ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” – IAŞI A. MOLDOVA VOLUMUL XXVIII (1645–1646) VOLUM ÎNTOCMIT DE PETRONEL ZAHARIUC, MARIUS CHELCU, SILVIU VĂCARU, CĂTĂLINA CHELCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2006 1645 (7153) ianuarie 14, Iaşi M [p. 1] † Adecă noi, Ionaşco postelnic, şi Ionaşco C(ă)rstiian şi Dumitraşco C(ă)rstiian, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia [p. 2] noastră, ne-am tocmit şi ne-am împărţit, cu ocina ce-am avut, înpreună, de la părinţii noştri. Venitu-s-au în partea fratelui, Vasilie Brăescul, tot satul Băscăcénii, cu vecini şi cu tot venitul şi a patra parte de Hriţéni. Aşijdere, şi ţiganii ce-avem de moşie, deaca-i vom scoate, să avem a-i înpărţi. Iar de se va tâmpla, cândva, să aibă vr-un frate pagubă din partea sa, ca s(ă) hie despre toţi fraţii. Aceasta scriem. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit, să să ştie. [...] <7153/1645> [...] <14>. [...] . [...] . [...] . : Înpărţeala în care pomeneşti şi Hriţănii, 7183, ghen(a)r 14, <şi cu cerneală neagră, din aceeaşi perioadă>: 7153 <1645>. No. 4 <şi de la începutul secolului al XX-lea, cu cerneală violet>: No. 3 sinetu. 1645 (7153) ianuarie 17, Şerbeşti M [p. 2] † [...], scriem şi dăm ştire cu ceastă scrisoare a[l] no(a)stră cum au vinit înnaintea no(a)stră Andronic, ficiorul Magdei de Vărtop, ca să-i tocmim cu nepotu-său, popa Vasilie, pentru un cal ce i-au dat popa Vasilie, al său cal, de s-au dus călare la ţinutul Sucévei cu o treabă a lor acolo. [p. 3] Deci într-acea cale, fiindu pre la Sfétii Petră, au înblat tari şi făr(ă) isprav(ă) şi i-au omorât calul, cu crepat asuprit de cali. Deci acel cal, au mărturisit Andriian de Cărligi, cu sufletul lui, înaintea no(a)stră, cum i-au dat el singur preutului doisprăgéce ug(hi), bani buni, pré acel cal, şi preutul n-au vrut să i-l dea într-acei ban(i), iar noi am socotit să fie într-acel preţ şi i-am împăcat pre cumu-i légea ţărei cea bătrână, căci i l-au dat preutul de bunăvoia sa, să i s(ă) plătească calul, giumătate, preţ de şeas(ă) ug(hi). Deci Andronic, cu altă n-au avut cu ce i-l plăti, partea lui, ce-au fost de plat(ă) dintr-acei 6 ug(hi), căci că într-ace treabă au înblat pre celu cal sîntu şi alţi fraţi să agiutorească la acei 6 ug(hi). Deci Andronic s-au voit, de bun(ă)voia sa, cu nepotu-său, cu preutul popa Vasilie şi i-au dat din partea lui de ocin(ă) trei pământuri arăto(a)re, şi anume pământurile: unul în Rugina, altul în rândul păriului, altul lângă sat, şi partea din moară câtu are el toată, şi fânaţul în Gropi şi pomii din vatra satului, din sat din Vărtop. Şi acéstea i le-au dat cu tot vinitul, ca-s(ă) fie a lui, în véci, şi să-ş(i) fac(ă) şi dirés(e) domneşti. Şi la aciasta tocmal(ă) s-au tâmplat şi megiéşi atunci, a[l]nume: Ghiorghie Boţ, şi Ursu Nechita, şi Vasilie Bran, şi Andreiu némişul, şi Ionaşco de Bodeşt(i), şi popa Pătrăşcan de Bodeşti, şi Gligorcea Gherghiţ(ă), şi Iaţco diregătoriul de Şerbeşti, şi Larion de Vărtop şi mulţi o(a)meni buni şi megiiaşi. Şi, pre mai mare credinţă, am pus peceţ(i) şi am iscălitu. Şi eu, Lupul Bogza, am scris acest zapis cu mâna mea, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <17>. † [...] . † [...] . † Andreiu némişul ; şi Costân [...] . † [...] . † [...] . † [...] . † Gligorcea Ghérghéţă . † Pop(a) Pătraşco . † Ioanes Kwietniowicz . † [...] . M [p. 4] † Izvod să s(e) ştie ce am dat la moartea lui Andronic, unchiu mieu, eu, popa Vas(i)lie: † 4 bezmeni de cear(ă), atunci înbla bezmenul câte un leu; † 1 sac de făin(ă), un zlot; † 1 ort mătase şi tămăe; † 1 drob de sare, 2 pot(ronici); † doi orţi preuţilor; † 1 ort preamănă, la mas(ă), căci n-au agiunsu lumănări, un ortu; † 1 pot(ronic) buni unii fămei ce i-au fost dator; † 1 pot(ronic) bun îi Furduias(ă); † 1 mierţă de grâu şi un ortu ce au fostu dator; † 1 bărbănţă de bére am plătit lui Fădor, tij, 1 ort; † 300 de leturghii să grijescu eu de dânsăle, să portu griji pentru păcatele lui. Să fac acéste trei sute, fac 6 lei bătuţi. † Fac 12 lei, 9 pot(ronici) buni. † Aşijderi, partea lui Andronic din moar(ă) ce s-au venit o am cumpărat eu, deusăbi, cu Dumitraşco Donici, dreptu trei lei. Eu am dat doi lei şi Dumitraşco un leu. : Zapis de la Andronic [...]. 7153 <1645> ghen(arie) 17, : Vărtopul ot Niamţu <şi o alta de la sfârşitul sec. al XIX-lea cu litere latine>. 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M [p. 8] † [...]. Adecă au venit înaintea domnii méle şi înnaintea boiarilor domnii méle, a marî şi a mici, sluga domnii méle Mihăilaş Beldiman cu un zapis de mărturie de la Savin Prăjescul biv vel dvornic, şi de la Dumitraşco Buhuş bâv vel vistiiarnic, şi de la Ghiorghi Ştefan tretî logofet, şi de la Pătraşco postelnicul, şi de la Neculai Seachil stolnicul şi de la alţî feciorî de boiarî, scriindu într-acel zapîs cum giupăneasa Mariia, giupăneasa lui Savin Prăjescul dvornic, ce mai sus scrie, mainte de moartea ei, cum s-au sculat ia de bunăvoia ei, de nime nevoită, nici asuprită, şi s-au dat cu totul după moartea ei slugii noastre ce mai sus scrie, frăţâne-său cel mai mâc, lui Mihăilaş Beldiman, cu toate ocinele şi cu toată agonisita ei, şi cu ţigani, şi cu vâi, şi cu tot ce va hi partea ei. Deci domniia mea, deaca am vădzut acel zapis de la acei boiarî ce mai sus scrie şi de la dânsa, scriindu cu blăstăm, domniia mea încă am dat şi am întărit slugii noastre ce mai  scrie, lui Mihăilaş Beldiman, ca să hie toată agonisita ei, moşii şi ţâgani şi ţâgance, ce va hî avut de la părinţii ei, şi ce va hî făcut ia şi altă agonisâtă toată. Iară alţî din ruda ei, fraţî sau nepoţî, nime nice o treabă să nu aibă. [...]. [...] <10>. † [...]. [...] . † [...]. 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M [p. 8] † [...]. Scriem domniia mea la sluga noastră, la Ilea de Spanciocani. Dămu-ţi ştire, că s-au pârât de faţ(ă), naintea domnii méli, boiarinul nostru Cujbă ce-au fost [p. 9] vornic, cu Costin, ficiorul Măricăi din Ruginoasa, pentru o parte de ocină din sat din Păniceşti. Deci au rămas boiarinul nostru, Cujbă vornicul, pre Costin, cum n-are nici o treabă Costin acolo, într-acel sat. Pentr-acéia, deaca vei vedea cartea domnii méle, iar tu să socoteşti cu oameni buni, deş(i) va fi pus casa Costin pre locul boiarinului nostru, să-i puneţi dzi să-ş(i) mute casa. Aşijdirea, câtă pâine va fi sămănat pre locul dumisa[a]li, să aibă a-i lua a dzécea, iar fânul să i-l oprească tot, cât va fi cosit pre partea vornicului. [...] [...] <7153/1645>, [...] <10>. [...]. 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M [p. 9] † [...], scriem şi dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum au vinit înnaintea noastră Anghelina şi cu Solonca, fétele lui Simion Purece din Şofrăceşti, de ş-au întrebat pentru neşti case ce au fostu rămas(e) de tată-său. Deci noi am socotit cu oameni buni megiiaşi pentru rândul acelor case şi le-am făcut lége, după cumu-i légea ţărăi, să facă amândoao o casă depreună, să hie casă dereptu cas(ă) sau să întoarcă banii una alţiia, cum vor socoti şi vor biciului oameni buni că vor hi acéle case a lui Pureci, să întoarcă giumătate de bani. După acea, iale s-au socotit şi s-au tocmit, de bunăvoia lor denaintea noastră, ca-s(ă) întoarcă Anghelina banii Soloncăi, 19 ug(hi), pre giumătat(e), de cum s-au socotit preţul acelor case, denaintea noastră. Pentr-aciea, noi încă am făcut ceastă carte a noastră, ca-s(ă) hie tocmiţi şi înpăcaţi. De-aceasta scriem ca s(ă) să ştie. [...] <7153/1645> [...] <10>. † [...] . 1645 (7153) februarie 18, Iaşi M [p. 10] † [...]. Adecă au venit înnaintea domnii méli şi înnaintea boiarilo domnii méli, a marî şi a mici, Mihăilaş Beldiman, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a lui bunăvoie, şi au vândut un ţigan, anume Eftimie, feciorul Măricăi, nepotul lui Bilăe ţiganul, şi cu muiarea lui, anume Mărie, şi cu feciorî săi, anume Gavril ..., cé i-au fostu lui Mihăilaş Beldiman dereptu de moşie. Acesta ţigan l-au vândut slugii noastre, Lupului Stroescul, dereptu treidzăci de taleri băt[t]uţî. Deci domniia mea, deca am vădzut tocmală de bunăvoie şi plată deplin(ă), domniia mea încă am dat şi am întăritu slugii noastre ce mai sus scrie, Lupului Stroescului, ca să-i hie direpţi ţigani de moşie şi cumpărătură, neclătiţî nice dănăoră, în viacî. [...]. [...] <7153/1645> [...] <18>. † [...]. † [...] . † [...]. 1645 (7153) februarie 23 M [p. 10] † Adecă eu, Zamfir de Brusa, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am vândut o casă ci am avut a mea direaptă cumpărătură, între Oprea cizmariul şi între Hareta săbiiariul, şi o am vândut dumisale stolnicului Hristodor, direptu 15 ug(hi), ca să-i fie lui ocină şi moşie. Şi o am vândut dinnaintea a oamin(i) buni din sus şi din gios şi vecini de-aproape, anume: Oprea cizmariul, şi Hareta săbiiariul, şi Mih(a)il Floca, şi Saulea din Cârligătură şi mulţi oamin(i) buni. După acéia, am chemat şoltuzul Gligorie cu doisprădzéce pârgari de-am scris la catastivul oraşului, iar noi aceşt(i) oamen(i) buni, dac-am vădzut întru dânşi(i) de bunăvoie tocmală, pusu-ne-am şi peceţile, ca să fie de credinţă, ca s(ă) să ştie. [p. 11] Eu, Mihălachi, am scris. [...] <7153/1654> [...] <23>. 1645 (7153) martie, Iaşi M † [p. 11] Adec(ă) eu, Larion Pleşcar din Verşani, ginerele lui Ionaşco Pleşcău, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu, de nimene îndemnat, nice înbiiat, ce de bun(ă)voia mea, am vândut a mea dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie, şeasesprădzéce pământuri, şi cu vatră de sat şi cu tot venitul, din Vereşani, pre Moldua, ce-i în ţânutul Sucévei, ce această parte de ocin(ă) iaste moşie fămeei méle Vrărvarei, fata lui Ionaşco Pleşcău, nepoata lui Toader, iar mie-m(i) iaste şi cumpărătur(ă), căci [p. 12] am plătit pre socru-mieu, Ionaşco, şi de dajde curtenească, şi l-am şi comândat şi sărăcuste i-am făcut. Şi aceast(ă) ocin(ă), eu am vândut-o dumisale giupânului Iordachi vistérnicul cel mare, drept doadzeci şi cinci galbeni, bani buni. Şi în[n] acea, dumialui vistérnicul Iordachi ne-au dat banii, toţi deplin, ce mai sus scrie, 25 ug(hi), bani gata. Şi aşijdere, şi eu, Gavril, feciorul Dochiţei, nepotul lui Ion Ginerétea, am vândut a mea dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie, aşijderi din Verşéni, şeapte pământuri în ţarin(ă), din tot locul, cu vatră de sat, şi cu fânaţ şi cu tot venitul. Aceasta ocin(ă) am vândutu-o, aşijdere dumisale vistérnicului Iordachi, drept doisprădzéce galbeni, bani buni. Şi în[n] acea, dumialui Iordachi vistérnicul cel mare ne-au dat banii, toţi deplin, ce mai sus scrie, 12 ug(hi), bani gata. Şi în[n] aceast(ă) tocmal(ă) s-au prilejit de faţ(ă): Ursu Vartic ce-au fost vornic de poart(ă), şi Tănasie diiacul de Dânceşti, şi Vasilie Grăbea neguţătoriul de Iaşi, şi Ursu, feciorul lui Botedzu, şi Toader Perjul diiacul de Homicéni, şi Mierăuţ(ă) Păturniche de Moviléni şi alţii mulţi. Deci noi, vădzând de bun(p)vo(i)e tocmal(ă) şi plat(ă) deplin(ă), cu bani gata, noi încă am iscălit şi peceţile ne-am pus şi ca să aib(ă) credinţă zapisul acesta. Şi eu, Luchiian diiacul, am scris, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645>. † Larion Pleşcar; Gavril, ficiorul Dochiţii, cu mâna me am scris . [...] . † [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . 1645 (7153) martie 4 M [p. 12] † [...]. Scriem domniia mea la slugile noastre, la pârcâlabii de ţânutul [p. 13] Neamţului. Dămu-v(ă) ştire că domnii mél(e) s-au jăluit sluga noastră Boldescul ce-au fostu armaş pre nişte răzéşi a lui din sat din Popi, dzicându că i-au vândut nşte părţi de ocină din partea din sus şi n-au fostu avându treabă. Pentr-acéia, deaca veţi vedea cartea domnii mél(e), iar voi să-i faceţi lége direaptă cu acei răzéşi, să-i întoarcă înapoi ce le-au dat pré céle moşii. Iară denu vor vrea să întoarcă să le daţi dzi să vii să stea de faţ(ă). [...]. 1645 (7153) martie 8 M [p. 15] † Adecă eu, Andreiu, şi sora mea, Nastasiia, şi sora mea, Ciurla, feciorii Savului, nepoţii Huhulei, din sat din Nistoréni, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vândut a noastră ocină şi moşie din sat din Nistoréni, din giumătate de sat, giumătate. Aceasta o am vândut dumisal(e), lui Gligorie ce-au fost postelnic, dereptu noaosprădzéce lei bătuţi, ca să-i fie dumisal(e) direaptă ocină şi moşie, dumisale, şi feciorilor dumisal(e), şi nepoţilor, şi strenepoţilor ş-a tot rodul dumisal(e), cu tot venitul, în vatra satului, şi-n ţarin(ă), şi-n fânaţ şi din tot hotariul Nistorénilor, ce iaste partea noastră ce mai sus scrie, din giumătate de sat, giumătate. Şi aceasta tocmal(ă) s-a făcut dinaintea lui Toader de Porcişéni, şi a lui Gligorie, fratele nostru, cari i-am vândut, Andreiu, şi Nastasiia şi Ciurla, carii mai sus scrie, şi dinaintea Onacăi ce-au fost şoltuz de Vasluiu, şi Hilimon din Porcişéni, [p. 16] şi Merăuţă de-acolea, şi Nechita de-acolea, şi popa Toader de Micleşti, şi Tiron de-acolea şi mulţi oameni buni, ca să aibă a-ş(i) face dumnealui şi dirése domneşti. Şi, mai pre mar(e) creinţă, ne-am pus şi peceţile. De-aceasta scriem şi mărturisim cu cest zapis, ca s(ă) să ştie. [...] <7153/1645> [...] <8>. Andriu; Nastasie; Ciurla. Onaca; Hilimon; Mierăuţă. † [...] . : † Adec(ă) eu Andrei, [...], înşine pre noi mărturim cu cest zapis al nostru cum am vândut partea noastră de ocin(ă) [...], din gum(ă)tate de sat, gium(ă)tate, lui Gligorie biv postelnic [...], şi o au vândut derept 19 lei bătuţ(i), de nime înpresuraţ(i) şi nevoiţ(i), am vândut a nostră direapt(ă) ocin(ă) şi moşie ca s(ă)-i hie ocin(ă) direapt(ă) dumisale [...]. <Şi o altă însemnare din a doua jumătate a sec. al XVII-lea>: Zapis ot Nistoréni de la Andrii şi soru-sa, Nastasiia, ficel(e) ..., nepot Huhulei, di sat Nistore, o vândutu. Let 7153 <1645> mart(ie) 8. Zap di Nistoreni, cumpărat de Gligori pah(arnic). 1645 (7153) martie 12, Iaşi M [p. 18] † Adică eu, Dumitru diiaconul, feciorul preutului Andreicăi din Verşéni, şi cu diiaconiţa mea, Iftimiia, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bun(ă)voie, am vândut a noastră dreapt(ă) moşie şi cumpărătur(ă), doao j(i)rébii din Verşéni, ce sint pre Moldua, în ţânutul Sucévei: o j(i)rébie ne iaste de moşie, ce-i cumpărătur(ă) tătâne-mieu, popei Andreicăi, înpreun(ă) cu înmă-mea Tudora, de la Sofroniia şi de la Todosiia, fétele lui Ion némişul, iar o j(i)rébie ne iaste cumpărătur(ă), înpreun(ă) cu diiaconiţa, de la Constantin şi de la fratele său Istatie, feciorii Precupoaie, nepoţii némişului. Acéste 2 j(i)rébii le-am vândut noi dumisale, lui Iordachi vistérnicul cel mare, drept şeaptedzeci galbeni buni, cu pământuri în ţarin(ă), şi cu fânaţ, şi cu vatră de sat, şi cu casă gata drăniţit(ă), şi cu pivniţ(ă) de piiatră, şi cu ogradă bun(ă), şi cu alte case în ogradă şi cu grajd şi cu pohoarnă, toate gata, şi cu loc de stupin(ă), şi cu vad de moar(ă) în Moldua şi cu tot venitul. Pentru acea, şi dumialui Iordachi vel vist(iernic) ne-au dat banii deplin ce mai sus scrie, 70 ug(hi), toţi bani gata. Pentru acea, ca să-i fie dreapt(ă) ocin(ă) şi cumpărătur(ă) dumisal(e), şi cuconilor şi nepoţilor săi. Şi în tocmal(ă) au fost de faţ(ă): Gheorghi Roşca vist(iernic), şi Roşca vornicul de poart(ă), şi Năniul vornicul, şi Necoar(ă) Dupniţă diiac, şi Tănasiie diiac ot Dânceşti, şi Vasilie Gârbea neguţătoriul ot Iaşi, şi Toader Perjul diiac şi alţi mulţi. Deci, vădzând de bun(ă)voie tocmal(ă) şi plat(ă) deplin(ă) cu bani gata, pentru credinţa noi am iscălit şi peceţile ne-am pus. [p. 19] Şi eu, Luchian diiac, am scris, să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <12>. † Eu, Dumitru diiaconul, cu mâna mea am scris, să să ştie şi dégetul mi-am pus. [...] . [...] . † [...] . † [...] . [...] . [...] . 1645 (7153) martie 16, Popeşti M [p. 23] † Eu, Cârstiian, feciorul Măriei, nepotul lui Gavril, sra lui Tiliman şi a lui Petrilă, din sat din Vornicéni, scris-am şi mărturisescu cu cest zapis al miu, cum eu, de a mea bunăvoie, de nime înbiiat, nici auprit, am datu a mea direaptă ocină şi moşie, toată partea mâne-mea, Măriei, din sat din Fauri, ce iaste pre valea Bancovicilor, mai sus de Piscani, ce să înparte c răspopul Mihăil(ă) şi cu Dămiian Cioroiul. Aceasta parte di ocin<ă> şi de moşie o am dat Mării de Bancovici, derep(t) suful mâne-mea, Mărie, şi derept sufletul miu, ca să ne fie pomană, în véci; să-i fie ocină şi moşie [i] şi feciorilor săi, în véci. Şi nime de nepoţii miei sau de altă rudă să n-aibă a să amestca la cea ocină, că i-o am dat dinaintea poporului, şi a besérecei şi a popei lui Eftimie din Popeşt(i), şi Miron Şuşman de Giurcani, şi Ionaşco Fâstéci, şi Oarţa de Păgăcéni, şi Nistor a Flocoasei, şi Cazanoschi şi mulţi oamen(i) buni. Şi să aibă a-ş(i) face şi dirése domneşti. Şi m-am prilejit şi eu, Focea uricar, d scris cu mâna mea, să să ştie. [...] <7155/1645> [...] <16>. [...] . 1645 (7153) martie 21, Iaşi M [p. 25] † [...]. Dat-am cartea domnii mél(e) slugii noastre, lui Toader, ficiorul lui Isac de Duméni, ca s(ă) hie tare şi putérnic cu cartea domnii mél(e) a opri şi a ţiné părţile altor răzéşi din sat din Plopéni, pentru căci, cându s-au pârât cu sămenţiile Balicăi, pentr-acel sat, au cheltuit multă cheltuială şi nu i-au mai întorsu alţi răzéşi. Deci să le oprească părţile până-i vor întoarce banii. Iar cui va părea cu strâmbul să vie să stea de faţ(ă). [...]. [...] <7153/1645> [...] <21>. † [...]. † [...]. 1645 (7153) martie 24, Iaşi M [p. 28] † Adec(ă), eu, Costea Barbovschii, şi cu giupâineasa me, Anghelina, fata lui Paţuc Cracalie, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am vândut a noastră direaptă ocină şi moşie din sat din Lénţăşti, cé iaste pre Prut, în ţinutul Cernăuţilor, din tot satul toată partea ce să va alege parte lui Paţuc Cracalie, cu tot venitul. Acéea am vândut văru-mieu, lui Alecsii, feciorul Măricuţii Crăcăliiasă, diréptu [diréptu] optuspredzece lei bătuţi, bani gata. Şi s-au sculat Alecsii Cracalie şi ne-au făcut plată deplin întru mâna no(a)stră, aceea ce mai sus scrii, 18 lei bătuţi, toţ(i) deplin. Şi în tocmala no(a)stră s-au tâmplat: dumnealui Costantin Drăguşescul, şi Pătraşco Ţ<ân>tă, şi Isac Cucoranul, şi Isar Grama, şi Brândzanul şi Prodan Drăguşescul. Şi eu, Ionaşco diiacul, am scris. Deci noi, deacă am vădzut de bunăvoie tocmală şi plat(ă) deplin(ă), noi încă am întărit şi de la noi lui Alecsii Cracalie, ca să ş(i) fac(ă) şi dirése domneşti, ca să hie direaptă ocină şi moşie. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am iscălit, ca s(ă) creadză. [...]. [...]. [...] . Isac Cucoranul . [...] . [...] . 1645 (7153) martie 25, M [p. 29] † Adecă eu, Crâstina, şi cu fiiu tin, nepotul lui Mărgeriţei, scriem şi mărturisim cu cest cum noi, de bunăvoia no(a)stră, de nimé siliţi, nici ţi, amu vândut lui Mihăilă croitorului şi femei(i) sarei, din talpa casăi lui Mihăilă un psa bun din locul <...>, şi pe lungu din cheoto(a)re(a) casăi până în uliţă denăstire lui vodă, ia[a]mu vândutu, direptu dzeci lei băt, ca să-i fie lui Mihăilă şi femei(i) sale şi feciorilor săi dire(a)ptă ocină şi moşie. Şi să nu să mai înto(a)rcă aceasta cumpărătură niciodată. Şi în tocmala no(a)stră au fostu: Oprea cizmarul, şi Harita săbiiarul, şhiorghie uşerul, şi Ghiorghie băcalul, şi Tămaş vătămanul din Răchiteni, şi Nechita vătămanul din Iuganii, şi Ştefan ot tam, şi Iacob feciorul Oprei şi molţi oameni buni, tinere şi bătră, au fostu într-aceas tocmală, să-i fie lui moşie în veci, să s(e) ştie. Şi, mai pre mare credinţă, ne<-am> pus şi peceţi. [...]. † Simion diiac scris . 1645 (7153) martie 31, Iaşi M [p. 35] † [...] Neaniul vornecul de gloată. Dămu-ţi ştire, deaca vei vedea cartea domniei méle, iar nu să mergi la sat la Gherghicéni şi la sat la Tâlhăreşti şi să strângi oameni buni, megiiaşi de pren pregiurul acelui loc, şi să socoteşti să alegi părţile de ocină dintr-acéle sate a boiarenului nostru, a lui Buhuş spătariului, care părţi are dumnealui de cumpărătură. Şi să alegeţi pe drése, cum vor spune, foarte să socoteşti pe direptul. [...]. [...] <31>. † [...]. <1645 martie 31 – 1645 septembrie 10> M [p. 35] † Adecă eu, Pavăl Băzarca, şi cu frate-meu, Cozma Duma, mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia no(a)stră, ne-am dat partea de ocină den [p. 36] sat den Iurghicéni, ce ni să va alége, şi den ţarină, şi den fânaţu, şi den vad de mo[o]ară şi cu tot venitul ei. Şi o am dat dumisale, spătariului Buhuş, pentru căci am cădzut într-o greşală de am furat 2 cai a vornicului Iachim Bandur den Iurghicéni şi ne-au prinsu de faţă şi au vrut să ne spândzure. Deci am cădzut la dumnealui, spătariul Buhuş, de ne-au plătit capetele de la Iachim Bandur, şi au dat dumnealui doi cai. Deci noi am dat a noastră direaptă ocină ca-s(ă) hie dumisale ocină şi moşie, în véci, şi cuconilor dumisale. Şi aşijdere, ne-au mai dat dumnealui, spătariul Buhuş, o vacă tânără, de ne-am plătit de-ntr-altă nevoie ce cădzusăm. Şi ne-am dat noi moşiia, cum mai sus scrie, denaintea a mulţi oameni buni, anume: Paţea den Gârţeşti, şi Vasilie Pribagul ot Totoeşti, şi Iusip o(t) tam şi Romaşco den Tâlhăreşti, şi Balic o(t) tam, şi Ştefan ot tam, şi Obréjie ot Iurghicéni, şi Miron ot tam, şi Gligorie ot Bârleşti, şi Dragosin ot tam şi mulţi oameni buni. Deci noi, vădzându plată deplin(ă), ne-am pus credi(n)ţă, toţi peceţile, ca să-i hie dumisale direaptă şi ocină în véci. [...]. : Partea Băzarcăi şi a Cozmei, feciorii Dumei, ce să va alége în Iurghicéni, despre Doroşca(ni), <şi două însemnări de la sfârşitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea>: Con(stan)d(in) Paladi hat(man). N. 613. Fără let. <1645 martie 31 – 1645 septembrie 10> M [p. 36] † Adecă eu, Vasilie ot Totoeşti, scriem şi mărturisim, cum scrie în cartea [în cartea] mării sale, lui vodă, să facem lége lui Pavăl cu Cozma, frate-său, pentru o parte de ocină ce-au avut ei la Iurghicénii, ce iaste dată dumisale, spătariului, lui Buhuş, pentru căce au fost ei cădzuţi la o greşală ce-au furat 2 cai a lui Bandur şi i-au prinsu de faţă şi i-au plătit dumnealui Buhuş, de-am strânsu megiiaş(i) şi den sus şi den gios. Deci au mărturisit toţi megiiaşii că au fost vinovat şi Pavăl, ca şi Cozma, lui Bandur, şi au dat dumnealui, Buhuş, 2 cai lui Bandur. [p. 37] Deci noi, megiiaşii, aşea mărturisim şi ştim cu sufletele noastre, anume: Dumitru Romaşco den Tâlhăreşti, şi Paţea ot Gârţece, şi Balica, şi Ştefan ot Tâlhăreşti, şi unchiu-său, Dragosin ot Bârleşti, şi Gligorie ot tam şi mulţi oameni buni, şi toţi au ştiut cum ş-au dat ei partea lor de ocină den Iurghicéni dumisale, lui Buhuş, de le-au plătit capetele Cozmei şi lui Pavăl. Aşea scriem şi mărturisim noi, megiiaşii, şi să hiţi dumneavoastră sănătoşi, [...]. Vas(i)lii. : Con(stan)d(in) Paladi hat(man). N. 124. Fără let. 1645 (7153) aprilie 1, Iaşi M [p. 45] † Adecă eu, Salomiia, fata lui Filip Bléndea, nepoata popei Bléndei, şi cu fata mea, Ileana, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime asupriţi, nici înbiiaţi, ce de bunăvoie, am vândut a noastră dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie, giumătate de j(i)rébie din tot locul de la sat de la Verşéni, pre Moldua, ce-i în ţânutul Sucevei, cu pământuri în ţarin(ă), şi cu fânaţ, şi cu vatră de sat, şi cu loc de stupină, şi cu pomăt, şi cu vad de moar(ă) şi cu tot venitul, ce iaste cumpărătur(ă) moşului, popei Bléndei, de la ... . Aceast-am vândutu-o dumisale, giupânului Iordachi vel vist(iernic), drept doaodzeci de galbeni, bani buni. Şi dumialui, Iordachi vistérnicul, ne-au dat deplin banii ce mai sus scrie, 20 ug(hi), toţi bani gata. Pentru acea, ca să-i fie dumisale ocin(ă) şi moşie, cu tot venitul. Şi în[n] aceast(ă) tocmală au fost de faţ(ă): Ionaşco, ficiorul cupariului de Suceav(a), şi Necoar(ă) Ducniţ(ă), şi Toader Perjul de Homicéni, şi Lupul diiacul de Iaşi, şi Ursu, ficiorul lui Botedz de Sucev(a) şi alţi mulţi. Deci, vădzându de bunăvoie tocmală şi plat(ă) deplin(ă), cu bani gata, noi încă, pentru credinţa, am iscălit şi peceţil(e) ne-am pus. Şi eu, Luchian diiac, am scris, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645>, [...] <1> [...]. † Eu Salomiia; † Eu Ileana. † [...] . [...] . [...] . [p. 46] [...] . [...] . : † Zapis pre o parté de Verşéni, de la Solomie, : [...] <11>. 1645 (7153) aprilie 3, Iaşi M [p. 46] † [...] <[...]. Scriem> domniia mea la slugile dumisale hatmanului şi la giodzi şi aşi, cari înblaţi pentru ţâgani, la ţânutul ... . Dămu-v(ă) ştire, daca veţi vedea cartea domniei mél(e), iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în paci pre Drăghici ţâganul, şi pre Ursul, şi pre Ştefan, şi pre Dămiian, şi pre Radul, şi pre Vas(i)lie şi pre Precop, cari ţâgani sîntu de moşie a giupânései Tofănései Sachelue, întru nemic să nu-i învăloiţi, nici ciubote să nu le loaţi. Iar cine-i va învăloi, bine să ştie, că de mare certare va hi de la domniia mea. [...]. Iar de la veţi hi loatu ciubote, încă să le întoarceţ(i) înnapoi. [...] <7153/1645> [...] <3>. † [...]. 1645 (7153) aprilie 3 M [p. 47] † Adică eu, Pricopie, ficiorul lui Vasilie Bantăş, nepotul Vărvarii, scriu şe mărturisăscu cu cestu zapis al meu, cum eu, de bunăvoia mea, de nimene sălit, am vândut a mea dereptă ocenă şe muşeia, un loc de prisacă, ce iaste la Grozeşti, înter văduréle, cu pomăt şi cu curătură, ce iaste în ţinutul Bacăului, în Câpul lui Dragoş. Aceea om vândut frăţine-mei, lui Costantin Băntăş, dereptu 40 de lei bătuţi. Şi dumnealui, fratele, me-u plătit banii deplen, ce mai sus scrie. Dece eu încă i-am văcut dumisale zapis, ca să-i fii ocenă şi moşii, şi ficiorelor dumisale, în veci, neclătită. Şe aiastă tucmală s-au văcut denaintea: popei, lui Ştefan ot Motocani, şe a socru-său, lui Ignat, şi a diaconului Tofan ot Rédi, şi a lui Gligorie brăhariul ot Bociuleşte, şi ... Bertea, şi Costantin Bétea, şi Ştefan Cămârzan şi denaintea a mulţi oameni buni. Şi, mai mare credţă, ne-am pus şi peceţile, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <3>. † Pricopie. : Zapis de la Pricopii pre prisaca de la Groze<şti>. 1645 (7153) aprilie 8, Iaşi M [p. 50] † [...]. Scriem domniia mea la toate slugili noastre, câţi veţi înbla pen ţiganii, şi la slugi hătmăneşti, şi la giudzi şi la vătaji de ţigani, daca veţi vedea cartea domnii méle, iar voi toţi dé-acumu înnainte să veţi a lăsa în pace toţi ţiganii sv(i)ntei mănăstiri a Bistriţei, întru nemic să nu-i învăluiţi, nici la Iaşi să nu-i mai aduceţi, nici la alte lucruri a domnii méle să nu-i mai manaţi, nici ciubote să nu le luoaţi, pentru căci domniia mea m-am milostivitu şi am lăsatu pţi <ţ>iganii boiereşti şi călugăreşti ca să fie în pace de toate lucrurile domnii méli şi de toate adétorili, după obicériul cel bătrân ce au fost mai denainte. Şi nime să nu cutédze a-i învălui, nici dănăoar(ă), în veci, preste cartea domnii méle. [...] <7153/1645> [...] <8>. † [...]. 1645 (7153) aprilie 10, Iaşi M [p. 50] [...] [p. 51] [...]. Şi să încépe hotarul din Văliva, opcina ... Pojorâşte, pre opcina, pre la Paltin, pre obârşiile Falcăului, pre mijlocul Ciumârnii, în mă... oa Poienii Ploşcei, pre la Minte şi pre la Ştehioara, la Hrebenişte cea Mare, pre Iaro... ui, până în Chiciora Hostovului, şi până la Pârcălăbei, pre Jupaniia din obrăşiile ..., Poiana Dzăbroslavii, mijlocu Dzibroslavului în Muntele Havrilei, în Brătila, pre Bistricioarî în gios ... pre Diiaca în gios, până în gu Diecii, pre Bistriţă în sus, în gura Cârlibahului pre Cârlib Găinei, în Moldoa, la Gre... n... dul Găinei, în Véje, la Făgeţel, ... Arsură l Oglin, în Pănăghie, în dealul Cruci, la Mése, în Prislop(ul) Véţiuleulu pre ... pre-aicea iaste hotarul sv(i)ntei mănăstiri a Putnei, din dirése ce are sv(â)nta a mănăstiţi domni ce au fostu mai den(a)inte de noi. Dirept acéea, ca să le fie şi de la domniia mea direapt<ă ... ş>i uric, cu tot vinitul. [...]. [...] <7154/1645>, [...] <10> [...]. [...] . 1645 (7153) aprilie 11, Iaşi M † [p. 51] [...]. Scriem domniia mea la şoltuzul şi la pârgarii de târg de Huşi. Dămu-vă ştire pentru rândul Episcopii dé acolea că m-am milostivit domniia mea şi am miluit cu acel scaun dé acolea pre rugătoriul nostru Ghidion episcopul. Pentr-acéea, deacă veţi vedea cartea domnii méle, iar voi să căutaţi câţi vecini şi posluşnici să vor fi luat la târg dé Episcopii, toţi să aveţi a-i da înapoi pe [p. 52] mâna părintelui să-i ducă la Episcopie şi dé-amu înainte să nu mai primiţi posluşnicii sau vecinii Episcopii la târg. Aşijderé, să nu-i mai învăluiţi la podvoade sau la teslării, la olăcării, sau la alte mâncături a târgului, că, bine să ştiţi, că, de va mai vini la jalobă la domnia mea că-i învăluiţi, cu tine şoltuze îi voi întreba. [...]. † [...]. [...] . 1645 (7153) aprilie 12, Iaşi M [p. 54] † [...]. Adec-au venit înnaintea noastră şi înnaintea alor noştri boiari, mari şi mici, Cârstea, şi frate-său, Arsănie, şi Onciul şi veri(i) primari a lor, [p. 55] Ionaşco Blehan şi Calistru, şi Ion, nepotul îi Bădiuaie, şi cumnată-său, Miron, toţi nepoţii lui Gură de în Coposéni, şi semenţiia lor, Leontie şi Vasilie Cociorvă, şi toţi nepoţii Simei, şi s-au pârât înnaintea domnii méle pentru o sălişt(e) de sat, anume Bărboşii, cu boiarinul domnii mél(e) Ştefan Moimăscul ce-au fostu armaş mari. Deci domniia mea le-am dat hotarnic pre boiarinul domnii mél(e), pre Néniul vornicul, de le-au hotărât pre uricele lor. Dec(i) giumătate de sat s-au venit dumisali, armaşului, partea cea den gios, iar partea cea de în sus s-au venit răzéşilor, cari mai sus scrie, iar de în vatra satului s-au venit armaşului, vatră de sat de în Izvorul Fântânei spre pădure cătră apus, şi cu livadă cu pomăt pre vatra satului. Aşijdere, o prisacă ce o au fostu descălecată de părinţii armaşului şi a giupănésăi lui, Irina, de în dzilel(e) Erimiei vod(ă). Mai apoi, şi armaşul cu giupâneasa lui au pus pométe ş-au făcut cas(ă) şi zemnici, cu multă cheltuial(ă) a lor; iar acmu, deac-au hotărât, acea pri s-au venit pre partea răzéşilor, cari mai sus scriu. Dec(i) acei răzéşi au poftit bani, preţul prisăcii. Dec(i) dumnealui armaşul, împreună cu giupâneasa lui, Irina, s-au tocmit cu răzéşii săi şi le-au dat pre acea prisacă doispréce galbeni de aur, ca să l(e) hie moşie neclătit(ă) în véci. Aşijdere, şi pentru vatra satului şi cu livada au rămas răzéşii să n-aibă treabă cu acea vatră de de sat şi cu livada. Şi prisaca li-i plătită cum mai sus scrie, ca să hie acéstea, vatra satului, şi livada şi prisaca, moşie neclătită, în véci, armaşului şi giupănései lui şi ficiorilor săi. Ş-aceasta pâră să nu s(ă) mai pârască nici odănăoară, în véci. [...]. [...] . : † [...] („† Zapis din satul Bărboşi, din ţinutul Cârligătura”), <şi una din sec. al XVIII-lea>: Vasăli voievoda. Bărboşii. 7153 <1645> ap(rilie) 12. 1645 (7153) aprilie 15, Iaşi M [p. 56] <† ...> să mergeţi la sat la Mireşti şi să strângeţi oameni, megiiaşi di pri pregiur, din sus şi din gios, şi să alegiţi parte fetele Ilenii, năpo(a)tele Stanii, din sat din Mireşti, din vatra satului, şi din câmp, şi din fânaţ, şi din pădure şi din tot vinitu, ce va hi parte Stani şi a nepoate[le]lor ei, fele Ilenii, precum le vor spune drésele. Şi să socotiţi foar pe dréptate, cum veţi afla cu oameni ni; să faceţi o scrisoare d acolo şi să ne daţi ştire. [...]. [...] <7153/1645> [...] <15>. 1645 (7153) aprilie 19, Iaşi M [p. 57] † [...]. Adecă s-au pârât de faţ(ă), înnaintea domnii méli, Vasilie şi Rusul, ginerii Vărvarii, cu socrul lor, cu Larion, pentru o parte de ocină din sat din Vereşéni, se sîmtu pre Moldova, în ţinutul Sucévii, dzicându Vasilie şi Rusul cum acea parte de ocină iaste direaptă moşie a so(a)cră-sa, a Vărvarii; iară după moartea ei s-au sculatu Larion, socrul lor, şi au luatu altă femée, şi acmu va să fac(ă) parte dintr-acea oc(i)nă şi feciorilor săi, cari-i are cu acéia femée, şi au arătatu şi nişte hârtii mencinoasă. Deci domniia mea am socotit cum nu să cade să aibă treabă feciorii lui Larion, cari-i are cu acée femée, într-acé parte de oc(i)nă, ce să ţie numai feciorii Vărvari, pentru căci iaste direaptă oc(i)nă şi moşie a ei. Deci Larion şi cu feciorii lui au rămas din légi de-naintea domnii méli, iar Vasilie şi Rusul şi alţi fraţi a lor, feciorii Vărvarii, ei s-au îndireptat, cum de-acmu înnainte, ca să aibă a-şi ţiné ei oc(i)na şi moşiia, toată partea Vărvarii, cât să va alége partea ei, cu tot vinitul. Şi să nu să mai pârască de acesta pâră nici odănăoară, în véci, preste cartea domnii méli. [...]. [...] <7154/1645> [...] <19>. † [...]. 1645 (7153) aprilie 22, Iaşi M [p. 58] † [...] Neanul vornicul de glo(a)tă. Dăm ştire cum au pârât Miron de Iurghicéni pre boiarenul nostru credincios, Dumitru Buhuş vel spătariu, pentru neşte fân ce-au mâncat iapele lui Miron şi s-au tâmplat unul dintr-acei cai de s-au omorât, sărindu preste un gardu. Drept acéia, deaca vei vedea cartea domnii mél(i), iar tu să mergi acolo şi s(ă) strângi o(a)meni buni de pren înpregiur, să-i întrebi de vor fi înblând vitele lui Miron făr(ă) de păstoriu, cum au dat sam(a) dumnealui, Buhuş spătariul, înnaintea no(a)stră, şi să va afla că i-au făcut pabugă şi într-alţi ai, mai de demultu, dumisale şi o(a)minilor săi, iar tu să-i înpli de pre Miron to(a)te pagubele, cât să vor afla că a făcut dobito(a)cele lui; şi acel cal, încă să fiie mortu; şi să-i iai şi gloabă porţii de pre dânsul. Iar de să va găsi că au avut Miron păstoriu la bucatele sale şi s-au făcut numai estimpu, pacubă, să aibă a plăti o(a)menii lui Buhuş spătariul, calul, iar Miron să plăteas(că) ispaşea cum vor mărturisi o(a)meni buni, carii au fost ispăşéri. Şi de-acmu înnainte să aibă Miron a-ş(i) pune păstoriu la bucatele sale, iar de nu-şi va pune păstoriu, to(a)te acélé bucate să vor lua la domnie şi nu s(e) vor mai da nice dănăo(a)ră. [...]. [...] <7153/1645> [...] <22>. † [...]. 1645 (7153) aprilie 24, Iaşi M [p. 59] † [...]. Scriem domniia mea la sluga noastră Vasilie Capşea de Săcuiani. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit înnaintea domnii méli boiarenul domnii méli, Roşca ce au fost vistérnic, pre Cărăiman ce au fost pitari dzicându că va să ezască un iaz, ce iaste pre partea boiarinului nostru, ce scriem mai sus, la sat la Zăvoiani. Dereptu acéia, deaca vei vedea cartea domnii mél(e), iar tu să aibi a mérge şi să opreşti pre răiman să nu ezască până véi hi de faţ(ă). Acesta-ţi scriem domniia mea şi-ntr-alt chip să nu faci. [...] <7153/1645> [...] <24>. † [...]. . 1645 (7153) aprilie 27 M [p. 62] [...] ei mea Costanda ot [p. 63] Balosineşti ... de acéia ca să uternică cu cartea domniei méle a-ş(i) ţiné şi a-ş(i) pă<...> ocină şi moşie din sat din Balosineşti şi din tăt<...> din vatra satului, cu t venitul, câ va ... dintr-acéia ca pe ... a cosi fân ... a lua a dzecea ... fân, din tot vinitul, ... iaste ... alias(ă). ... acéia nime să nu ... ai ţiné sau a opri ... faţ(ă) înnaintea domn. [...] <7153/1645> [...] <27>. <1645> aprilie 27, Stavciani M † [p. 63] Adécă eu, popa Grihca, şi cu priute(a)sa, Irina Anghelina, cumu s-au sculat de bonăvoia sa, de nime nevoit, nice asuprit, de am vândut cumpărătură ce av fost cumpărat tăt(â)-miu Romşa, în sat în Săgiréni, din a patra parte di sat, giumate, o am vândut dumisali, lui Bălan comisului, 60 de léi. Şi în tocmala no(a)stră au fost: Petrică ot Şerbinţi, şi Brat ot tam, şi Badul ot Cerlenî, i Tofan ot Nesvoe, şi Ştefan ot Cruhlicŭ, i Ionaşcu ot Cruhlicŭ, Ionaşco s(â)nă Petricin. Şi Vasilie Cornescul [...], să s(e) ştie. [...] <27>. † Popa Griga . † [...] . † [...] . ... . † [...] . mai M [p. 64] † Adecă eu, Andreica, feciorul Semei, nepotul lui Ionaşco, fratele Moschiciului, scriu eu însumi pre mine cu cest zapis al nostru cum am vândut eu o parte de ocin(ă) din sat din Văscăuţi, din partea tatălui meu, Semei, ce să va alege dinspre fraţie mei a mea parte, a şésea part(e) din parte tătâne-meu, Semei, şi o am vândut lui Gavrilaş Căpotici, şi o am vândut în preţ, dereptu cincisprăceace oi, cu mei alature şi cu lân(ă), şi cinsprădzéci oi stérpe şi cu lân(ă). Şi o am vândut eu, de bun(ă)voia mea, de nim(e)ne nevoit, nici asuprit, ce am vândut de a mea bun(ă)voie. Şi în tocmala no(a)stră au fost mulţi oameni bun(i), bătrân(i) şi tiner(i) din sat şi din megiiaş(i), anume au fost: Platon ot Cohăreşt(i), şi au fost Bădaşco din Cunic(e) ce-au fost pârcălab, şi Brat căpitan ot Cotujan(i), şi Toader diiacul de acol(o), şi Ştefan ot Tomilăuţi şi Răghineţŭ ot Cohăreşt(i). Şi eu, popa Simion, am scris. Şi Eremie Buga şi Nădăbaico. Deci vădzându noi, a lor de bunăvoie tocmală şi deplin(ă) plat(ă), noi am scris ceastă mărturie, ca s(ă) hie de gredinţă. [...]. mai 2, Vapreuca M [p. 65] † Cinstite al nostru părinte, d(u)mn(ea)ta giupâne Toderaşco logofăt mare, să fii d(u)mn(ea)ta sănătos. Dau ştire dumital(e) că mi-au venit cinstită carte măriei sal(e), lui vodă, să strângu oameni buni, să alegu parte dumisal(e), pan Iorga postelnicului celui mare, despre alţi răzéşi den Cerepcău, caré doo părţi au cumpărat d(u)mnealui, postelnicul, de la Voico logofătul, iară răzéşilor săi au rămas trei părţi nevândute. Tot satul Cerepcăul s-au aflat cinci moşi. Deci am strânsu oameni buni, megiiaşi de pre pregiurul Cerepcă[u]ului, anume: Iorescul den Tomilăuţ(i), şi popa Ianaşco de Vascăuţ(i), şi Iani de-acolea, şi Grăjdan de Stoicani, şi Nechifor de Voroncăuţ(i) şi Pâhno de-acolo. Şi au fost toţi răzéşii, carii au fost de Cerepcău, anume: Burdugan cel bătrân, şi To(a)der, şi Drăgan, feciorul Mancioei, şi Văsiian, fratele Ştefcăi vătah, şi Ionaşco, şi Gavriil, feciorii Coiliţă(i), şi Gheorghie, feciorul Iaremicei, şi Vasilie Fléca şi cu Iaremiicea, feciorii Petrei, şi alţi răzéşi, toţi, şe-au arătat ei hotarăle cele bătrâne, pre unde au ţinut Voico logofătul. Şi s-au început acest hotar, parte d(u)m(i)sal(e) postelnicului, den gios, cum den vatra satului, aşé şi den tot locul, s-au început den obârşiia Blitniţei, despre hotarul Ciornei, dentr-un stâlpu de piatră, de-acolea tot drumul pre lângă réd(i)u, până într-altă piiatră, ce-i lângă drumul Alaciovului, ce merge la Iaş(i), pre de(a)supra Cerepcăului, de ciia într-altă piiatră, ci iaste de(a)supra Cerepcăului, de-acolea într-altă piiatră, ce iaste de(a)supra casei lui Mihalo Cărzac, de ciia tot matca pârâului la altă piiatră în piscu, preste iazul Celebiei, de-acolea la altă piiatră de(a)supra văei Camencei, în piscu, şi altă piiatră în matca văei Camencăi, şi la alt [p. 66] stâlpu de piiatră, până în vârvul dealului despre Ţiganeşti, lângă un drum ce merge pre deal la Văidiiani; iară rădél s-au înpărţit deusebi, însă pomii cu un drum ce mergé pren mijlocul rédiului, parte den sus de réd(iu) să hie răzéşilor, parte den gios să hie dumisal(e) postelnicului. Şi s-au pus doi stlăpi la réd(iu), să n-aibă price la pome. Aceasta dau ştire dumital(e), să hii d(u)mn(ea)ta sănătos, [...] <2>. † [...] . † [...], scri-am cu mâna mea, [...] . † Mai mic fecior şi sluga dum(i)t(a)le, [...]. : † Hotarul Corepcăului, de la Soroca, di la Iorga postelnicul; † ot Mihai <şi> [...]. 16445 (7153) mai 4 M [p. 66] † Adică noi, Costantin Bantăş, şi Pănteleiu de Hârliceşti şi Alexa dé acolo, dăm ştire, cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit la noi cinstita cartea măriei sale domnu nostru ca să strângem oameni buni, megiiaşi, şi den sus şi den gios, să alégem hotarul Blăgeştilor despre a Petreştilor şi a Petreştilor despre a Blăgeştilor şi să punem stâpi. Deci noi am strânsu oameni buni, megiiaşi: Avram de Grozeşti, şi Patrichie de Orbic, şi Ionaşco de Cândeşti, şi Pătraşco de Zberăşti, şi Gligorie de Orbic, şi Petrea Géferi de acolo, şi Gligorie brăhariul de Bociuleşti, şi Toader de Blăgeşti, şi Gligore Vărdzar de Durneşti şi mulţi oameni buni, şi am ales şi am stâlpit, că să s(e) ştie hotarul unui despre alaltu. Hotarul iaste la câmpus den sus, den Fântâna îi Parce, puţinel mai sus, am pus bolovan, şi în direptul locului la un hânsu mari de spini, şi den spini în gios până în lacul cu peperigul, den lac în gios, în direptul lacului, în Blăgeasca, unde au fost [p. 67] prisaca ... şcăi, iar de acolo în gios pre marginea poienei cei mari, în gios, până în Léspedzi. Aşijderi, den sus de Fântână îi Parce, în drepul locului până în Groapa lui Ghéţe, iar den Groapa lui Ghiiaţe, în direptul locului, în codru, până în dealul Tazlăului. Şi, pentru mari credinţe, am scris această mărturie şi ne-am pus peceţili, că să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <4>. Păntelei; Avram. [...] . [...], încă m-am tâmplat . Patrichie; Pătraşco; Brahar ...; Ionaşco Salom; Toader din Blăgeşti; popa Macsim; Stoptie vornic. : † De rândul unii prisăci den sus, ce iaste price, s-au găsit cu oameni buni că o au făcut un vecin den Petreşti, de l-au chemat Lupşe, însă nime nu l-au apucat să ştie ce om au fost, şi prisaca iaste pre hotarul Blăgeştilor. 1645 (7153) mai 12 M [p. 68] † Adecă noi, toţi ficiori Mălanei, Dochiţa, şi Dafina i Andreiu, nepoţii lui Vasilie, strănepoţii lui Toader, mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vândut a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Căuteşéni, cât să va alége partea moşu nostru, lui Vasilie, un bătrân în tot locul, la câmpu, şi-n hălăştée, şi-n pomeţi, şi-n vie, şi în vatră de sat şi-n tot locul, cât să va alege acest bătrân. Şi l-am vândut lui Pavel, ficiorul popei lui Ionaşco ot Căuteşéni, dereptu patrudzăci de zloţi bătuţi şi dereptu doi boi buni, preţuiţi de oameni buni, câte patru ug(hi) boul, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie, lui şi fiorilor lui, şi nepoţilor lui, neclătit nici odănăoară. Pentr-acea, nime dintru oamenii noştri, dintru nepoţi sau dintru cine va alége D(u)mn(e)dzău pre urma noastră, ca să n-aibă a mai cére plată sau a mai întoarce de pré aceasta ocin(ă), pentru că am luat plată deplin şi o am vândut de bunăvoia noastră, şi ca s(ă) aibă credinţă să-ş(i) fac(ă) şi uric domnescu. Şi, mai spre mar(e) credinţă, ne-am pus şi peceţil(e) şi dégetele. Şi-ntr-aceasta tocmal(ă) am fost: eu, Gavrilaş ot Căuteşéşti, i Dinga ot tam, i Dumitraşco ot tam, Grozav tij ot tam, i Neculaiu ot tam, şi Iacomiias(ă) ot Rus(i), şi Sava Călinescul din Dămineşti, şi Vasilie ot Neguşéni, [...], Costantin ot tam, i Vasilie ot Căuteşéni, i Marco ot tam, i Silion [...], i Costân ot Rusi, i Arcadie, [...] Sava ot Dămineşti şi mulţi oameni buni ne-am tâmplat într-această tocmal(ă). Şi, mai spre mar(e) credinţă, ne-am pus şi peceţile şi dégetele. Dé aceasta mărturisim cu sufletele noastre, ca să s(e) ştie, [...]. [...]. [...] . † Gavrilaş . † [...] . [...] . [...] . [...] . : De la feciorii Mălinei, ... ot Căuteşeni, <şi o semnătură neclară>. 1645 (7153) mai 14, Soroca M [p. 69] † [...]. Adecă au pârât de faţ(ă) înaintea noastră şoltuzul şi toţ(i) orăş(e)nii de Orheiu pre sluga noastră, pre Ghiorghie Catargiul ce-au fost păharnic, pentru patru oameni, ce au dzis târgoveţii că le-au luoat din târg, şi au fostu acei oameni de moşie de acolo din Orheiu şi i-au dus în satul său în Piiatră, anume: Fratea, şi Ostafie, şi Gligorie şi Ifrim; şi au dzis că le împresoară hotarul târgului cu acel sat, cu Piiatra şi au pus pietri despre hotarul târgului. Într-acéia, domnia mea am ales pre boiarinul domnii méle credinicios, pre Ghiorghie Ştefan sulgériul cel mare, şi l-am trimis acolo să socotiască cu oameni buni, ce strâmbătate au târgoveţii despre dânsul, şi de va fi şi pus nescari stâlpi Ghiorghi Catargiul, să-ş(i) fie ales loc acelui sat din hotarul târgului, să aibă a lepăda acei stâlpi. Şi au mărsu acolo şi nice un stâlpu n-au aflat. Ce am aflat domniia mea, că l-au pârât pre pizmă şi au grăit întru deşertu, cuvinte făr(ă) de ispravă. Deci au rămas târgoveţii din toată légea, iar sluga noastră Ghiorghi Catargiul s-au îndreptat. Pentr-acéia, de acmu înainte acl sat, Piiatra, ca să-i fie de la domniia mea, cu tot venitul, şi să aibă a să hrăni cu târgoveţii de-a valoma, cum s-au hrănit de vac, să are şi să cosască în hotarul târgului. Aşijdere, şi acei patru oameni ce scrie mai sus, carii au fost de târg de Orheiu, domniia mea m-am milostivit şi am miluit pre sluga noastră Ghiorghie Catargiul ce-au fost păharnic, ca să-i fie lui vecini, în véci. [p. 70] [...]. [...] <7153/1645> [...] <14>. † [...]. [...] . † [...]. 1645 (7153) mai 16, Forosna M [p. 70] † Adecă eu, Necoară Focenco din sat din Forosna, ce-i la ţânutul Hotinului, scriu însumi pre mene cu cestu zapis al miu, de nime nevoit, nici înpresurat, ce de a mea bunăvoie, am vândut dumisali lui Bălan ce-au fost comis a mea direaptă moşie şi cumpărătură din sat din Forosna, care moşie şi direaptă şi cumpărătură am avut într-un stlâpu cu satul Băşcanii. Eu dumisali, comisului, am vândut pre câtu au (a)les oameni buni, cu tot venitul, cât au ales pre moşie mea, şi pre cumpărătură, cu tot venitul, ales-au optusprădzéci stânjani, am luat de la dumnealui optudzăci de lei bătuţi, ca să-i fie dumisali direapt moşie şi să-şi facă şi dirése pre cât am vândut dumisale. Şi între noi fost-au: Frimi Hăjdău, şi Andronic Badiul, şi popa Anton den Băşcani, şi Ghiorghie de-acolea, şi Ion de-acolea, şi popa Dămiian de Şerbenţi, şi Gligorcea ot Cruhlic, [...] Gligorcea ot tam, şi Gligorii ot tam şi mulţi oameni buni, megieş(i), cari s-au prilejit de-au fostu atunci între noi. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi mi-am pus pecétea, ca să să ştie. [...] <16> [...] <7153/1645>. [...]. † [...] . † [...] . † [...] . [p. 71] † [...] . † [...] . † [...] . [...] . ... [...] . ... [...] . [...] . 1645 (7153) mai 16, Stăuceni M [p. 71] † Adec(ă) eu, Vasilie Cornescul, scriem însumi şi mărturisescu, cu cestu zapis al miu, de nimene voit, nici înpresurat, ci de a mea bunăvoie, partea mea de ocină şi direaptă moşie ce-am avut în sat Forosna, acu Vorlinschii, la ţânutul Hotinului, eu am făcut schimbu cu Vorlinschii şi m-am tocmit într-acela chip: partea de ocină a mea, câtă am avut eu vu Vurlinschi în Forosna, într-un stâl(p) ce-au fostu cu Băşcanii eu am datu-o[a] lui Vurlinschi pre partea de ocină a lui Vurlinschi câtă are el în Băşcani şi câtă am avut şi eu acolea, în Băşcani. Deci Vurlinschi şi cu fraţii săi să fie ei volnici a vinde acea moşie a loi câtă iaste în sat în Băşcani, cui vor vrea, nici să ai(bă) pâră unul despre alţii, do[a]ară să fac cu moşie mea cum va fi voia mea şi a fraţilor mii. Deci eu am vândut dumisali, comisului Bălan, partea mea de ocină şi moşie direaptă, ce-am avut depreună cu Vurlinschii, în sat în Forosna, dereptu optuzăci de lei bătuţi, ca să-i fie dumisali direaptă şi moşie. Şi într-aceasta tocmală au fostu: Frim Hăjdeu, şi popa Anton de Băşcani, şi popa Dămian din Şterbenţi, şi Andronic Badiul şi Gligorcea din Cruhlic, şi altu Gligorce de-acolea, şi Ghiorghie de Băşcani, şi ... pril de-acolea, şi Necoară Focenco den Forosna, şi Căzacul dascalul den Bilăuţi şi mulţi oameni buni, megieşi, carii s-au tămplat atunci de-au fost acolea; ca să-i fie dumisali, comisului, direaptă moşie. [p. 72] Şi i-am dat şi zapisul comisului, cel de schimbătură, ce-am schimbat cu Vurlinschi, şi să-şi facă dumnealui de pre acestui zapis şi dires . Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi mi-(a)m pus pecetea, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <16>. † [...] . [...] . [...] . † Andronic Badiul . ... [...] . † [...] . † [...] . † [...] . † [...] . 1645 (7173) mai 19, Hotin M [p. 72] † [...]. Scriem domniia mea la slugili noastre, la Buorleanul uricariul, şi la Onciul ce-au fost pârcălab şi la Gociul. Deaca veţi vedea cartea domniei méle, iară voi să strângeţ(i) oameni buni, bătrâni, dinpregiur megiiaşi, şi să mergeţi la ... la Săpoténi şi să socotiţi şi să alégeţi nişti părţi de ocină ce au fost cumpărătur(ă) Balicăi hatmanul, pre dirése ce va arăta boiarinul nostru Pătraşco Ciogolea ce-au fost log(o)f(ă)t, din vatra satului, şi din câmpu, şi din pădure, şi dintr-apă şi din tot locul, cum veţ(i) afla mai cu direptul. Nemărui să nu făţăriţi. Şi, deacă veţi alége, să puneţi sémne şi să faceţi scrisoare, să ne daţi ştire. [...]. [...] <7153/1645> [...] <19>. [p. 73] † [...]. [...]. † [...]. 1645 (7153) mai 20 M [p. 73] † I Căzacul de Bilăuţŭ, i Gavril Hăjdeu, i Gligorcea Mihaluşco ot Cruhlic, Dumitu ot tam <şi> Gligorie, nepoţi lui Orlinschii, mărtocim cu ceastă scrisoaré no(a)stră, cumu ne-am voit noi toţî, de bunăvoia no(a)stră, de am schimbat o parte de ocină în sat în Forosna, cu Vasilie Cornescul, şi cu to(a)té ruda lui, ce să va alége partea no(a)stré, câţî fraţi vor hi a lui Orlinschi, să n-aibă nici o treabă la Forosna, căci ne-am schimbat cu Vasilie Cornescul şi cu fraţ(i) lui, ca să fie lui direaptă moşie. Iar nouă ne-a dat direaptă moşie sa şi cu fraţi(i) săi în sat, în Başcan(i), ca să ne fie direaptă moşie a no(a)stră, ce să va alége, ca să să ştie. Şi-n tocmala no(a)stră a fost: giupânul Ifrim Hăjdeu, şi Badul de Cerlena, şi Danovici den Şerbinţi, şi Nicoară de Forosna şi mulţi o(a)min(i) buni au fost în tocmala no(a)stră. Şi, pré mai mare credinţa, ne-am pus peceţile, ca să să ştie. [...] <20>, [...] <7153/1645>. 1645 (7153) mai 22 M [p. 73] † Adecă eu, Larion diiaconul, ficiorul Tempei, nepot Micului, strenepotul lui Coste din satu de Răteşti, însumi pre mine mărturisăscu cu cest zapos al mieu, cum [p. 74] eu, de bunăvoia mea, de nimene silitu, nici asupritu, ş-am schimbatu a mia direaptă ocină şi moşiia din satu din Unghéni, din tot satul a treia partia, care ocină mi-au fost direaptă moşiia şi răscumpărătură de la giuoăineasă Pascalina, ci-au fost giupăneas(a) răposatului Strovici log(o)f(ă)t. Acéia a treia partia de satu de Unghéni, de pre Moldova, am datu eu giupânései Agafiei, ci-au fost giupăineasă răpăosatului Boul ci-au fost vistérnic, iar dumneai mi-au datu ocină pentru ocină, din giumătate de satu de Răteşti, din partea din gios a treia parté, care ocină au fost dumilor sale direaptă cumpărătură di la Haruţul diiacul din Răteşti. Ş-am dat eu şi diresel(e) mial(e) ci am avut pre acéia a treia partia de satu de Unghéni, ca să fie dumisal(e) de la noi direaptă ocină şi moşiia. Iar de să va afla cineva dintru oamenii noştri să să acolească de acéia ocin(ă), acéia oameni să aibă a-ş(i) întreba cu mine sau cu feciori(i) miei. Ş-am şi ales acéia a treia partia de Ungheni ş-am şi stâlpitu parte din sus despre hotarul Zmeeştelor. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-mi-am pecetea mia cătră cest adevăratu zapis al mieu ş-am şi iscălit cu mâina mia, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <22>. [...] . <1645–1652> mai 28, Iaşi M [p. 74] † [...]. Scriem la ficiorul nostru, la Hoşmânda. Dau-ţi ştire, deaca vei vedea cartea noastră, iar tu să dai pre Mafteiu ţiganul pre mâna bistricénilor, căci am făcut schimbătură cu dânşii, să nu-l opreşti. De-aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci. [...] <28>. [...] . 1645 (7153) mai 29, Dumbrăviţa M [p. 75] † Eu, Hărăbor din Dumbrăviţi, scriu şi mărturisesc cu cest zapis al miu, cum am vândut, de bunăvoia mea, un pământŭ, din toate poinile şi din tot locul, cu ce să va alége din partea acilui pământŭ, şi cu vad di mo(a)ră, ci-s(ă) va alége în Dimaci şi în Sereţil, diriptŭ n cal bun. Şi cândŭ l-am vândut s-au tâmplat: şi Dumitru Urdzică chaia tij din Dumbrăviţi, şi s-au tâmplat şi stegarul Iunasco, şi priotul Isaiia, şi Ionasco Hrincescul, şi Obrégii Bric, şi Dumitru vătavul, şi Răchitan tij, şi Iunasco Ppiiacul, şi Hărăburaş tij, şi Brăcăilă tij, şi Andriiu tij şi mulţi o(a)meni buni. Iar cini va vrea să-i strici aceasta tocmala hii tréclet şi proclét di cii triisuti şi optusprădzăci Ot(e)ţ, şi să hie cu Iuda şi ca triclétul Ariia, în véci de véci. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus şi piciţile, ca s(ă) ştii. † [...] <7153/1645> [...] <29> [...]. 1645 (7153) iunie 5 M [p. 76] † Milostive şi luminate do(a)mne, să fii mărie dumitali sănătos. Facem şt(i)re mării dumitale că au vinit Ghiorghiţă, ficiorul Lupului din Tudora, cu cinstită carte [p. 77] mării dumitale, la noi, pentr-o [în] pâră ce s-au pârât cu Calcăş, pentru nişte vecini din Petie. Deci noi am adunatu o(a)meni buni, megieşi, şi din sus şi din gios, şi slugi domneşti, o[b]eni buni şi bătrâni, la târgŭ, la Suceavă, şî i-am întrebatu pre cum ştiu ei, cu sufletele lor. Ei aşe au dat samă că, cându au ţânut vornicul Şoldan acel sat, ei tot a fostu şădzând în sat şî plătie şî ei zloţi şî dajde cu alţi vecini, căce au fostu şî ei vecini ca şî ceia, până s-au sfârşît bătrânii, acolo în sat, şî li-au rămas ficiori lor, iar acolo în sat. Când este acmu, s-au sculat Calcăş şî i-au luat din sat, din cislă de dajde şî de zloţi, şî i-au mutat într-alt sat, în Leuşăşti, şî ei neavând nici o moşâe, acolo într-acel sat, precum au mărturisât ceşti o(a)meni, anume: Nichifor din Buciumeni, şî Bucioc din Hrasca, şî altu Nechifor din Şoldăneşti, şî Iftimii din Hrasca, şî Vasâli din Vârtop, şî Sanson din Hrasca, To(a)der Boldeşti, şî Ionaşco din Pleşăşti, şî Sămion din Buciumeni şî alţi o(a)meni mulţi, înnainte no(a)stră şă înnainte curténilor, tuturora, câţi au fostu strânşî acolo la cislă. Şi, dup(ă) cum au mărturisit ei, ş-au pus şî pece<ţi>le, pentru credinţa. Deci noi facem şt(i)re măr dumitale, iar mărie dumital face ce va fi voie mării dumitale. Să fii mărie dumital(e) sănătos de la m(i)l(o)stivul Dumnedzău, adevăratu. [...] <7153 /1645> [...] <5>. † Robii mării dumital(e), Frangule stolnicul şî Nacul levăţul. † Pitic; Nechifor; † [...] Nechifor; † Bâcioc; † Vasâlii; † Iftimii; Toderaşco; † Sanson; † Ionaşco Clipalo. : Pentru vecini ot Petie de mărturie. 1645 (7153) iunie 7, Suceava M [p. 77] † [...]. Dat-am cartea domnii méle boiarenului domnii méle, lui Dumitraşco Buhuş spătariul, şi vornicelului şi vătămanului din sat din Cupcici, ca să fie tari şi putérnici cu cartea domnii méle a opri, şi a ţiné şi a a

ăra, doî părţi [p. 78] de ocină din sat din Brătăşéni, din fânaţ, şi dintr-apă şi din vatra satului, nime să nu cutédze a cosi sau a ara preste cartea domnii mél(e). Iar cine va cosi, ca să aibă a-i lua tot fânul. Iar cui va părea vreo strâmbătate să vie să stea de faţ(ă) înnaintea domnii méle. [...]. [...] <7153/1645> [...] <7>. † [...]. : Pe Brătuşeni, <şi o alta din sec. al XVIII-lea>: 7153 <1645> iulie 7, Vasili(e) v(oie)vod. 1645 (7153) iunie 8 M [p. 80] † Scriem să s(e) ştie, cum au venit Pană neguţăturul şi cu Tuadir cu cartea mării sale, lui vodă, la Grécul de Băşeni, ca să aibă a le alege neşte părţi de ocină din sat denŭ Cândeşti. Dece Grécul s-au sculat şi-u strânsu o(a)meni buni şi-u mărsu de le-au ales ocena, cât au cumpărat şi o au plătit dénainte a uoméni buni şi bătrâni, anamea: Vasi[i]lei de Péréni, şi Ionaşcu ot tam, şi Pântea o(t) tam, şi Samuilă ot Băşéni, şi popa Zaharie de Băşeni, şi Gligoraş o(t) tam şi [ş]-alţi mulţi o(a)meni buni şi bătrâni, ca să s(e) ştie. Şi, pre mai mare mărturie, şi-u pus şi peceţile. Ş-au fostu şi răzeşii de faţă, anume Drăgan şi Tirun, să s(e) ştie. [...] <7153/1645>, [...] <8> [...]. <1645–1646> iunie 8, Criveşti M [p. 80] † Adec(ă) eu, Ursul de Bohotin, şi Pătraşco de acolo scriem şi mărturisim înşine pre noi cu cest zapis al nostru, cum au grăit oarecine cătră dumnealui, cătră spătariul Buhuş, că ni s-au dus ficiorii noştri să să scrie călăraş(i), iar noi ne-am prins denaintea dumisal(e), şi denaintea popei de sat, şi denaintea lui Constantin şi denaintea Crâstei croitorii de Roman, şi denaintea Coşeteanului şi denaintea Savei vornicului, de să va afla că au înblat ficiorii cu acélé înblete, să fim de mari ruşine, şi de să vor duci ficiorii noştri de la noi, să avem a da noi sam(ă) de dânşi şi de bucatele lor, şi să fie şi bucatele no(a)stre pieitoare. Şi, pre mai mare credinţe, ne-am pus şi peceţile cătră acest adevărat zapis al nostru. [...] <8>. † Şi într-această tocmal(ă) s-au prilejit şi Vasilie Pahomie. Ursul; † Pătraşco; Dumitru, [...] Ursu; Necula, [...] Pătraşco; † Costatin; † Crâstea; † Sava; † Vasilie Pahomie; † Coşeteanul. : Zapisul lui Ursu de Bohotin şi a lui Pătraşco de Bohotin de chizăşi pentru feciorii lor; <şi alta modernă>: Bohotin. 13. 1654 (7153) iunie 9, Suceava M [p. 81] † [...]. Adecă au venit înnaintea domnii méle şi înnaintea boierilor domnii méle Măriica, făméia Băcei, fata lui Ion din Şerbeşti, nepoata lui Nistor, şi cu feciorii lor, Istihie, şi Cruceanul, şi Trofim, şi Lazar, şi Damaschin şi Dafina, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de a lor bun(ă)voie, ş-au vândut a lor dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie, cinci pământuri în ţarin(ă) la Duşeşti, în ţânutul Neamţului, cu vatră de sat, şi cu fânaţ, şi cu loc de stupin(ă), şi cu pomăt şi cu tot vinitul. Şi această ocin(ă) au fost cumpărătură moşului lor, lui Nistor, de la părinţii lui Comonici, iar ei au vândut-o boiarinului domnii méle Iordachi vel vistérnic, dreptu doisprădzéce lei bătuţi. Şi în[n] acea le-au dat banii ce mai sus scrie boiarinul domnii méle Iordachi vel vistérnic, 12 lei, bani gata, deplin întru mânule lor. Întru acea, şi domniia mea încă i-am dat şi i-am întărit ca [de] să-i fie şi de la domniia mea ocină şi cumpărătur(ă), cu tot venitul. Şi alt(ul) să nu să améstece înnaintea cărţii domnii méle. [...] <7153/1645> [...] <9>. † [...]. [...] . † [...]. : [...] („Duşeşti de la Băcea, din ţinutul Neamţ”). 1645 (7153) iunie 13, Suceava M [p. 84] † Adecă eu, Bejan Balşe, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum ne-am pârât de faţ(ă) înnaintea măriei sale, lui vodă, cu Gligoraşco Jora, pentru un satu, anume Măşcăténi, pre Jijiia, ce i-au fostu cumpărat Jora, mainte de decât mene, de la călugării de Gălata. Apoi, m-am sculatu şi eu de am adaos pre Jora şi am cumpărat acel satu. Deci măriia sa, vodă, ne-au aflat lége denaintea Divanului, cum ca -ş(i) ţie Jora satul, pentru căci i-au fostu lui cumpărătur(ă) mai denainte vréme, iar mie să-mi întoarcă bani(i) ce am dat eu, patru sute şi doîdzăci de lei. Deci mi-eu dat toţi bani(i) deplin Jora, patru sute şi doîdzăci de lei, în Suceav(a), în Divan, denaintea boiarilor. Şi dirés(e) ce am luat de la călugări pre-acea ocin(ă) şi câte am făcut eu, toate le-am dat în mâna Jorăi, denaintea boiarilor. Iar de să va găsi undeva cândva niscari dirése pré aceea ocin(ă), ca s(ă) nu să creadză. Pre mai mari credinţă, am pus şi pecétea şî iscălitura. [...] <7153/1645> [...] <13>. † Bejan Balş . : Zapis ot Balşe pre Măcicăteni. 7153 iuni(e) 13; <şi alta din sec. al XIX-lea>: Scriso(a)re de Măcicăteni. 1645 (7153) iunie 16, Suceava M [p. 87] † [...]. Dat-am cartea domnii méli slugei noastre, lui Paer, spre-acéia el să hie tare şi putérnic cu cu cartea nii méli a-ş(i) ţiné şi a-ş(i) apăra ale sale dirépte oci şi cumpărături din Bărăşti, din gura Hurăeţei, şi din g Iapii, care cumpărături au fost cumpărat Chiriiac vameşul pre unde-i spune uricul, cu tot vinitul, să aibă a ţiné, şi nime să nu-i cutédze a ţiné sau a opri înaintea cărţii domnii méli, pentru căci au arătat n uric di la Chiriac vaméşul <în>intea domnii meli. [...]. [...] <7153/1645> [...] <16>. † [...]. † [...]. 1645 (7153) iunie 20, Suceava M [p. 89] † Adecă noi, Pavăl, şi Luca şi Istratie, şi cu nepoţii noştri, feciori Leavului, şi a lui Ionaşco, şi a Măriei şi a Oghiniei, noi toţi sintem feciorii lui Grigorie vătavul şi a fămeei sale, Dochiia. Scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bun(ă)voia noastră, am vândut a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Verşéni, pre Moldua, în ţânutul Suceavei, dumisal(e) lui Iordachi vistérnicul cel mare, drept o sută şi patrudzăci lei bătuţi, din giumătate de sat din gios, doa case de moşie bătrâne şi giumătate dintr-alt(ă) casă, din partea lui Pleşcan, ce-i partea lui Oiţă, şi din partea călugărească a doi fraţi, ce ne iaste dreaptă cumpărătur(ă) de la feciorii Némişului, anume Ilea şi Vas(i)lie. Aşijdire, şi din céia giumătate din sus, parţile a trei fraţi, iar de la ficiorii Némişului, Ilea, şi Vasilie şi Tiron, cu vatră de sat şi cu pământuri în ţarin(ă), şi cu loc de stupin(ă), şi cu pomăt şi cu vad de moar(ă) în Moldua. Şi ne-au dat vistérnicul Iordachi banii toţi ce mai sus scrie, ... lei, bani gata, întru mânule noastre. Pentru aceea, ca să-i fie de la noi ocin(ă) şi cumpărătură dumisale şi cu tot venitul. Şi în[n] această tocmal(ă) au fost: Eremiia Murguleţ, şi Ilie portariul, şi Nacul prăcălabul, şi Ionaşco cupariul, şi Ilie Boul, şi Nacul Brut, şi Dumitru diiaconul de Verşéni, şi Vasilie Câmpanul din Bârleşti, şi Hilohie de Dobruleşti, şi Andonie de Hăsnăşani, şi Suil(ă) de Miteşti şi săténii de Verşéni au fost de faţ(ă). Şi, pentru credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţile. Şi eu, Luchiian diiacul, am scris, ca să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <20>. † Eu, Pavăl. † Eu, Dumitru diiacol, am scris. † [...] . [p. 90] † [...] . † [...] . Nacul Brut . † [...] . † Vasilie Câmpanul . † Eu, Nechifor Băcea, încă am fostu acolo . † Eu, Andonie. † Eu, Hilohie . † [...] . † Iur(a)şco Adam, încă m-am prilejit acolea în[n] această tocmal(ă). 1645 (7153) iunie 27, Suceava M [p. 92] † [...]. Scriem domnie mea la sluga domnie mél(e), la Enache din Şufrăceşti. Dămu-ţi ştire că domnie méle s-au jăluit Toma Bilţǔ din Prăjeşti, şi Arhip de acolea, şi Focşe nepetul lui Năduşală şi [lui] Gligorie, nepol lui Năduşală, pre alţî răzeş(i) de acolea din [d] Şufrăceşti. Pentru-aceia, da vei vedea cartea de acolea, iar tu să strângi oaméni buni din sus şi din gius şi să aleacă partea lui Năduşală din satu din Şufrăceşti, din vatra satului, şi din pământuri, şi din fânaţi, şi din vad de moar<ă>, şi din tot venitul, ce i s-a [a] veni, cum or şti oaménii buni, şi să ne faceţi şi o mărturie şi să ne daţi ştire cu va fi mai cu dir. [...]. [...] <7153/1645> [...] <27>. † [...]. 1645 (7153) iunie 28, Suceava M [p. 94] † Adec(ă) noi, Gligorie de Verijéni, şi cu feméia mea, Irin, nepoata Némişului de Verşéni, scriem şi mărturisim cu cestu zapis la nostru, cum noi, de nime siliţi, nici asupriţ(i), ce de bun(ă) voia [a] noastră, am vândut a noastră [p. 95] direaptă ocin(ă) şi moşie, optu pământuri în sat în Verşéni, partea Andreicăi, den partea cea nemişas[s]că, în vatra satului, şi den câmpu, şi den pădure, şi den ţarin(ă), şi dentr-apă şi den tot venitul. Acea parte de ocin(ă) ce-i mai sus scris(ă), optu pământuri den hotar în hotar, cu tot venitul, acéia o am vândut dumisal(e), lui Iordache vel vistiérnic, dereptu treispredzeci de galbeni, să-i hie dumisal(e) direaptă ocin(ă) şi moşie, şi cuconilor dumisal(e), în veci. Şi aestă tocmal(ă) s-au făcut dennaintea Nacului pârcălabul, şi a Irimii Murguleţ, şi Ilie portarul de Suciav(a), şi Necolaiu de Liténi, Ionaşco cupărelul tij de Liténi, şi Savin de Vorontăreşti şi a mulţi boiari de Curte. Să aibă a-ş(i) faci dumnealui şi dires domnescu. Pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi am iscălit într-acestu adevărat zapis, să s(e) ştie. […] <7153/1645>, […] <28>. † […] . 1645 (7153) iulie 1, Iaşi M [p. 96] † Adecă eu, popa Grigorie din Tămăduiani, ce-am fost lăcuitoriu şi în Cozmeşti, şi cu preuteasa mea şi cu feciorii noştri, Toader, şi Ion şi Tudosca, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bun(ă) voia noastră, am vândut dumisale, vistérnicului Iordachi, a noastră dreapt(ă) ocin(ă) şi cumpărătur(ă) din Verşeni, pre Muldua, ce-i în ţânutul Sucévei, o jirébie, ce-i o casă bătrână, drept o sută de taleri bani buni, ce această ocin(ă) ne-au fost dreapt(ă) cumpărătur(ă) de la Vasilie şi de la soru-sa, Profira, feciorii lui Cristiian şi a fămeei sal(e), Todosiia, cu pământuri în ţarină, şi fânaţ, şi cu vatră de sat, şi cu curături în luncă, şi cu vad de moar(ă) în Moldua, şi cu livedzi, şi cu bălţi, şi din pădure, şi din câmpu şi cu tot venitul. Şi dumialui, Iordachi vistérnicul cel mare, ne-au dat banii toţi deplin ce mai sus scrie, o sută de taleri, bani gata; şi zapis ce am avut eu de cumpărătur(ă), acela încă l-am dat eu la mâna dumisale vistérnicului. Şi în[n] aceast(ă) tocmal(ă) au fost de faţ(ă): Eremiia Murguleţ, şi Andoca den Iaşi, şi Gheorghi Boţ diiacul, Ionaşco Săpotean, şi Necoar(ă) Dupniţ(ă), şi Tănasie diiacul, şi Gheorghie Meleşanul, şi alţi mulţi oameni şi Toader Perjul anume. Deci, vădzând noi toţi de bun(ă)voie tocmală şi plată deplin(ă), cu bani gata, am iscălit în[n] acesta zapis. Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile. [p. 97] Şi eu, Luchian diiacul, am scris, ca să s(e) ştie. […] <7153/1645>, […] <1>. † Eu, pop(a) Gligorie, cu mâna mea am scrisu, ca să să ştii. […] . † Ionaşco Săpotean . […] . : † Adică eu, popa Grigorie de Tămăduiani, şi cu preuteasa; : Zapis pre o parte din Verşeni, de la popa Gligorie ot Tămăduiani; <şi mai jos>: […] <23>. 1645 (7153) iulie 2, Suceava M [p. 97] † […]. Dat-am cartea domnii méle Antemii Turietcoaie să hie tare şi putérnică cu carte domii méle a opri şi a ţiné a ei dirépte ocine şi moşii, anume: giumătate de sat cu moară în Năslavcea, şi a treia parte de sat de Beserecani, şi den Şeleşeu, ce i să va alége den moşie şi 8 jirébii de compărătură, şi a treia parte de sat de Turiiatca, ce are de moşie şi 15 jirébii de cumpărătură, şi a treia parte de sat de Stăneşti, şi a treia parte de sat de Năhoréni, şi a treia parte de sat de Culicéni şi a treia parte de sat de Sănăuţi, nime să n-aibă treabă ara sau a cosi pre locurile ei. Iar cine va ara sau va cosi, ca să aibă a lua a dzécea den pâne, şi den fân şi den tot [p. 98] venitul, şi nime să nu cutedze a ţiné sau a opri pre ei, <înaintea> cartea domnii méle. […] <7153/1645>, […] <2>. † […]. 1645 (7153) iulie 2, Suceava M † […]. Dat-am carte domii méle slugii noastre, lui Ştefan Şoldan, spre aceia ca să fie tare şi puternic cu cartea domnii mele a lua a zécea, pre unde vor spune dirésăle, la sălişte la Unguraşi, den tot venitul să aibă a lua a zécea, precum va fi partea lui, şi nime să nu cuteze a ţiné sau a opri preste cartea domii méle. Iar cui va părea cu strâmbul, el va veni de faţă înaintea domnii méle. Aceasta scriem domniia mea, într-alt chip să nu fie. […] <7153/1645>, […] <2>. † […]. <1645 (7153)> iulie 8, Căbiceşti M [p. 101] † Milostive şi luminaté do(a)mne. Dăm ştiré mărie dumitale cum au venit giupâneasa lui Strătulat ca au fost agă cu cinstit(ă) cartea mărie talé şi cu omul dumisale, logofătului celui maré, ca să alegem neşte părţi de ocină ce-au cumpărat Strătulat aga din sat din Brădiceşti, pre drese ce-au avut Strătulătoie de [p. 102] cumpărătură, pre câtu-i scrie în drese de către Mărdarie şi de cătră alţi răzeşi a lui; mărs-am acolo, la acel sat, şi înpreună cu omul dumisale, log(o)fătului celui maré. Deci în vatra satului şi în ţarină au fost hotărât de Nenl vornicul şi de logofătul Racoviţă, şi stâlpit cu pi(e)tri; dece noi n-am mai ruşiit ace hotărâtură. Iară fânaţul n-au fost hotărât, ce am mărsu şi am ales pre acelea drese ai Strătulătoie, precum ne scrie cartea mărie tale. Şi am dat pră mâna giupânesei Strătulătoie, iară ce-au prisosit am dat pre mâna lui Mărdarie şi a răzeşilor lui. Iară neşte poiani, ce-au fost a neşte oameni curăţituri, cu săcure şi cu sapa, şi [ai] neşte locuri de priseci, şi cu pomi şi cu altă hrană, ce iaste pre acele locuri. Acei oameni, cându au fost ei ţiindu acel loc, ei n-au fost înpărţindu cu alţi răzeşi a lor, ce le-u fost ţiindu ei sânguri. Şi acmu, acei oameni ş-au vândut părţilé lui Strătulat agăi. Dece noi acéle poiani şi ace hrană am dat pre mâna giupânesei Strătulătoie. Dece noi, aceşti oameni, aşe-m ştiut cu sufletelé no(a)stre şi dăm ştiré mărie talé, anumé: Chirila de Răspopi, şi Stratul ot Brădiceşti, şi Ionaşco Aleuş ot tam, şi Trifan, s(â)n Şoropul, şi Oniţ(ă), brat Trifan, şi Gligorie Gureşan ot Teoşti, şi Flore ot Căbiceşti, şi Gligorie ot tam, şi Darie Buciumaş ot Căbiceşti şi mulţi oameni buni, ce s-au tânplat la acestă înpărţelă. Printru mai maré creidinţă, noi toţi ne-m pus şi peceţile pre acest zapis, să să ştie. […] . Buciumaş; Chirila; Aleuş; Stratul; Trifan; Ioniţ(ă); Gligorie; Flore; […] Gligorie. † Eu, Popa Fene, am scris acestă mărturie. <În continuare, însemnări din sec. al XIX-lea>: Brădiceşti; <şi>: Hotarnică a Strătulătoaie. 1645 (7153) iulie 9, Iaşi M [p. 103] † […]. Scriem la sluga noastră, pârcălabul ot Neamţu, dămu-ţi ştire că s-au jeluit înaintea domnii mél(e) sluga noastră Luchian diiacul şi cu oamenii săi pre toţi seténii din Munténi, dzicând că are o parte de ocin(ă) în sat în Munténi, cumpărătur(ă) de mătuşe-sa Sofiica, ce-au fost dup(ă) David armaşul, de la Rodna cel bătrân; iar zapis de cumpărătură de la Rodna, ce-au avut David armaşul, acela au arsu în foc, când au ars casele lui Mătéiaş din Bătrâneşti, ce-au ţânut pre Io(a)na, sora giupânései lui Dav ce-au fost armaş. Deci acmu, ei tăgăduiescu acea parte şi nu vor să li-o arate. Pentru acea, deaca vei vedea cartea domnii mél(e), iar tu să strângi oameni buni şi din sus şi din gios, dimprgiur megiiaşi, şi depreună cu toţi seté din unténi şi să aveţi a alége c toţii partea Rodnei din ocin(ă), din Munténi, de cătră fraţii lui şi despre alţi r<ă>zéşi. Iar de nu vor vrea să o aleag(ă) sau de le va părea cu strâmbul, să le daţi dzi să stea de faţ(ă) înnaintea domnii méle. Şi să aibi a face mărturie, cum veri afla acolo, şi să o dai la Luchian. Aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci, înnaintea cărţei domniei méle. […] <7153/1645>, […] <2>. † […]. 1645 (7153) iulie 11 M [p. 105] † Adecă, eu, Gafa, fata lui Pilipovschie, nepo(o)ata Ihnătoie, [...] Elinii Daşcuvnei, însumi pre mene mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu, de bonăvoia mea, de nimen(e) nevoit(ă), nici asuprit(ă), am vândut o jirébii din sat din Sânăuţi, partea mea, însă iaste partea Tudorii, din cea parte, ce ţine şi Vărvarca Ihnătoie, am vândut dumisal(e), lui Gavrilaş logofătului, până voi mai întreba, înnaintea legii, cu Vărvarca şi pentru altă jirébii. Şi mi-au dat plata deplin ... . Şi în tocmala noastră au fost(t): Ionaşco Brăndzanul, şi Toaderaşco, feciorul Jorăi, şi Prodan, feciorul Drăguşescului, şi Iachim Tăţescul şi Dumitraşco aprodul. Şi, pre mai mare mărturii, noi ne-am iscălit şi ne-am pus şi peceţile. Iar eu, Costantin Drăguşe(s)cul, am scris acest zapis. De iasta scriem şi mărturisim. […] <7153/1645> […] <11> […]. […] . † Iachim Tăţescul . † Dumitraşco aprod. : […] (,,† Sănăuţi, în ţinutul Suceava”). 1645 (7153) iulie 11, Popeni M [p. 105] † M(i)l(o)stive şi luminate doamne, să fie măriia dumitale sănătos. Dăm ştire măriei dum(i)t(a)le pentru pâra ce-au pârât înaintea măriei dum(i)tale făméia lui [p. 106] Ionaşco Roşca şi cu ficiorii ei din sat Săpoténi, pre Isac Stârcea, pentru neşte hăleştée ce au avut price înpreun(ă). Deci am venit la acele locuri, cum au fost învăţătura măriei dum(i)t(a)le, şi am chemat oameni buni cu cinstită cartea măriei dum(i)tale, din sus şi din gios, megiiaşi de prinpregiur, şi am socotit cu toţii depreun(ă). Deci am aflat trei hăleştée pre hotarul acelor doao sate, căce că vine un ţărmure a Săpoténilor şi altu ţărmure Popénilor, cât ţine acel loc de hăleştée. Deci am ales cu oameni buni şi ei încă s-au voit să ţie satul Săpoténii un hăleşteu mare din gios, ce-i de către Duméni, şi Popéni(i) să ţie un hăleşteu din sus, iară un hăleşteu din sus, ce-ş(i) iaste împrotiva satului Popénilor, iar un hăleşteu mai mic, ce au fost în mijloc, între acéste doao hăleştée, s-au socotit să nu fie direptu nemică, nici să-1 mai ezască, nici Săpoténii, nici Popénii, nici odănăoar(ă), în véci, ce numai să ţie făméia lui Ionaşco Roşca şi cu feciori ei şi cu răzéşii săi din Săpoténi acel hăleşteu din gios de cătră Duméni, iar Isac Stârcea şi cu răzeşii săi ce va avea să ţie acel hăleşteu din sus împrotiva satului Popénilor. Aşea s-au ales şi s-au tocmit. Aşijdirea, s-au socotit şi hotarul Pepénilor despre Duméni pre sémnele céle bătrâne şi s-au mai pus sémne împrotiva celor sémne bătrâne despre Duméni ş-au cădzut sămnele din gios de iazul Săpotenilor. De aceasta dăm ştire măriei dum(i)t(a)le, să fii măriia dum(i)t(a)le sănătos, [...]. [...] <7153/1645> […] <11>. † Robii şi şerbii măriei tale: Pavăl Albotă vornicul, i Costantin Stârcea biv pârcălab, i Gociul, i Dumitraşco Şaidir, i Miron, i Grozav, i Ghiciul din Dor(o)hoi şi alţii mulţi robi a măriei tale. 1645 (7153) iulie 13, Pomârla M [p. 107] † [...]. Dăm ştire cu ceastă scrisoare a no(a)stră, cum ne-au trimis măriia sa, domnul nostru Vasilie voevoda, cu cinstită carte măriei sale să mérgem la t la Pomărla, ce iaste în ţânutul Dorohoiului, să strângem oameni buni, megiiaşi de prinpregiur, să socotim pentru neşte părţi de ocină, ce-au pârât dumnealui Pătraşco Ciogolea logofătul că iaste cumpărătură lui Isac Balica hatmanul de la Grozav, feciorul Zahariei, şi de la Simion Polupan, nepotul lui Grozav, şi de la Dumitru, ginerele Boghiului, şi de la popa Giurgea şi frate-său, Andronic, feciori Dancii de Pomărla, ca să alégem acéle părţi de ocină pre diréséle dumisale, ce are dumnealui de la unchiul său, Balica hatmanul, despre toţi răzéşi din sat din Pomărla, carii s-au pârât şi de faţ(ă) în măriei sale, lui vod(ă), anume: onaşco, şi frate-său, Vasilie, şi Coste, şi Andrei şi Miron, şi cumnaţii lor, Griga şi Tiran, feciorii Cazacului, nepoţi Grigăi de Pomărla. De care lucru, noi am mărsu, cum au fost învăţătura măriei sali, Iui vodă, la sat la Pomârla, şi am strânsu boiari şi oameni buni, megiiaşi, slugi domneşti de prinpregiur: pre dumnealui Costantin Stârcea ce-au fost pârcălab, şi Dumitraşco de Şeleşeu, şi Gociul de Dor(o)hoi, şi Oniul de Şeleşeu, şi Gligori şi Nicolai, Teutuleştii, şi Nicoriţ(ă) Brah(ă) de Rugăşeşti, şi Ghiorghiţ(ă), feciur Răşcăi de Săpoténi şi alţi oameni buni, ce-au fostu stşi. Deci am ales feciorilor Căzacului şi a toţi răzéşii lor, moşéni şi cumpărător(i), pre dirése ce-au arătat de moşie şi cumpărătură, şi li s-au ales din tot satul doao părţi, iar dumisale Ciogolii logofătul s-au ales, pre dirésele unchiu-său Balicăi hatmanul, a treia parte den mijlocul satului. Şi s-au stâlpit şi din sus şi din gios de cătră cealalte părţi şi încă mai prisosiia de a treia parte, treidzeci şi şeas(e) stânjeni <în> vatra satului. Deci acei stânjeni i-au dat şi au dăruit pre toţi răzéşii din sat. Şi s-au tocmit şi s-au împăcat cu toţi răzéşii satului de-naintea no(a)stră, cum să ţie dumnealui, log(o)(ă)tul Ciogolea, a treia parte în vatra satului, şi în ţarin(ă), şi fânaţe, şi în hăleştée şi în tot locul. Pentr-aceasta, nime să nu mai aibă a scorni pâră, unii pri alţii, nici odănăoar(ă), în véci. [p. 108] Şi, pentru credinţa, cari noi toţi scriem mai sus, iscălit-am şi ne-am pus peceţile la acest zapis. Şi eu, Dumitraşco Şaidir, am scris, să s(e) ştie. [...] <7153/1645>, [...] <13> [...]. † [...] . † [...] . † [...] . † Gociul ot Dorohoi . † [...] . † [...] . <† Du>mitraşco ot Şeşeşeu. † Oniul ot tam. Şi altul ca acesta iaste în mâna Căzăceştilor. : De hotărâtu la Pomărla şi de stâlpitu; <şi alta, ulterioară>: [...] („de la Pomărla”). 1645 (7153) iulie 15, Săpoteni M [p. 108] † [...]. Dăm ştire, cum ne-au fostu trimis măriia sa, domnu nostru, să socotim la neşte ocine a dumisale logofătului Ciogolii şi să luom sama şi a neşte dirése a lui Isac târcea de Popéni, pre nişte părţi [p. 109] ce-au dzis Ciogolea logofătul că-s cumpărături unchi-său, Balicăi hatmanul, în sat în Popéni, anume partea Ruscăi, fata Tâmpei, nepoata Iurşei, şi altă parte a Todoscăi, cu toţi fraţii ei, nepoţii lui Borodaci. De care lucru, socotit-am şi am luat sama şi direselor lui Isac Stârcea şi am aflat că au întorsu acéste cumpărături, ce scriu mai sus, so(a)cra Stârcii, Hăcimăndoie, toţi banii în mânule Balicăi hatmanul. Deci noi şi carii s-au priléjit aicea depreună la această socotinţă, anume: Gociul, şi Dumitraşco de Şeleşeu, şi Oniul, şi Gligorie şi Nicolai, Teutuleştii, şi Nicorici Brah(ă) şi mulţi oameni buni, ca să nu mai aibă treabă Ciogolea logofătul a s(e) amesteca la acele părţi de ocină, nici odănăoară, în véci, ce să-şi ţie Isac Stârcea ocina şi nime să nu aibă a-1 mai învălui din ruda Balicăi. […]. [...], am scris, să s(e) ştie. [...] <7153/1645>, […] <15> […]. [...] . [...] . † Gociul † [...] . † [...] . [...] . † [...] . [...]. [...]. 1645 (7153) iulie 17, Iaşi M [p. 110] † [...]. Dat-am cartea domniei méle lui Vasilie diiaconului din Slobodzie ot Ştefăneşti să fie tari şi putérnic cu cartea domniei méle a ţâne şi apăra a sale direpté ocine şi moşie di sat din Livéni, a treia parté, şi din satu din Hruşovăţu, ce i s-a alégé partea, din vatra satului, şi din fânaţe şi din totu vinitul. Nime să nu aibă a cosi sau ara fără ştirea lui. Iar cine va fi arat fără ştirea lui să aibă a lua a dzece şi ciné va cosi să aibă a-i lua coasa şi fânul. Iar cui va părea cu strâmbul să vie să stea de faţă înnaintea domniei méle. [...]. [...] <7153/1645> [...] <17>. [...]. † [...]. : Livenii. 7153 <1645> iulii 17; : Livenii. No. 2. 1755 (sic!) iulie 17; <şi două moderne>: No. 2. 7153/1645 iul(ie) 17. Cartea lui Vasilie voievodu, domnul Moldovei, prin care întărescu lui Vasilie diaconu stăpânirea peste părţile sale de moşie din satul Livenii (Liveni) <şi> Mitropo(lia) Iaşi, pach(etul) 156, f. 2. 1645 (7153) iulie 18, Iaşi M [p. 115] † Adecă eu, Oprea călugărul, feciorul Băisanu[i]lui, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoar(e) mea, cum m-am voit, de bunăvoia mea, de nime silit şi neîmpresurat, cu fraţii mii, anume Simion Băisanul şi cu Toderaşco, feciorul Jorăi, de l-am dat părţil(e) méle de ocin(ă) şi ţigani, toate părţil(e) mé şi ţigani, anume Buhăeştii, giumătate, şi giumătate de sat den Dracsin(i), ce sîntu la ţinutul Vasluiului, ca s(ă) [să] le hie lor moşie, cu tot venitul, despre alţi fraţi. Pentr-acéa, iar după moartea mea, să aibă ei a mă griji şi la ţăruit şi la comândat. Dar pân(ă) voi fi viu să aibu treabă ei cu aceli ocini[ne] şi ţiganii să n-aibă treabă fraţii miei. Şi ne-am tocmit dennaintea [fo] lui Ftimie, vătavul de la Iordachi vistérnicul, şi dinnaintea lui Dumitraşco uricarul den Iaş(i), şi dennaintea lui Pavăl potcovariul şi Ionaşco. Iar de nu m-ăr comânda, să aibă ei a da samă la Dumnedzău. Pentru credinţa, ne-am pus peceţil(e) şi am iscălit. Şi eu, Lupul diiacul, am scris, să s(e) ştie. [...] <7153/1645> [...] <18>. Iftimie vătav a visternicul. [...] . <Înainte de 1645 (7153) iulie 20> M [p. 116] † Eu, Isac deregătorul de Bârlad, şi Racleş căpitanul, şi lupul neguţătorul şi Ionaşco Băltag, şi Ursul aprodul de Zmiiani, şi Ionaşco Dinga de Bârlad, şi Ursul Vântul de acolea, şi Nacul neguţătorul de acolea şi mulţi oameni buni, ce ne-am prilejit la această tocmal(ă). Adec(ă) au venit înnaintea noastră Iftimie vătavul de au pârât pre Dumitraşco Gheuca, pentru ocin(a) de la Dragsini, ce au fost cumpărat Dumitraşco de la Oprina, fata Stancăi de Grădeşti a giupânései imbalei. Deci Iftimii, l au avut moşie mai devréme acolea şi au fost ştiut că au cumpărat Dumitraşco. Deci am socotit ca să-i întoarcă Iftimie lui Dumitraşco. Deci Iftimie au scos banii înnaintea noastră şi a tot târgul şi i-au dat pre mâna lui Dumitraşco, 75 ug(hi). Şi aceşti bani s-au dat pentru partea lui mâne-sa, Stancăi, şi pre partea Odochiei[ei], şi pentru partea lui Toader Bălţatul şi pentru partea lui Neculaiu, feciorul lui Ursul pitariul; faci giumătate de sat de Dracsani. Deci noi, deac-am vădzut Iftimie dându banii toţi deplin pre acea giumătate de sat ce scriem mai sus, noi ne-am pus peceţile şi iscăliturile până-ş(i) va face şi derése de la măria sa, vod(ă), să s(e) ştie. [...] . [...] . Eu, Ionaşco, am scris . 1645 (7153) iulie 21, Iaşi M [p. 119] † Adecă eu, Gligorcea, fratele giupânesei Candachiei, şi Moiseiu, s(â)n Frâţiman, şi Ursu, ginerele mieu, scriem şi mărturisim, înşini pre noi cestu zapis al nostru, cum de bunăvoia noastră ne-am tocmit cu fratele nostru, cu Ursul Ciocârlan, pentr-un ţâgan, anum(e) Dumitraşco, feciorul Pantei, care ţigan au fost dat de dumneaei, de Candachiia, giupâneasa lui Ursu pitariul, fratelui nostru, lui Ursu Ciocârlan, şi giupânései dumisal(e) şi cuconilor săi, pentru sufletul giupânu-său, lui Ursu, şi a cuconilor dumisal(e) pitariul. Deci noi acel ţigan ce mai sus scrie 1-am luat şi 1-am dat la o tréabă a noastră, ce i-am dat alt ţigan pentr-acel ţigan, anume pre Fâţacul, fratele lui Dumitraşco, iar fecior Pantei, ca să-i[i] fie de-acmu dreptu ţâgan de moşie frăţâne-nostru, lui Ursu Ciocârlan, şi cuconilor dumisal(e) şi cui să va mai alége din cuconii dumisal(e), neclătitŭ în veci. Şi-ntr-aceasta tocmal(ă) şi schimbătură a noastră s-au făcut dinnaintea boiarilor dumisal(e), lui vodă: dumnealui Vasilie Roşca vornicul de gloat(ă), şi dumnealui Costantin vornic Ciogolea, şi dumnealui Buta vornic, şi dumnealui Néniul vornic şi dumnealui Bârsan vornic. Pre mai mare credinţă, am iscălit şi peceţile ne-am pus să aibă a-ş(i) face şi dirése domneşti, să să ştie; însă cu ţâgancă şi cu feciori cu tot. Şi eu, Dumitraşco Cucoranul stegariul, am scris acest zapis. † [...] <7153/1645> [...] <21>. [...] . Ursul. [...] . Bârsanŭ . Vasilie Roşca . Buta vornic . 1645 (7153) iulie 22, Iaşi M [p. 119] † [...]. Dat-am carte domniei mél(i) rugătorului no[o]stru, egumănului de la [p. 120] mănăstir(ea) lui S(fe)ti Iaon, Nicoriţă, ca să fie tari şi putérnic cu cartea domniei mél(e) a ţine şi a opri o casă şi o vie în târvgu în Tecuci, car(e) cas(ă) şi vie, care o au cumpăratu-o Nicoriţă hatmanul, de la [i] Vasilie de aco[o]lea, cum ne-au arătat şi zapisil(e). Iar cui va păre cu strâmbul, să vie s(ă) ste de faţi înnaintea domniei mea. [...]. [...] <7153/1645> [...] <22>. † [...]. [...]. 1645 (7153) iulie 24 M [p. 120] † Adec(ă) eu, Nacul pârcălab den ţunutul Suceavei, scriem ceastă scriso(a)re a noastră, cum s-au pârât de faţ(ă) înnaintea mării sal(e), lui vod(ă), giupâneasa Botedzoie den Giurgeşti, şi cu giupâneasa Candachiia den Pleşeşţi şi cu Mihaiu, prentru scârbe şi strânbătăţi ce au avut unii despre alţi(i). Deci măriia sa, vod(ă), m-au învăţat mene să mărgu să socotescŭ acolo, cu o(a)meni buni. Deci am strânsu oameni, slugi domneşti, şi fecior(i) de boiari şi mulţi oameni buni, megeiaş(i), şi le-am ales: den vatra satului doo părţi s-au venit i Bootedzoie şi oaminilor săi, şi Candachii cu [lui] Mihaiu, ginere-său, i s-au venit a treia parte den vatră, şi dentr-ap(ă), şi în ţarină, tutindele al treelea pământu, şi den fânaţ, şi den levedzi, şi den pomi, făr(ă) ce vor fi pomi făcuţi d ameni i Botedzoie, şi ar zui ce vor fi făcut cu sapa, şi Botedzoie, iar tutirele doo părţi. Şi le-am stâlpit în vatră. [p. 121] Şi alte scârbe ce au fostu între dânşii şi cu vecinii lor s-au asămănat toate şi s-au înpăcat toţi. De acmu înnainte să nu se mai svădească nici să să mai protevască celora ce i-au fostŭ svă[n]dindu până acmu. Iar carele dentru dânşii vor scorni sfadă, sau vor vrea să fac(ă) scârb(ă) sau vor vrea să înble în pizmă, ca până acmu, den răzéş(i) sau ţărani, de va mai ara pământuri unul altor(a), făr(ă) voia a cui va fi pământul sau fânaţul, sau cine nu-ş(i) va pune gard la ţarină sau va băga unul pre altu la slujitori, la zlotaş(i), sau la desétnici, sau la gorştinari sau la pârcălab(i), cu pizmă, aceia să fie dator(i) porţii mării sal(e), lui vod(ă), cu 12 boi, şi pârcălabul să aibă a-i lega şi să-i trimit(ă) la măriia , la vodă, să fie de mare certare şi de rea ruşine înnaintea Divanului, carele va mai seri, să-1 bată, să i să taie mânule, le va sudui făr(ă) isprav(ă) să i să taie limba. Şi această tocă au fostu: dumiialui vornicul Iuraşcu, şi Vas(i)lie, s(â)n Mălaiu, şi A<...>ă den Hreasca, şi Condrea den Selişti, şi papa den Hreasca, şi tea den Preuteşti, şi Misaiu de la Iaş(i) şi mulţi megiiaş(i), ţăran ne-am pus peceţile şi iscăliturile şi s-au făcut scriso(a)re <şi gi>iupâsei Botedzoie, şi giupânései Candachii şi genere-său. Dta scriem. [...] <7153/1645>, [...] <24>. [...] . aşco vornic . [...] . † Pop(a) Gheorghie ot Hreasc . Are ot Hreasca . † Condrea . Misaiu . † Pântea ot Preuteşti . 1645 (7153) iulie 24, Iaşi M [p. 121] † [...]. Adecă au venit înnaintea domnii méle şi înnaintea tuturor boierilor domnii méle slugoastre, Oniţă, ginerele lui Ştefan de Drăguşéni, şi Gavril [p. 122] de Voinova şi alţi răzéş(i) a lor, de au pârât de faţă înnaintea domn slugile noastre, pre Simion şi pre Hamarţu dguşéni, pentru o bucată de loc ce au ei acolo în sat, în Drăguşéni, dzţă şi Gavril că le presoar(ă) Simion şi Hamarţu a bucată de loc. Deci domniia mea şi cu tot Svatul domnii méle am şi am trimis pre sluga noastră, pré Drăgan Boul ... preşti şi pre sluga noastră, pre Vas(i)lie Săpoteanul, să socotească r<ândul> acelui loc. Deci slugile noastre ce mai sus scriem au mărsu alo şi au strânsu oameni buni şi au socotit şi le-au ales locul în vatra satu: şi au aflat ca să ţie Oniţă şi Gavril şi cu alţi răzéş(i) a lor mătate de sat, partea de sus, iar giumătate de sat, partea de gios, să ţie Simion şi Hţu şi cu alţi răzéş(i) a lor. Aşijdirea, s-au aflat patru uri ezite: dece doî[n] iazuri, ce sîmtu den sus, să ţie Oniţă şi Gavril cu răzéşii săi, ia iazuri, ce sîmtu den gios, să le ţie Simion şi Hamarţu cu răzéşi lor, iară un vad de iaz, ce iaste neiezit înprotiva gurii Moroşcii, să ţie toţi frăţéşte, cânpul şi ţarina. Într-altu chip nu s-au putut alége, pentru că iaste locul strâmtu, mai multu spini şi pădure, decât loc curat. Dece au a ţine cum au ţinut de vac înpreună, frăţéşte. Aşijdirea u, ce iaste pre mijlocul satului, s-au aflat să ţie apa în giumătate i, cine pre partea sa, să să hrănească. Dece domniia mea, dea am vădzut acea înpărţală de slugile noastre şi de oameni, de la domniia m şi am întărit slugilor noastre, lui Simion şi lui Hmarţu, şi altor răzeş(i) a lor, pre acea giumătate de sat, partea de , ca să le hie lor direaptă ocină şi moşie, ot venitul, neclătitŭ niceodată, în véci. Şi de aceast aibă a să mai . [...] <7153/1645> [...] <24>. † [...]. [...] . [...]. 1645 (7153) iulie 28, Iaşi M [p. 122] † [...]. Scriem domniia mea la sluga noastră, la Aramă den Hreasca. [p. 123] Dămu-ţ(i) ştire, daca vei vedea cartea domnii méle, iar tu să mergi să alegi nişte părţi de ocin(ă) a Zadului de Antăleşti, de la sat de la Onceşti, ce i să va alége partea lui, despre alţi răzéş(i) a lui, despre Vas(i)lie, despre Hodor, să ştie unde va hi partea lui. Şi de pre partea lui să aibă a-ş(i) lua a dzécea, den pâine, şi den pométe şi den tot venitul, pentru căci ş-au fostu luat dzi cu Vas(i)lie Hodor şi la dzi n-au venit ş-au rămas de dzi. [...]. † […] <7153/1645> […] <28>. † [...]. [...]. † [...]. : Vasilii Milu. 1645 (7153) iulie 30, Suceava M [p. 124] † Eu, Ghiorghie Ştefan vel sulger, şi cu giup(â)nasa me, cu Safta, şi Neculai Sechil stolnicul şi cu giup(â)nasa me, cu Paraschiva, fetele lui Toader Boul visternicul, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum la înpărţare no(a)stră ni s-au venit neşte părţî de ocin(ă) din sat din Stăjăreni, care părţî au fost cumpărătur(ă) dumisalé socru nostru, lui Toader Boul visternicul. Deci noi am socotit, de bunăvoie no(a)stră, şi am dăruit toate acele părţî de ocină, câte să vor alegi din sat, din Stăjăreni, dumisale frăţine-nostru, lui Ştefan Boul clucerul, şi dac(ă) i l(e)-am dăruit dumisale, frăţine-nostru, ce mai sus scrie, nici la zapisul cel de înpărţare nu le-am scris, pântru căci să-i fie dumisale ocin(ă) şi moşie şî ficiorilor dumisalé, cu tot venitul, ce s(e) va alege. Şi în tocmala no(a)stră, când am dăruit acelé părţî de ocin(ă) ce mai sus scrie, din sat din Stăjăreni, le-m dăruit denainte dumisale surori(i) no(a)stré, Marii stolnicesi, şi denainte ginerelui dumisale, lui Pătraşco postelnicul, şi denainte giup(â)nesăi dumisale, Anniţăi, şi denainte altor boieri şi ficiori de boieri: denainte dumisale lui Dumitru Buhuş spătarul, şi denainte dumisale lui Pătraşco Ciogole logofătul, şi denainte lui Pavăl vornicul şi denainte lui Neculai Mogâldei. Şi deci d-acmu nime să nu mai aibă a pâr(î) sau a strâca aceast(ă) tocmal(ă), pentru căci om făcut noi, de bunăvoie no(a)stră, aesta tocmal(ă). […]. [...] <30> [...] <7153/1645>. [...] . † [...] . [...] . [...], m-am tâmplat şi eu, ce m-au greşât la scris . † [...] . † [...] . : [...] pre Stéjéreni, de la domnealor şi de la suroril(e) noastre, de la dumneaei Safta sulgéroae şi de la stolniceasă Păraschiva. 1645 (7153) august 4, Iaşi M [p. 125] † [...] Scriem domnie mea la sluga noastră, la Dumitraşco Cocris. Dămu-ţi ştiri că domnie méli s-au jăluit sluga noastră Vasilie de Broşténi pre nişti răzéşi ai săi, dzicându că-i fac împresurătură pre unde au ei moşâi. Petr-aceia, deaca vei vedea cartea [cartea] domnie méle, iar tu să socoteşti cu oameni buni, megiiaş(i), din sus şi din gios, să-i alégeţi moşâia de tră alţi răzéşi, cumu-i vor spune şi dirésele, acolo la sat Căbuj(i); să-i alégeţi din câmpu, şi [p. 126] din păduri, şi din lazuri, şi din hălăşteu şi din tot locul, ce i să va vini, pr dirésă ce vor avea. Iar cui va părea cu strâmbul să le dai să stea de faţ(ă) înaintea domniei, méle şi să le faci o mărturie, cum vei afla cu oameni buni. […]. [...] <7153/1645> [...] <4>. † [...]. 1645 (7153) august 5, Iaşi M [p. 126] † Adecă eu, Pătraşco Boldescul ce am fostu armaş, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu, cum am vut pâră, în câteva rânduri, cu Dumitraşco uricariul, pentru a [p. 127] patra parte de sat de Popeşti, din parte de sus, ce-i pre Şirét, în ţinutul Neamţului, ce acié a patra parte de satu au fostu cumpărătură părintelui mieu, lui Toader Boldescul ce au fost vornic, de la Ion Hérlic, şi de la Hociungu cel bătrân şi de la alţi oameni a lor. Într-acéî, noi ne-am tocmit, de bunăvoia noastră, şi mi-au datu dumialui Dumitraşco, cinci boi, dereptu şeaptedzeci şi doi de taleri bătuţi, întru mâna mea, dinaintea dumisale giupân[n]ului Toderaşco marele logofăt şi dinaintea altor boiari, cari mai gios au iscălit. Şi dirése ce am avut pre acea parte de ocină ce mai sus scriem, de cumpărătură de la acei vândzători şi de întăritură de la Moiseiu vodî, toate le-am dat pre mâna dumisale, ca să-i fie lui direptî ocină şi răscumpărătură, pentru căci i s-au venit lui să răscumpere, căci au fost şi dumnealui moşnean de acolea. Şi de acmu înainte ca să nu mai aibu eu treab(ă) într-acea giumătate de sat, în partea de sus, nici feciorii miei. Şi, pre mare credinţă, am iscălit cu mâna mea şi au fost şi feciorii miei de faţ(ă), Gruiţ(ă) şi Dumitraşco, cându am făcut aciastă tocmală. Iar de să vor mai afla niscare dirése, pre niscare părţi de ocină într-acea parte de sus, ori la mene, ori la feciorii miei, să nu să creadză, ce iarăş(i) să se dea pre mâna dumisale uncariului, nici să mai pârăscu eu sau feciorii miei pre dânsul, nici dumnealui pre noi, de aciastă pâră, nici odănăoară în véci, preste acest zapis al nostru. Şi eu, Chiril am scris, să s(e) ştie. [...] <7153/1645>, [...] <5>. [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...] . [...], m-am prilejit . [...] . : † […] („† Zapis de cumpărătură pe a patra parte din Popeşti”). august 6 M [p. 128] † Întru tot cinstit părinteli nostru, dumn(e)ata, log(o)f(e)t(e), să fie dumn(ea)ta sănătos. Dăm ştiri dumitali, ca părintelui nostru, pentru rândul gupânésâi îi Strătulătoia şi lui Vasilie, că au venit cu cinstită cartea mărie sali, lui vodă, la noi, la mejiiaşi, ca să socotim pentru o parte de ocină, din satul Brădiceşti, partea lui Pobihnă, car(e) parte au dzis giupâneasa lui Ghieţău că ou cumpărat giupânu-său, Ghieţeu, de la Pobihnă. Iar giupâneas(a) lui Strătulat, încă au scos dres cum au cumpărat Strătulat, el, acea parte de ocină. Deci noi ne-am strân mulţi o(a)meni buni şi bătrâni, mejiiaşi di pren pregiur, şi am socotit şi ne-am întrebat unul pre altu, dorŭ să va af[f]la cineva ca să ştie el, sau să hie audzit din părinţii lor să hie ştiindu cum au cumpărat Ghieţău. Deci noi, dumn(e)ata log(o)f(e)t(e), noi nu ştim cu sufleteli no(a)stre, nici am audzit den părinţie noş[ş]tri, să hie cumpărat Gheţău acea parte de ocinnă, nici alta. Iar de va avea dumneaei nescari derése undeva, ia le va sco(a)te, sau nescare o(a)meni, făr(ă) noi, să hie fostu într-acea tocmală, dumneaei să va înderepta, iar noi nu ştim. De aceasta dăm ştiri dumitali, iar dum(ea)ta vei socoti cum te va năstăvi milostivul Dumnădzău. Să fie dumnata sănătos, într-ai mulţi şi buni, […]. † Noi, slugi măriei sali, lui vodă, popa Toader ot Răspopi, şi Chirila, şi Mitrul, şi Dumitraşco Burghéli, şi Ionaşco Leuş, şi Irimie, şi Iachim, şi Căzacul şi mulţi oameni buni, di pren pregiur mejiiaşi. Şi, pre mai mari credinţă, ne-am pus şi peceţili. 1645 (7153) august 8, Iaşi M [p. 131] † [...]. Scriem domniia mea la sluga noastră Pătraşco Boldescul. Dămu-ţ(i) ştire că s-au jeluit înnaintea domniei méle Macsin den Şchiai, dzicându că ş-au înpărţit ocina şi délniţele cu fânul de cătră răzaşii săi, iar nişte răzéş(i), nepoţii Izmărandei călugăriţei, şi cu alţi oameni, ei au mersu de i-au cosit fânul cu tăriia lor. Dereptu aceea, deaca vei vedea cartea domniei méle, iar tu să mergi să socoteşti, cu oamen(i) buni, cât fânu vor hi cosit acei oamen(i), pre prtea lui Macsin, să-i faci lége dereaptă, să-i dea fânul înnapoi, ne cât va hi cosit. Iară cui va părea cu strâmbul, să stea de faţ(ă) înnatea domnii méle. […]. † […] <7153/1645> […] <8>. † […]. † […]. 1645 (7153) august 8, Suceava M [p. 132] † Eu, Lazor cizmar, şi cu feciorii miei, mărturisescu, cum, de bun(ă)voia mea şi cu voia feciorilor miei, de nime nevoiţi, am vândut o bucat(ă) de loc, de grădin(ă), den locul casei dennapoi, am vândut giupânului Stavăr şi giupâinései sale, dereptu şeas<ăs>prădzéce lei, ca să-i hie dereaptă cumpărătur(ă) şi ocină şi lui Stavăr şi fămeii sale şi feciorilor săi. Acel loc însă n-am vândut în lungu, ce în curmedziş, pân-în cela gardu. Şi ceastă tocmală fost-au: popa Gheorghie cel domnescu, şi Frangule stolnic, şi Solomon cizmar şi Erimiia Iulăş, ce au scris, cu dzisa lui Lazor şi a feciorilor lui Lazor. Şi eu, Lazor, pus-am şi pécetea şi m-am rogat marturilor de ş-au pus peceţile, de credinţă, să n-aibă val, nici întorsătură, în véci. […] <7153/1645> [...] <8>. [...] . † Eu, popa Ghiorghii, martur. † Eu, Lazor, pus-am dégetul. [...] . , [...] <8> [...]. 1645 (7153) august 9, Iaşi M [p. 133] † [...]. Dat-am cartea domniei méle părintelui şi rugătoriului nostru, lui Ghidion episcopul de Huşi, şi pre cine va trimite ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei méle a lua pre Ion Hârca, ce ţine pre Tecmăneasă, cu toate bucatele ce va avea, ţi să-1 ducă la satele svintei Ipiscopii, unde şedu şi părnţii lui, pentru căce este şi el vecin direptu de moşie svintei Ipiscopie. Şi nime să nu cutedze a ţine sau a opri preste cartea domniei méle. [...]. [...] <7153/1645> [...] <9>. † [...]. † [...]. 1645 (7153) august 10, Iaşi M [p. 134] † [...]. Dat-am cartea domniei méle slugei noastre Dabijei căpitanului să fie tare şi putérnic, cu cartea domniei méli a-şi ţiné a lui vecini, ce are la sat la Todereşti, anume: Arsenie, şi Ionaşco şi pre alţii, să nu-i dea nemărui. Iară cui va părea cu strâmbul, să vie de faţă cu sluga noastră, ce mai sus scriem. Aceasta scriem domniia mea. […]. † [...] <7153/1645> [...] <10>. † [...]. † [...]. : † Todereştii, pe vecini, car(e) scriu anume, şi dintr-aeşti este Ioniţă cislariu, cu fii-séu, Alecsandru; <şi două însemnări din sec. al XVIII-lea>: Todireşti <şi o semnătură a unui spătar, neclară, apoi>: Pe vecini, iar nu pe moşie. 7153 <1645> av(gu)st 10. Nr. 3. 1645 (7153) august 12, Iaşi M [p. 135] † [...]. Scriem domniia mea la sluga noastră, la Pătraşco Vorbinescul. Dămu-ţi ştire că s-au pârât de faţă înnaintea domniei méle credinciosul şi cinstitul, boiarinul domniei méle, Uréche vornicul cel mar(e) de Ţara de Gios, cu o(a)meni den sat, den Holohoréni, pentru sat, pentru Holohoréni, dzicându că au ei moşie acolo. Deci domniia mea am trimis boiari de la domniia mea de au cercat de da ori acolo şi tot s-au aflat că e n-au nice o trabă acolo. Şi au înblat ei făr(ă) de isprav(ă), amestecându, şi moşie n-au avut; deci i-au rămas boiarinul domniei méle, Uréche vornicul, ce mai sus scriem. Pentr-acea, dacă vei vedea cartea domniei méle, iar tu să le pui dzi să-şi ia casăle de-acolea, iar(ă) de la vor lua până la dzi, să mergi tu sângur să le răsipeşti, toate pân-într-una. Aiasta-ţi scriem, într-altu chip să nu faci. † […] <7153/l645> [...] <12>. † [...]. [...]. 1645 (7153) august 20, Iaşi M [p. 141] † [...]. Adec(ă) au pârât de faţi înnainte domniei mél(e), fămeia Popăscului din Măţcani şi cu ficiorii ei, pre sluga noastră pre Mihalcea diiacul, pentru o moşie din sat din Uricheşti, din partea din gios, dzicându Popăscoaia şi ficiorii iai că au zălojit această moşie, dreptu doi tal(e)ri buni, la Cozma, socrul Mihalcéi din Copăcéşti, iar Mi[l]halce au dzis că au cumpărat acea moşie Cozma, socru-său, a treia parté din partea lui Vasilie Popă(s)cul, cum au arătat şi zapis de la o(a)meni buni, mărturie cum au cumpărat. Deci au rămas Mihalcea pre Popăscoie şi pre ficiorii ei, denainte domniei mél(e), să aibă a-ş(i) ţin(e) el moşiia şi cu fraţii săi, cumu-i scrie zapisul, iar Popăscoie şi ficiorii săi să n-aibă nici o treabă cu ace moşie. Deci de aiasta pâră să nu s(e) mai pâr(a)scă, în veci, de-acmu-nainte. […]. † [...] <7153/1645> [...] <20>. † [...]. [...]. <1645 (7153)> august 20 M [p. 141] † Adec(ă) eu, Tudora, fata lui Toader de Portar(i), feméia lui Ghervasie de Olăneşti, şi cu feciorii miei, ..., scriem şi mărturisim cu cest zapis al mieu cum, de [p. 142] neme nevoită, nici asuprită, ce de bunăvoia noastră, am vândut toată partea noastră de moşie şi cumpărătur(ă), ce-am avut de la tată-nostru, Toader den Portar(i), ce lui i-au fostu cumpărătură de la Hilip, toată partea noastră din sat din Ţigăneşti, pre valea Sărăţii, în ţinutul Vasluiului, ce o am vândut dumisali, lui Răcoviţ(ă) Cihan al doile logofet, dereptu cinsprădzéci galbeni, bani buni, să-i hie dumisali dereaptă ocin(ă) şi moşie, lui şi feciorilor dumisali, în véci, denaintea a mulţi oameni buni, anum(e): Gavril Béchiia de Tătăréni, şi popa Vasilie, şi Toma Toderici, şi Ursu şi alţii de pre pregiur megeiaşi. Iar, pentru credinţa, noi am pu peceţili şi dégetili în loc de peceţ(i) să aibă a-ş(i) face dumnealui şi derése domneşti. Să s(e) ştie. † […] <20>. Pop(a) Vasilie . † Dégetul lui Toderici. † Dégetul Ursului. Şi eu, Moldovan diiacul, încă m-am prilejit într-această tocmal(ă) şi am scris acest zapis. : Zapis pre Ţigăneşti de la Tudora, femeia lui Ghervasii, fata lui Toader din Portari, pe Ţigăneşti. 1645 (7153) august 21, Iaşi M [p. 142] † Adecă eu, Stratona, fata Anei de Iurghicéni, nepoata ..., scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici asuprită, am vândut partea mea de ocină, ce să va alége partea mâne-mea, Anei, din sat din Iurghicéni, din vatra satului, şi din câmpu, şi din pădure, şi dintr-apă şi din tot venitul, cu tot locul cât să va alége. Aceasta o am vândut Todosiei, giupânésăi lui Bandur, direptu cincidzăci de taleri, însă cu un cal ce au luat tată-mieu, Dănilă, dereptu treidzăci de taleri, cându au fostu vornicul Bandur viu. Şi cât au fostu mai rămas, acmu mi-au făcut deplin plată, denaintea dumisale Néniului vornicului, şi a Roşcăi şi a Butei, vornicii de poartă, şi a lui Bârsan vornicul şi a lui Dumitraşco uricariul, ca să-i fie de acmu înnainte a ei direaptă ocină şi moşie, în véci. [p. 143] [...] <7153/1645> [...] <21>. [...], dinnaintea noastră au fost această tocmală mai de apoi . Buta vor(nic) . : † Dat-au d(u)mnelui, spătariul Bohuş, pre ceastă parte de ocină arvon(ă). Di-i va plăcea dum(i)sale acea parte de ocină, deacă va mérge dumnelui la Iurghicéni, să-i dea şi céia bani, să-i fac(ă) plata deplin, de nu-i va plăcea să-i dea banii înnapoi, ce i-au dat dinnaintea no(a)stră. Patru galbeni au dat d(u)mnelui; […] . <şi>: † Partea Stratonii, fata Annei, de la Iurghicéni; Costandin Paladi hat(man) ; <şi o însemnare târzie>: 7153 <1645> aug(u)st 21. No. 4. 1645 (7153) august 22, Iaşi M [p. 143] † [...]. Dat-am cartea domnii méli lui Apostol Cehan spre acea să hie tare şi puternic cu cartea domnii méle a ţine şi a opri o parte de ocin(ă), ce au cumpărat socru-său, Bolea, de la Boziana şi de la soru-sa, Dumitra, din sat din Prigorcéni, nimenea să nu are sau să cosască acea partea, nici să aibă o treabă. Iar cui va părea cu strâmbul, să vie să stea de faţă înaintea domniei méle. Şi nime să nu cuteză a ţine sau a opri préste cartea domniei méle. […] <7153/1645> [...] <22>. † [...]. † [...]. <Înainte 1645 (7153) august 24> M [p. 144] [...], mărturisescu eu cu gura me la danie şi săvârşenie me cum am dat fetii meli, Măricuţă, zeci boi de plug şi trei tineri, şi zăci vaci cu viţăi şi trei tineri, şi şapte iape cu mânzi, şi zeci mascuri, şi 150 de matce de stupi, şi 200 de oi, şi viili în Dric, cu crami, de la Manţul, şi satul Hurdugii, cu curţi, cu iazuri, cu vecini, cu tot vinitul, şi parte de Dăneşti, din cât să va alege parte no(a)stră, şi prisaca de la Hurdugi, iar din giumătate de sat Futeleşti, în giumătate, cu tot vinitul, şî din Pojorăni, de la Prut, din cât să va alege partea no(a)stră, în giumătate, cu tot vinitul, şi din ţigani, în giumătate, şi din povijie casei, şi din argint, şi o sabie, şi o şarvana şi un ilic. Aceste le-m dat fetii meli, Măricuţii, cum scriem mai sus, denainte popii lui Tene, şi Macarie căpitanul, şi Romaşco, şi Gligorie Colăcei şi Ionaşco Godinac. Iar carile va strica cuvântul meu să fie treclet şi proclet. Şi eu, sluga agăi Beldiman, am scris. […]. Şi eu, popa Fenea, am fostu de faţ(ă) şi mărturisăscu, précum scrie mai sus. 1645 (7153) august 24, Iaşi M [p. 144] † [...]. Adecă au venit de s-au pârât de faţă înaintea domniei mé Gongoaie, cu giupâneasa lui Strătulat ce au fost agă, pentru o ocină de la Brădiceşti, ce o au cumpărat Strătulat de la feciorii Stoicăi, iar Gongoaie au dzis că partea ei nu o au vândut Stoicăi. Iar Strătulătoaie au adus şi uricul şi zapis