ROMANIAE 5* 3= O O O 5> MOLDOVA VOL. III www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE Documenta ROMAIMIAE H ISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE acad. ŞTEFAN PASCU, ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU membru corespondent al Academiei, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, IOAN CAPROŞU, AUREL RĂDUŢIU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMA NIA www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE „A. D. XENOPOL"-IAŞI A.MOliDOVa VOLUMUL III (1487 — 1504) VOLUM ÎNTOCMIT DB C. CIHODARU, I. CAPROŞU şi N. CIOCAN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti, 1980 www.dacoromanica.ro EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Calea Victoriei 125 Bucureşti, sector 1, tel. 50 76 80, cod poştal 71021 www.dacoromanica.ro în memoria lui loan Bogdan şi a lui Mihai Costăchescu www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ Cel de-al treilea volum al seriei A, Moldova, din colecţia Documenta Romaniae Historica însumează 309 acte interne dintre 1487 şi sfîrşitul domniei lui Ştefan cel Mare; 295 dintre aceste documente sînt autentice, unul a fost socotit de editori ca îndoielnic, iar 13 acte sînt false. La sfîrşitul volumului se publică o fotocopie a peceţii mari a voievodului moldovean, pecete care a rămas aceeaşi de la 1487 până la 1504. Importanţa documentelor din acest volum este, în general, binecunoscută; bogata informaţie istorică pe care ele o conţin permite reconstituirea, uneori pînă la amănunt, a acestui important şi în bună măsură distinct interval din domnia lui Ştefan cel Mare. Situaţia social-economică şi politică, viaţa culturală sau structura statului feudal moldovean — organizarea administrativă, judecătorească, militară sau bisericească — nu pot fi cercetate fără parcurgerea vastului material documentar din acest volum. De aici necesitatea întocmirii unei ediţii la nivelul exigenţelor ştiinţifice actuale prin preluarea, în acest spirit, a contribuţiei înaintaşilor şi prin prelucrarea, în aceiaşi sens, a întregului material documentar. Ediţia de faţă porneşte, aşadar, de ia contribuţiile lui Ioan Bogdan şi ale lui Mihai Costăchescu la editarea documentelor slavone din acest interval, ţinînd seama şi de unele elemente utile din colecţia Documente privind istoria României (D.I.R.), seria A, Moldova, dar ea se întemeiază, în primul rînd, pe o atentă şi complexă investigare arhivistică atît în ceea ce priveşte actele slavone publicate sau inedite, cît şi în privinţa celor traduse sau rezumate în decursul vremii. Dintre acestea din urmă, vechile traduceri, copii sau regeşte româneşti au fost uneori editate incomplet sau rezumate, iar limba veche, uşor modernizată de Bogdan şi de Costăchescu ; sub această formă au fost preluate, în genere, şi de editorii colecţiei D.I.R. Cînd prezentul volum era încheiat, Biblioteca Academiei R. S. România a achiziţionat sub cota A 2000 — XVI, o parte a manuscrisului documentelor interne ale lui Ştefan cel Mare pregătit pentru tipar de Mihai Costăchescu care, după cum ştim din corespondenţa sa, intenţionase mai de demult să realizeze atît de necesarul corpus al actelor medievale moldoveneşti, gîndindu-se chiar, într-o vreme, şi la o ediţie a celor munteneşti. Este şi motivul pentru care profesorul ieşean a întocmit un volum al documentelor interne publicate de Ioan Bogdan, reelaborînd întregul material, potrivit principiilor sale de editare binecunoscute, şi adăugind unele acte noi din arhive. Din păcate, prima parte a manuscrisului (717 file din totalul de 1404 în numerotarea autorului — în realitate 1424 de file deoarec f. 800 a fost numerotată greşit: 780), nu s-a mai găsit, după moartea autorului, în arhiva familiei, aşa încît titlul şi detaliile date de autor la începutul volumului lipsesc. Am dat acestui manuscris titlul de , ţinînd seama de modul cum şi-a intitulat el celelalte www.dacoromanica.ro VII volume de acte moldoveneşti. Din cuprinsul manuscrisului rezultă că autorul îl avea gata la începutul anului 1947, deoarece la f. 1210 menţionează, într-un adaos, că actul din 1499 (7008) septembrie 22 (v., în acest volum, nr. 238) a fost publicat pentru prima dată de Damian P. Bogdan, în Acte moldoveneşti •din anii 1426—1502, Bucureşti, 1947, iar documentul din 1502 (7010) martie 17 (v., în acest volum, nr. 278) e reprodus după acelaşi volum sub nr. 4631 la f. 1345^3 (pentru datarea acestui mss., v. şi f. 996 r. ş. a.). Cele mai importante acte inedite din acest manuscris, în număr de nouă (primul, cel din 1475 (6983) aprilie 14, este, desigur, din partea sustrasă a acestuia) au fost grupate şi ptiblicate de autor, exact în aceeaşi redacţie, sub titlul Documente de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948. Cu excepţia primelor 61 de acte din prezentul volum, ce lipsesc din manuscrisul lui Costăchescu (primul doc. din mss. datează din 1490 (6998), ianuarie 16 — v., în acest volum, doc. nr. 62), ediţia de faţă a ţinut seama, în chip firesc, şi de această nouă contribuţie ştiinţifică a profesorului ieşean, apreciind-o cum se cuvine şi menţionînd-o în permanenţă. Cu excepţia volumelor publicate de Mihai Costăchescu (Documente moldoveneşti de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1933, şi Documente de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948) ca supliment — cum este chiar subintitulat primul dintre ele — la Documentele lui Ştefan cel Mare de Ioan Bogdan, voi. I—II, Bucureşti, 1913, şi a părţii corespunzătoare acestui interval din Acte moldoveneşti din anii 1426—1502 (Bucureşti, 1947), editate de Damian P. Bogdan, în care textul slavon este însoţit în permanenţă de traducere, documentele din perioada cuprinsă în volumul de faţă au fost editate în corpusurile cronologice anterioare fie numai în limba originalului —cum a procedat, de regulă, Ioan Bogdan —, fie numai în traducere, ca în D.I.R.; ţoale documentele slavone sau păstrate în alte limbi străine se publică acum pentru prima dată în serie cronologică, împreună cu ir aducerile corespunzătoare. Faţă de ediţiile de mai sus, cea de faţă aduce şi un substanţial sfor canti-lativ. Dacă o raportăm, de pildă, la D.I.R., cea mai cuprinzătoare dintre ele, vom constata că secţiunile corespunzătoare acestui interval din volumul II al secolului al XV-lea şi din primul din veacul al XVI-lea al colecţiei D.I.R. însumează 268 de acte autentice şi 5 false (în total: 273), faţă de 295 de documente autentice, unul îndoielnic şi 13 false (în total: 309), cîte cuprinde acest volum. Cele 36 de documente pe care, numeric, le conţine în plus prezenta ediţie, nu reflectă, de fapt, diferenţa cantitativă reală dintre cele două ediţii. Cum e şi firesc, această diferenţă trebuie avută în vedere în primul rînd la documentele autentice al căror număr a crescut în acest volum faţă de D.I.R. cu 37; dacă adăugăm la acest număr cele patru acte din D.I.R., trecute în noua ediţie la false, pe cel considerat aici ca îndoielnic, pe cele patru documente anulate şi pe •cel eliminat din volum (v. listele anexe), numărul actelor noi ajunge la 47. Din cele 13 acte false ale acestui volum, în D.I.R. au fost publicate sub această formă doar cinci. In urma unei analize atente a tetxelor, s-a dovedit însă că patru documente socotite de editorii aceleiaşi colecţii ca autentice sînt în realitate false, iar altul de aceeaşi natură (D.I.R., A, II, nr. 261) este identic cu un act fals (ibidem, nr. 7, iar în acest volum, nr. VIII). Alte trei acte false din prezenta ediţie, deşi au fost publicate anterior, au rămas necunoscute editorilor colecţiei D.I.R. (v., în acest volum, doc. nr. III, VII şi XI), iar unul, cunoscut pînă acum doar printr-un rezumat modern, se publică în acest volum pentru prima dată după original (v. nr. XIII). Sporirea numărului actelor false a coincis şi cu o creştere a numărului palimpsestelor, două din cele dintîi fiind scrise peste textul răzuit al unor documente autentice (nr. II şi VI). Un VIII www.dacoromanica.ro palimpsest autentic (v. doc. nr. 226) se adaugă singurului pergament de acest fel cunoscut anterior pentru acest interval (v. doc. nr. 65 şi 79). Deşi e cea mai cuprinzătoare dintre toate, colecţia D.I.R. este totuşi lacunară, aşa incit o raportare a ediţiei de faţă la întregul material documentar publicat pînă acum evidenţiază faptul că numai 12 din cele 47 de acte sînt complet necunoscute literaturii de specialitate (doc. nr. 53, 124, 125, 133, 135, 148, 165, 214, 215, 228, 232, 280), celelalte fiind reluate acum după publicaţii mai vechi, în urma unei atente parcurgeri a acestora sau a redatării unor acte; această ultimă operaţie a dus, totodată, şi la anularea sau eliminarea din volum a unor documente atribuite în trecut acestei perioade a domniei lui Ştefan cel Mare (v. listele anexe). Dacă o comparaţie din punct de vedere cantitativ cu colecţia D.I.R. a fost necesară din motivul arătat, o raportare calitativă a documentelor din acest volum la aceeaşi colecţie nu mai este posibilă din cauza deficienţelor ştiinţifice fundamentale pe care ea le prezintă. Referindu-ne deci obligatoriu la întregul material documentar publicat pînă în prezent, se cuvine să consemnăm, totuşi, că în ediţia de faţă se publică pentru prima dată după original un număr de 21 de acte editate în trecut fie numai în traducere, fie după forme inferioare — traduceri, copii sau rezumate vechi (v., de exemplu, doc. nr. 12, 65, 107—109, 117, 120, 154,-183, 190, 192, 207, 210 etc.). Numeroase alte documente se publică după forme arhivistice superioare celor cunoscute pînă în prezent: traduceri în locul copiilor vechi, traduceri germane în locul rezumatelor germane etc. (v. de exemplu, doc, nr. 4, 32—34, 142 etc.) sau după ediţiile princeps în locul formelor mijlocitoare, ca în ediţia Bogdan, unde traducerile germane ale lui Wickenhauser sînt, de regulă, rezumate în româneşte, iar rezumatele româneşti sînt regestate sau modernizate, sau, ca în D.I.R., unde rezumatele româneşti sînt reproduse, în genere, după Bogdan, iar documentele germane sînt preluate în forma din aceeaşi ediţie sau numai traduse după Wickenhauser. In cazul tuturor formelor intermediare de păstrare: traduceri, copii, rezumate sau menţiuni, editorii au reprodus integral şi fidel textul — după piese arhivistice sau după publicaţii, adno-îndu-l după criteriile ştiinţifice ale colecţiei D.R.H. Atunci cînd au existat mai multe piese arhivistice sau publicate pentru una din aceste forme, editorii au procedat la cuvenita comparare a textelor, reproducîndu-l, cum e firesc, pe cel mai bun, dar întregindu-l sau completîndu-l, după caz, cu orice informaţie nouă din celelalte piese de acelaşi fel sau de categorie inferioară. Limba acestor texte a fost respectată în permanenţă, greşelile sau variantele fiind semnalate în aparatul critic. In concluzie, ediţia de faţă este cea dintîi care reproduce textele integrale ale tuturor documentelor interne cunoscute din această perioadă, în cea mai bună formă de păstrare a lor, şi reuneşte întreaga informaţie istorică pe care aceste documente o conţin în totalitatea formelor sub care ele ne-au fost accesibile. In acelaşi sens au fost transcrise şi toate însemnările, contemporane sau ulterioare, de pe verso-ul documentelor originale, cele slavone la sfîrşitul tetxtului original, iar cele româneşti la finele traducerii, luînd în considerare faptul că ele nu arată numai vehicularea în timp a actului, cum se consideră, în chip simplist uneori, ci conţin adesea, informaţii interesante sau înregistrează forme ale unor topice sau onomastice pe care nu întotdeauna le putem afla în altă parte. De asemenea, la descrierea arheografică au fost menţionate în permanenţă numele traducătorilor şi ale copiştilor de acte, precum şi datele la care ei le-au tradus sau le-au copiat. Preocuparea de a da o cît mai bună lectură a textelor i-a însoţit pe editori pe tot parcursul elaborării volumului, o atenţie specială acordîndu-se documentelor aflate în stare proastă de conservare ; întregirea lor după piese arhivistice www.dacoromanica.ro IX apărute sau sistematizate între timp sau pe baza cercetărilor de pînă acum şi a noilor instrumente de lucru create (indici, bibliografii, cataloage de documente etc.) a fost de multe ori posibilă. Deşi prezentul volum însumează atît din punct de vedere cantitativ, cit şi calitativ un material informativ cu mult mai bogat decît ediţiile anterioare ale documentelor din această perioadă, nu se poate trece peste caracterul lacunar al unei părţi a acestui material documentar. In ciuda efortului depus de editori, extinderea investigaţiei arhivistice şi bibliografice nu a putut depăşi unele limite obiective specifice acestui demers ştiinţific. Unele documente originale, de pildă, ce se aflau cîndva în fonduri publice sau în colecţii particulare accesibile (arhiva Costăchescu) nu au mai putut fi găsite (v. nr. 152,), aşa incit se publică după facsimile sau fotocopii ; alte cîteva acte ce nu au intrat încă în fonduri publice şi a căror urmă s-a pierdut sînt reproduse acum după ediţii mai vechi ce nu corespund totdeauna exigenţelor ştiinţifice actuale. Mai numeroase sînt, din păcate, documentele ce se publică şi în acest volum după forme intermediare sau după ediţii neştiinţifice. Este caztd documentelor Mitropoliei Moldovei, înstrăinate în 1686, şi al actelor unor mănăstiri din nordul Moldovei, editate şi de astă dată după rezumate germane sau după traducerile defectuoase ale lui Wicken-hauser, deşi o explorare a arhivelor vieneze, unde se conservă originalele acestor documente, nu mai poate fi socotită un impediment (v. I. Caproşu, Documente moldoveneşti din arhive vieneze şi Noi documente moldoveneşti din arhive vieneze, în „Anuarul Institutului de istorie şi arheologie „A. D. XenopoU — Iaşi, tom X (1973), p. 399—410 şi, respectiv, tom. XI (1974), p. 187—197). Continuarea investigaţiilor metodice începute în anii trecuţi în arhivele sovietice şi poloneze va duce, de asemenea, la sporirea numărului documentelor originale editate acum după forme arhivistice inferioare. Arhiva istorică din Chişinău şi fondul documentar de la Muntele Athos conservă, de asemenea, acte româneşti editate în acest volum după fotocopii (v. de pildă, doc. nr. 179 şi nr. 247) sau după piese intermediare (v. doc. nr. 249 etc). Alte documente, de la Athos sau din Turcia, de exemplu, lipsesc din acest volum, deoarece investigarea acestor fonduri a întîrziat nu din vina editorilor. De aici necesitatea unor cercetări metodice, în perspectiva necesităţilor colecţiei, a fondurilor arhivistice de peste hotare, chiar dacă explorarea ştiinţifică exhaustivă va continua să ramînă un deziderat. După forma în care se publică cele 309 documente ale volumului, 159 sînt editate după originale, nouă după fotocopii ale originalelor, unul după facsimil, 12 după ediţii anterioare ale originalelor, şapte după copii slavone (unul după o ediţie veche), 50 după traduceri româneşti vechi (din care nouă după publicaţii şi două extrase publicate după astfel de traduceri), 17 după traduceri germane (din care şapte după publicaţii), 16 după copii româneşti vechi (din care două după ediţii anterioare), 30 după rezumate (26 româneşti, unul slavon, două germane şi unul grecesc, dintre care opt sînt reproduse după publicaţii) şi şapte menţiuni (şase româneşti şi una germană). Deci, din totalul de 309 documente, 267 sînt editate după piese arhivistice, unul după facsimil şi 41 după publicaţii. Dintre acestea, doar 182 constituie reproduceri exacte ale originalelor înstărea actuală de conservare, celelalte 127 de acte neredînd decît parţial conţinutul primar al actului, aşa îneît orice formă arhivistică superioară nouă descoperită le va putea înlocui. Existenţa sigură a mai multor originale, cunoscută editorilor acestui volum, după cum am arătat, va duce, odată cu publicarea lor, la întregirea informaţiei istorice, diminuată, deocamdată, mai ales de piesele arhivistice inferioare. X www.dacoromanica.ro După locul de conservare arhivistică, documentele publicate în acest volum au următoarea provenienţă: 121 de la Biblioteca Academiei R. S. România, 60 de la Arhivele Statului Bucureşti, 39 de la Arhivele Statului Iaşi, şase de la Biblioteca de Stat a U.R.S.S. — „V. I. Lenin" din Moscova, cinci de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol"—Iaşi, patru de la Mănăstirea Putna (din care unul luat în custodie de Muzeul de istorie al R. S. Romănia-Bucureşti), patru de la Muzeul Militar Central (din care două luate în custodie de Muzeul de istorie al R. S. România), trei de la Arhivele Statului Suceava, cîtfi două de la Biblioteca Centrală de Stat — Bucureşti, de la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, de la Muzeul judeţean Suceava, de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier-Drobeta-Turnu Severin şi de la Arhiva Centrală a actelor vechi din Varşovia şi cîte unul de la Arhivele Statului Bacău, de la Arhivele Statului Botoşani, de la Arhivele Statului Neamţ-Piatra Neamţ, de la Arhiva istorică de stat din Chişinău, de la Biblioteca „V. A. Urechia"—Galaţi, de Mănăstirea Dragomirna (luat în custodie de Muzeul de istorie al R.S. România), de la Muzeul de istorie al R. S. România, de la Muzeul judeţean Argeş— Piteşti, de la Muzeul de istorie din Buzău, de la Muzeul Fălticenilor —judeţul Suceava, de la Muzeul de literatură al Moldovei din Iaşi, de la Biblioteca publică a R. S. Serbia-Belgrad, de la Muzeul istoric de stat din Moscova, de la Biblioteca Naţională „Kiril şi Metodiu" din Sofia şi unul din colecţia profesorului Ştefan Bujoreanu din Huşi, judeţul Vaslui. • Contribuţia comună a primilor doi editori la întocmirea volumului s-a concretizat, pe parcursul elaborării lui, în următoarele operaţiuni: transcrierea, colaţionarea după fotocopii şi traducerea documentelor slavone, fişarea materialului pentru indici, verificarea lui şi identificarea localităţilor. Transcrierea şi traducerea textelor germane ale doc. nr. 32—34 şi traducerea celor şapte acte fubli-caie'în aceeaşi limbă de Wickenhauser aparţin lui C. Cihodaru, iar transcrierea, traducerea şi prelucrarea tuturor documentelor noi din volum (în afară de doc. nr. 32—34) lui I. Caproşu. Cu excepţia a cinci documente din fondurile arhi-vistice ieşene care au fost colaţionate împreună de editori, a celor două acte de la Varşovia (nr. 38 şi 69), colaţionate de Leon Şimanschi şi Nistor Ciocan, şi a documentului de la Belgrad (nr. 8), transcris de dr. Damaschin Mioc, colaţionarea şi verificarea tuturor celorlalte documente după piesele arhivistice din ţară şi de peste graniţă au fost făcute de I. Caproşu, căruia îi aparţin, de asemenea, prelucrarea tuturor documentelor, întocmirea aparatului critic, a descrierii arheografice, a celei bibliografice, a comentariilor, a tuturor listelor anexe, precum şi a indicilor de nume şi de materii ; tot el a procedat şi la confruntarea prezentului volum cu manuscrisul Costăchescu (A 2000-XIV) de la Biblioteca Academiei şi a scris această prefaţă. Pentru consemnarea ediţiilor anterioare ale documentelor a fost folosită bibliografia actelor moldoveneşti din secolele XV—XVII întocmită de colectivul de documente al Institutului de istorie „Nicolae Iorga" din Bucureşti, bibliografie ce ne-a fost pusă la dispoziţie cu toată bunăvoinţa; această bibliografie a fost sporită cu un număr de fişe noi printr-o explorare bibliografică parţială întreprinsă de NistOr Ciocan şi a fost completată şi verificată în întregime de I. Caproşu, care a întocmit şi lista de Prescurtări-bibliografie. La identificarea unor topice de la indicele de nttme, editorii au folosit lucrarea în manuscris Indicele numelor de locuri, întocmit de regretatul Alexandru I. Gonţa, indice ce urma să afară ca supliment la colecţia D.I.R; autorul ne-a fus-o la dispoziţie cu aceeaşi bunăvoinţă ca şi la volumele anterioare. în afara celor menţionate mai sus, Nistor Ciocan a transcris, pentru acest volum, un număr de şapte texte germane dufă ediţiile lui Wickeu- www.dacoromanica.ro XI hauser şi 18 texte slavone după volumele lui Ioan Bogdan. Tot el a întocmit rezumatele româneşti şi franţuzeşti, care au fost verificate de I. Caproşu şi, respectiv, C. Cihodaru, şi a făcut corectura textului dactilografiat al volumului. * La întocmirea ediţiei de faţă, editorii au urmat, în general, principiile stabilite cu prilejul publicării primului volum al seriei A. Orice întregire a a textului a fost marcată, aşadar, de editori prin paranteze : rotunde — în cazul prescurtărilor aparţinînd vechilor scriitori, traducători şi copişti de acte sau editorilor moderni, şi unghiulare — în cazul în care intervenţia editorilor în text a fost reclamată de deteriorări ale textului provocate de factori externi ; parantezele din ediţiile anterioare, reproduse în acest volum, au fost adaptate în chip firesc aceluiaşi principiu, specificîndti-se însă cui aparţin, întocmai ca şi notele din ediţiile respective. Ierurile finale nu au mai fost întregite în spiritul textului, ca la volumele I şi II, ci în funcţie de valoarea lor gramaticală. Traducerea textelor slavone a fost făcută însă ca de obicei în spiritul deslavizării lexicale şi fonetice a numelor proprii româneşti, cu excepţia unor cazuri particulare (impunerea ulterioară a formei slavizate etc.). Pentru o mai bună înţelegere a realităţii documentare, descrierile arhivistice, paleografice şi bibliografice au fost îmbogăţite; astfel, au fost înregistrate toate formele arhivistice cunoscute ale actului, autorii şi datele lor, iar la ediţii, ordonate cronologic de această dată, s-au introdus, în acelaşi sens, noi date şi precizări. Nu am mai socotit necesară tipărirea unei liste a cuvintelor slave scrise prescurtat, deoarece ea nu ar fi cuprins elemente noi faţă de cea publicată în volumul precedent. Reproducerea, la sfîrşitul acestei ediţii, a fotocopiilor tuturor documentelor originale ce ne-au fost accesibile o socotim, în schimb, de un real folos ştiinţific pentru cercetător, fie şi numai pentru faptul că îi oferă acestuia cuvenita imagine asupra acelor elemente diplomatice sau paleografice secundare pe care nici o ediţie de documente, oricît de riguroasă ar fi, nu le poate cuprinde în totalitatea lor. Indicii de nume şi de materii au fost întocmiţi după aceleaşi principii ca la volumele anterioare ale seriei, introducîndu-se în plus însă faţă de volumul I informaţiile privitoare la traducătorii şi copiştii de acte din descrierea arheo-grafică. Ortografia şi punctuaţia aparţin editorilor şi urmează regulile în uz astăzi, cu unele mici excepţii impuse de realitatea textologică a vremii. XII www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE Antonovici, Doc., „Făt-Frumos" Antonovici, Doc. bîrlădene {Antonovici), Opis Huşi Aricescu, Rev. ist. „Arh. românească", IX Balan, Doc. bucovinene Balaur, Doc. RUenilor Balaur, Istoria RUenilor Balş, Bisericile lui Ştefan Berechet, Doc. Berechet, Doc. din Basarabia Berechet, Doc. vechi Bianu-Nicolaiasa, Catalogul ms. rom. „Boabe de gnu" Boga, Doc. Boga, Doc. basarabene Boga, Doc. basarabene, XV Boga, Doc. din sec. XV Bogdan, D. P., Acte 1426—1502 Bogdan, D. P., Paleografia Bogdan, D. P., Diplomatica = Antonovici, econom I., Documente, în „Făt-Frumos“ Bîrlad, an. I (1904). = Antonovici, Ioan, Documente bîrlădene, voi. I, Bîrlad, 1911; voi. II, Bîrlad, 1912; voi. IV, Bîrlad, 1924. = {Antonovici), Iacov, Opisul documentelor Episcopiei Huşilor, Huşi, f.a. = Aricescu, C., Revista istorică a Arhivelor Statului. Indice, II, Bucureşti, 1876. = „Arhiva românească", tom. IX, partea II, Bucureşti, 1944. = Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. I (1507—, 1653), Cernăuţi, 1933; voi. II (1519-1662), Cernăuţi, 1934; voi. III, Cernăuţi, 1937. = Balaur, Dimitrie, Documentele RUenilor. Studiu de istorie critică, în „Biserica ortodoxă română", an. LIV (1936), Bucureşti, p. 273 — 304. = Balaur, Dimitrie I., Istoria RUenilor, partea întîi. Bucureşti, 1936. Extras din „Biserica ortodoxă română", anul 54 (1936), nr. 5—6. = Balş, G., Bisericile lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1926. = Berechet, Ştefan, Documente slave privitoare la Basarabia în tipărituri ruseşti, în „Revista arhivelor", voi. I, nr. 1-3 (1924-1926), p. 332-337. = Berechet, Ştefan Gr., Documente din Basarabia, Chişinău, 1928. = Berechet, Ştefan Gr., Documente vechi, 1490—1827, II, Chişinău, 1928. = Bianu, I. şi Nicolaiasa, G., Catalogul manuscriptelor româneşti, tom. III, Craiova, 1931. = „Boabe de griu", IV (1933), nr. 12. = Boga, L. T., Documente, în „Drumul non. Foaie închinată mazililor şi răzăşilor din Moldova lui Ştefan cel Mare şi Sfînt", Seria II, an III, nr. 2 şi 3, febr. 1928, p. 1. -- Boga, L. T., Documente basarabene, voi. IV, Hrisoave şi cărţi domneşti (1420—1500), Chişinău, 1929. = Boga, L. T., Documente basarabene, IV, Hrisoave şi cărţi domneşti (1420—1500), Chişinău, 1929 (extras din „Arhivele Basarabiei", I 1929, p. 81 — 96, cu titlul: Documente din secolul al XV-lea). = Boga, L. T., Documente din secolul al XV-lea (comunicate de..., în „Arhivele Basarabiei", I, (1929), p. 81 — 96. = Bogdan, Damian P., Acte moldoveneşti din anii 1426— 1502, Bucureşti, 1947. - Bogdan, D. P., Paleografia romăno-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, 1978. =Bogdan, Damian P., Diplomatica slavo-romănă, in D.I.R., Introducere, voi. II, Edit. Academiei, Bucureşti, 1956, p. 3—224. www.dacoromanica.ro XIII Bogdan, D. P., Patru acte Bogdan, I., Despre cnejii români Bogdan, I., Doc. false Bogdan, I., Doc. Ştefan Bogdan, I., Hotarnica Bîrladului Bogdan, J., Album Bulat, Din doc. m-rii Văratec Bulat, Doc. m-rii Văratec Burada, Doc. Caian, Istoricul or. Focşani Cap roşu, Doc. moldoveneşti Caproşu, I. Catalogul doc. mold. Catalogul doc. mold. Supliment, I Codrescn, Uricariul „Columna lui Traian” Costăchescu, M., Doc. Costăchescu, M., Doc. comunicate Costăchescu, M., Doc. in. Ştefan Costăchescu, M., Doc. mold. Ştefan Costăchescu, M., Doc. Ştefan Costăchescu M., (Doc. Ştefan cel Marej = Bogdan, Damian P., Patru acte de la Ştefan cel Mare, în „Revista arhivelor", an. XII (1969), nr. 1, p. 245—262. = Bogdan, I., Despre cnejii români, în „Analele Academiei Române", Memoriile Secţiei Istorice, seria II, tomul XXVI (1903-1904), p. 13-44. = Bogdan, I., Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1913 (extras din „Buletinul Comisiei Istorice a României”, I (1913). = Bogdan, Ioan, Documentele lui Ştefan cel Mare, voi. I—II, Bucureşti, 1913—1914. = Bogdan, I., Hotarnica Bîrladului din 1495, în „Convorbiri literare”, an. XLI (1907), p. 48—52. = Album paleographique moldove. Documents du XIVe, XV& et XVIe siecle, recueillis par... et publi& par N. Iorga, Bucarest-Paris, 1926. = Bulat, T. G., Din documentele mănăstirii Văratec, in „Arhivele Basarabiei”, an. V (1933), nr. 4, p. 360-375. = Bulat, T. G., Documentele mănăstirii Văratec, Cliişi-nău, 1939. = Burada, Teodor T., Documente inedite privitoare ta istoria română, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie", an. III, voi. V (1885), fasc. II, p. 392 — 398. = Caian, Dimitrie F., Istoricul oraşului Focşani, Focşani, 1906. = Caproşu, I., Documente moldoveneşti din secolele al XV-lea — al XVII-lea, în „Anuarul Institutului de istorie şi arheologie «A. D. Xenopol» — Iaşi, tom. IV (1967), p. 203-213. : Caproşu I., v. TJngureanu, Gh., Doc. româneşti. = Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva istorică centrală a statului, voi. I. 1387—1620, Bucureşti, 1957. = Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, Supliment I (1403— 1700), Bucureşti, 1975. = Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. IV, Iaşi, 1857, voi. VI; Iaşi, 1875; voi. X, Iaşi, 1888; voi. XIV, Iaşi, 1889; voi. XVI, Iaşi, 1891; voi. XVII, Iaşi, 1891; voi. XVIII, v. Ghibănescu, Uricariul; voi. XX, Iaşi, 1892; voi. XXIII, Iaşi, 1895; voi. XXIV, Iaşi, 1895, şi voi. XXV, Iaşi, 1897. . = Un crisov de la Ştefan cel Mare cu cuvinte şi flexiştni române. Comunicat de A. Xenopol, în „Columna luj Traian”, anul VIII (1877), nr. 4 (aprilie), p. 188—190. = Costăchescu, Mihai, Documente. B. Lucruri din Moldova, în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal din Iaşi”, fasc. 3 (1923), p. 108—116. = Costăchescu, M., Doc. comunicate de..., în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal din Iaşi”, fasc. 5 (1925), p. 194-202; fasc. 6 (1926-1927), p. 203-208. = Costăchescu, Mihai, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, voi. I (1374—1437) — II (1438— 1456), Iaşi, 1931-1932. = Costăchescu, Mihai, Documente moldoveneşti de-la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1933. = Costăchescu, M., Documente de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948. = Costăchescu, Mihai, 2-a, Iaşi, 1923. = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade. Manuscris, voi. I, IV, VI, VII, VIII, XII, XIII, XVI, XVII-XXI, XXV, XLIV, XLVII. = Ghibănescu, Gh., Opt urice slavone (1459—1502), Iaşi, 1904. =, Ghibănescu, Gh., Roşieştii şi apa Idriciului, Huşi, 1924. = Ghibănescu, Gh., Spiţa familiei „Costache" (După acte şi documente), în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal din Iaşi", fasc. 4 (1924), p. 207—227. = Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, voi. 1—VII, IX, X, XII, XIV-XVI, XVIII, XIX, XXII, XXIV, XXV, Iaşi, 1906- 1930. = Ghibănescu, Gh., Documente slavone, publicate cu traducere şi note de..., in Codrescu, Uricariul, XVIII, Iaşi, 1892. = Ghibănescu, Gh., Urice slavone din secolele al XV şiXVI-a, în „Arhiva"..., an. XXV (1914), p. 173—192. = Ghibănescu, Gheorghe, Uricile satului Grajduri, (foaie volantă), 1906. = rojioBamdH, SI. T., rpaMombi yepoe/iaxiucKÎn u moa-daecKin (Documente munteneşti şi moldoveneşti), în «JIflTonHct, 3aHjrriB apxeorpacjjH'iecKoîi kommhccih» (Buletinul lucrărilor comisiei arheografice), 1865—1866, St. Petersburg, 1868. = Hăjdeu, B. Petriceicu, Archiva istorică a României, tom. I (partea 1—2), II şi III, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1865—1867. RuHMHpcxifl, rpaMombi MOAdae. = XUHMHpcKifl, A. H., JfapcmeembiR, otcaAoeaHHUR, AbeomHbiR u nomeepdumeAbiibiR zpamomu MOAdaecKuxb zocnodapeu XY e. (Hrisoave de donaţiuni, de miluiri, de privilegii şi de conlirmări ale domnilor moldoveni din sec. XV), în «flpeBHOCTH TpyflH cjiaBHHCKOtt kommhccih HMnepaTopcKoro o6uţeCTBa» (Lucrările XVI www.dacoromanica.ro Iorga, Contribuţii la ist. bisericii Iorga, Doc. Iorga, Documente nouă Iorga, N., Hist. des Roum. Iorga, Ist. Rom. Iorga, Lucruri nouă Iorga, St. şi doc. Ist. Rom. Istrati, C. I., Bis. şi podul din Borzeşti (Istrati), Unele documente Koz&k, Die Inschriften Kamtutot—Jlteoe Ligor, Al., Doc. „Magazin istoric" Marile Dicţ. Geogr. Marinescu, Doc. vasluiene Marin eseu, Extrase Matasâ, C., Sate Mazerean, Condica m-rii Solea Mazerean, Condica m-rii Voroneţ Melchisedec, Două urice Melchisedec, Chronica Huşilor vechii comisii slave a Societăţii imperiale de arheologie din Moscova), t. IV, fasc. 1, Mosocva, 1907. = Iorga, N., Contribuţii la istoria bisericii noastre, în „Analele Academiei Române", Memoriile secţiunii istorice, Seria II, tom. XXXIV, Bucureşti, 1912, p. 453 —487. = Iorga, N., Documente, în „Revista istorică", an. X (1924), nr. 4 — 6 (april —iunie), p. 117—121. = Iorga, N., Documente nouă de istorie românească, în „Revista istorică", an. VIII (1922), nr. 4 — 6 (april — iunie), p. 81 — 95. = Iorga, N., Histoire des Roumains et des leur civilisation, deuxieme edition, Bucureşti, 1922. = Iorga, N., Istoria Românilor, voi. IV, Cavalerii, Bucureşti, 1937. = Iorga, N., Lucruri nouă găsite în Basarabia, în „Revista istorică", voi. VI (1920), p. 69 — 95. = Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria Românilor, voi. V — VII, XI, Bucureşti, 1903—1906. = Istoria României, voi. II, sub. red. Acad. A. Oţetea, M. Berza ş.a., Edit. Academiei, Buc., (1962). = Istrati, C. I., Biserica şi podul din Borzeşti, precum şi o ochire relativi la bisericile zidite de Ştefan cel Mare, în „Analele Academiei Române", Mem. secţ. ist., seria II, tom. XXVI (1903-1904), p. 261-336. = (Istrati, N.), Unele documente din Moldova, (Iaşi), 1840. = Kozak, Dr. Eugen A., Die Inschriften aus der Bukovina. Epigraphische Beitrăge zur Quellenkunde der Landes-und Kirchengeschichte, herausgegeben von ..., Wien, 1903. = Kamanoe nepeaMeimtux doKyMeumus IfeHmpaAbHOio depotcamoeo icmopmnozo apxuey yPCP y JIbeoei 1233—1799, KHiB, 1972. = Ligor, Alexandru, Documente privind orinduirea feudală existente la Muzeul militar central, în „Studii şi materiale de muzeograîie şi istorie militară, 2—3 (1969-1970), p. 253-279. = „Magazin istoric pentru Dacia", tomul II, Bucureşti, 1846. = Marele Dicţionar Geografic al României, Alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe de George Ioan Lahovari, General C. I. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu, voi. III, Bucureşti, 1900. = Marinescu, Iulian, Documente vasluiene. Extrase din condica moşiilor lui Teodor Rosetti Solescu, I, în „Buletinul Comisiei istorice a României", voi. IV (1925), p. 183-225. = Marinescu, Iulian, Extrase din condica moşiilor lui Teodor Rosetti-Solescu, II, Documente basarabene, făl-ciene, putnene etc., în „Buletinul Comisiei istorice a României", voi. VII (1928), p. 5—71. = Matasă, Preot C., Sate, biserici şi boieri la anul 1128, in judeţul Neamţ, extras din „Anuarul Liceului de băieţi — Piatra Neamţ", pe anul 1935— 1936. = Mazerean, Vartolomei, Condica mănăstirii Solea, ed(it)ată de Sim. FI. Marian, Suceava, 1902. = Mazerean, Vartolomei, Condica mănăstirii Vorone-fului, ed(it)ată de Sim. FI. Marian, Suceava, 1900. = Melchisedec, Episcop, Două urice inedite de la marele Ştefan, îii „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", an. I, voi. I (1883), fasc. II, p. 369 — 377. = Melchisedek, Episcopul Dunării de Jos, Chronica Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire. Appendice la..., Bucureşti, 1869. www.dacoromanica.ro XVII Melchisedec. Chronica Romanului Melchisedec. O vizită Mihailovici. Doc. Constantinopol Mihailovici. Mărturii româneşti Mihailovici. Mărturii româneşti. în ..Revista societăţii istorico-arheologice" „Miron Costin" Mo.tdaeua Moldova Nandriş. Patru doc. Negrescu. Limba slavă 0 poruncă domnească Pali Fr.. Acte suspecte şi false neTpymeBHq, PadoeetfKa.H EnucKonin Popescu. Doc. mold. Popovici, Index Zolkiewiensis Pumnul. Privire răpede = Melchisedek. Episcopul Dunării de Jos. Chronica Romanului şi a episcopiei de Roman, partea I. Bucureşti. 1874. = Melchisedec. Episcop. O vizită la cîteva mănăstiri şi biserici antice din Bucovina, iu „Revista pentru istorie, arheologie si filologie", an. I (1883). voi. I. p. 245-281. - Mihailovici. Paul. Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (urmare si sfirsit). în ..Cercetări istorice. X-XII (1934- 1936)'. nr. 1. p. 105-127. = Mihailovici. diacon Paul. Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia. 1468— 1866. Chişinău. 1933. = Mihailovici. diacon Paul. Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia. în „Revista societăţii istorico— arheologice" din Chişinău. an. XXIII (1933). p. 326-495. = „Miron Costin. Revistă de cercetări şi mărturii istorice". Bîrlad. an. II (1914). an. III (1915). = MojrnaBHH b snoxy eo.aaJiH3Ma, tom I. Csoamo— mojidaecKue (zpaMOmbl XY e. — nepean nemeepmb XYII b.). CocrOBHTejiH: II. T. JţMHTpneB, R. M. JţparHeB, E. M PycceB, II. B. Cobctob. IIou penaicuHeit noKTOpa HCTopHMecicHx Hayx, npocjieccopa JI. B. Hepen-HHHa. Moldova în epoca feudalismului, voi. I. Documente slavo-moldoveneşti (veacul XV-întîiul pătrar al veacului XVII). Alcătuitori: P. G. Dmitriev, D. M. Dragnev. E. M. Russev. P. V. Sovetov. Sub redacţia doctorului în ştiinţe istorice, profesorul L. V. Cerepnin. Chişinău. Edit. „Ştiinţa". 1961): tom II. Cmwhho— jua/idaecKue ipajuombi. XV—XVI ee. CoCTaBHTejiH : R. M. JţparaeB, A. H. Hhkhthh, JI. H. CBeTJiHMHaa, II. B. COBeTOB. nofl peflaKUHefl axafleMHKa JI. B. 4e-penHHHa. Volumul II. Documente slavo-moldoveneşti. Veacurile XV—XVI. Alcătuitori: D. M. Dragnev, A. N. Nikitici, L. I. Svetlicinaia, P. V. Sovetov. Sub redacfia academicianului L. V. Cerepnin. = Nandriş. Grigore. Patru documente de la Ştefan cel Mare. in „Academia Română. Memoriile secţiunii istorice", seria III. tomul VIII (1927— 1928). p. 263— 281 (cu patru facs. în afara textului). = Negrescu. I. D.. Limba slavă veche. Bucureşti. 1961. = O poruncă domnească de la Ştefan cel Mare. în „Analele Moldovei", anul II (1943). nr. 3 — 4 (iunie—decembrie), p. 213-215. = Pali. Francisc. Acte suspecte şi false în colecţia ..Documentele lui Ştefan cel Mare" a lui Ioan Bogdan, în „Revista istorică", an. XIX (1933). p. 105—113. = neTpymeBHq, A. C., Ebisiua.i PadoeeifKOH Enucno-ni/t na EyKoeunn (Fosta Episcopie de Rădăuţi în Bucovina). în «JlHiepaTypHbiii c6ophhk, H3nanaeMi>itt raJlHUKO-PyccKOK) Mantueio» (Culegere literară, editată de Matiţa rusească din Galiţia). Lemberg. 1885. = Popescu. Orest. Cîteva documente moldovene. Cernăuţi. 1895 (extras din „Candela". XIII. 1894). = Popoviciu. George. Index Zolkieviensis. în .Candela", an. III (1884). nr. 9 (septembrie), p. 541—553: nr. 11 (noiembrie), p. 687 — 700: nr. 12 (decembrie), p. 747—757: an. IV (1885). nr. 1 (ianuarie), p. 22—23: nr. 1 (februarie), p. 92—103. = Pumnul. Arun. Privire răpede peste două sute şasezec' şi şepte din proprietăţile aşa numite Moşiile mînăsti-reşti. den carile s-a format măreţul Fund religiunariu XVIII www.dacoromanica.ro Repertoriul „Revista ist. a Arh. României" Rosetti, Cronica Bohotinului Rosetti, Despre clasele agricole Rosetti. Originea clasei stăpînitoare Rosetti. Pămintul Sacerdoţeanu, Un duplicat mold. Sava. Doc. Lăpuşna Sa va, Doc. Orheiului Sava, Doc. putnene Solomon-Stoide. Un uric necunoscut Şimanschi, Autenticitatea şi datarea Şimansdhi-Ignat. Constituirea canceiariei Teodorescu, Const. Un doc. Teodorescu, Emil. Obiecţiile muz. din Odesa Tocilescu. Doc. inedite al bisericei dreptcredincioase răsărietene din Bucovina„ făcute după adeverinţe autentice sau urice pren.... Cernăuţi. 1865. = Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, (Bucureşti), Edit. Academiei, 1958. = „Revista istorică a Arhivelor României". Indice. II. Bucureşti, 1876. = Rosetti. Radu. Cronica Bohotinului. în „Analele Academiei Române". Mem. secţ. ist.. Seria II. tom. XXVIII (1905-1906), p. 156 - 324. = Rosetti. Radu. Despre clasele agricole din Moldova, in „Revista nouă", an. II (1889). p. 70 — 72, 102—110 şi 185-194. = Rosetti. Radu, Despre originea şi transformările clasei stăpănitoare din Moldova. în „Analele Academiei Române", Mem. secţ. ist., Seria II. tom. XXIX (1906- 1907), p. 163-164. = Rosetti. Radu. Pămintul, sătenii şi stăpinii. tom. I, Bucureşti. 1907. = Sacerdoţeanu, A., Un duplicat moldovenesc din 1492, în „Hrisovul". VII, Bucureşti, 1947. = Sava. Aurel V., Documente privitoare la ttrgul şi ţinutul Lipuşnei publicate de.... Bucureşti, (1937). = Sava. Aurel V.. Documente privitoare la tîrgul şi ţinutul Orheiului. publicate cu un studiu introductiv de..., Bucureşti, 1944. = Sava, Aurel V.. Documente putnene. I. Vrancea, Odobeşti-Cîmpuri, publicate cu un studiu introductiv despre Vrancea de.... Focşani, 1929. = Solomon, Const. şi Stoide. C. A., Un uric necunoscut de la Ştefan cel Mare privitor la satele Polifeni şi To-meşti din Tutova, în „Revista arhivelor", voi. III, 2, nr. 8. Bucureşti, 1939, p. 319 — 323. = Şimanschi. Leon. Autenticitatea şi datarea unor acte publicate in colecţia ..Documente privind istoria României", în „Anuarul Istitutului de istorie şi arheologie" -Iaşi, I (1964), p. 87—105. = Şimanschi. Leon, şi Ignat, Georgeta, Constituirea cancelariei statului feudal moldovenesc (II). în „Anuarul Institutului de istorie şi arheologie „A D. Xenopol"-Iaşi. tom. X (1973). p. 123—149. = Teodorescu. Const., Un document de valoare de acum 115 ani. în „Viaţa Basarabiei". I (1932), nr. 4. p. 41 — 48. = Teodorescu, Emil M.. Obiectele muzeului din Odesa referitoare la trecutul României, in „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", an. VII (1884), p. 236-240. = Tocilescu. Gr. G., Documente inedite privitoare la istoria română, in „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", au. I (1883), voi. I. fasc. II. p. 378 — 388. Tocilescu, Doc. istorice = Tocilescu, Gr. G., Documente istorice inedite, în „Foiia Societăţii Românismul", an. I (1870), p. 394 — 399. yjisHHmrifi, Mamepia.ibi = yjiHHHmcift, B. A., MamepiaAbi 6ar ucmopiu eu3auM- Hbixb omnoiueniu Pocciu, IJo.ibuiu, MoAdaeiu, BaAaxiu u Typiţiu eb Xiy—XY ee.t Mocraa, 1887 (Materiale pentru istoria relaţiilor reciproce dintre Rusia, Polonia, Moldova. Ţara Românească şi Turcia în secolele XIV —XV). Extras din: «HTeHia HMnepaTOpcKoro o6meCTBa HCTOpiH h .upeBHOCTeâ PocciiicKi npw Mockobckomi» yHHBepcHTerk» (Lecturi ale Societăţii imperiale de istorie şi antichităţi de la Universitatea din Moscova). Moscova, 1887. www.dacoromanica.ro XIX Ungureanu, Doc. inedite Ungureanu, Doc. româneşti Veliclii, Doc. inedite Bopo6KeBH. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Coste Grasul din Plăvăţeşti satul Plăvăteşti, la obirşia Ialanului. 6. 1487 (6995) martie 5, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivanco Birlici şi surorii sale, Anuşca, satul Bîrgăiani, pe Moldova, o parte din Verbiia, pe Jijia, şi satul Corlăteni. 7. 1487 (6995) martie 6, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Braţul satul Mălăeşti, cu loc de moară în Stavnec, cumpărat de la Ion, fiul lui Mihul Lungul, cu 92 de zloţi tătăreşti. 8. 1487 (6995) martie 6, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Tansea a şasea parte din hotarul Petreştilor, mai jos de Piriul Cornilor şi de casa lui Lazor, cumpărată de la Toader, fiul lui Băloş, cu 60 de zloţi tătăreşti, ca să-şi întemeieze sat. 9. 1487 (6995) martie 7. Ştefam cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Putna satul Maneuţi, pe Suceava, cu mori, primit de la Şteful, fiul lui Hărman, şi de la sora lui, Marina, soţia lui Mihail Rugaşevici, în schimbul satului Şirăuţi, din ţinutul Cernăuţi, şi a 100 de zloţi plătiţi de domn. 10. 1487 (6995) martie 8, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Giurgea Căcărează şi soţiei lui, Fedca, satul Nămisnici, pe Bahlui, cumpărat de la Ivan, de la sora sa. Alba, şi de la nepotul lor, Ivanco, cu 200 de zloţi tătăreşti. II. 1487 (6995) octombrie 7, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toma Prigorcea jumătate din satul Cîrjani, pe Sărata, cumpărată de la Oană Murgu cu 30 de zloţi tătăreşti. 12. 1487 (6995) octombrie 8, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Gliga Sîrbescul satul Mănăileşti, în ţinutul Neamţ, lingă Durneşti (pl. I). 13. 1487 (6995) octombrie 9. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Radul Cirlig şi fratelui său, Bica, satul Mohila, pe Birlad, cumpărat de la Maruşca, fiica lui Tălpig, cu 40 de zloţi tătăreşti. 14. 1487 (6995) octombrie 9, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Luca şi fraţilor săi, Oancea şi Tudoran, satul Onceşti, pe Şomuzul Mocirlos, cumpărat de la Mateiu, fiul lui Iurie al lui Manea, şi de la vara acestuia, Anuşca, fiica lui Luca al lui Manea, cu 400 de zloţi tătăreşti (pl. II). 15. 1487 (6995) octombrie 9. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ursu jumătate din satul Stirceşti, la gura Tutovei, cumpărat de la Mihul din Feereşti, cu 35 de zloţi tătăreşti (pl. III). 16. 1487 (6995) octombrie 12, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lupe, fratele lui Trifan, un loc din satul Ulmi, mai sus de gura Săratei, şi jumătate din satul www.dacoromanica.ro xxm Husiani. mai jos de gura Săratei, cu Sărata şi cu Fintina Grădiştei. cumpărate de la Stanciu al lui Husea. cu 80 de zloţi tătăreşti, şi satul Vultureşti, pe Moisia. cumpărat de la Sora. fiica lui Laţcu de la Moisia. cu 150 de zloţi tătăreşti. 17. 1487 (6995) noiembrie 1. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte mănăstirii Bistriţa mai multe sălaşe de ţigani (pl. IV). 18. 1487 (6995) noiembrie 1. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte mănăstirii Neamţ mai multe sălaşe de ţigani (pl. V). 19. 1487 (6995) noiembrie 13. Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte episcopiei de Rădăuţi trei sălaşe de ţigani (pl. VI). 20. 1488 (6996). Ştefan cel Mare voie/od intăreşte lui Ion Frunteş stolnic satul doreşti, pe Birlad. cumpărat de la Neag pircălab şi de la fiica acestuia. Marenca. cu 80 de zloţi tătăreşti (pl. VII). 21. . Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Pătru Frunteş şi nepotului său, Ion Frunteş stolnic, lui Bilava, lui Sima şi lui Frăţilă satul Movila, in gura Horaeţei. pe Birlad. unde a fost jude Bora. cumpărat de la Jurcă Pintice. de la fratele său, Petriman, şi de la sora lor. Sofiia, fiii lui Ion Julici. Acest sat va fi stăpinit in patru părţi: o parte de Pătru Frunteş. a doua de Ion Frunteş stolnic, a treia de Bilava. iar a patra de Sima şi de fratele său, Negrilă. 22. 1488 (6996)..., Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toader Gherman seliştea Lăhoveni, cumpărată de la Daşco. fiul lui Gostilă. cu 60 de zloţi tătăreşti. 23. 1488 (6996) ianuarie 9. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Niagul şi fratelui său. Stoica armaşul. jumătate din satul Băsăşti. cumpărată de la Bălco Băsăscul. cu 120 de .zloţi tătăreşti. 24. 1488 (6996) ianuarie 9, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Golăi de la Rebricea satul Golăeşti. pe Rebricea. cumpărat de la Ivanco Turcul sulger şi de la fraţii acestuia. Toader şi Mihul, cu 150 de zloţi tătăreşti. 25. 1488 (6996) ianuarie 12. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte popii Ivul şi văului său. Manciul. jumătate din satul Todereşti. la Cirligătură. 26. 1488 (6996) ianuarie 14. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Malei şi surorii sale, Neaga, satul Corodeşti. unde a fost Corod Stan. pe Horince, cumpărat de la ruda lor Giurgea Corod. cu 30 de zloţi tătăreşti. Totodată, mai intăreşte Martei şi surorii sale. Neagşa. fiicele Ioanei, jumătate din satul unde a fost Corod Mad, pe Horincea. partea de sus. dinspre Ciungeşti, cumpărată tot de la ruda lor Giurgea Corod. cu 30 de zloţi tătăreşti. 27. 1488 (6996) ianuarie 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Stan şi fratelui său. Dan. satul Volho/iceşti. la Crtsna. cumpărat de la Ion. fiul lui Petru Roşea, •cu 200 de zloţi tătăreşti. 28. 1488 (6996) februarie 4. -Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Ioan Oglindă a patra parte din satul Macs'meşti. pe Piriul Negru, cumpărată de la Ştefan Bilii. 29. 1488 (6996) februarie 29. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Daşco şi surorii sale. Malea, fiii lui Gostilă. nepoţii lui Puiul Ploscarul, satele Gostileşti. pe Piriul Negru, şi Budeşti. tot pe Piriul Negru, cumpărat de tatăl lor, Gostilă, de la Ivan Craiu. cu 100 de zloţi tătăreşti (pl. VIII). 30. 1488 (6996) martie 1. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Duma clucer jumătate din satul Brudureşti. primită de la verii săi. Toader. fratele său, Duma. şi sora lor. Stana, fiii lui Simion Tansea. in schimbul satului Grozeşti. pe Stebnic. şi a 270 de zloţi tătăreşti (pl. IX). 31. 1488 (6996) martie 12, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănă- stirii Moldoviţa jumătate din satul Dvorăşte. pe Şiret, cumpărată de la Mihul Ponici şi de la rudele sale, toţi nepoţii lui Giurge Dvorăşte. cu 400 de zloţi tătăreşti. 32. 1488 (6996) martie 12. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Mitropoliei Sucevei satul Mihăeşti. pe Brădăţel, mai sus de Borhineşti. cu mori şi cu dîrste. cumpărat •de mitropolitul Theoctist de la Iurie Rotompan. cu 270 de zloţi tătăreşti. 33. 1488 (6996) m a r t ie 12. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Mitro- poliei Sucevei satul Avereşti. pe Suceava, cu mori. 34. 1488 (6996) martie 12. Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Mitro- poliei Sucevei satele Vlădeni, şi, in acelaşi hotar. Sirbi. pe Şiret. Avereşti. pe Suceava. Mihăieşti. la Podul de Piatră, mai sus de Bohrineşti. pe Şomuz, cu moară în Brădăţel. Vereşcani, pe Şiret, la Vad. Ungureni şi Greci, prisaca lui Balica. lingă Iaşi. şi nişte vii la Hirlău. 35. 14<88> (69<96>) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satul Vicşani (Vicşineţ). pe Suceava, cumpărat, jumătate, de la Şteful. fiul Annei, nepotul lui Ivaşco . cu 200 de zloţi tătăreşti, iar cealaltă jumătate de la Andriaş Hancovici şi de la rudele sale. tot cu 200 de zloţi tătăreşti. 36. 1488 (6996) aprilie 3. Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănă- stirii Putna toate pietrele de ceară din tirgul Şiret, şase voştinari şi morile domneşti din acelaşi tirg, precum şi sladniţa şi vama cea mică de pe Suceava, ce este la Jicov. Totodată, ii mai dăruieşte şi satul Cozminul, in ţinutul Cernăuţi, indicindu-i hotarul (pl. X). .XXIV www.dacoromanica.ro 37. 1488 (6996) aprilie 5, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Duma pîrcălab satul unde a fost Fete, pe Bogdana, şi seliştea unde a fost Oana din Moişa, în acelaşi hotar, pe Trotuş, ambele rămase domneşti de la Vîlcea şi de la cneaghina acestuia, Olga. 38. 1488 (6996) aprilie 6, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satul Greci, pe Şiret, lingă tîrgul Şiret, primit de la Mărena, soţia lui Luca Eco-bescul, fiica lui Toader Prodan, şi de la nepoata ei, Mărena, fiica lui Lazor Prodănescul, în schimbul seliştei Gromobitnaa, lingă Nistru, şi a 200 de zloţi tătăreşti. 39. 1488 (6996) aprlie 20, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Mitropoliei din tîrgul Roman satele Leucuşani, mai sus de Roman, cu zeciuiala din varză, şi Dragomireşti, mai jos de Roman, cu podul umblător ce este pe Moldova şi cu zeciuiala din peşte proaspăt, precum şi mai multe sălaşe de ţigani (pl. XI). 40. 1488 (6996) august 17, Suceva. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Voroneţ satul Ştilbicani, la Topliţa Rece, pe Suha Mare, şi Suha Mare de la gură pînă la obîrşie, cu toate izvoarele, poienile şi muncelele sale, cumpărate de la Şandru Gardu şi de la rudele acestuia, cu 160 de zloţi tătăreşti (pl. XII). 41. 1488 (6996) octombrie 8. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Cărhană şi fratele său, Oană, jumătate din satul Muşata, cumpărată de la Filip şi de la Nechifor, fiii lui Horţă, cu 66 de zloţi tătăreşti. 42. 1488 (6996) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte Mitropoliei din tîrgul Roman satele Negoeşti şi jumătate din Gostileşti, ambele pe Pîrîul Negru, Poiana, unde au fost cnezi Băloş şi Danciul, pe Moldova, cu amîndouă judeciile, Ciorsăceşti, unde a fost Tiba, pe Moldova, în Cîmpul Perilor, şi unde a fost Botăş, tot în Cîmpul Perilor, cumpărate de la mai mulţi boieri; se indică şi hotarele jumătăţii de sat Gostileşti (pl. XIII). 43. 1488 (6996) decembrie 13, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Danciul Delea satul unde au fost juzi Buda şi Drăgoiu, pe Birlad, amîndouă judeciile, cumpărat de la Fete Iacobescul şi de la soţia acestuia. Marina, nepoata lui Ştibor cel bătrîn şi a Zoicăi, cu 170 de zloţi tătăreşti (pl. XIV). 44. 1489 (6997) ianuarie 9. Ştefan cel Mare voievod, pentru satul Petricani, ale cărui hotare sînt indicate. 45. 1489 (6997) ianuarie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihul Ciocan jumătate din satul Fedeşti, cumpărată de la Lazea şi de la rudele sale, nepoţii lui Ivan Drocici, cu 50 de zloţi tătăreşti. 46. 1489 (6997) ianuarie 22. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Oană două părţi din satul Dobrieneşti, unde a fost casa lui Baliţa, pe Telejna, cumpărate de la Magda, fiica Marinei, şi de la ruda acesteia, Vasilca, fiica lui Cozma, cu 86 de zloţi tătăreşti. 47. 1489 (6997) ianuarie 22, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Danciu şi fraţilor săi, Giurgiu, Marinca şi Oltea, fiii lui Pătru Brudur, jumătate din satul Bai-căuţi, unde a fost Hodor vătăman, pe pîrîul Suholeţilor, cumpărată de la Toma şi de la sora acestuia, Soriţa, fiii Mărind, fiica lui Ţiban, cu 180 de zloţi tătăreşti (pl. XV). 48. 1489 (6997) ianuarie 24. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toma şi fraţilor săi, Dobrăcean şi Burul, fiii lui Tatul din Bîrzota, satele Cerţăşti, Făuriei, cu mănăstire, şi Şchiupeni, în gura Sacăi. 49. 1489 (6997) ianuarie 25, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Gavril şi fraţilor săi, Nechita şi Ion, fiii Negritei, fiica lui Pătru Mînzatul, satul Mînzaţi, la obîrşia Iubanei. 50. 1489 (6997) martie 13, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lupe armaş o bucată de pămînt din hotarul Alboteştilor, la gura Săratei, loc de sat, cumpărată de la nepoţii lui Oană vornic, cu 80 de zloţi tătăreşti, şi o selişte peste Prut, unde a fost Tîrgul Săratei, mai sus de gura Săratei, cumpărată de la Stanciul, fiul lui Giurgiu Husea, cu 150 de zloţi tătăreşti (pl. XVI). 51. 1489 (6997) martie 14, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Voroneţ satul Vladeni, pe Şiret, cu mori, cumpărat de la nepoţii lui Isaia logofăt, cu 350 de zloţi tătăreşti. 52. 14<8>9 (69<9>7) martie 15. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Anuşcăi şi Muşei satul Drăgeşti, la Cobîle, primit în schimbul unei părţi din Triabăş de la Coste Tudora şi de la rudele sale. 53. 1489 (6997) mai 16. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivan Badiul satul unde a fost casa lui Sas pitariul, pe Tămaş, cumpărat de la fiica acestuia, Vişa, cu 83 de zloţi tătăreşti. 54. 1489 (6997) octombrie 14, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna trei sate pe Suceava: Frătăuţi, unde au fost curţile lui Giurgiu de la Frătăuţi şi ale fiului său, Mihul Starostescul, Botăşani şi Climăuţi, primite de la Stanciul Starostici şi de la fraţii săi, fiii lui Fedco Starostici şi nepoţii lui Mihul Starostescul, în schimbul satului Toporăuţi, peste Prut, în ţinutul Cernăuţi, şi a satului Grigoreşti, pe Şiret, cu mori, plus 200 de zloţi tătăreşti. Domnul primise satul Toporăuţi de la Toader, fratele lui Hărman pîrcălab, www.dacoromanica.ro XXV în schimbul satului Pogăneşti, pe Bîrlad, cumpărat de la Dragotă şi de la sora lui. Negrită, fiii lui Vlaşin şi nepoţii lui Pogănel, cu 200 zloţi tătăreşti, şi a satului Călineşti, unde au fost casele lui Mihai Călin şi ale fratelui său, Ştefan, pe Bîrlad, cumpărat de la Vasco şi de la sora lui, Mărena, fiii lui Ivan Nemai, nepoţii lui Mihai Călin şi ai lui Ştefan, cu 120 de zloţi tătăreşti. Satul Grigoreşti a fost cumpărat de domn, jumătate de la Sima şi de la fraţii lui, cu 125 de zloţi tătăreşti, iar cealaltă jumătate, partea lui Cupcici logofăt, de la Iurie Şerbici şi de la Petru Grigorescu, cu 350 de zloţi ţătăreşti. 55. 1489 (6997) octombrie 31, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stan şi lui Onu, fiii lui Iuga Grasul, jumătate din satul Şoldeşti, pe Zăbrăuţi, care a fost cumpărată de tatăl lor, de la Aldomir. 56. 1490 (6998) (ianuarie — înainte de martie 9>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lazor Micşun satul Găureşti, pe Bîrlad, mai jos de gura Strajnicei şi mai jos de Rădăslăveşti, cu moară la Bîrlad şi cu un cut în acelaşi hotar, cumpărat de la Singur şi de la sora sa, Stana, nepoţii lui Ivan Frenciuc, cu 120 de zloţi tătăreşti. 57. 1490 (6998) ianuarie 9, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivanco şi lui Gavril satul Vitolteşti, la gura Bujorului, pe amîndouă părţile Ialanului, cumpărat de la One şi de la sora sa, Cîrstina, fiii lui Giurgiu şi ai lui Tăvoiu, cu 105 zloţi tătăreşti (pl. XVII). 58. 1490 (6998) ianuarie 9, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Lui Nicoară Românescul jumătate din satul Hăndreşti, intre Bujor şi între Seaca, cumpărat de la Ion Sacşa şi de la nepoţii acestuia, One şi Cîrstina, cu 40 de zloţi tătăreşti (pl. XVIII). 59. 1490 (6998) ianuarie 10, Suceava. Ştefan cel Mare voie/od întăreşte lui Petru, comisul lui Alexandru, fiul domnului, jumătate din satul Grozeşti, în Cîmpul lui Dragoş, cumpărat de la Elisafta, fiica lui Văsii Şanga, nepoata popii Coste, cu 200 de zloţi tătăreşti. 60. 1490 (6998) ianuarie 14, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Marele şi nepotului său de frate, Costin, fiul lui Neagul, satul Bonteşti, între Bîrlad şi între Stebnic, cumpărat de la Toader Hărnîş şi de la nepoţii acestuia, Bilţu şi Nicoară Şeremet, cu 70 de zloţi tătăreşti. 61. 1490 (6998) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mănăilă Cio-plescu a treia parte din satul Călmăţuiu, cumpărată de la Şandru Onescu. 62. 1490 (6998) ianuarie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte popii Sima şi fraţilor săi, Gavril şi Marta, satul unde au fost Roman şi Hodco, la gura Rebricioarei, cumpărat de la Urîta, fiica Malei, nepoata lui Giurgiu Piatră, cu 50 de zloţi tătăreşti (pl. XIX). 63. 1490 (6998) ianuarie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Marinei şi Fedcăi, fiicele lui Mircea Ciucescul, şi rudelor lor satele Mirceşti, Dănceşti, Păşeam şt un alt sat, toate pe Cuţitna, în urma împărţirii între ele a acestor sate (pl. XX). 64. 1490 (6998) ianuarie 18. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Negritei, fiica preotului Oană, satul Ochiteşti, unde a fost Toma Ochit, la obîrşia Elanului. 65. 1490 (6998) martie 3, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Avram diac de visterie satul Dobroslăveşti, pe Bîrlad, cumpărat de la Urîta, fiica Malei, nepoata lui Giurgiu Piatră, cu 150 de zloţi tătăreşti. 66. 1490 (6998) martie 7, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui llea Naşfă satul Măgdăşani, pe Crasna, cumpărat de la Nastea şi de la sora ei. Sofia, fiicele lui Steţco Dămăcuş, cu 80 de zloţi tătăreşti (pl. XXI). 67. 1490 (6998) martie <9>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Petriman, nurorii sale, Agafiia, şi lui Isac, satele Porceşti, Brebi şi Hociungi, din ţinutul Neamţ. 68. 1490 (6998) martie 9, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Sima şi fratelui său, Avăr, a treia parte din satul Ghigoeşti, pe Pîriul Negru, cumpărată de la Iosip, fiul lui Toader Urdugaş, nepotul lui Drăguş, cu 80 de zloţi tătăreşti. 69. 1490 (6998) martie 12, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Iurie Şerbici satul Tominţi, pe Sireţel, unde au fost Dragomir Sorocoteaja şi Şandru, cumpărat de ţa Coste Murgoci şi de la nepotul lui de soră, Gavril, fiul Negritei, cu 100 de zloţi tătăreşti. 70. 1490 (6998) martie 15, Suceva. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Avram diac de visterie jumătate din satul Oniciani, pe Şomuz, cumpărat de la Manciul Oniceauul şi de la rudele acestuia, cu 180 de zloţi tătăreşti. 71. 1490 (6998) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Isac vistier satele Fulticeani, pe Şomuz, unde a fost Stan Pântece, cumpărat de la Neagşa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloţi tătăreşti, şi Buciumeni, mai jos de Râdăşani, cumpărat de la Maruşca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, şi de la Dragoş Stănigescu, fiul lui Nan, cu 120 de zloţi tătăreşti. 72. 1490 (6998) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte împărţirea satelor Găleşeşti, la gura Răcătăului, şi mănăstirea care este la gura Dieneţului, cu toate poienile care ascultă de ea, Pănceşti, Horjeşti şi jumătate din Năneşti, unde a fost Galeş, între XXVI www.dacoromanica.ro Isaiu de la Răcătău şi nepotul lui de soră, Pătru Farcaş, şi sora lui, Marta, fiii Stanei, şi nepotul lui de frate, Toma, şi sora lui, Anna, fiii lui Danciul. 73. 1490 (6998) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Episcopiei.de Rădăuţi 50 de biserici: 44 din ţinutul Suceava şi 6 din ţinutul Cernăuţi. în schimbul celor şase biserici din ţinutul Cernăuţi, domnul a primit de la Episcopia de Rădăuţi şase biserici din ţinutul Suceava, pe care le-a dăruit mănăstirii Putna. Totodată, el pune sub ascultarea aceleiaşi episcopii toate bisericile şi toţi preoţii din ţinutul Cernăuţi, în afară de bisericile şi de preoţii care se vor afla in satele mănăstirii Putna (pl. XXII). 74. 1490 (6998) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Putna închinarea a 10 biserici din ţinuturile Suceava şi Cernăuţi şi.mai închină aceleiaşi mănăstiri încă şase biserici cu preoţi din ţinutul Suceava, luate de la Episcopia de Rădăuţi în schimbul altor şase biserici din ţinutul Cernăuţi; mai întăreşte egumenului dreptul de judecată asupra preoţilor de la bisericile menţionate. Totodată, el întăreşte mănăstirii braniştea din jurul ei, indicîndu-i hotarele (pl. XXIII). 75. 1490 (6998) martie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte măncU» ştirii Putna satul Clicicăuţi, pe Prut, la gura Derehluiului, in ţinutul Cernăuţi, cumpărat de la Petru şi de la fraţii lui, copiii lui Daşco din Clicicăuţi şi nepoţii lui Grozea şi ai lui Mihăilă, cu 250 de zloţi tătăreşti, prisaca Comarna, la Bohotin, primită de la mănăstirea Moldoviţa în schimbul a cinci fălci de vie în dealul Hîrlăului. Totodată, domnul ii mai dăruieşte morile domneşti de pe Şiret, de la tîrgul Şiret, arătîndu-le hotarul, 76. 1490 (6998) martie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satul Macicatovţi, pe Suceava, cu morile care sint pe Suceava şi cu mănăstirea din sat, cumpărat de la Stanciul şi fraţii săi, Ivanco şi Isaico, fiii lui Fedca Stărostescul, cu 400 de zloţi tătăreşti. Totodată, domnul întăreşte mănăstirii Putna închinarea mănăstirii de la Horodnic, împreună cu satul Balasineşti, pe Suceava. '77, 1490 (6998)- martie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satul Voitin, unde a fost casa lui Hărman şi a tatălui său, Iaţco, cumpărat de la Bogdan de la Voitin, de la fratele lui, Ion Micioarna, şi de la surorile lor, Ilca şi Muşa, copiii lui Hărman şi nepoţii lui Iaţco, cu 500 de zloţi tătăreşti. 78. 1490 (6998) martie 17. Ştefan cel Mare voievod dă învoire călugărilor de la mănăstirea Putna ca in primăvară şi în toamnă să trimită cîte trei care mari după peşte, care vor fi scutite de vamă. Totodată, el interzice judecătorilor şi globnicilor să intre în satele mănăstirii. , i 79. 1490 (6998) majtie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ne» grilă Batirescul jumătate din satul unde a fost Cirstea, la Cirligătură, cumpărată de la Danul şi de la fraţii acestuia, cu 87 de zloţi tătăreşti (pl. XXIV). .• 80. 1490 (6998) octombrie 14, Suceava. -Ştefan cel Mare Voievod întăreşte lui lurşa şi nepotului său, Iliaş Saula, ambii nepoţi ai lui Stoian Procelnic cel bătrîn, ocinile pe care le-a avut bunicul lor, de la Alexandru voievod: la Cirligătură, satele Procelnici, unde a fost curtea lui Stoian Procelnic, Bogdăneşti, Hovceşti, Medeleni, Nedeiani şi Bogheasa şi, pe Bahlui; unde a fost Dragoş; pe Jijia, Lazoreni, unde a fost Rosneag, Procelnici, Cozmeşti şi Oişani, iar peste Prut, Lăslăoani, la gura Hlabnicului, Negoeşti, Stancăuţi, Scutureceani, Cernă-teşti, Găureni şi Deleşti, la gura Delei. Privilegiul care l-a avut Stoian Procelnic pe aceste sate, de la Alexandru voievod, a pierit în timpul unei invazii turceşti. 81. 4490 (6998) noiembrie 26, Suceava, Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Voroneţ seliştea Poiana, la gura Homorului, arătîndu-i hotarul, primită de la mănăstirea 'Homor In schimbul satului Glodeni, unde a fost Stan, lingă Stăuceni, cumpărat de la fiii lui Lazor şi Coste, cu 150 de zloţi tătăreşti. 82. 1490 (6998) noiembrie 26, Suceava. Ştefan cel Mare vpievod dă mănăstirii Homor, în schimbul seliştii Poiana, de la gura Homorului, satul. Glodeni, unde a fost Stan, lingă Stăuceni, cumpărat de la fiii lui Lazor şi Coste, cu 150 de zloţi tătăreşti. 83. 1490 (6998) decembri.e 6, Suceava. Ştefan cel Mare voievod Întăreşte lui Avram diac de visterie a şasea parte din satul Oniceani, pe Şumuzul Rece, cu moară pe Şumuz, cumpărată de la popa Pătru din Oniceani, nepotul lui Onieă, şi de la copiii lui, cu 200 de zloţi tătăreşti. 84. 1491 (6999) ianuarie 7, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mircea şi rudelor sale, toţi nepoţii lui Braţul viteazul, satele Brătuleşti şi Fedeleşani şi, la Cirligătură, satele Goeşti şi Vîrstaţi. 85. 1491 (6999) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Pleşan satul unde a fost Mihaiu, pe Simila, din sus de Bălace, cumpărat cu 100 de zloţi tătăreşti. 86. 1491 (6999) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Tazlău o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Miceşti, şi, tot pe Tazlăul Mare, altă poiană, la Pîrîu, şi satul Floceşti, cumpărate cu 730 de zloţi tătăreşti. XXVII www.dacoromanica.ro 87. 1491 (6999) ianuarie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Moghilă ceaşnic satul unde a fost Bălăci, pe Smila, cumpărat de la Stana, fiica lui Dragomir Caşotă, şi de la rudele acesteia, cu 130 de zloţi tătăreşti. 88. 1491 (6999) ianuarie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Miclăuş şi fratelui său, Iancu, fiii lui Dancovici, satul Urgiceni, cumpărat de la Mara, fiica Neagăi, nepoata lui Ioan Ţutcă, cu 32 de zloţi tătăreşti. 89. 1491 (6999) ianuarie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Cozma uşer satul Călineşti, la Cobîle, unde a fost casa lui Dragomir, cumpărat de la Dragolea, fiica lui Dragomir de la Cobile, cu 140 de zloţi tătăreşti. 90. 1491 (6999) ianuarie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Petrea şi fratelui său, Ion, satul Ceretiani, la Cobîle, cumpărat de la Dragole, fiica lui Dragomir de la Cobile, cu 133 de zloţi tătăreşti. 91. 1491 (6999) februarie 26, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Purece spătar şi rudelor sale satele Drislivoe şi unde a fost Nosco, ambele pe Nistru, cumpărate de la Stanciul Stărostescul şi de la fraţii acestuia, fiii lui Fedca. Stărostescul, nepoţii lui Mihul Starostici şi ai lui Giurgiu de la Frătăuţi, cu 130 de zloţi tătăreşti. Totodată, mai întăreşte numai lui Purece spătar a cincea parte din cele două sate menţionate mai sus, cumpărată de la fratele său, Ivanco Tolocico, cu 30 de zloţi tătăreşti. 92. 1491 (6999) martie 9. Ştefan cel Mare voievod întăreşte preutesei popii Petrea satul Crăeşti, pe Rebricea, cumpărat de la Ileana, fiica lui Moisăi, nepoata popii Micu, cu 100 de zloţi tătăreşti. 93. 1491 (6999) aprilie 20, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Tazlău satele Zăneşti, Stolnici şi Fauri, pe Bistriţa, la gura Cracăului, care au fost ascultătoare de ocolul curţilor domneşti de la Piatra, cu mori la Stolnici, pe Bistriţa, cu ştezele. şi cu gîrlele, şi satul Bureşti, pe Şiret, unde se numeşte Fundul, sat care a fost ascultător de curţile de la Bacău, cu loc de prisacă peste Şiret, în pustie, unde se cheamă Mănăstirea, şi cu bălţi la Şiret. 94. 1491 (6999) septembrie 16. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Mărinei, fiica lui Berea, satele Bereşti, Petrileşti, Boşoteni şi Năsoeşti, pe Tazlău, cu hotarele lor vechi. 95. 1491 (6999) octombrie 13. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Oana Teiiagă şi soţiei sale, Muşa, a treia parte din satul Ruptura, pe Bercheci, cu loc de moară în Berbeci, cumpărată de la Nastasia şi de la sora acesteia, Marta, fiicele Magdei, cu 50 de zloţi tătăreşti. 96. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod alipeşte hotarului tîrgului Vaslui satele, pe Racova: Crăstoae, unde a fost Pătru, fiul lui Crăstea, Bilcari, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, Curteşti, unde a fost feciorul lui Naneş, Feereşti, unde au fost casele lui Feair, ale lui Petre şi ale lui Cozma Streaşină, Păuceşti, unde a fost Păucă cel bătrîn, şi Rohaţi, unde a fost casa lui Oanăş Ungureanul; pe Bîrlad: Bălteni, în gura Stebni-cului, Deleni şi seliştea Mideşti, Mareşeni, unde a fost Mareş judele, satul unde a fost casa lui Ştefan Mesehnea şi satul unde au fost Balosinăuţii, mai sus de tîrgul Vaslui, în Dumbravă; pe Vaslui: Brudureşti, unde a fost satul lui Drăgoi şi al lui Toma, şi Mărăţăi, numit în vechime Părtănoşi; între Crasna şi între Bîrlad: Filipeştii şi, în acelaşi hotar, Săcuenii, unde a fost Stanciul Săcuiul, cumpărate de la mănăstirea Bistriţa şi de la alţi stăpîni. Totodată, scuteşte de vamă pe locuitorii tîrgului, pentru toate mărfurile, cu excepţia peştelui, pentru care vor plăti cîte un peşte de o majă sau de o căruţă. în acelaşi timp, se indică şi noul hotar al acestui tîrg. 97. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui BaJşe satul Drăguşani, pe Podraga, dăruit de vara acestuia, Nastea, fiica lui Ivau Bîzdîg. 98. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Marco spătar satul Cernica, pe Berheci, cumpărat de la Nastea şi de la sora acesteia, Marta, fiicele Magdei, precum şi de la nepoţii acestora, cu 160 de zloţi tătăreşti. 99. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Pătru Selişteanul satul Măneşti, la obîrşia Ialanului, unde a fost casa lui Manea, cu mănăstire, cumpărat de la Duma, fiul lui Manea de la Obîrşia Ialanului, şi de la nepoţii lui de soră, Dragotă Cremene şi Ţintea, cu 75 de zloţi tătăreşti. 100. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Tazlău jumătate din satul de la gura Oarbicului, cumpărat de la Greaca, fiica lui Tatul Herlic, cu 100 de zloţi tătăreşti, şi, totodată, îi întăreşte braniştea din jurul mănăstirii, arătîndu-i hotarele. 101. 1491 (6999) octombrie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Neagoe Orbescul, fratelui acestuia, Calin, şi nepoţilor lor de frate, Diadco, Vlad şi sora lor, Neagosliva, fiii lui Vlad Orbescul, ocina lor, satele Răspopi şi Ilieşti, pe Soholui, şi Căţeleşti, pe Covurlui. 102. 1491 (6999) octombrie 31, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Ion Murgu.satele -Hinţeşti şi unde a fost Neagşă Taurul, ambele pe Perecichiu, cumpărate de domn de la Oană Dzeamă şi de la surorile acestuia, Vasilica, Armeanca şi Neagşa, fiii lui Dragoş Dzeamă de la Zeletin, cu 160 de zloţi tătăreşti. XXVIII www.dacoromanica.ro 103. 1491 (6999) noiembrie 2, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Luca Boţ cîte o jumătate din satele Balosineşti şi Itrineşti, ţinutul Neamţ, iar celelalte două jumătăţi verelor acestuia. Neaga şi Mărina. 104. 1491 (6999) noiembrie 2, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stanciul satul Drăghişani, pe Jiraveţ, cumpărat de la Avăr, fiul lui Ivan vistier, cu 200 de zloţi tătăreşti. 105. 1491 (6999) noiembrie 6, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihul Pojar şi rudelor sale, toţi nepoţii lui Laslău Buhaicea, ocinile lor: satele Săcuiani, şi unde a fost jude Oanciu, mai sus de Movile, şi Bogdăneşti, toate la Cobîle, Năneşti, unde a fost jude Oancea, şi Rusciori, unde a fost jude Ştan, şi Dumbrăviţa, unde a fost jude Giurgiu, toate trei pe Şiret, şi Buhăiceşti, pe Jijia, sub Cornăriş; aceste ocini sint întărite in patru părţi. 106. 1492 (7000). Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Solomon, lui Stănilă, lui Trebeşan şi lui Giurgiu satul Nadişe, pe Tazlău. 107. 1492 (7000) ianuarie 14, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stoian şi fratelui său. Lupe, jumătate din seliştea unde a fost Roman, la gura Muşatei, cumpărată de la Neaga, fiica lui Alexa, nepoata lui Sin vistier, cu 40 de zloţi tătăreşti. 108. 1492 (7000) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Şteful şi surorii sale, Mărina, fiii Maruşcăi, nepoţii lui Şteful Jumătate, satul Şerbănăuţi, pe Şiret, in urma împărţelii cu rudele lor a ocinilor lui Ion Jumetate, indicîndu-se hotarele. . 109. 1492 (7000) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Mărin-căi, fiica lui Mîndrea, şi nepoţilor ei de frate. Silea şi Donea, satul Mindreşti, pe Şiret, unde au fost Balinţii, în urma împărţelii cu rudele lor a ocinilor lui Ion Jometate, indicîndu-se hotarele. 110. 1492 (7000) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Costea pitărel satul Tămiceşti, pe Crasna, cumpărat de la Costea, nepotul lui Dieniş spătar, cu 70 de zloţi tătăreşti. 111. 1492 (7000) martie 30. Ştefan cel Mare voievod întăreşte, în urma împărţelii, lui lurşa aprod, nepotul lui Crăciun Belcescu, satul Belceşti, pe Piriul Alb, surorii sale, Vasca, satul Negoeşti, tot pe Piriul Alb, iar surorii lor, Maruşca, două părţi din satul Şărbeşti, pe celălalt Pîrîu Alb. 112. 1492 (7000) martie 30. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Stan Poiană satul Cirneşti, pe Şiret, cumpărat de domn de la Neacşa, nepoata lui Mihăilă Popşa, cu 120 de zloţi tătăreşti. 113. 1492 (7000) martie 30. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Stanciul şi surorilor sale, Dragole, Sora, Neacşa, Mara şi Vişa, fiii lui Măcea, jumătate din satul Botăşănţăi (Boto-şeşti), pe Şiret, partea numită Grămeşti, cumpărată de la Luca, fiul lui Iliaş paharnic, şi de la rudele sale, nepoţii aceluiaşi Iliaş paharnic, cu 80 de zloţi tătăreşti. 114. <1492 (7000)> martie <31>, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stan Babici şi fratelui său, Iachim Babici, jumătate din satul Hliboca, la obirşia Derehluiului, iar cealaltă jumătate o întăreşte fratelui lor, Andriaş Babici, ambele jumătăţi fiind cumpărate de la Pavel ludea, fiul lui ludea cel bătrin, cu cîte 150 de zloţi tătăreşti. 115. 1492 (7000) iunie 24. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Baico şi fratelui său, Ivaii, satul Almaşul, arătindu-i hotarele. 116. 1492 (7000) octombrie 10, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toma, fiul lui Mihnea, nepotul lui Oană Stîngaciu, satul Tomeşti, la Cirligătură. 117. 1492 (7000) octombrie 14. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader şi verilor săi. Sima' şi Mierla, jumătate din satul Donceşti, pe Doncea, cumpărată de la Avăru, fiul lui Ivan vistier, cu 30 de zloţi tătăreşti. 118. 1492 (7000) noiembrie 24, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satul Ştubeiul, pe Başeu, indieîndu-i hotarele, cumpărat de la Ivanco Levici şi de la rudele acestuia, toţi nepoţi ai lui Hodco Costici postelnic şi ai lui Lev, cu 250 de zloţi tătăreşti, şi un loc pustiu de cealaltă parte a Podragăi. 119. 1493 (7001). Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Grigore Săvăscul satul Mănăileşti, cumpărat de la Anuşca şi de la sora acesteia, Neacşa, fiicele lui Mănăilâ, cu 270 de zloţi tătăreşti. 120. 1493 (7001) martie 3, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Dragoşe stolnic satul Bumbureşti, pe Tutova, la gura Studeneţului, cumpărat de la Ilea şi de la vara lui, Neagşa, nepoţii lui Drăguş Timişescul, cu 140 de zloţi tătăreşti. 121. 1493 (7001) martie 3, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Steţco o bucată de pămint din hotarul Toporeştilor Vechi, cumpărată de la One şi de la fratele său. Coste, fiii Annei, nepoţii lui Ioanăş Topor, cu 100 de zloţi tătăreşti. 122. 1493 (7001) martie 5, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Albul Voinescul şi surorilor sale. Ana şi Vasilca, satul Oideşti, pe Tutova, unde a fost jude Voina, cu mănăstire, cumpărat de la Lazor, fiul lui Petrică Negrilescul, şi de la vara acestuia, Nastea, fiica lui Ion Negrilescul, cu 60 de zloţi tătăreşti. www.dacoromanica.ro XXIX 123. 1493 (7001) martie 5. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Mărinei şi surorii ei. Stana, fiicele lui Dragomir Iuban. nepoatele lui Şolda de la Dumitra, ocinele rămase de la unchiul lor. Şolda. Mărinei ii întăreşte satele Şoldeni. Birlălelşti. Fintina Iepurelui şi Fintîna lui Şolomon. pe Dumitra, unde a fost Oancă şi unde a fost Laţco din Cîmpiş, pe Larga. precum şi jumătate din Cîmpie. iar Stanei îi întăreşte satele Spireni. Drăgomaneşti, Lăzeşti şi Sărăcineşti. toate pe Dumitra, precum şi jumătate din Cimpie. 124. 1493 (7001) martie 5. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte o proprietate. 125. 1493 (7001) martie 6. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ioan Albul jumătate din satul Rădieşti. pe Strajnic. în ţinutul Fălciu. 126. 1493 (7001) martie 7. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ne-grilă. fiul lui Vîlcea Batîrescul. satul Batîreşti. la Cîrligătură. din care jumătate îi este ocină, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o de la mătuşa sa, Maruşca. cu 60 de zloţi tătăreşti. De asemenea. ii mai întăreşte seliştea lui Măcău Vlad. pe Bahlueţ. cu loc de moară pe Bahlueţ. cumpărată de la Anuşca şi Marta. fiicele lui Mădîrjac. cu 70 de zloţi tătăreşti. 127. 1493 (7001) martie 7. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Rabotă şi surorii sale. Sora. fiii lui Alexa. precum şi altor rude ale lor satul unde a fost casa lui Alexa. pe Vinna, primit de la Magda. fiica lui Mihul, nepoata lui Negrea, şi de ta nepoţii acesteia. 128. 1493 (7001) martie 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mănăilă şi nepoatei sale de soră. Maruşca. şi nepoatelor lor Mălina şi Cerna. toţi nepoţii lui Lucaci. satele moştenite de la acesta: Balomireşti. unde a fost jude Balomir. cu moară in Bahlui, şi Hoiseşti. unde a fost jude Dobromir. ambele pe Bahlui. Jumătate din acestea vor fi ale lui Mănăilă şi ale nepoatei sale de soră. Maruşca. iar jumătate ale celorlalte nepoate. Apoi Maruşca a vîndut partea sa din Balomireşti şi partea sa din moară unchiului ei Mănăilă. cu 100 de zloţi tătăreşti. Totodată se arată şi hotarul celor două sate. 129. 1493 (7001) martie 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Petricâ comis satul Oniceani. pe Şumuzul Rece. pierdut de Avram vistier în hiclenie. 130. 1493 (7001) martie 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivul Mîndrea şi nepoţilor săi satul Tăveşti. la ierezul de la Crasna. cumpărat de la fiii lui Dinga Tălpigeanul. cu 120 de zloţi tătăreşti. De asemenea, le întăreşte ocina lor. Seliştea lui Bibarţ şi satul Găneşti. 131. . Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Ion aprod satul Scanţireşti. pe Bîrlad. cumpărat de domn de la Ivul Mîndrea şi de la nepoţii săi şi de la Avăr. cu 130 de zloţi tătăreşti. 132. . Ştefan cel Mare voievod întăreşte împărţirea Satului Scanţireşti între Lupul şi sora sa. Maruşca. fraţii lui Ion aprod. 133. 1493 (7001) martie 16. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Oană şi surorii sale.'Fedca. jumătate din satul Băimăceni. pe Jijia. iar cealaltă jumătate rudei lor Paresca. fiica lui Medeleanul. ambele jumătăţi cumpărate de la Marina, fiica Magdei. nepoata lui Cînde. cu 160 de zloţi tătăreşti. 134. 1493 (7001) martie 26, Suceava. .Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Alexa diac seliştea unde a fost jude Iuga. la Cîrligătură. cumpărată de la Ciorciolina, fiica lui Drăgoici de la Cîrligătură. nepoata lui Şerb Răspop. cu 110 zloţi tătăreşti. 135. 1493 (7001) octombrie 22. Ştefan cel Mare voievod, pentru a patra parte din satul Măstacăni. 136. 1493 (7001) octombrie 26, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stan Grama şi fraţilor lui. Sima. Bodea şi Bogdan, satul Sîrbi. la obîrşia Slivnei. cumpărat de la Giurgea. fiul lui Bancea Prodănescul. şi de la nepoata lui. Mica. fiica lui Brindea,- nepoţii lui Miclea Prodănescul. cu 64 de zloţi tătăreşti. 137. 1493 (7001) octombrie 28. Suceava. Ştefan Cel Mare voievod întăreşte lui Danciul, fratelui său Dragotă. lui Mălaiu şi lui Toma Bosioc Seliştea lui Dănău,'1 unde au fost Lieştii. pe Putna. cumpărată de la fiii lui Grozea Dănău. cu 40 de zloţi tătăreşti. 138. 1493 (7001) noiembrie 4. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Nastasiei. fiica Mărinei. nepoata lui Cirstea. ocina sa: satul Stănileşti şi seliştea Alboteşti in acelaşi hotar, satul Cîrsteşti pe Moldova, unde a fost Miroslav. şi. in acelaşi hotar, satul Hifeşti. 139. 1493 (7001) decembrie 7. Ştefan cel Mare voievod, pentru hotarele satului Chiujdeşti. 140. <1494 (7002)>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivanco şi surorilor lui. Nestgşa. Anuşca şi Anasia. precum şi nepoatei lor de frate. Sora. fiica Marincăi. jumătate din 'satul Şecani. mai sus de Adjud. cumpărată de la Şerban şi dela Brînduşa. nepoata lui Giurgiu Şecanul. cu 60 de zloţi tătăreşti. 141. < 1494— 1496> ianuarie 18. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Lazea satul Rădeşti. la obîrşia Covurluiului Sec. cumpărat de la fiicele lui Stoica Dieniş. XXX www.dacoromanica.ro 142. 1494 (7002) februarie 25. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Anei şi surorii sale Marina, surorile lui Lupşa, satul Ostăşăşti, unde a fost Negra, pe Rebricea, cumpărat de la Dragotă, fiul lui Ivan Pietrescul, nepotul lui Iaţco Piatră, cu 110 zloţi tătăreşti. 143. 1494 (7002) februarie 27, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Annei, fiica lui Bobul, a patra parte din satul Petrileşti, pe Piriul Alb, cumpărată de la Luca, fiul lui Zeico, cu 50 de zloţi tătăreşti. 144. 1494 (7002) martie 2. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Andrica, Petre şi Costin, fiii lui Barbu Burcea, satul Zerneşti, cumpărat cu 30 de zloţi tătăreşti. 145. 1494 (7002) martie 11, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Mihăilă şi fratelui său, Ghiţul, jumătate din satul Cirneşti, la Cobile, arătindu-i hotarul, cumpărată de la Bonceac şi de la surorile sale, Anna şi Rusca, fiii Stanei, nepoţii lui Mihul Cirnul. 146. 1494 (7002) martie 11, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toma satul de la Cobile, unde a fost Ivan, sub Moghilă, la Ulmi, cumpărat de la Bonceac şi de la surorile lui, Anna şi Rusca, fiii Stanei, nepoţii lui Mihul Cirnul, cu 110 zloţi tătăreşti. 147. 1495 (7003). Ştefan cel Mare voievod, pentru satul Vitejeşti, la Codru. 148. 1495 (7003). Ştefan cel Mare voievod, pentru jumătate din satul Chiliiani, pe Birlad. 149. 1495 (7003). Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Bogdan jumătate din satul Giu-mătăteni, cumpărată de la fratele său, Oncea, fiul Mărinei, nepotul lui Giurgea, cu 230 de zloţi tătăreşti. 150. 1495 (7003) ianuarie 6. Ştefan cel Mare voievod, pentru satul Stoiaşti, pe T ut ova. 151. (înainte de 1495 (7003) ianuarie 10, B i r 1 a d>. Ştefan cel Mare voievod corectează şi intăreşte hotarul tirgului Birlad, adăugindu-i seliştea Ivancea de la Tătarca, pe Tutova, cumpărată de domn de la nepoţii lui Petru Tudor, cu 100 de zloţi tătăreşti. Totodată, scuteşte pe tirgoveţi de vama cea mică, cu excepţia celor care vor căra peşte. 152. < 1495 ianuarie 10 — inainte de februatie 3>, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Ona, lui Fedor şi vărului său, Albul, două părţi din satul Deocheaţi, unde a fost Bogdan, pe Soholui, cumpărate de la Drăgălina, fiica lui Laţco Leghetiş, nepoata lui Ştefan I.eghetiş, cu 100 de zloţi tătăreşti. ' 153. 1495 (7003) ianuarie 10, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Miclea şi surorilor sale, Mălina, Buraia şi Greaca, fiii Stanei, nepoţii lui Ivan, satul unde a fost casa bunicului lor, Ivan, pe Cneaja, şi, in acelaşi hotar, fintina împuţita. 154. 1495 (7003) ianuarie 10, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Vasco, lui Mihul Bontea, lui Mihăilă şi lui Toderică al Dolhii jumătate din satul Fofişeşti, pe Cuţit na, cumpărată de la Pătru Girbovăţ, fiul lui Pantea, nepotul lui Petru, cu 80 de zloţi tătăreşti. 155. 1495 (7003) ianuarie 11, . Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Stan Mieriul jumătate din seliştea Fundiani, pe Birlad. 156. 1495 (7003) ianuarie 11, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Clănău spătar jumătate din satul Piscul, pe Birlad, cu jumătate de moară. 157. 1495 (7003) ianuarie 11, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Mareş, lui Duma Mălăescul, lui Sima, lui Nicoară şi lui Petrică satul Mereşti, pe Birlad. 158. 1495 (7003) ianuarie 11, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Petru uşar şi surorilor sale. Neaga şi Mica, jumătate din satul Tomceşti, pe Birlad, şi jumătate din zăgazul pentru prins peşte, ce este la Birlad. " ’ 159. 1495 (7003) ianuarie 12, . Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Focsa, lui Berehoiu şi lui Bantaş un loc pustiu, la obirşia Covurluiului cu Apă, intre Rădeşti şi intre Voeneşti, ca să-şi intemeieze sat, arătind şi hotarul. 160. 1495 (7003) ianuarie 12, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Alexa, lui Giurca, lui Dragoşe şi lui Giurgiu satul Ţigănei, la Dimaci. 161. 1495 (7003) ianuarie 12, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Eremia postelnic jumătate din satul Piscul, pe Birlad, cu jumătate de moară. 162. 1495 (7003) ianuarie 12, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Fete şi fraţilor lui, Văsiiu şi Tatul, jumătate din seliştea Fundeni, pe Birlad. 163. 1495 (7003) ianuarie 12, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Frăţilâ şi nepoţilor lui, Mareş, Florea, Danciul şi Bădea, satul Lieşti, pe Birlad, la, Rătud. 164. 1495 (7003) ianuarie 15. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Nistor şi fratelui său. Crăciun, seliştea la Fintina Suciavea, la obirşia piriului Gruşeva, cumpărată de la Oancia, nepotul lui Bodea ploscarul, cu 50 de zloţi tătăreşti. 165. 1495 (7003) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Petre Ghenghe şi rudelor sale satul Popeşti, pe Jeravăţ. 166. 1495 (7003) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Neagăi şi surorii sale. Stana, fiicele lui Dragomir Tăutul, satele Tăuţi şi Rujeni, pe Horincea, şi jumătate din satul Leuşteni, la Chigheci; cealaltă jumătate a satului Leuşteni este a vărului lor, Tăutul logofăt. www.dacoromanica.ro XXXI 167. 1495 (7003) ianuarie 16. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toader şi fratelui său, Ivan, şi nepoatelor lor, Nastea, Stana şi Maria, satul Gheeşti. pe Zeletin, intre Neagone şi intre Colunoi, unde a fost Gheia, cumpărat de la Pătru Ghilţu şi de la rudele sale, toţi nepoţi ai popii Pătru Scolofindie şi ai popii Dragomir, cu 85 de zloţi tătăreşti. 168. M95 (7003) ianuarie 17, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Mariţei, fiica lui Sima, nepoata lui Toader Nănescul, şi rudelor ei satul Năneşti, pe Studeneţ, împărţit in patru părţi. 169. 1495 (7003) ianuarie 17, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Nica şi rudelor sale satul Poliţeni, unde a fost Vlaşin, şi seliştea lui Toma, ambele pe Tutova, precum şi împărţeala ce şi-au făcut-o. 170. 1495 (7003) ianuarie 22, V a s 1 u i. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Micăi, fiica lui Mihailă Andriescul, satul Pulpeşti, pe Tutova, unde a fost jude Pulpe, cumpărat de la Mihul Dragoslav şi de la rudele sale, toţi nepoţi ai lui Negrilă fost ceaşnic. cu 80 de zloţi tătăreşti. 171. 1495 (7003) ianuarie 22, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Neagul Dumia şi fratelui său, Băloş, a patra parte din satul Budzeşti, pe Sărata, unde a fost Bericica, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă Budzea, şi de la nepoata ei Mărina. fiica lui Husul. cu 25 de zloţi tătăreşti. 172. 1495 (7003) ianuarie 22, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toader Iucaş şi rudelor sale, toţi nepoţi ai lui Laslău globnic, ocina lor, satele: Lăslâoani. pe Cracău, Şerbeşti, sub Piatra Cracăului, Mohoriţi, mai jos de gura Pojoritei, Drăgoeşti, pe Dobrot-vor, Petreşti, pe Zeletin, Plăcinteni, Oprişeşti, Cirna şi Răchitiş. 173. < 1495 (7003)> ianuarie 23. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Leca şi fratelui său, Petru, o bucată de pămint pe Sărata, mai jos de hotarul tirgului Huşi, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihail Buză, şi de la nepoata ei, Mărina, fiica lui Husul, cu 40 de zloţi tătăreşti. 174. 1495 (7003) ianuarie 24. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Petrea şi surorii sale. Mariea, satul unde a fost Ionaş Tricolescu, pe Elan, cumpărat, jumătate, de tatăl lor. Crăciun, de la Giurgea, fratele lui Cristea Negru, iar cealaltă jumătate cumpărată de ei de la Toma, fiul lui Ivaşco Tricolescu, şi pe care Ivaşco Tricolescu a răscumpărat-o de la Giurgea, fratele lui Cristea Negru. 175. 1495 (7003) ianuarie 24, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte împărţeala ocinilor intre Magda, fiica lui Mihul, şi rudele sale, nepoţi ai lui Sima Rugină, şi alţii, mai multe sate, printre care: Todireni, Liudeşti şi Birzeşti, pe Birlad, Zăharna, pe Nistru, Horo-diştea şi altele. 176. 1495 (7003) ianuarie 25. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Vana Petrescul jumătate din satul Cucoşeri, pe Stemnic, unde a fost Oance, cumpărată de la Ilieş, nepot de fiu al lui Ianuş Negrescul, cu 60 de zloţi tătăreşti. 177. 1495 (7003) februarie 3, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Pătiul şi ruelor sale satul Dodeşti, pe Jigălie, unde a fost Ştefan, mai sus de Tămăşel, cumpărat de la Ion Budză şi de la rudele sale, cu 100 de zloţi tătăreşti. 178. 1495 (7003) februarie 4, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toma Salce, fiul lui Ivaşcu Tricolescul, satul la Salce, pe Ialan, intre Ioanăş Tricolescul şi Găjăoane, cumpărat de la Ion Budză şi de la rudele sale, cu 70 de zloţi tătăreşti. 179. 1495 (7003) februarie 5, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Toader pisar satele Rizina, unde a fost Alexa vătăman, şi Sinaşeuţi, ambele pe Nistru, la gura Rizmei, cumpărate de la rudele sale, strănepoţi ai lui Negrea, cu 150 de zloţi tătăreşti. 180. 1495 (7003) martie 13, (Suceava). Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Dragoş şi fraţilor lui, Petrea, Gliga şi Cirţilă, precum şi nepoatelor lor de soră, Nastea, Parascheva şi Anghelina, satul Stroeşti, pe Moldova, in gura Şomuzului. 181. 1495 (7003) martie 13, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Cozma Păşco, fratelui său, Mihul, şi surorii lor, Nasta, fiii lui Hodco Păşcan, satul Păşcanii, pe Ichel, o selişte sub Poroseci şi o prisacă. Hotarul va fi pe unde a hotărit Mohila paharnic cu megieşii şi după vechiul hotar. 182. 1495 (7003) martie 13, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Cozma şi fraţilor săi, Vladul, Neaga şi Stana, şi nepoatei lor de frate, Pătrana, jumătate din satul Flo-reşti. pe Polocin, cumpărată de la Măgdălina, fiica lui Petru spătar, cu 36 de zloţi tătăreşti. 183. 1495 (7003) martie 13, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Cirstea şi fraţilor săi, Dobrul, Neaga şi Nastea, jumătate din satul Spăreaţi, pe Zăbrăuţi, unde a fost Spăreatul, cumpărată de la Şteful şi fraţii lui, Ion şi Stana, fiii lui Ioanăş fost stolnic, cu 25 de zloţi tătăreşti. 184. 1495 (7003) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte Măriei, fiica lui Birsan, şi nepoţilor ei jumătate din satul Floreşti, pe Polocin, cumpărată de la Măgdălina, fiica lui Petru spătar, cu 35 de zloţi tătăreşti. XXXII www.dacoromanica.ro 185. 1495 (7003) martie 15, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Vlaşin şi nepotului său, Ciocan, a treia parte din satul Argişani, pe Prut, cumpărată de la Coste Orăş, cu 160 de zloţi tătăreşti. 186. 1495 (7003) martie 16, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Giurca Pîntece şi rudelor sale ocina lor, jumătate din satul Horodniciani, cu jumătate de moară, şi satele Mărceşti şi Grijlivi, ambele pe Bîrlad. 187. 1495 (7003) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lupe şi fraţilor săi, Danciul şi Toma, jumătate din satul Tiveşti, pe Berheci, cumpărată de la Iura, fiul Maruşcăi, nepotul lui Coste Croitorul, cu 60 de zloţi tătăreşti. 188. 1495 (7003) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Sima Gureş ocina sa, jumătate din satul Sîrbi, pe Rebricea, pe care a împărţit-o cu nepotul său, Nicoară Ciocîrlie. 189. 1495 (7003) martie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader, fiul lui Miclea Bălcescul, şi lui Dragotă Vulpescul satul Hirova, unde a fost casa lui Rosomac, pe Măiatini, între Dereneu şi între Grişani, cumpărat de la Nastea, fiica lui Rosomac, cu 55 de zloţi tătăreşti. 190. 1495 (7003) martie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Petre Căliman, nepotului său de frate, Isaia, şi fraţilor acestuia, Armean, Anna şi Măruşca, satul Tatomireşti, la obîrşia Oarbicului, cumpărat de la Ilie şi de la fraţii săi, Petrea, Gavril şi Frăţilă, fiii lui Jula, şi de la nepoata lor, Fatoşe, fiica lui Ivaşco Clecea şi nepoata lui Coste Dabija, pentru 80 de zloţi tătăreşti. 191. 1495 (7003) martie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stanciul şi surorii lui, Stana, satul Lăleşti, pe Tutova, cumpărat de la Oancea, fiul lui Stanciul Neamişul, cu 150 de zloţi tătăreşti. 192. 1495 (7003) martie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Cozma, nepotul lui Balea, şi nepotului său de soră, Toader, satul Brătieşti, pe Totruşul de Sus, şi Poiana lui Iliaş, în acelaşi hotar. 193. 1495 (7003) martie 19, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte nepoţilor lui Ştefan Peaplea satul Giurcani, în Cîmpul lui Dragoş, împărţit în patru părţi. 194. (înainte de 1495 (7003) octombrie 1>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Giurgiu Cîrmete şi fraţilor săi, Dragoşe, Drăgălina şi Stana, satul Mireşti, unde a fost Ivan Mieriul, pe Sohului, mai sus de Deocheaţi, cumpărat de la Toader, fiul Nastei, cu 100 de zloţi tătăreşti. 195. octombrie 10, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Bura şi surorii sale, Neacşa, jumătate din satul Cîrna, pe Zeletin, cumpărată de la Toader Iucaş şi de la verii acestuia, cu 100 de zloţi tătăreşti. 196. 1496 (7004) ianuarie 24, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Toader pisarul domnesc jumătate din satul Ciofreşti, pe Bîrlad, în marginea iezerului cel mare al Bîrladului, de la gura Gerului, din care iezer va stăpîni împreună cu Frunteş stolnic a patra parte. 197. 1496 (7004) ianuarie <24>, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Ion Frunteş stolnic jumătate din satul Ciofreşti, pe Bîrlad, în marginea iazului cel mare al Bîrladului, la gura Gerului; împreună cu Toader pisar va mai stăpîni şi a patra parte din iazul mai sus amintit. 198. 1496 (7004) ianuarie 25, Suceava. Ştefan cel Mare voievod, pentru satul . 199. 1497 (7005), Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Anuşcăi şi surorii sale, Elisafta, fiicele lui Jurja, a treia parte din satul Alexeşti, pe Vilna, cumpărată de la Duma şi de la fraţii săi, Vlaşin şi Anghelina, fiii lui Iuga, cu 70 de zloţi tătăreşti. 200. 1497 (7005). Ştefan- cel Mare voievod întăreşte lui Vlad Semenescul jumătate din satul Vlădeşti, pe Racova, care s-a numit Leuceşti, şi jumătate de moară pe Racova. 201. 1497 (7005) ianuarie 3, Hîrlău, Ştefan cel Mare voievod întăreşte popii Ivan Arame satul Urjiceanii, cumpărat de la Miclăuş şi fratele său, Iancu, cu 250 de zloţi tătăreşti. 202. 1497 (7005) ianuarie 20, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Neagul Călmăţui jumătate din satul Moleşti, sub Orhei, cumpărată de la Ilca, fiica lui Stan, cu 200 de zloţi tătăreşti. 203. 1497 (7005) ianuarie 20, (laş i>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader, fiul lui Gavril, şi vărului său, popa Toader din Iaşi, precum şi surorii acestuia, Stana, fiii lui Giurgea, satul Nedeiani, la Cîrligătură, cumpărat de la nepoţii lui Ivaşco Procelnicul, cu 70 de zloţi tătăreşti. 204. 1497 (7005) ianuarie 22, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Voroneţ o prisacă pe pîrîul Mihalcea, la Cîrligătură, cumpărată de la Drăguş Carîmbu şi de la rudele sale, cu 70 de zloţi tătăreşti, şi o bucată de pămînt numită Lazul, din hotarul www.dacoromanica.ro XXXIII Tomeştilor, lingă acea prisacă, cumpărat de la Toma, fiul lui Mihnea, nepotul lui Oană, cu 20 de zloţi tătăreşti. 205. 1497 (7005) ianuarie 28, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihai Mîndrea satul Liteşti, pe Şiret, cumpărat de la Mara, fiica lui Nesporescul, nepoata lui Miroslav, şi de la Iosşina(!). 206. 1497 (7005) februarie 25, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Ilenei şi nepotului ei de frate. Dragotă Frăţianu, satul Frăţieneşti, peste Prut, la gura Orbejei, cumpărat de la Toader Căuia şi de la nepoata acestuia, Anna, fiica lui Oană Căuia, cu 70 de zloţi tătăreşti. 207. 1497 (7005) martie 6, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Danciul Pogan, fiul lui Ion, şi fraţilor săi satul Pogăneşti. pe Tutova, unde a fost casa hii Nicoară Pogan. 208. 1497 (7005) martie 8. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ion Nadeşu. fiul lui Mihailo, satul Nadişe, cumpărat de la Mihul Berescul, cu 60 de zloţi tătăreşti. 209. 1497 (7005) martie 9. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ion Papa şi rudelor sale satul Ogrine.şti. unde a fost jude Ordzea, pe Corod, cumpărat de la Toader şi de la fraţii acestuia, fiii lui Iuga, cu 53 de zloţi tătăreşti. 210. 1497 ("7005) martie 10, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Triful Sogne a patra parte din satul Donceşti, pe Doncea, cumpărată de la Avăr, fiul lui Ivan vistier, cu 15 zloţi tătăreşti. 211. 1497 (7005) martie 10, Vaslui. Ştefan cel Mare voie/od întăreşte Maruşcăi. fiica lui Stan Maxin, ocina ei, jumătate din satul Maxineşti, pe Pîrîul Negru. 212. 1497 (7005) martie 11. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lupea, fratelui său, Toader, şi surorii lor. Crîstina, satul Sîrbi, pe Horince, cumpărat cu 86 de zloţi. 213. 1497 (7005) martie 11. Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ghedeon Harbuz şi rudelor sale satul Harbuzi, pe Jigălia, unde a fost Bădioai, în trei părţi. 214. 1497 ("005) martie 13. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ghermăniţă a treia parte din jumătate din satul Dragomireşti. 215. 1497 (7005) martie 13. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Grozea, surorii sale, Mărişca, şi nepotului lor de frate, Gliga, a patra parte din satul Grozeşti, în Cîmpul lui Dragoş, cumpărată de la rudele lor, Niacşa. fiica lui Giurgea Grozescul, şi de la nepotul acesteia, Dragotă, fiul lui Ivan. cu 80 de zloţi tătăreşti. 216. 1497 (7005) martie 13, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Giurgiu Puţeanul satele Puţeni, în Dumbravă, şi unde au fost Muntenii Puţeni. la marghinea Dumbră/ii, cumpărate de la Toader Turcul şi de la rudele acestuia, nepoţii lui Simion Turcul, cu 100 de zloţi tătăreşti. 217. 1497 (7005) martie 14. Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Anuşcăi şi surorilor ei, Negrită şi Maria, satul Bejăriceni. pe Idrici, cumpărat de la Vlaicu, fiul lui Sccarţă, cu 60 de zloţi tătăreşti. 218. 1497 (7005) martie 14, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Micul Măcău jumătate din satul Călimăneşti, pe Putna, cumpărată de la Ion Batin din Suceava, nepotul lui Batin. cu 70 de zloţi tătăreşti. 219. 1497 (7005) martie 15, (Vaslui), Ştefan cel Mare voievod întăreşte fiilor lui Ilciul jumătate din satul Dimeşti, pe Şiret, in ţinutul Tecuci. 220. 1497 (7005) martie 15. Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte popii Stroia o poiană la gura Strimbei, peste Tazlău. în faţa Bereştilor. cu bălţi şi cu loc de moară la Tazlău, şi poiana Runcul. laobîrşia Strîmbei, cumpărate de la Marina, fiica lui Mihul Berescul, cu 202 zloţi tătăreşti. 221. 1497 (7005) martie 15, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Cîrstea şi fratelui său, Stanciul. a treia parte din satul unde a fost Comănial, pe Rebricea. cumpărat de la Urîta, fiica Mălinii, nepoata lui Iaţco Piiatră, cu 70 de zloţi tătăreşti. 222. 1497 (7005) martie 15, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Borcea şi surorii lui, Dragolea, satul Beţeşti, unde a fost moara lui Beţea. in Cîmpul lui Dragoş, cumpărat de la Ivan, fiul lui Danciul, nepotul lui Toader Beţea, cu 100 de zloţi tătăreşti. 223. 1497 (7005) martie 16, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ivan satul Ionăşeşti, pe Jera/ăţ, cumpărat de la Stana, fiica lui Mic Opinteală, cu 120 de zloţi tătăreşti. 224. 1497 (7005) martie 18, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Anuşcăi, fiica lui Oană Căuie. şi rudelor ei satele Hăoşeşti, pe Bîrlad, mai jos de Lipovăţ, şi Căueşti, pe Rebricea, unde au fost Leunteneştii. 225. 1497 (7005) martie 19, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Dumbravă şi soţiei sale, Muşa, satul Hădărăeşti, pe Birlad, cu moară, cumpărat de la nepoţii lui Stan Hădărău. cu 200 de zloţi tătăreşti. 226. 1497 (7005) martie 20, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ilea comis, surorii sale. Anca, şi nepoatei lor. Măria, jumătate din satul Crăiniceşti, pe Polocin, KXXIV www.dacoromanica.ro şi. numai lui Ilea comis, jumătate din seliştea Găieşti, unde a fost Mic Gălescul. tot pe Polocin. dăruite de vara lor. Drăgălina. fiica Nastei. şi de nepoata ei. Tudora. fiica Vasilisei. nepoata lui Nan clucer. 227. H97 (7005) martie 20. Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihul medelnicer satul Rădeni. cu iezerul de la gura Ialanului. cumpărat de la nepoţii lui Creţul de la Ialan. cu 200 de zloţi tătăreşti. 228. 1498 (7006). Ştefan cel Mare voievo 1. pentru satul Lichitişeni. pe Berheci. 229. 149<8> (700<6>) martie 8. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mătei diac părţi din satul Durneşti. pe Suceava, primite de la Niagşa. fiica Rusăi. şi de la alte rude ale sale. in schimbul unei jumătăţi din satul Şărbaca. de peste Prut. 230. H9<8> (700<6>) septembrie 24. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Vasutcăi. fiica lui Romaşco. soţia lui Stanciu aurarul, ocina sa. satele Drăgoeşti şi moara de pe Brădăţel. Lucăceşti. Boteşti şi Căcăceni. 231. <1498 (7006) septembrie 24— 1499 (7007) septembrie 15). Ştefan cel Mare voievod întăreşte Ţaţei, fiica lui Petru Dărman. şi verei sale Vasca. fiica Nastasiei. ambele nepoate ale lui Stoian. fiul lui Dărman. ocina lor. satele Dărmăneşti. pe Suceava, un sat pe Prut şi Dărmăneşti. pe Jijia. 232. 1499 (7007). Hirlău. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui.... fratelui său. Onica. surorii lor. Annuşca. şi verilor lor. Mircea şi Maruşca. fiii lui Lazor Herlic. şi altor rude ale lor. printre care şi fiii Muşatei. satul Cuciulăteşti. in ţinutul Neamţ, cu hotarul vechi. 233. M99 (7007)... 25. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Lupe Che-şeanul satul Onţeşti. pe Birlad. cumpărat de la Danciul Plcşa şi de la sora sa. Neaga, cu 60 de zloţi tătăreşti. 234. 1499 (7007) august 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Efrem a treia parte din satul Costeşti. pe Prut. la gura Ciuhurului. cumpărată de la Oliuşca. cu 200 de zloţi tătăreşti. 235. H99 (7007) august 31. Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte episcopului Vasilie de la Mitropolia de Jos din tirgul Romanului satul Muntenii Scutaşi. unde au fost juzi Itu şi Şărban. cumpărat de la Vasutca. fiica lui Cozma. nepoata lui Şandru şi a Martei. cu 300 de zloţi tătăreşti. 236. H99 (7007) septembrie 15. Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Giurgiu gumelnic a treia parte dintr-o parte a satului Băeşeşti. a treia parte dintr-o parte a satului Mălini şi o moară pe Topliţa. la vadul Todereştilor. cumpărate de la Gurban. fiul lui Oană Băeşescul. şi de la rudele sale. cu 400 de zloţi tătăreşti. 237. M99 (7007) septembrie 18. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Fedor Orăş şi fratelui său. Costia. jumătate din satul Rovcăuţi. pe Prut. 238. H99 (7007) septembrie 22. Ştefan cel Mare voievod întăreşte nepoţilor lui State satele Cervacinţi şi Şarba. sub Codru, şi o moară in Ivancicăuţi. 239. M99 (7007) noiembrie M. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Duma Brudur jumătate din satul Ţăpeşti. pe Birlad. la Olteni, şi a patra parte din iezerul de la Lozova. 240. H99 (7007) noiembrie 15. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Moldoviţa satul Vaculinţi. unde a şezut Zernă. de sub Codru, satul Saşii, pe Costina. satul de pe Moldova, la gura Moldoviţei. şi vama de la Moldo/iţa. 241. H99 (7007) noiembrie 17. Hirlău. Ştefan cel Marc voievod întăreşte lui Ivan şi soţiei sale, Feda. satul Străviceani. pe Sirca. mai jos deMădirjac. cumpărat de la Măruşca, soţia lui Ivan protopop, fiica Nastei şi nepoata lui Costea Stravici. cu 150 de zloţi tătăreşti. 242. H99 (7007) noiembrie 17. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mindrea şi fratelui său. Drăgoi. satul unde a fost Dragomir Grumadz. pe Bahlui. in două părţi, cumpărat de la Măruşca şi de la sora ei. Stanca, fiicele Nastei. nepoatele lui Coste Stravici. cu 80 de zloţi tătăreşti. 243. M99 (7007) noiembrie 20. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Eremia vistier, fiul lui Galeş, satul Ginlcşti. pe Piriul Negru, in ţinutul Neamţ, cumpărat de la Lupşe din Sireţel. fiul lui Ivaşco din Sireţel. cu 130 de zloţi tătăreşti. 244. 1499 (7007) noiembrie 20. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Voroneţ satul Milcineşti. unde a fost Milcin Ştefan, la Cirligătură. şi trei fălci şi un fertal de vie. de pe dealul Hirlăului; de asemenea, ii intăreşte o falce şi trei fertale de vie. tot de pe dealul Hirlăului. dăruite de Iuga vistier. 245. 1499 (7007) (noiembrie21). Hirlău. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Gavril Dinga şi rudelor sale satul Bodeşti. jumătate din Poiana Boului, pe Tazlăul Mare. cumpărat de la Neacşa. fiica lui Hană. cu 220 de zloţi tătăreşti. 246. 1499 (7007) noiembrie 23. Hirlău. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Bistriţa satele Ilieşeuţi. cu mori pe Şiret, Dragomireşti, la gura piriului Birlea. şi Tălveşti. la hotarul Fintinei. unde a fost Onica, precum şi cinci fălci şi două fertale de vie, pe dealul Hirlăului. www.dacoromanica.ro XXXV 247. 1499 (7007) noiembrie 26, H î r 1 ă u. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Dobrovăţ satele Ruşii, unde a fost curtea lui Stan al lui Popa. Călugăreni, unde a fost Giurgiu Călugărul, şi Dumeşti, unde a fost Dădui, toatre trei pe Dobrovăţ, primite de la nepoţii lui Ivan Damianovici în schimbul satelor Dumbrăveni, unde a fost Belici, şi Radoteşti. unde a fost Borta, ambele pe Bujor, Davideşti, unde a fost David, pe Berheci. şi Neagomireşti, pe Hovrăleata. 248. 1499 (7007) noiembrie 26. H 1 r 1 ă u. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ilea comis seliştea Alba. pe Putna. unde a fost Miclăuş Cătină, cumpărată de la Ivul, fiul Voicăi, nepotul lui Bogdan stolnic, cu 100 de zloţi tătăreşti. 249. 1500 (7008). Ştefan cel Mare voievod, pentru mănăstirea Sfintului Grigorie, de la Muntele Athos. 250. 1500 (7008) . . . 20. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Duma Pocşescul şi lui Manea seliştea Lopatna de Jos, la vărsarea Lopatnei in Bezin, arătîndu-i-se hotarul, cumpărată de la Iacob şi de la surorile sale. Creştina şi Anuşca, fiii lui Mihail Oţel gramatic, cu 220 de zloţi tătăreşti. 251. 1500 (7008) februarie 8. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Braţul şi surorii sale. Bolea, şi lui Stanciul şi fratelui său. Manea, jumătate din satul Sîrbi, pe Milcov, unde este vadul cel vechi. 252. 1500 (7008) februarie 10. Suceava. Ştefan cel Mare voievod, cu con-simţămintul sfatului domnesc, işi întăreşte satul Peletiuceştii de Jos, cumpărat de la Iaţiul Dolha şi de la fratele acestuia. Vlaicul, cu 200 de zloţi tătăreşti. 253. 1500 (7008) martie 14. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Costi pircălab de Soroca şi rudelor sale satul Todereşti, pe Perischiu, şi alte sate in apropierea acestuia 254. 1500 (7008) martie 17, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Neamţ iezerul Zahorna, pe Nistru, cu o girlă şi cu o prisacă, şi-i dăurieşte balta Strîmba şi iezerul de sub Dubrovca, cu girla lui Chişcă. 255. 1500 (7008) , Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Danciul Ştiucariu şi nepoţilor lui, Onţa Gocianul şi Trif, fiii Mărinei, satul Dobreni, pe Lăpuşna, cumpărat de la Sora, fiica Muşei şi nepoata lui Stanciul comis, cu 100 de zloţi tătăreşti. 256. 1500 (7008) martie 22, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Bistriţa satele Slugani, Chicoşeşti, Călieneşti şi Lăţcani. toate pe Bistriţa, primite de la domn în schimbul satului Cauceleşti, pe Cracău. unde au fost juzi Mihail şi Dieniş. între Grieleşti şi între Lupşa, şi a trei sate pe Bistriţa, mai sus de Bacău: satul lui Birai, satul lui Ylăcsan şi Manuileştii. 257. 1500 (7008) martie 25, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Sima şi fratelui său, Onica, fiii lui Boţea, satul Boteşti, pe Ialan, cumpărat de la Sima Benea şi de la rudele sale, toţi nepoţii lui Creţu de la Ialan, cu 70 de zloţi tătăreşti. 258. 1500 (7008) martie 30. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Pobrata satele Verejani, unde a fost Dau, şi Ciulineşti, unde a fost Manoil, ambele pe Prut, arătind hotarul acestora, precum şi cinci sălaşe de tătari. 259. 1500 (7008) aprilie 5. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Dragoş Murgu şi fratelui său, Toadir, satul Murgeni, pe Elan, cumpărat de la Sima Bene şi de la rudele sale, toţi nepoţii lui Creţu de la Elan. cu 70 de zloţi. 260. 1501 (7009) aprilie 25. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Paşină satul Petri-cani, pe Başeu. dăruit acestuia de Dumşa postelnic înainte de moarte (pl. XXV). 261. 1501 (7009) decembrie 14, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna satele Sineşti şi Onicicani, la Cîrligătură, ambele în acelaşi hotar. 262. 1502 (7010) feburarie 17. Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Gavril, fiul Negritei, şi verilor săi, Stanciul, Andruşco, Silion şi Vasco şi surorii lor Neagşa, fiii lui Coste Murgociu, toţi nepoţi ai lui Mihail gramatic, satele Murgoceni, peste Prut, unde a fost cneaz Ivan, şi cătunul acestui sat, unde a fost Torontai, Băşeni, unde a fost Başa, la Turiia, Tărjoca, pe Jijia, şi jumătate din Iacobeni, unde a fost Iacob vătămanul; jumătate din aceste ocini vor fi ale lui Gavril, iar jumătate ale nepoţilor săi. 263. 1502 (7010) februarie 17, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader pisar satul Mălineşti, pe Birlad. la Stejarul Frumos, cumpărat de la Maruşca şi de la sora ei, Stanca, fiicele Nastei. nepoatele lui Costea Stravici, cu 150 de zloţi tătăreşti. 264. 1502 (7010) februarie 22. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Isac vistier satul Dolheşti, pe Şumuz, cumpărat de la nepoţii lui Şandru portar, cu 600 de zloţi tătăreşti. 265. 1502 (7010) martie 1, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Maleşco, ratelui său, Nenciul, şi lui Cozma Rizeanul şi fratelui său, Dragoşe, un loc pustiu la Vişneuţi, ca să-şi întemeieze sat. 266. 1502 (7010) martie 7, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Luca Arbure portar de Suceava satul Solea, cumpărat de la nepoţii lui Cirstea Horaeţ şi de la cei ai lui Şandru Gherman, cu 680 de zloţi tătăreşti. XXXVI www.dacoromanica.ro 267. 1502 (7010) «(înainte de martie 10>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Toc stolnic seliştea Foleşti, la Crasna, cumpărată de la Toader şi de la sora sa. Marina, fiii lui Luca, şi de la Marina şi de la sora sa, Magda, fiicele lui Codrea, cu 60 de zloţi tătăreşti. 268. 1502 (7010) martie 10, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Toader Toc stolnic satul Soleşti, pe Vaslui, unde a fost Andrei şi unde a fost jude Mihailo Negrul, primit de la Marenca, fiica lui Mihul Epure, nepoata lui Toma Solescul, în schimbul satului Foleşti, pe Crasna, şi a 100 de zloţi tătăreşti. 269. 1502 (7010) martie 10. Ştefan cel Mare voievod dă cheaghinei Marga, nepoata Antolesei, satul Rădeni, ce este între Dragomirna de la Pîrîul Sec şi intre Bogdana, unde a fost Miclăuş Faur, in schimbul satului Pleşeşti, pe Caraclău. 270. 1502 (7010) martie 11. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Duma Hurduescu şi fraţilor săi un loc pustiu la Spiroasa, lingă lacul ce este mai sus de Ulmi, pentru a întemeia sat. 271. 1502 (7010) martie 13, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stan şi fraţilor săi, Iuga, Marga, Anna, Ilca şi Drăguţa, satul Mîndreşti, unde a fost Ivan Mîndrul, la obîrşia Gerului, cumpărat de la Drăgălina, fiica lui Zancea postelnic, şi de la nepoţii ei. Dumitru şi Luca, fiii Neagşei, cu 200 de zloţi tătăreşti. 272. 1502 (7010) martie H. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Neagăi, fiica lui Micşin, satul Micşineşti, pe Elan. 273. 1502 (7010) martie M, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte fiicelor lui Nistrea, Fedca, Ileana şi Anuşca, jumătate din satul Marcoviceani, unde au fost casele lui Nistrea şi ale lui Dragoş, pe Birlad, iar vărului lor Stanciul, fiul lui Dragoş, şi nepoţilor lui Stanciul, Sima şi Urîta, copiii lui Aver, şi lui Isaia şi lui Iurie, cealaltă jumătate a aceluiaşi sat şi satul Terpeşti, tot pe Bîrlad. 274. 1502 (7010) martie H, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Crăciun a patra parte din satul unde au fost juzi Buda şi Drăgoiu, pe Bîrlad, partea de la Murgu, cumpărată de la Giurgiu, Crăciun şi Armeanca, fiii lui Danciul Delea, cu 80 de zloţi tătăreşti. 275. 1502 (7010) martie M, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ion şi fraţilor săi, Nichita şi Mihul, a patra parte din satul Făureşti, unde a fost Stanco, pe Bîrlad, cumpărată de la Mircea Ezereanul, fiul Drăguţei, nepotul lui Gradea, cu 50 de zloţi tătăreşti. 276. 1502 (7010) martie H, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Petrea a patra parte din satul Mileşti, unde a fost Milea Uliul, pe Sohului, cumpărată de la Oancea, nepotul lui Bodea ploscar, cu 70 de zloţi tătăreşti. 277. 1502 (7010) martie H, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Stanei şi surorilor ei, Zoica, Marena şi Parasca, nepoatele lui Marcu, satul Băleşti, la gura Stebnicelului. 278. 1502 (7010) martie 17, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Grozea, lui Costea, lui Stănilă şi altora satul Petreşti, pe Milcov, între Simioneşti şi Folteşti, cumpărat de la Anca, Ţole şi Magda, fiicele Neagăi, şi de la verii lor, Sima şi Băloş, cu HO de zloţi tătăreşti. 279. 1502 (7010) . Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Dobrotă şi lui Lupul un loc pustiu, numit Fintîna Popişoara, la Săliştea Tătărească, pe Pirîul Grecului, în ţinutul Chigheciului, pentru a-şi întemeia un sat. 280. 1502 (7010) aprilie 7. Ştefan cel Mare voievod, pentru „moşia" Arămeşti. 281. 1502 ( 70 10) iunie 10. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ion sulger a patra parte din satul Oeşeni, pe Rezina, cumpărată de la Lupea, fiul lui Giurgea Oeşanul, cu 70 de zloţi tătăreşti. 282. 1502 (7010) iulie 2, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Putna: Iezerul Cerlenul (Roşul), peste Prut, cu satul Balinteşti şi cu seliştea lui Manea, în gura Frumuşiţei, cumpărat de la nepoţii lui Cristea Negru, cu 500 de zloţi tătăreşti; satele Frăceni, pe Frumoasa, din jos de Troian, Şcheia, la gura Frumoasei, şi satul Fîntîna Măcişul, din capătul de jos al iezerului Cerlenul (Roşul), cumpărate de la nepoţii lui Neagoe logofăt, cu 330 de zloţi tătăreşti, şi o bucată de loc din hotarul Boiştii, puţin mai jos de gura Boiştii, cu satul unde a fost Fălcin, pe Frumuşiţa, mai jos de Andrieş, cumpărat de la nepoţii lui Duma Mădoia, cu 100 de zloţi tătăreşti. Toate acestea formează un domeniu, căruia i se indică hotarul. 283. 1502 (7010) noiembrie 17, Suceava. Ştefan cel Mare voievod pune sub ascultarea mănăstirii Putna pe toţi preoţii din satele mănăstirii, îi dăruieşte un obroc anual de 150 de drobi de sare din ocna de la Trotuş şi îi întăreşte braniştea, indieîndu-i hotarul. 284. 1503 (7011). Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Stan şi fraţilor săi, Ion, Şerban şi Ichim, un loc pustiu, pe Cahove, la Fîntîna lui Vlad, ca să-şi întemeieze sat. 285. 1503 (7011) februarie 2. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Putna toate privilegiile ce le-a avut mănăstirea pe satele ei, pe vii, pentru popi, sarea de la Ocnă, ţigani, braniştea din jurul mănăstirii, pietre de ceară, mori, vamă, gloabe, prisăci şi măji de peşte scutite de vamă. www.dacoromanica.ro XXXVII 286. 1503 (7011) august 8. Ştefan cel Mare voievod întăreşte preotului Luca, surorii sale Stanca, şi nepoatei lor Safta, fiica Elenei, satul Mălineşti, pe Bîrlad, primit de la fratele lor, Toader logofăt, în schimbul părţii lor din satele Todereşti şi Iurcovţi, tot pe Bîrlad. 287. 1503 (7011) august 26, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Mitropoliei Sucevei satul Mihăieşti, cu mori şi cu atenanse. 288. 1503 (7011) august 26, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Moldoviţa satele Provorotie şi Oprişinţi, în ţinutul Suceava. 289. 1503 (7011) august 26, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte Episcopiei de Rădăuţi satul Rădăuţi, cu morile, şi satul Coţmanul Mare, cu toate cătunele sale: Gavrilăuţi, Hlivişcea, Davidăuţi, Sadcău, Clivodin, Bludna, Suhoverc, Ceaplinţi şi Valeva. 290. 1503 (7011) septembrie 8, Badeuţi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Putna mai multe sălaşe de ţigani, aduse din Ţara Românească. 291. 1503 (7011) septembrie 13, Badeuţi. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Buda şi lui Grozea un loc din pustie, pe Sărata, mai jos de gura pîrîului Căpăţîroasa, ca să-şi întemeieze sat. 292. 1503 (7011) septembrie 18, Badauţi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Ion tălmaci satul Ruseni, pe Tutova, cumpărat de la Vlad, fiul Stanei, nepotul lui Rus Toader, cu 250 de zloţi tătăreşti. 293. 1503 ("011) septembrie 30, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Neamţ satele Băiceni, cu mori, şi Mogoşeşti, ambele pe Şiret, o prisacă în braniştea domnească de la Bohotin, la gura Tatarcei, şi un obroc anual de şase pietre de ceară din ceara de la tîrgul Neamţului. 294. 1503 (7011) septembrie 30, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Danciul Buceaţchi, vărului său, Isaico, şi mătuşii lor, Vasutca, satele Hodorecinţi şi Gvozdă-uţi, pe Vilia, cumpărate de la Slavna, fiica lui Ivaşco Vladicico, cu 150 de zloţi tătăreşti. 295. 1503 (7011) octombrie 7, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Dobrovăţ cinci sate pe Dobrovăţ: Feteşti, Alexeşti, unde a fost Radul, Munteni, Costiceni, unde a fost Andriaş, şi Ostroveni, cumpărate, împreună cu mănăstirea, de la nepoţii lui Ivan Damianovici, cu 1500 de zloţi tătăreşti. Totodată, stabileşte hotarul acestei mănăstiri şi al acestor sate. DOCUMENTE ÎNDOILENICE A. 1502 (7010). Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Cozma Răzănianu şi fraţilor săi un loc de sat pe Botna Mare şi pe Botnişoara. DOCUMENTE FALSE I. 1491 (6999) octombrie 27, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Homor braniştea din jurul mănăstirii. II. 1493 (7001) martie 5, Suceava. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte lui Sima Bahluian seliştea Steţcani, de la confluenţa Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. III. 1494 (7002) martie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Sema Gureş, lui Necora şi fraţilor săi, Morzinco, Roman şi Cristina, ocina lor, satele Miculeni, Peti-câni şi Chiuleni, pe Răut, şi satele Samoleuca şi Tilişeuca, pe Nistru, cumpărate de la Ivan Popşa şi de la Moişa Filosof, cu 170 de „lei" tătăreşti. IV. 1496 (7004) martie 17, Piatra. Ştefan cel Mare voievod întăreşte mănăstirii Neamţ braniştea din jurul ei. V. 1496 (7004) mai 17. Platon staroste de ţinutul Covurlui dă mărturie că Nastea, fiica lui Porcu, şi frate ei, Orsu, au vîndut ocina lor din satul Şătrari lui Ioniţă din Şătrari cu 100 de zloţi tătăreşti. VI. < 1497— 1499 septembri 15>. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Braţul şi fratelui său, Coste, satul Cîrligul lui Dan, pe Corod, cumpărat de la Ion, fiul lui Ionăşel aprod, şi de la nepoţii lui, cu 50 de zloţi tătăreşti. VII. 1497 (7005) martie 12. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihăilă şi lui Vlad satul Şişcani, unde a fost Stan Coliban, pe Valea Largă, în urma împărţelii cu unchiul lor, Mihăilă Cupce. VIII. 1497 (7005) martie 15, Iaşi. Ştefan cel Mare voievod întăreşte lui Mihăilă Cupcici satul Hotciani, unde a stat Stan Coliban, pe Larga, în urma împărţelii cu nepoţii săi de frate, Mihăilă şi Vlad. XXXVIII www.dacoromanica.ro IX. 1497 (7005) martie 15, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Borcea, fiul lui Trilul Borzescul, şi surorii sale, Dragolea, satele Beţeşti şi Bărbăşani, in Cimpul lui Dragoş, şi jumătate din satul Rediu. X. 1498 (7006) noiembrie 13, Hirlău. Ştefan cel Mare voievod dăruieşte mănăstirii Bistriţa, pentru „pomenirea" fiului său, Alexandru, un loc la Bacău, cu schit şi cu o prisacâ, din viile Bacăului, arătindu-i-se şi hotarul. XI. 1499 (7007) martie 31. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Costea, lui Lazăr şi rudelor acestora satul Munteni, unde au fost juzi Şitul şi Prodan, dăruit de Vasilie, episcopul de Roman, căruia, la rindul său, ii fusese dăruit de domn. Ştefan cel Mare a cumpărat satul sus amintit de la Vasutca, fiica lui Cozma, nepoata lui Şandru şi a Martei, cu 300 de zloţi tătăreşti. XII. 1500 (7008) martie 27, Suceava. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Gligor şi soţiei sale. Alba, a patra parte din satul Rişcani, la obirşia Telejnei, cumpărată de la Oană Rişcanul şi de la rudele sale, cu 35 de zloţi tătăreşti. XIII. 1501 (7009), iulie. Ştefan cel Mare voievod intăreşte lui Iancovici spătar, fiul lui Gligoraşco Iancovici vornic de Suceava, ocina sa, satul Iaşnovăţ, care este la nord de Hot* căuţi, arătindu-i hotarul. www.dacoromanica.ro XXXIX r£sum£s des documents Mots intraduits: aprod = fils de boyard remplissant des Services â la cour princiare, parmi lesquels la fonction de page. armaş = boyard qui surveillait Ies prisons et l'execution des peines capitales. ceaşnic = v. paharnic, clucer = sommelier ă la cour princiare. cneaghină = femme d'un boyard. cneaz = chef de la communaută villageoise. comis = dignitaire chargă de la surveillance des ăcuries du prince. diac = scribe (ecrivain des actes). globnic = percepteur des ammendes. gramatic = v. diac. jude = v. cneaz, paharnic = echanson du prince. pisar = v. d ac. pitar = dignitaire chargă des provisions du pain â la cour princiere. pircălab = commandant d’une fortreesse et chef du district environnant. portar = commandant de l'armee chargee de la garde de la capitale du pays. postelnic = chambellan de la cour princiare. spătar = porte-ăpăe du prince. staroste = chef administratif d’un district. stolnic = dignitaire chargă du service de la table princiare. sulger = intendant des viandes pour la cour princiare. Ufar = dignitaire chargă de la surveillance des audiencens au prince. vătăman = v. cneaz, visterie = trăsor. vistier = trăsorier. viteaz = sorte de chevalier. vornic = chef d’une district oii siăgeait une cour princiare. 1. 9 janvier H87 (6995). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Dragotă et â ses soeurs, Sofiica et Maruşca, Ies fils de Candrea, le droit de propriătă sur une moitiă du village de Tatomireşti, situă sur la Rebricea, achetăe â Băloş, fils de Dărnea, petits-fils de Tato-mir, pour 50 zlotys tatares. 2. 11 janvier 1487 (6995). Le voîdvode Etienne le Grand confirme k Radu Pătrăş-can le droit de proprietd sur Ies villages de Beneşti et de Buciumi et sur un terrain, dans Ies confins des Mihneşti, Ies deux achetâs ă Ivan, fils de Toma Fulovici, pour 300 zfotys. 3. 12 janvier 1487 (6995), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme â Ioan et â ses frâres, Andriaş, Gavril et Petru, le droit de propri6t6 sur le village de Tătăreşti, situ6 en haut du village de Feereşti, achetd â Mărena, ă Titiana et ă Muşa, Ies filles de Feir, pour 40 zlotys tatares. 4. 13 janvier 1487 (6995), Suceava. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Şteful et ă ses frSres, Simion et Ion, le droit de propri6t6 sur deux tiers du village de Belzeni_ dont l'un est leur propriătă hiritee et l’autre ils l’ont achetă ă Ilinca, fiile de Duma Benea 5. 5 marş 1487 (6995), (Suceava). Le vo'iâvode Etienne le Grand confirme ă Coste Grasul de Plăvăţeşti le droit de propriătă sur le village de Plăvăţeşti, situă ă la source d’Ialan. 6. 5 marş 1487 (6995), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Ivanco Birlici et â sa soeur, Anuşca, le droit de propriătă sur le village de Bîrgăiani, situă sur la Moldova, sur une pârtie du village de Verbia, situă sur la Jijia, et sur le village de Corlăteni. 7. 6 marş 1487 (6995), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Braţul le doit de propriătă sur le village de Mălăeşti, avec emplacement du moulin sur le rouisseau de Stavnec, achetă ă Ion, fils de Mihul Lungul, pour 92 zlotys tatares. XL www.dacoromanica.ro 8. 6 marş 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode Ltienne le Grand confirme k Toader Tansea le droit de propridtd sur la sixidme pârtie des confins du village de Petreşti, situd en bas de Pîrîul Cornilor et de la maison de Lazor, pour fonder un village. Cette pârtie a dtd achetde k Toader, fils de Băloş, pour 60 zlotys tatares. 9. 7 marş 1487 (6995). Le voîdvode litienne le Grand confirme au monastdre de Putna le droit de propridtd sur le village de Manueţi, situd sur la Suceava, avec des moulins, reţu de Şteful, fils de Hărman, et de sa soeur, Marina, la femme de Mihail Rugaşevici, en dchange du village de Şirăuţi, district de Cernăuţi, et de 100 zlotys, payds par le prince. 10. 8 marş 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Giurgea Căcărează et k sa femme, Fedca, le droit de propridtd sur le village de Nămisnici, situd sur le Bahlui, achetd k Ivan, k sa soeur, Alba, et k leur neveu, Ivanco, pour 200 zlotys tatares. 11. 7 octobre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Toma Prigorcea le droit de propridtd sur une moitid du village de Cîrjani, situd sur la Sărata, achetde k Oană Murgu, pour 30 zlotys tatares. 12. 8 octobre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Gliga Sîrbescul le doit de propridtd sur le village de Mănăileşti, district de Neamţ, prds de Durneşti (pl. I). 13. 9 octobre 1487 (6995). Le voîdvode litienne le Grand confirme k Radul Cîrlig et k son frdre, Bica, le droit de propridtd sur le village de Mohila, situd sur le Bîrlad, achetd k Maruşca, fille de Tălpig, pour 40 zlotys tatares. 14. 9 octobre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Luca et k ses frdres, Oancea et Tudoran, le droit de propridtd sur le village d’Onceşti, situd sur Şomuzul Mocirlos, achetd k Mateiu, fils d'Iurie al lui Manea, et k sa cousine Anuşca, fille de Luca al lui Manea, pour 40 zlotys tatares (pl. II). 15. 9 octobre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Ursu le droit de propridtd sur une moitid du village de Stîrceşti, situd k l’embouchure de Tutova, achetde k Mihul de Feereşti, pour 35 zlotys tatares (pl. III). 16. 12 octobre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Lupe, frdre de Trifan, le droit de propridtd sur un terrain du village d'Ulmi, en haut de l’embouchure de Sărata, et sur une moitid du village de Husiani, en bas de l'embouchure du mdme ruisseau, avec Fîntîna Grădiştei, achetds k Stanciu, fils de Husea, pour 80 zlotys tatares. II lui confirme aussi le droit de propridtd sur le village de Vultureşti, situd sur la Moisia, achetd â Sora, fille de Laţcu de Moisia, pour 150 zlotys tatares. 17. ler novembre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme au monastdre de Bistriţa le droit de propridtd sur plusieures familles de serfs tziganes (pl. IV). 18. ler novembre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode £tienne le Grand confirme au monastdre de Neamţ le droit de propridtd sur plusieures familles de serfs tziganes (pl. V). 19. 13 novembre 1487 (6995), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand fait don k l’dvdchd de Rădăuţi de trois familles de serfs tziganes (pl. VI). 20. 1488 (6996). Le voîdvode Etienne le Grand confirme au stolnic Ion Frunteş le droit de propridtd sur le village de Cioreşti, situd sur le Bîrlad, achetd au pircălab Neag et k la fille de celui-ci, Marenca, pour 80 zlotys tatares (pl. VII). 21. (Environ 1488>. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Pătru Frunteş, k son neveu, le stolnic Ion Frunteş, k Bilava, â Sima et k Frăţilă le droit de propridtd sur le village de Movila, ou a dtd jude Bora, situd k l’embouchure de Horaeţa, sur le Bîrlad, achetd k Jurcă Pîntice, k son frdre, Petriman, et k leur soeur, Sofiia, Ies fils d’Ion Julici. Ce village sera divisd en quatre parties: la premidre appartiendra k Pătru Frunteş, la seconde au stolnic Ion Frunteş, la troisidme k Bilava et la quatridme k Sima et k son frdre, Negrilă. 22. 1488 (6996)..., Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Toader Gher-man le droit de propridtd sur la seliftea (emplacement d’un village abandonnd) de Lăhoveni, achetde k Daşco, fils de Gostilă, pour 60 zlotys tatares. 23. 9 j an vier 1488 (6996). Le voîdvode litienne le Grand confirme a Niagul et k son frdre, 1 'arma? Stoica, le droit de propridtd sur une moitid du village de Băsăşti, achetde k Bălco Băsăscul, pour 120 zlotys tatares. 24. 9 j an vier 1488 (6996), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Golăi de Rebricea le droit le propridtd sur le village de Golăeşti, situd sur la Rebricea, achetd au sulger Ivanco Turcul et k ses frdres, Toader et Mihul, pour 150 zlotys tatares. 25. 12 j an vier 1488 (6996), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme au prdtre Ivul et k son cousin, Manciul, le droit de propridtd sur une moitie du village de Tode-reşti, k Cîrligătură. 26. 14 janvier 1488 (6996), Suceava. Le voîdvode litienne le Grand confirme k Malea et k sa soeur, Neaga, le droit de propridtd sur le village de Corodeşti, oh a dtd Corod XLI www.dacoromanica.ro Stan, situâ sur la Horincea, achetâ k leur parent Giurgea Corod, pour 30 zlotys tatares. En mâme temps, il confirme k Marta et k sa soeur, Neagşa, Ies filles d'Ioana, une moitiâ du village oii k âtâ Corod Vlad, situâ sur la Horincea, achetâe, de mâme, k leur parent Giurgea Corod, pour 30 zlotys tatares. 27. 15 j an vier M88 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme k Stan et k son frâre, Dan, le droit de propriâtâ sur le village de Volhoviceşti, situâ sur la Crasna, achetâ k Ion, fils de Petru Roşea, pour 200 zlotys tatares. 28. 4 f â v r i e r 1488 (6996). Le voîâvode Etienne le Grand confirme k Ioan Oglindă le droit de propriâtâ sur un quart du village de Macsineşti, situâ sur Pîrîul Negru, achetâ a Ştefan Bilii. 29. 29 fâvrier 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme k Daşco et a sa soeur, Malea, Ies fils de Gostilă et Ies petits-fils de Puiul Ploscarul, le droit de propriâtâ sur Ies villages de Gostileşti et de Budeşti, situâs sur Pîrîul Negru, achetâs par leur pâre, Gostilă, k Ivan Craiu, pour 100 zlotys tatares (pl. VIII). 30. ier marş 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme au clucer Duma le doit de propriâtâ sur une moitiâ du village de Brudureşti, reţue de ses cousins, Toader, du frâre de celui-ci, Duma, et de leur soeur, Stana, Ies fils de Simion Tansea, en âchange du village de Grozeşti, situâ sur le Stebnic, et de 270 zlotys tatares (pl. IX). 31. 12 marş 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au monastâre de Moldoviţa d'une moitiâ du village de Dvorăşte, situâ sur le Şiret, achetâe k Mihul Ponici et k ses parents, tous Ies petits-fils de Giurge Dvorăşte, pour 400 zlotys tatares. 32. 12 marş 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme k la Mâtropolie de Suceava le droit de propriâtâ sur le village de Mihăeşti, situe sur le Brădăţel, en haut du village de Borhineşti, avec des moulins et des moulins a foulon, achetâ par le mâtro-polite Thâoctist k Iurie Rotompan, pour 270 zlotys tatares. 33. 12 marş 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme k la Mâtropolie de Suceava le droit de propriâtâ sur le village d'Avereşti, avec des moulins, situe sur la riviâre de Suceava. 34. 12 marş 1488 (6996), (Suceava). Le voîâvode Etienne le Grand confirme a la Mâtropolie de Suceava le droit de propriâtâ sur Ies villages de Vlădeni, et, dans Ies memes confins, de Sîrbi, situâs sur le Şiret, d’Avereşti, situe sur la riviâre de Suceava, de Mihăileşti, situe a Podul de Piatră, en haut du village de Bohrineşti, sur le Şomuz, avec un moulin k Brădăţel, de Vereşcani, situâ sur le Şiret, k Vad, d’Ungureni et de Greci et sur le rucher de Balica, situâ prâs du bourg d’Iassy, et sur des vignes, situâes k Hîrlău. 35. 15 marş 14<88> (69<96>), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au monastâre de Putna du village de Vicşani (Vicşineţ), situâ sur la riviâre de Suceava, achete, une moitiâ, k Şteful, fils d'Anna et petit-fils d’Ivaşco , pour 200 zloyts tatares, et, l'autre moitiâ, k Andriaş Hancovici et k ses parents, pour 200 zlotys tatares. 36. 3 a v r i 1 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au monastâre de Putna de toute la cire du bourg de Şiret, de six voştinari (ceux qui prâparent la cire), des moulins princiers du meme bourg, ainsi que de la petite douane, qui est situâe sur la riviâre de Suceava, k Jicov. En mâme temps, il lui fait don du vilage de Cozmin, district de Cernăuţi, indiquant ses confins (pl. X). 37. 5 a v r i 1 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au pircdlab Duma du village «oii a âtâ Fete», situâ sur la Bogdana, et de la selişte (emplacement d'un village abandonnâ) «oii a âtâ Oana de Moişa», situâe sur le Trotuş, tous Ies deux herites par le prince de Vîlcea et de sa femme, Olga. 38. 6 avril 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au monastâre de Putna du village de Greci, situâ sur le Şiret, prâs du bourg de Şiret, reţu de Mărena, femme de Luca Ecobescul et fille de Toader Prodan, et de sa niâce, Mărena, fille de Lazor Prodânescul, en âchange de la selişte (emplacement d’un village abandonnâ) de Gromo-bitnaa, situâe prâs de Nistru, et de 200 zlotys tatares. 39. 20 avril 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme â. la Mâtropolie du bourg de Roman le droit de propriâtâ sur le village de Leucuşani, situâ en haut du bourg de Roman, avec la dîme des choux, et sur le village de Dragomireşti, situâ en bas du meme bourg, avec le bac qui est sur la riviâre de Moldova et avec la dîme du poisson frais, et sur plusieurs familles de serfs tziganes (pl. XI). 40. 17 a o 61 1488 (6996), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand fait don au monastâre de Voroneţ du village de Ştilbicani, k Topliţa Rece, situâ sur la Suha Mare, et du ruisseau Suha Mare, de l’embouchure jusqu’k la source, avec toutes ses sources, clairiâres et collines, achetâs k Şandru Gardu et a ses parents, pour 160 zlotys tatares (pl. XII). 41. 8 octobre 1488 (6996). Le voîâvode Etienne le Grand confirme k Cărhanâ et k son frâre, Oanâ, la droit de propriâtâ sur une moitiâ du village de Muşata, achetâe k Filip et k Nechifor, Ies fils de Horţă, pour 66 zlotys tatares. XLII www.dacoromanica.ro 42. 15 octobre 1488 (6996), Suceava. Le'voivode Utienne le Grand fait don â la Metropolie de Roman des villages de Negoeşti et d’une moitid de Gostileşti, situds sur Pîriul Negru, de la Poiana, ou ont dtd cnezi Băloş et Danciul, situd sur la Moldova, avec Ies deux hameaux, de Ciorsăceşti, ou a dtd Tiba, sur la Moldova, dans Cîmpul Perilor, et du village « ou a etd Botăş », de mdme situd dans Cîmpul Perilor, achetds â plusieurs boyards. Pour la moitid du village de Gostileşti on indique Ies confins (pl. XIII). 43. 13 ddcembre 1488 (6996), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand confirme â Danciul Delea le droit de propridtd sur le village «ou ont dtd juzi Buda et Drăgoiu », situd sur le Bîrlad, avec Ies deux hameaux, achetd â Fete Iacobescul et â sa femme, Marina, petite-fille de Ştibor le vieux et de Zoica, pour 170 zlotys tatares (pl. XIV). 44. 9 janvier 1489 (6997). Le voîdvode lîtienne le Grand, pour le village de Petri-cani, dout Ies confins sont indiquds. 45. 16 i a n v i e r 1489 (6997), Suceava. Le voîdvode Utienne le Grand confirme k Mihul Ciocan le droit de propridtd sur une moitid du village de Fedeşti, achetde â Lazea et k ses parents, Ies petits-fils d’Ivan Drocici, pour 50 zlotys tatares. 46. 22 janvier 1489 (6997). Le voîevode lîtienne le Grand confirme â Oană le droit de propridtd sur deux parties du village de Dobrieneşti, ou a dtd la maison de Baliţa, situd sur la Telejna, achetdes â Magda, fille de Marina, et â son parent, Vasilca, fille de Cozma, pour 86 zlotys tatares. 47. 22 janvier 1489 (6997), Suceava. Le voîdvode lîtienne le Grand confirme â Danciu, â son frdre, Giurgiu, et â leurs soeurs, Marinca et Oltea, Ies fils de Pătru Brudur, le droit de propridtd sur une moitid du village de Baicăuţi, ou a dtd vătăman Hodor, situd sur le ruisseau des Suholeţi, achetde â Toma et â sa soeur, Soriţa, Ies fils de Mărina, la fille de ■Ţiban, pour 180 zlotys tatares (pl. XV). 48. 24 janvier 1489 (6997). Le voîdvode Etienne la Grand confirme â Toma et k ses freres, Dobrăcean et Burul, Ies fils de Tatul de Bîrzota, la droit de propridtd sur Ies villages de Cerţăşti, de Făuriei, avec le monastdre, et de Şchiupeni, situd k l'embouchure de Saca. 49. 25 janvier 1489 (6997) .Suceava. Le voîdvode fitienne le Grand confirme â Gavril et â ses frdres, Nechita et Ion, Ies fils de Negrită, fille de Pătru Mînzatul, le droit de propridtd sur le village de Mînzaţi, situd k la source d'Iubana. 50. 13 marş 1489 (6997) .Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme â l’armaş Lupe le droit de propridtd sur une portion de terrain des confins du village d’Alboteşti, situd â l’embouchure de Sărata, pour fonder un village, portion achetde aux petits-fils du vornic Oană, pour 80 zlotys tatares, et sur une selifte (emplecement d'un village abandonnd), situee au-delâ de Prut, ou a dtd le bourg de Sărata, achetde â Standul, fils de Giurgiu Husea, pour 150 zlotys tatares. (pl. XVI). 51. 14 marş 1489 (6997), Suceava. Le voîevode lîtienne le Grand fait don au monastdre de Voroneţ du village de Vladeni, situd sur le Şiret, avec des moulins, achetd aux neveux du logothdte Isaia, pour 350 zlotys tatares. 52. 15 marş 14<8>9 (69<9>7). Le voîdvode lîtienne le Grand confirme k Anuşca et k Muşa le droit de propridtd sur le village de Drăgoeşti, situd â Cobîle, reţu de Coste Tudora et de ses parents, en dchange d’une pârtie de Triabăş. 53. 16 mai 1489 (6997). Le voîdvode Etienne le Grand confirme ă Ivan Badiul le droit de propridtd sur le village « ou a dtd la maison du pitar Sas », situe sur le Tâmaş, achetd â la fille de celui-ci, Vişa, pour 83 zlotys tatares. 54. 14 octobre 1489 (6997), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand fait don au monastdre de Putna de trois villages, situds sur la Suceava: Frătăuţi, ou ont dtd Ies cours de Giurgiu de Frătăuţi et de son fils, Mihul Starostescul, Botăşani et Climăuţi, reşus de Stanciul Starostici et de ses frdres, Ies fils de Fedco Starostici et Ies petits-fils de Mihul Starostescul, en dchange du village de Toporăuţi, situd au-delâ de Prut, district de Cernăuţi, et du village de Grigoreşti, avec des moulins, situd sur le Şiret, plus 200 ducats. Le prince avait reşu le village de Toporăuţi de Toader, le frdre du ptrcălab Hărman, en dchange du village de Pogăneşti, situd sur le Bîrlad, achetd â Dragotă et â sa soeur, Negrită, Ies fils de Vlaşin et Ies patits-fils de Pogănel, pour 200 zlotys tatares, et en dchange du village de Călineşti, oii ont dtd Ies maisons de Mihai Călin et de son frdre, Ştefan, situd sur le Bîrlad, achdtd â Vasco et â sa soeur, Mărena, Ies fils d’Ivan Nemai et Ies petits-fils de Mihai Călin et de Ştefan, pour 120 zlotys tatares. Le village de Grigoreşti a dtd achdtd par le prince, une moitid, â Sima et â ses frdres, pour 125 zlotys tatares, et l’autre moitid, la pârtie du logothdte Cupcici, â Iurie Şerbici et â Petru Grigorescu, pour 350 zlotys tatares. 55. 31 octobre 1489 (6997), Suceava. Le voîevode lîtienne le Grand confirme k Stan et â Onu, Ies fils d’Iuga Grasul, le droit de propridtd sur une moitid du village de Şoldeşti, situd sur le rouisseau de Zăbrăuţi, qui a dtd achetde â Aldomir, par leur pdre. 56. (Janvier-avant 9 marş) 1490 (6998). Le voîdvode Utienne le Grand confirme â Lazor Micşun le droit de propridtd sur le village de Găureşti, situd sur le Bîrlad, en bas de l’embouchure de Strajnica, et du village de Rădăslăveşti, avec un moulin sur le Bîrlad www.dacoromanica.ro XLIII et un haineau dans Ies mfimes confins, achetâ â Singur et â sa soeur, Stana, Ies neveux d’Ivan Frenciuc, pour 120 zlotys tatares. 57. 9 janvier 1490 (6998), Suceava. Le voîevode fitienne le Grand confirme â Ivanco et â Gavril le droit de propriătă sur le village de Vitolteşti, situ6 â l’embouchure de Bujor, achetă â One et â sa soeur, Cîrstina, Ies fils de Giurgiu et de Tăvoiu, pour 105 zlotys tatares (pl. XVII). 58. 9 janvier 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode fitienne le Grand confirme â Nicoară Românescul le droit de propriătă sur une moitiă du village de Hăndreşti, situâ entre Bujor et Seaca, achetăe â Ion Sacşa et â ses neveux, One et Cîrstina, pour 40 zlotys tatares (pl. XVIII). 59. 10 janvier H90 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Petru, le comis d’Alexandre, fils du prince, le droit de propriătă sur une moitiă du village de Grozeşti, situâ dans Cîmpul lui Dragoş, achetăe â Elisafta, fille de Văsii Şanga et nifece du prfitre Coste, pour 200 zlotys tatares. 60. 14 janvier 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode Ftienne le Grand confirme â Toader Marele et â son neveu, Costin, fils de Neagul, le droit de propriătă sur le village de Bonteşti, situâ entre Bîrlad et Stebnic, achetă â Toader Hărnîş et â ses neveux, Bilţu et Nicoară Şermet, pour 70 zlotys tatares. 61. 16 janvier 1490 (6998). Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Mănăilă Cio-plescu le droit de propriătă sur un tiers du village de Călmăţuiu, achetfc â Şandru Onescu. 62. 17 janvier 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au prfitre Sima et â ses frferes, Gavril et Marta, le droit de propriătfe sur le village «ou ont 6t6 Roman et Hodco», situâ â l’embouchure de Rebricioara, achetfe â Urîta, fille de Malea et petite-fille de Giurgiu Piatră, pour 50 zlotys tatares (pl. XIX). 63. 18 janvier 1490 (6998), Suceava. Le voifevode Etienne le Grand confirme â Mărina et â Fedca, Ies filles de Mircea Ciucescul, et â leurs parents le droit de propri6t6 sur Ies villages de Mirceşti, de Dănceşti, de Păşcani et d’un autre village, situ6s sur la Cuţitna, aprfes que Ies deux soeurs ont partagfe ces villages (pl. XX). 64. 18 janvier 1490 (6998). Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Negrită, fille du pretre Oană, le droit de propri6t6 sur le village d’Ochiteşti, ou a 6t6 Toma Ochit, situ6 â la source d’Elan. 65. 3 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîfevode Ftienne le Grand confirme au diac de visterie Avram le droit de propri6t6 sur le village de Dobroslăveşti, situ6 sur le Bîrlad, achetă â Urîta, fille de Malea et petite-fille de Giurgiu Piatră, pour 150 zlotys tatares. 66. 7 marş 1490 (6998), Suceava, Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Ilea Naşfă le droit de proprifetfe sur le village de Măgdăşani, situ6 sur la Crasna, achetfe k Nastea et â sa soeur, Sofia, Ies filles de Steţco Dămăcuş, pour 80 zlotys tatares (pl. XXI). 67. <9> marş 1490 (6998). Le voi'fevode Etienne le Grand confirme k Petriman, â sa soeur, Agafiia, et â Isac, le droit de propri6t6 sur Ies villages de Porceşti, de Brebi et de Hociungi, district de Neamţ. 68. 8 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Sima et â son frfere, Avăr, le droit de propri6t6 sur la troisieme pârtie du village de Ghigoeşti, situâ sur Piriul Negru, achetă â Iosip, fils de Toader Urdugaş et petit-fils de Drăguş, pour 80 zlotys tatares. 69. 12 marş 1490 (6998), Suceava, Le voîfevode Ftienne le Grand confirme â Iurie Şerbici le droit de propriătă sur le village de Tominţi, ou ont 6t6 Dragomir Sorocoteaja et Şandru, situâ sur le Sireţel, achetă â Coste Murgoci et k son neveu, Gavril, fils de Negrită, pour 100 zlotys tatares. 70. 15 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîfivode Etienne le Grand confirme au diac de visterie Avram le droit de proprietă sur une moitiă du village d’Onicicani, situ6 sur le Şomuz, achetăe â Manciul Oniceanul et â ses parents, pour 180_ zlotys tatares. 71. 15 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîSvode Etienne le Grand confirme au vistier Isac le droit de propriătă sur Ies villages de Fulticeani, oii a 6t6 Stan Pântece, situă sur le Şomuz, achetă â Neagşa, fille de Hanea, pour 200 zlotys tatares, et de Buciumeni, situă en bas du village de Rădăşani, achetă â Măruşca, fille du logothfete Mihul et petite-fille du pretre Iuga, et de Dragoş Stănigescu, fils de Nan, pour 120 zlotys tatares. 72. 15 marş 1490 (6998), Suceava. Le vo'iâvode Etienne le Grand confirme le partage des villages de Găleşeşti, situe â l’embouchure de Răcătău, et du monastfere situâ â l’embouchure de Dieneţ, avec toutes Ies clairiferes qui lui sont soumises, de Pănceşti, de Hor-jeşti et d’une moitid du village de Năneşti, ou a iti Galeş, partage fait entre Isaiu de Răcătău, son neveu Pătru Farcaş et sa soeur, Marta, Ies fils de Stana, et entre son neveu Toma et sa soeur, Anna, Ies fils de Danciul. 73. 15 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme â l’EvSchâ de Rădăuţi 30 ăglises: 44 ăglises du district de Suceava et 6 du district de Cernăuţi. En âchange des six ăglises dil district de Cernăuţi le prince a re9u de l'Fvâchă de Rădăuţi XLIV www.dacoromanica.ro autres six ăglises du district de Suceava, qu'il a donnă au monastăre de Putna. En măme temps, il met sous l'obeissance du măme ăvâchă toutes Ies ăglises du district de Cernăuţi, sauf Ies ăglises et Ies pretres des villages du monastăre de Putna (pl. XXII). 74. 15 marş 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand coniirme au monastăre de Putna la soumission de 10 ăglises des districts de Suceava et de Cernăuţi et soumit au meme monastăre encore six ăglises avec des prătres du district de Suceava, pris de l’Evâchă de Rădăuţi en ăchange d'autres six ăglises du district de Cernăuţi. Le voîăvode confirme aussi au prieur le droit de jugement sur Ies prătres des ăglises mentionnăes. En mSme temps, il confirme le droit de propriătă sur la braniştea (forăt dont l’emploi est reservă) du monastăre, en indiquant Ies confins (pl. XXIII). 75. 16 marş M90 (6998), Suceava. Le voiăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Putna du village de Clicicâuţi, situă sur le Prut, ă l’embouchure de Derehlui, district de Cernăuţi, achetă ă Petru et ă ses frăres, Ies fils de Daşco de Clicicăuţi et Ies petits-fils de Grozea et de Mihăilă, pour 250 zlotys tatares, et du rucher de Comarna, situă ă Bohotin, reşu du monastăre de Moldoviţa en ăchange de cinq fălci (une falce = M 322 ms) de vigne, situăe sur la colline de Hirlău. En meme temps, le prince lui fait don des moulins princiers situes sur le Şiret, au bourg de Şiret, indiquant leurs confins. 76. 16 marş M90 (6998), Suceava. Le voiăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Putna du village de Macicatovţi, avec Ies moulins qui sont empleces sur la riviăre de Suceava et avec le monastăre du village, achetă â Stanciul et ă ses frăres, Ivanco et Isaico, Ies fils de Fedca Stărostescul, pour 400 zlotys tatares. En mâme temps, le voîăvode confirme au monastăre de Putna la soumission du monastăre de Horodnic, avec le village de Balasineşti, situă sur la riviere de Suceava. 77. 16 marş M90 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne la Grand fait don au monastăre de Putna du village de Voitin, ou a ătă la maison de Hărman et de son păre, Iaţco, achetă â Bogdan de Voitin, ă son frăre, Ion Miciorna, et â leurs soeurs, Ilca et Muşa, Ies enfants de Hărman et Ies petits-fils d'Iaţco, pour 500 zlotys tatares. 78. 17 marş H90 (6998). Le voîevode Etienne le Grand permet aux moines du mo* nastăre de Putna d'envoyer chaque printemps et chaque automne trois chariots pour apporter du poisson, exemptăs des taxes douaniăres. En meme temps, le prince interdit aux juges et aux globnici d'entrer dans Ies villages du monastăre. 79. 17 marş M90 (6998). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Negrilă Batirescul le droit de propriătă sur une moitiă du village « ou a ătă Cîrstea *, situă â Cirligătură, achetăe â Danul et â ses frăres, pour 87 zlotys tatares (pl. XXIV). 80. M o c t o b r e H90 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme ă Iurşa et ă son neveu, Iliaş Saula, Ies petits-fils de Stoian Procelnic le vieux, le droit de propriătă sur Ies hoiries reşus par leur ancâtre d'Alexandre voîăvode: ă Cirligătură, Ies villages de Procelnici, ou a ătă la cour de Stoian Procelnic, de Bogdăneşti, de Hovceşti, de Medeleni, de Nedeiani et de Bogheasa, et, sur le Bahlui, le village « ou a ătă Dragoş»; sur la Jijia, Ies villages de Lazoreni, ou a ătă Rosneag, de Procelnici, de Cozmeşti et d’Oişani, et au-delâ de Prut, Ies villages de Lăslăoani, situă ă l'embouchure de Hlabnic, de Negoeşti, de Stancăuţi, de Scu-tureceani, de Cernăteşti, de Găureni et de Deleşti, situă a l'embouchure de Delea. Le privilăge reşu par Stoian Procelnic d'Alexandre voîăvode pour ces villages a ătă dătruit pendant une invasion des Ottomans. 81. 26 novembre M90 (6998), Suceava. Le voiăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Voroneţ de la seliştea (emplacement d'un village abandonnă) de Poiana, situăe ă l'embouchure de Homor, en indiquant Ies confins, reşue du monastăre de Homor en ăchange du village de Glodeni, ou a ătă Stan, prăs de Stăuceni, achetă aux fils de Lazor et de Coste, pour 150 zlotys tatares. 82. 26 novembre 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand donne au monastăre de Homor, en ăchange de la seliştea (emplacement d'un village abandonnă) de Poiana, situăe k l'embouchure de Homor, le village de Glodeni, ou a ătă Stan, prăs du village de Stăuceni, achetă aux fils de Lazor et de Coste, pour 150 zlotys tatares. 83. 6 dă c e m b r e 1490 (6998), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au diac de visterie Avram le droit de propriătă sur la sixiăme pârtie du village d'Oniceani, situă sur Şumuzul Rece, avec un moulin, achetăe au prâtre Pătru d'Oniceani, petit-fils d'Onică, et k ses enfants, pour 200 zlotys tatares. 84. 7 j an vier 1491 (6999), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Mircea et a ses parents, tous Ies petits-fils du viteaz Braţul, le droit de propriătă sur Ies villages de Brătuleşti et de Fedeleşani, et, k Cirligătură, sur Ies villages de Goeşti et de Virstaţi. 85. 16 j a n v i e r 1491 (6999). Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Toader Pleşan le droit de propriătă sur le village «ou a ătă Mihaiu», situă sur la Simila, en haut de Bălace, achetă pour 100 zlotys tatares. www.dacoromanica.ro XLV 86. 16 janvier 1491 (6999). Le voîăvode Etienne le Grand fait don au monastfere de Tazlău d’une clairiâre situâe sur Tazlăul Mare, ou a 6t6 le village de Miceşti, et, aussî sur Tazlăul Mare, d’une autre clairiăre, situăe â Pîrîu, et du village de Floceşti, achetâs pour 730 zlotys tatares. 87. 16 janvier 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme au ceaşnic Moghilă le droit de propriâtâ sur le village «ou a Bălăci», situâ sur la Smila, achetfe â Stana, fille de Dragomir Caşotă, et aux parents de celle-ci, pour 130 zlotys tatares. 88. 16 janvier 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode lîtienne le Grand confirme â Miclăuş et a son frăre, Iancu, Ies fils de Dancovici, le droit de propriâtâ sur le village d’Urgi-ceni, achetâ â Mara, fille de Neaga et petite-fille d’Ioan Ţutcă, pour 52 zloyts tatares. 89. 17 janvier 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode lîtienne le Grand confirme â 1 'tişer Cozma le droit de propriâtâ sur le village de Călineşti, â Cobîle, ou a 6t6 la maison de Dragomir, achetâ â Dragolea, fille de Dragomir de Cobîle, pour 140 zlotys tatares. 90. 17 janvier 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode lîtienne le Grand confirme â Petrea et â son frăre, Ion, le droit de propriâtâ sur le village de Ceretiani, â Cobîle, ach6t6 â Dragole, fille de Dragomir de Cobîle, pour 133 zlotys tatares. 91. 26 fâvrier 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode lîtienne le Grand confirme au spătar Purece et â ses parents le droit de propriâtâ sur Ies villages de Dislivoe et « ou a 6t6 Nosco *, tous deux situâs sur le Nistru, achetâs â Stanciul Stărostescul et aux frferes de celui-ci, Ies fils de Fedca Stărostescul et Ies petits-fils de Mihul Starostici et de Giurgiu de Frătăuţi, pour 150 zlotys tatares. En mâme temps, le voîăvode confirme seulement au spătar Purece le droit de propriâtâ sur la cinquiăme pârtie des villages susmentionnâs, achetăe ă son frfere, Ivanco Tolocico, pour 30 zlotys tatares. 92. 9 marş 1491 (6999). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â la femme du prStre Petrea le droit de propriătă sur le village de Crăeşti, situd sur la Hebricea, achet6 â Ileana, fille de Moisăi et petite-fille du prfetre Micu, pour 100 zlotys tatares. 93. 20 a v r i 1 1491 (6999), Suceava. Le volăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Tazlău des villages de Zăneşti, de Stolnici et de Fauri, situ6s sur la Bistriţa, ă. l’embouchure de Cracău. Ils ont fait pârtie de 1 'ocol (circonscription) des cours princifcres de Piatra. II lui fait don aussi des moulins â Stolnici, sur la Bistriţa, et du village de Bureşti, situâ sur le Şiret, village qui a 6t6 soumis aux cours princifcres de Bacău, et qui disposait d’un emplacement de rucher au-delâ de Şiret, â Mănăstirea, et des 6tangs â Şiret. 94. 16 septembre 1491 (6999). Le voi'6vode Etienne le Grand confirme â Mărina, fille de Berea, le droit de propriătâ sur Ies villages de Bereşti, de Petrileşti, de Boşoteni et de Năsoeşti, situâs sur le Tazlău, avec leurs anciens confins. 95. 15 octobre 1491 (6999). Le voîâvode Etienne le Grand confirme â Oana Teliagă et â sa femme, Muşa, la droit de propriâtâ sur la troisifeme pârtie du village de Ruptura, situ6 sur le Berheci, avec un emplacemment de moulin sur le Berheci, achetie â Nastasia et â sa soeur, Marta, Ies filles de Magda, pour 50 zlotys tatares. 96. 15 octobre 1491 (6999), Suceava. Le voîfivode Etienne le Grand joint aux confins du bourg de Vaslui Ies villages suivants: sur la Racova, Ies villages de Crăstoae, ou a 6t6 Pătru, fils de Crăstea, de Bilcari, ou a âtâ Oană, frfere de Pătru, de Curteşti, ou a le fils de Naneş, de Feereşti, ou ont etâ Ies maisons de Feir, de Petre et de Cozma Streaşină, de Păuceşti, ou a âtâ Păucă le vieux, et de Rohaţi, ou a 6tâ la maison d'Oanăş Ungureanul; sur le Bîrlad, Ies villages de Bălteni, situâ â l’embouchure de Stebnic, de Deleni, avec la seliştca (emplacemment d’un village abandonne) de Micleşti, de Măreşeni, ou a 6t6 jude Mareş, le village «ou a âtâ la maison de Ştefan Mesehnea» et le village «ou ont 6t6 Ies Balosinăuţi», en haut du bourg de Vaslui, dans Dumbravă; sur le Vaslui, Ies villages de Brudureşti, oii a 6t6 le village de Drăgoi et de Toma, de Mărăţăi, appele aux temps d’autrefois Părtănoşi; entre la Crasna et le Bîrlad, le village de Filipeşti et, dans Ies mSmes confins, le village de Săcueni, ou a 6t6 Stanciul Săcuiul, achet6s au monastere de Bistriţa et â autres propriâtaires. En meme temps, le prince exempte de taxes douaniferes Ies habitants de ce bourg, pour toutes marchaudisses, sauf du poisson, pour lequel ils paveront un poisson pour une majă (mesure) ou pour un chariot. On indique Ies nouveaux confins de ce bourg. 97. 15 o c t o b r e 1491 (6999), Suceava. Le voîâvode Etienne le Grand confirme â Balşe le droit de propriâtâ sur le village de Drăguşeni, situă sur la Podraga, donnd par la cousine de celui-ci, Nastea, fille d’Ivan Bîzdîg. 98. 15 o c t o b re 1491 (6999), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au spătar Marco la droit de propri6t6 sur le village de Cernica, situâ sur le Berheci, achetiî â. Nastea, â sa soeur Marta, Ies filles de Magda, et â leurs neveux, pour 160 zlotys tatares. 99. 15 o c t o b r e 1491 (6999), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Pătru Selişteanul le droit de propriâtâ sur le village de Măneşti, situe a le source d’Ialan, oii a 6t6 la maison de Manea, avec un monastere, achet6 â Duma, fils de Manea d Obîrşia Ialanului, et â ses neveux, Dragotă Cremene et Ţintea, pour 75 zlotys tatares. XLVI www.dacoromanica.ro 100. 15 octobre 1491 (6999), Suceava. Le votevode fetienne le Grand fait don au monastere de Tazlău d'une moitie du village situ6 k l’embouchure d'Oarbic, achetee ă Greaca, fille de Tatul Herlic, pour 100 zlotys tatares, et, en mâme temps, il confirme le droit de proprtete sur la braniştea (forfit dont l'emploi est teserte) d’autour du monastere, en indi-quant ses confins. 101. 16 octobre 1491 (6999), Suceava. Le votevode fetienne le Grand confirme â Neagoe Orbescul et â ses parents le droit de proprtete sur leur hoirie. Ies villages de Răspopi et d’Ilieşti, situâs sur le Soholui, et de Căţeleşti, situ6 sur le Covurlui. 102. 31 octobre 1491 (6999), Suceava. Le votevode fetienne le Grand fait don â Ion Murgu des villages de Hinţeşti et «ou a 6t6 Neagşă Taurul», situ6s sur lePerecichiu, achetes par le prince â Oană Dzeamă et â ses soeurs. Ies fils de Dragoş Dzeamă de Zeletin, pour 160 zlotys tatares. 103. 2 novembre 1491 (6999), Suceava. Le votevode fitienne le Grand confirme â Luca Boţ le droit de proprtete sur une moitie du village de Balosineşti et sur une moitte du village d'Itrineşti, district de Neamţ, et Ies deux autres moittes il Ies confirme aux cousines de celui-ci, Neaga et Mărina. 104. 2 novembre 1491 (6999), Suceava. Le votevode fetienne le Grand confirme k Stanciul le droit de propriete sur le village de Drăghişani, situ6 sur le Jiraveţ, achete k Avăr, fils du vistier Ivan, pour 200 zloyts tatares. 105. 6 novembre 1491 (6999), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme k Mihul Pojar et k ses parents, tous Ies petits-fils de Laslău Buhaicea, le droit de propriete sur leurs hoiries: Ies villages de Săcuiani et « ou a 6t6 jude Oanciu », en haut de Movile, et de Bogdăneşti, tous situes k Cobile, de Năneşti, ou a 6te jude Oancea, de Rusciori, ou a 6t6 jude Stan, et de Dumbrăviţa, ou a et6 jude Giurgiu, tous Ies trois situes sur le Şiret, et de Buhâiceşti, situ6 sur la Jijia, sous Cornăriş. 106. 1492 (7000), Le votevode Etienne le Grand confirme k Solomn, k Stănilă, k Trebeşan et k Giurgiu le droit le propriete sur le village de Nadişe, situ6 sur le Tazlău. 107. 14 j an v ier 1492 (7000), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme k Stoian et â son frâre, Lupe, le droit de propriete sur une moitte de la selişlea (emplacement d'un village abandonn6) « ou a 6t6 Roman *, situ6e k l'embouchure de Muşata, achetee â Neaga, fille d'Alexa et petite-fille du vistier Sin, pour 40 zloyts tatares. 108. 17 marş 1492 (7000), Suceava. Le votevode Rtienne le Grand confirme â Şteful et â sa soeur, Mărina, Ies fils de Măruşca et Ies petits-fils de Şteful Jumătate, le droit de proprtete sur le village de Şerbănăuţi, situ6 sur le Şiret, indiquant ses confins, â la suite du partage des hoiries d'Ion Jumetate. 109. 17 marş 1492 (7000), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme â Mărinca, fille de Mindrea, et a ses neveux. Silea et Donea, le droit de proprtete sur le village de Mindreşti, ou ont 6t6 Balinţii, situe sur le Şiret, indiquant ses confins, k la suite du partage des hoiries d'Ion Jometate. 110. 17 marş 1492 (7000), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme au piiărel Costea le droit de proprtete sur le village de Tămiceşti, situ6 sur la Crasna, acltete â Costea, petit-fils du spătar Dieniş, pour 70 zlotys tatares. 111. 30 marş 1492 (7000). Le votevode Etienne le Grand confirme au aprod Iurşa, petit-fils de Crăciun Belcescu, le droit de proprtete sur le village de Belceşti, situ6 sur Piriul Alb, k sa soeur Vasca sur le village de Negoeşti, situ6 de mâme sur Piriul Alb, et â leur soeur Maruşca sur deux parties du village de Şărbeşti, situ6 sur l’autre Piriu Alb. 112. 30 marş 1492 (7000). Le votevode Etienne la Grand fait don â Stan Poiană du village de Cirneşti, situ6 sur le Şiret, achete k Neacşa, petite-fille de Mihăilă Popşa, pour 120 zlotys tatares. 113. 30 marş 1492 (7000). Le votevode Etienne le Grand fait don â Stanciul et â ses soeurs, Dragole, Sora, Neacşa, Mara et Vişa, tous Ies fils de Măcea, d'une moitte du village de Botăşănţăi (Botoşeşti), situe sur le Şiret, la pârtie appelee Grămeşti, achet6e ă Luca, fils du paharnic Iliaş, et â ses parents, pour 80 zlotys tatares. 114. <31> m a r s < 1492 (7000)>, V a s 1 u i. Le voievode fetienne le Grand confirme k Stan Babici et k son ftere, Iachim Babici, le droit de proprtete sur une moitte du village de Hliboca, situ6 ă la source de Derehlui, et sur l'autre moitte il confirme le droit de proprtete k leur frere. Andriaş Babici, Ies deux moittes etant achetees â Pavel ludea, fils d'Iudca le vieux, pour 300 zlotys tatares. 115. 24 j u i n 1492 (7000). Le votevode Etienne le Grand fait don â Baico et k son ftere, Ivan, du village d'Almaşul, indiquant ses confins. 116. 10 octobre 1492 (7000), Suceava. Le votevode fitienne le Grand confirme ă Toma, fils de Mihnea et petit-fils d'Oană Stingaciu, le droit de proprtete sur le village de Tomeşti, â Cirligătură. www.dacoromanica.ro XLVII 117. 14 octobre 1492 (7000). Le voîăvode Etienne le Grand confirme & Toader et k ses cousins, Sima et Mierla, le droit de propriătă sur une moitiâ du village de Donceşti, situ6 sur la Doncea, achetâe & Avăru, fils du vistier Ivan, pour 30 zlotys tatares. 118. 24 novembre 1492 (7000), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au monastfcre de Putna du village de Ştubeiul, situă sur le Başeu, indiquant ses confins, achetă k Ivanco Levici et â ses parents, tous Ies petits-fils du postelnic Hodco Costici et de Lev, pour 250 zlotys tatares. II fait don aussi d’un terrain desert au-delâ de Podraga. 119. 1493 (7001). Le voKvode Etienne le Grand confirme â Grigore Săvăscul le droit de propri6t6 sur le village de Mănăileşti, ach6t6 k Anuşca et â sa soeur, Neacşa, Ies filles de Mănăilă, pour 270 zlotys tatares. 120. 3 marş M93 (7001), Suceava. Le voî6vode Etienne le Grand confirme au stolnic Dragoşe le droit de propri6t6 sur le village de Bumbureşti, situ6 sur la Tutova, â l’em-bouchure de Studeneţ, achetă k Ilea et â sa cousine, Neacşa, Ies petits-fils de Drăguş Timişescul, pour 140 zlotys tatares. 121. 3 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Steţco le droit de propri6t6 sur un terrain situă dans Ies confins du village de Toporeştii Vechi, achetă k One et k son frfere, Coste, Ies fils d’Anna et Ies neveux d’Ioanăş Topor, pour 100 zlotys tatares. 122. 5 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme a Albul Voinescul et k ses soeurs, Ana et Vasilca, le droit de propri6t6 sur le village d'Oideşti, ou a 6t6 jude Voina, situ6 sur la Tutova, ach6t6 â Lazor, fils de Petrică Negrilescul, et â sa cousine, Nastea, fille d’Ion Negrilescul, pour 60 zlotys tatares. 123. 5 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Mări na et â sa soeur, Stana, Ies filles de Dragomir Iuban et Ies niăces de Şolda de Dumitra, le droit de propri6t6 sur Ies hoiries hărităs de leur oncle, Şolda; k Mărina sur Ies villages de Şoldeni, de Bîrlăleşti, de Fintîna Iepurelui et de Fîntîna lui Şolomon, sur la Dumitra, sur le village «ou a 6t6 Oancă » et sur le village «ou a 6t6 Laţco de Cimpie », sur la Larga, et sur une moitiă de Cimpie, et ă Stana sur Ies villages de Spireni, de Drăgomăneşti, de Lăzeşti et de Sărăcineşti, tous situ6s sur la Dumitra, et sur l’autre moitiâ de_ Cimpie. 124. 5 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme une propri6t6. 125. 6 m a r s 1493 (7001). Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Ion Albul le droit de propri6t6 sur une moitiă du village de Rădieşti, situă sur le Strajnic, district de Fălciu. 126. 7 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Negrilă, fils de Vîlcea Batrîescul, le droit de propri6t6 sur le village de Batîreşti, situ6 â Cîr-ligătură, dont une moitiă est son hoirie et l’autre moitiă il l’a achetâ â sa tante, Maruşca, pour 60 zlotys tatares, Le voîăvode lui confirme aussi le droit de propri6t6 sur la seliştea (empla-cement d’un village abandonnâ) de Măcău Vlad, situ6e sur le Bahlueţ, avec emplacement de moulin, achetâe ^ Anuşca et â Marta, Ies filles de Mădîrjac, pour 70 zlotys tatares. 127. 7 marş 1493 (7001), Suceava. Le voKvode £tienne le Grand confirme â. Rabotă, & sa soeur, Sora, Ies fils d’Alexa, et â leurs parents, le droit de propri6t6 sur le village «ou a 6t6 la maison d’Alexa», situ6 sur la Vinna, reşu de Magda, fille de Mihul et petite-fille de Negrea, et des petits-fils de celle-ci. 128. 15 marş 1493 (7001), Suceava. Le vo'tevode Etienne le Grand confirme a Mănăilă et ă ses parents, tous petits-fils de Lucaci, le droit de propriătă sur Ies villages de Balo-mireşti, ou a. 6t6 jude Balomir, avec un moulin sur le Bahlui, et de Hoiseşti, ou a 6t6 jude Dobromir, tous Ies deux situ6s sur le Bahlui. Une moiti6 de ces villages appartiendra â Mănăilă et ă sa niăce, Maruşca, et l’autre moitid appartiendra aux autres nidces. Puis, Maruşca a vendu sa pârtie du village de Balomireşti et du moulin ă son oncle, Mănăilă, pour 100 zlotys tatares. En măme temps on indique Ies confins de ces villages. 129. 15 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand fait don au comis Petrică du village d’Oniceani, situd sur Şumuzul Rece, perdu en felonie par le vistier Avram. 130. 15 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand confirme â Ivul Mîndrea et ă ses neveux le droit de propriătd sur le village de Tăveşti, situd â 1 dtang de Crasna, achetă aux fils de Dinga Tălpigeanul, pour 120 zlotys tatares. En mâme temps, le prince leur confirme aussi le droit de propriătă sur leur hoirie, Seliştea lui Bibarţ el le village de Găneşti. , 131. (Environ 15 marş 1493 (7001), Suceava). Le voîevode Etienne le Grand fait don ă Xaprod Ion du village de Scanţireşti, situd sur le Bîrlad, achetd â Ivul Mîndrea, ă ses neveux et â Avăr, pour 130 zlotys tatares. 132. . Le voî6vode Etienne le Grand confirme ă Ivanco et ă ses parents le droit de propri6t6 sur une moiti6 du village de Şecani, situ6 en haut d’Adjud, achet6e ă Şerban et ă Brînduşa, petite-fille de Giurgiu Şecanul, pour 60 zlotys tatares. 141. 18 j an vier <1494 — 1496>. Le voî6vode Etienne le Grand confirme k Toader Lazea le droit de propri6t6 sur le village de Rădeşti, situ6 ă la source de Covuriuiul Sec, achetfe aux filles de Stoica Dieniş. 142. 25 f 6 v r i e r 1494 (7002). Le voî6vode Etienne le Grand confirme ă Ana et a sa soeur, Marina, Ies soeurs de Lupşa, le droit de propri6t6 sur le village d’Ostăşăşti, ou a 6t6 Negra, situ6 sur la Rebricea, acheti ă Dragotă, fils d’Ivan Pietrescul et petit-fils d’Iaţco-Piatră, pour 110 zlotys tatares. 143. 27 f 6 v r i e r 1494 (7002), Suceava. Le voî6vode Etienne le Grand confirme ă Anna, fille de Bobul, le droit de propri6t6 sur un quart du village de Petrileşti, situ6 sur Pîrîul Alb, achetă ă Luca, fils de Zeico, pour 50 zlotys tatares. 144. 2 marş 1494 (7002). Le voî6vode Etienne le Grand confirme ă Andrica, ă Petre et ă Costin, Ies fils de Barbu Burcea, le droit de propri6t6 sur le village de Zerneşti, achetfe pour 30 zlotys tatares. 145. 11 marş 1494 (7002), Suceava. Le voî6vode Etienne le Grand confirme â. Mihăilă et ă son frfere, Ghiţul, le droit de propri6t6 sur une moitiă du village de Cîrneşti, k Cobîle, indiquant ses confins, achetăe k Bonceac et ă ses soeurs, Anna et Rusca, Ies fils de Stana et Ies petits-fils de Mihul Cîrnul. 146. 11 marş 1494 (7002), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Toma le droit de propri6t6 sur le village appel6 « oii a 6t6 Ivan *, situ6 k Cobîle, sous Moghilă, k Ulmi, achetă k Bonceac et ă ses soeurs, Anna et Rusca, Ies fils de Stana et Ies petits-fils de Mihul Cîrnul, pour 110 zlotys tatares. 147. 1495 (7003). Le voivode Etienne le Grand, pour le village de Vitejeşti, situ6 k Codru. 148. 1495 (7003). Le voî6vode Etienne le Grand, pour une moiti6 du village de Chilnam, situ6 sur le Birlad. 149. 1495 (7003). Le voîevode Etienne le Grand confirme k Bogdan le droit de proprie-t€ sur une moiti6 du village de Giumătăţeni, achetăe ă son frfere, Oncea, fils de Mărina et petit-fils de Giurgea, pour 230 zlotys tatares. 150. 6 janvier 1495 (7003). Le voîevode Etienne le Grand, pour le village de Stoiaşti, situ6 sur la Tutova. 151. . Le voîevode Etienne le Grand confirme Ies confins du territoire poss6d6 par le bourg de Birlad, en ajoutant la selişte (emplacement d’un village abandonul) appell6e Ivancea de la Tărarca, situ6e sur la Tutova, achet6e par le prince aux petits-fils de Petru Tudor, pour 100 zlotys tatares. En m£me temps, le prince exempte Ies habitants de ce bourg des taxes douanieres, sauf ceux qui vendront du poisson. 152. <10 janvier-avant 3 f6vrier 1495 (7003)>, Vaslui. Le voi6vode Etienne le Grand confirme k Ona, k Fedor et k son cousin, Albul, le droit de propri6t6 sur deux parties du village de Deocheaţi, oii a 6t6 Bogdan, situ6 sur le Soholui, achetăes k Drăgălina, fille de Laţco Leghetiş et petite-fiUe de Ştefan Leghetiş, pour 100 zlotys tatares. www.dacoromanica.ro XLIX 153. 10 j a n v i e r 1495 (7003), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Miclea et â ses soeurs, Mălina, Buraia et Greaca, Ies fils de Stana et Ies petits-fils d'Ivan, le droit de propriătă sur le village oii a 6t6 la maison de leur grand-păre, Ivan, situă sur la Cneaja, et, dans Ies mSmes confins, la fontaine împuţita. 154. 10 j an vier 1495 (7003), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Vasco, â Mihul Bontea, â Mihăilă, et â Toderică, le fils de Dolha, le droit de propriătă sur une moitiă du village de Fofişeşti, situă sur la Cuţitna, achetăe â Pătru Gîrbovăţ, fils de Pantea et petit-fils de Petru, pour 80 zlotys tatares. 155. 11 j a n v i e r 1495 (7003), (Vaslui). Le voîevode Etienne le Grand fait don k Stan Mieriul d'une moitie de la seliştea (emplacement d'un village abandonnă) de Fundiani, situăe sur le Bîrlad. 156. 11 j an vier 1495 (7003), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au spătar Clănău d'une moitie du village de Piscul, situe sur le Birlad, avec une moitiă de moulin. 157. 11 j a n v i e r 1495 (7003), Vaslui. Le vo'iăvode Etienne le Grand fait don k Mareş, â Duma M&lăescul, â Sima, â Nicoară et â Petrică du village de Mereşti, situe sur le Bîrlad. 158. 11 j a n v i e r 1495 (7003), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand fait don k 1 'uşar Petru et â ses soeurs, Neaga et Mica, d’une moitiă du village de Tomceşti, situă sur le Bîrlad, et d’une moitie du barrage pour attraper du poisson, qui se trouve dans la riviere de Bîrlad. 159. 12 j a n v i e r 1495 (7003), (Vaslui). Le vo'iăvode Etienne le Grand fait don k Focşa, â Berehoiu et k Bantaş d’un terrain desert, situe â le source de Covurluiul cu Apă, entre Ies villages de Rădeşti et de Voeneşti, pour fonder un village, indiquant ses confins. 160. 12 j a n v i e r 1495 (7003), Vaslui. Le voiăvode Etienne le Grand fait don k Alexa, â Giurca, ă Dragoşe et â Giurgiu du village de Ţigănei, situă â Dimaci. 161. 12 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le vo'iăvode Etienne le Grand fait don au postelnic Eremia d’une moitie du village de Piscul, situe sur le Bîrlad, avec une moitiă de moulin. 162. 12 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand fait don â Fete et â ses frâres, Văsiiu et Tatul, d’une moitie de la seliştea (emplacement d’un village abandonnă) de Fundeni, situee sur le Bîrlad. 163. 12 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand fait don â Frăţilă et â ses neveux, Mareş, Florea, Danciul et Bădea, du village de Lieşti, situă sur le Bîrlad, â Rătud. 164. 15 janvier 1495 (7003). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Nistor et k son frâre, Crăciun, le droit de propriet6 sur la seliştea (emplacement d’un village abandonnă) situee k Fîntîna Suciavea, â la source du ruisseau de Gruşeva, achet6e â Oancia, petit-fils du ploscar Bodea, pour 50 zlotys tatares. 165. 16 janvier 1495 (7003). Le voîevode Etienne le Grand confirme k Petre Ghenghe et k ses parents le droit dc proprietă sur le village de Popeşti, situă sur le Jeravăţ. 166. 16 janvier 1495 (7003). Le voîevode Etienne le Grand confirme â Neaga et â sa soeur. Stana, Ies filles de Dragomir Tăutul, le droit de propriătă sur leur hoirie. Ies villages de Tăuţi et de Rujeni, situăs sur la Horincea, et une moitie du village de Leuşteni, situă â Chi-gheci. L’autre moitie du village de Leuşteni est le hoirie de leur cousin, le logothete Tăutul. 167. 16 janvier 1495 (7003), Le voîevode Etienne le Grand confirme â Toader, â son frăre, Ivan, et â leurs niăces, Nastea, Stana et Maria, le droit de propriătă sur le village de Gheeşti, situă sur le Zeletin, entre Ies villiges de Neagone et de Colunoi, ou a 6t6 Gheia, achătă k Pătru Ghilţu et k ses parents, tous Ies petits-fils de Pătru Scolofindie et du prâtre Dragomir, pour 85 zlotys tatares. 168. 17 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Mariţa, fille de Sima et petite-fille de Toader Nănescul, et k ses parents le droit de propriă-te sur le village de Năneşti, situe sur le Studeneţ, divisă en quatre parties. 169. 17 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Nica et â ses parents le droit de proprătă sur le village de Poliţeni, ou a 6te Vlaşin, et sur la seliştea (emplacement d’un village abandonne) de Toma, tous Ies deux situăs sur la Tutova, ainsi que le partage qu’ils l’ont fait. 170. 22 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Mica, fille de Mihăilă Andriescul, le droit de propriătă sur la village de Pulpeşti, oii a et6 jude Pulpe, situă sur la Tuto za, achete k Mihul Dragoslav et k ses parents, tous Ies petits-fils de l’ancien ceaşnic Negrilă, pour 80 zlotys tatares. 171. 22 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Neagul Dumia et â son frdre, Băloş, le droit de propriătă sur un quart du village de Budzeşti, oii a 6t6 Bericica, situe sur la Sărata, achetă â Nastea, petite-fille de Mihăilă Budzea, et 1 sa niăce, Mărina, fille de Husul, pour 25 zlotys tatares. L www.dacoromanica.ro 172. 22 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîdvode Etienne le Grand confirme k Toader Iucaş et ă ses parents, tous Ies petits-fils du globnic Laslău, le droit de propridtd sur leur hoirie, Ies villages de Lăslăoani, situd sur le Cracău, de Şerbeşti, situd sous Piatra Cracăului, de Mohoriţi, situe en bas de l’embouchure de Pojorita, de Drăgoeşti, situd sur le Dobrotvor, de Petreşti, situd sur le Zeletin, de Plăcinteni, d'Oprişeşti, de Cirna et de Răchitiş. 173. 23 janvier <1495 (7003)>. Xe voîdvode Etienne le Grand confirme & Leca et k son frdre, Petru, le droit de propridtd sur une portion de terrain, situd sur la Sărata, en bas-des confins du bourg de Huşi, achetde ă Nastea, petite-fille de Mihail Buză, et k sa nidce, Mărina, fille de Husul, pour 40 zlotys tatares. 174. 24 janvier 1495 (7003). Le voîdvode Etienne le Grand confirme ă Petrea et k sa soeur, Mariea, le droit de propridtd sur le village « ou a dtd Ionaş Tricolescu », situd sur l’Elan, dont une moitid a dtd achetd par leur pdre, Crăciun, â Giurgea, frdre de Cristea Negru, et l’autre moitid a dtd achetd par eux ă Toma, fils d'Ivaşco Tricolescul. Ivaşco Tricolescu avait racheta cette moitid de village ă Giurgea, frdre de Cristea Negru. 175. 24 janvier 1495 (7003), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Magda, fille. de Mihul et ă ses parents. Ies petits-fils de Sima Rugină, et ă d’autres encore le partage de leurs villages: Todireni, Liudeşti, et Birzeşti, situds sur le Birlad, Zăharna, situd-sur le Nistru, Horodiştea et d’autres villages. 176. 25 janvier 1495 ( 7003). Le voîdvode Etienne le Grand confirme ă Vana Petre-scul le droit de propridtd sur une moitid du village de C-ucoşeri, ou a dtd Oancea, situd sur le Stemnic, achetde ă Ilieş, neveu d’Ianoş Negrescul, pour 60 zlotys tatares. 177. 3 f 6 v r i e r 1495 ( 7003), Iassy. Le voîdvode Etienne le Grand confirme ă Pătiul et ă ses parents le droit de propridtd sur le village de Dodeşti, ou a dtd Ştefan, situd sur la Jigălie, en haut de Tămăşel, achetd ă Ion Budză et k ses parents, pour 100 zlotys tatares. 178. 4 f 6 v r i e r 1495 (7003), Iassy. Le voîdvode Etienne le Grand confirme ă Toma, Salce, fils d’Ivaşco Tricolescul, le droit de propridtd sur le village situd ă Salce, sur l'Ialan, entre Ioanăş Tricolescul et Găjăoane, achetd k Ion Budză et ă ses parents, pour 70 zlotys tatares. 179. 5 f d v r i e r 1495 ( 7003), Iassy. Le voîdvode Etienne le Grand confirme au pisar Toader le droit de propridtd sur Ies villages de Rizina, ou a dtd vătăman Alexa, et de Sinaşeuţi, situds sur le Nistru, ă l'embouchure de Rizina, achetds ă ses parants, arridres petits-fils de Negrea, pour 150 zlotys tatares. 180. 13 marş 1495 (7003), < Suceava). Le voîdvode Etienne le Grand confirme k Dragoş, k ses frerds, Petrea, Gliga et Cirţilă, et k leurs nidces, Nastea, Parascheva et Anghe-lina, le droit de propridtd sur le village de Stroeşti, situd sur la Moldova, â l’embouchure de Şomuz. 181. 13 m a r s 1495 (7003), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand confirme k Cozma Păşco, ă son frdre, Mihul, et ă leur soeur, Nasta, Ies fils de Hodco Păşcan, le droit de propridtd-sur le village de Păşcani, situd sur l’Ichel, sur une selişte (emplacement d'un village abandonnd) situde sous Poroseci, et sur un rucher. Les confins seront traces selon la ddcision du paharnic Mohila et de ses voisins, suivant les tracds des anciens confins. _ 182. 13 ni a r s 1495 (7003), Suceava. Le voîdvode Etienne le Grand confirme k Cozma, ă ses frdres, Vladul, Neaga et Stana, et ă leur nidce, Pătrana, le droit de propriete sur une moitid du village de Horeşti, situe sur le Polocin, achetde k Măgdălina, fille du spătar Petru, pour 36 zlotys tatares. 183. 13 marş 1495 (7003), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Cirstea et ă ses frdres, Dobrul, Neaga et Nastea, le droit de propridtd sur une moitid du village de Spăreaţi, ou a dte Spăreatul, situ6 sur le Zăbrăuţi, achetee k Şteful et â ses irkres, Ion et Stana, les fils de l'ancien stolnic Ioanăş, pour 25 zlotys tatares. 184. 15 marş 1495 (7003), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme â. Măria, fille de Birsan, et ă ses neveux le droit de propriete sur une moitid du village de Horeşti, situ6 sur le Polocin, achetâe ă Măgdălina, fille du spătar Petru, pour 35 zlotys tatares. 185. 15 marş 1495 (7003), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme k Vlaşin et ă son neveu. Ciocan, le droit de propri6te sur la troisiâme pârtie du village d'Argişani, situ6 sur le Prut, achetee ă Coste Orăş, pour 160 zlotys tatares. 186. 16 marş 1495 (7003), Suceava. Le votevode Etienne le Grand confirme k Giurca Pintece et ă ses parents le droit de propri6t6 sur une moitid du village de Horodni-ciani, avec une moitid de moulin, et sur les villages de Mărceşti et de Grijlivi, situds sur le Birlad. 187. 17 marş 1495 (7003), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme ă Lupe et k ses frdres. Danciul et Toma, le droit de propridtd sur une moitid du village de Tiveşti, situd sur le Berheci, achetde ă Iura, fils de Maruşca et petit-fils de Coste Croitorul, pour 60 zlotys tatares. 188. 17 marş 1495 (7003), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme k Sima Gureş le droit de propridtd sur une moitid du village de Sirbi, situd sur la Rebricea, partagee avec son neveu, Nicoară Ciocirlie. www.dacoromanica.ro LI 189. 17 marş 1495 (7003), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Toader. fils de Miclea Bălcescul. et â Dragotă Vulpescul le droit de propriătă sur le village de Hirova. ou a ătă la maison de Rosomac. situă ă Măiatini. entre Ies villages de Dereneu et de Grişani. achetă â Nastea. fille de Rosomac. pour 55 zlotys tatares. 190. 18 marş 1495 (7003). Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Petre Căliman et ă ses neveux. Isaia. Armean. Anna et Măruşca. le droit de propriătă sur le village de Tatomireşti. situă â la source d'Oarbic. achetă â Ilie et â ses frăres. Petrea. Gavril et Frăţilă. Ies fils de Jula. et ă leur niăce. Fatoşe. fille d'Ivaşco Clecea et petite-fille de Coste Dabija, pour 80 zlotys tatares. 191. 18 marş 1495 (7003). Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Stanciul et a sa soeur. Stana, le droit de propriătă sur le village de Lăleşti. situă sur la Tutova. achetă â Oancea. fils de Stanciul Neamişul. pour 150 zlotys tatares. 192. 18 marş 1495 (7003). Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Cozma. petit-fils de Balea. et â son neveu. Toader. le droit de propriătă sur le village de Bră-tieşti. situă sur le Trotuş Supărieur. et sur la Poiana lui Iliaş. situăe dans Ies mâmes confins. 193. 19 marş 1495 (7003). Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme aux petits-fils de Ştefan Peaplea le droit de propriătă sur le village de Giurcani. situă dans Cimpul lui Dragoş et divisă en quatre parties. 194. (Avânt le lfr octobre 1495 (7003)>. Le voîăvode Etienne le Grand confirme ă Giurgiu Cirmete et â ses frăres. Dragoşe. Drăgălina et Stana, le droit de propriătă sur le village de Mireşti. ou a ătă Ivan Mieriul, situă sur le Sohului. en haut du village de Deocheaţi. achetă ă Toader. fils de Nastea. pour 100 zlotys tatares. 195. 10 octobre. . Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme ă Bura et a sa soeur. Neacşa. le droit de propriătă sur une moitiă du village de Cirna. situă sur le Zeletin. achetăe â Toader Iucaş et â ses cousins. pour 100 zlotys tatares. 196. 24 j an vier 1496 (7004), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au pisar princier Toader d'une moitiă du village de Ciofreşti. situă sur le Birlad. au bord du grand ătang de Birlad. â l’embouchure de Gerul. De plus. il possădera. avec le stolnic Frunteş. un quart de cet ătang. 197. <24> janvier 1496 (7004). Suceava Le voîăvode Etienne le Grand fait don au stolnic Ion Frunteş d'une moitiă du village de Ciofreşti. situă sur le Birlad. au bord du grand ătang de Birlad. ă l'embouchure de Gerul. De plus. il possădera. avec le pisar Toader un quart de cet ătang. 198. 25 janvier 1496 (7004). Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand. pour le village d'. 199. 1497 (7005). Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand confirme ă Anuşca et â sa soeur. Elisafta. Ies filles de Jurja. le droit de propriătă sur la troisiăme pârtie du village d’Alexeşti. situă sur la Vilna. achetăe â Duma et â ases frăres. Vlaşin et Anghelina. Ies fils d’Iuga. pour 70 zlotys tatares. 200. 1497 (7005). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Vlad Semenescul le droit de propriătă sur une moitiă du village de Vlădeşti. situă sur le Racova. qui a‘ ătă appelă Leu-ceşti. avec une moitiă du moulin sur la Racova. 201. 3 janvier 1497 (7005). H i r 1 ă u. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au prătre Ivan Arame le droit de propriătă sur le village d'Urjiceani. achetă â Miclăuş et â son frăre. Iancu. pour 250 zlotys tatares. 202. 20 janvier 1497 (7005), I a s s y. Le voîăvode Etienne le Grand confirme ă Neagul Călmăţui le droit de propriătă sur une moitiă du village de Moleşti. situă sous Orhei. achetăe â Ilca. fille de Stan. pour 200 zlotys tatares. 203. 20 janvier 1497 (7005). (I ass y). Le voîăvode Etienne le Grand confirme & Toader. fils de Gavril. â son cousin. le prătre Toader de Iassy. et â la soeur de celui-ci. Stana-Ies fils de Giurgea. le droit de propriătă sur le village de Nedeiani. â Cirligătură. achetă aux petits-fils d’Ivaşco Procelnicul. pour 70 zlotys tatares. 204. 22 janvier 1497 (7005), Iassy. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Voroneţ d'un rucher situă sur le ruisseau de Mihalcea. â Cirligătură. achetă ă Drăguş Carimbu et â ses parents. pour 70 zlotys tatares. et d'un terrain. appelă Lazul, dans Ies confins du village de Tomeşti. prăs du rucher mentionnă. achetă â Toma. fils de Mihnea. petit-fils d'Oană. pour 20 zlotys tatares. 205. 28 janvier 1497 (7005). Iassy. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Mihai Mindrea le droit de propriătă sur le village de Liteşti. situă sur le Şiret, achetă â Mara. fille de Nisporescu et petite-fille de Miroslav. et â Iosşina (!). 206. 25 făvrier 1497 (7005). Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Ileana et â son neveu. Dragotă Frăţianu. le droit de propriătă sur le village de Frăţieneşti. situă au-delâ de Prut. â l'embouchure d’Orbeja. achetă â Toader Căuia et â sa niăce. Anna, fille de Oană Căuia. pour 70 zlotys tatares. LII www.dacoromanica.ro 207. 6 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Danciul Pogan, fils d’Ion, et â ses frferes le droit de proprifetfe sur le village de Pogăneşti, ou a fetfe la maison de Nicoară Pogan, situfe sur la Tutova. 208. 8 marş 1497 (7005). Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Ion Nadeşu, fils de Mihailo, le droit de proprifetfe sur le village de Nadişe, achfetfe â Mihul Berescul, pour 60 zlotys tatares. 209. 9 marş 1497 (7005). Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Ion Papa et â ses parents le droit de proprifetfe sur le village d’Ogrineşti, oii a fetfe jude Ordzea, situfe sur le Corod, achetfe ă Toader et â ses frferes, Ies fils d’Iuga, pour 53 zlotys tatares. 210. 10 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Triful Sogne le droit de proprifetfe sur un quart du village de Donceşti, situfe sur la Doncea, achfetfe ă Avăr, fils du vistier Ivan, pour 15 zlotys tatares. 211. 10 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Ma-ruşca, fille de Stan Maxin, le droit de proprifetfe sur son hoirie, une moitie du village de Maxineşti, situfe sur Pîrîul Negru. 212. 11 marş 1497 (7005). Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Lupea, â son frfere Toader, et â leur soeur, Crîstina, le droit de proprifetfe sur le village de Sîrbi, situfe sur la Horince, achetfe pour 86 zlotys tatares. 213. 11 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Ghe-deon Harbuz et â ses parents le droit de proprifetfe sur le village de Harbuzi, ou a fetfe Bădioai, situfe sur la Jigălia, divisfe en trois parties. 214. 13 marş 1497 (7005). Le voîfevode Etinne le Grand confirme ă Ghermăniţă le droit de proprifetfe sur un tiers de la moitife du village de Dragomireşti. 215. 13 marş 1497 (7005). Le voîfevode Etienne le Grand confirme & Grozea, â sa soeur, Mărişca, et â leur neveu, Gliga, le droit de proprifetfe sur un quart du village de Grozeşti, situfe dans Cimpul lui Dragoş, achetfe ă leurs parents, Niacşa, fille de Giurgea Grozescul, et ă son neveu, Dragotă, fils d’Ivan, pour 80 zlotys tatares. 216. 13 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Giurgiu Puţeanul le droit de proprifetfe sur Ies villages de Puţeni, situfe dans Dumbravă, et «ou ont fetfe Muntenii Puţeni», situfe â la lisifere de Dumbravă, achetfes â Toader Turcul et ă ses parents, tous Ies petits-fils de Simion Turcul, pour 100 zlotys tatares. 217. 14 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Anuşca et ă ses soeurs, Negrită et Maria, le droit de proprifetfe sur le village de Bejăriceni, situfe sur l’Idrici, achetfe â Ylaicu, fils de Scoarţă, pour 60 zlotys tatares. 218. 14 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Micul Măcău le droit de proprifetfe sur une moitie du village de Călimăneşti, situfe sur la Putna, achetfee ă Ion Batin de Suceava, petit-fils de Batin, pour 70 zlotys tatares. 219. 15 marş 1497 (7005), . Le voîfevode Etienne le Grand confirme aux fils d’Ilciul le droit de proprifetfe sur une moitife du village de Dimeşti, situfe sur le Şiret, district de Tecuci. 220. 15 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme au pretre Stroia le droit de proprifetfe sur une clairifere situfee â l'embouchure de Strîmba, au-delă de Tazlău, vis-â-vis du village de Bereşti, avec des fetags et un emplacement de moulin sur le Tazlău, et sur la clairifere de Runcul, situfee ă la source de Strîmba, achetfees ă Marina, fille de Mihul Berescul, pour 202 zlotys tatares. 221. 15 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Cîr-stea et â son frfere, Stanciul, le droit de proprifetfe sur la troisifeme pârtie du village loii a fetfe Comănial», situfe sur la Rebricea, achetfee â Urîta, fille de Mălină et petite-fille d’Iaţco Piiatră, pour 70 zlotys tatares. 222. 15 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Borcea et ă sa soeur, Dragolea, le droit de proprifetfe sur le village de Beţeşti, ou a fetfe le moulin de Beţea, situfe dans Cimpul lui Dragoş, achetfe ă Ivan, fils de Danciul et petit-fils de Toader Beţea, pour 100 zlotys tatares. 223. 16 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Ivan le droit de proprifetfe sur le village d’Ionăşeşti, situfe sur le Jeravăţ, achetfe ă Stana, fille de Mic Opinteală, pour 120 zlotys tatares. 224. 18 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme ă Anuşca, fille d’Oană Căuie, et ă ses parents le droit de proprifetfe sur le village de Hăoşeşti, situfe sur le Bîrlad, en bas du village de Lipovăţ, et sur le village de Căueşti, ou ont fetfe Leunteneştii, situfe sur la Rebricea. 225. 19 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Toader Dumbravă et ă sa femme, Muşa, le droit de proprifetfe sur le village de Hădărăeşti, avec le moulin, situfe sur le Bîrlad, achetfe aux petits-fils de Stan Hădărău, pour 200 zlotys tatares. 226. 20 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîfevode Etienne le Grand confirme au comis Ilea, â sa soeur, Anca, et ă leur niece, Maria, le droit de proprifetfe sur une moitife du www.dacoromanica.ro LIII village de Crăiniceşti, situă sur le Polocin, et, seulement au comis Ilea, sur une moitie de la siliştea (emplacement d’un village abandonnă) de Găieşti, ou a ătă Mic Gălescul, situă aussi sur Je Polocin, faites don par leur cousine, Drăgălina, fille de Nastea, et par sa niăce, Tudora, fille de Vasilisa et petite-fille du clucer Nan. 227. 20 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au ■tnedelnicer Mihul le droit de propriătă sur le village de Rădeni, avec l’ătang situă k l'embouchure d'Ialan, achetă aux petits-fils de Creţul d’Ialan, pour 200 zlotys tatares. 228. 1498 (7006). Le voîăvode Etienne le Grand, pour le village de Lichitişeni, situă •sur le Berheci. 229. 8 marş 149<8> (700<6>), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au diac Mătei le droit de propriătă sur des parties du village de Durneşti, situă sur la Suceava, reţues de Niagşa, fille de Rusa, et d’autres de ses parents, en ăchange d’une moitie du village de Şărbaca, situă au-delâ de Prut. 230. 24 septembre 149<8> (700<6>), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Vasutca, fille de Romaşco et femme de l’orfăvre Stanciu, le droit de propriătă sur son hoirie, Ies villages de Drăgoeşti, avec le moulin situă sur le Brădăţel, de Lucăceşti, de Boţeşti et de Căcăceni. 231. <24 septembre 1498 (7006) — 15 septembre 1499 (7007)>. Le voîăvode Etienne le Grand confirme a Taţea, fille de Petru Dărman, et k sa cousine, Vasca, fille de Nastasia, Ies petites-filles de Stoian, fils de Dărman, le droit de propriătă sur leur hoirie, le village de Dărmăneşti, situă sur la Suceava, un autre village, situă sur le Prut, et un -troisieme vilage, Dărmăneşti, situă sur la Jijia. 232. 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k ..., k son frăre, Onica, k leur soeur, Annuşca, et k leurs cousins, Mircea et Maruşca, Ies fils de Lazor Herlic, et aux fils de Muşata le droit de propriătă sur le village de Cuciulăteşti, district de Neamţ, avec anciens confins. 233. 25.. . 1499 (7007), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Lupe Cheşeanul le droit de propriătă sur le village d'Onţeşti, situă sur le Bîrlad, achetă â Danciul Pleşa et k sa soeur, Neaga, pour 60 zlotys tatares. 234. 15 a o <1 1 1499 (7007), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Efrem le droit de propriătă sur la troisiăme pârtie du village de Costeşti, situă sur le Prut, â l'embouchure de Ciuhur, achetăe k Oliuşca, pour 200 zlotys tatares. 235. 31 a o <1 t 1499 (7007), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand fait don k Vasilie, ăvăque de Roman, du village de Muntenii Scutaşi, ou ont ătă juzi Itu et Şărban, achetă k Vasutca, fille de Cozma et petite-fille de Şandru et de Marta, pour 300 zlotys tatares. 236. 15 septembre 1499 (7007), Suceava. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au gumelnic Giurgiu le droit de propriătă sur un tiers d'une pârtie du village de Băeşeşti, sur un tiers d’une pârtie du zillage de Mălini et sur un moulin situă sur la Topliţa, achetes ă Gurban, fils d’Oană Băeşescul, et k ses parents, pour 400 zlotys tatares. 237. 18 septembre 1499 (7007). Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Fedor Orăş et k son frăre, Costia, le droit de propriătă sur une moitie du village de Rovcăuţi, situă sur le Prut. 238. 22 septembre 1499 (7007). Le voîăvode Etienne le Grand confirme aux petits-fils de State le droit de propriătă sur Ies villages de Cervacinţi et de Şarba, situăs sous Codru, et sur un moulin emplacă dans le village d’Ivancicăuţi. 239. 14 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Duma Brudur le droit de propriătă sur une moitiă du village de Ţăpeşti, situă sur le Bîrlad, k Olteni, et sur un quart du lac de Lozova. 240. 15 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand confirme au monastăre de Moldoviţa le droit de propriătă sur le village de Vaculinţi, oii a ătă Zernă, sur le village de Saşi, situă sur la Costina, sur un autre village situă sur la Moldova, â. l’embouchure de Moldoviţa, et sur la douane de Moldoviţa. 241. 17 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Ivan et â sa femme, Feda, le droit de propriătă sur le village de Străviceani, situă sur la Sirca, en bas du village de Mădîrjac, achetă k Măruşca, femme de l’archiprătre Ivan, fille de Nastea et petite-fille de Costea Stravici, pour 150 zlotys tatares. 242. 17 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand confirme k Mîndrea et k son frăre, Drăgoi, le droit le propriătă sur le village « ou a ătă Dragomir Gru-madz », situă sur le Bahlui, achetă k Măruşca et k sa soeur, Stanca, Ies filles de Nastea et Ies petites-filles de Coste Stravici, pour 80 zlotys tatares. 243. 20 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au vistier Eremia, fils de Galeş, du village de Giuleşti, situă sur Pîrîul Negru, district de Neamţ, achetă k Lupşe de Sireţel, fils d'Ivaşco de Sireţel, pour 130 zlotys tatares. 244. 20 novembre 1499 (7007), Hîrlău. Le voîăvode Etienne le Grand fait don au monastăre de Voroneţ du village de Milcineşti, ou a ătă Milcin Ştefan, situă k Cîrligătură, LIV www.dacoromanica.ro et de trois fălci (une laice = 14.322 m2) et un quart de vigne, situ6s sur la colline de Hirlău. Ene m6me temps, le prince lui conlirme une falce et trois quarts de vigne, situ6s aussi sur la colline de Hirlău, laites don par le vistier Iuga. 245. <21 novembre> 1499 (7007), H î r 1 ă u. Le votevode Etienne le Grand confirme & Gavril Dinga et â ses parents le droit de propri6t6 sur le village de Bodeşti, situ6 sur Tazlăul Mare, achetfe â Neacşa, fille de Hană, pour 220 zlotys tatares. 246. 23 novembre 1499 (7007), Hirlău. Le votevode Etienne le Grand lait don au monastăre de Bistriţa des villages d'Ilieşeuţi, avec des moulins sur le Şiret, de Dragomireşti, situ6 ă l'embouchure du rouisseau de Birlea, de Tălveşti, ou a 6te Onica, aux conlins de Fin-tina, ainsi que de cinq fălci (une falce = 14.322 m2) et deux quarts de vigne, situ6s sur la colline de Hirlău. 247. 26 novembre 1499 (7007), Hirlău. Le voîevode Etienne le Grand fait don au monastfere de Dobrovăţ des villages de Ruşii, ou a 6t6 la cour de Stan al lui Popa, de Călugăreni, ou a 6t6 Giurgiu Călugărul, et de Dumeşti, ou a 6t6 Dădui, tous Ies trois situ6s sur le Dobrovăţ, re9us des petits-fils d’Ivan Damianovici en 6change des villages de Dumbrăveni, ou a 6t6 Belici, et de Radoteşti, ou a et6 Borta, tous deux situ6s sur le Bujor, de Davideşti, ou a 6t6 David, situ6 sur le Berheci, et de Neagomireşti, situ6 sur la Hovrăleata. 248. 26 novembre 1499 (7007), Hirlău. Le voKvode Etienne le Grand confirme au comis Ilea le droit de propriete sur la seliştea (emplacement d’un village abandonnâ) d’Alba, ou a 6t6 Miclăuş Cătină, situ6e sur la Putna, achetee â Ivul, fils de Voica et petit-fils du stolnic Bogdan, pour 100 zlotys tatares. 249. 1500 (7008). Le voKvode Etienne le Grand, pour le monastere Saint Grfegoire, du Mont Athos. 250. 20. . . 1500 (7008). Le voîfevode Etienne le Grand confirme â Duma Pocşescul et â Manea le droit de propri6t6 sur la seliştea (emplacement d’un village abandonnâ) de Lopatna de Jos, situfee au confluent de Lopatna dans le Bezin, indiquant ses conlins, achet6e â Iacob et ă ses soeurs. Creştina et Anuşca, Ies fils du gramatic Mihail Oţel, pour 220 zlotys tatares. 251. 8 fâvrier 1500 (7008). Le voîdvode £tienne le Grand confirme â Braţul et â sa soeur, Bolea, et â Stanciul et â son frfere, Manea, le droit de propri6t6 sur une moitiâ du village de Sîrbi, situ6 sur le Milcov, ou se trouvait l’ancien gu6. 252. 10 f 6 v r i e r 1500 (7008), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand, avec le consentement du conseil princier, confirme son droit de propri6t6 sur le village de Peletiuceştii de Jos, achetă â Iaţiul Dolha et â son frere, Vlaicul, pour 200 zlotys tatares. 253. 14 marş 1500 (7008). Le voîfevode Etienne le Grand conlirme au pircălăb de Soroca, Costi, et â ses parents le droit le propriet6 sur le village de Todereşti, situ6 sur le Peres-chiu, et sur l’autres villages, situ6s dans le voisinage de celui-ci. 254. 17 marş 1500 (7008), Iassy. Le voîevode Etienne le Grand confirme au monast&re de Neamţ le droit de propri6t6 sur le lac de Zahorna, situ6 sur le Nistru, avec un bras de rivifere et un rucher, et fait don de l'6tang de Strimba et du lac situe sous Dubrovca, avec le bras de rivifere de Chişcă. 255. <22 marş) 1500 (7008), Iassy. Le voîevode Etienne le Grand confirme ă Danciu Ştiucariu et a ses neveux, Onţa Gocianul et Tril, Ies fils de Mărina, le droit de pro-pri6te sur le village de Dobreni, situă sur la Lăpuşna, achet6 ă Sora, fille de Muşa et petite-fille du comis Stanciul, pour 100 zlotys tatares. 256. 22 marş 1500 (7008), I a sy . Le voîăvode Etienne le Grand confirme au mona- stfere de Bistriţa le droit de propriătă sur Ies villages de Slugani, de Chicoşeşti, de Călineşti et de Lăţcani, tous situăs sur la Bistriţa, repus du prince en 6change du village de Cauceleşti, ou ont 6t6 juzi Mihail et Dieniş, situe sur le Cracău, entre le village de Grieleşti et le village de Lupşa, et en âchange de trois villages situăs sur la Bistriţa, en haut du bourg de Bacău: le village de Birai, le village de Vlăcsan et le village de Manuileşti. 257. 25 marş 1500 (7008), Iassy. Le voîăvode Etienne le Grand confirme â Sima et â son frfere, Onica, Ies fils de Boţea, le droit de propriătă sur le village de Boteşti, situ6 sur l’Ialan, achetă â Sima Benea et â ses parents, tous Ies petits-fils de Creţu d'Ialan, pour 70 zlotys tatares. 258. 30 marş 1500 (7008). Le voî6vode Etienne le Grand confirme au monastfere de Pobrata le droit de propri6t6 sur Ies villages de Verejani, oii a 6t6 Dan, et de Ciulineşti, ou a 6t6 Manoil, situăs sur le Prut, indiquant leurs confins, ainsi que sur cinq familles de serfs tartares. 259. 5 a v r il 1500 (7008). Le voîevode Etienne le Grand confirme â Dragoş Murgu et â son frfere, Toadir, le droit de propriătă sur le village de Murgeni, situ6 sur l’Elan, achet6 â Sima Bene et â ses parents, tous Ies petits-fils de Creţu d’Elan, pour 70 zlotys tatares. 260. 25 a v r i 1 1501 (7009). La voîăvode £tienne le Grand confirme â Paşină le droit de propriătă sur le village de Petricani, situ6 sur le Başeu, donn6 par le postelnic Dumşa, avant sa mort (pl. XXV). www.dacoromanica.ro LV 261. 14 decembre 1501 (7009), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand fait don au monastere de Putna des villages de Sineşti et d’Onicicani, situ£s â Cîrligătură, dans Ies mâmes confins. 262. 17 f6vrier 1502 (7010), I a s s y. Le voîevode Etienne le Grand confirme a Gavril, fils de Negrită, et â ses cousins, Stanciul, Andruşco, Silion et Vasco, et â leur soeur, Negşa,’ tous petits-fils du gramatic Mihail, le droit de propri£t£ sur Ies villages du Murgoceni, ou a ete cneaz Ivan, situe au-delâ de Prut, de Bâşeni, ou a ete Başa, situe â Turia, et de Tăr- joca, situ£ sur la Jijia, sur une moitiă du village d’Iacobeni, ou a 6t6 le vătăman Iacob, et sur un haineau appele * ou a ete Torontai *. Une moitie de ces hoiries appartiendra â Gavril et 1 autre -â ses neveux. 263. 17 f£vrier 1502 (7010), I a s s y. le voîevode Etienne le Grand confirme au pisar Toader le droit de propri£te sur le village de Mălineşti, situ£ sur le Bîrlad, ă Stejarul Frumos, achet6 â Maruşca et â sa soeur, Stanca, Ies filles de Nastea et Ies petites-filles de Costea Stravici, pour 150 zlotys tatares. 264. 22 f6vrier 1502 (7010). Le voîevode Etienne le Grand confirme au vistier Isac le droit de propri£t£ sur le village de Dolheşti, situ£ sur le Şumuz, achet£ aux petits-fils du portar Şandru, pour 600 zlotys tatares. 265. lcr marş 1502 (7010), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand fait don â Maleşco, â son frăre, Nenciul et â Cozma Rîzeanul et â son frăre, Dragoşe, d’un terrain desert A Vişneuţi, pour fonder un village. 266. 7 marş 1502, (7010), Vaslui. Le voîevode Etienne le Grand confirme au portar de Suceava Luca Arbure le droit de propri£t£ sur le village de Solea, achetă aux petits-fils de Cirstea Horaeţ et de Şandru Gherman, pour 680 zlotys tatares. 267. 1502 (7010). Le voîdvode Ftienne le Grand fait don ă Dobrotă et ă Lupnl d’un terrain ddsert, appelti Fîntîna Popişoara, situe â Seliştea Tătărească, sur Pîrîul Grecului, ditstrict de Chigheci, pour fonder un village. 280. 7 a v r i 1 1502 (7010). Le voKvode Etienne le Grand, pour le « dom ai ne » d’Arămeşti. 281. 10 j u in 1502 (7010). Le voîtivode Etienne le Grand confirme au sulger Ion le droit de propri£t£ sur un quart du village d’Oeşeni, situti sur la Rezina, achetti ă Lupea, fils de Giurgea Oeşanul, pour 70 zlotys tatares. 282. 2 juillet 1502 (7010), Suceava. Le voîtivode Ftienne le Grand fait don au monastere de Putna du lac de Cerlenul (Roşul), situti au-delă de Prut, avec le village de Balinteşti et la selişte (emplacement d’un village abandonnti) du Manea, situtie ă l’embouchure de Frumuşiţa, achet6s aux petits-fils de Cristea Negru, pour 500 zlotys tatares; des villages de Frăceni, situe sur la Frumoasa, en bas de Troian, de Şcheia, situti ă l’embouchure de Frumoasa, et du village Fintina Măcişul, achet6s aux petits-fils du logothtite Neagoe, pour 330 zlotys tatares; et d’un terrain dans Ies confins de Boiştea, situti en bas de l’embouchure de Boiştea, avec le village «ou a 6t6 Fălcin», situ6 sur la Frumuşiţa, en bas d’Andrieş, achettis aux petits-fils de Duma Mădoia, pour 100 zlotys tatares, toutes format un domaine dont on indique Ies confins. 283. 17 novembre 1502 (7010), Suceava. Le voîtivode Etienne le Grand met sous l’obtiissance du monasttire de Putna tous Ies prătres des villages du monasttire, lui fait don d’un obroc (sursalaire en nature) annuel de 150 blocs de sel de la saline de Trotuş el lui confirme le droit de propriătti sur la branişte (foret dont l’emploi est reservti), en indiquant ses confins. 284. 1503 (7001). Le voîtivode Ltienne le Grand confirme ă Stan et ă ses freres, Ion, Şerban et Ichim, le droit de proprititti sur un terrain desert, situti sur Ies Cahove, ă Fîntîna lui Vlad, pour fonder un village. 285. 2 ftivrier 1503 (7011), Suceava. Le voîtivode Etienne le Grand confirme au monastere de Putna tous ses priviltiges anterieurs, pour ses villages, ses vignes, pour Ies prtitres, pour le sel d’Ocnă, pour Ies serfs tziganes, pour la branişte (foret dont l’emploi est reser-v6) autour du monast&re, pour la cire, Ies moulins etc. 286. 8 aotit 1503 (7011). Le voîtivode Etienne le Grand confirme au prtitre Luca, â sa soeur Stanca, et a leur nitice, Safta, fille d’Elena, le droit de proprititti sur le village de Mălineşti, situ6 sur le Bîrlad, reşu de leur frtire, le logothete Toader, en tichange de leur terrain des villages de Todereşti et de Iurcovţi, situes aussi sur le Birlad. 287. 26 aotit 1503 (7011), Suceava. Le voîtivode Etienne le Grand confirme ă la Mitropolie de Suceava le droit de proprieti sur le village de Mihăieşti, avec des moulins. 288. 26 a o ti t 1503 (7011), Suceava. Le vo'ievode Etienne le Grand confirme au monastere de Moldoviţa le droit de propriiti sur Ies villages de Provorotie et d’Oprişinţi, district de Suceava. 289. 26 aotit 1503 (7011), Suceava. Le vo'ievode Etienne le Grand confirme ă l’Evtiche de Rădăuţi le droit de propriiti sur le village de Rădăuţi, avec Ies moulins, et sur le village de Coţmanul Mare, avec ses hameaux: Gavrilăuţi, Hlivişcea, Davidăuţi, Sadcău, Clivodin, Bludna, Suhoverc, Ceaplinţi et Valeva. 290. 8 septembre 1503 (7011), Badeuţi. Le voîivode Etienne le Grand confirme au monasttire de Putna le droit de propriiti sur plusieurs familles de tziganes, apportees de Valachie. 291. 13 septembre 1503 (7011), Badeuţi. Le vo'ievode Etienne le Grand fait don ă Buda et ă Grozea d’un terrain dtisert, situti sur la Sărata, en bas de l’embouchure du ruisseau de Căpăţîroasa, pour fonder un village. 292. 18 septembre 1503 (7011), Badeuţi. Le voîevode Etienne le Grand confirme au tălmaci (traducteur) Ion le droit de proprititti sur le village de Ruseni, situti sur la Tutova, achetti ă Vlad, fils de Stana et petit-fils de Rus Toader, pour 250 zlotys tatares. 293. 30 septembre 1503 (7011), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand fait don au monastere de Neamţ des villages de Băiceni, avec des moulins, et de Mogoşeşti, situtis sur le Şiret, d’un rucher situti dans la branişte (forfit dont l’emploi est rtiservti) princiere de Bohotin, et d’un obroc (sursalaire en nature) annuel de six pierres de cire du bourg de Neamţ. 294. 30 septembre 1503 (7011), Suceava. Le voi'tivode Etienne le Grand confirme ă Danciul Buceaţchi, ă son cousin, Isaico, et a leur tante, Vasutca, le droit de proprititti sur Ies villages de Hodorecinţi et de Gvozdăuţi, situtis sur la Vilia, achettis ă Slavna, fille d’Ivaşco Vladicico, pour 150 zlotys tatares. 295. 7 octobre 1503 (7011), Suceava. Le voîtivode Etienne le Grand fait don au monasttire de Dobrovăţ des villages de Feteşti, d’Alexeşti, ou a 6t6 Radul, de Munteni, de Costiceni, ou a 6t6 Andriaş, et d’Ostroveni, achettis aux petits-fils d’Ivan Damianovici, pour 1500 zlotys tartares. En mtime temps, on indique Ies confins du monasttire et de ces villages. www.dacoromanica.ro LVII DOCUMENTS DOUTEUX A. 1302 (7010). Le voîâvode £tienne le Grand lait don â Cozma Răzănianu et â ses frkres d’un terrain situe sur la Botna Mare et sur la Botnişoara, pour fonder un village. DOCUMENTS FAUX I. 27 octobre 1491 (6999), Suceava. Le voîăvode 'fetienne le Grand confirme au monastkre de Homor le droit de propriâtâ sur la branişte (foret dont l'emploi est reservS) situee autour du monastere. II. 5 marş 1493 (7001), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand fait don â Sima Bahluian de la seliştea (emplacement d’un village abandonne) de Steţcani, situee au confluent de Tazlăul Mare avec Tazlăul Sărat. III. 18 marş 1494 (7002), Suceava. Le voîâvode £tienne le Grand confirme â Sema Gureş, â Necora et â ses frfcres, Morzinco, Roman et Cristina, le droit de propri6t6 sur leur hoirie. Ies villages de Miculeni, de Peticâni et de Cbiuleni, situ6s sur le Răut, et sur Ies villages de Samoleuca et de Tilişeuca, situăs sur le Nistru, achetăs â Ivan Popşa et k Moişa Filosof, pour 170 „lei" tatares. IV. 17 marş 1496 (7004), Piatra. Le voîevode £tienne le Grand confirme au monastere de Neamţ le droit de proprietâ sur la branişte (forfit dont l’emploi est reservâ) situee auprds du monastere. V. 17 mai 1496 (7004). Le staroste de Covurlui, Platon, tămoigne que Nastea, fille de Porcu, et son frfcre, Orsu, ont vendu leur hoirie du village de Şătrari â Ioniţă de Şătrari, pour 100 zlotys tatares. VI. < 1497 — 15 septembre 1499>. Le votevode Etienne le Grand confirme k Braţul et k son frfcre, Coste, le droit de propriete sur le village de Cirligul lui Dan, situ6 sur le Corod, achetă k Ion, fils d'aprod Ionăşel, et k ses neveux, pour 50 zlotys tatares. VII. 12 marş 1497 (7005). Le voîâvode £tienne le Grand confirme â Mihăilă etâ Vlad le droit de propri6t6 sur le village de Şişcani, ou a etă Stan Coliban, situâ sur Valea Largă, k la suite du partage avec leur oncle, Mihăilă Cupce. VIII. 15 marş 1497 (7005), Iassy. Le voîâvode Etienne le Grand confirme k Mihăilă Cupcici le droit de propriktâ sur le village de Hotciani, ou a habită Stan Coliban, situ6 sur la Larga, k la suite du partage avec ses neveux, Mihăilă et Vlad. IX. 15 marş 1497 (7005), Vaslui. Le voîâvode Etienne le Grand confirme â Borcea, fils de Triful Borzescul, et â sa soeur, Dragolea, le droit de propriâtâ sur Ies villages de Beţeşti et de Bărbăşani, situăs dans Cîmpul lui Dragoş, et sur une moitiâ du village de Rediu. X. 13 novembre 1498 (7006), H i r 1 ă u. Le voîevode Etienne le Grand fait don au monastkre de Bistriţa, en souvenir de son fils, Alexandre, d'un terrain prks du bourg de Bacău, avec un ermitage et un rucher, situ6 dans Ies vignes de Bacău, indiquant aussi ses confins. XI. 31 marş 1499 (7007). Le voî6vode Etienne le Grand confirme â Costea, â Lazăr et a leurs parents le droit de propri6t6 sur le village de Munteni, oii ont 6t6 juzi Şitul et Prodan, donnă par l’ăvâque de Roman, Vasilie, qui, â son tour, l’avait reţu en don du prince. Celui-ci l'avait achătă â Vasutca, fille de Cozma et petite-fille de Şandru et de Marta, pour 300 zlotys tatares. XII. 27 marş 1500 (7008), Suceava. Le voîevode Etienne le Grand confirme â Gligor et â sa femme, Alba, le droit de propriătă sur un quart du village de Rîşcani, situe k la source de Telejna, achet6 â Oană Rişcanul et â ses parents, pour 35 zlotys tatares. XIII. J u ill e t 1501 (7009). Le voîevode Etienne le Grand confirme au spătar Ianco-vici, fils du vornic de Suceava, Gligoraşco Iancovici, le droit de propriătă sur son hoirie, le village d’Iaşnovăţ, situă au nord du village de Hotcăuţi, indiquant ses confins. LVIII www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1487 (6995) ianuarie 9. Suret de la Ştefan v(oie)v(o)d, let 6995 < 1487> ghen(a)r 9. Facim înştiinţare precum au venit, înnainte noastră şi a boerilor noştri, Băloş, ficiorul lui Cărnii, nepot lui Tatomir, de a lui bunăvoia, de nime sîlit, nici asuprit, ş-au vîndut a sa driaptă ocină, giumătate de sat din Tato-mireşti, pe Răbrice, parte din gios, ce-au fost parte lui. Aceia au vîndut-o slugii noastre, lui Dragotă, şi a surorilor lui: Sofiicăi şi Maruşcăi, ficiorii lui Candrinii \ drept 50 zloţ(i) tătărăşti, care bani, acei 50 zloţ(i) tătărăşti, i-au dat Dragotă şi surorile lui toţ(i) deplin în mîinule lui Băloş, ficiorul Iui Durnii, nepot lui Tatomir. Pentru aceia, şi noi am dat şi am întărit slugii noastre, lui Dragotă, şi surorilor lui, ficiorii lui Candrinii \ pre ace de mai sus zisă giumătate de sat din Tatomireşti, pe Răbrice, să fie şi de la noi uric şi cu tot venitul lor, şi copiilor lor, nepoţilor, şi strănepoţilor şi a tot niamul, ce să va alege mai aproape, nestricat niciodată, în veci. Iar hotarul acei giumătate de sat din Tatomireşti, parte din gios, să fie din hotarul giumătate, pe unde li-au însămnat lor sîngur cu megieşii. Pentru aceia, credinţa domnii mele şi a preiubiţi fii domnii mele: Alexandru, Bogdan- [şi] Vlad [v(oie)v(o)d], şi credinţa tuturor boerilor noştri, mari şi mici: dum(i)s(al)i Dragoş [vel] vor(ni)c, şi dum(i)s(al)i Ioan Săcară pîrcălab de Cetate Noî,şidum(i)s(al)i Clănău [vel] spatar, şi dum(i)s(a)i Boldul2 [vel] vist(ie)ri, şi dum(i)s(al)i Irimie [vel] post(elnic), şi dum(i)s(al)i Andrica3 [vel] pah(arnic), şi dum(i)s(al)i Matei stol(ni)c şi dum(i)s(al)i Şăndre 4 [vel] com(i)s. Deci după a noastră viiaţ(ă), cine va fi domn ţării aceştie, să nu strice aciastă danie şi întări tură, ce mai vîrtos să de şi să întăriască. Şi pentru mai mare credinţă şi întăritură, am poroncit cinstitului şi credinciosului boeriului nostru, dum(i)s(al)i Tăutului [vel] log(o)f(ă)t, să scrie şi a noastră pecete cătră aciastă adevărată carte a noastră să o lege. S-au tălmăcit de Evloghie dascal, let 1766 ghen(a)r 16. Bibi. Acad., CV/4. Copie din sec. XIX după trad. din 1766 ianuarie 16. O menţ., cu văleatul: 6996, într-o carte de judecată din 1786 iulie 1, la Arh. St. Iaşi, Condica K 372, f. 172 v. www.dacoromanica.ro 1 EDIŢII: M. Costăchescu, Doc. Ştefan, p. 35—36 (nr. 7) (copie); D.I.R., A, XV, voi. II, p. 57 (nr. 58) (copie). 1 „Candrinii", formă genitivală slavă netradusă a numelui „Candrea". * în loc de: „Boldur". * în loc de: „Andreica". 4 în loc de: „Şandru". 2 1487 (6995) ianuarie 11. L(ea)t 6995 <1487) ghen(arie) 11. Ispisoc de la Ştefan vodă... x. Toţi cini or citi sau or audzi cetind. Facem ştir(e) precum au venit înnainte noastră şi înnainte tuturor boiarilor noştri moldo vine şti sluga noastră Ivan, ficior Tomii Fulovii, de bunăvoe lui, nesilit, niîmpresurat, au vîndut a sa driaptă ocină, dintr-al său drept uric ci-au avut de la...2, satul anume Beneştii, pe pîrîul Beneştilor, şi alt sat, anme Buciumii,... 2 şi o bucată de loc din dotarul Mihneştilor, slugii noastre, Radului Pătrăşcan, drept 300 zloţ(i), denainte noastră şi denainte boiarilor noştri, i-au făcut plată deplin(ă). Pentru aceia, şi noi am dat ş-am întărit slugii noastri, Radului Pătrăşcan, pe aceli de mai sus-dzisă: satul Beneştii, şi Buciumii şi acea bucată de loc din hotarul Mihneştilor, ca să-i fie de la noi uric cu tot vinitul, lui, şi feciorilor, şi nepoţilor, şi strănepoţii, şi răstrănepoţilor lui şi a tot niamul lui, cît să vor alegi mai di aproapi, neclintit şi neruşiit, în veci. Iar hotarul acelor doauî sati, Beneştii şi Buciumii, ca să fie pe hotarul cel vechiu, pe unde au trăit din veci. Iar hotarul cei bucăţ(i) de loc din hotarul Mihneştilor ca să fie din margine pădurii, dintr-un fag însămnat drept peste pîrîu pîn-în ceia margini de pădure, într-un măr. Şi spre aciasta singur Ştefan vodă şi pun(e) credinţa a tuturor boiarilor ce-au fost pe atuncia. Şi pentru mai mari credinţa şi întărire a toati cîti mai sus s-a scris, am poroncit boiar(u)lui nostru, Tăutului log(o)f(ă)t, să scrie şi pecete noastră să o lege la această adevărat(ă) cârti a noastră. U las, l(ea)t 7240 <1732) ghen(arie) 6. Pavel gramatic procital, m.p. Bibi. Acad., MCXCVI/3. Trad. EDIŢII D. P. Bogdan, Acte 1426—1502, p. 65 — 66 (nr. 12) (trad. din 1732 ianuarie 6); D.I.R., A, II, p. 58 (nr. 59) (trad., după D. P. Bogdan). 1 Colţul din dreapta (4,5 x 6 cm), de la începutul doc., tăiat. 2 Loc gol în trad. 3 1487 (6995) ianuarie 12, Suceava. -ţ ffi(H)n(o)cTÎio k(o)>kîeio, «vu, Gte$4h(ti) koekoa<>, r(o)cn(o)A(a)pTi 3eaimh MoAAAECKOH. 3H4AHEHHTO MHHHAa(-k), H CHAIl(k) AHCTOAn(h) HAWHAt(k), KTiCMAh(Ti) KTO HA HEAIv(k) 83PHT(ti) HAH ErO 8cAUUJHT(Ti), Wîk(e) npÎHAClUA, npMA(li) haaah 2 www.dacoromanica.ro H npAA(lO HdWHMH MOAAdBCKHMH EOiapE, M*KpEHd H THTHdHd H ffiSlIJd, A0l|KH «PEHpOBH, no CBOEH AOKpOH BOAH, HHKHM(e) HEIK>h8>KEHH, d HH lipHCHAOBdHH, H npOAdAH CEOIO lipdBSlO WTHHH8, WT(Ti) CBOErO npdBdrO SpHKd H llHTOMdrO, EAHO CEAO Hd HAVfc TTvTTvpEHJÎH, nOBblUJE WT(ti) *1*EEpEL(J(h), Hd TOM>KE nOTOHt J H npOAdrtH TOE CErtO CrtSrdM('k) HdWHM('E) HBdH8 H BpdTÎdM(-K) ErO, flHAPHAUJ», H FdBpHAS H IlETpS 3d M 3AdT(Ti) TdTdpCKBIK('B). H SCTdBWE HdllIH CrtSrH, HEd^Ts.) H BpdTÎd ETO, AhAPHAUJ(e), H rdBpHA(-h) H IlETpE, H 3dllAdTHAH 8CE HCnOrtHd TOTH BEIIIJE nHCdHHÎH nHH’fe3H M 3AdT(Ti) TdTdpCKHJf(Ti) 8 P$KH M-KpHHH, H THTHdHH H ffiSUJH, AO^KH 4>EHpOBH, IlEpEA^) HdittH H IlEpEA^) Hd-UJHMII BOlapE. HhO MEI, BHAtBUJE[M] H^Ti) A^KpOII EOAH H AdrOA$ ME>KH HHMH II nOAHÎH 3dllAd-t(8), d MEI, TdKOJKAEpE. H WT(-e) Hdc(Ti) ECA\H Aaa» H IlOTBp'BAHAH CrtSrdM^) HdlUHM('E) HBdH$ H BpdTÎdM(-E) ErO, tÎHAPHAUjS, H FdBpHAS H IlETpS, TOE lipAA^) pEHEHOE CErtO, Hd HMt T'ET'EpElJJÎH, nOBEIIlJE WT(ti) 4>EEpELJ]H, Aa ECT(Ti) HM(Ti) We('E) Hdc(Ti) 8pHK(Ti) H CE B-ECEM(e) A«Jf°AWM(E), HM(-e), H A'feTEM('E) H^Ti), pdBHO H SHSMdTWM^) H^Ti), h npt8H8MdTWM(-E) Hjf(-E), h npt ijjSptTWMţ'E) ii^(-e) h b-ecemS p«a8 hk(-e), KTO Cfc HM(-e) H3BEPET(-e) HdHEAHJKHÎH, HEnOpSlUEHO HHKOAHKE, Hd BtKH. fI JfOTdpE TOM8 CEAS WT(-e) $EEPEL|JEm('e) nOHEHlUH WT(-e) SCTÎE AKWMd nOTOKd, tae 8ndAdET(-E) 8 A^P^rS, npocTH mepec(e) ahc(-e) a® hh>khîh koheu,e noA'fcHH 8 jfOTdpTi ThTEIJJHAC’PE, d WT(-e) ApSrHK('B) CTOpOH^) nO CTdpOMS £OTdp8, k8A<> H3 BtKd W>KH-BdAH. d Hd TO ECT(-e) Btpd r(o)c(no)A(cT)Bd MH, BEI III E nHCdHHdrO, MEI, GTElţdHd BOEBOAH, H Btpd nptB'B3AK>EAEHH£('B) c(e|)hWB(-e) r(o)c(no) A(cT)Bd MH, fldE^dHApd h EorAdHd-EddAd, h Btpd sorapE HdUJHX’('E): Btpd ndHd 3EîdpH, Btpd ndHd Htrd, Btpd ndHd A^Md, Ktpd ndHd FdHr8pd, Btpd ndHd AParollJE A^opHHKd, Btpd ndHd Xp-EMdHd, Btpd ndHd Mu,Ka X8AHHd, Btpd ndHd Aa>KEC,ra» Ktpd ndHd HwHd h Btpd ndHd Iţls^SAd, ndpKdAdEOBE WT(-e) XoTHHd, Btpd ndHd MhKOT-E H Btpd ndHd PtU,EUId lldpKdAdEOKE WT(-e) HtMU,d, Btpd ndHd flHAPEHKd HopTOpOBCKOrO, Btpd ndHd Fp03t np-EKdddEd QpX’EHCKOrO, Btpd ndHd IwHd CEKdp-E np’EKdAdEd HoBOrpdACKOrO, Btpd ndHd Ka'EH'ES Cn'ETdpt, Btpd ndHd EortAOpd EHCTtpHHKd, Btpd ndHd IlETpd CTOAHHMKd, Btpd ndHd flHAptHKd HdUIHHKd, Btpd ndHd SpEMÎd nOCTEAHHKd, Btpd ndHd IfldHApd KOMHCd H Btpd 8CHX’('E) EOtapE HdlliH)f('E) MOAAdBCKHX'(li), BEAHKH)f('E) H MdAH)f('E). d no HdUIEM(E) ÎKHBOTt, KTO B8aET(-e) r(o)cn(o)A(d)p’E HdUIEH 3EMAH MOAAdBC-KOH, HAH WT('k) AtTEH HdUIH)f('K) HAH WT('e) HdUIErO pOA^ HAH ndK('E) E8a(e) KOrO E(or)-E H3EEpET('E) r(o)cn(o)A(d)pEME BEITH HdUIEH 3eMA>I MOAAdBCKOH, tot("e) eh HM(-e) HE nOp8lllHA('E) HdUIErO AddHÎd H nOTBp'EWAEHÎd, dAH IjlO EH HM('e) 8TBp'EAHA('E) H SKptnHA('E), 3dH8)K(E) ECMH HM(-e) AaaH H nOTEpTiAHAH 3d H)f('E) npdB8lO CA8>KE8 H 3d 1(10 WHH COEH K8nHAH 3d CBOH npdBIH H MHCTIH nHHt3H. d Hd EOAUI8IO KptnOCT(E) H nOTBp'EWAEHÎE T0M8 BTiCEAlS BEIUIE nHCdHH0M8, BEAtAH ECMH HdUIEM8 BtpHOMS ndH8, T*e8t8a8 AOrO^ET8, nHCdTH H HdUIIO nEMdT(E) npHBtCHTH K CEM8 AHCT8 HdUJEMS. IlHc(d) TodAtp(li), 8 G8*l(d)Kt, b(Tv) A(t)TW xSU/IE, M(t)c(d\)u,d rEH(dpîd), B| a(e)«E. f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţârii Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldovei, Mărena, şi Titiana şi Muşa, fiicele lui Feir, de bunăvoia lor, nesilite de nimeni, nici asuprite, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul lor drept şi propriu, un sat anume Tătăreştii, mai sus de Feereşti, pe acelaşi pîrîu; şi au vîndut acest sat slugilor noastre Ioan şi fraţilor lui, Andriaş, şi Gavril şi Petru, pentru 40 de zloţi tătăreşti. www.dacoromanica.ro 3 Şi s-au sculat slugile noastre, Ioan şi fraţii lui, Andriaş, şi Gavril şi Petru, şi au plătit deplin toţi aceşti bani mai sus scrişi, 40 de zloţi tătăreşti, în mîinile Marinii, şi ale Titianei şi ale Muşei, fiicele lui Feir, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, văzînd buna lor voie şi înţelegerea dintre ei şi plata deplină, noi, de asemenea, am dat şi de la noi şi am întărit slugilor noastre, Ioan şi fraţilor lui, Andriaş, şi Gavril şi Petru, acest sat mai înainte spus, anume Tătăreştii, mai sus de Feereşti, să le fie de la noi uric şi cu tot venitul, lor, şi fiilor lor, deopotrivă şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat de la Feereşti începînd de la gura a două pîrae, unde cade în drum, drept peste pădure, pînă la capătul de jos al poienii, la hotarul Titeştilor, iar din celelalte părţi după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Ion şi credinţa panului Şteful pîrcălabi de Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcă-labi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Petru stolnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre. Moldova, sau din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu le clintească dania şi întărirea noastră, ci să le întărească şi să le împuternicească pentru că le-am dat şi le-am întărit pentru slujba lor dreaptă şi pentru că şi-au cumpărat pe banii lor drepţi şi curaţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acelor mai sus scrise am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6995 <1487>, luna ianuarie, 12 zile. kIi©, Attj, OTtîjsdH koekoa<*. r(©)cn(©)A(d)pTi 3emah ffl©AAdKCK©H. 3H4MEHHT© HHHHM, HC C/ftM rtHCTOM HdlJLIHM, KTiC/ftM KT© Hd HEM ©y3pHTK HrtH er© 1 ©ycrtWWHTh., W>KE T©TH2 HCTÎHKIH CrtSfd H4W, K©CTE TpacSălk WT 6 www.dacoromanica.ro ILvhB-MI,Et|JÎH, CASKHA HdAII npdBO H B-fepHC. TaM, MU, KHA^BUJE ErO npdBd/ft H BtpHd CA#>KEd AO HdC, WdAOBdAH ECAAH ErO WCOBHOK» HdWEIO AIVHAOCTIK» H A^^H H IIOTB Ep AH AH ECAUH EAI\8 0\f HdUIEH 3EAAAH, 0\f fflOAAdBCKOH, ErO npdBd/ft WTHHHd, EAHH<0>1 CEAO Hd HM*fe IlA'BB'BU.EtlIÎH, Hd BEpjfE iTtAdHd. TOE BtCE BHUJE nHCdHHOE Aa ECTE EAI\8 WT HdC OypHK H cil B*ftCEAf\ A^A^M, EAdS, H A'kTEAH ErO, H EpdTÎIdM ErO, H Oy’HSldTOAA ErO, h np’boy’HSidTOAH Ero, h np-feifiSp-feTOAd Ero h b-bceai\8 poA# Ero, kto c-k eai\8 h3kepet HdHEAHKHÎH, HEnOpSlHEHO HHKOAHKE, Hd B*feKH. fi JfOTdp TOAdS CEAS, IlA'KB'KU.EHlHAOpS, Aa ECTK WT OycHJf CTOpOH nO CTdpOAdS JfOTdpiO, K$A<1 H3 B-feKd WKHBdAH. fl Hd TO ECTk B-fepd HdUIErO r(o)cn(o)A(cT)Bd, BHUJE nHCdHHdrO, Adftl, &TE$dHd BOEBOAd, H B-fepd np’feB1v3AI0KAEHHHJf A^TEH HdUJH)f> ff AE^dHAPd H SorAdHd-£AdAa, h B-fepd boap'k HdWHjf: B-fepd ndHd3 3kîaph, B-fepd ndHd Hat, B-fepd ndHd A8iWH. ^tpa ndHd ranrSpa, B-fepd naHa AParc,HJd AKopHHKd, B-fepd ndHd Xp-BAAdHd, 1, B-fepd ndHd AaîKKC,r<1> B-fepd ndHd îwHd H B-fepd ndHd IţlEc|iSAd lip-BKdAdEOBE WT XOTHH, B-fepd ndHd rtlHKOTa H B-fepd ndHd P-fell,EIUd np-EKliAdEOBE HeAIJEU.KHY'B, B-fepd ndHd (ÎHAPEHKd HopTOpOBCKH4, B-fepa ndHd Tp03H AIhKOTHM, B-fepd ndHd CEKap-B, B-fepd ndHd Ka-KHIvS cn-BTdp-fe, B-fepd ndHd SoAA^pd BHCT/ftpilHKd, B-fepd ndHd IIetp# CTOAHHKd, B-fepd ndHd tlHAPEHKd MdHJHHKd, B-fepd ndHd GpEAAÎ/ft nOCTEAHHKd, B*fepd ndHd lUdHApa KOAMICd H B-fepd EO/ftp5 HdlUHJf AAOAAdBCKHJf, BEAHKHJf II AI\dAH)f. fi no HdLUEAI >KHBOT"fe, KTO BSAET r(oc)n(o)A(<>)pB KdlHEH 3EAI1AH, WT A'kTEH HdUJHjfK hah wt HduiEro poa8, hah ndK 8 Eor-ft H3BEPETB r(oc)n(o)A(a)-pEAft BHTH HdLLIEH 3eMAH iîlwAAdBCKOH, 6 EH EAAOy HE nOpSlHHA HdUJErO A^HÎd H nOyTBp-KIKAEHÎd, 6BpTiAHA H OlfKp/ftnHA, 3dH0>KE7 ECAIJH EAI\8 A«1AH <11 nOTBpivHCAHAH 3d>6 ErO CA$>KEOy H 3d IJJO ECTK EAd88 npdBd/ft WTHHHS. 6OAUJEE Kp/ftnOCTB H nOTBpivîKAEHÎ/ft 9 T0A\8 B*BCEAI\8 6, BEA-feAII ECA\H HdUJEAlg [HdUJEA\S] B-fepHOAA» ndHS, TdSTSdS AOrOi|>ET$, nHCdTH H HdUlS nEMdTd10 npHB-fecHTH ®HCT8 HdUIEAUS. IIlICdA KOCTE, b(1i) A(-fe)TO ISUpiE, AVfeC/ftlJd Ad(d)p(Td) 7. f Din mila lui Dumnezeu, noi. Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi (citindu-se)1, că această adevărată slugă a noastră, Coste Grasul din Plăvăţeşti, ne-a slujit drept şi credincios. De aceea, noi, văzînd slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat şi i-am întărit în ţara noastră, Moldova, dreapta lui ocină, un sat, anume Plăvăţeştii, la obîrşia Ialanului. Toate cele mai sus scrise să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi fraţilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat, al Plăvăţeştilor, să fie din toate părţile după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor noştri copii. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, (credinţa panului Iaţco Hudici)1, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Ion şi credinţa panului Şteful pîrcălabi de Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcă-labi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea Micotici, credinţa panului Secară, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldur vistier, credinţa panului Petru stolnic, credinţa www.dacoromanica.ro 7 panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi 8 să nu-i clintească dania şi întărirea noastră, kîeio, mei, GTEiJsdH'B KOEKOAd, r(o)cn(o)AaP"h 3eKE TOT(’h) HCTHHHÎH HdUJh CrtSrd llBdH1HMh, CASlKHAk Hd2 HJf('h), H npdLJl8p’kT0A/\(’k) HJfk H B"KCE2HHBIAa('k) CEAdAA(*k), Hd HA/Vk Ep’kr’BAHÎH, Hd iîlOAAdB'k, H BePEÎA, MdCT(’k) HJf('k), H KopA’hT’kHÎH, Aa ECT('K) nO CTdpOAdS X’0TaP8 tVT('B) 8cH\'K CTOPOh('k), 1 K$Aa «3 K^Kd UOKERdAH. â. Hd TO ECT('K) K’kpd HdUJErO r(o)cn(d)A(cT)Bd, RHUJE nHCdHHdrO, A/lkl, GTE^dHd SOEEOAH, H K’kpd np’kB'K3AI0EAEHH)f('B) c(e|)hWB('k) r(o)Cn(o)ACTBd AAH, ăAE<ă>XdHApd H EorAdHd-EAdAd, H K’kpd EOApk HdlilH^K’. K’kpd ndHd 3EÎdpH, K’kpd ndHd H’krd, K’kpd ndHd K’kpd ndHd TdHrSpd, K’kpd ndHd APar<,uja AKopHHKd, K’kpd ndHd XiipAddHd, 8 www.dacoromanica.ro Btpa nana ^ajKcora, Btpa naHa T^AHMa, Btpa nana Iwna h Btpa naHa ipE$$aa np'K-KaaasoBE Xothhckîh, stpa naHa Mhkot'k h etpa naHa Ptu,Eiua np'KKaaaBOBE Hemeu,-kîh, Btpa naHa JÎHAPEHKa HopTopoBCKoro, Btpa naHa rpo3H np'KKaaaBa GOpx’Ehckcto, Btpa naHa IwHa CrEKapTk np^Kartasa HoEorpaAcKoro, Btpa naHa 'h1H'hwa cm^Tapt, Btpa naHa EortAopa BHCTîapHHKa, Btpa naHa IlETpa cToanHKa, Btpa naHa tfiupRiKa Hauj1Ka, stpa naHa SpEMÎA nocTEAHHKa, Btpa naHa IIIaHApa KOrt\Hca, h Btpa ScHjfB Boa\px Haujnx’('x)) be1tT1ro p©a8, hah naibii) b8ah Koro 2pet,k r(©)cn(©)A<»pE<\\h. bhth Ham eh <3emah AIortAdB^cKOH, TOT(Tk) l|JO BH 2KptnHrt('h), 3aH$>KE ECMH 1EE xptnocTB h h©tbep>kaehîe tom8 b-bcem» BHmE nHcaHHCM», 1ErttrtH ecmh HamEM» BtpHOM» wSnaHS, T-k8t8a8 aoroijsETS, nHcaTHH HamS nEHaTh. npHBtCHTH K cem8 ahctS HaujEMS. IlHc(a) Iwh aîHci, ne-a slujit drept şi credincios. De aceea, noi, văzînd dreapta şi credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă, i-am dat şi i-am întărit în ţara noastră, Moldova, dreapta lui ocină, satele anume: Bîrgăianii, pe Moldova, şi Verbiia, pe Jijia, partea lui, şi Corlătenii. Toate cele mai sus scrise să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui şi surorii lui, Anuşca, şi copiilor lor, deopotriă şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor)2 lor, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul (acelor mai sus)2 scrise sate, anume Bîrgăianii, pe Moldova, şi Verbiia, partea lor, şi Corlătenii, să fie din toate părţile pe vechiul hotar, (pe)1 unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Ale, luna martie 5. Bibi. Acad., CXLI/122. Orig., perg. (26,5 x 3-4,5 cm.), pecete atîrnată, căzută. Două foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, III/2 şi 2 a. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 293-294 (nr. CLXIII) (text slav); D.I.R., A, II, p. 62 (nr. 63) (trad.). 1 Şters. * Rupt şi şters. 7 1487 (6995) martie 6, Suceava. f Cu mila lui Dumnezău, noi, Ştefan voievod, domnu Ţărăi Moldovii. însemnare facem cu această carte a noastră tuturor cui pre dînsa va căuta sau cetind pre ia va auzi, adecă au venit, înnainte noastră şi înnainte alor noştri moldovineşti boeri, mari şi mici, sluga noastră. Ion, feciorul Mihului Lungul, şi, nesilit de nime, nici împresurat, au vîndut a sa dreaptă ocină, satul Mălă-eştii şi loc de moară în Stavnec, ce l-au cumpărat acel sat tată-său de la Pătru Vilna1. Aceasta l-au vîndutu-1 slugii noastre, dumisale Braţului, dreptul 92 de arginţi2 tătăreşti; şi i-au plătit Braţul deplin. Dreptu aceea, şi noi, dacă am văzut între dînşii bună învoire şi tocmeală şi plată deplin, asemene dat-am ş-am întărit slugii noastre, dumisale Braţului, pre acest de mai sus zis satul Mălăeştii şi loc de moară în Stavnec, ca să-i fie driaptă ocină şi moşie şi uric de întăritură, lui, şi feciorilor lui, nepoţilor, şi prenepoţilor, şi răstrănepoţilor şi a tot neamul, ce se va alege mai de aproape, neclătit şi neruşiit nici odănoară, în veci. Iar hotarul acestui sat ca să fie după bătrînele hotară, cum s-au stă-pînit în viiaţă3. Şi spre aceasta este credinţa domnii mele şi a fiilor domnii mele. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi a boerilor domnii mele: Zbera, şi Niagul, şi Duma, şi Gangur, şi Dragoş vornicul, şi Hărman, şi Iaţco Hudeciu, şi Dajboga, şi Ion şi Şteful pîrcălabii de Hotin, şi Micotă, şi Reţeş, şi Andriica Ciortorov- mart(ie) 6. Suretul acesta l-am scos eu, di pre sîrbie, întocma cum scrie uricul. Tănase logofăt za taină. 7263 <1755) aprilie 7. Bibi. Acad., LXVIII/129. Trad. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 298—299 (nr. CLXVI) (aceeaşi trad.); D.I.R., A, II, p. 64 (nr. 65) (trad., după I. Bogdan). 1 în loc de Voina? (cf. şi I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 229, n. 1). * Pentru: „zloţi". 5 Traducere greşită a lui hs g-fcic* (cf. şi I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 299, n. 4). 4 Omis. 5 Greşit, în loc de: „pîrcălab". 10 www.dacoromanica.ro 8 1487 (6995) martie 6, Suceava. t ffiHrtocTÎw eokieio, mu, Gte4>ah eoeeoaa, rocnoAapE 3emah ALoaaaeckoh. 3HdMEHHT© MHHHM, HC CHM AHCTOM HdllIHM, E’kC’kM KTO Hd H $3pHT hah Ero mtSmh SCAUUJHT, W>KE EipÎHAE, nptA HAMH H flptA HdUIHA\H EOMpH, EEAHKHMH H MAAHMH, CA»rd HdUJ TodAEpE, CUH"E E'KAOLIJEB, no CBOeH A^pOH EOAH, HHKHM HEnOH8}KEH, A HE npHCH-AOBdH, h npOAdA ceoio npdsSio wthiihS wt cEOEro npaEaro h mTOMaro Sphka, eah8 E8KaT8 3EMAI0 WT X’OTdpd IlETpEL|JHAOpK, UIECT81O MdCTE, IJJO EH COEH 8CAAHA CEAO, nOHH>KE I10T0K KopHHAOpE H IIOHHJKE A$ME flA3dpOBE; TA npOAAA TOE E8KAT8 3EMAI0 WT ^OTApA IlETpEMJHAOpK, WECTSIO MdCTE, CA^St HdllIEAlS ToAAEp# TAHCH 3A g 3AAT TdTdpCKHX’. H ScTdBUIE CASra HdUJE TodAEpE TdHCt H 3AnAATHA #CE HCflOAHd TOTH EHU1E nHCAH1 nHHt3H, .( 3AAT TATApCKHJf, 8 p$KH CA^St HdllIEAlS TOAAEpS, CUH» EtulOUlEB, nEpEA HAMH H (lEpEA HAHJHMH EOMpH. HhO MU, BHA'feKLIJE ME>KH HHMH A«KpOIO EOAH H TOKMEW H nOAHOlO 3AnAAT8, A MH, TdKO>KAEpE, H WT HAC ECMH AAAH H nOTBEpAHAH CA»St HdllIEMg TodAEpS TdHCt TOE nptA PEMEHOE e8KAT8 3EMAH, WECT8IO MdCTE WT JfOTApA DETpEIjJHAOpB, A<« ECT em8 wt hac 8phk h ce e-ecem-e a^ASM^, em8, h a^temk Ero, h ShSmatom Ero, H nptSHSMdTOM Ero, H nptMJgptTOM Ero H BTiCEM» POA» Ero, KTO CM EA\8 H3EEPETTs. HdHSAHKHÎH, HEnOpSlHEHO HHKOAHJKE, HA EtKH. fi ^OTApii TOH e8KAT8 3EMAH A<> ECT WT SCErO JfOTApA IlETpE IjJHAOp U1ECTOIO MdCTE. fi HA TO ECT B-fcpd HAUJErO TOCnOACTBA, BHU1E nHCAHHArO, A1H, GtE^AHA EOEEOAH, H BtpA np'fcBTi3AI0EAEHMJf CUHWEE TOCnOACTBd MH, fLuldHAPA H EorAAHA-EAAAA, H Etpd EOMpE HALUHJfEtpd nAHA 3EÎdpH, Etpd nAHA Htrd, Etpd nAHA ,\8MH, Ktpd ndHA raHrSpa, stpa nAHA ApArowa aeophhka, stpa nAHA X'epmaha, Btpa nAHA A^sora, Btpa nAHA X8AHMA, Etpa nAHA IwHA H Etpa nAHA IJIe^^AA np-EKdAdKOBE XOTHHCKIH, Etpd nAHA MhKOTA H Etpa nAHA PtUEUia np-EKdAdEOBE HEMEU.KÎH, Etpd nAHA dHAPEHKA HopTO-pOBCKOrO, Etpa nAHA Tp03H np'KKAAAEA OpjfEHCKOrw, Etpd [B-fcpa] nAHA IwHd GEKAp-E np-KKAAAEA HoBOrpAACKWrW, Btpa nAHA Ka-EH-EWA CITETApt, B-fcpa nAHA EOAAOpd BHCTÎApilHKA, B"fcpa nAHA IlETpA CTOAHHKd, Btpa nAHA ^HAPEHKA MdllIHHKd, Btpa nAHA SpEMÎM nOCTEAHHKA, Btpa nAHA III AH AP A KO AMICA H Btpa 8CH)[ EOMpE HdllIHJf MOAAdE-CKHJf, BEAHKHX’ H MAAHJf. ă no HAHJEM JKHBOTt, KTO E»AET TOCnOAdpK HALII Eli 3eMAH AlOAAAECKOH, WT AtTEH HaHJHJf HAH WT HAUJErO pOA# HAH nAK E»A KOrO Eorii H3EEPETK rOCnOAdpEME EHTH HAHJEH 3EMAH MOAAABCKOH, TOT L|JO EH HE nOpSlUHA HAUlErO AAAHÎE H nOTBEpîK-AEHÎE, 2 ipo Eli EM8 STEptiAHA H SKptnHA, 3AH8/KE ECA\H EA\8 A A AH H nOTEEPAHAH <3d Ero1 npasSio ca8>ke8 h 3a ipo coeh KSnHA 3a ceoh npaKÎH nHHt3H. fi HA KSAUJÎE KptnOCTE H nOy-TBEpJKAEHÎE TOM» E-ECEMS EHU1E nHCAHHOA\8, BEAtAH ECMH HdUJEMS EtpHOMS nAHS, T1i8t8a8 AOrO^ET», nHCATH H HAUlS nEMAT npHEtCHTH K CEM8 ahctS haujemS. IIhc(a) IwH, K-K GSMABt, fi-E AtTO xSÎ^ME, MtCMU,A MApTA t Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Toader, fiul lui Băloş, de bună-voia sa, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a vîndut ocina sa dreaptă, din dreptul şi propriul său uric, o bucată de pămînt din hotarul Petreştilor, a şasea parte, ca să-şi întemeieze sat, mai jos de Pîrîul Cornilor şi mai jos de www.dacoromanica.ro 11 casa lui Lazor; şi a vîndut această bucată de pămînt din hotarul Petreştilor, a şasea parte, slugii noastre, Toader Tansea, pentru 60 de zloţi tătăreşti. Şi s-a sculat sluga noastră, Toader Tansea, şi a plătit deplin toţi aceşti bani mai sus scrişi, 60 de zloţi tătăreşti, în mîinile slugii noastre, Toader, fiul lui Băloş, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, văzînd bunăvoia şi tocmeala dintre ei şi plata deplină, noi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, Toader Tansea, această bucată de pămînt înainte spusă, a şasea parte din hotarul Petreştilor, să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestei bucăţi de pămînt să fie din tot hotarul Petreştilor a şasea parte. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Hudici, credinţa panului Ion şi credinţa panului Şteful pîrcălabi de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului [panului] Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Petru stolnic, credinţa panului Andreica ceaşnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis, şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mări şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, (ci)2 să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am întărit (pentru)1 slujba (lui)1 dreaptă şi pentru că şi-a cumpărat pe banii lui drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor gelor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atirne pecea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, la Suceava, în anul 6995 (1487), luna martie 6. (Pe verso, însemnare ulterioară): Uric de la Ştefan voevod, ce-au vîndut Toder, sinu Băloş, Tanseh3 din tot hotarul Petreştilor a şease parte. Biblioteca Publică, a R. S. Sîrbe-Belgrad, nr. 397. Orig., perg. (34 X 42,5 cm.), pecete atîrnată (cu şnur de mătase roşie), căzută. O trad. din 1765 iulie 11, de Evloghie dascăl, la Biblioteca Centrală de Stat-Bucureşti, Colecţia documente, XVIII/3. Două rez.: unul într-un perilipsis din prima jumătate a sec. XIX, la Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/19 (nr. 2), şi altul într-un opis din 1845 martie 7, ibidem, MMCMV/29 (nr. 2), şi o menţ. într-un opis din 1851 februarie 5, ibidem, MMCMV/34 (nr. 2). EDIŢII: Tocilescu, Doc. inedite, p. 378-381 (text slav şi trad.); Iorga, St şi doc., VII, p. 72 — 73 (nr. 2) (rez. cu extrase, după orig.); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 296—298 (nr. CLXV) (text slav); D.I.R., A, II, p. 63—64 (nr. 64) (trad., după I. Bogdan); Catalogul doc. mold. Supliment, I, p. 46 (nr. 55) (rez.). * * 1 Şters. 8 Rupt. * Adică: „lui Tansea". 12 www.dacoromanica.ro 9 1487 (6995) martie 7. Von Gottes Gnaden wir Ştefan Woewoda, Hospodar des moldauischen Landes, thun kund durch diesen unseren Brief, Allen, die solchen sehen oder lesen horen1, wienach vor uns und aii unseren moldauischen Bojaren den grossen und den kleinen gekommen ist unser Diener Steful, Sohn des H(er)r(n) Herman, unde seine Schwester Marina, Frâu des Michael Rugaschewid, wie auch unser Beter H(er)r Pop Paisie, Egumen, mit allen in Christo lebenden Brudern unseres Klosters Putna, aus ihrem guten Willen, von niemand gez-wungen oder vergewaltigt und haben ihre Dorfer vertauscht. Und unser Diener Steful und seine Schwester Maria2 haben unserem Kloster Putna ein Dorf gegeben namens Maneuz mit den Muhlen auf der Sodawa. Und unserer Beter Pop Paisie, Egumen, mit allen Brudern, hat unserem Diener Steful, dem Sohne des H(er)r(n) Herman, und Stefuls Schwester Marina, Frâu des Michul Rugăscheskul, dafur ein Dorf gegeben namens Shirouz in Cernower Zenut, welches Dorf H(er)r Ioga, der Schatzmeister, von Michail und Pizurko, PoRdans Enkel, um 300 tatar(ischen) Gulden ge-kauft und H(er)r Ioga, der Schatzmeister, dieses Dorf Shirouz fur seine Seele unserem Kloster Putna gegeben hatte. Und hiernach habe ich (As)3 mich uns(ere) H(err)sch(af)t erhoben und haben uns(ere) H(err)sch(af)t fur dieses Dorf Shirouz unserem Diener Steful und seiner Schwester Marina noch 100 tatar(ischen) Gulden darauf gegeben. Und den Vorrechtsbrief, welchen PcRdan von unserem Ahne, dem Woe-w(oda) Alexander, und den Vorrechtsbrief uber den Erkauf, welchen der Egumen unser Pop Paisie, zugleich mit den Brudern, auf dieses Dorf Shirouz-hatte, diese zwei Vorrechtsbriefe haben wir auch in die Hânde unseres Dieners Steful, Hermans Sohnes, sowie in die seiner Schwester Marina gegeben. Da wir nun unter ihnen den guten Willen und den Tausch gesehen,. so haben wir auch von uns aus das vorgenannte Dorf Maneuz mit den Muhlen auf der Sodawa unserem Kloster Putna gegeben und bekrâftigt, damit es-demselben von uns eine Handveste sei mit allen Einkunften unverbruchlich fur immer, in Ewigkeit. Und der Hotar dieses obgeschriebenen Dorfes soli nach dem alten Hotar sein, wo er von jeher bestanden. Und hiefur ist die Begl(aubigung) unserer H(err)sch(af)t des obgeschriebenen wir Ştefan Woewoda und die Begl(aubigung) uns(erer) H(err)sch(af)t vielgeliebtesten Sohne, Alexander und Bogdans-Wlad und die Begl(aubi-gung) uns(erer) Bojaren: d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Sbiare, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Neg, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Duma, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Gangur, d(ie) B(eglaubigung)-d(es) H(er)r(n) Dragosch, Hofrichters, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Hărman, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Dashbog, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Iazko Hudid, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Ion und H(er)r(n) Steful, Parkalaben von Hotin, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Mikot und d(es) H(er)r(n) Rezesch, Parkalaben von Nemz, d(ie) B(eglaubi-gung) d(es) H(er)r(n) Andreik des Cortorowers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Grosa, Mikots Sohnes, Parkalaben von Orhei, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Ion Sekar, Parkalaben von Nowograd, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Klănăo, Schwerttrâgers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Boldor, Schatzmeisters, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Peter, Truchsessen, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Andreik, Mundschânks, d(ie) B(eglau- www.dacoromanica.ro 15 bigung) d(es) H(er)r(n) Eremiă, Kâmmerers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Schander, Marstallers und die Beglaub(igung) aii unserer moldaui-schen Bojaren der grossen und der kleinen. Und nach unserem Leben, wer Hospodar unseres Landes sein wird von unseren Kindern oder unserem Geschlechte, oder wen immer Gott auser-wâhlen wird, Hospodar zu sein, der soli doch unsere Schenkung unserem Kloster nicht umstossen, sondern sie bestârken und bekrăftigen. Und zu mehrerer Bestârkung und Bekrâftigung all des Obgeschriebe-nen, haben wir unserem getreuem H(er)r Tăutul, Kanzler, befohlen zu schrei-ben und unser Siegel beizuhângen diesem unseren Brief. Geschrieben hats Ion im I(ahre) 6995/1487 im Mon(at) Mârz 7. Tag. Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Şteful, fiul panului Hărman, şi sora lui, Marina, soţia lui Mihail Rogaşevici, şi, de asemenea, rugătorul nostru chiar popa Paisie egumen cu toţi fraţii întru Hristos, care trăiesc în mănăstirea noastră, Putna, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au schimbat satele lor. Şi sluga noastră Şteful şi sora lui, Maria2, au dat mănăstirii noastre Putna un sat, anume Maneuţi, cu mori pe Suceava. Iar rugătorul nostru popa Paisie egumenul cu toţi fraţii au dat slugii noastre Şteful, fiul panului Hărman, şi surorii lui Şteful, Marina, soţia lui Mihul Rugăşescul, pentru aceasta, un sat, anume Şirăuţi, în ţinutul Cernăuţi, pe care sat îl cumpărase pan Iuga vistier de la Mihail şi de la Piţurca, nepotul lui Dan Poiană, pentru 300 de zloţi tătăreşti, iar pan Iuga vistier a dat acest sat Şirăuţi pentru sufletul său mănăstirii noastre Putna. Iar întru aceasta, eu, domnia mea, m-am sculat şi am mai dat domnia mea pentru acest sat Şirăuţi slugii noastre Şteful şi surorii lui, Marina, încă 100 de zloţi tătăreşti. Iar privilegiul pe care l-a avut Dan Poiană de la bunicul nostru, Alexandru voievod, şi privilegiul de cumpărătură pe care l-au avut egumenul nostru popa Paisie şi fraţii pentru acest sat Şirăuţi, aceste două privilegii încă le-am dat în mîinile slugii noastre Şteful, fiul lui Hărman, precum şi în ale surorii lui, Mărena. Deci noi, cînd am văzut bunăvoia şi schimbul lor şi noi am dat şi am întărit de la noi satul înainte spus Manueţi cu mori pe Suceava mănăstirii noastre Putna ca să-i fie de la noi uric cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat mai sus scris să fie după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei noastre, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Ion şi a panului Şteful pîrcălabi de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreica Ciortorovschi, credinţa panului Groza, fiul lui Micotă, pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Petru stolnic, credinţa panului 14 www.dacoromanica.ro Andreico ceaşnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Şi după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că am dat şi am întărit mănăstirii noastre Putna. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîme pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, în anul 6995 , în luna martie, 7 zile. După Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 164— 165 (nr. XVIII). Trad. germ. după orig. slav, perg., pecete atîrnată. ALTE EDIŢII: Pumnul, Privire răpede, p. 92 (rez., după Protocolul comisiei de delimitare a moşiilor din 1781, nr. 136); Fondul religionar, p. 738 (rez., după acelaşi Protocol); Dan, M-rea şi com. Putna, p. 171 (nr. 3—4) (rez., din 1764, după orig., şi menţ. după trad. veche, în Catastiful lui Vartolomei Măzăreanu); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 300 — 301 (nr. CLXVII) (rez. rom. dezv., după Wickenhauser şi după trad. germ. de Lopeisky din „Tabula" de la Cernăuţi); D.I.R., A, II, p. 65—66 (nr. 66) (trad., după Wickenhauser). 1 De la „thun kund" pînă la „horen", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după documentul din 1443 (6951) august 3 (cf. D.R.H., A, voi. I, doc. nr. 237). 2 Mai sus şi mai jos: „Marina". 3 Explicaţia lui Wickenhauser. 10 1487 (6995) martie 8, Suceava. f /&HriOCTÎK> EOIKÎIO, Mhl, CTEijSdH BOEBOAd, rOCllOAdp'h 3EMAH ffîOdAdBCKOH. 3h3A\EHHT0 HHHHM, HC CKE npÎHAOUld, îip A A HdMH H îipAA 8CHMH HdUlHMH MOdAdBCKHMH EOiapE, HfidH H Ch CBOEIO CECTp1, fldEOlO, H HEfUVT HŢ, IlfidHKO, 110 H)f A^BpOH BOdH, HHKHM HEnOHS>KEHH, d HH fipHCHdOEdHH, Td fipOAddH CEOIO lipdBSlO WTHHH8, WT CBOErO npdEdrO 81, EAHO CEdO, Hd HM'fc R'hMHCHHH< ÎH >*, Hd EdJfdSH) Td fipOAddH TOE CEdO CdSS'b HdUlEMS lK8p>Kd KTvKTvp1S'K H 5KEHH ErO, 4>EAKH, 3d T 3ddT TdTdpCKhlJf. H ScTdBUlE CdSrd HdUI IK8p>Kd E'hK'hpdS'h H Ch CBOEIO 5KEHOIO [>KEH0K>], EAK0K>, Td 3dllddTHdH 8CE HCnOdHd TOTH EhlUJE llHCdHHhlH fIHH'b3H, T 3ddT TdTdpCKHJf, 8 p8«H CdSS'b HdUlEMS, HBdH8, H CECTpH ErO, fldGH, H HE110T8 HŢ, HBdHK$, lip^A HdMH H îip'fcA HdUlHMH EOiapE. HhO Mhl, B'kIA'feBUlE HJf2 A^BpOlO EOdIO H T0KME1K H nOdHÎH 3dnddT, d Mhl, TdKOÎKAEpE, H WT HdC ECMH AddH H nOTBpTvAHdH TOE fipd\A pEMEHOE CEdO Hd HM’fe HtvMHC-HHHÎH Cd8st HdUlEMS JKSpHCd E'hK'hpdS'h H 1KEHH ETO, EAKH; ddH nOdOBHHd TOrO npd\A pEHEHOTO CEdd, WT EdA, BhlUlHSlO HdCT, Ad ECT CdSS-fe HdUIEMg 3f8p>KH E'hK'hpdS'h WT HdC SpHK H C-h B-hCEM A^A^M, EM», H A'feTEM ErO, H SH^HdTWM ErO, H lip-bS-H$HdT0M H np’feljjSp'bTOM ErO H B-hCEMS pOA# ErO, KTO Cb EM8 H3EEpET HdHEdHlKHÎH \ d T0T8 APSrSlO nOdOBHHd CEdd WT EdA, HHH1ppH, K'tpd ndHd Hat, K'tpd ndHd K'tpd ndHd TaH- r8pa, K'tpd ndHd /^parotiJE Eoydd AKopHHKd, K'tpd ndHd Xp-hMdHd, K'tpd ndHd 1Ka X^AHHd, K'tpd ndHd IWHd H K'tpd ndHd I}lE$8dd np'KKdrtdEOKE WT XoTHHd, K’tpd ndHd ffiHKOT-K H K'tpd ndHd P"tX WT H"tMl|,d, K’tpd ndHd flHAPEHKd MopTO-pocKoro, K'tpd ndHd Tpoa't3 np-KKdddEd OpXEHCKoro, K-tpa ndHd IwHd CEKdp'K np-K-KdddEd HoKorpdACKoro, K'tpd ndHd Kd-hH-KWd cn'KTdp't, K'tpd ndHd EodAopa KHCT't-P1, K'tpd ndHd IlETpd CTOdHHKd, K'tpd ndHd dHAPEHKd HdUJHHKd, K'tpd ndHd 1T't, KT O B$AET rOCnOAdpTi HdUJEH <3EMrtH>1 /QortAdKCKOH, WT A'feTEH HdUIHX HrtH WT HdUJErO pOA# HrtH ndK B$A K4 TOT J{JO EH HM HE nOpSUJHrt HdUJErO A^HÎd»1 H nOT-KpTOKAEHÎd, ddH ipO EH HM KE ECMH HM A^H 3d (JJO WHH COBH KSnHAH 3d CKOH npdKÎH nHH*t3H. fi Hd BOdWSlO Kp’tnOCT H nOTKp"K>KAEHÎE TOM# K-fcCEM$ KfeJUJE nHCdHHOMS, KErt^tAH ECMH HdUIEM$ K'tpHOMg ndHS, T'kSTSrtS AOrOjjiETS, < (IHCdTH H HdUJ$ nEHdT npHK'tCHTH >* K CEMS dHCTS HdUJEM». IlHCdd TodAEp, 8 GwHdK-t, K rt-tTW «SUME, M-tCAU,d MdpT, Tî AEHK. f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această (carte)1 a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, Ivan şi cu sora lui, Alba, şi nepotul lor, Ivanco, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul lor drept, un sat, anume Nămisni(cii)1, pe Bahlui; şi au vîndut acel sat slugii noastre Giurgea CăcărkTeio, mu, GTEifsdH('k) boekoaa r(o)cn(o)aMpt* 3emah fflOAAăBCKOH. 3HdMEHHT0 HHHHm(Tv), H CAm(k) AHCTOm(k) HdUJHM(ă), BTiCMm(Ti) KTO Hd HEM(k) 83pHT('h) HrtH ErO MTSMH 8crtKIUJHT('k), W5KE fipÎHAE npMA(^) HdMH H npMA(^) 8CHMH HdLUHMH MOrtAdECKHMH KOHpE, CrtSrd HdUl(k) OdHd M8pr8, nO CKOEH AOEPOH EOrtH, HHKHA\(k) HEfl6H8>KEH('h), d HH npHCHAOKdH(lv), Td npOAdrt(lv) CR0I0 npdBStO H flHTO-m8|0 WTHHHOy WT('h) X H riHTOMdrO SpHKd, EAH8 nOAOKHHd CEAO Hd HM-k KpTs,>KdHÎH, Hd GlvpdTH, MdCT(lv) WT(Tv) BdCdSdt; Td npOAdrt(lv) TOE npAA(lk) PEHEHOE nOAOKHHd CEAO CdSS’fc HdlUEMS ToMd IIpHrOpMd 3d K 3AdT(lv) TdTdpCKblJf(lk)-H SCTdBUJE CrtSrd HdUl(k), ToMd IIpHrOpHd, (h>2 3dnAdTHd(lv) 8cE HenOAHd TOTH fiKIUIE nHCdHHIH nHH"fc3H, K 3rtdT("k) TdTdpcKHJf(iv), 8 p$KH Cd8St HdUJEMS QdHd M$prS, npEA(li) HdMH H npEA(lk) HdUIHMH 3 BHA'fcBUIE HJf("k) A^^pSlO BOAtO H nOAHSlO 3dllAdT8, d MH, TdKOÎKAEPE, H Wt(-k) Hdc(*k) ECMU A<*AH H tlOTKp’KAHdH TOE npMA('k) PEHEHOE llOAOBHHd CEAO Hd HM"k Ep-KJKdHÎH, Hd C-KpdTH, HdCT(lv) Wt("k) EdCdSM, fi,d ECT(Tv) CdSSt HdUJEM# ToMd IIpHropHd IVT(Tv) Hdc(-k) »PHk(-k) H C-K B-KCEm(b) A®X0AWm(b), EM8, H A’feTE1H8MdTOM(lk) ErO, H np,fe8H8HdTOM('k) ErO, H np-blţ]8p,fcTWM(Tv) ErO H K-KCEM8 1A8 ErO, KTO cb EM8 H3EEPEt(’k) HdHEAHÎKHÎH, HEflOpSUJEHO HHKOAHÎKE, Hd B*feKU. d JfOTdp TOH nOAOKHHd CEAO Ad ECT(*k) nO CTdpOM8 JfOTdpS, K8A13 K’bKd tVJKHBdAH. www.dacoromanica.ro 17 ă Ha to sct('k) K kpa Hamero r(o)c(no)A(eT)Bd, beiuie nHCdHHdro, mu, CTE^dHd BOEBOAE H E*kpa np’kK'KBAK>E A EHHJf ( "e) c(b])hWb(-e) r (©) C (no)A(ct)Ka MH, dAEiaHApa h EorAJHa-EaaAa, h B-fcpa eohp(’e) HduiHjf (”e) : B’fepa naHa BeîapH, B’fepa naHa H*kra, B’fcpa naHa 4,8mh, E’kpa naHa TaHrSpa, E’kpa naHa AparouiE EoSAd AKopHHKd, K*kpa naHa Xp*KMana, 4a naHa hftu,Kd XSAHHa, B-fcpa naHa <\a>KEora, E*kpa naHa IjlE^sSaa np'EKdAdEd wt(tv) XoTHHa, E-kpa naHa Mhkot-k h B’fepa naHa PauiEUid np'EKdAdEd wtd4 H'feMU.d, E-kpa naHa HoptopokckTh, B-fcpa naHa rpo3"b np'EKdAdEd wt(ti) OpjfEM, E*kpa naHa Iwh('k) CEEapn^ np’EKdAdE('E) wt('e) HoE(o)rpaA('K), B’fepa naHa Ka’eh'eum c1ap’k, B'fepa naHa EoAAopa EHCT’kpHHKd, Kt pa naHa [38n] flHA5HKa «jauiHHKa, Ktpa naHa M*kteh cTOAHHKd, E’fcpa naHa ©pemîa nocTEAHHKd, E'kpa naHa IUaHApa ko-MHCa H E-fcpa ^CHX('k) EOldpB MdllIHJf ("e) MOAAdECKH)f('E), EEAHKH)f('K) H A\dAHjf ("e). fi no hauiem(k) jKHEOT-k, kt© 4 r(o)cn(o)A(5 E8aE Koro E(or)"E h3eepet(*e) r(o)cn(o)A(a)pEM(E) ehth hauieh 3emah Moaaaeckoh, tot(’e) a eh em# he nopSuiHA('E) HauiEro AaaHÎa h noTEp"E>KAEH Ta, a ah 2 em# Stkp'eaha('e) h SKpt-nHA(-E), 3ah8>ke ecmh em8 aaah h noTEp-EAHAH 3a Ero npdBSi© ca8>ke8 h 3a tpo Wh(-e) COEH KSflHA('E) Ha CEOH npaEIH H HHCTÎH nHHt3H. d Ha E©AUlgl© Kp-fcnOCT(E) H nOTBp"E>KAEHÎE TOM» E^CEMi} EHU1E nHCdHH©M$, BEA'kAH ECM© HdUIEMS EtpH©M8 ndH», T-e8t8a8 A©r©j|SET8, nHCaTH H HdUl8 nEHaT(E) npHB’kCHTH K CEM8 AHCT8 HdUIEMS. IlHc(a) ToaAEp('E), b-e G8M(a)B-k, e(-e) A(t)T© xSUHE, M(t)c(A)ud WK(T©MKpia) 3. 3 noştri. * nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiat, necHntit niciodată, în veci. Iar hotarul acelei jumătăţi de sat să fie după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoşe Boul vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcălabi 4 Neamţ, credinţa panului Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa 18 www.dacoromanica.ro panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului And5ico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va 4 domn al ţării noastre. Moldova» din copiii noştri sau din 5 nostru 5 pe oricine va alege Dum* nezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu-i clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am întărit pentru dreapta lui slujbă şi pentru că şi-a cumpărat cu banii lui drepţi şi curaţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acelor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6995 <1487>, luna octombrie 7. 6 Ap(o)st(o)l Cehan scriu într-acest uric precum am dat 40 de lei Tomei Pregorcii la o nevoie a lui şi mi-au pus acest uric zălog şi banii nu mi-au dat pîn(ă) la moartea Prigorcii; să să ştie. : Cîrjeni, giumătate de satu, parte din Vaslui. Bibi. Acad., Peceţi, nr. 10. Orig., perg. (31 x 37 cm.), şters şi pătat de umezeală, pecete atîrnată (şnur de mătase vişinie), parţial păstrată, cu legenda: *f> IIiHJTk Tur &te$4Hl <«oesu»a,4, rurcnoAjp Bemah Aăur>AA»cKoH. O foto. la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, 111/3. EDIŢII: kîio [m(h)a(o)ctîio], mu, GT£^><1h(Ti) B0EB0A4, r(o)c-Ii(o)a(<0pTa 3EMAH ffiOAAdBCKOH, 3HdMEHHT0 MHHHM('Ia), HC CAM(b) AHCTOM(k) Hd-UJHA\(k), B'BCAm('b) KTO Hd H(k) OY’BPHT('k) HAH Ero MTIOMH OyCAUUJHT(Ti), W>K£ TOt(Ta) HCTHHÎH CrtSrd HdLu(ă), TdHrd CpwkKECK8d(wk), CASjKHA^) HdM(*K) npdBO H B'fepHO. Tam(k) MU, BflA’bEUJE Ero npdBOlO H B’tpHOlO CA8>KE8 A0 Hdc(t), HCdAOBdAH ECMH Ero WCOEHOIO HdLUEIO A\(h)a(o)cTÎIO H A^H H nOTEp^AHAH ECAW EM8, WT(Ti) Hd^Ti), 0y HdUIEH 3EMAH, oy MOAAdBCKOH, EAHO CEAO, Hd HM*k ffi'KHTvHAElţJÎH, 8 HEMEIţCKOH BOAOCTH, OyAAH A^pHEltlÎH. TOE BTiCE BHUJE nHCdHHOE A-* ECT(Ti) EM8, WT(Ti) Hdc(-K), OypHK^) H CK BTiC£m(k) A<>X'01A»(k) H A'fcTEM('h) ErO, H [h] 8H8MdTOM("K) HJfţTi), H nptSHV'Md-TOM(Ti) HX^Tk), H np’tlţlVp’tTWMţ'K) HJfţ’K) H B’kCEAW pOAV H)f('k), KTO C* HM("k) HBBEPET('K) HdH EAHJKHIH, HEflOpSlUEHO HHKOAH5KE, Hd B’kKH. www.dacoromanica.ro 19 d XC>Tap(T».) TOALV CEAV, /Q'hH'hHrtE4JHrt0p('h), Aa ECT('h), WT('k) Oy'CHJfţ'h) CTO-pOH('h), no CTapOMV X0T<1P8. k8A<1 H3(Tv) K-bKd WJKHBdAH. d Hd TO ECT(Ti) K’kpd r(o)c(no)A(cT)Kd A\H, BHLUE nHCdHHdrO, MH, CTEijSdHd KOEKOa(h), H K-kpd np-kK'h3AK>BAEHHX('B) A^TEH HdlUHX('K), flAEădHAPd H EorAdHd-ErtdAd, H K’kpd EOAp('h) HdlUHX(lk) AHOAAdBCKHJf('k) : K’fcpd ndHd 3EÎApH, Btpd ndHd Hd\r(d), B-bpd ndHd ÂBami, Btpd ndHd TdHrSpd, Btpd ndHd AP<>rc,lllE EoSdd ASopHHKd, B-kpd ndHd Xp'hMdHd, Btpd ndHd XSAHHd, Btpd X AaJKEC>rd, K^P*1 ndHd WT(Tv) XoTHn('h), Btpd ndHd /HhKOTTv H PtU,EUj(d) ndpKdrtd[ddjEH IlEAUU.CKHX'ţ'h.), Btpd ndHd HopTOpOCKÎH, Btpd ndHd Tp03H fflllKOTHH(d), Btpd ndHd CEKdpTv HoBOrpdAC-KÎH, Btpd ndHd Ert'KH'KWd CnTvTdpt, Btpd ndHd EortAOpd BHCTApHHKd, Btpd ndHd tÎHAPEHKd HdUIHHKd, Btpd ndHd ffl"KTE/ft CTOAHHKd, Btpd ndHd ©pEA\ÎA IlOCTEAHHKd, Btpd ndHd IIIdHAPd KOAUHCd H Btpd 8CH\-(lv) BOAp('h) HdQJIIX(lv) AVOrtAdBCKHJf(lv), BEAH-KHX(Tv) H AddAHJf("k) . d nO HdLUEA\(B) >KHBOTt, KTO E8AEt(Tv) r(o)cn(o)A(d)piv HdUlEH 3EAHAH, WT(1v) AtTEH HdlUHJf('h) HAH WT(Ti) HdlUErO pOA& HAH ndK(Tk) B8a(^) KOr(o) E(or)li H3BE-PEt(Iv) r(o)cn(o)A(d)pEA\(b) BHTH HdUJEH 3eAMH fliOAAdBCKOH, TOt(Iv) LJJO EH HE FlOpV-QJHa('k) HdlUErO AaaHÎA H flOTBpTOKAEHÎA, dAH IJJO BH EA\8 STBpTiAHAţTi) H 8Kpd\nHA('h), 3dH8/K(E) ECA\H EAW AaaH 3d Er(o) CAV>KEV. d Hd BOAUIEE KptnOCT(K) TOAUV B’KCEAHV BHLLJE FlHCdHHOAW, BEAtAH ECA\H HdlUEAMT stpHOAiur ndHir, TmrTVAV A©r©4»ETV, nHcdTii h Hdimr nEMdT(K) npHBtcuTH k ceamt AHCTS HdllJEAIW. IlHc(d), BTv ClVH(d)Bt, KoCTE, b(1v) d(t)TW xSUHE Wk(tOA\BPÎe) ÎI. 1 Dajbog, credinţa panului Şteful de la Hotin, credinţa panului Micotă şi a lui Reaţeş pîrcăla[la]bi de Neamţ, credinţa panului Ciortorovschi, credinţa panului Grozea Micotici, credinţa panului Secară de la Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Mătei stolnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn 20 www.dacoromanica.ro al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că i-am dat pentru slujba lui. Iar pentru mai mare putere a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Costea, la Suceava, în anul 6995 <1487) octombrie 8. 4Tk Tw GTtjjuHk I»i>A4, rU>Cn#A4p SfMAH . Două foto.: una, ibidem, Fotografii, XXXVII/32, şi alta, la Inst. de ist. şi arh. „A D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, 111/4. EDIŢII: D.I.R., A, II, p. 68-69 (nr. 69) (trad.). 1 Omis. 13 1487 (6995) octombrie 9. Suretul uricului de la Ştefan vod(ă), din v(ă)let 6995 <1487) octombrie 9. f Venit-au, înainte noastră şi înnainte boerilor noştri, mari şi mici, Maruşca, fata lui Tălpig, şi de a ei bun(ă)voe, de nime sîlită, nici asuprită, ş-au vîndut a iei driaptă ocin(ă) şi moşie, dintr-al său drept uric, un sat pe Bîrlad, anume Mohila. Acesta satu l-au vîndut slugii noastre Radului Cîrlig, şi fratelui său, Bica, drept 40 zloţi tătărăşti. Şi s-au sculat sluga noastră Radul Cîrlig şi au dat toţi banii deplin, ce scriu mai sus, în mînuli Maruşcăi, fata lui Tălpig, înnainte noastră şi a tuturor boerilor noştri. Şi noi, vădzînd între dînşii de a lor bun(ă)voe tocmal(ă) şi deplin(ă) plată, şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, Radului Cîrlig, cu uric de întăritură, cu acel sat anume Mohila, pe Bîrlad, ca să-i hie de la noi moşie cu tot venitul şi ficiorilor lui, tocma nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi împrăştieţilor şi a toată săminţie lui, ce s-ar alege mai aproap(e), neruşiitu niciodată, în veci. Şi hotarul acelui sat despre toate părţil(e) pe hotarul cel vechiu, pe unde au îmbiat din veci. Arh. Şt. Iaşi, DCLXXII/4. Trad. incompletă din sec. XVIII. EDIŢII: Ghibănescu, Snrete, XVIII, p. 80—81 (nr. 51) (trad., cu data socotită in stilul de 1 septembrie); Costăchescu, Doc. mold., Ştefan, p. 125— 126 (nr. 34) (trad.); D.I.R., A, II, p. 72 (nr. 72) (trad., după Costăchescu). 14 1487 (6995) octombrie 9, Suceava. f ffi(H)rt(o)cTÎW e(o)>KÎEI«, MU, GTEljsdH('h) KOEKOA**, r(o)cn(o)A(<*)p'h 3EMrtH fflortAdKCKOH. 3ndMEHHT0 MHHHMh, Hc('h) CHMh rtHCTOM(h) HdUJHM(h), K’hCtM('h) KTO Hd HEM(h) K'K3pHT('h) HrtH ErO MTSMH 8crtUUJHT('h), W>KE npÎHA«wd, np’fcA('h) HdMH www.dacoromanica.ro 21 H np'kA('lv) 8CHA/IH HdlDHAAH MOAAdKCKHlWH EOApH, BEAHKHAAH H AUdAHAHH, CA8rd HdUl(k), ndH(-k) ffidTEK», c(kl)Hlv lOpÎA ĂidHEBHMd, H Ck CBOEK> flAEAAEHHU,EK>, Ah8|UKOK>, A^HKd A8Kd flldHEBHMd, nO HJf(lv) ACEpOK» BOAIO, HHKHm(Tv) HEnOH8îKEHH, d HH npHCHAOKdHH, H npoAdAH ckow npdKoio wthhh8, wt(ti) cKOEro npdKdro h nHTOA/idro SpHKd, eahho ceao, Hd Xp8CK8d/lk fflOA/183-k, Hd HA/Vk ©HMEIJIÎH, WSd MdCTH ; Td fipOA<>AH TOE CEAO CA8rdA/l(-k) HdlDHA/l(-k) A8Kd H SpdTÎAAAk ErO, ©dHMd H T8AOpdH8, 3d METHpH CTd 3AdTH TdTdpCKÎH. H SCTdBlDE HdUJH CA8rH, A8Kd H SpdTÎA ErO, GOdHHd H T8AOpdH(Tv), H 3dI1ATHAH 8cE HCIIOAHd TOTH EHU1E 1 l!HH'k3M) METHpH CTd 3AdT(H) TdTdpCKkl)f('k), 8 pSKH CASSt HdUJEA/l8 ffidTEK», c(e|)h8 K)pîlO flldHEBHMK», H 8 p8KH nAEA\EHHU,H ErO, Ah8UJKH, AOMKd A8Kd flldHEBHMd, nEpEA("k) HdA\H H nEpEA("k) HdUIHAAH EOApH. HhO AAkl, EHA'kEUIE HJfE AOEpOK» BOAH TOKAAE>K(k) H flOAHOK» 3dnAdT82, d AAH, TdKOJKAEpE, ECAIVH H Wt(Tv) Hdc("k) A13 E'kKd. A Hd to ect(tv) B'kpd r(o)c(no)A(cr)Bd a/vh, ebiuie nHcdHHdro, a\h, Cte^aha BOEBOAH, H B'kpd np'kB'k3AI0AEHH)(('k) c(u)hWB(Tv) r(o)c(no)A(cT)Bd A\H, AAEgdHAPd H KorAiHd-EAdAd, H B'kpd EOApk HdLUHJf (k) : B'kpd ndHd SEiapH, B'kpd ndHd H-krd, B'kpd ndHd A^A/VH, KtP<* ndHd r<»HrVpd, B'kpd ndHd Ap^rouid AKWpHHKd, B'kpd ndHd X-kpAAdHd, B'kpd ndHd A'UKKOrd, B'kpd ndHd /î\u,Kd TSAHMd, B'kpd ndHd IJbŢSAd XOTHHCKOrO, B'kpd ndHd fliHKOTd H B'kpd ndHd P’kU.ELUd np-KKdAdEOBE HeA/VEII,KÎH, B'kpd ndHd MopTOpOBCKÎH, B'kpd ndHd Tp03H np-kKdAdBd GOpjfEHCKOrO, B'kpd ndHd IWHd GEKdp-lv, B'kpd ndHd Ka-Iv-H'kWd Cn'KTdp'k, B'kpd ndHd EoAAOpd BHCTÎdpHHKd, B'kpd ndHd AHAPEHKd MdUIHHKd, B'kpd ndHd AVTiTEA CTOAHHKd, B'kpd ndHd ©pEMIA nOCTEAHHKd, B'kpd ndHd IIIdHAPd KOAAHCd, H B'kpd 8CHX(-k) EOAPK HdlDH)f('k) AAOAAAKCKH)f('k), BEAHKHJf("k) H AddAHJf(-k). A no HdiDHAA(-k) JKHBOT'k, kto bSaet^) rţoJcnţojAOOp'k 3EA/VAH HdUIEH, WT(k) A"kTEH HdlUH)f('k) HAH Wt(Ti) HdllIETO POA8 HAH fld^Ti) E8AH KOrO E(or)k H3EEpET("k) r(o)cn(o)A(KAEHÎd, dAH UJO EH HAAk 8TBp’kAHA('k) H SKp'knHA('k) 3dH8>KE ECAMI HAAk A^'H H nOTEpTiAHAH 3d H)f('k) npdBOlO CA8>KE8 H 3d UJO WH5BH KSiIHAII 3d CB OH npdBÎH nHH"k3H. A Hd ESAQJEE Kp-knOCT(k) H no8TBp-k>KAEHÎE 8lDE nHCdHHOAAS, BEAtAH ECAAH HdLUEAU* B'kpHOAAV ndHV, TTiStSaS AOrO^ETS, nHCdTH H HdLl8 nEMdT(k) npHB'kCHTH K CEAAV AHCT8 HdLUEAAS. IlHc(d) IwH(-k), 8 GlTMdB-k, B(-k) A(-k)TO x.SUME, AA(-k)c(A)u,d WK(TOAABpîd), 0 AEH(k). 1 2, patru sute de zloţi tătăreşti, în mîinile slugii noastre Mateiu, fiul lui Iurie al lui Manea, şi în mîinile verei lui, Anuşca, fiica lui Luca al lui Manea, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, văzînd a lor bunăvoie şi tocmeală şi plată deplină, noi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre Luca şi fraţilor lui, Oancea şi Tudoran, acel sat, mai înainte spus, acume Onceştii, amîndouă părţile, pe Şomuzul Mocirlos, să le fie de la noi uric şi cu3 tot venitul, lor, deopotrivă şi copiilor lor, deopotrivă şi nepoţioor lor, şi strănepoţilor lor 4, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat mai sus scris să fie după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Şteful de la Horin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Cior-torovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Mătei stolnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să le întărească şi să le împuternicească, pentru că le-am dat şi le-am întărit pentru dreapta lor slujbă şi pentru că ei şi-au cumpărat cu banii lor drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire ţiganii s-au scris în condica m(ă)n(ă)stirii. 1771 roA#, AiapTJ, 4 ahh. Mănăstirea Dragomirna, sub dată (predat în custodia Muzeului de istorie al R. S. România, inv. nr. 9146). Orig. perg. (26,5x43 cm.), pecete atîrnată, pierdută (după 1850). O foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol"-Iaşi, Fotografii, III/5. EDIŢII: Wickenhauser, Moldoxiiza, p. 66—68 (nr. XXVII) (trad. germ., cu data de a» greşită: 6975 <1467>); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 306—307 (nr. CLXXI) (text slav); D.I.R., A, II, p. 69—70 (nr. 70) (trad., după orig.). 1 Omis. 2 Corectat din sdiiAdTd. 3 eh (cu), adăugat deasupra rindului. 25 www.dacoromanica.ro 4 Corectat din iro (lui). 5 Rupt. 6 Şters şi rupt. 7 Şters. 15 1487 (6995) octombrie 9, Suceava. f ffl(H)rt(o)cTÎI© E(o)>KÎEIO, MEI, GTE^dH^) BOEBOAd, r(o)cn(o)A(d)p'K 3EMrtH fflOrtAdBCKOH. 3HdMEHHTO HHHHM(’e), H C,Rm(e) rtHCTWM(E) HdUiHM(E), BTiC/RM^) KTO Hd h(e) SSpHT^) HrtH ErO Teşim, ScrtEIUiHT^), W>KE npîHAE npdVAW Hd‘WH H np-ftA(i^) HdUIHMH EOiapE, CrtSrd Hdlli(E) fflHJfSrt WT(’e) ^EEpELJJH nO CBOEH A^BpOH BOrtH, HHKHM(e) HEnOH8>KEH('K), d HH nptlcSHrtOBd^’E), H npOAdrt(’E) CEOIO npdBSlO WTHHH8, WT('e) CBOErO npdBdro h nHTOMdro SpHKd, eaho nOrtOBHHd ceao Hd HM’k GttvpheuiIh, Hd 8ctîe TSTOB’fe; Td npOAdrt(Ti) TOE nOrtOBHHd CErtO Crt8S"fe HdlUEMS Jîpc8 3d rtE 3rtdT(Ti) TdTdpCKHJf ("k). H SCTdBLUE CrtSrd Hdiu(k) J>pc8 H 3dnrtdTHrt("K) 8CE HCflOrtHd TOTH BEI Ui E llHCdHHÎH nHH-b3H rtE 3rtdTTv TdTdpCKEIJf ("e) 8 p8KH CrtSSti HdUiEMS fflHJfSrt WT(’E) ^EEpEU^u) tipAA('K) HdMH H np-^A(^) HdUIHMH EOiapE. HhO MEI, BKIA’fcKUiE HJf('E) A®Kp8lO B Ort IO H rtdrOA# MEXH HHMH H nOrtHStO 3dnrtdT8, A MEI, TdKOJK(E), H WT(Tv) Hdc(’E), ECMH AdrtH H nOTBpTiAHrtH CrtSS’fe HdlUEMS Jîpc8 TOE flp’kA(’E) PEH(e)hOE nOrtORHHd CErtO Hd HM’k Gt-EPSEIIIIH, Hd 8CTÎE TSTOB^fe, Ad ect(-e) EM8 WT(’e) Hdc(-E) 8pHK(-e) H CE B’ECEm(k) A*X°A*AI(e), em8, h a’^’tem('e) Ero, H 8H8HdTOM('E) Ero, H np’fe8H8HdTOM('E) Ero, h np’feiliSp’feTWM(’K) Ero h e*ecem8 POA^ Ero, KTO Cfe EM8 H3BEPEt('k) HdHBrtHHCHÎH, HEnOp8UIEHO HHKOrtHKE, Hd E*feKH. d XOTdp('E) TOM8 nOrtOBHHd CErt8 Ad ECT(’e) WT(-e) ScErO JfOTdpd nOrtOBHHd, K8Ad H3 B*kKd UUKHBdrtH. d Hd TO ECT(Tv) B-kpd r(o)c(no)ACTKd MH, BEIUIE nHCdHHdrO, MH, CTE^dHd BOE-koaî, h B’bpd np-bK'E3rtioBrtEHH)f("e) c(ei)hwk(,e) r(o)c(no)ACTEd mh, drtEădHAPd h Eor-AdHd-ErtdAd, h B’bpd Boiap-E HdUiHx('E): B-kpd ndHd 3BldpH, B’fepd ndHd H*r(d), B’fepd ndHd MSMd1, B’bpd ndHd TdHrSpd, B’fcpd ndHd Eoyrtd A^opHHKd, B’kpd ndHd Xp*EMdHd, «■bpd ndHd tiîlu,Kd XSAHHd, B’fcpd ndHd Ad>KKord, B’fcpd ndHd ipE^Srtd np-EKdrtdBd wt(’e) XOTHHd, B’fepd ndHd MnEOTni H B-fepd P’feU.EUi(d) np’EKdrtdEH WT(’E) H-feMUd, B’fepd ndHd dHAPEHKd HopTOpOBCKOrO, B’fepd ndHd rp03-fe np’EKdrtdEd WT(’e) ©PJfEM, B’fepd ndHd IWH(d) CEKdp’E np’EKdrtdB(d) Wt(’e) HOB(o)rpdA(d), B’fepd ndHd K/VEHTiS Cn’ETdp’fe, B’fepd ndHd EortAOpd BHCT’fepHHKd, B’fepd ndHd tlHAPEHKd HdlliHHKd, B’fepd ndHd /H/ETEM CTOrtHHKd, B’fepd ndHd ©pEMÎd nOCTErtHHKd, B’fepd ndHd IIIdHAPd KOMHCd, H B’fepd 8CH)f(’E) BOiapE HdlliHX('E) A\OrtAdBCKHX('E), BErtHKHJf('E), H MdrtH)f(’E). ii no HdlliEM(E) JKHBOT’fe, KTO B8aEt(’e) r(o)cn(o)A(d)p’E HdUiEH 3emah Mort-AdBCKOH, wt(’e) a^teh HdUiH)^('E) HrtH ivtÎ-e) HdUiEro poA» HrtH ndKTi 2TH HdUiEH 3eMAH MortAdBCKOH, TOt(Ti) EH EM8 HE nOp8UiHrt('E) HdUiEro AddHÎd, drtH IJiO EH EM8 8TBp'EAHrt(’E) H 8Kp’fenHrt('E), 3dH8>K(E) ECMH EM8 AdrtH H nOTBp'EAH3 3d ErO Crt8>KE8 H 3d IliO. Wh(’e) COBH KSnHrt(’K) Hd CBOH .npdBÎH nHH'feSH. ă lid BOrtUiSlO Kp’fenOCT(E) H nOTBpTi>KA EHÎE TOM8, BTiCEMS BEI Ui E nHCdHHOA\8, ■BErt-fertH ECMH HdUlEM8 B’fepHOM8 ndH8, T"E8T8rtOBH rtOrO^ETS nHCdTH H HdUilO nEHdT(E) .npHB-feCHTII K CEA\8 rtHCTS HdUiEMS. IlHc(d) TodAEp, B-E 08H(d)E-fe, b(’e) rt^TW xS^Hi, A\(t)c(^)li.d WK(TOMEpîd) Q. f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea .sau o vor auzi citindu-se, că a venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, sluga noastră, Mihul din Feereşti, de bunăvoia sa, nesilit de nimeni, 24 www.dacoromanica.ro nici asuprit, şi a vîndut ocina sa dreaptă, din uricul său drept şi propriu, jumătate din satul Stîrceşti, la gura Tutovei; şi a vîndut acea jumătate de sat slugii noastre, Ursu, pentru 35 de zloţi tătăreşti. Şi s-a sculat sluga noastră, Ursu, şi a plătit deplin toţi aceşti bani mai sus scrişi, 35 de zloţi tătăreşti, în mîinile slugii noastre, Mihul din Feereşti, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, văzînd buna lor voie şi înţelegerea dintre ei şi plata deplină, şi noi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, Ursu, acea jumătate mai înainte spusă din satul anume Stîrceşti, la gura Tutovei, să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestei jumătăţi de sat să fie din tot hotarul jumătate, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Muma1, credinţa panului Gangur, credinţa panului Boul vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico-Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova, din. copiii noştri sau din neamul nostru sau 2 al ţării noastre, Moldova, acela să nu-i clintească dania noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am. întărit pentru slujba lui şi pentru că şi-a cumpărat cu banii lui drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6995 <1487) luna octombrie 9. Bibi. Acad., CVIII/1. Orig., perg. (30 x 38,5 cm.), pecete atîrnată (şnur de mătase-vişinie), căzută. Două foto., la Inst. de ist. şi arh. „A D. Xenopol"-Iaşi, Fotografii, II1/6 a b. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 308—309 (nr. CLXXII) (text slav); D.I.R., A,. II, p. 71 — 72 (nr. 71) (trad.). 1 Greşit, pentru: (Duma). 2 Şters şi rupt. 3 Şters. 16 1487 (6995) octombrie 12, Suceava, f ftlHrtOCTi'lO E05KÎ10, Mhl, GTEjjSdH KOEKOAd, rOcnOAdpTi 3eM/\H fll0rtAKE npÎHAOLUd, np1 MO/tAdKCKHMH EOiapE, Crtijrd www.dacoromanica.ro 25» haih Ctahmioa XSche, no ckoeio A^spoio eoaio, hhkhaiv hehoh8>keh, a hh npHCHAOEAH, h npoAAA ckoio npABOio h nnTOiwoio wthhhS wt ccBOEro n>1pK(E)1 8CT<ÎE Olv>1p1AE X Copil, AOMKd AaUKA WT fflOHCIA, TH>K no CBOIO AOKpOK» KOAIO, HHKHAIV HEnOH8>KEHA, A HH npHCHAOEAHA, H npOAAAA CBOIO npABOK» wthhk crtSst haiheaivS, nAHS flSnE, 3a pH 3aat tatax. H SCTAEUIE CASrA HAU!, nAH flSnE, H 3AnAATHA 8CE HCnOAHA TOTH EHUIE nHCAHHIH TlHH'fc<3H>1, 7l 3AAT, 8 p8KH CrtSSt HAUJElYVS OtJH18 XSCHE, H TOTH pH 3AAT 8 p8KH Oopiv, AOHKd Aau,ka wt ALohcîa, nEpEA haaivh h nepEA hauihaivh moaaaeckhaivh EOA\pE. HhO AIVH, EHA’fcEUIE HJf AOSpOlO H»1 TOKAVE5K H nOAHIH 3AnAAT, A AIVH TAKOJK M WT HAC ECAIVH A<>AH H nOTEpTvAHAH TH>K npAA pEMEHHJf CEA A<> C8T CASSt HAIDE AV8, nAHS fl8nî, wt hac <8pHK h ck ETvCkM AOJfOAOM, eaiv8, h a^teaiv Ero»1, h 8h8matoaiv Ero, ECT WT <8CH}f CTOpO>1H nO CTApOAVS JfOTApS, K8AA H3 E’feKA OKHEAAH. ă HA TO ECT E'fcpA TOCnOACTEA AIVH EHUIE nHCAHHArO4, CtE$AHA 4, (LVE^AHAPA H EorAAHA-EAAAA, H E*kpA EOAp HAIlIHJf AVOAAAECKHX". E~kpA nAHA5 SslApH, E~kpA nAHA H/WT, E~kpA nAHA 7k,81, E'fcpA nAHA rAHTSpA, KEOrA, E~kpA nAHA I|Ie$8AA nApKAAAEA 1, E*kpA nAHA cEa'KH'KWA Cn'ETAp'fc, E'kpA nAHA Bort>1A«PA EHCTÎAPHHKA, E~kpA nAHA flHAPEHKA 3ALUHHKA, B-fepA nAHA fflliTEM CTOAHHKA, E'fcpA nAHA CpEiWÎ/ft nOCTEAHHKA, BtpA nAHA 1A1APk(e)1 ECMH EM8 A 1, credinţa panului Gangur, , luna octombrie 12. . Originalul se afla in arhiva familiei Catargi din Cobîlnea, j. Soroca. ALTE EDIŢII: I. Bogdan, op. cit., p. 303— 304 (nr. CLXIX) (rez., după orig., de Radu Rosetti); D.I.R., A, II, p. 12—li (nr. 73) (trad. după I. Bogdan). 1 Parantezele lui I. Bogdan. 2 La I. Bogdan: TpHi|iAH0B(i!). 8 Omis în orig. (nota lui I. Bogdan). 4 După ihiui nHCAHiuro pare să lipsească două litere: am (nota lui I. Bogdan). 6 B-fcpA ruHd, prescurtat peste tot de I. Bogdan în i.n. poate să nu lipsească însă nimic www.dacoromanica.ro 27" 17 1487 (6995) noiembrie 1, Suceava. f /&(h)a(o)ctîio e(o)îkîeio, mu, Cte^jh^) boeboaa, r(o)cn(o)A(A)p-k 3emah AIoAAAECKOH. 3hAMEIIHT0 MHHHM(-k), H CllM(k) AHCTOM(k) HALUHAa(e) , K'KC, « HbAHKO C-k MEA-kAEK>. H IIpAA8U,A Ck HETIipH EpATA H Ck MEA1îa(h) AVH 8cH, H EAA’t C-k MEA-bAEK>, H c(u)H-k EaAEb(h), ffiHK8AA, Ck «tEA^AEI©, H A^hSKA CTv MEA-feAEI», H T©TA J) c(kl)H-k Er© E(hU,8A H C-k MEA1ia(h)AU!, H fllEUJA C-k MEA-bAE», HBAH(-k) H EpAT("k) Er© /K8p-b c-k MEA-bAAiH, h Toaaep c-k MEA-bAE», h Aahmioa c-k MEA-bAE», h IIhk8a h Toma c-k *)EA-bA(H)MH. TOE B-kCE BkIUiE I1HCAHHOE A<» ECT(-k) np/ftA^) PEm(e)h©M8 MOHACTIipS 8pHK(-k) C-k B-kCAA»(k) A®X®AWM(k), H A’fcTH TAJf(-k), H 8h8MATA ll)f-k, H npk8H8*)ATA H^Ti) H BEc(k) pWA(-k) HX’(-k), HEnOpSUJEHO HHKOAHÎKE, HA B^Kkl. â. HA T© ECT(-k) B-fcpA HALUETO r(©) c(no) ACTBA, BklUJE nHCAHIIATO, MH, GtE^AHA KOEBOAÎ, H B-bpA np-bB-k3AK>EAEHHJf(-k) c(kl)HWB(-k) r(o)c(no)ACTBA MH, dAE3AHApA H EorAAHA-EAAAA, H B"fepA BOrapk HAlUH)f('k)B*kpA I1AHA 3EÎAp-fe, B-fepA nAHA HA\r(A), «•bpA nAHA A8‘v'A, B*bpA nAHA TAHrSpA, B-bpA nAHA APArOUJE AKOPHHKA, B-fepA nAHA Xp-k-MAHA, B-bpA nAHA bftu.KA XSAHMA, B*kpA nAHA AKKOr‘l» ^P*1 nKHBOT-fe, KTO ESAET(-k) r(o)cn(o)a(<|)PK HAUJEH 3EMAH, WT(-k) A,"bTEH HAUJII)f(-k) HrtH WT(-k) HAUIETO POA^, HrtH nAK(-k) E8A(k) KOrO E(or)-k H3EEpTk r(o)cn(o)A( HE nop8iuHT(-k) HALUETO AKE A'l''» ECMO BkCbMk A©-CpHM(k) SMklClUVM(k). E KTO EH C-fe nOK8cHrt(-k) TOE nOpSlUHTH, TAKOBklH A<> ECT(ti) npoKAMT(-k) wT(-k) r(ocnoA)A E(or)A h wt(-k) np(-b)>i(H)cTÎA Ero m(a)t(e)pe h un-(-k) B-kC HMAT(Tv) c("k) WH-feMH, HÎKE K-k3-knHUJA HA Krt(A)A(kl)K* X(pHCT)A: Kp-kBk ErO HA HH^Ti) H HA MAA'kX('K) “Xl11)- ă HA EOAUJEE Kp-bnWCT(k) H nOTBp-kîKAEHÎE TOM8 ETiCEMS BklUJE nHCAHHOMS, EEA-bAH ECMH HAUJEM8 B-bpHOM8 nAH8, T-k8t8a8 AOrOjjSETS, nHCATH H HAUJIO nEMAT(k) iipilB-bcHTH K CEM8 ahct8 haujemS. IIhc(a) TOAAEpk, B*k G8*l(A)K-b, B(-k) A-bTO xSUHE m(-k)c(m)uA HOEEpÎA A. , luna noiembrie 1. www.dacoromanica.ro 29* k(o)>kIeio, mu, GTE$AH(-k) boeboaa, r(o)cn(o)aWp'k 3emah ffiOAAABCKOH. 3HAMEHHT0 MHHHM(lv), H CHM(k) AHCTOm(k) HAllJHM(k), B’kCMM(’k) kt© tu HEM(k) 83pHT(-h) HAH Ero »)T©y*)H ScAUIIJHT(tv), W>KE BA(A)r0np0H3E0AH r(o)c(no)ACTKO MH HAIUHM(k) EA(a)tUM(k) np©H3B©AEHlEM(k) H m(h)CTHm(k) H CK’kTAHM(lk) Cp(’h)AUEMk, H ck Scem haujem aokpom KOAEM h wt(*k) E(©r)A nOMOlflÎA, H Smhhhah ecmo K-h 3AA8-UJÎE c(ba)t©I1©MHBIUHX('k) npEAKWB('k) H pOAÎTEAEH HAUJH)f('K), H 3A HAUJE 3APAB1E H CFi(a)c(e)hÎE, H 3A 3APABÎE H Cn(A)cEHlE *UA«,m(1v) HAIUHM(*k), HKO A<» 8TKp-hAHM(*K) H oyKp-knHM(-h) hauj(k) mohacthpk wt(*k) H-kMU.A, haeîke Ecr(-k) xpam(tv) c(KM)T(o)ro E-h3HEc(E)Hu TocnoAA h E©rA h Gn(j)ca haiuet© I(cyc)v X(phct)a, h tae Ecr(-k) Er8MEH("k) m(o)aEKHHK(*k) HAUj(k) KVpk nOnk 0EWKTHCTK, H AAAH ECMH H n©TBT».pAHAH TOMOy c(B/ft)T©M8 MOHACTHpS ll,HrAHE l|JO AAA('k) A^Ak HAUJk, SlAEădHAP'h B©EB©AA, T0M$ c(bA\)t©M8 MOHACTHpS, UHrAHE HA HM-fe'. A$KA, c(u)hK AaU,KWB(h), Ck NEA^AEI©, flAEKCA X’bpU’b Ck MEA-feA6!®» AHHr<1 H KpAT(li) ErO, fl&AHMIOA('k) Ck MEA^AAMl, H IJIe-4s8A(-h) Ck HEA-feAE». H E©AA©Pk H BpAT('k) Er©, PABpHA('k), Ck MEA-feAMH, H c(u)Hk KoMAHWB(h), Ck MEA’kAE», H AP^rUH A-'H^ţ-k), c(u)Hk ToMHh(h), Ck MEAt-AEK>, H EpAT8A('k) H BpATlA Er©, ÂiApK© H Kp'kMK>H(’k), c(u)Hk flAEKCOBH, Ck MEA^AiWH CB©HMH, H 2î8p-b Ck HEA-kAEK>, H FABpHA('k) H EpAT('h) Er©, GhMA, Ck MEAtAMM, H HhKHTA H ©HHU.'k, C(U)HU fÎHAPEHKOKH, Ck HEA-feAA('k), l|J© Ak(e) AjAH MOHACTHpEBH HAUJEMS WT("k) HtMU,d KAASTEpH WTţk) HALlIErO MOHACTHp’b WT('k) EHCTpHU,H EAHH('k) U.HTAHHH('k) HA HMlj H’feHMKV^'k). TOE BTkCE BklLUE [1HCAHH0E A<> ECT('k) npMA(’k) PEHEH©M$ M©HACTHp$ SpHKTi H Ck B-kCMM(k) A9X»A0M(k), H A*™ TAX('k), H ShSMATA HX(-k), H nplîSHiSHATA HX(-k) H BEc(k) pWA("k) HX('k), HEnOpSllJEHO HHKOAHJKE HA B^KU. f! HA T© EC’r('k) B’kpA HAlilErO r(o)c(no)ACTBA, BklllIE [lHCAHHA1, MU, GtE-jjSdHA B0EB0AÎ, H B^pA np1vB'k3At©BAEHHHX('k) CUHWB(ti.) r(©)c(n©)ACTBA MU, flAEăAHAPA H EorAAHA-EAAAA, H B^pA BOHpk HAlllHX('k) I K^pA I1AHA ^EHApt, B^pA 11AHA H/î\r(A), B-fepA nAHA A8"*1» n KOMHCA H B^pA 8CHX("k) BOrapk HAllJHX('k) MOAAABCKUX('k), H BEAHKHX('k) H MAAHX('k). ă n© HALUEM(k) JKHBOT'b, KT O BSAET('k) r(o)cn(©) A(A)p'k HAL1JEH 3eMAH ÎQoAAAB-CKWH, WT(Ti) A’t'TEH HALUUX('k) HAH WT(ti) HAUJETO P©A^ 2 nAK('k) B^Ah K©r© E(or)'k 30 www.dacoromanica.ro H3EEpET('k) r(©)cn(©) A(d)pEM(K) EHTH HdUJEH 3EMAH, d TOt("k) d EH HE nOpiSQJHrt('h) HdUIErO A^aHÎd H nOTBp"K>KAEHÎd, HM Aa 8TEP"KAHT("k) H SKp'fcnHT('K) I10HE>KE A<*AH ecmh ck b'kcam(k) aokphm(k) 8mkicawm(k). tl 3 rk (iokScha^) toe n©p8-iiihth, TdKOBBiH m ect('k) npoKA'kTk wt('k) r(ocnoA)a B(or)d h wt('k) np(-fe)*)(H)cTÎA Er© MdTEpE H WT('k) K'KCAJf('k) c(KA)TKIJf('k) H>KE WT('K) B^Kd K(©r)8 SrOJKAMUÎHXt’h.) H A<* ECT("k) n©AOEEH('k) IlOA'b H npOKA'bTOMS {fpÎK> H SldCTÎE A<> HMdT(*K) CK WH'k) MH, H/KE B'K3'KnHIIId Hd BA(dAKl)KM X(pHCT)dI Kp'KK'K Er© Hd HHJf('k) H Hd HdAWX('K- «xW- <1 Hd EOAUJEE Kp'knWCT(K) H IIOTBp'KJKAEHÎE TOAIlS B’KCEMOy BKIUIE nHCdHH©M©y, KEA-bAH ECMH HdUIEMOy E'kpHOMOy ndHOy, T"K8t8a8 A©r©<|sET8, nHCdTH H HdUl8 nEHdr(K) npHB'bCHTH K CEM8 AHCT8 HdUIEMOy. 1 T©dAEpK, 8 08M(d)B-b, 3(11) A(-k)T© xSUME, M('b)c(A)ll,d H©EMEpÎA 7 a(e)h*k. 2u,,fcHE; f 3d u,HrdHE. t Din mila lui Dumnezeu, noi. Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit domnia mea, cu bunăvoinţa noastră şi cu curată şi luminată inimă şi cu toată bunăvoia noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi am făcut pentru pomenirea sfîntrăposaţilor înaintaşi şi părinţi ai noştri şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîn-tuirea copiilor noştri, ca să întărim şi să împuternicim mănăstirea noastră de la Neamţ, unde este hramul sfînta înălţare a Domnului şi Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru, Iisus Hristos, şi unde este egumen rugătorul nostru, chir popa Theoctist, şi am dat şi am întărit acelei sfinte mănăstiri ţiganii pe care i-a dat bunicul nostru. Alexandru voievod, acestei sfinte mănăstiri, ţiganii anume: Luca, fiul lui Laţco, cu sălaşul, Alexa Herţea cu sălaşul, Dinga şi fratele lui, Mane iul, cu sălaşele, şi Şteful cu sălaşul, şi Boldor şi fratele lui, Gavril, cu sălaşele, şi Danciul, fiul lui Coman, cu sălaşele, şi alt Danciul, fiul lui Toma, cu sălaşul, şi Braţul şi fraţii lui, Marco şi Crăciun, fiii lui Alexa, cu sălaşele lor, şi Jurea cu sălaşul, şi Gavril şi fratele lui. Sima, cu sălaşele, şi Nichita şi Oniţă, fiii lui Andreico, cu sălaşele, şi Calincea, fiul lui Tota, cu sălaşul, şi Nenciul holteiul, pe care l-au dat călugării de la Bistriţa pentru moartea lui Cozma tătarul, pentru că au ucis ţiganii de la mănăstirea Bistriţa pe acel Cozma* tătarul; şi astfel au dat călugării de la mănăstirea noastră de la Bistriţa mănăstirii noastre de la Neamţ un ţigan, anume Nenciul. Toate cele mai sus scrise să fie mănăstirii înainte spuse uric şi cu tot venitul, şi copiii asestora, şi nepoţii şi strănepoţii lor şi tot neamul lor, neclintit niciodată, în veci. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiarea, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului laţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară de la Cetatea Nouă, credinţa panului Clanău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Mătei stolnic, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, şi mari şi mici. www.dacoromanica.ro 31 Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova, din copiii noştri sau din neamul nostru 2 iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să întărească şi să împuternicească, pentru că am dat cu tot gîn-dul bun. Iar 3 va îndrăzni să clintească aceasta, acela să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de preacurata lui maică şi de toţi sfiinţii, care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie şi să aibă parte cu cei care au strigat asupra stăpînului Hristos: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîme pecetea noastră la această carte a noastră. k(o)>kîek», mu, GTEijsdH('h) BOEBOAa> r(©)cn(o)A(a)P"h 3e«ah ffioAAdBCKGH. 3HdMEHHT© MHHHA\('k), Hc(-k) CHMk AHCTOm(k) HdUJHM(k), B'kC'kM('h) KTO Hd HEM(k) KTi3PHt(Ti) HAH Er© HTSmH 8cAUUJHT(Ti), WHCE KA(d)r«np0H3K0AH r(o)c-n(o)A(cT)a© MH HdUJHM(k) EAdrHMk npOH3KOAEHÎEMk, H MHCTHm(k) H CBtyrAHMk Cp(lv)A-U.EMK, H Ch ScEA HdUJEA A®KpOA BOAEA H WT('k) K(or)d nOMOlJlÎA H SMHHHAH ECMO BTi 3dA8lUHE c(BA)TOn©HHBUJH)fK npEAKOBk H p©AHTEaEH KE ECT(Tv) ŢpdM('k) c(Bd\)T(d)rO dp)fHEpdp)fd H MK>AOTBOpU,d HHKOAdd H TAE ECT(Tv) En(H)cKOmv MOAEEHHk(Ti) Hdllj(k) Kvp(k) îwdHHKÎE, H AaaH ECM© TOM!! c(ba)t©M8 HdUJEMS En(H)cK8nîlO U,HrdHE Hd HM'k .' IldEApt Ch HEA-feAEW, H PdA^Ak Ck MEA^A^ H E8u,KdTh Ch MEA^A^ Aa C»Tk HdUJEM» c(ba)t«M8 En(H)cK8nÎK> WT(1i) PdAOKU,E)fk 8pHK(-k), H A^™ HJfk, H SHSMdTd HJf('h), H np-kSHSMdTd HJf('h) H npdlllSpATd HX(-k), HEnOpSuiEHO HHKOAHJKE, Hd B^KH. d Hd TO ECT(Tv) B'kpd HdUJErO r(o)Cfl(o)ACTK‘1. KHUJE nHCdHHdrO, MU, GTElJidHd B0EB6AH, H B'kpd np'kB’h3AI0EAEHHJfh c(u)HWB('k) r(o)dl(o)ACTKd MH, dAEgdHAPd H Bor-AdHd-KAdA<», H B'kpd BO/ftpk HduiHŢk i B'kpd ndHd 3EtapH, B'kpd ndHd H-krd, B'kpd ndHd A8mh, B'kpd ndHd TdHrSpd, B'kpd ndHd Apdrowd AKwpHHKd, B'kpd ndHd X"kpMdHd, B'kpd 2 Aa5KKC,ra. B'kpd ndHd iftu,K1Hd, B'kpd ndiid IJlEi(s8Ad np'hKdAdEd Xothh-CKOrO, B'kpd ndHd ffiHKOTd H B'kpd ndHd P'kuEUJd ndpKdAdEOBE3 Hemeukîh, B'kpd ndHd dHAPEHKd 3opTOpOBCKOrO, B'kpd ndHd rP03A fllHKOTHMd, np'kKdAdEXCKOrC>, 32 www.dacoromanica.ro stpa nana Îwha Gekapa np’BKAAAEa HoKorpaACKoro, B'fepa naHa KaivHivwa cn-KTap'b, B'bpa naHa EoAAopa bhctîaphhka, Efcpa naHa Gpeaaîa hocteahhka, B'bpa naHa {Ihapehea •laiuHHKa, B'bpa ^0 pOA# HAH nAK(’B) K8a(b) KOrO E(or)B H3BEpETB r(o)cn(o)a(a)pemb bhth haujeh 3eaaah AIoaaabckoh, tot(-b) i|io eh he nop8-IDHA('b) HAUlErO A^^HÎa H nOTEp’BJKAEHÎA, AAH 1(10 EH STEP'BAHA(-b) H SKp'bnHA'B4. d KTO CA nOKSCHTB 1TEp'B>KAEHΣ nOpSlDHTH HAH pA3Ap8uiHTH, tot(ti) a<> ect(-b) npoKA'bTB wt(-b) T(ocnoA)a E(or)a Gn(a)ca HauiEro I(cyc)8 X(phc-T)a H WT(-b) np(,k)M(H)cTÎA Ero AXATEpH H Wt(-b) E-BCbjfB c(EA)TBIJf H5KE Wt(-b) E^KA E(or)8 8roAHEuiHx(Tv) h a<» ect(-b) hoaoeeh(-b) ÎSA'b h npoKA-feToanS dpîH h m haha-ET(-b) 8‘IACTÎE C-B WH'kiW(H) ll/KE E'B3'B1 HA Ea(a) a(bi)kA X(pHCT)a: CK^p-BEB J ro HA HHX(Tv) H HA MAA<>X('b) HJfB. d HA ESAIUEE Kp’fellOCT’B H noSTEEpJKAEHÎE TOAIlS ETiCEM» EH IDE nHCAHHOAUS, EEA^AH ECA/IH HAIDEM8 E'bpHOiW» IlAHiJ, T-b8t8a8 AOrO$ET8, nHCATH 1UlS nEMAT(B) npHE'b-CHTH K CEAlUJ AHCT# HAIUEAXS. IlHc(a) Îwh(Tv), EpATB d8M1 b(-b) CSMAE-b, b(-b) A(-k)TO xSÎÎME, «(•&)-c(a)u,A HOEEpÎA, n AEh(b). ţ Din mila lui Dumnezeu, noi. Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit domnia mea cu bunăvoinţa noastră, şi cu inimă curată şi luminată, şi cu toată bunăvoia noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi am făcut pentru pomenirea sfîntrăposaţilor 1 înaintaşi şi părinţi, <şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea) 1 şi mîntuirea copiilor noştri, ca să întărim şi să împuternicim episcopia noastră de la Rădăuţi, unde este hramul sfîntului arhierarh şi făcător de minuni Nico-lae şi unde este episcop rugătorul nostru, chir Ioanichie, şi am dat acelei sfinte episcopii a noastre ţiganii, anume: Pandrea cu sălaşul, şi Radul cu sălaşul, şi Buţcat cu sălaşul să fie sfintei noastre episcopii de la Rădăuţi uric, şi copiii lor, şi nepoţii lor şi strănepoţii lor, neclintit niciodată, în veci. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa 2 Daj-bog, credinţa panului Iaţc 1 întărire a \ acela să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi Mîntuitorul www.dacoromanica.ro 33 nostru, Iisus Hristos, şi de preacurata lui maică şi de toţi sfinţii, care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea cu Iuda şi cu blestematul Arie şi să aibă parte cu acei care au strigat asupra stăpînului Hristos: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, fratele lui Luca, la Suceava, în anul 6995 <1487>, luna noiembrie, 13 zile. Muzeul judeţean Suceava, înv. nr. 2156. Orig., perg. (30,5 x 48 cm.), pecete atîrnată (şnur de mătase vişinie), puţin stricată la margine, cu legenda: IlmTk iouw rwc>n«A<4P> 3imah AIwaaaioh. O copie, prescurtată, cu data de lună şi zi greşite: ianuarie 14, la Arh. St. Bucureşti, ms. nr. 628 (Condica Asachi), f. 614 V.-615 r. Două foto., la Bibi. Acad., Fotografii, II/6 şi XXIII/85, şi două la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol"— Iaşi, Fotografii, III/9 a9 b. EDIŢII: Wickenhauser, Radauz, p. 131 (nr. 1) (rez. germ., cu data de an socotită in stilul de 1 septembrie); Popescul, Doc. mold., p. 18—20 (nr. IX) (text slav, cu greşeli şi fără întregirile necesare, şi trad., cu data socotită în stilul de 1 septembrie); Dan, Episc. Rădăuţi, p. 143— 146 (nr. 2) (text slav şi trad., cu data socotită în stilul de 1 septembrie); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 314 — 316 (nr. CLXXV) (text slav, după foto. de la Bibi. Acad., cu corectarea greşelilor editorilor anteriori şi cu întregirea părţilor mai greu lizibile din doc.) şi p. 316—317 (copia slavă din Condica Asachi); D.I.R., A, II, p. 76—77 (nr. 76) (trad. după foto. de la Bibi. Acad.). 1 Şters. 3 Omis. 3 Corectat din npxKdAiSA (pîrcălab). 4 Lipsesc cuvintele: nowxfi a*ah (cmu c\ s-kc-fcM aokpum oţMUCAOM (v. documentele din 1487 noiembrie 1 date mănăstirilor Bistriţa şi Neamţ — în acest volum, nr. 17 şi 18). Cf. şi I. Bogdan, op. cit., p. 315, nota 4. 20 1488 (6996). ţ AL(h)a(o)ctîio e(o)jkîeio, mu, GTE$dH(-h) boeboaa, r(o)cn(o)A(<»)p'h 3eaivah MortAdECKOH. 3HAAIVEHHT0 HHHHAIv('h), H CHA/v(h) AHCTOA/v(h) HdUlHAIv(h), OyCHA/v("h) KTO HA H(h) 0y3pHT('h) HAH Ero MT<8SH SCAUlllHT'h, W5KE lipÎHAE, np'kA'h HAAIVH H np’tA’h HAUJHAMO1 AltOAAAKCKHAIVH EOHpE, HAlll(h) K’tpHlH nAH('h), ILftr(-h) lip'hKdAdE('h), H Ch CKOEIO AOHKOtO, Ch ffi"hpEHKOIO, 116 CKOEH AOEpH K0AH, HHKHAIv(h) HEIlOHSlKAEHH, 1BdrO SpHKd, EAH6 CEA6 HA IlEpAdA'b, HA HAIVt HopElţllH, CASS'fe HdlllEAIvS, I1AH8 IwHS $pSHTEIuS CTOA-hhk8, 3a n" 3aat(,k) tatpSHTEIUh CTOAHHIfh, H 3AnAATHA"h TO^TH flHH'b3H, fT 3AAT(Tv), 8 pSKH ndH» H*brOH IlApKAAAES H A^MIţH ErO, MdpEHKH. ă ndH(-h) HAr(-h) ndpKAAds('h) h a«hka Ero, Map1 ...1 oy p8kh ndH» p8hteiii8 CTOAHHKS, nEpEA(’h) HAAIVH H IlEpEA('h) HAU1HAIVH EOHpE. HhO AIVU, KUA'bKUlE Hy("K) A^EpOH KOAH Kh H HCIVhAHOE 3dflAAT8, A AIVU, TAKOIKAEPE, H WITl HACh >* A^H H nOTBp"hAHAH CA8S*b HdUJEAI\8, I1AH8 ÎWH& 4>p8HTEIljS CTOAHHK8, TOE npAAVA('h) PEM(e)hOE CEAO, HA HAIVfe 1, EAIV8, H A'^'TEAIv('h) ErO, H EpdTÎraAv(-h) Ero, H OyHSHATOAIv(*h) ErO, H np'koyH8HATOAv('h) Ero, H np,fel|j8p,feT0Alv('h) Ero H BTiCEAlS POA8 Ero *, HA B'bKU. 34 www.dacoromanica.ro EdAH. ă JfOTdp(li) TOMO\f CEA$ Aa ECt(tv) no CTdpOM» JfOTdpS, K»Aa H3(Ti) KtKd W>KH- ă Hd TO ECt(tv) K'bpd r(o)c(no)A(cT)Kd A\H, EAEHHBjyK CUHOKTi»1 r(o)c(no)A(cT)Kd A\H, flAEădHAPa h EorAdHd-ErtdAd, h E-bpd eorapK Hdujny(-k) : E'fepd nana Scîap'k, E'fepd nana Ha\r(a), E'fepd nana ,A,8m1, E'fepd nana Xp’KMana, E'fepd nana AaJKKC,ra. E'fepd nana Iţls^SAd napKdAdBd wt(-k) XoTHua, E'fepd n1, E'fepd ndHd sÎHAPEHKa 4opTO-poBCKoro, E'fepd nana rpo3t ndpKdAdEd wt(-k) ©p^em, E'fepd nana Iwh('k) OEKdp-k napKdAdBd wt(i) HoBaKd, E'fepd ndHd BpEMÎd nOCTEA< HHK >2d, E'fepd ndHd ilUAPEHKd HdUJHHKd, E'fepd nana M-kteh ctoahhKd, E'fepd nana IUdHKHBOT'fe, KTO 2'tT'EH HdUJH)f('k) HAH Wt(Ti) HdUJErO p©A8 HAH ndK(li) b8a(k) KOrO E(or)-k 1 HdUJErO AaaHÎE, dAH KE EM8 ECAAH AaaH H nOTEpTiAHAH ... ii Hd EOAUJEE Kp'bnOCTk H nOTBp'EJKAEHÎE TOAdS B'ECEfVVS BbJ>1UJE nHCdHHOAlS, BEA*feAH ECAAH HdUJEAdS K’bpHOAdS ndHS, T'EStSaS 1 vistier, credinţa panului Eremia postel 2, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Mătei stolnic, credinţa panului Şan... Arh. St. Bucureşti, Eforia Şcoalelor, 1/1. Orig., perg. (17 x 26 cm.), pecete atirnată, pierdută; treimea din dreapta a perg. şi jumătatea din aceeaşi parte a ultimelor două rinduri lipsesc. Cu două trad.: una, din 1760 (7268) iulie 17, de Evloghie dascăl slovenesc, şi alta, din 1912 iunie 23, de Stoica Nicolaescu, ambele după textul incomplet al doc. Două foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol“-Iaşi, Fotografii, III/10 a şi b. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 363—36-4 (nr. CXCII) (text slav); D.I.R., A, II, p. 77-78 (nr. 77) (trad.). 1 Lipsă (v. descrierea arheografică). 8 Rupt. 21 2 mai sus scrie, în gura Horăeţii, Movila, unde au fostu, pe Bîrladu, anume jude Bora, ca să le fie de la noi uric cu tot vinitul. Iar se împărţeşti în patru părţi: o parte giupînului Pătru Frunteş, iar a doua 36 www.dacoromanica.ro parte giupînmii Ion Frunteş stolnicul, iar a trie parte Bilavii, iar a patra parte Simei şi frăţini-său, lui Negrilă, şi cuconilor lor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor lor şi a toată săminţia lor, cine s-ar alege din cei mai di aproape a lor, neclintit niciodănăoară, în veci. Iar hotarul acelui sat ca să fie dispre toate părţile pre hotarul cel vechiu, pe unde au ţinut din veci. înspre aceeaş iaste credinţa domniei mele, carele sînt scris mai sus, noi» Ştefan voievoda, şi credinţa fiilor domnii mele, Alicsandru şi Bogdan-Vlad voevoda 4, şi crdinţa boiarilor noştri: credinţa giupînului Sberăi, şi credinţa giupînului Neagul, şi credinţa giupînului Duma, şi credinţa giupînului Gangur, şi credinţa giupînului Dragoşe vornicul, şi credinţa giupînului Herman, şi credinţa giupînului Eţco Hudici, şi credinţa giupînului Daşbog, şi credinţa giupînului Şteful5 pîrcălabul Hotinului.... Acestu uricu l-am scris eu, Costandin Pîrvul ot visterie. b(o)>KÎEIO, AVEI, GTE$dH BOEBOAd, r(<>) CFl(o)A3eA\AH ffloAAdBCKOH. 3HdMEHHT0 HHHHAA, HC CHM AHCTOAA HdLUHM, BTiCfeM KTO Hd H BT\3pHT HrtH Ero KE npÎHAE, np^ATi HdA\H H np^ATv 8CHA\H HdUJHMH EOHpH)1, EEAHKHAtH H MdAHAMI, CrtSrd HdUJ ^dUJKO, c(Kl)HTi ToCTHA^), n0 CB0I0 AOKpOlO KOAH, HHKHM HEnOHSXsEH, d HH npHCHAOBdH H 1 L|JE Hd H*3H, % 3AdT, Olf2 p»KH CrtSst HdLUErt\S AdUJKO, c(u)h8 TocTHATv, nEpEA HdMH H nEpEA HdLUHAtH EOAVpH. 1KO>KAEpE, H WT HdC ECA1H A^H H nOTBpTvAHAH CASS'fc HdUJEMS TodAEpS FEpAKdHS TOE np^A PEHEHOE CEAHlfJE ECTT\ EA\8 npdKd WTHHHd H SpHKTv CTv BTiCfeME A^A^ME EM$ H A^TEME ErO, H OlfHSMdTOME ErO, H np-feSH»-HdTOAMv Ero, H KTiCEA*» pOA» ErO, KTO Cd\ EA*8 H3EEpET HdHEAHîKHÎH, KE, Hd B^KH. fi JfOTdpTi TOH CEAHljJH A<> ECT 110 CTdpOAdS JfOTdpS, K$Ad H3 BljKd WMfHBdAH. ă Hd TO ECT E'fepd HdUJErO r(o)c(no)A(cT)Bd, KHLUE llHCdHdrO, AMd, GTEljl1 ndHd MijKd XSAHMa, E~kpd ndHd AdKEora, E'kpa ndHd l|I^Sad XoTHHCKoro, stpa ndHd Mhkot-k h E~kpd ndHd 1Ka, B’fepd ndHd dHAPEHKd MdlDHHKd, B’fepd ndHd UldHAPd KOAIVHCd H B-fcpa SCHJf EOiapk HdUJHJf iWOAAdBCKHJf, BEAHKCHyh. H AAdAHyk. d nO HdUJEAAk >KHBOT'k, KT O ESAETTi TOCnOAdp'k HdUJEH 3EAAAH Mort >1AdBCKOH, WT A’fel'EH HdUJHJf HAH WTTi HdUJErO pOA# HAH ndK B8A KOrO EţorjTi5 H3EEPET r(o)c-n(o)A(d)pEMk HdUJEH 3EMAH, TOT K-AEHI/ft dAH EU EM8>1 OyTEp'kAHA H OyKp'fenHA, 3dH8»E ECA/UJ EAIl8 AdrtH H nOTBp'KAHrtH 3a Ero npasoio ca8ke8 h 3a KAEHTa>1 TOA/lS B'kCEAIlS EUUJE nHCdHHOMOy, BEA^AH ECMH HdlUEAIlS E’kpHOAIlS naH8, TTiStSaS A0r<0<|>ET8> nHCdTH H HdU)8 flEHdTB npHB’kCHTH KTi CEA/lS AHCT8»1 HdUJEAdS. IIhC6 HwH7, oy CoMdE'k, Bţli) Aţ'fejTO xSIţMS ... h f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o 1 să fie după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştef(an voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei noastre)1, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gan(gur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa)1 panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful de la Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Rea(ţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi)1, credinţa panului Grozea Micotici, credinţa panului Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelni)1c, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari (şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre Mol)1dova, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, acela (să nu clintească dania şi întărirea 38 www.dacoromanica.ro noastră, ci)1 să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru 2 de sat din Băsăşti, parte din sus, şi am dat şi de la noi uric la mîna lor, ca s(ă) stăpîniască în tot vinitul, să le fie lor şi copiilor, nepoţilor, şi strenepoţilor lor şi a tot niamul lor, cui se va vin(i) mai aproape a lor, şi să nu fie de nime niciodată supăraţ(i), în veci. Iar hotarul dintr-această giumătat(e) de sat să fie dintr-acest hotar giumătat(e), pe unde au îmbiat de veci. Şi spre aceasta este credinţa noastră mai sus numitul domnu, Ştefan v(oie)vod, şi credinţa a preiubiţ(i) fiilor domnii mele: Alixandru v(oie)vod3, i Bogdan <-Vlad>2 v(oie)vod 3 şi credinţa boerilor noştri, a mari şi mici, (cum au fost pe aceia vreme) 4. www.dacoromanica.ro 39 Şi după a noastră domnie, pe cini va milui Dumnedzău a fi domnu, să întăriască, pentru a lor vecinică pomenire. S-au tălmăcit la v(ă)l(ea)t 7269 <1761) fev(ruarie) 12, de Ioan pisar. Bibi. Acad., LII/136. Trad. EDIŢII: Ghibănescu, Surete, VII, p. 231 (nr. CXCII) (copie, de la sfirşitul sec. XIX, de pe trad. din 1761 februarie 12); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 319—320 (nr. CLXXVII) (trad. din 1761 februarie 12); D.I.R., A., II, p. 82 (nr. 81) (aceeaşi trad.). 1 Traducere greşită, (corect: „Facem cunoscut"...). 8 Omis de traducător. 8 Cuvînt adăugat de traducător. 4 Menţiunea traducătorului. 24 1488 (6996) ianuarie 9, Suceava. f A1(h)a(o)cTÎIO e(o)>KÎEIO, MEI, GTEijjdH('h) BOEROAd, r(o)cn(o)A(<>)pTi 3EMAH ffioAAdBCKOH. SHdMEHHTO HHHHM('e), H CHM(e) AHCTOM(e) HdUJHM(k), R'ECAM('k) KTO Hd HEm(e) 83PHT(-k) HAH ErO MTSHH SCAEIUJHT^), W>KE npÎHAOWd, np'feA(li) HdMHH npAA(li) ScHMH HdUJHMH MOAAdBCKHMH EOiapE, BEAHKHMH H MdAHMH, HdUj(k) E'fepHÎH ndH(Ti), HKdHKO T8pK8rt(Ti) c8rtUdp(K), H CE CROHMH EpdTÎdMH, CE TodAEp('E) H CE fflH)f8rt('E), no H)f('E) A^KpOH BOAH, HHKHm(e) HEnOH$>KEHH, d HH npHCHAORdHH, H npOAdAH CBOIO npd-B8k> WTHHH» WT(-e) CEOEEO npdEdrO SpHKd, EAHO CEAO, Hd PEEpHMH, Hd HM’fe rOATiEigH, CrtSS-fc HdlHEM» Tort-Eio WT(Ti) PEEpHMd, 3d pH 3AdT(Ti) TdTdpCKHŢ (îl). H ScTdBUJE CrtSra HdUj(E), ToAEH WT(Ti) PEEpHMd, Td 3dflAdTHA $CE HCnOAHd TOTH BE1LUE nHCdHHlH nHH'b3H, pH 3AdT(’E), 8 p$KH ndHS IlBdHKO T8pK8A('E) cSAydpE H Epd-Tldiw(’E) Ero, TodAEpS H MhŢ8a8, nEpEA(*E) HdMH H nEpEA(*E) HdUJHMH EOtapE. HhO MEI, BEIA’feBUJE H)f(’E) AOEpOH BOAH H AdrOA# H nOAHÎH 3dnAdT(S), d MEI, TAKW>k(e), H WT('r) Hdc(E) ECMH AdAH H nOTEpi^AHAH CASSt HdUJEMS FoATilO TOE npAA('E) PEm(e)hhoe ceao, Hd HM"b Toa'eeiijîh, Hd Peephmh, Ad ect("e) em8 wt(-e) Hdc(’E) Sphk(’e) H CE BTiCEM(r) A$X^A$m(e), EM$, H A'fcTEM('E) ErO, H 8H»MdTOM('E) Ero, h nptSHS-MdTOM('E) Ero, h np’bi4J$p,bTOrt\(’K) Ero h b'ecemS poA^ Ero, kto că em8 h3eepet(”e) HdHEAHKHÎH, HEnOpSllJEHO HHKOAH/KE, Hd B^KH. d ŢOTdpE toa\8 ceaS a<* ect(-e) no cTdpoMS ŢOTdpS wt(-e) 8chţ("e) ctopoh(-e), K»Ad H3 B’ăKd WJKHBdAH. d Hd to ect(-e) Btpd HduiEro r(o)c(no)A(cT)Bd, beiuje nncdHHdro, mei, CTE$dHd BOEBOAÎ, H B’ăpd np’bB’E3AK>EAEHHX'(’E) CEIHWB('e) r(o)c(no) A(cT)Bd MII, dAE|dHAPd h KorAdH(d)-BAdA(a), h B’fcpa EOtapE HduiHX’('E): R-bpa nana BsTapn, B’fcpa nana Ha\r(a), R’bpa nana ASMd, K’bpa nana TaHr^pa, B’fcpa naHd AP4rc,tlJ£ ABopHHKd, B’fcpa nana Xp*E-Mdiia, B’ăpa nana Iîlu,Kd XSAHMd, B’fcpa nana A4>KK<>r4> K’fcpa nana IţlE^SAd napKdAdEa wt(-e) XoTHHd, B’bpa nana Mhkote h nana P-bu,Eind napKdAdEH1 wt(-e) HtMU,a, B’fcpa naHa dHAPEHKa HopTopwBCKoro, B’fcpa nana rpo3-b napKdAdEa wt('e) GDpţea, B’bpa naHd Iwh(-e) CEKdp-E napKdAdE(a) wt(-e) HoB(o)rpaA(a), etpa nana Ka-eh-eS cn-E-Tap-b, B'bpa nana KoAAopa BiicTtpHHKd, Btpa naHd SpEMîa nocTEAHHKd, B’bpa nana flHAPEIIKd MdUJHHKd, B’bpd ndHd M'ETEH CTOAHHKd, B^pd ndHd IIIdHApa KOMHCd H B^pd ScHX'('e) EOiapE HdUJHŢ(’E) A\OAAdBCKH)C(’E), BEAHKHX’('e) H MdAH)('(’E). d no HdUJEM(R) >KHBOTt, KTO E8AET(*e) r(o)cn(o)A(a)p"E HdUJEH Bemah fflOA-AdBCKOH, 2 wt(’e) a^teh HaujHŢ("e) hah wt(-e) HduJEro poA^ hah ndK(Ti) e8a(e) Koro K(or)-E h3ee2 haujeh <3emah MoAAdBCKOH>2, tot(-e) a EH HE nOpSUJHA HdUJE3 Add3d,* dAH IfJO 3M8 8TBP’EAHA(’e) H 8Kp-bnHA(-K), 3dH8<>K>3E ECMH EM$ A'fdH H nOTBp'EAHAH 3d Ero CA$>KE$. 40 www.dacoromanica.ro ă. Hd EO/MLlSlO Kp’femVCT(K) H nOTKpiiîK^EHÎE TOM$ BTiCEAtS BHLUE [lHCdHHOMS, KE/VfcrtH ECMH HdUJEMS K'fcpHOMS ndH$, TliSTSrtS rtOrO$ET$, [IHCdTH H HdUjS nEMdT(ă) npHK’feCHTH K CE2 din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl , luna ianuarie 9. Bibi. Acad., Peceţi, nr. 13. Orig., perg. (32 x 40 cin.), rupt la îndoituri, pecete atîrnată (şnur de mătase vişinie), stricată parţial la margine, cu legenda: ITihatl Tw GTtifuHk bo buiaa, ruicneAdp 3KÎEI©, MU, OrE^iHTi X ffiortAdKCKOH. 3HdMEHHT© MHHHM(li), H c(li) CHM(li) AHCT©M(li) HdUJHM(h), B'liCtM('li) KT© Hd HEm(k) K'K3PHT('k) HAH Er© *JT8mH 8c< AHUJHTTi, W5KE TO >1TH HCTHHHÎH HdlUH CA8rH, non(-h) He8a8 H nAEMEHHHK(li) Er©, /QdHHI©A8, CKHAH HdMTi npdB© H E>1tpH0. T-kM(lv) MU, KHA’fcKWE HJf(Ti) npdESl© H EtpHOI© CA8XE8 A<> Hdc(li), WdAOBdAH ECMH HX’('h) WCOCEHOI© HdUIEI© MHAOCTÎI©, AdAH >X H n©TBpTiAHAH ECMH HM('h) 8 HdUJEH 3EMAH, ©y MoAAdECKOH, HJf(Ti) npd1 MACT(k) , WT(l) 1 flpniiUK ElţlÎH dpnd-UJEEH, KdK©>1 Ad ECT(Ti) HM(Ti) WT(Ti) Hdc(li) ©ypHK(li) H CTi BtCEMIi A9Ţ©A9M(e), HM (li), H A’fcTEM(li) HJfli, pdBH© 1MdT©M(li) H npd-ip8pd\T0M(Ti) HJf(li) H ETiCEMS p©A8 HŢE, KT© C*k HAt(li) H3EEpET(li) HdHCEAHJKHÎII, HEnOpSUJEH© HHKOAHJKE, Hd BtKU»1. fi Jf©Tdp(li) T©H n©A©EHHd CEA© WT(li) flHAPt n©HEHUJE, WT(li) CTdpdr© CTdKd, Hd CTCCAnii, d IVTTi CT©And Hd A^P^rÎH CTdB(li), d WT(-k) T©At Hd ApSrÎH CT©An8, n© BHJUE K©ll©nAH. Td IVT(li) 2, d WTTi T©At Hd CT©An8, HdH KpdH ptAlO M©rHd(d) A83Td, d IV'T(Ti) HHUJHJ|f(Ti) CTCpdl^Ti), XTdp©M8 Jf©Tdp8, K8Ad H3(li) EtKd IVJKHEdAH. fl Hd T© ECT(”k) Btpd HdUJEr© r(©)c(n©)ACTBd, 1AH, H E'kpd nptBTi3AK>KAEHH)f (li) c(u)HWB(li) r(©)c(n©)ACTE© MH, fÎAEădHAPd h EorAdHd-EAdAd, h E'kpd 4diUH)f(ii): E'kpd ndHd 3EîapH, E'kpd ndHd Htrd, E'kpd ndHd Ktpa naHa KE©rd, E'kpd ndHd IîIu,Kd TSAHHd, E'kpd ndHd l|lEe|s8Ad Xothh-CKdr©, E'kpd ndHd fllHK©Td H P'klJ.EUJd JipTiKdA5 GEKdp-K, npTiKdAdKd H©E©rpdACK©r©, Btpa ndHd KA-KHTiWd cniiTapa, E'kpd ndHd E©aa©PA BHCTtpHHKd, 6d CTOAHHKd, E'kpd ndHd GpEMÎd nOCTEAHHKd, Btpd ndHd IIIdHAPd < K©MHCd H Bt>4pd ScHJ^Ti) EOd\pE HdUJHX’('K) M©AAdB-CKHJf (li), BEAHKHJf(Ti) H MdAHJf (”k) . n© HdUJEME >KHB©Tt, KT© ESAETTi T©Cn©AApTi HdUJEH 3EMAH (tt©A AdBCKOH >X, wT(ii) A’is1 HdUJHX'(Ti) hah wt(i) HdinEr(©) p©A# hah ndK(Ti) e8a(e) K©r© E(©r)-K H3EEpET(li) r(©)cn(©)A(A)pEME EHTH HdUJEH 3EMAH ffi.©AAdBCK©H , T©t("k) Lţl© EH HM("k) HE n©p8UJHA(li) HdUJE1 A^dHId H nOTEpTiOKAEHÎd, dAH Lţl© EH HMTi >X ©yTEpTiAHA(Ti) H 8KptnHA(li), 3dH8>KE ECMH HM(Ti) A^AH H n©TEpiiAHAH 3d H)f(Ti) npdESl© CA8X1atrtH ECMH HdUJErtHV B-kpHOMV fldHV, T'hVT&tS AOrOi|SET8, nHcaTH H HdUlS llEMaT(li) npHRtcHT.I K CEMV AHCTlS HdUJEMlS. IlHca 2 uricu vechiu de la Ştefan v(oie)v(od) de niamul Vrăghiesc şi Năzăresc. Bibi. Acad., LIII/97. Trad. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 320-322 (nr. CLXXVUI) (trad.); D.I.R., A, II, p. 83—84 (nr. 83) (trad., după I. Bogdan). 1 Omis de traducător. * Omis. 27 1488 (6996) ianuarie, 15 Suceava. Ştefan confirmă lui Stan şi fratelui său. Dan, satul Volho-viceştii1..., la Crasna, cumpărat de la Ion, fiul lui Petru Roşea, cu 200 de zloţi tătăreşti. ... Ca martori se citează fiii domnului, Alexandru şi Bogdan — Vlad, şi boierii: Zbierea, Neagu2, Duma, Gangur, Dragoş vornicul3, Hîrman, Dajbog, Iaţco Hudici, Şteful de la Hotin, Micotă şi Reaţes de la Neamţ, Andreico Ciortorovschi, Grozea Micotici, Ion Secară pîrcălab de Cetea Nouă, Clinăn spătarul4..., Boldor vistiernicul, Ieremie postelnicul, Andreico ceaş-nicul, Matei stolnicul, Şandru comisul, logofătul Tăutul şi diacul Ion, fratele lui Luca s... După I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 322 (nr. CLXXIX). Rez. după un rez. în limba polonă, cu data de an greşită (6926), din Muzeul Bavorowski din Liov, „teka lui Zubrzycki". ALTE EDIŢII: D.I.R., A II, p. 84-85 (nr. 84) (rez., după I. Bogdan). 1 Utmează numele satului în lectura lui Zubrzycki: „Wolhowyczesciiey". 2 Urmează acelaşi nume în aceeaşi lectură: „Niha". 3 Urmează acelaşi cuvint, în aceeaşi lectură: „dreznika". 4 Urmează, in aceeaşi lectură: „Klinio Astpary". * La Zubrzycki: „Ion, braţ Luczyn“. 28 1488 (6996) februarie 4. Un ispisocu sîrbescu, din 6996 <1488) fevru(arie) 4, de la domnul Ştefan v(oie)vod, cu care au întărit lui Ioan Oglindă pe a patra parte din Macsi-neşti, pe Pîrîul Negru, ce au cumpărat de la Ştefan Bilii. 45 www.dacoromanica.ro Arh. St. Botoşani, Colecţia de documente Foi volante, Donaţia D. Furtună, XXX/70. Rez. intr-o anafora de la Alexandra Constantin Moruzi, din 1804 septembrie 18, privitoare la judecata dintre răzeşii din satele Bilăeşti şi Maxineşti, ţinutul Neamţului, şi epitropul cliro-nomilor logofătului Constantin Râset. EDIŢII: D.I. R., A, II, p. 85 (nr. 85) (acelaşi rez.). 29 1488 (6996) februarie 29, Suceava. f AI(h)a(o)ctîio k(o)wîek>, amu , Gtei|sKE TOt(Ti) HCTklHHkl CASrd Hdllj(k), AdlUKO, H CECTpd Erb, Alddt, c(kl)H0BE ŢoCTHAd, 8H8KOBE IISA IlAOCKdpt, WdAOEdAH ECA\H HJfk WCOEHOIO HdlUEIO Ah(h)a(o)cTÎK>, AdAH H nOTBp’kAHAIJ ECA\H HAd(’k) 8 HdltlEH 3EA\AH, 8 fflOAAdBCKOH, ll)f(’k) npdBdA WTHHHd, EAHO CEAO, Hd HA\t rOCTHAElJIÎH, Hd HopHOA\(k) Il0T0U,t. fl nplEHAIE Iţi O HAAdAH WHH W r(Ti) 8llKOE(’k) HdlUH)f('k), Wt(Tv) HdldUld EOEEOAÎ H Wt(Tv) EpdTd Erb Wt(Ti) CTEijidHd EOEEOAÎ, KOAH EHAH O\f A\Hp8, Hd TOE CEAO Hd TOCTH-AEIJj(h), d TOTd HŢ("h) npHEHATd nOWErAd 8 A«'W("h) Ei».AOUJEb(h) Wt(1v) E8aE1|IH, koah EAdS H3rOpHA(lv) AOAIf(’k), KdK("k) ECt(Ti) lld.Ml(’k) EHAOAAO H EOiapOAf(’k) HdIUHAl(iv). d TdKO>K(E) ECA\H A<*AH H IlOTEpTiAHAH CA$St HdlUEAAOy /(dlilKS H CECTpH ErO, Aid AH, HX'(’k)>KE npdBdA WTHHHd, AP**rOE CEAO, Hd HAft E8AEIJJÎH, TH>k(e) Hd HopHOA\(k) ll0T0U,t, IJJO K8llHA(k) TOE CEAO Wt(e)uB HX'(’k), TocTHAIv, Wt(Tv) HEdll('k) KpdIO 3d 'jT 3AdT(n) TdTdpCKHX’('k). TOE K"kCE BklJJE nHCdHHOE A<> ECt(Ti) HAf(’k) WT(l) Hdc(lv) 8pHK(lv), Clv E'kCEAIf(k) AOX,OAOA\(h.), HAf(’k) H AtTEAn('h) H)f('h), pdEIIO H 8ll8MdTOA\(-k) HJf(lv) H nptSHSHdTOA^-k) HX'('k) H nptlU8ptT0Ad(li) HX’('k) H B'kCEAfS pOA8 HX'(’k), KTO ct IIAf(’k) H3EEPEt(Ti) lldHEAHJKHÎH, HEnOpSllJEHO HHKOAHHCE, Hd BtKkl. fi JfOTdpk THA\(d) AKO.w(d) CEAOAf(d) A<> ECt(-k) 1)0 CTdpOAtS ŢOTdpS, KSAd H3 B’bKd WlKHBdAII. ă Hd TO ECT('h) E’bpd r(o) c(no) ACTBd AAH, BklJJE nHCdHHdrO, A\U, CTEiJidHd EOEEOAÎ, H B’bpd np’feB'k3AI0EAEHHy('k) c(kl)nWB('k) r(o)c(no)ACTBd A\H, fl A E sţdtlApd H Eo,"AdHd-EAdAd, H B’bpd EOnpk HdLUHJC('k): Btpd ridHd 3EÎdpt, Btpd ndHd H/ftr(d), Btpd ndlld A8A\d, Etpd ndHd Td.irSpd, Ebpd ndHd Apdromd A^opHHKd, Etpd ndHd Xp'kAtdHd, Etpd ndHd Mu,Kd XSAHHd, Etpd ndHd AdKKOrd, Btpd ndHd I}lE<|>8Ad ndpKdAdEd WT('k)XOTIIHd, B’bpd ndHd AIlIKOT’h H ndHd PtU,EUj(d) ndpKdAdBH Wt(Ts.) HtAAU,d, Btpd ndlld flHApEHKd HopTOpWBCKOrO, Btpd ndHd Tp03t ndpKdAdEd WT('k) GDpjfEA, Etpd ndHd Iwil(d) CEKdp’k ndpKdAdE(d) Wt(-k) HwE(w)rpdA(d), Btpd ndHd KA-EHTiS cnTiTdpt, Btpd ndHd Eoa-A^pd EHCTtpilHJd, Btpd ndlld SpEAAÎd nOCTEAIIIIKd, Btpd ndHd ^HAPEHKd MdlUHHKd, Btpd JldHd AITs-TEH CTOAIIHKd, Etpd ndHd JUdllAPd KOAfHCd, H Etpd OyCH)f(’k) EOldpk HdlUHX'('k) AAWAAdBCKHŢ (”k), BEAHKHJf('k) H A\dAHy("k). * fl no HdUJEA\(k) HCI'BOTt, KTO E8AET(’k) r(o)cn(o)A(d)p"k HdltlEH 3E.WAII, WT"k AtTEH HdLUHX'(’k) HAH WT('k) HdUJErO pOA8 HAH ndK(’k) E8A(k) KOrO E(or)k H3KEp£T('k) r(o)cn(o)A(d)pEiW(k) EIITH HdltlEH 3eA\ \H AlwAAdBCKOH, TOT("k) EH IIAd(’k) H£ nOp8lUHA(’k) HdUJErO AddHÎd H nOTBp’k'/KAEIIÎd, dAH ipO Eli IIAA(’k) 8TSp'kAHA('k) H 8Kptn’IA(’k), 3dH8»\'E ECAAH HiW( k) A^'H 3d H)f('k) npdfiSlO CA8îKE8. fl Hd EOAIu8lO KptnOCT(k) H nOTBp’kJKAEHÎE TOA\8 BTiCEIIA/fS EklHJE nilCdlIHOAtOy, 1AH ECA\H HdliJEAfS BtpH0A\8 ndH8, TTvStSaS AWrOET8, nHCdTII H HdUjS nEMdT(k) npHBtcHTH K CEA\8 AIICT8 HdlUEA\8. IIlICdA TodAEPk, oy Cwi(d)fit, E(-k) A(t) TO xSRMS, ^>EE(p8dpÎA) K0. 46 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că pe această adevărată slugă a noastră, Daşco, şi pe sora lui, Malea, fiii lui Gostilă, nepoţii lui Puiul Ploscarul, i-am miluit cu deosebita noastră milă, le-am dat şi le-am întărit în ţara noastră, în Moldova, ocina lor dreaptă, un sat, anume Gostileştii, pe Pîrîul Negru. Iar privilegiul pe care l-au avut ei de la unchii noştri, de la Iliaş voievod şi de la fratele său, Ştefan voievod, cînd au fost în pace, pentru acel sat, Gosti-leşti, acel privilegiu al lor a ars în casa lui Băloş din Budeşti, cînd i-a ars casa, cum ne este ştiut nouă şi boierilor noştri. De asemenea, am dat şi am întărit slugii noastre Daşco şi surorii lui, Malea, ocina lor dreaptă, alt sat, anume Budeştii, tot pe Pîrîul Negru, pe care sat l-a cumpărat tatăl lor, Gostilă, de la Ivan Craiu, pentru 100 de zloţi tătăreşti. Toate acestea mai sus scrise să le fie de la noiuric cu tot venitul, lor, şi copiilor lor, deopotrivă şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestor două sate să fie după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasa este credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi 3 panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschu, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Mătei stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să le întărească şi să le împuternicească, pentru că le-am dat pentru dreapta lor slujbă. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acestor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6996 februarie 29. Bibi. Acad., LXIV/7. Orig., perg. (29 X 39,5 cm.), pecete atirnată (şnur de mătase vişinie), pierdută. O foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, III/12. EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 323—324 (nr. CLXXX) (text slav); D.I.R., A, II, p. 85 — 86 (nr. 86) (trad.), şi p. 327 (facs.). 1 1 Şters. www.dacoromanica.ro 47 30 1488 (6996) martie 1, Suceava. •ţ ffl(H)rt(o)ctîk> K(o)>KÎtK>) mw, Ote^^-e) EOEEOAd, r(o)cn(o)A(d)p*E 3emah ffiOAAdECKOH. 3HdMEHHT0 HHHHM(Ti), Hc(Ti) CHm(e) AHCT©m(e) HdUJHM(k), K’ECtM('E) KT© Hd h(e) K'K3PHt(,k) HAH Er© MTSMH 8cAEIUJHt(’e), W5KE npÎHAOUJd, np-bA(^) HdMH H np-bA(^) ScHMH HdlllHMH MOAAdBCKHMH EOAfEI, EEAHKHMH H MdAHMH, HdUl(k) K’fcpHÎH ndH(-K) A**Md KAIOMHHKE CE CBOHMH (IAE1HHKH, CE TodAEpE H EpdTE ErO, A^Md, H CECTpd HX(Ti), CTdHd, c(El)Htt’BE GHMhlVHd TdHCt, nO HJf('k) A°KpO* KOAH, HHKHME HEIIOHS}KEHH, d HE npHCHAOBdHH, H npOjVHH'feAH CC EH CEAd. H ScTdKUlH HdlilH CrtSrH TodAEfE H EpdT('h) ErO, A^Md, H CECTpd HJf('k), CTdHd, Td AdAH CKOK> HdCT(k) CEA©, nOAOEHHd Wt(Ti) EpSA^pElJJH, HdCT(k) IVt(-e) Cojf8rtEU,E, HdUlEMS E-bpHOMS ndH$ KAIOMHHK8, d ndH('k) A**Md KAIOMHHK#2, d Wh(Ti), HMTi Add(’K), 3d TOT8 nOAOEHHd WT(Ti) EpSA^pELJJH, EAHHO CEA© Hd HM"fe Fp03ELJJÎH, Hd CTEE-HHU,-b, 1JJO KSnHA(-K) Wh(Ti) TOE CEA© Wt(Ti) liEdH CdKdAkUl(k) H WT^) CECTpd Er©, Wt(-k) dH8lUKd,3d pH 3AdTH TdTdpCKH)f(’K) H ELJJE Hm(-e) npHAdA(’h) C© 3AdTH TdTdpCKÎH 3d TOE CEA©, 3d Tp03EI|JH. HhO MEI, EHA'bEUlE HJ^Ti) A<>Ep©K> EOAH H TOKMEJk(e) H npOMHH’fcHÎE, d MEI TdK©5K-AEpE H Wt(-e) Hdc('k) ECMH AdAH H nOTEpiiAHAH HdUIEMS K'fcpHOMS ndH? A^t KAIOM-HHKS TOE np-fcA(^) PEHEHOE (lOAOEHHd CEAO Wt(Ti) EpSA^pElJJH Ad ECT(Ti) EM8 U’T(’e) Hdc('k) OypHKE H CE EECEME A^X0(e) , EM8, H A'feTEME ErO, H ©yH^MdTOME H np’feSH#-HdTOME ErO, H npdLJjSp'kTOME Er© H B*ECEM8 p©A$ ErO, KT© CM EM8 H3EEpETE HdHEAHMHÎH, HEnOpSUIHHO HHKOAHJKE, Hd E'kKH. d JfOTdpE TOH EH IDE nHCdHHOI© (lOAOEHHd CEAO Ad ICT(’e) (IO CTdpOM# X0TaP8> K$Ad H3 E-bKd WHCHKdAH. d Hd to ect(*e) B'bpd HduiEr© r(o)c(no)A(cr)Kd ehuie nHcdHHdro, mei, OTEijsdHd KOEKOAH, H E-tpd lip'bK’ESAIOEAEHHJfE c(ei)hIVk("e) r(©)c(n©)A(cr)Bd MH, dAE&lHApd h EorAdHd-EAdAd, h K-bpa eompe HauiH^(’E): E'bpd ndHd 3EldpH, B'bpd naHd H'br’E, K'fepd ndHd A^mh, K'fepd naHd TdHrSpd, E'kpd ndHd APar0UJd AKWPHHKd, E'kpd ndHd X’EpMdHd, K-fepd naHd Mu,Kd TSAHMd, E'kpd naHd Aa^ord, E'kpd naHd IţbţSAd wt(-e) XoTHHd, K-fepa ndHd Mhkot'e h E'kpd ndHd P’bu.EWd np’EKdAdEOBE HemeukTh, E'kpd naHd £hapehka HopTOpOKCKÎH, E'kpd ndHd rp©3M ffiHKOTHHd np*EKdAdEd ©p^EHCROr©, E'kpd ndHd IlVHd CEKdp'E np'EKdAdEd H©E©rpdACK©r©, K-bpd ndHd KA’EH’ElVd CnTiTap-fc, K-fcpd ndHd EoAACpd KHCT'fepHHKd, K-fepa ndHa SpEMÎa nOCTEAHHKd, E'kpd ndHd dHAPEHKd HdUIHHKd, E'kpd ndHd MdTEd CTOAHHKd, E'fepd ndHd IQdHApd KOMHCd H Btpd 8cHy(Ti) EOMpE HdUIH^(’E) MOA-AdBCKHJfE, BEAHKH^('E) H MdAHX(li). d n© HdUJHM(E) HîHEOT-b, KT© ESAET(’e) r(©)Cn(©)A(d)pE HdUlEH 3EMAH, U>t(*e) A^TEH HdUJHX(’E) HAH Wt(-e) HdUJEr© p©A^ HAH ndK(-E) E^AE KOrO E(or)E H3EEPEt(-e) r(o)cn(©)A(d)pEME EHTH Hain EH 3eMAH MoAAdBCKOH, TOT(Ti) I|J© EH HE nOpSUIHA(’E) HdUJEr© AaaHîd H nOTEp’EJKEHÎd, dAE L|J© EH Hm(’e) ©yTEp’EAHrtl1 H SKp'tnHA('E), 3dHV5KE ECMH EM8 AdAH H n©TEp’EAHrtH 3d Er© npdEOI© H B’bpHOI© CAS>KES. d Hd ESAUJEE Kp-bnOCT(E) H nOTKp’EÎKEHÎE TOM» B'ECEMS KHUJE nHCdHHOMS, EEA’bAH ECMH HdUJEMS K'fepHOMS 3t8a8 A©r©j|SET8, nHCdTH H HdUJ$ nEMdT(E) npHE-b-CHTH K CEMS AHCTS HdUJEMS. IlHc(d) Îwh(’e), E-E GSMdK-b, e(-e) A(-b)T© xSÎMS, M(-b)c(M)ud MdpTÎd, d AEh(e). .X. f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, credinciosul nostru pan Duma clucer cu 48 www.dacoromanica.ro verii săi, Toader şi fratele lui, Duma, şi sora lor. Stana, fiii lui Simion Tansea, de bună voia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi şi-au schimbat satele. Şi s-au sculat slugile noastre Toader şi fratele lui. Duma, şi sora lor, Stana, şi au dat partea lor, jumătate de sat din Brudureşti, partea de la Soholeţ, credinciosului nostru pan Duma clucer, iar pan Duma clucer, el le-a dat, pentru această jumătate din Brudureşti, un sat, anume Grozeştii, pe Stebnic, pe care acel sat l-a cumpărat el de la Ivan Sacalăş şi de la sora lui, Anuşca, pentru 150 de zloţi tătăreşti; şi încă le-a mai dat 270 de zloţi tătăreşti pe lîngă acel sat Grozeşti. Deci noi.văzînd buna lor voie şi tocmeală şi schimb, noi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit credinciosului nostru pan Duma clucer acea mai înainte spusă jumătate de sat din Brudureşti, să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, nepoţilor, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiăt, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acelei jumătăţi de sat mai sus scris să fie după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful de la Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea Micotici pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am întărit, pentru slujba lui dreaptă şi credincioasă. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru A4, rwcnoAap 3imah /Uu/aamckoh. Emblema acestei peceţi (cap de bour cu botul rotunjit, coarnele arcuite înăuntru şi steaua cu cinci raze intre ele, soarele (cinci petale în jurul unei calote), în dreapta, şi luna (crai nou), în stingă capului, într-un scut heraldic de formă neregulată — aproape pătrat in partea superioară (3/4) şi triunghi în cea inferioară (1/4) — înconjurat de şase arcade, dispuse simetric faţă de axul scutului şi cu cîmpuri umplute de motive spiraliforme, şi de exergă) este aceeaşi pe toate sigiliile mari ale documentelor originale din acest volum, incît nu vom repeta descrierea ei. O trad., din 1813 iulie 12, de Ion Stamate biv vel pitar, cu data de an greşită: 6976 (1468), ibidem, XL/4. Trei foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, III/13 a, b şi c. www.dacoromanica.ro 49 EDIŢII: Rosetti, Pămtntul, p. 141 (nota d); (rez., după trad. din 1813 iulie 12); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 324—327 (nr. CLXXXI) (text slav şi trad. din 1813 iulie 12); D.I.R.,A, II, p. 86—87 (nr. 87) (trad., după orig.). 1 Omis. * în loc de: KAWHHHirh. * Rupt şi şters. 31 1488 (6996) martie 12, Suceava. A Suret de pe ispisoc vechiu sîrbăsc de la Ştefan v(oie)vod, din let 6996 <1488) mart(ie) 12 zile. ţ în numile Tatălui şi a Fiiului şi a Sfîntului Duh, Troiţă sfîntă nedespărţită. Iată eu, robul Domnului mieu I(su)s H(risto)s, Ion Ştefan v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domn pămîntului Moldaviei. Facem ştire prin această carte 2 noastre, Mold(o)viţii, unde iaste hramul Bunavestire a presfintii născătoarii de Dumnezeu şi purure fecioarii Măriei, şi egum(e)nmăn(ă)stirii iaste rugătoriul nostru, popa Anăstasie, ca să fiie ace giumătate de sat şi cu morile acele sfinţii măn(ă)stiri a noastre, Moldoviţei, de la noi uric, cu tot venitul, nestrămutat niceodinioară, în veci. Iar hotarul3 acei giumătăţi de sat să fie pe unde au hotărît dumn(ea)lui Tăutul log(o)f(ă)t, începîndu-se din sus, din malul Siretiului, pe din sus de gura Dvorăştii, de la o sălcii, ci iaste în malul Siretiului, de acolo drept la vadul Dvorăştii, unde trece drumul Dobrănăuţului, de acolo drept la margine pădurii, la doi arini, de acolo la o fîntînă de pe costişă, de acolo drept la o obîrşie alte fîntîni4, pe din sus de fîntînă, la nişte pădureţi, de acolo drept la o movilă piste drum, de acolo drept la o movilă, ci iaste în vale, de acolo drept la codru, la un stejar, de acolo codru în gios pîn(ă) la hotarul Şărbăneştilor, iar de acole, din margine pădurii, dintr-un viazi, adică ulm, ci iaste în mijlocul a doă pîrăe, drept5 pe mijlocul loziilor piste drum la o movilă săpată, de acolo 50 www.dacoromanica.ro drept la altă movilă, la capul unor schini, de acolo drept la dial, la al triile movilă6, şi de acolo drept la al patrăle movilă ci iaste în mijlocul toloacăi, de acole drept la gura unii bălţi, ci cade în topliţă la altă movilă; iar de aice să fiie pe unde au hotărît pan Duma cluceri, adică din gura bălţii la malul Siretiului, la viaz, adică la u2, apoi piste Şireţi la alt mal la un teiu, de acole la un frasin ci iaste în mijlocul luncii, şi pintri poeni la Rîpa Hoţilor 7 (şi la poiana de sus, care e ceva mai sus de Poiana lui Ion Giumătate)8 pe lîngă care poiana ce din sus® apucă codru la dial la un stej(a)r mare, de acole la Groapa Ursului, şi apucă codrul în sus piste drum la nişte meri, şi acole iaste movilă săpată, de acole drept la trii ulmi şi drept la malul Săretiului, pe din sus de moară de lîngă salce, ci iaste împotriva ciialalte sălcii ci iaste piste Şireţi. Şi atîta iaste tot hotăra. Iar egum(e)n(ul) carile va fi la sfînta noastră măn(ă)stire Mold(o)wiţa şi cu toţi călugării ce vor fi la această sfîntă măn(ă)stire să aibă acest obicei: să slujască noă, pîn(ă) cînd vom fi cu viiaţă, în fiiştecare săptămînă o zi piste tot anul, luni sara paraclis, iară marţi dimineaţa leturghii, şi să dea fraţilor de băut; iar după a noastră viiaţi, ii să slujască luni sara paraclis şi măriţi diminiaţa leturghii. Aşijdere să aibă de a face noă în fiiştecarile an pomenire la o zi. Şi spre aceasta iaste credinţa a însumi domniei mele de mai sus scris, Ioan Ştefan v(oie)vod, şi credinţa a preaiubiţ(i) fiii domniei mele, Alecsandru (şi)1 Bogdan [şi] — Vlad, şi credinţa boerilor noştrii a Mold(o)vii, a mari şi a mici. Iar după a noastră viiaţă, cine va fi domn ţării aceştiia, să nu aibă a strica această a noastră danie şi întăritură, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări, de vremi ce noi am dat şi am miluit această măn(ă)stire Mold(o)vviţa, pentru săn(ă)t(at)e şi mîntuire noastră. Iar egum(enul) carile va fi la a noastră măn(ă)-stire Moldd(o)vviţa şi călugării ce vor lăcui într-însa, de nu vor plini ceia ci iaste scris mai sus, ci să vor ispiti a strica, să aibă a da răspuns la Domnul nostru I(su)s H(risto)s şi să le fie lor pîrîş presfînta noastră de Dumnezeu născătoare. Şi pentru mai mare tărie şi întăritură acestor de mai sus scrise, am poron-cit credincios boerului nostru, dum(i)s(ale) Tăutului [vel] log(o)f(ă)t, să scrie şi a noastră pecete cătră această adivărată carte (a)1 noastră să lege. n ghen(a)r(ie) 31. Iacov mitr(o)polit Moldaviei12. (Pe verso): A Şă(r> băneştilor i cu surorii lor. B d JfOTdp T©t(a) flOAOKHHA CEAO ECTk K$A<* JfOTApHA("h) nAH(li) Tk$T$ AOrO-$ET nOHEHUIH Wt(Ti) rOp-fc, WT(Tk) KEp-fcrţlk) GEp-kT-k, no KHUl[ui]H OycTHA ^K«p-kui-HOH, Wt(1i) KEpKO, MTO ECTK HA KEp’fcr('K) GHp-fcTfc, WT TOrt^fc npOCT-fc HA EPOa('K) ^.KOp-klUHOH, rAe npHJf«AHT n$T(k) ,A,C>EpOHC>KU,H, Wt(-k) TOrt-fc npOCT-k HA KpAH AH CA, HA B $A£H, Wt("K) TOA-k npOCTk HA WETkpilJÎift, APSrÎA K'KpHHl^H, flO BhlUl[ui]H KTip- www.dacoromanica.ro 51 HHU.8, HBrtSHlllH, WT('e) TOrt'b npOCT'fe HA AHOrHrtO MEpEc(k) n8T(E), wt(ti) TOrt Îs npOCT'fe HA rtHOrHrtO MTO ECTE 8 A©rtHH8, WT(l) TOrt'b npOCT'fe HA s8KOKHH8 HA EAHh(-e) A^B^), IVT(-e) TOrt-b bSKOKHHOH A©rt8 A© JfOTAp'b DlEpSAH8lllHrtn(’E) ... 1S, A WT(l) KprtH rtHCA, WT('e) EAHh('e) KA3(e) MTO ECTE nO Cp'feA'fe ABrt nOTOKH, WT TOA-b npOCT^b ... 14 A03E mepec(b) h8t(e) ha k8nahoio rtnorHrto, uit(-e) TOrt'b npocT* 8 AP^roH rtnorHrto15, uit('e) TOrt'b npOCT-b HA TpETHIO rtHOrHrtO, HA Mrt/\8, UIT('e) TOrt'b npOCT'fe HA METKEpTOlO rt/\0-rHrto CEp'bA TOrtOKH, uit('b) TOrt'b npocT^ ha oycTÎA boaot8, KA'fe (sic!) oynA-AJETii oy TonrtHU.8, ha ApSroio rtnomrto ...13; a wt('e) ceea (sic!) a*1 ectb k8aj JfOTAp'fert'E nAH(’E) ,4,8rt/\A Krt8MHHK(-h), UIT(-e) OyCTÎA BOrtOTA npOCT'fe HA EEp'fer(li) oy eah8 ...15 AHn8, uit(-e). TOrt'b npocT-b ha eahh(’e) baceh(e), mto ecte ha c'bp'bA rt8r8, rtVfe>KH nOrt'feHH, 0y3rtH n8T(E), H nOrt-feHA KEIWH'bE MTO ECTE rtHArtO nOKEIUj[llj]E, UIT(’e) nOrt-feHO loAHA ÎKSrt/TETATH, H UIT(-e) TOrt'b TOH KEIUJHOH nOrt^HO ... 18 A8b(-e), wt('e) TOrt'b npocT^ ha kkeahhoio aa\8, uit('e) TOrt'b ropEi rtSroM('K) h me-p-fec(E) n8T(E), oy HErtSKH, H t8t(-e) ECTE rtHOrHrtA KOnAHHOH, uit(-e) TOrt'b npocT-b HA Tp-bTH. . . 17, Wt(-e) TOrt'b npOCT'fe HA BEp'fer(E) G^p-feT-fe, BEIUJ(e) rtArtHH(-E), oy BEpBO npOTHB('E) TOH ApSrOH KEpEO, MTO ECTE Oy EEp'fer(E) G'fep'feT'fe nO TOT CTO-pOHH. ToE ECTE KEc(e) yOTAp(-E). Su,ms mapt('e) kT; nHCArt('fe) KocT'b, kti CSmakh. Iar hotarul acestei jumătăţi de sat să fie pe unde a hotărît pan Tăuţu logofăt, începînd din sus, de la malul Şiretului, mai sus de gura Dvorăştii, de la o salcie, ce este pe malul Şiretului, de acolo drept la vadul Dvorăştii, unde vine drumul Dobronăuţilor, de acolo drept la marginea pădurii la doi arini, de acolo drept la obîrşie, la altă fîntînă, mai sus de fîntîna merilor, de acolo drept la o movilă de peste drum, de acolo drept la o movilă ce este în vale, de acolo drept la făget, la un stejar, de acolo făgetul în jos pînă la hotarul Şerbăneştilor ...13, iar de la marginea pădurii, de la un ulm ce este între două pîrae, de acolo drept ...u loziile, peste drum la o movilă săpată, de acolo drept la altă movilă ...l5, de acolo drept la treia movilă, la groapă, de acolo drept la patra movilă, în mijlocul toloacei, de acolo drept la gura bălţii, unde cade în Topliţă, îa altă movilă...13, iar de aici să fie hotarul pe unde a hotărnicit pan Duma cliucinic, de la gura bălţii drept la mal, la un...15 tei, de acolo drept la un frasin ce este în mijlocul luncii, între poieni, lîngă drum şi poiana din sus ce este puţin mai sus de Poiana lui Ion Jumătate, iar de acolo de la acea poiană din sus...1®, stejar, de acolo drept la gropa Ursului, de acolo lunca în sus şi peste drum, la meri, şi aici este o movilă săpată, de acolo drept la trei ulmi, de acolo drept la malul Şiretului, mai sus de moară, la o salcie din faţa celeilalte sălcii, ce este la malul Şiretului pe această parte. Acesta este tot hotarul. 6996 martie 12; a scris Costea în Suceava. A. Bibi. Acad., XL/9. Copie după trad.; B. MCMXCII/5. Copia slavonă a hotarnicei, din 1793 februarie 7. Altă copie, din acelaşi an, de pe aceeaşi trad., dar cu data de an greşită: 6696 la Arh. St. Bucureşti, M-rea Rişca, VIII/1. Altă copie de pe aceeaşi trad. şi din aceeaşi dată, dar cu miei deosebiri de limbă, la Bibi. Acad., MCMXCII/1 („suretul de pi suretul polcovnicului Pavăl ot Mitropolie"), alta similară, dar de altă mină, ibidem, nr. 3, alta din 1810 octombrie 4 (autentificată de Teodor Balş vornic ş.a.) după o copie de pe o trad., din 17/5 iunie 1797, Sînt Ilie, de Moldovan curator cezaro-crâiesc, ibidem, nr. 2, şi o trad., din 1793 februarie 7, a hotarnicei, ibidem, nr. 4. Un rez. Sntr-o mărturie hotarnică din 1832 septembrie 6, ibidem, MDXXXVI/15, f. 2r. (nr. 1). Cinci menţ., la Arh. St. Bucureşti, M-rea Rişca, XXV/28 (nr. 78), XXV/32 (nr. 1) XXV/33 (nr. 114),ms. 1223, f. 7 r. (nr. 1) şi ms. nr. 576 (Condica m-rii Rişca) f. 59 v. (nr. 341) (primele patru cu data de an greşită: 6696, şi cu numele satului Zamostea-Zamostiia), un rez. incomplet, cu data de zi: 15 şi cu menţ., nejustificată, că doc. e plastografiat, se afla la Arh. St. Iaşi, Tr. 234, op. 258, dos. nr. 7, f. 137 (distrus în timpul celui de-aldoilea război mondial). 52 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Pumnul, Privire răpede, p. 46 (rez.); Wickenhauser, Moldowiza, p. 70—72 (nr. 31) (extras germ. după orig. slav); Rosetti, Pimîntul, p. HO, n. 1 (rez. după copia din 1793); Ghibănescu, Surete, IV, p. 124— 125 (nr. CXXXVI) (rez. dezv., cu hotarnica întreagă, din Condica Zvoriştei, după Ms. Surete, IV, 408); XIV, p. II —III (rez.); XVIII, p. 160 (nr. 100) (cinci rez. şi un extras din hotarnică, toate după doc. din a doua jumătate a sec. XVIII); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 327-331 (nr. CLXXXII) (copia din 1793); D.I.R., A, II, p. 87—89 (nr. 88) (aceeaşi copie); Catalogul doc. mold., Supliment, I, p. 48 (nr. 59) (rez., cu data de an restabilită: 1(4)88 (6(9)96) din 6696 şi socotit ca fiind alt doc.). 1 Omis. 2 Rupt. 3 La sfirşitul copiei de la Arh. St. Bucureşti, M-rea Rişca (v. descrierea arheografică) este transcrisă din nou, de aceeaşi mină, hotărnica actului, indicîndu-se locurile in care originalul era deteriorat, întocmai ca şi în trad. hotarnicei de la Bibi. Acad., MCMXCII/1. 4 Urmează, potrivit notei prifcedente: „Aice este stricat şi să inţălegi numai vorbă de fintînă şi de meri". în copia menţionată de la Bibi. Acad.: „obirşia altei fintîni". 3 Urmează, potrivit aceleiaşi note: „Aice iaste stricat". * Urmează, potrivit aceleiaşi note: „Aicea iaste stricat şi să inţălegi şi groapă". 7 în aceeaşi hotarnică: „Drumul Rău". 3 Rupt; intregit după copia de la Arh. St. Bucureşti. * Urmează, potrivit notei 3: „Aicea este ros şi spart cîteva cuvinte şi la urmă să inţălegi stejar". 10 Omis; intregit după aceeaşi copie. 11 întregit după aceeaşi copie. 12 Acest paragraf este la începutul copiei. 13 Loc gol. 14 Urmează menţiunea copistului: „stricat". 13 Urmează menţiunea aceluiaşi: „ras". 16 Urmează menţiunea: „Aice iaste ras şi spart ispisocul". 17 Deasupra, scris de altă mină: tpccth. 32 1488 (6996) martie 12, Suceava. Extractus. Im Namen Gottes des Vaters und des Sohnes und des heil(igen) Geistes, der heiligen unzertheilten Dreifaltigkeit. Ich Diener meines Herren Jesu Christi, Wir, Ştefan Vojwod von Gottes Gnaden Herrscher der Moldauer Landschaft, machen allen und jeden davon denen gelangen zu wissen, dass wir aus unserem Wohlwohlen \ reinem auch erleuchterem Herzen und mit Beystand Gottes der heiligen Mitropolie von Szuczava we18 oben gesagt an Nr. 11 17 Scrisoarea şi cartea de confirmare a lui Ştefan voievod, numit cel Bătrîn, pentru satele Vlădeni, Avereşti, Mihăieşti şi nişte vii. Data: 6996 <1487)9 martie 12. N° 17. Domnul Ştefan, numit cel Bătrîn, dăruieşte pentru el şi mai ales pentru sfînt (adormitul) bunicul său. Alexandru voievod, pentru a înzestra biserica mitropoliei sale din Suceava sub (conducerea) rugătorului său, mitropolitul Gheorghe, satul Vlădeni, pe Şiret, cu mori; de asemenea, în aceeaşi regiune, Sîrbii, apoi Avereştii, pe rîul Suceava, cu mori, apoi satul Mihăieşti, la Podul de Piatră, mai sus de Borhoneşti l0, ce este aşezat pe Şomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădăţel, apoi Vereşcani, la Şiret, la aşa numitul Vad n, cu moară, Ungureni şi Greci, care aceste acum numite două localităţi au fost proprietate www.dacoromanica.ro 5 7 de moştenire a domului, pe care el le-a schimbat însă cu mitropolitul Gheorghe pe satul mitropolitan Vicovul de Jos şi pe care apoi l-a dăruit mănăstirii Putna. De asemenea, a mai înnoit el dania unei prisăci, anume a lui Balica **, lîngă Iaşi, <şi nişte vii>u la Hîrlău1*. Apoi informează cum s-a spus mai sus, la nr. 11 17. A. Arh. St. Bucureşti. Consiliul Aulic de Război al Bucovinei. XVII/23 f. f. 13 v.— M (nr. 2). Trad. germ. incompletă. B. Arh. St. Bucureşti. Consiliul Aulic de Război al Bucovinei. [XIV/69. f.5 v. — 6 (nr. 8) • Rez. din 1784 iulie 26. A—B. O menţ. germ., ibidem. XVII/23 (nr. 8). Un rez. rom., de la sfirşitul sec. XVIII sau începutul sec. XIX. la Bibi. Acad.. MXCVII/129. O copie germ., cu data de an greşită: 6966 <1458). de la sfirşitul sec. al XVIII-lea sau începutul sec. al XlX-lea. după rez. germ. din înv. doc. Mitropoliei, aclătuit in 1783 ianuarie 3 la Zâlkiew de Johan Anastasius Manovarda). Privilegii, nr. 17, la Arh. St. Suceava. Documente. XIII/5. A—B. EDIŢII: Popovici. Index Zâlkiewiensis. p. 551 (copie după rez. germ. al lui J. A. Manovarda şi trad.. cu data de an greşită: 6966 (1458)): Erbiceanu. Ist. Mitropoliei, p. 20 (rez. de la sfirşitul sec. XVIII, cu data greşită: 6966 (1458) martie 22): I. Bogdan. Doc. Ştefan, I. p. 7 (nr. IV) (trad. după copia rez. germ. din Popovici. Index Zâlkiewiensis): D.I.R.. A. I. p. 293 (nr. 351) (rez.. după I. Bogdan): Catalogul doc. mold. Supliment. I. p. 47 (nr. 56) (rez. dezv.. după textele A—B). 1 întregirea ne aparţime: in text se înregistrează aici cuvintul Zwier (indoitura). mărcind cuvinte necitite de traducător. 2 în text: ..nemlichen". 8 Aşa in text. 4 în textul B numele satului este ..Mihăicşti": de aici pină la sfirşitul paragrafului, textul A este lacunar: enumerarea corectă şi completă a satelor, in textul B (/. mai jos). 5 în textul B. alături de Ungureni este menţionat şi satul Greci. 6 V.. mai sus. n. 4. 7 Greşit. în loc de futoch (stricat). 8 Lipseşte textul privitor la hotare şi sfatul domnesc. 8 Anul erei noastre, socotit greşit de copist, in stilul de 1 septembrie: corect 1488. 10 în loc de: ..Borhineşti" (cf. D.R.H.. A. II. nr. 60. 74 şi 128. şi. in acest volum. doc. nr. 32) sau de ..Bohrineşti" (cf. I. Bogdan. Doc. Ştefan. I. p. 7). 11 Urmează, intre paranteze, explicaţia copistului (ein seichter Ort, mo man tibetgaken tind jahren kan) (un loc puţin adine pe unde se poate merge sau trece). 12 Greşit, pentru: ..Schenkung" (danie). 13 în copia germ. a rez. de la Arh. St. Suceava. Documente. XIII/5: ..Baticova". corectat la I. Bogdan, loc. cit., in „(prisaca) lui Batin". 14 Omis; v. textul A şi rez. de la Arh. St. Suceava, Documente, XIII/5. 16 în rez. citat de la Arh. St. Suceava se menţionează că viile sint lingă dealul Ungurilor şi că Mitropoliei i se întăresc şi şase sălaşe de ţigani. 16 Omis. 17 Se referă la doc. din 1469 (6977) februarie 15 (v. D.R.H.. A.. II. nr. 157). 35 14<88> (69<96>) martie 15, Suceava. Im Namen des Vaters und des Sones und des heil(igen) Geistes, der einigen unteilbaren heil(ige) Dreifaltigkeit. Sieh, ich Knecht meines Herr-schers Iesu Christi, Io Ştefan W(oe)w(oda), Hospodar des molaudischen Landes tun kund durch diesen unseren Brief allen, die ih solchen sehen oder ihn lesen horen *, wienach vor uns und all'unseren moldauischen Bojaren, den grossen und den kleinen, gekommen ist Steful Soren und unserer Aeltern, fur unsere Gesundheit und Seligwerdnung, fur die Gesundheit und Seligwerdung unserer Kinder. Und zu mehrerer Bestârkung und Bekrâftigung all des Obbeschriebenen haben wir unserem getreuen H(er)r(n) Tăutul, dem Kanzler, befohlen zu schrei-ben und unser Siegel beizuhăngen diesem unsern Briefe. Geschrieben hat’s Ion zu Sudawă im I(ahre) 6975® des Mon(at) Mârz 15. în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, Troiţă sfîntă, de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpînului meu, Isus Hristos, Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Şteful, fiul Annei, fiica lui Coste 2 Tătăraş, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a vîndut adevărata sa ocină şi dedină, a bunicului său Ivaşco, jumătate din satul Vicşineţ, pe Suceava, domniei noastre însăşi, pentru 200 de zloţi tătăreşti. Şi de asemenea au venit înaintea noastră şi înainta boierilor noştri moldoveni sluga noastră, pan Andriaş Hancovici, şi fratele său, Ivanco, şi surorile lor Anna şi Ţaţa, cu copiii lor şi vara lor, Marina, fiiica Anastasiei, nepota a lui Demeşco, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut dreapta lor ocină şi- dedină, cealaltă jumătate din satul Vicşincţi, pe Suceava, tot domniei noastre înşine, pentru 200 de zloţi tătăreşti. Şi eu, domnia noastră, am plătit toţi aceşti 200 de zloţi tătăreşti în mîinile lui Şteful, fiul Annei, iar Şteful a dat şi privilegiul, pe care l-a avut bunicul său Ivaşco pentru partea lui din satul Vicşani, de la bunicul nostru, Alexandru voievod, în minile domniei noastre. Şi cei 200 de zloţi tătăreşti i-am plătit în mîinile slugii noastre, pan Andriaş Hancovici, în mîinile fratelui său, Ivanco, şi în mîinile surorilor lor, Ana şi Ţaţa, şi ale verei lor, Marina, nepoata lui Demeşco. După ce ne-am înţeles asupra tuturor celor mai sus scrise şi am plătit totul înaintea noastră şi a boierilor noştri moldoveni, am socotit eu, domnia noastră, că este bine cu bunăvoia domniei noastre, cu inimă curată şi luminată şi din toată bunăvoinţa noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru întărirea şi împuternicirea sfintei noastre mănăstiri Putna <şi am făcut pentru pomenirea înaintaşilor noştri şi pentru părinţii noştri, pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri)4 şi am dat şi am închinat şi am întărit, cu amîndouă părţile din tot satul, anume Vicşineţ, pe Suceava, sfintei noastre mănăstiri Putna, unde este hramul Adormirea9 sfintei noastre stăpîne, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, şi unde este egumen rugătorul nostru, arhimandritul Paisie. 60 www.dacoromanica.ro Iar privilegiul pe care l-a dat Şteful în mîinile domniei noastre, eu, domnia mea, l-am dat în mîinile rugătorului nostru, arhimandritului egumen. Paisie de la Putna, pentru ca acest sat Vicşineţ, l0, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, sau din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre. Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să întărească şi să împuternicească, căci am dat şi am întărit sfintei noastre mănăstiri Putna pentru sufletele înaintaşilor noştri şi ale părinţilor noştri şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, la Suceava, în anul 6975 8 * <1467) luna martie 15. După Wickenhauser, Homor, p. 177— 179 (nr. VI). Trad. germ. după orig., perg., pecete (atirnată). ALTE EDIŢII: Fondul religicnar, în „Candela", 1889, p. 739 (rez., cu data de an corectă: 1488 (6996), după Protocolul Comisiei de delimitare a moşiilor din 1781, nr. 137); Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 166 (nr. XX) (rez. germ., cu data de an corectă: 1488 (6996); Dan, M-rea fi cont. Putna, p. 174 (nr. 3) (rez., din 1764, cu data de an corectă, în Catastiful lui Vartolomei Măzăreanu); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 331—332 (nr. CLXXXIII) (rez. rom. al editorului, după Wickenhauser, Homor, cu data de an corectată după rez. germ. al aceluiaşi şi cu menţionarea altei trad. germ. ce se afla la „Tabula" din Cernăuţi); D.I.R., A, II, p. 89—91 (nr. 89) (trad. rom., după Wickenhauser, Homor, cu data corectată după I. Bogdan). 1 De la „Hospodar" pină la „horen", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după. documentul din 1430 (6938) februarie 21 (v. in D.R.H., voi. I, doc. nr. 96). * Mai jos: „Iwaschko" (Ivaşco). * Parantezele lui Wickenhauser. 4 Text între paranteze în trad. germ. 5 în text, între paranteze: wie oben (ca mai sus), cu referire la cuvintele puse mai sus intre paranteze de editor (v. nota precedentă) şi reîntregite de noi. * Clănău nu era „Kâmerer" (postelnic), ci spătar. 7 De la „und d(ie) Begl(aubigung)" pînă la „Geschlechte", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după documentul din 1428 (6936) decembrie 28, p. 84, nr. I (cf. şi textul documentului original, in D.R.H., I, nr. 80). 6L www.dacoromanica.ro 8 Greşit, pentru 6996 (v. descrierea arheografică şi EDIŢII), dată căreia ii corespunde şi sfatul domnesc (cf. şi I. Bogdan, loc. cit.). 9 în textul germ.: „Himmelfart" (înălţarea). 10 V. nota 6. 36 1488 (6996) aprilie 3, Suceava. t E-k H/wfe G3t(k)h TpoHU.3 c(ea)t33, h eah-UOC*ajIH33 H HEp33AEAHAA33. Ge 33k, p3E(-k) Ea(j)a(u)kU AAOErO, î(cl')c(d) X(pilCT(kîek> aa(h)a(o)ctho, r(o)cn(o)A(KE Ect(Iv) Jfp3M(lv) OycnEHÎA fip-fec(K3\)Tl3 H HIICTÎ3 H lip^EA^) l’OCAOKEH'kH Ba(a) a(w)m(||)U3 H3U13 E(orOpOAH)u,3 H np(ll)cHOA('k)EH rtldpld H rAE ECt(-k) Er8n\EH(-k) 3PX’HiM3HAPHT( k) AAOAEEHHKk H3Ul(k), KV*p non(-h) IldHCÎE, H OymiHHAH ECAAkl, E-k 33a(8)|I1ÎE c(BA)TOnOHHBUlH)f('k) lipEAKWB(-k) H POAHTEAEH H3lllHX('k), H 33 H3I11E 3AP3BÎE H Cll(3)cEHÎE H 33 3AP4BÎE H cn(3)cEIIÎE A'feTEH H3UJH)((’k), H A, A* CT0An3, T3 H3 CT3pOrO CT0An3, H3 EEAH-«OH AOpOrH 1|10 IIAET(’k) WT(-k) HePIIOEUH, T3, HEpEc(k) ll8T(k), lipOCTH HEpEc(k) IlOAE H HEpEc(k) ACAIIII8 113 CT0AI18, T3 H3 A^G(-k) 3H3AAEH3ll('k), 1*10 ECt(t>.) 113 HEA\(k) E8u’p8, H3 Is1eA8hiIKEU,8 WT(’k) K8h8P3, T3 HEpEc(k) A^><»^ 910 c'k 30BETk IlEpEEAAk 113 AP^-TOIO A0AHH8, T3 H3 A®P®^, A^POCOIO, T3 HEpEc(k) KSplEBO AOAIIII8, 113 CTOAIlS, 3 WT(l) Toro CT0AII3 8 AP^riH CTOAmv l|IO ECT(tv) H3 IVEOHII, T3 H3 EEpECTk, H3 KopO-EÎEEO nOTOUH, A\3A0 EH IDE IIaIO>IKOK3 n3CHK3, T3 HEpEc(k) KopOETM Oy CT0An8 T3 MEpEc(k) A03H 113 CTOAnS, H3 lUEOHH T3 H3 K3A\Ell(k), H3 BEp)Ţk XaSEOKOIO Ac,ahh8» t<1 Xa8E0K0K> A.0AHH8 T3 HEpEc(k) ^,EpA8ll, T3 npOCTH HEpEc(k) IlOAE H3 IdKAOn(k), H3 Kp3H AHC3, T3 8 Alic(k) AHEVKH AG3M3 110A'kH3A\H, T3 e8KOBHHOIO A<>a8 A^ A8i;0BHU,K0E JfOTAp’k, TAE BklXOAHT(-k) CTE/KK3 WT(’k) e8K0BHH3, T3 nOnEpEK(-k) pOr3 H3 A^K(’k), 113 pOCO)(3TÎH A8E(-k), H3 Kp3H AHC3. To ECT(-k) EAl8 EEc(k) £0T3pk. A H3 TO ECT(T\) £^3 H3lHErO r(o)c(no)ACTE3, EkllHE nilC3HH3rO, Alkl, GTEijl3ll3 BOEEOAÎ, H £^3 np'kB’k3AI0EAEIIll)((’k) c(kl)HWEk r(o)c(no)ACTE3 AHH, |Iae|3HAP<1 H Eor-A3H3-EA3A<1, H E'kpd EOAp(k) H3UlHX('k) i Elipd n3H3 3EÎ3pH, E*kp3 n3H3 H'kr'k, 62 www.dacoromanica.ro K'kpd ndHd ndHd TdHrSpd, Ktpd iiaha ^parotud abwphhka, K'kpd naHd XlipiWdHd, K-kpd ndHd MlţKA r8AH*lKHBOTt, KTO e8aet(ti) r(o)cn(o)A E(or)li H3KEpET(li) r(o)cn(o)A(KE ECA\H AH BTi 3dA(8)uJÎE c(Bd\)TOnOHHEUJHX’(li) npEAKtt’B(’h) H pOAHTEAEH HdUJH)f(li) H 3d HdllIE 3APABÎE H cn(d)c(E)HÎE H 3d 3ApdEÎE H cn(d)cEHÎE A^TEH HdUJH)f('K). d KTO Ct nEpElcScHT(Ti) HdUJErO AddHfd H flOTBp'hJKAEHîd flOpSUJHTH HAH pd3-ApSuiiiTH, tot("k) aKE BTi HhKEH, H Un’(’h) BTiCt)f(Ti) c(EA)TKI)f(Ti) H>KE WT('K) BtKd E(or)8 0\TO>KAliUJÎH)f(Ti), H Ad ECT(Ti) nOAOKEH('h) IlOA'fe H npOKA'bTOMS dpÎH, H A<1 HA\dET("h) OyHdCTÎE CK UWfcAM Î&AEE H>KE ETi3TinHlild Ha X(pHcT)a E(or)a: kpkbk Ero Ha hh^t*) h Ha HdA«)f(Ti) d Hd S&UUEE KptnOCTE H nOTBpii/KAEHÎE TOA\8 B*KCEA\8 BHUJE WICdHHOMS, BEA^Atl ECMH HdlllEA\8 BtpHOMS ndllS, Tt^tBaS AOrOifsETS, nHCdTH H HdlilS nEHdT(li) npHBt-CHTH K CEMS AHCT8 HdLUEA\8. IlHc(a) Iwh(’k), Bii OSHdEb, E(ii) a(t)TO xsîvîs, A\(t)c(d\)ua anpHAîa, 7 AEh(k). < Pe verso, însemnare contemporană): f 1dMEH1 wr(Ti) GEpEU,cKoro Tpiira h mh1 Ma1. f în numele Tatălui, şi al Fiului şi alsfîntului Duh, Troiţă Sfîntă, şi de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpînului meu, Isus Hristos, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit domnia mea, cu bunăvoinţa noastră, şi cu inimă curată şi luminată, şi din toată bunăvoia noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu ca să întărim şi să împuternicim sfînta noastră mănăstire de la Putna, unde este hramul Adormirea preasfintei şi curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi unde este egumen arhimandrit rugătorul nostru, chir popa Paisie, şi am făcut, pentru pomenirea sfîntrăposaţilor înaintaşi şi părinţi ai noştri, şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, şi am dat acestei sfinte mănăstiri a noastre de la Putna venitul nostru drept: toate pietrele de ceară de la tîrgul nostru Şiret, şi şase voştinari tot de la tîrgul Şiret, şi propriile noastre mori tot de la tîrgul Şiret şi cu sladniţă şi vama cea mică de pe Suceava, ce este la Jicov. Şi încă am dat şi am întărit acelei sfinte mănăstiri a noastre de la Putna satul nostru propriu, anume Cozminul, în ţinutul Cernăuţi. Toate cele mai sus scrise să fie sfintei noastre mănăstiri de la Putna de la noi uric şi cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. www.dacoromanica.ro 63 Iar hotarul acelui sat mai sus scris să fie începînd de la Lucoviţa, de la stejarul îngemănat peste zăpodii, peste drum, la stîlp, unde este o movilă săpată, de aici drept peste vale, la movilă, la deal, şi de la acea movilă peste cîmp tot pe drumul cel mic pînă la drumul cel mare care merge de la Lucoviţa, iar de la acel drum mare la iazul lui Iurie, iar de aici drept peste cîmp la stîlp, iar de aici, peste cîmp, la stejarul ce este la tăietură, şi la rîu, la Derlui, şi, în jos, pe Derlui, la iazul mănăstirii, iar de aici în sus, pe pîrîu, pînă la Soloneţ, iar de aici pe pîrîu pînă la şanţul iazului, şi la stîlp, de aici drept peste cîmp la baia Coziei şi pe la baie pînă la drumul mic, şi, pe drumul mic, la stîlp şi la stîlpul vechi, la drumul mare care vine de la Cernăuţi şi, peste drum, drept peste cîmp şi peste vale la stîlp şi la stejarul însemnat, care are pe el un bour, la Iabluniveţvd de la Cuciur şi peste valea ce se cheamă Ruptura la altă vale şi la drum, şi, pe drum şi peste valea lui Curie, la stîlp, iar de la acest stîlp la alt stîlp ce este pe coastă, şi la ulm, la pîrîul Coroviei, puţin mai sus de pri-saca lui Pliuşco, şi peste Corovia la stîlp şi peste vii la stîlp, la costişă şi la piatră, la obîrşia Văii Adînci, apoi pe Valea Adîncă şi peste Derlui şi drept peste cîmp la măr, la marginea pădurii, apoi în pădure printre două poiene, şi prin făget în jos pînă la hotarul Lucoviţei, unde iese poteca din făget, şi de-a curmezişul cornului la stejar, la stejarul îngemănat, la marginea pădurii. Acesta îi este tot hotarul. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea Micotici pîrcălab de Orhei, credinţa panului Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iăr după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să întărească şi să împuternicească, pentru că am dat şi am întărit sfintei noastre mănăstiri de la Putna pentru pomenirea sfîntrăposaţilor noştri înaintaşi şi părinţi şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri. Iar cine va îndrăzni să clintească sau să sfărîme dania şi întărirea noastră, acela să fie blestemat de Domul Dumnezeu şi Mîntuitorul nostru, Isus Hristos, şi de preacurata lui maică, şi de cei 4 evanghelişti, şi de 12 sfinţi apostoli de frunte, Petru şi Pa vel şi ceilalţi, şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia, şi de toţi sfinţii care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie şi să aibă parte cu acei iudei care au strigat asupra lui Hristos Dumnezeu: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, la Suceava, în anul 6996 <1488>, luna aprilie, 3 zile. 64 www.dacoromanica.ro < Pe verso, însemnare contemporană): f (Toate)1 pietrele de la tîrgul Şiretului şi vama cea mică. Bibi. de Stat a U.R.S.S. „V. I. Lenin", Secţia manuscrise, Colecţia Markevici-Lukaşevici, fond nr. 159, doc. nr. 13. Orig., perg. (43 x 54,5 cm), pecete atîrnată, pierdută; cu o foto. O trad. rom., din 1749 (7257) iunie 6, cu data de zi greşită: 30, la M-rea Putna, inv. nr. 135, şi două trad. germ.: una, din 1782 ianuarie 31, de locotenentul M. S. Lopeisky, la Arh. St. Suceava, Fond M-rea Putna, 1/11 (fost la m-rea Putna, inv. vechi nr. 130), şi alta, de translatorul J. Marcirikiewicz, revizuită şi corectată de consilierul Buday (-Deleanu), se afla in colecţia Al. Czolowski din Liov. O copie slavă, după yjwHHUKÎit (v. EDIŢII), la Bibi. Acad., ms. nr. 5234, f. 221 r.-v. Patru foto.: una, ibidem, Fotografii, V/50, şi trei, la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xe-nopol"-Iaşi, Fotografii, III/14 a, b şic; un clişeu, la Arh. St. Bucureşti, Colecţia microfilme U.R.S.S., rola 61, cadrul 718. EDIŢII: Pumnul, Privire răpede, p. 92 (rez., după Protocolul Comisiei de delimitare a moşiilor, din 1781, nr. 130); Fondul religionar, în „Candela", 1889, p. 744—746 (rez., după acelaşi Protocol); Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 166— 169 (nr. 21) (trad. germ. cu greşeli); yjlnHHmcift, MamepiaAbi, p. 117 (nr. 100 a) (rez.); Codrescu, Uricariul, XI, p. 94 (rez. după yjlflHHUKifi); XuHMHpcKifl, rpaMomn Moadae., p. 12—13 (nr. 11) (text slav); Rosetti, Pă-mîntul, p. 137, n. 1 (rez., după yjMHHmcift); Dan, M-rea fi cam. Putna, p. 190—191 (nr. 2) (rez. din Catastiful lui Vartoloinei Măzăreanu); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 333—341 (nr. CLXXXIV) (text slav, trad. editorului şi trad. din 1749 (7257) iunie 6, cu corectarea greşelilor tuturor traducătorilor şi editorilor anteriori); idem, Album, pl. 68 (facs.); D.I.R., A, II, p. 91—93 (nr. 90) (trad., după foto. orig.); Catalogul doc. mold. Supliment, I, p. 48 (nr. 59 bis) (rez. dezv.). 1 Şters. 37 1488 (6996) aprilie 5, Suceava, f M(h)a(o)ctîio e(o)>kîek>, mu, GTE$dH(-h) boeboaa, r(o)cn(o)a(<0p*K 3emah /GortAdKCKOH. 3HdMEHHT0 MHHHm(Ti) Hc(li) CHM(h.) AHCTOM(k) HdWHM(h) B'hC'fcM('h) KTO Hd h(k) B'K3PHt('k) HAH ErO MTSmH OyCAUUlHT('h) W>KE TOt(*k) HCTHHHIH HdUi(h) KtpHÎH BOiapHH('k), ndH('k) A$Md np’hKdddE('h), CA8>KHa(Ti) HdM(*h) npdBO H BtpHO. TtM, MU, BHA’fcBLUE Ero npdBOlO H BtpHOlO CA8>KE8 A« Hdc(-K), KdAOBdAH ECMH ErO WC0EH0I0 HdUJEIO m(h) a(o) CTÎIO, AdrtH H nOTEp'KAHAH ECMH EM» WT(l) Hdc(*h), Oy HdlliEH 3EMAH /QortAdECKOH, EAHO CEAO IVT('k) HdUlHJf('k) CEAdJ^Ti), Hd HMt TAE SHA(*k) $ETE, Hd EorAdHd, H EAHd CEAHLţJd $ TOM('k) >KE JfOTdpH, Hd ToTp8Ul(*h), Hd HMt TAE EHrt('h) G3dHd WT('k) flloHUld, L|J0 HdM('k) WCTdAO Tdd CEAd WT('k) EaTiHH H WT(*k) KHtniHH Er(o) Gdrtru, HC npHBHAÎE AEAd HdUlErO, ddEgdHAPd EOEEOAH. ToE BTiCE EHLUE ilHCdHHOE A<> ECT('k) EM8 WT('k) Hdc('k) OypHKk H KrK1 A0X,°A9Mrh. em8, h a^tem('k) Ero, h oyHSHdTOMk Ero, h np-kSHdTOMK Ero, h npdiţiS-PATOM(k) Ero H E'KCEMS pOA$ Ero, KTO CA EM8 H3EEPEt('k) HdHEAHJKHÎH, HEnOpSUlEHO, HHKOAHKE, Hd B^KH. ă X'OTdpk TOM» CEAS H TOH CEAHLţJE A<> ECT('k) CTi 8CHMH CEOHMH CTdpHMH pHMH, K«Ad H3 E-feKd W>KHEdAH. fi Hd TO ECT('k) B-kpd HdUlErO r(ocno)ACTBd EHLUE riHCdHHdrO, MU, &TE$dHd BOE-EOAH, H B’fcpd np’kE'E3AIOEAEHH)f('k) c(u)HWB('k) r(ocno)ACTEd MH, dAEădHAPi H Eor-AdHd-ErtdAd, H E~kpd EOApk HdLUHJf('k) I Btpd ndHd 3EÎdpH, B’kpd ildHd Htrd, B’fcpd ndHd TdHrSpd, Btpd ndHd ,A,P<>rOLlld AEOpHHKd, E-kpd ndHd X-kpMdHd, E-kpd ndHd IîIlţKd rSAHMd, B-kpd ndHd Ad>KEOrd, E-kpd ndHd IJlEcj^Ad XoTHHCKOrO, E-kpd ndHd Mhkot-k H B'fepd ndHd PtlţEUJd np’kKdddEOEE HEMElţKTH, B'fepd ndHd dHAPEHKd HopTOpOECKÎH, B’fepd ndHd Tp03H np'KKdddBd GDpŢEHCKOrO, B’fepd ndHd CEKdp'K np'KKdddEd HoEOrpdACKOrO, B’fepd ndHd Ed'KH'KWd Cn-KTdpt B'fepd ndHd EoAAOpd BHCT-kpHHKd, Btpd ndHd 6pEMÎd nOCTEA- www.dacoromanica.ro 65 HHKd, E-kpd ndHd dHAPEHKd MdlllHHKd, Btpd ndHd ffidTÎd CTOdHHKd R-fepd ndHd IIIdHApd KOMHCd H K-kpd EOApk HdJJJHJf('k) SCH^k , BErtHKH)f('k) H MddH)f('k). d no HdlUHM(k) JKHROTlj, KTO E8AET r(oc)n(o)A(d)p*k HdUJEH 3eM/\H ModAdK-CKOH, WT(-k) A'kTEH HdlUH)f('k) HdH WT(l) HdUlErO pOA», HrtH ndK(-k) BSaM 13EEpET(’k) r(oc)n(o)A(d)pEMk EHTH HdUJ EH BeMAH, /SLodAdKCKOH, TOT(-k) IJJO EH HE nOp8lUHrt('k) HdUJErO Ad1d H JlOTBp’kîKEHÎd, dAH IjJO EH OyTBp-kAHrt(-k) H 8KptflHrt(-k), 3dH»>KE ECMH EM8 A<*dH H [h] nOTEp’kAH<'H 3d E2 npdESlO H E'kpHSlO CrtS/KEV. d Hd EV7MUEE Kp-bnOCT(-k) H nOTBp'kîKAEHÎE TOM8 B’kCEMV’ EHUIE nHCdHHOMS, BEdtdH ECMH HdIUEMS B’bpHOMV" ndH$, T-kSTSdV AOrO^ETS, nHCdTH H HdUlS nEHdT(k) npHBtCHTH K CEMV dHCTS HdUlEMV. IlHc(d) IwH(-k), B"k OSHdE'k, E(-k) d^TO xSU/Is, M(-b)c(A)u,d dn(pHdld) T. 1cT-k ToMd aoro^ETd <şi alta, pe verso): \v«\a 1jh-KSdd np-kKdddB-k ...1, f Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că acest adevărat boier credincios al nostru, pan Duma pîrcălab, ne-a slujit drept şi credincios. Deci noi, văzînd slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă, i-am dat şi i-am întărit de la noi în ţara noastră, Moldova, un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe Bogdana, şi o selişte în acelaşi hotar, pe Trotuş, anume unde a fost Oana din Moişa, care sate ne-au rămas de la Vîlcea şi de la cneaghina lui, Olga, din privilegiul bunicului nostru. Alexandru voievod. Toate acestea mai sus scrise să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat şi al acestei selişti să fie cu toate hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful de la Hotin, credinţa panului Micotă şi credinţa panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorov-schi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldur vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Matei stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre. Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să întărească şi să împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am întărit pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă. Iar pentru mai mare putere şi întărire tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ion, la Suceava, în anul 6996 <1488), luna aprilie 5. 66 www.dacoromanica.ro GTt$4Hk I0KU>A4, rU>Cn«A4p 3<«AH Mu>AA4ICK0H. O copie modernă, de Stoica Nicolaescu, la Arh. St. Bucureşti, ms. nr. 1252 (Copii particulare), f. 33—34. O foto., după Mihailovici (v. EDIŢII), la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol“-Iaşi, Fotografii, III/15. EDIŢII: Erbiceanu, V. G., Hrisov, 1488, p. 375—377 (text slav, după orig., şi trad.); Ro-setti, Pămîntitl, p. 138— 139, nota (rez., după Erbiceanu); LI,OHeB, Orncb, na pbKOnucume u cmaponenamHume khuzu m Hapodnama EuSjiuomeKa eh Cofiun, I, 1910, p. 424, nr. 392 (317) (rez., cu data de an greşită: 1484, şi cu o sumară descriere arheografică); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 344—345 (nr. CLXXXVI) (text slav, după Erbiceanu şi după copia lui Stoica Nicolaescu); Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 5—7 (nr. I), şi fn „Revista societăţii istorico-arheologice", p. 329—330 (trad. editorului, după orig., care, la sfîrşitul sec. XIX, se afla intr-un sat din Basarabia, cu data de an greşită: 6976 (1468), şi facs. (p.7;) D.I.R., A, II, p. 95 (nr. 92) (trad., după I. Bogdan). 1 Şters. 2 Rupt şi şters. 38 1488 (6996) aprilie 6, Suceava. t Eii ©T(h)u.d, h G(u)h«j, h G(KA)T(o)ro A(8)Ţ<*. Tpo(h)ue c(ba)tkîeio d/\(H)d(o)cTîio, r(o)cn(o)A(a)pik 3eM/\H fllod- AdKCKOH. 3HdMEHHT0 MHHHM('k) , HC CAKE npÎHAOUJd, npAA(^) HddIVH H nptA(Ti) OyCHMH HdUJHMH MOd AdBCKHMH BOiapE, ffllipEHd, >KEHd fl»Kd 0KOEECH8dd, AOMKd TodAEpd IIpOAdHd, H ApSrdd ffl-KpEHdd, HEIlOTd EH, A©4Kd fld30pd IIpOA^HECKSdd, no HŢ(-k) A^EpOH BOdH, HHKHdd(h) HEn0H8>KEHH, d HH npHCHdOBdHH, H npOMHH'bdH CTv r(o)c-n(o)ACTBO MH EAHHO CEdO. H a H WT('k) K-KCE/ft HdUJE/ft ACKpO/ft1 BOAE/ft H WT('k) E(or)d nOAUOlJJÎdN, HKO A<> OyKpd\nHA\('k) H OyTKp'kAHA\('k) HdUJk c(Bd\)TklH AAOHdCTHT(k) Wt(i) II8THOH, HAEWE ECT(Ti) Xpddd(li) OycnEHîH np-fec(Kd\)Td\H, m(h)ct1jh, np,feBrt(dro)c(rto)KEH’feH Krt(d)a(eJ4h)u,h HdLUEH E(oro-PO)a(h)u,H H np^CHOA^K-feH ffldpÎH H rAE ECT(’k) Er8rt\EH(li) AAOAEKHHK(’k) HdUl(k) apXHAVdHAPHT('k) KHp(-k) non(-k) IldHCÎE, H OyMHHHAH ECMO, Eli 3dA(8)lHÎE pOAHTEAEH HdUJHX('k), H 3d HdllJE 3ApdBÎE H cn(d)cEHÎE, H 3d 3ApdBHE H Cn(d)cEHÎE A’fel’EH HdUJHX('k) H AXC>AOAfl(k), HEnOpSUJEHO HHKOAHJKE, Hd E^KH. fi ndK(-k) TOTH AKH lipHEHAHH, l(JO HX('k) A^d ffi"kpEHd, A^HKd TodAEpd IIpO-AdHd, H HEIlOTd EH, ffi"kpEHd, A^HKd Ad30pd IIpOA^Hd, oy pSKH r(o) Cn(o)ACTEO A\H, KdK("k) HJf(*k) EHUIE llHUJ£Alv('k), d d3(-k), r(o)cn(o)ACTEO AIVH, El(IE ECAITk Hy('k) A‘»''('k) IVEH AKH oy pSKH AIVOAEEHHKS HdUIEAIVS KHp(-k) IldHCÎE, ErSMEHS Wt(Ti) H8t%I. d yOTdp(-k) TOAIlS CEA» FpEKOAIv('k) nOMEHUJH WT(Ti) BEpEr(d) GHpETd, U’T('k) 3HdMEHdHOH TOIIOAH, MEpEc(k) a8»k8, Oy AIVOrHA8 KOndHOlO, Wt(Ti) TOAt npOCTH MEpEc(k) (ioae, Hd KpdH AP^roro A8r8, Hd AivoniAS KondHOio, Td, npocTH «upEc(k) Tor(o) A$ra H MEpEc(k) IIOAE, Oy KdALEHOH Kp’kHHlţH, Hd KOndHOlO MCTHAS, Td, npOCTH MEpEc(k) flOAE, MEpEc(k) UdpHHg, Oy EEAHKIH n8Tk, Hd KOndHOlO MOrilA», d Wt(Ti) TOA"b TOpH n8TOA\(k) AO yOTdpt TEAEEdVMHHCKOr(o), d Wt(1i) TEAEE’fcMHHU.EX('k) no CTdpOAIlS yOTdpS, k8A<» H3(-k) E'kKd W/KHEdAH. d Hd to ect(k) B’fepa r(o)cn(o)ACTBd aivh, ehuje nHCdHHaro, ahh, GTE$dHd eoe-EOAÎ, H Ktpd npl£B'h3AIOSAEHHJf(’k) A^TEH HdUJHX('k), flAEgdHApd H EorAdHd-EAdAd, h B-fepa Boa\pk HduiHx('k): K-fepa ndHd 3Eîd\pH, stpa ndHd Havr(d), E-kpa naHd ASahh, Ktpa nana FaurSpa, Ktpa nana AparouiE ARopHHKd, stpa ndHd Xp-kA\dHd, E’bpa ndHd )p(li) HdLUEH 3EAIVAH, WT('k) A'feTEH HdUJHX('k) HAH WT(k) HdUJErO nAEAAEHE HAH ndK('k) b8a(k) KOr(o) E(or)k H3BE-pET(-k) r(oc)n(o)A(<>HÎd\ H nOTBp-k>KAEHÎd, dAH IJJO BH STBp'kAHA('k) H OyKpAnHA(*k), 3dH8»E ECA\H A^H H nOTEp-kAHAH E*k 3dA($)UJÎE pOAHTEAEH HdUJHX('k), H 3d HdllJE 3AP3 3d 3APdEÎE H cn(d)cEHÎE A^TEH HdUJHX('k), QKO H EHUIE nHUIEAd('k). d ndK('k) KTO cfe nEpEKScHT('k) pd3A ECT(Ti) npoKAd\T('k) WT('k) r(ocnoA)KÎHX(k), H WT(Ti) 'tÎÎî Wt(e)h’K HÎKE K"k HhKEH H WT(i) E'kCd\x('k) c(Ed\)THX('k), HÎKE Wt(Ti) KtKd E(or)8 oyroA(HB)u«x('k), h a<* ecT(’k) noAOEEHk HSA’b h npoKA’kTOAivS dpîio, H A<> HALdET(’k) oyMECTÎE Ck E'kC'kA\H IOAEPMH H>KE E-kS-knHUJd Hd F(ocnOA)a E(or)d I(cv)cv" X(pHCT)a: Kp-kB(k) ErO Hd HHX(’k) H Hd HdAOX('k) HX('k). 68 www.dacoromanica.ro ă Hi EOAIIIEE KPiAnOCT(b) H riOTBp'hWAEHÎA TOM8 BTvCEMŞ KHUJE nHCiHHOMg, BErttrtH ECMH HdUJEMS KtpHOM» ndH», T1i82a8 AOrO$ET$, rMCdTH H HdUjS nEHdT(k) npEBECHTH K CErt\8 AHCT8 HdUJEMS. IlHCdrt(li) KOCTE, Eli CSHdE-b, Eli c(ba)tTH BEAHKÎH A^HTi IldCJfH, b(Ti) A^TW xSU,hs, M(-b)c(d\)u,d dnpHAld 's. f în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, Troiţă sfîntă, şi de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpînului meu Isus Hristos, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Mldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi ci-tindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, Mărena, femeia lui Luca Ecobescul, fiica lui Toader Prodan, şi altă Mărena, nepoata ei, fiica lui Lazor Prodănescul, de bunăvoia lor, nesilite de nimeni, nici asuprite, şi au schimbat cu domnia mea un sat. Şi au dat ele domniei mele ocina şi cumpărătura lor dreaptă, un sat, anume Grecii, pe Şiret, lîngă tîrgul Şiret, care sat l-a cumpărat tatăl lor, Toader Prodan, de la mitropolitul nostru Teoctist de Suceava din uricul Mitropoliei şi din privilegiul de la bunicul nostru, Alexandru voievod. Iar mitropolitul nostru Teoctist iarăşi a cumpărat de la Rotimpan pe acei bani ai Mitropoliei noastre de la Suceava alt sat, anume Mihăeştii, pe Brădăţel. Iar eu, domnia mea, am dat Mărinei, fiica lui Toader Prodan, şi celeilalte Mărine, fiica lui Lazor Prodan, pentru acel sat Grecii, o selişte a noastră lîngă Nistru, anume Gromobitnaa, care selişte ne-a rămas de la Vîlcea şi de la cneaghina lui, Olga, din privilegiul bunicului nostru Alexandru voievod. Şi încă am mai dat pe lîngă această selişte, Gromobitnaa, 200 de zloţi tătăreşti, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveni. Şi întocmind şi plătind domnia mea tot cît scriem mai sus, ele s-au sculat şi privilegiul de cumpărătură ce l-a avut tatăl lor, Toader Prodan, de la noi pentru acel sat Grecii şi celălalt privilegiu, al mitropolitului Teoctist, ele le-au dat pe amîndouă acele două privilegii în mîna domniei mele. Şi întru aceea .iarăşi, eu, domnia mea, am binevoit, cu bunăvoinţa noastră şi cu curată şi luminată inimă, şi cu toată bunăvoia noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim şi să împuternicim sfînta mănăstire de la Putna, unde este hramul Adormirii preasfintei, curatei, preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, şi unde este egumen, rugătorul nostru arhimandrit, chir popa Paisie, şi am făcut, pentru pomenirea părinţilor noştri şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră, şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, şi am dat şi am întărit acel sat scris mai sus, Grecii, lîngă tîrgul Şiret, acestei sfinte mănăstiri a noastre de la Putna; şi să fie acest sat sfintei mănăstiri de la Putna de la noi uric şi cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar acele două privilegii, pe care le-a dat Mărena, fiica lui Toader Prodan, şi nepoata ei, Mărena, fiica lui Lazor Prodan, în mîna domniei mele, cum scriem mai sus, iar eu, domnia mea, încă le-am dat pe amîndouă în mîinile rugătorului nostru, chir Paisie, egumenul de la Put3 pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, cum scriem şi noi mai sus. Şi iarăşi cine va îndrăzni să sfărîme dania şi întărirea noastră, acela să fie blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, şi de preacurata lui maică, şi de 4 evanghelişti, şi de 12 apostoli. Petru şi Pa vel şi ceilalţi, şi de 24 de prooroci dumnezeieşti, şi de 318 părinţi de la Nicheia şi de toţi sfinţii, care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie, şi să aibă parte cu toţi iudeii, care au strigat asupra Domnului Dumnezeu, Isus Hristos: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tututor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tău 3imah AluiAAddCKOH. O trad. germ., din 1782 februarie 13. de M. S. Lopeisky, la Arh. St. Suceava, Fond M-rea Putna. 1/12 (înv. vechi al M-rii Putna, nr. 144). EDIŢII: Pumnul, Privire răpede, p. 92 (rez.. după Protocolul comisiei de delimitare a moşiilor, nr. 144); Wickenhauser. Homar. p. 179—181 (nr. 7) (trad. germ., după copie slavă, cu data de an: 6975 (1467): idem. Woronetz und Putna. p. 166 (nr. 19) (rez. germ., cu data de an: 6995 (1487): Fondul religionar, p. 740 (rez., după protocolul comisiei de delimitare a moşiilor, din 1781, nr. 144): Dan, M-rea şi corn. Putna. p. 180 (nr. 2). (rez., după orig., de Vortolomeiu Măzăreanu); Iorga, St. şi doc., V. p. 211 (nr. 2) (rez., cu extrase, după trad. „de pe la 1750". din colecţia Callimachi). p. 386 (nr. 2) (rez., după orig.); Bogdan, Doc. Ştefan. I, p. 346—350 (nr. CLXXXVII) (text slav şi trad. hotarnicei); D.I.R.. A. II, p. 96—97 (nr. 93) (trad. după I. Bogdan). 1 1 Primul o făcut, din greşeală, ca un n. 2 Omis. 3 Rupt şi şters. 70 www.dacoromanica.ro 39 1488 (6996) aprilie 20, Suceava. f E"K HMt ©T(K)u,d, H C(bj)Hd H C(Kkîeio m(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(‘i)pTi 3emah /QoaaKE Krt(d)r0np0H3K0rtH r(o)c(no)ACTKO MKJ HdUJHM(h) EA(d)rKIMK np0H3B0AEHÎElW(K) H >|(h) CTKJMK, H CBtTAKJltt(K) cp(Tv) AU.EMK, H C'K 8CEA HdUJE/ft A®KpO/ft BOAE/ft H Wt('k) E(or)d nOA\OlJJÎd I3KO A<> STKpTiAHM('K) H OyKptnHltt('K) HdUIEH c(B/ft)TOH U,p(Ti)kKH, ĂllITpOnOAÎH Wt('k) POA\dHOBd TpTird, H&tKt ECT(Tv) ypdM('K) c(K/ft)TtH H nptnOA(o)EHtH M(d)T(E)pH HdUIEH IldpdCKEKH H TAE ECT('k) En(H)cK(o)mi m(o)aeehhk('k) hHHd X'OAT’blOA('K). Toe b'kce bkjuje nHcdHHOE Ad ect("k) toh c(ba)toh Hdujc.i u,p('k)kbh, MHTpOnOAÎH WT('lv) POittdMOBd TpTird, Wt('k) Hdc('K) OypilK('K) H C'K E'KCEA\(k) A®JPAOm(k), HEIIO-pStJJEHO HHKOAHWE, Hd EtKKJ. ă JfOTdpK THM('k) BKJUJE nHCdHIHHW('K) CEAdM('K) A<* ECt(Tv) Wt(Ti.) OycHY(’K) CTOPOh("k) no CTdpOA\Oy yOTdpS, k8adHd BOEBOAÎ, H Btpd nptB’K3AK>EAEHIIX'('K) CKJHIVB(-k) r(o)c(no) ACTBd tUH, ilAE§dHAPd H EorAdHd-EddAd, h Btpd EOiap(-K) HdUJH\'(-K): Btpd ndHd 3eTdpn, Btpd ndHd H/ftr(d), Btpd ndHd Ktpd ndHd TdHrSpd, Btpd ndHd ApdrOUJC AKOpHHKd, Btpd ndHd Xp-K- MdHd, Btpd ndHd IillţKd XSAHMd, Btpd ndHd Ad>KEOrd, Btpd ndHd QlE^SAd ndpKdAdEd Wt('k) XoTHHd, Btpd ndlld MhKOTIv H ndHd PtU,EUl(d) ndpKdAdEH Wî(-k) HtMIJd, Btpd ndHd ElIAPEHKd HopTOpOBCKOrO, Btpd ndHd rp03t ndpKdAdEd Wt('k) GDpX'E/ft, Btpd ndHd IlVll(d) CEKdp-K ndpKdAdE(d) WT('k) HwB(o)rpdA(d), Btpd ndHd KaIiH-kS cn-KTdpt, Btpd ndHd EoAAOpd BHCTtpHHKd, Btpd ndHd CpEMId nOCTEAHIIKd, Btpd ndHd tlHAPEHKd MdUJHHKd, Btpd ndHd Al-KT EH CTOAHHKd, Btpd ndHd UldHApd KOAUJCd, H Btpd 8cH][('k) EOiap('K) HdUJHX'('K) MOAAdBCKHX'('K), BEAHKHX’('k) H MdAliy('K). d no HdUJEM(K) >KHBOTt, KTO E8aEt(-k) r(o) Cn(o)A(d)pK HdUIEH 3eMAH ffiOA-AdBCKOH, Wt('k) AtTEH HdUJHJf('K) HAH Wt('k) HdUJErO pOA^ HAH ndK(li) E8a(k) KOrO E(or)K H3EEpET(-K) r(o)cn(o)A(<>)PEM(K) EHTH HdUIEH 3eMAH fflOAAdBCKOH, TOT"K 1JJO EH HE nOpSUJHA('K) HdUJErO A^^HÎd H nOTBp'KHCAEHÎd, dAH l|JO EH OyTBpTvAHA(”k) H OyKpt-nilA('K) 3dH#>KE ECMH A'IAH H nOTKp”KAHAH TOH c(Kd\)TOH HdUIEH U,P(’k)kBH, AlHTpOnOAÎIJ WT('k) PoMdHlVBd Tp-Krd, BTv 3dA(oy)ujÎE c(Bd\)TOnOHHK1Hy('K) npEAKOB('K) H pOAHI-TEAEH HdUJHX’(-K), H 3d HdUIE 3ApdBÎE H cn(d)c(e)|I?E H 3d 3ApdBIE H cn(d)c(E)HIE HdAOM('K) HdUJHy(-K). d KTO Ct nEpEK8cHT("K) HdUJErO A^dHId H nOTEp'KHCAEHÎd nOpSlUHTH HAH pd3-ApSujhth tot(-k) a * ect('k) npoKAtTK wt(tv) T(ocnoA)d E(or)d h Cn(d)cd HdUJEro I(cyc)v X(pHCT)d, H Wt('k) np(t)*l(H)cTKId\ Ero E(o)rOM(d)TEpE H W-r('K) cbatki^('k) www.dacoromanica.ro 71 A fV(dH)r(E)AHCTH, H WT(tv) c(ka)tUX('11) Kl dn(o)cT(o)AK Kp’hX®KHHX(li), IlETpd H IldKAd H npOMÎH, H Wt(ti) c(ka)tUX('*) TH? WT(e)uI!i H>KE Kli HhKEH, H Wt(1i) KTiCAxW c(ka)tbix{^) H*E WT(-h) K-kKd E(©r)©y c»yt©>kaudîhx(tO, h A<» ect(-k) n©A(«)KEH('h) IlOAt H npOKA-kTOAH» ăpÎH, H A<» HA\dET(-h) ©yiacTÎE CK WH"ki\\H Î8Aee E>KE KT^^nHUJd Hd X(pHCT)d E(©r)a: kp-kkk Er© Hd hhx(-k) h Hd MdA©X(^) «xk- a Hd E0AW8k> KptnOCT(h,) H nOTBp-hîKAEHÎE TOMOy KTvCEMS KUUJE nHCdHHOM», KEA'kAH ECAKH HdWEAMy K’kpH0A\8 (ldHS, Tti8t8a8 AWr©j|sET©y, nHCdTH H HdUjS nEMdT(lv) (ipHB’bcHTH K CEA\©y AHCTOy HdUJEAWy. IlHc(d) TodAEph., K-K 0©yM(d)Kt, k(-k) d(t)TO x^HS, KÎE10 m(h)a(o) CTÎ10, r(o)cn(o)A(d)p7v 3EMAH ffioAAdECKOH. 3HdMEHHT0 HHHHM('h), Hc(li) CHM(h) AHCTOM(h) HdlUHiw(h), E'kC'biw('k) KTO Hd h(k) B'K3PHT('k) HAH Ero MTSMH 01/CAE1U1HT(*k), UDKE npÎHAOUld, IIEPEa('k) HdMH H nEpEA(’k) HdLUHMH M0AA4BCKHMH EOlapE, EEAHKHMH H MdAHMH, HdUlH CA$rH IIIdHApS TdpA^ H nAE-MEHHK'k ErO, IIISUlMdH^), H 8HKO H)f('k), HBdll('k), C"K CEOHMH CECTpdMH, ffidrAd, H ffldpd H Htrd, c(u)HWEE EoCTE ffl'K3'hp'KECK8Ad, no HŢ("k) A«*EpOH EOAH, HHKHM(ly) HEnOH»>KEHH, d HH npHCHAOBdHH, H npOAdAH CEOIO npdEOlO wthhhS, wt(tv) CEOErO npdEdro H nHTOMdrO SpHKd, EAHHO CEAO Hd HAA'k I|lHAEHKdHÎH, 8 GtVAEHOH TonAHU.H, Hd EeAHKOH C8ŢH, H CSŢd EEAHKdA WT('k) SCTÎA CdMOrO BEpŢd, H C"K 8CHMH nOA'kHdiWH H M8H-MEAH, KOAKO HŢ("k) nO HEH, H 8CH H3E0pH Hd HAIVb P'kp'kWdH'k H GOcTpd H HErpHA'bcd, H C-K 8CHMH H3E0PH, KOAKO 8 HHŢE 8ndAAI0T('k), H nOAtHdMH H CHHO>KdT(d)MH, CdMOMS rOCnOACTEO MH, 3d p| 3AdTH TdTdpCKHŢ(’h). H 3dnAdTHŢ(-K) d3K, TOCnOACTBO MH, TOTH EHU1E nHCdHÎH nHH*k3H, (T§ 3AdTH TdTdpC-KHŢ(-k), 8 p8KH HdUlHM('K) CA8rdM(lv) HLlHAP*? TdpA8 H 8 p8KH nAEMEHHKS ErO, IlISUlMdHS, h 8 p8kh 8hk8 hţk Hedn8 h 8 p8kh cECTpdM('h) Ero, ffidrAH, h ffidpH h litru, c(ei)hwee KoCTE ffl'hSTvp'KECKSAd, nEpEA(lv) HdMH H nEpEA('k) HdUlHMH MOAAdECKHMH EOAphl. www.dacoromanica.ro 73 H 3dnridTHEUJE h 8toka\hbujh 8ce eahko bhuje nHUJEM^), i d3K r(o)c(no)a(ct)eo A\H, 8 TOAIEK Ert(KdT(d)MH, TOittS c(K/ft)TOA\8 HdllJEittS A\OHdCTHp8 IVT(lv) EopOHELVB, HAE>KE ECT(tv) X'pdA\(,K) c(B/ft)T(d)rO H CAdBHdrO A\(8) h(e)h(h) Kd BEAHKdrO H nOE^A^HOCLid TElVprîd H TAE Er8A\EHh. AHOAEEHIIK('k) Hdw(h.), Kirp(-K) non(-K) 6^PEAh(-k). H A<>HÎd H nOTBpiiHCAEHÎd, dAH l|JO EH 8TBP'KAHa('k) H OyKp’knHA('h). d KTO CdV nEpEK8cHT(lk) pd3Ap8UJHTH HAH nOpSOJHTH TOrO HdOJErO A<>dHÎd H nOT-Bp'E/KAEHÎd, TOT(-k) A<* ECT(ii) npOKA'kT('li) WT(1i) T(ocnOA)KÎHX('1i), H5KE WT(1v) B*kKd Eoroy oyroAHBUiH\-(-h), h wt(ti) thî wt(e)u,e hhkehckhx(ti), h a<* ect(-k) noAO- EEH(lk) ÎSA'k H npOKA-kTOA\8 flpîll, H A<* HA\dET(li) SMdCTHE CE WH'fcAUl IOaEH H/ICE ETi3KnHUJd Hd T(ocnOA)d E(or)d H Gn(d)cd HdOJErO I(cv*c)8 X(pHCT)d: Kp-KBK Ero lld HHX(lk) H Hd MdAOX(lk) “XW- d Hd E8AUJEE KptnOCT(K) IJ nOTBp-EHCAEHÎE TOM8 BTiCEMS BbJOJE nHCdHHOiV\8, BEA-kAH ECAIUI HdOJEA\8 E^HOAIVS ndH8, TT18T8A8 AOrOJ^ET8, nHCdTH H HdOlS nEHdT^h.) npilB'kcHTH K CEAIVS AHCT8 HdUJEiV\8. IlHc(d) Iwh(-k), B-K CSHdBt, b(*k) a^Jto xSU*îs, Aiv(-k)c(d\)nd d8r(8cTd) 3J. KΣIO, Mhl, Gt£î|;<1h(ti) KOEKOA3, r(o)cfl(o)A(<«)ph 3eA\MI ffiortAdKCKOH. 3hAA\EHHT0 MHHHAIVk, Hc(li) CMlV\h AHCTO.Wh HAlHHAIVh, OyCHM('k) KTO HKd, H EpdTk Ero, HK4h(-k), H EpdTOyrt(-k) H HEnOTk Ero, PdjjiEIO, H flllixoyrt(lv) fâEpOKk, H TpHrOpk, c(kl)Hk HEdHOEk, nO HX(tv) A OEP OH KOrtH, HHKHMk HEnOHOyjKEHH, a hh npHCHAOBdHH, h npoAdrtH ckoio npdKSio wTHHHoy, wT(-k) CKOEro npdEdro oypHKd, EAHO CErtO, Hd HrtVk HErOElJJÎH, Hd HopHOiWk IIOTOlVk, H Ck CTdBMH, CdiUOiUOy r(o)c-(no)A(cT)KOy A\H 3d poi 3rtdTk TdTdpCKHJfk. H oy TOrtrtk, r(o)c(no)A(cT)KO MH 3dnrtdTHrt(-k) OyeH TOTH KkJUIE nHCdHNklH nHH"fe3H, pol 3rtdT('h) TdTdpCKHX(li), Oy p8KH CrtOyrdMk tldlHHMk: fflHXOyrt('k), EpdT('h) MKoy-ujek(h), h ÎKoyp>Kd, h EpdToy Ero, HsdHoy, h KpdToyrt(-k) h HEnoToy Ero, Pa$Eio, h Mh-y8rt("k) ©EpOKk, H rpHrOpk, c(kl)Hk HKdHWKk, nEpEA HdlttH H (lEpEA^) HdUJHiUH EOldpE. H TdKlVM<(E) npÎHAE, npAA('E) Hdrt/IH H npAA('E) OyCHMH HdlUHrtAH K(E) npoAddH ceoio npasSio wTHHHoy, wt('k) CKOEro npdEdro oypHKd, nortOBHHd ceao wT('h) Toc-THrtElJJk, Hd HopHOiVv(k) IIOTOU.'k, EkJUIHOyiO MdCTK, CdiUOiUOy r(o)c(no)A(cT)KOy rtrtH, 3d PK 3rtdTk TdTdpCKKiy(-h). H OyCTdKLUE d3K, r(o)c(no)a(ct)E0 K-(E) npÎHAOUJd, npd\A(li) HdrtrtH H npd\A(li) OyCHMH HdUIHlWH AlOrtAdEC-KHrtrtH EOiapE, HdLLIH CrtOyrH S-hpHTi H EpdTÎd ErO, Tortrtd H IwH(li), c(k|)HOKE n"kTpd, OyHgKOBE ThEIIHH, no liy('h) AOKpOH KOrtH, HHKIMMv HEnOHOy>KEHH, d HII npHCIIrtOEdHH, H npOAdrtH CBOIO npdBSlO WTHHHS H AEAHHHOy, EAHO CErtO, Hd HrtVfe HopCEMEIflÎH, TAE EHrt(li) A*aW hXE TllEd, Hd /HortAdB’k, oy TpSlUOBO IIOrtE, H iWkCTO IVT(Ti) rtrtrtlIHH oy MortAdEt cdrtvortvoy r(o)c(no)A(cT)Boy rt\n, 3d cî\\ 3rtdT(-h.) TdTdpcKiix(-h). H 3diirtd-THrt(li) r(o)c(no)A(cT)BO rtVH OyCH TOTH BKIUJE IIHCdHÎH nHH-k3H, CÎVI 3rtdT(-h), oy P»KH S’KPH’K H EpdTÎdrtrtk Ero, Tortrtd H IwH('k), nEpEA(li) HdiUH H nEpEA('k) HdUJHrt\H EOljpE. fl ndK(-k) WHH npHBHrtÎE, IJJO HrtrtdrtH Hd TOE CErtO WT(Ti) OyHKOB('k) HdUJHX(’k), Wt("k) HrtîrtUlJd EOEBOA î H WT('k) CTEt^dHd EOEBOA î, KOrtH EHrtH Oy MHp8, ElţlE EH A^H Oy p8KH r(o)c(no)A(cT)Eoy aui. H TdKWH<(E) npÎHAE, npAA(l^) Hdrt\H H npAA("K) oycilrtw HdlHHiWH rt\OrtAdKCKHrt\H EOiapE, H’krujd, AOHKd E-kiirtd wT('k) PdKOBd, HEnoTd EoT-kuid, no ceoeh AOEpon eoah, lUIKHrtrtk HEnOHOyWEHd, d HH npHCHrtOBdHd, H npOAdrtd CBOIO npdB8lO VVTHHH8, IVT('k) CBOErO-npdEdro oypHKd, EAHO CErtO Hd AlOrtAdB’fc, Hd rpSunVOBO lIortE, Hd HrtVfc HdCT(k) Eot-k-IliOBd, TAE EHrt(-k) AfA(li) fH EoT-kllj(k), CdiUOi»8 r(o)c(no)A(cT)B8 rtrtH, 3d a 3rtdT(-k) TdTdpCKHX(’k). H 3dnrtdTHrt(-k) r(o)c(no)A(cT)BO iuh oycH toth beiuje nncdHHÎH nHH*k3H, ’g 3rtdT(-k), oy p8kh JltruiH, aohu.h E-kHrtd ivT(-k) PdKOBd, nEpEA(n^) HdAiH h nEpEA(n^) HauiHMn EOiapE. H OyTOKrt/VHBUJE H 3dnrtdTHBUJE r(o)c(no)a(ct)bO iUHOyCE C-k rOTOBHMH nHH'k3MH, ErtHKO BklUJE nHUIEMk, d r(o)c(no)a(ct)B0 i»H Ert(d)rOnpOH3BOrtHX('k) HdUJHi»(k) Ert(d)- www.dacoromanica.ro 77 rhJMh np0H3B0AEHÎEMh, H M(H)cThlAH(h) H CB'kTAHAft(h) Cp^AUEMh, H Cil OyCEA HdlUE/ft AOEpOA EOAE/ft, H WT E(or)d nOMOlUÎd H OyMHHHAH (cim K1i 3dA(8)lUÎE c(KK8aEMÎH, H ThEEIJJIH Cil AMHHH, H MdCT(h) EOTTilUOKd. TOE ETiCE BhlIUE nHCdHOE Ad ECT(Ti) c(Bd\)TOH HdlUEH MHTpOnOAÎH Wt(1i) POAJdHOBd Tpiird WT(Ti) Hdc('h) OypHKh H c'h B'hCEM(h) AOJf0AWM(li)) HEnOpSWEH© HHKOAH>KE, Hd B^Khl K'feMHKl/Tv. fi JfOTdph T/ftiW(li) OycHMh BhlIUE nHCdHHMh CEAdAll('h) Ad ECT('h) Wt(1i) OyCHJf('h) CTOpWH(Ti) no CTdpOMOy yOTdpS, K$A<1 H3 B^Kd W/KHKdAH. fi JfOTdph TOH nOAOEHHd CEAO WT(Ti) rOCTIlrtEUj(H) nOMEHWH WT(-h) AHCd WT(-h) K-hAIIAUdHOBh EpWA^) ©yCE rOCTHrttcOlO AOdOyB(h) AC tIopHOrt\(h.) IIOTOKS O\f MOCTh. BEUHH(-h), Td HopHOAIl(h) IIotokS, AOrtoyB(h), a° oycTîE EdjfHii, Td B^hhhoio ropt a® motoa#, a® tae ck CHHMdETh JfOTdpK FocTHAElJJHAWph C’h E'hJfH'kHHAWph, d WT('h) TOAt, 110 A°d>KII HHKdlW(H), Hd AJOHJAOy UJO ECT('h) O\f 3AH BETJfhJH nOyT, d U'T(Tv) HllW)f('h) CTOpOll('h) no CTdpOMOy yOTdpS, ItOyAd H3 B-fcKd WWHBdAH. fi ndK(li), TOTd npHKHrtîd UJO ECT(-h) WT(-h) A^Ad HdUJErO, WT(’h) rlrtEădHAPd BOEBOAÎ, Hd nOA’klIH, Hd WEd MdCTH, H ndK('h) APC,Vr‘l‘l npHBHAÎd UJO ECT('k) IVT('k) 8hK0K(Ti) HdlUHJf('h), WT(Ti) HrtîdllJd BOEBOAÎH WT('h) CTEljsdHd BOEBOAÎ, KOAH EHAHOy AHIp8( Hd HopCTiHEUJ^), oy rpSWOBO IIOrtE, d r(o) c(ho)a(ct)bO rt\W EljJE ECAAH HJf(Ti) A<*'» WEd oy P^KH A\(o)i\EEI{Hi:Oy HdWEAVOy KrpE BdCIJAlE En(H)cK(o)noy WT PoMdHOBd Tp'krd. ă Hd TO ECT(Ti) B'kpd HdUJErO r(o)c(no)A(cT)Bd, BEIIIJE nHCdHHdrO, A\U, CTEiJjdHd BOEBOAÎ, u Ktpd npPbB*h3AJ0EAEHH^('h) c(u)HWB('k) r(o)c(no)A(cT)Bd MII, fL\E£dllAPd h EorAdHd-BrtdAd, h Btpa Eoup Hdmiix'('h): B’bpd ndHd £kîdpii, Btpd ndHd H^r(d), B'kpd ndiid Ac,y/"‘), K-bpd ndHd TdHroypd, Btpd ndHd APKGord, Btpd ndiid IJIs^SAd ndpKd-AdEd WT(*k) XoTHHd, B'bpd ndlld All.KOTK H B'fepd ndHd P^UElIJd ndpKdAdEH WT H'b/lUţd, B'kpd ndHd ilHAPEHKd HopTOpOBCKOrO, B'bpd ndHd TpOS'b ndpKdAdEd OpyECKOrO, E'kpd BdHd lwil(d) CtKdpTv IJdpKdAdEd HoBOI'pdACKOrO, B'bpd ndHd KrtlilITiiJ CIl'hTdp'b, ntpd ndHd EortAOpd BHCT-kpHIlKd, E'kpd ndHd OpEAlîd JlOCTEAHIIKd, E'kpd lldHd (lHAPEHKd BdtUIIHKd, E'kpd ndlJd nidHAPd KO/MHCd II E'kpd Oycll)f('h) EOldp HdliJH)f('h) A\OAAdBCKfX'('h), MEAHKIIJf('h) H jHdAH)f(’k). fi ndK(-k), KTO EOyAET(-h) En(H)cK(o)nK oy IJdtUEH c(ba)T0H MHTpOnOAÎH wt(i) Po,V.aHOBd Tpiird, C'h B’hC'kiVVH EpdTÎdAIJH H C'h B*hCkA\H UP^KOBHIIKH KTO EOyAETh TdA\(*h) oy toii c(ba)toh up(k)kbh, d wiih noKOBd EoyAEAAO Ai\hi wT('h) E(or)d JKI EH, d WIIH A<* HAJdlOT('h) lldA\(’h) CAOy>KIITH lld B'hC'kKIIX'('h) HEAEA'kjfh Oy METBp'hTOK('h) EE'IEph ndpdKAJ.c(’h), d E’h n'fcTOu('h) AHTOyprîlO ; d no HdtUEA\h >KHBOT"k, d WHH Ad HA\d-IOT(h) CAOyîKHTH HdAI\(*h) E’h nkTWK('h) BEMEph ndpdCTdc('h), d Oy COyEOTOy AHTOyprîlO H Ad ECT('h) IIEnp'kAJ'kHHO HHICOrAd. fi no HdJUEA\(h) JKIIBOT'k, KTO EOyAETh r(o)cn(o)A(d)p'h HdlUEH 3EMAII, WT A^TEII Hdiunx'('h) haii wT(’h) iidiuEro pOA<>y HAH ndK('h) EoyA(h) Koro E(or)h H3EEpETh r(o)c-ll(o)A(d)pEA\(h) EIITH HdlUEH 3eA\AII AlOAAdBCKOH, TOT('h) EH IIE nOpStUHA('h) HdUJErO Addllld H IIOTIip’h>h'AEHÎd, UJO ECAJO AdAIJ H nOTEp^AHAH TOH c(ba)tOIJ HdlUEH AJIJTpO-IlOAlH WT(’h) POiUdlIOBd Tp’hrd, dAH U<0 Eli OyTBp’hAHA(’h) H OyKp'knilA('h), 3dH$>KE ECAJH KSnilAH 3d CBOIJ npdKUl II M(ll)cThlH nHHlî3H. fi KTO ck nOK8cilT(’h) HdUJErO AddHÎd H nOTBp'h'/KAEHÎd, EAHKO ECT(’h) BhllUE nHCdHO, nOpSUIHTH HAH pd3Ap8lUHTH, TOT('h) TdKOBÎH Ad ECT(’h) npOKA'kTh WT(’h) 78 www.dacoromanica.ro r(ocn©A)<> E(©r)d Gn(d)ca HdiuEro I(cvc)v X(phct)a cvrB©piiJ, luna octombrie 15. ufaaaickoh. Trei trad.: două, din sec. XVIII, ibidem, LXV/1 a şi b, şi una, din acelaşi secol, privind numai partea din act ce se referă la satul Gostileşti, ibidem, LXIII/51. Trei copii: una, de pe trad., incredinţată la 1805 martie 31 de Gherasim episcop de Roman, ibidem, LXXIV/16, alta, incredinţată la 1813 februarie 6 de Dimitrie Sturza vel logofăt, după copia adeverită la 1805 martie 31 de Gherasim episcop de Roman din Condica Episcopiei de Roman, ibidem CXLII/111, şi alta, după o trad. din aceeaşi condică, adeverită de Meletie episcop de Roman, la 1830 iunie 17, la Arh. St. Bucureşti, Episcop. Roman, VI/1 (nr. 2). O copie slavă şi traducere, făcute de episcopul Melchisedek, la Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu‘‘-Iaşi, Arhiva Melchisedek, mapa LXV, p. 242—248. Şase foto.: una, la Bibi. Acad., Fotografii, LXXVIII/17, şi cinci, la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol" — Iaşi, Fotografii, III/18 a, b, c, d şi e. EDIŢII: Melchisedek, Chronica Romanului, I, p. 133— 145 (text slav, cu greşeli de lectură şi de ortografie şi cu modificări şi omisiuni ale editorului, după o condică din 1756, şi trad. arhaizantă, cu erori şi cu data socotită in stilul de 1 septembrie); Codrescu, Uricariul, XVI, p. 285—291 (copie, din 1815 aprilie 3, după altă copie, din 1805 martie 31, Încredinţată de Gherasim episcop de Roman, cu data socotită de editor in stilul de 1 septembrie); XXV, p. 1 — 5 (copie, din 1813 februarie 6, după copia din 1805 martie 31, încredinţată de Gherasim episcop de Roman, cu data socotită de editor in stilul de 1 septembrie); Cristea, Episc. Romanului, p. 29—30 (rez. după orig.); Rosetti, Pămîntul, p. 35 (nr. 8) (rez. al editorului după Mel-chiscdek), p. 141, nota (rez. pentru partea privitoare la Gostileşti, cu data socotită in stilul de 1 septembrie), p. 149 (rez. al editorului după orig., cu data socotită in acelaşi stil); I. Bogdan, Despre cnejii români, p. 24 (rez. cu extras slav, cu data socotită în stilul de 1 septembrie); idem, Doc. Ştefan I, p. 353—357 (nr. CXC) (text slav) şi p. 359—361 (trad. de la Bibi. Acad., LXV/1); idem, Album, pl. 69 (facs.); D.I.R, A. II, p. 99— 102 (nr. 96) (trad. după orig.). 43 1488 (6996) decembrie 13, Suceava. f /&(h)/i(o)cTÎK> g(o)>KÎEW, MU, GTE$dHd B0EB0A<». r(o)cll(o)Adpi\ 3EMAH fflOAAdBCKOH. 3HdlV\EHHT0 MHHHAft('k), H cHA\(k) AHcT0A*(k) HdWHAft(k), B-KoftAft('k) KTO Hd h(k) 0Y'3pHT('k) HAH ErO MT8MH 8cABIUJHT('k), W>KE (îpÎHAOUJd, npAA('k) HdflAH H npAA('h) «\fcHA\H HdUJHrtAH AAOAAdECKHAAH GOiapE, CAOl/Td HdUj(k), ndH(-k) <Î>ETE MK0EEcK8a(ti), H KHtrHHt ErO, ffldpHHd, $H$Kd IţÎHEOpd CTdpdrO H $H$Kd 3oHKH, FIO CEO EH A^EpOH EOAH, HHKHA\(h) HEI10H8}KEHd, d HH lipHCHAOBdHd, H fipOAdrtd CBOfO lipdBSW WTHHH8, WT(tv) CBOErO npdBdrO OypHKd H HC lipHBHAÎE AM.(<0 eh IţlHCOpd H 30HKH, IJJOKE WHH HAUdAH Wt(-k) AeA<* HdUJErO, U>t(-k) flrtEădHAPd BOEBOAÎ, EAHO CErtO Hd EpiiAdA^), TAE EHA('k) >K8aE fi^Ad H WEd >K8AElli'HrtE, CASS^k HdlUEAtS A^H'O^A P® 3AdT(-k) TdTdpCKH)f’('k). 81 www.dacoromanica.ro H SCTdKUJE CrtSra Hdll](E) ^V,aHMIOA('K) Td 3dnddTHA(-K) OyCH TOTH nHH-b3H, 1 3rtdT(li)l ©y P8kh CrtSS-b HAIUEM8, ndH$ 3>ETE Mk©EECK8a('b), H oy p8KH KHtrHHH Ero, ffldpHHH, OyHSKH IJlHEOpd CTdpOrO H 8h8KH 3oHKH, nEpEA(li) HdMH H nEpEA(Ti) Hd-UJHMH EOrapE. Hh<0 MEI)1, EHA<’bELLI>1E HJf('E) A«EpOH BOAH H TOKMEJk(e) H IlOrtHSlO 3dnrtdT8, d MEI, TdKW>K(E), H WT(l) Hdc("E) ECMH A^H H IlOTEp'BAHAH CASSt HdlUEA\8 A<1Hl'K>rt('K) A’brt’b TOE np1 JK8Amtom('e) Ero, H nptSHdMdTWM('E) Ero, H npdip8p-bT0M(’E) Ero II B-KCEMS POA8 Ero, KTO CM 1KEPET(,e) HdHEAHKHÎH, HEnOpSUJEHO HHKOAH2KE, Hd K^KEI. A JfOTdp T©M8 KEIU1E nHCdHHOM8 CErtS Aa ECT('B) WT(’e) ©yCH)f('B) CTOpOM('E) no CTdpOM8 JfOTdpS, K8Ad H3 K-fcKd UOKHBdrtH. A Hd to ect(-k) K-bpa r(o)c(no)A(cr)Kd mh beiuje raicdHHdr©, mei, GTE$dHd b©o boaî, h E-bpa np'bB'E3rtioErtEHHjf(”e) c(ei)hwb(-e) r(o)c(no)A(cr)Bd mh, dAEidHApa h EorAdHd-EddAd, h E-kpa soiap HduiHx('E): E'kpa ndHd 3EîapH, B'kpa ndHd HKEord, B'bpa ndHd IţlE^8dd napKdrtdEa wt(*e) XoTHHd, E'kpa ndHd AIhkot-e h ndHd PtuEiua napKdrtdEH wt(’e) H'kMu.a, s-bpa ndHd dHAPEHKd MopTopwECKoro, B-kpa ndHd rP03t napKdddEd GDpjfEHCKoro, B'kpa ndHd IoH(a) GEKdp-E napKdddEd HoEorpaACKoro, B'kpa ndHd Ka-eh-eS cn'ETdp'b, B'kpa ndHd EoAAopa BHCT’bpHHKd, B'kpd ndHd GpEMÎd nOCTEAHHKd, E'kpd ndHd flHAPEHKd MdlllHHKd, E~kpd ndHd nidHApd KOMHCd H E-bpd SCH)f('E) EOldp HdUJH)f('E) MOAAdBCKHJf (li), BErtHKHX'('E) II Md-AHJf(-E). A no HdlllEM(E) >KHEOTt, KTO E8AET('E) r(o)cn(o)A(d)pTi HdlllEH 3EMAH, WT A^teh HdLUHjf("e) hah wt("e) HduiEro poA8 hah naK(-E) e8a(e) Koro E(or)E H3EEPEt(-e) r(o)cn(o)A(d)pEM(E) ehth h din eh 3emah MoAAdECKOH, tot('e) <1410 eh em>* oyHE nop8-WHA('E) HduiEro AaaHÎd H nOTBp'EiKAEHÎd, dAH LJJO EH EM8 OyTBp'EAHA('E) H 8Kp’tnHA("E), 3dH8>KE ECMH EM8 AartH H nOTEp"EAHAH 3d ErO llpdESl© CA8>KE8 H 3d 1410 COEH K8nHA('E) Hd CEOH npdBÎH nHH*k3H. A Hd EOAinSlO Kp*knOCT(E) H nOTEp-E>KAEHÎE TOM8 E*ECEA\8 EEIUJE nHCdHHOMS, BEA-kAH ECMH HdlUEMS B"bpHOMOy ndH8, T*E8t8a8 AOrO<|iET8, nHCdTH H HdinS nEMdT(E) npHE'kCHTH K CEA\8 AHCT8 HdlUEMS. IlHc(d) TodAEp('E), oy GwM(d)B-b, b(-e) A(-b)TO xSU,MS, M(-b)c(/ft)u,d AEK(EEpîd) rj. I Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, sluga noastră, pan Fete Iacobescul şi cneaghina lui. Marina, nepoata lui Ştibor cel bătrîn şi nepoata Zoicăi, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut dreapta lor ocină, din uricul lor drept şi din privilegiul bunicilor ei, Ştibor şi Zoica, pe care l-au avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod, un sat pe Bîrlad, unde au fost juzi Buda şi Drăgoiu, amîndouă judeciile, slugii noastre Danciul Delea, pentru 170 de zloţi tătăreşti. Şi s-a sculat sluga noastră Danciul Delea şi a plătit toţi acei bani, <170>1 de zloţi, în mîinile slugii noastre, pan Fete Iacobescul, şi în mîinile cneaghinei lui, Marina, nepoata lui Ştibor cel bătrîn şi nepoata Zoicăi, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci 1, văzînd buna lor voie şi tocmeală şi plată deplină, noi, de asemenea, am dat de la noi şi am întărit slugii noastre Danciul Delea acest sat mai înainte spus, pe Bîrlad, anume unde Hida şi Drăgoiu, 82 www.dacoromanica.ro amîndouă judeciile, să-i fie de la noi uric cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine 2 se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat mai sus scris să fie din toate părţile după vechile hotare, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu-i clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească pentru că i-am dat şi i-am întărit pentru dreapta lui slujbă şi pentru că şi-a cumpărat pe banii lui drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acelor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6996 <1488>, luna decembrie 13. Bibi. Acad., Peceţi, nr. 12. Orig., perg. (35 X 45 cm.), pecete atirnată (şnur de mătase c&r&mizie), stricată (lipseşte jumătate din margine), cu legenda: IIpmtk Îw OTt^uHk iouwa*> wcnOAkîeio, avki, GTE rocnoAdpK 3eaaah AlOA- AdBCKOH. 3HdA\EHHT0 MHHHM(Ti), H CHAv(h.) AHCTOAv(h.) BTiCAAV(Ti) KTO Hd h(k) 0y3pHT(Ti) HAH ErO HTOyHH ScAklUJHT^), W>KE npÎHAOUJd, npAAW HdMH H np^A^) OyCHAtH HdUJHMH AAOAAdBCKHAMl BOIdpE, HdUJH CAOyrH, Ad3A H EpdTTi ErO, AlHJfOyA(Ti), c(u)h(o)bE HBdHd HlOAAdAt, H nAEAAEHHU,H H)f('h), ChAU H BpdTTi ErO, HBdH('k), H CECTpd Hjy{Tv), ffiiipîE, c(ki)h(o)be TodAEpd MwMdA-k, no H)f('h) aokpoh boah, hekhah(k) HEno" HOyiKEHH, d HM npHCHAOBdHH, H npOAdAH CBOIO npdBSlO WTHHHOy H 1Hd H HCnpH~ BHAÎd AEA2 CrtSSt HdOJEHMOy, AlHJfOyd('k) HoKdH('h), 3d îî 3AdT(li) TdTdpCKH)f('h). H oycTdBuiE cdoyrd Hdui(K), AlHX'oyn('h) HoKdH('h), Td 3dnddTHd('h) oycH toth nHirfc3H, Ti 3AdT("k), oy pSKH Ad3A H EpdT# ErO, AlH)f8d('h), H nAEAlEHHKOAl('h) HX'('k), Gh/MH H EpdTS ErO, HBdHS, H CECTpH H)f('h), ffi-hpÎH, npAA(^) HdMH H npAA(^) HdUJEMH EOHpE. HhO A\H, EHA^BUJE HX’('k) A0EpOH BOAH H TOKA1E>k(e) H nOAHOlO 3dnAdTS, d AM* U'T(Ti) Hdc(lt) ECAUH AdAH H nOTEpT^AHAH CASSH HdUJEAlS ffill)f$A('h) HoKdH(lk) TOTOy nOAOBHHOy ot(i) CEAO $EAEIfJH, MdCT(li) WT('h) nOAE, A<» ECT('h) EAtOy WT(l) Hdc(lt) OypHK(-K) H CTk B-KCEAH(k) A0X0AWAn(h.), EAlS, H A’feTIIAl('h) ErO, H OyHHMdTOAt(Tk) (Ero)1 H (Ip-koyHSHdTOAA('K) Ero, h np-kiţi8p'kTOAi('h) Ero h b-eceaiS poA$ Ero, kto ct eaaS h3BE-PEt(-k) lldHEAHlKHÎH, HEnOpSlllEHO HHKOAHJKE Hd E’kKtJ. A JfOTdp T0H nOAOBHHH MdCT(h.) 3, B-kpd ndHd H’kr(d), Btpd ndHd K-kpd ndHd TdHrSpd, Btpd ndHd ^pdrouid A^opHHKd, Btpd ndHd Xpii- AlkdHd, B'kpd ndHd IAlţKd XSAHHd, B'kpd ndHd AKHEOT-k, KTO B8AET(Tv) r(o)cn(o)A(d)pK HdUJEH 3EAAAH, WT(1i) A"kTEH HdUJHy(li) HAH Wt(1i) HdUlErO pOA® HAH ndK(li) BSaW KOrO K(or)li H3BEpET(li) 84 www.dacoromanica.ro r(o)efl(o)A(d)pEA\(h.) EHTH HdUJEH 3eA\AH fllOAAdKCKOH, TOt(-k) EH EM$ HE nOp8HJHrt(Ts.) HdUJErO AddHÎd H nOTBp'h.JKAEHÎd, dAH EH EittS STRp'hAHA('K) H 8KptnH/\('h), 3dH$>KE ECMH eaiv» a^ah h noTEp-KAHAH 3d Ero npdsSio caSjkeS h 3d 14JO wh(-k) coeh k8iiha('k) Hd CBOH npdBÎH HHH"b3H. ă Hd EOAUJEE Kp’knWCT(K) H nOTBpiOKAEHÎE TOAIVS BtiCEAIVg BhJLUE nHCdHHOA\S, BEAtAH ECA\H HdWEA\S BtpHOA\8 (ldHS, TtiStSaS AOrO1nă, din uricul şi privilegiul bunicului lor, Ivan Drocici, pe care ei l-au avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod, jumătate de sat din Fedeşti, partea de la cîmp; şi 3, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldur vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri, sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu-i clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească pentru că i-am dat şi i-am întărit pentru dreapta lui slujbă şi pentru că el şi-a cumpărat cu banii săi drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6997 <1489), luna ianuarie 16. www.dacoromanica.ro 85 Bibi. Acad., CCCI/21. Orig., perg. (31 x 46 cm.), rupt şi şters la îndoituri, pecete atir-nată, pierdută. O copie, de I. Bogdan, după Ghibănescu, Surele, VII, p. 165— 166, ibidem, ms. nr. 5234, f. 176- 179. Patru foto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol"-Iaşi, Fotografii, III/20 a b, c şi d. EDIŢII: Ghibănescu, Surete, VII, p. 165— 167 (nr. CXXIX) (text slav, şi trad.) şi p. CXLV (nr. 91) (rez. după orig.);M. Costăchescu, Doc. mold. Ştefan, p. 133— 135 (nr. 37) (text slav., după Ghibănescu, şi trad.); D.I.R., A, II, p. 104— 105 (nr. 99) (trad.). 1 Rupt. 2 Omis. 3 Şters. 46 1489 (6997) ianuarie 22. Suret de pe ispisoc sîrbescu de la Ştefan v(oie)vodă, let 6997 < 1489> ghen(arie) 22. Facem înştiinţare precum au venit, înnainte noastră şi înnainte tuturor boerilor noştri, Magda, fata Marinii, şi rudeniia 1 ei, Vasilca, fata Cozminii2, nepoate Bahţii, de a lor bunăvoia, de nime silite, nice asuprite, şi au vîndut a lor driaptă ocină, doao părţi din sat din Dobrieneşti, parte lor, unde au fost casa moşului3 lor Baliţa, pe pîrîu Telejnii, slugii noastre Oanei, drşpt optzăci şi şasă zloţi tătărăşti. Şi s-au sculat sluga noastră, Oana, şi au plătit toţi deplin acei bani de mai sus scriş(i), 86 zloţi tătărăşti, în mîinile Magdii, fata Marinii, şi a rudenii1 sale, Vasilcăi, fata Cozminii2, nepoate Baliţăi. Şi dresurile ce au avut moşul4 lor Baliţa, de la unchii noştri, de la Iliiaş v(oie)vodu şi de la Ştefan v(oie)-vodu şi acele încă li-au dat în mîinule slugii noastre Oanei, dcnainte noastră şi denainte boerilor noştri. Deci noi, văzind a lor de bunăvoia tocmală şi plată deplin(ă), aşijdere şi de lâ noi am dat şi am întărit slugii noastre Oanei pe aceli de mai sus zisă doao părţi din sat, anume din Dobrieneşti, pe pîrîul Telejna, ca să-i fie lui şi nepoţilor lui de la noi uric, cu tot venitul, lui, şi feciorilor lui şi fraţilor lui şi a tot niamului lui. Şi iarăş(i) am dat şi am întărit slugilor noastre, Oanei şi fraţilor lui, Ternii şi popii Lupşe, pe a lor driaptă ocină, a treia parte din sat din Dobrieneşti, pe pîrîul Telejna, ca să le fie lor de la noi uric cu tot vinitul, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi a tot niamul lor, ce să va alege mai aproape, neruşuit niciodată, în veci. Iar hotarul acelui sat să fie despre toate părţile după hotarul vechiu, pe unde au umblat din vac. Şi spre aceasta iaste credinţa domniei mele Ştefan v(oie)vodă şi credinţa a preaiubiţi fiilor domniei mele, Alexandru <şi>5 Bogdan-Vlad, şi credinţa a tuturor boerilor domniei mele, a mari şi mici. Iar după a noastră viaţi, cine va fi domnu ţărăi aceştie, ori din fiii noştri, sau din niamul nostru, sau pe cine Dumnezău va alegi a fi domnu Ţărăi Moldovii, să nu strice a noastră daniia şi întăritură, ce mai ales să de şi să întăriască, de vreme ce şi noi am dat şi am întărit, pentru a lor driaptă slujbă şi pentru că au cumpărat pe a lor drepţi bani. 86 www.dacoromanica.ro Iar pentru mai mare tărie şi întăritura acelor de mai sus scrisă, am poroncit credincios boeriului nostru, dum(i)sale Tăutului log(o)f(ă)t, să[s] scrie şi a noastră pecete cătră această carte a noastră să o lege. S-au tălmăcit de Gheorghie Evloghi dascal, 1770 iuni 5. Arh. St. Bucureşti, M-rea Precista-Răducanu, X/1. Trad. O menţ., fără dată. de lună şi zi, într-o carte domnească din 1778 iunie 6, la Arh. St. Iaşi, CDVIII/41. EDIŢII Ghibănescu, Surete, XVIII, p. 162 (nr. 101) (menţ. din 1778 iunie 6); I. Bogdan, Doc. Şlejan, I, p. 369—370 (nr. CXCV) (trad. din 1776 iunie 5); D.I.R., A, II, p. 106—107 (nr. 101) (aceeaşi trad.). 1 în orig., probabil nAtAUHHna („vara"). 2 „Cozminii", netradus; corect: „Cozmei". 3 Adică: „bunicului". 4 Adică: „bunicul". 6 Omis. 47 1489 (6997) ianuarie 22, Suceava, f ftl(H)n(o)cTÎK> K(o)îKÎEK>, AAU, GTE^dH^) ROEROAd, r(o)cn(o) A(a)pă 3eMAH (IlOAAdECKOH. 3HdMEHHT0 HHHHA\(Ti), H CHA\(e) AHCTOm(r) IMWHm(e), KTvCiftM(lv) ETO-Hd h(e) 0\f3pHT(-h.) HAH ErO HTOyHH 8cAUI1IHT('k), U'ÎKE npÎHAO1, lip^A^) HdMH H npd\A(E) OyCHMH HdLLIHAMI A\0A AdECKH A\H EOldpE, ToMd H CECTpd ErO, GopHlţTv, c(r))-I|(o)rE llllipHHd, AO^Ed U,HEdHORd, nO HX’(li) AOEpOH KOAM, HHKHm(e) HEnOHOyjKEHH, d HM npHCHAOKdHH, H npOAdAH CROIO npdRSlO WTHHH», IJIO EIIAd AH A EH H)f('lv), Ha^HH, AOHKH CTdpOTO U,HEdHd, IVt(Ti) OypHKd LpO HMdAd WHd WT(e) A*Aa HdliJErO, WT(1v) iÎAEădHAPd KOEKOAÎ, nOAOBHHd CEAO Hd HMt EOHKORlţH 2, TAE KHa(Tv) XoAOp(Ti) KdTd-AAdH('h), Hd nOTOlţ'k GvTJfOAElţHAOp, HHÎKHSW HdCT(K), CAO\/TdM(Tv) HdlUHAIt('K) AaH' MIOA8 H EpdTS ErO, /K8p>KH, H CECTpdAt('h) H)f('h), ftl'h.pHHKH H G3aTH, c(rj)hWM(Ti) nTiTpd Ep^A^pd, 3d ph 3AdT(K) TdTdpCEH)f('h)3. H OyCTdBLLIE HdUJH CA8rH A^MIOA^) H EpdT('K) E£0, iKSpîKd, H CECTpH Hy(*h), M'hpHHKd H G3ATd, Td 3dnAdTHAH OyCH TOTH nHH*3H, pn 3AdT(-h.) TdTdpCKH)f('h), Of P»EH TOAtd H CECTpH ErO, GopHlfK, c(k|)hORE ffi'KpHHd, A^HKd U,HEdHOEd, npdut'h) HdMH H npdtA('h) HdLUHMH EOldpE. IlHO A\U, BHA'bKLLIE HX'(li) A®SpOH ROAH H T0KME/K(r) H nOAHSlO 3dnAdT8, d MEI, TdKWH<(E), H VVt(tk) Hdc(li) ECMH Aa''H H nOTRpTiAHAH CA8rdM(li) HdUJHM(li), AaHl|Wrt^. H EpdTS ErO, ÎKSpJKH, H CECTpdM(li) H)f('h), ftl'KpHHKH H ©ATH, c(ld)HOM('h) II'KTpd EpSA^pd, TOE npdtA'h PEHEHOE nOAOBHHd CEAO Hd HMÎi IVt(Ti) EdHKORlţH, TAE EHa('K) XOAOP RdTdAtdH^), Hd nOTOK^) G8)(0AEU,HA0p, Aa ECT^Ti) HM(1i) WT('h) Hdc('h) 8PHk(-k) H c(-k) K-KCEA\(e) A^A^M- HM(-k)', H A-^'TEA\('k) Hy(-K), H 8H8MdTOM(lv) H)fE, H np-b8H8HdTOM('K) HX'('h), np'bipSp'bTOM^) H)fE H RRCEMS pOA$ H)f('h), ETO Cb HM(Ti) H3EEPEt(Ti) HdHEAHTKHÎH, HEnOpSWEHO HHKOAHJKE, Hd RÎiKEJ. li yOTdp('h) TOH nOAOBHHH CEAO Aa ECT('h) WT(Ti) OyCErO JfOTdpd nOAOBHHd. A Hd TO ECT('e) R'bpd HdUJErO r(o)c(no)A(cT)Ed, RUWE riHCdHHdrO, MKJ, GTEdHd BOEBOAÎ, H R'bpd Np'bBE3AI0EAEHH)f (li) c(ei)hWB('K) r(o)c(no) A(cT)Bd MH, flAEădHAPa h EorAdHd-EAdAa, h R'bpd Eorap(ii) HdUJHX'('K): R'bpd ndHd 3EiapH, R'bpd ndHd Hd\r(d), R'bpd ndHd A$Md, R'bpd ndHd TdHrSpd, R'bpd ndHd Ap^ouje AKopHHKd, Rtpd ndHd Xp-K-MdHd, R'bpd ndHd IfllţKd XSAHHd, R'bpd ndHd Aa^EEOrd, R'bpd ndHd IJlE^^Ad ndpKdAdBd wt('k) XoTHHd, R'bpd ndHd IQhkotti h ndHd PtiţEiiJd ndpKdAdEH wt('k) H'bMU.d, R'bpd ndHd fÎHAPEHKd MopTOpORCKOrO, R'bpd ndHd rp03t ndpKdAdEd G3p)fEHCKOrO, R'bpd ndHd 87 www.dacoromanica.ro IwH(a) Gekap'k napKdAdEa HosorpaACKoro, stpa naHa Krt’KH'h.S cmcrapt, stpa naHa EoAAopd BHCT'kpHHKa, s-kpa naHa Gpeaua nocTEAHHKa, stpa naHa dHAPEHKa lauiHHKa, etpa naHa maHApa KOMHca, h stpa Schx(ti) Koiap(’K) HaujHjf(’K) moaaKAEHîa, aah hah('k) eh oy’7kp-kaha(’k) h SKp'MiHA('h), 3aHoy>KE ECAUH HAIe('k) AaAH H n07Ep*KAHAH 3A HX(*k) npAESlO CA$>KE$ H 3A t{JO WHH COEH K$nHAH na ceoh npasîH nHH-k3H. d Ha EOAUlSlO Kp’knOC7(k) H n07Ep*K>KAEHTE 70AH0y K’KCEMOy EE1U1E nHcaHHOAnoy, £EA*kAH ECAIiH HaiUEAIlS K’kpHOMOy’ naH$, T’K0Y’70Y’A0y AOro4»E78, nHCa7H H Hauioy nEMa7(k) npHK"kcH7H K CEA/V8 AHC70y HaUlEAUS. IlHc(a) ToaAtp("K) oy Gumact, b(ti) At70 ^*3, rEH kk. I Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, Toma şi sora lui, Soriţa, fiii Mărinei, fiica lui Ţiban, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă ce a fost a bunicii lor, Ileana, fiica lui Ţiban cel bătrîn, din uricul pe care l-a avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod, jumătate din satul anume Baicăuţi, unde a fost Hodor vătăman, pe pîrîul Suholeţilor, partea de jos, slugilor noastre, Danciul şi fratelui lui, Giurgiu, şi surorilor lor, Marinca şi Oltea, fiii lui Pătru Brudur, pentru 180 de zloţi tătăreşti. Şi s-au sculat slugile noastre, Danciul şi fratele lui, Giurgiu, şi surorile lor, Mărinca şi Oltea, şi au plătit toţi aceşti bani, 180 de zloţi tătăreşti, în mîinile lui Toma şi alesuroriii lui, Soriţa, fiii Mărinei, fiica lui Ţiban, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, văzînd buna lor voie şi tocmeală şi plata deplină, noi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre, Danciul şi fratele lui, Giurgiu, şi surorilor lor, Marinca şi Oltea, fiii lui Pătru Brudur, această mai înainte spusă jumătate din satul anume Baicăuţi, unde a fost Hodor vătăman, pe pîrîul Suholeţilor, să le fie de la noi uric şi cu tot venitul, lor, ■şi copiilor lor, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, in veci. Iar hotarul acelei jumătăţi de sat să fie din tot hotarul jumătate. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Grozea pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Andreico ceaşnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn £8 www.dacoromanica.ro al ţârii noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să întărească şi să împuternicească, pentru că le-am dat şi le-am întărit pentru dreapta lor slujbă şi pentru că şi-au cumpărat cu banii lor drepţi. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acelor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6997<1489> ianuarie 22. Bibi. Acad., LXXVII/1. Orig., perg. (31 X 43 cm.), pecete atîrnată (şnur de mătase cărămizie), pierdută. O trad., din 1821 ianuarie 24, de Ion Stamate pitar, cu data de lună şi de zi greşită: martie 20, la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta-Turnu Severin, Arh. ist., înv. nr. 2443. O copie din 1813 iulie 9, de pe o trad. din 1802 noiembrie 12, de Miron diacon, cu data de zi greşită: 29, la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol"-Iaşi, Fond Spiridonie, LIII/2. Două loto., la Inst. de ist. şi arh. „A. D. Xenopol"-Iăşi, Fotografii, III/21 a şi b. EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, Ii, p. 29—31 (nr. 10) (copia din 1813 iulie 9); I. Bogdan, D c. Ştefan, I, p. 366—368 (nr. CXCIV) (text slav); D.I.R., A, II, p. 105— 106 (nr. 100) (trad. după orig.). 1 Şters. 2 Mai jos: EdHKoitţH. 3 Cu/intele: Jn 3AdT(i») TdTdpcKHX(i>) (180 de zloţi tătăreşti), îngroşate ulterior cu altă, cerneală. 48 1489 (6997) ianuarie 24. 6997 <1489) ghen(a)r 24. Ispisoc, cu tălmăciria lui, de la domnul Ştefan v(oie) v(o)d, cu care milueşte pe slugile domniei săli, Toma şi fraţii lui, anumi Dobrăcean şi Burul, ficiorei Tatului din Bîrzota, cu ocine şi sate Cerţăştii, Făuriei şi mănăstirie şi Şchiupeni, în gura Sacăi. Arh. St. Iaşi, Anaforale A/24., f. 91. Rez. într-un hrisov de judecată din 1839 martie 18, EDIŢII: I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 371 (nr. CXCVI) (rez. al editorului); D.I.R., A II, p. 107 nr. 102) (rez. după I. Bogdan). 49 1489 (6997) ianuarie 25, Suceava, f i11(h)a(o)ctîk> e(o);kîk>, mu, GTEt|saH(i\) boeboaa r(o)cn(o)A(<*)p'h 3emah ffi0AAKE TOTH HCTHHÎH HdLLIH CA8rH, PdBpHA(l\) H EpdTÎM ErO, HHKHTd H Hwh('e), c(u)HOEE HErpHTH, A®^^ H^pd ffi.'EHSd-TSna, ca8>khah HdA\(i\) npaBo h E’fcpHo. Td\M>KE MU BHAMBUJE HŢ('e) npdBOlO H E’fcpHOlO CASTEI?, HCdAOEdAH ECMH H)f('h) WCOEHOK» HdUJEIO m(h)a(o) CTÎK> H A'b'H H IlOTBp'EAHrtH ECMH HM(1\) 0\f HdLLIEH 3EMAH, oy MoAAdBCKOH, HJf('h) npdBdM WTHHHd, EAHHO CEAO, Hd HAt'k rtl'EHSdU.ÎH, Hd EEpŢTs lOEdHH. ToE B1»CE BHUJE IlHCdHHOE A<* ECT(i») HM^) IVT('E) Hdc(l\) OypHK(l\) H CE BT»-cem(k) aoţoaom(e), hm(-e), h a^tea^t») hţ('e), pdEHO h $H8HdTOAt(-E) hţ(t»), h npt-LJj8pd\TOM('E) H)f('h) H B-ECEM8 pOA$ H)f('h), KTO cfc HM('E) H3EEpETK HdHBAHMHÎH, HFno8p8'UEHO HHKOAHJKE, Hd B'kKH. www.dacoromanica.ro 89- fi X<,Tdp('K) TOM# KKIWE nHCdHHOrtU» CErtS Hd Hrtl\t iH/KHSdUÎH, Hd KEpjf "K KkdHH, A,d ECT(Ti) WT OyCHX(li) CTOpOH(-K) nO CTdpOddS XÎ>T‘,P^< K^A<> H3(-k) KtKd W/KHKddH. a Hd TO ECT(Ti) Ktpd HdUJErO r(o)c(no)A(cT)Kd, KKIWE ElHCdHHdrO, MH, GTE^dHd KOEKOAÎ, H Ktpd nptK'K3rtK>KrtEHHX('K) A’fel’H HdWHX^j, fh«ădHAP<> H EorAdHd-ErtdA<>, h Ktpd so/ftp-h HdiHHx(’K): Ktpd ndHd 3bî1a X$AHH(ra), Ktpd ndHd IJlEtjsSdd Xothhckctw, Ktpd ndHd /QhKOT-K H Ptu,Ellj(d) ndpKdddBOKE HeMEU,KHX('k), Ktpd ndHd HopTOpOCKÎH, Ktpd ndHd Tp03H rtlHKXdBd ©PXEHHCKOrO, Ktpd ndHd IWH(d) (xEKdp'K ndpKdrtdEd HoBOrpdACKOr(o), Ktpd ndHd Kri'hH'hlVd Cn'KTdpt, Ktpd ndHd EortAOpd BHCTî/ftppEM>1îd\ nOCTEdHHKd, Ktpd ndHd flHAPEHKd HdWHHKd, Ktpd ndHd IIIdHApd KOdAHCd H Ktpd OyCHX(li) EO/ftp^) HdWHX(k), KErtHKHX('K) H MdrtHX('K). a no HdWEKHKOTt, KTO K>18AET(li) r(o)cn(o)A(<>)p’fc HdUJEH 3ErtlMH, Wt(-k) AtTEH HdUJHX(li) HrtH Wt(ti) HdUJErO nrtEMEHE, HrtH ndK('h) B8a(k) KOrO E(or)Ti H3EE- Pet(-k) n(o)cn(o)A(<>)pEm(K) ehth 3EdiMH /HodAdKCKOH, tot(-k) ujo bh KAEHÎKE ECMH EddS A<>rtH H nOTKp'KAHrtH 3d UJO ECT(ti) HX(k) npdKd/ft Xd BOjUIJE Kpd\nOCT(K) TOM» KTiCErtUS KHUJE nHCdHH0rtl\8, KErttrtH ECrt\H HdHJEddS KtpHOMS HdH», T-kBt$XTH K OEM» AHCT8 HdWEittS. nHCdrt(-K) KoCTE, K-K GSHdKt, k(-r) rt(t)TW XSU/Î3, 1lab de Orhei, credinţa panului Ion Secară pîrcălab de Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldor vistier, 1 pentru mai mare putere a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logăfăt, să scrie şi să atîme pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Coste, la Suceava, în anul 6997 <1489>, luna ianuarie 25. kîek>, at-ei, Gtej|s)P'h 3emaw ffîOAAdECKOH. 3HdMEHHT0 •JHHHm('k) Hc(ti) CHm(e) AHCTOM(e) HdlfJHM(h), K-hCAM(l>.)r KTO Hd h(k) 0y3pHT('h) HAH ErO MTOyMH OyCAKIUJHT (!*.), W5KE npÎHAOUJd, npAA(’h) HdMH H npd\A("h) OycHMH HdUJHMH MOAAdECKHMH EOldpE, HdCT*b H EpdT(lv) EH, ToMd, H CECTpd HX’(’k), IlAKd, c(e])h(o)eE KoCTE, OyHOyKOEE GOdHH AKOpHHKd, H dHHd. H EpdT(-h.) EH, GHMd, c(e|)h(o)bE Âd30pd, THJK(e) WHOyKOEE GOdHH AKOpHHKd, nO HŢ(Tv) AOEpdH EOAH, HHKHM(’e) HEnOH8>KEHH, d HH (îpHCHAOBdHH, H IipOAdAH CBOIO npdE$IO WTHHH» WT(-h) OypHKd AM,d H^Ti) ®dHH AKOpHHKd, l|JO HMdA('h) WH(Tv) WT(Tv) A^Ad HdUJErO,. WT(-h) ăAEădHAPd B0EB0AÎ, EAHOy EOyKdTOy 3EMAI0 WT(Tv) ŢOTdp'fc flAEOTEl(JHAOp('H), Hd OyCTÎE G’EpdT'fe, MlJCTO WT(ti) CEAO, CAOyS-fe HdUJEMOy ndH$ A8nE dpMdUJOy, 3d ÎT 3AdT(-h) TdTdpCKH)f('h). H OycTdBUIE CAOyrd HdUj(h) flSnE dpAtdllj(B) Td 3dnAdTHA(-h) 0y3H* TOTH nHH-k3H, 17 3AdT(-h.), oy pSKH HdCT-b H EpdTS EH, ToMd, H CECTpH HX’('h), IlAKd, c(k|)h(o)bE KOCTE H ilHHH H EpdTS EH GHMd, c(e|)h(o)bE Ad30pd, Oycil WHOyKOBE COdHH AKOpHHKd, npAA(’h) HdMH H npAA(’h) HdUIHMH EOldpE. II oy TOM(h), TdKOÎK(E), npÎHAE npAA(’h) HdMH H npAA("K) OyCHMH HdUJHMH MOAAdBCKIEWH EOtdpE, CAOyrd HdUj(h) GTdHMIOA('K), c(e|)h-K /Koyp>Kd XoyCIIEd, nO CEOEH AOEpOH EOAH, HHKHA\(h) HEnOHOy/KEH(Ti), d HH npHCHAOBdH('h), H npOAdA('h) CEOIO npd-b8io wTHHHoy vvt(’k) cBOEro npdBdro oypHKd, EAHoy cEAHyjoy 3d IIpoyTOM('h), rAf EHa(-k) Tp-hr-h G-hpdTH, no BEIUJE OyCTÎE G-h.pdTH, TH>k(e) CASS^ HdUJEAtS A&1E dpMdluS,. 3d pH 3AdT(-h) TdTdpCKHy(-K). H OyCTdBUIE CAOyrd Hdin(E), (lSnE dpMdJJj(h) Td 3dnAdTIIA("h) OyCH TOTH nHH*b3H-pin 3AdTh, oy P$KH GTdHMSdS, c(hj)H0y IKoypWd XoyeHEd, nEpEA('K) HdMH H nEpEA(lv) HdUJHMH EOrapE. Hho mei, beia^buje hx’(’k) a^hpoh eoah h tokme>k(b) h noAHoyio 3dnAdT$, d mei TdKW>K(E) H WT(-k) Hdc(-E) ECMH AdAH H nOTEpivAHdH CdSS’k HdUJEMOy ndH8 flSnE dpMdUjS TOTOy npAA(’K) pEMEHOyiO KOyKdT» 3EMAII WT(Tv) JfOTdp’fe (IaEOTEI|IHAOp(’e), M-bCTfr Wt(’k) CEAO, Hd OyCTÎE G'KpdT’fe, H TOTOy CEAHIJJV 3d Hp8tom('e), tae EHA(lv) TpTvrh GTipdTH, no EEIUJE SCTÎE GTvpdTH, Ad c8t(Tv) EM8 WT(Tv) Hdc(Tv) OypHK(lv) H CTv RTv-CEm(e) A^Ţ^AWM(e) EMOy, H A’bTEM('K) ErO, H OyH8MdTOM(-h) ErO, H np'b$H$MdTOM('H) Ero h np’ki4j8p’kTWM('K) Ero h B-ECEMoy poa8 Ero, kto ct EMoy h3eepet(-k) hkhîh, HEnopSllJEHO HHKOAHHCE, Hd E'bKKI. 91 www.dacoromanica.ro d XOTdp('h) T0H KSKdTH 3ErtrtrtH WT('h) X^Tdpd flrtKOTEHJHrtOpK [10MEHLUH WT(ti) OlfCTÎE O-KpdTH A<>A8k(k) nO EEpETE IIpgTd , Td Hd KEIUIHÎH KOHEU.K P^A^ PopdHOEd, Hd EAHh(ti) EEpECTE 3HdMEHdH(lv), WT(Ti) TOrth npdKO Hd AHrt(o) Hd EAHH CTOrtllK, WT(ti) TOrt'b no TOH CTOpOHH AHrtd, nO 8EOMH, Td Hd A^d A^KH 3HdA\EHdHH, WT(ti) TOKd Hd EAHh(ti) AOVK('K) SHdrtllEHdH('h), WT(iv) TOKd MEPEc(k) A©VKpOKHU,8 Hd AOrtHHKS, Hd EAHH AC,VK('K) 3HdMEHdH(-K), Td A©AHHKOIO TOpt A® TpOHHd, Hd CTOrtnii, Td TpOI3HWrtrt(li) TOpt A® ^AE >yndA<>ET(ii) Tpod\H(ii) oy C-kpdTd, Td C-KpdToio A^t, a® rAE oyiidAdET^) C-hpdTd 8 IIpSTE. ă XCTdp(li) TOH CErtHUJH, TAE KHrt(li) TpErE OlipdTH, nO BEIUJE O^CTIE ClipdTH, nOMEHLUH TH3<(e) WT(-e) OyCTÎE C'kpdTH Td nO EEpETE IIpgTd TOpH A® CErtHL|JE EoA^ CpiiKoyrtd, wt(-e) TOrt'b eljje no KEpEr(ii) IIpoyTd ropH a® ceahlme EoA”k P8rt/rkp8rtd, -d WT(-e) TOrt-k ropH Hd A3rtd XoTHHCKoro, K'kpd ndHd MhKOT'E H ndHd P'kU.EUld llp'kKdrtdEH WT('e) H'krtlUţd, K'kpd ndHd flHAP2p-2, K'kpd ndHd TpOS'k ndpKdrtdKd (x)p]fEHCKOrO, K'kpd ndlld IlVH(d) 0'K2p'li n2dEd HoKorpdACKoro, K'kpd ndHd Krt'Mi'kS cn'ETdp'k, K'kpd ndHd EortAopd KHCT'kpHHKd, K'kpd ndHd SpErtlVId nOCTErtlIHKd, K'kpd ndlld flHAPEHKd MdUIHHKd, K'kpd ndHd IwH(d) $p8HTEUl(d) CTOrtHHKd, K'kpd ndHd IIIdHAPd KOrtrtHCd, H K'kpd O^CH^^) EOiap(li) -2 rtrtOrtAdKCKHX(li) KErtHKHX(li) H rtl\drtH]f('K). d no HdUIErtrt(li) >KHKOT"k, KTO E^AET^) r(o)cn(o)A(d)pK lldUIEH 3EA\rtH, WT(li) AtTEH HdUIHX(li) HrtH WT(ti) HdUIErO pOA# llrtH ndK(li) E8a(k) KOrO E(or)li H3EEpET(li) r(o)cn(o)A(d)pErt\(K) EHTH HdUIEH 3EA\rtH MortAAKCKOH, TOT (li) EH ErtllS HE nopSujHrt(ii) KdUIErO A'MHÎd H nOTKpEJKAEHÎd, drtH EH ErtrtS OyTKpiiAHrt(li) H OyK'knHrt('k), 3dH$>KE ECAW ea\8 aaah h noTEp-KAHrtH 3d Ero npdKSio ca8>ke8 h 3d ijjo WH(ii) coeh K8nHrt(ii) Hd ckoh npdKÎH nHH*k3H. (I Hd EOAUlSlO Kp'knWCT(li) H nOTEp-K'/KAEHÎE TOA\8 KTiCEA\S E El Iile nHCdHHOrtl\$, CErt'krtH ECrtrtH HdUIErtrtS K’fcpHOAţS HdHS, T"EOYT8rt8 AOrOi^ETS, nHCdTH H lldliiS nEMdT(E) npHK'kCHTH K CErtrtS rtHCTS HdUIE.wS. IlHc(d) TodAEp(Ti), oy CoMdKH, k(-e) rt(-k)TO xSAH3 rtrt(d)pT(-k) F|'. I Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, Nastea şi fratele ei, Toma, şi sora lor, Ilca, fiii lui Coste, nepoţii lui Oană vornic, şi Ana şi fratele ei, Sima, fiii lui Lazor, de asemenea nepoţi ai lui Oană vornic, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul bunicului lor, Oană vornic, pe care l-a avut el de la bunicul nostru, Alexandru voievod, o bucată de pămînt din hotarul Alboteştilor, la gura Săratei, loc de sat, slugii noastre, pan Lupe armaş, pentru 80 de zloţi tătăreşti. Şi s-a sculat sluga noastră, Lupe armaş, şi a plătit toţi acei bani, 80 de zloţi, în mîinile Nastei şi ale fratelui ei, Toma, şi ale surorii lor, Ilca, fiii lui Coste, şi ale Anii şi ale fratelui ei, Sima, fiii lui Lazor, toţi nepoţi ai lui Oană vornic, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. •92 www.dacoromanica.ro Şi întru aceea, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, sluga noastră. Standul, fiul lui Giurgiu Husea, de bunăvoia sa, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a vîndut ocina sa dreaptă din. uricul său drept, o selişte peste Prut, unde a fost Tîrgul Săratei, mai sus de gura Săratei, de asemenea slugii noastre Lupe armaş pentru 150 de zloţi tătăreşti. Şi s-a sculat sluga noastră, Lupe armaş, şi a plătit toţi acei bani sluga 150 de zloţi, în mîinile lui Standul, fiul lui Giurgiu Husea, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. * Deci noi, văzînd buna lor voie şi tocmeală şi plată deplină, noi şi de la noi i-am dat şi i-am întărit slugii noastre, pan Lupe armaş, acea mai sus spusă bucată de pămînt din hotarul Alboteştilor, loc de sat, la gura Săratei, şi acea selişte peste Prut, unde a fost Tîrgul Săratei, mai sus de gura Săratei, să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului lui neam, cine i se va alege mai apropiat, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestei bucăţi de loc din hotarul Alboteştilor să fie începînd de la gura Săratei la vale, pe malul Prutului şi la capătul de sus al Rediului lui Goran, la un ulm însemnat, de aici drept la deal, la un stîlp, de aici pe această, parte a dealului, pe coastă, pînă la doi stejari însemnaţi, de aici la un stejar însemnat, de aici peste dumbrăviţă, la vîlcea, la un stejar însemnat şi pe vîlcea în sus pînă la Troian, la stîlp, şi pe Troian în sus pînă unde cade Troianul în. Sărata, apoi, pe Sărata în jos, pînă unde cade Sărata în Prut. Iar hotarul acestei selişti, unde a fost Tîrgul Săratei, mai sus de gura Săratei, n«A

KÎEIO m(h)a(o)cTÎIO, rOcnOAdp(li) 3EMAH AlOAAdBCKOII. 3hJ-MEHHTO MHHHAt('h), H CHAfE AHCTOATE HdUJEAVE, B'hc[c]Hrt\(’h) KTO Hd I|(k) 83pHT(lv) HAEI Ero MTShh ScAIIIIJHTK, W>KE npÎHAOLUd, npEA HdA\H H npEA"h 8CHA\H HdUJHAtH AIVOA-AdBCKHMH EOApil, BEAHKHMH H A\dAHA\H, fliSllJdTd1, A©1Kd }K8p'/K8 CTOAHIIKd, HEIIOTd IcdÎA rtoroi)iET2Hd 3eeph, h ce ceohami epatîm.wh, ce IIbaheo3 ii ce IlETpS, H CE CBOHMH CECTpHHHHH, CE TodAEP'E CTOrt[E]llllK'E H EpdT"E ErO IIcdHKO4, H CECTpd IIX'('e), iWdpHIId, c(e|)h(o)bE CECTPH (M.8liJd5, fIll8WU,H, H niţJAEA\EH:lU.d IIJf('E), AldpllHd, AOMKd A8'"4 HcEECKSAd, KH’brHHM 4>ETE Â\KOEECK8Ad, M I1AEMEHHU,E H)f('E), EdAUJE H EpdTE Ero, K)rd, c(e|)h(o)bE GthMOIlJKd, HEIIOTOEE UlEHAPd, H IIEnOT"E IIX('e), H)pîio, 11 nAEA\EHHU,E HX'(’e), TodAEpE, H EpdTE ErO, IISTp-E, 8CH 8h8KOEE IlcdlA AOrOijiETd, II CE BCHAtll HJf(’E) AlETAMI H CE 8CHA\(ll) HJf('E) pOAOAITE, nO ll)f('E) A*>EpOH EOAH II IIE-KHA\(e) HEIlOllS/KEIIH, d HH npilCIlAOEdHH, H npOAdAH CEOIO npdBOlO WTMHHS Wt(i) SpHKd H ItCnpEEIIAÎE AEAd HX'('h) IIcdÎA AOrO^ETd, l|JO HAIVdA('E) Wt("e) AEA<* HdUJErO, Wt('e) CTdpdl'O fldEKCdHApd BOEBOAII, EAHO CEAO, lld GlIpETII6, Hd HAVfc fiddAEIIÎH, r,\1i EI'A'E OpHUl(E) EAdATA, H CE AtAHHII LţlO c8T"E 8 CHpET'fc ) Td llpOAdAII TOE CEAO lld HAIVfc EAdA'fc-llîll, Hd ClipETiî, rA^ EIIA"E Opl UJ'E EAdA"E, H CE AtAEHH, CdAtOAtS r(o) c(lio) a(ct)b(8) AHH, 3d 350 3AdTE TdTdpCKIIJf('E). H d3*E, r(o)c(no)A(cT)EO AHH, 3dnAdTHJf(-E) 8cil TOTII nHHtai, 350 3AdT"E TdTdpC-KHX’('e), 8 pSKH ftlSlUH, AOHU.H /KSp/K8 CTOA E HHKd, IIEIIOTH HcdÎA AOrOf|iETd, KH'brHHH HdHd7 3EÎdpi1, 8 pSKII EpdTÎd W('E) Eli, HBdHKS H IlETpS, H CECTplimimiAt('E) EH, TodAEpS CTOAHHK8, H EpdTS Ero IIcdHKS, H CECTpH IIX’('e) Aldpllllll, II nAEA\EHI'U,H ll)f('E), AldpHIIH, AOHIţH HcEECK8Ad, KII'kmiH 4>ETE &KOEECK8Ad, H nAEAtEHHHKOM('E) H)f('E), EdAUlE, H GpdTd8 Ero, H)rd, CHHOEE OdlOUIKd, HEIIOTOEE IUdHApd [IildHAPd , M IIEFIOT 8 HJf(-E) IOpîlO H nAEA\EHHHKO,w(’E) H)f('E), TodAEpS, H EpdT$ ErO, IlETpE, llpEA HdAMI H npEA HdIUHAtH ECkpH. 2 H TOKA1HBUIE II 3dI1AdTHEUJE ScE EAHKO EHIUE IIHIUEAVE, d3~E r(o)c(no)A(cT)E(o) MII, 8 TOAIv('e), EAdr0np0H3E0AHJf("e), lldUIHA\(-E) EAdrHAd(-E) np0H3E0-AEHIIEAfE, H MHCTHA\(e) II CBATAIIM(e) CEPAUEA/TE, H CE ScE'b lldUlîk AOBpO'b BOAH/ft, h ot~e Bord noAtoipÎM, h 8‘Ihhiiah ecavh b"e 3dA8mÎE c(Bd\)TonomiBiimx'('E) npEAKOB-E II pOAHTEAEII HdlUHX’('E) H 3d HdUJÎE 3ApdBÎE H cndCEIIÎE, H 3d 3ApdBÎE II CIldCEHÎE A' ECTTv T0A\8 c(ka)t©A\8 HdlliEAXS AVOHdCTHpS OTTv EopOHEU.lv WTTv HdCTv SpHKTv H CTv KTvCElWTv AOJt0A® ECTK WTTv SCHJfţlv) CTOpOH('h) nO CTdpOAVS JfC,TdP8< k8A<> H3 K'bKd UOKHKdAH. fi Hd TO ECTTv K'bpd HdUJErO r(o)c(no)A(cT)Kd, EfcJUJE nHCdHHdrO, AXH, GTE$dH(d) KOEKOAH, H K'bpd npEK03AWEAEHHHJf(iv) CHHOK(Tv) r(ocnOACT)g(d) AVH, fÎAEKCdHAPd H Kor-AdHd-EddAd, H K'bpd EO'bpiv HdlliHJf(Tv) : K'bpd ndHd 3GÎdpH, K'bpd ndHd HtrH, K'bpd ndHd ^,SiV\d, K'bpd ndHd TdHrSpd, K'bpd ndHd ^.pdrOUJE AKOpHHKd, K'bpd ndHd Xp*HA\dHd, K'bpd ndHd /ftlţKd X^AHHd, K'bpd ndHd ipE$$Ad ndpKdAdKd OTTv XoTHHd, < K'bpd ndHd ftliHKOTd H lldHd P'bU,EUJd npivKdrtdEH WTTv H-bA\Utd>10, < K'bpd ndHd flHAPEHKd HopTOpOKCKOrO, K'bpd ndHd Tpos'b ndpKdAdEd GOpjfEHCKoro, K'bpd ndHd Iwh O’KKdp'K npivKdAdKd Hoko-rpdACKoro, K'bpd ndiid KatvhkS cmvTdp-b, K'bpd ndHd EoAAopd KHCT'bpHHKd, K'bpd ndHd SpEAXÎd nOCTEAHHKd, K'bpd ndHd (ÎHAPEHKd HdUJHHKd, K'bpd ndHd îlVH $p$HTEUJ CTOAHHKd, K'bpd ndHd UldHApd KOiV\HCd>U, H 2 KCH]f(lv) HdUIH]f(Tv) KOEpOKTv, KEAHKHJf(iv) II AXdAHJf (li). ll HO lldUJOH JKHKOT'b, KTO KSAETTv rOCnOAdpiv HdUJOH 3EAXAH, OTTv A”TEH HdUIHX(Tv) HAII OTTv HdUJErO pOA$ HAH ndKTv K8aM KOrO Eoriv H3KEPETTV r(o)cnOAdpHA\Tv KHTH HdUJEH 3eA\AH MOAAdKCKOH, TOTTv KH HE IlOpSlUHATv HdUIErO A4AHTE H I10TKPE}K[e]AEHÎE, dAH KH STKpEAHATv H SKpHnHATv, 3dH»>KE ECAXH KSllHAH Hd CKOH npdKÎH nHH"b3H 2 ECAVO 8HHHHAH 3d A^UJE c(Kd\)TOnOHHKAUJHX('lv) npEAKOK(lv) H pOAHTEAH HdUIH)f(Tv), H 3d HdUJE 3APdEÎE X CndCEHÎE H 3d 3APdKÎE H CndCEHÎE AHTEH HdUIII]f(Tv). Td ECAXO A<>AH TO CEAO Ch AXAHHH TOA\S c(km)tOA\8 HdlUEA\8 MOHdCTIipS. (I KTO CA 8k8cHTTv12 HdUJErO A^dHId nOp&UHTH HAH pd3Ap8lliHTH, TOT A<> ECTTv npoKA'bT'K ottv r(ocno)A<> [ottv TocnoAd] Bord, Gndcd HduiEro Îc8cd X(pu)cTd, hottv npilHHCTÎA EorOAXdTEpH, H OTTv c(ka)tHX(Tv) 413 EKdlirEAHCT(ll), H OTTv c(ka)tH)( KEpjfOKIIIIJf (iv) dnOCTOA(lv) IlETpd H IldKAd H npOHÎH13, H OTO 2 c(ka)tH)((Tv) EorO* HOCHHJf(lv) WT(e)u.Tv, H>KE KTv HhKEH, H WTTv KTvCllx(lv) c(ka)tHX("Iv) H>KE OTTv KtvKd Eor8 SroAHKuiHx(iv), h a<> ect-k noAOBEHO ÎSAt npEA^TEAio h npoKA-bTOAxS dpi», H A<1 HAXdETTv 8‘ldCTÎE CTv OH^AIH HlOAEH E>KE KTv30nHUJd Hd TocnOAd Bord! KpEKO ErO Hd HHX(lv) H Hd HdAC>X('K) HY('K)' lî Hd COAUlSlO KpEnOCTTv H nOTKpEW2nului Zberea, şi cu fraţii ei, Ivanco3 şi Petru, şi cu nepoţii săi de soră, Toader stolnic şi fratele lui, Isaico4, şi sora lor, Marina, fiii Anuşcăi, sora Muşei, şi vara lor, Marina, fiica lui Duma Isăescul, cneaghina lui Fete Iacobescul, şi verii lor, Balşe şi fratele lui, Iuga, fiii Oliuşcăi, nepoţii lui Şendre, şi nepotul lor, Iurie, şi verii lor, Toader şi fratele lui, Petru, toţi nepoţii lui Isaia logofăt, şi cu toţi copiii lor şi cu tot neamul lor, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul şi din privilegiul bunicului lor Isaia logofăt, ce l-a avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod cel Bătrîn, un sat pe Şiret, anume Vladenii, unde a fost www.dacoromanica.ro 95 Oriş Vlad, şi cu morile ce sînt pe Şiret; şi au vîndut acest sat, anume Vladenii, pe Şiret, unde a fost Oriş Vlad, şi cu morile ce sînt pe Şiret, însumi domniei mele, pentru 350 de zloţi tătăreşti. Şi eu, domnia mea, am plătit toţi aceşti bani, 350 de zloţi tătăreşti, în mîinile Muşii, fiica lui Giurgiu stolnic, nepoata lui Isaia logofăt, cneaghina panului Zbiare, în mîinile fraţilor ei, Ivanco şi Petru, şi ale nepoţilor ei de soră, Toader stolnic şi fratele lui, Isaico, şi sora lor Marina, şi ale verei lor Marina, fiica lui Duma Isăescul, cneaghina lui Fete Iacobescul, şi ale verilor lor, Balşe şi fratele lui, Iuga, fiii Oliuşcăi, nepoţii lui Şandru [Şandru], şi ale nepotului lor Iurie şi ale verilor lor, Toader şi fratele lui, Petre, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. 2 şi tocmindu-ne şi plătind totul deplin cît mai sus scriem, domnia mea, întru aceea, am binevoit, cu bunăvoinţa noastră, şi cu curată şi luminată inimă, şi cu toată bunăvoia noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi am făcut pentru pomenirea sfîntrăpostaţilor înaintaşi şi părinţi ai noştri, şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, ca să întărim şi să împuternicim sfînta noastră mănăstire de la Voroneţ, unde este hramul sfîntului şi slăvitului mare mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghie şi unde este egumen rugătorul nostru, chiar popa Efrim®, şi am dat şi am închinat şi am întărit acelei sfinte mănăstii a noastre acel sat, anume Vladenii, pe Şiret, unde a fost Oriş Vlad, şi cu mori, să fie acelei sfinte mănăstiri a noastre de la Voroneţ, de la noi uric şi cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat mai sus scris să fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Zbiare, credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Şteful pîrcălab de Hotin, 2 am făcut pentru pomenirea sfîntrăposaţilor înaintaşi şi părinţi ai noştri, şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri. Şi am dat acest sat cu mori acestei sfinte mănăstiri a noastre. Iar cine s-ar încumeta să clintească sau să sfărîme dania noastră, acela să fie blestemat de Domnul [de Domnul] Dumnezeu, Mîntuitorul nostru Isus Hristos, şi de preacurata maică a lui Dumnezeu, şi de 4 sfinţi evanghelişti, şi de sfinţii apostoli de frunte, Petru şi Pa vel, şi ceilalţi, şi de <318>2 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu, cei de la Nicheia, şi de toţi ceilalţi sfinţi care 96 www.dacoromanica.ro din veac au plăcut lui Dumnezeu şi să fie asemenea lui Iuda trădătorul şi blestematului Arie şi să aibă parte cu acei iudei care au strigat asupra Domnului Dumnezeu: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader diac, la Suceava, în anul 6997 <1489) martie, 14 zile. de la Mitropolie, ibidem. nr. 13. Două trad., din sec. XVIII: una la Bibi. Acad.. CCCLII/1. şi alta. la Arh. St. Suceava. Fond M-rea Putna, 1/13 (înv. vechi al M-rii Putna, nr. 50). Un extras francez, cu data de an, greşită: 6097 (1398). la Arh. St. Bucureşti, A. N.. CCXLIII/1; un rez. dezv.. fără dată de lună şi zi şi cu aceeaşi greşeală la data de an (6907). ibidem. ms. nr. 628 (Condica Asachi). f. 570. EDIŢII: Mazerean, Condica m-rii Vor neţ. p. 46—47 (nr. 1) (rez. dezv.); Wickenhauser. Woronetz und Putna. p. 103— 104 (nr. 2) (trad. germ., cu numeroase erori şi cu data de an greşită: 6996 (1488); Rosetti. Despre clasele agricole, p. 108 (rez.. după Wickenhauser); I. Bogdpn, Doc. Ştefan, I. p. 376—378 (nr. CXCIX) (copia din 1813 in transcrierea lui R. Rosetti); D.T.R.. A, II. p. 110—111 (nr. 105) (trad., după I. Bogdan); Catalogul doc. mold., I, p. 12 f.ir. 4) (rez., după extrasul francez. — v. descr. arheografică — considerat in mod greşit ca fiind un „fals din sec. XIX"). 1 în continuare, peste tot: Mttuu (Muşa) (cf. şi I. Bogdan. Doc. Ştefan, II. p. 376. n. 1). 2 Omis. 3 în trad. de la Bibi. Acad. (r. des-rierea arheografică): ..Iran". 4 în aceeaşi trad.: „Isac". 3 Corect: iUlSuiH. * în loc de: GHpcTi; (cf. I. Bogdan, loc. cit.). 7 în loc de: imh* *. 8 în loc de: epaTii (cf. I. Bogdan, loc. cit.). 9 în trad. menţionată: „Efrem". 10 întregit după trad. menţionată. 11 Omis in copie: întregit de I. Bogdan după doc. din 1489 martie 13 (r. nr. 50). 12 în loc de: noK$cHi"h (cf. şi I. Bogdan, loc. cit.). 13 Aşa in copie. 14 în trad. menţionată: h nposlHţ. 13 Urmează textul de la sfîrşitui traducerii de faţă. 16 Sigiliul mic domnesc din 1806 in tuş roşu. 17 Indescifrabil. 18 Cu excepţia cuvintelor ..ispisoc domnescu pe sirbie", înlocuite cu „tălmăcire", acest text se repetă şi la sfîrşitui copiei de pe pagina următoare a condicii: in ambele cazuri, el este urmat de autentificarea in limbile rusă şi germană, din 6 noiembrie şi, respecţir, 27 decembrie 1815. www.dacoromanica.ro 97 14<8>9 (69<9>7) martie 15. Noi, Ştefan v(oie)vod, cu mila lui D(u)mnezeu, domnu Ţării Moldavviei. Adică au venit înnaintea noastră Coste Tudora1, feciorii2 lui Mohul Tudora, nepoţii3 Petrii Tudorii, cu fraţii săi4, Ivanco şi cu surorile sale, cu Olăşcoae şi cu Drăgălina5, ficiorii Jurgii Tudora, şi Isacu, şi Silion, şi Niacşa, şi Drăgă-lina, feciorii lui Ivan Tudora, de a lor bunăvoie s-au tocmit cu surorile 6 Costea Tudora, cu mătuşă-sa7 Ivan8, şi Olăşoae9 şi Drăgălina, ficiorii Jorgii Tudora, şi mătuşe a lui Isac, şi a lui Silion, şi a Niacoşii10 şi a Drăgălinii, ficiorii lui Ivan Tudora, anume Anuşca şi Muşe11 şi au dat Coste Tudora şi cu toţ(i) fraţii săi 12 pentru partea lor de Triabăş 13, pe de amîndoaă părţile de Triabăş 13 pentru parte lor din fîntînă, tot, ce-au vîndut ei acesl sat acei fiiastre, Niacşe 14, fata unui vornic15, giupîniasa lui Isac visternicului, iar ei au dat un sat, anume Drăgeştii, pe Cobîle, Anuşcăi <şi Muşei) 16. Iar noi, dacă am văzut că au făcut schimbu de bunăvoie, denainte noastră, aşişdire i-am dat şi i-am întărit pre Anuşca şi pre Muşe, ce mai sus scrie, acel satu Drăgeşti, pe Cobîle. 6907 17 martie 15. Această scrisoare s-au scos din uricul cel bătrîn, carile iaste pre mîna Mihalcii, nepotul lui Istratie, cînd am avut pîră cu Iacob, pentru heleşteu, şi l-am tăet. Arh. St. Iaşi, CDXLIX/1, p. 1. Copie după trad. din Condica moşiei Dtăgeşti, „scrisă de Teodor Gaşpar serdar şi condicar de divan. Iaşi, 1828 nov(embrie) 20". Altă copie, din 1673 (7181) mai 18, cu mici deosebiri de formă şi avînd în locul intitula-ţie/menţiunea „uricu de la Ştefan vod(ă), l(ea)t 6997 <1489), m(ease)ţa mart(ie) 15", iar pe verso o însemnare contemporană copiei: „izvod scos din uricul de la Mihalcia, pentru Drăgeşti", şi alta din sec. XIX: „6997 <1489) martie 15. No. 1", la Arh. St. Neamţ, Colecţia Documentele Drăgeştilor, 1/1. EDIŢII: Ghibănescu, Surete, XVIII, p. 9 (nr. 12) (copie din 1828 noiembrie 20, după Ms. Surete, XLIV, 1215, cu data de an corectată în 6997); M. Costăchescu, D c. m Id. Şltian, p 136— 137 (nr 38) (aceeaşi copie, după Condica Drăgeştilor, cu data de an corectată in. 6997); D.I.R., A, I. p. 411 — 412 (doc. îndoielnice, nr. 2) (aceeaşi copie, cu data de an greşită' 1399 (6907), considerîndu-se, greşit, că actul este îndoielnic); D.I.R., A, II, p. 112 (nr. 106) (copie, după M. Costăchescu). Data de an a doc., in copia din 1828, este greşită: 6907, în loc de 6997, aşa cum au observat primii editori ai actului (cf. Ghibănescu, op. cit., p. 9, şi M. Costăchescu, op. cit., p. 137), care au corectat-o şi au restabilit filiaţia Tudorilor potrivit doc. din <1495 ianuarie 1 — 9) (Ghibănescu, op, cit., p. 9— 10) sau potrivit acestuia şi altor doc. (M. Costăchescu, op. cit., p. 136 — 139), lucru necunoscut editorilor D.I.R., A, I, care, publicînd copia defectuoasă şi cu data greşita din Condica Drăgeştilor, au calificat actul ca îndoielnic, datorită faptului că „filiaţia rudelor e imposibilă" (!) iar Isac vistier este „necunoscut la sfîrşitul sec. XIV". Ambele „argumente" cad de la sine prin luarea in consideraţie a datei exacte a doc., aşa cum apare ea in cea de a doua copie, descoperită recent (/. descrierea arheografică), şi cum a fost restabilită de altfel, de primii editori şi acceptată, apoi, de editorii celui de-al II-lea volum, al D.I.R., care au publicat actul, corect, după M. Costăchescu (cf. şi Şimanschi, Autenticitatea şi datarea, p. 89). 1 „Coste, Tudora", în copie; peste tot în această copie, numele „Tudora" e în flexiune slavă (corect, in româneşte: „Tudor" — cf. doc. nr. 151). 2 In loc de „feciorul" (cf. M. Costăchescu, Doc. mold. Ştefan, p. 136); în copia din 1673 (7181) mai 18 (v. descrierea arheologică) înaintea acestui cuvînt era scris: „Drăg(ă)lina" care, apoi, a fost tăiat de copist cu o linie. 3 în loc de: „nepotul" (cf. ibidem). * în loc de: „nepoţii săi de frate" (cf. ibidem). 6 în copia menţionată: „Drăgălina" (v. şi mai jos). 98 www.dacoromanica.ro * Omis (cf. M. Costăchescu, loc. cit.). 7 în loc de: „mătuşa lui" (cf. ibidem). 8 în loc de „Ivanco" (cf. ibidem). 9 în copia menţionată: „Olăşcoae". 10 în copia menţionată: „Niacşii". 11 în aceeaşi copie: „Musia". 12 în loc de: „nepoţii săi de frate (cf. M. Costăchescu, loc. cit.). 13 în copia menţionată: „Triabeş". 14 în aceeaşi copie urmează, tăiat cu o linie de copist: „Drăg(ă)lina de a lor bună/oe s-au tocmit denainte domnii. . .". 15 Urmează, între paranteze, menţiunea traducătorului: „şi nu să ştie, că-i rupt". 10 Omis (cf. M. Costăchescu, loc. cit.) pentru filiaţia Tudorilor, cf. actul din ((înainte de 1495 (7003) ianuarie 10>, în acest voi., doc. nr. 151). 17 Greşit, în loc de: 6997 (v. descrierea arheografică şi comentariul). 53 1489 (6997) mai 16. Ispisoc de la Ştefan vodă din l(ea)t 6997 <1489> mai 16, scriind precum au vinit Vişa, fata lui Sasu pitariul, şi au vîndut a sa driaptă ocină, dintru al său drept uric, din uricul tatălui ei, a lui Sas pitariul, un satu pe Tămaş, unde au fostu casa tatălui său; acela l-au vîndut lui Ivan Badiul, drept 83 de zloţi tătărăşti. Bibi. Acad., MDXXXI/84 (nr. 1). Rez. într-un iz/od de „scrisori... pi satul Tămaşii ot ţînut(ul) Bacăului, ce-au ascultat mai denainte de ţinut(ul) Putnii . . . ap(rilie 11, l(ea)t 7268 <1760)". 54 1489 (6997) octombrie 14, Suceava-. Von Gottes Gnaden, wir Ştefan Woewoda, Hospodar des moldaui-schen Landes, thun kund durch diesen unseren Brief Allen, die solchen sehen oder lesen horen1, wienach vor uns und all unseren moldauischen Bojaren gekommen sind unser Diener Dragot und seine Schwester Negrită, Wlaschins Kinder und Pogănels Enkel, und haben verkauft ihr wahrhaftes Vatergut, ein Dorf, namens Pogăneşti, an der Bârlad, unserer Herrschaft selbst um 200 tatarische Gulden. Und unsere H(err)sch(af)t hat all dieses Geld, 200 tatarische Gulden, in die Hânde Dragots und seiner Schwester Negrită, Wlaschins Kindern und Pogănels Enkel, vor unseren Bojaren bezahlt. Da nun uns(ere) H(err)sch(af)t Alles, soviel oben geschrieben, gezahlt hatte, haben Dragot und seine Schwester Negrită die Vorrechtsbriefe ihres Ahn's Poganei, welche er liber dieses Dorf Pogăneşti von unseren Oheimen, Eliâ dem Woew(oda) und Ştefan dem Woew(oda), (als sie unter sich in Frie-den lebten)2 hatte, in unsere Hânde gegeben. Gleichfalls sind vor uns und unseren Bojaren gekommen unser Diener Wasko und seine Schwester Mărena, Iwon Nimais Kinder, Michai Kalins und Stefans Enkel, aus ihrem guten Willen, von niemand gezwungen oder vergewaltigt, und haben verkauft ihr wahrhaftes Vatergut vermoge Hand-veste ihrer Grossvâter, Michai Kalins und Stefans und Handveste ihrer Grossvâtter, Michai Kalins und Stefans und vermoge Vorrechtsbriefe, die diese von unserem Ahne, dem Woew(oda) Alexander hatten, und haben www.dacoromanica.ro 99 uns(ere) H(err)sch(af)t selbst verkauft ein Dorf an der Bârlad namens Kali-nestie, wo ihres Grossvater Michai Kalins und seines Bruders Ştefan Hâuser waren, um 120 tatarische Gulden. Und uns(ere) H(err)sch(af)t hat all dieses Geld, 120 tatarische Gulden in die Hânde Waskos und seiner Schwester Marina, Iwan Nimais Kinder und Michai Kalins und Stefans Enkel, bezahlt. Und die Vorrechtsbriefe, welche ihr Grossvater Michai Kalin und sein Bruder Ştefan von unserem Grossvater, dem W(oe)w(oda) Alexander, hatten, haben sie auch in uns(ere) H(err)sch(af)t Hânde gegeben. Gleichfalls ist vor uns und unseren Bojaren gekommen unser Diener Toader, Hermans des Parkalaben Bruder, aus seinem guten Willen, von niemand gezwungen oder vergewaltigt, und hat mit uns(ere) H(err)sch(af)t vertauscht ein Dorf namens Toporouz, mit allen zugehorigen Beiwinkeln, ubern Prut in Cernower Bezirk, welches sein Bruder H(er)r Herman der Parkalab von unseren Dienern Standul und seinen Brudern Iwanko und Isaiko, Sohnen Fedkowid Starostid, Enkeln Michuls Starostid, um 400 tatar-(ische) G(u)ld(en) gekauft hatte. Und unser Diener Toader, Hermans Bruder, hat uns(erem) H(err)sch(af)t dieses Dorf Toporouz in Cemower Bezirk mit allen zugehorigen Beiwinkeln gegeben. Und die Vorrechtsbriefe, welche sein Bruder Herman vermoge Erkaufs auf dieses Dorf Toporowzi uberkommen, hat er auch in uns(ere) H(err)sch(af)t Hânde gegeben. Dagegen habe ich (As)2, uns(ere) H(err)sch(af)t, unserem Diener Toader, Hermans Bruder, fur dieses Dorf Toporouz zwei Dorfer an der Berlad gegeben, namentlich: Pogănestie, ein Dorf, das uns(ere) H(err)sch(af)t von Dragot und seiner Schwester Negrită, Wlaschins Kindern und Pogănels Enkel, um 200 tatarische Gulden gekauft hat. Und die Vorrechtsbriefe, welche uns Dragot und seine Schwester Negrită von ihrem Grossvater Pogănel, die er auf dieses Dorf Pogănesti von unseren Oheimen dem Woew(oda) Eliâ und dem Woew(oda) Ştefan hatte, als sie in Frieden gelebt, haben wir auch in die Hânde Toaders, Hermans Bruder, gegeben. Ebenso haben wir unserem Diener Toader, Hermans Bruder, ein zweites Dorf an der Berlad, namens Kalinestie, welches Dorf ich (As)2 unsere H(err)-sch(af)t von Waschko 3 und seiner Schwester Mărina, Iwon Nimais Kindem, Michai Kalins und seines Bruder Stefans Enkel, um 120 tatarische Gulden erkauft habe, gegeben. Und die Vorrechtsbriefe, welche Waschko8 und seine Schwester Mărina von ihrem Grossvater Michai Kalin und seinem Bruder Ştefan von unserem Ahne, dem Woew(oda) Alexander in unsere Hănde gegeben, die haben auch wir in unsers Dieners Toader, Hermans Bruder, Hănde gegeben. Ueberdies haben wir unserem Diener Toader, Hermans Bruder, zu diesen zwei Dorfem, Pogănestie und Kălinesti, 100 tatarische Gulden bar drauf bezahlt. Gleichfalls sind vor uns und unseren Bojaren gekommen unsere Diener Sima und seine Sohne:Shurka, lori, Drăgan und Michul mit seinen Kindern, und Stezko mit seinen Kindem aus ihrem guten Willen, von niemand gezwungen oder vergewaltigt und haben verkauft ihr wahrhaftes Vatergut, vermoge ihrer wahrhaften und angestammten Handveste, nâmlich die Hâlfte des Dorfes namens Unter-Grigorestie am Seret uns(erem) H(err)s Ji/af)t selbst um 125 ungarische Gulden. Und uns(ere) H(err)sch(af)t hat atJ dieses Geld, 125 ungarische Gulden in die Hânde Simas und seiner Kind<' • Shurka, lori, Drăgan und Michuls und seiner Kinder und Stezkos und seiner Kinder bezahlt. Und die Vorrechtsbriefe, welche sie von unserem Grossvater, dem 100 www.dacoromanica.ro Woew(oda) Alexander, auf dieses halbe Dorf Unter-Grigorestie hatten, haben sie auch in uns(ere) H(err)sch(af)t Hânde gegeben. Gleichfalls sind vor uns und unseren Bojaren gekommen unsere Diener, H(er)r lori Scherbid und H(er)r Peter Grigoreskul, aus ihrem guten Willen, von niemand gezwungen oder vergewaltigt und haben verkauft ihr wahr-haftes Vatergut, vermoge wahrer und angestammter Handveste die zweite Hâlfte des Dorfes Ober-Grigorestie, den Teii des Kanzlers Kupdid, uns(erem) H(err)sch(af)t selbst um 350 tatarische Gulden. Und uns(ere) H(err)sch(af)t hatt all dieses Geld, 350 tatarische Gulden in die Hânde des H(er)r lori Scherbid und H(er)r Peters Grigoreskuls bezahlt. Und als wir Alles bezahlt, hat auch Peter Grigoreskul in uns(erc) H(crr)-sch(af)t Hânde die zwei Vorrechtsbriefe gegeben, welche er auf diese Hâlfte des Dorfes Grigoresti vermoge Erkaufs von unseren Oheimen, den Woew(oda) Ştefan und dem Woew(oda) Peter hatte. Und nach der Uebereinkunft habe ich uns(ere) H(err)sch(af)t, soviel oben geschrieben, bezahlt. Gleichfalls ist vor uns und vor unseren Bojaren gekommen unsere Diener, Standiul Starostid mit seinen Brudern Iwanko und Isaiko, Sohnen des Fedko Starostid, Michul Starosteskuls Enkel, aus ihrem guten Willen, von niemand gezwungen oder vergewaltigt,und haben uns(erem) H(err)sch(af)t vertauscht ihr wahrhaftes und angestammtes Vatergut vermoge Handveste ihres Urahns, Shursh des Fratowers und ihres Ahns, Michuls Starostid, und haben uns(ere)m H(err)sch(af)t selbst drei Dorfer an der Socawa, namens: Fratâuzi, wo die Hofe ihres Urgrossvaters Shurshs aus Fratow und ihres Grossvaters Michul Starostid waren, und aufwârts Botischani und Klimouz gegeben. Dagegen habe ich uns(ere) H(err)sch(af)t unseren Dienern Standiol und seinen Brudern Iwanko und Isaiko fur diese 3 Dorfer ein Dorf namens Toporouz mit den dazu gehorigen Beiwinkeln ubern Prut in Cernower Bezirk gegeben; denn dieses Dorf hat uns(ere) H(err)sch(af)t von Toader, Hermans Bruder, ertauscht. Und die Vorrechtsbriefe, die Toader, Hermans Bruder ertauscht. Und die Vorrechtsbriefe, die Toader, Hermans Bruder, von uns(ere) H(err)sch(af)t auf dieses Dorf Toporouz vermoge Erkaufs von Standiul, Iwanko und Isaiko, Sohnen Fedkos Starostd und Enkeln Michul Starosteskuls hatte, die hat Toader, Hermans Bruder, in uns(ere) H(err)sch(af)t Hânde gegeben. Und diese Vorrechtsbriefe wegen Erkauf von Toporouz, die hat uns(ere) H(err)sch(af)t auch in die Hânde Standiols und seiner Bruder, Iwanko und Isaiko gegeben. Auch haben wir ihnen ein zweites Dorf, namens Grigoresti am Şiret, beide Theile sammt den Miihlen auf den Şiret gegeben; denn die Hâlfte dieses Dorfes, Unter-Grigoresti haben wir gekauft von Sima und seinen Sohnen : Shurka, lori, Drăgan und von Michul, Simas Bruder und seinen Kindern und von ihren Bruder Stezko und seinen Kindern, und die zweite Hâlfte des Dorfes Ober-Grigoresti, die haben uns(ere) H(err)sch(af)t von lori Scherbid und von Peter Grigoreskul fur 350 tatarische Gulden erkauft. Und wir haben gegeben in die Hânde Standiols, Iwanko und Isaiko zwei Vorrechtsbriefe, welche Peter Grigoreskul von unseren Oheimen, dem Woew(oden) Ştefan und dem Woew(oden) Peter auf diese Hâlfte des Dorfes Ober-Grigo-resti hatte. Ueberdies haben wir den Standiol, Iwanko und Isaiko zu diesen zwei Dorfen Toporouz und beidertheilige Grigoresti noch 200 tatarische Gulden darauf gegeben. Und uns(ere) H(err)sch(af)t hat alles ausgeglichen und bezahlt, soviel oben geschrieben ist, vor all unseren moldauischen Bojaren. www.dacoromanica.ro 101 Hiernach hat es uns(ere) H(err)sch(af)t fur gut befunden aus unseren guten Wolwollen, aus reinem und erleuchtetem Herzen und aus all unserem guten Willen und mit Gottes Hilfe, damit wir erstârken und bekrăftigen unser Kloster Putna, wo das Gotteshaus der Himmelfahrt der heiligsten, reinsten, seligsten Herrscherin, unserer Gottesgebârerin und allzeit Iung-fraun Maria und wo der Egumen unser Beter, H(er)r Pop Paisie ist, und haben gemacht fur die Seelen unserer selig ruhenden Voreltern, fur die Seelen und das Seelenheil unserer Eltem und fur unsere Gesundheit und unser Seelenheil und fur die Gesundheit und das Seelenheil unserer Kinder und haben gegeben und bekrâftigt diese 3 Dorfer namens Fratauz an der Socawa sammt den Muhlen, die auf der Sodawa sind und etwas oberhalb Botăschani und Klimouz, auf dass sie unserem heil(ige) Kloster Putna von uns eine Handveste seien mit allen Einkunften unverbruchlich fur immer, in Ewigkeit. Und der Hotar dieser drei Dorfer soli nach allen Seiten nach den alten Hotarungen sein, wo solche von jeher bestanden haben. Und hiefiir ist die Beglaubigung unserer Herrschaft des obgeschrie-benen wir Ştefan Woewo(d) und die Beglaub(igung) unserer H(err)sch(af)t vielgeliebten Sohne, Alexanders und Bogdanus Wlad, und die Begl(aubigung) unserer Bojaren: d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Njag, d(ie) B(eglau-bigung) d(es) H(er)r(n) Duma, d(ie) B(eglaubigung) d(e) H(er)r(n) Gangur, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Dragosche, Hofrichters, d(ie) B(eglau-bigung) d(es) H(er)r(n) Hărman, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Iazko Hudid, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Dashbog, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Steful von Hotin, die B(eglaubigung) d(es) H(ei)r(n) Mikot und H(er)r(n) Rezesch, Parkalaben von Nemz, d(ie) B(eglau-bigung) d(es) H(er)r(n) Andreiko des Cortorowers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Grosa, Parkalaben von Orchei, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Ion Sekară von Nowograd, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er;r(n) Klănău, Schwerttrâgers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Boldor, Schatz-meisters, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Eremiâ, Kâmmerers, d(ie) B(eglaubigung) d(es) H(er)r(n) Fruntesch, Truchsessen, d(ie) B(cglaubigung) d(es) H(er)r(n) Schander, Marstallers und die Begl(aubigung) all unserer moldauischen Bojaren, der grossen und der kleinen. Und nach unserem Leben, wer Hospodar unseres Landes sein wird von unseren Kindern oder unserem Geschlechte, oder wen immer Gott aus-erwâhlen wird, Hospodar zu sein unseres moldauischen Landes, der soli doch unsere Schenkung und Bekrâftigung nicht umstossen, sondern sie bestârken und bekrăftigen 4, denn wir haben diese drei Dorfer fur unser ei-genes und bares Geld gekauft und sie diesem unseren heil(igen) Kloster Putna gegeben. Und wer es wagen solite, unsere Schenkung und Bekrâftigung zu vernichten, der soli von Gott dem Herrn, unserem Erloser Iesu Christi ver-flucht sein und von seiner allerreinsten Gottesmutter; er soli sich zu verant-worten haben, vor dem schrecklichen Richterstuhl Christi in den Tagen des Gerichtes. Und zu mehrerer Bestârkung und Bekrâftigung all des Obgeschriebenen haben wir unserem getreuen H(er)r Tăutul, Kanzler, befohlen zu schreiben und unser Siegel beizuhângen diesem unseren Brief5. Geschrieben hats Toader zu Sodawa im J(ahre) 6997/1489, Mon(at) Oct(ober) 14. 102 www.dacoromanica.ro Din mila lui Dumnezeu, noi. Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se 6 că au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, sluga noastră Dragotă şi sora lui, Negrită, copiii lui Ylaşin şi nepoţii lui Pogănel, şi au vîndut ocina lor dreaptă, un sat, anume Pogăneşti, pe Bîrlad, însăşi domniei mele, pentru 200 de zloţi tătăreşti. Şi domnia noastră am plătit toţi aceşti bani, 200 de zloţi tătăreşti, în mîinile lui Dragotă, şi ale surorii lui. Negrită, copiii lui Vlaşin şi nepoţii lui Pogănel, înaintea boierilor noştri. Deci, după ce domnia noastră am plătit toate cele mai sus scrise, Dragotă şi sora lui. Negrită, ne-au dat în mîinile noastre privilegiul bunicului lor Pogănel, pe care el l-a avut pentru acest sat, Pogăneşti, de la unchii noştri, Ilie voievod şi Ştefan voievod, cînd trăiau în pace între ei. De asemenea au venit, înaintea noastră şi a boierilor noştri, sluga noastră Vasco şi sora lui, Mărena, copiii lui Ivan Nemai, nepoţii lui Mihai Calin şi ai lui Ştefan, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă din uricul bunicului lor, Mihai Calin, şi al lui Ştefan şi din privilegiile pe care aceştia le-au avut de la bunicul domniei noastre. Alexandru voievod; şi au vîndut însăşi domniei noastre un sat pe Bîrlad, anume Căli-neşti, unde au fost casele bunicului lor Mihai Calin şi ale fratelui său Ştefan, pentru 120 de zloţi tătăreşti. Şi domnia noastră a plătit toţi aceşti bani, 120 de zloţi tătăreşti, în mîinile lui Vasco şi ale surorii lui. Marina, copiii lui Ivan Nemai şi nepoţii lui Mihai Calin şi ai lui Ştefan. Şi privilegiile pe care le-au avut bunicul lor Mihai Calin şi fratele său. Ştefan, de la bunicul nostru Alexandru voievod, ei încă le-au dat în mîinile domniei noastre. D» asemenea a venit, înaintea noastră şi a boierilor noştri, sluga noastră Toader, fratele lui Hărman pîrcălab, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a schimbat cu domnia noastră un sat, anume Toporăuţi, cu toate cuturile ce ascultă de el, dincolo de Prut, în ţinutul Cernăuţi, pe care îl cumpărase fratele său, pan Hărman pîrcălab, de la slugile noastre. Standul şi de la fraţii săi, Ivanco şi Isaico, fiii lui Fedco Starostici, nepoţii lui Mihul Starostici, pentru 400 de zloţi tătăreşti. Şi sluga noastră, Toader, fratele lui Hărman, a dat domniei noastre acest sat, Toporăuţi, în ţinutul Cernăuţi, cu toate cuturile ce ascultă de el. Şi privilegiul de cumpărătură pe care l-a dobîn-dit fratele său Hărman, pentru acest sat Toporăuţi, încă l-a dat în mîinile domniei noastre. Pentru aceasta, eu, domnia noastră, am dat slugii noastre, Toader, fratele lui Hărman, pentru acest sat, Toporăuţi, două sate pe Bîrlad, anume Pogăneşti, un sat pe care domnia noastră l-am cumpărat de la Dragotă şi de la sora lui, Negrită, copiii lui Vlaşin şi nepoţii lui Pogănel, pentru 200 de zloţi tătăreşti. Şi privilegiile pe care le aveau Dragotă şi sora lui, Negrită, pentru acest sat Pogăneşti de la unchii noştri, Ilie voievod şi Ştefan voievod, cînd trăiau în pace, încă le-am dat în mîinile lui Toader, fratele lui Hărman. De asemenea, am mai dat slugii noastre Toader, fratele lui Hărman, un al doilea sat pe Bîrlad, anume Călineştii, pe care sat, eu, domnia noastră, l-am cumpărat de la Vaşco3 şi de la sora lui, Mărina, copiii lui Ivan Nemai, nepoţii lui Mihai Calin şi ai fratelui lui, Ştefan, pentru 120 de zloţi tătăreşti. Şi privilegiile pe care le dăduseră în mîinile noastre Vaşco3 şi sora lui, Mărina, de la bunicul lor, Mihai Calin, şi de la fratele lui, Ştefan, de la bunicul nostru, Alexandru voievod, încă le-am dat în mîinile slugii noastre, Toader, fratele lui Hărman. www.dacoromanica.ro 103 Pe lîngă aceste două sate, Pogăneşti şi Călineşti, am mai plătit slugii noastre, Toader, fratele lui Hărman, încă 100 de zloţi tătăreşti. De asemenea, au venit, înaintea noastră şi a boierilor noştri, slugile noastre. Sima şi fiii lui, Giurco, Iurie, Drăgan şi Mihul cu copiii lui şi Steţco cu copiii lui, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul lor drept, anume jumătate din satul numit Gri-goreştii, partea de jos, pe Şiret, domniei noastre însăşi, pentru 125 de zloţi ungureşti. Iar domnia noastră am plătit toţi aceşti bani, 125 de zloţi ungureşti, în mîinile lui Sima şi ale copiilor săi, Giurco, Iurie, Drăgan şi Mihul cu copiii lui şi Steţco cu copiii lui. Şi privilegiul pe care l-au avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod, pentru această jumătate din satul Grigo-reştii, partea de jos, încă l-au dat în mîinile domniei noastre. De asemenea, au venit, înaintea noastră şi a boierilor noştri, slugile noastre, Iurie Şerbici şi pan Petru Grigorescul, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vîndut ocina lor dreaptă, din uricul lor drept, cealaltă jumătate din satul Grigoreşti, partea de sus, partea lui Cupcici logofăt, însumi domniei noastre, pentru 350 de zloţi tătăreşti. Şi domnia noastră a plătit toţi aceşti bani, 350 de zloţi tătăreşti, în mîinile panului Iurie Şerbici şi ale panului Petru Grigorescul. Şi după ce am plătit totul, Petru Grigorescul încă a dat în mîinile domniei noastre cele două privilegii de cumpărătură pe care el le-a avut pentru această jumătate din satul Grigoreşti de la unchii noştri, Ştefan voievod şi Petru voievod. Şi, după tocmeală, eu, domnia mea, am plătit cît este mai sus scris. De asemenea, au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, slugile noastre, Standul Starostici cu fraţii lui, Ivanco şi Isaico, fiii lui Fedco Starostici, nepoţii lui Mihul Starostescul, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au schimbat cu domnia noastră ocina lor dreaptă, din uricul străbunicului lor, Giurgiu de la Frătăuţi, şi al bunicului lor, Mihul Starostici, şi au dat însăşi domniei mele trei sate pe Suceava, anume: Frătăuţi, unde au fost curţile străbunicului lor. Giurgiu de la Frătăuţi, şi ale bunicului lor, Mihul Starostici, şi, mai sus, Botişani şi Climăuţi. Pentru aceasta, eu, domnia noastră, am dat slugilor noastre, Stanciul şi fraţilor lui, Ivanco şi Isaico, pentru aceste 3 sate ale lor, un sat anume Toporăuţi cu cuturile ce ascultă de el, dincolo de Prut, în ţinutul Cernăuţi, căci acest sat îl căpătase în schimb domnia noastră de la Toader, fratele lui Hărman. Şi privilegiul lui Toader, fratele lui Hărman, de cumpărătură de la Stanciul, şi Ivanco şi Isaico, fiii lui Fedco Starostici, nepoţii lui Mihul Starostescul, acesta l-a dat Toader, fratele lui Hărman, în mîinile domniei noastre. Şi acest privilegiu pentru cumpărarea Toporăuţilor încă l-a dat domnia noastră în mîinile lui Stanciul şi ale fraţilor lui, Ivanco şi Isaico. încă le-am mai dat un al doilea sat, anume Grigoreşti, pe Şiret, amîn-două părţile, cu morile pe Şiret, care jumătate din acest sat, Grigoreşti, partea de jos, am cumpărat-o de la Sima şi de la fiii lui, Giurco, Iurie, Drăgan şi de la Mihul, fratele lui Sima, cu copiii lui, şi de la fratele lor, Steţco, cu copiii lui, şi cealaltă jumătate a satului Grigoreşti, partea de sus, a cumpărat-o domnia noastră de la Iuri Şerbici şi de la Petru Grigorescul, pentru 350 de zloţi tătăreşti. Şi noi am dat în mîinile lui Stanciul, Ivanco şi Isaico, două privilegii, pe care le-a avut Petru Grigorescul de la unchii noştri, Ştefan voievod şi Petru voievod, pentru această jumătate din satul Grigoreşti, partea de sus. 104 www.dacoromanica.ro Pe lîngă aceste două sate, Toporăuţi şi Grigoreşti, amîndouă părţile, am mai dat lui Stanciul, Ivanco şi Isaico încă 200 de zloţi tătăreşti. Şi domnia noastră a întocmit şi a plătit toate, cît este mai sus scris, înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni. După aceasta a socotit domnia noastră că este bine, din bunăvoia noastră, cu inimă curată şi luminată şi cu toată bunăvoinţa noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim şi să împuternicim mănăstirea noastră Putna, unde este hramul Adormirea7 preasfintei, curatei, preafericitei stă-pînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi unde este egumen rugătorul nostru, chiar popa Paisie, şi am făcut, pentru pomenirea sfîntrăposaţilor noştri strămoşi, pentru pomenirea şi mîntuirea părinţilor noştri şi pentru sănătatea şi mîntuirea noastră şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri, şi am dat şi am întărit aceste 3 sate, anume Frătăuţi, pe Suceava, cu morile care sînt la Suceava, şi, ceva mai sus, Botăşani şi Climăuţi, ca să fie sfintei noastre mănăstiri Putna de la noi uric cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestor trei sate să fie din toate părţile după vechile hotare* pe unde au folosit din veci. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei noastre. Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Neagu, credinţa panului Duma, credinţa panului Gangur, credinţa panului Dragoş vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Iaţco Hudici, credinţa panului Dajbog, credinţa panului Şteful de la Hotin, credinţa panului Micotă şi a panului Reaţeş pîrcălabi de Neamţ, credinţa panului Andreico Ciortorovschi, credinţa panului Groza pîrcălab de Orhei, credinţa panului Ion Secară de la Cetatea Nouă, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Boldur vistier, credinţa panului Eremia postelnic, credinţa panului Frunteş stolnic, credinţa panului Şandru comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-i împuternicească, pentru că am cumpărat aceste trei sate cu banii noştri proprii şi gata şi le-am dat sfintei noastre mănăstiriPutna. Şi cine s-ar încumeta să nimicească dania şi întărirea noastră, acela să fie blestemat de domnul Dumnezeu, mîntuitorul nostru Isus Hristos, şi de preacurata maică a lui Dumnezeu şi să dea răspuns înaintea cumplitei judecăţi a lui Hristos, în ziua judecăţii. Iar pentru mai mtire putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Toader, la Suceava, în anul 6997 <1489), luna octombrie 14. După Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 169— 173 (nr. XXII). Trad. germ. după orig. perg., pecete atirnată. Altă trad. germ., din 1782 ianuarie 30, de M. S. Lopeiski, la Arh. St. Suceava, Fond M-rea Putna, I/M (inv. vechi al M-rii Putna, nr. 107). ALTE EDIŢII: Pumnul, Privire răpede, p. 93 (rez. după Protocolul Comisiei de delimitare a moşiilor din 1781, nr. 107); Fondul religionar, în „Candela", 1889, p. 739 (rez., cu data scotită în stilul de 1 septembrie, după acelaşi Protocol); Rosetti, Despre clasele agricole, p. 108 (rez. dezv., după Wickenhauser); Dan, M-rea şi com. Putna, p. 173 (nr. 2) (rez., cu unele gre- www.dacoromanica.ro 105 şeii, din 1764, in Catastiful lui Vartolomei Măzăreanu); I. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 380—381 (nr. CC) (rez. dezv., după Wickenhauser, cu menţionarea deosebirilor dintre cele două trad. germ.). 1 De la „Hospodar" pină la „hSren", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după doc. din 1443 (6951) august 3, din acelaşi volum, p. 151 (nr. VIII); (cf. D.R.H., I, nr. 237). 8 Parantezele lui Wickenhauser. 8 Corect: „Wasko" (Vasco); v. mai sus. 1 De la „Und nach unserem Leben" pină la „bekrâftigen", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după documentul din 1487 (6995) martie 7 (v., in acest volum, doc. nr. 9). 6 De la „Und zu mehrer Bestârkung" pină la „Brief", întregit, potrivit indicaţiei lui Wickenhauser, după acelaşi doc. 6 V. nota 1. 7 în textul germ.: „Himmelfart" (înălţarea). 55 1489 (6997) octombrie 31, Suceava. Suret de pe ispisoc vechiu pe sîrbia de la Ştefan v(oie)vod, domnul Ţării Mold(o)vii, scris în Suceavă, din leat 6997 <1489> oct(o)mv(rie) 31. înştiinţare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta asupra ei, sau o vor auzi citindu-se, precum aceste adevărate slugile noastre. Stan şi Onu1, z din satul Şoldeştii, pe apa Zăbrăuţului, care şi-o au fost cumpărat tatăl lor, Iuga Grasul, de la Aldomi3, drept 250 zloţ(i) tătărăşti şi un cal bun. Iar hotarul acei 4 de sat