), pecete timbrata, căzuta. Trad. la Arh. St. Buc., ms. 454 f. 143v.—144. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 360—361, sub 1486—1487; D.I.R., B., 186. 1 « Samoil» este adăugat cu altă cerneală pe locul lăsat alb. 2 Loc răzuit. 322 www.dacoromanica.ro 202 <1487-1492 >. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Filoteiu de la Athos un obroc anual de 400 aspri. f YcSc Xphctoc hhka. 6ahi;h a$Xwm EcjkYhm KOAhmh cSt, ch cSt chhcbe E©>kYh, raK0>Kf pEME EOKECTBHÎH AflOCTOAH, EMSjKE KTv CA-fcA TEKSHIEH, H>KE npABA'k AftBHTEAÎE H BAAWEHhYh IVH TAAC PAAOBAhTa HAtCl^EH SCAEIUIATH: „IIpYHA'kTE EAArCCAO-behhYh wti;a A\otro haca^a^hte Spotobahhoe bam iţapcTB» ivt cacokehYa mhpa, bi>3aaka^ B© CE H AJCTf MH I3CTH B'E3>KE>KAAX' H HAflOHCTE Ml, HAr H WA’kCTE Ml, B©AEH H B"K TEMHHU.H H (10Ca8>BHCTE MH“. Gh SE© TAAC EAAPEJ EAAPAA TB©pEI{]ÎHM SCAEJUJATH ECT B-hKSn-bKE H BTiHHTH BTi pAA©CTE r©Cfl©AA CB©£r©. TaKCJKA* H rptlUHYHMB WTCH-aaemîhme bt, wphk Scaeiuiath ect îsko he c'bxymhujYhme r©cn©AA H E©pa 3AnOBtA H HHJBE AAHSipA, HHJKE KEKASiJIA, HHzKE HArA, HH?KE BOAHA, HH Biv TEMHHIţH CSL|IA HE nOCETHBUJHM HH fl©CAS KHBUJÎHME HM. GYa $E© nOMHHAKIjlE, HE EI©ACBAET WTAAPATH Akhh han HACH, HE B^AEljlE BTv KEIH HAC r©Cfl©A»i HAUI npÎHAET, H B"ECAK© HEPOTOBEJf HH ESAELiJHX’ WEpflJJfT HH. He $E© A1|1E H TEUJKYhm EP’fcMEHEM rpt^OB U’AP'HKHMH ECMH, AljlE H AI©T©I© CTptA©l© BpAJKÎBI© rpt^f PAAÎ SH3BHXWM CE B*ECAK© nOTp-kBA ECT U,tAEE H BpAHI© fipHTEljlH Atfl© ECT, HAUJ B© fl©AKHr MAA© ECT, T’EKM© E>KB B’KSHEHABHA'^TH 3AA, r©Cfl©AA>KE B"hCE A^UIN© B*E3AI«BHTH, KTiKSnt CE EAAPEJHMH A'bAKJH, rocnoAHE>KE EAAroSTpcBÎE bbaYb, kt, btiCem e© p8u,E npocTHpAET. Gam EO PEHE BECEHECTHMH CBOHMH H HECTHÎHMH SCtYH : „I3K© HE CEMpTiTH rp-blUHOMS, HE WEPATHTH CE EM$ H JKHBS EHTH, HE npYHA©X K© PEHE npABAEHÎE npH3BATH, HE rptlUHYf ha flCKAAHÎE H HE fip©CT© PEHE rp'bllJHYE, HE HA n©KAAHÎB, nOHE/KE MH©3H IVBPA3H CSTE fl©KAAHÎA, I3K0>KE H MHCTH WEHT’fcAH HO MtpE A0EpYHX A'b''» A^P^^ A’b^ MH©r©WBpA3H’k : AICEOB, MHA0CTHHI3, fl©CTE, B'E3AP'B>BAhYe, K*E CHM B’kPA, HAAE2KAA H HHAA MHOPA CAEJUJHM WT EOKECTBHEJHX flHCAHÎH. EtiCA $B© HA fl©A3S HAM, HE SBC AI4IE H CAEIUJHM, HE HE TK©pHM, I3K© KHTEHCKHMH H CSETHHMH MHpA, CErC HH3S BAA-HHMH ECMH nOflEHEHEMH. OEAHE HA CnACOBO MNACCP^A^ BlkSHpAICltlE HAA^EM CE, I3KC MHOrC rptlHHYHX H HH38 BAtKOA\YHX MHACCP'EAH'b B-E3BCAHT H MHaSET H EL|IE>KE H CHHOnOAOKEHYA HE AHUJAET, PAAH TTiHYk> WEpAipEHYA. 3pHM SBC BTi HACTOEljlAA BP'kMEHA B*E MHCPHX HSJKA^X H CKp'KEEX CBtTYf Hc>KYe HP'EKBH H HAPCKYb H CK^HIEHhYe MOHACTHpE WT EAArOHECTHBYHX H CB’fcTCnCHHKUjYHX EAAPOHECTHO JEHBUjYhX mS/KYh WECHp-bBUjYHX, MHCPHX SEC BTi KOHEHHCE 3An8CT-feHYf AcujeaujYhx Paaî SmaabhYa baapohectYa o\'bej rptx PaaY haujhx, hahrahe bti GatTtn Tcpfe flGOHCT’kH >KHBSHiYhX fCT HECThYH H HApcKÎH MOHACTHp HApHL^AEMÎH $HAC0EH, B'E n©A KPHAÎB GBtTÎB rcpEl fl0OHCTtH, XP<>M npkCBtTÎB Bor© MATBPH H npHCHC-A’kBEJ AYapYh hecthce be BAAroB’kniEHYE. G3t CBr© Sec mchacthpa bhuje pehehhcpa npÎHAOUJE nOCAAHHH HECTHÎH HH©HH IVTEL^E npOBPSMEHE TePMAHE H AP8^11 npCBPSMBHE GtB^SAH, C-E BAAPCCACBBHYeM H B*E3BECTHUJE HAM W MHOrHX hSJKA'IX «AHKB hmat bhuie 21* 323- www.dacoromanica.ro PEMEHHOE CK'bTOf AVkCTO H nOHCKdUIE AMJAOKdHÎE CKbTOA\S MOHdCTHpS, EAHKO HH ECT KTv3M0JKH0, Ad Clv nOMdrddMO H fi,i CE JţpHCOK$A SMHHHT CK'bTOA\8 MOHdCTHpS, EAHKO HH ECT MOIJJHO AdKdTH Biv CkIîtYh AtOHdCTHp, fi,A HM CE 3Hdd WEpOK KdTdrOAHHE. Gsro pdAH, d3K $EO H5KE EoJKYeIO MHAOCtYk» HdpHtţdEMYH TOCnOAHHU EddUlKOH 3EMAH, îw EddA KOEKOAd H Clv EOrOAdHHYHMH MH MEAYH Iw PdA\'AK KOEKOAd H AlnpMd cYe WEElJJdJţOM H C'kTKOpHX'OM WEpOK CKivTOMt? MOHdCTHpS Hd KTvCdKS rOAHHS Ad A°X’°AfT BpdTYd UIT CK-bTddrO MOHdCTHpd Ad 83HMdK>T (10 XA denpH, Ad wthocet Biv CK-feTYH MOHdCTHp, KpOME CnEH3E EpdTldM, d CnEH3d nO T dCnpH. BHKdET H Ad AOX’OAtT M-kcEUd MdHd 3d khuiepemehhYh wspoK. GYe 8EOj CHlţf IVEEllldX’OM EHTH, A0HAfJKf ECMH KTv HCHeYHX H Kk EOrOAdHHOH HdM KAdCTH. 614IE/KE H nO HdUJEM EJKE IVT 3A*UIhYHX np-kUlTvCTKYlO, ErOJKE EAdrOH3-BOAHT rOCnOAK Eorh EHTH HdMtCTHHK KTv cY» EOrOAdHHOH HdM OEAdCTH hah wt CkJHOBk HAH WT HdlilHJf C'kpOAHHK HAH KOM» Eork EAdrOBOAHT, CEM# rOCnOAk Eorh Ad nOA<>pSET EAdrOnpOHSBOAEHYE, H>KE nOHOBHTH H STBpTvAHTH HdCTOEH JfpHCOHSA H H>KE KTv HEM nHCdHHd. fllJlE CHlţE CTvTKOpHT, Aa K"B AdCT TOCnOAk Eork KTv IţdpCTKYH CBOEA\ EAdrd, EJKE SrOTOKd AtOKEipHM ErO H Aa «T nptACTdTEAHHl^d H n0M041HHlV> Hd CTpdUJHEM C^A» nptCBtTdd EorOMdTH ; dipE AH npt3pHT, d HE nOHOBHT, HH STBpkAHT, A<> KT»3AdCT WTBlîT Hd CTpdUJHOM C8A8. fidCJKS, MOAHM W KTvCE MIvCTHYH H CK-feTYH AHME MkCTH-feHUjYH, WME ETSmEHE H CTv EOTOHOCHHMH CBtl^EHHHKkl H KTvCEMH CTdpiţH, EAHKO EpdTl'f CE WEpETdE Biv CK^TOMk MOHdCTHpS, dlJJE MOJKET EHTH EE3 A®CdJKA«HYd, Aa CE Biv nOMEHHHK» CB^TOh] npOC-KOMHaYH B1»nHUl8T HdUJH POAHTEaYe Iw fiAdA KOEKOAd H AXdHKd A\H MOHdJfYd 6ynpdgYd H d3k îw fiAdA BOEBOAd H MEAd HdUJd îw PdAVA KOEKOAd H fiAdA^A H AÎHpMd H Ad HH CE nOET KTvKStlE CKtTd AHTSprYd Clv KOAHBOM H npHAEKKWM Biv EAHH AK£ CAdKd Biv K"bK k, dMHH. TkYjKE, W KAdAHMHIţE KTvCEIltTdd MdTH, np'l'HMH WT HdC, HEAOCTOHHHJf H rp-felll-hYHJC cYe MdAOE npHHOUJEHYE, TKOd EO WT TKOHJf TEEE npHHOCHM MHAOCTYlO EO CHHd TKOErO H fiord HdUIErO H TKOHMH np'kMkCTHJţ’MH MOAHTKdAtH KlvCd HdM AdHd c8t, EAHKd Biv HdC. T'fcMJKE KAdAHHHIţE MHAOCTHKHHIţd H nOMOlJIHHIţd H 3dCT$nHHIţd E^AH HdM Biv Mdc CTpdUiHddro WHoro HcnHTdHfd, srAd chhk TKOH h Eork HdUl npYHAET C^AHTH MHpS, EM^JKE CAdKd H APKJKdKd MEC H nOKAdHQHYE Clv E£3HdMEAHHM ErO WlţdM H np-feCK-bTHM H EAdrOM H HCHKOTKOpEljlH A8X’WM> Biv K^KIvl, B'bKOM) dMHH1. -{* Îc8c XpHCTOC, HnKd. Iw fiAdA KWEKWAd, mhaoctY«\ EojkYem rocnoAHHk. f Iisus Hristos învingător. Citi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiu lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate, aşteaptă să audă acel glas fericit de bucurie: « Veniţi, binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci am înfometat şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit». 1 Un rezumat al acestui document a fost publicat sub data 1457 (6965) iunie 12, in Hur-muzaki, XIV, 1, p. 40, fiind greşit atribuit domniei lui Vlad Ţepeş voievod. 324 www.dacoromanica.ro Acesta dar glas bun îl vor auzi făcătorii de bine împreună şi cu intrarea în bucuria domnului lor. De asemenea şi păcătoşilor trimişi în focul veşnic, le va fi dat a auzi că nu au păzit poruncile date lor de domnul Dumnezeu şi nici pe cel înfometat, nici pe cel însetat, nici pe cel gol, nici pe cel bolnav, nici pe cel ce este în temniţă nu i-au cercetat, nici nu i-au slujit. Acestea dar amintindu-ne, nu se cuvine a întîrzia ziua sau ceasul, neştiind în ce ceas va veni domnul nostru şi ne va afla nepregătiţi şi fără veghere. Ci dacă sîntem împovăraţi de greaua povară de păcate, dacă cu cumplita săgeată a diavolului sîntem răniţi, fiecăruia îi este nevoie să se grăbească la vraci pentru tămăduire, căci nevoinţa noastră este mică: numai a urî cele rele, a iubi pe domnul din tot sufletul, împreună şi cu fapte bune, căci îndurarea domnului este mare, căci către toţi îşi întinde mîinile. Căci singur spune cu atotcinstita şi curata lui gură: « Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu, căci n-am venit, spune, să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă», căci sînt multe chipuri ale pocăinţei, precum şi multe locaşuri după măsura faptelor bune, faptele bune sînt cu multe chipuri: dragoste, milostenie, post, înfrînare, către acestea, credinţa, nădejdea şi alte multe le auzim din dumnezeiasca scriptură. Toate sînt deci spre folosul nostru, dar deşi le auzim, nu le facem, ci sîntem copleşiţi de cele lumeşti şi de deşertăciunile lumii acesteia. Totuşi privind, nădăjduim la mila mîntuitoare, că ne va înălţa cu milă ca pe nişte mult păcătoşi şi copleşiţi căzuţi în jos şi ne va milui şi încă şi de jertfa fiului nu ne lipseşte numai pentru îndreptarea noastră. Vedem deci în vremile de acum sfintele, dumnezeieştile biserici şi sfintele împărăteştile mănăstiri în multe nevoi şi supărări, rămase sărăcite din vremea bărbaţilor binecinstitori şi sfîntrăposaţi care au trăit în bună cinstire, multe ajunse deci chiar la deplină pustiire din pricina micşorării buneicinstiri, vai, pentru păcatele noastre, mai ales este cea aflătoare la sfîntul munte Athos, cinstita şi împărăteasca mănăstire numită Filoteiu, la poalele sfîntului munte al Athonului, hramul preasfintei maici a lui Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei ei blagoveştenii. Căci de la această mănăstire mai sus zisă au venit trimişi cinstiţii călugări părintele proegumen Gherman şi al doilea proe-gumen Ştefan cu binecuvîntare şi ne-a încunoştiinţat despre multele nevoi pe care le are mai sus-zisul sfînt loc şi au cerut miluire pentru sfînta mănăstire ca s-o ajutăm cît ne este în putinţă şi să fac un hrisov sfintei mănăstiri ca să se dea la sfînta mănăstire cît ne este în putere, ca să li se ştie obrocul în fiecare an. De aceea, eu din mila lui Dumnezeu, care am fost numit domn al Ţării Româneşti, Io Vlad voievod şi cu de Dumnezeu dăruiţii copii, Io Radul voievod şi Mircea, am făgăduit aceasta şi am făcut obroc sfintei mănăstiri ca în fiecare an să vină fraţii de la sfînta mănăstire să ia cîte 4000 de aspri să-i ducă la sfînta mănăstire, în afară de cheltuiala fraţilor, iar cheltuiala să fie cîte 300 aBpri. Şi să vină în luna mai după mai sus-zisul obroc. Acestea dar am făgăduit să fie aşa, cît timp vom fi între cei vii şi în stăpî-nirea dată nouă de Dumnezeu. încă şi după trecerea noastră dintre cele de aici, 325 www.dacoromanica.ro pe cine va binevoi domnul Dumnezeu să fie înlocuitor în această stăpînire dată nouă de Dumnezeu sau dintre fiii noştri sau dintre rudele noastre sau pe cine va binevoi Dumnezeu, domnul Dumnezeu să-i dăruiască acestuia bunăvoinţă ca să înnoiască şi să întărească hrisovul de faţă şi cele scrise într-însul. Dacă va face aşa, să-i dea domnul Dumnezeu în împărăţia sa bunurile ce le-a pregătit celor ce-1 iubesc şi să-i fie sprijinitoare şi ajutătoare la cumplita judecată prea sfînta maică a lui Dumnezeu; dacă însă va trece cu vederea şi nu va înnoi, nici nu va întări, să dea răspuns la cumplita judecată. Iar pe voi vă rugăm, a atotcinstite părinte egumene şi cu preoţii purtători de Dumnezeu şi toţi stareţii, cîţi fraţi se află în sfînta mănăstire, dacă poate să vă fie fără supărare, să scrieţi în pomelnicul sfintei proscomidii pe părinţii noştri: Io Ylad voievod şi maica mea monahia Eupraxia şi eu Io Ylad voievod şi copiii noştri Io Radul voievod şi Yladul şi Mircea şi să ni se cînte împreună sfînta liturghie cu colivă şi băutură într-o zi din săptămînă, care o veţi binevoi, cu ajutorul domnului, căruia slavă să-i fie în veci, amin. Tu însă, o stăpînă maică atotcîntată primeşte de la noi, nevrednicii şi păcătoşii acest mic prinos pentru că ale tale dintru ale tale îţi aducem, căci cu mila fiului tău şi Dumnezeului nostru şi a preacinstitelor tale rugi ni s-au dat toate cîte sînt întru noi. De aceea, stăpînă să ne fii rugătoare şi ajutătoare şi apărătoare în ceasul înfricoşatei judecăţi, cînd fiul tău şi Dumnezeul nostru va veni să judece lumea, căruia i se cuvine slavă şi putere şi cinstită închinăciune cu cel fără de început al său părinte şi prea sfîntul, bunul şi de viaţă dătătorul duh în vecii vecilor, amin. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIV/75. Fotocopie după orig., perg., pecete atîrnată, la m-rea Filoteiu de la Athos. Datat din perioada în care Ylad Călugărul a făcut danii şi altor m-ri de la Athos. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Ajutoare Athos, 125—130, sub 1488—1492. Facs. Ihidem, pl. urm. p. 144. 203 1487 (6995) iunie 12, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Ruşi de la Athos un obroc anual de 6000 aspri. f B"h XpHCTd fiord BAdrOKtpHTH H EAdrOMkCTklBH H X'PHCTOAIOEYkTH H CdM0AP"k-JKdKHHH H KOriVMk nOMdSdH'lH, IlV IiAdA KOfKOAd H rOCflOAHNkj CklHk liAdAd BCAHKdrO BOCBOAd, MHAOCTHWMk EowVWMk H EowTfM AâpOBdHYCMk H WEAdAdlOl(J$A\H H TOC-(10AkCTB$l0l(J$A\H BkCEIO SfMAH ^rpOBAdjţYHCk'OH, (IJlOKf H 3dflAdHHHCKHMk ’cTpdHdMk, flMAdUiS H 4>drpdUJ$ xepiţerk. fiAdronpoH3EOAH rocnoACTso mh ckohmk EAdrHMk npo- 326 www.dacoromanica.ro H3K0rtfH'l’fMh, MHCTHMk H CBETAHMk CpK4,U,fMK rOCnOACTBd MH H A<*P*bAXk TOCnOA^* CTKO MH CK BkCEMkCTHH H BAdrOW6p43HH H npknOMTAHH, HJKE HdA BkCkMH MKCTH H AdpOB-K1 lldCTOfUIH XPHCOBSAK rOCnOACTBd MH CBtTOMS MOHdCTHpS rAdrOAEMH PSCH, XpdM CK^TdrO H BEAHKO MSMEHHKd IldHTEAEEMOHd, [ÎOHEME nOMHCAHJţk r0C[10AKCTB* MH KK BHUiHHMK npHAEIIAkTH CM, d 3EMAkHd WCTABAkTH. Ge>KE BKC nOMMH^XK H TOC-nOACTB<> MH CAOBO Bdd>KfHdrO /\,dKHAd pEMEHHklMk: HmK >KE WBpd30MK KEAdETk EAEHk Hd HCTOHHHKH KOAHTf, c'l'll,f KEAdETk H A^HJf MOd HdnHCdTH CE Bk CBkTkJ MOHdCTklpk, Ad B$AfTk KTHTOpk. H npHAOKHJţk rOCnOACTBO MH Hd BkCkKW iVfcTO CBtTOMS MOHdCTHpS no XS denpH, Ad ECT Hd nHlJIA BOHfECTkBHklMk HHOKOMk H Bk B'kHHOE BkCnOMHHdHÎE p.VAlTEdEMk rocnoAkCTBd mh h rocnoACTBO mh. Gtro pdA'f Aa HMk ECTk B*k IV^dB^ A° WHBOTd TOCnOACTBd MH H A° KHBOTd [lpHKK3 AlOBdEHHMk CHHOMk TOCnOACTBd MH, PdA^S H EddA^S. 6hje>ke h BddrH rddrodk nocTdBAkETk rocnoAkCTso mh k cîemS xP^cc,B8rt8 roc" noACTBd mh: Koro H3BEpfTk rocnoAk Bork bhth rocnoAHHk ILuujkoh Bemah, haY ivt cpkACHHdro ndOAd rocnoACTBd mh haY wt ckpivahhkk rocnoACTBd mh haT, no rp-k- CEJfk HdUJHXk, WT HHOnAEMEHHKk, Ad AI4JE nOMHASETk H CkJţpdHHTk H STBpkAHTk, Toro rocnoAk Borw a<* homhaSetk h ckXpdHHTk bt* rocnoACTBk Ero h Bk B-knHOE BkCnOMHHdHÎE, B*k B’kKH, dMHHk. fl3k, /V,pdrOH, HHCdXk, YtOH Bl AKHK) BK TpkrOBHIJlE, B"k AkTO XSU,ME. f I.V RddAd BOEBOAd, MHAOCtYm BoHCYm TOCnOAHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Unhrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bună* voinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, hrisovul de faţă al domniei mele, sfintei mănăstiri numite Ruşi, hramul sfîntului şi marelui mucenic Panteleemon, pentru că m-am gîndit domnia mea să mă alipesc de cele de sus şi să las cele pămînteşti. Iată, mi-am amintit şi domnia mea cuvîntul fericitului David care spune: în ce chip, doreşte cerbul către izvoarele de apă, astfel şi sufletul meu doreşte să se scrie în sfînta mănăstire, să fim ctitori. Şi am dăruit domnia mea în fiecare an sfintei mănăstiri cîte 6000 de aspri, să fie pentru hrana dumnezeieştilor călugări şi spre veşnică pomenire a părinţilor domniei mele şi domniei mele. De aceea, să le fie de ohabă, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi preaiubiţii fii ai domniei mele, Radul şi Vladul. 1 în text greşit: 'ikcaih bk. 327 www.dacoromanica.ro încă şi cuvînt bun pune domnia mea la acest hrisov al domniei mele: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va milui şi va păzi şi va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l miluiască şi să-l păzească în domnia lui şi în veşnică pomenire, în veci, amin. Eu, Drăgoi, am scris, iunie 12 zile, în Tîrgovişte, în anul 6995 <1487 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Glasnik srpskog uSenog drultta, XXIV (1868), p. 288—289. Orig., perg., pecete atîrnată, la m-rea Russico de la Athos. EDIŢII. Slav. Miklosich, 174. Slay şi trad. Ghibănescu, Surete, XVIII, 81—83. 204 1487 (6995) iunie 13, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Alăman, lui Stănilă şi altora, ocine la Vrabeţi, Broşteni şi Brativoeşti. AIhaocthivm EojkYivm, Iw ILma KOEEOAd h rocnoAHHk k-eceh semah 3JrrpWEAd-JflHCKOH, CHHk firtdA KEAHKdrO EOEEOAE. AdK‘1T rOCnOACTEO MH CYe IIOBEAEhTe rocnoACTEd MH fl/VkA\dH8 Ck BpdTHIdM CH H Ck CHHOEH Ero H GThHHAk Ck EpdTHIdM CH H Ck CHHOBH Ero h Gt^nhaob, Ttuid h ApX h rocnoACTEO a\h a<> hm ect b-e wmhhm h b-e w^dEM TEM H A«v» HM H WBHSMETOM H npfcVE8TOM H HH IVT KOrOJKE HEnOTTiKHO-EEHO, no PEH TOCnOACTEd MH. GbeaeteaTe: ntândH APdroA'HP'k Ald’lEE, HtSndH IltroE EopMEB, >K8ndH Ehhtha-e $AOpECK8A, KftldH APArHtt GtOHKOE, K&ldH npksSA EEAHKH AKOpHHK, JKfc'ndH GTdHKO AOrO^ET, A^HMIOA CTOAHHK, KoAIVk nEŢdpHHK, GTdHKO EHCTHtap-k, AIhako mehehoiu, flAE-k KOMHC, Htr-k H PoA'fc KEAHI^H CTpdTOpHHU,H. H d3"kj XpdHHTSit rpdMdTHK, E)KE HCnHCdŢ Kk HdCTOAHH EdpOUI Tp-krOEHip, M-kCEItd IOhTe rY AkHk, RTi AtT XSU,HE. t Ivv EAdA EWEEOAd, avhaoctYm EojkYa rocnoAHH-k. 1 iiiziba. 328 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Ylad mare voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Alăman cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Stănilă cu fraţii săi şi cu fiii lor, şi fiicele lui Stănilă, Teşa şi Dragole şi Stanca şi Neaga, să le fie în loc de fii şi Lupşa cu fiii săi şi Stăit cu fiii săi şi Stanciul cu fiii săi şi Iov... 1 cu fiii săi şi Stanciul al lui Stoica cu fiii săi şi Stan cu fraţii lui, Ţigul şi cu fiii lui, ca să le fie la Vrabeţi a patra parte, partea lui Dobrul, fiul lui Minţică, pentru că au cumpărat de la Dobrul pentru 750 aspri. Şi domniei mele i-au dat calul. Şi iar lui Alăman cu fraţii săi şi lui Stănilă cu fraţii săi şi cu fiii lor să le fie Broştenii toţi şi Mihăile<ştii> toţi pentru că le este ocină dedină. Şi iar lui Alăman şi fraţilor lui să le fie la Brativoeşti partea lui Dragoe pentru că le este ocină dedină. De aceea, le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilă Florescul, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul stolnic, Colţea paharnic, Staico vistier, Milco spătar, Alb comis, Neag şi Rodea mari stratornici. Şi eu, Hrănitul grămătic, am scris în oraşul de scaun Tîrgovişte, luna iunie 13 zile, în anul 6995 <1487>. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, MDLXXXVII/1. Orig., perg. (24X20,5), pecete timbrată, ruptă. 205 1487 (6995) iulie 31, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Snagov virtărici, găleţi ohabnice, dijmă, vămeşit din întreg judeţul Brăilei. •J- dlHrtOCTÎVM EoJKTVM, Iv EddA K0(E0Aa H rOCflOAHNk KTvCfH 3EMAH i>(Tpo-BrtdJflHCKOH, CKIHK EddAd KfrtHKddrO KOfKOA(- AdKdT rOCflOACTKO AIH CU flOKEiVfcHÎE rocnoACTEd «h CK-feTOM# jfpdM# h wEHT-fedH np-bcE-bTdaro KTvKfaehm np-kMkCTltav BAdAHMHUvk EoropOAHll,H H npHCHOA'fcKlvl flldpbR, A\OHdCTl‘pS CK^TOAlS GH-ferOK8 H HdCTdENHKS H SHHTfrtO CrtOKfCHdrO CTdAd XpHCTOEd, fr$MfH$ UpOMOHd)(8 K\'P TÎdHS H KTvCfH fJKf W XpHCT-fc EpdTIH, RKO Ad HM fCT KHHdpHH S IIOAfOpYKi 1)10 fCT AfCfT,bKK rocnoACKH wt khho y c«ao HpivHiiTfqm, Kdpt koahko ect X0TdP *IpivHTvTEI|llVM, Ad CH 83HMdlOT KdrtSrfpH. 1 Ilizibil. 329 www.dacoromanica.ro H fii hm fCT 8 CAACTBO EpdHAOB$ KAEAOBH IVT >KHTO WJfdEHH rOCnOACKIH H AHÎKMd rOCnOACKd H BdMllIIHCTBO, AfCfT-KK 1)10 fCT rOCnOACKYH WT nMfddX' H C-K (lfpnfpH C-K CBfM no B'kCfM# CAACTBt» EpdHAOBCKfM. H M Cf A npfflHCSlOT KAEAOBf H Ct MAOE-feKWM MOHdCTHpCKfM H CKEpdEUlH HJfr Ad HJf A^HdcfT 8 CeIîtYH MOHdCTHp KAEAOBf BTiCH. TdKO no TOM TdH AKd KAEAdpd Ad CH E-K3HMdlOT no fi, KAEAOBf, fii HM CC JfK‘‘TdwT WEfMd H KAEAOBK. (I AHHtMdpH H BdMIllYH fii Ct Hf CTdBfT, H$ fii CH FlpfnHCSlOT H AH>KM$ H FlMfAH KdA$rfpH, dAH fii HM Cf WAE03HT H AH>KMd H nMfAH 8 CB'bTH MOHdCTHp CEf HJO E$A*T. H fUIf npHAOJKHJf TOCnOACTBO MH H KOHH WT KHf3 U>A TOH CAACTBO EpdH* AOBCKO Hio Cf ndA<*»T A<* C8t rOCnOACKYH WT KHf30B KOH $MHpdlOT, A<* c* A^HOCfT 8 CB'bTYH MOHdCTHp, fii C$ Eli CASJKES CB'feTOM# MtCTS. TYd B-KC-b fiifi*X TOCnOACTBO MH H FlpHAOHÎHJf CBtTOMS MOHdCTHpS 3d A^UJS PoaYtja rocnoACTBd mh h EpdTYdy rocnoACTBd mh h np-kB-K3Ai0EAfHH0M$ ceihS rocnoA-CTBd MH, Ia* RAdA$ BOfBOAf H 3d HdlU$. Gero pdAÎ Ad cS CeIîTOmS MOHdCTHp# Biv WMHH$ H E-K WJfdE# H EOJKfCTBfHYHM HHOKOM Eli nHipS H Eli B'kMHOf BliCnOMHHdHYf H HH WT KOrOHÎf HfnOTliKHOBfHHO. H CfM» CAT CBtAfTfAYt: JKSfldH A,P<»rOMHp JÎAPHlllf H HîSfldH Htrot EopMfB, >K$ndH EhHTHATi $AOpfCKt>A, HîSndH A,pdrHM RHHTHAfCK$A, HîSfldH fidpE$A KpdHWBfCK$A, JKSfldH KpliCTYdH, ÎKSlldH np-KBSA BfAHKH A^OpHHK, >K$ndH ©TdHKO AOrO0fT, !K$lldH fidA^, A,dHM8d CTOAHHK, KoAU,-k nfJfdpHHK, GTdHKO BHCTYdp, flAEK KOMHC, PoA"b H Htr nOCTfAHHU,H. IlHCd Cf B-K rpdA E8K8pfHITH, YlOAYd Ad A^HS, E-K AtT xSlţMf. •ţ- IwV EAdA BWfB.vAd, mhaoctYa EojkYm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi lăcaş al preasfintei văvidenii a preacinstitei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, sfintei mănăstiri Snagov şi nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvîntătoare a lui Hristos, egumenului ieromonah chir Domentian şi tuturor fraţilor în Hristos, ca să le fie vinăriciul în Podgorie, ce este zeciuiala domnească din vin în satul Cernă-teşti, ori cît este hotarul Cernăteştilor, să-şi ia călugării. Şi să le fie în judeţul Brăilei găleţile de grîu domneşti ohabnice şi dijma domnească şi vămeşitul, zeciuiala care este domnească de la stupi şi cu per-perii, cu tot, în întreg judeţul Brăilei. Şi să se dea de la curte două slugi domneşti, să scrie găleţile şi cu omul mănăstirii şi adunîndu-le, să ducă la sfînta mănăstire toate găleţile. Astfel, după aceea, acei doi găletari să-şi ia cîte 4 găleţi, să le ajungă la amîndoi 8 găleţi. Iar dijmari şi vameşi să nu se pună, ci să-şi scrie şi dijma şi stupii călugării, însă să li se care şi dijma şi stupii la sfînta mănăstire, tot ce va fi. Şi încă am dăruit domnia mea şi caii de la cnezii din acel judeţ al Brăilei, care se cad să fie domneşti, de la cnezii care mor, să-i ducă la sfînta mănăstire, ca să fie de slujbă sfîntului loc. 330 www.dacoromanica.ro Acestea toate le-am dat domnia mea şi le-am adăogat sfintei mănăstiri pentru sufletul părintelui domniei mele şi al fraţilor domniei mele şi pentru al preaiubitului fiu al domniei mele, Io Vlad voievod şi pentru al nostru. De aceea, să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de veşnică pomenire şi de nimeni neatins. Şi martorii acesteia sînt: jupan Dragomir Udrişte şi jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilă Florescul, jupan Draghici Vintilescul, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstian, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Badea, Danciul stolnic, Colţea paharnic, Staico vistier, Alb comis, Rodea şi Neag postelnici. S-a scris in cetatea Bucureşti, iulie 31 zile, în anul 6995 <1487>. •}• Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XX/172. Orig., perg. (25x31,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, XX/277. Copie slavă, ibid., ms. 5236 f. 89—90. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 355—357. Trad. D.I.R., £., 187—188. Facs. D.J.R., B., 372. 206 1487 (6996) septembrie 5, Rîmnic. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Roman şi lui Vlad ocine în Huhurezi şi în Rîmeşti. •}• Cu mila lui Dumnezeu, Io Vladul voevod şi domn. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugelor domniei mele, lui Roman şi cumnatului său, Vladului şi cu feciorii lor, citi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor la Huhurez, partea lui Roman şi în Rîmeşti, partea Vladului. După aceea, a venit Roman înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe cumnatu-său Vladul peste partea lui, ori cită are Roman în Huhurez; aşijderea şi Vladul iară a înfrăţit pe Roman peste partea lui, ori cîtă are la Rîmeşti, ca să fie fraţi nedespărţiţi peste aceste moşii. Şi domniei mele au dat calul. Pentru aceia, am dat lor şi domnia mea, ca să le fie lor întru moştenire şi ohabnice şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mele. Şi ori căruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, vînzare întru dînsele să nu fie, ci să fie moşiele celor ce vor rămîne. Mărturii: jupîn Dragomir al Manei, jupîn Neagoe al Borcii, jupîn Drăghici al Stoicăi, jupîn Pîrvu vel vornic, jupîn Staicu logofătul, Danciul comisul1, 1 în loc de: stolnic. 331 www.dacoromanica.ro Colţea paharnicul, Yladislav spătarul, Albul stolnic1, Staicu vistierul, Neagul i Rodea postelnicii. Şi eu, Stan, am scris la Rîmnic, în luna lui septemvrie 5, anul 6996 <1487 >, indiction 6. După N. Măldărescu, Despre numirea « Horezu şaua Orezr>, în« Columna lui Traian», VII (1876), p. 38-40. Copie după o trad. din 1746; alte traduceri la Arh. St. Buc., M-rea Hurez 1/1 (S. I., 70) şi Arh. St. Craiova LXXXVI/1. EDIŢII. Trad. Panaiteseu, 357—358; D.I.R., B., 189. 207 <1487—1494> noiembrie 21, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte lui Dan puşcarul şi fraţilor săi ocină în Miceşti. f AAhAOCtYwM EoftYlVM, îlV RădA B0fBC>Ad H rOCnOAHHK BTiCtH SfAtAf 0\TpOKAd-jfTHCKOf, chhk liAdAf KtAHKdro B0HB0Ad- AdKdT rocnoACTEO mh CHf noKfAfHHf rocnoA* CTBd A\H CAtfrdM rOCFlOACTEd MH AdH^ n^UIKdp H Ch EpdTHraAV CH, PoAtdH H PdA^A H A\HK8a H AlSllidT H GTOHKd H CEC CHNOBHM HM, IdKO Ad HM fCT 8 AtHWIJlH fi,fA ©TdHiJfKj nOHfJKf HSKdA'lUJf CEC npdBOM CA$H; Facs. Ibidem, 244. 1 în loc de: comis. 332 www.dacoromanica.ro 208 <1487 după noiembrie 21 — 1494 >. Vlad Călugărul voievod porunceşte unor boieri să cerceteze pricina dintre Dan puşcarul şi mătuşa sa, pe care o au pentru o ocină. f lw ILua KOfKOAd H rocnoAHN’K. HmiifT rocnoACTKd mh kSimhS Aparon rpdMdTHK rocnoACTKd mh h JKSnaHS Kocna cndTdpS h HiSnaHîS Gtohka komhc, cpaT IÎOTfCKOB H JKSndHS EiAdA WT IISpK’KpiaHH H TdK03H KH rOBOpHM POCflOACTEO MH 3d pacoTS /\,dH nSuiKdpSA: h wh h EdcS ipo cc np8 wea Hd hckoh wmhhS. TdKO rocnoA- CTKO MH HJf TACAdJf KHHTC. TdKO HJf C$AHX rOCIlOACTBO MH no KHHre WT WMHHf, TdKO TAC4,dX rOCnO^CTEO MH TdH AfA WT WHHHS l|10 c8 np8. ToCnOACTKO MH H3Bd-4,HX WT TdH A,(d HCTKP’KTH 4.CAJ TdKO Td AM0X rOCnO^CTEO MH EdE$. TdKO 3d TOH WCTdKHM TOCnOACTKO MH Hd KdllIC A^UlS, TdKO A<* rAC^dTC TdH A*a WT WHHHlS ipo CC npS Hd HCrd; TdKO M H3BdAHTf HCTKp'KTH J^tA, TdKO Aa rCl AkY/îi rocnoAHHK. f Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea jupanului Dragoi grămăticul domniei mele şi jupanului Costia spătar şi jupanului Stoica comis, fratele lui Cotescul şi jupanului Yladul din Purcăriani. Şi astfel vă vorbeşte domnia mea pentru treaba lui Dan puşcarul: şi el şi mătuşa care s-au pîrît amîndoi pentru nişte ocine. Astfel domnia mea le-am cercetat cărţile. Aşa i-am judecat domnia mea după cărţile de ocină, astfel am căutat domnia mea acele părţi de ocină care sînt în pîră. Domnia mea am scos din acele părţi a patra parte, astfel am dat-o domnia mea mătuşei. Astfel, pentru aceasta, domnia mea lasă pe sufletul vostru, ca să cercetaţi acele părţi de ocină pentru care sînt în pîră, astfel să scoateţi a patra parte, aşa ca să o daţi mătuşei şi să-i întocmiţi, pentru că mătuşa se plînge de Dan puşcarul şi iarăşi Dan se plînge de mătuşă. Oricare dintre dînşii nu va sta pe judecata domniei mele şi de asemenea pe întocmirea voastră, precum am lăsat domnia mea, iar voi să-mi daţi de ştire domniei mele. Şi altfel să nu faceţi, după spusa domniei mele. j" Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XI/158. Orig., hîrtie (19x21), pecete aplicată. Datat din domnia lui Vlad Călugărul, după Drăgoi gramatic şi ca posterior actului din 13 iulie 1482. EDIŢII. Trad. D.J.R., £., XVI, voi. I, 56, sub <1510 aprilie—1512 ianuarie>. 333 www.dacoromanica.ro 209 1487 (6996) noiembrie 27, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Ştefan, lui Ion şi fratelui său Neagu parte din satul Lăleşti şi din muntele Coarnele. •{■ AIhaoctTwm Eo>kY.vm, Iw Eaaa BOHBC»Aa h rocnoAHHh BTiCtH 3fMAH Jfrrpo- KAAJfVHCKOHj CKIHK KtAHKddrO &A4A4 KOHEOAf. AdK<1T rOCflOACTBO MH CHt IlOBfA’fcHHf rocnoAcrKd a\h ljlf^AH» ce ckihobh ch h Hwh8 h ck epatS mS H-brSdS ck ckihobh HAU, I3K0 M HAU fCT IVT fl’KAfqiH 3-MH A(A H IVT lIAdHHHS 1(10 Cf 30BfT KlVpHfAf, T4K0JK-Afpf 3-mh a*a, noH»K( mokSmhiik ivt IIpcEonHc 34 AKa KOH’k A^EpH ivt x 4cnpT. Hah A4 fCT IJIf^AH C4M CK CKIHOEH CH H4A IIOAOBHHS IVT IVHHH# 1(10 C8 K$I1HAH, 4 HlVH h ck EpdTJS ch H’br&ig, c8 H4A AP^S iioaokhhS. H rocnoACTB» mh aM^X *A»h KOH A^EpTi IVT T 4ClipY. Gtro p4AH hm A^A^X h rocnoACTEO mh, iaKo m hm cct e-k ivhhhm. h e-k IVX4EA, HHM H CKIHOEOM HX H BH$HfTOM H lip’kKHSHfTOM. H B"K HHX np"KA4AHKd H-kCT A^EAf Cf Kf H4HTH IVT HHX A® fA^ A^HIfP, Aa HM fCT HH WT KOrOJKf HfflO-t KKHOEfHO, no ivpH3A\$ rocnoACTBd a\h. Gst A^TfAHf: >K8n4H ApArOMHp Al4H(E, JK$n4H HkrOf EopHfB, JK$f]4H ApArHH (yTOHKfB, 2Kt»ll4H np'KBY’A EfAHKH AKOpHHK, JK$I14H ©T4HKO AOrO0fT, AaHlJK’A CTOAHHK, KoAIVb nfXdpHHK, Ea’KAHCA4E Cn4T4p, &T4HK0 EHCTHiap, JÎAEH KOMHC, Hkr H PoA’b nOCTfAHHUH. H 43-K, rp4M4THK PdAOyATi, f>Kf nHC4X E*K CTOAHH Tp4A ESK$pfl|jY, M-feCfiyi HOfBpl’d K3 AEHH, E-K A-kT „Sl^lS. •{■ I'V KA4A BWfBVVAA, MHAOCTY/ft EoîKYm TOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ştefan cu fiii săi şi lui Ion cu fratele său Neagul, cu fiii lor, ca să le fie din Lăleşti a 7-a parte şi din muntele ce se chiamă Coarnele de asemenea a 7-a parte, pentru că au cumpărat de la Precopie pe doi cai buni, de 600 aspri. Dar să fie Ştefan singur cu fiii lui peste jumătate de ocină din ce au cumpărat, iar Ion cu fratele său Neagul peste cealaltă jumătate. Şi domniei mele au dat un cal bun, de 300 aspri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi la dînşii prădalica să nu fie, cită vreme se va mai afla dintr-înşii măcar o fiică. Să le fie neatins de nimeni, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul stolnic, Colţea paharnic, Vlădislav spătar, Staico vistier, Alb comis, Neagu şi Rodea postelnici. 334 www.dacoromanica.ro Şi eu, Radul gramatic, care am scris in cetatea de scaun, Bucureşti, luna noiembrie 27 zile, în anul 6996 <1487 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 4 bis. Orig., perg. (20,5x25,5), pecete aplicată, căzută. Fotocopie la Arh. St. Buc., 1/14, cu trad. din 1915. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Arhiva Gorj, 209—211 şi Doc. sl.-rom., 28—30; Ghibănescu, Surele, I, 291—292; Panaitescu, 358—360. Trad. D.I.R., B., 189—190. Facs. Nicolaescu-Plopşor, Doc. olt., pl. 5. 210 1488 (6996) februarie 4, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Govora satul Hinţa. f AIhaoctYivm BuokTvmj Iiv ILma socsoAd h rocnoAHHk btiCeh 3 cm ah Ofrrpo-BAdJfYHCKOH, CkJHk IiAdA BCAHKdrO BOEBOAd. /^dBdT rOCnOACTBW MH cTc lIOEEA'kHÎE rocnoACTBd mh cstTOMS jfpdMS h ivehteah np-kcE-kTEH H mhctkie h nptEAdrocAO-EEHEH EAdAÎMHHE HdUlEH EoropOAHlţE IlpHCNO A^KEH (HdpYc H CAdBHOM8 EH OycnENl'lO, AtOHdCTHpS WT rOEOpd H NdCTdBNfKS HM, WTlţS HwcY^S H CrO^MENS JlOIlS Ar°P°* 0EK> H K"kCfA\k ia>KC IV XpHCTE EpdTYldM WEpETdKM|lHM CE Eli TIVM CB^TOmS MOHd-CTHpS, J3K0 M HM ECT IVHHNd 30B0Md XHNlţd CkC EEC X0Tdp~k, nONEJKE nOKOynH rOCnOACTBO MH t83H IVHHNS IVT GTdHH h IiAkKOyA IVT TaWAj 3d xdjjl dCnp'fH Td AMf rOCnOACTEO MH CBtTOMS MOHd-CTHpS H EOJKECTBEhYhM HHOKIVM Eli nHipOy Eli BtHHOE B'kCnOMYHdHYE CBtTOnO«lYBUjYHJ( pOAHTEAtx' rocnoACTBd mh h rocnoACTBS mh h 8cknwoM8 cejnS rocnoACTBd mh, Iiv RAdAV KOEEOAE, Aa *CT 8 nOMEHHKS CBtT0M8 T0M8 MOHdCTHpS B-k BtKkl B'kKlVM, dMHH. H cbeaeteaYe nocTdBAtcT rocnoACTBO mh: JKoyndN ^paroMHpk ^AP^R» wSndN HtroA EopHEB, w8ndH Rhhthao <&AopccKoyA, w8ndH /\,pdrH9 Gtohkwb, xtâridH Kp-k-CT'lVdH EklEUl'l'H AR^PHThK, ftSridH np"kBi('A BEAHKH Ak®PhYk|4j >K8ndN (vTdHKO AUTIV-jJSET, /\dH4MA CTOANYKk, KoAlţk nCJfdpHVK'k, (yTdHKO BHCTIdp, Kd^ATCAdE CJldTdp H UdEk KOMHC, PlVA^ H Htr CpdTOpNYlţH. H d3k, IdHAvUJ rpdMdTHK, nHCdJf MtCEU,d jJSEBpSdpYia A H B-k AtTO xSiyjS, 8 rpdAOţ' EoyKoypci|jY. t Iiv ILma BWEBivAd, mhaoctYa Eojkia rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi locaşului preasfintei şi curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioarei Maria şi slăvitei ei uspenii mănăstirii de la Govora şi nastavnicului lor, părintele Iosif şi egumenului, popa Dorotei şi tuturor celor în Hristos fraţi ce se află în acea sfîntă 335 www.dacoromanica.ro mănăstire, ca să le fie ocina numită Hinţa cu tot hotarul, pentru că a cumpărat domnia mea acea ocină de la Stanciul, fiul lui Voinea de la Ocne şi de la Dan şi Vîlcul din Glod, pentru 1500 aspri şi a dat-o domnia mea sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de hrană, pentru veşnica pomenire a sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele şi domniei mele şi adormitului fiu al domniei mele, Io Ylad voievod, ca să fie în pomelnicul acelei sfinte mănăstiri în vecii vecilor, amin. Şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir al lui Udrişte, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilo Florescul, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Cîrs-tian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul stolnic, Colţea paharnic, Staico vistier, Ylădislav spătar şi Alb comis, Rodea şi Neag stratornici. Şi eu, Ianăş gramatic, am scris în luna februarie 4 şi în anul 6996 < 1488 >, în cetatea Bucureşti. •f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. 1., nr. 71 (Govora 1/1). Orig., perg. (25x33), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 233 f. 2, 234 f. 3, 447 f. 52 şi 463 f. 120. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/68. EDIŢII. Slav şi trad. Stahl-Bogdan 100—102; Panaitescu, 367—369. Trad. D.I.R., B., 190. Facs. Stahl-Bogdan 99; D.I.R., B., 373. 211 1488 (6996) aprilie 10, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Neagu şi lui Vlad ocinele lor din Neagra şi din Urlăndeşti, peste care ei s-au înfrăţit. f A\HA0CtYIVM Eo>KYiVA\, Ia> ILtdA KOHKOAd H rOCriOAHHh K'HCfH 3(A\AH cîrrpo-EAdJfHHCKO, CBIHK Eu\dA kt n«A wt Htrpd h TpfTH am ^pATiNAfipH, noHOKf npHAf Htr npfA rccnoACTsc mh, Td ch Saojkh EpdT ch ErtdA^A NdA ncrt wt Htrpd, d Eu\dA8rt 8a©>kh Htr HdA TpfTH AM IVT ^pATiNAfiPH, fi,i CH C$ EpdTHId Hfpd3AtAfHH HdA WHHHf H HdA A^KHTCKj KOAHKO HMdTj HAH Atp'HTKO, HAH fCT ÎKHKO H Kdpf K0A\8 WT HH)( Cf CASHHT nptJKAt CKAtpKT, (IpKAdAHKd K"K HH^ A<> HtCT, H» A<> WHHHf H A^KHTCK KOA\8 IjlfT WCTdTH WT HH)(. H TCCnCACTEC A\H HA\ npCCTHJf KOH. Gfro pdAl ha\ a<>A* h pcncACTKC a\h a<> kt whhhS h wjfdEd h hh wt KCrCJKf HfnOTKKHOKfHO, n« pf4 rCCnCACTKC A\H. Ge(A(T(a(H; >E8ndH APdrc,‘"HP dldHfK, JKSndH Htrot EopmK, jeSimh Behtha $A0pKK#A, JKSndH ArP<>rH4 GtOHKOB, JKSndH nplvKSA KfAHKH A^P^a JKSfldH GTdHKC 336 www.dacoromanica.ro AOrO^SETj >K$n} mhaoctTm EwtkYa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Neag şi fratele său Vladul şi cu fiii lor, ca să le fie jumătate din Neagra şi a treia parte din Urlăndeşti, pentru că a venit Neag înaintea domniei mele de şi-a aşezat pe fratele său Yladul peste jumătate din Neagra, iar Vladul a aşezat pe Neag peste a treia parte din Urlăndeşti, ca să fie fraţi nedespărţiţi peste ocine şi peste avere oricît au, sau moartă sau vie. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, prădalica la ei să nu fie, ci să fie moşiile şi averea celuia care va rămîne dintre dînşii. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Ventilă Florescul, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Danciul stolnic, Colţea paharnic, Vladislav spătar, Staico vistier, Albu comis, Neag şi Rodea postelnici. Şi eu, Stan grămătic, am scris în cetatea Bucureşti, aprilie 10, în anul 6996 <1488>. j- Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 72 (Glavacioc IV/1). Orig., perg. (23x27,5), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. din 1752; altă trad. ibidem, ms. 223 f. 9v.—10. Fotocopie ia Academia Republicii Socialiste România, XX/69. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 369—370. Trad. D.I.R., £., 191. Facs. D.I.R., B., 374. 212 1488 (6996) aprilie 17, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Cozia toate privilegiile ei anterioare. kj- CTK6HK1H dnOCTOATi, KTs CA^A TtK/Rlllt, H>Kf npARAfAWBHTfA’b H n&ARHr©A\ A®' BpHA\ n©ARH34eilJHA\ C/ft R-KCnpimJE 7KH3HH 3(MATiNHJ( 3(MAH IVCTARHUJf H KTi H8B6CHW npHA’bnHUi/R. C/fl, baatkehu wh taac p^a^hTa cahluakuje, trc»Kt npHCH© h cahujat: 22 22 — c. 723 227 www.dacoromanica.ro „IIplfHAtTI EAdrOCAOREHIH WTIţA MOErO, HdCAbA>CTBSHTE, SrCKTORdHHOE ECT EdM lţdpCTBHE WT CA03CEHIE MHpd“. H>KE H d3, EAdrORtpHiH H EAdrOMECTHBH H XpHCTOAlO-ehbîh> h cdMOAP'KJKaBH'KJj P®K‘>hYem>, WEAdAdioi(JMMH h rocnoA- CTB8EL(l8MH <611 ETiCEH 3EMAH &ITpOEAdXiHCKOH, EL(IE>KE H SdnAdHHHCKHM CTpdHdM, fLwAduiS h 4>drpdiii8 )fEp>u,Er. EAaronpoH3ROAH rocnoACTBO mh, ACTKa mh, npocAdRHTH npocAdBAh-uidrc» mm Bora h Ha npbcTOAb CB-bTOEpd3Hh]H H npbnOM-TdHH, H>KE HdA KB’KC’kMH MKCTHTH H AaPWK, HdCTOMl(IH XPHCC,K^rt rOCTlOACTBd MH, CB'kTOMS MOHdCTHpS H CBbT©H> WEH rEAH CB-bT-bH H JKHBOHdM'bAH'bH îlVH H B'hC'bM, EAHKd CE H H EpMA^U^HH H GtKd H K-hAHMTiHEl(JH oaoehh8 wt KoMaH 4>drapduidH8A 3a AORHHS noKSnnuiE wt Htra h wt IlHnpt chha dA8rEpH WT CKOH KEMHHH 410 HMdT 8 &AHlţ8 8nvp-bHH H KMp’KptHH H ZlSMHH'bHH H II'hn'hHCH, <1(10 HJf nOKSnHUIE WT Taut Td8p8A 3a JfM acnpH H KMBAdpCTBO Eh OMACTBO RaMHE, A<* CH 83HMdT KdASTEpH KMBAORE dpH Aa CE HE nOCTdRET WT rOCnOAdpH, dHS CdMH KdASrspH EAdTO AAdMHHO WT pAE TWpE C*h RTiCEM EAdTOM KOAHKO AP^HCHT AOBHHl(E, EAHKO CE WfipETd, TdKO H Ch KhCEM JfOTdpEM T"bM CEAWM KBM - noHHBUiHjf AfA h poaYtea rocnoACTBa mh, noTOM h rocnoACTRS mh, h chhobom rocnoA- CTRd MH. d, WT nMEA, WT KMBAdpCTRd, WT AHHCMH, WT KHHdpHHH, WT nOAR03 H WT nOAKWA, KKdJf H A^^A^X EAH CE Hd\'0-AAT B-h CdMOApiiHCaBHOH <3EMAH H WEAdCTH rOCnOACTBd MH, WT B’hCEJf A<* HM ECT Eli WJfd>BM. H Aa HM HE CM-bET 3dEdBHTH HH CMAHH, HH rAOEHHI(H, HH dpMdUI, nOCHAdEMUJf no MHAO-CTEJf H no pdEOTdJf rOCnOACTBd MH, nOHEJKE BdpE , dl(IE H BAdCb EAHHOM, Ttjf CEAd H T^X l(HrdHE H T^X KAdTdX, EAHdd TpOHlţM Hd CTpdlllH'bM 338 www.dacoromanica.ro H HfSMHTHOM C H Ilp'kCTAvflHHK H flOCpdMHTfA CÎ(M8 nOKfAtHÎ'l© POCIlOACTBd MH. <6i(if>Kf h no cmcpth rocnoACTKd a\h, Koro H3K(p(T rocnoA"B Borit gkith rocnoAHHi». k> Baauikoh Bemaio hah wt cp'kAWdro nAOAd rocnoACTKd mh, CHp’kMH CVT CklHWR rocnoACTKd MH HAH WT CkpOAHHK rOCflOACTKd MH HAH, no rptjfWM HdUIHM>, WT HHOnAtMIHHHK, Td dipf IlOMtTtT H flOHORHT H Oţ’TBfpAHT k-k rocnoA' CTK'k ero; dipe ah hs o^tespaht h he iiohokht, rkCT'ff rkc Î^a®1^ h rkc Tp-kKAfTOM flpTiM h cg HH'kMH T8AfH> h>kc pfKuif Hd rocnoA<> Bord h cndcd Hauiero Icycd XpHCTd, KpkB tro Hd HHJf X HX, f>Kf fCT H G/K-AfT BTi RtL^t, dMHH. Gg-kA^TfAif e'ii CAT> flOBfA'kHIIO rocnoACTKd MH : JKgfldH ,A,pdrOMHp MdHfB, K&idH Htrof KSndH> EdpG$A WT KpdAfBd, JKSfldH Kp-kCTIldH, JKgfldH IIp-kE^A BfAHKÎH K8fldH GTdHKO AOrOijieT, ^HMIOA CTOAHHK, KOAU/fc f]EXdpHHK>, GTdHKO BHCTViap, BAdAHCAdG endTdp, îlAGk KOMHC, KYfM rocnoAHHk. să moşteniţi <împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii». Care şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul > şi singur stăpînitorul, , stăpînind şi domnind <în toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului her >ţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfînt < răposaţilor părinţi ai domniei mele, şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă > faţă şi preacinstit, care este < deasupra tuturor cinstelor şi darurilor hrisovul de faţă al domniei mele, sfintei mănăstiri şi sfîntului > locaş al sfintei de viaţă începătoarei < troiţe de la Cozia şi nastav-nicului turmei lui Hristos al acelui locaş, ieromonahului Visar>ion şi tuturor fraţilor cîţi se şi Brădăţeani şi Seaca şi Călimăneşti <şi Lunceani şi Bogdăneşti şi Hinateşti şi Bucureşti şi Troeneşti şi Jurj >ani, pe care l-au cumpărat de la Drăgoi 1600 aspri şi cealaltă jumătate au cumpărat de la www.dacoromanica.ro Stoica < şi de la Cîrstea pe 1600 aspri, şi Sălătrucul pe Coisca, pentru că a cumpărat Magdalina> jumătate de la Coman Făgărăşanul, pe <50 de florini; astfel l-a dat Magdalina sfintei mănăstiri. Iar cealaltă > jumătate au cumpărat de la Neaga şi de Ia Piprea, călugării de la vecinii lor, pe care-i au în Uliţa <şi 300 sălaşe de ţigani şi Vodostriţa şi Ciocăneşti şi Stănceşti şi Căl>ugăreani şi Cărăreani şi Lumineani şi Păpenei, judeţul Vîlcea, să-şi ia călugării găleţile . <Şi găletari> să nu se pună de către domni, ci singuri călugării balta Mamino de la Orie în sus cu toate bălţile, cîte se ţin <şi balta Căbel de la Săpatul în jos pînă la gura Ia >lovniţei, cîte se află, de asemenea şi cu toate hotarele acelor sate <şi bălţi. Acestea toate să le fie de ocină şi de > ohabă sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări pentru slujbă <şi pentru hrană şi spre veşnică pomenire în veci a sfînt >răposaţilor bunici şi părinţi ai domniei mele, după aceea şi a domniei mele şi fiilor domniei mele. < Începînd de Ia vama oilor, de vama porcilor >, de stupi, de găletărit, de dijme, de vinărici, de cărături şi de podvoade, de toate slujbele şi dăjdiile cîte se află în ţara de sine stătătoare <şi stăpînirea domniei mele, de toate să le fie de oha>bă. Şi să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici globnici, nici armaş, , trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că oricine chiar şi cu un fir de păr acele sate şi acei ţigani şi acele bălţi, troiţă la cumplita şi neîndurata judecată şi va şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. <încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn în > Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele, adică < dintre fiii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre >, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări domnia lui; dacă însă nu va întări şi nu va înnoi, ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui <şi să aibă parte cu Iuda şi cu cel de trei ori blestemat Arie şi cu ceilalţi iudei >, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor <şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Aceştia sînt martorii > poruncii domnieie mele: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe bul de la Craiova, jupan Cîrstian, jupan Pîrvul mare 340 www.dacoromanica.ro , Staico vistier, Yladislav spătar, Albul comis, , luna aprilie 17 zile, în anul 6996 <1488 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 73 (Cozia). Orig., perg., fragment. Cu o trad. din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, mss. 209 f. 129 — 130 şi 215 f. 39—40. Copie slavă, după care s-au făcut completări, în ms. 712 f. 384v. —385. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/70. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 363 — 367, sub 1487—1488 ... 7. Trad. D.I.R., B., 191-193. Facs. D.I.R., B., 375. 213 1489 (6997) ianuarie 8, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Codmeana o moară pe Vîlsanu ■f Cîţi cu duhul lui Dumnezeu să povăţuesc, aceştea fiii Iui Dumnezeu să numesc, după cuvîntul fericitului apostol, căruia următori făcîndu-să cei iubitori de dreptate şi cu nevoinţă bună s-au nevoit, glasul cel dorit au auzit, cari apururea îl aud: «Veniţi blagosloviţii părintelui mieu de moşteniţi înpărăţia carea este gătită voao de la întemeerea lumii» i prociia. Pentru aceia şi eu, binecredinciosul şi de Hristos iubitoriul şi însuşi stăpînitoriul, Io Vladu voevod şi domn, fiiul marelui Vlad voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul Iui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei, încă şi părţile celor du peste munte, Almaşului şi Făgăraşului herţeg. Bine am voit domniia mea, cu a mea bunăvoinţă şi cu luminată inimă, ca să proslăvesc pre Dumnezeu, cel ce m-au proslăvit şi pre scaonul celora ce în sfînta odihnă au răposat, părinţilor domnii mele, cu slavă m-au-înnălţat. Pentru aceia, m-am nevoit, de vreme ce întru cele pămînteşti petrecem, de cele cereşti şi de cele viitoare lucruri să ne nevoim şi carele sînt de suflet folositoare, din cele ce ne-au dat noaă Dumnezeu, pentru aceia am rîvnit cătră lăcaşul şi mănăstirea preasfintei stăpînei noastre, născătoarii de Dumnezeu şi pururea fecioarei Măriei şi slăvitei ei bunei vestiri, mănăstirea Codmeana şi am dăruit şi cest cinstit şi bine închipuit hrisovul domniei mele şi călugărilor celora ce lăcuesc întru acel sfînt lăcaş, pentru ca să le fie lor supt podgorie o moară a jupînului Stoica 1 logofăt, pre apa carele să numeşte Vîlsanu şi cu hotarul ei, cît îl are din moşiia jupînului Staico logofăt, dintru acea moşie, aceia să fie iarăşi la a lui moară, pentru că au venit înaintea domniei mele jupanul Staico logofăt şi cu jupîneasa lui, Caplea şi cu feciorii lor şi au dăruit a lor moară şi cu al ei hotar, ca să fie sfintei mănăstiri 1 în loc de: « Staico». 341 www.dacoromanica.ro Codmeana, moşie ohabnică şi dumnezeeştilor călugări spre hrană şi spre îmbrăcăminte, iar lui jupan Stoico 1 logofăt şi jupînesii lui, Caplea şi părinţilor lor, vecinică pomenire. Pentru aceia, am dat domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri moşie ohabnică şi de nimeni nici o supărare să nu aibă, după porunca domniei mele. Şi iată şi blestem punem domniia mea: dupre moartea mea, pre carele domnul Dumnezeu va alege a fi domnu Ţării Rumâneşti, de va înnoi şi va întări, pre acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească întru domniia lui şi să-i fie preasfînta născătoare de Dumnezeu spre ajutor; iar de va strica şi de va călca, pre acela domnul Dumnezeu să-l strice aicea şi în veacul cel viitoriu, trupul şi sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu afurisitul Arie şi cu ceialalţi necredincioşi jidovi carii au strigat asupra lui Hristos, Dumnezeului nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, carele este şi va fi în veci, amin. Mărturiile: jupan Dragomir al Manii i jupan Neagoe i jupan Vintilă Flo-rescul i prociia. Şi s-au scris în cetatea Tîrgoviştii, luna lui ghenarie 8, vă leat 6997 <1489 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana, nr. 357 f. 66—67. Trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 359 f. 74. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 374-375; D.I.R., B„ 194—195. 214 <1489 aprilie 21 — august> 6997. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate şi munţi, scutindu-le de dăjdii şi slujbe. f R-k 34K0Hfc noKMk , CHlţE h Aoyuia , KT, JfpAMS H CKfcTOH WEHTEAH fiptVEpA rOCIlOAA Bord H CfldCd HdllltrO îcSCA XpHCTd H AlOHdCTHpcy rOCnOACTBd MH WT CK'kTHt H BEAHKHE Topa 30B0M0Ţ K0TAOM8C H WTlţS ETWyMEHWy KHp PomHAS H BTiCEM <£5K£> W XpHCT-fe EPATH, £ HtHE'kipHM BTi cb^toe TOH, I3K0 A<* hm cmt Eli noAP<8HY£> ctAd no HMEHWy: Ttivp-rOKA H EA4T4, nOHEBIIIH WT GkHUIOBA nO BTiCEMOy KaAAlAlţSlO H KoMAHKA H h8A GtPOIB H 'ÎHpkIUOB$A HA CDaT H 1’pEMH KdAtSrfpCKH HA A*‘V H XpTiTtlllH HA flprHUJtA H ESKwypOBA WMHHa H nAAHHIIA WT GTpgHni XpTiTtl|10A\ H fllapHMHHO CEAO. Gero paA’f K-KCk Ad cat mohactHpS h eojkectbhhm hhokoa\, EAHKO CE WEPET BTi CBfcTOA\ AţljCTfc TOM, BTi WMHNA H BTi WJfABA H BTi nmjJK H B'kHHOE B'KCnOMHHAHHE CB feTOflOHHBlUHJf pOAHTEAHE rOCnOACTBA AW H rOCflOACTB# A\H, nOMEBUJH WT WBHHErO BAAM, WT CBHHHETO SAMA, WT nMEAApCTBA, WT 1 în loc de « Staico». 342 www.dacoromanica.ro BrtdpCTBd, WT AH>KMOy, WT CEHOKOCd, WT BHHdpHH, WT rAOEH, WT [10603, WT nOAROA, pEKUJt WT RTiCfX Crt8>KBd)f H A K"k CdMOAP'B^dKHOH 3EMAH H WBAdCTH TOCnOACTBd A\H. H Ad H£ HE CM^fT EdHTOKdTH THJf CEAd HH C/KAU,H, HH EHpHEH H [lpdKHTEAf TOCnOACTBd MH, <[10CHAdfA\HJf> no MHAOCTty H no pdEOTdJf TOCnOACTBd MH, nOHEJKf KTO Ct BHA IlOKWyCHA EdHTOKdTH HAH n03dBdBHTH HJf, dlfJt H KAdC fAHH, TdKOKHJf HMdT E'kCnpYtTH KfAUKO 3A0 H WprYtt WT TOCnOACTKO MH, 13KO HfBfpHHK H nptCTMnHHK H nOCpdMHTtA cYfM$ nOKfAtHH.V TOCnOACTBd MH. 3dKAHHdHHE [lOCTdKA’btT TOCnOACTKO MH CHfM$ [lOBfA’kHHfM TOCnOACTBd MH, nO CMpliTH TOCnOACTKd MH, KOrO H3EfptT rOCIlOAk Eoni EHTH TOCnOAHHK EAdUJKOH 3tMAH HAH WT Cp'kAWHdrO nAOAd TOCnOACTKd A\H HAH WT CkpOAHHK TOCnOACTKd MH HAH, no rptctjf HdUJHJf. WT HHOnAfMfHHK, nOHfTfT H nOHOBHT H Oţ'TKp'kAHT nHCdHHd, h Toro rocnoAR Eoni a* noHtTtT h ypdHHT btw rocnoA-CTK-b tro; dipt AH pd<30pHT H> nOCpdMHT H HE W^TKpKAHT, TOrO TOCnOA»! EorK tro, 3At TkAOM H Kk WH Kt { ASU1EM H A<> HMdT HdCTHE Ck Ioţ’AOH Kt B'k3'knH, E>Kt tCT H EMAtT , dMHH. GKtAtTEAYt JKwyildH ^pdrOMHp AldHEK H> >KwyndH Htrot EoKwyndH> np*kB$A beahkh ak°Phhk, KvyndH...............AorotjstT, ^dHHIOA KOMHC........BHCTHiap.. .. PdA^A, Ek A-fcT XSU,H3. f Iw Eaaa eweba’A'Ii mhaoctYm EojkYa rocnoAHHk. f în lege a poruncit ... Astfel şi sufletul către hramul şi sfîntul locaş al preobrejeniei domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi mănăstirea domniei mele de la sfîntul şi marele munte numită Cotlomus şi părintele egumen chir Romii şi toţi în Hristos fraţi, trăiesc în acest sfînt , ca să le fie în stăpînire satele anume: Gheorgova şi bălţile, începînd de la Sviştov pe tot Călmăţuiul şi Comanca şi Laiovul Iui Stroe şi Cireaşovul pe Olt şi Grecii Călugăreşti pe deal şi Hîrteşti pe Arghişel şi ocina lui Bucur şi muntele de la Strunga Hîrteştilor şi satul Maricino. De aceea, toate să fie mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări, cîţi se află în acel sfînt locaş, de ocină şi de ohabă şi de hrană şi de veşnică pomenire sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele şi domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijmă, de cositul finului, de vinăriciu, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de oatet slujbele şi dăjdiile mari şi mici, cîte în ţara singur stăpînitoare şi stăpînirea domniei mele. Şi să nu cuteze să turbure aceste sate nici sudeţ, nici bir ari, şi dregătorii domniei mele, < trimişi > după miloste- niile şi după muncile domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice, chiar şi un fir de păr, unul ca acela va primi 343 www.dacoromanica.ro mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea acestei porunci a domniei mele: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domnii mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, va cinsti şi va înnoi şi va întări < aceste mai sus> scrise şi pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va batjocori şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu , aici cu trupul şi în cel veac cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda <şi cu Arie> şi cu acei iudei care au strigat < asupra > domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui < asupra lor şi asupra copiilor lor>, ceea ce este şi va fi <în veci>, amin. Martori : jupan Dragomir al lui Manea <şi jupan > Neagoe al lui Borcea, Pîrvul mare vornic, jupan... logofăt, Danciui comis. .. vistier... Radul, în anul 6997 <1489>. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Gr. Nandriş, Doc. slavo-române de la muntele Athos, p. 33—34 (sub 1489). Orig., perg., deteriorat, pecete atîrnată, la m-rea Cutlumuz de la Athos. Datat după sfatul domnesc. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 193—194, sub <1488 septembrie 1 —1489 august 31>. 215 <1489 (6997) aprilie 21 >, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte jupanului Drăghici al lui Stoica şi rudelor sale satul Corneni. Hrisovul răposatului Io Vlad voevod, de la leat 6997 <1489 >. Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fecioru lui marelui Vladului voevod. Dat-am domniia mea această carte a domnii mele cinstitului boiariului domnii mele jupan Drăghici, feciorul Stoicăi şi fii-său, jupînului Stoican şi feţilor lui, Marii şi Neaoşii i Chirei şi nepoţilor lui, jupan Vintilă şi jupan Radului, ca să le fie lor moşie la Corni, oricît au ţinut Danciul, pentru că au schimbat Danciul înaintea domnii mele, de au dat jupînului Drăghici partea Danciului din Corneni, iar Drăghici au Danciului la Blagodeşti partea Lucşănesii şi partea Stroiasii, pentru că au închinat aceste părţi Lucşineasa şi Stroiasa cu feciorul lor jupan Drăghici, dănnaintea domniei mele. Şi iar au dat jupan Drăghici Danciului partea lui Ivan peharnicul şi partea Pardosului, pentru că au schimbat cu feciorii Pardo-sului şi cu frate-său, de au dat feciorilor Pardosului şi fratelui Pardosului 344 www.dacoromanica.ro jumătate dăn Răduleştii dă la Cîlnău. Aceasta au dat păntru Corneni. Şi domniia mea le-am ertat calul cel obicinuit a să da domnii. Pentru aceasta şi domnia mea le-am dat, ca să le fie lor aceste mai sus zise moşiia stătătoare şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi dă niminea să nu fie clătită, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dragomir ... 1 şi jupan Negre al Torcii2 i jupan Pîrvul vel vornic i jupan Staico vel logofăt i jupan Danciul vel comis i jupan Yădislav vel spatar şi jupan Stoica vel vistier. Ispravnic__1. Şi s-au scris în scaunul Bucureştilor. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454 f. 224v.—225. Traducere. Cu o copie după trad. ibidem, Mărgineni XI/1 (nr. 1). Datat după rezumat, ibidem, Mărgineni XIII/14. EDIŢII. Trad. Panaitescu, 362-363, sub 1487—1488; D.I.R., B„ 188-189, sub <1487 septembrie 1 —1488 august 31 >. 216 1489 (6997) aprilie 25, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Birul şi altora satele Marotin, Dvorsca şi Polovinele. •{■ AIhaoctTwm EowTwm, Iiv RddA kohkoa<* h rocnoAHHK b-kceh 3emah £rpo- KrtdJfTHCKOHj CHHK RrtdA BEAHKdrO BOHBOAC* AaKaT rOCnOACTKO MH CHf nOBEdtHHE rocnoACTBd mh ca8pe rocnoACTBd Eiip8d ckc chhobe ch, no hme E8kuje nHTdpiod H EoHKO H Al-hHt H RrtdA H Gt4HT H RoHHd H dHEnCE m8 Ed^t H npliBH EpdTSMfA ElipSrtOB no HME E8K8p, IdKO Aa HM ECT 8 AldpOTHHj 1(10 HM ECT CTdpd H npdBd WHHNd H AK0PCKd CKa H IIOdOEHHEAE, nOHE/KE nOKSnHUlE WT WSndHHIţd RddAdE 3d \f acnpH. H ndK Gt4Ht8 CkC ChÎiOBEM CH Aa HM ECT 8 AldpOTHH 1(10 HM ECT CTdpd H npdBd tviHHd. H rocnoACTBo mh hm npocTHjf koh. Gepo pdA'î hm AaA* rocnoACTBo mh hko Aa hm ect b-k wmhh8 h wydB tem h chhobom HX H BH8K0A\ H nptBHSMETOM H^- H K0M8 WT HHX npHdSMHT CE nptJKA* CMp-KTTij d np-KAaaHKd B-K HHX Aa H bCT, h8 Aa ECT WMHHd WCTdBUIHMj d npliAdAHKd Eli HHX Aa HfeCT. ©BtAtTEAHE; >K8ndH Al1ar0A'HP fi'aHEB, HîSndH IltPOE EopMEBj JKSndH AParHH &T0HK0B, >K8ndH EhHTH/VK «fidOpECKSdj >K8lldH np hB8d BEAHKH AKOpHHKj JKSndH &TdHK0 AOPOiJSETj AaHH8d KOMHC, EddAHCddB CndTdp, A8a'htP8 nEXdpHHK, UdETi CTOAHHH, ©TdHKO BHCTHIdpj HbP H PoAt CTpdTOpHHl(H. ^ H3-K CrTdH PpdMdTHK nHCdX 8 PpdA B8K8pEI(lH, MbCElţd dllpHA KE, B"K dtT XSIV13. f îw EddA BWEBWA**, mhaoct’i'm EojkTm pocnoAHHk. 1 Loc alb. 4 în loc de: « Neagoe al Borcii». 345 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Birul cu fiii săi, anume Bucşe pitarul şi Voico şi Mînea şi Ylad şi Stait şi Voina şi nepotului său Badea şi vărului primar al lui Birul, anume Bucur, ca să le fie la Marotin ce le este veche şi dreaptă ocină şi Dvorsca toată şi Polovinele, pentru că au cumpărat de la jupaniţa Yladaia, pentru 400 aspri. Şi iarăşi, lui Stait cu fiii săi să le fie la Marotin ce le este veche şi dreaptă ocină. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi căruia dintre dînşii i se va întîmpla mai înainte moarte, iar prădalica la dînşii să nu fie, ci să fie ocina a celor rămaşi, iar prădalica la dînşii să nu fie. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Drăghici al lui Stoica, jupan Vintilă Florescul, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Yladislav spătar, Dumitru paharnic, Alb stolnic, Staico vistier, Neag şi Rodea stratornici. Eu, Stan gramatic, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 25, în anul 6997 <1489>. j" Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCXCIX/1. Orig., perg. (16,5 X 36), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 195-196. 217 1489 (6997) iunie 20, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Milco stolnic şi rudelor sale mai multe sate şi părţi de sate. j~ întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi blagocestivul şi iubitoriul de Hristos însumi stăpînitor, Io Vladul voevod şi domn, feciorul marelui Vladu voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu dumnezăesc dar, stăpînind şi domnind toată Ţara Rumânească, încă şi laturilor plaiurilor Almaşului şi Făgăraşului herţeg. Bine am voit domnia mea dintru a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domnii mele şi am dăruit acest întru tot cinstit şi bine închipuit şi prea cinstit, care iaste preste toate cinstitele daruri, acest hrisov al domnii mele, boeriului şi dregătoriului domnii mele, jupan Milco stolnicul şi jupaniţei lui, Ancăi, şi fiiului lor, Danciul, şi altor fii, cîţi Dumnezeu le va dărui sau feciori 346 www.dacoromanica.ro sau fete şi frăţini-său, jupan Standului canatnicul şi feciorilor lui, citi Dumnezeu îi va dărui şi fratelui jupaniţei Ancăi, Stanislav şi cu feciorii lui, ca să le fie lor moşie a şasă parte din Curtişoara şi a şasă parte din... 1 şi a şasă parte din Bălteni şi a şasă parte din Dobrotin şi a şasa parte din Fîntîna Fagului; pentru că au ajuns jupan Milco stolnicul cu dreapta lui slujbă de la Basarab voievod. Şi iar le-au cumpărat de la Basarab voevod drept doi cai buni. După aceea, le-au cumpărat şi de la domniia mea, drept un cal bun, turcescu. Şi iar satele anume: Iaşii toţi de la Olteţi şi Morânglavii, pentru că sînt moşii de moştenire lui Stănislav şi surori sale, jupaniţei Ancăi şi Spinişorul Tomenilor, pentru că jumătate din Spinişor iaste moşie bătrînă de moştenire lui Stănislav şi surorii sale, jupaniţei Ancăi, iar altă jumătate au fost a unchiu-său Radul Solcea. Şi aşa s-au rădicat Radu Solcea, de au vîndut moşiia Tatului gramaticu. Iar fratele jupaniţei Ancăi, Stănislav şi cu alţi fraţi ai lui au cumpărat-o de la Tatul' gramaticul, drept aspri 600 şi domnii mele au dat un cal. Şi iar să le fie un ţigan, anume Mihu cu copiii lui, pentru că au venit înaintea domnii mele jupan Stănislav, de s-au aşezat cu gineri-său, jupan Milco stolnicu şi cu soru-sa, jupaniţa Anca, pe toate satele lui şi pe toate moşiile ce sînt mai sus-scrise. Şi domniea mea le-am ertat calul. Pentru aceasta, le-am dat domniia mea, ca să le fie întru moştenire şi ohab-nice lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor. Şi oricăruia dintr-înşii mai nainte i se va întîmpla moarte, moşiile să fie celor ce au rămas, iar vînzare între ei să nu fie, pînă cînd să va afla un copil din sămînţa lor. Şi de nimenea să nu să clătească, după porunca domnii mele. Şi să fie în pace de vama oilor şi de vama porcilor şi de găleată şi de albinărit şi de tălpi şi de cositul finului şi de fumărit şi de podvoaze şi de vinerici. Şi niminea să nu cuteze a-i bîntui: nici judecători, nici birari, nici globnici, nici dregătorii domnii mele, carii sînt din casa domnii mele, nici curtenii, nici podvodnicarii, nici altul niminea. Pentru căci, care să va ispiti a-i învălui sau a-i bîntui sau a-i trage, fiecine din boeri sau din dregători sau din slugile cele trimise după milostenie şi după lucrurile domnii mele, măcar cît iaste un păr, unul ca acela va avea a lua mare răutate şi urgie de către domniia mea, ca un necredincios şi călcătoriu şi ruşi-nătoriu aceştii porunci a domnii mele. Şi într-alt chip nu va fi, după zisa domnii mele. Pus-am şi blestem domniia mea: după moartea domnii mele, pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Rumâneşti au din rodul inimii domnii mele sau din neamul domnii mele sau, după păcatele noastre, dintr-alt neam, 1 Loc alb. 347 www.dacoromanica.ro de va cinsti şi va întări şi va înoi aceste mai sus scrise, pre acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar de nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi şi nu va înnoi aceste a noastre mai sus scrise, ci le va strica, pre acele domnul Dumnezeu să-l strice pre el şi să-l calce şi să-l ruşineze pre el, în domniia lui şi să-l bată pre el, aici trupeşte, iar în veacul ce va să fie, sufletul lui. Şi să-i fie pîrîşe preacurata maica lui Dumnezeu, la înfricoşatul judeţ, unde nu iaste făţărie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi jidovi, carii au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru, Isus Hristos şi au zis: sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, care iaste şi va fi în veci, amin. Iată şi mărturii am pus domniea mea: jupan Dragomir al Manei şi jupan Neagoe al Borcei şi jupan Drăghici Stoicovici şi jupan Barbul Craiovescul şi jupan Pîrvul vel vornic şi jupan Staico logofătul şi Danciul comisul şi Alb stolnicul şi Dumitru paharnicul şi Ylădislav spatariul şi Staico vistierul şi Neagul şi Rodea postelnicii. Şi gramaticul Mihai, carele am scris în cetatea Bucureştii în scaun, în luna lui iunie 20 zile, la leatu 6997 <1489 >, indictionul al 7. Io Yladul voevod. Academia Republicii Socialiste România, ms. 5722 f. 5v.—7. Trad. din 1812. EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Doc. Morunglavu, 290—292; Panaitescu, 377—379; D.I.R., B., 196-197. 218 1489 (6997) iulie 4. Vlad Călugărul voievod întăreşte mai multora satul Creţeşti şi parte din Rădineşti. f AIhaoctha>a\ Eo>kh va\, Iv fina a kohkoaa h rocnoAHHk rkceh 3emah &rrpo- KAdJfHCKOE, CklHk EddAd REAHKdrO ROEROAd. ^4R4T rOCflOACTRO MH CHE IlOKEntHHE rOC-I10ACTK» MH CA&3EM rOCHOACTRO A\H, E$KUIE H KpdT M» H CTi CklHORH HM H KpdTS'IEA HA\ GATvRtlO H II trOE H PdA\'A k H GTdH H Ck CklHORH CH H SeU,8 HM GTdH C-k CklHORH CH H dHEFICE HA\ IVT CECTpg, IIlEpEdH H GT'kHHA'k H ©flpb H GtAHMSa H C'k CklHORH HM H EgKgpg H KpdT M» AldHb Ck CklHORH HA\ H GtOI3' H KpdT Mg K"k3dH Ck CklHORH CH H EpdTgHEA HM, PdAYWk, Ck CklHORH CH, HKO Ad HM ECT 8 PliAH-HEI(IH TpETH fit A (10HE2KE Td IlOKgnHIlIE IVT IIlEpEg 3d T dCnpH H TOCnOACTRO MH KOH EAHH. H KpElţEL(IH R'kCH, nOHEJKE HA\ CAT WMHH$ A(AHH$. AaH A<> (ct EgKUlE H KpdT A\g AaH 611 CklHORH CH H KpdT»MEA HM GaTiR^IO H UtrOE H PdAY’A'k H GTdH C’k CklHORH HA\ H SEU, HM GTdH Ck CklHORH CH H dHEIICE HM VVT CECTpg, IIlEpBdH H GT'kHHA'k 348 www.dacoromanica.ro H Gdnpt H GtH H C-K ChIHOKH CH H ăNfllCf HM WT CfCTp8, IUfpEăH H Gt'KHHA'K H Onp-k H GtMHmSA H CK CklHOBH HM H E8K8p H Ep4T M8 rtlăHh Clv CE1HOKH CH H G-rora h cpaT m8 K-ksaH rk ceihokh ch h EpaT^Mfa hm PaAV hm c^t kti ivmhhS h b-k u>xk8iiK$naH lipida bmhkh ak°Phhk, >K$naH Gt4Hko aoroifHT, AahmSa komhc, EmaTcmb cnaTap, ,A,8mhtp8 nc^apHHK, flaBiv ctoahhk, Gtjhko rhcthhp, Hkr h PoA'b CTpaTOpHHI^H. H a3iv, rpaMaTHK8 Gt4H, nncaje, Mbcnţa »ain a A''Hk, k-k mhaoctTa EojkTm rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Bucşa şi fratelui său Dan şi cu fiii lor şi cu verii lor, Slăveiu şi Neagoe şi Radul şi Stan şi cu fiii lor şi unchiului lor, Stan, cu fiii săi şi nepoţii lor de soră, Şerban şi Stănilă şi Oprea şi Stanciul şi cu fiu lor şi lui Bucur şi fratelui său Manea cu fiii lor şi Stoia şi fratele lui, Căzan, cu fiii lor şi vărul lor. Radul, cu fiii săi, ca să le fie la Rădineşti a treia parte, pentru că au cumpărat-o de la Şerbu, pentru 300 aspri şi domniei mele, un cal. Şi Creţeştii toţi, pentru că le sînt ocină dedină. însă să fie Bucşa şi fratele său Dan cu fiii săi şi verii lor, Slăveiu şi Neagoe şi Radul şi Stan cu fiii lor şi unchiul lor, Stan, cu fiii săi şi nepoţii lor de soră, Şerban şi Stănilă şi Oprea şi Stanciul şi cu fiii lor peste a treia parte din Rădineşti. Şi iarăşi Bucşa şi fratele său Dan şi cu fiii săi şi nepoţii lor de soră Şerban şi Stănilă şi Oprea şi Stanciul şi cu fiii lor şi Bucur şi fratele său Manea cu fiu săi şi Stoia şi fratele său Cazan cu fiu lor şi vărul lor, Radul, cu fiii săi, să fie peste Creţeşti. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Vladislav spătar, Dumitru paharnic, Alb stolnic, Staico vistier, Neag şi Rodea stratornici. Şi eu, Stan gramatic, am scris în luna iulie 4 zile, în anul 6997 <1489 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După P. P. Panaitescu, Doc. Ţării Româneşti, p. 380 — 381. Orig., perg., pecete aplicată, căzută. (Acte Pleşoianu). EDIŢII. Trad. D.J.R., B., 198. 349 www.dacoromanica.ro 219 1489 (6997) august 3. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanislav cu fraţii săi şi lui Cîrstea birarul jumătate din satul Grădiştea şi trei pătrimi din satul Runtea. f Iv EildA KOHKOAd H rOCMOAHHK ETiCEH 3EMAH £rpOBAA)fHHCKOH. rOCIlOA- CTKO MH CHf nOB'bACHHt TOCnOACTEd MH GTdHHCAdEOy C*K CKIHOEH CH H C*K BpdTHH CH, HtrOTA H AdH H C"h CKIHOEH HM H Kp*KCTC BHpHH0\V\8 C*K CKIHOEH CH, I3K0 A<» HM ECT rpdAÎHJ'fc IIOAOKHHd H IIOAOKHHd WT PoyHT'k H WT AP^rd IIOAOKHHd HfTKpTiTH AEA. llAH GTdHHCAdK C"K CKIHOEH CH H C*K BpdTId CH, H~krOTA H /\dH, A<* CAT HdA IIOAOKHHd WT rpdAHlfit, I10HE5KE HM ECT CTdpd H lipdKd WHHHd, H HdA nOAOEHHd WT PSHTt, nOHfJKf IIOKUnHllIf WT A.4H WT IlAOCKd 3d \r dClipH. îl ndKH KpTiCT-fe BHpHHtjA A hm ect b*k wmhha h e-k wj^dES, AOKAE CE KE HdHTH EAHO A^TE WT HH^ CEME. H HH WT KOrOJKE (IOTTiKHOKEHHO, nO WPH3M0 TOCnOACTKd MH. GbEAETEAHE: JKOţlldH A,P<>rOMHp rtldHEK, JKtSndH H-ferOE fiopMEE, >K8lldH ^pdTHM GtOHKOK JKSlldH UpTvKSA AKOPHHK, ÎKSlldH GTdHKO AOrO/jjET, ^dHHSA COMHC, HaBTi CTOAHHK, y\,$MHTpU IlEJfdpHHK, GTdHKO KHCTHIdp, EAdA'fCAdK CndTdp, PdAY"AK H Htr IlOCTEAHHlţH. ______ H3-K, ^eBKBh, nHCd)(, E-K A*T XSI^H3, MtCEIţd dyryCT T, nOHEAEAHHK. f I'v EddA KWEKWAd, mhaoctYa EoîkTa rocnoAHHK. f Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanislav cu fiii săi şi cu fraţii săi, Neagotă şi Dan şi cu fiii lor şi lui Cîrstea birarul cu fiii săi, ca să le fie Grădiştea jumătate şi jumătate din Runtea şi din cealaltă jumătate, a patra parte. însă Stanislav cu fiii săi şi cu fraţii săi, Neagotă şi Dan, să fie peste jumătate din Grădişte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi peste jumătate din Runtea, pentru că au cumpărat de la Dan din Plosca, pentru 400 aspri. Şi iarăşi Cîrstea birarul să fie numai peste a patra parte din cealaltă jumătate din Runtea, pentru că a cumpărat de la Bodea, pentru 200 aspri şi de la fraţii lui Bodea. Şi domniei mele au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, pînă cînd se va afla un copil din seminţia lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martori: jupan Dragomir al lui Manca, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Danciul 350 www.dacoromanica.ro comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Staico vistier, Vladislav spătar, Radul şi Neag postelnici. Eu, Ceucuţ, am scris în anul 6997 <1489 > luna august 3, luni. j- Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CLXX/4. Orig., perg. (15,5x28,5), pecete aplicată, căzută. Copie slavă ibidem, ms. 5236 f. 163. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 381—382. Trad. D.I.R., B., 198-199. 220 1489 (6998) septembrie 11, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Govora părţi de ocină la Nănişeşti, mai multe vii şi balta Pirotul. f Eli 3dK0H-fc noeCiVk rocnoAt Eoni CEiHOAt l3pdEAEB0At sa BiiC-bKo A-bTO AECETCTBOBdTH, EAHKd dl|lE CTEÎKET, H CTi S^A^PC KOrOHOCHH WTIţH H dflOCTOAH CB-bTU CKBtipauif Ha noMOipH h Ha EAaroA'bTEACTBO a$umm hauihm H np-k^auic Ham, noc-AtAHHM qEAOAt WBH MOAHTBOA H EAEHHEAt H E10CTWM, WBH MHAOCtYhE/E H nOKdd-HHEAt, WrptBaTH Ct WT BTvCbKHJf 3ATi CTi B'BC'kKO^K BtpOAi 8TBpTi>KAEHHEAt Aa rOTOBH E&AEM SCAHUiaTH WH TAaC : „IIpVHA'bTf K-K MH'k BTiCH Tp8jKAaf4IH)( Ct, H WEp-feAVfc-HEHH H d3Tv SllOKO.* BH, BTi3A\bTE HrO AIIOB Ha CfBf H HaSMHTE Ct WT AtEHE, QKO KpOTTvK ECKA\ H CAffcpEH CpTlAU,EA\ H WEpEipETE 110KOH A^UIdAt BAUlHAt, HrO EO AtOE EAarO ECT H Ep-bAM AtOE ABrKO ECT. IIplMA^TE EAdrOCAOBEHH WTIţd AtOErO H H AC A"b* A8HTE CE SrOTOBAHHOE BAAt U,dpCTB0 WT CAO/KEHHd AtHpd, BTi3dAKd)( EO CE H fi.ăCTf MH HCTHj BTvSAJKEJKAâJC CE H Hd(10HCTE MB, CTpAHEH EE)( H BTvBEAOCTE ME, EOATiH EEJf H norbTHCTE AtE, BIi TEA\HHU,H EBJf H npiHAOCTE KTi AUrb. Ge>KE H d3Ti, EAarOBEpHH H EAarOHECTHBH H XpHCTOAIOEHBH H CdAtOApTiJKaBHH, Iw Eaaa BOHBOAa h rocnoAHHTk, funii BEAHKaro EaaAa bohboae, a\haoctT.va\ EojKTwAt h EojKIVAt AâpOBAHHEAt, WEAdAdJKipSAtH H TOCnOACTBS/TilllSAtH B-KCE/Ti 3EA\AE/T\ iîrpOBAd-yiHCKO/^j ELJJE2KE H 3dllAdHHHCKHA\ CTpAHAAt, flAtAdUlg H OarpaUlS JfEpUEr. PebhSe (10CAEA" CTBOBâTH APfBHHAt U,dpEA\ H rOCIlOAdAt EJKE 3EA\Hd Biv EAArOA'bTEACTB'b AtHpH'b npbllO-BOAHUIE H HEEECHOAtS IţdpCTBUlO CnOAOEHUJE CE, B'bAtJKE I3K0 BTiCH AK’EEipHHAt Bord B-Kct nocnbEU,E b-k EaaroB, m;rapoct eo naTvTTvCKa CAtpTvTTv, a At^ApocT A^wBHd JKHBOT H AtHp. Gha B’KcnoAt'bH’K rocnoACTBO a\h h caobo AaBHAâ npopona h u,apb rAaroAEipa: „EadJKEHH HAt/KE WTIlSCTHUJB CE EE3AK0HHE H HAtJKE npHKpHWE CE TptCH, EAA/KEH At^JK EAtS JKE HEB-KAVbHHT TOCnOAK rpfc)(d“. H ndKH: „HAtJKE WEpd30At JKEAdET EAEH HA HCTOH-HHKH KOAHH, a CHU.E JKEAdET A^UId K TEEt, Eo?Ke“. Ghi^e BTiJKAEA-b rocnoACTsa a\h kti ypaatS h cb^toe WEHT-baH npbwHCTUE eaa-AH4HU.E HaUJE EorOpOAHU,E H (lpHCHO A^B^H rtlap'lH H CAdBHOE Ela SCIIEHHE, AtOHdCTHpS 351 www.dacoromanica.ro l'OROpf H IVTlţS fr8M(H8, K\'p /\opO0(H H R’RCfM I3>K( IV XpHCTfc EpATHf JKHKTvlJlHM BK CRlîT(M MfCTO TOH, I3K0 fi,i HM (CT R"k nOAP’RMW C(AO HA 8CTHI3 TonOAORS, 8 IlkHHUIflJJH, 4,^ Eha(R, RApf KOAHKO fCT EHAA IVMHHA EHA(RA, nOHfJKf IO KSflH rOOlOA-CTKO MH IVT EhaTv 3A xi\f ACnpY. IIOTOM rOCnOACTRO MH AKf K©AfHHlJle H npHAOJKHJf rOCnOACTRO MH IVMHHA EHAfRA CRA H Clv ROA(HHlţAMH Ad CAT CRfcTOMS MOHACTHpS, Ad CAT KT* nHip8 EpATHI3A\ H KTi RtMHOf RrkCnOMHHAHH( pOAYT(AfcM TOC- noACTRd mh h rocnoACTRS mh h m(aam rocnoACTRA mh. H ndKH Ad HM (CT 8 rtYHpHAflJJH IVMHHA GnpHHTfHORA, RApf KOAH m8 fCT EHAA AfAHH<>3 noHfJKt io k8iih erSMtH /\opo0(H h ck epathiamh ivt PAAVrt-R WT Kt^m 3d V dcnpH. H ndKH Ad HM (CT 8 H’RH'RLlJflJlH Afrt ^TpA VR, KOAHKO M8 (CT IVMHHA A*AHHA, noHfJKt io k8iih erSMtH ^opoOtH cr epathiamh ivt Gtpaiva 3a xAy AcnpY, tako X dcnpT riAATHuif, a iv AcnpY hx npocTH Gtpa,va cr^tomS mohacthpS, 3a paaY ad HMA H IVH ndMfT 8 CrIîTH MOHACTHp H Ad C( 30R( MAOR^RIv CR^TOmS MOHACTHp8. H ndKH Ad hm fCT KHHorpdA non8 flAt^H ivt flprHui, 1410 îct koh RHHorpdA CRfcTOMS MOHACTHpS, IlOHf/Kf IO K8nH frSMfH ,A,OpO0(H Ck EpATHIA IVT CRIHORH 110118 IVT KHpKd H IVT EpdTHia m8 3a \|f dCflpY. H I1AKH Ad HM «T RHHOrpAA Gthiahor, fpf 10 K8nn fr8.u(H /\opo0(H c-r RpdTHia ivt Gtwah 3a y <*cnpY, ta hx npHAOJKHLUf CRtTOM8 MOHACTHp8. H (1AKH Ad HM f CT RAATA 30R0MH IlHpOT, fpf IO fCT A<>A WSndH JIaEK CHAT Ap, A A (CT R-R IVMHH8 CR^TOm8 MOHACTHp8 H Rk HHlJlS GpdTHI3A\ H RTi R'kMHOf RTvCIlO-MHHAHHf fM8 H pOA'lTfAtA\ (m8 H EpATHIBM. Gfro paaY hm AdA°X H rocnoACTRO mh qko A& hm căit r-r ivmhha h r-r WXARAi H HH IVT KOrOMtf HfnOT’RKHORfHO, no WpH3M8 rOCnOACTRA MH, nOM(RUIH IVT IVRMHfrO RAMA, IVT CRHHHfrO RAMA, IVT llMfAApCTRA, IVT KAEAApCTRA, IVT AhKM8, IVT CfHOKOCHA, WT ROAj WT n«AK®Aj WT TAAI1H, pfRUIH WT R-RCfX Ca8>KRAX H Ad}KKAX, MAAHX ?K( H RfAH^fX, (AHKO Cf HAXOAfT R"R CAMOAP'R’KARHOH 3fMAH H IVKAACTH rOCIIOA" CTRA MH. H HHKTO A<> Hf CM"bfT KAHTORATH, HH C.RAHH, HH EHpHÎH, HH RHHApHMH, HH HH HHKTO IVT CA8IMX H npAKHTfAfX rOCIIOACTRA MH, IlOCHAAfMHX no MHAOCTfX H no PACOTAX TOCnOACTRA MH, nOHOKf KT© Cf KH II0K8CHA EAHTORATH HAH I103AEAKHTH, Al{l( H KAAC (AHH, TO TdKORdrO MAOR'kKA HMAT R-RCIIpYfTH KfAHKO 3A0 H WprilO IVT TOCnOACTKO MH, KAKO H(R(PHHK H np'kCT'RriHHK H IlOCpAMHTfA CH(m8 nORfA'kHHIO roc-nOACTRA MH. 6i{i(>K( h 3akahhahh( nocT/RA'kfT rocnoACTRA mh: no cmP'Rth rocnOACTRA mh, Koro H3GfpfT rocnoAR Eorn ehth rocnoAHHR Eaauikoh 3(mah hah ivt cp^A^HAro nAOAA rocnoACTRA mh hah ivt c-rpoahhk tooioactra a\h hah, no rp-kcfx hauihx, ivt HHOIIAfMfHHK, A<> nOHfTfT H IlOHORHT H 8tRP'RAHt CHf IIORfA'kHHf TOCnOACTRA MH, Toro rocnoAR Eork a<* nOHfTfT h c-rxPahht, 8TRp'RAH'', K"R rocnoACTR^k (ro,* Aipf AH PA30PHT H nOnfpfT H pdCHIlfT, TOrO rOCIIOAK Eork Ad IIOIlfpfT H nOCpAMHT h 8rh(t (ro 3A( t^aom, a rtv emaa;4ihX K-ki^-k A^u,d (ro h Ad hmat 8h(ctH( C-R Ioţ'AOA H C-R JTpYfM H CR WHfM R'R3'RnHRUIHMH HA TOCnOAA EorA H CnACA 352 www.dacoromanica.ro HauifrOj Icyca XpHCTa, Kp-KK tro Ha hhjc h Ha Hf^ay Hy, i'AU tcr h b*a‘t k-h KtKHj aMlH"K. GKtAtTiAHc >K!>naH AparoMHp AIahck, >K8ndH Htroi Eophck, HcSnan ^parHM Gtohkik, jkSimh ITp-kbSa kiahkh ak^PMhk, wSimh Gtahko Aoro^rr, /^ahmk'A komhc, ITaeK CTOAHHK, /^HMHTpS nfppHHK, Ra-HAHCAAK CIUTap, GtAHKO KHCTHiap, Htp H PaAyA-K CTpaTOpHHKH. H a3-Kj ppaAWTÎK PaAyA-Kj «Kt nHcay k-k ctoahh ppaA EtSKSpHjJH, M-bcfi;a CfllTfAVKpiH aî A^HKj K-K AtT xSl^HH, HHAHKTÎIVH'K H. f Iw EaaA KVîKWAa, a\haoctTa\ Ecokia rocnoAHHK. j* în lege a poruncit Dumnezeu fiilor lui Israel, ca pe fiecare an să dea zeciuială din cîte agonisesc şi aceasta ştiind părinţii purtători de Dumnezeu şi apostoli sfinţi, au sfătuit pentru ajutorul şi pentru binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, ultimilor fii ai lor, ca unii cu rugăciune şi priveghere şi post, alţii cu milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de tot răul, cu toată credinţa şi întărirea, să fim gata să auzim acel glas:« Veniţi către mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi odihni, luaţi asupra voastră jugul meu şi învă-ţaţi-vă de la mine, că sînt hlînd şi smerit cu inima şi veţi afla pacea sufletelor voastre, căci jugul meu este hun şi povara mea este uşoară. Veniţi binecuvîn-taţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc, am însetoşat şi mi-aţi dat să beau, strein am fost şi m-aţi primit, bolnav am fost şi m-aţi îngrijit, în temniţă am fost şi aţi venit la mine». Iată şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. Rîvnind să urmez vechilor împăraţi şi domni care au cîrmuit cele pămînteşti cu pace în binefaceri şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, ştim şi că tuturor iubitorilot de Dumnezeu toate li se îndreaptă în spre bine, căci înţelepciunea trupească este moarte, iar înţelepciunea duhovnicească este viaţă şi pace. Acestea amintindu-şi domnia mea şi cuvîntul lui David proorocul şi împăratul, care spune:« Fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia domnul nu-i socoteşte păcatul». Şi iarăşi: « în ce chip doreşte cerbul izvoarele de apă, astfel doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule». Astfel, a dorit domnia mea către hramul şi sfîntul locaş al preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvită ei uspenie, mănăstirea Govora şi părintelui egumen chir Dorotei şi tuturor celor în Hristos fraţi ce trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie în stăpînire satul de la gura Topolovului în Nănişeşti, partea lui Bilă, oricît a fost ocina lui Bilă, pentru că a cumpărat-o domnia mea de la Bilă, pentru 1400 aspri. După 23 23 — C. 723 2rî www.dacoromanica.ro aceea am făcut domnia mea două mori şi am dăruit domnia mea ocina lui Bilă toată şi cu morile, ca să fie a sfintei mănăstiri, să fie de hrană fraţilor şi de veşnică pomenire părinţilor domniei mele şi domniei mele şi copiilor domniei mele. Şi iarăşi să le fie în Mirileşti ocina lui Sprinten, oricît i-a fost dedină, pentru că a cumpărat-o egumenul Dorotei şi cu fraţii de la Radul din Băeşti, pentru 700 aspri. Şi iarăşi să le fie la Nănăşeşti partea lui Straoa, oricît i-a fost ocină, dedină, pentru că a cumpărat-o egumenul Dorotei cu fraţii de la Straoa, pentru 1400 aspri; astfel 600 aspri au plătit, iar 800 aspri i-au iertat Straoa sfintei mănăstiri, pentru ca să aibă şi el pomenire la sfînta mănăstire şi să se numească omul sfintei mănăstiri. Şi iarăşi să le fie via popii Alexie din Arghiş, care este lingă via sfintei mănăstiri, pentru că a cumpărat-o egumenul Dorotei cu fraţii de la fiii popii Alexie, de la Chirca şi de la fraţii lui, pentru 700 aspri. Şi iarăşi să le fie via lui Stepan, căci a cumpărat-o egumenul Dorotei cu fraţii de la Stepan, pentru 400 aspri, de au adăogat-o sfintei mănăstiri. Şi iarăşi să le fie balta numită Pirot, căci a dat-o jupan Alb spătar, să fie de ocină sfintei mănăstiri şi de hrană fraţilor şi de veşnica lui pomenire şi a părinţilor şi a fraţilor lui. t De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijmă, de cositul finului, de cără-turi, de podvoade, de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpînirea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţ, nici birari, nici vinăriceri, nici nimeni altul dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i prigonească sau să-i împiedice măcar şi cu un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l batjocorească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. 354 www.dacoromanica.ro Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Vlădislav spătar, Staico vistier, Neag şi Radul stratornici. Şi eu, Radul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 11 zile, în anul 6998 <1489 >, indiction 8. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 74 (Govora VII/2). Orig., perg. (49x39), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1854; altă trad. ibidem, ms. 234 f. 127v.—130. Copie slavă ibidem, ms. 706 f. 8—9v. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/71. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 341—343, sub 1490. Slav şi trad. Panaitescu, 383—388. Trad. D.I.R., B., 199-201. 221 1489 (6998) octombrie 2, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Fărcăşeşti şi cu moara. (Uhaocthaw EokTw.u, Iw Raaa bocboa* h rocn©AHNis ktscoh 3ea*ah &rrpo-BAd)fYHCKOH, CIsINls RaA^A BEAHKdrO BOEBOAE. AdKdT rOCflOACTBO AI\H CÎE nOBEA'kHlE roenOACTBA A\H CB^TOiUS A\0NdCTHp8 IVT ThCMEHA, JfpdAtS H WBHTtAH np'kCB'kT'kH KAdAHMHU,f HdllifH EoropOAHU,H H npHCHO A^^ dldp'lH H MKCTNddrO H CAdBNddrO IA SCIIENTe H EOKECTBEHHM HNOKIVAA IVBpETdiaiJlHM CE Bis CKtTtH WEHT’bAH CEH, I3K0 Ad HAt ECT CEA© 30B0A\0 $/&pKlslllEI|]H BlsCH H B©AEHHU,dX, nOHE>KE H)f KSnHLUE IVT 3<8ndHd /\,dHd KAWMdpd Sd „B dCnpH.’ Gsro pdAl haa AdA°X H rocnoACTBO «h, Ad HAt ect Bis wmhnS h kt, iv)fdE8 h HH WT KOrOJKE NtnOT/RKNOBENO, n© WpH3At8 rOCnOACTKd AAH. GKtAtTEA'i'E: >KSndH ^pdroAtHp dldHEB, >KSndH H-bros EopMEB, wSndN /\,parHM GtOHKOK, JKSfldN IlpisBSA KEAHKH AK0PHHK> >K8ndN GTdHKO AOrOijSET, EAdAYCAdB Cfld-Tdpis, GTdHKO BHCTHiap, flAEh CTOAHHK, /\,HA\HTp8 nE)fdpHHK, /(dHMWA KOA1HC, Hfcr H PdAVd n©CTEAHHU,H. _____ ^pdrOH ElHCdJf Bis A’fcT XSU,MH, lV)(TOA\Bpiia K AbHK, Bis HdCTOAHH rpdA ESKS-pELfl’k. ■J1 Ia> EAdA BWEBWAd, «haoctTa EokTa rocnoAHHK. 1 Cuvintele: «h ROAonma» sînt un adaos marginal. 23* 355 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismena, hramul şi lăcaşul preasfintei noastre stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi dumnezeieştilor călugări ce locuiesc în acel sfînt locaş, ca să le fie satul numit Fărcăşeşti toţi şi moara 1, pentru că le-au cumpărat de la jupan Dan clucer, pentru 2000 aspri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Vla-dislav spătar, Staico vistier, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Danciul comis, Neag şi Radul postelnici. Drăgoi am scris, în anul 6998 <1489> octombrie 2 zile, în cetatea de scaun Bucureşti. j* Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 75 (Tismana LXXVIII/153). Orig., perg. (22x25), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 330 f. 426 şi 337 f. 453v.—454. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/72. EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 388—389. Trad. D.I.R., B., 201. Facs. D.I.R., B., 376. 222 1490 (6998) ianuarie 7. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Ceaurii, în urma unei judecăţi. f AlHAOCTH,VA\ fioKHVM, IlV fiddA BOfBOAd, CKIHK fiddAd BfAHKdrO BOfBOAd. AdKdT rocnoACTBO mh ciif noBfMkHHf rocnoACTBd mh cbIîtomS AtoNdCTHpS Thcmchc, jfpaMS np’kMHCTHia bmahmhiie HdWf EoropoAHitf H npHCNOA'kK'kH AldpHH h cAdBNdro fia ScnfHTf H MfCNtHllJOMS WlţS KHp AldQflO H BTiCfM H>Kf W XpHCTt EpdTHf, IdKO Ad HM CAT HfSp-KH BTiCH, IlOHflKf HM CAT CTdpd H npdKd WMHHd. TdKO Cf IlOAHKf IlfTP'K, TdKO Cf 3dKAf CK Bl EOA'fcpH, Td HM 83f A^AHH X0TdP- H^TOM lldKH Cf nOAHHif CTdpflţ Ald0flO, Td Cf 3dKAf CK KA EOAtpH, TdKO HM AdA«OJf ^OTdp WT 3A0dd, wt rAe H3dt3f PSyHHd wt noAorTi a«Ph AOKdf SAdpe 8 2K8aio. Gfro pdAl hm AdA‘ h rocnoACTBO mh, hko Ad hm fcT b-k woHHd h b-k w;ţdEd H HH WT Korowf HflIOTKKHOBfHO, no SpH3A\S rOCflOACTBO MH. 1 Cuvintele: « şi moara» sînt un adaos marginal. 356 www.dacoromanica.ro GKfAK8ndN Rtrof EopqfK, wSridN ^parmi Gtohkok, >K8ndN IIpi^SA bmhkh ak©Pnhk, >K8ndH GTdHKo doro^fr, ,4,dHM8/\ komhc, flrtES CTOdHHK, ,A,HMHTp8 flfJţdpHHK, fi/UAIC/UE CndTdp, GTdHKO BHCTHiap, H'ferB H PdAY/TK CTpdTOpNHLţH. H d3Ti, rpdMdTHKti GTdH, f>Kf nHCdJfj AVkCHţd rfHdpiia 3 AkHK, B"K /VfcT XSU,MH. f Ia» E/\dA BW(BWA. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 76 (Tismana XXXVII/1). Orig., perg. (18x29), pecete timbrată. Cu o trad. din 1846; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 396, 336 f. 79 şi 711 f. 135v.—136. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/73. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 66; Spicuitor, III (1924), 30—32; Berechet, Procedura, 90—91; Panaitescu, 389—390. Trad. Mag. ist., I (1845), 210; D.I.R., B., 201-202. Facs. D.I.R., B., 377. 223 1490 (6998) martie 24, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Dohiar de la Athos un obroc anual de 3000 aspri. f Hwc MHlţH EoJKÎHM BOAHiWH C'*T, CH CAT CHHOKf EoJKÎH, HKOJKf pfMf EOJKfCTBTiNHH dflOCTO/Vk. (îAt8>Kf E*K C/VfcA TfKAlJJf HJKf npdBAMKEHTMHE E/tdJKfHHH WH fWdC pdAOBdHHd C/tHUIdEUlf, frOJKf fipHCHOH CAHUJfT : „IIpYHAtTf EAdrOCAOBfHHH WTlţd 357 www.dacoromanica.ro MOfrO HdCA'kA$HTE STOTOBdHHOE EdM IţdpCTBO WT CdOJKEHHd MHpd“ H (lpOMdd. H>KB H d3*E, EAdrOBEpHH H EddrOHECTHBH H XpHCTOAIOEHBH H CdMOAP*E?KdBHH, îlV RddA BOBBOAd h rocnoAHHii, chete BEdHKdro fiddA boeboae, mhaoctYwm EojkYwm h BojkY.vm A<*po- BdH'ffM, OEAdAKECTBd H Tp-EAE'IIEH w HdpOA'kjf I33HK, 13KO A*»»*' EHCT WT TOCnOAd ApT^ABd EdM H CHAd WT BHUJH'krO. GETO pdAV nOTTiipdpM CE A<*HEAH>KE SEMHd np'bnpOBdJKAdEM A*> H W EMA*EI(1HX nOTp’kEd EMAET HdM HCnpdBHTH, EAHKO 110 CHAfc EMAET, EJKE W ASWEBHHJf BEipEJf CEMdTpfcTH, 13K0 WT EoTd B*ECEM AdHHHHM HdM. Geto pdA'f, B^CE Cp-EAO B*E>KAEAtX K"E HECTHOM» XPaAfl^ CBfcTHM EB3nA'ETHHM dpJfYCTpdTHTd illHjfdHAd H fdBpHAd l, MOHdCTHp» AojfYiapS, nOHEJKE npYHAE WTEl^'E ET8mEH Kyp /V,dBHAK H CTdp-El^ ©IfTHMHf H EpMOHdJf flldKdpHE H nOHCKdUJE A<* npYHMHMO CB-kTYH MOHdCTHp A*> CE Hd30BEAt0 JfCHTOpH H A<* nOMdTdMO CE’kTH MOHdCTHp, EAHKO ECT B-E3M0JKH0. GETO pdAY MH Td npYHMHJfMO CE B*ECEM 8Cp"EAHEM H WEBl^ld^MO CE Ad A0X°Af'r EpdTHE WT CB’bTdTO MOHdCTHpd KdTdTOAHHE 8 BEAHKH nOCT, A<* CB A«»BdT WEpOK CBfcTOM» MOHdCTHp» no T JfHA-feAH dCnpH Hd E"ECdK8 TOAHH». ToH CE WEBlfld^MO Ap"E>KdTH HEnOT'EKHOBEHO, A A ECT WEpOK CB^TOM» MOHdCTHp» H EOJKBCTBHHM HHOKOM Hd nOTpEE», EAHKO ECT H»)KAd CE’kTOM» MBCT», fi,A CE IlOKpEIlA'bT, HdMJKE fi,A ECT B"E B'kHHOE B'ECllOMHHdHHE. GhE CE WEBlfld^OM, A0KAE CMO JKHBH, 8 TOCnOACTE», AAKdTH. fi no Hdc, koto h3eepet rocnoAE fiorii ehth rocnoAHHE BddUiKOH Bemah hah WT HdUIETO Cp'EAEHHdTO 11A0AA HAH WT HdUlHJf CEpOAHHK HAH KTO HÎJKTO, KOM» AACT Bote WT EAdrOHECTHBHHJf, KTO nOHOBHT H 8TEp-EAHT CHH XPKCObSa H 8TBp"EAHT WEpOK CE'kTOM» MOHdCTHp», I3K0JKB ECT 3AE E'EHHHEHO, HAH dlţIE HdCTdEHT ETO A^X CE-kTH H dpJffCTpdTHTd ilÎHXAHAd H ElflE H WT EHU1E npHAOJKHTH, TdKOEdTO fi,A nOMH-a8et rocnoAE Bote h »Kp"bnHT b*e rocnoACTE-k eto h bti emaei(1hhm E'kiţE a<> A<>ct em8 rocnoAE Bote (ioaShhth EAdTdd h>ke 8roTOBd aioeeiiihhm eto h e>ke w aechma np-kAcroiaHHd rocnoAHHia a<> cnoAOEHT ce, dMHH. G-E nHCdCE CH XPhCOE»A P*EK0M MHOTOrp-kUlHdrO Pifi,yAA rpdMdTHKd, M^CEIţd MdpTfia KA AEH’E, B"E A’bT >SI^HH, E*E TpdA^ B»K»pEl|lH2. f Kw BAdA EWEEWAd, mhaoctYe BojkYa rocnoAHHE. *f* Acei citi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, cum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de adevăr au auzit acel fericit glas de bucurie, pe care veşnic îl aud: «Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la interne* 1 Cuvintele: « h 1'upHiu» sînt scrise între rînduri. 2 Pasajul « g-k aIt ... K$K$pnpH» este scris pe marginea din dreapta a pergamentului, perpendicular pe restul textului. 358 www.dacoromanica.ro ierea lumii» şi celelalte. Care şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stâpînitorul, Io Ylad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit, ridicîndu-mă cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţilor domniei mele. Acestea dar amintindu-mi, ascultînd dumnezeiasca scriptură, care spune: «Ascultaţi dar împăraţi şi înţelegeţi, cuprindeţi-vă judecători ai capetelor pămîntului, auziţi stăpînitori ai mulţimii şi cei ce vă făliţi cu noroadele limbilor, că stăpînirea voastră v-a fost dată de la domnul şi puterea de la cel de sus». De aceea, străduindu-mă cît timp cîrmuim cele pămînteşti să ne orînduim nevoile cele viitoare, după cît ne va fi în putere, a socoti despre lucrurile sufleteşti, căci toate ne-au fost date de Dumnezeu. De aceea, cu toată inima am dorit către cinstitul hram al sfinţilor fără trup arhistrategi Mihail şi Gavril, mănăstirea Dohiiaru, pentru că a venit părintele egumen chir David şi stareţul Evtimie şi ieromonahul Macarie şi au cerut ca să primim sfînta mănăstire, ca să ne numim ctitori şi să ajutăm sfînta mănăstire, cît este cu putinţă. De aceea, am primit cu toată osîrdia şi am făgăduit să vie fraţii de la sfînta mănăstire în fiecare an, în postul mare, să se dea obroc sfintei mănăstiri, cîte 3 mii aspri de fiecare an. Aceasta am făgăduit să ţinem neatins, să fie obroc sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări pentru folosinţă, cît este nevoie sfîntului loc, ca să se întărească iar nouă să ne fie de veşnică pomenire. Aceasta făgăduim să se dea cît vom fi viu, în domnie. Iar după noi, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre sau şi oricine căruia i-ar da Dumnezeu, dintre dreptcredincioşi, cine va înnoi şi va întări acest hrisov şi va întări obrocul sfintei mănăstiri, precum s-a făcut aici, sau dacă îl va îndemna sfîntul duh şi ■arhistrategul Mihail, ca încă şi mai mult să adauge, pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să dobîndească bunurile pe care le-a pregătit celor ce-1 iubesc şi care se învrednicesc să stea la dreapta domnului, amin. S-a scris acest hrisov cu mîna prea păcătosului Radul gramatic, luna martie 24 zile, anul 6998 <1490>, în cetatea Bucureşti. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 77 (Slobozia lui Ianache 1/1). Orig., perg. (27X41), pecete atârnată, căzută. Cu trad. din 1915. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/74. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 202-203. Facs. D.I.R., B., 378. 359 www.dacoromanica.ro 224 1490 (6998) aprilie 12, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dragomir satul Pîrşani. f dlHAOCTHlVM EoîKTWAl, Iw Ea HM fCT II^vpUJdHH KTiCH, riCHOKC k8|1H WT AlHA-k, CKIHd H-kMHUIEKd, 34 W ACIipH. H rOCflOACTEO MH AM^Wf kom. Gtro paaY m8 aM^X h rocnoACfBO mh aj *ct b-k wmhh$ h e*k wpES h hh wt Koro>Kf HfnOT^KHOBfHO, no ptn rocnoACTBA A\H. Gs-ba^teaTe îKSnAH Ap^omhp AIahee, KSnAH H-fcrof Eop^fB, >KSndH AP**™4 Gtohkoe, >K8ndH IIptvbSa beahkh ak<,Phhkj «Simh Gtahko Aoro0fT, Eaaaîcaab «ia-TAP, GtAHKO BHCTHIdp, AHA'HTP8 nfJfApHHK, Habe ctoahhk, A<>hm$a koavhc, Iltr H POA'fe CTpdTOpHHL^H. IIhca 8 rp^A ESkSphjjh, bt^ a-W xsi^*ih, M-bccivi dnpHAic eT amte. f Iw Eaaa ba’Ebivaa, aihaoctTm EojkVa rocnoAHHK. j* Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi cu fiii lui, ca să le fie Pîrşanii toţi, pentru că i-au cumpărat de la Milea, fiul lui Neamiş, pentru 800 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Vladislav spătar, Staico vistier, Dimitru paharnic, Alb stolnic, Danciul comis, Neag şi Rodea stratornici. S-a scris în cetatea Bucureşti, în anul 6998 <1490 >, luna aprulie 12 zile. j* Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 78 (Brîncoveni V/l). Orig., perg. (26,5x22), pecete timbrată. Cu trad. din 1860. Copie slavă ibidem, ms. 718 f. 26v. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/75. EDIŢII. Slav, Milelic'-Agura, 341. Slav şi trad. Panailescu, 394—395. Trad. D.I.R., B„ 203, Facs. D.I.R., B„ 379. 360 www.dacoromanica.ro 225 1490 (6998) aprilie 12, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Govora bălţile Pirot şi Lişteava şi o gîrlă. •{• AIhaoctYwm EojkYivm, Iw EAdA BOHBOAd, ckihk EaaAa BfAHKdr© bohboaî H rocnoAHHTi KivCfH 3imah OyrpoKaayiHCKOH. AdKd’r rocn©ACTB© mh cTe noBiA-kHU rocnoA* CTsa mh npivKKH h CK-kTVf WKHT-fcrtH MONdCTHpS 3obom©a\8 r©B©pa, xp<>m Scmhu np-k-CK-fcTVf, MHCTfH KaaAHMHU,A Hauit EoropoAHUH, npHCHO A"bKH AlapYf, YirSMmS A©p©-Tfl© H BTiCfM ia>Kf W XpHCTf BpdTYtaM HJKf HiHBfT BTi CBtTIM M©HdCTHpt, I3K© Aa HM fCT BAdT© 3©B©MH IlHpOTS H (iHLITkBd H rpiiAd WT G3pA©Bd rH(3A0 A<^K< a* IlHpOT. Gir© paAY hm a<>A®X h r©cn©ACTB© mh, hk© a<> «8 jct wmhhS h ei wpK8 H B‘h riHipS CB-kTHM HHOKOM H HH IVT K©r©Hif Nfn©TAlKH©BtH6, no p(M rOCIlOACTKd MH. H HHJfTO A<1 HX Hf CMtfT BdNTgBdTH, nOHfHif TK© Ct KH n©K$CHA EdNT$EdTH hx hah 3asasHTH hx, a Toran MAOK-fcKa HMdT B'h.cnpYraTH BtAH.i© 3ao h wprYi© wt rocn©ACTKa mh. Hh© hîct. IThc b-h HacT©AHH rpaA E$KSpttpH, A\-kctt\a anpHAYia si, bti A-feT *SU9H. I.V EaAA BIVEBWA<), A\HA©CtYm EoîKY/ft r©Cn©AHHK. ■)• Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, fiul marelui Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele bisericii şi sfântului locaş, mănăstirii numită Govora, hramul uspenia preasfântei, curatei stăpânei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, egumenului Dorotei şi tuturor celor in Hristos fraţi, care trăiesc in sfânta mănăstire, ca să le fie balta numită Pirotu şi Lişteava şi gârla de la Cuibul Oriei până la Pirot. De aceea, le-am dat'şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă şi de hrană sfinţilor călugări şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, pentru că cine s-ar Încumeta să-i turbure sau să-i împiedice, iar acel om va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. Altfel nu este. S-a scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 12, în anul 6998 <1490>. ■j- Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 79 (Govora XXIII/1). Orig., perg. (22x21), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 331 v., 447 f. 301 şi 463 f. 28v. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/76. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 341. Slav şi trad. Panaitescu, 395—396. Trad. D.I.R., £., 204. Facs. D.I.R., B., 380. 361 www.dacoromanica.ro 226 1490 (6998) iulie 26, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte dregătorului său Laţco, cu verii lui, Andreian şi Lupul, jumătate din Ohaba, jumătate din Pietreni şi Topeştii, peste care ei s-au înfrăţit. f fi-E XpHCTd Bora EAdroB-kpHH h EAaroHECTYRH h Xphctoawehrh h caMOAP"E-?KaBHH) Iiv EaaA BOHBOAa h rocnoAHHTi, ceih-e REAHKaro EaaAa rohroa*} mhaoctY.vm EokYwm h EojkYem A^P®KaHTfM wEAdAdAijiSMH] h rocn©ACTR8Ai|i8MH r-ecea 3emaea &rpwBAdX’YHCKOA, ci|i»ke h 3anaaHHHCKHM CTpaHdM, ilMAdUiS h <&arpdUJ8 jffputT. EAarOnpOH3BOAH rOCnOACTBO MH CBOHM EAdrHM lip0H3K0AEHHEM, mhcthm h cr^tahm cpiiAU,^ rocnoACTBa mh h AaP®Bajf chh r’ecehecthh h EAaroivEpa3HH h np'knoMHra-HHH, HJKE HdA R’EC’tMH MhCThMH A<*P-VE, HdCTOAH CHW X'PHc8k8a EOCIlOACTRa MH nptnoMHTaHHOMS npaRHTEAW rocnoACTBa mh, hjke r-e r-ei|i8 rocnoACTBa mh, K8ndH8 AaitKO CE CEJHORH m8 H CE EpdTHHEAH hm, »8ndH8 llHAPEIdH H K8lldH8 A8(18a CE CEJHORH HM, IdKO Aa HM CAT CEAd 30B0MH O^dEd nOAOBHHd, KOH THCMdHd, H IlHE-TptHH nOAOBHHd, (10HE2KE HM CAT CTdpE H lipdRE WMHHE, A*AHHE. H naiîH m hm ect ToneitiH btiCH, jiohejke 3<*mehhuie kSimh GTdHHCAdR KAioiapSA C E >K8jldH 0TdH CTOAHHK, Td AaAe >K8lldH GTdHHCAdB KAWMdp GrdHS CTOAHHK8 AlH-X"EHAE4IHH 8 MECTO TojlfUI.VM, EIJJEKE BTi AHH PdA\rAd ROHKCAf• H lldKH nOTOM HX h jiokSjih 3 «T WCTdBUJHHM. H rocnoACTBa MH KOH A^Ep-R. Toro paAY hm A<>A®Jf H rocnoACTRO mh, bko m hm cat rti wmhh8 h rti WX’dES, TEM H CE1H0B0M HM H BH8METOM HM H Jip'feBHSMETOM HA\ H HH WT KOrOJKE HEnOTAEHOBEHO, 110 wpHSMO rOCIlOACTRd MH) J10MERUJH WT WRMH BdM H WT CBHHHErO BdM H WT (lMEAdpCTBd H WT KAEAdpCTRd, WT AHKMH, WT BHHdpHH, WT TAOEH, WT n0R03, WT nOASOAl P*KUJH WT RICEX' CASJKEdX' H A'UKEdX’ REAHKHJfJKE H MdAHJf, EAHKO CE HdJfWAHT B"E CdMOAP’RKdRHH 3EMAH H WEAdCTH rOCJlOACTBd A\H. H HHTKO Aa HJf HE CMtET EdHTOBdTH Tt^ CEAdJf, HH CAA>ţH, HH EHpMHH, HH PAOE" HHlţH, HH HH HHTKO WT EOA’kpH H WT (ipdBHTEAE TOCnOACTEd MH, flOCHAdEMHJf no MHAOCTHJf H no pdEOTd^ TOCnOACTEd MH, I10HEJKE TKO CE EH nOKSCHA EdHTOBdTH HJf HAH n03dEdRHTH HJf, dl^lE H BAdC EAHH, TO TdKOBH HMdT R-ECfipniaTH BEAHKO 3A0 H WprHE WT rocnoACTBa MH, KdKO HEB-bpHHK H np'bCT'EIlHHK CHE IlOREA'kH^E r©Cll©A~ CTBd MH. 6l41E3A£H£ £>K£ B-BS-BtlHtUE Hd XpHCTd Bord, CndCd HdUJErO, Kp-BK sro Hd HHJf H Hd MEAOJf H]f, E>KE ECT H EMA*T B B'kKH, dMHH. ©b^a^teahe: >K8ndH ^pdroMHp £APHipe, >K8ndH HtroE Bopmeb, JK&idH /V,pdrHM ©TOHKEB, Ht&ldH IIpiiBijA AK©PHHK, W&ldH ©TdHKO AOrO0£T, ^dHHIOA KOMHC, ilABiJ CTOAHHK, A,HAHTp!J nEJfdpHHK, KATiA'fCAdB CndTdp, ©TdHKO BHCTHtdp, Htr H ^pdrO-MHp CTpdTOpHHIţH. H dă-h., KopAdT £>KE nHCdJf B-K CTOAHH rpdA BiÎKiJpEUJH, MfcCEIţd YlOATia KS AKHTl, B"B A^T XS1^HH. f IlV BAdA BWEBWAd, MHAOCTH/îl Bo>KH/ft rOCIlOAHHB. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Ylad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg.  binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele, preacinstitului dregător al domniei mele, care este din casa domniei mele, jupanului Laţco, cu fiii lui şi cu verii lui, jupanului Andreian şi jupanului Lupul cu fiii lor, ca să le fie satele numite Ohaba jumătate, lingă Tismana şi Pietreani jumătate, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iarăşi să le fie Topeştii toţi, pentru că a schimbat jupan Stanislav clucer cu jupan Stan stolnic, de a dat jupan Stanislav clucer lui Stan stolnic Mihăi-leştii în locul Topeştilor, încă din zilele lui Radul voievod. Şi iarăşi, după aceea, i-a cumpărat jupan Laţco de la Manea, fiul lui Barbul, pentru 1300 aspri. După aceea, a venit jupan Laţco înaintea domniei mele, de a aşezat pe verii lui, jupan Andreian şi jupan Lupul, peste jumătate din Ohaba, de lingă Tismana şi peste jumătate din Pietreani şi peste toţi Topeştii, ca să-i fie fraţi nedespărţiţi. Şi oricui i s-ar întâmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi domniei mele, un cal bun. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit, de dijme, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjfiile mari şi mici, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să turbure acele sate, nici 363 www.dacoromanica.ro judeţi, nici birari, nici globnici, nici nimeni dintre boierii şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi muncile domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va voi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va călca şi va risipi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu, mîntuitorul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Dragomir Udrişte, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Albu stolnic, Dimitru paharnic, Ylădislav spătar, Staico vistier, Neag şi Dragomir stratornici. Şi eu, Corlat, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 26 zile în anul 6998 <1490>. j* Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 80 (Tismana II/2). Orig., perg. (40 x 38,5), pecete atîrnatS, căzuta. Cu o trad. diu 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 180—181, 335 f. 35—36v. şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/20. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/77. EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., I, 1, 5—6; Ghibănescu, Surele, I, 292—296; Ştefulescu, Doc. sl.-rom. 30—34; Panaitescu, 390—394. Trad. D.I.R., B., 204—205. Facs. D.I.R., B., 381. 227 1491 (6999) februarie 23, M-rea Glavacioc. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Standul comis şi fratelui său Dumitru satul Braneţii, peste care ei îl înfrăţesc pe Danciul comis. j* Cu mila lui Dumnezeu, Io Yladul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui Ylad voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boiariului domniei mele jupan Stanciul comisul 364 www.dacoromanica.ro şi frăţine-său, jupan Dumitru şi cu feciorii lor, ca să le fie lor Braneţii toţi, pentrucă i-au cumpărat jupan Stanciul comisul de la Vîrban, drept 2000 de aspri. Iar după aceia, au venit jupan Stanciul comisul şi cu frate-său, jupan Dumitru, înaintea domniei mele, de au înfrăţit pre jupan Danciul comisul preste toţi Braneţii, ca să fie fraţi. Insă pînă cînd va fi jupan Stanciul comisul viu şi cu feciorii lui, să stăpînească ei singuri toţi Braneţii, cu frate-său, jupan Dumitru; iar după moartea jupan Stanciului comisului şi după moartea feciorulor lui, să fie jupan Danciul comisul şi cu fratele jupan Stanciului comisului, anume jupan Dumitru şi cu feciorii lor, împreună preste toţi Braneţii, să fie fraţi nedăs-părţiţi. Şi oricui dintru dînşii mai nainte i s-ar întîmpla moarte, ceartă întru dînşii să nu fie, ci să fie celor ce vor rămânea dintr-înşii. Şi domniei mele au dat un cal. Pentru aceia, am dat lor şi domniia mea, ca să fie lor moşia stătătoare, de moştenire şi ohabnică şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Mărturii: jupan Dragomir al Manei, jupan Neagoe al Borcei, jupan Drăgbici al Stoicăi i jupan Pîrvul dvornic i jupan Staico logofătul. Danciul comisul, Albul stolnic, Yladislav spatar, Dumitru paharnic, Staico vistier, Neagul şi Radul postelnicii. Şi am scris eu, Stanciul logofătul, la mănăstirea Glavaciogul, fevruarie 23 dni leat 6999 <1491 >. : f Acest izvod s-au scris pe limba rumânească de pe hrisovul cel slovenesc, de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala Domnească în Bucureşti, la leat 7250 <1741—1742 >. Az Lupp dascal slovenesc pis. Academia Republicii Socialiste România, CCCCXIV/96. Trad. din 1742; altă trad. din 1827 ibidem, CCCCXIV/97. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 205-206. 228 1491 (7000) septembrie 3, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satele: Bahna, Petro-viţa, Ploştina, parte din Fărcăşeşti şi Brătieştii. f AIhaocthvm Eojkhwmj Iw Eaaa kockoa* h rocnoAHH'k k*kc(h 3ea\ah &rrpo- Krtajfi'HCKOH, CKIHt KfAHKdrO Ra4A4 K0HK0Ad- A,dKdT l’OCWW1’60 CHf nOKEA'kljYc rOCnOACTKd MH UApCKHE H CK-kipCilYc WKHT-knH MONdCTHpS 30K0M0M ThCAMHA, JfP4A\8 nptMHCTHA KA4AHMHU./K H4UJC EorOpOAHUH H flpHCNO A'kKHY iHdpYd H WTU.K H4CT4KHHK CK-kT4rO MOH4CTHp4 H flOC'kTHTfA H KTv KAdrHM >KfA4TH, WTH» YfrSMfHS KVP î^4- 365 www.dacoromanica.ro HHKTe H Kl^rk raTKE W XpHCTE EpdTHE HÎKE KHKUJIHM B"K CBllTEM MECTO TOH, IdKO Ad HM CAT CEAd Hd HME 30K0MH: EdJfHd CK 'KpK'Kll)E4IH CK Ap'KÎKdKOM CH, BdpE KOAHKO ECT AP^dA /KiSfldH EhHTHA-K, H Ep-KTHELllHH CK AP'kWdKOM CH WT AKHH PaA8aa KOHBOAd, IVHH Aa CH AP^KE H CKTd KdA^TEpH THCMHHCKH. il 410 C8 TSpU,H 83EAH HAH 8rpH, d TOCnOACTBO MH HEMdMO 410 8HHHHTH, d 410 CE KE HdHTH nOA WEAdCTH TOCnOACTBd A\H 8 BuldUIKOH 3eMAX», d rOCflOACTBO MH CK THia KOAVdTE CK K"KCH AaP®Ra)C ndKH CB’fcTdl’O MOHdCTHpd, Aa CH WEAdASET KdA8-repH H pEKUlH K-KCkKOMS MAOB^KS KOH AP^HÎET IVMHHE WT CB"kT0M8 MOHdCTHpS, IVHH Aa CE CKEEPET 8 BdpOlH 8 THCMEHd, (lpEA MECTHTHM EdHOBEM rOCIlOACTKd MH, npEA jkSimhS ^-kdTKO h >K8ndH8 h >K8ndH8 Ahhk8a h %8ndH8 APar0MHp8, KdKO Aa nOBEAdT B-KCEM AtOA'M, Aa CE BdpSET WT WHHHE MOHdCTHpCKH, WT BOAEHHII.E H WT AHBdAE H WT IlAdHHHE H WT EpOA BOAEHHIţEJf H WT BTiCH 410 C8 KdASrEpH ApTOKdAH, WT A^HH EpdTd TOCflOACTEd MH Iw PdA^Ad BOHBOAa H A0Kae AaAf Korii rocnoACTBd mh RdduiKOH 3emah, d wh8 Aa ch aP^hce caoeoahh a® RrR RrfcKH. HO TOM TOrdH MAOB’kKd 410 CE HEKE Bdp8BdTH WT WMHHE CBtrOMS M0HdCTHp8 H HEKE CA8lUdTH pEM TOCnOACTBd MH 410 JfTET H3pEHET EdHOBE HHM, d TTiH HAOB’kK'K 3A0 41ET ndTHTH H B'KCFlpHISTH BEAHKO 3A0 H WpNIO WT TOCnOACTBd MH. GsrO pdAÎ M8 AaA®X H TOCnOACTBO MH CBkTOMS MOHdCTHpS, (3K0/KE Aa «8 CAT TEH B"KCH B-K WHHH8 H B*K W}fdE8 H HH WT KOTOJKE HEnOTAKHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd MH. Gb^A^TEaTe: %8ndH APar0MHp &APH4K8ndH APa‘ rHH EHHTHAECK8A H H<8ndH IIpl^SA BEAHKH AR®PHHK H HîSndH ©TdHKO AOrOjjlET H HCSndH TSAOp BHCTHHp H AaH>IK,a KOMHC H AHMHTp8 flEJfdpHHK H ITaE CTOAHHK H GtPOE endTdp, H-kr H PififiATs. CTpdTOpHHlţH. H d3"K, E>KE nHCdX', ©HHd rpdMdTHK, BTv CTOAHH rpdA# E8K8pE41H, MkCEU,d ccriTEMKpTra r a^hti, b A-kT x3, hhahktThwh V. *{• îv EAdA B.vEBWAd, mhaoctTm Eo/kYm rocnoAHHK. •j" Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele locaşului împărătesc şi sfinţit, mănăstirii numită Tismana, hramul preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi părintelui nastavnic al sfintei mănăstiri şi ţiitor de seamă şi doritor de bine, părintelui egumen chir Ioanichie şi tuturor celor în Hristos fraţi care trăiesc în acel sfînt loc, ca să fie satele anume numite: Bahna cu ţinutul său şi Petroviţa cu ţinutul său şi Ploştina pe vechiul hotar şi Fărcăşeştii cu ţinutul său, oricît a stăpînit jupan Vintilă şi Brătieştii cu ţinutul său, din zilele lui Radul voievod, aceastea să le ţie călugării Tismenii şi acum. Iar ce au luat turcii sau ungurii, iar domnia mea nu avem ce face, iar ce se va găsi sub stăpînirea domniei mele în Ţara Românească, iar domnia mea cu acele averi, cu toate, am dăruit iarăşi sfînta mănăstire, ca să şi le stăpînească 366 www.dacoromanica.ro călugării şi am spus fiecărui om care ţine ocine de la sfînta mănăstire ca aceştia să se adune în oraş în Tismana înaintea cinstiţilor bani ai domniei mele, înaintea jupanului Deatco şi a jupanului Deadiul şi a jupanului Diicul şi a jupanului Dragomir, ca să poruncească tuturor oamenilor să se ferească de ocinile mănăstireşti, de mori şi de livezi şi de munţi şi de vaduri de moară şi de toate cîte au ţinut călugării din zilele fratelui domniei mele, Io Radul voievod, şi pînă ce a dat Dumnezeu domniei mele Ţara Românească, iar ei să şi le ţie slobozi pînă în veci. După aceea., acel om care nu se va feri de ocinele sfintei mănăstiri şi nu va asculta cuvîntul domniei mele, pe care-1 vor spune lor banii, iar acel om va păţi rău şi va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. De aceea, i-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie toate acelea de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Dragomir Udrişte şi jupan Neagoe al lui Borcea şi jupan Draghici Vintilescul şi jupan Pîrvul mare vornic şi jupan Staico logofăt şi jupan Tudor vistier şi Danciul comis şi Dumitru paharnic şi Alb stolnic şi Stroe spătar, Neag şi Radul stratornici. Şi eu, Oncea gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 3 zile, în anul 7000 <1491 >, indiction 10. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 82 (Tismana). Orig., perg. (32x27,5), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 76v.—77, 337 f. 268v.—269 şi 1218 f. 3. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/78. EDIŢII. Slav. Venei in, 129—130. Slav 'şi trad. Ştefulescu, Gorjul ist., 208—209, sub 1491 septembrie 10. Trad. D.I.R., B., 208—209. 229 1492 (7000) mai 6, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte vlastelinilor săi Bran, Radu spătar şi Pătru stratornic părţi de ocină la Băleşti. *ţ* AIhaoctTvm BojkTivm, Iv Rasa KOfEOAd h rocnoAHHk k-bcch Bcmah Xrrpw-KAd)(fTcKOH, ckiHk EiU^a KfAHKaro KOfKO^f. /\,dKdT rocnoACTEd mh cff noKCA'kHHc roc-nOACTBd MH VkCTHTHMH KAdCTfAVM rOCflOACTfid MH JK8fld EpdHS H HiSlldHS CndTdpS H >K8fldH8 n-kTpS CTpdTlvpHHKS H Ck CklHWRH HM, I3K0 HM fCT 8 fi-kAtipH fi,(A TtVAdHOBS, (lOHfWf K tCT A^KHA /\,dH G3TfUJdH8rt tl\lt npH AhHH EAdAlCAdB8 KOH-KOAf, WT KoCOEd. no TOM CEtAETMCTESEdlUt np«A TOCnOACTEd MH bY KOrttpH KdKO 367 www.dacoromanica.ro (CT AdH G3t(UJAH8a IVT EaaAHCAaBa EOHKO^a, & AP^3H AUT-fcj( Hf HMAT. (I noTOM ce AHÎKf JKSnaH EpaH ck EpaTHHM ch Ta k> noKSnHiue wt AdH OTCUjaHSa 3a a\ ivbu,h civ rarHH. H naKH Ad hai cct 8 Etwuijih am Ac>KPfKd3 (iohcjkc hm k npHKAOHH A0EP( hhm npH [npn] akhh EacapaEC kockoac- H rocnoACTBO a\h AdAOlHC KOH. TtvraH paA’f h tochoacteo mh hm aMwYj kako Ad hm cct kt». ivhhhS h b"k U'JfdGS H HH WT KOrOJKC HCnOTlvKHOECHO, no pc4 TOCnOACTEA MH. H cecactcahc: w8naH A,paroMHp cUahce, jKSnaH APdrH>< Gtohkck, JKSnaH Kp-fc- CTHI3H EHBUJH AKOPHHK, HtSndH lipida Ak®PhTKj JK8(]dH GtAHKO A3rO<^CT, JEStldH T8A0P EHCTHiap, /V.aHMCOA KOMHCj ^HMHTpS [HJfdpHHK, IIaE CTIVAHHK, GtPWC CIldTdp, H-kr h PaaUa CTpaTopHHu,H. H d3K, ITTvTpS, nHcay e*k hactivahh rpaA E8K8peijiH, Mkceu,d Mafia s, e*k A-kT x3. f Iw Eaaa EivcswAd> mhaoctYm EojkTc rocnoAHHK. j- Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor vlasteli ai domniei mele, jupanului Bran şi jupanului Radul spătar şi jupanului Pătru stratornic şi cu fin lor, ca să le fie în Băleşti partea lui Tolan, pentru că a dobîndit-o Dan Oteşanul încă din zilele lui Yladislav voievod, de la Cosovo. După aceea, au mărturisit înaintea domniei mele 12 boieri, că a dobîndit-o Dan Oteşanul de la Yladislav voievod, iar alţii să nu aibă amestec. Iar apoi s-au ridicat jupan Bran cu fraţii săi şi au cumpărat-o de la Dan Oteşanul, pe 40 de oi cu miei. Şi iarăşi să le fie la Băleşti partea lui Dobre pentru că le-a închinat-o lor Dobre, în zilele lui Basarab voievod. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea şi domnia mea le-am dat, ea să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Dragbici al lui Stoica, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Dumitru paharnic, Alb stolnic, Stroe spătar, Neag şi Radul stratornici. Şi eu, Pătru, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 6, în anul 7000 <1492 >. j" Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XL/10. Orig., perg. (20x30), pecete timbrată, căzută. Copie ibidem, ms. 5236 f. 92. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 209. Facs. ibidem 382. 368 www.dacoromanica.ro 230 1492 (7000) iulie 9. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Chirtop şi nepotului său Dobriţa satele Ruşi, Racoviţa, Buiacul ş.a., peste care ei s-au înfrăţit. ■{■ AIhaOCtYwM EohO'vA\, Îv RAdA KOEKOAd H rOCnOAHHK K"KCEH 3EMAH Oţvpo-KAdjţHHCKOH, CHH"K KEAHKOrd Erta^a KOEKOAd. ,5,dKdT rOCnOACTKO MH CHl nOKfiVfcHfc >K8naH8 KnpTonS ck chhokh ch h ct, a'mikPe ch, raKO aa m8 kt PSuih h PaKOKYua h EShkSa h Gx8p3tHH h AISiueteipY h JKHAHipt wt noAE H TtitSaeipY wt HtpH'KTdtIH H WHHHd [IlHHTEUITOM H dlţHIMHH HM, nO HA\E : Roia CK CHHOKH CH H HHK8Ad CK CHHOKH CH H GTdH CK CHHOKH CH H CK CHHOKH CH H KOMdH CK CHHOKH CH. H nan >K8naH8 AoEpHita ck chhokh ch h ck A^fP* ch aa m8 kt noa wt PShkk h cahh au,nraH no hme Alo ui ck chhokh ch, noHE>KE hm cmt CTapn whhhe H AtAHHf. IIotom npHHAf npeA rocnoACTKO mh >K8naH KnpTon h ck 8h8k ch, >K8naH /(oKpHu,a, Ta ct ckeahhuje h 8ao>khuje cm HaA k-kcej( whhhe h HaA au,HraHH ch, ipo C8T KHUIf nHCaHH H HaA ET^JC HMdHYf, HAH >KHKO HAH MpTiTKO, dAH A®KAI MET eYtY >khk >K8naH KnpTon h wt chhokh tro hah wt at^P* Ero, a 8h8k tro /(oKpHna Hf HMdT panoTS HHipa ckc wuHHf h ckc au,HraHH >KSnaHa KnpxonS. il k-kaa he ct IJJET WKpSTdTH HH (AHO CHHd WT CHHOKH HAH WT A’UV'Pt WSndHd KupTOnS, a WHHHE h iţHranH >K8naHa KHpTonS 1410 c8 khiue nncaun, aa h^ct np’KAaAHKt, a h8 aa c8 8h8k8 em8 >K$ndH$ /(oEpHni h chhokem Ero h at^ePem tro. ă noxoM, naK kt*aa he CE 141ET WEpETaTH HHJfTO OT CHHOKH HAH WT A^t^pE WSfldHd /(oBpHI^E HAH WT CHHOKH chhokom >KSnaHa /(okphue, a wmhhe m8 aa Hfccr npKAaAHKf h ipirdHH hai, a h8 aa c8 a<8ndH8 KHpxon# h chhokh m8 h A^^up* a\8. H rocnoACTKO mh aaa^uie koh. Gsro paAY hm AMwjf h rocnoACTKO mh aa hm ect wuHHt h w^asa TfcH H CHHOKOM Ero H KH8METOM H, npEKH8HETOA\ H HH WT KOrOJKE HEnOTKKHOKEHO, nO pEH rocnoACTKd a\h. GkeaeteaYe: jkSiuh /(paroMHp AldHEK, >KSnaH /^parnw Gtohkok, uîSnaH Kp^cxHiau KHKIUH AKOPHHK, >K8ndH IIp'KKSA KEAHKH AKOPHHK, 3<8fldH GxdHKO KEAHKH AOrO$ET, T^AOP KHCTHiap, /(dHMIOA KOMHC, GxpOE CndTdp, EaB-K CTOAHHK, /\,8MHTp8 ntppHHK, Htr H PdA^AK CTpaTOpHHUH. H d3K, KpTiCTHlaH, nHCdjţ, M'kCEI^d IOaYH 0, K-K A-bT x3. -J- Iw Raaa k vek.vaa, mhaoctYm EohcYm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă jupanului Chirtop cu fiii săi şi cu fiicele sale, ca să-i fie Ruşii şi Racoviţa şi Buiacul şi Sturzeani şi Muşeteşti şi Jiliştea de la cîmp şi Tătuleşti de la Cernăteşti şi ocina 24 24 — C. 723 www.dacoromanica.ro Şinteştilor şi aţiganii lor, anume: Coia cu fiii săi şi Nicula cu fiii săi şi Stan cu fiii şi Deadiul cu fiii săi şi Coman cu fiii săi. Şi iarăşi jupanului Dobriţa cu fiii săi şi cu fiicele sale, să-i fie jumătate din Runc şi un aţigan, anume Moş cu fiii săi, pentru că le sînt vechi ocine şi dedine. După aceea, a venit înaintea domniei mele jupan Chirtop şi cu nepotul său, jupan Dobriţa, de s-au unit şi s-au aşezat peste toate ocinele şi peste aţiganii lor, care sînt mai sus sorişi şi peste toată averea, sau vie sau moartă, însă, pînă va fi viu jupan Chirtop şi din fiii lui sau din fiicele lui, iar nepotul său Dobriţa să nu aibă nicio treabă cu ocinele şi cu aţiganii jupanului Chirtop. Iar cînd nu se va afla niciun fiu din fiii sau din fiicele jupanului Chirtop, iar ocinele şi ţiganii jupanului Chirtop, care sînt mai sus sorişi, să nu fie prădalice, ci să fie ale nepotului său, jupan Dobriţa şi fiilor lui şi fiicelor lui. Iar apoi iarăşi, cînd nu se va afla nimeni dintre fiii sau dintre fiicele jupanului Dobriţa sau dintre fiii fiilor jupanului Dobriţa, iar ocinele lui şi ţiganii lor să nu fie prădalice, ci să fie ale jupanului Chirtop şi ale fiilor lui şi fiicelor lui. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Draghici al lui Stoica, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico mare logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Alb stolnic, Dumitru paharnic, Neag şi Radul stratornici. Şi eu, Cîrstian, am scris, luna iulie 9, în anul 7000 <1492 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Acte Cantacuzino. Orig., perg., pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 209-210. 231 1492 (7000) august 29. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Cutlumuz de la Athos un obroc anual de 1000 aspri. •j- fllHrtOCTlfiVAt EoXtflVM, îw RrtdA BOJBOA* H rOCflOAHNH BTiCfH 3EMAH JflTpO-BAdJflHCKOH. ^dBdT rOCflOACTKO MH cTf nOKfAtHTf rOCflOACTKd CKtTOMS JfpdMS H wEHT’kdH cB’bTddro npopoKd Hrt'fe, r^f sct KwYd poaYtm» HduicMS npoHnpo-rS nyp Ko3Mf Yfp0M0Nd)(8, fpf m8 SWHHHJfMO WKpOK, A* HMdT WT HdlUC JfHHît, AOKM cmo 370 www.dacoromanica.ro MH 2KHKH H H4UJH CHHOKH H A0KAf MH rOCnO^K Eork K*k H4UI0H E0r0K'kp8MfHH0H AP"k>K4Kt C'K4,P'k>KHT, 4,4 CH I10CHA4T CKOf nHC4HÎI 110 EPAtTaX' KOHTf A0/C0AHTH WT H4IUfrO CK-kT4rO M0H4CTHP4 WT K8TAOM8C4, A4 m8 n0CHA4M0 110 „4 4CnpH H CllfH34 p1, 4,4 CH C"k TfM H4 K"kC4K8 rOAHH8 CKOf IlOTpfESf 8 CKtTOfM MfCT8 HCnrtTi.HYl4T H nOH4np4Krtt4T. il WHH 44 MOAfT Eor4 34 A8lUf pOA^TfAM MH Ea4A4 KOfKOAf H AUHKf MH, M0H4]cîf 6ynp4âTf h 34 H4C h 34 N41114 >«44, f>Kf mh fCT A<*pOK4A Eork, P4AVAh K0fK0A4 H A\HpM4 H EA4A8A. G* K*kCf fAHKO flHC4ŢM0, fi,A HM fCT HfflOTKOpfHHO 8 TfM CK-tTÎf MfCT8. K*kA4 Cl Kf A4K4T CK^T0m8 M0H4CTHp8 K0TAOM8C8 WKpOK, TTvA4 H A4 et H WKOH KHlUf pfMfHO A4B4T. H n4K, pOA^TfA H4UI, npOHnpOT H4MfAfT H H4UJ CR-feTH M0H4CTHP KoTAOMSC. IlHC 4VT8CT K0, KT, AtTO x3. f îw Ra4A R.vfKJVA4, mhaoctTa EojkTa rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului hram şi locaş al sfîntului prooroc Ilie, unde este chilia părintelui nostru, fostul preot chir Cozma ieromonah, căci i-am făcut obroc, să aibă din casa noastră, pînă ce vom fi în viaţă noi şi fiii noştri şi pînă ce domnul Dumnezeu ne va ţine în stăpî-nirea noastră încredinţată de Dumnezeu, ca să trimită cartea noastră prin fraţii care vor veni de la sfînta noastră mănăstire de la Cutlomus, să-i trimitem cîte 1000 de aspri şi cheltuiala 100 2, ca să împlinească şi să dreagă cu ei în fiecare an nevoile lor din sfîntul loc. Iar ei să roage pe Dumnezeu pentru sufletele părinţilor mei, Ylad voievod şi maica mea, monahia Eupraxia şi pentru noi şi pentru copiii noştri pe care mi i-a dăruit Dumnezeu, Radul voievod şi Mircea şi Yladul. Acestea toate, cîte le-am scris, să le fie neschimbate în acel sfînt loc. Cînd se va da obrocul sfintei mănăstiri Cotlomus, atunci să se dea şi acesta mai sus spus. Şi iarăşi, părintele nostru, fostul prot, să îngrijească şi de sfînta noastră mănăstire Cotlomus. S-a scris în august 29, în anul 7000 <1492 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Gr. Nandriş, Doc. slavo-române de la Alhos, p. 36—37, sub 1492 iunie 29. Orig., perg., la m-rea Cutlumuz de la Athos. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 210-211. 1 Cuvintele «h cnuHd p» sînt scrise deasupra rîndului. 2 Cuvintele: «şi cheltuiala 100» sînt scrise deasupra rîndului. 24* 371 www.dacoromanica.ro 232 <1492 septembrie 1 — 1493 august 31 > 7001. însemnare despre locurile cumpărate de m~rea Tismana in Groşani. f Bli AIiHH îlVH RrtdA KOHKOAd, CHHk KfAHKdrO &AdA$ KOHKOAd, KSlIH IlHKOAd KfAHKkl WT rpOIUfHH WMHH'k WT HdrOf H WT K)KdH"k 3d xdTH dCnpH H H( A<* 8 CK"kTd AldHdCTHp THCMdHd, 3d nOMfH'k pO^HTCA fro H 3d HfrO H 3d HHH. H fldK K$[1H non fllMTOH WT Al-kHf 3d H dCflpH (AHH’k MfCTS. H fldK flOKSflH non fllMTOH WT ^OEpOA sa ch acnpH. H ndK K8nH Himtoh wt AIh^kha ch dcnpn 3d fAHH"k m(ct3. H ndK K$nn MkpA^pVf 3d xd dcnpn wt hhokoai’k Hhkoah HfA\k fAHHk akctb. H ndK kSiih frS.ttfH MdTEIO Ck KkASrkpH WT MHJfkHA-k WMHHk, CHHk GOHKMfK», 3d V dCnpH. H lldK KSnH WT ^OEpOA, CHHk Tp03(K8 WT rpOIUfHH, 3d xd dCnpH WMHH’k. H ndK npO-AdA< Hdroi h K>£dH$ Afrt cbohj(, xdT dcnpn h /i,OEp8n npoAM* AfA ckohx nonS UrdTOHS, 3d xaw dcnpn. R"k A-kT x3d. Bork A. Dumnezeu să ierte şi nimeni să nu cuteze să turbure sfînta mănăstire, căci acel om să fie blestemat de Dumnezeu şi de preacurata născătoare de Dumnezeu şi de toţi sfinţii, amin. Arh. St. Buc., S. I., nr. 90 (Tismana). Copie din sec. XVI, hîrtie (19 X14). Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din 1859; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 188 şi 335 f. 156. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/86. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 211. 372 www.dacoromanica.ro 233 1492 (7001) septembrie 8, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Hinţa. f AIhaoctTivm BojkTiva\, îw PaaVa kohkoa*' h rocnoAHHK b-kcch 3(mah Xrrpo-K1HCKOH, CHHk BMHKdrO EaAA KOHKOA*• A<>KdT rOCflOACTBO MH CH( (IOB(A'kHH( roenoACTKd mh CB-feTOM» aiohacthpS ToB XPaA'8 np-fcAHU,e h npHCHOA'bK’bn AIapTh h caabho( (ta Scikhw h M(CTh-fcHUJOM$ wiţ8 (r$M(H$ K\’P AldKdpH( H B"kC(M I3>K( W XpHCT-k EpdTHf ?KHB'kl|JHM B"k CB-fcTOM MICTO TOH, I3K0 Ad HM (CT XHHlfb CBd, I10HBK( nOAOBHH» Kt>(lH rOCIlOACTBO MH wt Gtahmioa, chhk Rohhok, 3a \|r dcnpY, a AP^ra (ioaobhha kSiih JKiSndH Gtahko Aoro$(T ivt Aah H IVT Kp-kCT-fe IVT TaOA, 3d t|r dClipY. TdKOlO npHAOJKHJfMO CB-fcTOM» MOHdCTHp» A<> (CT BTi nHipS BpdTHtaM H B"k B*fclJHO( KkCnOAlHHAHHf HAM H pOAYT(A(M HdlIJHM H HAUJHM 4fAAM H HH IVT KOrOJKt HHIOT'kKHOBMO, B"k WMHHM H BTi WJfdE’k, nO WpH3A\» roenoACTBd mh. Gs-bAtTtAHf: jk»iuh AP‘,r0MHP AIah(b, k&mh APAr1ohk(b, jk»imh ITp'kBtSA BfAHKH AKOphHK, JKSlldH KpTiCTHiaH EHBU1H AKOpHHK, Kb'fMH T»A<>P BHCTHfiip, flABk CTOAHHK, AdHl,WA KOAIHC, AHMHTP’K lltJfdpHHK, 0TpO( H AlHAKO CfldTdpH, fl-fer H PdAYA’k CTpdTOpHHU,H. H <1311, PdASATi K/UOHdp, KK( nHCAX K-k CTOAHH BdpOUl Tp'M’OBHHK, M-fcCH^d C(nT(MBpY( H A^Hk, B"k AfcT x3d. f îw PaaVa maaaY BWfBWAd, awaoctYa EokYa rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Govora, hramul preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi preacinstitului părinte egumen chir Macarie şi tuturor celor în Hristos fraţi, care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie Hinţea toată, pentru că jumătate a cumpărat-o domnia mea de la Stanciul, fiul lui Yoinea, pentru 700 aspri, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o jupan Staico logofăt de la Dan şi de la Cîrstea din Glod, pentru 700 aspri. Astfel am dăruit-o sfintei mănăstiri, ca să fie de hrană fraţilor şi spre veşnică pomenire nouă şi părinţilor noştri şi copiilor noştri şi de nimeni neatins, de ocină şi de ohabă, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Dragomir al lui Manea, jupan Drăgh1oica, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Tudor vistier, Alb stolnic, Danciul comis, Dimitru paharnic, Stroe şi Milco spătari, Neag şi Radul stratornici. 1 Loc rupt. 373 www.dacoromanica.ro Şi eu, Radul clucer, care am scris in oraşul de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 8 zile, în anul 7001 <1492 >. j" Io Radul cel Tînăr voievod, din mda lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 83 (Govora 1/2). Orig., perg. (22x31,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 233 f. 3, 234 f. 3v.—4, 447 f. 52v. şi 463 f. 110. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/79. EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Doc. sl.-rom., 240 — 241. Trad. D.I.R., B., 211 — 212. Face. D.I.R., B., 383. 234 1492 (7001) octombrie 9, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte primului său sfetnic, Staico logofăt, satele Cornăţelul, Descupereşti, trei pătrimi din Crătuneşti pe Mos-tiştea şi Bîrzeştii, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. •j- Kti XpHCTd E©rd EAdrOB-kpNH H BAdrOMfCTHKYH H XPHCTOAIOBHkYh H CdMO-AP'K>K4BhYh, Iv EddA K©fK©A4 H rOCIIOAHHh, CHHh BtAHKddrO ErtdAd KO(KOAf> MHAO-CtY.VM EoîkYwM H EowYfM A^pOKdHHfM, WErtdAd^ipSMH H rOCnOACTBO(Milll8MH BTiCfA 3fMAfM eJrpOKrtdJfHHCKO/îi, fiptJKf H 3dNAdHHHCKHHi\\ CTpdHdM, flMAdUlB H drdpdUK>y X'epiAer. EAdronpoH3K©AH rccnoACTKO mh, cbohm EAdrHM npoH3KOAtHYtM h mhcthhm h CB-kTAHHM Cpi^A^M rOCHOACTKd MH H A^POKAJf CklH K"kCf MkCTHklH H BAdr©WBpd3HH H np-knOM'KTtHHHH, H>Kf NdA K-hCtAtH MkCTAtYH A^P^K, HdCTOMH JfpHCOKCŢA rOCnOACTKd mh, nptnoMCTCHHOMS npdBHTCAio rocnoACTKd mh h np-kKoc-kKCTHHKS ?K8ndH8 6tahk8 AOrOQfTS Ch A^4 M8, JKSlldH Ilp-kESA H >k8imh JKhthhh H JKSlldN EdpBSA h tipt KOAHKO A«IV» Eork IlpHIiSCTHT, Bdpt CHNOBH, Bdpt A^iptpH, I3K0 fi,A HM fCT Kop-HMU,fA8A KTkC H 4,£CK8llfp«pH KTkCH, nOHfJKt IlOKSllH HiSlldN GtAHKO AOrO0(T WT JKSlld-HHl(d IIp'kBtBd, WT GTdNKd H WT A^4«8naHHU,a GTOHHOKa H WT GtOI3H H WT CHHOKH A\8 H WT A0KP( P^HMaH^A H WT CHHOKH MS H WT lUapnra, wSnaHHUA Aa$A‘1tok‘1 h wt Aa8aat, 3a xkxY acnpH. Ta ect noKSiiEHE Kop-hai^eaSa h AccKSntpcijiH kach wt >KSnaH GTaHKO Aoro0ET. H naKH m m$ cat 8 KpatSheiiih tpeth aeaoke Ha AYocthiiie h wt kehhhh h WT WHHHg, a HETKpATH AfA KpAT$HEl|JH H WT KE1HHH WT WHHhS Aa ECT II$IOA$ WT PgCH H CHHOKOM Ero. Ii naKH >K8naH8 GTaHKO AOrO0ET$ H CHHOKOAV EM$ m m8 CAT EpA3EipHH fliHpHE E83E, [10Hf>KE HJf noKisnH HCSnAH GTaHKO AOrO0(T WT KpaT rtiHpne E83ek, wt GTOHKa apMaw h wt chha IHhphe E$3ek, wt GTOHKa, 3a Ka jjSAOpHHH. H TOCnOACTKS MH HM npocTHX koh. Gero paAV m8 K8naH8 GTaHKO AOrO0ET8, a AP^fH HHKTO CA HHMH A4 Hf METEJfAT, A®KAE CE KE NaHTH EAHO A*TE WT CHHOKE JK8IUH8 GTaHKO AOrO0EŢ8, Ki$AH CHHH, Ki$AH A**PfPe- 3 n® CAMpATH CHHOKOM JKtSndHtS GTaHKO AOrO0ETS, KAA<» HE KE CE HaHTH WT HHJf CHHOKE HH EANA CEMHa, a hh chhob, a hh a^eP(> a ceaa h KOMaTH kach npAAaAHKa a<* hIjct, anS Aa CAT aHEV|fE EM$ GtAHKE H CHHOKOM EH H KTO CE KE HaHTH WT CEA\HI3 CHHOKOM GTaHKE, KapE CHHH, KdpE A^'PEpE H HH WT KOrOJKE HEnOTAKHOKEHO, no WpH3M$ rocnoACTKa mh, noHEKUJH wt wKHHEro KaMa h wt ckThhepo KaMa, wt nHEaapcTKa, WT K'KKAapCT'Ka, WT AHKM^X’ Wr KHHapHH, WT CEHOKOCHH, WT n0K03a, WT noAKOA<», wt TaaiiH, wt raoKay H wt kace;( hhi’h^ caSWKajf h a^A^X* H m Hjf HE KaHT^ET HH CAAEH» HH TAOKHHK, HH KHpMH», HH HH HHKTO WT CA$r rOOlOACKHJf, nocHAiiEMHje no paKOTajf rocnoACTKa a\h, noHEJKE kto ce k’i’e noKScHA caHTOKaTY HJf, HA\aT KACnpraTH 3AO H SprHIO, KaKO nptCTAnHHK H nOCpaMHTEA 3anOKEAV rocnoACTKa mh. SlflEHCE H 3JKAHH4hYe: no CMpATY TOCnOACTKa MH, Koro H3KEPET rocnoAk Eork ra>cnoA'VKaTY Ea4Ujk$ 3eaiaio hah wt cpAAU,a rocnoACTKa mh hah wt MOHjf capoahhk HAH, no HaUIEJf rp-bCEJf, WT -HHOnAEAVEHHK, aiflE nOHOKHT H STKp-KAHT H IIOHETET, H Toro Eork a<* SKp-bnHT ka rocnoACTKte Ero; ai|JE ah he Stkpaaht, h8 pa3opHT h nocpa.MHT h nonEpET, h nsro rocnoAk Eork m Skhet, 3A« T-kAOM, a ka baaaiiihx K'kl^E A^EHEA H A<* HMaT SHECtYe CA HSACW H CA TpAKAETHM ăpHEM H CA pacnfH-uihmh rocnoAa h pekuiYhmh, kpak Ero Ha hh^ h Ha HEA'bjf Hjf, ejke ect h kkaet ka K'kKH, aMHH. Gk^aetea'i'e : HtSnaH A.P'H'c^np XaPh,PE, HtSnaH ^parHH Gtohkok, HtSnaH IIpakSa KEAHKH AKOpHHK,T8ACp KHCTHIBp, /^AHMIOA KOMHC, HaKK CTOAHHK8A, ^HMHTpA nEJfapHHK, Gtpoe cnaTap, PaAVrt P 1 KAionap, H-fer H PaAVAt» CTpaTopnHu,H. Ho8k»h rpAMaTHK nHcax 8 rpaA ESKSpEipoM, w^tokpYh 0 A^Hh, ka A-bT *3a. Eaaa kvveka»aa> mhaoctYa EojkYa rocnoAHHk. 1 Loc rupt. 375 www.dacoromanica.ro f în Hristos Dumnezeu, bine credinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Ylad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, hrisovul de faţă al domniei mele, preacinstitului dregător al domniei mele şi întîiul sfetnic, jupan Staico logofăt cu copiii lui, jupan Pîrvul şi jupan Jitiian şi jupan Barbul şi încă cîţi copii îi va lăsa Dumnezeu, sau fii, sa fiice, ca să le fie Cornăţelul tot şi Descupereştii toţi, pentru că a cumpărat jupan Staico logofăt de la jupa-niţa lui Pîrvu, de la Stanca şi de la fiicele lui Pîrvu, de la Cheraţa şi de la Anca şi de la Pârvana şi de la Fima şi de la Tudora şi de la Stanca şi de la ginerii lui Pîrvu şi de la vărul lui Pîrvu, de la Stanciul Ceapă din Grozăveşti, a treia parte din Cornăţel şi a treia parte din Descupereşti, partea lui Pîrvu. Şi a dat jupaniţei lui Pîrvu, Stancăi, 2000 de aspri, iar fiicelor lui Pîrvu şi ginerilor lui Pîrvu şi vărului lui Pîrvu, Stanciul Ceapă din Grozăveşti, le-a dat Staico logofăt Ruşii de la Mostişte. Şi iarăşi o altă a treia parte din Cornăţel şi a treia parte din Descupereşti le-a cumpărat jupan Staico logofăt de la soacra lui Udrişte, de la jupaniţa Boba şi de la jupaniţa lui Udrişte, de la jupaniţa Marina şi de la însuşi Udrişte, pentru 11000 aspri. Şi iarăşi o altă a treia parte din Cornăţel şi o altă a treia parte din Descupereşti, partea lui Trămîndan şi partea lui Cazan logofăt, le-a cumpărat jupan Staico logofăt de la fiicele lui Trămîndan, de la Stana, jupaniţa lui Mustea şi de la Mustea şi de la fiul său Deatco şi de la Neacşa, jupaniţa lui Stoian şi de la Stoian şi de la fiii lui şi de la Dobre Runceanul şi de la fiii lui şi de la Maria, jupaniţa lui Lăudat şi de la Lăudat, pentru 12000 aspri. Astfel au fost cumpărate Cornăţelul şi Descupereştii toţi de jupan Staico logofăt. Şi iarăşi să-i fie la Crătuneşti trei părţi, pe Mostişte şi din vecini şi din ocină, iar a patra parte din Crătuneşti şi din vecini şi din ocină să fie a lui Puiul din Ruşi şi a fiilor lui. Şi iarăşi lui jupan Staico logofăt şi fiilor lui să-i fie Bîrzeştii lui Mircea Buze, pentru că i-a cumpărat jupan Staico logofăt de la fratele lui Mircea Buze, de la Stoica armaş şi de la fiul lui Mircea Buze, dc la Stoica, pe 24 fiorini. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceea, i-* clucer, Neag şi Radul stratornici. Cioucuţ gramatic am scris în cetatea Rucureştilor, octombrie 9 zile, în anul 7001 <1492 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Peceţi, nr. 206. Orig., perg. (52x38,5), pecete atîrnată, stricată. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 344-345, sub 1493. Trad. D.I.R., £., 212—214. 235 1492 (7001) noiembrie, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. f RliCf CKfcTOiWS KOJKfCTKJNOMS flOC/tt nHCdH'l'» ptKUJOiWS: A\HA0CTH ŢOipS, d Hf JKp'KTK'k. H ndKKI HK0 A\HA©CTHNA\A\H IVTIVkipdWT Ct rptCH. H FldKkl EAdJKfNNkl AtHAOCTHBÎH HK0 TH flOMHAOBdNkl Et>AfT, laKOJKf H npopOMJCKdd A^Ţ0 NdCHiptNNdd fcîCTd TAdroAWT: KAdJKfHK mSjk a\ha8îh KTsC a^hk HdCAdJKAdtT ct rocnc>AOBH. 1 Loc rupt. 377 www.dacoromanica.ro GYa 8eo wt KOJKtCTKfHdaro nHcam'a SRtAfKWf naKBi CABUijax’OM npopoKa raaro-rtfLJJd A8X'lVK(H h Tp’BE/\aHA‘*<" HJKf 3fMHad, A^BP^ SCTpOHRUlf/KTi A0BP^ np'knpOBOAHBUH CHMH 3(MHYhmH HfEfCHdd npHW-Ep'kTiHf eaara h chj( Hac/vfeA0Kauif a 3fMHaa 3(AtHHM wcTaBHUif. Gokc 8eo h a3K hîi« r-b XpHCTd Bora ErtaroB’bpHlH h EAaroHKCTHRiH lw ILua ROfROAa, BojkT(io aihaoctTcio rocnoAHHK B*BCfH XrrpoB/tajfYH h cb EoroAapORaHÎH mh HfAÎH Iw PaA$AB ROfROAa H lllHpHa, >KfAaHYfM B'BJKAfA'kX'0‘W Kni R'MMBCTHWM EojkYhm L^p-BKRaM no npOpOMfCKOAlS C/10B8 HMJKf WEpa30M JKfaafT fAfHk Ha HCTOMHHKH BOAHYf, RHA^RUif 8eo I3ko paAf HauiH^ rp-fex'0K SAiaamuf Cf EaaroHBCTHRaa rocnoAa HJKf EOJKf-ctbchYc h CB-kififHYf tţp'BKRH R'B3CTaRarax'8 h 8Kpauiax'8 h MHAORaajfS HaHnant HJKf b*b Gr^toh Top-k deoHCT-kH c8i(]Yhx' CR-feTaaro>Kf h tţapcKaro jfpaMa h WEHTkaH npk-CBfT-kH H np-kMHCT-kH H llpkKrtarOCAORfHHkH B/UAHMHlţf HaUlfH BorOpOAHl^H H npHCHO-A'fcRH AlapYH, HHCTHaaro h caaRHaaro ff R"BKfAfHYa b*b CR-feTaa CR-kTEijf MOHaCTHpa 30BOMaaro XnaaHAap, SsptX’OM WECHptKuja wt saaroM'BCTHBYH^ rocnoAa^ cp'bbckYh^ H BAdWfHHYHJIf X’THTOpH Ha nOCatAOKJKf H3 WCT3RUI0H EAarOMTiCTHROH rOCflOJKAH H u,apHU,H fllapf k*b CTapocTH 8eo A^CTHrujoH h saa?KfHHYH KOHfu, w?KHAai«ujOH Hac b-b M-kCTO CROHJf HfAY B*B3alOEHBUJH H W CB^TOM CHM BHUlf pfMfHHl'HM MOHdCTHpS H3Bk-CTHBUJH H EaarHMH CAOBfCH I3K0 CBOI3 MfAd nOMOAHBUjYH, I3KO cYh CB^TH MOHaCTHp wt saaroH'BCTHBYHX’ rocnoAaX' wECHp-kBiuYH Hf wct3Bhth Ha3HpaTH h «HaoBaTH h IlOCakAHYH X’THTOpH HapHU,aTH Cf. Gtro paAY mh B*BCf cp-BA® B'BcnpHfX'OM cBfcTYH MOHacTHp no EaajKfHHkM npt-CTaRrtfHfH B'BCfHHCTHOH H E/UJKfHHOH RHUlfpfHfHHOH rOCnOJKAH H l^pH^H H MaHU,f HdWOH dlapf H CfCTpf fH rOCnOJKAf KaTaK83HHf, R-BCnpHfJfOM Ha3HBaTH Cf X’THTOpH CR-fcTOMS MOHaCTHpS H MHAOBaTH fAHKO fCMO MOIflHH. Gfro paAY WEfiiiapM h ch Hain X'PHC0K8a c'btbophx'om, ibko a^ fCT HtnoTBO-pfHHO CR-bTOMS MOHaCTHpS frtHKO ptlflH B'B3M0r0X’0M Aa B8A(T WEpOK Ha B*BCaKO A"kTO CB-kTOM» MOHacTHpS acnpH xf u.fAfX' h cnfH3a EpaTYaM kohtî a^X’°Aht M 83H«aiOT WEpOK, acnpH CHf fAHKO ptEO^OM, 13KO nO CHak R'B3A\OrOX’OM Ad Cf A3K3T WCTa-BH^OM H HaniHM CHHOBOM BHUlf pfHfHHYHM îw PdA\rAS ROfROAf H AYHpMf, A^HA^f H MH >KHRH fCMO H Bor8 8rOAHO ESAfT HMkTH HaM EOrOB'Bp8HfHHaa HaM TaKOJKA^ H HaUlH CHHOBfj no HaUJOH C'BMP'BTH TBOpfT A0HAfJKf HJ’ 83AP"B>KHT TOCnOAB Bor*B JKHRfJf H EOrOAapOBaHHOH HJf RAaCTH CBOH^ pOAYTfAH H np-bpOAYTfrtH. 378 www.dacoromanica.ro yy,d aljie WHH CHU,f CKTKOpfTj laKOKf HM pfKOJfOM H HCnATvHJT H nOHTvTST H STKp-KAfT CTvH JfpHCOB$A H WHH H KTvCd KOrO Eork H3B0AHT EHTH HdM'fcCTHHd CHM KHlUfpfHeHHl'HM, TOrO rOCHOAB Boriv AA HOHfTfT H ClvJfpdHHT H SKpbn.T H>K( cTd HCnATxHHTj fi,A MS AACT rOClIOAK Eork 3Af 3(MNdd A^Kp-fc H MHpHO npbnpOBOAHBIHH HfKfCHdd EAddrd iioaShhth h aa ciioaokht tro, «Kt wt a«ch8k> ceoero npbACTOiaNi'd trOJKt K8AH H HdM rp-ktUHVHM IIOAShHTH H CH np-kJKANTHMH H EAdrOMHCTTHKHMH JfTH-TdpÎH MOAHTBdMH nptHKCTVf BAdAHHHlţf NdUJf Eorop©AHlţH H npHCNOA’fcKH Aldpi'f H CK’kTHJf H EOrONOCHHJf IVTKU,K H B'kefjf CK’kTHJf HJKf WT BtKd E©r8 SrOAHBUIHJf H HKCTH'i'HX HNOK H/Kf B*K CBtTCMS MOHdCTHpS WT Hd HfAd H A ' CH)( nOTpSAHBUJHJf Cf H riOCA8>KHBlHH)f H CK MHpOM nptlljf AUJH)( H HdCTOfUJTH^ H EHTH nO CH^ XOTfUJHJfj AOHAfJKf CTOHT CB-feTd MOHdCTHp, dAtHH. HHC HOfBp'fd, B-K AfeT x3d} B*K rpdA E$K$ptHJH. t ÎW EddA KWfBWAd, mhaoctVm EojkVm rocnoAHNk. f Urmînd întru totul sfintei, dumnezeieştii scripturi, care spune: « milă voiesc şi nu jertfă» şi iarăşi: « cu milostenii se curăţă păcatele» şi iarăşi « fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui», precum şi gura proorocului cea plină de duh spune:« fericit bărbatul care miluieşte, în fiecare zi se îndulceşte de domnul». Acestea dar cunoscîndu-le din dumnezeiasca scriptură, iar am înţeles din proorocului care spune în duhul sfînt: «auziţi împăraţi şi înţelegeţi, învăţaţi-vă judecători ai marginilor pămîntului, pricepeţi stăpînitori ai mulţimilor şi cei ce vă mîndriţi cu popoarele şi limbile că stăpînirea vă este dată de la domnul şi puterea de la cel de sus». Înţelegînd dar că toate lucrurile în mîna lui Dumnezeu sînt şi fiecăruia din noi îi dă cît voieşte fericit însă şi de trei ori fericit este acela care cheltuieşte bine bogăţia dată de Dumnezeu şi foloseşte în taină talantul încredinţat de Dumnezeu, încît să audă acel bun şi dulce glas de bucurie: « slugă bună şi credincioasă, intră în bucuria domnului tău.» Acestea dar auzind, se cuvine să înţelegem despre lucrurile de aici că sînt scurte şi trecătoare, precum se şi zice:« orice mărire este vremelnică» şi se cade să rîvnim domnilor binecinstitori şi sfîntrăposaţi dinaintea noastră, care bine şi-au orînduit cele pămînteşti, bine le-au petrecut, dobîndind cu acestea pămîn-teşti bunurile cereşti şi moştenindu-le pe acestea, iar pe cele pămînteşti le-au lăsat pămîntului. Iată dar şi eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu , domn a toată Ungrovlabia şi cu copiii dăruiţi mie de Dumnezeu, Io Radul voievod şi Mircea, cu dorire am rîvnit către atotcinstitele biserici ale lui Dumnezeu, după cuvîntul proorocului: « în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor», văzînd dar că pentru păcatele noastre s-au împuţinat binecinstitorii domni care au ridicat şi au înfrumuseţat şi au miluit dumnezeieştile şi sfinţitele biserici, mai cu deosebire cele aflate la sfîntul munte al Atbosului, iar hramul cel sfînt şi împărătesc şi lăcaşul preas- 379 www.dacoromanica.ro fintei şi preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioarei Maria, cinstitei şi slăvitei ei văvidenii în sfînta sfintelor, mănăstirea numită Hilandar, am văzut-o sărmană de domnii binecinstitori şi fericiţii ctitori sîrbi, iar în ultima vreme lăsată şi de binecinstitoarea doamnă şi împărăteasă Mara ajunsă la bătrîneţe şi aşteptîndu-şi fericitul sfîrşit, care în locul fiilor ei iubindu-ne şi înştiinţîndu-ne despre această sfîntă mănăstire mai sus zisă şi rugîndu-ne cu bune cuvinte, ca pe copiii ei, cape această sfîntă mănăstire, lipsită binecinsti-torilor domni, să nu o lăsăm, ci să o căutăm şi să o miluim şi să ne numim ctitori ai ei, din urmă. De aceea şi noi am primit cu toată inima sfînta mănăstire, după fericita răposare a cinstitei şi fericitei doamne şi împărătese mai sus spuse şi maică a noastră, Mara, şi a surorii ei, doamna Catacuzino, am primit să ne numim ctitori ai sfintei mănăstiri şi să o miluim cît vom putea. De aceea, am făgăduit şi am făcut acest hrisov al nostru ca să fie neschimbat sfintei mănăstiri, cît am putut spune, să fie obroc sfintei mănăstiri în fiecare an 5.000 aspri deplin şi fraţilor care vor veni să ia obrocul cheltuială 500 aspri. Acestea, cum am spus, cît ne-a stat în putere, să se dea; şi am lăsat şi fiilor noştri mai sus spuşi, Io Radul voievod şi Mircea, cît timp vom fi şi noi în viaţă şi cît va fi plăcut lui Dumnezeu să avem cele ce ne-a încredinţat, de asemeni şi fiii noştri după moartea noastră să facă cît îi va ţine domnul Dumnezeu în viaţă şi în stăpînirea dăruită de Dumnezeu părinţilor şi moşilor lor. Dacă ei vor face aşa, cum le-am spus, şi vor împlini şi vor cinsti şi vor întări acest hrisov, pe ei şi pe cel care va voi Dumnezeu să-l lase urmaş al acestora mai sus spuşi, pe aceia care vor împlini acestea domnul Dumnezeu să-i cinstească şi să-i păzească şi să-i întărească, să le dea domnul Dumnezeu să se treacă aici cele pămînteşti bine şi cu pace, să dobîndească bunurile cele cereşti şi să se învrednicească de şederea la dreapta lui, pe care să o dobîndim şi noi păcătoşii, cu binecinstitorii ctitori cei dinaintea noastră, cu rugăciunile preacuratei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cu ale sfinţilor şi purtătorilor de Dumnezeu părinţi şi ale tuturor sfinţilor care din veac bine au plăcut lui Dumnezeu şi cu ale cinstiţilor călugări, care dintr-un început şi pînă acum s-au ostenit şi au ascultat şi cu pace au trecut şi cele de acum şi care vor fi după aceştia, cît va fiinţa sfînta mănăstire, amin. S-a scris noiembrie, în anul 7001 <1492>, în cetatea Bucureşti. j* Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIII/2. Fotocopie după orig., perg., pecete atirnată, căzută, la m-rea Hilandar de la Athos. EDIŢII. Facs. Radojicic, 9. 380 www.dacoromanica.ro 236 1493 (7001) aprilie 10, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana seliştea Bahna şi Vîrful Vladului. AIhaoctYwa* * Eo>kYwa\, Îw liAdA ROHROAd h rocnoAHNK r'hceh 3ea\ah 0\Trpw- RAdJfYHCKOH, CHHk BddAd REAHKdrO ROEROAE. /\dRdT rOCtlOACTRO A\H cYe nORfrt'bHÎf TOC-nOACTRd MH CRkTOAdS AtONdCTHpS WT THCMdHd, JţpdAtS H WEHTEAH npkHHCTEH RAdAH MHU,f HdliJEH EorOpOAHU,f H HpHCHOAtRtH AldpTd H CAdRNOE fT/ft 8C(1ENHE H NdCTdRNHKS K\rp IwNHKHE H RTiCf I3JKE W XpHCTt EpdTHE WHR-kipYAt RTi CRtTOAt AttCTt CEA\, 13KO A<> HA\ 1 CfAHipt 30R0A\d EdJfNd H Clv RTvCEAt JfOTdpWAt WT WKf CTpdHf Ed\'HOA\ CEAHipOM H Epiijf EddAOR A® JfOTdp EpfKOHfK, [10NEJKE WEpECTH TOCnOACTRO A\H 8 KHHTf A^A^ TOCnOACTRd A\H AlHpMf ROHROAE H 8 KNHTE pOAfTEAlO rOCflOACTRd A\H, KdKO fCT EHA WMHHd CfitTOAtS AtONdCTHpS npdRd H A^AHEd. IIOTOAd, npÎHAOUJf EETHpH EOAtpH HJO C8 (lOCTdpH WT AIe^EAHEUH, Td AtdpTS-pHCdlUf H WHH KdKO ECT WMHH8 CKtTOA\8 A\OHdCTHp8 H Er^AMES WT Koiu8ipE, HHH rY BOA'bpH A\dpT8pHCdUIE KdKO fCT WMHH8 CfikTOAtS AtOHdCTHpS. Toro pdAV HAd a*A*X h rocnoACTRO mh, hko Aa ha\ ect rtv wmhhtv h rtv WJfdKTi H HE WT KOPOJKE HEnOTAKHOREHO, nO pEE TOCnOAC TRd A\H. H RdpE TKO ME 83ETH WT CRfcTH A\OHdCTHp EdJfHd Clv KOAHKO ECT (lHCdH 8 CI» KHHr8, Aa (CT npOKAET WT THT EOrOHOCHH WU,H HHKEHCKH H Aa «T 8mECtT|0 CTi H8Ad H CTv flpHd H CTi WH'kAME 2, H5KE RTi3TinHUIE Hd TOCnOAd Bord H CndCd HdUIErO Ic\"Cd XpHCTd, KpiiR Ero Hd HHJţ H Hd HEAEJf HJf, H>KE ECT H ETiAfr K"k R’feKH, dMHHTi. GreaeteaY'e : >K8ndH /\pdrHH Gtohkor, a<8ndH KpiiCTHiaH ehruih akoPehk, wSimh GTdHKO AOrOijSET, JKSfldH T8AOP RHCTHiap, ^dHlSA KOiMHC, ,A,8A\HTp8 IlEJfdpNHK, GTpOE endTdp, Aae8 CTOAHHK, H-kr H PdA$A CTpdTOpHHlţH. il3-k GDnp-k fiHCd)f Rii rpdA ESkSpeijjh, AirkcEitd dnpHAYia Y a^hh, rtv A-kT x3d. f Iw EddA RWERWAd, a\haoctY/« EojkY/« rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismana, hramului şi locaşului preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi nastavnicului chir Ioanichie şi tuturor celor. în Hristos fraţi ce trăiesc în acel sfînt loc, ca să le 1 seliştea numită Bahna şi cu tot hotarul din amîn-două părţile seliştei Bahnei şi Vîrful lui Vlad pînă la hotarul Brebonei, pentru că a aflat domnia mea în cartea bunicului domniei mele Mircea voievod 1 Cuvînt omis. * Text ilizibil. 381 www.dacoromanica.ro şi în cartea părintelui domniei mele, că a fost ocină dreaptă sfintei mănăstiri şi de dină. După aceea, au venit patru boieri care sînt mai bătrîni din Mehedinţi, de au mărturisit şi ei că este ocină sfintei mănăstiri şi egumenul din Coşuşte şi alţi 12 boieri au mărturisit că este ocina sfintei mănăstiri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi oricine va lua Bahna de la sfînta mănăstire cu cit este scris în această carte, să fie blestemat de 318 părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei 1 care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Draghici al lui Stoica, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Staico logofăt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Dumitru paharnic, Stroe spătar, Âlbu stolnic, Neag şi Radul stratornici. Eu, Oprea, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 10 zile, în anul 7001 <1493 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 84 (Tismana). Orig., perg. (25x31), pecete timbrată, stricată. Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 330 f. 116 şi 337 f. 151. Fotocopie la Academia Republică Socialiste România, XX/81. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 198—200. Trad. D.I.R., B., 214—215 237 1493 (7001) aprilie 10, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana ocină în Groşani. + dlHAOCT'l'vM EoftYWM, Iw RddA BOHKOAd H POCnO^HHK B*hC(H 3(MAH OyfTpW* BAdjţfHCKOH, CHHH RddAd KfrtHKdrO BOHKOAd. ^dBdT rOCIlOACTKO MH Cl'( nOBf/VfeHÎf rOCIlOACTKd MH CK-feTOMiS MONdCTHpS WT THCMtHd, XPaMV np-feMHCTHt KAdAHHHl^ HdUJf H EorOpOAHlţf H npHCHO A'bKtH AldpTf H CAdBH0( 8cI1(nY( H HdCTdBHHK$ Kyp I.VdHHKH( H KTvCfM ia?K( W XpHCTt KpdTÎt JKHBTvipHM B*K CKtTOM MtCTt C(M, I3KO Ad HM tCT WT rpOUJdHH Kdp( KOAHKO (CT EHA AM AldpHlJOK H GtTiHTOK, JlOHOW cY fCT J10KA0HHA dldpfUV H OtTvHTK, Hd CEO» CKMpIvTK, WHHHd Kdp( KOAHKO (CT HMdA WT rpOUJdHH CBtTOMS MONdCTHpS WT THCMtHd, Aa HM (CT Bt KtHHO( KtCllOMHHdHY(. Toro pdAY hm AaA°X H rocnoACTBO mh, hko a<> hm (ct b-k wmhhtv h bti WJfdKTi H H( WT KOrOJK( HHIOTAKHOKUJO, nO p(4 TOCnOACTBd MH. 1 Text ilizibă. 382 www.dacoromanica.ro OscA'TEAHE: KSfldH 4,pdrHM GtOHKOK, JKSndH Kp'hCTHraH KHKlilH AKCpHHK, JKSndH IIp-hESA AK?PHHK, JKSndH GtAHKO AOrO$tT, JKSflAH T8A«P KHCTHiap, ^,ahm8a komhc, ^SaahtpS neppHHK, GTpoe cndTdp, Hae8 ctoahhk, Bkr h P^aSat» ctpa-TdpHHll,H. H A3Ti, ©np-k rpdMATHK, nncdy kti rpdAS ESKSptiiiH, Avfcenţd dnpHATa 1 a^h^j KTi A'feT xSd. •J- Ia» Eaaa KweKWA<>5 mhaoctYa EojkTa rocnoAHHK. ■j" Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismeana, hramului preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei uspenii şi nastav-nicului chir Ioanichie şi tuturor celor în Hristos fraţi ce trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie din Groşani, oricît a fost partea lui Mareş şi a lui Stăit, pentru că şi-au închinat Mareş şi Stăit, la moartea lor, ocina oricît au avut din Groşani, sfintei mănăstiri de la Tismeana, să le fie de veşnică pomenire. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Draghici al lui Stoica, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Dumitru paharnic, Stroe spătar, Albu stolnic, Neag şi Radul stratornici. Şi eu, Oprea gramatic, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 10 zile, în anul 7001 <1493>. j* Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 85 (Tismana IX/1). Orig., perg. (23x33,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 188, 335 f. 156v.—157] şi la Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXI/203. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/80. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 215. 238 1493 (7001) mai 30. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Dan şi altora jumătate din satul Cincul şi un munte. j* Cu mila lui Dumnezeu, Io Ylad voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui Ylad voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dan şi lui Drăgoiu şi lui Neagoe şi lui Dobromir şi feciorilor lor, ca să 383 www.dacoromanica.ro le fie lor jumătate din Cincul, ce iaste moşie cumpărată încă din zilele fratelui domniei mele, Radu voevod, de la Stanciul Frăluţ, drept 420 aspri şi drept un cal şi Andreianu, muntele ce l-au cumpărat de la Jitian, dreptu 330 aspri şi un cal. Drept aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie moşie ohabnică şi de nimenea să clătească de pe zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Drăghici al Stoicăi, jupan Cîrstian biv dvornic, jupan Pîrvul vel dvornic, jupan Staico logofăt i Danciul comis i Albul stolnic i Dumitru paharnic i Stroe spătar i Tudor vistier i Radul postelnic. Şi am scris eu, Drăgoiu, mai 30, leat 7001 <1493 >. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 5. Traducere. EDIŢII. Trad. Ştefulescu, Vlad Călugărul, 377 şi Doc. sl.-rom., 34—35; Ghibănescu, Surete, I, 297; D.I.R., B., 215—216. 239 1493 (7001) iunie 3, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Vodiţa Mare cu seliştea Bahnei şi Virful Vladului, in urma unei judecăţi. f AIhaoctYwaa Eo>kYiva\, Iw Baaa ROiBOAd h rocnoAHHK R-kCEH 3ea\ah Xrrpo- BAd)fYHCKOH, CHHk REAlKddrO EddAd KOEKOA't- AdKdT rOCIlOACTRO AlT CMC nOK-bAfHlf rocnoACTKd a\h CR-feTOMCŢ A\0HdCTip8 TYcmehe, np-kcR-kTYE RAdAHiîiiA Eoro- pc>AHU,e H npHCHO A'bKH AYdpiH, CAdRHOio (io ScnEHiE h ErSA«H8 non8 Humhhkhe h R-kc-kAi I3JKE W XpHCT-k epdTÎE IVCp-kTdlOipHAI CE R"k CR'feT'feA\ MOHdCTYpH, I3K0 Ad HAI ECT rWA-kA\d EoAHIţd C"kC EdXHYHOM CEdYipOM H C"k RIlCEAH X^TaP®A' [10 W’GOId CTpdHd EoaYuE A9 PT<*P P'b'JHHE H Ep"kX EAdAOR A® XC,TaP IP^KE», TA* CE CTdHET 8 IVH0H Edp8 CHp-kM KAdTS H-kKOtO, [10HE>KE CE npEUIE H ETSmEH H EpdTlia EKE CE IVKpiTdX'S TorAd R"k CR-bTOM MOHdCTYpS rkc Pouikjvm h rk cHHOAik P"kCHnoROA\ np(A rOCflOA' CTRd A\H. TdKO H ETSmEH HlVdHHKYE H GpdTHId H3RdAYlUE KHHrE CTdpHM rOCnOAdd/l, WT EiAdAYCAdR ROHKOAd, 1(10 ECT EHA IipOKAE AlHpid ROEROAd H KHHrS AfA^ rOCIlOA-CTRd MH AlHpME R0ER0AE H (10T0M H KHErE R'kC’kM rOCIlOAdM IIO pEA$ A® JKHROTd rocnoACTRd mh h poaYtiaio mh EddAY boeroae h EpdTiraM rocnoACTBd a\h h rAiAdJC rocnoACTRO mY tYe KHHrE c-k mkcthth EOA-kpH rocnoACTRd mh h A^P'k HdHAwX TOCnOACTRO MH KdK0 fÎEAHKd EoAHIţd CkC R*kCEA\H EdXHHHOAl CEAHI|IOA\ H C"k R'kCE.tt JfOTdpOM, KdKO ECT RHIUE (IHCdHHO IVMHH8 npdR8 CR~kT0M8 MOHdCTYpS. l]OTOA\ CE AH>KE EL|IE H Er8MEH Td A^HECE lipEA rOCflOACTRO AIH H MdpT8pYl0 EOAfcpV KA H THI3 A\dpT8-pYcdlUE TdKO EPE ECT lipdRd TdH IVMHHd CR-fcTOA\8 A\0MdCTYp8. 384 www.dacoromanica.ro Gtro pdAf AdAwX H rocnoACTKO ahh Ad kt kti wmhnS h k-k iv^abS CR-feTOAnS MOHdCTfpS H NH WT KOrOJKt NtnOT’kRNOBSNNO niV WpT3AH8 rOCnOACTKd i\\H. fi Edpf KTO ct Kt noKSciVf Ad pasopH'P chw RNHrS rocnoACTRd mh h noKwbHHra CTdpHM roc-noA'»*', Toro rocnoAii Eor-k Ad ra pd30pHT h 8eh(t 3a* t^aoah [a k-k etvA'Biph.w K'feivfe A^flC H Ad KT flpOKAfT WT THV CK-bTHJf WTklţk HHKtHCKHJf H fi,i HiWdT SMfCTlf C-k H8AOA H C-k Tp-kKAtTHM flpHtM, A AM Ha GkeactcaYe: JKSnaH Ap^Yh Gtohbor, jkSfian KdpsSrt KpdAtRCKH, >K8ndH KpTiCTHiaN RHSUJH AKOpHHK, JKSfIAN IIp-kB^A A^OpHHK, JKSlIdN GTdHKO AOrO0(T, KIVAVHC, T^A'Vp npOTOKHCTÎrap, flAE CTOANHK, GTpO( CFldTdp, PdASrtk CTpdTOpNHK. .3 Jj f[3k rpeuJHT HoitaSiţ Gtah, riHcax wnYh An-fectiţd r, R-k noNfAe‘'NHK, K-k HdCTOAH’biW rpAAd ESKfymjJH, B AtT x3d. -J- Ia» EAdA rivsk.vaaj mhaoctYa EohO'a rocn®AHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Tismenii, hramul preasfintei stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi egumenului popa Ioanichie şi tuturor celor în Hristos fraţi, se se află în sfînta mănăstire, ca să le fie Vodiţa Mare cu seliştea Bahnei şi cu tot hotarul pe amîndouă părţile Vodiţei pînă în hotarul Răciţei şi Vîrful lui Ylad pînă la hotarul Ştiubeiului, unde se opreşte într-o mlaştină adică într-o oarecare baltă, pentru că s-au pîrît egumenul şi fraţii care se aflau atunci în sfînta mănăstire cu Roşea şi cu fin lui Răsipă înaintea domniei mele. Astfel şi egumenul Ioanichie şi fraţii au scos cărţile vechilor domni, de la Vladislav voievod, care a fost înainte de Mircea voievod şi cartea bunicului domniei mele, Mircea voievod, şi după aceea şi cărţile tuturor domnilor pe rînd, pînă la viaţa domniei mele şi a părintelui meu, Ylad voievod şi ale fraţilor domniei mele şi am cercetat domnia mea acele cărţi cu cinstiţii boieri ai domniei mele şi bine am aflat domnia mea că Yodiţa Mare cu toată seliştea Bahnei şi cu tot hotarul, cum este scris mai sus, este ocină dreaptă a sfintei mănăstiri. După aceea, s-a ridicat încă şi egumenul de a adus înaintea domniei mele şi mărturie, 24 de boieri şi aceea au mărturisit astfel că este dreaptă acea ocină a sfintei mănăstiri. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Şi oricine se va încumeta să strice această carte a domniei mele şi poruncile bătrînilor domni, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu cel de trei ori blestemat Arie, amin. Martorii: jupan Draghici al lui Stoica, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Tudor prim vistier, Alb stolnic, Stroe spătar, Radul stratornic. 25 25 —c. 723 www.dacoromanica.ro Eu, păcătosul Ceucuţ Stan, am scris, luna iunie 3, lunea, în cetatea de scaun Bucureşti, în anul 7001 <1493 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 86 (Tismana IY/152). Orig., perg. (37x32), pecete timbrată. Cu o trad. din |1845; alte traduceri ibidem, mss. 330 f. 166 v. şi 337 f. 152—153. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/82. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 200—202. Trad. D.I.R., B., 216—217. Facs. D.I.R., B., 385. 240 1493 (7001) iunie 15, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Hrănitul spătar şi rudelor sale satele Băleştii şi Budenii. •ţ- AIhaocthwai Eo>KHWAt, Îw Eaaa eoheoaa h rocnoAHHiv k*kcch 3caiah £pppo- EAAJfHHCKOH, ChJHTi EaAAA BCAHKAPO BOHBOAC. /^ABAT POOIOACTEO AtH CHf nOKCA'kHHC rocnoACTEa a\h npABHTCAio, naic>Kc H3 kaijjc rocnoACTEa AtH, >K8naH8 XpahhtSa cna-TApTk H >KHTCAHHU,C A\8, rtlaprj H Ch ChIHOEH CPO H AHMCCHAt trO, ChIHOEH GtAHHATi, GtAH C"h EpATHIAAt CH H Ch ChIHOEH CPO, I3K0 A<* hai CCT fiiKACI|IH ha IKhaio E-hCH, Ch ETiCCAt JfOTApOAt, K0AHK0 CCT AP'ăWAA HaE8a H fiSA'kHH B*hCH Ch BTvCCAt X'OTApOAt, K0AHK0 CCT AP'hWAA ChIHOEH HaeSaOK. IIoHOKC HAI CCT 83CA EpATA POOIOACTBA AtH, PaaSa eoheoaa, IIoKpSîa h Toahhciiih wt tIvCtIv Xpahht8aoe8, wt jkSiiah KpTvCT-b H WT GtAHHATi, TA H£ IlOCTABH nOA CK'kTOAtS AtOHACTHp ThCAUH» H nOA rpAA TAK0, 3A THia CCAC, WH HAI CCT \AA EaACIJIH H fiSA'kHH B"hCH, KOAHKO CCT AP'KWAA HaE8a H ChIHOEH Hae8aOB. II Tatoaihp ^pc'k h SorAâH a«tcx Aa hc haiat haa X0t4P E-hacijiOAt, noHOKc C8AHX TOCnOACTE8 AtH C-h EliCCAt EOA'kpH POCnOACTBA AtH H rACAaX KHHPC EpATA rOOlOACTBA AtH, Pa,t,8AA EOHEOAa, TAKO HAHA*X TOCnOACTE8 AtH ChC EOA'kpH rocnoACTEa AtH, cpc [CCT] HAt CCT AtCHHA OoKpSla H FoAHHCI(IH, TA HAt CCT fl,AA fi-hACipH H fiSA'kHH E*hCH C"h E*hCCAt Jf0T4P0MJ KOAHKO CCT AP"^44 HaESa H ChIHOEH HaeSaOB. H fiSA'kHH CCT EHA npk>KAC K8nHA T-hCTli XpAHHTSAOE, Kp'hCT'k, WT ]fwH KailOTA wt <&ahtahcac, 3a 6 KASAOEC JKHTO. fl KHHPC l|10 CCT 8MHHHA WT POCnOACTEO AtH TaTOAtHp £pck H EoPAAH HAA X0T4P BaAClJIOAt, TA HAt CCT nOCTAEHA HAtC &pCCI(IH, WHH HH HC C8 &pCCI(IH, HA C8 CEH fiaACI|lHTA HAt CAT KHHPC HCECpOEAHC. GcPO pAAH HAt AM* H POCnOACTEO A4 HAt CCT K-h WMHH8 H Eli W^AES, HHAt H ChIHOEOAt HAt H KHSHCTOAt HAt H npkKHSMCTOAt HAt H HH WT KOrOJKC HCIlOT'hKHOBCHO, no pCH POCnOACTEA AtH. 386 www.dacoromanica.ro GbEAETEAHE: JKfcîrUH Apjni'l GtOHKOB, }K$n. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 87 (Tismana LXXXI/1). Orig., perg. (27x22,5), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. din 1847; altă trad. ibidem, 337 f. 457—458. Fotocopie Ia Academia Republicii Socialiste România, XX/83. EDIŢII. SlaY. Miletic-Agura, 343—344. SlaY şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom. 35—37. Trad. Ghibănescu, Vlad Vodă, 136-137 ; D.I.R., B., 217. Facs. D.I.R., B., 386. 25* 387 www.dacoromanica.ro 1493 (7001) iunie 16, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Glavacioc jumătate din satul Izvorani şi două sălaşe de ţigani. f Rt 3dK0Hrk noKertt rocnoAk Eork chhoa\k Icpaeaeboa* a<» ha BTkC-bKO A-bTo AECETCTBOBAtY, EAIIKA AIJJE CTEJKET H CE BtAELIJE AI10CT0AH CK-bTV H EOrOHOCHYll WTlţH CkBEI|JAllJE HA nOA\Ol|ik II HA BAArOA'fcTEACTBO a8UJAA\ HAUjVllA\ H nptAAUJE HAA\ 11 .VCAtANIIA\ MEAOA\ IIYs WBII AlOAIITBOA II BATEAI H IIOCTOAI, WbY .HIIAOCtYhEIO H IIOKAAhYeAI Wrp-bEATY C-b WT B'KC'bKYliy 3AKK CTk BKCbKOIS B-bpOB H 8TEpTi}KAENl'EA\ A<» rOTOBII ETiAf^ SCAIIUJATH WH TAAC„IIp'l'llA^TE KTk A\Ht BTiCII TpSlKAAEljJEH CE H WEptA\EHEHH H A3Tk 0\*I10KOE Bl'. ETk3A\-bTE IITO A\OE HA CEEE H HALITE CE WT A\ENE, I3K0 KpOTTkK ECAlTk H CAltpEH CpTiAHeiW II WEpEIJJETE IIOKOH A^UJAA\ BAI1JIIA\, lirO EO A\OE EAATO ECT H Ep'bA\E MOE AEKKO ECT. IIpllHA'fcTE BAArOCAOBEHY WTl^A A\OErW H HACAbASlITE OţTOTO-BAHOE BAA\ IţApCTBO WT CAOJKEhYB AMIpSJ, BTi3AAKAJf EO CE H A“»CTE A\ll I3CtY H BTk>K-AEAAX CE II HAI10IICTE AM, CTpAHEH Cb^ II BTiBEA^CTE A\E, HAr H WA^BCTE AM, EOAEH h norbTHCTE am, b-k tea\hiii;Y h npmiAOCTE k-k A\H-b.“ GeîKE H A3, EAArOB'bpHII H EAArOHkCTIIBY II XplICTOAIOElIBH H CAMOAP'kWAEHH Iw tiAAA BOEBOAA II rOCnOAIIHb, CkJHk BEAHKArO Eaaaa BOIIBOAE, mhaoctiiwm Eokiiwah h Eo;khiva\ a<>PObahYea\ weaaaaei|i8a\h h rocnoACTESEiyS BtCEii 3eaimh OyrrpOBAA\'YiiCKOH, EI(IE>KE H 3AIIAAHHHCKHAII np’bAEAOA\3 Ha\AAU10\* H <&ArApAII]8 JfEpUEr. PfKHSA nOCA-fcA' CTBOBATY AP^HklM L^ApEM H rOCIIOAAM II5KE 3E.MHA E"k EAAI’OA'fcTEACTBO AMIpH'k np-fc- npOEOAiiuie h hebechomB iţApcTBiiio cnoAOEi'iUE ce, B-bAn iako b*kcea\ aioeei|iha\ Eopa Bticb nocn-fcET ce e"e eaapoe, a^ap^ct iiaTiT^cea cka\p’ktk, a ait^ap^ct A^X0KHd IKHEOT H Mllp. GlIISIKE E'KCIIOA\'fcH/S\ POCIIOACTBO AMI CAOKA /i,AEIIAA npOpOKA H IţAP’b, PAAPOAEIflA: „EaAJKEHIIIIAMKE WTnSCTflHE CE BE3AK0HHI3 H HAMKE nplKpYlllE CE rp-fccY, caaikeh a\a>k eaMS>ke he E'EAi'fcHHT pociioai* rp-b\'A“. H iiakii : „Hamke jkeaaet eaeh HA HCTOMHIIKH EOAHHE, CIHţE >KEAAET A#WA MOA, K*K TEEE, Eo}KE!“. GlIlţE E'EJKAEA'b POCIIOACTBO AMI K*K AflOHACTIIpiS FaABAIOeS, ]|fpAAIl$ CB^TOH WKHTtAH np-bMIICTHE BAAAHHIIIţE HAUIEII fiorOpOAHIţE H npllCHO A’kK'bH AldpYll H MECTHOE Eia EAAPOB-blJlEHYE H MECTH-fcHU10A\0\' WTlţiS II EP$A\EH8 Kyp GaBE H E'EC'bA\ IAJKE W XpHCT-fc EpATIE H(IIB'lil(IHA\ Bli CB^TO A\ECTO TOH, 13KO &A HAU CAT IICA WT H3B0PAHH, AM ?K$I1AH8 ^-fcTKO nEppHHK» H ;k8|1AH8 PAftlfA)} IIEJfApHHKS, nOHE>KE A\EHHJf rocnoACTEO a\h c-k >kSiiah ^,-fcTKO h rk >k3iiah PaaV'ae, ta A^A^X «iiy eatita cea H C-K EHHApHM TOCnOACEH, AAII T0KA\0 WT Hlljf BEMIIHII A<> 83HAXAT, A WT \'Op8 A<> HE A\ETEpT, H A^A MEA^AH AI^HTAHH, IIO HAM..............1, A ÎKSlIAH ^TEO II >KSllAH 1 Loc alb. 388 www.dacoromanica.ro PdA^Ak AWWf rocnoACTKS a\h iioa wt H3B0pdHH, hh\' a^- A rocnoACTBO a\h npHAOJKIIX CK-kTOM«>V MOHdCTHpS, A<> «CT BTi flHLpS BpdTHIdM H BTi R-feMNOf ETiCflO-amihahiic rocnoACTKU mh h poaYtcacm rocnoACTKd aih h mîaam rocnoACTBd mii ii HH WT KOrOÎKf HfnOTKKHOKfHO, 110 Wpll3M» TOCnOACTKd A\ll. H HIIJfTO A<* HX Hf CM'fefT KdHTOKdTl’ WT CA$r HAH WT flpdEHTfA TOCnOACTKd MH, IlOCHAdtMIIM nO A\HAO- CTfjf h no pdROTd^ rocnoACTKd mh, nonele kto ct eh iiokScha nosdedKdTH h\' dijit H KAdC fAHH, TO TdKOKdrO HAldT ETvCflpHfTH EfAIIKO 3A0 H UprHIO WT TOCnOACTKO MH, IdKO HfKfpHHK H np'kCT'kflHHK CHfA\8 nOKCACHIIIO TOCnOACTEd A\H. 6l|lftKC H>K( nOCTdBA-kfT rOOlOACTBO MH 3dKAHHdHHC: KOrO H3EfpfT TOCnOAK Bork ehtii rocnoAHHk EdduiKOH 3ca\ah hah wt cpiiA^Ndro nAOAd rocnoACTEd mh HAH WT CkpOAHHK TOCnOACTBd MH HAH, no rp-feCfJf HdUIHJf, WT HH0I1ACMCHHK, Ad Aljlf nOMfTfT H STEpiiAHT H nOHOBHT H rkJftMHHT, TOPO TOCnOAK Bork A * nOMfTfT H STBpTlAHT H CTlJfpdHlIT ETi TOCnOACTB-t frO; dljlf AH nOnfpfT H pd30pt)T, Toro rocnoAk Bork a*1 ^ehit tro 3Af T’kAOM, d eti BkA’kWH bck A^Wd «ro h Aa fCT npOKAfT WT THÎ CE-tTHX WTltk HIIKfHCKHJf H fi,& HA\dT UMfCTHf Cil H»A®>® H Ck TpTlKAfTHAI fIpHfA\ H Ck WH^MH î$AfHf H>Kf B’k3’kIlHllJt Hd TOCnOAA Bord H CndCd Hdiucro Icvcd XpiICTd II PCKOIIJC Kp-kR tro Hd HHJf H Hd MfA’feX HXj H}Kf fCT H KhAfT E*k E'kKH, dMIIH. GBtAfTfAHf: JKiîndH ,A,pdrHM Gtohkob, jeSimh BdpcSA KpdAfBCKH, >K8ndH Kp-k-CTHIdH EtlBUJH AK®PHHK, JKSlldH IIp'kBSA BCAHKH Ak0Phhkj ^ndH GTdHKO AOrO0(T, TSa®P npOTOEHCTTrap, GTpoe cndTdp, A^hhioa komhc, Haek ctoahhk, Ahmhtpti ne\'dpHHK, PdAVrth CTpdTOpHHK. HoSkSu, nncdjf 8 rpdA ESKSpfipoM, iohTh M-kceiţd sT, eti a^t x3d. f îw JiAdA BWfBWAd, a\haoctTm BojkYm rocnoAHHk. f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, ca pe fiecare an să dea zeciuială din cîte agonisesc şi aceasta ştiind sfinţii apostoli şi părinţii purtători de Dumnezeu, ne-au sfătuit pentru ajutor şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, ultimilor copii ai lor, ca unii cu rugăciune şi priveghere şi cu post, alţii cu milostenii şi cu pocăinţă, să ne ferim de orice rău cu toată credinţa şi întărirea, să fim gata să auzim acel glas: «Veniţi către mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi odihni. Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi de la mine, că sînt blînd şi cu inimă smerită şi veţi afla pacea sufletelor voastre, căci jugul meu este bun şi povara mea uşoară. Veniţi binecu-vîntaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia gătită vouă de la facerea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat de mîncare şi am însetat şi mi-aţi dat să beau, am fost strein şi m-aţi primit, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi îngrijit, în temniţă şi aţi venit către mine.» Iată dar şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din 389 www.dacoromanica.ro mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al marginilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Rîvnind să urmez vechilor împăraţi şi domni care au cîrmuit cele pămîn-teşti în binefacere cu pace şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, ştim că tuturor celor ce iubesc pe Dumnezeu toate li se îndreaptă în spre bine, căci înţelepciunea trupească este moarte, iar înţelepciunea sufletească viaţă şi pace». Acestea amintindu-şi domnia mea de cuvintele lui David proorocul şi împăratul, care spune: « Fericiţi aceia cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia nu-i socoteşte Dumnezeu păcatele». Şi iarăşi: « Precum doreşte cerbul izvoarele apelor, astfel doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule». Astfel am dorit domnia mea către mănăstirea Glavaciov, hramul sfîntului locaş al preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei blagoveştenii şi preacinstitului părinte şi egumen chir Sava şi tuturor celor în Hristos fraţi care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie jumă" tate din Izvorani, partea jupanului Deatco paharnic şi a jupanului Radul paharnic, pentru că am schimbat domnia mea cu jupan Deatco şi cu jupan Radul, de le-am dat balta toată şi cu vinăriciul domnesc, dar să ia numai de la vecinii lor, iar la ţărani să nu se amestece, şi două sălaşe de aţigani, anume. . .1 iar jupan Deatco şi jupan Radul au dat domniei mele jumătate din Izvorani, partea lor. Iar domnia mea am dăruit sfintei mănăstiri, ca să fie de hrană fraţilor şi spre veşnică pomenire domniei mele şi părinţilor domniei mele şi copiilor domniei mele şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că cine s-ar încumeta să-i împiedice chiar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi şi va păzi, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă va călca şi va nimici, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nicbeia şi să aibă parte cu Iuda şi cu cel de trei ori blestemat Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Dragbici al lui Stoica, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Tudor primul vistier, Stroe spătar, Danciul comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Radul stratornic. 1 Loc alb. 390 www.dacoromanica.ro Cioucuţ am scris, în cetatea Bucureştilor, luna iunie 16, în anul 7001 <1493 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 88 (Glavacioc XXI/1). Orig., perg. (46,5x37), pecete atîrnata, căzută. Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, ms. 223 f. 106—107, la Academia Republicii Socialiste România, ms. 1449, f. 219 şi LXXVI/6. Fotocopie ibidem, XX/84. EDIŢII. Slav. Miletii-Agura, 345. Trad. Muşeţeanu, Glavacioc, 44—46; D.I.R., B., 218-219. 242 1493 (7001) iunie 19. Vlad Călugărul voievod dă lui Pîrvu mare vornic şi lui Danciu mare comis dreptul de a aduce rumâni în satul lor, Potelul, pe care-i scuteşte pe timp de 4 ani, de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de bir şi de oastea cea mare. Ţ Milostiiu Bojiiu, Io Yladu voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui Yladu voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele preacinstitului boeriului şi întîiului sfetnic al domniei mele, jupan Pîrvului vel dvornic şi jupan Danciului vel comis, ca ori cîţi rumâni va vrea să adune pe a lor moşie, ce să numeşte Potel, ei să fie slobozi şi de toate slujbele şi dăj-dile cîte se afiă întru însuş stăpînirea şi oblăduirea ţării domnii mele: nici podvoaze să nu facă, nici olacuri, nici Ia lucrul domnii mele să nu lucreze, nici caii să nu li să ia, nici găleata domnească să nu plătească, drept patru ani, fără numai birul să-l plătească şi oastea cea mare să o facă, iar alt nimic. Şi niminea să nu îndrăzneâscă a-i supăra, nici judecătorii, nici vătaşi, nici birari, nici podvodnicarii, nici vornicii, nici niminea din slugile domnii mele, nici dintr-ale boerilor, carii vor fi trimişi în slujbele şi în trebile domnii mele. Pentru căci, care să va ispiti a-i bîntui sau a-i supăra întru cevaş, măcar de ar fi şi din stăpînitori, sau veri cine, unul ca acela va lua mare certare şi urgie de către domnia mea, ca un necredincios şi călcătoriul poruncii aceştiia a domnii mele. Şi într-alt chip să nu fie, după porunca domnii m61e. Şi s-au scris în luna iunie 19 dni, la leatul 7001 <1493 >. f Io Yladu voievod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bistriţa, nr. 194 f. 42v. Trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 713 f. 572v.—573. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 219-220. 391 www.dacoromanica.ro 243 1493 (7002) septembrie 2, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciu logofăt şi fiilor săi, Pîrvu şi Barbu, satul Bucov şi jumătate din satul Suharna, scutite de slujbe şi dăjdii. *{• Eli XpHCTd Eora EAdrOB-fcpHH H BAdrOMCCTHBH H XpiICTOAIOEHKH H CdMOApii-JKdBHH, Kw EddA EOHEOAd H rOOlOAHHk, CklHk ECAHKdTO EddAd BOCBOAC, MHAOCtTwM EoJKYwM H EOJKYWM AdpOKdHHCM OEAdAdA4)SAM1 H rOCnOACTBSA4lSMH KTvCEId 3CMACIA ^rrpOKAdJfTHCKOia, C4ICJKC H 3dnAdHHHCKHA\ CTpdHdM EMAdlUS H <&dTdpdllj8 X*piţ(r. EAdr0np0H3K0AH rOCnOACTKO MH, CBOHAX EAdTklM np0H3B0ACHHCM, MkCTklM H CK^TaTHA\ cp-kA^fA' rocnoACTKd mh, taKO npocAdBHTH npocAdEA-kiuaro mc Bora, Ha np-fccTOA-fc CB-fcTOnOMHBUIIIX pOAlTCAIIC rOCnOACTBd A\H Ck CAdBOA B-k3HCCCUIdrO MC. GcJKC BTvC-noM-fcHA rocnoACTKO mh, mhosh iţapTc btv iţapcTBHia ch b-eccahuic cc, ha MdAii HCECCHOMg HapCTBklM HdCA'kAOBdUJC, TAI|lk EO CC H d3"k, HCTTiMHC CC IţdpCTBO HCnpd-EHTH, HA T W npHCHÎIIX' CBOH\' CkAtdTp’ilTH, CJKC CAT npHCH'f, HCTHHHH H IipdBO-BCpHH H A\HOrO nOCASJKHBUJH H HH BTv MTOJKC HCH3ECpHUlC CC, HIIJKC Bpdl'OM MOHAt A<>UIC nACipH, HA KpkE CBOA HHIOUrkAHUJC pdA>< rOCnOACTBd MH H3AHI3TH, I3K0JKC BAdrarO KOpCHC MkCTHtHUIH CdAOBHIH nAOA npHHCCC. Tca\ paA’i', A'ipoKd rocnoACTBO mh cah B-kCCMkCTHV H EAdrooBpa3HH h np-fcnoM-TdHHH, IJKC HdA B-kCtMH MBCt'IH AdpOK, HdCTOAlflH CHH XPHcok8a rOCnOACTBd MH npCflOMCTCHHOMS npdEHTCAK H np-kB0A\8 CkBCTHHKS, ndMCJKC H3 KAlflH rOCnOACTBd AMI, JKSndHS GTdHKO AOrOjjsCTS Ck CklHOBH MS, JKSndH [Ip-kESA H JKSndH EdpBSd H ClflC KOAHKO CklHOBH A\S E©rk fipHflSCTHT, BdpC CklHOBH, BdpC AT^P», I3K0 M dt$ CCT ESKObSa BkC Ck BOAfHHlţdMH H Ck BHHOrpdAH H Ck BTiCOM X®Tdp©M H Ck IIAdHHHC H Ck JKHAH4JC, 410 CS BHAC CTdpC OMHHC ESKObS, nOHCJKC nOAOEHHd WT ESKOB, AM IlHncpie ctoahhkS, wh k a©cthjkc JKSndH GTdHKO Aoro^CT, epe cct Saojkch wt JKSlIdH IlHnep CTOAHHK HdA ETiCC KOMdTH IlHnepOBH. IIOTOA\, WH H KSflH JKSndH GTdHKO A©r©j|scT wt dHC\|rcH IlHneposH, wt E-kKd H wt A\HAt h wt Gtp©c H wt Gtahmwa, HHX 41© CS HMdAH HdA TOI© nOAOEHHS WT ESKOB. Td HM AM* JKSndH GTdHKO AOrO^CT CEOH AM WT EAKdHH, 410 C AP^JKdA IlHnep H xd dCnpT, d EAKd H A\HA-b H GtPOC n GTdHMIOA AM®W* JKSndHS GTdHKO AOrO^SCTS HHJf AM, 410 C8 HAIdAH, HdA T0I0 nOAOBHHS WT ESKOB. îl AP^rd nOAOEHHd wt ESkob, am A\hkace, wh io KSnH JKSndH GTdHKO AOrOjfiCT WT Sciţ A\HKACBj WT JKSndH EddHKSA WT KoSA’kMH H WT CklHTi A\HKACB, WT ^APHI0E> Td AM* JKSndH GTdHKO AOro4seT BddHKSAS H ^APi<4iS TonAHitCAC K-kCC h x7 acnp’f, a EddHKSA h ^APH4i* A^Aom* JKSnanS GTdHKO AorojjiCTS nOAOEHHd wt ESkob, hh\' am. Gcro paAÎ TonAHneae Elice m cat JKSndHS EAdHKSAS h i>APH4<8, 4 ESkoeSa E-kC M b8A* JKSnanS GTdHKS Aoro^CTS, Ck BOACHHLţdA\H H Ck BHHOrpdAÎ H Ck nAdHHHC H Ck JKHAH41C H Ck BliCCAlH XOTape ESkobS. 392 www.dacoromanica.ro H IMKH KtSlIH >KÎ>naH GTdHKO A©r©j|SET EpTv3EipH KTvCH WT (ÎTOHKd KopAMH H WT CklHk E83EK, WT GtOHKA, 3a KA j|SA©pTHH Srp'kCKHX'- TaKO 3dM6HH CTv JKSnaH fbbr rpdMdTHK, Ta AaA* *8naH Gtjhko aoro^ET »8naH8 H"fer8 rpamaTHKS Eponim K-kCH, a w8naH Htr rpdMdTHK am* w8naH8 Gt^hk» aoro^ETS iioaokhhS wt G8\'apHa, 410 ect npaKa wMHHa >K8naH8 H'fcrS rpaAMTHKS. Gtro paA1‘,A°X' h r©cn©ACTK© A\H JKSnaHS HtrS rpaAMTHKS A<» «8 ÎCT EpTv3EipH KTvCH, HEIl©TTvKH©KEH© HH WT KorojKf, a >K8naH8 GTaHKS A©ro*|sET8, a<> 1 ect noaoKHHa wt GSppna. Gero paAÎ A*A*X H r©cn©ACTK© AtH «cSna^HS GTaHK8 A©r©4sET8 thia KTvC-k Aa m8 cat ktv wmhhtv h ktv w\'aBTv, hea*8 h A*iV>At ea\8 h kh8met©a\ n np'feKHSMETOAt H HH WT KOrCOKE H1-kKH©KEH© II© Wpi3AtS TOCnOACTKa AtH, nOMEKllIH WT WKmTeIt© KAAta, WT CKHHHET© KAAta, WT IlHEAapCTKa, WT KAKAapCTKa, WT AH>KA\8, C(H©KO1, WT K©3, WT n0AK03, WT !1©AK©Aj WT TAAIIH, pEKLUHX' WT KTvCEJf CA8>KKa]f H A<»KKa,V A\AAHJf>KE H KEAHU,E\", EAHK© CE Ha\'©AET KTv CaAt©APTv>KaKH©H 3^ H ©KAaCTH rocn©ACTKa a\h. H hhkto a<> H)f He ciwkET KaHTOKaTH, hh caau,h, hh k’i'pmTh, hh hh hhkt© wt caSnaje h npaKHTEAE\' rocn©ACTKa AtH, n©CHAaEAtH\' no AtHA©CTEj( h no paKOTajf rocn©ACTKa AtH, ii©he>ke kt© ce kh ii©k8cha KaHT©KaTH Hjf, hah ii©3akakhth Hjf aipE h KAAC EAHH, TW TAKOKar© MACK'bKa HAtaT KTvCnpVBTH KEAHK© 3A© V ©prT» WT T©Cn©ACTK© AtH, KaK© HEKEpHHK H Iip'kCTTvIlHHK H IlOCpAAtHTfA CHEAtS IlOKEA'feHHI© T©Cn©ACTKa AtH. GipEME H 3AKAHHAHHE Il©CTaKA'kET T©Cn©ACTK© AtH : n© CAtpTvTÎ r©cn©ACTKa AtH, K©r© HSKEpET r©cn©AK E©rk khth r©cn©AHHk EaauiKOH 3ea\ah hah wt cpTvAEMHar© na©Aa rocn©ACTKa AtH hah wt rkp©AHHK r©cn©ACTKa AtH hah, n© rptcEjf HauiHjf, WT HHOIlAEAtEHHK, fi,i ai^JE n©METET H I1©H©KHT H STKpTvAHT CHE n©KEA'fcmE T©Cn©A“ CTKA A\î, T©r© r©Cn©Ak E©rk Ad IlOMETET H 8TKpkAHT H CTvJfpaHHT Er© KTv r©Cn©A“ CTK-b Er©; aipE ah pa3©pHT h nonspET h pacnnET, Twr© r©cn©Ak E©rk aa hoiiepet h n©pa3HT h nocpamHT h 8khet Er© 3ae T-kaoAt, ktv KAAAipHjf K-kivfc A^uia Er© h Aa ECT npOKAET WT THT CK-kTH\* EOrOHOCHHJf WTlţk HHKEHCKHJf H A<> At8 ECT Ckll©-CTaTHHi^a nptiHCTaa E©r©p©AHiv> Ha CTpauiH©m caahuje h a<> HAtaT 8hecthe ctv I©\*A©>a h ck fîpiEAt h Ck ktv3Tviihkiiihmh na r©cn©Aa Bora h cnaca HauiEr©, Ic\'ca XpHCTa, KpkK sr© na hh^ h Ha MEAajf Hjf, hkojke ect h kaast ktv K-kKn, amiiH. GK'bA'bTEAHE: »c8naH ^parHH keahkh ak0Ph1ikj >K8naH EapeSa KpaAEKCKH, >K8nan KpTvCTÎiaH ehkuih akc>PHHK, 3<8naH ITptvk8a khkuih ak©Phhk, >k8imh EaAb khkuih AKOpHHK, TvA©P KHCTIIiap, /\,aHMI©A K© HC, flAKTv CT©AHHK, A,HA\HTp8 nE^apHHK, GtP©E cnaTap, PaA$A CTpaT©pHHK. H a3Tv, PaAS>Ak KAionap, ejke nHcajf ktv ctoahh Kapom Tp-kroKHipE, MkcEi^a CEIlTEAIlKpVia K A^HK, K A'kT© X3K. f Iw EaaA kwekwaa, a\ha©ctTe EohcVa r©cn©AHHi\. ■(• în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstilorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Ylad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind 1 Loc rupt. 393 www.dacoromanica.ro peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei melc, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Aceasta amintindu-mi domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor, străduindu-mă şi eu nu numai să cîrmuiesc această împărăţie, ci să socotesc despre cele veşnice ale mele, adică spre cei care sînt deapururi adevăraţii şi dreptcredincioşii şi care au slujit mult şi în nimic nu s-au dat în lături, nici duşmanilor n-au dat dosul, ci sîngele lor nu l-au cruţat să curgă pentru domnia mea, precum sămînţa bună aduce rod mai cinstit. De aceea, a dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele preacinstitului dregător şi întîiului sfetnic, încă şi din casa domniei mele, jupanului Staico logofăt cu fiii săi, jupan Pîrvul şi jupan Barbul şi încă cîţi fii le va lăsa Dumnezeu, ori fii ori fiice, ca să-i fie Bucovul tot, cu morile şi cu viile şi cu tot hotarul şi cu munţii şi cu jiliştele, care au fost vechi ocine ale Bucovului, pentru că jumătate din Bucov, partea lui Piper stolnic, a dobîn-dit-o Staico logofăt, căci a fost aşezat de jupan Piper stolnic peste toate averile lui Piper. După aceea, le-a şi cumpărat jupan Staico logofăt de la nepoţii lui Piper, de la Bîca şi de la Milea şi de la Stroe şi de la Standul, părţile lor pe care le-au avut pe acea jumătate din Bucov. Deci le-a dat jupan Staico logofăt partea sa din Băcani, pe care a ţinut-o Piper şi 1000 de aspri, iar Bîca şi Milea şi Stroe şi Standul au dat jupanului Staico logofăt părţile lor, pe care le-au avut pe acea jumătate din Bucov. Iar cealaltă jumătate din Bucov, partea lui Miclea, a cumpărat-o jupan Staico logofăt de la unchiul lui Miclea, de la jupan Ylaicul din Cozleaci şi de la fiul lui Miclea, de la Udrişte, Astfel a dat jupan Staico logofăt lui Ylaicul şi lui Udrişte Topliţele toate şi 5000 de aspri, iar Vlaicul şi Udrişte au dat jupanului Staico logofăt jumătate din Bucov, partea lor. De aceea Topliţele toate să fie ale jupanului Vlaicul şi ale lui Udrişte, iar Bucovul tot să fie al jupanului Staico logofăt, cu morile şi cu viile şi cu munţii şi cu jiliştele şi cu toate hotarele Bucovului. Şi iarăşi a cumpărat jupan Staico logofăt Bîrzeştii toţi de la Stoica Corman şi de la fiul lui Buzea, de la Stoica, pentru 24 de florini ungureşti. Astfel a schimbat cu jupan Neag gramatic, de a dat jupan Staico logofăt jupanului Neag gramatic Bîrzeşti' toţi, iar jupan Neag gramatic a dat jupanului Staico logofăt jumătate din Suharna, care este dreaptă ocină a jupanului Neag gramatic. De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Neag gramatic, ca să-i fie Bîrzeştii toţi, neatins de nimeni, iar jupanului Staico logofăt să-i fie jumătate din Suharna- De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Staico logofăt acestea toate, să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi copiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de la vama oilor, de vama 394 www.dacoromanica.ro porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijme, de cositul finului, de care, de căraturi, de podvoade, de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile mici şi mari, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpînirea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure nici sudeţ, nici birari, nici nimeni altul dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după trebile domniei mele, pentrucă cine s-ar încumeta să-i turbure, sau să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă va nimici şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l lovească şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul său şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi să-i fie potrivnică preacurata născătoare de Dumnezeu la cumplita judecată şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei ce au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Draghici mare vornic, jupan Barbul Craiovescu, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul fost vornic, jupan Badea fost vornic, Tudor vistier, Danciul comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Stroe spătar, Radul str atomic. Şi eu, Radul clucer, care am scris în oraşul de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 2 zile, în anul 7002 <1493 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CXIX/1. Orig., perg. (37X47), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1847. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 220—222. 244 1493 (7002) septembrie 10, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Neagu gramatic şi fiicelor sale Stana şi Maria, satul Bîrzeşti, vie şi un loc la Tîrgovişte. f K-k XpHCTd Sora EAaroK-fepHfH, EAaroMtcTHBH h Xphctoawehkh, cdAtOAPiv-KdBH'fH îw Ea»A B0HB0A<* H rOCIlC» A”HK> CHH"k KfrtHKdrO KadAd BOHBOAE] mhaoctYwm Eo/kTwm h Eojkum aaP^hYem, OEAdAdiaijiyAtH h rocnoACTK*taiiJ8AMi BTkCi* 3ea\aei3 395 www.dacoromanica.ro «frTpOK/UX'fHCKOH, HJJBKE H 3dnAdHHHCKHM CTpdHdM, flMAdUlS H «ÎMrdpdUjS JfCpUCr. EAdr0np0H3B0AH rOCIlOACTKO AIH CBOHM EAdTHM npOH3EOACHYCM, HHCTHM H CK’kT/t'i'HM Cp-kA^M rOOlOACTBd AIH, AApOKAJf CKH BTiCCHCCTHH H EAdrOWEpd3HH H nptnOIHTdHH, HÎKC HdA ETiCtMH MHCTH AApOK HdCTOClJIH CÎH JfpHCOESA r©Cn©ACTEd MH nptnOMH-TCHHOM8 EOAtpHHS, H>KC CCT H3 KALJJH rOOlOACTBd AIH, >K8ndH8 Htr8 rpdA\dTHKS H AAipcpcM cro, ©TdHf rh chhobc ch h AYdpYra ck chhobc ch, ok© a<> hm cat Ep-K-3fL(lTH BTiCH. II©HCÎKC H]f ll©K8nH >K8ndH GTdHKO AOrO^fT WT GTOHKd K©pMdH H WT CHHK E83CB, WT GTOHKd; TdKO MCHH CKC >K8ndH Htr rpdMdTHK, TdKO AM* WSndH Htr CBOH AtA, 410 AI 8 CCT CTdpd H npdBd WMHHd, AfAHHd, nOAOBHHd WT G8\'dpHd, >K8iidH8 OTdHKS Aoro^CTS, d w8ndH ©TdHKO AoroiJiCT, wh AM* >K8ndH8 Htr8 h AAlJJCpCM Cr© EpTi3f4HH B"KCH. H lldKH A<* HM CCT WT EpTiCClJJH WT AlOCTHIJJC TpH ACAOKC, nOHOKC CAT >KS|| C8 GTdHC H AţdpTc BTiCC. IIotoai npVHAf JKSndH Htr npcA r©cn©ACTBO aih Td ch Smhhh A^H^pc ch OTdHd h AldpYra raKO aa ai8 cat eti aicct© chhobc. H Bdpc KOMy cc npHAynHT wt HH\* npeîKAf C'hMpiiT, Eli HHJf lipliAdAHKd A<1 HtCT, H8 A<1 *CT WCTdEUJHAI HAI. H rocnoACTBS mh am* cahh koh bcaaih a®kpti. Ger© pdAY hai AMOJC h rocnoACTE© aih, raKO a<* hm cat bti wmhht, h b-e WJfdETi, TtM H A^d‘w HX H KH8K0M H nptBHSKOM HJf H HH WT KOrOJKC HCIIOTAKH©* BCH©, no wpH3AlS r©Cn©ACTB© AIH, nOHCEUlH WT WBMHCrO EdMd H WT CBHHHCr© EdMd, WT nMCAdpCTEd, WT KAEAdpCTBd, WT EHHdpHH, WT AH>KAl8, WT CCHOKOCYld, WT K03, WT n©AK©A} WT n©E©3, WT TdAnH, pCKIUH WT BlkCCX CAS>KEdX H A^^Ed^, CAHKd CC HdX©AfT Kli CdAIOApiv>KdBH©H 3CMAH TOCIIOACTBd MH. H HHKT© A<> HX HC CMtCT EdHTSEdTH, HH CAA4&, HH EHpHYld, HH HH HHKT© WT CA8rd\' H npdEHTCAC\" rOCIIOA' CTEd AIH, n©CHAdCAIH\* n© AIHA©CTC(\* H n© pdE©TdX T©Cn©ACTBd MH, IIOHOKC KT© CC KH II©kScHA EdHTOBdTH HAH n©3dEdKHTH H^, dl^C H EAdC CAHH, T© TdKOKdT© MAOEtKd HAIdT E'hCnpYCTH ECAHK© 3A© H WprYl© WT rOCIIOACTE© MH, IdK© HCECpHHK H liptCTAIIHHK H IIOCpdMHTCA CYCAI8 IIOKCAtHII© T©Cn©ACTEd AIH. GipOKC H 3dKAHHdHYc n©CTdBAtCT TOCIIOACTE© AIH! n© C’hMp'KTH rOCIIOACTEd MH, K©r© H3EcpcT r©cn©AK E©rii bhth r©cn©AHHK EAdUiKOH 3cmah hah wt cp^A^dr© nAOAd rocn©ACTEd aih hah wt ciip©AHHK r©cn©ACTEd mh hah, n© rptcc\' HduiH\', WT HH©nACAICHHK, A<> d^IC IIOMETCT, n©H©EHT H 8TEp"KAHT H CKXpdHHT cYh \'PYC©b8A rocnoACTEd aih, Toro rocnoAK E©rii a<> n©MhTCT h StbptiAHt h ctiXPahht bti rocnoACTBt croj a dipc ah pd3©pHT h nonepeT H pdcnncT, n©cpdMHT, T©r© r©cn©AK Eorii a<> nonepeT h nopd3HT h n©cpdMHT h Sehct cro 3Af TtA©M, d Eli eaaaiphx Kt4t A^uid cro h a HMdT 8MCCTHC Ch I©yA®l3 H CTi YTpHCAI H CTi 396 www.dacoromanica.ro KTl3'hNHlll£A\H HA rOdlOAd E«rd H ClldCd HdUlfrO ic^Cd XpHCTdj Kp'KE'K frO Hd HHJf H Hd H\', J3K0JKE fCT H E«KAfT K'h K'kKH, dAON. GKtA'bTfATf: /KSndH ^,pdrHM keahkh akophhk, >K8ndH EdpeSd KpadfKCKH, 3KY/ţ\ rOCnOAHHh. f în Hristos, Dumnezeu, binecredinciosul, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, singur stăpînitorul Io Ylad voievod şi domn, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi. Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele preacinstitului boier, care este din casa domniei mele, jupanului Neag gramatic şi fiicelor lui, Stana cu fiii ei şi Maria cu fiii ei, ca să le fie Bîrzeştii toţi. Pentru că i-a cumpărat jupan Staico logofăt de la Stoica Corman şi de la fiul lui Buzea, de la Stoica; astfel a schimbat cu jupan Neag gramatic, de a dat jupan Neag partea sa care-i este veche şi dreaptă ocină, dedină, jumătate din Suharna jupanului Staico logofăt, iar jupan Staico logofăt, el a dat jupanului Neag şi fiicelor lui Bîrzeştii toţi. Şi iarăşi să le fie din Bîrseşti de la Mostiştea trei părţi, pentru că sînt ale jupanului Neag veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi după aceea, să le fie un loc din Tîrgovişte, care le este dedină şi alt loc în rînd cu acesta, pe care l-a cumpărat jupan Neag de la Stefu, pe 6 florini ungureşti, şi o vie din Tîrgovişte, 2 pogoane, pe care a cumpărat-o jupan Neag de la fiica popii^Vîlcul pe opt florini ungureşti, în hotarul Călugă-reanilor, ca acelea toate ale sale să fie ale Stanei şi ale Măriei. După aceea, a venit jupan Neag înaintea domniei mele, de şi-a făcut pe fiicele lui, Stana şi Maria, ca să-i fie în loc de fii. Şi oricui i s-ar întîmpla dintre dînşii mai înainte moarte, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi domniei mele i-au dat un cal foarte hun. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să fie de ocină şi de ohahă, lor şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de vama oilor şi de vama porcilor, de alhinărit, de găle-tărit, de vinărici, de dijmă, de cositul finului, de care, de cărături, de pod-voade, de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţ, nici birar, nici nimeni altul dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că cine s-ar încu- 397 www.dacoromanica.ro meta să-i turbure sau să-i împiedice, chiar şi cu un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor al aceste porunci a domnei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn a Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti, va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia Iui; iar daca va nimici şi va călca şi va risipi şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească şi să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacul viitor sufletul său şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu cei de la Nicheia şi să-i fie potrivnică preacurata nsăcătoare de Dumnezeu la cumplita şi neîndurata judecată, unde nu este făţărnicie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei ce au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Dragbici mare vornic, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Badea fost vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Dimitru paharnic, Alb stolnic, Stroe spătar, Radul şi Dragomir stratornici. Şi eu, Oncea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 10 zile, în anul 7002 <1493 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 89 (Ep. Argeş XIX/1). Orig., perg. (49,5x38,5), pecete atîrnată, căzută. Cu trad. din 1915. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/85. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 222—223. 245 1494 (7002) februarie 10, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte hotărîrea lui Gorga de a lăsa, după moartea lui, nepoţilor săi Vlad spătar şi Fîrcea jumătate din Bădeni, iar ficei sale Stana cealaltă jumătate. f AIhaoctTivm EojkTivm, Îv Eaaa kockoa<> h rocnoAHH-h e*KC(H scmah &rrpo-KA4ŢTHCK0H, Chiuit EAAAd KCAHKddrO KOfKOAf• AdKdT rOCnOACTEO MH CHf nOECA-kuTc rocnoACTKd mu npdKHTCAio H3 K-ujig rocnoACTKd mu >K8ndM8 EAdA&iS cndTdpS H EpdT Alt# ero jkSimhS ^pitut c-r ckihokh ch h SuiţomS Toprd cit A’MlKpt c» Gtaha CR CKIHOKH CH, 13KO Ad HM (CT 8 fi-RA^HH Kdpf KOAHKO fCT A*d ToprOKS, IlOHfKf 398 www.dacoromanica.ro npVHAf Topra npEA rocnoACTKO mh, Ta ch 8ao?kh ahe\|tem ch, jk8iiah8 Eaaa**a8 cna-TapS h >K8ruH8 «bp'kMA h ATaOEpE roproK», Gtaha haa ckcx wmhhS, HaA koahko hma 8 B'KA'feHH, I3K0 A<> CH C8 KpATHH HEpA3A"fcMHT, A© HH)f JKHKOTA. (Iah A©Krtf k8a« Topra jkhk, fi,ă ch cam wkaaaSet tt,h wmhhS, a no cilaipilth ToprosS, a<> ect jkShahS Eaaa$a8 cndTApS h gpat a»8, jkSîiahS «bp-RMA HaA noaoKHHS wt ttvh whhh8 ipo kt KHiDf nHcana, a A'WbEpE Toproga, Gtaha, a<> ch cama HaA AP**™ noAOKHHa. H rocnoACTBO mh hm am©uie koh. Gero paAf hm AM©X h rocnoACTBO mh, »ko a<> hm ect k-r wmhhS h k-r W£AB8, HHM H CHHOBOM H\" H KHSMETWM H np'kRH8‘HTlVM. H BApE KOM8 Wt HHJf CE caSmht npt>KAB ciiMpiiT, a r-r HHjf np^A^HRa a& «tCT, a h8 a<> ect whhh8 wctariuYm. H hh wt KorojKE HEnoTiiKHOBEHHO, no pEHH rocnoACTga mY. Gg’bA’bTEAYE: jkSiiah /\parHM reaYkhh A^opHHK, jkSiiah Kp'kCTi'iaH ehruih A^op-hhk, >K8naH Gtahko Aoro^ET, jKSnaH 0ewa©P rhctYhp, ,i,aHm«A komhc, Gtp©e ceia- TAp, (A,HMHTp8 nEJfapHHK, HaKTi CTOAHHK, PaASATi CTpaTOpHHK. rfHcaH rt, rpaA E8K8pEipH, M'kcEU.a $ERp8ApYra Y akh1i3 kt* a^t x3r. •{• Iw Eaaa rwerwaa, a\haoctYm EojkYm rocnoAHHii. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele dregătorului din casa domniei mele, jupanului Yladul spătar şi fratelui său, jupanului Fîrcea cu fiii săi şi unchiului lor Gorga cu fiica sa, Stana cu fiii ei, ca să le fie în Bădeani, oricît este partea lui Gorga, pentru că a venit Gorga înaintea domniei mele, de a aşezat pe nepoţii săi, jupan Yladul spătar şi jupan Fîrcea şi pe fiica lui Gorga, Stana, peste ocina sa, peste cît are în Bădeani, ca să fie fraţi nedespărţiţi, cît vor trăi. Dar cît va fi Gorga viu, singur să-şi stăpînească acea ocină, iar după moartea lui Gorga, să fie jupan Yladul spătar şi fratele său, jupan Fîrcea peste jumătate din acea ocină, care este mai sus scrisă, iar fiica lui Gorga, Stana, să fie singură peste cealaltă jumătate. Şi domniei mele i-au dat un «al. De aceea, l-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricui dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii prădalica să nu fie, ci să fie ocina celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Draghici mare vornic, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Staico logofăt, jupan Teodor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Dimitru paharnic, Alb stolnic, Radul stratornic. Scris în cetatea Bucureşti, luna februarie 10 zile, în anul 7002 <1494 >. j" Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de Ist. Buc., nr. 27.211. Orig., perg. (25x33), pecete aplicată, căzută. Trad. ibidem, nr. 27.287 şi ms. 27.654 f. 2—3. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 223-224. Facs. Ibidem, 387. 399 www.dacoromanica.ro 246 < înainte de 1494 martie 16 >. Barbu banul Craiovei arată satele şi sălaşele de ţigani pe care le-a dăruit m-rii Bistriţa. Cartea dumnealui banului Barbul, care au zidit şi din temelie au ridicat sfînta mănăstire Bistriţa şi o au înzestrat cu moşii, vii şi ţigani, pe cum Jva arăta în [în] cartea dumnealui de danie şi de întărire, del leatul 7000 <1491-1492 >. f însă să să ştie cu ce am adaos şi am întărit şi am miluit sfînta mănăstire Bistriţa, eu, robul lui Dumnezeu, Barbul banul Craiovescul, cu sate, cu ţigani, sfînta mănăstire ce se cbiamă Bistriţa, hramul uspenii al preacinstitei născătoarei de Dumnezeu, cum am dat să fie vecinică pomenire, mie şi părinţilor mici, să dobîndim înpărăţiia ceriului întru Hristos, amin. însă satele anume: Plăvicenii de la Şuaş cu tot hotarul şi cu viile şi cu zeciuiala din vii, pe cum să cade otaştina, oricîtă s-ar afla peste acele botară, moşiia Ghindenii şi Vădastra, ce le-am cumpărat de la Yladul, drept 15.000 de aspri gata; moşiia Potelul şi Balta Albă şi Părîul tot, Bodgăneştii de Cot-meana toţi şi Mălurenii. După aceia şi ţiganii, anume: Curchi cu ţiganca lui şi Mela cu ţiganca lui, Iovan cu ţiganca lui şi frate-său Dode şi Dija cu ţiganca lui şi Bran cu ţiganca lui şi Tudor cu ţiganca lui şi Novac cu ţiganca lui şi cu feciorii lor, Şain cu ţiganca lui, Curchi cu ţiganca lui şi Chita cu ţiganca lui, Iane cu ţiganca lui, Bria cu ţiganca lui şi iar alt Brie cu ţiganca lui. Aceştea toţi i-au dat jupan Barbul vel ban şi cu fraţii lui jupan Pîrvul şi jupan Danciul, ca să fie sfintei mănăstiri Bistriţii, ce e mai sus numită. Iar după aceia, veri cine s-ar scula, după moartea dumnealui jupan Barbului banul, dintr-ai dumnealui nepoţi, strenepoţi ori toate cîte au adaos şi au dat sfintei mănăstiri Bistriţii, ori sate, ori ţigani, să fie nemişcate; că ori cine s-ar ispiti ca să le facă supărare satelor au ţiganilor, ce sînt date sfintei mănăstiri, unul ca acela să fie supt mare blestem şi supt groaznică afurisanie şi să-l bată preacurata maica lui Dumnezeu, parte şi lăcaş să aibă la un loc cu Iuda şi cu afurisitul Aria, cela ce nu va întări sfînta mănăstire, precum scrie mai sus. Şi iar am adaos sfintei mănăstiri satul Băbenii pe jumătate, Tismana pe jumătate şi vama di vad pe jumătate. Şi Tismana iar pe jumătate, ce să vă afla pînă ce va fi banul viu, să o stăpînească, iar după moartea dumnealui, să rămîe sfintei mănăstiri. Iar ai lui nepoţi nicidecum să nu să atingă cu ce au 400 www.dacoromanica.ro întărit sfînta mănăstire şi pe sfîntul Grigorie Decapolitul; ruga maicăi precistei şi a sfîntului Grigorie să-i fie de ajutoriu. Văleat 7000 <1491-1492 >. Arh. St. Buc., S. I., nr. 81 (Bistriţa LXII/135). Trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 713 f. 560v.—561v. Văleatul greşit, lipseşte cifra zecilor. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 207—208, sub <1491 septembrie 1 —1492 august 31> 247 1494 (7002) martie 16, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Bistriţa sate, vămi şi ţigani. f MlvCt CR-feTdd IlHCdHi'd SCAKIUIdX’O'M TAdrOAIOlţldd I3K0 EAdHttH IVKp'kT'fH np-fc-a\8ap«ct, hk H"bcT aSmuiVh Eonţiddro ce fiord, raKOMe ktv IIpHTMdjf rAdroAiT: HdMtAO Ilp-feAtSAPOCTH CTpdJf TOCnOAHHK, Aa HAfJKf fCT CTpdŢ TOCnOAHHK, t8 E"kCd EAdrdd EOfH EO ce fiord, HeHdEHAHT 3Ad, Hk ETiCdKO IV EAdrklŢ A^MŢ SnpdWHIdeT Ce. KddHCt. EAdrd, noAOEdeT haa\ peiţiH? G;Ke E-kceHHCTdd h >ikCTHdd H3peKouie ScTd rocnoAHHia, e;Ke aioehth rocnoAd fiord CEoero ivt K-kcee A8luf H wt K-kcee Kp-knocTH ckoii, TdK0>KAf h HCKp-kHiaro csoero h npOMdd. H laKoace Kivce CB-kTYH A^Yh SctYh AaKH‘ A0K,kA\H H3pe>ie, ewe ecn „HdCAdAH ce rocnoA«KH h A‘*ctk th npoweHYe cp-kAM TKoero“. Koewe ecT EOAinee HdCAdWAeHYe ee EOJKecTKem'e CAdAOCTH? GYdso Sro eo-«eCTKeHdd CAdAOCT, e>Ke CKAIOKOkYiO C'kpA’kMHOlO npHTHU,dTH KTv EO>KeCTKeHYHAt CK'fe-IţieHHYHAt \'pdA\OA\ H IVT T^A^ nOU.p'kfldTH EO>KeCTBeHOe HdCAd>KAeHYe, I3K0 WT Cfld-CHddro HCTOHHHKd, ewe ecT A8u,eRHoe R-kKSne>Ke h TtAecHoe 3ApdsYe. llipe 8eo cYd EAdrdd c8t, koaa\h ndne e;Ke s-kceHecTHYe H CB'kiţieHHYe ypdA\H E,k3ABH3dTH h SKpd-llldTH nOA-KSHO eCT. G;Ke 8eo h d3k, ktv XpHCTd fiord EAdroR-fepHYH h A'phctoaioehkYh, îiv fiAdA EoesoAd H rocnoAHHk, fioxtYeio awaoctYio ivEAdAdiciţiSAtH 3eA\Ae» iîrrpOKAdjfYHCKOio h 3dTlAdHHCKHAa CTpdHdA\, IfiwAdlljS H 3>drdpdlljS Jfepiţer, EAdrOnpOH3BOAH)fOAA EAdrYkJAa np0H3K0AeHYeA\ h mhctha\ cpTvAu,ed\, e;Ke npocAdEHTH, npocAdBA'kuiddro Hdc rocnoAd fiord h cndcd HdUiero Ic\-cd XpHCTd h Toro R-kCeMecTSio H nptHenopOMHSio AWTepk fioropoAHU,8 H npRcHOA^sS rtldpY», KHAejfOM eo, ecahko Scp’kAYe kt* R-kceMecTHOA^ j(pdA\S, ewe ecT k-k hau K’kceMecTHddro ScneHYd np-fecEfcTYe BoropOAHiţH h npHCHOA'bRH illdpYn. 6ahko TpSAOAiOEHe noT-kiiidine ce HduiH A^KpYn h Ktpm'H h np-fenoMVreHHYH BAdCTtAe, >KSndH fidpESA KpdAtBCKYH CTv KpdTYdA\H CH, JKSfldH IIpTvKSA H /i,dH9SA H PdA\frtk H B’kSAEHrOUie IVT WCHORdHYd ETiCe MeCTHIH EHUiepeMeHnl'H XPaA' Hd P’feivfe rAdroAtAtoH fiHCTpHiţe h SKpdCHine iaKO>xe a^ctoht h npHAOJKHUie ceaa Ha ham: Ilad-EHMdHH Hd niv.VUlS Ck R■kCeA^ J(OTdpOA^ H KHHOrpdAH H Ck A«cf'rKC,A' WT KHHa 410 www.dacoromanica.ro CE A®CTOHT WT T6H WHHHE, BdpE KOAHKO ECT HHJf X®TdPj Ep'KHKOB’fcHH BTiCH H TliH* AtHHH H EdAdCTpd, 1410 eH k k&ihah wt EAdA&td 3a xExY1 dcnpH H IIoteaSa h ck EeAO EddTO H II'Kp'KSA BEC H Al"Krt8ptHH npHAOJKH /KSndH XdM3d. fi ndKH Eips npH-AOJKHUJE TH3H BAdCTEAE EorA^HELpH WA KoAMEHE BTiCH H JţHrdHH Hd HMB, KSpKH CK A^mH CH H Msnd CK AfUA^H CH H I-VBdH CK A*HdMH CH H EpdTYd IWBdHOBd, ,A,OAt H /\,HJKd CK Af^MH CH H EpdH CK A^MH CH H KHTd ck a(1V>mh ch h 0Hd ck a^KHBOTd rOCnOACTBd MH H A® «HBOTd np’kBrK3AI0EA£HHYHX CKJNWB rocnoACTBd mh bhujepehehhYhx PdAVAE K®*K®Ad h iUHpHd, m 2 noKpEndEHYE CB-kTOrtdS MOHdCTHpS H E02K6CTB£hYHM HHOKOAt H MOA'KEHHKOM, WTJţS £r8fl«N$ YEpO-MOHdX$, KVP AldKdpYW H no CHJf JfOTEipHM EHTH HdCTdBHHKOM H BTiCEH EJKE W XpHCTt EpdTfH Ad HM c8 B-K nHip», HdM/KE H HdUJHM pOAHTEABM B"K B’kHHOE B-KCnOMHHdHYE H no CH£ X®Tf4JHM EHTH MEA®M HdIUHM H CKpOAHHKOM. GsrO pdAY CK TEMH BHUJE pEMEHKIMH CEAH HHKTO M Hf METEXdET, nOHEJKE HX WT B*KCEX CdS>KEdX H A'tfKA'W WCAOEOAHX TOCnOACTBO MH, KpOME A^HKd H BOHCKE, d Huoro ijio roAf ce a®ctoht wt tex C(AfX> CKf A<* kSa(t ckIjtomS MOHdCTHpS, hah jkhto, hah bhho, hah nnEAH, hah hho e$ah 4i®3 hah taoee, hhkto hhh wt CASrdX H npdBHTEAEX rocnoACTBd a\h h nocAdHHHi^EX nocHAdEAUHX no CA&KEdX rocnoACTBd auh, a* HE CAUEET HEIJJO B*K3FTH WT TEX KHUJf P*HEHHHX CEAEX AUOHdCTHpCKHX, H8 Aa CH AUE-TEXdT ETSmEH H CK HErOBEAUH nOCAdHHHl^H CK TEMH CEAH H IJIO HM nOTpEEd e8A*T, no SdKOHS A* CH WT HHX 03HMdlOT d HHH HHKTO, HH WT EAH8 BEI4IH Ad HX HEljlO HE EdHT$IOT, nOHEJKE KTO EH CE nOK$CHA WT HdUJHX CdSrdX H npdBHTEAEX A* HM HEt^IO AOCdAHT, TdKOBYH HMdT B"K3npH6TH BEAHKO 3A0 H WprYlO WT TOCnOACTBd MH, KdKO HEB’kpHHK H nptCTSnHHK H nOCpdMHTEA cYemS B-KCEHHCTHOmS HdMH A^pOKdHHOM» XPHCO-b8a8, E7KE AdXWM B-K Stbp*khKE A<1P®k'1Xwm CB^TOM» XPd ect np,kAc'r1 MtpHOM C^A** J dl|lE AH HE flOHOBHT, HH BTBPTiAHT, Hg pdâOpHT HAH HEMTO WT BHUIE nHCdHHYHJf WTHMET, TdKOBOMS A<> BTkSA a\8 eBast eiinocTdTHHiţd np’kcB’kTdd EoropoAHi^d Hd CTpdiUHEM c8a8, raKO rknocTdTHHKS cb^tomB ee jfpdMB H A<> hamt BhectYe rk I»-A&w h flpYcM h ck pdcnEHUJHMH rocnoAd H Bord, cndCd HduiEro Icycd XpHCTd h PSKUJHMH, KpTkBk ErO Hd HHJf H Hd HEA^X HYj **£ (CT H E8A(t> dMHH. ©H>K£ c8t CKtAtTEAHE cYemB HdlUEMB JfPHCOKBAB: BTiCE WCB’fclJlSHHYH MHTpOIIO-nOAHT K\rp iAdpYWH H >K8ndH ^pdrHM BEAHKH ABOpHHK, HfBlldH KpikCTYdH, HfBlldH EdA^ 3ET ^APH41EK, HfBfldH GTdHKO AOPO0ET, >K8ndH yV.’kTKO EdH, HfBlldH A,^AWrt ..........1 yV,dHH»A KOMHC, GtPOE CndTdp, yVjHMHTpii mppHHK, PdAVrt H yV,pdrOMHp CTpdTOp-HHU,H, KoAlţt H GTdH H KoKOpd MdAH ABOpHHl^H. H d3k HdHP'hTdJf.......1 BTi HdCTOAHEM rpdA$ E8K8pEl|lH, A* tCSl^d AMPtYh SY AKHTi, BTi A’kT *3B. IţdpcTBwipB rocnoAB HduiS ÎcBcB XpHrrB, eaieBuie CAdBd, aP^kaba, mecth H no* KAAHIAhYs Ck EE3 HAHEAHHM ErO WTlţEAl H BAdrhlM H XHBOTBOpEt(lHA\ A^X'0'"» BTk BtKkl, BtKOM, AMYh. f îw Eaaa KivEKWAd, auhaoctTm EmkYa rocnoAHHH. f Am auzit spunînd în atotsfînta scriptură că fericit este cel ce a aflat înţelepciunea, însă nu este mai bun decît cel ce se teme de Dumnezeu, precum glăsuieşte în Pilde: «începutul înţelepciunii este teama de domnul, căci unde este teama de domnul, acolo sînt toate cele bune, căci cel ce se teme de Dumnezeu, urăşte relele, ci se îndeletniceşte întotdeauna de fapte bune». Care bunătăţi, se cuvine nouă a zice? Acelea pe care preacurata şi cinstita gură a domnului le-a spus, adică a iubi pe domnul Dumnezeul tău din tot sufletul şi din toată puterea ta, de asemenea şi pe aproapele tău şi celelalte. Şi precum preasfîntul duh, prin gura lui David a spus, care este: « îndulceşte-te întru domnul şi-ţi va da rugămintea inimii tale». Care este cea mai bună îndulcire a acestei dumnezeeşti îndulciri? Aceea însă este dumnezeiasca îndulcire, care cu dragoste din inimă aleargă către dumnezeieştile, sfinţitele hramuri şi de acolo culege dumnezeiasca îndulcire, ca de la izvorul mîntuirii, care este sănătate sufletească, în acelaşi timp şi trupească. Dacă deci acestea sînt bune, cu atît mai mult este de folos . a ridica şi a înfrumuseţa atotcinstitele şi sfinţitele hramuri. Care deci şi eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Vlad voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu, stăpînind ţara Ungrovlahiei 1 Text ilizibil. 26* 403 www.dacoromanica.ro şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit cu bunăvoinţă şi cu inimă curată ca să proslăvesc pe domnul Dumnezeu care ne-a proslăvit şi pe mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi pe atotcinstifa şi prea neprihănita lui mamă, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria. Căci am văzut marea silinţă către atotcinstitul hram, care este în numele atot cinstitei uspenii a preasfintei născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cu cîtă silinţă de trudă iubitoare s-au sîrguit bunii şi credincioşii şi preacinstiţii noştri vlasteli, jupan Barbul Craiovescul cu fraţii săi, jupan Pîrvul şi Danciul şi Radul şi au ridicat din temelie atotcinstitul mai sus zisul hram perîul numit Bistriţa şi l-au înfrumuseţat cum se cuvine şi au dăruit satele anume: Plaviceani pe Şăoaş cu tot hotarul şi viile şi cu zeciuiala din vin, cît se cuvine de la acea ocină, oricît este hotarul lor şi Brîncovenii toţi şi Gîndeani şi Yădastra, pe care au cumpărat-o de la Vladul, pentru 15 000 1 aspri şi Potelul şi cu Balta Albă şi Pîrîul tot şi Mălureanii, i-a dăruit jupan Hamza. Şi iarăşi încă au dăruit acei vlasteli Bogdăneştii de la Codmeana toţi şi ţiganii anume: Curchi cu copiii săi şi Mela cu copiii săi şi Iovan cu copiii săi şi fraţii lui Iovan, Dode şi Dija, cu copiii săi şi Bran cu copiii săi şi Tudor cu copiii săi şi Novac cu copiii săi şi fiul lui Muşain cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Chita cu copiii săi şi Iana cu copiii săi şi Briia cu copiii săi şi alt Briia cu copiii săi. Acestea toate le-au dăruit acei vlasteli. Şi încă mult credinciosul şi preacinstitul vlastelin al domniei mele, jupan Staico logofăt, a dăruit o vie de la Căzăneşti, ca să fie sfintei mănăstiri. De aceea şi domnia mea şi preaiubiţii fii ai domniei mele, Radul voievod şi Mircea, am dăruit acelei mai sus scrise atotsfintei mănăstiri. Şi încă a dăruit domnia mea căşăritul din judeţul Vîlcea, oricît este hotarul judeţului Vîlcea; şi încă am dăruit şi vama de la Secui pe Jiu, toată. Acestea toate, pe care le-am dăruit mai sus sfintei mănăstiri, să fie de ocină şi de ohabă, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi preaiubiţii fii ai domniei mele, mai sus zişii Radul voievod şi Mircea, să fie pentru întărirea sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări şi rugători, părintelui egumen ieromonah chir Macarie şi după aceea celor ce vor fi nastavnici şi tuturor celor în Hristos fraţi, să le fie de hrană, nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi după aceea celor ce vor fi, copiilor noştri şi rudelor. De aceea, cu aceste mai sus zise sate nimeni să nu se amestece pentru că le-a slobozit domnia mea de toate slujbele şi dăjdiile, afară de dare şi de oaste, iar orice alta ce se cuvine de la acele sate, toate să fie ale sfintei mănăstiri sau grîu sau vin sau stupi sau alta orice sau gloabe, nimeni altul dintre slugile şi dregătorii domniei mele şi cei trimişi pentru slujbele domniei mele, să nu cuteze să ia ceva de la acele mai sus zise sate mănăstireşti, ci să se amestece 1 Pasajul:« Vădastra ... 15 000» este scos din pergament prin tăiere, dar a fost completat după copia slavă. 404 www.dacoromanica.ro egumenul şi cu trimişii lui la acele sate şi ce vor avea nevoie, după lege să-şi ia de la ele, iar alţii nimeni, pentru niciun lucru să nu-i tulbure, pentru că cine s-ar încumeta dintre slugile şi dregătorii noştri să-i supere cu ceva, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui atotcinstit şi de noi dăruit hrisov, pe care l-am dat pentru întărirea tuturor acestora mai sus zise. încă şi după moartea noastră, pe cine va alege domnul Dumnezeu să stăpînească ţara Ungrovlahiei sau din rodul inimii noastre, dintre fiii domniei mele sau dintre rudele noastre sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări hrisovul nostru de faţă pe care l-am dăruit sfîntului hram al preasfintei şi prea binecuvîntatei stă-pînei noastre şi născătoare de Dumnezeu, pururea fecioara Maria, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească de toate relele în domnia lui şi să-i fie sprijinitoare preasfînta născătoare de Dumnezeu maica domnului, la cumplita judecată cea fără de făţărnicie. Dacă însă nu va înnoi nici va întări, ci va nimici sau va lua ceva din cele mai sus scrise pe unul ca acela să-l răsplătească domnul cu dreapta lui judecată, aici să-l ucidă şi să-l nimicească cu trupul, acolo însă, la judecata viitoare, cu sufletul şi să-i fie potrivnică preasfînta născătoare de Dumnezeu la cumplita judecată, ca un potrivnic al sfîntului ei hram şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei ce au răstignit pe domnul, Dumnezeul şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos, şi au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi, amin. Aceştia sînt martorii acestui hrisov al nostru: preasfinţitul mitropolit chir Ilarion şi jupan Draghici mare vornic, jupan Cîrstiian, jupan Badea, ginerele lui Udrişte, jupan Staico logofăt, jupan Deatco ban, jupan Dediul... *, Danciul comis, Stroe spătar, Dimitru paharnic, Radul şi Dragomir stratornici, Colţea şi Stan şi Cocora vornici mici. Şi am scris eu ...1 tier, -în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 16 zile, anul 7002 <1494>. Domnului, împăratului nostru Iisus Hristos, slavă, stăpînire, cinste şi închinăciune cu tatăl său cel fără de început şi cu duhul bun şi făcător de viaţă, în vecii vecilor, amin. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 91 (Bistriţa XXIII/1). Orig., perg. (45x39), pecete atîrnată, căzută. Cu o copie slavă din sec. XVII şi o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 192 f. 8—9v. şi f. 263—264, 202 f. 159v.—162 şi 713 f. 855—856. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/87. EDIŢII. Trad. Tocilescu, Doc. ist. I, 156—157; D.I.R., B., 224—226. 1 Text ilizibil. 405 www.dacoromanica.ro 248 1494 (7002) aprilie 1, Bucureşti. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Govora satul Ioneştii şi seliştea Corbeni. f AIhaoctTwm Eojkhwm, Kw EaaA kohkoa^ h rocnoAHH'K, ckjhti EaaAd bjah-Karo bohboA£. /\aKaT rocnoACTKO mh cHf noKC/vkHTe rocn©ACTBd mh cs-feTOMii mo-HdCTHpy wt ToBopa, XPaMV H>KJ R,K wEHT-fertH np-bcB-bTHia KAdAHMHnS HdiuoH Eoro-pc>AHU,( H npHCHOA'bB-bH rtlapHH H CAdBHOf (Ta Scneme h a\oa£Bhhk8 rocnoACTBd mh wiţy fr8M£H\f K\rp non8 HwHa H b-kc^m ra?K£ w XpHCT-fe EpaTÎe jkhbtvHjhm b-k CB-fe-T’feM'k m^ct© TOM, noHfJKf noKSriH rocnoACTB© mh ToraH cia© ip© cg 3©b£t Hw-HflJJH BTvCH H CK CfAHipOM ip© Cf 3©K£T KopE-feHH 3d x3 dCIlpH, wt A'wpfp* 2KHTYd-h8a H WT CUHOBfM fr©. Gfro paAT hm AaA®X H r©cn©ACTB© mh, raK© Aa hm cat b-k wmhhv h w^aES H hh wt Koro>Kf HfnoTivKHOBfHO, n© wpH3M$ r©cn©ACTBd MH. GB£A<’bT(A'f£: >K8na>Hx /\parHM bjahkh A^opHHK, wSnaH fiapE$A KpdAfBCKH, kSimh 1 ehbujh ak©Phhk8, xttindH Gtahk© aoro^fT, T8a®P bhctheip, /\dHMi«A komhc, {Iaeti ctoahhk, /\hmhtp$ nfjfapHHK, GTpot ciut ap, PdASATi H Apa-rOMHp CTpdT©pHHlţH. H a3H, EaH, tait nncax, Rt ctoahh rpaA E8k8p«ph, M-kcma anpHaTa a a^hti, KTv AiîT© X3R. j- Iw EaaA BwcswAa, mhaoctT a EojkTm rocnoAHHK. ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Govora hramul care este locaşul preasfintei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi rugătorului domniei mele, părintelui egumen chir popa Ioil şi tuturor celor în Hristos fraţi, care trăiesc în acel sfînt loc, pentru că a cumpărat domnia mea acest sat care se chiamă Ioneştii toţi şi cu seliştea care se chiamă Corbeni, pentru 7 000 aspri, de la fiicele lui Jitianul şi de la fiu lui. De aceea le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunce domniei mele. Martorii: 1 Draghici mare vornic, jupan Barbul Craiovescul, jupan 1 fost vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Stroe spătar, Radul şi Dragomir stratornici. 1 Loc rupt. 406 www.dacoromanica.ro Şi eu, Ban, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 1 zi, în anul 7002 <1494 >. j" Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 92 (Govora V/l). Orig., perg. (21,5x21), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri, una din 1842, cealaltă tot din prima jumătate a sec. XIX. Alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 93, 447 f. 113 şi 463 f. 60. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/88. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 226-227. 249 1494 (7002) iunie 5, Ruşii logofătului. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Cîrjeu şi altora seliştea Recica lui Dabul. f (HhaoctYwm EojkTwm, Îw Ema kohroa<* h rocnoAHHk K*kceH sfAiwtH âîrrpo- KAdJfYHCKOH, CHHk KfAHKdTO EAdA KOeKOAf. /V,dKdT rOCnOACTKO MH CHf nOKfA"bhHf TOCnOA* CTKd mh CASram rocnoACTKd mh Kp-kJKfS c-k chhokh ch, Ap-krHMio H BoHMd h Gtah- mOA H PdAV'Vk H HjlC KOAHKO CHHOKH MS Eork npHflSCTHT H PdAyMHpS Ck CHHOKH ch, /^arSa h IKhthqh h Gtahka h ape koahko chhokh m8 Eork npnnScTHT h TAHro ck a(1^4mh ch, PdAV'A’k h Aera h eipe koahko chhokh m8 fior-k npnnScTHT h rk KpdTHia CH H Ck CHHOKH HM, KOAHKO HM Eork npHflSCTHT, IAKO A*1 HM CCT CeAHipt 30K0MH PtMKd 4,AE8A0K Ck EAdTdMH H Ck K*kCOM JfOTApOM ,A(aK8a0K> OOHe-?Ke km H3KdAYuje WT npeA rocnoACTKO mh ck kY EOA-kpH, ta ce sdKAeuic kako hm eCT IVMHHd AfAHHd. H ndKH Kp'kJKOJ h PdAOMHp h TAHro ck chhokh hm Aa hm ecT whhha sokomh T8AH6 Ck R-kCOM pTdpOM, nOHf>Kf H3KdATWf npeA rocnoACTKO MH KA KOA-kpH, TA MdpTgpHCdUJe KAKO HM CCT WMHHd A'AHHA. Gero paaY hm AaA®Jf h rocnoACTKO mh hko a<* hm cat kti wmhht». h K-k WX'AK’k HHM H CHHOKOM HJf H KHSneTOM H npfcKHSMeTOM H HH WT KOrOJKe HenOTTi-KHOKCHO, no WPH3MS rocnoACTKd mh. GK-bA^TeAHe: JKSnaH /(parHn kcahkh abophhk, HiSnan Gtahko Aoro^fT, T8aop KHCTHrap, /^dHmOA KOMHC, flAKk CTOAHHK, /^HMHTpS nejfApHHK, GTpoe CnATAp, /^HMH-TpS nopTap, Saatc maah Aoro^seT, PaAyA-k h /VPar0MHp CTpaTOpHHUH- H A3-k, PdAY’A'k 8pKeK EHKUIH KAlOMAp, e?Ke nHCdJf 8 P8CH_[AOPOl|lfTOKH, KOH Tp’kroKHipe, iohYc e akhk> K-k a^t x3k. f Iw Eaaa KweKWAA, mhaoctYa EojkYm rocnoAHHk. 407 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Cîrjeu cu fiii săi, Drăghici şi Voicea şi Stanciul şi Radul şi încă cîţi fii îi va lăsa Dumnezeu şi lui Radumir cu fiii săi, Dabul şi Jitiian şi Staica şi încă cîţi fii îi va lăsa Dumnezeu şi lui Gliga cu copiii lui, Radul şi Leia şi încă cîţi fii îi va lăsa Dumnezeu şi lui Dabul cu fraţii lui şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să Ie fie seliştea numită Recica lui Dabul cu bălţile şi cu tot hotarul lui Dabul, pentru că au scos-o înaintea domniei mele cu 12 boieri, de au jurat că le este ocină, dedină. Şi iarăşi lui Cîrjeu şi lui Radomir şi lui Gliga cu fiii lor, să le fie ocină numită Gulie cu tot hotarul, pentru că au scos-o înaintea domniei mele 24 de boieri, care au mărturisit că le este ocină, dedină. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Drăghici mare vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Alb stolnic, Dimitru paharnic, Stroe spătar, Dimitru portar, Zlate logofăt mic, Radul şi Dragomir stratornici. Şi eu, Radul al lui Furcă fost clucer, care am scris în Ruşîî logofătului, lîngă Tîrgovişte, iunie 5 zile, în anul 7002 <1494 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., nr. 30.387. Orig., perg. (20x28,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din sec. XIX şi o copie a ei; altă copie ibid., ms. 31.277 f. 47. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 227. Facs. Ibidem, 388. 250 1494 (7002) iulie 15, Tîrgovişte. Vlad Călugărul întăreşte mai multora o parte de moşie la Precenu-de-Sus. f AIhaoctTivm BojkTwai, îw Eaaa kohboaa 1 KiiCtH 3f mah £rrpo- KAdX'fHCKOH, CHHk KfAHK<44rO> Ea4A4 KOHKOA*. AaKaT rOCflOACTKO AVH CMC (10KfA-feHTf rocnoACTKd mh CASraAii 1 a\h no ham PaA ck amncw ai»8 h ck chhokh hx h A,P<»r$A ck dHfnccH ch h ck chhokh hx h PouiKd ck amn^eH ai»8 h ck chhokh HX......1 AAOia Ck AH(V|r(H A\8 H Ck CHHOKH HX H PiA^ATi Ck GpdTVd CH H Ck 1 Loc rupt. 408 www.dacoromanica.ro dHft|r(H M# H CTv CHHOKH H)f H ApdrHCAdK CK dHfVjrfH M# H CHHOKH HH ApdrdH Ch dHfflCfH AtS H CTv CHHOKH HJf, I3K0 Aa HM fCT U»IHHd 8 IIp(M(H8 I\>pH8 IOT TpfTH fifA flOAORHH#, flOHfJKf HM fCT llpdKd H CTdpd WMHHd AfAHHd. IIOTOM AVdpTSpHCd H KgfldH KpTvCTYldH ^KOpHHK flpfA rOCn©ACTK® MH KdKO (8 npfA Htra MdpTSpH CdAH kY EOAtpH KdKO WKHia KHUJf HHCdHH MAOR-klţH APK5Kf WT HHX np(A(A0K 8 np(i|(H8 UIT TpfTH Afrt IIOAOKHHS. TdKO HJf WCTdKHJf H rOCIlOACTKO MH no pf'IH >K8lldH8 KpTiCTTiaH# Aa AP^H1 a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor < domniei >1 mele anume: Radu cu nepoţii săi şi cu fiii lor şi Dragul cu nepoţii săi şi cu fiii lor şi Roşea cu nepoţii săi şi cu fiii lor şi ...1 aloia cu nepoţii săi şi cu fii lor şi Radul cu fraţii săi şi cu nepoţii lui şi cu fiii lor şi Draghislav cu nepoţii lui şi cu fiii lor şi Drăgan cu nepoţii lui şi cu fiii lor, ca să le fie moşie la Precenu de Sus, din a treia parte jumătate, pentru că le este dreaptă şi veche ocină, dedină. După aceea, a mărturisit şi jupan Cîrstiian vornic Înaintea domniei mele, cum că au mărturisit înaintea sa 12 boieri că acei mai sus sorişi oameni au ţinut de la strămoşii lor la Precenu, din a treia parte, jumătate. Astfel i-am lăsat şi domnia mea, după spusa lui jupan Cîrstiian, să ţie din a treia parte jumătate, cum au ţinut şi pînă acum. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor. Şi prădalica la ei să nu fie şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. A scris Mihail în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 15 zile, în anul 7002 <1494 >. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CVIII/34. Orig., perg. (19x29), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 227—228. Facs. Ibidem, 389. 1 Loc rupt. 409 www.dacoromanica.ro 251 1494 (7002) iulie 22, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte m-rii Govora ocina Pirotu, cu iezerul Pirotului. f /HhaoctY» KojkY», Iw Ema koeeoaKH jKSndH fldcg cndTdpS ca-kTOMS MOHdCTHpS. Gsro pa^Y hm a<»A®X h rocnoACTBO mh, taKo a<» hm tct B-k uimhhS h s-k uipeS h K"k llHlţlS CE'kTOMS MOHdCTHpS H HH UIT KOrOJKE HEIlOT'kKHOBCHHO, no pEM rOCIlOACTBd MH. ©B'kA'feTEdYE: JKSnan ^pdrHM beahkYh abophhk, H<8ndH KdpcSa KpaaEBCKH, JKSnan Kp-kCTYidH EHEUiH ak0Phhk> >K8ndH ©TdHKO doro^ET, HtSlldH TSa«P BHCTYap, /(aHMioa KOMHC, ©TpOE endTdp, ^HMHTpS IlE)(dpHYK, fIdE"k CTOdHHK, PdA&Vk CTpdTOpHHK. IlHCdH B*k rpdA Tp'kroBHipE, MEC-kuA loaYta kb AKH'k> K x^k. f îui EddA BUiEBU>Aa, mhaoctYm EojkYm rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului preacuratei stăpânei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi mănăstirii numită Govora şi preacinstitului părinte egumen ieromonah Dorotei şi tuturor celor în Hristos fraţi care se află în sfînta mănăstire, ca să le fie ocina care se chiamă Pirotu toată şi cu iezerul Pirotului tot şi jumătate din gîrlă, pentru că a dăruit jupan Albu spătar sfintei mănăstiri. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de hrană sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Draghici mare vornic, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Staico logofăt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Dimitru paharnic, Alb stolnic, Radul stratornic. Scris în cetatea Tîrgovişte, luna iulie 22 zile, în anul 7002 <1494 >. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh, St. Buc., S. I., nr. 93 (Govora XXIII/2). Orig., perg. (27x21), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 314, 447 f. 301 şi 463 f. 29. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/89. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 228. Facs. Ibidem, 390. 410 www.dacoromanica.ro 252 1495 (7003) martie 24. Ieromonahul Macarie dăruieşte m-rii Govora o vie la Ocne. f H3boachYcm wu,a h c'krp'kiujhYjm cHHd h nocn-kuifHYfM CK'kTaro AfiX** d3h YfpMOHdjf AldKdpYe. 4,a ct 3Ha(T KdKo npHAOHCHjf RHHorpdA wt ©khax, a<* lcr CR-fe-tom8 MOHdcTHpS ToKopa, XpaMS nphHHCTkiA RAdAHMHivK Hdin* EoropoAHiv* oycntHYf, fi,i (CT HHOKOM K-K nHl|Mt H WMHH* H R"k W£dKJl H HfnOT’KKHOKfHO HH WT KOrO>KI. IlaK no MOfH C’kAUP’kTH H no C'kdap'KTH WTklţH H EpaTfa 1(10 CI TkKMHM CkUl HHMH, Ad mh nocnaaiMT Ha R’kC'kKo a^to a^hk a. H nan a<* Cl 3HdfT KdKtv noAOBHHd wt EHHorpaA c*kM K8nHA wt PaHKSa, a AP^ra noAWBHHd kt BHAd napacHTd............1 A<* H( HMdT CkTKOpHTH........1 PdHKSrt......1 pOAHHKOM. IIoTOMj dl(JC KTO Cf nOKSCHT nptTH HAH pd30pHTH cYlO KHHrS, 1|J0 Ct TTiKMH-«o ck spaTYa, MdKapk h a3k, non AlaKapYi, hah wt spaTYa wt MdHdCTHp, hi HMdT AP’fcWdTH H 8TKp-kAHTH H nOHOBHTH, TOrO TOCnOAk Eork A<* 8KHJT «rOj Hd WBWM Ktivb T’kAOMj d KTv S^A^UJCM AStUf/A. IlaK no C'kMP'kTH î(p(Ml'a WT ($3tpk, fi,i Hf HMdM M^CTO WCTdKHTH Ad CTOHT n8CT0, H8 HMdM TdMO np’kEHKdTH H Ad HMdM MfpTHK Hd B’kC’kKO AtTO d KABAA H nOA WT >KHT0 H no MOH CTiMp-kTHj A<* C8T H WT TOH 8 AHHp. GK^A^TiAft nocTdKAtfM: >K8naH JIaeSa KHCTHiapio, YcrSMfH non 4,opo0(H wt Ko3ha h non Hhkoahm npo«r8AiuH wt GH-broR h non AdHHA A*m*ctht h non dlo^CH ASjfORHHK, HpOAYldKOH ^HAIHHcYc H EpdHKO H H(KH$0P WT GSKHdJf H >K8ndH GOnp-k cnaTap wt Phehhk h AdiţKo, (xtaH-b IţlufsHHd, E8Ad» Eohko, HsaH, spaT XdHKOE, GTOHKd TdAiaHOR,. ©npt, CHHk TcprCB, ©TOHKd, CHHk GTfljSdHOR. H a3k, non /V,paroAiuip nxcdjf, k A-kT xsr, Airfacciţd AnapTd ka a^he. f Cu voia tatălui şi cu săvirşirea fiului şi cu ajutorul sfântului duh, eu ieromonahul Macarie. Să se ştie că am dăruit o vie de la Ocne, ca să fie sfintei mănăstiri Govora, hramul uspenia preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, să fie călugărilor de hrană şi ocină şi de ohabă şi neatins de nimeni. Iar după moartea mea şi după moartea părinţilor şi fraţilor ceea ce m-am tocmit cu ei, să mă pomenească în fiecare an o zi. Şi iarăşi să se ştie că jumătate din vie am cumpărat de la Raicul şi cealaltă jumătate a fost părăsită ...1 să aibă a face ...1 Raicul...1 rudelor. După aceea, dacă cineva se va încumeta să pîrască sau să strice această carte, pe care am întocmit-o cu fraţii, măcar şi eu, popa Macarie, 1 Loc rupt. 411 www.dacoromanica.ro sau dintre fraţii din mănăstire, nu va ţine şi nu va întări şi nu va înnoi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă în acest veac cu trupul, iar în cel viitor cu sufletul. Iarăşi după moartea lui Ieremia de la Ezer, să nu las locul să stea pustiu, ci să locuiesc acolo şi să am mertic pe fiecare an o găleată şi jumătate de grîu şi după moartea mea, să fie în pace şi de aceasta. Martori punem: jupan Albul vistier, egumenul popa Dorotei de la Cozia şi popa Nicodim proegumen de la Sneagov şi popa Danii demestig şi popa Moisi duhovnic, ierodiaconul Dionisie şi Branco şi Nechifor de la Ocne şi jupan Oprea spătar de la Rîmnic şi Laţco, Oncea al lui Ştef, Buda, Voico, Ivan, fratele lui Hacico, Stoica al lui Galian, Oprea, fiul ilui Gherghe, Stoica, fiul lui Ştefan. Şi eu, popa Dragomir, am scris în anul 7003 <1495 > luna martie 24 zile. Arh. St. Buc., S. I., nr. 94 (Govora XVI/1). Orig., hîrtie (28x22), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din sec. XVII; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 291 v.—292, 447 f. 369 şi 463 f. 129. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/90. EDIŢII. Trad. Odobescu, Bistriţa, 825; D.I.R., B., 230. Facs. D.J.R., B., 391. 253 1495 (7003) aprilie 19, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stoica moşie în Lumaş şi Păr. Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Rumânească, feciorul marelui Vlad voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Stoicăi cu feciorii lui şi cu fata lui, anume Vlădae şi cu feciorii ei, ca să le fie lor moşia de la Lumaş toată şi iar de la Păr, toată, pentru că aceste moşii sînt bătrîne şi drepte moşteniri de baştină ale Stoicăi. Iar după aceea, au venit Stoica înnaintea domniei mele, de au înfrăţit pe fie-sa, Vlădaia, preste moşiile lui ce s-au scris mai sus, preste toate, ca să-i fie lui în loc de fecior. Şi domniei melc au dat un cal. Drept aceea, am dat lor şi domnia mea, ca să le fie lor moşiile stătătoare şi ohamnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintru dînşii i s-ar întîmpla mai nainte moarte, iar întru dînşii prigonire să nu fie, ci să fie moşiile şi bucatele lui, feciorilor şi fetei lui, Vlădaiei. Iar alţii nimenea amestec să nu aibă şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Drăghici vel vornic şi jupan Cîrstian biv dvornic şi jupan Pîrvul şi jupan Staico logofătul i jupan 412 www.dacoromanica.ro Teodor vistier i Danciul comisu i Stroe spătar i Dumitru păharnicu i Albul stolnic i Radul şi Dragomir postelnicii. Şi s-au scris în oraşul Tîrgoviştei, aprilie 19, leat 7003 <1495>. Arh. St. Buc., S. I., nr. 95 (Sadova III/l). Traducere din sec. XIX. Alte traduceri ibidem, mss. 295 f. 137, 355 f. 190—191, 715 f. 1077 şi la Academia Republicii Socialiste România CMLXX/104. EDIŢII. Trad. Donat, Banul Mărăcine, 33—34; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 34-35; D.I.R., B., 230—231. 254 1495 (7003) iunie, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciu două vii şi un pomet. f AIhaoctYm RojkYa, I-v KAdA KOHEOAd h rocno^iiHK ETvCtH 3cmah Oyrrpo* KAAX'THCKOKi, CHHK BAdAd KfAHKdrO KOCKOAd. /(dEAT rOCIlOACTEO MH Cl'f nOECA-kHÎC rOCIIOACTKd MH OtAHMSa CH CHHOEf CH, tdKO Aa MS CCT EHHOrpdA CHHOEf AlAdAlHOE H WT CHHOEH O-kTfE, HOHfJKf 10 nOKSlIH WT CHHOEH AlddAHH H WT CHHOEH H-kTC1 WT ECH 3d eY jjiAOpHHH. H IlOTOM lldK K$I)H EOKHf WT BaTvESa H WT EopM-fc H WT PdAVrAH 3d A 4lA0pHHH H (Y dCnpH. H ndKH GtAHHSA CH CHHOEH CH fi,ă M$ tCT AP$rO EHHOrpdA AraHC,K H P'bAHHHlţtE, flOHfJKf 10 K$I)H WT /\,dH H WT CHHOEH PtvAHHHU,, WT A»ra H WT GTdHHCAdE, 3d A ^AOpHHH. H TOCnOACTEO MH AaAoulf KOH. Gtro pdAY hm AM^X rocnoACTEO mh taKO Aa hm cat e-h whhhtv h e-h w^ak-h H Aa H-kCT EOAfH HH fAHH EpdTHTH HH EHHOrpdA, HH EOKHf HS Aa HM CAT HflIO-T-HKHOECHH nO pCHC rOCIIOACTEd MH. Gecactcah: wSridH /(parHH ecahkh aeophhk, kSimh Kp-hcthoh eheuih akophhk, >K8fldH GTdHKO AOroOCT, TSA^P 'EHCTHtap, ^dHHIOA KOMHC, ,A,HMHTpS nf)fdpHHK, {IaKK CTOAHHK, (yTpOf ClldTdp, PdA^AK DOCTfAHHK. HcnpdEHHK, BddTf AOrO^fT. d3, KpKAHr, nHC E-H HdCTOAHH TpdA Tp-HrOEHIlIC, M-bCfU,d I0hY( E-H A-kT x3r. f îw EAdA EWfEWAd, mHaoctYm EojkYa rocnoAHHH. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlabiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul cu fiii săi, ca să-i fie via fiilor lui Mladin şi a fiilor lui Seate, pentru că a cumpărat de la fiii lui Mladin şi de la fiii lui Ceate l, de Ia toţi pentru 12 florini. Şi după aceea, iarăşi a cumpărat un pomet de la Vîlcul şi de la Borcea şi de la Radul, pentru 4 florini şi 15 aspri. Şi iarăşi lui Stanciul cu fiii lui să-i fie altă vie a lui Dan şi a lui Rădiniţă, pentru că a cumpărat-o 1 Aşa în text. 413 www.dacoromanica.ro de la Dan şi de la fiii lui Rădiniţă, de la Diia şi de la Stanislav, pentru 4 florini. Şi domniei mele au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi să nu fie volnic niciunul să le ia înapoi, nici viile, nici pometul, ci să le fie neatinse, după spusa domniei mele. Martori: jupan Draghici mare vornic, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Dimitru paharnic, Alb stolnic, Stroe 6pătar, Radul postelnic. Ispravnic Zlate logofăt. Eu, Cârlig, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie, în anul 7003 <1495>. j* Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, MCCXXXIII/1. Orig., perg. (25x27,5), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surele, I, 298—299; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 37-38. Trad. D.I.R., B., 231. 255 1495 (7003) iunie 4. Radu cel Mare voievod împuterniceşte m-rea Snagov ca să-şi aducă vecini pe moşia Popeţi, pe care îi scuteşte timp de 4 ani de orice fel de dări şi slujbe, în afară de oastea cea mare. f AIhAOCTHW EO/KHfW, îw PaA$A BOEBOAA H rOOlOAHHk K îl CEH 3EMAE &fTpO-BAA)(YhCKOH, CHHTi A®EP £8t CAOKOAHH KApH WT CE^TArO MAHACTHpA Aâ CH CkKEpfT EEhYhH HdA HH^ WHHHg IlonfU,H. TaKO, EApE KOAHU.H C$T H KOAHlţH CE 4TET , <> WHH A<> CSt CAOEOAHll npE3 A rOAHHH WT ETiCE^ CAgHCEEX' H A'UKEEX' BEAHKHpKE H MAAHJf, EAHKO CE WEpETdWT 8 3EMAI0 rOCnOACTEA HE JftJAHET, HH KOH A<> HM CE HE S3MET, HH........... A<> HE I1A3ET, HH A$WEr8EHH8 A<> HE TEpAT, HH HA rpA A<> HE pAEOTHT, HH KASAS A<> HM CE HE <$3MET TTiHIO EEAHK$> KOHCKS A H)( , HH CMAlţH, HH EHPhYh, HH ApMALUH, HH nOEOAHHKH, HH TAOEHHlţH H HH HHH HH)(TO WT CA8rE)( HAH WT EHTEAE)( TOCIIOACTKA MH H)( nO MHAOCTH-HHiaj( H nO pAEOTEJC TOCnOACTEA CE EH nOKgCHA KAH, TO TAKOEHH HMAT MH, I3KO HEE'kpHHK H nOCpAM cYeM$ nOBEAtHYE TOCnOACTBA MH. IIhc......, M"bcEU,A wHYta a A^hk, x3r. •J" Iw Paava kwekvaa, mhaoctYm EohcYa rocnoAHHK. 414 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Sneagov, hramul şi lăcaşul cinstitei văvi-denii a preasfintei noastre stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca să fie slobozi călugării din sfinta mănăstire să-şi adune vecini pe ocina lor, Popeţi. Astfel, oricîţi sîqt şi cîţi se vor mai < aduna >, iar ei să fie slobozi timp de 4 ani de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, cîte se află în ţara domniei cal domnesc să nu hrănească, nici cal să nu li se ia . . . nici ... să nu păzească, nici duşegubine să nu tragă, nici la cetate, să nu lucreze, nici găleată să nu li se oastea să o facă, iar alta nimic. Nimeni să cuteze să-i turbure, nici sudeţ, nici birari, nici armaşi, nici povodnici, nici globnici şi nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, după milostenii şi după muncile domniei s-ar încumeta să-i turbure , unul ca acela va mea, ca un necredincios şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. S-a scris la . . . luna iunie 4 zile, în anul 7003 <1495>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XX/94. Orig., perg. (29,5x28), deteriorat, pecete timbrată cu legenda: Iu» P4a'!a bo h reen«A. Cu o trad. din sec. XVIII, după care s-au făcut completările; altă trad. la Arh. St. Buc., ms. 458 f. 6v. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 231—232. Facs. Ibidem, 392. 256 1495 (7004) septembrie 4, M-rea Glavacioc. Vlad Călugărul voievod dăruieşte m-rii Glavacioc o branişte la Slatina. ■J- (HhaoctYwm, EoîkYwm, Îw EddA bombon h rocnoAHH'k btvceh 3emah Oyrrpo-BAdJfYHCKOH, CHHk BfrtHKdrO ErtdA BOMBO^E. /(dBdT rOCIIOACTKO MH cYe nOBErttHl'E TOC-nOACTBd MH CBbTOM# MOHdCTHpS WT Prt'kB'kMWB H MECTH’feHUlOMS Wl($ YEr$MEH$ KVP EHCdpHWH H B-kC-b HJKf W XpHCTE KpdTYE H>KE JKHBSlpHM BTv CBbTOM MECTO TOH, I3K0 M HM ECT EpdHHipd rOCnOACTBd MH WT GrtdTHHE, BdpE KOrtHKO ECT 3dKEAEJKHH0, noHEJKE ic AdAwX nocnoACTBo mh cb1îtom8 MOHdCTHpS wt rd'kB'KMOB. Gsro pd^Y TKO ME SrtECTH WT 3EMAH rOCnOAcTBd MH HrtH WT BdpdUII rOCIlOACTBd MH HAH WT AP$r$ CTpdH$, d whh a<* npdUidT YepSmehS wt ra’kb'kmob ; a^kae he hx me wh 415 www.dacoromanica.ro WCAOEOA’lTH 8 TOH EpdHHUlS, \ă 8AE38T WHH, fi,i HE E8a8 KOAHHlţH KE3 HHX 3HdHfta H EE3 HHX npHnHTdH'fd 8aE38t. (I TKO HE 8AECTH, WH M IlAdTHT CK-feTOA»8 MOHd-CTHp8 l|IO Alt) HE EHTH 3AK0H. H TKO HE CE HdHTH 8AE3AH 8 EpdHHipS EE3 HHX 3HdHYd, d KdASrEpH M e8a8t BOAHHIţH 3A0 «8 HHHHT. H TH, TdTSAE, WT XhH1^E41H, EKO TE IlOCTdKH POCIIOACTKO A\H KdTdXs A<> «H nd3HUJ TOH KpdHH'418 H \A «\H lldSHUJ TEH (1HEAH, KdKO 3HdlU no A<>EpE A4 « HEBOAHCdUJ. H ChC cTlO KHHP8 TOCnOACTKd AtH A<* KAHKdUJ 8 Tpiir, A<* CASlUdT CKdKOra HAOKlîKd, EpE IO ClvAt A^A rOCIIOACTBO AtH CKtTOA\8 MOHdCTHpS, EpE CkAt IVCTdBHA WKOH Bpd- hhuj8 h wkeh iiheah Hd tkoii rAdKg, a<* hx ndSEUJ. HHdKo a<> HfccT, no peh rocnoA- CTBd A\H. IlHC CEnTEMKpÎH A Al'H'K, 8 FaIiKIiHOB) KTv AtT X3A-f îw RAdA KWEKWAd, mhaoctTm EojkTa rOCnOAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Glăvăciov şi preacinstitului părinte egumen, chir Yisarion şi tuturor celor în Hristos fraţi care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie braniştea domniei mele de la Slatina, oricît este hotărnicită cu semne, pentru că am dat-o domnia mea sfintei mănăstiri de la Glăvăciov. De aceea, cine va intra din ţara domniei mele sau din oraşele domniei mele sau din altă parte, iar ei să întrebe pe egumenul de la Glăvăciov; pînă ce el nu-i va lăsa să intre în acea branişte, ei să nu fie volnici să intre, fără ştirea lui şi fără a-1 întreba. Iar cine va intra, el să plătească sfintei mănăstiri ce-i va fi legea. Iar cine va fi găsit că a intrat în branişte, fără ştirea lor, iar călugării să fie volnici să-i facă rău. Şi tu, Tatule de la Hinţeşti, iată te-am pus domnia mea vătaf, ca să-mi păzeşti acea branişte şi să-mi păzeşti acei stupi, să te sileşti cum ştii mai bine. Şi cu această carte a domniei mele să strigi în tîrg, să audă orice om, că am dat-o domnia mea sfintei mănăstiri, căci am lăsat acea branişte şi acei stupi pe capul tău, să-i păzeşti. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Scris septembrie 4 zile, în Glăvăciov, în anul 7004 <1495>. f Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 96 (Glavacioc XXII/1). Orig., perg. (28x21), pecete aplicată, stricată. Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, ms. 223 f. 107 şi la Academia Republicii Socialiste România, ms. 1449 f. 272. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/91. EDIŢII. Trad. Muşeţeanu, Glavacioc, 46—47; D.I.R., B., 232 — 233. Facs. D.I.R., B., 393. 416 www.dacoromanica.ro 257 1495 (7004) septembrie 8, Tîrgovişte. Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Stanciu Dohoreţ părţi de ocină la Cîrbeşti. + Mhaoctwm EotkTivhm, î\v EădA k©hk©a nOKSnHUIE 3a A ^aOpHHH. H rocnoACTKO mh a<*A®we koh A^kp-k. Tor© paAY m8 MA*X H r©cn©ACTK© mh a<» «8 ect ktv wmhh8 h k-k ii’\'ac8 h HH WT K©r©?KE HEIl©TkKH©KEH©, [1© pEM r©dl©ACTKd MH. GkeaeteaYe: >K8naH Eapc8a sdH, >K8naH KpiiCTHiaH, >K8ndH np-kK&t keahkh ak©phhk, K8ndH ©TdHK© A©r©ijSETj /\,aHMK>a K©MHC, flţdH-fe KHCTHBp, tIrthK8 CIldTdp, ^HMHTpS nEYapHHK, llrthKS CTOAHHK, Htrk fl©CTEAHHK. H d3ii, XpaHa, nHC kti Tp'kroKHipE M-kCEiţd ceiitemkpYh h a^hk, k-k . j" Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 97 (Tismana XXXVIII/6). Orig., perg. (15x27,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din sec. XIX: una nedatată şi una din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 504, 336 f. 138v. —139 şi la Academia Republică Socialiste România, DCCXXXIV/31. Fotocopie la Academia Republică Socialiste România, XX/92. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 233. Facs. Ibidem, 394. 27 — C. 723 417 www.dacoromanica.ro 258 <1495 septembrie 15 — 1496 iulie 31 >. Radu cel Mare voievod porunceşte lui ]Vlaicu să părăsească satul Stoiceşti, care este al mamei domnului. f Mhaocthwm Eo>kY.vm, Îw Paj^a kohko^ h rocnoAHH-K. IIhuiet rocnoAcTEO MH TfEf fÎA3H TH POBOpHM rOCflOACTEO MH, KdKO 8 KOH 4dC 83pHUl CHK» KHHT8 8 TOM IdC Aa CH HdTOBdpHUf EIiC TOBdp HMdHYf CEA, AA 1 WT CEAO PAf 3HAIU, tflt TOH CEAO GtOHHEIJIH1 TOCflOACTEO MH KAA8PEpHlţE MAHKE POCnOACTB8 MH, tpt m8 C8 np. Tako m8 ECT AHAHH8, W4HH8. Gepo pdA'f m8 Hjf nOBpdTÎ c8 whhh8 h wjfaES h HH WT KOPOKE HEI10TMKH0BEH0, nO . H HHJfTO TOH CEAO GTOHtEipH1 A<> HE CMEET EAHT n'KpK'KAAES fEpPHHE, HH HHH HHJfTO WT CASPdJf HAH POCnOACTBd MH, nOCHAAEMHJf 110 MHAOCTEJf H no paEOTAJf POCnOACTBd MH, KE> KTO CE EH nOKSCHA HX EAHTOBATH, ă TO Cnp’fETH BEAHKO 3A0 H wpPHKJ WT POCnOACTEO MH. BHTH, nO pE4 POCnOACTBS MH. f Iw Paa$a EWEEWAa, mhaoctYm kYa rocnoAHHh>. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie Ylaicule <şi> astfel îţi vorbesc domnia mea, ca în ceasul cînd vei vedea această carte în acel ceas să-ţi încarci toată marfa şi averea toată, să < pleci > din sat unde ştii, căci acel sat, Stoiceştii1, domnia mea călugăriţei, maicii domniei mele, căci i-a fost dat de zestre. Astfel îi este dedină, ocină. De aceea i l-am înapoiat domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa < domniei mele>. Şi nimeni să nu cuteze să turbure acel sat Stoiceştii , nici birari, nici povodnicari, nici slugile vornicului, pîrcălabului Gherghina, nici nimeni altul dintre slugile sau domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, cine s-ar încumeta 1 S-a încercat o corectare din Gtohmii|ih In Gtwmmh. 418 www.dacoromanica.ro să-i turbure, iar unul primi mare rău şi urgie de la domnia mea. <Âltfel să> nu fie, după spusa domniei mele. f Io Radul voievod, din mila . Arh. St. Buc., S. I., nr. 104 (Govora VI/1). Orig., perg., fragment, pecete aplicată stricată. Cu trei traduceri, din 1750, 1843 şi 1912; alte traduceri ihidem, mss. 234 f. 123, 447 f. 152v.-153 şi 463 f. 18. Datat de la urcarea in scaun a lui Radu cel Mare şi pînă la 1 aug. 1496 (cf. doc. cu această dată). EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 233—234. Facs. Ibidem, 395. 259 <1495 septembrie 15 — 1500 >. Radu cel Mare voievod porunceşte lui Detco paharnic să cerceteze cine a cotropit satele m-rii Tismana şi să pună hotarele pe unde a fost hotarul vechi. f Iw PdA&t K0HK0A4 h rocnoAHHti. IIhujet rocnoACTso mh mhcthtom# jkSimhS ,/1,-bTKO neXdpHHK1 H TdK03H TH rOBOpHM POCnOACTKO MH 3d pdAl CEAd CK-kTOMS MOHdCTHp# KdKO A<* «X rAEAdUJH TKO HX fipHTHCHSrtH H A^CdAHAH. ă TH A<* rOKOpHUI CEdKOM# MHAOKtKd M CE KdpSHTTi U>A TEH CEAd H U>A WHHH» CE-feTOM# MOHdCTHpS, Ad HX HE EdHTOEdTH H Ad M# HE A^CdAHTH HH TKO HHIJId, nOHEJKE HX WCTdKHX Hd TEEE A<> TAHAdUl TEX CEAd H WMHH# CeIîTOMS MOHdCTHpS TeCMEHS. KtO . Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Tismana satele :Tîrgoviştea, Varovnicul, Petroviţa, Jidovştiţa, Prilepeţul şi Cecanii Barei. f AIhaocthivm Eo>khwm, Iw PaA&\ bohboa<» h rocnoAHH'k bticoh 3emae Jfrrpo-EAdXHHCKOE, CHHTi npEAOKparO KddAd EEAHKdrO KOHKOAd- AdKdT rOOlOACTKO MH cit IlOKErttHHe rOCflOACTKd MH, nOHE>KE E14IE npHAOJKHJf CK-kTOMS MOHdCTHp# rOCnOACTKd MH ThCMEH# H XPdM$>KE WEHTEAH CK^T^H H np'k'JlylCT'kH H np-feBAdrOCAOESH-feH EAdAH-iihu,e HdUiOH EoropoAHu,f h npHcao a^kh Alapin h HECHaro h CAdEHaro ea Scfiehhe h HdCTdEHHKg H 8‘IHTEAtO CAdBHdrO CTdAT ETi CK’fcTH MOHdCTHp, 13KO Ad HM C$T CSAd no HMEH#.* Tp'hPO-EHLJId ETiCd H EapOKHHKSa ETiC H IleTpOKHlta CKC nOAE H C-KC lll#Md CTi CESM H JKhaok-4iHU,a no boa$ wt weeh CTpaHE a®PH A® A^as# H no A**HdK** H # 3rops H $ 3A0AE AopH A® Tp-KroKHiiia h a®PH A® X®TdP P'kuidES h IIpHAEnEuSA btiC h Hekahm EapsB ChC nOAE H CKC UiSMd CK CBEM, nOHE>KE npHAOKH rOCnOACTEO MH 3d pdA'f nOMHKUJHJf Asm» POAHTEAIO rOCnOACTBd MH ETi R^HHOE R’hCnOMHHdHH i CB^TOM8 MOHdCTHpS, I3KOWE thlHHHX' 3dnOREAA rOCnOACTEO MH, Ad HM ECT HHKOAHKE WTpEMEHd, A® WHBOTd rocnoACTBd mh. Gsro paA'f H no >KHBOTd rocnoACTBd mh, ai|iE tko H3boaht x®Tf HdHndMS npHAO* >khth mhh roAB kti cb^tomU MOHdCTHpS, Toro rocnoATi fiorii M noMHA$ST 3AE h Eli ESaS^HM EEK. ill|IEAH>KE HH, AaCT WTEET Hd CTpdUIHOM H HE&MHTHOM CMA H 420 www.dacoromanica.ro A<1 ECT npOKrtfT WT THI WLţH H Ad «T C"K H8Ad H CTi flpHiaA\ H CTi HN'feiWH iSAfHf hjke Bi>.3*nHiije Ha rocnoAd Bora h KpivB cro Ha hhj( h Ha MEAajf Hjf raKOJKf h BSA(T BTi B’kKH BtKd, dMHH. f Iw PaAVrt KWfBWAa, mhaoctYa BojkTm rocnoAHHh. ■)■ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, pentru că încă am adăugat sfintei mănăstiri a domniei mele, Tismenii şi hramului lăcaşului sfintei şi preacuratei şi prea binecuvîntatei stă-pînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi ieromonahului chir Ianichie şi tuturor fraţilor cîţi sînt în sfînta mănăstire, ca să le fie satele anume: Tîrgoviştea toată şi Varovnicul tot şi Petroviţa cu cîmpul şi cu pădurea, cu tot şi Jidovştiţa pe apă, de amîndouă părţile, pînă la Dunăre şi pe Dunăre în sus, şi în jos, pînă la Tîrgovişte şi pînă la hotarul Rîşavei şi Prilepeţul tot şi Cecanii Barei cu cîmpul şi cu pădurea, cu tot, pentru că a dăruit domnia mea sfintei mănăstiri pentru sufletul răposatului părinte al domniei mele, de veşnică pomenire, precum am poruncit domnia mea, ca să nu le fie niciodată luate înapoi, cît va trăi domnia mea. De aceea şi după viaţa domniei mele, dacă cineva va voi să dăruiască ceva mai mult la sfînta mănăstire, pe acela domnul Dumnezeu să-l miluiască aici şi în veacul viitor. Dacă însă nu, să dea răspuns la cumpfita şi neîndurata judecată şi să fie blestemat de 318 părinţi şi să fie cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu, şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, precum şi va fi în vecii vecilor, amin. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 103 (Tismana III). Orig., hîrtie (28,5x21), pecete timbrată. Cu două traduceri din 1846 şi 1912; alte traduceri ibidem, A. N., MMDCCCLVI/3 şi în mss. 330 f. 154 şi 335 f. 45. Datat după egumenul 'Ioanichie, în vremea lui Radu cel Mare. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 234. Facs. Ibidem, 396. 261 <1495 septembrie 15 — 1508 aprilie >. Radu cel Mare voievod întăreşte mai multora ocină la Miceşti, peste care aceştia s-au înfrăţit. f fllHrtocTλ EojkT», îiv PaAVAk kohboa*» h rocnoAHHi». b"bc(H 3emah &rpoBna-jţHHCKOH, cHHTk BaaAa BMHKora bohkoa*. AdKdT rocnoACTBO a\h che iiobeaehTe roc-noACTBa mh ca8ra «ct 421 www.dacoromanica.ro 8 A\hm6Hih, noHfJKf npYHAf saca weem3H maob^k-vm h chh-k eaehh, To«d, npEA rocnoACTBO mh, Ta cm ckeahhhuje ck AIh^haom h ck Gtahom h c-k Kp-kctTmhwm H CTv PoMdHWM H CK ^dHWM H CTv PdAYdWM H CK AIHKSaWM Ha A AlHMSLţlH, I3K0 Aa ch c8 EpaTYA HEpd3AMEHd e*k B-feKH. H PoaaaH, whw Aa na3HT H-fer, uiSp........h CHHd e Tom8 h Aa noMSHHT A® >KH........ f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Toma şi lui Mihail şi lui Stan şi lui Cîrstiian şi verilor lor, lui Roman şi lui Dan şi lui Radul şi lui Micul şi lui Muşat, ca să le fie în Miceşti, pentru că a venit mătuşa acelor oameni şi fiul mătuşei, Toma, înaintea domniei mele şi s-au unit cu Mihail şi cu Stan şi cu Cîrstiian şi cu Roman şi cu Dan şi cu Radul şi cu Micul şi cu Muşat peste Miceşti, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci. Şi Roman să ţină pe Neag, cumnatul şi pe fiul ei, Toma şi să-i cinstească.. . şi să-i hrănească, cît vor trăi.. . Academia Republicii Socialiste România, XI/157. Orig., hîrtie, fragment. Datat după conţinut, în legătură şi cu alte documente pentru Miceşti, precum şi după aspectul paleografie. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 235. Facs. Ibidem, 398. 262 <1495 septembrie 15 — 1508 aprilie >. Radu cel Mare voievod întăreşte jupanului lardul ocină în Osica. f îh, Iwh PdAY’Aii BOHBOAd, cuh-k BEAHKaro h A®Kpddro EădAd EOHEOAd, IVEddAd/WţlHMH H rOCnOACTBOţXAIţlSAHH E-KCEII 3EAHAH OyrrpOKAdjffH-ckoh h 3diiA>dHHHCKbiM CTpdHdM, OmAdiuS h <&drdpdui8 jffpiţfr. EAdronpOH3BOAH rocnoA-CTKO AltH, CBOHAt Alţf« rocnoACTKd ahh, h AaP0EaX rocnoACTBd ahh cu e"kc( mecthuh, EAdrowEpaSHhiH h np'knOKE HdA ETvCkiWH MTiCTH H AăpWB'h, HdACTOAipW JfpHCOEOţ'A rocnoACTKd ahh, caSrdM, >K8ndHOţ IapMSa ck chhoeh auS h ck A'Wffpf ch, no HAVfe...... Oţ’CTHT, HAH CHHOEH, HAH A'k'l'fpH, BKO Aa HAU ECT WT QcHKd TpfTH Af^"kj KdpE npdEd wMHHd, A'bAHHd. H noTWAit np’fHAE >K8naH IdpqgA npEA rocnoACTEd ahh, Td SAOKH H ElţlE KOAHKO HAU fioriv npHnoţ'CTHT, HAH CHHOEE, HAH A'MIHPE) Td 0ŢA02KH ‘AUţlEpE CH am(|1|! kon A^p-K. Gfro pdA'f hmti h rocnoACTEO mh MA*X> okc’ Ad hm ect b-k whhhU H WT fl>JEAKMEI H WT nOBOBIv H WT nOAKOAt, pEKUJE WT BliC-k^ Cd8?KEd}f H A‘'JKAdX'K>5 (dHKd CE WEp'kTdET Elk CdMOAP'EÎKdBHHJf 3EMAH rocnoACTEd mh, hh^to a<> hX he cme^t eahtobath. <6l|)£>KE H SdKAHHdHlfE nOCTdBA"feET> TOCnOACTEd MH, KOrO H3EEpET TOCnOA^ fiorK no CMpikTKi rocnoACTEd mh ehth rocnoAHH-k lÎAdUiKOH ............ •j" lui Dumnezeu, Ion Radul voievod, fiul marelui şi bunului Ylad voievod, stăpinind şi domnind al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest atotcinstit, cu frumoasă faţă şi preacinstit, hrisovul de faţă al domniei mele, slugilor jupanului Iarciul cu fiii lui şi cu fiicele lui, anume... îi va lăsa, sau fii sau fiice, ca să le fie din Osica a treia parte, ori dreaptă ocină şi dedină. Şi după aceea, a venit jupan Iarciul în faţa domniei mele, astfel a aşezat şi încă cîţi Dumnezeu îi va lăsa sau fii sau fiice, astfel a a şezat pe fiicele sale < asupra ocinei sale, ca să fie> fiicele în loc de fii. Dacă se nasc fii, înşişi să stă-pînească ocina, iar fiicele... Iar cît va fi viu jupan Iarciul, singur sâ-şi stăpînească ocina sa, iar după moartea lui... <Şi domniei mele> i-au dat un cal bun. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină <şi de ohabă, lor şi fiilor lor>, nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla nu fie, ci să fie celor rămaşi şi de nimeni neatins, după porunca . < Începînd de la vama oilor > şi de albinărit şi de vama porcilor şi de găle-tărit şi de cositul finului <şi de dijme şi de cărături şi de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile>cîte se află în ţara singur stăpînitoare a domniei mele, nimeni să nu cuteze să-i turbure. <încă şi blestem pune> domnia mea, pe cine va alege domnul Dumnezeu după moartea domniei mele să fie domnul <Ţării> Româneşti... Academia Republicii Socialiste România, CCIX/2. Orig., perg., rupt, lipsindu-i o treime din stînga şi sfîrşitul. Datat din domnia lui Radu cel Mare, după formularul diplomatic (intitulatio). EDIŢII. Slav şi trad. Panaitescu, 283—285, sub <1462—1474>. Trad. D.I.R., B., 132—133, sub <1462—1474>. Facs. D.I.R., J3., 349. 423 www.dacoromanica.ro ' 263 <1495 septembrie — 1496 august > 30, 7004, Bucureşti. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Rusicon, de la Athos, un obroc anual de 3000 aspri. ■fr Îc8c XpHCTOC HHKd. ©AHl^H EokYhm BOAHMH c8t, CH CSt CHHORf Eo>kYh, HKOKf pfMf BOKkCTBfHYH ailOCTOAk, fMg>Kf E"k C/VfcA TfKSipfH, H>Kf npaRA'k AIOEHTfaYf H BMKEHHYh WH rrtdC paAOEaHYf MaiOlJJfH SCAklUiaTH: „IIpYiiA^T( E/iarOCAO-behhYh ivu,a MOfro Haca-fcASHTf SroTOEaHHOf EaM iţapcTEO wt caoftfHHHa MHpa, Kksaa-Kajf eo cf h AKf h btihhth e"k paAocTK rocnoAa CEOfro. TaKoxk( aaM8i|ja, hhjk{ JKfJKASipa, hhh» nara, hhjk{ boam, HH B*K TfMHHLţH c8l|Ja Hf nOCfTHBUlHM, HH nOCA&KHRIUHMk HM. GHa 8E0 nOMHHaiOlJlf, Hf noA^safT WTaaraTH a^hh hah mach, Hf K-kA^I^ R"k kkih Mac rocnoAK naui npYH-AfT H B*kCaKO HfPOTOBHJf HfB8Afl|>HX' WEpfl|lfT HHJf. Hk 8E0 aiflf H TfUIKYHM Ep*kMf~ HfM rpt\'WK IV AP’kKHMH fCMH ai|Jf H AIOTOIO CTp-feAOlO EpaftHOlO rpt^ paAY 8I33RH-Xwm ce B’kckKO noTpfBa fCT u,taEY h kk Rpanio npHTfifiH A-feno fCT, naui eo noA-EHPS MAAO fCT TTjKMO f>Kf B’k3HfHaBHA'fcTH 3AA, rocnoAa E*kCf A$WfRHO R*k3AI0EHTH B’kKSnt c*k BaarkiHMH a^uh, rocnoAHfftf BAaroSTpoEHf RfaYf «t, ktv E*kCfM eo pSi;f npocTHpafT. GaM eo pfMf E'kCfMkCTHYiiMH ceohmh h mhctYhmh 8cth: I3K0 Hf JfOlJjS C’kMp’kTH rptLUHOMS, Hk WEpATHTH Cf fMS H JKHKS EHTH, Hf npYHAOX eo, pfMf, npasfAHYf npH3HsaTH, hk rp-kuinYf na noKaanYf h Hf npocTO pfMf rpkuim'f, Hk Ha noKaanYf, noHfftf mho3H wspa3H c$Tk noKaanYa, raKOJKf h MHorH weh-tIîah no M-fcpf a^eP^hx" A'fe^j A^paantf A'fc'W MHoroîvEpasH'k: aioeoe, mhaocthhia, nocTk, E’k3AP’k>KaHYf, K*k chm stpa, naAf>KAKHTfHCKHMH H CSfTHHMH MHpa Cfro KAaMHMH fCMH nonfMfHKMH. OEaMf HaM CnaCORO MHAOCp*kA^ Kk3Hpafl|Jf HAAtfM Cf, IHKO MHOrO rptUlHYHX’ H HH38KA-kK0MYHX MHAOCp'kAH'b B*k3B0AHT H MHASfT H fl|Jf>Kf H CHHOnOAOHCfHYf Hf MHUiafT paAY T"kMHK> lVEpai|lfHYa. SpHM SEO K-k HaCTOfipaa BptMfHa K"k MHOrny HSHCAAV H CKp'kEfX* CR-kTl'f EO->KYf HpTiKKf H LţapCKYf H CKtljJfHHYf MOHaCTHpf IVT EAarOHkCTHkYHX CKtTOnOMIIKUlYHX EAaroMkCTHOJKHEUiVHX mS>kYh WECHptEuiYH\', MHorHX 8eo ktv KOHkMHOf sanScT-knYf AOUifAUiYHX paAY SMaafHYa EaaroMkCTYa Sbh rptX'k paAY nauinx, HannaMf etv Gs-k-T"kn ropt fl0OHCT-fcH >khe8l|jYhx fCT mkcthYh h u,apcKYn MonacTHpk HapnnafMH P8ui-kYh, CKfTaaro Efahko M^MfHHKa XpYcTOsa h ntafEHiiKa IlaHTfAfHMOHa, tronct EHAfKUlH IVCHpfBUia WT CeHctEIHX np'b*AHYHX’ XTHTOpfJf, naMfHCf WT IlOCAaHHYHX Ep/THaX H3BfCTHO SE^AfE pOAHTfA HaUl Iw EaAA EOHEOAa, fAHKO M0I|1H0 npH CEOfM >KHEOT8, WH HX fCT MHAOEaa H WEPOK CE^TOM^ MOHaCTHpS Smhhha H XPHcok8a HanHCaa. 424 www.dacoromanica.ro G'l'fMH EHA^BUIH H <1311, Iw PdAVAK BOHBOAA, EoJKl'W A\HA0CtY|0 TOCnOAHHk Eaaiukh, KH^fK wkbjmhT* h x'phcokSa MOtra poahteaia, Smhhhx’ hko a<> AOA'OAfr cpaTHia wt cskTaro AioHacTHpa KaTaroAHHE A*1 83Haiaiot wepok, AirkcEiţa anpHAia hah aiuha, no xr acnpn, Kpoaif cncn3a, a epathaai cncH3a no y acnpn. GYe 8EO CHU,f WEHIiaX’lVAl EHTH, AMW%E (CAlH Eli JKHBHHJf H Eli EOrOAAHHOH HAA1 EAACTH. 6ipE>KE H no HAIUEAl EJKE WT 3ACUIHÎHX np’kllI'kCTBTlO ErOJKE EAar0H3B0* aht rocnoAK fiorii ehth HaaikcTHHK ei, cY.vh EoroAannoH ham weaacth hah wt CHHOB-k HatlIHX’ HAH WT HAUIHX’ CTipOANHK HAH KOAlS fiorii EAArOBOAHT, C(MS TOCnOAK fiorii A<> noAapSfT EAaro npoH3BOAEME ejke noHOBHTH h StbptiAHth hactoeh xphcob&i H H5KE Eli HEA1 nHCAHHA, ai|lE CHIJE CliTBOpHT, JS,d Bli3AACT (MS rOCnOAE Bork Eli txapcTBÎH CBOCAik EAaraa txt SroTOEa aioehiiîhai C( Kli IIOiWEHHHK» CkkTOH npocKOAiHAHH Ek iiHuiETE hauih AfA0Kf : Iw Eaaa EOHBOAa h aiohaxYa SynpagHa h poA*i*TEAk, AioHap IlaxoAiHa h aiahka AioHajfTa Gaaiohhaa H a3ii Kw PaA\rAk boh-BOAa h noAP^JKiE aih rocnoJKAa KaTAAHHa h epatha Eaaa^a h dlHpna h a<* hh ce noET BiiESn-k cskTaa AHTSprYa cii koaheoai h npHAEBKWAi sii eahhii AKHk Rii heaeae koh eh EAaronpoH3EOAHTE, rocnoA^ nocn-buiECTESioiiiS eaiSîke caasa Eli skKH, aaihh. TklJKE, CBETH SrOAHHME, BliCE CEtTÎH, BEAHKO Al$MEHHME H IţEAEEHHHE IlAHTEAEH-AlOHE, fip’lHAlH WA HAC A1AAOE CÎE npHHOUJEHTE, I3K0JKE TOCnOAK HAlDk H Eork npHETk BAOBÎE WHOH Ak« UETH H AlOAHTkBHHK E^AH W HAC Kli XpHCTS fioroţ*, BKO A<* TBO-HA1H A10AHTBAA1H CIIOAOEHTk HH ScpkACTBOBATH BliCEASWHO Kli BliCEMkCTHOAlS TBO-EAlS JfpAAlS H AlHAOCTk WT XpHCTA Bora CHA1H WEpA3H 8a8MHTH HA CTpAUJHOAlk CSa8 B'kCEHapa’AHaro no3opHipa h AiHoraro HCfiHTAHia. TorAa ck eiiCe u,apHu,Eio h boceai sacTSnHHUEio npHnaAUiE Saioah npasEAHaro cSa’i’w wctabaeh’i’e AiHorTnjf ckrpEUiEHYH HAUIHX' A<>P®KATH HAA1 H CBOHX’ EAArk A<> HE AHUIHT HH Hk A<> nOAMIASfT HH, I3K0 AlHAOCTHBk H HkAOEtKOAIOEHE Eork, EAlS>KE CAAEA Ck WTU,EA\ KSnHO H CI1HOA1 H CStTYHAl A^Pm B'kKH, AA\HH. IlHC AlkCEU,a.......1 A A^Hk, B-k rpaA ESKSpEUlS, Eli AtTO X3A- ■J- Ic8c XpHCTOC, HHKA. îw PaA^Ak BlVES^Aa, A\HAOCtY/« EoJKYa rOCIIOAHHk. f Iisus Hristos învingător. Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mer-gîndu-i cei iubitori de dreptate, aşteaptă să audă acel glas fericit de bucurie: « Veniţi, binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci am înfometat şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit». 1 Ilizibil. 425 www.dacoromanica.ro Acesta dar glas bun îl vor auzi făcătorii de bine împreună şi cu intrarea în bucuria domnului lor. De asemenea, şi păcătoşilor trimişi în focul veşnic le va fi dat a auzi că nu au păzit poruncile date lor de domnul Dumnezeu şi nici pe cel înfometat, nici pe cel însetat, nici pe cel gol, nici pe cel bolnav, nici pe cel ce este în temniţă nu i-au cercetat, nici nu i-au slujit. Acestea dar amintindu-ne, nu se cuvine a întîrzia ziua sau ceasul, neştiind în ce ceas va veni Domnul nostru şi ne va afla nepregătiţi şi fără veghere. Ci dacă sîntem împovăraţi de greaua povară de păcate, dacă cu cumplita săgeată a diavolului sîntem răniţi, fiecăruia îi este nevoie să se grăbească la vraci pentru tămăduire, căci nevoinţa noastră este mică: numai a urî cele rele, a iubi pe domnul din tot sufletul, împreună şi cu fapte bune, căci îndurarea domnului este mare, căci către toţi îşi întinde mîinile. Căci singur spune cu atotcinstita şi curata lui gură: «Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu, căci n-am venit, spune, să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă», căci sînt multe chipuri ale pocăinţei, precum şi multe locaşuri după măsura faptelor bune, faptele bune sînt cu multe chipuri: dragoste, milostenie, post, înfrînare, către acestea, credinţa, nădejdea şi alte multe le auzim din dumnezeiasca scriptură. Toate sînt deci spre folosul nostru, dar deşi le auzim, nu le facem, ci sîntem copleşiţi de cele lumeşti şi de deşertăciunile lumii acesteia. Totuşi privind, nădăjduim la mila mîntuitoare, că ne va înălţa cu milă ca pe nişte mult păcătoşi şi copleşiţi căzuţi în jos şi ne va milui şi încă şi de jertfa fiului nu ne lipseşte numai pentru îndreptarea noastră. Vedem deci în vremile de acum sfintele, dumnezeieştile biserici şi sfintele, împărăteştile mănăstiri în multe nevoi şi supărări, rămase sărăcite din vremea bărbaţilor binecinstitori şi sfîntrăposaţi care au trăit în bună cinstire, multe ajunse deci chiar la deplină pustiire din pricina micşorării buneicinstiri, vai pentru păcatele noastre, mai ales este cea aflătoare la sfîntul munte Athos, cinstita şi împărăteasca mănăstire numită Rusească, hramul sfîntului marelui mucenic al lui Hristos şi tămăduitor Fanteleimon, pe care văzînd-o sărăcită din vremea sfinţilor ctitori de mai înainte, mai ales făcîndu-se cunoscut de către fraţii trimişi la dînsul, părintele nostru Io Vlad voievod, pe cît a putut în timpul vieţii sale, i-a miluit şi a făcut un obroc sfintei mănăstiri şi a scris un hrisov. Aceasta văzînd şi eu, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti, văzînd făgăduinţa şi hrisovul părintelui meu, am aşezat ca să vie fraţii de la sfînta mănăstire în fiecare an, să ia obrocul în luna aprilie sau mai, cîte 3000 aspri, afară de cheltuială, iar cheltuiala fraţilor cîte 400 aspri. Acestea dar am făgăduit să fie aşa, cît timp vom fi între cei vii şi în stăpî-nirea dată nouă de Dumnezeu. încă şi după trecerea noastră dintre cele de aici, pe cine va binevoi domnul Dumnezeu să fie înlocuitor în această stăpînire dată nouă de Dumnezeu sau dintre fiii noştri sau dintre rudele noastre sau pe cine va binevoi domnul Dumnezeu să-i dăruiască acestuia bunăvoinţă ca să înnoiască şi să întărească hrisovul de faţă şi cele scrise într-însul. Dacă va face 426 www.dacoromanica.ro aşa, să-i dea domnul Dumnezeu în împărăţia sa bunurile ce le-a pregătit celor ce-1 iubesc şi să-i fie sprijinitoare şi ajutătoare la cumplita judecată preasfînta maică a lui Dumnezeu şi sfîntul mare mucenic şi tămăduitor Pantelimon. Dacă însă va trece cu vederea şi nu va înnoi, nici nu va întări, să dea răspuns la cumplita judecată. Pe voi vă rugăm, o atotcinstite părinte egumene şi cu preoţii purtători de Dumnezeu şi toţi stareţii, cîţi fraţi se află în sfînta mănăstire, dacă poate să vă fie fără supărare, să scrieţi în pomelnicul sfintei proscomidii pe bunicii noştri: Io Ylad voievod şi monahia Eupraxia şi pe părinţii: monahul Pahomie şi maica monahia Samonida şi eu, Io Radul voievod şi soţia mea, doamna Cătălină şi fraţii: Yladul şi Mircea şi să ni se cînte împreună sfînta liturghie cu colivă şi băutură într-o zi din săptămînă, care o veţi binevoi, cu ajutorul domnului, căruia slavă să-i fie în veci, amin. Tu, însă sfinte cel plăcut lui Dumnezeu, atot sfîntul, mare mucenice şi tămăduitorule, Panteleimoane, primeşte de la noi acest mic dar, precum şi domnul şi Dumnezeul noastru a primit cei doi bani ai văduvei şi fii rugător pentru noi către Hristos Dumnezeu, ca, cu rugăciunile tale, să ne învrednicească să ne sîrguim din tot sufletul către atotcinstitul tău hram şi să dobîndim în acest chip milă de la Hristos Dumnezeu la cumplita judecată: priveliştea tuturor popoarelor, cu multă cercetare. Atunci împreună cu împărăteasa tuturor şi mijlocitoarea tuturor căzînd să rogi pe judecătorul cel drept să ne dăruiască nouă iertarea păcatelor noastre cele multe şi să nu ne lipsească de bunătăţile sale, ci să ne miluiască, ca un Dumnezeu milostiv şi iubitor de oameni, căruia să-i fie slavă cu tatăl şi cu fiul şi sfîntul duh, în veci, amin. Scris în luna... 1 30 zile, în cetatea Bucureşti, în anul 7004 <1495—1496>. f Isus Hristos învingător. Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii, XXVII/16. Fotocopie după orig., perg. la m-rea Russico de la Athos. EDIŢII. Slav. Glasnik, 1868, 292—295; AKmu Pycacaio, 438—442. TraaL D.I.R., B., 236-237. 264 1496 (7004) ianuarie 31, Craiova. Radu cel Mare voievod întăreşte jupanului Hamza satele Călugăreştii şi Cîmpul Mare. f Mhaocthvm EojkTwm, Îw PdAYA KOfKOAa h rocnoAHHTv k-kcsh semah Xrrpo-KddjfYHCKoH, chh-k npfAOKparo EAdAd koekoakeha ckc caSkevm npH SHiyfe r©cn©ACTBA mh PaAV’aa boeboaa h wt pwAVTEA’k rocnoACTBA mh Eaaa boeb©a. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 98 (Cozia). Orig., hârtie (28,5x21), pecete aplicată, stricată. Cu trad. din 1847. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/256. Fotocopie ibidem, XX/93. EDIŢII. Slav. Miletic-Agura, 347. Trad. Ghibănescu, Vlad Vodă, 138; D.I.R., B., 238. Facs. D.I.R., B., 250. 265 <1496—1508 > aprilie 6, Cornăţel. Radu cel Mare voievod scuteşte de orice fel de dări satele m-rii Tis-mana, anume: Tismana, Ceauri, Corbi, Podeni, Ploştina şi Clecevăţ. f EojkTeio a\haoctYeio, Iw PaaYa kohboaa h rocnoAHHK b-kceh seaiah &rrp©BAAjfT-hckoh, chh'a Eaaaa A0KP‘'r0 bohboae. A<«K4T rocnoACTBO mh che nOBEAEHHE rocnoACTBA A\H B*KCEA\ CEAA IJJO C8 nOAP^HHH CB-feTOM» MOHACTHpS HApHI^AEMO THCMEHA, XPAM$ ScnEHlE np-kCB-kTEH, MHCTEH H npltEAArOCAOBEHEH BAAAHMHU.E HAUJOH EorOpOAHU,E H npHCHO A'feKEH AtAp'lH, IAKO TAH CEAA, HApHU,AEMA THCMAHA H *Ll8pH H KopEH H IIOA^HH H ITaOIJJHHA H KaEMEBIIH, IAKO A4 CAtT CAOEOAHH WT B'kCEX' Ca85KEAJ( H AA>KEA)(, EAHKO CE HAJfOAHT B*K CAMOAPtKABHOH 3EMAH r©Cn©ACTBA MH, KAKO C8 EHAH CAOEOAHH BTk np’KBOnOMHBUIHJf rOCnOAAJf H B*K AkHH pOAÎTEAA POCflOACTBA MH EaAAA BOHBOAE, TAKOH A* C8 CAOEOAHH H npH HAIDE r©Cfl©ACTB©, A° TA* HH EorK 83AP'K>KHT'K BTk HAUIOH WEAACTH, WHH Aă c8 CAOEOAHH, HH pAEOTS TOCnOACTBA A\H A<> HE pAEO-TAIOT, HH ASlUtriteHHA wt CEAO MOHACTHpCKO A<> CE HE S3HMAT HH TAOEA, TO HH KOH AA HM CE HE 83HMAT, HH AH>KMA, HHL|1A A<> CE HE $3HA\AT WT CEAA MOHACTHpCKA H 428 www.dacoromanica.ro NHKTO M HX H( CM-k(T EdHTOBdTH, EdHH, TO HH CA$rt EdHOBC, HH EHpMHH, HH CMAlţH, TO HH CdSrH TOCnO^CTEd MH, HH EOA-kpH, HH npdKHTfAÎf r0C(10ACTEd MH, IlOCHAdSMH no MHAOCTH H 110 pdKOTdJf rOCClOACTBd A\H, KTO EH Ci flOKSCHA EdHTO* EdTH H^} AldKdp H EAdC f AHH, TO TdKOBH HMdT B'kCfipHfTH EiAHKO 3A0 H WprHIO WT rocnoACTBO mh. Hho Aa N-fecT. H ndKH AM°X rocnoACTBO mh cs-feTOM# AioHdCTHpS kaeah >khto eY no boa< AlOTpS, pd3Bi CiAd AlOHdCTHpCKd. H HHKTO A<* HM Hi CAIiT 3dAP"10KdTH HH tAHO 3p"hH0 WT THId KMEAOBi, ipi Ki 3A0 ndTHT WT TOCnOACTBO MH. IIhc $ KopHii^iA, anpHAiid M-bcciţd, s a^hii. H AH?KMdpH H BdMiUlHH \ă Hi t$3HMdT ntpntpH WT nonH H WT C/KHAYh MOHd* CTHpCKHj ipi Ti 3A0 ndTHT. ■J- lw PdA\pA BWiBWAd) mhaoctYm Eo?kYa rocnoAHHTi. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele tuturor satelor care sînt în stăpînirea sfintei mănăstiri numite Tismena, hramul uspenia preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, aceste sate numite: Tismana şi Ceauri şi Corbi şi Podeani şi Ploştina şi Clecevţi, să fie slobode de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara de sine stătătoare a domniei mele, cum au fost slobode sub domnii mai înainte răposaţi şi în zilele părintelui domniei mele Ylad voievod, aşa să fie slobode şi în domnia noastră; pînă cînd Dumnezeu ne va ţine în stăpînirea noastră, ei să fie slobozi, nici să nu lucreze munca domniei mele, nici să nu se ia duşegubină din sat mănăstiresc, nici gloabă, apoi nici cal să nu le ia, nici dijmă, nimic să nu se ia din satele mănăstirii. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, banii, nici slugile banilor, nici birari, nici sudeţi, nici slugile domniei mele, nici boieri, nici dregătorii domniei mele, trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele, că cine s-ar încumeta să-i turbure, măcar cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea. Altfel să nu fie. Şi iarăşi am dat domnia mea sfintei mănăstiri 12 găleţi de grîu pe apa Motrului, în afară de satele mănăstirii. Şi nimeni să nu cuteze să le oprească nici un grăunte din acele găleţi, căci va păţi rău de la domnia mea. Scris la Corneţel, luna aprilie 6 zile. Şi dijmarii şi vameşii să nu ia perperii de la popii şi de la judeţii mănăstireşti, căci vor păţi rău. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 99 (Tismana). Orig., hîrtie (30x21,5), pecete timbrată. Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329 f. 77v. —78. Datat din domnia lui Radu cel Mare. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 238—239, sub <1496—1508> aprilie 8. Facs. Ibidem, 400. 429 www.dacoromanica.ro 266 1496 (7004) aprilie 14. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Ioneşti, seliştea Corbenilor şi o vie din hotarul Copăcelului cu vinăriciul domnesc şi boieresc. Hme rocnoAHHf npH3Kay h ehct MH-k noMOijJHHK. t G-k XpHCTd Hora caaroB'kpHKi h XpHCTOAieBHBki, Îw PRoeaoAa h rocnoAHHK, chhb A0KPar0 H KMHKaro Raa^a RotROAt, mhaoctYho Eomiie c'kAP'km'k* 4i8mh h wEaaAa*ni8«H R-kceia SfMAtra JîrrpoRAdjfYHCKOH, wt Eaararo Bora npHUicA-UJSMH R"k Sm(3 EAdT0np0H3K0rtH)(WM CK BIlCCM HCTHHYHM H MfCTHflA Cp-kA^At, IdRO ErtarOA'fel’K H nOJIfRdAg B’k3kAdTH BAdrOMg EorS, YjKt CROHM yOT-kHÎfM H ErtarOCTfia HdM wt CKOHjf Eaark AaP0KaKU10M8 H aa np-kcTOA-k poaYtm(H HauiHjf npemA* hohhr-UJHJf Hac CknOCaAHEUJOMS H Tky EOrOAdHHMA WEAdCT'k HdM K'kp^MHKUlOMS. GtrO paAY R-kCtM Cp'kAU.fA' B"k)KA(AeRUJe K"k CRkTfHM H EOr88KpdUJfHYHM Eo-mYHM U.P'kKKaiM, HaHIU'lf/Kf K"k HdpeHeHHOMg CR-kTOMg AtOHdCTHpg ptROMOMS FoROpd, X’PdiWtSjKf CBtTtH nptMHCTtH RAdAHMHIXH HdUlOH EoropOAHiyi H npHCHO A^Kk< AYapYn, treme wEtTUiaKUia RHA'kjfOM, wcTdBUia wt CR-fcTonoHHBUJHX a*A°k «auiHX. Gero paAÎ (iotpSahbujh ce R'kSABHrojfOM, eaHRo mohiho wchorhj(om. IIo cHjfiue h npHrtomH^OM ceao r-r noAP84Te cRtTOMS MOHdCTHpS, HwhhpTh r-rch h ctAHijj-k Kop-stHOM, noHtme Hjf KSnn rocnoACTRO mh wt EopA'fc h wt mStiamuţe m8 fonta, ATapepa JKHTi'raHOBa h wt chhorh A1hk8aobh, 3d pk ijsaopHHH Srp-kCKH h RHHorpaA WT X0TaP EonVUAS H Ck RHHdpHHtM WT T0H3H BHHOrpdA, rOCflOACKOM H EOA-kp-cko, noHtme ra kSiih rocnoACTRO mh h wt chhobh EMH'kceRH, wt KSnaH 4,parHM RhhthaickSa, wSnaH BapbSa Kpaaek-ckh, w$naH Up'keSa ak*Phhk> w8imh Gtahkc Aorc^cT, mSnaH TSa*P bhcthhp, 4, aii mica k«a\hc, ^H.uHTpS nt\"apnHK, Gtp«( ciiATap, HsKcpaHSA ctoahhk, PaAyA H ^parcauip cTpaTopiiHUH. H A3 K, KcpAAT, (>Kf (lHCajf, A\-fcctlI,a AlipHAYia A‘f> K‘H A-fcT X3A- t Iw PaAVrt KwtKWAA, A\HA«cTfA Ho>kYa rccnoAHHh. Numele domnului am chemat şi mi-a fost mie ajutor. j" în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul bunului şi marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, ţinînd şi stăpînind toată ţara Ungrovlahiei, de la bunul Dumnezeu mi-a venit în minte, de am binevoit cu toată inima adevărată şi cinstită, ca să aduc binefacere şi să ridic laudă bunului Dumnezeu, care cu voia lui şi cu bunătatea lui ne-a dăruit pe noi din bunurile sale şi ne-a aşezat pe scaunul mai dinainte al răposaţilor noştri părinţi şi ne-a încredinţat nouă stăpînirea lor, dată de Dumnezeu. De aceea, din toată inima am dorit către sfintele şi de Dumnezeu împodobitele biserici dumnezeieşti, mai ales către numita sfîntă mănăstire care se cbiamă Govora, hramul sfintei, preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, pe care am văzut-o părăsită, lipsită de sfîntrăposaţii străbunii noştri. De aceea, ne-am trudit s-o ridicăm, s-o întemeiem, pe cît ne-a fost cu putinţă. După aceasta, am mai dăruit un sat în stăpînirea sfintei mănăstiri, Ioneştii toţi şi seliştea Corbeanilor, pentru că le-a cumpărat domnia mea de la Bordea şi de la jupaniţa lui, Anca, fiica lui Jitiian şi de la fiii lui Micul, pentru 120 de florini ungureşti şi via din hotarul Copăcelului şi cu vinăriciul de la acea vie, domnesc şi boieresc, pentru că a cumpărat-o domnia mea de la fiii băneasei, de la Oprea şi de la Ivanco şi de la Radul, pentru 3000 aspri. De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, de hrana sfinţilor, dumnezeieştilor călugări, nouă de veşnică pomenire, de nimeni neatins, după spusa domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă va călca şi va nimici şi nu va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească şi să-l nimicească, să-l batjocorească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul său şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. 431 www.dacoromanica.ro Aceştia sînt martorii: jupan Draghici Vintilescul, jupan Barbul Craiovescul, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Dimitru paharnic, Stroe spătar, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir stratornici. Şi eu, Corlat, care am scris în luna aprilie 14 zile, în anul 7004 <1496 >. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 100 (Govora V/2). Orig., perg. (42x42), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1842 şi o copie a ei; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 93v.—94, 447 f. 113V.-114 şi 463 f. 61. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/94. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 239—240. Facs. Ibidem, 401. 267 1496 (7004) iunie 18, M-rea Glavacioc. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora un sălaş de ţigani. f dlHA-ÎCTlW.H liOK'l'WM, îlV P&A\'A ROHROAd H rOCnOAHHk RT»«H 3fAtAH XrrpOKAdJfTHCKOH, CHN'k KAdAd KJAHKdrO ROHROAd. AdKdT rOCnCACTKO AtH cYf nOKfA-bHTf POCnCACTKd A\H CR-feTOAtS AAOHdCTHpS WT POROpa, I3KO Ad At8 fCT fAHH HHrdHHH no haw HhkSaa ckc AtiţdAtH ch, noNfWf ra ecr am Ijlc^an na chAtp'KT-K, K-KAa ce ecr Smhhha KdASrjp, KdKO Aa AtS ecr 3d A^iuS. H naK noTOAt ra ecr H KSSnHA rOCnOACTKO A\H WT CHHORH Ijlf^dHli, 3d xd4> acnpH. Gfro paAÎ ra AM* h rocnoACTRO a\h CR’kTOAtS AtonacTHpS Aa fCT WMHHS H RT» ivpe8 H HH WT KOTOJKf HfnOT'hKHORfHHO, nO pf>) rOCflOACTRd A\H. H d3Tv nncajf, GTdNMIOA rpdAtdTHKS, RTi CR-feTOAtS AtONdCTHpS PAdRdMOR, At-k- CJlţd HlOHl'ia hT, R-h A-kT *3A- •ţ- Iw PaA\"A KivfRWAa, AtHAOCTiA EojkYa rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Govora, ca să-i fie un ţigan, anume Nicula cu copiii lui, pentru că l-a dat Ştefan la moarte, cînd s-a făcut călugăr, ca să-i fie pentru suflet. Şi iarăşi după aceea l-a şi cumpărat domnia mea de la fiii lui Ştefan, pentru 1500 aspri. De aceea, l-a dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 432 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Stanciul gramatic, în sfînta mănăstire Glavacioc, luna iunie 18, în anul 7004 <1496>. j* Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 101 (Govora XXVII/1). Orig., hîrtie (21x21), pecete aplicată, căzută. Cu trad. din 1797; altă trad. ibidem, ms. 447 f. 400. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/257. Fotocopie ibidem, XX/95. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 240. Facs. Ibidem, 402. 268 1496 (7004) august 1, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora sate, vii, ţigani şi un obroc anual în bani şi hrană. •J- Rk XpHCTd Bora KAArOR-fepHHH H EAarOMKCTHRHH H XpHCTOAMKHBH îw Pa-A\M RCHtC>AKEI|l8MH H wbaaa<>ii|i8 v\h b'kcwh 3ea\aki ^rrpwRAa\'VHCKOH wt EAararo Eora iiphiiieauiSmh b‘R 8ME, BAdr0lip0H3KCAH\'C>A\ CK KTiCtAV HCTHHHAt H MECTHM Cpi^A^M IAK« KAArOA’bT'K H nOX&AAS B’KSAăTH EAarOAtS E«r8 H>KE CKOHAt JfOT'bHTtAt H EAArOCTHta HdA\ WT CB0HX BAArBA4|10RARlll0M$ H HA np-feCTOAfc POAÎTEATe HdUIHX tipE>KA*n<>HHKlllHX HAC C'KnOCAAHRlUv,'A\8 H T-feţ EOrOAăHHAiA WKAACTTx HAA\ B’Rp8‘IHKIllOAIl8. Gfl’O pAA'l* KTiCEAIV CP‘KAH«A' KKJKAfAESlIlE KTi CR'kTHHAA H EC>r*8KpAllltHÎEA\ Eo->kThA\ U,P KKRAA\, HAHUA'IETKE K"E HApEME'IHOA\8 CB'kTWAMJ AtOHACTHpS, A\ECTO SOKOAMvl ToBopa, \'pAM Sciiehie baaahmhu,e haiiioh EoropoAHU,f, npHCHOA'bK-feH iUapÎH h ha-CTAiHJiKS cs-broa\8 aaohacthpS Kyp epa\oha\" ^wpvetio h bt^cea\ e>ke w XpHrrk KpATI ia A\ WEp1vTAE1|IH A\ CE R"K CB'kTH AtOIACTHp, ETOJKE WEET1IIABIUA RHA'bXWl" WCTABIIIA WT CK’bTOnOM'lBUIHX A*A*A\ HA1IIH\', CErO PAAI nOTp^AHRIIIE CE R-K3AKH-rOŢO.» EAHKC A\OI|lHC> WEHCiH\"OA\. IIo CH^/KE lipHAO;KH\'OA\ CEAd CR-feTOA\8 A\OHACTHp8 HA HA\E: H CK BOA(Hi‘l|,i HA UCTHia ToIIOAOB8, IICHE'/KE ha\ c8t kSiiehh wt poAl^EA-b ro:nc«ACTR8 a\h 3a *e acnpE. H iiotoa\ iiakh A* hm ect 8 TenoAOR EA"EH EpOA WT B»AfHÎl(8, EpE HAt TA ECT IIOKSlIHA poA?TEA rOCn©ACTKA AtH WT EoHKO H WT GtOAKA WT &p!IIH, 3A X Acnpî. H IIAKH HA\ CAT îVIIEI|IHH KliCH, nc iEJKE hx noKSmi rocnoACTBO a\h wt ÎIhki, a^'I'h JKHTTraHOBd h wt hehhoh CHHOXH, 3d XS ACnpî. XOTdpTk A<» « 3HAET : BdATd HfpHA H WT t8II EHE3SNHE H WT T8H fllHpH-AEI|l 11 H IlHCKSA r'KpHHH.EH H AaK8a llepK$A8H H WT T$H K8k8»A H TlIOA H I1AK 8 WMHIIA II AIHEI|1HA»P x. 1 1 Pasajul: «XoTapi, . . . HwinTUitop» este adăogat pe margine, cu altă cerneală, cu indicaţia locului unde se intercalează. 28 —C. 723 www.dacoromanica.ro H lldKH Aa HM fCT XHHIVfe CBd, nOIIIKE nOK8nH rOCnO^CTKO MH nOAOKHHg WT ^dH H WT KpTvCTt H WT CHHOBH EaTvK8AOKH 3d \|r dCnpf, d AP^fd nOAOBHHd K noKSiiH H rocnoACTBd mh, RddAd bohboaa. H ndKH Aa HM C8T GTOHMdHHH KTvCH, nOHHKE C8 EHAH AaA*»Y npYKTlO A\dHK( rocnoACTBS mh wt poaYtiaY ch; n>TOM io noKSnn rocnoACTBO a\h wt RAdHK8A, KpdT ffAB8ACB 3d xS denpT, TI HJf np'fAOJKHJf CBlîTOAt8 MOHdCTHpB1. H ndKH a<> hm ict 8 KoniimA iahh BHHorpdA, noHtJKt io hm KSnn rocnoA-ctko mh wt GOnp'k wt Phbhhk, 3d xr dcnpf. H ndKH Aa Ha\ ict 8 KonvrA8 IAH8 BHHOrpdA CTdpd, I|J0 HAt ICT K8niHd WT A*Aa rocnoACTBd AtH, EAdA KOHKO-Ad; h ndKH iah8 BHHorpdA, qio rd c8 K8nHAH wt chhokh non8 Haikch, qjo ict 8 Kon-HHfA, 3d denpT. H Aa ha\ ict iah8 KHrpdA wt GOkiii, iţio io hm ict AdA nond AldKdpYi, Aa a\8 ict noAMH. H ndKH iqjf HAt llpTAOJKH)f WBpOK CB'fcTOMS AtCHdCTHpS KdTdrOA’lHS WT CMA-CTBO PoAtOHdlţlAt WT S CIAd KT KMBAOKf TOCnOACKH H nO d A\dJK8 A\Op8lld H nO d Md>K8 WT Kpdn H Hd ElAHKIl ^KHK nO xd denpY HinOTBOpHO. H ndKH HM npHAOH h« cSt Gtohm«hh . . . moimcthpS» este şters cu cerneală roşie. t 434 www.dacoromanica.ro H4UIHJT, WT HHOflAtAtfHHK, fi,i 4l|lt nOMKTCT H (IOHOKHT H 8TKp"kAHT H CkJffMHHT chio jfpMcoKOrtS rocnoACTKd aah, Toro rocnoAk Eor-k A<> noMkTrr h Stkp-kaht kti rocnoACTK-k iro; aqit ah HtnoihTiT h hi 8tkp%aht h hi iiohokht h hc cilXpahht Ckl JfpHCOKOdS rocnoACTKd AAH, h8 p43$pHT H flOflIpfT H nOCp4A\HT, TOrO rOCflOAK Bork M r4 n0p43HT H nOCpdMHT KT% rOCflOACTIfk iro H M T4 SEMIT 3A* T-kdOM, 4 K-k eSA^MKX B(U,( a81»8 cr« h A4 haut 8*tkCTÎfi ck Hsao» h ct» fTpTra h ck WHfAtH Vk>A« <5KI E-k3-knHlllf H4 TOCnOA^ E©r4 H CI1AC4 H4UKrO îc\'C4 XpHCTa, KpkK iro H4 HHJf H H4 H*A^X HV> t}Kf *CT H E8A«T KT* R-feKH, 4A\HH. GsfAiTfATi rocnoACTKd a\h nocTdKA-feia\ : kSiiah ^parH^ Gtohkje, kSiiah Bap-E8a KpAAiKCKH, JKSflAH Kp-kCTHI4H EHKWH AKOpHHK, K8I14H IIpliRSA A^pHHK, JKSfldH GT4HKO AOrO^fT, ToA®P npOTOKHCTTiap, /k,4H48a KOAtHC, ^pAI’OAtHp CTOAHHK, 4,8MH-Tp8 nsvapHHK, Gtpoi mmohouja, P4AVrt h ^paroMHp CTpATopHHiţH. H 43 *k, GHHk, HKf nHCdX' 8 CTOAHH Tp4A Tp’krOKHipi, Affecflţ4 4\T8CT 4 A^H k, K-k A-kT xSA1- f Iv PaA8Ak KwtK.vA4, a\haoctTa KojkTa rocnc>AHHk. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voievod, fiul bunului Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, cîrmuind şi stăpînind toată ţara Ungrovlahiei, venindu-mi în minte de la bunul Dumnezeu, am binevoit cu toată inima adevărată şi curată, ca să aduc binefacere şi laudă bunului Dumnezeu care cu voinţa şi cu bunătatea sa ne-a dăruit pe noi din bunurile sale şi aşezîndu-ne în scaunul părinţilor noştri înainte răposaţi şi dîndu-ne nouă aceste stăpîniri de Dumnezeu dăruite. De aceea, cu toată inima am dorit către sfintele şi de Dumnezeu înfrumu-seţatele dumnezeieştile biserici, mai ales către numita sfîntă mănăstire, locul numit Govora, hramul uspeniei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi nastavnicului sfintei mănăstiri, chir ieromonah Dorotei şi tuturor celor în Hristos fraţi care se află în sfînta mănăstire, pe care am văzut-o lipsită de sfîntrăposaţii strămoşii noştri, de aceea trudindu-ne am ridicat-o după puteri şi am înnoit-o. După acestea, am dăruit sate sfintei mănăstiri, anume: Nănăşăştii şi cu morile la gura Topolovului, pentru că le sînt cumpărate de părintele domniei mele, pentru 5000 aspri. Şi după aceea, iarăşi să le fie la Topolov un vad de moară, căci l-a cumpărat părintele domniei mele de la Voico şi de la Stoica din Urşi, pentru 600 aspri. Şi iarăşi să le fie Ioneştii toţi, pentru că i-a cumpărat domnia mea de la Anca, fiica lui Jitiian şi de la fiii ei, pentru 6000 aspri. Hotarul să se ştie; Balta Neagră şi de acolo, Yiezunie şi de acolo, Miri-leşti şi Piscul Gîrniţei şi Lacul Porcului şi de acolo Cucuiul şi Teiul şi iarăşi ocina Ioneştilor 2. 1 Pasajul: « Oriaitia'i ... xaa» este scris pe marginea hrisovului. 2 Pasajul: « Hotarul . . . Ioneştilor» este adăugat posterior pe margine, cu altă cerneală cu indicaţia locului unde se intercalează. www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să le fie Hinţea toată, pentru că a cumpărat domnia mea jumătate de la Dan şi de la Cîrstea şi de la fiii lui Yîlcul, pentru 700 de aspri, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o jupan Staico logofăt de la fiii Yoineasei, pentru 800 de aspri, ca să-i fie pomenire domnului nostru Iisus Hristos. Şi iarăşi să le fie în Rîmnic o moară, pentru că le este dedină de la bunicul domniei mele Vlad voievod. Şi iarăşi să le fie Stoicianii toţi, pentru că au fost daţi de zestre maicii domniei mele de părinţii ei; după aceea i-a cumpărat domnia mea de la Ylaicul, fratele lui Albul, pentru 6000 aspri, de i-am dăruit sfintei mănăstiri1. Şi iarăşi să le fie în Copăcel o vie, pentru că a cumpărat-o domnia mea de la Oprea din Rîmnic, pentru 3 000 aspri. Şi iarăşi să le fie la Copăcel o vie bătrînă, care le-a fost cumpărată de bunicul domniei mele, Ylad voievod; şi iarăşi o vie pe care şi-au cumpărat-o de la fiii popii Alexa, care este la Copăcel, pentru 600 aspri. Şi să le fie o vie de la Ocne, pe care le-a dat-o popa Macarie, ca să-i fie pomană. Şi iarăşi am dăruit obroc sfintei mănăstiri pe fiecare an, din judeţul Roma-naţilor, din 6 sate, 12 găleţi domneşti şi cîte o majă de morun şi cîte o majă de crap şi la Paşti, cîte 1000 de aspri, statornic. Şi iarăşi le-am dăruit domnia mea tot vinăriciul din Titiriceşti, cit este hotarul Titiriceştilor. Şi după aceea, le-am dăruit domnia mea din vinăriciul Rîmnicului, cit este domnesc, două butoaie de cîte 100 de vedre. Şi iarăşi să le fie sălaşele de ţigani, anume: Nicola cu fiii, anume Cîrstea şi Danciul şi Crăciun şi Neda şi Dimitru şi Stan şi cu copiii lor, pentru că au fost daţi sfintei mănăstiri de Ştefan din Rîmnic, la moartea lui, cu limba lui. Şi după aceea, i-a cumpărat domnia mea de la fiii lui Ştefan, pentru 1500 aspri. Să le fie acestea toate dăruite pentru hrana călugărilor care trăiesc în sfînta mănăstire şi nouă şi părinţilor domniei mele spre veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit şi de cositul finului şi de care şi de pod-voade şi de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara şi în stăpînirea singur stătătoare a domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici povodnicari, nici din slugile sau dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentru că oricine s-ar încumeta să-i turbure chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rudele 1 Pasajul: « Şi iarăşi să le fie Stoicianii. . . mănăstiri» este şters cu cerneală roşie. 436 www.dacoromanica.ro domniei mele sau din rodul inimii domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi şi nu va păzi acest hrisov al domniei mele, ci va nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă, aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. Martori punem domnia mea: jupan Draghici al lui Stoica, jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Todor primul vistier, Danciul comis, Dragomir stolnic, Dumitru paharnic Stroe purtătorul de sabie, Radul şi Dragomir stratornici. Şi eu, Sin, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 1 zi, anul 70041 <1496 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 102 (Govora VII/1). Orig., perg. (48 X 35), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri de la sfirşitul sec. XVIII şi din 1843; alte traduceri ibidem, mss, 234 f. 130-132, 447 f. 8—9v., 463 f. 143-144v. şi la Mitrcp. Ţ. Bem., CCCXIX/2. Fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, XX/96. EDIŢII. Slav. Miletii-Agura, 345—347. Trad. D.I.R., B., 240— 242. Face. D.I.R.. B., 403. 269 <1496 septembrie 1 — 1497 August 31 > 7005. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Tismana moşia Dodăneştii şi Fâlcâneştii. «7005 <1496—1497> — Radul voevcd, fiul lui Vlad tcevod, sfintei mănăstiri Tismeanii au închinat moşiia Dodăneştii şi Fălcăneşii». După Cronologia tabelară, p. 27 (nr. 43). Rezumat rom. EDIŢII. D.I.R., B., 242. 1 Pasajul: «Martori. . . 7004» este scris pe marginile hrisovului. 4J7 www.dacoromanica.ro 270 1497 (7005) ianuarie 9, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod intăreşte m-rii Tismana părţi in Cîrbeşti. f AYhaocxYwa\ EojkYwm, Îw ROHROAd h rocnoAHH'R r*rceh 3emah Xrrpo- RAAXYHCKOH, CHH"R EaA^ A®KpddrO ROHROA^- A‘,K‘1T TOCnOACTRO MH CHE nORfA-kHff rOCnOACTRd MH CR-fexOMS MOHdCXHpS WX THCMdHd, )(pdM8>Kf H WEHXSAH CR’bT’kH H fip’kCAdrOCAOREHH'kH H npHCHO A'feKH AYdpYn H MECHd EA SCIIEHYe, 13 KO Ad HM ECT 8 Kp-REflJJH AfA K"R3dHOR H A*X*P(14*K’ nOHSJKE MEHH CR-fexH MOHdCTHp CR GxOHKf A^X0' psiţOM h c-r EpdTYraM fro, TEpE AdA^Wf KdASrspH Gxohke h EpdTfdM fro 8 KopEH AfA CR-kxOMS MOHdCXHpS H WX rOCflOACXRO MH flpHAOJKHJf A ^JjAOpHHH Srp-RCKH, d WHH AdA^UlE CR-bXOMS MOHdCXHpS HHJf A^OEf WX Kp-REfipH. Gfro pdAÎ hm AdAwX H rocnoACXRO mh, qko a<> . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 105 (Tismana XXXVIII/6). Orig., perg. (33,5 X 29), pecete aplicată. Cu două traduceri de la începutul sec. XIX şi din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 504, 336 f. 139 şi la Academia, Republicii Socialiste România, DCCXXXIV/32. Fotocopie la Academia, Republicii Socialiste România, XX/97. EDIŢII. Slav. Miletii-Agura, 347. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 39—41. Trad. D.I.R., B., 242—243. Facs. D.I.R., £., 404. 271 1497 (7005) martie, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. -J- Eli XpHCTd Bord KddrOK-kpHÎH, BAdrOMkCTHKkl H XpHCTOdWBHKkl îw Pd^^dk KOCKOAd, CHH*k KCdHKdrO EddA KOHKOAC, MHAOCtYwM BoJKYwm H Eo>kYcm KddrÎHM np0H3K0dCHYCAVk, WBddAd^Lp&MH H rOCnOACTK&KHlSMH ETiCCia 3CMdCld XrrpOKddX'YHCKOH H 3d[MdHHHCKHAt CTpdHdM, flMddUjS H $drdpdUI$ X'(P1l(r> Bddr0np0H3K0dHX'WM WT rocnoAd A<>hhYhm hh BddrHM np0H3K0dCHYcM mcctYhm cp-kAH^, bko npocndKHTH npocddKdTiUidro hh rocnoAd. Gc o\*bo K'kcnoM'kHlteuic idKO mhosh 3cmhYhmh hcecchKC BOWCCTKHdd nHCdHl’c CKf AHTfdCTKgfT: „ESCldlO TKOpHTC, A°H-AOKC Tp-kr CCt“. GcrO pdAY IlOpCKHOKdJfOM H?KC IlpCJKAC HdC EHKIUYHM, HJKC 3CMHdd MHpHO nptnpOKOAHUlf H ndKH 3CMHdd 3CMAH WCTdKHUJC H K*k HCECCHHHM BddrlHMH npHdtnHuj^ cc. G«KC H A\H 3pt4JC H CAHUlCipC K'kJKACdCjfOM K"k MCCTHOAtS MOHdCTHp# 30B0Mdr0 XHddHAdp, X'PaMS CKtTtH nptMHCTtH H nptBddrOCAOKCHtH KddAHMHU,H HdUJOH Eoro-P0AHU.H H npHCHO A'feKH AldpTd H HCCTHOC A KliKCACHTd CKtTdd KTi CK'feTHJf, nOHCJKC npTHAOuie BpdTYd wt cstTdro MOHdCTHpd h npHHecouje nHCdHi'c h wBtipdHYc «ocrd pOA^TCăt EddAV KOHKOA*- GcrO pdAY, WTiyi CKtTH, MH BHA^MO H flpHMHJfM© CKtTH MOHdCTHp Ck KTiCCM Bcp'kAfow H WBCUldXdtO CC A<* et Hd30KCM© JfTHTOpH CKtTOMiJ MOHdCTHpS C-k npCHiAHHMH CKtTOnOHCKUJHX' rOCf1©Ad H iÎMHHHJfMO WBpOK CKtTOMS MOHdCTHpS, A<> npHJfOAHT BpdTYd WT CKtTdrO MOHdCTHpd KdTd r©AYHC Hd K'kCKp'k-CChVw XpHCTOKO, A4 S3HMdWT WBpOK CK’kTOAtS MOHdCTHpS [10 XC dCnpH H KpdTYia.W, KpOMC WBpOKd, CnCH3» [10 $ dCnpH. ToH CC WBCLlldJfMO AP*bKdTH HCflOTAKHOKCHHO, Aa CCT WBpOK CKtT0A\8 MOHdCTHpS H BOJKCCTKHHM HHHOKOM Hd flOTpCBS, CdHKO CCT HlS>KAd CKtTOMS MOHdCTHpS, Aa CC nOKpCfbvkT, HddtKC Aa tCT K-k KtHHHOC BTiCflO-MHHdHl’C. GYc CC WBCIJJdJfMO, A©KdC CMO JK1K H $ rOCCIOACTRli A'»*'»™. 439 www.dacoromanica.ro (I no Hac, Koro H3Efpfr rocn©AK Eorh ehth rocnoAHHK fiaauiKOH 3cmah, hah wt Hauitra cptAHHHaro naoAd hah wt hauihx ctiP©ahhk hah wt HHOfiAfMfHHK, kom8 AACT Eoriv BAarOKCTHKH, KTO nOHOKHT H STKpTvAHT C'fH XpHCOKSA H STKpTiAHT IVBpOK CK-fcTOMS MOHACTHpS, HKOJKf (CT 3A* KTvlHHfHO HAH dljlf NdCTAKHT frO Afyfl' CK-bTYH Y eipe h wt KHuif npHAO>KHTH, to TAKOKAr© m noA\HA8fT rocn©AR EorK H SKp-bnHT bti rocnoACTK-b tro h kti baia^Whm K-bu,f a<* A<»ct «m# rocnoAK fiorii (ioaSmhth BAaraa t>K{ SroToga ai«b(lijYha\ tro, (X( w a^ha^a np-bACTo^NYa rocnoA-HH-b A<* cnoAOBHT tro, aA\YH. IIhc At-bcti^a A\apTa, kti hactoanh rpaA Tp-BrogHipS, kti A-bT x3f. f Iw PaAV'rt KwtROAi, a\haoctY<« EojkYa* rocnoAHHK. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Radul voievod, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungro-vlabiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit din bunăvoinţa dată nouă de domnul, cu inimă curată, ca să proslăvim pe domnul, care ne-a proslăvit pe noi. De aceea, amintindu-ne că mulţi prin cele pămînteşti au dobîndit cele cereşti, cum mărturiseşte dumnezeiasca scriptură: «Faceţi cumpărături, cit mai este tîrg». De aceea, am rîvnit către cei care au fost înaintea noastră, care cîrmuind cu pace cele pămînteşti şi iarăşi cele pămînteşti pămîntului lăsîndu-le, s-au alipit către bunurile cereşti. Aceasta şi noi văzînd şi auzind, am rîvnit către cinstita mănăstire numită Hilandar, hramul sfintei, preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei văvidenii în sfînta sfintelor, pentru că au venit fraţii de la sfînta mănăstire şi au adus scrisoarea şi făgăduiala părintelui meu, Ylad voievod. De aceea, părinţi sfinţi, noi am văzut şi am primit sfînta mănăstire cu toată osîrdia şi am făgăduit să ne numim ctitori ai sfintei mănăstiri împreună cu sfîntrăposaţii domni de mai înainte şi am făcut obroc sfintei mănăstiri, ca să vie fraţii de la sfînta mănăstire în fiecare an la învierea lui Hristos, să ia obrocul sfintei mănăstiri, cîte 5000 de aspri şi fraţilor, în afară de obroc, cheltuială cîte 500 aspri. Aceasta făgăduim să ţinem neclintit, ca să fie obroc sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de folosinţă, cît este nevoia sfintei mănăstiri, să se întărească, iar nouă să ne fie de veşnică pomenire. Aceasta făgăduim a da cît vom fi viu şi în domnie. Iar după noi, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau din alt neam, cui îi va da Dumnezeu dintre binecredincioşi, cine va înnoi şi va întări acest hrisov şi va întări obrocul sfintei mănăstiri, precum s-a făcut aici, sau îl va îndemna duhul sfînt să adaoge încă mai mult, pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile 440 www.dacoromanica.ro viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să dobîndească bunătăţile pe care le-a pregătit celor ce-1 iubesc, care s-au învrednicit să stea la dreapta domnului, amin. Scris în luna martie, în cetatea de scaun jTîrgovişte, în anul 7005 <1497>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIII/4. Fotocopie după orig., perg., pecete atîrnată, la m-rea Hilandar de la Athos» 272 1497 (7005) martie <20>, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Dohiar de la Athos un obroc anual de 3000 aspri. Et XpHCTd Bord EAdrOK'kpHIH, EAdrOMfCTHKKI H XpHCTOAIOEHBH, lw PiAVA B06B0AA, CHHt KEAHKdrO RaAA BOEBOAE, AtHAOCTYlVAt EoJKYlVAt H EoJKÎeAt ErtdrÎHAt np0H3B0AfHieAt, WEAdAAAIJlSMH H rOCnOACTE8,T.l|l8AtH BtCE/fi 3fA\AfA OvrrpOBAdJf'l'HCKOH, EI|1E>KE H 3AnAAHHHCKHAt CTpdNAAt, îlAtAAUjS H <£drdpdllj8 \"fpU,fr. EAdronpOH3BOAH)(OAI WT rOCHOAA AAHHYHAl NH EAArHAt np0H3B0AfH'l'fA\, MECTHAt CptAHEAt, 13KO npOCAABHTH npOCAABAtUJdrO NH rOCHOAA. Ge 8E0 BtCnOAt-feHSBUje OKO AIHOSH 3EMhYHMH HESECHdd npHWEp-bTOUJA, lAKOJKe E02KECTBENAA UhCANIE CBtAfTfACTBSfT: „K8nAIO TBOpHTE, A^H-Af>Kf Tptr 6ct“, Gero paaY nopeBHOBajfOAii, hjke npeacAe Hac ehbuiYhm, hjke 3cmhaa A\HpH0 np-bnpOBOAHlije H [MEU 3EAAHAA 3EMAH WCTdBHUie H Kt HCECCHlHAt EAdrlHAtH npHA'knHUit ce. Geace h aih 3ptipe h CAHUieipe, BtacAEAepAt Kt mecthoaiS AtONdCTHpS peKOAtaaro 4,o^Yrap, YPiM8>Ke h wehtIiah CB-fcTHjf EecnAtTHHjf apjfYHCTpdTHra AlH^aHAd, noHtace npYHAOiuE epatYa wt CB-fcToro MonacTHpd H npHHecouie nHcanYe h WE-feijidHYe Moera poAYTeA-k Eaaav bohboae* Gero paaY, WTiţH CB'bTH, mh ehac^aio h npHHAtHpto CB^tYH AlOHACTHp Ct BtCEAI 8cptAYEM H WEeipdJfAtO CE A* CE Nd30K6A\0 YTHT0PH CK-bTOAt8 AlOHACTHpS Ct npEKAHHAIH CK'bTOnOMEKUJHJf rOCnOAA H gMHHHpHO IVEpOK CB'bTOAtS AlOHACTHpS, A* nPYY°AHT KpdTYd WT CB^TOrO AlOHACTHpd KATArOAlHE HA EtCKpeceHYe Xphctobo, a<> 83Haiaiot wepok CB*bTOA\8 AtOHdCTHpfi no xr acnpit h EpdTYiaM cneH3$, KpoAie wnpoKa, no y acnpn. Toh ce wEEipaYmo aP'^k‘>tH nenoTtK-HOBEHO, A4 ECT WEpOK CB^TOAlg AIOHACTHp8 H EOaCECTBEHHAI HHOKOM HA nOTpEES, EAHKO ECT HSaCAA CB'kTOAtS AlOHACTHpS, A<> ce nOKpenA'tîT, HAAI3CE fi,i ECT Bt B"bMHOE BtCnO- a\hhahYe. GYe ce webiiia^aiio a^kae caio >khb h 8 tociioactbS a<>bath. îl no hac, Koro H3eepet rocnoAK EorK ehth rocnoAHHk Eaaujkoh Beaiah hah wt HAUiera cptAenndro nAOAA HAH WT HAUIH^ CtpOAHHK HAH WT HHHOnAEMEHHK, KOM8 AdCT EorK EAArOME-CTHKHHJf KT O nOHOBHT H 8TBptAHT cYH JfpHCOBSA H STBptAHT WEpOK CB-fcTOA\8 AIOHACTHp8, QKOaCe ECT 3A« BtMHHEHO HAH Aljie HACTABHT EI’O CK"fcTH EIJIE W 441 www.dacoromanica.ro KHQJf npHrtOJKHTH, TO TdKOKadrO fi,i IlOiWHrtiSfT rOCnOAK EorK H SKp'klIHT KTi rocnoA-CTKt tro H Kt EtA^HIIHM K-felţt fi,i fi,iCT fi\t8 rOCIlOAK EorK nOrtSMHTH Ertdrdd f/Kt SrOTOKd Kf W AfCHA/ft nptACTOHHHd rOCnOAMHd A>1‘> CnOAOKHT «, dMHH. IlHC MtCflţd MdpTÎra.........1 AkHK, Kt KfrtHKH nOCT, Kt IlONfAfrtHHK KfrtHKH, Kt HdCTOrtHH rpdA TptrOKHllJf, Kt rttT x3f. f Iw PaAV^ KivtKivAaj mh/\octY/r EojkTa rocnoAHHw. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voievod, fiul marelui Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlabiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit din bunăvoinţa dată nouă de domnul, cu inimă curată, ca să proslăvim pe domnul, care ne-a proslăvit pe noi. De aceea, amintindu-ne că mulţi prin cele pămînteşti au dobîndit cele cereşti, cum mărturiseşte dumnezeiasca scriptură: «Faceţi cumpărături, cît mai este tîrg». De aceea, am rîvnit la cei cari au fost înaintea noastră, care au cîrmuit cu pace cele pămînteşti şi iarăşi cele pămînteşti pămîntului lăsîndu-le s-au alipit către bunurile cereşti. Aceasta şi noi văzînd şi auzind, am rîvnit către cinstita mănăstire numită Dobiar, hramul şi lăcaşul sfîntului fără trup arhistrateg Mihail, pentru că au venit fraţii de la sfînta mănăstire şi au adus scrisoarea şi făgăduiala părintelui meu, Ylad voievod. De aceea, părinţi sfinţi, noi am văzut şi am primit sfînta mănăstire cu toată osîrdia şi făgăduim să ne numim ctitori ai sfintei mănăstiri împreună cu sfîntrăposaţii domni de mai înainte şi am făcut obroc sfintei mănăstiri ca să vie fraţii din sfînta mănăstire în fiecare an la învierea lui Hristos, să ia obrocul sfintei mănăstiri, cîte 3000 de aspri şi fraţilor de cheltuială, în afară de obroc, cîte 400 de aspri. Aceasta făgăduim să ţinem neclintit, ca să fie obrocul sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de folosinţă, cît este nevoia sfintei mănăstiri, să se întărească, nouă să ne fie spre veşnică pomenire. Aceasta făgăduim a da cît vom fi viu şi în domnie. Şi după noi, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre sau din alt neam, cui îi va da Dumnezeu dintre cei binecredincioşi, cine va înnoi şi va întări acest hrisov şi va întări obrocul sfintei mănăstiri, precum s-a făcut aici, sau îl va îndemna duhul sfînt să adauge încă mai mult, pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să dobîndească bunătăţile pe care le-a pregătit celor ce-1 1 care s-au învrednicit *, amin. 1 Text şters, ilizibil. 442 www.dacoromanica.ro Scris în luna martie <20 > zile, în postul mare, în Lunea Mare, în cetatea de scaun Tîrgovişte, în anul 7005 <1497 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 106 (Slobozia lui Ianache 1/2). Orig., perg. (32X50), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din 1915. Fotocopie la Academia, Republicii Socialiste România, XX/98. Data zilei completată după Lunea Mare în anul 1497. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 243-244. 273 1497 (7005) martie <22 >, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora un obroc anual de 3000 aspri, satul Stoiciani, jumătate din Stolniceani şi parte din Curtişoara. f EliCE CB-kTOMS EOJKECTBEHHOAtS IlOCAt A^AUJE IlHC4H7[ pEKUJOAtS: „(Hhaocth pipS, d HE JKpliTK-k. H ndKH : „IdKO A\HAOCTHHt A\H WU.tdipdK'T CE rptCH". H ndKH : „Brtd/KEH'l'H AIHAOCTHeYh, IdKO TH nOAtHAOBdHH B8AETU. MkOJKE H npOpOMTiCKdd A^)(0 HdCHLfJEHHdd SCTd IWdrOAIOT : „BddJKEH A\8>K A\Ha8EH ETiC A^HK HdCAdJKAdIOT CE rOCnO-AOKKl“. GYd 0\'E0 WT EOJKECTBEHdrO IlHCdHVd SEt A^BIUE, ndKH CAHUId)(OA\ npOpOMTiCKd TAdrOAICLlJd A^X'0'" CK-fcTHA\: „MkO 0\‘E0 CAHUJHTE U,dpTE H pd38AVfeHT£> HdBBIKH'kTE CSa‘1( K0HU.EM 3EA\AH, B'KHSLUHTE APtOKEIflEH A\HOJKECTBd H rpTiAfOlfH CE W HdpOA'^X' E3HK, IdKO A4Hd EHCT WT rOCnOAd AP^>KdEd BdAll H CHAd WT BHIMfkro". Pd38A\'kKIUE Sec IdKO Btcd Eli pSKdjf EojkYhx1 c8t Y eahko jfoipET o\*eo koa\8jkao wt Hdc noAd- EdET, HA Sec EAdJKEH H TpTiEAdJKEH, HJKE EOrOAdHHOE EOrdTCTBO A^p-k pdCTdMdET H A’kAdET Eli TdHHHk E0r0BrKp8»l£HYH A\8 TdAdHT, IdKO SE© 8CAHUIHT EAdrlH 0\'EO H CAdAKH wh TAdc pdAOBdHYd: „KddrYH pdEE h K-fcpHi'H e'khhae eti pdA©CT rocnoAd CBOEro". GYd CAHUIdBUJE HdA\ BTlHHAtdTH nOA®Kd£T W 3AEU1HHJ(, IdKO AtdAO BplîAtEHHd H np-bjfOAHd C8t, I3K0JKE H TAdrOABT ! „IdKO BTiCkKd CAdKd A® Ep’biVlEHHd ECT, IlOAOEdlllSJKS HdAll IlOpSBHO-BdTH npE>KAHHA\ EAdrOHTiCTHKYHA\ H CB’kTOnOMEEUlYHAt rOCnOAdA» HJKE 3£AMJd A©Kp-fe SCTpOHBLUE H cYd A^Ept np’knpOBOAHBUlE, CHA\H 3EA\hYha\H HEEECHdd npHWEp-bTOUlA EAdlMd H CH)f HdCA’kAOBdUJE, d 3EA\Hdd 3EA\hYha\ WCTdBHUIE. Ge 8SO H d3Ti, HJKE Eli XpHCTd Bord EAdrOE-kpHYH, EAdrOM'kCTHEH H XpHCTO-AIOEHBH, CdAtOApTi^dBHYH, îv PdA\'rt BOEBOAd, CHHTi BEAHKdrO EddA EOHEOAf» HJKE no A\HAOCTH EoJKYwH H HdlllHAtH A\OAHTBdA\H WEp£Td£A\HAt rOCnOAHHTi EtCEH 3£A\AH ^rrpOKAd^fHCKOH H CE EOrOAdpOBdHYHAtH A\H MEAY H rOCnOJKAd A\H KdTdAHHd H EpdTYld A\H, rtlHpHd H EddAV'Ad H ErtdA H WT EAdrddrO Bord npHUlEAUl8A\H Eli 8a\E H JKEAd* hY£A\ B'E>KA(A’k)fOA\ Kli EliCEMKCTHYHAt Eo?KYHA\ ItpliKKdAt, no npOpOMTiCKOAlS CAOB8 ! „Ha\JK£ WEpd30A\ JKdAdET EAEH Hd HCTOMH’HKH KOAhYe, CHI(£ JKEAdET A^Wd K TESt BoJK£U. BHA’kKUJE 8fiO IdKO pdAf HdUlH,\* rp’kX'OK SAtdAHUlE CE EAdrOHECTHBd rocnoAd HJKE KOJKECTEBhYb H CB’kLfJEHYE U,pTiKKH KrE3CTdKA’kX'8 H SKpdUlddX'8 H A\HAOBdd\*S, HdH" 443 www.dacoromanica.ro ndMf HJKf B'K CK-kTOiW AftiCT-fe H CSUl'fHJf CBkTdrOJKf H l^dpCKdrO JfpdiWd H IVKHT-kAH nptcKtTtH np'kMHCT'fcH h np-feErtdrocAOKfH-feH KAdAHMHi^H HduiOH EoropOAHiţH H npHCHO AtKH AldpTH H MfCTHdrO H CAdBHdrO ff SCFlfHlf, AlOHdCTHpd 30B0Aldr0 FoBOpd, 83p-fe)(0A\ WKCHp-kKUJd IVT EAdrOMTiCTHKH rOCUOAd H np’kEAdftfHHX JfTHTOpH, A'fcA'fc h np-feA^A HdLUHJf, Hd nOCd-bAOKJKf H3lVCTdEllJHAI BHUjfpfMfHHAI, YlV PdA^rtS EOfEOAf H rOCnOJKAf frO KdTdAHHf H EAdrOAdpOBdHHAI HAI MfAOAl H EpdTYdAIH AlHpMd H RddA; HKO CH CBtTH AlOHdCTHp AIH K'hJKAfA'bjfOdl H( IVCTdBHTH, H iCT HfnOTEOpfHHO, «AHKO ptlJJH KT\3AIOrOJ(OAI, fi,A B8AfT IVEpOK CK^TOAlg AlOHdCTHpg Hd K'KC'fcKO A"kTO FIO „I* dCnpH. Y flJJflKf FFpff AOKHJfOAl CfAd B'K n O AP S Mii CEtTOAl8 AlOHdCTHp8 no HAIf: GTOHMdHH no Ki HJf KSnHJf IVT RddFIKSA, KpdT fTdKd, 3d XY denpH; d AP*>Td CfAd K8nH]f F10A0KHH8 IVT GTOAHHMdHH nO ©AT, IVT EpdTd, CHH'K ddAOB, 3d xf dCnpH1 H 8 KSpTHLUOpS no ©AT, BHIHf GAdTHHf, A*'' GTdHHCAdBd K*KCd, nOHfîKf IO K8llH)fAIO IVT KopAdT rpdAldTHK, 3d xf dCllpH; H Cl'f llpHAOJKHJfAlO M iCT CK^TOAlS AlOHd-CTHpS Hd nOTpfES H EOJKfCTBfHHAI HHOKOAI B'K nilt|J8 H HdAIÎKf A<* iCT B'h R-feMHOf K’hCriOAlHHdllYf H pOAHTfAIJf H MfAfJf H EpATIIdAI HdlUHjf. Gfro pdAY cYf fAHKO pfKOJfOAl FdKO no CHAt B'haAtOrOJfOAl, KpOAIf Tijf CfAd, A<> Cf A^T IVEpOK CBtîTOAlS AICHdCTHpS, FdKOÎKf fCT KHUJf pfMfHO H IVCTdBHJfOAl H Hd 111 HAI CHH0K0AI H HdllJHAI EpdTYdAI H AIH A®MA*>Kf 2KHBH fCAlO H Eor8 8rOAHO ESAFT HAltTH HdAI Eorik B’hpSMFHHdd HdAI. TdKO%A*Pt H HdUJH CHHOKf H HdUJH EpdTYd no HdUJOH C'KAlp’KTH A<* TKOpfT ACHAfKf HJf 8AP'h*HT rOCnOAK EorK HÎHKfJf H B'K EOrOA<»P«KdHOH BAiFCTH CKOHJf pOAYTfA H np-fepOAYTfA, A<> <»*P‘ U’HH CHlţf CKTBOpHT, IdKOKf HAI pfK0)(0AI H HCIIA’lvHfT H n«MHT8T H 8TRpTiAHT C'hH XpHCOBSA H ll’HH H BTiCdKH K.TO Eorh H3B0AHT EHTH HdAffeCTHHK CHAI BHUJfpfMfHIHAI, TOTO rocnoAiv Eorh a*1 uomhtSt h c"sxP<,He'r H SKptnHT h>k« cYd HcnA-hHHT, a* ai8 AdCT rOCnOAK EorK 3A> 3fAIHd ACEpt H AIHpHO np’bnpOBOAHBIUH, HfEfCHdd EAdl’d nOASMHTH H Aa CHOAOBHT fro, f>Kf IV AfCHSlO CBOfrO nptCTOdHYA, frOJKf e8AH h HdAI rp-fctlIHHAI nOASMHTH H CK npflKAHHHAIH H EAdrOHfCTHKHAIH «©AHTKd nptMKCTYf H np'bEAdrCCAOKtH'kH KAdAHMHHH HdUJOH EorOpOAHUH H MpICHOA^KW fHdpYli H MfCTHdrO ff SCnfllYd H CKtTHJf H EOrOHOCHHJf IVTl^K H BTkCfJf CBtTHJf H>Kf IVT B*kKd EorS 8rOAHKUjYH\* H MfCTHYH\' HHOK Httif Eli CK'bTOAlS AlOHdCTHfS IVT HdMfAd H A® CHJf H nOTpSAHKUJHJf Cf H IIOCASJKHRUJHX H CK AIHpCAl npHUlfAIUHJf H HdCTOdipVHX H EHTH no t'HJf JfOTfUJYHJf A^HA^f CTOHT CB’bTH AlOHdCTHp. IlHCdJfAlO AVfeCflXd AldpTYld KT AKHK, 8 BfAHKH nOCT, B'K BfAHKH GptA<»- K’K lldCTOAHH rpdA Tp'KrOBHliJS, B'K AtT x3f. f Iv PdAV''1» KVfKVA<>, aihaoctYm EojkY/îi rocnoAHHK. 1 Pasajul: «d AP^r* . . . dcnpn» este şters cu roşu şi scris deasupra: h/). 444 www.dacoromanica.ro f Urrnînd atotsfintei, dumnezeieştii scripturi, care spune: «Milostenie vreau, iar nu jertfă». Şi iarăşi: «Prin milostenii se curăţă păcatele». Şi iarăşi: « Fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi». Precum şi gura inspirată de duh proorocesc spune:« Fericit bărbatul care miluieşte şi în toată ziua se îndulceşte întru domnul». Acestea dar ştiind din dumnezeiasca scriptură, iarăşi am auzit cele prooroceşti spunînd prin duhul sfînt: «Ascultaţi dar împăraţi şi înţelegeţi şi pătrundeţi-vă sudeţi ai capetelor lumii, pricepeţi stăpînitori ai mulţimilor şi cei ce vă făliţi cu gloatele limbilor, că stăpînirea voastră este de la domnul şi puterea de la cel de sus». Înţelegînd deci toate că sînt în mîinile lui Dumnezeu care, precît vrea, dă fiecăruia dintre noi, dar, fericit şi de trei ori fericit acel care foloseşte bine bogăţia dată de Dumnezeu şi care înmulţeşte în taină talantul dat lui de Dumnezeu, ca să audă acel glas bun şi dulce de fericire: «Bunule şi credinciosule rob, intră în bucuria domnului tău». Aceasta auzind, ni se cuvine nouă să pătrundem cele de acum, că sînt de scurtă vreme şi trecătoare, precum şi spune: « că orice slavă este vremelnică, ni se cuvine să rîvnim către cei mai dinainte binecinstitori şi sfîntrăposaţi domni care au cîrmuit bine cele pămînteşti şi acestea întocmindu-le bine, prin acestea pămînteşti au dobîn-dit bunurile cereşti şi acestea le-au moştenit, iar cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat». Iată dar şi eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, singur stăpînitorul, Io Radul voievod, fiul marelui Vlad voievod, care din mila lui Dumnezeu şi cu rugăciunile noastre ne aflăm domn a toată ţara Ungrovlahiei şi cu cei de Dumnezeu dăruiţi copiii mei şi doamna mea, Cătălină şi fraţii mei, Mircea şi Vladula şi Vlad, de la bunul Dumnezeu venindu-mi în minte, am ridicat dorinţa către atotcinstitele, dumne-zeieştile biserici, după cuvîntul proorocesc: « în ce chip doreşte cerbul către izvoarele de apă, astfel doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule». Văzînd deci că pentru păcatele noastre s-au împuţinat domnii bine cinstitori, care ridicau şi înfrumuseţau şi miluiau dumnezeieştile şi sfintele biserici, mai ales cele în acel sfînt loc fiind, sfîntul şi împărătescul hram şi locaşul preasfintei, preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii, mănăstirea numită Govora, am văzut-o părăsită de bine cinstitorii domni şi preafericiţii ctitori, bunicii şi străbunicii noştri, pînă ce în cele din urmă a rămas celor mai sus zişi, Io Radul voievod şi doamnei sale Cătălină şi de Dumnezeu dăruiţii copii şi fraţi, Mircea şi Vlad, această sfîntă mănăstire noi am dorit să nu o lăsăm, ci s-o îngrijim, s-o miluim şi să o înfrumuseţăm şi să ne numim ultimii ei ctitori. De aceea, am ridicat dorinţa către sfînta mănăstire, după fericita răposare a atotcinstiţilor şi fericiţilor mai sus zişilor bunicii şi străbunicii noştri. 445 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, făgăduim după cit ne stă în putere şi am făcut acest hrisov al nostru ca să fie neclintit, cit am putut să fie obroc sfintei mănăstiri pe fiecare an cîte 3000 de aspri. Şi încă am dăruit satele în stăpînirea sfintei mănăstiri, anume: Stoicianii pe Olt toţi şi cu tot hotarul, pentru că l-am cumpărat de la Ylaicul, fratele lui Albul, pentru 10 000 aspri; iar şi alte sate am cumpărat, jumătate din Stolniceani pe Olt, de la Braţ, fiul lui Lai, pentru 5000 aspri1 şi în Curtişoru pe Olt, mai sus de Slatina, partea lui Stanislav toată, pentru că am cumpărat-o de la Corlat gramatic, pentru 5000 aspri; şi acestea le-am dăruit, ca să fie sfintei mănăstiri de trebuinţă şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi nouă să ne fie de veşnică pomenire şi părinţilor şi copiilor şi fraţilor noştri. De aceea, acestea cîte am spus, cît am putut după putere, pe Iîngă aceste sate, să se dea obrocul sfintei mănăstiri cum este mai sus scris şi am lăsat fiilor noştri şi fraţilor noştri şi noi cît vom fi vii şi cît va fi plăcut Iui Dumnezeu să avem cele încredinţate nouă de Dumnezeu. De asemenea, după moartea noastră şi fiii noştri şi fraţii noştri să facă cît îi va ţine domnul Dumnezeu vii şi în stăpînirea de Dumnezeu dăruită a părinţilor şi străbunilor lor, astfel să facă cum am spus şi să împlinească şi să cinstească şi să întărească acest hrisov şi ei şi oricine va voi Dumnezeu să fie cîrmuitor al acestor mai sus zise, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească; care va împlini acestea, să-i dea domnul Dumnezeu aici să cîrmu-iască cele pămînteşti cu bine şi cu pace, să dobîndească bunurile cereşti şi să-l învrednicească să stea la dreapta Iui, care ne va fi dat şi nouă păcătoşilor să dobîndim împreună cu mai dinainte binecinstitorii ctitori, prin rugăciunile preacuratei şi binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi a sfinţilor părinţi purtători de Dumnezeu şi a tuturor sfinţilor care din veac au plăcut lui Dumnezeu şi a cinstiţilor călugări care de la început şi pînă acum s-au trudit şi au slujit în sfînta mănăstire şi au răposat cu pace şi celor de acum şi celor ce vor fi după aceştia, cît va sta sfînta mănăstire. Am scris în luna martie 23 de zile, în Postul Mare, în Miercurea Mare, în cetatea de scaun Tîrgovişte, în anul 7005 <1497 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 3 (Govora YI/2). Orig., perg. (52x38,5), pecete atîrnată, cu legenda: t îw PaaSak boisoa* h thk bvcoh 3(AtAH %rrpO Cllk EaaAA KiAH'Uro BOiBOAA. Cu o trad. din 1851; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 119—121, 447 f. 10—11 şi 463 f. 11—12v. In 1497, Miercurea Mare, dinaintea Paştilor, cădea la 22 martie, nu la 23. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 244—246. 1 Pasajul: « şi alte . . . aspri» este şters cu roşu şi scris deasupra: « am scos». 446 www.dacoromanica.ro 274 1497 (7005) aprilie 1, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Lumotâ şi lui Cernat ocină la Miceşti şi Tîrseni. f AIhaoctYwm EoîkYwm, Îw PaaVA kohkoaa h rocnoAHH-h k-kcch 3emah &rrpo-KAAX'IHCK.'H, CHHTi A®KparO RaAA KOHKOAf. AraKaT rOCnOACTBO MH cTe nOKfA'bHl'f rocnoAci'^a mh CA8rHM rocnoACTKa mh ASmota h chc chhokh ch h Hephat ckc CHHOKH HJfi HKO Aa HM ECT 8 AIhMEI|1H A*a KAASTEpOM WT TStAHA, l|10 HMAT 8 AIhME1|IH H A*A AIorOUIEAOB Ch UIHpHHEAE H CKC la3OM BOAEHHlţOM, nOHEJKE AtEHEUlE A8mota h spaT m8 "lipHaT cic KAASrEpn uit TStaha, Ta AaAc ASmota H Hephat Kaa8rEpoA\ uit di\EOT'kHH metbptvTH a*a h uit XSjfSpEă A^a a*ae, a K.iASripH uit TStjha AaA°uiE Aomot8 h HephatS a*a Kaa8rEpoA\ uit iUhmeiiih, saps koahko c8t HMaAH H A*A AIorOUIEAOB Ch UIHpEHEAE H Ch 133OM WT BOAEHHlţS, EpE C8 EHAH MEHEAH npH A^HH AIaAAY BaCApACOM BOHBOAE H ChAA H)f 8TI1KMH1IIE kT EOA'kpH llpEA rocnoACTRO mh, kako Aa ch apt^ht ASmota h Hephat, kako (8 ehah mehhah wmhhe npH a^hh EacapasoM kohroae. H naK 8 Tp-hckHH tpeth aK8naH Gtahko aoro^ET, T8a®P bhcthhp, ^ahmioa ko.whc, A,Sa\htp8 ntppHHK, H3bopah8a ctoahhk, Gtpoe cnaTap, Paava h /V,ParoMHp BEAHiţH CTPATOPHHI^H. fl3h £A-hK8A, EJKE IIHCA^, B h HACTOAHH rpAA Tp*hrOBHl|IE, M’kCEL^A AnpHAÎia A AKHTk, WT AaAAIA B-h A-feT X3E. •j- îw PaAVaa b veb vaa, awaoctTm BojkYm rornoAHHh. ■)■ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Lumota şi cu fiii săi şi Cernat cu fiii săi, ca să le fie în Miceşti partea călugărilor de Ia Tutana, pe care o au în Miceşti şi partea lui Mogoşel cu cîmpiile şi cu iazul de moară, pentru că au schimbat Lumota şi fratele său Cernat cu călugării de la Tutana, de au dat Lumota şi Cernat călugărilor a patra parte din Alboteani şi două părţi din Huhurez, iar călugării de la Tutana au dat lui Lumota şi Iui Cernat partea călugărilor din Miceşti, oricit au avut şi partea lui Mogoşel cu cîmpiile şi cu iazul de moară, căci au 447 www.dacoromanica.ro schimbat în zilele lui Basarab cel Tînăr voievod şi acum i-au întocmit 12 boieri înaintea domniei mele, ca să-şi ţie Lumota şi Cernat, cum au schimbat ocinele în zilele lui Basarab voievod. Şi iarăşi la Tîrseni a treia parte, pentru că au cumpărat Lumota şi Cernat de la fiii lui Dragoslav, pentru 300 aspri, iar două părţi din Tîrseni, iarăşi sînt vechi şi drepte ocine ale lui Lumota şi ale lui Cernat. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Fîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Dimitru paharnic, Izvoranul stolnic, Stroe spătar, Radul şi Dragomir mari stratornici. Eu, Vîlcul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna aprilie l-a zi, de la Adam, în anul 7005 <1497>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 107 (Radu Vodă XIX bis/1). Orig., perg. (29 X 23,5), pecete aplicată, căzută. Cu trad. din 1900. Copie slavă la Academia Republicii Socialiste România, ms. 5236 f. 95—96. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 246-247. Facs. Ibidem, 405. 275 1497 (7005) iunie 4, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod scuteşte m-rea sf Nicolae din Tirşor de dăjdii vlădiceşti, de orice fel de vamă şi de perperi. De asemenea ii întăreşte un loc de casă şi un vad de moară. Hrisovul Radului vodă, feciorul răposatului Vlad vodă, păntru multe mili ale sfintei mănăstiri, dă la leat 7005 <1497> iunie 4 dni. Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a tot pămîntul Ungro-vlahiei, fiiul lui Vlad celui Bun şi mare voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele, sfîntului hram şi mănăstirii sfîntului arhierarhu şi făcător de minuni Necolae dă la Mira Licheii, bisericii den Tîrşor şi năstavni-cului, popii...1 şi a celoralalţi, ce vor fi după moartea lui, cine va fi năstavnic acei sfinte biserici den Tîrşor, ca cu dînşii să n-aibă treabă nici un mitropolit în ţara domnii mele, nici să cuteze a-1 bîntui pă năstavnicul bisericii domniei mele, popa. ...1 dă dăjdile vlădiceşti. Şi după aceia, i-am slobozit domniia 1 Loc alb. 448 www.dacoromanica.ro mea în ţara domnii mele, orice vor cumpăra sau ce vor vinde, nicăiri vamă ca să nu plătească, nici la un loc: nici la cîmpu vamă, nici la vaduri, nici la plaiuri vame, nici la tîrguri, nici la un lac, şi de la Severin pînă la Brăila. Şi după aceia, ori cîte buţi vor cumpăra, ori dă podgorie, ori dă la Tîrgovişte sau dă păste Dunăre, nimeni, nici la un loc, nimic să cuteze a-i bîntui, nici dă părpăr, pentru că i-am ertat domniia mea, ca pă nişte rugători ai domnii mele şi ai părinţilor domnii mele, fiind la biserica domnii mele. Dreptu aceasta, nimeni ca să nu-i bîntuiască pă dînşii, nici dă vamă cîm-pească, nici dă la vaduri, nici de la plaiuri, nici de la tîrguri, vameşii şi păntru părpăr şi păntru vinărici dă la ale lor vii, să nu ia. Şi de vamă dă stupi dă la ale lor să nu ia şi să nu cuteze a lua vameşii, nimic păntru dînsele să nu plătească. Pentru acestea, nimeni să nu cuteze a-i bîntui, din slugile domnii mele sau den diregătorii domnii mele, cei trimişi păn slujbe şi pentru lucrurile domnii mele. Pentru că cine să va ispiti a-i bîntui pă dînşii sau a-i învălui, măcar de un păr den cap, acela om mare rău va lua şi rea urgie, dă cătră domniia mea, ca un necredincios şi ruşinător aceştii porunci ai domnii mele. Şi intr-alt chip să nu fie. Şi după acestea, am adaos domniia mea hramului şi mănăstirii un vad dă moară şi un loc dă casă, bisericii den Tîrşor, păntru că au fost dinţii adaos dă părinţii domnii mele, dă Ylad voivod; după aceasta, iată am adaos şi domniia mea, ca să aibă şi năstavnicul popa. . .1 întru hrană, iară noao ca să ne fie vecinică pomenire şi părinţilor noştri şi dă nimeni neclătite, peste zisa domnii mele şi cu acei dă aproape boiarii domnii mele. Aceasta dennaintea tuturor s-au tocmit; iar cine să va ispiti a sparge sau a călca acest hrisov al domnii mele, unu ca acela să fie proclet, afurisit înaintea lui Dumnezeu, dupre aceia şi dă preacurata Bogomati şi dă 4 evanghelişti şi dă 12, verhovnici, sveti Petru şi Pavel şi dă 318 purtători dă Dumnezeu părinţi, care au fost la Nicheiia şi de sfîntul părintele nostru, Necolae. Marturi: jupan Barbul ban Cralevschi i Cîrstiian vel vornic, pan Pîrvul iar vornic, jupan Stoica 2 vel logofăt i Tudor vel vistier i Danciul comis i Dumitru păharnic, Stroe iar păharnic 3 i Izvoran vel stolnic şi Radul şi Dragomir strator-nici şi ispravnici şi eclisiarhu popa Dumitru. Şărban gramaticul, am scris în cetate, în Tîrgovişte. Arh. St. Buc., Condica m-rii Brîncoveni şi Tîrşor, nr. 718 f. 771—772. Traducere. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 247-248. 1 Loc alb. 2 Greşit, în loc de Staico. 3 în loc de: spătar. 29 — c. 723 449 www.dacoromanica.ro 276 1497 (7005) iulie 29. Radu cel Mare voievod dăriueşte m-rii Tismana un obroc anual de 300 vedre de vin din judeţele Gorj şi Mehedinţi, 2 care de sare din Ocnele de la Rimnic şi 15 găleţi de grîu. f (MhAOCTHWAA EojKÎWAd, Iw PdAVA KWHKOAd H rOCnOAHHIi BTiCtH 3fA\Akl XrrpW-KAdX'fHCKA’H, CHH"K A«*KpddrO H BfAYKddrO RddAd BOHBOAt. A,dKdT rOCflOACTBO A\H CHf nOBCAtHHf rOCnOACTKd A\H WEWT-fcAH CB^TOAdS MOHdCTHpS SOBOA\8 THCAVfeHd H XPdA\8>K( nptCKtT-kH, MHCT-kH H (îp'kEAdrOCAOBtH'kH BAdAHMHlţt HdlUOH, EorepOAHlţt H np'fCHO A^K-kH dldpYf H CAdBHOH (H &C[]A\8 WTlţS (r8M(H8 K\'P IwhYkY(, H B'hC(A\ I3>K( W XpHCT-k EpdTYt H>K( ÎKHB'KllIHJf'K BTi CBfcTOAtS A\dHdCTHp8, 13 KO Ad HA\ tCT Hd BTkCdK» rOAHHS, A«>KAI CTOHT CB'tîTH MOHdCTHp, Wfi, CX.&CTR* A1cxcAHni^h hah wa c^actbo TopHtA\8 JKhaw, no m1 BtAPd bhho wt a^A^k rocnoACTBd a\h h no AKd koaa wt coa wa ©khax wt Phehhk, (Ahh koaa wt APOEHd COA, KOAHKO Mf AAOKH 83fTH, d AP#r KOAd WT KpSlUHţV H WA C/BA^BO /HeXfAHNl^(iU (Y KTkEAOBf WT ÎKHTd WT AWJfOA** TOCnOACTBd A\H, KpOAU CfAd CBtTOA\8 AVOHdCTHpf. Ghl( Ct WEILpdJf A\0 AP^XKdTH, d no HdC Koro HdCTdKHT A^Xt CB-kTH Ad d^f cYl^e WCTdBHT ISKOKf H A\H npfA0>KHX'A\0 CB*bTOA\8 A\OHdCTHp8, TOrO rOCflOA’K Eorh Adrd nOA\HA8(T B'K rocnoACTB^b tro. H A\H A\HOrO rptlUHH H HfnOTpfEHH EorS, d3Tw KopAdT H GHH (/Kt EH\'MO Klw TOH BpfA\(Hd. IlHC AirkC-klţd IOAÎH K0 AH"K, B AljT x3t. f Iw PdAVA KviBWAd, mhaoctYa EojkYa rocnoAHHh. •(■ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lăcaşului sfintei mănăstiri numite Tismeana şi hramului preas-fintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii, preacinstitului părinte egumen chir Ionichie şi tuturor celor în Hristos fraţi, care trăiesc în sfînta mănăstire, ca să le fie pe fiecare an, cît va sta sfînta mănăstire, din judeţul Mehedinţi sau din judeţul Jiului de Sus, cîte 3001 de vedre de vin din venitul domniei mele şi cîte două care de sare din Ocnele de la Rîmnic, un car 1 Cifra este scrisă ulterior pe loc ras. 450 www.dacoromanica.ro de sare măruntă, cît va putea lua şi al doilea car de 400 bolovani şi din judeţul Mehedinţilor 15 găleţi de griu din venitul domniei mele, afara satelor sfintei mănăstiri. Aceasta făgăduin să ţinem neatins, să fie sfintei mănăstiri pentru nevoie şi dumnezeieştilor călugări de hrană, nouă şi părinţilor noştri şi copiilor noştri să ne fie de veşnică pomenire. Acestea le-am adăugat ca să le dăm, cît timp vom fi în domnie, iar după noi, pe cine-1 va învăţa sfîntul duh să lase acestea după cum şi noi am dăruit sfintei mănăstiri, pe acela domnul Dumnezeu să-l miluiască în domnia lui. Şi noi mult păcătoşii şi netrebnicii lui Dumnezeu, eu Corlat şi Sin, care am fost în acea vreme, am scris în luna iulie 29 de zile, în anul 7005 <1497 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 108 (Tismana). Orig., perg. (25x44,5), pecete aplicatS, căzută. Cu o trad. din 1915; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 128 şi 711 f. 209v.—209 bis. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/259. Fotocopie ibidem, XX/99. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 204—205. Trad. D.I.R., B., 248—249. Facs. D.I.R., B., 406. 277 <1497 septembrie 1 — 1498 august 31 > 7006. Radu cel Mare voievod fixează hotarele moşiei Şoaşu a m-rii Bistriţa. Leat 7006 <1497-1498 >. Din hrisovul Radului vaevod, semne alese pentru moşiia Şoaşu a sfintei mănăstiri Bistriţa, alese despre alte moşii, însă semnele numite: din Lacul Doamnei drept peste Valea Adîncă, pe coasta Murgeştilor şi pin Scoruş la vale în Braviţa, drept în mărul popei, în Piiatra Porcului şi la vale în piiatra cea de Olt şi drept în măgură şi în sus pe drumul ulmului răsădit, pînă în capul piscului şi apucă valea în sus, pînă în obîrşia văii, apoi drept peste deal în Valea Cărpenişului, apoi valea în jos, pînă unde să împreună valea cu rîul, la piiatra din capul piscului, apoi drept valea în sus, şi pe deal pînă în Lacul Doamnei. Hrisovul să găseşte îa sfînta mănăstire Argeş, ce să numeşte acum episcopie, cu episcop. Arh. St. Buc., S. I., nr. 115 (Bistriţa). Extras dintr-un hrisov; alt extras şi în ms. 192 f. 264 v. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 249. 29* 451 www.dacoromanica.ro 278 1497 (7006) septembrie 15, Bucureşti. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Cirstian şi rudelor sale satele Runcu, Luponiţa, Cotoruia ş.a. dlHAOCTH.VAt EoKHWM, Îw PaA\r*' ROHROA* H roCnOAHNh RTvCfH 3IMAH iîrrpo- kaax’Thckoh, chhk A^sparo h RfAHKaro Raaa rohroa*- rocnoACTKO a\h cYe nOREAENÎE rOCnOACTKd A\H BOA'kpHHS rOCnOACTRA A\H /KSiMHS Kp'kCTHiaHS H CTi CHHOKII a\8 h nacTop-KK m8, GTfnaH h Tfiirna h c-r chnorha\ tro, raKo a<» ha\ kt noaoKHHS WT XtpM-k, nOHt/Kt ICT H3RAATa-R IipH AKHH TfAW roCnOACTRA MH KA BOA-fepH h naK nptA rocnoAcrsa a\h h3raa‘î rî-th BOAtpH, nano kt kSiiha wt epat8 AospOT» WT XpaBOptipH, 3a jJWOpHNH rV, R-R ARHH pOAÎTfA» rOCnOACTBA A\H .... .......1 c-r npaK0A\ caSjkeS. H naK P8nk8a r-rc, noNfJKf ha\ kt CTapa h npaga wmhnS. H naK ASnoNHiv» cba h KoTopSra cra h Geahipa Eoaer h noa wt Rarahiieiph no dl©Tp8, noHtJKi tTh r-rce kt cthpnSa wt 8hka pocnoACTKa mh Paa\*a KOHKOAf- H 8 Iifc rpnu,a metep-rth A*a, noNEJKE ha\ kt KSntna. îlAH wt Tf,f WMHHI ipo C8 KHlllf HHCaHf, fi,i KT îKSnAN KpHCTHIAN NAA nOAO-khh8, a ha AP$r8 noaokhhS aa kt nACTop-RK m8 Cthuh h Tfnina h c-r chhorh ch. H rocnoACTR© a\h ha\ npocTHjf kon. Toro paAT hai aAAoX* h rocnoACTR© a\h tTia r-rch a<» hau kt r-r wmhhS 2, 4 WMHHE A<> C-RT WCTAKUIHAIV, A R-R HH\* np-RAAAHKA AA H’kCT. H HH WT KOrO/KE HEnOT"RKHOREHO, no pEM rOCIIOACTRA A\H. GrcA(tcaTc: >K8nAH Eape8a wt Kpaaera, jkSiian Kp-rcthiah bhriuh ar*PHHK, 2K8nAH np-RRSA KEAHKH AK^PHHK, /KSlUH GtAHKO A0r»$ET, l/V,dH4Kl‘’1 KOAtHC, T8ACP RHCTHiap, GTpOf CnATAp-R, ASMHTp8 RE\'ApHHK, H3R0pAh8A CTOANHK, PaA\*a H APd* TOAtHP CTPATOPHHHH. H A3*R, XpAHA, IIHTAX R-R HACTOAHH rpAA ESKSpfipn, AVkCElţA CEIITEAtRpiA fV ARHR, R-R A-kT X3S. f îw Paa\'a kwerjvaa, mhaoctTa EojkTa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, Eul bunului şi marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Cirstian şi cu fiii lui şi cu fiii lui vitregi, Stepan şi Tepşa şi cu fiii lui, ca să le fie jumătate din Hercea, pentru că au scos-o în zilele părintelui domniei mele 24 de boieri şi iarăşi înaintea 1 Text şters cu cerneală, circa 4—5 cuvinte. 2 Loc şters, ilizibil. 452 www.dacoromanica.ro domniei mele au scos 12 boieri că a cumpărat de la fratele lui Dobrotă din Hra-boreşti, pentru 13 florini, în zilele părintelui domniei mele. ...1 cu slujbă dreaptă. Şi iarăşi Runcul tot, pentru că le este veche şi dreaptă ocină. Şi iar Luponiţa toată şi Cotoruia toată şi Seliştea Bodei şi jumătate din Vlădişeşti pe Motru, pentru că toate acestea le-au ajuns de la unchiul domniei mele Radul voievod. Şi în Pestriţa a patra parte, pentru că le este cumpărătură. însă din acele ocine ce sînt mai sus scrise, să fie jupan Cîrstian peste jumătate, iar pe cealaltă jumătate să fie fiii săi vitregi, Stepan şi Tepşa şi cu fiii săi. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceea, le-am dat şi domnia mea toate acestea, ca să le fie de ocină <şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla mai înainte moarte >2, iar ocinele să fie celor rămaşi, iar la ei prădalică să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. •Martori: jupan Barbul de la Craiova, jupan Cîrstian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Tudor vistier, Stroe spătar, Dumitru paharnic, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir stratomici. Şi eu, Hrana, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 15 zile, în anul 7006 <1497 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIII/5. Fotocopie după orig., perg., pecete timbrată. 279 1497 (7006) septembrie 15. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii de la Muntele Sinai un obroc anual de 5000 aspri. f ElvCf CK-kTOAtS E0/KfCTEfHH0A\8 nOCA-k^SlOllK IliCANif, pCKUIOAtS: IMhAOCTH JfOipS, A HE Mp'hTK'k". H I1AKH „MkO AtHAOCTHHlvAMI WlffcipAKiT Ct rp-feCH* *. H IIAKKI: „EaaMEHKI AtHAOCTHKH, IAK0 TU nOAtHAOKAHH K$AtTK. MkOÎKE H llpOpOMKCKA 1â18jf0H‘1-CH1|IEHA SCTA rAArOAMT: „EaAWEHK A\8>K AIHA& H ETlC A^NTi HACAA2KAAI0T Ct TOCIIO-AOKKl". GlA 8eW UIT EOJKECTKEHATO HAnHCAHÎA SK'lîA'fcKllIE, IIAKKI CAHIIIAJfWAt npOpO-M-KCKA rAATO AI04IA fi,8XWA\ CK-kTKIAt, 0KO 8EW: „GaKHIIHTE I^ApiC H pA3SAVfcHTE, HAKKIKH-kTE C8A‘H KOHIţCAt 3EA\AH, K'KHSllIHTf AP'fcîK'KipEH AMJ02KECTKA H rp'KA'felflfH Ct W HApOA^X E3KIK, IAK0 A<

KAO wt Hac noAaKarr. Ha 8eo EAAWCHt h TptEAAWCHt hîkc soroAAHOH eotatcteo A^^p-k paCTAMAfT H A'^Ad<’>’ Kt TAHHH'k EOrOKtpSMCHÎH CAt8 TAAAHT, IAKO 8EO SCAhlUlH EiUrHH SCO H CAAAKHH WH TAAC pdAOBdHid: „EAArÎH pdEC H BkpHHH, BtHHAH Et pAAOCT rocnoAA CBOcro“. Gha cakiuiabuic, haa\ e-khmaiath noAOKdCT, wt 3AHUHUX’ «kw axaao KptiWfHHA H np'kX’CAHA c8t, IAKOJKC H rAArOACT I3KO: „KtCAKA CAAEA A° BpfcAtCHA ICt“, nOAOEdUlf >KC HaA\ nopCBHOBATH npfJKAf HHA\ EAArOMkCTHEiHAt H CB'kTOnOKKUliHA\ rocnoAAAt, hjkc scaihaa A^pc Sctpohbuic h cTa A©Epk nptnpOBOAHUJC, chaih 3(A\HiHA\H HCECCHAA npi A’EP’fcTOUlC EAArAA H CHJf HaCA'kAOKAUl», A 3CA\HAA 3(AIHl'HA\ WCTABHUJC. Gc SCO H A3K, HÎKC Eli XpHCTA Bord EAArOKfpHiH H KAArOMtCTÎBhJH, H XpHCTO-AtOEHBiH, CAAtOApf H BaAA H WT KAArAArO EorA npHUKAHlS AtH K-K 8a\i h ÎKCAAHiCAt BtîKACA'feX'OAt Kt EtCC MKCTHKIAI H EO>KIHAt U,ptKBdAt, no npopOMtCKOAtS CAOE8: „HîKC WBpA30At ÎKCAACT C.tCH HA HCTOMHklKkl BOAHHC CBU^C ÎKtAACT A^UIC AtOA K TCEfc, EoîKC“. BHA'kEUJI 8EO IAKO, pAAI HAUIHX’ rptX'OK 8AtAAHUJC CC EAArOMkCTHEA rOCnOAA HÎKC EOÎKCCTKCHklC H CEtlflCHiC IţptKEH EtCTABAl^S H 8kPAU1AX’8 H AtHAO-HAHnAMC HÎKC Eli CBtTOAt At'kCT'k H c8l|lÎHX' CBtTArOÎKYHC H U,apCKAarO XPAAta H WEEJT-kAH npkt’B'kT'kH, np'kMHCTiCH H np-kEAArOCAOEfHH'kH KAAAHHHU,H haiuoh Eoro-P0AHU,H H npHCHO A^KH jl\dpYH H MKCTHdarO H CAABHAArO CH ^pAAt, HÎKC B'h GVHAH, AtOHdCTHpa 30B0Atddr0 ropA GhHAHCKC, HAf/Kf ACÎKHT AtOLJJH AtHpOTOHYB CKkTHC KfAHKOH A\8MfHVu,f KdTfpHNf, AtH K tîK AC A tX'^At HCWCTAEHTH, HA HA3HPATH H AtHAO* BdTH H SKPACHtY H nOCiVbAHIH X”THT0PH HdpHU,dTH CC. GfrO paAV, MH, CtîKtAAHICAt BtCnpiCJfOAt CH CBfcTH AtOHdCTHP, HA3BATH CC TopA GHNdta, no SAAÎKCCTBCH'kAt nptCTdKACH'lH BTiCCMBCTHIH H EAA'AChYh BHU1C pCHCHHIH A'Icah h nptAtAH hauj'h^. Gcro paaY cc wEcifia^OAt, cahko ccAto AtoijiHH h chw haui XPHC030A CKTBOpHX'OAtj I3KO Aa CCT HCnOTBOpCHHO, CAHKO PCLJIH E-K3At0r0X'0At, M B8ACT WEpOK CBfcTOAtS AtOHACTHpS HA BACAHE A^TO XC dCnpe, KpOAtC CnCH3A H ^ dClipH EpATIAAt KOH JfTCT A^A’ItH Aa 83HAtAIOT WEpOK CBtTOAtS AtOHACTH, 8. (îAHKO pCKOJfOAtj (3K0 no CHAt B1i3AtOrOXC>At, Aa CC A^SAT WCTABHX'OAt H HAUJHAt ChlHOBOAt H HAUJHAt SpATYAAt, I.V jllHpMd BOHBOA# H BaAA^AA, A^HA^KC AtH JKHBH CCAtO H EorO SrOAHO e8ACT HAttTH HAAt BOrOK-KpSHCHHA HAAt. TaKOJKAC H HAUJH EpATia H NdLLIH chJHOBH, no haujoh ciiAtpiiTH, m tbopct, a^ha^c 8aP'k>kht rocnoAii Borti JKHBCJf H Eli SOrOAapOBAHHOH HJf BAACTH CBOHX POAYtCA, fi,i AI4JC WHH CHU,C CKTEOpCT, IAKOJKC HAt pCKO^OAt H CnATiHCT H nOMTiTST H 8TBp-KA«T CAH XPHCOE8A H WHH H BTlCdKll Bort H3B0AHT BHTH HAAtkCTHHK CHAt BHUJC pCMCH’lHAt, TOrO TOCnOAt Bort AA nOHtTCT H CK^PAHHT H SKptllHT. HJKC CHA HCnAtHHT Aa At8 A^CT TOCnOAt Bort 3ac 3CAtHAA A^pk npknpoBOAHBUia Atnpuo, hcecchaa Eaaraa hoaShhth h aa cnoAOBHT cro cftc w a^h8io csocro npkACTOAHia. 6ro/Kf e8aY h HAAt rpkuiHiHAt nOitSHHTH H Ct npkJKHiHAtH H EAArOMBCTHBiHAtH X”rHT®PH) AtOAHTBAAtH nptMHCTIC 454 www.dacoromanica.ro BAdAHMHLţE HdUIOH EorOpOAM^E H (lpHCHO A^RH dldpiH H CBtTHH H KOTOHOCHKIHJf WTL^K H KTiCEJf CBtîTkfJf e>Kf WT StKd E©rS 8rC>AHKUIH)f H MKCTHHJf HHWK HJKf K"h CKtTOM MOHdCTHpS WT HdMEAd H A® CH\' Tp$AHKIUHHX CE H IlOC ASKHBUIHX H CK MHpOM nptlUEAUJH^, HdCTOdlJJHHJf H KHTH nO CH,X X0Tf41HJC5 AOHAEWE CTOHT CBtTH MOHdCTHp, dMHH. H d3Ti A\HOrO rptlllHHH H HtTpEKHHH GHHli rpMMTHK nHCdJfj AffeMUd CeilTfM-KpYra el a^hti, bti . j* Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CCCXCVII/10. Orig., perg. (44,5x41), pecete atîrnată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 249-251. 280 1497 (7006) noiembrie 10, Bucureşti. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora un mertic anual de 200 vedre de vin din vinăriciul domnesc de la Rîmnic. f Hkc b*k XpHCTd Bora BaaroB-kpHHH h Xphctoak>gkikhh h cdiUOAptwdKHHH, îw PdAVA BOHBOAd, AtHAOCTHW EoIKTw rOCnOAHHIi BtCOH 3fA\AK] ^'rpWKAAX'THCKOH, CHH'k A°6par0 H BfAHKdr© EaAA B0HB0A4- A<*KdT r0CM0,A,CTK0 A\H CHf MOBfA-feHTf 456 www.dacoromanica.ro rocnoACTKd a\h np-kcR-kT-kH MOHaCTHpt h wsKiTfAio HdpHU,afA\H Tosopa, np-fcMH. CTHf h np'keaarocAOKCH-kH KAdAHHHu,f HauioH BoropoAHiţf, npHCHO A^K-kH dlapff h CAdRHOH fH SCIlfHYf, HAMfAHHKS H HdCTdBHHKS CR-feTO fl© A\OHdCTHp8 K\'p ^OpOTfW. Gtro paAÎ sYAfX rocnoACTK® mh TpSAHRWfH cf CR-kToncmfRuiHHX XTHTClPH wt np'KRHHX A^HH A^ CfAfc fîKf SKpaCHUJf CB'fcTHH H EOJKfCTRHHH l^p'KKRC, Ha TCM H A\H npopcmfCK«A\S raaroAionif SmYhhth x^a^j (m Pf4fT npopoK: „Hmjkî wEpd30A\ JKfAdfT fAfH Ha HCTOMHHKH ROANYfj CHU,f JKTiAdfT A^ILI^ A\Od KTi EOJKfCTRfHOH AWHd-CTHpf rOKOpf, I3K0 Ad Cf Hil30KfA\0 (lOCA'kAHHH XTHTOpH. Gfro paA’l’ noAdKd\'‘"o cskTOA\8 MonacTHpS cahko papH RrK3Aţorox®A\ ampthk 3d RHHa u’A HaA RHHdpHM PhehhkS Ha G3at BfApa khho no c iiphaojkhx rocnoACTBO a\h, I3K0 AA fCT HfnOTBOpfHHO CRtTHA\ WU,fA\ H EO>K(CTBHHA\ HHOKO.W, f>Kf JKHRSipHX KTi CKtTOtO WBHT'kAH BTi (lHipS, d HAA\ Eli B'kMHOH KrKCI10A\HHdHYf A A «T A^’ R^Kd. Gfro paAY Bapt Koro H3BfpfT rocnoA'K EorK ehth rocnoAHH-K RAdWKOH 3fAUH hah ivt cp'kAf'fHaaro nAOA<> rocnoACTBa a\h hah, no rptcfX HdinfX, u>a HHOnAfA«HHK, Aa anif TOJKAf CTkTROpHT H npHAOJKHT CBiîTOA\S A\OHdCTHpS H WCTdRHT l3KC»Kf A\H pfKOX«A\ H npHAOJKHXOA» CBtTOA\8 AWHdCTHpS H SKpdCHT EOJKfCTRHd npikKRd, TOrO rocnoAik Eork aa noMikTfT H Step^aht rti [rti] rocnoACTBk fro; a anit Hf WCTdRHT RKOJKf A\H ptRO^OA» H IipHAOJKHXOAţ CRtTOAţS iVOHdCTHpS, TOrO TOCnOATi Bor-K Bh MTiCTH IOa®» H flpYlO A<> npYAOJKHT fro H CTi U’Ht.WH Y»AfH, f}Kf BTk3Ti- nnuif Ha XpncTa: KpikB fro ha hhx h Ha MfAax hx h aa kt npoKAkT ivt thY wti^h flKf B-K HHKfH, AA\HH. IIhc S rpaA ESKSpfipoA», Avfecfiţd HOfMRpYa Y a^hh, kt* aIst x3S. f Ia» PaA\’A RwfR.vAA, a\haoctYa BojkYa rocnoAHHB. f Cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preasfintei mănăstiri şi lăcaşului numit Govora, hramul preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii, fruntaşului şi nastavnicului acelei sfinte mănăstiri, chir Dorotei. Pentrucă am văzut domnia mea pe sfîntrăposaţii ctitori trudindu-se din cele dinţii zile pînă acum, ca să înfrumuseţeze sfintele şi dumneze-ieştile biserici, la aceasta şi noi vrem să facem după cuvintele proorocului care spune: « în ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor», aşa doreşte sufletul meu către dumnezeiasca mănăstire Govora, ca să ne numim ultimii ctitori. De aceea, am dăruit sfintei mănăstiri, cît am putut spune, mertic de vin din vinăriciul Rîmnicului pe Olt, am dăruit domnia mea cîte 200 de vedre de vin, ca să fie neclintit sfinţilor părinţi şi dumnezeieştilor călugări care trăiesc în sfîntul lăcaş pentru hrană, iar nouă să ne fie de veşnică pomenire în veci. De aceea, pe oricine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele, sau pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va face la fel şi va dărui sfintei mănăstiri şi va lăsa cum am spus 457 www.dacoromanica.ro şi am dăruit noi sfintei mănăstiri şi va înfrumuseţa dumnezeiasca biserică, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui, iar dacă nu va lăsa cum am spus şi am dăruit noi sfintei mănăstiri, pe acela domnul Dumnezeu să-l aşeze în partea lui Iuda şi a lui Arie şi cu acei iudei cari au strigat asupra lui Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să fie blestemat de 318 părinţi de la Nicheia, amin. S-a scris în cetatea Bucureştilor, luna noiembrie 10 zile, în anul 7006 <1497 >. j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 109 (Govora XXV/1). Orig., perg. (28,5x42), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1792; alte traduceri ibidem, mss. 447 f. 24 şi 463 f. 159. Copie slavă cu trad. la Academia Republicii Socialiste România, XI/258. Fotocopie ibidem, XX/100. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 251. Facs. Ibidem, 407. 281 1498 (7006) ianuarie 9, Tîrgovişte. Radu cel Mare scuteşte satele m-rii Tismana, anume Bahna, Virful Vladului şi Clecevăţ de toate slujbele şi dăjdiile, înafară de bir şi de oastea cea mare. •j- AIhaoctTwaa Eo/kTwiw, Iw PdAVA ROfROAA H rocnoAHHii rtiCoh 3tA\AH £rpo-RrtdJfTHCKOH, CKIHTi KddAd A0KPar0 ROfROAf. ^dRdT rOMlOACTKO A\H cTf nOKfrttm'f rOCnOACTRd l»H CfAdAt CR-feTOAdS AAOHdCTHpS1 30R0MH Ed^Hd H EddAO Eplijf H Kdf* MfRfU,, laKO Ad C$T CdOKOAHHU,H WT RCfX CA$>K2 H A^^X RfAHIţHAtJKf H AtdAHM, IVT f.tHKd Cf HdXOAHT RTi CdAAOApTi>KdRHOH 3fA\AH H WKAdCTfX rOMlOACTRd <"H5 KdKO HH KOH Aa Hf X'pdHHT, HH KOH Aa HAI cf Hf 83AMT, HH nOCdA^j HH nOTfMÎf Aa Hf MHHHT, HH Hd pdKOTS rOMlOACTRd MH Aa Hf pdEOTdIOT, HH Hd TpdAj HH Hd KOAfHHU,dXj HH Hd AAOCTORf Aa Hf pdKOTdIOTj HH rAOKf, HH A8Ul8r8EHHf Aa Hf nd3HT, pfKUJH TOKAAO EHp H RfAHKO ROHCK8 Aa HHHfT, d WT APgreX‘ Crt^WEdX H Aa>KKa)( HHKTO Aa HŢ Hf CAMT KdHTORdTH, HH C^AlţH, HH KHpMfHj HH nOROAHHKdpH HH dpMdUiH, HH EdHH, HH CdSrt KdHWROAl, HH CASrf AR9pHHIlfd\, pfKUJH HH HH HHTKO WT CASrdX H U’T npdRHTfdfX nOCHAdfiUHX no AUHAOCTfX H n» pdKOTdX- IIoHfJKf TKO Cf XTfT nOK»CHTH EdHTORdTH HX, HAH n03dKdRHTH H\', dlJJf H RAdC fAHH, TO TdKORH HAOR’feK'k HA\dT KliCnpYraTH RfAHKO 3A0 H WprlW WT TOCnOACTRd AIH, laKOJKf HfB’kpHHK H np’bCTAinHHK cTf noRfA-kHÎf rocnoACTRd a\h. Hho Hf Kt khth, no pfiH rocnoACTRd a\h. 1 Omis numele mănăstirii. 2 Omis. 458 www.dacoromanica.ro H nOTOM Kdpf KOAHUjH Kf4HHH JfTJT HTH 8 CfAf CKfcTOAtS AXOHdCTHpS, A KHC3H AA HJC HS CAtjT 3dAP1iJKdTH, H$ TOKAtO A<* CH 83MST KAKATi, tlOHfWf TKO H]f Xt{t 3dAP^>KdTH, SAO IJJtT ndTH. HhO HtCT. IIhc Mfc«nd riHdpTra 0 a^hil, 8 Tp-hroKHijjj, kti a^t x3S. •f Iv PdAVrt KwtKWAd, mhaoctTa EomTa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satelor sfintei mănăstiri1 numite Bahna şi Vîrful Vladului şi Cleceveţ, ca să fie slobode de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, de cîte se ailă în ţara de sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele, ca nici cal să nu hrănească, nici cal să nu li se ia, nici posadă, nici poteci să nu facă, nici la muncile domniei mele să nu lucreze, nici la cetate, nici la mori, nici la poduri să nu lucreze, nici gloabe, nici duşegubine să nu păzească, adică numai birul şi să facă oastea cea mare, iar de alte slujbe şi dăjdii nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici povodnicari, nici armaşi, nici bani, nici slugile banilor, nici slugile vornicilor, adică nici nimeni altul dintre slugile şi dintre dregătorii, trimişi pentru milostenii şi pentru munci. Pentrucă cine s-ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice chiar şi cu un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele. Şi după aceea, oricîţi vecini vor merge în satele sfintei mănăstiri, iar cnezii să nu cuteze să-i oprească, ci să le ia numai găleata, pentrucă cine îi va opri, rău va păţi. Altfel nu este. S-a scris în luna ianuarie 9 zile, la Tîrgovişte, în anul 7006 <1498 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 110 (Tismana). Orig., hîrtie (28,5x22), pecete timbrată. Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; alte trad. ibidem, ms. 330 f. 167. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 252. Facs. Ibidem, 408. 282 1498 (7006) februarie 16, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte urmaşilor lui Drăghici vornic moşie în Negovani în urma unei judecăţi. Hrisovul răposatului Io Radul voevod pentru moşiia Negovanii, de leat 7006 < 1498 >. Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Vladul voevod. Dat-am domniia mea 1 Omis numele mănăstirii. 459 www.dacoromanica.ro această poruncă a domnii mele feciorii jupanului Drăghici vornic, anume Stoica şi Neagoe şi Drăghici şi nepoţilor lui jupan Drăghici vornic i jupan Vintilă paharnec i jupan Radul postelnic şi [cu] feciorilor lor, ca să ţie în Negovani 2 părţi, care au ţinut jupan Drăghici, partea Stoicăi toată şi partea Negovanului toată, pentrucă au venit Stoica şi Negovan, de s-au pîrît înaintea domnii mele cu feciorii jupînului Drăghici şi cu nepoţii lui, Vintilă şi Radul. Şi am căutat domniia mea pă lege dreaptă, precum au mărturisit înnaintea domnii mele cinstiţii hoiarii domnii mele, jupan Pîrvul vel vornic şi jupan Stroe vel spătar, precum au fost dat ei, Stoica şi Negovan, moşiia dăn Negovani, care mai sus s-au zis, de a lor bună voe, jupînului Drăghici vornicului [Drăghici], încă dăn zilile bătrînului Basarab voevod. Âşijderea şi domniia mea aşa i-am tocmit: ca să ţie feciorii lui Drăghici vornec şi nepoţii lui, ohavnică şi stătătoare, de nimini neclătită, după zisa domnii mele. Şi eu, Ban, feciorul lui Ban vornic, carele am şi scris în scaonul oraşului Tîrgoviştii. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454 f. 110. Traducere. Luna şi ziua după dosarul 17/842, ibidem. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 252-253. 283 1498 (7006) aprilie 15. Radu cel Mare voievod întăeşte m-rii Govora livezi şi pădure. •{• dlHrtOCTi'lViW E©H 11 okSiihme irSAMH /^opoOeio wt nou EShhh 3a xa^s AcnpH. H ndK aa hau (CT WT Ep©A GaATHH» WT TpfCTHWpTi H H3 A©AHf H H3 r©pf CRC AHRC3HM H C"RC UJ$A\8 H K©AHK© (CT WHHCTHTH 8 UlgAM. Gfr© paaT ha* h tociioactra a*h aaa®Xj iar© aa hai (ct CR-bTom» a*©hacthp» Rt nHipS, R-R WHHHS H R-R WXAR8, R-R RtKH H HH WT K©r©>Kf Hf ll©TAKH©RtH©, II© WpH3A\S r©Cn©ACTRA MH. GfJKf CRtAtT(Af: JK&1AH IIp-RR^A AKOpHHK RfAHKH, KgllAH KprRCTVl3H RHRUJH AR©PHHK, H<8llAH GtAHK© RfAHKH A©r©^(T8, 0SA©P llp©T©RHCTHpHHK, @Tp©f RfAHKH 460 www.dacoromanica.ro CFldTdp, ,A,HMHTpS KfrtHKH nf\'dpHHK H /\parOA\Hp KfAHKH CTOAHHK H /\aNMIOA KfAHKH KOAtHC H PdA^rtS H ^parOAtHp MAHIţH CTpdTOpHHI^H. H d3Tx, GtANMSa rpdMdTHK, nHCd^ AVfcCflV» AlipHA fl, K A’feT X3B. f Iiv PdAV*' BwcKivAd, a\haoctTa EojkVa rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numită Govora, ca să-i fie livada care este lingă hotarul vlădicesc, oricît a ţinut popa Buncea, pentrucă a cumpărat-o egumenul Dorotei de la popa Buncea, pentru 1500 aspri. Şi iarăşi să le fie din vadul Slatinei, de la Trestioară şi din jos şi din sus, cu livezile şi cu pădurea şi cit este curăţat în pădure. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană, de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Şi aceştia sînt martorii: jupan Pîrvul mare vornic, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Staico mare logofăt, Tudor primul vistier, Stroe mare spătar, Dimitru mare paharnic şi Dragomir mare stolnic şi Danciul mare comis şi Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Stanciul grămătic, am scris în luna aprilie 15, în anul 7006 <1498 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 111 (Govora XXI/1). Orig., perg. (30x27,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 309, 447 f. 341 şi 463 f. 28. EDIŢII. Slav. MiletU-Agura, 348. Trad. D.I.R., B., 253. Facs. D.I.R., B., 409. 284 1498 (7006) aprilie 19, Bucureşti. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Hilandor de la Athos un obroc anual de 5000 aspri. f H}KI K"K CVkT-kH ropt HeVHCT-kH HapCKif CKkipiHNif WEHTtAH AtOHJCTHpS 30KC>Auaro XHaaHAăpa, \'paA\a>Kf CK-fcT-fcH np-kMHcrkH h np-kenarocAOsm-kH kaaah-MHiţ< Na.iioH EoropoAHtpi h npHCHO A'fcitu dl apia h mkctha ira K'KKfAfNYta ctrkTaa KTi CK-kTHŢ H MHCTH’kH 11I0A\8 WTHlţS frSAWN» HAAWf no A^X8 CKkTOAtS lVTI(h H IlOCkTHTfA ’l’jKf K"K KAArHAt JKfAATH K^p G^THAViK» H npOfrSAMHOAV H CK'klJlfHHKOAl H CTApIţfAA H KTvCf Al I3>KI IV XpHCTf EpaTIf, HJKt IKHKSipH KTi CKkTOAt MfCTO T0H, CAIfkpEHO npHIlOCHT nOKAOHfHit KAU10H CKkTOCTH, H/Kf 110 A\H AOCTH fioftYlVH H KAIIIHAUI MOAHTKAiWH IVEpfTAIMH A\ K"K EaaUIKOH 3fA\AH rOcnOAHUK Iv PaA\'A kohkcaa. 461 www.dacoromanica.ro H no CHJf, WTIţH CK’feTH, A Cf Hd30K(A\0 HOKYh p’HTOpH CK fipttKAHH H EAdrOMfCTHKHAVH CK’tTOnO-•JiKUiHjf rocnoAd h wEfipajfAto ci iahko eh no CHA'b E^A^to moiiihh h no 3anoK'bAd HdUlS POAYtCAIO H 8HHHH)fA\0 H A\H WEpOK CK’kTOAt# MOHdCTHpS Ha B’KC’kKO A*kTO 8 kcahkh nocT no xf acnpH h cntHsa EpaTYaA\ kohtc a°X°Aht a<* 83HA\jiot wEpoK CKtTOAMJ A\OHdCTHpt$ nO $ dCnpH. Gfro paAY, wthh ck^th, npYHAvkTC h EAaroAapHTf h aiwahti Bora w Ha* UIHJf pOAYTfAfJf H W HdC rp'blUHHJf. H dl|M E$A< A\OI|lHO KdlUCAt CK’kTHH SflHUJfTC HH CK lipfHCAHHMH JfTHTOpH 8 CR’kTH flOAVtHHK; HKOJKI H HdlUH pOAYTCAH A\H 1(10 C( CA\0 WECI|ldAH CK-kTOA\t$ AVOHdCTHpS HCnOTKOpfHO M(A\0 AP^^TH dKO HH A t$3HA\dT WEpOK CKtTOAMJ MOHdCTHp# H A<* A****C8T H cYlO KHHrU fi,i KHAHMO 1(10 CA\0 WECI|ldAH CB’kTOAIlS MOHdCTHpg. H XpHCTOC H>K( B’KC’kKO EAdrOCTH H AVHpSAdKfU, fi,i HI 8AHUIHT HdC rp’klIIHHX H CK’kTHH^ KH A\0-AHTKA KSflHOJKf H HdMH, dMHH. _____ IIhc k-k HdCTOAHH rpdA E8k$p«(JOA\, Airkciiţa anpYaYd eY A^hk, k A-feT xss. f iw PiAYA KwcKWAd, a\haoctYa EohTY/K rocnoAHHh. f Celui de la sfîntul munte Athos, lăcaşului împărătesc şi sfinţit, mănăstirii numită Hilandar şi hramului sfintei, preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei Vovidenii în sfînta sfintelor şi cinstitului părinte egumen, iar nouă părinte şi ajutător în duhul sfînt, care năzuieşte spre cele bune, chir Eftimie şi proegumenului şi preoţilor şi stareţilor şi tuturor fraţilor celor întru Hristos, care vieţuiesc în acest sfînt loc aduc smerită închinare sfinţiilor voastre, cel care din mila lui Dumnezeu şi rugăciunile voastre, mă aflu domn în Ţara Românească, Io Radul voievod. Şi după acestea, părinţi sfinţi, dau ştire sfinţiilor voastre că a venit diaconul Yisarion şi a adus obişnuita binecuvîntare de la sfînta mănăstire, cum este obiceiul sfintei mănăstiri, şi ne-a dat de veste despre cîte lucruri sînt necesare mănăstirii. Noi toate, pe rînd le-am înţeles. De aceea, sfinţi părinţi, noi am primit sfînta mănăstire cu toată osîrdia, ca să ne numim ctitori noi, cu cei dinainte binecinstitori şi sfîntrăposaţi domni şi am făgăduit ca oricît vom fi în stare, după putere şi după porunca părintelui nostru şi am făcut şi noi obroc sfintei mănăstiri în fiecare an, în postul cel mare, cîte 5000 de aspri şi cheltuiala fraţilor care vor veni să ia obrocul sfintei mănăstiri, cîte 500 aspri. 462 www.dacoromanica.ro De aceea, sfinţi părinţi, primiţi şi mulţămiţi şi rugaţi pe Dumnezeu pentru părinţii voştri şi pentru noi, păcătoşii. Şi, dacă este în puterea sfinţiilor voastre, înscrieţi-ne în sfîntul pomelnic, împreună cu ctitorii dinainte; ca şi părinţi noştri, noi vom ţine neclintit ceea ce am făgăduit sfintei mănăstiri, dacă ne va da domnul Dumnezeu viaţă în stăpînirea noastră. Şi iar, în această vreme să vie fraţii trimişi de la sfînta mănăstire, să ia obrocul sfintei mănăstiri şi să aducă şi această carte, ca să vedem ce-am făgăduit sfintei mănăstiri. Şi Hristos, care este în toate cele bune şi dătător de pace, să nu ne lipsească pe noi păcătoşii de sfintele voastre rugăciuni, împreună şi noi, amin. Scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 19 zile, în anul 7006 <1498 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, Fotografii LXXIII/6. Fotocopie după orig., perg., la m-rea Hilandar de la Athos. 285 1498 (7006) iulie 19, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Rincăciov ocină în Cîrstiani. f Rii aaKOH’b noRbvk rocnoAE Eorh chhoroaa Yhcpaiaikwav Aa Ha K'KC'bKO AfCfTCKOKaTH Kt* npÎMICTYt EoftYt, YtpKVAt H AfRKITWAt Mhl OţEO nOpfRHOKA-X'wav no 3akoh8 rocnoAW, raKowi p(MH eojkictkihki anocTOAR, tAtSxti r-r caIîa tika-ipH, no^KiiroAt a*gPHa\ noAUHSa^ipHAt ca\, HitAaiAtAAt K'kcnpi'^uu jkh3hk, a 3fAtHaa 3(A\AH VVCTAKH lllf, H Ha HfEKH npHAtnHUJA CA\, BAAKfHH IVH HJKf TAaC pAAOKAHYa CAH-uiarluc, cro>K( npHcno cahiuat: „llpYHA’k'ri EAarocAOKfHH wiţa aaoiro h haca^A' CTESHTt, BKO SrOTORAHO KT RAA\ IţapCTBYi WT CAOWfHYd A\Hpd“. 6>Kt H aSTi, EAarOMfCTHKKJ H XpHCTOAIOEHRRI, îw PaAYAR ROfR.VAa H TOCnO-AHHH, CHHK RtAHK'arO EaaA R0HB0A», MHAOCtTwA\ EoJKYwAt H EoftYfAt AdPOIMHYfAt, obaaAarapaiii8 JffP'lfr- EAaronpOH3BOAH rocnoACTRO A\H CB0HA\ BAarYHAt llp0H3B0ASHYfA\, MHCTHAt H CR"feTAHAA Cp’fcA'ţMt H A‘'P®Ka rOCnOA" CTRO A\H CKH R'RCfMKTHH H EAAr0.VEpA3HH H np'knOMHTAHH, H>Kt HAA R'RCfcAtH MkCTH H a^P-vk hactoa cin ypYcorSa rocnoACTK<1 AtH cRfcTOAtS aaohacthpS 3oroa\oa\8 Pah-kamor, \-pAA\8>Kf CR-fcTOi b'K3H(C(iiY( rocnoAa Eora h ciiaca HAUitro îcyca XpHCTd, laKo a<> a\8 kt 8 KpTiCTYraHH am Kp-hCTYranS h am AabSaob. IIohokc kt 8eha IIaeSa EpaTa ch Kp'hCTYraHa, taro kt SatpfA EpTiCTlraH, a «aa CR’kTOAtS moha-CTHpS, whm nAATHiii* ASuifrSGHHf- Gtro paAY poahtja rocnoACTBa a\h, Raaaa sot-ROAAj WH A^A* CK-feT0A\8 A\0HACTHp8 AfA Kp*RCTYiaH8 H am IîaeSaor. H naKKi a\8 am* lumapHM ^arhAck wt KpTiCTYiaHH, ipo m* ct iiaAat rocnoA- CKO H KAEAH WXABHH WT A^FA^H TOCnOACKO IVT >KHT0 H WT tMAttH WT C*A‘ 463 www.dacoromanica.ro CTKO UdASpflţEAI, CEAd IIO HAU MKOK(l{lTH H yijOKpOfUl'rH H WT C^ACTKO EAdIIIKf, naK wt A,«')fc,AhK rocnoACKO wt jkhto h wt emaiieh, ct.u no haiehS EiiH«{iÎH h \o-EpIHHfipiH H EaHAUip'l'H H TliClillH H OrpTilVHIH. H WT IlAAHHHA CAACTKS u,(M KaiuapTa rocnoAcna h naKM wt WKfjf ccaa 1410 cS rhiue SnHCdHE no haiehS, aa hai\ ict RdAiuiYpYia rocnoAcna. H naKH no toaiv ha\ aaa°X h rocnoACTKO a\h Y eijie HAI npHAOKH rocnoACTKO AlH......1, HKO fi,A ECT Ha nOTptK» CK-fcTOAlS AlOHaCTHptJ H BOKECTREHkIAI HHOKWAI K"k I1HI{]S, a HdAUKE H pOAlTCACAII HaUlHAI \A ECT R"k K-kMHIIOE K'kCnC'AlHNdHfE. Gtro paA'C hai aaA^X h toctoactro aih, hko Aa hai cat tYh K-KC-b k-k wmh- hS H R% VVpES, HH WT KOrOJKf HSMOTAÎKNOESHO, nO pEMH rOCIlOACTEd AlH. 3aKAHHaH'l'( nocTaRA-ktT tochoactro aih : no c'kAip'kTH rocnoACTRa aih, Koro H3B(piT rocnoAH Eork khth rocnoAHHk Eaauikoh 3eaiah hah wt cp-kA^Haro iiaoaa rocnoACTRa aih hah wt c%poahhk rocnoACTRa aih hah, no rp’kctx' HaniHX1, wt HHHOnACAIC.IHK, Aa dlJlE nOMHTfT H C-kypaHHT H 8TRp"kAHT c'l'f nORCA-bH'l'E rocnoACTRa aih, Toro rocnoAk Eork m iiomhtet h Stkptiaht h c%XpaHHT R-k rocnoA-CTR'b cro; ai{KAH nocpaiiiHT H noncpcT h pjchiiet, Toro rocnoAH Eork aa nocpa-aih r h nopa3HT h Skhet crw 3ae t^aoaii, a R-k eaa^HH'X' K'kiţ-b A^uia cro h aa HAiaT SmECtYe CTv ÎSA^A H CK flp'l'dAI H Clv YH-bAIH YSAfHf, E>KE K"k3knHUI( Ha rocnoAa Bora h cnaca Hauicro Icycd XpHCTd h Kp%R cro Ha hh\* h Ha mea©\', hiîojke II B$AET K*k R-bKkl, dAIIHH. GreaeteaYe cYeaiiS noREAbHi'10 rocnoACTRa aih ; wSnan EapsUA Kpaaerckh, JKSndH Kp-kCTYiaH h jKSndH EaA~b bhruih AK*PHHiţH h KSiidH IJpiiRSA reahkh akophhk, >kS-nan OrdHK© Aoro^ET, T8awP khctYhp, Aahhioa koaiihc, Gtpoe cnaTap, Pd\\f& Ehhthaor myapHHK, ^paroamp ctoahhk, PdAyA h ApdroMHp CTpdTopwiHH. 11311, GOh'M rpaaiaTHK, sjke nHcay, MtCEiţd loaYia eY A^hh, R-k HdCTOAHH rpaA TpiirORHUlS, R*k AtT x3S. f Io PaAya r^ervaa, aihaoctYa EokYa rocnoAHHk. f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor Iui Israel, ca pe fiecare an să dea zeciuială în cinstea Iui Dumnezeu preoţilor şi leviţilor, dar noi rîvnind după legea domnului, după cum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîn-du-i cei ce se străduiesc spre cele bune, au dobîndit viaţa dorită, iar cele pămîn-teşti pămîntului lăsîndu-le şi cătră cer alipindu-se, auzind acel fericit glas de bucurie, pe care pururea îl aud:« Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii». Care şi eu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăplnind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi a dăruit domnia mea acest atotcinstit 1 Loc răzuit de circa zece cuvinte, pe care s-a scris cu roşu: « hsiuah c« ut np;A r«cnJACTRa aui». 464 www.dacoromanica.ro şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele sfintei mănăstiri numite Rîncăciov, hramul sfintei înălţări a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie în Cîrstiani partea lui Cîrstian şi partea lui Albul. Pentru că Albul a ucis pe fratele său Cîrstian, astfel Cârstian a murit, iar satele sfintei mănăstiri, ele au plătit trei duşegubine. De aceea, părintele domniei mele, Ylad voievod, el a dat sfintei mănăstiri partea lui Cîrstian şi partea lui Albul. Şi iarăşi lc-a dat vinăriciul lui David din Cîrstiani, cît se va cădea domnesc şi găleţile ohabnice din venitul domnesc din grîu şi din orz din judeţul Pădureţilor, satele anume Iacoveştii şi Dobroeştii şi din judeţul Ylaşca iarăşi din venitul domnesc din grîu şi din orz, satele anume Băneştii şi Dobriineştii şi Yaideeştii şi Găeştii şi Străoşti. Şi din munţii judeţului Pădureţilor căşăria domnească şi iarăşi de la acele sate, care sînt mai sus scrise, anume, să le fie vămeşitul domnesc. Şi iarăşi după aceea le-am dat şi domnia mea şi încă le-am dăruit domnia mea... 1 ca să fie pentru treaba sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri să fie de veşnică pomenire. Dc aceea, lc-am dat şi domnia mea, ca să Ie fie acestea toate dc ocină şi de ohabă, dc nimeni neatins, după spusa domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia Iui, dacă însă va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l batjocorească şi să-l nimicească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul său să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sîngclc lui asupra lor şi asupra copiilor, ceea ce şi va fi în veci, amin. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian şi jupan Badea foşti vornici şi jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Radul al lui Vintilă paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Dragomir stratornici. Eu, Oancea gramatic, care am scris, luna iulie 19 zile, în cetatea de scaun Tîrgovişte, în anul 7006 <1498>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 113 (Nămăeşti II/l). Orig., perg. (43x39,5), pecete atîrnată, căzută. Cu trei traduceri: din sec. XVIII, din 1845 şi 1915; alte traduceri ibidem, ms. 292. f. 9—10 şi Rîncăciov IV/1 şi la Academia Republicii Socialiste România, CMLXIX/8. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 254-255. 1 Loc răzuit de circa zece cuvinte, peste care s-a scris cu roşu: « S-a scos în faţa domniei mele». 30 — c. <23 465 www.dacoromanica.ro 286 <1498 septembrie 1 — 1499 august 31 > 7007, Tîrgovişte Radu cel Mare voievod întăreşte mai multora satele: Trestioara, Gura Jilţului, Pitrarii şi Stîrcii. + AIhaoctYwm EojkYwMj Îw PaAYrt kohboaa h rOcnoAHHK b-kcoh 3ea\ah £rrpo-baaxYhckoh, chhk KtAHKaaro h A^paro Eaaaa bohboaa. AaKaT rocnoACTBo mh cTe noKfAtnYf rocnoACTBd a\h caSraM rocnOACTBa a\h Ea"kk8a ck spaTYiaM ch, na hme A a a# a h A8mot-k h Hwh h A an h ck chhobh hm h Gtkhha-k ck cpaTYiaM ch Gtah-mioa h PaAYAii h Gtah h ck chhobh ch, ck chhobh hm h Gaab ck epaTYiaM ch GTaH h IIktpS h AparoA\np h Gt-khh1m h Al'KH'k ck epaTAtâ ch Gtohh h ck chhobh hm, qko a<* hm ect Tpxpd IVT EpaAfT B*Kca, eiohejke SdKAEUiE npsA rocnoACTBo a\h ck bY KoatpH KaKO hm ect crapa h npaKa wmhh8; h r$pa EJha'kiiSaSh wt IIoaio T8piţEM b*kca, fiohe>ke hm ect crapa h npaBa wmhha A^AHHa. Aah JEa'kkSa ck chhobh m8 8 TpECTHivpa Ha EAHa A*a, a AaA*A h Hwh h AaH 8 TprcTHwpa Ha EAHa a*a. H naKH Ea'kkSa h Am^a h Hwh h AaH # r8pa 2Khau8a8h Ha EAHa a*a h GaaK ck BpaTYaM ch 8 TpECTHwpa Ha EAHa aKE HA\ ECT CTapa WMHH8. GEro paAi’ ha\ h rocnoACTBo mh AaA©Xj aK0 Aa hm ect b-k wmhh8 h k-k WJţAE8 HHM H CHHOBOM HA\ H BH8MET0A\8 H nptKH8MET0A\8 HM. H BapE K0M8 CE WT hhx ca8mht npE>KAE ckmp'kt’k, a b*k HHjf np-KAAAHKa Aa HtCT, H8 Aa Al8 ECT WCTaBUIHM H HH WT KOrOJKE HEflOTMKHOB’kHHO, nO wpH3A\8 TOCnOACTBa A\H. GbeaeteaYe: >K8naH EapB8a KpaAEBCKH, >K8n1bujYh abophhk, >K8naH IIp-KK8A beahkh akophhk, wSridH GTaHKO AoroET, Ax AparOA\Hp CTOAHHK. H as-K, GTaHMSa rpaAUTHK, nnc 8 T1 *33. f Iw PaAYrt BWEBWAa, mhaoctYm Eo»kYm rocnoAHHK>1. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Vîlcul cu fraţii săi, anume Dădui şi Lumotă şi Ion şi Dan şi cu fiii lor şi lui Stănilă eu fraţii săi, Stanciul şi Radul şi Stan şi cu fiii săi şi fiii lor şi Slav cu fraţii săi, Stan şi Pătru şi Dragomir şi 1 Loc rupt. 466 www.dacoromanica.ro Stă1 lor şi Mînea cu fratele său Stoian şi cu fiii lor, ca să le fie Tr1ra de la Brădet toată, pentrucă au jurat înaintea domniei mele cu 12 boieri că le este veche şi dreaptă ocină; şi Gura Jilţului de la Cîmpul Turcilor toată, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. însă Vîlcul cu fiii lui, în Trestioara peste o parte, iar Dădui şi Ion şi Dan, în Trestioara peste o parte. Şi iarăşi Vîlcul şi Dădui şi Ion şi Dan, în Gura Jilţului peste o parte şi Slav cu fraţii săi, în Trestioara peste o parte, iar în Gura Jilţului peste două părţi. Şi Mînea cu fratele său Stoian, în Trestioara peste o parte, iar în Gura Jilţului peste o parte. Şi Stănilă şi cu fraţii săi, în Trestioara peste o parte, iar în Gura Jilţului peste două părţi. Şi iarăşi Vîlcul cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Stănilă cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Mînea cu fiii lui, să le fie Pitrarii toţi şi Stîrcii de la Ceplea toţi, pentrucă le este veche ocină. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi ori căruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Da... 1 Dragomir stolnic. Şi eu, Stanciul gramatic, am scris la Tîrgovişte, luna... 1 zile, în anul 7007 <1498-1499 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 120 (Tismana XL/1). Orig., perg. (28x37,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329 f. 536v.—537 şi 336 f. 168. EDIŢII. Slav. Miletic'-Agura, 348—349, sub 1499. Slav şi trad. Ghibănescu, Surele, I, 299—301, sub 1499; Ştefulescu, Doc. sl.~rom., 41—42, sub 1499; Spicuitor, III (1924), 32-34, sub 1499. Trad. D.I.R., B., 256-257. Facs. D.I.R., B., 410. 287 1498 (7007) septembrie 25, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Manea stratornic şi fratelui său Stan ocina Perşanii. f diHAOCTÎWAt EoîKÎlVAt, fw PKOfKOAd H rOCIlOAHH'k KlkCCH 3CMAH &rrpo-bmx’Thckoh, chite RaaAa AOGparo h KfAHKaro KotKOAa. ^arat rocnoACTKOMH cYt iiok(-A-feHi'f rocnoACTBa a\h caSraat rocnoACTKa mh (Hairk CTpaTOpHHK h cpaT m8 Gtah, I3K0 A4 hm fCT WMHHA IlfpUMH'l'H B'KCÎ, IlOHfîKf HA\ (CT CTapa H llpARA WMHHiR AfAHN*. 1 Loc rupt. 467 www.dacoromanica.ro Gjto pdA*’ hm a10X' h rocnoACTK© a\h, rano fi,ă ha\ ect kti wmhhm h kti WX’dSM HHA\ H CHHOKOiW HA\ H KhSKOM H npfcKHSHETWM HM H HH WT KOrOJKE HEIIO- tmkhokeho, no wpH3M8 rocnoACTKA MH. GKtAtTEAÎE: JKSndH EdpKSA KpdAEACKH, JKSnAH Kp-KCTYiaH KHKIIIH AKOpHHK, /KgndH IIpiiSSA REAHKH AKOpHHK, JKSndH GtAHKO nOrO0ET, 0EWA®p8 KHCTÎiapS, ^,AH-ll»A KOA\HC, GtPOE endTdp, PdAyAS ntJfApHHK, ^,pdrOiWHp CTOAHHK, PdAVrt H AP‘*r®' MHp CTPATOpHHUH. H d3Tk, fÎAAA^A TpdMdTHK, EÎKE nHCajC KTi CTOAHH TpdA Tp’hrOKTipE, M'kCEU.d CEIITEAtKp'fia KE, KTi a1jT x33. HcnpAKHHK KdAOTTi. f Iw PdAV^ KWEKWAA, AtHAOCT'f EoHt'fA rOCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Manea stratornic şi fratelui său Stan, ca să le fie ocină Perşanii toţi, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Teodor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Radul paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Dragomir stratornici. Şi eu, Yladul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna septembrie 25, în anul 7007 <1498 >. Ispravnic Calotă, f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 114 (Brîncoveni V/3). Orig., perg. (18x27,5), pecete timbrată. Cu trad. din 1860. Copie slavă ibidem, ms. 718 f. 26v. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 257. Facs. Ibidem, 411. 288 1498 (7007) decembrie 7, Tirgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte inai multora ocină în Ueşti, peste care s-au înfrăţit. f dlHAOCTÎWAt EO/KTwM, Iw PdA$A K0EK0A4 H rOCflOAHHh K'KCEH 3EMAH XmpO-KAAŢIHCKOH, CHHh Ea<>A‘> A®KP4ArO KOEKOAA. AdK H(CT, h8 Aa ©AT WCTdRUIHA\ HA\, A©P» C( )fTfT HdHTH nOCA(,\HH KOp(H WA HHJf c(A\(. H rocnoA©TRO, koh. Gfro pdAV, hm AMwjf h rocnoA©TRO mh, hko A<> ha\ (ct kt, wK8lldH lidpBSA KpdA(RCKOM8, >K8lldH EpCTIldH BHdlllH AK©PH3K, >K8lldH IlpTlRSA AKOpHHK, /KglldH GTdHKO AOrO$(T, 0(WAOP KHCTHIdp, AdHHK>A KOAtHC, PdASA 11-kYApHHK, GTpO( ClldTdp, M3K0pdn8A CTOAHHK, PdA^A H Apdl’OMHp CTpdTOpHHUH. IThC CK( K"k CTOAHH TpdA Tp^rORHIJK, M-kCdţd ACKdKPld 3 A^Hk, K"k A*kT ,33. f Iw PdAV'' bw(rwa<)i a\haoct’i/a Hojk'km rocnoAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Grozav cu fiii lui şi Stoica cu fiii lui şi Yladul cu fiii lui şi fraţii săi, Marco şi Oană şi Roman şi Tudor cu fratele său Stanciul şi cu fiii lor, ca să le fie în Ueşti din partea lui Tudor şi a lui Stanciul jumătate, pentrucă a cumpărat Grozav de la Tudor şi de la Stanciul, pentru 200 aspri. Iar lui Stoica cu fiii lui să-i fie tot în Ueşti, din partea lui Yladul a treia parte. Şi iarăşi lui Yladul cu fraţii săi să-i fie în Ueşti din partea lor jumătate. Şi iar lui Tudor cu fratele său şi cu fiii lor, să le fie tot în Ueşti, din partea lui Vladul jumătate, pentrucă le sînt vechi şi drepte ocine, dedine. După aceea, a venit Yladul şi Marco înaintea domniei melc, de şi-au aşezat pe fraţii lor, Oană şi Roman, pe a treia parte din partea lor din Ueşti, ca să fie fraţi. După aceea, iar au venit Grozav şi Stoica şi Yladul şi Marco şi Tudor şi fratele său Stanciul, de s-au unit pe aceste ocine din Ueşti, ca să fie fraţi nedespărţiţi cît vor trăi. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla mai înainte moarte, la dînşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor, pînă se va afia ultima rădăcină din seminţia lor. Şi domniei, calul. 469 www.dacoromanica.ro De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul al Craiovei, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, Theodor vistier, Danciul comis, Radul paharnic, Stroe spătar, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir stratornici. Scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna decembrie 7 zile, în anul 7007 <1498 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., XXX/1. Orjg., perg. (27x43,5), pecete aplicată. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 257-258, sub 1499. 289 1499 (7007) ianuarie 9, Bucureşti. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora poiana Nevoia. f AIhaoctYwm EojkYwm, Iw PaAYd kohroA<» h rocnoAHHk btvCoh 3(mah Jfrrpo-RAajfTHCKOH, CHHh A®KPdd™ EaaAa RotROAf- AdRdT rocnoACTRo mh cYi noRfAfcHYf rocnoACTBa mh cr^tom# MOHacTHpS rocnoACTRa mh 3orom8 Tosopt, xpamS np-k* MHCTi'f &cntHYf mm KaaAHMHu,f Hauif EoropoAHU,a, qko Ad hm cct Hcroh, koahko tcT AP^>xaa T$Aop RhctYhp h ck jfOTapOM ch. H iiotom npYnA* JKSnaH T»a®P KHCTYrap npfA rocnoACTRa mh, Tcpc AdAf toh noHH# 3orom$ HfKota ck^tom» MOHacTHpS rocnoACTKa mh Tosopc, Ttpt AM* sa HcroRS A^uitS, KfMHa hm naMfT. Ocro paAY hm h rocnoACTKo mh AdA«I< laK9 Ad hm [Aa hm] ter Rii whh-H RTi WJfaE# CR^TOM# MOHaCTHpS 1HY( H KTk nHl(lti GPAtYjm. fi noTOM Aa cct crSMtH h hactarhhk K\'p A*P*TfW KdP( no K$A* i|kt khth wmhhS rocnoACKa a crSMfH Ad E^A^ Roajh Ad nocTaKHT jfoTapik h hh)(to Ad m CM’ktT 3aAp1i>KaTH H SpAHHTH, KOAHKO HM fCT WMHIlS rOCnO^CKA. H HH WT KOrO->Kf HfnOTTvKHOKtHO, no WpH3MlJ rOCtlOACTKa MH. HcnpaRHHK IIpTiR$A RCAHKH ASOpHHK. IlHcajf r-k hactoahh rpaA ESKSpfipH, Mkcfu,a rfHapYra 0, q a^t x33. ■\ Iw PaA^a KwtKwAa, mhaoctYm EojkYa rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numită Govora, hramul preacuratei uspenii a stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, ca să le fie Nevoia şi cu hotarul său, cit a ţinut Tudor vistier. Şi după aceea, a venit jupan Tudor vistier 1 Loc rupt. 470 www.dacoromanica.ro înaintea domniei mele, de a dat acea poiană numită Nevoia sfintei mănăstiri a domniei mele Govora, căci a dat pentru sufletul său, să-i fie veşnică pomenire. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, sfintei mănăstiri pentru întărire şi de hrană fraţilor. Iar după aceea, egumenul şi cîrmuitorul chir Dorotei, ori pe unde va fi ocina domnească, iar egumenul să fie volnic să aşeze hotar şi nimeni să nu cuteze să-l împiedice şi să-l oprească, cît este ocina domnească. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Ispravnic Pîrvul mare vornic. S-a scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 9, în anul 7007 <1499 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 116 (Govora VIII/1). Orig., hîrtie (30x21), pecete aplicată, stricată. Cu două traduceri, din 1797 şi din sec. XIX; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 190, 447 f. 187, 463 f. 111 şi la Mitrop. Ţ. Rom., CCCXIX/3. EDIŢII. Trad. Io naşcu, Biserici, 200; D.I.R., B., 258—259. Facs. D.I.R. B., 412 290 1499 (7007) ianuarie 25, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Glodul, scutindu-l de dăjdii şi slujbe. Eo>KE I10M03H f R-h 3dK0Hfe IlOBEA-fe rOCIlOAH Eork CHHOBOM H3pdEA0B0M A<* Hd KTiCfcKO A-feTO AECETCTBWBdTH, EAHKA A1(IE CTEÎKET H CK B^A^O* dflOCTOAkl CB^TklH H KOrOHOCHklH IVTItH, CkK-kl|idUIE HA flOMOipH H HA EAArOAETEACTBW A$WdM HAUIHM H lip'kAAUJE HAM IlOCAtAHHM MEAOM HX, WBH MOAHTBOM H EA*HHEM H IlOCTOM, WBH MHAOCTHHEI9 H nOKdHffAVk wrp-kKdTH CE WT ETiCfcKklX 3Ak Ch B'kCfcKOAv BEpSM, $TBpk>KAfHi'fMTl, AA rOTOBH KAAEAA SCAklUIATH WH TAdC„IIpTHA^TE K"k AlUtk BTiCH Tp8>KAAElJ]HM CEH CAIt'bpEHH CP’kAltEM’k H WEpfcl|IET6 IIOKOH A$UIAM BAUIHM, HrO BO MOE EAdrO ECT H Kp-bME MOE AEKO ECT. IIpTHA^TE EAArOCAOBEHH W(J,A AtOErO H HACAhA^HTE CE 8 rOTO-EAHOE EAM UApCTBO WT CAO>KEHI*A MHpA, B"k34AK4X BO CE H A<*CTE MH I3CTH, B"k>KM>KA4X H HAI10HCTE ME, CTpdHEH B^X H BTiBEAOCTE ME, HAr B^X H WA^CTE ME, EOAEH B^X H nOChTHCTE ME, Eli TEMHHU.H BEX H np’fHAOCTE Kli MHfc". GeîKE H A3k, EAArOK'bpHHH H BAdrOMECTHBHH H XpHCTOAlOEklBklH H CdMWAPt-HidBHHH, îw PAAVA KOHEOAă H TOCnOAHHK, CHHK EEAHKAdrO EaAA<> BOHBOAE, MHAO-CtYwM EoJKHWM H EoîkYwM AdP0KaH^Mk’ WEAAAAMIPSMH H rOCnOACTKSAUJlSMH BtcoH 471 www.dacoromanica.ro 3CMAM ^rrpWKrtdXVHCKOH CIJICKC H 3AI1AAHHHCKKIM CTpAHAM, fTA\AAUl8 H «ÎMlMpAUlS jfepiţer, PcbhSc iiocacacteokath apckhkiai HApeA\h h rocnoA^M, cjkc 3cmha e-k BAAro- A'bTCACTK’b MHpHt (ip'k(ipOBOAHUl( H HCBCCHOA\8 IţApCTHBIIO C110AWEUUIC CC, EtA\JKC DKO&C AftBCIlIHM EorA B'KC'k nOCn-feCT-CM K"K EAArOC, M^APOCT EO IlAkTAiCKA CAţp-KTK, A Ad^AP^T A^X0BHd >KHKOT, H A\H CKIA Xl K'KCnOAIV'bHX TOCnOACTKO AIVH H CAOKO 4,dKHAd npOpOKA H IţApt, rAdrOAClfld: „EaAKCHH HMJKC WT IlSCTHllle CC EC3AKOHYia H hamkc npHKpHuic cc rpbcKi, EAdJECHii &\x>x cm8/Kc hc K'KM’kHHT rocnoA"k rpt\'A“. H ndKH: „HmKC WEpA30A\ JKAAACT CACH HA HCTOMHHKkl KOAhYh, CHIţC 2KCAACT A^UIA A\OA k TCB’b, Eojkc!“ Guiţe K-K*AfA b rOCns'ACTKO AIH KT, XPa‘"8 H ClfkTOH IVEUT-feAH XcncHVc KAAAH- MHiţc h MioAOTKopiţe HAiHOH EoropoAHne, npHCHO A'feK'bH AYap'i'h h A\OHACTHp8 rocnoA- CTKA A\H WA CK-kTHC nOAKpHAÎC TOpH 30K0A\8 ToKOpA, Wlţ8 er\*AMHy K''p AwpWOCH H E-hCCAl W XpHCT-b BpATl’C JKHKAlţlYX, 1AK0 Aa HAI CCT KTi IIOAPSmYc CCAO nO HAtCHS TaOA8a KCC Ch KTiCOA* J(OTApOA\ KAKO (CT BHrt0 H n0 Hp-fc/KA* WMHHS CK’bT’bH A\OHA-CTHpe bhuic pcHCHA no CKrA. H noKSnMX rocnoACTKO a\h Taoa^a ecc 3a „c Acnpn wA KpiiCT-b H WA AHC\J'CH CA\8, TAKO TA npHAOJKHJf TOCnOACTEO A\H (IAKH CK^T-bH MOHA-CTHpCj taKO C BHAO H WA HpcrC CTJpA WMHHA CK’bT'bH A\OHACTHpC, TAKOJKA* H ChAA AA CCT CK-kT0A\8 AKOHACTHpS H BOJKCCTKHklAl HHOKOA\, CAHKO WBpCTAIOT CC KTi CK-hTOAl Al'bCTO TOH, KTi WMHHS H Eli WJIfAES H HH WT KOrOJKC NHlOT/'RKNOKfHNO A O ECKA, (10MCUJBH WA WKMHCrO BAA\A H WA CBHHHCrO KAA\A H WA flMCAApCTKA H WA KABAApCTKA H WA AA>KA\H H WA TAAI1H H WA CCHOKOCYra H WA K03 H WA nOAKOA H Aa CAOBOAHH WT EliCCX CASJKBAJf H AAJKEAJf CAHKO CC IIApAHT Eli CAAHOAP’KKAKHOH WEAACTH rOCIIOACTEA AMI, KAKO HH KOH Aa HC JfPAHHT, HH KOH Aa HA\ CC $3A\St, HH TAOEC Aa HC I1A3HT, HH Aa K03CT, HH A^UlSrSEHHS, HH CAHO pAEOT» rOCllOACTKA AIH AA HC pAEOTAIOT, HH HA rpAA, HH HA KOACHYlţC H HH^TO Aa HJf HC CAIlblOT IIJHTO* KATH, IIH C^vAHH, HH EHpMÎA, HH (lOKOAHHKApH, HH HH HHJfTO WA CA$rA,\' HAU WA npAEHTCACX TOCnOACTKA A\H IlOCHAACAMIJf nO A\HAOCTC\* H nO pAEOTA\' TOCnOACTKA AHH, I10HC2KC KApC TKO CC Ehl I10K8CHA EAHTOBATH H^, AI4IC BA AC TAAK8 CAHH, A TO TAKOBH H HAOB'bK'K HAI1AT K'KCHpYCTH KCAHKOC 3A0 H wprYlO WA rOCnOACTKO AIH, 13K0HÎC HCB*bpHHK H IIOCpAAAHTCA CÎIO )fpHCOK$A rOCnOACTKA A\H<* HhO I1C MC EHTH, 110 pCMH rocnoACTKA a\h. 6niCHkc K'kS'knHuie ha rocnoAA Eora h chaca HAUicro Ic^ca XpHCTA, KphB cro HA HH)( H HA MCAaX H.\*> fîKf fCT H B*AfT 15-11 K'bKBI, AAIHH. GK-bA'bTCAYc: wSiiah EapeSa bah, >K{5nAH Kp-kcthiah h EdAt bbikuih ak0Phhhh> >K8llAH llp-KKSA KCAHKH AKOpHHK, /KSnAH GtAHKO BCAHKH AOrO^CT, >K8ll^H ToAOp 472 www.dacoromanica.ro KHCTHtap, îKSnaH AaH’"C'rt KOA1HC, PdAVA KhHTHAO.: H k"K ctoahm rpaA TpTvroKHun, Avkcnivi rcHapTn K( a^hk, k*k A-fcT x33. f îiv PaAV1' KivfKWAa, auiaoctTa lîoJKYa\ rocnoAHHK. f Doamne ajută ! în lege a poruncit Dumnezeu fiilor lui Israel, ca pe fiecare an să dea zeciuială din cîte adună şi aceasta ştiind apostolii sfinţi şi părinţii purtători de Dumnezeu, au sfătuit pentru ajutorarea şi pentru binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă ultimilor fii ai lor, ca unii cu rugăciuni şi priveghere şi post, alţii cu milostenie şi pocăinţă, să ne ferim dc orice rău cu toată credinţa, întărirea, ca să fim gata să auzim acel glas: « Veniţi către mine toţi cei ce vă trudiţi şi cu inimă smerită şi veţi afla odihna sufletelor voastre, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară. Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii, căci am înfometat şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cerce, tat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi îngrijit, în temniţă am fost şi aţi venit la mine». Iată şi eu, binccredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Rîvnind să urmez vechilor împăraţi şi domni, care au cîrmuit cele pămînteşti cu pace în binefaceri şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, ştim şi că celor care iubesc pe Dumnezeu, toate li se izbîndesc în bine, căci înţelepciunea trupească este moartă, iar înţelepciunea sufletească viaţă. Şi aceasta amintindu-mi domnia mea, cuvintele lui David proorocul şi împăratul, care spune:« Fericiţi aceia cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia domnul nu-i socoteşte păcatul». Şi iarăşi « în ce chip doreşte cerhul către izvoarele de apă, astfel doreşte sufletul meu către tine, doamne». Astfel a dorit domnia mea către hramul şi sfîntul lăcaş al uspenici stăpînei noastre făcătoare de minuni, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi mănăstirea domniei mele de la sfintele poale ale muntelui, numită Govora, părintelui egumen, chir Dorotei şi tuturor celor în Hristos fraţi care trăiesc acolo, ca să le fie în stăpînire satul numit Glodul tot, cu tot hotarul, cum a fost şi mai înainte ocina sfintei mănăstiri mai sus zise pînă acum. Şi am cumpărat domnia mea Glodul tot, pentru 5000 aspri de la Cîrstea şi de la nepoţii lui. 1 Ilizibil. 2 Criptogramă. 473 www.dacoromanica.ro Astfel, l-am dăruit domnia mea iarăşi sfintei mănăstiri, cum a fost şi mai dinainte ocină veche a sfintei mănăstiri, astfel şi acum să fie sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări, citi trăiesc în acel sfînt loc, de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, în veci, altfel să nu fie, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit şi de dăjdii şi de talpe şi de cositul finului şi de care şi de podvoade şi să fie slobozi de toate slujbele şi dăjdiile cîte se află în stăpînirea de sine stătătoare a domniei mele, ca nici cal să nu hrănească, nici cal să nu li se ia, nici gloabe să nu păzească, nici să nu care, nici duşegubine, nicio muncă a domniei mele să nu lucreze, nici la cetate, nici la mori. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici povodnicari, nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentrucă oricine s-ar încumeta să-i turbure chiar şi cu un fir de păr din cap, iar un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi şi va dărui aceste mai sus zise averi, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi nu va dărui, ci va nimici şi va călca, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l lovească şi să nu-i dăruiască ani în domnia lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceeace este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Barbul ban, jupan Cîrstiian şi Badea foşti vornici, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico mare logofăt, jupan Todor vistier, jupan Danciul comis, Radul al lui Vintilă paharnic, Stroe purtătorul de spadă, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi... 1 2 în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 25 zile, în anul 7007 <1499>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 4 (Govora III/l). Orig., perg. (52x42), pecete atîrnată cu legenda: t îw PaaSak boiboaa n thb bicoh 3 IM AH SlTpOBiaXHCKOH CHK GabAA BfAHKaro B0IB0AA. Cu o trad. din sec. XIX; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 59—61, 447 f. llv. — I2v. şi 463 f. 107-108. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 259-260. 1 Ilizibil. 2 Criptogramă. 474 www.dacoromanica.ro 291 1499 (7007) ianuarie 27, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Stanciu comis satele Sîrbii şi Neguleşti. ■j- MhaoctV» EojkYio, Îw PaAya boekoa<» h rocnoAHNiv ktvcoh 3ea\ah Jîrrpo- KAd\-HHCKOH, CHNTv Ra iji, EEAHKArO KOEKC>Af- A‘,K‘,T rOCIlOACTKO A\H cYe nOKfA’bH'l'f rocnoACTKa mh mecthtoa\S npaBHTEAio rocnoACTKa mh, h3 ktvLJjS rocnoACTKa a\h, JKfcSndNfcS CtAHMIOA KOMHC, 13KO Ji,i HA\ (CT EaATA KpTvJKEiS CKA H A<> HM (CT rpTvAA BdX'OKd H WEE KpTvElKTOpEAE, flONE/KE Ta KSllH GTaNMIOA K0A\HC WT PaAOMHp H WT KpTv/KEiS H WT CHHH TaHrOpS, 3a K tjSAOpHHH. H naK Aa ha\ ect GptveYh h flErSAEipHH, eionejke ra k8eih GTaNMioA komhc wt Apareio h wt chhokh /\,paroH?E, 3a xaH acnpH. Gsro paAÎ hm m\wX h rocnoACTKO mh, taKo jy,A hm ect kt\ wmhhS h siv W^aBS HHM H CHHOKOM HM H KHOMETOM H llp'bKHOMETOAţ H HH WT KOrOJKE NE(1C>-T/TiKHHOBEHHO, 110 pEM rOCnOACTEd A\H. Cbea^teaTh : jKSndH EapBSa KpdAEKCKH, wSnaH KpivCTHiaN, jkSiiah EaA'fc ehkuih AEOpHHHH, JKiîndH np'hK$A BEAHKH AKOpNHK, JKSfiaN GtAHKO ACTOijSET, ©EWAOp BHCTHtap, Aanmioa koavhc, Gtpoe cniiTdpS, PaAya nEppNHK,. H3B0pdH8a ctoahhk, PaAya H AparOMHp CTpdTOpNHUH. fl3 RatvKSa nHC Biv hactoahh rpdA TpivroKHi(iS, M-fecEiţa tehapTe K3 a^hiv, Biv A’bT x33. Iw PaAya kwekwaa, mhaoctÎM EoxO'a rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, din casa domniei mele, jupanului Stanciul comis, ca să-i fie Balta Cîrjeu toată şi să-i fie gîrla Bahova şi amin-două Crăpătoarele, pentrucă le-a cumpărat Stanciul comis de la Radomir şi de la Cîrjeu şi de la fiii lui GEgor, pentru 20 de florini. Şi iarăşi să-i fie Sîrbii şi Neguleştii, pentrucă le-a cumpărat Stanciul comis de la Drăgoi şi de la fiii lui Drăgoi, pentru 1050 aspri. De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian, jupan Badea foşti vornici, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Teodor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Radul paharnic, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir stratornici. 475 www.dacoromanica.ro Eu, Vîlcul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 27 zile, în anul 7007 <1499 >. -j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de ist. Buc., nr. 30.388. Orig., perg. (20x34), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1831 şi o copie a ei; altă trad. ibidem, ms. 31.277 f. 48. EDIŢII. Trad. D.I.R., £., 261. Facs. Ibidem, 413. 292 1499 (7007) iunie 15, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Chicoş satele Fîntînele, Verneşti, Plâcicoi ş.a., precum şi ţigani. f A\HA0Ct7u’A\ EoJKYiVM, IlV PdA\Mk KOHKOAd H rOCIIOAHHk K-KCCH 3EMAH £rrpo-KA<\\'YhCKOH, CKJHh KEAHKdrO EddAd KOEKOAE. /\dKdT rOCIIOACTKO rt\H cYe IIOREA-femE rocnoACTKd a\h eoK8lldHS HhKOIIIS, tdKO Aa A\8 fCT 8 ^AHTMH-feAE H 8 EepHfl|IH H 8 llA'kMKOH H 8 TSMdllH H H KopH8 H 8 HEpH\* H 8 AIhahiih, Kdpe koahko c8 AfAOKf >K8ndH8 Khkouj8 h ditiirdHH no hmeh8 AIavHAP^ ck AfU,dA\H CH H /\,dA8u,d Ck AfHdA\H CH1, I10HE>KE CAvT THI33H CEAd K'hCk H dl(HrdHH CTdpa h npdKd wmiHd AfAHHd >k8iuh8 Khkoui8. IIotom npYHAC npeA rocnoACTKd mh HtSiidH Hhkouj, Td Saojkh Aiat^pu ch, ©TdHKd H FiHUId H PdAd HdA cYh KHUJf pEMEIUH CEAd H dU,HrdHH, IBKO A*' Al8 C8 KT». MECTO CkJHd. îl dlţlE AH npHIlSCTHT Eorh ?K8ndH8 KhKOUJ8 CkJHOKH, U’HH Ad CAT Ck A"kll«fpe EAlS CKH WKOAO HdA CEAd H HdA dltHTdHH. fLlH A®KAE JfTET KHTH ÎKHK JKSndfl Hhkouj, Ad ch cd.ti wBAdASET CEAd h au,HrdHH. ll no CkMpTiTH jk8imh8 Khkouj8, aa CA\T CkINOKOM EM8 H A^'l'fPYwAl Em8. E'k HHJf np'kAdAHKd Ad HfcCT HH EAH8lţJH K"k K-fcKkl, H8 Ad CAT IVCTdKUlHAl HM. H POCnOACTKO MH npOCTH KOH. Gsro pdAY hm AdAw'je H rocnoACTKO aih, ibko a a ha\ c«.t kti wmhha h «ti U’JfdgA, HEA18 H CklHOKOM EA\8 H KhSKOM H np'kKH8HETOM EAlS, HH WT KOPOÎKE HEnO-T AKHOKEHHO, n > WpH3M0 POCnOACTKO AIH. DkEAETEaYe; JKSndH Edpg8A HpdAEKCKH H JKSndH KpTiCTYiaH H JKSlIdH EdAlf EHKUIH A^OpiIHl^H, JKSlIdH I7p-k«8A KEAHKH AKOpHHK, JKSlIdH ©TdHKO A0r0$ET, JKSndH ©EU’AWp KHCTHiap, JKS/ldH ©TpOE CndTdp, JKSndH 4raH4WA KOMHC, JKSlTdH PdAY’Ak IlEJfdpHIIK, /\pdrOMHp HSKOpdHSA CTOAHHK, PdAVAk H ApdrOMHP KCAH'IH CTp.lTOpHHJ(H. H d3"k, ©HHd rpdAldTHK, E/KE nHCdf 8 M-feCEJ(d YlOHYd eY AhHh> HdCTOAHH rpdA TpTiroKHi|i8 Y wt Haama, A-feT x33. f Io PdA\’A KWEKWAd, aihaoctYa EoîkYm rocnoAHHk. 1 Pasajul « AAfeiup’fc • • • «v AfU>iAiH ch» este şters cu roşu. 476 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţară Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei melc, jupanului Chicoş cu fiii lui şi cu fiicele lui, anume Stanca şi Yişa şi Rada cu fiii lor şi oricîţi fii sau fiice i-ar lăsa Dumnezeu jupanului Chicoş, ca să-i fie în Fîntîncle şi în Yerneşti şi în Plăcicoi şi în Gugeşti şi în Cornu şi în Cerib şi în Mileşti, oricîte silit părţile jupanului Chicoş şi ţiganii, anume Mîndrea cu copiii săi şi Daluţa cu copiii săi1, pentrucă sînt acele sate toate şi ţiganii veche şi dreaptă ocină, dedină a jupanului Chicoş. După aceea, a venit înaintea domniei mele jupan Chicoş, de a aşezat pe fiicele sale Stanca şi Yişa şi Rada peste aceste mai sus zise sate şi ţigani, ca ele să-i fie în loc de fii. Iar dacă i-ar lăsa Dumnezeu jupanului Chicoş fii, ei să fie cu fiicele lui toţi împreună asupra satelor şi ţiganilor. Dar pînă cînd va fi viu jupan Chicoş, singur să-şi stăpînească satele şi ţiganii, iar după moartea jupanului Chicoş, să fie ale fiilor lui şi ale fiicelor lui. La dînşii prădalica să nu fie niciodată, în veci, ci să fie celor rămaşi. Şi domnia mea am iertat calul. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul şi jupan Cîrstiian şi jupan Badea fost vornici, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Teodor vistier, jupan Stroe spătar, jupan Danciul comis, jupan Radul paharnic, Dragomir Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Oancea gramatic, care am scris în luna iunie 15 zile în cetatea de scaun Tîrgovişte şi de la Adam anul 7007 <1499>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 117 (Mitrop. Ţ. Rom. LXIII/1). Orig., perg. (28,5x38), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1854 şi 1915. EDIŢII. SI ar. Venelin, 133—134. Trad. D.I.R., B., 261—262. Facs. D.I.R., B., 414 293 1499 (7007) iulie 13, M-rea Glavacioc. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Govora poiana Nevoia şi o parte de ocină Ungă poiană, fixîndu-i hotarele. f dlHăOCTHWM EowftVAt, IlV PdAţ'd KOHKO/1,.1 H rOCflOAHHK K'hCCH 3f/MAhJ £rpO-KrtdyTHCKOHj CKIH-K flpfcA®Ep n® P'klH r©Cn©ACTKd MH. Gg’bA'bTCAYc: wSndH IIp'kkSa ak®Phhk, wSndH Gtahk© Aoro$ET, îkSiiah To-A®P KHCTHiap, 4,ahm8a koa\hc, PaAVa ncxapHHK, Gtp:e cncTdp, AparoMHp ctoahhk, PaAVa H APar®MHP cTpdTopuYqn. IlHC 8 MOHACTHp 8 rATkKTiMOK, MbCCt^ YoyAYd PÎ A^Hk, g'k AiîT x33. •J- Iw PdAVa KduswAa, mhaoctYm EowYa rocn©AHHk. "f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Govora şi părintelui egumen Dorotei şi fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc, ca să le fie toată poiana cu hotarul care se chiamă Nevoia, pentrucă a închinat-o jupan Todor vistier sfintei mănăstiri şi sfîntului hram al preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii, pentru sufletul său şi al părinţilor lui, călugărilor de hrană, lui de veşnică pomenire. Şi iarăşi, după aceea, am dăruit şi domnia mea pe lingă acea poiană, din ocina domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri din capul poienei în jos, prin valea Ciorîcei, pînă la hotarul Viţelului, de aici iarăşi pe lîngă hotarul Viţelului pînă în apa Vedei şi de aici iarăşi pe apa Vedei în sus pînă la drumul Topanei, care merge la Piteşti, de aci pe drumul Topanei, înapoi pînă la apa Ciorîcei, pentrucă am dăruit-o domnia mea sfintei mănăstiri, să fie pentru nevoia dumn-zeieştilor călugări, iar nouă de veşnică pomenire şi de nimeni să nu fie supăraţi, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Pîrvul vornic, jupan Staico logofăt, jupan Todor vistier, Danciul comis, Radul paharnic, Stroe spătar, Dragomir stolnic, Radul şi Dra-gomir stratornici. Scris la mănăstire la Glăvăciov, luna iulie 13 zile, în anul 7007 <1499 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 118 (Govora VIII/2). Orig., hîrtie (30x20,5), pecete timbrată, cu legenda: «Tw a boîkoaa, aumoctTm Ksk'im h rocnoAHH». Cu o trad. din 1792; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 190v.—191, 447 f. 187v. şi 463 f. 99. EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 209; D.I.R., B., 262—263. Facs. D.I.R., B., 415. 478 www.dacoromanica.ro 294 1499 (7008) octombrie 6, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte jupaniţei Stana şi fiilor ei ocină în Valea Tătarii, Râzvad, vie la Tîrgovişte şi ţigani. f R-K XpHCTd Bora EAArOBtpHHH H XpHCTOAIOEHKHH H EAArO«rkCTHBHM H caahoaP'K’Kakhhh Îw Paava kohboaa h rocnoAHH-K, chhk BEAYKaaro Eaaaa boh-KOA*> MHAOCTHWM EottHWM H EoKHWAt A^P^KAllYlAMv WEAAAdAI|j8MH H rOCnOA* CTB8AI|]8mH B"kCOH BfAtAhl &rrpOBAAXYHCKOH, EipEHU H SAnAAHHHCKKIM CTpAHAM, Ra\aauj8 h 4>arapain8 x‘PH«r. EaaroiipoH3KoaH rocnoACTKo a\h, cbohm-k EAarKiM'K np0H3K0AEHYEAint, TKCTKIAt H CbIîTAKIM Cp-HAUEMTi rOCnOACTBA AtH. IAKO npOCAA- bhth iipocAaKA'Kiuaro Mf Bora na iipbcTOAb cK-bToiioMHKiiiHx poaYteaYb rocnoA- CTKA A\H ChC CAdBOA K’k3HECEUJdrO A». GbîKB B'kCnOM-bHA rOCnOACTBA MH MH03KI HApHE K-K HApCTKBHia CH KIlCEAHIUE CE, HA MAAH H*bEECHdrO IţdpCTBHia HAC-AtACKALUE, TAI|JE EO CE H A3*K HET-kMIE HdpCTKO HCnpdKHTY, HA WT npHCHklX H CKOHX C'KAlVdTp'kTH, BJKB CAT HCTHHHH MHCHkl H npdKO IIOCASîKHKUJH, TtAO CKOE BEAAtH IIOTpSAHKIIIE CAfcA rOCnOACTBA MH H HH K K EAHHOA\ ECT*KCTKd CKOErO HEH* 3K*kpHUJE-CE, I3K0JKE EAArk KOpEHE MkCTHbHlllYH CdAOKHl’H IIAOA IlpHHECE. X-kM’K pAAY AaP°Ka TOCnOACTKd MH CAH K-KCE M'kCTHWH H EAArOWEp A3HKIH H np’klIOMHTAHHHH, H>KE HAA B-kCbMH MTiCTH AaPOK HdCTOEH, CklH XPHCOB8A rOCnOA* CTKA A\H KSllAHYtţE GtAHE C*K CHHOKH CH, nOHEKE llpYHAE Hx cECTpa bio >k8iiahhha dlapYia c-kc chiiokh ch HAH A’>'I|'*P* HAA E"kH T-KTApH H HAA A*a *H WT P-K3KAA, HJKB KSlIHAA WT GtAH H WT HbAH, 3A XK acnpH H BHHOrpAA WT Tp*krOKHI|JH CBA H A&A MEA-kAH AIAH-railH HA HA\E HknA C’K A‘Uaa\H CH H EoAlţ-b C K A*UdAaH CH, nOHEKE IO 8AOJKH 13KO AA a\8 ect b-k AabcTO spATHia. Eah A0HAf>Kf KVAf «SnaiiYna Gtaha jkmba, a<>ch CAMA WEAAAVe KOMATE H AU,HCdHH, A no HEHHOH CAVp'KTH, Aa CAT KOA\ATE CECTpE EH, KSnAHYlţE illapYE K-KCE. ii AI|IE CE CA8MHT H KSnAHYlţE YMdpYE CA\p*KTK, A IIOTOM KOAadTE h au,HrdHH i|io c8t bhuje Siihcahh Aa cat tkia KTicb chh:koa\8 jkSiiahYhe GtAHBj >K8ndH8 ^bTKS CT0AHHK8 H C"k CBOH CHHOKH. ii Al)IE HbKAA CMp"kTh CKA8HHT CE llp-bKAt >K8nAH8 ^bTKS H CHHOBOM Bm8 H HE MB CE HAHTH CEME WT CKOErO Cp-hAlţA, KOAMTE cYe Aa H-bCT np'kAAAHME, HA nAKH AA CAT TYlA K'KCb KOMATE H AU,H-TAHH, l|10 C8T 3AE 8 cYlO XPwc0K8A TOCnOACTBA MH, CECTpOKOM JKSiIAhYiIE GtAHE, K8nAHHIţE II-tKIIIE H K8nAHYlţE EoHKE H CHHOKOAt H A’Ull'P'At HHXHE KApE CEAA, KdpE dU,HrdHH HAH KHHOrpAAH KHUJE pEMEHHH KOAVATH CKEX- H TOCnOACTKO MH HM npOCTHX KOHb. Gsro paaY hm AaA0X h rocnoACTKo mh thia K-KC-b, hko a<> hm cat k-k wmhh8 H B-K WXAE8, TbM H AHJ,aA\ HX H Kh8MBT0A\ H llptKHSMETOAa HX H K"K HHX npTiAAAHKA 1 Loc rupt. 479 www.dacoromanica.ro Ad H^CT, HA Ad CAT WCTdKUlHM HA\ H HH WT KCTOJKf HtnOTAKHOKfHHO 110 WpH3M© rOCIlOACTKd MH, nOWlKUJH WA WKMHfr© KdMd H WT CKHHHfTO KdMd H WT llMfrtdpCTKd H WT K'kErtdpCTKd H WT C8HOKOCHI3 H WT R03 H WT I10AK0A H Ad CAT CA«>E©A,IH WT R-hCtJf CrtSjKEdJf H Ad>* H\' Hf CMfclOT , HH CAAflţ HH CHpMII13, HH IIOROAHHKdpH, 1111 dpMdUJH, HH IWOKHHK, pfKUllI IIH CdSrd\' HrtH HpdKHTfrtH rOCIIOA-CTRd Md nOCHdd dljlf nOMIlTfT H nOHOKHT H STRpTiAHT Ckl jfpHCOKSd rocnoACTKd-MH, toto rociioAK Bork Ad hohtitit h Strptiaht kti roc-nOAC’TK'b iro; d dljlf HfnOMTiTfT H Hf STKp'kAH'T, IIA pd30pilT H IIOIlfpAT II nOCpdMHT, Toro rocnoAK Boi’k A*' ncpdSHT fro r-r tociioactr^ tro h Ad Sriiit tro 3Af T-kdOM, d R-k BAAAIIIHX* R-fell/fe A^UI.V fro H Ad HMdT MfCT Ck Iv'Oţ'Ad H Ck ilpYia, KSnnoM h c-k Kmhohom h ck wH'kMH YioAfHf fjKf R-kS-kiwuif Hd rocnoAd K«rd H ClIdCd Hduifro Icţ'Cd X'pHCTd, KpTkR fl’O lldA IIH , H II d HfAdX HX', f>K6 fCT H BA ACT K-k K’llKkl, dMIIII. 6i|i?3, nici sudeţ, nici birari, nici povodnicari, nici armaşi, nici globnic, adică nici slugile sau dregătorii domniei mele trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentrucă dacă cineva s-ar încumeta să-i turbure chiar cu un fir de păr, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea şi altfel nu este, după spusa domniei mele. Blestem pune domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul său şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie împreună şi cu Kinop şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. încă şi martori pune domnia mea: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrs-tiian şi jupan Badea foşti vornici şi jupan Pîrvul mare vornic şi jupan Staico 31 — C. 723 481 www.dacoromanica.ro mare logofăt, jupan Todor vistier, Danciul comis, Radul al lui Yintilă paharnic, Stroe spătar, Dragomir stolnic, Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Sin scriitor, care am şi însemnat în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna octombrie 6 zile, în anul 7008 <1499 >. •j" Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, CI/3. Orig., perg. (34,2x45,2), pecete atîrnată, căzută. Trad. ibidem, MLXXXVII/117. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 263-264. 295 1499 (7008) octombrie 31, Bucureşti. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Tismana ocina Vîrful Vladului, în urma unei judecăţi. f (UhaoctYivm EokTwiw, Iw PdAYrt KOfKOAd h rocnoAHirK k"kcoh 3*mah &'rrpo-Ertâ\'i'HCKOH, CKIHTi KfAHKddrO H ErtdAA«K EpTiY KTiC, Kdpf KOAHKO fCT WMHH8 CK"fcTOA\8 MOHdCTIIpS, IlOHfJKf np'l'HAOWf KdASrepH rOCIIOACTKd A\H II HhkSaA llpfA rOCIK'ACTKd MH, Ta Cf upeme aih^em npfA rocnoACTKd mii. TdKo i’AfAa\' rociiOACTKO axh KHHrt A’feA1* rocuoACTKd mh, Alup'id KOHK«Aă h Kimrt p.'AHTfAio rocnoACTRd a\h, Kaa^a roh-KOAă, TdKO HAHA^V rOCII-OACTKO MH 8 TfM KHHI’f, KdKO HA\ fCT CTApA W’llllld H A'bAHIId CK'fcTOAtS AtONdCTIIpS. Gtro pdAH ■■ a\ h rociiOACTKO *n A^A^Y» raKO m hax ict r-r wmiihS ii r-r U’X'dKS CK’bTOAtS AtONdCTHpS Rk K"feKH H fi,A fCT KOAHHIlll KdA$rfpll rOCIIOACTR AUI Ad H AP'^HiHT WNOH MAOR’fcK k IIlIKt^Ad U'T TSt3, A<* Uf HMdT AUT(Y$ llHKSAd HHI|ld IIdA Tdll WMHH8 H HH U’T KOrOJKf HfriOT'kKHOKEHO, IIO lVpH3M8 TOCIIOACTKd A\H. GKfAftlATf: JKSlIdH EdpR$A KpdAfKCKH, HtSndll KpKCTirail EIIKUIH AK^P'IHK, /Kglldll ITp'KKSA KfAIIKII AK^PHIIK, /Kglldll GTdllKO AOrOjjifT, 0f IVAU’pK KHCTÎIdp, AdH'lSA KOAVHC, PdA^ă IlfYdpHHK. H d3"K, G'l’dlIMIOA 1’pdAtdTHK, IIIICdY S TpdA li$K$ptl|IH, A\fCfel|,d U’YTOAtKp'l'ld Ad1, R A'feT 311. t Iu> PdA\'<' KU’fKU’Ad, MHAOCTI'M l'lOHif/ft rOCIIOAHIIh. f Diu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vluhiei, fiul marelui şi bunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numite Tismana, ca să-i fie 1 La început s-a scris ne, apoi s-a şters şi scris alături a* 1. H noTOM np'i'HA* Kp-kCTYiaH npiA tccmcactba mh, ta Saojkh A*hlll(P|Hp( Kp'kCTYiaHOBH, 1)10 CS BHIlll [1HCAH1I EpATÎIA HfpA3A*AIHA B'k B-feKH, HAA WBIH W'IIIHI l|IO C8 RHIlIt n ii ca ii >i. H rocnoACTKC mh Ai'A®l,lf K0M A®KP'K- Giro paAÎ hm h rocnoA6™ a»h AAA®Y raK0 Ad ha» ict bti wihh# h r-k w\*ae8, hha» h ceihc>kom hm h ehS'iitoa»» h np bKH8'ifTeA»8 HX- Kch wt HH\- ca8«iht npe>KAi ChAXpTK A K'K HH]f npKA‘»AHKA Ad H’feCTj HS Ad fcT W’CTABIHHM H HH WT KCTOWI HfllOT’KKHC'KfHO, nO Wpll.SMS fOCIIOACTRA A»H. CKIAfTIATf: JKSllAH EapSSA KpAAfKCEH, JKSllAH Kp'kctTiah EHKUiYh Ak<,PHHK, /KSnAII IIp-KKSA KfAHEH A^^pHHK, JKSnAH GtAHKO AOrC Paava bwikwaa, mhaoctYm EokYa rocnoAHH k. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-\Iahiei, fiul marelui şi bunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, jupanului Cîrstea cu fiii lui, Stănilă şi Vlaicul şi Stoian şi Stan şi Stoica şi Cîrstiian şi cîţi îi va lăsa Dumnezeu şi iarăşi fratelui lui Cîrstea, Cîrstiian, cu fiicele sale, Mica şi Stana şi cu fiii lor din Cheia 2, ca să le fie în Buneşti pe partea Iui Stan Nebuneica, cît este şi pe partea lui Bucur, cît este. Şi să le fie în Cacova peste partea lui Cîrstea şi peste partea lui Nan, cît este. Şi să le fie muntele numit Govora, peste partea lui Cîrstea. Şi iarăşi să le fie muntele Căprăreaţă, peste partea lui Cîrstiian şi să le fie muntele numit Piatra, peste partea lui Cîrstea, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi după aceea, a venit Cîrstiian înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiicele sale Mica şi Stana, însă peste partea lui, ca să-i fie în loc de fii. Şi după aceea, iarăşi Cîrstea şi fratele său Cîrstiian au venit înaintea domniei mele, de s-au unit, ca să fie fiii lui Cîrstea şi fiicele lui Cîrstiian, cari sînt mai sus scrişi, fraţi nedespărţiţi în veci peste aceste ocine, care sînt mai sus scrise. Şi domniei mele au dat un cal bun. De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Căruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier. 1 Loc rupt. 1 « din Cheia» este adăugat posterior în locul a două cuvinte răzuite. 484 www.dacoromanica.ro Am scris, Stanciul grămătic, în cetatea Tîrgovişte, luna ianuarie 11, în anul 7008 <1500 >. ■f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 121 (Ep. Rimnic XIV/1). Orig., hîrtie (33,5x30), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 707, f. 306v.—307. EDIŢII. Trad. Bulat, Contribuţiuni, 12, sub 1500 ianuarie; D.I.R., B., 265—266. Facs. D.I.R., B„ 417. 297 1500 (7008) ianuarie 29, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Sf. Munte satul Dăneştii şi dijma de la TJibăreşti. dlHAOCTH KoJKÎ îlV PdAV'' K0EK0Aa H I'OCIIOAHH-K KliCOH 3EA1AKI &rpoKAd\'iH-CKOH, CHH*K lipfACKparO iÎAdA‘1 KOfKOAE. AaKaT rOCIIOACTKO AIH C8IE nOKfA'kHÎE rocnoACTKa a\h CK-kTOAiS mahacthpS rocnoACTKA a\h KotaoaiScS h>ke kk Gs-k-TkH r©pH, \'pdA\ cK'kTAr© npk wEpa>Ksnid rociioaa Bora cuaca HauiEro Icţ'ca XpH-CTa, raKO Aa HM tCT K'K noAiSiTt ceao ^heijihh k-kch, rh KtCEAi xotapoai. JjiiEivpEipH, KaaSrspH Aa $3HAiai©T ahjka»S, KaK© hm cS AaA» up’bpoA’iTfAÎf h po-AÎ'tea rotfnoACTKa mh, TdKO npHaoJKHr h rocnoACTK© aih, iioiie/KE ra hckSiiht rociioACTKO a\h wA KhpkS 3a xt acnpH. Gtro paAÎ hm AaA0J( h rocn©AcTK© aih CKtTOMS aiahacthpS, hko Aa hm ect 8T\ WMHllS H 8T\ WJfaE», HAAOKE KT\ 8 klHOE B'hCnOMHH.WliC H HH IVT K©rO>KE Aa HM ECT HEnOT'KKHOBEHHC' 110 W'PH3M0 rOCIlOACTKil AU). 6l(1EH;e H CBtAfTEAÎE nOCTAKAEET rOCHOACTKO Alli: JKSlldH CapK$A KpaAEKCKH /KSlIAH Kp-KCTHIAH H EdAt BhlSIIlH A^^P!IHH,H, WgliaH IlpTiSSa KEAHKH A^OpHHK, ;KSnaH GTaHKo eeahkh Aoro. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Gr. Nandriş, Athos, p. 301. Fotocopie după rin orig. slav, perg., la m-rea Cutlumuz de la Athos. Cu trad. la Arh. St. Buc., ms. 205 f. 51. EDIŢII. Slav şi trad. Nandriş, op. cit., 38 — 39, suh 1500 ianuarie 25. Trad. D.I.R., B., 266-267. 298 1500 (7008) ianuarie 31, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Capriuleu de la Athos un mertic anual de 3000 aspri. f Elv 3dK0Ht IIOKfrtt rOHlOAh Eork CklHOAtk HcpdAOBOAt HA B'kCdKO AfcTO WTA«CfTkCTSOBdTH BkCd fAHKd ALJJî KTO CTAJKHT H CHJf AhCtTOK flpHHOCHTH rOCIlO-AOBOA\ EorS CBOfAtS K-K WlVfclJJfHTf CBOHJf rbjfOIldAdllYH. Gf Oţ'EO KH4,{[pi CK'kTH anocTOAH h kotohochh u'TU,h np-fc,A,dmf HAA\ nOCA’kAHHAt Hd flOAtOipk H BAdrOA'fe-TfACTBO A^'lldAt HdUIHA\ WBH A\OAHTBOIO H EA^HifAt H flOCTOAt WBH AtHAOCTHH fio H nOKdHVfA\ wrptEdTH Cf WT KkCdKH)f rpfcjfOfldAdHYH. H f>Kf Sl’OTOKHTH Ct SCAH-UldTH TAdC WH EAdrH rAdrOAIOLpH: «npiHAtTt K-K AtHfc Tp$>KAd/ftipfHCf H WBptAtf-Hf hTH H d3k SnOKOlO KdC HdS'IHTf BO Cf WT AtfHf I3K0 BAdr"k fCKAVh H KpOTOK H CAt’kptHK Cp-KAU,fA\K. H-k3A\fTf 8B0 A\Of Hd CfBf HrOA\ BO A\0f BAdrO H BpfAtf A\0f AfrKO fCT H CHA\ WBpfipfTf flOKOH A^UIdA\K BdllIHAtk H AMTOHHH B8AfTf SCAHUIdTH BAdTH TAdC f>Kf npYHA'hTf BAdrOCAOKfHH WTIţd AtOfrO HdCA'kASHTf SrOTOBdHOf KdA\ HdpCTBO WT CAOJKfHÎd A\HpS Bk3dAKdJf BO Cf H KK3>Kf>KAdX% Hdrk H BOAfHK H KK TfA\HHU,H H nOCtTHCTf H flOCA8>KHCTf CHAtH WEpd3H CIIOAOBHT Cf BkCdKH B0r0E0ra3HHKTH JfPHCTYd-HHHk K'KHHTH Kk pdA©CT rOCflOAd CBOfrO». Gfro pdAY SBfACJCOAVk raKo h ripteJEAf hac bhbiuYh BAdA^TfATf pfKUifWf h u,apH H KHfSH cYd CAHUlfipf 3fA\ATvHdd A^Ept OycTpOHKUlf H CHAtH H’kEfCHdd WBp'kTOUlf no 486 www.dacoromanica.ro TiiacS BAdJKEHdrO npOpOKd K"k U,dpE)fk H Boro WTII,d /^dKH^d: «GAdJKEH-fc AXOyjK AMIAgEH RTkC AkHk HdCAdJKAEH rOCflOA^KH». H ndKH: «HKO MHAOCTHH'km H WlvklJldlOT Cf rp-kCH». GhE EHA^ElUf H A\H BoJKYeIO AIHAOCtYiO Iw PddAV^ KOfEOA H rOCIlOAHHk KAdlUKH KHA'feXCiM CK-kTYKHTk B'k3pEEH0Bd\'WAţk 8gO Kk CR-kTHMk A\OHdCTKjpOA\ H GO>KECTKHHA\k IţpkKKd HdH(1dME?KE G*k CK'tîT’kH rop-fe flGOHCT-fcH Kk UiOH Olj'GW CK’kT’kH r’Op'fe ECT WGHTEAk pEKOAMa KdnpSdEEd X'PdA' CK-kTdrO dpXYcpEd H *HOAOTBOpiI,d HHKOdE Kk A\'fccTE rAdrOAEM'feAlk KdpEd GAH3"k IIpOTdTO WT TOE CK-fel|lEHHTA WGHTf AH npYHAE Kk HdA\ ASjfOKHHK TdKpYHA IfPAWHdJf Ck IIOrklJlEHÎ'EM'k H EAdrOCAOBEHIEAlk. Geto pdAY h mkj noTkipa\'OA\ ce eahko K'k3Aikoroxw« EojkTea axhaoctYa h nOA\C4jYM CK-bTdrO WTU,d HHKOAdE WT GOrOAdpOKdHdrO HdA\ CTEJKdHÎd WGEIlIdJfOM CE H CHlţE K’kMHHHJfWAV Ad AOJPA*'*' GpdTfd WT TOd\ WGHTEAH A*1 83HMdlOTk AXEpTHK KdTd rOAHHE AV’bC/AU.d TEIIdpYE HAH A^KEAlkKpYE IIO XP dClipH H CnEH3d 110 T dCIipH. GYe CHU,E WKEH1AY0A\ AOHA(>KE ECMO Kk HdCTOEl|lE CEA\k JKHTH H K"k GOrOAdHdrO HdAA WBAdCTH EH1EJKE H no HdC EAt8>KE rOCflOAk Bork BtpSHHT Cld WGAdCT HAH WT HdlUHJf BpdTYdJC HAH MEAEX HAH WT CkpOAHHlţEX HAH WT HHOpOAHklJf dlJIE 8TKp*kAHT H HCnA’kHHT CHE HdUiE WGElţJAHTE H nOCA’kA^ETE CHU.E A‘> HAldT AXHAOCTk WT TOCnOAd Bora rkTKopuiaro hego h 3ea\aio h wt np-feMHCTOE Boro amtepe h wt CK-kTaro dp^lEpEd H M10AOTEOpU,d XpHCTOBd HHKOAdE A\8 $TBp"kAHT H SKp-fcllHT TOCnOAk Bork ErOES WGAdCTk H M A\8 A<*p8fT tlOG-feAS Hd ehahaxhe h HE KHAHAXHE KparH H Ad HA\dT np-kACT‘1Te'''fe Hd CTpauiHOAV c8a8 iip’temicTSio BoromdTEpE h CK-kTdro •HOAOTKOpi^d HHKOAdE dlţlEAH HE 110H0KHT HH 8TKp"kAHT HHKOAl IlOCA-bA^ET A<* K"k3-AdCT WTKET Hd CTpdUIHOAV C8A8 WT CHJf. TkJXtt WHE H MK>AOTKOpU,d XpHCTORO dp\'IEpES HlIKOAdE npYHA\H CHE A\dAOE fipHHO-UIEHYE WT HdC HEAOCTOHHHJf IdKOJKE DpHET TOCnOAk BoTk HdUik WT BAOBHE WHE npHHECUJOH KkCE EKAO WT HEH AKf AE11TE EoJKTeM A\HAOCtTA\ H TBOHAAk fipEACTdTEA* CTBOAt KkCd cStTi B’k HdC. T'bM^KE lipiindAH K”k EAdAHMHU,E I3K0 Ad K'kKSH'te JfOAdTdH G^AETE Kk XpHCT» EAAAHU.E W HdC rp’klUHHY 13KO fi,i CHOAOGHT HH gAgHHTH E’b'lHHJfk ErO GAdrk Kk UAPCTEH HEG’kCH’kMk EA\8>KE Ck WTl^EA\k CAdKd H AP'KHfdBd ETi K’kKH B’kKOA\k dA\YHk. riOKEAEHYEAVk TOCnOAHHd Iw PdAV^ KOEBOA C*k CTdBH CHE A\HWrorp’blilHH ©EWAOpk Hd PEHEHH HCflHCdJKE H HdHpdEH H HEHdT lipHSECH AVHOrorp’klUHH AHdKk BdH HdpEHEHH. Gsro pdAH CE H AVH A\0AHA\0 BdUiOH CK’feTOCTH BorOII3GpdHH AHHE HE WCTdKA’kHTE H HdC rp-klHHHXk (10A\HHdHIEA\ E"k CK’kTHJfk BdUiHY MOAHTBk EdA\ GO A\dAE Tp$A HdA\>KE AlHOra A\"k3 Ad EdlUHAlk nOA\HHAHIEA\ d KdC rOCnOAk Bork A<1 nOAVEHET Kk U,dpCTEH CH dAAHH. nHC AVbCEU,d rEHdpYE Ad AKHk K-k HdCTOAHH rpdA Tp"krOKHHlE K A’kT X3H. t Iw PdAVrt RWEKWAd, avhaoctTa BojkYa rocnoAHHk. f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Izrael ca în fiecare an să dea zeciuială din tot ceea ce agonisesc; şi această zeciuială să aducă domnului Dumnezeului lor pentru curăţirea păcatelor lor. Aceasta dar ştiindu-le sfinţii 487 www.dacoromanica.ro apostoli şi purtătorii de Dumnezeu părinţi ne-au lăsat nouă celor mai din urmă, spre ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre, unii prin rugăciune şi priveghere şi post, alţii prin milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de toate păcatele. Şi aşa să fim gata să auzim acel bun glas spunînd: «Veniţi la mine cei osteniţi şi asupriţi, şi eu vă voi odihni. învăţaţi de la mine că sînt bun şi blînd şi smerit cu inima. Luaţi jugul meu asupra voastră că e bun şi sarcina mea uşoară şi cu aceasta veţi găsi odihna sufletelor voastre şi să fiţi vrednici să auziţi bunul glas: Veniţi binecuvîntaţi ai tatălui meu, moşteniţi împărăţia gătită vouă de la facerea lumii, căci am flămînzit şi am însetat, gol şi bolnav şi în temniţă am fost şi m-aţi cercetat şi m-aţi îngrijit, şi în acest chip v-aţi învrednicit toţi creştinii temători de Dumnezeu să intraţi în bucuria domnului vostru». Pentru aceea, am aflat că şi stăpînitorii dinaintea noastră, adică împăraţii şi domnii acestea auzindu-le, cele pămînteşti bine şi le-au tocmit şi cu ele cele cereşti au aflat, după glasul proorocului David, fericit între împăraţi şi părinte al lui Dumnezeu: «Fericit bărbatul care miluieşte în fiecare zi se îndulceşte de domnul». Şi iarăşi: «cu milostenii se curăţă păcatele». Acestea ştiindu-le şi noi, Io Radul voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti, am văzut sfintele biserici sărăcind de danii şi de ctitorii binecinstitori. De aceea pe cît ne-a fost în putere ne-am nevoit pentru întărirea şi ajutorul lor, cît domnul în mila sa ne va ţine aici, ne-am străduit dar către sfintele şi dumnezeieştile biserici mai ales către cele de la sfîntul munte Athos. Căci la Sfîntul Munte este lăcaşul numit Capriuleu hramul sfîntul arhierarh şi făcător de minuni Nicolae în locul numit Carea, aproape de Pro-tato. Din acest sfînt lăcaş a venit la noi duhovnicul Gavriil ieromonah cu cerere şi cu binecuvîntare. Pentru aceasta şi noi ne-am îndemnat <şi> cît ne-a fost în putinţă, din mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul sfîntului părinte Nicolae, am făgăduit din agoniseala ce ne-a fost dăruită de Dumnezeu şi aşa am făcut ca să vină fraţii de la acel lăcaş să ia mertic în fiecare an, în luna ianuarie sau decembrie cîte 3000 aspri şi de cheltuială cîte 300 aspri. Aceasta aşa am făgăduit cît vom fi în această viaţă şi în domnia dăruită nouă de Dumnezeu. încă şi după noi, căruia domnul Dumnezeu îi va încredinţa această ţară sau dintre fraţii sau copiii noştri sau dintre rudele noastre sau din alt neam, dacă va întări şi va împlini această făgăduinţă a noastră şi va urma aşa să aibă milă de la domnul Dumnezeu, care a făcut cerul şi pămîntul şi de la preacurata maică a lui Dumnezeu şi de la sfîntul arhiereu şi făcătorul de minuni al lui Hristos, Nicolae, să-l întărească şi să-l împuternicească domnul Dumnezeu în domnia lui şi să-i dăruiască biruinţa asupra duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi şi să aibă ajutătoare la înfricoşata judecată pe preacurata maică a lui Dumnezeu şi pe sfîntul Nicolae, făcătorul de minuni, dacă nu va înnoi şi nu va întări nici nu va împlini, să dea răspuns la înfricoşata judecată. 488 www.dacoromanica.ro De aceea, părinte şi făcătorule de minuni Nicolae, arhierarh al lui Hristos, primeşte de la noi nevrednicii această mică danie, cum a primit domnul Dumnezeul nostru de la acea văduvă care a adus tot de la ea, doi oboli, şi cu mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul tău, toate le avem. De aceea, cădeţi la stăpîna < noastră > ca împreună să fiţi mijlocitori la Hristos stăpînul pentru noi păcătoşii ca să ne învrednicească de veşnica fericire în împărăţia cerească a căruia este slava şi împărăţia cu totul, în vecii vecilor, amin. Din porunca domnului Io Radul voievod a întocmit aceasta mult păcătosul Teodor a scris şi a îndreptat şi i-a pus pecetea mult păcătosul diac Ban. De aceea şi noi ne rugăm sfinţiilor voastre, cete alese ale lui Dumnezeu, să ne pomeniţi pe noi păcătoşii în rugăciunile voastre, căci puţina noastră muncă ne este nouă mare răsplată prin pomenirea voastră. Şi pe voi domnul Dumnezeu să vă pomenească în împărăţia sa, amin. S-a scris luna ianuarie 31 zile în cetatea de scaun Tîrgovişte, în anul 7008 <1500 >. j" Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. de Ist. Buc., nr. 39.371. Fotocopie după orig. la m-rea Sf. Nicolae (Protatia) de la Athos. Altă fotocopie la Academia Republicii Socialiste România, LXXIII/7. 299 1500 (7008) aprilie 23, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Roman, fraţilor şi surorilor lui ocina Corcolaţi. f A1haoctYwa\ KojkTwm, Îw PaAYA-K kohkoaa h rocn?AHllk K-kCoii 3(mah &rrpOKi\khko HAH Atp'kTKO H HAA KliCA HA\dHi*IO KOAHKO fCT, nCHfîKf HM fCT CTdpa ll'MHHd AtAHH8. H noTOAt npi'HAf Poawh iipfA rocnoACTKa mii, Ta Saokh cecTpa cu Alapi'ia h dlapra haa ckoh a‘a h iiaa khhoi'paa h haa Rkc a^khtmk h iiaa stea hau- Hl'lO, KApC KOAHKO HMdT POMAII. 17aH A<'KAf UKT BHTH PoA\AH JKHK, CAM A<* IVKAA-A^fT KOMdTH, A no C'kAtp'kTk PoAtAHOB, TT^A*»» AA WBAAA^CT CfCTpt CH, 1(10 C8 KHUIC IIHCdHH 8 CÎIO KHHrS TOCIIOACTBA A\H. H TOCnOACTKO AtH AAA0lllf KON AOEp-k. 489 www.dacoromanica.ro Gtro (Jd^H hai h rocn$ACTKO a\h AaA°X'i raKCl Aa HM fCT K1k wmhhS h kti U’X'dKS, HHAt H CHHCKOiU HM H KHSMtTOAlS H\* H nptKHSMtTOAtS H\', KTv K'bKH. H Kdpt KOiHS Cf WT HHJf lipHrtS'IHT C'KtHp'KTKj d Kli HH\‘ npKAaaHKd Aa HtCT, HS Ad HAt (CT WCTdSUJHHM KTv IffcK. H HH WT KOTOÎK6 HdlCTKKHCK'kHHC, no WpH3d\8 TOCIIOACTKd AtH. Gt>Kt CKtAkTertTe: îkSiuh BapsSA KpdAtKCKH, iKSridN [}K8ndH] KpkctTah ehk-UiTH ABOpHHK, JKSfldH nptltSA K6AHKH A^OpHHK, JKSfldH GtAHKO AOrO*j>(T, T8A°P KHCTHiap, ^,dH4Srt KOAtHC, STpOt CflATdp, PdAVa EfAHKH nt](dpHHK, ,ÂIParîia'HP CTOA-HHK, PdA\"a H APar0‘"HP KfAHUH CTpdTOpilHUH. H A3Ti, GtAIIHSa TpdAUTHK, HHCdJf Kh HdCTOAHH rpdAV Tp-KrOKHUlf, dnpHrt Kr, Eli rt^T X3H. f Iw PdA\rA KW(KWAaj a\haoctY<î\ BohîTm rocnoAHHK. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, jupanului Roman cu fiii lui şi cu surorile lui, anume Maria şi Marga şi cu fiii lor, ca să le fie în Corcolaţi peste partea lui Roman cît este şi peste toată marfa, sau vie sau moartă şi peste toată averea, cît este, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi după aceea, a venit Roman înaintea domniei melc, de a aşezat pe surorile lui, Maria şi Marga, peste partea lui şi peste vie şi peste toată marfa şi peste toată averea, oricît are Roman. Dar cît va fi Roman viu, singur să-şi stăpînească averile, iar după moartea lui Roman, atunci să le stăpînească . surorile sale, care sînt mai sus-scrise în această carte adomniei mele. Şi domniei mele au dat un cal bun. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să Ic fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi, în veac şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan [jupan] Cîrstiian fost vornic, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Radul mare paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Stanciul gramatic, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, aprilie 23, în anul 7008 <1500>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muz. raional Tg. Jiu, nr. 6. Orig., perg. (30x35,5), pecete aplicată, căzută. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surele, I, 301—303; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 42-44. Trad. D.I.R., B., 267-268. 490 www.dacoromanica.ro 300 1500 (7008) aprilie 26, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Ostrov un obroc anual in bani, vin, griu şi orz. f dl H AOCTYwAX EoxYwAI, Iw PdAVrtK KOfKOAd M rvCIIOAHHk K'KCfH 3CA\AII ^rrpOKAAXTHCKOH, CHHK (lpfAOEpddrO H KfAHKddrO EddAA BOfKOA’kj JKtAdHYt K'KC-npHf^WA\ K'tx RTiCI MkCTHÎHAX IIOJKIHAX (JP'hKBdAt 110 npOpOMhCKOAtS CAOKS: „lldlHif WEpd30M JKfAdfT IfAfll Nd CTOMHHKhl KOAHYl, Clltţl JKfAdfT H A8111** A\Od K TfB'fe EojKt“. H fldKkl „EddlKfHK Atb’îK A\HA$( H RfC Akhk HdCAdHiAAWT CA rOCIK>AOKhl“. Gfro paA'f, T.SU(II KOCf H d3*K K K KTxCfdt CK^tYHAX H EOKfCTRNNOA\S AlONdCTHpS H MHCTHfcHIUHAX HHOKOAX K’K nHI|lS, NdA\>Kl KTx K'bmiHO KTiC-IlOAXHHdHYs H POAYTCACM HdllJHAX II AXOAHTRd llpfcMHCTYf BAdAHMIill,(H HdlUOH fioropo-AHII.I AA CIIOACKHT NH RTx A*CHdrO CTOdNYd, HAfHif R-KCH JţOI|ieA\ (ioaSmhth, aa Hll ESAS nOA\OI|IHHII,d H np-bA1 TOIIAd H CTx KdLUHiNH A\OAHTBdA\H, dd\HH. Hf d3k (ÎNM02 <©NMd> rpdAXdTHK, fHxf IIHCd\' K"K HdCTOAHH 1 Tp^rO-KHtpSj AltCfl^d dnpHAId KS A^NE, KT* HfA^fc ©OAXHNd, HAAHKT|WH r, TfAXldVd K0 H WT flAd.ttd A'fcT X3H. f Iw Paa\'a kwîkwaa, axhaoctYa EojkYa rocnoAHHK. ■(■ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a- toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Ylad voievod. Am ridicat dorinţa către a tot cinstitele, dumnezeieştile biserici, după cuvin tul prorocului: « în care chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, tot aşa doreşte şi sufletul meu către tine, doamne». Şi iarăşi:« Fericit bărbatul care miluieşte şi în toată ziua se îndulceşte întru domnul». De aceea, nevoindu-mă şi eu către atotsfintele şi dumne- 1 Ilizibil. 2 Criptogramă. 491 www.dacoromanica.ro zeieştile biserici, mai ales către acest cinstit sfînt loc, mănăstirea numită Ostrov, hramul sfintei şi prea curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei naşteri. Iată am văzut-o sărăcită de binecinstitorii, sfîntrăposaţii domni, moşii şi strămoşi noştri şi m-am gîndit şi domnia mea să înnoiesc şi să întăresc şi să miluiesc şi să zidesc, cît ne este cu putinţă, după puterea noastră, din stăpînirea dată nouă de Dumnezeu, ca să fie obroc sfintei mănăstiri, pe fiecare an cîte 2000 aspri, ca să vie surorile de la sfînta mănăstire la înviere, să ia obrocul sfintei mănăstiri. Şi din judeţul Oltului 5 găleţi ohabnice de grîu şi de orz 5 găleţi şi din vinăriciul domnesc de la Rîmnic pe fiecare an, cîte 200 de vedre de vin. Acestea le-am dăruit domnia mea, ca să fie spre întărirea sfintei dumnezeieştii mănăstiri şi preacinstiţilor călugări de hrană, iar nouă spre veşnică pomenire şi părinţilor noştri şi rugăciunile preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu să ne învrednicească de şederea la dreapta, ceea ce toţi dorim să dobîndim, să ne fie ajutătoare şi 1 caldă şi cu rugăciunile voastre, amin. Şi eu, 2 gramatic, care am scris în 1 de scaun Tîrgo-vişte, luna aprilie 26 zile, în Duminica Tomii, indiction 3, temelia 29 şi de la Adam anul 7008 <1500 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 123 (Ep. Argeş, LXX bis II/l). Orig., perg. (45x37), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 268. Facs. Ibidem, 419. 301 1500 (7008) iunie 17. Radu cel Mare voievod întăreşte m-rii Snagov moşia Răspopii. 7008 <1500> iunie 17. Radul voevod, sin Ylad voevod, cu a doua domnie, mănăstirii Sneagovului, pentru moşiia Răspopii. După Cronologia tabelară, p. 28 (nr. 45). Rezumat. EDIŢII. D.I.R., B„ 270. * Loc şters. 2 Criptogramă. 492 www.dacoromanica.ro 302 1500 (7008) iulie 14, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod întăreşte lui Neagoe şi urmaşilor săi ocină în Bumboeşti şi satul Clocoticiul, în urma unei judecăţi. f dlHAJCTIIWAN EoJKHVM, Lv Pdri>Vrt KOHKO^ţd H rOCIIOAHIIh KhCEH 3EANAH ^>rrpo chiH-b KfAHKaro Eaaa KOHSo^f. /(dKdT rocno^cTKO a\h cYe no- keaehYe rocnoACTBd a\h HkroE ck chhokh ch h ckc a^Uiepe ch, HkKiiia h Kp'kcth- radHd H Kddk H dHEI!CE HA\S dldH C"b CHHOKH CH H EpdTS dldH C K CHHOKH A\8, I3KO Ad IIA\ ECT 8 Ii0A\E0£l|lH ‘ISTKp’bTH Aert MONf/Kf IO nOKSlIHIIIE IVA EopKdll 3d ydW dClipH H CEAO KaOKOTII'ISa K'hC, IlOHîJKS Td KSlIHIllE WT l’iAdASA 3A xK dClipil. IIorOA\ lipEUJE IlfcrOE C"b GpdTd CH dldH lipEA TOCIIOACTKO A\H. TdîKE rOCIIOA* CTKO AUI AdA°\' Utrow KÎ KOA-fcpH Ad KAkNS KdKO HA\ ECT WHHIId KSlIEIM. TdKO HkroE a«necs kY GOA’kpn ta A\dpr8pHCdiiiE npfa rocooAcTKd a\h kako ha\ ect W'IIIHd KSnEHd WEEANd. HOTOAN npTHAE iltrOE lipiA rOCIIOACTKd A\H Td Cil 8A02KH A'^lJlEpE CH H-kKUlA H Kp'bCTHHHd H Kddk H dHEIICE HA\8 dldH H Cb CHHOKH HJf HdA CKOH AeA WT U>i|HH8 I3K0 A<> ‘«8 C8 KTi A\£CTO CHHOKH. H TOCHOACTK8 ANH AAA°UI£ KOH. Gsro pdAÎ han MA*X h rocnoACTKO anh bko a<» hm ect kt* wiiihS h k-k W\‘dK H IM H CblAOKOAN H KNSKOM H llpEKHS'IETOAN H\" Hll WT KOrOÎKE HEIIOT'bKHO-BEHHO, no PEM rOCIIOACTKd MH. GkeACTEAÎE: JKSlIdH EdpGSA KpdAEKCKH, >K8lldH Kp-bCTHIZH AKOpHHK, IKSlldH flpiv-K8A KEAHKH AKO^HHK X OTdHKO AOro4>ET, T»A®P KHCTHdp, /(dH'IIOA KOMIIC, Gtpoe cndTdp, ^parn^i nExapHHK /(paroMHp ctoahiik.........1 h /(paroMHp cTpaTopHHtţH. IlHC K-b HdCTOAHH rpdA Tp'bl’OKHlJlS, M-kCEI^a IOaTe Xi AKHI» K A-kT X3H. f Ia» PaA\’A kwebwaa mhaoctYm GoikYa rocnoAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlabiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe cu fiii săi şi cu fiicele sale, Neacşa şi Cîrstiiana şi Calea şi cu nepoţii lui, Man cu fiii săi şi fratele lui Man cu fiii lui, ca să le fie la Bombo-eşti a patra parte, pentrucă au cumpărat-o de la Borcan, pentru 1800 aspri şi satul Clocoticiul tot, pentrucă le-au cumpărat de la Vladul, pentru 2500 aspri. După aceea, Neagoe s-a pîrît cu fratele său Man înaintea domniei mele. Astfel domnia mea am dat lui Neagoe 12 boieri, să jure că le este ocina cumpărată. Astfel Neagoe a adus pe cei 12 boieri, de au mărturisit înaintea domniei mele că le sînt ocine cumpărate, amîndouă. După aceea, a venit Neagoe înaintea domniei mele şi şi-a aşezat pe fiicele sale, Neacşa şi Cîrstiiana şi Calea şi pe nepotul său Man şi cu fiii lor peste 1 Loc rupt. 493 www.dacoromanica.ro părţile sale de ocină, ca să-i fie în loc de fii. Şi domniei mele au dat un cal. Pentru aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian vornic, jupan Pîrvul mare vornic, 1 Staico logofăt, Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Draghici paharnic, Dragomir stolnic ... 1 şi Dragomir stratornici. Scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 14 zile, în anul 7008 <1500 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Rîmnicul-Vîlcea, LXIV/3. Orig., perg. (23,5 X39), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 270. 303 1500 (7009) decembrie 13, Tîrgovişte. Radu cel Mare voievod dăruieşte m-rii Govora satul Bîrseştii, jumătate din ocina Pleşoilor şi a şasea parte din vama Runcului. f fiii XpHCTă Bora KaaroKepHaro h BAaroMECTHKaro h XpucTO/ucEHKaro h ca-avoApTiWaKHaro, Iw PaAVa kohkoa<* h rociioAHHTk, CHHl1 KfrtMKaro h A^eparo iîaaAa kohkoae, AUiaoCTHivM Eo>kTiva\ ii Eojkheaa AaP0KaH^iU3 u’EAaAaEi(iOA\$ h rocnoA- CTKSfipo.wS KiiCfii 3ea\ah ^rrpoKaajfHHCKOH, fiptJKf h 3aiirtaHiiHCKHM CTpaHaaA\, fbwAauiS h arpauiS h j(Epii,Er. EAaronpoH3KOAH rocnoACTKO a\h, cbohm KaarHM Mp0H3K0A-fcHYfAMi H 4HCTHA\ CKETAHA\ Cp'BAUfM'k rOCIIOACTKa A\H 0KO npOCAaKHTT npocaaKATiUiaro a\e Bora h Ha npECTOAE CKrbT0ii0MH'îuiH,\* poAÎTfAVf rociioACTKa a\h ck caaKOt Kii3HfCfuiaro a\e. Gtro paA’i’ iiOTkiiiax ce h rocnoACTKO a\h h hjke no coroAaHHOAv naA\ u’KAaCTH h AaP0KaX' tociioactko a\h ceh khcehecthh h EAaro U'Kpa3HH H npflIOMHTaHHH, HIKf HaA KTiCEA\H MECTHH AaP°K H HaCTOfH CHH X*PhCOK$A rocnoACTKa a\h kece cK-k-roAiS h eo?kectkhoa\S \"paA\$ Sciieh'i'e np-fccivfcTEH KaaAH-liHU,f Hauion BoropoAHiM h iiphcho a^bsh dlap'm, iţapcKOH h ck^hiih'i'î ivehteah, A\OHacTHpS rocnoACTBa a\h HapnixatAvn 1'oKopa, uko Aa hai ect EpTiCEijiH ceh, iio-hewe c8t A\OHaCTHp3 CTapa h npaKa u»iHHa, AfAIHa- IIotoai hj( ei|ie h noKb'nH\' rocnoACTKO a\h wt H-fcrot 3a xr aciipn. H naKH Aa hai ect ivt ivmhhS IIaeuioheai, iioa, iiohe>ke io iiok8iih\" rocnoACTKO a\h wt Gtahhioa chhti Kp’kiihtSaok, 3a E aciipn H naKH Aa hai ect cickTOAiS AionaCTHpS u’t liaA\a PShkSaS uiecth Afa-Gsro paA’f hx iiphao/Khx rocnoACTKO a\h civfeTOAiS aiohacthpS, iaK0 Aa ‘"8 C$T K’E U’MHhS H K’E U’^ABS, A0HAf^f CTOHT CIVfcTH AlOHACTHp H HH ll'A K0r0?KE HEnOTAvKHHOK-bHHO, 110 pEMH TOCnOACTKa A\H IIOMEKIIIE U'T U'KHHETO KAA\a H ll'T 1 Loc rupt. 494 www.dacoromanica.ro CKHHÎirO, U>A IIMIAdpCTKO H WT AH}KMdpCTKd, WT KAvAMIiYHCTKO, UIT C(HOKOCHId, WT K03, W’T II0AK03, pfKlIlf WT K'KCfJf CA$>Kbd\' H Aa:KKdX', (AHKd C( Hd\'OA HH BHpMHH, HH HH I1H\'T0 H HH (A»H KOAtpHH HAH WT CASrOX' H llpdKHTCACX’ rOCnOA" CTKd MH, HOCHAdfA\H nO MHAOCT£X' H 110 pdKOTIX' rOCIIOACTKd'MH, IlOHfJKf KTO CI BH IIOK8CHA KdHTOKdTH HJf, TK( K"K HHK(H H A<» M8 (CT C"KnOCTdTHYHd npkMHCTd Hd CTpdUJHHA\ H H($MHTHHM C^AHHlS H A<» HA\dT 8 HÎK( (CT H BJB- A(T K*K KfKH, dA\HH. (îipfîKf H CR(AET(aY( CSt: >KSndH BdpEijA BpdA(KCKH, JKSlIdH Kp-KCTHIdH KHK-U1H AK°PHHK, 3C8lldH BdA^ WT KoHttlJlH, ÎKSlldH IJp-KKSA K(AHKH AKOpHHK, JKSlldH ©TdHKO AOrO;jj(T, JKSndH 0(WAWpK KHCTHiap, AdHMIOA KOMHC, H3K0pdH$A CTOAHHK, ©TpO( CndTdp, PdA\rA H 4,pdrOA\Hp K(AHi;H CTpdTOpHYlţH. H d3K, p8K0llHCdT(A &TdH. fJK( nHCdJf K"K HdCTOAHH rpdA Tp-KT OKHIJlS, AVk«Hd A(K(MKpYid rY akhk kt, A-kT ,30, hhahktYoh"K a, tiawaYh K0. f Iw PdAVA-11 KivtKJUAd, a\haoctTm Bojkim rocnoAHHK. f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul marelui şi bunului Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei melc. De aceea, ncvoindu-sc şi domnia mea şi din stăpînirea dată nouă de Dumnezeu şi am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele atotsfîntului şi dumnezeiestului hram al uspeniei preasfintei stăpînci noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, împărătescului şi sfinţitului lăcaş, mănăstirii domniei mele numită Govora, ca să-i fie 495 www.dacoromanica.ro Bîrseştii toţi pcntrucă sînt veche şi dreaptă ocină, dedină a mănăstirii. După aceea, încă i-am şi cumpărat şi domnia mea de la Neagoe, pentru 3000 aspri. Şi iarăşi să le fie din ocina Pleşonilor jumătate, pentrucă am cumpărat-o domnia mea de la Stanciul, fiul lui Cîrpitul, pentru 5000 aspri. Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri din vama Runcului a şasea parte. De aceea, le-am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, cît va sta sfînta mănăstire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele, înccpînd de la vama oilor şi de vama porcilor, de alhinărit şi de dijmărit, de vămeşit, de cositul finului, de care, de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în stăpînirea singur stăpînitoare a domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţ, nici birari, nici nimeni altul şi niciun boier sau dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentrucă cine s-ar încumeta să turbure acele sate sau să le împiedice chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domniia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va înnoi şi va întări şi va împuternici acest hrisov al domniei mele, iar pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; dacă nu va înnoi şi nu va întări şi nu va împuternici şi nu va cinsti, ci va nimici, şi va batjocori şi va călca această poruncă a domniei mele, iar pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, să-l ucidă şi să-i nimicească aici trupul, iar în veacul viitor sufletul său, să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să-i fie potrivnică preacurata, la cumplita şi neîndurata judecată şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos către Pilat din Pont şi au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. încă şi martorii sînt: jupan Barbul Craiovescul, jupan Cîrstiian fost vornic, jupan Badea din Cojeşti, jupan Pîrvul mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Teodor vistier, Danciul comis, Izvoranul stolnic, Stroe spătar, Radul şi Dra-gomir mari stratornici. Şi eu, Stan scriitorul cu mîna, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna decembrie 13 zile, în anul 7009 <1500 >, indiction 4, temelia 29. j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 5 (Govora IV/4). Orig., perg. (44 x 56) pecete atîrnată. Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 234 f. 84—85, 447 f. 12v.—13v. şi 463 f. 19-20. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 270-272. 496 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOIELNICE 32 — C. 723 www.dacoromanica.ro A 1369 (6878) septembrie. Vladislav voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe danii şi fixează raporturile dintre călugării români şi călugării greci. f 'EtceI 6 7tavoaiwT(a)To; ev tepofiovâ^oiţ 7t(aT)7]p TÎj; auOevTelaţ jjlou 6 xa07)You[ievoţ ae^aap-iaţ âyiopeiTix^ţ fjLovîjţ T7jţ hz’ ovo|i.aTi Ti|jiw|iiv7); tou x(up£o)u xal 0(so)u xal a(wr7])p(o)<; f)(jiwv ’I(t)cto)u X(piaro)u xal e7tixexX7)-p.ev7)ţ tou KoutXou(jlouctt], xup XapiTwv, xo7ca> 7toXXw xal pYWfjLvy)(jloouvov evTeu0ev 7tepi7toioup.evo<; toi; Te yovEUai TÎj; au0evr£Îaţ [jlcu xal ep.ol vuv Te xal el; tov [leTerceiTa XPO''*°v S6£av Te T7) <. . . ev> t5) 7tapoua7) £wîj xal tt]v ev tt) (i.eXXoucnr) twv 7)[iapTY)(iivwv •fjfJLiv â7toXurpwaiv Xeywv ori 7tpe7tei xal tt]v auOevrsîav [jlou 7toi^aai wcrctep St) xal eTepci au0evTai 7te7roi7)xaai aep|3oi xal pouXyapoi S7]XaS7] 'Pw; Te xal "ip^peţ, pivKjfJLoauvov Te xal Tip.7)v £aUTOi; 7tepi7toi7)aapivoi ev tu 0aup.aarw TwSe xal âyîw opei tu 6v OuyxpopXâ^cjv xai eSe^0Y]oav ev xai xoiouxco fxovaaxYjpîa) xai oux Y)SuvY)0Y)aav u7to(ieîvai xyjv xoioauxYjv Siaya^Yjv, âXX’ e; (jtaOouaa Yj au0evxeta (jlou xâ 7tepi xouxou Y]^iaxrev auxov 7cXeîcrxa, ţva eâoY] xyjv 7toXixeuo-(xevYjv xoivo|3iaXY)v xaxâoxaaiv ev xâiv fxovaaXYjpia), xai a7coxXtVY) 7tpo; xyjv xâiv exepa)v *Ayiopeixixâiv fxovaaxYjpiaw Siaya^Yjv 6 Se oux eîaYjxouaev âXX’ eSucr^pave 7cXetaxa. Atâ xouxo xai 7tpoa!exaXeaaxo xai Yj^iaxrev yj auOevxeta jxou xov racvie-pcoxaxov jx(Y]x)po7coXixY]v 7iâoY]ţ OuyyP0PXa^ia? u7cepxi(xov xai 7t(axe)pa xy); au0evxeia; jxou xup 'YâxivOov, xov 7Cv(eufxax)ixov jxou 7t(axe)pa xov Evxifiwxaxov SixaioqjuXaxa xou Euayou; PatuXixou xXYjpou xai xîj; xou 0(eo)u âyia; exxXijaîa; xup AaviY]X xov Kpixo7touXov, xov xa0Y]yoiijxevov xai 7tv(eujxax)i.x6v xî); auOevxeia; jxou xup Aa)po0eov, xai xov Xoyo0exY]v xup Eâ[3av, xai exepou;, îv’ â7teX0a)tu xai â^iuoaicuv auxov xai 7tXY]pâ)crY] xy)v xvjţ au0evxeia; jxou aîxtuv. Oi xai â7teX0ovxe; xai 7toXXâ piâaavxe; auxov ou xaxe7teitTav, xaircep xai XP^ouţ xaxe7teiyovxoţ auxov 7tXeicrxou axrei xi^^a)v Siaxoaiaiv ouyyiâiv. ’EXu7t/)0y] Se Yj au0evxeia jxou xai erei xouxo) o7ta); xai xoioiixou; 7tpoPaXXojxevoi; jxeaoui; oux yjSuvy)0y]v xaxa7teTcyai. xouxov. *0 Se (XYjSev elrcuv Yj 7coiv)aa? 7tXeov, â7tY]X0ev ev xâi 'Ayia) v0pei eâcra; xy]v auOevxeiav jxou Xu7toujJLevY]Vr- ’Ev xâi 0aujxaaxâi youv xai 7tepia)vujxa) opei yevojxevo; xâ XYj; U7to0eakâ)(; xe xaXâi; (jxe^âjxevoi; xai aujxPouXiaii; âvSpcov 7tpaxxixâiv, XPYlff“!JLevo?j Ttsiffaţxe xai xou; ev x9j xoiaiixY] trepaajxia jxovYj âffxoujxevou; 7t(axE)pa; xai âSeXipou; w; ou Seî e7u,7tXeov Xu7teîv egxe xov eip[opov ? xai] xx^xopa xvj; auxâiv [xovvj; u7texXive xy); xoivoPiaxYj; oSou xai e^aSiae xy]v xâiv exeptov 'Ayiopeixixâiv jxovâiv. ’E^ei o5v 0(eo)u poY)0eia Yjp^avxo ex xâiv Yjjxexeptov ouyypopxâxwv a7tep-Xeo0ai ev xv) xoiatixY) jxov^ xai Sy] xai a7tYjX0ov 7cXeîaxoi SsiXiaaai auve^Y] xou; xo7uacrxâ; xai auxoupyou; xâiv xe â(X7teXâ)va)v xai jxexoxiwv xai exeptov xxYjjxâxtov xyj; xoiaiixY]; (aov^; ptojxaiou;, xai yoyyuffai xaxâ xou otutoxâxou jxoi 7t(ax)p(o); xai xa0Y]youjxevou auxâiv Xeyovxa;: «"Oxi xoooiixou; j^povou; jxexâ aou xo7u,a-trâvxa; 7tXeîtrxa, xai (XYjxe âpxov xaXov (payovxa;, (XYjxe oîvov xaXov 7uovxa; (XYjxe evSuOevxa; pâaov xaXov, vuv oxe ejxeXXe; Yjjxa; avauaticreiv 7tapaSiSa); Yjjiă; 500 www.dacoromanica.ro xoTţ ouYYP°P^Xot?> ■•va £XWfflv uxoSescrTEpouţ auxuv, xal psxâ tyjv â7toplu«nv e^ucrcocuv Y)poic, ex xou 7toXupox0ou xal xoXuxpovlou xoxou Yjpuv, xl yjjjlTv xaXov exoÎYjaaţ.» Taux’ Ipouv psxâ Saxpuuv. Msxâ Se XoYouţ xoXXouţ xaxEaxY] îva Ss^uvxai opxopuxixov tyj<; au0EVTEia<; pou ol x(aTs)p£^, âSsXfpot xal suxexai auxYjţ ol pupaloi âvaxxupsvov auxouţ XYjţ SsiXlat; xal (poPou o Svj xal 7toiu âcrpEVuq toxvu xal pexâ xoXX^ţ uţ eIueiv tr\q XEptxapel*?- Kal opvuu slţ xa aYia xou 0(eo)u EuaYYeXia, el? tov xlpiov xal ^uartoiov ox(au)pov xal sic, tov pEYav NixoXaov xal slţ tov o(uxYj)pa pou X(p(.al xolvuvov xou 0EapEoxou iXniţo) epyov tyjt; au0evx£laţ xov 7tavooiuxaxov xa0Y)You-pEvov aux(ov) xov Ispopovaxov xup Xaplxuva. 'O Se ye xtEipaoopEvoţ uţ E că nu trebuia să mă mîhnească mai mult pe mine, sprijinitorul şi ctitorul mănăstirii lor şi s-au îndepărtat de la [calea chinovnicească şi au apucat calea celorlalte mănăstiri de la Sfîntul Munte. Deci, deoarece, cu ajutorul lui Dumnezeu, au început să se ducă dintre românii noştri la această sfîntă mănăstire, ba chiar s-au dus foarte mulţi, s-a întîmplat că s-au speriat grecii care munceau şi lucrau la viile, la metoaşele şi la celelalte moşii ale acestei mănăstiri şi murmurau împotriva preacuviosului meu părinte şi catigumenul lor, zicînd:« Pe noi, care atîţia ani mult ne-am trudit cu tine, pe noi care nici nu am mîncat o pîine bună, nici un vin bun nu am băut, şi nici nu am îmbrăcat o rasă bună, acum, cînd trebuia să ne odihneşti, ne dai în mîinile românilor, ca să ne aibă supuşi ai lor, iar după moartea ta, 503 www.dacoromanica.ro □e vor goni din truda noastră, care ne-a costat multe suferinţe şi ani mulţi, deci nouă ce bine ne-ai făcut?» Aceasta strigau ei cu lacrimi. Iar după multe vorbe, s-a botărît ca părinţii, fraţii şi rugătorii domniei mele, grecii, să primească un jurămînt scris de la domnia mea, care să-i scape de teamă şi de frică, ceea ce şi fac în chip prea plăcut şi, ca să spun aşa, cu multă bucurie. Şi jur pe sfintele evanghelii ale lui Dumnezeu, pe cinstita şi de viaţă făcătoare cruce şi pe marele Nicolae şi pe mîntuitorul meu Hristos, pentru care am împărţit şi încă împart binefacerile lui date mie, pentru slava şi cinstea lui şi pentru iertarea păcatelor mele şi ale domnilor şi ale părinţilor mei, că niciodată nu va încerca cineva dintre români să turbure pe vreunul dintre grecii cei truditori, cei de acum şi din viitor, ci grecii vor avea cinste şi ascultare de la ei, ca şi preacuviosul meu părinte şi egumenul lor, ieromonahul chir Hariton. Dacă un român nu s-ar supune şi s-ar apuca să turbure, să calce şi să răstoarne datina de faţă şi aşezămîntul întemeiat pe jurămîntul domniei mele să fie izgonit din mănăstire ca un călcător al aşezămîntului domniei mele şi al datinei sfintelor canoane. De asemenea, hotărăsc ca atunci cînd zisul preacuvios catigumen va fi ajuns la capătul vieţii, cel pe care-1 va alege el şi ceilalţi călugări, ca pe unul ce se deosebeşte de ceilalţi prin înţelegere, cuminţenie, judecată şi firea lui, fiind păstor, iar nu lup, pe acela să-l aşeze păstor şi catigumen al acestei mănăstiri, potrivit obiceiului ce se urmează la Sfîntul Munte. După aceea, să vină acela aici, anume în Ungrovlahia şi să ia întărire şi de la domnia mea ca ctitor şi să se întoarcă înapoi la mănăstire şi, făcîndu-se sobor, să ia cîrja de la protul , după datina ce urmează şi astfel cu ajutorul lui Dumnezeu să păstorească şi să cîrmuiască trebile acestei mănăstiri. Aceste astfel scrise şi iscălite de domnia mea şi pecetluite cu semnul meu, ca stăpîn şi ctitor al acestei mănăstiri şi al cetăţii, urmează să aibă tărie şi nescbimbare. Şi să nu încerce cineva dintre români să se scoale împotriva grecilor, spunînd că clădirile cetăţii, trapezăria, biserica, chiliile, precum şi moşiile pe care urmează să le cumpere domnia mea, le-am făcut pentru români, pentru care lucru ei să calce şi să caute a cîrmui pe greci, ci ei trebuie să privească pe preacuviosul catigumen, pe însuşi ieromonahul chir 'Hariton ca ajutătorul şi părtaşul la fapta domniei mele, pe care o nădăjduiesc plăcută lui Dumnezeu. Iar cel ce va căuta, cum am spus, să se apuce să răstoarne şi să calce cele orînduite de către mine, cu jurămînt, oricine ar fi el, să fie alungat din mănăstire, precum s-a hotărît mai înainte şi să atragă asupra sa şi blestemele sfinţilor din veci, ei şi cu cei ce vor fi părtaşi cu el la fapta lui sau fi vor ajuta. De asemenea, porunceşte cel adesea amintit, părintele domniei mele, preacuviosul catigumen, ca oricare dintre greci ar încerca să facă acelaşi lucru împotriva unui român sau să-l turbure şi să-l sperie, să fie şi el supus aceloraşi pedepse, ca un aţîţător la zarvă şi pricinuitor de turbură». Trebuie dar ca 504 www.dacoromanica.ro amîndouă părţile să aibă pace, înţelegere şi dragoste una faţă de cealaltă, precum porunceşte domnul în evanghelie ucenicilor săi şi precum cere viaţa obştească a firii şi să pomenească în fiecare zi pe domnia mea. Iar pentru asigurare, s-a dat scrisoarea ctitoricească întărită de faţă cu jurămînt cinstitei mănăstiri de la Muntele Athos, a domnului şi Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, care se mai numeşte a Cutlumuzului, pentru siguranţa şi îmbărbătarea fraţilor speriaţi dintr-însa. Făcută în luna septembrie a indictionului al 8-lea al anului 6878 <1369 >. După P. Lemerle, Actes de Kutlumus, Paris, 1945, p. 103—105. Textul grecesc la Muntele Athos, m-rea Cutlumuz, fără pecete. Editorul observă că actul nefiind pecetluit, el nu este decît o ciornă propusă spre aprobare domnului Ţării Româneşti. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 16-19. B <1447 septembrie 1 — 1448 august 31 > 69<5>6. Vladislav al II-lea voievod dăruieşte m-rii Meteore capul«făcător de minuni» al sjîntului Haralambie şi un deget de la mina dreaptă a lui Ioan Botezătorul. Xpi>: Odoba. Academia Republicii Socialiste România, MDLXXXV/1. Traducere. Data au corespunde cu domnia lui Radu cel Mare. Divanul nu corespunde cu nici un alt divan. D 1500 (7008) iulie 17, Tîrgovişte. Vlad voievod întăreşte lui Toader şi altora ocină în Răspopi. dlHAOCTiio Eoftiio Iw ILuav kohkoaa h rocnoAHHk K-hcoe scaaae u>t &rrpo-baaxhckoe, om KfAHKiro h npt AOKpa HMli ECT IVMHHM WT P-KCnHnH. FIoKijrlH Toa*P h Bat^Sa h GtahmSa wt a,ia &ACB, fi,tA HapTEB; noKSnH ToA

aeb h HapTEB 3a xa$A\ acnpH. IIoKSnH ToAeP H CKC EpdTldA\ CH BHUJE (1HCAHH BaTiKSa H GtAHMIOA, IAK02KE A<> HM ECT IVMHHft BTi IV^AES, HHM H CHHOBO HMTi H BHOKOAt, H fiplîB'KBHOMHTOM WT KOrOJKAO HEnOTTiKHOBEHHO, nopH3M$ rOCflOACTBA MH, Ge>KE H CBtAtTEAlO (lOCTABAtEMTi rOCflOACTBA MH: KSlMH Kp'kctYhh ehuie BEAHKH A^OpHHK, KSlMH GtAHKO BEAHKH AOnO^SET H KSltAH ITfcASpE BHCTYlap h ^ahmioa komhc h Gtpoe cnaTap, H3bopah8a ctoahhk, Pa a# a h AparoMHp CTpaTopHHiţH. |Ihc d3, rpaMdTHK PaAVA< MtcEi^a Ioaîh 3Y a^hk b-k rpaA Tp'KroKHHiE, b-k AfcT X3M. -J- IiV PaA\'A BVEB^Aa, AtHAOCTÎA fioHfiM rOCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara din Ungro-vlahia, fiul marelui şi preabunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Toader şi Vîlcul şi Stanciul cu fiii, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocina din Răspipi. A cumpărat Toader şi Vîlcul şi Stanciul din partea lui Ulea, partea lui Narte; a cumpărat Toader şi cu fraţii săi mai sus scrişi, Vîlcul şi Stanciul, pentru 1330 aspri, ca să le fie ocină de ohabă. Şi iarăşi a cumpărat Toader şi Vîlcul şi Stanciul ocină la Răspopi din ocina Răspopească jumătate, din partea lui Ulea şi a lui Narte, pentru 1540 aspri. A cumpărat Toader şi cu fraţii săi mai sus-scrişi, Vîlcul şi Stanciul, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Cîrstiian fost mare vornic şi jupan Staico mare logofăt şi jupan Pădure vistier şi Danciul comis şi Stroe spătar, Izvoranul stolnic, Radul şi Dragomir stratomici. Am scris eu, Radul gramatic, luna iulie 17 zile, în cetatea Tîrgovişte, în anul 7008 <1500 >. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Academia Republicii Socialiste România, XX/173. Orig. slav, perg. (27x23) pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1847. Data nu corespunde cu domnia Iui Ylad voievod, din titulatură. în monogramă: « Radul voievod». Divanul corespunde cu al lui Vlad Călugărul, dar Pădure vistier nu apare în acest divan. Ortografia şi formulele neobişnuite. Actul este îndoelnic. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 280-281. 507 www.dacoromanica.ro DOCUMENTE FALSE www.dacoromanica.ro I 1383 (6981) ianuarie 7. Radu Negru voievod întăreşte bisericii Sf. Paraschiva din Răşinari moşia din jurul ei. Hram sveta ţrăcva preapodobna Parascheva, pentru moşiile bisericii, cele date bisericii de marele herţeg, domnu Radu vodă Negru: în cîmpu de jos, din calia Coşteului, în sus pînă în Srâmtu, jumătate despre pădurea bisericii, jumătate popilor, alta, din jos de calia Coşteiului, alta peste rîu, din gura văii cu piatră rătundă, precum merge vărsătura pin rîu, pe lingă merii popa Oprea Pătrăţu, pe lingă stupină, prin calia Coşteului. [Dară cea din jos de calia Coşteului e dată de Mircea vodă Basarab]. Leat 6891 <1383 > measeţa ghenarie 7, za pominanie duşa ih. După N. Iorga, Studii fi documente, XII, p. 231. Copie rom., pe dosul hrisovului lui Matias Corvin din 1488, dat bisericii din Răşinari (fals). Fals evident (pomenirea lui Radu Negru). EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 275. n 1386 septembrie 23 — 1418 ianuarie 31 >. Menţiunea unui act de la Mircea cel Bătrîn voievod păstrat la m-rea Brîncoveni de peste Olt. Tiutiuluşul de pă un hrisov al Mircii voevod cel Bătrîn, ctitorul sfintei mănăstiri Coziei şi a Codmenii, ce s-au scos după un hrisov al mănăstirii Brîn-covenii de peste Olt, de dumnealui Radul Bălăceanul, sin Costandin Bălăceanul biv vel stolnic, la leat 1776, noembrie 10. Sil www.dacoromanica.ro Eu cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi bun creştinul şi iubi* toriul de Hristos, Io Mircea marele voevod şi domnu, cu mda lui Dumnezeu şi cu dumnezeiască dăruire, oblăduitor şi domnu şi stăpînitor a tot pămîntul Ungrovlahiei şi peste munţii plaiurilor şi încă şi pînă la Ţara Tătărască şi Alma-şului şi Făgăraşului herţeg şi domnu Banatului despre apus şi stăpînitor de amîndoao părţile Dunării, pînă la Marea cea Mare şi al cetăţii Dîrstorului stăpînitor şi pînă în hotarăle Odriiului şi tuturor Săcuilor şpan. 6850 <1342-1343 >. Şi s*au scris de Sofronie arhimandrit, la leat 1781 ghenarie 18. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 6. Copie. Desigur un fals din cauza pomenirii Adrianopolului (Udriu) şi a secuilor între stăpî- nirile lui Mircea. Data nu corespunde cu domnia lui Mircea. Datat din domnia lui Mircea cel Bătrîn. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 275-276. III 1452 (6960) aprilie 23, Tîrgovişte. Vladislav al II-lea voievod întăreşte lui Stanciu Mailat şi fiilor lui Oprea şi Dragomir a treia parte din satul Dejani şi munţii Preseaca, Izvoru şi Zîrna. Eu în domn credincios, bun creştin şi de Hristos iubitoriu, Ion Ylad voi-voda şi din mila lui Dumnezeu, domn şi stăpînitorul a toată Valahia cu Dacbia Ardealului, a părţilor de către munte, anume de la Almaş, Făgăraş. Am găsit cu cele din bună voe şi din curată şi luminată inimă, fără de toată sila, pă boieru Stanciu Mailat de Dej anul, cu a treia parte hotarul Dejanului, fînaţă şi sămănătură de obşte parte moşie, milostiv am dăruit eu la tot neamul lui acest dar al meu să-l aibă în veci, adecă şi munţii aceştia să fie ai lui, Preseaca, Zîrna şi cu rîurile şi izvoarele care curg din munţii aceştia trei şi cu toate ce să arată aicea pomenite să dăruiesc boierului meu Stanciu Mailat de Dejanu, fraţilor lui, Oprea şi Dragomir şi nepoţilor lui, cu toată familia lor, oricine să aibă dintr-înşii moşia aceasta fără sminteală, cu tot venitul ei, totdeauna. Pentru aceea şi supuşii moşiilor mele celor domneşti, pre dînşii din stăpî-nirea lor nice intr-un chip să nu-i zmintească şi de la boi, caii, ode, rîmători şi stupii lor, nice dijmă, nice dajde, care o au alţii de la dînşii să nu se ia poemnitelor părţi a moşiilor mele, aceasta din lăuntru dăruite să fie slobode de toate dările domneşti. 512 www.dacoromanica.ro Pentru care, fieşte care boieriu, judecătoriu, dijmaşu sau provizorii mei* oricine va fi, dacă acest dar nu va respectălui, tare să se pedepsească aicea în lumea aceasta trupeşte şi la Dumnezeu sufleteşte. Şi deci şi după moartea mea, să fie orice fiu al meu, ori cine va fi din familia mea, pre carele Dumnezeu stăpînitoriu domniei mele, îl va alege pe acestea locuri, îndatorat să fie această carte de dar a o întări şi cinsti şi de mare preţ a-1 ţinea, ca Dumnezeu şi pe ei să-i învrednicească şi cu puterea lui să-i întărească. Şi cine acest dar de către pomenitul domnesc boier Stanciu Mailat de Dej an va sfărâma şi va strica, să fie oricine va fi, să fie pedepsit de Dumnezeu în lumea aceasta trupeşte şi în cealaltă dubovniceşte şi unul ca acela să aibă parte asemenea Iuda, Arie şi cu acei ovrei cari împotriva lui Hristos Dumnezeu şi mîntuitorului nostru au mărturisit, sîngele lui să fie pe ei şi pe copiii lor, după cum unul ca acela din creştinătate lepădat este şi va fi în veci lepădat va rămînea de cei 318 părinţi sfinţi ai sinodului de la Nicbia şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu, de la început pînă în ziua de astăzi slujitori au fost şi sînt. Şi ştiut să fie moşia locului numitului Stanciu Mailat de Dejani şi a fraţilor şi fiilor lui, Oprea, Dragomir, nepoţilor lui, este în satul Dejani de către răsărit, uliţa cea mică toată cu moară şi iazul morii, cu grădinile toate de 300 de cară de fîn şi în jos de la fîntînele şi în sus, toată partea aceea şi peste vale pînă la pîrîul Hotarului Recea, 100 galete şi de semănătură latu din vale pînă în pîrîul Hotarului acela şi lungu, din sus, din fînaţuri, de către amiazăzi, tot în jos pînă iară în Hotaru lui TelicHi, Recea, ce să numeşte La Groape, tot ştiut este numai al lui Stanciu Mailat Dejani şi cu fiii lui. Muntele întîiu este Preseaca; în sus de pădure se începe de către răsărit din rîul Dejeanul, pre pîrîul Cuciului, preste plaiu şi spre Pîrîul Calului, pînă în rîul Brezenilor, şi lat, de către răsărit, din acel pîrîu al Cuciului, cel din jos, pînă în pîrîul Hermeneselor şi drept în sus, pre amîndouă părţile, trece preste plaiul din sus, sub Scărişoara, la sdeabul cel mare, pre pîrîul acela al sdeabului, drept iară pînă în valea Brezei, adecă de o parte se Hotărăşte cu Hermenesele, de cealaltă cu Scărişoara, dincolo de Runcul, care acest munte de către răsărit are pădurea lui multă, fag şi brad iar mult. Muntele al doilea, al Izvorului, este sus la vîrf şi se începe capul din jos, despre amiază-noapte se ascute în sdeabul cel înalt şi se începe spre amiază-zi spre vecinul, Scărişoara; Hotar despre apus cu muntele Padina, de aci se lasă plaiul Yîrtejelor şi apucă în dreapta, pre unde este Hăitaşul, care e pre deasupra Padinei şi merge drept deasupra jnepfenilor, la un sdeab mare curmat, preste pîrîul acela şi merge drept la Zîrna, şi pe dreapta către prăpastie, merge pînă în surpătura, unde se ascute valea Izvorului în repegiune şi trece preste văile şi colturile celea mari de către Larga; despre amiază-zi merge drept în sdeabul ccl mare ce se numeşte Piatra Izvorului şi trece preste plai pînă în vîrf; despre răsărit către amiază-noapte merge tot pînă la zarea vîrfului, pînă unde se a 33 —c. 723 r/J www.dacoromanica.ro scunde sdeabul cel înalt, precum înainte s-a zis, la care tot ţinutul acela gol care spre apus, este Izvorul. Muntele al treilea, Zîrna, mai sus, drept preste vîrf, la amiază-zi munte mare, vale mare, cu mare ţinut pre amîndouă părţile, vecin despre miază-noapte Ludişorul, pînă la sdeabul cel lapoşit, vecini despre amiază-zi, colţul strîmtoarei, în valea Domneştilor, cît merge pîrîul Netotului, pînă deasupra golului vecin, despre asfinţit hotărăşte cu piscul Leotei, pînă în vîrful Mucbiu. La donaţia aceasta o adeverează ocolu, hotaru moşiei boierului meu Stanciu Mailat Dej ani şi cu următoarele mărturii, faţă fiind: eu Mani Udrişte, de 80 de ani, eu Don Todor Stănescul, 87 ani, Eu Pabulea Stan vistiarul, 89 ani, eu Neagoe Stan stolnicul 86 ani, eu Luca Marnicul, 97 ani, eu Ion Manea comeşul, 101 ani, eu Ivan Bucur spătarul, 110 ani, eu Don Luca Supil, 88 ani, eu Stanciul Vlad vornicu, 79 ani, eu Mihai Don secretar, 100 ani, eu Dumitru Bucur spătar, 89 ani, eu Stoian Negreş stolnic, 99 ani, eu Cosan Sahalod vornic, 103 ani, eu Oprea Oprischi vistierul, 109 anî. Ioan Ylad voievod, Pahulea Stupici vistieriul. S-au scris în Tîrgovjşte, la sfîntul Gheorghe, la anul facerii 6960 <1452 >. După I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, p. 59—62, sub 1452. Trad. rom. Falsul este evident. La 1452 nu domnea un Vlad, ci Vladislav. Documentul conţine elemente din viaţa nouă a ţinutului Făgăraşului: «hotarul lui Telechi» (familia Telechi nu era aşezată în Transilvania în sec. XV), « Dachia Ardealului» din, titlul domnului muntean, exagerată descriere amănunţită a hotarelor munţilor, care nu se obişnuia pe atunci, şi mai ales indicarea vîrstei boierilor din sfat, sînt elemente doveditoare ale falsului. EDIŢII. Trad. Cipariu, Archivu, 423—424; D.I.R., B., 277—279. IV 1477 (6986) noiembrie, Tîrgovişte. Vlad Ţepeş voievod întăreşte lui Teodor şi Ioan Balş o moşie pe malul Oltului. întru Hristose Dumnedzeu, precredinciosul şi pre supusul şi de Hristose iubitoru şi pre putemicu Ion Vlad voevodu şi domn, fiul marelui voevodu, Vladu, cu mila lui Dumnedzeu şi cu dumnedzeiasca putere, stăpînind şi domnind tota ţara Ungro-Vlahie, încă şi alle părţiloru de peste munţi Amlasu şi al Făgăraşului duce. Am binevoit şi cu a mea buna voinţa, din curata şi luminata inima a domniei mele şi dat-am acest de faţă pre cinstit şi pre frumosu şi pre respectatu hrisovu al domniei mele. Ca, iată, viind înainte noastra knezii Teodor şi Ioan Balşu în ţara noastră, de piste Dunărea din pamuntul serbescu şi vadzand ca ei a fost aşadzaţi acolo şi avînd obleduire piste mai multe ţări, dorind aceşti 514 www.dacoromanica.ro knezi a dobândi pamant în ţara noastra, noi am miluit aciasta stăpînire, dupe cum ne arate acest knezi, pe lingă Oltu şi întărim ca ocina ce ai dobîndit cu banii de la însăşi ei, se strîngă oameni paşnici şi să facă tîrgu ca să fie puse numile loru ca de cinste şi fiind oameni cinstiţi şi buni în pamentul nostru şi fiindcă ne este scrise despre aceşti knezi şi pre înalta carte a marelui împerat Friderik III, imparat sfîntului şi puternicului Imperiul Roman şi de către marele doge de Veneţie. Deci domnia mea prin aceasta carte a domniei mele întărim acestoru knezi cumpărare pămîntului ce-1 ceru. Şi domnie mea întărim acestoru knezi şi ramaind driapte ocine a loru, dăruim şi domnie mea de la noi, din locul domnescu, o bucate de locu, pe care o voru hotărnici, să fie driapte moşie. Mai punem blestem domnie mea, ca pe ori il va alege Dumnedzeu de a fi domn Ţării Romaneşti, fie din rodul domniei mele, fie chiar din păcatele nostre unui altu niam, acela se socotiască şi se reînnoiască şi se interească aceasta porunca cea a domnie mele, pentruca astu feliu şi Dumnedzeu să-lu socotească şi să-lu întariasca şi să-l pastradzi în domnie lui; iar de nu voru socoti şi nu va reînnoi şi nu va întări, ce va lovi şi va rcsipi aceasta porunca a domniei mele, atunce şi Dumnedzeu să-l piardă şi se-1 ucide cu trupul seu şi în vecul viitoru cu sufletul, şi se aibe tot o parte cu Iuda şi cu Arie şi cei evrei ce strigau în contra lui Hristos Dumnedzeiul şi mântuitorul al nostru, singele lui asupra loru şi asupra copiiloru, ca ce şi este şi va fi în veci, amin. Martori: jupanul Dragbici Udriţu, jupanul Negoe Borcev, jupanul Dreghici Stankof, jupanul Pârvul dvornik, jupanul Stancu logofet, Danciul comise, Albu stolnik, jupanul Ventilă Florescu, Gramatogu stolnik, Dimitri paharnik. Pentru voinţa noastră şi întăritură, am ordonat credinciosului nostru pisaru Ceukuţ a scrie aceasta carte şi a pune pecete noastra. Date în Tîrgovişte în luna noemvrii, în anul 6986 <1477>. Arh. St. Buc., Fişele I. Tanoviceanu. Traducere. Fals după dată şi divan, care nu corespunde cu domnul nici cu data. E un falsificat modern de la sfirşitul sec. XIX, pentru a arăta vechimea şi nobleţea familiei Balş. EDIŢII. Trad. Ghibânescu, Codrescu, II (1934), 161-162; D.I.R., B„ 279-280. SIS www.dacoromanica.ro LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE www.dacoromanica.ro LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE EDIŢII ANTERIOARE EDIŢIA NOASTRĂ 1247 iunie 5 (Cipariu, Archivu, p. 332—337) 1251 (Hurmuzalri, I, 1, p. 249—253) (Enăceanu, M-rea Apele, p. 626—627; Venelin, p. 5—6) <1364—1373> (Ştefulescu, Tismana, p. 46—49) (Panaitescu, p. 35—38; Sacerdo-ţeanu-Bogdan, pl. 1) 1372 (Hurmuzaki, I, 2, p. 198—200; Katona, X, p. 540—543; Puşcariu, Fragmente, p. 32—35) 1372 iulie (Panaitescu, p. 33—35) 1372 iulie 15 (Zimmermann, II, p. 386—387) 1379 martie (Haşdeu, Negru Vodă, facs. 1) (Enăceanu, M-rea Apele, p. 629—630; Venelin, p. 9—12) <1386—1418> (Giurescu, Org. fin., p. 57) cca. 1386—1418 (Nicolaescu, Mircea, p. 324—326) 1386—1418 (Nicolaescu, Mircea, p. 327—328) cca. 1386—1418 (Nicolaescu, Mircea, p. 328—330) cca. 1386—1418 (Nicolaescu, Mircea, p. 334—336) cca. 1386—1418 (Nicolaescu, Mircea, p. 337—341) <1386—1418> (Panaitescu, p. 112—113) <1386—1418> (Panaitescu, p. 113) 1386 aprilie 27 (Nicolaescu, Hris. Cozia, p. 7—9) <1386 septembrie 23—1406 > (D.LR., B., p. 33—34) <1386—1392> octombrie (Panaitescu, p. 63—65) 1387 (Cipariu, Archivu, p. 77—78) cca. 1387 (Venelin, p. 26—27) 1388 mai 20 (D.I.R., B., p. 43; Panaitescu, p. 45—47; Tocilescu, Doc. ist., II, p. 28—29) 1392 (Nicolaescu, Mircea, p. 305—309; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 12—15; Panaitescu, p. 59—63) 1392 (Puşcariu, Fragmente, p. 38— 41) cca. 1392—1394 (Nicolaescu, Mircea, p. 314—317) <1392—1408> (Panaitescu, p. 74—78) v. 1247 iunie 2, doc. 1. v. 1247 iunie 2, doc. 1. v. <1374>, doc. 6. v. <1374>, doc. 6. v. <1374>, doc. 6. v. 1372 iulie 16, doc. 5. v. 1372 iulie 16, doc. 5. v. 1372 iulie 16, doc. 5. v. 1419 martie 18, doc. 45. v. <1391 septembrie 1—1392 august 31 >, doc. 14. v. <1404—1418 ianuarie», doc. 29. v. <1400—1403 >, doc. 21. v. <1402—1418 ianuarie», doc. 27. v. <1402—1418 ianuarie», doc. 26. v. <1400—1418», doc. 22. v. (D.I.R., B., p. 46—48) 1399 mai 11 (Haşdeu, Arh. Ist., I—1, p. 97—98; Venelin, p. 18—19) 14 . . . (Arion, Mircea, p. 20—21) <1400—1408> (Panaitescu, p. 78—80) <1402—1408 > (Panaitescn, p. 81—83; Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 5) <1406> (D.I.R., B., p. 50—51) după 1406 decembrie 26 (Ştefulescu, Doc. sl.-rom., p. 13—14) 1407 (Miletic-Agura, p. 329) <1407—1418> (D.I.R., B., p. 52—53) <1407> ianuarie (8 D.I.R., B., p. 53—55) 1407 noiembrie 23 (Arion, Mircea, p. 26) <1408—1418> (Panaitescu, p. 87—90) <1408—1418 > (Panaitescu, p. 91—93) <1408—1418 > (Panaitescu, p. 93—95) <1408—1418> (Panaitescu, p. 95—96) <1408—1418> (Panaitescu, p. 97—98) <1408—1418> (Panaitescu, p. 98—101) <1408—1418> (Panaitescu, p. 101—104) <1408—1418 > (Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 10) <1408—1418 > (Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 11) <1408—1417> decembrie 27 (D.I.R., B., p. 276—277) <1409—1413> (D.I.R., B., p. 63—64) <1409—1413 > octombrie (D.I.R., B., p. 318) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 55—56) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 56—57) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 57—58) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 58) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 58—59) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 59—60) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 60—62) <1409—1418> (D.I.R., B., p. 62—63) 1412 (Nlo? 'EXX7)vo[ivfjp.ti)v, IY (1907), p. 380—381) 1413 noiembrie 21 (D.I.R., B., p. 66—67) <1414> (D.I.R., B., p. 67—68) cca. 1414—1415 (Nicolaescu, Snagov, p. 109—111) <1414> noiembrie 21 (Nandriş, Athos, p. 244—245) 1415 iunie 1 (Arion, Mircea, p. 35—36) 1417 (Puşcariu, Fragmente, p. 45—47) 1418 (Panaitescu, p. 119) 1419 mai 18 (Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 15) <1419 iulie> (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 22; Panaitescu, p. 119—121) 1419 septembrie 28 (Panaitescu, p. 121—122) <1420—1424> (Bogdan, Relaţiile, I2, p. 28—29; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 25—26; Panaitescu, p. 131—132) 1420—1431 (Ştefulescu, Tg. Jiu, p. 333—335) 1420 septembrie 29 (Sacerdoţeanu-Bogdan, pl. 16) 1422 (Bogdan, Relaţiile, I2, p. 19—21) 1424 (Bogdan, Relaţiilev p. 18 şi Relaţiile I2, p. 27—28) <1424 noiembrie> (D.I.R., B., p. 80) < 1425 > (Panaitescu, p. 143—144) < 1425 > decembrie 1 (Panaitescu, p. 146—147) v. 1391 decembrie 27, doc. 15. v. , doc. 16. v. 1409 mai 11, doc. 35. v. <1391 septembrie 1—1392 august 31 >, doc. 14. v. <1400—1403>, doc. 21. v. <1404—1406>, doc. 28. v. <1404—1406 >, doc. 28. v. <1407>, doc. 30. v. 1406 noiembrie 23, doc. 32. v. <1404—1418 ianuarie>, doc. 29. v. 1392 ianuarie 8, doc. 17. v. 1406 noiembrie 23, doc. 32. v. <1400—1418>, doc. 22. v. <1407—1418>, doc. 34. v. <1402—1418 ianuarie», doc. 26. v. , doc. 30. v. <1402—1418 ianuarie», doc. 27. v. (D.I.R., B., p. 82—83; Panaitescu, p. 147—149) <1427> (D.I.R., B., p. 83—84) <1427> decembrie 1 (D.I.R., B., p. 84—85) <1428> mai 25 (Panaitescu, p. 149—150) <1428 iunie—august> (D.I.R., B., p. 85—86) 1429 octombrie 28 (Venelin, p. 55—59) 1430—1431 (Panaitescu, p. 163) <1431—1433 > (Bogdan, Relaţiile, I2, p. 49) <1431—1436 > (D.I.R., B., p. 92—93; Panaitescu, p. 172) <1431—1436> (D.I.R., B., p. 93; Panaitescu, p. 172—173) 1432 (Hurmuzaki, I, 2, p. 573—574; Transilvania, 1873, p. 5—6) 1432 iunie 25 (Bălfişel, Hris. Bogdăneşti, p. 113—114) 1433 (Nicolaescu, Aldea, p. 40—41) cca. 1433—1446 (Bogdan, Relaţiile j, p. 58 şi Relaţiile I2, p. 83—84) 1433 martie 5 (D.I.R., B., p. 95) 1434 iunie 25 (Nicolaescu, Aldea, p. 42—46) 1437 iulie 15 (Panaitescu, p. 176—177) <1439 septembrie 1—1440 august 31 > (D.I.R., B., p. 106—107) 1444 octombrie 20 (Miatovici, Reflexuri sîrbeşti, p. 947—950; Panaitescu, p. 203—207; Ştefulescu Tismana, p. 184—189) 1447 august 8 (Ghibănescu, Codrescu, II, p. 129; Iorga, St. şi doc., V, p. 169; Panaitescu, p. 210— 211) 1450 ianuarie 5 (Panaitescu, p. 211—214) 1451 (Miletic-Agura, p. 333—334) 1451 septembrie 30 (D.I.R., B., p. 123—124; Panaitescu, p. 227—228) 1452 (Puşcariu, Fragmente, p. 59—62) 1456—1462 (Bogdan, Relaţ'ile, I2, p. 94—95) <1459—1460 > (Panaitescu, p. 242—244) 1462 <6970 > (Urechia, Memoriu, p. 1084—1085) <1462—1474> (D.I.R., B., p. 132—133; Panaitescu, p. 283—285) 1466 (Miletic-Agura, p. 334—335) 1469 august 12 (D.I.R., B., p. 136—137) 1472 aprilie 3 (Venelin, p. 111—112) 1476 (Nandriş, Athos, p. 23—26) <1478—1482> (D.I.R., B., p. 159—160; Panaitescu, p. 327—328) 1479 septembrie 12 (Panaitescu, p. 308) 1480 (Miletic-Agura p. 338—339) 1480 ianuarie 8 (Panaitescu, p. 310—314) 1480 noiembrie 17 (Miletic-Agura, p. 337) dupS 1482 (Hurmuzaki, XIV, 1, p. 41; Nicolaescu, Vladislav voevod, p. 4) 1485 septembrie 27 (D.I.R., B., p. 183; Panaitescu, p. 351) 1486—1487 (Panaitescu, p. 360—361) v. <1429 martie 20; 1430 aprilie 9>, doc. 64. v. <1429>, doc. 63. v. <1429> decembrie 1, doc. 66. v. <1429> mai 25, doc. 65. v. <1428>, doc. 58. v. <1428> octombrie 28, doc. 62. v. <1430 septembrie 1—1431 februarie^ doc. 67. v. <1431 martie—1436>, doc. 71. v. <1431 martie—1436>, doc. 70. v. <1431 martie—1436 >, doc. 71. v. 1437 ianuarie 20, doc. 80. v. 1436 iunie 25, doc. 77. v. <1431 martie—1436>, doc. 71. v. <1437—1446>, doc. 78. v. 1433 martie 15, doc. 75. v. 1436 iunie 25, doc. 77. v. 1437 iulie 18, doc. 81. v. <1445>, doc. 98. v. 1444 20, doc. 97. v. <1437—1438 > august 8, doc. 84. v. 1450 ianuarie 2, doc. 101. v. 1451 august 5, doc. 105. v. <1454—1455 > septembrie 30, doc. 112. v. 1452 aprilie 23, false III. v. <1457—1461 >, doc. 114. v. <1445>, doc. 98. v. 1470 iulie 28, doc. 137. v. <1495 septembrie 15—1508 apri-lie>, doc. 261. v. 1465 octombrie 14, doc. 128. v. 1464 august 12, doc. 125. v. 1478 aprilie 3, doc. 158. v. <1475 septembrie 1—1476 august 31 >, doc. 151. v. <1477 noiembrie—1482>, doc. 155. v. <1479 septembrie 1—1480 august 31 >, doc. 162. v. 1482 martie 23, doc. 179. v. 1480 ianuarie 18^ doc. 170. v. 1479 noiembrie 17, doc. 165. v. <1447 septembrie 1—1448 august 31 >, îndoielnice A. v. 1485 septembrie 26, doc. 196. v. 1486 septembrie 10, doc. 200. 521 www.dacoromanica.ro 1487—1488 (Panaitescu, p. 362—-363) 1487— 1488 ... 7 (Panaitescu, p. 363—367) <1487 septembrie 1—1488 august 31> (D.LR., B., p. 188—189) 1488— 1492 (Nicolaescu, Ajutoare băneşti, p. 125— 130) <1488 septembrie 1—1489 august 31 > (D.LR., B., p. 193—194) 1489 (Nandriş, Âthos, p. 33—34) 1490 septembrie 11 (Miletic-Agura, p. 341—343) <1491 septembrie 1—1492 august 31> 7000 (D.I.R., B., p. 206—207) <1491 septembrie 1—1492 august 31> (D.I.R., B., p. 207—208) 1491 septembrie 10 (Ştefulescu, Gorjul ist., p. 208— 209) 1492 iunie 29 (Nandriş, Âthos, p. 36—37) 1492 octombrie 29 (D.L.R., B., p. 214) 1493 octombrie 9 (Miletic-Agura, p. 344—345) 1494 septembrie 13 (D.I.R., B., p. 229) <1496—1508> aprilie 8 (D.I.R., B., p. 238—239) 1498 iunie 26 (D.I.R., B., p. 253—254) <1498 septembrie 1—1499 august 31 > (D.I.R., B., p. 255—256) 1499 (Ghibănescu, Surete, I, p. 299—301; Miletic-Agura, p. 348—349; Spicuitor, III (1924), p. 32—1 34; Ştefulescu, Doc. sl.-rom., p. 41—42) 1499 decembrie 7 (D.I.R., B., p. 257—258) 1500 ianuarie (Bulat, Contribuţiuni, p. 12) 1500 ianuarie 21 (D.I.R., B., p. 266) 1500 mai 30 (D.I.R., B., p. 269) 1500 ianuarie 25 (Nandriş, Âthos, p. 38—39) <1510—1511 > noiembrie 21 (D.I.R., B., XVI, voi. I, p. 67) <1510 aprilie—1512 ianuarie> (D.I.R., B., XVI, voi. I, p. 56) fără dată (Ârion, Mircea, p. 10—11) fără dată (Arion, Mircea, p. 37) fără dată (Ârion, Mircea, p. 39) fără dată (Bogdan, Relaţiile,, p. 14—15) fără dată (Bogdan, Relaţiile „ p. 6 şi Relaţiile, Ig, p. 6-7) fără dată (Bogdan, Relaţiile, I2, p. 54) fără dată (Cotoşman, Vechimea... , p. 95 notă) fără dată (Haşdeu, Negru Vodă, facs. 1) fără dată (Miletie, p. 48) fără dată (Miletie, p. 55) fără dată (Miletie, p. 56) fără dată (Miletie, p. 56—57) fără dată (Miletie, p. 57) fără dată (Miletie, p. 66) v. <1489 aprilie 21>, doc. 214. v. 1488 apnlie 17, doc. 212. v. <1489 aprilie 21>, doc. 215. v. <1487—1492>, doc. 202. v. <1489 aprilie 21—august >, doc. 214. v. <1489 aprilie 21—august >, doc. 214. v. 1489 septembrie 11, doc. 220. Fragment din documentul cu data 1494(7002) martie 16, nr. 247. v. <înainte de 1494 martie 16>, doc. 246. v. 1491 septembrie 3, doc. 228. v. 1492 august 29, doc. 231. Eliminat, fiind din <1530—1531 > octombrie 29. v. 1492 octombrie 9, doc. 234. Eliminat, fiind din 1504 septembrie 13. v. <1496—1508> aprilie 6, doc. 265. Eliminat, fiind din 1528 iunie 26. Eliminat, fiind extras din documentul cu data 1500 (7008) ianuarie 21 dare, la rîndul lui, este din cca. 1506. v. <1498 septembrie 1—1499 august 31>, doc. 286. v. 1498 decembrie 7, doc. 288. v. 1500 ianuarie 11, doc. 296. Eliminat, fiind din cca 1506, ianuarie 21. Eliminat, fiind din <1528> mai 30. v. 1500 ianuarie 29, doc. 296. v. <1487—1494> noiembrie 21, doc. 206. v. <1487 după noiembrie 21—1494 >, doc. 207. v. <1404—1406>, doc. 28. v. <1407>, doc. 33. v. , doc. 30. v. <1422 după octombrie 23 >, doc. 50. v. <1418—1420>, doc. 40. v. <1431 martie—1436 >, doc. 70. v. <1374>, doc. 6. v. <1374>, doc. 6. v. <1418—1420>, doc. 40. v. <1424 după noiembrie 10—1431>, doc. 55. v. <1424 după noiembrie 10—1431>, doc. 54. v. <1431 după ianuarie 30>, doc. 69. v. <1422 după octombrie 23>, doc. 50. v. <1437—1446>, doc. 78. 522 www.dacoromanica.ro fără dată (Miletic, p. 82) fără dată (Miletic-Agura, p. 327—328) fără dată (Miletic-Agura, p. 328) fără dată (Nicolâescu, Aldea, p. 41) fără dată (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, P- 3—4) fără dată (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 15— 1?) fără dată (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 17— 20> . . „n fără dată (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, P< 21) fără dată (Sacerdoţeanu, Cozi a, p. 69—70) fără dată (Stahl-Bogdan, p. 129) fără dată (Sturdza, Doc. Wiesbaden, p. 245) fără dată (Ştefulescu, Vlad Călugărul, p. 377) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 4) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 7—8) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 16—17) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 21—22) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 27—28) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 29) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 38—39) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 59) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 69—70) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 122—123) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 123) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 124) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 124) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 174) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 392) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 397—8) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 398—9) fără dată (Tocilescu, 534 doc., p. 401—402) fără an, octombrie (Arion, Mircea, p. 38) fără an, noiembrie 15 (Tocilescu, 534 doc., p. 152) fără an, decembrie 1 (Stahl-Bogdan, p. 123-^125) v. <1480 iulie—noiembrie», doc. 174. v. <1404—1406>, doc. 28. v. , doc. 30. v. <1431 martie—1436>, doc. 70. v. <1374>, doc. 6. v. <1400—1418 >, doc. 22. v. , doc. 16 v. , doc. 30. v. <1404—1418 ianuarie», doc. 29. v. <1477 noiembrie—1482>, doc. 155. v. <1431 martie—1436>, doc. 71. v. <1482 după martie 23—1495 septembrie 15>, doc. 180. v. <1424 după noiembrie 10—1431 >, doc. 55. v. <1418—1420>, doc. 40. v. <1422 după octombrie 23 >, doc. 50. v. <1424 după noiembrie 10—1431>, doc. 54. v. <1431 după ianuarie 30>, doc. 69. v. <1431 martie—1436 >, doc. 71. v. <1431 martie—1436>, doc. 70. v. <1437—1446>, doc. 78. v. <1457—1461 >, doc. 114. v. <1480 iulie—noiembrie», doc. 174. v. <1480>, doc. 167. v. <1480>, doc. 166. v. <1480>, doc. 168. v. <1482 după noiembrie 15—1495 septembrie 15>, doc. 183. v. <1478>, doc. 156. v. <1480 iulie—noiembrie», doc. 173. v. <1480», doc. 169. v. <1481 martie—iunie», doc. 176. v. <1389—1400», octombrie, doc. 11. v. <1482» noiembrie 15, doc. 182. v. <1429» decembrie 1, doc. 66. www.dacoromanica.ro INDICE ONOMASTIC www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI c. = comună jud. şi j. = judeţ menţ. = menţiune m-re = mănăstire or. = oraş r. = raion ş.a. = şi alţii top. = toponimic V. = vezi asteriscul indică numiri dispărute de aşezări omeneşti, paranteza rotundă cuprinde variantele şi anii privind persoanele, paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările. semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales în traduceri vechi şi copii; cuvîntul «probabil» — în cazul numirilor dispărute — a fost folosit atît pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cit şi a îndoielii în cazurile de omonimie. Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările s-au făcut în funcţie de împărţirea administrativă actuală, indicîndu-se şi împărţirea istorică pe judeţe. Trimiterile sînt făcute la numărul documentului; documentele îndoielnice sînt însemnate cu litere (A, B...), iar cele false cu cifre romane (I, II. ..). 527 www.dacoromanica.ro A Ablaniţa, top. la Turcineşti 170. Achile, prepozit de Alba, vicecancelar al Ungariei (1247) 1. ... acovi ... 104; v. şi Bucov sat. Afumatul v. Gherghe Afumatul. Aga, in sfatul domnesc (1390 ... 1418): jupan (1390 ... 1400) 12, 15, 19, 21; ban (1415... 1418) 37, 38, 42. Agaton (Agathon), egumen al m-rilor Tismana şi Vodiţa (1407—1429) 33, 47, 53, 62, 64; dobîndeşte scutiri de la regele Sigismund al Ungariei 46. Agaton, egumen al m-rii Tismana (menţ. 1492) 232. Agata, via lui lingă Rimnic (1440) 91. Agria, episcopie 1. Alagoz, stolnic in sfatul domnesc (1482) 181. Alaman (Aliman), jupan in sfatul domnesc (1382, 1392 ;..) 11, 17. Alăman, stăpin in Broşteni, Vrabeţi ş.a. (1487) 204. Alb v. Albul. Alb ..., in sfatul domnesc (1475) 148. Alba, comitat 1. Alba, oraş 1. Albeani pe Gilort, sat , întărit jupanului Roman ş.a. 199. Alboteani, sat , parte schimbată de Lumotă şi Cernat cu m-rea Tutana 274. Albul v. Stancea al lui Albul. Albul, boier din Jiblea, întărit cu imunităţi in Orleşti, după schimb (1389) 10. Albul, boier, stăpin cu imunităţi în Lănjeşti, Aninoasa-de-Sus ş.a. (1437) 86. Albul comis v. Albu stolnic. Albul, fratele lui Cirstian, cu parte în Cîrstiani (menţ. 1498) 285. Albul (Albu), fratele lui Vlaicul, stăpin în Stoiceanii pe Olt (1496—1497) 268, 273. Albul (Alb), gramatic (1478 ... 1488) scrie acte domneşti 158, 212; ispravnic 188. Albul jupan v. Albul vornic. Albu, slugă domnească, stăpin în Merişani, Vezurari ş.a., fratele lui Dragomir (1428) 58. Albul spătar (1428) v. Negrilă. Albu (Alb), spătar «lin Runcu> (1482 ... 1495), dăruieşte balta Pirotul m-rii Govora 220, 251; in sfatul domnesc spătar (1482, 1495) 179, 257. Albul, stăpin în Băleştii pe Jiu (menţ. 1493) 240. Albu (Alb, Albul), stolnic şi comis (1484... 1495), în sfatul domnesc: comis (1484— 1488) 190, 192, 194, 198, 201, 204—206, 209—212; stolnic (1489—1495) 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—241, 243, 245, 248, 249, 251, 253, 254, 254, 257, IV. Albul, vărul jupanului Roman, stăpin în Româneştii-pe-Jiu, Balomireşti ş.a. (1486) 199. Albul, vistier, martor la dania făcută m-rii Govora (1495) 252. Albul, vornic (1415 ... 1436), în sfatul domnesc: jupan (1415 ... 1436) 37, 52, 56, 63, 64, 66, 72, 73, 77; vornic (1428) 58, 60; martor 57. Aldea, boier din Ţara Făgăraşului, fratele jupanului Şerban, stăpin în Şinca, Nemaia ş.a. (1476) 152. Aldea, fiul lui Moian, nepotul jupînului Stanciul Moenescul, stăpin în Căcîcea şi Voila (1441) 93. Aldea, (Aldia), jupan (1390 ... 1398), dăruieşte satul Cireaşov n-rii Cutlumuz 19; în sfatul domnesc: jupan 12,15, 17; eroare: mare logofăt 12 v. Baldovin logofăt. Alexa (Alexie), popă din Argeş, via lui in Copăcel (menţ. 1489, 1496) 220, 268. Alexandra voievod v. Nicolae Alexandru. Alexandra < Aldea >, domn al Ţării Româneşti <1431—1437 >, fiul lui Mircea cel Bătrin, danii m-rilor Dealu, Cozia şi Zografu 72—74; dă acte 70—77. 34 - c. 723 529 www.dacoromanica.ro AJexani pe Ialomiţa, gat , dăruit de Alexandru Aldea voievod m-rii Dealu 72. Algaşa v. Stoian Halgaş. Aliman v. Alaman. Almaşul v. Amlaşul şi Făgăraşul. Amara (Amza?), silişte , întărită cn imunităţi jupanului Mihail din Ruşi 104, 135. * Am arul, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Stoica ş.a. 68. Amlaşul şi Făgăraşul (Almaşul, Amlagiul), în titulatura domnului Ţării Româneşti 4, 24, 28, 30, 32, 45, 48, 52, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 80—83, 85—87, 89, 91, 93— 96, 98, 99, 101, 103—108, 110, 111, 118, 120, 124, 125, 127, 129, 135, 139, 143, 148, 150—152, 160, 161, 170, 175, 179, 184, 189, 192, 203, 212, 213, 217, 220, 223, 226, 234, 241, 243, 244, 247, 262, 271, 272, 285, 290, 294, 303, II, III, IV. Amza, fratele lui Neagul Şuia, vinde selişte în Cocoşari (1473) 145; v. şi Amara, silişte. Anca, fiica lui Pîrvul, stăpînă în Cornăţel, Descopereşti şi Ruşii de la Mostişte (1492) 234. Anca, jupaniţa lui Bordea, fiica lui Jiteanu, vinde Ioneştii şi seliştea Corbenilor (1496) 266, 268. Anca, jupaniţa lui Milco stolnic, stăpînă în Curtişoara, Moranglavi ş.a. (1489) 217. Anca, sora lui Basarab cel Tînăr, soţia lui Standul din Glogova, danie m-rii Tismana (1479) 165. Andolie, top., vii întărite m-rii Dealu, dania lui Radul nepotul lui Pascal 102. Andrei, stăpîn în Băleni, fratele lui Tatul (1464) 125. Andrei, stăpîn în Poiana (1459) 118. Andreian, jupan, vărul lui Laţco, stăpîn în Ohaba, Pietreni şi Topeşti (1490) 226; probabil acelaşi: Andrian (1468) 132. Andreianu, munte , cumpărat de Dîlban de la Jitian < 13 2 >; întărit lui Dan ş.a. 238. Andriaş, martor la dania făcută de Petriman m-rii Cozia (1425) 57. Anghel din Ocna, danie m-rii Cozia (1402 ...) 27. *Aniniş pe Jiu, sat, părţi întărite cu imunităţi m-rii Tismana 16. Aninoasa-de-Sus, sat , întărit cu imunităţi boierului Voina ş.a. 86. Aninoasa, sat , în sfatul domnesc (1392) 17; catigumen al clerului împărătesc (Daniil Critopulos 1369) A. Antonie Lungul, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Apa Morii, iaz la Voila , întărit m-rilor Vodiţa şi Tismana de regele Sigismund al Ungariei şi de Ioan de Hunedoara 62, 97. Ardeal v. Transilvania. Argeş (Arghiş), judeţ, sat din ~ 51, 86. Argeş, m-re, devenită episcopie (menţ. tîrzie) 277. Argeş (Argheş, Arghieş, Arghiş, Arghişi, Argîş), tîrg , stăpin cu imunităţi în Coteşti, Goleşti, Ştefă-neşti ş.a. (1452) 108. Badea, slugă domnească, stăpin în Merişani, Vezurari ş.a. (1428) 58. Badea, slugă domnească, stăpin în Nănăşeşti, Mirileşti ş.a. (1477) 154. Badea, stratornic în sfatul domnesc (1469) 133, 136. Badea, ţigan boieresc (1469) 135. Badea, vinde parte în Negoeşti (1454) 112. Badea, vistier în sfatul domnesc (1475—1476) 150, 152, 153; v. şi Badea vornic din Cojeşti. Badea, vornic în sfatul domnesc (1430) 68. Badea, vornic din Cojeşti (1487—1500), ginerele lui Udrişte din Mărgineni 247; în sfatul domnesc: jupan 205, 247, 303; fost mare vornic 243, 244, 285, 290—292, 294, 298. Badea Gutin, stăpin în Zloteşti, familie (1445) 99. Badea Cotescul v. Badea slugă domnească. Baeşti v. Băeşti sat. Baghin, mare paharnic şi comite de Bana (1247) 1. Bahna pe Vodiţa-Mare (Bahninţi), sat şi silişte , logofăt în sfatul domnesc 12. Balea, boier, stăpîn în Măniadul, Poenile Vărbilăului şi Izvorenii de la Dealul-Mare (1429) 66; probabil acelaşi: stăpîn în Stăneşti (1429) 66. Balea jupan 1475 v. Balea paharnic. Balea, ruda lui Mihai spătar din Ruşi v. Balea paharnic (1475). Balea, paharnic în sfatul domnesc (1424 ... 1430) 56, 58, 60, 61, 63—66, 68. Balea (Bale), paharnic în sfatul domnesc (1450 ... 1456) 101—105, 108, 110, 112, 113. Balea, paharnic în sfatul domnesc (1475) 148; jupan 150; probabil acelaşi: Balea, stăpîn în Ruşi (1484) 190. Balea, slugă domnească, înfrăţit de vărul său Opriş peste Vîrloni (1469) 133. Balea, ţigan boieresc (1480...) 170. Baleşti v. Băleşti, sat. Balin, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. *Balomireşti, sat , parte întărită cu imunităţi slugii domneşti Stoica ş.a. 68; întărit jupanului Roman ş.a. 199. Baloteşti, sat cprobabil Baloteasca, r. Găcşti, j. Dîmboviţa», întărit boierului Voinea ş.a. 86. , întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi fraţilor săi 170; scutire de vinărici acordată jupanului Bran 192. Banul v. Drăgoi al Banului. Banţfi Miclăuş , sol al craiului la Ştefan Bâthory (1478) 156. Barbul, jupan, fiul lui Staico logofăt din Ruşi, stăpîn în Cornăţel, Cărtuneşti, Bucov ş.a. (1492—1493) 234, 243. Barbul, jupan în sfatul domnesc (1389 ...) 11; probabil acelaşi: tatăl lui Stanciul (menţ. 1409) 35. Barbul, paharnic în sfatul domnesc (1431, 1436) 72, 77. Barbul, stăpîn cu imunităţi în Ohaba, Peşti-şani, Mîrşa ş.a. (1451) 105-, probabil acelaşi: Barbul, tatăl lui Manea stolnic (menţ. 1483, 1490) 187, 226. Barbul tatăl lui Stanciul v. Barbul jupan. Barbul Craioveacul (Barbul, ~ Cralevschi, < de la Craiova), mare ban al Craiovei, vlastel, fratele lui Pîrvul ş.a. (1494... 1500), ctitor, dăruieşte satele Plăviceni Bogdăneşti, Şoaş, Brîncoveni ş.a. şi ţigani m-rii Bistriţa 246, 247; în sfatul domnesc: jupan (1482 ...) 179, 205, 212, 217, 239, 241, 243, 244, 248, 251, 266, 268, 270, 274, 278, 285— 288, 291, 292, 294—297, 299, 302, 303; ban (1495—1499) 257, 275, 290. Barici, sat , întărit m-rilor Vodiţa şi Tismana de Ştefan, despotul Serbiei 31. Barnaba, fiii lui stăpîni ai tîrgului Şercaia, Dobca ş.a. (menţ. 1372) 5. Bara, jupan în sfatul domnesc (1389, 1392) 10, 17; probabil acelaşi: partea lui în Vezurari (menţ. 1428) 58. Bartolomeu, episcop de Pecs (1247) 1. Basarab baron de Făgăraş v. Vladislav I domn al Ţării Româneşti. Basarab , domn al Ţării Româneşti, tatăl lui Neculai Alixandru (menţ.) 2. Basarab , domn al Ţării Româneşti <1442— 1443>, (menţ. 1453 ...) 110; fiul lui Dan voievod 60, 61; tatăl lui Basarab cel Tînăr (1428 ... 1443, menţ. 1453 ...) 157, 158, 160—162, 170—172, 177—179; dă act 96. Basarab Laiotă (Basaraba, Laiot), domn al Ţării Româneşti <1473—1477>, fiul lui Dan voievod (1474—1476), dă acte 147— 154; pribeag (1478) 156; probabil acelaşi: Basarab bătrînul (menţ. 1498) 282. Basarab cel Mare v. Vlad Dracul, domn al Ţării Româneşti. Basarab cel Tînăr (Basaraba), domn al Ţării Româneşti (1477—1482, menţ. 1482 ... 1497) 181, 185, 217, 229, 274; familie 157, 158, 160—162, 166—168, 170—174, 177— 532 179; sora sa, Anca, jupaniţa lui Stanciul 165; înzestrează boieri 170; dă acte 155, 157—165, 170—172, 175, 177—179; scrie soţiei sale, doamnei Maria 166—168, 174; relaţii cu voievodul Transilvaniei 174. Bascov v. Baţcov, pîrîu şi sat. Basea, arhimandrit, moara lui (menţ. 1391, 1392) 14, 16. Basea, stăpîn în Veţicheşti (menţ. 1421) 49. Başait, vinde parte în Străhaeţ (1478) 158. Bat, diac, pune pecetea (1500) 298. Batăr Ştefan (~ Iştvan), voievodul Transilvaniei <Ştefan Bâthory I, 1479—1493>, relaţii cu Basarab cel Tînăr 156, 169, <173>, 174. Batea, slugă domnească, fiul lui Batea, stăpîn cu imunităţi în Mociuriţe (1400 ...) 21. Batea, tatăl lui Batea (menţ. 1400 ...) 21. Bâthory v. Batăr Ştefan. Batie, boier, stăpîn cu imunităţi în Cerveniţa, Lubnic ş.a. (1483) 184. Baţcov, pîrîu , sate pe ~ 49, 105. Baţcov, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Dra-gomir ş.a. 58. *Băbeani, sat <)îngă Rădila, r. Ploieşti, j. Prahova», întărit cu imunităţi m-rii Snagov 127. Băbeni, sat , întărit cu imunităţi m-rii Cotmeana 98. Bărboşii de la Jilţ, silişte , întărită lui Dragul ş.a. 134. Bărcăneşti, sat , parte întărită slugii domneşti Ona ş.a. 153. Băroni, sat , intărit cu imunităţi jupanului Ticuci ş.a. 170. ‘Băţeşti, Bat abil lingă Bolboşi, r. Strehaia, j. Gorj», întărită lui Dragul ş.a. 134. Beclean v. Bîtlani, sat. Bela , rege al Ungariei, acordă privilegii Ospitalierilor (1247) 1. Benedict, arhiepiscop de Calocea, cancelar al Ungariei (1247) 1. Benedict comite de Moson (1247) 1. Berendei v. Dragomir al lui Berendei. Bereşti, sat , întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa, dania boierilor Craioveşti 246, 247. Bogdăneşti (Bogdaneşti) pe Olt, sat , sat mic 17; întărit cu imunităţi m-rilor Cozia şi Codmeana, dania lui Mircea cel Bătrin 17, 49, 56, 77, 96, 107, 150, 161, 212. *Bogdăneşti, sat 103; v. şi Intre Boile, munte. Boişoara din Loviştea, înjud. Argeş (Băişoara), sat , sat «probabil Independenţa, r. Ploieşti, j. Prahova), rumâni îndemnaţi să asculte de stăpînul lor, jupan Voicu 70. Bosnia, episcop de ~ 1. Boţea, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Boul, munte <în j. Mehedinţi şi Gorj>, întărit m-rii Tismana 137. Brabeţi v. Vrabeţi, sat. Bradaţeani v. Brădăţeani, sat. Bran v. Turci, vamă şi Trorhi, cetate. Bran, jupan în sfatul domnesc (1390, 1400) 12, 21. Bran, jupan, vlastel, fratele lui Ticuri, stăpîn cu imunităţi în Băleşti, Gilort ş.a. (1480 ... 1492) 170, 192, 229. Bran, ţigan mănăstiresc (1494) 246, 247. Brana (?) sat, întărit cu imunităţi jupanului Mihail din Ruşi 135. Branco, martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252. Braneşti, sat «Brăneşti r. Tîrgovişte, j. Dîmboviţa) 102. Braneţi (Brăneţi), sat «Braneţu, r. Balş, j. Romanaţi), cumpărat de Stanciu comis ş.a. de la Vîrban 227. Branislav, fiul lui Badea Ciutin, stăpîn cu imunităţi în Zloteşti (?) (1445) 99. ‘Braniştea Urăşiei (?) sat «probabil r. Făgăraş), întărit cu imunităţi boierilor Ion, Burcea şi Caliian 12. Braşov, oraş 4; relaţii cu Ţara Românească: comerciale 40, 50, 54, 69, 176; trimite sol 114; doamna Maria captivă la ~ <174>; judeţ şi pîrgari din ~ <174>, 182, 183. Braţ v. Braţul. Brata de la Cojoni, în sfatul domnesc (1463) 122. Brata, jupan, sudeţ al Jiului, hotarnic la m-rea Tismana (1406) 32. Brata Supt Coastă, în sfatul domnesc (1463) 122; v. şi Braţul, spătar. Bratco, ruda lui Bîrta Pătru, stăpîn în Jirov şi Jirovel (1483) 189. Bratea, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Valea Su... (1428) 60. Brateţ, stolnic în sfatul domnesc (1392) 17. Brateiul, munte al Cereşanilor 98. *Budoni (Bodoni), sat cu munte, întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi fraţilor săi 170, 192. Budu, jupan, dăruieşte vie în Rîmnic m-rii Cozia (menţ. 1388) 9. Buduşlov, slugă domnească din Floci, hotarnic (1467) 131. Bugheanul, sluger în sfatul domnesc (1480) 175. Buia, boier, nepotul lui Vlad, stăpîn cu imunităţi în Bala şi Preslop (1415) 38. Buiacul (?), sat întărit jupanilor Chirtop şi Dobriţa 230. Bujoreni v. şi Bojoreni, sat r. R. Vîlcea. *Bujoreni la Cătălui, sat , dăruit m-rii Cozia de Mircea cel Bătrîn 17. Bujoreşti, sat , parte întărită cu imunităţi slugii domneşti Vrabeţ 129. Bulgaria, bulgari (Ţara Bulgărească), ţară 1, 5, 31, A; sare de la ocnele din Transilvania pentru ~ 1. * Bulgari, sat, parte întărită cu imunităţi slugii domneşti Tudor ş.a. 125. Bumbueşti (Bomboeşti, Bonboeşti), sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Stoica Naneş ş.a. 143; ~ lui Stan Mîndre 159; parte cumpărată de Neagoe de la Borcan 302. Buncea, popă, vinde livadă m-rii Govora (1498) 283. Bnneşti, sat , părţi întărite slugii domneşti Cîrstea ş.a. 296. Buorel, pîrîu , sat pe ~ 188. Burcea v. şi Borcea. Burcea, stăpîn cu imunităţi în Braniştea-Urăşii şi în muntele Lereştilor (1390 ... )12. Buriu, spătar în sfatul domnesc (1461) 120; v. şi Bora. Buşaga (Vuşag), stolnic în sfatul domnesc (1428—1429) 58, 60, 61, 63, 65, 66. Buteşti, sat , parte cu găleţi domneşti întărită cu imunităţi m-rii Glavacioc 94. Buţcat v. Mircea Buţcat. Buzău, rîu, sat pe ~ 34. Buzău, tîrg, vamă 69. Buze, Buzea v. Mircea şi Stoica Buze. C Cacova, sat , părţi întărite slugii domneşti Cîrstea ş.a. 296. Calafat, vamă şi tîrg , dăruite de domni m-rii Tismana 53, 172; vama de vad dăruită de banul Barbul Craiovescul m-rii Bistriţa <246>. Calcea (Calcio, Calciul), grămătic, scrie acte domneşti (1431 ... 1457) 72, 77, 95, 98, 106, 107, 111, 115. Calea, fiica lui Neagoe , aşezată stă-pînă în Bumboeşti şi Clocotici (1500) 302. Calea Coşteiului (~ Coşteului), top. la Răşinari I. Calea Giurgiului, drum, sat pe ~ 121. Caliacra 36. Calian v. Călian. Calimaneşti v. Călimăneşti, sat. Calineşti, sat , părţi cu vii, întărite m-rii Cozia, dania lui Stanciu Vranin 9. Calinichia, mama lui Mircea cel Bătrîn, dăruieşte satul Pesticevo şi o moară pe Bistriţa m-rii Tismana (1391 ..., menţ. 1464) 14, <16>, 22, 53, 89, 124. Calişte, baltă . întărită m-rii Tismana 172. Calmaţui v. Călmăţuiul, rîu. Calocea, arhiepiscopie 1. Caloian, cu casa lui din Târgovişte, întărit m-rilor Cozia şi Cotmeana (1417 ..., 1424) 39, 52. 536 Caloiana, scrie acte domneşti (1475 ... 1482) 150, 160, 179. Calotă, , sora împărătesei Mara, ctitoră la Hilandar (menţ. 1492) 235. Caplea, jupîneasa lui Staico logofăt , vinde partea lui din Cîrbeşti (menţ. 1495, 1497) 257, 270. Cazan, vistier, vornic (1478—1482), în sfatul domnesc; vistier (1478, 1480) 158, 160, 170; mare vornic (1480—1481) 175, 177; fost vornic (1482) 181 ; dă dispoziţii vameşilor 176; scrie doamnei lui Basarab cel Tînăr 173; v. şi Cazan logofăt. Cazan Bilbaneş, in sfatul domnesc (1453) 110. Cazan Creţul, în sfatul domnesc (1450 . .. 1456) 101, 104, 108, 110, 113. Cazan al lui Sahac (Căzan ~, Cosan Sabalod) în sfatul domnesc; jupan (1451 . .. 1478), 104, 105, 108, 110—113, 115, 122, 123, 125, 127, 130, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150, 153, 160, 161; vornic III; v. şi Cazan logofăt. Căbălnl de la Săpatul la gura Ialomiţei (Ciba, Cibel, Săpatul), baltă şi girlă , hotare 131; intărită cu imunităţi m-rii Cozia <28>, 96, 107, 131, <150>, 161, 212; păstori, stupi <28>; v. şi Săpatul, baltă. Căcîcea, pîrîu 286. Cepturile, sat , parte intărită cu imunităţi jupanului Ticuci ş.a. 170. Ceraşeni, sat , întărit cu imunităţi lui Badea şi jupanului Stance 148. Cerbăreani, Bat , parte întărită cu imunităţi jupanului Stance 148. Cereaşov v. Cireaşov sat. ‘Cereşani, sat , parte cu munte întărită m-rii Dealu, dania lui Radul, nepotul lui Nan Pascal mare logofăt 102. *Cergeani, sat , întărit slugii domneşti Ion ş.a. 149. Cerih, sat, părţi întărite jupanului Chicoş şi fiicelor sale Stanca, Vişa, Rada 292. Cernat, fratele lui Lumotă, stăpîn în Tîrseni şi Miceşti (1497) 274. Cemăteşti, sat , vinăricului domnesc întărit m-rii Snagov 205. Cemăteşti, sat , în hotar cu Odo-beni C. Cîrbeşti (Cărbeşti), sat , părţi cumpărate de la popa Toader ş.a. de jupan Stanciul Dohoreţ 257; date de Stoica Dohoreţ in schimb m-rii Tismana 270. *Cîrciumari, sat , părţi cu vad de moară şi vinărici întărite cu imunităţi m-rii Snagov 127, 179; m-rea Snagov volnicită să ia gloabe şi duşegubine 179. Cîrjău , sol al lui Basarab cel Tînăr trimis la Ştefan B&thory (1478) 156; probabil acelaşi: Cîrjeu, stăpin de părţi şi bălţi la Recica lui Dabul, Gulie şi Crăpătoarele (1494, 1499) 249, 291; v. şi Balta Cîrjeu. Cirlig, gramatic de acte domneşti (1484, 1495) 190, 254. Cirlig, top. la Jiblea iO. Cîrpeşti v. Crăpeşti, sat. Cîrpitul, tatăl lui Stanciul care vinde in Pleşoi (menţ. 1500) 303. Cirstea, birar, cumpără parte din Runtea (1489) 219. Cirstea din Glod, vinde satele Hinţa şi Glodul (1492 ... 1499) 233, 268, 290. Cirstea, grămătic de acte domneşti (1450) 101. Cirstea jupan in sfat (1415 . .. 1421) v. Cirstea Tătaru. Cirstea, jupan, slugă domnească, înfrăţit cu fratele său, Cirstian, peste Buneşti, Cacova, muntele Govora ş.a. (1500) 296. Cirstea, jupan, socrul lui Hrănitul spătar, stăpin in Băleşti, Godineşti, Pocruia ş.a. (menţ. 1493) 240. Cirstea, stolnic in sfatul domnesc (1454, 1456) 112, 113. Cirstea, ţigan m-resc (1496) 268. Cirstea, vinde jumătate sat din Sevestreni (menţ. 1475 . .. 1488) 150, 161, 212. Cirstea Pleşeschi, jupan in sfatul domnesc (1424) 52. Cirstea Tătarul, în sfatul domnesc (1418) 42; probabil acelaşi: Cirstea, jupan in sfatul domnesc (1415 . .. 1421) 37, 48, 49. Cirstian, boier, întărit in Vlădăşeşti pe Motru, Hercea ş.a. (1497) 278; probabil acelaşi: Cirstian din Runcu, martor pentru Ubîrşia de la Bratilov (1486) 197. Cirstian, fiul jupanului Cirstea, stăpin in Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Cirstian, jupan in sfat (1471 . . . 1500) v. Cirstian, mare vornic. Cirstian jupan, martor domnesc pentru Jiblea (1389) 10; probabil acelaşi: Cristian, jupan în sfatul domnesc (1390 . . .) 12. Cirstian, omorît de fratele său Albul, cu parte în Cirstiani (menţ. 1498) 285. Cirstian, scrie act domnesc (1492) 230. Cirstian, slugă domnească, înfrăţit in Miceşti (1495 . ..) 261. Cirstian, slugă domnească, înfrăţit cu fratele său Cirstea peste muntele Căprăreaţă şi in Buneşti şi Cacova (1500) 296. Cirstian (Cirstiian, Crăstiian), mare vornic ; in sfatul domnesc: (1471... 1500); stratomic (1471—1472) 139, 140, 142; medelnicer (1473) 145; mare vornic (1483—1485) 184—187, 190, 192—195; jupan fost mare vornic (1487 ... 1500) 205,210,212,229,230,233,236—241, 243—245, 247, 248, 251, 253, 254, 257, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—292, 294—297, 299, 302, 303, C, D; ispravnic de jurători 250. Cirstian Petru, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Cîrstiiana, fiica lui Neagoe aşezată stăpină in Bomboeşti şi Clocotici (1500) 302. Cirstiani, sat , parte cu vinărici domnesc intărită m-rii Rincăciov 285; probabil acelaşi: Cirstia-neşti, întărit cu imunităţi slugilor domneşti Badea, Vlaicul ş.a. 108. Cirţa, m-re , satpe~ 212. Cojoc, partea lui in Cepturile (menţ. 1480) 170. Cojoni, sat 122. Colan, ţigan boieresc (1469) 135. Colciac, top. la Bucovei şi Tătărăi 135, 145. Coloman, rege al Ungariei <1095—1116> (menţ.) 1. Colonia, oraş , postav de ~ 50, 54. Coltea, în sfatul domnesc: postelnic (1482 . .. 1486) 181, 184—186, 189, 190, 192—194, 198; paharnic (1487—1488) 201, 205, 206, 209—212. Colţea, mănăstire <în or. Bucureşti», dascăl (menţ. tîrzie) 200. Coltea, slugă domnească, stăpîn în Coteana (1437 . . .) 84. Colţea, ţigan boieresc (1499) 294. Coltea, vornic mic în sfatul domnesc (1494) 247. Coman, grămătic, scrie act domnesc (1454 ...) 112. Coman, nepotul jupanului Stanciu Moenescu, stăpîn cu imunităţi în Voila, Mislea, Coco-răşti ş.a. (1441) 93. Coman, slugă domnească, cumpără în Nego-eşti (1454 . . .) 112. Coman, slugă domnească, fiul lui Batea, stăpîn cu imunităţi în Mociuriţe (1400 . . .) 21; probabil acelaşi: Coman, boier stăpin în Piscul, Jiliştea ş.a. (1418) 41. Coman, ţigan boieresc (1492) 230. Coman Făgărăşanul, stăpîn în Sălătruc (menţ. 1488) 212. 540 Comana, baltă , întărit cu imunităţi m-rii Cutlumuz 151, 214. Comani v. Vadul Cumanilor. Comăneşti, sat , întărit slugilor domneşti Radul, Iuga ş.a. 149. Constandin v. şi Costandin. Constandin, dascăl slovenesc, traduce act (1786) C. Constandin, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Conţ Mihal, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Copăcel, sat , părţi întărite jupanului Chicoş 292. Cornul Saltavei, top. la balta Cameniţei 146. Cortofleş v. Stan ~ şi Stanciul Cortofleş. Cosan Sahadol v. Cazan al lui Sahac. Cosovo , luptă 229. Costandin v. şi Constandin. Costandin, cu casa < familia > lui din Tîrgovişte întărit m-rilor Cozia şi Codmeana (1424) 52. Costandin, scriu acte domneşt i (1482, 1451... 1464) 61, 102, 120, 122, 123, 125. Costantin din Caliacra, martor (1412) 36. Costantin, cumpără cu zapis un cal ş.a. (1412) 36. Costea, boier diu Jiblea, întărit cu imunităţi în Orleşti pe Olt (1389) 10. Costea satul lui, v. Costeşti, sat. Costia, spătar, tocmelnic (1487) 208. Costea, stăpîn cu imunităţi în Viştea, Arpaşul ş.a. (1390 . . .) 13; probabil acelaşi: Costea, picernic în sfatul domnesc (1392) 17 şi Costea, în sfatul domnesc (1400) 23. Costea, ţigani boiereşti (1469, 1476, 1480) 135, 152, 170. Costeşti (Satul lui Costea pe Topolniţa, Gostieşti), sat 197; găleţi de grîu întărite m-rilor Vodiţa şi Tismana 6, 16; întărit cu imunităţi m-rii Tismana 155. Costinca, ţigan boieresc (1469) 135. Costişatul v. Stan Costişatul. Coşani, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Stan ş.a. 110. Coşuşte, m-re , întărit cu imunităţi boierului Batie 184. Croaţia (Croacia), ţară 1, 44, 47, 62. Cruşeviţa, sat , întărit m-nlor Vodiţa şi Tismana de Ştefan despotul Serbiei, dania despotului Lazăr 31. "Cruşia, sat , dăruit m-rii Cozia de Stanciul Turcul 9. Cuciul, pîrîu la Dejani III. Cuciulata, sat , dăruit de Yladislav Vlaicu voievod rudei sale Ladislau de Dobca 5. Cucuiul, top. la Ioneşti doneştii-Govorei r. Drăgăşani, j. Vîlcea> 268. ’Cucuteni, sat , parte întărită jupanului Mihail 145. Cuibul Oriei, top. la balta Pirotul cOrlea r. Corabia, j. Romanaţi> 225. Cumania, cumani, ţară, hotare; dăruită Cavalerilor Ioaniţi cu privilegii şi obligaţii 1; în titulatura regelui Ungariei 1. Dabaceşti v. Dăbăceşti, sat. Dabăcescu v. Dimitrie Dabăcescu. Datul, fiul lui Radomir, stăpîn în Recica lui Dabul (1494) 249. Dabul, stăpîni în Recica lui Dabul (menţ.? 1494) 249. Dachia Ardealului în titulatura domnului Ţării Româneşti III. Dădui din Padeş, în sfatul domnesc (1463) 122. Dădui din Racoţi, în sfatul domnesc (1463) 122. Dădui, slugă domnească, fratele lui Vîlcul, stăpîn în Trestioara de la Brădet şi Gura Jilţului de la Cîmpul Turcilor (1498 . ..) 286. Dalmaţia, în titulatura regelui Ungariei 1, 46;.•* Fruşică 44, 47, 62. Daluţa, ţigan boieresc (1499) 292. Dan, clucer, stăpîn în Fărcăşeşti (menţ. 1489) 221. Dan de la Cojoni, în sfatul domnesc (1463) 122. Dan din Glod, vinde parte în Hinţa (1488 .. . 1496) 210, 233, 268. Dan din Plosca, vinde parte în Runtea (1489) 219. Dan ('■— bâtrînul), domn al Ţării Româneşti <1384—1386», fiul lui Radul voievod 7; fratele lui Mircea cel Mare, familie, danii, ctitorii 7—9, 14, 16r 22, 53, <61 >, 64, 89; vinde satul Saghevăţ 124; dă act (1385) 7. Dan, domn al Ţării Româneşti <1420—1431 > 57; fiul lui Dan voievod şi tatăl lui Yladislav, Danciul şi Basarab voievozi 59, 113, 148—153, 172; dă acte 50—56, Curcea, partea lui din Miceşti rămasă prădalică domnească (menţ. 1482) 181. Curchi (Curchea), ţigani 152, 246, 247. Curcmaz v. Stoica Curcmaz. Cnrila (Curilo), sat 194; întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi fraţilor săi 170. Curteani, sat la Cosovo şi dobîn-deşte de la Vladislav voievod parte în Băleşti (menţ. 1492) 229. Danciul, boier, fratele lui Dragul, stăpîn cu imunităţi în Criva de la Mehedinţi ş.a. (1483) 184. Danciul comis v. Danciul Craiovescul. Danciul, fiul lui Dan II voievod şi fratele lui Basarab (1428 . ..) 59—61. Danciul, fiul lui Danciul, stăpîn cu imunităţi în Mîrşa şi Şchei (1451) 105. Danciul, fiul lui Milco stolnic, stăpîn cu imunităţi în Curtişoara, Morunglavi ş.a. (1489) 217. Danciul, jupan martor la Rîmnic (1389, 1392) !°, 17. Danciul în sfatul domnesc 1432 v. lardul. Danciul în sfatul domnesc 1482—1500 v. Danciul Craiovescul. Danciul schimbă parte din Comeni pentru părţi în Blagoaeşti (1489) 215. Danciul, slugă domnească, stăpîn in Iaşi (1485) 194. Danciul, stăpîn cu imunităţi în Mîrşa şi Şchei (1451) 105. Danciul, ţigani boiereşti (1469, 1480) 135, 170. Danciul, ţigan m-resc (1496) 268. Danciul , parte întărită lui Radoslav ş.a. 122. Dăneşti (Daneşti), sat , întărit cu imunităţi m-rii Cutlumuz 151, 297. Deadiul (Dediul) (1483 .. . 1494), în sfatul domnesc: spătar 187, 247; probabil acelaşi: Deadiul, ban, cercetează pricinile m-rii Tismana (1491) 228. Deadiul, ţigan boieresc (1492) 230. Dealnl (Deal), m-re ; drept de a lua duşegubine şi gloabe <146>. Dealul Mare, podgorie 84. Deatco, ban, , vărul jupanului Birta Pătru, stăpîn cu imunităţi în Bîrtcoveşti, Tiliceşti ş.a. (1483) 189. — Dimitrie, episcop al Transilvaniei, trimite locţiitor în Ţara Românească (1369) 3. — Dumitru din Maniaci, boieri cu imunităţi în Poenile-Vărbilăului, Izvoraniiş.a. (1429) 66. — Dumitru, jupan ,fratele lui Stanciul comis, stăpîn în Brăneţi, se înfrăţeşte cu Danciul comis Craiovescul (1491) 227. Dimitru, mare logofăt în sfatul domnesc (1463 . .. 1471) 122—125, 127, 129, 130, 138, 139; probabil acelaşi; Dimitru (Dimitrie, Dumitru, Dumitru Bucur), mare spătar în sfatul domnesc (1437 . . . 1456) 81—87, 89, 91, 93—95, 98, 101, 103, 104, 108, 110—113, III. Dimitru (Dumitru), mare paharnic în sfatul domnesc (1489—1498) 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—238, 240, 241, 243—245, 247—249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283. Dimitru, partea lui în Cîrbeşti (menţ. 1495) 257, — Dumitru, popă eclisiarh, ispravnic (?) în act domnesc (1497) 275. Dimitru, portar în sfatul domnesc (1494) 249. — Dumitru, slugă domnească ,stăpîn cu imunităţi în Ciurileşti, Balomireşti ş.a. (1430) 68. Dimitrie, Dimitru, Dumitru spătar 1437 . . . 1456, v. Dimitru mare logofăt. Dimitrie spătar 1482 v. Dimitrie Ghizdavăţ. Dimitru, ţigan m-resc (1496) 268. Dimitru Bucur v. Dimitru logofăt. Dimitrie Dabăcescu (Dimitru Dabacescu, Dimitru ~), dăruieşte partea lui din Dăbă-ceşti m-rii Tismana (menţ. 1387 . . .) 8, 14, 16. Dimitru Ghizdavăţ (Dimitri, Dimitru, Dumitru, Dumitru Ghizdaveţ) (1475 . . . 1486) cu sarcini domneşti, ban 197; în sfatul domnesc: stratornic (1475—1476) 148, 150—153; paharnic (1477) IV; jupan (1482, 1485) 179, 194; ispravnic 191; probabil acelaşi: Dimitru, spătar în sfatul domnesc (1482) 181. *Dinovo, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Ticuci 170. Dionisie, ierodiacon, martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252. Dionisie, mare vistier şi comite de Pojon (1247) 1. Dîlban, cumpără parte în muntele de la An-drian (1468) 132. Dîmbova, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Stoica ş.a. 68. Dîmboviţa v. Cetatea Dîmboviţei. Dîmboviţa, rîu, sat pe ~ 109. Dîmbrovnic, rîu , sat pe ~ 105. 544 Dîrstor, cetate , în titulatura domnului Ţării Româneşti 28, 32, 34, 35, 38, 45, II; chefalia din ~ 28; vamă 162. Doamna v. Vama Doamnei vamă. Dobă v. Nan Udobă. Dobca v. Ianus de Dobca. Dobca, sat , întărit de Vladislav voievod rudei sale Ladislau de Dobca 5. Dobra, soţia jupanului Ticuci, înzestrată de Basarab cel Tînăr în Băleşti ş.a. (1480) 170. Dobre, închină partea lui din Băleni jupanului Bran (menţ. 1492) 229. Dobre Runceanul, vinde în Cornăţel şi Desco-pereşti (1492) 234; v. şi Dobriţa, jupan. Dobrineşti din jud. Vlaşca, sat, găleţi întărite m-rii Rîncăciov 285. Dobriţa v. Voico Dobriţa. Dobriţa, jupan, nepotul lui Chirtop, stăpîn în Runc şi înfrăţit peste Ruşi, Racoviţa ş.a. (1492) 230, v. şi Dobre Runceanul. *Dobroeşti din jud. Pădureţilor, sat , găleţi întărite m-rii Rîncăciov 285. Dobromir, boier, stăpîn cu imunităţi în Criva de la Mehedinţi, Rusăneşti ş.a. (1483) 184. Dobromir, cumpără în Vîlculeştii de la Coşu-ştiţa (1486)198. Dobromir, jupan în sfatul domnesc (1429) 64. Dobromir, întărit peste parte din Cincul şi din muntele Andreianu (1493) 238. Dobroşeşti (Dobruşeşti), sat , întărit cu imunităţi m-rii Snagov 95, 127, 179. Dobrotă din Hraboreşti (1497) 278. Dobrotă, jupan în sfatul domnesc (1424 ... 1429) 52, 56, 63, 64, 66. Dobrotă, slugă domnească, fratele lui Dragul, stăpîn în siliştile Murtăşeşti, Meianţi ş.a. (1469) 134. Dobrotin, sat , întărit cu imunităţi lui Milco stolnic 217. Dobrovoe, partea lui din Ohaba, dăruită de domn m-rii Tismana (menţ. 1483) 186. Dobrul, fiul lui Minţică, vinde parte în Vrabeji (1487) 204. Dobrul, vind părţile lor din Groşani (1492 . . .) 232; probabil acelaşi: Dobrul, cu parte în Ubîrşia de la Bratilov (1486) 197. Dobruşa, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Rutaş ş.a. 83. Dobruşeşti v. Dobroşeşti, sat. Dode, ţigan m-resc (1494) 246 247. Dohiar v. Âtbos, m-ri. Dohoreţ v. Cazan ~, Stanciul ~ şi Stoica Doboreţ. www.dacoromanica.ro Dodăneşti, moşie întărită m-rii Tismana 269. Dolofan, spătar în sfatul domnesc (1481) 177. Domentian, egumeni ai m-rii Snagov (1441) 95; (1487) 205. 'Domneştii de la Jilţ (Seliştea Domneştilor), sat şi selişte , întărit lui Lihul ş.a. 141; întărit slugii domneşti Mînea ş.a. 188. Domneşti, vale la muntele Zîrna , III. Don v. Mihai Don, secretar. Don Luca Supil, în sfatul domnesc (1452) III. Don Todor Stănescul v. Tudor, jupan. Dopca v. Dobca, sat. Dorotei, catigumen, duhovnic al domnului (1369) A. Dorotei, egumen al m-rii Cozia (1495) 252. Dorotei, egumen al m-rii Govora (1488 . . . 1499) 210, 220, 225, 251, 268, 280, 283, 289, 290, 293. Dorotei, egumen al m-rii Licura (1440) 91. Doseni, v. Giosani, sat. Drag, stăpîn cu scutiri în Ponor (1459) 118. Draghislav, slugă domnească, întărită în Precenu-de-Sus (1494) 250. Draghici Udriţu, v. Dragomir al lui Manea. Dragoe, boier, stăpîn cu imunităţi în Drăgo-teşti, Cerveniţa ş.a. (1483) 184. Dragoe, partea lui în Brativoeşti (menţ. 1487) 204. Dragoi, gramatic domnesc, tocmelnic (1487) 208. Dragole, fiica lui Stănilă, stăpînă in Bro-şteni, Vrabeţi ş.a. (1487) 204. Dragomir, ban, cu sarcină domnească pentru m-rea Tismana (1491) 228 ; v. şi Drapnmir Izvoranul Dragomir, boier, stăpin in Lăngeşti, Aninoasa Kagul ş.a. (1437) 86. Dragomir, comis in sfatul domnesc (1424) 52, 56. Dragoţnir, cumpără in Vilculeştii de la Coşu-ştiţa (1486) 198. Dragomir din Brăneşti in sfatul domnesc (1451) 102. Dragomir de la Segarcea, jupan în sfatul domnesc (1415) 38. Dragomir, grămătic, scrie acte domneşti (1445 .. . 1452) 99, 105, 108. Dragomir, închină partea lui din Mihoveni lui Drăghici al lui Stoica în sfatul domnesc C. Dragomir, trimis de domn în Transilvania (1480) 167. Dragomir, tatăl lui Petru (menţ. 1469) 136. Dragomir, ţigan boieresc (1480) 170. Dragomir, vinde împreună cu Carapcin partea lui din Muşăteşti (1475) 148. Dragomir mare vornic în sfatul domnesc 1463—1465 v. Dragomir al lui Manea. Dragomir al lui Berendei, în sfatul domnesc (1432) 73. Dragomir al lui Manea (~ Udrişte; Draghici Udriţu şi Dragomir al lui Udrişte în traduceri) (1447 ... 1492), în sfatul domnesc (1456 ... 1492): mare vornic (1463—1465) 122—125, 127, 129; jupan 113, 130— 133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150—153, 157, 158. 160, 161, 170, 184— 187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204— 206, 209—222, 224, 226—230, 233, 234, IV; probabil acelaşi: Udrişte, jupan în, sfatul domnesc (1482) 181 şi: Dragomir, vornic nepotul lui Vladislav voievod donator la Meteore (1447) B. Dragomir Izvoranul (Dragomir, Izvoran, Izvoranul), mare stolnic în sfatul domnesc, (1496—1500) 266, 268^270, 274, 275, 278 545 www.dacoromanica.ro 283,285—288, 29C—294,297. 299,302, 303, D şi în (1491 ...) C; v. şi Dragomir ban. Dragomir Ruhat, stăpin cu imunităţi in Gura Deşului, Săseni, Boişoara ş.a. (1451) 103; v. şi Dragomir, slugi domneşti. Dragomir Ţacal, jupan in sfatul domnesc (1457—1459) 115, 117, 118. Dragomir Udrişte v. Dragomir al lui Manea. Dragomireşti de la Dîmboviţa, sat <în oraşul Bucureşti», întărit m-rii Bolintin 109. Dragoslav, partea fiilor lui în Tîrseni (menţ. 1497) 274. Dragoslav, partea lui în Duşeşti (1472) 140. Dragoslavele, sat , dăruit de Vladislav voievod m-rii Vodiţa şi întărit cu imunităţi m-rii Tismana 22, 53, 62, 89, 97, 124, 155 ; v. şi Elhovăţ, sat. Eloviţa, pîrîu 24. Elovniţa v. Ialovniţa, rîu. Emeric, rege al Ungariei <1196—1204> (menţ. 1372) 5. Ercea v. Hercea, sat. Eremia v. Ieremia. Ermon, vinde parte cu crivină în Ermoneşti (menţ. 1483) 189. Ermoneşti, sat (1388— 1389), orînduirea lui 9; martor 10. Găeşti din jud. Vlaşca, sat , sate, branişte, găleţi domneşti, imunităţi 94, 241, 256; egumeni 241, 256; acte domneşti scrise în >—197, 227, 256, 267, 293. Gligor (Gliga), stăpîn în Recica lui Dabul, Gulie şi la balta lui Cîrjeu (1494, menţ. 1499) 249, 291. Glod (Glodul), sat , 210, 233; răscumpărat de Radul cel Mare şi redăruit cu imunităţi m-rii Govora 290. Codea, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Mărgineni (1437) 81. Godea, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Godeni (1461) 120. Godeni, sat, întărit cu imunităţi slugilor domneşti Bîre şi Godea 120. Godineşti, sat , dăruit cu imunităţi slugilor domneşti Badea, Ylaicu şi Radul 108. Goleşti, sat , dăruit cu imunităţi m-rii Cozia de Alexandru Aldea 73; dăruit (?) cu imunităţi jupanului Ticuci de Basarab cel Tînăr 170. Golin v. Stoian Gol in, stolnic. Gora, Sfînta Gora Athona v. Athos. Gorcea v. Radul al lui Borcea. Gorga, stăpîn în Bădeni, unchiul lui Yladul spătar (1494) 245. Gorj v. Jiul de Sus, judeţ. Gornovi, sat 198. Goruia, sat , întărit slugii domneşti Mînea ş.a. 188. Gostei cel Negru în sfatul domnesc (1409) 35. Gostieşti v. Costeşti, sat. Govora, m-re , rezidirea bisericii de Radul cel Mare 266, 268, 273; sate, rumâni, vii, vinărici, munţi, păduri, bălţi, peşte, imunităţi 196, 210, 220, 225, 233, 248, 251, 252, 266, 268, 283, 289, 290, 293, 303; ţigani 267, 268; mori 220, 268 ; vama Runcului 303; egumeni 196, 210, 220, 225, 233, 248, 251, 252 (?), 268, 280, 283, 289, 290, 293. Govora, munte , întărit slugilor domneşti Cîrstea. Cîrstian ş.a. 296. Govoreanul v. Iosif Govoreanul. Gradislav (Yladislav), egumen, în sfatul domnesc (1392) 17. Grama v. Radul Grama şi Yladul, grămătic. Gramatogu, stolnic în sfatul domnesc (1477) !V. Grădanovţi (Gărdanul), sat < lingă Ccrneţi r. T. Severin, j. Mehedinţi», dăruit cu imunităţi m-rilor Cozia şi Codmeana de Mircea cel Bătrîn 20, 49, 56, 77, 96, 107. Grădiştea (Grădiştea, Grădişta), sat , nepotul lui Hamza jupan, stăpîn în Călugăreşti şi Cîmpul-Mare (1496) 264. Hanoi v. Stancinl Honoi. Haneş, Hanoş v. Ciop Haneş. Hanoş, pîrgar, martor (1425) 57. Hanovţi, sat , dăruit de despotul Lazăr m-rilor Tismana şi Yodiţa şi întărit de despotul Ştefan 31. Hariton, mitropolit al Ţării Româneşti, <1372— 1381>, catigumen al m-rii Cutlumuz (1369) A. Hariton, protopop, vinde cu zapis un cal ş.a. (1412) 36. Harsean v. Stoica Harsean, Has David v. Ştefan a lui Has David. Hasan, slugă domnească, stăpîn în Murtă-şeşti, Meianţi ş.a. (1469) 134. Haţag, eroare în loc de herţeg 61. Haţeg, ţară exceptată din donaţiunea regelui Bela către Cavalerii Ioaniţi 1. Hăgăraşul v. Amlaşul şi Făgăraşul. Heimond, episcop de Vaţ, în diploma regelui Ungariei (1247) 1. Henric comite de Somoghy (1247) 1. Hercea, sat , curte dăruită m-rii Cozia, de Tatul 9; întărit cu imunităţi m-rii Cozia 17, 25, 56, 77, 96, 107, 150,161,212; m-rilor Cozia şi Codmeana 49. *Hinţa (Hinţea), sat , întărit cu imunităţi m-rii Govora 210, 233, 268. Hinţeşti, sat < probabil r. Piteşti, j. Argeş >, 256. Hînsea, vinde parte in Măniceşti (1481) 177. Hîrgota, paharnic în sfatul domnesc (1482— 1486) 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201. Hîrsova (Hîrsomuinţi, Hîrsomunţi), sat , dăruit cu imunităţi de Radu voievod m-rii Tismana, 7, 8, 14, 16, 22, 53, 89, 124; v. şi Calu-gherovschi. Hîrteşti, sat , întărit cu imunităţi lui Stanciul Dijanul 111. Iaşii de la Curteani, sat , părţi întărite cu imunităţi slugii domneşti Tudor ş.a. 125. Iaşi, sat , întărit slugilor domneşti Danciul ş.a. 194. laş i, sat 157. Ieremia, de la Iezer (1495) 252. Ieremia (Eremia), egumen al m-rii Cutlumuz, venit în Ţara Românească (1398) 19. Ierusalim, oraş 1. Iezer v. Ezer, m-re. Ilarion, egumen al m-rii Cozia (1478) 157, 161. Ilarion, mitropolit al Ţării Româneşti, în sfatul domnesc (1494) 247. Ilfov, v. Elhov, judeţ. Iloviţa, v. Elhoviţa, sat. Imperiul Roman, romani IV; în titulatura lui Sigismund de Luxemburg 44, 46, 47, 62. Inăteşti, v. Hinăteşti, sat. Ioan v. Ion. Ioanichie (Ianichie, Ionicbie), egumen şi nastavnic al m-rii Tismana (1491 .. . 1497) 228, 236, 237, 239, 260, 276. Ioil, egumen al m-rii Govora (1494) 248. Ion, Ioan: — Ioan, cneaz, cnezatul său „pînă la rîul 01t“, dat Cavalerilor Ioaniţi (1247) 1. — Ioan, fiastru lui Stanciul, fratele lui Bărbat, stăpîn cu scutire în Spinu din Lovişte (1471) 139. Ion, fiul slugii domneşti Dragomir Ruhat, stăpin cu imunităţi în Gura Deşului, Săseni, Găojani ş.a. (1451) 103. Ion, fratele lui Mihai spătar, stăpîn în Ruşi (1484) 190. Ion, fratele lui Neagul, intărit in Lăleşti şi peste muntele Coarnele (1487) 209. — Ioan, jupan în sfatul domnesc (1400) 23. Ion, partea lui în Cirbeşti (1495) 257. Ion, scrie acte domneşti (1421, 1424) 49, 56. Ion, slugă domnească, cumpără în Negoeşti (1454) 112. — Ioan, slugă domnească, întărit în Intre Boilea, Săseni şi Petriceana (1393) 18. — Ioan (Onu) slugă domnească, stăpîn în Topliţa de la Jilţ, Pitulaţi de la Buorelul şa. (1483) 188. Ion, slugă domnească, stăpîn în Trestioara de la Brădet, Gura Jilţului ş.a. (1498) 286. Ion, stăpin în Braniştea Urăşei şi în muntele Lereştilor (1390 ...) 12. Ion, tatăl slugilor domneşti Radul, Iuga ş.a. stăpîni în Cergeni şi Comăneşti (menţ. 1475) 149. — Ioan Balşu, cneaz din Ţara Sîrbească, cumpără pămînt cu drept de a face tîrg (1477) IV. — Ion Capotă din Fîntînele, stăpîn în Budeni (menţ. 1493) 240. — Ion Manea v. Manea, comis. Ioneşti, sat , hotare 268; dăruit cu imunităţi de Vlad Călugărul m-rii Govora 248, 266, 268. Ioneşti , întărit cu imunităţi slugii domneşti Rutaş ş.a. 83. Ionichie v. Ioanichie, egumen. Iorm&nesti v. Ermoneşti, sat. Iosif, călugăr de la m-rea Zografu, strînge danii (1433) 74. Iosif, egumen şi nastavnic al m-rii Cozia (1450 ... 1457) 101, 106, 107, 115; v. şi Iosif mitropolit. Iosif, egumen al m-rii Dealu, în sfatul domnesc (1478) 157. Iosif, mitropolit al Ţării Româneşti, în sfatul domnesc (1464) 127; v. şi Iosif, egumen la Cozia. Iosif Govoreanul, egumen şi nastavnic al m-rii Govora (1485, 1488) 196, 210. Iov..., întărit în Vrabeţi (1487) 204; v. şi Iuban. Iova, grămătic, scrie act domnesc (1476) 153. Iova, în sfatul domnesc: comis (1457) 115; vistier (1458 ... 1461) 117, 118, 120. Iova, stăpîn cu scutiri în Ponor (1459) 118. Iovan, ţigan m-resc (1494) 246, 247. Ipriu, oraş postav de ~ 50,54. Isvoranul v. Dragomir Izvoranul. Iuba, ţigan m-resc (1479) 165. Iuban (Juban), vinde parte în Groşani (menţ. 1492 ...) 232; v. şi Iov... Iuga, slugă domnească, stăpîn în Cergeni şi Comăneşti (1475) 149. Iuga, trimis de Basarab cel Tînăr la doamna sa (1480) 166. Ivan v. şi Ion. Ivan, cu casa lui din Tîrgovişte, întărit m-rilor Cozia şi Codmeana (1417) 39; probabil acelaşi: Ivan Gări (1424) 52. Ivan, fiul lui Slav, întărit în Ubîrşia de la Bratilov, Necşeşti ş.a. (1486) 197. Ivan, fratele jupanului Hacici, martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252. Ivan, paharnic (1463, menţ. 1489), partea lui la Corneni 193; în sfatul domnesc (1463—1 1467) 122—125, 127, 129—131. Ivan, slugă domnească, întărit în Nănăşeşti, Mirileşti ş.a. (1477) 154. Ivan, slugă domnească, stăpîn în Murtăşeşti, Meianţi ş.a. (1469) 134. Ivan, vinde partea lui în Răzvad (1499) 294. Ivan Bucur, spătar în sfatul domnesc (1452) m. Ivan Gări v. Ivan cu casa lui. Ivanco, fiul băneasei , vinde domnului vie în Copăcel (1496) 266. Ivanco, jupan, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Ivaşcu, slugă domnească, stăpîn în Săseni, Petriceanca ş.a. (1393) 18. Ivul, slugă domnească, stăpîn în Ciocadea, Topşa, Plecicoi ş.a. (1484) 191. 551 www.dacoromanica.ro zvarnea (Izvima), pîrîu la ‘Podeni clîngă *Izvoreanii de la Dealul-Mare, sat , 62, 97. Valea Călugărească, r. Ploieşti), parte Izvoarele, sat, întărit jupanului Romanş.a 199. întărită cu imunităţi boierului Dumitru Izvorani, sat , parte întărită jupanului Roman 199. Juijani v. Giurgeani, sat. 552 www.dacoromanica.ro K Kiselevo (Kiselievo), tîrg 84. Lacul Doamnei, lac la ‘Şoaşu 84. Lacul Porcului, lac la Ioneşti 84. Ladislau I, regele Ungariei <1077—1095> (menţ. 1372) 5. Ladislau voievod transalpin v. Yladislav I, domn al Ţării Româneşti. Ladislau de Dobca (Lasla), magistru, cavaler, ruda lui Yladislav I, stăpin al tirgului Şercaia, al satelor Yeneţe, Cuciulata ş.a. (1372) 5. Laieta, piriu la Scorei , 62, 97. Lazăr, popă, < egumen» al m-rii Snagov (1407 ...) 34. Lăleşti, sat , în sfatul domnesc (1452) III. Luca Supil v. Don Luca Supil. Luca (Lucaci), jupan în sfatul domnesc (1389 ... 1400) 11, 12, 23. Lucaci, ban, dăruieşte satul Sogoino m-rii Tismana (menţ. 1400 ... 1464) 22, 53, 89, 124. Luciiani, sat întărit slugilor domneşti Stoilă ş.a. 85. Luciani, sat , frate cu Stan, stăpîn cu imunităţi în Perşani (1498) 287. Manea tatăl lui Dragomir (Dragomir al lui —) v. Manea Udrişte. Manea, ţigan boieresc (1441) 93. Manea vistier v. Manea Negrul. Manea vornic v. Manea Udrişte. Manea Negrul (Manea) < tatăl lui Manea Perşanul>, în sfatul domnesc: spătar (1475—1476) 148, 150—153; vistier (1482 ... 1495) 181, 184—187, 189, 190, 192, 257. Manea Perşanul v. Manea, stratornic. Manea Udrişte (Manea, ~ a lui Udrişte, Mani —), jupan (1439 .. . 1457), moara lui la Tîrgovişte 101; în sfatul domnesc: vornic 89, 93—95, 99, 102; jupan 91, 98, 101, 103—105, 108, 110—112, 115, III. Maniaci (Maniaciul), sat , întărit lui Dumitru ş.a. 66. Mano, partea lui cu gîrla Snagovului (menţ. 1441) 95. Mannga, tatăl lui Voinea cu parte în Cucuteni (menţ. 1473) 145. , doamna, mama lui Mihail I voievod (1418...) 42. Mara, împărăteasa , ctitoră la Hilandar (menţ. 1492) 235. Marco, fratele lui Vladul, întărit în Ueşti după înfrăţire (1498) 288. Marco, slugă domnească, stăpîn în Iaşi, fratele lui Laţco (1485) 194. Mardarie v. Mărdarie. Marea Neagră (Marea cea Mare), în titulatura domnului Ţării Româneşti, 28, 32, 34, 35, 38, 43, 45, 48, 91, II. Mareş, fratele lui Slav, întărit în Necşeşti, Groşi, Strîmtişorul ş.a. (1486, menţ. 1493) 197; danie m-rii Tismana 237. Mareş, stăpîn cu imunităţi în Modruzeşti şi Crăpeşti (1429) 65. Marga, fiica jupanului Cîrstea şi soţia lui Hrănitul spătar, stăpînă în Băleştii pe Jiu şi Budeni (1493) 240. Marga, sora jupanului Roman, înfrăţită de el în Corcolaţi (1500) 299. Maria, doamna lui Basarab cel Tînăr, în captivitate (1480) 166—169; luată sub ocrotire de Ştefan Bathory 173, 174. Maria, fiica jupanului Drăghici , stăpînă în Corneni (1489) 215. Maria, fiica jupanului Neagu grămătic, aşezată stăpînă cu imunităţi în Bîrzeşti şi Bîrseştii-de-la-Mostişte (1493) 244. Maria , fiica lui Trămîndan, stăpînă în Cornăţcl şi Descopereşti (1492) 234; probabil aceeaşi: Maria, jupaniţă stăpînă cu imunităţi în Valea Tătari, Răzvad ş.a. (1499) 294. Maria, sora jupanului Roman, înfrăţită de cl în Corcolaţi (1500) 299. Maricino v. Măricino, sat. Mariiane, sat lui din Tîrgovişte, întărit m-rilor Cozia şi Codmeana (1417...) 39. Martin, jupan în sfatul domnesc (1415) 38. Matca, pîrîu la Voila , dăruită cu sate, vinărici, moară ş.a. de jupan Drăghici al lui Stoica; egumen 201. j. Argeş>, întărit cu imunităţi lui Dragomir Ruhat 103. Mănăstirea din Pădurea cea Mare v. Bolintin, m-re. Măneciu v. Maniaci, sat. Măniceşti, sat , parte întărită slugii domneşti Dragomir 58; parte întărită lui Bratu ş.a. 177. Mănioc, paharnic în sfatul domnesc (1437) 80. Mărdarie, egumen al m-rii Tismana (menţ. 1492) 232. Măreşeşti, sat 197. Mărginieni, m-re v. Mănăstirea de la Cricov. Mărgineni, sat , cu moară, întărit cu imunităţi slugii domneşti Stan ş.a. 81. *Măricino (Maricino), sat , întărit cu imunităţi m-rii Cutlumus 151, 214. Mărtin, slugă domnească, nepotul lui Stan Macrea, întărit în Mihoveni (1485) 195. Măxineni v. Maximeani, sat. Mehedinţi, judeţ, sat din ~ 184; venit domnesc din grîu şi vin dăruit m-rii Tismana 276; boieri din ~ 236. Meianţi, silişte , întărită slugii domneşti Dragul ş.a. 134. Mela, ţigan m-resc (1494) 246, 247. Merişani, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Dragomir ş.a. 58. Metaxar v. Nicola Metaxar. Meteore, m-ri < Grecia>, danie de moaşte făcută de Vladislav voievod şi Dragomir vornic m-rii Sf. Ştefan de la ~ B. Mezea v. Stancio Mezea. Mica, fiica jupanului Cîrstian, aşezată de tatăl său în Buneşti, Cacova ş. a. (1500) 296. Mica, fiica lui Stan Macrea, aşezată de tatăl său în Mihoveni (1485) 195. Miceşti, sat , parte cu vaduri de moară întărită jupanului Mogoş 113; părţi întărite slugilor domneşti Roman, Dan puşcar ş.a. 178, 181, 207, 208, 261; părţi cu vad de moară întărite slugii domneşti Lumotă ş.a. 274. Miched, ban, bunicul lui Ladislau dc Dobca (menţ. 1372) 5. Miclea, nepotul jupanului Vlaicu din Cozleci, stăpîn în Bucov (menţ. 1493) 243. Miclea (Micle), paharnic în sfatul domnesc (1437 ... 1441) 81—83, 85—87, 89, 91, 92, 94, 95. Micleuş, jupan, dăruieşte împreună cu Stanciul loc în Tîrgul-Jiu m-rii Tismana (menţ. 1429) 64. *Micleuşevţi la Severin, pe Dunăre (Micleu-şovţi, Micleuşul), sat , întărit cu imunităţi m-rii Cozia 20, 56, 77, 96, 107; întărit cu imunităţi m-rilor Cozia şi Codmeana 49. Micul, hoier din Mîndra, stăpîn cu imunităţi, dăruit de domn (1400) 23. Micul, dă partea lui din Vîlcsăneşti jupanului Ticuci (1480) 170. Micul, fiii lui stăpîni în Ioneşti şi seliştea Corbenilor (menţ. 1496) 266. Micul, slugă domnească, fratele lui Roman şi al lui Dan puşcar, întărit în Miceşti şi Uliteşti (1481 ... 1495 ...) 178, 181, 207, 261. Micu, slugă domnească, întărit în Săseni, între Boile, Petriceana ş.a. (1393...) 18. Micul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Săseni, Gura Deşului ş. a. (1461) 103. Micul, slugă domnească, stăpîn în Cergeni şi Comăneşti (1475) 149. Micul, jigan boieresc (1441) 93. Micul vistier v. Micul Popşor. Micul al lui Banco, partea lui în Buteşti (menţ. 1441) 94. Micul Popşor (Micul, Popşor) în sfatul domnesc: vistier, protovistier (1392 ... 1415) 17, 37, 38; logofăt (1421) 48. Mierea, sat , în hotar cu Odobenii C. Mihaiu v. Faur Mihaiu şi Mihală. Mihail, Mihăilă: Mihail, abate de Cîrţa (1440) 90. Mihai din Padeş, martor în sfatul domnesc (1463) 122. Mihail (Mihai, Mihailu) din Ruşi, jupan, tatăl lui Stan spătar, stăpîn în Racoviţa, Tătărăi, Bucovei ş.a. (1450 ... 1474) 104, 135,145; logofăt în sfatul domnesc (1450.. . 1456) JOI—105, 108, 110—113; numit: Mihai Don, secretar III; probabil acelaşi: Mihail (Mihăilă), scrie acte domneşti (1437, 1440) 80, 83, 91. Mihai din Ruşi, spătar , stăpîn (1484) 190. Mihail, domn al Ţării Româneşti <1418— 1420>, fiul lui Mircea cel Bătrin (1390 ... 1415) 12, 15, 20, 22, 24, 26, 27, 30, 34, 35, 37, 38; dăruieşte m-rilor Cozia şi Codmeana case scutite în Tîrgovişte 39; dă acte 39—43, 45. — Mihăilă, dregător, cu atribuţii la vămile Prahovei sau Teleajenului (1481) 176. Mihail, fiul lui Mihai I (1418) 42. Mihail, grămătic, logofăt (1409 ... 1418), scrie acte domneşti 35, 37, 38, 42. Mihail grămătic (1437,1440) v. Mihail din Ruşi. Mihail (Mihai), grămătic (1489, 1494), scrie acte domneşti 217, 250. Mihail jupan, logofăt în sfatul domnesc v. Mihail din Ruşi. 556 www.dacoromanica.ro Mihai, nepotul lui Mihai spătar, stăpîn în Ruşi (1484) 190. Mihail, pleban din Tîrgovişte, aşezat de domn la m-rea Cîrţa (1440) 90. Mihail, slugă domnească, fiul jupanului Stanciul Moenescul, stăpîn cu imunităţi în Voita, Mislea, Cocorăşti ş.a. (1441) 93. Mihail, slugă domnească, nepotul jupanului Stanciul Moenescul, stăpîn cu imunităţi în Voila, Mislea, Cocoreşti ş.a. (1441) 93. Mihail, slugă domnească, înfrăţit în Miceşti (1495...) 261. Mihail, slugă domnească, stăpîn în Topeşti lingă Tismana (1483) 187. Mihai spătar v. Mihai din Ruşi. Mihai (Mibăilă), vinde părţi în Groşani (1492) 232. Mihail, vinde vie lingă Rîmnic (1400) 91. Mihail, primul vistier în sfatul domnesc (1424) 56. Mihai Don v. Mihail din Ruşi. Mihai v. Conţ Mihai. Mihală, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Ciurileşti, Amarul, Balomireşti ş.a. (1430) 68. Mihăilă v. Mihail. 'Mihăileşti, sat , întărit lui Alăman şi Stănilă 204; luat de Stan stolnic în schimbul Topeştilor de la Stanislav clucer 226. Mihnea, scrie act domnesc (1480) 170. Mihoveni (?), m-re, în stăpînirea jupanului Drăghici al lui Stoica ş.a. 195. Mihoveni (?), sat, parte întărită slugii domneşti Stan Macrea ş.a. 195. Mihu, tatăl lui Caloian din Tîrgovişte (menţ. 1417, 1424) 39, 52. Mihu, ţigan boieresc (1489) 217. Miia, cumpără în Vîlculeştii de la Coşuştiţa (1486) 198. Milco, scrie acte domneşti (1469 ... 1476) 133, 139, 151, 152. Milco, spătar în sfatul domnesc (1487, 1492) 204, 233. Milco, stolnic, soţul Ancăi, stăpîn cu imunităţi în Curtişoara, Morunglavi, Spinişorul Tomenilor ş.a. (1489) 217. Milcov, sat 118. Milea, fiul lui Neamiş, stăpîn al satului Pîrşani (1490) 224. Milea, jupan în sfatul domnesc (1392) 17. Milea, nepotul lui Piper stolnic, schimbă parte din Bucov pentru Băcani (1493) 243. Milea, paharnic în sfatul domnesc (1457) 115. Milea, slugă domnească, stăpîn în Cincu şi Şipot (1482...) 180. Mijeşti, sat , părţi întărite jupanului Chicoş 292. Mileţ (Mileţu), vistier în sfatul domnesc (1424 ... 1429) 52, 58, 63—66. Milovanul, top. la Coteana 84. Minţică, tatăl lui Dobrul care vinde parte în Vrabeţi (menţ. 1487) 204. Mircea, comis în sfatul domnesc (1466 . . . 1471) 130—133, 135, 136, 138. Mircea, fiul lui Vlad Dracul (1437 . . . 1445) 80, 83, 85, 87, 89, 91, 99. Mircea, fiul lui Vlad Călugărul, danii; scris în pomelnice (1492 ... 1497) 202, 231, 235, 247, 263, 273, 279. Mircea, jupan (1421, 1425) în sfatul domnesc 49; martor la dania făcută m-rii Cozia 57; probabil acelaşi: Mircea, fratele jupanului Stanciul (1436 . .. 1439) 77, 80, 82, 83, 85—87, 89; v. şi Mircea stolnic. Mircea, stăpîni cu imunităţi, împreună cu jupan Fintea, pe Argeşel, Frăsinet ş.a. (1401 . ..) 24. Mircea, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Iaşii de la Curteni, Bulgari ş.a. (1464) 125. Mircea, stolnic în sfatul domnesc (1432) 73; v. şi Mircea, jupan. Mircea, ţigan m-resc (1479) 165. Mircea, vornic în sfatul domnesc (1482) 179; v. şi. Mircea Buze. Mircea cel Bătrîn (Mircea Basarabă), domn al Ţării Româneşti <1386—1418> 19; fiul lui Radul voievod şi al doamnei Calinichia 8, 9, 14, 16, 22, 88, 89; fratele jupanului Staico 34; tatăl lui Mihail I, Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea şi Vlad Dracul 12, 15, 20, 22, 24, 26, 27, 30, 34, 35, 37—39, <42 >, 48, 49, 71—74, 89, 124, 126; tatăl (?) lui Dan II 59, 61; bunic 236, 239, 295; danii şi ctitori 8—10, 14, 16, 17, 20, 22, 25, 26, 37, 42, 49, 56, 61, 73, 77, 89, 124, 151, I, II ; dă acte (1387—1415) 8—18, 20—30, 32—35, 37, 38; relaţii comerciale cu Braşovul 50, 69; întîlnire la Severin cu craiul Ungariei 32; eroare: Vladul, tatăl lui Vlad 84. Mircea Buţcat (Mircea, Buţcat), paharnic în sfatul domnesc (1480—1482) 175, 177—179. Mircea Buze (Buzea), fratele lui Stoica armaş, stăpîn în Bîrzeşti (1492) 234, 243, 244; v. şi Mircea vornic. *Mirceşti la Teleorman, sat , parte întărită cu imunităţi m-rii Glavacioc 94. ‘MiriIeşti, sat , în hotar cu Ioneştii 268; parte întărită cu imunităţi m-rii Govora 220; ~ lui Sprinten; ~ Iui Tîin-peanu, părţi întărite slugilor domneşti, Badea şi Ivan 154. ‘Mirileşti, silişte , parte întărită slugii domneşti Mînea ş.a. 188. 557 www.dacoromanica.ro Mislea, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Standul Moenescul 93. Mîndra, sat , parte cu moară întărită cu imunităţi boierului Micu 23. Mîndre v. Stan Mîndre. Mindrea, ţigan boieresc (1499) 292. Mînea v. şi Manea. Mînea, fiul slugii domneşti Birul, stăpîn în Marotiu, Dvorsca şi Polovinele (1489) 216. Mînea, fratele lui Lihul, întărit în Murceşti şi Domneştii de la Jilţ (1472) 141. Mînea, nepotul lui Slav, întărit în Ubîrşia de la Bratilov (1486) 197; probabil acelaşi: Mînea, vinde partea lui în Groşani (1492) 232. Mînea, slugă domnească, fratele lui Vrabeţ, stăpîn cu imunităţi în Padeşul, Roşia, Vădeni ş.a. (1465) 129. Mînea, slugă domnească, stăpîn în Topliţa de la Jilţ, seliştea Domneştilor, Fărcă-şeşti ş.a. (1483) 188. Mînea, slugă domnească, stăpîn în Trestioara de la Brădet, Stîrcii de la Ceple ş.a. (1498 . . .) 286. Mînje, partea lui în Duşeşti (menţ. 1472) 14°. Mîrşa, sat , parte întărită cu imunităţi lui Barbu ş.a. 105. Mladin, via fiilor săi (menţ. 1495) 254. Mlava, rîu în sfatul domnesc (1471—1473, 1483) 139, 140, 142, 145, 185, 186. Nan Udobă (~ Dobă), dăruieşte satul Căli-măneşti m-rii Cozia (1388, 1392) 9, 17. Nan Pascal (Pascalie, Pashale, ~ Pascale, ~ Păcal?), , jupan, stăpîn în Jugorul (1428 .. . 1441, menţ. 1478) 102, 160; în sfatul domnesc (1428 .. . 1441) 60, 72, 73, 77, 81—87, 93. Nan < Sculotă > (Nanul), jupan în sfatul domnesc (1421 .. . 1445) 48, 49, 58. 73, 80—87, 91, 93, 94, 98, 99. Naneş v. Stoica Naneş. Nanotă, spătar în sfatul domnesc (1424) 52. Nanul, jupan v. Nan Sculotă. Nanul, fiul lui Boţea, stăpîn cu imunităţi la Mociuriţe (1400 . . .) 21. Narte, partea lui în Răspopi (1500) D. ’Nănăşeşti la gura Topologului (Nănăşăşti), sat, , părţi întărite slugii domneşti Badea ş.a. 154; părţi cu mori şi poiană cu nuci dăruite cu imunităţi de Ylad voievod m-rii Govora 220, 268. Năsturel v. Udrişte Năsturel. Năsturel, ţigan boieresc (1469) 135. Neacşa, fiica jupanului Drăghici din Mărgineni, stăpînă în Corneni (1489) 215. Neacşa, fiica lui Neagoe, stăpînă în Bom-boeşti şi Clocotici (1500) 302. Neacşa, jupaniţa, fiica lui Trămîndan şi sora Stanei, stăpînă în Cornăţel şi Descopereşti (1492, 1499) 234, 294. Neacşu, fiul lui Badea Ciutin, stăpîn cu imunităţi în Zloteşti (1445) 99. Neacşul, slugă domnească, fratele lui Stoica, stăpin în Mihoveni (1485) 195. Neag v. Neagul. Neaga, fiica lui Stan Macrea, stăpînă în Mihoveni (1485) 195. Neaga, întărită în Broşteni, Vrabeţi ş.a., aşezată de tatăl ei Stănilă (1487) 204. Neaga, stăpînă în Sălătruc pe Coinsca (menţ. 1488) 212. Neagoe, cneaz din Izvorani, dă bir cu săracii (1441) 95. Neagoe, comis în sfatul domnesc (1463—1465) 122—125, 127, 129. Neagoe de la Craiova < tatăl Craioveştilor> jupan în sfatul domnesc (1475) 148, 150. Neagoe, fiul lui Drăghici vornic din Mărgineni, întărit în Negovani (1498) 282. Neagoe, fiul lui Rusin, întărit în Duşeşti (1472) 140. Neagoe, fiul lui Stan Mîndre, stăpîn în Bom-boeşti şi Clocotici (1478, 1500) 159, 302. Neagoe, fiul vitreg al jupanului Birta Pătru, stăpîn cu imunităţi în Clăşneşti, Bîrt-coveşti, Jirov ş.a. (1483) 189. Neagoe, întărit în Cincul şi muntele Andreianu (1493) 238. Neagoe, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Valea Su .. . (1428) 60. Neagoe, spătar în sfatul domnesc (1445) 99. Neagoe stăpîn în Bomboeşti v. Neagoe, fiul lui Stan Mindre. Neagoe, stăpîn cu imunităţi în Uieşti pe Dîm-brovnic şi Cieştii de la Codmeana (1451) 105. Neagoe, stolnic în sfatul domnesc (1450— 1453) 101—105, 108, 110, 111; numit Neagoe Stan, stolnic (1452) III. Neagoe, vărul slugii domneşti Bucşa, întărit în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Neagoe, vinde partea lui din Groşani (1492) 232. Neagoe, vinde domnului satul Bîrseşti (1500) 303. Neagoe vistier v. Neagu. Neagoe al lui Borcea (Neagoe, Neagoi Neagul, Negoe Borcev, Negre al Torcii), jupan în sfatul domnesc (1464 . . . 1491) 123— 125, 127, 129, 131, 133, 135, 136, 138— 140, 142, 143, 145, 148, 150—153, 158, 160, 161, 170, 181, 184—187, 189, 190, 192—194, 198, 201, 204—206, 209—222, 224, 226—228, IV. Neagoe Stan v. Neagoe, stolnic. Neagoe Strehăianul v. Neagoe de la Craiova. Neagomir, vinde parte în Străhaeţ (1478) 158. Neagotă, fratele slugii domneşti Coman, partea lui la Mociuriţe, (menţ. 1400 . . .) 21. Neagotă, întărit în Grădiştea şi Runtea, fratele lui Stănislav (1489) 219. Neagra, sat , parte întărită lui Neagu ş.a. 211. 559 www.dacoromanica.ro Neagul, Neag: — Neag, cumnata sa stăpînă în Miceşti (1495 . . .) 261. — Neag, cumpără împreună cu Nenciul vornic, în Coteşti (1484) 193. Neagul, fratele lui Ion, cumpără în Lăleşti şi muntele Coarnele (1487) 209. — Neag, fratele lui Vladul, întărit în Neagra şi Urlăndeşti (1488) 211. — Neag, grămătic, jupan (1493), stăpînîn Bîr- zeşti şi Suharna 243, 244; probabil acelaşi; Neag, grămătic, scrie act domnesc (1480) 175. Neagu, < grămătic >, scrie act domnesc (1451) 103. Neagul, nepotul slugii domneşti, Stoia, întărit în Mihoveni (1485) 195. — Neag, paharnic în sfatul domnesc (1445) 99. Neagul (Neag, Neagu), postelnic (stratornic) în sfatul domnesc (1487—1495), 204— 206, 209—212, 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236, 237, 240, 257. Neagul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Luciiani (1437) 85. Neagul, stăpîn cu imunităţi pe Argeşel, Elhoviţa şi la Frăsinet (1401 . . .) 24. Neagu (Neagoe), vistier în sfatul domnesc (1428) 60, 61. Neagul (Neag), vornic în sfatul domnesc: mare vornic (1466—1473) 130—133, 136, 138—140, 142, 143, 145; fost vornic, jupan (1475 . . . 1481) 150, 158, 161, 170, 178. Neagul Şuia, fratele lui Amza, vinde in Coco-şari (1473) 145. — Neig Taurul (Ganea Taurul), vinde satul Păpeni (menţ. 1475,1478) 150,161, 212. Neajlov (NeajIovul) rîu lui din Tîrgovişte, întărit m-rilor Cozia şi Cod-meana (1417) 39. ‘Nimireşti, sat întărit cu imunităţi m-rii Snagov 179-Nitra, comitat , ocnă cor. Ocnele Mari r. R. Vîlcea» 27, 57, 210; vie dăruită de monahul Macarie 36 — c. 723 m-rii Govora 252, 268; care de sare dăruite de domn m-rii Tismana 276. Odobeni, sat cOdoba, r. Buzău» hotare, pădure, întărit lui Stan paharnic C. Odriiu, cetate cÂdrianopole, Turcia», în titulatura lui Mircea cel Bătrîn II. Ogrăzele, top. la Coteana , martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252. Oprea, fratele boierului Stanciul Mailat de Dejani, stăpîn cu imunităţi in Dejani ş.a. (1452) III. Oprea, grămătic, scrie acte domneşti (1493) 236, 237. Oprea, logofăt, jupan în sfatul domnesc (1457, 1459) 115, 118; v. şi Oprea Oprischi. Oprea, nepotul slugii domneşti Stoia, întărit în Mihoveni (1485) 195. Oprea pîrgar v. Oprea, fiul lui Gherghe. Oprea, slugă domnească, întărit în Rădi-neşti şi Creţeşti, nepotul lui Bucşă (1489) 218. Oprea, spătar de la Rîmnic, martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252; v. şi Oprea din Rîmnic. Oprea, ţigan boieresc (1480) 170. Oprea Oprischi, vistier în sfatul domnesc (1452) III; v. şi Oprea, logofăt. Oprea Pătrăţu, popă, merii lui la Răşinari (1383) I. Oprişa, paharnic în sfatul domnesc (1461) 120. Oprişe, slugă domnească înfrăţeşte pe verii săi peste Vîrloni (1469) 133. Oradea Mare (Oradea), oraş 46; episcopie 1. Oraşul de Floci v. Floci, oraş. *Orboeşti, sat , întărit cu imunităţi jupanului Stroe şi lui Tudor logofăt după înfrăţire 175. Orbul v. Draguşin Orbul şi Smil Orbul. Oreahova v. Padina Oreahova, sat. Orehov v. Stanislav al lui Orehov. Oria, partea lui în Cucuteni (menţ. 1473) 145. Orlea (Oria, Orie), sat , în hotar cu balta Mamina 17, 56, 77, 96, 107, 212. Orleşti pe Olt, sat , fost al lui Cazan şi al m-rii Codmeana, dat în schimb boierilor Stanciul ş.a. din Jiblea 9, 10. Orşova (Rîşava), oraş 6, 97; hotar către Ţara Ungurească 22, 53, 89, 124, 260. Osica, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Iarciu 262. Oslea, munte , Tîrgul Gilort, Cepturile, Goleşti ş.a. 170 192, 229; în sfatul domnesc stratornic (1478) 158, 161. Pătru (Petru), stolnic în sfatul domnesc (1478 . . . 1481) 158, 160, 161, 170, 178. — Petre, via fiilor lui lîngă Rîmnic (1440) 91. — Petre, vinde partea lui din Ponor (1459) 118- Pătru (?), vistier mare în sfatul domnesc (1491 . ..) C. — Petre Zamona, jupan în sfatul domnesc (1421) 49. Păunul, boier, fratele jupanului Bîrta Pătru, stăpîn cu imunităţi în Clăşneşti, Tiliceşti, Jirovul ş.a. (1483) 189. Păuşeşti, sat , întărit cu imunităţi slugii domneşti Stan ş.a. 110. *Pecaleşti la Jilţ, în Jiu, sat , întărit cu imunităţi m-rilor Vodiţa şi Tismana de regele Ungariei şi de Iancu de Hunedoara 62, 97. Pecs, episcopie 1. Perşani, v. Pîrşani, sat. *Pesticevo la Blatniţa, sat şi silişte , întărit cu imunităţi m-rii Tismana, dania doamnei Calinichia 14, 16, 22, 53, 89, 124; întărit cu imunităţi de regele Ungariei şi de Iancu de Hunedoara 62, 97. Pestriţa, sat, parte întărită jupanului Cîrstian 278. Peszath la Scardona, moşie dăruită de regele Ungariei Cavalerilor Ioaniţi 1. Peştişani, sat , întărit cu imunităţi lui Barbn 105. Petec Babuşin din Luciani, în sfatul domnesc (1451) 102. Peteu, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Valea Su . . . (1428) 60. Petre v. Pătru. Petriman, face zapis de danie m-rii Cozia (1425) 57. Petriceana, munte , întărit slugii domneşti Dragomir ş.a. 18. ‘Petroviţa, sat , întărit cu imunităţi m-rii Tismana 8, 22, 228, 260. Petru v. Pătru şi Cîrstian Petru. Piatra, munte , parte întărită jupanului Cîrstea ş. a. 296. Piatra Izvorului, deal la Dejani , întărit boierilor Coman şi Nan 41. 36* 563 www.dacoromanica.ro Piscul Gîrniţei, top. la Ioneşti doneştii-Govorei r. Drăgăşani, j. Vîlcea> 268. Piscul Luugu, top. la Coteana 84. Piscu Urdii, top. la Coteana 84. * Piscupeşti, sat (Pîrvu), mare vornic fratele bannului Barbul Craiovescul (1482 . . . 1500), stăpîn cu imunităţi şi drept de slobozie la Potel 242; ctitor, dăruieşte Plăvicenii pe Şăoaş, Brînco-veni, Bogdăneştii de la Codmeana ş.a. m-rii Bistriţa 246, 247; în sfatul domnesc: mare vornic, fost vornic, jupan (1482, 1486—1493, 1495— 1500) 179, 201, 204—206, 209—212, 214—222, 224, 226—230, 233, 234, 237— 241, 243, 253, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—297, 299, 302, 303, C, IY; ispravnic în act, domnesc 289; martor 282. Platăţ, baltă , întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi fratelui său Bran 170; vinărici domnesc cumpărat de jupan Bran 192. Ponicva, sat , întărit m-rilor Vodiţa şi Tismana de Ştefan despotul Serbiei 31. Ponor, sat- , parte întărită cu imunităţi m-rilor Cozia şi Codmeana 49. Radomir, boier din Jiblea, primeşte in schimb parte cu imunităţi în Orleşti pe Olt (1389) 10. Radomir, partea lui în Măniceşti (menţ. 1428) 58. Radomir, popă din satul lui Baldovin logofăt, martor (1412) 36. Radomir, slugă domnească, fiul lui Ion, stăpin in Cergeni şi Comăneşti (1475) 149. Radomir (Radumir), slugă domnească, stăpin in Recica lui Dabul, Crăpătoarele ş.a. (1494, 1499) 249, 291. Radoslav, cumpără în Vîlculeştii de la Coşu-ştiţa (1486) 198. Radoslay, partea lui din Pocrui în stăpinirea m-rii Tismana (menţ. 1392) 16. Radoslav Supt Coastă, slugă domnească, întărită în Dădileşti (1463) 122. Radoslaviel, munte , întărit cu imunităţi m-rii Snagov 95. Radoşelul, silişte < probabil lingă Jilţu, r. Filiaşi, j. Gorj>, întărită lui Dragul ş.a. 134. Radul, ban mare (1386 . . . 1421, menţ. 1441), dăruieşte Mirceştii m-rii Glavacioc 94; în sfatul domnesc: ban 11, 35, 37, 38, 42; jupan 48, 49; vornic (?) 38. Radul boieri v. şi Radul, slugi domneşti. Radul, boier, fratele jupanului Jitiian, stăpin in Româneşti pe Jiu, Balomireşti, Pri-goriia ş.a. (1486) 199. Radul, boier, stăpin cu imunităţi in Berivoeşti (1429) 66. Radul, boieri, stăpîni cu imunităţi în Criva de la Mehedinţi, Bucureşti, Rusăneşti ş.a. (1483) 184. Radul, boier, stăpin cu imunităţi în Lăn-geştii din Argeş, Aninoasa, Baloteşti ş.a. (1437) 86. Radul clucer v. Radul al lui Furcă. Radul comis în sfatul domnesc (1445) 99; v. şi Radul paharnic (1445). Radul comis în sfatul domnesc (1491 .. .) v. Radul al lui Vintilă. Radul (Rad) , cumpără în Vilculeştii de la Coşuştiţa (1486) 198. Radul din Băeşti, vinde partea lui Sprinten din Mirileşti (1489) 210. Radul din Berivoeşti, în sfatul domnesc (1400 . . .) 21. Radul din Mărgineni v. Radul al lui Vintilă, paharnic şi Radul postelnic. Radul din Precina v. Radul, slugi domneşti. Radul din Turci, vinde partea lui din Malul-de-Sus (1445) 99. Radul domn al Ţării Româneşti v. Radul, voievod. Radul, fiul băneasei, , vinde domnului via lui din Copăcel (1496) 266. Radul, fiul lui Badea Ciutin, stăpin cu imunităţi in Zloteşti (1445) 99. Radul, fiul lui Cîrjeu, stăpin in Recica lui Dabul şi Gulie (1494) 249. Radul, fiul lui Gliga, stăpin în Recica lui Dabul şi Gulie (1494) 249. Radul, fiul lui Mihail I voievod (1418) 42. Radul fiul lui Stan v. Radul al lui Stan. Radul fratele jupanilor Ticuci şi Bran v. Radul, spătar. Radul fratele lui Cazan logofăt v. Radul Trămindan. Radul fratele lui Dan puşcar v. Radul, slugă domnească. Radul, grămătic de act domnesc (1458) 117. Radul, grămătic de aete domneşti (1486 . . . 1500) 201, 214, 220, 223, C. Radul, întăriţi în Duşeşti (1472) 140. Radul, jupan în sfatul domnesc (1421) v. Radul, ban. Radul jupan, nepotul lui Drăghici v. Radul, postelnic din Mărgineni. Radul, nepotul lui Mareş, întărit în Groşi (1486) 197. Radul, nepotul Pascal, dăruieşte m-rii Dealul Cereşanii, Măicăneştii şi munţi (1451) 102. Radul (?) paharnic în sfatul domnesc (1428) 61. Radul, paharnic (?) în sfatul domnesc (1445) 98; v. şi Radul comis. Radul, paharnic (1478. .. 1493), schimbă cu domnul Izvoranii 241; în sfatul domnesc mare paharnic (1478, 1480) 158, 160, 161, 170. Radul, paharnic în sfatul domnesc 1498— 1500 v. Radul al lui Vintilă din Mărgineni. Radul, postelnic (mare stratornic) în sfatul domnesc (1454... 1467) 112, 113, 120, 131. Radul, postelnic, nepotul lui Drăghici din Mărgineni, stăpin în Negovani, Corni şi Plopeni (1486 ... 1498) 201, 215; postelnic 282. Radul, postelnic (stratornic), fratele lui Barbul Craiovescul şi fiul lui Neagoe ban de la Craiova, stăpin în Plăviceni, Brîncoveni, Potel ş.a. 247; în sfatul domnesc mare postelnic (1489—1500) 219—222, 227— 230, 233, 234, 236—241, 243—245, 247— 249, 251, 253, 254, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285, 287, 288, 290—295, 2^7, 299, 303, C, D; ispravnic în act domnesc 275. Radul, slugă domnească, fratele lui Badea Cotescul, stăpin cu imunităţi în Coteşti, Goleşti, Jugorul ş.a. (1452) 108. Radul, slugă domnească, fratele lui Dan puşcar, întărit în Miceşti şi Uliteşti (1481 .. . 1500) 178, 181, 261. 566 www.dacoromanica.ro Radul (Rad), slugi domneşti, întărite în Pre-cenu-de-Sus (1494) 250; probabil acelaşi; Radul din Precina, martor (1486) 197. Radul, slugi domneşti, întărite în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Radul, slugi domneşti, stăpîni în Cergeni şi Comăneşti, fiul lui Ion, fiul lui Micul (1475) 149. Radul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Iaşii de la Curteni şi Bulgari (1464) 125. Radul, slugă domnească, stăpîn în între Boile, Săseni ş.a. (1393) 18. Radu, slugi domneşti, stăpîni cu imunităţi în Luciani (1437) 85. Radul, slugi domneşti, stăpîni în Murtăşeşti, Bărboşi de la Jilţ. ş.a.; fratele lui Boica; fratele lui Dragul (1469). 134. Radul, slugă domnească, stăpîn în Topliţa de la Jilţ, Moi, Şerbeşti, Teleşti ş.a. (1483) 188. Radul, slugă domnească, stăpîn în Trestioara de la Brădet, Gura Jilţului, Stîrcii de la Ceple ş.a. (1498) 287. Radul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Zătreni, Foleşti, Coprozi ş.a. (1453) 110. Radul (?), spătar în sfatul domnesc (1445) 98; v. şi Neagoe, spătar. Radul, spătar, vlastel (1480 . . . 1500), fratele jupanilor Ticuci şi Bfan, stăpîn cu imunităţi în Baia , Băleşti, Tîrgul Gilort, Spineni ş.a. 170, 192, 229. Radul, stăpîn cu imunităţi, împreună cu jupan Finta pe Argeşel, pe Elhoviţa şi la Frăsinet (1401 . . .) 24. Radul, stăpîn cu imunităţi în Roata (1451) 105. Radul stratornic v. Radul postelnic. Radul tatăl lui Cazan logofăt v. Radul al lui Sahac. Radul, ţigani boiereşti (1476, 1480) 152, 170. Radul vărul lui Onu v. Radul, slugă domnească, stăpîn în Topliţa. Radul, vinde partea lui în Cîrbeşti (1495) 257 Radul, vinde pometul lui (1495) 254. Radul (Radu), vistier în sfatul domnesc (1432 . ,. 1445) 73, 98, 99. Radul, vistier în sfatul domnesc (1480, 1481) 175, 177. Radul, vlastel, v. Radul, spătar. Radul voievod, domn al Ţării Româneşti: (menţ. 1351 . . .) v. Radu Negru, Radul voievod domn 1374—1385 v. Radul I. Radul voievod domn 1421 v. Radul Prasna-glava. Radul voievod domn 1462 . . . 1474 v. Radul cel Frumos. Radul voievod domn 1495—1500 v. Radu cel Mare. Radul voievod 196 eroare v. Vlad Călugărul. Radul voievod 226 v. Radu cel Frumos. Radul voievod, bunicul lui Dan al II-lea şi Vlad Dracul v. Radul I. Radul voievod cel Mare 145 v. Radul cel Frumos. Radul voievod, fratele lui Vlad Călugărul, v. Radul cel Frumos. Radul, voievod, străbunicul lui Radu cel Frumos, v. Radul I. Radul voievod, tatăl lui Dan I şi al lui Mircea-cel-Bătrîn, v. Radul I. Radul voievod, unchiul lui Radul cel Mare, v. Radul cel Frumos. Radul vornic v. Radul, ban. Radul I, domn al Ţării Româneşti <1374— 1385 >, familie, ctitor al m-rii Tismana (menţ. 1385 ... 1439) 7—9, 14, 16, 22, 53, 64, 89, 126; al m-rii Codmeana 42; probabil acelaşi: Radu vodă Negru (1383) dă act I. Radul al lui Borcea (~ Borce, ~ Borcev, ~ Gorcea), jupan în sfatul domnesc (1436.. . 1445) 77, 81, 82, 84, 91, 93—95, 98, 99. Radul al lui Furcă (Radul, ■—1 Furcovici), clucer (1492—1494), în sfatul domnesc (1492) 234; scrie acte domneşti 233, 243, 249. Radul al lui Sahac (Radul), jupan în sfatul domnesc (1431 ... 1436) 72, 73; tatăl lui Cazan logofăt şi Radul Trămîndan 77 (menţ. 1450) 101. Radul al lui Stan (fiul lui Stan) boier, dobîn-deşte scutiri pentru satul Pulcovţi dăruit de Gal m-rii Strugalea; martor în sfat (1409) 35. Radul al lui Vintili (Radul), paharnic în sfatul domnesc (1491 .. .) C. Radul Bălăceanul v. Bălâceanu Radu. Radul 148, 226; fiul lui Vlad Dracul (1439 menţ. 1497) 89, 91, 99, 124, 180, 195, 228, 238, 240, 264; dă acte de întărire, acordă scutiri şi imunităţi; familie 122— 143, 145, 146, 278; relaţii cu Ungaria 156; legături comerciale cu Braşovul 182. Radul cel Mare 145 v. Radul cel Frumos. Radul , domn al Ţării Româneşti <1421... 1427>, fiul lui Mircea cel Bătrîn, dă acte (1421) 48, 49. Radul Porca, martor la danie făcută m-rii Govora (1425) 57. Radul Răitea, ţigan boieresc (1483) 185. Radul Solcea, unchiul jupaniţei Anca, stăpîn în Spinişorul Tomenilor (menţ. 1489) 217. Radul Stan, fiul lui Bîră, stăpîn cu imunităţi in Mărgineni (1437) 81. Radul Trămindan (Radul, Trămîndan), fratele lui Cazan logofăt (1450, menţ. 1492), stăpîn în Comăţel şi Descopereşti 234; dăruieşte mori în Tîrgovişte m-rii Cozia 101. Radul (?) Vintilescul, jupan în sfatul domnesc (1488) 212. Radumir v. Radomir. Raicul, vinde vie în Ocnele (1495) 252. Rama, ţară , întărit cu imunităţi m-rilor Vodiţa şi Tismana de regele Ungariei şi de Iancu de Hunedoara 62, 97. Ratea, pîrcălab de Poenari, ispravnic (1481) 177. * Rateşti, sat , parte întărită slugii domneşti Bucşă ş.a. 218. Rădiniţă, tatăl lui Diia şi Stanislav (menţ. 1495) 254. Răduleştii de la Cilnău, sat , întărit jupanului Roman ş.a. 199. Romii, egumen al m-rii Cutlumus (1489) 214. Roşea, cumpără în Vîlculeştii-de-la-Coşuştiţa (1486) 198. Roşea, în pricină pentru Yodiţa Mare şi Bahna cu m-rea Tismana (1493) 239; probabil acelaşi: Roşea, slugă domnească, întărit în Precenu-de-Sus (1494) 250. Roşia, sat , părţi întărite cu imunităţi slugii domneşti Vrabeţ 129. Rucăr, vamă 40, 50, 54, 69; vameş trimis sol la Braşov 114. Rugina, pîrîu la Ceauri 222. Rubat v. Dragomir Ruhat. Runceanul v. Dobre Runceanul. Runcul, munte (?) la Dejani ,111. Runc, sat , parte întărită jupanului Dobriţă 230. Runcu, sat 197; întărit jupanului Cîrstian 278. Runcul, vamă parte întărită m-rii Govora 303. *Runtea, sat , parte întărită lui Cîrstia birarul ş.a. 219. Rusa v. Stoica Ruga. Rusăneşti, sat, întărit cu imunităţi boierului Batie ş.a. 184. Rusin, întărit în Duşeşti (1472) 140 Rusul v. Stoica Rusul. Ruşeasca, moşia la Tismana 7, 8, 14, 16, 22, 53, 89, 124. Ruşi v. Alhos, Mănăstirea Rusească. *Ruşii de la Mostişte, sat , dat de Stoica logofăt în schimb jupanului Pîrvu 234. ‘Ruşii mai jos de Tîrgovişte, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Stoica Naneş 143; v. şi Valea Sărăţii. ' Sărăcineşti, sat , parte întărită cu imunităţi m-rii Snagov 179. Sărăcineşti, sat , supus episcopiei de Rîmnic (menţ. tîrzie) 79. Săsciori, sat , parte întărită cu imunităţi lui Stanciul Dijanul 111; ~ jupanului Stoica Naneş ş.a. 143; probabil acelaşi; Săsciorii-Loviştea (Săsciori), sat 159; întărit cu imunităţi slugii domneşti Roman 80. Săseni (Săseani), sat < probabil r. Gilort, j. Gorj>, parte întărită cu imunităţi slugii domneşti Dragomir ş.a. 18, 103. Sătcel, sat , popă 170. Săvăstreani v. Sevestreni, sat. Scardona de lingă mare, cetate dăruită Cavalerilor Ioaniţi de regele Ungariei 1. Scărişoara, munte , în hotar cu Dej ani III. Scorei în Ţara Făgăraşului, sat , întărit cu imunităţi lui Stanciul egumen ş.a. 15. Scoreul-cel-Bătrin, top. la Scorei 15. Scoruş, top la Şăoaş cor. Ocnele Mari, r. R. Vîlcea, j. Vîlcea> 277. Scovarda, top. la Coteana 84. Scurta, sat , întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi vlastelului Radu 170. Seaca (Seacani), sat , dăruit cu imunităţi m-rii Cozia de Mircea cel Bătrîn 25, 49, 56, 77, 96, 107, 150, 161, 212; întărit m-rii Cotmeana 49. Seate (Ceate), fiii lui vind vie (menţ. 1495) 254. Sebeş v. Şebiş, sat r. Făgăraş. Secui pe Jiu (Săcuiu). , vamă dăruită m-rii Bistriţa 247. Segarcea v. Şegarcea, sat. Seliştea Bodei, selişte «probabil j. Mehedinţi >, întărită jupanului Cîrstian 278. Semen (Semăn, Simeon, Simion), stolnic în sfatul domnesc (1437 ... 1445) 80—87, 89, 91, 93—95, 98, 99. Semlin, oraş lui din Tîrgovişte, întărit m-rilor Cozia şi Cod-meana (1424) 52. Severin, cetate , hotar al Ţării Româneşti 47, 49, 55, 62, 97, 106, 128, 275; întâlnirea lui Mircea cel Bătrîn cu craiul Ungariei 32. Severin, mitropolie 17. Severin (Banatul Severinului), ţară, banat; dăruită cu imunităţi de regele Ungariei Cavalerilor Ioaniţi 1; în titulatura domnilor Ţării Româneşti 3, 5, 13, 24, 28, 30, 32, 45, 48, II. Severit, comite de Alba în diploma regelui Ungariei (1247) 1. * Sevestreni (Săvăstreani), sat «Căzăneşti, r. R. Vîlcea), întărit cu imunităţi m-rii Cozia 123, 150, 161, 212. Sfiştov, v. Sviştov. Sfînta Gora v. Athos, munte. Sfîntul Nicolae, m-re v. Athos. Sigismund de Luxemburg, împărat al romanilor <1411—1437) şi rege al Ungariei (1386 . . . 1437) 62, 97; numit părinte de Mihail voievod <40 >; acordă scutiri m-rilor Vodiţa şi Tismana 44, 46, 47; întîlnire cu Mircea cel Bătrîn 32. Sima, ţigan boieresc (1469) 135. Simeon, cumpără în Vîlculeştii de la Coşu-ştiţa (1486) 198. Simeon, Simion, stolnic v. Semen. Simon, egumen şi nastavnic al m-rii Cozia (1464 ... 1467) 123, 128, 131. Sin, fiul jupanului Stanciul Moenescul, stăpîn cu imunităţi în Voila, Cioruş, Mislea ş.a. (1441) 93. Sin, grămătic, scrie acte domneşti (1496 . .. 1500) 268, 276, 279, 290, 294, 297. Sinai, munte , m-rea Muntele Sinai dăruită cu obroc anual în bani de Radu cel Mare 279. Sinea, partea lui din Miceşti, dăruită de domn (menţ. 1482) 181. Sinteşti v. Şinteşti, silişte. Sirban v. şi Şerban. Sirban, slugă domnească, stăpîn în între Boilea, Săseni şi Petriceana (1393) 18. Sisoe, egumen şi nastavnic al m-rii Dealul (1451) 102. Sîmbata-de-Sus, sat , sate şi locuri din jur 17, 158, 273; poiana tirgului 84; branişte domnească 256; metohuri cu vii întărite m-rilor Cozia şi Codmeana 49. Slatina (vadul Slatinei), top. 283. Slav, fratele lui Mareş, intărit în Ubîrşia de la Bratilov, Necşeşti, Strimtul ş.a. (1486) 197. Slav, slugă domnească, stăpin in Trestioara, Gura Jilţului ş.a. (1498) 286. Slavonia (Sclavonia), banat 1. Slavul, fiul lui Badea Ciutin, stăpin cu scutiri in Zloteşti (1445) 99. Slăveiu, partea lui in Roşia (menţ. 1465) 129. Slăveiu, slugă domnească, vărul lui Bucşă, stăpin in Rădineşti (1489) 218. Stăvileşti, sat , intărit cu imunităţi slugii domneşti Vrabeţ ş.a. 129. Smil Orbul, martor in zapis (1412) 36. Sneagov, gîrlă , întărită cu scutiri m-rii Snagov, dania lui Stan spătar 95. Snagov (Sneagov, Znagov), m-re , acoperirea bisericii şi a chiliilor 179; sate, silişti 34, 59, 61, 95, 127, 179, 205, 301; drept de slobozie 255; ţigani 95, 127; mori 127, 179; vama Doamnei 179; vama Prahovei 127, 179; vămăşia Ilfovului 179; duşegubine şi gloabe 179; dreptul domnului de a pune egumen 127; egumeni 34, 95, 127, 157, 179, 205, 252. Sofronie, arhimandrit (1781) II. Sofronie, egumen al m-rii Cozia (1400 ..., menţ. 1421) 20, 26—28, 30, 37, 39, 45, 48. Sogoino la Blatniţa (Sogoi), sat şi silişte , întărite cu imunităţi m-rii Tismana dania lui Mircea cel Bătrîn şi a lui Lucaci ban 14, 16, 22, 53, 89, 124; ~ de regele Sigismund şi Iancu de Hunedoara 62, 97; luat în schimb de Nicodim 16. Solcea v. Radul Solcea. Solnoc, comitat 1. Someş 72. Somoghy, comitat 1. Şopron, cetate şi comitat 1. Sorbele, munte , întărit m-rii Tismana 137. Spanţov, sat , parte întărită cu imunităţi m-rii Snagov 179. Spineani, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Ticuci şi fraţilor săi 170, 192. Spinet, metoh cu două vii, întărit cu imunităţi m-rilor Cozia şi Codmeana 49. *Spinişorul Tomănilor, sat , întărit cu imunităţi lui Milea stolnic 217. Spin în Lovişte, sat , parte întărită lui Stanciul 139. Sprinten, părţile lui în Urşi şi Mirileşti (menţ. 1477, 1489) 154, 220. Staia, fiica lui Radoslav Supt Coastă, aşezată în Didileşti (1463) 122. Staia, jupan în sfatul domnesc (1400 . . .) 21. Staico, fiul lui Radomir, stăpin în Recica lui Dabul şi Gulie (1494) 249. Staico comis v. Staico vistier. Staico jupan, fratele lui Mircea cel Bătrîn, dăruieşte Ciulniţa m-rii Snagov (1407 . . .) 34. Staico (Staicu), mare logofăt, soţul Caplei , stăpin cu imunităţi în Bucov, Ruşi, Cornăţel, Descopereşti ş.a. (1482—1500) 234, 243, 244; danii făcute m-rilor Codmeana, Govora şi Bistriţa 213, 233, 247, 268; mare logofăt în sfatul domnesc (1482— 1500) 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204—206, 209—212, 215—222, 224, 226—230, 236—241, 244, 245, 247— 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—297, 299, 302, 303, C, D, IV; erori: Stancu IV; Stoica 213, 275. Staico, scrie act domnesc (1471) 138. Staico (Staicu), vistier în sfatul domnesc (1486—1491) 198, 201, 204—206, 209— 212, 216—222, 224, 226, 227; ispravnic 215; eroare: Stoica 215; probabil acelaşi: Staico, comis în sfatul domnesc (1478 ... 1482) 158, 160, 161, 170, 173, 175, 177— 179; eroare: Stoica spătar 161. Stait v. şi Stâit. Stait, fiul slugii domneşti Bîrul, stăpin în Marotinul, Dvorsca, Polovinele ş.a. (1489) 216. Stan v. Ciocuţ Stan, Radul al lui Stan şi Radul Stan; v. şi Neagoe, stolnic şi Pahulea, vistier. Stan, cumnatul slugii domneşti Voislav, stăpîn al satului Corcova (1472) 142. Stan , cumpără în Vîlculeştii de la Coşuştiţa (1486) 198. Stan, cumpără în Vrabeţi (1487) 204. Stan fiul jupanului Mihail din Ruşi, v. Stan, spătar. Stan , fiul lui Nenciu vornic, cumpără în Coteşti (1484) 193. Stan, fiul lui One v. Stan, slugă domnească. Stan fratele lui Manea v. Stan Perşa-nul. Stan, grămătic, logofăt, scrie acte domneşti (1466—1469) 130, 131, 135, 136. 571 www.dacoromanica.ro Stan, grămătic, scrie acte domneşti (1487— 1490) 206, 211, 216, 218, 222. Stan, grămătic, scrie act domnesc (1500) 303. Stan in sfatul domnesc (1400 . . .) 21. Stan, intărit in Duşeşti (1472) 140. Stan jupan in sfatul domnesc 1437 v. Stanciul. Stan, jupan in sfatul domnesc, fratele lui Iarciul (~ al lui? lardul) (1428 . . . 1432) 58, 60, 63, 65, 66, 73. Stan, jupan in sfatul domnesc, unchiul domnului Radul Prasnaglava (1421) 48, 49. Stan, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Stan, nepotul lui Hrănitul spătar, stăpin in Băleşti pe Jiu şi in Budeni (1493) 240. Stan, nepotul slugii domneşti Stan Macrea, intărit în Mihoveni (1485) 195. Stan, paharnic, intărit in Odobeni (1491 . . .) C. Stan (Stanul), părţile lui in Gheglieu şi Ungheni (menţ. 1471) 138. Stan, scrie act domnesc v. Stan grămătic. Stan, slugă domnească, fiul lui Cîrstea, intărit in Buneşti, Cacovo, muntele Govora ş.a. (1500) 296. Stan, slugă domnească, fiul lui One, stăpin in Ghegheu, Ungheni şi Bărcăneşti (1471, 1476) 138, 153. Stan, slugă domnească, intărit în Negoeşti (1454) 112. Stan, slugă domnească, stăpin cu imunităţi in Iaşii de la Curteni, Bulgari ş.a. (1464) 125. Stan, slugă domnească, stăpin cu imunităţi în Luciiani (1437) 85. Stan, slugi domneşti, stăpîni cu imunităţi in Mărgineni, fiii lui Bîra şi ai lui Tatul (1437) 81. Stan, slugă domnească, stăpin în Murtăşeşti, Meianţi, Bărboşii de Ia Jilţi ş.a., fiul lui Şerb (1469) 134. Stan, slugă domnească, stăpin in Murtăşeşti, Bărboşii de la Jilţi ş.a., fratele lui Dragul (1469) 134. Stan, slugi domneşti, stăpîni în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Stan, slugi domneşti, stăpîni in Trestioara de la Brădet şi Gura Jilţului (1498) 286. Stan, slugă domnească, stăpin cu imunităţi în Zătreni, Vladimireşti, Coprozi ş.a. (1453) 110. Stan, slugă domnească, vărul lui Roman şi al lui Dan puşcar, stăpin in Miceşti (1495 . . .) 261. Stan (Stanciul) spătar, fiul lui Mihail din Ruşi (1451 . . . 1473), stăpin în Raco-viţă, Tătărăi, Bucovei ş.a. 104, 135, 145; in sfatul domnesc (1471 . . . 1473) 139, 140, 142, 143; probabil acelaşi: Stan, stratornic in sfatul domnesc (1467, 1469) 131, 133, 136; v. şi Stanciul, spătar. 572 Stan, , purtătorul de sabie, dăruieşte girla Snagovului m-rii Snagov (menţ. 1441) 95; v. şi Stan, jupan, unchiul domnului. Stan, stăpin cu imunităţi in Corăeşti, Urbueşti şi Ioneşti (1437) 83. Stan, stăpin in Coteana, înfrăţit cu sluga domnească Taeincoş (1437) 84. Stan, stăpin cu iniunităţi în Merişani, Vezu-rari, Măniceşti ş.a. (1428) 58. Stan, stolnic in sfatul domnesc (1430) 68. Stan, stolnic al lui Radu voievod, stăpin în Mihăileşti şi Topeşti (menţ. 1490) 226. Stan stratornic, in sfatul domnesc 1467, 1469 v. Stan, spătar. Stan, tatăl boierului Radul din sfatul domnesc (menţ. 1409) 35. Stan, ţigan boieresc (1469, 1492) 135, 230. Stan, ţigan mănăstiresc (1496) 268. Stan, vărul slugii domneşti Stan Macrea, intărit în Mihoveni (1485) 195. Stan, vinde partea lui in Răzvad (1499) 294. Stan, vornic 1459 v. Stan al lui Negre. Stan, vornic mic in sfatul domnesc (1480, 1494) 170, 247. Stan al lui Iarciul v. Stan, jupan. Stan al lui Negre (Stan, ~ Negrovici), in sfatul domnesc: jupan (1450 . . . 1457) 101, 103—105, 108, 110—113, 115; vornic (1458, 1459) 117, 118; Stoian Negreş, stolnic III. Stan Cortofleş, sol la Ştefan Bâthory (1478) 156; v. şi Stanciul Cortofleş. Stan Costişatul, slugă domnească, stăpin in Ogretin şi Clăbucet (1486) 200. Stan Drăgan, in sfatul domnesc (1390 . . .) 12. Stan Macrea, slugă domnească, intărit in Mihoveni (1485) 195. Stan Mîndre, intărit in Bomboeşti (1478 . . .) 159. Stan Nebuneica, partea lui in Buneşti (menţ. 1500) 296. Stan , fratele lui Manea stratornic, stăpin in Perşani (1498) 287. Stana, fiica jupanului Cirstian, aşezată peste Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Stana, fiica jupanului Neagu grămătic, stă-pină in Birzeşti, Birseştii de la Mostişte ş.a. (1493) 244. Stana, fiica jupanului Stroe, aşezată stăpînă în Orboeşti şi Brăteşti (1480) 175. Stana, fiica lui Gorga, vara lui Vlad spătar, aşezată stăpină in Bădeni (1494) 245. Stana, jupaniţa lui Mustea, fostă a lui Detco stolnic, fiica lui Radu Trămîndan, stăpină in Comăţel, Răzvad ş.a. (1492, 1499) 234, 294. Stana, jupaniţă, mama lui Cazan logofăt (menţ. 1450) 101. Stanca, fiica jupanului Chicoş, stăpină in Fîntinele, Vemeşti, Plecicoi ş.a. (1499) 292. www.dacoromanica.ro Stanca, fiica lui Moian, nepoată jupanului Stanciul Moenescu, stăpînă în Yoila ş.a. (1441) 93. Stanca, fiica lui Pîrvu, stăpînă în Cornăţel şi Descopereşti (1492) 234. Stanca, fiica lui Stănilă, stăpînă în Broşteni, Mihăileşti ş.a. (1487) 204. Stanca, jupaniţa lui Pîrvu, stăpină in Cornăţel şi Descopereşti (1492) 234. Stanca, nepoata lui Staico mare logofăt (1492) 234. Stance, boier, stăpîn cu imunităţi in Făceţel şi Cerbăreni (1475) 148. Stance, cumpără in Stroeşti (1469) 136. Stance, partea lui în Miceşti (menţ. 1487 . . .) 207. Stancea, spătar in sfatul domnesc (1436) 77. Stancea al lui Albul (Stance, Stancea, Stanciul), în sfatul domnesc (1450) 101; vornic (1451 . . . 1456) 103—105, 108 110— 113; probabil acelaşi: Stanciul Ylad <în doc. fals>, vornic (1452) III. Stance Vrană (Stancea Vranin), stăpîn , la Jarcovăţ şi Sălcişor (menţ. 1388, 1392) 9, 14. Stanceşti v. Stănceşti, sat. Stancio v. Stanciul. Stanciul, boier, nepotul său Roman stăpîn cu imunităţi în Voivodeni, Săsciorii-Loviştea ş.a. (menţ. 1437) 80. Stanciul, boier, stăpin cu imunităţi in Dră-goteşti, Cerveniţa ş.a. (1483) 184. Stanciul, boier, stăpîn cu imunităţi în Jiblea şi Orleşti pe Olt (1389) 10. Stanciul, boier, vărul lui Roman, stăpîn în Româneşti pe Jiu, Balomireşti, Budeni ţ.a. (1486) 199. Stanciul, canatnic, fratele lui Milco stolnic, stăpîn cu imunităţi in Curtişoara, Morun-glavi, Spinişor ş.a. (1489) 217. Stanciul, comis in sfatul domnesc (1415) 38. Stanciul (Stănciulea), comis (1483 . . . 1499), se înfrăţeşte cu Danciul comis Craiovescul peste Brăneţi'227; cumpără balta Cîrjeu, Sîrbii, Neguleştii ş.a. 291; comis în sfatul domnesc (1483, 1484) 184, 186, 189, 193. Stanciul, cumpără vii şi pomet (1495) 254. Stanciul , cumnatul luiBasarab cel Tînăr (1475 . . . 1480), dăruieşte ţigani m-rii Tismana 165; în sfatul domnesc: jupan (1475) 148; logofăt (1480) 170. Stanciul, egumen, fratele lui Călin, stăpîn cu imunităţi al pămîntului Scorei (1391) 15. Stanciul, fiul lui Barbul, martor în sfatul domnesc (1409) 35. Stanciul, fiul lui Cîrpitul, vinde domnului satul Pleşoi (1500) • > ( Stanciul fiul lui Maher v. Stanciul, jupan. Stanciul fiul lui Mihail v. Stan, spătar din Ruşi. Stanciul, fiul lui Yoinea de la Ocna, vinde domnului parte din Hinţa (1487, 1492) 210, 233. Stanciul, fiul slugii domneşti Cîrjeu, stăpîn in seliştea Recica lui Dabul şi Gulie (1494) 249. Stanciul, fratele lui Tudor, se înfrăţeşte cu Grozav in Ueşti (1498) 288. Stanciul, fratele slugii domneşti Stanilă, întărit in Trestioara de la Brădet şi la Gura Jilţului ş.a. (1498) 286. Stanciul grămătic v. Stanciul, logofăt. Stanciul, înfrăţirea fiilor jupanului Yîlcul pe părţile lui (menţ. 1389 . . .) 11. Stanciul, întărit in Vrabeţi (1487) 204. Stanciul, jupan, dăruieşte loc în Tîrgu Jiu m-rii Tismana (1429) 64; probabil acelaşi: fiul lui Maher (1424) 53. Stanciul, jupan în sfatul domnesc (1421) 49; probabil acelaşi: jupan, martor la dania făcută m-rii Cozia (1425) 57. Stanciul, jupan în sfatul domnesc, fratele lui Mircea (1431 . . . 1440) 72, 73, 77, 80—87, 89, 91; Stan 81. Stanciul, jupan în sfatul domnesc (1452) 108. Stanciul jupan în sfat 1475 şi Stanciul logofăt în sfat 1480 v. Stanciul din Glogova. Stanciul logofăt, grămătic, scrie acte domneşti (1491 . . . 1500) 227, 267, 283, 286, 295, 296, 299. Stanciul, nepotul lui Piper stolnic, vinde în Bucov şi Băcani (1493) 243. Stanciul, nepotul slugii domneşti Bucşă, întărit în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Stanciul, postelnic în sfatul domnesc (1480) 170. Stanciul, slugă domnească, cumpără in Răspopi (1500) D. Stanciul, slugă domnească, fiul lui Batea, stăpîn cu imunităţi în Mociuriţe (1400 . . .) 21. Stanciul, slugă domnească, se înfrăţeşte în Dădileşti cu Radoslav Supt Coastă (1463) 122. Stanciul, slugă domnească, se înfrăţeşte în Vîrloni cu vărul său Opriş (1469) 135. Stanciul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Răteşti (1437) 82. Stanciul, slugă domnească, stăpîn în Topliţa de la Jilţi, Şerbeşti, seliştea Domneştilor ş.a. (1483) 188. Stanciul, spătar (purtător de sabie) în sfatul domnesc (1451, 1453) 102—105, 110, 111; v. şi Stan spătar, fiul lui Mihail. Stanciul, stăpîn cu imunităţi în Spinu din Lovişte, tatăl vitreg al lui Bărbat (1471) 139. 573 www.dacoromanica.ro Stanciul, vistier în sfatul domnesc (1431, 1436) 72, 77. Stanciul, vistier în sfatul domnesc (1485) 194, 195. Stanciul vornic 1451, 1456 v. Stancea al lui Albul. Stanciu vornic mic v. Stanciul Şoimul. Stanciu al lui Balco, dăruieşte vie şi parte pe Argeş m-rii Cozia (1388) 9. Stanciul al lui Stoica, întărit în Vrabeţi (1487) 204. Stanciul Ceapă din Grozăveşti, stăpîn în Cornăţel, Descopereşti şi Ruşii de la Mostişte (1492) 234. Stanciul Cortofleş, vinde satul Ohaba ş.a. lui Vintilă Florescul logofăt (1483) 186; v. şi Stan Cortofleş. Stanciul Dijanul v. Stanciul Mailat. Stanciul Dohoreţ, jupan, stăpîn în Cîrbeşti (1495) 257. Stanciu] Frăluţ, vinde în Cincul (menţ. 1493) 238. Stanciul Fusea din Măreşeşti, martor in faţa domnului (1486) 197. Stanciul Honoi (Stancio ~ Hanoi), jupan în sfatul domnesc (1437 . . . 1441) 80, 82, 83, 85—87, 89, 93, 94. Stanciu Mailat din Dejani, stăpîn cu imunităţi în Presaca, Zîrna ş.a. (1452) III; probabil acelaşi; Stanciu] Dijanul, stăpîn cu imunităţi în Trifeşti, Iaşi, Huhurezi ş.a. (1453) 111. Stancio Mezea, în sfatul domnesc (1418) 42. Stanciul Moenescul, jupan, stăpîn cu imunităţi în Voila, Cioruş, Mislea ş.a. (1441) 93. Stancio Sîrbul, în sfatul domnesc (1418) 42. Stanciul Şoimul (Stanciul), vornic mic, în sfatul domnesc (1467, 1471) 131, 136, 138. Stanciul Turcul, jupan, dăruieşte satul Cruşia m-rii Cozia (1388) 9. Stanciul Vlad v. Stancea al lui Albul. Stanciulea mare comis v. Stanciu], comis. Stancu v. Staico, mare logofăt. Stancul, fiul lui Onu, cumpără în Ghegheu şi Bărcăneşti (1471, 1476) 138, 153. Stancu, fratele lui Dragomir, cumpără în Topolniţa (1466) 130. Staneşti v. Stăneşti, sat. Stanislav, clucer, schimbă Mihăileşti pentru Topeşti (1490) 226. Stanislav, fiul lui Rădiniţă, vinde vie (1495) 254. Stanislav (Stănislav), fratele jupaniţei Anca, stăpîn cu imunităţi în Curtişoara. Morun-glav, Spinişor ş.a. (1489, 1497) 217, 273. Stanislav, întărit în Grădiştea şi Runtea (1489) 219. Stanislav al lui Orehov, hotarul lui pe Argeş (1388) 9. Stanul v. Stan. Star Chiojdul, sat , moşneni întăriţi în Chiojd 43. Stăit, dăruieşte parte din Groşani m-rii Tismana (menţ. 1493) 237; probabil acelaşi; înfrăţit (?) de vărul său Slav (1486) 197. Stăit, întărit în Vrabeţi (1487) 204. Stănceşti (Stanceşti), sat <în oraşul Piteşti>, întărit cu imunităţi m-rii Cozia 56, 77, 96, 107, 150, 161, 212. Stănciştor v. Sălcişorul, sat. Stănciulea comis v. Stanciu] comis. Stăneasa, vinde în Băroni (1480) 170. Stănesul v. Tudor, jupan. * Stăneşti (Staneşti), sat , parte întărită cu imunităţi lui Balea 66. Stănilă, ban în sfatul domnesc (1392, 1400) 17, 23. Stănilă, boierinaş, stăpîn în Beala din jud. Motrul (1415) 38. Stănilă, fiul slugii domneşti Cîrstea, stăpîn în Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Stănilă, fiul slugii domneşti Şerb, stăpîn în seliştea Murtăşeşti, Meianţi ş.a. (1469) 134. Stănilă, nepotul slugii domneşti Bucşa, întărit în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Stănilă, slugi domneşti, întărite în Trestioara de la Brădet, Gura Jilţului ş.a. (1498) 286. Stănilă, stăpîn în Broşteni, Mihăileşti ş.a., tatăl Teşei, Dragolei ş.a. (1487) 204. Stănilă, stăpîn în Pocruia şi Godineşti, primeşte în schimb Băleştii pe Jiu şi Budenii (menţ. 1493) 240. Stănilă al lui Vasie (Stănilă, Stanilo ~), vornic şi jupan în sfatul domnesc (1476 . . . 1481) 152, 175, 177, 178. Steanca, sat , loc de vamă pentru peşte al m-rii Cozia 131. Ştefan, Stepan v. şi Ştefan. Stepan, fiul lui Nichifor, martor pentru m-rea Govora (1485) 196. Stepan, fiu vitreg al jupanului Cîrstian, întărit în Hercea, Runcul, Luponiţa ş.a. (1497) 278. Stepan, slugă domnească, întărit in Murtăşeşti, Meianţi şi Bărboşii de-Ja Jilţ (1469) 134. Stepan, vinde vie m-rii Govora (1489) 220. Stepan al lui Tepei, martor in faţa domnului pentru Obirşia de la Bratilov (1486) 197. Stepan Turcul, jupan în sfatul domnesc (1459, 1461) 118, 120. Stev v. Poiana lui Stev. Stîlpul Scurtului, top. la Tismana , 171. Stîna-Mare, munte , dăruit cu imunităţi lui Dragomir Ruhat ş.a. 103. 574 www.dacoromanica.ro Stînca v. Steanca, sat. Stîngaciu, slugă domnească, întărit în Ogretin (1486) 200. *Stîrcii de la Ceplea, sat , întărit slugii domneşti Vîlcul ş.a. 286. Stoe, fiii lui vînd în Măilaţi (menţ. 1480)170. Stoe, nepotul popii Toader, partea lui în Cîrbeşti (1495) 257. Stoia, popă, martor la danie făcută m-rii Cozia (1425) 57. Stoia, slugă domnească, cumpără parte în Mihoveni (1485) 195. Stoia, slugă domnească, întărit în Rădineşti şi Creţeşti (1489) 218. Stoia, stăpîn cu imunităţi în Mîndra (1400) 23. Stoian, armaş în sfatul domnesc (1482) 179. Stoian, fiul slugii domneşti Cîrstea, stăpîn în Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Stoian, partea lui în Huhurezi (menţ. 1453) m. Stoian, partea lui în Zătreni (menţ. 1453) 110. Stoian, soţul jupaniţei Neacşa, ginerele lui Trămîndan, stăpîn în Cornăţel şi Desco-pereşti (1492) 234. Stoian, slugă domnească, întărit în Trestioara de la Brădet şi la Gura Jilţului (1498) 286. Stoian, spătar în sfatul domnesc (1452 .. . 1456) 108, 110, 113. Stoian Golin (?), în sfatul domnesc (1389 ...) H. Stoian Halgaş (~ Algaşa), satul lui pe Cricov (menţ. 1388) 9. Stoian Negreş v. Stan al lui Negre. Stoica v. Drăghici al lui Stoica. Stoica v. Stanciu] al lui Stoica. Stoica armaş v. Stoica Corman. Stoica, comis, fratele lui Cotescul, tocmelnic pentru Miceşti (1487) 208. Stoica (Stoico), comis în sfatul domnesc (1428—1430) 58, 60, 65, 68; probabil acelaşi; Stoica, meceonoşa în sfatul domnesc (1432) 73. Stoica din Urşi, vinde domnului vadul lui de moară la gura Topologului (1496) 268. Stoica, fiul jupanului Cîrstea, stăpîn în Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Stoica, fiul jupanului Standul Moenescul, stăpîn cu imunităţi în Voila, Cioruş, Mislea, Cocorăşti ş.a. (1441) 93. Stoica, fiul lui Buzea (Mircea Buze) vinde Bîrzeştii (1492—1493) 234, 243, 244. Stoica, fiul lui Drăghici vornic din Mărgineni, stăpîn în Plopeni, Corneni, Nego-vani ş.a. (1486 .. . 1498) 201, 215, 282. Stoica, fiul lui Nenciu vornic, cumpără în Cotreşti (1484) 193. Stoica, fiul lui Slav, întărit în Ubîrşia de la Bratilov (1486) 197. Stoica, fiul lui Ştefan, martor pentru m-rea Govora (1485, 1495) 196, 252. Stoica fratele jupanului Manea Udrişte v. Stoica, jupan. Stoica fratele lui Roman şi al lui Dan puşcar v. Stoica, slugă domnească. Stoica, închină Dragomireştii de la Dîmboviţa, Bucşanii pe Argeş şi ţigani m-rii Bolintin (menţ. 1453) 109. Stoica, înfrăţit cu Grozav, Vladul ş.a. în Ueşti (1498) 288. Stoica, jupan, fratele lui Manea Udrişte, în sfatul domnesc (1445) 98, 99. Stoica logofăt v. Staico, mare logofăt. Stoica meceonoşa v. Stoica, comis. Stoica, nepotul jupanului Stoica ISaneş, stăpîn cu imunităţi în Bîtlani, Riuşor, Voila ş.a. (1473) 143.^ Stoica, nepotul lui Vîlcan, întărit in Duşeşti (1472) 140. Stoica, paharnic în sfatul domnesc (1458— 1459) 117, 118. Stoica, partea lui în Sărata (menţ. 1473) 143. Stoica, postelnic în sfatul domnesc (1437) 81. Stoica, slugă domnească, fratele lui Roman şi Dan puşcar, întărit în Miceşti şi Uli-teşti (1482, 1487) 181. 207. Stoica, slugă domnească, înfrăţeşte pe fiica sa Vlădae în Lumaş şi Păr (1495) 253. Stoica, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Ciunteşti, Amarul, Balomireşti (1430) 68. Stoica, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Jugor şi Zăvideni (1478) 160. Stoica spătar 161 v. Staico, vistier. Stoica, spătar în sfatul domnesc (1473) 145. Stoica, tatăl jupanului Drăghid vornic v. Stoica al lui Vintilă din Mărgineni. Stoica, ţigan boieresc (1469) 135. Stoica, vinde moară la Neajlov (1453) 109. Stoica, vinde parte în Negovani (1498) 282. Stoica, vinde parte în Sevestreni m-rii Cozia (menţ. 1464 . .. 1488) 123, 150, 161, 212. Stoica vistier v. Coica. Stoica, vornic dobîndeşte parte în Miceşti de la Basarab cel Tînăr (1482) 181. Stoica al lui Galian, martor la danie făcută m-rii Govora (1495) 252. Stoica al lui Vintilă, jupan, tatăl lui Drăghid vornic (1463... menţ. 1497) 186, 192, 194, 195, 201, 204, 206, 209—211, 215, 216, 218—222, 224, 226, 227, 229, 230, 233, 234, 236—241, 268, 270; în sfatul domnesc (1463—1465) 122—125, 127, 129. Stoica Corman (Corman, Stoica), armaş, vinde parte în Bîrzeşti (1492—1493) 234, 243, 244; în sfatul domnesc (1482) 179. Stoica Curcmaz, în sfatul domnesc (1451) 102. Stoica Dohoreţ, dă parte din Cîrbeşti în schimbul unei părţi în Corbi (1497) 270. Stoica Harsean, boier oltean (1437 . ..) 78. 575 www.dacoromanica.ro Stoica Naneş, jupan, vărul lui Tatomir, stăpîn cu imunităţi in Bitlani, Rîuşorul, Voila, Sărata ş.a. (1473) 143. Stoica Rusul, jupan in sfatul domnesc (1415) 37, 38. Stoica din Mărgineni v. Stoica, fiul lui Dră-ghici. 'Stoiceani pe Olt (Stoiceşti (?), Stoiciani), sat , parte dăruită de domn m-rii Govora 273. Straoa, vinde parte în Nănăşeşti (1489) 220. Straţimir, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Dobruşa, Şerbăneşti, Mamul ş.a. (1437) 83. Străhaeţ, sat , părţi întărite lui Crăciun de la Slatina ş.a. 158. Străoşti dinjud. Vlaşca, sat , grîu şi orz dăruit m-rii Rîacăciov 285. Străoşti (Străoşti), sat , parte întărită cu imunităţi m-rii Snagov 127, 179. Strigoniu, arhiepiscopie 1. Strimtişorul, sat < lingă Strîmptu, r. Stre-haia, j. Mehedinţi>, întărit lui Slav 197. * Strîmbătaţi, sat , parte întărită cu imunităţi jupanului Ticuci ş.a. 170. Strimtul la Julţi, în Jiu (Strimta), sat , întărit -cu imunităţi slugii domneşti Rutaş ş.a. 83. Şerbăneşti, (Şărbăneşti), sat , întărit cu imunităţi m-rii Cozia 126, 150, 161, 212. * Şerbeşti, sat , întărit slugii domneşti Mînea ş.a. m. Şcrbu, nepotul lui One, întărit în Ghegheu şi Ungheni (1471) 138. Serbu, slugă domnească, cumpără în Nego-eşti (1454) 112. — Şerb, slugă domnească, întărit în Murtă-şeşti, Bărboşii de la Jilţ ş.a. (1469) 134. Şerbu, vinde parte în Rădineşti (1489) 218. Şercaia în Ţara Făgăraşului lingă Olt, tîrg , în hotar cu Vodiţa Mare 239. * Ştiubeiul Prajei, sat probabil r. Strehaia, j. Mehedinţi), parte întărită lui Slav ş.a. 197. Ştucia (Stuţiia), iezer cu şipote, întărit cu imunităţi m-rii Snagov 59, 95. Şuaş v. Şăoaş, pîrîu. Şuban din Topliţa, vinde stînă în Clăbucet (1486) 200. Şuia v. Neagul Şuia. Şuşiţa (Suşiţa) pe Topolniţa, sat , întărit cu imunităţi jupanului Mihail din Ruşi ş.a. 104, 135; v. şi Valea Tătarii, sat. ‘Tătuleşti, sat cumpărat (?) de la domn şi întărit cu imunităţi jupanului Mihail din Ruşi 135; întărit jupanului Chirtop 300. Teiu, sat , ridicată de Radu I şi Dan I voievozi, ctitori 7, 8, 14, 16, 22, 53, 64, 89; zidită cu ajutorul despotului Lazăr al Serbiei 31; sfinţirea bisericii 53; sate şi vecini, silişti, munţi, vii şi vină-riciuri, livezi, nuci, bălţi, gîrle, pescării la Dunăre, vămi de peşte, imunităţi metoh 7, 8, 14, 16, 22, 32, 33, 47, 53, 62, 64, 89, 117, 124. 137, 155, 164, 171, 172, 186, 221, 222, 228, 232, 236, 237, 239, 259, 260, 265, 269, 270, <281>, 295; drept de slobozie <281 >; tîrg cu vamă şi sate in Serbia 31, 62, 97; întăriri date de regele Ungariei şi Iancu de Hunedoara 47, 62, 97; ţigani 7, 8, 14, 16, 53, 89, 117, 165; mori 7, 8, 14, 16, 22, 47, 53, 62, 64, 89, 97, 117, 221; vamă de trecere de la Bistriţa (?) 22, 47, 53, 62, 97; vama de la Calafat cu tîrgul 53, 172; zeciuiala de la mina de aramă de la Bratilov 14, 16, 22, 89, 124; scutiri pentru negoţ în Transilvania şi Ungaria 44, 47, 62, 97; danii în grîu, vin, sare, brînză, miere, ceară, pături, postavuri 7, 8, 14, 16, 22, 53, 89, 124, 265, 276; dreptul de a-şi păstra credinţa, recunoscut de regele Ungariei şi de Iancu de Hunedoara ; primită sub paza acestora 46, 47, 62, 97; egumeni 47, 62, 97, 165, 172, 186, 222, 228, 232, 236, 237, 239, 260, 276; alegerea cîrmuitorului după datina lui Nicodim 6—8, 14, 16, 22, 53, 89, 124; moartea lui Nicodim 53; Mircea cel Bătrîn la 32; Radul cel Frumos la •—■ 130; acte domneşti scrise la ~ 32, 117. Tismana (Tismeana, Tismena), pîrîu 7, 8, 14, 16; sate pe 62, 97, 186; dreptul m-rii Tismana de a pescui în ~ 32, 171. Tismana (Ligăşeasca, Ruşeasca, Tismeana, Tismena), sat , hotare 187, 226; dăruit cu imunităţi m-rii Tismana de Radu voievod 7, 8, 14, 16, 22, 53, 89, 124, 171, 186, 265; întărit cu imunităţi de regele Ungariei şi Iancu de Hunedoara m-rilor Vodiţa şi Tismana 62, 97; vol-nicie dată m-rii Tismana pentru păscutul vitelor şi pescuit 32, 171; vinărici întărit m-rii Tismana 164; parte dăruită de Barbul ban m-rii Bistriţa 246. Titiriceşti, sat , vinăriciul domnesc dăruit m-rii Govora 268. Tîmpa (Timpul), dăruieşte gîrla Săpatul m-rii Cozia, spre a fi posluşnic (1404. menţ. 1421) 28, 48. Tîmpeanu, partea lui în Mirileşti (menţ. 1477) 154. Tîncăbeşti, sat , întărit cu imunităţi m-rii Snagov 179. Tîrgovişte (Tergovişte), cetate de scaun, oraş domnesc: sate lingă ~ 135, 244, 249; vamă 55, 69, 104; vii 127, 244, 294; mori 49, 101, 157; case (sălaşe) familii întărite m-rilor Cozia şi Codmeana 39, 49, 52; stăpîniri ale lui Cazan logofăt, Radu Trămîndan şi fiicei sale jupaniţa Stana 101, 294; ale m-rii Snagov 127; ale jupanului Neagu grămătic 244; scutire de vamă acordată satului Ruşi 104; scutire de părpăr pentru vin cumpărat la <-»< 275; tîrgoveşteni scutiţi de vămile din ţară dau vamă la Tîrgovişte 55; pleban din ~ aşezat abate la Cîrţa 90; acte domneşti scrise în 42, 52, 56, 59, 61, 72, 74, 75, 77, 80—88, 90, 93—95, 98, 99, 101, 103—109, 111. 113, 115, 150, 159, 177, 181, 184—194, 201, 203, 204, 213, 233, 243, 250, 251, 253, 254, 257, 268, 270—275, 281, 282, 285—288, 290— 292, 294, 296—300, 302, 303, C, III, IV. ‘Tîrgovişte, sat , întărit m-rii Tismana 260. Tîrgşor (Tîrşor) , ; vamă 69; moară şi loc de casă dăruite cu scutiri de Vlad Călugărul m-rii Sf. Nicolae, scutită de dăjdii vlă-diceşti 275. ‘Tîrgul Gilort (Gilort), sat şi tîrg < prob abil Bengeşti r. Gilort. j. Gorj>, întărit cu imunităţi jupanului Ticuci şi vlastelu-lui Radu; vinărici 170, 192. Tîrgul Jiului, , mori ale m-rii Tismana pe loc dăruit de jupan Stanciul şi Micleuş 64; sudeţ al Jiului 32. Tîmova în Bulgaria, oraş, împăratul de la <—* 5. Tîrseni, sat , părţi întărite slugii domneşti, Lumotă ş.a. 274. Tîrtă, partea lui în Ubîrşia de la Bratilov (1486) 197. Toader, boier, stăpîn cu imunităţi în Beri-voeşti (1429) 66. Toader, din Ştefăneşti, vinde părţile lui în Ştefăneşti şi Vălari (1480) 170. Toader, popă vinde parte din Cîrbeşti (1495) 257. Toader, slugă domnească, cumpără parte în Răspopi (1500) D. Toader, Todor v. Tudor. Tolan, partea lui în Băleşti (menţ. 1492) 229. Toma, vărul slugii domneşti Dan puşcar, cu parte în Miceşti şi Uliteşti (1482, 1495) 181, 261. Tomeni v. Spinişorul Tomdnilor, sat. 37* 579 www.dacoromanica.ro Topana, sat , 293. Topeştii de lingă Tismana, sat , întărit slugii domneşti Mihail 187; întărit cu imunităţi jupanului Laţco 226. Toplăţa (Topliţa, Topolţa, Topolniţă), top. la balta Bistreţ , 7, 8, 14, 16, 22, 53, 89, 124. Topliţa de la Jilţi, sat , întărit cu imunităţi m-rii Cozia 115, 150, 161, 212. Troian, deal , cetate de vamă 144; v. şi Turci, vamă. Trufeşti, sat şi silişte : Pădure D. Tudora, fiica jupaniţei Stanca şi a lui Pîrvu, stăpîna în Cornăţel şi Descopereşti (1492) 234. Tudoran, cu casa , parte întărită cu imunităţi lui Badea Ciutin 99. Turci, vamă întărit m-rii Cutlumuz 151. 297. Uieştii de la Dîmbrovnic, sat 240. Ursul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Mărgineni (1437) 81. Urşi, sat Vaideeşti din jud. Vlaşca, sat , parte cu moară întărită cu imunităţi şi drept de a lua duşegubină m-rii Snagov 179. Veneţe, sat , nepotul lui Drăghici vornic şi fiul lui Vintilă stolnic (1486 . .. 1498), stăpîn în Corneni şi Negovani 201, 215, 282. Vintilă III. Vîrtejul pe Dunăre la Locurile Rele v. Porţile de Fier, strâmtoare. Vlacul, partea lui in Miceşti (menţ. 1482) 181. Ylad şi Vladul: VIad v. Virful Vladului. Vlad, boier, fratele lui Jitian, stăpîn în Româneşti pe Jiu, Jupineşti, Prigoriia ş.a. (1486) 199. Vlad, boierinaş, stăpin cu imunităţi în Bcla şi Preslop (1415) 38. — Vladul, comis în sfatul domnesc (1471— 1473) 139, 140, 142, 143, 145; v. şi Vladul, mare vornic din Bădeşti. — Vladul, dăruieşte loe şi vie pe Argeş lingă Călineşti m-rii Cozia (1388) 9. — Vladul din Purcăriani, jupan, tocmclnic pentru Miceşti (1487) 208. Vlad, fiul jupanului Standul Moenescul, stăpîn cu imunităţi în Voila, Cocorăşti, Mislea ş.a. (1441) 93. Vlad, fiul lui Birul şi fratele lui Bucşe pitar, întărit în Marotin, Dvorsca şi Polovinele (1489) 216. Vlad, Vladul, fiul lui Vlad Dracul v._Vlad Ţepeş. Vlad, Vladul, fiul lui Vlad Călugărul v. Vlad voievod şi Vlad cel Tînăr. — Vladul, fiul lui Stanul, vinde în Ghegheu şi Lngheni (1471) 138. Vlad, Vladul, fratele lui Radu cel Mare v. Vlad voievod. — Vladul, fratele al doilea al lui Radul cel Mare, v. Vlad cel Tînăr. — Vladul, grămătic, scrie act domnesc (1498) 287; probabil acelaşi; Vladul Grama, scrie act domnesc (1491 . . .) C. Vlad, jupan în sfatul domnesc (1389 . . . 14C0) 12, 15, 19, 21, 23; martor la danie domnească 10; numit vornic 15. — Vladul, întărit în Duşeşti (1472) 140. — Vladul, întărit în Ueşti (1498) 288. Vlad, părţile lui în Cincu şi Şipot (menţ. 1482 . . .) 180. Vlad, părţile lui în Sîmbăta-de-Sus (menţ. 1437) 80. Vlad, partea lui în Zătreni (menţ. 1453) 110. — Vladul, slugă domnească, cumnatul lui Roman, întărit în Huhurezi şi Rîmeşti (1487) 206. — Vladul, slugă domnească, întărit îd Neagra şi Urlăndeşti (1488) 211. Vlad, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Merişani, Vezurari, Măniceşti ş.a. (1428) 58. — Vladul, spătar din Bădeni, fratele lui Fîrcea stăpîn (1494) 245; v. şi Vladul Arbanaş. Vlad, stăpîn cu imunităţi, împreună cu jupanul Finta pe Argeşel, Eloviţa şi la Frăsinet (1401 . . .) 24. Vlad, tatăl slugii domneşti Stan (menţ. 1428) 58. 584 — Vladul, vinde Clocoticiul (menţ. 1500) 302. — Vladul vinde satele Vădastra şi Gîndenii (menţ. 1494) 246, 247. Vlad, vistier în sfatul domnesc (1468) 132. Vlad voievod, domn al Ţării Româneşti: 1436—1446 v. Vlad Dracul, 1452 v. Vladislav II, 1456—1462, 1476 v. Vlad Ţrpeş, 1482—1495 v. Vlad Călugărul. Vlad voievod bunicul lui Radu cel Mare v. Vlad Dracul. Vlad (Vladul, Vladula), voievod , fiul lui Vlad Călugărul şi fratele lui Radu cel Mare (1487 . . . 1497. menţ. 1488) 202, 203, 205. 210, 263, 273, 279. — Vladul voievod, tatăl lui Vlad Dracul 84; v. Mircea cel Bătrîn. Vlad voievod tatăl lui Vlad Ţepeş, Radu cel Frumos şi Vlad Călugărul v. Vlad Dracul. Vlad voievod tatăl lui Radu cel Mare v. Vlad Călugărul. Vlad vornic 14C0 . . . v. Vlad, jupan. Vlad, mare vornic , în sfatul domnesc (1480—1481) 170, 178. — Vladul Arbanaş. spătar în sfatul domnesc (1483) 186; v. şi Vladul, spătar. Vlad Basarab, v. Vladislav II, domn. Vlad (~ Bunul, ~ ccl Mare. Preabunul), domn al Ţării Româneşti, fiul lui Vlad Dracul (1483—1495, menţ. 1500), familie 180, 198, 202, 203, 205, 210, 228, 231, 232, 236, 239, 240, 247, 263; tatăl lui Radu cel Marc (menţ. 1495—1500) 233, 255, 260—276, 278— 283, 285—297, 299—303, C; în călugărie Pahomie 263; cumpără şi dăruieşte m-rilor Glavacioc, Govora, Rîncăciov, Tîrşor şi Tismana 186, 210, 220, 241, 248, 256, 268, 275, 285 ; dă obrcaceunor m-ri străine 202,203, 223, 231, 235, 263, 271, 272; dă acte 180—195, 197—232, 234—245, 247—251, 253. 254, 256, 257, D; eroare: Radul 196. — Vladul cel Gros v. Vladul vinde. Vlad (Vladul), domn al Ţării Româneşti <1510—1512 >, fiul lui Vlad Călugărul şi al doamnei Maria, fratele lui Radu cel Mare (1492 . . . 1497) 231, 263, 273, 279. Vlad Dracul (Vladul, ~ bătrîuul, ~ Basarab cel Marc), domn al Ţării Româneşti <1436—1442, 1443—1446 >, fiul lui Mircea cel Bătrîn 89; tatăl lui Mircea, Vlad Ţepeş şi Radul cel Frumos (1437 . . . 1445) 80, 83, 85, 87, 89, 91, 99; familie 89, 124, 202, 231, 263, 268; tatăl lui Vlad Ţepeş, Radul cel Frumos şi Vlad Călugărul (menţ 1456 . . . 1495) 115—143, 145, 146. 179, 180, 184—201, 203—205, 207, 209 — 213, 215 — 218, 220 — 231, 234, www.dacoromanica.ro 236—245, 248 — 251, 253, 254, 256, 257, D, IV; danie m-rii Govora 268; mănăstirea Licura în ctitoria sa 91; dă acte 78—89, 91—95, 98, 99. Vlad <Ţepeş>, domn al Ţării Româneşti <1456—1462, 1476>, fiul lui Vlad Dracul (1437 . . . 1458) 80, 83, 85, 87, 89, 91, 99, 117; danii unor m-ri de la Athos 116, 119; relaţii cu Braşovul 114; dă acte 115—121, IV. Vladaia, v. şi Vlădaia. Vladaia, jupîniţă vinde în Dvorsca şi Polo-vinele (1489) 216. Vladeşti, sat , întărit cu imunităţi jupanului Bodin 87. Vladimir, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi in Zătreni, Vladimireşti, Coprozi ş.a. (1453) 110. * Vladimireşti, sat , intărit cu imunităţi slugii domneşti Stan ş.a. 110. Vladislav v. Gradislav, egumen. Vladislav, cumpără in Vilculeştii de la Coşu-ştiţa (1486) 198. Vladislav (Vădislav, Vlădislav), mare dregător (1480—1491), în sfatul domnesc: stratomic (1480—1481) 175, 177; vistier (1482) 179; spătar (1483—1491) 184, 185, 189, 190, 192—195, 198, 201, 206, 209—212, 215—222. 224, 226, 227. Vladislav jupan 11, 17; v. Vladislav, vornic. Vladislav, via fiilor lui la Licura (menţ. 1440) 91. Vladislav, vornic, jupan in sfatul domnesc (1389, 1392) 11, 17; martor la act domnesc, vornic (1389) 10. Vladislav I (Basarab, Ladislau), domn al Ţării Româneşti <1364—1377>, fiul lui Nicolae Alexandru (1369 . . . 1374, menţ. 1493) 3; familie 5, A; danii m-rii Vodiţa 6—8, 14, 16, 22, 53, 89, 124; m-rii Cutlumuz A. dă acte 3—5, 239; relaţii cu regele Ungariei, luptă cu turcii 5. Vladislav U, domn al Ţării Româneştii<1446— 1456 >, (1450 ... 1456, menţ. 1492) 229; danie m-rii Bolintin, ~ m-rii Cutlumus 100, 109; dă acte 101—113, III; erori: Dan Vlad Basarab 100; Vlad 109, III; probabil acelaşi: face danie m-rii Sf. Ştefan de la Meteore, împreună cu nepotul său marele vornic Dragomir (1447—1456?) B. Vladul v. Vlad. Vlaicul, boier, stăpîn cu imunităţi în Lău-geştii din Argeş Aninoasa, Găureni ş.a. (1437) 86. Vlaicul din Cozleci, jupan, unchiul lui Miclea, schimbă Bucovul pentru Topliţa(1493) 243. Vlaicul, fiul jupanului Cîrstea, stăpîn în Buneşti, Cacova ş.a. (1500) 296. Vlaicul, fiul lui Stanul, vinde în Ghegheu şi Ungheni (1471) 138. Vlaicul, slugă domnească, fratele lui Stan Costişatul, întărit în Ogretin şi la stina de la Clăbucet (1486) 200. Vlaicul, slugă domnească, stăpîn cu imunităţi în Coteşti, Ştefăneşti, Goleşti ş.a. (1452) 108; probabil acelaşi: Vlaicul, vinde parte în Coteşti (1484) 193. Vlaicul , stăpin în Stoiceni pe Olt (1495—1497) 258, 268, 273. Vlaicul, stolnic in sfatul domnesc (1431, 1436) 72, 77. Vlaicul, trimis al unor boieri la Basarab cel Tînăr (1478) 156. Vlaicul voievod, v. Vladislav I, domn. Vlaicul vornic în sfatul domnesc (1459—) 98; v. şi Vcico, vornic. Vlaşca, judeţ, sate din, grîu şi orz din ~ 285. Vlăcsan al Florei v. Vîlcsan al lui Florea. Vlădae v. şi Vladaia. Vlădae, fiica slugii domneşti Stoica, stăpină în Lumaş şi Păr (1495) 253. Vlădeani, sat 70; în sfatul domnesc: vornic 80, 82, 83, 85—87; jupan 17, 21, 37, 42, 52, 56, 63, 65, 66, 81, 91, 93; erori: Ianco vornic 83; v. şi Vlaicul vornic. Voico al lui Tatul, jupan în sfatul domnesc (1480—1481) 175, 177. Voico Dobriţa, jupan în sfatul domnesc (1457 . . . 1466) 115, 117, 118, 120, 124, 127, 129, 130. Voicu, baştina lui în Groşani şi Pocrui (menţ. 1392) 16. Voila, sat , hotare, parte cu munte şi moară întărită cu imunităţi jupanului Stanciul Moenescul, drept de a face dîrstă 93; parte întărită cu imunităţi jupanului Stoica Naneş ş.a. 143. Voina, fiul slugii domneşti Birul, stăpin în Marotin, Dvorsca şi Polovinele (1489) 216. Voinea, boier, stăpin cu imunităţi în Lăn-> geşti, Aninoasa, Balotesti ş.a. (1437) 86. Voinea de la Ocne, tatăl lui Stanciul, stăpin în Hinţa (menţ. 1488, 1492) 210, 233; v. şi Voineasa. Voinea, fiul Manugăi, vinde în Cucuteni (1473) 145. Voinea (?) logofăt în sfatul domnesc (1432) 73. Voinea, stăpin cu imunităţi pe Argeşel, pe Elhoviţa şi la Frăsinet (1401 . . .) 24. Voineasa, partea fiilor ei în Hinţea (1496) 268; v. şi Voinea de la Ocne. Voinejeşti (?) pe Ratina, sat întărit cu imunităţi boierului Şărban 63; v. şi Frîn-ghişeşti, sat. Voislav, slugă domnească, cumpără în Cor-cova (1472) 142. Voiteşti, sat , părţi întărite slugii domneşti Mînea ş.a. 188. Voivodeni, sat , hotare 93; întărit cu munţi şi imunităţi slugii domneşti Roman 80. Vrabeţ, slugă domnească, stăpin cu imunităţi în Padeşul-de-Sus, Roşia ş.a. (1465) 129. Vrabeţi, sat , parte vîndută de Dobrul lui Alăman, Stănilă ş.a. 204. Vrană, Vranin, v. Stance Vrană. Vrăeşti, sat , întărit cu imunităţi m-rii Snagov 61. Vuşag v. Buşaga, stolnic. W Woila de lingă Dunăre, domeniu dăruit Cavalerilor Ioaniţi 1. Y Ypres v. Iprin oraş. z Zagreb, episcopie 1. Zala, comitat 1. Zaland, episcop de Vesprim, în bula regelui Bela (1247) 1. Zamona v. Petre Zamona. Zamona, partea lui în Uliteşti (menţ. 1481— 1482) 178, 181. *Zatreani, sat , părţi întărite cu imunităţi slugii domneşti Stan ş.a. 110. Zănoaga, munte , întărit cu imunităţi slugii domneşti Dragomir Ruhat ş.a. 103. Zărneşti, sat cor. Braşov>, în pricină cu satul Şinca pentru muntele Nemaia 4. Zăvideani, sat cprobabil r. Drăgăşani, j. Vîlcea >, parte întărită cu imunităţi slugii domneşti Şolea 160. Zemun v. Seni lin, oraş. Zîrna, munte , hotare, întărit cu imunităţi boierului Stanciul ş.a. III, Zlatco, închină partea sa din Mihoveni jupanului Drăghici (menţ. 1485) 195. Zlate, logofăt mic în sfatul domnesc (1494) 249; ispravnic în act domnesc (1495) 254. Zloteşti, sat în menţ. tîrzie 92. apă v. rîuri. aramă, zeciuială luată de la roţile de ~ 16; v. şi baie. arătură, pămîut de ~ 81; dijmă pentru ~ 171. arbănaş în onomastică 186. arcuri, scutite de taxe vamale 50, 54. argint, ~ aurit 6; obiecte de ~, fir de ~ 6, 53; negoţ cu ~ 69. arhiepiscopi v. episcopi. arhiepiscopii, scaune arhiepiscopale 1. 589 www.dacoromanica.ro arhimandrit 14, 16; în menţ. tîrzie II. armaşi, stăpîn 234; în sfatul domnesc 160, 179; opriţi să intre în slobozii şi sate imune 212, 235, 281, 294. arme 1; scutite de vamă 50, 54. ascultare v. rentă feudală şi supunere. aspri v. bani. aşezare v. înfrăţire. aur, argint aurit 6; bulă de ~ 1; negoţ cu ~ 69. avere (bucate), drept de a îşi dărui averea 27, 42; passim. B baie (roţi de aramă), roţi făcute de curind 14; zeciuiala dăruită de domn unei m-ri 14, 16, 22, 89, 124; in toponimie (Bania) 170, 192. ban, banat in titulatura domnului 3, 5, 13, 24, 45. bani 5, 72; bani de Tismana 227; ban vornic 38; stăpini 53, 94, 246; in sfatul domnesc 11, 12, 15, 17, 35, 37, 38, 42, 247, 257, 275, 290; cu sarcini domneşti 197, 228; opriţi să turbure privilegiaţi 124, 265, 281; martor 19; slugile banilor 265, 281; bani ai regatului ungar 1. bani : aspri 74, 112, 119, 123, 130, 132, 138, 139, 142, 145, 148, 150, 153, 158—161, 170, 177, 178, 181, 184, 187, 190, 193, 195, 196, 200—204, 209, 210, 212, 216— 221, 223, 224, 226, 227, 231—235, 238, 243, 246—248, 254, 263, 266—268, 271— 2 74, 279, 283, 284, 288, 290, 291, 294, 297, 298, 300, 302, 303, D; bani 50, 54, IV; ducaţi 50, 55, A; fertuni 50; florini 55, 69, 115, 118, 120, 150, 161, 170, 186, 189, 198, 212, 234, 254, 257, 278, 291; florini ungureşti, florinţi ~ 136, 137, 194, 243, 244, 266, 270; iperperperi 36; juveţi 50; perperi 6, 36, 50; uncii A; foloase feudale din circulaţia ~ 1; florini şi ducaţi liberi la import, neprimiţi în taxe vamale 55, 69; v. şi perperi. baroni ai regatului ungar 1, 144; baron 4 v. herţeg. bălţi, dăruite de domni unor m-ri 7, 8, 14, 16, 17, 22, 28, 33, 48, 49, 53, 56, 61, 62, 77, 89, 96, 97, 107, 117, 124, 131, 146, 150, 151, 161, 172, 212, 214, 225; în stăpînirea unor boieri 220, 241, 249, 251, 291; venituri specificate din ~ 28, 48, 49, 131, 146; încărcarea peştelui 131; 590 vinzare de peşte 182; preţ 290; vătafi, vameşi de 117, 131; passim. berbeci, taxe vamale pentru ~ 50, 54, 106. bir, dare 247; dat de cnezi şi siraci 95; dat de vecini m-rii 179; scutire de ~ 93; sate şi case din oraş scutite dau ~ 39, 127, 242, 247, 281; parte pierdută şi dobindită prin plata birului 181. birari: strîngător de dare 80; birnic 107; în oraş 52; din judeţ 179; bircei 65; stăpin 219; atribuţii 179; danii apărate de ~ 42; opriţi să turbure privilegiaţi 49, 52, 56, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 73, 77, 80,82, 83, 85—87, 93, 95, 96, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 111, 115, 117, 118, 120, 124, 125, 129,. 139, 143, 148, 150, 152, 155, 160, 161, 170, 175, 184, 186, 189, 212, 214, 217, 219, 220, 226, 234, 242— 244, 255, 258, 265, 268, 281, 290, 294, 303. birăi, dregători din oraşe 39, 52; străini 97. bircei v. birari. biserici domneşti 2, 275; veniturile bisericilor 1; cu danii domneşti I; met oh 26, 56, 77, 96, 107; biserica romană (catolică), relaţii 3. blănuri, scutite de taxe vsmale 54; v. şi piei. bobou, scutit de taxe vamale 50, 54. boi, în preţ 177, 178, 200; dijmă din ~ III; taxe vamale 54. boieri (jupani) 26, 27, 33, 42, 137; mai marii ţării 1; ~ bătrini 236; boieri olteni 78; ~ mari şi mici 12,^0, 21, 24, 32, 34, 35, 38, 48, 60, 86, 91; boierinaşi 38; stăpini, passim; scutiţi v. domnul acordă imunităţi şi scutiri; ctitori şi donatori 8, 9, 14, 16, 19, 22, 34, 35, 53, 57, 64, 89, 94, 95, 98, 101, 102, 109, 124, 165, 186, 201, 212, 213, 220, 233, 246, 247, 251, 268, 289, 293, A. B; dăruieşte sat unor slugi 181; abuzuri 33; scos din sat de www.dacoromanica.ro domn 258; supuşi la duşegubine şi gloabe 48; dau vamă 172; drept de apel la judecata regală 1; în alaiul domnesc 32 ; in sfatul domnesc, martori, passim; cu diferite sarcini 19, 28, 37, 48, 55, 91, 106, 144, 172; trimişi după munci şi milostenii v. dregători; slugile boierilor 81, 181, 242; v. şi jurători, nobili, sfat domnesc, slugi domneşti, vlosteli şi sub numele dregătoriilor. boierişag (drept boieresc), <în traduceri > 13, 93. bolovani de sare 276. brad, pădure de III. branişte domnească, dăruită unei m-ri 256. brăniştari la baltă 131. brînză (burdufe, caşcavale), dăruită 6—9, 14, 16, 17, 22, 53, 89; taxe vamale 50, 54. brîu de argint 53. bulgari v. Bulgaria. bumbac, taxe vamale pentru ~ 50, 54, 55. burdufe de brînză 6—9, 14, 16, 17, 22, 50. 53, 54, 89; ~ de miere 9, 22, 53, 89. butoaie, buţi de vin 9, 17, 35, 54, 106, 124, 128, 268, 275; ~ de miere, ~ de mied 54; cotate 268. C caftan 194. cai: cal prus 185; ~ turceşti 135, 145, 192, 217; caii cnezilor 205; în preţ 36, 53, 99, 150. 161, 178, 181, 195, 209, 212, 238; v. şi domnul vinde pe cai şi darea calului; pricină pentru un cal 71; taxe vamale pentru ~ 50, 54; ca unitate de măsură, cal împovărat 54; preţ 36, 160, 195, 209; în obligaţii faţă de stat: cal să nu dea 39, 242, 255, 265, 281, 290, III; cal domnesc să nu hrănească 255, 281, 290; dare de cai pentru poştă (cal de olac, conace, olacuri) 15, 61, 80, 81, 135, 242; în toponimie III. camhă, perdele de ~ 6. canatnici 198, 217; v. şi paharnici, cancelar şi vicecancelar al curţii ungare 1. canoane bisericeşti A. captivitate a unei doamne 166—169. care, de fîn III; cu peşte 131; cu sare 276; scutiri de vamă pentru care m-reşti 30, 45, 62, 106, 128; mod de taxare 54; ca unitate agrimensurală III; în obligaţii faţă de stat 73 (?), 85, 160, 175, 186, 243, 244, 268, 290, 294, 303. casa domnească (curtea ~), danii făcute din ~ 6—9, 14, 16, 17, 35, 39, 231; boieri, dregători şi slugi domneşti din •—■ 70, 186, 190, 205, 217, 226, 240, 243—245, 291. case, ' de moară 101; dăruite 27, 42, 102, 275; vîndute 196; casă a unor boieri în oraş 101; ~ (sălaşe) scutite pentru a lucra la morile unei m-ri 39, 49, 52. castelani 3, 144. caşcavale v. brînză. catastif, ţinut de vameşi 172. catigumen A. cavaler din armata ungară 5. cădelniţă de argint 6. călţuni, scutiţi de taxe vamale 40, 54. călugări (fraţi, ieromonahi), dăruiesc şi vîud m-rii 232, 252; zidesc, fac mori, 6, 64 267, A; călugărire (?) în m-re domnească 27, 102; ~ români la Athos A; călugări străini veniţi după mile 74, 223, 263, 271, 272, 284, 298; ordin călugăresc (?) (fraţi săraci) 44, 47, 62, 97; ordin călugăresc catolic 1. călugăriţe (monahii), doamne 202, 231, 258, 263; jupaniţă 212. cămănărit, obligaţie faţă de stat 135. cămilă, lină de •—■ 54. căpitan de Făgăraş 13; în titulatura lui Iancu de Hunedoara 97. cărţi de ocină v. acte. căraturi, căratul finului 87; povîrde (?) 96; făcute pentru m-re 205; în scutiri 10, 21, 34, 35, 38, 39, 52, 58, 60, 63, 66, 68, 72, 80, 82, 86, 87, 94, 95, 96, 99, 103— 105, 108, 110, 115, 118, 124, 125, 129, 139, 143, 148, 150, 152, 161, 170, 184, 212, 214, 220, 226, 234, 243, 244, 262, 290 (?); v. şi care. căşărit domnesc, dăruit unei m-ri 247, 270; în scutiri 34. 591 www.dacoromanica.ro ceară, maja de ~ 6, 50, 54, 55; ~ dăruită 6, 7, 9, 17, 179; vîndută, exportată 69> 106; taxe vamale pentru ~ 50, 54, 55. cerb, piele de ~ 54. cergă, taxe vamale pentru ~ 50, 54. cetăţi A; cetatea cea nouă 161, 170; in titulatura domnului 28, 32, 34, 35, 38, 45, II; vamă la cetate 69; cetăţi din ţară 124, 176, 177, 228, 240; ~ de scaun, acte domneşti scrise iu ~ 15, 23, 35, 93, 96, 118, 120, 122—125, 127—129, 132, 133, 136, 139, 140, 143, 149, 152, 158, 170—172, 175, 189, 198, 199, 205, 207, 209—213, 216, 217, 220, 221, 223—226, 228, 229, 234—237, 239— 241, 244, 245, 247, 248, 250, 251, 254, 263, 268, 270, 271—275, 278, 280, 284, 287—292, 294—300, 302, 303, C, D; lucru la cetate 255, 281, 290; cetate împărătească 44; ~ străine 1, 144; în toponimie 15. chefalia din Dîrstor 28. cherestea v. copaci. chilii ale unor m-ri 101, 179; ~ străine 231, A. cimp 260, 274; cimpu de jos I. cinepă, scutită de taxe vamale 50, 54. clădiri, făcute de cavalerii Ioaniţi 1. cliros al bisericii domneşti 2. cluceri, stăpini 221, 226; in sfatul domnesc 135, 136, 145, 170, 234; scrie act domnesc 233, 243, 249; string pîinca domnească 24 (notă). cnezate româneşti în diploma Ioaniţilor 1. cnezi, moşneni 43; stăpini 33, 43, IV; iau găleata de la vecinii care pleacă 281; în opoziţie cu boieri şi siraci 27, 29, 42, 137; dau bir 95; caii cnezilor care mor, cuveniţi domnului 205; cneaz de ţigani 117; ~ străini, despoţi ai Serbiei 62, 97, IV. comişi, din casa domnească 291; mare comis 242, v. şi mai jos; comiţi în doc. latine 3; comiţi străini, comite palatin 1; stăpini 227, 242, 291; în sfatul domnesc (mare comis) 38, 52, 56, 58, 60, 64, 65, 68, 72, 80—87, 89, 91, 93, 99, 101—105, 108, 110—113, 115, 117, 118, 120, 122—125, 127, 129—133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 150, 152, 153, 158, 160, 170, 175, 177—179, 184, 186, 187, 189, 190, 192—194, 198, 201, 204—206, 209—212, 214—222, 224, 226— 230, 233, 234, 236—241, 243—245, 247— 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—295, 297, 299, 302, 303, D, III, IV; tocmelnic, hotarnic 208; scrie doamnei 173. comitate străine 1. conţi în cartea regelui Ungariei 144. copaci (lemne), cherestea 65; în scutiri 39, 65, 72, 87, 95, 96, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 111, 115, 143, 150, 161, 170, 212; copaci întăriţi unei m-ri v. nuci. cositul finului, pămînt dc cosit 81; în scutiri 37, 39, 58, 60, 68, 72, 73, 82, 83, 85—87, 95, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 111, 115, 118, 124, 125, 143, 148, 150, 152, 161, 170, 175, 186, 212, 214, 217, 220, 234, 243, 244, 262, 268, 290, 29-f, 303. coşniţe ohabnice, date stăpînului 33. coţi de postav 40. covor, dăruit 183. crai v. rege. crap v. peşte şi pescuit. credinţă, libertatea de ~ acordată de regele Ungariei 46, 47, 62, 97; primeşte în ~ sa v. domnul şi slujbe, crivină 189. cupe, dăruite domnului împreună cu darea calului 38, 110; în preţ 53. curătură 283. curte 1, 9; curtea domnească v. casa domnească. curteni, vînd şi dau vamă 172; atribuţii, drepturi 179; opriţi să turbure sate scutite 186, 217. D danii (miluire) 48, 67 (?) 170 (?), 197 (?), 232; închinare 17, 27, 28, 42, 102, 109, 195, 215, 229, 237; drept de a se închina şi face danii unor mănăstiri domneşti 9, 27, 42; 592 danii cu clauze, cu efect după moarte 28, 48, 57 (?), 102, 201, 246, 252; danii contestate 267, 268; donatori v. boieri, doamne, domnul, popi; v. şi înfrăţiri. www.dacoromanica.ro daruri trimise de domn 169, 174. darea calului 112, 118, 120, 122, 130, 132, 133, 136, 138, 139, 142, 148, 153, 154, 158, 175, 177, 178, 184, 187, 189, 190, 193—195, 198, 200, 201, 204, 206, 209, 211, 215—219, 224, 226, 227, 229, 230, 234, 244, 245, 253, 254, 257, 262, 274, 278, 288, 292, 294, 296, 299, 302; dată de o m-re 115; ~ împreună cu o cupă 38, 110; v. şi domnul vinde pe cai. dascăli sloveneşti, traduc hrisoave (menţ. tîrzii) 85, 200, 227, C. datare de la Adam, passim; de la Hristos 44, 46, 47, 62, 97, 144; ~ şi cu indiction 7—10, 17, 25, 31, 32, 35—38, 42, 52, 53, 56, 60, 68, 72, 74, 77, 89, 99, 101, 104—108, 111, 115, 117, 120, 122, 123, 127, 135, 136, 143, 150, 179, 186, 192, 206, 217, 220, 228, 300, 303, A; numai cu indiction 19; none în ~ 1; datare şi cu crugul soarelui, al lunii 48; cu temelia 300, 303; după sărbători religioase 3, 57, 64, 115, 144, 171, 211, 272, 273, 300; ~ şi după evenimente 32, 37, 38, 42, 130. datorii, în relaţii comerciale 69. datul oilor, porcilor, stupilor <în traducere> 39. dări şi slujbe (dăjdii. . . munci): mari şi mici 10, 15, 29, 34, 35, 38, 58, 60, 61, 68, 72, 73, 80, 81, 85—87, 94, 99, 103—105, 108, 110, 118, 129, 139, 143, 152, 170, 184, 214, 220, 226, 243, 255, 281; dăjdii vlădiceşti 275; dările vlastelinilor 31; dajdia ţiganilor 53, 56, 77; vremea dajdiei 89; înmulţirea lor 135; strângători de dare, de dăjdii 80, 144; scutiri de ~ uespecificate 6—9, 14, 16, 20, 22, 25, 31, 89, 124, 155; dări şi slujbe specificate v. albinărit şi stupărit, bir, boi, cai, care, cămănărit, cărături, căşărit, copaci, cositul finului, coşniţe, dijmărit, engarii, fin, fumărit, găletărit, gloabe, jitărit, mîncături, munci, oaste, păşunat, perperi, poclon, podvoade, posade, poveri, talpe, vaci, vămeşit, vămi din oi, porci, din semănături ş.a., vigu, vinărici, zeciuială şi rentă feudală, demestig, popă 252. despot al Serbiei 31, 62, 97. diac, pune pecetea 298. 38 - c. 723 diaconi 142; ierodiaconi 252; străin venit după milă 284. dicheofilax al clerului împărătesc A. dijmari, opriţi să turbure privilegiaţi 127, 179, 205, 265, III; v. şi vameşi, dijmărit, dijme de oi, ~ de fîneaţă, ~ de grîu, ~ de rîmători, ~ de stupi, de albine, ~ din vin 12, 23, 39, 58, 60, 61, 65, 68, 73, 80, 81, 85—87, 93—96, 98, 99, 103— 105, 107, 108, 115, 118, 120, 125, 129, 135, 139, 143, 148, 150—152, 160, 161, 170, 171, 175, 184, 186, 212, 214, 220, 226, 234, 243, 244, 262, 265, 297, 303, III; dijma domnească 205; dijma oilor peste Olt 80. divan v. sfatul domnesc, dîrste, libertatea de-a face ~ 93. doamne 42; stăpîne, dăruiesc 14, 16, 22, 53, 89, 124, 263, 273, 279; monahii 202, 231, 258, 263; captivă 166—169, 173, 174; doamnă străină 235; în toponimie 277. dobitoace, obiect de înfrăţire 84. doge al Veneţiei, dă carte IV. domnul: voievod şi domn al Ţării Româneşti, passim; domn al Banatului Severinului 3. 5, 13, 24, 28, 30, 32, 43 (?), 45, 48, II; duce de Făgăraş 3, 5, 15, 23; herţeg (baron, biruitor, duce, povăţuitor) al Almaşului şi Făgăraşului (al părţilor de peste munţi) 4, 10, 12, 21, 24, 28, 30, 32, 34, 35, 38, 43, 45, 48, 52, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 80—83, 85—87, 89, 91, 93—96 98, 99, 101, 103—108, 110, 111, 118, 120, 124,125,127,129, 135,139,143,148,150— 152, 160, 161, 170, 175, 179, 184, 189, 192, 203, 212, 213, 217, 220, 223, 226, 234, 241, 243, 244, 247, 262, 271, 272, 285, 290, 294, 303, II, III, IV; domn al cetăţii Dîrstorului 28, 32, 34, 35, 38, 45, II; stăpînitor al Podunaviei (Dunării) 10, 12, 21, 23, 24, 28, 32; 34, 35, 38, 43, 45, 48, II; al Părţilor Tătăreşti 12, 15, 28, 30, 32, 34, 38, 43, 45, 48, II; pînă la Marea cea Mare (Neagră) 28, 32, 34, 35, 38, 43, 45, 48, 91, II; pînă la hotarul Odriului şi şpan al Săcuilor II; asociere la domnie, fiul domnului numit voievod 12,15, 20,24,26, 27, 30, 34, 35, 37, 38, 202, 210, 231, 235, 247, 279; acte date 593 www.dacoromanica.ro de fii în timpul domniei tatălui lor 39, 233, 255; sat şi ocini domneşti 2, 160, 289, 293, IV; v. şi prădalica; domnul cumpără sate, părţi, vii ş.a. 99, 109, 163, 210, 220, 233, 248, 266—268, 273, 290, 297, 303, A; schimbă 10, 157; ctitor şi donator 2, 6—10, 14, 16, 17, 20, 22, 25, 26, 28, 33, 35, 37, 39, 49, 53, 56, 59 (?), 61, 64, 67(?), 72(?), 73, 74. 77, 79, 89, 91(?), 109, 119, 124, 127, 146, 151, 163, 172, 179, 186, 203, 205, 210, 214, 220, 223, 231, 233(?). 235, 240, 241, 247, 248, 256, 260, 263, 265, 266, 268—273, 275, 276, 279, 280, 284, 285, 289, 290, 293, 297, 298, 300, 303, A, B, I, II; domnul dăruieşte unor boieri, slugi domneşti ş.a. 5, 15, 19, 23(?), 63, 135,140 (?), 143, 170, 181, 190,229 (?), IV; renunţă la dreptul de retract 5, 33; v. şi prădalica; vinde (?) unei m-ri 22, 53, 89, 124; unui boier 170; domnul vinde (?) pe cai 135, 140, 145, 160, 181, 185, 192, 201, 217; v. şi darea calului; acordă imunităţi şi scutiri: unei doamne 258; unor boieri (slugi domneşti) 10, 12, 13, 15, 21, 23, 24, 38, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 80—83, 85—87, 92, 93, 99, 103—105, 108, 110, 111, 118, 120, 125, 129, 135, 139, 143, 145, 148, 152, 160, 170, 175, 184, 189, 192, 217, 226, 234, 241—244, 262, 294, III; unor orăşeni 55; unor m-ri 6—9, 14, 16, 20, 22, 25, 28, 29, 30, 33—35, 45, 48, 49, 53, 56, 61, 72, 73, 75, 77, 89, 94—96, 98, 106, 107, 115, 117, 124, 127, 128, 131, 146, 150, 155, 161, 162, 179, 186, 212, 220, 228, <241 >, 247, 255, 265, 268, 275, 281, 285, 290, 303; unor m-ri străine 100, 151, 214, 297 (?); pentru oameni m-reşti din oraşe 39, 49, 52; relaţii cu regele Ungariei 5, 32, 40, 156; relaţii cu voievodul şi biserica Transilvaniei 3, 156, 169, 174; cu Braşovul 40, 50, 54, 69, 114, <174>, 182, 183; scrie doamnei sale 166—168, 174; aşează abate 90; drepturi şi oprelişti în alegerea egumenilor 6—9, 14, 16, 22, 53, 89, 124, 127; domn călugărit 263; ispravnic, spusa domnului, în act . domnesc 120, 137 (?), 149; domn pribeag 156; domni străini v. despot, regi, voievozi, dregători 3,27,28,42,171; din casa domnească 186, 190, 217, 226, 243, 245, 291; ~ în sfat v. sfatul domnesc; ~ aşezaţi de călugări 131; atribuţii 179; dregători, boieri mari şi mici, slugi domneşti, trimişi după munci şi milostenii, opriţi să turbure priveligiaţi 12, 20, 21, 23, 24,29, 33—35,37—39,48,49,52,56,58, 60, 63, 68, 73, 77, 80—83, 85—87, 93— 95, 98, 99, 103—108, 110, 111, 115, 118, 120, 125, 127—129, 131, 135, 139, 143, 148, 150—152, 155, 160, 161, 170, 175, 184, 186, 189, 212, 214, 217, 220, 226, 234, 241—244, 247, 255, 258, 265, 268, 275, 281, 290, 294, 303, III; abuzuri 33, 40; v. şi birari, fînari, găletari, globnici, judeţi, osluhari, vameşi şi sfatul domnesc. drumuri (cale) 84, 121, 293, I; drumurile munţilor 106; bani daţi unor călugări străini pentru cheltuiala drumului 202, 231, 235, 263, 271, 272, 279, 284, 298. ducaţi v. bani. duce, străin 1; în titulatura domnului v. domnul, dumbravă 93. duşegubine (şugubină) în scutiri 34, 265; ~ să nu tragă 255, 281, 290; luate de m-re 28, 33, 48, 49, 146, 179; percepere 179; parte dobîndită prin plata unor ~ 285. E eclesiarh, ispravnic în act domnesc 275. egumeni (ieromonah, popă, stareţ) 27, 28, 31—34, 39, 46—48, 62, 64, 95, 97, 102, 137, 147, 157, 165, 186, 201, 210, 214, 220, 222, 225, 228, 232, 233, 239, 241, 247, 248, 251, 256, 260, 276, 283, 290, 594 293; cîrmuitor, fruntaş 6—8, 14, 16, 22, 53, 89, 280, 289; nastavnic 20, 26, U0, 37, 45, 101, 102, 106, 107, 115, 123, 127, 128, 131, 150, 161, 171, 172, 179, 205, 210, 212, 228, 236, 237, 247, 268, 275, 280; proegumen 202, 252; www.dacoromanica.ro ctitori şi stăpîni 6, 15, 91, 196, A; alegerea egumenului 6—9, 14, 16, 22, 53, 89, 90, 91, 124, 127, 275, A; în alaiul domnesc 32; în sfatul domnesc 10, 17; martori 157, 236, 252; egumeni străini 19, 74, 202, 223, 263, 284; catigumen A. engarii, mici şi mari, scutire de ■—în oraş 39,52. episcopi şi arhiepiscopi, privilegiile lor în diploma Ioaniţiţilor 1; în menţ. tîrzii 277; catolici 1, 3. episcopii in menţ. tîrzii 79, 277. epitrafil în danie 6. eszeşi în regatul ungar 44. F fagi, pădure III; în toponimie 217. fătăciuni 84. ferecătură, tetraevanghel ferecat cu argint aurit 6. fertele, de pămînt 111. fertun v. bani. fier, scutit de vamă 50, 54, 55, 106. fiică de suflet, doamnă 174. fîn şi fineţe (fînaţuri), grădină de fîn III; fineţe în poiană 81; întărite unor m-ri 97, 109, 147, 163; ~ cavalerilor Ioaniţi 1; dijmă dată m-rii pentru cosit 171; în scutiri 34, 52, 80, 81, 95, 96. 160; căratul finului 87; v. şi cositul finului, livezi. fînari, opriţi să turbure privilegiaţi 56. fîntîni, în toponimie 217, III. florini v. bani. folnogi, în oraş 39, 52; din Transilvania 44, 144. foloase, în doc. latine 1, 13. frasini, în toponimie 15. fraţi, fraţii săraci v. călugări, frînghii, scutite de taxe vamale 50, 54. fruntaşi (căpetenii), ai regatului Ungar 1; fruntaşi bisericeşti 44, 47, 62, 97, 144. fugă, fugari, primiţi în slobozii 31. fumărit, în scutiri 217. funie de moşie, preţ 99. 6 găletari, obligaţii 7, 8, 14, 16; atribuţii, venit 205; înlocuiţi 212; opriţi să turbure privilegiaţi 52, 56, 77, 94, 117, 127, 179. găleţi şi găletărit, găleţi de grîu, de orz 6—9, 14, 16, 17, 22, 35, 36, 53, 89, 124, 179, 212, 240, 252, 265, 276, 300; ~ ohabnice 33, 72, 94, 205, 270, 300; ~ domneşti 94, 242, 268; ~ de poclon 212; găleata de eşire 281; găletărit dintr-un judeţ 150, 161, 205, 212. 268, 300; în scutiri 29, 34, 35, 38. 39, 52, 58, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 80, 82, 83, 85 — 87, 93, 95, 96, 98, 99, 103, 104, 105, 107, 108, 110, 115, 118, 120, 124, 125, 129, 139, 143, 148, 150—152, 170, 175, 184, 186, 212, 214, 217, 220, 226, 234, 242— 244, 255, 262, -268, 290, 294; dijmă şi dijmărit din grîu 12, 61, 247; luate explicit de m-re 33; găleată folosită ca unitate de măsură a suprafeţii cultivate III; v. şi vămeşit. germani, în titulatura regelui Ungariei 46. gîrle, dăruite şi întătite unor m-ri 28, 48, 56, 77, 95, 131, 225, 251; unui boier 291; vătafi şi dregători puşi de m-re 131. gloabe, mică pînă la mare 33; drept de a lua ~ acordat explicit unor m-ri 28, 33, 48, 49, 179; mod de percepere 179; în scutiri 10, 21, 24, 34, 35, 38, 39, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 81, 82, 85, 93, 94, 98, 99, 103, 105, <107>, 108, 129, 150, 161, 170, 184, 214, 226, 234, 247, 255, 265, 281 290. globnici, opriţi să turbure privilegiaţi 20, 27, 28, 31, 42, 49, 56, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 73, 77, 82, 83, 85—87, 95, 96, 99, 103— 108, 110, 111, 115, 117, 118, 120, 125, 129, 139, 143, 148, 150, 152, 161, 170, 184, 186, 189, 212, 217, 226, 234, 255, 294. gorştinărit, goştinit 61, 81, 96; v. vămi din porci. 38* 595 www.dacoromanica.ro grădini de fin v. fineţe. grămătici, scriitori 294, 297, 303; domneşti 208; din casa domnească 244; stăpini 217, 243, 244, 273; scriu acte domneşti 38, 105, 106, 112, 117, 135, 153, 175, 177, 181, 184, 185, 187, 188, 190, 195, 197, 198, 201, 204, 209—211, 216—218, 220, 222, 223, 228, 234, 237, 267, 275, 279, 283, 285—287, 292, 294—297, 299, 300, 303, D; ispravnic H hamuri, scutite de taxe vamale 54. harmiţi, ai ragatului ungar 62, 97. hatalm, luat de bani 197; de călugări 146. hotare, ~ vechi 228, 259; hotare lărgite 10; hotarul de jos 222; paza la hotarele ţării 176; descrieri dezvoltate de ~ 15, 84, 93, 112, 121, 146, 268, 277, 297, C, I, III; semne de ~ 256, 277; pricini de ~ 222. hotărnici 32; vechi 259; boieri puşi ~ 131, <208>. hotărnicii 131, 256, 259, 289, IV; carte de ocolu III. hotarştină 146. hoţi, opriţi să se aşeze in slobozie 31. hramuri: Adormirea Maicii Domnului (Uspenia, Sf. Maria) 7, 8, 14. 16, 22, 31, 47, 53, 62, 64, 89, 97, 124, 155, 165, 171, 172, 186, 210, 220—222, 225, 228, 233, 236, 237, I iazuri, (iezere) 1, 95, 121, 251; ~ de moară 274, III; v. şi bălţi, icoană, danie scrisă pe ~ 2 (notă), iconomi ai unor sate din Serbia 31. ierodiacon v. diaconi, ieromonahi, martori 10; v. şi egumeni, imunităţi nobiliare 92; privilegii v. domnul acordă imunităţi şi scutiri, in, scutit de taxe vamale 50, 54. ! îmbrăcăminte, caftan de ~ 194; postavuri de ~ dăruite de domn unei m-ri 6—8, 14, 16, 53, 89. 596 în act domnesc 188; martor 36; v. şi dieci, logofeţi. greci, călugări~A; zapis scris greceşte 36; în toponimie 151, 214. grîu, găleţi de ~ domnesc dăruit unor m-ri 7—9, 14, 16, 17, '22, 53, 89, 124, 179, 205, 212, 265, 276, 285, 300; strîns de m-re 212; mertic, tain al unui călugăr 252; în preţ 36, 240; preţ 36; în scutiri v. găletărit. 239, 246—248, 251, 252, 260, 265, 266, 268, 270, 273, 276, 280, 289, 290, 293, 303; Bunavestire (Blagoveştenia) 26, 42, 49, 52, 75, 88, 94, 98, 202, 213, 241; Intrarea în Biserică (Văvidenia) 61, 95, 127, 179, 205, 235, 255, 271, 284; înălţarea 270; Naşterea Maicii Domnului 300; Schimbarea la Faţă (Preobrajenia) 151, 214, 297; Sf. Antonie 6—8, 14, 16, 22, 31, 44, 47, 53, 62, 89, 97, 124; Sf. arhangheli Mihail şi Gavriil 201, 223, 272; Sf. Gheorghe 74; Sf. Ilie 231; Sf. Maria 35, 279 v. şi Adormirea, Bunavestire, Intrarea în Biserică şi Naşterea sf. Fecioare; Sf. Nicolae 19, 72, 102, 275, 298; Sf. Pantelimon 116, 203, 263; Sf. Paraschiva I; Sf. Ştefan B; Sf. Troiţă 9, 10, 17, 20, 25, 26, 28, 30, 37, 42, 45, 48, 49, 52, 56, 73, 77, 96, 101, 106, 107, 115, 123, 128, 131, 144, 150, 157, 161, 212. iperperperi, în preţ 36; v. şi bani. ispravnici, în acte domneşti 191, 287; grămătic 188; logofăt 254; pîrcălabi 177, 207; popă (?) 275; stolnic 187; vistier (?) 215; mare vornic 199, 289; v. şi judeţi; ispravnici străini 144. ivireni, ctitori la Athos A. izvoade, din hrisoave slavoneşti 85, 227. încălţăminte, postavuri de ~ dăruite de domn unei m-ri 6—8, 14, 16, 53. închinare v. danie. www.dacoromanica.ro înfrăţire t aşezare 175, 195, 204, 211, 217, 226, 230, 243, 245, 262, 292, 294, 296, 299, 302; amestecare 122; înfrăţire între boieri, slugi domneşti 84, 111, 122, 133, 143, 175, 206, 211, 217, 226, 227, 243, 261, 294, 296; fiice aşezate în loc de fii 122, 175, 195, 204, 244, 245, 253, 262, 292, 296, 302; tată aşează fiu vitreg 189; înfrăţiri cu particularităţi 11, 230, 261, 288, 294, 299. împăraţi 5, IV; în titulatura regelui Ungariei 44, 46, 47, 62, 97. împerechere <în traducere veche> 81. J jder, blană de ~ 50. jitărit, în scutiri 10, 21, 24. jnepeni III; în toponimic 93. judecată, dreptul boierilor de a apela la judecata regală 1. judele, curţii regale 1. judeţe 144; albinărit, căşărit, găletărit şi vin din ~ 7, 8, 14, 16, 17, 22, 53, 89, 150, 161, 205, 212, 247, 268, 276, 285, 300; sate din ~ 38, 51, 62, 86, 94, 97, 107, 179, 285. judeţi (sudeţi): numiţi în traduceri vecbi: judecători 83, 98, 107, 217, 242, III; ispravnici 48, 73; juzi în doc. latin 3; ~ de oraş 52; ■—■ mănăstireşti 265; judeţ al Jiului 32 ; judeţul Braşovului 183; opriţi să tulbure privilegiaţi 19, 20. 27, 42, 49, 52, 56, 58, 60, 66, 68, 82, 83, 85—87, 95, 96, 98, 99, 103—108, 110, 111, 115, 117, 118, 120, 124, 125, 128, 129, 139, 143, 148, 150, 152, 155, 160, 161, 170, 175, 179, 184, 186, 189, 212, 214, 217, 220, 226, 234, 242—244, 255, 258, 265, 268, 281, 290, 294, 303, III; ~ opriţi să vămuiască 28, 63, 77; nu se pun ~ în sat imun 93; hotarnic 32. jurămînt A. jurători, patru boieri bătrini 236; patru boieri întocmesc, despart hotare 208; <—• în număr de doisprezece 140, 160, 181, 197, 222, 229, 236, 249, 250, 274, 278, 286, 302; în număr de douăzeci şi patru 222, 239, 249, 278; — jură în faţa marelui vornic 250. juveţi v. bani. lege, daturi luate după ~ 247, 256; după legea românească 137; ~ pentru pescuit 35; v. şi scripturi; ~ <înţelegere comercială» 50, 182; v. şi credinţă, linguriţe, în preţ 53. litere unciale roşii 92. livezi, ale unor m-ri 6—8, 14, 16, 22, 47, 53, 62, 89, 97, 124, 228, 283; in scutiri 93. lînă, de cămilă, de miel 54. locuri de fin v. fîneaţă. logofeţi 169; numiţi in traduceri: gramatic 80; scriitor de cuvinte 161; secretar III; logofăt prim 60; ~ al doilea 105; ~ mic 249; vlasteli, intîiul sfetnic 234, 243, 247; stăpîni 35, 36, 101, 109, 175, 186, 213, 233, 234, 243, 244, 247, 249, 268; in sfatul domnesc (mari ~, foşti ~) 12, 15, 17, 23, 35, 37, 38, 42, 48, 49, 52, 56, 58, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 77, 80—87, 89, 91, 93—95, 98, 99, 101—105, 108, 110—113, 115, 117, 120, 122—125, 127, 129—133, 136, 138, 139, 143, 145, 148, 152, 153, 157, 158, 160, 161, 170, 175, 177—179, 181, 184—187, 189, 190, 192— 195, 198, 201, 204—206, 209—212, 214— 222, 224, 226—230, 236—241, 244, 245, 247—249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290— 297, 299, 302, 303, C, D, III, IV; ispravnic in act domnesc 254; acte scrise cu spusa logofătului 60, 69; scriu acte domneşti 17, 37, 48, 64, 93, 130, 145, 227; martor 19; in menţ. tirzii 105, 121. lucru v. munci. 597 www.dacoromanica.ro M magistru (meister?) dăruit de domn 5; preceptor al unui ordin călugăresc 1. majă de ceară 6, 54, 55; <—> de peşte 50, 268. marfă, <--> de peste mare 50; vamă pentru ~ 44, 47, 50, 62, 78, 97, 172, 182; v. şi negoţ; marfă , passim. martori, in zapise 19, 36, 57, 196, 252; aduşi in faţa domnului 197; la schimb domnesc 10, 157; în sfat v. sfatul domnesc, măgari dăruiţi A. mănăstiri: numite schit 79; ^ de călugări, passim; ~ de maici 300; ~ părăsite, sărăcite 266, 273, 300; zidire, zugrăvire, reparaţii, tîrnosire, 6—10, 17, 53, 179; morminte 2 (notă), 48; m-ri domneşti, ctitori 6—10, 14, 16, 17, 20, 22, 25, 26, 34, 37, 39, 42, 49, 52, 53, 56, 64, 73, 77, 89, 117, 123, 124, 266, 268, 273, 283, 289, 290, 303, II; ctitor domn străin 31; <—< ale unor boieri 19 (?), 195, 201, 246, 247; zidită de călugări 6, A; ridicată de popă 91; libertate de a se închina şi da averea unor m-ri domneşti 9, 27, 42; dreptul ctitorilor de a îşi redo-bîndi averea la risipirea m-rii 201; venituri din afara domeniului: obroace, grîu, vin, obiecte, zeciuială din aramă 6—9, 14, 16,17, 22, 29, 35, 53, 89, 124, 205, 212, 265, 276, 280, 285, 300; vămi 22 (notă), 37, 47, 49, 53, 56, 62, 77, 96, 97, 106, 107, 127, 150, 161, 172, 179, 212, 246, 247, 303; privilegii v. domnul acordă imunităţi; drept de a lua duşegubină, sînge, gloabe 28, 33, 34 (?), 48, 49, 146, 179; scutire de dăjdii vlădiceşti 275; scutiri pentru negoţ şi hrană 30, 44, 45, 47, 62, 97, 106, 128, 144, 275; danii, întăriri şi privilegii acordate de suverani străini 31, 44, 46, 47, 62, 97, 144; domenii ocupate de străini 228; drept de 29, 255, 281; pricini, volnicii 32, 33, 137, 171, 222, 236, 239, 259, 278, 289, 295; ridicarea veniturilor, vătafi, vameşi, judeţi m-reşti 17, 28, 48, 131, 172, 179, 205, 212, 247, 265; oameni m-reşti 28, 31, 39, 220 ; 598 alegerea, aşezarea egumenilor 6—9, 14, 16, 22, 53, 89, 90, 91, 124, 127, A ; ordin călugăresc (fraţi săraci) v. călugări; domni la ~ 32, 37, 130; acte domneşti scrise in 32, 38, 117, 197, 227, 256, 267, 293; act dat de un suveran străin 47; ~ în menţ. tîrzii 79, 200, 277; v. şi: egumeni, metoace şi m-rile Argeş, Bistriţa, Bolintin, Cîrţa, Codmeana, Co-şuşte, Cozia, Dealu, Glavaciov, Govora, Iezer, Mănăstirea de la Cricov, Mihoveni (?), Ostrov, Băşinari, Bîncăciov, Sără-cineşti, Snagov, Tismana, Tîrşor, Vodiţa; m-ri străine 19, 74, 100, 116, 119, 151, 202, 203, 214, 223, 231, 235, 263, 271, 272, 279, 284,297,298, B; m-re domnească (a noastră) 19, 151, 214, 231, 297; neînţelegeri între călugării greci şi cei români A; v. şi Athos, Meteore, Sinai, m-ri; passim. mărgăritar, liber de vamă 69. măsuri, unităţi de măsuri: agrimensurale (fertele, găleţi, pămînturi, pluguri, pogoane) 1, 111, 198, 244, III; de lungime (coţi, vigu) 40, 54; de cotitate: burdufe 6—9, 14, 16, 17, 22, 50, 53, 54, 89; butoaie 9, 17, 35, 54, 106, 124, 128, 275; cotate 268; coşniţe 33; măji 6, 50, 54, 55, 268; vedre 91, 268, 276, 280, 300; v. şi care, găleţi, poveri, mătase, odăjdii de ~ 6. meceonoşa v. spătar, medelnicer, în sfatul domnesc 145. meri, în toponimie 277, I. mertic v. obroace. meşter: meister (?) 5; prim meşter 91. metocuri (metoace), m-ri supuse altor m-ri 9, 10; biserici, sate ş.a. 26, 31, 49, 73, 77, 79, 96, 107; metoace în ţări străine 31; A; în descriere de hotare 121. mied, taxat la vamă 54. miei 54, 229. miere, butoaie, burdufe de ' în danie 7, 9, 17, 22, 53, 54, 89. milostenii, mile domneşti, boieri, dregători şi slugi domneşti trimişi după ~ 24, 34, 35, 38, 39, 56, 58, 60, 77, 81—83, 95, 99, 103, 105, 108, 115, 120, 125, 129, 139, www.dacoromanica.ro 143, 148, 150—152, 160, 161, 175, 189, 212, 214, 220, 226, 241, 243, 244, 255, 258, 265, 268, 281, 290, 294, 303; ~ cerute de m-ri străine v. călugări străini, mină v. baie. mitropoliţi (vlădici) ai Ungrovlahiei A; în sfatul domnesc 17, 127, 179, 186, 247; oprelişti 9, 124, 275; dăjdii vlădiceşti 275 ; hotarul vlădicesc 283. mîncături, în scutiri (traducere veche) 24, 144. moaşte <246>, 279; danie de ~ B. monahie v. călugăriţă, mori; vaduri şi iazuri de ~ <12>, 113, 201, 228, 268, 274, 275, 111; drept de a face ~ 93; două mori într-o casă 101; roată de ~ 93; mori domneşti 127, 157, 220; ~ dăruite de domn unor m-ri 7—9, 14, 16, 17, 26, 53, 89, 179, 220, 268, 275; de o doamnă 14, 16, 22, 53; ale unor hoieri (slugi domneşti) ş.a. 42, 81, 93, 101, 109, 113, 201, 213, 221, 243, 268, 274, III; ale unor m-ri 7—9, 14, 16, 17, 22, 26, 47, 49, 53, 56, 57, 62, 64, 77, 89, 96, 97, 101, 107, 109, 117, 127, 147, 157, 163, 179, 201, 213, 220, 221, 228, 268, 275; mori făcute de călugări 64; întreţinerea morilor 39, 127, 179, 255, 281, 290; dijmă 23; regimul lor în diploma ioaniţilor 1; în toponimie 93. morun, majă de ~ 50, 268; obligaţii de pescuit 35; taxe vamale 50. munci (lucru, slujhe, trebi), la cetate 255, 281, 290; la mori 39, 64, 127, 179, 255, 281, 290; la poduri, la poteci 281; la vii 179; făcute de călugări 6, 64, A; de ţigani 53, 56, 77, 135, 165; munci plătite 179; munci (slujbe) domneşti (în scutiri) 6— 9, 14, 16, 22, 24, 25, 33—35, 38, 39, 53, 56, 58, 60, 61, 68, 73, 77, 81—83, 85, 95, 99, 103, 105, 107, 108, 115, 117, 120, 125, 129, 135, 139, 143, 148, 150—152, 155, 160, 161, 175, 189, 212, 214, 220, 226, 234, 241—244, 247, 255, 258, 265, 268, 275,281,290, 294, 303; lucru boieresc (?) 61; ~ făcute unor boieri 135; unor m-ri 20, 28, 33, 34, 48, 52, 77, 115, 127, 179, 285; v. şi rentă feudală, munţi, drumurile şi vămile munţilor 106, 128; stînă 12; căşăritul domnesc 285; drepturi pentru păşune 32, 137, 171; în întăriri 1, 4, 80, 81, 93, 95, 102, 103, 111, 127, 132, 137, 143, 151, 152, 179, 191, 209, 214, 228, 238, 243, 296, III ; preţ 238. N namestnic, în sfatul domnesc 35. nastavnici v. egumeni. negoţ 78, 172; făcut de orăşeni 55; de călugări 44,47, 62, 97, 106, 275; tratate comerciale, taxe vamale 40, 50, 54,55,69,78,182. nobili, în cărţile regelui Ungariei 1, 44, 47, 62. none, în datare 1. nuci, copaci întăriţi unor m-ri 6—8, 14, 16, 22, 47, 53, 62, 89, 97, 124; nucet în toponimie 20, 25, 28, 48. O oameni, bisericeşti, mănăstireşti 31, 39; om posluşnic 28, 48; ~ ţin, cotropesc sate m-reşti 228, 259; passim. oaspeţi catolici din Ţara Românească 3. oaste, oastea cea mare 34, 35, 38, 242, 255, 281; oastea domnească 5; îndatoriri de ~ sub Ioaniţi 1; îndatoriri ale unor privilegiaţi 21, 24, 34, 35, 38, 39, 127, 242, 247, 255, 281; sat m-resc scutit de ~ 6; oşti străine 1, 97. obroace , 202, 223, 231, 235, 263, 271, 272, 279, 284, 298; mertic al unui călugăr 252; mertic în scutiri 135. obşte (?), semănătură de ~ III. ocină: passim; ocină domnească v. domnul, ocne, ~ de sare 106, 128, 276; ocnă dăruită unei m-ri 49; în toponimie 27, 49, 57, 210, 252, 268, 276. odăjdii, dăruite de domn 6. 599 www.dacoromanica.ro ofiţeri, străini 144. ogoare 42, 62, 97. ohabă 94; în traduceri: moştenire 12; stră-moşie 61; coşniţe ohabnice 33; găleţi ohabnice 33, 72, 94, 205, 285, 300; ţigani, sate, părţi ş.a. întărite ~ 26, 33, 102, 112, 113, 122, 123, 130, 132—134, 138, 140—142, 149, 153, 154, 157—159, 165, 177, 178, 181, 185, 187, 188, 190, 191, 194, 195, 197— 199, 201, 204, 206, 207, 209, 211, 213, 215, 216, 218, 219, 221, 222, 224, 225, 227, 229, 230, 233, 236, 237, 239, 240, 245, 248—251, 254, 257, 264, 266, 267, 274, 278, 283, 286—289, 291, 292, 295, 296, 299, 302, C; în întăriri cu scutiri: passim; în danie de vamă 37; de bani 203; de venit domnesc 205; ieromonah dăruieşte vie de ~ ,252; sat slobozit ca să fie de ~ 35; în toponimie 105, 152, 186, 226. olteni, boieri ~ 78. oi 1, 172, 229, A; vameşi de ~ 52, 56; vama din ~ v. vămi. oierit (?) 61, 65, 81, 96, 98, 135; v. vămi. olac, olacuri v. cai. omor, duşegubine date pentru 285; ucigaşi opriţi să intre în slobozie 31; v. şi duşegubine, sînge. oraşe şi orăşeni: tîrguri 5, 50, 84, 93, 106, 128, 135, 172, 182, 256, 275, IV; oraşe (cetăţi) de scaun v. Argeş, Bucureşti, Tîrgovişte; oraş domnesc 10; tîrg al unui boier 5; drept de a face IV; case 196, 275; case (sălaşe) scutite 39, 49, 52; branişti, pocni 84, 256; mori 9, 17, 49, 64, 101, 157, 268; vii 9, 49, 91 (?), 127, 212, 244, 252, 268, 294, 300; oraşe unde sint tîrguri 106, 128; vămi la tîrguri şi oraşe 50, 55, 69, 93, 104, 106, 128, 135, 172, 182, 275; pîrgari, pîrcălabi 106, 128, 131; vornic şi alţi dregători 52; judecată 228; judeţ 32 (?), 52; sat dependent de ~ 4; strigări în ~ 256; v. şi Brăila, Calafat, Craiova, Făgăraş, Floci, Giurgiu, Gherghiţa, Ocne, Rîmnic, Severin, Slatina, Şercaia, Tîrgşor, Tg. Gilort, Tg. Jiu; oraşe şi tîrguri străine 1, 4, 44, 46, 50, 54, 62, 97, 144. ordin călugăresc v. călugări. orz, găleţi de ~, dăruite unei m-ri 179, 285, 300. osluhari, opriţi să turbure privilegiaţi 56, 77. otaşnă, otaştină v. vinărici. P paharnici (mare ~), stăpini de sate, părţi ş.a. 215, 241, 282, C; in sfatul domnesc 38, 52, 56, 58, 60, 61, 63—66, 68, 72, 77, 80—83, 85—87, 89, 91, 93—95,‘ 98, 99, 101—105, 108, 110, 112, 113, 115, 117, 118, 120, 122—125, 127, 129—133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150, 152, 158, 160, 161, 170, 175, 177, 178, 179, 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204—206, 209—212, 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—238, 240, 241, 243—245, 247-249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285, 287, 288, 290—295, 297, 299, 302, III (?), IV; mai mulţi paharnici în acelaşi sfat 61, 148, 275; cu sarcini domneşti 259; paharnic străin 1. v. şi canatnici. pază la cetăţi 1; la mori 127 (?); la hotare 176. 600 păduri 81, 188, 260, 283, C, I, III; loc curăţat în 283; pădurea cea mare în toponimie ‘ 75, 88, 109, 147. păstori şi păstorit, păşunatul vitelor 1; în munţi 15, 32, 137, 171; în bălţi 28, 48; păscut în scutiri 15. pături, dăruite unei m-ri 6—8, 14,16; preţ 36. peceţi, pecetea cea mare 5; pecetea unui egumen 196; puse de diac, de pisar 298, IV; passim. pedestru, taxe vamale pentru 50. perdele de camhă 6. pergament 92. perperi 131, 205, 265, 275; ~ monedă v. bani. peşte şi pescuit: pescării 1, 6—8, 14, 16, 22, 47, 53, 62, 89, 97, 124; crap şi morun 35, 50, 268; peşte mare 54; pescuit în rîuri 32, 93, www.dacoromanica.ro 171; obligaţii pentru pescuitul morunilor 35; vamă şi părpăr 24, 28, 106, 128, 131, 146, 182; taxe vamale 50, 54. picemic, în sfatul domnesc 17. piei, de cerb, de fiară, taxe 50, 54. piper, taxe vamale 50, 54, 55. pisar v. scriitor, pisică sălbatică 50. pitari, stăpîn de sate 216; în sfatul domnesc 17 (?). pivnicer, în sfatul domnesc 17. pîinea domnească 24 (notă), pînză, scutită de vamă 50, 54. pîrcălabi, ~ domneşti 98, 135; — de oraş 106, 128, 131, 182; ispravnici în acte domneşti 177, 207; slugile pîrcălabilor 258; ~ străini 44, 47, 62, 97. pîrgari, din oraşe 182; hotărnici 131; martor 57; străini 174, 182. plaiuri, vamă 275. pleban 90. pluguri 1. poclon, în scutiri 107, 150, 161, 212. podgorii 127, 205, 213, 275. poduri, muncă la ~ 281. podvoade în scutiri 10, 21, 24, 34, 35, 38, 39, 52, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 82, 83, 85—87, 94—96, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 111, 115, 118, 124, 125, 129, 135, 139, 143, 148, 150, 152, 160, 161, 170, 175, 184, 186, 212, 214, 217, 220, • 226, 234, 242—244, 262, 268, 290, 294, 303. podvodnicari v. povodnicari. pogoane de vie 244. poeni 66, 118, 188, 191, 289, 293. pometuri 171, 277, I; preţ 254; în scutiri 93; v. şi nuci. popi 220, 244, 265, 268, 277, I; demestig 252 ; eclesiarh 275 ; protopop 36; ~ cu vii, cu părţi ş.a. 130, 170, 220, 257, 283; dăruiesc unei m-ri 91, 252, 268; scrie carte 252 ; ispravnic (?) în act domnesc 275 ; martori 36, 57, 252; străini 74, 263; v. şi egumeni. porci, negoţ 50, 54, 106; vameşi de ~ 52, 56, 77; v. şi vama din ~. portar, în sfatul domnesc 249. posadă, în scutiri 29, 52, 58, 60, 72, 82, 94, 99, 103, 105, 108, 118, 124, 125, 170, 175, 281; exceptată din scutiri 127; făcută explicit m-rii 33. posluşanie v. slujbă, supunere, posluşnici (oameni m-reşti) 28, 31, 39, 205, 220. postavuri, de îmbrăcăminte, de încălţăminte 6—9, 14, 16, 17, 53, 89; în negoţ 69, 106, 144; taxe vamale 40, 50, 54; v. şi viguri. postelnici v. stratornici. poştă v. cai de olac. poteci, scutiri de muncă la ~ 281. povară , taxe vamale pentru — 50; cal împovărat 54. poveri în scutiri 107. povăţuitor în traduceri v. domnul, herţeg. povîrde v. căraturi. povodnicari, opriţi să turbure privilegiaţi 217, 242, 255, 258, 268, 281, 290, 294. pradă 179; ■—■ de război 1; v. şi duşegubine, gloabe. prădalica (în traduceri: ceartă, jăfuire?, prigonire, vînzarc), scutire de ~ 118, 122, 133, 140, 143, 160, 170, 175, 178, 187, 189, 190, 194, 199, 200, 206, 209, 211, 216, 217, 226, 227, 230, 234, 244, 245, 250, 253, 26fc, 278, 286, 288, 292, 294, 296, 299; scutire de •—■ acordată unei m-ri 201; drept de a lua ■—• acordat unei m-ri 146; ocini prădalice 129; prădalica domnească 181. preceptor al Casei Ospitalierilor 1. prepozit, vicecancelar al curţii regale 1. preţuri : plătite sau evaluate în monedă pentru: sate întregi 115, 142, 145 (?), 148, 150, 161, 170, 184, 186, 187, 194, 198, 210, 212, 221, 224, 226, 227, 234, 243, 246— 248, 266, 268, 273, 290, 291, 302, 303; — părţi definite de sat 118, 120, 123, 130, 139, 145, 148, 150, 161, 190, 193, 200, 201, 204-, 209, 212, 217—219, 233, 234, 268, 273, 274, 278, 302, 303; ~ părţi nedefinite: passim; ~ pămînturi 198; ~ munţi 132, 238; ~ vii (pogoane) 244; ~ livadă 283; ~ vad de moară 268; ~ loc de casă 196, 244; ~ pentru ţigani 135, 267, 268; ~ pentru cai 36, 160, 195, 209; ~ grîu 36; — obiecte Amanta, şa) 36; 601 www.dacoromanica.ro preţuri pentru bunuri diferite cuprinse în aceeiaşi sumă: passim; ~ plătite în bunuri 36, 53, 91, 200, 209, 229, 240; v. şi schimb, darea calului, prigonire v. prădalica. pristavi, opriţi să tulbure familii privilegiate din oraş 39, 52. privilegii v. domnul acordă imunităţi, obroc ; ~ vamale v. negoţ, proegumeni v. egumeni, prot Ia Athos 231. protopop v. popi. provizor III. puşcar, slugă domnească cu parte 207, 208. R rasă călugărească A. războaie 63. regi ai Ungariei numiţi crai 32, 144, 156; acordă privilegii 1, 44, 46, 47, 62, 144; relaţii feudale cu domnul Ţării Rom&neşti 3, 5, 40, 156. rentă feudală t drept boieresc 13; boierişag 93; dările vlastelinilor 31; luată după lege (legea românească) 137, 247, 256; găleata de ieşire 281; în muncă (lucru, nevoie, slujbă, treabă 20, 28, 33, 34, 39, 48, 52, 56, 77, 98, 107, 115, 127, 135, 150, 161, 165, 179, 212, 285; în natură, venituri domneşti luate explicit de feudali 20, 23, 28, 33, 48, 94, <111>, 131, 137, 146, 151, 171, 172, 179, 201, 205, 212, 241, 246, 247, 266, 285 (?), 297; v. şi domnul acordă imunităţi şi scutiri; dajdea ţiganilor 56, 77; v. şi perperi, supunere, vinărici. rîşi, blană de ~ 50. rîuri (ape), drepturi ale unor feudali pentru ~ 32, 80, 93, 171, III. robi, cumpăraţi, opriţi să se aşeze în slobozie 31; v. şi ţigani, romani, v. Imperiul Roman, români, cnezatele lor, drepturi şi obligaţii 1; ~ din Transilvania 13, 92; legea românească 137; călugări ~ Ia Athos A. roţi de aramă v. baie. rucaviţe, cusute cu fir 6. rude, oprite să strice danii 19, 27, 42. rumâni (vecini) 135, 234; dau bir, vinărici 179, 212, 241; drept de strămutare 31, 242, 255, 281; v. şi sate, oameni; rumânire v. danie închinare. ruşi în onomastică 104, 135, 190, 230, 249 234. S are, bolovani, măruntă 276; privilegii pentru cumpărare şi vînzare 1, 106, 128, 172; în danie 276; v. şi ocne. saşi opriţi să se aşeze în Oltenia 1; privilegii 176; în toponimie 15. sate, mari şi mici 17, 29, 33; „sat domnesc” 2; sate domneşti, m-reşti, boiereşti: passim; ale unor cnezi, moşneni 33, 43; sat dependent de oraş 4; •—1 cu ţinutul lor 228; nume dat fără drept 240; sat dispărut (?) 8; sate făcute slobozii 29, 242, 255, 281 (?); ~ volnicite să se apere cu forţa de abuzuri boiereşti 33; ~ cu obligaţii speciale 35, 127, 179; acte domneşti scrise în ~ 49, 137, 154, 249, 265 (?); sate străine supuse unor m-ri din ţară 31, 62, 97; risipite, slobozie 31; v. şi selişti. săbii, scutite de vamă 50, 54. sălaşe 49 v. case ; ~ de ţigani: passim. sălcii, în descriere de hotar 112. săraci 6; oameni de mina de jos 42; siromahi 137; pot să se închine cu averea lor 27, 42; dau bir 95; fraţi săraci v. călugări. scaun v. cetăţi şi oraşe, schimb de sate şi părţi făcut de: domn cu boieri 10, 240, 241; de m-re 16, 270, 274; ~ de boieri 170, 215, 226, 234, 243, 244, 274; domn schimbă cu m-re 602 . www.dacoromanica.ro mori 157; v. şi vînzare-cumpărare, preţuri plătite in bunuri, schit, in menţ. tirzie 79. schileri, abuz 183; v. şi vameşi, schizmatici 1. scriitori, pisar IV; de cuvinte 161; scriitori de acte domneşti v. cluceri, dieci, grămătici, logofeţi; passim. scripturi 31. secui, şpan al secuilor 113. selişti 6—8, 14, 16, 22, 53, 89, 95, 104, 124, 134, 135, 145, 155, 188, 236, 239, 248, 249, 266; jilişti 243. semănături 1; de obşte III; vamă din ~ v. vămeşit. seu, exportat 69. sfat domnesc (martori), divanul cel mare 2 (notă); primele sfaturi 10 (?), 11, 12, 15, 17, 21, 23, 35, 37, 38, 42, 48, 49, 52, 56, 58, 60, 61, 63—66, 68, 72, 73, 77, 80—87, 89, 91, 93, 94; sfaturi fără stratornic (postelnic) 95, 98, 99, 101, 105, 108, 120, 122—125, 127, 129, 130, 132, 135; sfaturi regulate (8—13 dregători) 103, 112, 133, 143, 151, 177, 184, 187, 190, 192, 194, 195, 198, 200 (?), 201, 204, 206, 209, 211, 213, 214, 216—222, 224, 226—230, 237, 238, 240, 241, 243—245, 248, 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 278, 283, 285, 286, 287, 288, 290—294, 297, 299, 302, 303, C; ~ cu particularităţi 102, 104, 110, 111, 113, 118, 122, 127, 131, 135, 136, 138—140, 142, 145, 148, 150, 152, 153, 158, 160, 161, 170, 175, 179, 181, 185, 186, 205, 210, 212, 234, 247, 275, III, IV; ~ cu lipsuri 115, 117, 120, 151, 158, 160, 161, 178, 181, 189, 193, 195, 213—216, 233, 236, 239, 295, 296; v. şi dregătorii din sfat: bani, comişi, logofeţi, paharnici, postelnici, spătari, stolnici, vistieri, vornici şi (dregători excepţional in agă, clucer, medelnicer, picernic, pivnicer, portari, sulgeri, vornici mici. sfetnici, passim; primi sfetnici 242, 243. sigiliu, pierdut 92; passim. singe, m-re volnicită să ia duşegubină şi ■—■ 146. sirbi v. Serbia, sirbi. sluger v. sulger. slugi: slugi domneşti 26, 40, 171. 174; numite slujitori 39; cu părţi, cu sate, cu imunităţi 18,21, 58, 60,68, 80—85, 93, 103, 108, 110, 112, 120, 122, 125, 129, 131, 133, 134, 142, 149, 153, 154, 158, 160, 178, 180, 187, 188, 191, 194, 195, 198, 200, 206, 207, 211, 216, 218, 249, 250, 253, 261, 262, 274, 286, 287, 296, 299, D; atribuţii, drepturi 27, 42, 179, 205; trimise pentru mile v. dregători; slugi boiereşti, ale dregătorilor 24; '—-banilor 265, 281; ~ pircălabului 258; vornicilor 179, 181, 258, 281; slugi străine 44, 62, 97. slujbe, slujbă dreaptă şi credincioasă a unor .boieri faţă de domn răsplătită cu danie 5, 10, 19, 23, 63, 70, 143, 181, 190, 207, 217, 264, 278; slujbă şi credinţă a unor m-ri faţă de suveran străin <44>, 46, 47, 62, 97; foloase din ~ 1; slujbe domneşti in scutiri v. munci; slujbe făcute, datorate unor feudali v. renta feudală, soli domneşti 114, 156; ~ străini 156, 182. spătari (mari ■—), purtător de sabie, meceo-noşa 38, 64, 73, 95, 110, 268, 290; din casa domnească 240, 245; vlastel 229; spătari, mari stăpîni 95, 145, 190, 220, 229, 240, 245, 251; in sfatul domnesc 17 (notă), 38, 52, 58, 60, 61, 64, 68, 73, 77, 81—87, 89, 91, 93—95, 98, 99, 102—105, 108, 110—113, 115, 118, 120, 123—125, 127, 129—133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150, 152, 153, 161, 175, 177—179, 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204, 206, 209—212, 215—222, 224, 226— 230, 233, 234, 236—241, 243—245, 247— 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 278, 283, 285, 287, 288, 290—294, 297, 299, 302, 303, C, D, III; mai mulţi spătari in acelaşi sfat 98, 102, 104, 110, 111, 118, 148, 150, 152, 153, 181, 233, III; tocmelnic 208; martori 252, 282. spusa, act scris după ~ logofătului 60, 69. stejar in toponimie 84. stilp, in descriere de hotar 171. stini, ale unor boieri 12, 200 şi in toponimie 103. 603 www.dacoromanica.ro stolnici (mari <~) 41, 294, II; stăpîni de sate şi ţigani 185, 187, 217, 226, 243; în sfatul domnesc 11, 17, 21, 38, 56, 58, 60, 61, 63—66, 68, 72, 73, 77, 80—87, 89, 91, 93—95, 98, 99, 101—105, 108, 110—113, 115, 117, 118, 120, 122—125, 127, 129—133, <135>, 136, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150, 152, 153, 158, 160, 161, 170, 175, 177—179, 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204—206, 209—212, 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—241, 243—245, 248, 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—294, 297, 299, 302, 303, C, D, III, IV; doi stolnici în acelaşi sfat 130, 181, III, IY; ispravnic în act domnesc 187; stolnic străin 1. stratornici (mari .—), vlastel 229; slugi domneşti 287; postelnici 81, 170, 184, 190, 194, 201, 205, 206, 209, 211, 217, 219, 221, 227, 238, 253, 254, 257, 282, C; stăpîni de sate 229, 282,287; in sfatul domnesc un singur stratornic 81, 102, 103, 112, 113, 117, 120, 138, 143, 148, 150, 152, 153, 160, 161, 170, 175, 177, 179, 185, 189, 190, 192, 194, 238, 239, 241, 243, 245, 251, 254, 257, 302, C; doi ~ în acelaş sfat 131, 133, 136, 139, 140, 142, 158, 181, 184, 186, 193, 195, 198, 201, 204—206, 209—212, 216—222, 224, 226—230, 233, 234, 236, 237, 240, 244, 247—249, 253, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285, 287, 288, 290—294, 297, 299, 303, D. strigare în tîrg 256. strungă, în toponimie 151, 214. stupărit v. albinărit şi stupărit. stupi din baltă 28, 48, 146; din branişte 256; vameşi de ■—■ 56, 117; vama din ~ v. albinărit şi stupărit. stupină I. sudeţi v. judeţi. sulger in sfatul domnesc 175. sumane, vamă pentru ~ 54. supunere (ascultare), sat silit să asculte dc un boier 70; sate ascultă, sînt supuse unor m-ri 20, 33, 179; case din oraş supuse unor m-ri 39, 52; m-ri supuse altor m-ri 9, 10; supuse unor suverani străini 97; v. şi metoace; ~ datorată de catolici episcopului 3. Ş şa, preţ 36. şofran, vămuit 50, 54, 55. şcoli, şcoală domnească <în menţ. tîrzii > şpani din Transilvania 44, 47 62, 97; in titu-85, 227, C, D. latura domnului II. şepci, scutite de vamă 54. T tabere 135. vaduri, vămi la ~ 12, 106, 128, 246, 275; în toponimie 7, 53, 62, 89, 97, 124; vaduri de moară v. mori. vamă v. vămi. vameşi 104, 265, 275; ~ de albine, de stupi 52, 56, 77, 117; de bălţi 117; v. şi stolnici; ~ pentru fin, finari 77; ~ de oi 52, 56; ~ din oraşe şi tirguri, in ţară 30, 45, <52 >, 106, 128, 135, 182; ~ de porci 52, 56, 77; ~ puşi de călugări 172, 205; vameşi, schileri 40, 50, 54, 69, 114, 182, 183; sol 114; ~ străini 44, 62, 97; vice vameşi 44. vase de argint 6. vămeşit, vămeşia domnească dintr-un judeţ 179, 205, 270, 303; vamă din semănături 93; v. şi găletărit. vămi 28, 48, 49, 131; vamă cîmpcnească 275; la oraşe şi tîr-guri (~ din ţară) 30, 45, 47, 50, 55, 69, 93, 104, 106, 128, 135, 172 (?), 182, 275; la vaduri, la poduri 106, 128, 246, 247 (?), 275, 281; la plaiuri (munţi) 37, 49, 56, 77, 96, 106, 107, 127, 128, 150, 161, 179. 212, 275, 303; ~ de mărfuri şi trecere 22, 47, 53, 62, 97, 162(?), 172; taxe la vămi 40, 50, 54, 55, 69, 182; luate după legea veche 182; ~ luată numai la vînzare 50; vămi , cumpărate 30, 45, 106; vămi în alte ţări 47(?), 62, 97, 144; vamă 29; vamă domnească 93, 146; vamă vornicească 135; vama din albine v. albinărit şi stupărit; vama găletăritului v. găleţi şi găletărit şi vămeşit; vama din oi (in traduceri: datul ~, dijma ~, hotarştină ~, oicrit, zeciuială ~) în scutiri 10, 12, 15, 21, 24, 34, 35, 38, 39, 52, <56>, 58, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 80—83, 85—87, 93—96, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 115, 118, 120, 124, 125, 129, 135, 139, 143, 146, 148, 150—152, 160, 161, 170, 175, 184, 186, 212, 214, 217, 220, 226, 234, 243, 244, 262, 268, 290, 294, 303, III; vama din porci, rimători (în traduceri: datul ~, dijma ~, goştărit, hotarştină ~, zeciuiala ~), în scutiri 10, 12, 15, 21, 23, 24, 34, 35, 38, 39, 52, , 58, 60, 61, 63, 65, 66, 68, 72, 73, 80—83, 85—87, 93, 95, 96, 98, 99, 103—105, 107, 108, 110, 115, 118, 120, 124, 125, 129, 135, 139, 143, 146, 148, 150—152, 160, 161, 170, 175, 184, 186, 212, 214, 217, 220, 226, 234, 243, 244, 262, 268, 290, 294, 303, III; vama din peşte (zeciuiala ~), în scutiri 24, 28, 128, 131, 146; v. şi bălţi, peşte şi pescuit; ~ din pometuri, livezi, semănături 93: vama din sare 92. vii 9, 27, 42, 47, 49, 57, 62, 91, 97, 102, 109, 117, 147, 163, 220, 243, 246, 247, 266, 275, 294, A; vie domnească 127; vie bă-trînă 268; ~ părăsită 252; lucru la vie, remunerare 179; ~ măsurate în pogoane 244; preţ 254; ~ din ţări străine 62, 97; zeciuială din ~ v. vinărici; vigu, unitate de măsură pentru postav 54, viglu în scutiri orăşeneşti 39. vilar, vamă pentru 50, 54. vin (buţi de vedre de ~ ) A; în danii 9; 17, 35, 124, 276, 280, 300; în preţ 91; băut la aldămaş 36; în vinzare, taxe 54, 106, 128, 275; v. şi vinărici, perpeii. vinăriceri, opriţi să tulbure privilegiaţi 52, 56, 77, 192, 220. vinărici: dijma vinului 23, 80; vama vinăriciului 143; vierit 81; zeciuiala din vii, din vin 15, 205, 246, 247; vinărici domnesc 145, 192, 205, 212, 241, 268, 285, 300; ~ domnesc şi boieresc 266; pămint cu otaştină 145, 246; vinărici domnesc răscumpărat de un boier de la domn pe cai 192; ~ dăruit de domn 205; 212, 266, 268, 280, 285, 300; dăruit de boieri 246, 247; vinărici redo-bîndit de boierii ctitori la risipirea m-rii 201; ~ în schimb 241; în scutiri 10,12, 15, 21, 23, 24, 34, 35, 38, 39, 52, 58, 60, 61, 68, 72, 73, 75, 80, 81, 83, 85—87, 93, 95, 96, 98, 99, 103—105, 108, 110, 115, 118, 124, 125, 127, 129, 135, 139, 143, 145, 148, 150, 152, 160, 161, 164, 170, 175, 184, 186, 192, 205, 212, 214, 217, 226, 234, 244, 247, 275. violator de fecioară 31. vistieri (mari <~), primul proto vistieri 17, 37, 56, 86, 87, 89, 94, 110, 239, 241, 268, 283; stăpîn 289, 293 ; în sfatul domnesc 11, 17, 35, 37, 38, 52, 56,58, 60, 61, 64—66, 72, 73, 77, 80,82—87, 89, 91, 93—95, 98, 99, 101, 103—105, 108, 110—113, 117, 118, 120, 122, 123, 125, 127, 129—133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 150, 152, 153, 158, 160, 606 170, 175, 177—179, 181, 184—187, 189, 190, 192, 194, 195, 198, 201, 204—206, 209—212, 214—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—241, 243—245, 248, 249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285, 287, 288, 290—297, 299, 302, 303, C, D, III; doi vistieri in acelaşi sfat 35; martor 252; ispravnic (?) 215; scrie doamnei 173; ~ străin 1. vistieria regală 1. vite 1, 42, A; păşunatul lor 32, 137, 171; vamă 50. vinat v. peşte şi pescuit. vînzări-cumpărări 9, 16, 36, 53, 91, 99, 106, 109, 110, 112, 115, 118, 120, 123, 128, 130, 132, 135, 136, 138, 139, 142, 145, 148, 150, 152, 153, 158, 161, 170, 177, 178, 181, 184, 186—190, 193—196, 198, 200, 201, 204, 209, 212, 216—221, 224, 226, 227, 229, 232—234. 238, 240, 243, 244, 246—248, 252, 254, 257, 268, 274, 278, 282, 283, 288, 291, 294, 302, D, IV; domnul vinde (?) unei m-ri 22, 53, 89, 124; domnul vinde pe cai v. domnul; vamă cumpărată v. vămi; v. şi negoţ. vlasteli, (vlastelini), dregători numiţi ~ 229, 247; străini 31, 44, 47, 62, 97. voievozi, ai românilor 1; în titulatura domnului: passim; fiii domnului numiţi ~ v. domnul; voievozi ai Transilvaniei 156, 169, 173, 174; acordă privilegii unor m-ri din ţară 97. vornici, 117, 181, 193, B; vornici mari: ban vornic 38 ; prim sfetnic 242; nepot de domn B; cu drept de slobozie 242; în sfatul domnesc (şi foşti mari vornici) 10, 15, 58, 60, 64, 68, 80, 82, 83, 85—87, 89, 91, 93—95, 98, 99 101—105, 108, 110—113, 115, 118, 120, 122—125, 127, 129—133, 135, 136, 138—140, 142, 143, 145, 148, 150, 152, 153, 158, 160, 161, www.dacoromanica.ro 170, 175, 177—179, 181, 184—187, 189, 190, 192—195, 198, 201, 204—206, 209— 212, 214—222, 224, 226—230, 233, 234, 236—241, 243—245, 247—249, 251, 253, 254, 257, 266, 268, 270, 274, 275, 278, 283, 285—288, 290—297, 299, 302, 303, C, D, III, IV; atribuţii 176, 179, 250; ispravnic in act domnesc 199, 289; dă carte 176; martori 157, 282; slugile lor 179, 181 (?), 258, 281; vornici mici: în sfatul domnesc 131,136, 138—140, 142, 145, 170, 179, 185, 186, 247; vornicei 242; vornici opriţi si tulbure privilegiaţi 56, 77, 104, 106, 128, 242; ~ privilegiaţi din oraşe 39, 52. vulpi, vamă pentru blăni 50. Z zaconic la m-re 101. zapcii, străini 144. zeciuială din oi, porci, Btupi şi vii 15, 146, 205; v. şi vămi; ~ din peşte şi pescării 22, 53, 89, 124, 146; de la roţile de aramă 16, 22, 89, 124; ~ domnescaă din vin 205; v. şi vinărici. zestre dată de domn 170; a unei doamne 258, 268. zidire, zugrăveală v. mănăstiri. www.dacoromanica.ro FOTOCOPII 39 — g. 723 www.dacoromanica.ro ',’«* • .»•*«•*♦* *f*** J m< '*jisi*v>'' * ^ t^g[~ -■ ^ 1 ftHH^crt.'f nAt'f'»'iVii>iS7oJ • . JtnMUlirîl/UHfil't'IM^1)1^ MWOPl^WWHW^tttlIH^iMIWw'ltj/liiii’M • ZlAHItUHMţ# MM-U .» . w* 1 ”îsi / ^* ' *^x . ^«r . ^ * . rr *1?**—^ K..H, »^LM „MrJH (7^(,. t(A ■ «*We— ' •iW^ * . .............. • VrlH' '■*{* n+niJL$- ’Atyi,a»A ■"•* "'•>[* f*fS, !>*Mkira(Y^HiiHinN III = Doc. nr. 33. www.dacoromanica.ro ij(W|ydMW_-»}6 if*& J>r ■*■ ^ ^ * *| * t J %igf kHfv JV* F«*Uj lY *♦%*#/- <& r»**> i. *»**^a/î, '-i«!flţ- ' r* *?* * * ? *r '-.i tojfcafw'1 «3*. V. i «f*~ -«r*-;,1 IY = Doc. nr. 34. 614 www.dacoromanica.ro L** -vi/--x*»** I- ...... ». ^ «• /j*“ c- ^ ^ 7 ' * j**1', I ţ^’!^***X4* tiţr'*r« *^f«**» |i^«(M«)>'l«t«|j«*«(|^Z4>4«MI|ir&|Mttp^ °* | »r#e» .A»^'»V*rj4u *.»>*• ^ ^ ^ ^ •*^r*!l***-^<*^«,**<7"Vi*Y ^f^-î ? ‘ ^ *1 •• •»Uf MiTf'f-rr'^ *f ...l». ^ ^4f Un.ţtmttmSxf 'uiIfi♦«.• "f•>■“•"''»»«*^ Wimai^MitiSr«itytr^xD <**4 • \J *^'^*^*«4, >|iai4»iiiji17nf «- M^fc i<«* /!«•«* “k«f j rţ*“*A^Ciiiei««ll^fM («T» rAcAf*«MA ţ^Ahh n^vuif n1£- y*m‘ f • KAllinupţl M^KAtT*ff* M»«* MiunAM - Lite <«a u jM u«A< ikL •»>&&«•!. 4 i A al. /*fS f Cftfl H ? \ Ktf t |» Nnin«De«Ni I ••••'•*'■<. .** *“ AWC K«M /tlMA^BkintO^M^f MAU • tMM wAMi>n(A«>*AAcAwm( fcAmaH ^AA°7Cfc m«Mb4jV.»i ” • »- j , > .. u£ | n^Nm«Xm«^MinN |«^K* NHfAcctv^l »»fc AA««f ua'nmnj4Jta\mn tjr>rCM>«y "A «Ar^pirSia*«Ş 0»moMk «Aob^kc*-^ . A4A4*^sA*"*HNrA)&(£Mi«0.aMfAAw . c4fi$iA <*umF/vTofiA« k4* A*»* i 5 n«x**r * A**H -vi A» îcB4J* /ÂV H / IV K« W>«4y3 "1 ■i, *7 flt/AĂliţrjaiAAtfMf^aH* &k*Al* %«SrOA*^0»*«NAr« VAHrÎAîtS * * T --- M^iMUţilM^Vucoi^.MffcPf ' !X nţMtimtitiîi ,,{fclJ^1ţ,0-y' ţJ^^0/MM.fiBaai;« & ,4^ A ftMSMklJljtiftţs ^ rw«* »V>* *1> L Hfl I . 3»ty ,Î^C4pT^n*ţ ţ.ono ti> - KHm n t .st» 1K m«»„ „Wui^T ^ Ut*4e«IM\, iirttAafl«NMA^,'*A*Vrf'>$M ,y! ;*ţr*'* j oinoA^AAnu r»A**w * p|;i^4*^*^iC»»HAAfcCiH!»®,VA‘--'<« ^ **it*»i**t«Â’- rf ‘»r* 15 litîtTvu > t iau »M* t ! i i‘ v. tl *27 X = Doc. nr. 64. 620 www.dacoromanica.ro ?<5gr“ • • £■ • > - |ri e#*t ‘ ^ Krf^W i« kfc 4 J www.dacoromanica.ro 622 www.dacoromanica.ro 623 XIII — Doc. nr. 131. www.dacoromanica.ro 624 fM i* sat*-*# '' " r/Fi • 'l . -<-, , ^ ,, ^ - jV.rtY H /n.fr1 p • *»#*• *r>A — r-~ .r-XS: ^j[\îi eV3 **#*^* *.§* ÎjT. ^. A —’jL ? i< <« ir*cii^ >) H»^\AI\il ^Sfe^.: ,1?- t,<* 7'U*M*^ »**' / fnilVcKnni ^ / <—Ss . —P •> *■ .-_jş., J' "i^ £•«*•«& j =*Yr^*5*k *iţt ,r1p5 It^AhSwCj^iill t**t »; III •«•f<«m* muJw* wmMISm t'**rtXtţm- f: ‘ ^"^^*|y>3wwi- ^ h m»nţşjţiiiii^- — -»j***—.jj^ «f t^ga^Fwfiiw^iri «mhmM* £«l» #[«»»■—^ «nAny.ţ^fey Jr'cijil ■. ®a .'.V«r»î • .» XVII = Doc. nr. 171. www.dacoromanica.ro ~ J,| — -» * *•*’■**»§»»*•• «r*< ,V\_ "••i«»i« «t»-*»^'4u^sfo(«J şmÎVa, l£î6sft«l Wf h^^JjîHWH ®**3 ^>w!Sa»<«i*^ c-A,t“>*iY,'rt'^^'««.s-r ^««uf "* i (VtiiYtifNVri WrtOW&4ji np^n«ifMiiiMa ttmâi*»:» .vfitymrt.am* » T*af. r. . w w. *5». £w »nSgg^WW^; $■? rjr,- «* _T1 *.«Ot»-:t3a ^-«TvAm^ . uţg^ia£i ’ &**<£* -&U •« Nratţy&J Wttfr* aH»U^fl«SK34AW .fcWNere^fSrtXiSiS^WN^w^ ../V___1.. ~:C. . '*>30 XVIII = Doc. nr. 186. www.dacoromanica.ro 629 '■ r-~ <- ✓**'-<“ BM«<< jr'"****^*

ţr*9 **&**> ^ţ^£^KA^ fi}l/^r^rt,4 vt St 'Tuiţ T"ţt r'’f*rfî-^YţA'itf ty* J\j(* j/)!>*•:««»» <<«■**“**• <‘^”^|'*lt *- j|***# ’ll*^ $&Mţ& rt^ffJ^Atitt^giTtt «t^tw* jJ/«** * f* .« *gf- v'* «->aM » ««îZ‘H ^vp*»i «f ■*;■ f* *»**• e* '2' C i,.? T J^'h. <* V fi îît, ^/KM^K^r* * • j^ir^* r*» <2Lf j,*,, ' Ţţ* **^ »* ■mmJj’S Vt1*»t \ XIX = Doc. nr. 211. www.dacoromanica.ro Os V>J O XX = Doc. nr. 222 www.dacoromanica.ro S,'73r" tţ’—-- 6 (V-'•/•"/> ^ I**-* xfa ^ir~k+*?3 ‘f*““”*‘t—“ -<^3f „...' te” ^-<-*~vriv-Jirt"T's.- '*->- - ■~E23?-,t '^Sî L.\u >n«Y J>-«» ■ryr’*f '5*"^ f» n I - . -■_ ,„«* ^••t«. '#*«■«&& *** ..„. &tr*& n tt« XXII = Doc. nr. 252. www.dacoromanica.ro 633 ff£'rr,i-,Jj*',$ ehA%*u~i frpywyrr^.1 *“-*-* ^- ' t*V‘w sjfrS_'*^^^ţ)\(y3 ZrTZ** ‘j «twîîS'-muy |m * v-j>«vi«^ n^g|<*« .. r ^i**| ti lo^y^^y^omj ^r# Mi y-* v -r'/ <«*•4»ţ'V< ţf «SŞ^ yj nu irvU ‘ r?- *##> #\ W -■ «■'•«■ f>ş^‘ ™ţ‘A*iŞ*t '* f‘Ap wWiV tu r^w #■ "ffl y^f-t /ţv/V-'<‘’$‘**" 'âaj#ffi& -vt**4*ir*=jmptf* /tot r('fS’fW*'fttr>^ «J-w«w*^ *»«•«*• <£jjp* f> *i« 4rt«Ş » fl( i-rii. •>*» *a‘v *> XXV = Doc. nr. 293. www.dacoromanica.ro CUPRINS Pag. Introducere.................................................... V Prefaţă...................................................... XIX t Prescurtări-Bibliografie................................... XXIII Rezumatele documentelor .................................... XXIX Rezumate în limba franceză ................................ XLIII Documente ..................................................... 1 Lista documentelor cu date rectificate....................... 517 Indice onomastic ............................................ 525 Indice de materii ........................................... 587 Fotocopii.................................................... 609 www.dacoromanica.ro Redactor responsabil: AL. D. VASILE Tehnoredactor: I. DLACONESCU Dat ia cules 30 061965- Bun de tipar 14 03.1966. Apărut 1966. Tiraj 1600 *x. legate. Hirtie 700x1000 semivelină tipar înalt B de 60gjm*. Coti editoriali 54*21 Coli de tipar 44,00. A 7654J1965. C-Z. pentru bibliotecile mari 9(498.1) *1626:1627». C.Z. pentru âibfieieci mici 9 (Ht)*1626 1627». întreprinderea Poligrafică «Arta Grafică». Calea Şerb an Vodă, nr. 133 — 135, Bucureşti, Republica Socialistă România. Comaoda nr. 723. www.dacoromanica.ro